DOCSLIB.ORG

Poesis Revist[ De Poezie ;I Arte

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Poesis Revist[ De Poezie ;I Arte Poesis Revist[ de poezie ;i arte Serie nou[ Nr. 1 (314), anul XXIX Ianuarie − Februarie − Martie 2018 Satu Mare Poesis Apare sub egida Uniunii Scriitorilor din Rom]nia Colegiul Director D. P[curaru George Vulturescu Redactor-;ef George Vulturescu 2015, “Dialog `ntre Colegiul redac\ional< cercul pozitiv ;i negativ” Gh. Glodeanu, Ioan Nistor, Al. Zotta Baia Mare Prezentare artistic[ Oana Mirabela P[curar Secretar de redac\ie Maria Adriana Zaharia Tehnoredactor Alina Cre\ Fotografii Oana Mirabela P[curar Editor Centrul Multicultural Poesis Redac\ia ;i administra\ia Strada Mircea cel B[tr]n nr. 15 Satu Mare cod 440012 Telefon< 0261-767300 Fax< 0261-767301 Foto copert[< Ingo Glass Ilustra\ii< Ingo Glass Coresponden\[< Revista Poesis este membr[ a C.P. 524 Of. P. 5 Asocia\iei Publica\iilor Literare 440026 Satu Mare ;i Editurilor din Rom]nia ( APLER ) ;i a Asocia\iei Revistelor ;i Publica\iilor din Europa ( ARPE ) Revista poate fi accesată `n pdf pe www.informatia-zilei.ro cu sus\inerea Consiliului Jude\ean Satu Mare ;i http<//www.revista-poesis.blogspot.ro ;i Centrului Multicultural Poesis Adres[ web< Revista poate fi accesată `n pdf pe www.informatia-zilei.ro ;i http<//www.revista-poesis.blogspot.ro Materialele pentru revist[ se primesc pe adresele de email< [email protected] [email protected] ISSN 1220 - 3114 Nr. 1 / 2018 EDITORIAL Poesis D. P[curaru De ce a; scrie despre Centenar? Alexandru Cistelecan, `n zona politicului. Prin urmare, din punct de vedere cultural, Centenarul este o \int[ imposibil[ . Adic[ este prea t]rziu pentru a trage o linie groas[ sub cei o sut[ de ani de istorie ;i a se aduna, ;col[re;te, b[be;te, ce s-a f[cut `n acest r[stimp. Centenarul, din punct de vedere cultural, se am]n[. Dar dac[ Centenarul nu `nseamn[ sinteza cultural[ a unui secol, atunci ce `nseamn[? O simpl[ list[ a personalit[\ilor culturale ;i istorice pus[ fa\[ `n fa\[ cu lista caselor `n care s-au n[scut arat[ o discrepan\[ uria;[. Nici 10% - ca s[ nu spun 5% - din personalit[\ile care au f[cut posibil[ Unirea, ;i `n continuare ;i-au pus amprenta pe istoria celor o sut[ de ani, nu au case memoriale, pl[ci comemorative, statui, ca s[ nu mai pomenim de lipsa monografiilor, re-editarea operelor. ~n ultim[ istan\[ nu avem `n s]nge cultul str[bunilor. Casa lui Iuliu Maniu, o ruin[. Casa lui Gheorghe Pop de B[se;ti, a;a cum au l[sat- o comuni;tii. Bani m[run\i fa\[ de sumele imense risipite. Avem cam ce ne-a r[mas de la regimul comunist. ~n rest, mar;uri, pa;i de defilare, ciolan cu fasole de Ziua Na\ional[. Dintre s[rb[torirea unor ani rotunzi de la Unire se remarc[ 1928. Cultura na\ional[ edita trei volume mai groase dec]t omagiul lui Ceau;escu, cam c]t volumele Din motive pe care nu le cunosc, domnul George Trianon-ului editat `n Ungaria, `n care se prezenta pe larg Vulturescu `mi cere insistent s[ scriu