V<* ‘Tttaieruc, am tră it cele m*zi frictmoa&e di nuzi ^enicite jele ale vieţii ntele ”-
D /rpr lo r; SMJVMJIi f f f . S t
PUBLICAŢIE EDITATĂ DE COMPLEXUL MUZEAL BISTRITA-NASAUD ŞI CONSILIUL LOCAL MAIERU ...... mm*...... ni...... IU —»!—...... — ...... ■■im...... i.m ...... im...... fa...... îmi,...... —...... ANUL XII Nr. 1 (74) *** IANUARIE 2007 *** 8 PAGINI *** 10.000 lei (1 leu) Iustin llieşiu - evocator al şcolilor Blajului
Am avut pentru Iustin llieşiu o preţuire aparte datorită poeziilor l-ar putea primi. Se gândeşte la Şcoliile Blajului înrudite identic cu sale care însemnau un viguros protest liric împotriva Dictatului de Şcoala năsăudeană. La Blaj, Iustin llieşiu stă doar un an (1917-1918) Viena (1940). împreună cu profesorul Sever Ursa cosătean cu poetul urmând ultimele două clase de liceu (a Vll-a şi a Vlll-a), dar rămâne cu Sângerărilor ardelene am tipărit în anul 2000, cartea lui Iustin llieşiu amintiri de neuitat despre viaţa şcolară blăjeană. Condiţiile social- Sfinte firi vizionare... Titlul l-am ales noi, dintr-un crâmpei de vers al politice ale sfârşitului Războiului determină oficialităţile imperiale să „Epigonilor" eminescieni pentru că această evocare lirică este scrisă recruteze şi tineri în pragul absolvirii liceului, impunând şcolilor să în maniera acelei ode a lui Eminescu, fiind în esenţă un cântec de admită absolvirea a două clase într-an an, urmată de susţinerea dragoste pentru valorile mari ale poeziei romaneşti bacalaureatului. M-am bucurat când prietenul şi colegul Sever Ursa mi-a Despre şcolile Blajului s-a scris o întreagă literatură, în cartea semnalat existenţa câtorva zeci de pagini dactilografiate ale lui Iustin Blajul o istorie fn texte alese (Editura Demiurg, 1993), pe care am llieşiu cuprinzând amintiri din viaţa de şcolar la Blaj (1917-1919). Am alcătuit-o împreună cu profesorul Teodor Seiceanu am reprodus pregătit pentru tipar această broşură, transcriind-o după normele asemenea pagini literare. Câteva au devenit „clasice": Ion ortografice actuale şi consider ca o nimerită ocazie publicarea ei la Agârbiceanu, Licean... odinioară, Al. Lupeanu Melin, Evocări din viata aniversarea Şcolilor Blajului 250. Blajului, Septimiu Popa, Caravanele Ardealuluiş.a. Iustin llieşiu este un nume cunoscut şi îndrăgit de părinţii şi Amintirile lui Iustin llieşiu din viaţa şcolară a Blajului, scrise în bunicii noştri, care au trăit drama Dictatului de la Viena, din august 1968, la semicentenarul absolvirii, continuă evocarea legendară 1940, moment tragic pentru istoria Transilvaniei, care i-a inspirat cel proprie acestor scrieri, printr-o scurtă istorie a „orăşelului şcolilor" a mai bun volum de versuri: Sângerări ardelene, titlu care i-a conferit reşedinţei Bisericii Greco-Catolice şi a locului unde s-a născut poetului antonomaza; „poetul sângerărilor ardelene". S-a născut în conştiinţa naţională a românilor. Marile figuri de arhierei ai Blajului, MARIA CIONCAN anul 1900, în ţara Năsăudului, în comuna Maieru, satul copilăriei lui dascălii Şcolii Ardelene şi ai Blajului paşoptist (Inochentie Micu Clain, Rebreanu, evocat de autorul romanului „Ion" în schiţa „Cuibul Petru Pavel Aron, Micu, Şincai şi Maior Bămuţiu şi Cipariu) sunt 1977-2007 visurilor”; în ascendenţa sa pe linie paternă a avut cărturari şi stihuitori evocaţi cu un condei entuziast, cu rezonanţele unui romantism retoric. Dacă ar fi să măsurăm în durere şi lacrimi în loc de talentaţi -cum a fost bunicul său, Grigorie llieşiu. Un fel de Anton Pann Dacă s-ar fi limitat numai la atâta, memoriile acestui şcolar de secunde sau metri o inegalabilă performanţă a sportului al Ardealului, de la care a şi moştenit probabil talentul poetic, înclinaţia altădată, ne-ar fi apărut ca o pastişă. Originalitatea lor constă tocmai în românesc, campioana noastră absolută ar fi fost Maria spre literatură. După studiile primare în comuna natală, urmează liceul „evocarea vieţii şcolare" trăite într-un Blaj de început de secol, ultimii Cioncan. la Năsăud, Bistriţa şi Blaj, în perioada interbelică este profesor şi ani ai imperiului Austro-Ungar şi ai nădejdilor de unire cu Ţara. Ceea ce Alergarea ei a început timidă şi, uneori, neînţeleasă pe gazetar la Cluj, până în anul 1941 când este nevoit ca atâţia ardeleni la Agârbiceanu în Licean... odinioară sau la Al, Lupeanu-Melin în uliţele Maierului, dar Atena i-a măsurat cu rigoare paşii şi din Transilvania de Nord sâ se refugieze. Anii 1940-1945, înseamnă Evocări din viaţă Blajului era evocare fragmentară sau de plan secund, secundele şi i-a aşezat cu nobleţe cununa de lauri deasupra pentru Iustin llieşiu anii protestului său liric pentru suferinţa mândrei în paginilor lui Iustin llieşiu capătă pregnanţă. Viaţa austeră din ochilor albaştri şi înlăcrimaţi ai învingătorului olimpic. A fost Transilvanii, iar după 1948, poetul în plină activitate creatoare nu va internat îl face chiar a doua zi să renunţe la o asemenea găzduire, să fie în Atena ultima ei mare cursă, în capitala Olimpismului mai putea să publice, pentru că nu şi-a pus condeiul în slujba căutându-şi „cortel" în oraş, unde putea duce o viaţă mai liberă. Din mondial, care şi-a venerat pentru prima dată campionii în ideologiei comuniste. Va scrie însă pentru sertar, va scrie mult, şi cauza severităţii sale ca director al internatului Liceului „Sf. Vasile cel singurele confruntări omeneşti în care învingătorii se moştenirea sa literară, însumează pe lângă volumele publicate până Mare" din Blaj, Al. Lupeanu-Melin va fi încondeiat cu vădită antipatie îmbrăţişează... în 1948, mii de pagini de manuscris care-şi aşteaptă editorii devotaţi. de către memorialist. Unele versuri satirice cu adresă directă la Prin Maria, acest sentiment sublim s-a strecurat pe S-a stins din viaţă în 1976. exigentul profesor au accentuat o reciprocă antipatie care s-a uliţele Maierului, printre copiii noştri frumoşi şi în inimile în anul 1917, când Războiul de întregire a neamului dădea menţinut şi după absolvirea liceului, când profesor şi elev erau de îndurerate ale adevăraţilor ei consăteni. românilor mari nădejdi de împlinire a visului de unitate riaţională, acum scriitori cunoscuţi, dar întâlnindu-se pe la unele şezători ale Drum bun, Maria, şi Dumnezeu să-ţi vegheze alergarea tânărul licean de la Năsăud are curajul să scrie pe zidurile bătrânului scriitorilor români din Ardeal, evitau convorbirile şi apropierile. lină spre neuitare. Plimbările de agrement la marginea oraşului erau prilej de convorbiri liceu grăniceresc: „Trăiască România Mare!" La presiunea autorităţilor Prof. LIVIU URSA şcolare ungare, bunul său diriginte, profesorul Ioan Pecurariu este -continuare în pag. 4 - NOTĂ: O parte însemnată a numărului viitor va fi dedicată nevoit să-l elimine, interesându-se şi îndrumându-l spre o şcoală care ION BUZAŞI marii noastre dispărute.
ct/t/oe/isesc* h o formulări de genul „cel mai mare creator de oameni, după alături de furnici, şi greieri. Bunul simţ merge pe acelaşi D-zeu, rămâne Marele Will", „autorul unei opere drum cu indulgenţa. monumentale”, „cel mai mare dramaturg din literatura Literaţii societăţii de consum trăiesc consternaţi un universală” etc, etc, au darul de a înhiba întoarcerea la şoc moral când văd că rândurile lor se răresc tot mai mult. creaţiile sale. Această aserţiune poate fi valabilă şi pentru Media corupe imaginaţia mai cu seamă în faţa cărţilor Cervantes, V. Hugo, Goethe, Dante Alighieri, Dostoievski, cumpătate, prudente; în schimb, cele insolite sau pline de Poe etc. pasiuni primitive, scrise de nişte minţi fluşturatice, dar Este adevărat că nimeni nu le contestă astăzi perverse, câştigă adepţi. genialitatea, dar pentru a le cunoaşte mai bine gândirea Se pare că plăcerea descoperirii de noi motive, teme este nevoie de recitirea operelor acestora, cu creionul în şi simboluri, comparaţii sau sensuri în lucrările clasicilor mână, neignorând, evident, părerea specialiştilor. Când este hărăzită unor iniţiaţi sau frondori care au înţeles că cititul se transformă din hoby în muncă (dar şi invers) se taina lucrului bine făcut este ordinea. Prietenul meu, în general, mitizarea clasicilor a dăunat şi dăunează învinge suficienţa. Ceea ce mă mâhneşte este faptul că George Vulturescu, redactorul-şef al revistei sătmărene cititorului, în sensul că acesta nu numai că nu-i reciteşte, începe să se formeze printre semenii mei o mentalitate „Poesis” (cea care s-a specializat în consacrarea poeţilor dar se mulţumeşte cu sintagme consacrate, superflue, dăunătoare, stupidă şi dezamăgitoare conform căreia insul români contemporani), a avut ca lucrare de licenţă un titlu deseori bombastice, adâncindu-i superficialitatea. Aud care scrie şi citeşte este neproductiv şi leneş. Nu cerîntregii care justifică afirmaţia de mai sus: „Motivul prafului în opera formule ca: „Eminescu este cel mai mare poet al românilor”, lumi sâ fie pătimaş literată, dar a defăima cu o intransigenţă lui Eminescu” (200 PP). „ o sinteză a culturii române", „Luceafărul” poeziei deliberată nişte preocupări care nu se întâlnesc cu Numai recitind şi reinterpretând atenţi scrierile româneşti", „ poetul nepereche" etc, etc. pozitivismul lor, reprezintă un semnal de alarmă pentru clasicilor vom fi înnobilaţi continuu. Merită. Acelaşi lucru s-a întâmplat cu W Shakespeare; societatea respectivă. Divinitatea a creat, în compensare, CUIBUL VISURILOR Anul XII, nr. 1 (74), ianuarie 2007 Pag. 2
A f r i c a ------JZilele. malemne ______Dialog în lui La dezvelirea unui bust (Discurs nerostit) Pe raftul de muzeu intrat în boală, In era capitalistă a pădurii, se ştia Doamnelor şi domnilor, o cană veche cocheta spre-o oală: Că fabrica cea prosperă domnul leu o conducea Onorată asistenţă, (c): - Tu cine-ai fost în lungul timp? Peste dânsul şef avându-l chiar pe domnul elefant, Prietenul SEVER URSA m-a avertizat din timp că, în (o): - Un Rege cu coroana goală Cică bani aveai cu sacul chiar de erai debutant. 22 octombrie 2006, la Maieru va loc dezvelirea bustului lui murind pe-un câmp de bătălie, Ursul, un şomer săracul, demult fără loc de muncă, IUSTIN ILIEŞIU, cel supranumit, se ştie, „poetul sângerării cumva, pe-aproape de Olimp, îşi călcase peste jenă şi intră la leu c-o rugă: ardelene", prevenindu-mă totodată să nu-mi fac vreun alt pe care lumea nu-l mai ştie! - Sunt sărac, familie mare, şi-am căutat peste tot, Mă rog, tu, cană, căror buze Pe motiv de hibernare, de la toţi am luat-o-n bot, program pentru ziua respectivă. le-ai dat ocazia să cânte? Şi-am venit şi la, mneavoastră şi promit: Nu hibernez! Azi-noapte am adormit cu gândul la acest eveniment (c): - Dreptate ai! Au fost şi Muze Cu minim pe economie, numai daţi-mi să lucrez! şi am avut un vis ciudat. ce m-am născut 'nainte să se zvânte Mi-au spus toţi şi m-au convins să mă duc la domnu' leu, în visul meu se făcea că mă aflu ia dezvelirea bustului ulcelele nearse în cuptor! Şi-uita-aşa în dumneavoastră cred mai mult ca-n lui iustin Ilieşiu. Am văzut de departe mulţimea adunată în (o): - De cine, cu adevărat îţi este dor? Dumnezeu! fata acestui bust. Când m-am apropiat însă, am constatat, cu Leul, cam căzut pe gânduri, privi ursul cel umil: (c): - De Zeul de pe Cer, Apolo! nedumerire, că alături de bustul poetului amintit, se află un alt -Am un post pe care cred c-ai putea să-mi fi util! (o): - Era pe Cer, când te zvântai? bust, acoperit cu o pânză albă. încercând să dezleg misterul, Ai putea muncidemâinepeun post de iepuraş (c): - Era! Era, întotdeauna-acolo, l-am căutat din priviri pe cel datorită căruia la Maieru are loc, Ce-i vacant de vreo trei zile, c-am avut pe el un laş. şi niciodată nu ştiai astăzi, această unică sărbătoare. Dar prietenul Sever Ursa Ursul acceptă oferta şi se-ncadră debutant de n-o să te prăjească tot! era de negăsit prin preajmă. Cum de negăsit erau şi ceilalţi Numai că după vreo lună, auzi ceva şocant: Puterea lui era plăcut constantă, Cică pe un post de urs la o secţie mai mică, amici ai mei din Maieru. Şi mai ciudat mi se părea faptul că în câtă vreme, ulcica de compot Angajat un iepuraş, nu putea munci de frică, mulţimea adunată aici, nu mai cunoşteam pe-nimeni. Dar stătea cuminte-n par, de tot vacantă (!) Şi-i veni urgent ideea să-i spună la iepuroi, absolut pe nimeni. Toţi îmi erau străini, deşi preajma şi lângă mine, cu mine, chiar secantă. Că un schimb de-ar vrea să facă, arfi bine de-amândoi. Tu, oalo, ce ai fiert în tine? în urma unei discuţii, cum era de aşteptat, (o): - De toate! Chiar fasole şi... destine! Bucuros din cale-afară iepurele-a acceptat. Odată, lui Scorilo, şi sarmale! Şi atunci, nevoie mare, de lăbuţe s-au luat Te uit-aici, am semne scrise, Şi-au plecat în graba mare cu cererea la semnat. c-am fost a lui şi în urale Intrând în audienţă, leului i-au explicat, l-am ascultat nu doar în vise... Dar rânjind cu ironie, dânsul i-a concediat, Ecou i-am fost, la sunete vitale... Pe motiv că bunătatea şi bunele lui intenţii, (c): - Din care lut, te-ai încarnat? L-au făcut pe urs să creadă c-ar putea avea pretenţii. (o): -Din cel cernând cenuşa lui Coson. Şi nemaiavând ce pierde, ursul tn .ţol" elegant Era un Rege tare înţănat... A plecat să-şi spună păsul drept la domnu' elefant, Cu toţii l-am uitat, deşi avea blazon l-a relatat întâmplarea chiar cu lux de amănunte, O Pajură de Aurîmpărat! Despre cum şi în ce feluri avea leul să-l insulte, Umpluse ţara de comori, Iar în final elefantul i-a promis că va fi bine, 'nainte de-a se stinge în mistere... larfaza cu datu-afară, nu de leu, ci de el ţine, Apoi, cercaţi cu toţii de fiori, Şi i-a spus, în plus, la urs, pentru a-l alina amarul: pământul scormoneau dorind avere, Că pe postul cel de leu (cu de la partid cetire), angajat urmaşi ce nu erau ai lui, ci călători era măgarul! sosiţi din laturi cu unghere, lăsând Departele să spere MORALA: Bine-arfi dacă orgoliul ce există-n fiecare, că aur şi doritele comori S-ar putea ţine în frâu, altfel ne transformă-n fiare! ieşi-vor, iute, la vedere! (c): - Şi ce s-a întâmplat dun goana după aur? GRIGORE COTUL (mai fu-ntrebată, iar regala oală...) (o): - Ca-ntotdeauna, gândul că măiestru-faur ar fi putut, uşor, să bage-n boală rămăsese aceeaşi care-mi era atât de familiară: şcoala, toţi Regii şi ai Lumii împăraţi! Muzeul Cuibul visurilor, uliţa pincipală, casele din jur. Deci, cu (c): - Dacă? certitudine, mă aflam la Maieru. Imposibil să fi nimerit în altă (o): - Aurul acela şi banii înţăraţi parte, îmi ziceam. Şi totuşi, nu mai înţelegeam nimic. s-ar fi găsit şi noi comori, Când, în sfârşit, sosi momentul dezvelirii, în pe alte gusturi, s-arfi făurit! aplauzele mulţimii necunoscute mie, de sub pânza albă ieşi (c):-Si, iacă! la iveală chipul eminentului dascăl, cărturar, publicist, editor (o): - Pământu-acela, cu erori, de ziare, ctitor de muzeu, animator cultural de excepţie i-a amăgit pe toţi, pân' i-a murit! SEVER URSA. Eşti cană,lu, ori eşti ulcică? DIN "ŞCOALA VIEŢII” Onorată asistenţă, am certitudinea, pe care, iată, o Te bănui că nu-ţi ştii menirea! Că "râsul prelungeşte viaţa..." (c): - Sunt cană, chiar de-oi fi cam mică Se amăgesc ades' bătrânii, mărturisesc public, că va veni şi ziua în care visul meu, premonitoriu, se va împlini; ziua în care măierenii - care ştiu la stâmpărarea cea cu apă! Când simt că le slăbeşte aţa Dar, la nevoi, sunt ulcică, să-şi preţuiască valorile aşa cum se cuvine şi au un adevărat la vinul, ne-ndoit, ce scapă Şi au ajuns... "de râsul lumii" cult pentru iluştri lor înaintaşi -vor dezveli şi bustul marelui lor de setea Sfântă, Omenireal consătean. Dar în ziua aceea, ziua în care va fi dezvelit (o): - Avut-ai, tu, şi-un semn, pe tine-acolo? bustul lui Sever Ursa, atât Sever Ursa, cât şi cel care vă (c): - îl vezi? E cerc cu punct! E, El, Apolo! LA UROLOGIE vorbeşte acum, vor privi evenimentul de undeva de sus, (o): - Lângă tine, voi sta, mereu, de-acum încolo! Merg încet, făcând popas, dintr-o stea sau de după un nor. Şi se vor bucura, fireşte. Dar Plimbând sonda pitorească, voi avea grijă să-i reamintesc prietenului meu Sever Ursa, ESILERVA N. CĂLIDONSCRI Meditând la ce-a rămas spunându-i: Atunci, la dezvelirea bustului lui Iustin Ilieşiu, ai Din virtutea-mi bărbătească. râs de visul meu. Acum crezi? AUREL PODARU
MAIERU - 1 940 M A IE R U - 1 9 7 4 PREŞEDINTELUI TRAIAN BĂSESCU (de pe un pat de spital)
Când ne-ati îndemnat ia vot, Ne-aţi urat să trăim bine.., Vă răspund, până mai pot:
"N-ati vrea să trăiti >ca mine ?”
