Adamescu Gh. Dicționar Istoric-Geografic. Vol. I

, DICTIONARUL ENCICLOPEDIC ILUSTRAT CARTEA ROMANEASCA"

4,1

PARTEA I -. DICTIONARUL LIMBII ROMANE DIN TRECUT SI DE ASTAZI DE 2 LAUREL CANDREA PROFESOR LA FACULTATEA DE LITERE DIN BUCURESTI .r` 1

PARTEA II . DICTIONARUL ISTORIC SI GEOGRAFIC UNIVERSAL DE GH. ADAMESCU PROFESOR, MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANE

EDITURA CARTEA ROMANEASCA" S. A.- BLICURESTI BULEVARDLIL REGELE CAROL I,No. 3-5 (lost Academies) V www.dacoromanica.ro DICTIONAR 1STORIC-GEOGRAFIC

GH. ADAMESCU MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANE.

Gh. Adamescu.Diclionar Enciclopedic Ilustrat. 1.473 93 www.dacoromanica.ro ABREVIATIU NI

all. = altitudine. pros. = provincie. a. Chr. = lnainte de Hristos. presc. = prescurtare. bis. = biserica. p. Chr. = dupo. Hristos. baln. = balneara. reg. = regiune. cam. = comuna. resed. = resedintd. corn. urb. = comund urbanti. rom. = romand, romaneste, romanesc. corn. rur. = comund rurala. st. c.f. = statie de cale ferata. corn. r. = idem. supr. = suprafatii. c. r. = idem. f. a. = si altele. cap. = capital.. sec. = secolul. cap. = capital (la ba.nci.). st. baln. = statiune balneard. col. = colectie. S. = Sud. ca. (pus inaintea unui numkr) = circa = aproape suburb. = suburban. (and nu avem siguranta). S.-E. = Sud-Est. circ. corn. = circurnscriptie comunala. urb. = urban. urbanii. c.I. = cale ferata. urm. = urmd.tor. col. = colonel. V. = Vest. ed. = editie. Semnele 0 0 arad localitatile diferite cari E. --- Est. poarta acelasi nume $i se glisesc In acelasi all- fluviu. neat. Uneori se Intrebuinteaze si pentru mai ft. = frantmzeste, francez, francezd. multe persoane cu acelas nume. jud. = judet. pus inaintea unei date arata ce e anul nas- jd. = judet. km. = kilometru. terii unei persoane. km. p. = kilometru patrat. t pus asemenea area ca e anul mortis. loc. = localitate. Punctul pus sub o vocald dintr'un cuvint arate loc. (pus dupit un numar) = locuitori. accentul tonic. m. = metri. [ ] arata cum se citeste numele dupe care ur- M. = munti. meaza. Vocala imprimata cu un semn sub ea sau N. = Nord. cu un corp mai vizibil arata accentul cuvintului. N.-E. = Nord-Est. e semnul de trimitere la un cuvint. op. pr. = opere principale. In privinta pronuntarii am dat-o pe clt e po- pers. = personaj. sibil cu litere romanesti: dar -e mut francez I-am pl. = plaso.. Insemnat cu ('), vocalele nazale franceze a, e, princ. publ. = principale publicatii. o, u le-am aratat printr'un n mic pus mai sus pr. publ. = idem. linga ele. Ne-am servit de u pentru a marca pres. cons. presedintele de consiliu. acest sunet francez sau german, de 0 pentru su- princ. luc.=principale lucrare. netul special mai ales francez si german (ca In prof. = profesor. bOnoa = Benoist, ROder .

1474 www.dacoromanica.ro INDREPTARI

Dintre greselile observate dupd imprimare, notfim urm5.toarele : pag. XVI din Pro fag" randul 21 de jos in sus, in Zoe de a Constandache sd se citeascd: Gr. C... pag. 1489 /a cum Aman T. a se citeascd:Ca 1828 pag. 1528 la cum Mescal Maria ad se citeascd: nascut5. Vad.resou, cfisatorita Intliu cu C. Ghica pag. 1518 /a cum Burileanu D., in loc de: "1865 A se citeascd: 1869 pag. 1556 /a cuv. Cantacuzino Constantin in /cc de: "1800 sd se encased: 1793. A doua persoang cu acest nume este aceeasi cu prima. pag. 1563 /a Cull. Carp P. P. in loc de: ± 1918 A se encased: t 1919. pag. 1572 la cuv. Chevreul in toe de:evrIfol A se citeascd :cOvrol. pag. 1592 /a cuv. Cristea Miron in loc de : eparhia Lugojului ad se citeascd : Caransebes. pag. 1698 coloana I sus in loc de: Dragita A se encased: Dagita. pag. 1601 coloana II Dupd 1821 revolutia lui Tudor sd se afeze: 1822 Nuirea. primilor Domni:siapoi 1825 Aparitia Lexiconului de Buda pag. 1601 la cum Decius in loc de: Caius sd se citeascd : Cneius. pag. 1605 la cuv. Delfi in loc de: lang5. golful Lepante, A se citeascd : la nordul unui golf mai min din golful de Corint. pag. 1608 coloana II randul 11 de jos In sus in loc de: 1925 ad se eiteascd: 1825. pag. 1649 /a cuv. Frederic 11 in loc de: r5.sboiul de 30 ani sd s3 encased: de 7 ani pag. 1658 la can: Gheorghe, la finale articolului in loc de :se gaseste A se citeascd: s'a gash. pag. 1667 la. cuv. Gorjan in loc de: 1837 -75 A se citeascd: 1873 -75 pag. 1668 /a cam Gorki (inceput pe pag.precedents) randul 8 de sus in loc de : Manea sd se citeascd: Mama. pag. 1669 /a CUM Greceanu Stefan in loc de: '1908 sd se encased : t 1908 pag. 1691 la cay. Hindenburg dapd: armatele aliate sd se adaoge: austro-germane. pag. 1751 la cuv. MOline sd se a taoge dapi anal na0erii : t 1925. pag. 1767 la rim Milano in loc de: 491460 loc. sd se citeascd: 941460 locuitori. pag. 1760 /a cuv. Nlisu Nicolae in loc de: t 1825 A se encased: t 1925. pag. 1798 /a cum Painleve in too de: 1815-16 (randul 3) sd se encased : 1915-16 pag. 1857 la, cum Sancho in Zoo de: erau A se citeascd : erou. pag. 1865 la cuv. Senatul in loc de: Romani sd se ziteased: Romani. pag. 1883 la cuv. Stelian Toma in loc de: 1869 sd se citeascd: "1860. pag. 1839 la cum Sutu Mihail dupd 30 de rdnduri de la inceputul articolului se termind fi trebuieterse cele 3 randuriurnAtoare .i pus un all Ulla in feint acesta: MIHAIL aim, Post dragoman la Constantinopol, numit domn In Moldova In1819. Acolo (urmeazd textul) iar la fine se ad,aogol:(1821). pag. 1t490 cuvantul Svift trebue scris: Swift. pag. 1940 /a cay. Weigand G. sd se adaoge dupd anul nasterii: t 1930 pag. 1915 la cuv. Za15.0 ad se adaoge forma Zilau, cum pronunta localnicii. plansa XX XXI la harta a 9-a in loc de: 1856 set se citeascd: 1856-1861.

www.dacoromanica.ro ALBA IULIA: CATEDRALA TJNIRII. AACH, afluent al lacului Constanta pe teri- s'a ocupat de organizarea $coalelor din Blaj, unde toriul german. a Infiintat un seminariu teologic cu internat, pe AACHEN (fr. AIR-LA-onApELLE),ora$ In Ger- care 1 -a dotat cu o mo$ie, cumparataIn mare mania (Prusia renana); 153.767 loc.; isvoare ter- parte cu banii sal; a ridicat manastirea de la Alba male clorurate-sodice,sulfurate-sodice; centru Iulia, biserica din Rasinari, $. a. industrial: matasuri, ace, etc. Eoras vechiu: In timpul sAu au lost marl agitatii In 765 regale Pepin avea un paint; a lost rese-contra unirii cu biserica Papei $i dinta lui Carol-eel-Mare, mort acisiInmormln- multi unitiau trecut iar la bi- tat in catedrala. serica ortodoxh. A dus o viata AALT-PAA ( *1815't1871), om politic turc; cuvioasa, aproape ascetics. A mu- reprezentant al tarn sale la congresul din Paris rit pe drum intro vizita canoni- 1856. ca. Op. pr. Dogniatica invd(dturd AAR, riu In Elvetia; Ilda Berna $i Aarau; se (1760), Adevaratamingiiere (1761), varsa. In Rin; lung. 280 km. Soborul de la Floren(a (1762). AARAU, ora$ InElvetia, cap. cantonului AARON TEODOR ("1803t1859), Argovie; 10.700 loc. clericroman;in1828 lune- AARON, fratele lui Moise, personaj biblic. tionar Incancelariaepiscopiei AARON FLORIAN (1805 1'1887), profesor $i din Oradia-Mare; In 1829 profe- istoric roman, originar din Transilvania, a stu-sor la gimnaziul din Beius; In5.; diat la Pesta. Chemat la 1826 de Dinicu Go- 1835 protopop In comitatul A- lescu, a Intemeiat In satul Go- rad; In 1837 canonic;In 1842 Aaron P. Pavel. le$tio $coala secundara; a fost censor $1revizor latipografia profesor la ColegiulSf.Sava universitatii din Buda; In 1848 paroh In com. din Bucure$ti, a participat la Delani; In 1850 translator roman pe linga gu- revolutia din 1848 din- Transil- vern In Buda; In 1855 rector al Seminariului vania, a ocupat apoisituatii roman din Oradia-Mare; in 1857 prepozit capi- inalte In administratia scoale- tular In Lugoj. A publicat scrieriistorice, peda- lor In Romania. Serieri: Cate- gogice $i a colaborat la diferite reviste, intre hism (1842) cu numeroase edi- cari: Foaia pentru minte. Op. pr: Cuvintari bi- tiuni; lstoria lumii (1846); Is- sericesli despre cele saple pdcate, Buda 1847. toria prin(ipatuluiariiRo- AARON VASILE (1770 t1822) ,scriitor ardelean. mdnesti (3 vol. 1835); Dic(ionar Studia In Blaj$i Cluj; fu advocatIn Sibiu. francez-romeln (2 vol. 1840, cu Scrise,pelingatraducer! din autoriclasici G. Hill $i P. Poenaru). In 1838Aaron Frorian. (Eneida, Bucolice), cart!destinate poporului, a intemeiat revista Romania In cari avura mutt succes:Patimile Domnului Bucure$ti cu Hill $.a. Numele luise gliseste (1808), Leonat.Dorofata (1815), contra betiei; scris $i A. FLORIAN. Anul manos (1820). AARON FETRTIPAVEL (*1709t1764) episcop ABA SAMUEL, rege al Ungariei Intre anii .roman unit. Fiul preot. Teodor Aron, a fost ca- 1041-1044. lugar basilit; a studiat la Roma, trimis de Episc. ABACLIA, corn. r. jd. Tighina, 2283 loc.; st. Klein; Intorcindu -se; a calatorit laViena cu 0. f. linia BirladZorleniBasarabeasca. Episcopul $i In 1745 a fost numit vicar episcopesc ABAD, numele mai multor regi mauri. Primul al diocesei Fagarasului; In 1751 a lost ales $i In Abad (t1042) a Intemeiat dinastiaAbaditilor 1752 numit de tmparat episcop In locul vacant; In Sevilla. 1475 www.dacoromanica.ro AA BA-ABARTM, munti In Palestina; Intre ei se ABEL FRIDERIC ( 1827 f1920), chimist englez; ail& muntele Nebo, unde ar fi murit Moise;s'a ocupat cu fabricarea fulmicotonului; a in- ABSWalt 845 m. ventat pulberea fare fum. ABAUZIT FIRMIN(1679 t1767),filozof ABEL NIELS (1802 -1.1829), matematic nor- francez, protestant refugiat In Geneva dupa re- vegian ; cunoscut de toti specialistii mai ales prin vocarea edictului de Nantes. A song ocarte: studiile asupra calculului integral. Sur la connaissance du Christ,dupli care s'ar ABELARD PIERRE (1079t1142), teolog $i fi inspirat J. J. Rousseau In Profession de foi vestit profesorfrancez, cunoscut prin scrierile du vicaire savoyard. sale$iprin iubirea pentruEloiza.Aceasta ABBAS-PASA-HILMI (.1874),kedival iubire a dat nastere la multe scrieri In diferite Egiptului 1892-1914. A lost detronat de Anglia. limb i ABBASIZI, dinastie araba, Interneiata de ABENCERAGI, familia de nobili mauri din Abul-Abbas, a domnit la Bagdad Intre 762-1258. Spania, distrusape in 1460 de regele Abu- ABBAZIA, st. baln. In Istria (Italia) la golful Hassan. Acest eveniment a dat subiect scrierii Quarnero; 2.341 loc. luiChateaubriand:Dernierdes Abencerages ABD-EL-AZIZ (1878), sultan al Marocului (1826), tradusa In rom. de Alexandrescu-Dorna Intre 1894 $i 1908, and a Post detronat de fratele (1909, Bibl. p. toti) $i de Al. Radulescu (1915, sau Mulai-Hafid. Bibl. Minerva). ABD-EL-KADER (1807 t1883), emir arab ABERCROMBY[cit.ebercrOmbi] RALPH In Algeria, a luptat contra Frantei (1832-1847); (1734 -f-1801),general englez, vestit prin vic- mai tlrziu (1852) s'a Impacat cu noii stapini aitoria de la Abukir contra Francezilor (1801). Algeriei. ABERDEEN [cit. i;berdin], oras, Scotia, cu- ABD- EL -KRTM (.1882), seful rasculatilor noscut prin industria pinzeturilor; 158.970 loc, din Maroc contra influentei spaniole $i franceze. ABERT Iosm (.1832 .1.1915), compozitor ceh. Invins de actiunea armatelor aliate (1925-26) a trait mai mult In Germania (Stuttgart). Op. a lost prins $i arestat, apoi deportat de Francezipr. Colombus, poem simfonic. In insula Reuniunei. ABILDGAARD [abilgord]NICOLAI (1743 ABDERA, oras In Tracia, pe tiirmul marl't1809), pictor danez, supranumit Rafael al Nor- Egee. Grecii vechi considerau c& locuitorii lui dului. Pr. op. o serie de tablouridin Istoria (Abderiti) slat cunoscuti prin prostialor, desi Europei. acest oras a Post patria mai multor filozofi (ca ABIMELECH, fiul lui Gedeon, regele din Democrit, $. a.). Azi se numeste Sichem, pers. biblic (ca. 1100 a. Ch.). Bulustr a. ABISINIA, tinut la E. Africei, ling& Marea ABD-UL-AZTZ (*1830 t1876), Rosie. Numele e deformat din arab. Habey. Astazi sultan al Turciei (1861-1876), a- i se zice mai mult Etiopia.(p,-acest °UV.) sasinat de fratele sail. El recu- *BO [cit. ()bo], oras, Finlanda, in golful Bot- noscu,In1862, Indoita alegere nic ; 32.000 loc. a lui Cuza $i functionarea unui .A.BOD MIHALY (.17041. 1776), profesor In Aiud singur parlament. gifundatorul unui mare muzeu numismatic In ABD-UL -HAMTD I(.1725 Ardeal. Pr. op.: Gramatica latina, Sibiu 1744. 1.1789),sultan alTurcieiIntre ABOMEY, cap. fostului regat Dahomey In 1774-1789. . Guinea(Africa), 9.200loc.; ocupata de Fran- ABD-UL-HAMTD II(*1842Abd-ul-Aziz. cezi In 1892. t1918),sultan al TurcieiIntre ABOUT [abu] EDMOND ("1828 t1885), scriitor 1876-1909, clnd a fost detronat de miscarea zisa francez; redactor al ziarului X IX-e Siecle (1845); a Junilor Turci. In constitutia membru al Academiei franceze (1884); a publi- promulgate la 23 Dec. 1876 se cat scrieri In legatura cu viata Grecilor con- prevedea $i Romania Intre pro- temporani. Trad. rom.: Grecia de azi, de N. Pan- vinciile imperiului, ceeace a pro- delea(Bibl. Minerva . A sustinut Romania In vocatprotestareaguvernului 1878, In timpul diferendului cu Rusia pentru nostru. In timpul luis'aIn- Basarabia. A vizitat taxa noastra In 1883 $i a timplatrazboiul cu Rusii publicat impresiile W cartea De Pontoise a (1877-78), la care a participat Stamboul (1884). gi armata romana, pacea de la ABRAHAM (p.- AVRAAM). San-Stefano $iCongresul din ABRAM, corn. r. jd. Bihor, Berlin, care aadus cea mai pl. Marghita. importanta desmembrare a im- ABRAMTJT, com.r.jd. Bihor, peritilui. A trait sub o necon-Abd-ul-Hamid II. pl. Marghita; st. c.f. liniaSA- tenita teroare. El a lasat s& se cueni Simleul-Silvaniei San- savirseasca grozavele masacre aleArmenilor marg. (1895-96). A muritexilat$iIncarceratla ABRUD,ora$,jud. Alba; 3.341 Salonic. 1. Localitate vestita In vremea Ro - ABD-UL-KERTM PASA (t1885),general manilor pentru bogatele-i mine turc care a participat la rasboiul din 1828, la deaur. Aci era collegium au- rasboiul Crimeei $i la eel din 1876-77. rariorum. S'au gasit aci multe ABD-UL-IVIEDJID (.1823 11861), sultan al obiecte antice, Intre cari $i trei Ed. About. TurcieiIntre1839-1861; tablecerate.S'a bucurat de a participat, ca aliatla privilege municipale din partea regilor unguri razboiul Crimeei. In multe $i principilor Transilvaniei. A suferitdevas- Imprejurari s'a aratat ani- taxiin timpul revolutilor de la 1784 $i 1848. mat de sentimente umani- St.c.T.terminus linia TurdaAbrud. Ocol tare; astfel, chiar In 1848, silvic. Are 5 biserici, Intre cari doua romanesti: clupa miscarea din Bucu- una ortodoxii, alta unite. Aci este un desparti- resti, de $1 s'a supus Indem- mint al Astral". author Rusiei $i a pedepsit ABRUD, riulet, ail. Ariesului, trece prin o- cu exilul pe revolutionari, rasul Abrud. i-a primit pe multi In Con- Viis ABRUD-SAT, corn. r. jd. Alba, pl. Abrud. stantinopol $i la Brussasi Abd -ul- Medjid. ABRUZZI, munti $i platou din Apenini, in le-a Inlesnit viata. centrul ltaliei; de acisinumele pe care 11 poarta ABEL (= AVEL). flub lui Adam, pers. biblic. Intreaga regiune, care cuprinde mai multe judete ABEL EIIGEN (1858t1889), profesor de filo- $i se Intinde piny la M. Adriatica. logic clasica la Univ. Budapesta. ABSALOM,fiul luiDavid. Rascullndu-se 1476 www.dacoromanica.ro contra tatalui sail, a Post ucis in lupta cu sage-nentei domnesti (1 April 1866) cu misiunea de tile de Joab, care 1-a gasit acatat cu parul de a publics dictionarul $i gramatica limbii. Alca-ABU- un copac. tuft& ca un simbol al unitatii neamului, membriACA ABU -BEKR ("573 f634), socru al lui Maho- ei au Post numiti din reprezentanti ai diferitelor met $i primul calif al Arabilor, dupa moartea provincii: Romania, Transilvania, Banat, Mara- profetului. mures,Bucovina,Basarabia $i Macedonia. ABIJCEA, corn. r. jd. Hunedoara, pl. Dobra. Membrii numiti In 1866 $i 1867: V. Alecsandri, ABTTD, corn. r. jd. Mures, pl. Miercurea-Nira- C. Negruzzi, V. Al. Urechia, Heliade, A. T. Lau- jului; 530 loc. rian, C. A. Rosetti, I.C. Massimu, Titu Maio- ABLIKTR, oras .i port in Egipt. In fata lui s'a rescu, N. Ionescu, T. Cipariu, Gay. Munteanu, dat In 1798 faimoasa hint& naval& in care amiralul G. Barit, A. Mociony, V. Babes, I. Hodos, A. englez Nelson a distrus flota franceza. Aci Bo-Roman, Al. Hurmuzachi, I. Sbiera, A. Dimi- naparte a invins pe Turci In 1799, iar in 1801 trovici, Al. Hasdeu, C. Stamati, I.Strajescu, Englezii din nou pe Francezi. St. Gonata, I. Caragiani, D. Cozacovici. Prima AB1,1, corn. r. jd. Tlrnava-Mica, pl. Bachnea; Intrunire a membrilor s'a facut la 1 August 1867 462 loc. In Bucuresti.Alcatuindu-$i statutele,ei dau ABYDOS, ora$ antic In Asia pe Helespont,societatdi for numele de Societatea Academic& vestitprin IntImplarca lui Leandru $i Hero $i prin Romana". La 29 Martie 1879, societatea se de- expeditda lui Xerxes, care fkcu aci In 480 a. Chr. clara institut national sub numele de Academia un pod decorabii. ¶ oras,Egipt,uncle s'au Romana". Are trei sectiuni: literara, istorica, crasit tablele cu numele faraonilor. stiintifica, cu cite 12 membri fiecaret Pe ling& ACACHIE, stint praznuit de biserica orto- acestia aremembrionorari $i corespondenti dox& in 7 Maiu. A trait pe timpul imparatului AcademiaRomanypublic& Analele" sale, cu- Maximian (286 -305) $i a pierit ca martir, sus-prinzind lucrariledin fiecare an $i, in brosuri tinInd credinta crestina.. deosebite, discursurile de receptde $i diferite co- ACADEMIA, In antichitate,doctrina filoz. municari; public& colectii de documente isto- tragindu-$i originea de la Platon; In timpurilerice, cercetari folkloristice, etc. moderne, societate de literati sau de oameni de Din anul 1901s'a incorporat $i biblioteca $tiinta.Gea mai veche este Academia della Statului pe ling& biblioteca proprie a Academiei. Crusca In Florenta 1582; apoi Academia fran- Prima lucrare a Academiei a Post stabilirea cezd, Intemeiata. la 1634 de Richelieu, la careortografiei cu litere latine, ceea ce s'a votat la s'au adaogat Acad. speciale:de inscripliuni11 Septembrie 1867 dupe propunerea lui Ci- (1663), de qtiinte (1669), de belle-arte (1795), pariu subscrisa Si de: A. T. Laurian, G. Baritiu, de qtiinte morale ci politice (1795), toate la un I. Strajescu, T. Maiorescu, I. C.Massimu, Jos. loc formind Institutul Fran(ei. In altetari: Hodosiu, A. Roman, I.Caragiani, N. Ionescu. Royal societyof London (1662);Societal der A doua lucrare a Post alcatuirea gramaticil W issensch a f ten (1700) Berlin,cu 4 sectiuni rominesti, publicInd In 1867 un concurs $i pre- (1812); Real Academia espaiiola (1713) In Ma-miind, in 1868 $i In 1876, lucrarile prezentate drid; Svenska Academien (1741) In Stokholm; de T. Cipariu, can s'au publicat In 1869 (Partea I Academie royale deBelgique (1772)In Bru-Analitica) $i In 1877 (Partea II Sintetica). xelles; American Academy of arts and sciences A treia lucrare a Post Intocmirea dictionarului (1780)InBoston; Academia maghiardde limbii, pentru care stop Evanghelie Zappa dii- *Mute (1825) In Budapesta,cu treisectiuni: ruise Statului In 1860 un fond de 5.000 de gal- limb&siliteratura, filozofie $iistorie,materna-beni. Fixindu-se programul In 1867, Laurian $i tic&$i istorie naturala; Academia imperiald Massim an Post Insarcinati cu redactarea, aju- din Viena (1847). tati $i de alti membri. Lucrarea for s'a publicat ACADEMIA DE triALTE num COMERCIALE SI IN- sub numele de .,Proiectu de dictionariu" In 2 vo- DIISTRIA.LE DIN BIICURESTI, fondata 1913, are trei lume marl (I 1871, .II 1876) $i unul mai mic sectiuni: 1. Cornell, banc4 asigurari, 2. Industrie, intitulat Glosariu" (1871). 3. Administratie economic-a:consular/I. Primeste In 1874 majoritatea membrilor Academiei an ca studentdtineri bacalaureatd $i absolventd ai decis sA renunt,e la proiectul publicat. scoalelor comerciale superioare. Cursurile in 4 ani De atunci, activitatea Academiei s'a Indreptat ACADEMIA DOMNEASCA din Bucuresti,scoala $i pe aceste terenuri initiale, $i pe altele noi. Inalta (fundata pe la 1680) asezata. In cuprinsul A publicat traduceri din autorii clasici: Tacit, manastirii Sf. Sava, cu limba de predare grecea- Sallustiu, Cesar, Cicerone, Dio Cassiu, TituLi- scii; a luat in cursul timpului o mare desvol-viu,Herodot; opere istorice romanesti: D. tare $i, mai tIrziu, mutindu-se In chiliile...ma- Cantemir, MironCostin,Balcescu; colectii nastirii Magureanu, a continuat pin& pe la 1821. de documente privitoare la istoria Romanilor: ACADEMIA JIIRIDICA DIN ORADEA, Intemeiata In Colectia Hurmuzachi (13 volume, 1887-1922); -1780 de Maria Tereza ca *coal& superioare filo-publicatii bibliografice: Bibliografia romaneasca i.ofica, a dobindit $i o sectiune juridic& $i a tune- veche 1508-1817 (Bianu $i N. Hodos) 3 vo- lionat astfel Ono. in 1850. Din acest an ramin lume, Catalogul publicatillorperiodice(N. numai cursuri de drept ai In 1874 e tranformata. Hodos $i Sadi Ionescu), Catalogul manuscrip- In facultate de drept. Dupa unirea tarilor romane, telor Academiei (I. Bianu)$i catalogul manus- Academia aceasta trecu sub administratia Sta-criptelor grecesti (C.Litzica); texte vechi tului nostril $i, dupa o perioada de criza, provocata romanesti: Codicele Voronetean, Psaltirea sche- de refuzul celor mai multi profesori de a depune land, Psaltirea slavo-rom. a lui Coresi, Psaltirea juramInt de credinta fata de Stat, se reorganiza. in versuri a luiDosofteiu, etc.; apoi publi- In 1921, $i de atunci bate cursurile se in In limbo. catiuni economice $ietnografice, Intre cari 26 romana. Are azi catedre de: drept roman, drept volume de folklore. .constitutional, civil, penal, administrativ, biseri- Academia a instituit premii pentru lucrari cesc, international, comercial, procedure civil A, publicate sau pentru lucrari facute dupe su- penala, statisticasifinante, sociologie gi filozofia biecte fixate de ea insitsi. dreptului, istoria dreptului roman, economie po- Numeroase donatiuni $i legate auImbogalit litica $i medicina legala. fondurile Academiei, dar multe din ele sint ACADEMIA BIIRAILEANA, institut de invatilmint prea stricte $i lass putina libertate de actiune secundar $i superior in Moldova, Intemeiat In membrilor ei. Iasi de Mihail Sturdza (16 Iunie1835),des- Ortografia a Post reformat& In 1880, apoi in Mutat chip& 1848 cu prilejul reorganiarii scoa- 1895 si1904. lelor. Dictionarul, dun& propunereaRegelui Ca- ACADEMIA ROMANA,infiintatii sub numele de rol I, care a daruit Si o sum& de bani pentru lu- ,,Societatea literal% romanit" In timpul locote- crarea lui, a Post inceput din nou pe alte baze 1477 www.dacoromanica.ro de catre B. P. Hasdeu, care a tiparit 3 volume ACHILINA, sf. martin., praznuita de bis. ACA-din al sau Etymologicum magnum Romaniae ortodox& la 13 Iunie. A trait In vremeaImpli- ADA(1887-1893).Socotindu-se planul lui Hasdeuratului Diocletian (284-305). Fiind propagan- ca inaplicabil,s'aInceput pentru a treia oath dist& cre$tina la frageda vlrsta de 15 ani, a Post pe un alt plan, dlndu -se sarcina aceasta lui Al. chinuita $i apoi decapitate. Philippide (In1897); darsLacest plan a Post ACHINDIN, sf.martir,praznuit de bi- gasit prea vast $1, pentru a patra oath, s'a dat serica ortodox& la 2 Noembrie, a trait In Per- insarcinare lui Sextil Puscariu In 1906 sh facasia $i a Post chinuit din pricina credintei sale. lucrarea chip& un nou plan admis de Academie. ACHIRIE, protopopul Hunedoarei,colabo- Prima fascicola a acestei opere a aparut In 1913; rator la traducerea Paliei tip. la Orastie 1582. In total pin& azi s'au tratat literele A, B, apoi ACIDAVA, statiune romans in jd. Romanat,i, parte din C, F, G, H $i parte din I. pe soseaua care mergea in susul Oltului spre Academia a dat o atentie deosebita $ipun- Sarmisegetuza. Tocilescu o aseaza indreptul °Minorstiintifice, mai ales de la 1889 incoace. satuluilenisesti. In anii din urm& Academia mai public& (pe ACILIU, corn. r. jd. Sibiu, pl. Saliste; 1106 1. MO Ana le, Discursuri derecep(ie, Memorii ACIREALE, p. Catania(Sicilia) la poalele ale sec(iunilor)$iBuletine ale Sectiunilor isto- vulcanului Etna; st. balneara; 36.000 loc. rice 1i stiintifice in limba franceza. precum $1 ACTUA, corn.r. jd. Satu-Mare, pl. Hideaga; publicatiunilefonduluiV. Adamache (au apa- 527 loc. rut 9 vol. cu 48 lucrari). ACIUTA, corn.r. jd. Arad, pl. Halmagiu; Astazi(2lunie 1928) slnt membri activi: 511 loc. Sec(ia literard: BianuI.,Bogdan-Duica G., ACTS, corn.r. jd. Salaj, pl. Supurul-de-jos. Bratescu-Voinesti I.,Ciobanu S.,Densusianu ACKERMANN LOUISE (*1813 t1890), poet& 0., Goga 0., Murnu G., Negruzzi Jacob, Phi- franceza; a scris poeme filozofice In spirit pe- lippide Al., Puscariu S., Radulescu-Motru C., simist. Sadoveanu M.; Sec(ia istorica: Bala G., Dra- ACKNER mAN (`1782 t1862), scriitor sas, gomir S., Gusti D., Iorga N., Lapedatu A., Lu- profesor la Sibiu, preot; a publicat lucrari de pas I., Mehedintd S., Nistor I., Popescu Pr. N., archeologie $i mineralogie. Radulescu And., Su tu M., Vilsan G.; Seotia ACMANGHIT, corn. r. jd. Cetatea-Alba, pl. tif Antipa Gr., Bogdan P., Cantacuzino Dr. Sarata; 4.595 loc. Infiintat ca. 1815. I., Crainiceanu General Gr., Inculet I., Marines- ACMARIU, corn. r. jd. Alba, pl. Vintul-de-jos, cu Dr. G., Mrazec L., Racovita E., Simionescu 1.105 loc. I., Titeiea G., Vasilescu Carpen N., Voinov D. ACONCAGUA, ® vIrf de munte $i vulcan In ACADEMIA TEOLOGICA REFORMATA, in Cluj, are Anzi (Chili), inalt 6.935 m. ¶ O provincie In Chili. 9 prolesori. ACOSTA URIEL (*1591 t1640), Ebreu din ACADEMIA TEOLOGICA uNITARA, InCluj, are 6 Portugalia, scriitor 1i filozof;$i -aschimbat cre- protesori. Nor ARIANI. dinta de mai rnulte ori, treclnd de la judaism ACADEMII TEOLOGICE GRECO-CATOLICE, In Blaj- in cretinism 1i viceversa. Turmentat de lndoieli Oradea $iGherla. Durataeursuriloreste de filozofice-teologice, s'a sinucis. Viata lui a dat 4 ani. La Blaj sint 9 profesori, la Oradea 6, lasubiect unei piese a lui Gutzkow, cares'a tra- Gherla 7. dus 1i s'a jucat Ii pe scena Teatrului nostru Na- ACADEMII TEOLOGICE ORTODOXE, In Oradea, tional. Arad, Sibiu, Cluj $i Caransebes. Durata cursu- ACROPOLE, deal pe care se afla cetatmia rilor e de 3 ani. Numarul profesorilor variaza Intre vechei Atene; aci erau temple Ii rnonumente 10 $1 14. vestite :Parthenon(templualMinervei) ; ACADEMOS, personagiu legendar grec.; In Erechteion(templu In onoarea lui Erechteu, gradinile lui s'ar fi Intemeiat Icoala filozofica rege legendar al Atenei), o statue colosala a a lui Platon. Minervei(zisa Promachos)$iporticul (intrare) ACADINLAR0 plasitjd. Durostor. ¶ ® cu numele de Propylee. corn. r. jd. Durostor. Acs KAROLY (1824t1894), literat ungur. ACARNANIA, numirea antica a unei re- S'a ocupat de literatura poporana romans $i sirba. giuni din vestul Greciei, udata de fl.Acheloos Are o colectie de poeziipopulare: Flori din cImpul (azi: Aspropotamos). poeziei poporane romlnesti", Pesta, 1858. (Vira- ACATAR, corn. r. jd. Mure$, pl. Mure$-de-jos; gok a Roman nepkOlteszet mezejer61). 851 loc. 4CSADY IGNAT18451-1906) istoriograf ungur. ACBUNAR corn. r. jd. Durostor, pl. CurtBunar. ACTIUM, ora$, Grecia, ling& golful de Arta. ACCA LARVNTIA (sau LARENTIA), persoana In fata lui s'a dat lupta naval. Intre Octavian 1i legendara, sotia pSstorului Faustulus, care a cres- Antoniu (31 a. Chr.), In care acesta din urrna a cut pe Romulus 1i Remus. Post definitiv Invins. ACCARIAS CALIXTE (*1831t1903), jurist Iran- ACTON [cit.ektn] JOHN(`1737 1-1811), cez, prof. la Pari'. Op. pr. Teoria contractelor,aventurier englez, ajunts prim ministru In re- 1876; Dreptul roman, 1869-83. gatul Neapolului (1806). ACCIUS (sau ATTIIIS) Lucius (*170 t94 a. ADA-KALEH, ins. pe Dunare Intre varsarea Chr.), poet tragic roman. Cernei Ii a Bahnei in D. A apartinut Turciei ACHARD FRANZ KARL( *1753 +1821), chi- pin& In 1716, cind fu cedat& Austriei, care con- mist german, a popularizatdescoperirea lui strui aici fortificatduni; in1738 fu reluatb. de Marggraf: extragerea zandrului din sleole. Turd. In 1878 (Tract. Berlin) fu cedata. Austriei, ACHELOOS, numele vechiualfluviului care aseza o garnizoana $i o stapini ptna dupe Aspropotamos, In Grecia; isvoraste din muntii marele razboiu, chid trecu in stapinirea Ro- Pindului $i se varsa In Marea Ionica. maniei. Formeaza corn. rur. apartinind jd. Me- ACHEPSIMA, sf. martir (t380) praznuit de hedinti, pl. Ocolul.Locuitorii slut Turd; se biserica crestina ortodox& la 3Noembrie. A ocupa cu vinzarea tutunului Ii cu pescuitul. Post episoop al Honitei (Asiria). Urmarit pentru ADALINU, corn. rur. jd Cluj, pl. Almasului; credinta sa de catreoamenii regeluiPersiei 537 loc. Sapor II (370-381), a Post osIndit $i a pierit In ADAM ADOLPHE (1803 t1856), compozitor groaznice chinuri. francez; prof. in conservatorul din Paris. Intre ACHERON, rlu din Infern, dupe mitologia cele mai cunoscute lucrari ale lui : Si j' etaisroi,ope- greaca. rli cornice, jucata $i la Teatrul nostril national. ACHILA SF. APOSTOL (t65), praznuit de bis. ADAM ION (*1875 t1911), nuvelist $i pove- ortodoxa la 14 Iulie. A Post ucenic al aposto- stitor roman. Debuts In 1898 In Convorbiri li- lului Pavel 1i a pierit ucis In vremea primelor terare"; colaborala,Samanatorul" (1902 persecutiuni. 1908) 1i la Luceafarul" (1908-1910). Magi- 1478 www.dacoromanica.ro strat. Pr. op.: Pe linget vatra (1900), Rdtacire, ADIGE, fluviu In Italia, se varsa In Adria- ADA- roman (1902), Aripi taiate, nuvele (1910). tica, uda orasul Verona. ADAM 0 man. maid jd. Tutova. Se zice ca ADYNCA, corn. r. jd. D Imb o vita, pl. TIrgoviste. ADU s'a intemeiat In 1595 7 ® com. r. jd. Tutova, ADtNCATA. 0 c. r. jd. Dolj, pl. Melinesti pl. Jeravat. Ocorn r. Ja. Dorohoiu, pl. Siret; ocol.silvic¶ ADAM JUUETTE (1836), scriitoare franceza; O com. r. jd. Prahova, pl. Draganesti. ¶ 0 corn. a fundat revista La nouvelle Revue (1879). r. jd. Storojinet, rased. pl. Dumbrava-Rosie. ADAM PAUL ("1862 t1920), scriitor francez. ADJUD (pronuntat si Ajud, Agiud), oral In Intro lucrarile mai cunoscute: La force (1899), jd. Putna, pl. Adjud. A fost un sat vechiu (se si La ruse (1903), Le serpent noir(1905), Le lion zice Adj. vechiu);se vorbeste de el Intr'un d' Arras (1920). In timpul razboiului mondialhrisov din 1433; Insec. xviIi xvii forma, cu a fost sustinator a] drepturilor Romani lor si a teritoriul dimprejur, un judet,;a decazut In publicat multe articole In ziarele franceze. sec.xviii side atunci s'adesvoltat Tirgul ADAMACHI VASILE( 1811 Adjud (sau Adj. nou), care a devenit tirgul de t1892), 0 mare filantrop roman; a azi. Pe aici trace soseaua national& de la Focsani lasat averea sa Academiei Roma- spre N.; static c. f. linia MarasestiBacau. ne, care acorda premii pentru AD-MEDIAM, statiune roman& In Banat pe scrieri stiintifice si d& burse pen- drumul spre Sarmisegetuza; unii istorici soco- tru studii. ¶ ® Revista stiintifica tesc ca era In apropiere de Mehadia. publicata dinfondurilelasate ADONI, com. r. jd. Salaj, pl. Valea-lui-Mihaiu de el, a aparutIn Februarie 814 loc. 1910. ADONIS, tInar grec foarte frumos(pers. ADAMASTOR, personagiudin mitologictt). Tipul frumusetei mai mult femeesti epopeea Lusiada lui Camoens. a unui barbat. ADAMAUA, tinut1i Africa ADOR GUSTAVE( *1845 t1928), om politic central& la sud de Lacul Ciad;V. Adamachi. elvetion. Deputat In cantonulsail (Geneva), ca. 137.350 km. p., ca 3.000.000 membru alconsiliuluifederal, presedinteal loc.; astazi sub administratie franceza. acestui consiliu (1917-1919),delegat al tarii ADAMCLISST (turc.: biserica omului), com. saleInSocietateaNatiunilor(1920-1924). r. jd. Constanta, pl. Traian; pe teritoriul ei se afla Ca presedinte al Crucii Rosh, a adus In timpul marl ruine de monumentesicladiri romane razboiului mondial, marl servicii, usurind sufe- (Nur Troppaeum). rintele prizonierilor si punindu-i in legatura cu ADAMEK CAROL, scriitor eeh. Pr. op. Funda- familiile lor. mentele dreptului public at napionalitdOlor (1862), ADORATIUNEA MAGILOR, tablourivestite ale povestiri de cala.torie si o traducere a Contractului multor pictori din timpul renasterii si mai tlr- social a lui Rousseau. ziu, ca: Albert Darer (la Florenta), Rafael (la ADAMELLO, munte In Tirol, malt. 3557 m. Berlin), Paul Veronese (la Dresda) s. a. ADAMITI, eretici In Bohemia, cari comba- ADRAST, person. legend. grec.; unul din cei teau once forma de religiesi propagau comu- sante cari au luptat contra Tebei, ginerele lui nismul; distrusi din ordinul lui Zizka(seful Polinice; a fost mai tlrziuconducatorulepi- militar al Husitilor) In 1421. gonilor, cari au cuprins Teba. ADAIVIOVICI GHERASIM (11796), arhim. slrb., ADRIAN ( HADRIANUS) ('76t138), Imparat episcop al Romanilor neuniti din roman, fiul adoptiv alluiTraian, 117-138; Transilvania, sprijinitoral po- bun administrator, Incurajator al artelor. porului roman, ingropat In bi- ADRIAN, sf.martir,praznuit de biserica serica din Resinari (jd. Sibiu). ortodox& la 26 August. A trait pe timpul Impa- ADAMS JOHN (1735 -1-1826 , ratului Lieiniu (307-324), pe care 1-a mustrat, al doilea prezident al Statelor- fiindca persecuta pe crestini. Din cauza aceasta Unite americans (1791-1801). a fost decapitat. ADAMS SAMUEL ("172211803), ADRIAN GHEORGHE( *1820 t1889), om po- om politic american, membru al litic roman; a lust parte la milcarea din 1848 a Congresului (1774-1782); guver- Romanilor din Transilvania ;trecand apoiIn nator InMassachussett(1794- Tara-Romaneasca, a intrat In armata si a ajuns 1797). Dirt cauza vietii sale sim- Episcop la gradul de general; ministru de rS.zboiu In ple si oneste, fu numit Catone at Adamovici. 1867. Amer icei. ADRIAN LOAN v. ('1837t1875), profesor In ADANA, provincie a Turciei In Asia MicaBotosani si scriitor satiric. Publicatii: Versuti (Cilicia); 39.900 km. p.; 422.400 loc. (1871), Postolache Slujbulescu(1874). A cola- ADAMESTI, corn. r. jd. Teleorman, pl. Ale- borat la ziarul Bondarul. xandria; 1.043 loc. infiiniata 1837. ADRIAN 0 corn. r. jd. Mures, pl. Gurghiu ADAMOAIA, schit In jd. Falticeni (lost Su- O corn. r. jd.Satu-Mare,pl. Satu-Mare; 484 ceava), Intern. 1716. Inc.¶ 0 ADRIANUL MARE, corn. r. jd. Mures, pl. ADAMTJS, corn. r. jd. TIrnava-Mica, pl. Tlr- Miercurea Nirajului ¶ 0 ADRIANUL MIC, c. r. tot nava-S In-Martin ;1.815 loc. acolo. ADEA, c. r. jd. Arad, pl. Chisinau; 1.780 loc. ADRIAN9POLE ( fr.Andrinople,turc. ADELAIDA (931 t999), fiica regelui Rudolf Edirne, bulg. Odrin, vech. rom. Udriiu), orasIn de Burgundia, zisa Sfinta A.; sotia lui Lothar,Turcia europeana pe fl. Marita; 83.000 loc. Con- regale Italiei (947), mai tlrziu a lui Othon I, stantin-cel-Mare invinse ad pe Licinius, unul Imparatul Germaniei (951). Inteun moment a din cei 6 Imparati romani (323); Visigoth In- condus ea Insasi imperiul. vinsera pe Valens, imparat roman (378); sul- ADELAIDA, cap. coloniei engleze din Au- tanul Amurat I it cuprinse (1360); Rusii Invin- stralia meridionala. sera pe Turd si se Incheit tratatul zis de la A- ADELUNG JOHAN CHRISTOPH ( *1734 t1806), drianopol (1829), prin care se stabili protecto- filolog german;autorul operei: Mithridates ratul Rusiei asupra principatelor romane. Aci oder allgemeine Sprachenkunde(1806), in care s'a Incheiat armistitiu cu Rusii in razboiul din vorbeste si de limbs romana, socotind-oslayoT 1877-78. Cucerit de Bulgari In 1913, a fost romanica. Da aci Tatal nostru" In 500 limbi sireluat de Turd. dialecte. ADRIATICA MAREA, se Intinde Mtn Italia ADEN 0 golf la S. Arabiei (Asia) ¶ 0 oral,si peninsula balcaniea; suprafatade131.500 Arabia. apartine Englezilor; 35.000 loc., port la km.p.Porturiprincipale:Triest,Venetia, golful cu acelas1 nume. Fiume, Ancona. Brindisi (pp- Marta Europe1). AD-HOC pr. Divanul ad-hoc. ADULA, munti in Elvetia(cantonul Gri- 1479

www.dacoromanica.ro ADU-gioni = Grisons = Graubunden),cuvirful Munti: In N. tirul m. Atlas cu Inaltime de Rheinwaldhorn Walt 3.398 m. 3980 m.; in V. muntii din Kamerun cu inaltime AFR ADUNATII- COPACENI, corn. rur. jd.1,las- de 4000 mi; la S. muntii Scorpiei; in E. doi mun i Ca, pl. Calugareni. singuratici, de natura vulcanica, cei mai trial i ADVENTI*TI, sectari erestini raspinditi maidin Africa: Kenia (5242m.)siKilimangiaro (6010 . ales in Anglia, Germania, Scandinavia, Rusia si Fluvii: mini se varsa In marea Mediteranii; Sep Romania. Inceputul acestei erezii se datoreste lui negal $1 Gambia se varsa In Oceanul Atlantic; Volta W. Miller din New-York: el prorocea ca la 22 Oc- $i Niger cu afl. Benue se varsa In golful Guineei; tombrie 1844 se va silt* lumea. Dupa trecerea conga cu afl. Ubangi 5i Kassai se varsa In Ocea- acestei zile, aderentii lui se risipira pentru a senul Atlantic; mai jos totIn Oc. Atlantic se- grupa din nou In 1846 si mai serios in 1860, luind varsa. Orange; Limpopo, Zambea cu afl. sire se varsit numele de adventi5ti" (pe chid Inainte se nu- In Oceanul Indian la N. de golful Sofala; tot In meau 51 milleriti", dupa numele primului fon- Oc. Indian se varsa. Tana 5i Juba. dator,. In 1874 ideile for Ineepura a se raspindi Lacuri: Ciad (supr. 13.000 km. p.), Leopold, cu sueees In Europa. Ei cred ca Fiul lui Dumne- Ngami, Niassa (26.500km.p.),Banguelo zeu va vent pe pamint ca sa aleze rain] pentru (3000km. p.),Tanganica(35.100km. p.), cei credinciosi, dar nu se poate fixa data; de Victoria Nianza (68,500 km. p.) 5i Albert Nianza atunei va Incepe viata viitoare" pentru ceife- (4500 km. p.), Rudolf (10.000 km. p.). ricitialesi din toate veacurile, cei necredincio5i Clima e foarte calda, dar pe podisurile Africei vor pieri In neant prin a doua moarte. Adven-este rece. Chiar In alte WO, ziva temperatura ti*tii se boteaza chid ajung la virsta ratiunii; e foarte ridicatb, far noaptea extrem de scazuta. ei n'au preoti organizati *i pliltiti, dar au marePc munti sint zapezi eterne. In regiunile de- nurnar de misionari" platitidin eontributiapartate de ecuator ploileshit dese, dar spre tuturor credincio5ilor; ei nu fumeaza, nu beau ecuator shit foarte rani. bbuturi alcoolice, sint aproape vegetarieni; ser- Florasifaunasinttropicale.Principaiele beaza Simbata, nu Dumineca, drept ziva lui Dum- plante: meiu, palmieri, curmali, banani, arbori nezeu. La not primele manifestari adventiste de cauciue, mbslini, smochini,papyrus, arbori s'au ftteut In 1870, dar cu putin succes: In 1881 de cafes, susani, bumbac, $.a. Aci se gases° abia se numarau 13 adventi5ti In Pite5ti In 1890 animalelecele mai mart din lurne:elefanti, a Inceput propaganda In Bucuresti. Pe la 1890- cbmile, rinoceri, ipopotami, girafe, zebra, struti, 97 s'au format centre mai importante In Dobro-antilope, si flare ca: lei, tigri, pantere, jaguars, gea. Dupa mi5carile din 1907, adventismul s'a apoi maimute antropoide: se gbsesc si dintre a- raspindit *i In sate. Sectantii acestia au acum *i o nimalele cart traesc In Europa, mai alesIn re- tipografie In Bucuresti: CuvIntul evangheliei",giunile mai departate de ecuator. care editeaza cart" de propaganda. Bogatia mineral& este mare: aur, argint, dia.- AEDUI, popor celtic din Galia, amic cu Cezar.'pant, fier, aroma, granit, sodiu, marmora, s. a. AVTIU ( *3951454), general roman, Invin- Africa are citeva regiuni muntoase, cele mai gatorul Hunilor conduli de Atila (451) In elm-multe asezate spre tarmurile oceanelor $i spre piile Catalaunice (Chalons-sur-Marne in Franta). N. Dintre acestea mai insemnatesint:reg. AFGANISTAN, stat In Asia muntilor Atlas si reg. Abisiniei. Are dots mart centrals, 731.000 km. p. supr.; pustiuri: Sahara spre N. si Kalahari spre S. ca.10.000.000 loc. A Post, de la /jam Cea mai interesataregiuneesteValea Nilu- 1907, sub protectoratul englez; lui. dela 1921 deveni regat inde- Populatia Africei tine de mai multe rase: afar& pendent. Cap. Kabul. Orate pr. de Europeni, cans'au asezat In colonii, avem Candahar,ll er at. Climb In genera reprezentanti ai rasei albe asiatice, locuind In sanatoasa.; foarte calduroasa In N.; dar cea mai mare parte din populatie o S. *i E., unde sint regiunipustii. formeazb rasa neagra. Negrii locuescIn toate Ape: Aniu -D aria, Hilmend. Lac: regiunile, mai putin la N. Pe Maga ace*tia, mai Hamun. Munti: Inducu$. Mun- \ Wiese aci: Hotentolii, Boqimanii $i Piticii, cart tii contin : fier, plumb, sare, gulf. Afgan. reprezintb o varietate a rasei gatbene; iar in Industrie: armetistole.Cai Madagascar gasim reprezentanti ai rasei malaeze, decomunicatieputine$iprimitive. Locui-sub numele de Ilova. torii sint de rasa alba (iranica)si de religi- State autonome (mai mult sau mai putin inde- 3ine mahomedana. Foarte traditionalisti, ei s'aupendente): Egiptul, Abisinia sau Etiopia, Li- opus silintelor de modernizare ale Emirului A- beria. manulah, care calatoriseIn Europa sivoise Stbpiniri *icolonizari europene: Bales: parte sa introduca reforme. Revolutia din 1928 a ras- din Congo (2.780.00(1 km. p.,18.000.000loc.). turnat pe Emir. sir Harts Asiei). Anglia: Sudanul egiptean, Africa oriented en- AFINI§ CD Willi; se varsa In Sometul -cald. glezd, Tanganica, Africa de sudenglezd,care 9 0munte jud. Alba. ealcatuita dincltevastatecu autonomie, AFRICA, unul din cele5 continente, la S. darfacIndpartedin dominionurile engleze, Europei $ila S.V. Asiei; deEuropa se des- ca Natal, Cap,Orange,Transvaal, Rhodesia, parte prin Alarm Mediterana; de Asia prin Marea apoi Nigeria, Coasta de aur 5iSierra Leone 5i Rorie si e units prin istmul de Suez, tatat astazi mai multe insule (10.415.250 km. p. $i 60.440.000 de un canal; ildatii la E. de Oceanul Indian, loc.).Fmnta:Tunisia, Algeria, parte din Ma- la V. de Oceanul Atlantic; supraf. ca. 30.500.000 roc, Africa occidentald francezd, Africa ecua- km. p.,de tees on mai mare decit Europa, toriald franceza formata din Camerun, Dahomey, de 126 de on mai maredecit Romania;ca. parte din Congo, 5. a., apoi insulele Madagascar, 138.000.000 loc. MPHarts Africa* Reuniunei, 5. a.(9.851.000 km. p.39.500.000 Capuri: Bon (la N.), Btanco, Verde, Palmas loc.). Portagalia: Angola 5iMozambic, parte din (la V.), Bunei Speran(e, Acelor(laS.), Guar- Guinea, insulele Azore, Madere, 5. a. (2.075.500 dafui (la E). km. p.$i8.900.000loc.).'mita: Eritrea, parte Golfuri: Syria mica $i S. mare (la N.), Guinea de Somalia, Tripolilania5iLibia (2.518.635 (la V.), Delagoa, Sofala (la E.) km.p.$i1.840.000loc.).spania:partedin Insule: Azore, Madere, Canare, Capul-verde (In M a r o c, insulele Canare, Rio-Muni, Fernando Oc. Atlantjc), Fernando-Po, SI. Tom a, Annobon Po,$,a. (371.735 km. p. 5i 1.200.000 loc.). (In Golf. Guineei), Ascension, Sf. . Elena (in Oc. Africa a Post cunoscutb lumii vechi mai ales Atlantic), Madagascar,Zanzibar,Comore(In prin Egipt, care a avut In timpuri departate o Oc. Indian), Socotra In fatagolf. Aden. civilizatie desvoltata $i a jucat rolimportant Strimtori: Gibraltar (Intre Maroc 5i Spania), Inistorie.Dupa cadereaCartaginei,puterea Bab-el-Mandeb( Intre AfricasiArabia). roman& s'aIntinsaproapepastetot nordul 1480 www.dacoromanica.ro PLAN*A XIV AFRICA 20 20 40 7V-t ASIA M ;°- , . ranger M E 400' Casablansa8 sirtavoc. <9, °I T , a9co RAN /t*oo' .txk\Bs r,:a r c dr4 nare .Carr va.0 1 TRI PO LITANIA EGIPT

Murzuc G'I' 23 ra- _1_t Cla nco ieefi a AFRICA FRA VEST t r Nu0 T ilows aceC. Verde chT Baturst .1:14,. I.Socsgtra tr.Babek:6 C.guardafui uChi Freetown

Monrovia o me -7;:cdivtgRuN AMerun C.Palmas a/a !LP C.; Ra* G ----- Ecuatorul /4SEToma Iiii/747,

-e,or omba§e

.Zanzibar I.Arnirarace. aresa la m S_E.Paulo de Loanda

I.Comore A Benguela

WI Lem Mosamede r ewe ananerwo G.So fat a

23i 23 Trop.Capricornului TRANS

s7-5-- G.Delagoa

t.,-. urban

Cap POrt.Elizebet C Bunei Sperant

20 0 20 40 Dictionar enciclopedic ilus trat. www.dacoromanica.ro Africei,undes'auformatdiferiteprovincii, Din aceastil cauz& a lost ucis din ordinulImps- cari cazura mai tirziu sub stapinirea barbarilor ratului Maximian (286-305). AFR- ce trecura din Europa, apoi sub Arabi caririts- AGA$, corn. r. jd. Bacau, pl. Comanesti. AGR pindir& islamismul, far Egiptul sub Turd. Prin AGEN, ora* In Franta pe Garonne; 20.000 secolul xut incep calatoriile$iexplorarilefa- loc.; Insemnat prin cultura prunilor. cute de Genovezi, Venetian' $.a., far In sec, AGESANDRU (sec. I a. Chr.), sculptor din xv Diaz descoperi Caput bunei-sperante (1486), Rodos, unul dinautoriivestitului grup sta- far Vasco de Gama trecu pe la S. Africei in India tuar Laocoon (es- acest ouv.). (1498). Francezii, Englezii5f Olandezii stabilira AGESILAU II (ca. 444-ca. 358 a. Chr.), rege Insec.xvidiferiteasezaminte comerciale. al Spartei; se lupta cu Persil la Sardes In Asia AcesteaseInmultirilinsecoleleurm&toare, midi (395), en eoalitia statelor democratice din gratie numeroaselor calatorii de studii si explo- Grecia la Coronea (394),cu Epaminonda la rare, prin cars se descoperira treptat parti me-Leuctra (371); Incheia pace cu Artaxerxe prin cunoscute pina atunci din acest continent. generalul sau Antalcidas (387). AFRODITA(sau APHRODITA), divinitate AGHEU (pe la 520 a. Chr.), profet al Israeli- greaca: zeia frumusetli $i a amorului. Romanii tilor; al zecelea dintre profeta not din Testa- au asimilat-o cu Venus. In lumea modern& am- mentul vechiu; praznuit de biserica ortodox& bele se confuncla(.vENus). la 16 Decembrie. AFTANASIEVICI STEFAN (t1809), functio- AGHIUTA, titlul unei reviste satirice redactate nar la consistoriul ortodox din Carr-lamp, autor de B. P. Hasdeu (1863-64). al untli Catehism (1804). AGIGHIQL, com. r. jd. Tulcea, pl. Tulcea ,la AFUMATI 0 corn. r. jd. Dolj, rased. pl. Bai- 18 km. de Tulcea. st. baln.: sare, sod, pucioasa. 'esti; st. c. f. CraiovaCalafat ¶ 0 com. r. jd. AGARBICEANU ioN (*1882), scriitor roman. Ilfov,pl. Pantelimon; aci Radu de la AfumatiA publicat nuvele5iromane cusubiecte mai Invinse pe Turci, 1539.11 0 sat jud. Lapu$na. ales din viata clasei orasenesti din Transilvania. AGADICI, corn. r. jd. Caras, pl. Oravita. AGIRBICIU 0 corn. r. jud. Cluj, pl. Moillor AGAFTON, man. maici ling& satul Agafton c. r. jud. TIrnava-Mare, pl.Seica-Mare.c.f. jd. Botosani. Se zice ca s'a Intemeiat pe la In-linia Sibiu -Copra mica. ceputul sec. x.x. AGLIARDI ANTONIO( *18321-1915),cardinal AGAMEMNON, pers.legendar grec;coal bisericii romane, episcop de Cesarea, secre- mandantul armatelor cari asediara Troia $i o tarul congregatiei afacerilor eclesiasticeextra- distrusera; rege alMicenei si Argosului; ucis ordinare; a calatorit In India, undo a reorganizat de sotia sa la Intoarcerea de la razboiu. Viata biserica catolic&. lui a dat Subject mai multor opere poetice, Intre AGNETHLER MICHAIL (*1719 t1752),teo- cari: Agamemnon, tragedie greaca, de Eschil silog si filozof sas din Sibiu. Agamemnon, trag. ital. de Alfieri. AGNITA, corn. rur. jd. Tirnava-Mare, rased. AGAPIA, sf. martira, praznuita de bisericaplasii Agnita; st. c. 1. linia. SibiuSighisoara; ortodoxa. la 17Septembrie. A trait pe timpul 4.044 loc.; ocol silvic. tmparatuluiAdrian(117-138) si a fost ucis& AGRAFIOTUL IOAN, profesor la Academia pentru credint,a. Impreun& cu dou& surori ale ei. Domneasca din Bucuresti pe la1780; colabo- AGAPIA, man. maici jd. Neamtu. Cel mai rotor la Dictionarul lui Henricus Stephanus. vechiu docum. In care se vorbeste de ea este din 4GRAM pr ZAGREB. 1569. Are dou& biserici marl; In una pictura este AGRAMANT, pers. din epopeea Orlando furioso flicuta de N. Grigorescu. Pin& la 1803 era man. a lui Ariosto; aseful Saracenilor cari asediaza. de calugari. Gara mai aprop. Piatra.-N. 28 Km. Parisul. AGAPIE, sf. martir, praznuit de bis. crest. AGRICOLA CNAEIUS mans ('39t93), om po- ortodoxa la 15 Martie. A trait In Gaza (Pa- litic si general roman, vestit prin. expeditia In lestina) si a suferit martiriul pentru credinta Britania. In timpul lui Diocletian -(284-305). AGRICOLA MIHAIL ( *1508t1557), elev al tut AGAPIE VASILE, medic in Iasi si profesor la Luther, a introdus reforma In Finlanda. Seminariul Veniamin Costache" Intre 1877- AGRIE§, com. rur. jd. Some$, pl. Reteag. 1884. A studiat In Franta; a publicat .,Cerce- AGRIJ, corn. r. jd. Salaj, pt. Buciumi; 950 loc. tdridemograficeasupra poporafiunii Romd- AGRIPPA MARCUS VIPSANIUS( '64 t12a. niei", 1876. Chr.), general roman, amic al lui August, Invinse AGAR, pers. biblic, roaba lui Avram, mamape Sextus Pompeius la Milae (36) si pe Marcu lui Ismail. Antoniu la Actium(31).Fiindconsul,zidi AGARENI = MAHOMEDANI: se zice In Italia. Pantheonul din Roma. AGASSIZ LUDOVIO('18071. 1873), natura- AGRIPPA MENENIUS (pe la 503 a. Chr.), con- list elvetian; de la 1846 profesor In Statele-sul roman, care a Impacat pe plebeii fugiti din Unite; adversar al teoriei transformismului. Roma pe muntele stint prin povestirea fabulei AGATA sf. martira (1.251), prazninta de bise- cu membrele si stomacul. rica ortodox&$icatolic&la 5Februarie. A AGRIPPINA (1-33 p. Chr.), fiica lui Agrippa trait In Italia si a lost supus& la chinuri pentru si a Iulieifata lui Octavian August; fu sotia credinta si statornicia sa, In orasul Catania. imparatului Germanicus si avu, Intre alti copii, Moastele sale se pastreza in Cremona. pe Caius Caligula, Imparatul de mai tirziu, $i AGATANGHEL,0martir cre5tin, care a mu- pe Agrippina. rit pe la anul 399 ¶ ® istoric armean din sec AGRIPPINA (161-59) se casatori de trei ors: lv ¶ O calugar bizantin din sec. xiii, caruiai prima data cu Domitius Ahenobarbus, avind ca se atribue o carte de prevestiri pentru toate epo-fiu pe L. Domitius, devenit Imparatul Neron; a cele viitoare; cartea s'a tradus In romaneste si s'atreia oars cu imp. Claudius I, (rate cu total ei. tiparit de mai multe on sub titlul de Chrismi", Ambitioas& siperversa, Mout pe Claudiussti cea mai veche editie hind din 1818. adopte pe Neronsi apoi II otravi. In timpul AGATIR§I, popor ce locuia, In vremuri foarte domniei fiului sau Neron, voind sa fie ea sta.- departate, prin partite apusene ale Transilvaniei.pina, acesta puse s'oucida. AGATOCLE (361 1-289a.Cr.),regeal AGRIPPINA, sf. martir& praznuita de bise- Siracuzei;apurtat razboiu Impotriva Cartaginei. rica ortodox& la 23 Iunie. A trait In Roma $i a AGATON, egumen al man. Vorlita. pe la 1421. murit ca martial. Corpul ei a Post dus apoi in AGATON, episcopai Romanului Intreca. Sicilia. 1584-1589 si apoi Intre 1597-1606. AGRI§ 0 corn. r. jd. Arad, pl. $iria; 2.848 loc. AGATQNIC, sf. martir praznuit de bis. crest. ¶ ® corn. r. jd. Bihor, pl. Beliu; 284 loc. ¶ ® coin. ortodox& si catolic& la 22 August. A trait in Ni-r. jd. Satu-Mare, p1.Satu-Mare; 989 loc. ¶ 0 com. comidia *i a Post un mare propagandist crestin. r. jd.Turda, pl. lara, 803 loc. ¶ OAGRISUL-DE-SUS, 1481 www.dacoromanica.ro c. r. jd. Somas, pl. Becican. ¶ 0 AGRISUL-DE.JOS c' Intre canvictoria generalului Mangin 29 Sept. AGR-r. totacolo. 30 Oct. 1918. ALB AGRISTEU, com. r.jd. Tirnava-Mica, pl. AITA-MARE 0 c.r.jd. Trei-Scaune, p1. Bachnea; 722 loc.(1920). Baraolt; 1.376 loc. ¶ ® AITA-MIJLOCIE, c.r. AGURA, presc. din split Agura, se zice popular tot acolo, 14751. ¶Q. aiTa-sEAcA, tot acolo, In loc de SI. Munte (rus. Sieta gora) ATHOS). 1.681 loc. AHASVERUS, pers. legendar ( = jidovul ra- AITON, c.r. jd. Turda, pl. Mihai-Viteazu. tacitor) a dat subiect multor opera, ca:Ahasverus AIUD 0 oras, jd. Alba; 8.108 loc.; protopopiat de Ed. Quinet, 1833; Juif errant de E. Sue, 1844. $i parohie gr. cat. eparhia Blaj ;filialA ortod. In romaneste aceasta din urma s'a tradus de Iosif eparhia Sibiu; ocol silvic; st c.f. linia Teius Arhidiaconul (8 vol. Buc. 1857-58). Mai e o Apahidall 0 AIUDUL -DE -SUS, com. r. jd. Alba, pl. traducere fare an *i fare nume In 10 vol. Aiud; targ 25 Ianuarie. AHEMENIZI, dinastie de regi persani in AIUDEAN CLEMENT, until din ofiterii (tribun) antichitate (668-330 a. Chr.). Romanilor ardeleni in timpul luptelor cu Ungurii AHILE, pers. legendar In Grecia veche, rege In 1848-49, alAturi de Avram Iancu; mai tlrziu al Mirmidonilor, lua parte la razb. Troiei, ucise Invallitor la Clmpeni. pe Hector, dar fu ucis de Paris, care-I rani la AIX [ex] oras In Franta, veche capital& a Pro- calcliu, singura parte a corpului unde era vul- vansei (Provence); 29.000 loc.; are universitate nerabil(caci tinlndu -1de calcliu mama sa $i alte *male superioare. Thetisit cufundase In Hut Stix). In epopeea AIX-LES-BAINS, st. baln. vestitA In Frantar ornerier]. Iliada e pers. principal, caci mania lui pe lacul Bourget. Ahile determine toata desfasurarea faptelor. AIX-LA-CHAPELLE or AACHEN. AHMATLAR, com. r. jd. Durostor, pl. Tur- AJACCIO, cap. insulei Corsica (prov. fran- tucaia. cezA). AHMED I (*1589 -1'1617), sultan al Turcilor, AKBAR ('15421'1605),vestitImpAratal s'a suit pe tron In anul 1603. Generalii sal lup- Mongolilor, care a intins domnia acestora in tarA In Ungaria, ajutind pe regele Bocskai con- Industan. tra Austriei, furA siliti InsA sa Incheie pace la AKKA ( = ST. JEAN D'ACRE),oras In vilaetul Sitvatorok (1606), In favoarea Austriei. Sub el Beirut (Asia mica);In timpul cruciadelor au Turcii tura Invinsi $i de Persi si de Spanioli. debarcat aici de multe on crestinii. AHMED II ('1643t1695), sultanul Turcilor de AKKERMAN Pir IIETATEA ALBA. la 1691; lAsA conducerea vizirului KilprOli, care AKSACOV' ivAN ('1823t1886), poet si zia- plata razboaie cu Austria si muri chiar In luptA. rist rus. Unul din agitatorii pentru rAzboiul Noul vizir liberA Belgradul (1693), doblndi vie- contra Turcilor In 1877. Intemeietor al ziarului torii importante. Russ (1881). AHMED III (*1673 t1736) sultanal Tur- AKSU, oras In Turkestan, localitate vestita. cilor (1703 ;dete ajutor lui Carol al XII-lea ca nod de drumuri pentru caravane. contra lui Petru-cel-Mare; avu rAzboiu cu acesta ALABAMA, fluviu din Statele-Unite, se varsA si-1 invinseIn Walla de la Stanilesti, de si In golful de Mexic; 1.400 km. lung. fusese ajutat de Dim. Cantemir, Domnul Mol- ALACAP, corn.r.jd. Constanta,pl. Med- dovei;invins de Austriaci, corn.de Printul gidia; 1.491 loc.; cariere de piatrA. Eugeniu, pierdu Timisoara, Belgradul $iIn- ALADIN,personajdinpovestile H alirn aid- cheie pacea de la Pasarovitz (1718) prin care ( 0 rule si una de nopli) ; devenind posesorul unei Oltenia trecu sub ocupatia austriacA; Invins delarnpi miraculoase, doblndeste averi marl si is de Per*, fu rAsturnat printr'o revolutie a Ienice- sotie pe iiica Sultannlui. rilor (1730). ALAND, grupA de insule In Marea Bahia; AHMED WEFIK PAM (1818-i-1891), om politic tin de Finlanda. turc, a semnat tratatul de la San-Stefano (1878). ALAN', barbari;din regiunea Caucazului AHN FRANZ ("1796 t1865), prof esor germ. si nAvAlirA In Galia (406); de aci In Spania, unde autor de carti pentru Invatarea limbilor streine. Visigoth i-au zdrobit. La noi s'au publicat dupa. metoda Ahn: p. 1. ALARCON PEDRO ANTONIO( '1833 t1891), franceza (T. Codrescu, Iasi 1867),p. germanA poet si om politic spaniol. Nuvelele sale s'au (Iasi, 1875), p. italianA (Buc., 1880), p. francezA tradus In principalele limbi europene. (Rudinescu, Buc. 1900), p. italianA (Buc. 1912). ALARCON Y MENDOZA JUAN RUIS (t1639), AHRENS ENRIC ('180811874), filozof $i jurist autor de comedii, unul .din intemeietorii tea- danez. Pr. op. Cours de drat naturel, Paris 1838. trului spaniol. AHRIMAN, dupA mitologia persanA, prin- ALARIC I (1410), rege al Visigotilor, jefui- cipiul raului, opus lui Ormuzd. torul Romei. AHTUM (sec. X) duce al Banatului Timisoarei, ALASCA, peninsula. la NV. Americei de Nord, a luptat contra regelui ungur Stefan cel Sflnt; apartine Statelor-Unite. teritoriul stAptnit de el se intindea la N. pina la ALAMOR, corn. r. jd. Sibiu, pl. Ocna-Sibiului; r. Cris si la S. pina la Vidin; Invins de regele Un- 1.854 loc. gurilor, 5i-a pierclut tronul. ALAUTA ROMANEASCA, revistA intemeiata de M. AHURAMAZDA, dupA mitol. persanA, zeul Kogalniceanu in Iasi (1838-39), ea suplement creator al lumii. al ziarului Albina rorndneascd. AIAX (sau AJAX), numele a doi frati eroi le- ALBA, jud. In Transilvania, cap. .Alba-lulia; gendari din rAzboiul Troiei. supr. 3646 km. p., 214.962loc.(1920); are 7 AICARD [ecar]JEAN (*1848t1921), poet ft'ancez plasi, 4 coin. urbane, 140 com. rur. (1926); face si autor dramatic, academician. Cunoscuta. e la parte din circumscriptia curtii noi piesa Pere Lebonnard", jucatA pe scena de apel din Cluj; are 4 $coale Teatrului National de Novell! si trupa sa. primare urbane si 165 rurale; AIDA, opera. de Verdi(1871), reprez. Intliu 12 cooperative de productie $i la Cairo, apoi (1872) la Milano. consum cu capital de 700.000 AIDEMTR, com. r. jud. Durostor, pl. Doi- lei si 1 coop. pentru exploa- muslar. tare de pa.duri. Locuitorii slnt AIORMAN, corn. r. jud. Caliacra, pl. Vul- ortodocsi, uniii,reformatisi turesti. luterani; citinde Mitropo- AIRY GEORGE (1801 t1892),astronom en- lia din Sibiu, de episcopia din glez; a formulat teoria curcubeului. Cluj, de mitropolia unitA dinMarca jud. Al ba. AISNE [en] rlu In Franta, se varsA In Oise ling& Blaj, de episcopia units din Compiegne; lung 280 km. Pe malurile lui s'au Lugoj, de cea din Alba -lulia, de episcopia reforma- dat batalii celebre In cursul razboiului mondial, tA din Cluj si de episcopia luterana. din Sibiu. 1482 www.dacoromanica.ro ALBA, FERNANDO DUCE DE( * 4508 1.1582), ALBANI FRANCESCO(.1579 t1660),vestitALB- general spaniol, vestit mai ales ea guvernator pictor italian, din seoala bologneza.. al tarilor-de-jos, in care calitate a infrint cu ALBANIA (SRQIPERIA), stat independent in-ALB cruzime revolta patriotilor olandezi. temelat in 1914. Se marginestela Nord cu

J°.T U A ...I TUR CIA /------) 0 0c/764 f urns - -.. / . /4'...-) - -R. 0CNA MUPESULui . .t arptinRosaefent.arAi,--- D - . _ .- P LAI LIADrt ye/vd- set ---- oSencrei , CB FM PL.PBRUD */ .--5e/tongd looadea-itut, o Boc/um ,-) PL. TEIUS .4.... cRade,stleBetee-) .4% __..-." oitykegfide oBeleer; .'- ._.-. .... ',..#efik _ r \ Teiu i vt- PL. IGHIU 019)",k,; mbru 3 Aetna 0 Totoiu 4, ss, N L BA IULIA %___,, / G *----"pt..vt (atguDE OF d, b", N. idad5 o"'Y"' 4, \vtntuin EBES ( .21

O PL SEBEt--7- CO O \

Harta jud. Alba. ALBA IULIA (pin& In sec. xix-lea Romanii Ii Montenegru, la E. cu Iugoslavia, la S. cu Grecia, ziceau $iBALGRAD, germ. WEISSEMURG, KARSLBURG, la V. cu Marea Adriatica. magh.GYuLAFEHERVAR), oras In Romania (Tran- Regiunemuntoasasi putinproductiva. silvania). capitala jud. Alba, pe dreapta Mure- Supr. 27.538 km. p.; 825.000 loc. (1927), adica $ului, aproape de varsarea Ampoiului; 14.000 loc.29 loc. pe km. p. Climb moderata, dar cu ierni (1923); st. c. f. linia Teius-Arad-Curtici. Aci este lungi. Binh:Bojana, Drin, $eumbi,Voiusa. episcopie romano-catolica, un protopopiat greco- Lacuri: Scutari, Ohrida si Presba. Muntele cel catolie, un protop. ortodox; shit 2 biserici greco-mai limit: Mafia Giaravi(a (2.677 m.). Produce: catolice, una catolica, una reformata, una lute-porumb, masline, tutun. rank si 3 ortodoxe, cum si 2 sinagoge. Are un liceu Afara de Albanezi.locuesc multi Romani, de Watt zinnia Mihai-Viteazul", Infiintat In Greci, Bulgari, etc. Albanezii slat parte maho- 1919, si unul de fete, Infiintat In 1922. Cladiri im- medani, parte crestini. portante: catedrala catolica,In care shit mor- Capitala:Tirana (10.000loc.). Orase print. mintele multor personagiiInsemnate ca loan Scutari (22.000 I.), Argirocastro (12.000 1.), Ma- Huniade, regina Isabela. Andreiu Bathori, Mih.san (10.000). Berat (8.000), Cavaia (6.000). Apafi; palatul episcopal si catedrala Unirii. Orasul Moneta Statului albanez este leka(impartitii e foarte veehiu. Aci a lost resedinta unora din In 100 qiudar) = 0,019 dolari. Are un budget principii Ardealului, a mitropoliei Romanilor; aci de ca. 30.000.000 leka (1927-1928). a intrat triumfator Mihai Viteazul ca., Domn al Dupa razboiul balcanic din 1912, conferinta tuturor Romanilor, aci s'a proclamat unirea unei de la Londra adopt& principiul autonomiei a- parti din Romani cu I3iserica Romei, aci au lost cestei tari si o comisiune internationala iista- ucisi Horia, Closca si Crisan, aci a Post Inchis bili hotarele facind-o principat sub domnia Prin- Avram Iancu dupii infrIngerea miscaril Roma- cipelui de Wied (7 Martie 1914). Dificultati in- nilor In 1849, aci s'a proclamat In 1918 indepen- terne silira pe suveran sa piece si apoi razboiul denta Transilvanieisi unirea cu Romania, aci s'au mondial stric& tot asezamintul Statului. Tocmai Incoronat Regele Ferdinand si Regina Maria ca dim& razboiu si in urma multor turburari, se con- suverani ai tuturor Romanilor. stitui dinnou, proclamindu-seprincipe Ah- ALBA. IULIASIFIS.GARA*, Mitropolie gre-med Zogu. Recunoseut de Statele Europei (21 co-catolica, avInd resedinta In Blaj (pm- BLA.T). lanuarie 1925 ,el pacific& tars si se proclamit ALBA IULIASISIBIU, Mitropolie orto- rege In 1928. doxA avind rased. la Sibiu (ow- fm3ru). Albanezii, cari tsi zic 6chipelari, au Post en- ALBA LQNGA, cetate In Latin, pomenita noscuti Romanilor dintimpuri foartevechi. de autori pentru tiMpurile primitive ale istoriei Acestia ii numeau Arbltna$1 (dupa slrbo-bulgara romane. Arbana$), apoi Arnaufi (dim&turc. Arnaud). ALBAC, com. r. jd. Turda, pl. Cimpeni; ocol Multiveneau In tarile noastre, fie singuratici si silvic;aci s'a nascut Horia. se romanizau. ajunglnd la situatiuni Inane (chiar 1483 www.dacoromanica.ro ALB- ALC Sachi. apare sfazi. meiata InBucurestideSpiruHaret cerea Viena (1866)defamiliaMocsonysubcondu- capital de50.000.000. ropa prinBogomili prin tractatuldinParis1229.EiIsitragorigi- jud. Nasaudpl.Lechinta¶@A.-MURU,c.r. jud. Teleorman,pl.RosioriideVede¶0c.r. jud. lalomita,pl.Caziinesti110c.r.Mussel, piatra ¶®c.r.jud.Falciu,pl.VutcaniG. Africa centrala, nografiei ;aintemeiatunmu- suveran alprincipatuluiMo- un boiercusupranumeledeArbanas),fieIngrupe In timpulluiVladTepessevorbestr.in1433,de In BucurestideGr.H.Grandea(1868-1875). In SibiudeI.Lapedatu(1877). In principalelecentredinTransilvania;areazi In Sibiuin1871;maitirziusi-afacutsucursale nea dinsectamanicheicaadusaAsiaInEu- a Intreprinslupteindelungate,saris'ausfirsit tra forputerearegalti,dupiiIndemnulPapei, Inflorit prinsec.xnInsudulFrantei.con- Loctu, c.r.jud.Prahovapl.Cricov. Prahova, sf.c. Vaslui, pl.PenesCurcanul¶@A.BISTRITVIC.r. ¶ ®c.r.jud.Tlrnava-Mare,pl.Danes@ pl. Dimbovita¶®c.r.jud.Olt,Dumitresti Sulita 1 c. zeu oceanografic. naco, specialistInstiintaocea- boiu alaturidePranta. litatea Viriisale,intro.InrAz- In 1914,fiindviolateneutra- Elisabeta, duceskdeBavaria; Belgiei din1909;casatoritcu log sifilozofgerman. I-a InvinsInCodriiCosminului(1497). Poloniei, pro!. sasInBrasov. Oceanul Inghetat;supr.120.000km.p. Nistrului. la OceanulIndian,3.900loc. ginea dinteunAlbanez.(owGHICA). tori, oamenipolitici,seriitorietc. cA familiaGhica,unacareadatmultiDomni- pentru revendicarileforpolitice.TrebuesAfiat= nationals sipotfacepropagandaInstreinatate ternice colonii,IsiIntarescspiritul desolidaritate noastre, undeshit bineprimitisiformeaza pu- turcesti, multi Albanezi serefugiazaIn(.write se producInAlbaniarascoalecontra dominatiunii Imrilare. Cutoateacestea,Insecolulxix,rand ziile poporanevorbesccadespreagenticruzide cete deAlbanezi,despreearlcronicariisipoe- banezi. MaitarziuTurciisiGreciiaduceaucuei Incep Domnitoriia-sifacegarzispecialedeAl- mai marl,formindsateIntregi.Deprinsec.x1,1 ® cum.r.jd.Gorj,pl.Carbunesti. Hudson, 113.0001.¶®oralInAustralia,port ALBINA ROMANEASCA,ziarIntemeiatdeG.A- ALBINA PINDULIII,revistaliterarii ALBINA OARPATILOR,revistaliteraritIntemeiata ALBINA, revistilenciclopedicapopulara,!rite- ALBINA, ziar ALBINA, ALBIGNSI, ALBESTI ALBERT-NIANZA, ALBERT I ALBERT I ALBERT-CEL-MARE ALBERT ALBERT ALBENI ® ALBELIUS ALBA ALBAZTA, ALBANY r. jud.Bihor,pl.Beius¶ lui VincentiuBabes. Iasi 1829-1858. C) c.r.jud. s'a luptatcu BARBA, la institut decreditIntemeiatRomani LOAN (*1459t1501),In1492regeal ® oras 0 c.r.jud.Arges,pl.Arges¶ (ow ALBRECHT). (*1875), regeal tom. r.jd.Vlasca,pl.Glavacioc¶ (*1848 1-1922), lac jud. f. Ploesti-Buzau¶®A.-Pmeo- rumor; (*1593t1654),preotsi politic romanescIntemeiat sects ereticacrestina,carea supr. 4.500km.p. Buzau, In Statele-Unitelagolful N. Rusiei,comunicacu BoGorana). lac in Cetatea-Alba Invales Stefan-cel-Mare, pl. Ctmpu,carierede ® c.r.Botosani,pl. (*1193 t1280), www.dacoromanica.ro regele Belgiei. 1_, Albert I, A: . I i intemeiat. In trage ori- 189'7: care teo- In 1484 din Transilvania,osinditlaInchisoareInproce- loc.; existaInsec.xvin. formatorul ordinuluicalugaresealfranciscanilor. Alba, sevarsil.inlaculBicinoe. Portugheza InIndii. vigator portughez,careaintemeiatstaptnirea general vestit, ran alAustrieisi fiu alluiRudolfdeHabsburgsicastaresuve- 677 loc. Nume slatAngliei. terii RomAnilorfnlupteledin1848-49. Academiei Romane. sul Memorandulni(1894)(ow&westcuv.),refugiatIn Toledo. telor fordinaltelocalitliti:Cordova,Segovia, Sevilla (Spania).Acelasinumesedasipala- Buhusi. senator, Intemeietoralfabriceidepostavla prefect depolitiealorasuluiIasi(1862),deputat, armata Moldovei,adjutantalluiGrigorieGhica, de M.Kogalniceanu,Iasi1854. brava; 1.931loc. evangelic. scriitor sas Custozza. Italia (1849si1866),maiales 0 com.r.jd.Cahul,rased.plasiiDragon-Voda. 1.063 loc.¶®corn.r.jd.Trei-Scaune,pl.Ozun. Bucuresti, undea LIEI com.r. jd.Bdlj.i,p1.Falesti;1.121 ALBINETI, ALBINI ALCAZAR, ALCAZ ALCANTARA ALCALIA, ALBUQUERQUE ALBITSI ISTORICSILITERAR,revistaredactata ALBULESTI, ALBULA, rillInElvetia,afl.Rinului. ALBRICH ALBRECHT ALBRECHT ALBOTA ALBIS ALBION, ALBINI a cc 0 corn. SEPTIMIU (1861t1919),publicistroman EIIGENIII VASILE ('1827-f1890),unuldinofi- In Brasov; 0 corn.r.jd.Arges,pl.Bascov¶ pers. mitologic, AREA A 11 R1ATICA MARTIN (*1630t1694),prof. riu vestit palatatregilormaurila (1817 t1895),arhiduceaustriac, s'a ('1298 t1308), corn. r.jd.Mehedinti,pl.Dum- Harta Albaniei. Stiriei. PDTRII DE(1499-1562), r. Post multianifunctionaral In Basarabia,jud. distins ( *18141-1892), ALFONS (*1453-1-1515),na- jd. Bihor,pl.Marghita rector algirnnaziului In razboaieledin fiul luiNeptun. In luptadela rege german, colonel Cetatea rein si ALCEDAR, corn. r.jdOrheiu, pl. Regina; carivestitele piese: Chiri(a In la$i (1850 $1 1.150 loc.; exista in sec. xvin. Chiri(a in provin.cie (1852). A calatorit prinALC- ALCVU ( = Alkaios) (sec. VI a. Chr.), poet Franta, Spania si chiar In Africa; iar In 1855ALE liric grec. date la lumina revista Romdnia literard. In epoca ALCIBIADE (*ca. 4501-404 a. Chr.),oin po-luptelor pentru unire(1856-1859),el a Post liticatenian; saint partiduluidemocratic; a provocatrazboiulpentrucucerireaSiciliei, fiind numit generalul expedi(iei, dar inimicii sai si propriile sale defecte 11 implicara intenn 4) proves de sarrilegiu si fu osindit la moarte In lipsa. Fugind, se facu instrumentul Spartanilor in luptele contra patriei sale; dar fugisi din Sparta la Tisaferne, satrapul persan din Asia mica, si cu el veni sa ajute Atena contra Spartei. Primit in rindurile Atenienilor, avu ca general succese strillucite, cari11 aduserti In triurnf In Atena (407;insa., mai Urziu, pierzlnduncle lupte, fu disgratiat si fugi In Bitinia la satrapul Farnabase, care, dupa cererea Spartanilor, puse de-1 ucise. Spirit de aventurier, iubitor de placeri si desfrinat, se spune ca a taiat eoada unui cline de mare pret pentru a atrage atentia con- cetatenilor sai. ALCINQOS, personaj din Odisca, regele Fea- eienilor, care a adapostit pe Ulise. ALCM-MARE, c..r.jd. Caliacra, pl. Ba- zargie. ALCUINUS ALBINUS FLACCUS('735 t804), savant englez, sfetnicul lui Carol -eel -Mare, intemeietorul Scoalei palatine (adica a palatului, care se muta cu resedinta Imparatului)si unul Mausoleul de la Mirce§ti. din fondatorii filozofiei scolastice; a lasat opera de filozofiesi teologie. Intre protagonistii ideii, scriind poczii si piese de ALDEA,corn.r.jd.Odorheiu,pl.De- teatru (Horn unirii, 1857, Pdcald $iTindald, land 1857, Cinet-Cinet, 1858 )si a ctionln d ca orn pol itic: ALDEA ALEXANDRU I, domn al Ta.rii-Roma- deputat In divanul ad-hoc, ministru de exter- nesti 1431-1435, fiu allui MirceaI;a lost ne alcaimacamieidin1858. Dupa alegerea primul domnitor care s'a dus M. se Inchine Sul-din 24 Ianuarie,Alecsandri a Post trimis de tanului. Cuza In Italia,Franta, Anglia ca sh. sustina ALDESTI, corn. r. jd. Covurlui, pl. Horincea.faptul implinit al indoitei alegeri, care era con- ALDO MANUZIO (*1448 -r1515), vestit tipo- tra Conventlei din 1858. Dupa unirea definitivit gral in Venetia, care a publicato colectie a (1862), Alecsandri a avut rot politic mai putin clasieilor greei si latini. De la elvine numele Insemnat, iar (lima 1866 11 mai aflam de cite -va litereloraldine. on In parlament combatind modificarea art. 7 ALDOBRANDINI SILVESTRI" (1499 t1558), din Constitutie (1879); apoi ministru plenipo- jurisconsult florentin, pro fesa la Pisa. tentiar a! Orli la Paris (1884-1890). A murit la ALDORF, corn. r. jd. Nasaud, pl. Bargaului. MircestisiesteInmormIntatIntr'un frumos 700 loc. mausoleu ridicat de Academia Romana. Prinei- ALDULEAN IOAN (* 1821 -f 1871 ), advo cat rom. palele scrieri: Colec(ie de poezii poporane (1852- in Brasov. magistrat In Transilvania, apoi consi-53, apoi un vol.1866). precedata de o pre- lier la Curtea de Casatie In Budapesta. fat& Incepind cufraza Romilnule nascut ALECI (ALETsciiS), eel mai mare ghetar din poet", care a dat nastere la multe discuttuni. Alpi, lung de 23 km. Poeziile sale, dupa ce s'au publicat prin reviste, ALECSANDRI VASILE (*1821 t1890), mare au aparut In mai multe colectiuni: Doine, La- poet roman. A Invatat in Iasi In cash si Intr'o crimioare (1853 , Suvenire, Mdrgdritdrele (1856), scoala franceza, apoi la Paris (1834), undeii-a Pasteluri, Legende, Osta$ii no$tri (1878). Pie- luat bacalaureatul in litere si a facut studu li- sale de teatru au Post clasificate de el in grupe: terare. Intorclndu-se In tara (1839), a publicat Cintecele cornice, Operete, Vodeviluri, Comadii, nutrela Buchetiera din Morel* si poeziile Iran- Drama. Ca lucrari In proza mai Insemnate:Is- tuzesti compuse la Paris, Intrecarisio odatoria unui galben $i a unei parale, 0 preunt- catre Lamartine. Primind directla teatrului din blare in mun(i, Istoriainissiilor mole politice. Iasi (1840, cu C. Negruzzi si M. Kogalniceanu), ALECTJS, corn.rur.jd. Alba, p1. Ocna-Mure- a inceput a compune piese de sului, 716 loc. teatru, traduceri,localizari$i ALEMANI, triburigermanicestabilite la adaptari. Intovarrisia luiAl. Rin, batute de Clovis la Tolbiac (496); de la ei Russo, a calatoritprin munli vine numele pe care Francezii 1-au dattuturor sia cules poezii poporane. In triburilor germanice (Allemands). 1844 a Intemeiat, enI. Ghica, ALEMBERT JEAN D' (*1717 t1783), enciclo- M. Kogalniceanu s.a.,revista pedist francez, membru at Academiei Franceze Prop 'd$irea. In 1846-47, a calato- (1754). Lucrarile luiin18 volume: Oeuvres rit In Italia cu logodnica sa Ele- philosophigues et litteraires(1805)shit de o na Negri care a murit In calato- valoare inegala. Mai cunoscut esteDiscursul ria cu vaporul (Maiu 1847)Si a introductiv al Enciclopediei, In care Incearca o Post Inmormintata In Constanti- clasificare a stiintelor. nopol. In 1848 a luat parte laV. Alecsandri. ALENcON, oral, Franta, vestit prin dantcle miscarealiberaladinIasi*i (point d'A.). In istoria Frantei se vorbeste de de aceea a Post suit se paraseasca tara, cala- multi duci $i confi d'A. torindprinBucovina,Transilvaniasiprin ALEODQR, personagiu din .basmele romanesti. Orient. Atunci a scris poeziile: Adio Moldovel, ALEP, oral.comercialInTurcia asiatica Degeptarea Romdniei $iSentinela rom and. In- (Siria); 200.000 loc. torcindu-se In patrie (1849), s'a ocupat mai ales ALESANDRT, isvoare de ape mincrale In de teatru; a scri3 comedii si vodeviluri, intre jud. Maramure$. 1485 www.dacoromanica.ro ALESIA,cetate a vechilorGali, cucerita de plomat rom. Frate cu poetul, a servit In arrnata ALECezar Invingind pe Vercingetorix. Inaintlnd pine la gradul de loco- ALE ALE§D,corn. r.jd. Bihor, pl. Alesd; rased. tenent-colonel; a fost agent di- pla*ii; st. c. f.; 2.355 loc;. ocol silvic. plomatic la Paris In 1860. ALEc§,corn. r. jd. Simian, pl. Simlaul-Silva- ALEXANDRIA,ora$, Egipt, niei. 534 loc. p. la marea Mediterana; 444.000 ALEUTTNE,insuleIn Marea deBehring 1.; ziditil de Alex.-cel-Mare (331 (America de N.). a. Chr.),fu, Mtn 323-30 a. ALEXASTOLNIC, boier moldovean,conspi- Chr., centrul regatuluiPtolo- rator contra lui Stefan-cel-Mare. meilor ; aci se desvolta o mare ALEXANDRENIpcorn. rur. jd.B&1ti,pl. miscare artistica,literary $i $ti- Slobozia-Billti; 1806 loc.; st. c. f.¶ ®com. r. jd. intificagreceascli( =elena) cu- A Cetatea-Alba., pl. Traian. ¶ ® corn. r. jd. Ti- noscuta sub numele de $coalaor ghina, pl. Sturzeni (lost Alexandrofca. ¶ ® A.- alexandrina (cei mai Insemnati NOT, c. r.jd. Balti, pl. Ra$cani. reprezentanti sint:Callimach, Ion Alexandri. ALEXANDRESCUDIMITRIE ('1850t1925), Apolonios din Rodos, Theocrit jurist rom. A studiat In Fran(a si a luat parte la $iAratus). Mai tirziu A. a trecut sub stapinirea razb,dul franco-prusian (1870); magistrat (1875 Romanilor, Arabilor, Venetienilor,Turcilor. In 1880); advocat; deputat (1888); secretar ge- sec. itvi p.Chr. aInfloritaci onoun neral al Ministerului dejustitie (1891-92 ; scoala.filozofica(neo- platonis?nul), al care- profesor la facultatea de drept din Iasi (1892). ia eel mai Insemnat reprezentant este Plotin. A publicat numeroase studii asupra dreptului ALEXANDRIA® ora$In .Romania,jd. civil roman, Incepind din 1886 pin& In ultimii Teleorman, ling& r. Vedea; 16.000 loc.; jude- ani in diferite editiuni si remanieri. catorieocol ;pcsoseauanational&Turnu- ALEXANDRESCUGRIGORE( 1812 t 1 885 ), NlagureleVitanesti; st. c. f. pe linia Ro$iori mare poet roman,cunoscut Zimnicea; centru cornercial agricol; bfaciu anual prin poeziile luilirice, sati- la Rusalii; intemeiat 1834 de Alexandru Ghica. rice si prin fabule. Nascut In Are un liceu si mai multe seoale primare Tirgoviste, a venit in Bucu- ® corn. r. jd. Caliacra, pl. Paris. re$ti cascolar sarac;a In- ALEXANDRIA, opera dinliteratura poporana vatat la Sf. Sava $ia fost scrisa, care povesteste in mod fantastic faptele sustinut de mai multe per- lui Alexandru-cel-Mare. Nascutain Egipt, a soane, Infra can tatal lui Ion trecut la Bizantini si de aci s'a raspindit prin Ghica, amicul saude toate Slavi si Greci la toate popoarele Europet. La viata, si I. Heliade-Radulescu, not cea mai veche redactare romaneasc& e din cucare s'a dumilnit apoi 1620 (Codex Neagoianus, scris de Popa Ion din toate viata. Aceasty dusmanie Sin -Pietru); prima tipariturii: TIrgovi$te, 1713. s'a manifestat prin polemici, ALEXANDRISCONSTANTIN, medic In Bucu- 411 satire, fabule. epigrame de o Grigore re*ti;11 gasim Intre 1837-1840 medic la vap- parte $1 de alta. IntrindIn Alexandrescu. seaua de rosu ". ostire. Alexandrescu a ajuns ALEXANDRITA,c.r.jud.Odorheiu,pl. ofiter (praporgic, 1836 ,si a fost Insarcinat cu Ttrnava-de-jos. paza granitei In Focsani (Cf. Epistola cdtre Ctm- ALEXaNDROVICI, fundatiune pentru$coale *1 pineanu ;banuit de guvernullui Alexandru pentru saraci, In Lugo$, Intemeiata cu averea Ghica, 'a lost arestat cltva time; a calatorit cu lasata de Ana Alexandruviei In 1865. prietenul sau Ion Ghica prin Oltenia (1842) vi- ALEXANDRUCEL MARE (356-323 a. Chr.), zitind manastirile si scriind elteva poezii (Umbra Imparat al Macedoniei. Educat de marelefilo- lui Mircea, La Tismana, La DragOani) §i un zof grec Aristotel, deveni Imp. Memorial de cdldtorie (publ 1863 . Sub domnia 336; supuse Grecia, porni In lui Bibescu. a lust functionar si amic al Dom- contra Per.*ilor, Invinsepe Da- nitorului. In timpul guvernului din 1848 a o- riu, Jul. Tirul si Sidonul, cuceri cupat un post In administratie, dar, curind, a Egipttil; treeind peste Eufrat lost inlaturat. In timpul lui Cuza a fost directorsi Tigru, 1nvinse din nou pe al departamentului credintei, ministru interimar Perri, luy Babilonul si Invinse si membru In comisia central&din Foesani. pe Porus. Nu mai inainta din- Bolnav, a demisionat $i a trait retras In Bu- cold de fl. Indus. Muri de fri- ouresti. In timpul vivtii lui s'au publicat 5 co- guri siimperiul sau se Imparti lectii de poezii (1832, 1838, 1842, 1847, 1863). indata Intro generalii lui can Cele mai Insemnate slut: Anal 1840, Umbra deters lupte marl Intre ci. Po- lui llircea, Rugaciunea (ode), 0 profesiune de porul nostru Ii ziee Alexondru credin(a, Rdspunsul cometei,Satira spiritului Machedon.Asupraluis'a meu satire), Epistold cdtre 1.Vdcdrescu, Cdtre scris mult. In antichitate ceaAlexandru eel mare. Voltaire (satire didactice), Toporul $i padarea, mai Insemnata opera este a lui Q. Curtius Rufus, Soarecele $i pisica,Clinele si cd(elal, Boni $i cunoscuth de Miron Costin, care o opune povestirii vifelul, Pisica sdlbaieca qi tiara( (fabule). populare; apoi a lui Arrianus. In evul mediu s'a ALEXANDRESCUPETRE (1828t1899), pie-nascut Inliteratura poporana franceza romanul tor roman. A studiat la Roma si la Paris, calui Alexandra scris in versuri de 12 silabe (de elev a lui Cognet. A fost profesor de desen. A undo si numele versului fr.alexandrin). facut un tablou al unirii principatelor dedicat ALEXANDRUSEVER (2081235) Imparat,ur- adunarii ad-hoe. Adunarea dinBucure$ti i-a masullui Heliogabal. ninItumit si a deers (Ianuarie, 1858) a se pune ALEXANDRU(1326), patrlarhul Alexandriei, tabloid In sale sedintelor. praznuit de biserica ortodoxa la 30 August. A ALEXANDRESCU-DORNAAUREL( * 1870 luptat contra ereziei lui Arie si a reusit sa con- t1914),ziarist,autor de piese (netiparite); de vingapeImparatulConstantinsitconvoace romane (Amantd, 1897),conferentiar(Idealis- sinodulde la Nicea (Bitinia), care stabili sim- 'mut in sec. tux, 1889; Pemeile poe(ilor, 1897), bolul credinteisi osindi arianismul. Primit cu traducator (din Carmen Sylva, Tolstoi, D'Annun-mars onorurilaIntoarcereaInorasul sau, a zio, Chateaubriand, Balza°, Moliere, etc.). murit la Maya luni chip& inchiderea sinodului. ALEXANDRETTA,portInAsiamica ALEXANDRU VIBORGIA ('143111503), papa (Adana), Intemeiat de Alexandru-cel-Mare pe al Romei, vestit prin iscusinta sa politica, prin la. 330 a. Ciir. marele ajutor dat artelor, dar $1 prin viata sa ALEXANDRILOAN L*1825 1-1884), ofiter $i di- private imorala, mergInd piny la crima. 1486 www.dacoromanica.ro ALEXANDRUIAGELLON( 1451t 1506),rege ALEXANDRUcocornm,fiul lui Radu Mih- al Poloniei 5i Lituanici (1501-1506). Avuras- nea,aPost pusIn scaunul Tarii-RominestiALE- boaie cu Ru5ii 5i Tatarii. Sub domnia acestuia,la o vIrsta foarte Mara, domnind patru aniALE loan Laski date statului polon organizarea de (1623-1627)Incare timp s'aaratat putin republics aristocratic(de atunci dateaza li- destoinic; peste citva timp domni In Moldova beruntveto)care aduse slabiciunealui. 1629-1630 (opt luni) cu acelea5i Insusiri role, cu ALEXANDRUDE BATTEMBERG umiliri fat& de Turci, cu mare Myna, de a strange ("1857-1.1893), primul Principe at avere; apoiIntre 1631-1632. In aceasta din statului bulgar Infiintat dun& tra- urma domnie aduse cu sine pe un grec Baptist tatul din Berlin (1879-1886); a Veleli, care provoch o rascoala In mijlocul careia abdicat. pieri ucis. Parasind tronul, Alexandru se duse ALEXANDRUBASARAB (dupa la Constantinopol, unde muri curind. unii istorici: NICOLAE ALEXANDRU), ALEXANDRUILIAS, fiul lui Ilie Rare$, nepotul domnalTarii-Romanesti Intre lui Petru Rare5, nascut In insula Rodos, avand 1362 sau 1340-1364,filllui legaturi de prietenii si cu Greci importanti din Basarab I. Ajutind pe regale Lu- Constantinopol 5i cu marele vizir, fu numit domn dovic al Ungariei Inluptele cu al Tarii-Romane5ti (1616-1618), domnie agitata, `Math, a euprinspartea de jos fiindca adusese cu sine multi Greci, ceeace pro- a Moldovei pina la Bacau 5i par - vocase comploturi ale boierilor. Retras la Constan- tea de S. V. a Basarabiei. A cu-WV 4t tinopol, lug+. Domnia Moldoveisi-otutu tot 2 ani centCimpulungul, unde era tin (1620-1622), caci fu mazilit de Turci, nemul- mic stat independent intemeiat d Alex. tumitidefelul cum Iiajutaseinexpeditia de Sa5i. A Post casiitorit de dotal.deBattemberg. forcontraPolonilor.Peste diva timp ocupr ori: a doua sotie se numia Clara si dupti sta- din nou tronul Tarii RornAne5ti iara5i pentru doi ruinteleei, a ajutat pe catoliciidin taxa. In ani(1627-1629) 5i de astadatii se arata mai timpul lui s'a Intemieat prima mitropolie (1359) putin favorabil dorintelorGrecilor. recunoscutadePatriarhuldin Constantino - PentruceilaltiDomni cu numele de Ale- pol. Este InmormIntat labiserica din Cimpu- xandra or Callitnachi,Cuza, Ghicu,liangerli, lung. Ipsilanti,Macrocordat,Mania,tlforazi, Sulu. ALEXANDRU ICEL ALEXANDRUI PAVLOVICI (177'71-1825 , im- BUN. domn al Moldo- parat al Rusiei Intro 1801-1825 ; veitare 1400-1432, 'untilcontra lui Napoleon, se vestit prin organizarea Impaca cu el prin pacea de la administrative ce a dat Tilsit, II provoca din nou 5i-1 in- Principatului 5i prin In- vinse In 1812; apoi porni contra toemirea ierarhiei bise- Frantei cu ceilalti aliati, provo- ricii rnoldovenesti, re- cindabdicarealuiNapoleon cunoscuta. de Patriarhul (1814); fu unul din Intemeetorii din Constantinopol. In Sfinteialiante(1815),anexs 1401 se aseze eel dintiiu marele ducat al Varsoviei $i dorn-r, mitropolit la Suceava. ni cu multa rigoare. El aduse moastele Sf. ALEXANDRUIINICOLAEVICI Alex. I Pavlovici. loan col nou din Ceta- Alexandru col Bun. ( 1818t 1881 ), deveni Imparat In tea-Alba. Ajuta pe Poloni cu bani si o5ti. Calaretli 1855In timpul rasboiului Crimeei5i Incheia lui s'au ilustrat In batAlia dela Marienburg sau pacea de la Paris (1856), prin care, Intreallele, Tannenberg (1410). Polonii tiamaneteaza. Po- In obligat a Inapoia Moldovei trei judete (Ca- cutia si ora5ele Sniatin §i Colomea. Alexandru hul, Bolgrad si Ismail) din sudul Basarabiei,ra- clAdi mai multe manastiri: Bistrifa §i Pobrata. pile in 1812. In 1863 desfiinta. servagiul (iobagia). Intimpulluis'auimbunatatitfoarte mult In 1876 porni rasboiul contra Turcilor, pe canIi conditiile economice ale tarii, care era drumul invinse 5iIncheia tratatul de la San Stefano, marfurilor din Polonia spre porturile dunArene.revizuit 5i Inlocuit prin tratatul din Berlin (1878); ALEXANDRUII, (rate cu Roman ii,fiullui prinacesta Rusia rapi din nou cele trei judete Ilie, a domnit InMoldova de doueori: intre basarabene. A murit ucis de nihilisti. 1448-1449, Impreuna cu Petru at, apoi citeva ALEXANDRU inALEXANDROVICI (1845t 1891), luni singur, dar este scos din domnie de catre Imparat at Rusiei intro 1881- Bogdan II; cu ajutorul Polonilor, revine In 1451 1894, Men importante reform si domne5te iar In tovarasie cu Petru in, dar In administralle; 15i intinse do- acesta II sile5te se se retraga. la Cetatea Alba, minatia in Asia; Incepu construe- unde moare otravit(1455). tia c. f.transiberiene. Pinyin ALEXANDRUIIICORNEA, domnalMol- 1886fu aliat cu Germania 5i dovei 1540-1541; 15i zicea fiu al lui BogdanAustria; de atunci seIntoarse Orbul. Era portar(pIrcalab)al Sucevei cind spre Franta, tneepind astfel ori- boierii ucisera pe $tefan Lacusta51-1urcarli. entarea spre politica de apro - pe Tron. prier° de Franta. Alex. Ill ALEXANDRUIv LAPUSNEANU, domn al Mol- ALEXANDRUI oBREN0VIciAlexandrovici. dovei de doua ori: 1552-1561 5i 1564-1568. (1876t1903), rep al Serbiei in- Fiu nelegitim al lui Bogdan zis Orbul. In ambeletre 1880-1903, fiul lui Milan Obrenovici, domni domnii se poarta crud cu boierii; ace5tia insasub regenta lui Ristici, Belimarcovici si Protici; Intliu 1-au rasturnat, apoi 1-au otravit cu corn- In 1893 se proclama major, aresta pe regent' 5i plicitatea chiar a sotieisale. El a mutat cape mini5tri 5i readuse constitutia din 1869. Casa- pitala Moldovei de la Suceava la Iasi. torit cu Draga Ma5in, fosta dams de onoare a ALEXANDRU III(sau II)(t1577), domn al mamei sale, vazuca-i sonde popularitatea; ca Tarii-Romane5ti, 1567 (sau 1568)-1577. Fiu na- sA-5i intareasca tronul, suspends (19113constitu- tural al lui Mircea Ciobanul, la Inceput rival al tia, dar o conjuratie military se forma 5i-1 ucise In fratelui sau Petru Schiopul, apoi aliat cu elIn mod crud odatA cu sotia lui. lupta contra lui Ion Voda eelCumplit. ALEXANDRUII KARAGHEORGHEVICI (1888). ALEXANDRUCEL RAU, numitintliu In fiul luiPetra IKaragheorghevici, a luat parte Moldova (1592), apoi In Tara-Romaneasca, un-la luptele contra Austro-Germanilor In rasboiul de a domnit Intre 1592-1593, favorizind ase-mondial 5i s'a urcat peIronIn1921, ca rege zarea Turcilor,cari,venitlInmare riumar, al Iugoslaviei. 'S'a casatorit cu Principesa Ma- exercitau adevaratti teroare asupra locuitorilor rioara, a dons. Bich. a suveranilor no5tri. prin jafurile 5i cruzimea purtarii lor. ALEXANDRULAPU$NEANU, nuvela vestita a lui 1487 www.dacoromanica.ro Coast. Negruzzi, publ. In 1840, In care se Infa- teaza $i astazi, cum Lac $iBulgarii$iS Irbil; ALE-tiseaza viata Domnului mol- pe cind alte popoare de limb& slavona, Polo- ALI dovean In a 2-a domnie. nezii,Cehii, SlovaciisiCroatii, se servesc de ALEXE raliAmovioi ( *1629 alfabetul latin.InEuropa numai Greciiau t1676), tar al Rusiei 1645 pastrat alfabetul traditional, pe clnd Turcii au 1676 ;tatalluiPetrueel introdus In ultimiiani alfabetul latin In locul celui Mare. arab de care s'au servit din cele mai vechi timpuri. ALEXENI, corn. r. jud. ALFATAR, c.r. jd. Durostor, Beibunar. Ialomita, p1. Urziceni; trite- ALFEU (Alpheios), rlu In Pelopones, se varsa meiata 1780. In MareaTunica; numele actualesteRufia. ALEXI ARTEMIII(*1847 ALFIERI VITTORIO (* 17491-1803), poet italian, t1896), profesor roman in autor vestit de tragedii. Mai cunoscute: Maria Transilvania lagimn. din Stuart, Meropa, Saul.Aceasta din urma s'a Nasaud.Pr.op.Resbelul tradus In romaneste de C. Aristia (Buc. 1836) oriental (1878), Compendia Alte traduceri din scrierileluis'au facut de de meteorologic(1889). Simion Marcovici (Filip $iOreste, 1847) de G. ALEXI IOAN (*1801t1863), Chiriachid (Tirania, 1866). episcopgr.cat. rom.la Alexandra H al ALFONS I,(' 1109 -1-1185) rege al Portugaliei, Gherla. A lost paroh In Bihor, Ingosia lei. fondatorul regatului (1139). secretar episcopesc, canonic (1854); InflintIndu-se ALFONS V INTELEPTIIL (*141611458), Rege diecesa Gherlei, a Post primul episcop numit In 1854 al Aragoniei, a cueerit Neapolul (1442), dar se $i consacrat In 1855. A publicat o gramaticadistinse mai mult ea protectoral savarrtilor ram(ma scris& latineste (1826). achmati laCurtea sa. ALEXI TEOCHAR, tipograf $i publicist roman. ALFONS xm (*1886), rege azrz. A traitIn Bucure$ti $1In Brasov ;a publicatal Spaniei; de la na*tere pin& scrieri In limba germana si In romaneste, Introla 1902 sub tutela mamei sale cari un Diflionar german-roman (1866-1886). Maria Cristina ;casatorit eu Vic- publicist roman. A f ALEXICI GEORGE, (*1864 toria de Battenberg (19061; a pa- 1 lost prole or la Universitatea din Budapesta; arasa tronul,fara a abdica formal, publicat a istorie a literaturii romane si texte din In 1931. literatura pop oranh. ALFRED CELMARE (8491-901), ALEXIE omul Iui Dumnezeu, praznuit de vestit regeanglo-saxon (871 bis. crest. ortodoxa. la 17 Martie. A merit pe la 901) ; cuceri Anglia din mina Da- 1 417. A Post fiul unui bogat senator din Roma, nezilor; fund& universitatea din Alfons XIII. a dispretuit averea, a dat totul saracilor $i a Oxford *1 incurajapcsavantii adunatila trait *i el In saracie. Silit de familie a se casatori, Curtea sa; organiza armata. a fugit undeva departe si s'a Intors dupa cftva ALGER, oral. 226.000 loc. cap. Algeriei (colonie timp acasa, Sarasitfie recunoscut. Adapostit a Frantoi in Africa); port mare, centru comercial, Inteo odaita, si -a petrecut restul vietli In umi-clteva industrii importante. A Post aci ora$ul linta $i mizerie $1,Inainte de a muri, a desvaluit roman kosium; ruinat de Arabi, recladitIn parintilor sai tine este. Inmormintat cu cinstesec. x, a lost eanitala unui stat cudinastii lo- pe muntele Aventin, i s'a descoperit corpul In cale; mai tirziu, prin sec. xv,a devenit cuibul anul 1216 si s'a ridical acolo o biserieh mare. celor mai vestiti pirati; cueerit de Francezi In ALEXINAT, oral In Jugoslavia pe rlul Morava. 1830. ALEXIOS I COMER (1048 t1118) Imparat ALGERIA, colonie franceza, In N. Africei; bizantin, In timpul caruia s'a Mout prima cruciada. supraf. poste570.000 km.p.;6.065.000lo- ALEXIOS II COMNEN (*1167 1-1183), Imp. biz ; cuitori. In anticitate a lost stapinita de Carta- a dumnit sub tutela mamei sale, dar fu detro- ginezi $1 apoi de Romani; In evul mediu a Post nat de un var al tatalui sau $i ucis. ocupata de diferiti barbari. Francezii au ciice- ALEXIOS m ANGELOS (t1210) Imp. biz. 1195, rit-o$i organizat-o treptat de la 1837 pfna la detronat de Cruciati In 1203; prins de ginerele 1901. Orase pr. Alger, Constantina, Oran (port). sau, muri In Inchisoare. Se cultiva vii,cereale, portocall, maslini, etc. ALEXIOS Iv ANGELOS (t1204), Imp. biz. pus $1 plante tropicale. pe tron de Cruciati In 1203, dar detronat peste ALGESTRAS, oral, Spania la strlmt. Gibraltar; un an de Alexios Duca $i ucis. 15.000 loc. Aci a lost In 1906 o conferinta in- ALEXIOS V DIMAS ZiS NURZUFLII,Imp. biz. 1204; ternationald, care a regulat situatiunea politica detronat In acelasi an de Cruciati $i ucis. a Marocului. ALFABET. Unele popoare s'auservitde ALHAMBRA, palat vestit al regilor mauri In semne cari reprezentau obiecte sau idei (Egiptenii), Grenada (Spania). alteleaureprezentatsilabeleprinanumite ALT-BABA. erou din pavestile Halimalei (0 mie semne (Chinezii). Se pare ca Fenicienii au in-si una de nopti). ventat semne pentru sunete separate. Dupa ei ALT-PASA DINIANINA (174111822),gu- s'au luat Grecii, Ebreii si altii. Pe Greci i-auvernator al Rumeliei, a cercat sa devina inde- imitat Romanii $1 alfabetul acestora s'a raspinditpendent; dar aPost Invinsgiucis de armata mai In toata Europa. Popoarele slave,cresti- sultanului Mahmud. nIndu-se au avut un alfabet zis glagolitic, desire ALIBEI, lac jud. Ismailsupraf. 105 km. p; care setie putin, apoi altul bine cunoscut atri- e In legatura cu site lacuri $i cu Marea Neagra. buit IuiCirilsinumit cirilic. Acesta, alcatuit ALICANTE, ora$ .i prey. Spania; regiune vidin litere imitate dupii cele grecesti $i clteva tieola. De aci vine numele unui soiu de struguri semne noi, a PostIntrebuintat de vechii Slavi ce poarta numele provinciei, introdus $1 In viile *i de la ei a trecut la Romani prinsecolul xni noastre. sau xiv si -a Post Intrebuintat In cele mai vechi ALIMAN, corn.r. jud. Constanta, pl. Traian; manuscrise ce se cunosc ca *1 In tipariturile ce cariera de piatra. s'au Mout In tarile romane phi& la 1862, clnd s'a ALIMANETEA.NU CONSTANTIN r1865t 19111 frilocuit prin alfabetul latin.Incercrtri de a se inginer roman, absolvent al $coalei de mine din scrie romane$te cu literelatine s'au facut Insa Paris. $ef al serviciului minelor (1897), a luerat de prin secolul xvii$i mai sisteniatic din sec. pentru a face cunoscute si a pune In valoare bo- xviiiprin reprezentantii$coaleiardelenesi gatiile noastre miniere. Op. pr.: Reorganizarea mai multIncaInsecolul prin diferiteserviciului minelor, 1894; Studiu asupra legii alfabete de transi(iune(litereslavone ameste- minelor, 1895; Rolul elementului ramdnesc In ex- cate cu latine. Alfabetulcirilic s 'amodifieat ploatarea boga(iilor noastre petrolifere, 1900; Sta- s prinsec. xvii de cStre Ru$i, earl!lintrebuin- tistica exploalatiunilor fie petrol qi cdrbuni, 1902; 1488 www.dacoromanica.ro Lucrdrile comisiunii insarcinate cu studiul re- cum $i lupte interne; mai Urziu, L. de jos ajunse, A L giunilor petrolifere(Incolaborare), 1905;Son- prinducii de Brabant, a forma o parte din dajul din Barcigan (1896). teritoriul Belgiei de azi, iar L. de sus ajunalndAMA/-11111H ALINIANESTI, coin. r. jud. Olt, pl. Draga- to stapinirea lui Stanislas Leczinski,se 1ncor- nest' ;Infiintata 1680. pork la Franta (1766). maws TortiA,eroualbaladelorpoporane Teritoriile luate de Germania In1871 Tura rornanesti. constituite Intr'o provincie a imperiutut(Rai- ALIMPESTI, corn. r. jud. Gorj, pl. Novaci; chsland) si rarnasera In stares aceasta pinala fondata 1864. tractatul de la Versailles(1919) dud treeura ALIQS, corn. r. jud. Timis-Torontal, pl.Li- iara$i la Franta. Incursul razboiului mondial pova; st. c. f. linia Timi,oaraRadna. se deter& aci lupte mari. ALIPIE STILPNICUL, sf.praznurtdebis. ALTAI, munti In Asia central&vestite mine crest. ortodoxa la 26 Noembrie. A trait pc vremea de our si argint. Imparatului Heraclius (610-641) duclnd o vista. ALTAMUSUL, munte in jud. Muscel. de devotilme religioasa panli la sacrificiu. Timp ALTINA, corn. r. .id. Sibiu, pl. Nocrich. de 53 de ani a locuit pe un stllp$i a murit In ALTONA, ora$ In l'rusia. (prov. Holstein); vIrsta de o mita de ani. 50.000 loc. ALLAH, nume pe care Musulmanii 11 dau ALTRINGEN, corn.r,. jud. Timis-Torontal, lui Dumnezeu. pl. Lipova. ALLATIU LEo (1586 t1669), grec, scriitor ALUNGENI, corn. Ejud. Trei-Scaune, pl. Inlatinestesigreceste, custode al bibliotecei TIrgu -Sacuesc. din Vatican. A scriscarti relative la conciliul ALUMS 0 sat jud.Balt!, 'corn. Recea.1 de la Florenta (1439). ® corn.r. jud. Cluj, pl.Calata. ¶ 0 corn. r. ALLGAU, tinut In Alpi (Bavaria). jud. Mure$, pl. Reghin-de-sus. ¶ 0 corn. r. jud. ALLOBROGI, popor dinvechiaGalie. Odorheiu.pl. Tlrnava -de -jos. ¶ 0 corn. r. jud. ALMA 0 riu In Crimea, unde au repurtat OD. pl. Spineni. ¶ O corn. r. jud. Salaj, pl. Jibou. Francezii o mare victoria contra Rusilor In 1854. ¶ 0 corn. r. jud. Some$. pl. Gherlei. 410 corn.r. jud. Tirnava-Mare, pl.Medias. ¶ ALUNU 0 corn. r. jud. VIlcea, pl. Oltetu. ¶ 0 corn. r. jud. TIrnava-Mica, pl. Dumbrkveni. 0 corn. r. jud. Hunedoara, pl.Hunedoara. ALNIAGRO DIEGO DE ('14751.1538),dilator ALUTA (sau Alutus), numele vechiu al Oltului. .$1 general spaniol; a cucerit Peru, impreuna cu ALUTAN CONSTANTIN ( '1796 t1868), preot $i Pizarro, care Irish 1-a ucis dupa isbinda. profesor roman In Blaj. AL1VIALATIU, corn. r. jud. Durostor, pl. Silistra. ALVINCZI P.(t 1701) jurisconsult ungur, a ALMAS 0 rlu. afl.al Some$ului. ¶ ® corn. lucrat In cancelaria vieneza In vremea anexarii r. jud. Arad, plSeb1$.st.c.f. ¶ 0 corn. r. Transilvaniei la Austria. jud. Cluj,pl.Almacului. ¶ 0 plasatojud. ALZIRA, tragedie de Voltaire (1736), tradusa Cluj. ¶ ® ALMASUL- MARE, corn r. Hunedoara, pl. Inromaneste de Gr.Alexandrescu(1835). Geoagiu. ¶ ® corn. r. jud. Bihor, pl. Marghita. 9 AMADIS, erou at romanelor cavalere$ti spaniole, 0 ALMASUL-MIC-DE-MUNTE,corn.r. jud. Hune- portugheze si franceze; tipul cavalerului ratacitor. doara, pl. Geoagiu. ® ALmAguL MIC, corn. r. jud. AMALECITI, popor biblic;s'aluptat Cu Bihor, pl. Salard. ¶ 0 corn. r. jud. Hunedoara, Evreii In timpul lui Saul $i David. pl. Hunedoara.¶ID ALMASUL-SEC, c. r. jud. Hune- AMAN, personaj biblic, favoritul regelui Asue- doara,pl.Simeria. ¶ 0 ALMASUL-DE-MIJLOC,C. rus, Mimic alEvreilor. r. jud. Hunedoara, pl.Geoagiu. ¶ p ALMAS-SE- AMAN ALExANDRu ( '1820 t 1885), magistrat ro- LISTE, c. r. jut'. Ithnedoara, pl.Ilia. man. A lost prim pre$edinte al Curtis de apel din ALMAJELU, corn. r. jud. Mehedinti, pl. Bala- Craiova; a lasat averea sa Comunei Craiova, ca eita. sa Intemeieze un span.' si o institutie culturala. ALMA.J/U, corn. r. jud. Dolj, pl. Filia$L Institutia este un centru de maul% (muzeu, pi- ALIVIAVL 0 corn. r. jud. Mehedinti 1 ® c. na'oteca, biblioteca publica., etc.) $i e cunoscut& r. jud.liunedoara, pl.Ilia. sub numele de fundapinea Aman". ALMEIDA FRANCESCO D'(t1510) crou por- AMAN TEODOR (*1827 t1891), tughez, guvernator al Indiilor. unul din marl! no$tri pietori; In- ALMQUIST CARL (*1793t1866), poet suedez. temeietor $1 director al scoalei de ALPAR IOAN = I. AL. PARASCHIVESCII(' 1855 belle-arte din Bucuresti. Tablouri t1901), pictor roman pcisagist. mai cunoscute: Vlad Tapes si So- ALPAREA, corn. r. jud. Bihor. pl. Tileagd. lii, Caput lui Bator!, Batdlia de ALPI, munti, cei mai Malt' din Europa, lump la Calugareni. Vinerea mare. Mi- la colful de Genova si se prelungeqe pink In Dal- nisterul a cumparat casa sa din matia. Se Impart in trei: A. occidentali Mtn Bucure$ti $ia transformat-o In Franta,Elvetia$i pastratoare a operelor lui sub nu- Italia,euvirl'urileBlanc Teodor Aman. (4807 in., Rosa (4638 m.), Cervin (4482 m.), mele de Muzeul Aman. Cenis (3170 m.), St. Bernard (2472 m.); A. cen- AMANTE BRUTO (1852),scriitorItalian. trati hare Italia, Elvetia si Austria Cu virfurile Afar% de opera asupra legislatiunii si administra- St. Gothard (3197m.), Simplon (2009); A. orientali tiei $colare, a publ. Ovidiu In exit (trad. de Clelia In Austria, Bavaria $i mai departe. Lungimea Bruzzesi, 1885) $1 Riordi di viaggio (1888), cart total& este de 1.200 km. Ei sunt strabatuti de cuprind amintiri dintr'o calatorie In Romania. citevamarltuneluri:pe sub Cenis 12 km., ANIARA 0 lac cu apa mineral& jud. Ialomita, pe sub Simplon, 19 km., pe sub St. Gothard, 14 6 krn. de Slobozia. ¶ 0 corn. r. jud. Ialomita, pl. km., pe sub Arlberg 10 km. Slobozia. ¶ 0 coin. r.jud. Rtmnicu-Sarat, pl. ALSACIA-LORENA ( = fr. ALSACE, LORRAINE; Boldu. germ. ELSASS, LOTHRINGEN pray. anexata de Ger- AMARADIA. rlu. afl. pe stInga Jiului: isvo- mania (1871), comp. din parti ale vechilor pro re$te In jud. Gorj, apoi trace In jud. Dolj; se vinci! numite Alsacia si Lorena. varsa In dreptul sat.'!'rota;all. pe dreapta: Alsacia apartinea Austriei $i fu anexata Frantei Plopul, BoldBousorul, Mierea, Muerisul; pe prin tractatul de la Westfalia (1648). stinga: Amardzuia, Valuld, Valea mare, Plosca. Lorena, constit. ca stat in 855 de Lotar II, AMARI MICHELE (*1806 t1870) istoric si om care e primul ei rege, trecu prin multe peripetii, politic Italian, ministru al lui Garibaldi (1859). chiar rupindu-i-se unele tinuturi, se transform& AMARILLIS, pers. legendar din idilele lui Theocrit In ducat (916), apoi (959) se Impart! In doua $i dintr'o eglogli a Irli Virgil. ducate: L. de sus (Haute-L.) si L. de jos (Basse AMARU, corn. r. jud. Buzau. pl. Glodeanurile. L.), cari fur% vasale sf. imperiu romano-german, AMASIS (circa1550a.Chr.), primul rege avind a sustinediferite lupte pentru autonomie egiptean din dinastia xvin. Gh. Adamescu.Dietionar Enciclopedic Ilostrat. 1489 94 www.dacoromanica.ro AMA- AMATITLAN, lacIn Guatemala (America In Golf. Hudson; Sf. Lattren(iy, In Oc. Atlantic: AmE centrala). Misisipi, format din Ohio, Misuri, Arkansas $i AMAX', con. r. jud. Satu-Mare, pl. Satu-Mare. Bed-River, apoi Colorado, Rio grande del Norte AMAZQN zis$iFLIJVHIL AMAZONELOR.In se varsh In Golful Mexicului si Magdalena, in America de Sud, lung de 6420 km.; se varsh Marea Antilelor; Orinoco, Fluviut Amazoanelor, in Oc. Atlantic. Xingu. Araguaia unit cuTocalin, San-Fran- AMAZCINE, popor mitolog., femei cari luptau cisco, Ilruguai, Paraguai unit cu Parana, Colo- ca $i barbatii; aveau regatul lor $i se citeaza mai rado, Rio Negro se varsh in Oceanul Atlantic; multe regine celebre. Cind Europenii deseoperira Columbia se vars5. In Oc. Pacific, Colorado se fl. american zis Maranon, IntlInira trope de femei varsh in Golful Californiei. luptatoare si de aci numele dat fluviului. Lacuri:L.Unitor,L.Sctavilor, Atabasca, AMARIATI 0 c. r. jud. Do lj, pl. Melinesti. ¶ L.Renilor, Manitaha, Winnipeg in Canada; ® A.-DE JOS, c. r.jud. Romanati, resed. plasii L. Superior, Michigan, Huron, Erie si Ontario, °coin. ®A. -DE SUS, c. r. jud. Romanati, pl. Ocolu. intre Canada .i Statele-Unite; Marcie Lac Sdrat AMBOISE, ora$, Franta; aci s'a dat decretul inStatele-Unite; Nicaragua$i Managuain lui Carol IX In 1563 pentru libertatea religioasa.partea centrala a continentului; Titicaca intre a Hturhenotilor. Peru 0 Bolivia, Los Palos, care e mai mult o A.MBRQZIU SFINTIIL (*340997), scriitor bi- laguna legate, cu Oceanul, In Sudul Braziliei. sericesc crestin In limba latina; episcop al Mi- In America de Nord clima este calduroasa, mai lanului; a supus unui Main public pc Imparatulales spre Golful Mexicului, dar In Canada este Teodosiu, din cauza unor masacre. Acest fapt oxcesiv de friguroask. Aceasta se datoreste mai a inspirat pe .Ruberts sti fact). un tablou, care se ales curentilor: cald in Golf, race In spre Labrador. glisestein Muzeul din Viena. In onoarea lui In centrul continentului este excesivh: frig mare A. s'a Interneiat in 160'2, biblioteca zisa Ambrosiana $1caldura mare in aceleasi regiuni. In America InMilano.Lui se datoreste cintarea specia15. de Sud clima e mai uniforma. Chiar spre S., obisnuit5.In bisericile din Milano, In deosebire unde yin curenti reci din spre Pol, apa marii o de celelalte zise gregoriane. ternpereazh. AMBCD,com. r. jud. Satu-Mare, p1. Satu-Mare. Intinzindu-se de la Oceanul Inghetat de Nord AMERICA, unul din cele 5 continents, des-pina spre cel de Sud, America are o flora $i o coperit de Cristof Columb (1492). Se deosebesc fauna foarte variate., douri parti: A de Nord $i A. de Sud. Supraf. La N. ghsim ursi albi, reni, clinide munch, totals este de 38.000.000 km. p. cu 205.000.000 biberi, bison! $i boi moscati; laS. sint numai loc.; este de 4 on mai maredeeitEuropa $i animate din cele miei: jaguarul , lama si tapirul, de 124 de on mai mare decit Romania (I.- Harts dar paseri,reptile$i insertesinttot a$a de Americel). multe ca In celelalte parti ale pamIntuluien Cele doll& Americi au forma a douti triunghiuri china caldh sau temperate.. cu virful in jos, unite printr'un sir de teritorii Vegetatia e reprezentat5. la N. prin tundra, Inguste, cea mai Ingust& parte fiind istmul de padurisiberiene$ipasuniIntinse;urmeazh Panama. La E. tarmurile slut udate de Oceanulcimpii bune de culture, in ele se cultiva plante Atlantic $i de marile formate de el;la V. de Oc. ca $i In Europa, mai ales acelea cari au venit la Pacific; la N. de Oceanul Inghetat. nui de acolo, ca porumbul, tutunul, fasolea. Peninsula: Labrador, Florida spre Oc. Atlan- Populatia Americei este format& mai ales din tic in America de N., lukatan la centru; Alaska albi, Europeni ernigrati $i cuceritori(in N. En- $iCalifornia totIn Am. de N. spre Oceanul glezi, Germani $i Latin!; in S. mai numal Latini); Pacific. apoi din urmasii indigenilor de rasa roqie,rau- Capuri:Barrow,Bathurst InOc.Inghetat, mittimpropriu Indieni" 0 din Negri", cari au Farewell la S. Groenlandei; St. Roch in America fost adu0 In cursul anilor de catre Europeni; iar de S.spre Oc. Atlantic; horn, punctul cel mai la N. locuesc Esehimosi, veniti din Siberia, tre- desudal Americei de S.; St. Lucas la sf cind strlmtoarea Behring. peninsulei Californiei spre Oceanul Pacific. State 0 posesiuni: In America de N.: statine- Golfuri si mar ).: Marea Baffin, Intro pamintul Unite eu cap. Washington; de ele tine si peninsula Baffin Si Groenlanda, Golful Hudson, pe tarmul. Alaska; Mexico cu cap. Mexico; in centru: Gua- Canadei,G. Mexicului,G. San Matims, spre temala cu cap. Guatemala; Salvador cu cap. Salvador; Oc. Atlantic; G. Californiei spre Oc. Pacific. Honduras CU caps Tegucigalpa;Costa-Rica cu cap. Insule$istrimtori:In OceanulInghetat: San Jose; Panama cu cap, Panama; in America de Groenlanda,Insula Pr.Albert,Victoria, Pa- S.: Columbia cu cap. Bogota; Venezuela cu cap. mintul lui Baffin despart.it de continent prin Caracas; Ecuador cu cap. Quito ; Peru cu cap. Lima; strlmtoareaHudson,SuthamplonlaintrareaBolivia cu cap. La Paz; Chile cu cap. Santiago; Golfului Hudson; In Oceanul Atlantic: Terra-Argentina cu cap. Buenos Aires; uruguat cu cap. nova, desp. de continent prin strlmtoarea Belle Ile, Montevideo;Paraguai cu cap. Asuncion;Brazilia Bermude, Bahama, Antilele marl (Cuba, Haiti, cu cap. Rio-de-Janeiro. Danezii poseda Groen- Porto-Rico, Jamaica), Antilele ntici (Guadelupa, landa (2.170.000 km. p. 140.000 loc.); Englezii: Marl Mica, $.a.),Trinitatea, Falkland, Tara Canada cu insulele Invecinate, ins. Terra Nova, focului,despartita 'decontinentprinstrim- arhipelagul Bermude, arhip. Bahama, ins. Ja- tuarea Magellan; In Marea lui Bering: Ins.maica, Honduras, un teritoriu alaturi de statul Aleutine; In Oc. Pacific: Ins. Kadiak, Arhipel.cu aceleasi nume; Guiana engleza, ins.Trini- Reginei Charlota, Vancouver, Galapagos, Kilos, td(ii, ins. Falkland (Intotal 10.068.829 km. p; Wellington. 0 10.973.000 loc.). Munti: M. din Alaska cu virfurile Si. Cie Inainte de sec. XV, chid Europenii au des- (5522 m.) $i Mac Kinley, eel mai Malt din America roperit America, este sigur ca vechile popora- de N.(6187m.); Muntli StIncosi dealungul tiuni ale continentului au avut o civilizatie pro- coastei spre Oc. Pacific, cu mai multe ramifi- prie, pe care au distrus-o cuceritorii Europeni. catli: M. Coastelor, Siera Nevada, Siera Madre Incepind de la Columb,care socotea ca a gasit cu virful Popocatepelt (5439 m.), cari se prelun- un nou drum la India de unde$inumele de gesc In partea centrala si se leaga cu Cordilierii Indieni. dat locuitorilor pe cari i-a gasit in noile sau Anzii din America de S., eel mai lung sir de tinuturi, diferiti navigatori si apoi oameni de munti de pe glob, prelungiti pina la Sudul con- arme, cari pusera stapinire pesto parninturile des- tinentului In apropriere de, coaste,cuvirfurile coperite,au fhcut eunoscute pe rind regiunile Chimborazo (6.300m.),Cotopaxi(5940 m), Americei de N. si de S. Asa: J. Cabot a descoperit Aconcagua (6960). Terra-Nova (1497); Pedro Cabral, Brazilia (1500) ; Fluvii: Yukon se varsa.In Marea Behring; V. Balboa, Oceanul Pacific (1513); F. Cortez a Mackenzie se varsa In Oc.Inghetat; Nelson, cucerit Mexico (1519); Magellan, facind ?neon- 1490 www.dacoromanica.ro PLAN*A XV AMERICA DE NORD

80 80 Vie, sr.-C-7

p, c M- re a -8a, Duer.lUi 9

-1.41euuC't.0 " Penb

tad. /ak a 5

G elf Hudson zReac 0 hark,/,Pl

ieuv O J 40 40

SAPaul aura l° " v(04.0 t haa5\1'.e ,woo gC vevelan Chic. f 1 1 4/7 .5'we 4% E LE U -r E ,)1 Load

/1, 4570e - - LcJ lesion

c.) ( 0 Galveston 6, % 4 ----coo G OLT ') al ---°- M E X X CPNiy3 e0-t t ve Or,.. ,, .o.% ANTI olt LF oran4\SA111-t.7 401110.1.*Fb, 4 euaoa Mer 4,MAR (Roc)007) 0=0 eracruz yers 3aea" >3 0101 :c:,`, 0 .1% Acapu IPa Gu a te 86,60 A S Salw 4,ste Managua ii)/C4et A LA

Diet lo.r enciclopedic ilus mit www.dacoromanica.ro PLAN$A XVI AMERICA DE SUD-7

Sayan °V OP VEST -----7 nau PortoRico CJ Sp Jamal ca iHMtl °° Guadelupa

i -,c,21). 4111'. MAREA TILE LOR tkar IP A' o BarbadOS 0 .."..lisiSdrq:Z;0, / Cartagena Trinidad xf'--- *Mtn, Georgetown E oli,p",,) _paramar tio Q2' , 1.'" 0 69. , caYen" . MBIA ,*...._ s, C) , _co z .., .... Ecuatorul . -...... , 0 fri T.1 roc UAD0 Mana s 0 Guayaquq 4 k.S3 navrs Ceara 3, 10: e 1 z eT c i-- Lima0 Callao Bahia C Cuzco, /Aerobe (., awed ,. - i -, CZ' Are uia° r r 1.Potoi r-..--- P.44, ricornului A Uri bp- Rio-de-J-5716TO"..../ Iropicul Cap Santos --- sr z Asun 1r 3 A 23i 1.) ,,.. X ":- ( orientes .... Cop?A Por'oA/egr 7 Co rdo bd i s /'. io Grande do Sul VaiPariar Rosario I.Juanfernar:dez J Santia,6 v. Buena Aires 0 ) aft La Plata ontevideo -,r. 0 Concepcion " 1r 4J Valdivia . .;1;----sj C- I.Chiloe S U .41 ro 0 ..... ki ".? 1. Falkland t26P sks Iui SO 961an 3, ía Arenas 50 s ' 4,, Georgia deSud 80 ' 17'ara Fo 40 Dictionar enciclopedic ilustrat. www.dacoromanica.ro jurul parnIntului adescoperit pArtile din Sud AMMON, zeul Soarelui, laEgipteni. AME- $1de aceeastrimtoarea poartanumelesitu ANINAS, corn. r. jud. Sibiu, pl. (1520); Fer. Pizarro a cucerit Peru (1526); etc.. Saliste. ANA Cu incetul, mare numAr de imigranti s'au asezat AMOS, until din profetii vechiu- pe terenurile necultivate dirt noile tinuturi, au luitestament, sfhit, prAznuit de introdus noi mijloace de culturit sau tie cautareahis. ortodoxA la 15 Iunie. metalelor pretioase Si astfel s'au format diferite AMPERE [amper] ANDRE MARIE organizatluni de stat: In Nord mai ales de catre (177511836), matematic si fizician Englezi si apoi de Germani si mai putin de Fran - francez; a descoperit legile electro- cezi si Spanioli. iar In Sud In cea mai mare parte dinamicei. de colonisti din Spania*iPortugalia.Civili- AMPOITA, corn. r jud. Alba, pl. zatia a facut progrese mari, mai ales In Nord Ighiu. $i In. deosebi In State le-Unite. AMPOrU, riu, all. al Muresului. AMERIGO VESPUCCI r 14511- 1512 , navigator AMSTERDAM, oral,Olanda, Italian, traitor In Spania, a calatorit In tinuturile port la Zuyderzee; 689.200 loc.; pe rleseoperite de Columb si dupe el s'a dat numele linga r. Amstel, mai are 4 cana- continentului: America. luri, canIi dau un aspect particu- AMFILOHIE, sr. (t ca. 3941, prhznuit de bis.lar, de aceea a lost numit Venetia crest. ortodoxa. la 23 Noembrie. A Post episcop al Nordului. Iconiei(sauIconium-Asia mica),instalatIn AlVIL T -DARIA, fluviuInTur- 374. A luptat contraerezieiArienilur. Mace- chestan, se varsA in Marea de Aral: donenilor $i Maniheilor; a participat la doua si- 1850 km. lung. Ammon. noade adunatelaConstantinopol(381, 383) AMUNDSEN ROALD (*1872 t1928), navigator si $i a convins pe Imparatul Teodosie si .des un explorator norvegian. A studiat, medicine, dar edict contra diferitilor eretici. i-a plAcut maimult viala de AMPILOHIE HOTINIIIL,episcopromanal marinar. Dupa. re a luat parte 4,..,...N Hotinului(circa 1782): a tiparit o Aritmeticala diferite expeditii, a pornit in- (1795) si o Geogra fie 11795.) susi lapoint Sud (1910-1911),4 AMPION. personaj mitologic grec; poet care atingindu-lla 14 Decembrie 1911. L t-A. C ¢-1,,, ayes puterea sA faea pietrele sA sera pentrua 0 all& expeditie importantA a j ,,..;,. forma zidurile Tebei. La acesta face aluzie Emi- Meta sprepoint Nord (1926), " ,..'" 't. nesru (Epigonii") cind zice despre Muresianu: dar nu aputut ajunge acolu. ,TA chiamii. piatra sh invie ca si miticul poet." Cind aaflatca avionul Italia AMPITRION, person. dintr'o piesh a lui Mo-al lui Nobile s'a prabusit (1928 here (fr. Amphitryon dupa. piesa lui Plant Am-a pornit intrajutor cu France- phitruo), care, duph. ce este inselat de Jupiter,zul Guilbaud, darnus'a mai Ampere. care-i is figura $i se prezintA astfel sotiei sale, par- Inapoiat. Activitatea lui a lostsarbatorith In ticipa la un banchet (op- !niece filologica). Norvegia, iarlanoi Societatea geograficAi-a AMICIS EDMONDO DE (*184611908), scriitor consacrat o sedinta solemna In ziva de 14 De- Italian., cunoscut in Europa mai ales prin operate cembrie 1928. sale educative. numit de Italieni poetul buna- AMUR, fluviu In Nordul Asiei; uda Siberia thtii". A lostofiter, aluptat la Custozza, a $i se varsA in Marea de Olchotk ; lung. 4377 km. debutat prin scrieri militare, a trecut apoi la AMUTRIA, loc. mita& In Tabula peutin- povestiri de cAlAtorie $i de la 1886 a dat la lumina gerianA. ca statiune pe o tale romanA pe linga un sir de opere educative: Cuore (1886), Ilromanzo rlul Motru. dun maestro(1890). Fra scuota e case (1892) ANA, arhiereu al Iudeilor. De la acest nume $.a.Cca mai raspindita Indiferite literaturivine proverbul de la Ana la Caiafa". prin numeroase traduceri eCuore. La noi s'a ANA, SF., soda luiIoachim, mama Sfintei tradusIntiiu deClelia Bruzzesi(1893, multe fecioare, praznuita de Ms. crest. ortodox& la editii), apoi de Traian Stoenescu -(1908)si de9 Septembrie si la 9 Decembrie. Amintirea ei a Sofia Nadejde (1916 . Post celebratA de Imparatul Justinian I, care a AMICUL FAMILIES, revista devulgarizare zidit pe la 550 o biserica in cinstea ei. condusa. de Constants de Dunea-Sehiau, Bucuresti ANA, pers. din povesteaBarbelalbastra (de 1863-66. Perault, tradusi in multe limIIjsiIn rom.), AMICUL SCOALEI, revistApedagogicscon- sora ultimei sotii a eroului. dush de Vissarion Roman, Sibiu, 1860-65. ANA DE AUSTRIA (1601t1666), fiica lui AMIEL HENRI FREDrstic('1821t1881), poet FilipinalSpaniei, sotialuiLudovic:an, elve Ian, profesor la Universitatea din Geneva. regent& In timpul minoritatii lui Ludovic XIV. AMIENS, ores, Franta (Picardie); 92.000 loc; ANABAPTIST', eretici crestini germ. (secolul catedralA sec. xii; pacea din 1802 intre Franta, xvi), credeau ea omul trebue Sa se boteze numai Anglia, Spania $i Olanda. dupe ce a ajuns in virsta ca sa-si poatA da seama AMIRA ALEICANDRII (sec.xviii), scriitor din si sa voiasea. a priori crestinismul. Persecutati Smirna; stabilit In Moldova, a tradus, In gre- de luterani, ei au purtat rA 7boiu, fiMd sdrobiti de caste din porunca lui Grig. Ghica, In 1729, o adversarii for (1525 .Idcile for par a fi reinviat cronicA moldoveneasca (1662-1723), publicata, In secta baptiVilor, cari, /risk le-au modificat. In romaneste de Mih. KogAlniceanu In Cronicile (sir BAPTISTI). Moldovei" ed. 2-avol.in; a saris $1 o lucrare ANABASIS, lucrareistoricAaluiXenofon istorica in italieneste. (grec), In care se povesteste expeditia lui Ciru 4.MLACHER ALBERT (11847) istoric si arheolog eel June contra lui Artaxerxe, la care au luat sas din Transilvania. preot $i profesor In OrAStie parte $i10 mil de Greci coman- $i fn Sebes, Principale scrieri: Die Csergeder But- dati de Insusi autorul lucrArii. In garen, 1888; DieTarlcenschlacht auf dem Prot- rom. s'a tradus de D. N. Alexan- feld. 1879. drescu (Buc. 1862) si de General AMLAS, ducat In Transilvania la N. de tinutul Leon Cerchez (Bur. 192S1 Fagarasului, stapinit de primii Domnitori ai Mun- ANACREON (5601478 a. Chr.), teniei pina pe la 1500 $i al carui nume a 'Ames poet liric grec; are poezii usoare, $i mai tlrziu In titulatura acestor Domnitori.If vesele, clteodat& glumete. In rom. corn. rur. AMNAS. s'au tradus de M. Gregoriade Bona- AMMIANUS MARCELLIKTS(tea. 330 tca. chi sis'au publicat Impreuna. cu A-- 400 p.Chr.),istoric roman; continua, poves-textul Si cu on studiu (1889). Anacreon. tirea lui Tacit de la anut 96 pins la 378 dupA ANADOL- CHIOI, sat jud. Constants la 2 km. Chr. spre N. V. de oralul Constanta. 4491 www.dacoromanica.ro ANA-ANADTR fl. Asia (Siberialung. 470 km. ANAXAGORAS ("ca. 500 t 428 a. Chr.) filozof ill 2 golf.¶ pprovincie a Sibe-riei. gree, profess In Atena, avind elev $i pe Pericle; AND ANAHARSIS (sec. vi a.Chr.,, filozofstir, osindit la moarte pentru ideile sale,In scapat care a trait multa vreme In Creel°. $i a fost socotit de acesta. El face pentru prima data distinctia Intre Inteleptii Intre materie $i spirit: materia este eterna $i ANANESCU DIMITRIE *1831 t1885) profesoruniforms, ea nu se poate organize prin sine, ci de stiintele naturale la liceul Sf. Sava, autor de carti numai prin spirit. didartiee, membru fundator al Ateneului Roman. ANAXIMANDRU (.610 1-547a. Chr.),rilo- ANANIA, arhiereu iudeu pe la 48 p.Chr., zof grec.El socote$te ca primul principiual dusman al lui Hristos. lumii sensibile este infinitul, din el s'a organizat ANANIA, sf. apostol, praznuit de biserica orto- natura, care se va dezorganiza prin jocul ace- dox& la 1 Octombrie. El a fost trimis de Isus sa lorasi forte prin cari s'a organizat. IntImpine $i sa boteze pc acela care avea sa devie ANAXIMENE DIN MILET, filozof grec. (sec. apostolul Pavel $i care, numindu-se Saul, perse- V a. Chr.) Dupl. el, aerul este elementul funda- cuta pe devotatii luiIsus. Traind In Damasc, mental al naturii. Anania a luerat mult pentru propaganda $i de ANCICRACPV*TARUTINO. aceea a fost chinuit $i ueis cu pietre din ordinul ANCTRA ( = ANCYRA),ora$, Asia Mica:azi: unui guvernator roman. Angora (1..-c.) Aci s'a gasit o inscriptie greco- ANANIA, episcop. eparh. Buzaului 1526-1544. latina,careetrad. testamentului lui August ANARHITI partizani ai anarhismului (my- (nwritimentum aim/pi/num) partea filol...Ca intemeietor teoretic se considers ANCONA, urn Italia, port Marea Adriaticii; Bakunin, care se desparti de C. Marx In 1872,lupte Intre Francezi $i Austriaci (1849),titre despartind astral anarhismul de socialism. Me- trupele papale $i flota italiana (1860). toda for de lupta este actiunea directs: teroarea ANCONA ALESSANDRO (18351-1914),isto- prin asasinate individuate sau in masa. riegraf $i critic literar italian. ANASTASACHI, st. baln. linga Tirgu Ocna,Pr. op: I precursori di Dante, jud. Bacau. 1884; La poesia popolareita- ANASTASIA, fiica lui Latco Voda, domnul lian a, 1878. Moldovei. Stingindu-se cu tatill ei dinastia mol- ANCUDINA, girls In jud. Is- doveneasea a lui Bogdan linie barbateasca, ea mail, linga tirgu$orul VlIcov, se o continua In linie femeiascitt. varsa in Marea Neagra. ANASTASIA ROMANA. sf. praznuita de bis. ANCUS MARCIUS, dupe crest. ortodoxa la 29 Octombrie. A trait pe timpul legends, al 3-lea rege al Ro- imparatilor Decius (249-251) si Valerian (252-me!, pe la 640 a. Chr. 260) $i a suferit martiriul pentru credinta crestina. ANDALUZIA, prov. Spania, A murit In groaznice chinuri, taindu-i-sc limba, mutt timp ocupata de Arabi. mlinile, pieioarele $i apoi capul. ANDAMANE, insulein ANASTASIE, profesor la Academia domneasca golful de Bengal; pos. engleza. din Bucure$ti pe la 1770. ANDERSEN HANS CRISTIAN Andersen. ANASTASIE I. mitropolit al Moldovei Intre (*1805 t1875), poet $i romancier danez. Traduc. 1511-1550. lost calugar la man. Putna. A botezatrom. Povesti alese (D. Stancescu, 1891), °Molina pc Stefan fiul lui Petru Voevod. Raiului (Ana Botez),Margaritare (Ruxandra ANASTASIE I, episcop al Romanului pe la Vlahuta, 1909), GI' thlina Raiului (B. Nemteanu), 1560, a pastorit, dupe unii, 11 ani. Era calugarPrichindel (Natalia Negru, 1925 , Pove4i (Sarina de la man. Putna. A fost apoi mitropolit al Mol- Casvan Pas, 1925). dovei si a pastorit de doua ori: ca. 1572-75 si ca. ANDORRA, mica republics, 1577 cu numele de Anastasiea. supraf. 450 km. p.In regiunea ANASTASIE III, episcop al Romanului hare Pirineilor,push,'sub protectia 1651ca. 1657. In timpul pastoriei lui s'a intim- Frantei. plat vizita patriarhului Macarie al Antiohiei, ANDRA4E§TI, corn. r. jud. despre a calla calatorie a scris Arhidiaconul Paul lalomita, pl. S!obozia; Infiintat din Alep. Cu prilejul acestei vizite la Roman, In 1864. episcopul a facut o mare slujba. In amintirea Sf. ANDRASSY IDLIu(*1823 loan Chrisostom $i a imbracat felonul pastrat din t1890), oin politic ungur, a luat timpuri veehi In biserica episcopal& si despre care parte la revolutia din 1848; dupe traditia spune ca a fost until din darurile trimise Incheerea dualismului,afostIuliu Andrassy. lui Alexandru-cel-Bun de catre imparatul Paleo- prim-ministru al Ungariei $i ministru de externe logul. La 8 Martie 1657 episcopul Anastasia a parat monarhiei; a avut rol important In congresul ticipat la hirotonirea lui Lazar Baranovici, episco-din Berlin (1878). pul de Cernigov (Rusia), savirs,italn Ia5i. ANDRASSY IULIU (*1860 t1929), om politic ANASTASIE CRIMCA sau CRIMCOVICI, episcop ungur. A fost ministru de interne (1906) si a avut al Romanului Intre 1607-1612, apoi Mitropolit lupta grea cu opozitia condusA de contele Tisza. al Moldovei de doua. ori: 1609-1616 si 1620-1630 Ministru de externe In 1918, a asistat la pra- sub numele de Anastasie iv. A zidit manastirea bu$irea monarhiei; a fost In fruntea miscarii Dragomirna $i a bineruvintat Intemeierea ma- legitimiste, dupa ce In timpul rasboiului se nastirii Soles de catre Tom$a Voda. aratase Inreductibil, declarand ca.orice teritoriu ANASTASIEVICI MI$A (1803 t1885), omocupat trebue anexat. Dupa Incercarea lui Ca- politicslrb.adversar alfamilieiObrenovici, rol de Habsburg de a face lovitura de stat, a lost amestecat In misciirile politice din tara sa pin& Intemnitat mai multe luni. Dupa. aceea s'a re- pe la 1868. De atunci s'a stabilit In Romania, tras, ocupindu-se cu studii istorice. unde si -a rumparat marl proprietIti rurale, a ANDREA GIROLABIO( *1812t1868),cardinal Imprumutat statul Muntenici In 1855 cu 2.000.000 italian,sprijinitoratputeriistatuluicontra lei. Cunoscut sub numele de Maior Misa, a murit papei. lavirstaInaintatasi a lasat averea familiei ANDREA DEL SARTO wr. SARTO. Karageorgevici. ANDREE AUGUSTE (*1854 t1897), explorator ANA TASTU TACHE ('1838 f19001,filan- suedez, Intreprinse o expeditie la polul N. In 1897, trot) $i om politic roman. A lost prefect, deputat,dar nu se mai lntoarse. etc.; a lasat Academiei toata averea pentru Intre- ANDREENI, corn. r. jud. Oclorheiu, pl. Cristur. tinerea unei $coale de agricultura la Tiganesti si a ANDREESCU IOAN ("1851 t1882), pictor ro- unei scoale prirnare In Calmatuiu (jud. Tecuci).man, mai ales peizagist, a lasat multe tablouri ANATOLIA, nume dat Asiei mici. Vechii cuo non. melancolica. Profesor de desen la no5tri seriitori ziceau Anadol. seminaruldinBuzau(1872),expusepentru 1492

www.dacoromanica.ro prima data. la expoz. artistilor in viata 1874; Si Cosbue .are o poezie cu acest titlu. In IliadaAND- In 1876 nice& in Paris,$ichiar In anul sown este simbolul amorului conjugal. i se admisera la salonul oficial 2 tablouri, dar ANDROMEDA CIpers. mitol.¶. ONumeleAN o boat& nemiloasa. 11 sili sit revina In Bucurestiunei eonstelanuni. (,- Part. filol.) In 1881 $i f &cu expozitte la Stravropoleos In acela$1 ANDRONIC, sf.apostol praznuitde bise- an. Pr. op. Bucurestiul vdzut noaptea,.Rozele TOfii rica ortodoxa la 17 Maiu. Unul din apostolii ialte, Alee de fagi. lui Grist $i predicatorii cre$tinisnaului. Sf. Pavel ANDREESTI com. r. jud. Gorj. pl. Gilortu vorbe5te de el cu veneratie intr'una din episto- ANDREEVICIat.Silvestro. Morarin. lele sale. ANDREIASI, corn. r. jud. Rimnicu-Sarat, pl. ANDRONIC, martir (tea 304 praznuit de bis Cotesti; 785 loc. crestina ortodoxa la 12 Octombrie. Originar din ANDREICA rdnimu (.182711900), unul din Efes, a Post unul din cei mai puternici propagatori eonducatorii Romanilor In luptele contra Ungu- ai crestinismului. Supus la chinuri, impreuna Cu rilor In 1848-49; amic al lui Avram Iancu, Mot $i amicii sti Probus $i Tarah, nus'a lepadat de el, a lost mai apoi membru al delegatiei care s'a credinta. $i de aceea au losttotitrei ucisi in circ dus la Imparatul Austriei cu memoriul natiunii de gladiatori. romane. ANDRONIC II PALEOLOG ( *1269t1332), Imptrat ANDREIU, sf. apostol praznuitde biserica bizantin, 1283-1328, a cercat St unease& bise- ortodoxa si calcine& la 30 Noembrie. Originar ricile crestine; Invins de Turci, $i-a pierdut tronul. din Betsaida(Gantt*, pescar de profesiune, ANDRONIC Ins cEL TANAR (1296t1341), Imp. se convinse ca. Isus este Mlntuitorul si i se devottt; bizantin, 1328-1341, a detronat pe mogul situ In curind deveni, impreuna cu fra tele situ Simon Andronic II $i apoi s'a luptat cu Turcii. Petru, apostol al lui Grist51-1urmit peste tot. ANDRONIC ry (*1385 . Imp. biz. pus pe tron Dupe Inaltarea lui Isus, Sf. Andreiu fu unul din de Genovezi (1377), dar rasturnat de Turci (1378 . cei mai zelo0 predicatori. Scriitorii spun ca a ANENI, corn. r. jud. Tialiina, pl. Bulboaca, calatorit prin Scitia,Grecia, Epir. A lost ucis ANESTTN IOAN (18471- 1919 , artist dramatic. pe o truce In forma. do x, probabil In orasul Patras A jucat multe roluri in comedic, continulnd pe (Grecia). Moa$tele lui au Post duse la Constanti- M. Millo $i apoi ftclnd creatiuni proprii. A jucat in nopol in 357. Sf.Andreiu este patronul Scotiei. Mar- diferite orase din provincie, In Bueuresti si Yn ul- tiriul lui a inspirat multe opere artistice, dintre can timii and la teatrul din Craiova. sunt vestite: pictura lui Murillo (Madrid) gi Do- ANESTTN VICTOR( *1875 1-1918 ziarist ro- minichino (Roma). man, cunoscut ca vulgarizator al chesnuni Ionstiin- ANDREIU martir (t761) praznuitde bise- tificeRomanul Cerului, 1909; Cucerirea aerttlui, rica ortodox& la 17 Octombrie. A Yost un °Lu- 1909; Astronomic populard, chip& Maekpherson, gar Invittiat care a luptat contra diferitelor erezii 1909, $.a. $i cornbatInd pe -Imparatul Constantin Copronim, ANESTI, sat. jud. Mehedinti; pe aici s'au sprijinitorul iconoclastilor, a Post trimis la moarte descoperit urmele unui drum roman. de acesta. ANGELES Los,oral, Statele-Unite (Califor- ANDREIU, sf. praznuit de his. ortodox& la nia), vestit pentru industria de filme einemato- 18 Maiu, originar din Mesopotania, era osta$i grafice; 576.000 loc. ducindu -se In Atena, a Post convertit la cre*ti- ANGELESCU ALEXANDRII( *1850 t 1925 ,ge- nism de eatre o Mar& pe care trebuia s'op&- neral roman. 5i-a Inceput carieraIn 1870 *i s'a zeascaInInchisoare, unde era trimispentru distins In rtizboiul pentru independenta. A Post credinta ei,$ide aceea a lost ueis cu pietre. profesor gi director la diferite voale niilitare ;i a ANDREW CRETANIIL, sf.(990) praznuit de devenitgeneralin1902. bis. ortodox& in 4 lune. A Post arhiepiscop In ANGELESCU CONSTANTTN ('1869), medic ro- Greta si a lasat sprier( religioase. man, profesor de chirurgie la Facultatea de me- ANDREIU STRATILAT, praznuit debiserica dicint din Bucureti, Post ministru de instruetie ortodox& la 19 August. A trait pe timpul Im- Yn mai multe rInduri, autor al legilur pentru p ratului Maximian (286-305)$iluptlnd ca Invatamintul primar din1924,pentruInva- ofiter inteun rtzboiu contra PerOlor a invocat trunIntulparticular din1925$ipentruInv. Inaintea luptei numele lui Grist. Invingind, toti secundardin1928; presedintealAteneului soldatii lui au trecut la crestinism. Din aceastt Roman. caurt a Post pedepsit de generalul sausiapoi ucis. ANGELESCU ILIE(*1836 t1882), prof.ro- ANDREIU (ung. ANDRAs) I,rege al Unga-man de matematici. A studiatInFrantaIn riei 1047-1060; detronat de fratele sari Bela. Scoalacentral&(Dipl. 1865); a Post consiliel ANDREIU II, rege al Ungariei (*120511235), technic pentru administrarea ptdurilor statului decrett Bula de cur, prin care inttri privilegiile (1871), prof. de geometric laSeoala de poduri magnatilor. (1867) si de mecanictinScoala de agriculture ANDREW III, rege al Ungariei (1290t1301) avu (1877).Op.pr.Aritmeticdra(ionatd(1868 , rtzboaie cu Austria, dar pierdu o parte din tart. Algebra (1869). ANDREIU DIN CRACOVIA, primul episcop cato- ANGHEL DIMITRIE (1872 t1914,poet ro- lieIn Moldova cu re,edintaInora*ulSiret, man. A InvatatInIa$i,apoia calatoritin numit de pap& In 1371. Italia $i a stat mutt time in Paris. Legal prie- ANDRIESENI, com. r. jud. Ialomita, pl. Turia tene5te cuSt.0.Iosif, a colaborat cu elin ANDRIESESCU IOAN ( *1888), istoric roman.multe opere, Intre cancea mai curioasa este Studii In Ia*i $i In Viena. Profesor la facultatea Caleidoscopul lui A. Alirea, satirizare uoarfi .$i de litere din Bucureti, director al Muzeului de glumeata a vietii. bucurestene. A rnurit sinucis. antichitati. Membru corespondent al Academiei Poet delicat, de o sensibilitate excesiva, influen- Romane, 1928. Pr. opere: Contributie la Dacia tat de sinibolismul francez,uneori lnainte de Romani, 1912; Din preistoria Olteniei, manierat, are lueritri can stralucesc 1921; 1)c la preistorie la evul mediu, 1924; Pisculprin verva expresiei $i prin puterea Crdsani, 1924; Tezaurul de la Vilci-Triu (Bul- imarzinatiei. Pr.op.In gradind, garia), 1925. 1903; Fantezii, 1909; Fantome, 1911; ANDROCLES, pers.legend.Aulus Gelliu Oglinda fermecatd, 1911; cu St. O. povesteste cum acest sclav a vindecat un leu Iosif: Caleidoscopul lui A. Mirca, g`fit si acest leu 1-a cutat dud s'a gasit fat& cu el In- 1908; Cometa, comedic, 1908; Car- tr'un circ. men Saeculare,1909;Ciresul lui ANDROMACA ( = ANDROMACHE), pers. legend. Lucullus 1910: Legenda funigrilo,D. Anghel. din riftzb. Troiei; a inspirat multe opere literare, poem dramatic, 1907. E insemnat IntrecantragedialuiRacine(Andromaque) 1i ca traduator din Ibsen, Al. Dumas,Banville, repr. 1667, tradusa In rom. de D. Nanu, 1909. De Flers, etc. 1493 www.dacoromanica.ro ANG- ANGHEL GEORGE('1807t1887),unuldin tului insular si care, propriu vorbind, este numai fruntasiimiscariiromanesti din1848-49hi al unei provincii. ANG Ardeal. Imperiul britanic, in genere luat, cuprinde doua ANGHELHSCU GEORGE (*1839t1915),ge- parti:a) Regatul unit al Marei Britanii si al Ir- neral roman; a luat parte la rtizboiul pentru in- landei(adica. Anglia din Europa); b) Dominio- dependenta,avindmisiuni Insernnate,lntre nuri, posesiuni, colonii, protectorate In celelalte cariocuparea Vidinului; ministru de razboiu continente. 1882; senator. Anglia europeana se con-Tune din insulele Bri-

Senand U"

Cs, C re th

tfl aced O Abel-dee

-I O 0

tc O cr 6

.0"

fired

(Inc nester. 0.5heiNe

oThooro-e 0 I Testep o Birmingham NorwRh

( Svanseeiy.e0H, drobriolg o artfto /65/1.510PIP 0 ranSrLUgli SOO/Oa/Op .b

are a m a ne ce

Harta Angliei. ANGHELESTI, coin. r. jud. Putna, pl. Adjud; tanice: una mai mare (Anglia, Tara Galilor = Infiintata pe la 1432. Wales, Sco(ia), alta mai mica (Irlanda), precum ANGHELUS, c. r. jud. Trei-Scaune, pl. Ozun. si o mina de insule mici cari formeaza arhipela- ANGLIA (UNITED KINGDOM OF GREAT BRITAIN) gurile Ebride, Orcade, Setlande. (fr. ANGLETERRE, germ. ENGLAND. ital.rNaHri.- Suprafata total& a acestora este de 314.961 TERRA), numele pe care not obisnuim a-I da rega- km. p. Ele nu formeaza un stat unitar, caci Re- 1494

www.dacoromanica.ro gatul propriu zis cuprinde numai insula cea mare danezt (1017-1042), apoi cucerirea Normanzilor,ANG- $i nordul Irlandei, iar restul Irlandei formeazh carisestabilirtaci (1066). Dinastia norman- (din 1922), un stat Tiber (numit: Saorstat nah -Ei- da domni pint In1154, urrnatt.de casa deAM reann, Irish Free State) cu organizatie republi-Anjou (Plantagenet) pintla1399. In aceas- cant $i confederat cu Regatul. Englezii mai stt- tb.epochse decrett. Magna Charta,o cons- pinesc In Europa insula. Malta $i ormul Gibraltar titutie (1215) In care Lsi au isvorul toate trans- la strImtoarea cu acelasi nume. formArile politice din Anglia. In aceastil epocS Afar& din Europa, imperiul britanic cuprinde: se desitsurt. razboiul de 100 de ani,care dete a) in Asia: insula Cipru, Palestina, 5 state dinAngliei marl victorii $i mare prestigiu In ISun- Arabia(IntrecariTransjordania$i Oman), trul insulei$iinIrlanda, marit$i In timpul regatul Irak, India (care cuprindeprovincii, dinastici de Lancaster (1399-1453); dar Incepind state $i agentii, precum $i dout state libere: Bhu- rtzboiul celor don& roze (dinastiile Lancaster 5i tan $i Nepal, guvernate de cite un Maharajah), York) puterea englezt slSbi, pentru a se ridica Aden, ins. Bahrain, Ceylon, Maldive, o parte din din nou sub dinastia Tudor (1458) $i in deosebi Borneo, Hongkong $. a. b) In Africa: parte dinsub Maria Tudor $i sub Elisabeta. Unirea Intre Sudan, Gambia, Nigeria, Uniunea sud-africanti, Anglia $i Scotia prin lacob I aduce dinastia Stuar- Rhodesia, Zanzibar, Uganda $. a. c) in America: tilor (1693-1688). Dupo. ea urmeaza dinastia casei Canada (Dominion of Canada), Labrador, ins. de Orange, care domni pin& In 1714, clad li hit Bermude, .Jamaica, Guyana engleza $. a. d) In local rasa de Brunswich-Hanovra, zist casa de Oceania :Australia (dominion), Noua Zelanda Windsor, care domneste $iazi. In sec. xvinse (dominion) *. a. intemeiaza imperiul colonial al Angliei,prin ccu- Intregul imperiu englez reprezinta o suprafatA. parea intinselor- teritorii din America de N., din de 41.020.000 km. p. cu o populatie de 472.300,.000 Asia (India), etc. Coloniile americans se rascu- locuitori. Jar& contra metropolei (1775) $i devenirti inde- In acest articol vom vorbi despre Anglia euro- pendente (1783); cu toate acestea puterea ma- peand: despre partea cealalts se gtsesc informa- ritima a Angliei crescu necontenit, dupt ce se Ouni la celelalte nume citate mai sus. IuptS contra revolutiei franceze $i dim& ce in- insula cea mare se margineste la N. cu Oc. vinse coalitia Statelor nordice (1801)$ipe Na- Atlantic, in E. cu Marea Nordului, in S. cu Marea poleon (1803). In secolul xix situatia mondial& a IVIInecei care o desparte de Franta, la V. cu Ma- Angliei nu se schimba, desi avu st lupte cu clout ma Irlandei. Prezintt multe tionuri,dintre carimarldifieultAti: una intern& (miscarile din Ir- mai Insemnate sint: Moray, Forth, Wash, Tami- landa),alta extern& (rhscoala coloniilor din S. sei la E.; Lam, Clyde, Solway la V. Came : Africei, In deosebi a Burilor). Desi invinst, de.5i Wrath la N., Lisard la S. Partite mai muntoase acordt autonomia Burilor $i home-rule Irlande- sint la N. inScotia (M. Sco(iei, Grampian $i zilor (1913), Anglia .5tiu prin politica ei abilt st. $eviot) $i la S. V. In Wales; in prov. Anglia este Impiedece destramarea imperiului, Ingaduind ca numai $irul M. Penini. Fiuviilesint scurte: Se-viata local& a coloniilor ei sa se desvolteInli- vern, Mersey se varst in M. Irlandei, Humber, bertate avind legAturi de diferite feluri cu me- format din Ouse $i Trent In M. Nordului; Tamisa tropola, cum facu $i In 1921 cu Irlanda, care do- In M. Nordului. Clima este uniforma, foarte umeda, bindi autonomia. rtminInd totusi ca un membru in genere dulce, dar multe zile cetoase. Productiu- al marelui imperiu englez. Participarea la rhzboiul nea vegetal& nu este bogatt, stilt mai ales putinemondial (1914-1918) Ii intari 5i mai mutt presti- cereale, dar multepkpuni,cari permit cresterea vi- giul atit In Europa ell, $i in lumen intreaga. telor pe o scar& foarte intinst. BogAtia mare a An- Anglia este monarhie constitutional& $i eredi- gliei stt In c,arbuni $i minerale ca Fier, plumb, zinc, tart. Parlamentul e compus din Camera lorzilor dar mai ales In marea desvoltare a industriei $i $i Camera contunelur. Regele actual este George V in comertal ce face cu coloniile, dominionurile (Imr-CUV.IMP-Si Scotia. Wanda). $i cu toate tarile din lame. Cap. Londra (7.806.000 ANGLICANI, partizani ai anglicanismului. In- loc.). °rase pr. Birmingham, Liverpool, Man-meiat de Henric viii (1530), Inttrit de Eduard chester, Sheffield, Belfast, Bristol, Hull, Ports- vi.anglicanismul are ca bu5 profesiunea de muth, Cardiff, Southampton, York, (In Anglia),credinta de 42 art. redactat& de Crammer; are Edinburg, Glasgow, Aberdeen (in Scotia). parte din principiile eatolicismului, parte din ale Irlandaeste a doua insult mare. Se mttrgi- ref ormei . neste in E. cu Marea Irlandei,la V. cu Oc. ANGLO-SAXONI, pop. germanice carint- Atlantic.Supr. 84.394. km. p., 4.360.000loc. vain% in Britania sec. vi. PamIntul este mai mult deluros $i cu multe mla- ANGOLA,IntinstcolonieportugheztIn stini. Are multe riuH $i fluvii mici, Intre ele mai Africa centralt pe coasta de Apus, 4.120.000 loc Insemnat Barrow $i Shannon, cel mai mare, lung Cap. Loanda. de 360 km. Clima ca si in insula cea mare. Se ga- ANGORA, oras In Anatolia (Turcia Asiatics), sesc pasuni Intinse $1 cimpii agricole; s'au des- 75 000loc;(Mph rasboiul mondial devenit voltat industrii anexe ale agriculturii$i textile, capitala republicei turcesti. cum $i exploatari de minerale. ANGOULEME, ora5In Franta; 34.000 loc Oarecari stiri despre aceste insule se glisesc chiar episcopie; catedrala din see. xii. a.Chr.; dar mai bine cunoscute Incepurt a fi ANHALT, ducat din Germania, asezat ha prin sec. 1 p. Chr., °And RomaniiIsistabilirs do- mijloculPrusiei(provincia Sa); 331.000loc.; minatiunea for in provincia Anglia. dindu-i nume- Cap. Dessau. Inainte de 1863 erau clout ducate: le de Britannia. Aceasta provincie a Post aptratt A.-Bernburg$iA.-Dessau-Koethen;de atunci cu mare greutate contra locuitorilor din Nord (Sco- se unirt. tia), totusi s'a putut desvolta oviatA.Infloritoa- ANICET-BOURGEOIS [anise burjoa] AU- re In clteva °rase, mai ales In porturi; dar nu aGUSTE r 1806 (1871), dramaturg francez. Intre Post romanizatt. deplin. Dap& retragerea legiuni- alte lucrari scrise, in colab. cu Labiche, romedia lor, Bretonii fur& supusi de Picti $i de Scott In L'avare en gants jaunes (1858). imitato. de Alec- luptele cu ei, au 'tent apel la Anglo-Saxoni, carisandri In a sa Agachi Flutur. au venit, i-au sclipat, dar au pus stapinire pe ANINA, corn.r. jud.Cara* le' Steierdnrfa- tart, Intemeind $apte mici state (eptarhia anglo- nina. saxont), cari trait% separate, ba chiar luptIndu- ANINTSU, coin. r. jud. Gorj, pl. Novaci; in- se intre ele pint. prin sec. ix -lea chid se produse fiintatit 1864. unitatea for politica, ajutatt $i de unitatea reli- ANINOASA 0 corn. r. jud. Muscel, pl. Riul- gioast, cad, rind pe rind, locuitorii acestor state Doamnei. Aci e un snit. ¶ ® com. r. jud. Dim- Imbrttisart crestinismul, ca $i Bretoniisupusi de bovita, pl. Tirgoviste. ¶ ® corn. r. jud. Gorj, pl. ei, cari fusese crestinati cumultesecole Inainte. Gilortu. ¶ ® corn. r. jud. Trei-Scaune, pl. Ozun. Noul stat avu sa sufere invaziunea $i stapinirea ANIO, I'MinItalia; se varsa. in Tibru. 1495 www.dacoromanica.ro ANJ- ANJOU [a,ju], veche provincie a Frantei. his. crest. ortodoxa la 3 Septembrie. A Post ucis ANNAM, stat din Indochina francezti; 4 mil. In timpul Persecutillor pornite de Diocletian In ANT915.000 loc. capitala: llue. vestita era anaartirilor (303-311). ANNOBON, insula In Go lful Guineei (Africa), ANTIM, ultimulMitropolitalProilaviei, apartine Spaniel. de pe la 1821 pin& la 1829. ANNUNZIO GABRIBLED'(1861), poet si ANTIM IVIREANUL (t1716),mitropolit romancier italian; until din propagandistii pentru al Tilrii-Romanesti. NascutIn Iviria (Cauca- aliantaItaliei eu Franta In razboiul mondial, zia), a venit In tarn ca tipograf si zugra.v.CAM- a participat la razboiu ca marinar si ca aviator, garindu-se,afostpusdeBrincoveanusa a avut un aceirlent din care a ramas far& un organizeze tipografia mitropoliei din Bucuresti. oehiu; clnd diplomat ii n'au voit sa acorde Ita- Inainttnd In treptele icrarhiei hisericesti, egu- liei Fiume, a organizat o trupa si a ocupat orasul; men al Snagovului (1696), episcop al Rlmnicului dupli ce se linistira lucrurile, se retrase linga (1705 ,el intemeia la resedintcle sale tipografii, lacul Garda $i continua publicatiile. Opera lui dindlalumina cublagosluvenia,cheltueala poetics esteconsiderabila. Incepind cupoezii, sau si cu munca sa de traducator, un-mare numar 1880.datelalumina peste10 volume, cart de carti de ritual,$. a. In 1708 exprima idei profunde alaturi cu impresii de- deveni mitropolit $i zirli In Bu- licate, dar si eu porniri de voluptate. Ca autor curesti o biserica frumoasaca- dramatic, a dat multe piese. Ca romancier, a re-i poarta numele. Facind parte publicat, incepInd din 1889,vrc -o9 volume. din partidul filorus, a lost acu A mai publicat studii istorice, critice, nuvele, apoi zat de risipa de cO.tre adversarii un numar de opere de propaganda razboinica In sai, dar s'aaparat prin doua timpul neutralitatii $i tie Ina Itare patriotic& dupa scrisori (ce se pastreaza) si a ra- razboiu. Din serierile lui s'au tradus multe in roma- mas In scaun pin& sub Nicolae neste, uncle prin coloanele revistelor si ziarelorMavrocordat, clnd s'au ridicat (de P. Robescu, H. Fro llo, Alexandrescu Dorna), contra lui banueli din pricina ca altele in volume: Poeme, tr. Alexandrescu Dorna nu arata simpatie pentru Turcia. (1904), Fele lia sub obroc trad. Alexandrescu Dorna Cu prilejul raspindirii unui svon Mitropolitul '1906). Francesca de Rimini, tr. I. Peretz (1907), despre o invazie austriaca In lark Antirn. Nuvele, tr. N. Pora (190.9), Martirul tr. A. Dorna Domnitorul fugi, iar Mitropolitul ramase In ca- (1910 ,Carlea fecioarelor tr. Al. Dorna (1911), pitals. Dupe intoarcerea sa, Mavrocordat II acuza Pam intvirgin, nuvele(1914).Cetatea moartd de conspiraide eontra statului si obtinu de la pa- tr. Al. D. Marcu (f. a.), In Itipsa lui Veer, trad. triarh caterisirea si exilarea. Se zice ca pe drum C. A.. Ghica (f.a.). spre Constantinopol a Post uris. De la el ne-au ANONYM'S BELAE REGIS NOTARIIIS, autorul celei ramas pe Mug& Evanghelii (1691), Psaltiri (1694). mai vechi cronici unguresti (Gesta Ilungarorum); Leturghier (1713),$i o colectie de maxime reli- ea merge pina la 955, e scrisa probabil In sec. xi), gioase (Floarea Darurilor,1700)si o antologie dar ms. eel mai vechiu e din sec. xiv; cuprinde bisericeasca (1705), o opera de polemic& (Carte date despre istoria Romanilor din Dacia. sau /mina, 1699), In care combatea catolicismul, ANONYItIIISLIIGOSIENSLS s au CARANSEBESIENSLS iar in ms. predicile tinutedeelIndiferite autorul unui dictionar (Dictionariumvalachi- oraziuni.El considers predica drept cea mai co-latinum) cc se gaseste in Bibl.Universitatii Important& misiune a preotului $i critica pe cei din Pesta. 1)eseoperit de Hasdeu In 1871, a Post stu- can nu vorbeau poporenilor. diat si publicat In parte de el, cercetat de Den- ANTIMOVA, corn. r. jud. Durostor, pl. Turtu- susianu, de Gr. Cretu c. a. N. Draganu emite ipo- caia. teza c& anonimul ar fiMihail Halici(Pe- acest ANTINA, ruineleunuiora$roman jud. cuvita t ). Romanati lInga satulResca, strabatut der. ANOVCA, sat jd. Tighina, pop, numai roma-Tasluiu. Vechiul nume a Post coionia Romula. neasert. Pe aici trace o Insemnata tale romano., ANQUETIL- DUPERRON ABRAHAM( 1731 ANTINOOS, tip de frumusete plastic/1. Era t1805),orientalistfrancezsicalator,publics numele unui srlav vestit In Roma In timpul lui studii asupraIndiei: Recherches historiquesel Adrian. Se da acest nume si unei statue din co- geographigues stir l'Inde si traduse Zend-Avesta. lectia Vaticanului. ANS ON GEORGE (*1697 t1762), amiral englez, ANTIOCHIA (azi: Antakieh), ora$ In Siria; Invingatorulescadreifrangezecomandatede 28.000 loc; patria SI'. loan Chrisostomul (Gura Jonquiere (1746). de aur). .ANTA, corn. r. jud. Somes, pl. Glrbou. ANTIOH, numele mai multor regi ai Siriei. ANTEMIREANU ALE RANDRII ('1877 t1910), ANTIPA, episcopul Pergamului, martin, praz- ziarist. A Invatat liceul In Ploesti si facultateanuit de hiserica ortodoxa la 11 Aprilie. E po- de litere In Bucuresti. A colaborat in ziare (Epoca, menit In Apocalipsul lui Joan. A trait pe vremea $. a.), la Revista literara", la ,.Convorbiri lite- imparatului Domitian (81-96)$iaPosturis rare' ;a Intemeiat cu alti eliiva tineri revistapentru staruinta in credinta sa. Floare albastra" (Blrlad). Printrealte scrieri: ANTIPA GRIGORE (1867), zoolog rom., a lucrat trad. piesei lui Ibsen Strizoii"siun romanmai multi ani fn laboratorii In Franta si Italia; Din vremea lui Capitol- Costache"(In ziarul a organizatserviciulpescariilor dinRomania, Epoca "). al carui director a Post multi ani; a Intemeiat ANTIGONA, pers.legend.grec,fiicalui Muzeul de istorie natural& din Bucuresti dupa Edip, rep al Tebei, conduse pe tat&I sail orbcele mai stricte cerinte$tiintilice, care e unul In ratacirile lui, fu osIndita la moarte de Creondin cele mai frumoase din Europa; a publicat pentruca Inmormintase pe fratele sau Polinice. multesivariate studii de specialitateIn ro- Aceste fapte inspirara vestita tragedie a lui manestesinemte$te. MembrualAcademiei Sofocle (Antigona, 440 a.Chr.), tradusa In ro- Romane (1910).Pr. op. Regiunea inundabild a maneste de Mihail Dragomirescu. Dundrii, 1910; Problem& stiintifice privitoare la ANTTLE, arhipelag Intre America de N. si delta Dundrii, 1914; Pescdria sipescuitul In Am. de S.; ca. 8A00.000 loc. Marea In care so ga- Romdnia, 1916; Problemele evolutiei poporului sesc aceste insule se numeste si ea M. Antilelor roman, 1919; Dunarea $i problemele ei, 1921. (se zice si M. Caraibilor). Cele mai Inseinnate ANTIPATER (*397 t317 a. Chr.) general ma- din aceste insule: Cuba, Jamaica. Haiti, Porto-cedonean, devotat lui Alexandru cel Mare. rico (Ant. marl),Guadelupa, Martinica (Ant. ANTISEMITISM, doctrine politica socials, mici). prin care se pledeaza contra Evreilor. Ea s'a ANTT-LIBAN, sir de munti din Siria. nascutIn timpul Romanilor sis'a desfasurat ANTIM Episcopal Nicomidiei, praznuit demai ales In Evul mediu, clad s'au Indreptat nu- 1496 www.dacoromanica.ro meroase persecutiuni contra lor. In timpurile mo- ANTONIUS MARCUS (143 t87a.Chr.), mare ANT- derne antisemitismu I s'a rasp indit mai ales In Ru-orator romansi om politic.Despre valoarea sia, untie au Post ucisi multi Evrei prin pogromuri. luivorbesteCiceronein cartea sa Orator". APO La not miscarea aritisemita a luat un caracter ANTONIUS MARCUS (*83t30 a. Chr.), om po- mai mult economic, dar nu s'a ajuns la excese. litic si general roman; intemeia at 2-lea triumvirat ANTISTENES (*444 t365a.Chr.)filozof cu Octavian si Lepid; insa, certindu-se Cu Octa- grec, profesorul luiDiogene. Pentru el binelevian, mai ales din pricina sprijinului ce acorda suprem era virtutea, iar aceasta consta In dis- Cleopatrei, regina Egiptului,fu Invins de el la preteul bogatiilor si at mhririlor; de aceea duse, Actium (31) $i silit apoi a se sinucide. cu vointa, viata de cersetor ambulant. ANVERS (=ANTWERPEN), ors*, Belgia, port la ANTIVARI, orasIn Iugoslavia (Montenegro), Escaut; 304.000 loc.In timpul rash. mondial la Marea Adriatich; 2400 loc. fu ocupat de Germani (Oct. 1914). ANTOLOGION( = culegere debucliti alesereli- ANZI, pr. Corditieri. gioase):primul, romaneste$islavoneste,tip. APA. corn. r. jud. Satu-Mare, p1. Seini. 1705 laRirrinic de Antim Ivireanul, episcopul APADIA, corn. r. jud. Caras, pl. Recita. eparhiei Rlmnicului. APAFI MIRAI I (" 16241690), principe al Tran- ANTOMARCHI FRANCESCO r 1780118381, me- silvanici. 1661-1690. dic Italian, prof. de anatomie la Florenta; a APAFI MIHAI II (167611713), fiul lui Apafi I, Ingrijit pe Napoleon la Sf. Elena pink in ulti- principe at Transilvaniei Intre 1690-95. Austria mate momenta si a publicat un memoriu despre anexind Transilvania, el s'a stabilit la Viena, moartea acestuia. unde a trait restul zilelor sale. ANTONELLI ioAN(1827 t1888), luptator APAHIDA, corn. r. jud. Cluj, pl. Somas; st. c. roman In 1848-49, apoi profesor si preot unit f. linia Aiud Cluj. In Blaj si Fagaras, a luat parte la intemeierea APALINA corn. r. jud. Mures, pl. Reghin-de-Jos. Asociatiunii transilvane" (1861); a tradus din APASI,ramasiti din vechii locuitori ai Arne- Titu Liviu. ricei zisi Pieile-Boi; se ocupa cu vinhtoarea ANTONETI, c. r. jud. Teleorman pl. Alexan- si sunt foarte sireti in lupta. Francezii au dat dria; aci s'a dat lup ta Intre Mihaiu si Turd 1595. acest nume unor pungasi criminali dinParis ANTONIE CEL MARE ('251t365),sf. si de la ei s'a luat termenul si la nos. praznuit de bis. crest. ortodoxa si catolichla APATAU 0 corn. r. jud. Satu-Mare, pl. Satu- 17 Ianuarie. Nhscut In Egipt din parinti crestini Mare. ¶ ® corn. r. jud. Arad. pl. Ineu. ¶ O corn. cuviosi, mosteni, la virsta de 20 de ani, o mare r. jud. Bihor, pl. Satan*. avere. Auzind o predica in biserica,isi vindu APATAU, corn. r. jud. Somas, pl. Chiochis. tot ee avea, Imparti banii la shraci si se retrase APATA, corn. r. jud. Brasov, pl. Birsa-de-jos. lntr'o pustie. Aci fu persecutat de diavolIn APELE-VII, c.r. jud. Romanat,i, pl. Ocolu; toatefelurile,ispitindu-1 prin diferitechipuri lnfiintata. 1613. ce lua sauinfricosindu-1prin aratarea altor APELLES (sec. iv a. Chr.) vestit pictor grec, chipuri hidoase. AntoniaitInvinsesitraili- a trait la curtea lui Alexandru eel Mare. nistitIn singurAtate. Mai tlrziu,fu rugat sa APENINI, munti, strabatItaliaIntoath Intemeiezeminastirea Faium(Egipt).dupa lungimea ei; 1300 km. lung.; bogati In marmura; care urmara. altele, In canse adapostiaucute virfurile cele mai Inane: monte Corno (2914 m.), si mii de calugari. El a organizat viata monastica, m. Amaro (2795 m.), m. V ettore (2477) In Ap. supunind-o la regule de cea mai mare strictet.h centrali. si a incurajat schimnicia; a luat parte la lupte APIS, boul sacru pe care Egiptenii it adorau religioase, combatind, In special, pe Arieni. Cu ca expresiunea' divinitatii. toata activitatea desfasurata, a preterittrain] APOLD 0 corn. r. jud. Tlrnava-Mare, pl. Hen- izolat si In cea mai redush simplicitate. A murit dorf.¶ 0APOLDUL DE SUS. C. r. jud. Sibiu pl. Mer- in virsta de 105 ani, dupa ce devenise celebru In curea; st. c. T. linia Sibiu-Alba-Iulia;¶ 0APOLDUL toata crestinatatea. Corpul sau a Post strhmutat DE JOS. C. r. tot acolo. din Egipt n Constantinopol si mai tIrziu a ajuns APOLLODOR (405 a. Chr.), pietor grec. in Franta (Vienne, Dauphine) siInjurul lui APOLLODOR DIN DAMASO ( "60 t129), arhi- s'a intemeiat ordinul Sf. Antonia in1070. Su- tect roman, aconstruitforulluiTraian in ferintele sitentatiile lui au inspirat opere deRoma si podul paste Dunare, In dreptul ora- arta, dintre canmai cunoscute sunt: tabloulsului Turnu-Severin. de care s'a servit Traian lui J. Bosch In muzeul din Viena si a lui Tenier iha doua a sa expeditie la Louvre In Paris. contra Dacilor. ANTONIE, mitropolit al Moldovei pe la 1730. APOLLON, zeu grecsi retras In Rusia la 1740 (duph catalogul publ. de roman: atpoezici,artelor, C. Erbieeanu). Soarelui, oracolelor; fiul lui ANTONIE DIN POPE.5TI, down. Tarii-Roma- .Jupitersi al Latonei, (rate nesti 1669-1672. Arnie al Cantacuzinestilor, el cu Diana. Artistii antici si urmari pe toti adversarii acestora si unorale cei moderni au Infatisat in date pedepse grate; persecuta pe toti Grecii can diferite opere pe acest zeu: avusese pink atunci autoritateIn conducerea de ex.: Apollon zis de la Bel- trebilor publice; dar Intrigile de la Constantino- vedere, statue, muz. Vatica- pol Ii aduserli mazilia. nului; Ap. cu lebada status, ANTONIE ROSET, down. Moldovei Intre 1675- muz. dei Studi" din Nea- 1678. Grec de neam, dar stabilit mai de mult In pole; Ap. invingind Sarpele Moldova si avind rang boieresc, a avut o domnie Piton, picturh de fr.Eug. agitata, din pricina rhzboiului dintre Turd si Delacroix, muz. Louvre (Pa- Rusi, la care a trebuit sa participe si el In anii ris \ . Apollon de la 1677 si 1678. Mazilit, a trait in mare mizerie la APOR familia nobila din Be vedere. Constantinopol. Transilvania; dintre membrii ai Insetnnam pe: ANTONINI, nume datlasapteImparati 0 STEFAN, tezaurar alprincipatului, a staruit romani Incepind cu Nerva (Traian, Adrian, An-pentru unirea Romanilor cu biserica Romei. ® PE- tonin, M. Aureliu, Verus, Commodus). TRU ( *1676t1752), conte, judo suprem In tinutul ANTONINUS Pius ("861-161) imparat roman Trei Scaune, a saris o istoriea Transilvaniei. intre 138-161, vestit prin spiritul de dreptate 0 CAROL ("1815i-1885), magistrat superior. cu care a domnit. APQSTOL (= faptele siepistolele Apostolitar): ANTONIOS, episcopal,Durostorului,a primul tip. romdneVe este al Diaconului Coresi, luat parte la sinodul din 1638 care a osindit Brasov 1563; apoi: Bucuresti 1683, Buzau 1704 erezia lui Ciril LucariS. (slavo-rom.). (wir Part. 11101.) 1497 www.dacoromanica.ro APO-APOSTOLACHE, c.r.jud. Prahova, p1. ARABAGI 0 corn. r. jud. Caliacra, pl. Bazargic. Podgoria; infiintata 1462. c. r. jud. Durostor, pl. Beibunar. ARA APOSTOLESCU NICOLAE (`18761-1918), pro- ARABAGILAR, corn.r. jud. Durostor, pl. fesor roman A publicat articole asupra poeziei Sarslnlar. romanesti $i asupra cltorva scriitori, un manual de ARABI, loc. din Arabia, de origine semitia. istoria literaturii rornane (Bibl. Steaua) $i un stu- Dupti ce au Imbratisat noua religie a lui Mahomet, diu asupra influentei romantismului In poezia 51-au Intins puterea for $i In afar& de hotarele Ara- rornana; colaborator al lui Gr. Tocilescu la Re- biei, ocupind nordul Africei $i Spania $i formind vista pentru igtorie, arheologie .$1 filologie". mai multe califate. Ei au desvoltat o Insemnat& APPENZELL, oral Elvetia (cant. Appenzell); civilizatie originals: de la ei ne-au ramas cifrele 5100 loc. germani. Cantonul admis In conic-arabice, adoptate de toat& lumea; ei au creat deratie 1513. stillnta algebrei; au litsat opere de arta (arhitec- APPL PAUL (*1855), matematic franeez; prof. tura., sculptura, desen) de mare valoare; muzica de mecanicit rationata la Univ. din Paris, mem-for a Post vestita; povestirile for formeaza un bru al Academiei de $tiinte (1892); membru onorar tezaur din care au tras bogate isvoare literatu- al Apademiei Romane (1914); delegat al Fcantei rile europene (ow alfabetul In partea lllol. la ouv. arab). In Institutulde cooperatie intelectuala". ARABIA, penins. Asiei; 3.000.000km. p.; APPONYIALBERT cowl% (`1846), om politic 13.000.000 loc. Centrul mai mult pustiu, coastele ungur fiul lui George Apponyi. fertile, mai ales prov. Hedjaz 5i Yemen. Cap. APPONYI GEORGE CONTE( *1808t 1899), om Meca. Orme pr. Damasc, Beirut, lerusalim, Me- politic ungur, partizan al lui Deak. dina, Aden. APRODUL PURICE, corn. r. jud. Ismail, pl. ABACI, corn. rur. jud. Trei- Scaune. pl.Sf. Chilia-Noua. Gheorghe. APRODUL PURICE, poem al luiCostache Ne- ARAD, jud.InCrisana; cap.Arad; supr. gruzzi,Incare autoruldesvolta otraditie 6005 km. p.; 242.371 loc. (1923); are 10plasi, povestita de cronicarulI. Neculce; publ. 1837. 1 corn. urb. $i195 corn. rur. (1925); face parte APROZI, c. r. jud. Ilfov, p1. Budesti. din circumscriptia Curt.ii de Apel APSERON, peninsulaInMareaCaspica. din Timisoara; are 19 scoale pri- APULEdUS LUCIUS (sec. li. p. Chr.),filozof mare urbane $i 227 rurale; are 38 latin, lasa multe opere, din cars mai cunoscute cooperative de productie $i con- Metuarul de our, un fel de roman satiric. Din sum $i 11 coop. pentru exploa- aceasta s'a tradus Amor $i Psyche, basm mi- tare de paduri (1928). Din punct tologic, de G. Popa Lisseanu (1924). de vedere religios, locuitoriiin APULENSIS (Dacia), Impartire a provinciei de eparhia ortodox& din Arad, de romane corespunzind cu Transilvania. vicariatul ortodox sirb din Timi- APULUM, cetate roman& In Dacia, cam unde soars, de episcopia, greco-catolica este Alba-lulia de astazi. Marca jud. Arad.din Oradea, de episcopia greco- AQUILEIA, ora$, Italia antics, pe Adriatica cat Mica din Lugoj, de episcopia (Istria), fundata 181a. Chr. distrusa de Atila romano-catolica din Timisoara,de superinten- (452). Azi are 2000 loc.; s'au dat marl lupte In denta luterana din Arad $i de episcopia reformat& timpul ra7boiului mondial. din Oradea. AQUINO, oras Italia (prov. Caserta), patria ARAD, oral cap. jud. Arad,asezat pe malul Sf. Toma zis din Aquino. drept al Muresului; 62.490 loc. (1920); st. c.f. pe AQUITANIA, tinut in vechea Gallia, (udat mai multe spre Curtici, spre Jimbolia, spre de fl. Garonne) apoi provincie a imp. roman, Oradea, spre Brad, spre Otlaca, spre Pecica; ocol form& un ducat sec. vu, apoi regat (de la 778), silvic; sein tlrguri In Martie, April, lulie, Oc- parte din ea iarasi ducat (de la 845) $i, dups tombrie, Noembrie. Aci este resedinta episcopiei multe peripetii, deveniprovincie aFrantei. ortodoxe a Aradului $i a superintendentei lute- ARAB TABIA, fostafortareataturceasca rane; are 5 biserici ortodoxe romanesti, 1 orto- aproape de Silistra. Dupa tractatul de la Berlin dox5. sitrbeasca, 3 bis. unite, 1 catolica, 1 lute- au staptnit-o Bulgarii; In 1882, dupii numeroaseran& $i 1 reformats; areo Academie teologic& $i aprinse discutii, s'a luat de Romani. Ortodoxa, un liceu de bAiet.i numit Moise Ni_

\ . . JP r i 1 .. (1- i \PL. CHISINEU 1 /y00 Z. Chisineu Cris. I Socorior ...... --'1 CO \° &ciao ) PL INEU . 41./ 1 6 I ,zr ge" 1- --. ovwyd, neu oPezna.;\ __...... ,.k4'4 1- 1PL. SF. NA,).' Sebisl'-- L ('''. Istcurio 'Ana, EBIS 1 ...i." aSpineni PL' 'PL A AGIU///- /-oirla 1 PL. SPINENI Halmagiu i PL. PECI A PLSIRIA Bovine I AD Noce Q. b oar p radu 'No -9 0 Radn P _ILA 1,.) N A 4 PLIARAD i / s N.S.4.4 ,l,/ \---...___ 1 NZ Je TIMIS TORONTAL -'--- "`----k S J°. SEVERIN '` Harta jud. Arad.

