ANGVSTIA, 4, 1999, pag. 265-275

În jurul revistei "Viaţa Literară şi Artistică" Din corespondenţa lui Virgil Cioflec cu Ilarie Chendi (7 iulie 1906 - 9 septembrie 1907)

Cultura românească a beneficiat, cum remarca Tot în domeniul culturii a activat şi Remus Cioflec, George Călinescu în prefaţa la lucrarea sa capitală Istoria lit­ valoros şi cunoscut editor şi librar, în Cluj şi apoi în eraturii române de la origini până În prezent, de contribuţia Bucureşti. El era strănepot al preotului Iacob Cioflec, nepot multor oameni de mare valoare din toate provinciile locuite al lui Aron (n. 1803, dec. 1892) şi al Mariei, născută Gropca, de români Aceştia, cu mare efort, cu dragoste pentru fiu al lui David Cioflecs. cuvântul românesc1 . tipărit şi, de multe ori, cu renunţarea la gândul vreunei recompense băneşti sau măcar al unei bune aprecieri, au participat, fiecare după talentul său, la clădirea Virgil Cioflec literaturii şi culturii de limbă română. Numele lui Virgil Cioflec (n. 18769, dcc. martie Nu s-ar putea în nici un caz face abstracţie de con­ 1948 Bucureşti), a cărui contribuţie la cultura românească tributia oamenilor de cultură români transilvăneni în ulti­ abia acum începe să fierecunoscută la adevărata ei valoare, mele' decenii ale secolului al XIX-lea şi a primelor două ale a avut parte de o evidentă marginalizare. celui de al XX-lea. Poeţii George Coşbuc, St. O. Iosif şi Octavian Goga, prozatorii Ion Slavici şi Ion Agârbiceanu Pe drept cuvânt scria Horia Oprescu despre el, în anul 1969, că i se cuvine o onorabilă, deş i tardivă, scoa­ s-au impus între marile valori ale literaturii române. La " "10. aceştia se adaugă folcloriştii valoroşi Ion Pop-Reteganul, tere din anonimat Enea Hodoş, Andrei Bârseanu şi muzicologul George Pare plauzibil să fi fost fiul lui Nicolae, unul dintre Dima. În critica literară llarie Chendi a avut un rol de prim cei cinci copii pe care i- a avut Aron Cioflec cu cea de a doua rang, prezenţa lui făcând legătura dintre Titu Maiorescu şi sa soţie, Domnica, născută Axentell. Această presupunere Constantin Dobrogeanu-Gherea, marii critici ai epociiclasi­ va trebui confirmatăprin cercetăriulterioa re. cismului românesc, şi , Mihai Dragomi­ rescu şi George Călinescu, cei care au dominat critica lite­ Tatăl omului de cultură care a fost Virgil Cioflec,pe rară a primeijumă tăţi a secolului al XIX-lea. nume Nicolae Cioflec, era în anul 1901 proprietar al uneia dintre cele două "mahala!(' ale satului Mârşia din judeţul În preajma lor au creat însă, şi mulţi alţi scri)tori Vlaşca, plasa Neajlovul. In această localitate s- a născut transilvăneni, bine apreciaţi de cititori şi de critici. Intre Dimitrie Bolintincanu şi tot aici îşi avusese proprietatea aceştia, familia Cioflec din Arpătac, actualul Araci2 al familia acestuia. Nicolae Cioflec, numele lui fiind scris judeţului Covasna, a dat cel puţin trei nume demne de reţi­ "Cioflic" în Marele Dicţionar Geografic al României, era nut pentru cultura românească a acelei vremi. proprietarul Mârşiei-din-Vale, în timp ce Mârşia-din-Deal aparţinea lui C. :--.!acu. Se arată că ambele proprietăţi însumau 1054 hectare12. Familia Cioflec În 1930, într-o sentinţă a tribunalului judeţului Primul este învăţătorul şi institutorul Dimitrie Vlaşca, îl descoperim pe Virgil Cioflec drept proprietar al Cioflec (n. 1828, dec. 1891) . Era strănepot al lui Idomir moşiei aflatela est de satul Mârşa şi la sud de moşia moşte­ Popovici, zis Cioflec (dec. 1794) preot în Comana de Jos, nitorilor lui Lazăr Lazarovici13. Faptul că acesta este scri­ nepot al preotului din Arpătac, Iacob Popovici-Cioflec (n. itorul şi criticul de de care ne ocupăm este confirmat 1780, dec. 1826) şi fiul preotului din Araci, Gheorghe prinscrisorile sale, aflateartă în Biblioteca Academiei Române, Cioflec (n. 1797, dec. 1866)3 Colaborator apropiat al lui care menţionează satul Mârşa ca loc de expediere. George Bariţiu, membru al unui cerc cu preocupări folclo­ rice, el a lăsat cea mai veche culegere de poezii populare din Dicţionarul cronologic de literatura română, apărut ţara Bârsei4. în anul 1979 sub coordonarea lui 1. C. Chiţimia şi a lui Al. Dima, altfel o lucrare fo arte bine îngrijită şi fumizoare de Mult mai bine cunoscut este profesorul şi prozatorul informaţii bogate şi corecte, face o regretabilă confuzie. La Romulus Cioflec (n. 23 martie 1882 la Araci, dec. 13 indicele de persoane găsim inserat numele lui Romulus noiembrie 1955 la Bucureşti). Era nepot al lui Aron (n. Cioflec, dar nu şi pe cel al lui Virgil Cioflec. Totuşi trim­ 1803, dec. 1892), cel de al doilea fiu al lui Iacob Popovici­ iterea la pagina 238 se referă la acesta din urmă, în calitate Cioflecşi fiu al lui Constantin şi al Mariei,născută Bucşa5. de colaborator "14 Desiguro scă­ Rorn ulns lui . i Cioficc par1eaal celor revistei care .T'a1-,ri au nit literumi Sau 1 dil! OperaGeorge lilerari'i a lucare n a atras atenţin'v nui­ pcu·co al!urnitJ'i sau, înmaiocm binet indic zis,clc supr1 5. apunerepoate C:ilincscu, citat înOl�>· luriuîr urnoasii literaturii şi obiectivă de la cii doi,conf săuzie, o cauză relativului al a ne originii se la pdnâce in 1i 1 prezent>. elah­ numelor celor · tic a an onimat lui urprel'cntarca Dic(iommt! Scriito�irilor A Runuiniu Virgil C:innec'! articolult de Mir cea Zm:iu, M;nian Papalmgi urei K. su, pnn Tulu�i, pc r l Cioflcc 11 v mentionat, redactat de Ilie Radu-Nandra'. aceasta lără V rgi edem mai de data confuzii, drept colabomtor In multe reviste 265 www.cimec.ro / www.mncr.ro 0ANA DIMITRIU cu profil literar şi artistic în Dicţionarul presei literare reuşeşte să-şi rcstabilească sănătatea, să scrie poezii şi să româneşti al lui Hangiu, în Dicţionarul presei româ-neşti fa că traduceri din Heine, pe care le publică în reviste şi în 1. de Georgeta Răduică şi Nicolin Răduică şi în Dictionarulde volumul Patriarhalc. Tot la , Şt. O. Iosif îl cunoaşte pe pseudonime al lui Mihail Straj e. Astfel se arată că el a pub­ , cu care leagă o frumoasă prietenie, con­ licat: tinuată prin cunoscuta colaborare sub pseudonimul A. " -la cotidianul "Tribuna din Sibiu (14 aprilie 1884 - 16/29 Mirea. aprilie 1903). director Ion Slavici 16. Scrisorile schimbate între Virgil Cioflec şi Şt. O . . la săptămânalul ilustrat "Viaţa", având directori pe Iosif pe timpul în care, din diverse motive nu se găseau Alexandru Vlahuţă şi Dr. Alecu Urechilă (apariţie: 28 împreună în această perioadă, sunt relevante pentru carac­ noiembrie - 30 decembrie 1893; 18 septembrie 1894 - 17 terul lui Virgil Cioflec şi pentru rolul covârşitor pe care 1-a iunie 1895; 27 septembrie - 24 decembrie 1895; 1 - 22 ian­ avut în susţinerea morală şi materială pe care i-a acordat-o uarie 1896)17, poetului de primă mărime, care a devenit Şt. O. Iosif, atun­ - la ziarul cu apariţie săptămânală, având pagină literară, ci când acesta trecea printr-o serioasă depresie psihică şi "Soarele", redactor responsabil şi proprietar G. Umcă 11 ( prin grave lipsuri materia]e35. noiembrie 1896 - 6 ianuarie 1898); colaborare în 18971 x, - la revista ilustrată cu apariţie lunară "Literatură şi artă Încercând să definim cât mai succint personalitatea română", director Nicolae Petraşcu (25 noiembrie 1896 -25 lui Virgil Cioflec, se cuvine să reţinem că el a fo st: prozator, octombrie 1910) 19, epigramist, publicist, critic şi colecţionar de mecena al - la săptămânalul "Pagini literare", directori Artur Stavri şi literaturii şi artei româneşti. artă, Ion Gorun20 (21 ianuarie 1899 - 30 aprilie 1900)21, - nuvela Culiţă în săptămânalul "Stindardul", director Ion G. Ionescu-Quintus din Ploieşti (8 aprilie 1899 - 30 martie Corespondenţa Virgil Cioflec - llarie 1900)22, - în "Calendarul Minervei" ( 1899 - 1916)2\ Chendi36 - la săptămânalul "Curierul literar", director I. N. Constan- Cele şapte cărţi poştale pe care le prezentăm sunt tinescu-Stans (7 octombrie - 4 noiembrie 1901, după care se datate între 14 iulie 1906 şi 9 septembrie 1907. La ele se contopeşte cu "SemănătoruJ)24, adaugă două scrisori pe hârtie simplă nedatate. Aceste nouă - la revista "Semănătorul" ["Sămănătorul"], directori scrisori au fo st trimise de Virgil Cioflec în perioadele în care Alexandru Vlahuţă şi George Coşbuc ( 1901 - 1902), un co­ era plecat din ţară sau îşi petrecea concediul la munte. In mitet de direcţie ( 1903 - 1905), ( 1905 - 1906 ), plus, se adaugă acele scrisori pe care le-a trimis Ilarie St. O. Iosif, şi I. Scurtu (1906 - 1908}, Chendi lui Virgil Cioflec şi care se află în Biblioteca Aca­ Aurel C. Popovici (1909 - 1910), (2 decembrie 1901 - 27 demiei Române. Dintre acestea prezentăm trei scrisori, pe iunie 1910)25, care le-am considerat reprezentative. (Anexa) - articolul La "Badea George" (Coşbuc), în Luceafărul, 1905, nr. 12, IV, Toată această corespondenţă, pe care o prezentăm, - la săptămânalul "Viaţa literară", devenit "Viaţa literară şi este legată de eforturile depuse de cei doi pentru publicarea 26 în cât mai bune condiţii a revistei Vtaţa literară şi artis­ artistică" ( 1 ianuarie 1906 - 6 aprilie 1908) , .. - la revista "Viaţa românească", director C. Stere (seria I-a: tică ". martie 1906 - iunie 1916), Revista apăruse "la sugestia şi cu sprijinul lui Sp inr - la revista Tara noastră", director Ilarie Chendi ( 1908 - Haref "37, ministru al Cultelor şi Instrucţiunii Publice în 1909), reda�t�r Octavian Goga (Sibiu 1 ianuarie 1907 - 22 guvernul condus de DimitrieA. Sturdza ( 14 februarie 1901 noiembrie 1909, Cluj 15 octombrie 1922 - 29 mai 1938)27 - 20 decembrie 1904)38. Este demn de remarcat şi fa ptul că, În 1898 a publicat volumul Ep igrame, semnat cu după retragerea lui George Coşbuc şi a lui Ilarie Chendi de pseudonimul C. Virgiliu2X. A mai publicat volumul la direcţia revistei Semănătonrl", cei doi încep, beneficiind .. Mălurenii 1916}, un album privind picturile lui Ştefan şi de concursul mai multor scriitori bucureşteni, să editeze ( Luchian (1924)29 şi un album al operelor lui Nicolae noua revistă, prin care doreau să ofere cititorilor o icoană .. Grigorescu (1925)'0 cât mai credincioasă şi mai Întreagă a vieţii noastre literare şi artistice, prin cronici şi bibliograjii "39. Primul număr al Horia Oprescu, în volumul cu titlul: Corespon­ săptămânalului, !!vând titlul Vtaţa literară ", a apărut la 1 M .. denţă: St. O Iosif Dimitrie Anghel, Natalia Negru, ianuarie 1906. Incepând de la 7 ianuarie 1907 revista C. Sadoveanu, Iorga, Sandu-Aidea, Virgil Cioflec, !/arie primeşte noua denumire Vtaţa literară şi artistică ". Era acordăN. o mai bună atenţie lui Virgil Cioflec. El arată .. Chendi, marcat astfel, mai evident interesul publicaţiei pentru artele cum, acesta se afla la început în postura de admirator anon­ plastice. Ultimul număr apare cu data de 6 aprilie 190840. im al lui Şt. O. losifll, care publicase în anul 1897 primul Pentru tot timpul de apariţie aparatul redacţional a fo st fo r­ său volum, Apostolul şi alte poezii, cu traduceri din opera mat din George Coşbuc şi Ion Gorun (Alexandru Hodoş) ca poetică a lui Petăffi. A urmat în 1898 u� no� volum de tra­ directori, Ilarie Chendi fiind secretar de redacţie41. duceri din acelaşi poet, Poe-::ii alese ŞI pnmul volum de poezii originale, cu titlul Ve rsurP:. Publicaţiile de specialitate recunosc contribuţia esentială pe care a avut-o llarie Chendi la bunul mers al prezentat ca Virgil Cioflec este vân revi;lei , care el rcdactat-o40, având în acelaşi şi ind un cokcţionnra d "omb1tor. oa!·ecare de în timp şi calitapc tea de criticfa pt al arevistci· 13. p:lstrează însă o starea1tişti, 1natrrială" telul lui unfi Meccna amator dede critic!\artă, plastica. ciudntfl tăccrc privind nctivitalea lui VirgilEle Ciotlec lcgii­ Desigurîn era cu to l interzis el\acea se lură cu Scrisorile pc le prezentăm vorîn cii tu dinsă m oşaratea "oarecarr .. ac.ensta.doveclească cnrcdeparte de doar un tiim ­în star" materialătatălui provlşi'll< npoi�n a saJ3 i boiL'reasc�. care Inai miisur�plu coln �hor ..tlur al t�pn1l c.i'i, a11 tito,:;t, pen trus inliii crnn :său rcvi,:;tl�i, Virgil Cunosdntlu-1 Şl. Iosif. îi bună perioa timp, un participaCioflnt directcl' la toate activi­o t:lţilc de l a o pe O. l'f"Coti1cc "o swprin:::ă­ dă pub i ei. totodată d a n . câ�iva �m�. f�c a bunul mers al v loare propunere: sil-I ri 1soţea.':>ui. se ch n contribuleeateit cu de sume dec re Sc tace cla da el . astfel tul consitltm.ltbani la socu/ealaoctomblic lui 1 X99 ri1 pân!ls/r(Jinc'itate octombrie Prll!ccnJI 1901, Ştrcahze;ua" O. losiftn ŞI.-l icşte c unu l dintre revistc1. având la MUnchenîn Ncuburg1� Tn acest timp el dr p de a fi proprictari. Viena, Paris, . constată astfel, preocuparea pc o e pentru �� Se care ar 266