de BARBU I. BĂLAN P ag. 3 Anul XII, nr. 1 (74), ianuarie 2007 CUIBUL VISURILOR ______7'ie.tscnalităţl judeţene. ______Bistriţeanul Nicolae Moldovan în corespondenţă cu alte personalităţi: Dr. Victor Moldovan
Referitor la Dr. Victor Moldovan relatările sunt sărace în busturi pentru luptătorul şi dascălul Vasile Naşcu, amplasate la Anexez o mică hartă scoasă din Istoria rom. a lui Lupaş, spre zonă, deşi merite există, rămânând, din diverse motive, un nume Năsăud, în grădina Muzeului Grăniceresc şi la Feldru. Aceluiaşi orientare. Harta aş dori-o în dimensiunile hârtiei / pergament / fără circulaţie. Să fie de vină orientările lui politice, ori sculptor comandă un bust al poetului George Coşbuc, pentru anexată. temperamentul său puţin incomod pentru mulţi din preajma sa, localitatea Hordou. Ţi-aş fi foarte recunoscător dacă mi-ai face această hartă sau, ca oricărui lucru „nu i-a venit vremea încă". Important e că, Rămân proiecte: Troiţa, la Mocirla/Salva/, Cătănele negre/la sumară notând jos şi numele tău ca autor al hărţii. Două ce n-au făcut alţii în favoarea sa, o face el, expunându-se pe sine Arcole/cu precizarea că se va amplasa în faţa bisericii din exemplare, districtele şi Valea Bârgăului delimitate şi de vecinii şi timpul său, în trei volume mari de Memorii, rămase netipărite, Năsăud. Acest monument trebuia să cuprindă: un grup de cinci din nord şi vest. dar încredinţate şi Academiei Române şi Arhivelor Naţionale ale ostaşi în poziţie de apărare, în frunte cu stegarul Reu, de o parte Sărutări de mâini stimatei soţii. judeţului Bistriţa-Năsăud. Despre aceste memorii vorbesc parapetul unui pod. tn basorelief, pe soclu, Napoleon şi armata Pe tine te salut cu toată prietenia, laudativ şi istorici, cât şi reprezentantul Academiei Române. franceză, apoi drapelul ciuruit de gloanţe cu V. R. R 131. al tău Pentru noi interesant rămâne omul politic în relaţie cu Alte proiecte: Petru Rareş - la Bistriţa/În faţa primăriei/, Victor Moldovan someşenii şi ardelenii, în general, şi măsura în care aceste date Vasile Bob-Fabian şi stegarul Reu - la Rusu Bârgăului, Grigore Bucureşti 36 constituie aspecte mai puţin cunoscute, ori chiar inedite. Moisil - la Şanţ, Ioan Marian - la Zagra, locotenentul George Pop Str. Polonă 23,13 Victor Moldovan se naşte la 15 septembrie 1884 în oraşul -la Leşu Ilvei. 24/1111963. Bistriţa, în cetate, /precizare în Extrasul matricular, nr. 68/1884, E inutil a discuta de ce a rămas totul un frumos proiect. E de pg. 82, tom IV/1/, în familia lui Constantin şi Maria, născută visat că, Tn timp, alţii vor face alte proiecte, iar vremea va permite Dragă Niculiţă, Chiseliţă. Preot botezător fiind Alexandru Silaşi. Tatăl său era realizarea unora din ele. îţi mulţumesc că eşti aşa de bun să-mi faci harta-schiţa originar din Mica, localitate lângă Dej. Tatăl face patru clase la Scrisorile ce le publicăm, în număr de trei, din anul 1963, cerută. Ştiu că eşti expert. Îmi aduc aminte că ai făcut harta Năsăud, pentru că „Dejul n-avea şcoli româneşti”. A fost notar, lunile martie şi aprilie, către învăţătorul şiprietenul său Nicolae judeţului şi a fost tipărită. Aş fi făcut-o şi eu mai prost dar îmi cancelist, arhivar şi executor la judecătorie. Mama sa este Moldovan, sunt legate de munca pentru studiul „Mişcările lipseşte hotărârea. Calian îmi scrie că ai nevoie de unele lămuriri, înrudită cu tribunul Axente Sever, născută la Frâua, lângă Copşa ţărăneşti din Valea Rodnei /1475-1768/, studiu încorporat în lată-le Mică. Memorii, anexe, voi. al lll-lea, pg. 1-105. Acelaşi material, în Nuşfală/numirea rămâne/şi Sântioana au fost fireşte pe Dr. Victor Moldovan face şcoala la Bistriţa şi Năsăud/liceul/, extras, se găseşte şi în „Studii de istorie", tom. 21, 1968, Ed. teritoriul districtului săsec, căci au fost pe vremuri sate săseşti, fiind coleg cu fiul părintelui şi marelui român Vasile Lucaciu, care Academiei R.S.R./10 pagini/. dar din anul 1603 fac parte din districtus valahicus... vine la Năsăud să asiste la examenele finale ale fiului său. Nu intervenim în scrisori nici în ce priveşte punctaţia şi nici Districtul saxonicus era format din satele: Budacul săsesc, Moldovan îşi catalogase colegul Lucaciu drept „un elev slab”. ortografia. Dacă textul devine neinteligibil datorită omiterii, sau a Beşineu, Lechinţa, Crainimăt, Vermeş, Dipşa, Sângeorzul După liceu intenţiona să plece la şcoala de cădeţi de la Sibiu, dar folosirii neadecvate a prepoziţiei, atunci s-a intervenit punând săsesc, Ferihaz, Tonciu, Aldorf, Iad, Ghinda, Jelna, Dumitriţa, doctorul Emil Filipan, medicul cercului judecătoresc Năsăud, între paranteze şi omiterea, cât şi adăugirea. E de menţionat şi Monariu, Petriş, Uifalău, Dorolea, Dumitra, Cepariu, Pinctic, medic comitatens ad honores şi medic al gimnaziului şi şcoalelor faptul că aceste scrisori se publică aici şi acum pentru prima Tărpiu, Sigmir. din Năsăud 121, cumnatul academicianului Grigore Silaşi, îi oară. IAI în Timpul răscoalei lui Tănase Tudoran/1763/existau numai descoperă un „defect organic la inimă”, fapt ce-l îndepărtează de două Bârgaie pe Valea Bârgăului - după cum am amintit: Bârgăul cariera militară. Dragă Niculiţă, de sus şi de jos până la 1784 când au fost răscumpărate de la începe Facultatea de Drept la Debreţin, mutându-se în anul Ştiu că eşti expert în întocmirea de hărţi geografice. De familia conţilor Bethlen şi militarizate. Regimul militar a format din al lll-lea la Budapesta, iar în anul al IV-lea ia Cluj. aceea ţi-aş face o rugăminte. Am făcut un studiu despre ele alte 8 comune. în anul 1906 vizitează împreună cu Grigore Pletosu şi cu „Mişcările ţărăneşti din Valea Rodnei în sec. al XVIII-lea, care se După răscoala/la/din 1764 s-au mai adaus la graniţa militară Alexandru Haliţă Expoziţia Jubiliară de la Bucureşti, fiind cazaţi va tipări de către Academie în Anuarul Institutului de Istorie din alte 5 comune: Monor, Gledin, Şieuţ, Budacul roman, Ragla şi la alt năsăudean, V. Gr. Borgovan. Fac o vizită lui George Cluj. cele douâ din Valea Mureşuui: Morăreni şi Ruşii-Munţi. Coşbuc, cu care se întreţin la bodega „Mercur", l-a rămas în Aş avea nevoie de o hartă sumară pentru a arăta teatru/aria/ Pe noi ne interesează însă numai situaţia până la 1763, până memorie imaginea casei poetului, ce era „ca un vagon”. de ??? forma districtul valah, spre deosebire de cel săsesc din la răscoală. Tot după răscoală s-au înfiinţat 6 comune: Şanţ, Ilva După ce îşi ia doctoratul intră în biroul avocatului dr. Dionisie jurul Bistriţei. Mare, Măgura, Sâniosif/Poiana/, Parva/Valea Vinului/ şi Roman, în Mediaş, ca stagiar. Alegerea localităţii fiind Teritoriul districtului valah era învecinat la nord şi est de /ţara Romuli/Strâmba/. Acestea nu le am în hartă. Astfel în graniţă determinată, spune el, de apropierea de Fraua, cu rude din Maramureş şi de Moldova/Bucovina încă nu făcea parte din erau după militarizare 44 comune înregimentate. partea mamei. Este adus la Bistriţa de către deputatul sas imperiul austriac/, iar la vest era învecinat de comitatul Solnoc- încă o dată îţi mulţumesc de bunăvoinţa ta şi te salut cu toată Schuller, în biroul av. dr. Dahinten, deputat şi el şi cumnat cu Dobâca. dragostea şi prietenia Schuller. Satele districtului românesc/valah/erau formate în vremea Victor Moldovan Se căsătoreşte cu Gabriela Man, fiica avocatului cu studii la aceea/numai din satele: Buc. 3 apr. 963 Viena şi cu originile în Zagra. în Valea Someşului mare erau situate satele: Rodna, Imediat după 1918 intră în viaţa publică şi politică; în Maieru, Sângeorzu, Ilva, Feldru, Vărarea/Nepos/, Rebrişoara, Dragă Niculiţă, septembrie 1919, la alegeri, este candidat pentru Bistriţa Năsăud, Salva, Mititei şi Mocod. Sînt încântat de harta ce mi-ai trimis. Ştiu că eşti mare /Laurenţiu Oanea - pentru Rodna, Iulian Marţia - pentru Năsăud, în Valea Sălăuţei: Telciu, Bichigiu, Hordou/azi Coşbuc/. meşter, am văzut doar hărţi făcute de tine şi tipărite în relief, dar iar senator II al judeţului este prof. Ioan Pecurariu./ în Valea Ţibleşului: Găureni, Runc, Poderei, Suplai şi Zagra. nu mi-am putut închipui că va ieşi ceva atât de perfect şi Este deputat, senator şi ministru în anul 1936,aparţinând de în Valea Rebrei: Rebra. meticulous. Cum ai putut să scrii acele litere mici şi atât de frumos P.N.Ţ. după ce trece şi prin gruparea Averescu. Trebuie în Valea Ilvei: Leşu. între firele văleatelor? menţionată şi poziţia de secretar general al Frontului Renaşterii larîn Valea Şieului: Nuşfalău şi Sântioana. îţi mulţumesc din toată inima. Naţionale. Comunele de la Năsăud în sus pe Someş, formau cercul Te rog să primeşti mulţumirile mele şi sâ predai/?/ scumpei Publică, în broşură, în tipografia „Gh.Mateiu", Bistriţa 1922 şi superior, iar din jos de Năsăud, cercul inferior. tale soţii sărutări de mâini. Bucureşti 1935, două materiale despre cooperaţie şi Valea Bârgăului încă nu era militarizată, dar comunele Al tău cu prietenie cooperative, iar în anul 1932, tot la Bistriţa, „Defalcarea şi Bârgăului de sus şi jos plăteau şi ele contribuţii Victor Moldovan drepturile ţăranilor grăniceri”, cu menţiunea lângă nume: magistratului/oraşului/Bistriţa. Celelalte de pe Valea Bârgăului s- Buc. 15/IV963. senator. au format cu ocazia militarizării. Importante rămân Memoriile, ce sunt însoţite de fotografii cu Districtul săsesc era format din 23 de sate. 1/. V. Moldovan - Memorii, voi. I, pg. 4 importante personalităţi ardelene în mijlocul evenimentelor, pe La răscoala de la Mocod au luat parte şi trei sate din 21. Raportul al XLVI-lea despre gimnaziul superior durata unei jumătăţi de secol şi mai bine. comitatul Solnoc: Piatra, Nimigea Românească şi Nimigea fundaţional din Năsăud pt. anul şc. 1908/1909, Tip. G. Matheiu, Ajuns un om important şi cu avere, dr. Victor Moldovan Ungurească. 1909, Bistriţa, pg. 32. doreşte să pună istoria şi cultura Năsăudului şi a Bistriţei în în harta amintită Sf fi deci să notăm şi aceste sate, precum şi 3/. V. Moldovan - Memorii, voi. III, pg. 499-507. grădina publică şi în pieţe în piatră şi bronz. în acest scop Ciceu care făcea parte din domeniul lui Ştefan Vodă şi Dej, iar în 4/. Scrisorile - în posesia autorului. înfiinţează „Comitetul pentru ridicarea monumentelor Maramureş leud/şi poate şi Sighet, dacă este loc/, iar în Moldova grănicereşti”, ce avea ca preşedinţi de onoare pe iuliu Moisil şi pe satul Pipirig, deoarece ______/ scrisoarea este ruptă/, ION POENARU Virgii Şotropa. Proiectul este mare şi ambiţios, dar, din păcate, fam. Creangă au bejenit după răscoala de la Salva în Moldova, în doar început. Comandă marelui sculptor Corneliu Medrea două satul Pipirig.
.... 'Lbi
O - o ’
__ U9 i i _ • « r-. 7'. AAA
r __
| - W /J-V -V ~ 3 ~ X - A . ş * ,'
'T-O S14CXC
i --o «A.
,-v . i . CUIBUL VISURILOR Anul XII, nr. 1 (74), ianuarie 2007 P ag. 4
______sZliULe. măi&mne. - adiţLa a 2 - a ______Măierenii în Plaiuri Nâsâudene
La împlinirea a 53 de ani de la apariţia „Plaiurilor apărut la iniţiativa lui Nicolae V. llieşiu, Ion Costan si a (1920 -1924), liceu! la Năsăud (1924 -1930), după care a Năsăudene” se cuvine să evocăm evoluţia gazetei, subsemnatului; urmat cursurile Facultăţii de Drept din Cluj, pe care le-a câteva din etapele parcurse, unele evenimente care i-au 2. Revista „încercări” a apărut la iniţiativa exclusiv întrerupt pentru a se dedica ziaristicii (1933 - 1939). A marcat viaţa, sâ ne amintim de cei care au înfiinţat-o, mai a mea (aceasta „iniţiativă” i-a adus o eliminare de o ocupat importante posturi economice între 1940 1944, ales că ei sunt măiereni de-ai noştri, de cei care i-au lună din liceu). fiind administrator şi procurist la SAR, Mihai Eminescu purtat flacăra, trecând-o din mână în mână, de cei care s- Despre debutul propriu zis şi alte aspecte din viaţa de editura şi tipografia ziarelor „Gazeta Sportului”, „Viaţa” au luptat să învingă piedicile pentru ca ea să strălucească gazetar ne vorbeşte distinsul scriitor Teodor Tanco, în unde era director Liviu Rebreanu. Aşa se explică şi inimile si devotamentele. „Dicţionar Literar 1939 1997 al judeţului Bistriţa Năsăud", sprijinul constant acordat gazetei „Plaiuri Năsăudene”, în Linia de conduită pe care „Plaiurile Năsăudene" şi-au care ne spune că la 20 de ani Emil Boşca-Mălin tipărea o toata viaţa sa, caracterizată prin neastâmpăr creator trasat-o drept crez şi normă de luptă, ni se descrie în culegere de folclor poetic, iar la 30 de ani era o voce în (inventatorul Apilarnilului şi Apital N.V.I. 1985) pus în cuvântul de început : „ plecaţi acum 3 ani din ţara presa românească fiind transferat redactor la „Curentul" slujba semenilor, s-a simţit mândru de originea sa răzvrătirilor năsăudene pentru a împlini porunca în Bucureşti. Temele de preferinţă sunt cele de acasă, măiereana. A iubit Maieru atât de mult încât adesea se destinului ardelean, am simţit nevoia unui organ de într-un studiu amintind de „Evreii din Ţara Năsăudului", declara măierean până şi în actele oficiale (copii din afirmare. Voiam un „steag grăniţeresc”, în faldurile căruia Braşov, 1943, Editura Asociaţia Scriitorilor şi Gazetarilor Maieru se nasc la Năsăud). Asta nu va însemna ca ei nu să palpite sufletul nostru de aici. în paginile „Plaiurilor” nu Năsăudeni. Este recunoscut de ziarele vremii între ctitorii se vor declara măiereni. ne vom război cu nimeni, şi nu vom sudui pe nici o naţie. publicaţiei „Plaiuri Năsăudene” care apare în 1 iulie 1943, Ne vom afirma numai dreptul nostru, gândurile şi apoi directorul ei pe tot parcursul apariţiei de 3 ani. nădejdile noastre spre mai bine păşind pe urmele Emanoil Cobzalău : poet născut în 13 iunie 1913 în Prof. TITUS CĂRBUNE înaintaşilor grăniceri. Vom scrie slova românească dar cu Maieru, gazetar, redactor, este desemnat secretar Şcoala Generală "Iustin llieşiu" Anieş înţelegerea profunda a realităţilor ardelene, dincolo de general de redacţie al „Plaiurilor” pe toata perioada zbuciumul prezentului. Fiecare slovă va fi cumpănită şi apariţiei. Se naşte în familia ţăranilor nevoiaşi Ioan şi oricare rând tipărit va avea garanţia răspunderilor înalte Eudochia Cobzalău (născută Coruţiu ). Urmează şcoala Note: ale naţiei. Pornim la drum încrezători în Dumnezeu." primară în localitatea natală, studii secundare la Braşov şi Emil Boşca-Mălin publică în „Plaiuri Năsăudene" Apărută din credinţa entuziastă a măierenilor la Bucureşti, absolvă liceul între 1943 - 1945 . în 1939 următoarele articole: Emil Boşca-Mălin, Emanoil Cobzalău, Iustin llieşiu, este premjat la concursul de poezie al revistei „România 1. „Procesul memorandistului năsăudean Popa Nicolae V. llieşiu, ajutaţi de alţi tineri reprezentanţi ai literară”. înafară de secretar de redacţie la „Plaiuri Gherasim Domide"în nr. 2-3/1943 pag. 6 si 8 scrisului ardelean, Ion Th. Ilea, Vasile Netea, George Năsăudene', mai lucrează şi tehnoredactor, corector, 2. „început de a n ...” în nr. 9-10 /1944 pag. 1 3. „Fondul de restituire a burselor” în nr. 13 /1944 pag. coordonator de publicaţii la „Raza literară", „Voinţa Sbârcea, aceasta gazetă a strâns pe parcursul celor 3 ani 1 de apariţie 1 iulie 1943 1 mai 1945, în jurul său tot mai Transilvaniei” , „Gazeta tehnicianului”, toate la Bucureşti. 4. „Virgil Şotropa şi .Arhiva Someşană"în nr. 14 15 16 multe talentate condeie, preocupate de problemele Ţării Un merit demn de remarcat este şi acela că Emanoil /1944 pag. 6 Năsăudului şi Transilvaniei nordice. Deşi gazeta Cobzalău a fost alături de Nicolae V. llieşiu , unul din 5. „Amintirea gazetarului năsăudean (Ion Macavei)” în năsăudenilor în primul rând, „Plaiurile” înfăţişează totuşi membrii fondatori al Societăţii Culturale Studenţeşti „Liviu nr.20 21 /1 -2 0 august 1944pag. 1 problemele întregului Ardea! bucurându-se şi de câteva Rebreanu” care a existat la Maieru între anii 1927-1935. 6. „Venim acasă” în nr. 27 28 / 4-15 octombrie 1 colaborări din afara Ţării Năsăudului: Dr. Ilie Daianu, Dr. Cu toate că a locuit cu familia în capitala ţării, unde de noiembrie 1944 Ghiţa Papp, Constantin Hogea, Dr. Ilie Lazăr. altfel s-a stins din viaţă, poetul a păstrat întotdeauna într- 7. „Spicuiri din trecutul zbuciumat al unui sat Gazeta „Plaiuri Năsăudene” a avut şi un pronunţat un colţ al inimii, satul natal cu oamenii şi datinile lui. năsăudean comuna Maieru” nr. 31 32 33/pag. 3-5 caracter istoric, scormonind adânc trecutul Ardealului Legătura lui Emanoil Cobzalău cu Maieru a fost 8. „Gânduri pentru fapte... ”nr. 36 37/pag. 1 Emanoil Cobzalău : publică în „Plaiuri Năsăudene” pentru a reconstitui oameni, epoci şi evenimente constantă atât prin vizitele făcute prietenilor şi neamurilor, poeziile: însemnate. Numerele din gazetă cuprind şi pagini de cât şi prin corespondenţa permanent întreţinută, cu 1. „V oi...” n r.1 /1943 pag. 2 documentări şi articole politice ilustrate cu clişee din persoane din Maieru care îl ţineau la curent cu noutăţile 2. „Credinţa” nr. 2-3/1943 pag. 2 trecutul Ardealului. Ca tehnică, ea a constituit la vremea satului. Emanoil Cobzalău se ridică între acei fii ai satului 3. „Prietene om" nr. 2-3/1943 pag. 2 sa o realizare remarcabilă a artei grafice. Revista a fost care şi-au meritat distincţia de „Cetăţean de onoare post 4. „într-o zi” nr. 4/1943 pag. 1 apreciată la vremea sa şi pentru menţinerea unei tainice mortem al Maierului”. 