1498 www.dacoromanica.ro coara", Infiintat In 1754 si romanizat In 1919, un siu, primul Imparat al Orientului, dupa Imphr- liceu de fete, Infiintat In 1907 ca scoala maghiara, Urea imperiului roman (395). ARA- o scoala secundark de bhicti Iosif Vulcan", In- ARCAN, virf de munte jud. Gorj. ARG Mutat& In 1919, doua scoale secnndare de baieti ARCANI, corn. r. jud. Gorj, p1. Vulcan. cu limba de predare maghiara, una de fete cu ARCASII,societatidesustineresipropa- ambele linibi, alta de baleti cu limba de predare ganda nationala, Intemeiate de Ron:Anil din Bu- germana. Oras vechiu, se pomeneste In. acte din covina, in timpul stapinirii austriace. cu stop sec. xu. de a Intretinea spiritul national (membrii purtau ARAD, episcopie ortodoxaInfiintata In1705, costum national) si de a opune n rezistenta pro- formata din episcopia Ienopolei si a Orazii-mari pagandei ucrainiene. pe care autoritgile aus- dupa unirea mitropolitului din Alba Iu lia cu triace o sprijineau. Roma. A fost episcopie sirbeasca; iar de la 1829 ARCESILAOS (*ca. 318 tca. 239 a. Chr.), filoz. a devenit romdneasca, subordonata ins& Mitro- grec, reprezinta o forma a scepticismultti, contrar poliei sirbesti din Corlovat, si de la 1863 Mitro-lui Zenon care admitea ca unele reprezentari polieiromanesti (atunciinfiintata.)din Sibiu. pot fi certitudini. Lista episcopilor: Nistor loanovici (1829), Ghe- ARCESTI, corn. r. jud. Romanati, pl. Oltu-de- rasim Rat (1830), Procopie Ivacicovici (1853), sus, 1704 loc.; st. c. f. Miron Romanul (1873 ,loan Me(ianu (1875), ARCHIA, corn. r. jud. Hunedoara, pl. Simeria. losif Goldin (1899) loan Pap (1902), Grigorie ARCHID, corn. r. jud. Salaj, pl. Bocsa. Contsa (1925), actualul ep. Are 343 parohiiIn ARCHILOCH (sec. vii a.Chr.), vestit satiric jud.Arad, Timis-Torontal,Caras-Severinsi rautacios grec, despre care zice Horatiu ca a in- Hunedoara. ventat versul iambic. ARADA, c. r. jud. Turda, pl. CImpeni. ARCHEVIEDE(*2871.212a.Chr.), ilustru ARAGQ DOMINIQUE FRANCOIS('1786t1853), geometru grec; autorul principiului care-i poarth fizieiansiastron. fr., profesor, membru al In- numele (,.un corp cufundat intr'un fluid pierde stitutului;lupta cu un devotament rar pentruo parte din greutatea sa egala cu greutatea vo- *Uinta.;duph. 1830 se amesteca in politica, de- lumului de fluid deslocuit"). A trait in Siracuza venindmembru al guvern. provizoriu din 1848;-si a murit In timpul luptelor date de Romani ca orbind In ultimii ani ai vietii, con- sa cucereasca aceasta tara. Se zice ca gratie tinua sa lucreze si sa publice. iscusintei luisidescoperirilor sale $tiintilice a ARAGONIA, tinut al Spaniei, tinut trei ani in Inc [iotaromana. De la el a oral pr. Saragossa. Fu In ev. me- ramas vorba ,.evrica!" (gree. = am aflat), care din regat indep. In 1478 murind se citeazacInd cineva a gash solutiunea unei JoanII, las&tronulfiului sau mari si grele probleme. Ferdinand Catolicul, care, ca sot ,ARCHI§, corn. r. jud. Bihor. p1. Beliu. al Isabelei, era rege peste Cas- ARCHITA, corn.r.jud. Tirnava-Mare, pl. tilia ,si Leon. Astfel aceste state Danes; st. c. f. titre Feldioara si Sighisoara. se unira siformaraounitate ARCHIVAoarArhiva. cuprinzlnd toata Spania crestinii. ARCIZ, corn. r., jud. Cetatea-Alba, resed.plash ARAL, MAREA DE, in Turkestan Arago. Cogilnic. st. c. f., 2464 loc. Infiintata ca.1816. (Asia); supr. 67.000 km. p. ARCIZUL-NOU, corn. r. jud. Cetatea-Alba. ARANEAG, corn. r. jud. Arad, pl.Spineni, p1. Cogilnic; 783 loc. pomenita In 1608. ARCOLE, oral, Italia, pe un afl. al Adigelui; aci AFtANY 10AN('18171-1882),eel mai mare victoria lui Napoleon contra Austriacilor (1796). poet epic al Ungariei. ARCUDA,satdincorn.Popesti-Bicupl. ARARAT, munte Armenia; 5211 m.trait.; Sabarul jud. Ilfov. Aci slut basine mari Incari dupa Biblie, aci se opri corabia lui Noe. se limpezeste apa Dirnbovitei ce se introduce In ARATMAGEA, corn. r. jud. Durostor, pl. Bei- Bucuresti. bunar. ARCVS, corn. rur. jud. Trei-Scaunepl.Sf. ARANIES, c.r. jud. Hunedoara, pl. Hunedoara. Gheorghe ARBANAS = ARNAUT our Albanez. ARDAN, corn. r jud. Nasatid, pl. Sieu. ARBELA, oral, Asia mica; aci Alex. eel Mare ARDEAL or- Transilvania. Invinse pe Dariu (331 a. Chr.Y ARDED, corn. r. jud. Satu-Mare, resed. plasii ARBORE 0 corn. r. jud. Suceava, pl. Arbore. Arded. If0c. r. jud. Doroholu, pl. Centru. ARDEOANI, corn. r. jud. Bacau, pl Tazlau- ARBORE LUCA (t1523), batman pe timpul Stirat: gradini de zarzavat. luiStefanita Voda (1517-1527)situtorIn ARDEOVA, corn. r. jud. Cluj, pl. Huedin. timpul minorit &tii acestuia. El a incheiat un AREFU, corn. r. jud. Hunedoara. pl. Geoagiu. tractat de alianta. cu Polonia (1518), dar Dorn- ARDUSAT, corn. r. jud. Satu-Mare. pl. Hi- nitorul II osindi la moarte far& judecata. Arbore deaga. e un personagiu principal in drama lui Dela- ARDUZEL, corn. r. jud. Salaj, pl. Cehul-Silva- vranceaViforul". niei. ARBORE ZABIFIR C. (*1848), Roman basara- AREFU, corn. r. jud. Arges, pl. Arges pe rIul bean, a participat ca student, la misoari revolu- Arges. In apropiere, ruinele cetatii lui Viad Tepee. tionare In Rusia, a fost Intemnitat; apoi a trait ARES, numele grec al zeului Marte (oar *west ouv.). In Elvetia, publicind diferite scrieri; in 1877 s'a ARETINO PIETRO (*1492t 1552), poet satiric stabilit In Romania ca ziarist (Romanul" Tele- Ration. graful"), mai tirziu functionar la Arhivele Statului ARGEL, corn. r. jud. CImpulting, pl. Moldo- si la Primaria din Bucuresti. Op. pr.: Temnita vitei. siexit,1894; Inexit,1896; Rasarabiain ARGENTINA, republica: supr. 2.987.000 km. sec. xix, 1899, premiata de Academia Romana; p.; 10.800.000 loc. Oeup& toat& partea de S.E Gramatica limbii ruse, 1902; Dicjionarul geo-a Americii de S. Sc margineste la N. cu Bolivia, gralicatBasarabiei,1904, premiat deSoc. la E. cu Paraguay, Brasilia si Uruguay, la V. Cu' degeografie; Dic(ionar bulgaro-roman,1909; Chili. Munfi: Cordilierii. eari o despart de Chili. Ucraina si Romania, 1916. Ape: La Plata cu afl. Paraguay, Parana, Uruguay; ARCADIA, regiune In vechia Grecie, socotita Rio Colorado, Rio Negro. Clima e variabila, dar de poeti ca Cara oamenilor fericiti,traind ca sanatoasa.Secultiva:grlu, porumb,tutun, pastori. De acolo dictonul latin Et in Arcadidbumbac, cafea, cacao, fructe, cinepa, orez; se ego, pe care -1 gasim ca epigraf la un tablou al crest oi, cai, boi; se gaseste si petrol. Capitala: lui Poussin si la un capitol din Pseudocynege- Buenos-Aires (1.700.000 loc.). ticos a lui Al Odobescu. ARGE§, rlu, afl. al Dunarii pe stinga; isvo- ARCADIU ('ca. 376t408),fiullui Teodo- raste din muntele Negoiul, jud. Arges; lung. 300 1499 www.dacoromanica.ro ARG-km.; uda jud. Arge$, Vlasca, Musrel, Dimbovita, ARHANGHELUL,fosta man. jud. Vllcea Ilfov; trece prin. Curtea de Arge$ prin multe corn.Vlade$tiintern.dePaharniculStoica A R 1c. r ;se versa In Dunare la V. de Oltenita, In PirlianuIn 1721. rata Turtucaei; afl. pe dreapta: Neajlov, Glava- ARHIPELAG = Marea-Egee. cioc, unite la Calugareni; pe stinga: Valsanul, ARHWD, c.r. jud. Mures, p1. Teaca. RhilDoamnei. Dimbovita, Calnistea. ARH[V PENTRII FILOLOGIE $1 IBTORIE,revista ARGES, PP" Curtea de Arges. redactat4 de T. Cipariu, Blaj 1867-4871. ARGES, jud. In Muntenia; cap. Pitesti; supr. ARHIVA ISTORIC4 A ROMAKCEI,publicaile pe- 4.216 km. p.; 254.889 loc; are riodic&dedocurnente privitoare la istoria Ro- 10 pla$i, 2 corn. urb.$i175 c. manilor. Bucure$ti 1864-1865 $11867. Sub re- r.; 12 parohii urbane, 174 pa- dactia lui B. P. Hasdeu. rohii rurale; 346 biserici, 6 ma ARHIVA PENTRII $TIDITA $1 REFQRMA SOGIALA, nastiri; tine de eparhia episco- organul Institutului Social roman, fondat In 1929, piei Argesului, a care! resedinta apare Yn Bucure$ti sub directia lui D. Gusti. esteIn Curtea de Arges; face ARHIVA ROMANEASOA,revista redactata de M. parte din circumscriptia Curtii Kogalniceanu Iasi 1840-1841 $i 1845. A aparut de apel din Bucuresti: are 391 $1 editia 2-a In 1860-1862. scoale primare. are 70 de coope- ARHIVA SOCIETATII$TIINTIFICE$1 LITERARE DIN rative de productie si consumMarca jud. Arge§. IASI, revista literara $istiintifica.Interneiata. cu un capital de 4.399.000 lei28 coop. pentru in1889In 1a$1. PrimiianiTaradirector. exploatare de paduri cu un cap. d. 2.167.000 lei,2 ob5tii dearendare, 12 band pop. U ,F,AeGiAiRAS cu un capitalde 23.992.000 SIBIU\ lei .tuo ) (1925). Numele vine de 9 la riul Arge$. Iniegolu ARGES(Episcopia de)lute- meiata In 1793; are resedint.a. In coin. Curtea-de-Arges. De ea tin judetele Arges $i Olt. Ala.- turat este un seminariu preotesc fondat In 1839. Lista epis- OLT L copilor:losif (1793)Ilarion sUS 1 (1820), Grigorie (1823), Ilarion , c a doua oara. (1828), SamuilSi- nadon,loctiitor (1845), CH- L., ment Gdiseanu (1850), Neuf it Scriban loctiitor (1862), Ghe- ci 2/en.1 nadie I (1865), Neo fit Scriban 'IS (1868), losif Naniescu (1873), PL Ghenadie II Petrescu (1876), ceDari Gherasim Timnq (1893), Calist ancuGL`' 0 1 lalorni(eanu (1912), Teofil Mi- TOPOLOG C APGE

hdilescu (1918), Visarion Puiu °Iele/e.ron, 1 (1921), Nichita Duma (1923). 1 4 ARGETOAIA,c.r. jud. I Dolj.p1.Filiasi. \Agana ARGETOIANU ioN (*1840 a 11928), general. A studiat la ,1 Metz, a fost ofiter de geniu; In razboiul pentru independents 0/ a fostset'de stat major al ClICS/ raganl generalului / 0. Cerchez $1a luat PL. DAN!CEJ I) U DA parte la luptele din jurul Plev- Pl. nei; In 1888 (Hind colonel) a .-4..Castest, &Amin Gayan ocupat functiunea de secretar P1TEST I general al Ministerului de raz- t__ 4dACO / boiusiin 1890 i s'a dat con- n - c:, dbeerea lucrarilor pentru for- \ t /7. tificareaBucure$tilor; general - 4 In 1894, inspector al geniului 4./ ; co (1895), ministru de razboiu. A 14 \ ICostesti) 0 murit la Viena. , Teiul O ' -..-...' P I. Aguhut,$1 ELENA,poems de \0 i -Tn. Ion Barac, publ. Sibiu 1801; 4 C) ;c0T.E.y. PL \' ar fio puyestire alegorica a 0 QAMBOVN IC euceririi Ardealului de Traian. I stolnici \ ARGONAUT', eroi din mi- ' PL ' \ tologia greats. Vre-o 50 de eroi TELEORMAfJ ; -- plecark pe nava Argot sit caute 4 .. c, lina de our In Colchida. N... , .,..,:. 1 , ,--v ARGONNE, o regiuneIn ..- -1 ,,t Franta, unde s'au dat numeroase lupte vestite In timpul JUD. TELEORMAN& p,' rasboiului mondial, mai ales In vara si toamna anului 1918. ARGUS personaj mitol. grec., liana jud. Arge§. avea 100 de ochi, din cari 50 stau totdeauna Apoi: 1894 A. D. Xenopol; 1906 I. Bdrbuiescu; cleschisi. Azi e simbolul supravegherii neobosite 1906 A. D. Xenopol. Apare $i azi sub directia 9ipecare nimic n'o Insealgt. I. Barbulescu. ARFIANGELSH, oral, Rucia, la Mama Alba; 4111 sau ARI NI (sorts $1 Aryeni), numele ga- 32.000 loc. neric al populatiilor albe din Europa $i din Asia'. 1500 www.dacoromanica.ro se mai numesc si lndo-Europeni: Indieni, Ira- fluid student, la eteria grecensca in 1821 In Bu- nieni, Greci, Italioti, CelliGermani, Slavi. curWA ;a lost colaborator lui A R I- ARIADNE.pers.mitol. grec. Era filenlui Mi- Heliade pentru lntemeierea tea- ARM nos regele Cretei; a ajutat, prin- trului romaneseinBucure$ti tr'un ghem de ate. pe Tezeu ski (1835), juclnd roluri in uncle iasa din Lahirint dupe ce omorise piese: a participat in revolutta pe Minotaur. din 1848 $i a fost exilat; a fost ARIANI, eretici, partizani al profes,r de limba greceasca sj lui ARIL Acesta comba- Irancezttla ColegiulSf. Sava teaunitateatreimii$i din Bucure$ti. Aristin a tradus nega natura divine a lui pentru prima oars In romaneste Isus. Arianismal afost primele cinturi din lliadalui osindit de conciliul de la Omer(1837 $io parte din Niceea (325). Azi se ga- Viefile paralete" ale lui Plu- ses° arieniin Italia, El- tarch (1857 ;din italieneste aC. Aristia. (Dupe vgia,Olanda. In Ungaria tradus ,.Sai.t" de Alfieri (18361. un desen de Dupre nordica $i In Transilvania Alte scrieri: Gramatica jranceza din 18241. shit comunitali de arieni. Ariadne. 1835), Prin(Ll roman, poeHi epice la suirea pe Primul for episcop a lost David Ferenz (1566). tron a lui Rihescu (tip. 1843). Au fost recunoscuti oficial in1600.In Ungaria ARISTIDE (*ea. 549 t ca. 468 a. Chr.), om poli- au 9 protopopiate, 110 biserici principale si 50 tic grec, supranumit eel drept. Repurta, ca gene- filiale. In Transilvania sediul este la Cluj, unde ral, victoria la Marathon. dar prin intrigile lui au episcopie $i un consiliu sinodal, au seminariu Temistricle, fuexilat prin ostracism. Rechemat $i liceu; an si o revista specials. mai tirziti, se Impaca cu rivalul situsi-sisluji pa - ARICESCU CONSTANTIN D. (1823 t1886) pu- tria cu acelasi devotament, luptlnd la Salamina blicist roman. Op. pr. Istoria rerolu(iei din 1821. contra lui Xerxes, conducind finantele Atenei, ARICESTI-RACHTIVANI, coin. r. jud. Pra- $. a. Numele lui ramase cu simbol al Integritatii hovapl. Filipe,ti; 1411 loc.; Infiintat 1760. vigil politice sial patriotisrnului. ARIES, rlu afl. al Muresului. ARISTIP(sec. iv a.Chr.), filozof grec, a ARIESENI, c. r. jud. Turda, pl. Cimpeni. formulat teoria (zisa hedonisticd) ca scopul vietii ARIESUL-DE-CiMP ® corn. r. jud. Salu- este placerea $i ce fiecare e judecatorulplacerii Mare. pl. Hideaga. i ® ARIEWL-DE-PADURE, c. r. sale Si deci al moralitatii; cerea Insa o Malta jud. Satu-Mare, pl. Hideaga. culture intelectuala pe care s'arfiIntemeiat ARINI ® corn. r. jud. Stilaj, pl. Cehul- Silvaniei. aprecierea fiecaruia. (T. ® corn. r. jud. Trei-Scaune, p1. Ozun. ARISTOFAN (sec. V a.Chr.), poet grec, ARINOASA, deal jud. Baciiu. autorul multor comedii sense cu Mutate si atacind ARIQN CONSTANTIN C.( *1855 ;1923), advocat ctiiar pe Socrate. Op. print.: Norii, Viespite; sipolitic rom. Doctor In drept de la Paris, a fost Broa$tele. In rom. s'au tradus: Lisistrata, de P. deputat, ministru de instructie, de domenii $i Musoiu 1916; Norii, de Biletchi, 1923, Pasarile de externe (in guvernul Marghiloman, care a In- de Bezdechi 1926. cheiat pacea cu Gerrnanii In 1918), profesor de ARISTOTEL (*384;322 a. drept comercial la facultatea de drept din Bucu- Chr.), filozof grec, elev al lui re$ti (1913); a publicat citeva studii juridicesi Platon, Int emeietorulscoalei conferintc (Statul antic $i statul modern, 1884; zise peripatetice; cutreera multe Despre prejudi(ii, 1886); a lost membru activ °rase din Grecia; fu precepto- al Ateneului Roman din Bucuresti si membru rul luiAlexandrueelMare, onorar al Academiei Romane (1923). metoda lui de InvalamInt s'a ARION ERACLE ( *1838t 1903), general rom. Elev numit acroamatica. Pr. op. Is al scoaiei militare din Bucure$ti, sublocotenent toria animalelor, Retorica, Po- 1857, major 1868, colonel 1875. A luat parte litica, Eliza. E personificarea la razboiul independentei, s'a distins ca coman- spiritului stiintific $i filozofic. dant alartileriei corpuluiII de armata. Ge- ARIUSD, corn. r. jud. Trei- neral de brigada 1883, gen. de divizie1892. Scaune, pl. Ozun. A ristotel. ARIONESTI corn. r. jud. So- ARKANSAS, rlu In Ame- roca, pl. Otaci; 3225 loc.; exista rica de Nord, se varsa In Misisipi; lung. 3470 In sec. xvii; ttrg saptam. de vita. km. ARIOSTO LUDOVICO (1474 ARLBERG, munte InTirol,strabatut de +1533) poetitalautorul unei un tunel lung de 10.270 m. vestite epopeiOrlando furioso. ARMADIA, c. r. jud. Severin, pl. Sacul (Timis). Din aceastaa tradus un frag- ARMAN, corn. r. jud. Caliacra, pl. Sf. Dumitru. ment Heliade Radulescu (In Curs .( ARMA.*NI, C) c. r. jud. Vaslui,pl.Stefan- de poezie general& vol. in fast. eel-Mare.11.10c. r. jud. Clue, pl. Slnmartin. ARMASESTI ® com, r. jud. Ialomita, pl. Ur- ARIOVIST, capetenia Sue- ziceni; 1965 loc. Infiintata. 1868, are o scoala de vilor, popor dinGalia veche; Ariosto. agriculture $i nieserii Intemeiata In 1888 cu fon- s'a luptat cu Cezar (58 a. Chr.). durile lasate de Iordache Zossima. E $i un spital ARISOAIA, munte, jud. Putna. tinut din acelasi fond. St. c.f. linia Ploesti Slo- ARISTAGORA (t497a.Chr.),tirandin bozia ¶ ® corn. r. jud. VlIcea, pl. Cerna. Milet, ceru ajutor Atenieni]or contra lui Darius Al:MA*04.1A, corn. r. jud. Vaslui, pl. Racova; §1 astfel pricinui Inceperea rdzboaielor medice. 1902 loc.; Infiintata. 1864 ARISTARCH (*ca.108 tea. 36a.Chr.), ARMBRUSTER MATHIAS (t1542) om politic vestit gramatic grec dinscoala alexandrinti; al Sasilor din Transilvania: primer al Sibiului. a ramas ca tip alcriticuluisever, darjudi- ARMENI, cora. r. jud. Sibiu, pl. Ocna-Sibiului. dos. ARMENIA, regiune In Asia Intre M. Neagra ARISTARCHI-BEY NICOLAE, agent al dom- si M. Caspica la S. muntilor Caucazsiajungind nilor Munteniei, 1837, la Constantinopol, numit de pin& la Tigru si Eufrat; hotarele au variat In Alexandru Ghica $i pastrat pine in timpul lui B cursul timpului dupe Imprejurarile politica. Se deo- *tirbeiu. Purta titlul de bascapuchehaia al M.sebeste de obiceiu: A. mare, partea de E. de la Sale" ai ca rang boieresc: mare logofat al Bisericii Eufrat la M. Caspica, si A. mica, partea de V. Rasaritului". In vremurile vechi A. fu supusii. Asirienilorsi ARISTIA CONSTANTIN (1800 t1880), grec de Per$11or; chip& moartea lui Alex. eel Mare, ctizu origine, probabil nascut in Romania. A participat,sub Seleucizi, apoi sub Parti, canintemeiarti 1501 www.dacoromanica.ro ARM-reqawl Armenia (ca. 105 a. Cnr.), devenit mai grec,Inserviciul Imparatilor romani (Adrian- tirziu vasal Romei. Supus de Per*i, cari combateau AntoninPiu); op. pr. Anabasis (despre Alex. eel ASAcrestinismul adoptat de Armeni, regatul suferi Mare). invaziunea araba; apoi se desfiinta, cazind sub ARSACHE, corn. r. jud. Vla$ca, reed. plasii Mongoli(secxin),subTurci(sec. xvi)$i Dunarea, infiintata 1712. Insec.xvii Incepu a fi impartitIntre Persia, ARSACHI APOSTOL(*1789t1869), medic '$i Rusia $1 Turia. In vremea Cruciadelor, a mai oiti politic roman.Originar din Albania (poate vietatit cltva timp(pinsinsec. xiv) un stat Roman maced.) $i-a luat doctoratul In Halle (1812) armean In Asia mica. Dupe razboiul mondial pu- $i in 1820 a fost numit medic la spitalul Pantelimon; terile aliate au volt sa face din toate provinciilealAturi cu profesiunea sa, s'a ocupat de politica: armene un Stat independent, dar n'au reu$it. secretar al Domnitorului Grigorie. Ghica (1827), Locuitorii din teritoriile supuse Turcieiin mare secretar at Statului(1836),ajunge, sub noul parte $i-au parasit Cara. Cei supusi Rusiei au regim politic, deputat si in 1861 ministru; fAcu format o republics In uniunea sovietica, cu oparte apoi din primul minister comun al Romania' supr. de 34.500 km. p. *i 871.000 loc. Cap. Eriwan. (22 lanuarie 1862) prezidat de B. Catargiu, far, In tarile romane$ti s'au a$ezat din vechi timpuri dupA uciderea acestuia (8 Iunie 1862), tub. pre- colonii de Armeni, cari au trait In bune relatiizidentia consiliului, dar demisionA la 24 Iunie. cu locuitorii bastina$i $i multi s'au romanizat de- De atunci n'a mai avut rol politic. finitiv. 0 grupa importanta care1sipastreaza ARSONVAL ARsENE D'(*1851),medic datinele $i oarecare fizionomie particulars se ga- francez, prof. in College de France, membru al sesta In Gherla. Si in Bucuresti e o frumoasti bi- Academiei franceze;a inventat nista galvano- seric,11. In cartierul care are o strada numita Arme- metre si un telefon magneto-electric; a facut cer- neasca"(ow-Partea 111. allabettil la vorba: armenese). vetariasupraelasticitatiipulmonare,asupra ARMENT§, corn. r. jud. Severin, pl. Teregova. curentelor de !nana frecventa, etc. ARMIDA, eroina din epopeea Gerusatemme libe- ARSURILE, corn. rur. jud. Dimbovita, plasa rata (Ierusalimul liberat) alui Torquato Tasso. Garsti. ARMAN, numeea-5idau Romanii macedoneni; ARTA, ora$ in Grecia, linga golful de Arta, la cuv Int format din a-R(o)man;P.-Macedo-Romani. marea lonica. Legenda podului peste riul Arta ARMSTRONG WILLIAM GEORGE (1810t1900)) se aseamana culegenda mAnAstirii Argesului, inginer englez, a inventat un tun $i o marinaeste una din baladele poporane ale Aromanilor. hidraulicil en care se ridica greutati in porturi, $. a. ARTANU, corn. r. jud. Gorj, pl. Jiu. ARMUTLT, corn. r. jud. Caliacra, reed. pla$ii ARTAXERXES, nurnele mai multor regi ai Peri$. Persiei dinainte de Christos-. ARNAULD eEL MARE ( *1612t1694), teolog*i ARTARI, corn. r.jud. Ialomita, pl. Lehliu. filoz. franez, unul din jansenisti, a colaborat la ARTEMIDOROS din Efes (sec.1. a. Chr.), Logica de la Port-Royal (1662). geograf, scrise o descriere a pamIntului (Periplu). ARNAT,TT- CUIVS, corn.r. jud. Caliacra.pl. ARTEMIE, sf.martir(t362)praznuit de Bazargie. his.crest. ortodoxA la 20 Octombrie. A trait ARNDT ERNST C'176911860', poet german, a pe vremea tmpAratului Constantiu (337-361, scris cintece patriot ice mai ales contra Francezilor. care 1-a numit guvernator al Egiptului; dar sus- ARNETH IOSIrr(*17911-1863 ,istoriografsi tinind pe crestini $i, acuzat fiind de pagini ea numismat austriac. Principala lucrare: Synopsis le-a darims t template. ImpAratul Iulian 1-a chemat nuininorum antiquorum (1837-1842). In Antiohia $i 1-a osindit la moarte. 4RNO, fluviu, Italia, se varsa In Mediterana; ARTEMIS, zeita din mitologia greacA; co- udaFlorenta $i Pisa; lung 250 km. respunde cu Diana la Romani. (p.- aeest env.). ARNOTA, manastire pe un munte tinfata ARTEMON CUVIOSUL, praznuit debise- man. Bistrita jud. Vilcea; Intemeiata de Mateiu rica crestinA. ortodox. la 24 Martie. Convertit de Basarab (1640), rare este inmormintat aci; inApostolul Pavel, a devenit In Seleucia un mare biserica se aft& $i portretul intrmeietorului. propagator al crestinismului $i a murit In adinci AROMANI MACEDO-ROMANI. batrinete. ARON zis TIRANUL (t1597), Domn al Moldovei ARTHUR (sec. vi p.Chr.),regelegendar 1591-1592, 1592-1595. Sus tinut de Mihaiu Vitea- din Galia, ale carui fapte au lost povestite de zul, a fost detronat de Sigismund Bathori $i inchis. poemele poporane franceze $i germane (Ciclul Me- ARONEANUL, corn. r. jud. Iasi,pl. Copou ; sei ?Mande . aci e mAnAstirea Aroneanu zidita de Aron Voda ARTHUR CHESTER ALLAN ( 1830 1-1886), pre- In 1594. $edinte al Statclor -Unite 1881-85. ARPAD, primul rege al Ungurilor 889-907, ARTZIBA§EW MIHAIL PETROVICI ("18781-1927), ales pe cind se aflau In Ateluz5pe care II con- romancier rus.Din operate lui s'autradus In siders ca Intemeietor al statului for. romane$teRdsbundlorul, de A. Nour, 1927; Pro- ARPA§UL-DE-JOS, corn.r. jud. Fagara$,curorul de L. Clemente,f.a.; Sanin, de L. rased. plasii Arpasul, ocol silvic. Hancu, f. a. ARPA§UL-DE-SUS, c,r. jud. Fagara*, pl. ARUNCATA, corn. r. jud. Cluj, pl. Mociu. Arpasul. ARUN AL RAID HARuN. ARRAS, ora$, Franta (Pas de Calais); 24.000 ARVA, rluin Ungaria, afluent al r. Vaag. loc. Aci Tura lupte ale Francezilor contra Spa- ARVATENI, c. r. jud. Odorheiu, pl. Tirnava- niolilor cari stapiniau tinutul(1600,1654); s'au de-jos. Incheiat tratate (1482 Ludov. xi $i Maxim. de ARVINTE, personagiu din povestilepoporului: Austria); In timpul razb. mondial orawl fu ruinat tipulsgIrcituluicomic. 11gasim in fabula lui de artileria germane, Ora Insa a fi ocupat. Donici ,.Anteriul lui Arvinte" $i In comedia lui ARREBOE ANDERS (1587t1637), poet danez; Alecsandri Arvinte$i Pepelea". episcop ; a tradus Psalm!! lui David. ASACHI GHEORGHE (17881-1869), prof.ro- ARFtHENIUS SVANTE (1859t 1927), fizic. sue- man $i organizator de *coale In Moldova, scriitor dez, prof. la Upsala, la Stockholm (1891), unde fu slIntemeietor al presei moldovene*ti (Albina rector al universitatii; a fost premiat cu premiulromdneascd" 1829), intemeietor al scoalei de in- Nobel, membru onorar al Academiei Romanegineri hotarnici din Iasi (1813), agent diplomatic (1913); autor al teoriei disociafiunii electrolitice la Viena al Domnitorului lonita Sandu Sturdza 5i al unei teorii prin care se poate explica meca- (1822 ; secretar al comisiunii pentru redactarea nismul evolutiei astrelor. Regularnentului organic; Intemeetor al Con- ARRIA, sotialuiPaetus,luptatorpolitic servatorului filarmonic" din Iasi (1839)$i !nee- roman, In vremea Imparatului Claudiu, vestitA patorul teatrului (1817); lucra pentru Intemeierea prin eroismul sau. AcademieiNlihailene (1835) $i pentru desvoltarea ARRIANOS FLAVIUS (sec.II p. Chr.), istoric Invatamintului,fiind In timp de 40 de ani director 1502 www.dacoromanica.ro PLAN$A XVII ASIA

Aso 0.0 4r4".° I.NOuaSiberie z O 90 c,

vcc\vz, L IN G 00 oa

0 Bc7rfidlii

uNGP-iki-k9

1,1 _ 0) fKagea craskefil o 1.1f3CliE TAIbb. prto o I N E Z. tit . ?Y a N kall Nag. .0 4. angal 0 singand Kasen ...I. 011:'-0,-: Er..gT 0 Lahti c,\C; 4"411If La ssa , ct, DeThi0 o ,f--0/pci Sc 0 61lc/. eraa7a' 1. ;,r i Ca t _ ..., Benars A/ahaba .e HongKong ---..,--___,*par,0 dada --", Mandl F Ca lc u ta re -r" Hainan / 460/716ai I A, (---, o 6 ../.4 ° Maidere IS°C0t1- 4-N Hue . 0 Rajgan''' 7 6 10.1- Goa Wa 0 'A r-, cy. 50 Caiica :. 0 o a

1.1 rVl 0 4 ngBPur

E A Nu Pay. °1.° INDIAN 0 0 0 oz, // ,a,tav la f \ oceLs pa < ow 19 acPe4estim°111.F.e. 1 '''' t°r

90 7T7?7zE 5ut'a

Dictionar enriclopedic ilus trat. www.dacoromanica.ro al scoalelor din Moldova. Pe lingaacestea, el Omar! de E. al Siberiei: m. lablonoi intro Siberia are $i o mare activitate literara; $i China, Khangai in China, Altai $i Tian-$an,ASA- din nenorocire, spiritul lui n'a lustr /< cari limiteazh oareeum podisul zis Hanhai; IntreAS1 destul de suplu pentru a Intelege , China$iIndia.Caracorum,5iIlimalaia,eel transforin&rile politico,sociale$i(4 4 mai inalti munti din lame (vIrful Everest are literare ce se produceau sub ocbii/6.,81.477 8840 m. ;Soleiman$iHindu-cut; (7750 m. , sai: pa unele nu le-a incurajat, pe cariinchid podisul Pamir; pe malurileMarii altele le-a stInjenit. Caspice sint muntii Mburz (5600 in.$i apui ASANI SPIRIDON, medic Si pro-/ m. Caucaz, cari despart aci Europa de Asia ; fesor grec, la$i1804, chemat de / m. Armeniei cu virful Ararbt (5800 m.); Liban Domnitorul Al. Calimah. $i Anti Liban In Stria. ASANTI, familia de Romani Fluvii:Tobol,lenisei, Catanga,Olenek, Lena, din PeninsulaBalcanica,cari, Gheorghe lndighirca $i Colima se varsa.In Oceanul in- ridicindu-se contra imperiului bi- Asachi. ghetat ;Amur,Hoang hosau fluviul galben, zantin,stimulard. pe Bulgariisupusi$i In- lang-Ce-Kiang sau fluviul albastru, Si-Kiang, temeiard. pe la 1185 al doilea imperiu bulgar, 'Verona se varsainOceanul Pacific;Saluen, adica romano-bulgar. Inceput sub Petru $i Asan, Iraicaddi, Brahmaputra, Gange, Godaveri, /V ar- acest stat nou dobindi o mare stralueire subbada, 'rictus,TigrulsiEujratul, unite In $a(- lonied, care invinse pe imparatul din Bizant el -Arab se varsa In Oceanul Indian $i In marile fu recunoscut de Papa de la Roma; cuacelasi formate de el. susses domni$iloan Asan, dar sub urmasii Lacurl: Baikal (in Siberia ,Issik -Kul, Balka5 lui imperiul decazu $i se distruse. $i Aral (Turchestan , marea Aloarta in Palestina. ASAU, c. r. jud. Bacau, pl. Comanesti; 3425 Clima este foartediferita dupe regiuni, de loc;cariere de piatra,exploatare de paduri;vreme ce Asia se IntindeIn zona Inghetata, st. c.f.,fabrici de cherestea. in cea temperate $i In cea calda. ASCENSION. insuldInoceanulAtlantic, Flora$ifaunasint deasemenea deosebite. stapinita de Englezi; numita asa fiinded a fost Podisurilesint In mare parte pustii, dar erase deseoperita In ziva Inaltarii Domnului. ierburi marunte, cu cari se hranesc turme de anima- AS CHAFFENEURG, orrisin Bavaria,pe le: cai, etimile, magari, capre, antilope $i un soiu de Mein ; 32.000 loc. boi mici numiti yak. Animate salbatice carnivore A CHILUL-MARE, corn. r. se gasesc prin toate tinuturile acestea:lupi, jud. Cluj, pl. Borsa. ¶ A.ScHILEtm- ursi, sacali, mai putini tigri $i lei. Ca vegetate, MN, c. r.tot acolo. gasim multe din sole cari se cultiv& in Europa ASCLEPIOS numele grecesc si cari de acolo au venit in partite noastre: orz, al lui Esculap.(pp-ESCULAP . grIu. in (Armenia), smochin, dud, prun, persic, ASCOLI GRAZIADIO('1829 migdat, par (Persia ,linte (Taurus , vita de vie 1'1907), filolog italian.prof.Aca- (Caucaz . La S. $i la E. (India, China, Japonia demia din Milano; membru al gasim, afar% de Intinsele paduri nepatrunse de Academiei dei Lineal". Pr. op.: om, plante speciale ale tarilor acelora: ceaiu, Saggi ladini (studii asupra lirn- ores, bumbac, arbore de p line, trestie dezahar, bii retice , Archivioglottologieo banan, portant, larntiu; iar ea animate domes- italiano, publ. periodic& clestina- ticite In mare numhr: elefantul,bivolul, $.a., t& mai ales chestiunilor de dia- Ascoli. dar $i salbatice primejdioase ca tigrul,urangu- lectologie. A fost Intre primii cer- tanulsifeluriti serpi.Prin Turchestan $i prin cetatori asupra dialectului istriano-roman (1881). pustiile chineze, oarnenii se serves° de camile $i Membru onorar al Academiei Romane (1877). de eat pentru nevoile tor, $i greu se Intretin cu ASERBEIDIN ( AZERBEIDJAN), republics In produsele putine de orz, meiu, pepeni. Padurile Asia in S. de Caucaz. Cap. Baku. siberienesipartite de N. sint locuite de animate ASIA, eel mai mare dintre con tinente: 44.000.000 cu bland bogata $i pe lInga golfurile oceanului, km. p.; 900.000.000 lac.; de 4 on mai mare de clt In tundre, omul se bucura de ajutorul renuluisi Europa $i de 146 de on mai mare decit Romania. de carnea ce-i dk vinatoarea de ursi albi, foce, Asezata la E. Europei. estelegata de aceastapesti $i pasari de apa. prin teritoriul dintre Oceanul Inghetat $i Marea Rase de oament: mongold, cea mai raspindita, Caspicd.; de Africa e legata prin istmul de Suez, pe toate podisurile spre N. $i spre E.; malaezd patruns acum de un canal; printr'o serie de in-in peninsula Malaca; rasa alba (mediteraneank stile se aproprie de Oceania, iar la N. e in lega- in India, Iran, Asia mica, Caucaz, Siria, Palestina tura cu America prin strimtoarea Behring. Tar- $iArabia;r.dravidiand pepodisul Dekan murile ei sint udate de Unarml glacialartic, (Industan). Oceanul Pacific, Oc. hidian, Marea Rosie, Marea state independente:China,cap.Peking,de Neagr& $i Mama. Caspica. Un numar mare de care tin $i Mongolia (Hanhai), Manciuria, Tun- peninsula marl $i mid, de golfuri de tot felul Ii garia, Turchestanul de E., Tibet: Japonia. cap. dau oInfatisare particulars.Dintre peninsule, Tokio; -- wreck, rap. Seul; Persia. cap. Teheran; mai mad sunt: Camcialca, Corea, Indo-China, Arganistan, cap. Cabul; Belucistan. cap. Kelat; India, Arabia, Asia-mica. -- Tunis,cap. Angora.care stapIneste$iIn capuri: Celiuskin la N., Comorin la S. Europa o parte din peninsula halcanick; mai are aonori al marl: Alarm de Kara laN.; Marea $i o dominatiune nominala peste parte din Armenia Behring cuGolful .4nadir, Mama deOko(k, $i parte din Arabia; Siam. cap. Bangkok. M. Japoniei, Al. Galbend cu golful Pecili;.11. State proteguite sau provincii: Siberia,Turohe- Chinei cu golful Tonkin. la E.; golful Bengal, gaunt de V., caueeele$i parte din Armenia.sint Marea Oman cu golful Persia, Inchis prin strtnitori- provincii ale Rusiei (12.865.000 km. p., 14.589.000 rea Ormuz, golful A den la S.; Marea RoFie inchisa loc.); Tonkin, Annum, Cochinchina Cumsiciteva ora$e prin strimt. Bab-el-Mandeb, Al. Mediterand, Ar- pecoasteleIndiristilt posesiuni franceze hipelagul, M. de Marmara, AI. Neagrd la V. (803.000 km. p., 18.000.000 loc.;stria $i Liban sint bootie: Noua Zembla, Ahipelagul A'oua Sibe- state autonomy sub protectia Societatii Nat iunilor, ria,in Oceanul Inghetat; Sacalin, Curile, ins. care a da t mandat Franteis'o reprezinte; In- Japoniei(leso, Ninon,Sicoc, Kiu-Siu),Liu- dia si partea de V. din Indochina formeaza un im- Kiu, Formosa, Hai-nan,InOceanul Pacilic; pbriu stapinit de Anglia, care a pastrat o su- ins. Ceylon la S. Indiei, Maldive, Lacadive, Soco- veranitato nominal& pentru cltiva regi indieni, tora in Oc. Indian $iin marile formate de el; mai stapilneste$ialteteritord$,iinsule, cart ins. Cipru In Mediterana $i Sporadele In marea Inc un total de 5.275.000 km. p. cu 335.360.000 Arhipelagului. loc; Paieatma e un stat supraveghint de Anglia; Munti:m.dinCamcialca, m. Stanovoiin Mesopotamia este sub protectia AiiglieisiIntr'Insa 1503 www.dacoromanica.ro ASI-regatul Irak. Mai sint posesiuni portugheze, olan- extern al spitalelor, 1876; intern, 1S78; preparator deze$iitaliene. de fiziologie laMUZP1.1de istorie naturala; prof. ATA Asia este continentul in care s'a desvoltat cea agregat la fac. de niedicina din Lille, 1886; numai vechecivilizaGe. mit prin lege special& prof. de clinicli chirurgical& Studiile etnografice si filologice au stabilit exis- la Universitatea din Bucure5ti. tenta unei civilizatiuni indo-europene a familiei ASSER TOBIAS M. O. (*1838 t1914), juriscon- de popoare aescendente din Arieni *i cans'au sult olandez, prof.la Univ, din Amsterdam; mem- aspIndit In Asia 5i Europa: Indieni,Iranieni, bru corespondent al Academiei Romane (1903). Greci, Itali, Celt!, Germani*i Slavi. Istoria univer- ASSISI, oral Italia (Umbria, vechia Perugia) sal& Incepe cu viata unor popoare din Asia, patria £f. Francisc de Assisi, Entemeietorul ordinu- ca Ebreii, CaldeeniisiAsirienii deoparte, Chi- lui de calugari franciscani,5i a poetului Ale- nezii de alta parte. Mai tirziu Europenii au luat tastasio. un avint mai mare Si au doblndit o fort.h culturalat ASTARTE, zeitti a Cerului la popoarele vechi politic& 51 militara mull mai importanta, Incit an semitice (F.brei, Fenicieni). ajuns de an stlip init ei parti din continentut Asiei. ASTI, ora5 Italia: 33.000 loc.; cunoscut prin ASIA MICA sau ANATOLIA se nume5te partea produse industr. de mhtase 5i prin vinuri. din S. V. Asiei la S. de Marea Neaga, care for- ASTRA, nume ce 5i-a luat, pe la 1895, Asocia- nieaz& azi Turcia asiatica. Supraf. 518.000 km. p. (iunea transilvand (our acest cuv.). 10.000.000 loc. ASTRA, roman de Carmen Sylva (Bonn, 1886), ASINIP, corn. r. jud. Alba, pl. Mud. trad. de 0. Ioneseu-Gion, 1887. ASTNIUS POLLIO CAMS (' 75 a. Chr. t 55 ASTRA ROMANA, societate anonimA pentru ex- p. Chr.) orator roman 5i om de cultura, amic ploatarea petrolului, fund. In 1910; are azi capital al lui Virgilm. 1.356.000.000 lei;posed& orafinarie 5i o uzina ASIRIA, unul din rele mai vechi State po- electrica In Ploesti. Sediul social e In Bucure5ti. menite de istorie In regiunea Tigrului 5i Eufra- ASTRACHAN, ora5InRusia,la marea tului. Capitate: Asur, Calchu, Niniva, toate pe Caspicala varsarea 11. Volga; 163.800loc.; Ttgru. Supus de Caldeeni$ide Babilonieni, vestit p. comert de blhnhrii. deveni independent (ca. 1314 a.Chr.) Car mar ASTVATCHI9I, e.r.jud.Durostor,pl. cunoscuti dintre regiilor: Salmanasar 1alin, Sarslnlar. Teglayalasarrr, Senacherib(ea. 700 a.Chr.), ASTYAGEe reaealMezilor,detronatde Asurbanapal (sauSardanapal). Prinsec.vu Cirus la 549 ti.Chr. a. Chr. Assiria cade sub puterea Mezilor. De la ASUAGIUL-DE-JOS, corn. r. jud. Shlaj, pl. Asirieni au !linos f. multe urine de arta. (arhi- Cehul-Silvaniei.fi A.-DE-SUS, c.r. tot acolo. tecturA, sculptura), din can putem pricepe religia ASUNCION, cap itala republ. Paraguay, 100.000 Ion $i aprecia starea for de civilizatie. loc. ASLAN EDGAR TH. (*1866 t1908), scriitor ro- ASURBANIPAL,regealAsiriei669-626 man, autor dramatic. Licentiat In drept, s'a ocu-a. Chr., sub a dm domnie statul a avut mar! pat cu literatura. Pr. op. originate: lelele.balet, succese politice $1 militare 5i artele s'au desvoltat 1892; Foe de paie, nuvele, 1896; Fiica Iui Radu eel foarte mull. Frumos, roman, 1905;traduceri:Oedip-rege de ATILA.U, corn. rur. jud. Bihor, pl. Ale5d. Sofocle,1894;Impricina(ii de Racine, 1901; ATABASCA (= ATHABASCA) 0 lac In Canada Medea de Legouve, 1907. (America de N.). supr. 12.500 km. p.11 0 rlu In ASOCIATIUNEA TRANSILVANA PENTRU LITERATURA Canada 1200 km. lung. ROMANA $1 CULTURA POPORULUI ROMAN, Infiintat& ATACHI oTAci. In 23 Octombre 1361, a avut ca intiiul prezident ATALIA (pers. bib!.), regina In luda, celebra pe Episcopul Andreiu Saguna. Scopul este rrispIn- prin crimele sale. Din vista ei s'a inspirat Racine direa culturii sub toate formeleIntro Romani. ca sa scrie tragedia sa cu acelali nume (1702). Pentru a-1 realiza, a infiintat o revista (Transil- ATANASIE CEL MARE ('ca. 296 t373), stint vania", 1868 , a fundat o biblioteca In Sibiu, unde praznuit de bisericacre$tina ortodox& la18 este sediul central; a eclitat clirti5tiintifice 5i di- Ianuarie. N\ scut inAlexandria, hirotonit dia- dactice ; a ajutat pe stutter-4i cu burse; a incurajat con(319),servi patriarhuluidinAlexandria pe scriitori prin premii;a Infiintat o 5coal& de Alexandru 5i impreuna cu el se duse la sinodul fete in Sibiu; a dat la lumina. Encielopedia ro- din Niceea (325), uncle contribui. prin cuvInta - man )." (3 vol. 1898 1900, 1904 , prima $i p Ina scum rile sale, la Invingerea arianismului.Ales, fara unica lucrare de acest fel la noi; despartimintelevoia lui, patriarh, dup& moartea lui Alexandru ei organizeaz& conferinte, seettori, cursuri, etc. in (326),eldesfasura o mare activitate, organi- diferite ora5e 5i sate. Dup& unire, Asociatiunea zindbisericiledineparhiasaSi combatind a Infiintat sectiuni 5i in Basarabia$iIn vechiul peeretici.Detronatdecatresinoduldin Regat. Presedintele actual este Vasile Goldin. Tir (335), fu exilat in Gallia, la Treves. Aci cu- ASPARUCH, consideratca intemeietor al noscu pe Constantin eeltinar, carese gasia Statului bulgar (ca. 640 p. Mir). acolo cu armatele. CInd acesta deveni Imparat ASPROPOTAMOS, ow ACHELOOS. al Apusului, isbuti s& instaleze din nou In scaun ASQUIT HERBERT-HENRY LORD ( '1852 t1928), pe Atanasie. RAsturnat din nou prin influenta om politicenglez.Alembrnalparlamentulur arienilor, Atanasie se retrase la Roma. Aci en- din 1886, a fost ministru pentru prima data noscu pe at treilea Imparat Constant, prin aju- to 1892 In cabinetul lui Gladstone, prim-ministru torul cAruia se urea pentru a treia oar& pe scaunul In1908,suslinind pe Irlandeziinlupta forpatriarhiei din Alexandria, dar fu din nou rlis- pentru autonomie. Sef al partidului liberal, era turnatsisilit sh fuga In pustiul egiptean. Re- infrunteaguvernului la Ince- stabilit de Julian, fu tot de el gonit, chid acesta putul razboiului In 1914; a tinut Incere& sa reinvie paginismul. Chemat din exit caAnglia sh lac& onoare semi-Mu- de care Jovian, urma5u1 lui Iulian. I5i continua rii sale, apArInd Belgia; aceasta pastoria on oareeari tur bur&ri p IDA in atitudine a fost explicat& de el moarte. Intr'un vestit discurs. A condus ATANASIE cuviosul eel din Atos, praznuit politica Wei sale pin& In De- de bis. ortodoxa la 5 Mlle. Nascut In Trebizonda, cembrie 1916. In 1926 s'a re- a Invatat la Constantinopol, s'a calugarit intr'o tras de la sefia partidului libe- manastire din muntele Atos. Duptt rugaciunea lui, ral, din cauza nelntelegerilor au imparatul Foca (602-610) a construit o mamas- Lloyd George. 1).AN*/ tire Inchinata Maicii Domnului. ASSAKY GEORGE (*1855 ATANASIE ANGHEL (t1713), episcop roman t1899 ; medic roman rittscut inAssaky George. In Transilvania. A fost sfintit, conform uzului, Iasi, a studiat In Franta (Montpellier51 Paris); de chtre mitropolitul dinBucure5ti (1698)5i 1504 www.dacoromanica.ro apoi, prin manifestul sinoduluidin Alba Julia, si V. A. I.1rechia. Organizeaza conferinte publice,ATA- 5Septembrie 1700, a stabilit concerte,expozitii de arta,etc.Si-a cladit un A TH unirea cu biserica Romei, dupa morel, palat terminat1nanal 1888, mai ales prin ce obtinuse diploma Imparatului stitrumtele lui C. Esarcu. A fost recunoscut per- Leopold prin care se garanta bi- soana juridicIn 1886. In 1922 si-a modificat sta- sericii romanesti aceleasi drep- tutele, fixind numarul membrilor. Ei se impart turi ca si hisericii catolice. In 4 sectiuni de cite 30 membri: artistica, literary, ATANASIE BED= (t1772), social-filozofica sistiintifica. In cursul timpului episcop roman-unit. S'a facut a publicat Buletine cu relatiidespre activitatea calugar basilitsi afost pro- sa, si, In broSuri, diferitele conferinte ce s'au tinut. fesor al scoalelor din Blaj (1754) Astazi publics un Anuar". A organizat in 1927 si director al Seminariului. Duna prima expozitie retrospectiva de arte plastice. ce a fost citiva ani vicar epis- Are un salon anual de picture si sculpturii si, afar& copesc,alesepiscopIn 1764, \A.>, de conferinte, o serie de cursuri libere (Universi- Intarit de Papa In 1765, sfintit tatea Ateneului"). Azi presedinte este dr. C. An- la Muncaci de episcopul rutean," tanaste Anghel. gelescu (ler Partea 11101. la env. Atenen. ) s'a instalat In Blaj in Noembrie 1765. Silintele sale ATHALARTC (*ca. 516534.), regele Ostro- anlost pedeoparte pentru gotilor In Italia. latirea unirii, pe de alta pen- ATHANARTC. (t ca. 380), unul din princi- tru Imbuniltatirea starii mate- pal!i conducatori ai riale a bisericilor romanesti; a ATHANASESCL1 DIMITRIE, profesor rom. ma- introdus multi rigoare In via.- cedonean, a IntiintatIn Macedonia (Tlrnovo) % ealugarilor, a trimis la stu- primascoala romaneasca In 1864; a luptat contra dii In Viena mai multitineri Grecilor si Grecizatilor; a publicat carti didactice roman ca bursieri ai Curtdi im- destinate scolarilor si menite a Invata pe scolari, periale. Dupa o viata strict cape Mgt dialectul lor, si limba literary romans. lugareasca,a decedatlAsind ATHANASIAD WAN B. ( 18401-1896 ), advocat toata. averea Seminariului die- si ziarist roman. A colaborat la diferite organe cesan. politice si a Intemeiat ziarele umoristice Scaiul" ATANASIE, episcop eparh. (1882-83) si Ciulinul" (1883-85). Buzaului(1558-1587)% ATHANASTU IoAN( '1867t 1926), fiziologist ATANASIE (t1632), episcop roman. A fost profesor la scoala de medicine vete- al Romanului Intre 1616ca. Atanasie Rednic. rinara din Bucuresti. Dupa studii speciale acute In 1630.El a participat In 1617 strainatate, uncle a lucrat ca sub-director al Institu- la divanul domnesc care aInchinat manastirea tului lui Marey de la Boulogne (Franta), a ob- Galata sflntului MormInt de la lerusalim. A trecut tinut catedra de fiziologie la facultatea de stiinte apoi ca mitropolit al Moldovei, dar a rnurit Indin Bucuresti (1901). A fost de °neva on rector 1632 si s'a InmormIntat la manastirea Bistrita. al Universitatii(1915-1920). ATANASIE II, episcop al Romanului Intro Membru corespondent al Acade- 1724-1727 si1733-34. A relnoit statutul pen- mie! Romane. Colaboratorul lui Ri- tru organizarea breslelor de meseriasi. chet la Dictionarul de Fiziologie. ATANASIE III,TROADOS, episcop al Roma- Scoase In timpul razboiului la Iasi nului (1865),demisionat la 6 Noembrie 1868, Revista Rena sterea Romana". La mai tIrziu episcop al Rlmnicului, 1873-1880. organizarea societatii Cartea Ro- ATANASIE II MIRONESCU(1856), mitropolit rnaneasca" a fost cel dintiiu pre- roman. Ob(inu titlul de doctor In teologie la Cer-sedinte al consiliului de adminis- nliuti (18%). Profesor la facultatea deteologie tratie. A fost unul din sustina- din Bucuresti (1895), director at Internatului teolo- torii cei mai staruitoriai pro-I. Athanasiu. gic. Membru onorar al Academiei Romane, 1909. pagandei antialeoolice. Opere pr. Ales arhiereu, 1895, se calugari lulnd numele de Producliunea miscdrii, cdldurii si electricitatii Atanasie, In locul celui de Alexandru. Vicar al in organismul anintalelor, 1913; Serviciul veteri- episcopiei Rlmnicului cu titludeCraioveanul, nar militar,1914; Fiziologia animald,1914. Episcop titular al Rlmnicului (189S), Mitropolit Energia nervoasd motrice sf alte numeroase lu- al Ungro-VlahieiIn1909. A ocupat scaunul crilri de specialitate. arhiepiscopal pin!! In1911, clnd a demisionat, ATHANASTU SAVA(' 1861) geolog roman. retragindu-sela manastirea Cernica. Op.pr. Doctor de la \ iena; prof. de geologie la facul- Memoriu asupra facultcllii de teologie, 1887; Etica tatea de stiinte din Bucuresti (1910); membru evolutionista si etica crestind, 1893; Manual de corespondent al Academiei Romane (1920): Op. teologie moraid, 1895; 0 ealatorie in Orient, 1896; pr. Stratificarea terenurilor neogene si timita stra- Noua lege a invdfamintului si religia In $coalele tigraficd intre miocen si pliocen, 1909; Esquisse secundare, 1898; Sf. Atanasie episcopal Alexan- geologique des regions petroliferesdes Carpathes, driei, 1900; Istoria bisericeascd prelucratadupa 1907 Cercetdri geologice, 1913, 1915. Studiul tau- Euseb.PopoviciIncolaborarecuGherastin nei terfiare de mamifere din lionidnia (1907). Episcop, 1901. ATHANASOVICI GEORGE (*1822t1892), me- ATAULF (t415), regeleVisigotilor, casatorit dic In Bucuresti, profesor la facultatea de medi- cu sora Imparatului Honoriu. cina, medic la spitalul de copii. Bulgar de origin, ATCHI9I, corn. rur. jud. Durostor, pl. Sarslnlar. s'a Inapoiat In Cara sa dupa constituirea statului ATEA, corn. r. jud. Satu-Mare,pl. Satu-Mare. Bulgariei (1878) si acolo a avut si rol politic, fiind ATEA$, corn. r. jud. Bihor, pl. Cefa. ministru al lnstructiunii. ATELVZ, numele vechiu al unei regiuni din ATHANASOVICI VLADIMIR (18641-1928.), Rusia la apus de Nistru, In care, pe la 880, s'au advocat si om politic roman. A publicat mai ales asezat Ungurii pentru eitva timp si de uncle au In revista Dreptul" o sums de articole de specia- trecut spre central Europei litate, fiind *i In comitetul de conducere In curs ATENA (fr. ATHENES,germ. ATHEN ),cap. de multi ani. Greciei (de la 1835), 750.000 loc. Originea ei se ATHENA, zeita din mitologie greacA; co- pierde In epoca legendary a Greciei antice; rolul respunde cu Minerva (Mr (west cuvint) In latineste. ei a fost mare In toata desvoltarea istoriei elenice, ATHENAGORAS, filozof grec (sec. lr p. Chr.), fiind totdeauna In fruntea miscarilor politice. devenit crestin. Pr. op.: Apologie pentru creVini. literare si artistice ping pe la 322 a. Chr., chid ATHENEOS (Am/Rums) ("1701.230 p. Chr.), Isipierdu independenta. gramatic grec. Op. pr. Deipnosoplitstae. ATENEUL ROMAN institutiune culturalA, fun ATHENET.7, (or Ateneu). dataln 1865 In Bucuresti de C. Esarcu, N. Kretulescu ATHOS, munte In penins. Calcidica (Grecia); Gh. Adamescu.Dictionar Enciclopedic Ilustrat. 1505 95 www.dacoromanica.ro ATI- aci slut 20 de manastiri ale calugrtrilor de di- Inproza, comedii de moravuri cu tendinte de sa- ferite natiuni. Romani au 3 schituri, Intre caritinsocials. Op. pr. L'aventuriere (1848, ; Le his Aum,is mai cunoscut este Prodromul. Nu exists man. du giboyer (1862); Maitre Guerin (1864), care de alugarite$inici femee In tot cuprinsul acestor s'a jucat pe scena Teatrului National In Bucu- manastiri. Ele formeaza un fel de republics re-re$ti sub titlul ,.Guerin Notarul", tradus de I. cunoscuta de statul turcesc $i apoi de cel grecesc. A. Bratescu-Voinesti (1909); Le gendre de M. Acum se pare ca guy. grec vrea s'o desfiinteze.Poirier, In colaborare cu Jules Sandeau (1854), ATIA, corn. r. jud. Odorheiu, pl. Praid. dupa care V. Alecsandri a alcatuit piesa sa Gi- ATM, corn. r. jud. Odorheiu, pl. Cristur. nerele lui Hagi. Petcu"; Le joueur de Aide, tra- ATINTT§I, corn. r. jud. Turda, pl. Ludus. dun. de M. Eminescu $ipublican. postumIn ATKINSON THOMAS(*17991-1861),cantor 1908. englez, a publicat lucrari asupra Sibertei. AUGSBURG, oras,Bavaria; 154.000loc.; ATLANTIC OCEAN,trainsIntre Europa, aci prezentara luteranii, in dieta din 15301 con- Africa $$i America; supraf. ca. 100 milioane km. lesiunealuteranismuluiredactatadeMelan- p. E strabatut de mai multi curenti Intre carichton; aci se Incheia la 1686 liga de la A. mai Gull-Stream, care pleaca din golfulMexic $i ales prin staruinteleluiWilhelm de Orange, ajunge spre partite de S. ale Europei. devenit rege al Angliei, Intre mai multe state ATLAS Omunti la N. Africei: Maroc, Algeria, europene marl $i mitt contra lui Ludovic XIV, Tunisia. ¶ ® In mitologia antics era un gigantcare tocmai revocase edictul de la Nantes (e de osindit de Zeus sa poarte cerul pe umeri. observat ca. intran In liga $i state catolice ca ATMAGEAUA TATAREAscA, c.r. jud. Du- Spania $i Austria); Ludovic fu Invins$isilit rostor, pl. Sarsinlar. a Incheia tractatul de la Ruswick (1697), prin ATTALOS I, regele Pergamului 241-197 a. care pierdu multe posesiuni doblndite prin trac- Chr. A intemeiat o vestita bibliotecil. tatul din Westfalia. ATTICA, regiune din Grecia veche, cap. Atena. AUGUST OCTAVIAN (63 a. Chr.t14 p. Chr.), Dialectul vorbit aci a avut o mare desvoltare li- om politic roman, consid. ca Intemeiet. imperiului. terara si din el s'a desvoltat limbs elena antich cu- Numele luifuIntiiuCaiusOctavius. Nepot noscuta. $i In epoca romans. al lui Iuliu Cezar, intra in lupta ATTICUS TITUS POMPONIUS (10992 a. Chr.), politica la moartea acestuia (44 a. scriitor roman, amic al lui Cicerone, care-i adiesa Chr.), forms al doilea triumvirat multe epistole. cu Antoniu$1Lepid; distrugind ATTILA (t453), regele Hunilor. A fost un mare pe Antoniu (Actium, 31), ramase general, care a spaimIntats pe dusmardi sai, $i s'a stapin al statuluidoblndind o numit biciul lui D-zeu." Av Ind centrul puterii sums de atributiuni $ititlul de 3 sale In Panonia, a cucerit multe t.ri, mergind Augustus.Organizaimperiul$i pin& In Galia, dar a fost Invins In vestita ba-maiales provinciile. Intreprinse Mlle din Clmpiile Catalaunice (451); mai tirziu expeditii contra dusmanilorsta--7-00./ a navalit In Italia. Dupti moartea lui, imperiul tului In Spania, Rethia, Panno-' lui s'a risipit. nia, Germania (unde generalul sau August Octavian ATWOOD [stud] GEORGE ("174511807), fizician Varus fu strobit,ceea-ce-i pro- englez, a inventat masina cu care se masoara duse mare necaz $i nopti de torture In cari ex- iuteala caderii corpurilor. clama: Vare, da-mi legiunilel"), In Arabia, Ar- AUGER DANIEL FRANCOIS (178211871), corn- menia $i Africa-. La moartea sa i s'audat ono- pozitor francez.Op. pr.Mutta ruri de zeu. In timpul sau literele $i artele luara di Partici, Fra Diavolo, Domino un mare avint (secolul lui August); atunci train negru. $i scrisen Virgiliu, Horatiu, Sallustiu, Ovidiu, Titu AUBIGNE THEODORE AGRIPPA Liviu, $. a. D' (' 1550 t1630), scriitor $i om po- AUGUST II(167011733), regele Poloniei, litic fr. Op. pr.: Histoire univer- aliat cu -Petra cel Mare contra lui Carol XII, selle,1616. care, Inn.,1.1 detrona. Dupit Walla de la Pul- AUCKLAND WILLIAM ("1750 tava,1$i relua tronul. t1814), om politic englez, adversar 4 AUGUSTIN AuRELru (354t430) unul din al revolutiei franceze. D. Auber. Parintii bisericiicrestine, mare scriitorlatin. AUDIFFRET-PASQUIER EDM. ARMAND, Episcop In Ipona sau Hippona (Africa). Op. pr. (1823t1905), om politic francez,sprijinitor De vita beata, De civitate Dei, mai ales Conlesiu- al nouei republice dupa. 1871. nile. Biserica catolica. 1-a declarat stint. Avu o AUDRAN Iodral EDMOND (42t1901), corn- tinerete foarte desfrinata, dar Intr'o zi auzi un pozitorff.Pr.op.Mascotte (1881),opereta, glas strigandu-i: toile et legel (ia $i citeste); prima tradusa $i jucata cu mare succes pe scenele noa- carte ce Intilni fu Epistolele" Sf. Pavel, pe care stre, Miss Helyett, opereta (1890),L'enlevenient o deschise tocmai la un pasagiu de Indernn pentru de Toledad (1894), idem viata moral& $i cre$tineasca. De atunci deveni AUER ALOISIU(181311869), tipograf aus-alt om. Din operele sale s'a tradus In rom. Con- triacsipoliglot vestit, prof. Pr. op. Gramatica fesiunile de Arhimandritul Dionisie (1851). tearetica$i practicd a 1. francezd$i'Lollard. 'AUGUSTULUS ROMULUS, ultimulImparat (1838-1839), Tatal nostru In 608 limbi (1844).roman de Occident (475), detronat de Odoacru, AUER KARL ( '1858 11929), fizi an $i chimistcare se proclama. rege al Romei. german, a inventat lamps cu incandescenta, cau- AULUS GELLIUS ("ca. 130 12), erudit roman. tind sa. Intrebuint.eze $i osmium pentru filamen- Pr.op.Noctes atticae,in care sediscutrt, tele acestor lampi. in forma de dialog, feluritechestii:filologice, AUERBACH BERTHOLD ("1812j-1882 ),nu- gramaticale, istorice, etc. veiist german. AUMALE HENRI-EUGENE duce de ( "1822t1897), AUERSTADT, localitateInPrusia, unde flu al lui Ludovic FilipI; militar, om politic. armata franceza a repurtato mare victorieExilat din Franta, dupa 1870, ca membru al contra Prusienilor In 1806. unei familii domnitoare, dat iertat In 1889. Mem-, AUGIAS, personaj mitol. grec, avea grajduri bru al Academiei franceze. A lasat$iscrieri cu 3000 de boi pe cari nu le curatase de 30 de istorice. ant: le-a curatat Hercule facInd sa treats prin AURELIAN ( --Aurelianus) L. DOMITIUS(ca. elefl. Alfeu. Expresia grajdurile lui A." In- 214t 275),,Imparat roman Intre 250-275. Distin- seamna azi o institulle care are nevoie de re- gindu-se ca militar, atrase atentia imp. Valerian; forme radicale. se Inrudi prin casatorie cu familia Imp.; avu Inalte AUGIER [ogle] mum ("182011889), autor dra- functiuni $i onoruri $i sub Imp. Claudiu II fu matic francez. A scris la Inceput In versuri, apoi proclamat Imparat de legiunile din Pannonia 1506 www.dacoromanica.ro PLANA XVIII AUSTRALIA

10° 140° 170° Iformosa Al i.'- P,.." Ple.Aks:tre .._ .Hainan .Ir>F/Opi,,,, i.' o Cs co 17,A 6,,...... 6 ',. onco.,.. -7., c.- e-":, 0 a Manil G:.0* c.) ..1.. . ,...F.

c- 0 . N.. in caP it' co . 0 Q. Va.1 C . SUILI ,.., \-0 . ,. danao \s .1/4-- '''.!. '?:I .a o i l'\ i J4I n . o i". sCaroline.. Brunet .. a, (Jap) 0 Wf',.; . T. . joitid.Y, ° . Singapur ,.,. '6 ;,;) fruato ui 0° 0') 4'- 0 co '-: ,AAVAN o aao a I, - 4, pa vxma . - I.N.Irlanda X'

fatavi 0_ .kt.'danda ,108 .,,..., ,. v_. , (lea.1...% ,kJ,''''/,?:,k.,k, .,-_,-, ...,3.12.'"Flores ,,,mc' .. Timorlaut 1 ' :: . 0/B % .tp,xfs'A- `toa Crz. C3ork ,....i: '0,1 QC:4 5J tz oP .'' 4' ii, g 0 '1- M.Co rail o-r \i!?, 1 0 .., Australia 1 ct? ,. - 4 6 0 CD \ deNord to oes , t 0 C Nord-Ves --- - -1 :3 Lea1iti tei , AUS':TRAIOA, to,- 0: (Fr.) 23 _,_... _ , _ ... '6 23;-' i- 1 - --0 '4 Tro p.Ca prcorn. et tra lie 1 .::=1.,.Ania.clAtu.s 1 /' e'-'-..-47,-...f,--''' ,-.---, 1., de tr,s1 i a , 0' Cj- I ...-_,... c\.0vIve,Au I Brisbane Vest. ,`1 ; Ce 14 I/ ---=-:_=----.7:_ 'It' .b ', -.---:-.-- SuEl .":' ,.._ '.._. L. & , ...., , iOnei early i ' ( V.Z.10 Auc land

`14 0str:4Bass el'/7g ton Tasmania triui cook 'Hobart 4`) $() &locum 0 i A N

110° 140° 170°

Dictionar enciclopedic ilus Rat. www.dacoromanica.ro si, prin sinuciderea fratelui lui Claudiu, ram.ase AUSTRALASIA: PP- OCEANIA. AUR- realmente unicul suveran la virsta de 55 de ani. AUSTRALIAwOCEANIA. Situatia imperiului, lovit deGot,i, Marcomani, AUSTRIA, republic& federativa constituita la 1ZAUS s. a. si turburat de rasvratirea Zenobiei In Orient Noembr. 1918. Se mArgineste la N. cu Germania (Palmira) si a lui Tetricus fn Galia, era foarte (Bavaria) si cu Ceboslovacia; la E. cu Ungaria; la grea. El InvinseIn cinci ani pe tot,l dusmanii, S. cu Iugoslavia si cu Italia; Ia V. cu Elvetia. primi numele de restitutor orbis (pacificatorul Supr. 83.833 km. p.; 6.534.000 loc. Densitatea lumii) si apoi Intari Roma cuputernice ziduri. pop. 78. In timpul unei calatorii fuucisde un libert. Desi Pamintul este In general muntos, strAbatut de stralucitorpentru Romani Ingenere, pentru AlpiiOrientali siramificatiunile lor: Algau, Alpii not numele luieste legatde o mare neno- Bavariei, Alp!! Salzburgului, Ratikon, A. Otztal, rocire:neputtndapAraDacia luiTraian, o A. Zillertal, Mimi! si Marcie Tauern, Alpii Au- pArasi, retragind legiunite si lasInd ca poporul striei, A. Stiriei. VIrfuri mai importante: Ortler cel nou Romanii sA se desvolte 'Ara legtura (3905 m.), Glockner (3800 m.), Oetzthal. cu imperiul. Teritoriul Austriei este strabatut de Dundre de AURELIAN PETRE S. (1833t1909), economist la Passau Tana la granita cchoslovaca,trecind si om politic roman. A lost profesor de economic prin Linzgiprin Viena si de mai multi afluenti politia la $coala de agricultura si la scoala de aiDunArn: Lech, care trece In Germania; Inn poduri si sosele; multi ani director al scoalei de care strabate taxa, trece In Germania, apoi for- agriculture; senator si deputat in mite legis-meaza limita despre acest stat pinA. la Passau, laturi, ministru de lucrari publico (1877), de in- unde se varsa In Dunttre, dupA ce primeste la structie(1882), presedinteat Camerei (1895), rindu-i afluentul Salzach: Traun; Enns, Mur, ministru de domenii si presedinte care trece In Ungaria ca afluent al Dravei; Mo- al Consiliuluide ministri (1896), rava care formeaz& o parte din limits spre Ceho- ministru de interne (1901); de do-, slovacia. Dintre lacuri mai important este Neu- menii (1902), presedinte at Sena- siedler. tului (1902, 1907). A organizat tin - Cap. Viena; 1.866.000 loc. Orase print.: Graz preuna cu A. Odobescu seetiunea (153.000 loc.);Linz (102.000 loc.);Innsbruck romana la expozitia din Paris (1867) (56.000loc.);Salzburg (38.000loc.); Wiener- si a publicat cu acesta Notice sur Neustadt (37.000 loc.); Clagenfurt. la Roumanie" (1867). A lost meal- Austria e Impartita In noun provincii: Viena, bru fondatoralAteneului Ro- Austria-de-jos, Austria-de-sus, Salzburg, Stiria, man" din Bucuresti (1865) si mem- ./ Carintia, Tirol, Vorarlberg si Burgenland. bru al Academiei Romane (1871). Numele de Austria sub forma germ. Oester- A fondat cu Gr. Stefimescu, revista reich apare Intlia oar& .Intr'un document latin Economia Nationale" (1873). Op.V. Aurelian. din 996 si sub forma latinA marcia austriaca pr. :Tara noastrd(1875),Economic politicamai Inainte, In timpul lui Carol eel Mare, care (1889), Starea economica a Romaniei in sec. at dupb. Invingerea Avarilor, stabili marca orientald /NIIMM.0.

Harts Austriei. xviii-lea(1882), Politica noastra vamala (1890). IncredintInd paza acestui hotar (ca si alte part!) AURORA, corn. r. jud. Mehedinti, pl. Cimpul; unor conti (comites, markgra /). Domeniul acesta Infiintata 1886. formil simburele Austriei. AUSTERLITZ, oral, Cehoslavacia, 3670 loc. Din sec. x casa de Babenberg dobindi sth- unde In 1805 Napoleon I repurt& una din cele pinirea ereditara asupra march austriace, care mai strAlucitevictoriialesale,contraImp. cu timpul deveni h-idependentii. Chid, Ia 1246, Rusiei si Austriei. Pictorulfr.Gerard a imor- muri ultimul reprezentant at familiei domnitoare, talizat aceast& luptA printr'un tablou ce se all& laregele Boemiei ocupti Austria, dar fu gonit de Versailles. Rudolf de Habsburg, Imparatul german, care AUSTRALIA, regal treat kn. 511, cind s'a lm- dete aceasta provincie, ImpreunA cu Stiriasi partit imperiul lui Clovis Intre cei 4 fii ai sal.. Cu- Carniolia, fiilor sai Albert si Rudolf. Rudolf IV prindea tinuturile dintre Rin, Meusa si Escaut. se proclamA arhiduce at Austriei si Inchent un 1507 www.dacoromanica.ro AUS- pact de garantie mutual& cu casa de Luxemburg, Infiintata 1864.11 ® com. r. jud. Roman, pl. Ro- stapinea Boemia, 5i Cu casa de Anjou, care man-Voda. AZU carestapIneaUngaria. Infelulacestasepregati AVERRHOES (t 1198), filozof $i medic arab, Intindereastapinirliaustriace,adliogIndu-1-se trai In Spania si fu comentatorul lui Aristotel. 5ialte mid state feudale: Carintia In 1330, AVEZZANO, Gras, Italia, prov. Aquila, distrus Tiro lul, 1363, Comitatul Bludenz, 1376, Triest, de un cutremur In 1915, reconstruit ulterior; 1382, Bregenz, 1451, Goritz, 1500. In timpul lui ca. 10.000 loc. Frederic V (1463-1493) s'a nascut Indrasneata AVICENNA ('98011037) medic arab, vestit deviza.: AEIOU (Austriaeestimperare orbiprin Invadditura sa In tot orientul. universo = Austria trebue sa domneasca peste AVIGNON, ora5, Franta (Sud, pe Ron) a Post tot plimintul). La aeestea se adaoga dobindiri re5edinta papilor Intre 1309-1377; are 48.180 loc. de taxi prin clisatorii. Maximilian I,casatorin- AVRAAM = AVRAM (pop.) = ABRAHAM, padu-se cu Maria de Burgundia, doblndi (1477)triarh ebreu, pers. biblic. D-zeu ti ceru 5i el se 7'4rile de jos (Olanda, Belgia), nepotul lui Fer-arata gata sa sacrifice pe fiul sau Isaac. Scena dinand se casatori cu Ana, film lui Ladislavaceastaseariainmulte tablourivestite: regale Ungariei $i Boemiei. cel mai Insemnat e al lui Rembrandt, care se AVSTRO-UNGARIA a lost un stat poliglotgasea Intrun muzeu din Petrograd. sipolietnicIntemeiat sub numele acestaIn AVRAM-IANCU, CI corn.r.jud. Arad, p1. 1867 (dualismul austro-ungar)gidesfiintatIn HalmagiuV.® com. r. jud. Turda, p1. Cimpeni. 1918. AVRAMIUL IOAN, prof. grec In Bucure5ti, AUSL,munte In muntii Sebesului, 2011 m. In vremea lui Const. Brincoveanu, a tradus In Ina] time. greceste colectia de maxima (tradusa siea de AU$RT_I, corn.r. jud. Bihor, pl. Ale5d. Del Chiaro din frantdize5te) pe care apoi a tradus-o AUVERGNE,veche prov. Frant,e1; ora$pr. cineva romaneste5is'a tiparitcucheltuiala Clermont Ferrand. lui Manu Apostoli sub titlul Pilde filosofesti" AUX.NTIE Cuviosul Parinte,(t ca 470) Tirgovi5te 1713. praznuit de bis. crest: -ortod, la 14 Februarie. AVRAIVLESTI, 0 corn.r. jud. Tutova, pl. A lost militar, soldat viteaz In garda Imparatului Tutova ¶ 0 corn. r. jud. Odorheiu, p1. Cristur. Teodosie eel boar, dar a parlisit militaria pentru AVRE, rlu In Franta (Normandia); aci au a deveni calugar. In aceasta calitate,a participat lost lupte strasnice Intre Germani si Francezi la Sinodul din Calcedonia(451). uniti cu Englezii In Martie 5i Aprilie 1918. AUXERRE, oral industrial, Franta ; 21.000 loc. AVRICOURT, ora5, Frants; de la 1871 pin& In AVACT.JM,profet,praznuit de bis.crest. 1919 era punct de hotar Intre Franta si Germania. ortodox& la 2 Decembrie. Al optulea profet mic AVRIG, corn.r. jud. Sibiu, rased. p1. Avrig, dinTestamentul vechiu.A prevestitruina 3195 loc.; locul de nastere al lui Gheorghe Lazar; Ierusalimului 5i a Iudeilor. st. c. f. linia BrasovSibiu. AVARI, popor barbar, invadara Europa Intre AVRIL BARON ADOLPHE D'('1822t1904), di- sec. vi 5i ix p. Chr., venind din spre M. Caspica, plomat 5i scriitor francez. A Post consul general patrunsera In Moesia 5i In Dacia, In Boemia 51 In Romania (1866), delegat In comisiunea danu- In Pannonia; Bizantul le pliiti tribut. Pe rindbiana. (1868); apoi ministru plenipotentiar In I5i stabilise domnia pe malurile Tisei, furs batutd Chili. A Yost membru onorar at Academiei Ro- de Carol eel Mare (791-796) si puterea formane (1871); a publicat opere de istorie, de li- distrusa. teratura, de politica, mai ales orientala, 5.a. AVDELA corn. aromaneasca In Pind. Vorbi- Nota.m: De Paris a Vile des serpents d gravers la rea locuitorilor de acolo prezinta interesante par- Roumanie, laIlongrie etlesbouches du Da- ticularitati provincialeale dialectului macedo- nube (1876). roman. AXENTE SEVER WAN (*1821t1906), profesor AVDULA, com. r. jud. Durostor, pl. Curt-Bunar. roman din Transilvania, a trecut In Muntenia si AVENTIN, munte In vechia Roma; aci s'au a luat parte la miscarea din 1848, apoi s'a Inapoiat retras plebeii clnd s'au revoltat contra patri- In provincia sa, unde a Post dintre conducatorii cienilorsii-a adus Inapoi Menenius Agrippa. luptelor nationale din 1848-49; dupa linistirea AVERCHIE, sf. Episcopul Ierapoliei (Frigia), lucrurilor, a ocupat functiuni administrative 5i a praznuit de bis. crest. ortodox& la 22 Octombrie. participat la actiunea politicb. 5i cultural& din A trait, dupo. unii, pe timpul lui Antonin (138-161) Transilvania. Ultimii ani i-a trait la Brasov, unde 5i a predicat credinta crestina In Siria si Mesopo- a scris: R4spuns la Cartea neagrd, In care res- tamia. pinge acuzatAile aduse de un scriitor ungur con- AVERCHIE, calugar aroman, reprezentant al tra Romanilor. manastirilor romanesti din Sf. Munte, a venit In AXENTE Inucasui ('ca. 169011766) autor al Bucure5ti si a Inlesnit asezarea aci a mai multor unei cronici despre Domnia Jul Nicolae Mavrocor- tineri studentd din provincia sa, pe can Ii Ingrijia dat 1711-1716, publicata de M. Kogalniceanu in lntr'un internat special siearl urmau cursurilevol. u al colectiei sale (ambele editiuni). In liceul Sf. Sava (1865). AZACL1U, sat In corn.Pisica, jud. Tulcea AVERESCU ALEXANDRU ('1859), maresal 5ipl. Macin, linga Dunaxe; importante exploatari om politic roman. A luat parte, ca sergent,In de peste. razboiul pentru independent& (1877). Originar din AZAIS GABRIEL (11888), poet si filolog francez, Basarabia.Dupli ce a Postata5at militar Inmembru at Societatii felibrilor(orFELIBRI),cA- diferite capitale europene, a devenit, fund ge- ruia V. Alecsandri Ii dedica un raspuns la o salu- neral, ministru de razboiu In 1907, avind greauatare ce-i adresase cu ocazia serbarilor date In sarcina de a reprima rascoalele taranesti din aced onoarea sa In 1882, clnd s'a dus la Montpellier an. De atunci a Inceput a fi amestecat In luptele$i alte localitati ca sa multameasCa pentru acor- politica. Sef al marelui stat-major In razboiul darea cupei in 1878 (NrCintecul Gintei Latine). balcanic (1913), si-a marit necontenit reputatia AZORE (sau scosE), insule formInd arhi- militara, astfel ca. In razboiul pentru Intregirea pelag In oceanul Atlantic sub paralela 40 N.; neamului a avut comanda unei armate, repurtlnd apartin Portugaliei. o mare victoria contra armatei germane la Ma- AZQV MAREA DE (In antic. PalusMaeotis), rasti. In 1918 a Post prim-ministru. 5i a semnat supraf. 37.000 km. p.; legata. cuM. Neagraprin armistitiul de in Buftea, dar nu a continuat tra- s trimt. Ienikale. tativele, ci s'a retras. FormInd liga poporului" AZUGA, com. r. jud. Prahova, pl. Pales, Intre (1918) a luat conducerea. guvernului In MartieBusteni 5i Predeal; st. c. f. PloestiBrapv; aci 1920, transformind-o In partidul poporului".erau multe fabrics(sticlarie,postav,ciment, De atunci a mai format guvernul la 30 Martie 1926. etc.), dar cele mai multe au Post distruseIn AVERESTI 0 corn. r. jud. Falciu, pl. Dranceni,timpul rasboiului 1916;st. dim. 960 m. alt. 1508 www.dacoromanica.ro BRAt,Ov VFDERE OFNFRALX.

BAAL,divinitate a Babilonienilor, Feniciernal Acadetniei Romane (1893), membru In Consi- lor Yi altor popoare din Asia. liul sanitar superior, el a lucrat pina In ultimele BABA, corn. rur. jud. Somes, plasa Lapus. zile ale vietii ca profesor, publicind In reviste BABA-ANA, c. r. jud. Buzau, pl. Tohani. straine si In buletine speciale rezultatele cerceta- BABA DOCHIA our DOCHIA, EVDOCHIA. rilor sale, ca membru al Ateneului Roman si con- BABA NOVACow-NOVAC. ferentiar, raspindind In public cunostinte despre BABADAG ® coin. urban& jud. Tulcea; 4.780 progresele medicinii. In laboratoriile sale s'au pre- loc.(1915); 3 bis. ortodoxe, geamie, sinagoga; parat, uneori dupe formula sau metode proprii, 2 scoale primare; pe soseaua nationals Tulcea- seruri antirabice, antitifice, antidifterice, etc. Babadag-Constanta ¶ ® lac ling& corn. Babadag;, BABESIU [babes] vnicENTru ('182111907), om supr. 16 km. p. politic roman banatean a facut studii secundare, In BABCA, lac jud. Cetatea-Alba, linga. Lima- Timisoara si Arad si juridice In nul Nistrului. Budapesta; a Post advocat $i pro- BABEL ® turnul pe care urmasii lui Noe voiau fesor, apoi director de scoale; In sti-1 ridice ca sa scape de un nou potop, dar pe care 1848 s'a dus la Viena, alatu rindu- nu 1-au putut sfirsi,fiindca s'au amestecat lim- sedelegatiunii romanestiIn bile. Se zice Turnul lui Babel despre o societate frunte cu Saguna, care avea sg In care oamenii nu se pot 1ntelege ¶ ® sat jud.prezinte /mparatului vestitele Ismail, biserica constr. 1808. petitiuni de drepturi. Dupli stin- BABELE C) corn. rur. jud. Vlasca, plasa Arges gerea revolutiei, a ocupat fun- 0 c. r. jud. Ismail, pl. Ialpug ¶ ® vIrf in muntii ctiuni administrative si judeca- Bucegi, malt 2.060 m. toresti In Viena $i In Budapesta; BAB-EL-MANDEB, strlmtoare Intre Arabia si a Yost ales deputat In dieta Un- Ahisinia, care uneste Marea Rosie cugolful deAden. gariei $i membru In diferite con-Vincentiu Babesiu. Bt,BE VICTOR( *1854t1926), medic roman, greseSisinoade bisericesti cars au Fiul lui V. Babesiu. Dupe studii la PestaViena, ajuns sa stabileasca autonomia bisericil ortodoxe a Post numit asistent de anato- romilne cu mitropolia ei, desfacind-o de supre- miepatologicala Budapesta matia bisericiisirbesti. Sub noul regim stabilit (1872); diva cercetari Qi studii de dualismul din 1867, a Post de multe on deputat la Munchen, Heidelberg si Ber- In camera ungara $i a sustinut drepturile natiunii lin, s'a dus la Paris unde a lucrat sale; a Post ziarist, conducind multi ani ziarul sub directia lui Pasteur si In .,Albina", lovit de multe procese de presa termi- colaborare cu Cornil, fiind nu- nate cu amenzi gi Inchisori pentru redactori; a mit preparator de anatomic pa- luat parte la organizarea conferintei din 1881, In tologica; dupa ce a lucrat la care s'a stabilit programul de lupta al Romanilor Berlin cu Koch si Virchow, a din Ungaria; iar la 1891 a parasit activitatea po- lost numit director al laborato- litica, ocupindu-se cu studir istorice. A lost mem rului acestui din urma. ChematDoctor Victor bru al Academies, numit la 22 Aprilie 1866. la Budapesta a Post numit in Babe'. BABEUF tbabilf] ('1760t1797), socialist Iran 1884 profesor de istologie patolo- cez, avu rol politic In tinapul marei revolutii, In- gica $i bacteriologic. In 1886 Parlamentul romancerca sa rastoarne Directoriul, dar fu oslndit la voteaza o lege prin care 11 numeste directorul Insti- moarte. tutului nou creat de bacteriologic siprofesor titular BABILONIA, Intins tinut In Asia Mica, lost de anatomie patologica si bacteriologic. Membru mare imperiu In antichitate. 1509 www.dacoromanica.ro BAB- BABIN 0 corn. rur. jud. Hotin, p1. Chelment,i introdus in Italia in sec. al xvn-lea; iar Francezii r. Cernal, pl Colaninului;2195 loc. zic ca s'a introdus din Italia In Franta In sec. al BAC® BABINGTONc. [ebingt,n]BENIAMIN (*1794 t xv-lea. 1866medic englez, a intemeiat laringoscopia. BACCARAT, oral in Franta, vestit prin indu- BABUC, corn. rur. jud. Durostor, plasa Silistra; stria cristalurilor, Intemeiata pe la 1765. 3265 loc. BACCELI GUIDO (*1832t1916), medic, scriitor BACALBA$A ANTON (1864t1899), ziarist ro- si om politic Italian. A Post ministru de instruc- man $1 scriitor satiric, cunoscut mai ales prin schi- tie si, ca amie al Romanilor, a ajutat In multe tele de vials military sub titlul general de lido Imprejurari In Italia propaganda noastra In ches- Teaca,". Colaborator cu Caragiale la Moftul Ro- tia nationals. man". A Post si militant socialist. BACCHIGLIONE. 11. din Italia, uda Vicenza BACALOGLU EMANOIL ('183011891), profe- si Padova si se varsa. In NI. Adriatica. sor si fizician roman. A facut studii in Lipsca si BACCHILIDE (sec. vi a. Chr.), poet grec, ri- Paris. A lost profesor de fi- valul lui Pindar; a scris In dialectul doric imne si zicli la facultatea de stiinte ditirambe. din Bucuresti, la scoala de BACCHINI BENEDETTO (*1651t1721), invatat farmacie si la scoala do po- Italian. fundatorul academiei literare din Modena. duri si sosele; membru al Aca- RACCUS, divinitate romans, corespunzatoare demiei Romane (1879 ; a in- lui Dionisos al Grecilor (Nr- acest cuv.). fiintatsocietatea de stiint,e BACH ALEXANDRU (*1813t1893), om politic fizico-naturale (1868). A pu- austriac. Duph Infringerea revolutiei ungare din blicat articole In Transactiuni 1848-49, ca ministru de interne al monarhiei, a literary si stiintifice", diferite voit s'o germanizeze In Intregime, apliclnd regi- tratate de fizicd, de algebra mul sau sever si Romanilor din Transilvania cari (1870, 1888), cercetari asupra ajutase pe Imparat prin miscarea for contra Un- electricitatii(1882, 1887)si gurilor. rapoarte despre diferite erpo- BACH EDUARD (11884), om politic austriac, a zi(iift i in ( i I terdindi ((trite Em. Bacaloglu. Yost, dupa. miscarea din 1848, prezidentul tarii In orase (1883, 1884 . Unele din Bucovina si comisarul civil pe linga trupele au, scrierile sale au lost publicate de dr. 'strati im- striate cari ocupara principatele In 1854. preuna cu biografia lui (1896). BACH SEBASTIAN 168511750), celebru muzi- BACALOGLU GEORGE, jurist roman. Terminind cant german; a lasat un mare studille In Paris (1863), a Yost mai apoi profesor numar de compozitii. la facultatea de drept din Iasi BACHELIN [baslel LEO si mai tlrziu consilier la Curt ea (*1857t1930), profesor elve- de Casatie; membru fundator tian venit In Romania in 1889 ; al Ateneului Roman. A publicat aci a lost bibliotecar al Re- diferite scrieri despre chestii ju- geluiCarol siprofesorde rldice (Judecdtorii de instruc- limbafranceza.Princ.publ.: tie,1868),politice(,Senattcl, Mélanges d'histoirc et d'a?t, 18681 si sociale (Licrul, 1868). 1879; Le chateau de Pelesh, BACAU 0 judet In Moldova; 1893. cap. Bacciu; supr. 4.410 km. p., BACIU 0 corn.r.jud. 242.316 loc.(1915); 7plasi, Brasov, pl. Shcele ¶ ® C. r. Francis Bacon. 2 corn. urb., 76 rur. cu 452Sterna jud. Bacau, jud. Cluj, pl. Nadase1.11 0 Lac attune si sate; tine de eparhia jud. Constants., aproape de Dunare; are p e el,in- episcopiei Romanului; are 262 $coale primare; are sule plutitoare. 9 parnhii urb. Cu 11 filiale, 96 parohii rur. cu 197 BACON [bec'n] FRANcis DE VERULAM (*OH. Male; 223 biserici, 1 manastire; face parte din circumscriptia Curtii de J° ROMAN Apel din Iasi. Are 17 cooperative ,l°NEAMT de consum si desfacere cu un capital tr" de 1.933.000 lei, 11 coop. p. exploa- ./ taxi de paduri cu un capital de PL.\ 3.800.000 lei. Unii istorici (Xennpol, t.------%\_ N 15. °A. V. A. Urechia) affirms ca. In tinutul B a- s'` `' BISTRj rum \ 4 tliar...g \ % PL. caului a lost un stat romanesc Inainte AU\.. de intemeierea principatului Moldo- \TAZLAU SARAT; J vei ® oral, cap. jud. Bacau pe L.S1RET malul drept al r. Bistrita; 19.226 loc. Pt..4,ANESTI\omoiNE§Ty Parincla (1915); are 6 biserici ortodoxe, 1 Ca- ZLAU - PL.T I C. tolica, 1 armeneasca; are un liceu, Comenes './ valea Rea infiintat In 1867 si o scoala secun- ,PL.RAAC1 UN i i CaCiUli,./ ty dart de fete,Infiintata in 1921, si et mai multe scoale primare. Este re- Jf ti @ 1 sedinta tribunalului judetului. Sta- TARsu oc tie c.I.pe linia Bucuresti Car- % ., Ot.t.t.____...--)N nauti; 2 spitale; centru comercial %...., / important. Originea ar fi un mic tirg PL.TROTU$ TA ) MsPCas:n Intemeiat de un Ungur Bako. Mai re,c.. tlrziu, prin sec. al xv-lea a fost rese- 0 .1 11" 0 ...... %,/ ,i., dinta domneasca. De la intemeierea 4 I Cr,t,,- principatului, Bacaul era hotarul din 'rI `...1 v'c e , . spre Tara - Romaneasca; aci era si , r vamaIT 0 B.-DE-MIJLOC, corn. rur. jud.Severin, plasa Birchis; 6000 Harta judelului Bacau. BACCANALE, petrecerilicen- tioase la Romani In onoarea zeului Bacchus. tI626), filozof englez, autorul scrierilor: Instauratio BACCANTA, preoteasa a lui Bacchus la Ro- magna, In care incearca o clasificare a stiintelor, si mani; asthzi Inseamna femeie desfrinata. Novum organum (1620 ,prin care stabileste Ca BACCARA, joc de carti. Italieniizic ca s'a temeiu al stiint,ei logica experientei si a inductiunii. 1510 www.dacoromanica.ro BACON ROGER (*1214t1294), calugar englez, a sultan at Turcilor, vestit prin luptele sale cu Bi- raspindit cunostinta fabricarii prafului de pusca. zantinii si cu aliatii orientali; a facut mai multeBAC- BACOVA, com.rur.jud.Timis-Torontal, expedijii In Muntenia, luptindu-se cu Mircea, aBAL plasa Buzias; 2041 loc.. Invins pe aliatii crestini In lupta de la Nicopole BACTRIANA,reg,iune In Asia veche ; a facut par- (1396); a fost Invins si prins de Timur Leng. te din regatul p ersan Odin imperiulluiAlex.cel Mare. BAIAZET II ( 14471 BAk.CU,oral $i port la marea Caspica, capitala 1512), sultan al Turcilor, a guvernamIntulm cu acelasi nume din Rusia; In avut multe razboaie, Intre acest tinut slnt bogate izvoare de pacura. cari cu Ungurii si cu Po- BACUSParBACCUS. lonii. BADEN ® oras si statie balneara (izvoare de BAICAL, lac mare In suit.calde),In Austria. ¶ 0 Mare ducat din Rusia asiatica, supr. 35.000 Germania, lingo. Rin; cap. Carisruhe. km. p. BADENI CASIMIR, conte (*1846t1909), om po- BAIF ANTOINE DE ( *1532 litic austriac, fost de mai multe on presedinte alt1589), poet francez, unul ministerului. din eel sapte ai Pleiadei. BAEZA, oral In Spania. BAILLON [bald "] HENRI BAFFIN wiLuArd (158411622), navigator en- ERNEST (*1827 t1895), bo- glez, a descoperit marea care-i poarto. numele: tanist francez. A fost pro- Baiazet Ilderim Intre Groenlanda si insulele Cumberland. fesor la facultatea de medi- dupa o gravurit din 1596. BAGA.RRE, Francez stabilit In Moldova, di- cino.. Opera pr. Dictionar de botanica, Iconogra- rector de pension, in care, In 1832, au fost elevifia florei franceze, Istoria plantelor. A fost mem- (premiati)Mihail Kogalniceanu si Grigore Sturdza, bru onoraral Academic! Romiine(28Mart flub viitorului Domn Mihail. 1887). BAGAV ANDREIU ('185711888), profesor mace- BAIMACLIA,c.r. jud.Cahul,rased. pl. donean, a functionat si in patria sa si In Romania. Stefan -cel-Mare. BAGDAD, oras In Turcia asiatico., pe Tigru, BAIN [heft] ALEXANDRU ("1818 t1903), filozof fundat de Arabi In 763,a fost un mare centru al englez autorul operelor: Simfuri/e si intelectut, 1855, civilizatiei lor. Acolo s'a Intemeiat prima univer- Logica, 1870; Educatiunea cafliint4,1879. sitate din lume; mare centru comercial Intre Asia BAIONA (fr. BAYONNE), oral InFranta port apuseana si Egipt. La 1638 1-au cuprins Turd'. aproape de golful Gasconiei. De aci vine numele BAGLAR, cap la Mama Neagro. Intre Mangalia baionetei, fabricate Intliu In acest ora$. Calatorh id $i Constanta. prin aceste locuri, poetul nostru Alecsandri a sods BAGNERES-DE-BIGORRE, statiune baln. o relatie: De la Baiona la Gibraltar. In Franta, cu izvoare calde sarate. BAIRAMCEA, corn. rur. ttrg jud. Cetatea- BAGRATION PETRE, PRINCIPE r 176511812), Alba ; are o scoala medic mixto. Infanta& In 1909. general rus, a luat parte la luptele contra Turcilor BAIU NICOLAE ("1790t1855), advocat roman, la Dunare In 1809. a lost $i preot In Brasov, a luptat cu zel In dife- BAHAMA, insule In Oc. Atlantic (America-de- rite chestiuni nationale. Nord), apartin Angliei. BAITNER IOAN ("181511881), jurist ungur. BAHWIU, r. all. al Jijiei, udo. jud. Botosani, BAIU,munte In Carpati In partea numito. Iasi, trace prinHirlau,Podul-Iloaei $i Iasi. Dintre Carpati calcarosi (IntreValea Buzaului si Piatra afluenti mai insenmati: Bahlueful, Nicolina (pe Craiului). dreapta), ecleaina (pe stinga). BAJZA IOSIF ('180411858), poet si critic ungur. BAHMUT, corn. rur. jud. Lapusna, plasa Vor- BAKER [becher] SAMUEL (`1821. t1894), ce- niceni. lebru explorator englez, a descoperit unul din BA.FINA 0 corn. rur. jud. Mehedinti, pl. Oco- izvoarele Nilului, numind lacul Albert-Nyanza. lul. Aci se gases° carbuni de parnInt ¶ ® c. r. BAKOCZ TOM ( "1442t1521), arbiepiscop de jud. Storojinet, pl.Ro.stoaca ¶ ® rittr jud. Me- Strigoniu si cardinal, candidat ungur la scaunul hedinti, se varso. In Dunare ling& Vlrciorova. papal. Bula papal& adusa de el, pentru o noun cru- BAHNEA, com. rur. jud. TIrnava -Mico., plasa clad& contra Turcilor, a provocat rascoala lul Bahnea. Resedinta plash; tIrg 9 Februarie. Desa (sau Doja) In Secuime. BAHMTJTEA, corn. rur. jud. Tighina, plasa BAKT,TNTN MIHAIL ( *1814t1876), agitator rus, Cimislia; 2131 loc. Intemeietorul nihilismului. BAIA ® corn. rur. jud. Falticeni, pl. Boroaia; BALA VARNAVA, ban al Severinului pe la 1519- areo biserica zidita. de Petru Rares, 1532; se crede 20, ca vasal at Ungurilor. A avut lupte cu Turcii. di afost prima capital& a Moldovei. Aci s'a dat In BALABAN, insula In Dunare, jud. Ialomita, 1467 o lupta a lui Stefan cel Mare contra Unguri-aproape de gura Ialomitei. lor; jar In 1685 lupta ostirii lui Const. Cantemir, BALACI ® corn. rur. jud. Teleorman, rased. aliat cu Turcii, contra Polonilor ¶ ® c. r. jud. plash Balaci; 2180 loc.; statie c. f. lini Costesti Arad, pl. Radna ¶ ® B.-DE-ARABIA, corn. urb. jud. Turnu-Magurele. Aci au fost proprietatile familiei Mehedinti, pl. Closani; aici e un spital, o scoala de boeresti Balaceanu, care de ad Isi trage numele meserii si un gimnaziu Infiintat In 1923; shit mine ¶ ® corn. rur. jud. Ialornita, plasa Cazanesti. de aramo. exploatate din vechime¶ OR.-DE- BALACLA.VA,o ra*In Rusia( Crimeea).La 250 et. AR1E$, c. rur. jud. Turda, pl. Baia; are un gimna- 1854 s'a dat aci o vestitit lupta Intre Rusislaliati. ziu de baieti Infiintat In 1922; st. c. f. ¶ ® B.-DE- BALADE: cele mai Insemnate colectiuni de ba- CRIF,corn.rur. jud. Hunedoara, med. pl&sii lade romanesti: V. Alecsandri (1853, j866), G. Avram Iancu, 965 loc. (1919). Aci a murit Avram Dem. Teodorescu (Poezii vopulare, 1885). Iancu la 1 Sept. 1872; static c. f. Iinia Arad-Bran; BALAN 0 Com. rur. jud. Salaj, plasa Bu- tirg in ziva de 17 Martie, 15 Sept., 15 Decembrie ciumi ¶ ® c. r. jud. Vlasca, pl. Marginea ¶ 0 loc. ® B.-DE-FIER, com. rur. jud. Gorj, pl. Novaci; ad In jud. Ciuc, mine de aramo.. e o biserica zidito. la 1749 de Dionisie, egumen de la BALARD [balar] ANTOINE (*18021-1876), chimist _liurez ¶ ® B.-DE -JOS, com. rur. Mehedinti, pl. francez; a descoperit bromul. Clo$ani ¶ ® B.-DE-SUS, C. T. tot acolo Q 0 BAIA- BALATON, lac mare In Ungaria, supr. 635 km.p. `ARE, corn. urb. cap. jud. Satu-Mare; 20.000 loc. BALBI ADRIAN ( *17821.1848), geograf venetian, statiec.f.; tirg 21 Noeinbrie; localitate clima- a pubileat scrieri In italieneste si frantuzeste. terica vestito.;aci e un asezamint pentru ar- BALBINUSairDECIUS. tisti; are un gimnaziu de MeV infiintatIn 1887 BALBOA VASCO NUNEZ DE (*1475t1517), cele- $i o scoala secundara. de fete Infiintata In 1894. bru navigator spaniel, a descoperit oceanul Pacific. IDBATA, nume dat judetului Falticeni prin le- BALC, fiul lui Sas Voevod al Moldovei. Dupa_ gea administrative din 1929. unii istorici, a si domnit dupa moartea tatalui sari, BAIAZET (sau BAIAZID) I ILDERIM (1347 '11403) pe la 1340; drip& altii, a fost numai amestecat In 1511 www.dacoromanica.ro BA L- luptele pentru domnie si a lost silit a ceda pasul vizitat localitatea In 1847 si a descris-o. La 27 km. Bogdan. de RImnicu-Sarat ¶ 0 B.- DOAMNEI, c. r. jud. Pra- BAN tutB.A.LCA, lacIntreSiberiasi Turchestan-hova, pl. Clmpu ¶ ® B.-SARATA, C. r. jud. Teleor- (Asia), supr. 18.400 km. p. man, pl. Calmatuiu 11 0 B.-VERDE, O. r. jud. Me- BALCIC, corn. urb., cap. jud. Caliacra; 6756 loc. hedinti, pl. Blahnita ¶ 0 c. r.,jud. Dolj la 5 km. de BALDI LAzAR (1822f1892), lilantrop roman Craiova pe Jiu: aci se Ole o biserica a manastirii din Transilvania, si-a Moat averea pentru scopuri Jitia, intemeiata de Constantin Basarab (1572). culturale si de binefacere. BALTA-BRATLEI, teritoriul Inchis Intre Du- BALDUTN or BAUDOUIN. narea zise. veche si bratril care continua Intru cltva BALE P.- BASEL. Borcea si care se desparte de Dunare aproape de BALEARE, grup& de insule (Maiorca, Minorca varsarea Ialomitei si continua pin& la Braila. $. a.) In Mediterana, apartinInd Spaniei. In anti- BALTA - IALOMITEIFP*BORCEA. chitate locuitorii for erau vestiti ca prastiasi si BALTA-LLMAN, cartier In Constantinopol. arca5i. Aci s'a Incheiat conventiunea din 1849 Intre Turd BALES PrrBtr( *1547t1610), caligraf englez, gi Rusi, care modifica unele dispozitii ale Regula- unul dintre inventatorii stenografiei. mentului Organic si micsora drepturile Principa- BALFOUR (balfOr] ARTUR (1848t1923), om telor romane: numirea (nu alegerea) Domnului pe politic englez; a Mout parte din delegatiunea la 7 ani, divanuri ad-hoc cu membri numiti de Domn; Congresul din Berlin (1878); rector a] universitatii once schimbare in legi va fi aprobata de Rusia din Glascow; secretar de Stat. p. Scotia, apoisi Turcia; va fi ocupatie armata ruso-turca; vor pentruIrlanda, ministru In mai multe rinduri, functiona tot timpul un cornisar turc si unul rus. prim-ministru (1902), se/ al partidului conservator, BALTAZAR (sau BALDASAR = NABONED),ulti ministru de externe in timpul marelui razboiu, mu1 rage al Babilonului (ca. 554-538 a. Chr.). prezident al consiliului Societatii Natiunilor In 1920. In cursul unei nopti de orgie, a vazut scris pe un BALIGOT DE BAYNE (11892), diplomatparete cuvintele Mane, Tekel, Fares", pe can francez, functionar la Consulatul din Constanti- le-a interpretat profetul Daniil, zicind ca i se va nopol. Venind In Romania cu C. Nbgri, a fost se- sfIrs,i domnia. Chiar In noaptea aceea zice le- cretar particular al lui Vode. Cuza de la 12 Martie genda regele a lost ucis si Darius a ocupat Cara. 1862 si 1-a Insotit In exilul sau. BALTAZAR ABGAR (*1880t 1909), pictor ro- BALINT SIMON (1810f1869), preot $1 proto- man. A expus la Tinerimea artistica, la Ateneu, pop roman In Transilvania, unul din conducatorii la Salonul Oficial, etc. Opere pr. S/. Gheorghe militari ai Romanilor In luptele contra Unguri- cnnorind balaurul; Cristosplingindceldfile. A scris lor In 1848-49. A purtat titlul de prefect de legiune critici de arta In ziarul Voinfa Nationald. 51 a luptat In muntil apuseni alaturi de Avram BALTHAZARD VICTOR (*1872) medic fran- Iancu si a contribuit la Infringerea trupelor co- cez. Profesor de medicine legal& la Universitatea mandate de Hatvani si de Kemeny. din Paris, membru al Academiei de medicine. BALLAGI MAURICIU (*18151-1891), teolog si A flout parte din misiunea $tilncific.francedi scriitor ungur, prof. la Budapesta, autorul unui care a vizitat Cara In 1919. Memliru onorar al dicj,ionar ung.-germ. Academiei Romene (1919). BALLMANN MICHAIL (176511814), profesor BALTICA MARRA, asezata la N. Europei, Intre si scriitor sas din Transilvania. peninsula Scandinavia., statele zise baltice des- BALOGH wan, (11756), calugar catolic trimis partite din imp. Rusiei, si nordul Germaniei. Supr. la Blaj ca sa ajute pe ep. Inocentiu Klein (1741) 406.700 km.p. In sustinerea bisericii unite. BALZA.0 HONORE DE (179911850), mare ro BALOTA, corn. rur. jud. Dolj ;st. c. f. Iinia mancier francez realist. Du- CraiovaT.-Severin. Aci a lost un groaznic ac- pa o tinerete aventuroasa, cident In anul 1901. dup. Incercari de a deveni BALOT!NA, corn. r. jud. Balti, pl. Glodeni;tipograf, editor, sedevote 2361 loc. literaturiisipublic&un BAL, corn. urb. reledinta plasii, jud. Roma- foarte mare numar de ro- nati, plasa Oltetu, pe malul drept al Oltetului;mane si nuvele In cari In- In aceasta comuna se afla o scoala de rneserii, un fatisaza diferitele aspecte si spital si diferite fabrici; are 3 biserici, din can tipuri ale societatii franceze una zidita In 1760; stripe c. f. pe linia Bucuresti- din vremea luisicari au un Craiova; 5290 loc. fel de legatura Intre ele Melt BAL$ GHEORGHE ('1868), inginer .iscriitor formeaza un tot pe care 1-a roman. Membru al Academiei Romane (1923). Op. numit lnsusi La comedie pr. 0 vizila la clteva biserici din Serbia, 1911; humaine,,, ca sa face. pareche Arhitectura S f Munte, 1913; Mdndstirea din Ni- operei lui Dante Comedic Honore de Balzac. copoli, 1915; .Histoire de 1' art divind". Multe trad. roma- roumain ancien, cu N. Iorga, nest', din cari cea mai veche In Familia" 1871. 1922; Bisericele lui Stet an eel In brosuri si volume: Eugenia Grandet (de L. Mare; Inceputurile arhilecturii Daus, 1909), Albert' Savarus (de C.Calfoglu, biseriresti In Moldova. 1909), Mos Goriot (de Radu Baltag,1909), ColoneluI GRIGORE (t ca. 4895), Chabert (de V. Savel, 1910) Liturohia ateului Post ministru de culte, apoi de (de V. Demetrius, 1909), Amorul mascat (de D. finante In guvernul lui Barbu Karnabat, 1911), Femeia la 80 de ani (de A. Catargiul (1862). Gheorghin, 1913, de Alexandrescu-Dorna, 1914), BAL PANAIT ('1817t1889), Povestiri vesele(de M.0. lonescu), etc. lost ministru de Iinarge in BANAT, sub acest nume se lntelege In geo- Moldova. grafia noastra In primui rind Banatul Timisan BAL* TEODOR ( 1800 t 1857 ), Teodor Bal§ sau Timisana, cuprins Intre Dunare, Tisa, Mures caimacam al Moldovei In 185'7.dup. o stampdin muntii Carpati can forrnau hotarul vechiului BALSAMO Pur CAGLIOSTRO. col. Acaemiei. Regat In partite acelea. BALTA O insula Intre Dunare si bratul Bor- BANCA NATIONALA A ROMANIEI, so- cea jud. Ialomita ¶ ® corn. r. jud. Cluj, pl. Cim- cietate anonima pe actiuni Infiintata In 1880, cu pia ¶ ® corn. r. jud. Mehedinti, pl. Closani; aci se dreptul exclusiv de a emite bilete de bana, avInd vad ruinile unui templu; ad a locuit Tudor Vla- ca acoperire un stoc de aur. In. timpul razboiului dimirescu mai mull timp ca vataf de plain; se ga- mondial, Banat a fost Cita a -.5i trinaite aurul la sesc arbuni de pamInt ¶ 0 B.-ALBA, corn. r. siMoscova, astfel ca biletele ei n'au mai avut aco- lac jud. Rlmnicul-Sarat, pl. Boldu, cu spa mine- perirea necesara; apoi emisiunile marite Si spo- ral& de mult cunoscut& si folosith. Alecsandri a rite In acel timp citsidupe. Incheierea pile'!, pen- 1512 www.dacoromanica.ro tru nevoile Statului, au facut ca Statul sa garan- scrieri In stil popular si unele cu subiecte luate din teze valoarea biletelor prin creditul sau si astfel traditiile poporului. Cca mai important& este:BAN- valoarea for a lost supusti fluctuatiunilor acestui Argitir$i Elena (1801). A BAR credit. Astazi Banat National& are un capital de tradus In versuri Risipirea 600.000.000 lei Impartit In 200.000 actiuni. Ea se lerusalimului dupe Iosephus conduce de un guvernator numit de guvern, ajutat Flavius(1821),precum$i de un consiliu de directori, parte ale$i de actionari, Halima, dim& un text ger- parte numiti de guvern. Cel dintliu guvernator al man. in 7 volume (1836-38). Ba.ncii a Post loan Cimpineanu. BARAOLT, corn.rur. Immo, personagiu dintragedia Macbeth" jud. Trei-Scaune, resedinta. a lui Shakespeare. Ucis de Macbeth, umbra lui ur- plasa Baraolt; 2651 loc. mare$te pe ucigator In tog& vremea si-1 chinueste BARASCH mans (*1815 prin team& si mustrare de cuget. Expresia um-1'1863), medic roman. Evreu bra lui Banco" se zice despre un om care se tine de origine, nfiscut In Galitia, de tine si nu-ti da pace. a venit de tank. In Romania BAND, corn. rur. jud. Mures, resedinta plash dupit ce luase doctoratul la Do Barr, Band; 3550 loc. Berlin. A lost profesor de BANFFY DEZSO BARON (i 843 t 1911), om po- stiinte naturale la Colegiul Sf. Sava, a Inv.litat litic ungur. Dupa ce a Post prefect In Transilvania, Line limba romaneasca. si a Post unul din eel mar a Cost deputat-si prezident al Camerei; membru al de seama vulgarizatori ai chestiu- Camerei rnagnatilor; ministrueipresedinte denilor de stiinta. A luat parte la Consiliu In 1895; a fondat In 1904 un partid nou fundarea Spitalului de copii din care nu s'a putut impune; a Post tin mare adversar Bucuresti, a functionat acolo pina al nationalitatilor din Ungaria si a luat masuri la moarte. A Intemeiat o revist& contra for de cite on a putut. de popularizare Isis sau Natura", BANFFY GYORGY( *1747 t 1822), om politic la care au colaborat multi din ungur. A Post guvernator al Transilvaniei. oamenii de stiinta din epoca aceea BANFFY LASZLO (LADISLAU) (179511840), om 1856-1863). Op. pr. Minunile politic ungur. A fost membru al dietei din 1836. naturii, 1850; lstoria natztrald, BANGCOS, capitala statului Siam (Indo- 1854; Curs de igiend populard, China); 600000 loc.; centru comercial important; 1857;Botanicasilvicd,1861; are o vestita. pagoda. Zoologie, 1864. BANGUEQLO, lac In Africa, descoperit de BARATYNSSI MIEN ABRA-Dr. Barasch. Livingston, supr. ca. 3.000 km. p. MOVICI (' 1800 t1844), poet rus. A BANIAPATAC, statie balneartt jud.Ciuc, lost militar si a trait mult timp In Italia. Op. pr. 1231 m. alt. Are ape minerale can contin her si Eda, Balul. pucioasa. BARBARA Fr. VARVARA. BANTLA-PE-CERENIU,corn. rum. jud. BARBARA SANCTA, seminary] teologic din Viena, Storojinet. plasa Ceremusultu 11,;11.-111-SMa,c. r. Infiintat pentru cultura preotilor romans units. acelasi jud. pl. Siretelul. BARBARI: Invaziunile Barbarilor !nap cu BANJALIJICA, ora$ In Iugoslavia, 14.000 loc. expeditia Cimbrilor si Teutonilor contra Romei BANLOC, corn. rur. jud. Timis-Torontal, pl. (113 a. Chr.); dar invaziunile propriu zise Mop Deta 2530 loc. in era crestinli. Lista barbarilor (sec.ill-xis),cart BANTAM 0 oras In insula Java 1r 0 pro- au trecut prin tent& noastre, fie stapinindu-le mai vincie In aceeasi insulii. lung sau mai scurt timp, fie devastindu -le, etc: BANUL, fosta manastire In orasul Buzau, In- Gotii, Hunti, Gepizii, o ramurli a Gotilor, Avarii, temeiata In 1571 de Vornicul Andronic. Slavii,Bulgarii, Ungurii, Pecenegzi, Cumanit, BANITTIALE THBODORE DE ("1823 t 1891 , poet Tatarit (1.- aceste cuvinte). francez continuator al romantismului. 5i-a sta- BARBAROSSAP.'FREDERIC. bilit reputatia prin Odes funamtrulesgztes (1859). BARBIER [barbie] JULES ('1825 t 1901), autor A publicat si piese de teatru. Din ele s'au tradus dramatic francez. Pr. op.: Andre Cldmier (1849), In romaneste: Gringoire de losif .si Anghel, Socrate Contes d'Hoffmann (1851), drama; Amour mouille sifemeia sa de G. Sion, Sdrutarea de G. Sion $i (1850), Un rot de la mode (1851), comcdii.Este apoi de H. Lecca. autorul libretelor mai multor opere celebre: Faust, BAPTTTI, sects crestina protestanta; ad- Romeo et Juliette, etc. mite numai botezul adultilor, nu at pruncilor; are BARBOLOVICIU ALIPdPIU, preot roman din mai multi partizani In Statele-Unite $i In Anglia. Transilvania, a luat parte la misctirile nationale Se gases° si la noi, mai ales in Transilvania. ale Romanilor transilvaneni. BAR, ora$ In Polonia (Podolia); 1.4.000 loc.; BARBU, manastire de maici corn. Grajdana, aci s'a facut In 1768 confederatia (ma de la B.) a jud. Buzau; Intemeiata In 1662 de boierul Barbu. nobililor poloni contra influentei rusesti. BARBU IJLUTARUL, cIntecel comic, foarte cuno- BARABAS NICOLAB (*1810t1898). pictor ungur scut, al lui Vasile Alecsandri, tip treat de M. Millo. din Transilvania. Dupa studii speciale In Viena, Poetul s'a inspirat dm viata unei persoane reale, dupa ce lucre prin citeva ora.se ardelene, veni In un lautar din Iasi cu acelasi nume, vestit In we- 1831 In Bucuresti, unde statu trei ani si facu por- mea lui pe la 1845 $i apreciat de List (cu ocazia tretele mai tuturor boierilor marl din acea epoca vizitei la Iasi In 1847) pentru talentul si memo- si ale Sotillor tor, al lui Kisselef s. a. Se duse iar rialui muzicalti prodigioasa: sezice cai-a In Viena, de aci la Venetia, la Napoli si alte parti spus: Esti un adevtirat artist din gratin tai Dam- ale Italiei. Dupa aceea a trait In Cluj, In Pasta, =en". a alatorit si a ajuns foarte apreciat, devenind BARCA HAMILCAR (t228 a. Chr.), general car- chiar membru al Academiei de stiinte. Cele mai taginez, tattil lui Anibal. Stiu sa inspire flului son multe din operele lui se gases° In Pasta, multe sint o ura de moarte contra Romanilor. El e intemeie- raspindite pe la particulari. Se socotesc paste torul Barcelonei. 120 de portrete $i tablouri de genre romanesti, fa- BARCANI, corn. rur. jud. Brasov, plasa S&- cute In timpul cit a stat In Bucuresti. E de notat cele; 2076 loc. ca si In lucrttrile din celelalte tar! se gases° adesea BARCELONA, ora$ In Spania (prov. Catalo- subiecte si tipuri din tarile romane. nia), port la Marea Mediterana; 600.000 loc.; are BARABBAS (=VARAVA), pers. evanghelic; °sin- o facultate de medicinti, biblioteci si arhive renu- dit pentru crime, Evreii an cerut sa -1 libereze mite. pe el, iar nu pe Iisus. BARCIANU DANIIL (1847 t 1900), profesor yi BARAC ION (*1772 t 1848), scriitor roman. A director de scoale In Sibiu; a hint parte la miscarile lost institutor In Avrig si advocat In Brasov. A f kcut politico ale Romanilor din Transilvania, Hind In- 1513 www.dacoromanica.ro BAR-this la Vat dupa procesul memorandului; a pu-clt a stat In Polonia. A donmit in pace, isbutinel blicatcartididactice de stiintd naturale si a re- a avea ascendent asupra Tatarilor, can in vremea BA.dactat foi pedagogice. altor Domni Meuse multe si rele navaliri In Mol- BARCIANU SAVA POPOVICI (1814 t1S791, pro- dova. Turcii, suparati pentru politica lui filo-po- fesor roman In Transilvania si preot; autor de cartilona, 1-au mazilit si, mai tir- didactire: Gramaticd rom. In 1. germand.: Voca- ziu, chemindu-1 cu viclenie la bular rom.-germ. Constantinopol,i-autdiat BARCSAY Asos (*16191-16(i1), om politic un- capul. gur, a avut misiuni diplomatice din partea lui BARNUM PHINEAS ( *1810 George Racotzi I, principele Ardealului; a Yost t1891), American, vestit or- cItva Limp si principe al Ardealului. ganizator de muzee cu rani- BARDASARE-PANAITESCTJEMAN011 pictor tap. roman, profesor la Scoala de bele-arte din Iasi. BARNUTIU [bd.rnut]SI- A lucrat portrete, peisage, scene rustice, etc. Op. MEON ( *1808 11864), unul din pr.: Intoarcerea(le la secerat,SImbdta MoOlor, fruntasii revolutiei romanesti Mdnastirea Agapia. din Transilvania (1848 . Dupd. BARDIA iosrF ("166811720), iezuit german,studii Monte In Blaj, unde s\^ profesor la Viena, Graz, etc. In Sibiu a Intdrit pro- terming teologia,fu numit Miron Barnovschi. paganda catolica si a Post numit dupe moartea mi- profesor in Blaj, dar episco- tropolitului unit Atanasie, defensor pe ling& mi- pul Lemeny Il inlatura. Retragindu-se la Sibiu, in- tropolia unit& din Transilvania. cepu a studia dreptul. In aceasta situatie il gasira B4RI, oral In Italia, -in prov. cu acelasi nurne evenimentele din 1848. Cind Ungurii prin procla- (Apulia). matia din 13 Martie cerura, intre BARIRA-ViLCII, corn. suburban& la municip. altele,si unireaTransilvanici Craiova jud. Doll. cu Ungaria, Barnutiu raspindi BARITIU [barit] GEORGE ( *1812 t1893), om poli- un manifest prin care arataca / tic, istoric si ziarist roman. El a Intemeiat In Ardeal aceast& unire va fi o nenorocire primul ziar (Garcia de Transilva- pentru Romani, tot el,in adu- nia, 1835) si prima revista (Foaia narea vestita de la 15 Maiu In pentru minte, inirnd fi literature, BlajluacuvIntul si rosti acel 1838). A lucrat la reorganizarea mare discurs in care arataca scoalelor romanesti din Brasov singura cale de urmat pentru Ro- Intre 1836-1845 servind In acest mani este lupta contra Ungurilor. timp si ca profesor. Miscarea din Dup& aceasta, a lost firesc sa 1848 11 chemil. In primele rinduri se gaseasca intre fruntasii revo- ale luptatorilor. Atllndu -se In Si- lutiei roma.ne. Duna revolutde, si-a biu si orasul cazInd In mina Un- continuat studiilede drept la gurilor, fu nevoit s& fuga In Tara- Viena si Ia Pavia. In 1855 a PostSimeon Barnutiu. Roman easca.Aei fu arestat de Rusi, G. Baritiu. chemat ca profesor de filozofie si dar scapd. fugind InBucovina. drept la Iasi, unde a avut pin& la 1863 un rol im- Dupli Incetarea revolutiei si dupli. ce Transilvania portant In miscarea culturala sipolitica. fu iar stapinitd de Austria, Baritiu se intoarse In BARONZI GHEORGHE (*ca. 1815 1-1896), ziarist Brasov .si, pe lIng& munca de ziarist, pe ling& si scriitor roman. A avut rol important in propa- scrieri istorice, Gantt+. sa Hispindeasca ideea ca Ro- ganda national& In epoca unirii, redactind Ziva mann sa se intovinaseasca pentru opere econo- In 1859 si colaborind la diferite reviste si ziare. mice. Gratde lui se Infiint& fabrica de hirtie la A debutat printr'o drama (Eleanora, 1844 si prin Zarnesti, pe care o conduse timp de doudzeci d. poezii publicate In Curierul romanesc" In 1845 ani. El fu eel mai de aproape colahorator al lui si urm. A scris poezii patriotice si satirise (Noptur- v.Qagunala Intemeierea Asocia(iunii Transilvane nele, 1853, Satire, 1866, Opere poetice, 1876, Da- siredactli statutele. A lost deputat In Camera im- ciada, 1890 , din can s'au tiparit in timpul nostru perial& Intre 1861-66. La Intemeierea Academiei o culegere facuta de N. Iorga (Poezii alese, 1909 ; Romane, In 1866, a Post chemat ca reprezentant a scris drama (MateiBasarab, 1858, Ales(ar, 1878, al Transilvaniei si a lucrat cu harnicie In toata Batista Veleli, 1879), comedii (Nadraii,1876, Lu- vremea,prezentind memorii,rapoarte despre men se (la pe ghia(d, 1877, Ordinea zilei, 1879, carti, etc. Dupd Incheierea dualismului s'a stabilit Barba lui Stefan cel Mare, 1882, Caritatea In co- In Sibiu, a redactat ziarul Observatorut, pentru stum de carnaval, 1887), dar meritul lui cel mare care a avut citeva procese politica. Lulnd astfel std In numeroasele traduceri ce a facut din George parte la luptele din aceast& epoca, el a redactat Sand, E. Sue, Al. Dumas, Guizot, W. Scott In 1881 Memorialul nlewltarilor, care s'a publicat s. a. si In traducere german& si maghiard pentru a B4ROSS GAVRIL ( * 1848t 18 92 ), om politic un- arata punctul de vedere al Romanilor fat& de ma- gur; ca ministru s'a ocupat cu chestiunile de or- surile aspre luate de Unguri cu tendinta de des- ganizarea tailor de comunicatie In regat. nationalizare. A lost si presedinte al comitetului BAR9TUL, munte InTransilvaniaasezat central roman Intre 1884-1887; a condus revistade a lungul Intorsurei Oltului. Transilvania" (1861-1888), a Post director al BARCIZZI coNsTANTIN( *1833 t 1921), general scoalei de fete InTiintatli de Asociatiune In Sibiu roman. Dupd studii in tar& si In Viena, s'a. specia- si printre toate aceste ocupatii, a dat la lumina o lizat In geodezie, a obtinut Inaintare In grade, a Istorie a Transilvaniei In ultimele cloud secole. Yost profesor de fortificatii Ia Scoala militarli de BAR-COCHBA simoN (sec. n dupa Chr.), agi- ofiteri; a organizat serviciul geografic al aripatei. tator iudeu, a organizat o rascoald. contra Roma- In timpul razboiului pentru independent& era co- nilor si s'a proclamat rege In Ierusalim, dar a Post lonel : a lucrat pe ling& cartierul general rusesc pen- Invins de generalul Iulius Severus si a pierit In tru organizarea trecerii trupelor si apoi pe cImpul lupta. de operatic cu trupele de geniu. Dun& rdzboiu, a BARNABITI, ordinbisericescInfiintatla lucrat la parcelarea Dobrogei, a lost inaintat ge- Milano (1530) cu scop de a Intemeia scoli, de a neral de brigada (1883) si de divizie (1892), a Yost educa tinerimea $i de a pregati clerici luminati. sef al Casei militare a Regelui Carol si sef al sta- BARNOVSCHI MIRON (11633), Domn al Mol- tului-major. A reprezentat taxa la diferite con- dovei,1626-1629. Numele drept ar fi Post rao- grese internationale de geodezie, a Post vice-pre- VILA, iar acela sub care e In genera cunoscut nu ar sedinte al Societatii geografice. Pentru scurt timp Insemna originea polona, ci numai o indicatie ca a Yost ministru de razboiu (1888) In guvernul pre- avea proprietate la Barnova (linga Iasi) si o ter- zidat de Teodor Rosetti. minare polonezd, pe care a doblndit-o In timpul BARRAS PAUL-JEAN (1755 t1829), unul din 1514 www.dacoromanica.ro capii revolutiei franceze; a fost membru al Di- este si el gonit in Iulie 1481 si, duph ce ravine pen- rectoriului ; a rasturnat pe Robespierre. tru scurt tamp, este silit sh fuga si este ucis de Me-BAR- BARREME BERTRAND (1640t1703), matema- hedinteni la satul Glogova. BAS tic fr., autorul unei cart! de aritmeticii practica BASARAB IV pp- NEAGOE. (1682) si altele, prin can face calcule de dobinzi BASARABEASCA, sat jud. Tighinasist. s. a. De la el a ramas vorba harem (fr. bareme): c. f. linia Cetatea-AlbaGalati. rezolvirea problemelor dupa calcule facute di- BASARABI, statie c. f. jud. Falticeni (azi Baia) nainte. Intre Dolhasca si Faltieeni. BARRES MAURICE ("186#1923, scriitor fran- BASARABIA, regiune din Romania. Acest cez, a publicat opere politica si romane. Pr. op. nume se dadea plat la 1812 numvi unei Iraqi din Les deracines (1897); Appel au soldat (1900).Ten- Sudul acestei provincii care era ocupath de Tatar! dinta sa e nationalista si contra demagogiei. si mai inainte apartinuse Munteniei si care prin BARROT [baro] ODILLON (17911-1873 ,juris-sec. xvn si xvin se numia Budgeac. Pentru lo- consult si om de stat francez. cuitorii din aceasta regiune numele de Basarabia BARROW, ® fluviu In Irlanda, se varsa In goc- era necunoscut: Ili ziceau cumI$!zic si azi: Mol- ful Waterford r C) cap In Alasca (America-de- doveni". Cind Rusii, In 1812, au rapit jumatate Nord. din Moldova pink la Prut, au sirntit nevoia sa dea BARRY CAROL (1795t1860), arhitect englez, a un nume lntregului teritoriu si i-au zis Basarabia. construit palatul Westminster, sediul parlamen- Ei au stapinit-o in Intregime pint'. in 1856, cind tului. dupa tratatul din Paris, au fost nevoiti sa. cedeze BART JEAN0(16511 1702), vestit marinar fran- Moldova( trei judete (Cahul, Bolgrad si Ismail), cez 9 C) pseudonimul scriitorului roman EUGENIC pe cari le-au reluat duph razboiul din 1877-78 BOTEZ (Kr acest flume). en Invoirea Conferintei europene din Berlin. In BARTA, corn. rur. jud. Ismail plasa Bolgrad. timpul razboiului mondial, cind s'a prabusit re- BARTEL CAZIMIR, profesor si om politic polon. gimul tarist in Rusia, Basarabia s'a declarat in- E profesor de perspectiva la Academia de arte dependents sub numele de Republica Moldova- frumoase din Varsovia. Deputat, ministru al co- neasca" (1917) si apoi Sfatul Tarii a votat unirea municallilor in timpul razboiului cu Rusii (1920), cu Regatul Romaniei (27 Martie 1918); astfel a presedinte de consiliu In 1926, a format de atunci revenit la Patria-mama. Basarabia are o suprafga de mai multe on guvernul tarn. de 45.630 kmp.; avea la despartirea ei de Moldova BARTHA MIKLOS (NICOLAE ("1848t1905), zia- 482.63010c.; duph statistica din 1918 are 2.725.000 rist maghiar. A intemeiat (1880) ziarul Ellen- loc.Cuprinsa. Intre cele dour( marl riuri, Nistru zek" in Cluj, care apare si azi. si Prut, ea este la N. deluroasa si suprafata se in- BARTHELEMI ST. HILAIRE 3IILES (1805 clink cu cit merge spre Marea Neagra si Dunhre. 1'1895), om politic francez si scriitor, traducatond BA SILESCU NICOLAE ( 1860) profesor de eeo- lui Aristotel. nomie politick la facultatea de drept din Iasi BARTHOLDI FREDERIC ( '18341-1904), sculptor (1892), apoi la cea din Bucuresti (1896). francez, autorul celebrei statui din New -York: BACALIA, corn. rur. jud. Tighina plasa Co- Libertatea luminind lumea si at monum. Leul din gllniceanu; 2395 loc. Duph legea 1929, sat aim Bet fort. corn. Chirsova. BARTOK LAJOS (LtrBovIc) ( '1851t 1902), scrii- BAS-CHIOI, plrau mare in jud. Tulcea, p1. tor ungur si poet. A trait in Transilvania, a fost Babadag, se varsa in riul Taita. ziarist si de citeva on ales deputat. Op. pr. Kar- popor nomad din Rusia, pe lInga pati emlekek (Amintiri din Carpati), 1885, Erdd- Volga: Baschiri salbatici(Alecsandri, Pahod na zitgas (Freamatul padurii), 1889, Kendi Margit, Sybir). drama, 1884, Janos Kiraly (Regale loan), 1902. BASCI, populatie de ca. 600.000, locueste pe BARTOLI MATTE() ("1873), linguistitalian. ambele cline ale Pireneilor Occidentali In Fruits. Profesor la Universitatea din Torino. S'a ocupat si In Spania. Originea for nu e stabilith Inca. mai ales de chestiunile in legatura cu domeniul Hi- Limba for nu face parte din grupele de limbi ale ric, si de dialectul istro-roman. A faeut recensii des - popoarelor Invecinate.Asupra for a publicat studii pre operele filologice romanesti. E membru cores- prof. Ovid Densusianu: Pdstoritul la Bascii din pondent al Academiei Romane (1914). Soule, 1925; La Soule in sec. xvii, dupd descrierea BARTOLOMEU ( VARTOLOMEIII), unul din lui Froidoar, 1927; Quenouille in Bulletin du cei 12 apostoli. A predicat evanghelia In India si Mushe basque", 1926. In Armenia, unde a fost martirizat. BASCOV ® corn. r. jud. Arges, p1. Bascov¶ BARZI, o clash de preoti la vechii Gali; mai ® statie c.f. tot acolo¶ ®fost sehit de calu- tirziu furs numai c/ntareti si poet!; se mai ph- garite tot acolo. strard. In Anglia pina prin sec. xvi. BASEDOW LoBAN ("17231-1790), pedagog ger- BASARAB, poate fiullui Tihomir, primul man, a chutat sh puna In practieh ideile lui J.-J. domn sigur al Tarii Romanesti. Se stie ca in 1330 Rousseau din Emile" fundind si conduclnd mai a avut o lupta cu Carol Robert, regele Ungariei, multi ani un institut, numit Philantropinum In prin pasul Bran si a Invins pe inimicul sail. Amin- orasulDessau, duph ce publicase cartea sa Cu- tirea acestei lupte o gasim In poezia lui Grigore legeride cunostinle necesare pentru educa(ia tine- Alexandrescu: Rasaritul lunii la Tismana ". rimii (1774). BASARAB II zis LAIOT (t ca. 1480), dome BASEL (,fr. BALE), canton In Elvetia (ger- al Tarii-Romanesti Intre 1472-1476. Fiu al Voe- mana), reunit la confederatie In 1501; In orasul vodului Dan, a lost amic al lui Stefan eel Mare9i, Basel s'a limit In 1431 un vestit conciliu convocat duph multe documente, se vede oh l-a ajutat duph de biserica catolica in vederea ereziilor ce Incepuse lupta de la Racova, contrar afirmatiunii lui Gri- ss aiba curs. gore Ureche ca a lost alaturi de Turci; mai tirziu, BASILIC, pp- DESPOT-VODA. parindu-i-se oh Turcii vor infringe pe Stefan, a BASILICALE, adunare de leg! si dispozitiuni juri- trecut de partea lor, ceea ce i-a pricinuit pierderea dice Inceputh in Bizant In sec.ix sub domnia tronului prin intrarea armatelor lui Stefan si Ma- Impbratului Vasile i si continuata sub Leon vi teiu Corvin, regele Ungariei, unit( acum contra si Constantin vu. Eta au InlocuitIn parte le- Turcilor. Laiot insa ucise pe inlocuitorul sari, si gislatia lui Justinian si au influentat prin colectia venindla tron un nepot at lui numit Basarab eel lui Harmenopol (ow acest nume) prirnele legiuiri tinarsau Tepelus, acesta imparti cu el domnia, romanesti. dindu-i Oltenia, pe care a stapinit-o citiva ani. calughri crestini ortodoxi si ca- BASARAB III zis CEL TINAR, zis TEPELII$, tolici; ordin Intemeiat de Vasile (Basiliu) cel Mare Doran al Tarii Romanesti (1476-1481). Asezat in (sec. iv). domnie, dupd toath probabilitatea, de catre Stefan BASILIU sau BASILIOS ( VASILE) I MACEDONUL cel Mare, dar fiind mai mult devotat Turcilor, (t886), Imparat al Bizantiului, se urea pe tron (WO 1515 www.dacoromanica.ro BAS- ce ucise pe Mihail m (867), care-1 Meuse coregent. Drept recunostinta, Adunarea ConstituantA In Avu lupte Cu Arabii$ipierdu Sicilia. Iunie 1866 1-a declarat cetatean roman. Academia BAT BASTLIU II BOLGAROCTONIIL (t1025), Imparat RomanA 1 -a ales membru onorar In 1872. Printre al Bizantiulut de la 976 pins la moarte, a suportat alte scrieri ale lui stilt interesante o sumA de cer- un razboiu civil pornit de Phocas si a purtat raz- cetAriasupra7'iganilor:originea for (1875), boaie cu Bulgarii, al daror imperiu 1-a distrus aparitiunea for In Europa (1848, 1877), situa- (1018). punea for In trecutul depArtat (1876) si In timpul BASNA, statie balnearA jud. Tirnava -MicA, actual In Spania, Portugalia, Algeria siIn alte 1652 loc.; izvoare de iod, brom si sare; la 8 km. tari (1881,1884, 1890). de Medias. BATAILLE [bate!] Ernau (*187211922), autor BASSQRA, oral comercial In Turcia asiaticA; dramatic francez. Maman Colibri, comedie, La 18.000 loc. marche nuptiale, drama, La femme nue (Modelul), BASSARABESCU IoN AL. (1870), nuvelist Le Scandale s'au reprezentat si In Bucuresti. roman. Profesor la liceul din Ploesti, membru co- BATAVIA, (nume vechiu latinesc al Olandei) respondent al Academiei Romane. A colaborat la sau Republica batava, nume purtat de statul Convorbiri literare".Op.pr.Nuvele (1903), olandez Intre 1795-1806, sub stApinirea si apoi Vulturii (1907), Nenea (1916), Mo? Stan (1923). protectia lui Napoleon. De la 1806 se numi Re- BASTA GEORGE (.1505 t 1607), condotier valon, gatul Olandei si primul rege fu Louis, fratele Im- de origine albanezA, se puse cu tru- pAratului francez. pele sale In serviciul imparatului BATAVIA, cap. insulei Java; 290.000 loc.; In- Rudolf ft, bAtu pe Mihaiu Viteazul temeiatA In 1617 de amiralul olandez Koen, di- la Minislau; apoi, ImpacIndu-se cu strusA de eruptia vulcanica In 1883, reziditA apoi. el, luptarA ImpreunA contra lui E sediul guvernului olandez al Indiilor neerlan- Sigismund Bathori li, dupA lupta deze. de laGurAslAu, luara Ardealul BATHORY ANDRAS (ANDREW) ( '1566 t1599), din mina acestuia, dar, urmArind cardinal si principe al Transilvaniei. Reprezenta interese personale, ucise miseleste ideea de unire cu Turcii contra ImpAratului. A pe Mihaiu deveni el stapin al lost Invins de Mihaiu Viteazul In lupta de la Se- Ardealului. Stapinirea lui a Post limber si ucis de un Secuiu. Cronies povesteste c& George Basta un sir de jafuri. Moise Szekely,(dupS o stamps In momentul cind omorltorul a adus capul fostului unit cu Turcii, voi sA -iis pute-din col. Acade- principe, Mihaiu a exclamat: Sarmanul popAl" rea din mina, dar In Invins si ucis miei). si a dat ordin sA fie Ingropat cu toatA pompa cu- In batalia dela Brasov. Astfel Basta venita. Scena aducerii capului a inspirat tablouri rAmase din nou domnitor pina In Martie 1604, cunoscute ale pictorilor Aman si G. D. Mirea. clnd Imparatul 11 rechemA. BATHORY GABOR (nAvaiL)(*1589t1613), prin- BASTARNI, semintie germanica, venith din cipe al Transilvaniei ales in 1608. In epoca aceea spre rAsArit prin partite sudice ale Moldovei si fiind necontenite lupte urmate de Ilinpachri Intre pe la guile Dunhill. Ei au navAlit asupra Tra- Imparatii Austriei si Intre Turd, Bathory se fAcu ction agentul Turcilor *i, de aceea, avu amestec In afa- BASTERRA RAMON DE (t1928)4 diplomat spa- cerile principatelor romane. El fAcu dour). incur- niol. A Post Insarcinat de afaceri In Romania. siuni In Muntenia: In 1610, clad alunga pe Radu Amic al Romanilor, a luat parte la Incoronarea Serban, Donnnitorul sustinut de ImpArat, *i cind Regelui Ferdinand, vorbind In roma.neste; a pu- oastea lui se dAdu la pradaciuni si persecutii neo- blicat o carte Opera lui Traian", In care trateazAmenoase, despre cart vorbesc cronicarii din acea despre colonizarea Daciei. Membru corespondent epocA; In 1611, cind este respins si fugArit de al Academiei Romane (1921). Radu Serban, care-si redobindise tronul. DupA BASTIAT [bastia] FREDERIC (' 1801 t1850), eco- aceasta, InsA, el Invinge armata imperiala, care nomist francez, until din Intemeietorii teoriei li- ajutase pe Radu Serban, si o goneste In Moldova. berului schimb. Mai tlrziu s'a ImpAcat cu Radu Serban, ce era BASTILIA (fr. BASTILLE), citadel& militant in pribeag In Transilvania, dar si-a pierdut sprijinul Paris, 1ncepu a fi construitA In 1370; In timpul lui Turcilor si chiar In tarts s'au ridicat multi contra Richelieu deveni Inchisoare numai pentru nobili, lui din pricina desfrintuilor luisiexactiunilor In sec. xviu se schimbEt in Inchisoare obisnuita. administrative. Astfel a Yost scos din domnie de Ocuparea si dArlmarea ei de catre poporul Part- Turei si apoi ucis In Oradea. sului (14 Julie 1789) fu Inceputul marii revolutii BATHORY isTvAN (STEFAN), general al rege- franceze. Republica franceza a statornicit zivalui ilngariei Matias Corvin, a intrat In Muntenia luArii B. Ca sarbatoare nationals, care se pastreaza cu osti unguresti ImpreunA cu ale lui Stefan eel pin& azi. Mare ca sA goneascA pe Laiot Basarab (1476); a BALOTA ANASTASIE, filantrop roman. A lost Invins pe Turd In Clinpul Pinei (13 Octombrie mare hatman In Moldova, a lasat prin testamentul 1479). sau din 1869 sumele necesare pentru Intemeierea BATHORY isrvAN ('1533t1586), principe al unui institut In comuna Romirla (Dorohoiu), care Transilvaniei, 1571-157e., clnd fu ales de cAtre sA -i poarte numele. 0 epitropie numitA prin testa- o parte din nobilii poloni rege at Poloniei. Sosind ment a realizat dorinta lui In 1879 si pins In 1906 In Cracovia Inainte de rivalul sau Maximilian, fu a functionat ca scoalli particularA. De atunci ad- recunoscut de mai toti electorii, trecu la catolicism ministrarea fondurilor se face de Casa Scoalelor, si luit In cAsAtorie pe Ana, din familia Iagelonilor. tar liceul de acolo este asimilat cu celelalte ale Domina lui a lost din cele mai importante. A In- Statului, avind si internat. vins pe Ivan Groaznicul, tarul Moscovei, depar- BASOTA vAsILE magistrat si apoi advocattind pe Rusi de la tarmul marii Baltice, a orgara- roman din partite NAsAudului; a publicat diferite zat armata, a IntArit puterea regalA, a ocrotit si a scrieri si a lAsat un fond de stipendii la liceul din Incurajat desvoltarea literaturii si a lost pe punctul Nasaud. de a uni (oroana Poloniei cu a Moscovei, dar a BATAILLABD [batalar] PAUL (*1816 t1894), murit prea repede. ziarist francez. A absolvit l'Ecole des Chartes. A BATHORY KRISTOF (CRISTOFOR) principe al sprijinitinteresele poporului nostruInepoca Transilvaniei Intre 1576-1582. constituiril statului modern, publicind mai multe BATHORY ZSIGMOND (SIGISalIIND)( *1572t1613), lucrAri, Intre can: Les principautes de Moldavie principe al Transilvaniei. Ales In 1581, chid avea et de Valachie, Paris, 1856; La Moldo-Valachie non& ani, a domnit sub regent& pina In 1588, cind darts la manifestation de ses ef forts et des ses voeux, a lust Insusi conducerea tarii. Fiind supus Tur- Paris, 1856; Les principautes decant le congres, cilor, a volt sA se libereze cu ajutorul imparatului Paris, 1856; La situation reguliere de la Moltio- Austriei si, tot In acest stop, s'a unit cu Mihaiu Valachie vis-a-vis de la Porte, Bruxelles, 1857. Viteazul si i-a trimis Yn ajutor oastp care a luptat 1516 www.dacoromanica.ro la Calugareni. In 1597 a renuntat la tron si a cedat BAVARIA, untildinstatelecealcatuescBAT- domnia Imparatului Austriei In schimbul a doua Reichul german; supr. 76.420 km. p.; 7.412.000pi,A ducate si a unei rente anuale, dar peste un an s'a loc. Capitala: Munchen (fr. Munich).ImportantU9PAW rasenditsisi-a reluat tronul, primind juramIntul centru catolic. decredinta la Turda (25 August BAYARD PIERRE (ca. 147311524), cavaler 1598), !ma iar peste un an a , francez viteaz, lua parte la multe lupte si fu su- cedat domnia varului sa.0 Car- pranumit Chevalier sans peur et sans reproche". dinalul Andreiu Bathory si s'a BAYLE [bel]PIERRE(* i 6471-1706 ), filozo f retras In Polonia. In 1601,chip& francez si profesor de filozofie si istorie la Rot- uciderea lui Andreiu, iar a luat terdam. Public& mult In frantazestesilatineste; domnia Transilvaniei, dar n'a parte din scrieri fur& oprite de a intra In Franta putut s'o tie, hind invins la Gu- si unele arse. raslau de Mihaiu Viteazul unit BAYREUTH, oras In Bavaria, vestit prin tea- cu Basta. Dupa aceea s'a retras trul, In care se cInto. In mod special numai ope- definitiv si a primit o rent& de rele lui Wagner, inaugurat In 1876. la Imparat. BAZARGTC, oras In jud. Caliacra; statie c. f. BATHURST, cap la Oceanul capul liniei de la Medgidia; 35.000 loc. Instate de Inghetat (America-de-Nord). unire (1913) se numea Dobrloi, iar numele turcesc BATIR, com. rur.jud. Ti-Sigi smuud Bathori. era Hagi-Oglu-Bazargio. ghina, plasa Cainari; 2142 loc. B. ZTN RENE (1853), scriitor francez, mai ales BATOGUL 0 laccu apa mineral& jud. romancier. Membru al Academiei franceze (1904). Braila ¶ ® corn. rur. jud. Braila, pl. Ianca. Op. pr.: La terre qui meurt (1899), Les Ober/e BATOS, corn. rur. jud. Mures, plasa Teaca; (1901). tlrg. 21 Maiu. BAZIRGHIAN, corn. rur. jud. Durostor, pl. BATTEMBERGfALEXANDRII. Doimuslar. BATTYANY IGNATIII (17411-1798), episcop BABA§TI, corn. rur. jud. Satu-Mare, plasa al Transilvaniei, a fundat o biblioteca In Alba Seini. Iulia. HABANA, corn. r. jud. Arges, pl. Uda. BATTYANY Limovic (18061-1849), om po- BABATTA, corn. rur. jud. Vlasca, plasa CI1- litic ung-ur; pres. cons. al primului minister un- nistea. gur In 1848. Desi partizan al unirii cu Austria, lua BABENI 0 corn. rur.jud. RImnicul-Sarat, parte la revolutie si fu oslndit la moarte de catreplasa Drawl. ¶0c. r. jud. Vilcea, p1.Balcesti. Windischgraetz la ocuparea Pestei. Statie a.f. Hula Piatra-Olt-Rimnic-Sibiu. BATVM, oral si port in Rusia (Transcaucazia.) BABESTI, corn. rur. jud. Satu-Mare, plasa BAUDELAIRE [ball er] CHARLES( 1821 t1867), Ugocea. poet francez, autorul colectiei Les flews du mal. BABTCLU, corn. rur. jud. Romanati, plasa Oltu- In romaneste s'au tradus multe din operate lui. de-Jos. Cele mai vechi traduceri shit 'acute de V. Pogor EABIU, corn. rur. jud. Cluj, plasa Almasului. In 1870 (In Convorbiri literare"), mai tirziu de BACANI,0 com. rur. jud. Tutova, resedinta G. Pencioiu $i C. Z. Buzdugan (In Lumeanoua"), plasa Simila. ¶ 0 corn. r. jud. Balti, pl. Chiscareni. de L .Daus (In Revista Noua"), de G. Duma, BAC.A.LTI, corn. rur. jud. Teleorman, plasa Titu Dim], Leon Feraru,Cezar Stoika, Westfried Calmatuiu. (In Viata noun."), ile M. lorgulescu (In Neamul BACESTI, corn. rur. jud. Roman, plasa Ro- romanesc"), de N. Davidescu (In Flacara"), deman-Voda. Statie c. f. Tlrg. Al. PhilippideOnGindirea"),de D. Iaco- BACIIA, corn.rur.jud. Hunedoara, plasa bescu (In Noua revistil romans "),etc.Cele Geoagiu. mai multe traducerise datoresclui Al. Sta- BADACIN, corn. rur. jud. Salaj, plasa Sim- matiad, care a publicat si doua volume (Poeme leul-Silvaniei. in proza, 1912 Cugetari si paradoxe, 1927). BADARAU ALEXANDRII (ca. 18591-1927), om A mai aparutii un volum (Poeme in prozd) politic. A debutat ca partas al miscarii socialiste trad. de A. Luca. din Iasi, si-a terminat studiile In Belgia. A lost BAUDOUIN [boduQ °] I DE FLANDRA (11118), profesor la tin liceu din Iasi, apoi deputat. A intrat participa lacrt.ciada din1095 $i,la moartea In gruparea radical& a lui G. Panu ; apoi In partidul fratelui sauGodefroy de Bouillon, se proclama conservator alaturi de Take Ionescu. De clteva on rege al Ierusalimului. Dupa el urmara alti patruministru, a jucat pina la razboiu un rol politic regi cu acelasi nume si In 1186, dupa..uciderea luiimportant. Baudouin V, Ierusalimul fu cucerit de Saladin si BADARAU EUOENIU (1887), fizician roman. trecu iar In puterea paglnilor. Profesor de fizica experimental& la Universita- BAUDRILLART[ bo drilar]HENRI ( '1821 tea din Cernautl. Basarabean, a studiat la Pisa, t 1892),economist francez, prof. la College de a lost profesor In Petrograd pina In 1918. France, membru al Institutului. A condus mult BADAVTII VECHI, c. r. jud. Radauti; 1271 timpJournal des eccrrionitistes. Op. pr.: Manuel loc. (1919); biseric& zidita de Stefan eel Mare In d'economie politique (1857, cu multe editii), Les 14811_ darlmata In razboiul mondial; statie c.f. rapports entre la morale etl'economie politique BADENI 0 cont. rur. jud. Iasi, plasa MHO.- (1860), Histoire du luxe prive et public (1878- tura. ¶ ® c. r. jud. Odorheiu, pl. Deland. ¶ ® c. r. 1889),Etat moralet materieldes populations jud. Turda, pl. Mihaiu Viteazul. 11®13.-miLurri, c. rurales (1885), dupa o ancheta cu care fusese r. jud. Buzau, pl. Glodeanurile. Insarcinat de Academia de stiinte morale. BADE$T1, corn. rur. jud. Cluj, plasa Borsa. BA, UMGARTEN ALEXANDRII (.1714 t 1762 ), fi- BADEUTI ® corn. rur. jud.Radauti, plasa lozof german, creatorul esteticei ca stiinta specials. DorneW. ¶ 0B.-Nor,c. r. tot acolo. Princ. lucr.: Aesthetica, 1750 (In latineste). BADICU, corn. rur. jud. Cahul, pl. Ion Voevod. BAUR FERDINAND (17921-1860), teolog pro- BADILITA, corn.rur. jud. Falticeni, plasa testant german, a publicat multe scrieri de critic& Lesp ezi. asupra chestiunilor religioase; a Intemeiat $coala BADULEASA, coin. rur. jud. Teleorman, pl. de la Tilbiruien, care Isi propune sit studieze, in Calmatui. afar& de consideratii religioase,cartile Noului BADLTLESTI, corn. rur. jud. Dimbovita, plasa Testament. Bogati. BAURCI, com. rur. jud. Cahul, pl. Traian. BA.VTI ® corn. rur. jud. Vilcea,plasa 01- BAUTZEN, ora$ Germania (reg. Saxoniei) pe tetu. ¶ 0 B.-ALDENI, c. r. jud. Buzau, pl. Startle. riul Spree; 22.000 loc.; centru industrial; aci Na- 1311G.41.CIU O corn. rur.jud. TIrnava-Mica, poleon a avut (Maiu 1813) o mare victorie Contra plasa TIrnava-SIn-Martin. 9 ® c. r. jud. Cluj, pl. armatelor rusesti si prusiene. Mociu. 1517 www.dacoromanica.ro BAHNAEENI,com. rur. jud. Bacau, pl. Taz- EALACSCU CONSTANTIN ( 180011 880 ), fabu- ZAH-lau+arat. list roman. A lost Intre tovarasii de lupta literary L BAHRINE*TI,corn. rur. jud. Radauti, plasa $i politica ai lui Heliade Radulescu. Duna miscarea Sirctului. din 1848 a Post prefect de politie si director al tea- BA.ICBNI, corn. rur. jud. Iasi, plasa CIrliga-trului. Colaborator in Curierul roindnesr, a putura. blicat In cursul anilor diferite BAICOlaNtT BERNIE (1841), general roman. satire si fabule. Heliade Radu- Studiile militare le-a facut In Franta, devenind lescua adunat oparte din sublocotenent In 1863; a inaintat apoi pina la scrierile luiInteun volum ti- gradul de colonel(1880), cind a Yost numit di- OYU In 1845. Mai cunoscute: rector al $coalei de ofiteri din Bucuresti; general °band educa(ie, comedic, 1845; de brigada (1893), de divizie (1900), a fost inspec- Fa-md,tatd,sd-tiseanidn, tor general al cavaleriei. 1860; Dintre fabule o cunoscu- BAICOIU O com. rur. jud. Prahova, pl. Fill- ta Taranul ci pescarul. pesti; Imprejur terenuri petrolifere cu marl ex- 33ALACTI, com. rur. jud. ploatari; static c. f. pe linia BucurestiBrasov.¶ Gorj, plasa Jiu. 0 corn. rur. jud. Lapusna, pl. laloveni. BALAC!TA, corn. rur.jud. A BAICUL$TI, com. rur. jud. Arges, pl. Arges. Mehedinti, resedinta,plasaBa- BAIEWTI, com. rur. jud. Hunedoara, plasa Pui. lacita; 2155 loc. Constantin Balacescu. HAILE O. corn. rur. jud.Rimnicu-Sarat, pl. EIALAN$TI 0 corn.rur. jud.Olt,plasa Boldu. ¶ 0 B.-EPISCOPIEI, static balneara jud. Bi- Draganesti.11 0 c. r. jud. Neamt, pl. Rasboeni. 1 hor, 8 km. de Oradea-Mare; statie c.' f.; ape ter- 0 c. r. jud. Gorj, pl.Ocolu. ¶ 0 c. r. jud. Bu- male sulfuroase. ¶ 0 13.-ERCIILANE, corn. rur. jud. zau, pl. Pirscovu. ¶ © c. r. jud.-Lapusna, pl. Ni- Severin, plasa Orsova. siporeni.'11 0 catun coin. Horez, jud. Vilcea; aci BAIL $TI, corn. urbana jud. Dolj, pl. BM.- e un izvor de pucioasa si o biserica zidita de un lesti; 18.000 loc. (1927); Infiintata In sec. xvn de arhiereu Stefan la 1496. fatii Bratesti; refacuta In 1832 de Barbu $tirbeiu, BALANI, corn.r. jud.Balti,pl. Rascani ; care a Post apoi Domn. Are 3 biserici. Aci s'a dat 4900 loc. la 14 Septembrie 1828 o tuna mare Intre Rusi si BALAN041A, corn. suburb. in orasul Giurgiu Turd; a Post cartier militar important In timpul jud. Vlasca. razboiului 1877-78; statie c.f. linia Craiova BALARTA, corn. rur. jud. Vlasca, plasa Ar- Calafat; are un gimnaziu de baieti Infiintat In ges. 1922. BALASIN sat jud. Hotin plasa Lip- BAILNIBT, corn. rur. jud. Radauti, plasa Sire- cani ;2060 loc. Dupe legra 1929, tine de circ. coin. tului. Corjeuti. B2LISTI, corn.rur. jud.Falticeni, plasa BALMSCU NICOLAE, calugareste NrroN, pro- Malini. fesor roman. A venit In Muntenia din Ardeal si a BATTA 0 corn. rur. jud. Salaj, pl. Cehul-Sil- Post profesor la seminariul din Bucuresti (1835), vaniei. ¶ © c. r. jud. Bihor, pl. Vascau. ¶ 0 c. r. apoi calugar la Cernica. In 1848 a luat parte la jud. Satu-Mare, pl. Baia-Mare. ¶ 0 c. r. jud. So- luptele contra Ungurilor; a Post membru In comi- mas, pl. Gherlei. ¶ 0 c. r. jud. Mures, pl. Teaca. ¶ tetul permanent din Sibiu $i In comiletul de pacifi- 6 c. r. jud. Hunedoara, pl. Brad. catiune; ca sa scape de Unguri, a fugit In Roma- BAII.JT,corn. rur. jud. Somes, plasa Lapus. nia; aci a Post citva timp arestat de Rusi. Op. pr. B.A.T$TI,corn. rur. jud. Mused, plasa Riuri. Dictionar latin-roman, 1847; Gramatica romdnd, BALANUL, corn. suburbans la orasul Giurgiu, 1850. jud. Vlasca. BALA$B$TI, corn.rur. jud. Tutova, plasa BALAA DOMNITA, our BRINCOVEANII. Jeravat. BALABANTI 0 corn. rur. jud. Lapusna, BALA$0NI, corn. rur. jud. Ilfov, plasa Bo- plasa Budesti. ¶ 0 c.r. jud. Tutova. pl. Jeravat. lintin. BALACEANU, corn. rur. jud. Rimnicu-Sarat, BALAU$BRI, corn. rur. jud. Ttrnava -Mica, plasa Galbenu; 2017 loc. pl. Bahnea. Tirg In ziva de 3 Martie, 8 Maiu, 17 BALACEANU CONSTANTIN (11690), Boer mun- Iulie, 13 Septembrie, 20 Decembrie. tean, fiul vornicului Badea B., ginere si amic al BALC.O.CI, Com. rur. jud. Timava-Mica, pl. Domnitorului $erban Cantacuzino si al politicalValea-lungs; tirg In ziva de 9 Noembrie. lui austrofile. Trimis de acesta la Viena In misiune BALCAUTI, 0 corn. rur. jud. Radauti, plasa diplomatica., a aflat de moartea socrului sau si de Dornesti ¶ © c. r. jud. Hotin, pl. Lipcani. alegerea lui Brincoveanu; a Incercat atunci sh vie BALCESCU CONSTANTIN (18131. .),micu armata austriaca sa is tronul, dar n'areusit; nistru si presedinte al Consiliului format din di- a romas deci In Viena si a servit ca general au- rectori In timpul domniei lui Cuza (1861). striae, murind chiar In lupta cu Turcii la Zar- BALCESCU NICOLAE (*18191-1852), istoric ro- nesti. man si om politic; unul din con- BALACEANU CONSTANTIN (177611850), mare ducatorii revolutiei din 1848. A. ban. Mare Batman, membru al Divanului judeca- murit In exit la Palermo. Princi- toresc (1836 si urm.), efor al caselor facatoare de palate sale lucrari: Istoria Roma- bine (1836 si urm.), mare logofat al trebilor bi- nilor sub Mihaiu Viteazul (pos- XAN sericqti ( ministru) (1838-42), deputat In Obsteasca tumri),Magazin istoricpentru 1..5. Adunare. A Lost unul din boerii cari au protes- Dacia, revistit de istorie In cola- tat In contra Regulamentului organic. borare cu Aug. Treb. Laurian BALD CRAM.' STEFAN, logofat, delegat de Ob- (1845 1848),Question &ono- steasca Adunare a Munteniei In comisia pentru migue des principautes (1850). Cu alcatuirea Regulamentului Organic. Efor al $coa- el istoriografia romans intra In- lelor, 1836; membru al Inaltului Divan; deputat. tro laza nosy. El a studiat insti- BALACEANU IOAN ( 1825f..), om politic tutiile In mod special(armata, sta- Nicolae Balcescu. roman. A participat la revolutia din 1848 §i a Post rea muncitorilor plugari), a publi- exilat. Prefect de politic sub Cuza, ministru al cat pentru prima data cronicile muntene, precum Controlului (1859), reprezentant al Tarii la Paris $i un numar insemnat de documente. cu cornen- (1866), in Constantinopol (1870), ministru de ex- tarii; apoi mai multe biografii (Miron Costin, Ion teme (1876), apoi ministru plenipotentiar la Viena, Tautu, s. a.). la Roma, in Paris, la Constantinopol, delegat In BALC$TI 0 corn. rur. jud. Vilcea, resedinta, Comisiunea europeana. a Dunarii si, In fine, mi- plasa Balcesti 0c. r. jud. Gorj, pl. Novaci. ¶ 0 nistru la Londra, dim& care s'a retras din trebile c. r. jud. Cluj, pl. Galata. ¶ 0 c. r. jud. Arges, pl. publice. Oltu-de-jos. 1518 www.dacoromanica.ro BALEANU EMANOIL VORNIO, comandant almi- tolica. ¶® ora$ cap. jud. Bali; 22.000 loc. (1922);BAL- litieidin Muntenia (1831), adversar al mirtrii. din statie c. f. spre Rezina, spre Vasile Lupu Iasi 1848 $i, ca atare, caimacam pentru $iChi$inau, spre Lipnic; are BAN o zi (29 Iunie) cind fugi guvernul un liceu de baieti, Infiintat In provizoriu;membru al caima- 1906, $i unul de fete, Infiintat camiei din 1858, care pregati $i In 1924; are o catedrala cu hra- prezidaalegereaDomnitorului mul Sf. Nicolae$i o biserica cu (Cuza). hramul Buna - Vestire. Nu se BA.LE4NTJGR1GORE BAN, mem- $tie dud s'a Intemeiat, se *tie bru In comisiunea pentrualc5.- ca. In sec. xv a Post ars de Ta- tuirea Regulamentului Organic tar!. TIrg In zilele de 2-5 Ia- (1831); mai tirziu prin 1836 si nuarie, 15-18 Februarie. urm. Il gasim prezident at Inal- BALU§NI, c. r. jud. Bo-Sterna jud.Belli. tului Divan (Cons. ministrilor). Em. Baleanu. tosani, pl. Corni. BALEANU MOORE POSTELNIC, BALU$$TI, corn. rur. jud. Roman, plasa Boer roman, fiul lui Ivascu B., ginere at Dorn- Roman-Voda. nitoruluiSerban Cantacuzino. A BALVANTI, corn.rur.jud.Mehedinti, lostunul din frunta$ii mi$carilor plasa Cosustea. nationale contra lui Nicolae Ma- BANCTLA. ocrav (*1872), pictor roman. Pro- vrocordatsia urmarit punerea fesor la Scoala de bele-artedin Ia$1, a facut Munteniei sub suzeranitatea Au- multeexpozitii. A lucrat portrete,scene so- striei spre a scapa de Turd. dale, inspirindu -se din evenimente politice cum BALENI ® corn. rur. jud. Co- a lost rascoala din 1907, scene pastorale, rustice. vurlui, plasa Bujor. ¶ ® B.-RO- BANE4SA 0 corn. rur. jud. Covurlui, plasa MANI, c.r.jud.Dirnbovita,pl. Bujor. ¶ 0 c. r. jud. Vlasca, pl. Marginea. ¶ ® c. Nucet. ¶ 010-faus,c. r. tot acolo. r. jud. Teleorman, pl. Calinatuiu. ¶ ® c. r. jud. BA.LBTI C) corn. r. jud. Rim- M 13 Ismail, pl. Ialpug.¶ ® B.- HERASTRAU, corn. sub- flied -Sarat, pl. Maicane$ti; 1.767Banul Gri gore urbana, resedinta pla,ii Baneasa, jud.Ilfov, pe loc. (1912). Aci s'a Intilnit Radu- Baleanu rlul Colentina; a lost proprietate a lui Constantin cel-Frumos cu Stefan-eel-Mare In (dups o stamps din Brincoveanu; aci sint ruinele palatului lui G. 1479 *i s'au Impacat. ¶ ® C. r.col. Academieii. Bibescu. jud.Gorj, pl.Ocolu; 1839loc. BANESCU NICOLAE ('1878), profesor roman. ¶ O c.r. jud. Vasluiu, pl. Racova. A Post profesor In Bucure$ti la gimnaziul Can.- BALGRAD ALBA- IULIA. temir" $i la liceul ,,Sf. Sava"; dupa 1918 a Post BALINE§TI,t corn. rur. jud. Dorohoiu; are o numit profesor de bizantinologie la facultatea de biserica zidita de Logofatul Ion Tautul po la anul litere din Cluj; membru corespondent al Academiei 1511, descrisa de Al. Odobescu. Roma.ne. A publicat studii despreliteratura BALN.(LCA, corn. run jud. Bihor, pl. Bratea; greacS. veche (Sofocle, Euripide) despre scrii- mentionata In 1458. torii bizantini, cum $io monografie despre Ion BALO$SCU ISAIA (1763-1-1834), episcop at Maiorescu, In colaborare. Bucovinei Intre 1823-1834. Post egumen al man. BANETI 0 corn. rur. jud. Vlasca, plasa Ar- Dragomirna $i at man. Putna. Prin staruinta lui ge*. ¶ ® c. r. jud. Arad, pl. Halmagiu. ¶ ® c. r. s'a Infiintat institutul teologic din Cernauti (1827). jud. Bilior, pl. Beliu. ¶ 0 c. r. jud. Prahova, pl. BALTANELE, corn. rur. jud. Mehedinti, plasa Prahova. ¶ 0 c. r. jud. Orheiu, pl. Telenesti. Motru-de-Jos. Aci se aflii o fabric& de spirt. BANULSCU GAVRIIL (t1821), primul Mitro- BALTARETU STEFAN, negustorsibancher In polit at Basarabiei. Originar din Bucovina, trecu Bucure$ti pe la finele sec. xvm $1Inceputul sec. In Ardeal, unde nicu studiile. Profesor de latine$te )(Ix. Vorbe$te despre el Ion Ghica InscrisoareacatreAlecsandri -.-.3 Baltaretu". P H OTIN -----, BALTATBTI, corn. rur. sta- \ t thine ba Ineara, jud. Neamtu, pl. / / t Cetatea-Neamlu, descoperita pe la SO 1810; izvoare cloro-sodice, sulfu- J °DOROHOI roase; 27 km. de Piatra-Neamt. _.... Po BALTALTI 0 corn.rur.jud. r----,-* 004 Teleorman, plasa Rosiorii-de-Vede. t.,: PL.RASC it ¶ 0 c.r. jud.Ia$i, pl, Clrliga- *" 1_ Rasa tura. ¶®c. r. jud. RImnicul-Sarat, pl. Orasul. ¶ ® c. r. jud. Vasluiu, \ tL N4_ pl. Movila-lui-Burcel. ¶ ® B.-DE 0 `,SLOBSIAB ALT I JOS, c. r. jud. Mehedinti, pl. Dum- it brava. ¶ C)B.- DE-SIIS,C.r.tot 1 PL. RODEN' ;SloboziaBatc acolo. 0 GIodcen AM/ _4 BALTENI ® corn. rur.jud. \ DImbovita, plasa Ghergani; 1373 ti FL SANGERIPJ loc. (1912). ¶ ® c. r. jud.Gorj, // angeria pl. Jiu ¶ 0 c. r. jud. Vasluiu, pl. i Penes-Curcanul.g1 ® c. r. jud. Bu- PL. FAL Falest , PL zau, pl. Cimpu. ¶ 0 r. jud. Olt; I 4; 2187 loc. Crascarenj, BALTI O judet In Basarabia, kl§CARENI; 41, cap.Bali; supr. 5.260 km. p., 372.012 loc. (1922): are 7 plki, 1 .... corn. urbana, 77corn.rurale cu %PL. CORN STIe" "44 250 de sate; face parte din eparhia Hotinului;tinede circumscriptia Curtii- de -Apel din Cer- \-C;1° LAPIISNA nAuti; are 262 $coale primare; are 19 cooperative cu un capital de Harta jud. MIL 550.000 lei; sint In total 119 biserici ortodoxe, 5 temple Israelitesio biserica ca- I In Ia$i (1778), calugarit la Constantinopol (1779), 1519 www.dacoromanica.ro predicator la Mitropolia din Ia$i (1781), profesor BATRINA, com. rur. jud. Hunedoara, plasa BAR-de filozofie la Poltava (1782), episcop la Cetatea- Dobra. BECAlba (1789), MitropolitalChersonului $iCri- BATRYNEANUL (zis $i BATERNAY) ALEXANDRU meet (1790), Mitropolit al KievuluisiHaliciului (+1848), luptator roman In Transilvania, In misca- (1799 , membru al Sinodului din rea de la 1848: prins de Unguri, fu oslndit la Petersburg (1801)Tetrasdin moarte $i executat. cauza de boal& la Odesa (1804). BATR/NI, corn. rur. jud. Prahova, plasa Te- Mitropolit al Moldovei (1808), leajen. organiza diecesa Basarabiei du- BAUTABUL-INFERIOR, 0 corn. rur. jud. p&pacea de la Bucure$ti (1812), Hunedoara, plasa Sarmisegetuza. ¶ 0 B.-SUPERIOR, Arhiepiscop al Chisinauluisi Ho- C. r. tot acolo. tinului, care cuprindea $i o mare 1+ BEACONSFIELD [biconsfild], lord cu nu- parte din Ucraina (1813), Infiinta , mole de familie DISRAELI SERUM)/ (' 1804 1-1881), un seminariu duhovnicesc lacf., `mow scriitor $i om politic englez, $eful partidului con- Chisinau (1813), o tipografie a / servator (tory); de mai multe on prim ministru; Mitropoliei(1814);In timpul a combatut tractatul de la San-Stefano $i a pro- lui s'a zidit Mitropolia din Chi- vocat convocarea congresului de la Berlin (1878). $inau;el a tipAritla Petersburg Gavriil Banulescu. BEATRICE, femeedinFlorenta(11290), In 1819obiblieromaneasca. imortalizat& de Dante In Divina Comedie": ea BARA, corn. rur. jud. Roman, resedintd, plasa it conduce In Paradis, undo nu poate intra nici Scheia. Aci este un spital. Virgiliu, nici Statiu, cari nu fusese crestini. BARABANT, corn. suburban& la orasul Alba BEATTY [biti] DAVID (*1871), amiral englez. Iulia jud. Alba. A lucrat la reorganizarea fortelor navale engleze BARAGANUL, cimpie jud.lalomita, supr. $i a comandat o parte din flot& in razboiul mon- 250.500 hect.; mult timp pustie (descris& de A. dial; s'a distins, Intre altele, In luptele de la lut- Odobescu In Pseudokynegeticos" cap.I). De pe landa (21 Maiu 1915) ;comandant suprem al la 1890 a 1nceput a se Intemeia sate nume- marinci engleze (1916), ministru al amiralitatii, roase. Inobilat cu titlu de baron $i viconte. BARA.*TI, 0 corn. rur. jud. Falticeni, plasa BEAUHARNAIS [boarne] EWEN DE ('1781 Boroaia.1 OOB.- DE- CEPTURI, c.r. jud. Olt, pl. 11824), fiul Iosefinei, devenit& sotia lui Napoleon I; Spineni. ¶ 0 B.- DE.VEDE, r. r. tot acolo. ¶ ® B.-HA- avu multe distinctiuni ca militar; In fine, fu TEGULUI, c. r. jud. Hunedoara. numit vice-rege al Italiei cu sediul la Milan. In BARATE4Z, corn. rur. jud. Timi$-Torontal, 1814 revolutia din capitala sa, ajutata de aliatii plasa Vinga. contra Imparatului, 11 r&sturna. De atuncitrlli BARBATESTI, 0 corn.rur.jud. .Vlicea in Munich. plasa Govora. ¶ ® c.r. jud. Gorj, pl. Gilort.7 BEAUMARCHAIS [bomarse] CARON DE ( *1723 ® corn. rur. jud. Arge$ plasa Uda. t1799), autor dramatic francez. Opera pr.: Bar- BARBESTI, corn. rur. jud. Storojinet, plasa bier de Seville (1775), Mariage de Figaro (1778), Ceremusului. comedii cunoscute, satire sociale scrise cu spirit. BARBOIU, 0 corn. rur. jud. Mehedinti, plasaPrima a Post tradus& de Haralamb Lecca, 1909 Dumbrava. ¶ 0 biserica In Iasi. (Bibl. p. toti"). BARBOSI, 0 statie important& de c .f. jud. BEAUMONT [bomon] ELIE DE ('1789 11874), Covurluiu pe Jinja Baila-Galati. ¶ 0 c. r. jud. geolog francez, profesor la scoala de mine (1829) Turda, pl. Ludu$. $i la College de France (1832), membru al Aca- BARBUCEANU, coin. rur. jud DImbovits, derniei de $tiints; a lucrat harta geologicd a Fran- plasa Bilciuresti. tei. La scoala de mine a avut elev pe Ion Ghica, BARBUESTI,, corn.rur.jud. Arge$, plasa pentru care avea o atentiune deosebita. Oltu-de-Sus. BEBA-VECHE, corn. rur. jud. Timi$-Toron- BARBULBSCV ILIE ('1873), profesor roman. tal, plasa SInnicolaul-Mare; 3200 loc. Are la facultatea de litere din Iasi catedra de limbi BEBEL FERDINAND AUGUST ('184011913), agi- slavice. A publicat In limba croata o teza despre tator german, unul din sail. social-democratilor lonetica alt abetului cirilic (1899); director al re- din Germania. vistei Arhiva" din Iasi. A publicat multe scrieri BEBENI, corn. rur. jud. Salaj, plasa Jibou. de specialitate, Intre cari: Probleniele slavisticei BECCARIA CESARE ('173811794), jurist itala Ttomdni (1903). Istoria literaturii,Si grama- lian, autorul vestitei lucrari Dei delittie delle licei limbiibulgare vechi(1930). E membru penne (delicte $i pedepse), Intemeietorul dreptului corespondent al Acadcmiei Romane (1908). penal modern. BARBULESTI, corn. suburban& la ora$ul Ur- BECENI, corn.rur. jud. Buzau, resedinta, ziceni jud. Ialomita. plasa Slbnic, compus& din 11 sate, 2.853 loc. (1912). BARCANI, corn. rur. jud. Brasov, plasa Skele. BECHAMP [besam] JAceuEs ANTOINE('1816 BARCANTI, 0 corn. rur. jud. Olt, plasa11908). chimist francez. Familia lui s'a stabilit In Draganestr. ¶ ® c. r. jud. lalomita, pl. Urziceni.7 Bucure$ti. Aci $i-a perdut parintii. A stat In tar& O c. r. jud. Prahova, pl. CImpu. multi ani, aci a Invtitat la colegiul Sf. Sava (ca- BARCVT, com. rur. jud. Tirnava-Mare, plasaietul de cursuri e din 1833) $i dup1 cursurile uni- Hendorf; ttrg. 16 Mtrtie. versitare s'a specializat In farmacie. In Decembrie BARGAU, irecatoareIntre Transilvaniasi 1833 a trecut In fata comisiunii de stat examen Bucovina. de farmacist. Mai tlrziu s'a dus In Franta $i a BASTI, 0 corn. rur. jud. Teleorman, plasa Yost profesor de chimie medical& la facultatea de C11m6tui.if 0 0. r. jud. Mehedinti, pl. Cosustea. ¶ medicina din Montpellier (1857), apoi la cea din O c. r. jud. Salaj, pl. Cehu] Silvaniei. ¶®c. r. Lille. A soilsdespre fermentatiunea vinului, jud. Severin, pl. Faget. ¶ ® c. r. jud. Falciu, pl. despre compozitia slngelui, etc. Opera pr.: Les Vutcani. microzymas (1883). Microzimele dup& el sInt BATANII-MARI, 0 corn.rur.jud.Trei- ni$te agregatiuni moleculare foarte mici, dar vizi- Scaune, plasa Baraolt. ¶ 0B. -MICI,c. r. jud. 0-bile, acestea slut germenlibacteriilor$ipot dorheiu, pl. Oacland. deveni patogene. A lost membru onorar al Aca- BAT4RCI, corn. rur. jud. Satu-Mare, plasa dcmiei Romane (1906). Ugocea. BECHET, 0 corn. rur. jud. Dolj, resedinta BATAS.4NI, corn.rur.jutl.Vilcea, plasm piii Gingiova, port in thanAre In fata Rahovei; Ealcesti. 2.231 loc. (1912); aci se varsa Jiul In Dunare; s'a BATEETI, corn. rur. jud. Severin,-plasa Faget. Infiintat pe la 1828 de catre Romardi fugiti din BATINESTI, corn.rur. jud. Putna, plasa Bulgaria; portul exista Inainte $i se numea Schela Zbbrauti. Ciobanului. Aci s'a dat lupta lui Mihaiu Viteazul 1520 www.dacoromanica.ro cu Turcii In 1598; pe aid a trecut Dunarea In 1828 BEETHOVEN Lumina VAN (177011827), ce- BEC- generalul rus Geismar contra Turcilor; In 1877 a lebru muzicant si compozitor. Nascut In Germania, Yost jefuit de bande turcesti. In comuna stilt doll& a trait In Viena. A Post lovit de o surzenie puter-BEL biserici, din cari una veche din 1833.11 ® balta In nica, fapt care 1-a izolat de lime,1-a Intristat jud. Dolj la N. comunei. ¶ ® sat jud. Mehedinti. ¶ foarte mult, dar nu 1-a oprit de a compune. Din ® c. r. jud. Romanati, p1. Oltetu. compozitiile sale citain: 9 simfonii, mai cunoscute BEM, numele ce se dadea Vienei de catre Ro- a 3-a numitti Eroica, a 5-a, a 6-a numita Pasto- mani, pina pe la mijlocul sec. XIX, dupa cuv.rola; 7 uvdturi; 32 de sonate; Fidclio, singura maghiar ,.Bets ". N. Orasanu zice Intr'o poezie: lui opera de muzica dramatica, s.a.Amintirea porunci de la Beci cu sump la deci". luis'acomemorat in 1927 si la noi prin 3 con- BECIU, (:)corn. rur. jud. Olt, plasa Draga- certe simfonice date de filarmonica" si prin 2 nesti. ¶ 0 c. r. jud. Buzau, pl. Sara.tel. ¶ ® ma- festivaluri organizate de Ministerul Instructiei la nastire jud. Orheiu intemeiata de preotii Andreiu Ateneul Roman. si Ion Rasca In 1797. BEGA, riu afluent al Tisei; trace prin orasul BECICHERECUL-1VIIC, corn. rur. jud. Timis- Timisoara; parte din el este transfotmat in canal. Torontal, plasa Chisoda; 3642 loc. BEGIDOF, general rus, care a Mout parte din BECKET TOMAS (*ca. 111911170), teolog en- armata de ocupatie in 1829 si urm. si a reprimat glez si om politic. Arhiepiscop de Cantorbery, rascoalele produse In 1831 in Moldova and s'a apars drepturile c]erului In contra prerogativelor Inceput recrutarea pentru organizareamilitleina- regale. Trai mult timp exilat In Franta; intorcin- tionale. du-se, fu ucis cu Invoirea Regelui Henric rr. Bi- BEHAR, provincie si oras din India engleza. serica Angliei 1-a declarat stint. BEHARCA, corn. rur. jud. Dolj, plasa Filiasi. BECLEAN, 0 'corn. rur. jud. Somes, plasa BEHRING EMIL (18541-1917), medic german, Beclean, resedinta plasii. 0c. r. jud. Fagaras, a descoperit serul antidifteric si antitetanic; pro- pl. Fagaras; tirg la 29 Noembrie. ¶ 0 c. r. jud. fesor de 'Oen& la Halle; director al Institutului Odorheiu, resedinta plasii Tirnava-de-Sus. de igiena din Marburg. BECQ DE FOUQUIERES LOUIS("1831 BEHRING vrrus ( '16801-1741 ), navigator da- 1-1887) scriitor francez. Opere pr.: Traite de versi- nez; fu In serviciul lui Petru eel Mare, facu expe- fication (1879). dill In Camciatca si descoperi strimtoarea care BECQUEREL ANTOINE (1788j1878), fizician desparte Asia de America si care primi numele lui. francez, a publicat studii mai ales asupraelectri- BEITI* (sau Bunts), corn. urb. jud. Bihor, resed. citatiisi magnetismului. pl. Beius; 3631 loc. (1919); statiE c. f. Intre Vascau BEDEUS GUSTAV BARON DE SCHARBERG (t1861), si Oradea. A Yost priin-pretor si prim notar In Sibiu. A pu- BEJENARI, corn. rur. jud.Caliacra, plasa blicat articole despre istoria Sasilor si despre cro- Sf. Dumitru. nologia vietii lui Grist. BEKSICS [becsicl] GUSTAV (18471-1906), zia- BEDEUS IOSIP `BARON DE SCHARBERG ("1782 rist si om politic ungur; s'a ocupat de chestiu- 1-1858), functionar si scriitor sas. A lost secretar la nea nationalitatilor din Ungaria si, In operele sale, cancelaria imperials transilvaneana. din Viena a adoptat atitudinea cea mai sovinista. Caracte- (1827), apoi prim-comisar regnicolar pentru Tran- ristica e luerarea: Programvl political nationale silvania (1837). In timpul turburarilor din 1848 in Ardeal$iSPcuime, 1896. Pentru propaganda s'a refugiat in Muntenia. Opera pr. Atlas genea- in strainatate a publicat: La question raumaine, logic si geografic at Ungariei $i at (drilor inve- 1894. cinate (Sibiu 1851). BELA I, rege al Ungariei Intre 1061-1063, ne- BEDEUS IOW BARON DE SCHARBERG ('1826 potul regelui Stefan cel Sfint. t1901), economist si scriitor sas, fiul precedentului. BELA II, rege al Ungariei 1131-1141; anexa A Yost magistrat In Sibiu, a luat parte la revolutia Bosnia. din 1848 ca soldat al militiei ortisenesti din Sibiu, BELA III, rege al Ungariei 1173-1196, spriji- dar orasul fu cuprins de trupele lui Bern si el se nitor al literelor, Infiinta o scoala superioara in refugia In Muntenia. Ocupa functiuni importante Veszprem. si, dupa Intemeierea dualismului, deveni unul din BELA IV, rege al Ungariei, 1235-1270; suferl luptatorii politici pentru drepturile natiunii sa- invaziunea Mongolilor (1241), cari II Invinsera si-1 sesti In cadrul statului maghiar. El a Intemeiat silira sa fuga In Austria. Reuniunea agricold saseasca si Institutul de credit BELAcTI, corn. rur. jud. Hotm, plasa Su- fonciar, cari au devenit cu timpul puternice fon- lita; 2236 loc. dattuni financiare. BELCETI, com. rur. jud. Iasi, plasa Cirligti- BEDIER [bedie] JOSEPH ("1864), profesor fran- tura; 2020 loc. cez la College de France. Opere pr.: Roman de BELCEV (t1892), am politic bulgar, mort asa- Tristan et Iseult (1900), Histoire de la 'literature sinat de adversari politici. francaise (cu P. Hazard). BELCHITIGTJL CODRULUI, BEDUTNI, Arabi nomazi cari traesc In Africa statie balnearil. jud. Satmar; 2245 de Nord, In Arabia si In Siria. loc.; la 9 kin. de gara Acts. BEECHER STOWE [biter stow] HARRIET BELDICEANUNICOLAE(' 1844 (1812 1-1896), scriitoare americana, care, cunos- t1896),scriitor roman. A Post clnd conditia mizerabila a sclavilor, sense Uncle profesor In Falticeni, In Botosani Tom's Cabin (Coliba unchiului Tom) (1850), opera si In Iasi la gimnaziul Stefan eel ce a facut-o cunoscuta In toata lumea, traduclndu-Mare. A publicat poezli, mai ales se In mai toate limbile euro- pasteluri, In Convorbiri literare, pene. La noi prima traducere a apoi in Contemporanul, fiind atras Post facuta de TeodorCo- In miscarea socialists, In Arhiva drescu In 1853; iar In timpul/ Societa(ii dinIasi o poem&NicolaeBeldi- din urrna avem traducerea lui' P dmintul; a facut si cercetari de ceanu. C. D. Moldoveanu (1913) si a IN, arheologie. Atte opere: Antichitd(ile de la Cucu- lui Iosif Nadejde (aceasta ca .4k teni, 1885. . prelucrare pentru tinerime). BELDICEANTJ NICOLAE N. (' 1881 t1923), nu- BEERNAERT[bernartj velist roman. A debutat in Samanktorul" (1903). AUGUSTE ('18291'1912), om po- Opere pr.: Chipuri de mahala, 1904; Cea dintliu litic belgian. Advocat. A Post// , iubire, 1906; La un han odatd, 1911; Chilia dra- ministru sI prezident de consi-' N` gostei, 1913: Ospatul, 1921. liu. A luat premiul Nobel pen- BELDIMAN ALECU(.1760t1826), scriitor mol- trut pace (1909). A Cost mem- L. van Beethoven. dovean, autorul cronicii versificate Jalnica tra- bru onorar al Academiei Romane (1906). godie, In care povesteste IntImplarile din Moldova Gh. Adamescu.Dictionar_Enciclopedic Ilustrat. 1521 96 www.dacoromanica.ro BEL-In timpul eteriei (1821) lasata. in manuscris si tipa- cere cu Dracu ca sa strice o casniciesi reuseste sa rita Int liu In 1861 de A. Balica. timpul,rniilui InspaimInte chiar pe Drac. 0 gasim versificata BELatiparit la Buda clteva traduceri: Moartea lui de A. Pann si de T. Sperantia. Avel,1818; Istoria lui Numa BELGIA (BELGIQUE, BELGIE ;germ. BELGIEN), Pompilie, 1820;Tragodia lui stat in Europa. Se margineste ra N. cu Olanda, Orest, 1820. A lasat multe mala E. cu Germania si Luxemburg, la S. si SV. cu nuscrise,canse pastreaza la Franta, la NV. cu Marea Nordului. Supr. 30444 Academie, unele din ele datate. km. p.; 7.875.000 loc. (1926), adica. 259 loc. pe BELDIMAN ALEXANDRU km. p. E o tar& putin muntoasa; mai malt un (183211898), ziarist roman. A piston cu ondulatiuni. E udata de fluvii si riuri lost prefect de politie in 1866 importante, comunicind intre ele prin multe ca- clnds'a petrecutdetronarea naluri: Ise,' vine din Franta si se varsa In M. Nor- Domnitorului Cuza. A sustinut dului linga Nieuport; Escaut vine din Franta si ideea Domnului parnintean si in trece In Olanda, dupe ce a primit apele afluen- acest stopa, Intemeiat ziarul tilor directi si indirecti: Demer, Nethe,Dile, Lis, Adevarul" In1882(InIasi,Alecu Beidiman. Dendre; Meuse vine din Franta si trece In Olanda, apoi,din 1888, In Bucuresti), dupe ce a primit pe Semois, Ourthe, Lesse, Sambre, avind ca deviza proverbul S& to feresti, Ro- Geer. Capitala Bruxelles (Brussel), 809.000 loc. mane, de cuiu strain In case ". Orase pr. Anvers (Antwerpen), Liege (Luttich), BELDY PAL (PANEL) ('162111679), nobil se- Gand ( Gent), Bruges. Ostenda, Louvain (LOwen). cuiu, generalalPrin- Statul e impartit in 9 provincii: Anvers, Brabant, cipelui Ardealului Ra- Hamant, Limburg, Liege,Luxemburg, Namur, koczy 11,s'a distins In Flandra Orientals, Flandra Occidentals. luptele cu Polonii. Belgia este pernenita in timpul Romanilor si pe BELEGBNI, corn. atunci facea parte din Gallia si, deci, a Post supusa rur. jud. Bihor, de Cezar ()dat& cu restul Galliei; aceea Ins& nu plasa Beius. corespunde cu hotarele statului de azi. Naval- BELEROFON rea triburilor germanice i-a schimbat fizionomia (BELLEROPHON), latina si imprejuraffle ulterioare i-au dat o fizo- personaj mitolo- nomie dubla si doua limbi (franceza si flamanda), gic grec. Invinse dup& originea locuitorilordin provinciiledin himera, monstru canera alcatuita. S'a format totusi un spirit cu mai multe ca- national comun, care s'a desvoltat mai ales in pete, silt find a ---.,...... ,,,,,e,v, vremea cit a lost unit& cu Franta. Dupa trase' lupta cu el de Belerofon. tatul de la Viena (1815), ea a Yost anexata. la dare regele Li- Olanda si nurnai in 1830 s'a liberat si s'a consti- tuiycastat, recunoscuta. de celelalte In 1831, si ciei,BELTI, care voiasa-1piarza, dar apoi 11 facu ginere. coin. rur.jud Mused, plasa Podgoria. BELFAST, oral In Anglia Jv 0 L ANt,,, (Irlanda), part; .7. 4 386.000 loc.; mare centru in- r. dustrial. BELFEGOR, nu- Q- mele unui drat dintr'o carte a Anv ers lui Machiavelli Ostend° (tiparita In Neu ° Bruges 1543).Din ea Gand s'a inspirat La Fontainepen- Louvain tru a scrie una Xees din povestile Ppres °to Hoo ege ti sale siI.Cara- En'd senain giale pentru a Therm, o Nilie ver.vie da pe Chir Ia- nulea". Subiec- CAB, 6. amur tul se gaseste si Intr'o carte po- Ina& pular% tiparita In 1851: Dra- cul si femeia". E o satira contra a) femeilor:Tar- fri torul, pentru a LuxEriparke lumina anume Arlon chestiuni, tri- 1" mite pe pamint he dirion pe dracul Be]fe- gor ca sa is chip de om, sit se In - spare .si sit traia sellzeceani. Harm Belgiei. Nemere.ste o ne- vasta asa de rea licit nu poate Implini termenul cu neutralitatea garantata. De atunci Cara a Mout ce i se [Muse. In leglitura cu aceasta poveste estemarl progrese In domeniile economies nationale, si proverbul: Femeia a imbatrinit pe Dracu" si In industrie, In civilizatie. Prin iscusinta regelui o anecdota popular% In care o baba. se is la intre- Leopold 11, a dobinditsi unimperiu colonial( Congo). 1522 www.dacoromanica.ro In 1914 Germania a °Meat tratatul de neutrali- deputat, senator $i ministru de culte (1862) $i deBEL- late pe care-1 semnase cu celelalte state vecine, $i justitie (1863). ormateleei au patruns In primele zile pe terito- BELOBRESCA, com. rur. jud. Cams, plasaBEN riulBelgici. De aceea ea a suferit ocupatia streina Moldova -Nona. piny la sfirsitul razboiului, d'abia o mica portiune BEL9TU, corn. rur. jud. Dolj, plasa Brabova. de teritoriu ramasese libera. Drip& incheierea pacii, BELTING, corn. rur. jud. Satu-Mare, plasa fireste, c& n'a mai ramas neutra, ci a incheiat un Arded: 2726 loc. tratat de alianta cu Franta. BELUCISTAN, regiune Intins& In Asia mai- BELGRAD (BEOGRAD), capitala regatului Ju- dionala, vecink cu Afganistanul, parte stapinita. goslaviei, la confluenta Savei cu Dunarea; 200.000 de Englezi, parte sub protectoratul lor. loc. Aci a Post In epoca roman& Singidunum; mai BEM IOSIF (.179411830), general polon,lue tirziu s'a numit Alba Julia, nume care explic& pe parte la miscarea revolutionary cel actual (beo-grad = oras alb). Se compune din polonezIi contra Rusiei in 1830. mai multe cartiere, Intemeiate $i desvoltate in di- Dupa. Inabusireaei, fugi in Fran- ferite epoce. Are universitate, muzeu, biblioteca. ta; iar in 1848 veni in Ungaria BELICA, corn. rur. jud. Durostor, plasa Tur-ca sa luptela Inceput eu suc- tucaia. ces mare contra Austriei$i BELIMARCOVICI IOVAN (*1828 t1906), ge- apoi $i a Rusiei, care vine In neral sirb $i om politic; s'a distins in luptele cu ajutor. Invins in urma, fugi in Turcii (1876-78) laocuparea orasului Nis;In Turcia, uncle deveni pass. 1889 a Post numit In consiliul de regent& al mi- BEMONT CHARLES *1818 , norului rege AlexandruI(cuRistici$iPro- istoric francez. Profesor la Ecole tici). des chartes: dirigeRevue histo- BELTN, corn. rur. jud. Trei-Scaune, plasa Ba- rique". A publicat studii asupra Iosil Bern. raolt; 2354 loc. istoriei Angliei. Membru onorardupa o stamp5t din BELTDIT, corn. rur. jud. Timis-Torontal, plasa al Academiei Romane (1926). col. Acadenneu. Recas; statie de c. f. Intre Lugoj$iTimisoara. BENAVENTE JAcrturo (*1866), autor dra- BELITORI, corn. rur. jud. Teleorman, plasa matic spaniol, a .ohtinut premiul Nobel pentru Rosiorii-de-Vede; 5073 loc.. literatura In 1922. BELTU, corn.rur. jud.Bihor plasa Beliu; BENCECUL-DE-JOS, corn. rur. jud.Timi$- 2212 foe. Torontal, plasa Recas. BELIZARIU (*ca. 494 tca. 565),general bi- BENCZUR ruuus (*1844), pictor ungur. pro- zantin, pretuit de Justinian: invinse pe Per$i, apoi fesor in Munchen, apoi (1883 directorul Acade- pe Vandali. distrugind regatul lui Gelitner din iniei de pictura din Budapesta. Africa, cuprinse Roma din mina Ostrogotilor, cari BENDELA TEOFIL( "18141-1875), mitropolit o asediarb. zadarnic un an Intreg. Rechemat la al BucovineisiDalmatiei. NascutIn Cernauti, a Constantinopol, fu trirnis din nou in Italia, dar studiat la Viena, a devenit ieromonah In 1840, ar- de astadatf nu mai avu succes. Se mai Wirt& cu himandrit in 1857, apoi mitropolit in 1874. Hunii; dar cazu In disgratia Imparatului. Legenda BENDER, numele turcesc. al TIGHINEI (or acest spune ca $i -a trait ultimii ani orb $i cersetor. Viata cuvint . luia inspirat multe operepoetice, muzicale BENDEVSCHI MIHAIL, preot $i scriitor roman (Rotrou, Donizetti)siplastice ( Van Dili, ralvator din Bucovina; a publicat o carte de rugdciuni Rosa, Gerard). (1889$.a. BELL ANDREW ( *1753t1832), preot se.pedagog BENEDEK ALADAR (*1843 11873 , poet ungur. englez. A publicat, [Ara mutt rasunet, o aerie de BENEDEK ELEH (ALEXIE) (*1859), scriitor carti$i articole despre un Inviipmint mutual, in ziarist ungur din Ardeal, conducatorul unei re- spirat de la modul cum Invatau citirea $i scriereaviste pentru copii. A publicat o colec(ie de basme copiii indigenilor din India (1780 .Mai tirziu, ei balade ale Sacuilor (1885); mai multe romans clnd,dupa 1803, $i Lancaster raspindi ca al sau Cu subiecte din viata Sacuilor; o col(c(ie de poezii un acelasi metod de InvatamInt, urma o polemic& poporane unguresti; Ha:An* tOrldnete( lstoria apriga, hrilnita $i de deosebirea de confesiune re-patriei, 1904); Magyar mese es mondavildg ( lu- ligioasa dintre ei, $i prin aceasta se aspindi mult mea basmelor legendelor, 1895, cinci volume); $i In Anglia $i alte taxi europene. La not rnetodul, o adunare de biografii ale Ungurilor Inseninati, clnd s'a introdus, s'a nunait mai mult lancasterian din cart an aparut 12 volume. Este decanul scrii- ( pp- LANCASTER). torilor maghiari ramasi In Ardeal dupa unire. A BELLAY [bele] JOACHIM DU (*ca. 152511560), patronat citeva traduceri din literatura romana. poet francez, unul din Intemeietorii Icoalci literare BENEDEK LUDOVIC ( "1804 t1881), general au- zise la pleiade (cu Ronsard $iBaif). striac, s'a distins in lupta de la Solferino (1859), BELLINI VINCENZO( "180211835), muzicant a Post guvernator al Ungariei (1860), dar In raz- $i compozitor italian, autor al boiul din 1866 cu Prusia $i -a begat numele de de- vestitelor opere Piratul, 1827, zastrul de la KOniggratz. Norma,-1831, Sonnambula,1831, BENEDETTI VINCENT CONTE ("181711900), di- Puritani, 1835. plomat francez, a Post Insarcinat 55. convinga pe BELLINZ9NA. oras In El- regele Prusiei a opri pe Printul de Hohenzollern vetia, cantonul Ticino (Tessin); de a primi Coroana Spaniel. Din aceasta pricina 3500 loc. s'a pornit razboiul din 1870. BELLOESCU STROE ( "1838 BENEDTCT, ('4801543) stint praznuit de bi- t 1914), profesor roman. Diplo- serica ortodox& la 14 Matie. Venal din orasul m,at inginer din Gand, a Post Norcia la Roma ca s& fac& studii, se desgusta de profesor $i director at $coalei viata destrabalata a tinerilor de seama sa $i se re- reale din Braila (1864), apoi trase intr'un loc salbatec pe munti, unde trai trei profesor de matematici la liceul Bellini. ani Intr'o pester* vizitat numai de un calugar din B triad, unde fUnctiona phia care-i stia retragerea$1-iaducea de mincare. Des- In 1898. Intrind In luptele politico, In deputat $i coperit de un preot, apoi de niste pastori (497) desenator In mai multe rinduri. Belloescu a Infiin- veni vestit pentru viata sa evlavioasase.calugarii tat In oralul sant Casa poporului, cu biblioteca dintr'o manastire apropiat& it chemara s& be fie publics, sSli de expozitie, de conferinte $i a lasat staret. Neputlndu -isupune la regulele lui de un fond important pentru Intretinerea ei. A murit viata, fi par&si $i se Intoarse In munti. In 529 In- ucis de tilhari. temei& o manastire pe Monte-Cassino, devenita ce- BELLU (BELLIO) BARBI' (1825 t1900), om po- lebra, c&ci de acolo si-a luat obIrsia ordinul Bene- litic roman. A studiat In Atena; a 'ost magistrat, dictinilor, ale caror regule le-a stabilit el. Acolo a ajunglnd membru la Inalta Curte (1859); a Post murit, dupa ce $i-a spat insusi mormintul. 1523 www.dacoromanica.ro BEN-BENEDICTTNI, ordin calugaresc catolic, in- BENKO KAROLY (*1805 t1863), istoric ungur stituit de St. Benedict In 529, avind sediu In ma.- din Transilvania, a publicat documente pentru BERnilstirea dM Monte-Cassino (Italia); raspindit mai istoria acestei provincii. ales prin sec. ix. Ei cultivau studiile, mai ales BENNDORF arm (183811908), arheolog ger- istoria $i muzica; aveau adevttrate scoale In mA- man, profesor In multe orase; calatori mult In nAstirile tor. Acestea se inmultira cu timpul In Grecia $i Asia Mica. Opere pr.: Metopele dela Se- toate tarile catolice $i alugarii for isi rnodificara linont (1873), Cdldtorii in Licia si In Carla (1884). orinduiala,lulnd chiar nume deosebite (trapisti, Director alInstitutului arheologic din Viena. chartreux, etc.), uncle doblndind organizare mi- Membru onorar at Academia Romane (1894). litant. In 1336 papa, printr'o specialA hotArire, BENNET GORDON ( *1841t1918), publicist a- cAutA sA mentina coezlunea tor, dar nu cu deplin merican,directorulzrarului New-York-Herald; succes. Munca for stAruitoare a devenit prover - subvention& a doua expeditie a lui Stanley (1874- bialA: munc4 de benedictin. In uncle mAnAstiri78) $i o exped. la Polul Nord, stabili un cabin benedictinii s'au ocupat de lucrAri articole. special pina In Europa ca so. aiba mai repede no- BENE MERENTI, medalie roman& (pir Par- utati pentru ziar. tea IS'a acordat pentru prima data Inanul BENNIGSEN AUGUST CONTE (174511826), ge- infiinthrii la 4 Martie 1876 lui Alecsandri $i lui neral rus, s'a distins In luptele contra Francezilor Odobescu. (1812), contra Turcilor in Basarabia (1774, 1788), BENTI, 0 corn. rur. jud. Tirnava -Mare, contra Poloniei (1793); a fost Intre conjuratii can Vasa Agnita c. r. jud. Vllcea, plasa Balcesti. Fast urnarA pe tarul Paul I. BENFEY THEODOR( *1809 11881), orientalist BNTHAIVI JEREMY (1748(1832), filozof en- german, profesor la Goettingen. Opere pr.: Lexi- glez, s'a ocupat cu etica $i cu legislatia; a avut rol conal raddeinilor grecefti(1842), premiat In politic important In patria saofscrierile lui au Franta; Manual de limba sanscrita (1854); Istcrria lost cunoscute a au avut influent& In tot Occiden- filologiei orientate In Germania (1869). tul, mai ales In Franta. In etica. a formulat teoria BENGAL, regiune In India engleza, pe lInga. utilitarismului: tot ce Mitreste suma de bine pen- golful Bengal; 182.000 km. p., 57.700.000 loc. tru individ este util. Ora principal: Calcutta. BENTU, corn. rur. jud. Buzau, plasa Cimpu. BENGVECU GEORGE( *1848 t1922),scrii- BEOGRAD, numele capitalei Jugoslaviei, pe tor roman. Toate studiile le-a facut In Franta. Ve- care not ne-am deprins a-1 scrie Belgrad: pp- acest nind In tara In 1871, a Post magistrat, profesor de cuvint. limbs franceza. la liceul Mateiu-Basarab; apoi a BE9TIA, tinut 81 Greciei vechi; astAzi for - intrat In cariera diplomaticA (1892), dar nici In meazA, cu Attica, o prefectura. a statului grec. aceasta n'a stAruit mult.ci, reintors In Franta, BERANGER [beranje] PIERRE( *1780 t 1857), s'a ocupat cu istoria literarA $i cu bibliografia, cunoscut prin can(onetele sale cu spirit satiric so- publiclnd o lucrare asupra operator lui Voltaire cial $i politic. In romaneste s'au tradusais'au (1882-1890), premiatA de Academia franceza; imitat clteva de cAtre Gr. Alexandrescu, mai tlrziu apoi editind mai multe volume din colectia ope- Iosif Vulcan $i N. Orasanu; dar mai nurneroase relor complete ale scriitorului francez. In 1881 a traduceri a publicat P. V. Grigoriu In Convor- reintrat In diplomatie $i a functionat ca secretar biri literare" $i In timpul dill urmA Teodor Naum de legatie $i ca ministru la Londra, la Paris, la In Drum drept". Bruxelles, la Haga, la Atena. Membru corespon- BERARIU ARTEMIU (*1834t1922),preotgl dent, apoi membru aotiv al Academiei Romane scriitor roman din Bucovina. A ocupat functiuni (1921), el a commis si a prezentat discursul sau In administratia bisericeascA, a publicat clteva de receptiune, dar a murit Inainte de a-1 fi citit brosuri cu subiecte religioase $i un mare numAr de In sedinta publica. Afar& de operate citate, el aarticole in reviste $i ziare, Intre can si Candela", lucrat mult pentru a face -cunoscuta. literatura $i la care a colaborat regulat de la 1883 pina la 1895. istoria noastrA, traducind In limba francez& opere BERARrU IOAN ( *1846 11895), preot sl scriitor romanesti (Le Pic aux regrets de Carmen Sylva,roman din Bucovina. A publicat poezii, articole Pastels de Alecsandri) sau publicind studii istorice istorice, cum $i brosuri cu subiecte bisericesti in (Alexandre le Bon, Question dinastigue en Rou- romaneste $i nemteste. manic) $i bibliografice (Bibliographie franco-rou- BERBRIA, lntinsa regiune In Africa septen- maine) $i o serie de IucrAri bio- bibliografice trionalA in care s'au format despre Carmen Sy lva. mai tirziu statele Maroe, Alge- BENGESCU-DABIJA GHEORGHE ( 1844 ria, Tunis, Tripolis. 11916), scriitor dramatic roman. A lost intendant BERBE TI, (D corn. rur. general $i controlor general in armatA; a Post mem- jud. Maramures, plasa Suet- bru al Ateneului Roman ales In 1905. Opere pr.: tag. ¶ C) c. r. jud. Vilcea, pl. Radu eel frumos, drama, 1875; Principesa de Tre- Oltetu. bizonda, opera bufa, 1875; Pygmalion, tragedie, BERCA, manastirejud. 1886; Amilcar Barca, tragedie, 1894. Buzau pe riul Buzau; fundatb. BENGE*TI, corn. rur. jud. Gorj, plasa Car- In 1694 de Mihalcea Cindescu. bunesti. BERCNI 0 corn.rur. . BENGUELA, tinut al coloniei portugheze An- jud. Prahova, plasa Cimpu. Berber. gola pe coasts de V. a Africei. Capit. Sao Felipe de C)c. r. jud. llfov, pl.Vidra. Benguela, port la Oc. Atlantic; 3.000 loc. BERCHEZOAIA, corn. rur. jud. Satu-Mare, BENIGNI IOSIF (1782t1849), scriitor $i ofi- plasa Somcuta-Mare. ter austriac, a Post cltva timp comandantul gra- BERCI9ITJ, corn. run. jud. Arges, plasa Oltu- nite' militare din Transilvania; prin anti 1834 $i de-Jos. urm. a redactat ziare In Transilvania, apArind in- BRCSENYI NICOLAE coNTE ( '1664 11726), ge- teresele germanismului. In timpul revolutiei din neral ungur, a luat parte la luptele din jurul Budei 1848 a Post Impuseat de Unguri la ocuparea Si- (1686). biului. BVRCU, corn. rur. jud .Satu-Mare, plasa Satu- BENJAMIN DE TUDELA (t ca. 1178), Evreu din Mare. Spania care a cAlAtorit prinItalia, peninsula BERCZY KAROLY (1821 t1867), scriitor ungur, balcanicA, Asia mica., prin Egipt, poate $i prin a publicat poeziisitraduceri din Dickerit $i Irwing. alte parti. A lasat o relatie de cAlAtorie. Aci vor- BERDESCU ALEXANDRU ( *ca.1833 t1871), corn- beste $i despre Vlahii din tinuturile imperiului pozitor roman, elev lui A. Flechtenmacher ; culese bizantin. sipublica un mare numar de arii populare. BVNKENDORF, colonie germanA jud. Ceta- BEREA, corn. rur. jud. SAlaj, plasa Carei. tea-Alba. BEREASA, corn. rur. jud. Vaslui, plasa Movila- BENKO JOZSEF ( 1740 t1814), profesor secuiu. lui-Burcel. 1524 www.dacoromanica.ro BERECHIU, 0 corn. rur. jud. Bihor, p1. Cefa2 modifice stilul bizantm d/ndu-i un caracter ro- 0 c. r. jud. Arad, p1. Ineu. manesc. Se citeazh: casa generalului Anion, palatulBER- BEREGSAUL-MARE, corn. rur. jud.Timis- lui G. Gr. Cantacuzino, Muzeul Kalinderu, hipo-BER Torontal, plasa Chisoda. dromul de la Blineasa. In 1900 a organizat sectia BERENDEIU, pretendent la tronul Moldovei, arhitecturii la scoala de bele-arte din Bucuresti. ucis in lupta de la Baia (1465). In1906aorganizatexpozitia dinParcul BERENGER RENE (1830t1915), om politic Carol. francez, autorul legit care-i poarta. numele, bazata BERISLAVESTI, corn. rur. jud. Arges, plasa pe principiul suspendarii pedepsei ce s'ar cuveni Oltu -d e-Sus. celui ce e judecat pentru prima gresala. Membru BERKELEY GEORGE (1684 t1753), filozof en- al Acad. de stiinte morale $i politice. Cunoscut $i glez, episcop In Irlanda; adversar .al materialis- prin lupta contra imoralitatii sub diferiteleei mului $i al necredintei, sustine ca fenomenele na- forme sociale. turii slut un fel dp cuvInt al lui Dumnezeu prin BERENI, corn. rur. jud. Mures, plasa Miercu- care ne conduce vointa. Efectele acestor fenomene rea-Nirajului. formeaz& obiectul stiintelor naturale; cauzele lor, BEFIE§TI, 0 corn. rur. jud. Putna, plasa Sas- obiectul teosofiei. Opera pr.: Tratat asupra prin- cut. ¶ ® c. r. jud. Covurluiu, statie c. f. linia Bir- cipiilor cunostinfei omenesti (1710). ladGalati. ¶ o sat jud. Dorohoiu. ¶ ® sat jud. BERLESTI, corn. rur. jud. Braila, plasa lanca. Iasi. ¶ ® sat jud. VlIcea. ¶ ® sat jud. Mehedint.i.1 BERLIN, oral capitala Prusiei si a statului 0 sat jud. Gorjiu. ¶ ® sat jud. Vlasca. ¶ ® deal Germaniei; 4.000.000 loc., socotind si Charlotten- jud. Mehedinti. 8)plraujud. Bacau. ¶ (4)B.- burg $i suburbiile. Mare desvoltare industrial& si BIST1UTA, c. r. jud. I3actiu,pl. Bistrita. ¶ 0 B.- culturala.: universitate q,i alte scoli superioare, bi- TAZLAU, c. r. jud. Bacau, p1. Tazlau. blioteca, muzeuri, etc. Oras vechiu: se pomeneste BERETEU, rlu In Transilvania; unit cu Cri- din 1240. Dintre faptele istorice importante pe- sul-repede se varsa In Cris. trecute aci putem vita: a adapostit peste 7.000 de BEREVOESTI, 0 corn. rur. jud. Muscel, plasa. protestant! goniti din Franta In sec. xvii dup& RIul-Doamnei. ¶ 0 B.-UNGURENI, C.r. tot acolo.revocarea edictului de la Nantes; a lost ocupat BEREZNI, corn. rur. jud. Falciu plasa Falciu; trei ani de Francezi (1806); a Post sediul congre- 2690 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn. Falciu. sului european In 1878, care a regulat chestia BEREZINA, 0 rlu In Rusia, lung 525 km., Orientului; In 1918 s'a produs revolutia care a se varsa In Nipru; unit cu Dvina printr'un canalrasturnat imperial $i a stabilit regimul republican. care leaga astfeL Marea Neagra cu marea Baltica; BERL/0Z Loam (1803 t 1869), compozitor vestit prin victoria lui Carol xu (1708) si prin In-francez, a introdus In instru- frIngerea armatelor lui Napoleon I In 1812; In mentatieefecte necunoscute 1920 lupte Intre Polonezisibolsevici. ¶ 0 corn. pin& atunci; a scris simfonii rur. jud. Cetatea-Alba, plasa Decebal; 2610 loc. dramatice $i opere: Romeo si BERGEN, oras $i port In Norvegia Intemeiat Julieta, Osindirea lui Faust, In 1070 de regele Olaf; punctul de adunare al re- cape d'operh a sa, o simfonie fugiatilor roman!, In timpul ritzboiului mondial, funebra, etc. spre a trace In Anglia $i In Franta. BERLISTE, corn. rur. jud. BERGLER $TEFAN (1680 ca.t 1738), sas din Cara .5, plasa Racasdia. Brasov, filolog, autor al editiilor clasicilor greci BERMVDE, insult'. In Oe.ea- din Lipsca $i Hamburg; In 1722 a Post chemat nul Atlantic (America-de-Nord In Bucuresti ca profesor si a murit acolo. apartine Angliei. BERGNER RUDOLF (*1860) scriitor german, BERNA (fr. BERNE, germ. L. Berlioz. a facut studii interesante si obiective despre Ro- BERN,, ora$ In Elvetia, capitala mariii din Transilvania (Siebenbargen, 1884), *i confederatiei; 90.000 boo. Are o msreata catedrala. despre Romani In genera (Rumanian, Land and Intel) groaph din centru se tin totdeauna vii citi- Leute), 1887. A cercetat la rata locului viata Mo- va ursi, ursul fiind marca orasuluisicantonului. tilor. BERNADOTTE JEAN BAPTISM ( 1764 t 1844 ), BERGSON HENRI (1859), filozof francez, pro- sergent In timpul marei revolutii, ajunse general, fesor la College de France, membru al Acad. de ambasador al Frantei la Viena, maresal al Frantei stiinte morale; cauta sa larnureasca unele confu- (1894), print de Ponte-Corvo, ales $i proclantat rege ziuni ale metafizicei printr'o analiz& mai profunda al Suediei $i Norvegiei sub numele de Carol xiv a fenomenelor constiintei. Opera pr.: Incercare (1810), lupta (1812) alaturi do alti suverani con- asupra datelor imediate ale constiintei (1889); tra lui Napoleon; el a intemeiat dinastia care dom- studii asupra risului (1900). In 1928 i s'adecernat neste $i azi In Suedia. premiul Nobel pentru literature. BERNARD CLAUDE ( "18131-1878), medic, fizio- BERHECIU, corn. rur. jud. Tecuciu; statie logist francez, profesor la Sorbona, la College de c. f. Intre Tecuciu Blrlad. France, membru al Academiei, senator, etc. Stu- BERHOMETE-PE-SIRET, corn.rur.jud. dia fenomenele chimice ale digestiunii, formula o Storojinet; statie c. f. teorie a diabetului, descoperi rolul nervilor vaso- BERINDEI ANTON {*1838 t1899), general ro- motor!, studio efectele otravurilor $i ale anestezi- man. Dupti studii la Metz, a devenit locotenent celor, puse baza fiziologiei generale. (1862); colonel In 1877, a luat parte la razboiu BERNARDIN DE ST.-PIERRE JACQUES asezInd podul peste Dunitre; general In 1885, ge-HENRI (1737t1814), scriitor francez, autorul ve- neral de divizie In 1895. Ca inspector general al stitului roman Paul si Virginia (1787), care zu- geniului, a condus lucrarile pentru fortificarea graveste iubirea a doi tineri inocenti In .mijlocul Bucurestilor. Secretar general al Ministerului de unei naturi admirabile; tradusa In toate limbile rilzboiu, apoi ministru (1896-1899). A Infiintat culte; la not s'a tradus prima data In 1838 (pu- revista Romania militara, In care a publicatblicata In Iasi), apoi In 1872 de Pelimon, pe la multe studii si cercetari. 1892 de Durnitru Stancescu (Bibl. p. toti), etc. BERINDEI DurarrRu (*1832 t1884), arhitectAlte opera: Armoniile naturii (1796), Coliba in- roman. A studiat In Paris, s'a ocupat cu studii asu- diana (1790), tradusa In romaneste prima data de pra chestiilor de arta, de inginerie urbanistica, Asachi In 1821, mai tlrziu de I. Busnea, de I. de istorie special& si a Post unul din Intemeietorii Mihalcescu (1908), etc. Revistei Romane" (1861) cu A. Odobescu si BERNARDO SAN, munte In Alpi. altii. BERNAT -LENDWAY ALFRED NICOLAUS BERINDEI ION (1871 .11928), arhitect. Dupa (1836t1924), originar din Agram, a studiat la ce a absolvit scoala de poduri din Bucuresti, a Viena, Dresda, a Post chemat In Romania in (863 invatat arhitectura In Franta. IntorcIndu-se In de guvernul roman prin d-rul Davila si a lost tart, a lucrat multe constructiuni, cautind sii. numit chimist legist si, apoi profesor de ebimie la 1525 www.dacoromanica.ro BER-$coala de medlein& $ifarmed,A Infiintat ins- BERZELIUS LOAN IACOB BARON ( '1779 1-1848), titutul de chimie. Membru onorar al Academiei chimist suedez, unul din interneictorii chimiei or- BEZRomane (1908). ganiee, inventatorul formulelor chimice prin ana- BERNHARD SARA ("18441-1923), actritfran- logie en algebra. cez. vestita. A fost de multe on cu trupa In taxa BERZENCZEY LADISLAU ('182011884), om noastra $i a jucat multe piese.intre cari $i Aiglon" politic ungur, a propus In 1847, In dicta din Cluj, de Rostand. unirea Ardealului cu Ungaria. BERNSTEIN HENRY ('1876), a u tor dramatic BERZOVIA, ® corn. rur. jud. Caras, plasa francez. Si-a asigurat succesul prin actiunea bine- Boca. ¶ ® static c. f. linia Timi$oara-Re$ita. condusa, avind scene de o mare vigoare $i adesea BERZSENYI DANIIL (17761-1836), poet liric de o violent& care impresioneaz& nervii spectato- ungur. rilor: mai tirziu a Inceput sa dea mai multa atentie BERZUNTI, corn.rur.jud.Bacau, plasa studiului caracterelor .La not s'au jucat multe din Tazlau. Aci a fost o manastire. Se pastreaza piesele lui (Samson, Vijelia, Ho(ul, Seeretul, f. a.). biserica veche. BERT PAUL -( '18331-1886), fiziolog francez, pro- BERZVNTU, corn. rur. jud. Back' ; aci se afla fesor la Universitatca din Paris, deputat, ministru o biserica Intemeiata de Bogdan-Voda, Domnul alInstructiei, guvernator In Anam $i Tonkin; Mold ovei. studia influenta schitnbarii presiunii barometrice BES-GHIOZ, corn. rur. jud. Tighina, plasa asupra fenomenelor vitale, lam cercetari asupra Ciadir-Lunga: 2232 loc. compozitiei sIngelui. BESSEMER HENRY ( '1813 t 1898 ), inginer en- BERTEA, corn. rur. jud. Prahova, plasa Var.- glez. A descoperit un nou procedeu pentru fabri- bilau : 2950 loc. earea otelului, care-i poarta numele $i care a revo- BERTE§TI-DE-JOS, ® corn) rur. jud. Braila, lutionat industria metalurgica. plasa Viziru ¶ ® B.-DE.SIIS, c. r. tot acolo. BESSENYEI GEORGE (*1747 11811), poet It BERTHELOT HENRI( 18611-1931), general fran- prozator ungur. cez. A facut parte din statul major al armatei in raz- BE$ENOVA-NouA §i B.-VECHE, comunerurale boiul mondial; In 1916 jud. Timi$-Torontal plasaChi$oda; primacu a lost trimis Impreuna 2424 loc., a doua cu 6601 loc. cu o misiune military BETHLEN FARRAG ( '1648 1.1679), cancelar al In Romania $i a reor- Transilvaniei Ii istoric. Opera pr.: Historia de re- ganizat armata noastra bus transylvanicis. retrasa In Moldova, pu- BETHLENGABOR(GABRIEL)( "1580 t 1630), p rinci- nind-o In situatie de a pe al Transilvaniei; lua parte la raz- respinge a doua serie de boiul de 30 de ani contra Austriei ataciin inimice. Dupa $i se proclarna rage al Ungarici. Incheiereaarmistitiu- BETHLEN JANOS("1613 lui, a plecat In patria 11678), om politic ungur $i isto- sa $i a luat parte la ope- ric. Op. pr.: Rerum Transyiva- ratluni importante In niae lihri IV (1666). mut inuarea razbobilui. BETHLEN ISTVAN (STEFAN) Dupaspargerea frontu- (t1648), guvernator, apoiprin- lui de la Salonic, a venit cipe al Transilvaniei (1630 . din nou In Romania $i BETHMANN-HOLWEG a putut sa intre In Bu- Berthelot Henri. THEOBALD (-1856 11921), om po- cure$ti In ziva de 8 No- litic german. Devenind cancelar embrie 1918 insotind pe Suveranii noltri. Dupa In- al imperiuluidupa. Billow,aBethlen Gabriel. cheierea pacii, Parlamentul 1-a declarat cetatean condus afacerile publice In tim- roman $i i-a daruit o mo5ie In plina proprietate. pul razboiului mondial pin& In 1917. E vestit De atunci venea mai In fiecare an $i locuia citva princuvinteleadresate ambasadorului englez, timp la proprietatea sa, fiind totdeauna inconjurat care protesta contra Incalcarii teritoriului Belgiei: de dragostea obfleasca. Membru onorar al Acade- Anglia nu poate face razboiu pentru un petec de miei Romane (1926). Prin testament a lasat Aca- hirtie"( = tractatul de neutralitate a Belgiel, demiei toata averea lui din Romania. semnat $i de Germania). BERTHELOT[berth)] MARCELIN ("1827 BETIA DE OUVINTE, titlul unei scrieri a lui Titu t1907), chimist francezsiorn politic; profesor la Maiorescu, prin care criticsactivitatea scriito- College de France, senator, ministru, membru al rilor din Bucure$ti can colaborau la Revista con- Academiei. Facu studii asupra reproductiunii ar- temporana"sialtele, adversare ale Convorbirilor tificiale; descoperi acidul persulfuric; stabili prin- literare". cipiile unei ramuri noun de $tiinta.: termochimia. BETLEEM ( =VICLEIM),ora$ In Palestina. Centenarul nasterii lui a fost sarbatorit $ila not Aci s'a nascut David Ii lisus. prin adunari de speciali$ti $i prin conferinte pu- BEUCA, corn. rur. jud. Teleorman, plasa Ba- Nice. Int; statie c. f. Coste$H-Ro$iori; 2205 loc. BERTHELOT, corn.rur.jud.Hunedoara, BEUST FREDERIC FERDINAND CONTE("1809 plasa Hateg. 11886), om politic german, ministru In Saxonia, In- BERTHIER,trimisul regelui Frantei Henric III temeietor al uniunii statelor secundare germane ca sa Insotmasca pe Petru Cereal piny In Mun- spre a se ImpotriviAustriei $i Prusiei. In 1866 Saxo- tenia $i sa cerceteze starea de lucruri din aceastania aliata cu Austria fu batuta de Prusia la Sadova. tarn. Atunci In chemat In serviciul Austriei Ii fu unul BERTHOLLET CLAUDE LOUIS( '1748 11822), din organizatorii dualismului austro-ungar. Can- chimist. francez, profesor, am politic; facu cerce-.celar (1868), avu ideea sa intervie contra Prusiei tari asupra combinatiei colorilor, asupra sodei, etc. In 1870), dar nu fu ascultat. Demisionat In 1871, BERTILLON [ b ertilo" ]ALPHONSE ( '1841 fu numit ambasador la Londra. t1914), antropologist $idemograf francez, trite- BEX [be], statiune balneara In Elvetia (cantonul rneietorul serviciului antropometric. Vaud), are o veche saline. BERTQLDOsiBERTOLDINO, personagii dintr'o po- BEYLE w S'TENDHAL. vestire populara, care pornind din Talmud, BEYMIT, orasinTurcia Asiatics(prov. s'a raspIndit la diferite popoare. S'a gasit $i la Siria), port la Mediterana; 140.000 loc. not un manuscris din 1779 In posesiunea d-rului BEZA MARCU (*1883), scriitor roman. Roman Caster $i o tiparitura din 1836 Sibiu. macedonean. Consul al Romaniei la Londra. Mem- BERVENI, ® corn.rur.jud.Satu-Mare; bru corespondent al Academiei Romane. Confe- 2.430 loc.; statie c. f. ¶ ® c. r. jud. Salaj, plasa rentiar la King's College In Londra. A publicat: Carei; 2241 loc. De la noi, 1903, Pe drumuri, 1914 (in care se oglin- 1526 www.dacoromanica.ro deste viata Aromanilor) ;In limba engleza: 0 pri- liberal se manifesto, Intre altele, cu prilejul pro- vire generald asupra poparului qi literaturii ro-iectului de concesiune a explorarii $i exploatariiBEZ- mdne, cu prefata de M. Caster, 1920; 0 colec(ie minelor care o societate ruseasca. Atunci scriseBIB de proverberomlinesti alese, 1921 ; apoi studii asupra I.Heliade tabula Mace*ulItflorile"(1844). literaturii engleze. Dupa proclamarea constitutiei la Islaz, el prirni BEZDEAD, 0 corn. rur. jud. D/rnbovita, plasa propunerea de a o sanctiona, dar abdica dupa Pucioasa. ¶ O corn. rur. jud. Some*, plasa Girbou. doua zile *i pleca din tara. A mai revenit In tars BEZID, 0 corn. rur. jud. Odorheiu, plasa Sln- In 1857 ca membru al divanului ad-hocsiapoi georgiul-de-Padure. 'r 0 B. -NOU, c.r. tot acolo. a candidat In 1859 la trorful Munteniei, dar si-a BEZNEA, corn. rur. jud. Bihor, plasa Bratca.retras candidatura laid de dorinta Adunarii elec- BHUTAN, stat In Asia, tributar Angliei, a*e- tive de a da voturile lui Alexandru Cuza, pentru a zat la poalele muntilor Himalaia, udat de afluentii realiza astfel unirea principatelor. Brahmaputrei. Supr. 46.000 km. p., 350.000 loc. BIBESCU GEORGE ( *183411902), fiu al Dorn- Cap. Punakha. nitorului. Studia. In Franta, deveni ofiter francez BIANU ioAN (*1856), profesor $i istoric literar *i participa la expeditia din Maxie *i la razboiut roman. Originar din Transilvania, a venit de Una'. din 1870 Ca scriitor, a Post ales membru cores- In Bucure*ti, unde a Merit studii superioare, pe cari pondent al Academiei de stiinte *i membru aso- le-a terminat la Milano *i la Paris. Profesor la li- ciat al Institutului (1897). Academia franceza a caul Sf. Sava (1881), profesor de istoria literaturii premiat lucrarea sa .Retraite de six mine. Cele mai romane la Universitatea din Bucuresti (1902), s'a multe lucrari ale sale sint salsaIn frantmze*te. retras la pensie In 1928, dupa ce a Post ales decan Ele se ocupa sau de chestiuni istorice privitoare In mai multe rinduri. Bibliotecar al Academiei, a la evenimentele la cari a participat (Bel fort; Reims, devenit membru In 1902 (discurs de receptie des- Sedan, 1872; Prisonnier, 1899) sau de fapte din pre limba literani romaneascd, 1904), mai tIrziu istoria Romanilor (Neofit, Metropolite de Hongro- secretar general *1 pre*edinte (1928). A publicat Valachie, 1894; Reponse a Mr. Xenopol, 1895), In- texte vechi romelnesti (Psaltirea scheiana, Psaltirea tre cari este o mare lucrare ziespre dornnia tatalui In versuri a lui Dosofteiu, Predicate lui Antim, sau (Le refine de Georges Bibesco, 2 vol.) tradusa Manuscrisul de la feud), lucrari de bibliogralie *i In romaneste *i premiata $i aceasta de Academia (Intre cari importanta este Bibliografia romd- Franceza. Starile politice contimporane din tar& neascd veche 1508-1830 cu N. Hodos $i Catalogul 1-au preocupat *i asupra for a publicat citeva lu- manuscriselor din bibl. Academiei), culegeri de crari de studii sau de polemics (Histoire d'une folklore (Medicina babelor cu Dr. Obedenaru), nu- frontiere, 1883; Avant, pendant, apres, historique meroase rapoarte despre carti $i despre misiuni de la participation de la Roumanie a t'exposition In diferite centre (Calatorii In Polonia, despre do- universelle, 1890; Reponse au calomnies de Mr. cumente din Venetia, despre arhivele din Stock- J. Bratiano). holm), studii asunra rnultor chestiuni de litera- BIBESCU IOAN, Boer roman, Irate cu Dom- ture (Poezia satiric& la Romani, Literatura rom. nitorul. A Post ministru In Muntenia Intre 1849 In sec.xix, etc.), biogra fii (A. Laurian, Cipariu). 1853. A Post deputat In citeva legislaturi, acum e se- BIBESCU MARIA, sotia a doua a Domnitorului nator ca reprezentant al Academiei. A lost membru George Bibescu. Nascuta Ghica In Consiliul permanent al Instructiei. (t1859). .BIARRITZ, ora* In Franta, static balneara, BIBESTI, corn.rur.jud. port la Oceanul Atlantic, 19.000 loc. Gorj, re*edinta, plasa Gilortu; BIAS (sec. vr. a. Chr.), filozof grec. Locuind In statie c. f.SCUT Priene, cind locuitorii se gateau sa paraseasc& BIBICESCU LOAN ('1849 orasul de frica Per*ilor, el plecd Yarn nici o pregli- t1924), ziarist *i economist ro- tire, zicind cuvintele ramase celebre: Toate aleman. A colaborat doisprezece mele le port cu mine. ani la Romanul" luiC. A. BIBESCU ALEXANDRIf (*1841), fiu al domni- Rosetti, mai tirziu a scos zia- torului Bibescu, a studiat In Paris $i acolo a trait, rul Unirea" fii Telegraful ro- publicInd In limbs franceza poezii, proza poetic& man". A Post consilier comunal Maria Bibescu. o lucrare critica asupra versificatiei (Question al Capitalei (1879), ajutor de Napa un almanah din du vers francais, 1893). primar (1883), a luat parte la 18471 BIBESCU DIXITRIE ( *1750 +1831), mare vornic constituirea *i administrarea mai multor societati In Muntenia din 1811, deveni mare logofat In economice; a lost apoi director al Bancii Natio- 1821 $i avu rol politic Insemnat sub Grigore nale a Romaniei. A publicat: Mi4carea popora- Ghica (1822-1828). Casatorit cu Ecaterina Va- (iunii in Romdnia, 1880; Embaticul, 1881; Cer- carescu, a avut 3 fii: eel mai mare Barbu, deve- cetdri asupra crizei $i cauzelor ei, 1885; Cestiu- nit domnitor(44- Stirbeitt),al doilea George, domnea agrard, 1907, cum $i o colectie de poezii po- nitor (ow Bibescu G.), al treilea Joan, $i o flied.pulare din Transilvania, 1893. BIBESCU GEORGE ('1805 t1873), domnal BIBLIA (cartea prin excelenta: gr.13:8),lov), Tarii-Romane*ti, 1 Ianuar 1842- cuvInt Intrebuintat de prin sec. iv ca ss exprime 25 Iunie 1848. A facut studii la totalitatea cartilor sfinte vechi $i noi, attic& Ve- Paris, a ocupat functiuni impor- chiul $i Noul Testament. V. T. s'a scris In limba tante In timpul administratiei ru- ebraica, apoi In greceste $i latine*te. Textul grec sesti a lui Kiselef. Dup& suirea pe zis Septuaginta (fr. Septante), fiindca fu tradus tron a lui Alexandru Ghica (1834), de 70 de colaboratori, dateaza din timpul Ptolo- a trait mai multi ani In strainatate meilor (sec. in). Textul latin zis Vulgata e atri- al,Intorclndu -se, a lost ales mem- buit Sf. Ieronim (sec. iv).Ortodoqii au ca text bru al Obstestei Adunari *i a corn- oficial Septuaginta, iar catolicii Vulgata, recu- batut acteledomnitorului.Ales noscuta la conciliul din Trenta (1546). Vechiul domn pe viata In 1842, s'a instalat Testament cuprinde: 1. Legea (evreeste: Thora); Cu mult fast, purtInd costumul lui George Bibescu, 2. Profe(ii (Nebiim), 3. Hagiograful (Ketubim), Mihaiu Viteazul. Ceremonia aceastaDoinnitorul fiecare cu multe sublmpartiri. Noul Testament: a Post cintata de C. Aristia In poe- Munteniei. Evangheliile, Faptele Apostolilor, Epistolele Apo - ma Printul Roman". In timpul domniei lui s'au stolilor, Apocalipsul Sf. loan Bogoslovul. Cele mai desrobit Tiganii, s'au facut In Bucuresti *i In jur vechi texte biblice romanesti slut din sec. xvi : oarecari lucrari de edilitate $i s'au desfiintat va- parti mai ales din N. T. (Evanghelia, Apostolul)$i mile Intre Moldova $i Muntenia; dar s'au produsdin V. T. (Psaltirea, Facerea). Prima editie corn- $i multe agitatiuni,cari 71 obligara sa disolve pieta este Biblia lui $erban, Bucuresti, 1688; dupd odata Adunarea Obsteascal opozitiunea reprezen- care urmeaza: Biblia lui Samuil Micu (Blaj, tat& *i de unii din boerii marl *i de cei cu spirit 1795), Biblia din Petersburg (1819), Biblia lui 1527 www.dacoromanica.ro BIH-Filoteiu (Buzau, 1854-56), B. lui $aguna (Sibiu, BILICENI, corn. rur. jud.Barti,plasa Chis- 1856-58), Biblia lui Re liade, numai inceputa careni. BIN(Paris, 1858 , Biblia Sf. Sinod (Bucuresti, 1914). BILIESTI, corn. rur. jud. Putna, plasa Mara- BICA, corn. rur. jud. Cluj, plasa Huedin. sesti. BICALATU, corn. rur. jud. Cluj, plasa Huedin. BILLECO CQ ADOLPBE, diplomat francez; In BIC4Z, ® statie balneara.jud.Odorheiu; 1839 agent at Frantei pe ling& Domnul Al exandru 12 km. de gara Agustini; ape carbo-gazoase ji cu Ghica. litiu. ¶ ® c. r. jud. Salaj, plasa Supurul-de-jos. BILLOT JEAN BAPTISTE ('182811907), general 0 c. r. jud. Neamt, plasa Piatra. ¶ 0 B.-ARDELEAN, si om politic francez. A participat la campardile c. r. tot acolo; 9520 loc. din Algeria (1858) $i la expeditia din Mexic (1867), BICFALAU, com. rur. jud. Trei-Scaune, plasa s'a distins In razboiul din 1870. Senator, ministru Ozun. de razboiu (1882), membru In consiliulsuperior BICHAT [hip] FRANCOIS (*1771 11802), ana- al armatei, din nou ministru(1896), dotlnd ar- tomist francez, medic, profesor. Princercetarile mata cu tunul de 75 (1898). sale asupra membranelor, fu unul din Intemeie- BTLTU $TEFAN (*1814 11896), preot roman si torii anatomiei si ai istologiei. protopop, apoi prepozit capitular la Gherla. BICH'S, corn. rur. jud. Tirnava-Mica, plasa BIMBASA-SAVA, Grec adus Intarile ro- Tlrnava-S in-Mart in. mane de un Domnitor fanariot (probabil Mavro- BICSAD, 0 statie bal near& jud. Satmar; bicar- gheni) ca sef al gardei de arnauti si care a avut rol bonat de sodiu si pucioasa; statie c. f.; ling& sat o important In primele doua decenii alesec. mac manastire de calugari basiliti fundati de Arhim. $i a lasat In mintea poporuluiamintireaunuiom Isaia In 1649. ¶ 0 c. r. jud. Trei-Scaune, plasa stralucitor prin bogatia, luxul 5i curajul sau. Din Sf. Gheorghe. toate povestirilealfaptele istorice cu privire la BIDASSOA, fluviu ce desparte Spania de Fran- acest personaj a fault I. Peretz o piesa Bim- ta, se varsa in golful Gasconiei. basa-Sava", jucat& pe scetaa Teatrului National BTDERMANN HERMANN din Bucuresti. (.18311'1892), jurist austriac BINDER GEORGE ( *1784 11867),teologsas, profesor, a publicat multe profesor $i director de scoale, episcop al bise- lucrari de statistica,Intre cari ricei evanghelice din Transilvania. unele despre Bucovina (1876) BINELE PUBLIC, ziar politic, Bucuresti, 1789- sidespre Romanii din impe- 1882; sustinea ideile partidului conservator. riul austriac (1877). BINET [bine] ALFRED ('185711911), medic, B IEL A VILEELM(.1782 psiholog francez. Colaborator al lui Charcot, a Post 11856), astronom german, a yew. 41I. director al laboratorului de psihologie fiziologica descoperitocomet&care-i din Paris, a studiat o serie de probleme de cea mai poarta numele. Sterna jud. Bihor. mare important& $i a publicat lucrari asupra lor: BIERTAN, corn. rur. jud. Psihologia ralionamentului (1886), Psihologia cal- plasa Medial. Aci sint vii multe; Tirnava-Mare, culatorilor si a juccitorilor de sah (1894), Psiholo- 2279 loc. BIE$TI, corn. rur. jud. Or- heiu, plasa Chiperceni. .... ti BIGARI, corn. rur. jud. Cara;;, plasa Moldova Noua. ..4...... , oIvy Marghita > !1' BIGHIGIU, corn.rur. jud. sacued; 7....? e -9 Nasaud, plasa Nasitud. ACUENI I BIHOR, 0 jud. In Crisana; 1 ....-... A PL.MARGHITA t. cap. Oradea; 7897 km. p.,513.868 1 \ r 0 Salard \ z9 T loc.(1923 ;are 14 plasi 3 corn. 1 4.1 1 PL. SALARD \ urb.si416 corn. rur. (1926) ; l,...... \ I i'. faceparte din circ. Curtii de NI- ., 1

