Poesis Revist[ de poezie ;i arte Serie nou[ Nr. 1 (314), anul XXIX Ianuarie − Februarie − Martie 2018 Satu Mare Poesis Apare sub egida Uniunii Scriitorilor din Rom]nia Colegiul Director D. P[curaru George Vulturescu Redactor-;ef George Vulturescu 2015, “Dialog `ntre Colegiul redac\ional< cercul pozitiv ;i negativ” Gh. Glodeanu, Ioan Nistor, Al. Zotta Baia Mare Prezentare artistic[ Oana Mirabela P[curar Secretar de redac\ie Maria Adriana Zaharia Tehnoredactor Alina Cre\ Fotografii Oana Mirabela P[curar Editor Centrul Multicultural Poesis Redac\ia ;i administra\ia Strada Mircea cel B[tr]n nr. 15 Satu Mare cod 440012 Telefon< 0261-767300 Fax< 0261-767301 Foto copert[< Ingo Glass Ilustra\ii< Ingo Glass Coresponden\[< Revista Poesis este membr[ a C.P. 524 Of. P. 5 Asocia\iei Publica\iilor Literare 440026 Satu Mare ;i Editurilor din Rom]nia ( APLER ) ;i a Asocia\iei Revistelor ;i Publica\iilor din Europa ( ARPE ) Revista poate fi accesată `n pdf pe www.informatia-zilei.ro cu sus\inerea Consiliului Jude\ean Satu Mare ;i http<//www.revista-poesis.blogspot.ro ;i Centrului Multicultural Poesis Adres[ web< Revista poate fi accesată `n pdf pe www.informatia-zilei.ro ;i http<//www.revista-poesis.blogspot.ro Materialele pentru revist[ se primesc pe adresele de email< [email protected] [email protected] ISSN 1220 - 3114 Nr. 1 / 2018 EDITORIAL Poesis D. P[curaru De ce a; scrie despre Centenar? Alexandru Cistelecan, `n zona politicului. Prin urmare, din punct de vedere cultural, Centenarul este o \int[ imposibil[ . Adic[ este prea t]rziu pentru a trage o linie groas[ sub cei o sut[ de ani de istorie ;i a se aduna, ;col[re;te, b[be;te, ce s-a f[cut `n acest r[stimp. Centenarul, din punct de vedere cultural, se am]n[. Dar dac[ Centenarul nu `nseamn[ sinteza cultural[ a unui secol, atunci ce `nseamn[? O simpl[ list[ a personalit[\ilor culturale ;i istorice pus[ fa\[ `n fa\[ cu lista caselor `n care s-au n[scut arat[ o discrepan\[ uria;[. Nici 10% - ca s[ nu spun 5% - din personalit[\ile care au f[cut posibil[ Unirea, ;i `n continuare ;i-au pus amprenta pe istoria celor o sut[ de ani, nu au case memoriale, pl[ci comemorative, statui, ca s[ nu mai pomenim de lipsa monografiilor, re-editarea operelor. ~n ultim[ istan\[ nu avem `n s]nge cultul str[bunilor. Casa lui Iuliu Maniu, o ruin[. Casa lui Gheorghe Pop de B[se;ti, a;a cum au l[sat- o comuni;tii. Bani m[run\i fa\[ de sumele imense risipite. Avem cam ce ne-a r[mas de la regimul comunist. ~n rest, mar;uri, pa;i de defilare, ciolan cu fasole de Ziua Na\ional[. Dintre s[rb[torirea unor ani rotunzi de la Unire se remarc[ 1928. Cultura na\ional[ edita trei volume mai groase dec]t omagiul lui Ceau;escu, cam c]t volumele Din motive pe care nu le cunosc, domnul George Trianon-ului editat `n Ungaria, `n care se prezenta pe larg Vulturescu `mi cere insistent s[ scriu despre Centenar. Nu evolu\ia literaturii, artei, me;te;urilor, industriei etc. `n cei ;tiu