5. „Jaradecetini”nr8/1943pag.2 coeziuni între intelectualii unei provincii, aflaţi în capitală Iustin llieşiu, redactor al „Plaiurilor Năsăudene” 6. „întâiul poem a! întoarcerii" nr. 11 12/1944 pag. 12 sau răspândiţi pe alte meleaguri ale ţării. Primul fondator începând cu numărul 2-3, 20 iulie 10 august 1943, s-a 7. „Doina forma populară" nr. 14 15 16/1944pag.9 al gazetei „Plaiuri Năsăudene”, Emil Boşca-Mălin, s-a născut la Maieru, la 18 martie 1900. El urmează 4 clase 8. „întoarcere-n munte” nr. 17 18 19/1944pag.2 născut la 14 octombrie 1913 la Maieru. E fiul lui Alexandru elementare la Şcolile din Anieş şi Maieru. Celelalte date le 9. „Moşnege, venim” nr. 20 21/1944 pag. 2 şi Laura Boşca (născută Leonte). Face clasele primare la găsim în „Minunata antologie, studiu introductiv, 10. „Spre Năsăud” nr. 22 23 24 1944 pag. 2 11. „Suntem în vârf de munţi” nr. 25 26/1944 pag. 2 Maieru avându-l ca învăţător pe Ioan Barna, apoi între cronologie şi notă autorului” de Sever Ursa. In 1940, 12. „Maramureş”nr.25 26/1944pag,5 1925-1932 parcurge 7 clase la liceul „George Coşbuc” urmare a dictatului fascist de la Viena se refugiază la 13. „Inscripţii” nr. 29 30 /1944 pag. 1 din Năsăud şi obţine bacalaureatul în iunie 1932. Bucureşti (timp în care e „poetul durerii şi al speranţei 14. „Legământ” nr. 31 - 32- 33 /1945 Urmează cursurile superioare la facultatea de drept din emigranţilor ardeleni” Dicţionar literar Teodor Tanco). 15. „Sat someşan” nr. 36 37 /1045 pag. 5 Cluj, şi obţinând licenţa intră practicant în justiţie în 1936. Fiind cu 13 ani mai în vârstă ca Boşca Mălin, Emanoil Articole: Colaborează în timpul studenţiei la „Naţiunea Română" Cobzalău, credem că şi-a pus la dispoziţia gazetei toata 1. „Eroi năsăudeni": subit. Rez. Sima Ion cavaler al (Unii îl situează şi redactor), iar apoi în 1936 tipăreşte experienţa lui dinainte de Dictat. grd. „ Mihai Viteazul” post mortem nr. 20 21 /1944 pag. 6 cartea „Contribuţii la monografia comunei Maieru Nicolae V. llieşiu, s-a născut la 24 decembrie 1913 la 2. „Plaiuri năsăudene” nr. 22 23 24 pag. 12 Năsăud” , Jnsemnări pe răbojul vremii” Cluj, tipăritura Târgu Mureş unde părinţii domiciliau provizoriu, tatăl său 3. „Lafapte” nr. 27 28/1944 pag. 8 Românul. într-o notă la articolul „Amintiri năsăudene” Vecenţiu, aflându-se la cursurile şcolii de notari. Era 4. „Eroina Leontina Ghitia de pe Bârgău” nr. 34 35 / 1945 apărut în numărul 4, pagina 4 al „Plaiurilor" scris de losif- primul dintre cei 4 copiii rezultaţi din căsătoria lui Vicenţiu Nicolae V. llieşiu articole publicate: Naghiu Emil, Boşca Mălin precizează: llieşiu, notar comunal, născut în Maieru, cu Maria Luiza 1. ■ „Restituirea stipendiilor” nr. 2-3/1943 pag. 1 1. Revista cercetăşească „Din Munţii Rodnei” a Schothel din Năsăud. A făcut şcoala primară la Maieru 2. „Şcoala de caractere romaneşti” - nr. 5 6 7 pag. 1-4 Iustin llieşiu - evocator al şcolilor Blajului ■ urmare din pag.1 -
peripatetice pe teme de literatură, filosofic şi istoria neamului, iar pitorescul ei, în bogata cronică a Blajului. atunci când se încheiau cu popasuri la locuri sacre precum Paginile memorialistice despre Şcbolile Blajului se încheie cu Eminescu, traducând în ungureşte câteva din elegiile erotice Câmpia Libertăţii, Crucea lui lancu sau piatra Libertăţii căpătau evocarea profesorului şl scriitorului Al. Ciura. Este profesorul eminesciene. semnificaţia unor veritabile pelerinaje. îndrăgit şi profesorul mentor. în concepţia lui Iustin llieşiu, el însuşi între multele pagini de evocare a Şcolilor Blajului, cele scrise Viaţa şcolarilor nu era însă numai studiu şi seriozitate mai târziu un vrednic dascăl de limba şi literatura română (vezi de Iustin llieşiu se remarcă prin îmbinarea evocărilor în ton grav de bătrânicioasă. La gazde se adunau şi alţi colegi şi cu vin bun de memoriile unor foşti elevi a! săi şi volumul postum, de curând apărut Târnave şi cu lăutari care se iveau ca din pământ la momentul Sfinte firi vizionare..., un cântec de dragoste pentru poezia potrivit, şi întocmai ca în Amintirile... lui Creangă se încingeau românească) acesta esie tipul ideal de profesor. Al. Ciura î! ştia pe chefuri sau porneau să cânte serenada sub ferestrele junele poet, Şcolar la Năsăud, prin colaborările din presa vremii şi frumoaselor colege de la Şcoala Normală de fete. Atunci când ca autor atât de tânăr, al volumului de poezii Munţii noştri aur aleasa inimii stătea la internat, serenada era mai dificilă, pentru că poartă; îl primeşte ocrotitor, cu înţelegere paternă, când, pentru un directoarea, «zgriţuroaica", în evocarea lui Iustin llieşiu, le dejuca temerar şi tineresc gest de exaltare naţională, devine indezirabil în acestora de cele mai multe ori avântul erotic, fapt ce-i liceul năsăudean, pribegind la şcolile din Blaj. Pentru Iustin llieşiu înverşunează şi-i îndemnă la ingenioase răzbunări. Paginile lecţiile de literatură română ale lui Ciura au rămas de neuitat, ca ore despre vestitul lăutar Gherghel, care pentru şcolarii Blajului din ai de vis şi poezie; scriitorul i se pare uitat pe nedrept la data scrierii doilea deceniu al veacului XX era un fel da Cobzar a\ iui Şt. 0, losif memoriilor (deşi în 1968, apăruse o antologie din proza sa, prefaţă sau Laie Chioru al lui Goga pentru lumea satului - pentru că exista de regretatul Mircea Zaciu). Adeseori, la plimbări pe la locurile o legătură sufletească între aceşti .muzicanţi* şi septimanii sau Istorice din Blaj, Al. Ciura discuta cu elevul său preferat, literatură, octavanii liceului blăjean. Despărţirea de Blaj, la terminarea dându-i în felul acesta sentimentul onorant al colegialităţii, în faţa liceului încununată cu dobândirea Bacalaureatului, când sunt clasei îl îndeamnă ia traducerea unei poezii din lirica maghiară, conduşi de cântecele duioase şi nostalgice ale lui Gherghel Laura de Olah Gabor, muza inspiratoare fiind o năsăudeancâ, constituie cele mai bune pagini evocatoare, o filă inedită, prin Laura Seni, prin care poetul maghiar a cunoscut poezia lui La dezvelirea bustuiui Iustin llieşiu P ag . 5 Anul X II, nr. I (74), Ianuarie 2007 CUIBUL VISURILOR
3 *vocea u L (it& iw t (continuare din numărul anterior)
Vă rugăm să acceptaţi ca martor, în susţinerea Jean de la Fontaine aparîn prezent ca defăimări. intereselor pe naturalistul Jean Henri Fabre, care ne în urma examinării actelor şi probelor din dosar, cunoaşte cu adevărat. Martorul, supranumit de V. Hugo acţiunea apare ca fondată, urmând a fi admisă ca atare. „Homer al insectelor” este un remarcabil cunoscător al Pentru aceste motive vieţii noastre, fondatorul psihologiei insectelor. Despre în numele legii el s-a spus cu dreptate că „gândeşte ca un filozof, vede HOTĂRĂŞTE ca un artist, exprimă ca un poet”. Admite cererea de reabilitare introdusă conform Depunem la dosar ca probe ale necunoaşterii art. 494 şi următoarele din Codui de procedură penală adevăratei noastre firi, din care provin calomnia şi de Gryllus Campestris, liber profesionist, domiciliat în prejudiciul moral ce ni se aduce, poeziile: Champagne-Franţa şi în consecinţă: potrivit art. din 1) „Greierele şi furnica" de La Fontaine (trad. de Codul penal, încetează decăderile, interdicţiile şi A.Tita) incapacităţile care rezultă din condamnarea Pentru 2) „Greierele şi furnica” în tălmăcirea lui T. Arghezi vagabondaj şi cerşetorie, fapt prevăzut şi pedepsit de 3) „Balada unui greier mic” de G. Topîrceanu art. 237 şi 326 Cod penal, în urma acuzaţiilor aduse în Cu respect, fabulele sale de Jean de la Fontaine şi alţii. Gryllus Campestris Dată şi citită în şedinţă publică, azi 4 aprilie 1872. Grefierii care au pregătit recitarea poeziei sunt Preşedinte Grefier invitaţi să le prezinte în instanţă, ca probe de calomniere şi prejudiciu moral. MĂRTURISESC că modesta mea lucrare este un omagiu adus scumpei mele soţii - profesoară de Limba Depoziţia martorului şi literatura română - care în întreaga sa activitate, atât Numele şi pronumele: Fabre Jean Henri, născut la catedră cât şi în familie şi societate, s-a străduit şi a în anul 1823; naţionalitatea; franceză; profesia: reuşit să fie un model de dăruire sufletească, dârzenie entomolog. şi abnegaţie în procesul instructiv-educativ şi în La Fontaine, care ne încântă în cele mai multe din rezolvarea tuturor problemelor cu care ne confruntăm fabulele sale printr-o rară fineţe şi observaţie, a fost rău în viaţa de zi cu zi. inspirat când a creat fabula „Greierele şi furnica”. El înzestrată cu o inteligenţă sclipitoare, având un cunoaşte bine cele mai multe dintre animale: vulpea, apreciat volum de cunoştinţe teoretice şi o bogată (urmare din numărul trecut) lupul, pisica, ţapul, corbul, şobolanul şi altele, cărora le experienţă, printr-o muncă ordonată şi susţinută, s-a zugrăveşte faptele şi gesturile cu o uimitoare precizie. străduit din răsputeri ca elevii pe care i-a instruit să Se spune că vestitul senator roman Marcus Cred însă că La Fontaine n-a văzut niciodată pe Gryllus capete cunoştinţe despre formarea limbii române, Porcius Cato a răspuns unui calomniator: „Lupta cu Campestris, nu l-a auzit. Pentru dânsul celebrul despre origineaşi caracterul ei romanic şi despre tine îmi este inegală, căci tu asculţi răutăţile cu uşurinţă cântăreţ este, cu siguranţă, un fel de lăcustă. El numeroasele influenţe exercitate asupra acesteia. şi le spui cu plăcere, iar pentru mine este neobişnuit să confundă pe Gryllus cu Cicada, o insectă care de S-a străduit, de asemenea, să le transmită le spun şi neplăcut să le aud”. asemenea cântă, cunoscută şi sub numele de Cireşar, cunoştinţele despre limba română, făcându-i să Plutarh spunea despre Solon că i-a oprit pe greci impropriu numită Greier de către fabulist. înţeleagă că numai cunoaşterea temeinică a acesteia să-şi spună cuvinte rele între ei. Cel vinovat trebuia să între Cicada şi Furnică - aşa cum arată şi La poate şi trebuie să ducă la dezvoltarea dragostei pentru plătească trei drahme cetăţeanului batjocorit şi alte Fontaine - extistă într-adevăr unele relaţii, dar acestea patrie şi poporul care a creat-o. două statului. sunt inverse decât cele arătate în fabulă. Dacă Furnica, A pregătit astfel elevii, încât aceştia să nu fie împotriva ponegritorilor au sciris versuri pline de insectă care aleargă întotdeauna în căutare de pradă, o numai beneficiarii limbii, ci şi creatori de limbă. tâlc Horaţiu, Marţial şi alţi poeţi satirici romani. întâlneşte pe cântăreaţă în agonie, se repede asupra Rezultatele muncii asidue pe care a desfăşurat-o Napoleon referindu-se la foi^a calomniei, observa că ei, o rupe bucăţi şi o cară la furnicar. Acest pirat cumplit, timp de peste trei decenii, atât la catedră cât şi în viaţa ....un om cinstit prin mărturia lui n-ar putea face să se o ronţăie pe muribundă, care a ajutat-o în zilele socială, mulţumirea şi satisfacţia lucrului bine făcut s-au condamne un pungaş, pe când doi pungaşi pot face să înăbuşitoare să-şi potolească setea, căci vara Cicada văzut în ochii luminoşi ai celor instruiţi şi a fie calomniat un om constit!" sfredeleşte cu botişorul ei lăstarele pline de sevă, după colaboratorilor, în stima şi respectul ce i se acordă în în continuare voi prezenta, într-o formă concisă, care îşi introduce trompa sugătoare. De multe ori însă orice împrejurare. scenariul unui proces literar de reabilitare a greierului, adăpatul nu-i ticneşte pentru că mulţi însetaţi îi dau Apreciez că toate obiectele de învăţământ sunt din fabula „Greierele şi furnica” de Jean de la Fontaine. târcoale. Printre aceştia se află mai ales furnica. Pe greu de predat, dar predarea limbii şi literaturii române măsură ce-şi potoleşte setea, furnica devine agresivă: care se referă între altele la formarea deprinderilor, Cerere de reabilitare o muşcă pe binefăcătoare de vârful lăbuţelor şi o trage dezvoltarea unor anumite facultăţi sufleteşti; de aripi, se urcă în spinarea ei şi-i zgândăreşte antena. inteligenţă, memorie, atenţie şi fantezie etc., este şi mai Domnule preşedinte, Furnica şi-a atras admiraţia oamenilor mai ales grea. Subsemnatul Gryllus Campestris, poreclit greier, prin organizarea originală a vieţii în grup. Perfecţionarea tehnologiei didactice presupune, domiciliat în Franţa, Champagne, liber profesionist, vă Dintre insecte, furnicile sunt cei mai îndrăzneţi atât folosirea unor forme şi metode noi de predare- rog să procedaţi la reabilitarea morală a strămoşului hoţi şi de o obrăznicie şi lăcomie aproape de neîntrecut. învăţare, (învăţătura prin descoperire, problematizare, meu Gryllus Campestris, a subsemnatului, precum şi Ele pătrund pretutindeni în casele oamenilor, iar atunci modelare, învăţarea prin lucru în grup etc,) cât şi tuturor rudelor mele apropiate, numite Gryllus când au ocazia, atacă în mod violent chiar pe om. folosirea metodelor şi aprocedeelor didacticii Domesticus, asupra cărora Jean de la Fontaine, De aceea, nu suntem de acord cu reputaţia pe tradiţionale. domiciliat în Chateau Thierry - Franţa, a aruncat un val care La Fontaina i-a creat-o furnicii, reputaţie care a Toate acestea mă fac să am un respect şi de calomnie, răspândite în lumea întreagă, timp de 300 dăinuit şi va mai dăinui mulţi ani. Trebuie să arătăm consideraţie deosebită faţă de truda omului de la de ani, ceea ce a făcut să fim condamnaţi pentru adevărul despre relaţiile dintre cele două insecte: catedră, în speţă scumpa mea soţie, să o stimez şi cerşetorie, şi vagabondaj. Furnica - miloagă şi lipsită de delicateţe, care nu se dă îndrăgesc şi mai mult. Am fi putut face şi noi acelaşi lucru împotriva înapoi de la pradă având chiar şi apucături canibalice; Cu toată dragostea şi admiraţia pe care ţi-o port calomniatorilor noştri, dar am considerat calomnia Cicada - meşteşugar priceput care împarte bucuros cu mereu, ai tău soţ, drept una din cele mai josnice fapte omeneşti. De altfel, cel care suferă. ceea ce noi, făpturi modeste, şi fără cultură n-am făcut, (Materialul informativ din depoziţia martorului RADU TRAIAN BOB au făcut-o contemporanii domnului de la Fontaine. Am s-a luat din articolul „Reabilitarea cântăreţului din 15 martie 2005 cunoscut, dar n-am răspândit aprecierea abatelui fabulă - Greierele şi furnica - semnat N.V., în D'Olivet: „După fizionomie, nu i-ai fi ghicit niciodată Magazin, nr. 209/7 oct. 1961). talentul. Un surâs de prostănac, un personaj greoi, privirea mai totdeauna stinsă, nici o ţinută. Rareori Pronunţarea sentinţei începea o conversaţie şi, de obicei, era atât de distrat, Instanţa încât habar n-avea de ce vorbeau ceilalţi!" Având în vedere cererea de reabilitare introdusă De asemenea, La Bruyăre vestit prin tendinţa de a de Gryllus Campestris, domiciliat în Campagne - scruta caracterele, îl prezintă ca: „un om grosolan, Franţa, în urma probelor efectuate în cauză şi a greoi, stupid; nu ştie să vorbească, nici să povestească dezbaterilor ce au avut loc constată: ce-a văzut!” - Sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 137 Este interesant de arătat că de numele lui La din codul penal, necesare pentru a se putea admite Fontaine calomniile nu s-au prins. Au fost destui care cererea de reabilitare. să-i recunoască voiciunea sub placiditate, duhul - Petiţionarul şi rudele sale apropiate nu au mai scânteietor sub vorbirea molcomă, sinceritatea şi suferit vreo altă condamnare în decurs de 300 de ani, generozitatea. Unii susţin chiar că din generozitate s-a - îşi câştigă existenţa prin muncă onestă ca prim aplecat şi asupra noastră, privindu-ne cu compătimire. solist al orchestrei „Sirius”, dând dovadă de hărnicie, Mai profundă compătimire am simţit prin forţa modestie şi având o ţinută morală ireproşabilă. poeţilor români Arghezi şi Topîrceanu, care au reluat Zilele măierene - 2006 Faţă de cele arătate, acuzaţiile aduse de numitul povestea noastră. CUIBUL VISURILOR A mmI XII, nr. 1 (74), ianuarie 2007 P ag. 6