Apel din Oradea; are 408 scoale /,..- Tileagd/ jileagdi 1e§:Iss),,, primareruralesi10urbane T,0011 a o CE I es \ (1929); are 32 cooperative de i'- ____-:------z-N. .,...s consumsidesfacere Si 4 coope- / '-'-' sPL.TILEAGIVL. A L k rative pentruexploatareade 1 S ..._.-.. paduri t1925). ¶ ® statie c.f. .r... ) , ,,,.11./ jud. Bihor. ¶ 0 munti In jud. /pL. 4.,u; Bihor (Carpatii apuseni), avind fLeft PL.B RATCA i mai multe virfuri importante: EICA I.... lr Ceina ..."I V1 'ddeasa 1850 m., Bihor 1850 1 I / ° m., Muntele-Mare 1827 m. I ...... ,0.1 r --, c: BIHORTE NI, corn. rur. jud. s-, Odorheiu, plasa Ocland. ,, c.... BILA, CD corn. rur. jud. Vlasca, PL. BEI U § ',..... plasa Calugareni. ¶ ® c. r. jud. .4. . BEI1.1q ,1 Cernauti, plasa Cosmin. ".1 ,-- 1 i i BILiLCU GEORGE(1852 r ...- 1 :---. ,...- 1 11926), profesor de stomatologie ' ,...,.1. la Universitatea din Cluj, nas- 1P L. BELIu j ....14, PL.,A...... isl1...(" '''''' cut InMaramuresi a profesat S I oB el iu ,...... rn In Budapesta, apoi In 1918 a . s, .. 1 venit la Universitatea din Cluj. Ja ... Va scau 1 A BILBAO, oral si port In Spa- ....,..., _2> nia; 100.000 loc.; industrii multe. . \ti 6 C, -...... ,4-1. v BILB OR,corn.rur. jud. i v 1 0 Neamt, plasa Ceahlau. C s 9 BILCA, corn. rur.jud. Ra- Y dautd, plasa Vicovelor; 3851 loc. Harta jud.Bihor. BILCIURESTI, corn. rur. jud. DImbovita, resedinta plasa Bilciuresti; 2556 loc. pia experimentald (1894). Cea mai cunoscuta este: BILED, corn. rur. jud. Timis-Torontal, plasa Les idees modernes sur les enfants, care a revolu- Periam; 4035 loc. tionat studiile pedagogiceBs'a tradus In multe 1528 www.dacoromanica.ro limbii; In romane$te, deI.G.Marinescu,In dru-cel-Bun, care este $i Ingropat aici. E $i o bi-13LN- 1914- sericeziditade Petru Rams la. 1546. ¶ 0 ma- BIONDELLI BERNARD INo('180411886),fi- nastire in jud. Vilcea,intemeiata In sec.xviESIR lolog italian. Opera pr. Atlanta linquistico d'Eu-de fratiiCraiovesti: Barbu, Pirvu, Danciusi ropa, 1848. A lost membru onorar al Academiei Radu; are odoare vechi de mare pret. ¶ 0 corn. Romane (1871). rur. jud. Mehedinti, plasa Ocolul. ¶ 0 corn. rur. BIRCIIIS, corn. rur. jud. Severin, plasaBir- jud. Neamt, resedinta, plasa Piatra. ¶ ® ora$ Resedinta plasii. cap. jud. Nasaud, 15.000 loc. Stripe c. f. Tirg In BiRMANIA, provincie engleza. In Indochina ziva de 17 Maiu, 27 August. Occidentala. (Asia); 43.000 km. p., 12.000.000 loc. BISTRITA-BIRGAULUI, corn. rur. jud. Na- BIRMINGHAM, oras In Anglia, vestit prin saud, plasa Blrgaului. fabricile de manufacture; 600.000 loc. BITA, corn. rur. jud. Trei-Scaune, plasa Ozun. BIRTA ELENA, filantroapa romans din Banat; BITINIA sau BITHYNIA, in anticitate regat In a instituit In Arad o fundatiune, care-i poarta nu- Asia Mica. Ora pr. Prusa (azi Brusa), Nicomedia mele, pentru ajutorul studentilor. (Nicea). BIRTIN,®corn. rur. jud. Hunedoara, plasa BITOLIA. (= BETULE, ZiS $i MONASTIR), ora$ In Avram-Iancu. ¶ ®c. r. jud. Bihor, plasa Bratca. Iugoslavia; cu 5.000 loc. Era un centru aroma- BISERICA ALBA (slrb. Bela Krkva, germ. nesc puternic. Avea liceu $i alte $coale romane- Weisskirchen),oras In Iugoslavia(Banat) ; 9600 loc. $ti.Este acs $iunconsulatal Romaniei. BISERICA ORTODOXA ROMANA, revista oficiala a BITTO $TEFAN (182211903), om politic un- Sf. Sinod al Romaniei, Intemeiata In Bucuresti, gur, lost ministru $i prezident al Cameral, a fost Octombrie 1874. Public& diverse articole $i des- $i deputat al Abrudului (1870). baterile Sf. Sinod. BIVOL, corn. rur. jud. Dorohoi, plasa Lascar. BISERICA $1 $COALA, revista $colarilsieconomics, BIVOLARI,CDtlrg in jud. Iasi, plasa Turia, spare In Arad de la 1877. Infiintat In 1834. ¶ 0 statie balneara, jud. Arges, BISERICANI, 0 manastire jud. Neamt; 12 plasa Olt. km. de Piatra; intemeiata In 1498; statie climate- BIVOLITA, corn. rur. jud. Teleorman, plasa rick 654 m. altitudine. ¶ ® corn. rur. jud. Odor- Alexandria. heiu, plasa Tirnava-de-Sus. BIZANT(fr.BYZANCE), colonie greaca din care BISMARCK OTTO PRINT ( *18 15 t 1898), om po- s'a desvoltat 'Drawl Constantinopol zidit de Con- litic german, ministru In Prusia, reprezentant al stantin-cel-Mare.Dupe despartireaimperiului ei la Petersburg $i la Paris, presedinte al Consi- roman In clout). parti (395), Incepe In mod efectiv liului; provoca razboiul cu Danemarca (1864), istoria imperiului bizantin (imp. roman de rdsdrit) care pierdu Schleswig $i Holstein; provoca raz- care lua cu incetul o fizionomie greceasca, avind boiul cu Austria (1866), care fu limbs greceascit modificata ca limbs a statului lnvinsa la Sadova $ipierdu $i desvoltind o artasio literature proprie. drepturile In confederatia ger- BIZERTE, oras InTunisia, port la mare; manica; provoca razboiul cu 12.000 boo, Franta (1870), care fu Invinsti BIZET [bize] GEORGE ( '1838 11875), muzicant $i pierdu Alsacia $i Lorena; iz- francez compozitor, autorul ope- buti sa intemeieze imperiul ger- relor: Carmen (1875), Arlesiana, man $i so. Incoroneze pe regale Pescuitorii de perle (1863), ju- Prusiei ca Imparat, In castelul catesipe teatrele noastre de de la Versailles (1871); devenit trupe streinesiapoi de trupe cancelarul imperiului, forma a- romanesti. lianta cu Rusia $i Italia (1873), BICLESU, corn. rur. jud. Me- apoi tripla alianta cu Austria Prints! 0. Bismarck. hedinti, plasa Dumbrava.Co- $iItalia (1883). Atotputernjc sub Wilhelm I, elmuna are un spital. avu certuri cu Wilhelm II $i demisionit. BYCU 0 riu afluent al Nistru- BISMARCK, arhipelag In - Oceania, colonie lui, trace pe la sudul orasului germana. Din 1921 este administrate de Austra- Chisinau; lung. 120 km. ¶ 0 lac lia, cu mandat dat de tratatele de pace. jud. Tighina. G. Bizet. BISOCA, corn. rur. jud. Rlinnicul-Sarat, I Ingli BIIDEA, 'muntejud. Buzau, comuna Rusa- muntele Bisoca; descrisa In Pseudokynegeticos" vatu. Aci a fost o lupta mare Intre EteristiIt de Odobescu, cap. xr. Turci (1821). SISSON ALEXANDRE ( *184811912), autor dra- BILCA, corn. rur,. jud. Putna,plasa Adjud. matic francez. Opera pr.: Deputatul de la Born- BiLDANA, corn. rur. jud. Dimbovita, plaza bignac (1884), Surprizele divar(ului (1890), capo- Ghergani. d'opera sa; Controlarul vagoanelor de dormit (1898). ByLTA, ® corn. rur. jud. Dolj, plasa Filia$1. BISTRA, 0 riu an. al Timisului.1] 0 corn. rur. 0 c. r. jud. Gorj, pl. Vulcan. jud. Turda, plasa Clmpeni. ¶ ® statie c. f. lima BIRA, corn. rur. jud. Mure$, plasa Miercurea- 1ngusta dintre Turda $i Abrud. Nirajului. BISTRBT, corn. rur. jud. Dolj, plasa Birca. BIRCA, corn. rur. jud. Dolj, plasa Birca; 4447 Port; 3974 loc. loc. BISTRICIOARA, ® corn. rur. jud. Neamt, BIRCEA-MICA, 0 corn. rur. jud. Hunedoara, plasa Ceahlitu.¶ 0rlu, afluent al Bistritei pe plasa Simeria. ¶ 0 B. -MARE, c. r. tot acolo. dreapta. BIRGAU, corn.rur. jud. Satu-Mare, plasa BISTRITA, 0 riu afluent al Siretului; izvo- Baia-Mare. raste In jud. Maramure$, uda. jud. Falticeni (lost BIRGHI, corn. rur. jud. Tirnava-Mare, plasa Suceava), Neamtu $i Bacau, trace prin tlrgul Iaco- Agnita; tirg 16 Maiu, 18 Noembrie. benisiDorna In Bucovina, Brosteni jud.Falti- BIRJOVENI, corn. rur. jud. Roman, plasa Piatra jud. Neamt; se varsa In Siret In jos de Miron Costin. Bacau. Apele ei curg repede. E navigabila pentru BIRLAD, 0 riu afluent al Siretului pe stings. plute. Navigatia e periculoasa din pricina coti-Izvoraste In jud. Roman, uda jud. Vasluiu, Tu- turil or $i cascadelor, din care vestite sint Toancele. tova, Tecuciu; se varsa linga satul Serbanesti. ¶®rlu afluent alJiului; izvoraste In muntele Principalii afluentl: Racova, Buga, Tutova, Ber- Oslea $i uda judetul Gorj; se varsa In Jiu la di- heciu, Tecucelul (pe dreapta); Vasluiu, Crasna, tunul Vlrful. ¶ ®rlu afluent al Somesului-Mare. Idricea,Birzota,Barzotelul,Girbovatul(pe ¶0 rlu afluent al Oltului pe dreapta; izvorastestInga). ¶ O corn.urb. capitals jud.Tutova, In muntele Briota; uda jud. Vilcea $ise varsit pe riul Birlad;30.000 loc.; are 13 biserici; un In Olt lIngit Babeni. ¶ ® manastire In jud. Neamt, liceu de biteti Codreanu", fundat In 1846, o aproape de Piatra-N., cladita la 1420 de Alexan- $coala secundara de fete inf. In 1921sio $coala. 1529 www.dacoromanica.ro BIR_ normaia; tribunal judetean si judecatorie de ocol; BTRZESTI, 0 corn. rur. jud. Muscat, plasa staticc.I.pe linia BucurestiVasluiuImi; Argesel. ¶ 0 c. r. jud. Bihor, pl. Beliu. ¶ ® c. r. BLAoras comercial; Intemeiat prin sec.xii fluid ca- jud. Vasluiu, pl. Penes-Curcanul. pitala unui mic stat alBIrladului;dim& lute- BISCA-MARE si BISCA-MICA, riuri, afluenti ai meierea principatului Moldovei, aci era vama. Buzkului. Pe la 1902 si urm. a Post aci o serioass miscare BISCA-PENTELEU,statiebalneara.jud. Mr.&cu citeva reviste ca Fdt-frumos, Florile Buzau, 12 km. de Nehoias; 600 m. altitudine. dalbe, etc. si dupil razboiu functioneaza o socie- BTSCOVELE, corn.rur. jud.Arges, plasa tate literara foarte activa. Uda. BIRLADVNI, corn. rur. jud. Hotin, plasa Edi- BISCOVENI, corn.rur.jud. Vlasca, plasa nita. Glavacioc. BIRLEA PETRU( *1853 t1927), protopop In BJORNSON [blOrnson] BJ OERNSTJERNE Maramures (Berbesti) In timp de 46 de ani, lup- (18321-1910), om politic, poet si romancier nor- tator nationalist. vegian. A contribuit prin propaganda sa la In- BYRLOGENI, corn. rur. jud. Mehedinti, plasa tarirea ideii nationaliste norvegiene, la despasti- Motru-de-Jos. rea patriei sale de Suedia. A BIRL9GU, corn. rur. jud. Arges, plasa Dim- luatpremiul Nobel In 1903. bovnic. Opera pr.: SynnOve Solbakken,Fi- BIRNOVA 0 mlinastire plasa Codrul,jud. povestiri taranesti, 1858; Fata 1 Iasi; Intemeiata de Barnovschi Voevod in 1664. ¶ pescarului, roman, 1868; Poeme 0 static c. f. aproape de Iasi pe linia principal& de si cintece,1879,din cans'a la Bucuresti. Mat imnul national norvegian; BIRSA, 0 rlu afluent al Oltului In Transil- Falimentul, drama., 1877; Peste vania. ¶ 0 corn. rur. jud. Arad, plasa Ineu.$ puteri, drama, 1883. Din scrie---' O static c. f. Intre Ineu si H&lmagiu. ¶ 0 TARA- rile lui s'au tradusIn roma.- regiune In S-E. Transilvaniei mai mult In neste, afar& de poezii raslete jud Brasov. 1- 0 MEM TII-BIRSEI, Sir din Carpati, care (D. Ciotori in Samanatorul", cuprinde grupele: PiatraCraiului (pisc 2241 1909,0. Tasla.uanu in Lu- m), Bucegi (pisc Omul 2508 m.), Piatra Mareceafarul",1907, etc.) : Sinnore B. Bjornson. (pisc 1840 m.); pe aici sint trei trecatori: Bran, Solbakken" de A. 0. Taslaoanu Timis, Santul. (1908), Un faliment" de Grigoras (B. p.t.)si BIRSANA, corn.rur. jud. Maramures, plasa de Hetrat (1909), Marg", roman, de H. Petra- Sugatag; 3472 loc. Petrescu (1911), Vcselul $trengar" de D. Ciotori BIRRAVA, riu afluent al Temesului pe stinga. (1910 . BIRSANVSTI, O corn. rur. jud. Bacau, plasa BLAB:NITA, riu in jud. Mehedinti, afluent al Tazlau ¶ ® a. r. jud. Botosani, plasa Stefanesti. Dunarii. 13/BSAU, 0 corn. rur. jud. BLAJ, 0 ora$ in Transilvania, la impreunarea Hunedoara, plasa Soimus. ¶ ® Tlrnavelor, cap. jud. TIrnava-Mica; 3600 loc. B. -DE.JOS, c.r. jud. Salaj, pl. (1919); statica.f.spre Dicio-Sinmartin, spre Cehul Silvaniei. ¶ ® B. -DE .SUS, Aiud, spre Copra -Mica. Aici e centrul bisericii c. r. tot acolo. ¶ ® B. -MARE, unite, resedinta Mitropolitului, este o catedraltt c. r. jud. Somas, pl. Ileanda. mare cladita in 1749, in care s'a tinut adunarea BiRSEANIT ANDREIU dela 15 Maiu 1848; pe ling& ea este seminariul (*1858 t-1922scriitor si pro- teologic, gimnaziul ,preparandia, internatul de fesor roman in Transilvania. baieti, etc.; In fata for e o piat& mare; aproape e Dupa studiisuperioarela manastirea Sf. Treimi, unde se gaseste biblioteca Vienasila Munchen. a Post si muzeul.Sediul mitropoliei este intr'o veche numit profesor la scolile roma.- cladire de castel. Orasul e cladit in jurul unei vechi nesti din Brasov (1881), a lu- N.L.< proprietati nobiliare care a aparlAnut odinioar& crat pentru propasirea opera-Andreiu Birseanu. (pe Ia 1395) unui Blasius Cserei, de la care pro- lor Asocia(iunii Transilvane. babil vine numele. Mull& vreme a fost un simplu MembrucorespondentalAcademiei Romane sat; desvoltarea lui a Inceput de la 1738, cind (1902), apoi membru activ (1908), a continuat sa episcopul Inocentiu Clain (sau Micu) a mutat aci publice diferite scrieri. El este autorulpoeziei, resedinta episcopiei din Fagaras. Prin legea ad- care a Post un fel de imn al scoalelor romanesti: ministrative din 1926 a devenit capital& de judet. Pe-al nostru steag. A colaborat la Convorbiri lite- In Blaj este resedinta mitropoliei unite care poarta rare, Familia, Gazeta Transilvaniei, Lucealdrul. numeleAlba lulia-Fagara$. La Inceput era numai A publicat o colectie de Doine sistrigaturi, In episcopie; dela 1850 is'a recunoscut titlul de mitro- colaborare cu U. Iarnick (1885). A scris diferite polie. Iat& lista ierarhilor care au condus aceasta. biografii, studii In limba roman& si german& si arhidiecesa. (cu data numirii) : Atanasie Anghel, o amanuntit& Istorie a fcoalelor din Brasov, 1902. 1701 (ca unit); loan Giurgiu de Patak, 1715 : BIRSESCIJ AGATA (*1861),tragedian& ro- Ion Inocentiu Micu (Clain), 1730 ;Petra Paul mama. Dupa studii in Viena (1889), a Post angajata. Aron, 1752; Atanasie Rednic, 1764; Grigarie la Burgtheater din acel oral, unde a obtinut im- Maior, 1772 ;loan Bob, 1782 ;loan Lemeni, portante succese In tragedii cu subiecte antice si 1832 ; Alexandru Sterca-6uluf, 1851 ; loan Van- moderne. Chemata In Germania, apoi In Rusia, cea, 1865 ;Victor Mihali, 1892;Vasile Suciu, In Ungaria, In America, fu primittt ca o mare ar- 1918. ¶ ® corn. rur. jud. Romanati, plasa Tes- tists. La intervalele chid era libels de alte anga- tutu. jamente a vault de mai multe on In tar& si a jucat BLAJEVICIU TEOCTIST ( 1807 t1879), mitro- pe scena Teatrului National din Bucuresti si apoi polit al Bucovinei. In diferite orase. Este profesoara. Ia Conservatorul BL.O.JOVA, corn.rur. jud.Timis-Torontal, din Iasi. plasa Buzias. BYRSVSTI, 0 corn. rur. jud. Olt, plasa Dra- BLANC munte, vIrful cel mai Malt din Alpi: glinesti. ¶ ® c. r. jud. Gorjiu, p1. Ocolu. 9 0 c. r. 4810 m.; pe teritoriulElvetiei. Acelasi name jud. Putna, pl. Vrancea. ¶ ® c.r. jud. Arges,poarta si un masiv muntos cu o suprafatli de pl. Topolog. 420 km. p. BIRSOM, corn. rur. jud. Arges, plasa Dtmicei. BLANC Louis (*1811 t1882), ziarist, om po- BjRZA, 0 corn. rur. jud. Dolj, plasa Gin- litic francez; rol pricipal In revolutia din 1848. geova. ¶ ® c.r. jud. Romanati, pl.Oltetu.1 Opera pr.: lstoria revolu(iei franceze. El a formu- ® c. r. jud. Severin, p1. Or$ova. lat un punct de doctrina socialists: Fiecaruia BIRZ4VA, 0 tom. rur. jud. Clue, plasa Fru-dupa trebuintelesale,fiecare chip& facultatlle moasa. ¶ ® a. r. jud. Arad, pl. Radna. sale". 1530 www.dacoromanica.ro BLANC LOUIS PIERRE ('186011903), arhitect BLUMENBACH FREDERIC (*178211840), na- elvetian stabilit In Romania. Dupti planurile lui turalist german, s'a ocupat cu -studii comparativeBLA- s'au dada In Bucuresti: Ministerul de domenii, asupra raselor omenesti. BOC Facultatea de medicina, Institutul bacteriologic, BLUNTSCHLI JoHAN ("180S 1-1881), j uriscon- s. a., In Iasi palatul Universitiitii, s. a. suit, istoric, om politic elvetian; profesor la Mu- BLANCHARD[blansar] RAPHAEL ("1857 nich,Heidelberg.Operepr.:Teoria statului t1919), naturalist francez. Doctor In medicina. (1875), Caracterul si spiritul partidelor politice A lost profesor la facultatea de medicina din Paris. (1869), Dreptul international (1869). A publicat studii de fiziologie, de anatomic corn- BOABDIL (sec. xv),ultimul rege maur In parata, de antropologie. A Post membru onorar al Grenada, gouit din Spania In 1492. Academiei Romane (22 Maiu 1911). BOARTA, com. rur. jud. Tirnava-Mare, plasa BLANDATRA GIORGIO ("1515 t ca. 1590), pro- Seica-Mare. pagandist religios italian, care a introdussectauni- BOB LOAN DE COPALNIC ("1739 ) 1830), episcop tard In Polonia si Transilvania. roman unit In Transilvania. A studiat In scoalele BLANK MAURICIU ( '1848 -1-1929), bancher ro- iezulidlor din Cluj, apoi in Blaj, unde a Post si pro- man. Dupa ce a conlucrat cu Marmorosch, Infiinta fesor si dupa cltiva ani si cal atorii de studii prin Impreuna cu acesta banca Marniorosch-Blank" alteorase,sefacudiacon, (1874), transformata mai tirziu in societate ano- preot, protopop. In calitatea nima (1905) aceasta aservitla Daia, la BLANQUI AUGUSTE( '1805 11881), om poli- Odorheiu piny in 1782, cind a tic francez; conducatoralrevolutiei din 1830 lost alesepiscop, dar nu s'a si 1848, unul din sefii Comunei din 1870; e uninstalat decit In 1784. A reor- precursor al comunismului. ganizat scoalele dinBlaj ;a BLARAMBERG NICOLAE MORET ( '1837 f 1896), luptat pentru drepturile poli- advocat si om politic roman. A studiat In Rusia,tice ale Romanilor; a Imbuna- ///// a Post magistrat, ajunglnd procuror la Curtea detwit situatia materials a preo- Casatie (1864). Retraglndu-se, s'a dus In Franta tilor; a infiintat trei vicariate ir unde a studiat dreptul si revenind s'a ocupat cu (Fagaras, Hateg si Rodna). A advocatura si politica. A Post de multe on deputat, Post si senator. Opere pr.: Teo- a lucrat la rasturnama lui Cuza, a sustinut gu- logia clogniatied,1801; Invd- Episcopal Bob. vernele conservatoare si a combatut In multe ini- (dturi crestinesti, 1805; Dictionarromdno-latinesc prejurari pe Ion Bratianu, iar la retragerea guver- si unguresc, 1822. A pastorit 46 de ani si a murit nului liberal, a cerut si sustinut darea in judecata In virsta de 91 de ani. in discursul rostit in timp de patru sedinte. A pu- BOB-FABIAN VASILE ("1795 f 1836), profesor blicat scrieri de natura politica si citeva Incercari roman. A venit din Ardeal chemat de G. Asachi literare. In 1820 pentru a da lectiuni In seminariul Ve- BLARAMBERG VLADIMIR ( *1811 t1846), ofi- niamin Costache". Turburarile din timpul zaverei ter belgian trecut In Rusia si de acolo In Munte- 1-au slit a parasi Moldova. Mai tlrziu, pe la 1828, nia pe la 1828. Doblndind gradul de colonel, a lost a lost profesor de matematici si geografie la gim- adjutantul Printului si a ocupat si funcpuni ingi- naziul din Iasi si apoi la Academia Mihaileana. neresti (sal inginer al Statului, inspector al do- Dupa moartea lui s'au publicat din scrierile lui nneniilor) cum gasim In Almanahurile oficiale intre prin Foaia pentru minte" din Brasov si In bro- 1836-1840. suri. BLASCO IBANEZ VICENTE(' 1867 1-1928) BOBAITA, corn. rur. jud. Mehedinti, plasa romancier spaniol. Din operele lui s'au tradus In Cosustea. romaneste: Coliba blesternald(di' V. Demetrius, BOBDA, corn. rur. jud. Timis-Torontal, plasa f. a.); imprumutul raposatei (1924); Un so( ce- Jimbolia. lebru(f. a. In Bibl. Lectura);Urgisi(ii vie(ii BOBESTI, 0 corn. rur. jud. Storojinet, plasa (f. a.); Prin Fier si same (f. a.). Ceremutului. 1 ® 13.-BALACEANCA, C. T. jud. Ilfov, BLASERNA PIETRO('183611918),fizician pl. Pantelimon. italian. A lost profesor la Florenta, la Universi- BOBICESTI, corn. rur. jud. Romanati, plasa tatea din Palermo, director al laboratorului de Oltetu. fizica din Roma. Prezident al Academieidei BOByLNA, statie balneara, jud. Hunedoara, Lincei. A lost membru corespondent al Acade- la 8 km. de halta Turdas. miei de stiinte din Paris (1910), membru onorar BOBOCI, ® statie balneara. jud. Buzau, corn. al Academiei Romane (1913). Tohani; organizata In 1825, prima static baln. In BLAZNAVAT MILIVOI (1826 11873), om po- tars; are 4 izvoare sulfuroase. ¶ ® c. r. jud. Dim- litic sirb, a lost ministru sub Mihail Obrenovicibovita, plasa Nucet. si, In timpul minoritatii lui Milan, membru al re- BOBOCU, corn. rur. jud. Buzau, plasaCilnau. gentei; mai tirziu, prezident de consiliu. BOBOHALMA, corn. rur. jud. Tirnava-Mica, BLAGESTI, 0 corn. rur. jud. Tutova, plasa plasa Iernut. Murgeni. Aci slut numeroase vii. ¶ ® c. r. jud. BOBSA, corn. rur. jud. Timis-Torontal, plasa Neamt. plasa Bistrita. Recas. BLAJEL, corn. rur. jud. Tirnava-Mica, plasa BOBU, corn. rur. jud. Gorj, plasa Carbunesti. TIrnava-Sin-Martin; tirg 14 April, 29 Iunie, 20-22 BOBITLBSCU IOSEF('181811890),episcop Septembre, 11 Noembrie. roman. Dupa terminareasiu- BLAJENI,0com. rur. jud. Hunedoara, plasa diilorIn seminariul de la So- Brad. ¶ ® B.-DE-Jos, c. r. jud. Nbsaud, pl. Mocod.11 cola,s'a facut preot si apoi O B.-DE-SUS, c. r. tot acolo. profesor la seminariu(1856) BLEICHRODER GERSON ('182211893), mare de istoria bisericeasca. Caine): bancher german, care a avut rol important In rindu-se, a devenit arhimandrit, contractarea diferitelor Imprumuturi externe ale arhiereu, arhimandrit de scaun Statului roman. in Iasi (1878), egumen al ma- BLEJESTI, corn. rur. jud. Vlasca, plasa Gla- nastirii Sf. -Spiridon (1879) si vacioc.; 2828 loc. episcop de Minnie in 1880, dar BLOUET [blue] GUILLAUME (1795 f1853), In 1886 a demisionat. A publi- arhitect francez, a terminat lucrarile arcului decat o carte despre viafa pa- triumf din Paris. rintelui Nicodern, 1883. BLUCHER GEBHARD( '17421-1819),general BOBULESTI, corn. rur. jud. G. Boccaccio. prusian; prin interventia sa decise victoria de la Botosani, plasa Stefanesti. Waterloo si intra victorios In Paris, unde se purta BOCCACCIO GIOVANNI ('131311375), mare cu o cruzime greu de Inchipuit. scriitor italian, unul din creatorii limbii literare 1531 www.dacoromanica.ro BOC-Randle;trai mai mutt la Florenta si fu profesorpledlnd pentru unirea lor, si alta despre starea ta- ,-_.de literature; scrise povestirile, cele mai multe ran ilor, propunind intisuri pentru Imbunatatirea licentioase, cunoscute sub numele general de De- ei. Profesor de drept civil la Universitatea din Bu- camerone, dar mai tlrziu se cal de scrierea for si curesti, intra In luptele politice alegindu-se Intliu voi sa le arza, dar se zice c5 1-a impiedecat Pe-deputat In 1864, lupta apoi contra lui Cuza. In trarca; de atunci se ocupa cu scrieri serioase asu- 1889 a Post ministru de culte si instructie, apoi pre- pra literaturii entice si italiene, cu un dictionar sedinte at Senatului In mai multe rinduri. Pe geografic. mai toate scrise In limba lattna. ling& publicatiile sale juridice, a lasat si un volum BOCICOIUL-MARE, corn. rur. jud. Mara- de Incercari literare (1855). mures, plasa Cimpulung la Tisa. BOERESCU VASILE ( '1830 1-1883), jurist si om BOCIU, corn. rur. jud. Cluj, plasa Galata. politic roman. Debut& in activitatea public& foarte BOCSIG, corn. rur. jud. Arad; 2590 loc. Baas,publicind articole In ziarul Pruncul ro- BOCSKAI STEFAN (15561-1606), prirnul prin- man" In 1848. Terminlnd cursu- cipe reformat in Transilvania (1605). A ajutat rile secundare, se duse In Paris pe Sigismund Batori sa reia tronul Transilvaniei, 1850, unde studitt dreptul si lua481 apoi ajunglnd Insusi principe, a luptat contra licenta In 1855. Dupa aceea pu- 0. Austriei si a dobIndit succese consacrate prin blica doll& ch.* In limba fran-(4. pacea de la Viena (1606). ceza asupra chestiunii politice BOCSA, 0 corn. rur. jud. Salaj, 1000 loc. ¶ si economice a Moldo-Valachiei O B.- MONTANA, c. r. jud. Caras, 3300 loc., resed. si asupra situafiei Romdniei dupd plasii Bocsa, statie c. f.linia TimisoaraResita. ¶ tratatul din 1856. IntorcIndu-se 0 13.-RomANA, c. r.totacolo, 3024 loc., statie c. f. Intara, fu numit profesor de aceeasi linie. drept comerciallafacultatea BOCSITA, corn. rur. jud. Salaj, plasa Bocsa. juridic& Infiintata atunci (1859). BOD, corn. rur. jud. Brasov, plasa Birsa-de-Jos. Om de drept, advocat, om atVasile Boerescu. BOD PETRII (171211769), istoric ungur. A scoalei,elsi-a1 egatnumele publicat un Lexicon pentru explicarea termenilor de multe fapte Insemnate. Ca deputat In Adunarea din Sf. Scripture (1746), viata Sf. Hilariu (1760), elective el rosti In ziva de 24 Ianuarie 1859 ace) Synopsis juris connubialis (1763), o istorie a Ro- discurs prin care propunea alegerea lui Cuza, dis- mdnilor din Ardeal, etc. curs despre care zic jurnalele timpului Ca a lost BODAESTI, com. rur. jud. Do lj, plasa Me-hotaritor. Ne explictun de ce a dobindit repede linesti. o mare situatiepolitics.Ministru de justitie Yn BODAN, corn. rur. jud. Salaj, plasa Bocsa. cabinetul prezidat de N. Golescu (1860), ramase In BODE JOHAN EBERT (*17471-1826), astronom eel prezidat de Manolache Costache, lulnd si in- german, descoperi o cornea. Opere pr.: Sistemul structia public& (1860). Sub domnia lui Carol I, planetar at soarelui (1788). el sustine politica conservatorilor si-1 vedem mi- BODENSEE or CONSTANTA. nistru de justitie In ministerul lui DimitrieGhica BODESTI, ® corn. rur. jud. Vilcea, plasa (1868) si apoi In ministerele prezidate de Lascar Govora. ¶ 0 B.-PRECISTA, com. rur. jud. Neal, Catargiu Intre 1871-76, conduclnd cind dep. ex- pl. Cetatea-Neamt. ¶ 0 B.- MERME$TI, c. r.ju . ternelor, trod al instructiei. In acest timp Infiin- Arad, pl. Halmagiu. tase ziarul Pressa, care avu un rol important. BODNAR BIGISMIIND (1839 t1907), profesor Cu toate acestea, chestiunea razboiului pentru insi scriitor ungur; s'a ocupat cu istoria literaturii dependent& 11 apropia de politica lui Ion Bratianu maghiare; s'a pronuntat adesea In favoarea mis- si-1 vedem ministru de externe In 1880 Intr'o carilor nationale ale Romanilor din Transilvania. epoca In care se iveau In raporturile cu celelalte BODNARESCU SAMSON (1840 t1902), profe- state o sum& de probleme de nature juridica. sor roman. Nascut In Bucovina, dup& ce a ter- Boerescu a facut pentru prima data colectia le- minat studiile secundare la Cernauti (1.865) s'a gilor Intr'un cod" care-i poarta numele (1865, refugiat In Romania si stabilindu-se InIasi, a ed. 2-a 1875). Dintre publicatiile lui, afar& de o devenit colaborator at Convorbirilor literare", Incercare Meru& de tinerete (Soldatra or fan, 1850), In care a publicat tragedia Rienzi" (1868); tri- uncle se ocupa cu chestiuni juridice de speciali- mis cu ajutorul Junimei" In Germania, si-a lust tate (Explicarea condicei comerciale, 1859, Protect titlul de doctor In filozofie(Giessen, 1870); a pentru revizuirea constitufiei, 1888,Traite des Post bibliotecar In Iasi, profesor la scoala normal& Mils et des peines, 1857) sau cu chestiuni politice si apoi (1879) director at liceului din Pomlrla. T. (Conflictul religios de la Curtea-de-Arges, 1873, Maiorescu a vorbit elogios despre poeziile lui, Examen de la convention du 19 Aoilt, 1858, Me- mai toate publicate In Convorbiri". 0 colectiemoire sur la juridiction consulaire, 1869) sau cu de scrieri au aparut in 1884. chestii relative la organizarea si mersul scoalelor BODO, corn. rur. jud. Severin, plasa Balint (Cuvint rostitlaimpclrfirea premiilor,1859; (Begnei). Proect pentru reorganizarea instrucfiunii publice, BQDOC,statie balneara si dirnaterica jud. 1863). Trei-Scaune; 965 loc.; 530 m. altitudine; statie BOERHAAVE HERMANN (166811738), medic c. f.; apa de baut cu aceleasi elemente ca apa de olandez, teolog si filolog orientalist. Vichy. BOERIU LOAN DE SOME' (t1867),Roman din BODOGAIA, con). rur. jud. Odorheiu, plasamuntii apuseni, conducator at Motilor In luptele Cristur. din 1848-49, a lost delegatul Romanilor, cind s'a BODO*, corn. rur. jud. Trei-Scaune, plasa propus Impacarea cu Ungurii; mai tlrziu de multe Baraolt. on deputat In Dicta. BODROG, 0 rlu afluent a1 Tisei. ¶ 0 B.-Nou, BOGATA, 0 corn. rur. jud. Turda, plasa Lu- com. rur. jud. Timis-Torontal, plasa Periam. dus; ruine ale castrelor romane. ¶ 0 B.-DE.JOS, BOEMIA, tinut din Europa centralli, face parte com. rur. jud. Somes, plasa Dejului. ¶ 0 B.-DE. din CEHOBLOVAOIA (ow acestcuvint).Numele sus, corn. rur. jud. Somes, plasa Dejului. ¶ 0 B.- vine de la pop. celtica. Boi. Prima organizatie de oLTEANA, corn. rur. jug. Tirnava-Mare, p1. Ru- stet a Cehilor pare a fi In sec. vii. peni. BOEREBISTA (sau BURVISTA), vestit rege al BOGATI, corn. rur. jud. Dimbovita, plasa Dacilor pe vremea lui Cezar. El a unit diferitele Bogati; 3500 loc. triburi si a dat putere poporului sau de a ataca pe BOGALTUL-ROMAN, corn.rur. jud. Sibiu, Romani. plasa Ocna-Sibiului. BOERESCU CONSTANTIN (183811908), ad- BOGDAN, static balneara, jud. Tirni.s-Toron- vocat si om politic. Doctor in drept din Paris, a tal; 7 km. gara $arlota linia TimisoaraLipova; publicat In limbs franceza chiar In timpul stu- ape minerale carbo-feruginoase-iodate. diilor o carte despre stares principatelor (1858), BOGDAN I, Intemeietorul principatului Mol- 1532 www.dacoromanica.ro dovei (*ca. 1349 tea. 1365), lsi aseza capitals In 1895). A aratat insemnatatea studiilor slave pen- Suceava si se libera de suzeranitatea Ungariei. tru Romani (1894), a Infallsat figura lui Vlad-BOG- Intinderea tarn. merges probabil pin& spre Blrlad Tepes dupa izvoare istorice contemporane (1896)BOG si Bacau si pin& spre Cetatea-Alba. si a dat un album paleografic necesar pentru cei BOGDAN II, domn al Moldovei 1449-1451. cari se °cup& de vechea diplomatic& romaneasca Era flu natural al lui Alexandru-cel-Bun. Lira (1905). Ales membru al Academiei Romane (1903), domnia alungind pe nepotul sau Alexandra II, care a cercetatin discursul de receptie desvoltarea cro- fugi In Polonia, dar acesta Irnpreuna cu Petru,fost nologica a istoriografiei romanesti si problemele si el Inainte domn, intra In Moldova cu osti. In din acel moment. lupta de la .Rduseni Bogdan e prins si i se tale- BOGDAN PETRE ('1872)chimistroman. capul. In acest sat mai tirziu Stefan-cel-Mare a Profesor la facultatea de stiint,e din Iasi; membru ridicat o biserica In amintirea mortii tatalui sau.at Academiei Romane (1926). A publicat cateva BOGDAN III (*ca. 1477 t1517) sau INCRUCN- tratate generale (Introducere in studiul chimiei /MEL, zis OREM sau CMORIIL, domn al Moldovei fizicale, 1921; Lectiuni de fizicd experimentald, 1504-1517. Fiu legitim al lui Stefan -cel -Mare si 1921; Electrochimia, 1928)si multe articolesi asociat de acesta la domnie in ultimii ani. Car Ind cercethri speciale (precum: Teoria electronicd a In casatorie pe Elisabeta, sora regelui Poloniei, si materiel, 1906; Pondul molecular al lichidelor, fiind refuzat, facu o expeditie 1912; La vitesse du son dans les liquides, 1913; In aceasta tar& si, dupa ce fu- Radioaclivilalea si structin a malaria, 1929). sese ()data admis, se vazu din BOGDAN VINCENTIII, advocat roman si om nou respins la venirea pe tron politic In Banat, a Post de mai multe on deputat aregelui Sigismund.Aceste in parlamentul ungar. Imprejurari dadura nastere la BOGDAN-DUICA GEORGE (1866), profesor si multe lupte Intre Moldova si istoric roman. Duph studii superioare In Ungaria, Po Ionia, cari se sfIrsira cu tra- Austria si Germania, a functionat ca profesor de tatul din 1519 sicu renun- limba german& In diferite orase si In urma In Bu- tarea lui Bogdan la mina prin- curesti la liceul Mihai-Viteazul, duph ce se ocu- tesei poloneze,In schimbul u- pase cu ziaristica in Transilvania si in Bucovina. nor avantagii de ordin politic Dupa razboiu, la crearea Universitatii din Cluj sifinanciar.Dinnenorocire Bogdan III. a fost numit profesor de istoria literaturii roma- In Moldova, chiar in acelasi an, Tatarii navalira, nest. In 1919 a Post ales membru al Academiei gasind putina rezistenta, luarn multi robi si ar- Romane. A publicat multe articole In Convorbiri sera sate si orase. Ajutorul polon fagaduit dar ne literare", Samanatorul", Vista rornaneasca", Indeplinit a lipsit si atunci si In anii urmatori. Luceafarul" s. a. tratind chestiuni de politica, de Mai tirziu Polonii i-au dat ajutor si In adevar el istorie, de istoria literara, de pedagogie si organi- a batut pe Tatari. Evenimentele Insa determinarazare scolara.In volume: Petra Major, 1893; pe Bogdan sali schimbe politica si sa se orienteze Bucovina,1895; GrigoreAlexandrescu,1900; spre Turci, cari devenha scum amid cu Tatarii Tiganiada luiBudai-Deleanu, 1902; Curs de prin faptul c& Salim rastumase pe Baiazet culimba germand; Istoria literaturiiromdne mo- ajutorul Tatarilor si devenise Sultan. Astfel se /n- derne, 1923.T. L. Maiorescu, discurs de recap- chafe tratatul de supunere conditionata In anul tiune, 1921; V asile Alecsandri, 1922; Gheorghe 1513 prin Joan Tautul, reprezentantul domnului Lazar, 1924; Simian Barnu(iu, 1924; etc. Moldovei. Linistit din partea Turcilor, Bogdan BOGDANA, 0 corn. rur. jud. Shlaj, plasa Bu- avu sa sufere din cauza Tatarilor, cari facura o na- ciumi. ¶ 0 c. r. jud. Tutova, p1. Simila. ¶ 0 c. r. valire tocmai In vrernea serbarilor nuntei salejud. Teleorman, pl.Calmatuiu. ¶ 0 c. r.jud. (1513), si mai tirziu din pricina Incercarii unui Bacau, pl. Trotus. ¶ 0 manastire In jud. Baca.u, agent al lui Petru Rares, care navali cu trupe, dar zidita. In 1680 de logofatul Solomon Birladeanul. fu batut si ucis. BOGDANOVA, corn. rur. jud. Caliacra, plasa BOGDAN IV, domn al Moldovei, 1568-1572. Bazargic. A lost fiul lui Liipusneanu si al Ruxandrei. A BOGDANETI, C) sat din corn. rur. Gornet- domnit pina la 1569 sub tutela mamei sale, fiindca Cuib, jud. Prahova, Intemeiat pe la 1690. ¶ 0 c. r. ayes numai 15 ani. Murind mama sa, ramase sin-jud. Tutova, pl. Banca. ¶ ® c. r. jud. Bacau, pl. gur si Incheie un tratat de supunere fata de Po- Trotus. ¶ 0 .c. r. j ud. Iasi, pl. Bahluiu. ¶ 0 c. r. loni, foarte umilitor pentru Cara sa. Petreclndjud. Falticeni (= Baia), pl. Boroaia. ¶ ® sat jud. mai mult In desfatitri, boierii se plInsera la Poarta. Vilcea pe Olt, sat vechiu despre care se vorbeste si Bogdan fu departat din scaun. intr'un act din 1608. 11 0 c.r. jud. Fhlciu, BOGDAN GIIEORGHE ( 1859 t1930), medic ro- 2562 loc. man. Profesor de medicina legal& la Universita- BOGDANTTA, corn. rur. jud. Tutova, plasa tea din Iasi, medic al Spitalelor Sf. Spiridon; de Simila. mai multe on reprezentant al Universitatii In BOGHENI, corn. rur. jud. Bhlti, plasa Cor- Senat; a condus Buletinul Soc. de medici si na- nesti. turati5ti"; a publicat multe opere de specialitate: BOGHE$TI, corn.rur,jud. Tecuci, plasa Sandtatea si educa(iunea copiilor nostri, 1895. Podul-Turcului. BOGDAN IOAN (1862t1919), istoric roman. BOGHTCEA, corn.rut..jud. Roman, plasa Originar din Brasov, a studiat In Iasi (lieant& 1885) Scheia. apor In Viena, Petersburg si Cracovia si s'a spe- BOGHICENI, corn. rur. jud. Lapusna, plasa cializat In limbile slave. Cu el s'a Infiintat prima Bujoru; 2516 loc. catedra de acest fel la noi la Universitatea din BOGBIB,0corn. rur. jud .Salaj, plasa Sim- Bucuresti In anul 1891. S'a servit de specialitatea leul-Silvaniei. ¶ ® c. r. jud. Satu-Mare, pl. Satu- sa pentru a contribui la deslegarea multor pro- Mare. bleme ale trecutului poporului roman: Principatul B000nitu,eretici cari Isi trag credinta de la Btrladului (1889), Indatoririle militare ale cne- manicheism si au multe puncte Imprumutate din zilor, Raporturile intre Romani si Bulgari (1895), dualismul asiatic. Eresul for s'a introdus In Tracia Rela(iile Tdrii-Romanesti cu Brasovul si Taraprin secolul tau si a dobindit o forma noun prin Ungureasca (1902), Alf abetul cirilic si introducerea popa Bogomil, care traia prin secolul x. De la lui in scrierea romaneascd s. a. A adunat docu- Bulgari a trecut probabil si la noi, cad avem Intre ments privitoare la istoria Romanilor prin arhiobiceiurile vechi poporane unele cari se NM a fi vele din Lark si din alte tari si le-a publicat cu bogomilice si Intre vechile manuscrise din sec. comentarli; Intre acestea sint trei volume din co- xvi se gasesc unele cu subiecte de acelasi fel. lectia Hurmuzachi (1893-1900). A descoperit pri- BOGOTA, cap. Columbiei (America-de-S.). mele cronici moldovenesti, cari erau scrise In limba BQGREA VAsux ( "1884t1928), profesor de li- slavona, le-a publicat Insotite de studii (1891, lologia clasica la Universitatea din Cluj. A lasat 1533 www.dacoromanica.ro multe scricri risipite prin diferite reviste: pole- Rapoartele acestea s'au publicat in colectia Hur- mici literare, etimologii si cercetari istorice. muzachi vol. xvii. BBOOGL- BOGZA, corn. rur. jud. RImnicul-Sarat, plasa BOIU, 0 corn. rur. jud. Hunedoara, plasa Plainesti. Geoagiu. ¶ © c. r. jud. Bihor, pl. Salonta. ¶ 0 0. r. BOGZETI, corn. rur. jud. Orhei, plasa Bra-jud. Tirnava-Mare, pl. Danes. ¶ 0 B.-DE.JOS, c. r. vicea. jud. Hunedoara, pl. Hia. ¶ © B. -DE.SIIS, c.r. tot BOHATEL ALEXANDRII ( 1816 -1.1897), om po- acolo. 1 0 B.-MARE, c. r. jud. Somes, plasa Ileanda. litic roman In Transilvania. A luat parte la mis- BOIU ZAHARIA ("183411903), scriitor roman carea din 1848 sustinind drepturile Romani lor, din Transilvania. A fost preot $i profesor In Sibiu; dar la revolutie n'a participat. In 1861 a fost nu- a publicat carti didactice (Abecedar, 1862, multe mit comite al jud. Nasaud *i a lucrat pentru In- edit,ii,Geogra fie,1869,Carte de celire, 1865) $i fiintarea gimnaziuluigraniteresc din Nasaud; diferitecu-vintari religioase $ialtele (Semin(e a fost deputat In dieta din Sibiu (1863) $i In cea din ogorul lui Christos,3 vol. 1898 $.u.); a din Cluj (1865protestind contra dualismului; condus revista Transilvania, 1891-95; a fost a fost deputatsiIn Camera maghiara si, ca nobil, membru corespondent al Aciademiei Romane(1877) . si in Casa magnatilor din Pesta. BOJINCA DABIASCHEN( *1803 t1869), jurist si BOHATAL mniam ('1823t1893), om politic profesor roman. Dupa studii teologice $i juridice roman in Transilvania. A fost magistrat, deputat In Pesta $i in Virset,, a practicat advocatura, a $i inspector scolar. publicat citeva lucrari istorice (Animadversio in BOHOLT, corn. rur. jud. Hunedoara, plasa dissertationem hallensem... 1828, Anticele Donut- $oimus. nilor, 1832); apoi a fost chemat ca jurisconsult in BOHOTTN, corn. rur. jud. Falciu, plasa Radu- Moldova, uncle a lucrat cu Flechtenmacher la al- caneni. catuirea legilor. In timpul cit a stat aici a lost BOI, popor celtic care prin secolul iv a. Chr. in dotae rinduri insarcinat cu directia seminariului s'a risipit din sudul Germaniei prin nordul Italiei de la Socola. din Iasi In 1834 $i 1840. $i prin regiunea numitrt, din cauza lor, Boemia,si BOLBOACA, corn. rur. jud. Ismail, plasa Bol- de acolo prin alt_e parti, pentru a disparea ab- grad; 2990 loc. sorbiti de alto neamuri. BOLBORI. corn. rur. jud. Gorj, plasa Jiu. BOIADGI MIHAIL, roman macedonean, a pu- BOLDESTI, 0 coin. rur. jud. Prahova, plasa blicat in Viena o gramatica a dialectului macedo- Podgoria. ¶ O c. r. jud. Buzau, pl. Tohani. roman In limba greaca $i germana (1S13 . A doua BOLDU, corn. rur. jud. Rimnicu-Sarat, rese- editie s'a tiparit In Bucuresti In 1863 $i a treia de dinta, plasa Boldu; 2585 loc. Pericle Papahagi In Bucuresti 1915. BOLDUR, corn. rur. jud. Severin, plasa Lugoj. BOIAN, 0 corn. rur. jud. Cernauti; static c.f. BOLDUR voRNicuL, general roman. A trait In Intre Cernauti $i Lipnic. Tirg In ziva de 7 August, vremea lui $tefan-cel-Mare, a invins pe Poloni la 27 Septembrie, 8 Noembrie, 4 Decembrie. ¶ © c. Lentesti linga Cernauti (29 Oct. 1495) $i la Sipinti. r.jud. Tlmava-Mica, pl. Tirnava-Sin-Martin EOLDEM - LATESCU IORDACHI COSTACHI 0 c. r. jud. Turda, pl. Cimpia-Turzii. ¶ 0 c. r. ( "1798t1857), filantrop roman. A construit o bi- jud. Sillaj, pl. Tasnad. serica in satul Lupeni $i prin testament i-a asi- BOIANA, rtu In Albania. .gurat o avere importanta, laslnd asemenea $i dis- BOIANCENI, corn. rur. jud. Cernauti, plasa pozitiuni ca sa se construiasca o scoala normala In Nistrului. comuna Hudesti (Dorohoiu). Legatul se admini- BOIARDO MATTED (*143011494), filozofsi streaza de Casa Scoalelor. poet italian, autorul epopeii Orlando inamorata. BOLDURESTI, corn. rur. jud. Lapusna, plasa BOICESCU ALEXANDRU (1853t1893), medic Nisiporeni; 2287 loc. roman. A lost medic primar al Eforiei, profesor BOLGRAD, corn. urbana jud. Ismail reed. de clinics infantile la facultatea de medicine din plash Bolgrad; 25.000 loc. Bucuresti, profesor de igiena la liceul Sf. Sava. BOLINTINEANU DIMITRIE ( 1819 t 1873), Opera pr.: Centrii nervosi, 1884; Contribu(iune poet roman. Dupa ce a terminat studiile fn Gole- la studiul circula(iunii creerului, 1888; Clinicd giulSf. Sava dinBucuresti, infantild $i fapte clinice, 1892. dupece s'a facut cunoscut prin BOIELDIEU (boaeldi6] FRANCOIS (1775 .11834), poeziaO rata tInara pe patul compozitor francez. Trai $i In Rusia. Opere pr.: mortii"(1843),publicatacu Califul din Bagdad (1800 , Doamna alba. (1825). laude deI.Heliade,afost BOILEAU [boalo] NICOLASZiS DESPREAUX trimis de o societate literary la ('163611711), poet francez. Opere pr.:Satire, Paris ca sa-si continue studiile. Strout (le lutrin), poems eroicomica, Arta poetica. Evenimentele de la 1848 1-au El e un teoretician al elasicismului, Intemeiat pe readus In tara pentru a fi unul adevar, adicti pe nature, tradusa $i rectificata dedintre partasii miscarii, lucrind ratiune; In afara de formula conventionale, el re-mai ales ca ziarist (Poporul prezinta principiile de ordine, masura $i unitate ar- suveran") $i apoi a fost silit sa is monioastt. Arta poeticd s'a tradus In romaneste drumul pribegiei. In acest mo- (In parte) de 1. Retinae (Curs de poeziegene- ment era apreciat pentru poeziileDim. Bolintineanu. rals, vol.I, 1868) si de A. Naum (1875). sale pecari be adunase In volum (Colec(iedepoeziile BOISSIER[boasie] GASTON("1823 t 1908), luiB., 1848).Clt timp a stat In tail straine, el a scriitor francez,profesor la College de France, lucratpentrucauza nationals, colaborind la Ju- membru al Academiei; se ocupa cu arheologia $i nimea romlna", ziar In Paris (1851), publicind cu studiul lumii romane. Opere pr.: Cicerone si brosuri (Les principautes roumaines, 1854), si sta- amicii sdi (1865), Opozi(ia in timpul Cezarilar bilind legaturi cu oameni Insemnati si propagan- (1875), S firsitul paglizismului (1891). disti. Intorcindu-se In tara, a luat parte active la BOISOARA, corn. rur. jud. Arges, plasa Oltu- miscarea politics, fiind amic al lui Kogalniceanu de-Sus. $i al Domnitorului Cuza, dar In acelasi timp a des- BOTTA, 0 corn. rur. jud. Hunedoara, plasavoltat Yi o mare activitate literary. Ministru de Hateg ¶ 0 c. r. jud. Sibiu, pl. Avrig. instructie In guvernul care a facut lovitura de stat BOIS-LE-COMTE [boa -1' -cont] CHARLES JO- de la 2 Main, el a avut norocul sa prezideze la ser- SEPH ("1796 t1863), diplomat francez. Se consi- bareadeschideriiUniversitatiidinBucuresti. der& autor al unui plan de impartire a Turciei. In Dupa 1866 activitatea sa a fost mai restrinsa, ocu- 1834 a stat cltva timp In principatele romane $i pindu-se mai ales de literature. A murit In spitalul a adresat guvemului sau mai multe rapoarte despre Pantelimon Mins de paralizie. Opera lui este con- trecutul lor, despre situatia de atunci a politicei, siderabila,dar de valoare inegala. Ea se compune despre viata diferitelor clase sociale,etc.facind din multe volume de poezii grupate In diferite fe- aprecieri interesante, uneori favorabile, alteori nu. burl (Cintece ptingeri, 1852, Poezii vechi fi noi, 1534 www.dacoromanica.ro 1855, Legende, 1858, Melodii romdne, 1859, Bd- BOLOGA, com. rur. jud. Cluj, plasa Cri,tilui. tdliile Romdnilor, 1859, Poezii atit cunoscute tit BOLOGA mcoa (1817 t 1888), functiouar siBOL- $i inedite, 1865, Poezii din tinere(e, 1869, Cimpul economist roman in Transilvania. A luat parteBON $iSalonul, 1870, Plingerile Romdniei, 1870), din la miscarea din 1848, a Post, sub Ineercari de roman (Manoil, 1855, Elena, 1862), regimul austriac, functionar su- satire sociale- si politice (Nemesis, 1861, Eumeni- perior in Clujsi in Viena, A dele, 1865, lelele, 1869, Menadele, 1870)L piese de Postfondatorlainfiintarea teatru (Mihaiu condamnat la moarte, 1867, Stefan bancii Albina. A lucrat la bite- Vodd ccl berbant, 1867, Alexandru Lapusneanu, meierea Astrei si a Post prese- 1868, Dupd batalia de /a Calugdreni, 1868, Mari- dintele comitetului central intre rea uciderea lui Mihaiu, Despot Vodd, Mihnea 1875-1877. Vodd, PostelniculCantacuzino, Brincovenii §i BOLOGNA, oresIn Italia, -Cantacuzinii, Sorin,1879), poeme (Clntarea 180.000 loc.;universitate fun- .Romaniei, 1858, Traianida, 1870, Conrad, 1867), data in 425 de Teodosiu; monu- scrieri istorice (Via(a lui Traian, 1869, Via(a lui mente vestite;picturi celebre, Stefan cel Mare, 1870, Via(a lui Cuza Vodd, 1870), intre cariSf.Cecilia de Ra- Bologa Iacob. povestiri de calatorie (Cdlatorii in Palestina si In feel. Egipt, 1856, Cdlatorii pe Dundre si In Bulgaria, BOMBAY, oral In Industan (India Englezh); 1858, Calatorii la Romdnii din Macedonia, 1863), 1.000.000 loc.; marl si numeroase industrii. scrieri politice (11 Februarie, 1869, Nepdsarea de BONACCHI- GREGORIADY miumi (.1. 1898), religie, de patrie side dreptate, 1869, Rcmidnia advocatsiscriitor roman. A trait mai mult in Ga- roabet la Austro-Maghiari, 1869). lati; a lost si senator; a debutat prin poezii origi- BOLINTINENI, corn. rur. jud. Mures, plasa nale si traduse In Convorbiri literare"(1868). Mures-de-Jos. Are un volum de poezii (1891) si unul de nuvele BOLINTINUL-DIN-DEAL, 0 corn. rur. jud. (1891), dar mai importante shit traducerile din Ilfov, plasa Bolintin. ¶ ® B.-DIN-VALE.c.r. Anacreon (volum, 1889) si L. Apulejus (1890). jud. Ilfov, pl. Sabarul; locul nasterii poetului D. BONAPARTE, familie Corsican.. CAROL si Bolintineanu; acolo e si mormintul lui. MARIA au avut opt copii: JOSEPH ( '1768 t1844), de- BOLIVAR srmoN (*1783 t1830), general si om venit rege al Neapolului si al Spaniel; NAPOLEON, politic al Venezuelei; goni pe Spanioli din Cara care deveni Imparatul Frantei;LUCIEN(*1775 sa (1813); Invins, fugi, dar reincepu razboiul cu t1840 , om politic trance?, Lours (*1778 t1846), succes, gonind pe Spanioli si din Peru si din Co- devenit rege al Olandei; JEROME (*1784 t1860), lumbia; incera sal unease& aceste trei state Intro devenit rege al Westfaliei; BUM ('1777 t1820) republic., dar nu izbuti. maritata cu Bacciochi si devenita Mare duces& de BOLIVIA., statIn America de Sud. Supr. Toscana; PAULINE ('1780i1825), devenita prin- 1.330.000 km. p, 3.000.000 loc. Munti: Cordilieri. testi Borghese; CAROLINE (*1782 t1839 ,maritatai Republica militara cu don& camere. Capitala: cu printill Murat si devenita regina a Neapolului. Sucre. BONAPARTE-WYSE WILLIAM ("1826 -0.892), BOLLANDISTI, teologi scriitori,continuatori ai fiul Letitiei Bonaparte, nascut in Irlanda, poet lui Bolland, iezuit belgiandin sec.xvn, cari provengal; unul din organizatorii societatii feli- serisera. vietile sfintilor: Ada sanctorum (vol.I, brilor. Opere pr.: un volum de poezii: Li parpaioun 1643, Anvers), cari s'au urmat an dupa an. $i In btu (les papillons bleus, fluturi albastri). Alec- 1925 a aparut un volum). sandri i-a dedicat poezia Erin". BOLLIAC CESAR (*1813 t1880), ziarist si om BONFINIUS, numele latinesc al lui BONFINI politic roman. Dupa ce a In- ANTONIO ('1427 t1502), istoric Italian. Chemat de vatat la Sf. Sava, a intrat in - . Regele Matei Corvin in Buda, a Post lectorul re inilitia tdrii, dar n'a putut sa-si -*" ginoi Beatrice si istoriograful curtii ungare. Opera fedi ocarierti. A Inceput s3 L pr. Rerum hungaricarum decades, tip. la Basel scrie de timpuriu, incurajat de 4, 1543 si mai complet Ia Colonia 1690. Heliade care a Inlesnit sal i se 6'N BONGIANINI, profesor de muzia. Italian. A reprezinte cu elevii de laSf.06.p4,r-N,IP J Post chemat In Bucuresti ea profesor de mazica Sava drama Matilda (1836). la scoala infiintata de Societatea filarmonich si e' .- In 1837 a Intemeiat ziarul Cu- ,;4, pusa sub direc(ia lui Heliade, pe la 1834. 4" riosul,suspendat dupa clteva N" BONHEUR [honor] ROSA ( *1822t1899), pic- numere, iar el hichis trite° ma- tor francez,vestita prin zugravirea animaleior. nastire. Putin dupa aceea a Opere pr.: Tirma de cai (1853). publicat don& volume de poe- Cesar Bolliac. BONIFACIU (sau BONIFATIE(t ca. 307), mar- zii (1843, 1847) dar evenimentele din 1848 1-au tir, praznuit de his. ort. la 19 Decembrie. Traind atras In miscarea politics si 1-au Mout sa sela Roma In desfatari si in relatii necinstite cu exileze ca siceilalti.In epoca pribegiei clupti stapinasa, o femeie foarte bogata, careia ii servia 1848, Bolliac s'a amestecat In luptele dintre Ro- deintendent, a inceput a fi cuprins de remuscari mani si Unguri In Transilvania si a Post eel mai si, ca sa se purifice, a plecat In Orient, unde - au- staruitor propagandist pentru ideea Impacarii for zise - crestinii erau martirizati. In Tars, capitals ca sa se opuna tiraniei austriace, a scos chiar un Ciliciei (Asia Mica), afla multi crestini supusi la ziar, Expatriatul. Din cauza aceasta a avut degrele chinuri; Infruntind pe guvernator, fu4,el suferit diferite acuzatiuni cari i-au treat o Brea pedepsit, apoi ucis. Corpul fu adus la Roma si in- situatie Ia Constantinopol, unde s'a refugiat simormintat Irani cape15.. Relicviile lui fura des- unde a Post arestat de autoritati. In Paris a lucrat coperite In anul 1603. ca si amicii sai pentru sustinerea drepturilor Ro- BONIVARD PRANCOD3 ( *1493 t 1570), luptator manilor si se zice ca reusise sa inspire personalpentru independenta Genevei contra ducelui de simpatie Imparatului Napoleon in...Intorcindu-se Savoie. Inchis In castelul de la Chilton, fu liberat in tara, a oondus ziarul Romdnul, apoi a Infiin- cind acest castel fu cucerit de Bemezi. Captivi- tat Buciumul (1862)siTrompetaCarpatilor tatea lui a servit lui Byron sit scrie Prizonierul (1866). Tot din motive politice a studiat chesti- din Chillon, poem tradus si In romaneste de He- unea manastirilor Inchinate, publicind mai multe liade Radulescu In 1834. memorii (1862, 1863) si articole numeroase. Pre- BONN, ores In Germania (Prusia renana) pe ocupat de trecutultarii, a Intreprins cercetari Rin; 90.000 loc.; universitate fondata In1818; $i a publicat scrieri de arheologie, pentru cari Iicatedrala din sec. mi. lipsea Ins& o preg5.tire specia15, mai temeinica. BONNAZ ALEXANDRU, episcop catolic In Ba- BOLOHOVENI, cneji romani din orasul Bo- nat Intre 1860-1889. lohov,stapinitori peste tinuturi asezate Intre BONTESTI, corn. rur. jud. Arad, plasa Hal - Volhynia si Kiev, citati pe la 1231. megiu. 1535 www.dacoromanica.ro BON-BONTIDA, corn. rur. jud. Cluj, plasa Somesu; BORNEO, insulaInarhipelagulSondelor; s tirg la 23 Martie, 30 Iunie, 21 Octombrie. 735.000 km. p. E a treia mare insula de pe glob; BO BOOZ, personaj biblic, lua de solle pe Ruth, parte posesiune olandeza, parte engleza. avura un fiu pe Obed, tatal lui Isaia; acesta fu BOROAL(I, com. rur. jud. Falticeni ( =Baia), tatal regelui David. V. Hugo are o poems: B. re$edinta., plasa Boroaial 2175 loc. endormi (trad. de Corneliu Moldovanu). BORODINO, 0 sat In Rusia (guy. Moscova), BOPP FRANZ( '1791 -1-1867),filolog german, uncle Rush Invinsera pe Napoleon IIn 1812¶ .profesor de limba sanscrita la universitatea din ® corn. rur. jud. Cetatea-Alba, plasa Decebal. Berlin. Opere pr.: Gramatica comparata a limbilor BOROGANI, com. rur. jud. Cahul, plasa Ste - sanscrite, zendd, greacd, latind, slam!, germand... fan -eel -Mare. (1866). BOROSENILNOI,corn.rur.jud. B1110, BORA, corn. suburban& la Slobozia jud. lalo- plasa Rascani; 2307 loc. mita, plasa Slobozia. BOROIANU Dursrruu (1865), profesor de BORATJTI, corn. rur. jud. Cernauti, plasa Co- drept bisericesc la facultatea teologica din Bu- lacinului; 2260 loc. curesti (1905). BORBOLA NICOLAE (*1786t1877), preot ro- BOROSNEUL-MARE, 0 com. rur. jud. Trei7 man. Doctor In stiintele juridice, a Post profesor Scaune, plasa Covasna; tirg 21 Februarie, 28 Au- la Academia din Oradea (1816); director al scoa-gust, 13 Noembrie. ¶ O B.-MIC, c. r. tot acolo. lelor romanesti; a ocupat functiuni Inalte In ie- B9RSEC, 0 statie balneara jud. Ciuc; 1800 rarhia bisericii unite: canonic, prepozit capitularloc.; 882 m. alt.; ape carbo-gazoase-feruginoase. (1850); a lasat un fond pentru ajutorul studen- Statiune veche foarte cunoscuta In Principate, de tilor romani. uncle mergeau multe persoane In timpul verii. BORCA, ® sat In jud. Suceava; statie clima- Alecsandri vorbeste despre o c&latorie acolo lu- terica, 590 m. alt.; 12 km. Brosteni.¶ 0c. r. jud. te() povestire din 1846. ¶ ® c. r. jud. Neamt, pl. Neamt, pl. Brosteni. Ceahlau. BORCEA, brat al Dunarii; se desparte la 2 B9RSA, 0 corn. rur. jud. Maramures, plasa km. spre E. de Silistra,trece prin ora$ulCa- Vi$eu; statie balneara ; 850 m. Inaltirne;static lavas' si apoi urmeaza un curs oarecum paralel c. f.; apele contin bicarbonat de sodiu, clorura de cu Dunarea pans se uneste iar cu ea la punctul sodiu.¶ c. r. jud. Bihor, plasa Tileagd. ¶ O c. r. zis Gura-Borcei-deJos. I.ungimea e aproape 100 jud. Cluj, pl. Borsa; Virg In ziva de 6 Maiu, 5 Au- km. Regiunea Inchisa de cele doua brate se nu- gust, 4 Octombrie. me$te Balla lalomitei. B9RSTHAL, corn. rur. In Basarabia, jud. Ce- BORCEA IOAN (1879), naturalist roman. E tatea-Alba, colonie Intemeiata. In 1922. profesor de zoologic Ia facultatea de stiirge din B9RZA ALEXANDRU (* 1887), naturalist ro- Iasi, membru corespondent al Academiei Romane man. E profesor de botanic& Ia Universitatea din (1919). A lost ministru de instructie In 1919. A Cluj; director al grbdinei botanice, al institutului publicat articole de specialitate InBulletin de de botanica $i at muzeului botanic din Cluj. A la Societe zoologique de France", in Analele Univ. publicat numeroase lucrari de specialitate.Fost din Iasi", In Analele Academiei", etc., ocupan-secretar general at Ministerului de instructie. du-se de pe$ti, crustacee, etc.dind contributii BORZESTI, 0 sat In jud. Bads, com. RI- la cunoasterea florei din Romania. pile; are o biseric& cladita. de Stefan-eel-Mare In BORDEAUX, [bordo], ora$ In Franta, dep. 1493. ¶ 0 c. r. jud. Dorohoiu,p1.Baseu. ¶ ® c. r. Gironde, pe Garonne, 270.000 loc.; universitate; jud. Turda, pl. Iara. industrir numeroase. Se numesc vinuri de bor- BOSANCEA, corn. rur. jud. Suceava, rese- deaux vinurile din 11 departamente, Intrecari dinta, plasa Bosancea; 6182 loc. este si Gironde. Mai cunoscute shit: Saint-Erni- BOSCO ISAIA (1848t1884), scriitor roman In lion, Medoc, Sauternes. Ardeal. A lasat un volum de poezii Florileani- BORDEIU, 0 corn. rur. jud. Cernauti, plasamei" putin cunoscute. Cosininului.1 ® B.-VERDE, c. r. jud. Braila, plasa BOSCO BARTOLOMEU (1793 t1863), scamator Iarrea11 ® corn. suburban& la Muncipiu Craiova. Italian. BORDENI, corn. rur. jud. Prahova, sat vechiu, BOSCO MARIA PIP SUCIU. despre care locuitorli zic c& s'a Intemeiat de un BOSFQR, strImtoare intre Marea de Marmara ostas al lui Negru-Voda, In urma unei lupte cu si MareaNeagra, lung. 27 km. Tatarii pe care i-au gonit Romanii. BOSIANUCONSTANTIN( "1815t1882), jurist ro- BORDUSANI, com. rur. jud. Ialomita, plasa man. Dupa studii de drept la Pa- Fetesti; 2680 loc. ris, a profesat advocatura In Bu- ..."---- BORGIA, familiP italiana, care a dat episcopi, curesti, a Post profesor la facultatea papi, etc. Vestiti slut: papa Alexandru VI, Lu- de drept de ad. (1863) $i decan de cretia si Cezar, copiii acestuia. mai multe ors; In 1865 a Yost pre- BORGO BISTRITA, statie c. I. jud. Nasaud,sedinte de consiliu $i ministru de cap. liniei care pleaca de la Dej. interne, dupa retragerea lui Ko- BORGO-SUSENI, statie c. f. jud. Nasaud pe galniceanu. finis DejBorgo-Bistrita. B9SNA, corn. rur. jud. buros- BORGOVANU VASILE (1850t1926), profesor tor, plasa Doimuslar. 4i pedagog rowan. Venind din Transilvania, a Yost BOSNIA, provincie a Jugo- Intre profesoril cu cari s'a Intemeiat $coala nor- slaviei. Pina In 1878 a Post sta- maid de institutori din Bucuresti (1888). A pu- pinita de Turcia; atunci s'a dat blicat manuale didactice, opere de teorie pedago-fn administratia Austriei, care a Const. Bosianu. gicd, despre istoria fcoaielor $i o carte de popula- declarat-o anexata In 1908. Dupa razboiul mon- rizare: lonel, eaucalia unui bun copil. dial,s'a unit cu Serbia formlnd noul regat at BORIS GODUNOVpr.GODUNOV. Serbilor, .Croatilor $iSlovenilor.Supraf. 40.000 BORISIWCA, c. r. jud. Ismail, plasa Cismele. km. p., 1.631.000 loc. Cap. Serajevo. BORLEA EacirsiBunD (1828 11883), om politic BOSSUET [bone) JACQUES (' 1627 t1704), epis- roman In Transilvania. cop, teolog $i orator bisericesc francez. Vestite ora- BORLESTI, ® corn. rur. jud. Nearnt, plasa tiunile funebre pentru: Henrieta, fosta regina a Bistrita¶ 0o.r. jud. Satu-Mare, pl. Seini.¶ Angliei, sotia.lui Carol I (1669), Maria Tereza, re- ® c. r. jud. Arges, pl. Bascov. gina Frantei (1683), printul de Conde (1687). BORLOVENILNOUI, ® corn. rur. jud. Ca- Numit preceptor at mostemtorului tronului, scrise ras, plasa Bozovici ¶ ® B.- VECHI, c. r. tot acolo. pentru el Discursul asupra istoriei universale, etc. BORMANN EUGEN ('1842), filolog german. BOSTON, oras In Anglia pe fluviul Vitham; Profesor la Viena. S'a ocupat si cu epigrafia. 15.000 loc. ¶ B., oral in Statele-Unite, port, cap. Membru onorar al Academici Romane (1897). Statului Massachussets; 680.000 loc. 1536 www.dacoromanica.ro BOSWORTH, oras In Anglia; 2.500 loc. de la $tefan-cel-Mare. Numele vine probabil de BOBIM4NI, popor negru In Africa de E., lo- la un boier Botas, ce ar fi Intemeiat tirgul. BOS- cuesc In pustiut Kalahari; mici de stature, foarte BOU marginiti la minte. BATA IOAN (1818 t 1888), advocat roman In Transilvania. A lasat un fond din care se dau sti- N ° pendii studentilor romani. o BOTENI, 0 corn. rur. jud. Muscel, resedint,a, ./ ..../"...) plasa Argesel 11 ® c. r. jud. Dirnbovita, pl. Titu11 :-.- Zts 0 c. r. jud. Cluj, pl. Moctu. 1,- ' FL . \ ; elNanaSfore `S.11 BOTESTI, ® corn. rur. jud. Bacau, plasa Si- TEFPA:LNESTI V ,MANASTIRENII Stefinesil ret ¶ ® c. r. jud. Dimbovita., plasa Voinesti .r:4 0 c. r. jud. Falciu, pl. Oltenesti ¶ ® c. r. jud. fr;cecea BOTOSANI, - Falticeni ( =Baia), pl. Malini ¶ ® c. r. jud. Ro- UCECEA man, pl. V. Alecsandri¶ 0c.r. jud. Severin, pl. oCcriu TI,,,,Suhts Lugoj. PL SU BOTEZ CORNELDI (1870 1.1928), consilier la CORNI Inalta Curte de Casatie. Dup$ scurte debuturi li- tt. ss terare, s'a consacrat studiilor juridice-, publicind, Frurntma Intrealtele, Codul judecatorului de ocol ". A \PL.FRUP4U"ICA facut cercetari asupra vietii lui Eminescu si a dat Jo 4. % HARLA la lumina un album cu portrete, lucrari muzi- C cale si diverse articole cu prilejul comemorarii poe- ICe \V- tului. A lost secretar general al Ministerului de \* Justitie (1919-1920) si membru al Consiliului legislativ. Harta jud. Botopni. BOTEZ EUOENIU (1874), scriitor roman. Fost BOTTICELLI ALESSANDRO (1447 t1510), pic- alter de marina, a calatorit mult; azi este inspector italian; conduse lucrkrile vestitei capele sixtine tor In Ministerul Sanatatii, Muncii si al Ocrotiri- si zugravi Insusi: Crist ispitit de diavol s. a. La lor sociale, membru corespondent al Academiei Florenta lucre: Inchinarea magilor, Fecioarain- Romane (1922). A publicat sub pseudonimul JEAN coronata de Ingeri, S finta familie. BART, Intrealtele:Jurnaldebord,1901; BOTTINI ENRICO (' 1837 t1903), chirurg ita- Datorii uitafe,nuvele, 1916;In cusca leului, lian, unul din Intemeietorii antisepsiei. 1916; Prin(esa Bibi(a, 1923; Peste ocean, 1926; BOTZARIS MARCO('1788 In delta, 1925; Schi(e marine 1929. t1823), unul din eroii razboiu- BOTEZAT BIIGEN'1871), profesor de zoolo- lui pentru independenta Greciei. giesiistologiecomparatalaUniversitatea Invingator la Missolonghi, fu ucis Cernaut.i; membru corespondent al Academiei Intr'o noapte chid patrunse In Romane (1913). lagarul turcesc ca sa omoare pe BOTEZATU 8AMUIL ('ca. 1790 t 1856), pro- pasa comandantul. fesor roman. A predat limba germana In Iasi, a BOUCHARD [busur] CHARLES lost secretarul conservatorului filarmonic fundat (*1837 1-1915), medic francez. A In 1836, a lasat si clteva traduceri. Postprofesor depatologieSi BQTFEI, corn. rur. jud. Bihor, plasa Beliu. terapeutica generala lafacul- BOTTZ, corn. rur. jud. Satu-Mare, plasa Satu- tatea de medicinedinParis; Mare; 2454 loc. membru al Academiei de me- BOTIZA, corn. rur. jud. Maramures, plasa Iza. dicina (1886); membru onorar al Botzaris. BQTNA, rlu afluent at Nistrului, izvortiste In Academiei Romane (1911). padurile man. Chiprieni, uda. jud. Chisinau si Ti- BOUCHER [buse] FRANCIOD3 (' 1703 t1770), ves- ghina, trece prin tirgul Causanii Noi si Chitcani, tit pictor francez. se varsa In lacul Voevodina; lung. 220 km. BOULQGNE - SUR - MER, oralIn Franta; BQTNIA, provincie In Suedia la golful cu ace- 52.810 locuitori. nume; locuita mai ales de Laponi. BOURBAILTsAvrER ( '1816 t 1897), general fran- BOTOROAGA, cone. rur. jud. Vlasca, plasa cez; Invingator In rlizboiul Crimeei (luarea Sevasto- Cianistea; 2816 loc. polului) si In campania din Italia, participa $i la BOTOSANA, corn. rur. jud. Suceava, plasarazboiul din 1870, avind clteva succese partiale. Arbore; 2344 loc. BOURDALOUE [burdalu] LOUIS (' 1632t1704), BOTOSANI, @ judet, In Moldova, cap. Bolo- orator bisericesc francez; fu predicatorul special sani; 3077 km. p., 206.853 loc. (1915); 6 plasi;al lui Ludovic XIV. Se adreseaza. mai mult ra- 2 corn. urb. 42 corn. rur. cu tiunii si urmareste convingerea ascultatorilor prin 237 catune si sate; 14 paro- claritatea espunerii si prin forta dialecticei. hii urbane, 90 rurale, 168 bise- BOURDELLE [burdel] EMILE ( *1862 t 1929), rici, 2 manastiri; face parte sculptor francez. Au ramas de la el multe monu- din eparhia Mitropoliei Iasi, mente ridicate In Franta (Hercule cu arcul,Fe- tine de Curtea de Apel din cioara cu copilul asezat pe un munte din Vosgi, Iasi; are 202+13 scoale pri- Mickiewicz s. a.) cum si In alte taxi. In Bucuresti mare; are 26 de cooperative avem citeva lucrifiri de-ale lui In Muzeul Simu. de consum nidesfacere,8 BOURENI, ® sat In jud. Fhlticeni( =Baia); pentru exploatare de paduri, 5i-ar fi luat numele de la bourul gonit de Dragon; 11 de productie si 20 coope- IMO. sat un schti vechiu cu acelasi nume ¶ 0 c. r. rative agricole. Acest judet nuSterna jud. Boto§ani. jud. Dolj, pl. Bailesti¶® c. r. jud. Clmpulung, figureazaInlistadin 1809 p1. Homor. ¶ ® oral, cap. jud. Boto$ani: 32.972 loc.(1915 ; BOURGEOIS [burjoa] LEON (' 1851 t1925), om 13 bisericiortodoxe, 2 arinene,1 catolica,2 politic francez, de mai multe on ministru; el a lipovenesti, 4 sinagoge marl; un liceu de baieti deschis procesul afacerei Panama (1892). A. Laurian", Tundat in 1859 si o *coal& secun- BOURGET PAUL ('1852), romancier francez. dara de fete fundata In 1887, cum si mai multe A publicat aproape 50 de volume. Gitlin: Fiziolo- scoli primare; are un spital; e static c. f. 11119- gia amorului modern (1890 ,0 Mild tragic?! gatura cu orasul Dorohoiu si cu Veresti pelinia (1896), Enigma crudd (1885), Andre Cornelis Paseani Cernauti; are tribunalsi judecritorii (1887 , Minciuni (1887), Cosmopolis (1893). Mem- de ocol. Dupe notite din cronici, Intemeierea lui bru al Academiei franceze din 1894. In romaneste se poate aseza pe la 1400; are biserici vechi, uncle s'au tradus: Discipolul (1894), Minciuni (1887), Gh. Adamescu.-Dictionar enciclopedie ilustrat. 1537 97 www.dacoromanica.ro ROU_Prietenie de femeie (1909), Dureroasd enigma (B. BRAN DE LEMENY LOAN,magistrat roman In p.t.), AndrePrilejuri Cornelis (B. p. t.), Cuvintuldat (B. Transilvania. A lust parte la revolutia din 1848. BRAp.t.), pierdute, nuvele(1919). A ocupat situatiuni importante pin& la dualism. BOURGOGNE, veche provincie a Frantei; BRAN SIMEON (t1817) preot roman unit In regiune cunoscuta prin vinurile sale superioare. Transilvania. BOURGUIGNON, baron, guvernator al Buco- BRAN-POARTA, corn.rur.jud.Brasov, vinei Intre 1898-1903, a dus lupt& contra Roma- plasa Zirnesti. nilor, Int liu prin persecutiuni directe, atutind sa BRANCOVICI SAVA ('ca. 1620t1683), mitro- slavizeze scoalele lor, apoi prin dibacie, prin in-polit al Romanilor din Transilvania Intre 1656- trigi, facind un pact de amicitie cu Romanii si 1659 .si 1661-1679. Sirb de origine (In mirenie Si- reusind prin aceasta s5 -i desbine In doua partidemion) el a Invatat bine limba noastra. Dupa ce si sa be slabeasca puterea de rezistenta. s'a facut protopop In orasul sau de nastere (Irian), BOUSORI, corn. rur. jud. Vasluiu, plasa Pe-hirotonosit de catre mitropolitul Stefan din Ttr- nes- Curcanul. goviste si apoi ajunse mitropolit, sfintit, dupa obi- BOUT4RI, statie c. f. linia CaransebesSub- ceiu, tot in Tirgoviste, luindu-si resedinta In Alba- cetate. Julia. In genera, Sava a pastorit cu mult prestigiu, BOUTMT EMILE( *183511906),istoric fran- a lost bine apreciat de Apafi, principele Ardealului, cez, dintre intemeietorii Scoalei libere de stiinte a caliitorit la Moscova, unde a obtinut de la Tar politice ". Membru al Academiei de stiinte politice. daruri personale si bani pentru ajutorarea biseri- BOUTROUX [butru] EMILE ( *1845 t1921), fi- cilor; dar, deli a fost totdeauna sustinut de fra- lozof francez. profesor Ia Universitatea din Paris, tele sau Gheorghe, om politic si amic al lui Apafi, membru al Academiei de stiinte morale. Operen'a reusit totdeauna sa se strecoare printre mul- pr.: Studii asupra istoriei filozofiei (1897). tele evenimente politica si razboaie Intre Apafi si BOVADILLA FRANCISCO DE (t1502), navigator Rakotzi; de aceea a fost odata gonit din scaun si, spaniol, care a acuzat pe Columb de abuzuri si 1-a In timpul pastoriei sale a doua, a ajuns in mare adus in lanturi. vrajmasie cu Apafi, care a isbutit, dupa multe BOYCOTT, numele unui capitan englez, ad- Incercari far& succes, s& -I dea In judecata unui ministrator al unor mosii, nesuferit de toti cei sobor si sa-1 vad& caterisit pentru fapte imorale dimprejur, cars se fereau de .orice atingere cu sipentru rea administrare a averilor bisericesti. dInsul: de aid cuvintul modern boicot, a boicota. ERANISCA, static c. f. jud. Hunedoara linia BOZ, I corn. rur. jud. Hunedoara,plasa Hia.$ Teius-Arad-Curtici. ® corn. rur. jud. Sibiu, pl. Mercurea. BRANISTE moisE ('1834t1891), jurist roman BOZENI, corn. rur. jud. Mures, plasa Mures-- In Transilvania. A ocupat functiuni administra- de-jos. tive, a fost deputat sinodal, a lasat, Intre altele, BOZ14, 0 corn.rur.jud. Tirnava-Mica, ciun manual de stenografie. plasa TIrnava-Sin-Martin. ¶ ® c.r. jud. Somas, BRANISTE VALERIU( *1869t1928), luptator pl. Chiochis. nationalist roman sub stapinirea ungureasca. A BOZIENI, 0 corn. rur. jud. Roman, plasafacut parte din toate asociatiunile culturale si re- Roman-Voda. ¶ ® B. -BAL$, C. r. jud. Roman, pl. ligioase can au sustinut sentimentul national ro- Miron Costin. manesc. Ziarist, a lost osindit pentru un articol BOZIC)RU, corn. rur. jud. Buzau, plasa Pirs- la un an Inchisoare; a trecut in 1905 la Cernauti, covu. unde a redactat ziarul Unirea". Expulsat de ad- BQZOVICI, corn. rur. jud. Caras, resedinta, ministratia austriaca, s'a stabilit la Lugoj, redac- plasa Bozovici. Tirg in ziva de 4 lanuarie, 5 Apri- tind ziarul Drapelul" pe care 1-a condus 16 ani. lie, 4 Septembrie. 3557 loc. In vremea consiliului dirigent a fost seful resor- BRABOVA, corn. rur, jud. Dolj, resedinta, tului cultelor si ihstructiunii. plasa Brabova. BRANISTEA, 0 corn.rur. jud. Botosani, BRACHET [brace] AUGUSTE ( *1844t 1898), fi- plasa Steftuaesti. ¶ 0 c. r. jud. Dimbovita, pl. lolog francez. Opere pr.: Dic(ionar de dublete (1867), Titu. ¶ ® c. r. jud. Doljiu, pl. GIngiova. 11C) c. r. Gramatica istoricd a limbii franceze (1867), Dic- jud.Mehedinti, pl. Clmpul. ¶ ® c. r. jud. Somes, tionar etimologic (1870). pl.Beclean. ¶ 0 c. r. jud. Vlasca, p1. Marginea. BRAD, 0 corn. urb.neresedinta, resedinta ® c. r. jud. Covurlui, plasa Pechea. plash,jud. Hunedoara, plasa Brad. ¶ ® c. r. jud. BRASOV, C) judet In Transilvania; cap. Brasov; Sibiu, pl. Avrig. ¶ ® manastire jud. Buzau, corn. 1491 km. p., 113.600 loc. (1923); are 4 plasi, 1. corn. 'Pisa.. ¶Q. B.-DE.,TOS, c. r. jud. Arges, pl. Bascov.11 urb., 48 rurale si clteva sate; face parte din cir- ® B.-DE-SUS, c. r. tot acolo. cumscriptia Curtii de Apel din orasul Brasov; are BRAD LOAN (1817 t 1890), luptator roman In 84 scoale primare; are 23 coope- Transilvania in 1848 contra Ungurilor. Mai tlrziu rative de consum. (Dcorn. urb. a fost ofiter In armata austriaca. cap. judetului Brasov; (popu- BRADLEY ,TAMES (* 1692 t1762), astronom en- larsiBRA$EU,ung. BRASSO, glez, studia chestiunea echinoctiilor, a refractiunii germ. KRONSTADT, lat. CORONA), lummei. De Ia el au ramas 60.000 de observatiuni. 50.000 loc. (1923); are Curte de BRAGADIRU, corn. rur. jud. Teleorman, plasa Apel(in circ.careia shit ju- Zimnicea. ¶ ® c . r. jud. Ilfov, pl. Domnesti. detele Brasov,Fagaras, Tir- BRAHMAN'sw-BRAMA. nava-Mare, Trei-Scaune, Sibiu); BRAHMAPUTRA, fluvi u in Tibet si India, are un liceu de baieti Dr. se uneste cu Gangele si se varsa. In golful Bengal; Meson." fundat in 1889, altul lung. 2.200 km. Andreiu,aguna ", fundat In Sterna judetului BRAHMS soHANNES ('1833t1837), muzicant, 1850, si un liceu de fete Prin- Brapv. compozitor german. cipesa Ileana", fundat In 1919, are scoala nor- BRALOSTTTA, c.r. jud. Dolj, plasa Filiasi. mal& si mai multe scoale primare. Brasovul e BRAMA ( = BRAHMA), zeu indian, e reprezen- oral foarte vechiu, probabil inceputul 1-au facut tat cu 4 capete si 4 brate. Traditiile bramanice secavalerii Teutoni, chernati In 1211. de regale Un- conserva de casts sacerdotal& a bramanilor. gariei Andreiu IL A doua asezare s'a Mout de BRAM4NTE, DONATO LAZZARI ZiS (*Ca. 1444 colonisti germani, de lacars au ramas ruinile t1514), arliitect sl pictor italian, a facut planurile de pe Timpa. In cursul secolelor, Brasovul a dosi a Inceput cladirea bisericii Sf. Petru din Roma. blndit privilegii de la regii unguri si a doblndit BRAN, corn. rur. judetul Brasov; 957 loc. o mare desvoltare comerciala, mai ales din cauza 1919); static climaterica, 760 m. altitudine, 13 pozitiunii sale geografice. In sec. XVI s'a format km. de gara Rlsnov; aci este si vechiul castel care aci un centru luteran foarte puternic, s'a Inte- este acum resedinta regala. Tirg 9 August si 21 meiat un gimnaziu sasesc si prima tipografie in Noembrie. Ardeal, In care s'au tiparit dintre primele csrti 1538 www.dacoromanica.ro romanesti. Dar Bra$ovul a Post, In cursultimpului, BRADEANU, corn.rur. jud. Buzau, plasaBRA- $i un puternic centru romanese, a Post locul de Cimpu. refugiu al Domnilor $i boierilor munteni In vre- BRADSTI, O corn. rur. jud. Tutova, plasaBRA muri de restri$te, a Post mai tirziu locul de Int11- Jeravat. Aci industria olariei este foarte desvol- nire al tinerilor din diferite ()rase muntene$ti pen- tata. q O c. r. jud. Odorheiu, p1. Tlrnava-de-Sus.¶ tru studiisecundare,ziarul (Gazeta Transilvaniei") $i revistele Infiintate arci au lost, In unele momente, tribuna co- Jr muna. a seriitorilor $i oamenilor politici +1- din principate, rind censura nu le per- miteasal]]spunk liber euvintul In Cara j J o lor, prin aceasta a devenit un centru de / 7'4 propaganda pentru unitateanationalti, ' Se e'dioaa 411 din Brapv au venitprofesori multi la co. He $coalele din principate, multi negustori Te* `_ .:1'' au avut In Bucurestisialte ora$e su- e,.`14 1:IARSA,J cursale sau legaturi strinse de afaceri, -TPI-Codlea .."...... ---' 'ct' ' n tor familii din Brasov s'au inrudit cu unele 4. BA Rso ,' .Viuziulo, din Muntenia. TIrg In ziva de 29 August. RASOV % L BUZAU X EVSTATLEVICI. Salo Luitg BRA§OVEANULw lamv 'ARDELEAMk\ BRASTAVAT, com. rur. jud. Roma- ---; zir.v., ' P L . SAGE Ei /4`-'v- nati, plasa Dunarea. 3690 loc. , I / 'N., ,.....,,PL BRAM \\ , \ / ..J BRATCA, corn. rur. jud. Bihor, re- ,/I \ I"'NA 40 4''-, I -.../ % 4,' ed. plash Bratca. G --a" \ I \ c. Sf. "' xI BRATES, ® statie f.Intre d r''' ...I Gheorghe *i Tirgu Sacuesc. ¶ ® corn. 1 rur. jud. Trei-Scaune, plasa Covasna. ee tr -5.I PPRAHOVA ® lac jud. Covurluiu linga Galati. miNeotoza i BRATIA, 0 corn. rur. jud. Ialomita, plasa. Lehliu. ¶ ® C. r. jud. Arge$, plasa Hartz jud. Brapv. Oltu-de-Jos. ® C.r. jud. Dolj in partea SE; compusa din mai BRATISLAVA ( = PRESBURG) ora$ In Ceboslo- multe catune $i sate; mai multe biserici, Intre can vacia ; 93.000 loc. una din 1751 fundatii de Vornicul Bradescu; slut BRATOVOSTL corn. rur. jud. Dolj, plasa acs ruinele unei cetati vechi. Secuiu. BRADVT, corn. rur. jud. Arge$, pl. Arges.¶ BRAVAIS [brave] AUGUSTE ('1811 t1863), fi- ® c. r. jud. Bihor, pl. Vascau. zicianfrancez, profesor la$coalapolitehnica, BRiLDICNI, corn. rur. jud. Gorj, resedinta membru al Academiei de $tiinte; studii asupra plasa. Vulcan. mi$carilor soarelui, asupra cristalografiei. BRADICESTI, 0 sat jud. FSlciu. ¶ schit BRAVICEA, com. rur. jud. Orheiu, resedinta, Infihrtat de episcopul Varlaam In 1692 tot acolo. plasa Bravicea; 5412 loc. BR1SXSTI, 0 corn. rur. jud. Suceava, plasa BRAVICVNI, corn.rur.jud.Orhei, plasa Ili$e$ti ¶ 0 corn. rur. jud. la$i, plasa Clrligatura. Isacova. I®c. r. jud. Dorohoiu, p1. Siret. ¶ @ e. r. jud. Bu- BRAZI, ® corn. rur. jud. Prahova, plasa CImpu. zau, p1. Pirscovu. OStatie c.f. linia Bucure$ti-Ploesti. BR.liEf.A§V§TI, corn. rur. jud. Tecuciu, plasa BRAZILIA (ESTADOS UNIDOS DO BRASIL), stat Nicoresti. In America de S. Se margine$te la N. cu Columbia, Venezuela, Guiana $i Oceanul Atlantic; la E. cu Ocea- nul Atlantic; la S. $i SV. cu Bolivia, vENEztie Paraguai, Uruguai; la V. en Peru. (.4 $i Ecuador.Supraf.:8.511.189 COLUMBIA J km. p.; 30.636.000 loc. Partea din spre Oceanul Atlantic este muntoasa: muntii BotocuzisiPodiul ECUADOR Braziliei,siruri mai scurtede -p munti o despart de Venezuela $i lakz, Guiana. Restul este cimpie Intinsa. Un mare numar de fluviisirluri o strabat : Amazonul (Maranon), cu Rio Negro, Yapura, Madeira, Ta- pajoz*i Xingu, Araguaia unit cu o Salvador I Tocanlin, se varsa In Ocean spre N. San Francisco, In Ocean spre E. Parana isvora$te din M. Bo- tocuzi $i trece In Paraguai. Uru- guai trece In Uruguai. Intre Im- P4 Imeatura fluviului Amazon $i A- guile Jaaelro raguaia se aflainsula Marajo. Cap. Rio deJaneiro. Orase pr.: Sao Paulo, Sao Salvador (Bahia), Per- nambuco, Santos pe tarmul Ocea- Grande doSa/ nului spre E.; Para (Belem), St. bbd 4' Luis, Fortaleza pe tarmul Oceanu- lui spre N.; Manaos, Diamantina C.s In centru. BRAZZA PIERRE SAVORGNAN DE ( *1852t1905), explorator francez, Herta Braziliei. a organizat colonizarea In Africa ecuatoriala (Congo francez);in onoarea lui s'a BRATLA, 0 judet In Muntenia; cap. Braila; dat numele Brazzaville oraplui lntemeiat de el supr. 4286 km.p.; 191.426 loc.; 4 plasi; 1 corn. urb. In acele tinuturi. 52 rur. cu 128 elitune $i sate; 10 parohii urbane, 1539 www.dacoromanica.ro BRA- 57 parohii rurale, 82 bisericii tine de eparhia epi- 1929. A condus, impreun& cu A. Vlahut,a, ziarul Dunarii de jos; facepartedin cire. Curtii Dacia (1918), in care a publicat un Sir de articole. BAscopieiR deApel din Galati; are165scoaleprimare; are 55 In Politica (1914) arata punctul sail de vedere cooperative agricole, 9 cooperative de productie asupra luptelor politice. Pentru teatru a tradus 22 de aprovizionare $i 2 pen- (1909) Guerin Notarul, comedia lui E. Augier, $i tru exploatari de pacturi 11 0 a scris o drama Sorana, ambele jucate pe scena oras cap. jud. Braila; 66.428 Teatrului national din Bucuresti.Discutii nu- loc. (1915); are un liceude meroase a prilejuit scrierea sa In slujba pacii baeti Nic. Balcescu", fundat (1919), In care arata cita nevoie are lumea de In 1863, o *coal& secundara de pace $i cum trebue sa se pregateascit popoarele fete fundata In 1919, o scoala pentru a ajunge la ea. A colaborat la Viata Ro- profesionala,una normal& $i milneasca." $i la alte reviste. In 1927 a Post sarba- mai multe scoli primare; are torit de scrlitori $i public In Bucure$ti $i In alte tribunal $i judecatorie de ocol; ora$e. statie c. I. linia BucurestiBu- C) schitInjudetul Falticeni zituGalati; mare port la Du-Sterna jud. Braila. (lost Suceava) Intemeiat pe la 1800 de Iordache nare;docuri;multefabrici. Ball. ¶ O c. r. jud. Arge$, pl. Arge$. ¶ 0 c. r. Ora foarte vechiu, se numia dupe greceste Proi- jud. Dimbovita, pl. Nucet. ¶ 0 B.-BATTU', c. r. laviasidupe turceste Ibraila; probabil a lost un rnic stat In evul mediu care a tinut la independenta sa pina s'a incorporat In principatul Tarii-Roma- cso,v,eutuR,Lu nesti. In 1418 a Post pentru prima data Stretul ocupata deTurci, a doua oara in 'P. 1544 $i de atunci orasul a devenit ce- P* tate turceascit ne mai avind legaturi \)\'' '1 cu restul tarii, nici In privinta religi- A oasa, Infiintindu-se o episcopie noua Nadu zisA a Pwilaviei (Fr- acest cuv.). In ai+z-*\ -14egru cursul secolilor aPost de multe on arsa, din cauza luptelor Intre Turd $i ) r Domnii tarilor romane $i mai apoi in- anca tre Turci $i Rust In 1828 s'a dat aci o PLIANCA rrt mare lupta, cetatea a lostluatit de Rusi, fortaretele darimate $i prin tra- Viztru tatul de la Adrianopol (1829Braila .4 PL loBatop s'a relntors In cuprinsul statului Mun- (CALMATU PL V I Z teniei. CI3 s." BRAILTTA, ® corn. rur. jud. Ia- o / lomita, plasa Tandarei. ¶ ® c. r. jud. I Braila, pl. Silistraru. I .\ BRAILOM CONSTANTIN N. (1810 1-1889), jurist roman. Dupa studii spe- J CONSTANTA ciale de drept la Geneva $i la Paris, a J°IALOMITA lost numit procuror $i profesor de drept penal la Colegiul Sf.Sava In 1834. In 1842 a Post ales deputat In Harta judetului Braila. Obsteasca Adunare. In 1848 a Post numit de Ciiimacamie director al Invittamintuluijud. Dolj, pl. Filiasi. ¶ 0 B.- DIN -FATA, c.r. tot $i apoi Insarcinat cu revizuirea legiuirilor. Mem- acolo. bru la Inalta Curte, ministru de externe In1858, BRATI4NU CONSTANTIN, (1844 -1.1910) general membru al Comisiei centrale din Focsani. A mairoman. A luat parte la razboiul franco-prusian ocupat postul de ministru In 1862 sub prezidentia din 1870 $i la razboiul nostru pentru indepen- lui Barbu Catargiu, a Post deputat, senator, pri-dent& (1877); a lost director al Institutului geo- mar al Bucurestilor (1873 . gra tic at armatei. Membru corespondent al Aca- BRANTI, 0 corn. rur. jud.Ilfov, plasa demiei (1889), a publicat In Anale mai multe Pantelimon; statiec.f.linia Bucure$tiCon- memorii !litre cari: Lucrdrile ce au avut de scop stanta; aci a Yost scoala de silviculture, azi o descrierea geografica a Romdniei; Insemnatatea scoala de brigadieri silvici ¶ ® c. r.jud.Gorj, 104*W Romdniei pentru economia noastrd natio- pl. Jiu ¶ ® c. r. jud. Severin, pl. Faget ¶ 0 c. r.nala; Insemnatatea istoriei nationale din punt jud. Dimbovita, pl. Pucioasa. de vedere militar. Lucrarea cea mai cunoscuta e BRATA.ANI, corn.rur. jud.Teleorman, Cadastrul Romdniei (1899). plasa Slavesti. BRATI4NU DMITRIE (1818 t1892), om poli- BRATNI, corn.rur. jud.Botosani, plasatic roman. Frate cu Joan, a luptat Stefanesti. alaturi cu el, afara de ultimii ani BRATSCU CONSTANTIN (1882. profesor de ai guvernaril partidului liberal, cind r ..47 Geografie la Unversitatea din Cernaup. Membru a trecut In opozitie. A studiat drep- - corespondent al Academiei Romane (1919). A tul la Paris $i a luat parte la mi$- publicat cercetSri asupra istoriei$i geografiei carile liberale din acel ora$ pina In Dobrogei: numele vechiu al ei, delta Dunarii, etc. 1848, chid a venit In tare spre a or- cum $i cercetari geografice asupra Bucovinei. ganiza $i aci o miscare ca In Frantz". BRA.TESCU-VOINETI ION AL. (1867), nu- Exilatdupe caderea guvernului pro- velist roman. A practicat advocatura In orasul vizoriu, a calatorit In diferiteani situ natal Tirgoviste, a Post deputat; azi secre- participind la actiunile emigratilor. tar general al Aduntirii Deputatilor. Membru al In aceasta epoca a publicat brosuri Academiei Romane (1918) $i al Ateneului Roman siarticole prin ziare despre drep- Dimitrie (1911). A lost cltva timp director general al turile Romanilor. Intorcindu-se in Bratianu. Teatrelor. A debutat prin nuvele $i poezii In Con- tarn, a Post alesin divanul ad-hoc. A Post in vorbiri literare" (1890-91 $i urm.). Primul vo- timpul lui Cuza de douit on ministru (1859, 1860); lum a Post publicat In 1903 (Nuvetesischi(e). dupit aceasta a Post ministru de culte sub prezi- Au urmat apoi: In lumea dreptd(ii, 1908, Intu- dentia lui C. Kretulescu (1867), de lucrari publice neric si lumina, 1912, Ratacire, 1923. Firimituri, sub Stefan Golescu (1867)$iapoi reprezentant al 1540 www.dacoromanica.ro tfirii la Constantinopol (1478-1881), presedinte al a recunoscut independenta. dar pe de alta a ra- Consiliului (April-Iunie 1881) In timpul serbarilor lificat ocuparea de catre Rusia a celor trei judetmBRA- pentru Incoronare, presedinte al Camerei. Disi- din sudul Basarabiei; Dobrogea a lost readusa subBRA dent $i combatind organizatia politica liberals, elstapinirea statului roman; s'a proclamat regatul a revenit dupa 1888 la vechile sentimente, astfel si s'a Incoronat primul rege al Romaniei (1881); ca a Post seful partidului liberal dupa moartea fra-s'au flout maxi transformari In organizarea in- telui sau. terna, mai ales pe terenul economic, scolar si mi- BRATIANU GEORGE I.(1897 , istoric roman, litar. In ultimii ani opozitia conservatoare,Int/f- fiul lui Joan I. Bratianu. Este profesor de isturie railprin o disidenta liberals, a combatut violent universals la facultatea de litere din Iasi; membru pe Bratianu $i 1-a silit a demisiona la 13 Martie corespondent al Academiei Romane (1928). In 1888. De atunci a trait mai mult retras la Florica anti din urma a intrat in viata politica si s'a ales unde a si murit. Bratianu a publicat, mai ales In deputat. Scrierile sale se ()cup& de unele chestiuni timpul exilului, o serie de carti In cari studia pro- speciale ale trecutului nostru (Les fouilles de blame politice ale momentului si arata drepturile Curtea-de Arges, 1921; Expedition de Louis I poporului roman: Memoire sur l'empire d' Autriche de Hong? ie contra le prince .Radu I, 1925) sau de dans la question d' Orient; sur la situation de chestiuni din istoria universalii, In deosebi din Moldo-Valachie depuis le trails de Paris (1856). evul mediu(Actes de notaires genois de Pera et BRATIANU IOAN I. C. (*1864 f1927), om po- de Calla, au xiii-e siecle, 1927 ;Le commerce litic. Fiu al lui loan C. Bratianu, a studiat la li- "As sur le Danube). Priviri generale gasim In ceul Sf. Sava din Bucuresti, la scoala politehnica lectia de deschidere din 1924 (Conceptia actuate'? din Paris. Intrind In corpul tehnic al inginerilor, a istoriei medievale); Criza ideii de progres, 1928. a lucrat la construirea podului de peste Dunare, BRATIANU GRIGORE T.( 1849 f 1893), ma- lalinia Backu Piatra- gistrat $i om politic roman. A Post mult timp pre-Neamt, etc. Deputat (1895), $edinte al Ligei Culturale" In epoca inceputuri- ministru de lucruri publice kir ei (1892). (1897), a parasit cariera in- BRATIANU fox 0. (*1821 11891). om de statginereasca pentru a se con- roman. Il gasim in Almanahul Statului cu_gradul sacra politicei.Ministru de de praporcic in 1836. A plecat pe la 1841 la studii lucruripublice(1901),a In Paris, unde a urmat la scoala politehnicasis'a modificat legea drumurilor; amestecatIn miscarile studentesti cu caracter ministru de interne (1907), revolutionar. Intorcindu-se In tarn, organize cua avut greaua sarcina de a . o sums de tineri si cu citiva mai virstnici revolutia lucra la potolirea rascoale- din 1848sifu membru al guvernului de la 11 Iunie. lor tartmesti. Proclamat sef Cazind revolutia, fu exilat impreuna cu amicil al partidului national-liberal Joan I. Brittianu. saisipetrecu mult timp In Paris, luind parte la (1909), a emis in 1913 ideea unele manifestari politice liberate, pentru cari a necesitatii unei reforme agrare prin expropriere $i lost dat si In judeeata. Intorcindu-se In Cara In improprietarire. Chemat ca prezident de consiliu In 1857, a luat parte la luptele pentru unire, a lost 1914, a condus Cara In cele mai grate momenta ale deputat In divanul ad-hoc si in adunarea elective. inceputului razboiului mondial. Dupe o atitu- In timpul domniei lui Cuza a Yost ministru de fi- dine de expectativa, deli pregatea In tacere totul nantm In cabinetul muntean al lui Nicolae Golescu pentru scopul urmarit, fulncheiat la 4 August 1916 (1860), dar a Post mai tot timpul Intre conduca- tratatul de alianta cu puterile antantei $i la 14 torii opozitiei, care ajunse a impune abdicarea August s'a Mout declaralia de razboiu, tar la 15 Domnitorului. In asezarea nouei August trupele noastre au trecut hotarul Tran- start de lucruri, Bratianu a avut silvaniei. Bratianu a ramas presedinte de consiliu un rol hotaritor: el a luat apro- piny la Februarie 1918, and a venit guvernul pre- barea Imparatului Napoleon III zidat de General Averescu, care a Incheiat armi- pentru alegerea Principelui Ca- stitiul cu puterile centrale. Revenit la clrma tarii rol de Hohenzollern, el a mers la la 29 Noembrie 1918, dupa sfirsitul razboiului, DOsseldorf si a convins pe tinarul Bratianu s'a dus la Paris ca reprezentant al Vail Principe sa primeasca coroana, la tratativele de pace, dar s'a retras clnd a Want el 1-a Insotit plat in Ora prin ca cererile Romaniei nu pot fi satisfacute In Intre- mijlocul multor primejdii,din gime. Demisionind la 27 Sept. 1919, a Yost din pricina atitudinei Austriei. Mi- nou chemat la guvern In 1922 si a guvernat plus nistru de finante In primul gu- la 30 Martie 1926, cand s'a retras. Revenit In vern formatin1866 sub pre-Ion C. Bratianu. 1927, a murit in luna Noembrie acelasi an putin zidentia lui Ion Ghica, de interne timp dupa moartea Regelui Ferdinand. Afars de sub Costache Kretulescu (1867), de finante sub Ste- discursuri vorbite In parlament si de manifeste fan Golescu (1867), de interne sub Nicolae Go- politice sau dart -de seams despre activitatea gu- lescu (1868). In acest timp SP produc oarecarivernului (1926), el a publicat citeva amintiri In fapte cari suparli guvernul Austriei si pe al Tur-rev. Cugetul romanesc" (1922) si In brosura ciei, cari le socotesc ca manifestari contra lor. Amintiri din (ara Motilo sitreiconfermte Bratianu demisioneaza cu Intregul guvern si ros- despre Romdniasichestia Orientului (1927). testa dupa aceea un vestit discurs, In care arata BRATIANU TOSIA I.( *1890), filantrop, a lasat drepturile Roma.niei ca stat liber deallapara 'Casei Scoalelor un legat pentru Infiintarea si In- interesele eisica stat liberal de a nu Impiedeca tretlnerea unei $coale. pe vecinii cari vorsa-sipregateasca libertatea. BRATIANU vrNTILA (1867 f 1930), om politic A urmat dupa aceea o lungs perioada in care roman. Inginer din Scoala Central& din Paris, a lu- BrAtianu a stat departe de guvern, dar a organizat crat la constructiunea mai multor poduri; a Post miscarea de opozitie contra guvernului lui Lascar director al Regiei Monopolurilor (1897),secretar Catargiu si In 1876, dupa ce fusese scurt timp mi- generalal Ministerului de finante (1901). Ales nistru de finante sub Manolache Kostache, a luat pentru prima oars deputat In 1903, a continuat el guvernul, Hind pentru prima data presedinte sa lac& parte din mai toate parlamentele urinatoare; de consiliu (24 Iunie 1876). De atunci Incepe pe- a Post primar al Capitalei (1907), director la Banca rioada de guvernamint a lui Ion Bratianu si a par- National& (1910). Pentru prima data ministru tidului liberal pina In 1888. In acest interval s'a in guvernul de concentrare din 1917. Dupe moartea facut razboiul pentru independenta, °hal Bra- fratelui sau, a Post proclamat sef al partidului tianu, partizan convins al necesitatii pentru Ro- national-liberal$i a Post presedinte de consiliu mania de a intra alaturi de Ru$i, a condus mini- pina In Noembrie 1928. Sub conducerea lui s'a sterul de razboiu; s'a produs proelamarea inde- organizat Cercul de studii al partidului liberal. pendentii, congresul din Berlin, care pe de o parte care s'a manifestat prin studli in sectiuni si prin 1541 www.dacoromanica.ro conferInte publice; aceste conferinte au aparut pr. : VON animalelor, mai multe volume ilu- BRA-fie In brosuri speciale fie In revista Democratia". strate. B R IDin contributiile personale ala lui V.Bratianu BREMA (germ. BREMEN), ora$ In Germania; citam: Interesele Romdniei in actualul rdzboiu, 270.000 loc. catedrala din sec. XI; primarie din 1914; Invel(dminte dupa 15 sec. XV. Oras liber, recunoscut din 1640; avInd re- Zuni de rdzboiu, 1915; Pen- ""s: prezentant In dieta germanica. truconstiintana(ionald, BRENNUS, ef al Galilor navalitori In Etru- 1915; Pacea de robire, 1919; ria (390 a. Chr.) *i cuceritori ai Romei. Lui i se Petroleul .i politica de stat, atribue expresia: Vae victisl (nenorocire celor In- 1919; Politica si votul ob- vinsil, zisa In momentul chid se cIntarea aurul In stesc,1920;Consolidarea schimbul caruia urma sa pliraseasca ora$ul $i cind /inan(elor Romdniei intre- asvlrli sabia sa In balanta. gite, 1922,etc. Afars de BRENTANO CLEMENS ("1778 t1842), poet si acestea, a mai publicat: romancier german. Un pericol national:ta- BRESLAU, ora$ In Germania (Silesia),pe sele de la Portile-de-fier, Oder; 514.000 loc. 1899; Menirea partidului BRESNITA-DE-MOTRU, 0 corn. rur. jud. national-liberal, 1906; Cri-h Mehedinti, plasa Motru-de-Jos. ¶ ® B. -DE-OCOL, ze destat1901 1907 C. r. jud. Mehedinti, pl. Ocolul. 1913,etc. A tinut confe- Briitianu VintilS. BREST, oras In Fran/a, port comercial si mi- rinte la Ateneul Roman si litar; 90.000 loc. In alte parti cum si diferite discursuri In par- BREST-LITOVSK, oral InPolonia, 29.000 lament, mai ales asupra chestiunilor financiare loc. Ad s'a Incneiat tratatul de pace din 1918 Intre si economice, asupra budgetului, etc. Rusia si Germania cu aliatele ei, prin care Polonia BRATIANU, ® corn. rur. jud. Roman, plasa $i provinciile baltice treceau In puterea Germanici. Roman-Voda.¶ 0c. r. jud. Ialomita, plasa Tin- Acest tratat s'a desfiintat prin faptul victoriei fi- darei. nale a aliatilor nostri. BRATIBNI, corn. rur. jud. Arges, plasa Ar- BRETEA, C) corn. rur. jud. Some*, plasa Be- ges. clean. ¶ ® B.-rduREsANA, c. r. jud. Hunedoara, pl. BRATTLA, corn. rur. jud. Bacau, plasa Tazliiu. Ilia. ¶ ® B. -ROMANA, c.r. jud. Hunedoara, pl. BRATVIA, corn. rur. jud. Gorj, plasa Ocolu. Hateg. ¶I 0 B.-STREIIILUI, c. r. tot acolo. BRATUENI, corn. rur. jud.Balti,plasa Ras- BRETELIN, corn. rur. jud. Hunedoara, plasa cani; 3020 loc. Soimus. BRAZE§TI, corn. rur. jud. Turda, plasa Baia. BRBTCU, corn. rur. jud. Trei-Scaune, plasa BRDO, sat In Istria, locuit de Romani istrieni. TIrgu-Sacuesc; 2848 loc. Statiune climaterica. BREAL MICHEL ( 1832 +1915), filolog francez, BREZEANU IOAN ('1869), artist dramatic ro- profesor la College de France, membru al Acade- man. Societar al Teatrului National, a treat cu mie' de inscriptiuni. aceeasi putere importante roluri siin comedii BREASTA, corn. rur. jud. Dolj, plasa Balta-O noapte furtunoasa, O scrisoare pierduta", Verde. Avarul"$i In tragediiNapasta", Mort MIA BREAZA, () corn. rur. jud. Cimpulung, plasa lumlnare". Moldovei. ¶ ® c.r. jud. Buzau, p1. Tohani. ¶ BREZOIANU ION (*1817t1882 ,profesor $i O c. r. jud. Mures, pl. Reghin-de-Jos. ¶ O c. r. publicist roman. A Post profesor la scoala din Cer- Rd. Fagara$, pl. Cincul. ¶Oc. r. jud. Somes, pl. neti (1837), a colaborat la Curierul romanesc" a eteg. lui Heliade, a Yost ales In divanul ad-hoc si mai BREAZA DE SUS si DE JOS, corn. rur. jud. tirziu (1862) numit consilier la Curtea de Apel Prahova, pe Valea Prahovei. Centru important de Bucuresti. A publicat u n manual de invd(dmint industrie tarlineasca. In Br.-de-jos e un izvor mi- lancasterian (1850), carti de agricullurd (1850 , un neral de sulf, sod si sare. In Br.-de-sus e un palat studiu despr e mdndstirile inchinate $i o colectie al fostului Domn Gheorghe Bibescu. ¶ BREAZA statie de legi (1864). c. f. linia PloestiBrasov. BREZO4IA, corn.rur. jud. Ilfov, plasa Bo- BREAZOVA, 0 corn. rur.jud. Hunedoara, lintin. plasa Sarmisegetuza. ¶ O c. r. jud. Severin, pl. BREZOAIELE, corn.rur.jud.Dimbovita, Marginea. plasa lihergani. BREAZU, sat In jud. Iasi, statie balneara. BREZ9IU, corn. rur. jud. VIlcea, plasa Cozia BRVBU, p statie balneara jud. Maramures; pe valea rlului Lotru unde se varsa In Olt; la 5 km. ii km. de Ocna-Sugatag; la 748 m. Infiltime; ape gara Lotru; static climaterica 320 m. alt.; fabrici minerale cu pucioasa si acid carbonic, bai calde si de cherestea; 2764 loc. reci si intern. ¶0c. r. jud. Prahova, plasa Pra- BRIALM9NT ALEXIS HENRI (I A21 t1885), ge- hova. ¶ ® manastire jud. Prahova 'MO satul cu neral belgian, specialist in fortificatii. A fort che- acelasi nume; fundata deMateiu-BasarabIn mat de guvernul roman sa construiasca fortificatii 1650. ¶ ® statie baln. (cloro-sodice) tot acolo: la Bucuresti, Namoloasa, *. a. Austria, socotind 5 km. Doftana. ¶0 c. r. jud. Cara*, pl. Recita ¶ ca orice Mtarire militara a noastra e In detrimentul 0 B.-Nov.e. r. jud. Severin, pl. Teregova. ei, interveni pe ling& guvernul Belgiei si BrIalmont BREDICEANU CORIOLAN( *1850 .1.1909), om fu scos din armata. Rechernat peste cltva timp, politic $i advocat roman. A luat parte la luptele se retrase curind la pensie . rationale ale Romanilor din Transilvania $1 Banat BRIAND ARLSTIDE (*1862), om politic francez. In timpul dominatiunii unguresti. A deputat ca socialist, !find deputat si ziarist, dar BREDICEANU TIBERW ( "18781, compozitor si Imprejurarile 11 chemara la guvern si dupa ce fu muzicant roman. Pe lingo. compozitiile sale perso- de mai multe on ministru $i prezident de consiliu, nale, a adunat arii populare din Banat si din Ma- trecu In grupul republican-socialist. A sustinut ramures si a publicat: Jocuri ramdnesti, Colinde, legea separgiunii hisericii de stat. Ca prim-mi- Doine. Dintre compozitifie sale, clam citeva hore nistru in timpul razboiului mondial (1915--1917) pentru piano si o poema Uric& Seara mare, repre- a izbutit a convinge pe Englezi sA pbstreze arma- zentata la Cluj la 26 Decembrie 1924. Ca *ef al tele trimise In Grecia pentru a ajuta triumful ge- departamentului artelor In Consiliul dirigent, a neral al actiunii aliatilor. Dupa razboiu a Yost jar Intemeiat opera roman& din Cluj. presedinte al consiliului (1921) *i a lucrat la exe- BREGUET [breghe] Lotus( ' 1 5 0 3 t 1 8 8 3 ) , fizi- cutarea tratatului de la Versailles: a revenit de clan francez; se ocupa de cronometrie si de tele-mai multe on la guvern fie ca presedinte, fie ca grafie electrica. ministru. cum a Yost In marele minister de con- BREHM ALFRED Cr 1829 t1884), naturalister- centrare al lui Poincare (1926) $i acum in urma In man; callitori prin Siberia si prin Africa. 0 ereministerul Tardieu. El a sustinut ideia pactului 1542 www.dacoromanica.ro pentru Inlaturarea rrabolului (pactul Kellog de sigur dificultati, aflIndu-se Intro Turd., pe cari Briand) $i In ultimul timp la adunarile Societatii trebuiasa-imenajeze, si Intre Austriaci, pe earl nuBR I- Natiunilor $i In alte diferite Intruniri internatio- voia s&-i supere. Printr o politic& anti, prin daruriBRO nale, ca $i In patria sa, s'a Mout promotorul ideii date la momente potrivite, prin relatiile sale In unei federa(iuni a statelor Europei. taxi strAine, precum In Venetia $. a. el a $tiuts&-si BRLAREU, gigant din mitologia greac& cu opastreze tronul pe care nu 1-ar fi pierdut dac& silt& de brate $i cincizeci de capete. n'ar fi Yost Writ de Insesi rudele sale. Prestigiul BRICENI, corn. rur. jud. Hotin, resedinta, slim a Mout ca In multi- rinduri sa &in In mina sa plasa Briceni; 14.000 loc. si politica Moldovei, pe al card tron punea per- BRICI9VA, com. rur. jud. Soroca,colonie soane devotate din familia sa. Mazilit si adus la evreeascii adusa din gubernia Ecaterinoslav In Constantinopol cu familia sa,a vazut, Inaintea 1859; 800 locuitori. mortii sale, cazInd capetele fiilor Osemintele BRIE [bri], regiune din Franta, vestith pentru sale au lost aduse de vaduva lui $i Inmormintate grinele $i pentru brInzeturile ei. In biserica zisa azi Sf. Gheorghe Nou din Bucu- BRIENI, com. rur. jud. Cetatea-Alba, plasaresti. 'Pragicul lui slIrsit a inspirat o balsa. po- Cogilnic. porand, pe care a cules-o Alecsandri, cum $i pe BRIEUX [brie]EUGENE (`1858),ziarist $i unii scriitori din secolulam. autor dramatic francez. Opere pr.: Blanchette BRINCOVEANU, corn. rur. jud. Dlmbovita, (1892), jucat& si pe scena Teatrului National din plasa Titu. Bucuresti sub titlulBrInclusa", Binefacjtorii BRINCOVENESTI, com. rur.jud. Mures, (1896), Cele trei fete ale d-lui Dupont (1897). plasa Reghiu -de-Sus. BRIGHT [bran] RICHARD (`1789 t1858), me- BRYNCOVENI, corn.rur.jud.Romanati. dic englez; studia hoalele rinichilor, intestinelor, Prin aceasta comuna trace un drum de Nati% so- abdomenului; stabili earacterele boalei de rinichi, co tit c& ar fi drumul lui Traian pe malul Oltului. care se chiarna. maladia lui Bright. Ling& ea, fosta niAnastire Brincoveni, reinoitit de .BRINDISI, ora$ In Italia, la Adriatim; 15.000 Mateiu Basarab in 1632. loc., statie climateria. BRINZA, corn. rur. jud. Ismail, plasa Reni; BRISBANE, oras In Australia, 210.000 loc. exista pe la 1630 $i era mare. BRISSON HENRI (`1835t1912),ornpolitiic BRANDZA DIMIrRIE (`1846t1895), botanist francez; de multe on ministru, presedinte de con- roman. A studiat la Paris medi- siliu. pres. Camerei; foarte considerat pentru co-cina si $tiintele naturale; a lost rectitudinea sa. profesor de botanic& *i. zoologie BRISTOL, ora$ in Anglia; 400.000 loc.; cola Universitatea din Iasi $i medic mer(. si industrie. Acelasi nume 11 poarta 4 ora$e al spitalelor Epitropiei, apoi a din Statele-Unite. trecut In Bucuresti (1874), unde BRITANIA pp- ANGLIA. se crea catedra specials de bota- BRITISH MUSEUM, vestit muzeu din Londra, In- nicA. Aci a organizat prima co- temeiat In 1753; cuprinde biblioteca (2 milioane Jectie de herbare, distrus& de unx vol.) si muzeul. incendiu, (WO care Intlmplare BRITANNICUS (*42t56), flub lui Claudiu si al se Infiint& gradina botanic& la Mesalinei, ucis de Neron, fiindcft avea drepturi la Cotroceni. A Post membru al tron. Viata lui a inspirat tragedia lui Racine Bri- Academiei Romane (1879). OpereDoctor D. Brandza. tannicus" (1669). pr.:Prodromulflorei romdne, BRYNCENI, corn. rur. jud. Teleorman, plasa 1879-43; Flora descriptiva a Dobrogei, 3 volume, Alexandria; 2796 loc. premiatA de Academia Roman; apoi diferite co- BRINCOVEANU GRIGORIE VORNICUL, boer ro- municari In Analele Academiei (Vegeta(ia Do- man. A tradusIn grece$te logics*ifilozofia lrrogei, Vegetafia Ronielniei)$i clteva In limba moralk a lui Heinecius (Fleinecke),tip. Viena franceza (Considerations sur les ovaires inferes; 1808; lost candidat la tronul Munteniei In 1822, Sur les roses monstrueuses, Sur les travaux du dr. la restabilirea domniilor pamintene, si a voit sa Baillon). se irnpuie printr'o miscare revolutionara, sustinut& BRiNZENI, corn. rur. jud. Orhei, plasa Rtispo- de Rusi, dar n'a retisit; mai tlrziu s'a Impacat cu peni. domnitorul Gr. Ghica $i a ocupat functiuni. In BRNO( = MUNN),oralhiCehoslovacia; 1828 f1 vedem membru In Soc. filarmonicti trite- 130.000 loc.; marl fabrici de postay. Act e citadela meiate. de Dinicu Golescu, Heliade *. a. Spielberg unde a lost Inchis Silvio Pellico (1822- BRYNCOVEANU BALASA DOMNITA. film Dom- 1830). nitorului Constantin Brandoveanu, castitorita. cu BROASTE, corn. rur. jud. Bihor, plasa Vasctiu. Banul Manolache Lambrino, filantropa, a cladit BROC.4. PAUL(*1824 t1880), medic francez o biserica In Bucure$ti, dotind-o (prin actul de la profesor la facultatea din Paris; studio. functiunile /Aprilie 1745) cu mo$ii importante ca sa. poata creerului. Numele lui s'a dat unei circumvolutiuni deschide $i un azil pentrusaraci. Tot acolo (a treia frontal& stIngft) a creerului, unde, dupa. a mai ridicat un spital SAFTA BRANCOVEANII In cercetitrile lui, s'a stabilit ea este central vorbirii ar- 1835. Toate acestea an format Asezamintele brtn- ticulate. covenerti ",cari continua $i azi a servi spre hide- BROCKHAUS, numele unor librari $i editori plinirea scopurilor pentru cari an Yost Intocmite. dinGermania, cariIncepind din sec. xvin au BRYNCOVEANU CONSTANTIN (t 1714), down continuat si continua Intreprinderea $i au dat la al Munteniei, 168S-1714. Fiul lui Papa Brinco- lumina prima encielopedie germanil (1808-1811), veanu $i al Stancal, din familia aparutri apoi In mai multe editiuni. Cantacuzino, a Post la Inceput BRODINA, 0 corn. rur. jud. Rticlituti, plasa sfatuit de unchiul gm Constantin .0t,.+,1, Putilei ¶ 0 statie c.f. tot acolo, linia Dorne*ti- Cantacuzino Stolnicul, mai tirziu ,k, Seletin. relatiile cu familia mamei sale au BRODNICI, popor pomenit In acte din sec. devenit role $i, de sigur, staruin- xiii ca locuind la Rastiritul teritoriului ocupat de tele unora din membrii ei i-au cavalerii teutoni In Ardeal. Istoricii nostri nu slnt grabit mazilia $i pieirea. In lunga de acord nici asupra tinuturilor ocupate de ei, lui domnie de 25 de ani a adunat nici asupra originii lor. RAmIne o chestiune des- averi maxi, a batut chiar bani chisa, asupra careia au soils pin& scum Onciul, de our cu efiaia sa, a pus O. se F F R. Rosetti, Motogna, N. Iorga. construiasca biserici $1 manastiri, Domnitorul BRODOC, corn, suburb. la orasul Vasluiu jud. palate domnesti prin diferite parti Constantin Brinco- Vasluiu. aletarii.Dinacestea°Adm. veanu. BROGLIE VICTOR DE, fizicianmatematician mitnestirea Hurez. Situatia politico. extern& Ii crea francez.'a ocupat de problema propagarii lu- 1543 www.dacoromanica.ro minii si a explicat-o prin mecanica ondulatorie. industriale; fu prin sec. xvi unul din orasele marl I s'a acordat premiul Nobel pentru studiile sale. ale Europei. Decadenta lui a Mout sit isezica. BBRRO U. BROSCARL corn. rur. jud. Mehedinti, plasa .,Bruges cea moarta". Blahnita; 2034 loc. BRUGMANN KARL ("1849 t1919), filolog ger- BROSCA.VTI. 0 corn. rur. jud. Dorohoiu, man. Opere pr.: Critica textelor omerice (1876), plasa Centru. ¶ 0 B. -NCI, corn. rur. jud. Storo- Gramatzca comparatd a limbilor indogermanire jinet, plasa Ceremusului. ¶ 0 8.-vEckil, c. r . tot (1886). acolo. BRUN JULES ( *1852 11916), Francez stabilit in BRO*TEANU ERNEST (*1869), ofiter roman. Romania ca ziarist. A calatorit molt prat diferite Sublocotenent In 1890, colonel In 1916. A luat state ale Europei si prin Africa, a venit la noi ea parte la rilzboiul pentru Intregirea neamului sicorespondent trimis de Journal des debats" si a s'a distins In lupta dela Arabagi (In Dobrogea) rAmas ca redactor al ziarulin La Roumanie". la 3 Septembrie 1916, clnd, In fruntea regim. A publicat: La Roumanie pittoresque, 1887; .Aine 53 din Iasi, a salvat situatia grave a frontului roumaine, poezii cu subiecte romanesti, 1902; Le roman. Atunci a Post gray ranitsidecorat cu romancer° rournain, 1896 cu o prefata. de Sully ordinul Mihaiu-Viteazul. Inaintat general dePrudhomme; L'epopee roumaine, 1897; cum si brigade (1917), a comandat In lupta dP la Mun- un roman In roma.neste, In colaborare cu N. Papa- eel. A Intrat In Chisinau cu armata spre a scapa hard: Momeagul de la munte, 1904. Basarabia de turburarile bolsevice. General de BRUNELLESCHI PHILIPPO (*1377 t1446), ar- divizie In 1919. Retras la pensie In 1930. hitect $i sculptor italian; construi cupola catedra- BROSTEANU PETRE (1838 t 1920), scriitor lei din Florenta, ramasa celebra. roman. A publicat In limba german& scrieri despre BRUNETIERE FERDINAND (*1849 t 1906), cri- Romani. A lost membru corespondent al Acade- tic francez, profesor la $coala norrnala, membru al miei Romane (1889). Academiei. El separa critica literary de istorie; BROSTENI 0 corn. rur. jud. DImbovita, plasa combatu impresionismul celor cari cauta In opere Gaesti.^0 e.r. jud. Arges, pl. Teleorman. numai placerea niornentului; Incerca sa dea cri- Co c. r. jud. Cams, pl. Otavita. ¶ 0 c. r. jud. Gorj ticei principii si regule; stabili teoria evolutiei ge- pl.Mit¶ 0 c. r.jud. lalomita, pl. Urziceni. nurilor., lit erare. O c. r. jud. Mehedinti, resed. pl. Motru-de-Sus. BRUNN wr BRNO. O c. r. jud. Neamt, pl. Brosteni. ¶ 0 c. r. jud. BR1JNO GIORDANO ( *1550t1600), scriitor teo- Putna, pl. Milcov. ¶ 0 c.r. jud. Tirnava-Mica, logic si filozof italian. Catolic, apoi calvinist, dupe pl. Blaj. qf ® c. r. jud. Vilcea, pl. Perna. aceea adversar al lui Calvin, el proclama in lectiile BRQTE EUGENIU (.18501- ), luptator natio- sale, tinute In diferite orase italiene, In Paris, In nalist roman In Transilvania. A Post vice-prese- Anglia, etc., ca lumea este Intr'o revolutie uni- dinte al comitetului central al partidului national: versal& si etema si ca adevarata religie este a na- a Post judecat In procesul memorandului (1894) turei, fare nici o form& si organizatie. 1tntorcln- si fiind osindit In inchisoare, a trecut In Romania, du-se In Italia, fu osindit ca eretic si ars de viu. unde a lucrat la publicattile Academiei Romane. BRAUNSCHWEIG(fr. BRUNSWIG), scatIn A publicat scrieri de agronomie si o carte asupra Germania, Post ducat, iar din 1918 republics; situaliei din Transilvania In limba german& (Die supr. 3672 km. p., 500.0001or. Cap. Braunschweig. rumanisehe Pram', 1895). Tart agricolli. BROWN [braan] JOHN (*1735 t 1788), medic BRVSA, oral In Anatolia (Turcia asiaticA); englez; emise teorii noi, combatInd scoala ofieia- 80.000loc.; industria matasei. Duns revolutia la: vista e produsul a doi factori: unul activ si noastra din 1848 ad au Post internati multi dintre exterior, altul pasiv si interior; echilibrul acestor emigratii romani. factori d& viata si stinatatea; dezeehilibrul d& boa- BRUSILOF ALEXIS (*1853 t 1926), general rus. la, Incetarea unuia db. moartea. In razboiul mondial a comandat armata contra Au- BROWN skguaat CHARLES ( *1817t1894), me- stro-Ungariei si apoi a condus opprattile in Wol- dic francez; se comp& cu fizioloeia si cu maladiile hinia,Galicia siBasarabia. nervoase; vestit prin Incercarile de a restabili BRUSTURI 0 corn. rur. jud. Sildaj,plasa fortele, bittrinilor si convalescentitor; de la el por- Buciumi ¶ O c.r. jud. Arad, pl. Halmagiu neste metoda numitk opoterapir (tratarea boa- ® c. r. jud. Bihor, pl. Tileagd. lelor drverselor organe prin medicamente formate BRUTUS Luaus macs, om politic roman, ucise din organele corespunzatoare de la animate). pe regele Tarquiniu, desfiinta regalitatea si insti- BRfICKENTHALBERMANBARON (*1843t 1872), tui guvernul consular. ultimul descendent In linie direct% al familiei. BRUTUS MARCUS 'anus( *861.42a.Chr.), A lost functionar It& Curtea din Viena. Dupe unul din conjuratii cdri omOrtra pe Cezar, canna moartea lui s'a nascut un `proces din partea unor acesta i-a zis $i tu, fiul meu Brutus!" Formln- rude, dar averea a rAmas in stapinirea comuni- du-se triumviratul en Antoniu, fu Invins la 1;1- tatii evangelice din Sibiu, cum este testamentul lippi si se ucise, dupe ce zise vorbele ramase ce- lur Carol Bruchenthal. lebre: Virtute, to esti numai un cuvint". BRUCKENTHAL MIHAIL BARON ( 1746 f 1813), BRUXEL ( fr.BRUXELLES,cit.Brunel), om politic sas. A Post cornisar regesc si administra- cap. Belgiei: 700.000 loc. tor al unuia din cele trei districte ale Transilva- BUBUCI, corn.rur.jud. Lapusna, plasa niei (dupe dispozitiile lui losif u , iar dupe moartea Budesti. acestuiacornite at Safilor. De- BUCECEA, coon. rur. jud. Botosani, resod. stituitIn urma unor acuzatii, plasa Bucecea. a lost pus din nou Intro func- BUCEFAL, calul lui Alexandru cel Mare. Acest tieadministrative Malt&In ctivint a boat In vorbirea nuastra popular% forma Cluj. Ducipat. BRUCKENTHAL SAMUEL BUCEGI. sir de munti In jud. Prahova; vlr- BARON (1721 t 1803) on, politic furlprincipulc:Omul, 2508 m.,Carairnanul, sas. A Post guvernator al Tran- 2495 m., Furnica, 2331 rn., Vtrful cu dor, 2288 m., silvaniei (1774 -- 1787 ; a Or- Costila, 2250 rn., Cet(ul ObirVei, 2250 m., Jeput ganizat sistemu] de impozite; mare, 2195 m., Piatra arsd, 2110 m., Babele a Intemeiat un muzeu In Sibiu, 2060 rn. care cuprinde o biblioteca, co- fI.", BUCERDEA GRINOASA., com. rur.,jud. lectle de picturi si sculpturi, co- Baronul Tlrnava-Mica, plasa Blaj; 1404 loc. ¶ B.-VINOASA, lectii mineralogice, numisma- Sam. Bruckenthal c. r. jud. Alba, pl. Ighiu,; 1971 loc. flee, . ((MO o starnpA din BUCESTI. com. rur. jud. Tecuci, plasa Ivesti. BRUGES, [braj] oralIn col. Academiei). BUCEVSCRI EPAMINONDA (' 1843 1.1891), pie - Belgia, 4.000 loc.; are scoli multe si stabilimente tor roman. Nascut In Bucovina, a studiat teologia 1544 www.dacoromanica.ro In Cernauti *i mai tirziu pictura in Viena. A lucrat BUCOVINA (Episcopie a Bucovinei), s'a infiintat tablouri cu subiecte din vigil ruralk, din trecutul in 1783 dupa cc s'a rapit Moldovei partea de NVBUC- poporului si s'a distinsmai ales in picturabiscri- ce s'a nurnit Bucovina .Primul episrop a fostBUC ceasca. A colaboratsiIa bisericaSf.Nicolae din Dositeiu Cherescu (pp- CHERESCU , sub care s'a or- Iasi. ganizat administratia bisericeascil si s'a Infiintat BUCHETIERA DIN FLORENTA. nuvela, prima lu- fondul religionar. In 18713 Imparatul Frantz loser crare publican. de V. Alcesandri, in revista Dacia aridicat-o la rangul de arhiepiscopie unind-o cu literara" 1840. Dalmatia,unire numai spiritual& in dogmaticis), BUCHNER FRIEDRICH( 1824 t1899 ,medic care eparhie cuprindea, la rindul ei, alte doua: Dal- german, autorul cartii Forth si materie, prin carematia-Istria si Bocca Cattaro. Primul arhiepiscop expune un sistem filozofic cu totul materialist. a lost Teojil Bendela. Lista episcopilor siarhiepi- BUCINT$, corn.rur.jud. Romanati plasa scopilor Mitropoliti ai Bucovinei este urmatoarea: Ocolu; 2555 loc. Duna legea 1929, sat circ. corn. Dositeiu Cherescu de la 1783, Daniit Vlahovici Amarastii-de-jos. de la 1789, Isaia BalopScu de la 1813, Eugenie BVCIUM, 0 corn. rur. jud. Satu-Mare, plasa Harman de la 1835, Teofil Bendela de la 1873, Somatta-Mare ® e.r. jud. Alba, pl. Abrud; Teoctist Blajerici de la 1877Silvestru Morariu 4634 loc. (1919); tirg la 15 Decembrie ¶ 0 c. r. Andreebiri de la 1880, Vladimir de Repta de la jud. Hunedoara. pl. Orasticd 0pc. r. jud. Bihor, 1898, Nectarie Collarciuc de la 1924. pl. Ceica4'® c. r. jud. Fagaras, pl. Sercaia. BUCOVINA, organ politic si literar intemeiat si BUCIUMENL 0 corn.riir. jud. DImbovita, condus de fratii Al. si 0. Hurmuzachi In Cernauti, plasa Pucioasa ¶ 0 c. r. jud. Ilfov, pl. Birdesti 1848-1850. Oc. r. jud. Olt. p1. Durnitresti 9 ® c. r. jud. Te- BUCAINTI,0 corn. rur. jud. Dimbovi(a, plasa cuciu. pl. Nicoresti. Nucetu. ® c. r. jud. Vlasca, pl. Arges. BVCIUMI, corn. rur. jud. Iasi, plasa Codru, BUC§E§TI, corn. rur. jud. Bacau, plasa Taz- resedinta plasii 9 B.-BODIE. c.r. jud. Salaj, pl. lau-Sarat. Buciumi. BUC§0.6.IA, corn. rur. jud. Cimpulung, plasa sucrumm, ziar politic, Intemeiat si condus de Homorului. Cezar Bolliac. Primate numere au apSrut in Paris BVCU, corn. rur. jud. Iatomita, plasa Tarvlarei. In 1857. A reapArut in Bucuresti in 1862-1864. BUCURA, corn.rur.jud. Mehedinti, plasa BUCKINGAM GEORGE DUCE (1592 f 1628). 01T1 Blahnita. politic englez, favorit si atotputernie in timpul BUCURNI, corn. rur. jud.Caliacra, plasa regelui Jacob 1. Vestit prin frumusetea. eleganta Bazargic. si luxul sau rind era ambasador In Franta, se BUCURETI 0 corn. urbana, dupa legea de lupta apoi contra Frantei (Inconjurarea orasului azi muniripiu, capitala judet,ului Ilfov si capitala La Rochellesi fu asasinat de un Englez. Romaniei,pe ambele maluri ale Dlmbovitei; BUCKLE [Mel] HENRY THOMAS (18211:1862 ), 347.933 loc. In 1915, 622.661 In 1930 (cu corn. sub - istoricenglez, autorul vestiteiscrieri:Marta urbane). Este rased int a Regclui, a parlamentului si a civiliza(iei In Anglia (1861), in care cauta sa guvernului, a statului-major general al armatei, a stabileascs legi dupa. cari se desvolta vista po- patriarhului Romaniei*i a mitropoliei Unitro-Vta- poarelor. hiei (owacest cuvint), a Inaltei Curtide Casatie Si Ju- BUCCoNITA, corn. rur. jud. Severin, plasa stitie; este centrul liniilor ferate mai ales cele din ve- Caransebes. chiul regat. Are o Universitate si alte scoli de Inv&- BUCOV, 0 corn. rur. jud. Prahova, pe stinga tamInt superior, cum si multe institutii de culture si rlului Teleajen, pl. Tirgsor: foarte veche; are o sali de conferinte, are Maya muzee de arts si unul biserica facuta, zice-se, In 1396; a Lost capitala de arheologie. Aci este sediul Bancii Nationale si al jud. Sacueni, desfiintat In 184 ?; aci a fost luptacalor mai maxi institutiuni sr socienti finaneiare lui Mihaiu-Viteazul cu Polonii In 1600(p.-sA- si economice. Are un teatru de stat si mai multe cUENI) ¶ 0 B.ADUNATI, c. r. jud. Teleorman, pl. teatre particulare. Are o frumoasti grains In Sllve$ti. centru (Ci$miqiu), un pare format cu ocazia expo- BUCOV4T, 0 corn. rur. jud. Dolj, plasa Balta- zitiei jubilare din 1906 (Parcu Carol) 5i o frumoasa Verde ¶ ® lost& manastire In jud. Dolj, bite- serie de alee (Soseaua Kisselef).Dintre cladirile meiat& probabil de Stefan Clucerul si Pirvu Clu-monumentale putern cita: Posta, Casa de depu- cerul, 1573; astkzi e penitenciar ¶ ® c. r. jud. neri, Universitatea (noun), Banca Nationale, Pa- Severin, pl. Faget 4' ® c. r. jud. Timis-Torontal,latul Justitiei, Ateneul Roman, Fundatia univer- pl. Recas 1 0 statie c. f. jud. Lapusna linia Chi- sitar% Carol I", Ministerul Domeniilor. Biserici sina ti Iasi. marl nu are, afara de biserica Sf. Spiridon, dar BUCOVENL coin. rur. jud. Ilfov, resedinta, unele din ale slut interesante prin arta arhitec-- plasa Burtea-Bucoveni. turala si prin picturile ce contin: Mitropolia, Co- BUCOVICIOR. corn.rur. jud.Dolj, plasa troceni, Curtea-veche, Sf. Gheorghe, Stavropoleos, Vella. Antim, $.a.(sint peste 110 biserici). Are 'Jou& BUCOVINA, numire data unei regiuni din marl institutii spitalicesti: Eforia spitalelor civile NV Moldovei dupa ce a fost rapita In 1775 din $i A5ezdmintele brincovene5ti, cari intretin spita- trupul Moldovei de care Austria cu asentimentul luri cu veniturile averilor lasate de multi binefac&- Turciei si care facea parte din judetele Cernauti toridintre domnitori 5i dintre boerii vechi. Si si Suceava ale vechei Moldova. Ea are o suprafata cultele celelalte au biserici si unele monumentale, de 10.441 km. p.: are o parte muntoasa, alta de- cum este catedrala arhiepiscopiei catolice. Nu luroasa si putine sesuri. Ea a lost intliu admini- se stie clnd s'a Intemeiat acest oral, dar numele se strata. militareste (-1786), apoi units cu Galitia gaseste Inteun document al lui Mircea eel Mare din (-1790) si In fine separate, iar din 1849 a fost de- 1401. In actele secolelor trecute i se zice mai des cretatS ducat si tan a coroanei imperiale. A mai Cetatea DImbovirei.In 1473 cade In mina lui lost odata Incorporate cu Galitia pentru putin Stefan cel Mare. Probabil la finale sec. xv devine timp, dar s'a revenit. S'a Impartit In 11 judete. capitala tarii. dar desvoltare mai mare is de la Cimpulung, Cernauti, Cotmani, Gura-Humorului. Mircea Ciobanul (1546), se cladeste curtea dom- Radauti, Siret, Storojinet, Suceava, VAscauti,Vij- neasca, biserica domneasca. Mihaiu Viteazul face nita,Zastavna, iar orasul Cernauti avea admi-un palat si o biserica. (localul de azi al Arhivelor nistratie autonoma. Duna ce a revenit la patria Statului). A fost ruinat de Turci dupft luptele de la muma, prin legea administrative din 1925 s'a Calugareni, a suferit focuri (1715, 1718, 1739, schimbat flceastii /mpartire, raminind numai 6 ju- 1799, 1847), cutremure (1718, 1802, 1829), a fost dete: Cimpulung, Cernauti, Radauti, Soroca, Sto- bintuit de ciuma (1719, 1812) si holera. In sec. rojinet, Suceava cu teritorii rotunjite duple nevoi xvu si xvin s'au cladit multe case boeresti si locale din alte judete vechi ale Moldovei sr Basa- biserici; In a doua jumatate asec. xvur a de- rabiei. venit centru comercial Inlegaturacu Brasovul si 1545 www.dacoromanica.ro BUC- cu Orientur. A lost de multe on ocupat de armate BUDAI, com. rur. jud. Orhei, plasa Telenesti. streine: 1774Rusi, 1789. Austriaci, 1806 Rusi, BUDENI, O com. rur. jud. Vlasca, plasa Ca- B U I1821Zavera,1828-34 Rust, 1916-1918 Germant. lugareni. 1 0 c. r. jud. Falticeni, pl. Lespezi. Dupe unirea principatelor, a devenit capitala Ro- BUDE§TI, @ corn. rur. jud. Ilfov, resedinta manic!. Aci s'a Incheiat In 1812 pacea Intre Rusi pl. Budesti, la confleunta Dimbovitii cu Argewl; si Turd prin care ni s'a rapit Basarabia, In 1914 statie c. 1. pe linia Bucuresti-Oltenita. ¶ ® c. r. congresul pentru pacea din Balcani. ¶ ® c.r. jud.jud. Arges, pl. Bascov. ¶ ® c. r. jud. RImnicu- Hunedoara, p1. Brad. Sarat, pl. Cotesti. ¶ C) sat jud. Falciu, pl. Olte- BUCUROAIA, corn. rur. jud. Bihor, plasanesti. ¶ O sat jud. Iasi pl. Codru. ¶ @ sat jud. Ceica. Vilcea, pl. Balcesti. ¶ ® c. r. jud. Arges, resedinta BUD Trru (*1846), vicar episcopesc In Mara- pl. Oltul-de-jos. ¶ ® o. r. jud. Cluj, pl. Clmpia. mures. A publicat scrieri despre istoria bisericii ® c. r. jud. LEtpusna, rased. pl. Budesti. ¶ @ c. r. romane si o colectie de poezii poporane. jud. Maramures, p1. Sugatag. ¶ © B.-eatic&, c. r. BUDA mr BUDDA. jud. Roman, pl. Miron Costin. BUDA, corn. urb. partea veche din orasul Bu- BUDTLA, corn. rur. jud. Brasov, plasa Sacele. dapesta. BUDI§TE,ANU CONSTANTIN (*1838-t1911), ge- BUDA. 0 corn. rur. jud. Ilfov, plasa Domnesti neral roman. Sublocotenent In 1856, era colonel Cfc.r. jud. Cernauti, pl. Prutului. ¶ ® c. r. jud. In 1877. Ranit In timpul razboiului la atacul Neamt, pl. Bistrita. ¶ 0 c. r. jud. Dorohoiu, p1. Plevnei; general In 1883; ministru de razboiu In Herta. ¶ ® c. r. jud. RImnicul-Sarat, pl. Durni- 1895 -9b sub prezidentia lui Dim. Sturdza; In 1897 tresti. ¶ ® c. r. jud. Tecuciu, p1. Stanisesti. ¶ 0 c. a trecut la pensie. r. jud. Tutova, pl. Simile. ¶ ® sat jud.Briery], BUDI§TENI, com. rur. jud. Mussel, plasa corn. Berzunt. ¶ 0 sat jud. Iasi, corn. Braesti. Podgoria. .) sat. jud. Faltieeni, corn. Budeni. ¶ @ statie c. BUDUREASA, com. rur. jud. Bihor, plasa f. jud. Prahova, Intre Ploesti si Baicoiu. ¶ @ deal BeBiuus.Du, jud. Bacau. ¶ @ deal jud. Botosani. ¶ @ Oran BUDUS, 0corn.rur.jud. Nasaud, plasa jud. Buzau, se varsa. In Cricov. ¶ ® lost& miina-Sieu. ¶ 0 c. r. jud. Somes, pl. Glrbou. stire jud. Vilcea, corn. Ocnele-Mari. 1 ® B.-MARE, BUENOS - AIRES, cap. Argentinei (America- sat jud. Dorohoiu, corn. Buda. ¶ ® B.-MICA, sat de-Sud), 1.500.000 loc.; convert, industrie; con- totacolo, ¶ ® Buna-pawina, corn. rur. jud. Pra- structii frumoase, strazi foarte regulate. hova, pl. Clmpu. Aci se ails o fabric& de spirt. BUE§TI, corn. rur. jud. Ialomita, plasa Caza- BUDACHI, corn. rur. jud. Cetatea-Alba, pe nesti. malul golfului Budachi;static baln.marina; BUFFON GEORGE LEcLERC CONTE DE ("1707 26 km. de Cetatea-Alba. t1788), naturalist francez, membru al Academiei, BUD.I.LCUL-DE-JOS, com. rur. jud. Nasaud, autorul marii lucrari istoria naturald (36 vol. plass. Sieu. ¶ B.-DE-SUS, c. r. tot acolo. 1749- t788), scriitor iscusit, cunoscut SI prin dis- BUDAI ARON (t1847), cleric roman In Transil- cursul asupra stiluiui, citit lareceptia In Aca- vania. A functional ca secretar al consistoriului demie. roman din Sibiu si a cladit o biserica In satul sau ER.TFTEA, corn. rur. jud. llfov; statie c. f. pe (Cigrnau, Hunedoara). lima Bucuresti-Ploesti; ari e un castel zidit de BUDAI IOW (t1682),mitropolit roman Infostul domnitor Barbu Stirbei, care este Inmor- Alba-Iulia (1680). Desi sfintit de catre Mitropo-mintat In capela din pare. litul din Bucuresti, a Post silit ss introduce In bi- BUG, ftuviu In Rusia; uda Ucraina, se varsa series ortodox& multe regule impuse de propa- In Nipru; lung. 750 km. ganda calvina, pe care o sprijinea principele Tran- BUGAZ, statuebalnearaclimaterica.Intre silvaniei. Marea Neagra si Limanul Nistrului In jud. Ce- BUDAI-DELEANIJ IOAN (*ca. 1762 tea. 1820), tatea-Alba; static c. 1. terminus. scriitor roman. Transilvanean din jud. Hunedoara, BUGEAC, 0 nume ce se da, pins. la rapirea a studiat teologia In Blaj *i dreptul In Viena. A Basarabiei, parth de sud a acestei parti din Mol- fest functionar In Lemberg, secretar de tribunal dova. 0 despartea o linie putin determinate si cu- si apoi membru. In 1815 1 s'a propus de Mitropo- prindea aproximativ judetele Cetatea-Albli, Bol- litul Veniamin sa vie In Iasi pentru a ocupa o Ca- grad, Chilia si ceva din Ismail. In harta lui Dim. tedra. dar nu s'a dus. De la el au ramas mite Cantemir se cete$te Bicycle sau Basarabia". 9 scrieri, dar In manuscris,si i se atribue o serie 0corn. rur. jud. Durostor, pl. Silistra. de cart! tiparite. Afar& de operelede filologie BUGHIA, com. rur. jud. Mused, ling& Ctrnpu- Mtn can un dictionar), de istorie, de etnografie, lung; statie balnear& sulfuroasa. avem de in el doll& poeme eroi-comice: Tiganiada BUGHILE, corn. rur. jud. Prahova, plasa Te- si Trei viteji. Prima s'a publicat de Codrescu In leajen. Buciumul roman"In1877,apoi. Indiferite HUHALNITA, com. rur. jud. Neamt, plasa edit ii, cea mai recenta hind facuta de G. Cardas Ceahlau. (1925), a doua In 1928. La aparitia ei Aron Den- BUTI4NI, com. rur. jud. Arad, pl. Sebis. susianu i-a relevat valoarea. De la 1900 a Post BUHAESTI,statiec.f. pe linia principal& studiata de multe on si e consideratli ca una dinBuc.VasluiuIasi. De acs pleaca linia lateral& marile lucrari poetice ale literaturli romAne. In Roman. BUDAPESTA (ung. Budapest), cap. TJnga- BUHOCIU, corn. rur. jud. Bacau, plasa Siret. riei, pe Dunare; 928.000 loc.; compusa din dou& BUHOGLINDA TILU, personagiu comic din povesti orase: BUDA pe dreapta Dunarii, mai vechiu; populace. Numele este o traducere din germanul PESTA pe stinga Dunarii. Eulensviegel (buhii+oglinda). Este un fel de Pa- BUDBERG ANDREW BARON ('1750t1812), di- cala, pe seama Ganda se pun tot felul de In$el&- plomat rus. Ministru de externe al imperiului In ciuni iscusite si do (arse. Prin secolul XV cartile 1806. A Post un factor important In negocierile In- earl povesteau faptele lui erau foarte raspindite tre Rusia si Franta cu privire la situatia Turciei In lumea german& si In alte taxi (cuv. france z (ocupatia principatelor, chestia Basarabiei) si, a espieyle a nascut din Eulenviegel). La not cea mai luat parte la convorbirile celor doi Imparati (Na-veche tiparitura cunoscuta este din1846 (Brasov), poleon si Alexandru) la Niemen. dar este sigur ca a lost si alts Inaintea ei. Uncle BUDDA (sau minima),Intemeietorul budis- episoade se gases° In Anton Pann si In alti po- multd, care ar ft trait dupti traditie de la vestitori populari. 622 la 542 a. Chr. Religia lui, nascuta In India, BTJHU§I, com. urb. jud. Neamt,plasa Bistrita; spa raspandit In Asia centrals,In Mongolia, In tlrg si mai multe sate; fabric& de postav; rese- China, In Japonia. Numarul credinciosdor e si dinta marelui rabin evreu; spital Infiintat de col. azi destul de mare. UniiIIsocntesc la cateva Alcaz; statie c. 1. sute de milioane. BUIA, corn. rur. jud. Tirnava -Mare, pl. Seica- 1546 www.dacoromanica.ro Mare, castelul de aci a fost proprietatea lui Mihai- BULBUC4TA, com. rur. jud. Vlaaca, plasaB U I- Viteazul. Arges. BUIC$TI, corn. rur. jud. Mehedintd, plasa BULETINIIL ASOCIATIEI GENERALE A MEDICILORBUL Motru-de-Jos. DIN ROMANIA, apare In Bucureati din 1897. BUICLTU CRISTEA (1857t1916), medic ro- BIILETINIIL COMISIIINII MONIIMENTELOR ISTORICE, man. Dupa studii la Paris, a practicat medicina fundat in 1908. In Bucureati, a fost profesor de clinica boalelor in- BULETINUL SOCIETATII DE GEOGRAFIE, fundat terne (1896) ai medic primal. la spitalul Brinco- In Bucureati In 1876 venesc. A lost unul din medicii sari au Ingrijit BULETINIIL SOCIETATII NIIMISMATICEnomANEtfun- pe regale Ferdinand cind a fost gray bolnav (1897). dat In Bucureati In 1904. BUISSQN FERDINAND (*1841), pedagog ai pu- BULGARI, corn. rur. jud. Srdaj, plasa Cehul- blicist francez; profesor la Sorbona, sustinator al Silvaniei. Invata.mintului moral laic In acoalele publice, au- BULGARIA, Stat In S. E. Europei. Se mar- torul cunoscutului Dic(ionar pedagogic (ed. 2-a gineate. in N. cu Romania. la E. cu Marea Neagrii, 1911). A luat In 1927 premiul Nobel pentru pace. la S. cu Turcia si Grecia ai la V. cu Jugoslavia. BUJOR, C) corn. rur. jud. Covurlui, med. pl. Supr.103.146 km. p.; 5.483.000 loc. Bulgaria e Bujor; 4466 loc. (1912); are band., spital. ¶ O c. r. strabatutade la E. la V. de Muntil Balcani, des- jud. Vlasca, p1. Dungtrea. ¶ C) deal In jud. Tul-partiti In Balcanil Mari ai Balcanii Mici. Spre cea. ¶ 0 lac in jud. Olt. ¶OOmunte In jud. Rim- N.-E. prelungirea Deliorman. Spre N.-V. M. Stara- nicu-Sarat. ¶C) c. r. jud.Severin, pl. Faget. Planina. Spre V. ai S. M. Pirin, Rodope, Balcanii C) c. r. jud. Lapuana, p I. Bujor. Negri. Din Balcanii Mari. se prelungesc: Sredna- BUJOR PAUL (.1862), naturalist roman. Doc- Gora, Sernena-Gora. Numeroase cursuri de spa tor In stiintele naturale din Geneva (1891), pro- strabat pamintul Bulgariei, unele Indreptindu -se fesor de morfologie la facultatea de *Uinta din spre N. caafluenti ai Dunarii(Lom, Ogost, Iasi,lntemeietor cu C. Stare al revistei Vista. Isobar, Vid, Osma, lantra, Lomul-Alb ai Lomul Romkneasca" din Iasi. A fost membru al Parla-Negro), altele spre Mares Neagra (Cando), al- mentului In Maya rinduri. A publicat lucrari a- tele spre Marea Egee (Struma, Mesta, care tree In supra biologiei lacurilor dobrogene. Grecia, Marita cu all. Tundj a ai Ards care trace BUJOREANU ION M. (*1834 ...) publicist ro- In Turcia).Capitals Sofia, 213.000 loc. Oraae man. A lost magistrat, director al Monitoruluiprincipale: Filipopol, Varna, Rusciuc, Burgas, Oficial". Cunoscut prin Colecfiunea legiuirilor Ro- Slivno, Plevna, Vra(a, Vidin, Lompalanca, Ni- nidniei vechi si not (1873-1885). A scris piese copol, Svistov(5istov), $umla, Tirnova, Fer- de teatru (Conu Zamfirache, 1857; Judecata lui dinandovo, Pasargic. Bulgaria este Impartial. Brindus, 1864; Zulufenblum, 1879; Zapciul, 1881), In 16 judete. roman (M istere din Bucuresti, 2 vol. 1862), carts Bulgaria e o tare cu important& productie agri- de polemic& politica ai altele. cola. Pe langa grau, porumb, etc.,se cultiva BUJORNI, corn. rur. jud. Vilcea, plasa Cozia. tutun de foarte bun& calitate cum ai trandafiri. BULAUTI, corn. rur. jud. Orheiu plasa Sus- Statul actual al Bulgariei este treat prin tra- leni; 2003 loc. Dupa legea 1929, sat dm. corn. tatul dela Berlin (1878) ai a luat repede o des- Susleni. voltare importanta. Era Intliu un principat vasal BULBOACA, statie c.f. jud. Tighina plasaTurciei, redus ca teritoriu, ai In S. lui era o pro- Bulboaca, intre Tighina si Chisinau. vincie autonomy Rumelia, guvernata de un gu- BULBTJC, cora. rur. jud. Hunedoara, plasa vernator cretin numit de Turcia. Primul suveran Geoagiu. a fost Alexandru de Battenberg, In timpul caruia

Harts Bulgariei. 1547 www.dacoromanica.ro BUL- Rumelia se proclainaunita cu Bulgaria; darlocuite de Romani In diferite state si a studiat in 1886. Dupa el urma Ferdinandde viata si obiceiurile lor ; a fost membru corespondent BURCoburg, in timpul caruia Bulgaria se proclarne al Academiei Romane (1887). A publicat rezulta- regat independent (1908). Lua apoi parte la raz-tele cercet5rilur lui despre Romani din diferite boiul balcanic (1912) si In 1915 intra In aliantatat si provincii: 0 cdldtorie in Dobrogea (1880); cu puterile centrale, ataeand Serbia. Invinsa In- to Muntele Atos (1884), in Istria (1896), in Bithi- preuna cu ele, Bulgaria pierdudin teritorile ei nia (1893 ,In Moravia (1894), in insula Veglia prin tratatul dela Neuilly (1919), suveranul ei (1895 , in Silezia austriacd (1896), in Kamenitz abdica, luindu-i locul fiul sau Boris. Podolsk (1906), in Croatia §i Dalmatia (1908); BULGARICA, (sau BULGARICA) corn. rur. jud. a publicat studii asupraobiceiurilor populare: Cahul plasa Traian; 3053 loc. Dupa legea 1929, sat bocete (1878 ,crestdturi pe cherestele (1880), da- tire. com. Cubei. tini la inmorniintchi (1882), crestdturi pe droburi BULGARA*, corn. rur. jud. Timis-Torontal, de sane (1885), datini la nun(i (1889), la naVerea plasa Periam; 2453 loc. copiilor (1892); cum si studii despre istoria legisla- BUM OW BERNHARD DE (18491.1929), orn politic tiei romanesti, despre istoria muzicei, despre istoria german. A fost ministru plenipotentiar In Romania teatrului. etc. si In Italia, apoi ministru de externe, In care cali- BURBONI, veche familia nobilh franceza, ritate a relnoit tripla-alianta, a organizat colonia dicata mai ales din sec. X, despartita In mai multe Kiao-Ceu din China, In fine cancelar(1900), in ramuri si InItalia,Spania. Ea dete Frantei o care situatie s'a declarat contra Frantei la ronfe- serie de regi.- rinta de la Algesiras In chestia Marocului. A fost BURDEA, O platou In jud. Arges si Teleor- Mut conte si apoi print. Era ministru la Roma man. 11C) c. r. jud. Teleorman, pl. Balaci. ¶ @sta- and Italia a intrat In razboiu contra Gerrnaniei. te c. f. linia CostestiTurnu-Magurele. BUL9Z FRANCOIS (180311877), publicist Iran- BURDUJENI. corn. rur. tlrg jud. Suceava, cez, lua conducerea cunoscutei Revue des deux plasa Bosaneea; se atilt un orfelinat si o scoala. mondes" si-i asigura succesul. profesionala; state c. f. linia PascaniBurduj eni. BULZ, corn.rur. jud. Bihor plasa Bratca; BURGER GOTTFRIED (1747 11794), poet ger- 2986 loc. man. Opera cea mai cunoscuta: Lenore, balada. BULZE§TI, 0 corn.rur. jud.Dolj, plasa BURGHELE GEORGE (*18551.19291, publicist Balta-Verde. ¶ 0 c. r. jud. Hunedoara, p1. Avram- roman. A fost deputat si senator In mai multe le- Iancu. gislaturi, a fost ptimar al orasului Dorohoiu, unde - BUMBAC LOAN184311902). profesor si serii- a trait toata viata si unde a Intemeiat n filial& a tor roman din Bucovina. A facut studii superioare Ateneului Roman, care a reusit sa aibil $1 o biblio- la Viena si a fost numit (1881) profesor de liters- tea. Opere pr.: Organizarea magistraturii, Frog- tura roman& la Universitatea din Cernauti. A mente istorice §i liter are, Viata lui Mihail Kogd1- publicat poezii, nuvele, scrieri istorice si cercetari niceanu. asupra istoriei limbii si literaturii romane, intre BURGITGIA, corn.rur.jud.Cetatea-Alba can un studiu asupra Codicelui Voronetian, In plasa Cogilnic; 4619 lob. Dupa legea 1929, sat circ. care emitea teorii combatute de alti istorici li- corn. Taslic. terari. BURGIJNDIA (fr. BOURGOGNE), veche provin- BITMBAC VASILE (18371-1918), scriitor si pro- cie a Frantei; forma un ducat, avind ca centru fesor roman din Bucovina. Il gasim bursier al Dijon; azi formeaza mai multe departamente, cu Ministrului Moldovei In Blaj In 1861. In 1874 11 regiuni de vii vestite. vedem profesor la gimnaziul din Suceava. A pu- BURI (sau BOERI), colonist olandezi In Africa blicat poezii In Familia" (1866) si Albina" din de Sud, stabiliti, dupil multe peripetii, In Trans- Viena (1867) si alte reviste, studii diferite (versi- vaal. Au trait independenti si au scapat de tendin- ficatie. etc.) si povestiri de calatorie. tele de expansiune ale Englezilor, can stapInesc BUIVIBUE§TI, com. rur. jud. Arges, plasa teritotile vecine, piny cind, din pricina desco- Oltu-de-Sus. periril unor mine de aur, Englezii le-au anexat BVNEA,manlistire jud. DImbovita aproape Cara, dupa un razboiu crincen (1899-1902). de VlIcana, Intemiata 1622 de un armas Bunea. BURIDAN JEAN (130011358), filozof francez, BUNA SPERANTA. (Cap) Fr Africa. Post rector al Universitatii din Paris. In studiile BUNEA AUGUSTIN (1857 11909), cleric si isto- sale a combhtut ideea liberului arbitru. ric roman. A facutstudii In Brasov, Blaj si Viena. BURIDAVA, cetate romans, jud. Vilcea, a- Preot (1881), a fost secretar al cancelariei metro- proape de Calimanesti, pe drumul roman care politane din Blaj, profesor de teologie dogmaticii, mergea pe rnarginea Oltului. director de studii In Seminariu, asesor consisto- BURLA, corn. rur. jud. Radauti, plasa Dor- rial. Remarcat prin scrierile sale, a fost ales mem- nest. bru, al Academiei Romane In 1909. Opere pr.: Ce- BURLA VASILE (184011905), filolog roman. stiuni din dreptul si istoria bisericei unite, 1893; A fost profesor de limbs elena la liceul din Iasi, a Vechile episcopii romdnesti, 1902; lerarhia Bo- lost colaborator al Convorbirilor literare", pu- mdnilar din Ardeal si Ungaria, 1904; Stapinil blicind, pe linga studii, si notice de polaroics mai fdriiOltului, discurs de receptie, publ.dupa ales contra lui Hasdeu. A publicat si o grathatica moartea lui, 1910. greach (1895) si o carte de exereitii latinesti (1888). BUNGARD, ® corn. rur. jud. Nasaud, plasa BURTLA-MARE, ¶ (1)com. rur. jud. Mehe- Lechinta. ¶ ® c. r. jud. Sibiu, pl. Turnisor. din(i, plasa Blahnita. Comuna are spital. ¶ ® a.- BUNETI, 0 corn. rur.jud. Falciu, plasa raicA, c. r. tot acolo. DrInceni. ¶ ® c. r. jud. Falticeni, pl.Liteni. BURILEANU DUMITRU .1865). profesor de li- ® c. r. jud. Tlrnava-Mare, pl. Rupeni. ¶ ® c. r. terature eleha la facultatea de Were din Bucu- jud. Sontes, pl. Gherlei. ¶ ® c. r. jud. Vlicea, pl. rest (1906 . Govora. BURNAS, lac In jud. Ismail, lung de 5 km., BUNTE$TI, corn. rur. jud. Bihor, plasa Beius. lat 3 km., comunica cu lacurile Carudiol si Hadgi- BLTRADA. ToANT. ( '1851),magistratro- Ibraim. man. A fost prim-presedinte al Curtei de Apel din BURNAZ, clmpie intinsa In jud. Teleorman si Iasi si profesor de drept roman la facultatea juri- Vlasca. dica din Iasi. BURNOUF [bUrnuf] JEAN LOUIS (1775t1844), BURADA TECDOR (*18391-1923), publicist ro- filolog francez, profesor la College de France, cu- man. A Invatat In Iasi si la Paris dreptul si mu- noscut prin gramaticele sale pentru limbo. greacd zica, a lost magistrat (1866) si a Inaintat ph& la (1814) si cea latind (1840y. La noi, Intre primate gradul de Consilier al Curti de Apel din Iasi; s'a lucrari dupa metoda lui cithm: Gramatica ele- ocupat, dupli retragerea din magistrature, de et- nica de Neofit Scriban (1862). nografie .si de folklor, a calatorit prin provinciile BURNS ROBERT ("175911796), poet scotan, 1548

www.dacoromanica.ro lipsit de instructie sistematica; a inceput sa pu- ducatorii Romanilor In luptele pentru libertateBUR- blice hind Inca lucrator agricol si apoi, doblndind In 1848. Advocat de profesiune, el fu numit pre- succes cu operele sale, a venit In Edinburg si afect de dare comitetul de conducere si avu InBUT ocupatun post In administratie. A murit Ural' si Muntli Apuseni un rol important, alaturi de A- Insaracie. vram Iancu si de Axente, tinInd In roc armata un- BURSTJCI, com.rur. jud. Tutova, plasa Mur- gureasca, victorioasa In alte parti. Chid Kossuth geni. trimise pe Dragos ca sa propuie Romanilor Ince- BURY JOHN BAGUNELL ('1861t1928), istoric entarea luptei sub anurne conditiuni, Buteanu lua glez. profesor la Cambridge. A publicat studii asu- parte la consiliul si adunarile populare ce s'au pra poeziei lui Pindar si asupra lumii bizantine, a tinut atunci si a avut imprudenta sit se Increadit dat o editie a istoriei lui Gibbon despre istoria Ito In vorbele si fitgaduintele pe cari un Roman)' le manilor. E membru onor. al Acad. Romane (1913). aducea de la nista adversari pe cari ii credea leali, BURZUC, corn. rur. jud. Bihor, plasa Tileagd. si a ramas cu citiva fruntasi In orasul Abrud ca BUSTENARI, corn. rur. jud. Prahova, plasa sa discute conditille; dar Hatvani Intra cu trupe In Prahova; marl exploatari de titeiu. ora$ si, In Ion sparlarnenteze, aresta pe coman- BUSTENI, corn. rur. jud. Prahova, Intre Si- dantii romant Buteanu, prins prin aceastatra- naia si Predeal; statie climaterica; statie c.f. dare, fu spinzurat In ziva de 23 Maiu 1849. hula PloestiBrasov; biserica si scoala zidita de BUTNI, 0 coin. rur. jud.Cluj, plasa Ga- casa regala; fabric& de Wale, de var hidraulic; lata. itc. r. jud. Arad, pl. Sebis: tlrg la 18 Febr. 2478 loc.; 882 m. altit. BUTNI, corn. rur. jud. Lapusna, plasaHln BVSU, coin. rur. jud. Mehedinti, plasa Dum- cesti; 2830 Ion. brava. BUTICESCU VASILE RANTA, scriitnrslprofe- BUTCULEST/, corn. rur. jud. Teleorman, pla- sor roman din Transilvania. A publicat poezii, arsa Rosiorii-de-Vede. ticole de folklore s. a. BUTE4SA, corn. rur. jud. Satu-Mare, plasa BUTOSTI, corn. rur. jud. Mehedinti, plasa Sumcuta-Marc. Motru-de-Jos; statie c. f. intre Filiasi si Turnu- BUTEANU IOAN (1821 j-1849), unul din con- Severin.

1r 110/4 11 r IP.% , ' 1 c.. 1 JR PUTNA .... %.1'0 1 1; /..." ...... " ,4 ''''''..../PL. PAR SCOViI . 1. 0 I 5t,10*.0 tIss of'- s-.i° i e. 'Lw9pa tari . , i °eslli4Vntg vadat 'Y ! Aoldis-.'''..,p L . S LAM Cis 0 °Alumsf . i P L , ,Beceni 1 \% .- , e P L .B AU i ISARATELI 4 . g Ritesti ! e. 1 \Pitarlag .! 1. IS,. Pi PS C 0%%.j °:Been,41 / i III iii ...!* A sCiolanu

+..+ _..! Vernesti PL.NISCOV BUZA

1° PL.T OHA ti i O PL.GLBEANONILEI) Alan. ; ./ i 4 Cioranca . ia .."PL. piMPLI ( . e?ogoanele....., to .I t , 01 GIOdearlUI-\1, ...... Silistea .' I

J2I ALOMITA

Harta jud. Buz5u. 1549 www.dacoromanica.ro BUTOIU, 0 corn. rur. jud. DImbovita, plasa teiu 1850-1860, Dionisie Romano 1861-1864, 'no- BUT-Bogati. ¶ ® manastire tot acolo. intemeiata de chentie 1873-1893, Dionisie Climescu 1894, Ghe- BI 1vornicul Udriste si logofatul Dragomir In timpulnadie 1925. lui Mircea-cel-Mare. BUZDUGAN GEORGE ( * 1867 1-1929), regent al BUTUREANU VASILE (*1858), naturalist ro- RomSniei Mtn 1927-1929. A studiat In tara, a Lost man. A facut studii la Paris si a Yost profesor la numit In magistrature In 1892 ca substitut la Liceul National din Iasi (1889), apoi profesor de tribunalul jud. Neamt, si a Inaintat ca judecator, mineralogie si geologie la facultatea de stiinte din presedinte de tribunal, consilier la Curtea de Apel Iasi (1899). din Bucuresti (1905) si consilier la Curtea de Ca- BVZA, 0 corn. rur. jud. Some*, plasa Chio-satie In 1910, mai tlrziu presedinte de sectie *i elliS¶ ® c. r. jud. Mures, plasa Miercurea. In 1924 prim-presedinte. Numit membru al Re- BUZA, corn. rur. jud. Somas, plasa Ileanda. gentei prin volute regelui Ferdinand si prin votul BUZAU, 0 rlu an. al Siretului pe dreapta; Parlamentului, a intrat In functiune In ziva mortii izvoraste din Transilvania, muntele Tezla, uda, regelui Impreuna cu Principele Nicolae si cu Pa- jud. Brasov, Trei-Scaune, Bu- triarhul Miron Cristea. zau, RImnicul - Sarat, Braila, BUZENI, corn. rur. jud. Botosani, plasa Corni. se vat's& In Siret. ling& corn. BUZESCU,0corn. rur. jud. Teleorman, plasa Macsineni; lungimea total& 270 Alexandria. ¶ ® familia boereasca vestita In km.; trace prin corn. Nehoia$, istoria noastra. orasul Buzau, etc.; afl.princi- BVZGA, corn. rur. jud. Solnoc-Doblca. Ttrg palipe dreapta: Crasna, Ne- In ziva de 11 Ianuarie. hoiasul, Nehoiul, pe stinga: BVZIA*, corn. rur. jud. Timis-Torontal, plass. Artagul, Cllnaul. ¶ ® jud. In Buzias; resedirrtaplash;statie balnearh: ape fe - Muntenia; cap. Buzau; 4936 ruginoase si acid carbonic. km. p.; 294.416 loc. (1915); BVZNEA, corn. rur. jud. Iasi, plasaClrliga- 9 plasi; 2 corn.urb., 97 ru-Sterna jud. Buzau. tura. rale ; 8parohiiurbane, 151 rur. 269 biserici, 4 BUZ0E$TI, corn. rur. jud. Arges, plasa Te- manastiri; tine de eparhia episcopiei Buzaului; leorman. de circ. Curti! -de Apel din Bucuresti; are 361 scoale BUZOVITA, corn. rur. jud. Hotin plasa Chel- primare; are 8 cooperative agricole, 3 de produc- menti; 2487 loc. Dupalegea din 1929, sat circ. corn. tie, 41 de aprovizionare, 29 pentru exploatare de Chel m en ti. paduri. Numele vine de la Hui Buzau. ¶ ® corn. BYRON [bair'n] GEORGE GORDON lord(*1788 urb., cap. jud. Buzau, pe malul drept al rlului t1824), poet englez, spirit aven- Buzau;38.000loc.resedinta uneiepiscopii; turier, Isi Dieu multi dusmani are 6 biserici ortodoxe, o sinagogli, un liceu de prinsatirele sale, canti atra- Met' numit Alexandru Hasdeu", Infiintat In serasi admiratori.Silit sa 1867, si o scoala secundark de fete, o scoala nor- piece din tara din cauza anti- mala, una profesionala si mai multe scoale pri- patiei ce destepta purtarea cu mare; are tribunal si judecatorii de pace, face parte sotia sa, rhthci prin Europa din circ. Curti! de Apel din Bucuresti; statie c. f. si se angaja In armata greaca pe linia Bucuresti-Galati si Bucuresti-Mara-in lupta contra Turcilor, dar sesti; are mai multe spitaluri. Orasul e vechiu, se muri de febre dupe lupta de citeaza Intr'un document din 1350. Prin activi- la Missolonghi. Din scrierile tatea unora dintre episcopi a lost aici, in unele lui s'au tradus romaneste: ^)74. momenta, o desvoltare culturala lnsemnata mai Luarea Corintului (de Heliade Lord G. Byron. ales din punctde vedere bisericesc. ¶ 0 Episcopie. 1834, de Virgolici, sub Win] Intemeiata In anul 1496, a avut to eparhia sa jud. Impresurarea Corintutui, 1876), Ghiaurul (de He- Buzau, RImnicu-Sarat si Sac (sau Sacueni), apoi liade, 1834), Oscar d' Alba (de Heliade,1834), i s'a adaogat si Braila. Azi cuprinde jud. Braila, Mazeppa (de Heliade, 1834, de G. Cosbuc, f. a., Buzau si Illmnicul-Sarat. Lista primilor episcopi de T. M. Stoenescu, 1883), Parizina (de Heliade, e greu de stabilit cu preciziune. Dupti unii. primul 1834, de S. Virgolici, 1877, de Al. Macedonski, este Paisie, dupo. altii Sera Jim. Al doilea ar fi 1878), Logodnica d' Abidos (de Heliade,1834), Anania ca 1526. Apoi leremia ca. 1550, Atana- Prizonierul de Chilton (de Heliade, 1834), °sin- sie ca. 1553-1587, Luca 1587-1605, China 1612- ditul din Chilton de VIrgolici, 1871), Lamenta- 1620, EfremTrujersel 1620-1626, $telan 1636- fiile lui Tasso (de Heliade, 1834),Beppo (de 1648, Serafim 1649-1668, Grigorie 1668-1691, Mi- Heliade, 1834), Don Juan (de Heliade, 1847), trofan 1691-1702, Damaschin 1702-1708, loasaf Manfred (de T. M. Stoenescu, 1885), apoi poezii 1708-1716, Daniil 1716-1720,.5te 1 an 1720-1732, raslete de N. Xenopol In Convorbiri literare,, an. Misail 1732-1740, Metodie 1740-1749,FilaretX, T. M. Stoenescu, Al. Macedonski In Litera- 1749-1753, Ra f ail 1753-1764, Cosma 1764-1787, torul 1881, 1882, 1885, P. Cerna In Convorbiri Dositeiu 1787-1793, Costandie Filiti1793-1819, critice'P 1907, etc. Gherasim 1819-1824, Chesarie 1825-1846, Filo-

1550

www.dacoromanica.ro /,./

COZIA, MANISTIREA (IUD. ViLCEAl

CAABA, o piatra neagra.ce se al& In mijlocul profesorul lui Dimitrie Cantemir nu stim and, moscheei din Meca. poate and acesta. era In Constantinopol. Chemat CABALA, doctrind formula& deinvatati In Iasi ca profesor pentru fiii lui Antioh Cantemir, evrei cu vre-o dou& secole inainte de Hristos, a Post profesorsilaScoala Domneasca. Nu care consta Intr'o interpretare special& a Bibliei, cunoastem dateleexacte pentru toateaceste ce urma s& fie cunoscutti numai de cei initiati. Intimpl&ri.Stim a In 1698 era In Iasi,fiindca CABALLERO FERNAN, pseudonimul CECHJEI la apart is unei cartd a lui Dim. Cantemir In DE ARBON,( *1795 t1877), rornancier&spa.niola. acest an scrie o prefata cu laude pentru autor, Pr.op.Elia,Clemencia. Din nuveleleeis'a ziand: la holda Milltil tale am ostenit". De la tradus romaneste : Sdrmana Dolores, 1901, In vo- Cacavela ne au ramas clteva scrieri:Talcuirea lum, si altele prin ziare. dumnezeestii Liturghii, trad. din greceste si tip. CABANIS GEORGES (.17571-1808), medic fr. 1697; Vitae pontificum de Platina tradus In si om politic, avind rol important In timpul greceste 1687, ms. Academia Romans.. A cola- marii revolutii, public& multe scrieri de medicina, borat la tiparirea unei scrieri grecesti a Patriar- filozofiesiorganizatie scolara. hului Dositeiu (Tomul dragostei asupra latinilor, CABTLI, locuitori din Cabilia, regiune mun- TOt.Log &rev* xccr& kativwv 1698). E curios ca toes& din Algeria. numele acestui profesor grec a devenit In lite- CABTRI,divinitatialeunui cultnascut rature noastra popular& numele unui personagiu probabil Yn Frigia si r&spindit $i In Orientulcomic tip de istetime umoristia. Europei. Ideea fundamental& a acestui cult este CACICA, com.rur.jud.Suceava,plasa c& focul e principiul tuturor lucrurilor (teoria lui Arbore; 2375 loc.Dupil legea 1929, satcirc. Lenormant). Aceasta idee a Yost simbolizat& sau corn. Pirtestii de sus. Aci se gaseste °on& de sare, materializata la diferite popoare in diferite chi- In 1922 s'au scos 4589 tone. puri. Dupa cercetarile facute de Al. Odobescu, CACOMEANCA, corn. rur. jud. Ialornita, pla- acest cult a Yost practicat si In Dacia si pe tesa Ciacanesti; 2263 loc. Dup& legea 1929, sat circ. ritoriulei s'au g&sit diferite monumente, mai corn. Ciocanesti. ales baso-reliefuri,cari se explica numai prin CACOVENI, statiec.I.Intre Berzovia si comparatia cu alte opere artistico-religioase de Oravita. nature cabiric& din alte regiuni. 0 descriere a CADMOS (sau CADMUS), pers.mitol.grec. principalelormonumenteafacut-oTeohari Ar fi Intemeiat orasul Teba din Beotia si ar fi Antonescu, sprijinit pe indicatiile lui Odobescu. introdus scrierea In Grecia. CABLOVATA, lac jud. Tulcea; supr. 120 CADOBE TI, corn. rur. jud. Cernauti plasa hectare; are insule cu stuf; are peste mult. Colacinului; 2845 loc. Dupa legea 1929, sat circ. CABOT°, doi Venetieni, tatal (JOAN) si fiul corn. Vrinceni. (SEBASTIAN), cari au descoperit Canada (1497). CADORNA max (1850-1.1928), maresal Ratan, CABRAL PEDRO ALVAREZ (t ca. 1526), navi- comandant suprem alarmatei patriei sale In gator portughez, adescoperit Brazilia (1500). razboiul mondial Intre 1915-1917. CABVL,poral Asia, cap. Afganistanului.1 CADORNA RAFFAELE (1815t1897), general ® fluviu In Afganistan. Italian. S'a distins In timpul ra2boiului Crimeei CACAVELA GHERASIX, °Mug u. grec venit din (1854) si a comandat trupelecanau ocupat Constantinopol In Bucuresti, a Post superior al Roma In 1870. bisericii Mihaiu-Vod& pe vremea lui BrIncoveanu. CAEN, [cit.: can] oral Franta (N.Y., dep. Cal- CACAVELA IEREMIA, calugar grec. A Mout vados), patria lui Malherbe, vestit pentru prepa- stuciii In Greta, In Lipsca si In Viena. A lost retie mincarilor de burt&.. (Gripes et la mode de Caen). 1551 www.dacoromanica.ro CAE- CAESAR,owCEZAR. 169 gcoale primare (1929); tine de circ.Curtii CAFFA,ora$ In Rusia (Crimeea);10.000loc. de Apel din Galati. Are 4 cooperative de des- CAL CAFFAIOAN DE, primul episcoportodoxIn facere si consum cu cap. 505.000 lei (1925) ¶ ® flu Transilvania In 1456 (gasit de Xenopol In do-jud. Ismail, se varsa In lacul cumente din Pasta). cu acelasi nume. ¶ ® lac jud. CAFRI, negri locuitoriIn Sudul Africei, In Ismail, legat cu Dunarea prin apropiere de Hotentoti. tr'unriusicu lacul Cartal CAGLIOSTRO ALESSANDRO, prin alt rfu. numele lui IOSEF BALSAM° ( 1743 CAIAFA, preot ebreu, pre 1'1795 ,aventurier celebru, ca.- zident al tribunalului care a lugar, medic, francmason, Ita- judecat si a oslndit la moarte lian de neam, dar calatorind In pe Hristos. toata Europa, facind ispravi fe- CAIRN DEMETRIU( 1754 lurite, suferind Inchisori,exi- 1'1821, preot roman In Tran- luri. silvania. A Post profesor la Se- Sterna jud. Cahul. CAGNAT[cana]asarE(1852) minariul din Blaj si prepozit epigrafistsifilolog francez. Pro- capitular. A lasat un fond pentru ajutorul stu- fesorla College de France" Cafru. dentilor. (1887), membru alAcademiei CALAN DEMETRIII ("1778 t1832 ,profesor si de inscriptduni (1895); membru onorar al Acade- preot roman In Transilvahia. A predat teologia inlet Romane (1926 ;a facut cercetari si explo- dogmaticit In Blaj, a Post vicar capitular (1820). rani epigrafice In diferite tinuturi ale Africei pe CAIDANOV IVAN COSNICI ( *1782 t1845), istoric unde au ramas urme ale stapInirii romane si a rus. Una din scrierile lui a Post tradusa de G. A- publicat asupra for studii nurneroase; a studiat sachi: Istoria imperieirosiene, 2 vol. 1832-1833. citeva din institutiile romane, ca impozitele *. CAILLAUX [cabs)] JOSEPH ('1863), om a.; a dat un manual pretios de epigrafie Latina, politicsi financiar francez. De mai multe ori de care se servesc studentii si la noi; a lute-ministru si prezident de consiliu, s'a facut cu- meiat opublicatdeanuala de specialitate cu noscut prin studiile asupra impozitelor gj prin Bernier. legea impozitului pe vent. CAHUL ® oras cap. jud. Cahul, 12.000 loc. CAIMATA, biserica In Bucuresti, zidita la (1.923); are 2 biserici ortodoxe, 1 bis. lipoveneasca, 1732, darlinata In 1892. Aci lautarii sarbatoreau pe patroana for SfInta Paraschiva. Dup. numele bisericiise numestesimahalaua dimprejur. .1' CAIN, personaj biblic, fiul lui Adam si al Evei. ,LAPUSNA/,' Fuga $i ratacirea lui formeaza subiectul poeziei lui V. Ilugo Conscience", trad. rom. de V. Pogor (In Convorbiri literare . CAINARGEAUA-MICA, corn. rur. jud. Du- rostor,plasa Beibunar, 2264 lop.Circ.com, cu 8 sate (1929). CAIR, sat jud. Cetatea Alba pe piraul Caplani; @L E0 VA 1950 loc. Plna la 1868 a Post stanit& de cazaci. Tine de circ. corn. Bairamcea. CAIRACLTA, com. rur. jud. Cahul, plasa Tra- ian; 2050 loc. CAIRO, oras capit. Egiptului, aproape de Nil; 660.000 loc. CAIROLI BENEDETTO (1825t1889), om politic, Italian, amic al lui Garibaldi, de multe on mi- PL STEFAN CELMARE nistru si prez. de consiliu. almaclia 1/4 CAIVTI,0 corn. rur. jud. Baca'', pl. Trotus, - - compusa din mai multe sate, Infiintata in 1865, dar tirgul e pomenit In 1828; st. C. f.; 2030 loc. \ocostangaba II® riu, afl. al Trotusului. CAJVANA, com. rur.jud. Suceava, plasa Arbore; 3050 loc. I CALABRIA, prelungirea de S. a Italiei dela , PL. golfurile Policastrosi Tarento pin& la strimt. Messina; tinut In genere muntos. P L . stbota ® iDHAGOSVODA v.:, CALAFAT, com. urbana jud. Dolj; 7.831 loc. CAHUL (1915); port la Dunare; st. c.f. linia Craiova- coCrthana AN A\7 Calafat; judecatorie de ocol; 3 biserici; are liceu, ION VOEV00 \ r Infiintat 1919, scoala secundara de fete Infiintata ubeu I co 1921; mai multe scoale primare, scoala normala 1 3' de baeti si de fete, 2 scoale de convert, o scoala de meserii si o scoala de tesatorie (1928-29). CALAIS, [tale], oras, Franta; pe Canalul La P ISMAIL Manche; centru comercial. Ocupat de Englezi (1347-1558) si de Spanioli (1595-1598). Harta jud. Cahul. CALAN (CALAN), statiune baln. jud. Hune- doara, plasa Simeria, In valea Streiului; ape ter- 2 israelite; 1liceu de baieti Ion Voevod", male cu skruri. Infiintat 1913, o scoala de fete Iulia Hasdeu", CALCEDONIA, oras InanticaBitinia;azi Infiintata. In 1880, oscoala profesionala de fete, cara-srea(Asia mica) rata de Constantinopol. o gooala comercialadebaeti si 7 scoale primare. Aci au Post doua sinoade (sau concilii) impor- E Infiintat In 1838 de fostul guvernator al Ba- tante: In 403 si In 01. sarabiei Feodorov, care era proprietarulmosiei CALCEVA, corn. rur. jud. Cahul, plasa Traian; Numele dat dupa lacul Cahul. ¶ O jud. In Basa- 3717 loc. Dupa. legea 1929, trecuta la jud. Ismail. rabia cap. Cahul; supr. 4482 km. p., 147.266 CALCIDICA,peninsulaInMareaEgee, loc. (1922); are 5 plasi, 2 corn. urbane, 67 corn.format& din trei peninsule mai mici, dintre sari rur. cu 447 sate (1926); tine de eparhia episco-una cuprinde colonia de manastiri a Sf. Munte. piei din Cetatea-Alba, arc 43 gradini de copii si CALCUTTA, oras, India engl., In delta Gan- 1552 www.dacoromanica.ro gelui; 1.300.000 loc; mare comerciu, multe inal Agripinei, Imparat roman, vestit pentru rrimele dustrii, Universitate si scoli superioare. si nebuniile sale sanguinare. Ueis de o conspiratie,CAL_ CALDEA, tar& locuita de Caldeeni, marginita numele lui s'a sters din sirul 1m- CAL Int liu intre Tigru si Eufrat, apoi mult intinsa. paratilor. - A avut rol mare In istorica antics, mai ales prin CALIMAH ALEXANDRII. domn A desvoltarea stiintelor. al Moldovei 1795 99. Era Mil :,4 CALDERON DE LA BARCA prim (1600 lui loan C. A. fost domnitor t 1681), celebru dramaturg spaniol. autor a peste slit sub a carui obladuire Cara 500 de comedii, drame si alte piese. Op. pr. Viafa a progresat eeonomiceste.Ince- e un vis, tradus si in ronnineste. pind cornertul de cai si gripe cu CALDOS, (t1901 ,medicdin Argentina, a Prusia si Austria. In ultimul an studiat friyurile galbene $i a murit victim& a inal domniei a lost ciuma cumplita. cercarilor ce a fault asupra-si. CALIMAH GRIGQRE t1769), containARE mr-partea filol. : au avut rol in- domn al Moldovei de doua ori: semnat in desvoltarea noastra culturala. mai ales 1761-1764 si 1767-1769. Prima In sec.xviii si in prima jumatate asec.xix. domnie este 'Ara insemnatate si -1 Cel mai vechiu e tiparit la Brasov 1733, tradus aratalipsit de experienta. EsteAlex. Calimah din sirbeste,cuprinde numai partea calenda- mazilit mai ales prin intrigile lui dupa 0 stamp. din ristica;apoi urrneaza:Iasi 1785allui Stril- Grigore Ghica, desi so(ia sa era00i. Acadennei. bitchi; Sibiu 1794, primul care O. si materie Ghiculeasca. Revenind dupa ma- distractive; Viena 1794, care O. si o nuvela; zilia rivalului sau, provortea ne- Bucuresti 1795, cuprinde numai Insemnari calen- multumiriintreboeri,carise daristice; Sibiu 1797; Sibiu 1802, care cuprinde piing la Poarta, far& a reusl la sio anecdota In versuri Ursul si puscasul";altreva deeit a doblndi oarecari Sibiu 1803, care are si poezii. De aci tricot° ur- favoruri. In acest tintp se Incor- meaza regulatInfiecarean calendareledin deaza relatiile Intre Turci si Rust Buda: 1806, primul care cuprinde ca supliment o si armate turcesti vin In Moldova parte din Istoria Romtmilor" de Samuil Clain; indreptindu-se spre Nistru; Cali- 1808, cu InceputulCronicei lui.,Sinai;1809, mah risipeste banii ceise da- idem; 1810, cu invataturi morale; 1811; 1813; duse pentru aprovizionarea tru- 1814,tip.de Nicola Nicolau din Brasov. Cu pelor si de aceea e destituit si retetede medicine veterinartt;1815; 1816 cu omorit,flindacuzatdetra- predici si articole de Petra Maior; 1817, Intocmit dare. de ZahariaCarcalechi. CALIMAH mAN, domn al M01- Grig. Calimah CALIACRA, jud. in Dobrogea; cap. Balcic; dovei Intre 1758-1761. Se zice ca(col. Academiei). supr. 4500 km. p., 138.000 loe. (1928 ; 6 plasi; era Roman de origine, fiul lui Teodor Calmasul; 3 comune urbane, 81 rurale cu 192 de sate (1926); tine de epar hie Constantei; are 173 scoale Jo primare si 70 gradini de copii Co (1929); are 9 parohii urbane, 30 ,:t- ,-- N...... -s, s ,(t) .." parohir rurale; 39 biserici, 144 4 A, moschei; face parte din circ. Cur - ....'( P L. P E R I § ,>...... ,T41 tiideApel din Constanta. Are 5 %a .,_ _ .Armut i x 9- cooperative de consum si desfa- ,... care cu un capital de 1.278.000 4,, / , l' , /5. , lei, 2 coop. p. exploatare de pa- ..; F0 UMITRUs- duri cu un capital de 1.176.000 /PL. STEJARUL--P.L. lei (1925). - CAW' (BREASLA CALICILOR) SaU s'-'\,---' tejar., - - sdraci ori cersetori:erau orga- ,_____-\ ,'`-PL B AZO GIC -'- nizati casibreslele celelalte, ------13AIAIG-- avind un starostesi primind IPLCAVARNA subventiuni de la stat(cutia 8 ...,...-- PL.e..toe.; milelor) afar& de ce dobindiau I/ 's-.., VI1LTURES71 de Ia particulari. Atli. In Iasi sit t . AVIONA G \ ..--- si In Bucuresti erau porpuni din 4 , Z "Bitiii - oral unde locuiau. Ei au Inflorit 4'/4 *1 mai ales prin see.xvii, iar de pe Iamijloculsec.xvin privilegiile for au disparut de drept. Harta jud. Caliacra. In Bucuresti ramasese amintirea organizatiei for In numirea unei retele prineipaleMeuse studii in Polonia si cunostea Iimba polona de comunicatie: Podul calicilor (corespunzind insi latina; fusese apoi trimis la Constantinopol de parte In Calea Rahovei de azi), eatre Nieolae Mavrocordat pe ling& fratele lui, Garda i s'a zis pe la Inceputul loan, care era dragoman; astfel ramase acolo sec. xix si PodulCali(ei, nu- aproape treizeci de ani, ajungind Insusi mare mire despre care multi cred c& dragoman si mai tirziu domn In Moldova. Ca at nu e cu nimic justificata. Indrepteze reaua stare financiara a tarii, aduse CALIFORNIApun stat din linga sine pe un Grec. Stavarache, care,ajutat Statele-Unite asezat la Oceanul de unii boeri,puse biruri marl siastfel pro- Pacific, vestit prin descoperirea \roc&orascoalEt contra sasifu nevoit sa fug& minelor de our (1848); azi tars la Constantinopol. Dupli fuga lui, Calimah in- agricola, debu$eu pr. San Fran- Uinta un bin nou numit fumclritu/ dupe numarul cisco. ¶ ® peninsula fitclind par- cosurilor), fiindca reInvierea vacaritului era greu te din Mexic, alaturi de Golful Sterna jud. Caliacra. de facut, deoarece boerii se temeau de urrnarile Californiei. blestemului rostit de rnitropolit pe vremea lui cram, urmasi ailui Mahomet (632-661), Const. Racovittt, macar cA Domnitorul reusise sa despartiti In omeiazi$i abasizi. Au fost mai multe obtdedemisia tnitropolitului Iacov si sa puie In califate: In Persia, In Egipt, in Bagdad, in Cor- locpe fratele sAu Gavril, care ar fifost dispus dova etc. sa deslege blestemul. Calimah. Inaintat in virstA, CALTGULA (*12 f41), fiul lui Germanicus si se retrase sine a face loc fiului sAu Grigore.

Gh. Adamescu. - Diclionar Enciclopedic Ilustrat. 1553 98

www.dacoromanica.ro CAL- CALIMAH SCARLAT (11821) fiul lui Alexandru, In 1863 Ii titular In 1865, a luat parte la o miscare " domn al Moldovei In trei rinduri: August-Octom- contra unirii In 1866 dupa. alegerea Domnitorului brie 1806, 1807-1810 sub ocupatie ruseasca si Carol.Gratiat de noul Domn, a putut deveni 1812-1819. Ultima lui domnie este Insemnata In 1875 mitropolit primat $i prin reformele financiare: desfiin- ca atare s5 alba norocul ca, tarea scutelnicilor(pp. acest cuv.) In timpul pSstorieisale,sa $i Inlocuirea cu poslumici (Pr. acest vada realizata autocefalia bi- d cuv.), aplicarea unor masuri de sericiiortodoxe romSne. lobos general, cu iscusinta chib- CALIST ARHIEREII ('1800 zuite ca s5 proteje pe boeri $i 11885). Calugarit de /Anal' la OA sa nu apese prea mull starile ce- Cernica, trace la Cozia;arhi- lelalte. Tot luiise datoreaza si mandrit1845, arhiereucu condica de legi (1817), bazata pe titlulStratonichias, 1850. A

legislatia bizantina, Mout& cu co- construit din averea sa bise- .1 laborarea pravilistului Androna- rica din sub. Delea Nola 1872 ell ,/74 che Donici, care introduse $i dis- 75) si a lasat prin testament ' pozitil ce nu se gaseau In ceade o sumsimportantapentru Calinic Miclescu 1)325. Textul publicat afostgre-Scarlat Calimah. Azilul Elena Doamna. (dupS o stamp. din cesc.ElInfiinteaza $ipostul CALISTRAT, sf.martir col. Academiei). de jurisconsult,numindIntl/pe Constantin prSznuit de biserica ortodoxa la 27 Septembrie. Scheliti. A trait In Roma In vremea clnd Diocletian per- Scarlat secuta pe crestini (303-311). Chinuit In diferite Calimah a,-;),\. feluri, el reusea sa scape cu viata si prin aceasta Post domn convertea pe soldatii Insarcinati cu executia lui, si In Mun- °data, 45, altadata 180. I s'a tSiat capul odata tenia Intre cu al celor convertiti de el. Februarie CALISTRAT ORLEANII,arhiereu roman,cu $i titlul Birlddeanu (1880 ;a Post superior al ca- 1821, dar pelei romSne din Paris. numai no- CALLATIS FrMANGALIA. minal, cad CALLIOPE, personaj mitologic, muza poeziei de fapt n'a eroice $i a elocventei. condus Ca- CALLISTHENE (*365 t328 a.Chr.), filozof ra, ci a tri- grec, a urmat pe Alexandru eel mare In expedi- mis In lo- title lui si a Post ucis de acesta. Povestea poporana cu-iun cai-Sterna Moldovei in condica lui Calimah. Alexandria s'a atribuit lui Calistene, de aceea macam. textul cel mai vechiu grecesc e cunoscut sub CALIMAH GAVRIL,PrGAVRIL MITROPOLIT. numele de pseudo-Callisthenes. CALIMAKI TEODOR(11894), diplomat $l CALMATVIU O riu uda. jud. Oltsi Te- om politic roman. A lost deputat, senator; apoi leorman $ise varsa In lacul Suhaia. ¶ O riu, reprezentant al tarii la Belgrad. afluent al DunSrii, uda jud. Buzau siBraila. CALIMAKI- CATARGI NICOLAE, om politic si CALMUCI, popor de rasa diplomat roman. A lost ministru de externe In mongola, locuindIn Rusia guvernul prezidat de Dimitrie Ghicasiincel europeana. $i In cea asiaticli. prezidat de Ioan Ghica, apoi reprezentant al tarii CALOMFIRESCU RADu, la Paris1875) si la Londra (1880). boer muntean pomenit In po- CALINCIVC LOAN('181211875),preotsi vestirea luptelor cu Tatard In profesor roman In Bucovina. timpul lui Mihaiu Viteazul. CALINIC, sfint, praznuit de biserica ortod. CALONAS GAVRIII;(t 1795), la 29 Iulie. A trait In Cilicia (Asia Mica) $i a Post calugar grec. profesor In casele mare propagator al credintei crestine. Dupa ce a boerilor In Bucuresti.' lost chinuit In diferite feluri, a murit ars Intr'un CALVIN JEAN (*1590f 1564) cuptor. unul din marii reformatori ai CALINIC (sec. III),martir; praznuir de bi- bisericii crestine, Intemeietorul serica ortodoxa la14Decembrie.Era preot calvinismului. Isi Incepu pro- pagln, dar patrunzlndu -se de adevSrurile ore-paganda In Paris(1533), de stinismului, surpa idolul, cSruia Ii serves,51 aci trecuInElva/1a si pu- mSrturisi credinta. Era pe vremea lui Decius, blics la Basel cartea sa vestita mania persecutor al crestinilor; se lntelege ca a Institu(iunea crotina (1536); Post repede decapitat. apoi se stabili In Geneva, unde CALINIC, patriarhalConstantinopolului Internal& un gimnaziu. (693-705). Opunlndu-seunorfaptealelui CALYPSO, pers. mitologic: JustinianII si sustinind pe adversarul lui, a nimla, stapinea insula Ogigia. lost trimis la Roma, unde a lost Inchis Intr'o Cunoscutti prin episodul din camera, cSreia i s'a zidit intrarea. Duna patruzeci Odisea (retina pe Odiseu sapte de zile, sparglndu -se zidul, 1-au gasit, dupa unii ani) sidin Telemaque al lui autori, mort, dupii. altii, Inca vlu. A Post declarat Fanelon (retina pe T. fiul lui 0.) Jean Calvin. sllnt, consacrIndu-i-se ziva de 29 August, dar CAM (scris si cRAM Si HAM), In calendarele noastre nu 1-am gasit. pers. bibl., al doilea flu al lui Noe. De la el se CALINIC,patriarhalConstantinopolului. trag Cami(ii, locuitorii Africei de N. Dupa Indemnul lui,Constantin Brincoveanu a CAMBOGE (sau CAMBODGE), regat din Indo- refacut cu cheltuiala sa biserica de la Galata China, sub prot. Frantei;2.400.000 loc.;cap. (Constantinopol) distrusa de incendiu. Pnom-Penh. CALINIC, mitropolit al Proilaviei pe la 1757. CAMBISE (sau CAMBYSE) (5291522 a. Chr.), CALINIC, mitropolit al Proilaviei pe la 1814. rege al Persiei, fiul si urmasul lui Cirus. RSzboinic, CALINIC, (*I78711868), episcop al Rimnicului curagios, crud, politicambitios. ales In 1850. CAMBRIDGE. [chembrigl) ora$ In Anglia; Uni- CALINIC numgacu (*1822 t 1886),mitro- versitate celebra.; 45.000 loc. politalRomSniei. CalugaritIn1842, devine CAMCIATCA, peninsula la E. Siberiei, Intre arhiereu In 1855. In 1857 era loctiitor de episcop marea Bering si marea de Okotk; supr. 276.000 la Husi siIn aceasta calitate a luat parte la km. p. divanul adhoc. Mitropolit loctiitor al Moldovei CAMCICU, corn. rur. jud. Cetatea-Alba, plasa 1554 www.dacoromanica.ro Sarata; 3395 loc. Dupa. legea 1929, sat circ. corn. V. Mitrofanovici $i1.Vorobchievici. Acum InCAM- Culevcea. frunteacomitetului eMitropolitul Nectarie. CAMENA, corn. rur. jud. Cernauti plasa Cos- CANDIA, PP' CRETA. CAN minului; 2428 loc. Dupa legea 1929, satcirc. CANDIANO-POPESCU ALEXANDRU ('1841 corn. Mihalcea. t 1901) ofiter roman. Dup& ce a ajuns la gradul CAMENITA, ora$InUcraina(Podolia); de capitan, a demisionat(1867)$ia devenit 50.000 loc. ziarist, agitind ideea daco-romana, pentru care CAMENSKI MIHAIL FEODOROVICI ('ca. 1735 a Post arestat odat& In Ardeal; a luat parte In t 1809) general rus. S'a distins In r&zboaiele Cate- 1870 la proclamarea republicei din Ploesti, and rinei II contra Turcilor; a Yost facut mare$al de Im- a lost arestat, dar achitat de jurati. La izbucnirea paratul Paul (1797); numit generalisim al armatei razboiului In 1877 s'a Inrolat In armata $i s'a purtat contraluiNapoleon(1806),a renuntmt,n'a vitejeste, mai ales la asaltulGrivitei.Dupa raz- luat parte la lupt&.Asasinat de un /Aran In boiu, a rhmas militar $i a devenit (1880) adjutant vremea cind traia retras la mosia sa. al Regelui, general In 1894. In tineretm a scris si CAMERON-VERNEY LOVETT( *1844 t 1894), un volum de poezii (Cind n'aveam ce face, 1866). explorator englez, calatori in Africa In cAutarea CANDOLLE AUGUSTIN DE ( *1778t1841), mare lui Livingstone, ajunse la lacul Tanganyka (1874) botanist elvetian,stabilitIn Franta, la finale $i strabktu continentul In largime. vietli se Intoarse In Geneva. CAMERON, limitdinAfrica de V.dela CANDREA I. AUREL ('1872), profesor de dia- Golful Guineei la lacul Ciad;790.000 km. p., lectologie $i folklorla facultatea de litere din 2.500.000 loc. Descoperit de Fernando Po, deveni Bucure$ti. A publicat studii de tilologie romanici; colonie germane, iar dupa razboiul mondial fu de tilologie rom&nti privitoare la fonetica $i la etimo- Impartit Mtre Franta $i Anglia. logie (Les elements latins de la langue roumaine, CAMOENS LUIS DE (*1525 t1580), poet por- 1902, Etymologies roumaines, 1902) precum $i la tughez, autorul epopeei Os Lu- istoria limbii (Straturi de culturd $i straturi de siadas (Luzitanii);aPost $i limbd, 1914), iar In colaborare cu Ovidiu Densu- marinar, aluat parte la luptele sianu un Dic(ionar etimologic al limbii romdne, dinMaroc.a Yost exilat In In-9 1910 1914 (care cuprinde mare parte din ele- dia; a murit In mizerie. mentele latine). 0 alt& lucrare din acela$i do- CAMPAN JEANNELOUISE meniu este Psaltirea scheiand (1916), textul In (*I752.1-1822), institutoare fran- comparatie cu alte psaltiri vechii,ca comple- cezasiautoare de scrieri edu- tare, Limba textelor rotacizante (1916). Pentru cative.Din operele ei avem studiul dialectologiei, a cules $i publicat, cu Ov. Inrom. Pentrueducatia Densusianu $i Th. Sperantia, texte din toate ti- copiilor tradusd de 0 mamd", nuturile In cele 2 vol. &mita nostru (1907) $i a Buc. 1839. Mout cercethri asupra locuitorilor din (ant Oasu- CAMPANELLA TOMMASO Luis de Camoens. lui (1907) $i asupra Megleni(ilor, dind texte §i un ('1568 t1639),filoz.italian, glosar. Din tolklor a studiat poreclele (1896), unele autorul cartii Civitas Solis (Cetatea Soarelui), In credinte $i superstitii (larba liarelor, 1928) $i a care expune o teorie comunista. alcatuit un dic(ionar de proverbe (1910). A mai cmapANTLE, turn Malt In plata principals apublicat, singur sau In colaborare, diferite csrti Venetiei. Wilma In 1902, a Post reconstruit dupa didactice. Acumprima parte (limba din trecut vechia Infatisare $i inaugurat In 1912. $i de azi) a prezentului dic(ionar enciclopedic al CAMPE IOACHIM( *1746t 1818), pedagoggi Mill Romanesti. moralist german;conduseinstitutulPhilan- CANDREA GEORGE ('1862t1902), scriitor ro- thropinum din Dessau; fiind la Paris In timpulman. A Post ziarist In Transilvania, oslndit la revolutiei,ise date titlul de cetatman francez. Inchisoare, s'a refugiat In Romania. A publicat Pr. op. Psihologie pentru copii (1780), Theophron In Bucuresti dou& studii asupra Motilor in co- sau conducdtorul tinerimii (1783). laborare cu Teofil Frincu: Rotacismul la Moti CA.MPOFORMIO, ora$InItalia; 3000 loc. fi la Istrieni(1886) $i Romdnii din muntii Aci s'a Incheiat pace Intre Franta qi Austria apuseni (1888). 17 Oct. 1797. CANEA, ora$, cap. insulei Creta; port; 25.000 C4NA, ora$Palestina(antic.),azi REFER locuitori. KANA. Aci fhcu Iisus prima sa minune: schim- CANELOS $TEFAN (t1823), Grec din Constan barea apei In yin la nunta din Cana. tinopol, doctor im medicin& din Germania, a CANAAN, regiune din geografia antics, co- functionat Ca profesor la Academia Dornneasc& resp. cu Fenicia $i Palestina. din Bucuresti (1820$i, ca soldat al eteriei, a com- CANADA, colonie engleza. America de Nord, pus imnullibertdtii,ce se ant&glazi de chtre formeaza. un Dominion; supr. 9.655.440 km. p.; Greci. 9.325.000 loc. Produce cereale,fructe,exploa- CANESTRINI GIOVANI( *1836t1900),na- teaza pAduri,creste vice$iexporteaza came turalist italian, descoperi bacilul influentei (1892). conservath.Clima e friguroasa iarna $icalda CANIBALI, nume dat locuitorilor unor in- vara, dar skiatoasa.. A Post descoperit& pe la suledin Marea Antilelor, cari erau minatori 1498; Francezii au fondat acolo primele useza- de oameni (antropofagi)$icari se numiau In minte In 1534 *i au sthpinit -o pin& In 1763,realitate Caribali; mai tlrziucuvintul a luat cind au luat-o Englezii, cari an unit-o cu alte Intmlesul general de antropofagi. provincii de mai Inainte stapinite *i an format CANTNI MARCO ANTONIO ('1822t1891), pu- provinciaactual& Canada". blicist italian. In 1848 a lost secretar al guvernului E alc&tuita dintr'o federatie de state:Ontario, venetian, dar a Post arestat pentru ideile sale Quebec, Nona Scotia, Noni Brunswick, Columbia Britantei, politice.Cal&torind InOrient, a publicat un Manitoba, Ins. print Eduard, Alberta, Saskatchewan §1 2 volum de versuri (1852); a trait cltiva ani In teritorii Yukon $i Nord-Vest. Capitala federatiei este Romania $i a Yost expulsat In 1859 din pricina.ca Otawa; °rase pr. Montreal, Toronto, Winnipeg,a publicat un articol contra lui Napoleon III. Quebec, Vancouver, Hamilton. Fiecare provincie A luat parte la luptele lui Garibaldi In 1866 $i are guvernul sau autonom federatia are un a fugit In Franta, unde a stat pina. In 1873. Pe given general $i un parlament bicameral. ling& un mare numb de opere In frantuze$tesi CANARE, insule In Oceanul Atlantic la 100 italieneste, doua cari ne privesc de aproape: km. de tarmul african;supra.f.7.167 km. p. Studii istorice asupra originei natiunii romdne Colonie spaniola.; cap. Santa Cruz In ins. Tene- (Bucuresti 1858) In romane$testLa verite sur rif a. la question israelite en .Roumanie (Paris 1879). CANDELA, ziarbisericesc, Cerna.uti,fondat CANNES, [care] st. baln. Franta, port la Me- 1882, spare $iazi. La Inceput erau redactori: diterana; 30.000 loc. 1555 www.dacoromanica.ro CANNING GEORGE 1770 t 1827 ,Ian politic CANTACUZINO CONSTANTIN (1600 t 1877), CAN-englez, a despartit Anglia de -Sfinta alianta. urn politic roman. Fiul lui lordache si al Mariei CAN CANNING STRATFORD("1788 t 1840 ,um Pirscoveanu. A Post secretar al statului In timpul politic englez. A debutat in cariera diplomatic& lui Alexandru Ghica (1839-1840 ; apoi caimaicam casecretarde ambasadalaConstantinopol in Tara Romaneasca in 1849 piny la numirea lui 1807 ; a reprezentat tara sa in congresul de la Stirbeiu; in fine un fel de guvernator numit de Viena (1814 ;a lost ambasador la Constanti- Poart& dupa plecarea armatelor rusesti In 1854 nopol In epoca plina de dificultati care a pre- pina la intoarcerea lui Stirbeiu. cedat razboiul ruso-turc din 1828, ntijloeindsa CANTACUZINO coNsTANTIN, mare logofat In se incheie Intliu pacea de la Akkerman 1826 , Muntenia. 11 gasim secretar alStatului Intre iar mai tirziu, desi manifestase contra Turcilor 18381842. prinparasireaConstantinopoleiin1827,in- CANTACUZINO CONSTANTIN C.( *18501-1920) curajindu-iInrezistentacontra Rusiei. El a din ramura RYFOVEANII, medic roman. A practicat a ajutat pe Greci In momentul chid si-au stabilit in Bucuresti, fiind specialist In obstetrica. independenta tarii for (1831). CANTACUZINO DRAGHICI(*ca. 16301- 1667 ) CANQSSA, castel in Italia, undo Imparatul beer roman fiu al lui Constantin Postelnicul Post Henric IV a venit s& ceara ertare papei Grigorie mare spatar in Muntenia si Incepatorul ramurei VII (1077 .De aci expresia: a merge la Ca-numite a Cantactainilor Magureni. nossa a se pocai. CANTACUZINO DunnTRAscu, domn al Mol- CANOVA ANTONIO( '1737 t 1822 ,sculptor dovei, fiul lui Mihasi deci avind bunic pe An- italian. A lucrat multe grupkri statuare, mausolee (Ironic.El locuia InConstantinopol si era In simonumente funerarii, Olt In tara sa citsi in 1673 agentul diplomatic al lui Petriceico, Damn- altetari. cum sunt: mon. papei Clement al XIII nul Moldovei.Chid acesta trecu in partea Po- §i vestitul mon. al AritiducesetCristina din Viena. lonilor si parasi tronul, Poarta nurni pe Cantacu- CANTA CONSTANTIN, Boer moldovean,oni zino dete In ajutor pe Tatari, fiindca starea politic.II gasim ministru din Iftuntru in 1838. de razboiu mire Turcisi Poloni nu Incetase. CANTA LOAN SPATARUL, Boer moldovean, Aceasta domnie fu scurta1674-75 ,dar ne- autorul unei cronici care povesteste evenimentele norocita pentru tart. Tot asa a lost si a doua Moldovei dintre1741-1769. E publicata.in domnie 1684-85, in timpul careia s'a ivit si a colectia lui M. Kogalniceanu vol.III ed.1-a foamete teribila. Purtarea luiin aceste impre- si a 2-a. Probabil ca familia aceasta e o ramurajurriri a provocat o rascoala,din pricina careia a Cantacuzine$tilor si numele ar fi o prescurtare. a Post mazilit si -pus la Inchisoare. Scapind, a CANTA Nicoi4E, vistier,logofat. 11 gasim trait in mare mizerie pink lasfirsitulzilelor. prezident al divanului Moldovean 1834. CANTACUZINO GEORGE C.( '1845 1.1912 ) din CANTACUZINO ANDRONIC *ca. 1553 t ca.1600), ramura Rifoveanu, om politic roman. A lost Grec stabilit In Romania, unul dinliii vesti- ministru de finante In guvernul prez. de D. A. tului Seitan-Oglu. Prin situatiunea important& Sturza (1895 , in cel prez. de P. S. Aurelian (1896) ce avea laConstantinopol, a reusit sit numeasca si in al doilea minister Sturdza (1897 .Director ban al Craiovei si apoi damn pe Mihaiu Viteazul , al ziarului partidului liberal Voinja Nationalti. care era ginerele fratelui sau lane.In timpul Are un monument InBucurestiInGradina Domniei acestuia, a lost mare vistier,alost Icoanei. delegat a seinna cu alti boieri tratatul de la 26 CANTACUZINO GHEORGHE( ziS IORDACHE , lunie 1599 cu Andreiu Batori, a Post In alma- ("ca. 1651 t1692), boar roman, fiu al lui Constantin camia de trei boieri cari au administrat tam dupa Postelnicul. A lost spatar In Muntenia. A Post trecerea lui In Transilvania. Dupa ce Mihaiu a In Ungaria cu un corp de soldati romani. Era la lost lnvins la Mirislau, Andronic a lost judecat Viena In1688. Ramine acolo fiind banuit de si osindit la moarte. A lasat 5 fii. Brincoveanu. Vine in tart in 1670. CANTACUZINO CONSTANTIN ZiS POSTELNICUL CANTACUZINO GEORGE ZiS IORDACHE (t ca. t1663 ,boer roman, fiualluiAndronic. A 1739 ,fiul lui Voda Serban, crescut la Brasov, ocupat In Moldova functiunea de paharnie In a Post ban at Ulteniei In timpul ocupatiei austriace 1627 $i 1629, apoi a trecut (1633in Tara-Ro- 17181723, clan inlocuit. Mort subit dupe pacea maneasca, unde s'a casatorit cu fiica lui Radu de la Belgrad. SerbanBasarab, domnitorulde maiUrziu; CANTACUZINO GEORGE GR. ( *18371'1913), din aci a devenit postelnic si a avut rol mare In ramura Magureanu, om politic ro- afacerile Ord prin bogatia si relatiile lui de famine man, cunoscut sub numele fami- cum si prin autoritatea de care se bucura In liar de Nababul. Doctor in drept lumea politicadinConstantinopol.Prinsta.- din Paris, a fast magistrat (1862 , ruinta lui a luat tronul Grigore Ghica, dar toernai ajungind consilier laCurtea de acesta ascultind de indemnurile unor intriganti, Apel. De la 1867 Intra in viata trimise in cursul noptii dorobanti cani1 dusera politica.fiinddeputat, primar laman. Snagov, unde-1 ucisera. Toata taraat Capitalei (1869), ministru de plInge, zice eronica, pentru multa lui Intelepciune justitie1870 ,de lucrari pub- si bunatate". El a Matt 12 copii: 6 baieti (intrelice. de finante (1873 1876), cariviitoruldomnitor SerbansiConstantin prezident alCamerei (1888), al Stolniculsi 6 fete (Intre cari sotia lui Papa Senatului (1894). Ales sef al par- Brincoveanu si deci mama viitorului domnitortidului conservator, a Post prezi- George Gr. Const. Brincoveanu). dent, de eonsiliuin 1899, a re- Cantacuzino. CANTACUZINO CONSTANTIN STOLNICUL ( " ca. venit In 1901 si a stat pint In 1650 t 1716 ,fratecvVila&Serban. A facia, 1907, chid s'au Intimplat rftscoalele tardnesti. studii la Padova; a calatorit mult prin Venetia, CANTACUZINO GRIGORE C.,(1827),fiul Viena, Polonia,Creta, Constantinopol; a avut lui Constantin Caimacamul, magistrat si om po- mare ml politic sub diferiti domni, iar sub altii litic roman. A lost consilier la Curtea de Casatie, a Post inchis; a sprilinit pe BrIncoveanu, nepotul deputat, senator, efor al spitalelor civile. A Post sau, ca sa is domnia si 1-a ajutat tot timpul; director general al teatrelor (1882-87 si 1889-98), a murit Ins& in Inchisoare. A incurajat pe scriitorli a fricutincercari interesante pentru Infiintarea grad sau romani din vremea sa si a lost InsusiOperei romane. a tradus diferite piese can s'au un autor fecund, scriind carti de geografie, de jucat pe scena Teatrului National. A donat istorie, cronologii de donmi, etc., dar multe s'ati Azilului Elena Doamna o important& suint pentru pierdut; a /limas un fragment din o planuitri a se intretine doua orfane. istoriea Tarii Rontaneqti pina Inzilelelui. CANTACUZINO IANE,fratecu Andronic partea de la inceput. Aceasta lucrare a Post pu- sisocrulJulMihaiViteazul. AsezIndu-seIn blicata de N. Iorga. Muntenia, a ocupat demnitati Inalte: sub Pa- 1556