www.cimec.ro / www.mncr.ro în jurul revistei"Viata literară şi artistică" - Din corespondenta lui Virgil Cioflec cu ... " ca revista să dispună de fo ndurile băneşti necesare. De două "parcă .făgăduise ceva (2). ori este citată nevoia de a-1 detennina pe "Conu Alecu", Întreabă . Gârleanu de ce nu dă nimic spre publi­ apelativ sub care îl putem bănui pc A. Urechiă, care, V. care "(7); care e .adresa lui [Panait] Cema (8) şi dacă Ilarie cuminte ca un profet şi sensibil ca cea mai plăpândă.flori­ Chendi c de acord să-I aducă pc R[ădulescu] Motru drept .. ar trebui rugat de Ilaric Chendi cică " .,sel ne dea ofărâmă colaborator (9). de ajutor"3. Ideea apăruse şi mai devreme: "Conu Alecu (tot la vie o fi?)bine ar fa ce să ne mai dea puţin aj utor" (2). Regretă că Minulescu îi lasă (9). Este evident că acesta participase cu ceva bani mai înainte. Recomandă să i se transmită lui Mille47 .,să .fie mai Din distihul glumeţ: Adu-/ Doamne pe Haref! Ca darnic cu băieţii "(2). să dăm de berechet.. . "(3), s-ar.. putea deduce că Spiru Haret, pe timpul cât era ministru al Cultelor şi Instrucţiunii publice, La rândul său depune mereu efortul de a produce nu se rezumase la a avea initiativa scoaterii revistei, ci acor­ materiale publicabile. Nici o scrisoare nu face abstracţie de dase şi unele fo nduri, atât de necesare pentru început. În acest subiect: "Dacâ aş putea în fiecare număr aş trimite acest caz, fo ndurile prevăzute pentru revistă în bugetul pc câte ceva pentnt revistă "(3). anul 1905 încă din anul 1904, când era ministru Spiru Haret, La 14 iulie 1906 comunică faptul că a trimisun arti­ au fo st chcltuite pentru lucrările pregătitoare de pomire a col despre 1. Al. Brătescu Vo ineşti (1). Ilarie Chendi îi revistei. La 18 august 1906 când Virgil Ciotlec scrie disti­ mulţumeşte pentru primirea acestuia şi-l laudă: ,.Şi ce mîn­ hul, ministru al Cultelor şi Instrucţiunii Publice era Mihail dru-i articolul. bată-/ să-/ hată, au ce citi cele vreo 6 mii de Vlădescu44, care probabil că nu mai susţinea financiar cititori. Era şi nevoie de o mică notă originală, că prea ne­ apariţia revistci45. am dat cu toţii la acelaş.fclgaş " (a). Virgil Ciotlcc însuşi contribuia cu bani la nevoile La 5 august.scrie că e mulţumit că acesta a ieşit fără revistei şi ale colaboratorilor acesteia. Precizează că i-a greşeli de tipar (2). Incepuse lucrul la un nou articol, de data avansat 60 de lei lui Emil Gârlcanu, la cererea acestuia, ceea aceasta despre 1. L. Caragiale. Anunţă că intenţionează să ce reprezenta suma pentru predarea ulterioară a două scrie o nuvelă mai lungă cu subiect ţărănesc. Pentru a colab­ " bucăţi " (9). ora la Cronica artistică " cere materiale şi infmmaţii des­ .. Problemele financiare ale revistei apar şi în răspun­ pre revista "Arhitectura ", despre ce s-a publicat în Moni­ surile lui Ilarie Chendi. Arătând că Emil Gârlcanu ar preda: torul Oficial privind concursul de la . Expoziţie " şi să i se . tol la do uă .1·âptămîni, o nuvelei ", întreabă retoric: cu ce trimită un tex; tipărit de Strâmbulescu în Catalogul " .. sel-1pleltim ?" continuând Eu nu am credit de la bănci.. ". Tinerimei "(2). Ii cere lui Chendi, care îi pusese la dispoziţie Lui Gârleanu: "Polu i l-am.. da t, dar pînă spre .ljîrşitul lui prima pagină, să aibă "pu(inticâ răbdare " (3). septembrie nu cred să-i mai pot face ceva. Revista a mers Scrisoarea nedatată ( 4) însoţeşte un articolaş pen­ rău vara, ca de obicei in acest anotimp ". Se înţelege că tru revistă ". Tot aici spune că ar dori să scrie.. ceva despre revista a mers rău ca încasări.(b) Izabela Sadoveanu. E un prilej pentru Jlarie Chendi să-i În scrisoarea (c) scrie despre un nou colaborator, transmită unele infonnaţii, nu tocmai laudative şi poate nici deocamdată neidentificat, Nibaja (?), că E ÎncÎntat ... de tocmai justificate, despre fizicul şi caracterul acesteia (b ). propunerea fclcută. " şi unnează E aşa de.. calic însă, ÎncÎt La 6 noiembrie 1906, aflatla Nisa, anunţă că . incep pentru a .fi salvat, are nevoie de ..o mică sumei - zice că ţi-a să curgă manuscrisele " (6). . scris. Probabil o sel-(i vie greu - nu te supăra insel, răspun­ de-i cu binişorul, ca sâ nu mi-I gonim ". Întreabă dacă place un articol despre ,.plimbarea la Vu lcana " pe care tocmai îl trimisese (6). Preocupat de problemele de patrimoniu, scrie că ar dori reglementarea dreptului la proprietatea revistei (9). Din A doua scrisoare nedatată, trimisă din Sinaia, ar aceasta rezultă că a avut, în fa pt, o importantă contribuţie părea că a însoţit .. câteva note " pentru revista" Luceafărul" bănească, care i-ar fi dat dreptul să se numere printre pro­ şi nu pentru " Viaţa literară ". E posibil să fie legate de prietarii acesteia. lucrarea La Badea George ", despre a cărei redactare vorbeşte mai.. pe larg în scrisoarea din 6 noiembrie 1906. Multă grijă şi insistenţă se dovedeşte a depune pen­ Această scrisoare s-ar părea că a fo st trimisă în vara lui tru convingerea unor scriitori valoroşi să publice in paginile 1 907 . Vieţii literare şi artistice ". S.tia prea bine că revista trăieşte prin.. calitatea literaturii sale. Inţclegea că nu numai dorinţa Bucuros că revista apare şi pe timpul verii, promite de a-şi vedea numele tipărit îi poate detennina pe scriitorisă că va trimite un articol pentru numărul ce UITila să apară la trimită materiale, dar şi recompensele materiale. se pare că 15 iulie 1907 (7). Din nou scrie că va trimite articolul despre 1 Izabela Sadoveanu (8). Strânge material documentar pentru suma de 25 de lei pentru o "bucată" este mică46, deşi faţă de (8). posibilităţile financiare puteasă fieconsid erată "fabuloasă " un studiu asupra lui Nicolae Grigorescu (2). Anuntă că în curând va trimiteo schită avându-1 ca Aproape că nu este sc1isoare din care să nu rezulte erou pe Gligor Busuioc (9). ' ce eforturi făcea el singur, sau îi cerea să fa că şi lui Ilarie O cercetare a colecţiei revistei va putea să confinne Chendi, pentru câştigarea celor al căror talent promitea ce s-a realizat din aceste intenţii. obţinerea de materiale valoroase. , Trebuie cuceriţi cât mai mulţi din cei ce scriu " afinnăel (2),. pentru ca apoi să spună Pe timpul când lipsea perioade mai lungi din ţară, îşi că trebuie "să primească orice colaborare, dar să.fie scrisă dă seama că îi lipsesc intonnaţiile necesare pentru a scrie. (S). lnfom1cază cerc i trimită talent " încearcă,. şi u De insistent să numerele apârule r·u din unni.î L'U!n•erteascâcum . 1. /\.nnssarabcscu c m rcuŞl':;>lc in n�l:enta�:cca, ale rev ist�::i (4), dar totse fe lul ue intbrma(ii: dacll mai cd .• (3, �i 4). q i c�:r�:: lui Tlnriesil-I Chendi 1re lase şi Luccalărul şi cine il scoate (6), Storck să spună de ce nu .rw-1 pe i�::se •1 Snndus.'i .,m" [1.t Sandu-Aiul:apeAgâr hit'f'miarlll " cu sii sliiheasâi j (.1 )1 c;k mai lJJI.pm nimic la hi�Imlu de la VcH�flă {7), ce ".,·�� ce'1 'll v, ". l! i'i-il cu "Sucielatea lifera(ilor "c (9). Llrcchi:t t1t:.,a pl!nf7·uc1�nk. :a Î intcrl:sea7.� agita((6)i• �i uor "{'/.1 scri�·ul lui muuşoanilit. şi ..S(4d şi jclrdi TI,. So cietatea artimiciiştil�::ur " literare şi chiar înjurături le la sarede" Milmladic:, talent şica trdmanapodail: îndemnat sii lui, despre care nu-1 �i tac scrie cron(7);il:i Victor Eftimiu arc atras (iorun (R), iar IJoteni

