DOCSLIB.ORG

Adamescu Gh. Dicționar Istoric-Geografic. Vol. I

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Adamescu Gh. Dicționar Istoric-Geografic. Vol. I ' , DICTIONARUL ENCICLOPEDIC ILUSTRAT CARTEA ROMANEASCA" 4,1 PARTEA I -. DICTIONARUL LIMBII ROMANE DIN TRECUT SI DE ASTAZI DE 2 LAUREL CANDREA PROFESOR LA FACULTATEA DE LITERE DIN BUCURESTI .r` 1 PARTEA II . DICTIONARUL ISTORIC SI GEOGRAFIC UNIVERSAL DE GH. ADAMESCU PROFESOR, MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANE EDITURA CARTEA ROMANEASCA" S. A.- BLICURESTI BULEVARDLIL REGELE CAROL I,No. 3-5 (lost Academies) V www.dacoromanica.ro DICTIONAR 1STORIC-GEOGRAFIC DE GH. ADAMESCU MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANE. Gh. Adamescu.Diclionar Enciclopedic Ilustrat. 1.473 93 www.dacoromanica.ro ABREVIATIU NI all. = altitudine. pros. = provincie. a. Chr. = lnainte de Hristos. presc. = prescurtare. bis. = biserica. p. Chr. = dupo. Hristos. baln. = balneara. reg. = regiune. cam. = comuna. resed. = resedintd. corn. urb. = comund urbanti. rom. = romand, romaneste, romanesc. corn. rur. = comund rurala. st. c.f. = statie de cale ferata. corn. r. = idem. supr. = suprafatii. c. r. = idem. f. a. = si altele. cap. = capital.. sec. = secolul. cap. = capital (la ba.nci.). st. baln. = statiune balneard. col. = colectie. S. = Sud. ca. (pus inaintea unui numkr) = circa = aproape suburb. = suburban. (and nu avem siguranta). S.-E. = Sud-Est. circ. corn. = circurnscriptie comunala. urb. = urban. urbanii. c.I. = cale ferata. urm. = urmd.tor. col. = colonel. V. = Vest. ed. = editie. Semnele 0 0 arad localitatile diferite cari E. --- Est. poarta acelasi nume $i se glisesc In acelasi all- fluviu. neat. Uneori se Intrebuinteaze si pentru mai ft. = frantmzeste, francez, francezd. multe persoane cu acelas nume. jud. = judet. pus inaintea unei date arata ce e anul nas- jd. = judet. km. = kilometru. terii unei persoane. km. p. = kilometru patrat. t pus asemenea area ca e anul mortis. loc. = localitate. Punctul pus sub o vocald dintr'un cuvint arate loc. (pus dupit un numar) = locuitori. accentul tonic. m. = metri. [ ] arata cum se citeste numele dupe care ur- M. = munti. meaza. Vocala imprimata cu un semn sub ea sau N. = Nord. cu un corp mai vizibil arata accentul cuvintului. N.-E. = Nord-Est. e semnul de trimitere la un cuvint. op. pr. = opere principale. In privinta pronuntarii am dat-o pe clt e po- pers. = personaj. sibil cu litere romanesti: dar -e mut francez I-am pl. = plaso.. Insemnat cu ('), vocalele nazale franceze a, e, princ. publ. = principale publicatii. o, u le-am aratat printr'un n mic pus mai sus pr. publ. = idem. linga ele. Ne-am servit de u pentru a marca pres. cons. presedintele de consiliu. acest sunet francez sau german, de 0 pentru su- princ. luc.=principale lucrare. netul special mai ales francez si german (ca In prof. = profesor. bOnoa = Benoist, ROder . 1474 www.dacoromanica.ro INDREPTARI Dintre greselile observate dupd imprimare, notfim urm5.toarele : pag. XVI din Pro fag" randul 21 de jos in sus, in Zoe de a Constandache sd se citeascd: Gr. C... pag. 1489 /a cum Aman T. a se citeascd:Ca 1828 pag. 1528 la cum Mescal Maria ad se citeascd: nascut5. Vad.resou, cfisatorita Intliu cu C. Ghica pag. 1518 /a cum Burileanu D., in loc de: "1865 A se citeascd: 1869 pag. 1556 /a cuv. Cantacuzino Constantin in /cc de: "1800 sd se encased: 1793. A doua persoang cu acest nume este aceeasi cu prima. pag. 1563 /a Cull. Carp P. P. in loc de: ± 1918 A se encased: t 1919. pag. 1572 la cuv. Chevreul in toe de:evrIfol A se citeascd :cOvrol. pag. 1592 /a cuv. Cristea Miron in loc de : eparhia Lugojului ad se citeascd : Caransebes. pag. 1698 coloana I sus in loc de: Dragita A se encased: Dagita. pag. 1601 coloana II Dupd 1821 revolutia lui Tudor sd se afeze: 1822 Nuirea. primilor