de unde i-a venit ideea c[ a; avea ceva `n plus de spus zece ani de Rom]nie Mare. Nu lipsea literatura, arta ;i fa\[ de al\ii mai competen\i `n materie. cultura na\ionalit[\ilor. ~ntre timp citesc Efecte 2.0. o excelent[ carte de poezie S-au preg[tit `n toat[ \ara monumente ale Unirii. Nu a lui Liviu Ioan Stoiciu. Vorbesc cu Ion Mure;an care-mi s-au realizat, dar o `ncercare a existat. Constantin spune c[ a scris un poem de 8 pagini. Mai ascult ce se mai Br]ncu;i s-a oferit s[ ridice un monument al Unirii la zice pe micul ecran. ~ncerc s[-mi imaginez cum ar suna Alba Iulia gratuit. Cerea doar s[ i se pun[ la dispozi\ie ceea ce spune Klaus Iohannis `n gura lui C[lin Popescu piatra. At]t notabilit[\ile din Sibiu c]t ;i cele din Alba Iulia T[riceanu ;i, `n oglind[, `ncerc s[ transfer opiniile celui au refuzat. de-al doilea om `n stat primului om `n stat. Mai fac un La Bucure;ti, Regina Maria ;i Octavian Goga i-au efort ;i m[ str[duiesc s[-l depistez pe Liviu Dragnea din cerut pictorului Aurel Popp ;i sculptorului Ferdinand literatura, sau hai s[ zicem din cultura contemporan[. Gallas s[ proiecteze un Monument al Unirii pentru Pentru c[, nu-i a;a, trebuie s[ existe un paralelism `ntre Bucure;ti. Proiectul tehnic a fost realizat `n 1928, dar a politic[ ;i cultur[. Fiecare om politic are o sosie spiritual[ venit criza. `n cultur[. Ar trebui s[ fie valabil[ ;i reciproca. Tot `n 1928, de unul singur, Cezar Petrescu a publicat Avem, a;adar, un Iohannis, un Dragnea, un T[riceanu, Cartea Unirii . un Mi;a, de la Finan\e, un Ponta, un Tudose, un Ludovic Marcarea datelor rotunde ale unor evenimente istorice Orban, un Ciolo; ;i a;a mai departe `n literatur[. Ei s[ se a fost, de-a lungul timpului, o preocupare constant[. Dar, pronun\e despre Centenar . Reciproca nu este valabil[. M[ cu pu\ine excep\ii, toate au r[mas `n stadiul de `ncerc[ri. gr[besc s[ spun c[, din p[cate, p[str]nd aceea;i logic[, nu Centenarul Rom]niei va fi o ~ncercare . Deci, vom `ncerca depistez, `n politic[, sosii, clone, ale oamenilor de cultur[ s[ facem ceva. Ca s[ nu se spun[ c[ nu facem nimic. posibil s[ fie asocia\i cu personajele principale din politic[. Ruptura este total[. Spiritele oamenilor de cultur[ nu au migrat spre zonele de decizie politic[. Nu exist[ un Nicolae Manolescu, un Andrei Ple;u, un Ion Mure;an, un 3 Poesis CRONIC{ LITERAR{ Nr. 1 / 2018 George Vulturescu Poezia Ioanei Diaconescu Poezia Ioanei Diaconescu a str[b[tut un drum zide;te/scrie “fr[m]nt[ forme” (ca `n M]na , din vol. ;erpuitor, peste “praguri” poetice bine “pietrificate” `n Herb , 1987), dar care poate vindeca “rana” epoc[ - n[scut[ `n 1947 ea avea `n fa\[ un “pluton” p[m]ntului doar dac[, la r]ndul ei va fi jertfit[< “zidind compact< Ileana M[l[ncioiu (n[scut[ `n 1940), Angela de vie, `n mal / M]na ta”. “~nzidirea” este o deschidere Marinescu (1941), Constan\a Buzea, Gabriela la Ioana Diaconescu< “...Intr[-n firida aceasta / Pe care