Îl preocupă .. bucătăria " revistei. Dă sfaturi privind tre Virgil Cioflec şi Ilarie Chendi, de la cordialitatea unei lucrările de detaliu ale redactării şi gospodăririi. Se intere­ apropiate colaborări la prietenie, din evoluţia fo rmulelorde sează de munca lui Dobre, Cohen şi Ion, cei care îl aj utau pe adresare precum şi din modul de încheiere şi de semnare a Ilarie Chendi. Le cere să aibă grijă, în primul rând, de scrisorilor. greşelile de tipar fiindcă "Pe celelalte le duc eu cum oi putea" ( 4 ). Când e mulţumit de fe l .!.Il în care a ieşit un număr, Cei doi se cunoşteau, cel puţin indirect, din primă­ fe licită colectivul de redacţie (9). Ii cere lui Ilarie Chendi să vara anului 1901, aşa cum o dovedeşte o scrisoare din nu neglijeze adresele de abonaţi (8). Să-I .. descânje ·· pe Vinerea Mare, pe care Ilarie Chendi i-o trimite lui St. O. Miile-!� ca să poruncescă o literă noyă de tipar (3). lntrebă Iosif, prin Virgil Cioflec, la Paris·19. To tuşi. din modul cum evoluează corespondenţa dintre ei, se pare că abia acum, .. unde s-au dus cu tipant!? " (6). Ii dă sfaturi lui Ilaric când amândoi se ocupă de revista Viaţa literară. se leagă o Chendi despre ce, cum şi când să publice: .. cât de curând adevărată prietenie. voiajul lui Bassarabescu la Slatina. cu o notiţă elogioasă " (7), dar ii dă libertate deplină în conducerea revistei (8). Astfel, scrisorile din iulie şi august 1906 încep cu .. Cred că o lecută interesat chiar atunci când nu trimit fo rmula obişnuită: . . Dragă prietene ", .. Dragul meu ", con­ . e manuscrisesÎilf . scrie l, într-un fe l cerând o apreciere din tinuând cu . . Dragulmeu prieten ", ca semn al unei mai mari partea celor pe care îi aj uta (6). §Lpropieri. Semnăturile sunt deocamdată neutre: V. Cioflec. La un moment dat Virgil Cioflec, parcă cu oarecare In scrisoarea din 5 august 1906 (3) i se adresează încă cu exasperare şi poate simţindu-se preluând o prea mare .. Dumneata ". responsabilitate pentru revistă, întreabă: .. Da, rogu-tedirec­ Prima scrisoare nedatată ( 4) trece la fo rmula de torii noştri ce mai fa c şi pe unde mai sânt?" (2). Această adresare mult mai apropiată, de tipul unei porecle pri­ fo rmulare ne dă dreptul să ne întrebăm dacă nu cumva, în eteneşti: .,Dragă părintele " şi se încheie cu fo rmula anumite perioade el îndeplinea, voit sau nu, unele dintre glumeaţă şi puţin ironică: .,Plecăciune ", dar semnătura este atribuţiile directorilor, George Coşbuc şi Ion Gorun care, încă aceeaşi, oficială, Cioflec. desigur că luaţi cu alte griji, mai uitau de conducerea revis­ V. tei. Scrisoarea nedatată (5), menţine adresarea cu .. Dragă părinţele ", încheierea este însă, cu o fo rmulă mai Oricum, îl vedem preocupat de viitorul revistei şi apropiată: .. Cu hine şi cu noroc ", iar semnătura este g�ndind o strategie pentru menţinerea şi dezvoltarea ei. .. Boeru ", semne ale stabilirii unei rela�i prieteneşti, de .. Intr-o zi .foaia asta are să adune În jurul ei pe toţi ", se vreme ce semnătura este un apelativ-poreclă. exprimă el (3), pentru a continua .. Pentru asta se cere puţină zeamă de franci ". La 18 iulie 1907, adresarea cu .,Dragă Părinţele " este acum fo losită pe o carte poştală, scrisoare cu parcurs Î Mai târziureia ideea: " ntr-o zi din revista asta o să public (7). Salutul de încheiere este .. Cu bine ··, iar semnă­ facem .foaia literară indispensabilă oricăntia ce a cetit sau tura se reduce la iniţiale. La 22 august acelaşi an (8) fo rmu­ va ceti literatură " (7) . la de încheiere a devenit . . Cu dragoste", iar semnătura este Crede că revista va putea să aibă tipografie proprie. acum, simplu: .. Virgil". La 9 septembrie 1907 fo rmula de Cu cinci mii de cititori ,. vom merge departe ". Ilarie Chendi încheiere şi semnătura se menţin aceleaşi, pentru ca vorbea despre fa ptul că revista avea, în vara lui 1906, vreo începutul scrisoriisă capete fo nna ..Iubite părinţele ", semn şase mii de cititori (a) . .,Să vezi că revista va prinde şi print­ evident pentru stabilirea definitivă a unei temeinice prietenii re lumea ce nu fa ce literatură ". Prevede posibilitatea (9). apariţieide două ori pe săptămână. Pentru asta ar fide acord să fie şi gazetă, în loc de revistă,dar neapărat .. gazetă scrisă literar " (8). *