AUREL CLEJA - 90 interferenţe lexicale Geto gotice autobiografie versificată în graiul arhaic din Ţinutul Năsăud Poetul şi prozatorul, profesorul şi gazetarul Aurel Cleja a împlinit la 9 Introducere ianuarie a.c. frumoasa vârstă de 90 de ani. Istoriei românilor îi lipsesc adeseori izvoarele scrise anterioare sec XII-XIII. Pare neverosimil faţă cu tinereţea şi luciditatea spiritului său Acolo unde datele istorice sunt nerelevante, fapte de limbă precum naşterea si dinamic şi atât de fertil pe plan literar. evoluţia unor termeni lexicali sau nume topice pot fi de mare folos în cercetarea Datele biografice ale domniei sa!e au fost publicate in extenso în istorică. revista noastră. Va urma şi o pagină-două dedicată prolificului autor. Vom Vorbind despre Ţinutui Năsăudului într-o perspectivă etno-lingvistică suntem nota cu acest prilej că activitatea sa literară, cu deosebire cea din ultimul datori să enumerăm cel puţin neamurile prin care şi peste care s-a clădit matricea deceniu, este cu totul impresionantă şi remarcabilă. graiului năsăudean. lată, aşadar, că alături de strămoşi precumpelasgii Redăm doar titlurile celor 13 volume: Culegeri de fo lclo r din Bihor (coautor), 1974; Umbrele lum inii „călimării", dacii „mitreni", cehii „vlădici", romanii „cum etrii" şi goţii „voivozi" s-au (poezii), 1977; Corole de vrem elnicii (versuri), 2002; Şcoala de aşezat mai apoi slavii, maghiarii şi saşii. aplauze (proză scurtă), 2003; Mumiile flămânde (proză scurtă), 2003; Titlul lucrării, într-o exprimare mai simplă, se referă doar la urme lăsate în Golgota unui îndoctrinat (roman), 2004; Privatizarea spaime! graiul autohton de neamurile germanice ale goţilor „voivozi" \Din nevoia unei (roman), 2004; în Alaska după cuci (miniroman pamflet), 2004; Icoane armonii sonore a expresiei am folosit termenul 'geto-gotic' iar nu daco-gotic, cu pe lemn de am intiri (amintiri), 2005; Şopteşte-i cercelului meu că mă referire la cele doua etnii în discuţie - traco-dacii şi respectiv goţii, în studiul nostru iubeşti (proză), 2005; în şişul umorului (poezii satirice), 2005; numit interferenţe, am folosit drept atribut al convieţuirii celor două etnii termenul Dărâmarea stauilor din noi (studiu), 2006. geto-gotic „getic şi gotic”, având conotaţie pur etnică, iar nu lingvistică. Publicăm mai jos un interesant fragmentarium autobiografic înscriindu-ne în tradiţia Astrei transilvănene de culegere şi păstrare a valorilor versificat pe care venerabilul scriitor l-a trimis redacţiei naostre. Totodată, etnoculturale ale nemului românesc, acesta lucrare face parte dintr-un studiu mai AUREL CLEJA îi transmitem şi pe această cale un călduros „La mulţi anii” amplu, menit a constata şi consemna particularităţi de grai, arhaisme lexicale, ia 65 de ani S.U. note istorice şi toponimice privind Ţinutul Năsăud. AUTOBIOGRAFICĂ învăţa sătenii să facă Aşezarea subiectului în temă, ne obligă la structurarea lucrării pe TRANSHUMANŢA CÂRŢi I gospodărie înaltă, următoarele capitole: Nordul lingvistic şi etnogeneza geto-gotică în spaţiul (La împlinirea vârstei de 90 de ani) după carte, Carpato-Danubian la masă să aibe, - Importanţa Bibliei Gotice în cercetarea etnogenezei româneşti Un scriitor fericit, hrana de sărbătoare, Lexic geto-gotic în limba română: voivod; toponime şi antroponime nu are nimic de povestit! o fărâmă de pâine, voivodate; ocnă; ogradă; rumân; upa sus!; vardal mai dulce, Nordul lingvistic si etnoaeneza gotică în spaţiul camato - danubian Sunt al optu-lea născut, din zece, mai hrănitoare. înţelegem prin sintagma nordul lingvistic românesc spaţiul geografic centrat în familia învăţătorului, pe Carpaţii Nordici, cuprinzând ţinuturile istorice vechi, îndeobşte numite Ţara descendent de oier, Dumineca le dădea, Năsăudului, Ţara Maramureşului, Ţinutul Bucovinei şi Ţinutul Galiţiei. detranshumanţă, după liturghia popii Nordul geografic extrem locuit de neamurile dacilor costoboci şi carpi, a căror din Cleja Bacăului, şi el hrana spirituală... biografie istorico-lingvistică înţelegem să ne-o asumăm din perioada de mijloc a de unde oierii, stirpă dornică, Le vorbea ţăranilor, Hallstatt-ului (cea 850-650 î.e.n.) până la deplina etnogeneza românească de păşuni mănoase, afară, pescări, afirmată începând cu secolul X d. Chr. a rămas după cum se ştie înafara ocupaţiei treceau cu oile Carpaţii, ca cei ce-l ascultau, să ştie romane. Acest fapt dă notă aparte destinului istoric, lingvistic şi etno-cultural al anticipând că-i aceeaşi ţară, cum moartea şi boala zonei, cu trăsături comune şi în acelaşi timp distinctive faţă de spaţiul tracic vechi spre Câmpia Panonică. ne pândeşte din duhan european. şi necinstea din beţie! în teritoriile de nord ale daciilor liberi (Bucovina, Galiţia, Maramureş, bazinul în comuna Salva, superior al Tisei) pătrund în a prima jumătate a secolului al lll-lea (237 d. Chr.) de lângă Năsăud, Şi domnul învăţător lle Cleja, nemurile germanice al goţilor incluzând gepizii, şi mai apoi cele ale slavilor de oierul Ursu Cleja, le vorbea atât de convingător, vest şi de est, fiecare cu influenţe specifice. într-un început de vară, ca după un astfel de grai, Goţii şi Gepizii vorbitori ai aceluiaşi idiom gotic, erau populaţii sedentare cu îmboinăvindu-se, rupt din rai, a fost lăsat în sat, mai mulţi săteni, odată, economie pastoral-agricolă. acolo să moară. şi-au asvârlit din traistă, Porivit istoricilor maghiari, înainte de invazia hunilor, respectiv în perioada pipele pe prispă 264-424 d. Chr. gepizii erau aşezaţi pe văiie Grisului, Crasnei, Someşului inferior Când oierii au trecut înapoi, şi le-au călcat în picioare, şi în nord-vestul munţilor Meseş. Dorind să se aşeze în teritoriile goţilor de la nord spre Moldova cu pismă! de Carpaţi, gepizii intră în conflict cu aceştia şi în bătălia dintre cele două neamuri şi-au găsit ortacul germanice lângă oraşul Galtis, pe lângă care curge râulAuha, localizat undeva la însurat, în sat! în timpul primului război nord-est de Cariaţii Păduroşi ” (Istoria României, Transilvania I, p. 193)2 , ies Asta cu o sută de ani, mondial, învingători goţii. După acest episod gepizii sunt ţinuţi peste 100 de ani în bazinul înainte ca revoluţia din '848 învăţătorîn Rodna, superior al Tisei, înafara arealului locuit de goti. să se fi copt. în afara transhumanţei cărţii, în jurul anului 300 d. Chr. prezenţa goţilor în nordul Carpaţilor devine masivă, după versurile scriese astfel că centrul de putere al carpilor situat în partea central-nordică a Moldovei a Şi după un schimb de generaţii, de dascălul Ilie Cleja, fost ocupat şi distrus de către aceştia. Acum are loc scindarea etniei goţilor în pruncul de ţăran, părinţii îşi reînmormântau, în sat, două grupuri, şi anume „goţii de răsărit (ostrogotii), numiţi şi greutungi, goţi de ai lui Grigore Cleja, după şcolile fiii căzuţi pe fronturi streine, câmpie sau goţi străluciţi, şi goţii de apus (vizigoţii) numiţi şi tervingi, goţi de de la Năsăud, cu armatele austriece, pădure sau goţi înţeleţf. Linia de demarcaţie între ostrogoţi şi vizigoţi se a plecat la Preparandie, în gropile comune, de război, consideră a fi râul Nistru. la Gherla, în suman. laolaltă câte zece. Prezenţa vizigoţilor în Bazinul Carpatic şi la răsărit de Carpaţi, este Acolo avea să înceapă, documentată arheologic imediat după anul 300. în anul 376 ostrogoţii sunt transhumanţa din carte încă nu venise, pentru ardeleni, înfrânţi de huni în bătălia de pe Nistru, probabil în zona Tiraspol -Tighina. şi de atestate. vremea luptelor proprii; Raporturile de alintă de tip federativ între geto-goţi şi Imperiul Roman de erau încă năpraznice zodii! Transhumanţa o făcea în gând, Răsărit sunt puse în evidenţă de cercetările recente, între care cităm lucrarea cu Badea Cârţan, De aceea, împlinindu-se istoricului Coriolan Horaţiu Oprean -Childeric şi Omanahar. Doi regi barbari ce-şi trecea oile din Ardeal, Legile Firii, federali ai Imperiului Roman târziu, în volumul Bibliotheca Septemcastrensis să le pască în Bărăgan. dascălul şi poporenii, XXI, Relaţii interetnice în spaţiul românesc**. Populaţii şi grupuri etnice (sec II î. La înapoiere, ducea la ai săi, la 1 Decembrie 1918, Hr. - V d. Hr.), Versiune online, Univ. „Lucian Blaga" Sibiu, 2006. Conform Istoria lui Tit Liviu, au păşit argumentării autorului acestei cercetări, regatul Gepidiei condus regele ca să se ştie, în transhumanţa visată, Omanahar (Omharus) trebuie considerat un regat federat (clientelar) al vorba cronicarului, în Transhumanţa Unirii! Imperiului Roman de Răsărit, pe baza decoperirilor arheologice din mormântul „că de la Râm ne tragem princiar de la Apahida, jud. Cluj, datat în a doua jumătate a secolului al V-lea. Este şi râmleni ne numim”! Şi după el vorba de fibula de aur cu capete de ceapă, însemn al puterii imperiale romane, a şi ceilalţi nouă dascăli ai familiei, cărei curculaţie şi semnificaţie era strict reglementată la curtea imperiala de la Şi ca să ne putem mândri, au făcut în secolul trecut, Constantinopol. O astfel de podoabă-simbol deţinea şi regele franc Childeric, cu conştienţi că suntem acelaşi popor, cu tăişul vorbii grad de general în armata Imperiului Roman, acestea fiind atribuite numai regilor şi aceeaşi limbă, ca şi ai dălţii, clientelari. mai trecea în Ardeal numai transhumanţa cărţii. în plus, pentru a înţelege procesul romanizării geto-goţilor şi etnogeneza şi „Mioriţa”, românilor, preluăm prin traducere din engleză, un pasaj din prezentarea istoriei culeasă deAlecsandri! Cu arta cu care strămoşii goţilor "The Roman Empire and Germans 'Imperiul Roman şi germanii': îşi dăituiau porţi „Pentru a discuta această temă în mod constructiv şi chiar pe înţelese, va Absoventu! a făcut apoi, şi eu am dăltuit câteva cărţi! trebui să ne îndepărtăm în timp, venind spre istoria spaţiului Dunărean In secolul transhumanţa cărţii, despre vremea mea, alXII-lea d. Chr. Cel mai important lucru de subliniat este că perioada romană a ca dascăl confesional, care ne-a bicisnicit cu blesteme, istoriei Daciei sau a Transilvaniei se încheie aproximativ la anul 270 d. Chr. (după în Bârsana Maramureşului Voivodal, de vreme grea, un parcurs de 150 ani) şi că începe perioada gotică. învăţând în limba natală, din holera urii de rasă Incursiunile goţilor au continuat pe parcursul următorilor 60 de ani. După ce deşi la stat arfi avut şi de clasă, Constantin cel Mare a devenit unic împărat în anul 324 d. Chr. el a conştientizat saiar mult mai mare. cu lagărele morţii pericolul şi s-a străduit să securizeze frontierele la Dunărea de Jos, prin fortificaţii şi Hiroşime de pisme, Afostuna cu satul, cnuturi demente, şi cetăţi. A ridicat un val de pămînt de apărare în colţul de nord-est al Traciei, şi ca ţăranii, a tras şi el înjug; ale celor două scelerate peste un ţinut care este cunoscut astăzi sub numele Dobrogea, o regiune care în când nu era la şcoală, totalitarisme. timpurile moderne a fost în dispută între România şi Bulgaria. ca un senator roman, Spre sfârşitul perioadei sala de domnie, Constantin a convenit şi a impus un era la plug! AUREL CLEJA ■ continuare în pag. 7 - VILUŢ CĂRBUNE P ag. 7 Anul XII, nr. 1 (74), ianuarie 2007 CUIBUL VISURILOR ______utilele mMetem - ediţia a 2-a ______LA "ZILELE MĂIERENE" 2 .I-2 .2 . octombrie 2.006 Distinşi invitaţi şi dragi măiereni. românilor." Maieru şi tuturor organizatorilor manifestărilor de cultură din Voi începe prin a mulţumi d-lui profesor SEVER în ce priveşte antologia poeziei lui Iustin llieşiu, cadrul "ZILELOR MĂIERENE - 2006”. URSA, pentru invitaţia care mi-a facut-o de a participa la lansată astăzi de Sever Ursa, vreau să arăt că pe lângă în semn de preţuire şi recunoştinţă, pentru colaborarea această întâlnire de suflet la Maieru, veche vatră de faptul că ea umple un gol, pe nedrept creat în istoriografia şi la revista "PRO MEMORIA 1940-1945", pentru antologarea, spiritualitate românească. critica literară românească, mai are şi marea calitate că prefaţarea şi comentarea OPEREI POETICE a lui Iustin Am mai multe motive să fiu mândru şi să mă bucur repune în circulaţie poeziile necenzurate ale autorului. Voi llieşiu, pentru alte, multe şi importante, merite ale distinsului sincer de această invitaţie: expemplifica această afirmaţie citând versurile din poezia Om de cultură şi patriot care este SEVER URSA, vă rog să- în primul rând pentru că m-am născut peste deal, în Lăutarul care nu apar în alte surse ale vremii dar apar în mi permiteţi să-i înmânez o mult şi bine meritată DIPLOMĂ Poiana Ilvei, din strămoşul Niculai, unul din cei 7 feciori ai antologia lui Sever Ursa (p. 99) : "fn lumină de amurguri, DE ONOARE . Cu asemenea diplome, pentru merite URSĂI din Maieru, care a fost împroprietărit pe hotarul parcă văd din deal în deal, / Cum coboară umbre negre, corespunzătoare fiecăreia în parte, sunt onoraţi Poienii pentru serviciile aduse în armata imperială, lată peste tristul meu Ardeal/Din bătrânii buni la suflet, numai tu deasemenea: d-l primar VASILE BORŞ, viceprimarul deci, că cel puţin din punct de vedere genealogic mă simt ai mai rămas, / Lăutar e, tine-ţi firea, dă lăutei tale glas, /S ă VASILE DUMITRU, d-l dr. GHEORGHE TRAIAN DASCĂLU legat de acest colţ de rai strămoşesc ce ne leagă şi ne răsune valea toată şi nădejdea să-nflorească, / Să nu uite - donatorul bustului lui Iustin llieşiu şi sculptorul VLAD umple sufletele de îndrăgite şi neşterse amintiri. cei de-acasă doina sfântă românească...//Lăutare, iăutare, PRUNĂ. în al doilea rând mă bucur pentru faptul că am ocazia stând pe gânduri câte-odată, /Dac-ai şti cum geme-n mine Noi credem că datoria foştilor refugiaţi, până mai să-mi exprim, direct, sentimentele de adâncă şi sinceră inima îndurerată, /A i cânta o doină noim, doina dorului de trăiesc, este aceea de a sprijini acţiunile Federaţiei Naţionale preţuire pentru cei care au fiinţat şi trudesc aici, cu o râvnă casă, / Unde-aş vrea să zbor o clipă, dar duşmanul nu mă şi ale Asociaţiilor de refugiaţi, de a scrie şi povesti despre inegalabilă, la ridicarea pe culmi tot mai înalte ale lasă, / Unde-aş vrea să stai de vorbă lângă fraţii de departe, suferinţele îndurate de românii din teritoriile ocupate prestigioaselor instituţii de cultură tradiţională, care sunt /S ă le spun că gândul trece peste zidul ce desparte..." vremelnic, pentru ca urmaşii noştri să cunoască istoria Muzeul şi Revista "Cuibul visurilor". Aceste izvoare în al patrulea rând, mă bucur că pot să vă transmit adevărată şi să nu o uite. Urmând exemplul luptătorului nesecate ale românismului, duc mai departe tradiţia eroică tuturor vestea că, în memoria foştilor refugiaţi, recent - mai Iustin llieşiu, să facem tot ce tine de puterile noastre pentru a "cătanelor negre" din unităţile grănicereşti şi a scrisului precis în 30 august a. c. - a luat fiinţă Federaţia Naţională a ca barbariile săvârşite atunci de soldaţii unguri, cu sau fără militant ardelenesc din gazeta "Plaiuri Năsăudene" care, Românilor Persecutaţi Etnic - "PRO MEMORIA 1940- pene de cocoş, şi de unii dintre conaţionalii lor, locuitori ai pentru înălţarea Patriei şi a locurilor natale, au înscris pe 1945", cu sediul central la Cluj-Napoca, La această Ardealului, şi ulterior de "bravii" ostaşi sovietici "eliberatori", frontispiciul lor nobilul şi mobilizatorul îndemn "Virtus Federaţie s-au afiliat deja Asociaţiile Refugiaţilor, să nu se mai repete. O asemenea atitudine se impune astăzi, Romana Rediviva", Expulzaţilor şi Deportaţilor din Judeţele: Cluj, Satu Mare, cu atât mai mult cu cât reprezentanţii maghiaromaniei şi a Maierul şi fiii săi au toate motivele să fie mândri de Sălaj, Bihor, Timiş, Covasna, Harghita şi Mureş. Asociaţia revizionismului maghiar uneltesc din nou împotriva personalităţile care au trăit şi au creat pe aceste meleaguri, Holocaustului din Ardealul de Nord cu sediul în Satu Mare, Constituţiei României, declarând fatiş că vor autonomie ca Liviu Rebreanu şi Iustin llieşiu sau Emil Boşca - Mălin şi Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici Filiala Sălaj, Asociaţia teritorială pe criterii etnice, limbă oficială, şcoli şi universităţi Emanoil Cobzalău, dar şi de contemporani ca Sever Ursa şi Românilor Alungaţi din Judeţele Mureş, Harghita şi de stat în care să se înveţe numai ungureşte, politie, justiţie şi Icu Crăciun care le calcă viguros pe urme, străduindu-se din Covasna. Alte Asociaţii şi Filiale, cu personalitate juridică, parlament separte, deci mai mult decât fosta "Regiune răsputeri, uneori cu mari şi tăinuite sacrificii şi renunţări urmează să ne trimită hotărârea de afiliere, după ce vor fi Autonomă Maghiară" din timpul lui Stalin, ei vor acum o personale, să tină la loc de cinste aceste "icoane" ale consultate adunărilor generale care le conduc. Pe baza Ungarie Mică în centrul României Mari, un stat în stat, în care sufletului românesc. Fapta lor este cu atât mai lăudabilă Statutului şi a Actului de constituire, Federaţia noastră