Domni:siapoi 1825 Aparitia Lexiconului de Buda pag. 1601 la cum Decius in loc de: Caius sd se citeascd : Cneius. pag. 1605 la cuv. Delfi in loc de: lang5. golful Lepante, A se citeascd : la nordul unui golf mai min din golful de Corint. pag. 1608 coloana II randul 11 de jos In sus in loc de: 1925 ad se eiteascd: 1825. pag. 1649 /a cuv. Frederic 11 in loc de: r5.sboiul de 30 ani sd s3 encased: de 7 ani pag. 1658 la can: Gheorghe, la finale articolului in loc de :se gaseste A se citeascd: s'a gash. pag. 1667 la. cuv. Gorjan in loc de: 1837 -75 A se citeascd: 1873 -75 pag. 1668 /a cam Gorki (inceput pe pag.precedents) randul 8 de sus in loc de : Manea sd se citeascd: Mama. pag. 1669 /a CUM Greceanu Stefan in loc de: '1908 sd se encased : t 1908 pag. 1691 la cay. Hindenburg dapd: armatele aliate sd se adaoge: austro-ger- mane. pag. 1751 la cuv. MOline sd se a taoge dapi anal na0erii : t 1925. pag. 1767 la rim Milano in loc de: 491460 loc. sd se citeascd: 941460 locuitori. pag. 1760 /a cuv. Nlisu Nicolae in loc de: t 1825 A se encased: t 1925. pag. 1798 /a cum Painleve in too de: 1815-16 (randul 3) sd se encased : 1915-16 pag. 1857 la, cum Sancho in Zoo de: erau A se citeascd : erou. pag. 1865 la cuv. Senatul in loc de: Romani sd se ziteased: Romani. pag. 1883 la cuv. Stelian Toma in loc de: 1869 sd se citeascd: "1860. pag. 1839 la cum Sutu Mihail dupd 30 de rdnduri de la inceputul articolului se termind fi trebuieterse cele 3 randuriurnAtoare .i pus un all Ulla in feint acesta: MIHAIL aim, Post dragoman la Constantinopol, numit domn In Moldova In1819. Acolo (urmeazd textul) iar la fine se ad,aogol:(1821). pag. 1t490 cuvantul Svift trebue scris: Swift. pag. 1940 /a cay. Weigand G. sd se adaoge dupd anul nasterii: t 1930 pag. 1915 la cuv. Za15.0 ad se adaoge forma Zilau, cum pronunta localnicii. plansa XX XXI la harta a 9-a in loc de: 1856 set se citeascd: 1856-1861. www.dacoromanica.ro ALBA IULIA: CATEDRALA TJNIRII. AACH, afluent al lacului Constanta pe teri- s'a ocupat de organizarea $coalelor din Blaj, unde toriul german. a Infiintat un seminariu teologic cu internat, pe AACHEN (fr. AIR-LA-onApELLE),ora$ In Ger- care 1 -a dotat cu o mo$ie, cumparataIn mare mania (Prusia renana); 153.767 loc.; isvoare ter- parte cu banii sal; a ridicat manastirea de la Alba male clorurate-sodice,sulfurate-sodice; centru Iulia, biserica din Rasinari, $. a. industrial: matasuri, ace, etc. Eoras vechiu: In timpul sAu au lost marl agitatii In 765 regale Pepin avea un paint; a lost rese-contra unirii cu biserica Papei $i dinta lui Carol-eel-Mare, mort acisiInmormln- multi unitiau trecut iar la bi- tat in catedrala. serica ortodoxh. A dus o viata AALT-PAA ( *1815't1871), om politic turc; cuvioasa, aproape ascetics. A mu- reprezentant al tarn sale la congresul din Paris rit pe drum intro vizita canoni- 1856. ca. Op. pr. Dogniatica invd(dturd AAR, riu In Elvetia; Ilda Berna $i Aarau; se (1760), Adevaratamingiiere (1761), varsa. In Rin; lung. 280 km. Soborul de la Floren(a (1762). AARAU, ora$ InElvetia, cap. cantonului AARON TEODOR ("1803t1859), Argovie; 10.700 loc. clericroman;in1828 lune- AARON, fratele lui Moise, personaj biblic. tionar Incancelariaepiscopiei AARON FLORIAN (1805 1'1887), profesor $i din Oradia-Mare; In 1829 profe- istoric roman, originar din Transilvania, a stu-sor la gimnaziul din Beius; In5.; diat la Pesta. Chemat la 1826 de Dinicu Go- 1835 protopop In comitatul A- lescu, a Intemeiat In satul Go- rad; In 1837 canonic;In 1842 Aaron P. Pavel. le$tio $coala secundara; a fost censor $1revizor latipografia profesor la ColegiulSf.Sava universitatii din Buda; In 1848 paroh In com. din Bucure$ti, a participat la Delani; In 1850 translator roman pe linga gu- revolutia din 1848 din- Transil- vern In Buda; In 1855 rector al Seminariului vania, a