* O cordialitate glumeaţă poate fi constatată în relaţi­ ile dintre cei doi din textul scrisorilor. Virgil Ciofleca fo losit un stil colocvial, colorat, cu expresii libere, a ieşi din rară În vederea întocmirii unei cronologii pentruviaţa lui limitele bunului gust. În prima scrisoare el vorbeşte despre intenţia de se pare că Virgil Cioflec prezintă interes informaţiile furnizate de .,a lua de barbă pe cine merită ", referindy-se la artistul plastic lpolit Strâmbulescu. Tot aici scrisorile de care ne ocupăm privind locurile pe unde a călă­ scrie: ,,In citeva zile sint aiurea ", pentru a că urrneză torit. arăta Să călătorească rară Wl traseu bine Stabilit Şi rară a avea - La 14 iulie 1906 este la Misurina, o localitate aflată în adrese sigure. apropiere de Cortina d' Ampezzo, în regiunea Dolomite din Alpii Italieni ( 1 ); Peste o lună vorbeşte despre .. patnt pagini pline - la 6 august se găseşte la Cortina d' Ampezzo, şi scriecă va rase "; apoi scrie că nu-i momentul ca Bassarabescu .,să ne rămâne acolo până la ,./ septembrie stil catolic " (2); lase cu carul În drum ", despre .. imbulzeala dracului" care -totuşi la august scrie d n nou din Misurina (3); se va produce atunci când colaborările la revistă vor fi bine - scisoarea18 din noiembriei 1 pleacă din sa plătite şi dc:sprc cum . , si"i helea " litera - la 7 90n N ( 6 ); mică, Jc la tipărirc:a.w:upi dt:'-n su rimfind 18 i lie. la şi i se 1U1.11t revistei (3). p Elvt!Lia. ula Pontrcsina,22 august nu dcpa1te l) septembrie de Moritz 190 (7,7 X, aflii 9): in tmHă, cartea roştală din 1 X iulie: sptmc corc­ la Pontrcsina Sl. in 1907 - ara;ă �-;. �ntcnţloneaz!l. s� plece la Milnnn, .. ii ", To rino şi ele (R). abia în aprilie 190R se Ni::><'� ;:;pondc:ntululde siiu, revista rd�rindu-se Scrnăn1i ton1 la <.'l:el df' !11Svm. ... ce:'/de"igur vd din nou imprlRemarci\'ună fapcutul că la li ind vorha IÎlpi " (7)..,n u cred nu va afla llaric Chendi, desigw· Ducurcţ;li ap r"ha unde gîdilituri pe fu (H). * *

Este interesant cum cvolunl rdalia din- să unnărim a 268

www.cimec.ro / www.mncr.ro î " n jurul revistei"Viata literară şi artistică - Din corespondenta lui Virgil Cioflec cu ... Interpretarea celor câteva scrisori, a căror pere­ BAR mss. 305 12 grinare în timp cu greu ar mai putea fi stabilită, dar care au acum ocazia de a fi cunoscute şi puse la îndemâna cercetă­ torilor istoriei literare româneşti, permite cunoaşterea medi­ ului de efervescenţă în care apărea presa periodică literară a (!) anilor 1906 - 1908. Astfel ne putem da seama care erau pre­ CARTOLINA POSTALE ITALIANA (CARTE ocupările pe care le avea grupul de oameni din redacţie pen­ POSTALE D'ITALIE) tru scoaterea revistei şi să apreciem efortw-ile lor, prin care doreau să dea un suflu înnoitor în peisqjul presei literare a A Dlui Ilarie Chendi, Redactor-şef al Revistei "Viaţa lite­ vremii. Parcurgerea colecţiei revistelor vremii în care a fo st rară" , 7, str. Enei Bucarest făcută acest schimb de corespondenţă va putea explica multe dintre afirmaţiile, aluziile şi preciza cine erau unele dintre personajele citate. Ştampile poştale: Misurina, 14, 7, 06; Budapest, 906, JUL, Bucureşti, 29 iunie 1999 15 N 12, L.L.E.4L.L.E.; Bucureşti, 16 JUL 1906

Dragă prietene, in articolul despre Brătescu s'au strecurat cîteva Anexa greşeli; pe-alocurea, omisiuni, cîteva. Făcut şi trimis În grabă nu putea fii altjet. Pentnt .. Cmnica Artistică " păstrez aceeiaşi dragoste. Acum însă nu prea am de ce mă lega. Nu (a) citesc gazete; nimica nu mai ştiu. Dacă eşti bun, În intere­ "Viaţa Literară" Redacţia sul revistei, spune-mi prin scris cam despre ce este acuma 7 VII 1906 vorba prin presă, ce-ar putea fa ce obiectul unei mici croni­ ci. Eu vreau să scriu două. Pentnt asta Îmi trebuie textuldin Catalogul Ttnerimei din anul ăsta, text pe_ care l'a tipărit Nomc bun, boient!e, şi multă sănătate de la ţară! Strîmbulescu în dreptul unui tablou a/ lui. Il vreau exact, ca să-I pot lua de barbă cine merită. Nu ştiu ce spunea el că Mare veselie pe capul meu, cînd mi-a sosit plicul din vrea să facă cu baniipe lua(i. Acel text le rog să nu-l copiezi. Misurina aia blagoslovită. Zău, credeam că ne-ai dat l�trale a publicat În .. monit. o_ficial" din toamna trecută uitării, prin plaiurile şi măgurilestrăine. Şi mai credeam cu concursurile artistice dela Expoziţie. Rupe te rog numai siguranţă că pe Brătescu l-ai trimis re vistei de la laşi şi filele acelea care mă imeresează şi le rogtrim ite-le odată cu mare mi-a fost bucuria cînd am văzut că tol ţi-e mai revista pe care n 'am mai citit-o de săptămîni. Ce crezi că aproape cămaşa dedt cojocul. e bine să ştiu şi eu, dacă-ţi fa ce plăcere,3 eu bucuros aştept. Şi ce mîndm-i articolul, bată-/ să-I bată, au ce citi A eşit No 2 din .. Arhitectura "? Şi acesta arfiun subiect de cele vreo 6 mii de cititori. Era şi nevoie de o mică notă orig­ cronică. De Expoziţie nu pot spune nimic, n 'am, văzut-o inală, că prea ne-am dat cu toţii la acelaşfăgaş. decît Într 'o seară dela gară venind dela Giurgiu. In cîteva zile sÎnt aiurea. Pînă la o nouă sigură adresă şi aceasta e Azi am dispus la Administraţie să (i se trimită nume­ foarte bună: Cortina d'Ampezzo, Ty rol posle -restante. rele pe cari nu le-ai citit. Veivedea din ele. că badea Gheor­ ghe s-a dat lenei cu totul, că Gorun se ţine de cuvînt şi Cu multă voe bunâ ' munceşte şi din Sinaia şi, că ceilalţi colaboratori s au Cio.flec împrăş-tiat ca polîrnichile. Intre alţii, Cazaban ela Tu lcea, V angajat ca desenator cu 45 lei pe lună şi dreptul de vÎnat şi Misurina 14 Iulie 1906. pescuit. Administraţia gazetei e tot cum ştii: apăsătoare, cu toate că Vlahuţă, la ntgămintea mea, afosl personal la Miile şi 1-ad făcut atent că arface bine să reducă cheltuielile, (2) penlnt ca să iasă ceva la băieţi. Se vede că nu e nimic de Korrespondenz-Karte făcut: vom duce-o IÎrÎş-grăpiş pînă la iarnăşi În urmă ne Cartolina di corrispondenza vom vedea independenţi. Ce zici? An/Al Signor Ilarie Chendi Rubrica d-tale e părăsită şi rău voitorii şi Înce­ - om de litere - puseră să scorniască vorbe mincinoase despre o desbinare. Bucarest, Rurnanien De-acolo de departe fireşle că nu prea ştiu ce ai putea să ne Academia Romînă (Calea Victoriei) trimiţi - decît doar un articol despre Rembrands [sic]. .,Arhi-tectura" n 'a eşit. Catalogui.. Ttnerimei " îlvoi căuta. Ştampile poştale: CORTINA, 6 VIII 06; BUCURESTI, 8 Numai să nu uiţi a mă înştiinţa, pe cite o cartă postală AUG 1906 CURSA 3 despre schimbările de adresă. Penlnt pictura din expoziţie n'are să fie prea tîrzie Hotel Faloria cmnica nici toamna, cînd sper, te vei Întoarce din cel calin­ Cortina d' Ampezzo dat prin lumea întreagă. Tyrol Alte noutâfi:-' Nanu, zice-se pk•ac<'i la NDrishf!fim st'i­ Sadoveanu, pri'i.cui11d ui a, ş-o ... August fl)()fi jiîcutşi potoleasni la Fâltireniji1C11/.1 şi se retrage a l obhidSaltli comerţulm o. 5 lite-rar!caSti ... en L meu pril:'len, >rugul Te sah// {'// nwltâ dragoste. i mul(ămr.�c penlru atenţia ce-mi da i trimiţi'ndu-mi o _/i-wnoft a\·ii scrisuricli, qjeN/./ua.s,i, cum ştiu sâ .scrie 11. Chendi prea