despre Centenar. Nu evolu\ia literaturii, artei, me;te;urilor, industriei etc. `n cei ;tiu de unde i-a venit ideea c[ a; avea ceva `n plus de spus zece ani de Rom]nie Mare. Nu lipsea literatura, arta ;i fa\[ de al\ii mai competen\i `n materie. cultura na\ionalit[\ilor. ~ntre timp citesc Efecte 2.0. o excelent[ carte de poezie S-au preg[tit `n toat[ \ara monumente ale Unirii. Nu a lui Liviu Ioan Stoiciu. Vorbesc cu Ion Mure;an care-mi s-au realizat, dar o `ncercare a existat. Constantin spune c[ a scris un poem de 8 pagini. Mai ascult ce se mai Br]ncu;i s-a oferit s[ ridice un monument al Unirii la zice pe micul ecran. ~ncerc s[-mi imaginez cum ar suna Alba Iulia gratuit. Cerea doar s[ i se pun[ la dispozi\ie ceea ce spune Klaus Iohannis `n gura lui C[lin Popescu piatra. At]t notabilit[\ile din Sibiu c]t ;i cele din Alba Iulia T[riceanu ;i, `n oglind[, `ncerc s[ transfer opiniile celui au refuzat. de-al doilea om `n stat primului om `n stat. Mai fac un La Bucure;ti, Regina Maria ;i Octavian Goga i-au efort ;i m[ str[duiesc s[-l depistez pe Liviu Dragnea din cerut pictorului Aurel Popp ;i sculptorului Ferdinand literatura, sau hai s[ zicem din cultura contemporan[. Gallas s[ proiecteze un Monument al Unirii pentru Pentru c[, nu-i a;a, trebuie s[ existe un paralelism `ntre Bucure;ti. Proiectul tehnic a fost realizat `n 1928, dar a politic[ ;i cultur[. Fiecare om politic are o sosie spiritual[ venit criza. `n cultur[. Ar trebui s[ fie valabil[ ;i reciproca. Tot `n 1928, de unul singur, Cezar Petrescu a publicat Avem, a;adar, un Iohannis, un Dragnea, un T[riceanu, Cartea Unirii . un Mi;a, de la Finan\e, un Ponta, un Tudose, un Ludovic Marcarea datelor rotunde ale unor evenimente istorice Orban, un Ciolo; ;i a;a mai departe `n literatur[. Ei s[ se a fost, de-a lungul timpului, o preocupare constant[. Dar, pronun\e despre Centenar . Reciproca nu este valabil[. M[ cu pu\ine excep\ii, toate au r[mas `n stadiul de `ncerc[ri. gr[besc s[ spun c[, din p[cate, p[str]nd aceea;i logic[, nu Centenarul Rom]niei va fi o ~ncercare . Deci, vom `ncerca depistez, `n politic[, sosii, clone, ale oamenilor de cultur[ s[ facem ceva. Ca s[ nu se spun[ c[ nu facem nimic. posibil s[ fie asocia\i cu personajele principale din politic[. Ruptura este total[. Spiritele oamenilor de cultur[ nu au migrat spre zonele de decizie politic[. Nu exist[ un Nicolae Manolescu, un Andrei Ple;u, un Ion Mure;an, un 3 Poesis CRONIC{ LITERAR{ Nr. 1 / 2018 George Vulturescu Poezia Ioanei Diaconescu Poezia Ioanei Diaconescu a str[b[tut un drum zide;te/scrie “fr[m]nt[ forme” (ca `n M]na , din vol. ;erpuitor, peste “praguri” poetice bine “pietrificate” `n Herb , 1987), dar care poate vindeca “rana” epoc[ - n[scut[ `n 1947 ea avea `n fa\[ un “pluton” p[m]ntului doar dac[, la r]ndul ei va fi jertfit[< “zidind compact< Ileana M[l[ncioiu (n[scut[ `n 1940), Angela de vie, `n mal / M]na ta”. “~nzidirea” este o deschidere Marinescu (1941), Constan\a Buzea, Gabriela la Ioana