www.dacoromanica.ro traseu eel Bun postelnic mare, sub Petru Cercel CANTACUZINO $ERBAN(11688),domnulCAN- visternic mare, sub Mihnea I ban alCraiovei Taxii-Romanesti 16791688. A avut o domnie sicapuchehaia in Constantinopol. agitata. A Yost shit sa Insoteasca. pe Vizirul laCAN CANTACUZINO ILIE, vistiernic in Moldova Inconjurarea Vienei (1683) sr atunci a ajutat In sub Antioh Cantemir. ascuns rezistenta Nemtlior pin& la sosirea lui CANTACUZINO TotiN(sec.xu)general Sobieski, care Invinse pe Turcisiscapa Viena. bizantin,primuldinfamilia luipomenitin In amintirea acestor fapte Can- istorie cu nume precis. tacuzino puse saseridice o CANTACUZINO io4N(11383)ministru$i truce de piatra cu o frumoasa coregent al Imparatului bizantin Andronic Pa- inscriplie. De atunci urm& jocul leologu, apoi singur Imparat sub numele de Joan politic plin de iscusinta cautind VI (1341-1355); retras intr'o manastire, murisa se apropie de Austria$i sa calugar. lege de ea siRusia pentru a CANTACUZINO LOAN DR. (' 1.863), medic ro- Intreprindeo actiune contra man. Lieentiat in stiirftele naturale $i doctor in Turcilor.Acestia,desicuno- medicine, a lucrat In institutul Pasteur din Paris steauintentiiledomnitorului, In sectiunea lui Mecinikof; e profesor de medicinanu cutezara sa is masuri contra experimental& la facultatea de medicine din Bu- lui. E drept ca sielintirziaerban Cantacuzino, curesti (1901)$idirector allaboratorului sari momentul iesirii pe rata, deli Doran. special $i al institutului deseruri$i vaccinuri. In i sefagaduisedecele dour timpul razboiului a Yost conducatorul serviciului puteri crestine nu numai ereditatea tronului TANI- sanitar al armatei. Dintre lucrarile si publicatiile Romanesti pentru familia sa, dargitronul Bi- sale se citeaza: studii asupra fagocitozei, asupra zantului ce urma MI fie restabilit. Domnia lui microbilor rapciugei, tuberculozei, asupra scarla- este Insemnata. si din punct de vedere economic: tinei, asupra tifosului exantematic, icterului epi-prin Introducereaculturii porumbului;sidin demic, etc. A reprezentat Romania In luerarilepunct de vedere cultural: Intemeierea unei Aca- Societatii Natiunilor. E membru al Academieidemii grecesti in Sf.- Sava si publicarea Bibliei, Romane (1925). zis& de la Bucuresti (terminate de Brincoveanu CANTACUZINO LOAN A. (*1829 11898), din In 1688), prima lucrarecomplete cuprinzand raniura moldoveneasca, om politic roman, cu-testamentul vechiu $i eel nou. El este Incepatorul noscut sub numele de zing. A tradus In frantu- ramurei Cantacuzinilor Rifoveni. zeste (pentru prima data opera lui Schopenhaner: CANTACUZINO SERBAN (11712), vornic, fiul Aforisme asupra Infelepciunii In via(d (Paris lui Draghici si al Paunii. A zidit biserica din Mi- 1890). Mesta de jos (Olt). A recladit biserica din Ma- CANTACUZINO IORDACHE, Boer roman, fiugureni (Prahova), manastirea Lespezi (Prahova, al lui Andronic, a lost Vistier Intre 1631-1652 manastirea Cozia (Vileea) si Comana (Vlasea), sub Vasile Lupu. unde si este Ingropat. CANTACUZINO MATEIU, fiullui loan VI, CANTACUZINO STEFAN(1 1716),fiullui aYost proclamat Imparat alBizantmlui prin Constantin Stolnicul, domn al Munteniei 1714- abdicarea tatalui sau, dar a Post lnvins de Ioan 1716. Punindu -seinintelegere cu Austria, a Paleologu $i n'a putut domni (1355-56). S'a Post descoperit, detronat, adus in Constantinopol retras $i el Intr'o manastire ca $i tatal sau. Si ucis, Impreuna cu tatal sau Constantin Stolnicul. CANTACUZINO MATEIU(11684)zis AGA, Sotia sa Patina a fugit din Constantinopol In fiu al lui Constantin Postelnicul. Italia si a trait acolo, avind o pensie de la Imparat. CANTACUZINO MATEIU (11925), jurist $i om CANTACUZINO TQMA, Boer roman, fiual politic roman. Profesor la facultatea de drept din lui Andronic. A Post In Moldova postelnic 1625, Iasi; magistrat; advocat.In 1901alesIntiiu mare sulger 1628, mare vornic 1629. deputat ca membru al partidului lui P.P. Carp. CANTACUZINO TQMA, fiul lui Mateiu Aga. Ministru de instructie 1918 si 1920 In guvernul A Yost ftori-logofat, mare spatar In Muntenia, prezidat de general Averescu. capuchehaia al domnilor la Constantinopol; unul CANTACUZINO MIHAIL(11578),negustor din adversarii lui Brincoveanu. grec bogat din Constantinopol din vechea famine CANTEMIR ANTIQH,domnalMoldovei, a Cantacuzinilor,poreclit SEITAN-OGLU (fiul fiul lui Constantin. A ocupat Intlia oar& (1695- Dracului), amestecat In toate intrigile politice 1700) tronul, isbutind a Invinge influenta lui de la Poarta, muri ucis In palatul sau din Anhial. Brincoveanu si a rasturna pe ginerele acestuia A lasat trei fii: Andronic, Dimitrie $i lane. El Const. Duca. Desi a cautat sa face servicii Turcilor se amesteca $i In trebile principatelor. si n'a administrat rau tarn, a Post totusi mazilit CANTACUZINO mama, zis KMALACHE, flusi Inlocuit de fostul sau predecesor. Dupe cltiva 'al lui Andronic, a Post vistier In Moldova 1627. ani a reusit Ins& sa reia tronul Moldovei, de CANTACUZINO rffmau. SPATARUL(t1716) astadatti cu asentimentul chiar al lui Brincoveanu. irate cu Constantin Stolnicul. Aceasta. domnie (1705-1707) a lost mai rea; CANTACUZINO MIHAIL Cantemir a pus biruri grele (fumarit, vadrarit) ( ca. 172311787), om po- si cu toata. supunerea $i chiar umilinta fat& de litic roman, cunoscut sub Turci, tot a Post mazilit. titlul de Salmi. A sustinut CANTEMIR ANTIQH ('170811744), poet rus, unirea principatelor sub su- fiul lui Dimitrie. A ocupat zeranitatea Rusiei sau a mai situatiuni importante In Ru- ,4011>p, multor puteri. A murit In sia; a Post ambasador la Lon- ro, ,..rtaL--z-A, Rusia. Ise atribue (N. Iorga) dra; a Ingrijit de publicarea GenealogiaCdntacuzinilor manuscriselortataluisau; si o opera de statisticssi este cunoscut prinSatirele istorie asupra Tarn Roma.- sale, traduse romaneste de n.esti. Mihail Cantacuzino, Al. Donici $i Costache Ne- CANTACUZINO rtimA11. Spatar. gruzzi ( Iasi, 1844), scrise drip& (I 1928), om politic roman. principiile clasicismului fran- Fiu al lui George Gr. Cantacuzino, a faeut studii cez, pentru cari a Yost numit de drept la Paris, a Post Primar al Capitalei si Boileau al Nordului. ministru de justitie (1910, 1912, 1917). CANTEMIR OASANDRA, CANTACUZINO NICOLAE, ministru In Moldo- fiicaDomnitorului $erban Antioh Cantemir. va; a uneltit, Impreuna cu Caimacamul Vogoride, Cantacuzino, sotia lui Dimi- In contra unirii principatelor, fhlsificand listele trie Cantemir, Domnul Moldovei, femee instruita, electorale. a murit In Rusia Si a Post Ingropatil In Moscova. 1557 www.dacoromanica.ro CAN. CANTEMIR coNsTANTPI, (11693) domn al Mol- A Post prOvincie a vechei Persii, a imperiului Se- dovei de Ia 1t85. Se cobora dintr'un stramos tatar, leucizilor, a Postsiregat independent, apoi pro- CA venit pe vremea lui Stefan eel Mare $i daruit cuvincie a Turciei. mosii.El a ooupat functiuni importante sub CAPELLINI '00( *1833 t1922),naturalist Domnii precedenti. S'a ar tat devotat Turciloritalian. Profesor de geologie la Bologna (1861)1 si a cautat sa Inlature relele ce urmau din desele a publicat scrieri de paleontologie, geologie sr navitliriale Polonilor; dar a reusit numai In preistorie; membru onorar at Academiei Romane parte, mai ales din pricina ca In tarit era un pu- (1914). ternic partid politic exilic at Polonilor, din care CAPIDAN TEODOR (.1879), profesor de lin- faceau parte siCostinestii. guistica si dialect ologie la Universitatea din Cluj; CANTEMIR DIIdITRIE (1673 t 1723), domn al membru corespondentalAcademiei Romane Moldovei, fiul lui Constantin. Proclamat domn, (1928). A punlicat In Daco-Romania" etimologii dupit moartea tatalui sau (1693), n'a putut sit si articole asupra dialectelor. Opera principals este domneasca realmente, caci Turcii au trimis pe studiulasupra dialertului megleno-romdn (2 vol. Constantin Duca, ginerelelui Brincoveanu,si 1925-1928). s'a dus la Constantinopol, unde a ramas multi CAPISTRAN Io4N,("1386 t 1456) caluar ani. Gratie prieteniei cu con- franciscan, originar din Italia;venind In Un- ducatorn politicei de acolo, garia, a luat parte la luptele religioase $i a or- a Post ales ca sa fie instru- ganizat o oaste de cruciati care a dat ajutor lui mentul Turcilor In actiunea It -r, loan Huniade In lupta de la Belgrad (1456). ce voiausitporneasca In 4 CAPITQLTU, unul din dealurile Romei, acolo contra lui BrIncoveanu. fie` era templul luiJupiter,protectorulorasului. zicea ca ar fi promis Tur- : Acest nume s'a datsiunor constructii marl: cilor sa.-1 prinza pe BrInco- primaria din Toulouse (ca.1760), parlamentul veanu sit -1 predea lor. Astfel 7 din Washington (ca. 1792), s.a. deveni Domn In Decembrie * CAPLANI, COM. rur. jud. Cetatea-Alba, plasa 1710. Cu toate acestea, Can- ,S _ \ Palanca; 3154 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn. temir urmeaza.opolitica \ 1 Ivanestii-V echi. anti-turceasca. In c ep Ind ra z - CAPO D'ISTRIA, LOAN conte DE ('1776 t 1831), boiul Mtn Turci $i Rusi, Dimitrie Cantemir. om politic grec, a trecut InRusia,chreia i-a el face o conventiwre secrets cu Rusii ca sa leservit de reprezentant In Elvetia 5i la Congresul dea ajutor si In schimb sit i se garanteze domnia din Viena (1814), a Post chiar ministru de externe ereditara a Moldovei pentru familia sa. Sparta (1816). In 1822 se arnesteca In insurectla gre- armelordeteizbindli TurcilorsiCantemir fu ceasca, si fu ales regent. nevoit sa fuga In Rusia cu 24 de boeri(Iulie CAPORETTO, loc.Italia; act a lost o In- 1711). Aci a Post onorat de Petru eel Mare cu frIngere a ltalienilor de catre armatele germane titlul de Altqa Serenisimit si daruit cumega. si austriace (Oct. 1917). RamlnInd vaduv (1713) se casatori cu o filo& a CAPPQNI cosMA, condotier italian, descen- Printului Trubetkoi. A luat parte .si la o expeditie dent dintr'ofamilia de noblet& burgheza. A a armatei rusesti In Persia, dar acolo s'a Imbolnavit servit In armata lui Radu Saban. si, Intorclndu -se, a murit. Anii petrecuti In Rusia CAPRERA, insul& a Italiei Maga Sardinia. i-aInchinatliteraturii,a Yost un om foarte Aci este mormIntul lui Garibaldi, pe care Ita- Invatat, cunoscut ca atare In occidentul Europei lienli il viziteaza In fiecare an la 2 Iulie. si a Post ales membru at Academiei din Berlin CAPRIVI GEORGE CONTE DE CAPRERA (*1831 (1714). Operele sale se gases° publicate In 8 volume 11899), om politic german, can- de Academia roman (1872-1901). Cele mai In- celar al imperiului dupa Bis- semnate: Divanullumii sau gilceava injeleplului marck (1890 1894), Incerca cu lumea (tip.Iasi1698);Istoria sit neutralizeze actiunea socia- roman alegoric,osatireaImprejurarilorSi listilor. oamenilor din principatele romane din acea epoch c4P A GRIGORE (*1841 (ms. la Moscova, tip. 1883); Descriptio Molda- t1902),industrialroman In viae,scrisa 1715, tradusa In limba germana, Bucuresti. A Yost $i senator $i apoi In romaneste de mai multe on (1825, re- presedinte al Camerei de co- tiparita 1851 si 1868, 1909 de Miron Nicolescu, mart. 1923deG.Pascu);Historiaincrementorum CAP $ A SCARLAT(1838 = .t.14017" atque decrenientorum Aulae Othomanicae, tra-t 1870), scriitor roman, colabo- dus& In mai multe limbi(tip. Londra 1735,rator la Convorbiri Literare" G. Caprivi. Paris 1733, Hamburg 1755 si In seria Academiei); In 1867 1868. Hronicul vechimei .Romano-Moldovalahilor scrisa CAPA NICOLAE, profesor de ing,inerie la scoala 1717 (ms. tip. de Acad. 1901); Vita Constantini din Sr. Sava (Bucuresti) pe la 1851. Cantemirii (ms.tip.Acad. 1883). CAPA STEFAN (9.821 t1885) medic roman. CANTILLI GEORGE (*1838 t 1908), jurist ro- A studiat la Viena; a lost profesor la facultatea man. A lost profesor de drept penal la Universi- de medicina, medic sel at spitalului Maternitatea, tatea din I3ucuresti (numit 1865), ministru de director at serviciului sanitar. instructie (1878-79), senator. C41..PUA, oral In Italia (Campania), vestit In epo- CANTILLI GRIGORE,generalroman. Sub- ca romans pentru viata de petreceri sgomotoase. locotenent In1857, colonelIn1875,aluat CAPUCINI sau CAPUTINI, ordincalugaresc parte in rasboiul pentru independents, coman- Intemeiat de Matteo de Bassi (ca. 1525); se disting dind obrigadaInlupteledelaPlevnasi prin saracia Imbracamintei, lipsa de Incaltamin- de la Vidin; general In 1884, gen. de divizie In te, etc. 1893. C4PU-CQDRULUI, corn. rur. jud. Cimpulung CANTON, ora5 China, In delta fluviului Si- plas. Homorului; 2710 loc. Kiang; 9.000.000 loc. CARA MUSTAFA ('163411683), mare vizir al CANTOR DE AVISSICOMERS,foaie comerciala Turciei. Ridicat dintr'o treapta de jos, a ajuns $ipoliticaredactatb.deZahariaCarcalechi, vizir In 1676; s'a semnalat mai ales prin virtu- Bueuresti 1837-1857. tile sale militare si prin eruzimile contra cresti- CANT17 CESARE( '1805 t 1895), istoric $i om nilor.Invinghtor at Polonilor (1677-1670), a politic. Princ. op. Istoria universal& pornit expeditia contra Austriei$i a asediat CAP, colonie engleza In Africa de S.; paste Viena (Iulie, 1883), dar n'a reusit s'o cucereasca 700.000 km. p.; 2.500.000 loc. din pricinit ca a venit Sobieski, regale Poloniei, CAPADQCIA, regiune In Asia Mica, despre care a salvat-o. De aceea a Post oslndit Ia moarte care se vorbeste chiar In documentele asiriene. sidecapitat In Belgrad. 1558 www.dacoromanica.ro CARACALLA, Imparat roman '(188-217)fiindca el, numit pe 7 ani, fagaduise Portii ca care Intinse dreptul de cetatenie la toti locuitorii se va retrage dupa. trei sau patru ani; dar ne-CAR- imperiului, oricare le ar fi Post originea. Ducea voind sa se tie de cuvint si stiind ch nu se vaCAR vistaf.simple; dar taco o sumS. de cruzimiputea Intoarce la Constantinopol, trebuia sti se inutile. pregateasch pentru a WI In alts tars. Cind se CARACAS, oral cap. rep. Venezuela; 93.000 loc. socoti Bata, fugi In Austria, farii a mai astepta CARACAS CONSTANTIN( *1773 -1-1828),medic 55 vie vreun trimis al Portii, care putea sa-I roman fiul doctorului D. Caracas. A studiat la duck la pierzare. Caragea a facut o legiuire nbuil, Viena, a Post medic In Bucuresti la Spitalul care-ipoarta numele (Condica luiCaragea), Pantelimon si doctor al politiei" ( =al orasului); compilata dugs legile bizantine. Ea a Yost re- a introdus cultura cartofilor; a staruit sa. se In- dactata In greceste si apoi tradusa si In romaneste. fiinteze spitalul Filantropia si a Intemeiat o tipo- Cu ocazia publicarii ei a scris Iancu Vacarescu grafieIn Bucuresti. cunoscuta lui poezie La pravila troll". CARACAS DIMITRIE (ca 1730 t1804) medic CARAGEA NICOLAE, domn al Tarii-Romanesti. in Craiova si apoi In Bucuresti. 1782-1783. Om foarte Invatat, Post mare dra- Vorbeste despre el la 1798 on con- goman at Portii, autor al unei gramatici greco- sul francez. franceze. Desi devotat Turciei,el menaja mai CARACAL corn. urb. cap. jud. ales pe Rusi, dar Isi facea dusmani pe Austriaci. Romanati; 15.396 loc. (1915) udat Acestia reusira 55-1 lnlature, profitind de plin- de riusorul Caracal; are 12 bise- gerile dese ale locuitorilorIn contra jafurilor rici, cea mai veche fiind Intrarea facute de Domnitor. Se sp'unea ch voia cu orice In Biserica,apoi Sfinta Treime pret sa adune avere ca sa-si poata marita cele 1647,SflntulIoan 1768, Sflntu cinci fete ce avea. Nicolae 1770; are 1. liceu de baeti, CARAGEA ,rnociaT(sec.xvm), Grecdin o scoala secundara de fete, 2 scoa- Constantinopol, a Post secretar at mai multor le de comer si 1 de meserii; statie / Domnitori din Tara Romaneasca, c. f. linia Piatra Olt-Corabia; tinetl CARAGEA VIICASIN, mester pietrar, care a de eparhia episcopiei Rlmnicului; lucrat la manastirea Hurez. E citat In pisanie. de circumscriptia Curia de apelConst. Caraca§ CARAGIALE COSTACHE ('181311877),artist Craiova; ora$ I. vechiu, dar desvoltare Insemnata dramatic roman si autor de piese.Si-a Inceput a luat numai dupli 1850; In apropiere ruinele nu- carieraIn1834cureprezentatilleSocietatii mite Antina ale municipiului roman Romula. filarmonice Yn Bucuresti.Dintrepiese,mai CARACURT, com. rur., jud. Ismail,plasa cunoscuta: 0 soarea la mahala (1847). Bolgrad, 12695 loc. colonie de Albanezi Intern. CARAGIALE ION L.(1853I-1912), scriitor 1810; tine de com. CismeauaVaruita. dramatic roman. N'a fa.cut studii CARACUSENI, corn. rur. jud. Hotin, plasa superioare, ci a Yost autodidact; Briceni; 2835 loc. Dupa. legea 1929, sat circ. corn. ziarist, functionar la Regia Mono- Corjeuti. polurilor, Director general al Tea- CARADA. EUGENIU(1836 .11910), ziarist, om truluiNational(1888),corner- politic si financiar roman. A debutat ca redactor ciant,a avut o viata agitate si la ziarul Romanul" din Bucuresti ((1860-1870) ultimii ani i-a petrecut la Berlin, a Yost deputat ajutor de primar In Capitals, a unde a si murit. A debutat cu o luat parte la miscarea antidinastica din Ploesti poezie in Revista Contempora- (1870). Specializindu-se Yn final*, a Post numitna" din Bucuresti (1874), dar s'a Incomisiunea care a tratat rescumpararea tailor facut cunoscut prin comediile sale, ferate(1880), apoi membru In consiliul de ad-jucate In Bucuresti si publicate ministratie al Cailor ferate Romane (1883-1886); In Convorbiri literare" ( Ion L. Caragiale. In acelasi timp a Yost ales director al Bartell 1886): 0 noapte furtunoasa, Conu Nationale (1883) si a rAmas pin& la moarte intre Leonida fata cu reac(iunea, 0 scrisoare pierdutd, conduclitorii ei. Ca scriitor, a Inceput cu piese deDe ale Carnavalului. Duna un timp de tacere, a teatru, mai ales cantonete (1855-1858), apoi dat la lumina o drama: Ndpasta (1890), care a a publicat studii politicain romanestesiIn provocat multe polemici literare, si a Inceput o frantuzeste (1867). noun activitate ca nuvelist si ca redactor al unor CARAGAZI-VECHI, corn. rur. jud. Ismail, foi umoristice (Moftul roman, 1893). Dupa pu- plasa Bolgrad; 3308 loc. Dupa legea 1929, sat circ. blicarea nuvelei 0 faclie de Paqti, a Inceput seria corn. Barta. schitelor umoristice, pe cari le a adunat inteun CARAGEA DIMITRIE, Grec traitor in Romaniavolum Momente (1901). Putin amestecat In po- la 1775, autor al unor scrieri filozofice. litica, a scris o brosura In urma miscarii taranesti CARAGEA IOAN, domnulTarii-Romdnesti din 1907. De la Berlin a trimis revistei Convor- (1812-1818),fiulluiNicolaeCaragea, fostul biri critice" (1907) citeva fabule si epigrame si a Dorian. A Yost Dragoman al Portii si prin daruri, pe dat la lumina un ultim volum.: Schi(e noud cari unii le socoteau la 4 milioane lei, a luat domnia. (1910). Sosirea sa In Bucuresti (Decembrie 1812) coincide CARAGELELE, circ.corn.jud. Buzau cu cu Inceputul unei grozave epidemii de ciuma. 21 sate (1929). (cunoscuta sub numele de Ciuma lui Caragea", CARAGIANI WAN ( *1841 11921), profesor ro- descriss de loan Ghica). Politica sa externs este, man. Originar din Macedonia, a vent In Mol- pin& la 1814, neutra fat.a. de Rusia si.Franta; dova si a Yost profesor de limba si literatura de la aceasta data, vazind ea Rusia are cuvInt e'en& la Universitatea din Iasi. La Intemeierea hotaritor In politica europeana, parkseste cu totul Academiei(1866)a lost numit membru, ca pe Francezi, pentru cari lucrase mai Inainte, si reprezentant al Macedoniei. A publicat In Con- devine devotat Rusiei; dar Incepe a-si pregati vorbiri Literare" studii (despre poezia poporand pe sub mina pentru vremuri grele si amicitiaa Macedonenilor, 1869), cum si numeroase tra- Austriei. Politicasa interns urmareste tinta duceri din I. elentt, intre cari Batracomiomaltia, de a si mari avutia si de a Snarl cat mai mult Odisea *. a. grecismul In tars. Suferintele locuitorilor au Yost CARA.-HASAN, corn. rur. jud. Cetatea-Alba. marl. Pradaciunile unor Turd din Ostrovfac plasa Volintiresti; 2197 loc. Dupa legea 1929, pe Poarta sa trimita un pass cu ostasi ca sa sat circ. corn. Ivanestii-Vechi. apere pe locuitori, dar In realitate h apash si CARAIBI, locuitori ai Antilelor ; salbatici bray] acestia,fiindcs trebuia sa-iIntretie ca pe o si cruzi. armatadeocupatie.JafurileDomnitorului, CARAILVIANUL, yid InmuntiiBucegi, care inaugureaza sistemul vinzArii la licitatie a 2495 m. slujbelor fnalte, devin din ce In ce mai grele, . CARAIOAN CONSTANTIN, Grec(saupoate, 1559 www.dacoromanica.ro CAR-dupa nume, Roman Macedonean) din Constanti- CARAVAGGIO MICHEL (*15691-1609 , pictor nopol.Doctor In medicina din Neapole, medic italian. Op. pr, Punerea in mormint (Vatican), CARal luiGrigore Al. Ghica din Moldova (1765), Moartea Fecioarei (Luvru). auto a] unei gramatici grecesti, tip. la Buda 1796. CARAZIN DiAzAa,colonel rue, comandantul ar- CARAMANCHIOI, corn.rur.jud. Tulcea, matei rusesti care a intrat In Bucuresti la 17 plasa Babadag; 2000loc.Dupa legea1929, Noembrie 1769. sat circ. corn. Jurilofca. CARAZISI ANASTARE, medic grec.II gasim CARAMAHMET, corn.rur.jud.Ismail, medic comunal In Bucuresti In coloarea de albaplasa Chilia-Noun; 4978 loc. Circ. corn. cu 4 sate. stru 1837-1840. CARAMURAT, corn.rur.jud.Constanta CARBALIA,corn. rur.jud.Cahul, plasa plasa Constanta; 2397 loc. Dragon -Voda; dupa legea din 1929, sat din circ. CARANSEBEB, corn. urb. jud. Severin, rese- corn. Aluatu; 3427 loc. dints plagii Caransebes; statie c. f. la Intilnirea CARBONARI, nume dat conspiratorilor din re- liniilor ce yin de la Hateg, de la Lugoj, de la gatulNeapolului,organizati pela1800;isi Turnu Severin; 6497 loc. (1919), episcopie orto- intinsera relatdile si In Franta si luartt parte la doxa romana; are un liceu de baeti Traian Doda", diferite miscari Ora pe la 1830. A lost siIn Infiintat In 1907, un gimnaziu de fete, Post scoala Moldova, pe la Inceputulsee. xix o organizatde medie, o scoala normal& de baeti si o scoala de de acest fel, In care au intrat multi boieri mai menaj. marl si mai mici, can au alcatuit si un proiect CARAOMER,corn.rur.jud.Constanta, de constitutie in 1822. Ei erau nurniti CARVIT- plasa Nona; 3064 loc.; statie c.f. pe linia care NARI. duce dela Medgidia in jud. Caliacra; are o scoala. CARCALECHI BAHAMA,publicistroman. de meserii. A publicat Intre 1821-1830 la Buda o Biblioteca CARAORMAN ® Giro.' com. jud. Durostor, romaneascd, un fel de culegere din diferiti autori. cu 12 sate (legea 1929) ¶pacirc. corn. jud. Tulcea In 1833 a tip. tot la Buda o asa numita editie plasa Sulina cu 5 sate (1929). a doua a unei lucrari a lui G. Lazar (Povd(ui- CARAPCTU-PE-CEREMTJ$, corn. rur. jud. torultinerimei),asupraautenticitatiicareia Storojinet, plasa Ceremusului; X5716 loc. ¶ C.-FE- multi au Indoiala. RRET, circ. corn. cu 3 sate (1929). CARCALETEANU ALEXANDRII (1845), ge- CAR.(k, ® rlu all. al Dunarii, oda. Banatul *i neral roman. Sublocotenent 1863, general de brigada. In 1894. A lost seful statului major. CARCALETEANU, DOBRE ( *1816j-1893), filantrop roman. A donat Azilului Elena Doamna si Eforiei Spitalelor civile sume Insemnate pentru ajutoare si constructii. CARCALIU, corn. rur. jud. Tulcea, plasa Macin : -" 3659 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn. Greci. CARCOPINO =Rears,istoricfrancez. A ..,..ocsa146t 5 studiatdonainaldunea roman& InAfrica, pu- C co blicind si o culegere de inscriptiuni gasite acolo; rn a cercetat diferite probleme din trecutul elenis- RECITA mului si al istoriei romane, s. a. Membru onorar at ECITA / Academiei Romane (1926), al Academiei Italiene rn (dei Lincei), a Post ales In 1930 membru al Aca- A demiei de inscriptiuni din Franta. /\ CARDIFF, oral si port In Anglia, la canalul P .. , 1 Bristol; 190.000 loc.; mare industrie de carbuni. 1 ; i CARDIN/ILL mime Intreb.prinsec.viIn ------N'-. 1 Italia pentru anumiti preoti cu anume functiuni. loORAVITW -. c R5casdi % S'a zis: preo(i cardinali, apoi episcopi cardinal/ A Infinecardinali, InsemnInd gradulcelmai. ,, \Boxow, Walt In ierarhia bisericii catolice: ei aleg pe papa. \PL.RAASDIA si Partea I). PL.BOZO VICI c CARDVCCI GIOSUE ( 1835 t 1907). poet italian i Op. pr. Iron lui Satan (1865), Ode barbare (1880), : iambi si epode (1882), si stu- ... PL . I dii de critica si istorie literara. oldova NO ,-**..,. A Post profesor la Univer- i sitatea din Bologna; In 1906 OLDOVA liOUAs- -i a obtinut premiul Nobel. Tra- unarea N ducere In rom. deCifarelli. a i....\--J (1 vol. 1923). Alte traduceri de N. Tincu,Z. Blrsan, H. Frollo, I. Simionescu, G. Mur- nusiRaul Teodorescu In Harta jud. Cara§. Revista literara"Lucea- farul", Convorbiri (Mice", se varsa aproapc de Buzias. ® judet In Banat (lost Samanatorul",Rarnuri" Caras-Severin), cap. Oravi(a. si Flacara (Intre 1902-1915 Giosue Carducci. Are 2 com. urbane, 2 subur- side Al. Naum In volumele sale de Poezii din bane si 122 corn.rur.Tine 1915. de eparhia ep. din 'Lugoj, de CARVI, corn. urb. jud.Salaj, resed.plasii circ. Curtii de Apel din Timi- Carei; 15382 loc. (1919); statie c.f. spre Satu- soara, are 9 grAdini de copil Mare, spre Oradea si spre Zalau; are un liceu si134 scoaleprimare ;17 de baeti, o scoalti medie de fete, o scoala de me- cooperative de consum si 2 p. serii,o*c.de agriculturasiscoale primare. exploatare de paduri. Inainte de 1929 se numea Careii-Mari. CARABOVA (sau Crasnva) CAREY WILLIAM (' 176111834), orientalist en- corn. rur. jud. Caras. plasa Re- glez;traduse Ramyana si lam un dic(ionar cita; 2822 loc. Sterna jud. Cara§. bengal 0 o gramaticd sanscritd. CARAVLA, corn. rur. jud. CARIAGDI (DIMITRIE ( .1815 t1893), Om politic Dolj, plasa Plenita; 3144 loc.Circ. corn. 7 sate. roman. A Post ministruin1865 (Justitie), In 1560 www.dacoromanica.ro 1870(Justitie; deputat,senator,primaral 7electori;funda Universitatea din Pragasi Capita lei in 1884. Viena; persecuta pe Evrei. CAR- CARIBDA ( -=CHARYBDA)SiSCILA( =SCYLLA) : CAROL VII( 1403t 1461), rege alFranteiCAR InstrfintoareaMessineiesteoprapastie cu Intre1422-1461.Printslab,incoronat rege virtej pe tarmul Siciliei (Caribda, azi Calofaro) dupavictorileIoaneid'Arc,terminaltotusi siIn lap o stIncii pe tarmulItaliei(Seine . razboiul de 100 de ani cu Engleziisi se ocupa Cei vechi cind trPceau cu navile pe aid erau In de organizatia administrative a statului. mare primejdie. Expr. prov: A fi Intre Sellasi CAROL TENIERARUL ( '1433t 1477), ultimul Caribda = intre doua pericole greu de evitat. duce al Burgundiei, Invins de Elvetieni la Morat. CARINTIA (germ.WiTorrisli),provinciea CAROL QUINTU( '15001-1558),regeal Austriei; cap. Klagenjurth. Spaniel (1516)si imparat al Germaniei (1519). CARIOFIL ION,filozof grec,cunoscutsi Lupta contra Francezilor, go- pomenit de Dimitrie Cantemir, a venit In Tara- nindu-i din Lombardia, facInd Romaneasca In1693.In Constantinopol, unde prizonier pe regele Francisc I desvoltase o importanta activitate pe terenul (1525 ; contra Romei, pe care teologic, venind in conflict cu unele dogme aleo cuceri luind si prizonier pe bisericiisi fiind nevoit sa face o abjuratiune.papa Clement vu, apoi fiind n'a putut sa ramiie mult timp si de aceeaa incoronat ca rege al Lombar- venit la noi. Aci a Yost profesor si a provocat diei;contra Turcilor,contra discutii, dind nastere prin ideile sale la doua Luteranilor in Germania. In- carti:una a lui Dositeiu Patriarhul,tip.Iasi tinderea teritoriilor stapinite de 1- 1694 (friregistratainBibl. veche sub Nr. 97, el era asa de mare Melt putea7 dar exemplare nu se gasesc dectt la Paris), alta spune ca. niciodata soarele n'a- a lui Constantin Cantacuzino, in forma de dialog, pone in regatul situ". Obosit Carol Quintu. tiparita de Antirn Ivireanulla Snagov In 1697 de toate sfortarile fa cute abdica In 1555, retra- (exemplar Acad. Rom. Nr. 107). gIndu-se intro manastire, de unde ratite. s& su- CARLOVCI (Yost cARLowicz), orris In Iugosla- pravegheze mersul trebilor publice. via, pe Dunare; 5600 loc. Aci s'a Incheiat In 1669 CAROL IX ('1550t1574 ,regealFrantei un tractat Intre Turcia de oparte siAustria, Intre 1560-1574. In timpul domniei lui se pro- Rusia, Polonia si Venetia de alta. dusera razboaieeivile,provocatede chestiile CARLSBAD ( =Ktamovy-vARy) st. baln. Ceho- religioase, Prin edictul de la St. Germain (1570) slovacia; 19.500 loc.; ape termale vestite. incerca o Impacare; dar, sub influenta mamci CARLSRUHE (HARLSRUH.) oras Germania; saleCaterina de Medicis, las& sa se petreacal 135.000 loc. macelul de la 23 August 1572 (noaptea Sf. Barto- CARLYLE TOMAS(' 1795 f1881),istoricsi lomeu= Saint Barthelemy), in care pierira fruntasii filozof englez.Pr.op.Sailor resartus;Cultul protestantilorsiprintre ei oameni de o mare eroilor (1840), cea mai Insemnata, trad. romaneste valoare. de Const. Antoniade, 1910; lstoria lui Frederic CAROL ROBERT (*ca. 1292t1342), rege al II (1858-1865). Alte traduceri: Muned, sin- Ungariei sial Neapolului. Primul rege al Un- ceritate, Were, deC. Antoniade, Din istoriagariei din familia Anjou (1310-1342). A In- revolu(iei iranceze de P. Musoiu. treprins o expeditie contra Doinnitorului Mun7 cAttrinuri ordin religios Infiintat sec. xiiIn teniei, Alexandru Basarab, pentrua-sistabilt Siria(muntele Carmel sauSf.Ilse= Djebel suprematia asupra acestei tari; a suferit instil o Mar Elias),raspinditintarilecatolice,luind Infringere in munti chid se Intorcea in Cara sa, diferite aspecte si avind scopuri speciale. neputind sa dea alta lupta cu Alexandru (1330). CARMEN, societatecorala,Infiintata In anul LoculacesteiInfrIngeri, dupe Xenopol,arft 1901 de Dim. Kiriac. A organizat concerte in Bu- Gherghita in drumul spre Sibiu; dupe alto ar ft curesti si In Aiferite orase din vechiul regat, elt Posada. si din ebteva °rase din Bucovina si Transilvania. CAROL I( '1600 t 1649),regealAngliei; CARMEN -SYLVA Fr ELM- persecute pe puritani si pe presbi- BETA REGINA. terieni, sustin/nd catolicismul ; con-4 - CARNAC, sat in Egipt, unde tra lui lupta. Lurujul parlament si slnt ruinele Tebei: vestitul tern- se produse o puternica revolutie, phi al lui Amon, etc. avind In frunte mai ales pe Crom- CARNAVALET, muzeu In well, care izbuti sa osindeasca la Paris, cuprinde istoria Parisu- moaite si sa tidal pe rege. lui. CAROL XII ("1682 t1718), re- CARNIOLIA (germ. IMAM), ge al Suediei, vestit prin razboa- provincie a fostului imperiu au- ele sale cu Danemarca (1700) si, stro-ungar, azi apart.ine lugosla- cu Rusia (Petru eel Mare) si Polo-Carol XII al viei; 525.000 loc. cap. Laybach. nia (AugustII); avu victorii la Suediei. CARNOT SARI (* 1837 t 1894), 4Lk. Nerve(1700) la Duna (1701 , la inginer, fast presedinte al Re- Kissow (1703),detrona pe publicei (1887) asasinat la Lyon. Sadi Carnot. regele Poloniei si puse In loc CAROL MAGNU (= CAROL pe Stanislas Leeinski; dar fu am MARE) ( 742 t814), regele Francilor si impi nefericitIn noile lupte co ratul Occidentului. DistrusP re- Rusii, fu invins la Pultava gatulLorgobarzilor dinItalia (1709), se refugia. la Tighina (776-786); se lupta contra A- (Basarabia), facindu-si rese- rabilor din Spania (778), contra dinta la Varnita. Izbuti sa Saxonilor (Multe exped., prima ridice pe Turci contra Ru- 772), contra Avarilor (791). Fu silor, dar acestia fora Invinsi Incoronat la Roma ca imparat si el fu nevoit sa fugal. Ajuns (800). Incuraja artele si stiintele. In tarn, gtisi o mare anarhie,ll Faptele lui si ale armatelor sale astfel cal nimic nu folosi de ---- avura mare rasunet si imagina- victoriile sale. Fu ucis Inter, Carol VI al tia popoarelor produse multectn- lupta. Despre el a scris Vol- Germanic'. tece si epopei, intresari este taire (Histoire de Charles zit). vestita cea franceza (Chanson de Carol Magnu. CAROL VI( 168511740 , imparat al Germaniei, Roland) din see. xi. avu lupte cu Franta pentrutronulSpaniel; CAROL IV (*1316t1378), Imparat alGer- abet cu Venetia contra Tureilor, vazu armatele maniei,organizh monarhia intemeiata pecci salecuprinzindBelgradul;prinpacea dela 1561 www.dacoromanica.ro CCAARR-Pasarovitz(1718)sedeteAustriei:Oltenia, compensate economiceste prin alipirea Dobrogei, banatul Timisoarei,opartedin Serbia,etc. ceeace ne da gurile Dunarii $i esire la Mare. Dom- CARpe can le pierdu prin pacea de laBelgrad (1739); nitorul CarolIgiIndrepta toata atentiunea la lu1'i parte nefericitala luptepentrusuccesiunea desvoltarea avutiei tarn,la facerea tailor de tronuluiPoloniei;izbutisitiserecunoasca comunicatie, la Intarirea armatei $i la organi- sanctiunea pragmatics prin care fiica sa Maria zarea$coalelor.Prosperitateaaceasta asigura Theresa avu dreptsa-isuccead& la tron. statului nostru o situatinne externa care-i per- CAROL X(*1757-1-1836), rege al Frantei Intre mise sit proclame regalitatea (14 Martie 1881) $i 1824-1830. Avea titlulde Conte de Artois. la 10 Maiu 1881 sa Incoroneze pe primul Rege Refugiat dupa. luarea Bastiliei, reveni In 1814, cu o coroana turnata din *dui tunurilor luate Ina tronul dupe Ludovic xviu, fu rasturnat de la Plevna $i pe prima Regina cu o coroana de aur. revolutia din 1830. Dupe, o perioada de liniste $i de munca ordonata, Incepura a se arata nemultumiri contra regimului CAROL I-in (*1839t1914), rege al Romaniei. La 8 Aprilie 1866 a lost proclamat prin ple-lui loan Bratianu, cari adusera retragerea lui biscitDomnitoralPrincipatelor-Unite.Fiind (1888),dupe care Regele Carol fu nevoit sa ofiter In armata prusiana, a trebuit s& treats schimbemai multe ministere pine cind se form& travestit prin Austria ca sa ajunga In Romania.un guvern mai statornic at lui Lascar Catargiu Sosind In Bucuresti (10 Maiu 1866)s'a dus la (1891-1895); dupe acesta Ins& urmara iarasi Mitropolie $i la Camera, unde a depus juramintul, schimbari desesio criza economics aduse 'tars la 30 Iunie a sanctionat constitutiunea. AceastaIn mare primejdie. Regale se hotarl atuna sa alegere a provocat protestari theme la guvern pe D. A. Sturdza (1901) care girealize un program deeconomii violente din partea Austrieigl I propuse a Turciei, cari consimtise, In liNNs extraordinare, gratie carora situatia generala. se 1862, sa recunoasa unirea prin- Indrepta, $i schimbarile politice se putura In- cipatelor numai pentru timpul deplini normal prin venirea unui guvern pre- cit Cuza va fi Domnitor. Au d'it; zidat de G. Gr. Cantacuzino; dar onenorocire lost chiar amenintari cu inter- mai mare se abate asupra(MU:miscarea tara- ventda armata, dar clteva pu- neasca din 1907, care a trebuit sa fie reprirnata cuarmele.Restabilindu-selini$tea,echilibrul teri,In deosebi Franta, ne- social nu s'a putut totusi fixa $i din pricina au sprijinit$ilucruriles'au evenimentelor externe. Razboiul balcanic aduse linistit; totusi Turcia s'a Im- o turburare a situatdei politice orientale dupe ce potrivit la orice manifestatie Turcia fu Invinsa de aliati (Bulgaria, Muntenegru, de independents, cum a lost, Carol I in 1867, chid a voit st. Impie- Regele Romaniei. Serbia $i Grecia), care punea statul nostru Inteo dice ca Cara noastra sa figu- situatie dificila. Deaceea, chid isbucni razboiul reze laexpozitia din Intre aliatii din ajun, Romania trimise armata In Paris cutitlul de .Ro- girazboiul maniagicupavilion separat dealei.Pe Bulgaria ca sa linisteasca lucrurile ling& aceste dificultati externe, eraualteleIn se sit* prin pacea de la Bucureqti (1913) In- interior:o aprigalupta Intre particle, ceeace cheiata de o conferinta international& prezidata aducea foarte dese schimbari de ministere. Gre- de Titu Maiorescu primul ministru roman. Prin utatile acestea atinsert. culmea In vremea raz- acest tratat Romania dobindea o rectificare a boiului franco-prusian, chid se produsera fapte granitelor ei, ocupind ceeace s'a numit cadri- cari la un moment dat botarlra pe Domnitorlaterul, regiune care odinioart. fusese In patri- sa abdice. De la aceasta 1-au oprit asigurarile date moniul unor domni ai Tariff Romanesti. Dupe un de Lascar Catargiu, Post In locotenenta Dom- an isbucni razboiul mondial (1914). Regele Carol neasca din 1866, ca va putea sa restabileasca convoca un consiliude coroana.,caredecise ordinea. Astfel se forma, sub presedinialui, pastrarea neutralitatii. Gravitatea Imprejurarilor un guvern care conduse Cara pina In 1876. Atunci $i boala de care suferia turburara pe batrInul se puse o problems noun: atitudinea ce ayes sa suveran $i In ziva de 27 Septembrie 1914 muri is Romania In conflictul dintre Rusia $i Turcia. subit la Sinaia. Oamend politici se Impartira In doua tabere: CAROL I(*1887 t1922), Imparat al Austriei nun socoteau'ea Romania trebuesa ramlie $i rege al Ungariei (1916-1918). Abdiclnd, dupa. neutra $i data Rusii ar trece prin tarn, sa pro- Invingerea Germaniei $i Austriei, a trait In exit testezesisa retraga armata la munti; altii ziceau ininsulele Madere; a Incercat, dar zadarnic, ca Romania trebue sa profile de Imprejurari sa fie proclamat rege al Ungariei. Dup. moartea sisacaute a-si pregati independenta, facind lui, fiul sau Otton a Post recunoscut de un partid chiar o intelegere cu Rusia. Domnitorul Imbratisa politic ca eventual succesor la un eventual tron aceasta din urma pareregiIncredinta guvernul regal al Ungariei. lui loan Bratianu, care Incheia conventia de la CAROL II(1893), regele Romaniei, procla- 4 Aprilie (1877) cu Rusia, prin care aceasta garanta mat de Parlament la 8 Integritatea teritoriului nostru,sipermise tre- Iunie 1930. E fiu prim cerea trupelor rusesti spre Dunare. De aci urmanascut al regelui Ferdi- protestul Turciei, ruperea relatiilor Qi bombar- nand I. Ca print moste- darea oraselor dunarene. Guvernul nostru, vazind nitor, s'a. ocupat citiva ca rasboiul ne este deblarat, ceru Parlamentului ani de organizarea $i con- sa proclame independents tariff(10 Maiu 1877) ducerea cercetasilor Ro- $i mai tirziu trupele noastre, chemate In ajutor maniei; apoi a Infiintat o de cele rusesti Invinse la Plevna, trecura Dunareafondatiune cu numele situ, $i participara la razboiu, Indeplinind, sub comanda avind de stop raspindirea supreme a Domnitorului, fapte de vitejie, deculturii In masele popu- abnegatie, de jertfa. Razboiul se sfirsi prin In-lare. In acelasi timp a frIngerea Turciei, prin pacea de la San-Stefano, urmat carieramilitant, care distrugea cu totul Turcia europeana; dar ajungind,laInceputul statele occidentale nu puteau privi o asemenea razboiului din 1916, la crestere a puterii rusesti $i isbutira a impune gradulde capitan $ido- revizuirea celor Incheiate la San-Stefano printr'un vedind,Incomandelece congres european, care se aduna In 1878 la Berlin. a avut, dragoste pentru Toate sacrificidle noastregichiar drepturile garan- soldati $i interes pentru Carol II. tate prin conventiuni scrise nu au Post tinute In desavIrsireainstructiei Regele Romaniei seam& $i astfel ni s'au rapit cele trei judete ale Ba- lor. In timpul luptelor Contra Ungurilor bolse- sarabiei, pe cari la dobindise Moldova prin tratatul vici, a avut, ca locotenent-colonel, comanda re- din Paris, 1856. Aceasta dureroasa pierdere a Post gimentului de vinatori de munte. 1562 www.dacoromanica.ro C4RON, personaj mitologic.El era luntrasul zi trimitape numai spre sesulDunarii. CAR- care conduceasufleteleInInferntreclndu -i rile principalesint: M.Birsei, M. Bucegi, M. cu luntrea peste dui Stix(=Styx). Fagarasului,M.Sebesului,M. Lotrului, M.CAR CARP, apostol,amic cu Sf. Pavel. Biserica Cernei; In partea aceasta sint vlrfuri mari Inane ortodoxa 11 sarbatoreste la 26 Main. declt In ceilalti Carpati: Moldoveanul (2550 m.), CARP, martir. A Post episcop In Tiatira (Asia Negoiul (2540), Mindra (2530), Retezatul (2500), mica) si a Post chinuit si ucis prin foc, In vremea °mu/ (2510), Caraimanul (2495).3) C. apuseni lui Decius (249 251) Impreuna cu un ucenic al se Intind Intre r. Mures si Somas, formati din sau Papil d cu sora acestuia Agatonica. Amin-mai multe $iruri, Intre cari: M. Zarandului, M. tiresacestora se serbeaza de bisericanoastra. Trascaului, M. Bihorului,cu vlrfurile:. Vld- la 13 Octombrie. deasa (1850 m.), Bihor (1850), Muntele Mare CARP ANTON ft 1914), financiar roman si om (1827),Detunata.Locurile de trecere printre sirurile politic. A lost ministru de domenii In cabinetul Carpatilor shit putine si unele din ele pe la In- prezidat de D. A. Sturdza si apoi In eel prezidat Infiltindmari: Mestecanis, Bicaz, Ghimes, Oituz, de Ion I. C. Bratianu (1907 si 1908). Buzdu, Bratocea,Predeal, Bran, Turnu-Rosu, CARP COSTACHE V.( *1838 t 1880), fabulist ro- Lainici shit cele mai accesibile. man. A Invatat In Iasi si In Cernauti; a Post func- CARPINI-PIANO GIOVANNI( *ca. 1200tea. 1248), tionar. Op. pr. Fabule (1880), Boerul si rdzesul, dilator franciscan, a Post trimis de papa Ino- piesa (Iasi,1873). centiu IV In 1246-47 la hanul Tatarilor ca sa -1 CARP PETRE P. ( *1837 t1918), om politic roman' converteasca la crestinism. A scris importante re- A studiat la Berlin si la Roma. A redactat ziarul latiuni de calatorie, cari s'au tiparit Intliu In 1537. Tara" (1867-69). A fdstIntre CARRA JEAN-LOUIS( *1743t1793 ,om po- IntemeietoriiJunimei"*irev. litic- fr. ucis cu Girondinii In timpul revolutiei. Canvorbiri Literare"; a publicat o ry A calatorit mult prin Europa, a vizitat si tarile traduceredin Shakespeare (Mac- romanesiaPostsecretarul unor Domnitori. beth), critici literare si alte studii. A A scris:HistoiredelaValachie, Neuchatel, Yost pentru prima data ministru In 1781, trad. In rom. de N. Orasanu In 1858. cabinetul lui M. Costache-Epurea- CARRA SAINT CYR (1756 t1834), general nu, numit closca cu pui",din francez. Insarcinat de afaceri pe lInga Domnitorul cauza ca majoritatea ministrilor e- Munteniei In 1796, a stat In Bucuresti mai bine de rau tineri (20 April 1870-18 Dec. un an. 1870). Dup& ce a facut parte din CARRACCI ANNIBALE( 1560 t1609), pictor guvernul prezidat de Lascar Catar- Italian. Pr. op. Apari(iunea S f.Fecioare (Louvre), giu (1876) ca ministru de culte, a Grist si Somariteanca (Viena), Adormirea Maicii format un grup politic cu multiP. P. Carp. Doninului (Dresda), Masacrul inocenOlor (Mun- dintre asa zisii junirnisti", care avu ca organ chen). Romdnia libera" si apoi Constiturionalul". Ca CARRARA, ora$ InItalia (Massa); 49.000 reprezentant al acestui grup a Post ministru deloc.; vestite exploatari de marmora alba. externe a Mout parte din ministerul prezidat de CARREL ARMAND(*180011836),ziaristsi T. Rosetti (1888) si din eel prezidat de Lascarom politic francez. Lulnd directiunea ziarului Catargiu(1891); In 1892 a vorbit contra pro- Le National clup& revolutia din 1830, a dus punerii de dare In judecata a ministrilor liberali; lupte energise, a urmat polemici aprige, condus ca ministru de domenii a facut diferite reforme totdeauna de ideea ca are datoria de a apara Intre cari legea minelor. Devenind prim-ministru libertatea si a ajuta pe cei ce luptb. pentru ea. (1900) si ministru de finant,e,el a Incercat sa Cauza romaneasca a avut inel un puternic rezolve criza In care se gasea tara prin vinzarea sustinator si Ion Ghica ne spune ca, fiind student asa numitelor disponibiiitati, dar punctul sat' la Paris, Meuse cunostinta cu el si astfel putea de vedere ne fiind aprobat de Rage, s'a retras. sa publice In mania ziar parizian articole despre In 1910 a lost chemat ca prezident si ministru de tarile noastre subtitlulde Correspondance de ext erne, dar,In urma unor neintelegeri cu T. Bucarest. Maiorescu. s'a retras, lasfridu-i acestuia sarcina CARRIERE EUGENE '1849t 1906 ), pictor Iran - de a forma noul guvern (1912) care avu sa In- cez. Op. pr.CopI/ul bolnav(Paris, Muz. Lu- cheie pacea de la Bucuresti. De atunci n'a mai xembourg), Grist pe truce (panou Hotel de Ville, lost ministru, iar In epoca razboiului mondial, Paris). el a lost dintre cei cari au sustinut ca Romania CARTAGINA ora* in Africa de N. (Tunis), In- trebue sa mearg& alaturi de Germania, parere temeiat, dupallegenda, de Didona, regina Tirului. pe care a exprimat-o la toate consiliile de co--capitala StatuluiCartaginez,care a avut un roana la cari a lost chemat. De aceea a ramas In mare rol In anticitate; avu tree razboaie mari cu Bucuresti In timpul ocupatiei si a Incercat sa Romanii, dar fu Invins (146 a. Chr.) si cetatea formeze ad un guvern (contra celui dinIasi) distrusa. Refacuta ca oral roman (122 a. Chr.) care sd. Incheie pace, dar n'a reusit. devenicapitalaAfricei romane.Cuceritade CARRATI, munti In Europa Centrala; ma- Vandali (439), deveni centrul imperiului lor, dar sivul cel mai important dupa. Alpi; se Intind de la Belisariu o recuceri(533 .Cazind In mlinile N. de Viena pind. la Dunture formind un arc deArabilor (698), decazu cu totul. cere care trece prin centrul Romaniei, lung de CARTAL CIcorn.rur.jud.Ismail,plasa 1450 km., avind sio serie de prelungiri cari Rani Intemeiata. 1814; 2758 loc.Dupti legea Inchid Transilvania spre V.Geografii Impart 1929 satcirc. corn.Barta. ¶ ® lac jud. Ismail Carpatii nostri In 3 regiuni: C. rdsdriteni, delaMODunare, comtmica cu lacul Cahul. isvoarele Nistrului pine la Intorsura Buzaului, CARTEA ROMANEASCA, societate anonim& de edi- C. de miazd-zi dela Intorsatura Buzaului pinatura, tipografie si librarie, fondata. In Bucuresti la Dunare, C. apuseni, prelungirile din Transil- In 1919. Are capital de 100 milioane Id. vania. 1) C. rasariteni se compun din mai multe CARTOJAN NICOLAE (1883), profesor la fa- siruri de munti, din cari isvordsc pe deopartecultatea de litere din Bucuresti. Membru cores- rlurile cari uda Moldova si se varsa in Dunare pondent al Academiei Romane (1928). A publicat direct sau ca. afluenti, pe de alta cele cari uda lucrari despre literature veche si modern& si des- Transilvania si au acelasi sfirdt. Intre acestea sInt: pre cartile populare si un album paleografic (cu M. Maramuresului, M. Bucovinei, M. Rodnei, M. I. Bianu). Bistri(ei, M. Ciucului, M. Caliman, M. Gurghiu- CARTOJANI, corn. rur. jud. Vlasca, plasa lui, M. Oiluzului, M. Vrancei, M. Buzdului Neajlov; 2861 loc. Dupa. legea 1929, sat circ. corn. etc. VIrfurile mai lnsemnate: HOtirla (2000 m. , Videle. 'Mg: 23 April, 15 August. Pietros-ul (2300 m.). Ceahlaul (1900m.), LdcOutu CARTU LOAN (1820 t1875), prof. de muzica si (1777 m.), Penteleu (1777 m.). 2) C. de la miaza- compozitor roman. 1563 www.dacoromanica.ro CAR- CARUSO ENRICO (186811-921), tenor italian. CATABOLINOS, grec (turcit sub numele de CASA ALBA, numele dat resedintei preziden- ZUNIS -BEY), trimis de Sultanul Mahomed Impreuna C I tului Statelor-Unite din Washington. E o veche cu Hamza Pa*a ca sa prinda pe Vlad Tepes (ca. constructie, care In 1812 a fost arsa. de Englezi, 1458), dar fu pus in teapa impreun& cu Pasa. dar, fiind lucrata din piatra, nu s'a distrus, dar CATALAN' ALFREDO (1854 t1893), compo- s'a lnegrit Si de atunci e obiceiul ca sa fie vopsita zitor italian. Opere pr. Wally, Hero si Leandru. cu alb la fieeare interval de 10 ani. CATALAQNICE cinuniar ( = cImpille din Cham- CASANDFtA, pers. legendar fiica lui Priam si. a pagne Frant,a); aci Atila a fost Invins de generalul Ecubei; avert darul de a profetiza, dar spunea roman Aetiu (451). mai mult nenorocirile. CATALINA, circ. corn, jud. Trei Scaune cu CASANOVA GIOVANI (1725 t 1798), originar 2 sate. din Italia, aventurier international; tipari citeva CATALONIA, provincie a Spaniei: culture de carp de istorie *i matematica, dar deveni cu- grine, pescarii, ape minerale, vii. Orase principale: noscut mai ales prin memoriile (public. drip& Barcelona Ii Lerida. moarte) In cari se vede viata lui aventuroasa.sL CATALPUG Plr CATLABUG. licentioasa. CATARGIU BARBU ('1807t1862), om politic CASATIE ger INALTA CURTE DE CASATIE. roman. A fost Intre Intemeietorii societatii filar- CASELE NATIONALE, asezamint cultural tntemeiat monice (1834) Ii a scris articole 1918: organizeaza conferintm 'si sezatori In diferite interesante despre menirea edu- parti ale tariff, construeste case de lecture si de catoare a teatrului. A debutat slat In comune rurale. Scopul: consolidarea unitatii ca orator fiMd deputat In Ob- culturale a tuturor provinciilor. Conducatori: Ge- Iteasca Adunare (1842). A fost neral I. Manolescu si G. Titeica. director la departamentul ju- CASIODOR MAGNUS AURELIUS (*ca.468 stitlei In 1843, adversar at mis- 1' ea. 562), om politic roman, avu rol mare mai ales aril din 1848, vornic de po- sub Teodoric. A lasat scrieri, Intre earl: In,stitu- litie (1849) si judecator in Inal- tiunea literelor umane. tul Divan (pina la 1856). Parti- CASPICA, mare Intre Asia *i Europa; lung& zan al unirii principatelor, a de 1260 km., largimea cea mai mare de 550 km. Post ministru de finante al Cal- CASSEL, orris In Germania, (Hessa); 160.000macamiei (1858) cum si In gu- loc. vernul prezidat de I. A. Fili- Barbu Catargiu. CASSIUS LONGINUS CAIUS(-1-42 a. Chr.), pescu (1859), a mai fost pen- politic roman, unul din conspiratorii cari ucisera tru citeva zile prezident de consiliu Ministru pe Cezar, lupta contra triumvirilor $i,Invins, de interne. Cind s'a proclamat unirea definitivii puse pe un sclav sit-1 omoare. Brutus 1-a numit (recunoscuta de puterile garante), el a rostit un ultimul dintre Romani". discurs celebru pe care-1 termina cu deviza: totul COSTALDI ALFONS, compozitor. Premiul na- pentru tar* nimic pentru not "; a fost apoi tional p. muzica. 1929. Intre altele, a facut mu- chematsa formeze primul guvern al unirii (22 zica p. marsulluilosif La arme si p. Imnul Ianuarie1862). El a prezentat un proiect de lege cercetasilor. pentru Imbunatatirea soartei taranilor, fara Im- CASTELREIGH HENRI-ROBERT LORD (' 1769 proprietarire, combatut de M. Kogalniceanu prin 1'1822), om politic englez. Unul din adversarii doua marl discursurisisustinut de el printr'un cei mai neinduplecati ai lui NapoleonIsiai discurs de o mare valoare oratorica. Domnitorul Frantei. Era ministru de externe In 1812 si de n'a sanctionat legea votatit. Catargiu a fost asa- atunci lua parte la toate congresele Internationale sinat In ziva de 8 Iunie 1862, chid ielea de la cari regular& situatia politica a Europei. Apro- Camera. Discursurile sale au fost adunate si publi- bind luarea Basarabiei de catre Rusi, a cautat cate de Ang. Demetriescu (1886). totu*i sa pun& o stavila lntinderii Rusiei In teri- CATARGIU cosrm, om politic roman. Ad- toriile supuse imperiului otoman. Ion Ghica vor-versar al unirii principatelor, a fost ministru de baste despre aceasta Intro scrisoare care Alecsan- interne In timpul alegerilor pen- dri (Legile"). tru divanul ad-hoc (1857). , CASTELAR minim (* 1832 t1899), om politic CATARGIU GHEORGHE sau$-- spaniol,prof.la Madrid; revolutionar(1866), IORDAIMIE, ompoliticroman. refugiatInFranta; presedinte de consiliual Logofat sub Mihail Sturdza. A republicei (1873). A sprijinit Indiferite Impre- Mout parte din comisia pentru jurari cauza romaneasca. A lost proclamat membru alcatuirea Regulamentului Orga- $ de onoare al Ateneului Roman. nic In Moldova. CASTELNAU JOSEPH-EDUARD( '1861), gene- CATARGIU LASCAR( *1823 ral francez, Invingator al armatelor germane Int1900), om politic roman. A lost luptele de ling& Nancy (Sept. 1914). prefect de judetIn Moldova CASTILIA, partea central& a peninsulei iberice; Inainte de 1848, a fost un parti-616 1!". - In evul mediu a format un regat; mai tirziu s'a zan al unirii principatelor *i a Gheorghe Catargiu. unit cu alte provincii, formlnd regatul Spaniei. lucrat pentru alegerea lui Cuza, CASTOR$1PQLLUX, pers. mitol, fiii Ledei,zigisi care devenea sintholul unirii. In timpul domniei Dioscuri. Aceste nume simbolizeaza fratia sau ami- acestuia n'a fost chemat la con- citia desavirsita. ducerea tariff, dar a luat parte/,-"Thft. CASTQRIA,ora*In provincia Macedoniala rasturnarea lui si a facut parte 'I (Grecia), asezat pe lacul Castoria. Aci locuesc si din locotenenta Domneasca (im- Romani din tribul Voscopolean. preuna. cu Colonel Haralambie *i. , CASTRA NOVA, statiune roman& pe drumul N. Golescu), care a transmis Prin- 4 dealungul Oltului spre Transilvania, In apropiere cipelui Carol dornnia. Ministru de de corn. Cacaleti jud. Romanati. interne In primul guvern al noului CASTRO GUILHEM DE(*1569 -0631),poet domnitor, doblndeste un rol im- spaniol, autor si al piesei Mocedad del Cid (Tine- portant In 1871, cind chemat de retea Cidului), dupe care Corneille a facut Le Cid DomnitorulCarol, care voia sa al situ. abdice, formeaza in noaptea de CAIN0fosta man. jud. Bacau, azi biseric,a 11 Martie un minister care a de mir; dada& In 1655 de Gheorghe Stefan, dome guvernat pina In1876, primulLascar Catargiu. al Moldovei.¶ C)circ. corn. jud. Bacau cu 10 guvern statornic Ii de lunge durata sate (legea 1929). dupe desele schimbari din primii 10 ani ai acestei CASM1R, tinut din India engl. unde se fabric& domnii. Guvernul sau a fost pus sub acuzatiune, stole de lin& si de matase. dar Garnett" n'a votat darea In judecata. In timpul 1564 www.dacoromanica.ro guvernarii Iui Bratianu, s'a format un partid Pornpeiu; sr sinucise, vazindu-se Invins. Cicerone liberal-conservator, care a fost chemat la guvernscrim elogiul lui in opera Cato, careia. Ii raspunseCAT- sub prezidenta luiCatargiu(29 Mart.1889), Cezar prin Anti-Caton. CAV dar n'a putut cirmui dealt citeva luni.fiind. CATTARO, oral in Iugoslavia (Dalmatia , port urmat de alte formatiuni pina la 27 Noembrie la Adriatira ; 5500 loc. 1891, and el este chemat din nou la prezidentie si CATTEGAT, strlintoare intre Suedia si Da- sta pin& in 1895. Catargiu a murit la mosia sa nemarea. din jud. Covurluiu, si in Bucuresti i s'a inaltat un CATUL ( CATULLUS CAWS VALERIUS (*ca. 87 monument In piata Romanii. a.Cth. ' ca. 47 a.Chr.poet roman. Op. pr. CATARGIU STEFAN, boer mare moldovean. Nunta Tetidei cu Peleu. In romaneste s'au tradus Ministru al Dreptatii in 1843. multe din poeziile lui de D. C. 011itnescu In Con- CATES:CISME (ow Partea I). Primul catehism ro- vorbiri literare" (1878), B. Bleu in Conv. Liter." manesc este eel tiparit la 1544 la Sibiu, dar nu (1889 N. Basilescu In ,.Conv. Liter. (1895 si urm), s'a gasit nici un exemplar; se pare ca. IntrebareaH. Frolloin Convorbiri oritice"(1907),Al. creftineasca" tip. probabil la 1560 este o copie a Iacobescu In Ramuri" (1914),Dragon Proto- acestuia. 0 altcopie e In ms. adunate de Popa popescu si Raul Teodorescu in Flacara" (1915). Grigorie din Mahaci (1607). Urmeaza: Catehismul V. Bogrea in ,.Transilvania" (1920) etc. crestinesc, tip. Alba Itifia 1640; Catelvismt4, Alba CATZBACH, sat jud. Cetatea Alba; colonie Iulia 1648; Scutul catehismwului, Atha Iulia 1656; germana intern. 1822; 1184 lee.; tine de corn. Ta- Catehism al lui Vito Piluzio, Roma 1677; Pra- rutin°. voslavnica marturisire redactata. de PetruMovild, CAITCAZ, sir de munti intre Mares. Neagra si mitropolitul Chievului, in ruseste, tradusa gre- Marea Caspica; lung 1.200 km.; punctul eel mai ceste de Patriarhul Nectarie si romaneste de Radu Inalt e Elbruz 5.629 m. Locuitorii acestei regiuni Greceanu, tip. Buzau 1691. (ca. 4.000.000) sint de multe neamuri: Georgieni CATERINA DE ivrpraci, (*1519 t1589), re- Mingrilieni,Cerchezi,Tangauri, Ceceni. Avari, gina Frantei, sotia lui Enric II, regentIn timpul Tatari, Anneni, Evrei, etc. minorittith lui Carol IX si inspiratoarea masacrului CAUDELLA EDUARD (*184111923),prof.si protestantilor (Ughenoti). compozitor roman; a studiat muzica CATERINA I (16821-1727), sotia lui Petru la Berlinsi Paris; a lost profesor eel Mare si imparateasa a Rusiei dupa moartea (1861;siapoi director (1893al acestuia (1725). Conservatorului de muzica. din Iasi. CATERINA II (172911796). sotia imparatului Princip. opere: Olteanca, 1880; Hat- Petru III si apoi Imparateasa dupa abdicarea si mama Baltag, 1884; Beizadea Epa- moartea acestuia (1762). Avu minonda. 1885. o vista privata foarte destra- CAUER CAROL (1828 t 1885, balata, dar o domnie plina de sculptor german ; a lucrat monumen- fapte importante: organizit ad- tul de pe mormintul lui Papiu Ilarian ministratia, justitia, armata, In- In Sibiu. taxi invatamintul medicinei si CAULERY [col'ri] MAURICE, na- clad' spitaluri, intemeia. o aca- turalist francez. Profesor la Facul- Eduard demie de litere si stabililegtt- tatea de stiinte din Paris, membru Caudella. turi cu Occideatul, mai ales cu al Academiei de stiinte,a venit de Ji'ranta, al carei spirit se intro- mai multe on in Cara noastra si a tinut prelegeri duse In toata miscarea cultu- la diferite universitati. E membru onorar al Aca- rala si incivilizatia societalli dennei Romane (1928). Matte. In timpul ei se lama. Caterina II CAVADIA MACARIE, profesor grec la Academia cele trei impartiri ale Poloniei Imparateasa. Rusiei Domneasca. din Bucuresti, pe la 1782. (1772, 1793, 1795). Ea Incepu sirul marilor raz- CAVADINE*TI, coin. rur. jud. Covurlui, pla- boaie cu Turcii, cuprinse Crimeea si Incheia trac-sa Horincea; 2238 loc. Dupa legea 1929, sat circ. tatul de la Kiucittc-Kainardgi (1774), prin care se corn. Ganesti. stabili dreptul de protectie al Rusiei rata de ore- CAVALCANTI GUIDO (ca. 1225t1300) ,poet stinii din imperiul turcesc. Pentru toatit activi- italian, amic al lui Dante. tatea ei, fu supranumita. Caterina cea mare. CAVALERI se numeau nobilii cari erau lupta- CATILINA Lucius SERGIUS (109t62 a. Chr.), tori c &1&ri si primiau investitura cavalereasca. Ca- om politic roman, conspirator, care Gera sa is valeria era una din institutiile caracteristice ale puterea, dar fu Invins de partizaniiordinei, evului mediu. in frunte cu consulul Cicerone. Contra lui rosti CAVALLA, oral in Grecia, port la gollul Caval- acesta cele 4 vestite discursuri zise Catilinare. la; 53.000 lee. CATINA ION(1828-11851). scriitor roman. A CAVARNA, corn.urb. jud. Caliacra, plasa publicat o colectie de poezii (1846) si o drama. Cavarna; 4800 loc. Port la Marea Neagra. Are 1 Zoe (1847). gimnaziu si scoli primare CATLABUG (legea 1929) sau CATLABUR (Dic- CAVENDISH HENRY (*1730 t 1810), fiziciansi tion. geografic) sau CATLAPUG §i CATALPUG (Geogr. chimist englez. Demonstrh prezenta acidului car- Mehedint,i) sau CATLAPITH (Diction Statistic) 0 bonic In aerul atmosferic; descopericompozitia rlu, isvoraste In jud. Cetatea Atha si se varsa In apei, proprietatile idrogenului, etc. lacul cu acelasi nume. ¶ ® lac jud. Ismail. lung. CAVOVR canruLno inwso cowrE ( (1810 t1861), 23 km. larg media 800 m., la mijloc 6 km.: co-om politic italian.Participil la luptele contra munica cu bratul Chilia. ¶ ® sat jud. Cetatea- Austriei ca °liter de geniu (1848); apoi se ocup& Alba, tine de corn. Divizia. de politica si de stiintele economice. Devenind mi- CATOLICI se numesc crestini, cari recunosc au- instruIn regatul Piemontului,1 idate toate toritatea papei de la Roma. silintele ca sa ridice importanta Statului si sa CATON (= CATO) CENSORUL ('2321147 a. Chr.), lucreze pentru unitateaItaliei.Participindla om politic roman, vestit prin severitatea moravu- razboiul Crimeei, Piemontul avu rol important In rilorsalesi prin strasnicia cu care-si exercita conferinta de la Paris din 1856. Alilndu -se cu Fran- functiunile.Inimic alCartaginezilor, obisnuia ta, putu sit sustina. In 1859 razboiul contra Au- sa-si termine orice discurs cu vorbele, ramase striei si sa constitue regatul Italiei, fara. Roma. celebre: Pe ling& acestea shit de parere s& fie Cavour muri Intel) epoch de mare succes al darimatil Cartagina" (Ceterum cense° Cathaginem operei sale si n'avu fericirea s'o vaza. destivirsita. esse delendam). El a fost si un economist de seama, a publicat CATON MARCUS PORCIUS (AJ5 t46a.Chr.), studii speciale. Lui se datoreste aforismul politic ompolitic roman, filozof stoic, partizan al luibiserica liberit In stat liber". Fata de Romani a Ciceronecontra IuiCatilina, lupta contra lui aratat o mare prietenie, sprijinindu-i In epoca 1565 www.dacoromanica.ro CAV- luptelor pentru unire. Mud Alecsandri s'a dus in Dolj plasa Gingeova, iar dupe legea 1929 numai misiune diplomatic& spre a cere recunoastereaIn- sat din circ. corn. Bechet. ¶ ® cALARASI -SAT, corn. CAFdoitei alegeri a lui Cuza, Cavour 1-a primit cu rur. jud. Lapusna, plasa Vomiceni; chip& legea bucurie si i-a dat sfaturi Indrumatoare. Cu acea- 1929 formeaza o ciro. adm. cu 16 sate. ¶ ® C.- sta ocazie Alecsandri a scris, ca omagiu de admi- TMG, corn. urbane tot acolo. ¶ 0 0.-VECHL corn. ratie pentru el, poezia Pilotul". rur. jud. Ialomita plasa Ciocanesti; formeaza o CAVRA zisu(sec.xvni), profesor grec In circ. cu 5 sate (1929). Bucuresti. CALARASAUCA, man. calugari jud. Seneca, CAVRICA NICOLAE (11813), profesor grec In Bu- ling& satul cu acelasi nume, fost schit al man. curesti la Academia Domneasca. Sf. Sava. Are o his. zidita. de Marcu Donici 1780, CAVRIOLO TOMASSO CONTE, condotier italian, alta zid. 1853, In care sint moastele Sf. Mitro- venit ca strateg In armata lui Radu Serban. fanie. CAVSOCALIVITUL NEOFIT ('1780), profesor cALATORIA MAICII DONINTILITI LA IAD FirVLSIIL grec venit In Bucuresti, dupe ce predase teologia MAICII DOMNULIII. calugarilor din Sf. Munte. E considerat ca autorul CALATELE, statie c.f. jud. Cluj.la capul unei metode de traducere mai lesnicioasa a texte- unei linii laterale care pleats de la Huedin. lor vechi elene In greaca moderns. Dela el ne-a CALDARARU, circ. corn. jud. Teleorman, cu ramas o carte romaneasca In contra Evreilor (In- 8 sate (1929). frunt area jidovilor, Iasi 1803, Acad. Rom. sub CALDARUS4NI, man. jud. Ilfov, Intemeiata Nr. 662), scrisa cu violenta, el lnsusi fiind un Evreu de Mateiu Basarab 1638. botezat. Exists si o traducere in greceste a acestei cALLm..4N, munte, jud. Fdlticeni (lost Sucea- carti Mout& de Joan Gheorghiu si tiparita In 1818 va), cu 2 virfuri: Bitca Tiganului si Ciribuc filra loc. (1459 m.). CAYENNE, insula Oceanul Atlantic ling& Gu- CALINIAN§TI, corn. rur. jud. Vilcea, plasa yana fr. Aci orasul Cayenne, 12.500 loc. Loc de pe- Cozia;st.balneara, cu sorgintdsulfuroase;a deapsa pentru deportati. Inceput a se folosi in anul 1883; 2460 loc. Statie CAZACI, populatie de origine slava, locuind In c.f.linia Piatra-0.Rimnicul V.Sibiu. S. Rusiei europene, In Turchestan si In Siberia. Ei CA.LINSTI 0 static c.f. jud. Muscel linia formau ca o colonie military cu oarecare autonomie Bucuresti-Pitesti ling&Golesti. ¶ ® corn. rur. sub conducerea unui hatman. jud. Maramure$ plasa Sugatag; 1723 loc.¶ 0 CAZACII-VECHI, corn.rur.jud.Cetatea- coin. rur. jud. Olt plasa Draganesti; 752 loc. Dupd Alba, resed.plasii Palanca; 4446loc.Are o legea 1929, sat circ. corn. Radomiresti. ¶ 0 cone. scoala de meserii. rur. jud. Satu-Mare plasa Oasu; 1875 loc.11 ® corn. CAZACLIA, circ. corn. jud. Cahul. cu 3 sate rur. jud. Storojinet plasa Ceremus; 1300 loc. Dupe (1929). legea 1929 sat ciro. corn. Stanestii. ¶ ® corn. rur. CAZANE w PORTILE DE FIER. jud. Balti plasa Falesti; 1767 loc. Dupa. legea CAZANNIE, explicarea evangheliilor. Cea mai ve- 1929, sat circ. corn. Balotina. ¶ 0 Circ. corn. jud. che tiparita in romaneste este a lui Coresi tip. Teleorman plasa Alexandria cu 5 sate. Brasov 1564, din care !ma nu posedam nici un CALUGAREANU DIMITRIE( '1868). natura- exemplar; apoi alta tot a lui tip. Brasov 1581. list roman. Doctor in stiinte din Paris, a fost pro- (Acad. Nr. 29), care a fost retiparita in Alba-Iulia fesor de fiziologie la Universitatea din Iasi, apo 1641; In sec. xvu avem o noun Cazanie datorita la Cluj si, din 1928, In Bucuresti. E membru co- mai ales muncii lui Unit Ndsturel, intitulata E-respondent at Academiei Romane (1910 . van g helia invel(dtoare" Inceputa a se tipari la man. CALUGARRNI 0 corn. rur. jud. Prahova, Govora 1642 si termin ata la M dn. Dealului prin In- plasa Cricov; 2393 loc. Dupe legea 1929 sat circ. grijirea lui Meletie Machedonul 1644, precum si corn. Ceptura. ¶ 0 corn. rur. jud. Vlasca pl. Calu- alta tip. de Istvanovici Mihai la Alba-lulia 1699 gareni cu 8 sate; intre ele este si satul cu acelasi sub titlulChiriacodromionsi dedicata Mitro-nume 1198 loc.,laconfluenta Neajlovului cu politului Atanasie. Cilnigea; aci s'a dat In ziva de 13 August 1595 CAZOTA, sat jud. Buzau, tine de corn. Glo- vestita bane intre Mihaiu Viteazul §iIntro deanurile (legea 1929); are o scoala de meserii. Turei, comandati de Sinan Pas,a. CAZZAVILLAN mar (1852 t1903), profesor CALUGARITA, fosta man. jud. Radiluti; o italian stabilit In Romania, unde a devenit sibisericuta din 1591. ziarist. Dupe o serie de Incercari cu diferite ziare, CALcIU man. jud. Romanati corn. cu acelasi reviste si traduceri de romane In fascicole, Intre-nume, Intemeiata. In 1579 de familia Buzestilor; buintlnd si reclama, neobisnuita pe atunci la not aci sunt mormintele mai multor Buzesti, intro (persiflata de unii umoristi, ca Dr. Urechia), a canal lui Preda Buzescu, generalul lui Mihaiu isbutit sa fact' din ziarul Universul" (1884) o Viteazul. publicatie popular& -care s'a impus si a avut un CAMAR, (legea 1929 sau cAmAR) corn. rur. jud. mare succes. Dup& moartea lui, ziarul a devenitSalaj, plasa Simleul Silvaniei; 3256 loc. proprietatea unei societati anonime care continua CAMARZANA, corn. rur. jud. Satu-Mare, pla- publicarea ziarului $i a altor reviste de literature, de sa 011.$iU; 2056 loc. stiinte, etc. CAPATINA, munte, jud. Suceava, (1383 m.). cAcruL4TA, isvor vestit de ape cloruro-so- CAPA.TINE4NU sTANcra, profesor roman in dpe-sulfuroase, aproape de Calimanesti, jud. VII- Craiova. A publicat traducer! din limba franceza, cea. Mire cari Marimea Romanilor de Montesquieu CAINARI, corn. rur. jud. Tighina, plasa Cal- (1830). nari L2700 loc. Circ. coin. compusa din 13 sate (1929). CAPAVNVNI, sat, jud. Arge$ pe riul Arge.s; CAIVTI. corn. rur.(tirg), jud. Bacau plasa aci sunt ruinile cetatii lui Vlad Tepe$. Trotu5; 2030 loc. Circ. corn. cu 24 sate (1929). CAPITANOVICI TEODOR (11928), advocatsiSi- CALARAI 0 oral, cap. jud. laloini(a penanciar roman. A lost magistrat, deputat, sena- malul sting al bratului Borcea; 13162 loc. (1915); tor, director al Bancii Nationale (1913) si mai are 4 biserici ortod. si 2 sinagoge; are liceu Stir- tirziu Vice-Guvernator. In timpul rilzbodului, In beiu-Voda." fondat In 1884, scoala secundara de 1916, a fost Insarcinat a transporta tezaurul Bancii, fete, 2 scoale normale. 1 swat& de meserii si scoale la Moscova unde 1-a gasit instalarea guvernului primare; static c. f. terminal& pe linie lateral& care bolsevic. pleat& de la Ciulnita. Numele vine de la vechii CAPITANUL CONSTANTIN, autor al unei cronice ostasi calara$1. Este capitala jud. de la 1832. In romanesti (dupa altii, numai copist) se numeste 1852 i s'a dat numele de Stitheiu(dupaDomnitorul (dupa parerea lui N. Iorga, combatuta. de I. G. de atunci), pe care 1-a pastrat pin& In 1881. ¶ ® Sbiera) Constantin Filipescu (* ca. 165511696). lac aproape de orasul cu acelasi nume. ¶ ® c. Cronies povestesteIntimplariledin Muntenia r. jud. Turda, plasa Chnpia Turzii ¶ 0 c. r. jud. dela 1290 (descalecarea) piny la 1688, 1566 www.dacoromanica.ro CAPITANEANTI CONSTANTIN (1844 t1893), co- Durau, lute() pozitie minunata. Poporul a scornitCAP- lonel roman, organizatorul serviciului geodezic al diferite legende despre acest munte, Intre cari si armatei romane. Studia la Observatorul astro- a Dochiei(.acest cuv.) ¶ 0 circ.corn. jud.CEH nomic din Paris si la Institutul topografic din Neamt, cu 29 sate (1929). Napoli. In 1873 Incepu lucrarile pentru harts lath CEAHOR. coin. rur. jud. Cernauti plasa Cos- sub directia colonelului Barozzi. Dupe ce stabili minului; 2673 Ion. Dupa legea 1929, sat circ. coin. diferenta de longitudine IntreIasi siCernauti Plaiul Cosminului. (publ. 1881), determine latitudinea oraselor Bu- CEANGAI, locuitori din mai multe comune curesti, Galati, Iasi. Mai studia chestia cadastru- din jud. Bacau si Roman. Maghiari de origine si lui. Fu deseori delegat al Romaniei pentru studii catolici, emigrati probabil prin secolulxm din Tran- de specialitate In str&inatate. silvania In Moldova. Ei au avut unepiscopat la. CAPILNITA, corn. rur. jud. Odorheiu. plass. Baal./ Infiintat In vremea luiAlexandrucel Bun Tirnava -de -sus; 2132 loc. Dupti legea 1929, sat (1401). Astazi bisericile for tin de episcopatul circ. corn. VI Ahita. din Iasi. CAPLENI, corn. rur. jud. Salaj, plasa Carel; CEANUL -MARE, corn. rur. jud. Turda, plasa 2497 loc. Chnpia-Turzii ; 2955 loc. CAPRIANA, corn. rur. jud. Lapusna, plasa CECHETTI BARTOLOMEO ( 1838 t 1890 ,isto- Vorniceni; 2129 loc. Dupd legea 1929, sat circ.ric si paleograf italian, director al arhivelor din corn. Vorniceni. Venetia. A scrissi biografia principesei Ghica CARBUN4R, corn. rur. jud. Satu-Mare. plasaDora d' Istria; a Yost membru onorar al Acade- Manastur; statie balneara: pucioasa. miei Romane (1890). CARBUNETI, corn. rur. jud. Gorj, plasa Car- CEFALONIA, insula. In arhipelagul Ionicelor; bunesti, pe Gilort; dupe. legea 1929 sat circ. corn. supr. 689 km. p.,69.000 loc. Cap. Argostolion. Targu Carbunesti; are o biserica zidita de pol- Apartine Greciei. covnicul Coltescu 1780 si o scoala de meserii. CEG4INI. com. rur. jud. Ialomita, plasa Fetesti; CARPINENI, corn. rur. jud. Lapusna, plasa 2121 loc. Dupa legea 1929, formeaza circ. cu 6 sate. Bujoru, 6655 loc.;are un gimnaziu mixt (1928 CEHI Pr Boemia. 1929). Circ. corn. cu 11 sate (1929). CEHOSLOV4CIA (CESKOSLOVENSICA REPUBLI- CARPINIU 0 com. rur.jud. Albaplasa KA), stat In Europa. Se margineste la N. cu Ger- Abrud; 1443 loc. ¶ 0 corn. rur. jud. Gorj, plasamania si Polonia, la V. cu Germania, la S. cu Au- Novaci, 1955 loc. Dupa legea 1929 sat circ. corn. stria, Ungaria si Romania. Supraf. 140.394 km. p.; Sdcelu. ¶ CD c. r. jud. Timis-Torontal, plasa Jim- 14.440.000 loc. bolia; 3122 loc. Tara muntoasa, este strabatuta de prelungirea CASCIOARELEg.corn. rur. jud. Ilfov, plasa Carpatilor. Partea de NV e Inconjurata de mun- Oltenita; 1958 loc. Dupa legea 1929, sat circ. com. tllcunoscutisub numele deoadrilatertil Boemiei:

Harta Cehoslovaciei. Chirnogi. ¶ 0 c.r. jud. Vlasca plasa Neajlov; Padurea BoemieicuvIrful Arber (1457 m.), 1773 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn. Crevedia; M. Metalici cu vlrful Kailberg (1051 m.), Sudeii aci o veche manastire cu o biserica. zidita la anul cu v. Schneekoppe (1603 m.), colinele Boeme. Din 1607 si refacutiftIn, 1859 de Arhimandritul Me- ceilalti mai Inserimati slut: Tatra cu vlrful Gerls- letie egumenul. dorf (2663 m.). CATLU, static c. I. jud. Ilfov linia Bucuresti- Apele principale: Elba( =Labe) cu all. Berunca Oltenita. siVlatava; Morava, Vah, Aron,all. ai Dundrei CATJANI, corn. rur. jud. Tighina format& (le- care formeaz& hotar din spre Austria si este con- gea 1929) din 20 de sate; Intre acestea este si: siderate pe o portiune (Teben- Parkani) ca aparti- Causanii Noi, tlrg, resedinta comunei, pe riul Cehoslovaciei. Botna, 2901 loc. (1904). Aci a Post, pe la 1782, Clima este continental& si farn a ajunge la tern- resedinta hanului tataresc care ocupase Bugeacul. peraturi extreme (nu trece de 2 si +19). Statie c.f. linia Tighina-Basarabeasca. Este aci Se cultiva cereale, legume, mai ales cartofi; un spital, o biserica veche foarte interesanta sise crest vita cornute, porci si cai, se exploateaz& un gimnaziu de baeti fondat In 1923. paduri. Subsolul e foarte bogat: se exploateazii CEAGA, corn. rur. jud. Tighina, plasa Sturzeni; carbuni, sulf, fier. plumb, zinc, s.a. Se afl& si 2129 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn. Taraclia.isvoare minerale vestite In Europa: Karlovy-Var CEAHLAU O masiv muntos In jud. Neamtu, (lost Carlsbad), Marianske (lost Marienbad), Pies- ocupe o suprafat& de ca. 369 km. p. In culme aretany (lost POstyen). Se gAsesc instalatiuni inun platou numit Pionul. Virfurile ating diferite dustriale de mare importanta, din cari mai cu Inaltimi, dar nici una nu trece de 1911 m. (Oco- noscute la export: zahar, sticlarie, lemnarie, per. lasul mare). La poalele Ceahlaului este manastirea telanuri, stole. 1567 www.dacoromanica.ro CEH-Capitala:Prahafoht Praga b77.000 lee. Or. sura un grad al meridianului in regiunile polare pr. Brno (f. BrUnn) 222.000 loc. vestit prin fa- (1737 .El emise ideea termometrului centigrad. CERbricele de postay. Plzn (Pilsen ,vestal, pentru CELT', locuitori vechi din actuala Francie, fabricele de bore, Bratislava (Pressburg) 93.000 Elvetie, ba, dupa unii autori, si altii din Europa Joe.,Oloniuc OhnUtz 57.000 loc. Centrala pink la Dunare si chiar dincolo de ea. Poporul ceh este cunoscut in centrul Europei CENAD, statie c. f. jud. Timis-Torontal, unde din primele secole ale erei crestine. Platoul boem se terrain& o linie secundara care pleaca dela era ocupat Inainte de Christ de o populatie eel Timisoara. tick Boi de unde si numele Boihemum",dis- CENADUL-MARE, corn. rur. jud. Timis-To- trusa de invazia Marcomanilor (sec.1 p. Chr.) rontal; 5656 loc. acestia goniti la rindul for de triburi slave (see. v), CENADE, corn. run jud. TIrnava-Mica, plasa can primir& numele generic de Cehi. Ei sustinura Blaj; 2375 lee. lupte contra Turingienilor si Avarilor. In see. vu CENTS, munte din Alpi, Intre Italia si Franta; fundar& un stat independent care cuprindea Boe- :Walt 3170 m. mia, Moravia, si alte tinuturi vecine. In sec. ix CENTAURI, monstri din mitol. gr. jumatate se introduse crestinismul prin Metodiu, dar in- oameni, jumatate tai. fluenta german& lnlocui cultul slay prin eel latin; CEONTEA TF.onoR (*1846)prof.roman In din acest fapt urma si orientarea politica spre Arad.Princip.op.Creafiunea,1877;Plura- Germania si spre cultura germana. Punctul cul- litatea lumilor, 1877. minant al germanizarii fu atins sub regele Joan de CERAM, 0 corn. Tur. jud. Nasaud, 759 loc. Luxemburg 1310-1346 , dar fiul sari Carol vu. plasa Nasaud.¶ pcirc. corn. jud. Arges, plasa Incuraja pornirea antigermana si rultura slay& si Topolog cu 28 sate (legea 1929). Infiintif universitatea din Praga1348 . Murind, CEPELAUTI, corn. rur, jud. Hotin, plash Edi- lasa Boemia si Silezia fiului sau Vacslav, iar Mo- nita; 2410 loc. circ. corn. cu 13 sate (1929). ravia fratelui sau Juan. Progresul emanciparii na- CEPTURA, corn. rur. jud. Prahova, plasa Cri- tionalitalii slave se urma si sub influenta reformei coy. Aci se exploateaza petrol. Circ. corn. cu 6 lui Hus. Osindirea doctrinei lui de catre Conci- sate marl si 3 mini; regiune viticola. liul din Constanta si arderea lui pe rug (1415) corn. rur. jud. Prahova, plasa Te- fur& inceputul unor marl lupte Intre partizanii leajen; 2455 loc. Dupli legea. 1929 sat circ. corn. lui si armatele imperiale germane, can tinura pin& Drajna. in 1471. Aceasta perioada de desvoltare se sfirsi CER.1LTU, cum. rur. jud. Dolj, plasa Segarcea; prin reunirea BoemieisiUngariei sub sceptrul 2589 loc. Duna, legea 1929, sat circ. corn. Lipova. Habsburgilor (1526) pc baza unor parte de Ca- CERBER, monstru din mitol. gr.; chine cu mai mille ale suveranilor. Stapinirea habsburgica !n- multe capete (du regula, trei). El pazia intrarea eural& catolicismul si aduse pe Iezuiti, suprimlnd Infemului. si libert&tile vechi ale Cehilor; de aci o Incercare CERBU, munte In Gorj deasupra satului Novaci. de liberare In 1618, sfIrsita prin InfrIngerea din CERCELNICOLAE (t1773),[profesor grec laAca- 1620. In secolul xvin nationalitatea cell& pare demia Domneascii din Iasi. distrusa; dar este numai amortita: o noun Incer- CERCEL PETRU, ( ca. 1540 -j1590) domn al care, tot neisbutitk In 1848, si apoi o intensa pro- Munteniei, (1583-1585 ,fiulluiPatra.scueel pagand& internk o intarire a constiintei nationale Bun. Fiind in vIrsta de 17 ani la moartea tatalui se produce, se manifesta In timpul razboiului mon- ski (1557), cern sa fie nunait domn, dar fu re- dial prin legiunile ce luptli contra Austro-Ungariei. fuzat si exilat In insula Rodos, de unde trecu Astfel independenta se proclama la 28 Octombrie In Cipru. Aci invata limbi straine occidentale, fact 1918 la Praga, iar tratatele de la Versailles si diferite studii si In 1579, se duse la Paris, uncle St.-Germain en Laye o recunoscura si-i fixara doblndi bunavointa Regelui Henric in si a mamei hotarele. Noul stat fu alcatuit din: Boemia, Mo- sale Caterina de Medicis si cu sprijinul for ocupa ravia, Silezia, Slovacia si Pockarpatorusia. tronul Munteniei. Desi cu bune intentii si poate Cehoslovacia este o republics. democratic& con- cu gind de a intemeia aci un stat mare sub pro- this& de un presedinte, avind o Camera si un tectia Frantei, dar coplesit de datoriile ce trebuia Senat, alese prin sufragiu universal si cu repre- sa plateasc& pentru cheltuelile ce Meuse spre a zentatia proportionala. Presedintele este acum: dobindi doinnia, el In mai mutt un rau print, pro - Thonia Masaryc. voca, nemult,umiri si fu silit sa. fuga In Transilva- Moneta este: koroana. Pentru masurise In- nia, unde fu arestat citva tiny. De aci trecu In trebuinteaza sistemul metric. Italia, apoi la Constantinopol, cautind sa-si reia Cehoslovacia face parte dinMICA ANTANTA tronul, dar nu reusigrfu Inecat In Bosfor. Cercel (P.- acest cuvint . a cladit rnanastirea Mislea si a terminat biserica CEHOW ANTON-PAVLOVICI( *1 MO t1904), - domneasca din Tirgoviste. /milder rus si dramaturg. Zugraveste mai ales cartcrrasi, nume dat tinerilor sari far parte viala rurala.Multe din operele lui s'au tradus din Asociatis C:ercetasilor, organizata dupa modelul In romaneste dup& 1908 de N. Dunareanu, Lucainternational adoptat in mat toate statele Europei. Brindza, I. Duscian, C. Sfat, R. Boureanu, Cru-S'a lntemeiat in Anglia (rnembrii se numesc boy ceanu, Sofia Dobrogeanu-Gherea, L. Rebreanu, scout = copil cercetas) In anul 1908, iar la not in M. Sevastos, G. Carp (Nuvele si schile), Marga 1914. Venind ulteriorin fruntea acestei insti- Dima, E. Pasenti (Untwist/cc, T. La.zareseu, G. tutii Principele Carol, actualul Rege,ea a luat o mare Balinski (piese de teatru : Unchiul Vania, Ursul). desvoltare piny In si in timpul razbohilui. Dupa CEHTJL-SILVANIEI, corn. rur. jud. Maj. re- aceea a urmato perroadade stagnatiline si in sedinta, plasa Gehnl-Silvaniei; 3508 Inc. statie c. 1929 s'areluatactivitateasub Comanda Princi- f. terminus linia lateral& Silemeghiul-Cehul Sil- pelui Nicolae. vaniei; are o swai& de nieserii si scoli primare. CERCHEZI CIRCASIA. CELARU, corn. rur. jud. Romanati, plasa Oco- CERE.MUS, riu, afluent al Prutului ;formeaza, lu; 2520 loc. Circ, corn. cu 10 sate. In parte, hotarul nitre Romania si Polonia. CELEIU, corn. run jud. Romanati, aproape de CERES, pers. mitol. la Romani: zeita sema- Dunare si de balta Potelul; aci a Post o cetatenaturilor, a agriculturii in genere. romana care se numea Colonia Malvensis. Dupa CERMEIU, com. rur.jud. Arad, plasa Ineu; legea 1929, sat circ. corn. Gura Padinei. 3941 loc. statie c.f. capulunei linii secundare care CELLTNI BENVENVTO( *1500t 1571), artist bi- pleat& de la Ineu. jutier (orfevre), sculptor ital. Op. pr. Perseu, sta- CERNA: 0 riu afl. al Oltetului,uda jud.Vilcea.1 tua de bronz. Perfectiona procedura incrustarii pie- ® riu afl. al Dunarii se varsa Hugh Orsova, pe trelor pretioase. valea acestui riu se aft& baile Herculane. ¶ ® corn. CELSIUS ANDERS (1701 t17441, astronom su- rur. jud. Timis-Torontal plasa Ciacova. ¶ C cir. edez, facu parte din expeditia francez& care ma- corn. jud. Tulcea, cu 14 sate. 1568 www.dacoromanica.ro CERNA PANAIT (1881 t1913 , scriitor roman. cal. in Iasi la Seminariul 'Veniamin Costache"CER- Se numea Stanciof. Doctor in filozofie din Lipsca, de la 1894. A publicat diferite compoziliuni si o A debutat in 1898 in rev. Floare albastra"; revista de specialitate: Arta 188385 si 1894-96.CES a publicat apoi poezii in Con- CERNETI (sau OERNET ,corn. rur. jud. Me- vorbiri literare" (1901-1908 , hedinti, piasa Ocolul; dupa legea 1929 face parte Sernanatorul" (1904 1906 ; ca sat din corn. Cernesti si este resedinta acesteia. si un volum Poezii 1910 (mai Foarte aproape de Turnu-Severin, a lost citva multe editiuni . timp socotita ca o suburbie a orasului. PIO. la CERNAT ALEXANDRII ( *1828 1842 a lost comuna urbana si eapitala judetului. t1893 , general roman. Subloco- Aci a funetionat pentru prima data ca institutor tenent in 1852, el a luat repede profesorul loan Maiorescu, care a infiintat .*coala gradele ofiteresti, fiind colonel primara in 1836; aci a fost easa lui Tudor Vla- in 1866 si general de divizie in dimirescu; e si o veche biserica zidita pe la 1670. 1877. Ministru derazboiu in CERNICA $TERBEIU pi- STIRBEIU. timpul razboiului, el a avut rol CERNTCA, 0 circ. corn. jud. Ilfov en 6 sate important in alcatuirea planu- (1929 . ¶ 0 static r. f. linia Bueuresti-Oltenita. rilor de lupta. A fost ministru C) manastire jud. 111 w. thigh laeul Colentina si de razboiu *i dupa aceea pin. P. Ccrna. balta Cernica, intemeiata in1(i08 de Vornicul in Noembrie 1878. Apoi a fost Cernica Stirbeiu si refacuta in 1781 de calugari sof ul marelui stat-major p Ina In de la Sf. Munte. 1891, eind a trecut In retragere. CERNOVICI ARSENIE (1.1706 ,patriarh sirb. Numele lui s'a dat unei statiuni CERTEJUL -DE-SUS, corn. rur. jud. Hune- pe linia Megidia-Bazargic. doara, piasa Soimus, 5999 lee. CERNATU, corn.rur. jud. CERTZE, corn. rur. jud. Satu-Mare, plasa Brasov, plasa Sacele; 2850 loc.. Oasu; 7306 lee. CERNAUCA, corn. rur., jud. CERTESTI, circumscriptie corn. jud. Tutova, Cernauti; plasa Prutului; duel piasa Ghidigeni cu 13 sate (legea 1929 . legea 1929 e numai sat, A fost CERVANTES SAAVEDRA MIGUEL ( *1547 11616), propr. lam. Hurmuzachi. undo mare scriitor span. Duse o vials de aventuri, fu s'au adunat fruntasiitinerimii robit de piratt. Pr. op. Galatea, (drama pastorali. moldovene dups miscarea din In versuri (1584 ,Via(a din Algeria, drama, si Martie 1848. General Al. Cernat. mai ales Don C,'llijotte1605 .Aceasta din urma CERNAVODA. corn. urbana s'a tradus In romaneste, dar nu intregime de He- jud. Constanta, piasa Medgidia, port la Dunare; liade Radulescu (1840 , de A. Luca (1909), de Stef. st. c. f. linia Cernavoda-Constanta, legata de linia Virgolici in Convorbiri Literare" (an. xivxxiv). de la Bucuresti prin marele pod; 5.946 loc.1915 ; CERVENIA, corn. rur. jud. Teleorman, piasa are o bis. ort. si 2 giamii; un ginmaziu infiirrtat Zimnicea; 4515 loc. Dupa. legea 1929, sat circ. in 1921, o scoala de meserii si scoale primare. corn. Smirdioasa. CERNATESCU PETRE ( 1825 -1-1892), profesor CERVIN. munte(germ. MATTHERHORN)din roman. A ocupat catedra de istorie universals la Alpi, Elvetia: 4.482 in,.inalt. Universitatea din Bucuresti. A publicat manuale CESAREA (forma romaneasca veche MESA- de istorie (1861-1871) siarticole politice(in REA , oras In anticitate si evul mediu in capadoeta; ziarul Concordia" 1857). linga ruinele lui e astazi orasul Kaiaarleh. Aci a lost CERNATJTI, jud. In Bucovina; cap. Cernauti; o episcopie crestina pe care a ocupat-o odata 81. 934 km. ; 186.792 loc. (1919); 3 plasi: 3 corn. urb. 92 rurale (1926 ,tine de epari%iaMitrop.din Cernauti,fare U c parte din circ. Curtii de apel din Cer- nauti. Arc 40 gradini de copii si 120 scoale primare, 30 de cooperative de Ocna produrtie si consum. ico4Ac TRULUI vrin, CERNAUTI, municipiu, cap. jud. I@ZASTAVNO. Cernduti ;100.000 POLONIA loc. (1919 ; statie 0. f. pe linia principala. Iva 0 Bueuregi-Cernciuti, IZ ti) t care se prelungeste ULUI . pin& la statia Ghi- ..\ l / tamest.. d S 0 ca-Voda, unde este .0% punctul de trecere * Pl. PRUTULU1k In Polonia. Aci este 05 r'ut.I- A resedinta episcopiei 1CERNAUTI anN. Bucovinei (owacest Sterna jud ; COrOvo3 cuv.) siCurteade Cernaup. Apel de a carei cir- LP I PI. COCAIN cumscriptie se tin judetcle Cernauti, .0 CuourtMare Cimpulung, Dorohoiu, Hutin, Radauti, 0 Storojinet si Suceava. Sint 5 biserici 0 ...,,,, ../ ...... 111.00R01101 ortodoxe, 2 catolice, 1 armeno-catolica, 14. 1 greco-eatolica, 1 evangelica, 6 sinago- 'e , ge. E universitate cu 4 facultati (drept, C ), IJ2 \ filozofie si litere, stiinte si teologie) si 'Union numeroase scoale de diferite grade: 6 licee de bacti, 2 de fete, o scoala nor- / mala de baeti si una de fete, o scoala profesionala de fete, o scoala corner- Harta jud. Cernauti. ciala pentru Meld, o scoala superioara de meserii, o scoala de tesatorie, 22 scoale pri- Vasile eel Mare. Pentru a se perpetua amintirea mare si 17 gradini de cop ii. E oral foarte vechiu: ei, Sinodul din Constantinopol in timpul patriar- Intr'un hrisov al lui Alexandru eel Bun din 1408 hului Sofronie a decis, la 10 Oct. 1776, ca mitropo- se vorbeste despre el. litul din Flucuresti sa poarte si titlul de loctiltor CERNE Trrus (*1859) profesor de muzica vo- al Chesareei Capadociei". 1569 Gh. Adamescu. Dictionar enciclopedic ilustrat. 99 www.dacoromanica.ro CESENA IEBONIM DE, medicvenetiananvenit in Aproape slut ruinele unei vechi cetati despre care CEs-Moldovain 1504 pentru a Ingriji pe Stefan celse vorbeste de 'nite on In istoria noastra: Stefan CETMare. Elimpreuna cu alp doi medici, facura o eel mare a cucerit-o In 1469 si o stapinit-o ca*i operatic domnului, care /ma se stinse dap& citeva Petru Rare* (acesta cu oarecare Intrerupere). Mai zile. tirziu Domnitorii Moldovei, de*i au revendicat-o, CETATEA ® corn. rur. jud. Dolj, plasa Ca- nu au putut s'o reia. ¶ @ C.-DE-FLOCI, lust ora* jud. lafat; 5049 loc. Port la Dunare. Circ. corn. cu 4Ialomita pe malul sting al Ialomitei pe Dunare sate. Imprejur stint vii. Aci s'au dat lupte intre aproape de Piva-Petrei. Sc vorbeste despre el In Turci$iRusi In 1853. ¶0c.-ALBA, jud. In Ba- sec. xvisixvn, cind era capitala de judetsi rarabia; cap. Cetatea-Albd;supr. 7.595 km. p. port important, pe uncle se exportau marital, mai 374.806 loc. (1922); are 8 pla*i, 1 corn. urbana. ales, se vede, Una (de unde si numele). In s. XVIII 103 com. rurale (1926); are 28 cooperative de a decazut si pe la sfirs,itul secolului locuitorii s'au aprovizionare cu un capital de 906.000 lei (1925); risipit. ¶ ® c.- FETEI, ruine In jud. Vlara aproape face parte din eircumscriptia Curtii de Apel din Chisinau; U are 44 gradini C decopii *i 276 * 4' scoale primare; N,st sine de eparhia t% R.,' O episcopiei din G I®VOlintirl , ti 4 CetateaAlba. 4, @ C.-ALBA, \.

www.dacoromanica.ro ministru de externe al guvernului din Canton, CHESINT, corn. rur. jud. Thni,-Torontal, pla- CHE-Inlaturarea oricarli influent,e streine; a provocat sa Lipova; 2131 loc. C H Ichiar un rtizboiu civil In 1926-27 al Sudului con- CHESTER [cit. tester],oras Anglia; 39.000 tra Nordului. loc.; vestite fabricapuni de brinzeturi. CHENDI MARIE ('1872t1913), ziarist $i critic CHEVREUL [cit. *evrol] EUGENE (* 1786 t1889) roman. Nascut In Transilvania, a lucrat la ziarele chimist franc., profes., director manufacturii Gobe- romanesti de acolo; apoi a Inceput sa publice arti- lins ; membru al Academiei de $tiinte. Stabili teoria cole in revistele din Regat, mai ales In Semana- saponificatiunii, invent& burnt- torul",V,iataliterara", Con- narile de stearina, cerceta di- vorbiri literare"; mai Urziu feritele reaetiuni Inprepara- s'a stabilit In Bucuresti, uncle rea$ifixareacolorilorpe a lost pina la sfIr$itul vietii stoic. Centenarul saua lost funetionar gl Academiei Ro- sarbatorit inteun mod deo- mane. A lasat mai multe vo- sebit. lume de critica literary (Pre- CHIAJNA, corn, rur. jud. ludii, 1903; Foiletoane, 1904; Ilfov. plasa Baneasa; 2316 loc. Thipresii,1908; Portrete li- Cirr.corn. cu 5 sate (legea A teraie, 1911 ,de istorieli- 1929 . terara (Zece ani de mi?care CHIAJNA DOAMNAorel literard inTransilvania, KIAJNA. E. Chevreul. 1901; Fragmente, 1905), cite- CHIANTI, regiune in Italia, va traduceri din Ibsen, Su- D. Chendi. vestita pentru vinurile sale rosii s,i spumoase. dermann , o colectie de seri- CHIARO ANTON MARIA DEL, Italian din Flo- sori alp lui V. Alecsandri1904$. a. rent.% secretar al Domnitorului Constantin BrIn- CHENIER [cit. §enie], ANDRE ('1762t1794), coveanu (din 1709), apoi al lui Stefan Cantacuzino poet francez, °titer, diplomat, ucis pe esafod in *i al lui Nicolae Mavrocordat. A publicat in 1718 la tinged revoluliei. In romaneste s'au tradus: Bel-Venetia, o scriere in care, pe lInga notice geogra- navul, de G. Crupenschi, publ. In Curler de am- lice, Infativaza epoca lui Brincoveanu $i viata be-sexele, PeriodulI(1836); Lampa, de Vir- sociala a diferitelorclase pe cari le-a cunoscut. golici, In Convorbiri literare" (1872); Lidea, de E intitulata: Moderne rivoluzioni della Valachia T. M. Stoenescu, In Literatorul" (1885 ; Liberta-con la descrizione del paese. Are $i o harta facuta Lea, de Virgolici, Conv. lit." (1888 ; diferite poezii de Stolnicul Constantin Cantacuzino. Editie mode A. Naum in vol. de Traduceri, 1890; Oaristis, dern& de N. lorga, 1914 $i o traducere roin. de bucolia, de M. lorgulescu, 1910. S. Cristian, 1929. CHENOT [cit.eno.] ADAM (*1721 , me- CHIBED, corn. rur. jud. Odorheiu, plasa Sin- dic din Luxemburgul belgian, stabilit in Sibiu cu georgiul-de-Padure; 2730 loc. ocazia epidemiei de eiuma din 1755, a ocupat func- CHICAGO [cicago], ora$ Statele-Unite (Illi- tiunea de medic $ef al Transilvaniei (protomedicus), nois) pe lacul Michigan; 2.700.000 loc; comert si mai Urziu pe la 1784 a trecut la Viena, Insarcinat industrie mare (cIrnatarie $i conserve de came, cu misiuni *llintafice de dare Iosif II $i poatelemnarii, fabr. de vagoane, etc.); cladiri imense. chiar profesor la Universitate. A publicat un stu- CHICHTNDA MARE, ora$ Jugoslavia (Banat) diu mare despre ciuma: Tractatus de peste, Vindo- 24843 loc. (1919). bonae 1766. CHTCIUL 0 insula In Dunare, jud.Con- CHEPET, circ. corn. jud. Trei Scaune cu 2 sate. stanta In dreptul Hirsovei. ¶ ® insula jud. Ia- CHERAMEVS NICOLAE (.1672), profesor grec. lomita aproape de ora$ul Calara$i. Dupa. studii In Italia, a fost chemat la Constan- CHILI [cit.elli],stat America de Sud. pe tinopol, apoi la Iasi (1670), unde a lost profesor. coasta On. Pacific; 757.366 km. p.; 3.415.000 loc. CHERELV, c. r. jud. Arad plasa Chisineu; Munti: Anzii; elimat f. variat;apelesint mai apare in docum. la 1334. multtorente. Cap. Santiago cu portul Valparai- CHERESTG, c. r. jud. Bihor; citata in docum.so. Majoritatea populatiei de origine spaniola $i Ia 1323; st.c.f. spre Oradia-Mare. indigena. Republica cu 2 camere. Productii: mine, CHERONEA, ora$ Grecia antica prov. Beotia. agriculture, paduri. Aci Filip al Macedoniei a invins pe Greci si a CHILIA 0 insult'.in Dunare in jud. Tulcea, distrus independenta Greciei(338a.Chr. $i intre bratele Chilia si Sulina; supraf. 2100 km. p.; Silla a lnvins pe Mitridate (86 a. Chr.) mat toata acoperita cu stufari*. ¶ ® brat al Du- CHERSON, oras In Rusia, pe Nipru; 70.000narii prin care aceasta se varsa In Marea Neagra; loc. Aci s'au refugiat multi RornSni In timpul raz- se desface din Dunare Ia Ciatal, trece in dreptul boiului pentru Intregirea neamului $i au fost per- ormelor Ismail si Chilia si ajunge la mare; lung. secutati$iarestati de autoritatile noului go- 111 km.; larg 500 m.; se desparte in brate mini, vern bol$evic. formInd multe insule. ¶ ® c.r. jud. Olt. plasa CHERSONES, nume dat In vechime mai mul- Spineni; dupe legea 1929 face parte din circ. tor peninsule, Litre cari Ch. nitric( Crimea), corn. Fdgc(ele si este centru unui grup de sate Ch. Tracic ( Galipoli. cu consiliu.¶ 0c. r. jud. Satu-Mare, plasa Arded. CHERUBTNI SALVATOII (1760(1842), muzi- ® oras numit azi (*ILIA NOVA, jud. Ismail pe bra- cant si compozitor italian. Op. pr. Armida (1782) tul Chilia; resedinta plasii. Are un gimnaziu,fi Ifigenia (1788), Medeea (1797), Ali Baba (1833), scoale primare, un spital. Aci ar fi lost In sec. iv opere. a. Chr. cetatca Aquillea construita de Alexandru CHESARIE cAPATINA (1784t1846), episcop Macedon. In sec. xiv si xv retatea apartinea al Buzaului. Dupa cc fu directorul unci scoale pri- Tarii-Romanesti; mai tirziu a trecut In stapinirea vate In Bucuresti, se facu calugar si preot, ajun- Moldovei; la 1584 a lost ocupata de Turci; la 1770 gind econom al Mitropoliei din Bucuresti; episcop de Ru$i, can o pierd pentru a o recuceri in 1790 $i alBuzaului 18251840; aintemciatbiserici, iarasi in 1806. ¶ ® CH.-VECHE, c. r. jud. Tulcea, a rcparat manastiri, ainfiintato seoala In Buzau, plasa Sulina; cuprinde 8 sate; comerciu trains de apui Seminariul (1838 ,o scoala vestita de cin- pe$te; Intemeiata'. In urma razboiului Crimeei de tareti biserice,ti si o scoalli de picture bisericeasca. emiffrati din Basarabia. CHESARIE HALEPLIII (t1780 , episcop al Rim - CHILLON [cit.iTori( castel fortificat In El- nirulaiIntro1773-1780; a fost calugar si arhi- vetia pe lac. Leman linga Vevey. Constr. sec. xm. mandrit In Bucure$ti; a Mceput tiparirea Miner- Pe cInd tinea de Savoia, a fost inchis aci Boni- tor traduse de Grigorie Mitropolitul( lanuarie- yard. acest euv. Aprilie ,pe care a terminat-o Filaret.Fiecare CHIMBORAZO, ruunte In Anzi (America de volunt este Insotit de o prefata cu studii isturice Su(l): 6310 nl. alt. .$1 religioase. CHIMENTTUL SEVASTOS(t1702 ,profesor 1572 www.dacoromanica.ro grec dinConstantinopol. Chemat deBrinco- mort eroic In Dobrogea, In ziva de 5 Septembrie veanu, 1689, a organizat scoala donmeasca si a 1916, In fruntea batalionului din reg. 51 de in-CHI- Post director Intre 1689-1702. A tiparit la Sna- fanterie. CHI gov (1701) in greceste Eortologhion (despre sar- CHIRI4CU, corn. rur. jud. Vlasca, plasa Du- batori si teoriile lor, pascalie, $.a.) dedicata lui narea; 3975 loc. Circ. corn. cu 8 sate (legea 1929). Brincoveanu (se gaseste In Bibl. Academiei sub CHIRTC, martir, decapitat: prliznuit de bis. Nr. 126); far dupa moartea lui s'a tiparit in Bu- ortod. la 15 Iulie. euresti (1703) o Invd(dturd dogmatic& dedicate CHIRICESCU CONSTANTIN ('1863 +19'29 , teolog TaruluiPetruAlexievici.(Bibl.Acad. sub. roman. Dup& studii la facultatea din Cernauti, a Nr. 140 . lost profesor la diferite seminarii si apoi la faculta- CHINA (TA CIUNG HUA MINICUO),stat in Asia. Se tea de teologie din Bucuresti (1894 . A mai fost margineste la N si N-VcuSiberia, la E cu Si- si defensor eclesiastic, director al Cultelor, director beria, Coreea, Marea Galben& si Marea Chinei, al tipografiei cartilor bisericesti. la S cu Indochina si India, la V cu Af- ganistan. Supr. 9.650.000 km. p.; 436.000.000I- loc. Statul . se compune din: China propriu zisd si j.arile supuse: Manciuria, E Mongolia, Tungaria, Turchestanul chinez siTibetul. China propriu zisa este desparlita de Mongolia printr'un zid lung de 2.450 km., ridicat cu citeva sute de ani a.Chr.. De China tine si insula Hainau. Teritoriul Chinei esteinconjurat de munti spre N-V. si S. sidin ace-01a o sums de munti se prelungesc In interior. Partea de E spre mare e mai putin ridicata. In Mongolia este un mare desert numit Gobi. Principalele siruri de munti: Saiansk si Jablonoi o despart de Siberia; Altai, Tian-San, Kuenlun, cari se Intind spre centru,despartind oarecum China In doll& parti. De India odesparte sirul ND IA muntilor Hiinalaia. Fluvii marl uda mai ales partea de E.: Hoang-Ho, lang-Ce- Kiang, Si- Kiang. Cap. Peiping(lost Peking). Orase pr. $anghai,Canton,Hangciu, Clunking, Nanking, Tientsin, Ningpo, Fuciu. Civilizatia chineza este mult mai veche decIt cea europeana: ei au cunoscut Harta Chinei. mai inainte matasea, scrierea, portelanul, praful de pusca, etc. Cu Incetul, mai ales In sec. CHIRIET- LUNGA, corn. rur.jud. Tighina, xviu si xix, Europenii patrunser& in statul chi- plasa Ciadir-Lunga; 2472 loc. Dupe legea 1929, nez, obtinura dreptul de a se aseza, de a forma sat circ. corn. Ciadir-Lunga. chiar colonii si dinaceasta pricina se nascura CHIRIL Patriarhul Ierusalimului ( ca. 315 uneori turburari si se produsera miscari xenofobe, 1-386 ,Sf. Parinte praznuit de biserica ortodox& cum a fost a boxerilor (1900. la 18Martie.Bun predicator si propagandist, hiro- CHIOJDU, corn. rur. jud. Buzau, plasa Buzau; tonit preot In 345, ajunse patriarh In 350. In- 4475 loc. Dupe legea 1929. sat circ. corn. Cislau. triad In cearta cu arhiepiseopul din Cesarea, care CHIOS pm- mos. era atunci Acachie, sprijinitor al arianismului, a CHIOSE-AIDTN, coin. rur. jud. Durostor pla- Post chemat in Tata unui conciliu, la care n'a sa Beibunar; 2605 loc. Dupe legea 1929, sat circ. volt sa se prezinte; a fost totusi departat din co m. Cainargeaua-Mare. scaun, pus din nou (359) si iar rasturnat, dar CHIOSEA, dascal roman pc la inceputul sec. readus de Nitre Imparatul lulian Apostatul. De- xix, descris ca persoana si metoda de loan Ghica partat de Valens si exilat (367), a lost relntronat (Scrisori catre V. Alecsandri), dar Sara alte pre- de Gratian (378) si de atunci pina la sfirsitul vietii ciziuni biogra rice. lupta pentru a stabiliIn biserica unitatea de CHIPERCENI, corn.rur. jud.Orhei, rose- doctrine. dinta, plasa Chiperceni; 4720 loc. Circ. com. cu CHIRIL stint (11444 , patriarhul Alexandriei, 13 sate (1929. praznuit de biserica ortodox& la18lanuarie. CHIPRIAN CIPRIAN. Nepot al patriarhului Teofil,el1-a urniatIn CHIPRIENI, man. jud.Chisinau, zidita de Scaun in 412 si a Inceput lupta contra Novatie- Stefan eel mare. Petru Hares a facut aici o biserica.nilor (or acest cuv.), inchizind bisericile lor, dar, CHIR,sfint.Elsiloan,alt martir,sint prinaeeasta veniInconflict cu guvernatorul numiti doctori Tara de arginti", pentruca cu- Alexandriei. La 428 Incepe alts lupta contra Nesto- treerau orasele si satele (in Egipt, pe vrernea lui rienilor, care culmina prin convocarea sinodului Diocletian) si, Ingrijind pe bolnavi, Ii converteau de la Efes (431) si prin depunerea lui Nestoriu; la crestinism. Au fost chinuiti si apoi decapitati. dar partizanii acestuia din urma excomunicarh Biseriea noastra Ii serbeaza la 31 Ianuarie;far la pe Chiril si pe ai sal. Scapat prin ajutorul Papei, 28 lunie se praznueste descoperirea moa.stelor lor. el fp reintregrat si stabili o niarturisire ortodoxa CHIRGHIZIPP'KIRGHIZI. in 433, prinida si de multi episcopi schismatici CHIRIAC SIHASTRUL, praznuit de biserica orto- si In care se afirma, Intre altele. si dogma In- dox& la 29 Septembrie. Era pe timpul lui Teo- truparii lui Isus. dosie eel Mare (379-395). A trait in Corint; s'a CHIRIL, sfint, praznuit de biserica noastra calugarit la virsta de 18 ani, a lost egumen la o ortodoxa la 9 Iunie. A lost episcop al Gortinei manastire; a trait pina la adinci batrinete si se si a murit ueis in timpul epocei de persecutiune a povestesc mai multe minuni sal/ Irsite de el. lui Diocletian (303311 . CHIRIACESCTJ PAUL( 1861 11916 ,major, CHIRIL, mitropolit al Proilaviei pc la 1788. 1573

www.dacoromanica.ro CHIRIL, episc. eparh. Buzau lui 1612-1620. Chiperceni; 2680 loc. Dupri legea 1929, sat circ. CHI- CHIRILA 10AN (*1803t1879), prof. roman In corn. Ciocilteiu. CIABlaj, preot unit, vicar episcopesc In Maras (1846), CHITILA, com. rur. jud.Ilfov, plasa BA: canonic in Blaj (1862); a lbsat o fundatiune pentru neasa; dun& legea 1929 formeaz& o circ. cu 3 ajutorul studentilor. sate; stalie important& ling& Bucuresti, de unde CHIRILVNI, com. rur. jud. lti, plasa Cor- se desface linia care merge spre Pitesti de cea spre nesti; 2000 loc. Dupa legea 1929, sat circ. coin. Ploesti. Aci e o fabric& de zahar, intemeiat& de Cornesti; Intemeiat In sec.xvin. Nicolae Bibescu, 1876. CHIRILOVICI 80FRONTE, episcop ortodox al CHITVC, lac jud. Tulceapp-RAZIM. Ardealului (1771), avtnd ca resedint& Buda pin& CRITC4NI 0 sat jud. Tighina, tine de corn. la 1783. Cliusani 4749 loc. 1)O miinastire jud. Tighina zisa anew&personagiu comic (femeie lipsit& de si Noul Neon( aproape de confluents Botnei cu culturrt care vrea sa imite manierele $i limbagiul Nistrul, Interniata In 1864 de calug&ri fugiti de la doamnelor din Inalta societate) din mai multe mAnastirea Neamt dupo. secularizarea averilor ma- piese ale lui V. Alecsandri ( Chiri(a in lafi, 1850, nastiresti. Chiri(a in provincie,1852, Chiri(a in voiaj, CHITOR4NI, sat jud. Prahova, plasa Tirg- Chiri(a in baton) inspirat dupa tipul comic fran- sor. Vii numeroase. cez M-me Angot. CHITU GHEORGHE ( *1928 t1897), om politic si CHIRIVTNEA, corn. rur jud. Cahulplasa scriitor roman. A luat parte la rniscarea de la Traian: 3478 loc. Dup& legea 1929, sat circ. corn. 1848 din Bucuresti; dup& aceea a Cazaclia. stat In Viena pentru studii $i in CHIRNQGI, corn. rur. jud. Ilfov, plasa 01- 1857, Intorcindu-se, a fost magi- tenita; 6107 loc. Circ.corn. cu 3 sate. (1929). strat si apoi om politic, hind ales CHIRSOVA, corn.rur.jud. Tighina,plasaCia- de multe on deputat sisenator; dir-Lunga; 4348 loc. Circ. com. cu 6 sate (1929). a lost $1ministru de mai multe CHISALAU, corn. rur. jud. Cernauti plasa Co- ori:1876(Instructie,sub prez. lacinului; 2595 loc. Dupli legea 1929, sat circ. luiM. Costache-Epureanu), 1876 corn. Borhuti. 78(Instructie sub prez. lui I. C.11 CHISELET, corn. rur. jud. Ilfov, plasa 01- Bratianu),1881(Finant.e),1882 tcnita; 2072 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn. Justitie),1882(Interne),1884 Miinastirea. Aci a fost o lupt& a lui Mihaiu Vi- (Instructie).In 1879 a fost ales G. Chilli. teajul cu Turcii In 1598. membru al Academiei Romane. A publicatcI- CHI$AVAS, yidIn masivul Grin(ies,alt. teva studii de filologie $i istorie In diferitereviste. 1627m. CHTUPRULI ow- RIT/PRIILI. cHicArevra,com. rur. jud. Balti, resedinta CHMIELNICKI BOODAN Pr- HMIELNICKI. plash Chiscareni; are 34 sate (1929); satul cen- CHOISEUL-GOUFFIER [cit.:soazOI gufie] tral 3360 loc. (1922); fondat inainte de 1782. GABRIEL CONTE ( 1752 I-1817), arheolog $i diplomat CHI§INAU p municipiu, cap. jud. Lapusna, francez. A fost ambasador la Constantinopol Intre 133.000 loc. (1922); statie c. f. linia spre Iasi $i 1784-1792, and a fost Inlocuit de guvernul re- linia spre Tighina; resedinta unei directli silvice; volutiei. S'a refugiat In Rusia $i, trecind prin Bu- resedinta unei mitropolii; are o facultate de teo-curesti, a avut convorbiri cu Domnitorul Mihail logie (care tine de Universitatea din Iasi), 4 lien $utu, cAutInd a impiedeca printrInsul rAsunetul de Mali (B. P. Hasdeu" Infiintat 1833, Mihailideilor revolutiei In Principate. In 1802 s'a In- Eminescu" inf. 1871, Alex. Donici" Inf. 1910, tors In Frantz. si In timpul restauratiei a avut Alecu Russo"Inf. 1873),3 gimnazii de MeV, si rol politic, pe ling& eel literar. 3 licee de fete, 1 scoalli eparhialii de fete, 1 gim- CHOMETQWSKI STANISLAV, voevodul Ma- naziu de fete, 4 scoale normale, 3 scoale de zoviei, sol t.imis de August, regale Poloniei, la comert, 3 scoale profesionale, *coal& de viticulture, sultanul Ahmet IV in anii 171?-14. In relatia sa 2 scoale de meseril, 1 scud& de menaj, 28 grA.dini versirica tA vorbeste despre Moldova $i despre de copii si 48 scoale primare, mai mate scoale Nicolae Mavrocordat, care domnea atunci pentru particulare, Conservator de muzicS, Teatru na-a doua nark tional; are 23 biserici ortodoxe, 2 lipovenesti, 1 CHOPIN [cit. $ope, ] FREDERIC ( *1810t1849). baptistii,1 molocana, 1eatolicli, 1 luterana, 1 pianist $icompozitor polonez de origine franceza. armeanli, 1templu si 71sinagoge evreesti. Aci Till InAustria,Germania, Fran- este oCurtede apel. Orasul acesta e pomenit Inta. Op. pr. Vats in mi bemol, la hrisoave in 1420 si 1436, dar mult& vreme a lost minor, re bemol, do diez, Scherzo un tlrgusor far& Insemn&tate. Dupa rapirea Ba- in sibemol,concerto,Preludii, sarabiei, stabilindu-se aici resedinta guvernato- Marqul funebru. rului provinciei, s'a refacut, incepInd de la 1834, CHRISANTorBRISANT. dupii planurile unui guvernator Teodorof,In CHRISOSTOM Fir BRISOSTOM. partea mai ridicata, pe and orasul vechiu e In CHRISOVERGHI pm- HRISO - partea mai joasii si adesea este inundat, Aci s'a VERGHI. proclamat independenta Basarabiei in 1918si CHRISTOPOL es- HRISTOPOL. apoi Sfatul tbrii a votat unirea cu patria-mama.3 CHRISTOS mr. Exams. 0lost judet, In Basarabia; de la 1926 se numeste CHRZANOWSKI ADALBERT Chopin. L apu n a . (1788 t1861), generalpolon, a CHISINAU-ARDEAL, statie c. f. linia Arad servit in armata rus& $i a luat parte la luptele Sa n Lana-Otla ca. Rusilor contra Turrilor 1829. CHIINAU-CRIE, corn. rur. jud. Arad, plasa CHRZANOWSKI W., agent al Poloniei ]a Con- Chisineu; statia c. f. pe linia AradOradea, Intrestant inopul. A lasat un manuscris cu mai multe NadabItSalonta Mare. scrieri in care vorbeste despre o cAlAtorie prin CHISLA-SALIEV. corn. rur. jud. Hotin, plasa Moldova $idirt relatii interesante. Ms. e datat: Lipcani: 2664 loc. Dupe legea 1929, sat arc. corn. Yarsovia 1780. Strinilesti. CHUB (fr. corRE, ital. coma), oras cap. can- CHTELA-ZANLIVV, corn.rur.jud.Ilotin, tonului Graubunden (Grisons, Grigioni) din El- plasa Lipcani; 2340 loc. Dup& legea 1929, sat circ. vetia; 15.000 loc. coin. Lipcani. CIACOVA, corn. rur. jud. Timis-Torontal, re- CHISODA, static c. I. aproape de Timisoara. sedinta plasii Ciacova; 4060 loc.; static c. f.; pe CHITAI, lac jud. Ismail, lung 24 km., largi- linia lateral& Intre lebel si Giera;are un gim- mea maxim& de 300 m., primeste mai multe riuri, naziu de baeti si o *coal& de agriculturti. comunicii cu Dunarea. CIADIR-LVNGA, corn.rur.jud.Tighina, CHIETELNITA, coin. rur. jud. Orhei, plasa resedinta, plasa Ciadir-Lunga,; compus& din 8 1574 www.dacoromanica.ro sate; st. c. f. Intro Reni $i Basarabeasca; are un preot si profesor roman din Banat. A Post hive- CIA- gimnaziu. Otor Incepind de la 1794, paroh In Becicherecul-r,A CIAHA, rlu, uda jud. Cetatea AlbasiTighina, tine, cItva timp preot militar (1805), apoipro -%Am se varsa In Cold into aproape de satul Artiz. fesor la ,coals pedagogicA din Arad (1812), unde CIAICOVSKI (TSCHAJKOWSICY) PETRU (.1840 a avut mars lupte Cu oamenii f1898), muzicant $i compozitor rus. mitropolitului sirb din Carlovet, CIALDINI ENRICO ("18131'1892), revolutionar cari ceutau sA /mpiedice intro- italian, colonel in razboiul pentru indep. (1848-ducerea unui spirit prea roma- 49), general In razboiul Crimcei (1853); ministru, nese In preotime si Inveletori- ambasador in multe rinduri. me. Acestia au reusit se-1 Inla- CIAMURLIA, circ. corn.jud. Caliacra cu 8 tore In 1814. Opere pr. S faturile sate (1929). intelegerii cei sanatoase, Buda CIBELE ( CYBELE), pers. mitol. grec; perso- 1802; Adunare de lucruri more- nificareafortelor productive ale nature(agri- licesti, Buda 1808; Filosofice$ti culture., mine, paduri, etc.). $ipoliticeVi prin fabule moral- CIBIN, afluent pe dreapta Oltului, trece prin nice inra(a/un, Buda, 1814, dupe ora.sul Sibiu. scriitorul sirb Dositeiu Obrado-D. Cichindel. CICA CONSTANTIN (1847 t1930). general roman. vici. S'a distins inluplelerezboiului pentru inde- CICIAGOV PAVEL VASILIEVICI, ('1765t1849 pendentk. In razboiul pentru Intregirea neamului amiral rus. A Post ministru al inarinei. In 1811 a Post chemat in activitate si a comandat corpul comandantul flotei din Marea Neagra si al arma- iuteritorial. tei rusesti de orupatie In Principate. A lust ma- CICERONE (CICERO MARCUS TULLIUS (*106 suri pentru o bung administratie, dorind a curma 143 a. Chr.orator, om politic, filozof latin.Questor, abuzurile. dar a stat prea putim. edit, consul, denunta conuratia lui Catilina, obti- CICHORIUS CONRAD arheolog si filolog ger- nu de la Senat pedepsirea cu moarte a tovarasilor man. Profesor laI Iniversitatea din Breslau. A acestuia cari se gesire In Roma. publicat studii despre columna lui Traian, despre Tribunul Clodius ridica In con- trofeul de la Adamclisi. A recut multe ealatorii tra-1 acuzatAa ce. ar fi Mout se. In tare. E membru onorar al Academiei Romane se ucida ceteteni fere votul po- (1914). porului;Cicerone,fricos,se CICLADE ( =CYCLADE), insule In Marea Egee; exile ,ii se confiscara bunu- numite asa, fiindce formeaza ca un cert. rile, iar casa-i In Milt-nate. (58); CICLOPI ( =CYCLOPI), pers. mitol. grec.: uria,i dar poste un an i se recunoscu cari aveau numai un ochiu In frurte; dupe uncle dreptatea, fu adus In trirnf si i credinte, erau fierari; dupe altele, pastori. se cledi o cask pe socoteala sta- CICLOVA-ROMANA, corn. rut. jud. Cara$, tului. Nehotarit in politics, in plasa Oravita; 3267 loc. epoca marilor turburdri provo- CICLOVINA, Postschit,jud. Gorjlenge cate de rivalitatea Intre Porn- man. Tismana. peiu si Cezar, lauda pe acesta,M. Tullius Cicero. CID, person. parte legendar spaniol (sec. xi , dar se bucure cind fu ucis si apoi se declare. con- mare luptetor, erou, om politic. Din povestile tra lui Antonin, care voia se cultive memoria dic- despre vista lui se inspirara multi poeti spanioli tatorului, pronunta contra lui vestitele Filipicesi (Abbe, de Castro, Diamante), francezi (Corneille, de aceea, cind se forma triumviratul al doilea (An- Delavigne, Ileredia). toniu, Octavian si Lepid), fu prins si ucis, iar CTHAC ALEXANDRE( *1825 t1887 ,fiullui capul lui fu expus la tribuna publics. Iacob,filolog roman. A publicat Dictionnaire Scrise foarte mutt: opere Irtozotice(Despre na- d'etymologie deco-romane. Vol. I Frankfort 18710. ture zeitor, Despre destin, Despre bdtrfne(e, .Despre Vol.II1879. Membru onoraralAcademiei amici(ie,etc.`,rotaries (Despre orator, Despre ora- Romane (1872. torii vesti(i,Oratorul, Despre cei mai buni ora- CT-RAC IACOB (.480011888 ,medic si natu- tori, etc.), politico (Despre stat, Despre legi,etc.), ralist roman; infiinta In Iasi pri- afarildediscursuri, pe cari le-a lasat redactate ma societate de medici si natu- (Contra lui Verres, Despre legea agrard, Catili- ralilti (1834 . A lost membru ono- narele. Dupd intoarcere, Pentru Milone, Pentru ran al Academici Romane (1872). Marcellus,Filipicele, etc.)si depleaoarrneju- CII$TA, corn. rur. jud. Cabin decatoresti (Pentru Rosciu, Pentru .Rabiriu, Pen- pima Traian 8011lee. 'Precuts tru poetul Arhias, etc.). De la el an ramas si foarteprin legea 1929 la jud. Cetatea- multe scrisori. In romkne$te s'au tradus unele din Alba. operele lui In epoca latinizerii limbii (Dispre(ul CILIBI MQISE (*18151. 1866 , mor(ii, de G.Antonescu,1858,Catilinarele Evreu negustor ambulant in Bu- de A. Zane, 1875, Filippicele de D. A. Laurian, curesti, autor alunor maxime 1875); allele mai tirziu: Despre amici(ie de N. si observapuni satirice, adunate Crupenski. 1894 si alta 1898; Brutus de F. Mi- $itiparitedeM. Schwarzfeld Dr. I. Cihac. trescu, 1905; Despre batrinefe de C. S. Stoicescu, (1883 , din cari un extras In co- 1908; Catilinarele de Darnianovici, 1914, iar prima lectla Pagini alese"(Cartea Romaneasce). de G. Adamescu in vol. Elocventa romena. 1894, CILIBIA,staticc.f.liniaBuzati-Breila. $i de SgIrcea, 1922; Despre orator de G. Nestian, CILIC, inenestire de maici jud. Tulcea pl. 1925; Verimle de I. Suchianu, 1925; Pentru _4rhi- Isaccea;intern.1835deArhiereulAtanasie es de G. Popa Lisseanu, 1925. Lisivencof. CICELT, costa cetate inArdeal(ruinclese CILICIA, se numea In vechime o parte din ved tinge Dej.) E amintita la 1304. A lost stapi-Asia mice, la V. de Siria; azi vilaetul Adana. nite and de Voevodul Transilvaniei, cind de Re- CILLENI, corn.rur.jud.Romanati, plasa gele Ungurilor, iar la 1479 a Post deruita de Ma- Oltu-de-Jos; 2988 loc. Dupe legea 1929, sat circ. teiu Corvin lui Stefan eel Mare. Domnul Moldovei. corn.Isbiceni. Repite. pentru cttva timp din mina lui Petru Rares, CIMABUE GIOVANI ( 1240 t ca. 1302 , pictor si a lost cucerite. si a ramas In posesiunea Domni- arhitect italian;adversar altipurilor conven- lor Moldovei Impreuna cu tInuturile dinprejurtionale. recomanda apropierea de nature. Op. pine in.vremea lui Alexandru Lepusneanu, care pr. Fecioara cu ingeri (Paris, Louvre). a pierdut-o definitiv. CIMARQSA DOMENICO ('1749t1801 , compozi- cicgu, corn. rur. jud. Ciuc. plash Centrala; tor Italian; public& 60 de opere, afar& de cantate, 2200 locuitori. oratorii,etc. CICHINDEL (sau TICRINDEL) DIMITRIE (11818), CIMBRI, popor germanic, ap ire pe la 115 a. 1575 www.dacoromanica.ro CIM- Chr., atacand pe Celti; uniti cu Teutonii, batura CIOLANTII-DIN-DEAL, corn. rur. jud- ,..,In multe rinduri armatele romane, pradara Spania, Teleorman, plasa Balaci, 4000 loc. Circumscriptie Ci rdar furs exterminati de Marius In lupta de lacomunala cu 5 sate. Vercelle (101 a. Chr.). CIOPLEA, sat In jud. Ilfov; dupa legea 1929 CIMERERNI,popor din antichitate, au lo- formeaza comuna suburban& a Bucurestilor im- cuit pe tarmii Marii Negre $1 au patruns In Lidia preuna cu satul Dudesti, sub numele DudeVi- (Asia mica). prin sec. vu a. Chr. Cioplea. Aci a Post un seminariu catolic; azi e CILVII§LTA, corn.rur. jud. Tighina, resedint,a un azil de batrini. plasa Cimislia, 6246 loc. In aceasta corn. este un CIOR4NI, corn.rur.jud.Prahova,plasa spital$i un gimnaziu de baeti.Cicumscriptie Draganesti; 3755 loc. Are o scoal& de economie comunala cu 15 sate (1929). casnica.Circumscriptie corn. Cu 6 sate. CIMPQIIIL, ziar saptamlnal ilustrat, sub redactia CIORA§TI,circumscriptie corn. cu 9 sate, lui Fr. Dame, a aparut In Bucure$ti intre 1882-jud. Rininieu-Sarat, plasa Maicanesti. 1891. CIORTI, corn.rur.jud. Lapusna, plasa CINCA.I.T,circumscriptie corn. jud. Cernauti Nisporeni; 2583 loc.Dupdlegea 1929, sat circ. cu 6 sate (legea 1929). corn. Nisporeni. CINCINAT ( lat.enicnorATus)(4E0a. CIOROGIRLA, manastire de maici zisa51 Chr.), consul $idictator roman, vestit pentru Samurcd$e$ti, linga satul cu acelasi nume. simplicitatea vietii $i lipsa de anabitie politick. CIPARIU [tipar] TIMOTEIU ('180511887), filo- CTDICU,corn.rur. jud.Fagara$, resedinta, log roman. A lost preot profesor la Ginmaziul plasa Cincul; 2537 loc. $i la Seminariul din Blaj $i canonic la catedrala CINAS (t277 a. Chr.), ministru al Epirulul, greco-catolica din aceloras. A trimis de regele Pirus ca mijlocitor de pace la Roma. luat parte la miscarile din 1848, CINISEVTI, corn.rur.jud.Orhei,plasa a Post membru al comitetului na- Rezina; 4592 loc.Areun gimnaziu mixt. Circums- tional$idelegat al natiunii la criptie corn. cu 13 sate (1929). Imparat; atunci a redactat ziarul CIOARA, corn. rur.jud. Falciu plasa Drin- Observatorul. De atunci s'a con- ceni; 2240 loc. Dupa legea 1929, trecuta la jud. sacrat activitatii literare. A Post Cahul. introIntenieiet orii Asociafiei CIOARA-DOICETI, corn. rur. jud. Braila, Transilvane $i membru al Aca- 4 plasa \ iziru; 2060 loc. Dupa. legea 1929, sat circ. demiei Romane numit lainte- corn. Insuratei. meiere (1866). El a redactat Gra- II CIOBANU, corn. rur. jud. Constanta plasa malice limb!! romdne premiata. Tim. Cipariu. Hirsova; 2164 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn, de aceastaSocietate(1869 Horia. 1877).Op. pr. Crestomatie sau Analecte literare CIOBANU STEFAN (*1883), profesor roman (1858 Blaj), prima lucrare de acest fel, in care a basarabean. A lost profesor $i director al liceuluipublicat texte vechi romane$ti, unele necunoscute Alecu Ruso" dinChi$intiu, azi e profesor lapina la el; Principia de limba si scriptura (Blaj facultatea teologich din acel ora$. Membru al 1866), In careigiex. pune teoriile sale privitoare Academiei Romane (1918). A publicatstudii la limb& $i ortografie. Desi aceste teorii (bazate asupra lui Dosofteiu, asupra lui D. Cantemirpe principiul etimologic) nu mai slut Imparta- $i asupra raporturilor culturale $i politice Intre siteazi,meritelesalesintdeosebitde marl Basarabiagivechiul Regat. Mai Insert-man dintre pentru istoria desvoltarii acestei ramuri de acti- acestea din urma: Basarabia, 1926, $i Unirea vitate $i deaceea a lost numit parintele filologici Basarabiei (Documentegistudii),1929. romdne. "CIOBANIJL, supranumeleluiMirceaIII CIPRIAN (sau CYPRIAN, CHIFRIAN), sfint praz- arMIRCEA. nuit de bis. ortod. la 2 Octombrie. Era Grec din CIOC, circumscriptie comunala jud. Odorheiu, Asia mica, nascut $i crescut in pliginism $i cucu 3 sate (1929). noscut ca practicant al procedeelor superstitioase CIOC MEIDAN, corn. rur. jud. Tighina, plasa ale magiei (i se zice Mogul) . Dupa o viata de Cogainicu; 3097 loc. Dupa legea 1929, sat dm. excese, se convertigisuferi martiriul $i moartea corn. Romane$ti. in epoca persecutiilor luiDiocletian (303-311). CIOCADTA 0 sat, jud.Gorj, tine de corn. Serbarea amintirii lui estein aceeasi zi cu a Albeni. ¶ C) plrau jud. Gorj, se varsa In Gilort JESTMEI (owacestcuv.), sub a carei influent& la satul Bengesti. secre$tina impreuna cu un amic care iubea CIOCAN IOAN, profesor ro- pe aceasta fata. man In Transilvania. A cola- CIPRIAN, sfint (*210 t258), episcop al Car- borat laziarul Albina" din taginei. A lost unul din sf. parinti ai Bisericii, Viena (1866-1876), a lost profe- cal care a stabilit obiceiul de a boteza pe copii sor la liceul din Nasaud (1878) imediat dupa nastere. Advocat distins,literat, $i mai tirziu is'a Incredintat foarte begat, s'a crestinat la virsta de peste 30 eatedra de limba $i literatura de anisicurind a ajuns episcop. A reusit s& roman& la Universitatea din scape cu viata In timpul presecutiilor lui Decius Pesta. si, dupa trecerea furtunei, a procedat la organizarea CIOCANETI, 0 corn. rur. ierarhieibiserice$ti.In aceasta opera a venit jud. Gimpulung plasa Dornei; in conflict $i cu papa din Roma, care pretindea 1221 loc. ¶Oc. r. jud. Ialomita ea are supremalie peste Intreaga biserich cre- plasa Ciocane$ti,4671loc. tinagicerea sa numeasea el pe capii bisericilor Circumscriptie corn. cu 8 sate. loan Ciocan. dinOrient.Ciprian a sustinut tezaegalitatii 9 IIc. r. jud. Ilfov, odinioara diferitilor patriarhi sau mitropoliti $i a avut de orasel, plasa Buftea-Bucoveni; 2587 loc. Circum- partea lui pe cei mai multi episcopi din Asia $i scriptiecu 5 sate.In apropiere e statia c. f. cu Africa. Excomunicat de papa, a avut nenorocirea acelasinume pe linia Bucuresti-Pitesti. sa vaza venindasupra-inoile persecutii ale lui CIOCILTNI, corn.rur. jud. Orheiu, plasa Valerian (257)$i,aratindu-se dirz In apararea Telene$ti;2047loc.Circumscriptiecomunala. credintei, fu ucis. Dela el au 'Auras multe scrieri, cu 19 sate (1929). Intro can unele se ocupa cu chestiuni de doctrina. CIOFRINGENI,circumscriptiecorn.jud. (De gralia Dei, Adversus hulaeos libri tres, De Argos, cu 23 de sate (legea 1929). mortalitate),altele cu chestiuni de organizatie CIOL4N, manastire de calugari, jud. Buzau,(De unitatetcclesiaecatholicae, Deoratione Intemeiata pe la 1590 de Doamna Neaga; recla- Dominica), $. a. dita in see. /nun, Irribunatatita de Episc. Chesarie CIPRTU MARCIT, profesor grec InBucuresti la 1818. Academia Domneasca pe la1790. 1576 www.dacoromanica.ro CIPRU, insula. In Mama Mediterana; supraf. facindu-se gradina In jurul lacului, a devenit locCI P- 9282 km. p., 300.000 loc. A lost cedata de Turcia de preurnblare $i petrecere.Pe la mijlocul se- AnglieiIn1878. colului,aci obi$nuiausitse adune pensionarii,CIU CIRCA [Wea] IERENLIA, profesor roman. A pre- lunctionarii etc. Ea a lost subiect de inspiratie dat limba latina laliceulMateiu Basarab dinpentru diferite poezii satirice (Al. Sihleanu, N. Bucuresti. Adept alteoriilorluiA. Pumnu, Orasanu, $.a.) 1i ocupa un loc interesantin a publicat o gramatica latina (1872) $i a cautat sa Convorbirile economice" ale lui Ion Ghica. infiltreze In scolarii sai teoriile pe cari le sustinea. CITY[siti],cartierdinLondra,centrul CIRCA IOAN, preot roman In Transilvania, a afacerilor comerciale. Post promotorul unei propagande pentru trecerea CIUBAR VODA, domn al Moldovei pornenit Romani lor la ealvinism. (pe la 1700). de cronicarul Grigore Ureche, ar fi domnit dupa. CIRCASIA, tinut In Caucaz, ai carei vechiPetru, pe la 1450. Xenopol socote$te ch ar fi locuitori, numiti Circasiani sau vorba, In realitate, de un general ungur Csupor Cerchezi, au emigrat In cursul (citelte: Clupor), care ar fi guvernat cltva timp anilor, mai ales in secolul xix, Moldova dupa. gonirea lui Petru Ii poporul ar fi $i s'au risipit in Asia mica fara aS deformat cuvintul unguresc in Ciubar $i, dupa forma o grupare importanta. un studiu al lui Gaster, poporul ar fi nascocit CIRCE, pers. mitolog grec, povestea ca 1-au mIncat sobolanii. zeita $i ghicitoare, avea putere cruran-vonA, personagiu tragi-comic din drama s& schirnbe pe oameni In di- lui V. Alecsandri, Despot-Vodd. verse animale (porci, ursi, $. a.) CIUC O $ir de munti In Carpati, asezatln- CIREO.AIA, Ina ltimeIn-.S. tre riul Trott's $irtul Oituz.¶ Carpati (altit. 772 m.) la S. de'' 0 jud.In Transilvania, cap. Tirgu-Ocna,!titreaceasta $i Miercurea Ciucului; supr. 5065 Slanic. Aci s'a dat ovestita. km. p., 141.421 loc. (1923); are lupta In zilele de 9-11 Sep- Circasian. 4 pla$i, 2 corn. urbane, 4 corn tembrie 1917. suburbane$i53corn. rurale CIRIL( =CYRILL) (*827t869), calugar slay, (1926); tine de circ.Curtii de episcop;dup&cestudiala Constantinopol, Apel din TIrgu-Mures; are 18 raspindi cre$tinismul printre Slavi, Impreunk cu gradini de copii 1i 67 $coale pri fratele sau Metodiu; traduse Biblia, invents. un mare, (1929). alfabet; izbuti a face ca liturgia slavona sh fie CIT.XAS, yid de munte In- recunoscuta de Papa Adrian II. Amindoi fratii tre Valea BuzauluiSi Piatra-Sterna jud. Ciuc. au lost proclamati sfintr. Craiului. CIRIL Luc tons (.1572 t ca.1636), patriarh CIUCSINGIORGIU, corn.rur.jud.Ciuc, grec, Alexandria $iConstantinopol, Sincere& sa plasa Simartin; 2572 loc. introduca protestantismul,dar nu izbuti;fu CIUCEA, statiec.1. jud.Cluj,linia Cluj exilat $i asasinat. Oradea. CJBU (= emus)(sec. vi a. Chr.),Intemeie- CIUCITThEA,corn.rur.jud.Balti plasa. torul imperiului Persilor, seapIndu-i de domi- Glodeni, 2585 loc.Duna. legea 1929, sat circ. nallunea Mezilor;cuprinseBabilonia$i Sam corn. Balatina. Intemeiat Inainte de 1831. unul din cele mai puternice state ale anti- chitatii. CISLAU, corn.rur. jud. Buzau, cuprinde 25 sate (legea 1929) cu centrul In do Cislau, asezat pe malul riului Bisea-Chioj- 4i dului; aci e o importanta herghelie a sta- e4,4, tului; aci a Post o man. Intern. de Doamna Neaga, rezidith de episc. Metodie 1749 $i MEORGHEk deepisc. Chesarie 1839. Statie c. f. linia L HEM/ %.% Buzau-Nehoia$. CISNADIE, corn. rur. jud. Sibiu, plasa .2..- Turnilor; 3500 loc. In aceasta comuna. se , 'PL. afla o fabrics, de postav; statiec. f. pe nett LI linia de la Sibiu spre Vint; are o scoala de ,PL CENTRALAf'r g ,FRLIMOASA \ cP rneserii $i $coale primare. -F, CI§MEAUA-RQIE, la inceput rintina rum oasa k ....- c) in Bueuregi, apoi numele unei parti din - - f I% 6. Podul Mogo$oaei (CaleaVictoriei de azi) o Ophto Ciuc `si care coprindea Ii din strada zisa a Finti- ERCUREA CIUC I nei (Str. Berthelot de azi). Acolo era o cash i PL.SANMARTIN ) in care Domnita Ralu, fiiea Domnitorului Sanmartm / Caragea. Mouse un teatru pc la 1814. /...% 1 CISMEAUA-VARUTTA, corn. rur. jud. I % Ismail, reledinta plasaIalpug; 4698 loc. Tunad Circumscriptie corn. cu 4 sate. CISMBLE, circumscriptie corn. jud. Is- rI p). mail, cu 7 sate (1929). j"TRE1 S CI§MICHIOI, corn. rur. jud.Ismail, plasa Reni; 3434 loc. Circumscriptie corn. liana jud. Ciuc. cu 6 sate (1929). CISMIGTU, lac Ii gradina mare In Bucuresti. CIUCIULENI, corn. rur. jud. Lapusna, plasa Numele vine de la cuv. Cimigiu= supraveghetor Vorniceni; 6615 loc. Circumscriptie corn. cu 14 peste ci$mele, functiune foarte important& pentru sate (1929). edilitatea Bucure$tilor, unde, de prin sec. xvu, CIUDEIU, corn.rur. jud.Storojinet., plasa se simti nevoie a se aduce spa din isvoare mai Siretelului;4000loc.Circumscriptiecorn.cu mult sau mai putin departate de ora$ $i a se3 sate. Statie c. f. capul unei linii secundare Watt pune ladispozitia locuitorilorInfintini(sau laCarapciul. cilmele). Seful cismigiilor (marele Cismigiu) lo- CrUDOMIR, vIrf de 'munte In jud. Bacau. cuia In apropiere de acest lac, care se numea In CIUHUR, riu, izvoreste In jud. Soroca, trece sec.xvir local lui Duca Neguyitorul ($i de aci In jud. Bhlti, prime$te plrae $i formeaza multe numele,generalizat In sec. xvui).In sec.xix. helestee $i se versa In Prut linga satul Costesti. 1577 www.dacoromanica.ro CIULENI,com.rur.jud.Cetatea-Albil, obsteasca contra immixtiunei rusesti, pentru care CuC IU-A plasa Traian, 3153 loc. Dupa legea 1929, sat a lost Inchis la o manastire (1837-41). Candidat I circ.com.Diulmeni. la ton, alaturi de Bibescu, a fost inlaturat de crumam, ziar satiric Intemeiat de Joan Atha- Rusi.In epoca aceasta i-a adresat poetul Gr. nasiade, Bucuresti 1883-1885. Alexandrescuepistolafamiliera",Incare-i CIVLNITA, statie e. f. cap de linie spre Ca- povesteste viata ce duce ca ofit,er la Varna de la litrasi, se desparte din linia principal& Bucuresti- Focsani. Cernavoda.-Constanta. CIMPINEANU IOAN (1841 t 1888), om po- CIUMANI. corn rur. jud. Clue plasa Gheor-litic roman. Doctor in drept din Paris, a lost gheni: 4020 loc. magistrat scurt timp, apoi a intrat In luptele CIUMEGIIIUL, corn.rur. jud. Bihor; 2520 politice ca mernbru at partidului liberal si a fost loc. Statie c.f. ales membru atparlamentului .si de multe on CIUME*TI 0 statie c.f.jud. Mused linia mi iistrude justitie(1877), de finante(1877, Golesti-Cimpulung,la 41 km. de Cimpulung. 1880 , de externe (1878, 1885), de comert. (1882). 111 ® corn. rur. jud. Salaj plasa Carei; 2167 loc. A fost primul guvernator al BAncii Nationale CIVPA-LAGAR, circ. corn. jud. Arges, plasa (1880) si primar al Capitalei (1886). Dimbovnic cu 15 sate (1929). CINLPINEANU SCARLAT (-1- ca.1800), Boer CrUPERCNII-NOI, corn.rur.jud. Do lj, roman, a fost ispravnic de Buzau 1785; a fost plasa Calafat; 3330 loc. Circumscriptie comunala persecutat de Mavrogheni. cu 4 sate (1929. amPUL LIBERTATII, clmpie ling& orasul CrUPERCOvIC/ ARCADIE ('1823 (-1902), mi- Blaj, unde s'a tinut in Maiu 1848 adunarea po- tropolit al Bucovinei. Preot (1847), culugar (1866), porului roman care a respins udirea Transilvaniei egumen at Manastirii Putna, Arhirnandrit (1874), cu Ungaria si aproclamat drepturile natiunii Consilier consistoral (1878), Vicar general1880 romane. 0piatraaminteste evenimentul. Aci arhiepiscopsi mitropolit at Bucovinei siDal- e static c. f., ultima Inainte de Blaj, venind dela matiei (1896). Cops°. CIUREA, statie c. I. MO Iasi. C!MPUL MIERLEI, s CO3OVO. CIUREA IOAN (15478), profesor la facultatra CIMPUL PINEI, statie c.f. jud. Hunedoara de medicina veterinarti din Bucuresti, membru co- linia *ibotCugir. Acis.dat la 12 August 1849 respondent at Academie( Romane (1927). Cunos- o lupta mare In care Ungurii au lost biltuti de cut prin lucrarile sale asupra parazitologiei ani- armata ruseasca ajutata de Romani. male. CIMPULUNG, oral, cap. jud. Mused; 16652 CITJRUBIX, man.jud. Neamtu, zidit pe loc. (1915). Areun liceu de Mali infiintat in 1894, ruinele unui schit vechiu pe la 1704. o *coal& secundara de feteInfiintatrt In 1922, CIUTULETI, corn. rur. jud. soroca, plasa doua scoale normale. 1scoalb. profesionala, 2 Cotiugenii-Mari; 2198 loc. Dupri. legea 1929, sat scoale de convert,1 de meserii si mai multe dm. corn. Floresti. scoale primare; static climaterich (600 m. Inalt.) CTINENI,com. rur. jud. VIlcea; trectitoaresr instalatie de hidroterapie. La o dep. de 4 km. prin Carpati; pe aci trecea drumul lui Traian e Bughea, static baln. (apesulfuroase);static refacut de Austriaci pela 1718 dupa pacea de la terminus a liniei GolestiCImpulung;sint 19 Pasaroyitz,princareOltenia fusesedatA.In biserici, intre cari una ref&cutO.In 1636 de Ma- stapinirea Austriei. Dup& legea 1929, tine deteiu Basarab si despre care pisania spune ca a circ. corn. Brezoiu. lost dada& de Radu Negru, aci e mormantul lui CILNIC, corn. rur. jud. Cara* plasaRecita, Nicolae Basarab Voevod; alta zidita pe la 1570; 2075 loc. alta despre care traditia spune ca arfimai CILNITEA, riu, all. al Argesului, uda jud.veche cleat a lui Radu Negru; alta In1620; e Vlasca si se uneste cu Neajlovul la Calugareni. $io biserica catolica,foarteveche, In care se CYNIPEANUPETRII (t1893),profesorla gaseste o piatrit mormintala cu inscriptie lati- Academia Mihaileantt din Iasi (1836). A publicat: neasca din 1300. E unul din cele mai vechi orase Abecedar latin, Iasi, 1847 si alte editii; Grama-din tarn., fondat Inainte de 1290; a fost prima tied romdneascd, 1848. A Lost mernbru onorar resedinta. a Domnitorilor Munteniei. at Academiei Romane (1871), CIMPULUNG, jud. In Bucovina; cap. Cdmpu- CrIVIPENI,corn.rur,jud.Turda,resat. lungul Moldovenesc ;2349 km. p;64.592 loc. plashClmpeni; 2898loc.;statieclimaterica; tirg important; st. c. f. pe linia Ingusta aproape ,ik 3, DA tj r de Abrud ;are un gimnaziu de baeti si o scoala ( de agriculturti. In timpul luptelor din 1848-49 I° _4; -.... N aci a lost un centru de organizare military si I" N e I rezistentitcontra Ungurilor, era resedintalui %,...._.c/ Jo Iancu si aci a fost Invins& armata Jul Hatvany. 4,s, , ., CYMPIA TURZII, corn.rur.jud.Turda, spL moLoovITEI GO ling& rdul Aries, plasa Cimpia Turzii; 4000 loc. , , %- 4I AMA' N. I 1 Aci este fabric& de postav, sIrma, ogle. Bilciu: PLOLOOVer, CURA RULUI 5Julie, 18 Octombrie. abaia CAMPU UNR)li nos/ k. ONIPINA, corn. urbanit, jud. Prahova plasa Vo,o I 8, oicr I / Prahova; 14.000 loc. St. c. f. Intre Ploesti-Sinaia; /FL HOMORULUI ,40 statie climaterica(430 m.Inalt.)gibalnear& . /I .----;`-- ,...,t1 (pucioasii); - -... 1 1 centruimportant deexploatare P L .0 Pi El zr t ,,,,,,C'' de petrol; are un liceu de bitieti, o *coal& secun- VAT A DORN t i It.,... darit de fete, o sc. profesionala de fete, o scoala i e / ...,...... )'ok de meserii si mai multe scoale primare. is .0 CINIPrNEANU coNsTANTIN,boar roman, a 3aru Born it ocupat functiuni importante pe la1822-25, , a fost,cu Nicolae Vticarescu, initiatorul unei \-- societati secrete Intemeiate In Brasov pentru o 4 -.'%- miscare national& siliberalti. eto C/MPINEANU IOAN (*1798 -1-1863), om politic roman. Intrind In militia tarii pe la 1831, Harta jud. Cimpulung. a ajuns colonel. A organize t cu Dinicu Golescu si cu Heliade Societatea Filarmonicd In1834, (1919), 3 plasi; 1 corn. urb., 27 corn. rurale; tine de care urmiirea pe ascunssiscopuri politice; a eparliia Mitropoliei din Cernhuti; de circ. Curtit Post viceprezident In 1836. A luptat In Adunarea de Apel din Cernauti. Are 4 gradini de copii si 88 1578 www.dacoromanica.ro $coale primare; 13 cooperative de aprovizionare pedagogia experimentald (de C. G. Joriescu. Brie.CIM- $iconsinn $i16 pentruex- 1906; idem de J. Onu 1921; Worn de V. Duiculescu ploatare de pliduri. 1924), Pedagogic $i pentangle experimentald (deCLE CIMPULUNG-LA - TISA, I. G. Marinescu, 1919 ;Orientarea profesionald corn.rur. jud. Maramure$, re- (de Stavri Cunescu, 1928) $edinta, plasaCimpulung la CLARA DOAMNA, sotia a doua a lui Alexandru Tisa;2676 loc.(1929). Basarab, Domnitorul Munteniei.CAsAtoria s'a CIMPULVN MIL MOL - facut pe la 1340, In orice caz inainte de 1345, DOVENESC (lost( C impu- yS chid Papa li scrie laudindu4 pentru sprijinul ce lung), ora$cap. jud. Cimpu- acordacatolicismului.Aceastaatitudine se lung; 7552 loc.(1919); are I datoresteInfluentti Doamnei Clara,careera liceude Mgr, oscoala de catolica.Faesteun personajprincipalin meserii pentru baeti $imai Sterna drama lui Davila Vlaicu Vodd. multe $coaleprimare; staticjud. Cimpulung. CLARETIE [clarli] JULES (18401.1913), ziarist, c. f. Intre Vama $1 Pojorita pe romaneier francez. Pr. oper. Acuzatorul(1897 . linia care porne$te de la Darmanesti spre Tran-A Post multi ant director al Comediei franceze. silvania. Aci s'a nascut Ion Calimach,Post Domn Traduceri romanesti: In fafa esalodului, 1891; al Moldovei, $i a cladit o biserica. Mansarda deI.B. Hetrat, 1909; Drapelul de CImPULUNG-PE-CEREMUS, circumscrip- Z.Barbulescu, 1921; Bum-Bum de G. Dumi- tie corn. jud. Radauti, plasa Putilei, cu 3 sate trescu, 1922. (1929). CLARETIE LEO ( 1862), publicist francez. CtMPULUNG-PE - TISA,corn.rur.jud. A scris douA cart! despre tara noastra: Feuilles de Mararoure$ linga Tisa; 2800 loc. Exista la 1329. routes en Roumanie, 1913 $i 1914. St.c.f. linia Teiu$-Oradea-Valea Viseului. CLARK CHARLES UPSON seriitor american (New CANDEA ROMULUS '1886), profesor de is- Haven), profesor la Universitatea din Yale 4 la toria universal& la facultatea de litere din Cer-Academia americana din Roma. A sustinut in nariti; ipembru corespond. al Academiei Romane timpul razboiului cauza romaneasca, a vizitat (1929). A publicat mai ales scrieri de istoria bi- de multe on tam noastra, a Invatat romane*te, sericeasea $i cercetiiri asupra problemelor actuate a tinut eonfecinte In Statele-Unite despre tam ale vigil biserice5ti. noastra, a publ. la New-York Greater Roumania, CINTAREA ROMANIEI, poems scrisa frantuze$te despre poporul nostru $i poezia poporana, despre de Alecu Russo $i tradus& In romane$te de N.limba, literatura $i arta romaneasca. E membru Balcescu, publicata IntliuIn Romdnia viitoare onorar al Academie! Rol-name (1923). (Paris, 1851), apoi In Romdnia literard (1855 Ia$i). CLAUDIUS TIBERIUS DRUSUS(.10 a.Chr. cINTAREA uomANIzi, societate coral& Infiintata; t 54 p. Chr.), Imparat roman. Om studios, scrii- In Bucure.*ti organizeaza concerto In tara *1 In tor, bun administrator, bungeneral,Intinzind strainatate. chiar, prin victorii, hotarele statului,ar fi me- c/NTEcuL GINTEI LATINE, poezie de V. Alecsan- ritat sa fie socotit printre mufti Imparati, daca dri, prezentata la un concurs instituit de Soc. Feli- n'ar fi avut ca sotie pe vestita Mesalina, pe care brilor In1878$i premiatacainmullatini- o ucise, dupA ce-i toter& nenumArate scandaluri, tatii. apoi pe tot a$a de vestita Agripina,care -1otrAvi. CIRCEA, static c.f. jud. Dolj. tare Piatra- CLADIREA uomANEAscA,societateromanade Olt $iCraiova. constructii de case, fundata. In 1920. Are un capi- CIRJA LUCA, boer moldovean. A Post trimis tal de 120 milioane lei. de DomnitorulStefanitalaRegelePoloniei CLABUCETUL, munte jud.Arge$. SigismundI ca s&-i propuie oaliantacontra CLEANOVU, corn.rur.jud.Mehedinti, Turcilor, care s'a$iIncherat printr'untratat plasa Balacita; 2204 loc. Dup& legea 1929, sat formal (1518). CuvIntarea rostita de el cu acea circ. corn. Balacita. ocaziune s'a pastrat $1 a Post publicata In tra- CLEDAT LEON (1851 t1930), filolog francez. ducere de Hasdeu (Arhiva istorica). A Yost profesor la facultatea de litere *i a pu- C/RLIBABA. corn. rur. jud. Cimpulung, plasa blicat, pe linga alte numeroase studii, o gramaticd Dornei, cuprinde 2 sate; 1536 loc. Numele ar fi istoricd a limbei franceze $i a fondat revista o coruptie nemteasca din Gina Babei. numitk Revue de philologie frangaise et pro- CIRLIGATURA, lost judet In Moldova pIna vencale" (1887). la 1834, cind s'a unit cu jud. Ia$i. CLEFTI, hoti de munte in Grecia moderna. CIRLOvA VASH.E (1809.11831),poet roman. CLEJANI, corn. rur. jud. Vlawa, pe Neajlov, A lasatclteva poezil,Intro re$edintapla$11 Arge$; 2611 loc. Circumscriptie cari: Marsul ostirii, scris cu coin. cu10 sate (legea 1929). Mo$1a era pro- ocazia Infiintarii militiei na- prietatea lui Misa Anastasievici (Pi acest cuv.) tionale,Incare a lost $i el care a refacut In 1853 localul de *coal& zidit de °filer; Ruinele Tirgoviftei. comisul Vilara In 1834. Are o $coala de meserii CIRNA, corn. rur. jud. Doll, $i $coale primare. Aci s'au dat lupte In 1522 $i plasa Birca2022 loc. Drip& 1530 Intre Romani $i Turci. legea 1929, sat circ. corn. Ma- CLEMENCEAU [clemanso]GEORGES (*1841 cequl-de-Sus. t1929), politic fr., doctor In medicina; deputat In CIFINUL ow CONSTANTIN BA- multe rinduri, rasturna multe guverne, sustinu SARAB. revizuirea in afacerea Dreyfus. In timpul marelui CIRNUL Fr- MILESCU NICO- razboiu, luA prezidentia consiliului In 1917 $i LAE. organiza rezistenta care duse la victoria (1918). CYRNUL, schitjud. Bu- V. Cirlova. A reprezentat Ora sa in congresul de pace de la zau. zidit 1536 de Mircea Voda, Versailles. A scris memorii cari s'au publicat *i 1643 reparat de Mateiu Basarab; aci s'a dat in Inromane$te: Mdre(ia $iamdrdciunile unei 1821 o luptii intre Turci $1 Eteri$ti. victorii (Edit. Cartea Romaneasca, 1930). CTRPA, static c.f. jud. Severin aproape de CLEMENT (t 1738),mitropolitgrecdin Caransebe$. Adrianopol, parasinduli scaunul a trait mutt CILITA-DUNARE, corn. rur. jud. Ismail; timp In Bucure$U $1 a murit aci. pe Dunare; 2884 loc. Circumscriptie corn. on 4 sate. CLEMENTI MUZIO ('1752 t1832), compozitor CLADOVA, ora$, Iugoslavia, pe Dunare, fat& italian, autor de studii pentru piano, cu Intre- de Turnu-Severin.. buintare universala. CLAIN,...- KLEIN. CLEOBUL, grec, venit ca profesor In Iasi. Er- CLAPAREDE EDOUARD, pedagogelvetian. biceanu crede di el este introducAtorul metodului Traduceri din operele luiPsihologia copilului $i lancasterian la not. Nu se cunosc date din viata lui. 1579 www.dacoromanica.ro CLE-CLEQNE, om politic si orator Atenian (t422 a. Padesu. Aci era resedinta lui Tudor Vladhni- Chr.). rescu cind era vataf de plaiu; exista si azi casele lui. CLU CLEONIC, sf.martir,praznuit de biserica CM? CA LOAN OARGA (t1785), iobag din co- ortodox& la 3 Martie. A trait In Capodocia, amuna Carpenis, al doilea cap al revolutiei ro- lostchinuit pe vremea Imparatului Maximian mane din Ardeal din 1784, executat pe roata (286-305) si ucis prin rastignire. odata cu Iloria. CLEOPATRA (69 t 30a.Chr.),regina CLOSCA CU PUT, nume dat vestitului/czar/ r Egiptului,dispuseInfavoarea sa peCezar, gotic descoperit In satul Petroasa apoi captiv& pe Antoniu, care lupt& In alianta jud. Buzau in anul 1838 sau 1837. cu ea contra lui Octavian, dar fu Invins in Actium A Post intliu vindut unui pietrar, si se sinucise. Cleopatra cerca, zadarnic, s6. intre care a risipit o parte din obiecte; In bunele grata ale lnvigatorului, dar, vazin-apoi luat de Stat si depus in Mu- du-se dispretuitit, se sinucise. zeul din Bucuresti, de made a lost CLEVELAND,[clivlend],oral InStatele- furat de Pantazescu (1875),dar, Unite (Ohio); 796.000 loc. Aci e o puternica colonie din fericire, regasit. In timpul raz- romaneasca; apare si un ziar Romdnul", care, in boiului pentru intregirea neamului, 1928, era in anul al 26-lea. a Post transportat la Moscova, dupe tt CLUVIATJTI, com.rur.jud.Soroca,plasa ce guvernul seretrAsese in Iasi. Ioan Clo§ea Otaci; 2063 loc. Circurnscriptie comunala cu 12 Acest tezaur aPoststudiatde sate (1929 . Are un gimnaziu de baeti. Al. Odobescu, care a publicat Intilu o notice in CLIMENT, (sau CLEMENT) glutmartir, 1868 in frantuzeste si, dupe alte articole speciale, praznuit de biserica ortodox& Ia 23 Ianuarie. o lucrare mare In 3 volume, (Paris 1889-900); Calugarit Ia 12 ani, a ajuns arhiereu la 20 de ani CLOVIS (*ca. 466 t511), rege si apoi episcop al Ancirei (Asia mica). Persecutat al Francilor, trecu in crestinism dinpricina propagandeicrestine,fuchinuit cu soldatii sal. impreuna cu Sf. Agatanghel, si ucis. A trait In CLUCEREASA, statie c.f. vremeaImparatilorDiocletiansiMaximian jud. Muscellinia Golesti-Chn- (sec. 111). pulung, la 33 km. de Cimpulung. CLIMENT (cLENENT) stintpraznuit de bis. CLUJ, jud. In Transilvania ortod. la 24 Noembrie. Nu se stiesigur cind a (lost Cojocna , cap. Cluj; 5079 trait. Dupe unii autori, el a lost primul papa al km. p. (1926) ; 352.029 loc. (1923) ; Romei dupe Sf. Petre; dupe altii, al doilea; dup& are 12 plasi,1corn. urb. 226 altii, al treilea; ar fi deci vorba de un papa din com.rurale; tine de eparhia epis-Sterna jud. Cluj. sec.I. Lui i s'au atribuit diferite opere eclesia- copiei Cluj, de Curtea-de-Apel stice,Intro earl o vestitAEpistolacAtre Co- din Cluj; are 15 gradini de copii si 252 scoalepri- rintieni (a doua). Se crede ca a murit in cursul mare (1928-29); are 19 Cooperative de consum persecutiilor din anul 100. sidesfacere. CLIMENT, episcop al Rimnicului,alesIn CLUJ, municipiu, cap. jud. Cluj; 125.000 loc; 1735 si instalat in 1737. Arestat de Turci, la static c. I. cu comunicatie spre Oradea, spre Dej, intrarea for in Oltenia, stAtu In mlinile for piny spre Alud; resedinta episcopiei ortodoxe de Cluj, la Pacea de la Belgrad (1739), cind reveni la a eparhiei unitare (cu 114 parohii). a eparhiei re- resedinta. In 1749 se retrase din scaun, ca sa se formate (cu 625 parohii). Aci este o Curte de Apel face schimnic. avind In circumscriptia sa judetele Alba,Cluj, CLINIESCTJ CONSTANTIN (t 1926), profesor ro- Hunedoara, Nasaud,Some$,Turda. lnstitutii de man la facultatea de stiinte din Iasi. % A Post membru J°S ALAJ \ Ja corespondental S0,tfEs AcademieiRo- r mane (1892 . LALMASULUI' \ I `, T.Zurnoru...- cuNica,revistrt Duce ". \i'mAs;,uo medical& sub di- pLI.._--,-1------....,, _PL.B 0RSA'ss.% ree(ia d-rului G. PL PL'-; Borsa .J Assaky,a apA- pi.\-.'ZLEDIN `AGHIRE§U' ? : , ; .. ,,, , ------rut in Bucuresti rt, i I Intre 1890-1899.o /CRISULUII Agh°....ires-*,PL HAMEL',PL.SPi'SMESC,' PL. c CLTO, 'perso- ...... ) - . PL.MociU CAMPIA Calata. klac naj mitologic, ...., ,' -, Moc c muza epopeeisi 04 G LieUetc, Garmiseli ,.....) PL CALA TA; PL ' Vlaha )rle eacu a istoriei. ... / -- 4. CLISURA I .4/.01-!Loa." P L . V LA H A', '4 VLAHO-CLISURA. 0 t... CLI§CAVTI, ,// , 15 1 , l corn.rur.jud. 1 , , A , S Hotin. resedinta, ....- ...... , plasaCliscauti; I / s: I., , o 12500loc. Cir- I cumscriptie corn. / / cu 8 sate (1929). CLIVODIN, Harta jud.Cluj. com. rur. jud. Cernauti plasa Colaeinului; 2112 invatamint Lniversitate cu 4 faeultati (litere, loc. Duna legea 1929, sat tire. corn. Suhovercen. drept, medicina, stiinte), Academie agricola, 2 CLOCOCIOV, fosta manastire Injud.Olt scoale normale (MeV, fete), 1 gimnazin, 2 licee aproape de Slatina, IntemeiatA In 1645 de Dincu de bAeti, 2 licee de fete, I 'coal& profesionalA de vel age. fete, 3 seoale comerciale, 1 scoala de meserii. CLOCUSNA, corn. rur. jud. Hotin. plasa Se- CLUJ, episcopie ortodoxa. romana Infiintata cureni; 4446 loc. Dull& legea 1929, sat circ. corn. In anul 1919. Are sub ascultarea sa 390 parohii In Secureni. judetele Alba, Listrita. Cluj, Maramures, Mures, CLOPODIA statie c.f. jud. Timis-Torontal StIlaj,SatuMare,Some$,Turda.Episcopul pe o linie laterals, aproape de frontiera iugoslava. actual este Nicolae Ivan (din 1921). CLOSANI, corn. rur. jud. Mehedinti, plasa CLUNY [cluni] p oral In Franta; 5000 loc. Cloani; 643 loc. Dupe legea 1929, sat circ. corn. C) muzeu In Paris, cuprinzlnd mil de obiecte marl 1580 www.dacoromanica.ro si mici de seulptura, de orlogerie, bijuterii, arme, nopol improuna cu Stolnicul Dumitrache spre a bronzuri, etc. din sec. xivxvi. cere Portii sa goneasea pe Groci si sa restabileasc&CLU- CLUNET , medic francez, mort in Roma- vechile dreptui ale Principatelor. COG nia in tirnpul razboiului mondial, venit ari cu mi- COCORASCU WAN, mare dvornic, madular siunea franceza sub conducerea generalului Ber- divanului civil1837. thelot. COCORASCU VLADUL (sec. xvi), boor roman. CO4NDA. CONSTANTIN ( *1857), gen eral roman. COCOS, man.calugarijud.Tulcealing& A lost secretar general al ministerului de raz-orasili lsaccea, intemeiata In 1835 de Arhiman- boiu; prezident de consiliu si ministru de ex- dritul Visarion, defeldin Fagaras, venit eu terne in 1918; prezident al Senatului, ranit cu citiva calugari de la Sf. Munte. ocaziaatentatului dela 8 Decembrie 1920; COMUL RO$U, ziar umoristic, Brasov, 1874-77, ministru de industrie in guvernul prezidat de red. de losif. Puscariu. General Avereseu (1926 . COCULSCU NICOLAE 1866), profesor de COARNELE-CAPREI, corn.rur. jud.Iasi, astronomic si grodezie Ia far. de Willie din Bu- plasaCirligatura; 2308 loc. Dupa legea 1929 sat curesti1896 ;director al observatorului astro- circ.corn. Belcesti. nomic. COASTA DE ARGIN'T, numire data litoralului Mardi CODAETI, circ.corn. jud.Vaslui, cu 17 Negre intreCaliacra si Ecrene (golful Balcic). satelegea 1929 . COBADIN, circ. corn. jud. Constanta, plasa C9DLEA p corn. rur. jud. Brasov, nosed. plash Medgidia; cu 11 sate. Statie c. f. Intre Medgidia si Birsa-de-Sus; 5197 loc.St. climaterica: 500 m. Caraomer pe linia spre Bazargic. altitudine. ¶ 0 cetate in tara Birsci pe care Regele COBALCESCU GRIGORE ('1832 t1892). geo - Ungariei a dat-o cavalerilor Sf.loan. log roman. Profesor de stiinte naturale la un CODRAT APOSTOL, praznuit de biserica ortod. giiiinaziu din Iasi (1852), a lost apoinumit la la 21 Septembrie. Om invatat, arheolog si pro- catodra de geologic de la Facultatea de stiinte pagandist crestin, a murit ca martir pe vremea din acel oras (1866). La 1886 a lost ales membru lui Adrian (117-138). al Academiei Romane si a rostit ca discurs de CODRAT, sFirrr, praznuit de biserica onto- receptiune: Originea si modul de zarere al pe- doxa la 10 Martie. A trait in Corint pe vreinea lui troleului in general si particular in Carpati (1887 . Decius si Valerian (250-260 $i a murit ca martin. Alte opera: Elemente de geologic, 1859; Studii geo- CODREANU MIHAIL ("187(i), scriitor roman. logice si paleordologice asupra unor tarbnuri terti- F'ost director TeatruluiIasi. Prendul national are,1883; Geologic', curs la scoala militara, 1881. 1925p.poezie. Op.pr.Statui, sonete, 1911. COBATSTI, circ.corn.cu6, sate,jud. Trad. Cyrano de Bergerac. Prineesa indepartatd. Odorheiu, plasa Cristur, CODRESCU TECIDOR (*1819 -1.1894),publicist COBENZL IOHANN-PHILIPP MARCHIZ (*D41 roman. A lost profesor Ia un limn din Iasi; a t1810), diplomat austriac. A Post vice-cancelar Infiintat o tipografie, Incare a tiparit revista al imperiului (1780) si ministru de externe dupa. Buciumul Romansiziarul Zimbrul sidiferite Kaunitz (1792), apoi ambasador la Paris. Cu el scrieri ale sale. Prima lui scriere e o gramatiea a stat In relatiuni amicale Ienachitli Vacarescu franceza la 1841. E cunoscut mai ales prin Uri- cind, In 1782, s'a dus la Viena ca sh gaseasc& cariui, colectie de documente ale istoriei Roma.- rnijlocul de a face pe cei doi fii ai lui Alexandrunilor, din care au aparut 25 de volume, ultimele Ipsilante, fugiti din tara, sa se Intoarca. doubt sub ingrijirea luiG. Ghibanescu. A lost COBIA 0 circ. corn. jud. Dlmbovita, plasa membru corespondentalAcademiei Romane Gaesti cu 19 sate (legea 1929). 11 0 manastire (1886 . in satul Cobia corn. cu acelasi nume, zidita 1605 CODRICA PANAIT, grec din Constantinopol, de Serban Cantacuzino. ¶ O plrau, jud. Dim-adus In Muntenia de DomnitorulMihailSutu la bovita. 1783. in funclia de cancelar. COBT.LCA 0 pirau jud. Orheiu.¶ 0c.r. CODRU-DRAGUANU ION ( ca.. 18201-1884 , jud. Orheiu plasa Isacova; 3496 loc. Circ. corn. scriitor roman din Transilvania. Avind pasiunea cu if sate (1229). calatoriilor, a venit foarte tinar in Muntenia si COBLENZ, orasIn Germania, pe Rin, la dela 1838 a avut posibilitatea de a calatori, fie ca confluenta Mozelei; 58.000 loc. secretar al Domnitorului Alex. Ghiea sau al unor COBURG Pr SAXA-COBURG. familii straine, ca Invalltor pe linga un tInar bo- COBURG, orasinGermania, can. fostului gat, fie pe cont propriu. A vazut de munte on ducat Saxa Coburg; 25.000 loc. Franta, Germania, Italia, a Cost la Londra, la Pe- COBT..JSCA-VECHE, corn. rur. ju.l. Tighina, tersburg. Pe la 1845 11 gasim profesor la Ploesti. plasa Billboaca; 2687 loc. Dupa legea 1929, sat Mai tirziu s'a Intors in Transilvania Si a avut si- dry. 00111.Spei R. tuatiuni In administratie. A povestit calatoriile COCARGE., corn. rur. jud. lalomita plasa sale intr'un volum In forma de scrisori (Perearinul Fetesti; 5316 loc. Circ.corn. cu 4 sate (1929). transilvan, 1865). A publicat .si o grarriatich ro- COCERS, vIrfinmasivulGrinties,alt. mans. in 1848. 1463 m. CODRUL COSMINULUI, loralitatelinga COCBELET [cit. cosele],consul francez in corn.Cosmin jud.Cernauti,undo armata lui Munl enia la 18341838. Stefaneel Mare a repurtat o victorie contra COCHINCHINA, colonie franceza Asia (In- armateipolone (30 Octombrie 1497 . dochina ;56.000 km. p.; 2.300.000 loc. CODRULUI (murmiparte din muntii Bi- COCIOC, corn. rur. jud. Ilfov, plasa Buftea- horului. Bucoveni; areo $coala de economie casnica. COEMGIOPOL GHEPRGHE ( *1819 1-1878 , ne- Circ. corn. en 7 sate (1929). gustor roman din Bucuresti, originar din Macedo- COCTRLA VASILE (* 1836-1-1894), preot roman nia. A faeut concert de stole $i a deschis un atelier In Bucovina. de croitorie, aducind maestri din Paris. Ducind COCONUL sw- ALESANDRU COCONUL. probe do matase prodush In tara la o expozitie din COC9R, munte jud. Vilcea, malt. 2098 m. Lyon, a luat medalie si, intorandu-se, a fundat COC9RA, corn.rur.jud.Ialomita,plasa in 1859 o societate anonima pentru o fabrich de fi- Bovine; 2409 loc. Dupa legea 1929 sat circ. corn. lat gogosile, care a functionat cu Inuit succes la Reviga. inceput, apoi cu marl greutati, pia In 1864. A COCORASCU ALECU, boermuntean.Se lost Intre epitropii sari an Infiintat capela roma- afla judecator la Divanul cremenal"Ilfov In neasca din Lipsca; a Post consilier comunal si unul 1836. din actionarii soc. care edita ziarul Rornanul" COCORASCU coNsTowrin, beerroman. Era Vel-Aga in 1777 rind un sobor al boerilor si (186C00 GEAL4C,static c.f. jud. Tulcea,linia clerului au hotarlt sa-1 trimeata la Constanti- Medgidia-Babadag. 1581 www.dacoromanica.ro COG- COGILNIC sau coHlranc. rluIn Basarabia COLINCAVTI, corn. rur. jud. Hotin, plasa Cli$- jut,. Orheiu, dupA un curs de 35 km. se pierde eauti, 5570 loc.; DupA legea 2929, sat circ. corn. COLIn mlastini In valea RSutului si MIMIC). Grozinti. COGNAC, ora* in Franta (Charente); 18.000 COLINTINA (sau cOLENTINA) 0 riu, iZvore$te toe.; fabriei de rachiu vestit; de aci numele de In jud. Dimbovita, trece In jud. Ilfov sr se varsa cognac coniac. in Arges. 1 (Dlac. jud. Ilfovla N. de Bucu- COHA.LM, com. rur. jud. Tirnava-mare, numit re$ti format de riurcu acela$1 nume. ¶ 0 sat jud. de Safi Reps, lInga corn. e un deal cu o fosta Ilfov, formeaza impreuna cu corn. Fundeni o co- cetatedinsec.xm. Statiunebalneara(iod, muna suburbans a Bucure$tilor. Aci§i-aasezat pucioasa . tabara Ipsilante In 1821, chid a venit in Bucuresti. COHYLNICRCOGILNIC. In comuna aceasta este un spital de hoale con- CQHEN- LINARU MAURICIU (ca. 18501-1928 , tagioase. compozitor roman. Dupa studiiin Italia sila COLOMANPM'HOLMAN. Paris, a Post profesor de muziert In Bucuresti COLOMBO, oral cap. insulei Ceylon; 211.000 si cronicar muzical la Timpul", Romanul" $. a. Inc. A campus coruri si romance, cintece religioase, etc. COLOMEA us- ROLOMEA. COIMBRA, ora$ In Portugalia; 20.000 loc; COLONESTI, circ.corn. jud. Tecuci, cu 22 universitate vestita, din 1537. sate (1929). COJASCA. corn. rur. jud. Dimbovita plasa COLQNIA (fr. COLOGNE, nemt. HOLN), eras In Bileinresti; 2794 loc. Circ. corn. cu 13 sate. Germania (Prusia renana) pe Rin; 320.000 loc.; COJOCARU,circ.corn.jud.Dimbovita, are o vestita catedrala,InceputaIn 1322, ter- plasa Gaesti; cu 16 sate (1929). 'Janata 1880. COJOCNA 0 corn.rur.jud.Cluj,plasa COLORADO, fluviuIn Statele Unite, lung Somesu, 5408 loc. ¶ O st. balneara si climaterica, 1300 km., surge prin America central& $i prin Ar- 325rn.altitudine(sare,suit), totacolo. ¶ ® gentina, se varsrt In On. Atlantic. numele judetului Cluj pin. la legea din 1925. COLSON FELIX, diplomat francez,se'retar COJVNA, corn. rur. jud. Lapusna, plasa. al consulatului din Bucuresti (pe la 1835-40 . A Bude*ti; 4262 loc. Dupa legya 1929, sat cm. com. publicat carti despre trecutul poporului roman $i Sireti. despre situatia lui politica din acea epoca: Coup COLBERT [colber]JEAN BAPTISTE (.1619 d'oeil stir l'etat des populations chretiennes de In t1683), politic francez. ministru al lui Ludovic Turguie d'Europe, Paris 1839; Droils des Mot- acv, Inca pentru desvoltarea industrialfr.si danes etdes Valagues,1839:L'elat present et pentru Intinderea comertului In afara, Incuraja l'avenirdes principautes, 1839; *i mai tirziu: Compania Indiilor". Nationalit6 et regeneration des paysans Moldo-va- COLCEAG, circ.corn. jud. Prahova, cu 10 lagues, 1862. sate (1929. COLTEA, biserica In Bucuresti. In jurul ei e COLEGIUL DE PROPAGANDA FIDE (sau CONGREGA- spitalul cu acelasi nume, apartinind Eforiei Spi- TIUNE intemeiat in 1622 de Papa Grigore xv, talelor chile $i avind on mare numar de linici. are de scop s& suprave- pp- Tumid Coltei. gheze mishmile trimise in COLTEA cLucvRuL, burr roman din neamul diferitepartialelurnii Doice*tilor, canda i se atribue zidirea in Bucuresti pentrupropagandaere -' a unei biseriei de tenni, care -i poarta numele. (lintel. se conduce de un Aceasta s'a intimplat In sec. XVIII. La inceputul prefect ales din cci 29 do sec.xviii biserica alostrezidita In piatra de cardinaliearlforrneaza catre un urinal al lui Coltea, anume Radu, si consiliul do directiune. Se- de catre Spatarul Mihail Cantacuzino, probabil diul e la Roma. Are si un fiind tenninata in 1715, chid. s'a !Aunt de catre institut in care sint tinuti Cantacuzino zidul InconjurStor, cum spunea in- bursieri din diferite scriptia de la intrarea sub turn. A Post si o mana- taricatolicc;aci stire, despre care se vorbe*te In documente ca au lost si unii din proprietara a unor imobile din Bucuresti. Romtlnii condu- COLTI CD corn. In jud. Buzau unde se exploa- catori aibiserieii teazAchihlibar. r CD numele unorpiscuridin unite din Transit- muntii Prahovei. vania (Sincai, COLVMB cRISTOF ( * ea. 14461 1506), navigator Petri' Maior $. a.). Italian. Dupa mai multe ca- COLEGIUL PAZ- latorii, convinse pe suveranii MARIAN tar PAZMA- Spaniel dea ajutorul nece- NIAN. sar ca s& gaseasert o cale mai COLERIDGE Generalul Coletti dreapta lalndia. Plecind la SAMUEL 1772 (dupA tin portret publ. de 1'. 3 August 1492 cu trei corAbii, t1834 , poet englez. Papahagi). descuperi insula pe care o numi Op. pr. Poenie lirice. San Salvador si alte insule. A COLETTI, general si diplomat grec, de ori-doua a treia $i a Patna expe- gine Roman ma cedonean.Originar dinorasul ditle (1493, 1498, 1502 adusera Saraea, a lost crescutIn cultura greceasca $ia alte descoperiri,dar $i acu- Post, alaturi de M. liotzari $. a.. until din lupLa- zatiuni contra conducatorului, torii pentru independenla Grcciei. Ion Ghica 1-a care fu adus in flare In Spania.Cristofor Columb. cunosout pe la 1835, la Paris, unde era ambasador, Nevinovatia lui fu recunoseuta, dar pierdu pre - si ne spune ca nu-$i pierduse constiinta romani- stigiul ce avea $i muri In uitare. tatii sale. COLUMBIA, stat la Nordul Americei de Sud; COLHIDA, regiune din Asia, aproape de Marea 1.024.000 Km. p.; 4.000.000 loc. Neagra, cunoseuta din povestirile antiehitatii. Aci COLONINA LUI TRAIAN, Inaltata in anul 112 In s'a facut expeditia Argonautilor pentru a cuceri Roma in fore) lui Traian;Malta, 29 metri; line de our. reamintestevictoria contra Dacilorsiare un COLIB.A1, corn. run jud. Ilfov, plasa Vidra mare nutnar de scene in relief can lint un pre- 2543 loc. Dural legea 1929 sat circ. corn. Dobrem tdos isvor istoric. COLIBITA, st.elimateriea (800m. Inalt.) COLIIMNA LUI TRAIAN,revistapolitica,lite- jud. Nasaud aproape de Prundul Btirgaului (Borgo rarasiistorica Intocmitasi condusa de B. P. Prund). Hasdeu, Bucuresti 1870-1875, 1876-1877, 1882 COLICAVTI, corn. rur. Jud. lotin,I plasa Brice- 1883. ni ; 2522 loc. Dupti legea 1929, sat circ. corn. Briceni. COLVILLE CHARLES, calat scriitor en- 1582 www.dacoromanica.ro glez. A calatoril la Constantinopol In 1824-1828 curesti la Academia Domneasca; calugarit sub 5i a trecut prin Tara-Romaneasca. A publicat o numele de Ieroteiu, a Post hirotonit mitropolitCOM- carte asupra calatoriei sale in 1830. 'al Dristrei. Duna o calatorie la muntele Atos, aCON COMAGENA, stat mic In Siria; facut prov. tiparit la Snagov (1701): Proschinitarul S f. Munte rom. in timpul lui Vespasian. Cap. S amosat a . at Atortului. Cartea nu se gaseste In Bucure$ti, COMAN, riu In jud. Neamtu, $i sat In jud. e citata de Picot, care spune ca ar fi $i o traducere Bacau. romaneasca. din 1856. Textul e reprodus cu tra- COMAN, spatar In Moldova, trimis de Alexan- ducerea latina In cartea lui Montfaucon Pa- dru eel Bun (1422) In ajutorul Polonilor contralaeographia graeca", 1705; parti din el au lost Cavalerilor Teutoni, cu caris'a luptat into traduse in romaneste si publicate de C. Erbiceanu localitate pe care unii istorici o numesc Marien- in Bibliografia greaca". Scrieri mai miei, uncle burg (In Brandeburg). in versuri, se gasesc In: Marturisirea credin(ei or- COMANA D dm.corn.jud. Vlasca cu 7 todoxe, Snagov, 1699 (greeete, Acad. Horn. Nr. sate (1929 ; statie c. I. linia Bucuresti-Giurgiu.11 117), Isforia sfanta a lui Alex. Mayrocordat, 1716 C) fosta man. jud. Vlasca, Intern. de Serban Ba- (greceste, Acad. Rom. Nr. 176 . sarab 1588; aci a Post in 1765 o lupta Intre Turci COMNENI, familie nobila bizantina, care dadu $i Cazaci; acum e numai bis. de mir. ¶ ® C.-DE-JOS mai multi imparati: ISAC*1057 t1059 , ALExE I 0 C.-DE-SUS. c.r. jud.Fagaras, plasa Sercaia; (*10811-1118), IOAN ( *1118 t1142), MANOIL (1143 1170 $i 900 loc. In C.-de-Jos e o scoale de meserii t1180 ,ALEXE II( *1180 t1183), ANDRONIC r1183 pentru baeti. 1185). Din aceia$i fainilie e$i ANA COMNENA COMANI, corn. rur. jud. Olt, plasa Draga- fiica (sau nepoata?) Imparatului Alexe I, cunoscuta nesti; 3923 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn. ca scriitoare prin opera Alexiada, care glorified Draganesti. Aci e o manastire. epoca lui Alexe. COMARNIC, corn. rur. Jud. Prahova, plasa COMNINO HRISTOFOR MACAROVICI, general Ms, Peles; 2107 loc.Circ. corn. cu 7 sate (1929). In guvernator al prineipatelor in 1811 (epoca de fats satului C. este statia c.f.linia Ploesti ocupatie ruseasca). Brasov. Statie climaterica (680 m. 1nalt.). COMO 0 lac Italia In provincia Como; supr. COMAROVA corn.rur. jud.Hotin,plasa 145 km. p.; situatie pitoreasca eunoscuta care Chelmenti; 2796 loc. Dupa. legea 1929, sat circ. atrage multi calatori. ¶ 0 provincie InItalia. ¶ corn.Ianauti. ® oral in provincia aceasta. COMANTI 0 corn. rur.jud.Odorheiu, COMORE, insule in canalul Mozambic Intre plasa Orland; 473 loc. Dupa legea 1929, sat circ. Africa si Madagascar. Apartin Frantei. Supraf. corn. Aldea. ¶ 0 C. r.jud. Bihor, plasa Beliu. ¶ 2180 In., 109.900 loc. 2 C. r. jud. Bacau pl. Comanesti, 1210 loc. Circ. COMRAT, corn. urb. jud. Tighina, plasa Cia- corn. cu 17 sate; puturi de pacua; statie c. f. dir-Lunga, 17196 lot. Colonic bulgara. Static C. COMARE TI, corn. rur. jud. Storojinet, pla- f. pe linia de la Zorleni spre Basarabeasca, a 4-a sa Dumbrava-Rosie; 2423 loc. Dupa legea 1929, statie inainte de aceasta din urns. Are 1 liceu de sat circ. corn. Jadova. baeti $i un liceu de fete $i 1 $coals de meserii. COMEA, episcopie Intr'un ora$ din Moesia prin COMA DIMITRIE (* 1846 t 1931), agronom ro- secolul VI (disparut, pe care Pctru Major o so- man din Transilvania. A Intemeiat reuniunea agri- coteste a fi Yost romaneasca. cola ardeleana, a Post profesor de agricultura, a Or- COMENIUS (KOMENSKI IOAN AMOS (1592 ganizat expozitii, a publicat carti de specialitate. t1671) pedagog ceh, vestit $i in alte tari. Organize Ca mernbru in comitetul national, a Post osindit $coalele in Suedia; chemat de Sigismund Ra- la inchisoare in procesul Memorandului. Mernbru koczy, printul Transilvaniei, fond& un girnnaziu onorar al Academiei Romane (1926). model. Op. pr. Didactic(' magna (publ. In 1841, COMTE AUGUSTE ( '1798 t 1853), matematic$i Orbis pietus (tip. 1658). Prima s'a tradus In ro- filozof francez, intemeietorul filozofiei pozitiviste. maneste de P. Garboviceanu 1904. Pedagogia lui Din scrierilelui s'au tradus romaneste de P. e hazard pe principiul: nihil est in intellectu quad Zosin: Discurs despre spiritttl pozitiv, 1913; Ca- non Arius Merit in sen.su, baza invatamintului in-lendarul pozitivist (adaptat , 1913. tuitiv. cordwid,revolutia din Paris 1871, care de- COMINES [cit. cumin] PHILIPPE DE (1445 veni stapins pe putere (18 Martie) $i execute t 1509am politic si cronicar francez. multe cruzimi contra adversarilor si bogatilor In COMIS.EkNI, corn. rur. jud. Dimbovita, plasa genera, dar in rasturnata de armata regulata Iran- Nucetu; 2687 loc. Circ. coin. cu 7 sate. ceza comandata de Mae Mahon (22 Maiu). COMITAGII (de la carnitet), agitatori nationalisti COMUNTI, partizanii cornunismului, teorie bulgari, cari fac uneori incursiuni pe teritoriile politica care urmareste defrintarea oricarei pro- statelor vecine si comit pradaciuni si crime. prietati private $i Impartirea bunurilor dupa tre- COMLOS, corn. rur. jud. Timis-Torontal, pla- buintele fiecaruia. Stapinirea for s'a realizat In sa Jimbolia, fondata 1720 de colonisti sirbi, laRusia in 1917 prin internationala 3-a (Moscova) cans'au adaogat familii romanesti din Ardeal$i se manifests printr'un regim de teroare, care 1784 si la 1821 Yam. din Oltenia. Azi sint doua. tinde sa treaca si in alte tart. Organizatii mai im- comune: 0-.MARESi0.-MIC. portante in legatura eu acest regim de gasesc nu- COMISIUNEA CENTRALA DIN FOC$ANI, instituita de mai In Anglia $i In Franta. conventiunea din 1858, compusa din delegati Mun- CONACHI COSTACHE ( *1777 t1849), scriitor ro- teni $i Moldoveni, unii alesi de Camera, altii nu- man. Boer moldovean,els'a miti de Domnitori. Atributia ei principala eraocupat cu ingineria (a fost in- se pregateasca proiectele de legi de interes comun giner hotarnic), cu politica (a pentru arnbele principate. S'a desfiintat dupe uni- Postsicandidat la domnie In rea definitive (1862). concurenta cu Mihaill Sturdza . COMITA STEFAN, profesor grec in Bucuresti pe A tradus un roman Matilda, la 1800, actor al unei enciclopedii grecesti. 1844; dar poeziilor originate nu COMLAV*, corn. rur. jud. Arad, plasa Si. le-a dat mare importanta, deli Ana; 5033 loc. erau cunoscute in cercurile pe COMMODUS LUCIUS MARCUS ("161 t192) im cari le frecventa; ele an Post parat roman, fiul lui Marcu Aureliu, vestit prin publicate numai dupe moartea extravangantele si chiar nebunille sale (se lupta lui sub titlul: Poezii, Alcdtuiri in circ cu fiarelesi cu gladiatorii, ucise oameni si Talmotiri, 1856. Sesimte in-Conachi Costache. frith nici un motiv,ci numai din placerea de fluenta greceasca $ifranceza, a-i vedea murind); fu ucis de pretorieni. Inteo masura mica $1 cea poporana. COMNEN IOAN (t1719), Greb din Constanti- coNcvivrin IN LVNCA, pastel de V. Alecsandri, pu- nopol, profesor de stiintele fizico-naturaie In Bu- Meat Intriu in Convorbiri literare" 186869 1583 www.dacoromanica.ro CON- CONCHA VICTOR (1846) jurist, profesor Uni- independent Congo, fondat (1885) sub suverani- versit. Cluj1874), Budapesta (1892). Princ. op.: tatea regelui Leopold II, care 1-a cedat Belgiei CONLibertateaindividuala 5i parlamentarisrnulin (1908); supr. 2. 365.800 km. p., ca. 8.000.000 loc. Anglia. Cap. Boma; °rase pr. Leopoldville, Stanleyville, coNcum, adunari eclesiastice( SINOADE .Cele $. a. C. francez, numit azi Africa ecuatorialei mai Insemnate concilii ecumenice (universale) sunt franceza, cap. Brazzaville. C. portughez. cele din: Nicea (325 p. Chr.), Constantinopol (381), CONON DIN ISAURIA, stint praznuit de his. Efes (431Calcedonia (451 , Constantinopol (453) ortod. la 5 Martie. A trait pe vremea sfintilor Idem (680 ,Nicea (787 ,Constantinopol (869 , Apostoli $izicea ca Insusi Arhanghelul Mihail Viena (1311 ,Constanta (1414), Florenta (1439 , 1-a botezat $i 1-a Imparta$it cu sfintele taine. Trenta (1545 , Roma (1869 ,In care s'a votat CONON GRADINARUL. martir pe' timpul Im- infailibilitatea papala. paratului Decius (ca. 250). coNcLavA, adunarea cardinalilor pentru alegerea CONOP, corn. rur. jud. Arad, plasa Radna, Papei organizata de Grigorie X (1274 ,numita 2002 loc. a$a,fiindea nu pot lestcardinalii pina nu efec- cortsERvAToRuL, ziar politic sub redactia lui Ni- tueaza alegerea. colae Locusteanu (care era, dupe unii, un pseudo- CONCORDIA,ziar politic Budapesta 1861-69; nim al lui Heliacle), a aparut in 1856-57. red. Al. Roman, Partenie Cosma $.a.. CONSERVATQRUL PROGRESIST, ziar politic fondat coNcoRDIA, societate politica a Romanilor din de C. N. Brailoiu $i continuat de S. Marcovici, a Bucovina (1881 . aparut in licicuresti in 185961. CONDE Louis PRINT DE ("1621 t 1686), mare CONSIDERANT VICTOR( 1808 -1.1893), filo- general francez. zof francez, a sustinut doctrinele lui Fourier $i a CONDILLAC lcondiTac[ ETIENNE DE ("1715 inteineiat un falanster in Texas (1849). t1780 ,filozof francez. Pr. op. Incercare asupra CONSOLATQRUL, foaie bisericeasca, a aparutin originiicuno5lintelor omcne5ti(1746, Logica Bucure$ti, ca organ al Societatii clerului Aju- (1769 $i urm.) Singurul izvor al cunostintei este torul" in 1898. sensatia: atentiunea e o sensatie dominants, re- CONSTANTAOora$ in Baden ( =--CONSTANZ), flexiunea e o sensatie care se simte Insasi, ju- pe lacul Constanta; 30.000 loc. Aci a fost un con- decata $i rationamentul sint combinari de sen- ciliu in 1414, care a osIndit doctrina lui Huss $i satii,eul este suma sensatilor prezente $i pa-a decis ca elsafie ars de viu. ¶ O (fr. CON- strate de memorie. Ileliade ne spune ca s'a servit STANCE, germ.BODENSEE ,lac Intre Elvetia $i de operele luiIn scrierile sale de gramaticasi Bavaria. ¶ 0 jud. In Dobrogea; cap. Constanta; filozofie. supraf. 6910 km.2;223.638 loc. (1915 ; 6 plasi; CONDORCET [condorse] ANTOINE (*1743 7 corn. urb., 74 c. rur. (1926); 9 parohii urbane, t 1794),filozof, matematic$i om politic francez. 74 rur. 93 bis., 159 mosehee; tine de eparhia Membru al Academiei.Op.pr, Teoria comelelor episc. Constanta; circ. Curtii de apel Constanta; (1777),Tablou istorieat progreselorspiritului are 71 gradini de copii $i 237 scoale primare (1929); omertesc (1794). 35 cooperative de aprovizionare$i consumsi CONDOS POLIZOE, calugar $i profesor grec In 10 coop. pentru exploatare de pilduri (1925 . Nu- Bucuresti la Academia Domneasca pe la 1808. mete vine de la ora$ul de resedinta.¶ 0municipiu In 1805 a tiparit in greceste un imn adresat Dom- cap. jud.Constanta;port la Marea Neagra; nitorului Constantin Ipsilante. In 1806 a tiparit 27.885 loc. (1915 ; resedinta episcopului eparhiei la Viena o carte tradusa In romaneste de Ni- Constanta; Curtea de apel pentru jud. Constanta, codim Greceanu $itiparita la Sibiu 1811, cu- Caliacra, Durostor, Tulcea; statie c. 1. cap. liniei prinzind azbuchile $i materii religioase. A fost $i Bucuresti-Cernavoda-Constanta; are1 liceu de In Franta $i Intorcindu-se se lauda ca a fost de- baeti fondat 1896, 1 $coala secundarti $i 1 profe- corat cu legiunea de onoare, lucru despre care sionala de fete fond. 1897, 2 $coale normale, 4 scrie un agent francez Intr'un raport din 1805. $coale comert$imai multescoaleprimare; CONDOTIgRI,aventuriericart jucara un marestatiune pentru bai de mare: stabilimentul este rol in razboaiele din evul mediu, mai ales in la Mamaia la 10 km. (pp- acest Italia (care le-a dat$i numele). Pe masura ce cuv.); cladiri importante: ca- s'au organizat armate nationale, a scazut im-tedrals cupicturi de G. D. portanta for pans au disparut cu desavirsire. Mirea, cazino pe malul mar* CONDRATESTI, corn. rur. jud. Balti, plasaea monument: statua lui Ovi- Coinesti; dupa. legea 1929, face parte din coin. diu. E probabilca.In epoca Cornesti; 2390 loc. greco-romanseraaci orasul CONFEDERATIUNI vestite In istorie:1. Confed Tomis, unde a fost exilat Ovi- print ilor, organizata de Frederic Il (1785) contra diu. Dupe o perioada de stra- Austriei. 2.Conled. de la Rin,grupare orga- lucire,orasul a decazut,s'a nizata de Napoleon (1806a 16 printi$i regi ruinatdinpricinanavaltrii Sterna dinGermania,Intre cari Bavaria $i Wurtem- barbarilor $i pe local acela a jud. Constanta. berg, avind centru dicta din Frankfurt,des- ridicat Constantin cel Mare un facuta in 1813.3.Confedera(ittea germanicci, ora$ Constantia, dupe numele surorii sale. Aci a fost Incheiata in 1815 Intre statele Germaniei, Austria, un centru religios cretin important (episcopat), Danemarea, Glenda, sub prezidenta Austriei, des- dar s'a ruinat din nou. A mai fost act o colonie fiintata In 1866, cind Prusia provoca $i lnvinse genoveza in timpul evului mediu, apoi a cazut Austria. 4.('onfedera(iunea germanica de Nord In mina Turcilor, cari o numira Kustendje $i, Intemeiata In 1866, fara. Austria $i alte state ca dupe tratatul din Berlin(1878), a trecut In- Bavaria, \\ urtemberg, avind ca state principale treaga provincie In stapInirea Romaniei. Atunci Prusia $i Saxonia, disolvata In 1871, cind se In- i s'a redat numele vechiu, s'au facut lucrari im- temeia imperial german. portante, construindu-se un port, docuri, etc. CONFUCIUS ("551 t479 a. Chr.),legislator CONSTANT [consta^ ] BENJAMIN (* 1767 $i filozof chinez, intemeietorul religiei care-i poarta t1830), om politic $i publicist francez. Mai cu- numele, raspindita mai ales In clasele culte din noscut, din operele sale, e romanul Adolphe, tra- China. dus $i In romane$te de mai multe ors: de I. Teo- CONGELZ, corn. rur. jud. Cahul, plasa Dragos- dorescu-Brani5te (1922 , B. Marian, Paul Ionescu. Voda, compusa din 3 sate (1929 ; fondath_1808 de CONSTANTE ("323 t350), fiul lui Constantin refugiati bulgari; 8557 loc. (1927 ; are o $coala cel Mare, Imparat bizantin dela 337 impreuna cu de meserii; Virg saptaminal. fratii sal Constantin II $i Constantin II. Partea CONGO ® fluviu mare In Africa, lung. 4000 sa era:lliria, Africa $i Italia. A avut lupte cu km. ¶ ® regiune In Africa udata de acest fluviu, fratii sal$i s'a amestecat in luptele religioase, impartitain trei parti:C. belgian sau Statulca adversar al arianismului. 1584 www.dacoromanica.ro CONSTANTIN BRINCOVEANU w BRINCOVEANII. nirea lui Rakoczy, principele Transilvaniei, care-1CON- CONSTANTIN CEL MARE (' ca. 2731-337), im- ajuta sa invinga pe revoltati, dar de aci urma un parat roman. Era fiuliniparatului Constanpu fel de suprematie a Principelui, care-i trimise oCON Chloru $i al unei femei numita Elena, de conditie garda de soldati unguri $i nemti. Acestia, prin pur- social& de jos. In vremea copilariei $i tineretei sale, tarea lor, pricinuira turburari in tarn. Constantin fu imperiul roman era stapinit de mai multi cezari" mazilit $i fug! in Transilvania cu un numar de hoer!. asociati. Astfel $i tatal sau deveni stapinitor al CONSTANTIN, grec de origine, episcop al Galiilor (305) $i atunci DiocletianII 'Astry ca Buzaului (1793-1819 . ostatic, situatie in care ramase $i sub Galeriu, CONSTANTIN CAPITANULa,rCAPITANUL. care lua locul lui Diocletian. Sc5pind, Constantin CONSTANTIN MILLE, circ. coin. jud. Tu- insoti pe tatal sau intro expeditie in Britania, tova cu 30 sate. uncle acesta $i muri, iar soldatii 11 proclamara Imparat. Rivali- tatile em luptele cc se nascura atunci Intro pretendenti $i intre J°T U LCEA asocialii la tron turburara imperiul; dar Constantin isbuti sa-i desfiinteze, data nu putea sa sit lac& amici sau chiar $i dupa a- ceasta. Astfel facu o expeditie NIRSOVA In Italia $i invinse pe Maxentiu (312 . Cu prilejul bataliei deci- PL.HiRSOVAii sive se zice ca i s'a aratat pe err seinnul crucii Inconjurat cu vorbele cunoscute ,,In acest semn iPL.0 vei invinge". Dupa aceasta intra triumfator In Roma; apoi, fie dun& lupte, fie dupa moar- teacelorlaltdasociati,ajunse PL. singur stapinitor alintregului CERNAVODA imperil. Viata lui particular& a fost turburata de multe $i mari KAyGoi amaraciuni: dupa indemnul sotiei sale a doua si-a ucis baia- 'WW1 tul din prima casatorie,apoi, PL. tD dupa lainuririle mamei sale, .i -a leilRi- At atie CON STANTA ucis sotia. Nu-i placea s5 tom- OGIDI iasca in Roma; deaceea a pus CUZGUN '&1 choA sa se cladeasca un ora$ nou in o A oit ParRecoAloi jurul vechiului Bizant, care pri- lechirghlol ml numele lui, pe linga acel de 0t P 4.r. oramar Roma noun" $i fu inaugurat la BaeramgrdeUp 11 Maiu 330. Constantin,ur- 0I ...... 4".CARA 014 E R La mind poate$irecomandatiile tataluisau,a aratat o mare MANGALIA ce prietenie erestinilor$i, nu nu- araomer t.Isan at% mai ca a facut sa inceteze orice Jo \ MANGALIA X fel de persecutie, dar le-a dat sprijin efectiv, ajutindut s& -$i 4 z Sss cladeascabiserici,cladindel insusi cloud marl In noul sau a' ora$: Slinta Sofia $i Sfin(ii A- a RA postoli, $i cautind sa mareascasi prestigiul religiei erestine, des- Harta jud. Constania. chizlnd el Insusi sinodul de la Nicea (325) prin care arianismul a lost ()starlit. CONSTANTINA 0 provincie In Algeria. 11It Spirit liberal sau poate $i iscusit politic, n'a per-oras In aceasta prov.. 48.000 loc. mis insa nici persecutia paglnilor; astfel ca a va- CONSTANTINESCU ALEXANDRUM-1926 , zut cum de bunavoie comunitatisi°rase Intregi advocat $i orn politic roman. A Post ministru In paraseau vechiul cult, darlmau statuele zeilor $i guvernul care a facut razboiul (1916). templele $i deveneau crestini. El insusi n'a pri- CONSTANTINESCU BARBU (*1839 11891), mit botezul decit inaintea mortei. Pentru tot ce profesor roman. A predat istoria universal& la se- a Mout, biserica crestina 1-a declarat sf Int $i a-minariul din Bucuresti, $i la Liceul Mateiu Ba- mintirea lui se serbeaza la 21 Maiu. sarab, pedagogia la Azilul Elena Doamna, apoi CONSTANTIN I( "1868t1923), regele Gre- istoria bisericeasca la facultatea de teologie din ciei, easatorit cu sora Imparatului Wilhelm II. A Bucuresti (1888 . A lost profesor $i director al domnit dela 1913 pina la 1917, chid a Post de-scoalei normale a Societatii pentru Invatatura tronat, din pricinaca.a ImpiedecatIntrarea poporului"$ia luptat pentru sust.inerea ei In In actiune alaturi de Franta $i Anglia. A re-momentele tole mai critice. A publicat carli di- venit la tron In 1920, dar, in urma Infringerilor dactice (abecedar, carpi de citire), carti de teologie, suferite de armatele grecesti in luptele cu Turcii, a a Intemeiat reviste pedagogice (Educatorul ,s'a abdicat in favoarea fiului sau George. ocupat $i de limba Tiganilor (Probe de limba, CONSTANTIN I BASARAB ZiS CtRNUL, domn 1878). Tarii-Romanesti 1654-1659. (Xenopol nu-i (la CONSTANTINOPOL, ora$ In Turcia Europ. supranumele care se gaseste la Iorga $i altii, ci-i fosta cap. a Turciei; 800.0001°c. Compus din mai ziceCONSTANTIN $ERBAN. Era In adevar fiul lui multe cartiere: Stambul, col mai vechiu, Fanar, Radu Serban, fostulDomnitor.) Ales de hoer! grecese,Balata, ovreesc, la S. de golful numit dup& moartea lui Mateiu Basarab $i confirmat de Cornul de aur; Pera $i Galata, moderne locuite Turd, in urma unei marl sume date puternicilorde streini, la N. de golf. In rata pe celalalt farm de la Poarta $i Insusi Sultanului,elavu la inceput al Bosforului e Scutari, consid. ca facind parte din sa sufere din pricina rascoalei Seimenilor, pe can Constantinop01. voia sa-i desfiinteze. Acest fapt prilejui interve- Princ. monum. Seraiu, palat al Sultanilor, Sf. Gh. Adamescu. Dictionar enciclopedic ilustrat. 1585 100 www.dacoromanica.ro CON-Sofia, fosta bis. erestina din vremea lui Justinian, nuniese functionari sari sint ashnilati azimoschee, Sublime Poartcl, palatul min. dedar inferiori In grad si cari reprezinta interesele COPinternesi3eexterne,Seraschierat(min.de statelor in alto state. razboiu): acestea In Stambul; turnul de la Galata, coNsITLTA, resedinta ministerului de Externe al In Galata. Italiei in Roma. Istoria lui Incepe in (358 a. Chr., mica colonie CONTA VASILE '1845 .1-1882), oni politic si fi- greaca; In 330 Constantin Wu aci capitala si-i lozof roman. Nascut In Moldova, a Mout studii juri- dete numele, hind de atunci capitala imperiului dice si filozofice in Belgia, a Post profesor la faculta- roman de Orient latin si a celui grec (bizantin tea de drept din Iasi (1873 , mai pina. In 1453, cind cazu In mina Turcilor. tirziu membru la Curtea de Ca- CONSTITII4iNTA este parlamentul convocat pentru satie. Ca scriitor, a debutat cu facerea sau revizuirea eonstitutiei. Prima noastrapoezii inConvorbiri literare" constituanta s'a adunat in 1866. Iata membrii ei: (1867-68 ,mai tirziu a dat la Arghiropol Gr., Adrian Colonel 0., Anon Anton.lumina scrieri filozofice: Teoria Alcaz Lug., Balteanu Al.,Blaremberg N., Bla- fatalisrnului (1876 ,Teoria on- remberg C., Brailoiu C., 13ratianu D., Berendei 0., dulatiunii universale (187(3), Me- Berendei D., Budurescu Stamate, Buescu Pana, tat izicit (1879 .Cele mai multe Bals Al., Brhescu Al., Boerescu V., Balaceaniz I., au Post traduse si publicate In 1. Conta N., Cantacuzino Adolf, Cantacuzino Ion franceza la Bruxelles si la Paris Al., Cantacuzino Const. U., Cantacuzino George (dim& moartealui).Contaa Gr., Cantacuzino Grig.,Calimah Catargiu, Ca- Post deputat (1879) §iministrual V. Contd. ramallu C., Canano Seb., Cernatescu, P., Cezianu Instructiei (1880-81 . Stan,CiocIrlanC. Cio lacu G.,Ciurua Lascar, CONTA- KERNBACH ANA (*.I S65 -1-1921), pro- Cncazovici 0., Costacopol N., Copeschi Dr.I., fesoara siseriitoare roniana. A publicat poezii Cozadini Dim., Enescu 0., Epureanu Manolache originale si traduceri In Convorbiri literare" 1891 Costache, FalcoianiiI.Falcoianu St., Filipescu 1906), articole in Viata romineasc&"1921*i Em., Filipescu Gr., Fokscu V., Fussea C., Ghica strain.pedagogice (Metodicd,1905; Pedagogic, Const. Or., Ghica Vladimir, Ghica Ion General, 1907; L'education manuelle, 1913). Ghica-Conianescu D., Golescu Al. C., Golescu :Ref. CONTEMPORANIIL,revistaliterarasistiintifica GradisteanuC.,Gridov N.,GrigorescuC.T., a partidului socialist din Romania. Iasi 1881 1891. Heliade Radulescu1., Motu V.,lainandi N., Reclactori: I. Nadejde si V. G. Mortun. Iatropol Dr. P., lonescu 1.,Ionescu Nicol., Io- CON'T'TI 0 circ. corn. jud. Teleorman pla- nescu Radu, Iosefescu Gr., Lahovari Gr., Laho- sa Zimnicea on 4 sate (1929).¶ Ocirc. corn. jud. vari Em., Lahovari Nic., Lapati Al., Lapati Corn. Dimbovita, plasa Ghcrgani, cu 14 sate. ¶ @ static Late§ T., Laurian Aug. T. Lecca Cas., Lecca I., c.1. Dimbovita linia Bucuresti-Pitesti. Lupasru Al., Magheru G. Mantu Ruth, Marcovici CONTREXEVILLE, ora$ Franta (Vosgi ; st. Al., Mavrocordat N., Alavrogheni Sc., Malda- hale. (ape bicarbonate sulfatate). rescu N., Margariteseu Al., Mihalescu Sim., Mir- CONVORBIRI CRITICE,revistaliterara,care a zescu 0., Mirza I., Mortun Ern., Murgulet C., aparutin Bucuresti Intre 1907-1910 sub di- Negulescu I., Negura I., Olanescu Pana, Opran rectia lui Mihail Dragomirescu. P., Paeiurea L., Pascal Aristid, Petrescu Al. Sc., CONVORBIRI DIDACTICE, revista de pedagogie si Pillat N., Picleanu N., Plagino Al., PlesnilaI., didactics, a aparut in Bucuresti 1895-1901si Plesoianu M., Pogor V. Polizu D., Polizu G., Po- 1904-1907. roineanu Sache, Racata II., Racovita D., Ra- CONVORBIRI ECONOMICE, seniere vestita a lui Joan eovita C., Racovita N., Rascanu G., Romalo V., Ghica publicate in fascicole 1865-1876. Romaneseu C., Rosetti St., Rosetti T., Rosetti CONVORBIRI LITERARE, revista literaraInterne- Dim.,RosetiI.,Roset Rosnovanu G., Searla- lath' de (Trent Junimei", In Iasi 1867, avind ca teseu Or., SiTurie Or., Sihleanu Al., Slavescu N., redactor responsabil apoi director pe Jacob Ne- SlavitescuC.,StirbeiuAL,StirbeiuGeorge, gruzzi (1867-1894 , de aci un comitet de mai multi Strat I., Sturdza Dim. C., Sturza I., Sturza Or redactori (1895-1901 , apoi pe I. Bogdan (1902) M., Sutu C., Sutu Gr., Tacu D., Tataranu N., pe -. Mehedinti (1907) si peTzigara-Samurcas Tell Chr., Teohari Ahil, Tufelicica, Turnavitu Sc., (1924 . Din anal 1885 revista aparein Bucuresti. Varlam C., Valeanu C., Ventura I., VIrgolivi I., CONVORBIRI PEDAGQGICE, red isth pentru educatie Vlrnan G., Voinov N., Vucinic I., Zissu Al. si instructie, a aparut in Satu-Nou, In Panciuva. Adunarea s'a deschis in ziva de 28 Aprilie 1866, In Brasov, sub redaetia lui P. Stoica si apoi a lui a inceput discutia proectului de constitutie la I. Pop Reteganul, de la 1886 la 1888. 16 lunic prin raportul lui Aristid Pascal si a ter- COOK [cit. cur] JAMES (1728 1'1779, navi- minat la 6' Julie, cind a Post disolvata. Desi exista gator englez, descoperi insulele Societatii, Noua si Senatul, el n'a host convocat. Ministerul din Zelanda, cerceta Oc. Pacific, fan si alte calatorii; timpul lucrarilor constituantei era cornpus astfel: dar fu ueis de indigeni in ins. Sandwich. L.Catargi,I.C. Bratianu,1.Cantacuzino, P. COOPER [cupar] FENIMORE ('178911851), ro- Mavrogheni, C. A. Rosetti, GeneralI.Ghica, mancier american. Pr. op. Spionul (1821), in care D. Sturdza. vedem luptele pentru independenta, Ultimul din comarruntria. In istoria noastra prima con- Mohicani (1825 ,dapo d'opera sa, Pieile 1'0Vi stitutie politica de stat shit Repilamentele Organise (1846 . decretate de Rusia In 1831wp-acest cuv. A doua COPACIU BATMANUL (1.1511), general al lui constitutie este Conveniinnea din Paris din 1858. (R- Bogdan II, domnul Moldovei. acest cuv.) Dar constitutia propriu zisa, pe care COPANITA, insula la varsarea Jiului In Dunare. not ne -ant dat-o in mod liter, este votata In 1866, COPACENI 0 corn. rur. In jud. llfov; 2100 loc. revizuita In 1879 (pentru modificarea art. 7), In ¶ ® c. r. jud. Bihor plasa Ceica; 282 loc. ¶ O c. r. 1884 (pentru schimbarea colegiilor electorale si jud. Turda plasa Mihaiu, Viteazul; 513 loc. Are o alte modifichri). Dupa razboiul pentru Intregirea coalde economic casnica. ¶ @ c. r. jud. Balti nearnului s'a votat o noun constitutie, promulgate plasa Pepeni; dupa lcgea 1929, sat circ.coin. In 1923 (29 Martie). Singerei; 120'1 loc. coNsum se numeau la Romani cei doi magis- COPACETI. corn. suburban& jud. Plana, Ma- trati supremi cari conduceau statul dupa des- sa Adjud: tine de orasul Adjud. fiintarea regalitatii (500 a. Chr.); dupa stabilirea COPACIOIAA, static c.f. jud. Gorj, intre imperiului, ei continua sa existe cu numele, darFiliasi si Tirgu-Jiu. Isi pierd treptat iniportanta. 0. se numira cat trei COPENHAGA ( in daneza KJOBENHAVN), cap- magistrati supremi In Franta instituiti In 1799 Danemarcei, in ins. Seeland ling& strimt. Sundt (Bonaparte, CambaceressiLebrun), desfiintati 500.000 loc. Are o veche Universitate, care a ser- prin proclamarea imperiului (18 Maiu 1804). c. se bat 400 de ani de la infiintare. 1586 www.dacoromanica.ro COPERNIC meoLAn (147311543), astronom Japoniei,statindependent;218.190 km.p.;COP- polonez, tipari la 70 de ani, In ultimul an al 13.000.000 loc. Capit. Seta. vietii,op.: De revolutionibus orbium caelestium CORES' MACON (tca. 1583), tipograf munt.COR libri. El stabili un sistem, ce-i poarta numele, tipari dupa ms. mai vechi si, Inteo masura, tra- pentru explicarea miscarii corpurilor ceresti. duse Insu, i, carti bisericesti In 1. slavona si romans, CQPII DE PE NATURA, titlul unei serif de bucati unele cu text in ambele limbi. Pr. op. Evanghe- de critic& socials, literara, etc. ale lui Jacob Ne- liar, rom. (1561); Evangheliar, sl. (1562), Psaltire, gruzzi (1874). rom. (1568), Psaltire, slay. rom. (1577), Cazanie, COPOU, circ. comun. jud. Iasi plasa, Copou, cu rom. (1581). Locul tiparirii pentru cele mai multe 19 sate. e Brasovul, pentru una e Sassebe$, pentru altele COPPEE ]cope], FRANCOIS (1842 t1908), poet nu e indicat. si dramaturg francez. Op. pr. Le Luthier de CrE- CORESTAVTI, corn. rur. jud. Hotin, plasa mone (1876), trad. de Traian Demetrescu (Bib). Briceni: 2015 loc. Drips legea 1929, sat circ. corn. p. toti); Severe Tore lli (1883), drama, trad. de T. Cepeleuti. M.Stoenescu(1885);Pentru Coroand (1895 , CORFU (in antic. CORCYRA), ins. arhip. Ionice, drama, trad. de D. Nanu si G. Orleanu (1898 . cap. Corfu, 585 km. p., 15.000 loc. Tine de Grecia. S'au mai tradus diferite poezii, bucati in proza de Aei irmiarateasa Austriei Elisabeta cladit un V. Pogor(1870), Vargolici (1873), D. olanesert caste! Ac h ileion. (1880), T. M. Stoenescu(1883), Traian Deme- CORT.DALU TEOPIL. profesor grec la Aca- trescu,D. Stancescu(1894), P. Cerna (1901 , demia Domneasca din Iasi si egumen al mana- M. Iorgulescu (1911). G. B. Rares (1918 .C. A. stirii Trei lerarhi pe timpul lui Vasile Lupu. I. Ghica(1920), Iosif Nadejde, A. din Dorna, CORINT, ora$ in Grecia pc istmul cu acelasi G. D. Cruceanu. Le passant a fost trad. de T. nume; 5.000 loc. Stoenescu (1883) si de N. Volenti (1887 . CORIOLAN CAIUSmAiterus (sec. V a Chr.), COPPET, sat, Elvetia, pe lacul Leman ; 500 loc. ; general roman. Persecutat de plebei, veni cu ar- fu azilul multor exila(i ilustri,Intre cari Neckermata Volscilor contra Romei, pe cariIiInde- si D-na de Stael, fiica lui. pada dupa rugaciunile mamei *i sotlei sale. COPRA MICA, static c.f. pe linia principals CORJRCTI, coin. rur. jud. Hotin, plasa Lip- Bucuresti-Cluj si cu legaturi cu alte cani: 4770 loc. Circ. coin. cu 9 sate (1929 . COPTI, indigeni din Egipt, crestini, dar cretici CORLATENI, vim comun. jud. Dorohoiu plasa (monofisiti . Centru: cu 11 sate (1929). COQUELIN [code" ] CONSTANT( *1841 t1909 CORLATEBTI, statia c. f. jud. Prahova, linia zis matt (Gel mare), mare actor franeez. A ereat Ploesti-Urzieeni. intre altele, rolul lui Gringoire si al lui Cyrano de CORNARO CATERINA (1454 t1510 , nobila ve- Bergerac (din piesa cu acelasi nume). A jucat si In netiana, regina a Ciprului, pe care-I ceda repu- Bucuresti. A publicat: Arta monologului, _4ela blieei Venettei cu mare solemnitate (1489). Per- comediei, etc. soana si via(a ei au inspirat pe artisti cari i-au COQUELIN ERNEST zis CADET(18481-1908), Merit purtretul (Veronesesi pe seriitori. actor francez. A publicat: Monologul modem. CORNAROS vw.ENTos. poet grec, autorul po- CORABIA, corn. urb. jud. Romanati, rev- emului Erotocrit, scris In dialect cretan poate prin dinta plasii Dunarea; 9446 loc. (1915 ;port la see. xrisiraspindit prin manuscrise, tiparit In- Dunare; statia c. f. capul liniei Piatra Olt-Caracal- Ulu in 1713. La nun a patruns prin manuscrise si Corabia; judecatorie de ocol, spital; are un f)ionisie Fotirto(piracest Guy.) a facut o prelu- ziu de bapti si o scoala secundara de fete, 1*c.bcriinna-de crare in greceste,intitulata. Ming 'Erwc6x.evco,:; convert si 1 dO meserii; are 2 biserici. Pe aici a (Noul Erotocrit tip. Viena 1818, dupti care Anton trecut armata romans Dunarea In 1877 pentru a Pann a dat o versiune romaneasca In 3 volume Incepe razboiul pentru independents. (Sibiu, 1837 , comedi, cartea sfinta a nausulmarrilor; compusa. CORNA1TL, static c. f. aproape de Sibiu pe din114 capitole,alcatuite din versete. linia spry Sighisoara. CORAVIA. 00111. rur. jud. Cernauti plasa Cos- CORNATLE, catun jud. Ialornita corn. Co- minului: 2128 lee. Dupil legea 1929, sat circ. corn. simbesti, care tine de Coln. Marculesti (1929). Pl OdobescuindescriereaBaraganuluivorbeste CORAVU D3411 ('18961-1917 , capitan roman, despre el ea loc de odihna pentru vInatorii de s'a distills in lupta de la Marasti, la cucerirea sa- dropii de pe vreinurile acelea (1870). tului Marasti, si a murit In ziva de 27 lulie 1917 CORNEA, corn. rur. jud. Severin, plasa Te- la asaltul de la Dealul Teiulni. regova; dupa legea 1929 are 2 sate; are o scoala CORBASCA, tire. corn. jud. Tecuci, plasa Gai- inferioara de meserii pentru baeti. ceana cu 19 sate (1929). CORNEA Pr.Alexandru III al Moldovei. CORBENI, cariera In jud. Arges cu gresie CORNEA DIMITRIE (1816 t1884 ,om politic foarte buna. roman. Duna ce a indeplinit diferite functiuni CORBII-MARI, ,eirc.corn.jud. Vlasca cu administrative, a fost ministru In rninisterul unit 13 sate. at lui Barbu Catargiu (1862-63) si apoi In 1876 CORBITA, circ. corn. jud. Tecuci, plasa Gai- In guvernul de 13 zile al Generalului Florescu. ceana cu 20 de sate (1929). CORNEA MIHAIL PP- BORNE. CORBU 0 insula in Dunare jud. Mehedinti, CORNEILLE [cornet] PIERRE (*1606t1684), tine de corn. Batoti. 11 ® static c.f. jud. Olt mare dramaturg franeez. Until Intre Pitesti si Slatina. din intemeietorii tragediei cla- CORCHE NICOLAE (1809f1885), luptator ro- sicemoderne.Op. pr.Cid man la 1848 In Transilvartia; tribun al armatei lui (1636 ,care produse mult en- Iancu; a comandat vInatorii sai In vestita lupta tuziasm si multe critici si po- de la FIntinele (6 Iulie 1849). lemici, Horace, Cinna (1640), CORCMAZ, rom.rur.jud.Cetatea-Alba Polyeucte (1643), Oedip (1659), plasa Palanca; 2444 loc. Dupa legea 1929, sat tragedii, si o comedic Mind- circ.corn. Palanca. nosul (1643). Operele de ea- CORCOVA, circ. corn. jud. Mehedinti, plasa petenie au fost traduse, si de Motru-de-Sus cu 27 sate (1929). mairnulte oH, In romaneste: CORDILIERI sau Axzl, munti din America Eraclie ( Heraclius) de I. Reset (.u-AMERICA). (1831), Horafiu de G. Sion CORDOVA (= span. CORDOBA), ora$ In Spania (1875) si de H. Lecca, Min- P. Corneille. (Andaluzia) pe fl.Guadalquivir; 60.000 loc. Acinosul de N. Tinc (1895), Polled de D. Nanu Post capitala Califatului arab (716-1236). si C. Moldovanu (1908),Cidul de G. Orleanu COREA, penins. Intre Marea Galbena si M. (1908), St. Iosif (1911), H. Lecca. 1587 www.dacoromanica.ro COR-CORNELI IOAN. preut roman unit. Canonic 536 m. alt.yape cari contin fier, sane, acid car- COSla Uradea, prieten cu tainuil esteunul din bonic. Bilciu: 15 lanuarie, 22 August. autorii Lexiconului de In Buda 1825. CORVTN, faiuilie nobila ungureasca de origin CORNELIE SUTASUL, stintpraznuit de bi- romaneasca. FP" LOAN, MATEIU. seria ortodoica la 13 Septembrie. (Alter In arniata COSAUTI, coin. rur. jud. Soroca, plasa Ba- romana In Gesarea Palestina , putin dup& moartea diceni; 2264 loc. Dupe legea 1929, sat CDT. corn. $i Invierea lui Hristos, a primit darul Sf. Duh prin Ocolina. intervenirea sf. Apostol Petri', care i-a povestit COSINZEANA ILE4NA, personaj din povestile $i poe- toata viata Mintuitorului. ziile noastre poporane; este o intrupare a fru- CORNELIUS NEPOS (sec. I a. Chr. , istoric musetei $i a gratici feminine; avind citeodata $i latin, autor de biogra lii ale barbatilor mari ro- insusiri supraomene$ti. Ea este fiinta pentru care maui$i din streini.In rornaneste de multe ori: diferiti eroi indeplinesc fapte de jertfa. $i de iscu- deAndrea Liviu, Lugoj 1863; de V asile Grecu sinta, fie ca s'o scape dintr'o nenorocire, fie ca s'o Bibl. p. toti; de Al. 1 Slnicescu, 1916, Buc. is de &Are. Este corespunzatoare an figura ero- CORNEREVA, corn. rur. jud. t everin. Masa ului masculin Fat-frumos. Teregova; 3732 locuitori. COSMA, cloctorul fars de arginti, praznuit de CORNESCU CONSTANTIN, hatman, meihbru al biserica ortod. la 1 Noembrie impreuna cu fra- divanului Criminal 1836, deputat 1836-1839. tele lui Damian. Erau Arabi din na$tere, Invatase CORNESCU rouRiaL,dvornic, deputat 1836, medicina in Siria $i, trhind in Cilicia,19iexercitau 1839, ministru bisericesc, 1837. profesiunea in mod gratuitsipropagau cresti- CORNE§TI0c.r.jud. DImbovita, plasa nisznul. Au Post chinuiti $i uci$1 in timpul parse- Bilciuresti; 2010 loc. Dupa. legea 1929, sat circ. cutiilor lui Diocletian (303 $i urm.). Moa$tele for coin. Pinta. ® C.-TU{43, c. r. jud.B&W.re5ed. s'au risipit: la Roma, in Constantinopol, in Franta plu$11Cornesti, are 26 sate; 3921 loc. (1922). etc. CORNET, scbit coin.Caline$ti jud. Vilcea; COSMA. prelat roman. A lost protosinizhel al fundat 1666. mitrop. din Bucuresti, episc. al Buziliihri 1764- CORNETUL, corn. rur. jud. Ilfov, place Dom- 1787; apoi mitropolit al Lingro-VIaldei 1781- ne$ti; 2331 loc. Duph legea 1929, sat circ. corn. 179!. Bragadiru. COSMA PARTBNIE ('18371-1923), economist CORNI, corn. rur. jud. Botosani, plasa Corni: roman In Transilvania $i unul din conducatorii 3010 loc. Dupe legea 1929, sat circ. coin. Poiana. handl ,,Albina" din Sibiu. CORNOIU IOAN (1861-1.1913), Post profesor la COSMENI (lostcoritANI),corn.urb.jud. facultatea de teologie din Bucure$11 $idirector Cernauti, resedinta pla$ii Sipenitului, pe malul at cancelariei Sf. Miiropolii. drept at piriului Sovita. A lost capitala desfiin- CORNUL -LUI -SAS, loc. jud. Iasi pe malultatului jud.Cotanani. 5917 loc.(1915). Are o Prutului ling& satul Perieni (tine de coin. Tiga- biserica. ortodoxa, 1 unita, 1 catolica, 2 sinagoge; na$, dupa. legea 1929). Aci s'a dat In 1612 o mare 1 liceu de baeti, o $coala de pisciculture $i mai luptA Intre Poloni $i Moldoveni ajutati de Tatari, multe $coale primare; stalie c.f. spre VrInceni fiind Domn Stefan Tom$a; alto. lupta s'a dat in $i spre Cernauti. 1633 intre Poloni $,i`Fatah. COSME§TI ® circ. corn. jud. Tecuciu, pl. Ni- CORNUL-LUNCEI, trecatoare format& de riul core$ti cu 9 sate (1929 . Statie c. f. Aci e un mare Moldova; pune astfel in legatura Bucovina cu ora- pod poste Siret. Fabric& de cherestea. Petrol. ¶ ® $ul Roman. sat jud. Falticeni (azi Baia) 1225 loc.; biserica din COROD, coin. rur. jud. Tecuci, plasa Nico- 1459. ¶ 0 circ. corn. jud. Vla$ca plasa Glavacioc resti; 4500 loc. Circ. corn. cu 6 sate (1929). cu 13 sate (1929). COROIAN DEMETRU (' 18141-1891), profesor COSMDV, corn. rur jud. Cernauti; 5108 loc. roman in Gleria; canonic. in apropiere a Codrul Cosminului (pp- acest cuv.) COROIAN iuLru (*1847), poli- Static c.f. pe linia principals care merge de la tic $i advocat roman In Transilva- Bucure$ti la frontiera Ghica Voda, la 19 kin. de- nia. A trait In Cluj. A Post osindit parte de Cernauti. la inchisoare In proccsul memoran- COSMOVICI LEON ( 18571-1921), profesor ro- dului (1894). man. A ocupat catedra de zoologie In Facultatea CORONINI IOAN BAPTIST CONTE de Stiinte din la$i; membru corespondent al Aca- (*1794 1-1888 , general austriac. A derniei Romane, 1893. Op. print. Geologie 1883, Post comandantultrupelorcari Bolanica 1887, Mineralogie 1887, Morfologie 1893, au ocupat principatele In 1854. Studii mar fologice 1894. COROT [corn] JEAN BAPTISTEIuliu Cotoian. COSOVA, sau Cimpul Nlierlei, localitate In Ser- ( *1796 t1875) pictor francez;1$i bia (lugoslavia), unde o armata cre$tina, coinpusa petrecu mare parte din viata la Fontainebleau $i din Sirbi, Bulgari, Albanezi $i Romani, fu sdrobitS fu putin cunoscut in timpul vietii. Operele sale. de Baiazid 1 (1389). Romanii erau condusi de mai ales peisagii, au dobindit renume universal Mircea eel Batrin. dupe moartea lui. COSTA-RICA, republics America Centrala, In- CORREGIO ANTONIO (ca 1494 t1534), pictor tre Nicaragua $i Columbia; 59.570 km. p.; 270.000 Italian. A lasat multe opere, In Parma mai ales; Joe. Deseoperita de Columb 1502. a lucrat in lumina clar obscura. Lui se atribue COSTACHE VENIAMINAs-VENIAMIN, Mitro- vorba Anch 'io son pittoref" (= $i eu shit pictor), polit. ce ar fi zis cind a vazut un tablou at lui Ra- COSTAFORU GREORGHE (1 8 2 1 t 1 8 7 6 ) , jurist fael. $i om politic roman. Studii la Pa- CORSICA (fr. coRsE), insula In Alarm Me- ris; a fast profesor de drept civil .31". diterana. la N. de Sicilia; 8722 km. p.; cap. Ajaccio. $i penal la Facultatea de drept Tine de Frantz.. din Bucuresti, decan1872-73) ":3:, CORTAMBERT MANE (1805 t1881), geo- $irector atUniversitatii(1864 c graf francez; autor de cart.i didactice renumite, de 71). S'a ocupat de organizarea harti felurite. $i conducerea $coalelor, fiind mult CORTES, adunareanational& spaniola,corn- tinip mernbru at Consiliului supe- push din Senat (Senalo)$iCamera (Congreso . rior al instructiunii ulna la 1864 ; CORTEZ FERNANDO ( 1485 t 1547 ,navigator in 1858 a avut misiune sa ccrce- spaniol; cuceri Mexicul (15191521 ,11 organiza teze $coalele din mai multe state $i-1 guverna ca delegat al regelui Spaniel; a murit $i a tiparit un memoriu (1866). Insa disgratiat de acesta. Ca jurist a publicat o revista deG. Costaforu. CORTJND (sau COROND , corn. rur. jud. Odor- specialitate: Magazin judecatoresc (1855 1862). heiu, pl. Praid; 3743 loc. St. balnearaclimaterica A Postdeputat,ministru deinterne(1860 1588 www.dacoromanica.ro -1861), de externe (1871-1873) si apoi reprezen- putea." In curind Costinestii furs scosi din func- tent al tarii la Viena. ciuni piValise°,luind parte la un complut, careCOS- COSTANDA GHEORGHE, profesor grec, special avea de swop rasturnarea Domnului, fu prins, In matematici, la Academia Domneasca din Bu- adus la Iasi, batut si omorlt. Crezind atunci ca curesti Dina pe la 1790. si Miron va fiarnestecat, Cantemir trimise la COSTANDIE FILM (*1752 t1827 ),episcop mosia acestuia sa-1 prinda cind se dusese ca al Buzaului (1793-1819). A reparat biserici, a sa-si inmormInteze solia si astfel In Decembrie Intemeiat scoli si a ajutat pe tinerii stndiosi pentru 1691 acest mare barbat al tarii fu omorit. Opere a-si desavirsi Invataturile; a refacut schitul Ga- pr. Cartea pentru descdlecatul de 'ntiiu a (aril vanele, darimat de cutremur, si biserica Sf. Du- Moldovii si neamului moldovenesc;Lelopise(ul mitru din Bucuresti. Silit a demisiona din pricina Tdrii Moldovei dela Aaron Vodd; Via(alanai, neintelegerilor cudomnitorulSujn, a traitla poema filozofica-teologica. In lirnba polona a scris Chisinau. apoi la Brasov si a murit in Bucuresti. o poema in care vorbeste despre colonizarea Da- COSTANGALIA, corn. rur. jud. Cahul, plasa ciei si fondarea principatului. Dragon -Voda; dupa legea 1929 satcirc.corn. COSTIN NICOLAE ( ca. 1660 t1712), cronicar Baimaclia. Aci s'a petrecut In Iulie 1863 o mica roman. Fiu at lui Miron, a facut studii in Polonia, lupta Intre un regiment roman comandat de co- a ocupat functiuni incepind din vremea lui Const. lonelul Calinescu si un corp de 400 Poloni, co- Cantemir, fiind hatinan sub Const. Duca (1693 , mandati de Colonelul Milcovici, sari venise pe mai tirziu batman in timpul domniei a doua a Dunare pe o corabie sub pavilion englez si voiau acestuia (1701), vornic mare in timpul lui Ni- sa treaca in Rusia ca sa ajute miscarea de liberare colae Mavrocordat, care itnurneste si caimacarn a fratilor. La prima ciocnire Polonii au scapat, dar pins. la intrarca sa in tara, mare logofat sub curind au fost siliti ss eiezarmeze sl apoi Ina- Dumitru Cantemir si sub Nicolae Mavrocordat In poiati peste granija in Turcia. a doua domnie. Dupa ucitlerea tatalui sau, el a COSTESCU PAM, mare dvornic; it gasim mem- fost arestat do Cantemir, dar a scapat cu viata bru in divan tivil" 1837. si a pribegit afara din tars, casi pc vremea lui COSTEETI ® circ. corn. jud. Arges, plasa Antioh Canternir cind a stat in Muntenia 4 ani Teleorman cu 17 sate (1929). Statie c. f. linia Bu- impreuna cu fratii sai. Ca om Invatat el a avut curesti-Timisoara, de unde porneste linia Costesti- diferite misiuni diplomatice, mai ales sub Nic. Turnu Magurele. ¶ ® c. r. jud. Lapusna plasaMavrocordat. Opere: Cartea descalecatului din- Ialoreni; 6489 loc. Ciro. corn. cu 13 sate (1929). ¶ tiiu, reproduce lucrarea tatalui sau cu acelasi ® c. r. jud. Tutova plasa Banca; 2087 loc. Dupa subject, dar adaoga. povestirea de la inceputul legea 1929 sat circ. corn. Petru Rams. ¶ 0 circ. lumii; Letopise(ul Moldovei de la1661 1711 corn. jud. Vilcea, plasa Horez cu 18 sate (1929). ¶ (ambele publicate de M. Kogalniceanu In colec- ® c. r. jud. Storojinet. pl. Ceremus, 2631 loc. Circ. tda sa); Ceasornicul donmilor, scriere filozofica, corn. cu 2 sate. ¶ ® sat jud. Balti corn. Zabriceni; ms. In Bibl. din Iasi. 1236 loc. (1922); intemeiat 1600. ¶ O riu, jud. COSTIN VELINCO, boer roman, (rate cu Miron. Vilcea, se varsa In Bistrita. Pe vremea lui Constantin Cantemir (1685 si urm. COSTIN nintort V163311691), cronicar mol- a fost batman si a luptat contra incursiunilor dovean, boer mare. A ocupat functiuni Insemnatepolone; a lost apoi vornic mare de Cara de sus. si a exercitat o inriurire direct& in conducerea Mai tirziu, cazind In disgratia Domnitorului, a afacerilor publice. In timpul lui format un complot ca sa ceara ajutor lui Brinco- Petriceico, fu trimis in interes di- veanu ca sa scoata din Domnie pe Canternir si plomatic in tablira Turcilor de la sa fie pus in locul lui. TrAdati de unul numit Nistrusiatunci rosti acele fai- Ilie Tifescu, cijiva au fugit, iar Costin a fost prins moase cuvinte: SIntem not Mol- si ucis. dovenii bucurosi saselateasca. COSTINVSCU EMIL (.1844 t1921),ont po- imparatia in toate partile cit de tic roman. A fost ziarist, redactor laRonianu/ mult, iar peste Cara noastra nu lui C. A. Rosetti de la 1866 la 188`r. Deputat in ne pare bine s& se lateasca". Tot mai multe legisiaturi dela 1876, a fost in multe subPetriceico,Turcii intrainr rinduri raportor general at budgetului, iar In 1902 lupta cu Polonii si Domnul voeste a fost pentru prima data ministru de iinante si s&treaca in partea acestor din dupa aceea In 1907, 1909 Si 1914. In guvernul urma.Costinins& convinge pedraronoCrotrsetitn national format la,risi in 1916 a fost ministru sups fart. portofoliu. ceilaltiboierisico totii se opunpuPblicaPt de S. Dintre reforrnele Monte de el Domnului, pentructt vedeau ca era Fl. Marian. citam desfiintarea accizelor comunale si Inlocuirea mai buna unirea cu Torch, iar nu for cu fondul cornural platit be locul de productic cu Polonii, care au si fost invinsi. Se intelege ca COSTIA, corn. rur. jud. Radauti, plasa Dor- Dumitrascu Cantacuzino, care vine la tron lndata nesti ; 2100 loc. dupe acest eveniment, in urma caderii lui Pe- COSTTNA, circ. corn. jud. Suceava, plasa Ili- triceico cauta stt is ling& sine pe Costin. Acesta sesti cu 5 sate (1929). devenea din ce in ce mai influent,era agent de COSTULENI O elm. corn. jud.Iasi, plasa frunte In tratativele diplomatice intre Turci si Po- Codru, cu 4 sate (1929 . ¶ ® c. r. jud. Lapusna, loni sf izbuti astfel sa rastoarne pe Dumitrascu, so- plasa Nisporeni; 2112 loc. Dupa legea 1929 sat cotindu-1 un uzurpator. Anton Roset, care urmea- circ. corn. Bolduresti. za in domnie, incaroa pe Costin cu ode mai marl C9AVA, circ. corn. jud. Severin, plasa Mar- onoruri, dar din motive pe care no le putem sti ginea cu 4 sate (1929. vedem ca e rasturnat tocmai de Costinsi CO§ARNITA, corn. rur. jud. Soroca, plasa lnlocuit cu Constantin Duca. Dupa ce Duca se Yascauti; 2160 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn. intoarse dela impresurarea Vienei (1838), fu ata- Vascau ti. cat de Poloni si luat prizionier Impreuna cu Miron CO§BVC GHEORGHE (1866 t 1918 , poet roman. Costin si cu aridboeri.Costinestii stau de aci A facut studii In Nasaud si In Cluj; a colahorat be Inainte retrasi in Polonia si numai pe la inceputul diferite reviste In 'l'ransilvania si in deosebi be domniei lui Constantin Cantemir se Intorc In Tribuna" din Sibiu. Treclnd in Romania, a fost %ark si vedem ca &tit Miron cit si fratele sau ziarist si profesor In Bucuresti, a Intemeiat, cu Velisco Vornicul, ocupa functiuni. Intrigile dela Slavici, revista V atra (1894 , cu Chendi si Gorun curte, neintelegerile dintreCostinestisi Rose- Via(a litergra (1906 ,cu Vlahuta Sduldnatorul testi, caH aveau mare influents pe linga Domn, (1900). A fost referent literar la Casa Soalelor, faeura pe cei dintli sa devie adversari ailui membru al Academiei Romane (1916). Publicatiile Cantemir. Povestesc cronicarii ca sliron ii zicea: lui dinainte de 1890 sint putin cunoscute. Re- Mai des cu paharele si mai rar cu orinduelele, putatia si-a stabilit-o cu vol. Balade idile ca-ivrea sa-ti dai Maria-Ta seama °data. si n'ei (1893), asupra caruia a scris Gherea un articol 1589 www.dacoromanica.ro COS- "logios numindu -1 poelul eardnimei" (1897). Tot Sinaia. La 1893 s'a refilcut, rAm/n/nd din vechile Coin epoca aceea amai publicat: Fire de tort (1,899), clAdiri numai biserica si a devenit resedinta pa- poezii, Eneida (trad. in metrul original, 1896), rechii princiare. DupA urearea pe tron a Regelui care a lost premiata de Academie, Saneotala (trad. Ferdinand, tot aci a lostresedinta regala. Azi 1897 , Antologie sanseritcl (1897 , apoi cloud carti e resedinta M. S. Reginei Maria. In fats intrarii despre razboiul din 1877: Povestea unei coroane palatului e o static de c. f. pe linia de century a de o(el (1899) si Rdsboiul nostru pentru neatirnare orasului. 1899. Al treilea volum de poezii a apArut In COTRUT icuw, general roman. Sublocotenent 1902: Ziarul unui pierde-vard, cuprinzind si uncle 1853,locutenent ,colonelin1876. A partici- bucati serise inainte, dar nepublicate Inch. Acti-pat in razboiul Independentei, latoate ope- vitatea lui a fost si In epoca aceasta a doua aratiile de la Plevna si de la Vidin, lucrind cu de- vietii sale foarte bogatA:carti de vulgarizarevotarnent, iar victoria de la Smirdan se datoreste (Din (ara Basarabilor, lui. In 1880 a fost Inaintat colonel si, dupa ce s'a 1901: Dusmanui dintre retras din serviciul activ in 1891, a fost Inaintat noi, 1905 In Bibl. anti- general In rezerva. aleolich: Ostasitl, 1906 , COTU-CHITAIULUI, corn. rur. jud. Ceta - carti didactice In unire tea-Alba, plasa Traian; 3036 loc. Dupa legea 1929 cu alt,ii;traduceri din sat elm. corn. Dunareanca. diferitiautori(Poezii COTM.ANI ® lost judet, In Bucovina; In- de Carmen Sylva, 1906; corporat la jud. Cernauti.¶ 0oral numit azi GeorgiceleluiVirgil, Cosnieni (ow acest cuv.). Parmeno deTeren(iu, COTOFENESTI, corn. rur. jud. Putna, plasa Don Carlos de Schiller ; Adjud; 890 loc. tine de QOM. Lunca (legea 1929); cercetari literare si des- aci a lost un mare spital militar In timpul raz- pre folk lor(Dinale 01.0 boiului pentru Intregirea neamului. neamului nostru, 1903; Gheoghe Co§buc. COTOFENII-DIN-DOS, circ. com. jud. Dolj, Supersti(iile poporului, Cu 16 sate cu resedinta In satul titular (1929). 1909 .In ultimii ani ai vietii 1-a preocupat tra- CODE [cue] EMIL (f1926), farmacistIn Nancy ducerea Odiseei si mai ales trad. poemei lui Dante. (Franta); practica Ingrijirea bolnavilor prin suges- Pentru aceasta, a facia studii indelungate pentru tie,(psichoterapeutica) si sustinea teoretic ideile epoca In care a aparut Divina Commedie si pentru saleIn Bulletin de la Societe Lorraine de psy- filozofia dantesca. A lasat in manuscris aceastA chologie appliquee". traducere, care nu este forma ei definitiva, si care COULOIVIMIERS, [culomie] oralIn Franta s'a publicat dupA moartea lui cu comentarii de (Seine et Marne); 6000 loc.; fabricatiune de brin- Ramiro Ortiz de dare Cartea Romh.neasch.: In- zeturi. /em/1.1926, Purgatoriul , 1929. In amintirea lui s'a COURBET [curbe] GUSTAVE ( 1819t1877), pic- dat numele Co$buc unui sat din jud. NasAud si tor francez realist. unei statii de c.f. COURTELINE [curt'lln] (mono:ma, dupa nu- COEIU, corn. rur. jud. Salaj; 863 loc. Mind male adevarat de familie MOINEAUX (f1929), seri- de sare in exploatare. In 1922 s'au extras 6410 tone. itor umorist francez. A publicat schite, nuvele, COSELEU, man. maid, jud. Soroca, aproape piese de teatru, etc. Cea mai cunoscuta lucrare de satul Slobozia-Coseleuea, care face parte din a lui este piesa Boubouroche. com. C'otiugenii -Mari; IntemelatA pe la 1790. COUSIN [ouze] JEAN ('ea 1500 tea 1589), COOVEI MATEIU (sec. xvi), boier mold. apictor franc. Op. pr. Judeeata din urma (Paris, zidit man. Co$ula jud. Botosani. Louvre). COSOVENII-DE-SUS, circ. corn. jud. Dolj, COUSIN VICTOR (.1792 t1867), filozof franc., plasa Secuiu cu 8 sate, intre sari C.-DE-sus, 3159 prof. la Sorbona si la Scoala Normala; mernbru al loc. Acaderniei Franceze. FAcu cunoscuta In Franta COSTTLA, virf m muntii Bucegi, malt 2250 m. filozofia lui Kant si Incerca sa o combine cu ideile COSTINI,st. balnearh (lacuri sarate)sicli- lui Descartes, formInd un sistem pe care-1 numb matericA (400 m. alt.) InconjuratA de pAduri, jud. eclectism. Maramures, pl. Clmpulung. COV ASNA 0 corn.rur. jud.'Frei scaune CO*VLA 0 circ. corn. jud. Botosani, plasa 5456 loc.; resed. plash cu acelasi nume; st. bal- Frumusica, cu 6 sate (1929 . C) man. calugari nearA (acid carbonic, bicarbonat de sodiu, iod, jud. Botosani, Intemeiatil 1862. fer) si climaterica (564 m. alt.;gtatie c.f.pe COTEANA, corn. rur, jud.Olt, plasa Dra.- hula lateralA Sf. r,heorgheBretc. ® corn. rur. ganesti; 2333 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn. jud. Falciu plasa Raducaneni: 2310 loc. Dupti Brebeni. legea 1929, trecuta la jud Iasi. COTESTI 0 com. rur. jud. Rimnicu-Sarat, re- COVURLVIU, jud. In Moldova; cap. Galati; sedinta plash Cotesti; 2472 loc.Circ. corn. Cu supr. 2662 km. p., 180.086 loc. (1915); 4 plasi; 1 15 sate (1929). ¶ 0 statiec. f. jud. Rimnic-Sarat corn. urb. 39 c. r.; 17 parohii urbane, 58 rur. 110 Intre BuzAu-Focsani.¶ 0mAnastire de maid. bis; tine de eparhia DunArii de jos cu resedinta COTIUGENII -MARI, corn. rur. jud. Soroca, In Galati; circ. Curtii de apel din Galati; are 10 resedinta, plasa Cotiugenii-Mari; 4550 loc. Are gradini de copii si 122 scoale primare (1928-29); un gimnaziu de baett. Circ. corn. cu 24 sate. 10 cooperative de aprovizionare si consum, 2 pen- COTIUJENI, com. jud. Hotin, plasa Briceni. tru exploatare de paduri, 5 coop. de productie si 2705 loc. Dupli legea 1929, sat circ. corn. Larga. 4 coop.agricole. Numele dupti, COTNARI, circ. com. jud. Iasi, plasaMil- plr. Covurluiu care uda judetul gaturacu 19 sate. (1929). Pe teritoriul ei se afla si se varsh' In lacul Covurluiu. podgoria renumita a Cotnarilor; ad se afla o COZACOVICI DIMITRIE veche bis. din timpul lui Stefan cel Mare 1496 si ( 1790 t1868 , romin macedonean o bis. catol. ruinata, care se socoteste a fi tern- numit membru al Academiei prin plul protestant Intemeiat de Iaeob Eraclide (1561- deeretul din 1811 ca reprezen- 63) Impreuna cu o universitate pentru Sasii ce tant al Macedoniei Impreuna cu locuiau acolo. I. Caragiani. COTORE GHERQNTIE IEROMONAH ( 'ca. 1720-tea. COZAD TNI DIMITRIE, 1780 , calugar basilit. A fost in Transilvania vicarom politic roman. A facut par- D. Cozetlioi. episcopese unit. A publicat o pastorale in 1760. te din comitetul de propagandA COTROCENI, deal In Bucuresti. Aci a fost o din Moldova pentru realizarea unirii principate- mAnAstire zidita de Serban Cantacuzino la 1675. lor; a fost ministru In Moldova In 1860, in gu- In aceasta man. a fost resedinta de yank a Dom- vernul prezidat de Mih. KogAlniceanu. Dupa unire, nitorului Carol pink cind s'a clAdit castelul din In cel prezidat de Al. Golescu. in 1870. 1590 www.dacoromanica.ro COZADINI GRIGORE (-1828t1897), om politic Jiu, spre Piatra Olt, spre Calafat. Are 2 licee deC 0 Z - roman. A luat parte la rniscarea din 1848, a Post MeV, unul (Carol 1") fondat in 1826, altuIn membru In comisia central& din Foc*ani, deputat 1882; 2 $coale secundare de fete, I $c. militarb., 2 sc.C R A norinale, *coala protesionala; 5 *male de comers,1 de meserii $i multe $coale primare. Are mai multe spitale; o biblioteca si un muzeu (fond. Amen ; ,cf)4 un conservator de muzica; e un centru de miscare \ eulturala, aci agar mai multe reviste, Intre cari mai veche este Arhivele Olteniei, e o societate de T 9- rest' conferinte Prietenii stiintei", slut institute de tit editura, cari tiparesc earth in conditii foarte bune. -kPL. IR!14,70CE,A, E resedinta Curtii de Apel. E un ora$ vechiu, tI \.1 Odrao st 1'467m/re a carui origine nu se citnoa*de: dupa unii, ar fi -- Inceput In sec. xiii. Aci a Post mai tirziu resedinta a banitor Oltenieisi aci $i-au avut centrul multe familii boeresti cari au dat si Domnitori ai Mun- Tg Bpj or teniei. ¶ ® C. r. jud. Bihor. plas. Beliu. L BUJ CRAMPTON RussEL ( 1816 .11888, inginer en - glez, inventatorul locomotivei care-i poarta nu- oCud4161 &testi mole. CRANACH LUCA ('1472t1553 A , pictor german. triI Op. pr. Martina Sf. Caterina (1506) la Berlin. t \PL.PECHElaA PL.PRUTUL CRASNA 0 riu afl. al Soinesului pc stanga. Uda jud. Salaj, Satu-MaresitreceIn Ungaria, 1 "c6e, DE EIG *.--) unde se varsa In Somes. ¶ 0 eirc. cum. jud. Sto- rojinet, plasa Siretel, cu 3 sate. ¶ 0 c. r. jud. 1 t. Cetatea-Alba plasa Decebal; 2484loc.Colonie \ / germana. Dupa legea 1929 sat circ. corn. Taru- ve,oe4enlalBratei tino. ¶ 0 c. r.jud. Salaj, reed. plasii Crasna; r GALA' 3870 loc. ¶ 0 statie c.f.de unde pleaca. linia 1. Sire Crasna-Husi. ¶ ® man. jud. Prahova, intern. 1824 v+-114p-. de monahul Chesarie (fost Dinu Popa Radu Por- J ° BRAILA Ai LC t14 logea). ¶ 0 schit jud. Gorj corn. Dragoesti, fund. de vel-pitar Dim. Filisanul 1637. ¶ 0 pirau all. alr. Buzau pe dreapta, in jud. Buzau. 0 pi- Harta jud. Covurlui. rau afl. al r. Birlad, ucla jud. Vasluiu si Falciu. prefect. A lasat un legat pentru i'zcoala din co- CRASNA-ILSCHI, corn. rur. jud. Storojinet, muna In care avea propriet-rte. plasa Siretelului; 2683 loc.; 1 sc. de meserii. Dupa COZIA 0 man. jud. Vilcea; Intern. de Mircea legea 1929, sat circ. coin. Crasna. cel Mare 1386; aci se aft& mormintul lui Mircea, CRASSUS Luaus LICINIUS (.140 -191 a. Chr.), al Teofanei (Teodora), mama lui Mihaiu Viteazul; orator roman pe care-1 evoca Cicerone In Dia- Intre portretele murale este $i al lui Mircea In logul Despre orator. costurn de cruciat, care a inspirat poezia lui CRASSUS MARCUS LICINIUS ( 115 t53 a. Chr.), Gr. Alexandrescu Umbra lui Mircea la Cuzia ". politic roman, forma primul triumvirat cu pezar In sec. xviii man. a Post teatrul multor lupte si $i cu Pompeiu. navaliri, de aceea a suferit multe stricaciuni: 1788 CRATES (ca. 328), filozof grec reprez. at scoa- Turcii au Invins pe Printul de Coburg, 1821 re- lei cinice. tragerea trupelor lui Ipsilante gonite de Turci. In CRAVEN LAM, scriitoare engleza, care a facut 1879 transformat In penitenciar, care s'a mutat in 1786 o calatorie la Constantinopol si In Crimea maitirziu. In 1584 Petru Cercel a zidit ling& man. $i, cu acest prilej, a vizitat Tara-Romaneasca. Im- obisericuta, In care se afla mormintul fiului sau presiile din aceast& calatorie le-a publicat intro Marcu. ¶ ® vIrf de munte jud. Arge$, 1677 m.carte tiparita la Londra $i tradusa. $i in frantu- ¶ ® pirau In jud. Falciu, se varsa In Jijia. zeste (1789). COZLA ® st. baln. jud. Neamt; folosit din CRACIUNA, cetate zidita,la vArsarea Mil- 1882; tontine: sulfat de magneziu, clorure al-covului in Siret, de Radu eel Frumos, spre a se caline, saruri de calciu. ¶ ® munte jud. Neamt. apara de Moldoveni, ca. 1470. Ruinile ei se ve- COZUB EMILIAN (*1829t1894) magistrat$i deau In timpul lui Canternir (jud. Putna). filantrop roman din Bucovina. CRACILTNII-DE-JOS, corn. rur. jud. Olt, CRACOVIA ( = polon. KeAgow), ora$ In Po- plasa Diaganesti; 2033 loc. Dupa legea 1929, sat Ionia; pe Vistula 176.000 loc.; Universitatefundata circ. corn. Radomire$ti. 1361. CRACIUNSCU IOAN ('184511909), profesor CRAIDOROLT, corn.rur. jud.Satu-Mare, roman. A Post profesor de psihologie la facultatea plasa Arded; P485 Ion. de litere din Bucuresti. A publicat, In Ihnba trau- CRAINA, limitIn Jugoslavia(Serhia),In ma, la Paris, un studio asupra poeziei poporane care locuesc mull' Romani. A lost In verhimerorndnesti (1874. teritoriu romanegc. CRACIUNESTI, corn. rur. jud. Maramure$ pl. CRAINIC srmmy ',177:t1855), cleric roman Cimpulung; 1986 loc. Statie baln. (self.), la 2 km. unit In Transilvania. de statia c. f. Bacicoiul Mare. CRAINIC NICHIFOR-("1889), scriitor roman. CRAINICEANU GEORGE (1853 t1926), me- Profesor la lac. teolog. Chisinau. Premiul nat. p. dic roman. A scris si lucrari asupra boatelor de poezie 1930. Op. pr. Darurile pamintului. 1920. ochi si asupra istoriei medicinei, intre cari o im- Conduce revista Gfnduea`k. portanta bibliogra fie medicala. CRAIOVA ® municipiu, cap. jud. Dolj, pe CRAINICEANU GRIGORE ('1852), general ro- malul sting al Jiului; 51.927 loc. (1915). Are 29 man. Absolvent al scoalei de aplicatie de genii' biserici, Intre cari mai Insemnate: Sf. Dumitru, din Bruxelles. A Post profesor la scoalele militare, zidita de Banul Barbu Craiovescu pe la 1450, re- $eful serviciului de geniu, secretar general al Mi- facuta de Mateiu Basarab la 1652;Obedeanu, nisterului de razboiu,scf alstatului major ge- zidita la 1748 de familia Obedenilur; Sf. Nicolae,neral $i ministru de rilzboiu (1909); a luat parte zid.de Mamie Stolnic Barbu Gtinescu1757; la rAzboiul independentei $i la Inceputul razboiului Madona-Dudu, Inzestrata cu ave'e mare, Intre- In 1916; membru al Academici Romane (1911). tine o *coal& de fete si un spital; Sf. Treime; Sf. Op. pr. Curs de' fortificatie (1881, 1890), Consti- Ilie.Static c. f. spre Turnu Severin, spre Tirgu tuireacctd(ilor (1883).Neutralitatra Romeniei 1591 www.dacoromanica.ro CRA-(1887 .Necesitatea celd(itor (1889). Geogralie mi- CRETES CU ALEXANDRU 1825 t1885), jurist ,Ward(1894 . roman. A Lost profesor la colegiul Sf. Sava, apoi C I CRASNIOARA-VECHE. corn. rur. jud. Sto- magistrat, ajungind pina la presedinte al Inaltel rojinet, plasa siretelului; 2467 loc. Duph legea Curti de Casatie. A fost si ministru de Guile In 1929, sat vire. corn. erasna. guvernul prezidat de Ion Ghica (1869). CRATUNES CU. NICOLAEt1904), fostpro- CRETETTI-SINTETI, corn. rur. jud. Ilfov, fesor la facultatea de drept din Bucuresti. plasa Vidra; 2032 loc. Duna legea 1929, sat circ. CREANGA ION r1837 t1889, scriitor ro- coin. Vidra. man. Miscut Insatul Humulesti (Moldova ,a CRETUGRIGORE *1848 t 1919), profesor roman. urmat cursurile seminariului Venianim Costache" A publicat o criticd asupra editiei Codicelui Voro- din Iasi si a fost hiroto- netean (1886), °neva etimologii si textul Lexiconu- nisit diacon In Iasi1859; lui slavo-romdn al lui Mardarie Cozianul, cu studii urmlnd scoala normala, (1900 . a fostsiinstitutor In CRETULESCU wr KRETULESCU. Iasi; mai tirziuparasi CREUSOT, [cit. (Tan], oral Franta Inde- preolda si ramase numai partand Saone et Loire;33.000 loc.Uzina ye- institutor. A faeut parte stith condusa de fratii Schneider: poduri de tier, din eercul Junimei" si material de chi ferate, material de artilerie. a publicat In Convor- CREVEDIA 0 plrauInjud. Mehedinti. biri literare" Intliu ba- 0 corn. rur. In jud.Ilfov. ¶ p circ. corn. jud. sme, apoianecdote$i Vlasea, cu 13 sate (1929). istorioare, In fine Amin- CREVENICU, circ, corn. cu 7 sate jud. Vlasca. tiri dincopildrie. Cu CRICOV, riu, isvoraste in jud. Dimbovita, acestea,maiales,Isi Ion Creanga. trece in jud. Prahova, primeste apa mai multor stabilestereputatia de plrae si se varsh In Ialomita (jud. Prahova) in mare povestitor. El poate fi socotit ca Intemeieto- fata corn. 'Mardi. rul unui fel de scrieri: memoriul poetic. Ca insti- CRIMEA, penins. Rusia de S.fare Marea tutor, a lucrat In unire cu alti colegi, abecedare, Neagra si M. de Azov, legath prin istmul de Pe- earti de Mire siun povd(uitor,cari au fost recop; 25.590 km. p. Cap. Simferopol (Acmecet). intrebuintate multi ani in scoala. In ultimii ani Alteor. Sevastopol, Rata. nperele lui s'autradus In italienestesiengle- CRISANT sau CIIRISAN'T HRISANT. zeste,obtinand deosebit succes In Virileres- CRISBAV, corn. rur. jud. Brasov, plasa Birsa- pective. de-Jos; 2384 loc. CRECIUNESCU GEORGE (t1894), preot si prof. CRISCENT, stint, martirizat cu Codrat In roman in Banat. Corint. Sarbat. la 10 Martie. CREMONA, oral Italia(Lombardia); 38.000 CRISORORA, dascal grec, stabilit In Bucu- loc.; eatedrala din sec. xn. resti pe la Inceputul sec. xix. loan Ghica spune CREQ LI, nume pe care Francevii si Spaniolii ii eh I-a cunoscut si eh scrisese o carte Eglogarion, dau oamenilor de rash alba nascuti In colonii. de care se serveau toti scolarii lui. CREON, pers. mitol. din legendele Tebei: frate CRISPI FRANCESCO (1819 t 1901), om politic Cu Jocasta, deci cumnat cu Oedip; rege al Tebei italian. Arnie alluiGaribaldi, deveni deputat duph moartea fratilor Eteocle si Polinice. fiii lui In primul parlament ital. (1861); primministru In Oedip. Pers. principal in tragedia lui Sofocle: Anti- mai multe rinduri,el contribui la constituirea gon a. triplei aliante; avu o mare autoritate In guvern CRESTOMATICUL ROMANESC, publiratie periodiea si cazu numai in 1896, clnd Italia fu Invinsh. la cu tot felul de istorii si alte friptorii", a aparut in Adua, In razboiul cu Abisinia. Cernhutd, in anul 1820, sub reclactia lui Teodor CRISTARI MIHAIL, medic grec. Doctor de la Raroer. Pavia (1806 ,II ghsim In Bucuresti In 1811 si In CRESUS (ca. 560 a. Chr.), regele Lidiei, vestit 1821. A tradus in greceste Brutus de Voltaire (1819) prin boghtiile sale, prin viata sa inceputh in marl si a publ. o carte despre moral& si fericire. izbinzi si sfirsita in marl nenorociri. Dunk le- CRISTEA MIRON (*1868 , patriarh al Roma- genda, la intrebarea lui: care este mnul eel mai fe-ni& A fost preot In Transilvania si apoi episcop ricit, filozoful Solon a raspuns ch nirneni nu poate al eparhiei Lugojului. A fa.cut parte din delegatia fi numit fericit pin8 mai e Inch In viatti. Clod carea adus Regelui Ferdinand hothrlrea de regele fu pus pe rug de Cirus. care-1 Invinsese, unire votath la Alba-Iulia (1918). Dupa unire, repeth envintele ce-i spusese Solon. a fost ales mitropolit al Ungrovlahieisi la In- CRETA ( CANDIA ,ins. Marva Egee, 8618 fiintarea patriarhiei romanesti, a fost proclamat km. p.: 300.000 loc. Tine de Grecia. Cap. Caneea. primul ei patriarh (1925). In 1926, eind Regele CRETEANU GHEORGHE (*1829 t 1887), jurist, Ferdinand a consimtit la retragerea fiului sau om politic si seriitur roman. A studiat dreptul la Carol din situatia de Print mostenitOr si clad s'a Paris; a inceput prin a fi pro - proclamat mostenitor Mihaiu, Patriarhul a fost curor de tribunal (1853 inain- desemnat cle Rege ca membru In Consiliul de re- tind pink la Gurtea de Casatie gentA cu Printul Nicolae si cu Gh. Buzdugan. (1860 .In arrest tirnp a lostsi CRISTESCU CONSTANTIN( *1866 t1923 ,ge- ministru de justitie (1859si de neral roman. Ofiter de stat major. Sublocotenent eulte 1862. A colaboratla In 1887, general de brigadA. in 1914, de corp de diferite reviste (Revista Romd- armath in 1917. A fost, In 1913, consilier technic nA,Reds.Carpafilorsi a pe linga statul major slrbesc Inainte de intrarea publicat un volum de poezii noastra In actiune; apoi la Incheierea pacii din llelodii intime (1855 . A fost ." Bucuresti, a lost ofiter technic in delegatiunea membru onorar al Academici41'2." romana.In timpul rhzboiului pentru Intregirea RomAne 1882 neamului, a lost sef de stat-major al armatei CRETEANU VICTOR r 1832Gheorghe Creleann. apoi al armatei in, comandant al grupului pentru t1897 , general 'roman. A Mut aphrarea Dunhrei, comandantul armatei de Nord studil la Saumur ( Frantasi a devenit ofiter de (1916),comandantul armateiI(1917), sef al cavalerie; a luat parte la razboiul independentei statului-major general al armatei (1918). cu gradul de colonel, distingindu-sein diferite CR/STETI 0 circ. corn. jud. Falticeni (Baia) lupte si cu deosebire la Rahova(7 Noembrie plasa Pascani cu 7 sate (1929). ¶ p c.r. jud. 1877. A lost adjutant regal, seful casei mili- Mures, plasa Mures de Jos.; 893 loc. tare a Regelui, inspector al cavaleriei. CRISTIAN 0 munte, ramura a muntilor Bu- CRETENI, tire. corn. jud. Vilcea, plasa Dra- cegi, jud. Brasov. Lao inaltime de 1590 m. este glisani; cu 29 sate (legea 1929 . o cash de adapost.St.climaterieti. ¶ p c. r. jud. 1592 www.dacoromanica.ro Sibiu plasft Turnisor; 3560 loc. Fabrics de brin-poarta numele. Admite ca exists o a patra stare zeturi. ¶ ® c. r. jud. Brasov, plasa Birsa de Sus; a materiei. extragazoacd sau radiant& S'a ocupatC RI- 3097 loc. si de spiritism. A fosl membru onorar al AcadetnieiCSE CRISTIAN X (1870 , regele Danemarcei, suit Romane (1913). pe Tron in 1912. E din familia CRUCIADE, expeditiuni religioase intreprinse Schlesvig-Holstein-Sondenburg- de crestini pentru cucerirea locurilor sfinte, dupa. Glticksburg. ocuparea Ierusalimului de Turci in 1076. Furl In CRISTIANIAN.-ono. total opt cruciade.c.I-a(1095) provocata de CRISTTNA, sf.martin. Pr- papa Urban II si condusa de Petru Ermitul; se BRISTINA. cuceri lerusalimul (1099 .c. u-a (1147cundusa CRISTINA DE PISAN (ca. de Ludovic VII, regele Frantei, si de Conrad III, 1440), scriitoarefranceza,ori- regele (ImparatulGermanilor, nu facu nicio ginara din Venetia. isprava. c In-a (1189) provocata de pierderea Ie- CRISOSTOM }MHO - rusalimului, condush de imparatul Frederic Bm- STOM. barossa, care pleats Intliu, cu arrnatele sale, de CRISTIANIA pr OSLO. ,k- Richard-ininta-de-leu, regele Angliei, si de Phi- CRISTIQR, corn. rur. jud. lippe-Auguste, regele Frantei; a obtinut succese Hunedoara; 2574 loc. Cristian X. marl in prima parte prin valoroasa conducere a CRISTOFI SHRIDON (.1765), medic grec sta- Imparatului german, dar, dupa moartea acestuia, bilit in Bucuresti. Ctitor al bisericii Spirea, unde s'a produs o mare deprimare, pe care n'au pu- este ingropat. tut-o inlatura ceilalti doi comandanti supremi, si CRISTOS( = HRISTOS) Fr- ISUS. s'a terminat fara ca lerusalimul sa fie liberat, dar CRISTVR corn. rur. jud. Odorheiu plasa Cri- s'a obtinut fagaduiala din partea Sultanului ca stur; 3698 loc. Static c.f. linia va lasa libera intrarca pelerinilor. c. Iv-a (1195 si Sighisoara-Odorheiu. urm.), nici n'a ajuns In Asia, ci, atnestecindu-se CRIS, rlu afl.al Tisei; izvo- In intrigile si luptele interne ale imperiului bizan- raste din Muntii Apuseni;for- tin, cruciatii au atacat si uprins Constantinopolul mat din Crisul repede,in care si s'au facut stapini acolo. c. v-a (1217 si urm., se varsa llereteul,Crisulnegru a Post oexpeditic in Egipt, cu marl succese lu si Crisul alb; trece prin Oradea; inceput, cu marl Infringeri In urina; dar, ple- se varsa in Tisa. cind In 1228, Imparatul Frederic II avu prin di- CRI§AN GHEORGHE, originar plomatic si prin arme norocul de a pune iar din Carpenis, unul din capii re- mina pe lerusalim. Certuri intre statele crestine volutiei ardelene din 1784; a Post si Papa au impiedecat folosirea acestei ucis pe roata Impreuna cu Horia . c. VI-a (1239-1240) a avut de rezultat pierderea $i Closca. Gh. Ierusalimului si intarirea puterii musulmane. c. CRISAN LOAN (1853 t 1893), prof. roman In VII (1248 si urm.) condusa de Regele Frantei Transilvania. Ludovic 11 eel sfint, se sfirseste fara nici un re- CRISANA (tam CRISURILOR) este regiunea te- zultat. c. VIII (1268) condusa de acelasi Ludovic, ritoriului rornanese asezat la E. de Tisa pink ladar fat% rezultate favorabile, mai ales ca con- Muntii Apuseni. Ea estapinita numai in parte de ducatorul muri, In timpul expeditiei, In Tunis. statul roman, fort-111nd judetele Satumare, Salaj, Dupa.aceea, Incursul secolelor,au mai lost Mho. si Arad. Aci a Post prin .see. ix un stat ro- expeditii crestine can au pritnit numele de cru- manesc, despre care vorbesc vechile cronici. Ele ciade, dar nu se pot numara, propriu vorbind, pomenesc si despre un domnitor, Menuniorut. ca atare. CRrULENI, corn. rur. jud. Orhei, resedinta, CREGLIC, corn. rur. jud. Orlieiu, plasa Criuleni, plasa Criuleni ; 2647 loc. Circ. corn. cu 11 sate (1929). 2096 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn. Criuleni. CRIVATUL, corn. rur. jud.Ilfov, plasa Budesti; CRUM, rage al Bulgarilor de la anus 802. A 2360 loc. Dupa legea 1929 sat circ. corn. Budesti. Invins si ucis pe Imparatul bizantin Niceforos, CRWINA, static c. f. jud. Prahova linia Bu- care-1 atacase, apoi a atacat ehiar Constantino- curesti-Ploesti. polul (812 ,Tara Insa sa-1 poata cuceri. Sub el CRYMPQIA, circ. corn. jud. Olt. plasa Pot- puterea statului bulgar a ajuns la mare stralucire. coava, cu 8 sate (1929). CRI1SCA, ACADEMIA DELLA, Academieitaliank CRINGENI, corn. rur. jud. 'Peleortnan, plasa intemeiata la Florenta in 1582, a publicat un Calmatui; 2705 loe. Dupa legea 1929, sat circ. Vocabular at limbii In 1612, urmat de alteedi- corn. Basesti. thudpins in 1923; editeaza si texte ale vechilor CROATIA, provincie in E. Europei, a facut autori italieni. parte din statul Ungariei, iar, dupa razboiul mon- CRUSOE ROBINSON. dial, a trecut in statul lugoslay. (or IUGOSLAVIA). CRV§OVA, oral in lugoslavia. CROCE BENEDETTO (*1866),istoricsieste- CRV§OVAT, st.c.f. jud. Severin linia Bu- tician Italian, profesor la Universitatea din Nea- curesti-Timisoara. pole, Post ministru de instructie In 1920, membru CSAKY (cit.cIachi] ALBIN (1841) om po- onorar al Academiei Romane (1921). Op pr. Este- litic ungur. a lost ministru de culte 1888-1894. Ilea (1902 , Filozolia, Logica (1902), IstoriaIta- CSAKY ISTVAN ( STEFAN t1605), general se- lie!dela 1871 In 1915 (1927 ,Teoia si istoria cuiu, Intdiu partizan al lui Mihaiu \'iteazul, apoi istoriografiei (1913 .Cunoscutafara dinItalia a luptat contra lui. mai ales prin teoriile sale estetice. CSAKY LAszL6 ( LADISLAU , principe al Tran- CROMWELL [cit. cromuel] OLIVER (1599t silvaniei Nitre 1427 1437. 1658 , orn politic englez, membru al Parlamentului CSAKY numbs ( NICOLAE1.1426), comite susi general, rasturna pe Regele Carol I, Invinse peprem al cornitatului Timis (1396-1402 ;princi- sustinatorii lui, institui un tribunal, care-1 osindi pe al Transilvaniei (1415-1426), s'a luptat contra la moarte. Dupa aceasta, deveni suveran sub ti- Turcilor. tlul de lord protector. Viata lui a inspirat cu- CSANYI[cit.eland]LASZLO f LADISLAU noscuta drama a lui V. Hugo Cromwell (1827). (*1790t1849 , om politic ung.; unul din sefii re- CRONOS, divinitate gr. Era tatal lui Zevs. volutiei din 1848; prins de Rusi fu pedepsit cu Romariii 11 identificarh cu Saturn. moarte de Austriaci, dupa victoria de la Villagos. CRQNSTADT, oralsi port la golful Fin- CSEMEGI (cit. cemeghi] CAROL (*18261.1899 , landei. jurist ung. Advocat in Arad, ministru, presedinte CROOKES [cit. ems] WILLIAM (*1823 t1919), al Curtii supreme de justitie; principalul autor at fizician Si chimist englez. A desooperit thallium, codului penal din 1878. a inventat o metoda ca sa scoata, aurul si argintul CSENGERY [cit.cengheri] ANTON (1822- din minereurile lor, a inventat tuburile sariIi 1880), scriitor si om politic ungur; narticipa la 1593 www.dacoromanica.ro CSI-revolutia din 1843; fu dintre cei mai Inflacaratisus- CTIGLER-PONI MATILDA( *1853), scriitoare tinatori si organizatori ai dualismului austro-ungar. romana. German& de origin°, a Post in a doua ca- CUP CSIKY [ciki] GERGELY( GRIGORE)( *1842 satorie sotia profesorului P. Poni. A colaborat la t1891 ,scriitor ungur, preot catolic In Transil- Convorbiri Literare" (incepind din 1867) si va- vania, profesor de seminariu. Pr. Op. Pro feiie, loarea poeziilor ei au lost relevata de T. Maiorescu. 1877; Janus, tragedie, 1877; Proletari, 1880; Sd- A publicat un volurn: Poezii (1871) si alte poezii racie lucie, 1881. A tradus tragediile lui Sophocle prin diferite reviste. In anii din urma a dat o $i comediile fur Piaui. carte pentrucopii:Povestiriadevdrate,edit. CSOKONAI [(Ancona:1]VITEZ (177311805 , Cartea Bcmidneascd. poet lirie ungur; a lost profesor la Debretin, dar CUGUFtLT,JIU, lac jud. Ismail, comunica cu a fast silit sa pierce din cauza viddi sale dezordo- lacul Ialpug si cu bratul Chilia. nate. Unul din Intemcietorii literaturii maghiare CIThEA, corn. rur. jud. Maramure), plasa lza; moderne. Op. pr. Lilla, poezii: Cintece anacreon- 2200 Icc. lice, 1806; Dorotea, epopee comics; Nemurirea sir- CUIZOVCA, corn. rur. jud. Orhei, plasa Chi- paerna filozofica. pereeni; 2240 loc. Dupa legea 1929. sat circ. corn. CSONGRAD, [ciorgrad],oras in Ungaria In co- Chiperceni. mitatul cu acelasinume, pe Tisa; 30.000 loc. CUJAS JACQUES ( *1522 11590 ,jurist francez, CTESIAS (sec. V. a. Chr.), grec calator prinstudia dreptul roman. Persia, poate si prin India. Au ramas de lacl CUJMIRU, corn. rur. jud. Mehedinti; 2999 loc. descrieri de calatorie: Myrobiblion $.a. Circ. corn. cu 15 sate (1929). CUBA, ins. dinAntile (America Centrals); CT.,JLCER LOAN D. (1853 11928), general roman. 118.883 km. p.; 1.700.000 loc.; apartinu Spaniei; U liter de stat major. Sublocotenent 1873. general Wall de Statele-Unite In urma razboiului din de brigada 1904. A luat parte la razboiul indepen- 1895. Orase print.: Havana, Santiago de Cuba, dente' cu gradul tle locotenent. A fast secretor ge- Met anzas neral al ininisterultd de razboiu: ministru de lu- CUBANI, corn.rur.jud. Baltiplasa Glo- erari publice In guvernul Averescu de la 29 lanua- deni; Dupa legea 1929, sat circ. corn. Balatina; rie 1918. In rasbuiul pentru Intregirea neamului a Intemeiat 1702; 2593 loc. (1922). comandat armata I a luat parte la operatia CUBEI, corn. rur. jud. Cahul. resed. pllisii din Oltenia; a Post Insarcinat cu conducerea su- Traian; '8656 loc. Circ. corn. cu 3 sate. perioara a lucrarilor de fortiricatie. CUBRAT (1. ca. 665), duceal Bulgarilor. El a CULEVCEA, corn. rur. jud. Cetatea-Alba, pla- liberat poporul sau de sub dominatiunea Ava- sa Sarata; 4887 loc. Circ. corn. cu 7 sate (1929). rilor (634) si s'a aliat cu Imparatul Heracliu al CULIANO NICOLAE (*1834 11915), profesor ro- Bizantului (ca 638). man. A ocupat catedra de geodezie si astronomie la CUCITIC-KAINARDGI (azi i se zice CAINAR- facultatea de stiinte din Iasi (1863), a fost mutt GEADA MICA), sat In judetul Durostor. Aci s'a time rector al Universitatii; membru corespon- Incheiat, In 1774, Intre Turd si Rusi, pacea prin care dent al Academiei Romane (1889). A publicat csrti a inceput amestecul mai direct al Rusilor In afa- de specialitate (algebrd, trigonometrie, calcul di- cerile principatelor. ferential) $i un raport asupra starii $coalelor din CUCIUREANU GHEORGHE ( 1824 f 1886), me- Iasi (1868). dic roman. A fast medic In Iasi (1837), apoi a CULMEA-CERNEI, munte pe malul drept avut functiunea de protomedic" al Moldovei. al riului Cerna In apropiere de Mehadia. Membru onorar al Academiei Romane (1871). CULTTRA ROMANA, revista de pedagogic, Pilule, CUCIUREANU MIHAIL ( 1819 11844), scriitor litere, a aparut in Iasi sub redactia lid I. Gaya- roman. A trait In Botosani, Cernauti, Falticeni; neseul de la 1903 pan& la 1911. a publicat o brosura de poezii: Poetice cercari, CUMANI, popor barbar de aceeasi origine cu 1839; a Post si magistrat. Pecenegii. Au venit la N. Dunarii dupa 1057; ei au CUCIT,JRUL-MARE C) corn. rur.jud.Cer- locuit In Muntenia $i Moldova mai multa vreme si nauti, plasa Cosminului; 14.000 loc. Circ. corn. cu chiar un document din 1234 da acestor tani nu- 2 sate (1929) ¶ ®C.-MIC,c. r. jud. Cernauti, plasa mele de Cuniania.Ca amintiredespre ei au Nistrului; 3564 loc. Circ. corn. cu 3 sate. ranias mune cuvinte in toponimia tarilor (Co- CUCORENT, cic.corn. jud. Botosani cu 15 mana, Comani, Comancsti si probabil si cuvinte sate (1929. comune, despre sari nu se poate afirma totdea- CUCU IOAN ( *1837 11870), om politic roman In una cu siguranta, fiindca se gases° si in turceste. Transilvania. A lost de rnulte on deputat In par- CUMONT FRANZ ('1868), filulog qi arheolog larneniul din Pesla. belgian. S'a ocupat cu istoria reiigiuniior din anti- CUCTScil, p circ. corn. jud. Olt, plasa Dumi- citate. In lucrarile sale are multe parti cari privesc tresti cu 11 sate (1929).11C) statie c. f. jud. Putnatinuturile vechii Dacii, deei in legatura cu istoria aproape de Odobesti. noastra. A (scut si o calatorie In tars pentru cer- CUCURUZU, corn. rur. jud. Vlasca, plasa CIL-cetari stiintifice. E membru onorar al Academiei nistea; 3208 loc. Dupa legea 1929 sat circ.corn. Romane (1926). Chiriacu. CUNDTJC 0 sau sAsic, lacj ud. Ismail, lung 31 CUCUTENI, static c. f. jud. Iasi Hula Pascani- km., lat circa 14 km., comunica. cu Alarm Neagra lasi. primeste rlurile Cunduc, Sarata s. a. ¶ 10 C. sau CUDALBI, corn.rur. jud. Covurluiu, plasa Cohilnic (Cogilnic),r1u,isvoraste in jud. Lapusna, Pechea; 6180 loc. Are un girnnaziu si o scoala uda jud. Tighina p Cetatea Alba si treclnd In jud. secundarti de fete. Ismail se varsa In lacul Cunduc. CUENIM [kOne" j VICTOR. profesor francez, lost CUPARESTI, supranumele unei familii boe- °liter, stabilit In Iasi, unde a deschis un pensionat resti din Moldova: Roset. Erau inruditi cu Doruni- pentru fiii de baler, In care se invata, cum zice A- torul Serban Cantacuzino si au jucat un rol im- lecsandri, care i-a fast elev: un pic de frantu- portant In conducerea afacerilor publice mai ales zeasea, un pic de nernteasca, un pic de greeeasca si pe vremea lui Constantin Cantemir (sec.xvn). ceva istorie si ceva geografie pe deasupra". Avea CI,TPCA, corn. rur. jud. Storojin0, plasa Dum- bunul obiceiu de a merge vara cu elevii Intr'un brava-Ro!ic; 2260 loc. Dupa legea 1929, sat circ. sat, unde petreceau vacanta. Asa a fast In 1834, corn. Patrautii-pe-Siret. cind se gaseau pe malul Prutului si cind Alecsan- CUPIDON, divinitate romans, identificata cu dri a Post chemat In oral pentru a fi trimis la Eros al Grecilor. Zeul amorului, Paris. (In Albino. romaneasca" 1830 e scris al- CUPORANI, corn.rur.jud.Cetatea-Alba um", maghistru de pansion In Esi . plasa Traian: 2839 loc. Dupa legea 1929 sat circ. CUGIR, corn. rur. jud. Huneduara, plasaOra- corn. Hiulment. stie; 6250 loc. Mine. Fabrics de arme. Statie c. CURACAO [Wrap)] ins. Antile; supraf. 550 t. Hula Jibot-Cugir. km. p.; apartine Olandei; aci se fabrics un lichior 1594 www.dacoromanica.ro dincoji de portocale,care poarta numele in- In manastirea Mihaiu Voda, ars mai tirziu). Ra- sulei. mlnind In mare parte fa& Intrebuintare, cuC U CURCANI, corn. rur. jud. Ilfov, plasa Olte- Incetul s'au adapostit In cuprinsul lui o sum& deCUZ nita; 3075 loc. Circ. corn. cu 7 sate (1929). rau facatori, hoti, vagabonzi, cari atacau pe tre- ouRcoNii, piesa patriotic& a lui Gr. Ventura clitori noaptea. Acestia erau numiti Crai de Curtea (1878) jucata pe scena Teatrului National din veche. Mai exist& azibiserica numitaCurtea Bucuresti si pe alte scene cu mult succes. veche pe strada Carol. CTJRCHI, man. calugari jud. Orheiu Intern. CVRTICI, corn. rur.jud. Arad plasa Arad; de Iordachi Curchi pe la 1773, Inavutita. de To- 8986 loc. (1919); static de hotar c. f. pe linia care der Sobea pe la 1810. vine de in Arad; varna. CTJRCIU, corn. rur. jud. Ismail, plasa Hol- CURTISOARA, circ. corn. jud. Olt, plasa Du- grad, lingh. lacul Ialpuh; 3368 lot.. Dup& legea mitresti,cu 20 sate (1929). 1929, sat circ. corn. Cuza-Voda. CVRTIUS ERNEST ('1814t1896), arheolog si CURCUBETA, pisc al muntilor Bihorului. istoric german; profesor la Universitatea din Ber- CUREL FRANoon DE (1854t1928), autor dra- lin, directorul Muzeului de antichitati. Dupii. ca- matic francez. A debutat In 1892 In teatrul lui latorii In Grecia european&siasiatick scrise mo- Antoine. Opere pr. Le rep as du lion, La nouvelle numentala Istoria Greciei (1857-1861). Mole, Le coup d' aile. La noi s'a tradus si s'a jucat CURTIUS RUFUS Qtrimus, istoric latin. A Noul idol $i Pdmintul mor(ii (Terre inhumaine) trait pe vremea lui Cdaudiu (41-54) sau pe vremea la Teatrul Regina Maria. lui Vespasian. (69-79). A scris istoria lui Alexan- CURENTUL NOU, revista literary, a ap5rut in Ga- dru cel mare, lucrare pe care o vedem citata de lati In 1605-606 sub directia lui II. Sanielevici. Miron Costin In scrierile sale. CURIE [cit. cirri] PIERRE (' 1859 11906), fizi- CURTUIUBENI, corn. rur. jud. Salaj, plasa clan francez, care descoperi (loud metale noi: po- Valea lui Mihaiu; 2687 loc. lonium $i radium. A fost profesor in Paris la o ca- CURT,TTI, nume dat rasculatilor din Transil- tedra speciala create pentru el (1895). S'a casatc- vania 1514 sub conducerea lui Doja si cari erau rit cu MARIA SLODOVSICA, de origine poloneza. care tarani unguri$iromhni. a devenit colaboratoarea luisidupa inoartea lui CUSTOZA, sat in Italia aproape de Verona. (printr'un accident nenorocit pe strada) i-a con- Aci au Post luptele vestite Intre Italieni si Austriaci tinuat siIi continua opera. In 19Q3 an primit In 1848 si In 1866. amindoi premiul Nobel pentrufizied. CUSNICOV PP- KUSNICOV. CURLER DE AMBE SEXELE, revista literara re- CUT, corn. rur. jud. Alba, plasa Sebes; 2050 loc. dactat& de I. Heliade Radulescu, Bucuresti, 1836 CIJTUL-ViNATORI, circ. corn. jud. Cernauti 1847. plasa Cosminului cu 4 sate (legea 1929). CURIERUL DE cAsi, foaia publicatiilor oficiale din CUTVSOV, general rus. Guvernator al prin- resortul Curtii apelative din Iasi, a ap5rut In Iasicipatelor in 1811. Administratia lui a lost o crud& Intre 1868-84 sub conducerea lui Th. Balasan. si nemiloasa persecutie a locuitorilor. Ale lui shit La aceasta a colaborat Eminescu In 1876. cuvintele, cari au Minas de pomina: Nu le void CURIERUL PINANCIAR, jurnal economic, finan- Visa de cit ochi9 ra sd plinud. Lucrul e confirmat de ciar,comercial,a aparut inBucuresti de launul din urmirtorii luiIn aceasta Insarcinare, 1874 ptna pe la 1907, sub directia lui Mina Mino- Ciciacof, Intr'un memoriu tiparit mai Urziu. vici si apoi a d-rului Mina Minovici. CUTOVLACHIwAROMANI. CURIERUL JUDICIAR. ziar saptaminal de speciali- CUVENTE DEN BATEAU', titlul unei scrieri a lui tate, 1ntemeiat in Bucuresti in 1892. B. P. Hasdeu, Vol.I1878 CURIERUL RUMANESC, ziar politic si literar In- (Limba vorbitA Intre 1550 si temeiat si redactat de I. Heliade Radulescu, Bu- 1600. Documente comentate), curesti 1829-1848 si 1859. vol. II 1879 (Gargle poporane CURIOSUL, gazer& de literature, industrie si nou- ale Romanilor), vol. III 1881 tali, a aparut In Bucuresti sub redactia lui Cezar (Istoria limbii romane). Bo line Intre 1836-37. CUVIER [cit.: Calle] GEOR- C1JRSUL -APEI, riu In jud. Rimnicul Sarat; GES ('1769 t1832), naturalist pe malurile lui s'a dat lupta Intre Stefan eel Mare francez; profesor la College de si Radu cel Frumos. (1471). France ;membru Academic! CURT-BUIVAR, circ. corn. jud. Durostor, pla- de stiinte; creatorul anatomiei sa Curt-Bunar; cu 12 sate (1929 . comparate si al paleontologiei. crgrrEA-AREA, nume dat palatului donmesc din CUZA ALEXANDRU( '1820 Bucuresti care a ars in ziva de 22 Decembrie 1812, t1873 , domnitor roman. Des- G. Cuvier. cind a venit Caragea in capitala tarii. cendent dintr'o veche familie CURTEA-DE-ARGE, corn. urbana jud. Ar- moldoveneasea, a facutstudii ges pe malul sting al riului Arges; 6428 loc. 1915 ; la Paris linpreuna. cu Alecsandri, static c.f. cap liniei care pleaca de la Pitesti; Negri si altii; a Post prefect la resedinta episcopiei Argefrilui (re- acest cuv.; are Galati;in1859,cindAdu- un gimnaziu, o scoal& secundara de fete, o sc. de narea erectly& a Moldovei era meseril, osc.de agriculture, un serninariusi chemata sa aleagaun Domn snare primare; are 7 biserici, intre cari foarte In- conform Conventiei din1858, semnata este bis. Domneascd; tar la marginea ora- un insemnat nurnar de deputati sului este biserica episcopald, zidita de NeagoeI-au ales pe el In ziva de 5 la- Basarab intre 1512-1517, pe vremea cind eranuarie. Dupe aceasta alegere a acolo mitropolia(arii,ruinatii de cutremur. a Post rostit Mihail Kogalniceanu fai- restaurata (sau rezidita) in tinipul Domniei Re-mosul situ, discurs, In care des-Alexandru loan gelui Carol I sub conducerea arhitectului -4. Le-voila. ideea: la legi norta orn I Cuza. conte du Nouy $i inaugurata In 1886, cu ocaziunea nou". Adunarea electiva din Muntenia 1-a ales aceasta Alecsandri a scris o frumoas& poelie. In si ea, tot cu unanimitate, In ziva de 24 Ianuarie, biserica se Mill mormintele ctitorilor vechi Neagoe realizlndprinacestvotdorinta divanurilor Basarab, Doamna Despina si ale alter persoane ad-hoc: unirea principatelor. Acest act a nemultu- din familia lor, apoi mormintele ctitorilor noi :mit pe Turdsipe Austriaci, cari se temeau de o Regele Carol I, Regina Elisabeta, Regele Ferdi- Intarire a elernentului romAnesc, cum si pe En- nand I. glezi,cari sprijineau atunci politica turceasca. CURTEA-DE-cASATIEpr-halts Curte de Casette. Deaceea, cu toate staruintele trimisilor speciali CVRTEA-VECEIE, nume dat fostului palat domnesc (V. Alecsandri si C. Negri , a trecut mult& vreme din Bucuresti al lui BrIncoveank parasit(dup& pine cind, gratie sprijinului Frantei, s& se rece Alexandru Ipsilante a clSdit altul non In 1776 cunoasca unireadefinitivii(Decembrie1861), 1595 www.dacoromanica.ro CUZ- insa numai pentru timpul domniei lui Cuza. Desi laUniversitatea din Iasi sia scris,Intre altele, urcat pe tron Inmijlocul entuziasinului general un studiu despre popora(ie1899) si Nationalita- C ZuC. A. Rosettiadat din Iasi telegramain care tea in arta (1908). E rnembru corespondent al zicea: I)omnul este, intru toate, sublim , domnia Academiei Romane (1903'. lui a IntImpinat mari greutati In politica interns.. CTJZGUN, corn. urban& jud. Constanta, rese- De si Kogalniceanci, in salutul sau ii Insemnase ca dinta plash Traian; Inconjurata- de dealurl; 1528 niisiune sd impace patimile si urile dintre particle, loc. el a vazut desbinari mari si a Post nevoit sa schimbe CYNOCEPH4LL munti InGrecia; aci s'a 7 ministere In Muntenia si 7 in Moldova, iar dupa dat o lupta intre consulul Flaminius $i Filip V, unirea definitive s'a vazut In conflict cu ministrul regele Macedoniei (197 a. Chr.) Barbu Catargiusisilitsh refuze sanctionarea CYRANO [cit. sirano] DE BERGERAC sA- ;i promuigarea legii pentru imbunatatirea soartei VINIEN DE ( 16191-1655 , poet francez. Intre opere, thranilor votata de Adunare. Ministerul lui N. o calatorie imaginara in Soare si in Luna.. Viata Kretulescu (Dec. 1862Oct. 1863 no aduse do-lui a inspirat celebra comedie a lui E. Rostand rita Impacare Intre Doom $i uncle partide; atunci (1897 . el ineredinta guvernul lui M. KogalniceanuOct. CYRUS, wr emus. 1863 ,care prezinta Adimarii legea pentru im- CZARTORYSKI ADAM GEORGE ('1770 - -1861), propriethrirea thranilor. Mind respinsa si ministc- °In politic polon din familiaprinciara.Dupe. rul oblinind vot de blarn, Cuza disolva Adunarea impartirea Poloniei, a trait la Petersburg si a $i dote o proclamatie dare popor Impreuna cu un Post prieten cu Tarul Alexandru I, care it numi Stalut prin care aducea modifiehri Conventiunii ministru de externe. Dupe moartea acestuia s'a din 1858lovitura de stat de la 2 Maiu 1864). departat de palat si a luat parte la insurectia din Plebiscitul cerut atunci alegatorilor dete mare 1831, pentru care fapt a lost osindit la moarte de majorit ate pentru Donn si Kogalnieeanu si astfel suceesorul prictenului shu, Tarul Nicolas. I. Sch- se alcatuira legile fundamentale furs parlament: plod, a fugit din Rusia si a trait la Paris. Aci a Codul civil, penal, comercial, legeainstruc(iei, chutat sa profite de mice imprejurare ca sh redea etc. Oarecari nelntelegeri intre Doinn si ministrul libertatca tarii sale. Intre altele, a trimis In Bu- sau, adusera (Ianuarie 1865) retragerea acestuia curesti un devotat, pe Contele Voronici, ca sa se si formarea unui guvern prezidat de C. Bozianu puns in relatie cu Cimpineanu si ceilalti spre a si apoi a altuia prezidat de N. Kretulescu, care a porni o miscare anti-rush. loan Ghica 1-a cunoscut Post col din lama. Framintarile din acest timp, la Paris si ne da amanunte despre el. Acelasi Impotrivirea partidelor si o serie de greseli ale stop a urmarit si dupa revolutia din 1848, cind Donuiitorului, adusers miscarea de la 11 Februarie a intrat, prin devotatii sai, Irr legaturi cu emigratii 1866, care it sill sh abdice. Cu toate aceste greutati, romani, Indemnind sa se formeze In Pesta o legiune In domnia lui Cuza s'au realizat acte mari alecare sa ajute pe Unguri in lupta contra Austriei istoriei noastre: unirea principatelor, seculariza- si prin areasta contra Rusiei. rea averilor nuincistiresti (Decembrie 1862 ,Ini- CZAYKOWSKI MIHAIL (sau CZAYCA) ('1808 proprietarirea (dranilor (1864 ,introducerea le- 11886 , general polon. A lucrat ca agent al Printu- gislafiei apusenc, inceputul de organizare a ar- luiCzartoriski la Constantinopol (pe la 1840) matei. Dupe abdicare, Cuza a trait In streinatate si $i fiincich guvernul Rusiei a cerut extradarea lui, a murit In ziva de 5 Ionic 1873 in Heidelberg, iar s'a facut rnusulman, lutnd numele de Sadyk- corpul lui a Post adus si in- pasa, sub care e cunoscut deasemenea. In 1848 mormintat laRuginoasa, a Post In leghturi cu emigratii romani si a incheiat mosia familiei.In aminti- cu Ion Ghica o conventiune pentru formarea unei rea lui s'a dat numele lui legiuni romanesti contra Austriei In care sa intre mai rnultor sate din jud. si ofiteri poloni. A luat parte cu armata turceasch Ismail, Balti, Cahul, Lanus- la luptele din Crimea. A publicat si citeva ro- na, Tighina,Iasi,Braila, mane, cari s'au tradus In diferite limbi streine. Olt, Roman, Covurlui, Dim- CZERNIN OTTORAR ( 1872 ,diplomatau- bovita, Dorohoiu. striae. A Post ministru plenipotentiar In ROma- CUZA ELENA DOAMNA Ma (1913-1916) sia avut rolimportant In (*18:?.5-r1909 , sotia domni- tratativele care au dus la Incheierea pacii dela torului Cuza, nascuth. Ro- Buftea si Bucuresti. setti. A ocupat cu demni- CZERNY CAROL ( *1791t1857), pianist $i corn- tate Inalta situatie la care pozitor austriac. a ajuns si a dat dovezi de . ""' CZETZ ANTAL( ANToN) 1801 t1865), bota- suflet Malt, ierthtor, si de Doamna Elena nist ungur. A studiat flora Transilvaniei, desco- iubirepentruceiumili. Sofia lui Al. Cuza. perind poste 900 de specii noi. Gratie ei s'a Infiintat A- CZETZ LOAN ( *182211904), general ungur partas zilul Elena Doamna ", care exists $i azi, transfor- al revol. din 1848. Fugi In Germania, dupa caderea mat In swath normala si in seoala profesionala. revolutiei, de acolo in Franta; lupta In 1859 In Ita- CUZA ALENANDRU C.(*1857 . jurist roman. A lia contra Austriei; mai tirziu emigra In America. colaborat la,.Convorbiri literare" (1886-190*, CZIBULKA ALFONS ( '1842 t1894), compozitor sila Arhiva" (18961903 ,public/11dpoezii. ungur; a lasat mai multe operate s. a. A adunat uncle intr'un volurn (le) suri, 1887) CZUCZOR GERGELY (GRIGORE (*MOO -I-1866), s'a facut cunoscut mai ales prin epigrame. Este folclorist si poet ungur. Revolutionar la 1848, deputat si a publicat din discursurile rostite in suferi Inchisoare. Aleatui si un Dic(ionar(ne- Parlament. A. Post profesur de economic politica terminat).