ocupat apoisituatii roman din Oradia-Mare; in 1857 prepozit capi- inalte In administratia scoale- tular In Lugoj. A publicat scrieri- istorice, peda- lor In Romania. Serieri: Cate- gogice $i a colaborat la diferite reviste, intre hism (1842) cu numeroase edi- cari: Foaia pentru minte. Op. pr: Cuvintari bi- tiuni; lstoria lumii (1846); Is- sericesli despre cele saple pdcate, Buda 1847. toria prin(ipatuluiariiRo- AARON VASILE (1770 t1822) ,scriitor ardelean. mdnesti (3 vol. 1835); Dic(ionar Studia In Blaj$i Cluj; fu advocatIn Sibiu. francez-romeln (2 vol. 1840, cu Scrise,pelingatraducer! din autoriclasici G. Hill $i P. Poenaru). In 1838Aaron Frorian. (Eneida, Bucolice), cart!destinate poporului, a intemeiat revista Romania In cari avura mutt succes:Patimile Domnului Bucure$ti cu Hill $.a. Numele luise gliseste (1808), Leonat.Dorofata (1815), contra betiei; scris $i A. FLORIAN. Anul manos (1820). AARON FETRTIPAVEL (*1709t1764) episcop ABA SAMUEL, rege al Ungariei Intre anii .roman unit. Fiul preot. Teodor Aron, a fost ca- 1041-1044. lugar basilit; a studiat la Roma, trimis de Episc. ABACLIA, corn. r. jd. Tighina, 2283 loc.; st. Klein; Intorcindu -se; a calatorit laViena cu 0. f. linia BirladZorleniBasarabeasca. Episcopul $i In 1745 a fost numit vicar episcopesc ABAD, numele mai multor regi mauri. Primul al diocesei Fagarasului; In 1751 a lost ales $i In Abad (t1042) a Intemeiat dinastiaAbaditilor 1752 numit de tmparat episcop In locul vacant; In Sevilla. 1475 www.dacoromanica.ro AA BA-ABARTM, munti In Palestina; Intre ei se ABEL FRIDERIC ( 1827 f1920), chimist englez; ail& muntele Nebo, unde ar fi murit Moise;s'a ocupat cu fabricarea fulmicotonului; a in- ABSWalt 845 m. ventat pulberea fare fum. ABAUZIT FIRMIN(1679 t1767),filozof ABEL NIELS (1802 -1.1829), matematic nor- francez, protestant refugiat In Geneva dupa re- vegian ; cunoscut de toti specialistii mai ales prin vocarea edictului de Nantes. A song ocarte: studiile asupra calculului integral. Sur la connaissance du Christ,dupli care s'ar ABELARD PIERRE (1079t1142), teolog $i fi inspirat J.
Load more

Recommended publications
  • Costin Petrescu La New York: În Slujba Patriei Şi a Artei (Ii)∗
    COSTIN PETRESCU LA NEW YORK: ÎN SLUJBA PATRIEI ŞI A ARTEI (II)∗ de EDUARD ANDREI Abstract. This article focuses on an yet unknown chapter of the life and work of the Romanian painter Costin Petrescu (1872–1954); based on unpublished documents from Romanian and American archives, very little, or not at all researched by specialists, it analyses the time spent by the Romanian painter in the U.S. He traveled to New York (November 1919–March 1920), on the official mission of supervising the printing of the new Romanian paper currency, designed by himself, at the American Bank Note Company. After the 1918 Union, monetary unification became a priority of the new Romanian Government. During his stay in New York, Costin Petrescu met a number of outstanding personalities of the Romanian diaspora of the time, such as the professor, writer and journalist Leon Feraru, as well as remarkable members of the New York intellectual and art scene, among which the poet Edwin Markham and the writer and art connoisseur Jeanne Robert Foster, whose portraits he painted, or William Henry Fox, then Director of the Brooklyn Museum, with whom he planned an ample exhibition of Romanian art in the U.S. After his return to Bucharest, Costin Petrescu continued to work on this project, proven by his meeting with Stewart Culin, the curator of the Brooklyn Museum, who traveled to Bucharest. Although, eventually, the exhibition did not materialize, all of these emphasize Costin Petrescu’s profound commitment and loyalty to his country and his engagement with promoting Romanian art, and Romania, in the U.S., at the highest levels.