Diaconescu< “...Intr[-n firida aceasta / Pe care Melinescu ;i Ana Blandiana (1942). Nu suficient de de dragul t[u o deschid, / Te zidesc `n perete / :i prin bine discutat[ de critic[, nu suficient de bine lucr]nd dantel[ria de fier / A u;ii de fier / Vedea-vei lumea cu la propria sa deta;are, poeta are, pe tot parcursul, mult mai frumoas[” ( Fugi de aici ). ~n acela;i timp ea con;tiin\a `ntregului, a `mbin[rilor revelatoare< trimite la m]na care scrie, care se jertfe;te textului- drumul nu e doar o destina\ie, ci este cu tot ce ai via\[, textului-moarte< “... Eu stau / Biata mea dreapt[ `nt]lnit, v[zut ;i cu tot ce \i s-a `nt]mplat pe parcursul `ns]ngerat[ / Prins[ `ntre dou[ ro\i din\ate / Continu[ s[u, precum `n Ithaca lui Kavafis. s[ scrie, s[ scrie, s[ scrie” ( Eu scriu la marginea Astfel de “praguri” sau “limburi” poate fi c]mpului , `n vol. Poetic[ , 1981), textului ca “uitare de considerat fiecare volum - de la cel debut din 1967 sine”< “S[ m[ aplec asupra oglinzii / acestei mult prea (Fur[m trandafiri ) p]n[ la cel de acum, `n 2017, iubite foi de h]rtie / ;i m]na s[-mi r[m]n[ |esuturi - ;i `n ele trebuie s[ vedem un parcurs `ncremenit[ `n gestul suprem al uit[rii de sine” ( Lec\ia , exuberant “de umbre ;i lumini” (Dumitru Radu Popa, `n vol. Poemul cu p[rul alb , 1994). 1971), de la “imaginarul propriu adolescen\ei” spre O “tem[” mai vizibil[ (de critic[) dec]t aceea a “inconfortul l[untric” cu “orient[ri neguroase” “zidului” ;i a “m]inii”, asupra c[reia ne vom opri ;i noi, (Lauren\iu Ulici, 1995), “mereu `nv[luit[ `n tain[“ este a metaforelor “albului” , cu o semantic[ divers[, (Petru Poant[ 1978). ce d[ m[sura unei poetici a diafaniz[rii lirismului, dar Neconven\ional[, schimb]nd din mers dic\iunea, ;i a desolemniz[rii paradisiacului v[zut ;i ca o sum[ Ioana Diaconescu ne ofer[ `n permanen\[, o poetic[ de “probe ini\iatice”< “vezi alb? Ai v[zut culoarea alb[? a confesiunilor fruste (“eu nu `ndr[znesc s[ ies din / Eu o v[d de mult, numai c[ / `ngere domni;or, / iarba `nalt[ / De team[ c[ un v]n[tor m-ar confunda acum `ncep s[-mi l[crimeze ochii “( Pe sc[ri\a ghe\ii ) cu o vietate din p[dure” - O toamn[ rar[ , `n Adagio , Albul este un “teritoriu” terifiant la Ioana Diaconescu 1973), l[sate sau lansate `n jur ca ni;te jerbe, sub a – un loc “f[r[ culori”, `nchis `n insularitatea lui, eliberat c[ror exuberan\[ st[ ghemuit[ ca un arici, trec]nd de cotingen\e, ie;it de sub ac\iunea uzurii cotidiene. responsabilitatea oracularului s[ `nvestigheze lumea< El se cere v[zut ca un loc al germin[rii de noi fluxuri, “e cald / aerul m[ `nvinge, / am mers destul?” ( ~n mers , intens vital, de sensuri uitate `n care sunt posibilit[\i II, din vol. Adagio , 1999). Poemele sar dintr-o tem[ transfiguratoare. Sunt seisme `n aceast[ cromatic[ a `n alt[ tem[, au zvelte\ea pe;tilor peste pietri;uri, fascinantului< al unui “alb celest” al `ngerilor, ;i unul abandon]nd regnuri ;i plonj]nd `n bulele reveriilor secundar, al omului, aproape senzual.