lirillihribIL--41.4).;W,-Legit

1516 www.dacoromanica.ro I 0

..1411 ! !r.ti'-''41 DUDIXREA LA CAZANE

DABIJA EIISTRATIE(1-1665 ,domn al Mol- DACIA tars, libera, apoi provincie romana. dovei intre 1661-1665. Boer de tarn, 11 gasim ca Centrul ei a Post Banatul Timisoarei. Oltenia si paharnic, ban $i vel-vornic (1657 .Turcii 1-au Sud- Vestul Transilvaniei; de aci s'a Intins pina la pus pe tron in Noembrie 1661, in vremea in care izvoarele Tisei si ale Nistrului, apoi spre Marea Austria le declarase razboiu. Turcii fac o noun ex- Neagra si spre gurile Dunarii. La Inceput avea o peditie In 1663, Ia care iau parte si domnitoriiadministratie units; mai tirziu s'a Impartit In Principatelor; dar, fiind invin$i, doua.: D. superioarasiiuterioarti, apoi, In trei: Apulensis cei doi doinni slat banuit.i ca cu capitala Apulum ( Alba lulia , Porolissensia cu an tradat. Grigore Ghica alMun- capitala PorolissumstMalvensis cu capitala Cabo- teniei fuge in Polonia, dar Da- nia Malvensis, dar metropola provinciei Intregi bija se desvinovateste$ira- era tot Ulpia Trajana, fosta Sarmisegetuza, capi- mine in scaun. Cronicarii spun tala Dacilor (ruinele ei se vad inapronierede ca era betiv si, la belie, omora Gradi$tea), resedinta conducatorului supreinal pe unii din tovarasii de petre- pro vinciei, numit Leyatus Augusti propraetore trium cere. Dabija a batut moneta cu Daciarum. Populatia tarii era compusa din coloni$ti efigia sa, ceeace nu s'a mai in- adu$i din alte provincii romanizate de mai inainte Umplat dupa el. si a$ezatein centre numite coloniae, din locuitori DABIJA NICOLAE ( '1837Dabija Eustratie. bastinasiCara nici un fel de drepturi politico me- t1884 ,general roman. A luat zati in centre numite via sau pugi, $i din locuitori parte la razboiul pentru independents; a lost vechi romanizati in totul sau In parte locuind In ministru de razboiu In 1879, In 1880 de lucrarimunicipia si avind drepturi politice mai marl sau publice pfna Ia 1 August 1884. mai mici, dupa Imprejurari. Orasele mai insemnate DACI, popor de neam tracic, Inrudit cu GOAL erau: Apulum, Napoca, Tibiscum, Aquae, Drobeta, Potaissa. Ei au locuit si la S. de Dunare si la N. Cci din N. Lucratorii $i negustorii erau organizati in colegii: au lost impartiti in triburi, dar prin sec. I a. Chr. aurari, fzermi, pluta?i, negustori, etc. Provincia, se unit% sub conducerea lui Boerebista si faeura fiind bogata, a prosperat repede prin exploatarea incursiuni In provinciile romane piny inlliria minelor (de our $. a.), prin desvoltarea meseriilor, $i Macedonia. Mai tirziu se antestecara in luptele prin constructiile de tabere intarite, de drumuri dintre Octavian si Antonin si, dupa aceea, atacara excelente, de lucrari edilitare: astfel a ajuns sa fie adesea provincia Moesia. Unindu-se si organizin- numita DaCia Jeli.v, dar navalirile barbarilor ( Goti du-se sub regele Decebal, ei Invinsera (in 86 p. siturburari politico interne an slabit puterea de Chr.pe Romani In timpul Imparatului Domi- stapinire a Romanilor 'Ana. In vrernea lui Aurelian tian, dar furs $i ei Invinsi in cele din urma; totusi, (270-275 , care a parasit-o, retragIncl legiunile si profitind de luptele nenorocite ale acestuia cu fortnInd la S. Dunarii o alts provincie D. Aurellana, Quazii $i Marcomanii, doblndira dela Imparat un ca sa se poata zice ca n'a desfiintat efectiv vechia tribut anual si mesteri de earl aveau ncvoe pentru provincie a Iui Traian. constructile lor. Mai tirziu, Traian ram In contra DACIA, ziar politic, literar$icomercial, sub for doua expediliuni: una (101) pentru a asigura directia Iui V. Alexandrescu [Urechia] $i G. Pe- linistea Imparatiei romane In aceste parti, alta trescu, a aparut in Iasi In 1861. (105) pentru a distruge puterea Dacilor. Invin- DACIA LITERARA, revista literary Intemeiata de gator In ambele razboaie, el prefacu Dacia In pro- M. Kogalniceanu last 1840. A aparut si editia 2-a vincie romana. Poporul Dacilor e unul din ele- Ia 1859. mentele din cari, in cursul vremli, s'a format po- DACIA- ROMANIA, societate de asigurare in Bu- porul roman. cure$ti, intemeiata In 1871 sub numele de Dacia. 1597 www.dacoromanica.ro DAC-La 1881 a fuzionat cu soc. Rom Anta,In 1909 a DALNIC, tire. corn. jud. Trei-Scaune, plasa fuzionat $i Cu soc. Patrla.Capitalul este de lei Ozun, cu 2 sate (1929). DAN60,000.000. DALTON JOHN (.1766 11844), fizician $i chi- DACIA virroaRE, ziar tiparit de citiva tineri mist engl.; fecu cercetari asupra fluidelor elastice, romani la Paris, apoi la Bruxelles In 1883. asupra viziunii colorilor, asupra teoriei atomice. DAFNE, personaj mitologic grec, personificarea De la el vine numele de daltonism. maladie a ye- laurului lui Apolon. derii, prin care se confunda colorile intre ele. DRAGTTA, sat jud. Roman, plasa $cheia; 805 DA.M4SC, oralIn Turcia Asiatics(Siria); lee.; tine de corn. Bacesti (legea 1929). Aci se afla 250.000 loc.; industrii (matasuri, covoare, stole), o fabric& de spirt. Statie c. 1. Intre Roman si centru comercial Mtn porturile Siriei $i Persia. DAMASCENUL,sarIOAN BFINTUL. DAGOBERT I [dagober](-I. 638),regeal DAMASCHIN (f1725), prelat roman. Episcop Francilor. al Buzaului (1703-1710), al Rimnicului (1710- DAGOMBA, tinut locuit de negri In Sudanul 1725). In timpul pastoriei la Rimnic, Oltenia a Occidental, Africa. Post ocupath de Austriaci (1718).In tot timpul DAGUERRE Idagherl Loma (-178911851), fi- el a luptat pentru pastrarea vechilor drepturi ale zician francez. A inventat diorama (1822) $i a episcopiei $i ale manastirilor. A Post om Mvatat, descoperit definitiv mijlocul de a fixa imaginile cunoscator al lirnbilor latina, elina, slavona. A din camera obscure, astfel ca e unul din intemeie- tradus: Apostol, Buzau, 1704, Antologhion, 1705, torii fotografiei. Octoih, 1720, etc. DAHLMA_NN FRIEDRICH-CHRISTOPH ( 1785 DAME FREDERIC ( *1849 11907), ziarist fran- t1860), istoric german si profesor la Kiel, Got- cez stabilit in Romania $i naturalizat. A Post pro- tingen $i Bonn. Princ. opere: Izvoarele istoriei fesor la liceul Sf. Sava (1876), seful statisticei la germane, Istoria revolu(iei franceze. Ministerul Instructdei (1892), apoi subdirectorsi DARN FELix (* 1834 t1912), jurist $i istoric ger- inspector scolar, In care timp a publicat Statistice man, profesor la KOnigsberg, Breslau. Op.pr. $i Anuare. Ca publicist a debutat, la noi, In zi- Studiu despre Visigo(i (1874), Dreptul rdzboiului arul Journal de Hucarest (1872), a fundat L'Europe (1870),. Istoria veche a popoarelor germanice si nouvelle(1875), mai Urziu Cimpoiul (1883 , a romanwe (1887); a Mout si poezii, romane $i colaborat la Romdnul (1877) $i la L' IndrIpendance librete de opera. A Post membru onorar al Aca- roumaine, mai Urziu a trecut la ziarul conservator demiei Romane (1894). La liberte roumaine. A tradus, In ziare $i reviste, DAHOMEY, colonie franceza In AfricaOc- multe opere din literatura franceza; a tradus In cidentals,intinzindu-se piny la golful Guineei; frantuzeste scrieri cari trebuia se fie cunoscute 369.000 km. p. Cap. Porto-Novo. streinilor (ca: Istoria toleran(ei $i Istoria critics D.AIA. 0 tire. corn.jud. Odorheiu, plasa de Ilasdeu), a colaborat la uncle piese de teatru °eland cu 3 sate. ¶ 0 tire. c. jud. Vlasca, plasa (ca: Hatmanul Drdgan cu I. Malla); in fine a pu- Marginea cu 6 sate. In satul Daia a Post in ye- bloat un dictionar roman francez. (1893-94) $i un chime un tirg $i in sec. xvu resedinta unei cd- studiu asupra terminologiei populare (ow-. pitanii.¶ p c. r. jud. Alba pl. Vintul-de-Jos; DAMIAN, mitropolit al Moldovei numit de 2903 loc. Patriarhul din Constantinopol, dupe ce fusese e- DAILY [deli] NEWS[nIus], ziarenglez fondat piscop cutitlulSevastias. A functionat Intre 1846 de Di Ike $i Dickens. Tiraj 400.000 ex. 1437 -1451; a luat parte la conciliul de la Florenta. DAILY TELEGRAPH, ziar englez fond. 1855; tiraj DAMIAN VASILE, cronicar moldovean(sec. 300.000 ex. El a organizat expeditia lui Stanley. xvii),achilli lucrare a servit ca izvor pentru DAIREN (sau TAIREN), port In China in golful cronica lui Nicolae Costin. Talien aproape de Port-Artur. Fondat de Rusi In DAMIAN$rCOSMA sfinti, sarbatoriti de 1899, sub numele de DALNY, ocupat, dupe rilzboiul biserica ortodoxa la1 Noembrie. Sint nutniti din 1904,de Japonezi, cariIi dadura numele doctori fara de argirrti. actual. DAMIETTA, oras in Egipt, pe un brat al DAKAR, oralInSenegal (AfricaOccid.), deltei iNilului; 35.000 lee. port la Uceanul Atlantic; colonie francezil.; 9000 DAMJANICH (damlanicrj MAN ( 1804 f 1849), loc. general ungur, lua parte la luptele din 1848 contra DAKOTAS, locuitori indigeni din America de Austriei. lnvins de Rusi, fu spinzurat de Au- Nord (Piei rosii). striaci. DAI4I-LAMA, capul religiei budiste din Tibet, DAMOCLES, curtean al lui Dionisie, regele resedinta. la Lhasa. Se consider% ca in el se incar- Siraeuzei. ubisnuind sa laude fericirea rezilor, neaza spiritul lui Buda; la moartea unuia, trace, stapinul sau it aseza intr'o zi Inteun tron 5i -i dote dupe un interval, intr'altul, de regula un copil. toate onorurile, dar atirnk deasupra o sabie legate DALAYRAC [dalerac] NICOLAS ( 1753 t 1809 , cu un fir de par de cal. Clnd o Vaal, el intelese compozitor francez; publica opere - cornice $i ro- care este soartaregilor$ibe atuncirarnase mante foarte gustate. expresia Sabia lui Damocles. DALBOSET, corn. rur. jud. Caras, plasa Bo- DAMON w PITIA, filozofi gi eel (pe la 400 a zovici; 2131 loc. Chr.) vestlid mai ales prin amicitia !or. DALILA, personal biblic, trada pe Samson, DAMPIER WILLIAM(1652f-1715 ),navigator luindu-i forta prin thierea parului, 11 dote pe mina englez, facu descoperiri importante In Noua Gni- b ilistenilor, In schirnbul unei sume de bani. Scri- nee (o strinitoare Ii poarta numele); publica rola- soarca V-a a lui Eminescu incepe cu amintirea tiuni despre ealatorille sale. acestei Intlniplari. DAN I 11386), domn al Tariff-Romanesti de la DALLOZ VICTOR (*1795f 1869 ,jurist $i om 1384 sau 1385. A Post fiul lui Radu rl $i a inurit, politic francez cunoseut prin al sau Repertoriu de dupe spusele unor cronicari. ucis de boeri, poate leg islafie, doctrind si jurisprundeng partizani ai lui Mircea, care veni Ia tron indata. DALMAT, stint(sec.iv) sarbatorit de bi- dnpa ar-eva. serica ortodoxa la 2 August. A trait pe timpul lui DAN II, dorm al Thrii-Romanesti, intre 1420- Valens sau Teodosie -cel -Mare. S'a fault pustnic; a lost 1431. A luat domnia, ucizind pe hlihail, fiul lui egumen $i apoi arhimandrit. Mircea. Ajutat de Sigismund, regele Ungariei, s'a DAL.M4TIA, provincie In Jugoslavia; asezata luptat eu Tumid cucerind Giurgiul: a cercat s% des lungul thrmuluiMaraAdriatice; putina pro- is uhilia. pe care o stapineau acum Moldovenii. duetie. prase princip: Zara, Raguza, Spalatto, Cattaro. A lost rasturnat de Ahlea, sustinut de Alexarf- Trecu sub diferite stapiniri (Venetia, Ungaria,Ve- dru cel Bun. Dupa unii, ar fi murit chiar it tim- netia, Turcia, Austria, Italia, Franta, Austria ; pul luptelor. Se pare ell el a lost primul domn care ultima dominatie austriaca (1814 a Post odioasa$i a luat numele de Basarab. s'au produs multe revultitdi (ultima in 1881). DAN III zis DANCIUL, domn al Tarii-Roma- 1598 www.dacoromanica.ro ne$ti, A domnit de doua ors: intre 1439-1441, se afla Copenhaga (Koebenhavn ,capitala Dane- urcindu-se pe tron cu ajutorul lui loan Corvin de marcei. DAN- Huniade, ruda cu el, a Post rasturnat de Vlad Insula Laland (Lolland) asezata la S. preceden-DAN Dracut; Intre 1446-1449, cu acela$i ajutor, do- tei, cu orasul Nakskov. bindind $i Chilia. In acest timp a luat parte la Insula Falster, alaturi de ea spre E. cu ora*ul lupta din Cimpul Mier lei (1448), dar $i-a pierdut Nykiibing. tronul $i a trait In pribegie. InsulaBornholm. foartedepartata degrupul prin- DAN, CAPITAN DE PLATO, poems eraica de V. Alec- cipalinMareaBaltica,588km.p.,46.000 sandri, publicata In Convorbiri literare", 1874- loc. 1875 . Pfunintul este $es; cea rnai mare altitudine e DAN DIMITEJE ( *18501927), scriitor roman din de 163 rn. In genere e fertil. Clima este umeda $i Bucovina. Preot. Mernbru corespondent al Aca- In genere dulce. Agriculture e foarte desvoltata, clemici Romane (1904). A publicat studii despre po- cum $i industriile anexe; sint $i pa*uni Intinse. poarele conlocuitoare din Bucovina: Evreii (1890), Comertul $i industria au o desvoltare importanta, Lipovenii (1890,, Armenii (1890), Tiganii (1893), dar nu este, propriu vorbind, o tars industrials. Rutenii (1913: monografii geografice: Comma E impartita in 5 provineii. Moneta este koroana, Stroja (1897), ('am. Pullin (1905) *1 ale mamas- Impiirtita in 100 Ore. Religia dominants este cea tirilor: Sucevifn (1907,1923);cercetari asupraluterana. Instructia primara este foarte raspin- folklorului: Credin(e armene (1904). Stina (1923 daft: nu exists analfabetism. $i elteva biografii $i monografii istorice: Bartolo2 Danemarca proprii ziNaare posesiuni: Insu- mein Mazareanu (1911), Al Rt. Strilbi(ki (1912 , tele Feroc (in Europa) $i Graerilanda (in Ame- T. Stefanelli (1920). Cronica episc.de Raddiqi rica). (1912). Statul danez s'a format pe la finale sec. ix $1 DAN MIHAIL (18401-1883 , pi etor roman. In sec. xi $i xui puterea lui se mareste, stapinind DANAIDE, pers. mitol. grece, fiice ale regelui marea Baltica, In sec. xvi cuprinde Norvegia, Su- Danaos, oslndite, In Intern, sa umple cu ape un edia $i parte din Anglia. Uniunea de la Koh= (1397) butolu fare fund. consfinti unirea celor 3 state scandinave. Suedia se DANEMARCA (DANMARK), stat In Europa, for- declara independents In 1523, iar Norvegia prin

`& a (1 e

p1 e-'

s A N

Harta Danemarcei. mat din Danemarca propriu zisa,$i din ISLANDA tractatul de la Kiel (1814 se uni cu Suedia. Da cu care ea are unire personals. nemarca a boat parte la razboitri de 30 de ani, DANEMARCA propriuzisa,este cuprinsaIntre dar a lost Invinsa in 1626 de Ferdinand II. In Marea Nordului, strirutoarea Skagerrak, Kattegat, razbaiul cu Prusia (1864 pierdu provincia Schles- Marea Baltica, $i legatii la S. cu Germania. Supraf. wig-Holstein. pe care o radon-1W in mare parte 42.000 km. p.; 3.434.000 loc. E compusa din: dupa razboiul mondial prinplebiscitul din 1920. Intlanda (Jyllandcu supraf. de 29.556 km. p. Danemarca e o monarhie constitutionals, dupa $i 1.575.000 loc. E a tarn $asa, udata de multe legea din 1849; are 2 camere. Regale actual este rluri $i taiata de multe golfuri $1 fiorduri. Ora$e pr. Christian X. Aalborg, Viborg, Randers, Aarhus, Ringkjobing, Vella, Ribe. DANE$,corn. rur. jud. TIrnava-Mare, plasa Da- InsulaFlonia(Fyn) 3476 km. p., 340.000 loc. ne$, resedinta pla$ii; 1649 loc. Static c. f.Intro despartIta delutlanda prinstrimt. Banal mio. Sighisoara $i Coma-Mica. Orme pr.Odense, Svendborg. DANTI, sat jud. Do:j. plasa Gingeova, tine Insula Zelanda (Sjoeland) despartita de Fionia prin de corn. Altrsani (legea 1929); are 4047 loc. strimt. Belhil maze, 7514 km. p., 1.340,000 loc. Aci DANFI LADISLATI (pe la 1369-87), nobil roman ; 1599 www.dacoromanica.ro DAN-In so itorul regelui ungur Carol, in expeditia in tariff de R. Ortiz. 0 traducere completa a acestei III a a. opere e facuta. de Maria Chita (1883 -88), Infernul DAR DANIELOPOL GHEORGHE (*1837 t1913), ju- e tradus si de N. Gane (1906). Traduceri palliate rist si advocat roman. Doctor In drept de la Paris, din In! ernul s'au facut de profesor de drept roman la Universitatea din Bu- Heliade1870) si de Colonel curesti, a Post decan al facultatii de drept intre G. Boteanu (1894). 1899-1902; advocat pledant, decan al baroului DANTON GEORGES (1759 capitalei (1897). Opere pr. Explicarea Institute- t1794 , until din sefii revolu- lor lui Justinian, 1899, 1900; La theorie des excep- tiei franceze, osindit la moar- tions en droit romain, 1901. te de tovarasul sau Robes- DANIIL PROROCUL (ca. 606 a. Chr.), serbat de pierre. biserica ortodoxit la 17 Decembrie. Vials lrrie DANUBIUSPr-DUNAREA. povestita In Vechiul Testament. Iudeu brat captiv DANZIG,republicsin de thiar de imparatul Babilonului, a devenit Nordul Europei, cuprinzhnt, adinc cunoscator Instiinta magic!,pe care o orasul cu acelasi mune $iel- Invalau preotii pagini, dar apracticalInvat,atu- teva cornune; 1950 km. p., Danton. rile lui Moise. °data a Post aruncat intro groapa 395.000 loc. (1927 , a Post con- cu lei, dar a scapat neatins si de atunci a trait stituita In 1919 si sta sub controlul Societatii Na- in mare cinste la Curte. tiunilor. DANIIL PANONEANUL, monah Invatat, care a DAPONTECHESARIE,mirmesteCONSTANTIN trait In Muntenia pe vremea (' ca. 1713 t1784 , scriitor grec. A venit in Bucu- lui Mateiu Basarab Si a tra- resti pe la 1731 si a devenit secretarul domnito- dus Indreptarea legit, tip. In'I rului Constantin Mavrocordat, pe care 1-a urmat si 1652 la TIrR.oviste. El sem- , in Moldova. Suspectat de Turd,aPost citva limp neaza una din prefete eu o arestat; s'a intors In Moldova, unde s'a casatorit dedicatee mitrupoliIului Ste- (1749), dar, murindu-i soda $1 o copila, s'a dus fan. la Constantinopol, unde s'a calugarit. A mai venit DANIIL sT/LmicuL, stint in principate in 1757 ca reprezentant al uneiuia- t490), praznuit de biserica nastiri din Sf. Munte si a adunat sumo importante ortodoxa la 11 Decembrie. pentru restaurarea cladirilor de acolo. A lasat mul- A trait In Siria; a intrat in te serieri rns. intre can si uncle privitoare la isto- manastire la 12 ani; a refu- ria Turcilor si la evenimentele din tarile rontane zat sa fie ales starer $1 a fu- din aeon vreme. git la Sf. Simeon, carelo- DARA0corn. rur. jud. Buzau, plasa Niscov; utiapeun stilp. Dupa mai dupa legea 1929, face parte din dm. corn. Sara.- multe peripetli,s'a asezat si teanca; 460 loc. In satul Dara a Post o fabric& de el Intr'unfelde constructie cognac Naville.¶ pc. r. jud.Satu-Mare, plasa asemanatoare si a locuit a- '3Ii Satu-Mare; 904 loc. colo intro desavIrsita priva- t. DARABANI, corn. urbana jud. Dorohoiu, pla- tiune si In suferinte trupesti Daniil Mitropolit sa Lascar, cuprinde si satele: Darabani, Cornesti, grozave pins la virsta de 80 al lingro-Vlahiei. Bojura, Teioasa, Concerti $1 Esanca. Tirgul Da- de ani. Legenda spune c& a prevestit toate neno- rabani s'a infiintat pe la 1835. Are 4984 loc. rocirile Imparatului Zenon $1 a mai facut si alte DARABANT IGNATIU (t1805), episcop roman- prorociri. De aceea a lost glorificat si a Post con- unit al Gradiei. Calugar basilit, a lust vicar al epis- sultat in imprejurari grele de oameni politici si de copilor Rednic, Malor si Bob; apoi in 1788 a Post conduclitorii biserieti destine. A combatut secta ales episcop, sfint,it In 1790; a lucrat mult pentru eutichenilor (Pir EUTIEES). bunul mers al scolilor si pentru progresul culturii. DANIIL, mitropolit al Proilaviei, mort in 1771. DARAHI wAN, secretar al lui Mihaiu Viteazul, DANIIL (t1732 , prelat roman. A lust eginnen citat de istorici ua autor al unor scrisori falsificate al man. Ctunpulung, episcop de Buzau (1717- catre Sccui (1599 . 1720 , mitropolit al Ungro- Vlahici (1720-1732 . DARBOUX [darbu] JEAN GASTON (1842 t 1917 , A cladit biserica Vergu si Sf. Voevozi, Bueuresti. matematic francez. A lost profesor de geometric DANILO I PIETROVICI(1826t1860), principe superioara la faeultatea de stiinte din Paris; mem- al Muntenegrului intre 1851-1860. bru al Acadennei de stiinte din Paris (1884), mem- DANTE (DURANTE ALIGHIERI ( 1265t 1321), bru unorar a! Academiei Romane (1913. A publi- col mai mare poet al Italiei. Luind parte la lup- cat numeroase memorii despre chestiuni de alge- tele dintre ghelfi si ghibelini, in cars fu amestecata bra, geometric., calcul inliniteziinal, ecuatiuni, etc. si patria sa (Florents), ocupd situalluni politice DARCLEE, nurnele artistic al HARICLEEI HA- Inalte, dar fu apoi proscris si ra- RICLY (1860 , cintareata romana; avu marl sueve- taci prin diferite orase, pina muri se pe seenele marl europene. Traeste In Milano. in Ravenna, unde este mormin- DARDANELE, strinitoare intre Asia si Euro- tul sau. Scrise multe opere, uncle pa (HELESPONTUL color verhi), zisa si GALLIPOLI. latineste, altele italieneste,facind DAREMBERG [daranber] CHARLES ('1817 astfel ca dialectul florentin sh de- -1.1872), medic francez, scrise istoria medicinci si a vine limbs literara; cea mai in- hirurgiei1872si Incepu, in colaborare cu sagno, semnataeste Divina Comedic / un hic(ionar de antichitari greco- romane. (1300 1318 . E o trilogie care DARIA, rnartira, sarbatorita de biserica orto- arata vials sufletelor dupa moarte doxa la 19 Martie. A suferit pentru credinta si (In /ernut,Purgatoriut ri Para - pentru propaganda ce facuse: a lost Ingropata de disul),incare vedem nu numal Dante. vie Impreuna cu sot,u1 ei llrisant. credintele religioase ale timpului, dar toate cuno- DARIU ( gr. DAREIOS, pers. DARIAVUS) HISTA- stintele timpului In toate domeniile. Frumusetea SPE (*ea. 5501-485), regePersiei (521), Intinse tablourilor partiaie se impreunacu unitatea care se domnia tarn sale asupra Babiloniei si altor taxi, pastreaza In mod maestru. Pentru Italieni Dante se lupta cu Scitii si cu Grecii, cuprinse parti din furmeaza plink azi un obiect de necontenite studii. India: organiza administratia tarn, Impartind-o In Cind, in 1921, s'au implinit 600 de ani dela moar- satrapii sub controlul centrului. tea lui,In toata Europa s'au facut ceremonii de DARIU III CODOMANOS, rege al Persiei (336- comernorare. $i la not a lost o sedinta solemna 330 a. Chr.; batut de Alexandru eel mare, muri in Academie. Tot atunci s'a Inceput (de Soc. si cu el se sfirsi independenta Persiei. ,.Cartes Romaneasra ") publicarea traducer!!lui DARIU IOAN (1855), profesor roman In Bra- Cosbuc din Divina Comedic. Au aparut pinto acum sov. A publicat cart! didactice si: Idealul lin-d(a- Inlernul (1925) si Purgatoriut (1927), cu comen- torului tonain (1883). 1600 www.dacoromanica.ro DARLING, fluviul eel mai lung din Australia,1711 Domnia lui Dimitrie Cantemir; DAR- 2370 km. sau 2900 (dupeaid!): 1714 (11 Iulie). Alegerea lui Dimitrie Cantemir DARMESTETER ARSRNE (.1846 ca membru al Academiei din Berlin; DA 1888), filolog francez,profesor la," 1716 Inceputul epocei fanariotilor; Paris. Op.pr. Forniarea cuvintelor 1718 Pacea de laPasarovit. prin care Austria compuse in fr. (1873),Vic* cuvin- anexeaza. Oltenia; lor(1887),Dic(ionargeneralal 1723 Moartea lui Dimitrie Cantemir; telintbii/r., continuat de liatzleld 1739 Pacea de la Belgrad prin care Austria Ina- §i A. Thomas. poiaza Oltenia; DARMSTADT,oralinGer- 1754 Deschiderea primei scoale romanesti In Blaj. mania (Hessa); 57.000 loc; 1774 (10 Iulie) Pacea dela Cuciuc Cainardgi Intre DARWIN CAROL (*1809t1882), Turci si Rusi; naturalistengl.,autorulcelebrei 1775 Rhpirea Bucovinei; scrieri:Originea speciilor pe calede selectiune 1777 (10 Octombrie) Uciderea Domnitorului Mol- naturala (1859). dind o noun baza teoriei trans- dovei Grigore Ghica; formismului. S'au tradus la not putine din operele 1780Aparitia gramaticei romanesti (scrisa lati- lui. Citam: Lupta pentru existenta de A. Luca, neste) de Micu si Sincai; 1909. 1784Revolutia lui Horia; DASCALLT ALExANDRu, scriitor roman, tradu- 1789 (20 Iunie). Inceputulrevolutiei franceze; cator decarti religioase; a trait pe la sfirsitul 1791 (4 August). Pacea de la Sistov. Incetarea sec. xvu In Rimnicul-Vilcii. ocupatiei austriace In principate; DIACHIEVICI ANIMPODIST,prof. roman la 1803 Intemeierea Seminariului roman, la Socola; girnnaziul Suceava. Pr. op.: Constantin cel mare, 1812 (12 Maiu). Pacea de la Bucuresti prin care 1888; Marcu Ulpiu Traian, 1895. Rusia rapeste Basarabia; D.A§COV, om politic rus, trimis In Principate In 1818 (15 Noembrie). Deschiderea scoalei de in- epoca pregatirii Regulamentului Organic, la a carui gineri a lui G. Asachi In Iasi; redactare a lucrat conform cuinstructiile ce 1818Deschiderea Academiei romanestiIaSf. adusese. Sava in Bucuresti de catre G. Lazar; DATE MEM ORABILE PENTRU ROMANI: 1821 Revolutia lui Tudor Vladimirescu; 757 a. Chr. Fundarea Romei; 1821Aparitia lexiconului din Buda: romanesc, (anul 14 al Domniei lui August). Nasterea latinesc, unguresc si nemtesc; lui Hristos. Inceperea. erei crestine; 1822 Numirea primilor Domni roma.ni din tare 106 p. Chr. Supunerea Daciei de catre Traian; In ambele principate:Grigore Ghica si 476 Caderea imperiului roman de Apus; lonita Sandu Sturza; 1247 Intemeierea Munteniei; 1826 Conventiunea de la Akkerman; 1330 (Noembrie). Lupta de la Posada, In care 1828 (12 Iulie). Ocupatia ruseasca. a principa- Basarab,domnitorul Munteniei, Invinge telor; pe Carol Robert; 1828Aparitia gramaticii lui Heliade; 1352 Intemeierea Moldovei; 1829Pacea de la Adrianopole; 1396 (28 Septembrie). Lupta de la Nicopole Intre 1829Aparitia prirnelor ziare romanesti In prin- crestini siSultanul Baiazet, In care cres- cipate: Albina romaneasca" (13 Mai) si tinii au Post Invinsi; Curierul romanesc" (8 Aprilie); 1432 (22 Iunie). Prima victorie a Moldovenilor con- 1881 Regulamentul Organic; tra Turcilor; 1834 Numirea primilor domni regulamentari; 1438 Descoperirea tiparului de Gutenberg; 1835 Infiintarea Academiei Mihailene din Iasi; 1453Luarea Constantinopolului de dare Turci; 1836 (15 August).Deschidereaprimului seminariu 1457 ( Ianuarie). Victoria lui Stefan cel Mare contra preotese roman In Bucuresti; Turcilor la Racova; 1836Aparitia revistei literare a lui Heliade: Cu- 1467 (Decembrie). Lupta lui Stefan contra lui rler de ambe sere; Mateiu Corvin la Baia; 1887Aparitia primului ziar In Transilvania: Ga- 1469 (August). Victoria lui Stefan eel Mare contra zeta de Transilvania; Tatarilor lui Lipnic; 1843 (24 Noembrie). Deschiderea cursului de 1484(4 August). Luarea Ceta.tii Albe de care istorie al lui Mihail Kogalniceanu la Aca- Turd.; demia Mihaileana din Iasi, oprit curind 1476 (26 Iulie). Infringerea suferita de Stefan cel prin interventia consulului rusesc; mare laRasboieni; 1848 (3/15 Maiu). Adunarea de la Blaj ; 1492DescoperireaAmericei deCristoforCo- 1848 (0 Iunie).Citirea proclamatiei IaIslaz. lumb ; 1848 (11 Iunie). Revolutia de la 1848 In Bucu- 1504(1 Iulie). Moartea lui Stefan eel Mare; resti; 15o8Aparitia primei carti tiparite in Romania 1848 (13 Sept.).Lupta pompierilor In Dealu Spi- in limba slavona; rei; 1561Aparitia primei carti tiparite In romaneste 1848 (16 Octombrie). AparitiaInCernauti a la Brasov: Evanghelia lui Coresi; ziarului romanesc de propaganda cultu- 1584Aparitia primei cartel tiparite in Rusia; ral& si politica: Bucovina,condus Intliu 1595(13 August). Lupta de la Calugareni; de G. Hurmuzachi; 1597 Intemeierea mitropoliei romanesti In Tran- 1850Infiintarea mitropoliei Romanilor uniti In silvania de catre Mihaiu Viteazul; Transilvania; 1599 (18 Noembrie). Victoria lui Mihaiu Vitea- 1853 Inceputul razboiiilui Crimeei; zul la Selimber contra lui Andrei Bathori; 1853Aparitia, la Paris, a primei colectiuni de 1599 (1 Noembrie). Intrarea lui Mihaiu In Alba poezii alelui V. Alecsandri: Doine si Julia; la,crimioare" ; 1641 (13 Iunie). Aducerea moastelor sf. Paras- 1853 Aparitia completa a Cronicei lui Sincai In chiva In Iasi; 3 volume dupe ordinul domnitorului Mol- 1601 (August). Uciderea lui Mihaiu Viteazul; dovei Grigore Ghica; 1880 (17 Ian). Deschiderea Academiei Domnesti 1856(18/30 Martie). Tractatul de pace de la Pa- in Bucuresti cu limba de predare gre- ris; cease& ; 1857 Divanurile ad-hoc voteaza unirea principa- assAparitia primei Biblii complete tiparita In telor (in Octombrie); Bucuresti numita.Biblia lui Serban"; 1858 (7/19 August). Conventiunea de la Paris; 1699 (Decembrie). Uciderea lui Miron Costin; 1859 (5 lanuarie si24 lanuarie). Alegerealui 1700Unirea unor grupe de Romani din Tran- Alexandru loan Cuza ca dome al Mol- silvania cu biserica catolicit; dovei si Munteniei; Gh. Adamescu. Diclionar enciclopedic ilustrat. 1601 ICI www.dacoromanica.ro DAT- issoInfiintarea mitropoliel Romani lor ortodoxi 1893 (2 Octombrie). Nasterea Regelui Carol II. In Trausilvania; 1895 (14 Sept.). Inaugurarea podului paste Du- DAU 1861(11 Decernbrie . Proclamarea unirii defini- nare; tive a Principatelor; 1901 Inceperea organizarii educatiei 'populare si 1881 In fiin (area Asociafiunii transilvanc. n umi I a a cooperatiei sub directia ministrului Spiru si Astra; Haret ; 1862 (24 Ianuarie). Deschiderea primei adunari 1907 Rascoalele thranesti; legislative a Romaniei unite; 1912 (13 Martie). Incheierea aliantei Intre Serbia. nes( Decembrie). Secularizarea averilor mana- Muntenegro,Greciasi Bulgaria contra stiresti; Turciei; 1884 (2 Maiu). Lovitura de stat siStatutul: 1913 ( (Olie),Intrarea armatei romane In Bulgaria; 1865 (11 Ianuarie). Infiintatea Societdlii pentru 1913 (28 tulle). Pacea de la Bucuresti; literatura si cultura romand In Bucovina. 1913Unirea Dobrogei noun cu Romania; 1865 (lanuarie). Infiintarea Ateneului Roman in 1914(28 Dude). Atentatul de la Sarajevo; Bucure$ti: 1914 (28 tulle).Inceputulrazboiului mondial; 1888 (11 Februarie . Abdicarea lui Cuza; 1914 (3 August). Consiliul de coroana prin care 1886 (1 Aprilie). Infiintarea Academiei Romane; s'a decis neutralitatea; 1888 (8 Aprilie). Proclamarea Printului Carol de 1914 (27 Septembrie). Moartea Regelui Carol I; Hohenzollern ca Domn, In urma plebisci- 1914{23 Septembrie). Suirea pe tron a Regelui tului ; Ferdinand I: 1888 (10 Main). Intrarea Domnitorului Carol in 1918 (14 August). Intrarea Romaniei to razboiu; Bucuresti si depunerea juramintului; 1918 (2-6 Septembrie).Batalia de la Turtu 1888 (29Iunie). Votarea primei Constitutiuni caia; a Statului roman; 1916 (25 Septembrie). Atacul cu aeroplane as 1887 (15 Februarie). Infiintarea facultatii de me- praBucurestilor; dicing). In Bucuresti; 1918 (11 -27Octombrie). Batalia de la Oituz 1867 (1 Martie). Aparitia revistei Convorbiri Li- 1918 (27 Octombrie). Batalia de la Jiu; terare ; 1916 (10-15 Noembrie). A doua batalie de la 1867 (14 Aprilie). Infiintarea noului sistem mo- Oituz; netar ; 1916 (29 Noembrie). Batalia de pe Arges; 1889 {29 Martie). Inaugurarea serviciului postal 1918 (3 Decembrie). Ocuparea Bucurestilor de roman; armatele germane; 1873 (6 Aprilie). Intemeierea Creditului funciar 1917 (22 Iulie-1 August). Lupta de la Marasti; rural; 1917 (6-19 August). Lupta de la Marasesti; 1875 (10 Iunie). Incheierea tratatului comercial 1917 (8-22 August). A treia batalie de la Oituz cu Austro-Ungaria, primul act de acest 1917 (7 Noembrie).Izbucnirea revolutiei bolse- fel si orecunoastere a suveranitatii Sta- vice; tuluiroman; 1917 (9 Decembrie). Armistitiul de la Focsani; 1877 (4 Aprilie). Incheierea Conventiei on Rusia 1918 (26 Ianuarie). Declaratia de razboiu a gu- prin care Romania permitetrecerea arma- vernului sovietic contra Romaniei; telor rusesti si Rusia garanteaza integrita- 1918 (9 Aprilie). Unirea Basarabiei cu Vechiul tea teritoriala acluald a Romaniei; Regat; 1877 (10 Maiu). Proclamarea independentei Ro- 1918 (5 Martie). Tratatul preliminar de pace de man iei ; la Buftea; 1877 30 August). Luarea redutel Grivita; 1918 (7 Maiu). Semnarea pacii la Bucuresti; 1877 7 Noembrie). Lupta de la Rahova; 1918(10 Noembrie). Noua mobilizare contra 1877 28 Noembrie). Caderea Plevnei; puterilor centrales 1878 (12 Februarie). Intrarea armatei romane In 1918(10 Noembrie). Trecerea armatei Genera- Vidin; lului Berthelot paste Dunare In Romania; 1878 (19 lunie). Mihail Kogalniceanu si loan C 1918 (11 Noembrie). Armistitiul In Franta; Bratiariu, ca delegati ai Statului roman, 1918 (28 Noembrie). Unirea Bucovineicu Ve- sustinInfata Congresului din Berlin chiul. Regat; drepturile noastresi protesteaza contra 1918 (28 Noembrie). Intrarea Regelui Ferdinand intenttunii Rusiei de a rapi cele trei dis- In Bucuresti; tricte din Basarabia; 1918 (1 Decembrie). Unirea Transilvaniei si Ba- 1878 (23 Iunie). Congresul din Berlin recunoaste natului cu Vechiul Regat; independenta Romaniei; 1919 (28 lunie). Tratatul de pace de la Ver- 1878 Tratatul din Berlin -. sailles IntreFranta si aliatiiei si Ger- 16713 Rapirea din nou de catre Rusi a color trei mania: judete din Basarabia; 1919(4 August).Intrareaarmatei romane In 1878 (14 Noembrie). lntrarea armatei romane In Budapesta; Dobrogea; 1919 (29 Decembrie). Votarea unirii Transilva- 1878 (8 Decembrie). Intrarea Lriumfala a armatei niei, Bucovinei si Basarabiei cu Patria romane In Bucuresti. De atunci s'a dat mania; numele de calea Victoriei vechiului Pod 1920(4 Iunie). Tratatul de pace Intre Ungaria al Mogosoaiei; si puterile aliate; 1880 (26 lanuarie). Rascumpararea de catre Sta- 1920(9 Decembrie). Tratatul de pace lntre 11.o- tul roman a cailor ferate; mania si Austria Incheiat la Paris: 1880 (11 Aprilie). Infiintarea Bartell Nationale a 1922(15 Octombrie). Incoronarea Regelui Fer- Romaniei; dinand I si a Reginei Maria la Alba Iulia; 1881 14 Martie). Proclamarea Regatului; 1927(20Iulie). Moartea Regelui Ferdinand I: 1881 (10 Maiu). Incoronarea primului Rege si 1930(8 Iunie).Urcarea pe tron a Regelui Ca- primei Regina a Romaniei; rol II. 1882 (25 Martie). Prima sfintire a sf. mir de catre DAUDET [dude] ALPHONSE ('1840t1897), ro- ierarhii Bisericii romane. mancier francez, cunoscut prin spirant de ob 1885 (Aprilie). Patriarhia din Constantinopol re- serva(ie si prin umorul situ. Foarte citit si tradus cunoaste autocefalia Bisericii romane; la nol. Primele traduceri s'au facut de Fr. Dame 1890 (24 Ianuarie).InfiintareaLigiiCulturale; In ziarul Romanul" (1881-1882). Opera pr. Let- 1892 Procesul Memorandului (dat Imparatului tres de mon moulin (1866), tract. N. Pandelea, 1908, Austriei de o delegatte de Romani) si pe- Lascarov-Moldovanu, 1923; Tartarin de Tarascon depsirea cu inchisoare a multor fruntasi (1872) trad. Lia Hirsu 1908; Jack (1878) trad. H. politici ai Romanilor din Transilvania; Lecca, B. p. t; Le Nabab (1877); Sapho 1884), 1602 www.dacoromanica.ro trad G. Em. Botez, B. p. t., Em. Garleanu, 1908; a organizat prima scoala de farmacie, a lucrat DAU- L'immortel (1888); Nivernaise, trad. I. Birseanul, pentru vulgarizarea stiintei, iprinconferintesi 1909;PetitChose,trad.d-ra experiente de laborator. A luat parte la razboiul D EA Eucharis, B. p. t., Femmes d' ar- -franco-prusian si la razboiul nostru pentru inde- tistes,trad.Gh. Adarnescu In pendenta. A ajutat pe Domnita Elena la Inte- ziarul Romania", Em. Girleanu, meierea azilului de orfane din Bucuresti $i s'a 1908; Petite paroisse,trad. N. ocupat de aproape de mersul acestei institutii Porfiriu; Rose et Ninette, trad. C. pin& in ultimii sai statuga`lui se lnalta in A.Ghica, 1920; Fromont jeune fata palatului facultatii de medicine din Bucuresti. el Risler aine, trad. G. Torga. Numele lui este cunoscut si prin picaturile anti- DAUDET ERNEST('1837t1921), colerice, cart Ii poarta numele, si pe can le-a corn- romancier francez, Irate cu A. D. pus el in anul 1849 chid era trimis In combaterea Din scrierile s'au lui tradus in unei epidernii de holera. Centenarul nasterli lui s'a rom.: Cdsatoria stricata (Fami_ Alphonse Daudet. sarbatorit on mare pompa in Bucuresti In ziva de lia" 1895), Crima lui loan Malory (1891), Dra- 17 Octombrie 1930. t/ode schintbdcioas 'd (1903), Anior si uitare (1905). DAVOS, oral In Elvetia (Canton Grisons) sta- DAVID, al doilea rege al Ebreilor (pe la 1055 tiune climaterica p. bolnavil de piept. a.Chr.);era pastor,dar, DAVY [devil HUMPHRt ( 1778 -1.1829 , chimist dupace ucise pe Goliat, de- englez, care a inventat lampa de sigurants pentru veni favoritul si ginerele re- lucrarea in mine. gelui Saul; ajungind rege, DAWES CHARLES GATES ("1865), orn politic a- isi stabili capitala pe mun- merican. Fiind nurnit membru Intro comisiune tele Sion, intemeindleru- internationals pentru lichidarea datoriilor razbo- salimut; avu victorii mart, iului In 1924, a formulat un plan care-i poartit dar, luind pe sotia lui Uric, numele. Plunul iui avea de scup: sa stabileasca o fu pedepsit de Dumnezeu organizatie ca ss obtina de la Germania platile prin nenorociri marl de fa- tole mai importante, sa pregateasca un acord de- milie. Pocait, scrise psalmii, finitiv care sa Inglobeze toate problemele privi- can aratil starea sufletului toare la reparatiuni. sau in acest tilnp. DAX, oral in Manta; 11.100 Ion; statiune cli- DAVID DINTESALONIC, materica de iamb.. stint sarbatorit de biserica DABULVNI, corn. rur. jud. Romanati, plasa ortodoxa la 26 Iunie, a trait David prorocul Dunarea; 11325 loc. Circ. corn. cu 5 sate (1929). intr'un cuib in copac simul(dupa Psaltir ea luiAntim DAENI, corn. rur. jud. Tulcea, plasa Topolog is lume venea in jurul lui ca 1694)- 2699 loc; circ. corn. cu 6 sate. sa-i vaza faptele minunate DAE§TI, statie c.f. jud. Vilcea, plasa Oltu, si puterea cu care Indura asprirnile vremiler intro Rimnicul-VIlcii si Calimanesti. DAVID FELICIEN('1810f1876), muzicant si coin- DALHAVTI, schit, jud. RImnicul-Sarat (co- pozitor francez. Op. pr. Moise pe muntele Sinai, muna Cote$U); biserica zidita 1820 de Dionisie oratoriu (1846), Cristof Columb, simfonie (1847), Arhimandrit. Latta Roukh, opera (1862). DATTA, static c. f. jud. Vlasca, plasa Marginea, DAVID LOUIS (*1748 t1325), pictor francez, Chou Intre Comana si Giurgiu. tablouri mart mai ales militare. Op. pr. Napoleon DAMIENESTI, circ. corn. jud. Roman, plasa tieclnd Alpii, Incoronarea lui Napoleon ca im- Roman-Voda cu 21 sate (legea 1929). what, Inspectarea drapclelor, Jurdmintul Hora(i- DAMIENI, static c. f. jud. Mures, plasa Ere- lor, Moartea lui Socrate. mitul, intro Tirgu-Mures si Bade Sovata. DAVIDENI, corn. rur. jud. Storojinet, plasa Sire- DANESTI 0 corn. rur. jud. Ciuc, plasa Cen- telului ; 3660 loc.Dupa legea 1929, sat circ. corn. Cires. trala; 2943 loc. ¶ 0 familie de Doinnitori mun- DAVIDESTI, sat jud. Muscel, face parte din teni,urntaaiilui Dan I, fratele lui Mircea I. circ.corn.RacovitaClucereasa( legea1929). nAnsmi si DRAcurzsri, fantilii doinnitoare din E sat vechiu; are o biserica zidita In1771,o 'Muntenia, rivale. flue durttiu numita dupa Dan I, scoala Infiintata In timpul lui Alexandru Ghica. fratele lui Mircea I, a doua dupa \ lad Di acul, flu Are 883 loc. natural ai lui Mircea. Ar fi lost mai potrivit sa li DAVIDIS FRANCISC, pa roh sas. A fost superinten- se zicaDanisti si Mircesti, fiindca fainiliile rivale dentul bisericii reformate din Ardeal (pe la 1551); au ca ascen denti pe cei doi frati (Dan I si Mircea I), apoi a trecut la socinianism. fiii lui Rada II; dar rivalitatea propriu zisa Incepe DAVIDOGLU ANTON ('1876), profesor de cal- cu Vlad Dracut, care va repr.ezenta oarecum des- cul diferential si integral la facultatea de $tiinte cendenta nelegitima din Mircea, pe cind Dan si din Bucuresti (1905). Radu, fiii lui Dan I, reprezinta deicendenta legi- DAVIEL JACQUES, medic francez, care a des- timd. Aceasta riva'itatc a turburat viata politica coperit in 1750 un procedeu de vindecare a cata- a statului in cursul sec. xv si xvi. ractei prin extractia cristalinului opacificat. DA.NVT sau DANIEL IOAN (1826.I1890), ro- DAVILA ALEXANDRU ( * 1860 -1.1929), scriitor roman maghiarizat, insa a lasat mostenire averea man. Fiul d-rului Davila; s'a ocupat de teatru, sa mitropoliei din Blaj pentru ajutorarea bise a fost director al Teatrului ricii si scoalei romane. National1305-903, 1913- DARMA.NEETI 0 circ. corn. jud. Bacau, pla- 14 A scris drama istorica sa Comanesti cu 16 sate (1929). ¶ ® static e.L. Vlaicu-Vodd(reprez. 1902 , jud. Suceava pe linia principals intre Veresti- pentrucareis'a decernat Dornesti, de aci pleaca. .$1 o linie secundara spre prerniul national de poezie in Varna, Pojorita, etc. ' ® corn. rur. jud. Prahova, anul 1929, plasa Filipesti: 2350 loc. Scoala de horticulturA. DAVILA CAROL ("1830 Balciu: 9 August. Circ. corn. cu 9 sate (1929 . t1884), medic francez stabilit DAS CALVSCU DUMITRU, scriitor roman. A In Romanialln 1852, fiind tri- lost citva timp functionar administrativ. A pit- mis de guvernul francez dupa blicat un volum de versuri (Zorile, 1854, si altPle cerereaDomnitoruluiStir- cu partisatirice (Scrismi din (ara (In(dreasc'd, beiu; naturalizat la 31 Malu 1856). A colaborat la Steaua Dunarii" din Iasi si 1868.'A fost medic sef al ar- la Foaie pentru minte din Brasov,. 0 parte din Inatei, director general al ser- poeziile lui s'au publicat In vol. Poczii din epocu viciului sanitar,a Infiintat Dr. Davilla. unirii, de N. lorga (1909). scoala de medici militari, dincare a exit apoi DEAK FRANCISC ( 1803t1876 ), politic un gur ; mi - facultatea tie medicine, la care a fost profesor; nistru cu Batthyany in 1848, nu urma pe Kos- 1603 www.dacoromanica.ro DEA-suth In lupta contra Austriei; de la 1852 lupta DECIUS cArus ('1971251) Imparat roman de pentru un asezamint de pace cu Austria si izbutila 249. Originar din Dacia avu lupte cuPersil, DELsa aduca dualismul din 1867. Gotii, Galii; fu un mare persecutoralore- DEAJ, statie c.f. jud. TIrnava-Mica, plasastinilor. Cazu intr'o luptit cu Gotii. Bachnea, aproape de Dicio-Sinmartin, pe linia DEDA, corn. rur. jud. Mures; 2651 loc. Statie BlajPraid. c. f. intre Reghin si TIrgu-Mures. DEALUL ® corn. rur. jud. Odorheiu, plasa DEDAL, erou mitol. gr. Fiind In ins. Creta, Tirnava-de-Sus; 2300 loc. ¶ ® D.-BALTEI, deal In construi un faimos palat Labirintul; regale Minos, jud. Falciu iingd balta Berezeni. ¶ ® D.-13/RLA- suparat pe el,11 Inchise acolo cu fiul lui, Isar; DULUI, deal jud. Falciu Intre riul Birlad si plraul voind s& fuel, Isi construira aripi, dar, sburInd, Crasna. ¶ ® D.-DOCHICIULUI, deal jud. Mehedinti Isar se apropia de soare, ceara se topi si cazu In lingo Baia-de-Arama. ¶ ® D.-rmsNoLux, dealmare, pe cind Dedal ajunse in Sicilia. jud. Mehedinti cu mai multe ramuri. ¶ ® D.-MARE, DEDEAGACI, numitazi ALEXANDROPOLIS, deal jud. Bacau. ¶® deal jud. Botosani. ¶ ® deal oral In Grecia; port la Marea Egee aproape de jud. Constanta. ¶ ® deal jud. Roman. ¶0munte varsarea fluviului Marita; 13.000 loc. jud. Neamt. ¶ regiune de podgorii jud. Pra- DEDRAD, corn. rur. jud. Mures pjasa Reghin- hova, care se intinde de la Ploesti pin& aproape de-Sus; 2018 loc. de Buzau, una din cele mai insemnate regiuni vi- DEDULESTI 0 statiec. 1. jud. Braila, plasa ticole din tub.. ¶ 02) D.-NOU, deal jud. Bacau. Ianca ling&Fiturei,intreFaurei siBraila. ¶ @D.-PQRCULIII, cots 453 jud. Bacau, plasa Tro- ® cost& man. jud. Ramnicu-Sarat In corn. cu tus. Aci a Post, In cursul marelui razboiu, o luptit acelasi nume, intern.de arhimandritul lacob In ziva de 1 Septembrie 1917. ¶ 8 D.-PRICOPANULUI, Dedulesteanu In 1792 si terminata de un urmas sir de dealuri in jud. Tulcea ling& Macin. Culmea al lui In 1834. este stincoasii, goal& si dintata ca un ferestrau. DE FLERS w FLERS. ® D.-SPIREI,cartier din Bucuresti, unde s'a DEFOE [difo] DANIEL( *166311731), scriitor dat In ziva de 13 Septembrie 1848 o lupta Intre englez, vestit autor al romanului Robinson Cru- pornpieri si un corp de soldati Turci cari intrase soe, cunoscut si tradus In toate limbile. (ow Ro- In Bucuresti; un monument aminteste acest fapt; BINSON). aci slut multe din caziirmile ora.sului; In apropiere DEGERANDO AUGUSTIN (*1820 t1849), scrii- e o statie de c. f. linia de la Buc. spre Giurgiu. tor francez. Participa la revolutia ungara din 1848. DE AMICIS ow- AMICIS. Op. pr. La Transylvanie et ses habitants, Paris, DEAUVILLE [dovil , st. balneara maritimil 1845. In Franta (Canalul la Manche); 3000 loc. DE GIERS,erraxERs DEBRECZIN (debretinj,oralIn Ungaria; DEGRE ALAJOS (LUDOVIC) ('182011896), ro- 60.000 loc.; resedinta episcopului calvin; agricul- mancier ungur, Post deputat Op. pr. Romane: tura; industrii, Intre can a cirnatilor. Aci s'a pro- Ket ev egy uqyved elelebal (Doi ani din viata unui clamat, In 184S, independenta Ungariei. avocat), Kalandorna (Aventuriera), Salvator Rosa; DEBUSSY CLAUDE(*186#1918), compozitor Nuvele: Iparlovng (Cavaler de industrie). francez. Pr. opera: Pelleas et Melissande, poem DEIA, statie c. f. jud. Cimpulung, plasa Mol- dramatic. dovitei, Intre Varna si Moldovita-Ferestrau. nEcaLna, celezece porunci pe cari Dumne- DEJ, corn. urban& cap. jud. Some *, pe riul So- zeu le-a dat lui Moise pe muntele Sinai. me*, la 250 in. altitudine; 14.000 loc. Statie c. I. DECAMERON, adunarea povestirilorlui Boma° spre Reclean, spre Jibou, spre Apahida. Are 1 C10 zile, cite 10 povestiri , cari se concentreaza In biserica ortodoxit. 1 greco-eatolica, 1 reformata, jurul faptului urmator: In 1348 cind se ivi ciuma 1 templu israelit, 1 manastire franciscana; f liceu In Florenta, mai multi tineri si tinere din nobilime de MeV Andrei Muresanu", Infiintat 1897 ca se refugiara la o vita de la tar& si, ca sa$itreaca liceu maghiar, transformat in liceu rom. In 1919, timpul, Incepura sit povesteasca pe rind Intim- 1 *coals medic de fete, iniiintata in 1910 ca *coals plaH diverse. Daca unele grupari shit licentioase, civila,1. *coal& de convert. Important centru co- altele(a 10-a zi) cuprind numai exempla de vir- mercial si industrial. Bilciu: 3 Martie, 3 Iunie, 11 tute sidevotament. Din nenorocire, s'au raspin- August, 15 Decembrie. dit In toate tarile numai cele dintli; cele din DEJU ?mum DE TAMMEL (sea. xv), unul din urma nu se cunosc de loc. conducatorii cnezilor roman! din tinuturile su- DE CANDOLLE CANDOLLE. puse Ungurilor. DECCAN (sau DEEKAN), regiune din Industan DELACROIX [dalacroa] Euufth (17991-1863)1 (India ; 1.600.000 km. p. pict. fr., unul din fund. scoalei romantice. Pr. op. DECEA, static c.f.jud. Alba, plasa Dona-Rama lui Dante (Copie la not de Grigorescu), Muresului, Intre Teius si Rasboeni. Grist in gradina nzdslini/or, Milton dictind Pa- DECEBAL, rege vestit al Dacilor(t105); s'a radisul pierdut, Aparilia lui Melistojel Inaintea luptat cu Romani! sub Do- lui Faust, Cromwell in castelul de la Windsor. mitian, apoi sub Traiari. A- DELAGOA, golf In Africa de E. la Oceanul vesta 1-a invins in doua raz- Indian. boaie vestite. Deaceea el s'a DELAMARINA VICTOR VLAD PP" VLAD DELA- si sinucis, casa nu-1 prinza MARINA. dusmanii sai Diu. DE LA RONCIERE PP- RONCIERE. DECEMVIRI se numeau la DELAVIGNE CASIMIR ( '1793 t1843), poet si Romani magistratiiInsArci- dramaturg francez. Op. pr.Copiii lui Eduard naticu facerea legilor; ei al- (1833), Ludovic XI (1832 , drame. Poezia lui Le catuira legea celor 12 table. chien du Louvre a servit de izvor poeziei lui Gr. La not s'a intrebuintat acest Alexandrescu Ciinele soldatului, pe care multi o nume de catre un comitet de gasesc superioara originalului. studenti din Bucuresti, cari DELAVRANCEA BARBU $TEFANESCU (*1858 urmind campania pentru a- 11917), scriitorsiadvocat roman, orator. A debutat pararea drepturilor Romani- ca. ziarist (Romania liberd, In care stria cronici cu lor asupriti de Unguri, se or- pseudonim. Fra Barbaro) si nuvelist (Sultanica, ganizarii pentru a face pro- Decebal. 1885). A studiat dreptul si a practicat advocatura, paganda in streinatate. a facut politica. A Yost membru al partidului na- DECENEU, preot al Dacilor pe vremea re- tional-liberal si redactor la Vointa nationals "; gelui Boerebista (ca. 50 a. Chr.), a reusit ss im- mai tIrziu a trecut In partidul conservator, a pue poporului sa stirpeasca viile. deoarece betiascris la Epoca" a Post de mai multe on deputat; era un vitiu foarte raspindit In ei pe atunci, .si a a fast ministru de lucrari publice in guvernul pre- ajutat pe rege la refacerea moravurilor. zidat de P. P. Carp (1910) si apoi a participat la 1604 www.dacoromanica.ro ministerul national al razboiului (1917). Activita- Comisiunea Danubiana, Intre can 2 canaluri rec-DE Li tea lui literara se poate desparti in doua. perioade: tificative ale cursului bratului. Pamintul cuprins pin& la 1900, In care timp a publicat mai ales nu- Intre ele e brazdat de multe lacuri (Gorgova, Fortuna,DEM vele (Trubadurul, 1887; Parazi(ii, 1893;Intre Tatarul, Rawl, Matita,Babina,Puiul, Puiuletul, Lumina, vis si via(a, 1893; Ilagi Tudose, 1903); de la 1905, Rosul, Dranov, Razim, S. R. ) si de multe girle (Tatars!, In care timp a publicat clteva nuvele, critice, stu- Pardina, Sondul, Marohel, Litoov, Suhat). Pe lacuri se dii literare si apoi seria de piese de teatru (Apus vad insule plutitoare, unele destul de marl casit de soare, 1909; Vitoria, 1910; Luceafarul, 1910; fie locuite de pescari si gradinari. etc.). Ales membru al Aca- DELTA NILIILIII,teritoriutriunghiular laN. demiei Romane, a citit ca Egiptului cuprins Intre cele doull brate can se discurs de receptie (1913) desfac de la Cairo si se termina. la Rosettasi la un studiudespreestPtica Damietta. poeziei populare. A lost unul DELYANNIS TBEODOROS( "18261-1905), om dinprincipalii colaboratori politic grec, ministru plenipotentiar, min. de ex- ai lui Hasdeu la Revista terne, interne; autorul razboiului nenorocit cu Noua". ff, al Turcia (1897) si de atunci Inlaturat. DELAWARE, fl. Statele- DEMARAT ZOSIMA (*1842t1911), profesor ro- Unite; lung. 490 km. man. Licentiat In litere din Bucuresti, a Post secre- DELCASSE THEOPHILE tar-ajutor al comisiunii documentale, profesor de ('185211923),om politic limba greaca la seminariul Nifon Mitropolitul" francez. Ministru al colonii- si la liceul Mateiu-Basarab din Bucuresti; director lor(1894),marl imperiul al acestei scoale Intre 1889-96. A colaborat la colonial fr. In Africa; mini- Delavrancea. ziarele Natiunea", Telegraful", s. a. Opere: Po- stru de externe (1898), regula relatiile Incordate emele horn erice sihesiodiane,1869,Gramatica elena. cu Anglia, In urma incidentului de la Fasoda. DE MARTONNE pr. MARTONNE. Este unul din pregatitorii intelegerii cu Anglia. . DEMBINSKI mac (*17911-1864 , general po- DELEANU IOAN pr. BDDAI-DELEANII. lon, lupta alaturi de Napoleon contra Rusilor; exi- DELEDDA (MAMA (1872), scriitoare italiana. lat, trai In Franta, Egipt, lira parte la revolutia A luat In 1926 premiul Nobel pentru literatura. ungureasca din 1848. Din operele ei s'au tradus romaneste: Sara (de G. DEMETRESCU DRAGOMIR ( *18541-1926), te- Costescu In bib!. Lectura"), Jocurile vie(ii, jo- olog roman. A Mout studii In Atena si a Post pro- curile niorfii (de N. Pora, 1918), Fug a in Egiptfesor la Seminariul din Iasi, apoi prof. de istorie (de Olga Monta), I edera (de Alexandrina Mititelu, bisericeasca la facultatea de teologie din Bucuresti 1928). (1892); a reprezentat tare la diferite Intruniri in- DELEHAYE HIPPOLYTE (1859), preot, scriitorternationale. A Post onorat cu titlul de nomofi- belgian. Prezident al Societatii bollandistilor (ow- lax al bisericii ortodoxe". acest cuv.). Membru onorar alAcademiei Romane DEMETRESCU TRAIAN (.1866 -I-1896), poet ro- (1924). A publicat multe lucrari de specialitate siman. A debutat ca elev al lui sub directia lui s'a urmat seria vietilor sfintilor. Macedonski, care a scriso DELENI 0 corn. rur. jud. Vasluiu, plasa Penesprefata primului sau volum Curcanul; 2394 loc. Dupa. legea 1929, sat circ. corn. (Poezii,Craiova,1885);a Gura-Munteni. ¶ 0 corn. rur. jud. Cetatea-Alba, colaborat la Literatorul" si plasa Traian; 3815 loc. Dupa legea 1929, sat circ. la Revista literara", apoi a corn. Dunareanca. ¶ 0 fosta man. jud. Olt, Incondus insusi Revista 01- fate. Oltului, Intemeiata de familia Delenilor In teana" (1888 1892). A co- 1767. laborat be multe- reviste, avind DELI-ORMAN (Dobrogea noua), regiunea ocu- Inclinare catre cele cu nuanta pat& din vremuri vechi de Turci si Tatari, avindsocialista. Op. pr. Freamdle, ca locuitori bastinasi romani. Pe la Inceputul se- poezii, 1887; Amurgul, poezii, colului xix, mai ales In timpul razboaielor Intre 1888; Intim, poerna si nuvele, Rusi si Turci, Bulgarii au Inceput sa se coboare1892; Sensitive, 1894; Iubita, din Balcani si sa se stabileasca. aci. Vechii locui- 1895; Simplu, nuvele, 1896. 11.fDemetrescu. tori i-au numit Baloangi. A tradus din Coppee: Lciutarul din Cremona. DELLBRUCK HANN (1848 t1929), istoric ger- DEMETRIADE ARISTIDE( '1'1930), actor roman, profesor la Universitatea din Berlin. A Post man. A treat multe roluri tragice In piese stre- In timpul marelui razboiu adversarul ideilor ane- ine si romane. Se citeaza.: Hamlet, *.a. xioniste si s'a declarat adversar al lui Ludendorf. DEMETRIADE MIRCEA, scriitor roman. A pu- Dup& razboiu a cautat s& micsoreze vina Germa- blicat poezii in Literatorul" sub conducerea lui niei pentru provocarea conflictului. A. Macedonski si a ramas totdeauna devotat pa- DELFI, oral Grecia antica(ling& golful Le- rerilor lui; de aceca a scris o satira In contra lui pante); aci era un templu vestit prin oracolele Eminescu si a poetilor dela Convorbiri literare". can se rosteau prin gura Pitiei. Op. pr. Fabule, 1883; In noaptea nun(ii, comedie DELHI, oral in India engleza, capitala guver- 1885; Fat frumps, poezii, 1889; Visul lui Ali, namIntultri Pendjab. poema, 1913, jucat& pe scena Teatrului National DELIBES [delda] LEO ('1836t1891), compozi- din Bucuresti. tor fr., seful corurilor Operei din Paris. Op. pr. DEMETRIESCU ANGHEL ('18471-1903), pro- Coppelia, balet (1870), Lakme (1883), opera, re- fesor si critic roman. A predat istoria si geografia prezentata de multe on pe teatrele noastre cu la liceul Sf. Sava" si la liceul Lazar"din Bucure- trupe romanesti. sti; a condus liceul particularSf.Gheorghe". DELILLE [deli!] JACQUES ( *17381-1813 ,poet A facut studir asupra lui Bolintineanu, Eminescu, francez membru al Academiei. A tradus peVirgthu Shakespeare, a publicatdiscursurile lui Barbu si pe Milton. A excelat prin poezii descriptive. Catargiu(1886)sidiscursurile lui Macaulay, DELJILER. corn. rur. jud. Cetatea Alba, plasa traduse (1895). Cogilnic; 4262 loc. Dupa legea 1929, tine de circ. DEMETRIOS FALEREIIS(1. ca. 283 a. Chr.), corn. Tatar-Bunar. orator si istoric grec, amic al Macedonenilor, gu- DELOS, insula In marea Egee; aci a lost un vernator al Atenei, dar, apoi, osindit la moarte si templu vestit al lui Apollon. silt a fugi In Egipt, trade muri. DEL SARTO ear SARTO. DEMETRIOS POLIORCETE (* ca.3371-283 a. DELTA DUNARII e formata dinteritoriulIn- Chr.) rege al Macedoniei, unul din succesorii lui ohis intre cele doua brute Chills Si at. Gheorghe.Din Alexandru cel Mare. acest din urma se desfave un at treilea brat suirna, DEMETRIOS I SOTEH, regele S riei (162150 care e singur navigabil in urma lucrarilor facute de a. Chr.). 1605 www.dacoromanica.ro DEM- DEMI]) OV ANATOL NICOLAEVICI ( *1812 11 870). DENSUSIANU NICOLAE (184611911), istoric scriitor rus. Om bogat si filantrop, a instituit pre- roman. Frate cu Aron, s'a stabilit In Bucuresti in D E rrnii pentru opere literare s. a. A publicat relatii de 1877, Mud a scris: Les Roam ains du Sud. A facut calatorie, Intre cari Voyage dans la Russie meri- cercetari In bibliotecile din Transilvania si Unga- dionale et la Crimea par le Hongrie, la Valachie et ria, publicind anual rapoarte dare Academia Ho- la Moldavia (1840), lucrare care ne intereseazh cu Tirana, care-idaduse misiunea aceasta, si arti- deosebire. Traducere romaneasca in Bill. p. toti. cole In revistele germane de specialitate. Rezulta- DEMOCRIT (" ca. 460 t ca. 357 a. Chr.), filo-tele maned acesteia au fost citeva volume din zof grec. A calatorit mult. A sustinut si raspinditcolectia de documente Hurmuzachi" a Acade- ideea atomilcrr, ideea imaginilor proiectate de cor- miei, si monografia: Revolu(ia lui Horia, 1884. puri, pe cari simturile noastre le percep prin aju- A mai dat la lumina brosuri istorice si articole In torul miscarilor aerului; iar in morals, a cerut reviste; iar la moarte a lasat In ms. o lucrare mare: ornului sa prefere bunurile spirituale fats de cele Dacia preistorica, pe care a publicat-o Dr.G. corporale si a afirmat ca fericirea o dau onestita- 'strati in 1931, A fost bibliotecar la Marele Stat tea si ratiunea. Scriitorii vechi dim& ca in ope- Major al Armatei; membru corespondant al Aca- rele lui se gasesc originile alchimiei ;dar operele demie! Romane (1880). lui n'au ajuns piny la nos. DENSUSIANU OVID (' 1873), lilolog si literat DEMOLINS [dOrnoliii] EDMOND ( * 1852 1-1907), roman. Fiul lui Aron, a studiat la Iasi si la Paris pedagog si sociolog francez. S'a fac,ut cunoscut prin si a devenit profesor de filologie romanica la fa- cartea A quoi tient la superiorite des Anglo-Saxons cultatea de litere din Bucuresti (1901). A debutat (trad. rom. de C. Braileanu, 1915) si prin Edu-cu poezii si recensii In revista Arhiva" din Iasi cation nouvelle, In care startle asupra neajunsu- (1892); a scris apoi articole diverse in: Revista rilor sistemului educativ din Franta si propane o critics literard"(1894--1897). A intemeiat re- reforms inspirata din viata scoalelor engleze. El a vista Vieafa noun" (1905), In care a publicat si pus In practica aceasta idee, Intemeind In lora- poezii (sub numele Ervin) si articole de critics si litatea les Roches un institut de Invatamlnt se-de directiya. literara. A combatut principiilesa- cundar (despre care a scris: L'ecole des _Roches). manatoriste, pe motiv ce Ingustau cereal inspi- DEMOSTHEN ATANASIE(* ca. 1846 11925 , ratiei poetului si izolau literatura romans de mis- medic ron an. Profesor de fiziologie la facultatea carea conternporana din strainatate, a cautat sa de it edicink din Bucuresti (1881), apoi de medicine Indrumeze poezia noastrh spre simbolism, a sus- operatorie si anatomic topografica (1885), decan tinut versul liter, a (scut cunoscute operele cial facultatii; medic militar, ajungind la gradul de torva poeti francezi, prin studii si prin traduceri, general si inspector general al serviciului sanitar at la cari a fost ajutat de mai multi colaboratori. armatei. Op pr. Etudes sur l' action du projectil du Revista a continuat pink in anul 1920. Ca filolog, fusil Mannlicher, 1894, premiata de Academia de a studiat aliterafiunea in limbile romanice (1895), medicine din Paris; Spitalul central at arrnattiprobleme din toponimia noastra (1898), alterarea 1898; Inyrijireardnifilor pe cimpul de lupta, 1901. lui c" latin inainte de e" in limbile romanice A Iundat Revista sanitard military (1897 1908). (Paris 1900 , amufirea lui u" final (1904) si a DEMOSTENE 384 t 322 a. Chr.), orator si Intreprins lucrarea Histoire de la langue roumaine, om politic grec; tinu multe discur- Inceputa in 1901, din care a aparut vol. 1 partea suri judiciare si politiee, dintre cari mai generals si din vol. II limba sec. xvi. In aceasta cunoscut este Pentm coroond, dar autorul cerceteaza problemele fundamentale ale apoi se dete cu total politicei si astfel formarii limbii roulanesti. In colaborare an A. Can- ajunse sa intreprinz&lupta contra drea a Inceput un dictionar etimologic, din care an Incercarilor Macedonenilor de a se aphrut aproape toate elementele latine. A mai aniesteca in afacerile cetatilor gtecesti publicat culegeri de poezii poporane, de tradifii si de a-si pregati astfel dominatiunea; si legende (1910, 1921), cercetari asupra pastor/- in acest stop rosti lilipicele ;1 Olin- tali/4 la popoarele romanice (1913, 1914), o anto- tiacele. Heusi sa formeze o mica con- logiedialectala(1915), o istorie aliteraturii federatiecontra regelui, dar fu In- romdne, etc. In and din urrne s'a ocupat de limba vins. Amestecat Mean proces scan- Bascilor. Ales membru al Academie! Romane, a dalos, iu Inchis, dar fugi. Duph moan- citit, t a discurs de receptie, elogiul lui Barbu De- tea lui Alexandra eel mare, iu adus lavrancea (1919). In triumf In Atena, dar .Macedonenii DENTA, com. rur. jud. Timis-Torontal plasa iarasi devenira stapini pe situatie, elDemostene. Deta;2830 loc. Statie c, f. pe ling& Timisoara- fugi, fu prins *i se otravi. Bazia$ linga Deta. DENIZLER, circ. com. jud. Durostor, plasa DEPARATEANU ALEXANDRII(' 1835 1.1865), Turtucaia cu 12 sate (1929). scriitor roman. A fost citva timp In administratie DENNERY, ADOLPHE PHILIPPE zis (' 1811 t1899) in vremea lui Cuza. A publi- romancier si draw aturg francez. Traduceri rom. cat an volum de poezii (Do- Cele doud or/ane (in 7 vol. 1. an.), Ocolul lurnii in rurisiamoruri, 1861) si o 80 de zile, piesa dupa .1. Ver- drama istorice (Griyare Vo- ne, Michel Stroyof, piesa (de / da, domnul IlIoldovei, 1864). Sfinx, 19021, Martira sau ur- Cunoscuta a devenit poezia marile unei gre§eli (1690), Re- Vara la (and. muscarea (4 vol. 1. a.), Hoa(a DEPARATII - HiRLE- de co "ii (1899). STI, corn. rur. jud. Teleor- DNST,J$ (sau mistrals), sat man, plasaSlavesti; 2276 fn jud. Runedoara plum sar- loc.Circ.corn.cu 9 sate rnibegetuza. Are o biserica ve- (1929 . the inteun stil original. DEPASTA PETRE (t ca. DENSUSIANU ARoN(' 1837 1770 ,grecdin Peloponez. t1900), profesor roman. A o- Medical luiConst. Mavro- Al. Deparaleanu. cupat catedra de literatura 's- cordat. Mind In Venetia a till& la facultatea de litere dinDensu§ianu Aron. scris in greceste viata Doninitorului. A murit in Iasi,dupa ce fusese ziaristIn Bucuresti si a fost inniormintat in biserica Mr- Transilvania. A publicat o epopee nationals Negri- tropoliei. Opera a rfunas in nts.sia publicat -o ada (1879) si clteva volume de poezii (Valea vie(ii, Constantin Erbiceanu (Cronicarii greci") 1892; Bore o(elite, 1892); dar mai cunoscute slut lu- DEPRETIS AGOSTINO (' 18131.1887), om politic cradle sale de istorie si critic& literara, Intre cari: italian, amic al lui Garibaldi, rninistru (dela 1862 Isloria limbii si literaturiiromdne, 1885; Cercetdri In multe rinduri); In 1882 Incepu politica de apro- Met are, 1887. A intemeiat Revista criticd literard. piere de puterile centrale. 1606 www.dacoromanica.ro DERBY CAROL LORD, intemeietorul unui pre- DESNA, rflrInRusia,afl. miu pentru alergari de cal, care se d5 si azi pe tot dreapta. al Niprului, pe D E R- anul cu solemnitate deosebita.; acest nume a de- DESPINA DOAMNA, sotia lui Neagoe Voevod. DEW venit sinonim cu mare premiu la alergari si se In- Dupa indicatrile ei un pictor a zugravit pe tlmpla trebuinteaza si la noi. hisericii de laschitul Ostrovul (jud. Vilceao DERENEU, corn. rur. jud. Orheiu plasa Bra- icuana care o reprezinta pe ea In doliu cu fiul sau vicea; 2286 loc. Dupa. legea 1929, sat circ. corn. 'I'eodosie In hrate. Oniscani. DESPOT-VODA Po- IACOB ERACLIDUL. DERIN, statie c. f. jud. Constanta, Intre Me- DESPOT-VODA, drama de V. Alecsandri, repre- dgidia si Ester, linia Medjidia-Babadag. zentata Intiia Ara pe scena Teatrului national DERMA, corn. rur. jud. Bihor.Sint mine de din Bucuresti in 1879 si tiparita Bucuresti 1880. carbuni. DESPREZ HENRI, scriitor politic francez. A DEROULEDE [deruled] PAUL (*1846 1.1914), Post unul din sustlnatorii cauzei romanesti dupa poet francez. F'ost outer in razboiul din 1870, a1848. Cea mai Insemnata lucrare a lui care ne luptat pentru revansa." $i a publicat, pe ling& priveste e un articol din Revue des deux-mondes" studii istorice, piese de teatru, si o colectie de poezii (Ianuarie 1848) In care cerceteaza miscarea revo- patriotice:Cintecele soldatului(1872)si Noile lutionary din acel an si Indeamna pe Romani so. cintece ale soldatului (18'75). starue In ideea de a forma Intre Marea Neagrli si DERSCA, corn. rur. jud. Dorohoiu, plasa Bar- Tisa o bariera contra despotismului rusesc. hometele; 2472 loc. Coif. legii 1929, sat circ. corn. DESSEANU-POPOVICI IOAN (18311-1892), Lozna. oni politic roman din Transilvania. A Post deputat DERSIDA, stiatie c.f. jud. Salaj, plasa Su- In dicta Ungariei In 1861 si mai tirziu a Post purul-de-Jos, prima de la Sarmasag spre Careii condueat unit partidului national din Arad. Mari. DESSEWPFI [ desef I] imam ( 18021-1849), ge- DERVENT (zis$i ENICHIOI , lac jud. Ismail, neral ungurIn revolulla 1848-49. Dupa ca- corriunica cu Dunarea printr'o girth. pitularea de la Vilagos; a Post impuscat. DERVIS-PASA IBRAHIM (1817 1-1896), po- DESSEWFFI EMIL (*18141- 1866 ), scriitor ungur. litic $i general turc; potoli cu cruzime rascoala din Indemna publicul ss subscrie pentru fondulAca- Hertegovina (1875),lila parte la razboiul din demiei din Pesta. Fu prezident al acestei institutii. 1877-1878. DESTEAPTA-TE, ROMANE (titlul exact: R5sunetn1), DESA, corn. rur. jud. Do lj, plasa Calafat; 2829 poezie patriotic& de Andreiu Muresanu,publicatli In loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn. Ciupercenii- 1848, a devenit marsul revolutionarilor Ardeleni Noi. In 1848-49 si apoi cintecul national ce se executa DESALLEURS (sail DES ALLEURS) MARCHIZ, la once sarbatoare neoficiala, fiindca el chema la ambasador al Frantei la Constantinopol. Pe la unire pe to(i Romdnii. 1709 a trecut prin Moldova, mergind la postul DESTEPTAREA,gazeta pentru popor. a aparut sau,sis'a Imprietenit cu Nicolae Mavrocordat, In Cernauti, 1883-1901, sub redactla lui Dimitrie pe care 1-a sprijinit In diferite ocazii. Bucevski,llieDimitrovici s. a. DE SANCTIS ow- SANCTIS. DESTEPTAREA ROMANIEI, poezie patriotica, scrisa. DESAUGIERS rdezojiej MARC-ANTOINE (1772 de V. Alecsandri In 1848, dupa ce a Post silt a-si 11827), scriitor francez. A facut cintece si piese de parasi tam. si publicata Intiiu In foi volante. Aci teatru. Vodevilurile si alte piese ale lui s'au jucat el propovedueste unirea tuturor Romdnilor. 5i dupa ce murise. Dupa studiile lui Ch. Drouhet, DETA, corn. rur. jud. Timis-Torontal, resod. ele au influentat teatrul lui Alecsandri din primaplasa Deta; 4054 loc. Stalle c. f. Hula Timisoara- ep °ca. Bazias litre Voiteni $i Stamora. DESCARTES [decant] RIEKE("1596-1650), fi- DETAILLE adetth] EDOUARD (*1848 f 1912), lozoffrancez socotit ca Intemeietorul filozofiei pictor francez vestit, mai ales, prin subiecte mi- rnoderne. Op. pr. Discours de la litare: Regimentul care trece (1875), Salutare rd- methode pour bien conduire sa ni(ilor(1877), foarte cunoscutul Visu/ (1888), raison. Lui se datoreste dicto- care e la muzeul Luxembourg din Paris. nul Cogito ergo sum" (cuget, DETMOLD, ores Germania, cap. principa- deci exist"). tului Lippe Detmold; 10.000 loc. DESCHANEL [desanel] E- DETTINE, °Titer austr.; In timpul razboiului MILE(' 18191-1904), scriitor fran- , austro-turc 1716, ocupa, Bucurestii si prinse pe cez. A Post profesor la Seoala Nicolae Mavrocordat. Norrnala, dar dupa lovitura del/ DEUCALION, personaj mitologic grec. Cind stat din 1851, a Post slit sti Zeus a distrus lumea, an scapat numai Deucalion se expatrieze si a trait In Belgia si sotia sa Pira (Pyrrha), cars refacura omenirea, pin& In 1859. Intorcindu-se a aruncind In urrna for pietre, cars devenira bar- devenit profesor de literatura bati sifernei. la College de France", apoi de- DEUTERONOM (cuv. grec. = A DOUA LEGE), putat, senator. Pr. op, Istoria una din cartile 'Vechiului Testament: a 5-a si conversa(iei (1857), Despre Ari,sto f an (1867), Ro- ultima din Pentateuc. mantismul clasicilor (1882), Deformafiunile lim- DEVA, coin. urbana cap. jud. Hunedoara; bii franceze (1898). 8672 loc. Statie c. f. linia Timis-Arad. Are i bise- DESCHANEL PAUL (18561.1922), orn politic rica ortodoxa. 1 catolica, 1 reformats, 1 sinagoga, francez. Ales deputat In 1885, a urmat o carter& o manastire franciscana; 1 liceu de baeti $i 1 de stralucitoare, ajungind siPresedinte al Republi- fete. 1 ecoala normala de baeti si una de fete, 1 cei,dar s'a retras din cauza de boala (1920). scoala de meserii inferioara. BlIciu: 10 Ianuarie, DESGHINGE, corn. rur. jud. Cahul plasa Can-9 Maiu, 29 lulie, 27 Octobre. Oras vechiu. Ceta- temir; 5027 loc. Ni e In legea 1929. tea, ale cdrei ruine se vad Inca, e pomenita in DESJARDINS [dejardin ] ERNEST (18231.1886 ) vremea lui Mateiu Corvin. istoric francez. A Post prof. la College de France, DEVAI BIRO MAT= (ca. 1500 -t1547), preot membru al Academiei de inscriptiuni din Paris, ungur, trecut la luteranism si calvinism; propa- membru onorar al Academiei Rotnane (1871). gatorul doctrinei reformate in Ungaria. Op.pr.: Tabla lui Peutinger (1869), Geografia Ga- DEVOLUTIUNE (RAZBOIUL DE), razboiul pornit de liei (1870 , Geografia istorica si administrativa a Ludovic xiv al Frantei casli ocupe Brabantul, Galiei romane (1876). pe baza dreptului de mostenire al sotiei sale Maria DESMOULINS [demuli"] oarmix (1760Tereza, hick din prima casatorie a lui Filip IV, 1.1794), publicist si politic fr.; avu rol Insemnat la regele Spaniel. inceputul marii revolutiuni,dar, amic cu Dan- DEWEY GEORGE (1837t1917), amiral ameri- ton, fu osindit ca $i acesta si executat. can, Invingatorul( Iotei spanioleIn 1898. 1607 www.dacoromanica.ro DE Z-DEZMITt,statie C.I. jud. Cluj plasa Some ce se dadea unui om politic Intr'un moment de , Intre Apahida sr Cluj. mare cumpana pentru stat. D C DiAcoNovici ADOLF ( *1829 t1886), Roman DICTIONAR GROTESC de V. Alecsandri, publicat in banatean, a participat la luptele din 1848, a Post Convorbiri literare" 1869-70, apoi in volum ed. apoi funetionar in chile ferate ale statului. Socec, 1876, cuprinde, sub forma glumeatii,o MACONOVICI CORNELIU (18591-1923), zia- critics a multor cuvinte introduse de scoala lati- rist roman. A Intemeiat In Viena revista Rcmid-nista ca: amoare, a ama, bele(d, vergurd, resbel, nische Revue" 1885 ; apoi ziarul Dreptatea" In.sufixul dune si tiune, etc. Tirnisoara (1894); a lost secretar al bancii Albina" DICTIONARE ROMANESTI: I. ramase IN MANUSCRIS: din Sibiu si director al revistei Transilvania", Lexicon slavo - romdnesc al lui Mardarie Cozianul din organul Astrei". In calitatea aceasta a intre- 1649; Dietionarium valachico-latinum de un ano- prins publicarea Enciclopediei romane (3 vol. 1898, nim din Lugoj (dupa unii) sau din Caransebe$ 1900, 1904), la care au luat parte un mare numar (dup&alpi);Dic(ionar latino-romanesc at lui Teo- de colaboratori. dor Corbea pe la 1700; Lexicon latinum-valachieum- DIACQNOVICI-LOGA CONSTANTIN (1770 hungaricum al lui Luigi Marsigli de pe la 1701; Con- t1850), profesor roman. A studiat In Lugoj si dica limb ii romdnesti a lui Iordache Golescu; Lexicon- Pesta; a Post profesor In Arad (1812-1831), di- romanesc-nemlesc $i nemlesc-romanesc al lui Botha rector al scoalelor romanesti din Banat (1830- Deleanu.II.TIPARITE:1.Dictionare thologIce 1850). Pr. opera: Gramatica romdneased, Buda, I. Ballade, Vocabular de vorbe streine, Buc. 1847; 1822. Negulici, Vocabular de vorbe strcibune, Buc. 1848; DIACONU VASILE, zugrav roman din Tismana, A. T. Lannon Si I. C. Massimo, DictionariusiGlosariu, a emigrat cu 50 de familii In Banat in 1736 si a proiect al Academiei Romane 3 vol,. Buc. 1871 format un sat langaVirset, care a luat o desvoltare 1876 ;A. de Cihao, Dictionnaire d'elymologie daco- importanta, dar au avut de luptat cu saruint.ele romane, 2 vol. Frankfort 1870, 1879; B. P. Hasdeu, de desnationalizare ale Sirbilor. Etymologicum magnum Romaniae, al Academiei DIACOVICI BAIA (t1710). episcop roman deRomane, Buc. 1886 si urrn.; sextri Pescara, Ety- Ienopolea, care, mutandu-se la Arad, (1705), a In- mologisches WOrterbuch, Heidelberg, 1905; A. Can- ceput seria episcopilor romani In acel tinut. drea si ovid Densusianu, Dic(ionar etimologic, Buc,. DIAMANDI GEORGE (1807 t1917), om politic 1907; Diclionarul Academiei Roindne, In curs de siscriitor roman. A inceput ca socialist; mai publicare de la 1913 sub directia lui sextri Puscarin. tarziu a trecut cu colegii sai In partidulliberal. 2. Dictionarep. LImba bulgara: Z.Arbors, Buc. A Post deputat, director al Teatrului National din 1909. 3. D. p. Limba engleza: H. Lolliot, D. en- Bucuresti. A publicat scrieri politics si citeva pieseglez-roman, 1901; M. Schonkron, D. englez-romdn de teatru (Chemarea codrului, 1913; Bestia, 1910; Craiova, 1915. 4. D. p. Umbafranceza: D.ro- $. a.) man-francez de L Costinescu,1870; de Fr.Dame, DIADQH: ass s'au numit generalii lui Alexan- 1893-95; de a. saineenn. 1912, 1921; D.f ira84 nLez- dru eel Mare, cariisi disputara domnia dupa romdn de P. Poenariu, Fl. Aaron si G. Hill, Buc.1840- moartea lui; asa se numea mostenitorul tronului 1841; de N. Balasesou, Buc. 1859; de T. Codrescn, Iasi In Grecia. 1875; de L. Leist; de Dr. A. Brachia; D. francez-ro- DIAMANT TEODOR, un Roman din Muntenia, man si romdn-francez: de G. M. Antonesou, Buc. 1893 care, pe la 1840 a Incercat, cu Emanoil Balaceanu, 1894. 5.D. p. Llmba germane,: D. germano- sa Intemeieze la mosia acestuia Scaeni, jud. Pra- roman de I. Molnar, Sibiu 1822; den. Baritio si G. hova, un falanster dupa sistemullui Fourier. Munteanu, Brasov, 1853-54; de S. Petri, Sibiu, 1863; N'a reusit. Aceste detalii le db. Ion Ghica intr'o de LazAr $Aineauu, Buc. 1887; de Schrof si sittneentt, scrisoare intitulata Teodor Diamant. Craiova, 1912; de M. Schrofl, Craiova, 1916; D. ro- DIANA, divinitate romans,confundata. cu man- german de G. Ponta, Brasov, 1857; de Teohar Artemis a Grecilor; era zeita lunii, a vInatorii. Alexi, Buc. 1886, de G. Pop, Berlin f. a.; D. roman- DIAZ BARTOLOMEU(1-1500), navigator portu- german ?i german-roman de Andreas Clemens, Sibiu, ghez; descoperi Caput Bunei Speranfe (1486). 1837. 6. D. p. Limbs greed.' modernii: D. greco- DIAZ ARMANDO (1861 t1928), general italian. roman de A. Velcu, Buc. 1929; D. romdno-grec A luat parte in razboiul din Tripolitania (1913), de Sarafidi,Constants,1922. 7. D.p. LImba iar in marele razboiu a Post general In statul major, RaHani:E.Porn Si A.Alexandrescu-Dorna,Bibl. comandant de divizie, de corp de armata si in p. toti. 8. D. p. LImba !Mina: D. latin-roman de Octombrie 1916 comandantul suprem in locul lui D. Popllian, Craiova, 1892; de I. NAdeide, 1894, ed. Cadorna si a respins pe Austriaci In 1918 in Vit- noun 1920; D. roman-latin de E. Manoltu, 1915; de M. torio Veneto. In 1921. a fost Mout maresal. steureene, Craiova, 1924; D. rorndn-latin si latin-ro - DIAZ PORFIRIO( *1830t1916), general si omman de A. Viclu, Blaj, 1892-908. 9. D. p. LImba politic mexican; fu presedinte al republicei In mai maghlarti: D. maghiar-roman de 0. Baritlo, Cluj, multe rinduri; In 1901 at aduna. In Mexico con- 1870; D. maghiar-roman de M. Putnoky, Lugoj; gresul pan-american. de T. Andras!, Sf. Gheorghe, f. a.; de I. Ghetie, Bu- DTCIOSNMARTTINI (In legea 1925 e numita dapesta, 1896; D. romdn - maghiar si maghiar-ro- TIRNAVA-SIN-MARTIN), corn. urbana, lost& cap. a man tie G. Bunn', Brasov, 1869; de v. caerestesia, jud. Tirnava-Mich; 6216 loc. Statie c. f. linia se- Cluj 1925-27; de G.David, Brasov.10.D. p. eundara Blaj-Praid. Are o biseric& catolica, 1 uni- Llmba ruse: D. romdno -rus de E. Grigorovita, Buc. tart, 1 reformats, 1 greco-catolica, i sinagoga, 1 1901; de N. Popovaki, Chisinau, 1920. 11. D. p- liceu de baeti, 1 scoala secundar& Llmra turd): D. romdno -turc de A. Mustafa, 1915; de fete, I scoala medie reformats. D. turco -romdn de G. Poposon-ciocanel, Ploesti, 1908. Se gaseste gaz metan, care ser- 12. D. p. mal multe Ilmbl: D. romdnesc-latinese veste $i la industrie. Bilciu: 26 si unguresc de Ion Bob,Cluj,1832; D. romd- Febr., 28 April, 21 Julie, 12 Oct. nesc- latinesc unguresc si nernlesc de &mutt Miou, DICKENS CHARLES (1812 Petra Major, Vasile Colosi, Ioan Cornell, loan Teodorovloi *i t1870 ,romancier englez foarte Alex. Teodori, Buda, 1925; D. roman-latim-german fecund. Operele lui slnt cunoscute francez de D. Insane, Buc. 1865. 13. Speciale pentru In toga Europa. La not s'au Dlalectul macedo-roman: deSt.Mihaileanu,Brio_ tradus multe; citam: Aventurile 1901; de Dalametra, Buc. 1906; de Nioolaidis, A- d-lui Pickwick(1836), careIi tena, 1909; de G. Posen, Iasi 1925. 14. Specials consacra reputatia,trad.de G. Dickens. Istorice: Lexicon de conversatie istoricesc- religio- Crivat in 1929; Un poem de Cr& nariu de Al. Gavra. Tom. I. Buda, 1847. 15. End- ciun de N. N. Botez (1918); David Copperfieldclopedice: Enciclopedia roman& sub directia lui (1849) capo d'opera sa, trad. de V. Demetrius (3C. Diaconovici, Sibiu 1898-1904, Dic(ionar uni- vol.); Mica Dorrit (1855). versal at limbei romdne de L. $ftineanu, Buc. 1896, DICTATIIRA, institutie romans: putere absolute alte ed. 1908, 1914, 1922, 1925; Minerva, Cluj, 1608 www.dacoromanica.ro 1929;$i prezentul Dic(ionar atCdrrii Roma- sectii in diferite prase. A venit, pe vremea domi- DID- ne0i. natiunii unguresti, de citeva on In Bucuresti cu DIDEROT [did'ro]DENIS(*1713t1784),fi- reuniunea sa. A lasat un nu- DIN iozof francez, unul din intemeietorii$iautorii mar Insemnat de compozitii, Enciclopediei (Tom. I. 1751) cu d'Alembert, §.a. multe cu fond popular. TraisiInRusia la Curtea DLMAR LAMBRU, profesor Imparatesei Caterina II (1773). la Academia domneasca din Cea mai veche trad. In rom. Bucuresti pe la 1780. din operele luiedin 1838: ninincEaTA, ziar care apare Amindoi prietenii(in Foaea in Bucuresti din anul 1904, literarydin Brasov).Intre fondat de C. Mille. cele mai not citam: Cdlugarita DIMITRESCU-IASI CON-,--- de H. Lecca (1926). STANTIN (*1849t1923 , profesor DIDONHENRE PERE (*1840 roman. Dupa studiiin Ger- t1900), scriitor francez, predi- mania, a Post numit profesor cator dominican; scrise Vicar/ de istoriafilozofiei vechi$i G. Dima. lui /sus, ca s'o opuie lui Renan. Diderot. modernesidefilozofia so- Opera lui s'a trad. In rom. de cials. la Universitatea din Iasi (1878), apoi tran- C. Chiricescu $iC. Nazarie(2 vol. 1901, dupasferat in Bucuresti la catedra de morals $i de o trad. ruseasca Scrobotov $i Rojdestvenski.) istoria filozofiei vechi(1835), DIDONA, Intemeietoarea legendary a Carta- trecand mai tirziu la cea de pe- ginei. Personagiudin Eneida lui Virgil: s'a sinucis dagogic siistoria pedagogiei dupyplecarea luiEnea din Cara sa. (1910). A Yostdirector al Bi- DIDOT [dido] FIRMIN(17601836),graver, bliotecii Statului, aIntemeiat tipograf, editor, erudit francez, membru al Aca- Revista pedagogicd (1891 98) demiei deinscriptiuni. siRevista de filozo fie $i peda- DIEBITSCH[dibicI] SABALKANSKY CA- gogic(1906); a organizat,la ROL FREDERIC (*178511831), feldmaresal rus; lua Interneierea lui, Seminariul pe- parte la expeditia aliatilor contra Frantei (1314) $i dagogic universitar din Bucu- ' dupa ideea lui fu ocupat Parisul; asemenea la raz- resti, flind mult timp director; boiul contra Turcilor (1828), sfirsit prin pacea de a Post rectoralUniversitatii la Adrianopol, care dete maxi drepturi Rusiei In din Bucuresti(1898 1911; Orientul Europei. a Post deputat, senator, mem-Dimitrescu-Ia§i. DTEFENBACH LORENZ ( *1806 t 1 883), filolog bru In Consiliul permanent de instructie. german. A publicat poezii si romane, dar e cu- DIMITRESTI, corn. rur. jud. Cetatea Alba, noscut prin Dic(ionarul limbii gotice (1846-1851), plasa Traian; 4340 loc. Duplilegea 1929, tine de Glossariumlatino-germanicum mediae et infimae circ. corn. Ivanestii-Noi. aetatis (1857). A Post membru onorar al Academiei DIMITRI PAVLOVICI (*18461-1930), patriarh at Romane (1880). bisericii sirbesti. Profesor la Seminariul din Belgrad DIEHL [dill CHARLES (1359), istoric francez. (1882); demisionlnd, 'Men studii la Paris, se In- Profesor de istorie la facultatea din Nancy (1891); toarse in 1894, episcop (1898), mitropolit (1905), membru at Academiei de inscriptiuni si bele-litere. primul patriarh al bisericii slrbesti ortodoxe reu- S'a ocupat cu epigrafia greaca $i cu arheologia bi- nite (1920. zantina si a publicat studii despre administratia DIMITRIADE CONSTANTIN (*1831 71885), artist bizantina, despre arta bizantina, despre citeva dramatic roman. figuri de Imparati, Imparatese, etc. A vizitat de DIMITRIE SF. MARTIR. zis Isvoritorul de mfr" multe on Cara noastra si a tinut conferinte In praznuit de biserica ortodoxa la 26 Octombrie. Bucuresti si In alte orase. In Paris a rostit o conic- Fiind pus la inchisoare de Impiiratul Maximian Hilt% (dupa razboiu) despre aria romdnd, publican. (286-305), a incurajat pe un credincios sa se In volumul La Rournanie InBibliotheque de lupte cu un atlet Imparatesc si,InvingIndu-1,Impa- l'union francaise". ratul a pus sa fie ucis Dimitrie care-1 Indemnase. DIEPPE [diep], ora$ In Franta pe canalul La- DIMITRIE CEL NOD zis BASARABOV, stint praz- Manche; 23.000 loc. nuit de biserica ortodoxa la 27 Octombrie. A DIESTERWEG [disterveg] ADOLF ( *1790 trait ca pustnic Inteo pestera, aproape de satul t1866), pedagog german. A Yost profesor de peda- natal Basarabov In Bulgaria; acolo a murit si gogic la Frankfort p. M. si la Berlin; A condus omoastele sale au contribuit la vindecari mira- revista de pedagogic (Reinische Matter);a pu- culoase. Pentru pastrarea for s'a zidit o biserica. blicat, cu mai multi colaboratori, o mare lucrare: de care un Domn al Tarii Rominesti. Pela 1769, Cdlduzd pentru formarea inva' tatorilor, care se In timpul unui razboiu Intre Turci si Rusi, ge- ocupa cu InvatamIntul In genera .si cu metoda neralul Salticov, aflindu-se In Bulgaria, a desco- fiecarii materii. Urma$ al lui Rousseau si at lui peHt moastele $i a voit sa le trimin In Rusia; dar Pestalozzi, el pune temeiul Invanturii pe intui(ie. rugat de Romani a dispus sa se aduca in Bucuresti. Aparindu-si ideile, a avut adesea sa sufere lo- Aci aii Post depuse In Biserica Mitropolici, unde se vituri $i In uncle momenta a Post Inlaturat din cinstesc cu slujbe ocazionale si se scot cu pompa Invatamlnt. In timp de seceta. In timpul ocupatdei germane DIETRICH, general rus, despre care Kisseleff (1917) o seams de ofiteri bulgari au rapit sicriul ziceacAar putea fi urma.sul lui In conducerea prin- $i au pornit cu el In spre Bulgaria, dar au Post cipatel or. opriti din ordinul maresaluluiMackensen, iar prada DIEULAFOY [diSlafoa] GEORGES ( 1839 911 ) for readusa la locul ei. medic francez, prof. de clinics, membru al Aca- DIMITRTU VASILE (1859 t1928), profesor de demiei de medicina. drept comercial I a Universitatea din Iasi (1900), DIEZ [dit] FRIEDRICH CRISTIAN (*1794t1876), la cea din Cluj (1919), apoi la cea din Bucuresti filolog german, public& studii importante asupra 11925). literaturilor romanice medievale $i doua lucrari DIMITROVTCIU AMBROZIU (*1838 t1866), pu- capitale:Gramatica limbilor romanice (1838).si blicist roman In Bucovina. A Post redactor la Dictionarul etimologic al limbilor romanice (1853). Foaiasocietatii pentru cultura din Bucovina" DIHAMUL, munte jud. Prahova corn. Predeal. (1865).A Post numit merabru at Academiei Ro- DIJON, ora$ In Franta; 68.000 loc. mane la Infiintarea ei In 1866, dar a murit Inainte DIMA GEORGE (*1847 11925), compozitor roman de a fi putut participa la constituirea ei. In Ardeal; luptator nationalist, intemnitat de Un- DIN MOLDOVA, revista redactata de B. P. Hasdeu, guH. A Post conducatorul corului de la catedrala Iasi 1862-63. din Brasov. A Infiintat o reuniune de cintari, cu DINANT, ora$ In Belgia; 8000 loc; are o bi- 1609 www.dacoromanica.ro DIN-serica din sec. xiii. In timpul razboiului mondial a stirea Neamtu (1823); scolar la Si. Sava; diacon Post !are primele orase ocupate de Germani (1914). (1832); profesor in Buzau, protejat de anise. Che- DIV DINAVII. circ. corn. jud. Hotin, plasa Sul*, sarie; profesor la intemeierea seminariului din cu 10 sate (1929). Buzau; director al seminariului din Bucuresti DINET [dine]ETIENNE ('1861), pictor fran- (184o); -amestecat in miscarea din 1848, fu exilat cez. A tratat multesubiecteorientate,fapte In Transilvania; calugAr In nianastirea Babeni din Bib lie. din jud.Rimnicul-Sarat (1850); egumen la mans- DINIAE, com. rur. jud. Timis-Torontal, plasa stirea Sadova (1851); in timpul ocupatiei rusesti Giulvaz; 1703 loc.; are numai scoale primare sir- a fugit InT urcia (1853); stare al inanastirii Neam- besti. tului (1855); retras In Iasi In timpul lupteior pen- DINTR'UN LEMN, mantistire jud. VI lcea pe tru unire; locotenent al episc. Buzaului, apoi ti- valea Otasaului aproape de Rimnicul-Valcii. Exis- tular (1861 1864); °Rya Limp episcop la Husi, sta la 1579, a refacut-o Mateiu Basarab. In ci- apoi reintors la Buzau, pin& la moarte. A publicat mitirul man. e o biserica de lemn din 1814. multe scrieri. In 1850 a Inceput o serie de lucrari DIO ( =DIONE) CASSIUS (*ca. 155 tea. 240), sub titlul general de Biblioteca religioasa-mo- istoric grec, autorul unei Istoriia Rontei, din rala", In care au aparut scrieri ale lui (Geografia care au ramas parti diferite. Una din ele trateaz&sfintd, Ermineutica, etc.) si traduceri din Confe- epoca lui Traian si are date interesante pentru noi. siunile $i Meditatiile Sfintului Augustin $i din DIOCHETI, statiec.f.ling& Panciu (jud. Genial cristianismului a lui Chateaubriand. Mai Putna). notam: Retorica si elocuen(a arnvonttlui (1859). DIOCLETIAN (2451313). imparatroman. DIONISIU cm. BATNIN, rege al Siracuzei intre Pun& niulte razboaie,asigura puterea si stra- 405-368 a. Chr., vestit pentru masurile extraor- lucireastatului,dar lndrepta dinare pe cari le lua pentru a nu fi atacat de vreun persecutiuni crude contra ere- Mimic si pentru persecutiile cu cari urrnarea pe stinilor. inimiciisai. DIODOR din Sicilia (sec. i a. DIONISIU DIN RALICARNAS (sec. I a. Chr.), isto- Chr.), istoric grec, lasa o istorie ric grec, a trait pe vremea lui August si a scris des- universald venind pin& aproape pre antichita tile roman. de timpul sau. DIONISOS, divinitate greaca, zeul vinului $1 al DIOGENE DIN MOPE (*ca. productiei agricole; cunoscut mai ales sub numele 404t ca. 323 a.Chr.), filozof de Bachus. grec cinic,. traia Intr'un butoiu. DIOSCORIDE PEDANIUS (sec. I p. Chr.), medic Adversar al filozofilor specula- grec, compnse un tratat despre substantmleintre- tivi si metafizici,el se condu- buintate in medicina (vorbeste de plante, $. a.). ceanumai dupa impulsurile na- DIOSTG, com. rur. jud. Bihor, plasa Sacueni; turiisi admitea numai ceeace 6.800 loc. Statie c. f. Intre Secueni si Episcopia Bi- putea cunoaste prin sine Insusi. horului. BlIciu: Febr., Martie, Main, Mlle, Sep- DIOGENE LAERTIU (sec.in tembrie, Decembrie. Aci e o scoala de viticulturgt. p.Chr.), scriitor grec. autorul DIRECTORW[fr.Directoirej,guvernulFran- culegerii: Vietile, doctrinele §iDiogene filozoful. tei Intre 1795 si 1799, alcatuit din 5 membri. sentintele filozolitor iluqtri. Primiidirectorifura:La Reveill&re-Lepaux, DIONISIE AREOPAGITUL, sf.martir, praznuit Rewbell, Lelourneur, Barras, Carnot. de biserica ortodoxa la 3 Octombrie. A fost mem- DI RUDTNI,mo-RUDINI. bru al Areopagului din Atena si, ascultind pe a- DISRAELI, ror BEACONSFIELD. postolul Pavel, care explica dogmele crestinis- DISSESCU CONSTANTIN G.(*1854), jurist si mului In fats acestei adunari, se convinse si deveni advocat roman. Dup& o scurta trecere prin ma- un propagator al credintei, predicind prin anul 51, gistratura, a suplinit pe V. Boerescu la catedra sa devenit episcop al Atenei (uns, dupa spusa unora, de drept comercial; a fost profesor de drept penal chiar de Sf. Pavel), dar mai tirziu a lost ars. la facultatea din Iasi (1882) si apoi profesor de DIONISIE,arhiepiscopul Haldeei,ar fi lo- drept public la Bucuresti (1882). In aceasta ca- cult in Bucuresti pe la 1769 si ar fi publicat o litate a publicat cursul de drept constitutional $i carte (pe care n'o glisim Ins& lnregistrata In Bi- administrativ (3 vol. 1890-92). A fost de multe on bliografia veche"). deputat si senator; ministru de justitie (1899), de DIONISIE cumgscu ('184711921), prelat ro- instructie (1906, 1912) in cabinete conservatorare. man. A lost director al Seminariului central (1887), Vechiu membru al Ateneului Roman, a tInut multe apoi episcop al Buzaului din 1894. conferinte, Intre cari: Partidele inteun stat con- DIONISIE ECLISIARBUL, cronicar muntean, au- stitutional (1884), Domnia lui Bibescu (1902). torul unui Branograf at T drii-.RomdneVi de la DITRAU, corn. rur. jud. Ciuc, plasa Gheorghenii 1764, semis In 1814 si publicat de Papiu-Ilarian In 7.941 loc. Statie c. f. Intre Gheorgheni si Reghin. Tezaur de monumente istorice" 1863. DITESTI, p circ. corn. jud. Prahova cu 7 sate DIONISIE, episcop al Rlmnicului, de la 1654, (legea 1929). ¶ C) statie C. f, Intre Bgticoiu si Mo- dar nu stim pingt cind: poate 1658. rena. DIONISIE, PATRIANN AL CONSTANTINOPOLULUI, DITTES FRIEDRICH('182911896), pedagog aasistat la instalarea luilirincoveanu. Dupa german. Dupli ce a fost profesor In Chemnitz, a ce a fost detronat, a venit In Bucuresti si a murit lost chemat la Viena, unde a organizat reforma In- aici. vatgunintului. Op. pr. Schule der Padagogik (1876). DIONISIE LUPUL (t1831), prelat roman. A DIU, vechiul nurse romanesc al Vidinului. lost eclisiarh al Mitropoliei din Bucuresti si a fost DIULIVLENI,corn.rur.jud.Cetatea-Alba, confirmat In 1801 de Patriarhie ca episcop at Se- plasa Traian; 3.242 loc. Circ. corn. cu 4 sate (1929). vastiei (titlu onorific) si a functional ca egumen al DIVANUL AD-HOC, adunare instituita de congre- man. Tismana. In 1819 a fost ales mitropolit alsul de pace din Paris (1856), avind de stop sS Ungro-Vlahiei; cu ocazia aceasta a scris Gh. La- arate cari sint dorintele Romanilor din princi- zar, pe care-1 ajutase In opera culturala,un frumospate cu privire la organizarea viitoare. Au lost discurs de Inscaunare. In 1821 a fugit la Brasov, doua: unul in Iasi, altul In Bueureoti. Srau adunat din cauza turburarilor eteriei, si n'a putut reveni In 1857 si au votat principiul unirii principatelor, In 1822, clnd 1-a chemat Domnitorul Ghica, fiind al Domnului strein $i al regimului constitutional bolnay. Tocmai In 1827 s'a Intors in targt si a pri- i reprezentativ. Membrii Divanului erau: repre- mit a fi egumen la man. Dealului. In amintirea luizentantii clerului(mitropolit,episcopi,citiva s'a numit strada Dionisie din Bucuresti, unde era egumeni, citeiva preoti de Mir), reprezentanti ai casa In care si-a dat sfIrsitul. proprietarilor mare, ai proprietarilor mici, ai sa- DIONISIE ROMANO ( '1806 t1873), prelat ro- tenilor, ai ord.senilor. man. Originar din Transilvania; calugar la mana- Deontatli Divanuluiad-hoo dinMoldova :Sofronie 1610 www.dacoromanica.ro Mitropolit, L`piscepul de Roman-, Ghenadie Tri- Pravd(ului, Valea-Teodorestilor, Illovul $t Colen- DIV poleos loctiitor de episcop de Husi, Filaret Sta-tina, lifovatul. vropoleos, Scriban egumen, Ca linic Hariopoleos DyMBOVITA, jud. In Muntenia; cap. Ttrgo- DJU egumen, Neofit Scriban arhimandrit, Melclusedec viste,; supr. 3.440 klm. p.; 273.232 loc. (1915); are arhimandrit, Iconom Matcas, C. Rolla, D. Micle- 9 plasi, 2 corn. urbane, 173 corn. scu, C. Badarau, Dani15. BO. lan, Anastasie Panu, rur. (1926); face parte din circ. Dr. A. Ffitu, Dim. Cozadin, Maior Malinescu, Mi- Curtii de Apel din Bucuresti; hail Kogalniceanu, Iancu Docan, Gh. Masian, D.are 9 scoale primare urbane si Savin, Dr. C. Virnav, Dim. Ral let, N. Cananau, 279 rurale; 38 cooperative de Stef. Cahn, Simion a Stancei, Sebast. Cananau, aprovizionare $i consum cu un Dr. A. Jianu, Iorgu Virnav-Liteanu;Alecu Botez- capital de 3.246.396lei, 24 de Forascu, C. Mortun, Toader Sin Pavel. D. Grigo- coop. p. exploatare de paduri riu, Gr. Ba Is, M. Jora, V. Zaharia, Costache Sincu un capital de 4.121.363 lei; VasileOstahi,Dim. Gheorghiadi, Gheorghies are 266 biserici si 4 milnastiri; Sturza, C. Hurmuzachi, Ion Levard5., Grig. Vir-tine de eparhia mitropoliei din Sterna nay, V. Alecsandri, C. Rosetti, Dim. Cracte, Ion a Bucuresti. jud. Dimbovila. Babei, P. Braescu, Alecu Bois, Iordache Pruncu, Ciril Ciocirlie, Ion Roata, Grig. Ilie, Vasile Sturza, Alecu Tiriachiu, Ionita Hrisanti, V. Balai$, C. BRASOV./ Iacovachi, Lascar Catargiu, lancu Fotea, G. Vir- E lan, Raducan Sava, C. Negri, Alecu Cuza, Gr. , Sutu, Manolachi Costache, V. Nicolae, Vasile Stan, Dr. Man. Costin, N. Carp, Sandu Miclescu, C. Sturza, lonitk Olariu, D. Ghidionescu, P. Mavro- gheni, Nic. Catargiu, Nic. Bosie, Pandalache Croi- toriu, Colonel N. Emandi, D. Vasiliev-Romanov, 41 \s,PI. Lazar Galiardi, Iancu Cantacuzin, Grig. Costache, A lett-otsti\ C. Stiun, Tonitk Roca, Timofti Sacalov. U aAsk, Deuntatii Divanti lul ad -Loo din Muntenia: Print Gr. rokaid Ghica,PrintDimitrieGhica, I.Brezoianu, initiate Mircea Ma laeru, N. Golescu, C. A. Rosetti, Gr. Z ( Pl.!"tir Ioranu, D. Culoglu, CO.pitan Gr. Marghiloman, C. iVOINEST1 \5.310:7 Robescu, C. Cotescu, Gh. Lupescu, C. Argintoia- await`. nu, N. N. Picleanu, Sc. Voinescu, C. Cocinescu, VI" OVIVE COrm(e)s, C. Moglan, N. Stanescu, C. I. Filipescu, I. C. Canta- PL P TiRt TES cuzino, G. Morcov, Ene Cojocaru, Hr. Polihro- 106ATI% '10;... niadi, Tache Grigorescu, C. Costescu, Evgh. Pre- %..r...... % descu, Hr. Fusea, Stancu Stanila, Raducanu Ioan, , UN, OThqa\ nee "ssaucet It.1311..7.11;SES11. Manolache Lahovari, N. Tataranu, C. Radulescu, 4. ,flalc uteoud...... %N'A. Stan Panait. Gr. Serurie,loan C. Roset, Alex. AEOV -0 Florescu, Raducanu Cucuti, Stoica Radu Cojo- - Gheriintf caru, I. Vasile, C. Kretulescu, Gr. Filipescu, Marcu ;PL.GAE$T1 / Duilie, Stroe Ivascu, Mih. Marghiloman, Stefan 9 Golescu, N. Rucareanu, Al. G. Golescu, Tica Joan, 43 61 C. D. Aricescu, C. Butculescu, Capitan El. Lapati, "4,1/4 M. Pancu, Preda Cernat, Alecu Petrescu, I. Solo- e , mon, C. Bfileanu, I. Slavitescu, I. Niculescu, I. JVLASCA Iona.$cu.I. Otetele$anu, N. Lahovari, N. Ianco- vescu, Stain. Budarascu, N. Iancovescu, G. Ma- gheru, Zamf. Brosteanu, Maior Hr. Tell, Joan Harta jud. Dimbovita. Voicu, Barbu Ganescu, Printul Barbu Stirbei, D/mBovITA, foaie politick Intemelatti. de Dumi- Printul G. Bibescu, P. Cernatescu, N. Mazilu, tru Bolintineanu in 1858. A aparut, cu Intreru- CApitan N. Plesoianu,Gr. Laceanu, Stet. Bur- peri, pink In 1865. In locu-i au aparut foile cu chi, Joan Bratianu, Sc. Tumavitu, Teodosie Mu- titlul: Independin(a, Uniunea romand si Inde- gescu, Dim. Bratianu, I. Ipceanu, Gr. Miculescu, pendin(a roindnd. C. Clrjeu, I. Roates, D. Vlisoreanu, Colonel St. DIMBU , riu mie In jud. Prahova, izvoraste la Vladoianu, Stan Cezianu, G. Cirjeu, Marin Pircti- N. de BOicoiu, se varsti. In Teleajen, mai jos de labescu, I. Dimitriu, Arhimandrit Ieronim, Arhim. corn. Rifov. Atanasie, Protopop I. Sachelarie, Protopop Con- DINGENI, statie c.1. jud. BOtosani, plasa stantindin Rimnic ProtopopConstantin din Frumu$ica, pe linia Iasi-Dorohoiu. Arges, Preot Vasile Catihisis. Pe ling6. acestia, DIRJI17,circ. corn. jud. Odorheiu, plasa Tir- Mitropolitul ca prezident, si Episcopii. nava-de-Jos, cu 5 sate (1929). DIVINA coramout, opera lui Dante, pp-acest DYRLOS, corn. rur. jud. Ttrnava -Mare, plasa cuvInt. Medias; 2.100 loc. Bilciu: 18 Martie, 19 Iunie, 8 Oct. DIVIZIA, corn. rur. jud. Cetatea-Alba, plasa DYRSTE, sat tinind de Brasov cu stabilimente Tuzla; 3.649 loc. Circ. corn. cu 18 sate (1929). industriale. Dints-3040e, St. 0. f. (6 OLGA, statie 0. f. linia Buc.-Constanta, aproa- klm. de Brasov). 1 pe de Ciulnita, ling& satul Dllga -mica. DJE.MAL -PAA ( "18721-1922) IAMB OVIC IOARA, pester& vestita In jud. om politic turc. Unul din sell co- Muscel, vizitata pentru interesantele stalactite. mitetulu Uniune $i progres", a Drumul este pe lingo. albia pfr &ului cu acela$i nume. indemnat la alianta cu Germania DIMB OVITA, riu afluental Argesului pe in 1914. stings. Izvortiste dire muntil Fagarasului (Iezera, DJUVARA ALEXANDRIT (.1858 la 2.407 m.), udajudetele Muscel, DImbovita $it1913), advocat si om politic ro- Ilfov. Trace prin numeroase sate mari $i mici, inman. A fost deputatIn multe trecari:Podul-Dirnbovitei,Rucdr,Stoenesti, rinduri ca membru al partidului Dragoddnesti, Sturzeni, Dragomiresti, Nucet, Lun- national-liberal; a fost ministru &mat',,-1 guleful, Joita, Arcuda siBleu, Chiajna, apoi de justitie (1897);a Intemeiat Al. Djuvara. trace prin Bucuresti §i de aci inainteaza pinO. la ziarul L'Etoileroumaine" (1885 ). Budesli, unde se varsa Inr. Arges. Lungimea A publicat studii despre chestiuni politice, si ca totala a cursului ei este de 250 Um. Dintre aflu-membru at Ateneului Roman, a facut multe entii ei citam:DImbovicioara,Valea-Largd, Valea conferinte. 1611 www.dacoromanica.ro DJUVARA TRANDAFIR (*1856), diplomat ro- DOBROGEA (in anticitate SCYTHIA MINOR), DJU-man.Intrat in cariera in 1879, a Post atasat de le- provinrie a Romaniei, alipita Ia palria mama la DOCgatiela Paris, secretar de legatie la Bruxelles 15 Noembrie 1878, in urma tratatului din Berlin. (1881), sef al diviziei consulare din Ministerul dePentru amintirea acestui eveniment s'a ridicat externe (1883), sef al diviziei politice (1885), se-un monument In orasul Tulcea, distrus de Bulgari cretar general at Ministerului, agent diplomatic la in timpul razboiului din 1916 si urm. Ea a aparti- Sofia (1888 ,ministru plenipotentiar (1890) la nut in sec. xiv principatului Munteniei; mai tirziu Constantinopol, la Atena, la Bruxelles, unde 1-a a fAcut parte din teritoriul Turciei. Ea este ImpAr- gasit razboiul mondial. S'a ocupat si cu literatura tita In doua judete: Constan(a §i Tulcea, eu o susi istoria. A publicat un volum de poezii (Coarde prafata de 14.750 km. p. Avea, sparte, 1884), un studiu bibliografic despre Istria in 1897, o poplilatie de 230.123 ?i D almafia (1880), a adunat Intr'un volum poeziile loc., iar in 1905 de 300.518 loc. lui Teodor Serbanescu (1902); a Mout douk mar" In 1913 s'au mai alipit Inca lucrari de specialitate: Tratate, conventiuni si In- dou& judeteceapartinuse ,3 voiri interna(ionale ale Rornaniei (1888) si Cent Bulgariei: Caliacra si Duro- pro jets de partage de la Turquie (1914). Ca vechiu stor. Populatia total& (tmpre- membru al Ateneului Roman, a tinut multe con-una cu Dobrogea NouA) era La ferinte si, fiind secretar al comitetului, a publicat In 1913 de 693.208 loc., iar 1 Anuarul Ateneului (1904). In 1928 de 756.047 loc. DLVGOSZ wax ('141511480), istoric polon, DOBROGEANU w mg- 1 Insarcinat cu misiuni diplomatice pe ling& Papa REA. si Imp. Germaniei; arhiepiscop de Lemberg. Istoria DOBROTE$TI, sat jud. Polaniei este des citatA de cronicarii si istoricii Teleorman; 5.580loc.,face nostri. parte din circ. corn. Me- DNIPRU, op- wan. risani (1929). DNISTRU, p.- NISTRII. DOBROTICI, print DOAGA, sat jud. Putna, plasa Marasesti. Aci care a domnit In Do-,k _ 45 a Post o mare luptA in ziva de 7 August 1917, in brogea veche (secolu147+7, care s'a distins divizia 5-a comandata. de generalul xiv) si a avut legatiiri m mental Dobrogei Razu. (Este ziva a doua a Malta' de la Marasesti). strinse cu Bizantiul. De --°1..1u DOAMNEI (atm), rlu jud. Muscel si Arges. la numele lui Turcii au ridicatcatin Tulcea. UdA mai multe sate, Intre canCorbi, Poendrei, fAcut cuvintul Dobrogea. Domnefti, Pelroani, Ddrmanesti, si se varsa In DOBROTINET, circ. corn. jud. Olt, plasa 01- Arges, aproape de Pitesti. Afluent principal: Riul- tul-de-jos, cu 4 sate (1929), Tirgului. DOBROVAT, manastire jud. Vasluiu,ling& DOAMNEI (mann), ramurli de munte In jud. satul Dobrova.tul-Rusi; ziditA In 1503 de Stefan- Neamtu. cel-Mare. Aci se afla. penitenciarul Dobrovat, in- DOBRA ® com. rur. jud. DImbovita, plasa fiintat in 1864. Bilciuresti; 2.172 loc. In tabloul legii 1929 nu se DOBROWSKY IQSEF(*1753 t1326),filolog gaseste nici ca sat. ¶Ostatie c. f. jud. Hunedoara, slay. A traitIn Ungaria. Op. pr.: Studii asu- plasa Dobra, linia Lugoj-Ilia, la 9 klm. de Ilia.5 pra vechilardialecte slave(1822)in latineste, Oc. r. jud. Salaj, plasa Supurul-de-jos; 1586 loc. Istoria limbii siliteraturilor vechi ale Bocmiei DOBRA aixownnu (*179411870), primul e- (1792). piscop gr.-cat. roman al Lugojului. A studiat In DOBRV§A, mSnAstire de calugari jud. Or- Mures-Osorhei si Blaj, Oradea, Pests si Viena,heiu, intemeiata. pe la 1785 de calugarul Efrem unde si-a lust doctoratul In teologie. Preot In ca schit al man. Probota, apoi a Post cedat man' 1818, secretar episcopesc, canonic (1843), fu nu- Curchi. mit episcop in 1854 si consacrat In 1855. A lucrat DOCAN IOAN ( *182511896), om politic roman. pentru organizarea diecesei si a lAsat un fond In- A Yost ministru de lucrAri publice (1877). semnat pentru scopuri culturale. DOCAN NICOLE (*1874), diplomat roman. Mi- DOBRA FUND, numit comisar regesc (1746), nistru plenipotentiar. Membru corespondent al a ajutat pe Romani" uniti. Academiei Roma.ne. (1915). A publicat articole DOBRA PDTIGI ('1817t1849), advocat romanistorice In revista Arhiva' din Iasi (1900 s. a.) si In Transilvania. A luat parte la miscarea Romani- In Analele Academiei privitoare la numismatica, lor In 1848 si a Yost torturat si ucis de Unguri, cari la cartografie si diplomatica, Intre car! un studiu 1-au prins prin trAdare and venise ca sol spre aasupra lucrarilor cartografice despre rdzboiul din trata cu ei. 1877 (1912). DOBRENI, circ. com. jud. Ilfov cu 6 sate DOCANEASA, statie c. f., jud. Tutova, Intre (1929). Beresti si Birlad. DOBRESCU CONST. 0. (11894), profesor si lup- DOCHIA, circ. corn. cu 25 sate (1929). tator nationalist roman. A lost unul dintre inte- DOCHIA, stInca pe muntele Ceahlau. De ea meietorii soc. student.esti Carpatii", care voia se leagA diferite legende. sa Intre ma spiritul de unire cultural& cu Romani" DOCHIA sau BABA DOCHIA, personaj legendar din supusi altor state. A fost deputat al orasului Ploestipovestile poporului. Intre isprAvile ei cele mai ales de multe ori; a publicat o colectie de acte importante este urmAtoarea, culeasA de Tudor privitoare Ia unirea principatelor. Pamfile. A plecat odatA cu oitele la munte, ma- DOBRESCU Incoua (*1874t1914), profesor car ca. nu era Inca timpul si mAcar ch. un fla.cau la facultatea de teologie din Bucuresti (1907). A numit Martie a voit s'o opreascA. Zicea cA nu se publicat studii asupra multor chestiuni privitoare teme, filmic& are 9 cojoace. Martie a Imprumutat la istoria bisericii romAne (Intemeierea mitropo- de la Faux' clteva zile si a fAcut sA se ponaeasca liilar, 1906; Istoria bis. tarn. In Oltenia, 1906; ploi caxi o sileau sa. lepede cite un cojoc Ingreuiat Biserica ram. In sec. XV, 1910) si manuale spe-de apA. Clnd a rAmas far& cojoc, a dat un Inghet dale pentru seminarii si pentru licee. A Post mem- si baba cu oile ei au Inghetat, sau dupA alte bru coresp. aI Academie/ Romano (1911). legende s'au fAcut pietre si au 'limas pina azi DOBRETI, com. rur. jud. Bihor, plasa Ceica; pe vIrful unui munte, unde se vede o piatrA mare 1964 loc. Mine de carbuni. Statie c. f., capul unei cu 9 pietre mid Imprejur. Probabil, din cauza huff laterale care plead. dela Shnbasag. acestor legende, zilele de la 1 la 9 Marta se mi- DOBRICI pp- BAZAROIC. mes° si zilele babei. Gh. Asachi vedea In numele DOBRINA, statie c. I. Intre Crasna si HusiDochia o schimbare a cuv. Dacia 0 a compus o (jud. Falciu).- balada In care Infatisaza. pe Dochia ca Mc& a lui DOBRITA, corn. rur. jud. Gorj, plass Ocolu;Decebal, fugitA In munti si, fiind urmarita de 2.050 loc. CDT. com. cu 18 sate (1929). Traian, Zamolxis a schimbat-o In stand". 1612 www.dacoromanica.ro DOCLIN, statie c. f. jud. Cara$, plasa Boga; 31 scoale primare urbane $i 307 rurale; are 82 Intre Berzovia *i Oravita. cooperative de aprovizionare $i consum cu unDOC- DOCNECEA, corn. rur. jud. Cams, plasa Boc$a ; capital de 4.160.097 lei, 24 de coop. pentru ex-DOM 3351 loc. Mine de Fier. Balciu: 5 Mai, 8 Septem- ploatare de pliduri Cu un capital de 2.222.000 lei; brie. are 295 biserici, tine de eparhia Rimnicului-Noul DODA TRAIAN ('182211895), general roman Severin. din Banat, In serviciul Austriei. A luat parte la DOLMA-BAcicV, palat al Sultanilor In Constanti- razboaiele Austriei contra Italiei (1859) $i contra nopol. Germaniei(1866). Pensionatin1878,a luat DOLOMITE, grupa de muntiInAlpi; virful parte la luptele politice ale Rontanilor supu$i Un- mai Inalt: Marmolada, 3494 m. gariei, lucrind pentru Impacarea Romanilor cu DOLUCHIOI, corn.rur.jud.Ismail, plasa Ungurii, a Yost deputat ales de multe ori; dar Ialpug; aproape de lacul Catlabuh; 3328 loc. Dupa In 1887 n'a volt s& mai participe la desbaterile legea 1929, sat circ. corn. Sofian. Camerei din Pesta ca manifestare In contra ma- DOMASZEWSKI ALFRED DE (`1856), filolog surilor de persecutie ale Ungurilor contra na-german (Heidelberg), membru onorific al Acade- llunii sale. Dat In judecata.sicondemnat la miei Romane (1897). 2 ani inchisoare, a Post gratiat de Imparat (1888). DOMASNA ® corn. rur. jud. Severin, plasa DODECANESUL, numire data unei grupe de Teregova; 2010 loc. ¶ ® trecatoare Intre Valea 12 insule din Sporade (marea Egee), dintre cari Cernei $i a Tiraisului.¶® D.-CORNEA, statie C. I. cele mai Insemnate slut: Rodos, Kos, Karpa- Intre Caransebe$ $i Baffle Herculane. thos. Apartin Italiei. DOMBROWSKI ( `175511818 , general polon. DODUN DES PERRIERES FERDINAND (t A lup tat sub comandarevolutionarului Koscjuszko, 1S92), Francez adus in Moldova de Domnitorul iar dupa caderea Varsoviei a trecut In Franta unde Grigore Ginca pentru a organiza serviciul peniten- a format doua legiuni polone, cu cari a luptatIm- ciarelor. In 1852. Mai tlrziu a trecut In Bucuresti potriva Rusilor in campaniile din 1796, 1797 $i ca director al lnchisorilor $i a functionat pin& in 1800. A luat parte $i la razboaiele din 1809, 12 $i 13. Noembrie 1876. A murit In Rusia dhruit de catre Alex. I cu titlurile DOFTANA ®rlu, afluent pe stinga al Praho- de general $i senator polon. vei, izvoraste din Transilvania, intra. In jud. Pra- DO1VIETIE PERSUL,cuvios, praznuit de bi- hova, trece prin corn. Tesila, Telega, Dof- tana $i se varsa In Prahova aproape de Cimpina. ¶ ® salinaInjud. Prahova, R corn. Telega;statie pe liniaCImpina- Doftana de interes local.Exploatarea a \ 1 Inceput In 1885. Aci e $i penitenciar. DOGI,Seriai statului (In V ene(ia $i Ge- -s nova). In Venetias'ainstituit aceasta 1, ec cc% forma de guvern In 697 $i a tinut pin& PL` MELESTI \-% 4 In 1797. In Genova de la 1339 la 1757. A !aw \Menesti \ Yost In genere un guvernamlnt al aristo- ! " cratiei. c).% \ PL FILM \ lj DOICESTI, statie c. f. jud. Dlmbovita, (to plasa Tirgoviste, intre Tirgoviste *i Pu- `ks d'opotiA. r PL. cioasa. Circ. corn. cu 7 sate (1929). PL BRABOVA LTA DOINA, revista lunara, Bucure$ti 1896- Brabova \ 1898, redact. de Adela Xenopol. r 4,ERRELEa DOINA, revista, muzicala, Bucuresti 1884 I \ Pent cora& t 1886. Redactor C. Barcanescu. I PL. \ p ELLA taverde/ DOINE SI LACRIMIOARE, prima colectiune cjpLENITAl Pt. / % de poezii publicate de V. Alecsandri la iPLENIT <4. CuluNI Paris In 1853. _./PL 6IUREGA / SECDIIIL, SalARCS DOJA GHEORGHE ZiS capul Igalicea Segarce t unei rascoale a iobagilor din Transilva- nia In 1514, cari se adunase dupa pro- ...... ,.. ©A, NATI paganda catolica spre a porni intro cm- LAF I -7 dad& $i fiindca nobilii unguri nu-i lasase IPL.BAILE§TV BirCa i P "l / L . CALA FAT 1 PL. BAR CA au atacat castelele lor. Ei se numira. Cu- ., ! tam ! ruff. Au Yost Invinsi de Zapolia, princi- ! 0 urvi ,., pale Transilvaniei, $i Doja a Yost pedepsit ea /PL. 6 ED VA cu cea mai mare cruzime. r- DOLCI CARLO (*16161-1686), pictor din ecbey *coala florentina, vestitprin Madonele sale. BULGARIA DOLET [dole] ETIENNE(*1509 t 1546), erudit francez, arsde viuca eretic; are o statua In Paris. Harta jud. Dolj. DOLGORUKI PETRII VLADDIEROVICI ("181011868), scriit. rus; proscris, trai mai mult In serica ortodoxa la 7 August. A trait, se zice, pe Franta undesipublic& Adevdrul asupra Rusiei vremea lui Constantin cel Mare, aPost fault (1860). diacon $i, ca sa scape de a flInal- DOLHASCA, corn. rur. jud. Falticeni, plasa tat preot, a fugit Intr'un munte Liteni; 2168 loc. Statie c. f. linia BucurestiGri- $i acolopredica $1 aducea la gore-Vdda, aproape de Pascani. Dupa. legea 1929, cretinism multi pagIni. Aflat de sat circ. corn. Dolhesti. persecutori, a Post ucis cu pietre. DOLHESTII-MARI, corn. rur. jud. Falticeni DOMIDEOHERASIM ('1856 (Baia); 2077 loc. Are o biseric& ziditit pe la 1470 11913) preot roman din Transit- MiV;Pr. de Alexandru, tatal hatmanului Sendrea. Statievania; a Post condamnat la In- c. f. Intre Dolhasca $i Falticeni. chisoareIn procesul memoran- DOLJ (DOL-JIII =JIM, DE JOS), jud. In Oltenia; dului. cap. Craiova; supr. 6538 km. p.; 458240 loc.; DOMINICANA (Republica) InSterna jud. Dolj. are 13 pla*i, 4 corn. urbane $i 198 rurale (1926); insula HAITI (America); ca. 500.000loc., cari vor- face parte din dm Curtii de Apel din Craiova ; are best spanioleste si shit catolici. 1613 www.dacoromanica.ro DOM- DOMINICAN',ordincalug.catolic,Intemeiat la Inceputul razboiului pen tru Intregirea neamului, In Franta In 1215 de Sf. Dominic cu scopul de a cerut a fi primit vnluntar In vIrsta. de 68 de ani. DORa hipta contra AlbigensilorwPartea I. In aceasta calitate a dant eroic In mijlocul regi- DOMITL4N, Imparat roman(51-96), vestit prin mentului In ziva de 10 Noembrie 1916 In lupta luptele sale cu Dacii. De si n'a Post, propriu vor-de la Robanesti. bind, Invins de ei, a Post silt, din pricina Infrin- DONICI NICOLAE, astronom roman. A intemeiat gerii In Boemia, sa lncheie o pace favorabila cudin fondurile sale proprii un observator astrono- Decebal, regele Dacilor. mic In comuna Dubasari (jud Lapusna). A Mout DOMNESTIpcirc. corn. jud. Ilfov, plasastudii mai ales asupra cometelor si pentru aceasta Domnesti, cu 5 sate (1929). ¶ ® c. r. jud. Muscel a calatorit In Spania (pentru eclipsa din 1900), plasa Riul Doamnei; 3596 loc. Dupa legea 1929, In Sumatra (pentru cea din 1901), In Cambodge sat circ. corn. Rlul Doamnei. ¶0circ. corn. jud. (pentru cea din 1904), etc. Este membru onorar Putna, plasa Adjud cu 8 sate (1929). al Academiei Romane (1922). DOMNICA, sfInta, praznuita de biserica orto- DONICI PANATT, inginer roman. A lost mi- dox& la 8 Ianuarie. A plecat din Cartagena cu nistru de lucrari publice In 1867 alte fete si venind la Constantinopol, au primit In guvernul lui Stefan Golescu si botezul. Ea a intrat apoi In viata calugareascs si In 1868 In al lui Nic. Golescu. a impresionat prin prevestirile ce Ikea si minunile DONIZETTI GAETANO (1798 ce savIrsea. t1848), compozitoritalian.Op. DOMNITA-MARIA, sat jud. Bacau; 2645 pr.: Elixirul de amor (ca. 1832); loc.; face parte din circ. corn. Letea. Lucretia Borgia (ca.1833); Lu- DOMODOSSOLA, oral InItalia; 4000 loc.; cia deLanzennoor(ca.1835); acs se termina, pe teritoriul italian, tunelul pe Marino Faliero (1835); Favorita sub muntele Simplon. (ca. 1840); F ata regimentului (ca. DON, fluviu, Rusia (In vechime TANAIS), are un 1840); Don Pasquale (ca. 1843). curs de 1855 km. Mai toate s'au reprezentat si pc DON JUAN, pers. legendary din Spania, om scenele teatrelor noastre. Donizetti. care, pentru amoruri trecatoare, a sacrificat totul DONNAY [donne] MAURICE.(1859), autor si a comis nenumarate crime. El a servit ca erou dramatic francez. Pr. op. Lysistrata, La doulou- mai multor opere poetice: Imelatorul din Sevilla, reuse, Le retour de Jerusalem. de Tirso da Molina (spaniol), Banchetul de piatra DON QUIJOTTE,eroul romamilui lui Cervantes. (sue de Thomas Corneille(fran.), Libertinul de Saad- acest cuv.) Este simbolul vietii ornenesti care se well (engl.), Don Juan de Maiiara de Al. Dumasscurge printre nenumarate greutati, alergind ne- (franc.), Mandstirea de Scheib le (germ.), Ultimacontenit far& izbInda ca sIt vaza realizata o spe- zi a lui Don Juan de Rzewuski (polon.), Donranta schimbatoare In forma, dar neschimbata Juan de Moliere (franc.), Don Juan de Byron In fond. (engl.) etc. DORA D'ISTRIA, numele literar al Princi- DONATELLO DONATO (1383 t1466), sculp- pesei ELENA XOLZOF (1828 t1888), fiica Banului tor florentin; foarte prquit In epoca sa; a lasat Mihalache Ghica. Casatorita cu un ofiter rus, apoi multe capo d'onere, lucrate In spirit realist. despartith de el, a trait mai mult In streinatate, DONATISTI eretici crestini din sec. IV. mai ales in Italia, unde a si murit. A publicat DONDUKOV KORSAKOV ALIMANDRU MI- articole In revistele cele mai Insemnate (ca Re- HAILOVICI (1822t1893), militar si om politic rus, vue des deux mondes,5.a.) cum si numeroase vo- lua parte larazboiulCrimeei;guvernator al lume si brosuri. Pe thigh clteva nuvele, traduceri Bulgariei liberate de sub Turci piny la venires si comentarii de poezii po- Printului de Battenberg. pulare si numeroase relatii DONDUSENI, statie c.f. jud. Soroca, plasa de (Calorie, apublicat Tirnava, Intre Balti$iLipnic. studii istorice si cercetari DONICI ALEXANDRE ('1806 t ca.1866), fa- politica sisociale,unele bulist roman. Nascut In Basarabia, a Post trimis de privitoare la Romani ( Or- familia In scoale rusesti si a intrat In $coala de g anizare a princip atelcrr, cadeti din Petersburg. Venind In familia, a fa- 1856; Propaganda austri- cut cunostiinta cu poetul Puschin, exilat In Basa- acd in principate, 1856; rabia; pe la 1834 a demisionat din armata$iapoi National itatearomdnd du- a trecut In Moldova, unde a pd poporane,1859; lost magistrat. Prima lui pu- Literatura romdnd, 1867 ---- 7"--e-- blicatie este traducerea poe- s.a.), allele privitoare la Dora D'Istria. zici lui Puschin Cdru(a pogei; Albanezi, trecutulforsi mai tlrziu a tradus din aae- relatiilecu Romanii.Eleslnt salsa In limba lasi autor poema Tiyanii, ti- franceza si In cea italiana, una In greceste. parita de He liade in 1837.U DORDOGNE, riu In Franta, se varsa In Ga- alta traducere importanta a ronne. luieste:Satirede Antioh DORCHAIN AUGUSTE [ dorae^ ] (*1857 t 1930), Cantemir, in colaborarecu poet francez. Primul sac volum a Post o culegere C. Negruzzi (1844). Opera lui de poeme Jeunesse pensive (1881). A publicat principals o formeaza Golan- apoi diferite studii literare, piese de teatru, poezii, tia de Fabule (1840), retipa- r Era Vice-presedintele Societatii literatilor. A lost ritaIn mai multeediltuni. onorat cu multe premii de Academia Franceza. Cele mai multe isi au izvorul Al. Donici. DORE GUSTAVE (1833t1003),mar),desenator si pic- In fabulistulrusKrylov. In genera cunoscuta tor fr. Pe ling& pinzele sale mari, ca Batalia de la este Vulpea.ibursucul. E Curios ca nu.. se ,tie Balaclava (Versailles) si peisajele cunoscute, el precis anul mortis. facu ilustratduni pentru o sums de opere franceze DONICI ANDRONACHE ('ca. 1760 tea. 1830), pra- si traduceri, ca Don Quijotte, Divina Commedia, vilist moldovean. A avut ranguri maxi de boerie: Biblia, fabulele lui La Fontaine, etc. In 1817 Il gasim vel-vomic. A participat In aloft- DORIA ANDREA (14681 1560), amiral italian, In- tuirea condicei lui Calimah; In timpul domniei vinghtorul Turcilor la Pinaosa (1519), fu In ser- lui lonita Sturza a ocupat functiuni de mare In-viciul lui FranciscI,Regale Frantei, sial lui credere; a publicat: Adunare din °arta° impliratestilor Carol Quintu, servind pe rind cu devotament pe pravile,Iasi 1814. acesti rivali. DONICI OHEOROHE ('1848t1916), om politic DOR-MARUNT, corn. rur. jud. Ialomita, pla- roman. Fost deputat, senator, a participat ca ser- sa Lehliu; 2353 loc. Circ. corn. cu 9 sate (1929). gent In razboiul pentru independenta (1877) $1, DORNA, corn. rur. jud. Falticeni (lost Suceava 1614 www.dacoromanica.ro azi Baia) la o Inal time de peste 1000 m. Pe teritoriul Moldovei. Pronabil de origine aroman (familia DOR_ corn. sint munti Ina lti: Pietrosul (1704m.), Vir fut lui se numia Papand). A Mout studii serioase In Bidei (1400 m.), Paimesul (1253 m.), Prislopul, Polonia. Neculce zice ca. stiaelineste, latineste,u Ulmul (1156 m.), Bucinisul, s. a. St. baln. ferugi- slovineste si alte, adlnc din cdrti stia,'. Ajunge noasa, alcalina., sulfuroasa. episcop de Husi In 1658, apoi de Roman (1660), DORNA-CINDRENILOR, corn.rur.jud. in fine mitropolit (1671)4 Din Cimpulung, plasa Dornei: 3100 loc. St. balneara cauza luptelor politice si -a pa- (acidcarbonic, ape feruginoase) siclimateried rasit de citeva on scaunul, a (830 in. alt.) In apropiere stilt itt cinitent intro Vatra fugit In Polonia, apoi a reve- Dornei si Dornisoara. nit. In vremea luiConstantin DORNE$TI, corn. rur. just. Radiluti, resed. Cantemir s'a expatriatdefi- plasa Dornesti. Statie c.f. linia principal& care nitiv si a murit pe pamint merge la Cernairti, Intre Darmanesti si Adincata. strein. Operele lui literare sInt DORNIDO.ARA, statie c.f. linia Darmanesti foarte Insemnate. Nu numai Borgo-Suseni. ea a faeut traduceri, ca si alti DOROB4NTI, corn. rur. jud. Arad plasa Pe- clericicarturari,intrecari cica: 2305 loc. Viefile sfin(ilor, prima lucrare DOROBANTUL, ziar aparut In timpul razboiului In de acest fel tip. In Iasi in 4 Dosofteiu. Bucuresti, 1877-78. volume, 1682 86, Liturghte. DOROHOIUtjud. In Moldova; cap. Dorohoiu; 1679, Pgaltire, 1680, Molilvelnic.1681,Octoih, supraf. 2846.km.p.,192.492loc. (1915); are 6 plasi, 1683, Parimii, 1683, dar a dat si faimoasa tra- 5 corn. urbane si 53 corn.rur.;tine de circ.Curtiide Apel ,PJ dinIasi; are13 \ +tls H 0 scoale primare urba- 4k. tut 1N ne si 209 rurale; are 4k, 30cooperative de aprovizionare si con- HERTA t\,PL LA sum cu un capital r--.1 PL. ERTA ...... de 857.485lei,9 coop. pentru exploa- Sterna , / tare de paduri cujud. Dorohoiu. PL un capital de 1.240.000 lei; are 153 10 11BERHOMET BASEU MIHAILENI biserici si 1 manastire, tine de eparhia -74 iverp-, mitropoliei din Iasi.