    [Show full text]
  • TURCUȘ, VERONICA 400088, Cluj-Napoca Institutul De Istorie „George Barițiu” Din Email: [email protected] Cluj-Napoca Al Academiei Române
    Str. M. Kogălniceanu nr. 12-14 TURCUȘ, VERONICA 400088, Cluj-Napoca Institutul de Istorie „George Barițiu” din email: [email protected] Cluj-Napoca al Academiei Române STUDII Studii primare (1980-1984), la Şcoala de Aplicaţie a Liceului Pedagogic şi la Şcoala Generală nr. 18 din Cluj-Napoca și gimnaziale (1984-1988), la aceeași Şcoală Generală nr. 18. Studiile liceale urmate în perioada 1988-1992 la Liceul de Matematică-Fizică nr. 1 (astăzi Liceul Teoretic "Lucian Blaga") din Cluj-Napoca. Examenul de Bacalaureat susţinut în iunie 1992 la Liceul "Lucian Blaga" din Cluj-Napoca. Şefă de promoţie pe liceu (1992). Studii universitare în Istorie la Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii "Babeş- Bolyai" Cluj-Napoca (1992-1997). Examenul de Licenţă susţinut în iunie 1997 cu lucrarea Bibliografia istorică româno-italiană (Bibliografie selectivă). Evoluţia publicaţiilor româno- italiene până în 1996 (publicată în acelaşi an la Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, I-II, 806 p.). Şefă de promoţie a Secţiei de Istorie a Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (1997). Studii doctorale la Scuola Normale Superiore di Pisa (Italia), Classe di Lettere e Filosofia (1 ianuarie 1999 – 31 decembrie 2001). În perioada respectivă a susţinut la Scuola Normale Superiore di Pisa seminariile L’abbazia cistercense transilvana di Cârţa: descrizione architettonica e problemi di cronologia (24 noiembrie 1999), Il monastero cistercense di Cârţa e il suo influsso sull’architettura duecentesca transilvana. Identità degli “ateliers” oppure il ripetersi del modello ad opera di maestranze locali (15 noiembrie 2000) şi L’interpretazione della lettura architettonica dell’abbazia cistercense transilvana di Cârţa: carattere renano, formule centro-europee oppure influsso francese o borgognone diretto? (27 martie 2001), iar la Università degli Studi di Pisa, Facoltà di Lettere e Filosofia, Dipartimento di Medievistica a susţinut conferinţa ştiinţifică Architettura cistercense in Transilvania medievale (Pisa, 15 martie 2000).
    [Show full text]
  • Henry Marcus
    CORESPONDENȚA Enric Furtună ‐ Henry Marcus Transcriere, editare, note şi introducere de Mihaela Gligor Presa Universitară Clujeană 2020 Coperta: plicul unei scrisori destinate lui Henry Marcus, păstrat în Dosarul P 78, The Central Archives for the History of the Jewish People, Jerusalem, Israel Copyright © The Central Archives for the History of the Jewish People, Jerusalem, Israel ISBN 978‐606‐37‐0769‐8 © 2020 Editorul volumului. Toate drepturile rezervate. Reproducerea integrală sau parţială a textului, prin orice mijloace, fără acordul editorului, este interzisă şi se pedep‐ seşte conform legii. Universitatea Babeş‐Bolyai Presa Universitară Clujeană Director: Codruţa Săcelean Str. Hasdeu nr. 51 400371 Cluj‐Napoca, România Tel./fax: (+40)‐264‐597.401 E‐mail: [email protected] http://www.editura.ubbcluj.ro/ Să-ți mai spun că literatura românească de după 23 august 1944 cunoaște o înflorire remarcabilă în ceea ce privește mai cu seamă poezia și nuvela, dar că nici drama și nici critica literară nu au a se plânge... În toate aceste domenii literare, evreii dau o contribuție ce trece de procentajul de 50%, cu deosebire în poezie și teatru. Enric Furtună către Henry Marcus, București, 25.I.1954 Numele de „evreu român“, atât de compromis de afaceriștii care au precedat ultima imigrație, este reabilitat în Israel. Henry Marcus către Enric Furtună, Ierusalim, 22 mai 1956 Introducere Enric Furtună, pe numele său adevărat Henric Pekelman, s-a născut în 1881 la Botoșani, din părinți veniți de la Cernăuți. La vârsta de cinci ani se mută la Iași, unde termină gimnaziul și se înscrie la Liceul Național. Acolo îl cunoaște și se împrietenește cu Mihail Sadoveanu, care îi va rămâne un prieten devotat toată viața.