ungurii şovini şi răzbunători să-i poată dispreţul, maghiariza astăzi, când prea puţini sunt aceia care preţuiesc poate constitui Sucursale, în toate judeţele ţării unde nu şi alunga pe români nestingheriţi de instituţiile Statului asemenea eforturi, când tinerii sunt atraşi mai mult de există Asociaţii sau Fundaţii independente ale refugiaţilor. Român! mirajul afacerilor, de chiciuri sau mode occidentale şi mai Scopul SUCURSALELOR pe care le vom constitui, în Manifestările culturale, ca cea organizată astăzi la puţin de fiorul de aur al culturii noastre tradiţionale. judeţele şi oraşele mai mari ale ţării, este acela de a crea un Maieru, sunt un exemplu de modul în care trebuie să în al treilea rând, sunt bucuros că pot depune aici o front larg de apărare a drepturilor şi intereselor lor, de a răspundem uneltirilor duşmănoase şi să păstrăm vie coroană de flori, cu panglică tricoloră, în memoria lui Iustin organiza acţiuni social - culturale specifice acestei categorii amintirea luptătorilor care s-au jertfit pentru apărea llieşiu, despre care, pe bună dreptate, Sever Ursa ne de cetăţeni ai României, care până nu de mult au fost pământului strămoşesc. spune, în studiul său introductiv, la antologia de poezie pe ignoraţi de autorităţi. Sperăm ca Sever Ursa şi alţii care o lansează astăzi, că a fost (citez): "un poet de renume, asemenea lui să primească cinstea de a conduce sucursala Maieru, 21 octombrie 2006 gazetar de excepţie, dascăl eminent, folclorist pasionat, ce dorim s-o constituim în Judeţul Bistriţa-Năsăud. Prof. univ. dr. ing. BARBU L. BĂLAN, tălmăcitor din alte literaturi şi, nu în ultimul rând, un luptător în numele conducerii Asociaţiei Refugiaţilor, Preşedintele Asociaţiei Refugiaţilor, Expulzaţilor şi curajos şi tribun al Ardealului, aflat mereu în miezul fierbinte Expulzaţilor şi Deportaţilor din Judeţul Cluj transmit cele Deportaţilor din Judeţul Cluj ai unor evenimente clocotitoare şi de neuitat din istoria mai calde felicitări Primăriei, Consiliului local, Muzeului din Interferenţe lexicale Geto gotice în graiul arhaic din ţinutul Năsăud - urmare din pag. 6 - tratat Vizigoţilor. Prin acest tratat Vizigoţii au devenit Bistriţa-Năsăud este documentată arheologic o necropolă Puterea gepidică este atestată arheologic până în federates ai imperiului, adică ei s-au angajat să protejeze vizogotă cu 3 morminte, la Ocniţa, punctul pe Dric, iar altele secolului al VH-lea. La Miecurea Sibiului -Pietriş, în urma frontierele acestuia şi să trimită un anumit contingent de la Cozia judeţul laşi, la Hansca şi Dănceni în Republica săpăturilor arheoplogice începute în 1997 au fost raportate soldaţi armatei imperiale în caz de război. In schimb pentru Moldova. 5 morminte gepide7. Conform autorilor, cimitirul asemănător aceasta primeau subsidii anuaie şi aprovizionarea cu în Bazinul Carpatic goţii sunt primii creştini autentic altora de vechime secolul VI-VII (Eratei, Alba lulia, cereale -practic tot plata unor sume în bani, printr-un acord dovediţi prin izvoare arheologice. Istoricii admit o Fântânele) este mai apropiat de siturile funerare din tehnic numit annonae foederaticae (aprovizionarea creştinare masivă de rit arian a goţilor înainte de anul 376 d. Apahida. federaţilor cu cereale). Relaţiile federative de acest tip sunt Chr. în Bazinul Carpatic şi la est de Carpati s-a putut astfel Urme arheologice ia fel de târzii atestând prezenţa o trăsătură permanentă a întregii perioade, de-a lungul documenta arheologic, prin opoziţie culturală „că gepido-gotilor în nordul românesc, sunt confirmate prin căreia, neamurile germanice au tăbărât pas cu pas asupra majoritatea populaţiei romanice era în a doua jumătate a descoperirile făcute de reputatul arheolog bistriţean provinciilor Imperiului începând din secolullVpână în secolului al IV-lea necreştinată, în timp ce o bună parte a Corneliu Gaiu în cimitirul gepidic de la Bistriţa. Acesta este secolul Vid. Chr. vizigoţilor erau creştini de rit arian"6. datat în a doua jumătate a secolului VI, posibil începutul Aproape toţi germanicii au fost federaţi ai Imperiului Cunoscuţi a fi prima populaţie nomadă din perioada secolului VII, opinia autorului citat fiind aceea că acest acest pentru o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp, înainte migraţiilor, hunii de neam turcie şi origine asiatică, prin grup gepidic ar putea fi „refugiat după înfrângerea suferită de a deveni stăpâni liberi şi independenţi ai pământurilor pa victoria asupra goţilor din bazinul Pruto-Nistrean, vor în fata avarilor în anul 567"”, care ei le-au acaparat. Printr-un astfel de tratat Dacia ocupa timp de un secol (375 - 475) ţinuturile nord-pontice. ocupată de Vizigoţi a devenit în mod oficial dependentă de în drumul lor spre apus, hunii migratori trec prin Poarta - va urma- Imperiu şi Constantin se putea lăuda că într-un anume fel el Rusiei - Pasul Verecke, fixându-şi cartierul general în VILUŢ CĂRBUNE recucerise Dacia. Pacea a durat de-a lungul unei generaţii Câmpia Panoniei, asemenea tuturor popoarelor Notă: şi în acest timp Vizigoţii neavândputerea să preseze către migratoare ce vor urma după ei. sud sau către apus, au optat să se aşeze în acele teritorii şi Invazia hunilor după anul 376 constituie şi momentul 1 Ioan Mungioiu, Bad Krozingen, Germania - au început să deprindă arta agriculturii... intrării în forţă pe scena istoriei a gepizilor de neam semnalează în 1989 existenţa numelui voievod m limba Teritoriul goţilor în întregime, incuzând Vizigoţii şi germano-gotic în calitate de aliaţi ai hunilor (376/424 - geto-gotică, v. www.cultura-romana.com Ostrogoţii, acum spre mijlocul secolului al IV-lea se 455). Potrivit istoricilor români citaţi, ca urmare a unei 2 Ion Marian Ţiplic, Contribuţiila istoria spaţiului întindea de la râul Tisa, sau de undeva din vestul acestuia, prezenţe a hunilor în Bazinul Carpatic foarte slab şi incert românesc în perioada migraţiilor şi Evul mediu timpuriu: până la râul Nistru spre est. Vizigoţii stăpâneau Dacia şi de documentată arheologic, gepizii din nord-vestul secolele IV-XIII Editura Institutul European, laşi 2005 asemenea părţi din ceea ce in prezent este Moldova şi Transilvaniei, în calitate de aliaţi ai hunilor, şi-au întins 3 Idem Valahia." stăpânirea în Bazinul Carpatic, cu precădere la nord de 4 Northvegr Foundation Site, Lecture H. The Roman Vestigiile arheologice din Transilvania aparţinând Mureş, Târnave şi pe cursul mijlociu şi inferior al Empire and Germans, Online http://www.northvegr.org culturii Sîntana de Mureş - Cerneahov, cultură multietnică Someşului. 5 idem nota 2 dominată de goţi sunt caracterizate pe baza elementelor După moartea hunului Atila, la anul 454, gepizii aliaţi cu 6 idem nota 2 de rit şi ritual funerar drept un amestec al fondului germanic celelalte neamuri supuse de huni, se răscoală împotriva 7 Sabin Adrian Luca, Zeno Karl Pinter, Ioan Marian Tipic, vizigot cu „rădăcini ce pornesc din mediul sarmato-carpic, acestora şi obţin o victorie militară decisivă (455) asupra Adrian Georgescu, Dragoş Diaconescu, Descoperiri influenţe nordice şi ajung până la populaţiile romanice 5 " urmaşilor lui Atila, astfel că are loc destrămarea gepide la Miercurea Sibiului- Pietriş (jud.Sibiu), în volum Mediul sarmato-carpic nu poate fi altceva decât vechea confederaţiei hunilor. Gepizii se vor înstăpâni astfel în Bibliotheca Septemcastrensis XXI, Relaţii interetnice în populaţie locala a sarmaţilor şi a străvechilori geto-daci, Bazinul Carpatic „ însuşindu-şi cu forţa regiunile hunilor şi spaţiul românesc **. Populaţii şi grupuri etnice (sec II î. Hr. - coborâţi din Sarmis-e-Getusa. punând stăpânire în calitate de învingători pe tot teritoriul V d. Hr.), Versiune online, Univ. „Lucian Blaga" Sibiu, 2006 Daciei ca nişte oameni destoinici, n-au cerut altceva de la în nordul românesc s-au descoperit numeroase 'Id e m , nota 2 aşezări şi necropole vizigote. Pe teritoriul actual al judeţului Imperiul Roman decât pace şi daruri anuale (lordanes, Getica). CUIBUL VISURILOR Anul XII, nr. 1 (74), ianuarie 2007 Pag. 8
(Zovesjzrâfidetiţă 7)in J ^ d /4 . ______Campionii Diavolului sau Războiul împotriva Americii
Trăim prin harul Iui D-zeu în cea mai binecuvântată Din aceste motive am dedicat ACLU aceasta (încă) ţară din lume; o ţară cu o istorie unică, pe care Ei rezultat e părerea mea personală dar vom lasa datele şi epigrama: a înălţat-o şi a umplut-o de belşug şi binecuvântări, faptele sa vorbească. Luciferica facând-o în acelaşi timp să fie o biecuvântare pentru Vom începe deci astăzi cu inamicul numărul 10: (organizaţiei ACLU) toate naţiunile pământului. America reprezintă simbolul Pe D-zeu să-L scoateţi vreţi, afară libertăţii, visul oricărui emigrant şi năpăstuit al sorţii, fie el A.C.L.U. Din şcoli, guvern şi din întreaga ţară; român, chinez, african sau arab. Şi ştim că în al vostru-avânt pervers America, fondată de creştini, cu cea mai bună Fondată în 1920, ACLU (care Înseamnă-Uniunea L-aţi scoate-afară şi din Univers!! Constituţie gândită de vreo fiinţă umană a fost aleasă de Americană pentru Libertăţi Civile) a început ca o ACLU a început ca o organizaţie foarte bună - dar să D-zeu ca să aducă cea mai mare trezire spirituală de la organizaţie cu ţeluri foarte nobile; egalitate pentru toate vedem ce suportă ea acum şi unde-şi dedică energia şi Reformă încoace: de la începutul secolului trecut, mii şi mii rasele, suport legal pentru toţi cei discriminaţi (handicapaţi banii; de misionari americani s-au răspândit pe întregul Pământ, fizic, femei, emigranţi), drepturile muncitorilor etc. - legalizarea căsătoriei între homosexuali de multe ori sacrificindu-şi chiar viaţa, nu doar energia, Acum însă, având peste 400.000 de membri şi mii de - legalizarea pornografiei cu minori timpul şi banii, pentru lucrarea Evangheliei lui Hristos. avocaţi, ACLU e implicată zilnic iîn sute de procese pe tot - legalizarea prostituţiei De aceea, Diavolul şi armata lui se luptă cu cuprinsul Americii, în efortul lor de-al izgoni pe D-zeu din - legalizarea actelor sexuale în public înverşunare ca să distrugă aceasta naţiune şi ceea ce societatea americană. Recenta dare în judecată a Los - legalizarea sexului între copii şi adulţi reprezintă ea pentru omenire: oaza de speranţă pentru cel Angelesuiui -care are un mic simbol al crucii în sigiliul - apărarea în tribunal a organizaţiei NAMBLA -’ North prigonit (refugiaţii politici sau de credinţă), ocrotitorul celui oraşului dovedeşte încă odată pentru ce fel de libertăţi American Man Boy Love Association - al cărei motto e sex slab (vezi Haiti, Bosnia, Kosovo, Kuweit etc.), ajutorul celui civile se zbate această organizaţie. before 8 or it is too late” (sex înainte de opt ani, altfel e prea sărac (milioane de dolari trimise pretutindeni unde e vreo Dumnezeul creştinilor e pentru ACLU inamicul târziu) nenorocire sau nevoie), cel mai mare - eliminarea cuvintelor "under God” exportator de libertate şi democraţie în (sub D-zeu) din Jurământul de Credinţă lume (vezi Afganistan, Irak) şi ceea ce e - eliminarea motto-ului „în God We cel mai important, rolul de arbitru, justiţiar Trust" (noi credem în D-zeu) de pe banii şi veghetor al păcii de frica căruia dictatorii americani stau cuminţi în colţul lor. forţarea organizaţiei "Boy Imaginaţi-vă o lume fără America: ar fi Scouts" să accepte conducători trebuit să vorbim ori nemţeşte ori ruseşte, homosexuali Israelul şi Taiwanul n-ar mai fi fost pe harta - eliminarea rugăciunii din şcoli şi ori poate că toţi am fi făcut mătănii de cinci din evenimentele publice ori pe zi, cu faţa îndreptată spre Mecca. avort la cerere, chiar şi pentru O America atee sau asemănătoare fetele minore Franţei şi ai altor ţări vest-europene, cu legalizarea consumului de bisericile lor goale, nu l-ar deranja pe droguri Satan, dar America cea creştină este ţinta - sinuciderea cu ajutorul doctorilor atacurilor celui rău. El ştie că măreţia, - obligativitatea educaţiei sexuale autoritatea morală şi tendinţa de a ajuta şi - legalizarea poligamiei a face bine a Americii se datorează - alocarea de bani publici pentru credinţei în D-zeu a conducătorilor şi suportul artei profane, anti-creştine, cetăţenilor ei; altfel, am fi cucerit popoare, lata însă la ce se opune această am fi ocupat teritorii mai ales cele cu organizaţie: petrol sau alte bogăţii naturale (şi n-am - consimţământul părinţilor pentru plăti arabului 60 de dolari pe barilul de avortul la fetele minore petrol;...) - filtre pentru computerele din O America puternică, morală, altruistă, librăriile publice temătoare de D-zeu, este ceea cel - cluburile creştine în şcoli deranjează pe cel rău, şi împotriva acestei Americi armata numărul unu, iar Biblia e cea mai periculoasă carte pentru - decoraţii de Crăciun pe proprietăţi publice Diavolului poartă un război necruţător. Ar fi bine să-i mintea curată şi pentru sufletul neîntinat al unui elev - înregistrarea delicvenţilor sexuali recunoaştem soldaţii şi să nu fim surprinşi că cei mai mulţi american!.. .Biblia Sfiânta Carte, pentru a cărei tipărire - legi pentru promovarea decenţei pe canalele TV şi mai înverşunaţi dintre ei au în buzunar paşaport Gutemberg a inventat tiparul (considerat de revista Time - numere de maşină cu inscripţia "Choose Life" american!... cea mai importantaă invenţie în istorie). Biblia, cartea de (Alege Viaţa) Am dat celor trei copii ai mei, elevi de liceu, o mică temă căpătâi a celor mai luminate minţi ale omenirii, savanţi, - scutirea bisericilor de taxe de casă: să-mi facă o listă cu "Top Ten" (primii zece) scriitori, oameni de artă etc. E practic imposibil fără măcar - afişarea Celor Zece porunci în locuri şi clădiri duşmani ai Americii; persoane, filozofii, organizaţii etc. o sumară cunoaştere a Bibliei să înţelegi şi să apreciezi publice Când am adunat răspunsurile au ieşit vreo douzeci de adevărata valoare a mii şi mii de lucrări de artă, sculpturi, - rugăciunea înainte de evenimentele sportive astfel de “campioni”, şi toţi trei copiii au pus pe primul loc picturi, muzica clasică; Shakespeare şi toţi marii scriitori ai - "abstinenţa înainte de căsătorie ” ca parte a religia musulmană cu teroriştii ei nebuni şi fanatici. omenirii s-au inspirat din Biblie, cartea ce conţine educaţiei sexuale în şcoli In discuţia aprinsă ce a urmat, i-am convins că cei mai Cuvântul lui D-zeu şi mesajul mântuirii pentru orice fiinţă Acestea ar fi doar câteva dintre motivele pentru care mari duşmani ai Americii nu sunt în afară ci înlăuntrul ei; umană. ACLU înseamnă de fapt "Anti Christian Lawyers Union" pericolul cel mai mare nu e Coranul şi nici Bin Laden cu Dar în acelaşi timp, avocaţii ACLU se fac luntre şi sau mai degrabă "Atheists, Communists and Lesbians teroriştii lui ci duşmanii noştri de-acasă. Am găsit de punte pentru pa bieţii terorişti din Guantanamo Bay şi alţi United"!.. cuviinţă că e necesar sâ demasc pe aceşti campioni ai criminali musulmani din închisorile americane, să aibe Vom continua data viitoare cu numărul 9 al Celui Rău chiar dacă ei se pretind şi se deghizează în asigurate "drepturile" la mâncări gătite după legea lor, clasamentului nostru, un inamic şi mai influent şi mai făcători de bine şi în apărători ai libertăţii. Am alcătuit rogojini pentru mătăniile zilnice şi bineînţeles, Coranul - puternic. aşadar un clasament "Top Ten" - şi bineînţeles că ce a acea "sfânta" culegere de aiureli demonice ale unui - (va urma)- pedofil epileptic. ALEX POP
C a r t m