DOROHOIU, corn. urbana., cap. P jud. Dorohoiu; 16000 loc. Are un li- ...0,s1vorListe ceu,o scoal& secundara de fete, o scoala profesionala de fete, o social& 0 " de convert si o semi& de mesern; 3 '40 biserici ortodoxe (una zidita de Stefan t.Y& col Mare In 1494, alta In 1779 sub Constantin Moruzi), 1°atoned,8 ce4. Israelite. Aci e un Ateneu numit V. Harta jud. Dorohoiu. A. Urechia", fondat de G. Burghele. DOROAVTI, corn. rur. jud. Cernauti, plasa ducere In versuri a Psaltirei (1673), interesanta Nistrului. 2895 loc. Dupa. legea 1929, sat circ. nu numai pentru ca. e facuta cu mare libertate corn. Cincau. fat& de original, dar pentruca e prima manifestare DOROTDIU, stint, praznuit de biserica orto- de versificatie romaneasca.. El Intrebuinteaz& si dox& la 5 Iunie. A Post episcop al Tirului, a scris forma popular& de 6 si 8 silabe cum 5i altelet sa- opere religioase, combAtind pe Porfirie si Origen; vante de 10 silabe si de 12 silabe cu cezura dupA a murit chinuit in timpul lui Iulian Apostatul, a 6-a. in virsta de 107 ani. DOSTOJDWSKY FEODOR armAmovici (1921 DORPAT op- TARTU. '11881), romancier rus. De DOSITEIU mum 1.'1734 t1826), mitropolit portat In Siberia, apoi ofi- Ungrovlahiei. Calugar ter, In fine ziarist. A lasat grec, aroman dupa ma- un mare numar de opere ma, a venit In tarn ca foarte apreciate si In tari egumenat manastirii <,,Jkj") streine. In romaneste s'au Sf. loan din Bucuresti tradus: Umiliyilsiofensafii (1764), a lost director al (In Romanul" 1885, apoi Mitropoliei,episcop de in volum de Al. Iacobescu, Buzau (ales 1787) si In- f. a.),Crinub si pedeapsd fine mitropolit(1793). (de M.Canianu, 1899 Dupa propunerea lui s'a 1902, apoi de S. Avramof, Infiintat Episcopia Ar- f. a.), Suflet de copil (de N.J gesului (1793). A lute- Dascovici, 1909), Frafii Ca- meiatInBucurestio ramazof (de G. B. Rams,Feodor Dostoiewski. scoalade preoti(1797). 1921), Precocii (de N. Das- S'a ocupat de buna stare covici,1923),Netosca, 0 femee blindd, lubire a bisericilor sia scoli- tragicd (cItesi trele de G. B. Rares). Cine-i vilor. In timpul ocupatiei Poniceialr i. novat? (de Alice Gabrielescu). rusesti, In 1810 a Post DOUMERGUE (dumerg] GASTON (1863), oni destituit de autontatile de ocupatle, din pricina politic francez, presedinte al Republicei din 1924. c& se Impotriveasubordonarii mitropollei rata DOVER ( = fr. DOITVRES), port al Angliei In rata de exarhulGavriil. -A murit la Brasov. A ldsat orasului Calais; 43.000 loc. printestament averea sa pentru binefacerisica DOYLE ARTUR CONAN (18591-1930), medic, zi- s&se ajute tinerii studiosi pentru Invatliturile arist si romancier englez, vestit prin romanele superioare. Se numarti pina azi peste 250 de politiste, rasp Indite in toata Europa. Traducerea bursieri ai asezamintului lui. romaneasca cea inai veche pe care am gasit-o este: DOSOFTEIU ( ca. 1630t1693), mitropolit al Rdzboiul din Africa de Sud, 1902. De atunci In 1615 www.dacoromanica.ro coace sInt foarte nutheroase; se gasesc prin ziare DRAGOSLAV ION (numele literar al luiI. DRA-$i reviste, prin volume diferite In Bibl. Minerva" ivAertro (t1928), povestitor roman. A debUtat In DRA(Doctoral Negru), In Bibl. p. tot (Aventurile lui rev. Semanatorul" (1903), dar mai puternic s'a Sherlock Holmes, Spovedaniaunui medic, Moartea manifeptat In Convorbiri critice" Incurajat de lui Sherlock Holmes, $. a.) sau formind biblioteci Mihail Dragomirescu. Op. pr. Facerea hprtii (1908), speciale, ca: Biblioteca detectivd, din care au apa- Povestea copildriei(1909),Povestide Crciciun rut 9 numere ( Ochelarii, Pata de singe, Uciga$ii (1914), Povestea Cucului (1921), Povestile florilor din Reigate, Banda ro$ca(ilor), cele maimulte tra- (2 vol. 1923 . duse de Const. A. Ghica. DRAGOSLAVELE, corn. In N.-E. jud. Mus- DRACEA, circ.corn. jud. Teleorman, plasa sel (la S. de Rucar). Aci s'au dat marl lupte In Calmatii; cu 8 sate (1929). zilele de 15-19 Octombrie 1916. Armata noastra DRACTJLEA, corn. rur. jud. Ismail, plasa Cis- a Post lovita de forte mars inimice $i In primele zile mele. Are 2716 loc. E un cumin cultural zis Ion a dat Inapoi, dar In 'firms a reusit sa, fixeze aci Creanga". Dupa. legea 1929, tine de circ. corn. Ne- frontul dusman. rusai. DRAGOSLOVENI, corn. rur. jud. Rimnicu- DRACULESTI ow- DANUTI SI DRACULESTI. &fret, plasa Plainest; 631 loc. Dupe legea 1929 DRAGALINA LOAN (*IMO t1916), general ro- face parte din circ. corn. TImboesti. Are o scoala man. Originar din Caren- de meserii pentru fete. Aci a locuit multi ani In- sebes, a Post Intliu otter nainte de razboiu poetul Vlahuta. E un eerc cul- In armata austriaca, dar tural care-i poarta numele. In 1887 a trecut In Roma- DRAGOS, personaj istoric socotit ca Intemeie- nia $i,ajungind colonel, torul principatului Moldovei de catre vechii cro- a Post comandant al Scoa- nicari anonirni $i de catre Grigore Ureche. Listele lei deofiteri.Insarcinat stabilite de Xenopal $i de N. Iorga tot cu el lncep, In 1915 a Intocmi lucra- numai cs se deosebesc In privinta datei Xenopol rile militare In valea Pra- pune 1288, Iorga 1352. hovei $i In munti, a aratat DRAGOS LOAN ('1810 t1849), om politic roman mare pricepere$idesa- In Transilvania.In mijlocul evenimentelor din virsit devotament. Inain- 1848, el a cautat sa Impace pe Romani cu Ungurii; tat general laInceputul trimis misionar de dare Kossuth, el a intrat In razboiului, a lost coman - Ioan Dragalina. tratative cu Romanii, dar Ungurii au caleat armi- dantul armatei din Oltenia. stitiul $i de aceea mai tirziu Dragos, socotittra- lubit de soldati $i de ofiteri, canIi ziceau tdticu, dator, a lost prins si ucis. a organizat rezistenta dupa prima InfrIngere pe DRAGOS MOISE (1.1787), primul episcop unit Valea Jiului $i a obtinut victoria, dar a fost ranital diecesei Oradei de la 1777. A doblndit pentru $i peste.citeva zile a mutt. preotii sei scutiri, $i foloase ca ale preotilor ce- DRAGOMIR suNiu(1887),istoric roman. lorlalte confesiuni, obtinInd chiar dotatiuni pen- Profesor la Universitatea din Cluj, membru al tru ei; prin staruintele lui s'au zidit 8 biserici. A Academiei Roma.ne (1928). A scris despre uncle sets si o carte despre biserica romans. probleme speciale ale istoriei Romdnilor din Tran- DRAGOSA, state c.f.Intre Varna, si Mol- silvania ( Rela(iile bisericesti ale Romdnilor din dovita-Ferestrau, jud. CImpulung. Ardeal cu Rusia, 1914; $tiri vechi cu privire la DRAJNA ® riu jud. Prahova, izvor. din Car- Romdnii din eparhia Aradului, 1917; Avram Ian - p* din muntele Craiul, se varsa In Teleajen. cu, 1924; Elementulromdnescsi colonizdrile streine ¶ ® circ. corn. jud. Prahova, plasa Teleajen, cu In Banat, 1926), despre Bomdnii din Istria, 1924, 11 sate. despre Wahl qi Morlaci (1922, 1924 . Discursul de DRAKE [drek] FRANCISC (`1540 t1596), navi- roceptiune :Constantin Romanul Vidu, 1929 gator englez; amiral, vestit prin distrugerea flotei DRAGOMIRESCU MIHAIL (.1868), profesor spaniole (invincibila armada, 1588). de literature romans la facultatea de Mere din DRANOV, lac, jud. Tulcea lingo corn. Moru- Bucuresti. A debutat cu poezii InConvorbiri ghiol; insernnata exploatare de pescarie. literare" (1892 ,a sots apoi recensii $i articole DRAPVLIIL, ziar politic, organ al disidentei lide critica literary In aceeasi revista, facInd parte berate conduse de P. S. Aurelian (1897-1900, din comitetulde conducere. Aflindu-se, la un mo- Bucuresti). Membrii acestei grupari se numira ment, In divergenta cu colegii sai, s'a retras $i a drapeli4ti. Peste citva timp eei mai multi rein- Intemeiat apoi(1907) revista Convorbiri et- trara in partid. tow". In tot acest timp Dragomirescu a publi- DRASCOVIC LOAN CONTE ( 1770t1856 , om po- cat articole polemice in diferite ziare $i reviste, litic croat, fruntas al miscarii ilirice dintre 1830- precum $i volume $i brosuri. Din acestea citam: 1840 ; Intemeietorul so c. literare Mateo. illirsca" Critica stiin(ifind$i Eminescu (1895, refacuta DRAS( DRASCH) ALOISIU ( 1850t 1894), medic 1906), Dr amaturgia romdnd (1905), Teoria poe- germanstabilitInBucuresti.Numelelui a ziei (190a,refacute1915),Curs de literaturdramas In memoria Bucurestenilor prin devota- omdnd (1913), De la misticism la rafionalism mentul pe care-1 arata unora din bolnavi $i mai (1925). A Intemeiat Societateacritics, Insti- ales prin manierele lui ciudate. lutul de literaturd $i mai multe reviste si ziare DRAVA, rlu, izvoraste din Alpii Austriei, uda, literare(Ritmul vrPrnii,Falanga), apublicat Intre alteic, orasul Klagenfurt $i se varsa In Du- Buletinullnstii,utului",In care se aratau discu- flare pe dreapta. tile despre operele contemporane. In anii din DRAVIDIENI se numesc locuitorii Asiei din urma a dat la lumina (In romaneste $i In frantu- Sud, de la India piny la Annam. zeste) $tiintaliteraturii, mai multe volume. DRACIN?T', corn. rur. jud. Storojinet, plasa A publicat, In colaborare, cart didactice pentru Ceremusului; 6800 loc. Circ. corn. cu 4 sate (1929). scoalele secundare de limba romans, franceza, DRAGAICA ® mare tirg anual In orasul germane, Buzau (18-24 tunic). ¶ ® state c. f. linia Buzau- DRAGOMIRSTI 0 D.-DEAL $i D. -VALE, sate Nehoias, Maga Buzau. jud. Ilfovplasa Bolintin, tine de circ. corn. Chiajna. DRAGAN, riu afl. al Crisului Repede. InDr-din-Vale este o scoala de horticulture. ¶ ® DRAGANUNIcoLaE(1884), filolog roman. Pro- c. r. jud. Mnramures plasa Iza; 3067 loc. fesor la Universitatea din Cluj, mernbru corespon- DRAGONLIRNA, manastire jud. Suceava; cla- dent al Academiei Romane (1923). A publicat mai clitti. 1602 de Anastasie Crimea, Mitropolit. ales in Daco-Romania" $i In Anuarui Institu- DRAGOMIROV MIHAIL IVANOVICI (*1830 tului de istorie din Cluj" recensiuni despre cart 11905), general rus; rolimportantIn razboiul de specialitate, articole despretoponimie $i multe cu Turcii 1877-78 ; autor de scrieri militare: Prin- etimologii; apoi texte vechi cu comentarii ( Codi- cipii esen(iale pentru conducerea r 'dzboiului (1889). cele Teodorescu $i Martian, 1914; Cea mai veche 1616 www.dacoromanica.ro carte rakotziand, 1922, Codicele pribeagului Gheor- DREPTATEA, ziar politic roman sub dir. lui N. g he Stefan, 1924). Fleva (Bucuresti 1888): apoi 1896-1900. DRA- DRAGANEASA, loc. In jud. DImbovita: is- DREPTATEA, ziar politic roman Timisoara 1894-DUB voare de gaz metan neutilizate. 1897, condus de V aleriuBrani§te, apoi de C. DRAGANESTI 0 coin. rur. jud. Olt plasa Diaconovici, G. Candrea, s.a. Draganesti; 5000 loc. Circ. corn. cu 10 sate (1929).11 DREPTUL, revista de specialitate, intemeiata In 0c. r. jud. Prahova, plasa Draganesti; 1480 loc. Bucuresti 1871 sub redactia lui Gr. Pattcescu. Are o biserica zidita la 1667 de Saban Cantacu- DREPTURILE OMULUI, ziarul partidului socialist, zino Vel Postelnic. Circ. corn. cu 14 sate (1929).¶ Bucuresti 1885-1889. Redactori: C. C. Bacal- ® circ. corn. jud. Teleorman, plasa Rosiorii debqa, Const. Filif is. Em. Frunzescu,C. Mille, Vede; cu 9 sate (1929).10 c. r. jud. Vlasca, rased. Al. Radovici, *. a. plasii ClInistea; 3550 loc. Statie c. f. linia Giurgiu- DRESDA ( DRESDEN), oral In Germa- Videle. Are ocoalde agriculture. Circ. corn. cu nia, capitala regatului Saxoniei; pe ambele maluri 6 sate (1929). rte Elbei; 300.000 loc.; multe industrii, edificii in- DRA.GASANI, corn. urb. jud. VlIcea rese- emnate, un muzeu de picture vestit cu tablouri dinta plasii Dragasani; 8530 loc. Statie c. f. Intro de mare pret. Aci s'a dat. In1813, o mare ha- Piatra Olt-Rirnnicul VIlcii. Are 1 gimna7iu de table Intre Napoleon sialiatii Rusi, Prusieni si MeV; 1 sc. profesionala de fete, 1 scoala de meserii, Austriaci, care s'a terminal cu Infringeraaligner. 1 *coals de ucenici si mai multe scoale primare, DRIDU, circ. corn. jud. Ilfov, plasa Fierbinti, Regiune viticola cunoscuta; comert Important de cu 4 sate (1919). vinuri. Bilciu: Florii, 29 Iunie, 15 August, 14 DRIN, fluviu, izvoraste In Iugoslavia din muntii Septembrie, 26 Octombrie. Ciar -dag, se uneste cu Drinul-Negru, care se DRAGETI, statiec.f.linia Oradea -Sirn- scurge din lacul Ohrida, uda Albania si se varsa basag. in marea Adriatica linga golful cu acelasi nume, DRAGHICEANU MATEI17 (*1844), geolog ro- dupe cc a trecut prin orasul Les (Alessio.) man. Inginer de mine. a fost profesor la liccul Sf. DRINA, riu In Iugoslavia, isvorliste in muntii Sava (1864-66); a facut studii asupra cutremu- NIuntenegrului, face hotar mare Bosnia si Serbia relor din Romania, asupra salinelor noastre, asu- si se varsa in Sava; lung 350 km. pra idrologiei subterane; a publicat prima harts DRINCEA, riu afluent al Dunarii, uda jud. geologica a Romdniei. A Post director al minelor Mehedinti. Statului, director al scoalei de poduri si sosele, di- DRINCENI, circ.corn.jud.Falciu,plasa rector al Eforiei spitalelor civile. A scris si o carte Drinceni. C:uprinde comuna Dr1neeni-Tire $1 alte 6 despre Rusia contemporand (1898). sate. In Dr. T. este resedinta plasii, e un spital si DRAGHICEANU MIHAIL (1-1861), profesor ro- 4eface tirg. Tirgul e intemeiat in 1863 de Mihail man. Elev al lui Gh. Lazar, a Intemeiat scoale ra- Kogalniceanu, proprietarul. Are o biserica zidita. tionale In jud. Romanati si Dlinbovita, introdu- de llie Kogalniceanu, tatal lui M. K. dud metodul lancasterian. DRISTOR, vechiul nume al Silistrei (Duros- DRAGHICEANU VIRGIL (*1879), scriitor ro- torum). man. Secretar al comisiunii monumentelor isto- DROBETA, oralintaritIn Dacia romans., rice, membru corespondent al Acadeiniei Romane asezat cam unde e Turnul-Severin. (1926). A Intocmit un catalog at colec(iunilor mo- DROCHIA, corn. rur. jud. Soroca; 2904 loc. numentelor istorice(1913), a publicat cereetari tatie c. f. tare Balti si Lipnic. despre mormintele din biserica domneasca de la DROGLI IOAN (1832 -1-1887), profesor roman Curtea-de-Arges si despre diferite ramasite ale In Suceava, apoi la Scoala pedagogic& Cernauti. trecutului nostru. DROMIHETE, rege al Getilor (pe la 300 a. DRAGHICI RADII (sec. xvi), grarnatic roman, Chr.), se lupta cu Lisimah, regele Traciei. devotat familiei lui Petrascu-cel-Bun. A fugit din DROUYN DE LHUYS EDOUARD (*1805 tarn cu Petru Cereal si a scris pentru uzul lui un t1881), diplomat si orn politic francez. Ministru in Evangeliar, care se gaseste la Britisch Museum 1848 si In 1852, Incerca sa Impiedice razboiul din Londra si e unul din tale mai vechi texte ro- Crimeei. Ministru In 1866, propuse o expeditie manesti. contra Germaniei, care atacase Austria, dar cazu DRAGHIESCU DIMITRIE (*18411-1918), me- de la putere. dic roman. Profesor de clinics obstetricala la fac. DROySEN iceANN (1808 11884), filolog, isto- de medicina. din Bucuresti (1886), a organizat cli- ric si om politic german. Op. pr. Istoriaelenis- nica dela Spitalul Maternitatea", a Intemeiat mului (1836-43), Istoria politicei prusiene (1855). scoala de moase, a publicat lucrari de specialitate. DROZ NUMA (*18441-1899 , politic si publicist DRAGOETI 0 coin. rur. jud. Gorj, plasa elvetian; stiuss apere demnitatea confederatiei Novaci. 680 loc. Dupa legea 1929 tine de circ. In 1839 contra lui Bismarck. corn. Dobrita. ¶ 0 corn. rur. jud. Ilfov, plasa DRUBETA po- DROBETA. Fierbinti, are In circ. sa 6 sate. ¶. ® corn. rur. DRUIDS,peoti ai vechilor Gall; erau si medici, jud. Olt, plasa Dumitresti; 1388 loc. Dupa legeaastrologi, ghicitori, judecatori. Sub stapinirea im- 1929, tine de circ. corn. Dobroteasa. ¶ 0 c. r. jud. periulur roman, isi pierdura cu Incetul influenta Suceava plasa Ilisesti; 3018 loc., mai are si alte si puterea, mai ales dupe Intinderea crestinismului. 2 sate In circ. sa. ¶ ® c. r. jud. Timis-Torontal, DRUMONT [thilmo" ] EDOUARD ( 1841 t1917), plasa Buzias; 823 loc. ziarist si politic fr., cunoscut prin campaniile duse DRA.GULICI (18251- 1874), actor roman. A contra Evreilor. Op. pr. Fran(a ovreiasca (1886), jucat In trupa lui Costache Caragiale si altele, carte cu mare rasunet. El fonda si conduse ziarul avind roluri de principal comic. Libre parole (CuvIntul liber). DRAGUANT.T-CODRU le" CODRU DRAGU$ANU. DRUSUS MARIUS LIVIUS (sec. I. a. Chr.), om DRAGUENI 0 corn. rur. jud. Falticeni (azipolitic roman, cerca sa Impace partidele, dar nu Baia) plasa Boroaia; 2514 loc. Dupa. legea 1929, reusi, ha Isi atrase ura si a unora si a altora si sat circ. corn. Timisesti. Fabric& de spirt si here. fu asasinat. ¶0 circ. corn.jud. Covurlui plasaBujor, cu DRUZI, locuitori In Siria (Asia). 8 sate (1929). DRYDEN [drald'n] JOHN(16311-1700), poet DRANICU. corn. rur. jud. Dolj, plasa Segarcea; englez.Scrise piese de teatru, poeme istorice, 2156 loc. aproape de Segarcea. Dupa legea 1929 satire politicosiun studiu asupra poeziei dra- sat circ. corn. Segarcea. matice (1667). DRAVTI, corn. rur. jud. Arad, plasa Spineni; DUALISM, forma de stat In Austro-Ungar1a, lute- 2183 loc. meiata la 1867 si desfiintata 41 1919; dugs raz- DREPCAVTI, corn. rur. jud. Hotin, plasa Lip- boiul mondial. cani ; 2185 loc. Dupa. legea 1929, tine de circ. corn. DUBASARI, corn. rut jud. Lapusna, plasa Bu- Lipcani. desti; 4179 loc. Aci este observatorul de astrono- Gh. Adamescu. Diclionar enciclopedic ilustrat. 1617 103 www.dacoromanica.ro DUB-rilie ,.Donici". In tabloul legii 1929 nu figureazApararea bisericilor, dar curind incepe iar a pune biruri grele si a le Implini prin pedepsc marl, D U F11"DUB Ca AU r. TUDOSIE, boer moldovean din sec. tinind In Inchisoare pe cei ce nu puteau plAti, xvn, a lost tovara$ In luptele politice cu Miron ceea ce aprovocat un complot, neisbutit, contra Costin, a Post Mare Logoftit sub C. Cantemir.E vietiilui.Cu ocazia cAsatoriel fiicei sale, a Mout autorul unei cronici care continua povestirea lui serbari marl In Ia$i, iar Turcii i-au dat si guvernul Miron si pe care a utilizat-o fiul accstuia Nicolae Ucrainei si insemnele de pasA cu 3 tuiuri. Dc Costin. atunci se Intitula Dorian at Moldovei si al Ucra- DUBAVTI, corn. rur. jud. Cernauti, plasa inei". N'a putut sit administreze mult noua pro- Sipenitului; 1516 loc. Are o scoala primary ucrai- vincie alipit& Moldovei, did in 1683 a trebuit sit neana. Face parte, dupa legea 1929, din circ. corn. piece cu Turcii la Inconjurarea Vienei. Se *tie ca Berhomete pe Prut. Incercarea Turcilor n'a reusit si drip& aceea van DUBLIN, oral in Anglia, capitala Irlandei; produs rascoale in Moldova, Petriceico a intrat in 400.000 loc.; multe industrii si comer], intins. tart, s'a luptat cu Duca $i a izbutit sit -1 princla si DU BOIS [dilboa] REYMOND EMILE (-1818 sa-1 trimeata in Polonia, uncle a murit dupA sena& t1896 , naturalist germ., profesor la Berlin si mein- vreme. bru al Academiei; este creatorul iziologiei experi- DUCA IOAN (*1816t1899), colonel roman. A mentale. lost ministru de razboiu In 1868 In guy. prezidat DUBOIS (diaboa] ERNEST (t1931),sculptor fran- de Dimitrie Ghica; general in 1869. cez. A obtinut In 1863 marele premiu zis de DUCA GEORGE (*1847 t 1899 ), inginer roman. A Roma". Din operele lui avem In Bucuresti: mo- lucrat la calea ferat& Ploesti-Predeal; a lost mult numentul lui loan C. Bratianu, al lui E. Carada si timp director general alCailor Ferate romane al lai Take Ionescu. Era un amic al RomAniei. (1888-98) $idirector al scoalei de poduri si DUBOIS LEON, membru al Aoademiei de stiinte sosele; a condus lucrarile portului Constanta. din Baltimore (Statul american unit Maryland), Are un monument In Bucuresti (Gara do Nord) membru corespondentalAcademiei Romaneinaugurat la 23 Martie 1904. (1921 . DUCA LOAN G. (*1879), om politic roman, fin! DUBOIS-ST.-MAURICE HENRI,diplomat inginerului. A Yost ministru de instructie In 1913 francez. A Yost vice-consul al Frantei In Bucuresti, $i In cabinetul national al rAzbolului; dui:A rtzboiu numit la 26 Martie 1797, In timpul luptelor cu a Yost,Inguvernul prezidat de I. Brttianu, minis- Pasvantoglu. Corespondents lui se gAseste in co- tru de instructie, domenii, externe. Autorul legii lectia Hurmuzachi. cooperatiei(1918) -Presedintele partiduluina- DUCA CONSTANTIN, domn al Moldovei. Fiul tional-liberal(1931). lui Gheorghe Duca, ginere al lui Constantin BrIn- DUCA NEOFrr (* ca. 1760 t ca. 1845), preot si coveanu. A domnit de doua ori: 1) 1693-1695, is profesor grec, venit in Bucuresti, dupa moartea tronul sprijinit de socrul situ. Pune biruri grelelui Lambru Fotiade, ca director al Academiei ca sit adune bani spre a-si plati datoriile, supara domnesti. Inainte fusese la Capela greceascit din pe Turd prin neglijenta ce aratA fat& de nevoile Viena. Se zice ca. a Post unul din propagandistii for financiare si de aceea e mazilit; 2) 1700-1703, eteriei, ceea ce e foarte probabil, fiindca scolarii reuseste sit reia tronul tot cu sprijinul socruluilui au ftcut manifestatii violente la izbucnirea situ, care garantase Imprumuturile lui, dar nu-1 mi$cArii. Nu setie ce a mai Stout dup.& aceste poate satisface; de accea e lasat sitfie mazilit evenimente. din nou, dupti ce Impilase pe Moldoveni cu im- DU CAMP (can]MAXINE(1822 t1894), scrii- pozite marl. tor francez; membru al Academiei Franceze. A DUCA GHEORGHE (t1684), domn al Moldovei si publicat scrieri de c&latorie, critici de artA., romane al Munteniei. Cronicarii spun c& a venit In Mol- siscrieri istorice. dova din Runielia, ca a servit ca baiat intr'o DU CANGE [cal] CHARLES ( 1610 t 1688), fi- prAvalie si a reusit sit is In casatorie pe Nastasia, lolog francez.Opera capitala:Glossarium ad o fiica pe care Dafina, sotto. lui scriptores mediaeet in f imae latinitatis (1678.) Dabija-Voda, o avea din prima DUCLAUX (dada] EMILE ('18401-1904), fizi- ei ctisatorie. Dupa moartea lui clan francez, prof. de chimie biologics la Sorbona Dabija, Dafina a fugit la Con- (Paris), membru al Academiei do still*, urmA. stantinopol cu copiii ei si a reu- lui Pasteur is directia institutului. sit sit obtie tronul Moldovei pen- DUCLOS, Francez stabilit in Romania pe la tru ginerele situ. Acesta a ("can- 1830 spre a se ocupa cu redactarea actelor ofi- nit do 3 ori In Moldova si odata dale In frantuzeste, aceasta fiind limba Intre- In Muntenia: 1) 1665 66 (in buintatt de reprezentantii administratiei rusesti Moldova) domnie de 5 luni; made ocupatie. zilit, fiind banuit de tradare; 2) DUCOUDRAY(thicudrej GUSTAVE( *1832 1669 1672sau1668 72Duca Gheorghe. t1906), istoric francez. Cartile lui au Post mult (In Moldova), domnie caracte- utilizate in scoalele noastre superioare. rizatadecronicarica o vreme dejaf, prin DUDA, circ. corn. jud. Fticiu, plasa DrInceni dArile marl puse asupra tuturor claselor socialecu 7 sate (1929 . casa-siscoatabanii pe canIi cheltuise ca DUDESCU CONSTANTIN, boer muntean, a Post saltis tronul. Purtarea lui a provocat o mare la 1754 intre cei cars au organizat miscarea contra rAscoala condusa de unul Hindi (1672,care a Grecilor; a ajutat traducerea $i tiparirea de carti silit pe Domn sit fuga din tart si sit seintoarcaseligioase. numai dupA ce o armata turceascti a sdrobit pe DUDETI ® com. rur. jud. LApusna, plasa rasyratit.i.Venind,inacelasi an, Sultanulin Ialoveni: la 4 km. de Chisintiu; 4574 loc. In taboul Moldova ca sit mearga la razboiu cu Polonii, alegit din 1929 nu figureaza, hind Inlocuitacu lost nemultumit de modul cum DucaIiapro- nurnele Durtesti. ¶ ® static c. f. Intre Fturei si viziona armata si 1-a mazilit, punIndu-1 In flare; Ttndtrei (jud. Ialomita). ¶ ® sat jud. Ilfov zis *i 3) 1674.1678 (in Muntenia), adus prin sprijinul Dude.gi-Cioplea, decretat prin legea 1929 de comu Cantacuzinestilor, el se Impact si cu adversarii ntt suburbant a Municipiului Bucuresti. ¶ 0 ear- acestora, chemlnd In tart pe Mein si pe Stroe lier al Bucurestilor. Vorbeste depre el Ion Ghica. Leurdeanul, dar nu reuseste sit potoleasc& dus- DUERO, fl. Spania si Portugalia, se vars& In mania color doutt partide, nici sit tie Mu intrigilor Oc. Atlantic; 700 km. lung. for si cade insusi, pierde domnia, dupa ce fusese DUFOUR [dilfur) GUILLAUME (.1787 t1875), ge- credincios Turcilor, participind la expeditia for neral elvetian; conduse intocmirea hartii topo- contra Cazacilor, contra Polonilor, si la cucerirea grafice a Orli; In 1847 el potoli miscarea separa- Cehrinului; 4) 1678-1684 (In Moldova),trace tistA a cantoanelor catolice; mai ales pentru acest aid din Muntenia si incepe prin a se ocupa de re-, fapt i s'a inaltat o status In Geneva. 1618 www.dacoromanica.ro DUGOMBILIER[dt1gomie] JACQUES (*1738 scena teatrului National din13ucuresti, Diana 1-1794), general francez. Repurta multe victorii in de Lys (de Al. $ erban 1910), Juvaerul RegineiDUCT_ expeditiile lui Napoleon 1 In Italia si Spania, dar (de N. A. Bogdan 1925),Procesul ClemenceauDUN fu ucis de un obuz. (1921), precum si Dona cu camelii. DUGONICS [dugonicl) ANDRASZ (174011818), DUMBRAVA-ROIE ® corn. rur. Jud. Neamt poet ungur, capul scoalei zise populare, care reacti- plasa Piatra. ¶ ® statie c. I. lIngaPiatra Neamtu. ona contra influentei literaturilor streine. ()corn. rur. jud. Storojinetplasa Dumbrava-Rosie; DU GUESCLIN [dughecli'l BERTRAND ( ca. 1428 loc. Statie c. f. Intre Adincata si Cernautd. 13201 ca. 1380), general francez; lupta vitejeste DUMBRAVA ROSIE, poem eroic de Vasile Alecsan- In o sum& de razboaie civile si externe. dri, tip. Iasi 1872. E un episod din viata lui Stefan DUGUIT [dugiii] LEON (11928), jurist francez. A cal Mare. Post profesor de drept constitutional la Universita- DUMBRAVA BpeuRA, numele literar al d-nei tea din Bordeaux. Prin operele sale reprezinta o FANY SECULICI(11926),scriitoareromana. A scoalti noua, care pune la baza legilor principiu I so- publicat intaiu opera In limba germanS, insa cu lidaritatiisociale, rezultata. din interdependenta subiecte rorlia.nesti (Der Ha iduc 1907, Der Pan- claselor sociale. Op. pr. LYtat, de droit ob jectif at dur, 1912), apoi romaneste: Cartea in un(ilor,1920, la loi positive. Ceasuri slinte, 1921. DULONG [ dale^ ] PIERRE LOUIS (.17851-1838), fi- DUMBRAVA VQRNICUL, beer mo!dovean. Ad- zician si chimist francez ; descuperi clorura de azot. versar al lui Alexandru Voda (1567-77), din pri- acidul ipofosforos, descoperi un nou proced eu pent re cina caruia a fugit In Ardeal. A fost devotat lui analiza apei, cauta ss stabileasch legile caidurii. loan Voda cal Cumplit, care I-a Mout vornic de inventa un fel de ternannetru. In cursul cereeta- tara de jos, dupa uciderea lui Sbierea. Pe el 1-a rilor in laborator Isi pierdu un ochiu si dou'a degete trimis loan Voda contra lui Petru Schiopul. In de la mina. nuvela Iui Odobescu (Doamna Kiajna") este acela DUHAMEL, agent diplomatic rus, trirnisin care ucide pe aceastS eroina. 1848 In Bucuresti. Contra Iui a Mut Heliade o DUMBRAVENI 0 corn. rur. jud. Botosani, satira: Cintecul ursului (:21) Maiu 1848) si a platit plasa Bucecea; 3730 loc. Static c. f. linia Veresti- pe un ursar ca so. Invete si so. cinte cintecul In Botosani. Formeaza o circ. com. cu alte 5 sate curtea lui Duhamel, iar acestuia i-a trimis o tra- (legea 1929). ¶Oc. r. jud. Soroca, plasa Nadu- ducere In frantuzeste. sita; 2055 loc. Duna legea 1929 sat circ. corn. Oco- DUMAS [damn) JEAN BAPTISTE (.1800 t 1884) I lina. ¶ ® corn. urban& jud. TIrnava-Mich(lost chimist fr., prof. la Tao. de stiinte din Paris si la lba$faldu), ca. 5000 loc. Statie c. f. "rare Sighisoara College de France, membru al Academiei de stiinte; si Coma-mica. Oras veehiu, are clSdiri din sec. facu studii importante asupra alcoolului ainilic, xvi. Are un liceu,o scoalh profesionala de fete. asupra densitatii vaporilor; comet& compozitia ape]. o scoalii de ucenici. Bilciu: 24 Ianuarie, 23 Mar- $i a aerului; formula legea substitu(iunilor, care tie. 17 Maiu, 2 Julie, 18 Septembrie, 17 Noembrie. revolutions chimia organica. DUMESTI 0 circ. corn. jud. Iasi, plasa Bah- DUMAS ALEXANDRE TATAL( *180211570), PO- luiu cu 5 sate (1929).11 ® Statie c. f. jud. Vas- mancier si autor dramatic de o luiu, plasa Stefan eel Mare, Intre Roman si Bu- fecunditate prodigioasS si renu- haesti. mitin teat& Europa. La noi a nummrcri (LegendaFEPISTOLIA. Post pretuit de la inceputul ac- DUMITRACHE BIV VEL STOLNIC. me-VARLAAM. tivitatiilui,cad drama Antony, DUMITRESCU LOAN (11913), eintaret, de ope- tip. In 1831 este tradusa la noi re (tenor) roman. A cintat In Italia si In centrele In 1837 de Alexandru FIrisover- mari din Europa si din America (dupa. 1885). ghi. De atunci necontenit lite- DUMITRE§TI 0 corn. rur. jud. Ismail, plasa ratura noastrS a fost alimentata Cismele; 2654 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn. cu operele lui, traduse de frun- Cismele. ¶ ® circ. corn. jud. Olt cu 18 sate (1929). tasii scrisului romanesc salt dep, ¶ Ocirc. corn. jud. Rlmnicul Sarat plasa Dumi- persoane mai putin cunoscute. tresti, cu 23 de sate (legea 1929). Dam aci pe cele mai insemna- Dumas-TatAl. DUMONT D'URVILLE JULES (1790 11842), te: Impresii de Malaria trad. navigator francez, facu mai multe expeditii, cer- deC.Negruzzi (1836 .CorricolodeHeliade cetind Polinesia si regiunile australe. (1846), Speronare de Heliade (1847 , Un bal mas- DUNA ( =nwmA), fluviu In Rusia, isvoraste cat de P. Teulescu (1847 , Conductorul cabrioletei aproape de Volga si se varsa In Marea Baltica; de P. Teulescu (1848 , Acte salt moarlea Iui Nerone lung. 1024 km. le C. Cane (1851), F ata regentului de Gr. Lupo- DUNANT [ &Ina^ I HENRI (*18.28t 1910), scrii- ianu (1853), Isac Lachedem de G. Baronzi (1855), tor elvetian, Intemeietorul Crucei rosii (1864). Cei patruzeci6i cinci de G. Baronzi (1856), Amory DUNAREA, static c. f. Intre Fetesti si Cerna- de M. Costiescu (1857), Aventurile lui Liderik de voda. E. Rafael (1857), La Calmuci (1863), Columba de DlyNAREA, mare fluviu din Europa (grec. I. Vulcan (1865), Mina de mort de B. Vermont ISTROS, lat. DANUBIUS, fr. DANUBE, germ. DONAU). (1869), lose/ Balsam° de Calotescu (1878) alts Izvoraste din muntii Padurea-Neagra (Ducatul trad. 1922, Fra(ii Corsicani de D. Iarcu (1878), de Baden), did& Germania, Austria, Ungaria, Ju- Din zilele lui Nero de A. Ciura (1907), Strigoiul goslavia, Romania si Bulgaria si se varsa in Marea Carpa(ilor de IosifsiAnghel Neagra prin trei guri: Chilia, Sulina §I Sf. Gheor- (1909), Contele de Monte Cristo ghe. Lungimea ei total& e de 2860 km. In cursul ei de Ion Gorun (?), Cei trei mu-.8,t, Dunarea tale In curmezis mai multe lanturi de schetari, Maistrul Adam Cala- 1pYl munti: 1) Jura snub, dupa care coboarS pe pla- brezut (1911) Mon Areasul de V toul bavarez; 2) muntil Boemlei gi Alpii Austriel, tre- Al.Iacobesdu(1919j,Pascal cind printre ei In spre Viena; 3) oarpatii midi, Ii Bruno de I. Nadu s.a. tale la Bratislava; 4) trece prin munti la Gran; DUMAS ALEXANDRE FML 5) trace prin earwig' banateni; 6) trece printre dea- ( *182411895), rornancier si au- lurile Macinului si Galatilor. Acestea sint cele 6 tor dramatic francez.Celebru por(i ale Dundrii (Mehedinti, Geografia). Lida prin romanul La dame aux ea- multe orase si sate, Intre sari shit: Ulm, Ralis- ?alias (1848), prelucrat apoi ca \) bona. Linz, Passau, Viena, Bratislava, Buda- piesa de teatru, utilizata pen- pesta, 13elgrad, Vidin. In Romania porturi la Du- trulibretul operei Traviata a Dumas -Fiul. nare slat: Bazias, Orsova, Severin (in Bulgaria: lui Verdi. Alte opere: Le fits natura, La femme Cladova), Bechet (in Bulg. Rahora), Turnu-Ma- de Claude. In romaneste s'au tradus: Denisa (de gurele (in13111g. Nicopole), Zinznicea (In Bulg. D. Stancescu), Francillon, acestea reprezentate pe Srigov), Giurgiu (In Bulg. Rusciuc), 011eni(a si 1619 www.dacoromanica.ro GERMANIA '0 Rs o I 4' co c ea UM) r bsbon Passe //7Z VekixItlx Vienai ect 0 /s/eve i i f1 %.) p a N G Buda o0 A Paste "a

www.dacoromanica.ro

0 eb 0 C (.8 .0 *b./ tcC g'cr, at wR ti .11 I A / e 3U1 N1.9rt, e blltlare a . A // ItarA /77B// -.47°P C9 urt elgrad Chedove p. 9 07:5 vezn 0 L.-r P0P '1/41 yh Bucu...resfvan IT%0 0 mg4 /ferbve $1 V / A 1j0 r ; e/ B - BeReho 1:tULGCh . et /.%maven ore B./ 6/org/0 ARIARuscit/c ,..S.///stre 4ta Basinui Dunarii pe malul drept Turtucaia, Cdlarasi si pe m. drept DUPA-PIA.TRA, corn. rur. jud. Hunedoara, Silistra, apoi Braila si Macin, Galati., Isaccea. plasa Brad; 2149 loc. DUN. Afluentii cei mai Insemnati shit: pe dreapta: Isar, DUPLOYE [dilploaie] EMIL (1833 -1-1912), ste-DUV Inn,Drava,Sava,Morava, Traun,Enns, nograf ; inventa, cu fratele sau, sistemul de seri- Leitha, Raab, Timoc, Lom, Ogost, Viet,Osma. ere care-i poarta numele. pe stlnga: Morava, Vaag, Gran, Eipel, Tisa, Te- DUPUY CHARLES (*1.85it 1923), profesor $i po- mes, Topolni(a,Yiut,ollul, Cei1mci(uiul, Vedea litic francez; ministru, presedinte de Consiliu, si Teleormanul, Argesul,lalorni(a,Siretul, Prutul. pres. al Camerei; de la 1892 a avut totdeauna In cursul ei formeaza numeroase insule $i primeste cuvint hotaritor in politica tarii sale. apele a numeroase lacuri. De la Ca larasi pin& la DUPUYTREN GUILLAUME 1777 t 1835 , medic gura Ialomitei se desparte bratul Borcea, astfel ca francez, profesor de medicina operatorie ;.operator Dunareasibratul Inchid un mare teritoriu pe care vestit In tiinpul situ. se gasesc lacuri, pasuni $i multe mlastini; de la Gura DURAZZO ( DURRES), oras in Albania, port Ialomitei Ma la Braila alt teritoriu In care shit la Marea Adriatica; 9739 loc. Dateaza dinsec. lacuri multe $i se gasesc maxi pescarii (m.- DELTA vii a. Chr. $i se numia grec.Epidamnos. Ocu- mama). Navigatia pe Dunare a Post totdeauna pat de Romani In sec. 1 p. Chr. s'a numit Dyr- foarte importanta. rhachium. DUNAREA, ziar politic, Craiova, fundat de Stolo- DURAU, schit jud. Neamt, corn. Hangul,la gianu, advocat, 1864. poalele Cehlaului; nu se cunoaste DUNAREA, 11 Danubio, ziar romanesc-italienese, anul Intemeierii; refacut de Rh- aparut In Galati Intre 1846-1850 subred. lui trop...Veniarnin Costache 1835. Marco Cugino. DURER ALBERT ( 1471-11.528), DUNAREA-DE-JOS (episcooie), Infiintata In 1864, mare pictor al Germaniei. cuprinzind jud.Ismail, Bolgrad, Covurlui, Braila DURMITOR, munte din si avind resedintainorasul Ismail. In 1878, ra- Montenegro (Jugoslavia), al arta pind Rusii din nou judetele din sudul Basarabiei, nume denota ca acolo au locuit Episcopia aceasta isiformeaza teritoriul cu Jude- Romani. tele Covurluiu, Braila, Tulcea si Constanta, avind DUROSTOR, jud. In Dobro- resedinta In Galati. Dupti. unirea tuturor provin- gea; cap. Silistra; 3226 km. p., Albert Direr. ciilor romanesti, intemeindu-se si alte episcopii, 183.808 loc. (1928); are 7 plasi, 3 a /limas cu jud. Tulcea Si Coeur luiu. Lista episcopilor corn. urbane, 102 rurale; tine de circ. Curtii-de- Melchisedec (1865-1879), losif Gheorghian (1879 Apel din Constanta; are 12 scoale primare urbane si 1886), Partenie Clinceni (1886 1902), Pimen 178 rurale; are 17 cooperative de aprovizionare Georgescu (1902 1909), Nifon Niculescu (1909 siconsum cu cap. 5.838.324 lei,1 coop. pentru 1921), Jacob Antonovici (1923-1924), Cosma exploatare de paduri cu capital de 245.000 lei; Petrovici (1924). are 42 biserici ortodoxe si 76 de moschei, tine de DUNAREANCA, corn. rur. jud. Cetatea-Alba, eparhia ep. din Constants. plasa Traian; 2871 loc. E si circ. cuprinzind 6 DUROSTOR (EPISCOPIA DIN): inceputurile nu se comune (1929). cunosc, este o mentiune In anul 1147; mai sigure DUNAVAT, riu jud. Tulcea, se desface din sfnt dovezile pentru epoca dupe 1339, pe la 1564, bratul Sf. Gheorghe si dup& un curs de 40 km. 1638, 1672, 1710 si pine la 1721. se varsa. In lacul Razelm (Razim). DURUY VICTOR ( * 1811-1-1894), istoric francez; DUNCA NICOLAE( 1837 t1862), ofiter roman ministru al instructlei 1863-69, dete o non& or- In armata austriaca, plecat din Mol- dova In 1854; trecut apoi in legiunea maghiara din Italia, In fine in America, unde a luat parte la J°1r+1014'St4 rtizboiul de secesiune si unde a muit.""t. SILISTR rit in lupta. 01 a'Ais 7 1.40 T DUNCA TITUS, inginer roman. o ''"'", p cormaiao t % ysA Spirit iubitor de aventuri, a cgda- Cafi,"`r °P L S I L 1 LIPITU4IA 00oimuslark, .. t +, 1 torit mult ; a luat parte la revolutia adar N. !,....8. 41 t ----tiainarge:aua4 polona contra Rusiei (1863), a lu- ipoimuSLAIII A/War )"*". crat la constructia canarului de Suez, s rscCr: ' PL I 6°1'164°471 PL B U BU NAV .4. a luptat In Italia sub Garibaldi (1866) ITU RT U CA I Al sAR sANLAii ° -veth,."( e- si In Franta contra \ ,,..---...... 4' c., Prusiei(1870),a Post capitan in ar- r =Only PL ).//' mata noastr& in raz- 8 --;/PL ACAD LAIVCURTUNAV 1./ boiul pentru inde- (\ Curt Bona CJ pendent& si apoi a participat la cam- 3) paniile franceze din 4 Sudan siTunis (1881). Sterna DUNCKER mAx Durostor. (1811t1886), isto-jud. Harta jud. Durostor. ric germ., prof. la /Halle $i la Tu- bingen. Op. pr. Istoria anticitatii (1852 1885). ganizatieInvataintntului secundarsiraspindi DUNKERQUE, port In Franta, la marea Nor- invatamIntul primar $1 Incatune;membru al dului; 40.000 loc. Academiei Franceze. DUPANLOUP [dllpanlu] Max (* 1802 t1878), DVSE ELEONORA (*1859t1924), actriWitaliana, episcop de Orleans, membru al Academieifranceze, renutnita ca tragediana; calatori In principalele vestit ca orator religios si politic; sustinator al cla- tari propene si la noi. sicismului; adversar at infailibilitatli Papei (1870), DUSSELDORF, oral In Germania- (Prusia re- Intemeietor alpartidului Catolicilor liberali"; nanii); 150.000 loc. aparator al legii pentru libertatea Invatam. su- DU.A.N STEFAN, tar slrbesc pe la 1336 pan& la perior; a lasat si clteva lucrari de pedagogie si 1356. educatie. DU$COV, consul general at Rusiei in Munte- DUPARC Louis, profesor de petrografie la Uni- nia, 1840-42, care a sprijinit alegerea lui Bibescu versitatea din Geneva; membru onorar al Aca- ca dome. demiei Romane (1913). DUVEYRIER [duverie]HENRI (1840-1892), 1621 www.dacoromanica.ro DVO- geograf francez; ciilatori mult $i fticu studii asupra DYRRACHIUM or DIIRAZZO. Sabarei (1861-62). DZIEDUSZYCKI WALERIAN, negustor polon, D Z I DVORAK ANTON ('1841t1964), compoz. boem.; care a facut o calatorie peNistru In 1785 si a prof. la Conservatoriul din Praga. Operele lui slnt descris-o Iran) relatie publicato.In1843. Aci des cintate la concertele noastre. vorbeste despre fapte din Moldova. DWINA, OW DUNA. DZIERZON [gersiin] IOHANN ( * 1811 t1906), a DYCK ANTONIO VAN (1599t- 1641), pictor si picultor german; invents stupii artificiali cu rame gravor olandez; trai multi ani In Italiaa poi In mobile si studia moravurile albinelor. t-F'sranta.

1622 www.dacoromanica.ro ENISALA (It US 11/Ali). IteINELI.

EAUX BONNES [o bonn], st. balnearA Franta (306-313) A dus o viataivirtuoasa si a mArturisit in (In Pirinei); 800 loc. public credinta ei. Nu setie cum a murit, dar EBE or- BEBE. moastele ei au Post descoperite in sec.viiisi EBERS GEORG MORITZ (.183711898), egiptolog asezate In biserica ziditkde Sf. Elena In Muntele germ.; prof. la Iena; public& Papyrus Ebers, cum Sinai. $1 o serie de romane, multe cu subiecte din viata ECATERINA II w CATERWA- egipteanit ECCLESIASTIIL, una din cArtile vechiulli Testa- EBERT FRIEDRICH (*1871119:!5), oni politic ment. In frunte e maxima cunoscuta: Desertelciu- german. Socialist, set al partidului (1913) canoe- nes desertaciunilor, toate slut desertdeiuni. In ro- lar (1918), apoi prezident al republicei (1919). mane$te se gaseste In traducerile complete ale EBERTH CARL IOSEKI (.18351-1926), bacterio- Bibliei (1688 si 1914). log german.A Yost profesor la Zurich, director al ECH:EGARAY JOSE (183511916), scriitor spa- Institutuluide patologie din Halle. Bacilul tifo- niol, autor dramatic. Profesor de matematici. sului poartll numele lui. Membru al Academiei de stiinte. La not e mai EBREI (sau EVREI, popular ovBEI), unul din cunoscuta piesa Marcie Galeotto. A luat premiul popoarele cele mai vechi despre cari vorbeste isto- Nobel In 1904. ria, primul care a prnfesat monoteismul.Maitlrziu ECHIMATJTI, corn.rur.jud.Orhei, plasa li s'a zis si Israel* (de la Israel); Romanii i-au Rezina; 2858 loc. DupA legea 1929, sat circ. con , nurnit ludaei (de la luda), apoi cuvtntul a luat di- Ciniseuti. ferite forme In diferite limbi, unele fiind cu Inte les ECHISCE4. corn. rur.jud.Caliacra, plasa pejorativ, cum este rom. Judani sau Jidani sau Stejarul; 4403 loc. DupA legea 1929, sat circ. corn. Jidovi (fr. Juifs, germ. Juden). In timpuri foarte Trupcilar. departate nest popor a locuit in Mesopotamia $i ECKSTEIN ERNST (1845 t1900), scriitor ger- de acolo, fiind pastori, $i -au schimbat asezArile man. A lAsat nuvele, romane, articole cu nota dupti. nevoile de hranA ale turmelor. Dull s'au dus umoristica. In Egipt, de unde au plecat sub conducerea lui ECLA, vulcan In Islanda; 1614 m. malt. Moise si au ajuns In Palestina. Tlrziu, diferitele ECONOMIA, foaie economiell, apare In Caransebe$ triburi s'au unit $i au format un stat, avind regi: din 1905. Saul, David, care si-a asezat resedinta la Ierusa- ECONOMIA NATIONALA,revistA economic&In- lim, apoi Solomon, care a construit templul. Dup& fiintat& de P. S. Aurelian (1873) si continuat& de moartea lui s'au despartit In dou& regate (Israil C. BAicoianu. (Bucuresti). Apare $i azi. siluda) §i n'au putut rezista inimicilor: au lost ECONOMIA RunALA, revistA de agrieulturA, co- supusi de Chaldei. au suferit robia In Babilon $i mart $i industrii agricole sub directia lui P. S. au trecut, In cursul vremurilor, de sub o st5.pinireAurelian, a apArut In Bucuresti Intre 1881-1884. sub alta (Macedoneni, Seleucizi, Romani) pin& EconomuL, organ de economie, industriesice- and existenta for national& a Yost desfiintatti ment, Blaj, 1873-1883, sub red. lui f3tefan Pop. (Adrian, 135 d. Hristos) $i de atunci multi din ei ECDUL MACEDQNIEI, ziar nationalist, aparut in s'au risipit In diferite parti ale lumii. Bucuresti Intre 1903-1906 sub directia lui Nusi EBRO, fl. Spania, se varsa In Mediterana; lung. Tulliu. 500 km. ECRENE, cap la Marea neagra, aproape de ECATERINA, sfIntA, prfanuit& de bisericaVarna; punct de hotar spre Bulgaria. ortodox& la 25 Noembrie. Spun istoricii cA era de ECTOR pr. RECTOR. neam ImpArAtesc $i foarte InvAtatti. A trait In ECUADOR, stat In America de Sud, asezat In- Alexandria pe vremea luiMaximin alII-lea tre Columbia, Brazilia, Peru si OceanulPacific; 1623 www.dacoromanica.ro ECU - 451.000 km. p.; 2.315.000 loc. Cap. Quito, 100.000 de guvern, din cari doi fac parte din urma*ii faini- Ion. °rase pr. Guayaquil§iCuenca. E strabatut de liilor donatorilor. E 6 Imuntii Anzi cu virful Chimborazo (6310 m.). EFREM, stint praznuit de hiserica ortodoxa PainIntul e fertil; se produce: cacao, cauciuc, cafea, la 7 Martie. Fiind ttimis ca episcop in Scitia de tutun, etc. A facut parte din imperiul spaniolcatre patriarhul Ermon al Ierusalimului, a pre- piny la 1811, cInd despartit Impreuna. cu Co- dicat credinta cre*tina, dar a Post ucis acolo. lumbia, Venezuela $i Noua Grenada, iar de la 1830 EFREMsum, (-1ca. 379), praznuit de biserica este independent.. E republica. Prezidentul actual ortodox& la 28 lanuarie. Nascut in orasul Nisibe din 1926) se numeste Isidro Ayora (Pe- harts Ame- In Mesopotamia din parinti crestini. a Yost $i el rid' de Sud . crestinat la 18 ani. A dus viata monahala aspra SCUBA (greceste HECAVI), personaj legendar. uneori in pustie, $i n'a avut alt grad preotesc decit Sotia regelui Priam al Troiei; a avut 18 fii, cari diaconia. A luat parte la Sinodul de la Niceea; toti au murit In razboiul troian. Ea a Yost luata a trait in Edesa. Mare predicator; cuvintarile lui captiva de Ulise. Viata ei a dat subiectul trage- erau ascultate de credinclosi cu emotiune, fiind diei lui Euripide (Hecuba", 424 a. Chr. ). el Insusi emotionat pina la lacrimi chid vorbea. EDDA, traditiuni $i legende ale popoarelor scan- A lasat $inumeroase scrieri in limba great. dinavice, adunate prin anii 1100 $i 1200, $i cari siriaca. In multe din ele a desvoltat iaeia umilin-Si au servit ca fundament epopeii Nibelungilor. lei cu o putere de convingere care nu se aria la EDER CAROL IOSIF (17601-1810). istorli, ungur. alti scriitori bisericesti. Din operele lui a tradus Open, pr. Supplex libellus V alachorunt Transit- Samuil Micu pe la 1788 (manuscris) sub titlul: Inva- vaniae, Cluj, 1791, Soriptores rerum transilva- taturi asceticesti; in 1823 s'a. tiparit la man. Nearri- nartnn, 4 vol. 1797--1800. t,ului: ('uvintele.i invd(citurilelui, reeditata In EDESSA (azi QRFA ores In Mesopotamia, Post 1926 Bucuresti; o alto publicatie a inceout In In ev. mediu episcopat cretin. Aci a lost $i o- 1922 Economul Tincoca, dup& text rusesc. *coal& vestita pentru interpretarea textelor biblice. EFREM I, episcop al Rlinnicului pc la 1591. EDICULE (sapte turnuri), numele unei Inchisori EFREM II, episcop al Riirmicului pe la 1606. din Constantinopol, despre care se vorbeste des in EFREM zisTRUFA$EL,episcopaleparhiei istoria noastra in sec. xvii $i xvin, fiindca acolo Buzaului 1620-1636; In 1623 se vede ca are tise Inchideau fostii ($1 viitorii) Domnitori dife- tlul de arhiepiscop of Buzayschi". riti boeri romani. EFTIMIE (sec. xvt), autorul unei cronice sla- EDINIBURG, oras In Anglia (Scotia), la golf. vone despre Alex. Lapu$neanu; identificat (de N. Forth; 300.000 loc. Iorga) cu un egumen al man. Neamtu episcop EDINITA, (In legea 1926, sau Elam/ In legea roman In Ardeal 1572, sprijinitde calvini; In 1929, sau EDINTA In Diet. Arbore; ruseste main) timpul lui Ion Voda cel Cumplit deveni episcop circ. corn. jud. Hotin cu 9 sate (1929). de Roman, dar fu gonit de Petru Schiopul $i re- EDISON THOMAS (1847), inventor american veni In Ardeal.I. Bogdan II identificase cu un mai ales pe terenul electricitatii: microlelefonul, lost episcop de Radauti. fonoyi alul, Tampa cu incandescen(a, meyalonul. EFTIMIE CEL MARE, dint praznuit de biserica In total pege qase sute. A debutat In viata ca ortodoxa la 20 Ianuarie. Apartinind unei familii simplu lucrator la o companie de nobile $i bogate, a Yost crescut in respectul vir- tale ferata ; a invatat singur $i tutilor cre$tine de catre un episcop (din Armenia, a ajuns sa cunoasca bine cons- care 11hirotonisi preot $i voia sa-1 pregateasca tructia aparatelor de telegrafie. pentru episcopat; el preferi viata de sihastru $i EDUARD I 123911307) rege se retrase in Palestina. Traind in locuri pustii, al Angliei intre 1272-1307; su- clad singur, clad cu un tovara*, vestea despre el veran iscusit, razboinic, confirm& se raspindia, veniau la el ucenici, veniau bolnavi magna charta alibertatllor (1297). ca sa-i vindece; sub povata lui se zidira mai multe EDUARDIII('1312 t1377) manastiri (una pe la 420, dar el refuza totdeauna rege al Angliei intre" 1327-1377, sa aiba rolul oficial de conductor,desi toti /1 purta multe razboaie norocoase. consultau In afacerile importante. A cornbatut EDUARD VII (*1841 t1910), eresul Nestorienilor$ial Eutihienilor. Duna o rege al Angliei de la 1901. Suindu-Thomas Edison. viata de fapte de acestea, muri In virstli de 95 se petron In timpul razboiului cu de ani. Burii,el se grabi s& Incheie pace EFTIMIE, mitropolitalUngro-Vlahiei ca. $i In 1906 be acorda autonomia. 1568-1577 A urmarit $i a realizat prietenia EFTIMIE II,mitropolitalUngro-Vlahiel Intre tara sa;IFranta, schim- 1595ca. 1603. Amic cu Mihaiu-Viteazul, 11 ve- bind prin aceasta mersul politicii dem semnat In tratatele politice importante. Dupti europene_ uciderea domnitorului, a trait In pribegie. EDUCATQRUL ziarpedagogic, EGATE, insule in apropiere de Sicilia, apartin aparut In Bucure*ti In 1883-84 Italiei. sub d irecjia lui B at bu Constanti- EGEE MAMA, intre peninsula balcanica,$1 nescu. Asia mica, kisa $i Arhipelag. EFESIU LOAN, profesor grec la EGERIA, personaj mitologic roman, o nimfa Academia domneasca dinIasi. Fd,,ard care sfatuia pe regele Numa ce reform& sa fad/. Nu cunoastem data EGGER [egge] EMIL (1813 t1885), filolog fran- EFORIA SCOALELOR, institutiune Int em eiat a In cez, prof. de 1. greaca la facultatea de litere din Pa- Bucure*ti pentru conducerea scoalelor de toateris; membru al Academiei de inscriptiuni. Pu- gradele din Muntenia. Dupe Regulamentul scolar blica studii despre accentul grec, despre istoria din 1838, era compusii din 4 efori: trei boeripa- greed/. $i romans, gramatici $. a. Membru onorar mIntenivrednici prin a for*Uinta"$i un profe- al Academiei Romilne (1871). sor, care era $i inspectorul coalelor din Bucuresti. E GINA, insula In Arhipelag (M. Egee), e000 Duerr/rile erau conduse de un director, care era $i loc. Avu un rol Insemnat In istoria veche a Grecilor: provizorul internatului Sf. Sava.S'a desfiintat era atunci ca o provincie bogatit. in 1864, cind Coate atributiunile ei au trecut la EGTPT,tara intinsa la N. E. Africei; supr. Min isterul instructiunii. 1.021.000 km. p.;14.169.000 loc., mare parte EFORIA SPITALELOR CIVILE DIN BUCURESTI, in- Felahi, apoi Copyi, urma*i directi ai Egiptenilor an- stitutie autonoma, sub controlul Statului; are tici, $i Beduini. Pe linga acesti locuitori vechi, s'au de stop sa conduch administratia spitalelor cari stabilit Europeni: Englezi, Italieni, Fr ancezi, Greci, se Intretin din avbrile lasate de Cantacuzinesti $i etc. (sor harts AnticE/). Clima e calda (pine la +45°) Gbiculesti. Ea dateazii In forma actual& din dar sanatoasa; numai clnd suit& vinturile Kamsin 1864. In fruntea ei stilt totdeauna 3 efori, numiti $iSimon este greu de suportat. E strabatut de 1624 www.dacoromanica.ro fluviul Nil (..-acest cuv.), care se varsrt In mareamenica. Locuit de multi Armani si Inconjurat deEGI- Mediteran& (p- DELTA NILULUI), care, din antichi- sate armanesti. L-a vizitat$iBolintineanu si tate,fertilizeazk cimpiile prin revarsarile sale vorbeste despre el In relgiile sale de calatorie. E LI anuale. Cap. CAIRO (1.060.000 loc.);ora$e pr. ELECTORAT se numia regimulprin care se Alexandria, 570.000 loc.; Port Said, 103.000 loc.; Man- atribuia tronul imperiului unuia din suveranii sura, 63.000 loc.; Damietta, 35.000 loc.;Giseh, 27.000 principali ai Germaniei. lnstituit In 1024, reor- loc.; Suez, 36.000 loc. ganizat prin bula de our In 1356 (erau 7 membri: In Egipt s'a desvoltat una din cele mai vechi arhiepiscopul din Mainz, din Colonia, din Treves, civilizatiuni si a ajuns, sub regii Indigeni numitiregele Boemiei, contele palatin, ducele Saxoniei, Faraoni, la un mare grad de desvoltare In stiintemargraful de Brandenburg) $i prin pacea de in si In arte. Istoria lui este impiirtit& dupa dinastii Westfalia, In fine prin interventia lui Napoleon I (30 in numar) si dupa aceste dinastii se stabilesc (chid se ridie& numarul for la 10). electoratul fu $i datele cronologice ale evenimentelor, pink la desfiintat la Inceputul sec. xis -lea. stingerea for la 525 a. Chr., °Ind Egiptul a Post ELECTRA, pers. mitol. grec., fiica lui Aga- supus de Per$i. Dupk aceea el a trecut sub sta.- memnon sia Clytemnestrei, carea razbunat pinirea Macedonenilor (cuprins de Alexandru cel moartea tatalui ei. Legenda aceasta a dat subject Mare, dupa care Ormeazk regii din familialui Ptole- mai multor tragediinChoephorele de Eschyle (c. meu) $i sub a Romanilor (anul 30 a. Chr.).In 460 a. Chr.), Electra de Sophocle (c. 420. a. Chr.), anul 640 Incepu dorninatiunea Arabilor, apoi a Electra de Euripide (413 a. Chr.), de Baif (1537), Sultanilor Mameluci de la 1250 in 1517, In fine Crebillon (1708 . Egiptul deveni .provincie turceasca. Tratatul de ELEFTERIE, sfint, praznuit de biserica orto- la Londra (1841) recunoscu aceasta situatie de doxa la 15 Decembrie. Fiu al unei femei cuvioase drept, dar dadu Kedivului(..=rege) o autonumie a lost de mic crescut In Invataturile crestinesti si care permise amestecul Englezilor In trebile Sta- la 18 ani deveni preot, la 20 episcop In Iliric. Per- tului, in care vreme seconstrui Canalul de la secutat de Imparatul Adrian (117-138) pentru Suez (my- acest cuv.) si se ajunse astfel la ocupa- a Him multi prozeliti, el a Post supus la diferite tiunea military engleza.(1881, dupk revolta lui chinuri, pe cari le-a suferit, a fugit pe un munte Arabi - pass).In 1914 Anglia detrongt pe Kediv pustiu si acolo a Yost prins $i ucis. Atunci a Post numi un Sultan care nu mai avea nici o legaturk omorita si mama lui, Antia. cu eel din Constantinopol si era pus sub protecto- ELENA ® personaj mitologic. Sotia lui Me- ratul englez. Dupa mai multe misettri nationaliste, nelau, regele Spartei, rapita de Paris $i dusk la Anglia recunoscu in 1922 independenta Egiptului, Troia, a lost cauza razboiului troian. ¶ ® sotia 1m- steagul si efigia lui, dar mentinu o cooperatie" paratului roman Constantin Clorus $i mama Ira- anglo-egipteana. paratului Constantin eel Mare. EGA (fuga lui Mahomet din Mecca) Insemneazii A dus o viavirtuoasa. $i a Inceputul erei mahometane, dupa care adeptii a- crescut pe fiul sau dupii prin- cestei religii socotesc anii. Inceputul acesta c0-cipii severesis'a crestinat respunde cu anul 622 dupit Hristos. dupa vestitalui victorie. A EGIST, pers. legendar grec. Iubind pe Clitem- murit In adinci batrInete nestra, sotia lui Agamemnon, a ucis pe acesta, biserica crestink a declarat-oSi clnd s'a intors din razboiul troian; dar, la rindul sit/ltd. Amintirea ei se praz- lui, fu ucis de Oreste, fiul lui Agamemnon. nueste la 21 Maiu. ¶ O Fiica EGOSPOTANIOS, fluviu In Chersones. lui Stefan cel Mare (t 1505), EaFtLICH PAUL (185411915), medic $i natu- easatorita cu Ivan fiul tarului ralist german. A Post profesor la Berlin, director al Moscovei. ¶ ® Sotia lui Petru institului de terapie experirnentala din Frankfurt. Rarer. ¶ ® Elena Doamna S'a ocupat cu istologia singelui. E cunoscut serul I rCVZA¶ ®Majestatea Sa zis 606 (arsenobenzol) In contra sifilisulni. A Yost Elena (*1896), mama Voevo-Maiestatea Sa Elena. membru onorar al Academiei Rornane (1911). A dului Mihaiu, fiica regelui Constantin at greciei. .luat premiul Nobel. Este patroana multor institutli de binefacere. EIFFEL [del] GIISTAvE (1832 t1923), inginer ELEUSINA, oral In Grecia antica (Alien); aci fr., autor al multor lucrari maxi In Franta (podulse faceau sarbatorile misterelor In templele zei- de la Bordeaux) si In alte tari (o gars. In Pesta); telor Ceres si Proserpina. este vestit turnul Eiffel cladit cu prilejul expozitiei ELIADE ioAN P. profesor roman. A Post 51 re- din Paris 1889. vizor $colar. A publicat carti de pedagogie (Pedar EINSTEIN [aIn$tain] ALBERT (1879,) fizi- gogia, 1868), carti didaotioe (Desemn, 1873; A? itme- cian german. A formulat teoria lice, 1879) $. a. relativitdtii,carese raporta la ELIADE POMPILIII (*1869 11914), profesor ro- masurarea timpului si spatiului In man. Doctor In litere din Paris, a predat cursul de sistemulplanetar siIn univers. literaturk francez& la facultatea de litere din Bu- Determinarile speciale ale timpului cure$ti (1901). A publicat mai multe volume de sispatiului sintvalabile numai critici literare (Causeries litteraires, 1903), studii clad sintraportatela un anumit asupra influentei franceze in Romania ( Histoire sistem de masuri. Toate determi- de l'esprit public en Roumanie, 1905; La Bou- n&rile de timp depind de locul o- manie au xix siècle, 1914). Ca director al Tea- cupat de observator In spatiu, ele trului National (1908-1911), a dat impuls tra- vor fi diferite pentru doi observa- ducerilor din operele clasice streine $1 a publicat tori cari se micunul fat& deA. Einstein. o dare de seamk despre stagiunea 1908-1909. altul. A Post membru al Ateneului Roman si membru ELADIU ALExANDRii, scriitor grec. A publicat corespondent at Academiei Romane (1912). In latineste o istorie a bisericii orientale, in care ELIADE RADULESCU, REMADE. vorbeste de scoalele greee5ti din principate. ELIAS JACQUES M. (*1844 t1923), bancher ro- ELANUL, rlu all. al Prutului; udri judetele man. A Intemeiat, cu doi frati ai sal, o cask de Tutova si Covurluiu. bane& In 1877 cu sediul In Bucuresti si In Viena. ELBA (ceh. LABE), fluviu, izvoraste din Boemia Spa ocupat si de Intreprinderi industriale, Intre si se varsa In Marea Nordului; lung. 1.100 km. altele, fabrica de zahkr de la Sascut. Mai tlrziu a ELBA, insula In Mediterana, tine de Italia (din Post intre fondatorii Bancii Generale din Bucu- 1860). Aci a Yost deportat Napoleon I In 1814, si resti. A lasat prin testament averea sa (de peste de aci a venit In Franta pentru a relua domnia 370 milioane lei) pentru crearea unei fondatii on care a Vint o slit& de zile $i s'a sfirsit la Waterloo. numele de Menachem H. Elias" (Ultra donatoru- ELBASAN(armaneste: NIUCASTRU), oras In lui), ca sasezideasca si sk se intretie un spital, un Albania, pe rlul Scumbi, in poalele muntilor Cer- gimnaziu si ocoalprofesionalrt; a instituit ca. 1625 www.dacoromanica.ro E L I-legatar universal Academia Romand, iar execuipr de I. I. Deleanu, Povestea unei Regine de H. Lecca, testamentare pe advocatul Em. Pantazi. Poezii de Elena Poenaru, Ullranda de A. Steuer ELV ELIOGABAL, Imparat roman Intre 218-222, man, V aluri alinate de G. Co$buc. vestit prin viata satclesfrInata $i prin neinchi- ELISABETA (*1873), reginaBelgiei,sotia puita sa cruzime. Fu ucis de soldati. Regelui Albert I.In timpul razboiului mondial, ELIOT GEORGE, numele literar al MARY-ANNE-I a Indurat toate greutatile situatiei prin cari a EVANS ( *1819 11880 , rom'inciera engle7a, mutt ci- trecut tars sa, aratIndu-se plingi de devotament flirt In Franta, contribuind la orientarea spre na- pentru ajutarea celor nenorociti. turalkm. ELISABETA (1894), fosta regina a Greciei. ELISABETA, sfinta praznuita de biserica or- riica Regelui FerdinandIal todox& la 24 April. A trait din pruncie in viata Romaniei $iaReginei Maria. cuvioasii, mutt& vreme In pustie. A murit dupa o Casatorita la 27 Fe.bruarie 1921 viata lunga Inchinatalisuferintei $i rugaciunii. cu George, diadohul GreLieLcare ELISABETA (1533t1603) regina Angliei In- a devenit rege In 1922 $i a pars- tre 1558-1603. Persecut& pe catolici; invinse pe sit tronul In 1924. regele Spaniel FilipII, distrugind invincibila ELISABETA-DOAMNA 0 armada", fu de o mare cruzime, omorind nobili, corn. rur. jud. Roman, plasa Mi- preoti $1 pe Maria Stuart; duse o viata destra- ron Costin; 2408 loc. Dupa legea2 balata, de $i cu pretentii de a fi respectata. 1929, este comuna suburbans a,;_ ELISABETA (1837t1898), Imparateasa Au- orasului Roman. ¶ 0 static c. f. \ .triei,sotialuiFrant- linia Medgidia - Babadag intre Elisabeta Regina loser, ucisa de un anar- Ester $i Hamangia. Greciei. hist In Elvetia. ELISE', proroc alEbreilor, ELISABETA PETROV- praznuit de biserica ortodoxa la14 Iunie. A NA (*1709t1762), Impa- trait pe la 900 a. Chr. Faptele sale sint povestite rateasa Rusiei,fiica lui In Vechiul Testament (Cartea Regilor). El a pro- Petru eel Mare, domni de- rocit diferite intimplari publice $i particulare, a la1741,inlaturInd pe ajutat pe cei nedreptatiti $1 pe cei saracisi a facut Ivan VI; contribui la In- chiarminuni. tarireaInfluent.eifran- ELOPATAS ow- VILcELE. ceze $i sustainliterele ELPpIA, sfinta praznuita de biserica orto- $i artele; purta ra.zboaie 4 , o \ doxa la 17 Septembrie A lost martirizata Im- cu Suedezii, cistigInd Fin- ' : preuna. cu Agapia $i Pistis.(Por AGAPIA). landa, cu Francezii, cu . ELVETIA (scswElz;SUISSE; SVIZZERA),stat Prusienii,ocupind Po- In Europa. Semarginestela N. cu Franta $1 Ger- merania. °1400,t, mania, la E cu Austria $i Italia, la S. cu Italia $i ELISABETA REGINA Elisabeta, Regina Romaniei. Franta, la V. cu Franta. Supr. 41.295 km. p. ROMANIEI (1843 t1916): 3.880.000 loc. nascuta Printes& de Wied. S'a casatorit cu Dom- Tara foarte muntoasa, cuprinde cei mai lnalti nitorul Carol In 1869 $i a avut o ilia, Maria (1870), munti din Europa, Alpii cu ramurile tor: Bernezi moartgt In vlrsta de trei ani. S'a ocupat de lite- Penini,Lepontieni,Glaris, Retici;la V. sint rature, de muzica $i de opere caritabile. A pa-muntii Jura cu diferite ramuri. Lacuri: Constanta, trims spa/tut poeziilor poporane$i al povesti- Leman, Neuchatel, Celor 4 cantoane, Zurich, Zug, Brien; rilor cronicarilor nostri. A incurajat, prin exemplul Tuhn. Fluvii $i Muni: Ronul, care izvora$te din Alpi, ei, arta veche romaneasca introducind obiceiul strabate lacul Leman si trece in Franta; Rhin], for- ca la anumite solemnitati doamnele din societatea mat din don& mici ape (anterior $i posterior), stra- inalta sa poarte costume taranesti $1, pentru per- bate lacul Constanta, formeazti limita de N. $1 fectionarea artei broderiei, a interneiat societatea apoi trece In Germania, dupa ce a primit ca aflu- Furnica". In timpul razboiului pentruinde- enti Aar, Limat; Inul isvoraste din Alpii Retici pendents, a Post in fruntea doamnelor romane sitrece In Austria; Tessinul trece In Italia prin la- rani au Ingrijit pe raniti In spitale,$i devotamentul cul Maggiore. ei a impresionat pe soldati Inuit i-au zis ,mama Republica federative formatgt din 22 cantoane, ranitilor". A desenat$ia cultivat miniatura, cari slnt la rindul for tot atitea republici: AARGAU, ilustrind unele poezii, cum e Concertul in tuned APPENZELL, BASEL, BERNA, FREIBURG, ST. GALL, GE- de Alecsandri $1 mai ales un exemplar din Evan- NEVA, GLARUS, GRISONS, LUCERNA, NEUCHATEL, SCHAFF- ghelie, In care se vad reflectindu-se durerile ce a HAUSEN, SCHWYZ, SOLOTHURN, TESSIN, THURGAU, UN- suferit la moartea copilei ei, exemplar scris de TERVALDEN, URI, VAUD, VALAIS, ZUG, =RICH. Uncle mina ei.$1 daruit bisericii de la Curtea-de-Arges. cantoane sint impartite in cite 2 republici mici, Incurajata, se zice, de poetul Alecsandri, care deasa ca in total sint 25. Cap. Berns. Ora$e pr. Zu- venise amicul devotat alCurtii princiare (mai rich, Basel, Geneva, Lausanne, Neuchatel, Montreux, Lu- tirziu regale), a Inceput sa publice sub pseudo- gano, Vevey, Davos,Locarno, Interlaken,St.Moritz, nimul CARMEN SYLVA. Suferinda In ultimii aniai Zermatt, Schaffhausen. vietii, s'a stins In ziva de 21 Octombrie 1916, in- Din cauza ca parnintul e putin productiv, El- durerata de desfastaarea marelui razboiu. Opera vetienii se ocupa cu cresterea vitelor $1 cu o moult ei literary este foarte bogata. Debutind in 1881 cu de industrii, intre cari uncle (ceasornicaria, de ex.) o lucrare In limbs germana (Stlirme) $i In 1882 cu sint vestite. Frumusetile tarii $i excelenta orga- una in limba roman& (Puiu), a publicat poeziiii- nizatie oteliera $i a tailor de comunicatie atrag rice, poeme, povestiri, nuvele $i romane, piese de in fiecare an, In diferite titnpuri ale anului, nu- teatru, cugetari, impresii de calgttorie, amintiri. mero$i calatori cari vin din toate partiteluraii, Izvoarele de inspiratie au Post sau legendele din sicontribuese la marirea veniturilor Cara sa natal& sau cele din Cara de adoptiune. Locuitorii slat deosebiti dupe neat!' $ilimba: Operele ei sint scrise In limba germana, franceza Germani 69 ° /s, Francezi 21%, Italieni 10°/0; dar $i rornana. Intre cele din tam& este interesant de tote au o con$tiinta national& speciala. Ca religie, relevat discursul tinut la inaugurareapalatului Uni- stilt In majoritate protestant!, dar minoritatea in- versitatii din Iasi 1897 . Multe din celela!te au fost semnata e catolica. Instructia e foarte raspindita. traduse In romaneste: Cugetclrile unei regine, de Nurnarul analfabetilor este cu totul redus; pentru I.Craciun, Vrdjitoarea de A. Steuerman, Po- Intretinerea acestei situatii, ei au Instituit un exa- vestile Pelesului, Virlul cu dor, Astra de Ionescu men at recrutilor, care arata in fiecare an gradul Uion, Bate la wet de Livia Maiorescu, Robin Pete- de culture al tineretului cu Invatatura marginttli sului de Elena Rosetti, Nuvele de Ionescu-Gion, la cursul primar $i indica masurile de lust In fie- Insurat de A. Alexandrescu-Dorna, De prin yea- care canton. curl, Versuri de A. 'Poma, Poeziile unei Regine Inceputul statului elvetian se considers a fi 1626 www.dacoromanica.ro EME- E M I

HartaElvetiei. i Zurich 7 Glarus /3 Appenzcll 59 Vaud (Waadt) a Berna (Bern, Berne) 8 Zug r4 St. GallGallen 20 Valais (Wallis) 3 Lucerna (Luzern, Lucerne) 9 Fribourg (Freiburg) 55 Grisons (Grigioni, Graubunden)31 Neuchatel (Neuen- 4 Uri It, Solothurn(Soleure) 16 Aargau (Argovie) burg) 5Schwyz xr Basel (Bale) 17 Thurgau (Turgovie) 22 Geneva (Genf, 6,linterwalden 12 Schafhausen (Schafhouse 18 Tessin (Ticino) Ginevra) unirea celor 3 cantoane Schwyz,Url $i Unterwalden oarecare Indestulare, ocupindu-se cu agricultura In 1308 In contra pretentiilor Imparatului german si cu negotul, si dorea sa-si crease& copiii cu In- Albert I. In jurul acestui nucleu s'au grupat ce- grijire. Erau 10 frati si surori, Intre can poetul era lelalte cantoane: In 1353, 1481, 1501, 1513, 1516, al 6-lea. Primii ani ai copilariei i-a petrecut In 1798, 1799, 1857. Constituanta actual& dateaza orasul Botosani si la mosia Ipotesti; la vlrsta de din 1871, dar s'a revizuit de multe oH. 6 ani a lost trimis pentru Invatatura la Cernauti. EMERSON RALPH VALDO (*1803 t1882), fi- Aci a flout cumsul primar si o parte din col liceal, lozof si poet american. Opere mai cunoscute: Oa- dar nu a urmat clasele cu sta- meni reprezentativi ai omenirii. Traduceri roma- ruinta si de citeva oria fugit nesti: Destinut, arta, bogalia suprenid (de V. Con- din oral, Insoldnd trupe de actori stantinescu si VI. Streinu). roman! cari venise sa dea repre- EA/ILIA, regiune Italia hare Padu, Adtiatica zentaldi in capitala Bucovinei. In si muntii Apenini, foarte roditoare. acest Limp s'a desteptatsi ta- EMILII.UNT, martin, praznuit de biserica orto-lentul lui poetic: a Kris clteva dox& la 18 Julie. Irnbratisind crestinismul, a da- poeziipublicate in Familia" $i rImat statuele zeilor dintr'un templu In Duro- unala moartea profesorului sau stor (Silistra). Aron Pumnu (1866). Trimis de EMILIAN $TEFAN ( 1319 t 1899), lost profesor familia laViena pentru studii, de geometric descriptiva laUniversitatea din (1869), a cunoscut pe Slavici $i Iasi. a trimis poezii la revista Convor- EA/4E,ITJS PAULUS 0 consul roman, ucis In biH literare" (1870). Venind maiMihail. Eminescu lupta de la Canna (216 a. Chr.). ¶ ® general ro- tirziu in Iasi, a lost ajutat de SocietateaJunimea" man (t168 a. Chr.), fiul precedentului si tatal lui sa-si continue studiile In Berlin si lena. In 1374 Scipio Africanus; a Invins pe Perseu, regale Ma- 11 vedem director al Bibliotecii din Iasi si In 1875 cedoniei, la Pidna. revizor scolar. In acest timp a publicat In Con- EA/4N PA§A (= EDUARD SCHNITZER) ('1840 vorbiri" multe poezii. In 1876 a pkrasit functiunea, 1-1392), medic In armata turceasca, bey al provin- a stat citva Limp ca ziarist In Iasi (Curierul de ciilor ecuatoriale ale Egiptului; a calatorit mult Iasi) si apoi a trecut in Bucuresti redactor la prin diferite regiuni ale Africei; a lost apoi In ser- ziarul Timpul (1877-1883).Inaceastl epoca viciul Germaniei si a murit ucis de indigeni cu a publicat ode mai bune poezii ale lui;dar In prilejul unei expeditiuni de cercetiiri. Viata lui 1883 a isbucnit prima manifestare a nebuniei lui, a Yost plinff de aventuri extraordinare, cars aucare, dupa. mai multe faze de criza si deIndrep- avut la timp rasunet In toata Europa $i despre tare, i-a lost fatal t. A murit la 15Iunie1889 In cari a scris si Stanley, care odata 1-a eliberat. Bucuresti In azilul D-rului Sutu, ucis, se zice, de EMINESCII MIHAIL ( *1850 t1889), mare poet un tovaras de suferinta. La finele anului 1883, roman. Taal lui se numia Eminovici, nume peT. Maiorescu a publicat pentru prima data. un rare I-a purtat si el In copilarie, dar mai tarziu volum de poezii ale lui care avu mai multe editi- a adoptat forma In -escu,asa cum 11 schimbase uni. Dupa moartea lui, V. G. Mortan a dat un Iosif Vulcan cu ocazia publicarii citorva poezii volum de versuri si proz& (1890), au aparut curind In revista Familia". Far& sa fie bogat, tatal avea articulete politico (1891) si apoi au urmat nume- 1627 www.dacoromanica.ro ENAM_roase volume cu opere de ale lui, Intre cari si Membru onorar al Academiei Romane (1916). postume. De la el avem un basm: Fat frumos din Opere mai cunoscute: Poem romana, Fantazie E PIlacrima, o nuvela: Sarmanul Dionis ai o form& ne- pastorald. A scris $i multe simfonii gi rapsodii. desavIrsita de roman: Geniu pustiu. In desvoltarea ENGEL IOAN CHRISTIAN (*17701-1814), istoric talrntului sem poetic deosebim: primele Incercari ungur. A ocupat In Transilvania functiuni ad- (1865-1869), epoca de formatiune (1870-75), ministrative si a publicat opere istorice (In Iimba epoca desavirsirii (1876-1883) siepoca deca- germane) despre trecutul Ungariei si al tarilor dentei (1884-88). PoeziilecelemaiInsemnate vecine, Intre cari o istorie a Ungariei, 1813, In sInt: Epigonii, Impdrat $i proletar, Strigoii, Ca- 5 volume. lin, Cele 4 Scrisori, Luceafcirul, multe poezir ero- ENGELS FREDERIC (1820t1895), unul din In- tice, Intre cariunele slutmici capo d'opere, Glossa, temeietorii socialismului german (cu Marx), re- Melancolie, Mai am un singur dor si clteva In dact& Manilestul comunismului". Alte opere: forme. popular* Intre cari: Ce to legeni, codrule. Originea familiei, a proprietd(ii $i a statului. Au Minas de lael sicateva traduceri.Drip& ENGLITERA or ANGLIA. moartea lui, numeroase editiuni ale operelor lui ENICHIQI. corn. rur. jud. Ismail, plasa Cis- s'aupublicat, Intro caH sivol. de poezii ed. :mete, 2700 loc. Dupe legea 1929, sat circ. corn. Cdr(ii RomaneVi. Cismele. Numele lui s'a dat unei statiuni de c. f. pe linia ENIGEA, circ. corn. jud. Caliacra, cu 10 sate Podul-Iloaei-Hirlau. (legea 1929 . ENKE, Societate cultural& maghiara Infiintata ENISAL4, corn. rur. jud. Tulcea, plasa Ba- In 1884, avind de stop maghiarizarea locuitorilorbadag; 1258 loc. Dup& legea 1929, sat circ. corn. de alt& limba. din Transilvania. Sarichioi. Linga el shit ruinile unei foste cetati EMMANUEL DAVID (* 1854), profesor de ma- despre care se zice ca era a Genovezilor (..- fron- tematici teoria functiunilor sialgebra supe- tispiciul literei E). rioara la facultatea de stiinte din Bucuresti ENNTUS QunvIruS ( *239t169 a. Chr.), poet latin, (1882)- si la alte scoale speciale. autor al unei marl epopei (Annales) si cltorva tra- EMMENTHAL, tinut In Elvetia (canton. Ber- gedii; dar din toate au ramas numai fragmente. ea) renumit pentru brinzeturi. ENRIC II ( 1.54711559), regele Frantei. A lup- EMPEDOCLE (ca. 450 a. Chr.), filozof grec. tat contra lui Carol Quintu, a sustinut protestan- Dupe el, primele fiinte s'au nascut prin intimpla- tismul, luptlnd si cu Englezii. Dupe multe pere, trecInd de la un arnestec la organizari indi- ripetii,s'a incheiat pacea de la Cateau-Cambresis viduale printr'o serie de transformari, cari se (1558) prin care toate cuceririle rrancezilor le shit continue si dup& moartea indivizilor; fortele cari recunoscute. conduc acestea shit: iubirea si discordia. ENRIC III (1551 11589), regele Frantei de la EMS, ores in Prusia (Nassau); ape minerale; 1574. Din cauza vietii dezordonate, s'a format o 7000 loc.Vestit In istorie prin depe$a de la Ems. puternica opozitie sub conducerea ducelui de In Iulie 1870, ambasodorul Frantei se duse la Guise, au urmat lupte civile gi regele a lost ucis Ems, uncle era regele Prusiei, si-1 ruga sa nu auto- de un fanatic Jacques Clement. rize pe print.ul de Hohenzollern a primi tronul Spa- ENRIC IV (155311610), regele Frantei de la niei; regele consimt1 si, printr'o depesa, comunica 1589. Protestant, a avut multe lupte pin& sa-si faptul lui Bismark; acesta, voind s& provoace raz- cucereasca Statul; dar si-a schimbat religiaIna - boiul, public& depesa schimbindu-i Intelesul si into de a intra In Paris (1593). Atunci ar fi zis cu- atunci Franta se simti obligate a declara razboiu. vintele: Paris vaut bien une messe". Dupe multa ENACEANU GHENADIE (183711898), prelat silinta, dupa incheierea unor tratate internatio- roman. A lost profesor la Seminariul Veniamin nate, restabili autoritatea regale, lu& masurile ad- Costache" din Iasi, apoi la Seminariul Nifon" In ministrative cele mai potrivite pentru a educe si Bucuresti, arhiereu si profesor la Facultatea de linistea Intre locuitori, dupe atitea razboaie ci- teologie tot de aci, In fine episcop de Rimnic (1886). vile, si Imbunatatdrea starii materiale a maselor. S'a ocupat cu istoria bisericeasca.(Mitropolia Lui se atribue cuyIntul ca ar don pentru fiecare Ungro-Vlahiei, 1880; Petru Movild, 1883; Epis-'saran: se aiba In fiecare Duminica o gain& de gatit copia Rimnicului, 1889; Intiiele seminfe ale cresti- mettre cheque dimanche lapoule au pot". A Post ndta(iiIn (Mile romane, 1892), sicueraldica ucis de Ravaillac. (Eraldica veche a .Romanilor, 1894)$.a. ENZENBERG CAROL BARON (.1725 11810), ge- ENCKE iotiAN (*1791 118(i5), astronom ger- neral austriac. A luat parte la razboiul de 7 ani man. Determine orbita cometei care-i poarta nu- cu Prusia; a Post comandantul regimentului 2-lea mole; descoperi adevaratele dimensiuni ale pla- graniteresc (1764),mai tirziu a fast admini- netei Mercur. strator militar al Bucovinei (1778-1786). ENCICLOPEDISTI se numesc savantii si scriitorli EOL, persona] mitologicgrec, stapinul yin- fr. cari an colaborat, sub directia lui Diderot $i a turilor. lui D'Alembert, la asanurnitaEneiclopedie (Ency- EOLI sau Emma, locuitori din EOLIA, prov. clopedie au dictionnaire raisonnedes sciences, a Greciei entice In Asia mica. des arts et des metiers) publicata Intre 1751 si 1772. EOTVOS CAROL (*1842 ), om politic maghiar. Cei mai de seama enciclopedisti: Voltaire, Montes- Arnie al politicei lui Deak, apoi retras din poli- quieu, J.J. Rousseau. tic& dupe unirea deakistilor Cu Tisza. A Post mai ENEA, eroul princip. din ,Eneida" lui Virgil. tirziu prezidentul partidului independent, dar 1-a Era fiul lui Anchise si al ze4ei Venus. A fugit, parasit, sprijinind pe Vekerle. dupe darlmarea Troiei, cu tatal sau si a ratacit 1.5TVCIS IOZEF (181311871), scriitor si om prin lume pine and a ajuns In Italia, made a In- politic ungur. A lost unul din conducatorii revolu- temeiat un popor, care avea s& fie poporul roman. tlei din 1848, dar a parasit taxa In timpul luptelor; ENF4DA, poemepica a luiVirgiliu, inspirate. unul din sustinatorii regimului dualist din 1867. dupe Odisea (primele 6 clnturi) si Iliada (ultimele A lasat si opere literare, Intre cari romane, si 6 clnturi). S'a tradus In toate limbile culte. La not scrieri istorice. Intreaga poem& s'a tradus de G coobuo In versuri EPAMINONDA ( ea. 418 1362 a. Chr.), ge- exametre si a Post premiate. de Academia Romana.. neral si politic grec din Teba, victorios In lupta (Ed. 1-a 1896). dela Leuctra, mart In lupta de la Mantinea, eta.- ENESCU FOTIN, om de finante roman. A fast rind intereselepatriei saleIn contra Spartei, director al Centralei bancilor populare; ministru aliata $i cu alte cetati.Dun& el, Teba decade. de final* In 1918 (guy. Avereseu, Coanda, Bra- EPEE CHARLES MICHEL ABATELE DE L' (*1712t tianu). 1789), filantrop francez, a nascocit limbagiul sur- ENESCU GEORGE (1881), compozitor si mu- do-mutilor. zicant roman. Cunoscut In multe tiari occidentale, EPICTET (sec. I. p.Chr.),filozof grec stoic, mai ales In Franta, undo da regulat concerte. fast sclav in Roma; recomanda sa primesti cu 1628 www.dacoromanica.ro resemnare tot ce-ti de soarta, ford sa acuzi pe EPURESTI, corn.rur.jud.Vla*ca, plasaEP I- nimeni. Arges; 2800 loc. Are In circ. sa 14 sate(legea EPICUR (ca. 341t270 a. Chr.), filozof grec. 1929). ERI Intemeietorul doctrinei care-i poarta numele (epi- EQUATEUR, provincie In Congo belgian (A- cureism): omultrebue se traiasca frica), cap. coctuithatvitte;1.600.000 locuitori in- Inliniste, cautind placerea*i digeni si 2100 Europeni. evitind durerea. Unii din urma- EQUI, popor din Italia antic/4. In Latium. sii lui au trite les ca e vorba nu- ERACLIDE CONSTANTIN( *18191.1875), jurist mai de placeri fizice;altiicer roman. A Post magistrat, ajungind prim-prese- si pe cele intelectuale. dinte al Curtti de Casatie, membru In Consiliul de EPIFANIE (* 310 t 403), stint stat, ministru de justitie (1868)*i profesor Ia praznuit de biserica ortodox& la Universitatea din Iasi. 12 Maiu. NascutInPalestina, ERACLIDULwIACOB ERACLIDUL. a inv5tat multe limbi si a stu- ERACLIT (t480 a. Chr.), filozof grec. Dup& diat teologia, apoi s'a dus In conceptia lui, focul era elementul fundamental Egipt ca sa traiasca In pustiu; al vietii, far viata este scliimbarea perpetuk A s'a Imprietenit cu Sfintul Ilarion, lui se consider& afirmarea: nimica nu este, total a combatut arianismul si In 367 devine. Considera viata o nenorocire *i de aceea, a Post ales episcop al Ciprului. poate, legenda spune ca s'a retras In pustie si a EPIGONI, nume dat, In pove- Epicur. murit de foame. stirile legendare grecesti despre ERA NOVA, ziar politic, organ al grupului ju- istoria Tebei, fiilor celor 7 comandanti cariau nimist, Iasi 1889-1900. luptat Sara succes contra Tebei, luptatorisi ei ER.ASM nEsunum (1467t1536), nascut In In acelasi seep, dar cu izbanda. Olanda, trai in multe cari (Franta, Anglia, Italia, EPIGONII, titlul unei poezii a lui M. Eminescu, Elvetia), fu dintre cei mai lnsemnati propagan- publicat5. In 1870. disti pentru reinvierea culturii clasice. Opera mai EPTR, regiune din peninsula balcanich, mun- cunoscuta: Lauda Nebuniei (1501). toasa; azi impartit Intre Grecia *i Albania. In ERATOSTENE (*ca. 276t ca. 196 a. Chr.), anticitate a format un stat: regatul Epirului, matematic si filozof gr., chemat In Alexandria care a avut razboaie cu Romanii. pentru conducerea bibliotecii, fticu observatiuni EPISCOPTA-BIHOR, corn. rur. jud. Bihor, pentru a determina Inclinarea eclipticei pe ecuator. plasa Seleus; 4103 loc. Statie c. I. pe linia Oradea- ERBICEANU coNsTANTIN (1835t1913), teolog Sacueni, aproape de frontierit. siistoric roman. A Post profesor la seminariul Ve- EPISTOLIA LVI HRISTOS sau LEMMA DUMINICII. niaminCostache" din Iasi, apoi profesor de drept Mind o piatre din cer, au desfacut-o precrtii si bisericesc la facultatea de teologie din Bucuresti arhiereii si au gasit o scrisoare prin care Hristos (1892) si decan (1896-1900). Membru al Aca- blestema pe cei ce nu respect& ziva Duminicii. demiei Romane (1899) si al Ateneului Roman. Cea mai veche redactie romaneascae din sec. S'a ocupat mai putin cu partea de doctrina (.Reli- XVI, publicata de Hasdeu In colectia Cuventegiunea si stiinta, 1885), mai mult cu istoria bi- den batrani". sericii romanesti, dind la lumina studii generale EPISTOLIA miacn DOMNULUI, opera din litera- (Istoria Mitropoliei Moldovei si Sucevei, 1888) *i tura poporans serisk foarte raspinditil la noi. Sub biografii de prelati si scriitori (Veniamin Costache, titlul acesta se cuprind In cele mai multe editiuni 1888; Neofit Scriban, 1888; Naum Rimniceanut, trei carti deosebite: Calcltoria Maicii Domnului 1890; Filaret Scriban, 1892). A cercetat amanuntit la lad, Visul Maicii Domnului si Epistolia luiepoca grecismuluisiinfluenta ei asupra vietii Hristos (my aceste 3 articole). culturale romanesti, publicand texte si studii (Cro- EPITESerrHEPITES. nicarii greci cari au scris despre Romani, 1890; EPITROPIA $COALELOR In Moldova, infiintata de Atanasie Comnen ci cronicul sou, 1900; Priviri Alexandru Moruzi In 1803, dugs staruintele mi- istorice si literare asupra eporei fanariotice, 1901; tropolituluiVeniamin. Era alcatuitadin doi BcIrbati culti greci si romdni, 1905). boerimarl sub prezidentia mitropolitului. S'a ERBICENI, corn. rur. jud. Iasi, plasa Bahluiu; desfiintat pe la 1860. 1374 loc. Dupa legea 1929 sat circ. corn. Podul EPITROPIA SF. SPIRIDQN, organizatie administra- Iloaei. Statie c.f.Intre Podul-Iloaei si Hirlau. tive a spitalelor din Moldova Intretinute din ERCUL ( FNCITLE) ow HERCULE. fonduri speciale lasatedediferiti donatori In ERDEC-BURNU, corn. rur. jud. Ismail, plasa cursul secolelor. Ialpug; 3626 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn. EPocA, ziar politic al partidului conservator, Tas-Bunar. Intemeiat In 1885, condus de Gr. Paucescu si ERDELI (sac ERDELIQTUL)LADISLAU, profesor Barbu St. Delavrancea. De la 1886 proprietar de filozofie in colegiulSr.Sava, In acelasi timp cu N. Filipescu. Incetat In 1889, a reaparut in 1895 G. Lazar 5i mai tirziu. si continua. ERDELY VASILE (*1794t1862), episcop roman EPUREANU MANOLACHE COSTACHE (*1824t unit al Oradei. A studiat in Timisoara, Oradea, Pe- 1880), om politic roman. A lost, sta *i Viena. Preot in 1820, canonic In 1835 *i membru al divanului ad-hoc(1857); rector al Seminarului din Oradea,a Post numit presedinte de consiliu In Moldova episcop In 1842 si instalat in 1843. A lucrat pentru si min. de finante (1860-61), apoi, progresul scoalelor. Imparatul 1-a facut baron In dupa unireadefinitive, a Post pre- 1858. sedinteleConstituantei din 1866, ERECHTEIONFrACROPOLE. presedinte de consiliu In 1870, mi- EREMTTUL, corn. rur. jud. Mures, resedintli, nistru de justitie In guvernele lui plasa Eremitul; 2192 loc. Lascar Catargiu (1872-73), dar mai ERFURT, oral Germania (Prusia, Turingia) pe tlrziu paraseste partidul conserva- riul Gera; 133770 loc. Ad s'a Intilnit Imparatul tor, intra In asa numita coalitie de Alexandru al Rusici cu Napoleon (1808). la Mazar-Pala" care rastoarna gu- ERICSSON LOAN (*1803f1889), inginer suedez. vernul luiCatargiu, siEpureanuManolacheC. A trait mai mult tiinp in Anglia si In Statele- formeaza ministerul Ia 27 April 1876, Epureanu. Unite, lucrind la diferitele lui inventiuni, cari II pregatind venirea partidului liberal la conducereaasigurara un renume universal. Intre acestea sint tarii. diferite vase mai ales de razboiu: manitarul (ca. EPURENI, corn. rur. jud. Mein, plasa Sta- 1854), torpilorul rapid (destroyer), s. a. linesti; 1078 loc. Dup& legea 1929, sat dire. corn. ERIE [Iri), lac Intre Statele Unite *1 Canada, Duda. Statie c. f. aproape de Zorleni pe linia spre ca. 25.000 km. p. Pe litoral orasele Buffalo, To- Basarabeasca. ledo, Cleveland. 1629 www.dacoromanica.ro E R I-ERITREA (ERYTHREA), regiune din Africa pe ESCULA ,mitol. greco-romata, era zeul me- malul marii Rosii, in posesiuneaItaliei. dicinei. EST ERNIIE, sf. martir(pe timpulImparatului An- ESCORIAL (EscuRIAL)se numeste castelul tonin), praznuit de biserica ortodox& la 31 Mai. zidit de Filip u in satul cu acelasi A Post ostas si trecind la crestinism, superiorii sai nume din Spania: e o manastire, 1-au supus la groaznice chinuri: scoaterea(Miller, o biblioteca, un colegiu, etc. aruncarea In cuptor incgdzit, scoaterea ochilor, etc. ESHIL sau Esairtr, sau AESCHIL ERMIL, martir, praznuit de biserica ortodox& (* ca.525 t456a. Chr.),poet la 13 lanuarie, a trait pe vremea imparatului Li- grec atenian, unul din cei trei ciniu, a suferit grele chinuri, In timpul carora In- tragici greci; lua parte la luptele demna pe amicul sau Stratonic sa nu se descuraje- pentru apararea patriei. Op. pr. ze. S'au aruncat amindoi 1n DunSre si acolo au Cei sapte contra Tebei. Prometeu pierit. in lan(uri (trad. I.Foti.1924), ERMOCLIA, corn. rur. jud. Tighina, plasa Ca- Orestia,trilogie compusa din usani; 2520 loc. Dupa. legea 1929, sat circ. corn. Agamemnon,Choeforele si Eu- Causani. menidele.1I ERMOGEN, martir praznuit de biserica orto- ESHINE (*ca.389-1-314a. dox& la 10 Decembrie. Fund pus de Imparatul Chr.), mare orator ;gr.atenian, Maximian sa chinuiasca pe sf. Mina, care nu se rivalul lui Demostene. Intliu ad- leptida de credinta sa, a crezut si el in Hristos. versar al luiFilip,regele rc. A lost atunci taiat cu cutitele. cedoniei, deveni partizanul lui. ERMOLAU, martir praznuit de biserica orto- ESIOD sau HESIOD (sec.viii Esculap. doxa la 26 lulie. Era preot in Nicomidia, scapase sau 'ix a.Chr.) poet grec, autor cu alti doi din masacrul celor 20.000 ar*i de Maxi- al unei poeme despre munc7i (Lit: rnian. Descoperit facInd propaganda, a Post de-cruri si zile), care a servitlui capitat. Virgil la compunerea Georgice- ERNEIUL MARE, statie c. f. jud. Mures, Intre lor, si al altei poeme didactice: Tirgul Mures si Reghin. Teogonia.as - EROD pr. mon. ESOP (AESOPUS, popularrsop) ERODIADAsrIRODIADA. (sec. vii-vi a. Chr.), fabulist grec. ERODOT (HERODOT) (tca. 425 a. Chr.), istoric IntIrnplarile vietii lui mai mult grec. A CalAtOrit mutt si a scris despre tarile pe legendare s'au raspIndit In li- cari le-a vizitat. Opera lui e Irnpartitain 9 arid, teratura poporana a multor po- dupa numele celor 9 muze. Greed, plini de admi- poare, uneori Impreuna cu fabu- Eshil. ratie, 1-au numit parintele istariei. Cartea IV-a tele, alteori separate. La noi eel se ocupa. de Schiti si de thrile locuite de ei, cum si mai vechiu manuscris calVia(asi pilrlele lui e de tinuturile viitoarei Dacii ; de aceea este un izvor de la finelesec. xvii. In sec. xvin se gases° mai important pentru Inceputurile istoriel noastre. multe. Tiparitura cea mai veche e din 1812, care Din opera aceasta au tradus: Al. Sutu Cartes IV, a servit de baza edithlor ulterioare destul de publ. 1879; Dim. I. Ghica, 4 volume, tip. 4894, numeroase. 1915. P. M. Georgescu a dat 0 traducere prescur- ESPERANTO, limbs internationals,Intoc- tata In 1893. N. lorga a publicat In 1909 o tradu- mita (18S7) de d-rul rus Zamenhof. La noi In- cere facuta de Eustratie Logofatul In 1645. trebuintarea acestei limbi s'a inceput mai sta- ERYTHREA PW ERITREA. ruitor pe la 1907, formindu-se un comitet prezidat ERZERUM, oral in Armenia (Turcia Asia- de dr. G. Robin. In 1908 dr. S. Kimel a tiparit un tica); 39.000 loc., multe industrii. curs pentru studiul ei si a Wait lectiuni publice. ESARCU CONSTANTIN (*1836 t 1898), medic si ESSEN, oras in Germania (Prusia renana); diplomat roman. Dupa studii la Paris, a Post nu- 100.000 loc. Aci slut vestitele fabrici de arme, tu- mit profesor la facultatea de nuri, etc. Intemeiate de Krupp. medicina din Bucuresti (1861, ESTAUNIE FDOUARD ( *1862 ), romanrier Iran- dar a dernisionat pentrua cez. inembru al Acaderniei Franneze (1923). imbrallsa cariera diplomatica.. ESTELNIC, circ. corn. jud. Trei-Scaune, cu A reprezentat Cara la Atena 4 sate (legea 1929). si la Roma; 3 Post si ministru ESTER, static c.f. pe linia Medjidia-Baba- de externe in 1891. Cunoscut dag Dubrugea veche). este 'ma., cu deosebire, prin ESTERA, pers. biblic. Aceasta tinara Evreica, activitatea sa ca propagator devenita sotia iegelui Persiei Asuerus, soap& de de cultura *i prin 1.01111ce a moarte pe unchiul sau *i de persecutii poporul sau. avut la Infiintarea$ides ol- Amintirea succesului ei se serbeaza. de Evrei prin tarea ATENEULUI ROMAN (De-r, sarbatoarea Purina. Din povestireaaceasta si -

arileabls

esi 7,41114A 0 V3 / _In4 I-19N, ivi3 3c 0\4 0

1 rt 4,:qtr,r1

OS181451°1

..... ------a 0 ps,6 9,A ele° 0

p N §I o6^°t4 - op St035°A /n etiequo

e "091a iliteg eH PI"

,441 cos`-eps.a.;Pc\ 0 Ao0J8,10

1. 1e-%q6?-ic giaglii.2)' C -4 01S-01.133's\ X X114 0 VI3 It giv One '' je iiii4-47;7. IA Ma ' Al ejgacl§ eu01 1/ 1 0 13iv 1 -all t aisrii,.., v Nn I V / .,...-:ff ----- ) 4,.. ,:,,A ,..,:,s,,g, s_7c, t3 daliy1 035 1 v.i s1.10.

(s 0 \ 1\sv.:la

fun '41 c-) sop0)3s9 S Int IP e.1 1 17.441 cva eieJ 3 el 1s311 S//007.4z "4 a

velIsni! www.dacoromanica.ro Juuotlopa olpadoppua Italia stabilind colonii In sudul acestei peninsule; i s'au Mout, a reusit sa. aseze In cele mai multe dar peste elteva secole puterea roman& se desvolt& scaune episcopale din Siria si Palestina ierarhiEUS- si afar& din Italia, ocupo. Sudul Europei, apoi credinciosi ortodoxiei. Silit s& se exileze In Tra-EVS centrul ei, se Intinde pin& In Nord, dim& ce de-cia, a stat acolo multi ani pin& In 379, and i s'a venise stripina pe multe teritorii din Africa si Asia. permis a se intoarce. nen multe callitorii de Mediterana devine un lac roman. Acest imens propaganda si In cursul uneia din Oe a lost ucis imperiu se pastreadt Intreg pin& In anul 395, cind de o femeie ereticii. se desface In doua: imp. de Apus si imp. de RAsa- EUSEBIU ( ca. 264 tea. 340), istoric grec, rit, avind centru Roma si Bizantiul.Navalirile scriitor eclesiastic, episcop al Cesareei; sprijini pe barbare, cari Incep In sec. in, aduc, pe lInga marl Arieni. Op. pr. lstoria eclesiasticd, Apologia lui turburari In tog& Europa, si cliderea imperiului Origen. roman de Apus In 476. Cu aceste evenimente se EUSIGNIE, martir, praznuit de biserica or- Incepe epoca pe care au numit-o mai tlrziu evul todox& la 5 August. A Post soldat In timp de 60 mediu $i c&reia i s'a dat ca sfIrsit,dup& and,c&- de ani. S'a crestinat si a Mort propaganda, de aceea derea Constantinopolei sub Turd (1453), chip& lulian Apostatul a ordonat sa-i tae capul. altii, descoperirea Americei (1492). In acest timp EUSTATIEVICI EVSTATIEVICI. s'au produs, mai ales In Apusul Europei, pref a- EUSTATrU(t ca. 130), glint praznuit de bi- ceri mari: religia, moravurile, artele, ordinea poli- serica ortodox& la 20 Septembrie. A trait la Roma tic& $i social& s'au schimbat; not.iunea imperiului pe timpul Imparatului Adrian si a suferit marti- politic s'a In Inuit cu aceea a imperiului religios riul Impreunii cu sotia si copiii sai, din pricina ca (avInddrept centru Roma), care a Incurajat farli- au Imbratisat crestinismul. Memoria lui a Post mitirea puterii politice In formele regimului feu- foarte onoratil In Occident: In Roma e o bisericit dal. Imperiul numit roman de Occident, al lui Inchinat& lui, unde se zice c& slot si moastele lui. Carol eel Mare, a Yost o Intoarcere efemera. la con- O parte din acestea se zice CA au lost, si in parte ceptiunea politic& a anticitatii romane si, dup& stilt Inca, Inter) biserica. din Paris numita. Saint- moartea lui, procesul de descompunere a continuat Eustache. in Europa. Cu epoca numit& modernd seIncepe EUTERPE, muza poeziei lirice si a muzicei. din contra, o miscare de concentrare,adic&pu- EUTROPIUS 'Lanus (sec. istoric latin. terea feudalitgii scade pentru a se ridica puterea Opere pr.: Breviarum historiaeromanae, trad. ro- monarhiilor; dar monarhii, dorind sa-si IntindA maneste de G. Popa Lisseanu, tip. 1916. stapInirea Oft mai mult, dau nastere la numeroase EVA, pers. biblic, sotia lui Adam. rAzboaie, si, dupti un moment de echilibru stabilit EVANGELISTS:Marcu, Mateiu, Luca si Joan. prin pacea de la Westfalia (1648), nentelegerile si EVDOCHIACITVIOASA,pra.znuita de biserica rivalitlitile continua. Aceastil epoca, In care se pro- ortodoxa la 1 Martie. A Yost o femeie desfrinatil, due marile evenimente de natura, cultural/I, zise care aflindinvataturile crestinesti s'a po- rena$tere 5i relormd, se terrain& prin revolu(iunea Gait, s'a botezat, a impartit averea la saraci si franca& Epoca numit& contemparand Incepe cu a suferit multe chinuri, pink clnd i s'a taiat capul. o culminatiune a puterii Frantei, reprezentanta a A trait In Fenicia pe vremea Imp&ratului Aurelian. spiritului nou lupta libertalii contra despotis- EVDOCHIM, pr aznuit de biserica ortodox& la mului urmatil de restauratiune, care, dui:at con- 31 Iulie. A Post nobil, a ocupat functiuni impor- gresul din Viena (1815) trebuia s& reprezinte echi- tante, a avut rang Malt In armata, a trait In Ca- librul deplin. Dac& revolutia francez& din 1830 padocia pe vremea tmparatului Teofil (821-842) si nu gliseste ecou In Europa, In schimb cea din 1848 a dus o vial& de jertfe, facInd milostenii, cladind are rasunet peste tot. 0 noua ordine de lucruri se biserici. Moastele lui a lost pastrate si prin ele s'au stabileste dun& aceasta si, mlicar c& In Franta savarsit minuni. se termin& cn intronarea unui nou imperiu pu- EVENIMENTD1,ziar politic, Intemeiat in 1893, ternic cu influenta europeanft, totusi In timpul si apare In Iasi. In 1893-94 a avut un supliment: cu ocazia acestorfrAmIntari se naste si se rtispIn- Evenimentul literar condus de Sofia Nddejde. desteprincipiulnafionalit4(ilor, grape ciiruiase EVEREST, eel mai malt munte de pe pamInt: realizeaza. unitatea Italiei, unirea principatelor si 8840 m. Himalaia). apropierea Intre statele germane. Acestea din EVIAN, st. balnearA In Franta (prov. Haute urma. nu-si Indeplinesc Insa unitatea decit In Savoie). Ape medicinale renumite pentru boalele urma unui rAzboiu (1870-71) care adaoga, o ne- de rinichi s. a. dreptate non& la altele mai vechi In Intocmirea po- EVOLCEANUDIMJTRIE(1865), profesor ro- litic& a Europei. Dorinta de pace si de stabilitateman. Preda literature latin& la facultatea de li- Indeamnri pe conductitorii statelor s& se grupeze tere din Bucuresti. A colaborat la Dictionarul Aca- In a$a fel ea s& se mentinii echilibrul. Alianta Ger- demies sub directia lui S. Puscariu. A scris recen- maniei cu Austria, mai tlrziu si cu Italia, IV gases te siuni despre cacti romanesti in Convorbiri lite- contrapondere in antanta Intre Anglia si Frantarare" (1893-99). la care se alipeste mai tlrziu si Rusia. In interva- EVSTATIEVICI(sail EUSTATIEVICI) DENITRIE lul de 44 de ani urmAtori razboiului franco-pru- BRASOVEANUL,profesor si teolog roman. A lost di- sian se mentine starea de paceasa numit& pacerector al scoalelor nationale reunite In ultimele armata Intre marile puteri, deli avem de hire- decenii ale sec. xviu, pe timpul lui Gherasim Ada- gistrat rfaboiul din 1877-78, din care a rezultatmovici; secretar al episcopiei romane din Sibiu. independent a Romaniei, a Serbiei, a Muntenegru- A Mout studii In Kiew. A tradus: 0 culegere de lui si creatiunea statului Bulgariei, sirazboiulbal- explicdri ale evangheliilor pentru scoale (1790), came, chip& care stapitnirea turceasca e aproape de Indreptarea pacdtosilor, etc. Este si autorul unei tot redusa In Europa; dar in ziva de 28 Iunie 1914gramatici (mss). se produce atentatul de la Serajevo, care deslan- EVSTRATIE, stint, praznuit de biserica or- tmeste rdzboiul mondial. Inceput In 1914 prin de- todox& la 13 Decembrie. A trait pe timpul lui claratia de razboiu a Austriei contra Serbiei, atrage Diocletian.Era capitan, and a decis sa se cre- Germania, apoi Rusia, Franta, Belgia, Anglia, stineze. Guvernatorul locului 1-a degradatsiI-a Turcia, Japonia. Italia, Bulgaria, Portugalia, Ro- pus la chinuri, facIndu-i arsuri pe corp si frecin- mania, Statele- tJnite si se termin& In 1918. Tra- su-i-le cu hirburi, dar el s'a vindecat si a adus la tatele de pace Incheiate In 1919 1920, aduc to crestinism multe persoane Insemnate, de aceea Europa o noua asezare a statelor bazat& pe prin-s'a t&iat limbs si a lost asvIrlit Intr'un cuptor cipiul nationalitlitilor si al autodeterminarii. aprins. EUSEBIE,(tca. 380), Obit prAznuit de bi- EVSTRATIELOGOFATULif ca. 1650), scriitor serica ortodox& la 22 Iunie. A lost ales episcop de roman In Moldova, pe vremea lui Vasile Lupu. Samosata (Comagena) In anul 361. A combatut E indicat ca traducator al Pravilei lui Vasile Lupu pe Arieni si a ajutat pe Meletie sa devie patriarh (Iasi 1646) si apoi II vedemcopist si adnotator al Antiohiei. A rezistat cu curaj ameniritarilor ce al Cronicii lui Grigore Ureche. Gh. Adamescu.Dictionar enciclopedic ilustrat. 1633 703 www.dacoromanica.ro EVT- EVTIIIES (sau EUTYCHES), teolog grec din sec. neral era Al. Odobescu, iar comitetul compus din: V, autorul ereziei care-i poartil numele. El susti- Colonel Alecsandri, Prin(ul G. M. Sulu, P. S. Au- EZInea ca, dupti ce s'a intrupat, n'a mai rilmas in relian, G. Steriadi. Despre aceasat participare au Cristos declt natura divine sub aparenta corpu- publicat un volum Odobescu $i P. S. Aurelian. lui omenesc. Aceastit doctrinit a Post osIndita de A participat apoi la 1873 la Viena, comisar sinodul dela Calcrdonia (mr- acest cuv.). general fiind Em. Krefulescu, in comitet: P. S. EVTR9PIE, glint pritznuit de biserica orto- Aurelian, Cezar Bolliac, C. Atanasiu, C. St an- doxit la 3 Martie. A suferit martiriul$i a murit cescu, si G. Sion. La 1878 n'a participat oficial, restignit pe vremea Imparatului Maxirnian (286 numai particular, sub Ingrijirea Printului George 305). Bibescu. Oficial a lust parte la Paris In 1889 si EWALD IOHANNES ( 1743t 1781), poet danez. la cea din 1900 Paris, comisar general hind D. Op. pr. Adam i Eva, poem didactic. C. Oldnescu, care a publicat asupra ei un ama- EKPATRIATUL, ziar politic, Brasov 1849, re- nuntit report. In fine la expozitia din Barcelona dactor Cezar Bolliac. 1930. EXPOZITIUNI UNIVERSALE mai lnsem- EYCK JAN VAN(ea. 13801 ca. 1440), pictor nate: Londra 1851 (cea dintili), Paris 1855, Londra flamand, a litsat opera celebre ca si fratele situ 1862, Paris 1867, Londra 1871,1872, 1873, Londra HUBERT VAN EYCK. 1874 Viena 1873, Filadelfia 1876, Paris 1878, Sydney EYLAU, oral Prusia; 4000 loc. Aci se dete, in 1879, M elburn 1880, Amsterdam 1883, Anvers 1885, Februarie 1807, o mare batlilie intre aliati (Pru- Paris 1889, Chicago 1893, Bruxelles 1897, Paris sieni91Rusi) $i Napoleon $i se terminti cu victoria 1900, Bruxelles 1910, Barcelona 1930. acestuia. Romania a luat pentru prima datb.parte la o ase- EZIBVIU, circ. corn. jud. Caliacra, cu 13 sate menea expozitie In 1867 la Paris. Comisarul ge- (legea 1929).

1634 www.dacoromanica.ro ee I - fi,4ee ee 04X1A/404feWeaih

FXWIRW CASTELUL.

FABIAN VASILE, or BOB-FABIAN. Gelbert (Germania), Krilov (Rusia).In lit. rom. FABINI sAmurr, ('179411877), preot $i pro-Donici, Grit/. Alexandreecu, C. Bdlacescu. fesor sas In Transilvania. Este Intre Intemeieto- FAC4 cONSTANTHI ('1790t1845), scriitor sa- riiSocietatii transilvanepentru cunoasterea tiric roman. Cea mai Insemnata lucrare este o co- taro. media pe care Heliade a publicat-o In 1860 sub FABIUS CONcTATOR ca. 275 t 203 a. Chr.) titlul Fran(uzitele. Titlul primitiv a Yost Comodia consul roman, vestit prin tactica de a intirzia vremii, sub care a publicat-o din nou V. VIrcol, atacul (contra lui Anibal). 1906. FABRE FERDINAND( '1830f 1898), romancier FAGUET [faghe] EMILE ("1847 t 1916), critic francez. Op pr. Julien Savignac (1863), Abatele fr., prof. la lac. de litere din Paris; colab. la Revue Tigrane (1873). des deux mondes" $i la alte reviste. Pr. op. Cor- FABRE HENRI(*1823t1915), entomologist neille (1885), Studii despre sec. xvu, xix (1885, francez, Fara sh fi avut o pregatire stiintifiea uni- 1887), yoltaire (1894). versitara, a studiat viata insectelor cu o rabdare FAHRENHEIT GABRIEL( '1686 t1736), fizi- fartir egal $i a publicat lucrAri sari au dat contri- elan germ., invent& areometrul si un termornetru, butiuni importante pentru cunoasterea acestei ra- care-i poarta numele. muri a zoologiei. Din operele lui s'au tradus cite - FALB RUDOLF (*1838 t19o3), astronom austriac, va extrase: Din memoriile fipornirile insectelor studi& $i vulcanii. (de Marin Demetreseu, 1912), Din minunile in- FALIER[O] MARINO (*1278t 1355), doge al ye- stinctului la insecte (de V. Duiculescu). netiei. Ar fi vrut sa schinibe feint guvernuiui si a FABRICIUS oArus,consul roman 228a. Post judecat $i decapitat.Viata lui a inspirat drama Chr., vestit prin viata sa simplasiprin onesti- cu acelasi nuMe a lui Byron. tatea$ilealitatea, pe care i-au adrnirat-o5istreinii FALK PAUL (*1827t 1900), om politic german; (Pirus, regele Epirului) $i compatriotii sAi, car! ministru de culte, unul din organizatorii asa zi- i-au Inzestrat fata din tezaurul public, fiindca sului Cultur- K amp f. el n'avea nici o avere. FALKENHAYN rumu ( '1829 t1899), om po- FABRICIUS IOSIF (*18301- 1888), medic sas, litic austriac. A publicat studii asupra situatiei practicant In Brasov, I3ucuresti, Craiova; distins financiare a statului. A lost ministru de agricul- ca oculist. tura. FABRITIUS carton (*1826 t1881), preotsi FALKENHAYN ERICH DE (*1861t1922), ge- profesor sas In Transilvania. S'a ocupat Cu istoria neral german. A Post seful statului major In tim- Sailor In sec. xvin. pul razboiului mondial. FABRIZI NICQLA ('180411885); om politic ita- FA.LIKE,NSTEIN, oras In Austria (prov. Au- lian; numit Aristide at revolu(iei italiene. A lost stria de jos), localitate climatericii. Intre conduciitorii revolutiei din Modena, 1831, FALKLAND, insula In Oceanul Atlantic, lane). contra Austriei $i a luptat necontenit pentru libe- strlmtoarea Magellan; posesiunea engleza. rarea provinciilor italiene de sub stapIniri streine. FALLIERES (faller] ARMAND (' 1841 t1931), om Dural formarea armatei italienesti regulate. i s'a politic francez. A Post preledinte al Senatului $i confirmat gradul de general. presedinte al Republicei (1906-1913). FABRONI ANGIOLO (*173211803), erudit ita- FALLOUX [fain] FREDERIC ( '1811 t 1886), po- lian, supranumit Plutarh at Italiei. litic fr., autorul legii, care-i poarta numele, pentru FABULI$TI InsemnatiInliteraturageneralift: libertat ea InvAttunIntului (1050); membru al Aca- Esop (Greci), Phaedrus (Latin!), La Fontaine, demiei franceze. Florian, Viennet (Francezi), Fiacchi(Italieni), FALSTAFF, eroul principal din douli piese ale 1635 www.dacoromanica.ro FAM-lui Shakespeare (Enric IV si Suratele vesele din ditionar francez, dar, In urma protestarilor An- Windsor): vitios si desfrinat si totusi nu inspire gliei, care ameninta cu razboiu, a Post redat En- FA oroare din cauza franchetei si bonomiei. glezilor. FAMILIA, revista literara redactatft de Iosif Vul- FAUR GABRIEL ('1789t1865), comerciant ro- can. A aparut Intliu In Pesta, apoi In Oradea-mare man In Oradea, Intemeift o fundatiune pentru edu- 1865-1906. catia tinerimei. FANARIQTI (PHANARIPTI), locuitori din Fanar, FAURE [for] FELL( (1841t1899), presedinte cartier din Constantinopol. Aci era din timpuri al Republicei franceze; dupa vizita din Rusia(1897) foarte vechi o numeroasa populatie greceasc6.. Incheia alianta cu Rusia. Oameni bogati, instruiti, unii coboritori din fa- FAUST, vestita drama a lui Goethe (1832); dupft milii nobile ale Bizant,ului, ei lsi cream o situatie care compozitorul Gounod a soils opera sa In cinch important& dupft cucerirea orasului de Turci sj cu acte(1859).Pentru trad. In rom. PM' GOETHE. timpul avura In mina politica extern& a Statului, FAVART [favar] CHARLES SIMON (1710t1792), ocupind mai ales postul de dragoman, treclndu-1autor dramatic francez. A stns comedli, vodevi- din tata In fiu In clteva familii, si uneori pe eel de luri, ete., uncle In colaborare cu sotia sa, actrita comandant at flotei. In secolul xvm, chid guver- si cIntareata vestita. Piesele 1pi se jucau Inca pe nantii turci nu mai avura Incredere ca s& numeasca la 1830 la Paris si unele au inspirat lui Alecsan- domnitori in principate dintre boerii de tart', Ince- dri (cunt aratb studiile lui Ch. Drouhet) cuplete, pura a Incredinta tronurile acestora dragomanilor personagii, pasagii sau procedeuri pe earl le ga- sau fiilor de dragomani. Este epoca (1711-1821) sim In comediile sale. zisli a fanariofilor. FAVRE JULES (*1809t1880),politic si jurist FANFANI PIETRO (1816t1880), filolog ital. Op. francez, reprezentantul Frantei la Incheerea trac- pr.: Vocabularul limbic italiane vorbite (1875). tatului dela Frankfurt (1871); membru al Aca- FARADAY [farade] MICHAEL ('1791 t 1867), demiei franceze. chimist si fizician englez; reusi sa lichefieze acidul FAWCETT Exam ( 183311884) economist en- carbonic, facu studii asupra electricitatii si mag- glez, partizan al teoriilor lui Adam Smith, Ri- netismului, stabili o lege care-i poarta numele cardo, etc.; orb dela virsta de 20 ani. Op. pr. Pau- (electroliza). perismul (1871), Mimed si salariu (1884). FARAOANI ® corn. rur. jud. Cetatea-Alba, FAY ANDRAZ ( *1786i-1864), scriit. ungur. Op. pr. plasa Volintiresti; 3058 loc. Dupa legea 1929, tine Fabule satirice (1820), Doctoral Javor, roman (1855) de circ. corn. Frumusica-Veche. ¶ ® corn. rur. FAYE [fai] SERVE( *1814t1902),astronom jud. Bacau, statie c.f.Intre Adjud siBacau, francez, a descoperit cometa care-i poarta numele. numita Gh. Buzdugan de la moartea fostului re- FAYOLLE [falol] num (*1852-1-1928), ma- gent. resat al Frantei. Inaintea razboiului mondial a FARAQNI (PHARAGNI), regii Egiptului earl au dom- servit In armata, ajungind la gradul de general, nit In cursul celor 30 de dinastii, Inceplad din dar pus In disponibilitate. Rechemat In 1914, a timpuri ante-istorice pina la caderea sub stapt- comandat un corp de armata si a contribuit la nirea altor popoare (w Egipt). In limbs noastravictoria de la Verdun; a lost apoi comandant de cuvintul a devenit un epitet ce se do. Tiganilor. armata, distinglndu-se In luptele de pe Somme si ,FARCAS unul dintre juzi sau judeti,mici sta-urmarind pe mimic In retragerea din 1917.In pInitori In Tara Roma.nesca prin secolul xur,pa. 1921 i s'a dat bastonul de maresal. menit Intre 1249-1251. FAYUM, provincie In Egiptul de mijloc. Aci se FARCAS POPA mica, general al lui Mihaiu- gasescconstructiuni de basinuri si canaluri de Viteazul. irigatie pentru fertilizarea terenurilor de culture. BARRIE' (PHARISBI, ebr. PERIIKM), partid politic FACAENI,corn. rur. jud. Ialomita, plasa Fe- si religios alEbreilor in timpul ultimului secol a. Chr. si al primului din era crestina. J° TARNAVA MARE Ei reprezentau curentul nationalist si cereau /Th. respectarea religiei mozaice In litera ei si se .. --- "r - 1 z considerau urmasi al Macabeilor. N 0 1 1 FARKAS GEQRGE (1-1812), teolog roman C . n cu I I C FAGARA " unit. A ocupat pe la 1777-1797 functiuni L ottA ercaia importante In administratia episcopiei Ora- Q3 ryrl ;ec dea-Mare. A lasat scrieri mats c/..1.iPL. to teologice si o istorie uni- rgasuld.J. PL. -- versals. iciticutFAGARAS4p0E PL. ARPASUL e.1)(.) FARLADANI, corn. rur. Sinca N tit i I I jud. Tighina, plasaBul- / (t- boaca; 4138 loc. Dupa le- I ! 4b gea 1929, tine de circ. corn. .. Bulboaca...... FARMACHE, unul din J°ARGES i..1°MUSC EL \ capitanii lui Ipsilante, seful eteriei. El 1-a hnpie- Sterna jud. Ffigarn. Harta jud. Fagirap. decat de a se retrage peste Dun .re si 1-a Indemnat s& dea lupta cu Turcii. testi; 4447 loc.Dupli legea 1929, tine de circ. Dupe dezastrul de la Dragasani, a tinut piept, cu corn. Cegani. o mica trupli, atacurilor Turcilor, dar a Post prins FAGARAS, jud. In Transilvania; cap. Fagd- si executat. ras; 2444 km. p., 90439 loc. (1923); are 4 plasi, 1 FARNESE ALESSANDRO (1546t1592), general corn. urb. si 79 rur. (1926); face parte din circ. italian In serviciul Spaniel si apoi al Frantei. Curtii-de-apel din Brasov; are 1 scoaly primary FARNESE, palat vestit din Roma, inceput de urban& si 79 rurale; are 23 cooperative de apro- Alessandro Farnese cardinalul (papa sub numelevizionare si consum cu capital de 960.000 lei,1 de Paul in-lea); are picturisi sculpturi vestite; coop. p. exploatare de paduri cu capital de 80.000 de la 1874 apartine guvernului francez. lei (1925). FARSALA (Filaitaatos), oral in Tesalia (Gre- FAGARA$, corn. urb. cap. jud. Fagaras; '7500 cia). Aci a Post In an. 48 a. Chr. lupta In care Cezar loc. Statie c. I. linia Brasov-Sibiu. Are scoala nor- a Invins pe Pompeiu. mal& de baeti, liceu de baeti, de fete, sc. profe- FAR-WEST, tinuturi imense In America de sionalA de fete, sc. comercialli de baeld, scoala de Nord (St. Unite si Canada). economic casnicA. Are un castel care dateaza de FASODA, oral In Sudanul egiptean. In 1898 a prin sec. xiv(mfrontispiciul) si o biserica zi- Post ocupat de Marchand, seful unui corp expe- ditA de BrIncoveanu. 1636 www.dacoromanica.ro PAGET, corn. rur. resedinta plASii, jud. Se- FALCOIANU $TEFAN ( 1835 t1905), general ro-FAG,_ verin, plasa FAget; 2694 loc. Statiec.f. Intreman. Sublocotenent1856, maior 1865; dupA Ilia$i Lugoj. citiva ani de retragere, reintra. In armatA cu gra-FEB FAGETELUL, circ. com. jud. Olt cu 36 satedul de colonel 1877; $ef de stat major al armatei (1929). de operatii, primeste predarea Vidinului; general FALCI:U, jud. In de brigada 1883; ministru de rAzboiu 1884-86; Mol dove; cap.HuO ; general de divizie 1892, sef de stat major pinla supraf. 2120 km. p., 1895. A publicat multe scrieri militare. A lost 114.305 loc. (1915); membru al Academiei Romane (1876). FALCOIU, corn. rur. jud. Romanatif plasa Oltu-de-Sus; 2408 loc. DupA legea 1929 tine de circ. corn. Osica-de-sus. FALTI, corn. rur. jud. Balti, resedinta, plasa Fidesti; 5889 loc. Aci se afla un spital $i o fabrica de spun. Tlrg saptaminal Joia. DupA legea 1929, e centrul unei circ. corn. cu 37 sate. Statie c. f. Intre Vasile Lupu si Balti. FALTICENI (din 1929 se numeste BAIA,Ina- inte de unire se numea SIB:MAYA) , jud. In Moldova; cap. Falliceni; supraf. 3353 km. p. 157.130 loc. (1915); are 5 plasi, 441 2 corn. urbane si 57 rurale; tine de circ. Curtii-de-apel din Iasi; ':-"' are 5 scoale primare urbane si 180 rurale; are 30 cooperative de Biserica lui Brincoveanu din Flgara§. aprovizionare si consum cu capital de 1.752.672 lei si 20 de coop. are 6 plasi, i corn. urb. si 67 rurale (1926); face p.exploatare de paduri cu capital parte din circ. Curtii-de-Apel din Iasi; are 8 scoli de3.647.648 lei (1925);are 145 primare urbanesi 148 rurale; biserici$i2 manastiri, tine de Sterna jud. are 9 cooperative de aprovizio- eparhia Mitropoliei din Iasi. yttlticeni. nare si consum cu capital 717.415 FALTICENI, corn. urb. cap. jud.Falticeni lei, 2 coop. p. exploatare de pa- (lost Suceava, azi Baia); 14.000 loc. Statie c. f. duri cu capital de 53000 lei; are cap lintel laterale Dolhasca- FMticeni. Are liceu 130 biserici ortodoxe, tine de e- de baeti, de fete, scoala normala de baeti, $c. pro- parhia Moldovei din Iasi. fesionaltt de fete, sc. comerciala de baeti, scoalli de FALCIU, corn. rur. jud. FM- meserii de Metro (1929). In ultima laza a marelui du, resedinta, plasaFAlciu,pe nostru razboiu a Yost in apropiere lupte Intre malul drept al Prutului. Are In trupele rusesti In revolt& $i ale noastre, cars reu- circ. sa 19 sate. Sterna jud. Falciu. sira sA puie randuiala. FALCOI.E.INCA,circ.corn. PANTANA BLANDuzpii, revista literara, fundata de jud. llfov Cu 6 sate (1929). M. Eminescu, a apArut In Bucuresti intre 1888- FALCOIANU SCARLAT ("1828-0876), om po- 1889. FAR$ERcITI, nume dat unei grupe de Ro- mdni care locuesc In Albania de S.-E. Intr'o re- co giune cu 9 sate, Intre cari: Fra?eri, Cuteli, Sete- \ N' nita, Miceani. 1,./ PL. ,,,, Piitu ci n ni F ART A.NE§TI, circ. corn. jud. Covurluiu cu 3 sate (1929) \R iEU CA.NDO `9A FAT- FRUMOS, erou din basmelesipovestile po- . porane. Este tipul viteazului Mar, frumos la rata., cu plete lungi, avind si Insusiri morale deosebite: ..jOranc:titi4 *4 francheta, bunatate feta de cei slabi. De obiceiu = ,I trnRit4c,{\,.. el urmareste pe o femee iubitil., care se gaseste In J 1% **. .., .,. °Pane; -7..., situatii nenorocite si In marl pericole. Pentru ea, Mj uneori si pentru vreo idee morala, se lupta cu smeii 1 PL. --- 2; J ''s, sicu tot felul de fiinte rele si ...c" sss iese Invingator. VLTE To\ ALINESTI '1,, FAT-FRuMpri, revista Utensil, Stiline§ti 1 tinind de curentul Samilna- 01t5neilic' le I torului", a aparutIn Birlad !....---t .....# Intre 1904-1906. V ut ca li i FTU ANASTASIE ( " 1815 PL. 4." ! t1886), medic roman. A Inva- VUTCANI; tat la Viena si In Paris. A lost medic al orasuluiIasi(pe la ,../PL.FAL 1848). Membru alAcademiei 6 .....i c.) Romane (1871). A publicat ar- o ,.... ticole In revistele din Iasi siIn A.s. Film Foaia Societatii de medici si na- +...+...... ,` I. turalisti si carti despre mosit, Jacob FCtu. 4 despre politia sanitara, despre apele minerale ale Moldovei, etc. Harta jud.Falciu. FAUREIpcirc. corn. jud. Putna cu 12 sate (1929). ¶ ® stalie c. f. jud. Braila, de unde pleaca litic roman. A Post magistrat (1854), director allinia spre Fetesti. Ministerului Justitiei (1856), ministru de externe FAUFt$TI, circ. corn. jud. VlIcea cu 26 sate. In cabinetul prezidat de C. Kretulescu (1859), FEBRUARIE 11, ziva abdicarii silite a Domnito- min. de culte In cab. prez. de Dim. Ghica (1861) si rului Alex. Cuza (1866). de justitie (1862), apoi iar magistrat, devenind FEBRITARIE 24, ziva Inceperli revolutiei franceze prim-presedinte al Curtli de Casatie. din 1848. 1637 www.dacoromanica.ro FFEEC-FECHNER GUSTAV THEODOR (*18011-1887), fide multe ori: In ms. aflat la Academie sub Nr- lozofBerman. Dupa sistemul lui dualist, reali- 262; de Petru Maior, tip. Buda 1818; de Gr. Rtateaspiritual& rezida in unitatea constiintei di- Ple5oianu, tip. 1831; de Al. Cretescu tip. In Buc. vine si realitatea fizica in atomul simplu. 1852; de Hortensia Popescu tip. 1909. Educa- FEDELEOILT, lost sehit In jud. Arges, pe (iunea fetelor a Post tradusa de I. Popescu (B. riul Olt, In feta oralului Rlmnicul- Vilcii, ling& sa- p. toti) $i de C. Sudeteanu (1923). tul Cu acelasi nume. FENICIENI (Pimatiam), locuitori aiFeniciei, FEDERATTUNEA,ziarpoliticrom.Budapesta stat vestit In anticitate In Asia-Mica. Cunoscutl 1868-1876; condus de Alexandra Roman. mai ales prin coloniile stabilite de ei la mari de- FEIURDENI, corn. rur. jud. Cluj, plasa Borsa; 2411 loc. FEJER [Icier] GEORGE (*1766t1851), s%)GEAVA istoric ungur, a publicat o colectie de t)o rr documente (Codex diplomaticus Hun- """ Liteni gariae) In 40 vol. FEJERVARY GEZA ('1833t 1914), PL.SOMUZUL ofiter $i om politic ungur. A luat parte la lupta de la Solferinoa Post ministru al apttrarii nationale In' 1884, apoi ma- e;L'4.!:.,)11taoonnne reSal. A FEKETEIMIrNEGRUT 4 FELDIOARA, corn. rur. jud. Bra- sov plasa Blrsa-de-jos; 2527 loc. Sta- cie c. f. la 20 km. de Brasov spre Si- J° , ghisoara. BlIciu: 20 Martie,13De- E 4 cembrie. FELDRU, corn. rur. jud. Nasaud, plasa SIngeorz-B131; 2832 loc. Statie c. f. intre Beclean si Eva Mica.. FELEACU, corn.rur.jud.Cluj, plasa Maisel; 2243 loc. Harta jud. Falticeni. FELEAG, circ. corn. jud. Odorheiu cu 3 sate (1929). partari (Cartaginea In Africa). Au ramas de la ei FELIBRI,scriitorifrancezi din Provence cari, multe monumente arhitectorale, sculpturale si de prin publicatiile forIn limba provensala (langueindustrie practica. d'oc) stiura s & -ideao mud stralucire, reluind FERDINAND I ( *1751t1825),regele eelor dour). firul operei truverilor din evul mediu. Constituiti Sicilii Intre 1759-1825, rasturnat de doua ori de In societate (1854), atrasera atentia si a Francezilor Francezi, el Isi relua definitiv tronul In 1815, si si a streinilor si mai tirziu Isi largira cercul defu apoi protejat de SfInta-Alianta. actIune In sensul ideii tatinitdlii, asociindu-se cu FERDINAND II (*1810 t 1859), regele celor scriitori din Italia, Spania, etc. Cei mai lnsemnati dolt& Sicilii, zis regele Bomba. scriitori shit: Mistral, Roumanille, Aubanel. So- FERDINAND I ( *1793t1875), Imparat al Au- cietatea aceasta a premiat, in 1878, pe Alecsan- striei (1835) abdica In 1848 In favoarea nepotului dri pentru cintecul Gintei Latine. sau Frantz-Iosef. FELIX, statie balneara, In jud. Bihor. Ape FERDINAND I (`150311564), rege al Unga- termale, nomol, idroterapie. riei si Boemiei (1527), Imparat at Germaniei (1556), FELIX moos .(1832 11905), medic roman; ve- decretti libertatea cultului protestantilor. nit din Austria sr Impamln- FERDINAND II( *(1578t1637), imp. al Ger- tenit (1871). A Yost medic maniei, persecuta pe protestanti si dete nastere oficial de ores si de judet razboiului de 30 de ani. (1858, 1859, 1865 Bucure- FERDINAND III ('160811657), Imp brat al sti); mai tirziu inspector sa- Germaniei, termin& rilzboiul de 30 de ain,In- nitar si director general al cbeilnd pacea de la Westfalia (1648). serviciului sanitar (1892). A FERDINAND V CATOLICUL ('145211516), re- mai lost profesor de igien& gele Aragonului, Castiliei, Siciliei, Neapolului; In- la facultatea de medicine vinse pe Mauri si euceri Grenada; Inlesni calatorii- din Bucuresti (1869), si de-It, le lui Columb si doblndi, prin aceasta, colonii can (1883)si membru al peste Ocean. Academiei Aomane (1880). FERDINAND VII ( °1784t1833), rege al Spa- A publicat numeroase ra- niei,silit de Napoleon s& abdice pentru Iosef, poarte despre starea sani- fratele Imparatului francez,Isi relu& tronul in tath a orasului si atarii, Iamb Felix. 1813;promulga sanctiunea pragmatic& prin care dari de seamit despre dile- &Ideadreptul la tron fiicei sale Isabela,ling"- rite congrese la earl a participat cum si cltevaturInd pe fratele ei Carlos. De aci miscarea zisa tratate speciale de igiena. Carlistd, care produse pin& In ultimii ani multe FELMER MARTIN ('172011767), istoric sas siturburari In Spania. preot in Sibiu. A lAsat manu- FERDINAND DE COBURG ( *1861), print al Bul- wise cu opere istorice. gariei (din 1887), apoi rege sau FENELON BRAWLS DE LA tar(din 1908). Dupa razboiul MOTBE ('1651 11715), arhie- mondial, la care statul sau a ..--- piscopfrancez,preceptorul luat parte ca aliat al Germaniei, ducelui de Burgundia, pen- a abdicat In favoarea fiului sau tru care scrise mai multe o- Boris (1918) si a Vaasa Cara. pere, Intre cariAventurile lui FERDINAND I(*1865 t Telemague; autor al multor 1927), rege al RomAniei. Nascut t scrieri teologice, unele pole- In Sigmaringen, Depot de frat e al \ike) mice In cearta pe care a a- Regelui Carol I, afostproclamat 1). vut-ocu Bossuet; membru mostenit or a tronului (1889). A al Academiei franceze;cu- facut studii la Tubingen si la%iitIW., noscut intoatit lumea mai Feudal]. Lipsca. A intrat In armata ro- Ferdi nand I ales prin doua lucrari Telemague si Educafiunea InailAcu gradul de capitan (1889) al Bulgariei fetelor (1687). La not Telemague a Post tradus$i a obtinut apoi celelalte grade pina la general 1638 www.dacoromanica.ro de corp de armata,avInd diferitefunctiuni sesc si apoi unirea cu Romania. Regele a avut mul- potrivite gradului. In 1893 s'a casatorit cu prin-tumirea sii. primeasca In Iasi pe reprezentantiiFER- cipesa Maria (I.-acest cuvInt), nepoata Regi- Basarabiei si dupe 23 Aprilie (1918) doi Basara-FER nei Victoria. Din aceasta casatorie s'au niiscutbeni intrau ca ministri Yn guvernu! Romtiniel. case copii: principele Carol, azi regele Carol ii, Soarta rezerva regelui Ferdinand o multumire si principesa Elisabeta (casatorita cu regele George mai mare. care sa-1 rasplateasca pentru toate su- al Greciei), principesa Maria (casatorita cu regele ferintele Indurate: frontul de la Salonic este In- Alexandra al Iugoslaviei), principele Nicolae, prin-frInt de aliati, regele Romaniei declare din nou cipesa Ileana (casatorita cu arhiducele Anton razboiu puterilor centrale, in Apus Germanii sint de Habsburg), principele Mircea (decedat) (or siliti a Incheia armistitiu, trupele de ocupatie din toate aceste cuvinte). Urclndu-se pe tron In ziva Romania se retrag cit pot mai repede si In ziva de de 28 Septembrie 1914, in grele Imprejurari- pen- 1Decembrie 1918 regele, regina, lnsotiti de gene- trutart, a rostit In discursul ralul Berthelot,Isi fac intrarea In capitala, In tinutIn rata Parlamentului mijlocul unei bucurii care nu se poate descrie. acelememorabilecuvinte: Bucovina, Transilvania se declare unite cu vechiul Voiu domni ca bun Romdn". regat si, dupe ce trupele noastre, silite de atacu- Un nou consiliu de coroana rile unguresti. ocupase Pesta si se retrasese stabilind denier& expectativa armata, acolo un regim de ordine, regele tuturor Romdnilor far seful guvernului, cu auto- fu Incoronat la Alba-Iulia. TrecInd aceste eveni- rizarea regelui, incheie con- mente marete regele s'a consacrat problemelor de ventie secrete cu Rusia (1 organizare interna, dar o boala crude 1-a chinuit si Oct. 1914). Au urmat doi ani .1-a dus Inainte de vreme la mormlnt. El a decedat In de marl framintari. Nume- ziva de 20 Iulie 1927, pl Ins de toga romanimea si roase insistente din partea corpul sau a fost asezat In catedrala de laCurtea de puterilor centrale au cautat Arges alaturi de marele sau lnaintas regele Carol I si se Indrepte statul nostril spre de ctitorul sfintului local Neagoe Basarab. o politica favorabila lor; dar 7 FERDINAND (:) statie c. f. j. Severin, plasa Ca- atit regele cit si oamenii po- ) ransebes, Intre Caransebes si Boutari. ¶ ® F. I, cir- litici conduc.tori au pastrat cumscrip. comun. jud. Constanta cu 16 sate (1929). o atitudine de rezerva fatisa., Ferdinand I. FERENDTA, com. rur. jud. Timis-Torontal, pregatindu-se In ascuns In plasa Maio.; 1471 loc. Statie c. I. Intre Gataia vederea scopuluifinal,care era stabilit,darsi Jamul mare. pentru care se astepta momentul cel mai favo- FERENT JOSEF(t 1928),episcop unitar In rabil. Oamenii politici din opozitie erau ImpartitiTransilvania. In douo. grupe: unii, doritori de a intra at mai re- FEREU RIGA, scriitor grec, de origine roman, pede In actiune contra Germaniei, acuzau guver- a venit din Tesalia In Bucuresti; a fost secretar nul de inactiune si de lasitate; altii, Increzatori In al unui boier BrIncoveanu, apoi al Domnitorului triumful Germaniei, Indemnau la o alianta on Mavrogheni (1786); mai tirziu s'a dus la Viena. aceasta. In fine, dupe ce anumetratate au fost FERHAT-Pala (11596), general 'turc; a lost Incheiate cu Rusia si cuputerilealiate, regele a mare vizir. chemat un ultim consiliu de coroana, care a ho- FERNANDO PO, insule la V, Africei, In golful Wit se se declare razboiu Austriei si In ziva de Guineei, descoperita In sec. xv de calktorul portugez 15 August 1916 armatele romane an trecut muntii de la care Iii lilt. numele. Apartine Spaniel din 1774. In Transilvania. Manifestul regelui, amintind opera FERNIC GEORGE ( * 1900 t1930), aviator roman. lui Mihaiu Viteazul, aratti ce datoria generaiei A construit In America un avion, cu care hotarlse sale este unirea Romdnitcrr de pe cele doud pdrti sa. vie In Bucuresti; a murit Insa, printr'un acci- ale Carpatilor. Regele lua comanda suprenne a dent, cu clteva zile Inainte de a porni. armatei. Dupe ofensiva fericita. In Transilvania, FEROE (danez: FAEROER ),grupo. de insule care, dupe expresia unor specialisti, a scapat Ver- Intre Norvegia, Islanda si Scotia; supr. 1325 km. dunul, Ungurii au cerut aliatilor for se se trimita p. 13.000 loc.; cap. Thorshavn ; tine de Danemarca. trupe numeroase si,In adevlir, grrunlidindu-se FERRARA, oral In Italia (Emilia) pe Padu; multe regimente, comandate de generali germani 90.000 loc. iscusili, armatele noastre au trebuit se se retraga FERRARI GAUDENZIO (ca. 1481 t ca. 1545), si regele a dat o proclamatiune In care arata cepictor, sculptor, arhitect Italian. Pr. op. Medi- de acum Romani trebue sit-si apere propriul fortatia Sf. Paul (In bis. Sf. Maria, Milano), Mar- teritoriu contra invaziei inimice. L-au aparat cu tiriul Sf. Caterina (Muzeul Brera, Milano). dirzenie, dar, atacati din sud de armate germano- FERRARI ETTORE ('184411929), sculptor Ita- bulgare, au trebuit sit se retraga, putin cite putin,lian. A avut si amestec In politica, fiind partizan ss piarza capitala, regele cu guvernul sa. se duct. al lui Garibaldi. Pentru noi a lucrat statua lui In Iasi si pins la sfirsitul iernei ss ramlna numai Ovidiu de la Constanta. Moldova In stapinirea Romani lor. Cu ajutorul FERRARIS GALILEO, ( *1847 t1897), inginer si misiunei franceze, sub comanda generalului Ber- fizicianItalian, descoperi principiul rotatiunii thelot, armata noastra s'a refacut si a putut res- electro-dinamice(1885),Invent& motorii poll- pinge In primilvara 1917 noile atacuri germane, fazici cu curent alternativ. repurtlnd, In cursul verii, succese vrednice de FERRERO GIIGLIELMO (*1871), istoric Italian. toot& lauda. Din nenorocire, armata ruseasce A supus istoria Romanilor unei noi cercetari cri- shaft a Inceput a parasi unele parti din front si tice, ajunglnd, uneori, la concluziuni cu total opuse a pus In pericol situatia noastra.; mai tlrziu tru- celor admise In genere de specialisti, expuse In pele rusesti s'au razvratit si au Intors armele con- principals sa opera: Mdrirea si decaden(a Romei tra noastra, soldatii din Iasi au Mout pe stradeTrad. rom.: Cuvintari cdtre surzi (de C. Alexan- manifestatii ostile Romani lor; la un moment s'au drescu, 1926). dat In diferite puncte lupte In toatii. regula Intre FERRI Emma ("1856 t1929), sociolog Italian. noi si ei, cum au fost la Galati, si In regiunea Ro- /mpa.rtasindideileluiLombroso, a publicat manPascaniFalticeni. In primele zile ale luiscrieri despre sociologia criminald, despre omu- Ianuarie 1918 Rusia sovietica ne declare razboiu. cidere si sinucidere, despre justitia penald, etc. Aceasta situatie asa de neasteptata a silit pe rege S'a trad. rom. Principii de drept criminal (de P. sb. se Invoiasca la Incheierea unui armistitiu in si Lavinia Ionescu-Muscel, 1929). Focsani, apoi la tratative de pace si In fine la FERRIERES- (ferier] SAUVEBOEUF (soy' semnarea unei pdci numitii, cu drept, de robie, boll coNTE (*175011814), diplomat si ofiter fran- dar actul acesta n'a fost niciodato. ratificat nici de cez. A tiparit In 1790 o lucrare In 2 volume cu- parlament, nici de rege. In framIntarile acestei tra- prinzind calatoriile lui In Turcia, Persia, etc., In gedii s'a produs deslipirea Basarabiei de statul ru- care vorbeste si despre tante noastre. 1639 www.dacoromanica.ro FER- FERRY 31MES (1832t1893), advocat, om po- grec de origine, dupA altli Roman macedonean). , liticfrancez, cunoscut prin loviturile date con- A fost arhimandrit In Bucuresti (1776) si a purtat F I gregaPilor catolice si prin politica coloniald, gra- titlul de mitropolit al Mirelor; a lucrat la tiparirea pe clireia Franta dobtndi Tunisia si pregAti sta.- Mineelor cu episcop. Chesarie; a fost episcop al pinirea Tonkinului si Madagascarului. Rimnicului (1780-1792) si apoi mitropolit al FRSTEL Immo (1828 t 1883 ), arhitect austriac; tdrii sub titlul de F. II (1792-1793). Aci a reor- construi, Intre altele, Universitatea din Viena. ganizat tipografia, a °Mit un han, din al cdrui FESTETICS [cit.: festeticI] GEORGE (*1755 tvenit se Intretinea un azil 1819), economist ungur. Intemeid prima scoald de pentru copiii goad (pe locul agriculturd In Ungaria; facu $i fundatiuni filan-acesta s'a ridicat apoi Tea- tropice. trul National), aflint un FESZTY ARPAD (*1856), pictor maghiar. Cu- foi$or si o cismea la marginea noscut prin marl fresce si tablouri istorice. Bucurestilor.$i-alasat ave- FETESTI, corn. rur. jud. lalomita plasa Fe-rea pentru scopuri de bine- testi; 6500 loc. Formeazil o circ. can. cu 6 sate. faceri $i aceasta a servit ca Statie c.fpe liniaBueuresti-Cernavoda-Con- prim fond pentru descbiderea stanfa, $i cap de linie lateral& Fdurei-Fetesti. Azilului Elena Doamna". FVTELE (:) munte jud. Buzdu coin. Chiojdul- FILARET, cartier In Bu- din-Blsca, alt. 1642 m. ¶ ® lac jud. Buzau coin. curesti pe un deal, numit ast- Chiojdul-din-Blsca, supraf. 300 m. p. Inconjurat fel dupd mitropolitul Filaret de stlnci marl pe cart sint cuiburi de vulturi; sen, care a zidit aci o cismea nume$te si Lacul vulturilor. $i un foisor. Aci s'a Merit In Mitropolitul Filaret FEUERBACH PAUL IOAN (*1775 t 1833), ju- 1906 parcul Carol I. rist penalist germ., redacta un cod penal si civil FILARMONICA (SOCIETATEA), asociatiune cultural& dupd. al lui Napoleon. $i artistica., Intemeiata In Bucuresti In anul 1834. FEULLLET [idle] OCTAVE (1821 t 1890), ro- Ea organiza o serie de manifestatiuni publice: re- mancier francez. A scris $i piese de teatru cu mai prezentari de piese, productiuni muzicale, etc. si putin succes. Trad. rom. Onesta, roman (de G. Po- rasp Indi ideea InfiintIrii unui Teatru national: prin povici, 1856), Romanul unut Mid? sdrac (de G. membrii ei se traduserd si se tipdrird piese din li- Dumitrescu, 192o). teratura universal& (din Moliere, Voltaire, Alfieri, FEVRONIA, inartird., prdznuita de bisericaetc.). Directorul societItii a fost multi vreme I. ortodox& la 25 Iunie. A trait pe timpul lui Dio- Heliade Rddulescu, tar presedinte Vornicul G. cletian (284-305), a intrat din vIrstil frageda In Filipescu. A publicatsi o revista speciald: Gazeta viata calugareascd. Monastirea In care se afla In Teatrului national (1836). atacata. de persecutori si cdlugdritele fugird., dar FTLEP GEORGE, filantrop roman in Transilva- Fevronia, fiind bolnava, a fost prinsh, dusA lania. Si-a lasat averea pentru scopuri culturale. comandantulogtirii gi martirizata cumplit: an b &- FILKRQT 13I ANTQZA, roman din literatura po- tut-o, au ars-o cu torte, i-au taiat limba, i-au scos porand. salsa.; s'a pdstrat In clteva manuscrise. Pri- dintii, i-au taiat picioarele, miinile $i In fine capul. ma editie tiparita. e din 1375 (Braila, ed. Campiniu) FEZ, ora$ In Maroc, 70000 loc. Cornelt activ; FILESTI, stripe c. f. jud. Covurluiu Mtn Galati industrii: tesatorii, pieldrie, vase smilltuite. $i Barbosi. FTBIE,corn. rur. jud. Timis- Torontal, plasa Li- FILT.A$I, corn. rur. jud. Dolj pe riul Jiu plasa pova ; 2179 loc. Statie c. I. intre Radna si Timisoara. Filiasi; 6586 loc. Are o $coald de meserii. Statie c. FICEF general bulgar. A reprezentat f. intre Craiova si Severin; de aci porneste hula Cara sa la conferinta de pace din Bucuresti din 1913. secundard spre Tirgu-JiuBumbesti. Dupd legea FICHTE IOHANN ( *1762 t 1814 , filozof german, 1929, formeazd o circ. corn. cu 17 sate. profesor In Elvetia, apoi In Iena. Admirator al FILINION, Apostol, prdznuit de biserica or- revolutiei franceze, chid Napoleon ocupd Prusia todoxa. la 22 Noembrie. A (1809) public& vestitul stin apel: Discurs cdtre Yost convertit de Sf. Pavel. na(iunea germ and. FILINION NICOLAE(*1819 FIEDLER ['idler) KONRAD (*1841 t1895), fi- 11865), scriitor roman. A lozof german. S'a ocupat on filozofia artei. Yost cIntdret*i epitrop al FIELD [fild] CYRUS (1819 t 1892), inventato- bisericii Enei inBucuresti, rul telegrafului transatlantic si fundatorul corn- critic de arta. $i functionar paniei transatlantice care stabili primul cablu inla Arhiva Statului. Pe ling& tro America si Europa (1854). cronic4, a publicat $i o rela- FLENI, corn. rur. jud. Dimbovita, plasa Pu- tie de aldtorie In Germania cioasa; 1504 loc. E centrul unei circ. corn. cu 10 (1860), dar mai cunoscut sate. Statie c. f. Intre Pucioasa $i Pietrosita. este prin romanul Ciocoii FIERBINTI CD corn. rur. jud. Ilfov, plasa Fier- yacht (1863) primul roman N. Filimon. binti. Formeazd o circ. corn. cu 12 sate. ¶ ® c. r. romanesc, care -$i pastreazd IDupri o foto. corn. de jud. Vlasca plasa Glavacioc; 1634 loc. Duna legea valoarea ca roman social. G. Baiculescu) 1929, tine de circ. coin. ,Seiaru. FTLIP APOSTOL, prdznuit de biserica ortodox& FIESCOGIOVANI mar (1523t1547), om po- la 14 Noembrie. Era din orasul Betsaida (Galilea). litic genovez, Sneered., printr'o conjuratie, sd is A' fost Intre primii chemati de Isus. Dupa pogo- puterea din mina familial Doria, dar muri char In rirea Sf. Duh, el a plecat In Frigia, unde a propa- momentul chid lovitura 'Area c& izbute*te. In- gat credinta In Domnul Hristos. Se zice cd itcolo a tImplarile acestea au dat subiect lui Schiller sdmurit. Corpul lui a fost adus la Roma $i a$ezat sane cunoscuta sa tragedie: Conjurafia lui Fiasco. intr'o biserica. zidita in onoarea lui. FIESOLE BENEDETTO ( ca.13871 Ca. 1455), FILIP II ('382 t336 a. Chr.), rege al Macedo- pictor Italian, vestit mai ales prin miniaturile sale. niei intre 359-336.Elurmareste cu stdruinta FIGARQ, personagiu din piesa lui Beaumarchais actiunea pentru penetratiunea In Grecia, isbu- Bdrbierul din Sevilla (1775). ¶ Numele unui ziar tindsb-siasigure amicitii printre conducatorii din Paris, Marta important, fundat In 1854. statelor grece$ti, prin toate mijloacele. Combatut FILADELFIA (PHILADEI PHIA), ora$ In Statele- de Demostene prin vestitele sale discursuri (Fili- Unite(Statul Pensilvania), pefl. Delaware; pica), el deveni stapin, si prin intrigi si prin victo- 1.894.510 loc. ria de la Cheronea 338, peste Grecia intreaga. Fu FILARET, egumen al manastirei Sf. Ecaterina ucis de un tindr In timpul unei ceremonii. din Bucuresti; episcop al Buzliului 1749-1753, PIMP II (1527t1598), rege al Spaniei din 1556, mitrop. Ungro-Vlahiei 1754-1760, sub numele de avind si Tdrile-de-jos $i statele din Italia. Avu F. I. A sprijinit tiparirea de ciirti bisericesti. razboiu cu Papa Paul IV (1556) si prin aceasta $i cu FILARET (t1793), prelat roman (dupli unit Franta. mai tirziu cu Turcii; sustinu lupta contra 1640 www.dacoromanica.ro revoltatilor din Tari le-de-jos, pe care-i guverna stern] de interne. In 1842, ctnd Ghica a fost In- ducele de Alba; deveni rege $i al Portugaliei (1581); laturat, el a facut parte din ctiimactimie (cu TeodorFIL- purta razboiu cu Anglia dupa urcarea pe tron a Vadu'esculComescu). Il g5sim ministru de justi-FIL Elisabetei, de $i fusese sotul Mariei, fiica lui Hen-tie sub Bibescu (1847)% sub Stirbeiu (1849-1854). ric vui, ai marea lui flota (armada invencible) FILIPESCU Nicoi4E (* 18611-1916 ) ,fiullui fu distrusa (1588). Grigore F. Om politic roman. A condus din 1886 FILIP V (1683 t1746), rege ziarul Epoca" $i a luptat cu o mare violenta conal Spaniei (1700). Nepotul lui tra guvernului lui I.C. Bra: Ludovic XIV, a condus Cara tianu. A fost deputat in multe dupa intereseleFrantei, dar legislaturi, primar al Capitalei mai tfrziu, din cauza casato- (1895), ministru de domenii In riei cu o printesa italiank su- 1900 sub prez. lui P. P. Carp, feri influenta acesteia. A ab- de razboiu in 1910 sub acelast dicat In 1724. prezid., de domenii In guvernul FILIP II AUGUST(.1165 lui T. Maiorescu In 1912. In 1-1223) rage al Frantei din 1180. timpul neutralitatli a fost u- Avu razboiu cu regele Angliei Filip II, regele Spaniel nuldinsustintitoriiintrarii (Henri° ii), lu& parte la o cru- noastre In actiune alaturi de ciada, mai purtaPeaialte razboaie cu Englezii, Franta. El a publicat clteva porni o expeditie religioasa. contra Albigensilor studii politice: Cdtre un nou (1219), avu multe succese mai ales contra feu- ideal, Partidele politice.Dis-Filipescu Nicolae. dalilor puternici, pregatind unitatea Frantei. cursurile sale au fost adunate FILIP IV CEL PRUMOS (1268t1314), rege al $i publicate de N. Pandelea (Vol. I, 1912). Frantei Intre 1285-1314. In timpul lui s'au pur- FILIPESCU PaNA boier muntean.,reparti tat razboaie cu Flamanzii, cu Englezil, s'a cuprins manastirea Margineni, 1646. Flandra, s'a Infrint puterea papala, facindu-se re- FILIPESCU, PP' CONSTANTIN CAPIT.eNUL. $edinta papei Clement V la Avignon (1305). FILIPESTI 0 sat jud. Bactiu 456 loc. Tine FILIP VI DE vimom (1293t1350), rege alde circ. corn. Oituz. ¶ ® corn. rur. jud. Braila Frantei din 1328, Incepu rdzboiul de 100 de ani plasa Ctilmatuiu; 1414 loc. Dupti legea 1919, tine contra Englezilor (1337). de circ. corn. Ion C. Bratianu. ¶®F.-DE-PADURE, FILIP AmEsANDEII (*18421-1899), advocat roman corn. rur. jud. Prahova plasa Filipe$ti; 1789 loc. In Abrud. A fost sprijitor al cauzei romanesti $i a Tine de circ. corn. Dite$ti. Are o biserica zidita de lucrat pentru desvoltarea economic& aregiunii. familia Cantacuzino In 1688. ¶ ® P.-(TIED), corn. FILIPENI, circ. corn. cu 10 sate (legea 1929). urb. jud. Prahova plasa Filipesti, pe un iaz ce dii FILIPESCU ALExANDED zis vimPE(1775 In rIul Prahova; 2500 loc. Regiune petroliferli.. t 1856), boer roman.Fiullui Exploatare de peste. Radu F.; a condus tratativele cu FinincE, discursuri ale lui Demostene contra Tudor Vladimirescu, la intrarea lui Filip, regele Macedoniei. (Fr. DEMOSTENE). Do- acestuia In Bucure$ti; a lucrat la bindind sensul de discursuri violente contra unei Intocmirea RegulamentuluiOr- persoane", s'a dat acest nume $i discursurilor lui ganic $i, sub Bibescu, a fost cai- Cicerone contra lui Antonin. (s.- CICERONE). macam al Olteniei. FILIPIDE DANIIL [mirene$te DIMITRIE], scri- FILIPESCU CONSTANTIN( '1804 itor grec. Calugar, a venit in Bucuresti pe la 1789- t1842), fiul lui Iordache F. A lost 90. A publicat In 1816 la Lipsca in 1. greats o istorie colonel In militia romans., mem- $i o geografie a Romaniei. Istoria cuprinde poves- bru In eforia $coalelor; secretar j. tirea faptelor din vechime ping la Infiintarea prin- al lui Kisselef. cipatelor, In Geografie vorbeste despre climb., sol, FILIPESCU nEEDEGEE zis DAL- minerale $i animate, ocupindu-se de principate, DU ("1811 t1889), fiul lui lorda-Alex. Filipescu. Banat $i Transilvania. Are $i harti, intre can una che. A fost ofiter to armata ruseasca, la 1859 a intitulata Romania" cuprinde teritoriul de la trecut In cea roman& ; a luat Nistru la Tisa. parte la razboiul pentru inde- FILIPIDE Pr" PHILIPPI-DE. pendents.. FILIPINE, insule In Oceanul Pacific, formlnd FILIPESCU EHEDEGEE o. zis arhipelag. Descoperite In sec. xvi, stapinite de MAREsegmt, (1840 t 1902), fiul Spanioli de la 1565, au trecut In posesiunea Sta- lui Constantin F. A lost adju- telor Unite In 1898. Suprafata 296.310 km. p., tant al Domnitorului Cuza. Ma- 9.000.000 loc. Capitals e Manilla In insula Luzon. mat al palatului Intre 1866- FILIPOPOL, ora$ In Bulgaria, 85.000 loc. 1874, apoi reprezentant al Orli FILISTENI, popor antic; au supus pe Ebrei, la Petersburg; din 1900 din nou dar ace$tia s-au liberat prin energia lui Samson. maresal ptrat la moarte. FILITTI CONSTANTIN 1831t1890),colonel ro- FLLIPESCU ERICK:IRE N.( *1817 man. A intrat ca iunrIn cavalerie (1849)$i 11881), om politic roman. A lostFilipescu Grigore. Inaintat pIna la gradul de colonel (1882); a lost ministru de control In maimulte ajutant al lui Voda Cuza, apoi al Domnitorului guverne prezidate de C. Kretulescu In 1859. Carol I. A fost $i prefect (1870, 1889), $i deputat FILIPESCU tom (Learar) zis vimpAcHE(1811 (1866. 1888.) t 1863),fiullui Alexandru F. FILITTI COSTANDIE Fir DosTANDIE. Vulpe. A fost ministru de ex- FILITTI DOSITEIU ourDOSITEIU. terne sub Barbu $tirbeiu (1849- FILITTI GHEORGHE ("1833 -1-1899), magistrat ro- 1856), caimacam In 1858-59 man. A fost procuror general al Curtea de Casatie (cu Baleanu $i Menu), a spri- (1879). Opere pr. Proprietatea funciard In Do- jinit unirea principatelor; a fost brogea, 1881; Efectele hotaririlcrr date de tribu- prezident de consiliu In1859, nalele straine, 1896; Efectele erorii de drept si de mai ttrziu deputat $i viceprese- fapt, 1898. dinte de Camera. FILITTI GRIGORE (18181-1880), magistrat ro- FILIPESCU IORDACRE ( man. A lost membru al Cur ii apelative (1858), al GEORGE) ("1765 t1855), fiul lui Inaltei Curti (1859) $i In 1862 al Curtii de Casatie CostacheF., om politicdin, cr Infiintata In 1861. Muntenia. A avut rangul de FILITTI IOAN O. (1879), istoric roman. Doctor mare ban $i a fost caimacam al I. Al. Filip escu. In drept din Paris, a lost director al afacerilor Olteniei (1830). A candidat la tron In 1834, darpolitice In ministerul de externe din Bucuresti, n'a reu$it, $i sub Alexandru Ghica a avut mini-director al afacerilor consulare. Azi membru al 1641 www.dacoromanica.ro Consiliului legislativ (1926); membru corespon- Capitals este He hangers---Heleinski In limba lor) FIL-dent al Academiei Romane (1915). Op pr. Les 216.000 loc. Or, pr. AboTann) 62.000loc.,Ta- FISprincipaulks roumaines sous l'occupation russe merstors (Tampere) 52.000. loc. 1904; Din arhivele Vaticanului, 1912-1914; Ro- Moneta este marks; pentru masuratori se in- mdnia fatd de capitulatiite Turciei, 1915; Dorn- trebuintRaza sistemul metric.De Finlanda tine flute romdne sub RegulamentulOrganic,1915; $i grupul de insule Aland. Despre Negru-Vodd, 1924. FINTA, corn.rur. jud. Dimbovita pe malul FILITTI RADUCANU (t1818), jurist roman. A sting al Ialomitei. Aci a Post vestita batalie Intre Post pravilist pe ling& divanul tariff, judecAtor la Mateiu Basarab si Vasile Lupu 1653; e si o movila tribunal, director al caimactimiei din Craiova. sub care zee soldatii morti In aceasta luptft. Azi FILITTI SILVESTRU ( 1759 t1828), medic ro- Finta e centrul unei circumscript,ii corn. cu 9 man. Doctor de la Ghttingen,a functionat In sate. Bucuresti ca medic al orfano- trofiei (1785)$ia facut parte din primul consiliusanitaral Munteniei(1793);a introdus vaccinarea $i a cultivat pentru prima data cartoful pe la In- ceputul sec. xix. FILOTEIU, episcop al Bu- zaului, 1850-1860. FILSTICHroex(*1684t1743), istoric sas. A Post profesorin Brasov. FELTSCHEUGEN ("1856), scriitor sas. Profesor la Sibiu, apoi preot luteran In Bucuresti. S'a ocupat cu istoriacultural& a Transilvaniei. Mem., personaj legendar irlandez, sec. m, eroul poemei cu acelasi nume, raspindita pe la 1760 de catre Macpherson, a- ca tribuind-o lui Ossian (or acest cuv.) $i eroul ar fi Post tatal poe- tulin. Heliade a publicat o poem§ In case clnturi cu acelasititlu $i subiect. FINISTER 0 departament 4/ In NV Frantei. ¶ ID cap la NV. peninsulei Iberice. FINIS, corn. rur. jud. Bihor, plasa Beiu$; 2070loc.Statie balnearii: pucioasa. 7P' FINLANDA (SU0MEN TASA- YALTA), stat in Europa, constituit In 1917. Se margineste la 0 N. cu Norvegia si Oceanul Arc- tic,inE. cu Rusia, laS. cu golful Finlandei si la V. cu Sue- dia lff cu golful Botnic. Pamtntul este In genere cu altitudinimici. Este udat de putine rturi nitre cari Kemi, care se versa in golful Botnic, dar are un foarte mare numar de lacuri can ocupa peste 40000 de km. p., Intre cari Harta Finlander. li jumatate dinlacul Ladoga, Clime este relativ tempera* deli septentrionalli, FIONIA, insult Marea Baltica, tine deUDa- gratie apropierii curentului Gulf-Stream $i mun- nemarca; 3406 km. p., 250.000 loct' Ulor Laponiei cari o apara de vInturile de nord. FIRDUSI (.916 t1020), poet persan. autorul Produce cereale mai ales In S.; cresterea vitelor, vestitei poerne $ah-Nameh (Cartea Regilor). tailor si porcilor are o mare desvoltare. Exploa- FIRIZA, corn. rur. jud. Satu-Mare, plasa Baia- tarea padurilor $i a rninelor (cupru, etc.) Ii aduc Mare;1342 loc. Statie c. f. pe linia Baia Mare venituri importante. Industrie (hlrtie, lemn lu- Firiza-de-Jos. crat, pielarie, metalurgie, etc.) este In constant FIRTANV$, circ.corn. jud. Odorheiu cu 3 progres. Finlanda are o suprafata de 388.483 km. sate (1929). p. si o populatie de 3. 558.000 loc. FISCHER EMIL ( *1852t1919), chimist german. E o republica, al carei prezident se alege pe A lost profesor la Mtinchen la WOrzburg si la 6 ani. Parlamentul este format numai din Camera Berlin. A luat premiul Nobel in 1902; membru deputatilor, ale$i prin sufragiu universal direct si onorar al Academiei Romane (1913). S'a ocupat secret. cu diferite probleme de chimie organicil, Intre Afar& de Suedezi, populatia e format& din Finezi, cari sinteza zaharului. cari vorbesc o limbs apartinInd ramurii fino-ugri- FISCHER [filer] KUNO (.1824 t1907), filozof ene. Unita cu Suedia din vechi timpuri (ca. 1300, german. Op. pr.Istoriafilozoliei not (1854), rind locuitorii ei s'au $i crestinat), Finlanda a lost Viata, doctrina, critica doctrinei lui Kant (1860, alipita Rusiei dupe 1809, conservindu-si titlul de 1883). A Post profesor in Iena si la Heidelberg. A Mare ducat, dar pierzIndu-si din ce In ce autono- desvoltat ideile lui Hegel si s'a distins mai ales mic ce i se garantase la Inceput. Profit Ind de eve- prin cercetarile asupra istoriei filozofiei. nimentele din 1917, s'a proclamat independent& FLSIOURATI, economigti a caror scoala de eco- si a lost recunoscuta ca stare de Societateanomie politica socotea ca pamIntul este singura Natiunilor In 1920. avutie. 1642 www.dacoromanica.ro FITZMAURICE EDMUND LORD ( "1846), om po- sedintli, plasa Blahnita; 1143 loc. Duna legea 1929F I T- litic englez. A Post numit, In1881, membru tine de circ. corn. PS.tulele. ¶ 0 c. r. jud. Teleorman, In comisiunea pentru reorganizarea provinciilor plasa Turnu; 1702 loc. DupS. legea 1929 tine deFLO din Turcia europeantr; apoi, In 1883, delegat la circ. com. Traian. E asezatii la gura billtii Berea- conferinta de la Londra pentru navigatia pe lulu' ling& Dunare. ¶ ® c. r. jud. Vlasea, plasa Duntire. Clinistea; 2896 loc. DupS. legea 1929 tine de circ. FIUME, oras In Italia, port la Adriatica (golf. corn. Videle.0colin& In rata orasului Cimpulung Quarnero); 30.000 loc. (Muscel), pe care, se af15. schitul Marculesti. ¶ ® FINTTNA-BE.INULUI. corn. rur. jud. Do lj, fest& manastire In jud. Arges, Intemeia% de plasa Calmat; 2260 loc. Duph. legea 1929 tine de $erban Cantacuzino. ¶ ® sat jud. Ilfov, aproape circ. corn. Cetatea. de Duntire. Pe aid s'a Mut, In cursul razboiului, FINTjNA BLANDUZIEI, pies& in 3 acte de V. Alec- In zilele de 1 Octombrie 1916 $i urm. Incercarea sandri jucata pe scena Teatrului National dinarmatei noastre de a trace Dunarea pentru a Bucuresti la 22 Martie 1884,publics% Int liu ataca armata bulgara, dar far& izbInda. In Convorbiri literare, apoi in volum, 1884. FL/MT:1\TM, circ. corn. jud. Botosani cu 8 sate FINTINA ZINELOR, corn. rur. jud. Ismail, (1929). plasa Finttna-Zrnelor; 2539 loc. DupS. legea 1929, FLECHIER [flesie] ESPRIT (1632t 1710), e- tine de circ. corn. Sichirlichitai. piscop francez, membru al Academiei fr., vestit ca FINTINELE O munte, jud. Cluj, loc istoric; orator: Discursul funebru pentru Turenne, pentru aci s'a dat la 6 lulie 1849 o vestit& lupta Intre Maria Tereza, $. a. ostasii lui Avram Iancu comandati de tribunul FLECHTENMACHER ALEXANDRU (*1823 Corollas $i un regiment de honvezi unguri coman-t1898), compozitor $i violonist roman. A Post tri- dati de Vasvary, care s'a terminat cu victoria mis de Costache Conachi la Viena, a dirijat capela Romanilor, ramlnInd mortgicomandantul ungur. Teatrului din Iasi (1844), apoi a trecut la Bucu- 0 com rur. jud. Bactiu plasa Bistrita; 368 loc. resti, la Craiova. Profesor Ia Conservatorul din Statie c. f. Intre Bacau $i Roman. DupS. Iegea 1929 Bucuresti (1864), a scris melodii pentru diferite tine de corn Margineni. ¶ ® circ. corn. jud. Botosani piese ale lui Alecsandri (Chirira in Iasi, in pro- plasa Corni, are 6 sate. ¶ ® c. r. jud. Iasi plasa vincie, Scarami(ei),Millo (Baba .Hirca) $. a.; a Bahluiu. Dup& legea 1929, tine de circ. com. publicat o colectie de aril nationale. Andriseni. 7 0 corn.rur.jud. Odorheiu, plasa FLECHTENMACHER CRISTIAN (ca. 1785 t SIngeorgiul-de-Plidure; 1043 loc. Formeaza o circ. 1843), jurist sas. Chemat de guvernul Moldovei In corn. cu 3 sate. Statie c. f. Intre Blaj $i Praid.¶ 1813,a lucrat la preg&tirea legiuirii lui Scarlat O c. r. jud. Teleorman plasa Zimnicea; 2245 loc. Calimah $i Ia redactiunea ei. Numit pravilist o- Dup5. legea 1929, tine de circ. corn Suhaia. ficial de Mihail Sutu, %mine multi ani In aceastS. FIRMA, circ. corn. jud. Severin cu 3 sate (1929). functiune. In 1830 a deschis un curs de stiin(a le- F2Feriiik/T$TI, corn. rur. jud. Covurluiu, plasa yilor romane printr'o lectie care avea de subiect: Bujor; 2262 loc. Formeaza o circ. com. cu 3 sate. istoria dreptului romdnesc (tip. In Uricariul lui Co- Statie c. f. Intre Galati $i Beresti. drescu, vol. xix). FISTTCI corn. rur. jud. Vasluiu, plasa Racova; FLERS [tier] ROBERT DE (1872t 1927), ziarist 1280 loc. DupS. legea 1929 tine de circ. corn. Eldest'. $i autor dramatic francez. Membru al Acadeniiei ¶ ® mAnastire jud. Vaslui, corn. Cosmesti, In- k'ranceze (1920). In timpul razboiului mondial, tern. 1721 de Mihail Racovita, Domnul Moldovei. el a fS.cut parte din misiunea franceza care a ajutat FLAGELANTI, ordin calugaresc, instituit Inla refacerea armatei noastre In Moldova. DupS. In- Italia pe la 1260, avind regula ea membrii lui cheierea armistitiului, a pS.rS.sit tara $i a revenit s& sufere In fiecare zi o bataie cu biciul In particular In 1918 cu aeroplanul de la Salonic spre a ne da sau In public. DupS. 1400, numlirul participantilor de tire c5. e momentul sa relutim armele dupil ce se micsora, din pricin& ca Papa Ii excomunicase frontul de awl° fusese Invins. Mai cunoscute din $iautoritatile luau mAsuri severe contra lor. piesele lui: Le roi, L'habit vent. FLAMMARION CAMIL (.1842 t 1925), astro - FLEURIOT ZENAIDE (*1829 t1890), scriitoare nom fr. Vestit prin scrierile de popularizare $i prin francezil. A publicat romane pentru tinerime. cercetarile asupra spiritismului. La noi, Incepind FLEURY Mari] ANDRE (*1653 t 1743), cardinal din 1900 (Astronomia populard de Th. M. Stoe- francez, politic, preceptor al lui Ludovic XV, prim- nescu), s'au tradus multe din scrierile lui de catre ministru (1726) pin5.*la moarte. H. Lecca (Tainele ccrului, 1904), Victor Anestin FLEVA NICOLAE (1840 t 1914), om politic ro- (Ce e cerut, 1.908, Ce evia(a,Fenomenele spiri- man. Cunoscut mai ales Ca orator In Intruniri pc: tismului, Catactismul din Martinica, 1910), Iosif pulare, a Post deputat In multe rinduri, primar al Nitclejde ( 0 cdlatorie in cer, 1907), B. Marian (Soa- Capitalei, ministru de interne (1895). rele si tuna, 1911, Ce-i cerul), Mihalcescu ( Urania, FLOAREA DARURILOR 0 colectie de sfaturi mo- 1911, Dumnezeu in naturd, 1914), Stelian Petrescu rale, proverbe $i povestiri, tipS.rite pentru prima (Lumen), Sofia Nadejde (V isuri instelate, 1909), data la Snagov, In 1700, tradusli dupa cartea gre- Sc. Georgescu (Vulcanul Kracatoa, 1909). cease& cu acelasi nume ('Ayroc um/ xopitwv) tip&- FLANDRA ( =flam. VLAANDEREN) fu,In evul rith la Venetia, In 1675, $i scoasil la rindul ei, din- mediu, un comitat care trill mai putin independent tr'o opera italianS. Fior di virtu. ¶ ® rev's% lite si mai mult sub stap/niri strain° (Franci, Danezi, rare condusS. de N. lorga. Normanzi); astazi cea mai mare parte din vechiul FLO4RE ALBASTRA, revistil literate, Bucuresti teritoriu e Inglobat In Belgia, formind doua pro- 1898-1899, sub directia luiI.Constantinescu- vincii (Fl. de V., Fl. de E.), ambele ma.rginite de Stans. Marea Nordului. Locuitorii (Flamanzi) vorbesc un FLONDOR 'ARM CAVALER (1865t1924), om dialect ( flamand) Inrudit cu limba olandeza. Ora- politic bucovinean.Infiinta partidul poporului sele print. slut: Bruxelles, Gaud, Bruges. Tinutul este (1898), care avu ca organ Dreptatea, apoi Patria, renumit prin industriile sale $i prin cresterea vi- conduse de Valeriu Braniste. Membru In Parla- telor (rasa flamand& de vaci).In sec. xiv-xvu mentul (Landtag) Bucovinei. Sprijinitor albi- s'a produs In aceste tinuturi o mare miscare arti- sericii romane, alaturi de mitrop. Vladimir de stic& In arhitecturti, sculptur& $i picturtt (scoalaRepta, apart independents ei. In 1918 fu In frun- flamanda: Van Eyck, Van Dyck, Rubens, Teniers). tea Romanilor cari proclamarli unirea cu Regatul FLAUBERT Weber] GUSTAVE (*1821 t 1880), roman $i fu ales presedinte al Consiliului national romancier fr. Op. pr. Madame Bovary (1857) tra- $i sef a] Guvernului provizoriu bucovinean. Dup& dus rom. de L. Daus (1900), Salambo (1862), tra- umrea tuturor provinciilor, fu, scurt timp, mi- dus de L. Daus (1913), Ispitirea Sf. Anton tradus nistru In 1919. rom. de Al. Bogdan (1926). E un romantic on FLONDOR Twat (1862t 1908), compozitor inclinari - declarate - spre naturalism. roman. A Mout muzica cupletelor mai multor piese FLAMTNDA 0 corn. rur. jud. Mehedinti, re- de V. Alecsandri: Druml de fier, Millo director, 1643 www.dacoromanica.ro FLoCinel-Cinel, Florin si Florica, Nunta tardneascd; FLORESTI 0 corn. rur. jud. Cluj, plasa Vla- a compus opereta Mos Ciocdrlan. ha; 3000 loc. 11 C) c. r. jud. Soroca plasa Floresti; FV, FLONDOR, statie c. f. Intre Storojinet, $i Ber- 2092 loc. Statie c. f. intre Balii $i Mateuti. Circ. homete. corn. cu 37 sate (1929). It 0 circ. corn. jud. Pra- FLOQUET [floke] CHARLES ( *1828 t 1896), ad- hova cu 13 sate. vocat, om politic francez; prezident alConsi- FLORIAN JEAN PIERRE CLARIS DE (*I7551-1794) liului (1888), combatu bulangismul, avu chiar duel fabulist francez; mernbru al A- cu Generalul Boulanger. cademiei franceze. Scrisessclteva FLOR, martir praznuit de biserica ortodox& piese de teatru jucate cu succes la 18 August. A trait InIliricum. A Post pus Yn timpul sau. El a Yost modelul Impreuna cu fratele sau Lavru, fiind amindoi luiGr. Alexandrescu In prima constructori, sa fact. un templu pagin. Ei 1-au epoch. construit, dar, dupa ce a Post gata,au venit im- FLORIAN ARON i AARON. preuna cu multi crestini si au darimat idolii, in- FLORICA, satjud. Muscel chinlnd biserica lui Dumnezeu. Pentru aceastacorn. Valea Mare. Acise aft& au Post martirizati. mausoleul unde e inmormintat FLORENTA ( = ital. FIRENZE), oral In Italia Ion C. Bratianu. SWIM c. f. linia prov. Toscana) pe Arno; 300.000 loc.; vestit prin Golesti- Cimpulung. comorile de arta ce cuprinde. FLORIDA, peninsula la N. Florian. FLORESCU ALEXANDRU a. (1867t1925), di- golf. Maxie, face parte din Sta- plomat roman. A Post ministru plenipotentiar, tele-Unite americane. secretar general al Ministerului de externe. A scris FLOURENS [flura ] PIERRE (.1794+1867), fi- poezii si don& piese de teatru: Sanda, 1908, si ziologist francez, stabili teoria formatiunii oaselor; Chinul, 1910. localiza In creerul rale, centrul fort,elor cars re- FLORESCU ALEXANDRU EM. om politic roman. guleaza miscarile corpului. A lost prefect al Capitalei, director in Ministerul FLURY, consul general al Frant,ei In Principa- de Interne si ministru de Control (1862)si de tele romane, numit In 1797. Lucrari publice (1862). FORE COMERCIALA, INDUSTRIALA $1 ICONQMICA, sub FLORESCU BONIFACM ("18481-1899), profesor redactia lui Z. Carcalechi, a aparut In Bucuresti roman. A predat limba franceza si istoria la di- 1839. ferite licee din Bucuresti; a lucrat Impreuna cu FOAE PENTRU MINTE, INDIA $1 LrrERATuR/4, revistii Macedonski la diferite reviste literare. Op pr. Curs literary aparutain Brasov 1838-1865. Direc- de literaturd francezd (1890), Ritmuri si rimetori: G. Baritiu (pina la 1850), Jacob Muresianu (1892). Traduceri: Sd nu zici vorbd mare de Mus (pill& la urma.). -set (1889), Domnia lui Bibescu de Gh. Bibescu FOAE sATEAscA A PRINCIPATULUI MOLDOVEI, re- (1893). vista de viilgarizare condusa intliu de G. Asachi FLORESCU DUMITRU G. (18271:1875), corn- (1839-1840), apoi de Mih. Kogdlniceanu (1840- pozitor roman. Fiul vornicului Iordache Florescu. 1845), C. Rolla (1845-1845) si iarasi de Asachi Exilat dupli revolutia din 1848, a facut studii de (pina la Incetarea ei In 1851). rnuzicti la Paris; a luat parte la lucrarile pregati- FOAEA SOTIETATTI PENTRU LITERAT1TRA $/ CUL- toare pentru Infiintarea Conservatorului din Bu- TURA ROMAN IN BUCOVINA, a aparut in Cernauti curesti; a Post magistrat, prefect, senator. A corn- Intre 1865-1869 sub redactia lui Ambrosiu Dims- pus muzica pentru diferite poezii ale autorilor ro- trovici. apoi a lui I. G. Sbiera. maul:Steluta (Dedicatie), Hora Mariuctii, Gon- FOAIA FAMILIEI, revistli pentru petrecere $i cul- doleta (de Alecsandri), Prizonterul (de Bolinti- tura, Intemeiata In Iasi in 1875 de I. Pop-Floran- neanu), Gondola (de Creteanu), etc. si Hora lui tin; a reaptirut In Bucuresti Intre 1905-1906. Cuza-Vodd la intrarea in Bucuresti a domnito- FOAIA POPQRULUI, revista de cultura. generala, rului (1859). Intemeiata. In Sibiu In 1892 de I. Russu-Sirianu; FLORESCU EMANOIL, om politic din Mun- spare si asttizi. tenia. II gasim mare logofitt al trebilor bisericesti RoitkiA scoLASTECA, revista pedagogica, literal% si In 1844-1846. fundatti Yn Blaj In 1883 de loanGer- FLORESCU ION EM. (*18191-1893), general si manu; a aparut pin& in 1886. out politic roman. Dup& stddii spectate la Paris, FOAIA SCOLASTICA, organ al reuniunii invatato- a organizat, in timpul lui Bibescu, prima scoala. rilor greco-catolici din arhidieceza de Alba-Iulia militarti. A luat parte, fiind colonel, la razboiul si Fagaras, fundata in Blaj In 1899 sub redactia Crimeei, atasat pe linga un general rus. Ministru lui loan F. Negrutiu. de razboiu al Munteniei (1859), este numit $i In FOAIA SOCIETATH DE MEDICI $1 NATUR1$TI DIN Moldova (1860); dui% unirea definitiva, fiMd Ina- PRINTIPATUL MOLDQVEI a aparut InIasi Intre intat general, a Yost iar ministru de razboiu in 1851-53 sub redactia d-rului Virnay. 1862-63, apoi de interne si lucrari publice In FOAIA socrETATEr ROmANISMUL, revist& literara cabinetul Cretulescu (1865- aparuta. In Bucuresti intre 1870-71, avind ca re 66). Sub domnia lui Carol I, dactori pe B. P. llasdeu, N. Scurtescu, G. Dens. II gasim ministru de razboiu Teodorescu, Gr. Tocilescu, Al. de la 14 Martie 1871 pine la Zamfirescu, G. Missail, s. a. 3 April 1876 In guvernul pre- FOCA, martir praznuit de zidat de Lascar Catargiu, iar biserica ortodox& la 23 lulie. dupa retragerea acestuia for- A trait pe timpul Imparatului meazit el un guvern de 23 de Traian siaPost martirizat, zile. Dat In judecata impreu- fiind pus intr'o varnita si a- na cu toti colegii sai, este o- poi Intr'o baie fierbinte. prit de a lua parte la razboiulor FOCH[ fo§] FERDINAND independentei,daraceasta. -` (.1851 +1929),rnaresalfran- dare In judecata. nu are ur- `NI , cez. A luat parte la razboiul mari si Isi continua iar acti- din 1870. In timpul razboiului vitatea politica, fiind prase- G-ral Florescu. mondial, s'a distins comandind . dinte al Senatului (1890-91) In diferite punctesica sef al si sef al unui guvern de clteva luni (Februarie statului major, iar in 1918i Mare§alul Foch. Noembrie 1891). Membru fondator al Ateneuluis'a Incredintat comanda tuturor armatelor aliate Roman, a lucrat hnpreuna cu Esarcu la adunarea sr astfel s'a ajuns la incheierea armistitiului $i fondurilor pentru cladire. Presedinte al Societatii apoi a path. pentru inviitatura poporului roman, i-a lasat prin FOCILLON [fosilou] HENRI, istoric francez, pro- testament un mare imobil In Bucuresti. fesor la Universitatea din Lyon. S'a ocupatcu 1644 www.dacoromanica.ro istoria artei vechi indieneWcu arta moderns. A FORGACH FRANCIS° (ca. 151011577), episcop venit In Romania si a tinut conferinteIn Cluj si ung., istoric. Op. pr. De statu reipublicae Hungariae.FOC- In Bucuresti; a facut interveniri la Moscova pen- FORMAC CONSTANTIN (*1830 t 1897), generalFOT tru a ni se lnapoia tezaurele noastre artistice siroman. Sublocotenent In 1850, maior In 1865, a documentare, dar n'a reusit. E membru onorar alluat parte cu distinctie la razboiul pentru inde- Acaderniei Romane (1926). pendents; colonel In 1883, general 1890. FOCTON (402t317 a. Chr.), general atenian, FORMIQN VASILE, medic In Bucuresti; pe adversar al lui Demostene; voia Impacarea cu la 1837 era medic al culorii de galben. Filip al Macedoniei, apoi cu Alexandru. Conceta- FORMOSA, insula japoneza In Marea Chinei. tenii sai 1-au osindit la moarte. Supr. 34.550 km. p., 3.300.000 loc. Productie bo- FOCANI,oral In Moldova, cap. jud. Putna; gata de ceaiu, orez, tutun. 25454 loc. (1915), asezat pe plraul Milcov. Inainte FORMOSUS (816t896), papa al Romei inde unire, o parte din ores Linea de Muntenia. Are tre 891-896. 1. liceu de baeti si 1 scoala secundara de fete, 1 sc. FOROTIC, statie c. f. jud. CaraIntre Ber- normal& de baeti,1sc. profesional& de fete, 3 zovia $i Oravita. scoale comerciale, 1 sc. de meserii pentru baeti $i FORRO GRIGQRIE (.1835 t 1898), industrial ro- mai multe scoale priniare, 1 sc. de surdo-mirti. man din Sebes. A lasat Asociatlei un fond impor- Are 7 biserici ortodoxe, i armeanli. si 2 israelite. tant. Statie c. f. spre Buzau-Bucuresti si spre Iasi si a FORRO xrcLAus (raimos = NICOLAE), perso- linici laterale spre Odobesti. E oral vechiu, dar naj important din Transilvania In sec. xvi, care nu setie nimic despre originea lui. India data 11 a ajutat pe Coresi la tiparirea Cazaniei din 1564. gasiin pomenit In sec. xv. S'au dat acs diferite FORRO PAVEL (sec. xvi), nobil ung. Ardeal; lupte, Intre cars citam pe cea dire 1600 chid Simion scriitor. Op. pr. Istoria lui Alexandru Macedon Movila a fost Invins de oastea lui Mihaiu Viteazul, (1619). pe cea din 31 lulie 1789, cind armatele austro- FORSTER FRIEDRICH (*ca. 1794t 1868), isto- ruse comandate de Suvarov hiving pe Turci. In riograf german, prof. la Berlin. Op. pr. Eroii Pru- epoca ocupatiei rusesti (dela 1829) a Suferit foarte siei in time de pace si de rdzboiu (1846). mult prin desele treceri ale trupelor. In Focsani FORSTER FRIEDRICH WILHELM (.1869), pe- a lost resedinta Comisiunii centrale instituite de dagog si moralist german. Din operele lui s'au Conventiunea din 1858, care avea O. se ocupe cu tradus In romaneste: Educa(ia cetdfeneascd a legiuirile de interes comun ambelor principate si tineretului (de A. Culea, 1914), $coala si carac- care se compunea din membri munteni li moldo- terul (de Stel. Constantinescu, 1916), Cartea vietii yen!. (de N. Pandelea, 1920), Importanta social-morald FOCURI, corn. rur. jud. Iasi, plasa Bahluiu; si social pedagogica a coopera(iei engleze (de P. 2401 loc. Dupa. legea 1929 sat circ. corn. Gropnita. Chiricuta, 1923), Intelesul si aplicarea predicei FOE eir DE FOE. de pe munte (de Pr. I. N. 1925). FOFELDEA, corn. rur. jud.Sibiu plasa Nocrich; FORSTER WILHELM ("1832 t 1921), astronom 1048 loc.; locul nasterii lui A. Treb. Laurian. Stolle german. Director al observatorului astronomic din c. f. linia intre Cornatel si Agnita. Berlin. Membru onorar al Academiei Romane FOGARASI $TEFAN (sec.arm),preot roman (1913). calvinizat. A tiparit catehismul din 1642. PORTEN', circ. comunala jud. Odorheiu cu FOGAZZARO ANTONIO (1842t1911), poet si 3 sate (1929). romancier italian. Din operele lui s'au tradus: ldi- FOSCOLO UGO (.9.778 t1827),scriitor ital.; le spulberate) de C. Tomescu, 1908); Misterul poe- adversar al Austriei In toate Imprejurarile si, ca tului (de D. Tomescu, 1912); Povestiri (de N. atare, devotat lui Napoleon. Dupa. 1815 fu silit a Dascovici, 1914); Daniele Cortis (de I. Florian( trai proscris in Elvetda si Anglia. Op. pr. Scriso-. 1922). rile lui Jacopo Ortis; Discurs despre textul Luz FOLKESTONE [folcst'n],oralIn Anglia la D ante. Pasul de Calais; 37.000 loc. Port. Bai de mare. FOTIADE LOAN, agent diplomatic al lui Vogo- FOLTETI, circ.corn. jud. Covurlui, plasa ride la Constantinopol si unul din adversarii cei Prut-de-Jos, cu 8 sate (1929). Stolle c.f.Intre mai seriosi ai unirii principatelor. El vine In Iasi Galati si Beresti. cu instructiuni secrete cu privire FONTAINEBLEAU[ fontenblo ],oralIn la organizarea campaniei electora- Franta; 15.000 loc. Industrie de porcelanuri. Castel te. Acestea au lost aflate si au ser- vestit cu opere de arta remarcabile. Aci se semnavit delegatilor puterilor sarispri- tractatul dela 11 April 1814 prin care se stabili jineau unirea s& obtie casarea pri- abdicarea lui Napoleon. Imprejur tinuturi pito- melor alegeri pentru divanul ad- resti, unde se stabilesc pictori ca sa lacreze In hoc. liniste. FOTIADE LAnuattr (t1805), pro - FONTANINU GEORGE (*1825 t1886), profesor fesor grec, chemat de Domnitorul roman. A fost profesor de limba Moruzi ca profesor la Academia din latina la liceul din Craiova si mult Bucuresti. A lost director de la 1792 timp director. Adept convinsal pin& la 1805. A murit In Bucuresti.Fotiade Lam bru. scoaleilatiniste,elobisnuiasa FOTIE, martir, praznuit de bi- schimbe numele scolarilor spre a serica ortodox& la 12 August. A le da o Infatisare mai aproape de Post chinuit cu unchiul sau Ani- latineste. E foarte probabil c& si cet. numele lui tot dupa aceste norme FOTINO ANDROCLE(*1834 s'a format. Membru al Academiei . t1907), medic roman. Studii de Romane (1870). specialitate laParis siAtena. FONTENAY - AUX - ROSES r---.1 Medic militar, general, inspector [font'ne o roz], comuna In Franta, Fontaninu. al Serviciului sanitar al armatei; aproape de Paris; 4000 loc. Scoala normal& pri- director general al serviciului sa- mara de fete. Aci e asezata scoala romaneasca dinnitar; eforalspitalelorcivile; Paris sub directia lui N. Iorga. senator in 1877. FONTENELLE BERNARD DE (*1657 t 1757), FOTINO DIONISIE ( _1769 scriitor francez. Op. pr.Convorbiri despre plura- t1821 ,Grec venit In Bucuresti litatea lumilor (tip. 1686), pe la 1804. A fost secretar al lui FORAIN [fore^ ] JEAN (.1852 t1931), pictor si Caragea, si a luat parte la pre-Dionisie Fotino. desenator fr., cunoscut mai ales prin caricaturile gatirea condicei de legi din 1817. sale din diferitereviste satirice si din ziarele politice. Drep rasplata i s'a dat rangul de Serdar.Ata- FOREIGN OFFICE, engl. = ministerul de externe. clnd prin pamflete anonime pe Domnitor, a 1645 www.dacoromanica.ro scapat de osindit adapostindu-se in casa boeru- FRANCI, trib german care a cucerit Galia In FOT-lui Iordache Filipescu in tot timpul oft a mai stat sec. V. De la ei vine numele titrii $i al poporului FRACaragea pe tron. Acolo a scris Istaria Daciei. francez. Au primit crestinismul cu Clovis (.w acest Dupl£ plecarea dusmanului situ, s'a stabilit In Bu- cuv.). curesti, unde a murit si a fost InmormIntat. FRANCIA w FRANTA. 70FQTIUS (*ca. 8201-891), patriarh al Constan- FRANCISC I (14941-1547) rege al Frantei din tinopolului $iscriitor eclesiastic, Incepatorul schis- 1515, ()cup& Milano, dobindi de la Papa Parma si mei care a adus despartirea bisericii din rasitrit de Plaisance, avu rhzboaie cu Carol Quintu pierdu cea din apus. cuceririle din Italia si altele, se Impaca cu el, FOUGERES [fujer] GUSTAVE (t 1927), profe- pentru a relncepe lupta, and aliat cu Regele An- sor la Universitatea din Paris. S'a ocupat de cul- gliei, clnd luptIndu-sesicu acesta. Incuraja li- tura antic& si In special de cea elenii. A fost mem- terele si artele si fonda College de France. bru onorar al Academiei Romane (1919). FRANCISC II ('17681-1835), Imparat al Au- FOURIER [furie] CHARLES (1772 t1837), fi- striei, stapilni Belgia, Milanul,Venetia,Istria, lozof si sociolog francez. A formulat teoria ca or- Dalmatia, pierzand din ele prin diferite tractate. ganizatia falansterianit ar aduce fericirea imediath Invins de Napoleon, fu suit siti dea de sotie pe a omenirli. Astepta mult timp capitalistul care rata lui, Marie-Louise. In 1806 renunta la titlul de s'o Intemeieze $i numai dup& 1830 vazu visul situ Imphrat al Germaniei. realizat, dar punerea lui In practica a fost distru- FRANCISC DE Pima (*ca. 1416t1508), c&- gerea lui.Op. pr.Teoria unitatii universale lugar franciscan, Intemeietor al ordinuluiminimi- (1841). tor (1470); declarat stint In 1519. FOURMARIER [furmarie]PAUL, naturalist FRANCISC DE SALES (*1567t 1622), episcop belgian. Profesor de geologie la Universitatea din de Geneva, Intoarse la catolicism pe multi pro- Liege. A Mout cercetari asupra basinelor carboni- testanti, fund& ordinul Vizita(iunii (1610); fu fere belgiene si asupra geologiei statului Congo. declarat stint In 1665. A organizat, dupit razboiu, primul congres inter- FRANCISC DE ASSISI ( '1182 t 1226), dupa national de geologie. Multi specialisti romani s'au o viatafoarte aventuroask se Mau diacon $i format la cursurile lui. E membru corespondent al propoveduitor al vietii monastice, Intemeia. ordi- Academiei Romane (1925). nul Franciscanilor (1209). Fu declarat stint In a FOURREAUX [furo] BAPTISTE, actor francez, 1228.Viata lui inspirit piesa cu acela.si nume venit In principate cu trupa sa In 1831. A jucat In a lui N. Iorga (1930). Bucuresti si In Iasi siInacest oras a riimas, unin- FRANCISCANI, ordin religios, Infiintat de Sf. du-se Cu all& trupti, a lui Hette. Ele au ajutat in Francesco de Assisi (1209), (unii se numesc mino- Inceputurile teatrului In Moldova. ri(i); ei propagh dispretul bogatiilor $i trebue sit FOWLER [faaler]Josti ( *1817t1898), ingin. en- triliasca In saracie, cersind 5i expliclnd celor sa- glez, a construit podul gigantic peste r. Forth si raci cuvintul Domnului. tales feratli metropolitan& In Londra. FRANCK CESAR (*1822t1890), muzicant5i FOWLER TOMAS (*1736t1801), medic engl., a compoz. fr. Op.pr. oratoriile Ruth, Fericirile, poe- stabilit uzul arsenicului In medicink ms simfonicit Psyche, opera Hulda. FOX CHARLES (174911806), om politic englez, FRANKLIN BENIAMIN ('1706 t1790),filozof, sustinlnd Intliu pe conservatori, apoi pe liberali; fizician, om politic american. A Inceput prin a fi a fost de multe on ministru; vestit ca orator tu- tipograf, a publicat carti populare (mai ales ca- multuos si violent. lendare). Invatlnd singur 5tiin- FOX GEORGE (*162411691), cugetator englez,tele naturale $i fizice, s'a ocu- Intemeitt secta zisa a quakerilor (quakers = can pat de fenomenele electrice, a tremura), dar fu persecutat $i gonit din Anglia. studiat trhsnetul, ainventat Succesul ideilor sale fu mare In America, unde paratonerul. Devenind bogat, sectantil acestia fur& organizati si exist& $i azi. s'a ocupat de afacerile politice FRA DIAVOLO, porecla unui MICHEL PEZZA.In vremea clnd Incepura disen- Din bandit deveni colonel In armata care lupta siunile Intre coloniile americane contra stapinirii franceze In regatul Neapolei. $i metropola.. Calatori de multe Aventurile lui deter& subiectul operei lui Aubert cu on In Anglia si In Franta, In- 4 libretul lui Scribe cu acest nume (1830). cheilnd, in1778, tratatul de FRAGONARD [fragonar] JEAN ( *173211806), alianta contra Angliei. Elogiul Franklin. pictor francez. Op. pr. Juramintul de amor, Cd-lui a fost Mout de Turgot prin derea, Momentul dorit, Insemnate prin spirit, darversul: Eripuit coelo fulmen, sceptrumque tyran- nu prin decentit. nis. (A rapit cerului fulgerulrltiranilor sceptrul). FRANCE[ trans ], ANATOLE THIBAULT ZiS Opera cea mai cunoscuta este Richard Saunders,. ( *1844 -1-1924), poet si romancier francez. Membru FRANOMASONHRIA, asociatiune care are de stop al Academiei franceze (1896). Premiul Nobel In sä uneasch prin dragostea frateasciipe oameni 1921. Romanele sale slit mai mult reflexul pro- doritori de a a face bine Si a ajuta pe semenii priilor sale cugetari $i preocupikri filozofice. Din lor. Dupii legenda,s'arfiIntemeiat In vremea ele s'au tradus In romaneste: Crime de Silvestrelui Solomon (993-950 a. Chr.) and se construia Bonnard (trad. C. A. Ghica si de I. Pas); Thaistemplul, de catre un arhitect gi, fireste, de catre lu- (de N. D. Cocea, 1928); Rotisserie de la reine cratori, de aci $i numele. Duph alte indicant, ar Pedauque (de M. Hlrsu, 1923); Balthazar (de V. fi Inceput In sec. vm dupa Chr. prin breslele (pro- Trifu si L. Nicoara); Le livre de man ami (de G. babil de zidari) muncitore5ti. Se pare ca miscarea Rares); Jocaste (de D. Cecropide $i de Delafras); Incepu In Italia $i de aci se rhspindi In Anglia, Le lys rouge (de anonim); Sur la pierre blanche Germania, Franta, etc. La noi francmasoneria s'a (de Sb. Leonard); Crainquebille (de M. Carp); introdus pe la 1850 $i In 1880 s'a Mout o constitu- Les dieux ont soil (de I. Pas); Ile des pingouins (iune, care probabil este $i azi In vigoare. (de Sb. Leonard). Toti masonii slut organizati In grupe numite loji, FRANCHET D'ESPEREY Loins ("1856), ma- iar suveranitatea peste toate acestea se exercita resal francez. A comandat In 1918 armatele aliate de Marea loje nationala romdnd. la Salonic, obtin1nd victoria prin care sparge fron- FRANCUDI EPAMINONDA (' 1829 t1897), pro- tul bulgar la Dobropolie, dupa care urmeazh ar- fesor grec stabilit In Romania. A predat(de la mistitiul de la 29 Septembrie $i abdicarea tarului1864), literatura greacit la facultatea de litere din Ferdinand. A vizitat tara noastra dupli razboiu. Bucuresti; a fost decan (1885-1897) si director FRANCIIETTI BENEDETTI (t1894), Italian pro- al $coalei normale superioare. fesor de canto, venit In aro. In 1852. A fost pro- FRANCOEUR [franc,or] Louis (1773t1849), ma- fesor la diferite scoale In Bucuresti $i multkvreme tematic francez, profesor la facultatea de Stiinte impresarul trupelor de opera ce au venit la noi. din Paris, membru al Institutului. Cantle lui au 1646 www.dacoromanica.ro servit Inv/it5mIntului nostru la Inceputul sec. xix lungi de munti: Voagi, aura; Orient cu ramificatiuni FRA si Heliade a tradus curstil lui de Aritmeticd, a spre centru,Plrinet; plirti muntoase mai shit In predat dupa el la Sf. Sava si 1-a tipitrit In 1832. Normandia $i Bretania (Bretagne). Fluvii: senaFRA FRANKFURT, don& orase din Germania: pe (Seine) primeste afl. Marne, obissi se versa In Main (508.000 loc.) si pe Oder (75.000 loc.). Mares Mlnecei; Loire primestepe Sarthe0Lois, Cher FRANTA (FRANCE sau REPUBLIQUE FRANCAISE, gi Indre se varsii In Oceanul Atlantic; Gironde for- germ. FRANKREICH), stat In Europa. Se margineste mat din Dordogne Si Garonne unit cu Lot se varsli. In la N. cu Canalul La Manche (zis la not si Marea Golful Gironde; Adorer se vara In Golful Gasconiei; Mlnecei), strlmtoarea Calais si Mares, Nordului, la spre N. curg Meese $i Moselle, sari tree In Belgia si

\"' LONDRA hover Cala,

Boo logn WI911 p . Va/e0C/CflfleS Gth CO ati4/4 t *EP 0 ,

lq% o seen ngHcoATIan ouen \ a rtt 6 e Verdun G Stmaio *"`",.- 0Wenn C.Manne 0 Versailles ft, sslwy Fontaine&

*Orleans Mu/houss 0 00 swar Tours Nantes 0

Poitou Caton Poitiers° 00b kr hells

lanc Rochefort Umoge rmont Lyon

Mont Dore osilime 0.. Gre o 161 Cantal alence an,z1:47 Ovr'' .%%,44.«. mat Avignon Pr e c, 6 sZta GSN\ Toulouse annes C au Mdi

ndora

A Vit Mt N

Harta Frantei. NE. cu Belgia si Germania, la E. cu Germania, Germania, Biala formeaza o parte din limit& spre Elvetia si Italia, la S. cu Marea Mediteranti gl E. Si trece In Germania; Ronul vine din Elvetia, Spania, la V. cu Oceanul Atlantic. Insule: Belle- primeste pe &lone cu Donba, pe Iebre Si Durance si se Ile, Re, ()Won,Corsica. Supr. 550.983 km. p., varsft In Marea Mediteranii. 41.250.000 loc. Clima este temperatiti sanlitoasli in genere: Relieful pfunIntului este foarte variat: In cen- dar slnt 91 deosebiri dupa regiuni dupli cum ele tru e un vast platou; la NE. la SE. $i S. slnt siruri slnt asezate la mare, la munti, la N. sau la S. 1647 www.dacoromanica.ro FFRAA-Franta e o tara bogata agricolk In primul rind, are confederatia germanick dupa victoria de la '4adowa si oindustrie desvoltatacare furniseaza produsele (1866). Cu acest prilej scapa. si Venetia de do- FR saleIn multe tan din Europa si aiurea. Sint chiarminatia austriaca. Aceste imprejurari silira pe anume feluri de industrii In cari ea are intlietatea. IrnpArat sa primeasca propunerea Ungurilor de a Cap. Paris.Orase pr. mamma (Marseille), Lyon, se forma un stat dualist si in 1867 fu Incoronat ca Bordeaux, Lille, Nantes, Mae (Nice), Toulouse,Strasbourg, Rege al Ungariei. Tut Havre, Toulon, Nancy, Reims, Amiens, Grenoble,Dijon, din pricina Infringerilor Montpellier, Calais, Orleans, Metz Brest, Avignon, Colmar, suferite $i poate din oa- Cannes, Belfort. Franta e impartita din punct de recari neintelese calcule vedere admiiiistrativ In 89 departamente, corespun- politice, imparatulstatu zind cu judetele noastre. Departamentele se im- impasibil in timpul raz- part In arondismente,cari corespund plasilor noastre boiuluifranco-prusian. iar acestea Incantoane (grupe de comune) si comune. Vazu astfel Inaltarea ri- Vechile provincii au Post desfiintate de la mareavalului sau $i fu chiar revolutiune, ele au numai insemnatate istorica sau nevoit sa incheie alianta servesc ca expresiuni geografice chid e vorba a(tripla alian(d) cu ini- se caracteriza felul productiei sau folklorul sau micii sai din ajun: Ita- vorbirea dialectalk etc. lia si Prusia. In organi- Forma de guvern este republicand, otganizata zatia aceasta, imparatul conform constitutiei din 1875. Presedintele ac- nu putu'Astra decit tual este Paul I?oumer ales in 1931. rolulaldoilea(bril- Franta are un important imperiu colonial. Inlant second). Desi Ro- Frantz Iosef. AFRICA: Algeria, colonie propriu zisii; protectorat manii din Ungaria Si aratau devotament (e cu- In Maroc $i Tunis' Africa occidentall francezd (Senegal, noscuta vorba populara dragutul de Imparat"), Guinea franceza, Cote d'ivoire, Dahomey, Su- el nu le dete niciodata o atentie serioasa, cu pri- danul francez, Volta de sus, Colonia Niger. Mau- lejul diferitelor for plIngeri, ci-i lasa la discretia ritania, Togo, adininistrat cu mandat); Africa eons- Ungurilor (procesul Memorandului). Ba Inca, din torialli francezii (Gabon, Congo de mijloc, Ubanghi, an In an, barbatii politici unguri dobindeau mai sari, Ciad, Kamerun adm. cu mandat), insula Re- mare trecere la el si cam orientau politica im- uninnei, MS. Madagascar, MS. Comore, Somalia franceza. periului asa cum doreau. Interesele Romlniei dic- In ASIA: India france7:11,Indochina traneezi (Cochin - tInd o apropiere de tripla-aliantas'a Incheiat china, Cambodge, Annam, Laos, Tonkin, Cuang.Ceu- chiar un tractat secret), Frant loser vizita tara Van), Shia (patru provincii din Siria, cu mandat). noastra (1897). Chid Germania deslantuirazboiul In AMERICA: M. Pierre, Martinioa, Guadelnpa, Guyana mondial, Imparatul, Impins $i de oamenii po- franceza. litici unguri, se lasa Unit In conflagratia care ruin& In OCEANIA: Nona Caledonia, insulele Loyalty, Mar- imperiul si, in timpul razboiului, muri. ohize, Taiti, TuamotuSiWallis. FRANTZ FERDINAND (n*18631-1914), ar- Pamintul Frantei purta In antichitate numele hiduce austriac, nepot al luiFrantz-loser, pro- de Gallia si era locuit de numeroase trihuri de coo. clamat mostenitor al Tronu- Dupa luptele lui Cezar, deveni provincie romana. lui dupa moartea lui Rudolf. (51 a. Chr.) si lua o mare desvoltare; dar din sec. Era partizanul schimbarii or- lv Incepura navalirile barbarilor si. dintre acestia, ganizatiei imperiului, urma- Franca pusera stapinire pe Intregul teritoriu rea-rind o federatie de state, pe lizind un stat (ca. 500), a carui unitate cu vremea care a infatisat-o teoretic Au- se slabi prin Impartirea Intre diferitt regi moste-rel Popovici acest cuv.) nitori In epoca zisa a Merovingienilor. La 752 care -s'ar fi numit Au- Incepe o era mutt cu dinastia Carolina ienilor, striamare.De aceea care o duse la cea mai mare Intindere $i prospe- Unguriise vedec& ritate In vremea lui Carolcol Mare, dar dupa nu-1iubiau,fiindca 843 seproduseradesfaceri de teritoriisi for- ideea lui avea de urmari de state nos. In timpul dinastiei Capetilor mare micsorarea rolu- se desfasoara puterea feudalilor cari ajuta uneori lui forIn monarhie; la amestecul Frantei In politica occidentala, dar iar Romanii de sub li aduc si slabiciune interns si externs. Cu Lu- stapinirea Ungariei ii dovicxi Incepe a se Intari puterea regalitkii, aratau multa simpa- care da tarii stralucire in timpul lui Enric iv, de tie, mai ales dupa ce Frantz Ferdinand la care Incepe a domni ramura Burbonilor, si apoi vizitase tara noastra In 1909. Uciderea lui si a al luiLudovic xin si xiv. Cu Ludovic xvi se sotiei sale la Serajevo in ziva de 28 lunie 1914 sfirseste vechiul regim prin revolutia cea marefu catua care provoca razboiul mondial. (1789). Dupa o serie de guverne diferite ca forma FRANZENSBAD (FRANFISICOVY LAZNE), statie i traind In agitatii si lupte dyne, vine imp..riul balneara in Cehoslovacia; 3000 loc.; frecventata de lui Napoleon I, care Intinde puterea Frantei in multi Romani. lume, dar sfIrseste prin a fi distrus In 1815, dupa. FRASIN, corn. rur. jud. Cimpulung, plasa Hu- Infringerea dela Waterloo.Restauratia Burbonilor morului; 2100 loc. Statie c.f.Intro Gura-Hu- nu se poate statornici, din pricina revolutiei din morului $i Varna.Circ. com. cu 2 sate (1929). Iulie 1830 si din a celei urmatoare din Februarie FRATA, corn.rur. jud.Cluj, plasa Mociu; 1848, dupa care urma a doua republica desfiin- 2626 loc. tata si ea de imperiul lui Napoleon 1 I I. Caderea a- FRATELIA, coin. rur. jud. Timis-Torontal, cestuia, dupa razboiul franco-prusian (1871), aduse plasa Chisoda; 6539 loc. republics III, rcoim sub care Franta traeste $i azi. FRASINEIU, schit jud. Vilcea corn. Muerea- FRANTZ IOSEF I (*1830t1916), imparat al sca de sus; intern. de Hagi Cirstea si Damian Austriei la virsta de 18 ani, in toiul revolutiei din Rimniceanul in 1763. 1848, chid numai cu ajutorul Rusilor putu In- FRASINET0com. rur.jud. Vlasca, plasa vinge peUnguri. Desi Romanii din Transilvania ii Cilnistea; 2011 loc. E centrul unei circ. com. cu fulafidelisi-1 ajutara cu amide, Ii rasplati prin- 11 sate. if ® statie c. f. jud. Romanati intre Ca- tr'un regim sever de germanizare. Dupa razboiul racal $i Corabia. ¶ ® Post metoh al manastirii din 1859, pierdu Lombardia si fu nevoit sa acorde Vintila-Voda In orasul Buzau. Aci s'a instalat libertaticonstitutionaletarilordin monarhie. episcopia Buzaului In timpul lui Serafim (1650). Ajuta Prusia ca sa. rapeasca Danemarcei pro- FRATAUTII -NOUI, corn. rur. jud. Radauti, vinciile Sle wig Si Holstein (1863), dar Isi primi plasa Vicovelor; 5069 loc. curind plata, caci aliata sa Yi declara razboiu si FRATAUTII-VECHI, com. rur. jud. Radliuti, unit& cu Italia, o Invinse, si excluse Austria din plasa Vicovelor; 3300 loc. 1648 www.dacoromanica.ro FRA.TESTI, corn. rur. jud. Vlasca; plasa Mar- Infringerea lui, Ii deveni iar dusman si-1 gasim In gineni; 2380 loc.; st. c. f. linia Bucuresti-Giurgiu. toate coalitiile contra Frantei. FRA- In 1854 a fost aci cartierul general at armatei FREDERIC, arhiduce al Austriei, numit ge-FRO rusesti corn. de Principe le Gorciacof si Suvalof, neralisim al armatei austriace In 1914. In palatul Printului Mihail Ghica; In timpul raz- FREIDORF, com. rur. jud. Timis-Torontal, boiului din 1877-78 a lost resedinta unei bri- plasa Chisoda; 3489 loc. gade din divizia In; atunci s'a facut si o cale fe- FREILIGRATH [frail ..] FERNAND (18101.1876) rata Intre Fratesti si Zimnicea, care s'a desfiintatpoet german; amestecatIn luptele politice, fu dap& razboiu. silit a se expatria spre a se Intoarce In 1848, clnd FRATILIA INTRU DREPTATE, ziar aromanese din deveni adeptul ideilor lui Karl Marx si fu supra- Bucuresti, 1880, Publica articole in dialect si In gre- numit poetul revolutiei germane". Expatriat din ceste. Mai Urziu a aplirut Fratilia (Bucuresti si nou, dupa caderea revolutiei, trai uitat In Londra. Bitolia, apoi Salonic), 1901-1903, sub redactia FRENCH [frenci] JOHN (185211925 ,feld- lui N. Batzaria. Colaborau multi Romani mace- maresal englez. A comandat armatele engleze In doneni. Franta si In Flandra (1914-1915); a fost vice - FRA.TIMAN JUSTIN(t1927), fost profesor In rege al Irlandei (1919) pia. chid aceasta a do- Chisinau, membru corespondent al Academiei bindit noua ei constitutie. Romane (1919). A adunat numeroase docUmente FRERE ORBAN HUBERT (18121-1896),ju- despre trecutul bisericli romane. ristsipolitic belgian, seful partidului liberal, FRATVTI, nume dat unor locuitori din Banat ministru In multe rinduri; revizui codurile, In- In partea muntoasa. fanta casele de economii,stabili neutralitatea FRECATEI 0 corn.rur. jud. Ismail, plasa confesionala In scoalele publice. Reni; 2351 loc. Dupla legea 1929, sat circ. corn. FREYCINET [fresine] CHARLES ( *18281-1923 ), Cismichioi. Statie c. f. lInga Reni.¶® circ. corn. inginer si an politic fr., amic al lui Gambetta, fu cu 7 sate (1929) jud. Tulcea. de multe on ministru si prezidont de consiliu; FREDERIC BARBARQSSA ( *1123 t 1190 ),Im- contribui la Inmultirea cailor ferate, organiza to plrat al Germaniei; lua parte la cruciada in; In rile de sub protectoratul Frantei; fu membru at urma unor expeditii norocoase, fu Incoronat rege Academiei franceze. al Italiei si Imparat aL Germaniei (1155); fa cu o FREYTAG [fraltag]GUSTAV(*1816 t1895), noua cruciada victorioasa, dar se Inneca Inteun rlu. scriitor german. S'a tradus romaneste: Dare si FREDERIC II (1194t1250), Imp. germano- avere (Solt and Haben) (de B. Marian, 1898). roman (1220); certlndu -se cu papa Grigorie ix, FRIBURG( = FRIBOURG ,orasInElvetia fu excomunicat; dar pornind In cruciada, se facu (canton FRIBOURG) ;14.000 loc. francezi; e con- stapin pe Icrusalim, ceea -ce nu-1 Impaca cu papa, struit pe dealuri si vIt, avind mai multe poduri dar nici nu-i aduse marl prejuditii. Chid Insa Ino- suspendate; Universitate; catedrala din sec. xvi. centiu iv IL excomunica pentru a 2-a oars, orasele FRIBURG, ( = germ. FREIBURG), oral In Ger- lombarde se unira contra lui si ar fi fost sdrobit, mania, marele ducat de Baden. dad). nu rnurea. FRIEDWAGNER MATTHIAS, filolog german. FREDERIC III ("1415 f1493), Imparat german A fost profesor launiversitatea din Cerntiuti de la 1440. Invins de Mateiu Corvin, a pierdut (1900-1910), apoi la o swan. superioara din Franc- Austria de sub stapinirea sa, dar, prin casatoria furt pe Main. A publicat recensii despre carts ro- fiului sari Maximilian cu Maria de Burgundia, a manesti de filologie si literatura, un studiu despre Introit casa de Habsburg. ctntecele poporului roman din Bucovina, a tinut FREDERIC WILHELM (162011688), mare - diferite cuvintari desprepoeziapoporand romans le elector de Brandeburg, aliat cu Suedia contra $i a adunat clteva mu de cintece romanesti. E Poloniei, apoi cu Polonia contra Suediei, cu Olanda membru corespondentalAcademiei Romane contra Frantei, stiusa-siasigure dominatiunea (1911). In ducatul Prusiei si,dupa revocarea edictului FRIUL (In limba tariff FURLANEI, ital. FRIULI. de la Nantes, primi cu Incurajari pe multi Francezi germ. FRIAUL ), tinut In Italia de N.-E. Locuitorii protestanti emigrati. vorbesc un dialect (zis friulan) al limbii relice (una FREDERIC I (16571-1713), fiul lui Frederic din limbile romanice mai putin desvoltate). Wilhelm, intemeiaregatul Prusiei, fiind recunoscut FRINCU AMOS ('182911891), magistrat roman de Imparatul Germaniei si devenind elector sub In Transilvania. A luat parte ca tribun In luptele numele de FR. III. contra UngurilorIn 1848-49. Mai tirziu a fost FREDERIC WILHELM I DE HOHENZOLLERN notar (1860), judecator In Baia de Cris (1872) si (1688t1740) rege al Prusiei (1713), Incorpord Po- In Miscolt (1876). Prin staruintile lui s'a tufiintat merania,facu reforme administrative si economice; gimnaziul din Zarand. $i se ocupd In mod amanuntit de armata (fu FRINCU Amos (1861, advocat romanIn poreclit Regele Sergent). Transilvania, nepotul celui precedent. A luptat FREDERIC II CEL MARE (17121-1786),pentru drepturile Romanilor din Statul Ungariei, regele Prusiei (1740), om In- s'a distins ca advocat In procesul Memorandului. vatat, amic cu savant! si filo- Duna unire a fost ales de mai multe on deputat. zofi (Voltaire, Rousseau); a- FRINCU TEOFIL, functionar roman In Bucu- duse marirea Statului prin resti; venit din Transilvania A publicatdoua interveniri razboinice sau di- carts despre Moti si poezii poporane culese In re- plomatice: lulnd Silezia, par - giunea for (In colaborare). ticipind la rasboiul de 30 de FROBEL FRIEDRICH( *1782 1.1852), pedagog ani, Invingind pe Austriaci, german. Fund& o scoala de copii mici (Kinder- pe Ru$i, folosindu-se de lin- garten) In Turingia (1837) si prin publicatiile sale partirea. Poloniei(1772),si raspIndi ideea necesitatii acestor institutiuni, cars organizlndu -iapoiadmini- s'au introdus In toate statele europene, lulnd stratiasieconomia natio- diferite forme si nume. Noi le zicem: gradini de nals. Frederic II cel Mare. copii sau scoli frobeliene sau qcoli de copii mici. FREDERIC WILHELM II ( 17441-1797 ), rege FROISSART [froasar] JEAN (13381- ca. 1404) al Prusiei, de si lipsit de calitati deosebite, deli cronicar fr. Opera sa, care poveste$te Intirnplarile pierdu o parte din provinciile renane, avu totusi dintre 1325-1400, fu un eveniment pentru vremea norocul sa participe la ultimele doua Impartiri ale aceea si este un document de mare valoare pentru Polonieisisa mareascti astfel teritoriul statului. evul mediu. FREDERIC WILHELM III ("177011840), rege FROLLO GIOVANI L. (1831 t1899), profesor al Prusiei (1797), lupta contra lui Napoleon, dar In Romania. Italian de origine, s'a stabilit la noi, fu Invins la Iena $i la Auerstadt;ajutti apoi pe a fost profesor la Braila si apoi (de limbile neo- Napoleon In campania contra Rusiei, dar, dupd. latine) la facultatea de Mere din Bucuresti (1878 . Gh. Adamescu. Diclionar enciclopedic ilustrat. 1649 104 www.dacoromanica.ro FRO -Pe ling& un vocabular italian-romdn (1869) siParis; membru onorar al Academiei Romane FU Sciteva scrieri despre invd(dmintul limbilor strdine (1871). Op. pr. Le colonne trajane, 5 vol. (1871-75). (1871), a publicat un studiu foarte interesant despre FULTON [fult'n] ROBERT (*1765 1-1815), 111- problema artografiei (1875). giner mecanic englez; aplicff aorta aburilor pentru FROLLO HILDEBRAND ( * 1878 t1923), profesor miscareanAvilor,construind (1803) primul vapor roman. A publicat traduceri din autorii latinisi (Steam-boat), dar guvernul englez refuza sa-i cum- italieni. pere inventiunea; atunci se duse In America si FRUMOASA, corn. rur. jud. Ciuc. resedinta, avu o soarta mai buns, putu sa face un serviciu plasa Frumoasa; 3246 loc. regulat pe lacul Hudson, fu Insarcinat sa con- FRUMOSUL, corn. rur. jud. Cimpulung, plasa struiasca un vapor de razboiu, dar si aci invidia Moldovit.ei; legea 1929 centrul unei circ. corn. cu 11 urmari, avu procese $i muri ambit. 2 sate. Statie c. f. Intre Vama si Moldovita-Feres- FVLGER GBEQRGHE (1832t1899), proprietar trau. agricol roman din jud. Covurlui. A fost membru In FRUNIUSANI, circ. corn. jud. Ilfov cu 5 sate consiliul judetean, deputat, senator. A donat Casei. (1929). $coalelor suma necesara pentru cladirea unui local FRUMUSTCA 0 corn. rur. jud. Botosani, re de scoalli In corn. Baneasa si prin testament a la- sedinta, plasa Frumusica. Centrul unei circ. corn. sat twit& averea pentru opere caritabile. cu 12 sate (legea 1929). ¶ 0 manastire de calu- FUNDATA, statie balneara In jud. Ialomita, gari jud. Orheiu Intemeiata 1807. corn. Andrasesti; a un lac cu ape mineral& (cl. de FRUMUSICA-VECHE, circ. corn. jud. Ceta- tea-Alba, cu 8 sate (1929). sodiu $i potasiu, sulf. de sodiueimagnezie, carb. FRUMU*ITA, sat jud. Covurluiu; statie c. I. de calciu $i magneziu). Intre Galati $i Beresti. FUNDENI, circ. corn. jud. Ilfov, plasa Pan- FRUNZESCU DIMITRIE ( 1838 t1885),sta- telimon ; are 6 sate (1929). - tistician roman. A publicat primul dictionar to- FUNDESCU IoAN 0. (1836 t1904), ziarist si pografic si statistic al RomA.niei (1872). folklorist roman. A fost si deputat. A publicat o FUAD PA$A (181411869), politic turc, amba- colectie de Basme, poezii, ghicitori (1867). sador, ministru. In 1848 comisar In principatele FVNDUL-MOLDOVEI, corn. rur. Jud. Cimpu- romAne. lung, plasa Moldovei; 6000 loc. Statie c. f. capul FUAD I (.1868), rege al Egiptului din 1922. liniei laterale de la Pojorita. A fundat o Universitate la Cairo Inainte de a se FUNDVLEA, circ. corn. jud. Ilfov cu 6 sate urea pe tron si a fost rector al ei. In 1927 a fost (1929). ales membru asociat al Academiei de inscriptiuni FVNDURI, corn. rur. jud. Balti, plasa Slobozia- din Paris. Balti; 2553 loc. Dupe legea 1929, sat circ. corn. FU-CEV, oras si port In China; 320.000 loc. Slobozia-Balti. FVLEA MOISE, profesor roman In Transilvania. FURNICA vlrf In muntdi Bucegi, Irian 2334 m. A fost inspector al $coalelor greco-ortodoxe ro- FURNICOSI, statiec. f. jud. Muscat linia mane din aces provincie (pe la 1850). A publicat Golesti-Cimpulung. mai multe Bucoavne (1815, 1820) cu instructduni FUSTEL DE COULANGES [culanj] NOMA metodice. (18301-1889), istoric francez, profesor la facult. FVLGA, sat jud. Prahova, plasa Draganesti; de litere din Paris, membru al Academiei de stiinte statie c. 1. linia Ploesti-Urziceni. morale (1875). Op pr. Statul antic (Cite antique), FROEHNER VILBELM ( *1834 .1-1925), arheolog In care cauta s& reconstitue $i sa explice viata po- francez. A lost conservator la muzeul Louvre din litica a Grecilor si Romanilor, aduclnd vederi noi.