    [Show full text]
  • Institutul Limbii Române 20Deanidetradiție
    INSTITUTUL LIMBII ROMÂNE 20 DE ANI DE TRADIȚIE ȘI INTERNAȚIONALIZARE 1 2 INSTITUTUL LIMBII ROMÂNE 20 DE ANI DE TRADIȚIE ȘI INTERNAȚIONALIZARE Ediție îngrijită de Daiana CUIBUS și Emilia IVANCU BUCUREȘTI 2019 3 Responsabilitatea pentru conținutul lucrărilor aparține în întregime autorilor. Editura SITECH face parte din lista editurilor românești acreditate de CNCSIS și de asemenea face parte din lista editurilor cu prestigiul recunoscut de CNCS, prin CNATDCU, pentru Panelul 4. Editura SITECH Craiova, România Aleea Teatrului, nr. 2, Bloc T1, parter Tel/fax: 0251/414003 E-mail: [email protected] ISBN 978-606-11-7011-1 4 CUPRINS Cuvânt înainte – DAIANA CUIBUS REPUBLICA ARMENIA, UNIVERSITATEA VALERI BRUSOV, EREVAN .............. 9 Nicolae Adrian HENȚ REPUBLICA AUSTRIA, UNIVERSITATEA DIN VIENA ...................................... 14 Sorin OPRESCU REPUBLICA AZERBAIDJAN, UNIVERSITATEA DE LIMBI STRĂINE, BAKU .... 17 Iosefina BLAZSANI-BATTO REGATUL BELGIEI, UNIVERSITATEA LIBERĂ DIN BRUXELLES ..................... 23 Alice TOMA REPUBLICA BULGARIA, UNIVERSITATEA SF. KLIMENT OHRIDSKI DIN SOFIA ............................................................................................................ 29 Carmen DĂRĂBUȘ REPUBLICA BULGARIA, UNIVERSITATEA DIN VELIKO TĂRNOVO ................. 33 Elena-Camelia ZĂBAVĂ Ruxandra LAMBRU CANADA, UNIVERSITATEA YORK DIN TORONTO ......................................... 38 Crina BUD REPUBLICA POPULARĂ CHINEZĂ, UNIVERSITATEA DE STUDII STRĂINE, BEIJING .........................................................................................................
    [Show full text]
  • New Europe College Yearbook 2012-2013
    New Europe College Yearbook 2012-2013 MIHAIL EVANS SAYGUN GOKARIKSEL MARIA (cIoAtă) HARALAMBAKIS WOJCIECH KOZŁOWSKI DANIEL KUCHLER DÓRA MÉRAI JOSEF SCHOVANEC DENIS SKOPIN BÁLINt VARGA WILLIAM DANIEL JÖEL TALLOTTE Editor: Irina Vainovski‑Mihai Copyright – New Europe College ISSN 1584‑0298 New Europe College Str. Plantelor 21 023971 Bucharest Romania www.nec.ro; e‑mail: [email protected] Tel. (+4) 021.307.99.10, Fax (+4) 021. 327.07.74 MARIA (cIoAtĂ) HARALAMBAKIS Born in 1975 Country of residence: United Kingdom Affiliation (from September 2013): British Academy Early Career Fellow at the University of Manchester Fellowships and grants: British Academy Early Career Fellowship, University of Manchester (2013–2016) Rothschild Foundation Europe, Postdoctoral Research Fellowship, Centre for Jewish Studies, University of Manchester (2011–2012) Arts and Humanities Research Council: Doctoral Grant, University of Manchester (2006–2009) Attended seminars and conferences in Bulgaria, Estonia, Romania and UK Articles published include a survey of the Rylands Gaster collection, studies on the Testament of Job, and an edition of a previously unknown Slavonic version of the prose frame of the Book of Job Book: The Testament of Job: Text, Narrative and Reception. Library of Second Temple Studies. London: T&T Clark/Continuum, 2012 [ISBN: 9780567575586, 248 pages] REPRESENTATIONS OF MOSES GASTER (1856–1939) IN ANGLOPHONE AND ROMANIAN SCHOLARSHIP Abstract This article will analyze a selection of Anglophone and Romanian scholarship on Moses Gaster. Gaster (1856–1939) was an intellectual, bibliophile, rabbi, educator, and activist for Jewish emancipation and a national home in the geographical area of Palestine. The article is complemented by a thematically organized bibliography which brings together Anglophone and Romanian scholarship, and other material, such as newspaper articles.