1 i I a i a L Mim fMmîîţrnTrrn fîrfM m r t - QJSO Editura Napoca Star Cluj-Napoca, 2004 vieţii satului, un tratat al moralităţii şi mândriei locale’ - începuturi familia a fost ilveană, apoi despre caporalul de Ofilat Varvari Continuând monografia magistrului Ştefan Buzilă, aducând- Mihai Candale. Suficient să-ţi dai seama că istoria acestor o până în mileniul trei, lăsând urmaşilor sarcina continuării ei, mici localităţi, face parte din istoria ţării, având în frunte un Cartea de peste 600 pagini a prof. Ofilat Varvari, se prelungind în veşnicie munca unui feldrlhan, care s-a Mihai Candale din satul Poiana Ilvei. vrea o monografie a comunei Poiana Ilvei, sau mai bine un „poenârit” prin urmaşi şi nepoţi, dar mai ales prin această Contribuţia poenarilor la războiul de întregire, leac dat de .autor „poenarilor rămaşi fără vatră, cât şi celor carte, lucrare document, care cuprinde întreaga viaţă mergând cu cercetarea şi viaţa economico-spirituală, risipiţi prin ţară sau pe alte meleaguri. Se vrea o oglindă a economică şi spirituală a unui sat începând cu istoricul, până la telefonie şi cablu. satului, ca o faţă de ţăran morală, cu miros de trandafir şl atestarea documentară, - împingând cercetarea până în Asemenea carte alungă spaima întâlnirii cu sine, iar iasomie... o busolă fermecată care, nu-i va lăsa să se preistorie. M-a impresionat genealogia familiilor, capitol de genealogiile prezentate, îmi dau convingerea că suntem înstrăineze prin lume, regăsind mai uşor întortocheate trudă şi sudoare, dar document şi poezie pentru cei existenţi cu toţi un dialog. Biserica şi preoţii săi, sunt prezentate cu cărări spre satul natal' conchide autorul în introducere. şi urmaşii lor. un iz de slujbă, respectând tipicurile şi timpii unei Numai redactarea acestei cărţi, a costat peste 10 000 de Urmărind „Oameni de seamă”, mă gândeam că, satul procesiuni religioase. Dascălilor, le închină un studiu ce se ore de muncă. Suntem obişnuiţi cu monografii în care acesta, raportat la numărul locuitorilor, cred că bate recordul întinde pe o durată de 3 secole, „de la anonimul călugăr, romanţarea, pastelul şi evenimentele istorice să fie la numărul intelectualilor de performanţă. Oare aceasta să până la cel mai tânăr venit în această şcoală”. Suficient sâ prezentate cu iz idilic. Varvari Ofilat, aplică metodologii fie istoria zbuciumată a acestui colţ de ţară sau pronie spunem că într-o sută de ani, din 12 dascăli, la începutul ştiinţifice. Scriitura este argumentată de cercetare. cerească? Dacă în istoricul aşezării, argumentează cu mileniului III, 110 poenari au îmbrăţişat această Cercetarea de document. Pe sceptic îl conving materiale fotografii ce redau topoare neolitice, apoi obiecte din epoca profesiune. Aşadar, mă întreb, este o monografie sau un cartografice şi fotografice. bronzului, hărţi de 1 800 etc. Militarizarea, apoi grănicerii îndreptar de viaţă, care se citeşte cu folos şl plăcere, iar Pe bună dreptate, scriitorul Sever Ursa în „Cuvânt de poenari la revoluţia din 1848, uimind cu băjenia, în care pentru cei plecaţi de pe aceste meleaguri, un leac de a fi întâmpinare" afirmă: „Avem în faţă un posibil monument al autorul ne informează despre familia Creangă, că întru mereu acasă. ALEXANDRU RAŢIU CUIBUL VISURILOR Anul XII, nr. 1 (74), ianuarie 2007 Pag. 9
______(C a r t e a ______„Să recădem In starea de om" sau Anotimpul cailor, Editura Clubul Saeculum, Beclean 2006
Antologie de Aurel Pod aru în „Mânzul” de I. Alexandru „Pământul- vorbea cu mânzul prin copite”. La P. Stoica, „Cai galopează spre mine / Se adună înspumaţi / la poarta poemului", lată, că ei au făcut parte şi Dacă şi la noi se mută cu iuţeala internetului şi nepăsarea, dacă asistăm, poate datorită din laboratorul atâtor creaţii nemuritoare. „jenei financiare" în care se află intelectualul, când e vorba să-şi cumpere o carte, mă duce Dacă Richard, dădea „un regat pentru un cal”, - la I. R. Zăgrean, caii, sunt „început şi gândul la versul lui V. Cârlava „O ziduri triste, totuşi mai aveţi un ce plăcut”. Acest „aveţi un ce sfârşit de basm”. plăcut”, mă transferă în N. Stănescu când spune că: „Râdem în starea de om”, pentru că „şi caii Sunt povestiri care te mişcă, te cutremură, cum ar fi „Calul” de M, Preda. Citind-o, îţi dai aleargă/până când sparg cu boturile secunda/aleargă-n afară, aleargă-n afară/ şi nu se mai seama de animalul hidos care zace în unii semeni de ai noştri. Ţăranul lui M. Preda îşi omoară văd” (Quadrida). calul, pentru că era bătrân şi nu-l mai ajuta la nimic „Drama nu e doar a calului, îi şi a omului” Aface o antologie despre cai, însemează a avea „ un ce plăcut". Anotimpul cailor aparţine (A. Moldovan). inimosului om de cultură prozatorul Aurel Podaru aflat la a 7 carte, prezentat în 7 antologii, Poetul I. Pintea, vorbind despre calul folosit la muncă, asistând la moartea şi belirea lor, îngrijind 4 volume plus Carnetele de la Beclean, însumând în total 23 de titluri. Dacă în tinereţe conchide: „ caii sunt pentru mine foarte, foarte reali. Caii au o viaţă şi o moarte şi o veşnicie, debuta la Astra din Braşov, cu povestirea Caii, iată că după ani, dedică acestor fiinţe un volum cred, ca şi omul”. aproape omagial, cuprinzând 68 de autori, cu povestirile lor despre cai, ca o „împlinire a Al 68-lea autor, din această antologie, Magdalena Vaida cu „Şi caii se împuşcă”, măreţiei omeneşti". reprezintă un avertisment împotriva uciderii acestor animale, care, ne îmblânzeşte jurul, cu Excelenta prefaţă, semnată de criticul şi prozatorul Andrei Moldovan, ne arată că, „cadrul trăiri nepoluate. Dacă N. Stănescu ar fi dorit să ţină în loc o stare a fericirii, adică timpul, acelaşi nu a fost sortit muncii, el a fost din zorii istoriei umane, un animal destinat eroismului. Literatura lucru îl articulează V. Dâncu în „Caii". Sătui de limuzine / de supersonice şi de interplanetare i-a conferit aura care să întregească măreţia stăpânului. Dacă învăţătorul lumii I. Cristos, nu vehicole / va veni o vreme când fiecare / îşi va aduce în casă / câte un cal". coboară în ierusalim călare pe cal, ci pe un asin, este faptul că apariţia Sa pe cal i-ar fi conferit A. Podaru, prin felul în care îşi alege scriitorii antalogaţi, ne atenţionează despre un timp, conotaţii războinice, total contrar mesajului creştin de iubire şi pace” (Ex. ioan. Cap. 12/14). în care caii se vor vedea doar la televizor, curse, filme, iar nostalgia vom împlini-o prin Continuă explicarea cărţii prin istorie, literatură populară, cu romanticii, cu modernii, mascotele lor, care să le ţinem la loc de cinste în casele noastre. parafrazând din Garcia Lorca, James Joyce, propunând „o temă şi o perspectivă". în antologia lui A. Podaru, pe parcursul a 220 pagini, în condiţii grafice deosebite, avem un Pentru Cornel Cotuţiu în „Câştig uitat” calul face parte din viaţa omului, fără să-i pese muit cântec, uneori trist, alteori doinit, un cântec despre cai, găsim cuvinte şi necuvinte, care ne fac de el. „Era cal şi atâta tot. De luni de zile de când îl avea,... nu avusese vreme sâ-şi dea bine să „recădem în starea de om". seama că e calul lui, că e murg, că are sau nu un nume”. ALEXANDRU RATIU Legătura cu împătimiţii condeiului sau Nexus Editorial al şcolilor din Beclean
Editura Eikon Cluj-Napoca 2006, de Cornel Cotuţiu Liviu Maliţâ. Asemenea trimiteri nu interesează numai istoricul literar, dar mai ales cititorul de rând, înlănţuirea, legătura dintre cei 50 scriitori din oraşul dintre cele două ape ale judeţului, cei care are ocazia să descopere calvarul unei mame cu paisprezece copii. Ineditul scrisorilor care au trecut pe la şcolile Becleanului, s-au împământânit aici, legaţi fiind prin atitudini, opinii, trimise de copii mamei, scrisorile Ludovicâi, uimesc prin ineditul lor, îndrăznesc să cred că şi mesaje ori stări de spirit şi care, s-au oprit sâ veşniceascâ prin scrisul lor aceste plaiuri din pe exegeţii marelui romancier i-ar încerca o umbră de invidie. Suficient să aflăm din „faimosul nod de cale ferată" de pe Someş. scrisoarea din 7 nov. 1921 „Ei uneltesc să mă arunce în Beclean, acolo la cine să mă duc, eu Nu întâmplător, autorul aflat la zece titluri, incluzând romanul, proză scurtă, publicistică îşi n-am rude apropiate, n-am casa mea”. Datorită autorului, cititorul află pagini care nu numai câ începe cartea cu un motto din Coşbuc „Doamne, multe lucruri / frumoase ştie cartea". Cartea se ţin sub tăcere, dar impresionează şi-ţi întăresc ideea de ce Rebreanu a fost reticent cu fraţii se vrea „un document necesar urmaşilor de pretutindeni" cum afirmă autorul în „Cuvânt săi?! Este doar un punct de vedere. prevenitar”. Nu „cuvânt înainte" pentru că nu este o antologie în adevăratul sens al De la Ludovica Diugan, născută în 1865, autorul parcurge mai bine de un secol, până la cuvântului. Autorul, care în 1978, debuta editorial cu „în căutarea altui final", acum dându-ne Cristian Luca, născut în 1979, prezentând Becleanul spiritual, importanţa cenaclului dintre un „Nexus", o legătură, o interpretrundere cu scriitorii trecuţi prin şcolile Becleanului. Cornel ape Clubul Saeculum, şi nu în cele din urmă, are meritul de a aduna literatura Ardealului cu Cotuţiu, cu un dar de fiu observator, în toate cărţile sale evoluează cu comentarii acide, un conştiinţa unei responsabilităţi faţă de cuvânt. maestru al conciziei după cum îl prezintă A. Podaru. în proza scurtă, un virtuoz al tabletei, iar Citind cartea, ai revelaţia unicităţii, pentru că este mai mult decât un dicţionar. Felul în care în Nexus realizează pagini nu numai de istorie literară, pentru că volumul cuprinde poezie, sunt prezentaţi autorii, Cornel Cotuţiu, demonstrează că distinge profesionalismul de proză, eseistică, autori cu preocupări de folclor, memorialistică. amatorism, iar peniţa-i acidă îl îndreptăţeşte poate, şi ca un virtual critic literar, pe care îl Pentru că „Vine o vreme pentru fiecare când timpul se scurge prin tine ca printr-o sită. Şi aşteptăm cu interes. Nexus este cartea care n-ar trebui să lipsească din biblioteca unui ce rămâne? Rămâne, un nexus, în conştiinţa existenţei colective conchide autorul. Cartea intelectual din Ardeal. Ediţia a doua, arfi o binefacere şi un ajutor. Aş încheia cu memorabilele începe cu prezentarea celor plecaţi în lumea umbrelor, începând cu Ludovica Rebreanu, care versuri argheziene: „Carte frumoasă, cinste cui te-a scris". a trebuit să perinde opt locuinţe, punctând „Epistolarul matern" apărută în 1998, cu prefaţă de ALEXANDRU RAŢIU
I lung păm ântul, ba e lat” sau Fire de tort Ediţia a IV-a
De ce versul coşbucian despre Rodna, şi cea veche şi subestimezi, totul se bazează pe raţiune. Toată filologia zugrăvit în caiitate de folclorist. Autorul a vrut ca „această cea nouă, „unde o zi ninge şi una plouă" cum glăsuieşte un modernă se bazează pe scrierile Sfinţilor Părinţi”. Cred că cărţulică să fie un imbold de mângâiere şi tentaţie". Nu cântec ardelenesc de muzică populară dedicat localităţii este primul care a făcut trimitere la Patrologie: Sfinţii Părinţi trebuie privită asemănarea dintre I. P. Reteganul şi Rodna. De ce? pentru că aici s-a ţinut ediţia a IV-a a Firelor l-au ajutat să găsească „raportul dintre sens şi simbol”. Creangă, ci, deosebirile dintre ei. de tort, dedicată lui Coşbuc nemuritorul conjudeţean al Abordarea este tipic ardelenească. Prin noul Coşbuc, avem Paşaport pentru eternitate de Ana Guşă Berenge. nostru. După Bistriţa, Reteag, urma Rodna, datorită un model de muncă intelectuală. Moderatorul invită pe Este legătura cu pământul, cu un nucleu de locuire, o inimoşilor: A. Năşcan, L. Păiuş şi E. Bălai, aici, din lungul şi marginea lui Coşbuc, un alt universitar clujean, Laszlo potecă a pământului, a satului, pe linia lui Coşbuc. din latul pământ se întâmplă câte un lucru miraculos. Aici, Alexandru. De la Tu la El de Elena M. Câmpan. Cartea e de fapt au conferenţiat universitarii Laszlo Alexandru şi Ovidiu Fiind prima dată la Rodna, vede o căsuţă ţărănească în căutarea propriei identităţi. Pecican pe tema „Coşbuc şi Dante", Au participat un grup coama dealuluii, care este un dialog arhitectonic între ce am Luntrea de Traian Parva Săsărman. Este zona prozei de scriitori din Beclean, Bistriţa, Dej, cât şi scriitori locali, fost şi ce vom fi şi unde vom ajunge. Conchide „Coşbuc, limpezi. Autorul fiind un povestaş în concepţia lui I. Pintea. adunaţi în jurul revistelor Cuibui visurilor şi Cetatea Rodnei, este mai degrabă căsuţa de pe deal, dar, îşi va face loc un „Cartea e mai mult povestită decât scrisă”, iar lumea are un mănunchi de 30 de scriitori într-o dezbatere pe tema nou Coşbuc. Să-l descoperim pe Coşbuc citadinul, nevoie de poveste. revistelor editate în mediul rural, cărţile şi revistele europenul, pentru că el, eseistul, este o sinteză între ele. Privind - Prin galeriile de artă - de A. Podaru. Ideea rodnenilor. Coşbuc învaţă italiană pe textul lui Dante. Face efortul de a cărţii este că privirea e creativă (Camelia Leonte). întâlnirea a fost moderată de poetul I. Pintea. Primarul înţelege nivelul literar şi ontologic al cuvintelor. Dicţionar genealogic rodnean de Silvestru Mureşan. localităţii A. Năşcan, în cuvântul său afirma: „înainte de a fi La nivel mondial, apar 2, 3 cărţi despre Dante. lată că, Cartea tratează genealogiile, toate ramurile cu poreclele lor primar, am donat 14 tablouri la bibliotecă. Am aşezat într-o după 700 de ani, descoperim prin Coşbuc, o nouă pe ramificaţii. Este o carte unicat. Liviu Păiuş, scriitorul şi locaţie bună busturile lui Florian Porcius şi memorandistul dimensiune a unei cărţi universale. Divina Comedie este etnograful rodnean, autor a şapte cărţi şi 6 îngrijite, sunt Gherasim Domide, am sprijinit editarea volumelor lui inepuizantă, pentru că Dante, a vrut să dea o replică la prezentate în Dicţionarul lui Iordan Datcu. Florian Porcius, am sponsorizat editarea a două volume cu Biblie”. Acest lucru îl aşează pe Dante Aligheri, între cei mai îngerul curgerii de E. Bălai, primul dascăi de ţară, cu ilustraţii inedite la poeziile lui Coşbuc şi a „Poveştilor mari scriitori creştini. Precum Biblia se citeşte în biserică, debut editorial din judeţul Bistriţa-Năsăud. Metafora cărţii ardeleneşti" de I. P. Reteganul. Lucrările aparţin lui Florian Dante a început să se citească în universităţi. Este deci, o este că „în ierburi şerpii n-au să ne mai doară”. Mureşan. Universitarul clujean Ovidiu Pecian arată că ne masă intelectuală. Dante, fiind mistic, vine cu o altfel de Origene de Gh. Celsie; lucrate de doctorat, prezintă aflăm într-o aşezare remarcabilă cu iz citadin, cu spaţiu mistică decât mistica biblică. gândirea creştin filozofică a lui Origene şi urmărite ei, până public familial. Să reflectăm puţin la Coşbuc, clasicizat prea Dacă la traducerea Divinei Comedii, Coşbuc lucrează în sec. VI. repede. A venit timpul să-i subliniem dimensiunea 10 ani, apoi Comentariile lui Dante durează 15. Tonul este Veşminte de tăcere de Iacob Guşă, carte de înaltă universală. Să-l privim pe Coşbuc şi ca eseist o latură fremătător, polemic Comentariile sunt valabile pentru a-l vibraţie poetică. intelectuală muit mai complexă. Coşbuc, străbate „epocile", înţelege pe omul Coşbuc. Alături de traducerile lui Al. Marcu, Filozofie şi iudaism de Sandu Frunză îl autorizează inclusiv comentariile la Dante. Traduce din greacă, latină, I. Tundrea şi Eta Boieriu, Coşbuc a construit modelul ca specialist în iudaism şi istoria religiilor. din limbile orientale, apoi, Divina Comedie a lui Dante suprem de referinţă. Pentru profesorii de limba română este Revista „Cuibul visurilor” aflată la al 74 număr şi Alighieri. un prilej binecuvântat, de a-l pune pe Coşbuc în o altă Cetatea Rodnei, revistă socio-culturală şi religioasă, Acest pariu cu sine, e absolut exemplar. Fiu de preot lumină. Comentariile danteşti vor merge mai departe, unde reviste care se vor şi iniţiative literare. în încheiere aş spune fiind, avea o cultură teologică. Coşbuc îşi închipuia că se vorbeşte ce e bine, ce e rău, - este deci şi o carte de că ediţia a IV-a a Firelor de tort şi-a atins ţinta, iar noi, citeşte unui „om după chipul şi asemănarea sa”. Nu scrie învăţătură alături de Biblie, vorbind despre noi înşine, cum participanţii să ne constituim într-o celulă a unui spirit oricine despre un autor ca Dante . Coşbuc a învăţat de la suntem sau cum artrebui să fim. transilvan, un spirit nordic, modest şi lucrător, alteori uriaşii literaturii universale. Coşbuc eseistul, este un artizan Partea a doua a întâlnirii a fost dedicată lansărilor de academic şi poetic. al muncii intelectuale. în exegeză la Dante, pag. 46 Coşbuc carte. ALEXANDRU RAŢIU spune: „ Călăuzit de bunul simţ al logicii nu trebuie să Son Pop Reteganul de Cornel Cotuţiu. Posteritatea l-a CUIBUL VISURILOR Anul XII, nr. 1 (74), ianuarie 2007 Pag. 10
— £ o U lec în ziceţi înţeLepie. ------