Load more

Recommended publications
  • Developing Local Support for Third-Neutral Intervention in Ethnic
    Developing local support for third-neutral intervention in ethnic conflicts Project developed by FDC in partnership with RCRC and ICRP, with the financial support of the US Embassy in Bucharest 1 Developing local support for third-neutral intervention in ethnic conflicts Project developed by FDC in partnership with RCRC and ICRP, with the financial support of the US Embassy in Bucharest ICPC Fundaţia pentru Schimbări Centrul de Resurse pentru Institutul pentru Cercetarea şi Democratice Comunităţile de Romi Prevenirea Criminalităţii - FINAL REPORT- April 2004 The project team especially thanks to Mr. VASILE GABRIEL NIŢĂ, Director of the Institute for Crime Research and Prevention for his constant support and contribution to carry out the project’s activities Project financed by the Embassy of the United States of America, Public Affairs Section - Bucharest, Romania 2 Developing local support for third-neutral intervention in ethnic conflicts Project developed by FDC in partnership with RCRC and ICRP, with the financial support of the US Embassy in Bucharest Project title “Developing Local Support for Third – Neutral Intervention in Ethnic Conflicts” Editing team: Anca Elisabeta Ciuca – Team coordinator Dorlin Muresan Elena Cercelaru Silviu Erusencu Alexandru Balas Alina Daniela Botez Special thanks to Prof. Dr. Nigel Kettley for the its contribution for editing this report. Editor: Foundation for Democratic Change (FDC) Calea Victoriei 83, bl.81, sc.A, ap.10 Bucuresti, sector 1, 010066 Tel/fax: 0040 (0) 21 212 79 23 0040 (0) 21 311 28 15 E-mail: [email protected] Web: www.fdc.org.ro All rights reserved. Copyright © 2004 by Foundation for Democratic Change This publication was made possible through the support provided by the Public Affairs Section - United States of America Embassy in Bucharest, Romania, under the terms of the Grant No.
    [Show full text]
  • Scrinul Cu Amintiri
    CÂMPULUNG MUSCEL SCRINUL CU AMINTIRI Fiicelor mele, Laura şi Irina 1 Editor Ioan Crăciun Machetare Iulian Nazâru Universitatea din Bucureşti – Editura „Ars Docendi“ EDITURĂ CU PROFIL ACADEMIC ŞI ŞTIINŢIFIC RECUNOSCUTĂ DE CNCSIS Şos. Panduri 90, sector 5, Bucureşti Tel./Fax: (021) 410 25 75 E-mail: [email protected] http://chem.unibuc.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României SĂVOIU, ADRIAN Câmpulung Muscel. Scrinul cu amintiri Adrian Săvoiu - Bucureşti: Ars Docendi, 2008 ISBN 973-558-211-2 908(498 Câmpulung Muscel) Ilustraţia copertei: Parcul Băilor Kretzulescu din Câmpulung Muscel (1910). Fotografia de pe copertă, precum şi cele de la p. 15, 21, 22 şi 71 s-au reprodus din colecţia lui Gheorghe Chiţa. Copyright © Adrian Săvoiu, 2008 Tipărit la Tipografia Editurii „Ars Docendi“ 2 ADRIAN SĂVOIU CÂMPULUNG MUSCEL SCRINUL CU AMINTIRI Ediţia a II-a revăzută şi adăugită 3 4 Pledoarie pentru Câmpulung Am descoperit Câmpulungul într-o zi de iarnă, când sania trasă de tata pe una dintre străzile oraşului s-a răsturnat. Şocul contactului cu o zăpadă rece şi foarte albă rămâne prima amintire a vieţii mele. Câmpulungul a însemnat apoi, timp de câţiva ani, „uliţa copilăriei”, prietenii pe care îi strigam la joacă, vecinii, drumul spre grădiniţa nesuferită unde întotdeauna eram obligat să dorm după-amiaza, deşi nu-mi era somn. Ulterior, aria oraşului s-a mărit. Sub impresia primelor cărţi de aventuri, am început să colind dealurile şi împrejurimile, iluzionându-mă cu trăirea unor ipotetice aventuri, asemănătoare celor din lecturile cu indieni, piei-roşii sau canibali. În anii adolescenţei urbea a devenit mult mai întinsă: farmecul bulevardului „Pardon”, aleile parcului „Ştefănescu”, bisericile, străzile lăturalnice unde mă puteam plimba în lipsa unor priviri indiscrete, cinematograful, gara..