1650 www.dacoromanica.ro GOLIA (vEDERE)

GABLENZ LUDOVIC 1'1814 t 1874),general mai multe sc. primare. E resedinta episcopiei Du- austriae, distins in lupta de la Custozza (1848), 'Aril de jos; sint 20 biserici ortodoxe romanesti, fu comandant In armata care ocupa principatele din cari 4, foarte vechi: Precista 1647, Sf. Durnitru In 1854; lu& parte la razboiul contra Prusiei (1866) 1648, Sf. Gheorghe 1665, Mavromol 1669, una gideveni feldmaresal. e din secolul xviii-sicelelalte din sec. xix; 1 GABORIAU [gaborio] Emu (18351-1873), bis. °atoll*. 1 armeneasa, i bulgareascti, 1 pro- romancier francez. Operele sale cuprind mat ales testantA, 1calvin5.,1 greceasc., i ruseascA,1 Grime $i afaceri judecatoresti.In romaneste s'au moschee, i templu si 6 sinagoge israelite. E o tradus: Scrisorea misterioasa, f.a., Domnul Le- bibliotectissttmuzeu V. A. Urechia", o Univer- coq, 1887. Casdtarit din glumd,f. a., Surprizele sitate popularA. Ca port este al doilea al tArii; are cdsdtoriei, I. a. docuri marl cu instalatiuni bogate. Or foarte GABROVA, orasInBulgariaInBalcani; vechiu, se pomeneste pe vremea lui Alexandru 8200 loc.; aci s'a fundat prima coalsecundar& cel Bun. ¶Oc. r. jud. Alba plasa Ighiu; 668 loc.¶ (1835). Important& industrie de cutitkrie. De O c.r. jud. Fag&ras; 966 loc.¶ 0c.r. jud. acolo veneau Intr' o vreme negutatorii In Bucuresti, Hunedoara plasa Pui; 639 loc. ¶ ®c+.- srsxarlEI, unde se afla o mahala zisti Gabroveni. c. r. jud. Nastrud plasa Lechinta; 898 loc. GACINA, oral In Rusia In regiunea Petro- GALBA (.3 a. Chr.t69 p. Chr.), Imparat ro- grad; 14.000 loc. A Post resedinta imperial& Inman; se proclamA chiar In timpul vietu lui Ne- timpul tarismului. ron, iar la moartea acestuia fu recunoscut de GAIIITA, stabil. balnear (pucioasa) In corn. Senat, dar, dupA sapte luni, fu ucis de pretorieni. Cimpina jud. Prahova. GALBENI, sat jud. Tecuciu corn. Vales Rea; GAIDOZ [ghedoz] usaini (*1842), arheolog si Intemeiat In 1730 de un razesFlitu Galben. folklorist francez; prof. la scoala de Inane stu- Statie c. f. Intro Backu si Roman. dii; se ()cup& cu liter. poporanti, fundind revista GALBENU, corn. rur. jud. Rimnicul-Stuat plasa Melusine" (1877). Galbenu ; 1369 loc. Are in circ. sa 15 sate (legea 1929). GAIUS (sec. u p. Chr.), jurisconsult roman, GALDOS mum PEREZ (*1845), poet spaniol. autorul colectiei lnstitutiones. A publicatg1romane. GALACTION, martir, praznuit de biserica GALERIUS CAIUS VALERIUS (t 311) Imparat ortodox& la 5 Noembrie. A trAit pe vremea Im- roman, originar din Dacia, fiu de pastor. Distin- pAratuluiDecius(249-251).Botezlndu -se,a glndu-se ca ofiter sub Diocletian, a Post asociat suferit martiriul impreuna cu sotia sa, tAindu- de acesta la domnie (292), iar la 305 a devenit li-semiinile,picioarelesiapoi capetele. Imparat peste o parte a imperiului. GALACTION, episcop al Rimnicului 1813- GALES,statiec.f.finis SibiuAtha-Iulia 1824. Demisionat. aproape deSaliste. GALATA, cartierdinConstantinopol,lo- GALIA, Pir GALLIA. cuit de multi comercianti. GALICEA-MARE, corn. rur. jud. Dolj plasa GALATA, circ. corn. jud. Iasi cu 21 sate (1929), Giubega; 5378 loc. Duptt legea 1929 tine de circ. Intre carisitlrgul cu acelasi nume. In tlrg se ail& corn. Motatei. biserica Galata, fostb. m&nAstire, ziditti de Petru GALILEA, prov. a Palestinei, aci este lacul Schiopul pe la 1570. Aci este o Inchisoare. Tiberiadei (Genesaret); pe aci predict'. Iisus cu GALATI0municipiu, cap. jud. Covurluiu; discipolii sal. 153.500 loc. Are I liceu de b&eti $i 1 lie. de fete, GALICIT,IICA, corn. rur. jud. Dolj plasa Giu- 2 scoale normale, 1 seminariu teologic, o scoala bega; 2181 loc. DupA legea 1929, tine de circ corn. profesionala, 5 sc. comerciale 1 sc. de meseriisf P erisoru. 1651 www.dacoromanica.ro GAL- GALILES TI, cam. rur. jud. Ismail plasa Chi - Indii. Numit In 1524 vicerege al Indiilor, muri ha Noua; 3278 loc. Dupti legea 1929, tine de circ. curind dupa ce ajunsese In provincia pe care voia GARcorn. Nerusai. s'o organizeze. GALITIA, provincie a Poloniei; a facut parte GAMBETT.A. LEON(* 18381-1882), advocat si din imperiul austro-ungar pina la rb.zboidI mon- politic fr. Adversar al imperiu- dial. lui, deveni In 1868 seful opozi- GALILEI GALILEO (1564t1642), matem., fi- tiei radicale; In 1871, proclama zic., astron. ital,. fu profes. la Univ. din Padova; republica in Paris la4 Sep- inventa balanta idrostatica, stabili legile miscarii tembre si organiza dou& ar- corpurilor supuse la actiunea mate castireziste inimicilor gravitatiei; construind un te- cari ocupase Parisul. Dupa In- lescop, observa miscarile cor- cheierea pacii, fu in tot thnpul purilor ceresti,descoperi sa- deputat, de multe on prezident telitii lui Jupiter si inelul lui al Camerei si prezident de con- Saturn. Pentruca teoriile lui siliu. Avea o mare puteresio se asemanau cu aleluiCo- mare autoritate. ¶ sat din jud. pernic, Isi facu multiinimia-- Ialomita. Corn. Tonea, infiin- sicartea lui, prin care isi sus- tat 1879, L. Gambetta. tines doctrinele (1532), fu rau GAMBIA., fluviu ow AFRICA. vazuta. deInchizitie,elfu GAMBRINUS, pers. legendara care ar fi in- chemat la judecatb. $iacolo ventat berea si ar fi fundat orasul Cambrai. era de 70 de ani de- GAMILSCHEG ERNST,filolog german. Pro - claraca renunta la totce Galile. fesor de limbi romanice la Universitatea din Ber- sustinuse. Osindit la un fel de lin. Conduce un institut de filologie romdneascd recluziune In cask muri necajit si orb. Mai tir- Infiintat pe lInga catedra sa. A publicat studii asu- ziu s'a crest legenda ca, dupa ce a pronuntatpra vorbirii dialectale din Oltenia (Oltenische abjuratiunea, a batut cu piciorul In pamint si aMundarten, 1919). E membru corespondent al zis: E pur si muove (Si totusi se misca). Academiei Romane (1929). GALILEURGALILEI. GAND [ga.' ] ora$ In Belgia pe Escaut; 170.000 GALITZIN ALEXANDRU, PRINT (*171811,783), loc.; are o Universitate de stat; industrii nu- feldmaresal rus, comandantul armatei rusesti con- meroase si Infloritoare (tesaturi $i masini); are tra Turcilor (1768-1770). o catedral& din sec. xn, o biseric& din sec. xv, GALL FRANZ IOSEF ( '17581.1828), medic german. un palat comunal din sec. xiv. Intemei& frenologia cu sPuRzamm: pornind de la GANE NICOLAE ( '1835 t1916), nuvelist roman. ideea di este o strinsti legaturti Intre forma cra- Dupa studii de drept la Paris, a practicat advo- niului si starea facultatilor unui individ, ei cautara catura In Iasi, a fost deputat (1871), ministru de sa fixeze legile dupa cari varputea cunoasteaceasta domenii In ministerullui stare observind exteriorul craniului. loan Bratianu (1888), pri- GALL IMF (1839 t1913), jurist si om politic mar al Ia$ilor (1897), pre- roman In Transilvania. A fost magistrat In Viena, zident al Senatului. A de- membru al Camerei Magnatilor din Pesta. A ur-butat ca scriitor in cercul rnarit prin ziarul Viitorul" (1884) o politics deJunimei",publicindIn apropriere Intre Romani si Unguri. Convorbiri literare'lpoe- GALLANDtgal4n1 ANTOINE (16461-1715), zii si nuvele Inca din 1867. orientalist francez. Membru al Academiei de in- In 1880 nuvelele sale au scriptiuni, traduse povestea araba 0 mie si unaaparut In 2 volume si au de nop(i si fabulele lui Bidpai. Traducerea lui a avut mai multe editduni. servit lui Ion Barac (printr'un text german) s& Cele mai cunoscute: An- dea o redactie romaneasca (1836). dreiu Florea Curcanul, A- GALLERON ALBERT( '1855), arhitect fran- Hu(d. El a tradus Infernul cez. A stat citiva ani In Romania, pe la 1880 lui Dante (1906) $i a publi- si a fricut planurile multor cladiri importante, cat mai multe volume de F. Gane. Intre cari palatul Ateneului Roman. amintiri (Zile trdite, 1903, GALLIA., nume dat de Romani tarilor locuite de Pdcate mdrturisite, 1904). Ales membru al Aca- de Gali si apoi provinciei romane dintre Alpi, demiei (1908), avorbit In discursul sau de re- Ron, Ceveni si Mediterana. ceptie despreB.P. Hasdeu (1909). GALLIENI JOSEPH ("18491-1916), general fran- GANGE, fluviu In Asia (India),lung. 3000 cez, facu explortui In Africa (tinutul Nigerului)si km. Unii Indieni II consider& ca riu glut si multi aduse servicii expansiunii coloniale a Frantei; pelerini yin in anume epoci ale anului s& is apa pacific& Tonkinul; stabili dominatiunea franceza curatitoare dintr'Insul. in Madagascar. GANGURA, sat jud. Tighina pe Botna, In- GALLIPOLI, oralIn Turcia eurbpeana, la tern. 1503 printr'un hrisov al lui Stefan cel Mare. strimtoarea Dardanele;8000 loc. In anticitate a Static c. f. Intre Basarabeasca si Tighina. fost aci un ora$ grecesc:xampoirs. GANS EDUARD (1798 t1839), filozof si jurist GALS WORTHY [ghelsvedi] JOHN ( 1867 ),scrii- german. Voia s& dea studiului dreptului o bad). tor englez. Autor de romane sociale si drame rea- filozofica. A fost profesorul lui Mihail Kogalnicea- liste.E presedinteleasociatieiinternational° nu la Berlin. Penclub". Din operele lui s'au tradus °neva In GARA BERHECI, sat jud. Tecuci plasa Po- colectia Lectura' . dul-Turcului; 1608 loc. Dupa legea 1929, tine de GALSA. coin. rur. jud. Arad; 2519 loc. circ. corn. Gohor. GALVANI LUIGI (*173711798), medic $i fizi- GARANIANTI, popor vechiu din Africa, fu cian, anatomist Italian, profesor la fac. de medicina supus de Romani in vremea lui August. din Bologna, a facut studii si descoperiri In dome- GAFtASANIN MILUTIN( '1843t1898), om po- niul electricitatii, Din discutiile lui cu Volta, por-litic sirb; ministru si prezident de consiliu (1880- nind de la chestiunea contractiunii muschilor1887), apoi reprezentant al Serbiei la Paris. unor broaste de curind jupuite, pe care el o ex- GA.RDA, lac in Italia; supraf. 366 km. p. plica prin electricitate animaltl,au rezultat ideile GARGALIC, circ. corn.jud. Caliacra cu 12 fundamentale ale galvaninnului, ramura a $tiintei sate (1929). electricitatii. GARIBALDI ANITA (t 1849), sop. lui G. Ga- GAMA VASCO DE (1469t1524), navigator por- ribaldi, vestita prin devotamentul ei, urmlndu-1 tugez; facu prima calatorie la Indi inconjurind chiar In focul luptelor. Africa, stabili colonii portugheze In Africa si in GARIBALDI GIUSEPPE (1807t1882), general $i 1652 www.dacoromanica.ro om politic italian. Trai In Tunisia, apoi in America, dern. Credea ca atomii nu sint eterni, dar c& su- unde lua parte la misciirile revolutionare din fletul este nemuritor. GAR- Brazilia si ajunse general. Venind in patrie In GASTEIN, statie balnearaIn Austria (Salz-GAV 1848, lua parte la luptele contra Austriei si Fran- burg). tei. Dupa alte calatorii prin Asia si America, se GASTER MOSES (*1856), scriitor roman, evreu Intoarse In 1854 In tara si in& parte la razboiu In de origine; s'a ocupat mai ales cu folklorul si cu 1859 si In 1866. In aceasta epoch (1860) este istoria literaturii. Nefiind Impamtntenit, a fost vestitk expeditia sa cu cei 1000 expulsat din tart). In 1885 si s'a stabilit la Londra, In Sicilia, pe care o cuprinse si unde a devenit rabin al comunitath israelite. Op. ostapiniinnumeleregelui pr. Literatura populara romdnd, 1882; Apocrifele Victor Emmanuel. In timpul in literatura romdnd, 1883; Crestomatie romdnd, razboiului franco-prusian, lupta 2 vol.Leipzig1891. Este membru vechiu al cu trupele sale contra Germani-(/4-. Ateneului Roman si a tinut multe conferinte; lor In Franta. In 1875 i.se facu membru onorar al Academiei Romane (1929). o primire triumfala in Roma GATINEAU [gatino] ALEXANDRE (18121-1883) si ise vota o recompense de artist dramatic francez, stabilit In Romania pe in 100.000 fr. Italienii i-au pastrat 1847, a fost apoi multa vreme regisor al Teatrului dup& moarteoamintire ne- din Bucuresti. pieritoare. GAUDELA DbfirrnrE, profesor grec la Acade- GARIBALDI MENOTTI(*1840 mia domneasck din Iasi pe la 1815-1820. t1903), fiul lui Giusseppe, ge- Giuseppe GAUDIN [godel EMILE, primul consul fran- neral. A lust parte la expeditia Garibaldi. cez In Muntenia, stabilit In Bucuresti In 1792 pe celor 1000 condusi de tatal sau baza unui decret al Sultanului. si la alte razboaie; a Lost deputat, dar n'a avut GAUDRY ALBERT (1827t 1908), naturalist un mare rol politic. francez. Profesor de paleontologie la Museum In GARNIER [garnie] JOSEPH (1813 t1882), eco- Paris; membru al Institutului; membru onorar al nomist fr., sustinator al teoriei liberului-schimb, Academiei Rornane (1904). Op. pr.Elemertte de economic politica(1845), GAUGAMLA, loc. In Asia, unde Alexandru Principiul popula(iunii (1857). eel Mare Invinse pe Darius (331 a. Chr.). GARONA ( = fr. GARONNE), fluviu In Franta, GAUSS KARL FRIDERICH (1777f1855), ma- isvoraste In Spania. uda Toulouse, Agen, Bor- tematic german, director al observatorului astro- deaux, s. a.; se unease cu Dordogne si is numele de nomic din Goettingen. Op. pr.Theoria motus Gironde. Lung. 650 km. El dh numele a doua de- corporum coelestium (1809). partamente din Franta. GAUTIER [gotie] THEOPHILE (1811 t1872), GARTNER TEODOR (18431.1925), filolog ger- poet francez. Unele scrieri ale lui man. S'a ocupat mai ales cu studiul limbii popu- au produs scandal din pricina lare zisa tadindsi cu retoromana (Raetoromanische descrierilor licentioase (M-elle de . Grammatik, 1882); dar a scris despre limba noastra Maupin.) Cele mai vechi tradu- Darstellung der rumanischen Sprache, 1904. Mult ceri romanesti skit din 1871 deA; timp a fhcut recensiuni In publicatia periodic& V. Pogor, publ.Yn .,Convorbiri Critischer lahresbericht a lui Volm011er. literare", apoi de Macedonski In GASCONIA (=fr.GASCOONE), provincie a Literatorul" 1883. Din cele de vechii Frant,e, asezatil la S. V. limitath de ocean; mai tirziuInvolume citam:IL acelasi nume il poarta si golful asezat in acele Moartea inamorata trad. Caton parti Intre Franta si Spania. Theodorian, Avatar de A. Va- Th. Gautier. GASPAR GRATIANI, (t1620), damn al Moldo- leriu, Arria Marcella de N. Davi- vei din 1619. Era Croat; Invatind limbs straine a descu(1911),Privireafatala de R. Popescu doblnditrolimportantlaConstantinopol ca (1919),Onoapte aCleopatriei de Ana Cane- interpret, devenind mare dragoman" si primind rache. guvernarea insulelor Naxos Si Paros. Aflindu-se GAUTSCH [geld] PAUL BARON (1851 t1918), Turcii Inneintelegericu om politic austriac, s'a ocupat mai ales cu chestiu- Austriacii si cu Polonii, in- nile scolare, a fost ministru de instructie (1883). demnatiside Principele GAVANOSOGW, comandantul ostirii tur- Transilvaniei Betlen Gabor, cesti din Muntenia In 1822, dupil instalarea pri- care voiasti-siIntareasca mului Dom parnIntean. tronul, aveau trebuinta deI. GAVARNT, pseudonimul lui GUILLAUME CHA- un om devotat pe tronul FALTER (18041.1886), desenator si gravor fran- Moldovei.IIaleseradeci cez. A Infatisat tipuri caracteristice din Paris pe Gaspar. Prima foarte si aiurea, a facut caricaturi politice, etc. bine de mai tollboerii GAVRA ALERANDRU (1797 t1884), profesor ro- tarii, el crezu ca este mo- man in Transilvania. A fost si inspector al scoa- mentulsecsasigure o si- lelor romanesti din Transilvania. A Inceput pu- tuatieexceptionala,tra- blicarea unui Lexicon de conversa(ie,litera A si dind pe Turci In favoarea B (1848) si a dat la lumina o parte din Crontca crestinilor. Raporturile sale lui Sinai (de la Inceppt pin& la anul 1247),Buda cu guvernul turcescIiIn Gaspar Gratiani 1844. lesnirift aceasta, dar nu iz- (dup . stampa din GAVRIL ARHANGHEL, praznuit de biserica or- buti. Desi avu curajul sa col. Academiei). todoxa la 8 Noembrie. El a vestit fecioarei Maria ucidape capigiultrimis ca va naste pe Isus; el a poruncit lui Iosif si Mariei ca sa-1 mazileasca, deli organiza Indato. o micasa piece cu prunrul In Egipt. ostire care sa se unease&cu armata polona, GAVRIIL BANULESCU, mitropoliterBANULESCU. soarta armelor nu fuse favorabilh partidei sale: GAVRIIL I CALIMAH (t1786), mitropolit al Polonii fura InfrInti de Turci siel, fugind, fu Moldovei. Era mitropolit la Tesalonic, cind ve- ucis de doi boeri, Septilici si Goia, cars se aflau cu nind domn In Moldova fratele sau loan, a Lost el. Toate aceste IntImplari au dat subiect lui chemat In scaunul din Iasi In anul 1758. A zidit I.Slavici sa scrie tragedia Gaspar Gratiani (1888). biserica bf. Gheorghe din Iasi. A publicat o en- GASPARI GAETANO (18071.1881), comp o zitor ciclica contra luxului femeilor. talian, are un vestit Miserere. GAVRIIL II, mitropolit al Moldovei. A trait GASSENDI PIERRE (15921-1655), filozof fran- mult timp in Rusia, unde a fost si profesor. A cez, teolog, profesor la Upiversitatea din Aix, functionat numai citeva luni (1792). apoi la College de France. Studia doctrina lui GAVRILAB movu.A. Epicur, fiind premergator al empirismului mo- GAVRILOVICI A.scriitorslrb. A publicat 1653 www.dacoromanica.ro GAY-romane, articole de critica literara, povestiri de A publicat si o carte despre noi: La Valachie calatorie; a Intemeiat societatealiteral%slr- depuis 1830 jusqu'a ce jour, Bruxelles 1855. E Ibeasca. Srpska lcnijevna zadruga. GANDSTL corn. rur. jud. Tirnava-mica plasa GAY-LUSSAC [ghelastic] LOUIS JOSEPH ('1778 Ttrnava-Sln-Martin; 1725 loc. statie c. f. aproape t1850), fizician si chimist francez. A studiat di-de Diciosinmartin pe linia Blaj-Praid. latatiunea gazelor, a perfectionat GANESTI, com. rur. jud. Covurlui plasa Ho- metodele de determinari analitice, rincea ;2013 loc. De circ. sa tine 10 sate. etc. A lost profesor la facultatea GARDESCU ION ( 1862 t1929) general roman. de stiinte din Paris, membru al Ofiter de stat major, a lost comandant al Scoalei Academieidestiinte,pairal Superioare de razboiu. A publicat:Topogratie Frantei, etc. (1890 1895), Rdsboiul romdno -ruso -turc(1902, Emma AVOCATDAR a aparut 111 1906, 1910). Bucuresti Intre 1897-1905 sub GARNESTI, statie c. f. titre Reghin si TIrgu- direCtia lui George Danielopol. Mures. GAZETA BIICOVINEI, ziar politic In GATAIA, corn. rur. jud. Timis-Torontal plasa Cernauti 1891-1897. Gataia; 3136 loc. Statie c. f. pe linia Ilia-Lugoj- GAZETA DE TRANSILVANIA, ziar Gay-Lussac. Jamul mare; de ad porneste o linie spre Anina, politic lntemeiat In Brasov In 1838 alta spre Resita, alta spre Buzias. de G. Barifiu si condus de el ptna In 1850; de GAUJANI 0 com. rur. jud. Vlasca plasa Du- aci de Jacob Muresianu (1850-1877), AurelMu- narea; 2444 loc. Face parte din circ. corn. Arsa- resianu(1878-1890), Grigore Maior (1890- che (legea 1929). ¶ ® corn. rur. jud. Arges plasa 1900), Traian Pop (1900--1906) Victor Brani- Teleorman; 1300 loc. Face parte din circ. coin. ste, etc. Titesti (legea 1929). GAZETA MATEMATICA, revista pentru raspindi- GAUNOSI,circ.corn. jud.Ialomita on 6 rea cunostintelor speciale,apare In Bucuresti sate (1929). de la 1895. GAURDNI, statie c. f. linia Alba-Iulia-Zlatna. GAZETA SATELOR, revista de cultura general& si GAURICIU, corn. rur. jud. Teleorman plasa de specialitate, a aparut In Bucuresti In 1869-70 Zimnicea; 3200 loc. Dupa legea 1929, tine de circ. sub redactia lui Ion lonescu. corn. Smtrdioasa. GAZETA SATEANULIII,foaiacunostintelortre- GAVANELE, schit calugari jud. Buzau. corn. buincioase poporului, a aparut to RImnicul-Sarat Bozior; lntemeiat 1790 de domnitorul Mihail Sutu, Intre 1884-1904 sub directla lui C. C. Datculescu. darlmat de cutremur In 1802, rezidit de Ipsi- GAZETA TEATRULIII NATIONAL a aparut In Bu- lante In 1803. curesti In 1835 si 1836 sub redactia lui I. Heliade. GAVANU, schit de calugari, corn. MInzalesti GAZETA TRIBUNALELOR, jurnal judecatoresc, a a- jud. Buzeu; fundat 1792. A lost incendiat de ete- parut In Bucuresti Intre 1860-1864 sub redactiaristi In 1821. Rezidit de mosneni In anli urmatori. lui Aristide Pascal. GAVANESCU ION (`1859) profesor roman. GAZIS ANTIM, Grec stabilit In Viena. A Inceput Dupa studii la Berlin, a lost nurnit profesor de In 1811 a publica acolo o revista o k Or o`Epp.tc psihologie, estetica si pedagogie la Universitatea (o loghios ermis), ajutat de o societate filologica din Iasi (1888). La Intemeierea Seminariului peda- tnfiintata In Iasi, din care faceau partemulti Greci gogic din acel oral, a lost chemat ca director (1899) si multi Romani, Intre can Mitropolitul din Bu- si de atunci Il conduce, publictnd o revista spe- curesti Ignatie, Grigore Brincoveanu. $.a. cial& In care se arata rezultatele studiilor si ob- GADINTI, corn. rur. jud. Roman plasa Scheia servatiilor ce se lac de profesori si studenti. Afar& 1246 loc. De circ. sa tin 10 sate (1929). In apro- de cIteva carti didactice pentru cursul secundar piere shit ruine ale unei vechi cetati. (Psihologie, 1890, Gramaticd, 1896), Istoria ome- GA.V*TI, com urb. jud. Dimbovita, 6500 loc. nirii, 1894) si pentru cel superior (Pedagogie, Statie c. f. titre Titu $i Galati; are 1 liceu de ba.et.i. 1899; Istoria pedagogiei, 1902; Didactica 1920; GAGAVTI (sau GAGAvzi), locuitori In Dobro- Etica, 1922), a publicat studii filozofice (Exists gea si sudul Basarabiei Jirecek socoteste ca slut ac(iuni dezinteresate 1891; The altruistic impruls resturi din poporulCumanilor crestinati. in man and animals,. 1895; Ideile pedagogice ale GAGENI, statiec.f.linia (Ploesti)Buda- lui Locke, 1899), de organizare scolara (Principiile Sfilnic. educa(iei nzoderne, 1907; Organizarea vigil stu- GAGVTI, corn. rur. jud. Putna plasa Milcov; den(esti, 1911), de literatura (Medita(iile lui Gri- 2485 loc. Dui% legea 1929 tine de circ. corn. Jo- gore Alexandrescu, 1896), clteva piese de teatru ristea Statie c. f. linia lateral& Odobesti-Cucueti. (0 carte de vizitd, 1898; Ursita, 1911), clteva GAICEANA, tlrg, jud Tecuciu, corn. Gaiceana; conferinte politico. A lost inspector al scoalelor. are bis. zidita 1838 de Alex. Sturdza Miclausanul, Este membru al Ateneului Roman. tatal barbatului de stat Dim. A. Sturdza. GAVANDTI 0 corn. rur. jud. Buzau plasa GAID4RI, corn. rur. jud. Tighina plasa Cia- Cfinau; 2000 Ion. Tine de circ. corn. Sageata (Legea dlr-Lunga; 2490 loc. Dup& legea 1929 tine de circ. 1929). ¶ 0 corn. rur. jud. Romanati plasa Oltetu; corn. Ciadir Lunga 1406 loc. Dupa legea 1929 formeaza o circ. corn. GAINA, munte In Transilvania, corn. Vidra- cu 27 sate. de-Sus. Aci se face In luna Julie un bficiu, care se GAVQJDIA, corn. rur. jud. Severin plasa Sacul; numeste tirgul de fete. 1263 loc. Statie c. f. Intre Caransebe$ si Lugoj. GAINA VABILE(*1868 t1909), teolog roman GDYNIA, port al Poloniei la Marea Baltica, In Bucovina. A Post profesor la facultatea teolo- construit pentru a putea, la un moment critic, gica din Cernauti. Op. pr. Teoria revelatiunii, sa-si aiba iesirea la mare fara a apela la Danzig. i898. GEAIVIANA (:31corn. rur. jud. Turda, plasa GAL.A.N$TI, corn. rur. jud. Radauti plasaBaia; 1303 loc. ¶ ® corn. rur. jud. Arge.? plasa Vicovelor; 1073 loc. Statie 0.f. linia Dornesti- Bascov; 1022 loc. Face parte din circ. corn. Oar- Seletin, Intre Radauti si Gura Putnei. jea (legea1929). ¶ ® corn. rur. jud. Tighina, pla- GALBINASI, statie c.f. linia Bucuresti-Ol- saCainari; 2656 loc. Dupa legea 1929, tine de circ. tenita. corn. Bulboca. GALETI, corn. rur. jud. Lapusna plasa Vor- GEBEART Emuz(1839 f1908), istoric francez. nieeni; 2164 loc. Dupa legea 1929, are In circ. sa A Post profesor la facultatea de litere din Paris 9 sate. (1880), a publicat studii despre arta si literatura GANESCU GRIGORE (*1830t 1877), publicist antica si despre istoria literaturii moderne (Re- roman stabilit In Franta. A luptat contra impe-nasterea). S'au tradus la noi putine din operate riului (1860), a Yost expulsat, a revenit, a redactat lui, Intre cari: Dupd ce Ulis revdzu Itaca de N. un ziar Le Parlement, a devenit cetacean francez Apostolescu (1911). si a candidat, fara succes, la alegerile legislative. GEIBEL [galbal] EMANUEL (*1815 t 1884), 1654 www.dacoromanica.ro poet german. A publicat poezii lirice (multe pa- Grigore Plesoianu dupe un text francez (si acesta G E triotice), drame, s. a. dupa o versiune gerrnana) sitiparita In 1838.r_. GEISMAR FREDERIC, baron (*1783 t1848), ge- GENSERIC regele Vandalilor,Intre427-477. J neral rus. A fost 1ntiiu In serviciul Austriei, apoi GENTZ [ghent] FRIEDRICH (*1764t1832), pu- a trecut In Rusia. A luat parte la multe razboaie: blicist german. Din cauza ideilor sale politice, a cu Turcii (1810), cu Francezii (1813), iarasi cuPost silit sa-si paraseasca patria (Prusia) In 1802 Turcii In 1829. $i Sa treaco. in Austria, servind In diplomatie. In GEISSLER (gEtiSler) FIEINRICH (*1814 t1879), aceasta situatie a publicat multe lucrari politice. fizician german. A facut multe inventiuni, Intre De la el au ramas o serie de scrisori catre Domnitorii earl tuburile cari Ii poarta numele. Munteniei Intre 1813-1828, publicate dupe moar- GELEP MANOLE, Grec din Fanar, agentul di- tea lui. A c&latorit In terile romane $i a publicat p/omatic la Constantinopol al lui Mihail Racovita. note despre calatoriile sale. GELIMER (sec.vi),ultimul rege al Vandali- GEO4GIUL 0 com. rur. jud. Hunedoara, pla- lor In Africa Intre 532-534. sa Geoagiu; 2890 loc. ¶ O G.-DE-SUS,corn. rur. GELLERT [ghelert] CHRISTIAN (*1715 t 1769), jud. Alba plasa Teiu.*; 1662 loc. poet german, cunoscut mai ales prin fabulele GEOFFROY ST. HILAIRE [geofron-se^t-iler] sale. ETIENNE (1772t1844), naturalist francez. A facut GELU, unul din ducii Romani lor din Transit-parte din membrii comisiunii stiintifice care a In- vania In vremea navalirii Ungurilor, pomenit de sotit pe Napoleon In expeditia din Egipt (1798), a cronica Notarului anonim al regelui Bela. lost profesor de zoologie, membru al Institutului. GELU, corn. rur. jud. Timis-Torontal plasa GEORGE I (*1845 t1913), rege alGreciei. Vinga; 1671 loc. Statie c.f. intre Timisoara si Fiu al lui Cristian ix regele Danemarcei, a fost Periam. proclamat rege In 1863. A purtat un razboiu ne- GEMENELE, corn. rur. jud. Braila plasa Si- norocit cu Turcia In 1897; a luat parte la razboiul listraru; 2285 loc. Tine de circ. corn. Movila Mi-balcanic In 1912; a fost asasinat de un socialist resei, (Legea 1929). (zic unii: pus de Bulgari) la Salonic. GE.MENI, com. rur. jud. Mehedintl plasaCim- GEORGE II (`1683 t1760), rege al Angliei pul; 2004 loc. Dupo. legea 1929 tine de circ. corn. de la 1727, aliat cu Frederic n In tirnpul razboiu- Cujmir. Are o $coale de agricultura. lui de 7 ani. GENERALA, societateanonima deasigurari, GEORGE III (`1738t1820), rege al Angliei fondata In 1897 In Bucuresti .Are capital 50 mi- dela 1760. In timpul lui, coloniile din America lioane lei. s'au declarat independente, dar s'a cucerit cea GENEVA, (germ. GENF, ital. GINEVRA), ora$ In mai mare parte din India. In ultimli 9 ani a lost Elvetia (capitals Cantonului cu acelasi nume), nebun. asezat la esirea Ronului din lacul Leman $i aproape GEORGE V (`1865), regele Angliei din 1910. de varsarea Arvei In Ron; 126.000 loc. Aci eS'a specializat ca °titer de marina si a lost 3 ani sediul institutiei Internationale a Crucei-rosii sivice-amiral al flotei engleze (1900). S'a casatorit a Ligei Natiunilor. cu Principesa Mary de Teck. GENGIS-CITAN ("1155 t 1227 ), conducator al A calatorit mult. In anul 1929 Mongolilor, a Intreprins mari expeditii, Intre cari a suferit de o boat& de pia- $i In China $i a fundat un imperiu mare, care s'a mini, de care a scapat prin Impartit Intre fill sai. mari Ingrijirimedicale. GENILIE ions if ca. 1853), profesor roman. GEORGEII (*1890), fiul Cu el s'a Infiintat In 1831 cursul de geografie laregelui Constantin al Greciei. Colegiul Sf. Sava din Bucuresti. Alexandru Ghica S'a urcat pe tron In 1922 si a 1-a facut spatar In 1838. A publicat carti pentru domnit pine In 1924, clnd a InvatarnIntul materiei sale:Geografia astrono- abdicat. Cosatorit cu princi- micd (1835), Principii de geografie (1847, Idempesa Elisabeta, film regelui 1852), A redactat o revista de popularizareUni- Ferdinand $1 a reginei Maria. versul 1845-47, prin care acontribuit laInla- GEORGESCU GEORGE turarea alfabetului cirilic. muzicant roman. Conducato- George I GENLIS [janli]STEPHADDE coNTEsA (*1746t1830), rul, apoi directorul concertelor Regele Greciei. scriitoare franceza. A studiat $i a scris despresimfonice In ultima for orga- chestiunipedagogice; a publicat siscrierili- nizatie. Membru al Ateneului terare. Trad. romanesti:Inconjurarea Rose lei, Roman. A laut premiul natio- 1852; Fra(ii de arme sau Curtea lui Carlomano, nal pentru muzica. In 1930. trad. A. Vasiliu, 1854. GEORGESCU Kati (1855 GENOVA (fr. GENES, germ. GENOA), ora$ In t1898), sculptor roman. A stu- Italia, port la golful cu acelasi nume; 300.700 loc.; diat la Paris, unde a obtinut miscare comerciala important& $i industrii nu- succes cu Rugaciunea unui meroase. Ora$ vechiu,exista pe vremea ram- copil" (1880), care e la Muzeul boaielor punice. A fost de multe on distrus si din Bucuresti. A lost profesor restabilit. A format, In evul mediu, o republic&la Scoala de Belle-arte In Bu- puternice maritime, care, mai ales de prin sec. cure$ti; a lucrat si picture. Din Ku, a jucat un rol important In istorie, a stabilit operele sale:Statua lui La- colonii pe tarmurile mkrilor departate si In unele zar in Bucuresti, a lui Asa- George V puncte ale Dunarii. chi in Iasi, a lui Protopope- Regele Angliei. GENOVEVA, (*41.9 t512), sfinta In calendarul scu-Pache. A lost membru al Ateneului Roman. catolic; a scapat Parisul de atacul lui Atila *i de- GEORGIA 0 regiune in Transcaucazia, for- aceea este onorata ca patrons a orasului. meaza azi o republic& sovieticli avInd 65.965 km. GENOVEVA DR BRABANT (ca. 731), sotia con- p. si 2.638.000 locuitori. ¶ O unul din Statele telui Siegfried. A devenit personaj al pove$tilor Unite americane, 154.000 km. p., 2.896.000 loc. populare. Plecind sotul ei la razboiu, a lasat-o la GEORGICE, poems didactic& a lui Virgiliu, are castel. Intorcindu -se, a lost Indemnat de acuzatiile ca subiect agricultura cu diferite ramuri aleei. de infidelitate ce i se aduceau sa o osindeasca (Pr- VIRGILIII). la moarte, dar calaul n'a voit s'o omoare, ci a GEPTZI, popor germanic cari an navalitIn lasat-o Intr'o padure. Acolo a trait mai multi Dacia prinsec. iv; mai tirziu au fost supusi de ani cu copilul contelui pin& cind acesta, cu pri-Huni, de cari s'au liberat dun& moartea lui Atila lejul unei vInatori, a descoperit-o si,convins de si in sec. vi regatul for s'a distrus de Lombarzi. nevinovatia ei, a adus-o acasa. Aceastli legends Dupe noile cercetari facute de D. Diculescu se a patruns si In literatura noastra printr'o variant& sustine co. ei au influentat limba $i viata roma- din sec. xvri, netiparita, si prin alta tradusa de neasca, teorie pe care multi istorici o combat. 1655 www.dacoromanica.ro GER-GERARDO EmANon., ambasador al republicii cu 2 provincii, BRAUNSCHWEIG, BREMEN, HAMBURG, Venetiei laStefan-eel-Mare pela 1476. HESSA (Hessen), LIPPE, VDREcat, mERLENRIIRO-SCHWE- GER GERICAULT[eit.:jerico]THEODORE (*1791 R1N,NEELENBURG-STRELITZ, OLDENBURG, PRUSIA 1-1824), pictor francez. A luptat contra scoalei lui (Preussen) cu 14 provincii, fiAXONIA (Sachsen), David. Intre marile lui pinze: Pluta Meduzei". SCHAUMBURG-LIPPE, TURINGIA (Thuringen) $i WDR- (Le radeau de la Meduse), 1820, Ttrgu/ de Negri. TEMBERG.( Dup5. alte isvoare se adaoga $i al 18-lea: GERILA, persona] din povestile poporului. El WALDECK). Teritoriul SAAR, prin tractatul din 1919, personifica gerul. Il aflam bine caracterizat, cu o a Post dat de Societatea Natiunilor In administra- nota de humor, In basmul lui Creang& Harap-alb, tia Frantei pentru 15 ani. Aceste state, avind li- GERMANI, popor din Europa de N., numiti bertatea lor, un guvern $i constitutie separate, a$a de Romani, cari venira. In contact cu ei in sint unite Intel)republic& federativa (Dentsches sec. I $i despre cari scrise (In sec. ii) Tacit o carte Reich), avtnd capitala Berlin. Capitalele celorlalte (Germania sivede moribus Germanorum).In state sint:Dessau, Karlsruhe, Munchen, Braunschweig, cursul secolelor ei au jucat un mare rol In des- Brema, Hamburg, Darmstadt, Detmold, Lubeck, Schwerin, voltarea Europei, fiindca, din amestecul for cu Neu-Strelitz, Oldemburg, Dreads,Buckebnrg,Weimar, locuitorii multora din provinciile romane, s'au StuttgartSiWaldeck. Alte orase importante: Frankfurt format popoarele Europei medievale $i m0derne. pe Mein, Colonia (Keln), Essen, DUsseldorf, Lipsca (Leip-

Herta Germaniei.

Ei nu aveau o unitate, ci traiau Impartiti In di- zig) Nurnberg,Magdeburg,Aachen, Wiesbaden,Mainz, ferite grupttri marl sau mici, iar numele Deutsch Heidelberg, Koblenz,Gotha, Signierhigen. sau Teutsch s'a nascut mult mai tdrziu dupa le- In timpurile vechi a existat un stat al Germa- gaturile for cu Romanii. niei, care Insa. cuprindea $i alte teritorii de GERMANIA (DEUTSCHLAND, ALLEMAGNE), stat crt cele locuite de Germani: ( mperiul lui Carol In Europa. Se margineste la N. cu Marea Nordului, eel Mare. Dupa moartea acestuia (814) $i mai ales Danemarca $i Marea Baltic.; la E. cu Lituaniadupa moartea lui Ludovic, fiul lui (840) Incepura $i Polonia (cu Lituania numai regiunea Prusia a se despasti diferitele taricari formase Inainte Oriental., de care e despartita printr'un teritoriu imperiul unit, iar din sec. ix, cu stabilirea feu- care da Poloniei esire la mare); la S. cu Cehoslo- dalismului,faramitireafacu progrese marl$i vacia, Austria $i Elvetia; la V. cu Olanda, Belgia, istoria Inregistreaza multe perioade de anarhie, Luxemburg $i Franta. Supraf. 470.628 km.p., provocata de luptele Intre state, marl sau mici, 64.500.000 loc. unele chiar simple orase. Cu alegerea ca Imparat In partile de S. $i V. slut regiuni muntoase: a lui Rudolf de Habsburg (1273) Incepe o pe- Cadrilateral Boemlei, MUntil Teutoburgi, muntii Turin- rioada. de Inaltare, care continua prin anexari $i giei, Jura franconiana,J.suaba, m. PAduril Negre, Taunus, cuceriri de tari, iar In sec. xvi (1512) se fac acte Wwitervald, Elfel, Hnnsruck. Fluviile curg de la S. spre pentru constituirea unei federatiuni a Imperiului; N. $i se varsa unele In M. Ba Rica: Vistula, Oder cu dar rivalit.tile dintre suverani, luptele religioa- all. Netze gi Sprea; altele In M. Nordului: Elba Cu se mentinura pin&Insecolul xvin starea de SaaleFiHavel, Weser cu Fulda $i Aller,Emai sau tree necontenita. nesiguranta $1 mai toate razboaiele din In alte taxi: Rinul cu afl. Movl, Acker, Main, Ruhr acest timp se petrecura In tarile germane $i din eiLippa, Dunilrea cu afl. Iller, Lech, Isar, Inn. pricina lor. Austria era atunci factorul de cape- Statul german se compune (dupa. Hickmann) tenie al lurnii gerinanice. Cu ridicarea electora- din 17 state: ANHALT, BADEN, BAVARIA (Bauern) tului de Brandeburg, din care se nascu regatul 1656 www.dacoromanica.ro Prusiei, Austria fu oprita de a Inainta spre Vest. tradus rornane4te: Moartea lui Avel (de A. Bel-GER- Revolutia franceza destepta si In Germania ideea diman, 1818; de C. Bajescu, ±852),Cel dintaiu national.; ea se intari si In urma razboaielor na- plutitor (de I. Costinescu). GHE poleoniene, iar congresul din Viena (1815) stabili GETI, popor antic, despre care zice Herodot ca. con f ederapiunea germanica. In aceasta. uniune erau locuiau la N. de Balcani si la S. de Dunare. Siliti 2 state foarte marl (Prusia si Austria), 10 marl, de Dariu (ca. 500 a. Chr.) au trecut peste Dunare, iar restul de 27 mici sau foarte midi, fiecare pas- alaturi de Daci, avind aceeasi origine ca ei, adica trindu-si fiinta de stat autonom. Era fatal ca si unii si alt,ii fiind Traci. dorinta de dominaliune sa nasca rivalitateIntre GEZA [gheza] II (*1129 t 1129), rege al Un- Austria si Prusia. Prin politica ei dibace, Austria gurilor intre 1141-1161. Isi mentinu situatia si chiar oarecare prestigiu de GHEAZERA, masiv muntos jud. Muscel Intre Intiietate, amestecindu -se si In chestiunile orien- Riul Doamnei si Dambovita; are 3 virfuri: Ghea- tale si intinzlndu-si stapinirea In Italia; dar de zera (2406 m.)Papusa(2426m)si Papaul la 1864 Prusia, Intarita si organizata militareste, (2095 m.). incepu sa-si revendice dreptul de superioritate: GHECT, sat jud. Tulcea lingii Macin pe malul anexa diferite teritorii si state mai mici si, In drept al Dunarii In fata Brailei; loc. vestit pentru 1866, dote lovitura hotaritoare Austriei,inla- pescuit. turind-o din confederatia germanica prin trata- GHEDEON I (sec. xv), mitropolit al Moldovei. tul de la Praga; apoi, provocind razboiul din 1870 Nu se cunoaste data. Avea metania la man. cif Franta, anexa alte teritorii si reusi sa devie Putna. centrulnoului imperiu proclamat la 18 Ianuarie 1871 GHEDEON II, mitropolit al Moldovei 1655- la Versailles. Politica lui Bismarck urmarea acum, 1660. Avea metania la man. Secu. In 1656 a dup. intlietateaInGermania,intlietateaIn lost trimis In misiune In Rusia. Europa si cauta s'o realizeze apropiindu-se de GHEDEON III, mitropolit al Moldovel 1708- Austria si formind alianta celor trei imparatii In 1723. Era In scaun In 1711 rind a venit In Iasi 1872 (Germania, Austria si Rusia), apoi, de team& Imparatul Petru cel Mare si sotia sa Ecaterina. ca Rusia O. nu se ridice prea mult, Ii dete lovitura GHEDEON EMANOIL (1854) scriitor grec. A din 1878 (cind congresul din Berlin o opri de a trait mult limp la Constantinopol, unde a si tise folosi de tratatul de la San Stefano care dis-parit cele mai multe opere, apoi a trecut In Atena. trugea Turcia)si forma tripla alianta (Germania, Membru corespondent al Academiei Romane (1891). Austria si Italia). Domnia lui Wilhelm n duse mai Op. pr. Istoria biograticd a patriarhilor din Con- departe opera lui Bismarck, hut'. cu alte mijloace. stantinopol de la 36 la 1884 si Epistolele patriar- El reusi sa. dea statului sau un mare prestigiu, sa.-1 hilor, In mai multe volume. faca a hoar' in anume momente politica Europei, GHELAR (sau GHELARI sau GEIER), com, rur. isi intinse actiunea In celelalte continente, for- jud. Hunedoara plasa Hunedoara.Mine de her mind un mare imperiu colonialsi Men o mare ale Statului; industrie a fierului. pregatire militara. Dupa atentatul dela Serajevo, GHELENGTC, circ. corn. jud. Caliacra cuii Incepu impreuna cu Austria razboiul mondial. Stir, sate (1929). situl acestuia a fost altfel decit it astepta Impa- GHELINTA, corn. rur. jud. Trei-Scaune plasa ratul.Germania invinsa a rasturnat toate di- Covasna; 3752 loc. Circ. corn. cu 3 sate. nastiile, a proclamat republica si a suferit citeva GHENADIE I, mitropolit roman In Transil- cesiuni de teritoriu, restituind Frantei ce-i luasevania (ca. 1579-1585); avea resedinta In Alba- in 1871, Poloniei ce-i luase In cele trei Impar- Iulia. A fost hirotonit de mitropolitul Serafim al tiri; apoi o parte din regiunea Rinului a fost o- Ungro-Vlahiei. cupata. de armate aliate.Adunarea nationala GHENADIE II (t±640), mitropolit roman In de la Weimar aales presedinte pe Fr. Ebert Transilvania. Mireneste se numea Gheorghe Bradi. (11 Februar 1919), sub care s'a stabilit noua Con- Hirotonit In Bucuresti. Se intituleaza: arhiepi- stitutiune (1919); murind el,s'a ales feldmare- scop al Bdigradului si Vadului si Ordzii si Sat- resalul Hindenburg (1925) pentru 7 ani. Dupamarului si a toatd tam Ardealului. oarecari ezitari, Germania a intrat In Societatea GHENADIE III, mitropolit at Transilvaniei Natiunilor. pe la 1659-61. Era rus si se numea Gheorghe din GERMANICUS (*15 a. Chr. t 19 p. Chr.), ge- Putiolia. neral roman. Fiu al lui Drusus, fu adoptat de GHENADIE GHEORGHE, profesor grec. A venit Tiberiu, unchiul sau. A luptat In Dalmatia, In In Bucuresti in 1792, a fost elev al lui Lambrii Germania, in Orient. A murit in citeva zile si Fotiade, a studiat apoi la Lipsca, a profesat In unit istorici spun ca a fost otravit din ordinul lui Odesa;in 1820 Alexandru Sutu 1-a chemat In Tiberiu. Bucuresti spre a preda lectiuni la Academia dom- GEROTA DIMITRIE("1867), medic roman. neasch. In 1821 elevii lui au intrat, Inpreunh cu el, Profesor de anatomie topografica si hirurgical& in rindurile eteristilor; dupa lupta dela Dragasani, la facultatea de medicina. din Bucuresti si la scoala s'a dus In Rusia. de ante frumoase. Conduce serviciul hirurgical GHENADIE ENAcEANII.-ENAcmaNu. de la spitalele Brincovenesc si un sanatoriu parti- GHENADIE PETRESCII, mitropolit al Romaniei. cular. Membru corespondent al Academiei Ro- Monah (1854), eclesiarh (1875), arhiereu (1877), mane (1916). A publicat articole de specialitate episcop de Arges (1876), mitropolit primat 1893. si un studiu anatomo-clinic despre apendicita Caterisit de Sinod In 1896, procesul a fost revizuit (1929). In acelasi an si a fost reintegrat. Demisionat In GERSON JEAN mamma (*1363 t1429), teolog 1897, s'a retras la m5nhstirea Ciildarusani, unde a francez. A lost cancelar al Universitatii din Paris murit. si a luat masuri pentru reforms moravurilor In GHEORGACHE LOGOFATEM, a scris In anul viata studenteasca. A scris opere de organizatie 1762 o Condicol de obiceiuri ale Domnilor Moldo- swim% si de doctrina. vei. S'a publicat de M. Kogalniceanu In vol. III GERVTNUS [gher ] aEoRa ('1805t 1871), din Letopisete ed. 2-a. istoric german. A fost profesor la GOttingen si GHEORGHE nozEvrruL, praznuit de biserica la Heidelberg, a fost de multe on persecutat pentru ortodox& la 8 Ianuarie. S'a calugarit Intr'o ma- opiniile sale politice. Op. pr. Istoria literaturii ger- nastire si a trait In cea mai strict& vista ascetic& mane, 5 vol. 1835-1842, Istoria secolului xix, on post, priveghere si rugaciune. 8 vol. 1856-1866. GHEORGHE, stint, prhznuit de biserica or- GESSLER [ghes..], personagiu legendar din isto- todox& la 7 Aprilie. S'a calugarit din frageda vlr- ria Elvetiei si din piesa lui Schiller Wilhelm Tell" sta; a fost episcop al Mitilenei, a combhtut pe GESSLER [ghes...] SALOMON( *1730t 1788), iconoclasti; dar nu stim In care epoc& a acestor poet elvetian. Autor de poezii idilice, imitatIv lupte, cars incep prin sec. iv si tin pina In al liter. Iranceza de Florian. Din operele lui s'auvm. 1657 www.dacoromanica.ro GHE-GHEORGHE (t ca. 303), stint martir, praz- GHEORGHIE II si GH. III (sec. xvi),mi- nuit de biserica cresting la 23 Aprilie. A trait pe tropolitdai Moldovei. Nu se 011110S0 datele exacte. GHcvremea lui Diocletian; era un puternic tribun mi- Erau amindoi de la man. Neamtmlui. litar In Palestina; dupfi altii, era print In Capado- GHEORGHIE IV, mitropolit al Moldovei In cia. Cultul lui se gaseste instituit pe vremea im- 1552 cu metania la man. Neamtului. paratului ConstantinI GHEORGHIE V movuA, mitropolit Plr movmA. (306-337) si a Post tot- GHEORGHIE VI,mitropolitalMoldovei deaunafoarteonorat 1723-29. de Greci. Mai tirziu Il GHEORGHIEFF EVLOGHIE ( *18191.1897), fi- vedem siirbatorit ca pa- nanciar roman de origine bulgar. A venit In Ro- tron si In Occident (Ge- mania de copil, a dus o viatk plink de mizerii pin& nova, Germania,An.- cind un mitropolit bulgar, refugiat aci din cauza glia). La not Y1 gasim ca persecutillor turcesti. 1-a luat lInga sine. Acesta patron alarmatei pe i-a lasat mostenire o avere insemnatti pe care a vremea lui Stefan eel merit -o si a ajuns foarte bogat. A Mout acte fi- Mare, care avea un steag lantropice atit In tara de origine clt si In noua lui cu chipul lui, pe care-1 patrie. A participat la toate pregatirile misca- ducea in toate luptele si rilor bulgaresti pentru a se libera de Turci, In Bu- care se gaseste In ma- curesti fiind unul din centrele principale ale acestei nastirea Zograf din Sf. activitati. Munte. GHEORGHTTA. STEFAN wirGHEORGECE STEFAN. GHEORGHE I STE- GHEORGHTU XENOFON, profesor roman In FAN(t 1669), domnulA Iasi. A Yost membru al Junimei"; a colaborat la Moldovei 1653, 1653 Convorbiri Literare", a publicat studii de litera- 1658. Fiu al logofatului Sf. Gheorghe. ture franceza despre Moliere, Corneille si Racine. Dirnitrie Stefan, era u- (dupa o icoanit veche) GHERASI NicoLAE, jurist roman. A Yost con- nul din cei mai devotati boeri ai lui Vasile Lupu. silier la Curtea de Casatie; ministru de justitie in Totusi, Indemnat de Mateiu Basarab si de Racoti, guvernul lui Lascar Catargiu (1889). principele Transilvaniei, formeaza pe ascuns un par- GHERASTNI, sflnt praznuit de biserica or- tid de opozitie care reprezenta oarecum actiunea e- todox& la 4 Martie. A Infiintat In Palestina lInga lementului national contra Iordan o manastire In care calugarii duceau o domnitorului strein. In du- viata de tacere absolutii si de saracie, dormind pe mineca Florilor 1653 arma- 6 rogojini, far& foc In timpul iernei simancind numai tele eel or trei aliati Intra In piine si smochine. Iasi si Introneaza pe Gheor- GHERASIM(f1844), episc. at Buzaului 1819 ghe Stefan, dar Vasile Lu- 1824 ; demisionlnd, s'a facut schimnic la manastirea pu, care dobindise ajuto- Caldarusani. rul Cazacilor,IIInvinge GHERAS11/1 Taws (1849 t1915), prelat ro- si-1 goneste. A doua incer- man. A Yost profesor de studiul biblic al vechiului care e mai fericita pentru Testament la facultatea de teologie din Bucuresti boerul rasvratit : in Octom- (1892). Arhiereu, apoi episcop de Arges, ales in brie 1653elis tronul si 1893. Dintre publicatiilelui,cittun Dic(ionarul este recunoscut de Turci. hagiografic. Politica pe care o urmeaza este contrarie intereselor GHERASENI, c. r. j. d. Buzau, plasa Glodeanu- Portii.Legat cualiatii 40011;- rile; 2117 loc. Are in circ. sa 21 sate (Legea 1929). cari 1-au adus petron, Gheorghe I Stefan GHERCTI, c. r. j. d. Dolj, plasa Balta Verde; (chip& o stampii.din col. are In circ. sa 14 sate. Satul central are 1150 loc. intra prin ei in relatli cu du- Academiei). GH:pREA ION, numele literar, apoi si oficial, cele de Moscova, apoicu al lui C. Casiu Dobrogeanu ( *1855t1920), scriitor Carol xi, regale Suediei, care se tntelesesecu Racot.i roman. Originar din Rusia, ca sii. Impart& Polonia si dobindise fligaduiala de amestecat ea student in ajutor de la Hmelnitki, hatmanul Cazacilor si de miscarea socialists., prins la Frederic Wilhelm, marele elector de Brande- In Basarabia, Inchis, refu- burg. Aventura In care intrase se sf Irseste cu o giat In Norvegia, Anglia, mare Infringere si Gheorghe Stefan e mazilit. De a venit in Romania si a atunci Incepe pentru el o teribil& pribegie: prin Po- luat parte la actiunea so- lonia, Austria, la Moscova, la Stockholm, In Pome- cialistilorromani (pe la rania. E nevoit sa amaneteze si sa vinzk bijuteriile 1880), devenind colabora- pretioase ce avea cu el; rar este ajutat baneste, tor larevista Contem- niciodata pentru reluarea tronului. Moare pe pa- poranul" din Iasi. A scris mint strein. Se zice ck corpul a Post adus de a treia politica si critica literara. a sa sotie st Inmormintat in manastirea Capin. A polemizat cu Titu Maio- GHEORGHE DIN MOLDOVA, numele li-rescu. Devenind cetatean terar al lui G. KEENBACH (*1859 t1909), scriitor roman (1890), s'a stabilit Gherea- Dobrogeanu. roman. A ocupat functiuni publice. A publicat ca birtas In gara Ploesti, facind acolo un centru poezii In Contemporanul (1884 s. u.), In Revista puternic al propagandei sale politice. Mild con- Mud (cu o scrisoare elogioasa a luiHasdeu) ducatorii partidului socialist au parasit lupta, el a (1888 s. a.), Lumea ilustratd (1892 s. u.). In 1912 Minas izolat si a continuat sa sustina teoriile so- a aparut un volum in edit. Viata Romaneasca" cialiste prin diferite scrieri. A publicat 3 volume de si In 1930 (Scintei) In ed. Cartii Romanesti. Studii critice (1890$.a.), revista Literaturdsi GHE ORGHNI Post OYORGYOSZENTMIKL Os, stiinfd (1893) si Neotobagia (1910), studiu politic. corn. urban& jud. Ciuc, plasa Gheorgheni; 11.830 GHERGANI, com. rur. jud. Dlmbovita pe loc. dupa unii, 8820, dupa altii. Static c. f. linia rlul Colentina; 664 loc. Static c. f. Intre Chitila Ghimes-Tirgu-Mures. si Titu. Aci este mormintul lui Ion Ghica. In GHEORGHIAN MITROP. w ionp. catunul Mavrodin al acestei corn. au Post lupte GHEORGHIAN VASILE 184211901), om poli- Intre Mihaiu Viteazul si Turd.. tic roman si advocat. A facut studii la Neapole; a GHERGHELY TOBIAS, general roman. A lost Post advocat In Iasi, deputat, senator, reprezentant ministru de ridzboiu In 1867. W RomAniei in Roma si ministru de domenii in 1887. GHERGHTNA, loc Inalt linga. statia Barbosi GHEORGHIE I (sec. xv), mitropolit al Mol- jud. Covurlui com. Filesti, unde a Post o cetate dovei. Nu se cunoaste data exacta a functionariiprobabil romana, ale caret mine s'au descoperit lui, se stie ce avea metania la man. Putna. In 1703. 1658 www.dacoromanica.ro GHERGHITA, com. rur. jud. Prahova plasavania In timpul rhzboiului, a Post membru In co-GHE- Draganesti: 2452 loc. Duple legea 1929, tine de circ. misiunea scolarli moldoveneasca din Basarabia corn. Draga.nesti. Fundata Inainte de 1503. Are bi- (1917) si, dupa unire, secretar general al resor-G HI serici, din cari una zidita de Mateiu Basarab 1641. tului de Culte si Instructie din Consiliul dirigent Aci Mihai Viteazul a Invins pe Turci In 1596. (1918-20). A mai publicat si alte lucrari despre GHERGHTU, munte, clina vestica a masivu- swath., biserica, etc. lui Grenties. GHICA ALEXANDRU (11741), dragoman in Con- GBEREA, corn. urban& jud. Somes, 8000 loc. stantinopol, fiul lui Mateiu. Ucis de Turci 1741. Stattiec.f.linia Cluj-Baia-Mare, la 4 km. de GHICA ALEXANDRU, domnul TAM Romanesti Dej. Are 1 scoala normal& deWield,1 de fete, 1766-1768. Era fiul lui Scarlat. A domnit putin, 1 gimnaziu de fete, 1 liceu de 1)54 si scoale pri- flind mazilit din pricinh ch a Yost plrit la Poarta mare; 1 biserica ortodoxa, 1 greco-catolica, i ca- ca permite sa se Inroleze tineri In armata ruseascii. tolica, 1 reformatti, i armeana, 1.israelita,;1 - GHICA ALEXAbIDRII SC., boer roman. Il gasim seminariu greco-catolic; i mtmastire franciscana. logofat at credintei In 1833 In Muntenia. Are o Insemnata populatie armeana. GHICA ALEXANDRU ORIG., boer roman. Mare GHERLA (EPISCOPIA UNITA) fondata In anul Postelnic In Muntenia; 11 gasim ministru de finante 1853. Lista episcopilor: loan Alexi, 1854-1862; In 1838-41. loan Vancea, 1865-1868; Mihail Pavel, 1872- GHICA ALEXANDRU,fiulDomnitorului Gr. 1879; loan Szabo, 1879-1911; Vasile Hossu, Ghica cel ucis de Turci. A ocupat functiuni Inalte 1913-1916; luliu Hossu, 1917. Din 1930 e mutat& In Moldova pe timpul lui Mihail Sturdza (1834- la Cluj. 49).Il ghsim presedintele Adunarii obstesti in GER.MANI PLENELAs (1839 t1899), financiar 1843. si -om politic roman. Era bancher In Bucuresti; a GHICA ALEXANDRII( 1795 t 1862),domnul lost ministru de finante In mai multe rinduri Tariff-Romanesti April 1834-7 Octombrie 1842 si (1888-89; 1889-91, 1891-95). Impartasind ide- Caimacam 4 Iulie 1856. Octombrie 1868. Era fiul ea lui P. P. Carp asupra monometalismului, alui Dumitru, care era fiul altui Dumitru, fiu al introdus etalonul de aur, desfiintInd agio, care lui Alexandru Dragomanul. A Post primul domn ajunsese foarte urcat In epoca bimetalismului regulamentar.Intrind InCara pe la Giurgiu la pe care se Intemeia moneta noastra de la Incepu-23 Iulie 1834, a dat primul mesaj catre Obsteasca tul Domniei lui Carol, facInd parte din uniuneaAdunare prin care desfiinta obiceiul sarutarii,de monetara latina. ulna. A lucrat pentru desvoltareascoalelor,.a GHERMANETI O corn. rur. jud. MGM, pla- Inceput desrobirea Tiganilor. Sprijinit de Rusi,,a sa DrInceni; 1872 loc. Dupti legea 1929, tine de Ingaduit introducerea u- circ. com. Drinceni. ¶ 0 corn. rur. jud. Tutova,nui articolin Regula- plasa Banca; 2126 loc. Dupa legea 1929, tine de mentulOrganic,care circ. corn. Ferdinand. mhrea dreptul de ame- GHERONTIE, episcop al Tomisului de lastec alRusiei In afa- 1926. ceriletrail, a luat ma- GHERT4Ntss-BIERTAN. suri severe contra calor GHERTENT$, corn. rur. jud. Timis-Torontal, cari urmareau o schirn- plasa Gataia; 1439 loc. Statie c. f. Intre Galata si bare a organizarii poli- Berzovia la 3 km. de aceasta din urma. tice, Inchizind in mana- GHIBANSCU GHEORGHE (*1864), istoric ro- stire pecapiimiscilrii man. A Yost profesor la Scoala normal& din Iasi; neisbutite din 1840; prin deputat In mai multe rinduri; membru corespon- acestea si-a fhcut dus- dent al Academiei Romane (1905). A publicat man partidulnational articole In diferite reviste, dar mai ales In Arhive care Incepea sa sefor- din Iasi (1889 1924). A dat la lumina studii meze. Pe de alta parte, despre istoria noastra (Vlad Tepes, 1891;$teran reprimlnd cu severitate Alexandru Ghica, Domnul cel Mare, 1904; Cuze$Iii, 1912; Istoria Docolinei, un Complot bulgaresc la Munteniei 1921) sidespre istoria limbh (Grafia cirilicd B01111,organizat cu sti- OLIO Almanahul S tatuluit. 1889; Glosarul psalitrei scheiane, 1902;. 0 psal-inta Rusilor, i-a nemul- tire veche moldoveneascd, 1913); a dat editiuni ale Omit si pe acestia; iar Turcia nu 1-a sustinut In- cltorva texte vechi (Arhantologia Moldovei de Sion, dealuns. Astfel a lost destituit In 1842. A trait 1892) si a publicat multe materiale documentare, mai multi ant tetras In Viena si In 1856 a fast in volumele xvni, xxin si xxiv din Colectiuneanumit caimacam in Muntenia, prezidtnd la al- Uricarul" lui Codrescu (1892-94), apoi In seriilecatuirea divanului ad-hoc si fiind un sustinator Ispisoace si zapise, 10 volume (1906 1922) si al unirii principatelor. Surete $i izvoade 10 volume (1906-1915), cum si GHICA mrarrars (181611897), fiul Domnito- Documente basarabene, 1914,Catastihullasilorrului Munteniei Grigore. A Post ofiter In armata din 1755, 1921. In anii din urma redacteaza un ruseasca, a Mut studii In Germania, a Yost ma- buletin al muzeului municipal din Iasi loan Ne- gistrat,prefectulpolitiei In culce",Incare gasim foarte numeroase docu-Bucuresti si presedinte al mu- mente din istoria veche si noua a Moldovei si a nicipalitgii capitalei, deputat orasului Iasi. In divanul ad-hoc,partizan GHIEARTENI, static c. f. jud. Covurluiu Intre al unirii. La 24 Ianuarie 1859 Galati si Beresti. a Indemnat pe colegii sai din GHIBERTI LORENZO ( ca.1378 tca. 14451, Adunarea electiv& sh dea vo- sculptor, arhitect, pictor italian din sc. florentina. tul pentru Cuza, care fusese GHTBU ONISIFOR (1883), profesor de pedago- ales In Moldova. In timpul gie la Universitatea din Cluj. A Post prbfesor la dorimiei acestuta a Yost mini- Seminariul din Sibiu si inspector at InvatIlmIntu- stru de finante (1861) si de lui primer ortodox din Transilvania. Membru co- interne si presedinte de Con- respondent at Academiei Romane (1919). A pu- siliu (1861). Mai tirziu 41 ve- blicat studii despre situatia si istoria Invatamin- dem presedintele unui guvern Dimitrie Ghica, tului romanesc, Intre cari:coda romdneascd in de concentrare (1868-70), a- fiul lui Grigore. Transilvania $i Ungaria, 1915, Scoala romd-wind and externele and lu- 3t, neascd din Pesta, 1916, Universitatea din Cluj, crarile publice si duph aceea, farti sti mai fie mi- 1922,ICea dintliu statisticd a invdtdminiului din nistru, ocupti un loc de frunte In activitatea po- Romdnia intregitd, 1926, precum si o cercetare litica, fie ca senator on deputat, ca presedinte at asupra istoriei literaturii didactice (Bucoavne, Camerei on alSenatului, mai alesIn timpul Abecedare, Carp de citire). Refugiat din Transit-guvernelor conservatoare. Afara de aceasta, ca 1659 www.dacoromanica.ro 6H1-efor al spitalelor dyne In timpde 20 de ani, succes de arme, chci nAvAlind Tatarii,rasculati a lucratpentru desvoltarea acestei institutii de contra Turcilor, i-a Invins cu ostirea format& din GHIbinefacere, care-si are originea In parte In daniile Turci, Munteni si Moldoveni. Ghica a zidit mlinh- familiei Ghica. Lumea 11 cunostea sub nurnele de stirea Frumoasa si a ajutat desvoltarea culturii Beizadea Miticd. grecesti. In 1733 a fost mutat In Muntenia, unde GHICA DIXITEXE I. (*1848 t1914), diplomat ro- a stat numai 2 ani, fiindch Mavrocordat voia sh. man. Era fiul lui loan Ghica. A lost vice-prese- se Intoarch iar acolo si In 1735 reveni In Moldova. dinte al Ateneului roman. Aceasta a doua domnie a lost turburata prin ocu- GHICA ELENA Pr DORA D'ISTRIA. patiunea ruseascli, In care timp Ghica a stat in GHICA EMIL I. ("1848 t1911), diplomat roman. Constantinopol. Duna citva timp, din pricina in- Din ramura moldoveneasca a familiei, a flicut studii trigilor, si-a pierdut tronul (1741) si a stat mazilit la Paris, a intrat In diplomatie In 1874, a devenit 7 ani. Revenind In Moldova pentru un an (1747- ministru plenipotentiar In 1885. A reprezentat 48), reuseste sh is a doua oarti. tronul Munteniei Cara la Petersburg, la Belgrad, la Atena, la Vienasi moare In semi In anul 1752. In acest timp si la Paris. a zidit mbinii.stirea Pantelimon, unde a facut si GHICA GHEORGHE, domn al Moldovei 1658- un spital. 1659 si al Tara Romanesti 1659-1660). Incept': GHICA GRIGORE (t1777), domn al Moldovei torul sirului lung de Domnitori din aceasta fa-1764-1767, 1774-1777, si al Tarn Romanesti milia, era de neam Albanez. Cunoscut de Vasile 1768-1769. Era fiul lui Alexandru dragomanul. Lupu, care avea aceeasi origine, a lost numit de el Insusi dragoman. Cu mari sume de bani, dobIndi el capichehaia laConstantinopol, apoi adus In tronul Moldovei (1764) si avu o domnie foarte in- Moldova, unde a ocupat functiuni importante teresanth, duph marturiile cronicarilor: a organizat ajungind chiar Vornic-Mare. Gheorghe Stefan 1-a incasarea darilor In cele mai bune conditii si mai pus iar capichehaia si a dat in clisatorie pe o drepte pentru locuitorii shraci, a introdus aph po- nepoath a sa lui Grigore, fiul lui Gheorghe Ghica. tabilii In Iasi, a Incercat sh fach o fabrich de postav Astfel a Inceput legatura de rudenie cu familiileIn satul Chipiresti linga Bahluiu, a impus prix boerestidin Moldova.ProtejatsideVizirul exemplul s &u ImbrAchmintea simpla In locul luxu- Chiupruliu, cu care, dun& povestirea lui Neculce, lui hainelor boeresti, a Mout local pentru o swath.. s'ar fi cunoscut de cind erau copii, deveni domn In politica extern& urmarea ajutarea Rusiei In cind Gheorghe Stefan fu mazilit (Martie 1658).contra Austriei. Duna trei ani, conform obiceiu- Deabia ajuns In Iasi. este atacat de fostul Domn, lui ce se luase, a fost lasat liber; dar, dupa un an care vine din Transilvania cu ostire, dar cu aju- i se dete domnia Munteniei, pe care Ina. n'o pas- torul Thtarilor 11 Invinge la Strunga thigh Tirgul- ta molt din cauza ca intrind Rusii In tars fu Frumos. Curind dim& aceea Ghica si colegul shu prins si dus in Petersburg (1769). Duph. pacea de- din Muntenia, Mihnea, tau parte in expeditia din la Cuciuc-Cainardgi (1774) priori din nou domnia Ardeal contra Ungurilor si se Intorc In Decembrie Moldovei. In vremea aceasta Austria Incepe unel- (1658). Mihnea tradeaza pe Turci, este mazilit si tirile pentru ocuparea Bucovinei. Ghica, Inteles se da provizoriu lui Ghica si tronul Munteniei, apoi cu Rusii,Indemna pe boerii din .j, numindu-se alt domn In Moldova. el ramine aci divanshfach. un memoriu In (Decembrie 1659) si sth /Ana In Septembrie 1660 chestiunea aceasta protestlnd and e mazilit si el din pricina ca nu putuse aduna contraIncalchriiparnIntului sumele necesare pentru plata haraciului. stramosesc si amenintind oa- GHICA GRIGORE Sall GRIGORASCU,doom alrecum pe Turdch.,dada nu Tarii Romanesti 1660-1664 si 1672-1674, fiul vor fiajutati,sevor adresa lui Gheorghe. Domniile lui au lost foarte agitate. unei puteristreine.Lungi gi In prima domnie a fost silit sh. in parte la cloud laborioase lurk tratativele, grebe expedipi ale Turcilor In Transilvania (1663 sisilintele lui Ghica, mai ales ch 1664), tot In acest timp a savirsit o fapth care va el ar fi voitsa-siasigure oare- pastra totdeauna o path pentru memoria lui: a cum sibuna-vointa Austriei pus sh omoare pe postelnicul Constantin Canta- pentru ann -sipierde tronul. - cuzino (or acest nume), care 11 ajutase sh devie Grija pentru propria sa soarta Grigore Ghica, domn 51-1 sfatuise ca pe un flu. In cursul celei de a 1-a Mut sa nu observe OA a fost ucis 1777 doua expeditie el a tradat pe Turci in favoarea inselat si de Rusi, cari aveau (dupS o stamstamps .d in Nemtilor si a lost silit sh fug& la Viena. Prin a- interes atuncisirfie bine cucol. Academiei). bilitatea lui a stint sh Imbunezepe Turci siSh. is Austria, dar In acelasi timp voiau sh Impiedice a doua oath tronulMuntenieiin 1672.Si de anexarea Bucovinei sise serveau de Ghica, pe astft data fu silit a Insoti armatele turcesti In care II parasirh cind vazurh ca nu le mai poste fi Moldova In contra Poloniei.Ghica tradeazii din de lobos. Astfel Domnitorul fu ucis prinIn$015- nou pe Turcisi,desi ciune de un trimis al Portii, In Iasi. Orcari ar fi reuseste sh. arunce vina fost greselile politica ale lui Ghica, el merit& re- pe Husain -pass,care cunostintanoastrA simemoria este pedepsit cu moarte, lui a lost onoratii prin ridicarea totusiI i pierde tronul unui monument In Iasi In anul si 1%1-ninelaConstan- 1875. tinopol. GlITCAGRIaoRE (1765 t 1834), GHICA GRIGORE domnalMunteniei 21Iunie (ti752), domn al Mol- 1822-12 Iulie 1828. Era fiul lui dovei 1727-1733, 1735 Dumitru si nepOt a lui Alexan- 1741, 1747-1748, al dru dragomanul.Esteprimul Munteniei1733-1735, domn numit dintre boerii tarn 1748-4752. Era fiul lui duph rdiscarea din 1821, cu care Mateiu(caren'a fost se incheie epoca zish a Fanario- domn) gi nepot lui Gni- Won Cu foarte bune intentiuni, -If gore fostul domn. Fiindt dar cu putine puteri de realizare, crescut la Constantino - a adus oarecari Inbunatlitiri In pol,fost dragoman, si Grigore Ghica, starea de lucruri fie In ordineaGrigore Ghica nestiind, la venirea sa, fiul lui Gheorghe materialh, fie in brdinea culturalli. Doranisoo. nisi limbs romaneasch,(dupS o stampl din col. Academiei). A suferit din pricina ca Turcia nu a retras declt aduse cu sine multi Greci, tirziu trupele ce se aflau In tarn. Situatia se pre- pe cari li puse In functluni Inane; a lost totusi zinthoarecurnschimbataInbine dupa ce se un domn bun, cu milli de cei shraci si generossemnase Conventiunea de la Akkerman (1826), frith de adversarii sal politici. A avut si un mare dar In 1828 Rusia declarh rilzboiu Tuneiei, ocuph 1660 www.dacoromanica.ro principatelesidomnitorul fusilitsa fuga In venind la tron, n'a tinut seama de aceasta $i 1-aGH1- Transilvania. numit ministru prezident InMoldova $i InMuntenia GHICA GRIGORE(*1807 f1857), domnitor al (Oct. 1859). Dupe. lovitura de stat din 1864, a6H1 Moldovei 1849-1856. A ocupat functiuniInalte: devenit adversar al domnului $i a contribuit la ca ofiter a ajuns sa alb& titlul de hatman, a Post caderea lui. Locotenenta domneascli de la 11 Fe- secretar de stat In 1842 $i bruar 1866 1-a Insarcinat pe el cu formarea gu- ministru de final* in 1843. vernului $i noul domnitor tot Jul i-a Incredintat Dupa conventiunea de la conducerea primului minister din Iulie 1866. De Balta-Lirnan, urmind a se la 1867 pin& la 1870 n'a mai Post ministru. La numi domnitori pe termen 11 Decembrie 1870 a format din nou guvernul, de 7 ani, el funumit In Mol- dar In Martie 1871 s'a petrecut cunoscutul scan- dova. Patruns de idei libe- dal de la sala Slatineanu (manifestatiile contra rate, el a desrobit Tiganii, a Germanilor din Bucuresti cansarbatoreau vic- desfiintat censura presei, a toria compatriotilor lor), considerat de domni- desvoltat $colile, a tipasit tor ca o jicnire personala, din care pricinli a Post cronica lui $incai. In tim- pe punctul de a abdica. De atunci Ghica n'a mai pul ocupatiei rusesti (1853), Post ministru, rolul salt politic a Yost mai putin a plecat din tar& si s'a rein- Insemnat; notam ca In 1877 a socotit c& Romania tors dim& retrzgerea Ru$1- trebue sa ramlie aliata Turciei $i a publicat (fara lor. S'a aratat pe fat& par- nume) o brosura In acest sens (O cugetare politicd); tizan al unirii principatelor, dar In 1881 a Post numit ministru al tarii la Londra alcatuind chiar un memoriu Grigore Ghica, (pin& In 1888). Ghica a Post ales membru al Aca- In aceasta privinta. domn al Moldovei dela derniei Romane In 1874 $i In discursul de receptie GHICA GRIGORE I. ( 1847 x840. a vorbit despre loan Clmpineanu. Ca publicist, s'a 11911), diplomat roman. A ocupat de diferite chestiuni de ordin practic (Md- facut studiiinParis; a luat parte la razboiul suri si greutd(i, 1848; V adernecum al inginerului franco - prusian (1870); a intrat In diplomatie In$i comerciantului, 1865), de situatia politica ge- 1874; a devenit ministru plenipotentiar In 1887. neral& on a sa personal& (Derniere occupation des A reprezentat CaralaConstantinopol, Berlin, principautes,1853; Pledoriul d-lui I. Ghica pen- Paris; a Yost In. trei rinduri secretar general altru constatarea drepturilor salepolitice,1859; Ministerului de externe (1878, 82, 87), delegat In Reorganizarea Romdniei, 1861) $i de vulgarizare comisiunea europeana a Dunhill $i corn. taxa a problemelor de economie politic& $i finantm ( Con- a Prutului (1886). vorbiri eccmomice: Munca,Creditul,Industria, GHICA IOAN GR. (1829 t1881), general $i om Proprietatea, Finantmle, etc. 1865-1876) sau de politic roman. Era fiul domnitorului Grigore Ghica antropologie (Pamintul si °mut, 1884); dar cele din Moldova (eel de la 1849). Intors de la studiimai insemnate scrieri can au $i o valoare literara In 1851, a devenit ofiter $i a Inaintat pin& la gradul deosebita shit Scrisori cdtre V. Alecsandri, publi- de general. A lost deputatInAdunareelec- cate Intliu In Convorbiri Literare", apoi In vo- Hy& a Moldovei, apoi In 1861 s'a mutat In Bum- lum 1887. El s'a ocupat $ide teatru. A Yost rest' $i a Post numit ministru de razboiu pentru directoral Teatrului Nationaldin Bucure$ti Muntenia $i peste clteva zile pentru ambele prin- 1877-1881 ands'afacut legea societatiidra- cipate(1861), raralnInd In acest post In diferite matice. guverne pina.la 1862 and trece la externe pina GHICA IORDACHE (GHEORGHE), Boer roman. Vel la 17August1863. Fiind contra loviturii de stat, Visternic $iCavaler;IIgasim In Moldovami- s'a retras din viatapolitica,In care a reintrat nistru de finantm In 1838. dupa 1870, fiind numit agent diplomatic la Viena, GHICA MATEIU, domn al Moldovei 1753-1756, de unde a trecut la Constantinopol, aflindu -se$i al Munteniei 1752 1753; aci cind s'a declarat razboiul In 1877. A luat parte fiulluiGrigore$iirate cu la razboiul independentei $i dupa aceea a Post Scarlat. Domnia lui In Muntenia trimis la Petersburg ca agent diplomatic (In timp- a tinut nuinai9 luni, din pul grelelor tratative In legatura cu chestia Basa- pricinapurtariiasupritoare ( rabiei) $i apoi cu titlul de ministru plenipotentiar. fat& de boeri,cari s'au plins GHICA IOAN (18171-1897), om politic $i scrii- Portii. N'a Yost mai fericit nici tor roman. A lnvatat ingineria de mine la Paris. In Moldova, unde, e adevarat, Intors In tara In 1841, fiind rau vazut de domnitor a stat trei ani, dar a provocat din cauza ideilor sale politice, a plecat in Moldova, nemultumiri In popor, fiindea unde domnitorul Mihail Sturdza 1-a primit binepe boeri Yi Itnbuna cu daruri $i i-a dat o catedra la Academia Mihaileana. Acolo sipetreceri, $iinimicii s/ii din a fundat cu amicii moldoveni revista Prop&- Constantinopol, profitInd de u- Mateiu Ghica. sirea "(titlu care a Post oprit de censura) foaiencle plIngeri cu ocazia intro- $tiintlfica $1 literara" (1844). Venind In Bucuresti, narii nouluiSultanOsman, a lucrat la organizarea revolutiei din 1848 $i elYl facura a ramtnea mazil In a plecat In Maiu la Con- mod definitiv. stantinopol pentru a pre- GHICA =Am(1792f1850), para acolo o atmosfera om politic roman. Fiul lui Du- favorabila. .Dup& caderea mitru, Irate cu Alexandru eel de revolutiei, fiind exilatd toti la 1834 $i tatal scriitoarei Dora fruntasii ei, Ghica a ramas d'Istria. Il gasim cu titlul de la Constantinopol $i, gratie Mare Vornic, ministru din Mtn- relatiilor ce-sicreaseatit tru In Muntenia In anii 1835 In lumea politic& a Turciei 42. A Postdela 1838 mai cYt $i Incercul diplomati- mult timpeforal scoalelor. lor, a fostnumit guvernator Avea o colectie de antichitatiMihail Ghica Banul (bei) al insulei Samos (1854), cari au lost luate, de statsi(dupe o stamps din unde a stat mai multi ani, au format Inceputul muzeului col. Academiei). reusind sa stlrpeasca pira- de antichitati. teria din acele parti mai GHICA PANTAZI (11882), scriitor roman. Era ales prin ajutorul unui vas loan Ghica. (rate cu Ion Ghica scriitorul. A Yost magistrat, francez. Aceasta Impreju- advocat, prefect; a colaborat la multe ziare $i rarei-atreat multe neplaceri, cad Intorcln- reviste (Romdnul, Na(ionalul, Ltteratorul,), a In- du-se In tar& in 1859, a lost considerat ca supus fiintat ziarele Pdcald (1860); Actualitatea (1865), streinsin'a Post admis In Adunarea electiva. Cuza Cugetarea (1865); a publicat nuvele, comedii, etc. 1661 www.dacoromanica.ro GHI GHTCA SCARLAT (t1766), domn al Moldovei Han. A scris, pe 1Ingti nuvele, mai multe comedii, 1757- 1758 $i al TAM Romanesti 1758- 1761, 1765 drame idilice, etc. Tristi amori (1889) e conside- G"-iGIG1766. Era fiul lui Grigore, irate cu Mateiu. Ocu-rata ca opera lui capitala. pind domnia Moldovei, tncepe a pune marl biruri GIANNT ALEXANDRU jurist roman .A Post con- pentru a plati datoriile ce Meuse In vederea ace- slier la Inalta Curte de Casatie, pre$edinte de steia, reinviaza chiar vacaritul, care fusese des- sectie $i ministru de justitie In 1903-4 In guver- fiintat cu Brea afurisenie de predecesorul sou Con- nul prezidat de D. A. Sturdza. stantin Racovita. Cu aceleasi dispozitiuni trece $i GIANNT DIMITRIE (1838 t1902), om politic ro- In Muntenia, de unde e mazilit dupa trei ani. man. A Post magistrat, advocat, dela 1867 deputat Ravine dupti doi ani $i curind moare In scaun. In cele mai multe legislaturi, vice-presedinteal GHICA-BRIGADIER ALEXANDRU I.(*1847 Camerei (1878), ministru de justitie (1880-81 $i t1902), diplomat roman. Incepand cariera In 1870, 1888), presedinte al Camerei In 1896 $i 1897. a reprezentat Cara in Viena, Budapesta, Sofia, Con- GIARMATA, corn. rur. jud. Thins-Torontal; stantinopol; a devenit ministru plenipotentiar In 5163 loc. 1894; a Yost directorul diviziei politice $i apoi se- GIBBON [ghibn] EDUARD (' 1737 t 1796), is- cretar general al ministerului de externe. tonic englez. Pr. Op. Istoria decadentei $i a cdderii GHTCA-COIVIANB$TI NICOLAE, Post ministru imperiului roman. Lucrare interesantii. pentru de lucrari prance In 1918 In guvernul prezidat Inceputurile istoriei noastre. de Al. Marghiloman. GIBRALTAR 0 strlmtoare lntre Spania $i GHIDFALAU, circ. corn. jud. Trei-Scaune cu Africa, largo. de 13 km. ¶ C) ora$ aproape de a- 4 sate (1929). ceasta strlmtoare pe teritoriul spaniolf 20658 loc. GHIDIGENI, corn. rur. jud. Tutova plasa Ghi- GIDE [jid] CHARLES (*1847), economist fran- digeni; 1118 loc. Statie c. f. Intre TecuciusiBlrlad. cez. Profesor de economie politico. la Bordeaux Dui:A legea 1929, e centrul unei circ. corn. cu 19 (1879), la Montpellier (1881). Este un adversar al sate. $coalei de economisti francezi numita ortodoxa". GHIDIGHICI, corn. rur. jud. Lttpu$na; 1640 Din operele lui s'au tradus In romaneste: Salariul loc. Statie c. f. pe linia care vine de la Iasi, la 8 (de N. G. Erernie, Buc. 1923), Alianta cooperativa km. de Chisinau. internationald (de D. Paraschiv $i M. Pienescu, GHIGHIU, manastire de calugari lingo. satul 1924),Coopera(ia(de ParaschivsiPienescu, Ghighiu, Intemeiata. In 1814, de schimonaltulArse- 1925), Curs de economic politicd (de G. Alexianu, nie de la manastirea Cernica. 1925), Programul cooperatist ( de T. C. Manescu, GHTLAD, corn. rur. jud. Timi$-Torontal, plasa 1925), Pro fetiile lui Fourier(de Paraschiv si Ciacova; 3551 loc. Static c. f. intre Jebel $i Giera. Pienescu, 1926). GHILVACI, statie c. f. intre Satu-Mare $i Ca- GIERA, statie c.f. terminus linia secundarli reii-Mari $i de aci porneste linia Ingusta spre Ar- care Offca de laJebel(jud. d u d. Timis-Torontal). GHTMBAV, corn.rur. jud.Brasov,plasa GIERS [ghirs] NICOLAE BARON Blrsa-de-sus;1660 loc. Statie c.f. linia Brasov- DE ('18201-1895), om politic rus. Fagaras. A lost In 1838 secretar al Con- GHTIVIES,trecatoare prin Carpati jud. Bactiusulatului rus din Iasi. A Insotit, corn. Brusturoasa; statie c. f. linia Galati-Ras- ca diplomat, expeditia luiLil- boeni Intre Petru-Rares $i Comanesti. dens In 1848-49 In contra Un- GRINIE-PAGET, corn. rur. jud. Ciuc. plasa gurilor revoltati. In 1853 a Post Frumoasa; 5923 loc. seful cancelariei comisariatului GHTLVIP4TI ® sat jud. Romanati, plasa 01- din Muntenia. A ocupat dire- tu-de-jos; 1264 loc. Dupa legea 1929, tine de circ. rite posturi In diplomatie, a Post corn. Stoenesti. ¶ ® corn. rur. jud. Vlasca, plasa consul general In Bucuresti; a Arge$; 1632 loc. Dupa legea 1929, e centrul unei luat parte ca delegatoficial In De Giers. circ. de 7 sate. ¶® statie c. f. jud. Ialomita pe diferite tratative cu Anglia, cu linia BucurestiConstanta, aproape de Ciulnita. Germania; a Post $i ministru de externe (1882). GHINDARI, statie c. f. Intre Dicioslnmartin GIESSEN [ghis'n]ora.$ In Germania (Hessa). Praid. 33402 loc. Are o Universitate. Aci a Invtitat Titu GHINDAOANI, corn. rur. jud. Neamt plasa Maiorescu. Cetatea Neamtulur; 2140 loc. Dupa legea 1929, GIESSHUBL,[ghi..]statiebalneara ling& tine de circ. corn. Bodesti. Carlsbad ( Cehoslovacia). Apa de btiut vestita( Gies- GHINDENI, corn. rur. jud. Dolj la 17 km. de shilbler)sifoarte hitrebuintata la noi. Craiova, pe Hub Sili$tea; are o bis. zidita. de Cu- GILAU, corn. rur. jud.Cluj plasa Molitor; coana" Ana $i de slujerul D. Chinezu, 1852. 3217 loc. Se zice co. pe aci a lost capitala ducatu- GHIORAC, corn. rur. jud. Bihor plasa Salonta; lui lui Gelu. 2129 loc. GILBERT [jitter] NICOLAS ( *1751t1780), poet GHIOROC, rom. rur. jud. Arad plasa Siria; francez, cunoscut mai ales prin poezia Adieux & 1051 loc. statie c. L Intre Radna $i Arad. la vie. A devenit tipul poetului nenorocit, mort de GHIRDOVENI, corn. rur. jud. Prahova plasamizerie In spital. Unii biografi zic co. aceasta nu Filipe$ti; 3098 loc. Dupti legea 1929, tine de circ. corespunde cu realitatea, ci se datore$te numa corn. Darmanesti. Static c. f. titre Bilicoiu $i Mo- legendei. reni, la 5 km. de aceasta din urma. GIL-BLAS, roman de Le Sage (pm- acest cuv.) In GHIRLANDAIO DOMENICO (1449t1494) pic- care se zugravese tipuri din societatea franceza tor Italian, din $coala florentinA. Sint vestite c/- din vremea lui. teva frescesitablouri marl: Adora(iunea cioba- GILLIERON JULES ( '1854 t1926), filolog fran- nilor (1485), Voca(iunea Sf. Petru fi a Sf. Andrei. cez. Intemeietorul unei ramuri speciale, numita (1483). geografie lexicald; profesor la Universitatea din GIHRODA, corn. rur. jud. Timis-Torontal pla- Paris; autorul Atlasului linguistic al Fran(ei; sa Chisoda; 3123 loc. membru onorar al Academiei Romane (1923). GHIUVELNTA, corn. rur. jud. Constanta plasa GILORT (1.1 rlu afluent ttl Oltului; izvoreste Nourt; 2025 loc. din muntele Paring jud. Gorj, uda acest jud. $i GHIZDTTA, sat jud. Soroca corn. Tlrnava jud. Dolj $i se varsa. In Jiu linga satul Tintareni. plasa Tirnava; 2012 loc. ® statie c. f. linia Filias-Tirgu-Jiu, la 13 km. de- GIACOMETTI PAOLO (181611882), poet ita- Filiasi. lian. A scris comedii $i tragedli. Mai cunoscut& la GTNTA, corn. rur. jud. Bihor, plasa Tiuca; noi e Moartea civild (1880), tradusa $i jucata de2027 loc. Statle a. 1. Intre Holod $i Beiu$. multe trupe de arti$ti. GIOIA FLAVIO (sec. XIII), navigator italian, GIACQSA GIUSEPPE (1847t1906), poetita- a perfectionat busola. 1862 www.dacoromanica.ro GIOLITTI GIOVANNI ('18441928), om politic de meserii si scoale primare. Sint 6 biserici orto- italian. Dupa o lung& cariera judedttoreasca si doxe (cea mai veche('in1842), 2 capele israelite,610- administrativk fu ales deputat In 1882. A lost 1 capel& catolica. Orasul e foarte vechiu; se zice deGfR apoi ministru si presedinte de consiliu In mai multe obiceiu Oise datoreste unei colonii genoveze; Ins& rinduri (1889, 1892, 1901, etc.). Urmind politicavestita bane& San-Giorgio (din Genova) s'a In- lui Crispi, a relnoit tripla alianta, a deals expeditia temeiat In 1407 si exista un document din 1399 In In Tripolis si a Post factorul principal al politiceicare se vorbeste de Giurgiu. In 1416 Turcii cuprind italiene pin& In timpul razboiului mondial. Par- orasul si-1 transform& In cetate turceasca si aceasta tizan al neutralitatii, vazu pe Regale sau decla- situatiedainueste,cu mil Intreruperi, pin& la rind rasboiul, 11 urma si, retragindu-se de la cirma, 1829. In timpul razboiului nostru pentru Intre- predicS pentru unirea sacra a Italienilor si pentru gire, a Post bombardat In zilele de 25 si 26 Noem- continuarea razboiului dupli dezastrul de la Ca-brie 1916, ocupat In ziva de 27 Noembrie si jefuit poretto. Luind din nou guvernul In 1921, n'a de trupele bulgare. avut puterea so. Impiedece manifestarile anarhice GIURGIU, munte, facind hotarul intre jud. ale partidelor comuniste si a Post nevoit sa se Putna si Buzau; 1650 m.alit. Inchine In fata lui Mussolini, a carui politica de GIURGIU IOAN DEPATAX.1'168211727), epis- guvernare personal& a criticat-o ca deputat. cop roman unit. Crescut de mic In scoalele iezu- GION w IONESCU-GION. itilor, a studiat apoi la Viena si la Roma, unde GIOSENI, com. rur. jud. Bac &u plasa Siret; deveni preot si obtinu doctoratul In teologie; 1265 loc. Are In circ. sa 7 sate (legea 1929). numit episcop In 1715, nu mai puLea avea re- GIOTTO, ANGIOLETTO DI soNDoNE zis(" ca. sedinta In Alba Iulia, de oarece Imparatul Ince- 1266 -[1336), pictor, sculptor si arhitect italian. puse cladirea fort Aretei din acest oral si pentru Vestite shit cele 28 de fresce cari reprezinta viataaceasta dar&mase mitropolia de acolo si pe de Sf. Francisc de Assisi (ca.1298), scenele dinalta parte In fosta resedinta fusese numit si un evanghelie din capela din Padova, al carei arhiepiscop catolic; de aceea s'a mutat la Fagaras, tect se zice s& a Yost tot el, istoria Sf. loan Bote- fiind aprobat de Papa In 1721 si sfintit la Agram zdtarul Intro capela din Florenta, *. a. A lost amic In 1723. A lucrat mult pentru a Inzestra noua recu Dante si s'a inspirat In unele lucr5ri din poe- sedinta episcopala, dar n'a reusit. mele acestuia. GIURGIULETI, com. rur. jud. Ismail plasa GIRARDIN [ jirarde" ] EMILE DE ( * 1806 F1881 ), Reni; 2408 loc. Dupa legea 1929, tine de circ. corn. scriitor francez, ziarist, om politic cu rol Insemnat Cisnichioi. mai ales In timpul imperiului al doilea. A lksat GIVSTI GIUSEPPE ( *180911850), poet italian, multe opere In diferite domenii. a scris mai ales satire, Intre cari Dies trae, contra GIRARDIN MARC ZiS SAINT-MARC GIRARDIN lui Francisc I, Imparatul Austriei, care stapinea ('180111873), literat si om politic francez. A luat cu asprime parti din Italia (1835). parte la revolutia din 1830: a lost apoi profesor GIUVALA, pas sau trecatoare peste Carpati In la Sorbona W vreme de 40 de ani, deputat, etc. jud. Muscel. In 1860 se Infiintase acolo vama. In 1836 a calatorit In Munteria urmarind cercetilzi GIUVENLIA. static c.f.Intre Medgidia si de arheologie. A publicat cursurile sale asupra Caraomer. literaturii franceze si asupra literaturii in genera GIZEH, oral In Egipt, la 6 km. de Cairo; 27.000 ( Intre cari Essais de litterature et de morale, 1845) loc. Aci shit vestitele piramide ale lui Cheops, si o relatie de calatorie( Souvenir de voyages et Chefren si Mikerinos si Sfinxul. d'etudes, 1852-3). A sprijinit In diferite ocazii GILGAU, corn. rur. jud. Salaj, plasa Jibou; cauza romaneasca. si, ca semn de recunostintk 1355 loc. Static c. I. Intre Dej si Jibou. Parlamentul 1-a proclamat cetatean de onoare GINGIOVA, corn. rur. jud. Dolj, pl. GIngiova; In Martie 1867. 6130 loc. Formeaz& o circ. cu 5 sate (legea1929), GTROC, corn. rur. jud. Timis-Torontal plasa GTRBOVA C) corn. rur. jud. Sibiu, plasa Mier- Chisoda; 2119 loc. durea; 1970 loc. Ruine de cetate veche. ¶ 0 sat GIRONDINI, partid politic, care a avut un rol jud. Soroca, plasa Tirnova,tine de circ. corn. Ch- Insemnat In timpul marii revolutiuni (1791-93). mauti; 1530 loc. Multi din ei au lost executati In ziva de 31 Octom- GIRBOVAT O corn. rur. jud. Caras, plasa Bo- brie 1793. zovici; 1653 loc.¶ ® corn. rur. jud. Tighina, GIUBEGA, corn. rur. jud. Dolj plasa Giubega; plasa Bulboaca; 3807 loc. Dupa legea 1929, lane 3193 loc Dupa legea 1929, tine de circ. com. Pe de circ. com Bulboaca. is oru. GIRBOVI, corn. rur. jud. Ialomita, plasa Urzi- GIULETI, corn. rur. jud. Maramures plasa ceni; 4000 loc. Dupa. legea 1929, tine de dm. coin. $ugiitag; 1760 loc. Statie c. I. Intre Sighctu Mar- Grindu. matieisi ugittag. GIRLA BOTEJLLOR, brat al Nistrului, jud. GXUMALAU,munteWaltdinBucovina Tighina. (1859 m.). GIRLA-MARE, corn.rur. jud. Mehedinti, plasa GIURESCU coNsTANTN ("1875 1-1918), istoric CImpu; 2575 loc. Dup& legea 1929, roman. A Post profesor la gimnaziul Cantemir" formeaz& o circ. cu 5 sate. din Bucuresti, apoi la facultatea de litere, mem- GIRLA VLADICAI, loc. jud. bru al Academiei Romane (1914). S'a ocupat mai Falciu corn. Stanilesti; ad a lost ales cu cronicile muntene si moldovene, publiclnd lupta Intre Turd siRusi 1711, studii asupra for (1906, 1907, 1908), cercetari asu- chid Petru cal Mare a Post Invins, pra izvoarelor si stabilind texte dup& diferitele cunoscuta. sub numele de lupta de variante pastrate; a dat la lumina documente In la StanilPsti. legatura cu domnia lui Brincoveanu (1907) si cu GARLEANU EMIL ("1878 ocupatia austriacti In Oltenia (1909); dintre mo-11914), scriitor roman. A lost ofi- nografii cittim: Vechimea rumdniei si rumAnii ter; retras din armatk s'a ocupat (1915, 1916) si Despre boieri (pub]. posturna). cu nuvelistica, a lost director al GIURESCU DIMITRIE 1'18351-1877), maior Teatrului din Craiova. A debutat roman, wort ado In rAzboiul pentru independent prin articole si schita In Arhiva" la Rahova, 7 Noembrie 1877. din Iasi (1901).Principalele vo- GIURGITA, corn. rur. jud. Dolj plasa Bina;lume Batrinii (1905), Cea din-Em. GSrleanu. 2013 loc. Dupa legea 1929, tine de circ. corn. Biro& tiiu durere (1907), Nucul lui 0- GIVRGIU, com. urbank cap. jud. Vlasca, dobac(1909),Din lumea celorce nu cuvinta port la Duniire; 21.500 loc. Static c.f. capul (1910). liniei care vine de la Bucuresti. Aceasta a Post GIRLIpTE, coin. rur. jud.Caras, plasa Recita; prima linie fere& construita In Cara. Are 1 liceu 1412 loc. Static c. f. Intro Oravita si Anina. de ba.eti, 1 delete, 1 sc. prof.,2 sc. comerciale, i sc. GIRLTTA, lac In jud. Constanta, ling& stags 1663 www.dacoromanica.ro GIs_ cu acelasi nume, supraf. 8 km. p.; comunica cu Important& exploatare de pacura. ¶ 0 corn. rur. Dunarea printr'o glrla. jud, Mures plasa Mures-de-sus; 1632 loc. 6L+0 GTSCA MARE 0 G. MICA, insule In Dunare GLODURILE, dm. corn. jud. Bacau cu 9 jud.lalomita,fate de Piva Petri. sate ,1929 . GLAD, duce In Banat la venirea Ungurilor, GLOGOVA, com. rur. jud. Mehedinti plasa devine supus suveranitatii acestora. Numele lui Closani; 600 loc. Dupe legea 1929, sat circ. corn. s'a dat unei statiuni de c. I. pe linia HolodSa- Padesu. Aei a lost crescut Tudor Vladimirescu si lonta-Mare. a trait multa vreme ca administrator al mosiei GLADNA-ROMANA, rim. corn. jud. Severin Glogovenilor. cu 4 sate (1929). GL9G9VA.T, corn. rur. jud. Arad plasa Arad, GLADSTONE [gledstn] WILLIAM ( 1809t1898) pe Mures; 4319 loc. our politic epglez. Ministru In 1834, a lost necon- GLOGOVEANIT MIHAIL (t 1832), consilier im- tenit In primele rInduri, ocupind perial in Oltenia In timpul ocupatiei austriace. diferlte ministere. A lucrat pina GLOSSA, poezie de M. Eminescu, publicata In la 1850 cu conservatorii, cind Convorbiri literare", 1884. i-a parasit, mai ales din pri- GLOTZ GUSTAVE, profesor de istoria greaca la cina seandalului provocat da Universitatea din Paris. Membru corespondent al publiearea unor scrisori contra Academiei Rom&ne (1929). guvernuluiregelui Ferdinand GLUCK CRISTOPH (*1714t 1787),muzicant si din Neapole; a devenit pe la compozitor german, si-a Ince- 1865seful partidului liberal. put carierala Viena (1736), Printre alte fapte, notam pu- apoi s'a facut cunoscut In di- blicarea brosurii contraatro- ferite tari prin executarea o- ciatilor 'Acute deTurciIn perelor sale. Bulgaria (1876) care forma un4.' GLUCK TEOFIL (.1824 curent In opinia publics euro- W. Gladstone. t1884), medic austriac stabilit pearl& ostil Turciei. A lost si In Iasi, 1851, apoi a trecut In literat: a publicat un studiu asupra lui homer. Bucuresti unde a Yost medic A Post amic al Romanilorin epoca constituirii primar de spital, efor alspi- statului modern si, In semn de recunostint,a, Par- talelor civile si director al ser- latnentul 1-a proclamat cetacean de onoare In viciului sanitar. Marti e 1867. GLYCAS MIHAIL (sec. xu p. CristophMick. GLANEUR MOLDO - VALAQUE : on- Spicuitorul Chr.),cronicarbizantin. A moldo-roman. scris istoria Iumii pina la moartea luiAlexis GLIACOW, oral In Scotia (Anglia) pe Hu] Comnenul. Clyde; 1.052.000 loc.; oral comercial sr indus- GNADENTAL, com. rur. jud. Cetatea-Alba trial; are o Universitate (fondata 1450) cu o cla- plasa Cogilnic; 1275 loc. Tine de circ. corn. Sarata dire mareata. (legea 1929). Statie c. f. linia Basarabeasca-Ceta- GLAUBER IOHANN- RUDOLF (-160411668), me- tea-Alba. dic german, a descoperit folosinta sulfatului de GNINSKI IOAN, nobil polon (palatin de Culm) soda ca purgativ. trimis ca ambasador la Constantinopol spre a GLAVACIOC O fosta manastire, jud. Vlasca ratifica Incheierea pacii de la Zurawna (1676). In corn. cu acelasi nume. Probabil zidita de Vlad Era amic cu Miron Costin. Calatoria lui a print Topes 1477 si terminate de nub sau Radu 1496; din lunie 1677 piny la Decembrie 1678 si s'a tri- a mai reparat-o Brincoveanu In 1701. 0riu, tons farA rezultat. S'au tiparit In 1907 don& de- izvoraste in jud. Arges, trace In jud. Vlasca si sescrieri ale calatoriei, una de un secretar, alta de varsa In Cllnistea. el Insusi Intr'un jumal. Ea ne intereseaza prin GLAV4LNI, sat jud. Cetatea Alba plasa Tra-partile privitoare la sterile din Moldova. 0 pre- ian; 3300 loc.Tine de circ.corn. Dunareanca scurtare dupii ele a facut N. Iorga dupa o redactie (legea 1929). franceza si extrase importante s'au publicat ro- GLICHERIA, martira, praznuita de bisericamane.ste de P. P. Panaitescu. ortodox& la 13 Maiu. A trait pe vremea Impara- GNosna, filozofieclectici,cari all cautat sa tului Antonin (pe la 150-160) In cetateaTraia- aplice crestinismului uncle teorii filozofice ale nopole (pe ruinele ei s'a ridicat orasul Enos din anticitatii.Ideile for s'au raspindit mai ales prin Rumelia). Dartmind idoliidintr'un templu, a sec.it dupa Hristos si au host combatute de cei suferit multe chinuri, dar a scapat cu bine si din maimarl srriitori crestini, socotindu-le ca izvoare temnita In care nu i se da mincare, si din cuptorul deerezie. Incins, si din gura fiarelor; apoi si-a dat suite- GOBELINS, nume dat tapiseriilor din fabrica zisa tit l. Manufacture des Gobelins" din Paris. Gobelin GLIMBOCA. corn.rur. jud.Severin, plasa a Post un vopsitor si fabricant, care a venit din Caransebes; 2350 loc. Statie c. I. pe linia Caran- Rouen In Paris pe la 1450. In casa farniliei acestuia sebesSubcetate. s'a instalat In 1662 fabrica GLTNA-MARE, corn. rur. jud. Hotin, plasade mobile pentru palatele Edinita; 2031 loc. Dupii legea 1929, tine de circ. regaleslnumele fostului T corn. Edineti. proprietar al casei a deve- GLOD, corn. rur. jud. Maramures plasa Iza; nitnumele atelierelorsi 1030 loc. Statie c. f. Intre Dej $i Jibou. apoi ale tapiseriilor Insesi. GLODARIU VASILE( *1832 t 1899),profesor GOBL CAROL ( *1845 roman. A stat mai mull In Brasov; din 1881at1916),industrial,tipograf. functionat cltva timp ca director al gimnaziului,Fiul lui FRANZ GOBI, (*1822 din Bitolia. A publicat un Vocabular pentru ope-t 1885), venit de la Viena rele lui Cezar, Brasov 1871. camasinistla tipografia GLODEANUL-SARAT, lac Injud. Buzau, Mitropoliei in anul 1852). corn. cu aceleasi nume. Lucrator Yn tipografia C. GLODEANU-SILISTEA, com. rur. jud. Bu-A. Rosetti, cumpara acest zau plasa Glodeanurile; 2602 loc. stabiliment In 1876. Activi- GLODEANURILE, circ. com. jud. Buzau cu tatea sa industrial& Incepe Carol Gobi. 13 sate (1929). cu imprimarea ziarului Ro- GLODENIpcorn. rur. jud. Balti plasa Glo-manul", hind Incurajat de C. A. Rosetti. Corn- deni; 2508 loc. Are In circ. sa 14 sate (legea 1929).¶ pleteaza instalapunile grafice cu sectiuni de lito- ® c.r. jud. DIrnbovita plasa Tlrgoviste; 2045grafie, legatorie si turnatorie de litere, transfor- loc. Dup& legea 1929, tine de tiro. corn. Doicesti. mind In 1901 firma In: Institutul de ante grafice 1664 www.dacoromanica.ro Carol Gobl" S-sorI. St. Rasidescu,In care ministru de interne In guvernele prezidate de majoritatea actualilor patronitipografi si-au General Averescu (1920, 1926). Ales membru alGOD- fhcut practice. In 1919 acest a$eztimant industrialAcademiei (1919), a vorbit In discursul de re-GOL se contopeste in institutul cultural, comercial $1 ceptie despre Opera lui G. Cosbuc (1923). industrial Cartes Romaneasca", In alecarui GOGOL NICOLAE VABILIEVICI (*1809 -1.1852), ro- teascuri se imprima azi dictionarul de fata. mancierrus. A Mart studii neregulate, a fost pro- GODEANU, virf In muntii Cernei aproape de fesor deistorie la Universitatea din Petersburg. Mehadia. S'a fhcut cunoscut prin nuvele $1mai ales prin GODEFROY [god' Iron] DE BOUILLON (*1058 romanele sale traduce in maitoatelimbile Quite. -1.1100), comandantul primei cruciade. A fort primul In literature romana Gogol intrh prin piesa lui rege al Ierusalimului. P. Gradisteanu (Revizorul general, adaptata dupe GODOLO, orris In Ungaria; 5800 loc. Era re- a lui Gogol) la 1874, despre care vorbeste Odo- sedinta de vera a regilor unguri (din 1868). bescu in Pseudocynegeticos"; dupa vre-o 10 GODUNOV BORIS (155211605), tar al Rusiei ani se vhd o serie de traduceri prin ziaresiin dela 1598. A fost Int liu regent $i apoi consilier albrosuri (Vecinii fi Strigoaica, tip. in Sibiu 1886; tarului Feodor I, dupa moartea acestuia a lost Taras Bulba In ziarul Epo- proclamat tar. Domnia lui e una din cele mai In- ca" 1898;Insurdtoare,trad. semnate: el a liberat biserica ruseasch de tutela de A. deGiers,1899; Memo- Patriarhiei dinConstantinopolsia intemeiatriile unui nebun trad.de B. servajul. Marian, 1899. De la 1908 tra- GOELZER HENRI ( *185311929), profesor Iran- ducerile se inmultesc: Revizo- cez. A facut Dic(ionar latin-francez si editiunirut se traduce de 2 on (Du- critice ale clasicilor latini. nareanu $i Alexandrescu-Dorna GOETHE JOHANN WOLFGANG VON (*1749 t1832), 1909, pe linga trad. lui Wechs- mare poet german. Apartinlnd unei familii nobile bo - ler din 1904, a lui Morozov din gate, a primit o educatie Ingrijita; a studiat dreptul, 1906); T arras Bulba se trad. mai tlrziu stiintele naturale; a calatorit mult, a de L. Brinza (1908) $i de Or. stat multa vreme In Weimar, unde tritia In strinse Tau$an (1898) ;asemenea 0 N. Gogol. legaturi de arnicitie cu Ducele Carol August, anoapte de Maiu de V. Carai- devenit chiar ministru al lui, 1-a Insotit In timpulvan (1908) si de Z. Ionescu (1915); Memoriile luptelor dela Valmy; pe la 1794 s'a Imprietenit cuunui nebun de Duscian, Hatmanul de Belinski Schiller, cu care a ramas legat printr'o mare prie- (1910),La sezdtoarein Ucraina de M. Ionescu teniesiuneori colaborare literara pink la moartea (1913),etc.iar multedin operele acestea se re- acestuia.Operele lui shit foarte numeroase $itiparesc in numeroase afarh de poezii lirice $i epice, de romane, de piese GOGU CONSTAN'IIN (*1855 .F1897), profesor ro- de teatru, de cercetttri filozofice, cari formeazaman. A ocupat catedra de geometric analitica la principala ramura. de activitate, a publicat$i facultatea de stiinte din Bucure$ti (1881); a fost cercetari In domeniul stiintelor naturale, cari aumembru coresp. al Academiei Rornane (1889 adus solutiuni unor grave probleme de fiziologie GOHOR, corn. rur. jud. Tecuci plasa Podul- si de botanich. Principalele lui opere s'au tradus Turcului; 2763 loc. Dupti legea 1929, e centrul $i in romaneste ca in toate limbile culte. Cea mai unei circ. cu 1-5 sate. veche trad. e o poezie (Pescarul) in Foaia literara. GOLAN LEON (1843), jurist roman In Bu- 1838, fara nume de autor. Poezii au tradus: V. covina. A fostmagistratIn Cernauti, In Su- Pogor, N. Schelitti, M. Pompiliu, Carol Scrob,ceava; a contribuit in infiintarea unei societati T. M. Stoenescu, St. 0. Iosif, D. Yamandi, M. muzicale In Cernauti; a lost deputat in consiliul Pricopie,I.Sin -Giorgiu, Oreste, V. Stoica,G. imperial din Viena. Murnu, $. a. publicate in Convorbiri literare"; G9ICEA-MARE, corn. rur. jud. Dolj plasa Literatorul", Ramuri", Se- Birca; 1867 loc. 11 ® 0. -MICA, tot acolo; 2219 nianatorul", Neamul roma.- loc. Duna legea 1929, lac parte amindouti din circ. nese", Arhiva", etc. Operele corn. Birca. lui principale s'au tradus chiar GOIDETI, corn. rur. jud. Buzau plasa Pirsco- de mai multe ori: Egmond, de vu; 2268 loc. Dupti legea 1929, tine de circ. corn. N. Duntitrescu, 1878, de D. A. PIrscovu. Sturdza,1876, ,Stellade N. GOLA$1 ® corn. rur. jud. Braila plasa Vi- Miculescu, 1874,Clavigo, de ziru; 2158 loc. Tine de circ. corn. Viziru (Legea N. Miculescu, 1872, aceste trei 1929). ¶ ® sat jud. Covurlui plasa Bujor; 1263 de Tr. Bratu in1925; Ifige- loc. Tine de circ. corn. Tirgu Bujor. Era proprie- nia in Taurida, de I. Pusca- tatea si re$edinta obisnuita a lui Lascar Catargiu. riu, 1862, de I. Borcia, in 1906, GOLDIIOSIF ( 1837 t1902), episcop roman de V. Tempeanu, 1925; Her- ortodox al Aradului, 1899. A lost profesor la gim- rnanusi Dorothea de Oreste, Goethe. naziul de stat din Arad (1873), membru corespon- 1911,de Maria Baiulescu, 1911,de C. Morariu, dent al Academiei RomAne (1880). 1924; Werther, de G. Munteanu, 1842, de B. Ver- GOLDI FUME (1862), fost profesor, om po- mont, 1875, de I. Hussar; Dragoste cu toane, de litic roman. A studiat in Arad $i In Budapesta; St. 0.losif,1907; Wilhelm Meister Inziarul a fost profesor la $coala normala din Caransebe$ Pressa, 1871; Faust, de V. Pogor si N. Schelitti, si apoi la liceul din Brasov (de istorie si latina), 1862, de Ion Gorun, 1906, deIosif Ntidejde, f. unde a stat 12 ani, para. chid (1900) a trecut ca a., de I. Soricu, 1915. secretar al consistoriului din Arad; a lost si ziarist GOGA OCTAVIAN ("1881), scriitor roman si om si membru In diferitele comitete de conducere ale politic. Inainte de unire, a fost ziarist in Transil-partidului national roman. Dupa. Unire a devenit vania si membru In comitetul national roman. Inministru in primul guvern al tuturor provinciilor epoca aceea a publicat, pe linga articolele politice, sub prezidentia lui Ion I.C. Bratianu (1918si poezii In revista Luceafarul" $.a., adunate In ministru al cultelor $i artelor In guvernul Gene- doua. volume (Poezii, 1905, $i Ne chiamd prlirrintui, ralului Averescu (1926) si acum este presedintele 1909), avind ca subiect suferintele Romanilor din Astrei". Membru onorar al Academiei RomAne Transilvaniasisperantele lor. Cu piesa Domnul (1919) si al Ateneului Roman. Notar, 1914, $i-a fhcut imposibila Intoarcerea In GOLD9NI CARLO (*1707 -1-1793),scriitor Ita- provincia saInepoca rhzboiului. Rhmtnind In lian, socotit eel mai mare autor comic al Italiei. Bucuresti, a publicatCintece Mira taral 1916, In La not s'au tradus: Vdduva vicleand (de Costache care izbueneste nemultumirea pentru ideea neu-Moroiu, 1836), Geniul bun si geniul rdu (de G. tralitatii si Indemnul pentru intrarea In actiune. Budescu, 1858), Posacul bun de inirnd (de D-rele Dupii unire,. Goga a lost ministru al artelor $i A. si L. Romanescu, 1887). Gh. Adamescu.- Diclionar enciclopedic ilustrat. 1665 T05 www.dacoromanica.ro 0 GOLDSCHWILDT (golds ] OLIVER (*1728 (1860). La abdicarea lui Cuza, a fast membru al t 1774), poet englez, cunoscut mai ales prin V ica- Loeotenentti domnesti si prezident de consiliu 660NL-rut din Wakefield, tradusli In romaneste in 1852de In 1868. A.; apoi InDibl.p. top de W. Ghill. GOLESCU RADII, Boer roman, fiul lui Stroe GOLNTI, corn. rur. jud. Dolj, plasa Calafat, Leordeanu cu Visa, fata lui Ivascu Logofatul Go- 1203 loc. Dun, legea 1929, tine de circ. corn. Mag- lescu, s'a numit tot Golescu lavita. Statie c. f. linia Craiova-Calafat, la 12 km. dupli mama.. A avut rol politic de acesta din urma. insemnat intre1690 si 1730. GOLESCU ALEXANDER G.("18191.1881), om A avut o lath, Anita, maritatik politic roman. Era fiul lui cu unStirbeiu.Acestia auke. Iordache. A flout studii avut un fiu Raduf care a luath de inginerie la Paris; a iarasi numele vechiu de Golescu participat la rniscarea din si acela (care a avut rol poli- 1848; a Post ministru de tic pe la 1808 si 1814) este culteIn1859 60 sub 0.01 a trei frati, Intre earl Di- presedintia lui Ion Ghica nicu siIordache,si bunicul siapoi ministru de fi- celorlalti Golesti cari au jucat nante 16 Noembr. 1868 rol important In miscarea deNicolae Golescu. 27 Ianuarie 1870. creatiune aRornaniei moderne. GOLESCU maw GOLESCUSTEFAN (*180911874), om politic = CONSTANTIN) (*1777 roman. Era fiul lui Dinicu. A Mout studii In El- t1830) scriitor roman. Fiul vetia; a participat la revolutia din 1848 si a Post lui Radu si Prate cu Ior- exilat; mai tirziu a Post membru dache. A cttlatoritmin al divanului ad-hoc si,In timpul multe tari apusene (Ita- domniei lui Cuza, a lost presedinte lia, Bavaria, Elvetia, Ba- Alexandru Golescu. de consiliu si ministru de interne . 1 den, Wurtenberg) si cu- In 1861. Si dupa aceea a avut rol nosclnd civilizatia for a lost unul din propagan- politic Insemnat: ministru de ex- distil pentrureforrnesociale. terne 1 Martie 1867 17 August Cartea sa lnsemnarea caldtoriei 1867; presedintedeconsiliu17 mete ConstantinRadovici din August 1867-1 Maiu 1868 si mi- Golesti, tip.la Buda 91826, nistru de interne. apoi de externe. arat,impresia ce i-aufacut GOLSTI CIsatjud. Muscel faptele si orinduirile vazute de4. pe malul sting al Argesului la 54 §tefan Golescu. el aiurea. Arnie cuHeliade, a In- km. de Campulung; statiee.1. temeiat cu el o societate literary linia Bucuresti-Pitesti, de unde se desparte linia care urmarea si prefaceri poli- Clmpulung. Aci a Post proprietatea lui Dinicu tice. Cu mijloacele sale proprii Golescu, care a lntemeiat In 1829 o scoalii la a deschisoscoala secundar, care a adus profesor pe Florian Aaron. ¶0circ. de baeti lamosia saGolesti, cam. jud. Cahul cu 17 sate (1929). unde a chemat ca profeosr pe GOLGOTA, localitatela marginea Ierusa- Aaron Florian, si un pansion" limului, uncle a Post restignit Isus Hristos. de fete la sin,mosie, Belve- GOLGOTA, fostli manastire, jud. Dimbovita, dere, ling& Bucuresti. A publicat Dinicu Golescu. fundatti de Milmea cel Rau, refacuta de Radu cel douli traduceri: Pilde biserice$ti tinar 1626, apoi restaurata de un Vistier Nicula $ifilozofe?ti,1826,siElementuri de filozo fie din Ianina 1772, In fine de un egumen Efrain In morald,1827.0 eolectie de tratate Intre Poarta 1836. si Rusia a lost publicata In Poole pentruminte" GOLIA mama, hoer moldovean, unul din 1842. A avut 4111:Stefan, Nicolae, Radu si Ale- generalii lui Ion Veda cel Cumplit, pe care I-a xandru. trhdat In lupta de la Roscani, silindu-1, astfel,sa. GOLESCU /ORDACHE ( = GREORGELE) (* ca. 1768 capituleze. 1-1848), scriitor roman. A ocupat si funcliuni In GQLIA, manastire in Iasi, zidita de un logofilt semnate: stolnic 1803, vel loan Golia In sec. xvi, refacuta de Grigore Ghica logofet1816,InArcinat dupa 1739. A fast multa vreme acolo un ospiciu de cu supravegherea scoalelor alienati. 1817 ; efor al scoalelor 1818, GOLIAT, personaj biblic. Era un urias din in aceasta calitate, a spri- neamul Filistenilor, ucis de David cu prastia. jinit pe Gheorghe Lazar GOLTTA, corn. rur. jud. Cetatea-Alba, plasa ca sa deschidtt Academia Traian; 3424 loc. Tine de circ. corn. Dunareanca sa In manastirea Sf. Sava. (Legea 1929). A tiparitIn greceste la GOLOGANU, corn.rur.jud.Rimnicul-Sa- Viena 1800 un atlas de rat, plasa Cotesti; 2520 loc.Dupti legea 1929, tabelegeografice 4 (Col. centrul unei circ. cu 12 sate. Acad. Nr. 630) si In roma- GOLOVITA. lac In Dobrogea pp- RAZIM. neste Bligaride seams GOLTZ-PASA, ROLMAR VON DER ( *1843t1916), asupra canoanetor grama- general german si scriitor militar. A Yost trimis ca tice$ti, Buc. 1840; dintre director al scoalei de razboiu din Constantinopol manuscrise lasate ,citam o (1883 si urm.), s'a ocupat de reorganizarea ar- colec(ie de proverbe (tipa- Iordache Golescu. matei turcesti on care prilej i s'a dat titlul de pa$a. rite de I. Zane In colectia GOLUCHOWSKI AGENOR ( *1849t1921), om sa Proverbele Romanilorlvol. 4) si un Dicfionarpolitic austriac. A reprezentat Cara la Berlin, la Intitulat: Condica limbii romdne4ti. Paris, la Bucuresti, apoi a Yost ministru de externe GOLESCU NICOLAE (*18101.1877), general $1 al monarhiei (1895-1906). om politic roman. Era fiul lui Dinicu Golescu; a GOLUL-DRINCEI, deal in jud. Mehedinti. fiieut studii in Elvetia, a fast adjutant al Domni- Odinioarh erau vii vestite. torului Alexandru Ghica, prefect de politie (1839)2 GONATA STEFAN(t1896), Roman macedo- ministru. A lostsi functionar adrumistrativ $1nean, lost membru onorar al Academiei Romane rnagistrat; la 1848 a Mut parte din conducatorii (1870). mischrii revolutionare, a lost exilat si a trait In GONCOURT [goncur] DE frati: EDMOND (*1822 Paris pin& In 1857. Intorcandu-se in tart', a Post tf 896) si JULES ( *1833t 1870),scriitori francezi. ministru de externe In cabinetul prezidat de I. Au lucrat In colaborare pink la moartea unuia din A. Filipescu (1859) si apoi prezident de consiliu ei si au publicat multe opere despre istoria Frantei 1666 www.dacoromanica.ro (revolutia, sec. xrx),apoi romane sense dupasemna capitularea de la Villagos (Sits) i3 Au- principiile scoalei realiste.S'a tradus putin In gust 1849. Restul vietli 1-a petrecut In mare lipsti.GON- romaneste din operele lor. Citam: Sara Filomena GQRGIAS ( ca. 483 t ca. 375 a. Chr.), sofistGOR . trad. de M. Negru (1916). Dupa testamentul lui grec. Cuvintarile lui slat tipice pentru acest gen Edmond, s'a instituit o Academie zisa. Goncourt" de filozofie. In 1902, care da premii pentru romane. GORGONZOLA, ora$ In Italia (Milano); 4900 GONGORA LUIS DE ( 1561 t1627), poet spaniolloc.; fabrici de brinzeturi. fecund. A soils mai ales In a doua parte a vietli GORJ (GORJIII=GOR-JIU, ann sale, Inteun stil bizar, obscur $i =flat numitDE SUS), judet In Oltenia, cap. estilo culto sau cultismo, care a reusit sa se impue Tirgu-Jiu. Supraf. 4549 km. p., pentru cltva timp, dar apoi a fost criticat$iluat 209785 loc. Impartit In 7 plasi. In ris $i posteritatea 11 cunoaste sub numele de Are 1 corn. urbana, 2 corm. su- gongorism. burbane, 16circumscriptii co- GOPE$I, ora$el In Iugoslaviaasezat intro munale rurale $1 441 sate (legea pozitie pitoreasca la 1048 m. altitudine. Locuit de 1929). Tine de eparhia RImni- Aromani. cului -Noul Severin. Are 170 pa- GORBANETI, corn. rur. jud. Botosani plasa rohii cu 410 biserici $i 5 mama-Sterna jud. Gorj. Manastireni; 1305 loc. Are In cure. sa 13 sate. stiri. Face parte din circ. Curtii GORCIAKOV ALExmantv (*1798 t 1883), om de Apel din Craiova. Are 217 scoale primare ru- politic rus. Diplomat, a reprezentat Cara sa In rale $i 5 urbane. Are 64 cooperative de aprovizio- diferite capitale $i la congrese Internationale; a lost cancelar din 1863 pin& In 1882 $i a dat directivele politicei rusesti In acest timp. A urmarit T cresterea prestigiului Rusiei In ,....),.1° SIBIU lume, Inlesnind prin atitudinea sa ridicarea Prusiei dupa vic- J° HUNEDOAR A il I""--- toria de la Sadova (1866)$i 1 dela Sedan (1870). Politica a- \ ceasta a lost urmata pin& In ) s) 1878, cind Germania $i Anglia ( t PL.NOVACI k, 1 nu au lasat Rusia sa profite de ./1, elteraci1 . tratatul dela San-Stefano, pro- ar V..41 vocindadunarea congresului S,i...\\ I .c PL.VULCAN,, din Berlin. De atunci incepe a (ocuoii9L9riplNs...i...... / t.. se pregatiorientarea Rusiei OBricea spre Franta. Pentru noi el a44 -06,4 A BUttEr;st.fii avut totdeauna o suparare din Al. Gorciakov. m pricina dificultatilor ce a Incer- PL. I cat cu chestia rapirii celor trei judete din Sudul t!1 A li A 0 I it \ 2" Basarabiei $i a protestarilor (acute de oamenii ,xgrezani, politici roman. GORDIE, stint praznuit de biserica ortodox& 0 la 3 Ianuarie. A fost comite pe timpul lmparatului r Liciniu (308-324). VazInd persecutiile contra erestinilor, s'a Impotrivit, a provocat turburari contra J° DOLJ administratiei $i de aceea i s'a taiat capul. GORDINE*TI 0 corn. rur. jud. Hotin, plasa Edinita; 2103 loc. Dupa legea 1929, tine de circ. corn. Edinit. ¶ p corn. rur. jud. Orhei, plasa Rezina; Harta jud. Gorj. (Legea 1925) 2015 loc. Dupa legea 1929 tine de circ. corn. Gird- nare $1 consum cu un capital de 8.270.000 lei, 24 seuti. coop. pentru exploatare de paduri cu un capital de GORDON CHARLES GEORGE ("1833 t1885), ge- 1.180.000 lei. 3 obstii de aren- neral englez. A fost In serviciul Chinei, reorgani- dare. zind armata ei, apoi a trecut In Egipt (1874), GORJAN AUGUST, general unde a fost ucis In timpul unor lupte cu rasculatii roman. A fost $i functionar ad- indigeni. ministrativ: director al prefec- GORE PAUL (t1927), scriitor $i om politic ro- turii politiei din Bucuresti (1837- man. Urmas al unei vechi familii basarabene, el 75), director general al poste- a contribuit la pastrarea con$llintei nationale Intre lor (1891). A scris multe carti compaitriotii sal, a flout chiar publicatii cu acest didactice de geografie $i geogra- scop,.al infiintat in 1905 o societate culturala, apoi fia mai multor judete (187q- dupa caderea tarismului $i In epoca turburarilor 1892). din 1917, el a lost intre cei dintliu cari au propagat GORJAN ION GHERASIM, in- ideea unirii cu vechiul Regat. stitutorIn Valenii-de-munte,sffC A fost membru al comisiunii is-, autor al multor calendare (1850- Ion Gherasim torice, membru al Ateneului Ro- 1866). $itraducator al Half Gorjan. man $i membru onorar al Aca- maleidingreceste(4vol. demiei Romane. 1835-38). A flout $i o gramatic4 francezd (1832). GORGANUL, dm. corn. jud. GORKI MAXEMOVICIPMCOV ('ca.1869), romancier Muscel cu 12 sate (1929). $i nuvelist rus. A luat subiecte mai ales din viata GORGEY ARTUR (*1818 vagabonzilor $i a oamenilor sIraci. E unul din t1916), ofiter$irevolutionar un- scriitorii nisi din sari s'a tradus la noi mai molt. gur. A parasit armata In 1845, Primele Incerctul de acest felstilt de pe la 1895, s'a ocupat de chimie, dar a lost dar de la 1905 se Inmultesc atit prin reviste $i zi- atras In miscarea din 1848. Re- are cit $i In volume $1 bro$uri. Citlm din acestea intrInd In armata nationals, a- din urml: V agabondul si tovardsul mien de drum, junse repede general $i, In cur- A. Gtsrgey trad. P. Neagoe, 1895; Scene din via(a vagabonzi- sul luptelor contra Austriei, de_ (daps o stampa din lor, de G. Carp. B. p. t.; Nuvele, de Lia Hirsu, B. veni seful puterii militare -unga-coL Academie* p. t.; Omorul, de S. Nldejde, 1911; Revelionul, de re, repurtInd victorii importante. Cind armateleLuca $i Damianof, 1909; Jert fele iubirii, de C. rusesti interveniraInajutorul Austriei, fu de Ionescu Olt, 1910; In temnifd, de Albatros $i Pau- Were ca luptele nu mai trebuesc continuate 51 kerov, 1905; Parvenicii, de L. BrInza, 1906; Nu- 1667 www.dacoromanica.ro '60R-vele, de H. Petra-Patrescu, 1906; Omul, poema, de GOURAUD [guru] HENRI JOSEPH ( '1867), ge- AA. Luca, 1908; Ma lva, de M. Gaspar, 1906; &d- neral francez. A Post ofiter in armata coloniala, s'a GRmpint si robi, de G. Moscu, 1910; Azilul de noapte, distins In razboiul mondial (In care a pierdut un piesa, de Iosif Nadejde, 1904 (aceasta s'a jucat brat). A vizitat de citeva on tars noastra. pe scena Teatrului National In 31 August 1915); GOURMQNT REMY DE Printre strdini, de Sarina Casvan Pas; Canova lov, (' 1858),scriitorfrancez. de A. Florescu, B. p. t., de Radut, bibl. Minerva, A publicat romane $i opere 1910, de G. Radulescu f. a.; Manea, de 0. Ca linfilozofice. Trad. rom.: Se- $iI. Nour, 1910, deI. Pas si Sarina Casvan; cretul lui Don Juan (de Th. Cdsnicia Orlofi lor, de R. Streitman, 1915; Lep& Solacolu), Schi(e filozofice. daturile societd(ii, de N. Radu- GQVORA, sat jud.VII- lescu Niger, 1921; Mizeria unei cea la 17 kin. de Rimnicul capita, de P. Dima, 1916;Su- Valcii. Aci eo milnastire Ilete desndddjduite, de D. Zava- foarteveche reconstruita lide, 1913. de Radu eel Mare pe la Incep. GOROST4I.T sau aultusitAu, sec. XVI, restaurata de Ma- corn. rur.in jud. MBA (plasa teiu-Basarab $i de alti domni Bocsa). Aci s'a dat lupta Intre dupes el; In aceasta mana- armata lui Mihaiu-Viteazul (unit stire a lost prima tipografie Ch. Gounod. cu Basta) $i a lui Sigismund Ba- a Tarii-Romanesti (1634). La 4 km. de corn. shit thori, care a Yost Invins. izvoarele de ape minerale (sare, pucioasa, iod , GOROVEI ARTUR, folklorist P", can au Yost captate $i pentru utilizarea carora s'a roman. Advocat, Postmagis- Cork, Intemeiat o statiune balneara vestita. (1889) exploa- trat. Conduce revista $ezato area. tate azi de societatea Govora-Calimdnesti" (fon- E membru corespondent al Academiei Romariedata 1910, are capital 20 milioane lei). La o de- (1915). ActivitateasaeIndreptataIn douapartare de 12 km. este o statie de c. f. numita directiuni:1. a aduna $i comenta productiuni Govora, pe linia PiatraOlt-Sibiu. ale poporului: Cimiliturile Romdnilor, 1898, Zmei GOYA FRANCISCO r1746 1-1828 ,pictor spa- si zine, 1909, Filozofia babelor, 1912; 2. a scrie niol. carti de drept pe Intelesul poporului: Datorii si GOZSDU [gojdu] MANUIL( '1802 t1870), ju- drepturi,1912,Legile(drii,1924, Lamurirea rist $i om politic roman in Transilvania. A Yost Constitu(iei, Votul obstesc. advocat in Pasta, uncle a practicat cu mare succes GOROVEIU, man. jud. Dorohoiu, Intemeiata $i a Mout avere. Crezlnd In posibilitatea unei apro- pe la 1742. pieri Intre Romani $i Unguri, el a urmarit aceasta GORIJNION,numele literar al lui ALEXANDRII idee, fara a abdica Insa de la datoria national& $i Honor; ( 1863 t1929),scriitor roman.Ziarist sustinind In public, In cuvintAri, drepturile con- In Transilvania, apoi In Bucuresti. A colaborat stitutionale ale poporului roman. A lost membru al la multe reviste, a redactat lnsusi clteva. A pu- dietei transilvane din 1861, comite suprem al blicat poezii (Citeva versuri, 1901), nuvele, schi(e, Carasului. A lasat prin testament toata averea povestiri (Lume necdjita, 1911, Taina a sasea, pentru Intemeierea unei fundatiuni, care-i poarta 1905), satire ({)braze si nuisci, 1922) cum $i tra- numele, menita a ajuta pe studentii romani. duceri din Kant (Sprepacea eternd), din Al. Dumas GOZZI CARLO (*1722 11806), autor dramatic (Contele de Monte Cristo) $i, cea mai importanta, Italian. A sons comedii. Faust de Goethe. GRABAT, corn. rur. jud. Tirni$-Torontal, plasa GOSTINU, corn. rur. jud. Vlasca plasa Mar- Jmbolia; 2500 loo. ginea; 2671 loc. Dupa legea 1929, tine de circ. coin. GRABOVA, sat In Albania In care Iocuesc Ro- Baneasa. mani macedoneni (Grabovari). Sint pastori 5i, dupe GOT [go) FRANCOIS (*1822 11901), artist dra- relatiile unor calatori, si-au pierdut constiinta nay matic francez. A debutat la Comedia franceza In Ilona& 1844 $i a treat un mare numar de roluri. A lost GRACHI, fratii TIBERIU (t133 a. Ch.) $i CAM profesor la Conservatorul din Paris si citiva din (.1. 121 a. Chr.), oameni politici romani. Educati actorii nostri an Post elevii lui. de mama Ion Cornelia Intr'un spirit de dreptate GQTHA, oras In Germania (Saxa Coburg Go- $i de iubire de patrie, au luptat contra abuzurilor tha); 43.000 loc.; cunoscut mai ales prin publica- aristocratiei $i au propus $i sustinut legi agrare; rea Almanahuluz de Gotha, care apare In fiecare dar, de $i aveau mare popularitate, n'au reu$it sa an din 1763. le Infaptuiasca,flind ucisiIn mod violent In GOTTHARD pm- SAD/T-GOTTHARD. timpul miscarilor provocate de ei. GQTTLOB, corn. rur. jud. Timi$-Torontal, pla- GRAHAM [grehem] THOMAS ('1805 t1869), sa Jimbolia; 2253 loc. Statie c.f. Intre Lovrinsi chimist englez. A studiat difuziunea gazelor. Nerau. GRAJDURI, statie c. f. Intre Buhaesti $i Iasi. GOTI, popor barbar de neam germanic. A por- GRAMA ALEXANDRII (*1850 t1896), clericsi nit dr la N. Marii -Negre (sec.in p. Chr.) $i au prof. rom. A studiat In Blaj $i Viena; preot (1873), invadat in provinciile imperiului roman, merglnd prof. de drept canonic In Blaj, director de studii spre V. $i despartindu-se In visigoti srostrogoti. la seminariu; canonic (1889), s'a ocupat $i de (paraceste cuvinte). literature. Op. pr. Istoria universald a Bisericii; GOULD [guld]JAY ('1836 t1892),financiar Explicarea mecanicd a naturii si credin(a in american. A debutat In vigil flind copil siirac silit Dumnezeu,Istoriabisericii romdnesti unite. A sa-si clstige existents ca sa Invete la $coala; a scris$iun studiu critic asupra lui Eminescu, corn devenit mai tlrziu stapin peste multe linii ferate, battnd valoarea poetului. peste retele telegrafice, a organizat marl lovituri GRAMME ZENOBIU (*18261-1901), electrician de bursa, luptind contra concurentilor cu mare belgian,invent& marinadinamo-electricdce-i tenacitate $i fare nici un scrupul. S'a zis despre el poarta numele. ca a plecat la 14 ani din casa parinteasc& cu 2 GRAN Pr STRIGONIU. silingi $i din ei a Mout, peste 40 de ani, 100 mi- GRANDEA GRIGORE H. ('1843 11897), ziarist lioane de dolari. Obisnuia sa ajute societatile de roman. A Invatat medicina, a Post revizor $colar, binefacere $i bisericile. profesor la liceul din Craiova $i la eel din Haan; GOUNOD [cit.: guns] CHARLES ('1818 t1893), a colaborat la diferite ziare $i reviste $i a Infiintat compozitor francez. Cunoscut In toga. Europa prin revista Albina Pindului (1868 $i urm.). E cunoscut operele sale Faust (1859), Sapho (1851), Regina printr'un volum de poezii (Miosotis, 1865) $i prin- din Saba (1862), Mireille {1864 , Romeo si Juliatr'un roman (Fulga sau ideal si real, 1873). (1867), $. a. La not s'a cintat mai ales Faust $i GRANT-DUFF MOUNSTUART(*1829 11906), de trupe streine $i de trupele noastre rornanesti. om politic englez. A ocupat functiuni importante;

. 1668 www.dacoromanica.ro a pubicat studii asupra situatiei politice din Eu- plarile pin& la 1713, publicata In ed. modern& de ropa (1860 si urm.); a fost membru onorar al Aca- $tefan Greceanu, 1906. GRA- demiei Romane (1874). GRECEANU' $ERBAN, GR E' GRASSERIE [gras'ri] RAOUL DE LA (.1839)boer roman. A colaborat jurist $i linguist francez. A scris opere de mare cu fratele sau ladiferite valbare In ambele directiunistiintifice.Citam: luerarisilaBibliadin Des vices de nos codes, 1889; Classification scien- 1688. tilique du droit, 1892; Etudes de grammaire cam- GRECEANU STEPAN D. paree, 1887; Essai de phanetique generale, 1890. A ('1908), om politic roman. scris si versuri. S'a ocupat de genealogia GRATIA, circ. corn. jud. Vlasca cu 7 sate (1929. farniliilor boere$ti $i a pu- GRATIANI gm- GASPAR GRATIANI. blicatcronicalui Radu GRATZ, oral In Austria (Stria); 153.000 loc. Greceanu. A fost membru GRADTSTEA 0 sau GRADI$TEA corn. rur. jud. onorar al Academiei Ro- Tighina, plasa Chni$lia; 2219 loc. Dupa. legea 1929, mane (1905). tine de circ. coin. Cimislia. ¶ ® circ. corn. jud. GRECESCU DIMITRIE VIlcea cu 33 sate (1929). ¶ ® circ. corn. jud. (1841 .1-1910), medic ro- Muscel cu 12 sate (1929.). ¶®circ. corn. jud. Rim- man si .botanist. A lost Radu Greceanu. nicul-Sarat cu 13 sate (1929) It ® corn. rur. jud. membru al Academiei Romane (1907), profesor Vlasca pe r. Arges plasa Calugareni. (Nu e In de botanic& la $coala de farmacie si la faculta- legea 1929). Pe teritoriu comunei e un punct nu- tea de medicine din Bucuresti. Op. pr. Enume- mit nitwit mare, unde s'a dat o lupta Intre Turcira(ia plantelor Romdniei, 1880, Flora medicaid siCazaci In 1768. Statie c.f.linia Bucuresti- a Romdniei,1892, Conspectul florei Romdniei, Giurgiu, Intre Filaret $i Comana. ¶ 0 corn. rur. 1898, premiata de Academie. jud.Hunedoara, plasa Hateg; 1067 loc. (1919); GRECI 0 corn. rur. jud. Tulcea, plasa Macin; peaci a fost cetatea Sarmisegethusa $i apoi Ulpia 3573 loc, Duna legea 1929, e centrul unei circ. cu Trajana. 3 sate. ¶ ® corn. rur. jud. Romanati plasa Oltul- GRADITEANTJ CONSTANTIN ("1830 t 1890), om de Sus; 1220 loc. Dupii. legea 1929, tine de circ. politic roman. A fost deputat, ministru de finante corn. Osica de sus. In 1870, prezident al Camerei. GRECIA (ITELLENDKI DIMORRATIA; fr. GRECE, GRADISTEANU EMANOIL GR. (11895), a lost germ. GRICHENLAND), stat In Europa. Se margi- presedinte la Curtea de Compturi. neste la N. cu Albania, Jugoslavia, Bulgaria, la GRADISTEANU GRIGORE ("1816 11892), om E. cu Turcia, Marea Egee, la S. cu Marea Medite- politic roman. Amestecat In miscarea din 1848; rank la V. cu Albania $i Marea Ionics. Este a fost director al Ministerului de interne; stabilit partea meridionala a peninsulei balcanice, avind dim& aceea In Paris, a contribuit prin articolele sila S. ei peninsula Morea (Peloponez) unit& prin memoriile sale la propaganda In favoarea Roma- istmul de Corint (strabatut de un canal) $i la N. E. nilor; In 1858 a fost Intre luptatorii pentru unire. peninsulaCalcidica,terminate prinalte trei A fost membru onorar alAcademiei Romane mai mici peninsule. In jur are un mare numar de (1879). Insule: Corte, Leans, Chetalonia, Itaca, Zante (M, Ionics), GRA.DITEANU PETRE ('1841t1921), ad- Cesigo, Creta, (In M. Mediterana), Taws, Samotracht, Im- vocat $i om politic roman. A fost deputat $i se- bros, Lemnos, Tenedos, Sporade, Cielade, Enbea(111 M.Egee). nator, cunoscut mai ales prin energia cuvIntarilor Mai stapIneste $i insulele Mitilene, Chloe si Samos. Su- In adunari populare,avind totdeauna o nota de praf. total& 127.319 km. p.; 6.000.000 loc. Tarmul nationalism activ. A lost $i scriitor: a colaborat la mash e taiat de un mare numar de golfuri: Arta, Revista contemporand din Bucure$ti si a localizat Patras, Corint, Nitwits, Salonic, Ortani. Tar& muntoasa: Revizorul general dupa Gogol (1874). A fost di- ninon isthmoid cu nenumarate ramuri cari o stra rector al Teatrului National 1898-99. bat In toate directiunile; lvI. Epirulni, otris, Parnon, GRAMATICESCU GEORGE ( '1846), ofiter ro- Taiget; Vlrfuri: Parnas (2459 m), otimp (2985) Ossa, man. Capitan In 1871, s'a distins ca ofiter de ar- Ida In Creta (3460). Fluvii: Mesta, Strums, Vardar, Vie- tilerie la asediul Plevnei. A fost comandantul arti- bits (se varsa. In M. Egee), Arta, Aspropotamos, En- leriei cetatIi Bucure$tisiprofesor la $coala de rota, Salambri (In M. Ionics). Cap. Atena. °rase pr. artil erie. Pireu, Salonic, Patras, Cavala, Seres, Vodena, GRANICRRI, corn. rur. jud. Arad, plasa Chi- Me(ovo,Tricala, Calamata, lanina, Tripolis, $ineu; 3429 loc. Teba, Argos, Megara, Misolonghi, Prevesa, Corint, GREACA, lac In jud. Ilfov, aproape de Dunare Sparta, Arcadia (In Grecia peninsulara), Halki In si de Oltenita, comunica cu Dunarea; mari ex-ins. Eubea, Canea, Candia In ins. Greta. PlimIntul ploatiiri de pe$ti. este mai mult muntos, dar are pa.rtiIn earl se GREBANU, corn.rur. jud. Rlinnicul-Sarat,pot face culturiIntinse: vii,cereale, smochini, plasa Orasul; 1923 loc. In circ. ei are 13 sate (le- maslini, tutun, etc. Clima e In genere dulce, de $i gea 1929). variabila; iernile shit foarte blinde. Moneta for GREBENTS, state c.f. jud. Mure$ pe linia este drahma. Sint de religiecrestini ortodoxi. Ingusta care pome$te de la Bandul- de- Cimpie Istoria Greciei Incepe pe la 776 a. Chr., dupii. spre Mihaiu-Viteazul. calculul Olimpiadelor (m-acest cuv.) $i are Intliu GREBENA, ora$ In Grecia (Macedonia)pe o perioada legendara. Un numar de cetati Inflo- rlul Grabens. Centru de iarna pentru Aromaniirira ca state separate, adesea In lupta Intreale. din Pind. In ale se desvolta pe deoparte spiritul politic si GRECEANU DIMITRIE (t1920), om politic ro- literatura, pe de alta spiritul comercial. Situatia man. A fost ministru de justitie (1906) In guver- geografica sili pe Greci sa fie navigatorisiastfel nul lui G. Gr. Cantacuzino, de lucriftri publice In formara colonii lnsemnate In Asia mica, mai tirziu ministerul uniunii nationale constituit la Iasi In In Sudul Italiei (care se numi multa vreme Grecia 1916 In timpul razboiului, apoi de justitie In eel mare.) Luptele dintre Atena, Sparta, Teba, Elida, prezidat de General Averescu (1920) $i a murit Corint si celelalte cetati le sleira fortele si clizura ucis de bomba pusa de comunisti In sala Senatului sub stapInirea Macedonenilor, care le aduse $i ea $i care a explodat In ziva de 8 Decembrie. un fel de stralucire, si mai tirziu sub sta.pinirea GRECEANU RADU, boer roman. A colaborat la Romanilor, carora le Imprumutara civilizatia si Biblia lui Serban (a carei tiparire s'a terminat In mai ales literatura si limbs for Intrebuintata ca 1688) $i a tradus, cu fratele sau $erban, cuvintarile limbs de culture. Incercarea for de a se libera Sf. loan Hrisostom (Margdritare a but Zlatoust, prin actiunea lui Mitridate, regale Pontului, nu tip. 1691). A Inceput o istorie general& a Roma.nilor, izbuti$i trail% multi vreme In lini$te, avind dar nu avem declt partea care priveste domnia lui iluzia unei vieti culturale nationale. Razboaiele Constantin Brincoveanu, care povesteste Intim- civileli turburara, dar mai tirziu paces adusa 1669 www.dacoromanica.ro GRE. GRI L G A R IA > )

r GO %6..ia,..40 cp > .904 godery, Dede G '.1...151.Tasos I.Sarn%ii 1.1mbro.), A c? t.Letn 1. LTen Ito D /V 7 lens 0"bedo oo,b 7 la.kr k.0 1.Leuca Wek-ett I.Chios (9 V 17 0

7 I.CheFalon 0 Andros / I.Samos Tinos0% 4, 12811 7' t>... u. 6% °o,pv; C4 ac7 Arad -c.2 u /4 \CsIt.C?RanhCO2:3? % 6- EP 6 1111. Os""'Itt I.Sanh9r21 A Tk Icerigo E A Eo ITERAti

Harta Greciei. de imperiu leasigura o noun liniste de vre-o GREENWICH [grinici]- orasInAnglia pe doua sute de ani. In imperiul bizantin Grecia n'a Tamisa, 95.775 loc. Pe aici (e un observator In avut un rol important. A lost de multe on pradataparcul orasului) trece meridianul de la care se de barbari. Mai tlrziu a Post staplinita de imperiul calculeaza longitudinea diferitelor puncte de pe latin de la Constantinopol side Venetieni, can glob. ocupara mai ales insulele grecesti. In 1503 se sta- GREGOROVIUS FERDINAND('1821 t1891), bileste dominatiunea turceasca.sitine pina Inistoric german. Op. pr.: istoria Romei In evul 1821, clnd se produce eteria In principatele ro- mediu. mane, Inabusita de armatele turcesti, apoi In GRENOBLE, oresInFranta, pe r.Isere; Grecia. Aci insurectiunea doblndi o serie de suc- 86.000 loc. Are o Universitate; case de comert si cese foarte importante, dar, dupe o rezistenta de industrie importante. cltiva ani, In 1827 fortele grecesti fury sdrobite. GRENTIEtiS Aar GEMMEL Aeurn Incepe sa se agite in Europa occidentala GRETRY ANDRE (* 17411.1813), compozitor bel- ideea ajutorarii Greciei, Si Rusia profits $i ea de gian. Mai cunoscuta din operele lei: Le tableau paraceste Imprejurari, fiind protectoare a crestinilor, lant, opera. ca sa intervie. AstIel, dupe tratatul de la Adria- GREUZE [grOz] JEAN BAPTISTE (*1725 1-1805), nopol din 1829, Grecii dobindira independenta si pictor francez. Vestite slnt: La creche cassee, In 1831 se Intemeia regatul Greciei$i primul l'Acordee du village (1761). rege In Othon I de Bavaria (1832), care domni GREVYanas ("1807t1891), pina In 1862, clnd fu rasturnat $i In locul-i se om politic francez, a jucat rol alese principele Cristian al Danemarcei, care lua lnsemnat In miscarea din 1848 ; numele de George I si hat domnia In 1863. Ela lost prezident al Adunarii avu sa lupte cu maxi dificultati interioare si ex- Nationale In 1871, prezident al terioare, cad diferiteleIncercari de a-si maxi Republicei ales de doua. on teritoriul nu reusirg decit Intr'o mica. parte. In (1879 si 1885). 1912, Grecia ha parte la razboiul zis balcanic, GREY CHARLES LORD ( *1764 unita cu celelalte taxi crestine contra Turciei si t1845), om politicenglez; a avind mare succes, cIstigInd teritorii InsemnatePost ministru de interne doua- prin tratatul dela Bucuresti (1913). Alte teritorii zeci de ani (1845-1866). castiga. si prin tratatele din 1919. La 21 Februa- GREY [gre] IOANA (1535 rie 1924 s'a proclamat republica. t1554), regina aAngliei procla- Edvard Grieg. GREKOF DIMITRIE (t1901), om politic bulgar. mata In 1853, dar rasturnata de Maria, care o osindi GRENADA (span. GRANADA), oral In Spania; la Inchisoare si apoi o decapita $i pe ea si pe sotul ei. 107.000 loc., vestit prin edificiile si obiectele de GRIEG [grig] EDVARD ( *1843 t1907), muzicant arts ce poseda; oatedrala din 1529, palatul Al-si compozitor norvegian. Mai cunoscuta e opera hambra; etc. Peer Glint dupe piesa lui Ibsen. 1670 www.dacoromanica.ro GRIGNARD [grifiar] wawa, chimist francez. Intre Henric si Rudolf de Suabia, ocuparea Romei Profesor la facultatea de stiinte din Lyon, s'a ocu- de armatele lui Henric, proclamarea unui alt papa.GRI. pat cu cercetari de chimie organic& si aYost distins Astfel Grigore fu nevoit se fug& si sit moara InGR1 cu premiul Nobel; e membru onoraralAcademiei exil. Romane (1925). GRIGORE GRICA VODA, statie c.f.la GRIGORAS MITROFAN, Grec venit In Bucuresti frontiers Poloniei. E capul liniei care pleaca de la pe la 1700. S'a ocupat cu tiparirea de carti gi e Bucuresti: pomenit In unele prefete. GRIGOFtESCUG. (t 1896), medic, Post profesor GRIGORCEA MODEST, om politic roman In de fiziologie la facultatea de medicina din Bucu- Bucovina. A lost deputat In Camera legislative resti. a provinciei. A sustinut ziarul Gazeta Bucovinei (1891-97). GRIGORESCU IEREMIA ( 1863 t1919 ), general roman. Era general de brigada laInceputul GRIGORE BEL MARE ziS DIALOGUL (* ca. 540razboiului nostru; general de t604) al 66-lea papa al Romei Intre 590-604. Nas- divizie(1917), de corpde cut In Roma, dupe ce studia dreptul si gramatica, armata (1918),a comandat fu numit pretor, dar perasi functiunea, care era divizia15-a, corpul IV de prin ea Imo* Inconjurata de mult fast,sise armata si armata I-a. A re- Inchise Intr'o manastire (575). Chemat In servi- purtat victoria de la /Ward- ciul papei, fu trimis la Constantinopol ca nuntiu sesti (pw- acestcuv.). A Post apostolic; acolo fu foarte onorat pentru viata sa ministru de razboiu In gu- simply si pentrudiscursurile si scrierile sale despre vernul prezidat de Generalul diferite chestiuni teologice, Intrecari Invierea C. Coanda (1918). GRIGORESCU NICOLAE (* 1838 t1907), pictor roman. sl r A Inceput ca ucenic alunui //// zugrav de biserici, a facut pic- Icremia Grigorescu. turtle la manastirea Agapia $i apoi a plecat la Paris (1861), unde a studiat si a putut expune si la salonuloficial. A calatorit prin diferite tari. In timpul raznoiului pentru independents, a Insotit armata romans si a lucrat multe tablouri cari au devenit cunoscute In toga taxs prin numeroase reproduceri (Convoiu de prizonieri, Domnitorul Ca- rol, Sentinela, Lupla de la Smirdan, s. a.). In anti din urma s'a consacrat mai ales vietii de la lark privind-o sub unghiul special at pito- rescului si alseninatatii. A Post membru onorar al Aca- Nic. Grigorescu. demiei Romane (1899). GRIGORIE TEOLOGUL zis si DIN NAZIANZ (' 328 t389), Si Int praznuit de biserica oitodoxa la 25 Ianuarie, de cea catolica. la 9 Maiu. Fiu at unui bogat magistrat, rare ajunsesec episcop In Na- zianz, a facut studii de teologie si de retorica In Cezarea (Palestina), Alexandria si Atena. Aci fu coleg cu Sf. Vasile si cu Iulian, Imparatul de mai tlrziu, apostatul. Botezat de tatal sau, s'a consacrat vietii ascetice si studiului, dar tataI sau 1-a chemat In Drag si 1-a facut preot. S'a. Impotrivit multa vreme, dar a prima In urma si Cu acel prilej a rostit niste cuvintari vestite despre misiunea preotului. A facut penegiricul fratelui sau Che- sarie si at tatalui sail. A Post episcop In Sasima, In Sf. Grigore cel Mare (dupti.in Liturghier din 1646). Constantinopol (de unde se retrase din pricina mortilor. Ales papa, el refuza, dar fu silit a primi dusmaniilor provocate de severitatea purtarii sale) demnitatea aceasta. Pastoria sa s'a distins prin si In Nazianz; a prezidat al doilea conciliti ecumenic fapto bune, prin ajutoraNa saracilor, prin blinde- (381); In ultimii ani ai vietii a trait retras si a corn- tea rata de eretici si necrestini, fats de cari totusi pus poeme si omilii, cari II aseaza. Intre parinfii era staruitor si In genere reusea sa-i converteasca. Bisericii. Corpul sau a Post dus, In vremea °rue* El a dat regule pentru serviciul divin, organizind telor, la Roma, unde se gaseste si azi. ritulzis gregorian, care pune in primul rind GRIGORIE EkLSCOPUL NEOCEZAREEI (t ca. 270), cintarea fi cuvintarea. El a scris peste 60 de otnilii zis TAIIMATURGUL (facatorul de minuni), praznuit pentru explicarea evangheliilor s. a. Biserica onto- de biserica ortodox& la 17 Noembrie. Fiu de doxtt Il praznueste la 12 Martie. oameni bogati, educat pentru a fi advocat, a Mout GRIGORE XIII (al 233-lea) papa al Romeistudii in diferite centre culturale, Intre cari si Intre 1572-1585, facu relorma calendarului (Gre- Yn Cezareea, unde a Post elevul filozofului Origen. gorian). A Post ales episcop al Neocezareei (azi Nicsar In GRIGORE VII HILDEBRAND 1* ca. 1013 t 1085 ), Anatolia) si a reusit prin viata, exemplele, cu- al 162-lea papa (1073), declarat sfInt. A lucrat vIntarile si minunile sale sa face multi prozeliti, pentru marirea puterii papale. E vestit prin lup- astfel ca la sfirgitul Vieth a putut zice ca in venirea tele contra Imparatului Henric Iv. Excomunicat sa erau acolo 17 crestini, iar la plecarea sa din de dicta de laWorms, excomunicii pe toti episcopiiviata las& 17 pagIni. A luat parte la conciliul de cari participasera acolosiacestia trecura de la Antiohia (264 $i 270), care depuse pe episcopul partea lui si astfel Imparatul fu silit sa face dru- Pavel din Samosata cunoscut ca eretic, conte- mul la CanoSsa. De aci urmara lupte In imperiu stind puterea divine a lui Isus. 1671 www.dacoromanica.ro GRIGQRIE DECAPOLITIIL, cuvios parinte praz- vestiri si nuvele (Chipuri si graiuri din Buco- G R I-nuit de biserica ortodoxa la 27 Februarie si la 20 vina, 1900; De la hotare,1905; Pove4ti rdslete, GRONoembrie. A plecat din Isauria (Asia mica), Cara sa 1908; Antintiri, schite, 1912; Povestiri din Bu- de nastere, si a cutreerat multe tan facInd propa- covina, 1914). ganda contra iconoclastilor, a lost si in Bizant GRILLPARZER FRANZ( *1791 t1872), poet si la Roma. Moastele lui se pastreazli la manastirea dramatic austriac. Dupa grele inceputuri si nu- Bistrita (jud. Vficea), zidit a. de Barbu Craiovescu. meroase insuccese, si-a dobindit in Viena o mare GRIGQRIE vopa DIN MABACIU, copist si tra- notorietate si la virsta de 80 de ani a Post sarba- ducator de aril poporane, a trait pe la finale sec. tont de toata tars. Dintre piesele sale s'au ju- xvi siinceputul sec. xvii. Cele mai multe au lost cat la not Hero si Leandru pe scena Teatrului publicatesi studiate de 13. P. Hasdeu in Cuvente National din Bucuresti (1899) publ. In tradu- din batrani" vol. n. cere de H. Lecca (Bibl. p. toti , Sapho, Stra- GRIGQRIE EPISCOPUL ARMENIEI MARI, sfint bunul. S'a mai tradus si Cdlugdrul dela Sandomir praznuit de biserica ortodox& la 30 Septembrie. de L. Leist. Descindea dintr'o familie nobila, s'a botezat In GRIMANIrncoLam (18721-1925), pictor roman. Cezareasia predicat evanghelia in Armenia. GRIMM JACOB (1785 -1-1863)$i WIL- Ales episcop in patria sa, a facut prozeliti in HELM (1786 scriitori germani. Au Post multe regiuni apropiate.Lui i se atribue inven- profesori; s'au amestecat si In luptele politice. tiunea alfabetului armean $i traducerea bibliei Cel mare a avut chiar oarecari insarcinari im- in limbs anneneasca.0 parte din moastele lui portante In ducatul Hessa- Kassel. Ei au lucrat se gases° In biserica Sf. Gheorghe Nou din Bu- multe scrieri in colaboraregi slutcunoscuti mai curesti. ales prin culegerea de basme (Kinder and Haus- GRIGQRIE EPISCOP AL NISEI ( ca. 230 t ca. nuirchen, 1812-1822.) In romanelte s'au pu- 400 , praznuit de biserica ortodox& la 10 Ianuarie. blicat mai multe traduceri: o editie a Casei Scoa- A Post (rate cu Sf. Vasile cel mare. A ajuns episcop lelor, 1901 (completa), alta de Natalia $i Iereuaia al Nisei ( = Nyssas, in Capadocia, Asia mica InAdamiu, 1907, alta de Lia Hirsu (B. p. t.). anul 372. A luptat contra ereticilor arieni; a luat GRINAUTI, static c.f. Intre Balti $i Lipnic. parte la sinoadele dela 381, 382, si 394. Sinodul GRINDU, corn. rur. jud. Ialomita, plasa Ro- al 7-lea 1-a asezat Intre parin(it Bisericii. Cato- vine; 2918 loc.Duph legea 1929, formeaza o licit11 sarbatoresc la 9 Martie. circ. cu 5 sate. GRIGQRIE I, mitropolit al Moldovei 1435. .- GRINTIES, masiv muntos jud. Neamtu pomenit de Sincar. Suceava; virfuri principale:chiveias (1627 m.), GRIGORIE II, mitropolit al Moldovei de doua Cocereg (1463 m.), mama (1509 m.), IlsvorillCglima- ors, Ia 1551 si la 1558. nnlni (2031 m.), Pietrosnl (2110 m.), Mama calnluk GRIGORIE III, mitropolit al Moldovei la 1580. (1230 m.). GRIGORIE, episc.eparh. Buzaului 1668- GErPCIA, munte jud. Gorj, corn. Topesti. 1691. GRITTI ALOISIO ("1501 t1534), aventurier ita- GRIGORIE I,mitropolital Ungro-Vlahiei lian, a Post In serviciul Turcilor. Dobindind prie- Intre 162§-1637. A recladit biserica Stelea din tenia sultanului Soliman II, 1-a convins sa ajute Bucuresti. pe Joan Zapolia ca s& is tronul Ungariei. Drept GRIGQRIE II (t1787), mitropolit al Ungro- rAsplatA, 1-a numit guvernator al Transilvaniei. Vlahiei, ales In 1760. Purtase Inainte titlul de Aceste Imprejurari 1-au adus In legatur& cu tarile- arhiepiscop al Mira Lichiei. A construit schitul $i romane. Purtarea sa prea cruda fal.a. de Unguri, biserica Barblitescu din Bucuresti Inzestrindu-le cu provoca orascoala a acestora si atunci Petru mosii, a zidit biserica Oborul-vechiu; prin In- Rams veni cu oastea sa, 11 prinse si-1 date pe mlna. grijirea si sprijinul sau s'au tiparit multe carti Ungurilor, can Pl uciserh. bisericesti. GRIVITA 0 sat In Bulgaria,In apropierea GRIGQRIE, episcop Rlmnicului Intre 1749- caruia s'au dat lupte man In timpul razboiului 1764, cind demisiona poate din pricini politice. In ruso-romano-turc din 1877-78. Vesta& este lupta 1770 fu pentru scurt timp Mitropolit al Tani. prin care s'a luat de Romani una din redutele Numele de familie era Socoteanu. intocmite In acele parti, In ziva de 30 August 1877. GRIGQRIE ry Racurzscu (ca. 1765 t1834), Acolo e o capela care aminteste acest fapt. ¶ o 0. mitropolit al Ungro-Vlahiei, 1823-1834. A Inva- r. jud. Tutova, plasa Jerlivat.; 1205 loc. Dupa le- tat in Bucuresti $i, ducindu -se In Moldova, s'a gea 1929, e centrul unei circ. corn. cu 17 sate. Sta- cAlugArit in manastirea Neamtului, unde a tradus tic c. f. linia Galati Birlad linga Birlad. ¶ () C. dou& cArtiCuvintele lui Simian Bogoslovul si r. jud. Ialomita, plasa Ravine; 2705 loc. Dupa.legea Chiriacodrarnionul lui Nichifor. Chemat In Bu- 1929, formeazh o circ cu 5 sate. 4,uresti, Impreuna cu Gherontie staretul, au lucrat GRO4PA, munte in Carpati la N. Tisei. Impreuna aci, sub ordinele mitropolitului Dosi- GROBER GUSTAV (*1844 -1.1911 ),filolog ger- teiu Filitis, mai mul to clirti, Intre cari Than Post- man. Profesor la Breslau, la Strasburg, a fondat nicul (1800). In 1804 ambii s'au dus iar in Moldova Zeitschrift fur romanische Philologie In 1877 si din ca sa ajute pe mitropolitu] Veniamin Ia tiparirea 1888 este directorul publicatiei Grundriss der ro- numeroaselor lui carp. Dupli 1812 a calatorit lamanischen Philologie, un fel de enciclopedie a Sf. Munte si, la Intoarcere, a Post numit de mitro- filologiei romane, In care s'au publicat multe politul Nectarie profesor 1 a scoala clerical& din articole despre limba si literatura noastra si la Bucuresti; apoi s'a Tetras ca ierodiacon la mana- care au colaborat multi filologi roman. stirea Caldarusani, de unde a Post chemat la scau- GRE5NLI.INDA, vast tinut asezat la N. E. nul mitropokei, treclnd prin gradele de preot si Americei de Nord; supr. 2.174.000 km. p. (din arhiereu si la 11 Ianuarie 1823 a lost instalat. cari numai 88.000 km. p. liberi de ghiata), 15.000 In timpul ocupatiei rusesti a lost exilat In Basa- loc.(1927).ApartineDanemarcei.°rase. pr. rabia (in 1829)sinumai In August 1833 generalul &Ahem, Godhaab, ambele porturi la strlmtoarea Kisselef 1-a readus In scaun. Davis. GRIGOROVTTZAEmAzion, ( '185711915), pro - GROHOTTSITL, munte jud. Prahova aproape fesor roman. Original' din Bucovina, a lost acolo de corn. Maneci-Ungureni. profesor, apoi a trecut In Iasi ca profesor de limba GROPENI 0 corn. rur. jud. Braila, plasa Vi- germana, de aci In Bucuresti la scoala normal& ziru; 3250 loc. Tine de circ. corn. Silistraru (Legea de institutors, la liceul Mateiu-Basarab si la scoala 1929). ¶ ® corn. r. jud. Mused, plasa Golesti; superioara de razboiu. A publicat carts didactice, 1023 loc. Tine de circ. corn. Tirgul Dealului. Sta- un mic vocabular roman-german si german-roman, tie c.f. linia Golesti-Clmpulung. un curs de limba ruseasca si un dictionar romano- GROS [gro] ANTOINE(1771 1-1835),pictor rus si ruso-roman; a tradus In 1. german& poezii francez. Elev al lui David, a pictat pinze man re- de Eminescu, a publicat mai multe volume de po- prezentInd episoade din rhzboaiele lui Napoleon 1672 www.dacoromanica.ro si momenta importante din istoria Frantei de mai listelvetian. A trait mai multi ant In MoldovaGRO- ttrziu. A lucrat Si la Pantheon. (1842) $i a facia cercetari botanice importante: GROSANI, sat din corn. Poenari jud. Muscat, colectia adunatA In Moldova se gAseste In herbarulGUR dateaza din nainte de 1365. lui de Candolle, cu care a lost In -corespondent& GROTE GEORGE ('1794'}1871), istoric englez, multa vreme. cunoscut prin lstoria Greciei In 12 volume (1S16- GUIARD JULES,profesor de parazitologie la 56). facultatea de medicina din Lyon. A publicat cer- GRQTIUS, HUGO DE GROOT zis( *15831.1645), Qatari asupra moluscelor, studii asupra speciali- jurist ai istoric olandez. Arestat din cauza ideilor tatii sale (mai ales viermii intestinali), s'a ocupat sale politice ai religioase, a fugit In Franta, apoi ai de istoria medicinei. La Infiintarea Universitatii In Suedia, pe care a servit-o In calitate de amba- din Cluj a fost chemat pentru a face un curs de sador al ei la Curtea Frantei. Opera cu care s'a istoria medicinei (pe care-1 continua ai azi, reve- facut mai mutt cunoscut a fost studiul asupranind In tare 4 luni pe an); In 1920 a organizat aci dreptului public (1613). muzeul de istoria medicinal, iar in Fronts a tinut GRQZA moisE,ofiter roman din Banat A. conferinte despre tars noastra. Membru corespon- intratIn armata roman& In 1873; a participat dent al Academiei RomAne (1924 . la razboiul pentru independentli, s'a distinsla GUIANA (GUYANA),regiuneaaezatttla N. Plevna. E. Americei de Sud, marginita de Oceanul Atlan- GRQZEA maw, preot roman In Transilvania. tic, Venezuela ai Brazilia. Partea cea mai mare e A luat parte la revolutia din 1848, luptind In posesiune engleza, avind 231.700 kin. p. as 307.000 muntii Apuseni. loc.; Cap. Georgetown. Partea cea mai mica este GROZESTI 0 corn. rur. jud. Bacau, plasa posesiunefranceza, avind 88.240 km. p. supraf. "Trotua; 3139 loc. Tine de circ. corn. Oituz (legea ai 44.000 loc., cap. cayenne. 1929). ¶ ® c. r. jud. Lapuana, plasa Nisporeni; GUICCIARDINI FRANCESCO ( *1482 1-1540), is- 1162 loc. Dupt. legea 1929, tine de circ. corn. Nem- toric italian. A avut ai rot politic In serviciul sta- teni. tului papal. Opera pr.lstoria Italiei,In care GROZINTI, corn. rur. jud. Hotin, plasa Clis- trateazAevenimentelecontemporane(1492- cauti; 3250 loc.Dupa. legea 1929, are In circ. sa 1530). 6 sate. GUICHEN . VICONTE DE, diplomat francez. GRUBER EDUARD, publicist roman in Iasi. Pr. S'a ocupat de istoria popoarelor din S.-E. Europei. op. Stil si glndire, 1888. E membru corespondent al Academie! RomAne GRUIA LUI NOVAC, personagiu din legendele si (1929). poeziile noastre poporane. Este fiul lui Baba No- GUIDO itina (1575-1642), pictor italian, acoa- vae si shit amindoi un fel de haiduci can se lupta la bologneza. contra Turcilor. Odata Turcii II prind si -1 inchid GUILLAUME PAUL BARON (11918), scriitor In Tarigrad. Tatal sau se duce si -1 soaps. Acestebelgian. A fost membru onorar al AcademieiRo- fapte sa gasesc In diferite variante, dintre can mAne (1907). cea mai frumoasa este a lui V. Alecsandri (din GUILLOTIN JOSEPH ('17381-1814), medic fran- colectia sa). cez, partizan al revolutiei, dar Inchis In timpul GRUIU, munte jud. Neamt corn. Bicaz. Teroarei. El a propus Intrebuintarea maainei de GRUMAZESTI, corn. rur. jud. Neamt, plasa tAiat capul, care s'a adoptat in 1792 si fi poarta Cetatea Neamtalui; 2032 loc. Dupli. legea 1929, §i pint: azi numele (fr. guillotine, rom. ghnotina). tine de circ. corn. Ril.zboeni. GUINEA, regiune In Africa de V. pe tarmul GRUMEZOAIA, corn. rur. jud. Rhin, plasa Oceanului Atlantic dealungul golfului cu acelaai Main; 2106 loc. DupA legea 1929, tine de Giro. nume. Limitele ei nu se pot stabili cu preciziune. corn. Schiopeni. Pe tarmul Oceanului merge de la capul Palmas GRUNI, circ. corn. jud. Severin cu 2 sate. (1929) pink la capul Lopez si se socoteate di are o supraf. GRUSEVITA,corn.rur. jud. Hotin, plasa Chel- de 734.000 km. p. si 19.000.000 loc. Pe acest ten- menti; 2309 loc. Dupe legea 1929, tine de circ. toriu se gasesc mai mune posesiuni europene: coos- corn. Chelmenti. sta de ivoriu (franceza), Coasta de our si Togo GRUYERE, [griller]tinut In Elvetia (cant. (engleza.), Dahomey (franc. , Nigeria (engl.), Ca- Fribourg), vestit prin brinzeturile ce se fabrica merun (fr.), Guinea spaniolli. (pp- AFRICA). acolo.. GUILLOUARD LOUIS VINCENT (" 1845 1'1925), GUADALQUIVIR, fluviu In Spania, lung de jurist francez. A lost profesor de drept civil la ca. 500 km. facultatea din Caen si a continuat publicatsile lui GUADELUPA, insul& In arhipel. Antilelor. Demolombe, tratind despre contracte (In paste (A. mici), apartine Frantei. Cap. Basse-Terre. 10 volume); a fost membru corespondent al Aca- GUADIANA, fluviu In Spania; lung. 800 km.; demiei RomAne (1903). formeazil hotarul Intre Spania ai Portugalia. GUIZOT [cit.: ghizo] FRANCOIS ("1787 t 1874), GUARINI GIOVANI( "1537 t 1612), poet ital. scriitor si om politic francez. A fost profesor de amic al lui Tam Op. pr.: Ii pastor tido, drama istorie la Sorbona; a participat la revolutia din pastorala. Iulie 1830; a lost ministru sub monarhia zis& din GUATEMALA, republic& In America Centrala. Julie, mai ttrziu Dreaedinte de consiliu si unul din Supraf. 109.724 kin, p.; 2.005.000 loc. Cap. Gua- cei mai Insemnati factori politici In aceasta epoca. temala. (re- AMERICA). Revolutia din 1848 I-a InlAturat si de atunci s'a GUBAUCEA, corn. rur. jud. Dolj, plasa Vela; sflrait si cariera sa politica.; restul Vieth ai 1-a 1051 loc. De dm ei tin 14 sate (1929). consacrat studiilor istorice si lucrarilor Academiei GUBERNATIS ANGELO DE ( "18401.1913), scrii- franceze, al cares membru era din 1836. Capod'o- tor Italian. A fost profesor de literatura compa- pera sa este lstoria revolutiei din Anglia, dar sane- rata la Florenta, ocupindu-se In deosebi cu lite- rile sale shit numeroase al multe au valoare deose- raturile orientate. A publicat ctteva lucrari debag.. Cea mai veche traducere romaneascli a un specialitate (Mitologia zoologicd, 1872, a.a.), afragment publ. In Foaia pentru minte" din Bra- saris piese de teatru, a condus reviste, Intre cansov In 1851; dupe care urmeaza lstoria civiliza- Italia letteraria (fond. 1862), Rivista orientate tiunii trad. de G. Baronzi In 5 vol. (1856-59), (fond. 1867). A avut legaturi cu scriitorii romani a. a. si in al sail Dizzionario biografico d egli scrittori GULF STREAM [golf strim], curent cad In contemparanei (1878) si In Dictionnaire des ecri- Oceanul Atlantic, care porneate din Golful Maxie vains du monde latin (1905) a dat boo multora si merge pin& la N. Norvegiei,. dintre ei. A lost membru onorar al Academiei Eto- GVLLIVER, roman satiric al scriitorului englez mane (1895). Swift. (le acest cuv.). GUDRUN, poem& epics populara german/I. GURA AMPOITEI, statie c. I. jud. Alba, pe GUEBHARD CHARLES (1792 t1848), natura- linia Ingusta Alba-luliaZIatna.li G.-BoHarnium 1673 www.dacoromanica.ro GuR_ sat jud. Falticeni, aci a Jost In 1675 lupta intre GVSTI DirarrarE (`1880), profesorsi scriitor Dumitrascu Cantacuzino $i Stefan Petriceico. roman. Dupa studii de filozofie la Leipzig $i Berlin, GYPa. -cALvro, sat jud. Romanati, plasa Oltenita; a Post numit profesor de sociologie $i istoriafilo- 1035 loc. Dup. legea 1929,tine de circ.corn. zofiei la Universitatea din Stirbeiu. In apropiere e schitul Caluiu (pp- acest cuv. Iasi (1910). apoi transferat ¶0.-GALBENA, corn. rur. jud. Tighina, plasa Cimi- la Bucuresti la catedra de slia; 8946 loc. Dupa legea 1929, e centrul unei estetica, etica $i sociologie cirp. cu 11 sate. ¶ G. -romommuz, corn. urbanh. (1920). Membru al Academi- jud. Cimpulung; 5099 loc. (1919); are i bis. ort., ei Romane (1919). A publi- 1 cat., 1 armeana, 3 sinag.; 1 liceu de baeti, 1 sc. cat articole In Arhiva" din de tesatorie $i $c. primare. St. c, f. pe linia Myrna.- Iasi (1'902) In Ideea euro- nesti-Pojorita, intre Darmanesti si Vama. ¶ G.- peana" din Bucure$ti(1920). HOMORIILIII lost jud. In Bucovina, inglobat In jud. In cartile sale s'a ocupat CImpulung. ¶ G. MOTRULIII, manast. jud. Mehedinti de istoria filozofiei (Intro- corn. Gura Motrului, Inceputa 1530 de Vel Vorni- ducere la cursul de istoria cul Preda Brincoveanu; aci a Post egumenca- filozofiei grecesti, 1910), de Dimitrie Gustitt1887) lugarul Eufrosin Poteca Post profesor la Sf. Sava chestiuni de politic& inter- (4.-acest cuv.). ¶ a.-murfrEari, circ. corn. jud. Vas- national& (Die Donaufrage, Berlin 1904), dar mai luiu cu 12 sate (1929). ¶ G.-OCMITEI, loc. jud. Dim- ales de sociologie $i legaturile ei cu diferite $tiin- bovita; exploatare de petrol a Societatilor Sirius, te si de aplicatAile practice ale.principiilor ei (So- Romdno-Belgiand, Banca Minelor,*.a. ¶ &- zialwissenschaften, Soziologie, Politik and Ethic, ODOM', statie c. f. linia Buzau-Nehoias. ¶G.-PA- Berlin 1909;Sociologia rdsboiului,1915) In DINEI, corn. rur. jud. Romano.% plasa Dunarea; discursul de receptie la Academie a vorbit despre 1713 loc. Dupti legea 1929, formeaz& o circ. corn. menirea Academiilor (1923).Intemeind, cu un cu 7 sate. ¶ G.-PI:MBE', corn. rur. jud. Radauti, mare numar de colaboratori,InstitutulSocial plasa Vicovelor; 1484 loc. Sta1ie c.f. linia Intre Romdn, a tinut conferinte In legatura cu chestiunile Dornesti siSeletin. ¶ G.-RIIILIIIcorn. rur. jud. la ordinea zileisi conduce publicatia: Arhiva Sibiu, plasa Saliste; 3169 loc. ¶ G.-ROSIE, corn. rur. pentru$tiin(asociald (or acest cuv.). jud. Cetatea Alb& plasa Palanca; 3199 loc.Tine GVSTERITA, corn. rur. jud. Sibiu, plasa Tur- de circ. corn. Palanca (legea /929).11G.-SARATEI,sat nisor; 2131 loc. jud. Falciu; aci s'au Inceput lupta zisa de la GUTENBERG IOHANNES (ca. 1400 t ca. 1468) StanilestiIntre Rusi si Turci (1711).¶ G.-vAn, litograf german. Se numea In realitate Gensfleisch statie c. f. ling& Turnu-Severin. ¶ G. -vrrioAREI, din Gutenberg. Traditia Iia- corn. rur. jud. Prahova plasa Teleajen; 1093 loc. tribue inventareatipografiei. Dup& legea 1929, e centrul unei circ. cu 9 sate. Sint istorici cari sustin ca el a GURaN ALEXANDRII r1824 1.1888), ofiter ro- perfectionat numaiinventia man In armata austriaca. A ajuns la gradul de literelor mobile. Grimm, este locotent-maresal; a luat parte la razboaiele din fapt ca el a tirarit In Intregime 1849 $i 109 In Italia; a Post director al Institu- prima Biblie,ajutat de Faustg tului geografic militar. In anul 1450. Are, Intre altele, GVRBA,cona. rur. jud. Arad,plasa Ineu ; 2224 loc. o statue la Strassburg si alta la GTIRCO °Er vuirardraovici ( 1828 t1901), ge- Mainz. neral rus. A luat parte la rhzboiul din 1877-78; GUYAU [cit.:gilio] JEAN Invins la Sipca, a Inaintat apoi pins laAdrianopol. MARIE( '1854t1888), filozof fran- A Post mai tirziu guvernator al Petersburgului. cez. A lost pentru scurt timp GURIE (t182),stint praznuit de biserica or- profesor, dar sanatatea lui su- Gutenberg. todox& la 17 Noembrie. A suferit martiriul pentru bred& I-a oprit de a avea o credinta Impreuna cu Samona si Aviu. activitate publica. importanta. E cunoscut prin GVRIE GROSSU (*1877), Yost episcop InChi- operele sale, dintre cari unele an un renume eu- sinau, apoi arhiepiscop si Infine mitropolital ropean: Morale anglaise contemporaine (1879), Basarabiei (1928). Esquisse d'une morale sans obligation ni sanc- GURUBLAU)4GOROSLAII. tions (1885), Les problemes de l'esthetique (1884), GVSSI NICOLAE, medic In Irreligion de l'avenir (1887). La not gasim clteva Bucuresti. Nascut in Epir, si-a traduceri: Spre mai bine, de Sc. Georgescu (Bibl. luat doctoratul In Paris, 1828, Minerva) 1910, Pentru pcirinti 0 copii (idem) In 1837 era medic al colorii de 1909, Educatie §i ereditate de Stel. Constantinescu negru. Intre 1847-60 a Post si V. Duiculescu (1916). proto-medic al Tarii-Roma- GUYE PHILIPPE (t1922), profesor de chimie nesti". fizica la Universitatea din Geneva. Membru onorar GUSTAV V (' 1858), regele al Academiei Romane (1913). Suediei de la 1907. A vizitat GUYNEMER GEORGES ( '1894 t1917), aviator taro. noastra In 1910. francez. S'a Inrolat in timpul Irazboiului si a re- GUSTAV ADOLF ii(' 1594 purtat multe victorii, dar a pierit trite° lupta. t1632), rege al Suediei de la GUYON [gtio" ] FELIX (*183111920), medic 1611. A luat parte la rhzboiul francez. specialist In maladiile orator urinare, asu- de 30 de ani. Gustav V. pra carora a publicat lucrari de mare valoare; pro- GUSTAV WASA (*ca. 1496 fesor de patologie extern& (1877), membru al Aca- t1560), rege al Suediei. Dupa demieidemedicina (1878)sialAc. de $tiinte (1892). multe $i mari lupte pentru li- GUYOT [g1io] YVES (' 18431-1928), economist bertatea tarii sale, fu ales rege francez. A lost ministruallucrarilor publice. In 1853. Op. pr. La prostitution, 1883. GVSTI DIMITRIE(*I818 GVARDINITA, corn. rur. jud. Mehedinti, plasa 11887), scriitorSiprofesor ro- Balacita; 2359 loc. Dupa legea1929,tinede ma n. A lost profesor In Iasi, rune- elm. corn. Balacita. tionar superior In ministerul GVAZDAVTI, sat jud. Hotin, plasa Secureni; cultelor Inainte de unire ; minis- 3969 loc. Dupa legea 1929, tine decirc.corn. tru de culte de don& on (1867, Secureni. 1868). A publicat cart/ didac- GYP [jip], numele literar al contesei SIBYLLE tice (Geograf ie, 1842sialte Gustav Adolf. DE MARTEL ('1850)scriitoare franceza. A scris editii ulterioare, Retoricd, 1852, Catihis, 1859) $i multe romane si nuvele. Putine traduceri In ro- diferite articole In Albina romaneasca", Foaia maneste, mai ales prin reviste; dam : Lin mdr- pentru minte", etc. gdritar, publ. In Lumea non& literara" 1896. 1674 www.dacoromanica.ro --77777 ,*0.41114::, "^ ;r2 et; .4'

HUNEDOARA (CAI:ITEM:FL FAMILIEIH1TNIADI).

HAAKON [hocon], nume purtat de mai multi (Xerxes, etc.)$imulte oratorii (Samson, Iosua, regi ai Norvegieigiscum luat de Carol, fiul lui etc.) Frederic viii,regaleDanemarcei, HAFTZ (t ca. 1389) poet liric persan. Din ope- proclamat sub numele de HAAKON rate lui a tradus Gr. N. Lazu. vu In 1905. RAGA (ital. Ara, fr. LA HAYE, germ. HAAG), ca- HAARLEM,ora$In Olanda; pitala Olandei, 417.000 loc. Aci au fost multe con- 114.000 loc. ferinte internationale $i s'au Incheiat tratate. Din HABSBURG, familie nobilli ori- 1901 e sediul unui tribunal international. ginal% din Suabia, care dobindi marl RAGENBECK CAROL (.1844 t 1887 ), proprie- domenii si apoi deveni domnitoare tarul celei mai mail menajerii din Europa, In In Austria prin Rudolf In 1273, In- Hamburg. tenneietorul Casei de Austria. Ulti- HAGT-IBRAHIM, lac. jud. Ismail. mul Imparat a fostCarol. (ow acest HAGI-STOIAN, unul din comandantii de poter& nume). Haakon"ii' pe can administratia i-a trimis contra lui Tudor HACHETTE [a$et],librarie$iediturii din clnd a adunat pandurii sal In Oltenia. Paris, Intemeiat& de Louis Hachette (t1864). HAGI-STOICA,NICOLAE (*I8I811900). corner- HACMAN EUGENIU (*1793 t1873), episcop at ciant roman. Se numea Nicolae Petrovici, dupa Bucovinei. A studiat teologia la Viena, a lost tathl sail; dar fiind In serviciul unui comerciant profesor de limbs roman& al arhiducelui Ferdinand din Bucure$ti Stefan Hagi-Stoica. a luat In °Asa- (Imp&rat, abdicat In 1848). A fost ales episcop In torie pe fiica acestuia $i a adoptat numele familial 1835 $i a functionat phi& la moarte. In ultimul sotiei sale. A fost Intre prirnii nostri comercianti an al vietii, episcopia din Cerna.uti a fost ridicat& can nu s'au multumit sa se aprovizioneze din la rangul de mitropolie, dar el n'a apucat a ti insta- Viena sau Lipsca, ci au mers mai departe. El $i-a lat ca atare. adus marl& (fierarie) din _Anglia $i Franta. In RACQUET [ake] BALTHASAR (ca. 1740 t1815), 1847 a dobIndit de la Bibescu diploma de boer. naturalist franc-az stabilit In Austria. A fost pro- HAGIENI, com. rur. jud. Ialomita, plasa Tan- fesor la Leybach, la Lemberg $i la Viena. A ca- darei; 1293 loc. Dupa. legea 1929, tine de circ. com. 16.torit In tot imperiul $i InVirile romane $i a Tandarei. Static c. f. Intre pindarei $i Fetesti. Mut studii de botanic& cum $i observari etno- HAIG [cit. he] DOUGLAS ( *186111928), gene- grafice pretioase (Calatcrrii in Carpati, 1796). ral englez. Intre 1915-1918 a comandat Intliu o HAECKEL [hekel] ERNST (1834 t 1919), naparte din armatele engleze$ti trimise In Franta, tilralist german. Partizan al luiDarwin, a fost apoi i s'a Incredintat comanda general& a tuturor unul din cei mai Insemnati sustinhtori ai trans-fortelor engleze. A luat parte la luptele de la formismului. Op. pr. Generelle Morphologic der Verdun. A obtinut succese pe Somme. I s'a dat Organismen,1866; Natarliehe Schoepfungsge- rangul de maresal. schichte, 1868; Anthropogenie, 1874. In romane5te RAINISCH [harnis] MICHAEL (*1858), om po- s'au tradus: Originea omului (de A. Luca, 1909), litic austriac. A lost prezident al Repub)icei. Dumnezeu si lumea, (de G. St. Graur, 1911), Ne- HAITI, insul& din Antilele Mari (numit& odi- murirea sufletului (1924), Despre minuni (de Cle- nioara San Domingo); supraf. 77.253 km. p., 9.247.000 ment-Bae&u, 1. a.). loc. A lost descoperit& de Cristofor Columb In 1492. HAENDEL [hendel] GEORG (*1685 t1759), com- E Implirtit& azi In dou& state: la y. Republica pozitor german. A trait $i in Germania $i In alteHaiti au cap. Port-au-Prince; la E. Reim'''. Domi- taxi, mai mult In Anglia. a avut o situatie oficialli nicans cu cap. San Domingo. hi Londra $i acolo a murie orb. A saris opera HACON w HAACON. 1675 www.dacoromanica.ro HALCINSKI, consul rusIn Bucuresti pe la gealac; 1125 loc. Static c.I. pe linia Medgidia- HAL-1853. Lui i-a adresat Grigore Alexandrescu o Babadag. HAKIIIIviolent& satira Adio", In care e brutala apostrofa: HAMANGIU CONSTANTIN("1868), maglstrat Pustiul Siberiei te asteapta cu placere, pamIntulroman. Consilier la malts Curte de Casatie. Con- sa te 'nghita dracul s& te ia". duce don& publicatiuni juridice: Pan dectele romane HALDEEA, w OALDEEA. (1921) si Pandectele sdptdminale (1923). A pu- HALEPLIU CONSTANTIN (*1816t1873), scriitor blicat mai multe colectiuni de legi romanesti ad- roman. Op .pr.: Cumplitul amtrgit, comedie, 1847, notate. E membru onorar al Academiei Romane Saracul cinstit,comedie, 1851, Ucenicul $arlata- (1930), careia i-a donat un fond de 5 milioane lei nului, comedic 1851, Don Sanji, drama, 1857, pentru premii literare. Ministru de jus title (1931). Serbare nationald sau visul fericirii, 1859. HAMBURG, stat liber *ioras In Germania. HALEVY [alevi] FROMENTAL( 1799 t 1862), Are 415 km. p. supraf. si 1.134.312 loc. Portul este compozitor francez. Opera cea mai cunoscuth.: unul din cele mai insemnate din lame pentru tran- La Juive. sporturile internationale. Aci Isi are sediul com- HALEVY LUDOVIC (1834t1918), autor dra- pania de navigatie Hamburg-America-Linie. A matic $i romancier francez. Opere mai cunoscute: avut rol mare la fincle evului mediu ca membru im- La belle Helene, opereta, cu Meilhac, L'abbe Con- portant al Ligei hanseatice. stantin, roman. HAMERLING ROBERT( "1830t1889),poet HALFON HABETAY (1827t1880), bancher din german (austriac).Op.pr.: Ahasver in Born, Bucuresti, evreu de origine. A lasat o mare parte epopee, Danton and Robespierre, drama. din averea sa pentru ajutorarea orfanelor din HAM.T.D EFENDI, unul din reprezentantii Tur- Azilul ,Elena-Doamna". ciei Ia conferinta din Bucuresti din Noembrie HALICI DIMAIL (sec. xvii), scriitor roman. Avem 1811, clnd s'a Incheiat armistitiul precursor al de la el o mica oda in distihuri elegiace (1674) pacii din 1812. adresata lui Francisc Pariz Papai, autorul unui HAMILTON[cit.:hemiltn] JAMES (*1769 dictionar. Se socoteste ca el insusi este autorult1831), profesor englez. A dat in lumina o meted& dictionarului cunoscut numele de Anonymus Lu- proprie pentru Invgarea limbilor streine. gosensis sauCaransebesiensis.(owacest cuv.). HA.MITI or- CAM. HALICI p oral in Polonia (Galitia); a lost HAMLET, personagiu din drama lui Shakespeare In sec. xn $i xin centrul unui mic stat, de la care cu meta* nume. In realitate a existat un asemenea ar fi venit numele Galiciei. ¶ O mitropolie orto- print in Danemarca, dar in timpuri vechi $i cu o doxa in Polonia. Prin sec. my vedem c& unii epis- viata legendara.(ea- SHAKESPEARE). copi romani din Moldova erau sfintiti de mitropo- HAMMER-PURGSTALLKaty( *1774t1856), litul de acolo. istoric german (austriac). autorul cunoscutei op6re HALIMA, colectlune de povesti arabe, cari au Geschichte der osmanischen Reiches, 1814, ed. 2-a patruns in literatura poporan& scrisa a popoa- 1834 in 4 volume. A ocupat functiuni diplomatice relor Europei. La not s'a introdus pe douacal: $i in 1806 a fost agent consular la Iasi. printr'o versiune greeeasca tradusa de Ion Ghera- HAMMURABT, rege al Babiloniei pe la 2250 sim Gorjan (tip. 1835-38); printr'o versiune ger- a. Chr., pomenit In Biblie. inana, luata dupli cea franceza a lui Galland (1704) HAMSEA AUGUSTIN ( 1849), arhimandrit roman si tradusde loan Barac (tip. 1836). In Transilvania. A fost director al seminariului HALIP GRIGORE ("1850),profesor roman In ortodox din Arad (1887); egumen at manastirii Bucovina. A predat agricultura cu diferitele ei Hodos-Bodrog. ramuri Ia. $coala special& din Cernauti. A publicat HANISUM KNUT ("1860), poet $i romancier carti de specialitate. norvegian. A luat premiul Nobel in 1920. Viata HALTPA PANTELIMON, om politic roman din lui a fost plina de greuta.ti: plecind de la tara, a Basarabia. A lost ministru In guvernul prezidat Yost croitor, hamal, agricultor, s. a. In tara sa si In deI. Maniu (1927) $i In eel prezidat de G. Mi- America. A inceput sa scrie la 18 ani. Din operele ronescu (1930). A publicat In ruseste o istorie lui s'au tradus In romaneste: Caucaz (de Ion Pas a Basarabiei0un vol.de poezii(Flori de f. a. Bibl. Dimineata), Foamea (de Ion Pas, 1926), pirloaga) 0 a condus ziarul CuvInt moldove- Pan (de L. I. Caragiale, 1920), Sclavi ai iubirii nesc". E mernbru coresponderkt al Academiei Ro- (de E. Relgis, Bibl. Lectura"), Victorie feminind mane (1918). (de B. Madeleine, Bibl. Lectura"). HALITA SOLOMON ('1859-1-1926), profesor ro- HANDEL pir. HAENDEL. man. Originar din Transilvania, a predat peda- HANGERLT corisTANnx (t1799), domnul Mun- gogia la scoala normalli din Blrlad (1886), la cea teniei 1797-1799. Pasvan-Oglu, pa$6. din Vidin, din Galati (1893), la Seminariul ,Veniamin" din ridiclndu -se contra Imporatiei, Sultanul trimise pe Iasi (1905); a lost revizor scolar (1889), inspector amiralul Chiuciuc-Husein cu o armata de 100.000 si insp .general al Invat. primal' (1896, 1901), oameni ca sa-1 prinda. Cu aoest prilej amiralul prefect al judetului Iasi(1919), apoi al jud. Bi- obtinu numirea ca dorm'at Munteniei a dra- strita-Nasaud (1922). gomanului sau ConstantinHangerli. Expeditia HALL, statiune balneara (sareIn Germania aceasta nu avu succes, de $i Domnitorul1$iBete (Wurtemberg), 9515 loc. toat& silinta sa procure proviantul necesar, puntnd HALLE, oral In Germania (Prusia, Saxa, pe chiar biruri grele. Duna. Infringere, comandantul riul Saale ,192497 loc. Are o Universitate fon- turc veni In Bucuresti $i apoi se Intoarse la Con- data in 1694, la care au urinat studii multi Ro- stantinopol. Curind dupa aceasta, veni un agent mani. al marelui vizir si noise pe Hangerli. Nu se cunosc HALLER ALBIN (*18491-1925), chimist francez; bine pricinile acestui fapt. Xenopol crede ca s'au Post membru al Academiei de stiinte; membru ono- acuzat reciproc fata de Sultan pentru insuccesul rar al Academiei Romane (1909). expeditiei si c& Turcul avind mai multa trecere, HALLEY [cit.hell]EDMOND( "1656 1-1742), a izbutit sa suprime pe acuzator. Fat& de tara, astronom englez. A descoperito comet& care-1 agentul vizirului a spus c& Sultanul 1-a pedepsit poarta numele. pentrucli a pus biruri $i a reinfiintat dajdia va- HALMEI, corn. rur. jud. Satu-mare, plasa Ugo- caritului, a carei desfiintare o $i proclama chiar cea; 3998 loc. Static Q. f. de unde porneste lima_atunci. care merge lastatiaGrigoreGhica Voda si HANGU, sat jud. Neamt, plasa Ceahlau. In apro- trece pe teritoriul Poloniei si pe al Cehoslovaciei. priere e schitul cu acelasi nume. HALS FRANZ ( "15801-1666), pictor flamand. HANN mum DE ( "1839 t1921), meteorologist Multe din principalele lui opere se gases° in muzeul austriac. Op. pr. Manual de climatologie. Membru din Haarlem. Un tablou al lui s'a vindut In 1910 onorar al Academiei Romane (1914). cu 2 milioane de marci. HANNIBAL (ANNIBAL sau ANIBAL)("241 HANIANOTA, sat jud. Constanta, plasa Co-f183 a. Chr), mare general cartaginez. A luptat 1676 www.dacoromanica.ro contra Romani lor, obtinlnd man succese In Spa.- politic roman. Doctor in stiinte din Paris, pro- HAN_ nia $i Italia, dupe trecerea Alpilor;a ajuns la fesor de mecanica la Universitatea din Bucuresti Roma, dar n'a Indritznit s'o atace, fiindu-i ar- (1878), membru al Academiei Romane (1892). A HAS mats ostenith. Romanii au tras mare spaima:Post inspector general al invat,tunIntului, In care de atunci a ramas expresia proverbiala: Hanni- calitate a Mout un raport foarte amanuntit asupra bal ad portas, care se zice despre starii scoalelor (1884),secretar general al Mi- un pericol iminent. Cu Invingerea sterului Instructiei (1885), apoi de trei on ministru lui la Zama de dare Romani, s'a de instructie (1897, 1901, 1907). In aceasta cali- ispritvit aldoilea razboiu punic. tate, a facut, Intre altele, re-. Dupa ce a condus statul cltva forma InvatamIntuluisecun- timp, a fost nevoit sit se exileze dar si superior (1898), In- sis'a sinucis. fiintind cele trei sectiuni In HANOTAUX [cit. anoto] GA- clasele vvm de liceu (cla- BRIEL (1853), istoric $i diplomat sick moderna, realit) $i sta- francez. A fostministru de ex- bilind metode not In preda- terne (1894 $i 1896). Membru al rea tuturor zursurilor, bazate Academiei franceze (1897). A pu- Hanibal. pe intuitiune, iar In Univer- blicat multe operedespre trecutultariisale, sitate modificInd normele de Intre can mai cunoscuth esteIstoriaFran(ei recrutare a profesorilor. Apoi pind la 1871. s'a ocupat de largirea $i In- HANOVRA (germ. HANNOVER), Yost regat in tarirea Invatamintului pri-- Germania, devenit provineie a Prusiei dup& 1866; mar, punindu-1 In legaturit Hare. 38590 km. p., 3.027.864 loc. Capita la este orasul cu viata social& a satelor. Activitateanumitit Hanovra, 414.392 loc. extra scolard a servit pentru ridicarea nivelului IiNSA (LIGA HANSEATICA), uniune a mai multor cultural al satenilor. Gratie impulsului dat de el, orase $i porturi comerciale din Germania pentrus'a Inceput Infiintarea bancilor populare, deve- a se apara de Ine,alcarile principilor vecini,$i nite astazi o puternica institutie financiarii, care pentru a lupta contra piratilor can atacau co- poate educe servicii $i locuitorilor $i Statului. In ral/We for pe diferite man. Aceasta uniune avea 1901 a tiparit un raport adresat Regelui, In care un fel de guvern al ei, o armata foarte puternica expune tot ce a lucrat $i a planuit pentru diferi- de uscat $i multe vase de razboiu, de oarece aveatele ramuri ale InvatamIntului. Retraglndu -se de un fel de monopol al navigatiei intemationale, la minister, a publicat un studiu despre Chestia avea agentii In cele mai importante puncte de [araneascd (1905) $i o lucrare de polemic& Pa- comerciu maritim In Tarile de jos si In Rusia. gini de istorie (1906). In 1907 a facut un raport Inceputurile ei se datoresc unirii oraselor Ltineek $i despre activitatea preofilor siinvd(atorilor in Hamburg (1241), la care se alipi Bremen, apoi $i alte rdscoalele din acel an, aparindu-i de acuzatiile multe. S'a disolvat definitiv In 1669. ce li se adusese de a fi fost instigatori. 0 Incercare H4NU-CTLA, com. rur. jud. Cetatea-Alba, de reform& a organize lei bisericesti n'a reusit, plasa Pa lance; 2087 loc. Dupit legea 1929, tine de dar a Intemeiat Casa Bisericii (1902). Ideile lui circ. com. Palanca. se gasesc desvoltate In discursuri, expuneri de HANUL CONACHI, static c. I. jud. Cotrurluiu motive, etc. $i !lite° brosura special& Scoala na- pe linia Galati-Tecuci-Marasesti. (ionalista (1907). Mai important& este Ins& opera HANDS [hanq] IOAN IGNATIU ('1812 t1869), sa Mecanigue sociale (1910), In care a imbralisat iilazof $i filolog ceh. A fost prolesor la Viena, Lem- toate problemele activithtii societatilor omenesti berg, Praga.A publicat multe opere In infirm ceha $i a cautat sa fixeze legile dupa cari se desvolta $i si inlimbagermanit, in can a studiatnvitterile, se solutioneaza.. Dintre lucritrile de specialitate proverbele $i multe chestiuni ge- notam: Pata cea rosie de pe planeta Jupiter, nerale $i speciale din istoria lite- 1912, un studiu despre Henri Poincare, 1912,$t raturii cehe. un curs de trigonometric, de care s'au folositgoo- HARALAMBIE NICOLAE ( ca. lartiromani $i dupit moartea lui. 1828 t1908), general roman. Sub- HARGHITA (sau ARGHITA), munti In Tran- locotenent In1852, era colonel silvania asezati dealungul cursuluisuperior al de artilerie la 11 Februarie 1866; Oltului. a lust parte la miscarea care pro- HARCOV, oras In Rusia (Ucraina), 410.000 loc. vocii. abdicarea Domnitorului Cuza HARMENQPOL CONSTANTIN( ca. 1320 t ca. $i a intrat In locotenenta Dom- 1383), jurisconsult bizantin. Legiuirile lui au servit neasca cu Catargiu $i Golescu. A la alcittuirea codurilor romanesti din vremea lui Post ministru de razboiu in 1866, \ Vasile Lupu $i Mateiu Basarab. a reintrat In armata In. 1877 $i HARTMAN, personagiul principal din comedia lui a luat parte la razboiu, cu gra-G4 Haralambie. Moliere: L'avare. Este tipul sgircitului care voeste dul de general$i avind comanda unui corp de sa-si pastreze $i rangul social. annata. HARTENECIC IOAN (1664 t1703), preot evan- HARDEN mAximmAN(' 18611-1927 ),ziarist gelic In Sibiu. A fost comae al Smiler din Tran- german, redactor al revistei Die Zukunft. Dupa silvania. ce In tinerete sustinuse pe Bismarck, mai Mir= HARTMANN EDUARD DE (1842t1906), fi- deveni un luptator pentru ideile democratice, mai lozof german. Op. pr. Filozofia inconscientului, ales dupe razboiu, cind Germania trecea prin criza Estetica, Metalizica, Religia viitorului,Spiri- dolitica pricinuita. de Infringerea ei. tismul. HARDENBERG CAROL AUGUST PRINT ('1750 HARVN AL BAWD (1-809), calif arab cu re- f1822), om politic german. A fost ministru In $edinta in Bagdad. Figura lui a devenit legendara Prusia 1797, 1804, cancelar 1810; a luat parte la ca tip al stapinitorului drept. congresul din Viena. HARVARD COLLEGE, universitate vestita In Sta- HARDENBERG PRIDERIC ("1721 t1801), seri- tele-Unite In orasul Cambridge. itor german cu pseud. NOVALIS. A lost unul din cei HARVEY WILLIAM( *1578 1-1658), medic en- mai insemnati reprezentanti airomantismului glez, a stabWt legile circulatiei sIngelui. german. HARZ, sir de munti In Germania (Hanovra, HARDY [herdi] TOMAS (t1928),poet$i ro- Brunswig $i Prusia). mancier englez. In romitneste, s'au tradus: Micile HASAN BATIR, corn. rur. jud. Cetatea-Alba. ironii ale viefii (de D. Suchianu, Bibl. Dimi-.plasa Traian; 3637 loc. Dupit legea 1929, tine de neata), lin caz de constiintd (de H. Julian, Bibl. circ. corn. Duniireanca. Lecture"). HASCHIQI, circ. corn. jud. Durostor plasa Do- HARET SPIRE ( '1851 1-1912), matematic $i om muslar cu 19 sate (1929). 1677 www.dacoromanica.ro HAS_HASDEU ALEXANDRII(18111872), fiual HASMAS, virf In muntii Tarcaului Intre Bicaz poettiluiTadeu .Hasdeu. De $i cetacean rus, a fost $i Trotus. HAYcrescutIn traditia moldo- HATVANI IMRE (Emma), maior In armata veneascii. ElR tinut In 1837, ungureasca. In 1848-49. In timpul In care Dragos la o serbare ca efor al scoa- trata cu capii RomanilOr din muntii apuseni, fiind lelor, o cuvintare in care trimis de Unguri, Hatvani a profitat de Impreju- Indemna pe tinerii absol- rare, a arestat pe comandantii romani cari tratau venti sa nu piarza constiinta cu Dragos si i-a ucis,apoi a pradat Abrudul. nationalitatii lor moldovenegtl. Clad Romanii au vazut tradarea, 1-au atacat si El a facut si scrieri istorice i-au nimicit armata. In ruseste. In 1886, la Inte- HATEG, corn. urban& jud. Hunedoara, plasa meiereaAcademiei In Bucu- Hateg; 5500 loc. Statie c. f. peli- resti, a fost proclamat mem- , nia lateral& Caransebes-Subcetate. -70;`*pri, bru, dar guvernul rusesc nu HAUPTMANN GRRHART (*1862), 1-a lasat sa vie. A avut doi poet $i dramaturg german. Premiul fii: Bogdan $i Nicolae. Nobel In 1912. Din operele lui s'au HASDEU (scrissiHII- Al. Hasdeu tradus In romaneste: Tesatorii, dra- DAII)BOODAN PETRICEICII ( *183611907), f °log $i isto- ma (trad. de R. Lascar si I. Colnic, ric roman. Fiu al lui Alexandru, $i-a luat si numele 1895, $i de Marian $i Mons, 1896), de Petriceico, fiind mat prin femei cu fostul Dom- Clopotul cufundat (de I. H. S. Buc. nitor al Moldovei Stefan Petriceico. Nascut In 1911), Suflete stinghere (de E. Mar-.4) Basarabia, si-a facut studiile In1Rusia $i a fostghita. Buc. 1922). Tatdl,(de E. chiar ofiter in armata ruseasca. Marghita, Buc, f.a. Bibl. Lec-Hauptmann. La 1856 a trecut In tinuturile ok- ,Nt ture). cari se Intoarsera atunci la Mol- r , HAUTERIVE [cit.otriv] ALEXANDRE CONTE nova, a fost judecator la tribu- (`175411830), diplomat francez. A fost membru naluldinCahul, dar a trecut 11/41 al Academiei de inscriptiuni. A debutat ca secre- curind In Iasi, unde a fost numit / tar al ambasadei din Constantinopol In. 1784 $i in bibliotecar si unde a publicat 1785 a venit In Moldova ca secretar al Domnito- revista Din Moldova (1862). A rului Alexandru Mavrocordat (Firarul). Caliitoria fost si profesor acolo. Mai tirziu aceasta, In timp de 27 de zile, a povestit-o Intr'o a venit In Bucuresti, a devenit f; serie de note (Journal d'un voyage de Constanti- membru In conaisia documentala, nople d lassi, publicat drip& moartea autorului de director alArhivelor Statuluisi A. Ubicini). Observatiile si informatiile ce a luat profesorlafacultatea de litere. cIt a stat In Moldova le-a adunat si a redactat ArnestecIndu-se in politica, a lost un memoriu care a ramas In manuscris5iun deputat, a redactat ziarul Tra- urmas al lui 1-a trimis Regelui Carol I, care 1-a ian$igazetele umoristice Aghi- daruit Academiei si aceasta 1-a publicat In 1902 u(d (1864) si Satirul (1866). CeaB. P. Hasdeu. sub titlul: Memoire sur l'etat ancien et actuel de mai mare parte a activitatii sale si-a consacrat-o la Moldavie presents d S. A. S. le prince Alexan- literaturii, istoriei$i filologlei. Spirit iubitor de dre Ipsilanti en 1787. 0 alts scriere a lui s'a pu- conceptii vaste si de ipoteze indrasnete, el a In- blicat de Ubicini in Revue de geographic In 1877 ceput multe opere, dar nu le-a dus la sfirsit. Ca sub titlul La Moldavia en 1785 (reprodusa $i ea poet, In Intelesul larg, a dat, afarde un volum In publicatia Academiei). de poezii, citeva lucrari dramatice, Intre cari cea HAUY RENEE ABATE (*1743 t1822), naturalist mai Insemnata. e RdsvanfiVidra (1867). Ca istoric francez, creatorul stiintei cristalelor (cristalogra- Incepe printr'un studiu asupra lui Luca Stroici fie), (1864) $i urmeaza cu colectia de documente Arhiva HAUY VALENTIN (45451- 1822), filantrop fr. istoricd a Romdniei (1865), cu, diferite monografii, invent& caracterele In relief pentru orbi. Intre cari Ion Vodd cal Cumplit (1865), si ajunge HAVANA, cap.insulei Cuba; 363.500 loc. la Istoria critica (1873), prima& cu mare entuziasm Vestita pentru cultura si prepararea tutunului. si pentru care Parlamentul i-a votat o medalie HAV4S CHARLES ( *1785 -).1.858), comerciant Iran- de aur. Ca filolog, pe ling& cercetarile speciale, a cez, care a Mout (1835) prima organizatle de trans- lasat &WI lucrari mari: Cuvente den bdtrani (1878- mitere a telegramelor la ziarele din diverse cari 1879), In care studiaza limba documentelor din (Agen(ia Havas). Multa vreme a fdst singura de sec. xvi si textele din codicele zisSturdzanus, acest fel. importante carti poporane; Etymologicum Mag- HAVET [aye]LOUIS (`1849t 1925),filolog num Romaniae (1887-1898), dictionarul limbiifrancez. S'a ocupat de limbs latina. A lost pro- istorice $i poporane, lucrat, dupo. initiativa Re- fesor la Facultatea de litere si la College de France, gelui Carol I, In proportiuni prea marl, cari aproa-membru al Academiei de inscriptiuni. A publicat, pe fiecare cuvInt e o monografie. Tot In directiaIntre altele, o gramatica latina, un studiu asupra filologica $i istorica a lucrat el prin publicarea metricei greco-latine.De citeori a avut ocazia revistei Columna lui Traian (1870 a legat studiul limbii latine cu desvoltarea lim- 77). Mai tirziu a lnfiintat Revista bilor romanice. Noud (1887-1895). a scris satire HAVIRNA, corn. rur. jud. Dorohoiu, plasa Cen- (Sarcasm si ideal, 1897) $i s'a ocu- tru ; 2730 loc. Circ. com. cu 5 sate (1929). pat de spiritism (Sic cogito, 1892). 1141/LICEIC CAROL (`1821 t1856), scriitor ceh. HASDEU MIA B.P.(`1869 A luptat contra tendintelor de apasare politick si t1888), scriitoare.Fiica lui B. P. ale Austriei $i ale Ungariei. Persecutat, Intemnitat, Hasdeu, cu exceptionale daruri in- a murit de oftica In patria sa. telectuale. Cea mai mare parte din HAVRE [cit. avre], ora$ In Franta la varsa- operele ei erau scrise In frantArzeste. rea fl. Sena port la Canalul la Manche. Au fost adunate dupe moartea ei In HAWAI (sau SANDWICH), grupa de insule din 3 volume sub titlul Bourgeons d'a- Hasdeu Iulia. Oceania (Polinesia); 16702 km. p., 298.500loc. vril (1889, 1890). Principale produse:zahar,banana.Capitala: HASDEU TADEU (`1769t1835), nobil polon deHonolulu. Descoperite de Kook In 1778. Apartin origine romaneasca. A servit In armata austriacli Statelor-Unite. si a avut un fiu tot TADEU, care a scris poezii In HAWTHORNE NATANIEL (*180411.864), ro- &act polona si care a trecut In Moldova cea Wan. mancier american..La not s'a tradus putin In de Rusi (de unde emigrase mai de mult familia citeva ziare si reviste. sa)alunde avea proprietate In tinutul Hotinului. HAYDN FRANZ IOSEP ( *1732t1809), compozitor El avu doi 11i: Boleslas $i Alexandru. german. A trait In Austria si In Germania. A 1678 www.dacoromanica.ro scris oratorii si simfonii (125), concerte pentru Lespezi; 1602 loc. Dupe legea 1929, tine de circHAY- piano, vioara, violoncel, sonate, corn. Lespezi. Statie c. f. Intre Pascani sr Dolhasca. etc. A lui este muzica imnului vi HECTOR, personal principal din epopeea lliada.HE L german: Deutschland Ube? alles. Este unul din Iii Iui Priam, e sottil Andromactli si HAYNALD LUDOWC (1816 tatal lui Astianax. II ucide Achile. t1891), prelat catolic In Unga- HEGEDUS SANDOR (ALEXANDRU) ( *184711906), ria. A fost ajutor de episcop om politic ungur. Deputat si ministru de mmert. Alba Julia (1851), mai tirziu Opera: A latin dllamok penzszOvetsege (Uniunea deveni cardinal (1879). A lost monetarti latina), s. a. adversar al silintelor ce-sid5.- HEGEL [heghell GEORO ('177011831), filozof deau nationalitatile din Unga- german. A fost profesor la Berlin, urmas al lui ria pentru a-si 'Astra individu- Fichte. Teoria sa (hegelianismul), care sustinea alitatea. A hatemeiat In Kalocse identitatea absolute Intre flint& si cugetare, a avut un observator de astronomie o mare influents asupra desvoltarii spiritului. Op. siobibliotecaspecialsde pr.Logica, Enciclopedia filozofiei, Estetica. botanica. HEGEL vrannsia, sculptor stabilit In Romania. HAYNAU IULIU (1786 Haydn A studiat la Paris cu Geofroy si Cabet. A fost pro- f1853), general austriac a avut rol important In fesor la scoala de arte si meserii din Bucuresti represiunea contra Ungurilor In 1849. (1891), la scoala de institutori, la scoala de arte HA.DARENI, statie c. f. jud. Turda linia In- frumoase (1896). Intre statueleIui se citeaza: gusts Turda-Abrud. Miron Costin (Iasi), V. Alecsandri {Iasi), C. A. HAGHIG, circ. corn. jud. Trei-Scaune cu 3 Rosetti (Bucuresti), monum. Pompierilor in Dea- sate (1929). lul Spirei (Bucuresti), Dinicu Golescu (Buc.). A H./ILAUCTI,corn. rur. jud. Roman, plasa Post membru al Ateneului Roman. V. Alecsandri; 2411 loc. Statie c. f. Intre Roman HEGI4Z, stat liter In Arabia (Asia), 470.000 si Pascani. Are o tipografiecatolic /I.:Serafica". km. p., 900.000 loc. Din 1927 e guvernat de Emirul Duna legea 1929, tine de circ. V. Alecsandri. Faigal. Cap. Abu-Arls. IzIALCHTLT, corn. rur. jud. Brasov, plasa Btrsa- HEIDELBERG [haldelberg},oralInGer- de-sus; 2831 loc. mania (Baden) pe r. Neckar. Are o Universitate HALMAGrU, corn. rur. jud. Arad, plasa Hal- vestita (fundata 1386). Viat.a studenteasca de aci magiu; 1225 loc. Statie c.f.linia AradBrad a dat subiectul cunoscutei piese a lui W. FOrster Intre Gurahont. si Brad. Sint mine de inanganez. care s'a jucat si pe scenaTeatrului National In De aci drumul spre munteleGina. traducerea lui OvidDensusianu(1908). HALMAGEL, corn. rur. jud. Arad, plasa Hal- HEIDENSTA.M WERNERAF (*1859), poet sue- magiu ; 2737 loc. dez. A obtinut premiul Nobel In 1916. HANCVTI, (sau abicEsTr), circ. corn. jud. La- HEINE ['mine] HEINRICH ('179911856), poet pusna cu 13 sate (1929). german. A trait ultimii ani ai vietii in Paris. A HANTESTI, coin. rur. jud. Dorohoiu, plasascris si In limba francegt. Cunoscut prin Schi- Siret; 2773 loc. Circ. corn*. cu 6 sate (1929). tele de cdlatorie si poeziile sale pesimiste. Din HARASTE$, statie c. 1. jud. Turda Intre Ras-operele 3ui s'a tradus mult boeni si Cimpia Turzii, linia mare Bucuresti-Bra- In romaneste: Nopti Floren- soy-Oradea. tine(deSt.Antim, Buc. HARMAN, corn. rur. jud. Brasov, plasa Birsa- 1909), Din memoriile D-lui de-jos; 2980 loc.Statiec.f.linia Brasov -Sf. Schnabelewopski (de St. An- Gheorghe. tirn, 1910, de Al. Philippide HEAD [hid] BARCLAY V.(11924). numismat si Bogdan Varvara, f. a. Bibl. englez. A lost conservator la Britisch-Museum. A Dimineata), Cintece alese (de publicat numeroase studii despre monetele gre- Radu Mires, 1912), Sarcasm cesti. A fost membru onorar al Academiei Romane si melancolie (de Castor si (1914). Pollux, 1912); Melodii ebrai- HEARN [hem] LEFCADIO ( *1850t1904), scriitor ce (de B. Nemteanu, 1919), Heine. englez (irlandez)de origine,nationalizat japo- CarteaCintecelor(de Em. nez. A scris mult5 vreme in 1. engleza., fiind ziarist Dorian, Buc. f. a., de G. D. Pencioiu, I. a. Cra- si ocupandu-se cu reportajul despre calatorii In iova, de St. 0. Iosif, 1901), Germania, poem sa- tinutivile putin cunoscute. In tinerete a luptat tiric (de I. D. Ricard, Bibl. Lumen); Idei (de C. greu cu saracia. A trait In Statele-Unite, InAntile, Drimer), Rabinul din Bacharach (de St. Antim, in Martinica, etc.; In 1890 a ajuns Buc. f. a.). In Japonia, acolo s'a casatorit cu HEINECKE [hainecke] sau HEINECCIUS o indigene de bunti familie si si-a JOHAN-GOTTLIEB( *1681 1.1741), jurist si profesor schimbat numele In YAICUMO ICOI- german. A fost profesor la Halle. Op. pr.: Anti - Emu. Acolo a murit. Traduceri quitatum romanorum syntagma, Elementa juris In romaneste: Ko-Ko-Ro, nuvele civilis, Elementa philosophiae rationalis et mo- (de M. Manolescu, Bibl. Lectu- ralis. Aceasta din urma (tip. 1729) a fost tradusa ra"), Legende japoneze (de Elena In greceste de Banul Grigore BrIncoveanu (tip. Farago, Bibl. Lectica"). 1808)si In romaneste de Eufrosin Poteca (tip. B:EBE, divinitate din mitolo- 1829) (sir acest nume). gia greats, fiicalui Jupiter si a HELGOLAND, insulaIn Junonei. Era zeit.a.tineretei. La MaresNordului,apartinind masa zeilor ea turna In cupe nec- Prusiei; supraf. 0,29 km., p. tarul, bautura lor. De obiceiu este 3415 loc. reprezentata In operele plastice In HELIADE-RADULESCU aceasta lnfatisare. Hebe. ION (sau ELIADE sau ELIAD) HEBERT [abor] JACQUES.(*1755 (- 1802t1872), scriitorsi om 11794), om politic francez. A avut rol importantpolitic roman. Nascut In Tlr- In timpul marei revolutii, hind capul unei grupe goviste, a venit de copil In Bu- de teroristi (hebertisti"), numni turbatii", si curesti si a Invatat cu un das- redactorul ziarului de scandal Pere Duchesne. A cal grec, iar scrierea romaneas- murit pe elated. ca a Invatat-o singur citind A-Heliade R Adulescu HEBRIDE, insule la N. V. Scotiei; supraf. lexandria. In 1812, In timpul ciumei,s'arefugiat cu 7555 km p.; 98556 loc. Insula cea mai mare se farkailia sa la tars si acolo a citit cu niste ciobani numeste Lewis, In care se afla orasul Stornoway. mar multe cacti de literature poporana. Chad La- HECI, sat jud. Falticeni (lost Suceava), plasa zar a deschis scoala. la Sf. Sava, el i-a lost elev 1679