269 www.cimec.ro / www.mncr.ro 0ANA DIMITRIU numai meşterii secretari de Redacţie. Brătescu a ieşit fără Ca să dăm de berechet... greşeli de tiparşi astă trebămă incintăpeste m_ăsură. După Dacă aş putea i'n fiecare număr trimite cÎte ceva Vo ineşti vine rindul .. Grecului", Caragiale. In cap am. peni[U revistă, căci de ea trebuie să fim aşlegaţi cu tot sufle­ acum va să-I culc ... Să cade un aşternutprinciar. aşaÎl că tul. Intrazi foaia asta are să adune in jurulei pe toţi. Pentnt întîrzierea de-a-l putea găti să mi se acorde. Să-i punem şi asta se cere puţină ..zeamă de .franci" şi atunci să vezi chipul? Dacă socoteşti că da, fă rost de-un .. bust". Poate imbul-zeala dracului. Ca să scapi de-o belea, suprimă litera uit să spun atunci şi spun acum: Să se pue intreg articolul cea prea mică, rău tăiată şi de tot uzată. Se câştigă aproape la tipar. odată. o pagină. Dar descintă-1 pe Miile să po11mciască una nouă. Aştept cele cerute ca să vă trimet altăceva În De ce-/ laşi pe Agîrbiceanu să scrie la .. Ga::eta Trans.[il­ aşteptare. vaniei} " cind poate atîta cît dă Murăşanputem da şi noi? De două zile sint iarăşi în Misurina,d Cadore, Italia, Grand Cu Limbrandul Regelui te-ai păcălit. Nu-i deloc o Hotel. Stau pînă la 1 Sept. stil catolic. Eu mă ţin de .făgă­ copie ci un minunat original care are povestea lui. O să mă duială. Vo rba e să nu mă iai cu zo11tlcă atunci vreau să (a c ciupescă dracu de buricşi-am să scriu o nuvelă mai lungă, mai mult decit puterile mele şi iese prost. Aipuţintică ră b­ cu subiect ţărănesc. Nici prin gind nu-mi trece s 'o public dare. Din moment ce mi-ai pus la dispoziţie prima pagină aiurea de cît in .. Via{a literară ". Dacă şi eu am cuvint şi din revistă trebuie să mă strÎng din toate părţile şi să ai astăcinste mă onorează, crede că-i mai bine să rămînem împreună cu mine ambiţia de ieşi dichisit, curat, aşa cum unde sîntem. Miile să fieaş mai darnic cu băieţii şi iată se cere ... Nu-l slăbi pe Sandu. qlm bulzeşte-1 cu de toate. Este mămăliga gata. Dacă se citeşte e suficient. Cind vremea se un suflet curat, cam prăpăstios, dar om de treabă. va mai intoarceşi de partea noastră atunci va altă căci­ ulă, bun înţeles. Trebuiesc pănă atunci cuceriţifi cîţi mai Cu multă sănătate mulţi din cei ce scriu. Pe Boteni nu-i chip să-I avem? Parcă Ciojlec făgăduise. Da, rogu-te directorii noştrii ce mai fa c şi pe V unde mai sînt? Conu Alecu bine-arfa ce să ne mai dea puţin 18 Iulie (de fapt August) 1906 aj utor. To t la vie o fii? Cu Sandu s 'a întrenpt ori-ce comu­ NB. Îţi mulţămesc de volum. Cind mă voi fiX a la un nicaţie? loc. am să te rogsă mi-I trimeţi. Poftescvoe bună Cioflec V Cortina d'Ampezzo (4) Hotel Fa/aria. (Scrisoare nedatată, pe o fo aie albă de hârtie) Dobre, Cohen, Dta, Ion sînteţi rugaţi să aveţi grij ă de greşelele de tipar; pe celelalte le duc eu (3) cum oi putea! CARTOLINA POSTALE ITALIANA (CARTE POSTALE D'ITALIE) Dragăpărinţele, E mai bun lucru o scrisoare SCllrtă şi un articolaş A SignorIl. Chendi pentru revistă de cit o polologhie şi nimic pentru tipar! Din Academia Romînă cele ce- ţi trimet vei pricepe cele ce-am ales. Ţi-am făgăduit Calea Victoriei că pe cit mă va tăia capul şi-mi va pe1mite timpul să nu te Romania las. Te rogsă te ro::imi pe vorba mea. Aş vrea să citesc arti­ Bucarest colul dnei Sadoveanu din " Vo inţa " despre Bassarabescu. Alegindu-mă de ispititoarea eif111 museţe poate să iasă ceva pentnt revistă. Pe Bassarabescu l-am convertit. Peste 1 Ştampile poştale: Misurina, 18. 8. 06; BUCURESTI, 22- zile cel mult e aici. Atunci va fii mai uşor de mînuit.O AUG-1906, CURSA I Distanţa, În ori-ce, e /ucnt dracului... Veş tile le primesc pre­ cum şi revista. Ţine rogu-te În corent cu micile agitaţii ale vieţii noastre literare. Nu uita să-n!J comunici injurăturile Dragul meu. scrise ori verbale la adresia mea. Imi fa c plăcere, îţi spun Este cu adevărat o mare cinste aceea de-a fi pe cinste, fără nici ofan(aronadă. adresantula patrupagini "pline rase " cum se zice in lim­ Plecăciune, bagiul jo-cului de pichet. Unele lucrurimă tulbură şi sint încurcatcăci leacurile nu sînt variate şi din moment ce ai V Cioflec uzat de toate, poţi să-ţi pui mînile in sin şi să zici: Acum nu se mai poate! Pe ion il sărut şi spune-mi dacă stă tot pe To amna Co nu Alecu ,-uminte cu un sensibil ca cea e projf>rşi Il .\'li-i trimit ... mai plăpdndâ jloriciâ7. Nu ştii cum .�,, umhli cu ştiu H, c·a n cii7Jii(t"rui de zăpadă. e că penlnt are murt: :>timâ ŞI e-1. Ce e inwi ndri u a IJtu o direrr şi penonal.acem căci·td ltt'abă t poaff' t 1:11 nu darii l'iwn ru�ati te săadresa ne a u ji:irimii qjutm:.. l�uio Rnsarahescu sâ-i scriu.de nu sint coresde ponden(ă cu ain deşi (5) pe o !baie albă hi\rtic) el cii mt-i momentul si'i ne la�e cu caruli/1 drum... (Notăncllatată , treaâit trimetea lu stimaÎn careŞi i /ledi zislm de it; nu se wr:a � ca scriitm: Şitot ap ceoi .fahuloasa �umâ - pentrupe/inanţele revis­ Dragă părin(ele, tei - de fei va fie tunwt<'i ca 'o da ifără JWrii 25 de sâ hucala .1· să­ transcriu .,/,ucet!fiiru/" aceste not,_._ iti ţi râu ...1 Harer Cind u ieşi asta, trimetpentru atunci oâteva mai puric. Adu Doamne pe alta. Piinâ ahia 270

www.cimec.ro / www.mncr.ro în jurul revistei.Viata literară şi artistică" - Din corespondenta lui Virgil Cioflec cu ... Şi aceea e gata, da mai lasă-mi-o niţel pe masă. Adresa mea Cote reserve a J'adresse. Nur furdie Adresse. Lata riserva­ e scurtă: Sinaia. Numai Mamulea şi Dr Urechiă îmi fa c to all'indirizzo. puţină concurenţă, altfel aşfi cel mai cunoscut la poştă. Nu­ ţi scriu mai multe fiindcă am mare nădejde să viu zilele E!,>T. Sign. IlarieChendi astea În Capitală. No 7, stradaBisericii Enii Bucarest Cu bine şi cu noroc Roumanie Boem Ştampile poştale: PONTRESIN, 18. VII.07.-9; BUCURESTI, 21-JUL-1907;CURSA 3

(6) 1907 18 Iulie Pontrcsina REPUBLIQUE FRANCAISE Villa A ma Campagne CARTE POSTALE Engadine - Suisse Ce cote est exclusivement reserve a J'adresse. Dragă Părinţele, Ilaric Chendi Academia romînă Mă bucură mult.fap tul că te-ai hotărÎt .. s'o scoţi " şi CaleaMr Victoriei, 138. Bucarest pe vară ... Moara Închisă provizoriue pejumătate părăsită, (Roumanie) zice o vorbă care nu există, dar care se brodeşte În Împre­ jurările noastre. Cu cea mai mare plăcere mă pun la con­ Ştampile poştale: NICE 13 30 6 1 1 06 ALPES MARI­ tribuţie şi te pot anun(a de pe acum. că pentm numănt! ce TIMES; BUCUREŞTI 9 NOV 1906 CURSA 3; (Goarnă) va apărea la 15 Iulie. Î(itrimet ceva. Atuncifac începutul ... 85 Ţi-aş mai putea spune că Întrazi din revista asta o să.facem .foaia literarp indispensabilă ori-cămia ce a cetit sau va ceti literatură. Intreabă-1 rogu-te pe Storck de ce n'a expus 7 Noemb. 1 906 .. 7inerimea" la Ve nezia anul ăsta bianual? Aş vrea unele detalii ca să-I mai pun pe bătrînulmeu să mai grăiască cÎte Dragă domnule Chendi, ceva. Pentru mine nu-i casnă mare: El spune şi eu scriu ... Păzeşte că Încep să curgă ... manuscrisele! Fiindu­ Nu uita de-a pune cÎt de curînd voiajul la Slatina a lui mi fi-ică să nu .fii luat cumva În serios glumele din cartea Bassarabescu ... şi bun Înţeles cu o notiţă elogioasă. cum te mea postală, mă grăbesc a-ţi spune că am Înaintea mea un pricepi să le fa ci atîtde bine. Sigurcă eu deocamdată ii las întreg program şi că acest program - contrariu unui ade­ în plata Sfi ntului pe cei de la "Sem. ", nu cred însă că nu vei vărat program - voesc să-I aduc la îndeplinire ... Ai să ve�i aprobaunele gidilituri pe la tîlpi ... Cu Mihalache cum mai În fine ... Asta nu Însemnează că Dta trebuie să taci ... In stăm? Mi-e dor de scrisul lui mucalit, anapoda şi fără sare. .fatuitatea mea cred că sÎnt o lecuţă interesant chiar atunci Adică GÎrleanu ce aşteaptă de nu ne dă nimic? Să-I ţii cu cînd nu trimet manuscrise ... Cine te-a pus săfii secretar de cronica gataîn saltar şi pănă nu s'o hotărÎ să se compro­ revistă? acum rabdă ce-ţi spune unul şi altul ... Vo rba e: îţi mită publicînd ceva În revistă să-I amiiu cum ne-a purtat şi place plimbarea asta la Vu lcana? Pune-o rogu-te in vitrina el cu vorba... Sînt curios să-I citesc pe Ranetti, nu Însă revistei, În prima pagină, numai dacă merită cinstea asta, acuma ... hăt la toamnă' Cu bine VC. bun Înţeles. Da te pomeneşti că revista nici nu mai apare ... Eu, de cînd a fost vorba de o Societate a Artiştilor de Ursu, nu mai ştiu nimic ... Fii bun şi trimete-mi numerile din unnă. Sănătate bună lui Ion. Ca un zăbovit ce sÎnt vreau să vă aj ung ... Te rog Însă dă ordin să nu iasă cu greşeli tipografice. Altceva acum. Am de gînd să scoţ o broşurică " Badea George ". Spre acest sf îrşit, dacă vei voi să-însemnezi cÎte ceva din ce .1pune ăst mare (b) poet şi să mi le trimeţi, vei grăbi şi vei contribui la contu­ (Scrisoare închisă) rarea desluşită a celei mai frumoasefi guri din cÎte are lit­ OI. Virgil Ciotlec, publicist eratura noastră azi.. Luceafănt! mai iese? Cine-I scoate? Helvetia, Pontresina, (Villa a Ma Campagne) Aş vrea să mă pun În legatură cu tipografia. La cine trebuie să mă adresez. Fiindcă pănă acuma nu mi-ai trimes poftirea de la Sibiu, .fii bun şi răspune Dta părintelui Stoica. cum Bucureşti, 1 5 8 1907 stau lucmrile. Vă ştiu buni prieteni şi crezînd că n'ai să te Frate Virgil, superi numai aşa cutez să te rog... Unde v 'aţi dus cu tipa nil De cum ai văzut, În numănt! din unnă am avut şi ori numai afost aşa o vorbă, ca să mă aţÎţi? .. Pe aici, umblu ceva de Gârleanu. Ne-ar da el bucuros, tot la două săp­ În haine de vară, cu pălăria pe ciajă... Copii prindfl uturi tămÎni, o nuvelă, dar, cum scrisei, cu ce să-I plătim. Şi tare prin grădină şi pe la noi ninge ... Nu uita să-mi spui dacă e lipsit. Mihalache nu i-a dat nimic pe lunile de vară şi eu Îmi trimeţi revista. Cu multă sănătate nu am credit de la bănci. Eată un bilet a/ lui, prin care îmi Cio_flec. cere un pol. Acolo Îi afli şi adresa. Palu i l-am dat, dar pÎnă V spre sf irşitul lui septembrie nu cred să-i mai pot face ceva. B. Scumpi/ar noştrii directori cele mai supuse Închinăciuni. Revista a mers rău vara. ca de obicei in acest anotimp. Scrie-i şi D-ta.şi-i expune situaţia. De-altfel Gârleanu ne e o a lui tare devotat. In număml de joi o săfie poezie adus de GfâriNIIW/. Cu ti ul n sâ vie ::;iMo l­cei dolol{ivean bâeţiu, de totla Afihalachel0 mpdar e �·eva. 7 G cîr eanuf ar o sin urâ condiţPuţinie: tot ( ) - Cart� ( � c' g fm!âm ?.!i/wladw C/.l llwr:-care rezervă piinii sâ-1 pe ros tu leWe - ltpostv�I�iu ­ Nou. Un.iun postnlc wuv�rsdle.postalc - cu atit mai t, hietul Mihalachela Anul s ·aCeea râs tur ce· SUISlJnSE,ionc SCHWEIZ, universale. SVIZZERA. o vomcu· /clCebrişca în vile!j. ia-lurii.mul r:ă şi-a zdruncinat şira sp imirii şi meritânat oarecare cru(are. dn ti'i fi ind lui. if?firmitatea 271 www.cimec.ro / www.mncr.ro 0ANA 01MITRIU