    [Show full text]
  • TURCUȘ, VERONICA Str
    TURCUȘ, VERONICA Str. M. Kogălniceanu nr. 12-14 400088, Cluj-Napoca Institutul de Istorie „George email: [email protected] Barițiu” din Cluj-Napoca al Academiei Române STUDII Studii primare (1980-1984), la Şcoala de Aplicaţie a Liceului Pedagogic şi la Şcoala Generală nr. 18 din Cluj-Napoca șii gimnaziale (1984-1988), la aceea igimnaziale(1984-1988),laaceeașiŞcoalăGeneralănr.18.și Şcoală Generală nr. 18. Studiile liceale urmate în perioada 1988-1992 la Liceul de Matematică-Fizică nr. 1 (astăzi Liceul Teoretic "Lucian Blaga") din Cluj-Napoca. Examenul de Bacalaureat susţinut în iunie 1992 la Liceul "Lucian Blaga" din Cluj-Napoca. Şefă de promoţie pe liceu (1992). Studii universitare în Istorie la Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii "Babeş- Bolyai" Cluj-Napoca (1992-1997). Examenul de Licenţă susţinut în iunie 1997 cu lucrarea Bibliografia istorică româno-italiană (Bibliografie selectivă). Evoluţia publicaţiilor româno- italiene până în 1996 (publicată în acelaşi an la Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, I-II, 806 p.). Şefă de promoţie a Secţiei de Istorie a Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (1997). Studii doctorale la Scuola Normale Superiore di Pisa (Italia), Classe di Lettere e Filosofia (1 ianuarie 1999 – 31 decembrie 2001). În perioada respectivă a susţinut la Scuola Normale Superiore di Pisa seminariile L’abbazia cistercense transilvana di Cârţa: descrizione architettonica e problemi di cronologia (24 noiembrie 1999), Il monastero cistercense di Cârţa e il suo influsso sull’architettura duecentesca transilvana. Identità degli “ateliers” oppure il ripetersi del modello ad opera di maestranze locali (15 noiembrie 2000) şi L’interpretazione della lettura architettonica dell’abbazia cistercense transilvana di Cârţa: carattere renano, formule centro-europee oppure influsso francese o borgognone diretto? (27 martie 2001), iar la Università degli Studi di Pisa, Facoltà di Lettere e Filosofia, Dipartimento di Medievistica a susţinut conferinţa ştiinţifică Architettura cistercense in Transilvania medievale (Pisa, 15 martie 2000).
    [Show full text]
  • Autori Români În Limba Engleză
    Autori români în limba englez ă Aceast ă bibliografie nu este înc ă exhaustiv ă, fiind extins ă în permanen ţă. Iat ă de ce orice semnal ări, care pot s ă o completeze, sunt mai mult decât binevenite şi le a ştept ăm cu interes. Scrie ţi-ne la [email protected] . A Adame şteanu, Gabriela , Wasted Morning , translated by Patrick Camiller, Northwestern University Press, 2011 Alecsandri, Vasile , V. Alecsandri , 13 Poems and Study about V. Alecsandri’s Life , translated by G.C. Nicolescu, Bucharest: Meridiane Publishing House, 1967 Andriescu, Radu ; Pan ţa, Iustin ; Popescu, Cristian , Memory Glyphs: 3 prose poets from Romania , translated by Adam J. Sorkin with Radu Andriescu, Mircea Iv ănescu and Bogdan Ştef ănescu, Prague: Twisted Spoon (distributed by London: Central Books), 2009 Arghezi, Tudor , Animals, both big and small , translated by Dan Du ţescu, Bucharest: Editura Tineretului, 1968 Arghezi, Tudor , Five Last Minute Poems , Rogart, Sutherland: Rhemusaj Press, 1974 Arghezi, Tudor , Selected Poems of Tudor Arghezi , bilingual edition, translated by Michael Impey and Brian Swann, Princeton UP, 1976 Arghezi, Tudor , Selected Poems , translated by Michael Impey and Brian Swann, Princeton, Guildford: Princeton University Press, 1976 Arghezi, Tudor , Selected Poems 1880-1967 , translated by C. Michael-Titus & N.M. Goodchild, London/Upminster: Panopticum, 1979 Arghezi, Tudor , Tudor Arghezi Centenary 1880-1980 , Bucharest: Cartea Româneasc ă Publishing House, 1980 Arghezi, Tudor , Poems , Andrei Banta ş (ed.), translated by Andrei Banta ş, preface by Nicolae Manolescu, Bucharest: Minerva Publishing House, 1983 Astalos, Georges , Contestatory Visions: five plays , translated by Ronald Bogue, Lewisburg: Bucknell University Press; London: Associated University Presses, 1991 Astalo ş, George , Magma.