    [Show full text]
  • Arhive Personale Şi Familiale
    Arhive personale şi familiale Vol. II Repertoriu arhivistic Arhivele Nationale ale Romaniei ISBN 973-8308-08-9 Arhivele Nationale ale Romaniei ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI Arhive personale şi familiale Vol. II Repertoriu arhivistic Autor: Filofteia Rînziş Bucureşti 2002 Arhivele Nationale ale Romaniei ● Redactor: Alexandra Ioana Negreanu ● Indici de arhive, antroponimic, toponimic: Florica Bucur ● Culegere computerizată: Filofteia Rînziş ● Tehnoredactare şi corectură: Nicoleta Borcea ● Coperta: Filofteia Rînziş, Steliana Dănăilescu ● Coperta 1: Scrisori: Nicolae Labiş către Sterescu, 3 sept.1953; André Malraux către Jean Ajalbert, <1923>; Augustin Bunea, 1 iulie 1909; Alexandre Dumas, fiul, către un prieten. ● Coperta 4: Elena Văcărescu, Titu Maiorescu şi actriţa clujeană Maria Cupcea Arhivele Nationale ale Romaniei CUPRINS Introducere ...................................................................... 7 Lista abrevierilor ............................................................ 22 Arhive personale şi familiale .......................................... 23 Bibliografie ...................................................................... 275 Indice de arhive ............................................................... 279 Indice antroponimic ........................................................ 290 Indice toponimic............................................................... 339 Arhivele Nationale ale Romaniei Arhivele Nationale ale Romaniei INTRODUCERE Cel de al II-lea volum al lucrării Arhive personale şi familiale
    [Show full text]
  • Octavian Goga
    1 Editorial team - dr. Virgil Ștefan Nițulescu – Editor in chief; - Raluca Iulia Capotă – peer-reviewer; - Mircea Victor Angelescu – peer-reviewer; Proofreading: Radu Vasile Graphic Concept: Gheorghe Iosif Cover: CătălinLorem Toma ipsum dolor sit amet, consectetur adipiscing elit. Proin posuere Desktop publishing:efficitur tortor Aurora quis Pădureanu venenatis. Nam non dui elit. Donec congue ipsum et Translation: Mina Fanea-Ivanovici scelerisque volutpat. Pellentesque interdum malesuada neque non Correspondingelementum. address: Morbi in nunc et massa ullamcorper commodo rutrum at No. 22, Unirii Blvd., 2nd Floor, Sector 3, Postal Code 030833, Bucharest Tel: 021 891n eque.91 03 |Fusce Fax: 021placerat 893 31 aliquet 75 | malesuada. Phasellus non http://www.culturadata.ro/categorie-publicatii/revista-muzeelor/ www.facebook.com/RevistaMuzeelor © National Institute for Cultural Research and Training ISSN 1220-1723 ISSN-L 1220-1723 NATIONAL INSTITUTE FOR CULTURAL RESEARCH AND TRAINING 2 No. Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipiscing elit. Proin posuere efficitur tortor quis venenatis. Nam non dui elit. Donec congue ipsum et ROMANIAN JOURNAL OF MUSEUMS scelerisque volutpat. Pellentesque interdum malesuada neque non elementum. Morbi in nunc et massa ullamcorper commodo rutrum at neque. Fusce placerat aliquet malesuada. Phasellus non D I G I T I Z A T I O N 3 5 Virgil Ștefan NIȚULESCU – Editorial DIGITIZATION 8 Ghizela Cosma, Anca Ioana Docolin – World War I in 3D in Europeana. The Contribution of the Octavian Goga Cluj County Library 18
    [Show full text]
  • The Writer's Condition, Today