c C t i C i t i r e / Motofelea Ancuţa-Maria, Ometiţă Tina-Silvia, Barna Gabriela- Noţiunea de a citi are o întrebuinţare largă şi o semantică bogată. loana, Mihali Sebastian-lonuţ, Ureche Victoria-Denisa, Se ştie că a citi înseamnă a parcurge un text (pronunţând sau nu cuvintele) pentru a lua la cunoştinţă Dumitru Mathew-Andrei, Suvei Dănuţ-Gilu-Grigore, Rauca cele scrise. A rosti, a urmări un text cu glas tare pentru a comunica cuiva conţinutul lui. Lăzarica-lonela, Bârta Varvara-Anca, Andronesi Daniela, Se poate citi şi o partitură muzicală, urmărind cu ochii sunetele reprezentate şi valorile lor (a le Mihăilă Ancuţa, Mureşan Sâdor lonela-Mina reproduce cu vocea sau cu un instrument). A citi o hartă sau un plan şi a reconstitui după ele conformaţia terenului. Aciti contorul... Aciti gândurile şi sentimentele ascunse ale cuiva din atitudinea sau expresia figurii sale. Să crească mari, frumoşi şi sănătoşii Aciti mai poate însemna a învăţa, a studia, a se instrui, a se cultiva. In sfera misticului, a superstiţiilor, a chiromanţiei, întâlnim expresii ca: a citi în stele, a cit în palmă precizând viitorul cuiva etc. Cuvântul a citi provine din limba slavă: (Citati). Se mai spune a lectura, lectură. S-au căsătorit: Adesea auzim expresia „om citit”, adică om cultivat. noiembrie - decembrie 2006 Una dintre cele mai delicate chemări ale şcolii este îndrumarea şi orientarea lecturii. Seneca avea dreptate când spunea: citeşte întotdeauna autorii consacraţi şi dacă uneori vei voi să te îndrepţi şi spre alţii, Neanu Constantin cu Ometiţă Maria-ioana reîntoarce-te Ia cei de mai înainte. Prin urmare, expresia „citeşte tot ce-i cade în mână" vizează o lectură haotică. Buia Simion cu Dragotă Daniela-Oana Cât priveşte valoarea lecturii, să nu uităm nobila apreciere a cronicarului care spunea că nu cunoaşte alta „mai Rebrişorean Procope cu Ostian Floarea-Leontina plăcută zăbavă decât cetitul cărţilor”. Hădărău Emil cu Cebotaru Tatiana Tot Seneca ne sfătuieşte: trebuie să imităm albinele şi să alegem tot ce am adunat din lecturile noastre Gyorgy Isttvan Attila cu Roman Ana-Maria variate. Apostolul Pavel afirma acelaşi adevăr: „Cercetaţi totul şi alegeţi ce este bun". Pascal, referindu-se la Sîngeorzan Lazar cu Avram Palagea-Lucreţia vitezele lecturii, recomandă să nu citim prea iute sau prea încet fiindcă nu vom înţelege nimic. Acelaşi Seneca Tofana Marius-Aron cu Flămînd Silvia precizează că tot ce citim să nu lăsăm să rămână întocmai, să asimilăm cele citite, altfel cele citite ne vor intra în Isip Eugen cu Sidor Mărioara memorie dar nu şi în minte. Filosoful demonstrează plastic: după cum un măgar care transportă o sarcină de lemn de santal ştie ce-i povara dar nu ştie ce-i santalul, tot aşa şi cei ce citesc în grabă cărţi multe, dar fără să înţeleagă, poartă doar povara... Nu trebuie să ne mirăm că din aceeaşi materie fiecare adună ceva ce se potriveşte cu Casă de piatră! preocupările sale: pe aceeaşi pajişte, un bou caută iarba, un câine, iepuri, o barză, şopârle... Vauvenargues vine şi el cu o completare: „Când nu înţelegem ceea ce citim, nu trebuie să ne încăpăţânăm să înţelegem; trebuie, din decedat: contră, să lăsăm cartea; n-avem decât s-o reluăm în altă zi, sau la altă oră şi o vom înţelege fără sforţare. embrie - decembrie 2006 Pătrunderea, la fel cu invenţia, sau ca oricare talent omenesc, nu este o însuşire de orice moment, nu suntem dispuşi întotdeauna să intrăm în spiritul altuia". Berende Doruţ - 41 ani în încheiere, să reţinem: nici o tehnică modernă nu paote înlocui citirea clasică, cea care a zidit cultura Nuţ loniţă - 58 ani lumii ca un liant nepieritor. Barna Palagia - 81 ani Croitor Ionel - 78 ani ION DELAMARGINĂ Sidor Aurelia - 65 ani Cimuca Augustina - 84 ani Sidor Arsinica - 68 ani Istrate Victoria - 87 ani Burta Gavril - 87 ani Andronesi Maria - 56 ani Buia Ibolyka - 65 ani Avram Ionel - 85 ani Bolfă Ionel - 84 ani Buna Ileana - 76 ani
1 23456789 10 11 Dumnezeu să-i odihnească! ■ u Mitropolit al Ţării Româneşti (1650-1716) în predicile Inventatorul tiparului (1400-1468), meşter german. 4) căruia glăsuieşte: "Ce folos iaşte a fi galben şi ofilit de Căi de acces - începutul tinereţii! - Subiectul generic al ■ prost, iar de pizmă şi urâciune a fi aprins" - Poet persan acţiunii de a citi. 5) Localitate în Turcia - Om de stat, ■ (Muşlihiddin, 1184-1921) care atenţionează: "Excesul filosof şi scriitor român (c.4 Î.Hr. - 66 e.n.) care cu multă severităţii produce ură". 4) întâia femeie! - Râu cu un subtilitate precizează despre citit: "Citeşte totdeauna N H E■ _ ■ curs de apă intermitent. 5) Filozof şi scriitor german (autorii consacraţi) şi dacă uneori vei voi să te îndrepţi (1724-1804) care subliniază: "Frumosul este simbolul spre alţii, reîntoarce-te la cei de mai înainte". 6) O _ _ ■ ■ > binelui moral" - Insulă japoneză. 6) Poet român, mort jumătate de temă - Termen apropiat de Sfântul- ■ _ ■ L prematur (1935-1956), autorul volumelor de poezii: aşteaptă! - Specie de arahnide (zool.). 7) Cărturar "Primele iubiri" şi "Puiul de cerb", publicate în anul umanist şi scriitor român (1788-1869), care a înfiinţat ■ ■ morţii sale - îngroaşă obrazul - Capul Iu Wundt. 7) în Moldova, printre primii, o fabrică de hârtie, a donat 8 Localitate în Letonia - O anonimă recunoscută! - peste 600 de volume Bibliotecii Universitare din laşi - Perioade de timp . 8) Neprofitabili. 9) Sergiu Gabor - Gen de moluşte gasteropode (zool.). 8) A răsuna 9 ■ ■ ■ _ Semn de carte! - Lac în Suedia. 10) Bluză ţărănească - prelung - Insulă în Indonezia. 10) Scriitor francez 1 0 ■ ■ Peste mări! - Diftong. 11) Pascal precizează: "...îşi are (1869-1951), autorul maximei: "Imaginaţia imită, raţiunile ei, pe care raţiunea nu le cunoaşte." - spiritul critic creează”. - Om de stat american, 1 1 1 ■ A Estetician, filosof şi scriitor român (1897-1964) care preşedinte al SUA (1913-1921) care a trăit între 1856- ne povăţuieşte: "învaţă-te să surâzi". 1924, care într-un stil pur american destăinuie: "Nu se poate iubi aproapele cu stomacul gol”. 11) Poet roman ORIZONTAL: 1) Autor al unei cărţi intitulate VERTICAL: 1) Om de stat, fizician şi publicist (43 Î.Hr. -17 d. Hr.), exilat la Tomis, dezvăluie în "Arta "Arta de a citi", spunând:”cititul e patria fericirii” (Emil: american, inventatorul paratrăznetului (1706-1790), de a iubi": "Adesea, cuvântul spune mai puţin decât 1847-1916)-Autorul "Mizerabililor" (1802-1885), care care conchide: "Insulta vă aşează sub nivelul tăcerea" - Vârf în Munţii Rodnei (2.279 m) cu care se remarcă "inventarea tiparului este cea mai strălucită duşmanului, revanşa vă pune la nivelul său, numai mândresc conjudeţenii noştri. invenţie a creierului omenesc". 2) Filosof iluminist, iertarea vă aşează deasupra lui - Ion Ion. 2) Veşnicie scriitor, pedagog francez (1712-1778) care (în filosofie antică) - Primul istoric danez (sfîrşit sec. al DICŢIONAR: AKAI, IGE, ASN, AON, ESME, precizează: "A lucra este o datorie absolut XV-lea), autor al unei istorii a Danemarcei. 3) ATTE, ACAV, HUA, NI A trebuincioasă omului social” - Ocupă locul patru! 3) MACAVEI Al. MACAVEI
Redactor-şef: ICU CRĂCIUN Redactori: Viluţ Cărbune, Ilie Hoza» Macavei AI. Macavei, Mircea Prahase, Alexandru Raţiu, dr, Lazăr Ureche, Liviu Ursa Corespondenţi externi; Damaschin Pop Buia (Germania); Alex Pop (SUA) Corectură: Mircea Prahase Precizare: Responsabilitatea materialelor publicate aparţine în exclusivitate autorilor. Adresa redacţiei: Muzeul Cuibul visurilor Maieru, judeţul BISTRIŢA-NĂSĂUD Machetare: Icu Crăciun Tehnoredactare com puterizată şi tipar: IM PR ES srl B istrita str. N.Titulescu, nr. 18, ______tel.0263 223201, fax; 0263 23802? ISSN 1224 - 643 ______‘TttcUenoc, am trăit cete m ai frvtcm&z>ie
n i r w U t r : SUYUMt U R S A . PUBLICAŢIE EDITATA DE COMPLEXUL MUZEAL BISTRIŢA-NASAUD ŞI CONSILIUL LOCAL MAIERU ■I ...... m.«...... ■■■■■■...... — -■■■-■ i i i " ■'«...... « » i . .i.—».—„,mm— — ...... i ■■■■<■■...... i «m...... im...... -■...... ■ ■■■.■»...... «.i m. ANUL XII Nr. 2 (75) *** MARTIE 2007 *** 8 PAGINI *** 1 leu
Interviu ca dom nai profesor Sever U rsa
R: Domnule profesor, Dumnezeu a rânduit ca anul documente de familie, încercări literare... S.U.: Să pot termina şi publica câteva lucrări care îşi aşteaptă acesta, în această lună, martie, revista noastră să ajungă la al R.: Ştiu că ţineţi un jurnal zilnic - subliniez, zilnic, de la finalizarea pe masa mea de lucru, între acestea - o monografie a 75-lea număr; dumneavoastră, născut în acte în 8 Martie, veţi vârsta de 16 ani. Este o performanţă formidabilă. Tuturor Maierului, iar, împreună cu distinşii mei colegi de redacţie - cei mai împlini aceeaşi vârstă. Oare oamenii sunt privilegiaţii lui D- elevilor d-voastră le-aţi cerut să aibă un jurnal. Zilele trecute, v- mulţi, foşti elevi eminenţi ai mei - să putem continua apariţia revistei zeu? Vă întreb acest lucru pentru că se zice că numai atunci am auzit înnoind aceeaşi rugăminte şi nepoţilor. Ce rol au avut „Cuibul visurilor" în condiţii de calitate sporită. când El ajunge să se răfuiască cu tine intri în destin. în viaţa d-voastră însemnările zilnice? R.: A doua: dacă ar trebui să trăiţi solitar pe o insulă, ce S.U.: Coincidenţa, necăutată anume, dintre vârsta mea de azi S.U.: Da, de 60 de ani încoace, zilnic (cu puţine excepţii) ţină cărţi v-aţi lua cu d-voastră? şi al 75-lea număr al revistei noastre, o socot providenţială. De fapt, cest jurnal de bord", cum îmi place să-i spun. Mă ajută să-mi S.U.: „Biblia", Eminescu, „Adam şi Eva" de Rebreanu, „Teatru” multe lucruri mi s-au împlinit, ca şi altora, sub porunca proniei cereşti. ordonez mai bine viaţa, să-mi readuc în memorie anii anteriori, să mă de Shakespeare şi Caragiale. N-aş vrea să lipsească din bagajul Cred asta şi mulţumesc lui Dumnezeu că a sorocit astfel şi de data măsor mai bine pe mine însumi, să nu dau drumul pe cărare... meu drama „intrigă şi iubire” de Schiller... Şi încă câteva... asta. Desigur, notez adesea banalităţi, dar fac în aşa fel încât printre R.: Ce întrebare trebuia să vă mai pun pentru a rotunji însemnări să lucească şi acest interviu? câte o reflecţie proprie sau S.U.: Mi-ar fi plăcut să fiu întrebat ce aş face dacă, prin absurd, împrumutată prin lecturi. Şi aş reveni la vârsta de 25 de ani. Aş răspunde că mi-aş împărţi mai apoi, jurnalul nu este un judicios timpul, aş elimina balastul „sarcinilor inutile"; învingându-mi simplu memorator, ci şi un limitele şi timiditatea mi-aş lua un doctorat. Aş face tot posibilul să judecător excelent. văd de aproape Piramidele, Panthenonul, Coloseum-ul, mormântul Decantarea o va fsce, lui lisus, să învăţ bine 2-3 limbi străine etc. fireşte, timpul. Nu numai pe R.: Vă mulţumesc. D-le Profesor, permiteţi-mi ca, în fiii mei, Liviu şi Ovidiu, i-am numele Redacţiei revistei pe care cu onoare o conduceţi, să vă determinat în adolescenţă doresc multă săntate alături de familie şi îndeplinirea tuturor să-şi ţină însemnări proiectelor d-voastră. jurnaliere, ci şi pe alţi foşti elevi ai mei. La mulţi anii R.: Sunteţi ctitor de A consemnat ICU CRĂCIUN muzee, iniţiator de evenimente cultural- artistice, director al primei reviste din ţară, după '89 în mediu rural. Cum vă simţiţi astăzi? S.U.: Până mai ieri eram implicat din plin (în parte, mai sunt şi astăzi) în viaţa spirituală a Maierului. Mă simt minunat când îmi R: Care au fost modelele d-voastră, în afară de părinţi, pe pot exercita, măcar ia modul consultativ, menirea de dascăl şi de care ştiu că i-aţi venerat? animator cultural. N-aş putea concepe altfel viaţa. Am luptat, nu S.U.: O cugetare din antichitate sună aşa: modelele şi pentru a mă face cunoscut cu tot dinadinsul, ci ca să pot deveni şi să exemplele se iau din preajmă. Părinţii mei. Augustin şi Victoria, şi, meritafimăeirean... mai târziu, socrii mei, Vasile şi Elena, mi-au fost primele modele. R.: Familia a ocupat un lor important în viaţa d-voastră; Apoi, vestiţii mei unchi, Cătunenii cei longevivi, între care am crescut, elevii d-voastră, ajunşi maturi, au încercat să vă imite în privinţa au sădit în conştiinţa noastră setea de carte, cinstea şi omenia aceasta. Unii au reuşit, alii nu. Care credeţi că este „secretul” strămoşească. Nu pot să-l uit niciodată pe unchiul Anton Ursa, unei familii echilibrate? învăţătorul recunoscut prin răbdarea şi cultura lui, cel care a gândit şi S.U.: Am avut marea şansă de a mă putea întoarce aici în vatra a vieţuit după principiul pestalozzian: „Puţin pentru sine, totul pentru străbunilor mei dinspre tata, răspunzând, de fapt, la două chemări alţii". Am avut apoi nişte Dascăli liceali şi universitari de excepţie, îi deopotrivă irezistibile: iubirea pentru Doina, soţia mea şi mirajul lumii port mereu în suflet. lui Rebreanu. Ama vut parte şi de o familie măiereană în casa socrilor R.: Credeţi că harul povestitorului, al oratorului, l-aţi mei Vasile şi Elena Sângeorzan. Fără Doina nu aş fi putut realiza moştenit sau l-aţi dobândit prin lungi şi istovitoare exerciţii, dat câte am realizat. Am reuşit alături de ea să-i ajutăm pe fiii noştri să-şi fiind faptul că atât în scris, cât şi în vorbire vă supravegheaţi cu clădească profesiuni temeinice şi să le exercite cu demnitate şi acribie cuvintele? pasiune. Cele două Elene sunt nurori de nepreţuit. Au urmat cei patru S.U.:Aceste daruri, dacă ele fac parte cu adevărat din fiinţa nepoţi - lumina ochilor noştri: Călin, lulia, Flavia, Darian. Rar ar fi mea, graţie Părintelui ceresc, sunt, pe de o parte motşenire, pe de posibilă o căsnicie bună în afara puterii rugăciunii şi credinţei în alta sunt urmarea firească a exerciţiului zilnic de căutare a cuvântului Dumnezeu. Aici este secretul unei familii echilibrate şi să nu uit să frumos „ce exprimă adevărul", cum spune poetul nostru cel mare. spun cu Rebreanu: „în Maieru, am trăit cele mai frumoase şi mai Sfânta lumină a învierii Domnului Sfânta noastră limbă merită a fi mereu cultivată, rostită şi scrisă cu fericite zile ale vieţii mele...” grijă continuă şi cu veneraţie. R.: Dacă ar fi să vă reproşaţi ceva de la viaţă (nerealizări, nostru lisus Hristos să vă aducă în suflete R.: Când aţi debutat în presă şi cu ce? insatisfacţii) care ar fi acestea? linişte şi pace. Fie ca Bunul Dumnezeu S.U.: Fiind mereu ispitit de cărţi am cochetat şi cu scrisul - încă S.U.: Că nu am finalizat încă nişte cărţi începute mai demult. să vă dăruiască un Paşte îmbelşugat şi din ultimii ani ai liceului. Am publicat primul meu reportaj Jn satul lui Că n-am preţuit întotdeauna timpul. Că nu am călătorit mai mult. Că Ion" în „Gazeta literară", august, 1956, pe când eram muzeograf ia n-am... fericit! Prislop. Regret că odată cu arestarea tatălui meu (1961), la R.: Şi acum două întrebări standard. Prima: Ce proiecte de HRISTOS A ÎNVIAT ! percheziţia securităţii, mi-au fost ridicate multe însemnări, fotografii, viitor aveţi? Redacţia CUIBUL VISURILOR Anul XII, nr. 2 (75), martie 2007 P a g . 2
Cocîorba Iui Fotografiile Tudor Arghezi
Motto: în teoria matematică a La grădiniţă, preşcolarilor li se fac poze solo color. Mamele le POVESTE DE VIAŢĂ catastrofelor, restul dezvoltării în serie a duc acasă şi le înrămează. întâi le aşează în dormitor, apoi le mută S-au iubit din tinereţe, în camera de zi, iar după ce copiii li se căsătoresc, acestea ajung în unei funcţii, uneori, poate deveni mai N-au avut nici un complex, mare decât seria, încât unul din autorii N-au copii la bătrâneţe bucătărie unde se afumă şi se decolorează; în timp, bineînţeles; la teoriei a exclamat „Coada dă din câine!" Fiindcă au aceaşi sex. ţară, au o viaţă mai lungă în cuhnie. Câteodată, dacă vremea le Moştenită vorbă, permite, în parc, năpârstocii fac poze cu toată grupa şi, în mijloc, cum ar vrea aezii, ZVON cu doamna educatoare. Aceste poze ajung, de obicei, în albume a găsit cociorbă în ziua de azi, culmea! foto. mângâind pe-Arghezi, Se zice că-i deştept, în clasa întâi, apare pozarul (de, şi el trebuie să trăiască!), Acel ce trage lumea când visa !a pâine care le propune doamnelor învăţătoare şi părinţilor câte o poză Pe sfoară sau în piept. scoasă din cuptor... solo color cu odraslele lor ca elevi începători, dar şi una, tip album, Atuncea, un câine, REGRET cu toţi colegii. Poza şi albumul se păstrează în camera copilului chiar la Mărţişor, A fost o fire generoasă până când acesta ajunge ia graniţa dintre copilărie şi adolescenţă. fără să îl vadă, Dar s-a stins. Câtă durere! Atunci, cel pozat le aruncă discret într-un sertar prăfuit. Fotografiile cam dădea din coadă, Părea atât de sănătoasă. de sfârşit de ciclu primar şi gimnazial rezistă pe noptieră sau ca la-ntinse-agape: Când oferea la toţi plăcere. agăţate pe pereţi până când tânărului încep să-i crească tuleiele, „Poete, cuptorul iar tinerei i se dezvoltă sânii ca două torpile care înţeapă aerul cu este-aici pe- aproape, MESERIA - BRĂŢARĂ DE AUR obrăznicie. începe „solstiţiul” de descotorosire de copilărie. După mult timp de căutări câinele gândea, Bacalaureaţii fac schimb de poze şi le păstrează până la căsătoria A prins peştele cel mare făr'a scoate-un (Ham!) Şi-acum lucrează-n alte ţări, civilă şi religioasă, când numărul lor creşte; se fac poze acasă, pe (coada-l îndemna!). drum, la starea civilă, la biserică şi la sala de nunţi. Albumele * Făcând ochi dulci pe trotuare. naşilor şi cuscrilor se burduşesc cu pozele proaspeţilor căsătoriţi, Dup-un timp, ruptarul GRABĂ mai mult sau mai puţin fotogenici. de idei, şiret, Atunci era fată mare Apoi, totul intră în uitare. Din când în când, la câte o vizită a 'I trezi pe Poet, Şi-avea şi ea o idilă prietenilor, albumele se deschid şi se comentează. Poze de grup şi, de tot încet, Şi cum n-a mai avut stare, se mai fac în excursii sau cu ocazia ieşirilor la iarbă verde, ori în A făcut starea civilă. ca-ntr-un