La proştii de la ,.Săm " e tămbălău de .. reconstituire Villa "A ma Campagne" a cote/ar '' Mai mare e Mitij." care după ce a pus mîna prin Pontresina. Mm1w1, pe afi şajul maritim dispune de parale. A impus lui Minulescu (un băiat tare insuficientca inteligen(ă) să nu ne Ştampile poştale: PONTRESINA, 22.VIII.07; BUCU­ mai dea nimic. Atîta rău! RESTI, 25.AUG.l907. CURSA 3 :Voi ne Întărim. Revista noastră place. A venit astăzi şi Pom şi o să ne dea şi el. Altfel materie vine destulă şi din 22 August. Villa ,,A ma Campagne" Pontresina, Suisse. provincie - numai din Helveţia nu pică nimic. Nu dai nimic despreGrig. [orescu}? Ţi-amtrim isfoiletonul despre Sadoveanca. Cu multă plăcere am primit .. reşpectiva" şi îmi pare bine că n 'ai stat la gînduri. Apăi, Înfl·'un cias bun.' Vo rba e Portretulei cum i l-aş .face, dacă în viaţa mea n 'am că deocamdată -pănă vom avea tipografianoastră proprie văzut-o. Am Înţeles că tare e urîtă, şi că din conştiinţa aces­ - eu În(eleg să stăm tot unde sîntem, cel puţin încă trei ani. tei urîţenii. pomesc clevetirile ei de mătuşe literară. Nu le speria. Anii trec repede, din nenorocire. Eu ziceam să Se fa c din toate părţile intervenţii pentru reducerea ne regulăm dreptul la .. proprietate " nu pent111 acuma ci polemicelor. 1-a ustura! rău pe domnizori! pent111 mai tÎrziu. Cu 5000 de cititori vom merge departe ... Şi sâ vezi că are săprind ă şiprintre lumea ce 1111 fa ce liter­ Ce rău Îmi pare că o să rămîi acolo pînă la primă­ atură. Să .fie dacă vreai mai mult gazetă decît revistă, da vară. E bine şi aici şi)ama e chiar sănătos. Ei, las că că ne gazetăscrisă literar. După trei ani atîta are să_fiede cerută vom Înţelege şi aşa. /ţi voi raporta despretoate. în cît vmn fii nevoiţi s'o ,.scoatem " de două ori pe săp­ tămînă. ceace n'are să fiefir eşte ceva imposibil dată .fiind Cu multă dragoste vlaga tinereţilor noastre. Eu în fine văd un viitor realizabil. Il Să nu-mi spuiu că mă păcălesc decît după fl·eiani. Nu negli­ ja adresele de abonaţi. Este jr111l care ne l'a duce la bun Ce zici despre numerele din iamă? sfîrşit. Te poţi da În vorbă cu ori-cine numai talent să aibă. Nu mă voiu amesteca În nimic. Ai libertatea de-aface ori­ ce.fără să mă consulţi de cît din gentileţă. Lui Ion să-i spuiu BAR mss. 30522 de treburile astea. Prietenia şi talentul lui au dreptul la înpărtăşirile noastre. Dacă îlvezi pe d1: Urechia. verbal, dă­ te În vorbă despre cronica uşoară şi veselă. Sînt sigur că (c) Gonm ar veni bucuros cu noi, ce-l plictiseşte însă efonna Carte poştalăadresată lui Virgil Cioflec,Pontresina Helveţia sub care ar reveni. Dă-mi adresa lui Cema. Spune-mi unde stă Gârleanu. Vreau şi te rog să-mi trimiţi tol ce s:a scris şi Bucureşti 20NIII 1907 se va mai scrie de aci Încolo despre Grigorescu. Inainte de Dragă boierule, a ştii cum au Învîrtit alţii peana, nu vreau să tipăresc nimic. ' Fragmente din viaţa lui Î(i voi găti ... Sînt curios să citesc pe Ce s a întîmplat. Spune-mi verde, căci sunt omul cel Vlahuţă, Mehedinţi chiar şi pe Samurcaş şi Pătraşcu ... mai cum se cade din lume. Te -ai supărat de ceva? Rîndurile dTr imete-mi rogu-te cîteo revistă. Sînt ca pe altă lume. din urmă Îţi sunt reci. Colaboraţie jog [s ic}! Sfaturi de-alea Bassarabescu pleacă azi din Ragazsp re Munchen. Viena - vechi - nemai Vo rba cîntecului: .. Ce ţi-am .făcut eu ţie - Ploieşti: are corijenţeşi trehuie săjie în ţară ... Din nenoro­ acum ând mă topesc - văd ochii tăi de mine - Cl/m.filg, cum cire nu vom puterafiiÎm preună decît În April. De-aci plec se fe resc "? Aidi, boierule bun, vorbeşte pe şleau! Tăcerea la Mi/ani, Turin, Niz:a. Nu te încnmta. Scrie-mi Însă des ca omoară bunele sentimente! - Şi-acum altele. Nibaja (?) ţi-a scris. E încîntat (ca şi mine şi-ţi zicem mersi) de propunerea să am impresia că sîntem aproape. Cu dragoste Virgil. făcută. E aşa de calic însă, încît pent111 a .fi salvat, are nevoie de o mică sumă - zice că ţi-a scris. Probabilo să-ţi vie greu - nu te supăra Însă, răspunde-i cu binişont!, ca să Ion de ce nu-mi răspunde? Fă-mi În 3 rînduri nu mi-! gonim. Să îmbie şi Adam să ne colaboreze. Mi-a dat portretul Sadovencii. N'am vă::ut-o niciodată. Ai să vezi de nişte .. anacrole·· (?) ţigăneşti aşa de mizerabil .făcute ce cînd ţi-oiu trimete ari. despreea. (iscălite ..Ionică') încît a trebuit să-I rejz1z. Dînsul a dat şi la .. Săm ". Zilele astea Îţi trimit articole apărute asupra lui .. Grigorescu ". Cu norocşi cu gânduri bune. Chendi (9) - Carte postale - BAR mss. 30523 Union postale universelle. - Weltpostverein - Unione postale universale. SUISSE, SCHWEIZ, SVIZZERA. (8) Postkarte. Cote reserve a J'adresse. Nur fur die Adresse. Lato riserva­ to ali 'indirizzo. postale os le. n:scrvcCarte a I'adrcsse. Nur. - Ca�to diclin aAd.rcssc. p ta Lato riscrva­ Monsicur llanc Chcndi toCote ull' imliri:ao. fur Revista literară şi rutistică" "Viala Monsicur Uucarcststrada Eni i Il:uie :hendi 7, Bucarest( Ad.rcssc des Abscndcrs - Angahe ., , strada Biserica Enii freigcstellt. Adressc de l'cxpcdtlcur - lndication fa cullativc. Adrt:ssc des Absenders - Angahe frc ig<."slellt. lndilizzo dcl nlittcntc lndicazionc lacultntiva. Adresse de l'cxpcdilt:ur - Indication - fndirizzo del mittcnlc - fafacculultative.tati Tndica7ionc CiotlccA ma Campu�ne" Cioflec va. Vi!!�t ;;

272

www.cimec.ro / www.mncr.ro în jurul revistei.,Viata literară şi artistică" - Din corespondenta lui Virgil Cioflec cu ...