    7th issue, 3rd year, June 2010 AXIS LIBRI The Writer’s Condition, today We are back to square one. The dictionary’s ‘authors’ do not consider that being the writer is a profession. More than that at this time, because of the pressure exercised by some Members of Parliament of the press signals etc. not only the profession of the writer was introduced in the classification, as an overdoing, the one of a poet, even. The incident can only be taken as a joke. It is hard to believe that Homer’s profession was a poet. And still, there is the profession of a writer. The dream of any author of literary works is, if it were possible, to only make a living from writing. There are only a few cases of people who could make a living on writing, solely. The qualification of the writer in his profession is We should begin with the dictionary definition of completely different from any other profession. Any the word ‘profession’ that says: „Occupation, permanent regular person is able after graduating a high level work that is practiced by someone based on an of education to perform one profession like: doctor, appropriate qualification; theoretical knowledge and engineer, teacher, butcher, welder, etc. but being a writer practical skills complex that define someone’s training; is more difficult thing, impossible even. As the Latin job”. And this is where we stop because the rest of the proverb says: „Poeta nascitus, orator fit”. definition doesn’t concern us. I believe it would be important, after the public As far as the profession is concerned, we are, I believe, recognition of the profession (what else could we call more or less clarified.
    [Show full text]
  • Cil 2018 Vol. I
    Centrul de Cercetare Comunicare Interculturală şi Literatură, Facultatea de Litere, Universitatea “Dunărea de Jos”, Galaţi COMMUNICATION INTERCULTURELLE ET LITTÉRATURE NR. 1 (25) / 2018 ________ „REPUBLICA MONDIALĂ A LITERELOR” VS MICROLITERATURA / MINORAT LITERAR / LITERATURA MINORĂ. CONCEPTE, TEORII ȘI PRACTICI LITERARE ACTUALE ____________ Volum I Coordonatori: Simona Antofi, Nicoleta Ifrim, Daniel Gălățanu, Elena Botezatu Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca 2018 1 Editor : Centrul de Cercetare Comunicare Interculturală şi Literatură, Facultatea de Litere, Universitatea “Dunărea de Jos”, Galaţi Director: Prof. univ. dr. Doiniţa Milea e-mail: [email protected] Redactor-şef: Prof. univ. dr. Simona Antofi e-mail: [email protected] Secretar de redacţie: Prof. univ. dr. Nicoleta Ifrim e-mail: [email protected] Redactori : Prof. univ. dr. Nicoleta Ifrim, Conf. univ. dr. Oana Cenac e-mail: [email protected],, [email protected] Colaboratori externi : Dr. Ana Maria Gîrleanu – Guichard, Université Paris IV, France e-mail : [email protected] Drd. Simona Elena Gîrleanu, Université Lille 3 – Charles de Gaulle, France e-mail: [email protected] Rezumat în limba engleză / franceză : Prof. univ. dr. Nicoleta Ifrim, Conf. univ. dr. Oana Cenac, Prof. univ. dr. Simona Antofi Administrare site şi redactor web : Prof. univ. dr. Nicoleta Ifrim Corectură: Prof. univ. dr. Nicoleta Ifrim, Conf. univ. dr. Oana Cenac, Prof.Marian Antofi Difuzare: Prof. univ. dr. Nicoleta Ifrim Consiliul consultativ: Academician Eugen Simion, Prof. univ. dr. Silviu Angelescu, Prof. univ. dr. Mircea A. Diaconu Adresa redacţiei: Centrul de Cercetare Comunicare Interculturală şi Literatură, Facultatea de Litere, Universitatea “Dunărea de Jos”, Str. Domnească, nr. 111, Galaţi Cod poştal:800008 Telefon:+40-236-460476 Fax: +40-236-460476 ISSN : 1844-6965 Communication Interculturelle et Littérature Cod CNCSIS 489 / 2008 Abonamentele se fac la sediul redacţiei, Str.