    [Show full text]
  • Valentin BODEA CULTURA ÎN ORAŞUL GALAŢI (1918 – 1948)
    Valentin BODEA CULTURA ÎN ORAŞUL GALAŢI (1918 – 1948) CULTURAL LIFE OF THE TOWN OF GALAŢI (1918 – 1948) - Abstract - The article aims at a presentation of the cultural life of the town of Galați, between 1918 and 1948. The intellectual circles of the town started a noteworthy cultural activity, undertaking various local researches, stimulating the talents and trying to spread the local culture at a national level. They published journals (“Dunărea de Jos“,“Dunărea“,“Moldova de Jos“), founded museums (the Regional Museum “Ecaterina şi Paul Paşa“,“Casa Cuza Vodă“ Museum) and cultural associations (Galați Branch of the “Cultural League“,“Mihai Eminescu“ Popular Atheneum, “Max Nordau“ Cultural Settlement, “Alexandru Vlahuţă“ Cultural Circle), erected monuments in the public places, celebrating the memory of some local (doctor Alexandru Carnabel) or national personalities (the poet Mihai Eminescu). Also for that period, several architectural accomplishments are to be noted, such as the Cultural Palace “V.A. Urechia“). Keywords: Popular Atheneum; culture; monument; museum; cultural palace. Generalităţi Cultura este o componentă structurală în viaţa naţiunilor, dar şi o expresie a sufletului şi a spiritualităţii lor. Ea are o dimensiune existenţială complexă, în care funcţiile simbolice se împletesc cu cele practice, culturile reprezintă elementul central al identităţilor naţionale, nucleul sau pivotul lor spiritual1. Localismul educativ şi sociologic aveau misiunea de a pregăti provincia pentru marea cultură. Obiectivele unui program asumat de localismul creator erau: Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi ([email protected]). 1 Prof. univ. dr. Grigore Georgiu, Istoria culturii române moderne - curs, Bucureşti, 2007, p. 12. Danubius, XXXVII, Galaţi, 2019, pp. 169-212. 170 DANUBIUS XXXVII recuperarea valorilor culturii locale, ridicarea poporului la starea de cultură, afirmarea talentelor, recuperarea demnităţii provinciei prin ocuparea unui loc în viaţa culturală a ţării2.
    [Show full text]
  • În Jurul Revistei "Viaţa Literară Şi Artistică" Din Corespondenţa Lui Virgil Cioflec Cu Ilarie Chendi (7 Iulie 1906 - 9 Septembrie 1907)
    ANGVSTIA, 4, 1999, pag. 265-275 În jurul revistei "Viaţa Literară şi Artistică" Din corespondenţa lui Virgil Cioflec cu Ilarie Chendi (7 iulie 1906 - 9 septembrie 1907) Cultura românească a beneficiat, cum remarca Tot în domeniul culturii a activat şi Remus Cioflec, George Călinescu în prefaţa la lucrarea sa capitală Istoria lit­ valoros şi cunoscut editor şi librar, în Cluj şi apoi în eraturii române de la origini până În prezent, de contribuţia Bucureşti. El era strănepot al preotului Iacob Cioflec, nepot multor oameni de mare valoare din toate provinciile locuite al lui Aron (n. 1803, dec. 1892) şi al Mariei, născută Gropca, de români Aceştia, cu mare efort, cu dragoste pentru fiu al lui David Cioflecs. cuvântul românesc1 . tipărit şi, de multe ori, cu renunţarea la gândul vreunei recompense băneşti sau măcar al unei bune aprecieri, au participat, fiecare după talentul său, la clădirea Virgil Cioflec literaturii şi culturii de limbă română. Numele lui Virgil Cioflec (n. 18769, dcc. martie Nu s-ar putea în nici un caz face abstracţie de con­ 1948 Bucureşti), a cărui contribuţie la cultura românească tributia oamenilor de cultură români transilvăneni în ulti­ abia acum începe să fierecunoscută la adevărata ei valoare, mele' decenii ale secolului al XIX-lea şi a primelor două ale a avut parte de o evidentă marginalizare. celui de al XX-lea. Poeţii George Coşbuc, St. O. Iosif şi Octavian Goga, prozatorii Ion Slavici şi Ion Agârbiceanu Pe drept cuvânt scria Horia Oprescu despre el, în anul 1969, că i se cuvine o onorabilă, deş i tardivă, scoa­ s-au impus între marile valori ale literaturii române.
    [Show full text]
  • Jewish Writers from Neamt County (Xix-Xx Centuries)
    Analele Liceului „Vasile Conta” Târgu-Neamț, Istorie, 1/2020 SCRIITORI EVREI ORIGINARI DIN JUDEȚUL NEAMȚ (SECOLELE XIX-XX) JEWISH WRITERS FROM NEAMT COUNTY (XIX-XX CENTURIES) Prof. Karina-Ingrid COJOCARIU1 Abstract: A study of Jewish writers in general and especially of those from Neamț may seem discriminatory, but it is not. Jews were viewed and treated as unwanted strangers and the intellectuals were not spared discrimination and persecution. The purpose of the present study is to rediscover the Jewish writers, some unfairly forgotten, focusing on Jewish writers born in Neamt county. In the first part we will discuss about H. St. Streitman and A. L. Zissu, born in Piatra Neamt in the second half of the 19th century. Henric Stefan Streitman was a journalist, translator and politician who went from socialism to right politics, known both for his controversial positions and for his erudition. A. L. Zissu, writer, industrialist and Zionist leader is probably one of the most important figures of the last century who because of the communist regime was forgotten. In the second part of this study we will continue the presentation of the life and work of the Jewish writers who were born in Neamt County, namely Brunea-Fox, Filip Cohn and Irving Layton. Keywords: Jewish writers, Neamt county, socialism, anti-Semitism, communism Un studiu despre scriitorii evrei în general și cei nemțeni în particular, care ar putea atrage controverse legate de studierea lor separată și nu împreună cu majoritatea, nu ar putea fi un fel de discriminare? Răspunsul este nu, pentru că și în România, ca mai peste tot în lume, istoria evreilor a fost dramatică.
