Epoca Lui Matei Basarab
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
ANALELE UNIVERSITĂŢII DIN CRAIOVA Seria ISTORIE, anul X, 2005, nr.10 EPOCA LUI MATEI BASARAB - studii şi comunicări - X 2005 ANNALES DE L’UNIVERSITÉ DE CRAIOVA 13, rue AL.I.CUZA ROUMANIE On fait des échanges des publications avec les Institutions similaires du pays et de l’étrangèr ANNALS OF THE UNIVERSITY OF CRAIOVA 13 th , AL.I.CUZA ROMANIA We exchange publications with similar Institutions of our country and from abroad COLECTIVUL DE REDACŢIE Redactor şef: prof.univ.dr. Ion Pătroiu Membri: prof.univ.dr. Vladimir Osiac, prof.univ.dr. Dinică Ciobotea, lect.univ.dr. Lucian Amon, lect.univ.dr. Sorin Damean, lect.univ.dr. Constanţiu Dinulescu Secretar redacţie : prof.univ.dr. Petre Gherghe Redactorii volumului : prof.drd. Dorin Teodorescu, lect.univ.dr. Constanţiu Dinulescu, asist.univ.dr. Marusia Cîrstea ISSN 1224 - 5704 2 CUPRINS NOTĂ EDITORIALĂ ...................................................................................... 5 ABREVIERI………………………….……………………………..………...6 CONSTANTIN REZACHEVICI, CUM A APĂRUT NUMELE DINASTIC BASARAB ŞI CÂND L-A ADOPTAT MATEI VODĂ .............................. …….7 ION RIZEA NIŢĂ, MATEI BASARAB ŞI CONTRIBUŢIA SA LA SUSŢINEREA ORTODOXIEI SUD-EST EUROPENE .................................. 30 CORNELIU TAMAŞ, MATEI BASARAB ŞI EPOCA SA .............................. 58 C.A. PROTOPOPESCU, MATEI BASARAB ÎN OGLINDA TRECUTULUI ISTORIC AL STREHAIEI ............................................................................. 85 RADU ŞTEFAN VERGATTI, MATEI BASARAB ŞI POSTELNICUL CONSTANTIN CANTACUZINO .................................................................... 96 MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA - CĂPITANUL LUI MATEI BASARAB ...................................................................................................................... 106 ILEANA MATEESCU, ASPECTE ECONOMICE ŞI SOCIALE ÎN VREMEA LUI MATEI BASARAB ................................................................................. 117 TEODOR SÂMBRIAN, RECEPTAREA NORMELOR DE DREPT SUCCESORAL ROMAN ÎN PRAVILA MARE A LUI MATEI BASARAB .. ..125 ŞTEFAN RESCEANU, PRAVILA DE LA GOVORA .................................. 153 NICOLAE VÎLVOI, LEGISLAŢIA DIN ŢARA ROMÂNEASCĂ ÎN TIMPUL DOMNITORULUI MATEI BASARAB PRIVIND FALSURILE MONETARE ŞI ÎN ACTE ....................................................................................................... 160 DORIN TEODORESCU, CĂRŢILE DIN VREMEA LUI MATEI BASARAB …………………………...…………………………………….167 3 MARIUS CORNEL VASILE, CĂRTURARUL MOXA - CONTEMPORANUL LUI MATEI BASARAB ................................................................................. 176 VASILE MARINOIU, MONUMENTE DIN EPOCA LUI MATEI BASARAB ÎN JUDEŢUL GORJ ..................................................................................... 181 DINICĂ CIOBOTEA, BISERICA SF. DUMITRU DIN CRAIOVA ............. 198 BIANCA PREDESCU, ION M. CIUCĂ, MATEI BASARAB - RESPONSABILITATE ŞI DESTIN ............................................................... 204 CONSTANŢIU DINULESCU, PORTRETE VOIEVODALE ÎN COLECŢIA SEMINARULUI TEOLOGIC DE LA CRAIOVA .......................................... 