    [Show full text]
  • Archives and New Technologies
    This work is made available under the terms of the Creative Commons Attribution 4.0 International License (CC-BY- 4.0) Archives and New Technologies Ioana Vasiloiu, PhD, Lecturer, University of Bucharest, Faculty of Letters, E-mail: [email protected] Niculina Vârgolici, PhD, Associate Professor, University of Bucharest, Faculty of Letters, E-mail: ninavâ[email protected] Abstract The article presents the way in which the digital and traditional archive of a unique museum in Europe is capitalized within the Permanent Exhibition. The literary archive, part of the cultural memory of the Romanian people is exposed by traditional methods and techniques, but also by modern, digital interactive means that transform the museum’s space into an extremely vivid, attractive place for any visitor, local or from any part of the world. Keywords: exhibition, literary archive, digital archive, traditional archive, memory The new information technologies have changed our lives… The life of individuals and organization, whether public or private – is under the sign of the digital. It is almost unthinkable today to walk through the collections of a museum of national importance without the “big” meeting with the new media technologies meant to interact with the visitor (specialist or not) in an active, attractive and accessible manner. The permanent or temporary exhibition in a museum, the main way of capitalizing the funds and patrimonial collections, has been connected to the demands of the postmodern audience offering an image as representative as possible
    [Show full text]
  • Dacia Literara
    DACIA LITERARĂ Revistă de reconstituiri culturale Anul XXVII (serie nouă din 1990) Nr. 2 (141) / vară 2016 . Cartea migraţiilor. Obiecte în exil (II) CarteaCum ne migrațiilor.definesc obiectele? Obiecte Cum în exil evocă (II) ele specificitatea unui parcurs, unicitatea unei persoane? Ce spun ele despre apartenența noastră la un univers cultural, despre relația pe care o avem cu acesta – fie că e vorba de societatea de origine sau de cea de adopție? îi invită pePe termencei care lung au trăitnu se experiența păstrează decât mobilității obiectele să pescrie care despre le-ai pierdutrelația lor cu obiectele. În acest număr am reunit texte ale unor scriitori, eseiști, artiști, traducători și specialiști în artă care, odată cu deschiderea frontierelor și a oportunităților după 1989, s-auCristina specializat Simion în arta de a-și face bagajele. „ ”, spune Cătălin Pavel și alcătuieșterevoluției lista obiectelor sale „credincioase”, de luat în orice „călătorieMr Positively radicală”. Positive Dacă pentru Anca Fronescu obiectele sunt niște declarații de iubire, pentru ele au înțelepciunea de a nu deveni o povară. Florin Bican jubilează în fața succesului, pe piața cadourilor pentru străini, a române și colecționează întâlniri, precum cea cu , la San Francisco. Pentru cei stabiliți într-un alt orizont, precumCe săJozephina fac eu cu Komporaly, un brâu? noua Ei bine, scenografie nu fac nimic.a obiectelor E un aduseobiect dinpe culturacare nu de am origine reușit e săun îlmod înstrăinez cotidian și privat de a exersa multiculturalismul. Ștefania Kenley știe că țesutul viu nu e o calitate în sine a „țesăturii din fota primită în dar: privirea pe care o punem pe obiecte le ține” șiLe ne système ține în des viață.