    [Show full text]
  • 2013 AXIS LIBRI 2013 - Anul Nichita Stănescu Nichita Stănescu 31 Martie 1933 – 13 Decembrie 1983 80 De Ani De La Naștere – 30 De Ani De La Moarte
    An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI 2013 - Anul Nichita Stănescu Nichita Stănescu 31 martie 1933 – 13 decembrie 1983 80 de ani de la naștere – 30 de ani de la moarte „De moarte îţi vorbesc cu jumătate de gură. Sin- gura mea teamă cu adevărat mare este nașterea. Când m-am născut, mi-a fost frică de moarte, cea mai mare frică din viaţa mea. Sunt recunoscător profund mamei mele că murindu-mă, a vegheat asupra NAȘTERII mele.” (Nichita Stănescu) „... câtă vreme suntem în mijlocul poporului român nu trebuie să ne e teamă de nimic, deoarece el știe mai bine decât oricine drumul eternităţii, iar noi n-avem nevoie de altceva decât să m atenţi la viaţa și la manifestările lui, pronunţându-i cu câteva clipe mai repede gândul și metafora lui!” (Nichita Stănescu) Nichita Stănescu a fost însuși POETUL, în ma- juscule și în marmură, cel mai poet dintre câţi au fost vreodată, a trăit și a murit pentru poezie, în toate clipele noastre de luciditate, de veghe și de somn. El nu a făcut, nu a fost altceva decât poezie, redenind-o, lucrând-o, dăruindu-ne-o în forma și în adevărul ei de minune a lumii, pe care în genunchi ar trebui s-o citim și s-o as- cultăm. Chiar și în versurile pierdute, uitate sau azvârlite există ceva din fosforul geniului său, îndeajuns pentru a simţi poezia și a ne spăla viaţa cu încăpăturile ei. (Constantin Chiriţă) Când pleacă Poetul, ce tainică lege îi schimbă plecarea în stare pe loc?! Când pleacă, Poetul – doar el – își alege clipa sdării lui Nenoroc.
    [Show full text]
  • Bibliografie Titluri Cărţi
    Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi Biblioteca Compartimentul Referinţe şi cercetare bibliografică BIBLIOGRAFIE TITLURI CĂRŢI Domeniul: Limba şi literatura română Vedete de subiect: limba română ; lingvistică română ; literatură română Nr. titluri: 2060 Nr. volume: 4594 Mențiune: lista a fost generată din bazele de date ale bibliotecii, numărul de titluri și volume nu sunt exhaustive pe domeniul respectiv, reprezintă doar o parte din totalul titlurilor existente în colecții, cuprinde în principal înregistrările din perioada 1999 – 2015. 1. 34 de scrisori din vremea Răscoalei lui Horea. prezentare şi traducere de Dan Lazărescu. Arad : Biblioteca Judeţeană "A.D. Xenopol" din Arad : Nigredo, 2002. 66 p. ; 21 cm. ISBN 973-99246-9- 7. II 35159 ; 94(498)"06/17"/T83. 2. Academia de Ştiinţe a Moldovei. Itinerar arhivistic : interpretări istorico-literare. Sava Pânzaru. Chişinău : Institutul de Filologie A.Ş.M, 2008. 235 p.; 20 cm. ISBN 978-9975-9648-4-5. II 40055 ; 821.135.1.09/P18. 3. Academia Republicii Populare Romîne. Dicţionarul limbii române literare contemporane. Bucureşti : Editura Academiei Republicii Populare Române, 1955-1957. 4 vol. ; 26 cm. III 3834. 4. Academia Română. Corpusul receptării critice a operei lui M. Eminescu : secolul XIX. ediţie critică de I. Oprişan şi Teodor Vârgolici. Ed. crit: Bucureşti : Saeculum IO, 2002. 3 vol. ; 20 cm. ISBN 973-642-004-3. II 38685. 5. Academia Română. Dicţionar explicativ pentru ştiinţă şi tehnologie. Ştiinta şi ingineria materialelor : metalurgie neferoasă : român - englez - francez. coordonare generală acad. Gleb Drăgan, coordonator volum prof. univ. dr. ing. Florea Oprea (membru al Academiei de Ştiinte Tehnice din România). Bucureşti : AGIR, 2010. 516 p.
    [Show full text]