Pontresina. mai eşit, neiculiţă! Preg(jteşte-tepentn1 cronicile teatrale. Eftimiu are talent, cred. /ndeamnă-1 să scrie în fe lul ăsta. E Ştampile poştale: PONTRES A 9.IX.07.- 3; IN BUCU­ nota care ne trebuie la revistă. Cu Cerna n 'ai eşit la nici-un RESTI, 12.SEP.l907 CURSA 3 , capăt? Ţi-ar face plăcere ca R. Motru să ne dea cîte-ceva? La 20 stil nou o şterg depe-aici. Va trece pe urmă vreo zece zile cÎnd vafii greu să mă ştii pe unde sÎnt, aşa .fiind scrie­ Iubite părinţele, mi Înainte de fatala dată. Cu To ma cum stăm? Parcă era vorba ... la toamnă? Uite toamna a venit! Mai aminteşte-i Pe fogăaste citeva rînduri cari aş vrea să-ţi aducă Î miros de răşină şi de cimbru ars de soare. Am trimis lui lui Pom. n curînd ai să fa ci cunoştinţă cu domnul Gligore Gârleanu azi 60 de lei. El Îmi cerea mai mult, dar nu pot să­ Busuioc, eroulunei ... schiţe. Zii Minulescu - ne lasă pentru i trimet. Deci ne rămÎneda tor cu două bucăţi. Ce mai este totdeauna? Ce e. fratecu Societatea asta a literaţilor? Pune­ nou? Te complimentez pentn1 numărul din urmă. Fain a mă te rog şi pe mine În curent. Cu dragoste, Virgil.

Note

l ..Te xtul lui George Călinescu, din prefaţa datată 24 ianuarie 1941, este: 32. ST. O. IOSIF, Versuri originale şi tălmăciri, ediţie îngrijită şi prefaţă de ,.In aceste /impuri de sufi!rin{ă na{ională, o as/fel de carle neplirliniloare IoN ROMAN, p. XXXIV trebuie să dea oricui 1Î 1crederea că avem o strălucită literatură. care pe 33. Noţiunea de mecena aplicată unui boier român nu putea corespunde de altă parte, in ciuda tutwvr efemere/ar vicisitudini. se produce pe /eri­ principiilor ideologiei comuniste. loriul României Mari, una şi indivi=ibilă, slujind drept cea mai clară 34. ST. O. IosiF, op. cit. pp. XXXIV-XXXV HORIA 0PRF.SCU, hartă a poprului 1VIn<ÎI1. Eminescu in Bucovina. Hasdeu În Basarabia. 35. op. cit. pp. 45 · 110 Bolintineanu În Macedonia. S/avici la grani(a de Ve st, Coşln1c şi 36. llarie Chcndi s-a născut în comuna Dârlos (lângă Mediaş) din judetul Rebreanu În preajma Năsâudului şi Goga pe lângă O/tu/ arde/�an sunt Sibiu la 14 noiembrie 1871. Era tiu! preotului Va sile Chendi şi al Elizei, etemii noştri păzitori ai solului veşnic ". cf. CĂLtNFSCU, Istoria născută Hodoş. După mamă era înruditcu Al. Papiu llarian şi cu Nerva literaturii române de la origini până în prezent,GEORGE Bucureşt i, Fundatia Hodoş. Clasele primare le unneaz,'i la Bandul de Câmpie, iar pe cele Regală pentru Literaturăşi Artă, 1941, p. 9 liccale la Gimnaziul Evanghelic Getman din Mediaş şi Sighişoara. Din 2. In "Ghidul drumurilordin România" lucrat de IoN CAMARAşFSClJ, 1891 înc�pe studiile la Seminarul Teologic din Sibiu, pe care îl absolvă CONSTANTIN Ci IIRIACF.SClJ şi COI'STAi'TIN IOANID,publicat sub egida în 1894. lntre 1894 şi,l898 este student la Facultatea de Litere a Univer­ Automobil-Clubului Regal F.omân. pc planşa 21, localitatea este trecută sităţii din Budapesta. In aceşti ani este preşedinte secţiei literare a cu numele ei actual, Araci. In schimb pe planşa 29 se indică direcţia dru­ Societăţii Petru Maior" şi redactor al revistei "Rosa cu ghimpi" Lucrea­ " al mului dinspre Bod ca fiind către Arpatac. Este dovada că la data apariţiei la Sibiu, sub .c onducerea lui Corneliu Diaconovici, în redacţia Enciclo­ "Ghidului", în anul 1928, se practicau încă ambele denumiri ale local­ pediciză române. In 1898 părăseşte. facultatea şi lucrează, la Arad, în redac­ itătii. ţia revistei "Tribuna poporului". In toamna anului 1898 vine la Bucureşti, 3. Conlonn arborelui genealogie al unnaşilor lui ldomir Popovici, zis unde este angajat ca aj utor de bibliotecar la Academia Română. Colabo­ Cioflec, pus la dispozitie de Gabriela Ciotlec-Corodeanu. rează la periodicile: Telegraful român, Tribuna, Minerva, Rândunica, 4. Institutul de lingvistică şi fo lclor al Universităţii ,,Al. 1. Cuza" laşi, Familia, Revista Orăştici, Bunul econom, Foaie literară, Convorbiri liter­ Dicţionarul literaturii române de la origini pînă la 1900, pp. l82-183 are, Noua reyistă română, Curieml litcrar, Sămănătorul, Vo inţa naţională, 5. Confonn arborelui genealogie Luceafărul. lnfiinţează periodicele: Viaţa literară ( 1906), Viaţa literară şi 6. CALINESCU. op. cit. p. 565 artistică ( 1907), Cumpăna ( 1909) condusă împreună cu Mihail Sado­ 7. GI'ORl;EMIRCEA ZACIU, MARtAN PAPAHAGI şi AliREL RL'SU, Dicţionarul veanu, St. O. Iosif şi Dimitrie Anghel. Publică volume de criticăşi istorie Scriitorilor Români A-C, Bucureşti, pp. 584-585 literară. Face parte dintre iniţiatorii şi din primul comitet al Societăţii 8. Conlonn arborelui genealogie Scriitorilor Români ( 1909). 9. MIIIAIL STRAJE, Dicţionar de pseudonimc, pp. 148-149 dă anul naşterii 37. GEORGETA RADUICA şi NICOLii' RADUICA, op. cit. p. 436 ca nesi1,>ur. 38. STEL I N Istoria guvemclor României de la începuturi · 1859 10. HoRIA OI'RESCU, Corespondenţă: St. O. Iosif; DimitrieAnghel, până în zilele. A NEAmlE, noastre · 1995, p. 69 Natalia Negru, M. Sadoveanu, N. Iorga, C. Sandu-Aldea, Virgil Ciotlec, 39. 1. HANGIU, op. cit. p. 365 Ilarie Chendi, p. VIII 40. Nu putem trece cu vederea apropierea datei de întrerupere a apariţiei Il. Confonn arborelui genealogie revistei este la numai câteva zile de data la care Ilarie Chendi s-a căsătorit 12. GmR<;E IOAN L fi RI, General C. 1, BRATIANU şi GRI(; E cu Ana Rusu (14 aprilie 1908), aşa cum aflăm din volumul ! "Ilaric Tocurscu, Marele ADicţionarO\A Geografic al României, volumulOR IV, p. 368 Chcndi · Scrieri", îngrijit de DUMITIUI BALAET, p. XLV 13. Sentinţa civilă nr. 131 a Tribunalului Judeţului Vlaşca, Secţia 1-a, 41. GEORGETA RADUICA şi NICOLIN R�llliiCA, op. cit. p. 436 privindieşirea din indiviziune a moştenitorilor lui Lazăr Lazarovici, pen­ 42. ILARIE CHENDI · Scrieri,volumul 1, îngrij it de DUMITRU BAL F , p. tru moşia de la nordul moşiei lui Virgil Cioflcc (act original). XLIV .� T 14. 1. C. CiiiTIMIA şi AL. DIMA, coordonatori, Dicţionar cronologic. 43. HANGIU, op. cit. p. 365 !- Literaturaromână, paginile 238 şi 799 • 44. In guvernul George Gr. Cantacuzino (22 decembrie 1904 · 12 martie 15. Şi n-ar singura confuzieîntre cei doi. In volumul Corespondenţă ... 1907) cf. STELIAN NEAGOE, op. cit. p. 71 îngrijit de HoRIAli OPRFSCU indicele de nume trimite, pentm Virgil Cioflec, 45. La 12 martie 1907 vine guvernul Dimitrie A. Sturdza, care îl are din la pagina 378. Aici însă îl găsim pe Romulus Ciotlec, citat pentru colabo­ nou ministru al Cultelor şi Instrucţiunii Publice pe Spiru Haret. Acesta rarea sa de debut ( 1905) la revista Sămănătorul (nr. 9 din 1905, pp. 169- rămâne cu aceiaşi responsabilitate între 27 decembrie 1908 şi 28 decem­ 173), cu schiţa "Un gând", cum corect este menţionat în nota 3 de la brie 191O, în cele două guverne Ion 1. C. Brătianu, ibidem pp. 72-73 pagina 379. aşa 46. Pentru a aprecia ce reprezenta această sumă, vom arătacă în acest 16. MII IAIL STRAJE, op. cit. p. 149 timp leul românesc era echivalent cu principalele valute europene - fran­ 17. 1. HANGIU, Dicţionar al presei literare româneşti, pp. 363 · 364 cul francez, francul elveţian, francul belgian etc. -circulând monedc de 18. M II lAI STRAJE, op. cit. p.l48 argint, cea de 5 lei având 25 de grame, iar o carte, cum a fo st 19. RADUIC.� şi NIC LIN RADUICA, Dicţionarul presei Calcidoscopul lui A. Mirea, se vindea cu 1,50 lei. româneşGEOHGEIAti, poz. 3990 O 4 7. Fără îndoială că în mare măsură şi datorită eforturilorlui pennanente 20. ALEXANDRU HODOŞ au devenit colaboratori ai revistei, în decursul celor doi ani şi jumătate de 21. RADUICA şi N1cou:-: RADuiCA, op. cit. poz. 4834 apariţiea acesteia, atâ�a buni scriitoriai vremii. O listă, incompletă desig­ 22. GEOR<;FTA1. HA'<<;Iu, op. cit. p. 326 ur, îi cuprinde pe: IoanAdam (26 noiembrie 1875 Vaslui, 18 mai 1911 23. GI'ORl;I'TA RADUICA şi NIUJLII' RADUICA, op. cit. poz. 1295 Iaşi), Dimitrie Anghel (16 iulie 1872 Comeşti-Iaşi, 13 noiembrie 1914 24. ibidem poz. 2084 Iaşi), Carol Ardeleanu ( 16 martie 1883 Bucuresti, Il.�"t ;u:, op. col. l'· 116-3 18 floocoor<;'"Şti). nasardbcanu Victuo """"L:LI 21 on).noiembrie 1\.(lcxanJo 19�9 u) 25.;!(,.1. otmle ooo p. 366 Boooarnh.:.sc':;)Ldimto ( 17 decembrie 1 X70( Giurgiu. 29 m),artie 1.( 1952 Ploi.,�li). 27. ibidem Zaharia (Il ianuwic IH7R Oraşovui-V.:d oi, 13 decembrie 1'}4!! MIHAil p. 352 148 Gh.Rârsan Beccs cu-Si1van, ( :;mohan (6 t mbr 1 X72 la�i. 2'}.2R. LlTIA:-< SoRAPRrnr'n'.JL, op. lnciccii. p.lopcdin Cugcl�n:otiA s-Sibiu, 23 iuooic 273