    [Show full text]
  • În Jurul Revistei "Viaţa Literară Şi Artistică" Din Corespondenţa Lui Virgil Cioflec Cu Ilarie Chendi (7 Iulie 1906 - 9 Septembrie 1907)
    ANGVSTIA, 4, 1999, pag. 265-275 În jurul revistei "Viaţa Literară şi Artistică" Din corespondenţa lui Virgil Cioflec cu Ilarie Chendi (7 iulie 1906 - 9 septembrie 1907) Cultura românească a beneficiat, cum remarca Tot în domeniul culturii a activat şi Remus Cioflec, George Călinescu în prefaţa la lucrarea sa capitală Istoria lit­ valoros şi cunoscut editor şi librar, în Cluj şi apoi în eraturii române de la origini până În prezent, de contribuţia Bucureşti. El era strănepot al preotului Iacob Cioflec, nepot multor oameni de mare valoare din toate provinciile locuite al lui Aron (n. 1803, dec. 1892) şi al Mariei, născută Gropca, de români Aceştia, cu mare efort, cu dragoste pentru fiu al lui David Cioflecs. cuvântul românesc1 . tipărit şi, de multe ori, cu renunţarea la gândul vreunei recompense băneşti sau măcar al unei bune aprecieri, au participat, fiecare după talentul său, la clădirea Virgil Cioflec literaturii şi culturii de limbă română. Numele lui Virgil Cioflec (n. 18769, dcc. martie Nu s-ar putea în nici un caz face abstracţie de con­ 1948 Bucureşti), a cărui contribuţie la cultura românească tributia oamenilor de cultură români transilvăneni în ulti­ abia acum începe să fierecunoscută la adevărata ei valoare, mele' decenii ale secolului al XIX-lea şi a primelor două ale a avut parte de o evidentă marginalizare. celui de al XX-lea. Poeţii George Coşbuc, St. O. Iosif şi Octavian Goga, prozatorii Ion Slavici şi Ion Agârbiceanu Pe drept cuvânt scria Horia Oprescu despre el, în anul 1969, că i se cuvine o onorabilă, deş i tardivă, scoa­ s-au impus între marile valori ale literaturii române.
    [Show full text]
  • Internet Pentru Educatie Lista.Pdf
    Lista unităților de învățământ preuniversitar de stat din Romania care vor fi conectate la internet în baza Memoranduului: Asigurarea conectării la internet a unităților de învățământ preuniversitar de stat din România prin programul voluntar de sprijin Cod ID_BUILDI Județul Unitatea de învățământ Statutul juridic al unității Localitate Localitate superioară Destinații SIRUTA Stradă Număr Cod poștal NG localitate AB CLUBUL COPIILOR CUGIR Arondată CUGIR ORAŞ CUGIR 5993 Săli de curs și laboratoare 1703 VICTORIEI Nr.10 515600 AB COLEGIUL NATIONAL "BETHLEN GABOR" AIUD Cu pesonalitate juridică AIUD MUNICIPIUL AIUD 2346 Săli de curs și laboratoare 1222 Bethlen gabor 1 515200 AB COLEGIUL NATIONAL "HOREA CLOSCA SI CRISAN" ALBA IULIA Cu pesonalitate juridică ALBA IULIA MUNICIPIUL ALBA IULIA 7035 Săli de curs și laboratoare 1026 bd. 1 Decembrie 1918 11 510207 AB COLEGIUL TEHNIC "APULUM" ALBA IULIA Cu pesonalitate juridică ALBA IULIA MUNICIPIUL ALBA IULIA 8601 Săli de curs și laboratoare 1026 GHEORGHE POP DE BĂSEŞTI 2 510215 AB COLEGIUL TEHNIC "ION D. LAZARESCU" CUGIR Cu pesonalitate juridică CUGIR ORAŞ CUGIR 38068 Săli de curs și laboratoare 1703 VICTORIEI 9 515600 AB GRADINITA CU PROGRAM NORMAL IZVOARELE Arondată BLAJ MUNICIPIUL BLAJ 3535 Săli de curs și laboratoare 1357 PACII 81 515400 AB GRADINITA CU PROGRAM NORMAL NR. 4 AIUD Arondată AIUD MUNICIPIUL AIUD 2627 Săli de curs și laboratoare 1222 Cuza Voda 38 515200 AB GRADINITA CU PROGRAM NORMAL NR. 8 AIUD Arondată AIUD MUNICIPIUL AIUD 17389 Săli de curs și laboratoare 1222 GHEORGHE LAZAR 21 515201
    [Show full text]