214 ILEANA CIOAREC, TRĂSĂTURILE PORTRETISTICE ALE LUI MATEI BASARAB ÎN RELATĂRILE CRONICARILOR ŞI CĂLĂTORILOR STRĂINI ...................................................................................................................... 220 ŞERBAN PĂTRAŞCU, MATEI BASARAB ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ. BIBLIOGRAFIE ............................................................... 225 4 NOTĂ EDITORIALĂ Moto: „Ţara lui, mare cu mic, să bucura şi da laudă lui Dumnezeu pentru domn bun…” Letopiseţul Cantacuzinesc Ajuns în fruntea Ţării Româneşti, Matei Aga din Brâncoveni domneşte între 20 septembrie 1632 – 9 aprilie 1654, luându-şi patronimicul de Basarab. În vremea sa ţara se reface economic şi se întăreşte politic, îndepărtându-se primejdia transformării ei în sangeac, se dezvoltă cultura, realizându-se în cele trei tipografii (Câmpulung, Govora şi Dealu- Târgovişte) peste 20 de cărţi de slujbă bisericească şi legislaţie dintre care extrem de importante sunt „Pravila de la Govora” (1640), prima în româneşte şi „Îndreptarea legii”, apărută la Târgovişte în 1652 şi construindu-se zeci de biserici şi mănăstiri al căror ctitor este chiar domnul care are sprijinul deplin al mitropoliţilor Ştefan şi Teofil, căruia i se alătură o mulţime de mari boieri ai epocii. Voievodul, a cărui titulatură era „Io Matei Basarab (…) domn al întregii Ţări Ungrovlahia şi al părţilor de peste munţi, Herţeg de Amlaş şi Făgăraş şi celelalte”, a fost apreciat de contemporanii săi ca un stăpânitor care a guvernat „ţara cu dreptate” iar „mare cu mic să bucura şi da laudă lui Dumnezeu pentru domn bun că avea pace şi odihnă dăspre toate părţile şi fieştecare avea hrană den dăstul” (Letopiseţul Cantacuzinesc). Sfârşindu-se la 9 aprilie 1654, Matei Basarab şi-a găsit odihna de veci pe meleagurile Olteniei la ctitoria sa, Sfânta Mănăstire Arnota, care alături de alte superbe realizări arhitectonice ale epocii răspândite în toată regiunea, este strajă existenţei noastre milenare. Pentru comemorarea a 350 de ani de la dispariţia fizică a marelui voievod şi-au unit eforturile Universitatea Craiovei prin facultăţile de istorie, filozofie, geografie şi teologie, Consiliile Judeţene Mehedinţi şi Gorj, Direcţiile pentru Cultură Olt şi Vâlcea, Muzeul Naţional şi Primăria Târgoviştei şi, nu în ultimul rând, Mitropolia Olteniei şi Episcopia Râmnicului, iar majoritatea comunicărilor ştiinţifice susţinute s-au strâns în acest număr al prestigioaselor Anale ale Universităţii din Bănie ca o binecuvântată contribuţie la nemurirea voevodului român Matei Basarab. 5 ABREVIERI AARMSI - Analele Academiei Române. Memoriile Secţiei Istorice, Bucureşti AARMSL - Analele Academiei Române. Memoriile Secţiei Literare, Bucureşti AIIAI - Anuarul Institutului de istorie şi arheologie A.D. Xenopol, Iaşi AUBI - Analele Universităţii din Bucureşti. Seria istorie AO - Arhivele Olteniei (serie veche şi nouă), Craiova BCMI - Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice BOR - Biserica Ortodoxă Română CI - Cercetări istorice, Iaşi, serie veche şi nouă CL - Cercetări literare DIR - Documente privind istoria României, Bucureşti DRH - Documenta Romaniae Historica, Bucureşti GB - Glasul Bisericii, Bucureşti MA - Mitropolia Ardealului MB - Mitropolia