Melinescu ;i Ana Blandiana (1942). Nu suficient de de dragul t[u o deschid, / Te zidesc `n perete / :i prin bine discutat[ de critic[, nu suficient de bine lucr]nd dantel[ria de fier / A u;ii de fier / Vedea-vei lumea cu la propria sa deta;are, poeta are, pe tot parcursul, mult mai frumoas[” ( Fugi de aici ). ~n acela;i timp ea con;tiin\a `ntregului, a `mbin[rilor revelatoare< trimite la m]na care scrie, care se jertfe;te textului- drumul nu e doar o destina\ie, ci este cu tot ce ai via\[, textului-moarte< “... Eu stau / Biata mea dreapt[ `nt]lnit, v[zut ;i cu tot ce \i s-a `nt]mplat pe parcursul `ns]ngerat[ / Prins[ `ntre dou[ ro\i din\ate / Continu[ s[u, precum `n Ithaca lui Kavafis. s[ scrie, s[ scrie, s[ scrie” ( Eu scriu la marginea Astfel de “praguri” sau “limburi” poate fi c]mpului , `n vol. Poetic[ , 1981), textului ca “uitare de considerat fiecare volum - de la cel debut din 1967 sine”< “S[ m[ aplec asupra oglinzii / acestei mult prea (Fur[m trandafiri ) p]n[ la cel de acum, `n 2017, iubite foi de h]rtie / ;i m]na s[-mi r[m]n[ |esuturi - ;i `n ele trebuie s[ vedem un parcurs `ncremenit[ `n gestul suprem al uit[rii de sine” ( Lec\ia , exuberant “de umbre ;i lumini” (Dumitru Radu Popa, `n vol. Poemul cu p[rul alb , 1994). 1971), de la “imaginarul propriu adolescen\ei” spre O “tem[” mai vizibil[ (de critic[) dec]t aceea a “inconfortul l[untric” cu “orient[ri neguroase” “zidului” ;i a “m]inii”, asupra c[reia ne vom opri ;i noi, (Lauren\iu Ulici, 1995), “mereu `nv[luit[ `n tain[“ este a metaforelor “albului” , cu o semantic[ divers[, (Petru Poant[ 1978). ce d[ m[sura unei poetici a diafaniz[rii lirismului, dar Neconven\ional[, schimb]nd din mers dic\iunea, ;i a desolemniz[rii paradisiacului v[zut ;i ca o sum[ Ioana Diaconescu ne ofer[ `n permanen\[, o poetic[ de “probe ini\iatice”< “vezi alb? Ai v[zut culoarea alb[? a confesiunilor fruste (“eu nu `ndr[znesc s[ ies din / Eu o v[d de mult, numai c[ / `ngere domni;or, / iarba `nalt[ / De team[ c[ un v]n[tor m-ar confunda acum `ncep s[-mi l[crimeze ochii “( Pe sc[ri\a ghe\ii ) cu o vietate din p[dure” - O toamn[ rar[ , `n Adagio , Albul este un “teritoriu” terifiant la Ioana Diaconescu 1973), l[sate sau lansate `n jur ca ni;te jerbe, sub a – un loc “f[r[ culori”, `nchis `n insularitatea lui, eliberat c[ror exuberan\[ st[ ghemuit[ ca un arici, trec]nd de cotingen\e, ie;it de sub ac\iunea uzurii cotidiene. responsabilitatea oracularului s[ `nvestigheze lumea< El se cere v[zut ca un loc al germin[rii de noi fluxuri, “e cald / aerul m[ `nvinge, / am mers destul?” ( ~n mers , intens vital, de sensuri uitate `n care sunt posibilit[\i II, din vol. Adagio , 1999). Poemele sar dintr-o tem[ transfiguratoare. Sunt seisme `n aceast[ cromatic[ a `n alt[ tem[, au zvelte\ea pe;tilor peste pietri;uri, fascinantului< al unui “alb celest” al `ngerilor, ;i unul abandon]nd regnuri ;i plonj]nd `n bulele reveriilor secundar, al omului, aproape senzual.