www.cimec.ro / www.mncr.ro 0ANA DIMITRIU

1913 Bucureşti). l.(on) Ciocârlan (12 iulie 1874 Strănoae-Vrancea. 1942). Moldovanu ( 15 august 1883 Bârlad, 2 septembrie 1952). G. Munteanu­ Romulus Cioflec ( aprilie 1882 Arpătac-Covasna. 13 noiembrie 1955 Murgoci. Anton Naum ( 17 ianuarie 1829 laşi, 27 august 1917). Dimitrie Bucureşti). Vrrg il Cioflec1 (1876, 1945), Dim. N. Ciotoru, Mihai Nanu (26 octombrie 1873 Câmpulung-Muscel, 12 fe bruarie 1943), Barbu Codrescu. Vas ile ContaGeorge Coşbuc (20 septembrie 1866 Hordou­ Nemţeanu (Bcnjamin Deut�ch) (octombrie 1887 Galaţi. 29 mai 1919). Bistriţa-Năsăud 9 mai 1918 Bucureşti), Victor Crăsescu ( 16 octombrie Tudor Pamtile (Il iunie 1883 Ţepu-Galaţi, 16 octombrie 1921 Chişinău), 1849 Chişinău. 1918 Slănic). Maria Cunţan (7 fe bruarie 1862 Sibiu. 23 Cincinal Pavclescu (2 noiembrie 1872 Bucureşti, 30 noiembrie 1934 noiembrie 1935 Bucureşti), (Ogea) ( 1 octombrie 1878 Braşov), Nicolae Petraşcu( 1859 . 24 mai 1944 Bucureşti), Vas ile Şcheii BraşO\ului. 15 martie 1942 Bucureşti), (22 Pop 1871 Domneşti-Suceava, 1931). G. Raneni ( 19 octombrie 1875 martie 1868 Plătăreşti-Ilfov, 25 noiembrie 1942 Bucureşti), Ion Dragoslav Mizil,( 2 mai 1928), C. Rădulescu-Motru. Radu D. Roseni ( 18 decembrie (Jvanciuc) 14 iunie 1875 Fălticeni, 5 mai 1928 Fălticeni), D. 1874 Bucureşti, 1964 Bucureşti), Elena Dictia Odorica SeYastos ,1. U. Drăghicescu.( Victor Eftimiu (24 ianuarie 1889 Boboştiţa-Albania. Soricu (1881. Il ianuarie 1957 Bucureşti ). Gabriel Şutzu (1. Minulcscu şi noiembrie 1971 Bucureşti). Elena Farago (Paximade) (29 martie 18n78 D. Anghel), George To pârccanu (21 martie 1886 Bucureşti, 7 mai 1937 Bârlad, 4 ianuarie 1954 Craiova), Fatma, Leon Feraru 1887 Brăila. 1962 laşi), George Tutoveanu (19 noiembrie 1872 Bârlad 18 august 1957 U. S. A.). Gorovei (19 febmarie 1864 Fălticeni, 20( martie 1951 ). Bârlad), Alexandm Vlahuţă (5 septembrie 1858 Pleşeşti-Vaslui, 19 Lia HârsuArtur 1875. 1964) . Constanţa Hodoş, soţia lui Ion Gorun ( 12 noiembrie 1919). octombrie (18 60 Zimbru-Arnd, 13 (20) aprilie 1934 Bucureşti), Lazăr 48. Constantin Miile indeplinea probabil fun c�a financiar-contabilă in Iliescu (27 decembrie 1887 Bucureşti, 13 iunie 1977 Bucureşti), Iosif !ser redac�e. (1881 Bucureşti. 1958). Eugen Lovinescu (31 octombrie 1881 Fălticeni. 49. Te xtul căr{ii poştale este: Azi, Vinerea Mare, se împlineşte un an de 16 iulie 1943 Bucureşti). Mihail Lungianu (13 decembrie 1879, 21 ian­ cînd ne cunoaştem. Noi cu Sandu jubilăm. Sărbători fericite1 Ilarie. data uarie 1966 Bucureşti), Simion Florea Marian (1 septembrie 1847 Ilişeşti­ poştei: 1901. Este adesată: .,Monsieur Cioflec, p. Ştefan O. Iosif Paris, Succava, Il aprilie 1907). Claudia Millian (Minulescu) (21 februarie rue Leopold-Robert4, France. V. 1887 Bucureşti. 21 septembrie 1961 Bucureşti), Ion Minulescu (7 ianuar­ 50. Probabil că este vorba despre Mihai DragomiresctL redactor al revis­ ie 1881 Bucureşti. Il aprilie 1944 Bucureşti), 1. (Eugen) Mironcscu ( 13 tei .. Convorbiri literare" până în 1906 şi apoi al revistei ..Convor biri" iunie 1883 Taz lău-Neamţ. 22 iulie 1939 Ta zlău-Neam!), Corneliu1. (.,Convorbiri critice") , între 1907 şi 1910.

Bibliografie

D MITRC BAL.\ET. IlarieChendi - Scrieri, volumul !, Bucureşti, Editura 8. Institutul de lingvistică şi folclor al Universită�i . .Al. Cuza" laşi, Minerva,1. c 1988 Dicţionarul literaturii române de la origini pînă la 1900,1. Bucure şti, 2. G OR E CALINESCU, Istoria literaturii române de la origini până Editura Academiei Republicii Socialiste România. 1979 prezent,E GBucureşti, Funda�a Regală pentru Literatură şi 1941in 9. S ELIAN NEAGOE, Istoria guvernelor României de la inceputuri - 1859 COI'ST.ANT N IOA 3. ION CAMARAŞESCU, CONSTANTIN CHIRIACESCU ŞI Artă. I pânăT zilele noastre - 1995, Bucureşti, Editura Machiavelli, 1995 Ghidul drumurilordin România, Bucureşti, Cultura naţională, 1928 'JID, 10. HORIAîn 0PRESCU, Corespondenţă: St. 0 Iosif, DimitrieAnghel, Natalia 4. 1. C. CHITIMIA ŞI DI A, coordonatori, Dicţionarcrono logic. Negru, M. Sadoveanu, N. Iorga, C. Sandu-Aidea, Virgil Cioflec, Ilarie Literatura română,Bucu AL. reştM i, Editura ştiinţifică şi enciclopedică, 1979 Chendi, Bucureşti, Editura pentru literatură, 1969 5. HANGIU, Dicţionar al presei literare româneşti, Bucureşti. Editura Il. SEXTIL PU A IU, Memorii, Bucureşti. Editura Minerva, 1978 Ştiin1. ţifică şi Enciclopedică, 1987 12. GEORG AŞC RADUICĂR şi NICOLIN RĂDUICA, Dicţionarul presei 6. ST. O. IOSIF, Versuri originale şi tâlmăciri, ediţie îngrijită şi prefaţă de româneşti, ET Bucureşti, Editura Ştiin�fică, 1995 IoN RoMAN, Bucureşti, Biblioteca pentru toţi, Editura pentru literatură, 13. MIHAIL STR.AJE, Dicţionarde pseudonime. Bucureşti, 1968 14. MIRCEA lACit;, MARIAN PAPAHAGI şi i\CREL Rcsc, Dicţionarul 7. GEORGE IO.A..'-: L.o.HOV.ARI, General C. 1. BRATIANU şi GRIGOR Scriitorilor Români A-C, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, TOCILESCU, Marele Dicţionar Geografic al României, volumul EIV, 1995 Bucureşti, J. Socecu. 190 1 V.

Abstract Concerning the magazine "Viaţa literară şi artistică". From the corespondence of Virgil Cioflecto Darle Chendi (7th of July 1906 -9th of Sept. 1907)

In this work. the author ti:Jcuses on the name of Virgil Cioflec (bom in 1876, deceased in 1945). whose contribution to the Romanian culture only now starts to berecognized at its real value.

In the author's anemp to detine as briefly as possible the pcrsonality of Virgil Cioflec, we must keep in mind the fa ct that he was a prose writer (the short story .,Culiţă"'),an author of epigrams (the book ..Epigrama"),an art critic and a collector (thc book .,Mălurenii", conceming the pictures of Ştefan Luchian), the Mecena ofthe Romanian literature and art. th About the correspondence of Virgil Cioflec with llarie Chendi, the author presents seven postcards. dated between 14 of July 1906 and 9th of September 1907. To these are added two letters wrinen on simple paper and undated. Virgil Cioflec mailed these nine letters in the periods when he was �way cotmtry or he was on holidny in thc mountains. In addition !here included the leners that Ilarie Chendi mailed to Virgil Cioflec and arcrrom al the 1\cad�my Librnty. Out of MII lfll""· lhc uuthor prc.scnls lhrccar<" lcllcr:l also thot sb� rcprcscntatiw. that Romruunn c.onsidcrcd corr�-spondence prcscntcd m n' latcd lhc lwo to publish conditions the magazine .. litcmră �i nrtislid'i''.Thc mtirc thisartidc is to the eftorts of" undcrhcst Viata

nihliograf, Biblioteca Academiei RomâOanane, Bucure�tiDimitrlu Calca Victoriei, nr. 25 1 Te l. 0116503043

274

www.cimec.ro / www.mncr.ro Î " n jurul revistei"Viata literară şi artistică - Din corespondenta lui Virgil Cioflec cu ...

IlarieChendi

Vir�il Cioflec

275 www.cimec.ro / www.mncr.ro