www.dacoromanica.ro devotat $i dupti plecarea lui a devenit profesor, sului. Cltva timp a locuit In Bucovina, fiind pro- HEL-a predat mai multe materii $i a Intocmit cursuri fesor la scoala de medicina din Cernauti (1857- HERde filozofie, gramatica, geografie, aritmeticli, isto- 1864). rie (unele s'au tip&rit, dintre cari important& este HEPITES STEFAN 0. ( *1851 t1922), fizician ro- gramatica din 1828). Preocuparile lui an devenit man. A fost ofiter (1869), apoi a facut studii de din ce In ce mai numeroase. Intemeindu-si o ti- matematici si fizica la Bruxelles; a fost inginer al pografie, a dobindit autorizatia de a tipari (In portului Braila $i Galati, inginer la caile ferate 1829), pe ling& buletinul oficialal guvernului (1878), inspector general alMinisterulni Do me- rusesc de ocupatie,$iogazeta prima po- niilor (1883), director at institutului meteorologic litica si literara: Curierul romdnecs (care spare (1884), a condus ca director liceul Sf. Gheorghe" pina In 1848). Mai tlrziu publica $i revista lite- din Bucuresti $i a predat diferite cursuri la scoala rar& Curler de ambe sexele (1836-47). El, trite- de silvicultura, la scoala de- ofit.eri. Pe ling& clteva meiaza cu Clmpineanu $ialtii societatea filar- cursuri(Fizicd, 1882, Topogralie, 1886), a pu- monica (1834) si prin ea o scoalli de declamatiesi blicat un mare numar de Buletine, Rela(iuni, Ob- de canto si reprezentatii teatrale. In acest timp serva(iuni§iRapoarte asupra lucrurilor Institu- este atras In luptele politice, is parte la pregatirea tului Incurs de multi ani. A fost membru al revolutiei din 1848, redacteaza proclamatia care Academiei Romane. s'a citit la Islaz6devine membru at guvernului HERACLIT (* ca. 576 t ca. 480 a. Chr.),fi- provizoriu, apoi e shit a se expatria, lucreaza la lozof grec din Efes. Teoria lui era ca focul este actiunea de propaganda extern& a emigratilor $i elementul primitiv al tuturor lucrurilor. se lntoarce definitiv In Bucuresti tocmai In 1859. HERABCOV MIHAIL MATEEVICI ( * 17 33 t1807), De aci Incolo activitatea sa este parte literara, scriitor rus, roman de origine. Nepot al lui An- parte politica, dar nu activa, ci mai mult eau- drei Constantinovici,unul din tovarasii de pri- tInd prin carti $i articole a-si apara actiunea sa begieai lui Dimitrie Cantemir. Dup& ptirerea anterioara. Operele din acest timp shit numeroase. unora, numele lui romanesc ar fi fost Herescu. Vom cita: Echilibru intre antiteze, 1859-69, bogat A publicat articole In diferitereviste (depe la material de documentare istorica, Curs intreg de 1756),a organizat In 1762 In onoarea Irnpara- poezie generald (1868 si urm.), In care slut parti de tesei Caterinei II,o vestitaserbare alegorica: teorie literara si poezii publicate de el In cursul Minerva triumfatoare". Dela 1763 11 gtisim mult timpului. La fondarea Academiei Romane In 1866 timp director al Universitatii din Moscova. participtt si Heliade, dar peste cltdva ani se re- HERBART IOHAN FRIEDRICH( *177 6 1'1841), trase din cauza unor chestiuni ortografice. He--filozof si pedagog german. A lost profesor la Gdt- liade a lucrat In toate directiile literare, a provocat tingen (1833). E unul din Intemeietorii pslholo- o mare activitate printre tinerii scriitori ai tim- giel experimentale. S'au tradus In romaneste: Schi- pului; de aceea i s'a ridicat o statue In Bucuresti (are de prelegeri (de Ana Florea, Blaj 1904), Pre- si i s'a zis pdrintele literaturii romdne. legeri pedagogice (de I. C. Petrescu $i I. I. Gabrea, HELMHOLTZ- HERMANN( '1821 1-1894 ,fizi- 1925). Lucrarile sale de pedagogie au avut rasunet cian german. A fost profesor universitar la KOnigs- In multe taxi si la not a produs o miscare impor- berg (1849), la Bonn (1855), la Heidelberg (1858), tant& pe Ia 1890-900. la Berlin (1871). A stabilit legea conservarii forte- HERCULANE (BAIZE), statiune balneara. jud. lor, a determinat rapiditatea transmiterii exci- Cara Severin (pe care o numim impropriu; Me- taxa nervoase, a inventat spectroscopul si a facuthadia). St. c.f.linia Bucuresti-Tirnisoara. sialte lucrari asupra opticei,electricita.tiisi HERCULANUM, ora$ din vechea Italie aco- acusticei. perit prin eruptiunea Vezuviului din anul 79. In HELSINGFORS (azi HELVINEI ), capitala Fin- 1719 au Inceput sapaturile pentru desgroparea rui- landei pe golful Finlandei; 201.440 loc. nelor orasului, Impreuna cu sapaturile de la Porn- BELTAI sAsPAE (' ca. 1520 t1575), scriitor un- pei, ceea ce a pricinuit marl descoperiri privitoare gur. Preot si scriitor protestant, apoi calvin $i la viata roman& din antichitate. unitar. Infiinteaza la 1550 cea dintli tipografie In HERCULE, personajmitologic roman co- Cluj. A tradus In ungureste uncle pcir(i din Biblie respunzator cu Heraclesal Greci- dup& care s'a tradus In rom. Palia dela Orastie lor Gasim In cursul timpului dire- (1582). Alte opere: Szds fabula (0 suta defabule), rite. povestiri despre faptele lui; Chronica az Magyarocnac dolgairdl(Cronin&demai cunoscute shitcele12is- spre faptele Ungurilor). pravi:uciderea hidrei de la Ler- HELVETIUS CLAUDE( *1715 .1-1771),filozof na, luptele cu Centauri,curati- francez. Op. pr.: De l'esprit (1758), In care ba-rea grajdurilor lui Augias, etc. zeaza conceptia universului pe materialism$i earl au dat subiect multor opere morala pe egoism. Cartes a fost arsa $i el obligat de arta plastic& $i opere poetice. sa fan& o retractare publica. HERCULESBADsiHEROU- HENRIADA, epopee a lui Voltaire (1723), care I,EsFilario, numele germ. si ung. clnta pe Enric IV. (ow VOLTAIRE). al BAILOR HERCULANE. (iw HERCU- HENRIC ENRIC. LANE). HENRY JEAN (11917), ofiter francez din mi- HERDER IOHANGOTTFRIED siunea care a pregatit refacerea armatei romdne ( *17441'1803), filozof german. A dupli retragerea In Moldova. A murit In lupta de lost elevul lui Kant si profesorul la Pralea In lanuarie 1917. lui Goethe. Opera pr. ldei despre HENRY tows (1834t1913), chimist belgian. filozofia istoriei omenirei (1784). A fost profesor la Universitatea din Louvain. A El a relevat printre cei dintliu oa- mew lost membru onorar al Academiei Romane (1909). meni de stint& insemnatatea po- ISM Sig& HENTIA ALEXANDRU( *1880 t1924),pictor eziilor poporane pe can le-a nu-Statua lui Hercule roman. mit Glasuri ale popoarelor". dela Baile Hercu- HENTIA sAvA (*1848 t1900), pictor roman. HERECLEAN, staticc.f. lane. A expus la Salonul din Paris In 1873. A fost jud. Salaj nitre Sarma.sag $i Zalau. profesor la scoala secundara de fete din Bucuresti HEREDIA. JOSE MARIA DE ( *1842 t1905), poet si la Azilul Elena Doamna". francez. E cunoscut mai ales prin sonetele sale HEPITES ALEXANDRU C.( *1835 t 1883), me- (Les trophees, 1893). A fost membru al Acade- dic roman. Stabilit In Braila pe Ia 1864, a trecut miei Franceze (1894). Trad. rom. In reviste: Li- apoi la Galati, unde a condus spitalul Elisabeta. teratorul" (1893), Convorbiri literare" (1897), Doamna.". Romanul literar" (1906), Convorbiri critice" HEPITES CoNsTANTrx 0.( *1802 t1890), medic (1907), Slimanatorul" (1909), Ramuri" (1906- roman. A lost medic at carantinei din Braila (1831) 1908), Neamul romanesc"(1919), Flacara" apoi a deschis o farmacie, a lost si primar al ora- 1921 s. u.), de Cincinat Pavelescu, A. Antemi- 1680 www.dacoromanica.ro reanu, St. Braborescu, C. Carp, M. Pricopie, I. I. el 9-vem poema didactics: Murielqizile $i mai Pavelescu, $i In vol. Traduceri de Al. Naum,mai putin sigur: Teogonia. HER- 1904. HESS HEINRICH BARON (1788t1870), mare$alH I N HERESCU DosorrEru (t1789), episcop de Ra- austriac. A lost comandantul armatei In luptele dauti din 1750. Dupti ocuparea Bucovinei de Au- din Italia (1849). stria, el deveni episcop al Bucovinei" Cu resedinta HESSA (germ. HESSEN, fr. HESSE, ital. ASSIA , In Cernauti $i supus mitropoliei din Carlovit.. numele unui vechiu teritoriu din Germania pe care HERESCU PETRE (.1868 1-19151, medic roman. s'au nascut In cursul timpului mai multe state. A fost profesor de boalele tailor urinare la facul- Dintre acestea tole mai Insemnate sInt: 1) H.- tatea de medicine din Bucuresti. CASSEL, fost stat independent (electorat), Inglobat HERESCU-NASTUREL CONSTANTIN .( '1796 In 18661a Prusia; 2)H.-HOMBURG, fost landgrafiatsi t 1874), general $i om politic roman, A servit In Inglobat la Prusia In 1866; 3) H.-DARMSTADT, mare armata ruseasca (1823), apoi, cind s'a organizat ducat, ramas independent, Mould parte, din con - armata In principate dupti Regulamentul Organic, federa(iunea germanica (1870) $1 transformat In re- a servit fie ca adjutant domnesc (sub Aelxandru public& In 1918. Acesta din urma are 7693 km. p.; Ghica), fie ca sef al ostirii In Muntenia. 11 gasim 1.35.000. loc. Cap. Darmstadt, 90.000 loc. Ora*e ministru de finante In 1842, In 1848. El a lasat pr. Giessen $i Mainz (pe Rin). Academiei Romtlne o Insemnatil sums din care HETIVR (sau HETUR), corn. rur. jud. TIrnava- sa se dea premii anuale pentru carti. Mare, Masa Dane$; 1336 loc. Statie c. 1. Intro Si- HERETI, corn. rur. jud. Ilfov plasa Bude$ti; ghisoara $i Cop$a mica. 2159 loc. Dupa legea 1929, tine de circ. corn. Fru- HETTE [et], numele a doi actori francezi (EU- mu$ani. GIME$iJULES) cari au venit In Iasi cu o trupa de BERINGSDORF, sat In Germania (Pome- opereta (1834) $i apoi au ramas In Cara fuziontnd rania) pe malul marii Baltice. M. Kogalniceanu ne cu alta trupa franceza a lui Fourraux. spune In autobiografia sa di alocuitaici de HEUFFEL I 1800t1857), medic In Lu- multe on In vreniea and era student la Berlin. goj. A studiat flora tinuturilor banatene. HERMOGEN (sec. u a. Chr.),retor grec din HEYSE PAUL (1830t1914 ,poet german. A Tarsus. obtinut premiul Nobel pentru literatura In 1910. HERNANI (sau ERNANI) C) drama romantics de Traduceri In romane$te. Mireasa lui Crist (de Victor Hugo, prima reprezentatie la 25 Februarie B. Nemteanu, 1914), Arrabiata (de Clara Livian 1830, and a provocat mare scandal. ¶ C) opera Buc. f.a. Bibl. Lectura"), Clipe de iubire (de de Verdi, 1844. Mircea Alexiu), Dragostea in Italia (de G. B. Ra- HERODOT 1.- ERODOT. re$,Bibl.Scriitorilor ilu$tri),Pentru o femeie HERRICK MYRON T. (185411929), diplomat (de Clara Livian, Bibl. Lectura"), Prizonierii american. Mind ambasador la Paris (In aceasta (de Al. Frunzescu f. a. Bibl. Lumina"). calitate $i acest oras a $i murit), In 1914, a declarat HIDEAGA, statie c. f. jud. Satu-Mare pe linia ca. data Germanii vor intra In Paris, va declara 1ngusta. Intre Ardud *i Soincuta-mare. sub protectie americana, toate monumentele $i HIERONYMI KAROLY 183611911), om po- cladirile publice. Parasind postul in 1915, a con- litic ungur, fost deputat $i ministru. In anul 1894 tribuit la hotarlrea patriei salede a intra In a Incercat o impacare Intro Romani $i Unguri, dar razboiu. A facut studii de drept, dar s'a ocupat$i far& succes. de afaceri, refuzinddiferitepropuneridea EIGIENA$1scoaLe, bode pentru sanatate, edu- primi posturi In administratie, pinft In 1912, and catiunestinstructiune, 1876-1880, sub redactia a fost numit ambasador la Paris. dr. Pavel Vasiciu, a aparut In Gherla, apoi In HEFIRIVIANN (ANTON (*1851)prof. la Uni- Timisoara. versitatea din Budapesta. Op. pr. Beitrage zur Ver- HILISEU, circ. corn. jud. Dorohoiu cu 9 sate gleichung der Volkspoesie, 1853, A hegyek kultusza (1929). Erdely nepcinel, 1893 (Cultul mortilor la popoa- HILL GEORGE, profesor roman. A predat limba rale Ardealului). latina la Colegiul Sf. Sava din Bucuresti (de la HERSCHEL FRIEDRICH-WILHELM (173811822), 1833 . Op, pr. Grarnatica 'Wind in com'para(ze cu astronom german. A descoperit planeta Uranus limba romdnd (1861). A colaborat la Diclionarul $i satelitii planetei Saturn; a fost director al Obser- francez-roman din 4840 cu Poenaru $i Aaron. vatoruluidin Greenwich (Anglia);a inventat un HILLEL MANOAH EM. $i I. (doi frati , Evrei telescop. roman, locuitoriIn Bucure$ti, au lasat in 1869 HER$CU BOCCEGIIM, monolog comic de V. Alec- Universitatii din Bucuresti un fond din care se sandri. Tip crest de artistul M. Millo. Publicat dau burse $i premii la studenti. In 1927 fondul In 1851. era de 448.000 lei. HERTZ HEINRICH (*1857 t 1894), fizician ger- HINIALAIA,sirde munti din Asia centrala, man. A demonstrat propagarea undelor elcctrice, lungime de 2400 km., cei mai inalti de pe parnint. prin aceasta a ajutatla inventunea telegrafiei Vlrfuri pr. Everest 8840 m.,Davalagiri 8180 m., fgult fir. Numele lui e legat de undele hertziene". Cancinginya 8580 m. HERTA 0 corn. urb. jud. Dorohoiu, plasa HIMERA (sau CHIMERA), monstru mitologic, Herta; 5000 loc. De circ. sain 7 satel C) fost a caruia gura versa foe. A lost uris de Bellerofon. judet pInft la 1834, and s'a unit Cu jud. Dorohoiu. In vorbirea deazi seIntelege un HERTEGOVINA, provincie aIugoslaviei; plan sau o idee neexistentasine- 9171 km. p., 229.168 loc. De la 1483 a apartinut realizabila. Turciei, In 1878 s'a Incredintat Austriei In mod HINDENBURG PAUL DE BENE- provizoriu, In 1908 Austria a declarat-o anexata CKENDORF ("1847), mare$al german. $i a ramas Iii situatiunea aceasta pin& la razboiul A lust parte la razboiul din 1870. mondial, In urma caruia s'a Incorporatregatului In timpul razboiuluimondial, re- Iugoslay. chemat In activitate, a comandat HERZOG EIIGEN (18751-1928), filolog german. armatele aliate pe frontulorien- A fost profesor In Viena, In Cracovia, apoi In Cer- tal, dobindind victoria de la Lacu- 'Anti la Universitate, urmind lui Friedwagner; rile Mazuriene contra Ru$ilor (1915), membru corespondentalAcademiei Romaneapoi send statului major general (1914). Romanist, s'a ocupat mai ales de limba (1916). In 1925 alost ales prase-Hindenburg. franceza. $i de limbs romans; a studiat unele dinte at Reichului german. vorbiri dialectale din Bucovina, a aprofundat fo- HINDUCU*, munti In Asia de S. Intre pla- nologia cautlnd sa dea o deslegare chestiunii le- toul Pamir $i muntii Cuen -lun. gilor fonologice. A publicat articole $i recensii In HINKOVICI HINKO ( ca. 1854 11929), scrii- principalele reviste de specialitate din Germania. tor $i om politic croat. A trait In Zagreb $i,In HESIOD, poet grec din sec. viii a. Chr. De la timpul dominatiunii austriace, a fost unul din G h. Adamescu. Dictionar enciclopedic ilustrat. 1681 To6 www.dacoromanica.ro H 10- luPtatoriipentru libertateaSlavilor din Sud. Hincu a ramas Intru pomenirea oamenilor". Aci In 1908 a Post dat in judecata, a, trait mult timp poate s& fie originea expresiei: Vold urea, dar H0,-,ca refugiat In Franta si Anglia, facind cunoscuta Hincu ba. situatia natIonalitatflor din Austria. HMCO.manastire In jud. Lttpusna, hiteme- RIOS, insula in marea egee, 924 km. p., 68235 tat& de Mihail Hincu pe la 1678. Pradatii de TaAari, loc. Apartine Greciei. a Post restaurata pe la Inceputul sec. 'roc, apoi s'au HIPPOCR4T ( ca. 460. t ca. 377 a.Chr.). construit dou& biserici: unaIn 1835, alta In medic gee. E numit parintele medicines ". 1841. HTROVA, manastire de maici jud. Orheiu, In- 1:T.IRBOVA.T, manastire de calugaxi jud. Or- temeiere veche, reinoita In 1803. E o biseric& zi- heiu, intemeiata 1730 de boerul Constantin Carpuz. dita In 1836. HYRJA, sat In jud. Bacau, pl. Trotus. Aci s'au HIROHITO (1901), Impiirat al Japoniei, adat lupte In timpul razboiului nostru In zilele de ocupat tronul In 1926. 13-15 Octombrie 1916 cu mare succes' pentru HIRSCH [IBT$1 MORITZ BARON (1831(96)) Romani. bancher evreu din Germania. A ctstigat o avere 11.111,J.AUCA, manastire de calugari jud. Or- colosalti Intel) intreprindere de cal ferate in Turcia heiu, interneiata. 1749 de calugari din man. Neam- si a lasat-o pentru /ntretinerea unei colonii israe- tului, pe piraul cu acelasi nume. lite din Argentina si pentru ajutarea Evreilor HERJELT CONSTANTIN (*1856 t1928), general ro- goniti din Rusia. min. A Mout studii la scoala special& din Franta, HIRSCH STEFAN FERDINAND (t1871), magistrat a lucrat la fortificatille Bucurestilor, a Post coin Transilvania In timpul dupa. 1848 sub absolu-mandantul cetatii acesteia; demisionat In 1912, tismul austriac. A lasat averea spre a se face un a Post ministru de razboiu In guvernul prezidat de fond pentru studentii romani si inaghiari din T. Maiorescu (1913) In timpul campaniei din Bul- Turda. garia, apoi ministru de lucrari publice si de raz- HIRSCHER LUCAS, jude al Brasovului, sub boiu In guvernul lui Marghiloman (1918). Membru a carui protectie se tipareste in Brasoy Cazania lui corespondent al Academiei Rom &ne (1909). Seri- Coresi din 1580-81. Acesta 11 numeste Hrdjilderi: Rostul instrucfiunii technice ainjanteriei, Lucaci. 1901, Istoria armei geniului, 1902. HIRSCHFELD [hirsfeld] own (.1843 t1922), HIRLAU p comuna urbane jud. Botosani, plasa arheolog german. A studiat, Intre altele, organi- Frumusica; 6000 loc. Dupa legea 1929, tin de zarea administrative a imperiului roman pin& la circ. sa 3 sate. Statie c. f. terminus pe linia la- Diocletian. A Yost membru onorar al Academiei teral& Podul-lloaei-Hirlau, Aci e o biserica de pe Romane (1894). vremea lui Stefan si alta din timpul lui Petru EITSTRIA, Post oral pe coasta Marii Negre la Raresi ruinele unui palat domnesc. ¶ 0 Post 50 km. spre N. de Constanta, Intemeiat pe la judet piny la 1834, and s'a unit cu jud. Botosani. 656 a. Chr. de locuitorii veniti din bogatul Milet HIRLESCU (*1870 t 1919), pictor roman. H/RSESTI, corn. rur. jud. Arges, plasa Cot- meana; 2527 loc. Dupil legea 1929, face parte din circ. corn. Stolnici. HIRSOVENI, circumscriptie comunala jud. Vasluiu cu 23 sate (1929). HTRSOVA, corn. urban& jud. Constanta, plasa Hirsova; 3519 loc. Are un gimnaziu. HIRT9P, (31 sat jud. Falticeni (lost Suceava), sat vechiu ce exista In 1596. Dupa legea 1929, tine de circ. corn. Plesesti. ¶ o corn. rur. jud. Ti- ghina, plasa Cimislia; 1856 loc. Dupa legea 1929, tine de circ. corn. Gura-Galbena. HIRTOPUL-MARE, sat jud. Orheiu, plasa Criuleni; 2622 loc. Dupa. legea 1929, tine de circ. corn. Mascauti. HLINCEA, fosta manastire In jud. Iasi, zidita de Vasile Lupu. Azi e biserica de mir. HMIELNTTKI BOGDAN (.1593 t1657), batman Cetatea Histria. al Cazacilor. A luptat contra Turcilor, contra Po- din Asia-Mica. A dus multa vreme viatit Itnflori- lonilor si s'a declarat vasalul tarului Moscovei. toare, a avut legaturi cu Getii si Dacii de peste A atacat si pradat Moldova pe vremea lui Vasile Duniire. Mai tlrziu a cazut sub stapinirra romans. Lupu, care a Post silit a da pe fiica sa In casatorie- a Post supus Bizantului si apoi prin sec. vi p. Chr. lui Timus, fiul hatmanului. a disparut, si din pricina invaziunilor barbare. si HOANG-HO,fl.dinChina,lung.3.500 din cauza unor transformari geologice, cars des- km. fiintara. portul. Ruinile acestei cetati au stat mune, HOBBES [hobs] TOMAS (`1588t 1679), filo- secole acoperite de pamInt pe care-1 calcau nu- zof englez. Sustine absolutismul In politics, sen- mai turmele de of ce pasteau pe acolo. In 1914 sualismul In filozofie. Lui i se atribue maxima Vasile Pirvan Incepu sapaturile, pe can le urma.homo homini lupus", dar multi comentatori zit (cu Intreruperea din timpul razboiului) pin& Inca el nu a Mout din ea un principiu de conduit!). 1927. Dupli moartea lui, lucrarile au lost continu- In vista., ci a Yost mai mult o critics. ate de Scarlat Lambrino.08dat astfel la ivealli HODAC, corn. rur. jud. Mures, plasa Gurghiu; mare parte din constructia orasului si s'au gasit 3186 loc. foarte numeroase obiecte de arta, din can unele HODOCIN CAROL MIRALCE (Sall MDIALIC) DE, de o deosebita valoare. tehnician din ArdeaL chemat de Domnitorul Mi- HINCESTI, tirg jud. Lapusna, plasa HIncesti;hail Sturza InMoldova In 1840 ca director al 5710 loc. Dupa legea 1929, e centrul unei circ. cu scoalei deartesi meserii en Iasi. A publicat un 13 sate. studiu asupra mineralelor din jud. Suceavasi HINGU MIHALCEA, Boer moldovean dinun proect pentru Intemeierea de bad publice tinutul Orheiu. In 1671, Intimpul domniei a (1843). doua a lui Duca Voda, s'a ridicat contra domni- HODONI, tom. rur. jud. Timis-Torontal, plasa torului, impreuna cu Durac Serdarul din Lapusna, Vinga, 1300 loc. Statie c. f.Intre Timisoara si si venind In Iasi cu trupele for au silit pe Duca Periam. sa fuga. Intorcandu-se cu oaste de Tatari, Hin- HODORAVTI, corn. rur. jud. Hotin, plasa Se- cestii au Post batuti si mult norod pedepsit fartt cureni; 3240 loc. Dup& legea 1929, tine de circ. vine. De atunci,zicecronicarul: numele lui corn. Secureni. 1682 www.dacoromanica.ro HODOS,corn. rur. jud. Bihor, plasa Salard; HOLDEA, statie c. f. jud. Hunedoara Intre IliaHOD.. 1116 loc. si Lugoj. HODOS ALEXANDRU ear GORUN. HOLECEC mule (ca. 1853 t1929), scriitorHOR HODOSENEA (1858) profesorromanIn ceh. S'a ocupat cu chestiunile politice In leglitura Transilvania(Caransebes si Sighet). Membru co- cu situatda Slavilor din Austria, a trait cltva timp respondent al Academiei Romane (1904). Pe tang& la Zagreb, a publicat studii despre epics Slavilor citeva schite si nuvele, a publicat un manual de din Sud (1880) si mai multe opere literare Intre istoria literaturii romdne pentru scoale (1893) si a cari un roman Ai nostri, In care Infatisaza viata adunat poezii poparane (1906). ttiranimii cehe. HODOSIU [ho dos ] IosIF (1830t 1880 ), scriitor HQLOD, statie c.f. jud. Bihor, de unde se $i om politic roman In Transilvania. A luat partedespart linii spre Salonta mare, spre Beius si spre la luptele Romanilor din 1848-49, a fost referend Dobresti In Bihor. $colar al Mitropoliei rornanesti din Transilvania, HOLOSNITA, corn. rurjud. Soroca, plasa a facut parte din fondatorii Academiei Romane Badiceni; 2124 loc. Duptt legea 1929, tine de circ. (1866) $i a lucrat Ia Dictionarul Academiei. A corn. Badiceni. tradus din cantemir: Istoria Moldovei $i Istoria im- Ho= RULE [horn rill] cuvint englez (Inseamna: periului otoman In edit% publicata de Academie. govern sroprin)care caracterizeaza revendicarea H9DOS NERVA (t 1913),scriitor roman. A Irlandezilor In luptele for politice de pe la 1870, publicat, In colaborare nu I. Biantr, B ibliogr a f ia ro- cari au isbutit In 1919.(p...IRLANDA). mdneasca veche (1898 si urra.). A editat relatia de HOMOCEA, circ. corn. jud. Tecuci, plasa GI& calatorie a Contelui de Moriolles din 1809 (1903), ceana cu 13 sate (1929). povestireacallitoriilorluiDinicuGolescu, din HOMOLLE [omol] THEoPHILE ("18481-1925), 1826-28 (1910). arheolog francez. A fost director al Scoalei din HODOS BODROG, manastire de cillugari jud. Atena. A studiat anticitatile grecesti. A fost mem- Arad, comuna cu acela$i nume, plasa Pecica. bru al Academiei de inscriptioni din Paris (1892), HOFER ANDREAS ( 1767 11810), luptator pentru membru onorar al Academiei Romane (1924). indepen.denta Tirolului, $eful revolutdei din 1809, HOM9R, manastire jud. Clinpulung; bis. cla- Impuscat din ordinul lui Napoleon. dita 1530 de logof. Teodor, careestesi Ingro- HOFFMANN ERNST THEODOR (1776t1822), pat aci. compozitor, pictor si scriitor german. A publicat HOMORTCIU, corn. rur. jud. Prahova, plasa nuvele, romane; dintre compozitiile sale mai im- Teleajan; 3290 loc. Dupa legea 1929, tine de circ. portant& a Ondine. E cunoscut prin povestirile corn. lzvoare. Stajde c. 1. pe liniajudeteana Ploesti sale fantastite traduse In multe limbi. La not : Mo- Valeni, prelungita Intre Valeni $i Mlneciu. safirul grozav, Bue. 1901. S'a facut si o opera in- HOMOROD 0 statie c. f. jud. Tlrnava Mare, titulatti Povestirile lui Hoffmann". plasa Rupeni, Intre Brasov $i VInatori. ¶ 0 rlu, HOGAS CALISTRAT ('184711917), scriitor. ro- afluent al Oltului In Transilvania. man. A lost profesor Ia liceul internat din Iasi. HONDURAS, republica In America centrals,; S'a fazot eunoscut loarte tlrziu, cind a publicat 100.048 km. p., 780.000loc.Capit.Tegnoiealpa, In Viata Romaneasca." povestirile sale (1907), 39.000 loc. Ora$e pr. La Esperanza, 11.000 loc., adunate apoi In volume: Pe drumuri de munte Santa Rosa, 11.000 loc. (1914), In mun(ii Neamyului (1921), HONG-CONG, insula In golful Canton; 1013 H0HENHEI.M, localitate ling& Stuttgard, cu km. p., 596.300 loc. Acolo $i orasul cu acelasi nume. o renumita scoala de agriculture. HONOLULU, cap. insulelor Hawai, 107.000 EQHENLOHE-SCHTLLINGSFURST, CLOD- loc. WIG PRINT DE ( "181911901), OM politic german. HQNTERUS LOAN (*1498t1549), teolog ger- A fostministru prezident al Bavariei, ministru man. A venit In Transilvania $i a introdus lu- plenipotentiaral Germaniei la Paris, guvernator teranismul printre colonistii germani de acolo al noei provincii Alsacia-Lorena (1885) $i cancelar (Sari); a murit In Brasov. Acolo a stabilit o ti- al imperiului (1894). Memoriile lui s'au publicat in pografie In care a ti Grit carti de propaganda. 1906. HOOVER, [huvar] HERBERT ("1874), om politic HOHENSTAUFEN, familia imperial& ger- american. Inginer, a Mout lucrari importante In manA, care a domnit de la 1138 pinti la 1254. specialitatea sa $i a Intreprins multe afaceri de HOHENWART CARL gamma) GRAF (*1824 exploatari de mine. In timpul razboiului mondial t1899), om politic austriac, A fost ministru pre- a fost InsArcinat a se ocupa de Intretinerea locui- zident In 1871. torilor din tarile ocupate de Germani, iar, chip& HOHENZOLLERN, provincie a Prusiei, 1142 intrarea Statelor-Unite In rAzboiu, In timpul pre- km. p., 72.000 loc. Cap. Sianaringen, 5300 loc. Acizidentei lui Wilson, a fost administrator al apro- este originea familiei domnitoare cu acelasi nume, vizionarii armatei. In 1921 a ajutat Rusia ca sa care s'a despartit In doll& ramuri: una protestan-scape de foamete. In 1929 a fost ales prezident td dind regi ai Prusiei $i imparati ai Germaniei al Republicei (pe termen de 4 ani). (1700-1918), alta catolicd. Aceasta din urma no- HORA UNIRII, poezie patriotic& de V. Alecsandri mad: H. sigmarairgen este izvorul familiei noastre (1856) prin care IndeaninA pe Romanii din cele domnitoare.Dintreultimiieireprezentanti: doua principate sA se uneascA. PRINTUL CAROL ANTON ( "181111885) care a avut HORAITA, manastire de calugari jud. Neamt. doi iii: CAROL devenit Domn $i Rege al Romaniei, HORATII, trei frati, personagli legendare din (Pr acest cuv.) si LEOPOLD (" 1835 11905), care a istoria primitivA a Romei. Ei s'au luptat cu 3 frati Post candidat la tronul Spa- Curiat,i reprezentanti ai niel si aceasta a dat nastere cetaldi rivale Alba-Lon- rAzboiului din 1870. Leopold ga si au Invins, aducind a avut doifii:WILHELM (1864) prin aceasta victoria pa- $1 FERDINAND. care a devenit trial lor.Acestepisod rege al Romaniei. (ow acest a inspirat pe pictori (ca cuv.). David $. a.) $i a dat su- HOLBEIN [holbaln] HANS biectul tragediei lui Cor- (*1497 t 1543), pictor german. neille: Horace. (wr Cor- A trait mai mutt In Anglia. neille). E vestita o fresca a lui la un HORATIU (lat. QUIN- cimitir din Basel reprezentind TUS HORATIUS FLACCUS), dansul macabru (hora mor- Holbein (*65 t8 a.Chr.), poet Horaliu III). roman.A scris ode,satire, HOLBOCA, circ.corn. jud. Iasi cu 25 sate epistole si arta poetic& Aproape toate operele lui (1929). Wan tradus In romaneste de mai multi scriitori, 1683 www.dacoromanica.ro HOR- fie fragmentar prin reviste (D.Iacobescu, A HORIA, circ. corn. jud. Constanta cu 15 sate Stamatiad, M. Pricopie, A. Marinescu, T. Dima, (1929). HON/ V. Pogor, I.Stn-Giorgiu, s.a.), tie In volume: HORTNCEA, Oran In jud. Covurluiu, se varsa Ad Pisones (Arta poeticti) de D. Olanescu, 1891, 111 Prut, mai jos de satul Rogojeni. Ode, epode, Carmen saeculare de D. Olanescu, HORN (sau: Room) ® port alOlandei in 1891, Satire de T. Dinu si P. Paltanea, 1911. golf.Zuidersee; 11117 loc. ¶ 0 cap la extremi- Ode si Epode de Eug. Lovinescu, 1923. tatea sudica a Americei de S. HORATIUS COCLES, erouroman,care, HORODITEA 0 sat jud. Bslti plasa Glo- dupa legends, a Impiedecat singur trecerea ar- deni; 1090 loc. Dupa legea 1929, tine de dm. corn. matei lui Porsena peste un pod. Atunci a pierdut Zlibriceni. ¶ ® corn. rur. jud. Lapusna plasa Vor- un ochiu $i de acs supranumele (Chiorul). niceni; 3431 loc. Dup& legea 1929, tine de circ. HORA.TI, corn. rur. jud. Lapusna, plasa Ia- corn. Calarasi-Sat. ¶ 0 corn. rur. jud. Orheiu plasa loveni; 2403 loc. Dupa legea 1929, tine de circ. Chiperceni; 1207 loc. Dun& legea 1929, tine de corn. Costesti. circ. corn. Izvoare. ¶ 0 sat jud. Soroca plasa Otaei; HOREZ HIIREZ. 2852 loc. Dupa. legea 1929, tine de circ. corn. Ario- HOREZ POENARI, corn. rur. jud. Dolj, plasa nesti. Gingiova; 2153 loc. Dupti legea 1929 tine de circ. HORODNICENI, corn. rur. jud. Falticeni (lost corn. Bar za. Suceava),plasa Malini; 1350 loc. Dupa legea HORIA, supranumele lui NICOLAE IIRSII (t1785), 1929, e centrul unei circ. cu 9 sate. Oran roman din Transilvania, capul miscarii re- HORODNICUL-DE-SUS, corn. rur. jud. RA- volutionare din 1784. Taranii romani din Tran- dAutiplasaVicovelor; 3268 loc. silvania, iobagi, apiisati peste masura de perse- HOROSAVTI, corn. rur. jud. Cernauti plasa cut,iile si abuzurile de tot felul ale nobililor unguri Nistrului; 1649 loc. Dupti. legea 1929, are In circ. proprietari de mosii, au trimis la Imparatul Iosef sa 4 sate. u la Viena delegati cars s& infaliseze plingerile HORTY !maks (NicoLAE) ( 1868 ), regent al Un- for In anii 1779, 1780, 1782. Intre acestia a fost garier, din 1920. si Nicolae Ursu. Imptiratul le HORVATH ANDRAS ('1778t1839), poet ungur. examina cererile for cu buna- Reprezentantul epopeii clasice In literatura ma- vointa si &idea ordine ca abu- ghiara. zurile saInceteze, ba inten- HORVATH ARPAD (1820 1-1894), scriitor un- tiona chiarsadesfiinteze io- gur. Profesor universitar de diplomatic& si heral- btrgia In Transilvania, cum fa.- dica.Opere:Bevezetes a magyar okleveltanba, cuse In alte provincii ale im- Bpest. 1880 ( Introducere In diplomatica maghiara). periului. OrdineleImparatesti HORVATH BOLDIZSAR (BALTAZAR) ('1822 nu se executau:atit admini- t1898). om politic si jurist ungur. stratia provincial&citsi no- A, HORVATH (ISTVAN) $TEFAN ('1784t1846), is- bilimea puneau mereu piedici toric ungur. Prof. universitar de literaturasi marl. Dupti o ultimii calatorie Horia. istorie. la Viena, probabil pe la finele HORVATH MIHALY (raisAiL)( *18091-1878 ), anului 1783, Horia se hotari sA provoace rascoala. istoric ungur. A fost episcop, ntinistru de culte Unii an zis Ga losif 1-ar fi Incurajat, iar Horia (1849). prezident al Aeaderniei. purta o truce si un pergament pc earl le arata HOSSU IOSIF(1825 t1897), functionar ro- taranilor zicInd Vr'" tu414, o'" man In administratia austriaca Yn Transilvania. A ca-i shit date de rx ,t, fost Intre fondatorii Astrei". Iosif.In acelasi HOSSU JULIET(.1885),prelat roman unit. timp se facura Episcop la Gherla din 1917. A facut parte din cliemari prin sate, 04 delegatiunea care a Venn, In Bucurestistiprezinte ca sa se inscrie In regelui Ferdinand motiunea pentru unirea votata regimentele grade adunarea din Alba-Julia la 1 Decembrie 1918. niteresti ce urmau HOSSU vAstLE (*1866 t1916),cleric $1 prof. a se Infiinta. Se roman. A Mut studii In Tirgul Muresului si la produserti marl Roma, unde a lust titlul de doctor In teologie. misctiriale Ro- Preot (1888), profesor tie dogmatics, membru In maniloreatre cen- .1.1 cornisiunea pentru revizuirea cartilor bisericesti, trele militaresi rector al Seminariului, canonic (1898). A lost In- astfel se Incepu tre intemeietorii gazetei politice Unirea"_. Episcop rascoala. Coman- la Lugoj (1903), apoi la Gherla (1913). dantul militar at HOTARELE, corn. rur. jud. llfov, plasa Bu- Transilvaniei nu desti; 5395 lot. Circ. corn. cu 5 sate (1929). voi sa intervina HOTENTQII, popor de rasa neagra, locu- imediat, astep- este in part.ile de S. V. ale Africei. tind ordin special HOTIN ()jut'. In Basarabia, cap. Hotin; supraf. de lasuperioriiGorunul Jul Horia in satul Tebea. 3782 km. p.,' 399.534 loc. (1922); are 7 041,1 com. sai din Viena. No- (LIMO el a fost inmormantat urb. si 83 rurale (1926); face parte din circ. Curtii- bilii unguri fur& Avram de-apel din Cernauti; are 9 scoale primare ur- macelariti si mul- bane si 208 rurale; are 34 cooperative de apro- te castele arse. InarmIndu-se siei,se produse vizionare si consum cu capital 954.000 lei, 2 coop. un felde razboiucivil, In care!Lisataraniipentru exploatare de paduri cu cap.145.000 lei aveau superioritate. Imparatul declarase toemai (1925); tine de eparhia Hotinului. ¶ ® corn. urb. atunci razboiu Olandei si avea totinteresulca capitala jud. Hotin; 20.000 loc. Are 1liceu de In tars sa s& fie liniste;de aceea dete ordin btieti si 1 liceu de fete,1. *coal& profesionala de comandantilor militari sa procedeze cu toata ri- fete. goarea. Revolutia fu InfrIntti,°antieiprinsi HOTIN, Epxscom infiintatti In 1713. Gasim prin tradare,sidoi din ei, HoriasiClosca, exeou- episcop In 1812 pe Gavrii Bdnulescu. Desfiintata tati pe roata (al treilea, Crisan, se sinucise). Ro- sub regimul rusesc, s'a refnfiinta,t In 1923 cu titlul rnanii transilvaneni i-au socotit ca niste martini Hotin- Bdl(i. Episcop: Visarion Puiu. airomanismului"sile-auGinstitamintirea. HOUSSAYE [cit.: usee] ARSENE (1815 t1896), Istoria acestor evenimente se gaseste In cartea lui scriitor francez. S'au tradus In romaneste: Spo- Nic. Densusianu: Revolu(ia luiHoria. Ele au vedania unei femei frumoase (Buc.1901), Lacrimile inspirat $i clteva lucrari literare, Intre cars ro- Janei (Piatra, 1904 . inanul lui Rebreanu: Crdisorul, Buc. 1929 si Horea HOVELACQUE[(ovine] ABEL ('1843 t1896), de Pop Florantin, 1885. filozofsi filologfrancez. A Mout studii de etno- 1684 www.dacoromanica.ro grafie si antropologie. Amestecat In politick, de englez, invent& telegraful Cu litere care-ipoarta multe on a fost ales deputat. A publicat lucrari numele (1855). HOV despre rasele omenesti (1882), despre Negrii din HUGO vim= (1802 t 1885), poet francez,HUG Africa (1889), despre limbile orientale (sanscritasocotit drept eel mai mare. Este Intemeietorul 1873), despre credintele orientului (Avesta, 1876, romantismului In Franta sau, in orice caz, capul 1877) sidespre problemele generale de lingu- acesteiscoale $iacela care i-a dat justificarea istica, Intre cari La linguistique, 1875. HOVIRLA, vlrf In muntii Carpati Intre izvoarele celor doua Tise. U R A INA HRLTILA. erHIMMEL strut HRISANTNOTTARAour NOTTARA. DTI. IPL.SECURENI HRISOGONOSUMORGHE (t1745), PI- CHELMENTI medic grecstabilit In Bucuresti. A fa- Securen I PL. .p1 cut studii In Padova ca bursier al lui 13 CheIment BrIncoveanu si a fost director a] A- ',scout; .- i If cademiei Grecesti din Bucuresti (1739). 0 `.....j/ Bricerli i ; (....1 IOAN. 1 `...,PL IRICENI 3....i. 0 HRISOSTOMow- \ 1 1:1DRISOVRGHIALEXANDRU ("1800 r - P L. SU LITA j PL.LICANI \ 1 di 1. Ltpcani'...... / % 0 t1837) scriitor roman. Apublicat tra- \ 1 rr lite _-ire Prutu .... PL. ..../ 0 ducerea dramei Antoni de Al. Dumas . - .... , r 0 (1837), cu o pref. de C. Negruzzi, iar .N EOINITA...-.-. 1 mai tirziu M. Kogbiniceanu i-a ado- ,..1-----,-....kEdmita...... "\ net poeziile inteun volum (1843) cu % ..N.,, o introducere$i biografia autorului. J° 00 R 0 H 0 .jrBALTI HRISTARIMIHAIL,medic grec stabilit in Bucuresti pe la 1790.S'a Harta jud. Hotin (Legea 1925). ocupat si cutraducere de piese din frantuzeste $i italieneste. teoretica(Pre, a(ala dramaCromwell).$i-a HRISTOPOLATANASIE,(' 1770 stabilit reputatia prin volumele de t1847), scriitor grec cunoscut prin poezii (Odeset ballades, 1822; Les poezii publ.in multe ed.Corfu 1814, orientates, 1828; Les feuilles d' au- Viena, 1818, Paris, 1841, sub titlul tomne, 1831). Membru al Acadeiniei Lirice. Ele au influentat desvol- Franceze(1841), pair alFrant,ei tarea poeziei noastre In epoca In- (1845), lupta pentru ideile liberale ceputurilor in sec. xix (lancuVII- In 1848, dar, fund adversar al lui carescu, Heliade, etc). 0 trad. de Napoleon ill, dupa lovitura de stat Heliade a sub titlul: Erato. A mai (1851), a trait exilat in insula Gu- publicatsio gramatic4 greacaSterna jud. Hotin. ernesey pine. la caderea lui Napo- (Viena, 1805). In privinta biografiei n'avem date leon. Adversitatea politic& a avut Hugo. sigure: se pare ca era Roman din Macedonia, a ecousi In operele sale poetice (Les chdtiments, studiat In Bucuresti si apoi In streinatate, a fost profesor in Bucuresti, ca a luat parte la miscarile eteriei. Erbiceanu vor- 1/4 J TU RDA boste despre un Anastasie Hristopolo$i 0 / de un Alanasie Hristodulo, dar nu po- menPste poeziile la nici unul; alts biografi 4t. P L . unesc dateleambelor persoane pe socotea, a ...... , lui Hristopol. Sigur a ca a trait A AV RA NCO/ ) ..," ./',, Int &rile noastre si a avut ranguri. La Baiade C ° BRAD .---.. r 1812, fiind comis, e numit c4etenia - . - BRAD ) departamentului streinilor In Muntenia. Il %N. HRISTOS or- Isus. ! \ !B HRIJPITE, ores In Grecia. Centru \ PL. ILIA -...j...pL.G EDAb I U ) i aromenesc. ,,L.5S.01NU Seoul tu HUBSCHEDUARD(' 1833 t1894), violonist, originar din Germania. Stabilit de obra'W,...,-...i, tinikr In Romania, dupe. o eerier& desef PL. 0 OBRA lDEVA 65) APL.S114 RASTIE de muzica (1858) a devenit inspectorul i...., .1/4 Simer.a general al muzicilor militare (1867). Era 1. - /RINEDOAR0A`\ si sefulorhestreiTeatruluiNational. i ) I Intre compozitille lui (Marsuri, valsuri, A... /... PL.HUNEDOARA ""\`P L.0itATIE (? etc..) este $i imnul national cu vorbele %. "-; de V. Alecsandri. tP \ \< PL. H EG \\ HUDSON, golf la N. Americei de N. \tATEG ....1 (fc; cn i S...... HUEDIN, statie c.f. pe liniaCluj- PL. \ % .. Oradea sl de aici porneste linia laterala i /A .s., la Calatele. VI -----=--.-- Mot ---L,;u, ,,,.. / HUFEI1ANDORIBTOF WILHELM (.1762 NpARMISEGETUZA) Pl..P U ...., )i .11836), medic german. A fost profesor la I ,,, MADAM( .4 -; \ (...... Iena (1793), si la Berlin. Opera lui princi- 1 pala : Makrobiotik, trad. de Pavel Vasici k \----- PL.PETR0 A N I ) (Macrobiotica sau arta de a tad mult.) 1 1 ...... / HUGHENOTI, numele protestantilor / ..... I Calvini $i Luterani) din Franta In sec. SOlt Xvi gi xvui. Persecupile din partea ofici- too se alitatii catolice au dat nastere la multe -Nit/ lupte religioase cu episoade singeroase. Din Intimplarile acestea (in special noap- Harta jud. Hunedoara (Legea 1925). tea Sf. Barthelemy) s'a inspirat Meyerbeer ca sa scrie (cu libretul de Scribe $i Deschamps) 1853; Napoleon le petit, satire singeroase contra In 1836, opera Hughenotii. Imparatului). Ca reformator al teatrului,a avut HUGHES[WS] DAVID(1831 t 1900), fizician laInceput A lupte cu sustinatorii tragediei clasi- 1685 www.dacoromanica.ro ce, cari cAutau sA Impiedece prin scandal repre-A lost profesor in Budapesta, a studiat limbile H11 UU L-zentarea pie. selor lui. Cu timpul, Hugo dobindifineze, a publicat multe lucrari de istorie si fi- limare autoritate si In tar& si In .alte tAri,unde in-lologie, Intre cari: Die .Runittnen and ihre Ans- fluenta scrierilor sale ideterniintr,curente literare priiche, 1883. importante. Moartea lui a. fost socotit& ca un doliu HUNI, popor nomad de origine mongol& ; dup& national si cred ca a fost prirnul Francez ce devastar4 China, au pornit spre chnpurile dintre c&ruia i s'a facut onoarea de a i se expune corpul Volga si Duniire, unde s'au asezat si, de aci, au sub arcul de triumf din Paris. La 15 Februarie Mout incursiuniIndiferite state aleEuropei . 1920 a fost comemorat In Bucuresti printr'o serbare Occidentale si au exercitat o adevaratti teroare. la Ateneu. Operele lui au influentat puternic des- Dun& moartea lui Attila (453), puterea for S'a voltarea literaturii noastre Intre 1830-1860 sirisipit si ei au disparut fare popoare. (mr. ATTILA). din ele s'au tradus multe In romaneste. Primul HUNIA, corn. rur. jud. Dolj, plasa Calafat; 2614 traducator este Costache Negruzzi, care d&: Ange- loc. Drip& legea 1929, tine de circ. corn. Maglavit. lo, Tiranul Padovei, 1837, Maria Tudor, 1837, HUNIADE (sau atrayanr), numele unei familii si Baladele, 1843. Diferiti scriitori au tradus In nobile de origine roman& (ceeace multi scriitori primii ani ai Convorbirilor literare" poeziirifts- maghiari neag&.), care a jucat rol Insemnat ca lete, mai multe P. V. Grigoriu si V. Pogor, apoivasali ai regilor unguri, stapinind provinciisi I. Negruzzi, N. Volenti, A. Lahovari. In acelasi comandindarmate. Din acestia mai cunoscuti timp C. Stamate a publicat °neva trad. In Mu- drat:IOAN OORVIN DE HUNIADE. s1 MATEIU, fiul 8.- za romaneascii" (1868) siI. Vulcan sialtii In cestuia(Mraceste cuv.). Ling& orasul Hunedoara Familia" (1865-73), Intre ms. lui Eminescu s'a se gaseste castelulfamiliei,zidit pe la1452, gasit trad. Serenada, publ. In Cony. lit. In 1891 darap&nat de vreme si In parte ars, restaurat mai 92.Diferite poezii traduse de Ciru Oeconomu tlrziu. (Revista contemporanti" 1873 74), Cincinat Pavelescu (Literatorul" 1895), I. M. Rascu, D. Nanu ( S emantitorul" ), M. Pricopie, Faget,e1 ( Nea- mul romanesc literar" si Ramuri"), Radu Ro- setti, N. Tine, AleXandru Naum, Corneliu Mol- dovanu, Gabriel Sutzu, s. a. Lucrikri Intregi: Cea din urma zi a unui osindit deI.S.Spartali, 1885, si In Bibl. p. toti,Mizerabilii, trad.de D. Bolintinean-u, Zane siCostiescu, 1862, Regele petrece de L. Daus In B. p.t., Ernani de H. Lecca,1905, Ruy-Bias de D. C. Olturescu, Le- genda frumosului Pecopin, Sclavul iubirii de C. A. I. Ghica, Oamenii mdrii de I. Pas. etc. ti HULL [cit. hot], ores In Anglia (provincia Jork- shire), 295.000 loc.port la Marea Nordului pe 1AN golful Forth. Ca uliscare comercialtt e clasificat dupA Londra siLiverpool. HUMBOLDT ALEXANDER DE (.1769 t1859), naturalist german. Autorul operei Cosmos", o descriere filozofica si naturalistic& a globului (1845, 1858). A calAtorit si a facut explorari In America si In Asia. centraltr, despre cari a scris In relatiile sale. Scrieri !carte numeroase. In romaneste s'a tradus putin: Privelisti din naturd (de C. BrAtescu, 1908), Aspectele Humboldt. naturii (de N. Orghidan, 1914). A fost membru corespondent al societ. de me- .1 I 111,t. dici si naturalist din Iasi. ezVV 1 HUMBOLD WILHELM DE(*1767t1835), om politic si filolog german. . HUME [cit. ILUD] DAVID (17111-1776), filozof si istoric englez. Op. pr. History of England, 1763. HUMPEL WILHELM (' 18311-1899), profesor de Manastirea Hurezul (Pridvor). muzica, originar din Austria, stabilit In Brasov, apoi la Iasi, profesor la Conservatorul din acest HUREZ sau HOREZ ® corn. rur. jud. Vflcov oral; a condus cu sotia sa (sora lui Titu Maio- plasa Hurez, 1779 loc. Are o scoaltt profesionala rescu) un pensienat de fete (Infiintat 1872). de fetesio scoalade meserii de biletl. Circ. HUMULE§TI, sat jud. Neamt, unit cu orasul corn.cu 33 sate(legea TIrgu-Neamt. Locul nasterii lui I. Crean& 1929). ¶ ® mangstire de HUNEDOARA, jud. Transilvania, cap. Deva; maid jud. Vlicea, fondata 7810 km. p., M8.200 loc. (1823); de Constantin BrIncoveanu are 13 plasi,6 corn. urbane si In 1692. Arhitectul a fost 415 rur. (1926); face parte din unul Manea, al °Lula chip circ. Curtii-de-Apel din Cluj; are e zugravit In bisericii. M. 12 scoale primare urbane si 377 S. Regina Maria si-a Mart rurale (1929); are 18 cooperative aci o resedint& de varit. de aprovizionare si consum cu Numele vine de la riul cap. 1.031.000 lei 5 coop. p. ex- Hurez (poa te din huhure z), ploatare de p&duri cu cap. 438.000 afluent al Bistritei. A fost lei (1925). Inzestrata cu multe mosii HUNEDOARA,corn.urb.Sterna jud. Hu- de Intemeietor. I s'au acut Pecetea egumenului jud. Hunedoara; 5000 loc. plasa nedoara. adaose si reparatii,Intre Manastirii Hurez. Hunedoara. Statie terminus linia lateral& de la cari cele ale banului Grigore BrIncoveanu In 1827. Simeria (lost Piski). Are 1 gimnaziu de b&eti si 1 HUREZ4NI, elm corn. jud. Gorj cu 21 sate scoala profesionala de fete. (1929). HUNFALVI PAUL ( '18101-1891), istoric, ungur. HURMVZ, r,all* al Prtituluijud. Covurluiu. 1686 www.dacoromanica.ro HURMUZACHI ALEXANDRII (ca. 18231-11871 ) copiat Mum, cancelarul lui Drago$Voda. Copia scriitor roman din Bucovina. A colaborat la ziarul aceasta a lost tradusa romdneste de SpatarulHUR- Bucovina si a Infiintat Societatea pentru literatur4 Petra Clanitu, Boer al lui Stefan eel Mare, In anul1-11J romdnd din Bucovina. A lost numit membru a] So- 1494.Manuscrisulacesta,pastratInarhivele cietatii Academice romane In 1866. famillilor boeresti moldovene, a Post descoperit $i HURMUZACHI CONSTANTIN (1811 astfel publicat. Ivirea lui a produs mare sensatie, t1869), om politic roman,trecut din Bucovinapentruca. &idea informatii sigure despre epoca In Moldova, A jucat rolpoliticInsemnat mai obscure a vietii poporului roman In evul mediusi ales ca membru al Divanului ad-hoc, and a rostit pentrucaInfatisalimba dintr'o vreme anterioara citeva discursuri vestite: a lost deputat In Adu- color mai vechi texte ce se cunosteau pe stun& narea elective a Moldoveiin 1859, ministru InPap. de entuziasmul multora s'au produs $i re- 1859 $1 In 1861,prezident la Curtea de Casatiezerve exprese. Publicat din nou de G. Lahovari (1862, 1868). In Revista romana." a lui Odobescu In 1863 cu HURMUZACHI CONSTAN- traducerea In limba modern& $i cu note, manus- TM ('1863)naturalist roman crisul a disparut, astfel ca nu s'a putut face nici un din Bucovina. S'a ocupat cu studiu asupra conditiilor externe, dar cercetarile botanica. Op. pr. Cercetari not asupra lirnbii au dovedit ca. era o mistificare. Se asupraraporturilor founi,stice zice c. autorul mistificarii a Post G. Saulescu, cu dinBucovina, 1901, Observdri stiinta lui G. Asaki. - asupra genuluinepticulaz, (sit HUS IAN (' 1369 t1415.), reformator religios In 1907, Conspectus specierum et Boemia. Doctrina lui a Post osindita de conciliul varietatum generis rubus L cir- VafAi de la Constants si el ars de viu. Dupa moartea lui, 4oz..`,1;k: cum Ischl, 1925. (publ. de Aca-%, 0. ,,w,;t ideile lui trecura,dincolo de demia Roman.), Nochmal abiesoust. Hurmuzachi. teritoriile ocupate de Cehi $i, duplex, 1929. Membru onorar al dup. unii istorici, a lost$i Academiei Romane (1919). Pro- (.1-1869) In Transilvania $i In Moldo- fesor la Universitatea din Cernauti. va o influenta.husita.. Nume- HURMUZACHI Elmo= (1782 t1858), omle orasului Husiar fi In lega.- politic $i scriitor roman. Era proprietarul mosieiturd cu aceasta. de familia Cernauca din Bucovina, dar avea pro- HUSSEIN AVM PA/3A prietati $1 In Moldova $i de aceea era $1 cetacean (*1819 t1876), general $i om al acestei taxi. A avut ranguri boeresti conferite politic turc. A luat parte la de domnitori ai Moldovei (mare aga, apoi $i mare razboiul Crimeei, a comandat vornic, 1856). In timpul evenimentelor din 1821 expeditia contra Montenegru- $1 1848, refugiatii din Moldova au gasit azil la lui (1859-1860), a fort de mai mosia lui. A tiparit o carte despre Datoriile preo- multe on ministru de razboiu Sin Hes. (ilor. A avut ig copii, din cari 5 fii: Constantin, $i mare vizir, a rasturnat pe Abdul-Aziz. Eudoxiu (Doxachi), George, Alexandru$iNi- HUSI, com. urb. cap. jud. Falciu; 20320 loc. colae. Statie terminus a liniei laterale ce pleacii de in HURMUZACHI Elmo= (DoxAcm) (1812 Crasna. Are 1 gimnaziu, 1 sc. secundara de fete, t 1874), scriitor roman din 1 sc. normal& de baeti, 1 sc. profesionala de fete, Bucovina. A luat parte la re- 1 sc. comerciala $i $c. de viticultura. volutia din Viena din1848. HUSI, episcopie, Infiintata pe la 1597. Primul Avind la Viena Insarcinarea episcop ar Si loan. Apoi urmeaza(cu anul nu- de a traduce legile austriace mini!): Filoteiu, ca. 1600, losif , 1617, Mitro fan, In romane$te, a cercetat arhivele $1 a adunat multedo- cumente can s'au publicat mai ttrziu de Academia Romans.. Numele lui s'a dat colecfiunii de documente pe care a publicat-o $i o public. Inca Aca- demia. A Post membru al Aca- demiei Romane {1872). E. Hurmuzachi HURMUZACHI wino= (Doxachi). zis noxuTA (*1845 t 1874 ), om politic roman din Bu- covina. A Yost functionar (prefect), deputat In die t a provincial. $i In Camera din Viena, prezident al Societtitii pentru culture $1 literatura romans ". HURMUZACHI GEORGE(ca. 1817 t1882), ziarist roman In Bucovina. A condus ziarul Bucovina $i a colaborat in Foaia Societaiii de culturd din Cernauti. HURMUZACHI BiATEru,mare paharnic$i parcalab de Cernauti pe la 1775,proprietarul mosiei Cernauca. HURMUZACHI meow (1826 t1909), scriitor roman In Bucovina. A Post membru onorar al Academiei Romane (1883). HURMUZESCU DRAGOMIR (*1865), profesor de caldura $1 electricitate la facultatea de stlinte din Bucuresti. Director al Institutului electroteh- nic. Membru corespondent al Academiei Romane (1916). A Post secretar general al Ministerului de Instructie (1905). HURON [Iuren], lac America de N. Intre Ca- nada $i Statele-Unite; supraf. 40.000 km. p. Hululi =Rif tationicA rata), manuscris romanesc pu- (dupttrep. BoabedR grim) blicat In 1856 In Ia$1. Editorul zicea ca. a Post scris ca. 1617, Pavel, ca. 1622, Mitrof an II,ca. 1627 Inainte de lntemeierea principatelor de Arbors Cam- Ghedeon I., ca. 1633, Sava, ca. 1656, lorest,at, pod= in latineste, ca. a ajuns In posesiunea unui 1656, Teo f an, 1657, Doso fteiu, ca. 1658, Sera f im nobil polon $i la curtea acestuia 1-a gasit $i 1-a 1667, loan de la Secul, 1667, Calistru, 1674, Mi, 1687 www.dacoromanica.ro HUT-tro fan, 1683, V arlaam, 1691, Sava, 1709, forest 11, spre ei Sion In Suvenire contemporane". Pe la 1713, Ghedeon n,1727, Varlaam 1i,ca. 1735, 1848 a lost unul Cabalita, care adunase poporul HYETeolil, ca. 1735, Ieroteiu, ca. 1744, Inochentie, In jurul sau $i a trebuit ca guvernul austriacss 1752, Jacob Stamate, 1782, Veniamin Coslache, trimeat& armata contra satelor de Hutani, sari 1792, Gherasint, 1796, Melatie Brondaburul, 1803, nu voiau s& mai stie de administratia Statului. Sofronie Miclescu, 1826, Meletie istrate, 1851, Ei Isi zic Hufuli. Sbiera spune c& dupa o traditie Ghenadie $endrea, vicar, 1857, Calinic de Cario-shit considerati ca resturi neromanizate ale Daci- polls, vicar, 1858, Melchisedec, 1860, Dionisie de lor. Ei se consider& mai aproape de Ruteni, fiindca Traianopolis, 1865, losif Gheorghian, 1865, Ca- vorbesc un dialect apropiat. Satele for principale: Zink Dima, 1879, Silvestru Bakinescu, 1884, Co- Putila,Chisetlifeni, Dihienif. non Ardmescu-Donici, 1902, Nicodim Munteanu, HTJTVLIpp-111:1Wil. 1912, Jacob Antonovici, 1924. HUXLEY [cit. hticsli] TOMAS HENRY (.1825 HVTTEN IILR/CH DE (1488 1:1523), literat t1895), fiziologistenglez, unul din sustinatorii german umanist. A lost partizanul lui Luther $i teoriei transformismului. a cliutat s& provoace o miscare popular& contra HYERES [cit. ler]pnumele unor mici insule principilor siepi,scopilor. A sustinut spiritul li- In Marea Mediterana. Aci a locuit cltva timp N. beral si cercethtor contra obscurantismului. Balcescu in timpul exilului dupa 1848,Inainte HUT4NI, locuitori din Bucovina, cam 40.000, de a se duce la Palermo, unde a murit. ¶ ® ora$ de la izvoarele Siretului pe ling& munti spre Ga- In Franta, 17.000 loc.- litia, titre riul Suceava91Ceremus. Vorbeste de-

1688 www.dacoromanica.ro t2, %,,,..,,,, 4-,,arr 7 ) \.,.,\\ ,.. - ,

,, \\\\ ,\ \',\ \\\-,\44,,. ,A1/4 . \\\\ %vs \

\ i ,

PODUL DELA 1027ESTI PESTE R. ARGES

IABLANITA ® corn. rur. jud. Mehedinti, pla- tieluiLapusneanu,siuniidinascendent11 sa Balacita; 1596 loc. Dupe legea 1929, face parte sai.Astfeliii pregatestecalea la domnie. Vi- din circ. com. Vinju-mare. ¶ ® corn. rur. jud. Se- ne in Moldova, este primit la Curte, 'isi face un verin, plasa Orsova; 1'713 loc. Statie c.1.Intre partid intre boeri si rastoarna pe Lapusneanu Mehadia si Caransebes. pe care-I invinge In lupta de Verbia, cu armata IABLQNA -NOUA, corn. rur. jud. B&W, plasa ce-si formase prin ajutorul arnicilor sal din Po- Glodeni: 3566 loc. Dupa legea 1929, tine de circ. Ionia. Ocupind tronul, cistiga si favoarea Turcilor corn. Glodeni. prin mari sume de bani $i Incepe o domnie, care IABLONOI, munti In Siberia. Sirul for e lung ar fi putut stt fie foarte folositoare prin masurile de 650 km.; virful eel mai malt 1450 m. de ordin administrativ, legislativsi cultural (o IACINT OIMICULARUL, sf. martir, praznuit.de scoala superioar& la Cotnari) luate deel, dacii biserica ortodox& la 3 Iulie. Mind In serviciul n'ar fi produs nemultumirea Intiiu aboerilor, imparatului Traian, a fost silit sa manInce dinapoi 5i a taranilor prin oarecari greseli de pro- jertfele aduse idolilor $i, nedindu-i-se altceva decedare si prin propaganda luteranii ce se arata a mincare, a murit de foame. voi sa face.Instreinindu-Si si sprijinul din afa- IACINT CRITOPULO, socotit de unii ca primul ra, nu putu rezista definitiv atacului lui Stefan mitropolit al Ungro- Vlahiei (1359-1370), cu re-Tomsa, unit si cu trupe polone, care-1 Invinse la sedinta la Curtea-de-Arges. Suceava, unde se Inchisese, si-1 ucise. Viata lui IACOB II (*1633 f1702), rege al Angliei. Fiu a inspirat piesa lui Alecsandri : Despot Vodd. al lui Carol I, s'a urcat pe tron In 1685, s'a aliat IACOB iarroNovroi, episcop al eparhiei Husi cu Regele Frantei pentru a sprijini catolicismul; din 1924. A publicat colectiunide documente a fost detronat In 1688 de Wilhelm de Nassau. birlddene (5 vol. 1911-1926), monografii Insotite IACOB ERACLIDUL (*15101-1563), domn al Mol- de documente ale unor manastiri sau comune dovei (1561-1563). Biografii spun ca era grec, (Bogdana, Magariu, Flore§ti, Ogoesti, Bogdani(a, fiul unui marinar ce se Ptrvestii), biografii (Fra(ii Codreunu, loan Po- numia loan Vasilic, ca pescu), contributii la istoria tipografillor in Ro- a fost in serviciul unui mania (cuGr.Cret,u). E membru onorar al nobil numit Iacob Era- Academiei Romane (1919). d id. care era ofiter in IACOB PUTNEANUL, mitropolitalMoldovei servicul lui Carol Quintu 1750-1758(dupe Erbiceanu). FuseseInainte Mai tarziu trece la pro-.pro -(''26' episcop de Radauti 1745-1750. Snit a demisiona, testantism, fiind in rela- a trait multi ani la manes. Putna. Scrieri: Sinopsis tiiu Melanchton.In adunarea eel or sapte twine, 1751; Adunare de multe 1556 se duce in Saxonia, invataturi, 1757; Despre lemnulslintei eruct, 1759. uncle se ocupti cu litera- IACOB STAMATI our STAMATI. tura; de acolo trece in IACOBDEAL, deal In jud. Tulcea, satul Tur- Danemarca, In Suedia, Despot VodS coaia; 336 in. Malt. in Prusia $i In Polonia. (duptt o moneta). IACOBENI O corn.rur.jud. Chic, plasa In Polonia int% In le- Slnmartin; 1298 loc. ¶ O c. r. jud. Clmpulung, gatura cu boeri moldoveni $1 ulna interes mareplasa Dornei; 3500 loc. Statie a. I. Intre Pojorlta pentrutam lor, Invatind romaneste si studiind si Vatra Dornei. ¶ O statie c.f. jud. Tirnava- istoriaei. In acelasi timp, In genealogia ea-0 fabri- Mare, plasa Hendorf, Intre Agnita si Sighisoaft. case, glisi prilejul sa stabileasca o legatura. de IAC01341,sectari crestini monofisiti din sec. rudenie Intre familia Doamnei' Ruxandra, so- VI In Siria, Mesopotania si Egipt. 1689 www.dacoromanica.ro IAC-IACOV, personaj biblic,al doilea flu al lui supraf. 7095 km. p., 259.957 loc.(1915); are 8 Isac. A cumparat dela fratelesitu Isav (Esau) plh5i, 3 corn. urbane, 138 rur. (1926); tine de circ. IANdreptul de primogenitura. A avut 12 iii. Fugind de Curtin -de-apel din Bucure5ti; are 12 5coale pri- furia fratelui sau, a avut In pustie un vis o scar& mare urbanP $i 203 rurale (1929); are 60 coope- plat la car pe care se urcau $i se coborau Ingerii. rativede aprovizionareSiconsum cu cap. S'a dus In Egipt cu toti fiii sat Din ace5tia au 3.954.900 lei (1925); are 162 biseriei, tine de epar- pornit cele 12 semintli ale lui Israel. hia episcop. din Constanta. IACOV SF. APOSTOL (sec.I), praznuit de bi- IALOMITA, statie c.f. jud. Ialomita pe linia serica ortodox& Ia 30 Aprilie. Era Irate cu Sf. Ploe5ti-Tandarei, aproape de Urziceni. loanEvangelistul. De profesiune pescari,au IALOVNI ,com. rur. jud.Lapusna, plasa Ialo- urmat pe Iisus Impreuna, cu aprobarea tatalui veni ; 4095 loc. Circ. corn. cu 15 sate (1929). for Zevedeu, $i au lost foarte iubiti. Iacov a pre- IALPTIH (sau IALPIIG) 0 lac la hotarul jud. dicat,dupit Inaltarea Mlntuitorului,In Iudea Cahul 5iIsmail. In el se vars& rlul cu acela5i 5i, poate,siIn alte parti, 5i a Post printre primii nume. Comunicii cu lacul Cugurluiu. ¶ 0 rlu, martiri; ucis la Ierusalim. Corpul sau a lost luatuda jud. Tighina 5i Cahul, se varsa In lacul cu $i dus In Spania; descoperindu-se prin sec. ix, acela5i nume. a Post dus trite° localitate ce s'a numit de atunci IANAVTI, corn. rur. jud. Hotin, plasa Chel- compostena (Giacomo Postolo) $i a devenit un ora$ menti; 3360 loc. Static c. f. Intre BaltisiLipnic. vestit vizitat necontenit de credincio5i. Circ. com. cu 9_ sate (1929). IACOV PERSEIL, martir, praznuit de biserica TANGA ® corn. rur. jud. Brhila,plasa Ianca; ortodoxii la 27 Noethbrie. Era de o familie nobil& 2897 loc. Statie c. f. Intre Fiturei $i Braila. Circ. Sifoarte bogata. Se Meuse cretin, dar, (WO In-corn. 'cu 10 sate (1929). ¶ ® corn. rur. jud. Ro- demnul Regelui situ, se In- toarse la pagInism, apoi reveni lacretinism, suferi J° B UZA chinuri $i muri, marturisind N./ / J° BRAILA credinta. IACVTSIC, oral? In Si- Ar SeStl I beria, pe la II. Lena; 9000 RZICENI PL.ROVINE i loc. 8 Reviga PL. WARE \ l.Strac IAD, corn. rur. jud. N4- 1 ef*-- " gold, plasa Blrgau, pe Bi- tanesti 0AnVra I strita; 1532 loc. Statie c. os f. Intre BistritasiBorgo- NCAZANES LOBOZIA \ Suseni. CmIntla LAFFA (JoPPE), ora5 In . 1 Lehliu PL.SLOBOZIA / t` ra Siria, port laMediterana; C.. 47.700 loc. .1L .6r=r-EriLiU; / IAGELON/, familie 0 \ ..." Fetesti domnitoare lituana $i di- /, N ----r" PL. FET nastie regala polona (1386 ( 1 1572) care adomnit 5i \PL.CIOCANESTI I 1 In Boemia (1471-1526) 5i 1 .5\®MirceaVa InUngaria (1490-1526). 1 1..talirist\ c i Intemeietorul este VLADIS- 1 LL---/ co' LAV (*1348 1-1434) ales rege oc I al Poloniei In 1386. J° DUROSTOR I IAGIC [laghicl] VRATOS- LAV filolog ceh. A lost profesor la A- Harta jud. Ialomija. gram, Odesa, Berlin, Pe- tersburg, Viena. A fundat cu Leskien, publi- manati, plasa Dunarea; 3031 loc. Dupli legea 1929, catia periodic& Archie fur slavische Philologie tine de circ.corn. Dabuleni. (1876) In care a notat publicatiile despre Romani ® lac sarat jud.Braila. $i a aratat Insemnatatea istoriei culturii roma.- IANCOVICI TEODOR, profesor nesti pentru cunoastereaorientului european. roman In Banat. La 1772 a Yost A lost membru onorar al Academiei Romane numit director al scoalelor tri- (1904). viale" din acea regiune. In 1770 a IAGO, personaj din tragedia Othelo a lui Sha- lost chemat la Petersburg pentru kespeare: tipul desiivIr5it al intrigantului crud. organizare de $coale. A publicat IALOMICIOARA ® plrau In jud. Dimbo- un manual de pedagogicsialte vita; afluent al lalomitei pe dreapta.{® pc5tera. scrieri. In munlii Bucegi, In muntele zis BatrIna, lung& IANCU AVRAM ('18241-1872), Sterna jud,' de ca. 1 km. La intrarea ei se afla un schit de ca-advocat roman din Transilvania Ialomita. lugari, avind In mijloc o bisericuta $i In jur cIteva si cel mai popular din capii re- chilli.Pest era este format/1 din mai multe cavitati volutiei din 1848. El a orga- legate prin ganguri Inguste, Intre ele una zis&nizat armata national& tara- rota lui Mihnea. neasch a Motijor cu centrul IALOMITA, rlu,izvoraste dinCarpati In In Cimpeni $i a dat acelei re- jud. Dimbovita de sub muntele Oblr5ia.Uda. giuni $i o Intocmire admini- jud. Dimbovita, Prahova, Ilfov, Ialomita $i se strativa.. In cursul luptelor din varsh In Dunhre la satul Pius Petrel. Are pe1848-49, cind Ungurii reu- malurile sale multe comune, din cari mai Insem- *jilt sa. Invinga $i trupele im- nate: Moreni, Petro5ita, Pucioasa, Laculete, Ritz-periale $i pe cele romane5ti, vad, SotInga, Tirgoviste, Bilciure5ti, Crivina, Slo- numai In Muntii Apuseni n'au bozia, Tandarei. Are o lungime de 240 km. Pri- avut victorie. Dup& Infringe- me5te multi afluenti, din can principali shit pe rea Ungurilor cu ajutorul ar- dreapta:Ialomicioara, Valeana, Valea Glodu-matelor ruse$ti, Iancu s'a dus lui; pe stIngaJalomicioara mjcA, Valea Lupu- Ia Viena ca sa stArue pentru lui,Slant°,Crivatul, Cricovul dulce, Prahova, Indeplinirea Integral& a raga- IancuAvram. Slirata. duelilor date de Imparat. Im- IALOMITA, jud. In Muntenia, cap. Cdldrasi: p&ratuledimultumit sa decoreze pe conduclitorii 1690 www.dacoromanica.ro Romani lor. Iancu a refuzat decoratia, a continuat tatea din Praga; membru onorar at Academie' sA protesteze si In timpul regimului austriac, dinRomane (1919). A publicat In limba germane,IAN- care canal a fost arestat $i un functionar 1-a p&I- francez& si ceha studii des- yS muit (1852). Aceste Imprejurari 1-au adus lacon- pre basmele roma.nesti, des- vingerea ca twits vl.sarea de singe a fost inutila pre vocabularul poeziilor po- si ca poporul sat' a lost Inv lat. De atunci a Ince- porane, recensiuni despre di- put turburarea mintii care 1-a dus la nebunie me- ferite carti privitoare la limba lancolicti. romaneasca, etc.; a publicat, IANCU sAsub(t1582), domn alMoldovei cu A. Blrseanu o colectie de 1579-1582.Era fiu natural al lui Petru Rares si doine din Transilvania (1885): al unei Sasoaice din Brasov, Irate cu Doamna apoi multe articole si cuvIn- Chiajna. Duclndu-se la Constantinopol, se chs&- taxi In limba romana, dintre tori cu o printesa din Rodos si ajutat de sora sa, cancit&m:Drumul pe care care avea mare trecere printre cei maxi de la Impa- am mers (1909), In care aratA ratie, cum si prin daruri de bani la tine trebuia, i cum a ajuns so. cunoascil. si sA .se dete domnia Moldovei in 1579 In locul lui Petru tnvete limba noastrA, Sezdkrri Schiopul. Domnia lui a lost rea, mai ales impilft- romdne$ti pe muntele Sion din Urban Iarnik. toare, pentru a putea scoate banii_pe canIi var.- Praga(1915), Dragostea de sase ca sa is tronul. Cu el a adus pe un Albanez qraiu $i viers romdnesc (1922). Fiul sau IMRTVIG, Bartolomeo Brutti si i-a dat functiuni Inalte. tot filolog, urmeaza si el traditia parinteascA si se Nemultumirile erau marl si In popor si intre boeri. ocupa de limbs noastrA. Chiajna Insasi 11 parasi. De aceea el se Mu si IASON SF. APOSTOL, praznuit de hiserica orto- mai sprig la clstig,isi cumpara proprietati In dox& la 28 Aprilie. A fost ucenicul Sflntului Pavel. Transilvania, dar n'avu parte sa. profite de ave- A lost Inchis si chinuit de mai multe ori, dar, reu- rile adunate, fiindca. Turcii trirniserti sa.-1 prind& sind sa scape cu viata, a atras la crestinism pe si el fugi In Polonia, unde fu decapitat. mai multi, intre cari si un guvernator din Tesa- LANG- CE -KIANG (YANG-TSE-RIANG) MU FLU - Ionic; a murit In adinci batrinete, dupe ce a pre- VIUL ALBASTRII, fl.In China, se varsa. In Mares dicat si a zidit biserici. Galbenti. Lung 4930 km. IASI p jud. In Moldova, cap. la$i; 3227 km. IANINA, oral In Grecia pe lacul cu acelasi p., 221.920 loc. (1915); 5 phis', 2 com. urbane, 77 nume; 20765 loc. rurale (1926); tine de circ. Curti' de-apel din Iasi; IANKOWSKI CZESLAW (.1- 1929), literat $i zia- are 25 scoale prirnare urbane si 255 rurale (1929); rist polon. Prieten al nostru, ne-a vizitat Cara si a 76 cooperative de aprovizionare si consum cu scris impresiile sale. cap. 3.913.869 lei $i 15 coop. p. exploatare de pa.- IANNESCU GEORGE (* 1856), general roman. duri cu cap. 601.711 lei (1925) ; are 212 biserici A fost directorul Institutului geografic al armatei; s'a ocupat cu geografia, publicind articole si carti. IANOV MAN ('1836-11903), scriitor roman. A Mout parte dincercul Convor- birilor literare", a publicat si citeva cantonete cornice satirise, intre can Kaliken- berg (1871, in legatura. cu afacerea Struss- berg), a fost deputat si senator. IANOSDA, com. rur. jud. Bihor, plasa Tinca; 2153 loc. IANOVICI VASILE (18061-1866), profesor roman In Bucovina. A lost profesor de exegeza Noului Testament la Institutul teologic din Cernauti(ca. 1835), deputat In dieta provinciei. A publicat scrieri asupra cartilor sfinte (Evanghelia de la loan, 1859, E. de la Mateiu, 1856, Ev. de la Marcu, 1858) si o gramaticd romana pentru Ger- mani (1855. Viena). IANUARIE BPI/MC/PIM, martin, praznuit de biserica ortodox& la 21 Aprilie. A trait pe timpul lui Diocletian: era episcop In Be- nevent, cind acesta Incepu persecutiile con- Harta jud. Iasi tlegea 19251. tra crestinilor. A fost dat fiarelor in circ impreun& cu altii, dar fiarele Ii crutara si deaceea a ortodoxe si 2 manastiri, tine de eparhia Moldovei lost decapitat cu ceilalti. si Sucevei (Iasi). 11 0 municipiu, I4NUS ow JANUS. cap. jud. Iasi; 185.000 loc. Static IARCA ALERANDRII, general roman (1905). A c. f. centru mai mul tor linii: spre publicat scrieri militare: Povefe despre conducerea Pascani, spre Hirlau, spre Do- rdzboiului (1914), Memorialul meu (1922), eta. rohoiu, spre Vaslui, spre Chisi- IARCU DIMITRIE (18161-1879), bibliograf ro- nau. Pozitie frumoasA: asezat In man. A fost institutor In Bucuresti si inspector al amfiteatru, ajunge la 318 m. al- scoalelor (1860-63); a publicat carti didactice titudine. Are 45 biserici ortodoxe, (Dopia scripturd, 1844; Abecedar, 1860; Istoria 2 catolice,1 luteranA,1arme- natural& 1860; Comptabilitatea comerciald, 1860; neasca, 1 lipoveneasca, 1 templu Istoria sacrd, 1866; Aritmetica, 1869; Mitologia, israelit 5i 2 sinagoge. Dintre bi-sterna jud.Iasi. 1867)Si Bibliogratia cronologicd romdno (ed. said notarmSt.Nicolae, zi- 1-a 1865, a 2-a 1873), prima !ncercare de biblio- dita de Stefan cel Mare pe la1491,restau- grafie mai desvoitata. rata sub domnia Regelui Carol $i sin:Etna din IARGARA, statie c. f. jud. Cabul linia Zorleni- nou in 1904; Mitropolia, zidit& din timpul mitrop. Basarabeasca. Veniamin si terminate In 1887; fosta manAstire IARNIK IAN URBAN (*1848 t1923), filolog ceh. Dancul, zid. de Petru Rares 141; fosta man. sf. S'a ocupat de limba noastrA, pe care a Invatat-o Sava, din sec. xvii; fosta man. Barnovschi zidita si pentru care a fAcut studii si cercetari princa- de Miron Barnovschi, 1627; biserica Sf. loan, zid. lAtorii In provincile romfinesti. A fost un mare amic de Vasile Lupu 1635; big. Sf. Trei lerarhi, zidit& al natiunii romane. A lost profesor la Universi- de Vasile Lupu, 1639, restaurata si. sfintita In 1691 www.dacoromanica.ro IBA_ 1904; man. Golia, zidito. de Vasile Lupu, 1640;V. Hulubei, 1905), Ziva invierii (de I. Chendi si costaman.Si. Spiricion, In curtea cAreia e spi- C. Sandu, 1900). Multe din acestea s'au reprezen- IERtaint si administratia asezamintelor cari tin de tat pe scene noastra din Bueuresti. In Martie ea.Universitatea, Infiintata In1860, are facul- 1928 s'a sArbAtorit In Bueuresti eentenarut na- tatea de drept, litere, stiinte, medicinti. Tot de ea sterii lui prin o serie de conferinte organizate de tine facultatea de teologie din Chisinau. In orasul Instill:dui de literatint gi bibliografte. Iasi shit 3 licee, 2 gimnazii, 1 swath secundarA ICAR (ICAROS), pers. din mitol. greed.. Fiu de fete,1 coalIt normal& de baeti $i2 scoli al lui Dedal, a fugit In sbor cu el din Labirint, norm. de fete,2 scoale profesionale de fete, 5 dar apropiindu-se prea mult de snare, s'a topit $coale comerciale, 3 scoale de meserii, din cari ceara cu care erau prinse aripele $i a cazut In mare. una superioarA; 31 scoale primare si 7 gradini A devenit simbolul luptelor pentru un ideal care de copii; apoi un seminariu teologic Venianimnu se ajunge $i din cari omul iese Invins. Costache";conservator de arts dramatic& si ICHEL, rtu, izvore$te jud.B&W,trece In jud. muzica; $coal& de bele arte$i multe scoale Orheiu si Lttpusna si se verso. In Nistru-lIngti sa- particulare. Ora$ul e foarte vechiu, dar nu se $tie tul Cosernita. data Intemeierii lui. El deveni capitals Moldovei ICHIM TRAIAN if 1929), paleograf roman. A In 1565 prin asezarea lui Alexandru Lapusneanu. publicat In revista loan Neculce" din ta$i $i In A suferit In cursul timpului multe jafurisi na- Revista Moldovei" din Botosani un mare numar valid dusmane, multe incendii. De la 1862 a de documente privitoare la trecutul Moldovei din rams numai capital& de judet, fiind Ins& un punct de vedere cultural si economic. A murit centru culturalde mare importanta.Aci au sinucis. apftrut multe ziare si reviste Insemnate,garb. ICOANA LIIMII, revista de vulgarizare- sub conde Atbina romdneasca (fond. 1829): Dacia lite- ducerea lui G. Asachi. Iasi 1840 -4i, 1845-46, rard a lui Kogalniceanu, 1840, Propdsirea, 1844 1865-66. (fondatti, de Moldoveni si Munteni), Romdnia lite- ICONOCLAISTI, distrugAtori de icoane, nume rard aluiVasile Alecsandri, 1855, Convorbiri dat unor ereticicrestini din sec. vat, can nu literare a cercului Junimei. 1867. Contemporanuladmiteau cultul icoanelor. asocialistilor,1881, Via(a romdneascd, 1906, IDECIUL-DE-JOS, com. rur. jud. Mures, plasa Revista fliinrificaV. Adamachi, $. a. ¶ CD corn. Reghin-de-sus; 1063 loc. Statie balneark: spa rur. jud. Fagaras, plasa Fagaras; 640 loc. ¶ @ c. strata, nomol. Static c. f. Ideein-Sii Intre Gheor- r. jud. Gorj, plasa Ocolu; 319 lee. Dull& legea gheni si Reghin. 1929, tine de tire. corn. DrAgoeni. IECIA-MARE $i I.-MICA, corn.rur. jud. IBANEZ BLASCO PP' BLASCO. Timis Torontal, plasa Jimbolia; 2415 loc. si 1189 IBAFALAu ar DIIMBRAVENI. loc. IBANESTI ® com. rur. jud. Mures, plasa It LE, persoane din mitologia noastra populara. Ghiurghiu; 3940 loc. ¶pc. r. jud. Dorohoiu, plasa Sint ni$te fete cari obi$nuese sA iasA noaptea si s& Herta; 2960 loc. Drip& legea 1929, face parte din joace hora in vAzduh. Cine este prins In mijloo tire. corn. Suhtir&u. este lovit de boala. Mai ales paralilia se atribue IBERIA ® peninsula din S. V. Europei (Spa- influentei lor: luat din iele". nia gi Portugalia), dupA numele din antichitate. LEMEN, stet in Asia la S. V. Arabiei In Coasta Acest nume veria si de la fluviul lbenis (Ebro) si de MariiRosii; supraf. 70.000 km. p., ca. 900.000 loc. la locuitoriivechi lberi,cari au lost stApini Suveranul pout& numele de Imam (deci statul e pin& la eucerirea romanti. ¶Onumele vechiu al imamat) si eel actual este El Hadi Mohammed provincieiGeorgia din Caucaz. La notacest (din 1927). cuvint a patruns sub forma greceascA si s'a zis IENA, ora$ In Germania (Turingia).pe r. Seale, IVIR sau rviRra (de unde: Antim Ivireanul). 55.000 loc. Universitate veche (1558),Institut IBRAHIM PASA (1789t1848), general $i om pedagogic de mare reputatie. Aci a repurtat in politic turc. A luptat In Mores (1824-28), In 1806 Napoleon I victoria contra Prusiei, cu care Siria (1833) etc. obtinInd mari victorii; vice-rege Ineepe caderea acesteia. Se pune adesea In opo- al Egiptului (1848). zitie cu Sedan. IBSEN BENRIO (*1828 t 1906), dramaturg nor- IENICERI, corp de soldati turd Infiintat de vegian. A debutat cu etteva piese istorice (intreAmurat I In 1360. Foarte viteji, foarte devotati, cari Catilina, tip. 1850, riereprezentatA), a Lost ei devenirA cu tirnpul niste tirani ai Sultanilor si director al unui teatru din Cri- multi din ei au Post rAsturnati prin revoltele lor. stiania; apoi a plecat din lark a I-a desfiintat Mahmud u In 1826, clnd a pus s & -i cilltitoritmult prin Germania si neid& pe cei mai multi. prinItalia.Inaceast& epoch, IENISEI, fluviu In Siberia. lsvortt$te In China, foarte lunga (aproape 27 de ani) se van& in Oceanul Inghetat; lung. 4750 km. a scris piesele cad i-au stabilit IEPURENI s. EPURENI. reputatia si au facut din el un IEREMIA (t ea. 570 a. Chr.), profet ebreu, dramaturg at literaturii universale. praznuit de biserica ortodox& la 1 Maiu. A pre- Dun& ce s'a Intors In patrie (1891), '1. zis cadence Ierusalimului. De la el a ramas o a sods numai patru piese. Moar- eclectic de elegii religioase: Plingerile lui leremia, tea lui a Post un doliu national. can fat parte din cartile vechiului Testament. In Operele lui principale s'au tradus Ibsen. romaneste, s'au publicat intliu In Biblia din 1688. In romaneste: Expedi(iunea nordicd (de I. Po- IEREMIA, episcop eparh. Buzaului 1544-1558. povici-Banateanu, 1907), Brand (de M. Negru si IEREMIA DU= (1816 t 1893), arhimandrit H. Steinberg, 1918), Peer Gynt(de A. Maniu roman, arhiereu cu titlul Gdldeanu; a lost pro- 1925), Liga tinerimii (de I. Hussar, 1895), Stdlpii fesor la seminariul Veniamin Costache" din Ia$i Societafii (de B. Marian), Nora (de B. Marian, (1844-1869) si director (1869-1872). 1895, de 0. Feld, 1909 ,Strigoii (de A. Ante- IEREMIEVICIU-DUBAU NICOLAE (*1837), mireanu, 1897 , Un dufman at poporului (de S. profesor romanInBucovina. A Post/nva- Grossman, 1895, de P. Sturdza, 1907), Raja Sal- tater lascoala romaneasea In Cernauti (1860), indeed(de E. Bottezsi M, Nicolau, 1913, de apoi la scoala pedagogic& (1870). A publicat carti Laura Dragomirescu, 1921), Rosmersholm (de V. didactice: Abecedar, 1884, Carii de lecturd, 1883, Popescu, 1896, de D. N. Ciotori, 1916, de Laura 1895, 1897, Gramaticd, 1885. Dragomirescu, 1923), Femeia mdrii (de Laura IERIHON, ora$ din Palestina; pe la 1600 a Dragomirescu, 1922, de Ch. Marian, f. a.), Hedda Chr. Isus Nevi 1-a Inconjurat si,cazIndu-izidu- Gabler (de B. Marian, f. a., de G. Finkelstein, 1921, rile la sunetele trompetelor, 1-a luat In stapinire. de Laura Dragorniresou, 1922), Constructorul Sol- IERMATA- NEAGRA, corn. rur. jud. Arad, ness (de I. Giurculescu, 1910), Copilul Eyoll (de plasa Chisineu pe Crisul Negru; 2060 loc. St. c. f. T. Maiorescu, 1895), loan Gabriel Borkman (de Intre Timisoara si Radna. 1692 www.dacoromanica.ro IERNVT (sau HERMIT), com. rur. jud. Tirnava- tot crestinii li iesira In Intimpinare. Oasele lui mica plasa Iernut. Statie c. f. Intre TIrg,u-Mure$ au fostduse la Antiohia, de aci cInd SaraceniiIER- $i Razboeni. luaraora$ul fura aduse la Roma, unde seILF IERTJSALIM (ebr. IERUSALAHM, arab EL BUDS, gasesc $i azi. turc. KttDS-I-6ERT2; fr.ger. JERUSALEM, ital. GE- IGNATIE, episcop al Rtrrinicului lntre 1637- RUSALEMME, lat. HIEROSOLYMA; mai tirziu s'a numit 1653; apoi mitropolit al tarii pinit pe la 1656, AELIA CAPITOLINA), oral In Palestina,care se clnd a fost rrevoit sa demisioneze. Ca mitropolit, administreaza de Anglia cu mandat din partea a Intimpinat pe Patriarhul de Antiohia, Macarie1 Societatii Natiunilor; 63.000 loc. E unul din cele a luatparte la ceremonia InmormIntariilui mai vechi oraae can exists azi. Exista Inainte de Mateiu Basarab $ia Intronarii lui Constantin regale David, Solomon a zidit aci vestitul templu CIrnul. IGNATIE II, episcop alRinmicului, pe la 1659. In 1668 e pomenit ca decedat. IGNATIE II,mitropolitalUngro-Vlahiei, 1810-1812. Grec. era mitropolit at Artei, rind a lost chemat $i asezat In Bucuresti de armatele ruse$ti de ocupatie. IGNATIEW NIOOLAE PAVLOVICI ( 1828 t1908, om politic $i diplomat rus. A fost arnbasador la Peking (1859),Constantinopol(1864),a luat parte la semnarea tratatului de la San-Stefano (1878), a fost ministru de interne (1881). IGNATIU DE LOYOLAow-LOYOLA. IGNATEI, corn. rur. jud. Orhei plasa Rtispo- penii. 2521 loc. Dupa legea 1929, face parte din circ. corn. Rlispopeni. IGNORANTWTI, calugari a caror organizatie a facut-o J. B. de la Salle $i are de stop raspindirea culturii In popor (1584). TGRI$,corn. rur. jud. Timi$-Torontal plasa Periam: 3012 loc. IISUSweave. LLAMA., vechiu judet. In Banat despre care se vorbeste In unele documente unguresti. ILARIAN PAPIU sr PAPIU-ILARIANU. MARIE TEODORESCU (t1925), episcop de Con- stants. ales la Infiintarea acestei eparhii (1923. Vederea Ierusalimului. A fost Inainte preot $i profesor la liceul Sf. Sava" a lost distrus de Nebucadnesar (586 a.Chr.), $ila seminariul ,,Nifon Mitropolitul" din Bu- chid Incepe pentru Israeliti robia Babilonului; cure$ti. recladit de Adrian (130 p. Chr.), ocupat de Per*i, ILARION CEL MARE (t ca. 371), glut praz- de Arabi, etc. a fost cucerit de Cruciati la 1099 nuit de biserica ortodoxa la 21 Octombrie. S'a clnd Godefroy de Bouillon a fundat RegatulIera- Mout cretin la vlrsta de 15 ani $i a trait In pust- salimuini, distrus de Turci sub Sultanul Saladin In nicie. RaspIndindu-se vestea ca face minuni, era 1187. (Pr PALESTINA Si SIONISM). vizitat de multa lume $i de aceea a schimbat IERUSALIMUL LIBERAT, epopee italiana In 20 de de multe on locul de resedintil.: Il vedem pomenit ctnturi de Torquato Tasso(ow acest cuv. . In Egipt, In Babilon, In Palestina, In Cipru, etc. IESO (natio), insula din grupul japonez. Supr. Se zice ca a murit In Cipru. 94012 km. p., 2.359.000 loc. °rage pr. Matsmai, ILARION II, egumen al man. Bistrita,epis- Hakodata. cop al Rlmnicului (1693-1705). Banuit de amic al IEVD, corn. rur. jud. Maramurea plasa Iza; unitilor din Transilvania, fu judecat de sinodul 3025 loe. St. balneara: pucioasa. Aci s'a gasit undin Bueuresti, prezidat de Patriarhul Dositeiu al pretios manuscris din sec. xvi. Ierusalismului, $i caterisit. IEZER, schit corn. Cheia jud. VlIcea Intern. ILARION (f1845), episcop de Arges. Amic al 1553 de Mircea Ciobanul$iDoamna Chiajna. lui Tudor Vladimirescu. A ocupat de clout& on IEZERUL sau LACUL DOROHOIU, lac scaunul:1820-1823, 1828-1845. .A lucrat ca jud. Dorohoiu. partizan al lui Tudor la Ince- rEzuffr, ordin religios catolic, Infiintat de Ig- putul miscarii acestuia..Era in- natiu de Loyola la 1534, desfiintat In 1773, rein-struit$i.cu talent oratorio. Mutat In 1805. In 1872 iezuitii au fost expulsati !LEA, corn. rur. jud. Satu- din Germania, dar reprimiti In 1903; In 1881 din mareplasa Seini; 1012 loc. Sta- Frants. Adversarii Ion ziceau despre dIn$ii: Cum tie c. f. lntre Satu-Mare $i Baia- lesuitis, non cum lesu itis(Cu Iezuitii nu mer- Mare. geti du Isus). ILEANA PRIM:10E9A( 1908). IFLAK, numele, dat de Turci, Munteniei. Si fiica regelui Ferdinand si a Re- KARA-IFLAK. ginei Maria. S'a ocupat cu orga- IGETI, corn. rur. jud. Storojinet. plasa Sire- nizarea cerceta§elarromane. In telului; 3200 loc. Dupit legea 1929, facerte din Iulie 1931 s'a clisatorit cu ar- circ. corn.' Ciudeiu. Statie c. f. Intre Carapciu-pe-hiducele Anton de Habsburg. Siret $i Ciudeiu. ILEANA cosnmEANA, personajPrincipesa Ileana. IGLITA 0 sat mic., jud. Tulcea plasa Macin; din pove$tile $i poeziile poporu- aci sint ruinele cetatli romane Troesmis. ¶ ® in- lui roman. E Intruparea frumu- sula In Dunare, jud.Braila. ¶® lac jud. Tulcea setii, gratiei *i farmecului poetic feminin. Una din pe teritoriul corn. Turcoaia. formulele caracteristice: Din cosildIloarea-ieinid IGNATIE TEOFORUL, sf. martir, praznuit de o mie imparali asculta". In unele poezii este nu- biserica ortodoxa la 20 Decembrie. Era episcop mita ai Simzeana cu epitetul de Sora Soarelui. al Antiohiei, model de virtuti crestinesti. In anul ILEANDA, corn. rur. jud. Some$, plasa Ileanda ; 107, venind Traian In expeditia contra Partilor 1200 loc. I. MARE, statie c. f. Intre Dej $i Jibou. $i ajungind In orasul lui, a gasit In episcop un ILFOV ® plrau, izvora§te In jud. Dlmbovita mare adversar al cultului zeilor, 1-a trimis la spre N. de Tlrgoviste. Din satul Bolovani se des- Roma, unde a fost sfIsiat de flare In circ. Drumul part 2 brats: unul se nume$te cannon(pr-acest ping acolo a fost un adevarat triumf, caci peste cuv.), trace In jud. Ilfov $i formeaza lacul Cioca- 1693 www.dacoromanica.ro I L I-nesti, trece prin baits Cernica $i se varsa In riul ILLUSTRATION (L'), revistS franceza de informa- Dlmbovita; altul se numeste inoveini sau Illovatnl, 1 tiuni stiintifice, politice, artistice, etc. cu nume- IMRtrece $i el In jud. Ilfov $i se varsa tot in r. Dimbovita aproape de corn. Dragomi- resti. ¶ p jud. In Muntenia; cap. Bucu- J° PRA OVA rqti ; 5176 km. p 710.792loc. (1915); 10 plasi,. 2 corn. urbane, 10 suburbane, pan? 410 123 rurale (1926); tine de circ.Curtii- 1' ....I.A' t. Vdiel.117.Mr gf de-apel din BUCUresti; are 1 scoala pri- -Ir..' 0 & __C) mary urban& afar% de Bucuresti (care are zzo PL BC TEA err 103 scoale) $i 248 rurale (1929); 49 co- 'BUC6VENI .94'4. PL.BANEASA%-- operative de aprovizionare0eonsum cu ...... ,_, UCOVC I ; eo 5 capital 4.638.581 lei $i coop. p. ex- -N,.., uareassHerist ploatare de paduri cu capital 1.771.000 PL.BOLTIN, \... s Pasarea ,... °Poen, lei (1925); are 400 biserici 4110.,11110r4 ortodoxesi glint:31r ;-,;..3,4 11CUR $'41. ISCerra Saru CO) 9 6 manastiri, tine de eparhia Mitrop. din %PO., Cloplea I Bucuresti. - O ar.test LE$T1 PLOMNE- .- TL.PANTEyON,)\- f!: ... A Obtlef tr) ILIA, statie c.f. De aci se desparte o 1 N kos t. % linie spre Arad, alta spre Lugoj. agave A Jo s° Pry NV nand, \ imam, una din cele doua marl epopei 4.9. idra \PL.:DESTI `,, ale anticitatli grecestitransmise sub nu- VIORA\ t.. mele lui Omer. Este unepisod din razboiul Troiei.Toata inultimea de fapte 0 Chasid are ca izvor minialui Achile,eroul PL.OLT NITA principal al poemei.(pp-ODISEEA,omit). t.Pruridu ILIADE MARAS'(t1785),profesor OLTENITA grecIn Bucuresti. Alosttrimis de Ca. Alexandru Ipsilante inGermania $i Ita- lia pentrua-sicomplete studiile. ILIAsau niE n, domn al Moldo vei (1546-1551 .Era fiulluiRares. Harta jud.ilfov. Putine fapte sint cunoscute din domnia lui: e o expeditie In Transilvania Impreuna cu dom- roase ilustratiuni. E mult cititS In tara noastrS. nitorul Munteniei, Mircea Ciobanul, Indemnata de A aparut In anul 1842. Turd. Legaturile cuTurcii sint asa de maxi In tit ILMEN, lac In Rusia la S. de Novgorod, 919 de bunavoe las& domnia frateluisilusi se duce la km. p. Constantinopol, uncle trece la religia mahomedana. ILTEU, static c. f. jud. Arad, Intre Ilia $i Sa- TLICI VOISLAV (186211894), mare poet slrb. virsin. 1.14E TESVITEANUL, profet stint,praznuit de ILVA -MARE 0 I. MICA, corn. rur. jud. Na- biserira ortodoxa in 20 Julie. Se povesteste despre sand, plasa SIngeorz-brd; 4088 el In vechiul Testament: s'a urcat la cer Intr'un loc.$i 2059 loc.I. -MICA, static car de for. c. f. Intre Beclean $i Rodna. ILIE, domn al Moldovei. Era fiul lui Alexan- IMERETINSKI ALEXANDRU dru-cel-Bun, casatorit cu Maria, sora sotiei Re- CONSTANTINOVICI numit Si PRINT gelui Poloniei Vladislav Iagello. Vine la trop dupli BAGRATION (1837 t 1900), moartea tatalui sau, find eel mai mare fiu le- general rus. A fostseful mare- gitim (1432 sau 1433). E combritut de alti troll $i lui Cartier In timpul razboiului mai ales de Stefan, care it $i rastoarna (1433 sau din 1877-78, apoi (1897) guver- 1434). Ambii shit ajutati de Poloni, dar Regele nator general al Poloniei. for socoteste ca e bine s& lase pe Stefan sa Own- I3IITATIA LUI ISUS, opera atri-Sterna jud. Ilfov. neasc& $i oil tie pe Ilie In statele sale ca s & -1 aiba buitri lui TOMA A KEMPIS (ow acest dm), s'a tra- candidat pentru cazul chid celalalt nu i-ar fi dus de mai multe on In rom.: de Samuil Micu, destul de credincios. Aceasta situatie tine cam 1812 ms. Acad. Nr. 397; de Gavril Munteanu, un an $i Ilie vine cu partizanii s&i $i -1 invinge, dar Buc. 1845; de P. N., Bacau 1902. Polonii gases° arum o all& cale de lmpacare: sa IMPERIL: cele mai Insemnate imperil din istoria domneasca amindoi,Ilie avind cea mai mare universala.. 1. Imp. roman (29 a. Chr. 395 p. parte din tars $i Stefan o parte mai mica in Sud. Chr.), Intemeiat de August $i desfacut In doua la Lucrurile merg bine cam 9 ani (1434 sau 1435pina moartea lui Teodosie; 2. Imp. roman de Occident In 1443 sau 1444), dar Stefan, ambitios, se ras- (395-476), cap. Roma, Inceput cu Onoriu, un coalri cu ajutor polon, prinde pe fratele tau, II fiu al lui Teodosie, sfirsit cu Romulus Augustulus; orbestegi-IInchide. Bic a Moat doi fii: Romani 3. Imp. roman de Orient (395-1453)cap. Constanti- Alexandru. nopol, Inceput cu Arcadiu, celalalt fiu al lui Teo- ILIBSCU TA$CII, profesor roman macedonean dosie,sfirsit cu Constant-in xiii Paleologul, s'a In orasul Crusevo. A publicat scrieri In dialect. numit $i imp. grec, imp. Constantinopolei, imp. bi- ILIRI ( = ILLYRI), popor de engine indo-eu- santin, fr. Bas-Empire,ital.Bassoimpero; 4. Stintul ropeana, care a locuit In Peninsula Balcanica. In Imp. sau al 2-lea imp. de Occident (800-888), Intemeiat timpuldominatiunii romane, ei ocupau o pro- de Carol eel Mare; 5. Imp. romano-germanic sau ger- vincie numit& Illyrioum, care corespundea In parte manic(';'?-1806) Intern. de Oton eel Mare $i ter- cu Albania de mai tlrziu. In 1809 Napoleon I lurc rninat prin abdicarea lui Francisc II; 61 Imp. Jahn de la Austria regiunea corespunzatoare In parte (1204-1261), Intemeiat de Cruciati la Constan- vechiului Illyricum $i forma o provincie de 50.000 tinopol; 7. Imperiul mesa (1533-1917) Intemeiat km. p. $i 1.500.000 loc. In 1816 aceasta provincie de Ivan eel Groaznic, care is titlul de tar $i mareste $i cu a/tele formara Regatul Iliriei, supus coroanei unitatea statului; 8. Imp. Frantei (1804-1814) In- austriace. Pe la 1850 regatul se desfiinta $i toa- temeiat de Napoleon I $i ofirsit cu caderea lui; re- te tinuturile lui devenira simple provincii austri- Infiintat sub Napoleon in (1852,-1870) zisal ace. Aceasta sicuatie tinu pina dupa razboiul mon- doilea imperin; 9. Imp. Germania! (1871-1918) In- dial, cind eletrecura parte laItalia partela temeiat de regele Prusiei, Wilhelm I, care fu pro- Iugoslavia. clamat Imp. la Versailles, $i desfiintat prin fuga ILI§S$TIcirc. c. j. Suceava, cu 3 sate (1929). lui Wilhelmdupli armistitiul din 1918; 10. Imp. ILLINOISpp rlu, afl. al lui Mississipi, lung. Incinlor treat In 1878 $i unit cu coroana regala a 410 km. ¶ p stat din Statele-Unite AmericaneMarei Britanii. (din 1818), 146.756 km. p., 6.485.000 loc. IMRE ALEXANDRU ("1820.11900), filolog $i is- 1694 www.dacoromanica.ro oricliterar maghiar, profesor la Universitatea din INDIA(pp-hartaAsix1),regiune vast& din Asia Cluj (1872). Opere: Magyar mondattan (Sintaxa de S. alcatuita din cloud mari peninsule: INDIA DE INC-ik maghiara), A hOzephori magyar irodaloni stiljarol NORD (numita de obiceiu numai INDIA)siINDIA 1011-, (Despre stilulliteraturii maghiare medievale), DE sun (numitii. de obiceiu INDOCHINA). despartita Xazinczy kOlteszete (Poezia lui Kazinezy). prin golful Bengal. INDIA are o supraf. de ca. INC4SI,vechii locuitori din Peru, care aveau 4.715.000 km. p. 'De ea tine si insula Ceylon (65.000 o civilizatie proprie foarteinteresanta. km. p.). E udata de Indus, Care izvordste dinHi rumuzrria, un feldetribunal religios instituitmalaia si se varsa In golful Arabic, Gange,carese pe la 1184, care judeca pe eretici In secret si putea varsa In Golf Bengal ca si Brahmaputra. In partea de sa-isupuna la torture. A fdcut multe victime N. sint M. Himalaia,la Sud Gatii de V. si de E. InVirilecatolice. A fost desfiintata. In Franta de Populatia e de ca. 325.000.000 loc.Cea mai mare Napoleon In 1808, dar s'a reinfiintat In 1814 pentru parte din teritoriul Indiei apar(ine Angliei; ea con- scurt timp (1820); In anii urmatori a disparut stitue imperiul Indiei (indian empire hind) ei este- treptat $i In celelalte state. guvernata de un vice-rege. In aceastft stapinire se INCUL'I' icor (*1885), om politic roman din cuprind: a) 9 provincii (ca: Assam, Bengal, Bombay, Basarabia. A facut studii la fac. de medicine. din etc.); b) 9 state si agentii (Intre cari si Beitunatan); Dorpat, apoi la fac. de stiinte din Petersburg. Fi- c) 2 state vasale, cu oarecare independenta, gu- zician la observatorul meteorologic din cap. Rusiei, vernate de un maharajah: suntan ei Nepal. Mara de profesor la scoala comerciala. de acolo. A recutacestea, shit foarte multe insule. studii despre razele anodice, despre natura lu- Capitala Imperiului britanic dinIndia este minii; a publicat biografii de savanti si articole de Delhi, 304.000 loc. Orase pr. Calcutta, fosta capitals vulgarizarea stiintei.In 1917 s'a amestecat In pine In 1911, 1.328.000 loc., Bombay, 1.176.000 loc., luptele revolutiei rusesti si a fost ales presedintele madras, 527.000 loc., Remain, 342.000 loc.,Lahore, primei adunari romanesti In Basarabia, apoi pre- 282.000 loc. sedintele republicei independente moldovenesti. Pe teritoriul Indiei, pe coaste, se gasesc si clteva A fost ministru In guvernul prezidat de Alex. micf teritorii cu orase cari shit posesiuni franceze Marghiloman ca reprezentant al Basarabiei (9 (Pondlohery, Ohandernagor, Yanoon, Harikal, Mahe)§i April 1918), apoi In urmatoarele guverne din altele porlugeze (Goa, Damao, Diu). anii 1918, 1919, 1920, 1922 si apoi In guvernele Cea mai deplirtata epoca din viata popoarelor liberate ca ministru de resort. Ales membru al din India este cunoscuta din car-tile Vedelor. Dupft Academiei Romane (.1918), a vorbit In discursul aceasta urmeaza epoca zisa a bramanismului, dupa de receptie despre: Spatiulsitintpul In noua care vine a budismului (sec. iv a. Chr.). Persil sub luminastiintifica. Darius cucerira o parte din acele regiuni, apoi veni INDEPENDANCE BELLE, ziar politic din Bruxelles, expeditia lui Alexandru cel Mare care se opri la fundat In 1830. fluviul Indus. Mai tlrziu Romanli si Arabii avura umEPENDANdE (L') ROIIMAINE, ziar politic, apare raporturicomercialecu India. 0 stapInira In In Bucuresti din 1879. parte Arabii (sec. vu p.Chr.), Afganii (sec. xii), INDEPENDENTA, statie c. f. jud. Covurlui, Mongolii (sec. xiv). Chid Incep calatoriile cari au Intre Barbosi si Tecuciu. Circ. com. cu 2 sate. de rezultat marile descoperiri geografice, se ern& INDEPENDENTA (rdzboaie pentru). Cele mai in- acicolonii portugheze, olandeze, franceze si en- semnate: 1. razb. !tenet contra Austriei (1859-gleze (sec. xv yi urm.). Infintarea Companiei 1866); 2. razb. matelor unite contra Angliei (1775- engleze a Indiilor", pe la 1600, contribui la In- 1783); 3. razboiul numaniei contra Turcilor (1877).tarirea influent,ei Englezilor In aceste part,i. Ea Independenta noastra s'a proclamat In Camerase marl prin rela(ii comerciale, prin asezari co- In ziva de 9 Maiu 1877 printr'o motiune ca urmare loniale si prin lupte cu indigenii $i chiar cu Eu- la o interpelare a lul Nicolae Fleva si a doua ziropenii (mai ales cu Francezii): pela1767 mai la serbarea obisnuita de 10 Maiu guvernul, pre-toatti India centrals recunosou suprematia en sedintii Corpurilor legiuitoare si regele In cuvIn-gleza. La Inceputul sec. xix aceasta supremetie tftrile rostite au accentuat faptul. Iata numele se Intinse *i mai departe. Dupti luptele grozave ce deputatilor cari au votat independents: N. Ata-avu sa sustie la 1857 cu Cipaii revoltati, Anglia nasiu, St. Bechianu, D. Berendeiu, Gr. Berendeiu, Iiianexe. India si In 1876 Regina Victoria primi C. Bobeica, P. Buescu, Sc. Clilinescu, I. Clmpi- titlul de impardteasa a Indiilor, tar Regele actual neanu, R. Campiniu, A. Candiano-Popescu, Gr. George V se Incorona In aceasta calitate in orasul Cantacuzino, G. Cantili, D. Cariagdi, N. Catargi, Delhi, care deveni capitaia acestul imperiu. Curind A. Celebidachi, P. Cernatescu, G. Chitu, I. Co- dupa aceasta Incepura mischri revolutionare cu drescu, C. Coliblisanu, N. I. Constantinescu, E. caracter nationalist, manif estate prin atentate in- Costinescu, I. Diamandescu, N. Dimancea, I. Do- dividuate sau In masa, inregistrate chiar In anul can, D. P. Economu, M. Fereehide, Sc. Ferechide, 1929 si 1930. (we- DIDOCHINA1. N. Fleva, D. Frunze, I. C. Fundescu. N. Furcu- INDIAN OCEANIIL se Intinde Intre Africa, Asia lescu, D. Genescu, P. Gheorghiadi, P. Ghica, G. si Oceania, supraf. '75.000.000 km. p. Ghitescu, G. Gittt, D. Giani, C. Giuvara, P. Gra.- locuitorii Indiei. In mod impropriu disteanu, C. T. Grigorescu, G. Hasnas, T. loan, se da acest numb si vechilor locuitori ai Americei G. Livezeanu, Neron Lupascu, G. T. Maori, V. de Nord, pentruca, dupa calatoriile lui Columb, Maniu, G. P. Mantu, D. Mdrgaritescu, F. Milescu, se credea cs el a descoperit tarmurile Indiei din G. Misail, Chr. Mosescu, S. Nicolau, St. Parurf, partea de V. R. Patarlageanu, I. Poenaru-Bordea, G. Polizu, E. INDOCHINA, este partea de E. a Indiei. E o Predescu, D. Pruncu, G. Pruncu, G. Ratescu,imensa provincie cu o supraf. de ca. 2.000.000 km. G. Radovici, N. Rosetti, M. Schina, G. Sefenda- pl., udata de fluvii mari: Dranady, Seinen se varsa chi, Gr. Serurie, R. Stefanescu, V. A. Urechia, In Golful Bengal (Ocean Indian), blenam, Mekong se E. Vergati,_ G. Vernescu, I. Vilacrose. N. Viiso- verse. In G. Siam, etc. Partea de N. V.Birmania face reanu, Gr. Vulturescu, T. Calinescu, V. Vidralcu,parte din imperiul britanic, care mai stapIneste Z. Urlateanu, G. Goga, M. Ghelmegeanu, A. Sih- si partea de S. a peninsulei numita malacca cu leanu, C. A. Rosetti. (Abtinut N. Ionescu si N. orasul Singapur. Partea centrals o formeaz5 regatul B. Locusteanu). Siam (pm- acest cuv.). Partea de E. este Indochina INDEX, lista. In care se inscriu cartile pe cari bunii tranoesA, care cuprinde previnciile Tonkin, Annam, catolici nu trehue sa le citeasca. In cursu) anilor Laos, Cambodge ai Coohinohlna, formind un teritoriu de s'au adunat listenumeroase.Cfutileacestea ca. 701.000 km. p., cu o populatie de ca. 19.000.000 oprite erau In anii din urma In numar de 15.000. locuitori. Supravegherea acestor liste o are asa numita con- INDUS, 11. India, i-Zvoreste In Tibet, se Varsa gregatio indicis. De la acest fapt vine expresia: In mares de Oman; 3120 km. lung. i-a nue la index = I-a dephrtat pe cineva de la o INDUSTAN, numire geografica oorespunza- Insarcinare sau it tine In banuiald. . toare In parte nu India, fat% Beluoistan la V. $i 1695 www.dacoromanica.ro 'NE IntinzIndu-se ptna la GangeglcuprinzInd toga ceste. Mai avem de la el $i 8 epistole; i se atribue peninsula (o INDIA) $i Apocalipsul. IOA INESTI, corn. rur. jud. Orhelu, plasa Telenesti; I04N IIIzis ARMEANUL saucelCUMPLIT, 2632 loc. DupA legea 1929, face parte din circ. corn. (t 1574) down al Moldovei1572-1574). Era Telenesti. fiu natural al lui $tefilnita, fiul lui Bogdan. Mama INEU 0 corn. rur. jud.Arad,plasa Ineu; 6212 loc. Asezat pe ambele maluri ale Crisului- alb ; comerte de vinuri. A Post cetate. Statie c. f. pe liras Arad-Sintana-Brad.¶ 0 corn. rur. jud. Ciuc, plasa Centrala: 2139 loc. ¶ 0 corn. rur. jud. Bihor, plasa Tileagd; 2150 loc. 4 Q vIrf In Muntii Rodnei jud. Nasaud, peste 2000 rn. lnaltime. INGRES [e n grl JEAN-AUGUSTE (' 1730 t 1867), pictor francez, renumit mai ales prin perfectiunea desenului. INN, rlu, izvorarste In Elvetia(Canton Gri- sons), trece prin Austria, prin Bavaria $i se versa In Dunare la Passau, duptt ce uda multe orage, Intre earl Innsbruck. INNSBRUCK, ores Austria (Tirol); 55.000 loc. INOCENTIU III('116111216),al 181-lea papa al Romei (1198-1216). A pornit cruciada contra Albigensilor si a lust initiativa cruciadei 4-a. Numele lui: BARON SEGNI. INOCENTIU IV (1-1254), al 185-lea papa al Romei (1243 1254). E acela care a excomunicat pe Imparatul Frederic u. Numele lui era siraBALD FIESOHI. INOCENTIU XI (*1611 t1689), al 247-lea papa al Romer (1676-89). A avut multe conflicte cu Ludovic XIV regele Frantei. Numele lui era: BFNEDIGT ODESDALMI. INOCENTIU, egumen,man. Brancoveni; episcopal Rimnicului Intre 1728-1735. INOCENTIU 0KITULEBOU ('1819 ti 893),director al seminariului din Bucuresti 1850; episcop al Buzaului 1873-1893. INOTESTI, statie c.I. jud. Prahova, Intre PloestigiBuzau. nisTrrtrrun PRANTEI, se numeste reuniunea celor 5 Academil din Franta: Acad. trauma, de ineeriptil, 'Wag de stlinte'morale of golltice, de irtrinte, de arts }ramose.. rNsTRuaroNEA PUBLICA, revista ()Bejaia pentru _ A° Invtrtarnint, Bucuresti 1859-61, sub redactia lui _ Aug.Treb. Laurian loanEvanghelistul INSTRUCTIUNEA PIIBLICA, revista oficiala pentru (ducatEvanghelia luiTeodosie, Bucurefti z682). Invatamint, Iasi 1860, redactor: V. Alexandrescu [Urechia J. lui era armeanca, de aci supranumele ce-i dase INSULA SERPILOR, In Marea Neagra,la poporul. Cu gindul de a-si pregati drumul la 45 km. de gura bratului Sulina; supraf. i7 ha.tronul Moldovei, a calatorit prin Polonia, Crimea, Apa rtine RomAniei din 1879. Aci e un far. Germania (servind in armata Imparatului Maxi- INTERLAKEN, ores In Elvetia 'canton Berna) milian), apoi s'a dus la Constantinopol, de unde a Intre lacurile Thun $i Brienz; 3621 loc., localita- lost exilat In insula Rodos (ca pretendent la tron te climaterica europeana. neplacut):aci se face negustor de pietre pre- IOACHIM sfintul,praznuit de biserica or-tioase, cistiga sume Insemnate,1$i face relatii todoxa la 9 Septembrie. E tatal Sf. Fecioare Maria. printre puternicii de la Poarta, IOACHIM II (EoToR), electordeBrande- 1$i face $i In Moldova un partid burg ('1505 1.1571), unul din cei cari au contribuit siastfel devine domn In 1572. la introducerea reformei In Germania. Stapinirea lui einfatisatA ca IOACHIM, mitropolitalProilavieiIntre plinli de acte crude (acute mai 1774-1777. ales contra boerilor,pe cind IOAN AGRAFIOTUL, profesor grec la Academia auta sa atraga iubirea poporu- Don-masa. din Bucuresti pe la 1780. Se zice ca lui de jos. AmestecIndu-se in a colaborat la dictionarul lui Henricus Stephanus intrigile politice din Polonia cu (ear Estienne). prilejulalegerii ca rege a lui 10.AN APOSTOL $I EVANGHELIST (1-101), praznuit I Tenric de Anjou, in care era In-1,, de biserica ortodoxii la 8 Maiu. Frate cu Iacov, teresatit $i Tureia, 1$i creaza oa- a lost apostolul cel mai iubit de Isus. Lui i-a In- recare atmosf era. ostila la Poartil. oan Voctit. credintat clndera pe truce pe mama sa Amestecul Chiajnei, care doreste cel cas'oingrijeasca,prinfaimoaselecuvinte: un tron pentru fiul ei, Petru Schiopul,UmilliClu, re$te ,.Femeie, Wa fiul tau!" Pe el si pe alti doi (Petru aceasta ostilitategiIoan, nevoind sä se supunA itIacob) i-a luat ca martori la schimbarea la fata. cererilor de bani, e destituit $i se decidea-si'Astra Lui i-a destainuit la cina cea de taina ca Iuda tronul cu armele. Ajutat de Cazaci, doblnde$te va 11 vIrvatorul. Dupa Inaltare. loan a predicat mari victorii contra armatelor turce$ti si mun- Invatatura lui Hristos In Asia mica,aorganizat tenesti, intrli. In Muntenia, prada mai multe ora$e, episcopatelealegind si sfintInd pe cei vrednici. pune Domn pe Vintilli Voda; dar, dupo, ce venira In anul 95 a lost arestat si chinuit. Domitian 1-a alte o$tiri turce$ti $i dupri ce fu triidat de eel mai relegatIn insula Patmos dar Nerva 1-a libe-de aproape al sau capitan Ieremia Gotta, fu rat $i el a continuat sa-si exercite misiunea pins la nevoit sa capituleze la Roseani cu conditia de a fi adinci batrInete. Sf Ioan este autorul Evarigheliei, trimis viu la Constantinopol. Comandantul ar- care-i poarta numele, si care are de obiect a com- matei turce$ti, insa. II ucise pe loc in mari chinuri. pleta lipsurile din celelalte trei; e scrisa. In gre- Vista lui a Post scrisa cu mare admiratie, exage- 1696 www.dacoromanica.ro rInd uneori, de B. P. Hasdeu (1865); asemenea a dat domniei lui Vladislav, care era $i regale Poloniei subject unei piese de M. Sorbul (Letopiseti', 1914). (1440-1444) tit si In timpul minoritatii regelui10A I04N BOTEZATORUL, praznuit de biserica or- Ladislav (1444-1452) $i ehiar mai tlrziu, a fost10A todox& la 7 Ianuarie. Dip& ce a stat treizeci de conducatorul efectiv al Unga- ani In pustie, Incepu sã predice, sa prevesteascti riei i-a asigurat prestigiul venirea lui Mesia $i s& boteze. Isus a venit Si el,prin actiunile sale militate. Ul- loan 1-a recunoscut $i, dupa staruinta lui, 1-a tima lui actiune a fost gonirea botezat si pe el. De atunci toata. lumea 11 veneralui Mahomed II de la Belgrad $i chiar Irod, tetrarhul,f (1456). Avea ca adversar pe 11 chema ca s&-i asculte contele Cilly. Fiul sau Ladi- cuvintele. Cu mare mo- slav 11 ucise gifu la rindu -i destie zicea ca este nu- omoritdin ordinul regelui; dar mai Glasul celui ce sti ig hindsilita -5iparasi tronul, In pustie (vox clam antis veni in locu-i alt fiu al lui loan, in desertd). Dup& ce Irod Mateiu Corvin (pm- acest cuv. . loan Hunyadi. isi parasi sotia i lua 104N HRISOSTOM sau GURA pe Irodiada, sotia fra- DE AMR, slavon. ZLATOUST ('ca. 347 -M07), sflnt telui sau, loan 1 mustra praznuit de biserica ortodox& la 13 Noembrie, 27 In public. Irod 11 puse si 30 Ianuarie. Era fiul unui general roman, care la inchisoaresilntr'o zi, comanda trupele din Stria. Rams fare tats In cind Salornea, fata sotiei fraged& virsta, a fostcrescut de mama sa In sale,dant& cu prilejul principiileunei severe virtuti, a fost instruit de unui mare banchel, el cei mai Invatati profesori din acea vreme si pe fagadui ca-i va da once la 20 de ani ajunse advocat cu renume. Epis- va cere $iatunciea, copul Meletie din Antiohia 1-a luat pe Mga sfatuita de mama ei, ceru dinsul, Si 1-a instruit in cele religioase; dar el capul Sf. loan, ceeace se parasi palatul episcopalsi, dupa aceea, se re- indeplini. Moastele Sfin- trase In munti, traind Intro comunitate de calugari tului sint Impartite In loan Botezatorul. asceti, cari cultivau postul eel mai strict $i thee- diferite partd ale lumii (duptt o veche icoana) rea. In 381 episcopul Flavian crestine. Se spune ca Neagoe, Domnitorul Mun- 11 facu predicator, chip& ce teniei, avea mina dreapta *i a daruit-o unei ma- Ii hirotonisi ca diacon. Re- nastiri din Muntele Atos spre a dobIndi In saimb numele sau deveni universal capul $i mina Sf. Nifon. si Imparatul Arcadiu 11 facu IOAN II CAZIMIR( *160911672 ,rege al Po- patriarh at Constantinopo- loniei, 1648-1667. Dupa o tinerete aventuroasa, In lului la 398. In aceasta ca- #41" care vreme se ram calugar la Roma si ajunse car- litate el a slujit biserica, :a- dinal, fu chemat In Polonia la moartea lui Wla- clnd prozeliti $1 criticInd frto dislaw IV. Parasi rasa, se casatori$ilua tronul. uneori cu mare succes Lupte necontenite, si interne*icu vecinii, caracte- rnoravurile usuratice ale a- rizeaza domnia lui. A lost o epoca de anarhie; ristocratiei. Apararea Eunu- atunci s'a infiintat liberum veto (1652), care a cului Eutropiu, care din sclav ' avut asa de rele urmari pentru desvoltarea sta- ajunsese prim-ministru si pe 0/1.1 tului. Adversarli sal ziceau ca initialele numelui care Imparateasa Eudoxia L sail I. C. R. ( Ioannes Cazimirus Rex) Inseamna voia s&-1 p edepseasca, Ii facu Initium calamitatum .Regni(inceputul calami- multi dusmani. Depus de un loan Hrisostom. (dupS tatilor regatului). A abdicat $i a murit In Frant,a. sinodspecialSiexilat in 0 veche icoanA). IOAN I oRL MARE (1357 -r1433), rege al Por-Bitinia In 403, de unde fu rechemat, dar gonit tugaliei de la 1385. din nou, muri pe drum chid era condus spre locul 104N cm Nou (1-1330), dint. Era din Trebi- exilului. Ramasitele sale se gasese In hiserica Vati- zonda Si calatorea cu marfuri ale stapinilor sai. canului din Roma. Din cuvintele $i scrierile sale Odata se afla pe o corabie a unui strain catolic.au ramas multe si s'au tradus In toata limbile. Acesta, ca sa-i post& lua IOAN DAMASCENUL (1- ca. 780), sfint praznuit marfa, 1a denuntat unui de biserica ortodox& la 4 Decembrie. Numlt dupa Persan, adorator al focu- locul nasterii sale, a fost om trivatat si cu situatie lui, care dupa traditie !nail& la Curtea Califilor. Ca sa se curgiteasca su- s'a fi aflatla Akkerman fleteste, s'a retras bite° manastire, unde s'a supus (Cetatea Alba) pe malul uneidisciplinefoarte severe. ClndLeon Isauricul a Nistrului. A lost supus la publicat edictul contra icoanelor, Ioan a scris trei chinuri pentru credinta sa cuvintari prin care apara inchinarea la ico ane si apoi si a murit acolo. Corpul acolindat prin Palestina propagind doctrina sa. lui a fost luat de Alexan- IOAN DOCTOR. glut praznuit de hiserica or- dru eel Bun, Domnul Mol- todoxa la 31 Ianuarie. A trait In Alexandria Int- dovei,si dus .la Suceava. preuna cu Chiru,$i, Mud rnedici, profitau de I04N COLIBASUL (t450), aceasta ca s& face prozelitism crestin. Pentru praznuit de biserica orto- aceasta au lost decapitati. dox& la 15 Ianuarie. Era IOAN FARA FrucA (*1371-1.1419), ducele Bur- fiul unuibogb.tas din Con- gundiei, a pornit razboiu contra mostenitorului stantinopol ; a 'Ansa casa tronului Frantei (Carol VII), a Invins In mai multe parinteasca$i,dupa mutt& Sf. .loan cel.Nou.. lupte, a luat Parisul si a lost asasinat tocinai cind vreme, a revenit, dar n'a (Dm Cazania lui incepuser&tratative de lmpacare intre el si mos- lost recunoscut si a trait Varlaam 1643) tenitor. lute° coliba pe proprietatealor. Numai cind a lost IOAN FARA PAMINT ( *11661-1216), rege al An- samoaras'a $tiut tine e. Parintii au ridicat pelocul gliei de la 1199. A pierdut posesiunile ce avea In acela o biserica frumoasa. Corpul lui se anti la Franta; a dat constitutia nurnita magna charta Besancon (Franta). /ibertatinn (1215). IOAN CORVIM HUNYADI ( ca. 1400'1'1456), din IOAN LusiNna, episcop socinian In Moldova, familia romaneasca a Corvine§tilor, al carei sediu 1561-1563, In timpul domniei lui Iacob Eraclidul. era In jud. Hunedoara. unde se afla $i ani castelul. IOAN MILOSTIVUL,sflnt(1.619)prlizin. itde Voevod al Transilvaniei (1442), el dot:Audi co-biserica ortodoxii la 12 Noembrie. Din familia manda armatei ungurestisiavu marl succese nobila $icu avere mare, raminInd vaduv, se contra Turcilor, darsiciteva InfrIngeri. Intimpul lepada de tot,impartind averea la saraci, $i Gh. Adamescu. Dictionar enciaopedic ilustrat. 1697 507 www.dacoromanica.ro 100AN-tad In practice faptelor bune. Ales patriarh alA publicat carti de specialitate: Granzatica eland, Alexandriei (608), a continuat milosteniile Bala. 1840; Dictionar eleno-rarndrzesc(1864) si clteva 0 a dat neconterut sfaturi celor nenorociti, a Im- traduceri din limba franceza (Rosalinda,1850; pacat pc cei Indusmaniti, a predicat contra ere- Tractal de rnorald, 1859) $1 un studiu despre ori- ziilor. ginea limbii rorndne (1882). A lost membru ono- IOAN NEPOMUC SALVATOR (1852), arhiduce al rar al Academiei Romane (1871). Austriei. A participat la ocuparea Bosniei In 1878, IOANID G. (`1838t1921), pictor roman. a ocupat functiuni lnalte In comandamentul arma- IOANITI sari CAVALERI AI SPINTULTII IOAN, ordin tei; a disparut In 1890 fart st se mai tie de el. cavaleresc religios. infiintat pe la 1048 cu scopul IOAN PALEOLAvRauL, stint praznuit de bi- de a Ingriji de bolnavi din spitale, avind drept serica ortodox& la, 19 Aprilie. Parasind patria si centru o manastire cu hramul Sf. Joan. Cu timpul familia, a pornit In propaganda si a murit laau dobindit organizatie militant si s'au luptat Schitul Sf. Hariton. pentru apararea locurilor sfinte. La un moment, IOAN V PALEOLOGUL ( 1332 t ca.1390), Imparat ne mai putind rezista Turcilor In cetatea In care bizantin (1341-1390). Domnie turburat& de marl se Intarise,s'au retras si s'au asezat in Insula lupte civile. Ct(iva ani a avut asociat la tron pe ROC1011 (pint la 1522), apoi In insula Malta ; de atunci loan Cantacuzino. Batut de Turd, a Post slit si-au schimbat Si numele. Prin sec. 'tut aproape a a le ceda cele mai frumoase provincii. disparut ordinul. (rir MALTA). IOAN PosTrroRm (f595),patriarh al Con- IOANOVICI CONSTANTIN (1813 t1865), prole- santinopolului(dela 586), stint praznuit de bi- ;or roman In Banat. A Post inspector al scoalelor serica ortodox& la 2 Septernbrie. A dus o viat& romaneortodoxe din regiunea aceea pe la 1850-60. de mare simplitate si a lost cunoscut prinre- IOANOVICI NESTOR (t1830), primul episcop gimul de hrana redus la cea mai simpl. expresie roman al cparhiei Aradului (1829-1830). (pepeni, struguri, smochine) in vreme de treizeci IOAS4F, episcop al eparhiei Buzaului 1708- de ani. Traditia li atribue minuni efectuate g,ratie 1716. rugaciunilor lui. ProclamIndu-se patriarh ecumenic ION,unul dintre juzisau judeli,mici stapinitori a provocat un protest din partea papci de la In Tara Romaneasca prin sec. mu, pomenit intre Roma. 1249-1251. IOAN SCARARIIL(ca. 525 605),stint, praz- ION CORVIN, circ. corn. jud. Constanta cu mitt de biserica ortodox& la 30 Martie. Om In- 18 sate (1929). vatat,s'a calugarit si a trait multi ani In pustie. ION I. C. BRATIANU, circ. corn. jud. Braila Pe la anul 600 a lost ales stareal unei manastiri cu 13 sate (1919). din muntele Sinai. A lasat o carte numita Scard, IONESCU nimrrerz(11929). medic roman. fiindca arata treptele pe can trebue sa le urce Profesor la faculatea de medicint. din Bucuresti, omul spre a ajunge la perfectiune. specialist In boli interne. IOAN II SIGISMIIND (.15401-1571), rage al Un- IONESCU ION, inginer roman. Profesor la gariei si principc alTransilvaniei.Intimpul scoala politehnict. Membru corespondent al Aca- sau s'a rifispIndit In Transilvania protestantismul. demie! Romane (1919). A publicat articole de A stat in legaturi de prietenie cu Al. Lapusneanu, specialitate In reviste si In Buletinul Soc. poli- dornnul Moldovei, care a ajutat pe Isabela, mama technice, In brosuri. Cittm: Beton armat, 1915; lui I. u, sa recapete stapinirea Ardealului. Invatamantul technic superior, 1914; Viata lui IOAN UCENICUL, stint praznuit de biserica or- Euler, 1910; Podul de la Borcea, 1919; Activi- todox& la 18 Aprilie. A Post ucenicul Sf. Grigore tatea lui A. Saligny,1916; Lucr 'ante publice Decapolitul si, dupe moartea acestuia, a trait la Romani, 1922. la locurile sfinte lntr'un schit al Sf. Hariton, unde IONESCU NicoLAE ('182011905), am politic dat duhul. roman. A Post profesor de istoria universal& la IOAN I ZAPOLIAsecZAPOLYA. Universitatea din Iasi; orator apreciat, a lost de- IOAN I ZIMISCES (*925 t976) imparat bizantin putat, senator, ministru de externe (1876-77); dela 969. A ucis pe Foca pentru a fi ales el; amembru alAteneului Romansi Academiei expulsat pe Manichei din statul sau. (.w- MANICREI). Romane. A publicat articoleIn Romania li- IOANA(JEABiNE)D'ARC(* 1412 terard" (1855), in ziarul Steaua Dundrii" *. a., 11.431.), mina franceza. In vre- diferite discursurisiconferinte fiein Analele meaclnd tura sa era ocupata de Academie', fie In brosuri separate. ostirienglete, ea,fiica unor IONESCU RADII ('1832 11873), ziarist si critic simpli tarani, isbuti sa ridice roman. A colaborat la diferite ziare, a publicat moralul armatci franceze, s& li- articole In Revista romana." alilt Odobescu bereze orasul Orleans si sa fact (1861-63), un volum de poezii (1854); a lost di- posibila Incoronarearegelui Ca- rector al Ministerului Cultelor, deputat, agent di- rol vii la Reims. Fiind,Mal, plomatic la Belgrad (1867). prinsa de Englezi la Compiegne, IONESCU TAKE ('1858 11922), om politic ro- fu osIndita ca vrajitoare si ars& man. A lost advocat ; a debut pe rug. Amintirca ei a Post ne- tat In politica. Ia 1884 ca par- contenit cinstita de Francezi; ; tizan al lui C. A. Rosetti, a mars serbtri s'au facut In onoa- trecut apoi In partidul liberal, rea el mai ales In anii din um&r a luat parte la luptele opozi- cind Vaticanula declarat-o tiei unitecontra guvernului sfinta. (1920). lui I. khatianu si In 1891 a in- IOANICHIE CEL MARE (f trat In guvernul lui Lascar Ca- ca. 845), Milt praznuit de bise- loamd'Arc targiu ca ministru de instructte, rica ortodox& la- 4 Noernbrie. (dupa o statue). (OA in 1895), clnd a facut A lost soldat in garda Imparatului Constantin Co- reforma invatamIntuluipri- pronim, a ajuns la grade marl, a persecutat pe in-mar si normal. De aci Inainte chinatoril la icoane, dar, convins de ratacirea sa, aavut rol rle frunte In viata Take Ionescu. a renuntat la situatia ce avea si s a flcut calugar. politica.Ministru de instruc- IOANICHIE, Mitropolit al Proilaviei pe la tie,apoi de finante Incabinetul prezidat de 1716. G. Gr. Cantacuzino (1899), a contribuit la des- IOANTCHIE, episcop al Romanului 1747- facerea Junimistilor de Conservatori. A avut mi- 1769. nisterul finant,elor In noul minister conservator at IOANICHIE MEW, episcopal Romanului mi G.Gr.Cantacuzino (1904-1907), dar In 1897-1899. rursul nenorocitelor everimente din 1907, el a IOANTE, GEEORGHE (1830t1888), profesor ro- dat concursul situ guvernului D. A. Sturdza pin& man de limba elena Ia scoala Sf. Sava din Bucuresti la restabilirealinistei. Atunci s'a despartit de 1698 www.dacoromanica.ro vechii conservatori si a format (21 Ianuar 1908) IONESTI ® corn. rur. jud. Gorj, plasa Jiu; partidul conservator-democrat sub sefia sa. Chad 1403 loc. Dupla legea 1929, tine de circ. corn. Tur-ION- s'a fticut un minister de concentrare conserva- cenii-de-Sus. 1i ® statie c.f.jud. VlIceaIntreIOR toare sub prezidentia lui T. Maiorescu (1912), el Drag&sani si Riureni. a luat internele. In timpul neutralitittii a Yost IONIA, regiune din Asia mica.(In anticitate) intre partizanii intra.rii noastre In actiune altituri cu orasele Milet, Efes, etc. de Frantasialiatii ei $i, dup. declararea rtlzbo- IONICA MAREA, cuprins& Intre Grecia si Italia iului, a intrat In guvernul national format la comunicInd pe deoparte cu Adriatica, pe de alta Iasi la 11 Decembrie 1916. Demisionlnd la Ince- cu Mediterana. perea tratativelor pentru armistitiu, a plecat In IONTTA. sau roAmiU (t 1207) din familia A- Franta, unde a lucrat cu altiemigrati romani sanestilor, Imparat romano-bulgar de in ca. 1197. pentru a face cunoscut& situatda Romaniei si a Dobinde$te mad victorii contra Grecilor Bizantini. sustinea drepturile ei. In 1920 a fault parte cu Faima vitejiei lui ajunge la Roma si papa Ino- citiva amid din guvernul generalului Averescu centiu m Li scrie, Indemnindu-I a se alipi bisericii $i cind acesta, In urma unui conflict cu parla- catolice, lucru pe care Ionita 11 primeste si e In- mentul, s'a retras, a format un guvern prezidatcoronat de trimesii papei In Noembrie 1204. In de el (17 Decembrie 1921), dar n'a putut sa. obtie acest timp latinii cu Baldovin de Flandra pun majoritate si a trebuit se se retragfi dupe o tuna.. stapinire pe Constantinopol si trateaz& cu dispret IONESCU TOMA ('1860t1926), medic roman. pe lonitti, care dorea sa le fie aliat. De aci razboiu A lost ajutor de anatomie la facultatea din Paris, lung cu peripetii diferite, dar In genere cu marl prosector(1883). Nuinit prin lege special& pro- victorii ale lui Ionita, care is prizonier pe Insu$i fesor deanatomie topograficil la facultatea de Impbratul Baldovin. Interventda papei nu poate medicin5. din Bucuresti (1894), a lost decan (1906, linisti lucrurilesiIn timpul acestor turbudirt 1908, 1910, 1921) si rector al Universitatii (1912). Ionita e asasinat. A Post membru onoraral Academid Romane IONNITIIT THEODOSIU (18421.1918), unul din- (1925). tre primii editori rorna,ni si Intemeietorul wimei IONESCU DE-LA-BRAD ION (*181811891), edituri sistematice, organizind acest nou comert. agronom roman. A facut studii In Franta, a tost In lard. A tip&rit Calendarul pentru toti Ro- administrator al mosiilor Domnitorului Mihaiumanii". A introdus si editat primul calendar zis Sturdza (In Moldova), profesor la Academia Mi- american cu foi detasabile. hailean& (1844), a fugit in Turcia la 1848, unde IORDACHE ornrarrarrm, unul din capii eteriei ajunge administratorul mosiilor mar elui V izir ; apoi, din 1821; el a prins prin Inselaciune pe Tudor Intorclndu -se, a publicat scrieri de economic na- Vladirnirescu pentru a fi omorlt. tional& si agriculturii (Monografiile judetelor Do- IOFtDAN (arab. ES-SEE14), fluviu In Palestina, rohoiu, Putna, Mehedinti) si a lost de mai multe izvoraste din muntii Anti-Liban, $i se varsti. In on deputat, tuptand pentru drepturile Viranilor. Marea moarta; lung 350 km. In apele acestuia s'a IONESCU-DOW WAN (' 1875), magistrat ro- botezat Isus. man. Prezident al Consiliului legislativ. Fost pro- IORDANES (sauIOENANDES), scriitorgot fesor la scoala superioarti de stiinta de Stat $i la (pe la a. 500), a sodsInlatineste o istorie uni- $coala superioar& de agriculture, lost consilierversal& pina la Iustinian si o istorie a Gotilor. la Inalta Cure de Casalde. A publicat articole de Are pasagii importante pentru Inceputurile istoriei specialitate In revistele Curierul judiciar"si noastre. Dreptul", IncepInd din 1898, si mai multe cacti IORDANESTI, com. rur. jud. Storojinet, plasa din can cittim: Presafiregimul ei In Romdnia, Dumbrava-rosie; 2154 loc. Tribunalele pentru copii, Responsabilitatea juri- IOREST sau ILIE, mitropolitRoREST. died a Statului, Procedura penald romdnd si un IORGA NICOLAE (1871), istoric si om politic raport despre dreptul penal prezentat conferintei roman. A Mout studii la Iasi, Paris, Berlin siLipsca. internationale de la Varsovia. E membru cores- Profesor de istorie universal& la Universitatea din pondent at Mademiei Romane (1928). Bucuresti (1895), membru al Academiei Romane IONESCU-GION GEORGE ('1857 t1904), pro- (1910),director al$coalei romane dinParis fesor si ziarist roman. Dup& studii la Paris, a Post (Fontenay-aux-Roses),decan al facultatii de litere, profesor la scoala normal& de institutori si la rector al Universitatii, face In fiecare an cursuri liceul Matelu- Basarab din Bu- la Sorbona. A colaborat la multe ziare si reviste, curesti, inspector general al In- a condus revista Samandtorul" (1903), prin care, vittlimIntului; membru cores- s'a Intemeiat un curent literar cu caracter na- pondent al Academiei Romane tional-traditionalistsidemocrat-progresist,el (1889) $i at Ateneului Roman. fiind criticul care a dat directivele. Acest curent A Post mult timp ziarist, seri- a dominat In primul deceniu al sec. xx si a lost ind cronici teatrale si literare Imbrlitisat $i de scriitori din provinciile romanesti In ziarul Romanul", s, a. A pe atunci supuse, avind centre principale la Sibiu, colaborat la ,;Revista noun ", la Cern&uti, cum si In vechiul regat la Craiova $. a. A publicat cercetari isto- si la Blrlad. Pe la 1905 Iorga a Inceput a se ocupa rice (Ludovic XIV si Constan-'AI0 4, de politica, a Post ales deputat de multe on si a tin Brincoveanu, 1884) $i multe , format un partid numit nationalist care are ca conferintetinutela Ateneu organ Neamul Romdnesc. In Aprilie 1931 a Post (Doitoricescul mesteug, 1892 ; 7 numit rninistru-prezident sia format un gu- Generalul Florescu,1894; Ele- G. IonescuGion. vern afar& dinpartide. Mai multe reviste au mentul pitoresc Incronicile romdne, 1885), ra- Post Intemeiate de dlnsul, Intre cart citam Re- poarte scolare, arti didactice (Poetica, 1888) si vistaistoricd (1915 $. a.). In reviste, brosuri si Istoria Bucure$ilor, 1899, cum si citeva traduceri. volume diferite si In Analele Academiei", a pu- IONESCU-SISESTI GHEORGBE (1885), agro- blicat studii numeroase In cars s'a ocupat de: nom roman. Profesor la scoala superioar& de agri- a) Wortspatrleiprivity In general(Geschichte cultur& si director al Indrumtirilor agricole din des rumlinischen Volkes, Gotha, 1905; Istoria Ro- Ministerul Domeniilor, s'a ocupat, Intrealtele mdnilor in chipuriciicoane, 1905; Breve sloria de mijloacele de a face folositoare terenurile inun- dei Rumeni, 1911; Histoire des Roumains de dabile si necultivabile. A publicat articole In re- Transylvania, 1915; Histoire des Roumains de viste streine, cum si carti de specialitate, dintre Bucovine, 1917; Histoire des Roumains de la pe- cart cit&m: Reforma agrard in Romdnia, 1920; ninsule des Balcans,1919; Histoire des Rou- Despre rapid, 1918; Ferma Herd,strdu. E membru mains et de /cur civilisation, 1920) ors, In desvol- corespondentalAcademiei Romane(1925). tares institutiilor si a unor forme de viata. (Isto Ministru de agricultur& In guvernul prezidat de ria comertului, 1915; Istoria armateiromdne, 1910; N. Iorga (1931). Istoria linanciard si economica, 1902; Sate si 1699 www.dacoromanica.ro 10R-manastiri, 1905; Nego(ul fi mestesugurile, 1906; lingo o stIncii. Alecsandri crede c5 simbolizeaza Istoriabisericii,1908;Developpementde la cbutarea izvorului Cernei. IOSquestion rurale, 1917; Functionarii, 1922; Istoria IORGOVICI PAUL( *1764t1808), scriitorsi presei, 1922; Histoire de fart ancien (eu G. Ba 1$), profesor roman din Banat. A facut studii la Pojon 1922: L'art roumain, 1925) sau Ir relatiile cu alte (Bratislava), Ia Pesta, la Viena 5i la Roma; a popoare (Arinenii $i Romdnii, 1913; Les Rou- callitorit la Paris 5i la Londra. A lost functionar mains et le people turc, 1914; Muntele Athos, 1914; In Viena, jurist at episcopiei din Virset, a suferit Albania fi Rumania, 1915; Sirbii, Bulgarii $i persecutdi din partea Slrbilor, can se temeau sa- Rarndnii, 1915; Legaturile cu Sirbii, 1915; Le- nu-si piarz& suprcmatia religioasa. asupra Roma- gdturile cu Rufii apuseni, 1916; Relations entre nilor,a Postdestituit de autoritati silnchis. la France et la Roumanie, 1918; Relatiile comer- A Post profesor de limbs latina la gimnaziul din ciale cu Lembergul, 1900; Les Hongrois et /a na- Virset (1790) 5i a murit se zice otravit de tionaiite roumaine, 1909; Carol xis $i (arile ro- persecutorii sai. De la el au 'limas mai multe ma- mane, 1901; Relations russo-roumaines, 1915; nuscrise si o gramatica romdneasca tip. In 1799, Relations anqlo-roumaines, 1915; Rela(ii franco- care a Post unul dinizvoarele gramaticei lui romdne, 1920; Roumains et Grees, 1920; Polo- Heliade din 18211. El a Intemeiat Impreuna cu nais et .Roumains, 1921; Serbes et Roumains, 1922; Romanidin principate 5idin Transilvania. o Roumains etTchecoslovaques, 1924), cu privire Societate filosoficeasca In Viena. la anume personalitliti istorice si la anume epoce IORGU DE LA SADAGURA, piesa de V. Alecsandri, (Constantin Brdncoveanu.1914;.FtegeleCarol, 1844. 1914, 1916; Mihaiu Viteazul, 1895 1900, 1901 IOSAF4iT ZiSSNAGOVEANUL, mireneste Ion 1910, 1918, 1919; Cantacuzinii, 1920; Stefan cel Varbileanu. Fost protopop In Mizil ; calugarindu-se, Mare, 1904, 1905, 1910;StirbeiuVoda, 1905 ajunse eclesiarh al episc. Buzaului, apoi egumen 1910, 1913; Tudor Vladimirescu, 1906; Cuza- al Snagovului. A jucat rol important in miscarea Voda, 1909, 1920; Radu ,serban Vod4, 1911; Gh. dela 1848 ea amic at revolutionarilor. A Post su- Lazar, 1916; M. Kogillniceanu, 1920; Cornemo-perior al bisericii romanesti din Paris. A publicat rarea zilei de 3 Maiu 1848, 1911; Spiritul pu-un catehism (mai multe editii si una in limba blic In epoca Unirii, 1915; Rdsboiul actual qi francezh 1870-1889), discurs pronuntat la Paric urmarile lui, 1916; Cultura sub Fanario(i, 1898; cu ocazia liberarii Tigani 1 o r (In 1. franceza, 1856) Studii asupra Chiliei $i Celatii-Albe1899; Se- 5i un Vocabulaire de quelques mots 1 atins expliqu,es colul xvn, 1900; Despre veacul xvm, 1910; Ra- eri roumain et en francais (1867). scoala Seinienilor,1910;Ocupa(iunea austria- IOSIF, personaj biblic (tea. 1675 a. Chr.), fiul ca, 1911; Politica Austriei fa(4. de Unire, 1912;lui lamb si al Rachelei. A Post vindut de fratii sai La Roumanie Danubienne et les barbares au VI unui negutator care I-a adus In Egipt, unde a siecle, 1924 ; bl literatura romanti: Cintecele Ro- avid ocazie sa explice un vis,a ajuns minf- mdnilor din Serbia, 1914; Curti reprezentative stru, si unde s'a stabilit mai tirziu familia sa. la Romani, 1915, 1916; Schi(e din literatura ro- IOSIF SCRIITORUL DE CINTARI (t ca. 883), praz- nidneasca, 1892; Istoria literaturiiromdnein nuit de biserica ortodoxa la 4 Aprilie. A Yost per- sec.xvin, 1901;Literatura religioasa pinci la secutat in timpul lui Leon iconoclastul; a zidit 1688, 1904; Istoria literal. Tom. In sec. xix, 1907 o biserica. Intr'un pustiu; a compus imnuri re- s. u.; Balada popular* 1910; Asachi ca tipograf, ligioase can se cInta. si azi In biserica noastra. 1912; G lupta literard, 1914$.u.; La litterature IOSIF I (*1678 -1.1711), rege al Ungariei (1689), populaire, 1925; e)istoria universaRt :fie cerce- Imparat romano-german (1705 , a continuat raz- taxi speciale (Venetia in Marea-Neagra, 1914; boiul pentru succesiune In Spania. Chestiunea mdriimediterane, 1914: Serbia eroica IOSIF II (*1741 t1790), imparat at Austriei. $i martira, 1915; Le livre rouge autrichien, 1917; Flu at Mariei Tereza, a Post Ina- Desvoltarea statului austriac, 1918; Scurtd istorie intede moartea mamei sale a Slavilor rasariteni, 1919; Tomas Marquis deasociat la tron. Protector al li- Sauluce, 1893; Philippe de Mezieres, 1896; Formes terelor si artelor;Insufletit de byzantines et ?mines balcaniques, 1922 , fie priviri idei liberale; totusi a luat parte generale asupra unor popoare on epoce, fie in-la Impartirea Poloniei(1772 ; cercari de filozofie a istoriei (Histoire des etats a introdus mari reforme: a mic- balcaniques a l'epoque moderne, 1914; Observa(iile sorat puterea ordinelor caluga- unui nespecial istasupra istorieiantice. 1916; rest; a infiintat seminarii teo- Istoriapoporuluitrance;1919; Desvoltarea logice de stat; a Introdus limba asezamintelor cvlturale$i politice ale Europei, german& ca IhnbaoficialaIn 1920; The Byzantine Empire, London, 1907; Ge- locul latinei; a Impartit tan. In Iosif II. schichte des osmanischen Reiqies, Botha, 1908 $. districte cu un functionar re- u.; Les bases ne. essaires d'une nouvelle histoire du gesc; a separat justitia de ad- moyen-dqe, 1913: Elemente de unitote vile lumii ministratie; a introdus cada- medievale, moderne si contimporane, 1921 $. u.; strul; a usurat soarta iobagi- d) deserieri de calitorle (Sate si preo(i din Ardeal, lor. Istoricii transilvaneni zic 1902; Drumumisi()rasein.Romania,1904; ca. data Horia n'ar fipre' iii- Neamul romdnesc In Basarabia, 1905; Neamul tat lucrurile prin miscarea lui, romdnesc In Bucovina, 1905; Neamul romdnesc Romanii ar fi avut de Ia el fn Ardeal, 1906; Prin Bulgaria la Crmstantino- mari foloase. pol, 1907; e) eoleetii de dooumente: Acte $i fraqmente IOSIF, primul mitropolit privitoare laistoria Romdnilor 3 vol.; Acte si al Moldovei cu scaunul In Su- documente din Ardeal, 1916; Documente privitoare ceava ca. 1401 (dupa lista fa.- la istoria Romdnilor In colectia Hurinuzachi, mai cu ta de Mitropolitul Jacob Put- mite volume; Docum. dinarhiveleBistri(ei, neanul). 1899 5. u.; Studii si documente cu privire la isto- IOSIF II BOBULESCU, pI ria Romdnilor, 23 volume; f)piesede teatru: Un episcopalRininicului Intre damn pribeag, 1920; Mihaiu Viteazul, 1920; In- 1880-1886, rind clemisiona. iosif Gheorghian. vierea lui $lefan cel Mare, 1920;Constantin IOSIF GHEORGRIAN (18281.1909), ierarh roman. Brdncoveanu, 1920; Tudor Vladimirescu, 1921; Fiu de preot, a lost crescut In vederea vietii bi- Sarmala, amicul poporului, 1923; Fratele pagin; sericesti, a trait pe linga arhiereul Sofian, apoi pe Ovidiu, 1931. linga episcopul Meletie si a Post hirotonisit diacon /ORGOVAN rovmr, personaj din poeziile noade mitropolitul Sofronie. Ca preot at capelei ro- stre poporane (colectia G. Dem. Teodorescu, s.a. mane din Paris , a urmat cUrsuri de filozofie la la Alecsandri se numeste Erculean). E un erou Sorbona; Intors In tara, a Post numit profesor la tInar care se duce sa prinza pe o fata ascunsaSerninariul preotesc din man. Neamtu, arhiman- 1700 www.dacoromanica.ro drit pe ling5 episcp. Melchisedec, eoiscop de HusiMuntenia dupa Incheierea pacii de la Kue,iuc-Kai- 10S- (1864), episcop al Dunarii-de-jos (1879), mitropolit nardgi, prin care Turcia Invinstt recunostea o serie primat(1886). In 1893 demisiona si se retrase la de drepturi Rusiei, adic,ii.Intr'o epoch In carerPS man.Caldarusani, dar, In urma turburarilor pri- team& de razboiu nu mai era, dar situatia tarilor cinuite la judecata mitrop. Ghenadie, fu reales roma.ne era nenorocita, fiind sa.- mitropolit (1896) si clrmui biserica pin& la moarte. racite si de averi si de oameni, A Post membru onorar al Academiei Romane de oarece fusese teatrul luptelor (1901). din anii precedenti. Domnia de IOSIF I SEVASTIAS (DE Km) (11820), episcop 8 ani a lui Ipsilanti e o perioade Arges 1793-1819. da de pace, de reculegere si de IOSIF STEFAN 0. (*18771-1913), scriitor roman reorganizare. El decreta o mai originar din Transilvania, a Postziarist In Bu- bun& asezare a impozitelor, sta- curesti si bibliotecar la Fundatiunea universi- bilind cote fixe si epoce de perce- tara Carol I". Cunoscut mai ales pere si InlaturInd uncle abuzuri; prin poeziile sale, care exprima, Men pentru prima data o In- In genere, sentimentul regretului, toot-I-tire politieneasca; ajuta des- fi al resemndrii. Op. p. Patriar- voltareacomertului ;dete o Ipsilanti Alex. hale, 1901; Credin(e, 1905; Poe- mai bun& asezare tribunalelor, zii, 1910; Cdntece, 1912. Poezii InfiintlndIn capital& dolt& departamenturi": cu o desvcaare mai mare: A civil si penal; dete o noun organizare a Scoalei lost odata, basm, 1903; Din zile de la SI. Sava 1780. Despre domnia lui scree un mart,1905, povestea lui Stefan cronicar: un veac fericit era, care pot ziceca cel Mare. Are multP traduceri dinr nu va mai fi niciodatii.". Situatia liti Ipsilanti s'a PetOji,Vrrlainr, Ibsen,Goethe, sdruncinat dupa anul 1781, tend doi fii al lui Wagner, Corneille, etc. In cola- fugira. In Transilvania, ceeace dete motiV ad- borare cu D. Anghel cateva piese O. versarilor lui s& sustie ca Ipsilanti este agent al de teatru (Legenda funigrilor, 1907, Carmen sae- Austriei. In realitate, el era amicul Austriei, dar Mare, 1909, etc.) si o serie de satire umoristice fuga copiilor lui nu avea nici o legaturs cu aceasta, (Caleidoscopul lui A. Mirea, 1908,1910). ci se zice ca s'a produs din pricina masurilor se- IOSIA, st. c. f. jud. Bihor In apropiere de Ora- vere ce luase contra lor, vazindu-le viata prea dea. usuratica si de rau exemplu pentru boerime. A IOV, personaj din vechiul Testament, sfint si trimis o delegatie ptna. la Viena ca sa Gear& a-t praznuit de biserica ortodoxa. la 6 Maiu. Era trimete inapoi cu forta, dar n'a reusit si atunci a hoot,fericit cu fii si fiice, cu Malta situatie so- demisionat. Creditul lui nu era trig' pierdut cu cials;dar Dumnezeu a vrut sa-i Incerce credinta totul la Poarta, de aceea fu numit Domn In Mol- si i-a rapit totul; lov n'a murmurat si n'a sovait. dova (1786). Aci ins& n'avu norocul de mai 'nainte, Apoi trupul i-a Lost roiu de bube, dar el n'a sovait. caci incepuatunci r&zboiul pornitde Austria Atunci Dumnezeu i-a redat toate bogatitle, i s'ausi Rusia contra Turcilor si principatele fura ocu- nascut alti copiisi a Inceput o vista fericita. pate de armatele for (1788). Razboiul s'a terminat Povestea acestor fapte formeaza cuprinsul uneia prin pacea de la Iasi (1792) si dupa. aceea Ipsi- din cartile Vechiului Testament. lanti fu numit din nou In Muntenia, dar fu tot IOVANOVICI tyraFax( *1828t1885), general atlt de nenorocos ca In Moldova, caci Incepind austriac. A luat parte la luptele din 1848-49 rascoala lui Pasvanoglu, Poarta 11 Inlocui cu un contra Ungurilor, la razboiul din Italia, 1866. A devotat al comandantului armatei contra acestui comandat trupele can au ocupat Hertegovina In rasvratitor. 1878. IPSILANTI ALEXANDRII (1-1828), capul eteriei IP, corn. rur. jud. Salaj plasa Simleul-Silvaniei; grecesti din 1821. Era fiul fos- 1746 loc. Static c. f. linia Sacueni-Sarmasag. tului domn ConstantinIpsi- IPATESCU GRIGORE (.18361-1895), general ro- lanti, trIlise In Rusia si servise man. Sublocotenent 1856, co- In arinata ruseasca, pierduse lonel 1874,general 1883. A rhiar o mina In lupta de la luat parte la razboiul pentru Dresda. El deveni conducktorut independenta.. misca.rii de emancipare a Gre- IPONIENU GHEORGRE (1- rilor, organiza eteria (wr acest 1745), profesor grec la Acade- euv.) si intrind cu armata sa mia domneasca din Bucuresti. In Moldova, facu mune jafuri Era si medic; studiase medi- trecu In Muntenia, puse la tale cina In streinatate, Ultras ca ueiderealui Tudor ViadimirescuMU, .yd stipendistalluiConstantin (ow acest cuv.), dar dupli ce Ipsilanti Alex. B rIncoveanu miscarea for fu Infrinta, trill In LPOTESTI ® satjud. G:ral tratescii.(Portret Viena si muri acolo In mizerie Ina- Botosani plasa Corn i;428 in Col. Academiei) inte de a vedea tam lui liberates. doe. Dupa legea 1929, tine de circ. com. Cu- IPSILANTI CONSTANTIN, domn cureni. Ad a Post mosia familial poetului Eminescu. al Munteniei 1802-1806 si al Mol- ¶ ® sat jud. Olt plasa Potcoava; 1140 loc. Dupadovei 1799-1801. Era flu! lid Ale- legea 1929, tine de circ. corn. Brebeni.0c. r. jud. xandru si unul dinceifugitiin Suceava plasa Bosancea; 2500 loc. Dupa legea Ardeal. Imprejurarile ulterioare i-au 1929, e corn. suburbans, tine de orasul Suceava. Lostfavorabile,ciici conduciltorii IPPOCRAT (*ca. 468 1- ca. 377 a. Chr.), vestit Portli nu i-au tinut suparare, 1-au medic din anticitatea greats. A scris despre prog-flout dragomansi apoi dornnin mosticuri, despre vinturi si o colectie de aforisme Moldova, aceasta probabil st prin medicale. sprijinul Rusiei. Domnia lui a YostC. Ipsilanti. IPSILANTI ALEXANDRII, domn al Munteniei scurta. Si fara importanta. Mai lun- 1774-1782, 1796-1797 si al Moldovei 1786-ge este domnia din Muntenia, pe care o dobln- 1788. Descindea dinteo greceascrt (Psiolu) de$te ru sprijinul hotarit al Rusiei, din ce In ce mai cumare vaza. la Constantinopol si inrudita cu ascultata. la Poarta. Se mentine printr'o iscusita. boeridin tarile romane. Unii din ascendentii sal duplicitate in jocul diplomatic fats de Rusia pe .avusese situatiuni importante In Moldova. Crescut de oparte, Cala de Franta si Turcia pe de alta; si instruit In vederea dragomanatului pe care dar nu reuseste deplin, Poarta decide sa-1 ma- i-a si avut pin& s'a fault domn el era om In- zileasca sisa-1 pedepseasca. Instiintat la timp, vatat (filozofie, matematici, etc.) sia ajutat fuge din tart_ rraspIndirea Invataturii in statul sari. E numit In IPSOM4Cal CONSTANTIN, profesor grecla 1701 www.dacoromanica.ro IRA-Academia dornneascii din Bucureati pe la 1770. ISCHIA, insula vulcanic& In golf u] Neapole; Se ocupa cu filologia. cap. Casamicciola; supr. 46,4 km. p., ca. 26.000 ISM IRAK, regal in Asia-mica (Mesopotamia) In- loc. Un cutremur grozav In 1883 a distrus capitals temeiat In 1920; 500.000 km. p., 3.200.000 loc. at a f5 cut multe victime. Cu aces ocazie s'a format Are rege pe Faisal, dar pe ling& el e un comisar la not un comitet pentru adunarea de fonduri de englez, conform cu mandatul dat de Societatea ajutor ai Alecsandri a scris o poezie ocazional& Natiunilor. (Versuri v. Ischia). IRAN, numele platoului din Asia care cuprinde ISCHL [ial], oraa In Austria; 10244 loc.; statie Armenia, Persia, Afganistanul ai Belucistanul. balneara vestita. TRATO§, corn. rur. jud. Arad, plasa Pecica; ISERLIA, corn. rur. jud. Cetatea-Albil plasa 2460 loc. Traian; 2240 loc. IRINA, manna It ca. 304), pr&znuita de bi- ISEDOR, glut praznuit de biserica ortodox& la serica ortodox& in 5 Maiu. A lost se zice flea 14 Maiu. Era ofiter In armata Iroparatului De- unui Imparat; s'a creatinat 5i a lost supusa la marl cius ; denuntat c& e creatin, a suferit martiriul $i clunuri intaiu de tattilei, apoi de altii, dar a a Post ucis. sc&pat din toate, astral ca exemplul ei a adus la ISIDOR PELUSIOTUL ca. 449), praznuit de creatinism pe tattl ei, apoi sute ai mil de oameni. biserica ortodox& la 4 Februarie. A lost superi- IRICT,JTSK, oral In Rusia (Siberia), 103.920 orul unei manktiri de ling& orasu/ Pelusa (Fgipt, Inc. unde e azi Port-Said): a Mutt 2000 de epistole cu IRLANDA air ANGLIA. subiect religios. IROCHEZI, locuitoriindigeni din America, ISIS, divinitate egipteana. sotia lui Osiris. de N. Astazi au r5mas putini, locuesc mai ales In ISISSAU NATURA., ziar de vtilgarizare pentru statul New-York. stiint,e naturale. Bucureati 1856-1865. Redactor: TROD zis CEL MARE (germ. HERODES. ital. ERODE Dr. luliu Barasch. (t 1 p. Chr.), rege a) Iudeii, prins de Marcu An- ISLAM (ISLAMISM), religie tundat& de Lamio- toniu. A ordonat taierea celor 40.000 de prune' Bier(P.-acest cuv.). cu prilejul naaterii lui Cristos. ISLANDA insult'. In partea de N. a Oceanului TROD ANTIPA (1 37), rege al Iudeii, fiul pre-Atlantic; 102846 km. p. (din cari numai 43.000 cedentului. A devenit vestit prin faptul c& a pus locuiti); 978.000 locuitori. Are 28 de vulcani, din as tale capul Sf. Wan Botezatorul $i prin Impreju- cari 11 activi (principal: Recta). Cap. Reilklavik. rarea ca el a ordonat procesul ai restignirea lui Descoperit& de Norvegieni (865) si colonizata; a 'sus. lost republick, a devenit provincie a Danemarcei IRODIADA, sotia lui Irod Filip, 11 partisi (1380), apoi a devenit autonoma (1903), avInd pentru a trtil cu cumnatul ei Irod Antipa. Fiind numai unire personal& cu Danemarca. reprobatil In public pentru purtarea ei de Wan ISLAZ, corn. rur. jud. Romanati, plasa Dunareit; Botezatorul,reuais&-1 arunceIn temnit& (ow 7725 loc. Duro& legea 1929, forrneaz& o circ. cu 7 LOAN B.). sate. Act s'a citit In ziva de 9 Iunie 1848 con- ISABELA ( ca. 1520 ¶1559), sotia lui Wan stitutia alcatuits de comitetul partidului national. Zapolya, voevod al Transil- vaniei. A guvernat Transilva- nia mai multi ani de la 1556. J°CETATEA ALBA ISABELA CATOLICA ("1451 J° CAHUL 1-1504), regina Castiliei. Lulnd ,i--- In caskorie pe Ferdinand Ca- ...... -; ------Ownea tolicul, preghti unitatea Spa- -01-8 ;;Or---- , niel. .., 1 -.-. ISAC II ANGEL (t1204), Im- ORAO 'PL.FANTAN, ----.., ...... ' p/Ind bizantin din 1185. A lost . Sich.rlichl tau /1.tuhurlu and.ktul detronat de fratele stiu Alexe o CismeauaVaruita11IZANELOi 1195 ;restabilit de Cruciati L.I PL. CHILIANOVA PLIALPUG 1203 ), apoi din nou rasturnat MU* NOU 1204). ISACCEA 0 brat mic al ,Dunarii pe teritoriulcorn. cu sodas' nume jud. Tulcea. ¶ SIAM c insula In Duntire jud. Tul- V. cea; supr. 100 hect., format& C., de bratul cu acelaai nume. ¶ J. ® corn. urban& jud. Tulcea, 5500 toe. Aci a lost un vechiu Harta jud. Ismail (legea 1925). ores roman Noviodunum. ISACIIIE EaurdEsun, praznuit de biserica orto- ISMAIL 0 jud. In Basarabia, cap. Ismail, dox& la 30 Maiu. A prezis InfrIngerea ai pieirea 4212 km. p., 228.878 loc. (1922); Imparatului Valens, care a refuzat s& deschida bi- are 6 plksi, 5 corn. urbane, 55 sericite creatinilor. rurale (1926); tine de circ. Curtii- ISACOV, lac jud. Tulcea pe teritoriul corn. de-apel dinGalati; 51acoale Cara-Orman; supraf. 300 hest. primare urbane 1i 66 rurale, 62 ISACOVA, coin. rur. jud. Orheiu, plasa lsacova ; gradinii de copii; 23 cooperative 2834 We. Circ. corn. cu 10 sate (1929). de aprovizionare si consum cu TSAR, rtu all. Dunkii, izvorbate din rnuntii capital 2.393.000 lei (1925); tine Tirolulul: uda Bavaria; lung. 352 km. de eparhia Cetatea-Alb&-Ismail. ISAV, personaj biblic. primul n5scut flu al ¶ 0 corn. urban& cap. jud. Is- lui Isac Si al Rebeck. A vindut fratelui sat] Jacob mail, pe maul sting al bratu- Sterna jud. Ismail. pe un blid de linte dreptul de primogenittira. Din lui Cbiliei; 50.000 loc. Resedinta episcopiei Ce- faptul acesta s'a nascut expresia proverbial& atatea-Alba aiIsmail. Are acoal& normal& de vinde ceva pe un blid de linte" (ceva foarte pre-baeti, gimnaziu ai liceu de Meld, liceu de tete, 2 tios pe un prat de nimic). acoale comerciale ai o acoala de meserii cum ai ISBICENI, corn.rur. jud. Romansh, plasa mai mule acoale primare. Nu setie clnd s'a fun- Oltul-de-jos; 3717 loc. Circ. corn. cu 6 sate (1929). dat. Cetatea probabil au ridicat-o Genovezii. A ISBL$TEA, corn. rur. jud. Orheiu, plasa Criu-lost In sec. xviii ai la Inceputul sec. Nix ocupat leni; 4498 loc. Dup& legea 1929, face parte din de Rusi, apoi cedat Tureilor, In mai multe r/nduri; cite. corn. Criuleni. dupli tratatul din 1856 s'a Inapoiat Moldovei. Aci 1702 www.dacoromanica.ro s'a asezat scaunul episcopiei Dunarii-de-jos In decan al facultatii de stiinte (1897-1899, 1911);ISM- 1864, trecut dupti. 1878 la Galati. membru al Academiei (1899); ministru de lucrari ISMAIL pAsa (18301-1895), chediv alEgip- publice (1899), de instructie (1900), de domeniiISU tului (1865-1879). (1907)In guvernele prezidate de G. Gr. Canta- ISOCRAT ( *436t338 a. Chr.), orator atenian, cuzino si de industrie In guvernul national din retor vestit. PredicInd unirea cu Filip al Mace- timpul rilzboiului (Decembrie 1916); organizatorul doniei contra Persilor, a ajutat pe acesta sA devinaexpozitiei jubiliare din Bucuresti (Parcul Carol) stapinul Greciei. Chid si-a dat seama de aceasta In 1906. Pe ling& numeroase duptt lupta de la Cheronea), s'a lasat sa moara articole si studii de specialitate de foame. aparute In brosuri sau In Bu- ISQNZO, rite In Italia, se varsa. In Golful de letinele societatilor stiintifice Triest. Pe malurileluis'au dat, In timpul razboiu- on In Analele Academiei Ro- lul mondial, marl lupte Intre armatele italienemane, a publicat 0 vagina si odic austriace. din istoriamedicaid a Ro- ISCIP (ESQP)(t550 a. Chr.), fabulist grec. Aindniei (1880), un Tratat de Post sclav, mai tlrziu liberat, a continuat sa corn- chimie, In multe editiunisi pun& fabule, cari n'au fost scrise atunci, ci s'au intrebuintat multi ani In *coa- transmis prin viu grain. Se zice ca 1-au ucis lo-tele romanesti, cum si clteva cuitorii din Delfi, suparati de o fabula a lui. Viata biografii(Davila, Bechamp, si fabulele lui Isop au trecut din generatie In ge- Em. Bacaloglu, Ion Ghica). ISTRATI NICOLAE (*1818 Dr. C. Istrati neratie *i din tar& In tarn pina chid s'au scris: 11 662), scriitor roman din Mol- au devenit o carte de literaturd poporand scrisd,dova. A Inceput cu poezii In pe care o avem si not sub titlul de Isopia. Cel mar Foaie pentru minte" din Brasov (1840 s. u.), a veehitt manuscris e din 1705. publicat opere de politica, povestiri istorice, etc. ISOPESCUL ARCADIEI 844 ), profesor roman A fAcutsi po- In Bucovina. A predat matematica sifizicala litica,fiind un gimnaziul superior din Suceava. adversaral unirii 0 le 4A ISOPESCUL Duairrau(*1.g39 +1927), pro- principat el or. fesor roman In Bucovina. A predat la gimnaziul ISTRATI DA- superior din Suceava (1864), apoi la Cernauti BIJA, domnmar Abhdbo (1869), mai ttrziu la*coala pedagogicdin acest DABIJA. oral (18701. Op.pr.Carte de cilire p. §coala primar& 1911 (In colahorarel. Beziehungen Karts ISTRIA@ pe- des Grossen zu den Saracenen in Spanien und zu ninsula. In Marea Adriatic&Intre C :al"! den abhasidischen Chalifen von Bagdad, Cernauti golful Venetiei, osw.d 1839, Das Theorem der FourierschenBeihen, $i g. Quarnero; 1873. supraf. 4956 km. ISOPESCUL samoIL (''1842), profesor roman p., 403.000 loc. In Bucovina. A predat la gimnaziul superior dinapartinutAus- Suceava. A colaborat la diferite reviste si ziare. t riei p Ina In Op. pr. Kurze und ilbersichtliche Darstellung der 1919,clads'a Schicksale der Mitropole von Salzburg seit ihrer alipit Italiei. Po- Stiflung Lis Arms Tod, 1874; pulatia e corn- Manual de istorie universal& pus& dinItalieni, 1899. Serbo-croatisi ISP4S, corn. run, judetul Sloveni,si un Storojinet, plasa Bastoacele; 'rum& rde ca .5000 5315 loc. Statie c.f. pe linia Romani, cari lo- lateral& Grigore-Ghica Vij- euesc in 7 sate nita.Circ. corn. cu3sate '14'4V) ling& Monte Ma- (19291. %/1 giore (Letai, Gra- ISPIRESCU PETRE (*1830 d igne, Slum tevita, +1887), povestitor roman. A Noselo, Brdo, Gro- lost lucrAtor tipograf, apoi di- bnio, Suoodru)Si Harta Istriei. rector alunei tipografiiIn mai la N. JelAni. Bucuresti. A cules si publicat: Ei vorbeso un dialect cu caractere particulare: Basme (18741, Snoave (1879), P. ispirescu. rotaoismul lui n intervocalic turd p. una), o tonic Ghicitori(1880),Jocuri de nediftongat (tote p. toate), labialele neschlmbate copii (1885), cum si Incerchri de scrieriistorice (p, b, f, v nu ch,' gh', h', g,. ¶ ® Static c. f. jud. pentru popor: Mihaiu Viteazul (1876), $lefan cel Constanta dria MedeidiaBabadag. mare (ed. noua 1907) si Basme pagineqli cua ISTRIA (DORA D') pir oawA ELENA. prefata de Al. Odobescu (1879). TSTRITA, munte jud. Buzau corn. Pietroasa, ISRAELTTI PP- Ebrei inalt 744 m. La poalele lui s'a descoperit faimosul ISTORIA CRITICA A ROMANILOR de B. P. Hasdeu, tezaur gotic (unit In feint sari) numit clo$ca cu Bucuresti, 1873. Vol. I. A apArut si o fascicola pui (pa- acest cuv.). din vol.II. Cuprinde Inceputurile statului mun- ISTROS (maxi), un mime at DuNARn (owacest tean. Opera a produs mare efee.t:Parlamentul a ou v. ). votatbatereauneimedaliisperialepentru ISUS (DM) HRISTOS (= CRISTOS SaU ORR.), fiul autor. lui Dumnezeu nkscut din fecioara Maria, predict ISTORIA ROMANILOR de A. D. Xenopol. Prima noua Invatatura, fu dat judectitii de °titre con- editiune In 6 volume: 1888-1893. A doua In 12 ducatorii bisericii ebraice si restignit pe truce; volume (Iasi, Saraga, 1896.) Xenopol a refacut-o pus In mormln t, Invie duple 3 zile si apoi se tnaita in 14 volume, din care au aparut In 1913 numai la cer In vkzul ucenicilor lui. Faptele si ideile lei a-v (ed. Sfetea) *i apoi s'a tiparit de la Inceput se gasesc povestite de cei 4 evangelisti (Testamen- incepind In anul 1925 (ed. Cartea Romaneasca) tul Nou). Data nasterii lui, care corespunde a- si sfarsind cu vol. xiv In 1931. proximativ cu anul 750 de la fundarea B.omei, a ISTRATI corrsTawris ('1850t1918), om de Post brat& In sec. vi ca Inceputulereicrestine. Doc- stiinta si politic roman. Doctor In medicinasi trina lui Iisus este creftinismul, care s'a raspinpit chimie; s'a consacrat studiului chirniei;a lost prin apostolii ski si prin altii, cari o Imbrktisara in profesor la Universitatea din Bucuresti (1887), a toate partite lumii, deli nenumarate si grele per- organizat laboratorul de chimie organics; a lost secutli ointimpinara in vretne dernai multe se- 1703 www.dacoromanica.ro cote. Azi se socotestecaslat In lume peste 700 mi- astfel un nou imperiu roman de Occident (774). De I ST-Iioane de credificiosi. atunci regimul feudal, stabilit In Italia, dadu naste- ITA STVANFFY NrcoLAE (* ca. 1535t1615), isto- re unui mare numiir de state mari sau mici, de ce- ric si om de stat maghiar. Op. lui: Nicolai IsthvOn- tatdlibere Insemnate, avInd unele armate puternice li Pannonii historiarum de rebus ungaricis libri de mercenari, avInd colonii, ajunglnd cbiar sil aibti xxxiv (Mtn, 1622) este o continuare la istoria luirol international, cum au Post Genova, Venetia, Bonfiniu(Noracest cuv.). $. a., cum a lost Regatul color (loud Bicilit (1130). ISVORANIT martin, (t1926) advocat $1 om po- In toate acesteruiscari,diferite popoare streine litic roman-. Fost ministru In guvernul prezidat se amestecau $i provocau turburari si rilzboaie de generalul Florescu (1891). interne. Luptele pentru investiturd aduc $i ale alto IALDIITA, corn. rur. jud. Dolj plasa Filial; turburfiri, caci, dacti. unii Imparati germani pri- 2946 1oc. statie c. f. linga Craiova spre Filial. mesa sfi se Incoroneze la Roma, altii refuzb.. Ideea ITALIA,stat, Europa. Se rniirgmeste la N. cu unitiitii italiene incepe a fi inteleasa, dar nu se Elvetia, Austria, la E. culugoslavia, Marea Adriatica, la S. cu M. T I A ArO R I- Mediterank la V. cu ,Bern eN Brent's, Franta si M. Tirenian11. 11 lc%) Y 'grad V De Italiatin 2 insule staerrim Tr eat edne marl, SARDINIA si SI- 1 L' CILIA, mai multe mici, Z k 6 Clan, cunt $i DODECANESULsi mac: VENETIA RODOS de pe lIngli tax- Bre°s erork, nn °do. venetia Pen Fume 0 mul Asini Mici. API 0 N T ski Supraf. 310.137 km. 4/es2mdesa ft. p., 41.509.500 loc. EM I BologiTO Golfuri: Genova, Tarent. 4. neat Limita de N. V., N. 6"Tpet fi2enzz, SolfidGenova 9 l/771171 si N. E. este formats Rom* P de muntiitoo,can 1$i !AtL Ancona (.% Intind ramurile for spre MARCH interiorul tarn: penin- sulaestestrabatuth 4 prinmijloculeide 2921 0 muntii Apenini. Virfuli. Gra S. Gran Sasso (2920 m.),Ve- Z I znviu, vulcan (1303 m.), .4 ,Etna In Sicilia (3274m.), Ai C vulcan. M A NI Fluvii: Isonzo, Piave, P 0 A PU LI 'Adige; Po Cu all. Ticino, CI 'Dora, primeste si apele Brindisi lacurilor Magiore, Co- °FitflegITA Tares mo, Garda; Reno Tron- oL to, Candelaro(In M. A- G.Tarent idriatica ,Arno,Tibrul C Haiti '(Tevere , Volturno. FN Proinciiistorice: .4 lose Piemont, Venetia, Emilia, NA Liguria, Toscana, Marche, Umbria, Abruzzi,Lazio. Campania, Puglia(Apu- ermo Maui lia), Basilicata, Calabria. Cap. Roma. Or.pr. A Marsala yewC.Spareiverth Milano, Napoli, Turin R (Torino) Palermo, Ge- Calwaa nova, Florenta (k iren- .41 irocuot ze),Triest,Bologna, C Passero Venetia, Livorno, Pa- F dua (Padova'(Padova),Ferra- ra, Verona,Modena, r- Alessandria, Marsala, T R A IA A Pisa, Ancona, Sira- cusa, Parma, Pavia. Italia intra in istorie prin micul stat format Haria Italiei. In jurul nouluiora$ Roma si de atunci istoria acestei regiuni este In- putea gasi rnodalitatea de a se traduce In fapt. sasi istoria Romei em- acest cuv.), pin& la anul Istoricul acestei unitati Incepe cu formarea unui 476, °Ind Odoacru desfiinta imperiul roman de stat In N. peninsulei de catre ducii de Savoia, Occident cu ultimul imparat care purta din Intim- canlsi marira dominatiunea $i reusird dupft 1738- plare numele fundatoruluistatului$inumele 5& alba titlul de regi (Regatul Sardinia', care avea si fundatorului imperiului(RomulusAugustulus). Piemontul si Lombardia, cu capitala Turin). RSz- Odoacru cu Herulii sal fundtt Regatul Italiei. pe boaiele republicei aduseril mari prefaceri cari cub- care-1 desfiinta Teodoric cu Ostrogotii (493), dar minar& In formarea regatulni Italiei In 1806 sub Belisarie cuceri peninsula $i o transforna In pro- Napoleon I, dar, dupfi caderea lui, prin tratatul vincie(ezarhat)a imperiului de rasarit(554), de la Viena (1815)Italia fu Impartitil in 9 state- avInd capitals Ravenna. In 568 Longobarzii trite- si Austria lufi o parte din N. Italiei. Revolutia din meiartt un stat nou, care avea capitalftPavia. Papa, 1848 fu un pas mai departe In desvoltarea ideii care avea resedintil In Roma, cliemil In ajutor nationale $i a celei liberate. Regatul Piemontu- diferiti suverani streini, Carol cel Mare Invinse lui (cu Victor Emanuel ii) fu shnburele noilor tran- pe Longobarzi, se Incorona la Roma si ref5cu sformiiri politico. Acesta porneste riizboiul contra. 1704 www.dacoromanica.ro Austriei 1859, ajutat de Napoleon m $i de Ga- acord. Onciul crede co. a cost un IDGA CORIATOVICI, IUD_ ribaldi cu ai sal. Austria pierde Lombardia, careprincipe lituan, care a domnit de 2 on (1374- se alipeste Piemontului, caruia ii ravinesiRegatul 1375 $i 1399-1400). Xenopol $i Iorga creel ca IU c elor dou& Sicilii (1860), Venetia se alipeste In 1866, skit data persoane: primul este principele lituan, tar In 1870 Roma este cucerita $i se instaleaza care a fost ucis de boeri; al doilea este din familia acolo capitala Italiei. Papa protesteaza pentruromanesca. $i este predecesorul lui Alexandru eel desfiintarea statului sail, se declara prizonier In Bun. Vatican. Sub Umberto IItaliaIgi stabileste o IUGOSL/).VIA ( KRALIEVSTVO SRBA, HRVATA situatie extern& importanta,In tripla aliant.a.; I SLOVENACA, fr. YOUGOSLAVIE, germ. JUGOSLAWIEN, mai apoi dobindeste $i colonii In Africa. Stares de ital. IIIGOSLAVIA), stat In Europa. Se margineste prosperitatecontinua, sub Victor Emanuel in in N. cu Austria $i Ungaria, la E. cu Romania $i. care, In 1914, nu urmeaza. pe aliatii sa.i $i In 1915 Bulgaria, la S. cu Albania si Grecia, la V. cu Italia se alatura Franei $i Angliei. Din razboiul acesta si Marea Ardiaticii. Guprinde vechia Serbie cu Italia ese marita. Situatia interns Ins& devine rea modificarca teritoriala prin tratatul de la Bucu- resti (1911), Croatia, Slavonia $i Dalmatia, Bosnia AUSTRIA, Hertegovina, Voivodina sIrbeascii,o parte vidin cre vb. Na he g Banat, .Muntenegru, doua provincii din Ungaria r a." Vaaad 0 0C IA U N OA R I A kohypna A re a a JUO3003 oZgrcb 15. 01V0°\ if dron a c sk 0 Ion OP oVOCl/7 ar eta Ess AN I A 4.6 go/ ec,C e R0M 0 0 wa,ge99 Sun Da /a / Brad VinCoyc, a-a #0Y, Vrsacdk Derwin 84;CrAlo Semun , Panora 8tha Ban aluca , 60 B el na I o, Pelrons! tsehaa °6osp,f Damao les/a 'Obrenayal Pozarevac a °Loin la Pala ca 111 o Pe/royal B 0 s N 0 Nowa I A oVa ley° Tra arc va,'Ilysen 11150, oEla ma/ Vare,, BaR, a \ NOM ^,sa %aka,' °Scar. °by a ,rla Oral ItrVIVOW 41 y" a Pro ,r Barweyo I Pe Jebenma eVeSQ Parapn Vsegrad 4/0 Co nla ro Fop Alaana fran away?' Rey/ eo S E Mac, rsca Mosta Ralik HRTEGOVINA Norinazar s % Proco0e/e w. P Helm, c, 08.1ec 49 ZElICOYaf MUNTENEe U 0 a °Treb,n/e 0 Vran a 4.9°Z Prasfina No/or S15 Podgonla 1?ye P\ °Num. I ofionanov Wrop_x A C '4 4.1 c,Othro Cruse° 0, Pr, ep Ohrz6

Harta Iugoslaviei. dupa. razboiu, miscarile socialistesicomuniste meridionala. Supr. 248.665 km. p.; 12.970.000 loc. nasc marl primejdii, cart se terrnina prin venirea Ling coasta occidentala sunt multe insule in la putere a lui Mussolini care stabileste domnia M. Adriatica: °HERS°, LUNGA, BRAZZA, CURZOLA, partidului fascist, schimbind Cu totul organizarea MELEDA. politica a Statului. Afara de cimpia Dunarii, a Tisei $i a Savei, ITJDA, numPle unuia din cei 12 ucenici ai lui restul t &rii e mai mutt muntos si deluros. Se deo- Hristos, care 1-a tradat, pentru suma de 30 de sebesc la N. muntii Karavanken, la V. platoul Karst, arginti, zice traditia, care spune asemeneacsn'a Capels, Atoll Dinariol, In centru p1. Savor, Kopaonio, 18. profitat de acesti bani, ci s'a sinucis, poate mustrat S. muntii Albania, Sar-dag, 'Manna. Fluvil $i Muni: de constiinta. Duniires intra In tar& pe la Mohaci $i trace In Ro- WDA, corn. rur. jud. Mures plasa Teaca; 1029 mania, dups ce a primit pe stInga Ties 81 Timigul, loc. Statie c. I. la finale liniei Inguste care plead'.pe dreapta Drava cu Mur, says cu nova, Una, de la TIrgu-Mures. Vrbas, Bosna $i Drina, Morava cu Morava sir- IUDITA (sec. vu a.Chr.),persona] biblic. beascd, $i Nisava, Timooni, care formeaza o parte Fiind Inconjurata cetatea sa, Betulia, de Holo- din granita spre Bulgaria. La S. Vardara care trece fern, ea s'a dus In tabara lui*i1-a ucis noaptea In Grecia, Drina alb, care trace In Albania. Tot la pe elnd dormea. S. este $i lacul Preeba la hotarul din spre Grecia. IVGA, domn al Moldovei. Gr. Ureche po- Cap. salvia (Beograd). Orase pr. Zagreb (Agram) meneste un singur domn cu acest nume pe care-1 Subolica, Sarajevo, Ljubljana (Laibach), Skoplje, aseaza. la 1398. Istoril'ii moderni nu shit toti de Becicherek; Vrsac, Kikinda,Ni',Pancevo, Pri 1705 www.dacoromanica.ro 1U6-1(1), Zemun (Sem lin), Prizren, Icraku)evak. Brod. mare batalie navala (31 Alaiu 19161 intre flora ger- IZV Pozarevac,Vincovci, Ohrida, Be la-Crkva (Bise- mana si cea englezi. vilea-Alba),Raguza, Cetinje, Rotor (Cataro), Vrk IVAN CEL GROAZNIC (*1530 +15841, tar al Rusiei (Veg lia). Pentru istorie SERBIA. dela 1533. Vestit prin cruzimile ci prin despotismul IUGURTAwJUOURTA. sSu; a lucrat lusa pentru civilizarea poporului. IVLIA,(*39 a. Chr. +14 p. Chr.), !ilea lui August, IVAN I DANILOVICI (+1341), duce de Vladimir casatorita a treia oars cu Tiberiu: frumoasa ai tar al Moscovei. lesfrinata. Inchisa Intr'o insult', a Post lasata sa IVAN III CEL MARE (*1440 +1505), a luat moara de foame. pentru prima data titlul de tar al Rusiei. IULIAN APOSTATUL( FLAVIUS CLAUDIUS IQ- IVAN TURBmCA, povestire glumeatA a lui Ion WANDS) (` 331 1363%, lmparat al Romei din 355. Creangli, publicatti Intliu In Convorbiri literare" Nepot al lui Constantin eel Mare, era cretin. 1878. Flind proclamat Imptvat de trupele din nalia, se IVANCEA, com.rur. jud. Orheiu, pasa Isacova ; leparla de religie, redeschise templele zeilor$i 4390 loc. Nu e in 1929. cautA sa restabileasca pagInismul;se zice ca IV.A$COVICI PaocoerE ('180911881), ierarh hind ranit Intr'o lupta. Si simtind eA moare a roman. Ntiscut In Banat, dupe studii $i trecere exclarnat . Ai Invins, (Wilma!" A Mat $1 prin trepte bisericesti, a Yost episcop In Arad (1853), edozofice. la 1873, (WO moartea lui Saguia, a fost ales mi- IULIAN TARSMEANDL, praznuit de biserica or- tropolit al Romanilor ortodoxi din Transilvania todoxa la 21 Iunie. A fest martirizat pentru ere- si Ungaria,la 1875 patriarh al Carlovatului (pe Jinja In Egipt. atunciprovincie a Ungariei), loc pe care 1-a ocupat JULIAN STEFAN (1853 +1892), artist dramaticpint]. In 1880, cind s'a retras la o mtmastire. roman. A jucat, ca tinar, In di(erite trupe din pro- IVA$COVICISOFRONIE ('179211861), Irate cu vincie; apoi a intrat la Teatrul Na- precedentul. A lost paroh In clteva comune din tional din Bucureati, caruia i-a dat Banat $i profesor de teolozie la Virset, apoi pro- stralucire prin talentul sau. Inter- topop In Biserica -Alba (18471. A lasat mai multe preta roltui de comedic. seri eri. IULIANA DIN NrcommIA, martira IVANCAUTI, dm. corn. jud. Cernauti, plasa praznuith de biserica ortodoxa la 21 Sipenitului, cu It sate (1929). Decembrie. A Yost thinuita pentru 1VAN$TIc) static c. f. jud. lalornita litiga credinta de cliar logodnicul ei, care Ciulnita pe linia Buc.-Constant,r. ¶® c. r. era Malt Cunctiona, $1 pagln, Ca ;i jud. Cetatea-Alba, plasa Traian; 2798 loc.Circ. pa rintii ei. corn. cu 3 sate (1929). 11C.) -vEcnr. c. r. jud. Ce- IVLIE,REVOLUTIA FRANCEZA din tatea-Alba, plasa Volintiresti; 3689 loc. Circ. corn. 27 Julie 1830. A rasturnat pe Carol cu S sate (1929). x4ia adus la tron o alts ramura.Stefan Iulian. IVE*TI, corn. rur. jud. Tecuciu, aproape de a Burbonilor cu Louis-Philippe. rlul B irlad, plasa Ivesti; 2795 loc. Dupa legea 1929, WPCA, circ. corn. cu 26 sate(1929). are In circ. sa 5 sate. In satul central e un spital. IURCAUTI. com.rur. jud. Cernauti, plasa Nis- Static c. f. Ultra Barbosi $i Tecuci. trului ; 2252 loc. Dupa legea 1929, tine de circ. corn. IVIRIA ow IBERIA. Horasauti. Statie c. f. linia laterals VrInceni-Zas- IZA,riu all. al Tisei; se varsa In ea fingaSighel, tavna-lurcauti. izvoreste din muntii Rodnei. IUSCHEVICI SIMION,scriitor rus. Refugiat IZVOARELE 0 COM. rur. jud. Prahova, plasa din Rusia, neputlnd suporta regimul bolsevic, Teleajen; 2356 loc. Circ. corn. cu 16 sate (1929). a trecut prin taxa noastra (1920) $i apoi s'a dus a- O circ. worn. jud. Orheiu cu 10 sate (1929). ¶ ® c. 'urea $i a murit la Paris. A publicat nuvele, ro- r. jud. Balt!, plasa Falesti; 2124 lee. Dupti. legea Juane $i piese de teeth]. 1929, tine de circ. com. Sculeni. ¶ O circ. corn. ILTSVF PASA, comandantul unei armate tur-jud. Olt, plasa DrAghne$ti cu 9 sate (1929).1(9 cesti, care, In 1812, a intrat In Moldova pornind man. de calugari jud. Prahova. din Cetatea BrSilei $i a Invins Inter) lupta la Scu- IZVORUL-BIRZEI, circ. corn. jud. Mehedinti leni pe Cneazul (Theorghe Cantacuzino, unul din au 23 sate (1929). aefil eteristilor din Moldova. IZVORUL -DE -SUS, corn. rur.jud.Arge$, IUTLANDA, peninsula Intre Mares Nordului plasa Teleorman: 2063 loc. Dupa legea 1929, tine $i M. Baltica. E una din partile Danemarcei. supr. de circ. corn. Izvorul. 25.556 km. p., 1.575.000 loc. Ora; pr. vibors. LInga. IZVORUL CALEVIANULUI, virf In masivul Itirmurile ei s'a dat In timpul rSzboiului mondial o Grintieg, alt.. 2031 m.

MALTA CURTE DE CASA= 51 JIJSTITIE, instanta garcea; 2514 lee. MT& legea 1929, tine de circ. supreme In organizarea noastra judecatoreasca, corn. Lipovu. Inflintata In 1861 cu o singura sectiune; de la NTORSVRA-BUZAULIJI (sauINTORSATErRA) 1885 a avut 2 sectiuni, astazi are 3. Prezidentii corn. rur. jud. Brasov, plasa Sacele; 3000 loc. 51 apoi primii prezidenti ai Curtii au Post: Ni- INTRE RIMNICE, vechia numire a comunei colae Kre(ulescu (1861), Vasile Sturzea (1862-Jitia jud. Rlmnicul SSrat.Odobescu vorbeste 1869), Scarlet Fdlcoianu (1869-18751, Alexan- despre ea In Pseudocynegeticos. dre.Cretescu (1875-1885), Constantin Schina INVETIATORULU POPORULUI, ziar popular politic (1885.-1904), Scarlet Pherechide (1904-1907), $i cultural, a apttrut In Blaj In 1848 sub redactia Gheorghe Bagdat (1908-1917), Corneliu Rim- lui T. Cipariu. niceanu-Manoleseu (1917-1919), Victor Mimi- firvATArdfarror, PRIMAR, revista de specialitate, ceanu (1919-1924), Gheorghe V. Buzdugan (1924 aptirutailn Bucuresti sub conducerea unui comitet 1927), Oscar Isliculescu (1927-1930), loan Slam- de institutori,Intre 1895-1901. bulescu (1930-1931), D. Volanschi (1931). iNvATATpreu0 Namur, revista de vulgarizare, LNST.TRATEL oom. rur. jud. Braila, plasa Vi- aparuta in Bucuresti, 1843-52. tiplirita In Tip. ziru; 4049 loc. rim, corn. cu 12 sate (19291. Colegiului Sf. Sava, sub redactia lui P. Poenaru, iNTORSVRA, corn. rur. jud. Dolj, plasa Se- apoi a lui N. Btilcescu, apoi sub a altora. 1706 www.dacoromanica.ro ,f(Ask 4 %INV rI' 4 1 1101001111

JITIANIIL (MINXSTIItK). JABA (Jana), man. calugarite jud. Soroca pe diplomat rus. A lost dragoman al lega]iei ruse In Nistru, intern. sec. xvii ca schit, relnoita 1770 de Bucuresti si In Rusciuc. S'a amestecat In politica ieromonahul Teodosie, transform. In mdndstire de din Bulgaria, fiind amic cu Stambulov, si a de- exarhul Gavril 1818. Are 3 biserici, vii, gradini, venit cetat.ean bulgar. mori. JAMAICA, insula din Antilele maxi, stapinita JABENITA, corn. rur. jud. Mures, plasa Gur- de Anglia; 11476 km. p., 896.470 loc. Cap. Kingston. ghiu; 1191 loc. Statiune balneara: apa strata, iod, Se cultivii trestie de zahar, fructe, cacao *i se pre- pucioasa. para ram. vestit. JABLONOWSKI STANISLAUS(*1634 t1702), JAMES [gems] WILLIAM (.1840 t 1910), filo - general polon, ridicat la rangul de print. A luat sofamerican.Opera cea mai cunoscuta a lui parte la despresurarea Vienei, 1683. este Principii de psihologie (1890), care aduce JACOLLIOT Lows ( 1.837 t1890), scritor tran-multe vederi noi. Din operele lui s'au tradus In ces. A publicat multe romane de aventuri. Dinromaneste: Psihologie fi. educatie (de G. I. Si- operele lui s'au tradus romaneste In (ara f achi- meon, 1911); Voin(a spre credintd (de Pr. D. Ru- rilor (de N. Pandelea, 1909),Vindtori de robi dareanu, 1916); Deprinderea din psihologie (de dealungut Nilului cabattru (de M. G. lonescu, 1914). Carp Greceanu f. a.). JACOTOT [iacoto] JOSEPH (*1770 t1840), ma- JAMMES [jam] FRANCIS (*1868), scriitor tran- tematic si pedagog trances. Autorul metodei de ces. E cunoscut ca poet simbolist. Din poeziile InvatamInt care-i poartA numele. A lost profesorlui s'au tradus de Perpessicius, Mia Frollo, Cora in Franta si In Belgia. Op. pr. Enseignement uni- Ireneu, N. A. Ionescu In Via],a. noutt", Flaclira", versel, 1824 (cu principii pentru diferitele materii Gindirea", Romanul literar" si Intr'un volum de Inva(arrant: limbs materna, limbile streine, Poezit alese, 1927, de I. Pillat si N. I. Herescu. matematici, etc.). Metoda lui se bazeaza pe citeva JAMUL MARE, corn. rur. jud. Timis-Torontal, maxima, Intre cari: Toate inteligentele sint egale; plasa Grataia; 2600 loc. Statie c. f. cap liniei care Totul este in tot; Se (ine ininte numai cea ce sepleats de la Gataia. repetd; Cineva se poste instrui singur. JANELONI, directorulunui pensionatde JACQUARD JOSEPH MARIE (1752t1834), In-btieti din Bucuresti, care a avut succes mai ales dustrial trances. Inventatorul unei masini de tesut pink la venirea lui Vaillant (1830). care-i poarta numele. JANET Mane] PAUL (*1823 t1899),filozof JADOVA, corn. rur. jud. Storojinet, plasa Dum- trances. Op. pr. Philosophic du bonheur; Le ma- brava-rosie; 7190 loc. Duptt legea 1929, tormeaztt terialism contemporain en Allemagne. In rom. s'au o Giro. cu 5 sate. tradus: Combaterea materialismului (de G.Erbi- JAGER [Tegher] OSCAR (1830t1910), istoric ceanu, 1884), Prelegeri de morald (de M. Mihai- german. A Post profesor la Bonn. Cartea lui despre leanu, 1899). Istoria Romanilor s'a tradus In romaneste In 1885. JANSENISM, doctrina teologick pentru explica- JAHN [Ian] FRIEDRICH LUDWIG (*1778 t1852),sea ideilor de gratie divink, de liber-arbitru, da pedagog german. A recunoscut o mare important& predestinatie, de mtntuire. Ea porneste mai ales de gimnasticei ca instrument de educatfune si i-a la teologul din Louvain JACQUES JANSON (1547 dat un stop patriotic, formlnd, pe la 1812-13, o t1625) si de la CORNELIUS JANSENTUS (158511638), sums de societati de gimnasticti ( Turnverein). In- episcop din Ypres, de laircare vine *i numele. tr'un timp a lost arestat ca agitator politic. MaiBazatk pe scrierile sf. Augustin, doctrina, deli tirziu a Post profesor la Universitatea din Fri- Impartasita de unii episcopi francezi, a lost °sin- burg. ditti. de Papa In 1668. Episcopii declarati eretict JAKOBSON [lacobson] MIHAIL ('18361-1896), s'au supus. 1707 www.dacoromanica.ro JAN -JANKA VICTOR ( 1837f 1890) botanist ungur. (1905,, uoblndira o situatie important& in con- Custodele sectiunii botanice din Muzeul national certul marilor puteri. Dupti razboiul mondial, in JIBmaghiar. Membru corespondent alAcademiei care participa ca aliata a Angliei $i celorlalte tart, Romane (1882). A scrismai multe comunicari prestigiul ei crescu $i mai mull, facindgiinsemnate despre flora balcanica. anexari de teritorii. JANUS (IANUS), divinitate ro- JARITEA, corn. rur. jud. Putna plasa Mil- mana. Era zeul pacii. Era repre- Coy ; 2922 loc. Dupa legea 1929, formeaza o circ. zentat cu douttfete. Avea un cu 9 sate. Statie c. f. linia Odobesti-Cucueti. templu care sta deschis numai JAROSLAW, oras in Polonia pe riul San (afl. °and statul nu avea niclieri nici al Vistulei); 20.000 loc. Aci s'au dat marl lupte in un razboiu: sezice c& aceasta timpul marelui rtizboiu. s'a intamplat numai de 9 on In JAURES [jores] JEAN ('1859t1914), om po- timp de o mie de ani. litic francez. A fost profesor de filozofie, ziarist JAPONIA ( =NIPPON, fr. LE JA- ( Humanity "), seful partidului socialist. A murit PON, germ. JAPAN, ital. GIAPPONE), asasinat. Intre alte opere, a lasat $i o istorie a stat, Asia.Se compune dintr'un Janus. Revolutiei franceze. Din scrierile lui s'au tradus mare numar de insule (peste 3800), in rom. Ideea de patrie $i internationala. (f. a.), asezate la E. Asiei Intre M. JaponiPi $i Oceanul Pa- Patru cuvintiiri (de D. I. Suchianu, Bibl. Dimi- cific. Mai maxi shit: YESO, NIPPON, XIU-KU, SADO, neata), Socialism $i libertate (f. a.). SIKOH, CURILE (grupe), mr-inu (grupe), TSI-SIMA, JAVA, una din insulele arhipelagului Sondelor; 126.154 km. p., 34.900.000 loc.Apartine Olandei. JEANNEL RENE, entomolog francez. Se ocup5. *i.cu speologia. S'a stabilit In Cluj, colaboriml cu Emil Racovita $i publicind articole In Bule- tinul special atInstitutuluide Speologiedin Cluj. A Mout multe calatorii prin tart pentru cercetarile sale. Op. pr. Biologic generald,Cluj 1930. JEBEL, corn. rur. jud. Timis-Torontal plasa Ciacova; 3885 loc. St. c.f. linia Jebel-Liebling. JEFFERSON [gefers'n] THOMAS ("1743 t 1826), al treilea prezident al Statelor-Unite (1801-1809). JEGALIA, corn. rur. jud. Ialomita plasa Fe- testi ; 4024 loc. Dupa legea 1929, tine de circ. corn. Socariciu. Statie c. f. Intre Ciulnita $i Fetesti. JELGAWA (fost MITAU), oras In Letonia pe dub Aa; 28.000 loc. JELLACHICH [gelacici] IOSIP corprE (*IMO t1859), general austriac. Era ban at Croatiei in 1848 §i a condus luptele contra Ungurilor. JELLICOE [gelliku] JOHN Cr 1859), amiral englez. A comandat lupta naval& contra flotei germane In 1916 lIng5. Iutlanda. JELTVHIN PETRE PAVLOVICI (11829), general rus. A fost presedinte al divanului din Moldova In timpul ocupatiei rusesti (1828 $i u.). JENNER [genner] EDUARD ( *1749 t1823), medic englez. A descoperit vaccinul contra varsatului. JEPI: virfuri In muntii Bucegi; cal zis J. MARE Irian 2195 m. JERSEY [glorsi], insultt In golful Normandiei; 117 km. p., 49494 loc. Apartine Angliei. JESZENSZKY SANDOR (ALEXANDRU) (`1852), O magistrat ungur. A cercetat, ca procuror, acu- zatda contra Romanilor din Transilvania In pro- Harta Japoniei. cesul memorandoni(ow-acest c,uv.). A fost seful sect iei de nationalitati, Infiintata de ministrul Barfly pen- OKI -$IMA. Supraf. 381.250 km. p., 61.900.000 loc. tru a persecuta pe Romani, Cehi, etc. Cele mai multe insule shit muntoase $i cu multi JHERING [iering] RUDOLF ('1818t1892), ju- vulcani: wo-san (2594 m.), Aso-Take(1800), Fusi- rist german. A fost profesor la Rostock, Kiel, Gies- Yam (3780), Sirane-San (3094), Comaga-Take (3000). sen, Viena, GOttingen; a scris carti$iarticole Fluvii importante nu shit.Cele mai multe sint despre dreptul roman, despre diferite principii ju- scurte: Tsikugo-Gava, 130 km. In Kiu-Siu; Yosino-Gava, ridice.Cunoscut mai ales prin Der Kampf um 200 km. In Sikok; Sinano-Gava in Nippon, 400 km. Becht, 1872, tradus In cele mai multe limbi eu- Pe litoral se gasesc multe lagune. ropenesila noi (de T. V. Pacatianu 1898). S'a mai Cap. Tokio, (Nippon). Or. pr. Nagoya (Nippon), tradus :Scopul In drept (de T. Pacatianu, 1898). xioto (Nippon), Yokohama (Nipon), Hirogima (Nippon) JIANU, un fel de haiduc, despre care se zice ca Nagasaki(Kiu-Siu),Okahama, Hakodata( IeS0), Osaka a luat calea codrului din dragoste pentru o fata Nippon), Matsuyama ( Sikok), Tokugima (Sikok). pe care n'a putut s'o is In casatorie. A trait pe Japonezii socotesc Inceputul istoriei lor pe la vremea lui Caragea (Inceputul sec. xix) In Oltenia. 667 a. Chr., chid primul for Imparat a cucerit Viata lui a dat subiect multor povestiri $i piese insulele japoneze.In curs de multe secole aude teatru. Intre cele mai noi este romanul Hai- urmat lupte interne Intre regi$icomandantii ducul de Bucura Dumbrava, scris In limbo ger- armatei, cart n'au Impiedecat Insa o serie de im- mana $i tradus rom. de T. Nica (1908). portante progrese materiale $i morale. Prin se- JIBLEA, statie c. f. jud. Arges Intre Rhnnicul- colul xvi au Inceput relatiile Japoniei cu Europa; Vlicii $i Calimanesti. In sec. xix s'au Incheiat tratate de convertcu- JIBOU, com. run. jud. Salaj, plasa Jibou; 4000 diferite state europenesfon Statele-Unite ame- loc. Static c.f. linia spre Baia-mare, alta spre ricane. Dupa revolutia din 1867, care a Intarit de- Zalttu. finitiv puterea regala, Japonezii au introdusci- JIBRIENI, corn. rur. jud. Ismail plasa Chilia- vilizatia europeana, tar dupa razboaiele victori- Noua; 2550 loc. Dupa legea 1929, face parte din oase contra Chinezilor (1894) $icontra Ru$ilor circ. corn. Nerusai. 1708 www.dacoromanica.ro JIDAVA, ruinele unei statiuni romane pe mo- JOE (sau JUPITER, grec. zevs), zeu al mitologiei sia Gradistea jud. Muscel, aproape de Clmpulung. greco-romane. Era Elul lui Sa- JID- Poporul zice $i aideva. turn, pe care-I rasturnase din JUC JIDVENI,statie c.f. Intre Blaj $i Diciosin- domnie. Purta numele detatal martin, spre Praid. zeilorsial oamenilor". Era T0 riu afl. al Jiului in jud. Dolj. ¶ ® bait& zeul puterii supreme: avea ful- In jud. Dolj, format& din revarsarile Jiului. gerul in mina sa. JIGODIN, corn. rur. jud. Ciuc plasa Centralii; JOFFRE JOSEPH("1852 1026 loc. Dupa legea 1929, e corn. suburban& lat1931), maresal francez. A co- miesourea-cluourui. Statie c. f. Intre Baile-Tusnad si mandat armata in prima lupta Miercurea Ciucului. de la Marna,asigurind prin JTJIA, riu afl.alPrutului,izvoraste ling& victoria deaci posibilitatea Dorohoiu, strabate judetele Dorohoiu, Botosani,victoriei finale. in timpul tra- Iasi, Falciu si se var.'s& In Prut dupe ce a curs o tativelor din vara anului 1916 bun& parte de loc alaturi de el. intre Romania sialiati, el a JIJILA, lac jud. Tulcea plasa Macin, pe te- staruit ca intrarea In actiune ritoriul satului Vaciireni, comunic& cu Dunarea a armatei noastre s& fie spri- prin mai multegirle mici.Supraf. 10 km. p.jinita prin anume operatiuni .Primeste apele mai multor plrae. militare si prin procurarea la JILAVA, sat jud. Ilfov .plasa Vidra; 2036 loc. timp de munitiuni $. a.si de Joe Dupalegea din 1929, tine de circ. corn. Regale Fer- ajutoaresuficiente din partea dinand I. Aci este o Inchisoare railitara. 110 Statie Ru$ilor.A venit In Romania In August 1920 ca c.f.linia BucurestiGiurgiu Intre Filaretsi sa decoreze 'Drawl Mara$esti Cornana. cu Crucea de razboiu Iran- JILAVELE, coin. rur. jud. Ialomita plasa Ur- ceza. Moartea lui a Post un ziceni; 2780 loc. Dupa legea 1929, formeaza o doliu pentru Franta si pen- circ. corn. cu 7 sate. tru fostiiei aliati. Corpul JIMBOLIA, corn. rur. jud. Timis-Torontal pla- lui Joffre a Post a$czat la sa Jimbolia; 12122 loc. St. c. f. in hotarul cu Jugo- Invalizi, unde este inmor- slavia la 39 km. de Timisoara; pe aici trace trenul mIntat si Foch. international care merge prin Italia si Elvetia la JOHANNISBERG, sat Paris. In Germania (Prusia, Hessa- JINA, corn. rur. jud. Sibiu plasa Miercurea; Nassau), renumitpentru vi- 3400 loc. nurile din vine din acea JINGOISM, patriotism exagerat, cuvInt american, regiune. abreviat din By jingo De SI. Gingol!. JOITA ® virf din Cul- JIQUTDI CONSTANTIN(*1865 t1899),carica- mea Joitei jud. Arge$; 1960 turist roman. A lucrat la diferite ziare si reviste m. alt. ® corn. rur. jud. Joffre umoristice din Iasi $i Bucuresti, mai ales pe la Iliov plasa Bolintin; 1370 1884-95; a publicat si clteva albume cu carica- loc. Dutra. legea 1929, are In circ. sa 6 sate. turialeoamenilor zilei (Profiluri partamentare, JOKAI [focal] MOR ('1825 t1904), poet ungur, Ziaristii awl natal* Facultatea de medicinci). ziarist. A sons romane, poezii, JTRASEK ALOIS ("1851 t1930), scriitor ceh. A etc. S'au tradus din operele lui: publicat romane. Martirii inirnii (B. p. t.), Nu- JIRECEK [irecec] CONSTANTIN ("18541-1917), vele (de Sever Dariu, 1908), In- istoric ceh. A Post ministru de instructie in Bul- gerul varsdrii de singe (de V. Al. garia (1879-84 ,profesor la Viena si la Praga. George, 1916). Op. pr. IstoriaButgarilor(1877), Statulsisocie- JOKL NORBERT, filologaus- tatea in Serbia medievala (1913). In scrierile sale triac.eful bibliotecii Universi- a vorbit despre multe chestiuni earl intereseaza tatii din Viena. Pro fesor de filo- de aproape istoria noastra (Vlahii$i Maurovla- logie indo-germanica, In special hii, stapinirea roman& In Dalmatia, etc.). A Post albaneza, limbi baltice sisla- membru onorar al Academiei Romane (1914). vice. Membru corespondent at JIRLAU, corn. rur. jud. Rimnic-Skrat plasaAcademiei Romane (1929). Galbenu; 2637 loc. Dupa. legea 1929, face parte din JOLDEA, domn alMoldo- Jokai circ. COM. Galbenu. vei In 1552 citeva zile. JITIANUL, manastire jud. Dolj, zidita 1657. JORDAENS IACOB (*1593 t1678), pictor fla- JIU, rlu In Romania. lzvoraste in Transilva- mand, elev al lui Rubens. nia prin dou& rarnuri; unindu-se acestea, el intra JOSE DE ALMEIDA ANTONIO ("1866 1-1929) In Oltenia prin pasul rainier, strabate jud. God Si om politic portughez. A lost medic Intro colonie Doll (ale carol' nume insernneaza Jiul de sus si de africana; a organizat miscarea din 1910, care a jos$i se varsa in Dunare in fata insulei Copanita. adus proclamarea republicei; prezident al gu- Uri& multe localitati, Intre cari: Bumbesti, Tirgu- vernului care a declarat razboiu Germaniei (1916), Jiu, Pesteana, Tintareni, Bechet .s. a. Afluenti pe prezident al Republicei in 1919. dreapta: Bistrita, Motru, Almajelul, Fratostita, JOSENI 0 corn.rur. jud. Clue, plasa Gheor- Obedeanca; pe stinga: Gilortul, Amaradia, Jie- gheni; 6280 loc. ¶ ® J.-BIRGAU, coin. rur. jud. ttil. Pe malurile acestui riu s'au dat, In cursuloaz- Nasaud plasa Blrgau; 1394 loc. boiuluinostru pentru intregire, doll& marl batalii: JOSIKA miimos (NIOOLAE) (17961-1865 , scriitor una, Inceputa la 14 Octombrie 1916, (stil vechiu), maghiar. A publicat romane istorice. chiar la marginea orqului Tirgu-Jiu, la care au JOURDAIN DOSINUL, personaj din comedia lui participat si un numhr de cercetasi, cum si locui- Moliere Le bourgeois gentilhomme": care facea torii civili ai oraplui, barbati si femei; bathlia a prozli farii s& stie' . linut trei zile si s'a terminat cu respingerea ini- JOURNAL DE BUCARgST, politic si literar, Bucu- micului; a Post una din marile victorii ale raz- rest, 1870-77, sub redac tia lui Ul ysse rle Marsillac. boiului In prima lui faza; alta, inceputa la 11 JOURNAL DES DEBATS, ziar politic fr. intern. 1789 Noembrie 1916 $i terminate la 17 Noembrie cu de Beaudouin. infringerea rezistentei Romanilor; ea s'a desfa$11- JUAREZ CARLO BENITO ('1806 t1872), om po- rat cu un raport de forte cu totul In defavoarea litic mexican. A luptat contra Imparatului Maxi- noastrA: not avearri o singura brigade $i inimicul milian (286467fratele lui Frantz-Iosef, impus 4 divizii. pe trenul si contra expeditier fran- JUL, revista pentru literaturepistiinta, Tirgu- ceze. Jiu, 1894-1895. eTUCICA-NOVA, corn. rur. jud. Cernauti, plasa 1709 www.dacoromanica.ro JUCPrutului; 2100 loo. Dup a I6gea 1929, e corn. sub- JURNAL DE AGRICULTURA, foale periodic& sub urban& In Sadagura. redactia lui loan I onescu, Iasi, 1858 -59. JUV JUCUL-DE-JOS, statie a. f. linia ClujBaia- JURNALUL SOCIETATH CENTRALE AGRICOLE, Bucu- mare, lntre Apahida $i Dej. re$ti, infiinlat In 1892. JUGURTA (JUGURTHA) ( ca. 154f ca. 104 a. JURNALITL SOCIETATII STIINTELOR MEDICALE, Bu- Chr.), rege al Numidiei. S'a luptat contra Roma- curesti, 1879-1880. Redactori: Boicescu, Felix, nilor, dar a lost Invins de Marius $i adus prozonier: Grecescu, Istrati, Marcovici, Stoicescu. se zicec& a murit In Inchisoare. Lui Ii atribue JUSSIEU, numele unei familii de botanisti Sallustiu cuvintele despre coruptia Romanilor francezi. In primul rind trei frati: AwroINE ("1686 din acel timp: Urbem venal em et mature perituram, t1758), BERNARD (169911777), JOSEPH("1704 si emptorem invenerit. t1779), apoi un nepot: ANTOINE-LAURENT (' 1748 JULITA, sfInta martini (t301) praznuita de 1836) $i un fiu al acestuia: ADRIEN (*1797t1853). biserica ortodoxa la 15 Julie. In timpul persecu-Antoine-Laurent asaris o carte despre felurile tiilor lui Diocletian, fugind Impreuna cu fiul ei plantelor$i a Mout sa se adopte un sistem de cla- Chiric, din orasul ei in care traia In mare bogatie, sificarepropus de unchiul situ Bernard. a Post prinsa In orasul Tars si martirizata, apoi JUSTIN FILOZOFUL t ca. 164), sf. martir, praz- ucisa, duph cea vazut cum copilul ei In virstanuit de biserica ortodox& la 1 lunie. A Post om de 3 anta Postommit In mod salbatic. foarte inviltat, care s'a convins la virsta. Inaintata JUNGFRAU [Iungfrau], mime amuntilor de adevarurile religiei cre$tine. A saris pentru apa- Alpi (bernezi), 4180 m. alt. rarea creulintei sale: Guvintari catre Grcci, S f dtuire JUNIMEA dinCernauti, societate literarsin- cdtre neaniuri, Dialoiul lui Triton-0 Apologia reli- Iiintata in 1878 de studentii romani din Univer- g iunii creqtine. A locuit mita vreme in Roma. Aci sitatea de acolo. a lost acuzat pentru credinta sa, martirizatgJucis. JUNIMEA din Iasi, societate literara, Intemeiata JUSTINA (t ea. 304),sf. martira, praznuita In 1864 de Titu Mainrescu, Teodor Rosetti, Vasile de biserica ortodoxa la 2 Octombrie. A suferit Pogor,Jacob Negruzzi$.a., care a fondat In martiriul in Nicomedia impreuna Cu Ciprian. 1867 revista Convorbiri literare". JUSTINIAN I(" ca. 4821565), Irnp5rat ro- JUNIMEA LITERARA, revista literary$i man al Orientului 527-565. A purtat razboaie vic- Cemauti, redactorI. N istor, fondatti In 1904. torioase mai ales prin generalii sai Belisariu $i JUNIMEA ROMANA, ziar politic, a aparut la Paris Narses; a recladit biserica Sf. Sofia din Constanti- In 1851; redactori: G. Cretianu, A. Odobescu, Dim. nopol (care arsese); a pus sa se adune diferitele Florescu, Dr. latropol, D. Berindeiu, Al. Sih- legiuiri sub directiunea lui Trebonian Wind mai leanu. mune colectiuni: Digeste. Institute, Novele, can au JUNGNA, zeitir din mitologia greco-romans. servit ca model legiuitorilor din diferite tariin (greceste: EnutA) era fiica lui Saturn $i sotia luicursul secolelor.- Joe.Era protectoareacasatoriilorsia nag JUVARA ERNEST ("1870), medic roman. Pro- terilor. fesor de °Unica chirurgicala (din 1904) la Univer- JUPALNIC, corn. rur. jud. Severin, plasa Or- sitatea din Iasi, apoi laBucuresti, director al soya; 1593 loc. Dupa. legea 1929, e corn. suburban& Institutului de anatomic. la orasul Orsova. JUVENAL (DECIMUS JULIUS JUVENALIS) ( ca. JUPITERMrJOE. 42 t ca. 125), scriitor satiric roman. Operele sale JURA, muntd Intre Franta si Elvetia. sint violente iciteodata declamatorii. De la el JURJLOFCA, corn. rur. jud. Tulcea, plasa Ba- estedictonul:jacit indiynatio versum. Satirele badag; 3125 loc. Dupa legea 1929, formeaza o circ. lui s'au tradus roue. de Anghel Marinescu, edit corn. cu 7 sate. Casa Scoalelor.

..,.

-4Wr',1,,''' 47:...., --:--).,...:...... ;, e ...... , 1 ,1 11, 114 it,:il______MMMMMM ...... 1,tii,111,,ond . -.:_,...... 4.-.

1710 www.dacoromanica.ro