Banatului MI - Magazin istoric, Bucureşti MO - Mitropolia Olteniei, Craiova RA - Revista arhivelor RESEE - Révue des études sud-est européennes RdI - Revista de istorie, Bucureşti RI - Revista istorică RIAF - Revista pentru istorie, arheologie şi filosofie RIR - Revista istorică română Rsl - Romanoslavica SAI - Studii şi articole de istorie SCIA - Studii şi cercetări de istoria artei SCIV - Studii şi cercetări de istorie veche SMIM - Studii şi materiale de istorie medie 6 CUM A APĂRUT NUMELE DINASTIC BASARAB ŞI CÂND L-A ADOPTAT MATEI VODĂ CONSTANTIN REZACHEVICI Se ştie că Matei vodă făcea parte din viguroasele trunchiuri ale boierilor Brâncoveni şi Craioveşti. După tată, marele vornic Danciu din Brâncoveni 1 s-a numit, şi ar fi trebuit să se numească întreaga viaţă, Brâncoveanu, la fel ca şi ruda sa dintr-o altă generaţie, Constantin Brâncoveanu. Numai că ambii şi-au luat şi li s-a recunoscut numele de familie Basarab , care venea însă pe filieră Craiovească! Acest onomastic nu era întâmplător şi Matei Basarab a avut exemplul apropiat al unui alt Craiovesc, care l-a precedat în primul deceniu al secolului XVII, aducând pe tronul Ţării Româneşti noua dinastie a Basarabilor-Craioveşti. E vorba de Radu Şerban, din ramura Craioveştilor din Vlaşca, care aveau, de altfel, proprietăţi în întreaga ţară 2. Cu acesta din urmă se schimbă la 1601, chiar în zorii secolului XVII, vechea dinastie a urmaşilor lui Basarab I, cu o nouă dinastie izvorâtă din neamul boierilor Craioveşti. Numai că o dată cu această schimbare apar şi unele probleme de legitimitate şi onomastice. Craioveştii nu erau înrudiţi cu vechea dinastie, neavând dreptul să fie aleşi în scaunul domnesc. Iar la 1601 dinastia legitimă a urmaşilor lui Basarab I Întemeietorul nici măcar nu se stinsese, ci dăinuia chiar prin două ramuri cu descendenţi masculini: Radu Mihnea, din familia “ Mihneştilor ” şi Nicolae Pătraşcu din cea “ Petraşkină ”3. Lui Radu Şerban, ales domn în condiţii cu totul speciale, după moartea lui Mihai Viteazul şi instalarea de către poloni a lui Simion Movilă în scaunul de la Târgovişte, îi lipsea legitimitatea, având în schimb două atuuri care au prevalat atunci: experienţa militară şi mai ales cel mai mare domeniu domnesc din ţară cu veniturile căruia putea întreţine trupe de lefegii 4. Drept urmare, după alegerea ca domn şi-a căutat legitimitate într- o legătură cu vechea dinastie a urmaşilor lui Basarab I şi a găsit-o, în 1 Cf. Ilie Chiriţă, Boierii Brâncoveni. Fiii lui Danciu vornicul , în AO, XIV (1935), p. 46- 57; XV (1936), p. 353 2 Constantin Rezachevici, Domeniul boieresc al lui Radu Şerban , în “Studii”, XXIII (1970), nr. 3, p. 469-491 3 Idem, Cronologia critică a domnilor din Ţara Românească şi Moldova a. 1324-1881 , I, Bucureşti, 2001, p. 406 4 Idem, Bătălia de la Gura Nişcovului (august 1601). Contribuţii privind istoria Ţării Româneşti în epoca lui Mihai Viteazul şi activitatea militară a lui Radu Şerban înaintea domniei , în “Studii”, XXIV (1971) nr. 6, p. 1155; idem, Domeniul boieresc al lui Radu Şerban , p. 485-487 7 realitate, ...tot în familia Craioveştilor! Mai precis într-o aşa-zisă descendenţă a sa din Neagoe Basarab (1512-1521). Aceasta deoarece Neagoe s-a declarat (şi poate chiar a fost) fiul nelegitim