PXtuj P a g . 3 Anul XII, nr. 2 (75), martie 2007 CUIBUL VISURILOR
j D s t e t U ______Noua teorie a originii românilor ui
Să analizăm oare şi numele de triburi? Sunt multe. Măcar originea şi romanii. Descoperirile recente de la Tărtăria, jud. - calendarul iulian (roman) ...... 365,250000 zile câteva: albocensii=albii bogaţi (lat. albus+census); Alba, au scos la iveală tăbliţe de lut ars, inscripţionate, cu o mie - calendarul gregorian (actual).. 365,242500 zile agrianii=agricultorii (lat. agri, sing. ager); apulii= cei puternici de ani mai vechi decât tăbliţele sumeriene, care se credea că - calendarul dacilor ...... 365,242197 zile (lat. apol.=putere, tărie); arsientaii=meşteşugarii (lat. sunt cele mai vechi. Asemenea scriere s-a mai găsit şi la - valoarea exactă a anului tropic.,365,242198 zile, ars=meşteşug; astaii=viclenii (lat. astus); benii=ceî buni, Porţile de Fier. lată originea scrisului la daci şi romani. calculată cu ajutorul aparatelor moderne. Calculul ne arată că binevoitori (lat. bene); bisaitaii=cei înalţi (lat. bis+alte=de două Romanii, după ce au ajuns stăpâni pe oraşele struscilor după 2.275 de ani calendarul dacilor rămâne în urma timpului ori în înălţime); biefii=îngâmfaţii, de două ori mândri (lat. din Italia, au impus, prin sec, IV î.e.n. ca limbă de stat latina. astronomic cu numai 38,87 secunde! (Magazin istoric nr. bi+effero); caenii=cei murdari (lat. caenum); carpii=din lat. Această limbă se vorbea însă, sub diferite dialecte, în întreaga 7/1977, pag. 25). De fapt lordanes o spune foarte clar:....le-a cârpo, carpere=a ataca, a hărţui. Şi din cauza lor, care erau Europă centrală şi de sud-est, pe aproape întreg spaţiul arătat mersul planetelor şi toate secretele astronomice...” De daci liberi, şi-a retras Aurelian legiunile din Dacia. De la carpi a tracilor, fiind o limbă indo-europeană. aceea au putut calcula valoarea anului tropic cu atâta precizie. primit numele şi zona în care aceştia locuiau: Carpaţi. în ceea ce priveşte cultura şi civilizaţia geto-dacilor, Pe baza datelor istorice şi lingvistice ajungem la concluzia Ciconii=cocostârcii (poreclă), din lat. ciconia; digerii=cei aceasta era foarte avansată, deşi în unele domenii romanii le- că romanii şi dacii erau fraţi, având o origine comună. După despărţiţi, dezbinaţi (lat. digere); dolionii=butnarii, dogarii (lat. au luat-o înainte. Cuvântul barbar, folosit adesea de romani, cucerirea Daciei de către Traian, mai aveau oare nevoie dacii doliolum= butoiaş); do!oncii=cuţitarii, cei care luptau cu nu avea semnificaţia de azi, adică „sălbatic, necivilizat”, ci avea de „romanizare"? Ori le place unora ori nu le place, istoria ne pumnalele (lat. dolon=pumnal); edonii=mâncăcioşii (lat. edo) pur şi simplu sensul de „străin”, adică străin faţă de statul arată că limba, mitologia, o bună parte din cultura şi „virtutea” etc. roman. Cât despre „barbari” erau geto-dacii, putem vedea şi romană îşi au originea în marele teritoriu al Daciei. De aceea lată-ne, aşadar, ajunşi la o concluzie foarte clară: dacii nu din descrierea făcută de lordanes, în Getica, XI, 69: „... scriitorul Mihail Sadoveanu se lăuda nu cu originea romană ci aveau nevoie de „romanizare”, deoarece ei vorbeau un dialect Observând/Deceneu/înclinarea lor de al asculta în toate, şi că cu cea dacică. al limbii latine, foloseau aceeaşi scriere, latină, şi venerau mulţi ei sunt din fire deştepţi (s.n.) i-a instruit în aproape toate Acesta este poporul român, popor latin din naştere, călit zei comuni cu ai romanilor. ramurile filozofiei; căci era un maestru priceput în acest în focul luptelor, timp de peste două mii de ani, pentru apărarea Trebuie să mai ţinem seama de un „amănunt”, pe care, domeniu. El i-a învăţat etica, /.../ i-a instruit în ştiinţele fizicii, pământului şi a fiinţei sale, amininţate permanent şi rând pe din păcate, specialiştii noştri l-au uitat, şi anume că latinii şi făcându-i să trăiască conform legilor naturii; transcriind aceste rând de perşii lui Darius, de sciţi, de macedoneeni, celţăi, limba latină nu-şi au originea în Italia ci în Dacia, în regiunea legi, ele se păstrează până astăzi sub numele de bellagines; i- bastarni, romani, marcomani, huni, maghiari, tătari, turci şi alţi Dunării mijlocii, Panonia şi spaţiul carpatic, de unde, în a învăţat logica, făcându-i superiori celorlalte popoare, în invadatori, fără lege şi fără Dumnezeu. contextul „Marii migraţii egeene”, din sec. XIII-XI î.e.n., o mare privinţa minţii; dându-le un exemplu practic i-a îndemnat să Istoricul german Trangott Tamm o spune şi mai clar: parte din tribul latinilor (trib dacic) şi o parte din alte triburi au petreacă viaţa în fapte bune; demonstrându-le teoria celor „Românii locuiesc şi azi acolo, unde acum 17 secole au locuit pătruns în partea centrală şi de nord a Peninsulei Italice. douăsprezece semne ale zodiacului, le-a arătat mersul strămoşii lor; popoare au venit unele după altele şi au dominat Aceste triburi erau purtătoare a culturii Vilanova şi făceau parte planetelor şi toate secretele astronomice şi cum creşte şi cum provinciile Dunării.... dar nici unul n-a putut să sfarme existenţa din grupui latino-falisc. Din păcate, în zona lor de baştină scade orbita lunii, şi cu cât globul de foc al soarelui întrece naţională a românismului. ,Apa curge, pietrele rămân”, spune (Panonia) nu s-au putut face cercetări, teritoriul fiind acuma măsura globului pământesc...”. Pentru acele timpuri, un proverb românesc. Hoardele popoarelor care au părăsit ţara sub stăpânire maghiară. asemenea concepţii ştiinţifice erau extraordinare de avansate, lor spre a emigra, au pierit ca norii la soare, dar românismul Latinii se stabilesc, în sec. X î.e.n. pe cursul inferior al concepţii ce erau contestate chiar şi în Evul Mediu, iar aplecând capul, lasă Dacia să treacă peste el furtuna şi Tibruiui, regiune care se va numi mai târziu Latium, şi unde se susţinătorii lor arşi pe rug. Asusţine, cum ai bine de două mii de păstrează terenul moştenit de strămoşii săi, până ce apare va construi, prin sec. VII î.e.n. oraşul-stat Roma. Limba latinilor ani în urmă, că pământul este un glob, şi că este mai mic decât vremea frumoasă: atunci el se ridică şi mişcă membrele sale." va suferi, desigur, şi influenţe ale limbii etruscilor, locuitorii din soarele, este ceva extraordinar. Şi concluzionând, lordanes (Uber den ursprung de Rumeanen... Bonn, 1891, pag. 84- sudul peninsulei, cu care latinii au avut mult de luptat până spune: „geţii au fost întotdeauna superiorii aproape tuturor 85). Istoricii maghiari Huszti Andrâş şi Paul Hunfalvy constată şi când i-au supus. Aşadar, originea latinităţii este în Dacia. De barbarilor/străinilor/şi aproape egali cu grecii..,/,../ Deceneu a ei acelaşi lucru: „...strămoşii românilor de azi n-au încheiat aici se trage ginta latină. Dacia se întindea până spre devenit în ochii lor o fiinţă miraculoasă, încât a condus nu niciodată, de la traian, să locuiască în fosta Dacie, adică în izvoarele Dunării, dincolo de Aquincum (Budapesta de azi). numai pe oamenii de rând, dar chiar şi pe regi..." Unii istorici Transilvania, Moldova şi Valahia...” (Neuere erscheinungen der Geograful şi istoricul grec Strabo zice: „până la râul Aenus", spun că lordanes a exagerat. Nu! Eu cred că nu a exagerat cu Rumanischen geschichtes schreibung, Viena, 1886, pag. 9- râul Ems din austria (Geographia, VII, 3,11). După biruinţa lui nimic, lată une xempiu: în urma cercetărilor efectuate la cele 10). Augustus asupra pannonilor (anul 9 î.e.n.), Valleius Paterculus două sanctuare dacice de la Sarmisegetusa, s-a constatat că lată încă o dovadă a încăpăţânării ungurilor, care se ţin cu rămâne mirat că „aceşti barbari din părţile Pannoniei dacii aveau un calendar de o precizie uimitoare, mai precis disperare de o falsă teorie, atribuită lui Rosler, dar nu vor să cunoşteau nu numai disciplina dar şi limba romană; mulţi decât calendarele întocmite de romani, mai precis decât vadă şi alte documente, aparţinând propriilor lor istorici. foloseau chiar scrisul şi le erau familiare şi exerciţiile cu arme / calendarul actual. La mayaşi anul tropic avea valoarea de romane/". (Valleius, II, 110). Era normal, căci de aici îşi trăgeau - 365,242129 zile IACOB VRANĂU PRUNDARU
Cu noi este Dumnezeu ------s a u ------Rezistenţa anticomunistă - martori, mărturisiri şi documente inedite -1945-1989
De Viorel Rus,’ Ed. ion Cutova, ' Bistrita i 2005
Dacă învăţăm istoria după ureche, vom cunoaşte trecutul din auzite. Sacrificiul celor din omagiu adus deţinuţilor deportaţilor şi rezistenţei anticomuniste. decembrie 1989, a fost spornic. Noi astăzi, trăim în prezenţa îndrăznelii de atunci. Sfinţii Părinţi, Al IV-lea capitol, „Documentele inedite”, cuprinde „Apelul către ţară a organizaţiei „Haiducii ne învaţă că: „sacrificiul este bucurie, pentru că, altfel nimic nu dăinuie. Tinerii timişoreni, în 1989 lui Avram Duncu, Divizia sumanele Negre”; 11 şedinţe penale ale Tribunalelor Militare Cluj şi s-au adunat, au mers, au luptat sub deviza „Cu noi este Dumnezeu!”. Oradea. Sentinţele penale, sunt copii xerografiate din Arhiva M. Ap. N. Nu lipsesc nici interviurile Pe crucea unui tânăr din cimitirul eroilor din Bucureşti stă scris: „Voi care trebuia să împliniţi directe, făcute de autor, la peste 30 deţinuţi politici, încă în viaţă. ce-am început noi, gândiţi-vă că pământul acesta stă pe piepturile noastre „Cartea se întinde pe Cartea a fost lecturată de dr. Lazăr Ureche, prezentată apoi de dr. Conf. Univ. Virgiliu Ţârău, 553 pagini şi este rezultatul extinderii şi aprofundarea cercetărilor autorului Viorel Rus: „ Partea care spune „Mare parte din textul autorului este dedicat unor destine umane exemplare, aflate pe cea mai întinsă - conchide autorul, o constituie capitolul I, însumând 324 pagini. „Aspecte ale marginea prăpastiei în lupta pentru supravieţuirea socială, economică şi politică. Impresionante rezistenţei anticomuniste în judeţul Bistriţa-Năsăud - în care analizează contextul social-istoric, sunt portretele, precum şi glasurile celor care au avut de suferit în perioada comunismului, starea de spirit, precum şi multitudinea formelor de împotrivire organizată ori individuală, a rezistând sau luptând împotriva acestuia”. Inchipuiţi-vă doi tineri căsătoriţi, condamnaţi la 7 ani şi locuitorilor din arealul actualului judeţ Bistriţa-Năsăud. Cuprinde domeniul politic, social- o lună, iar soţia la 1,2 ani pentru credinţa în Dumnezeul Vechiului Testament lachve. Aveau un economic şi cel al vieţii religioase, astfel în perioada comunizării României după modelul sovietic, copil, pe Titus Pop, azi asistent universitar la Oradea. Oare sacrificându-şi tinereţea, nu-i putem stalinist, cât şi în timpul regimului dictatorial a lui Gh, Gheorghiu Dej şi N. Ceauşescu. Portretele numi eroi? Cu mândrie vă zicem, eroii rezistenţei pentru credinţă, ştiind că, credinţa este calea personalităţilor, rezistenţei, originare din judeţ, cât şi tragicul destin al etnicilor saşi, la sfârşitul care i-a făcut pe români să dăinuie peste veacuri şi că, credinţa este calea care i-a făcut pe celui de al II-lea război mondial, şi în anii comunismului. Avem cuprinşi aici pe măierenii: Emil români să dăinuie peste veacuri şi că credinţa a întemeiat noţiunea de naţiune. Persoana, ca şi Boşca-Mălin, Barna Maria, Pop Titu, Pop Viorica, ZberaArtenie, Sima Corneliu. naţiunea este ultima solitudine. Aşi încheia cu o sintagmă din Procesul memorandiştilor la Cluj în Capitolul II intitulat „Mărturisiri", cuprinde mărturiile deţinuţilor politici, care au descris 1894, prin care Ioan Raţiu spunea: „ O naţiune se afirmă, nu se discută”. tragicele experineţe trăite în închisorile comuniste, munca la canal, ori lagărele de muncă forţată, sau domiciliile obligatorii. Capitolul III, intitulat „Martorii” în număr de 483, se doreşte a fi un ALEXANDRU RAŢIU CUIBUL VISURILOR Anul XII, nr. 2 (75), martie 3007 Pag. 4 In m em oriam - MARIA CIONCAN CUVÂNT DE ADIO Cuvântul lor:
Alergătoarei de cursă lungă, MARIA CIONCAN, Preot paroh Ioan Lăpuşte:"Zace aici o mare sportivă,mândria Profesorul Ştefan Beregszaszy • antrenorul Măriei: "M-ai Cadrele didactice de la Grupul Şcolar Măierean cu inimile noastră a tuturor. Să-i dăm ultima iertare...’ întrebat simplu: puteţi să mă faceţi campioană? Cromometrul ţi l-am cernite şi împietrite de durere încearcă acum în ceasul trecerii Vasile Borş - primar Maieru: "Plâns şi tânguire aici în pusînmânăînsicriu..." tale. MARIA. în rece-ţi mormânt, un puternic şi sincer sentiment Maieru.Fiica Maierului nu mai este printre noi. Ne-a făcut pe noi, Aradavoaie Dorin • clubul Dinamo:"Sportul românesc de colectiv de a-ţi cere iertare. Maria. că nu te-am cunoscut şi iubit măierenii cetăţeni de onoare a acestei ţări. Te îndrepţi spre ceruri că astăzi e mult mai sărăc. Maria a fost ofiţer al Clubului Dinamo şi îndeajuns. Sala de sport va purta, poartă deja numele tău dar tu să obţii cea mai mare medalie...” general al sportului românesc.Mă simt atât de mic faţă de un sportiv nu vei mai şti şi vedea asta vreodată. Ilie Floroiu - preşedintele Federaţiei Române de Atletism: atâtdemare..." "România a pierdut un mare om. Maria a muncit mult,s-a dăruit mult. Maria. te plângem şi te iubim în aceste ultime clipe, de la Profesor Sever Ursa: "Maria rămâne simbolul luptei şi Cursa ei s-a înterupt aici." mare la mic, toată suflarea şcolilor măierene şi anieşene. bogăţiei sufletesti. A dat atâta onoare şi strălucire Măgurilor noastre, Remus Schian - primarul Hunedoarei: "Ne-ai cucerit prin voinţa nemăsurată, credinţă şi hărnicie, Altruismul ei uimeşte.Urcusul Urmărindu-ţi înfiorat/sclipirea meteorică a scurtei tale simplitatea şi puritatea ta. Eşti al 13-lea Cetăţean de Onoare al ei s-a încheiat în dimineaţa vârstei,.." vieţi în ascensiune, ne revoltăm împotriva destinului nemilos Hunedoarei..."
Dragă Familie Cioncan, Dragă Vasile, Dragă Ană, Dragile noastre Ana şi Palagica, Dragă Vasilică, Am adunat tot ceea ce am putut găsi prin ziarele Dumnezeu l-a dat PACE TRUPULUI Măriei, de care Bucureştiului scriind ceva despre Chemarea la Dumezeu a Măriei! apropiindu-ne la locu-i de veşnică odihnă, ne vom bucura că am Şi vi-l trimitem, spre aducere Aminte de DARUL DUMNEZEIESC, avut-o printre noi şi cu SUFLETU-i Mare, nu mai puţin cu pe care BGICĂU'i-a făcut familiei Vasile şi Ana CIONCAN, nu mai supraomeneasca-i Ispravă pământeană! puţin Maierului, Ţării şi Lumii! Fie-iŢĂRÂNAuşoarăl Nu la acest tot adunat, gândeam, dragă Ană şl Maică Vaier şi Familia, cu topi adânc îndureraţi, îndurerată, astă vară, când ne-am întâlnit, în faţa casei voastre, căci Maria ne-a fost ca o Fiica şi ca o Soră... discutând cu Vasile despre minunea de OM, ce ne era Maria P.S. Ne pare nespus de rău, pentru starea de sănătate a lui voastră şi a noastră-a tuturor românilor! Vasile- tatăl, şi-i dorim din tot sufletul grabnică refacere şi redare Atunci, gândeam laAUR-ulpe care-i visa şi ni l-ar fi dăruit, cu familiei atât de încercate. siguranţă, maturizată Maria a anului 2008, la Beijingl Mai Acelaşi, V. S. gândeam, la un pilc mare, burduşit cu ziare scriind despre participarea atletei Maria CIONCAN la Jocurile Olimpice din 2008, NOTA şi despre cum Maria a transformat, prin voinţă, ambiţie, Publicăm scrisoarea însoţitoare a unui plic 38 cmx27cm trimis perseverenţă, modestie şi extraordinar de multă muncă, Bronzul de Dr. Vaier Scrionesi - Călin îndureratei familii Ana şi Vasile Atenei - 2004 în Aurul Beijingului - 2008. Un plic scăpărând scrise CIONCAN, autorul copilărind împreună cu Vasile - tatăl Măriei, in despre viitoare fapte pământeşti, posibil de înfăptuit de către Fundu'Părcloaei, unde s-au născut şi unde erau vecini. Vasile şi Vaier au fost colegi de şcoală primară, uneori, mai ales, în vremea clasei marea campioană ce ne-a fost Măria, tuturor celor circa 30 care te-a lovit pe neaşteptate,când mai erau atâtea de împlinit. întâia, ţinându-se de mânuţă, pe drumul lung şi anevoios până la şi de (treizeci!) de milioane de români câţi suntem trăitori şi ne conţine Suntem solidari în suferinţă cu măicuţa ta bună care te va la şcoală. Plicul conpnea 30 (treizeci!) de numere de cotidiene Lumea! aştepta mereu, cu surorile tale ca te vor cânta de-acum înainte, bucureştene scriind, între 22 şi 25 ianuarie 2007, despre tragedia Dar, Dumnezeu n-a Voit aşa!A Voit-o pe Maria "de-a Dreapta cu fratele tău ce va rămâne mărturie că ai existat şi cu tatăl tău purtând numele „MARIA CIONCAN", care a îndoliat Maierul, Ţara, Sa", printre îngerii ce-l poartă Slava peste Lume, peste oameni, ce te-a iubit atât de mult şi cu care te vei întâlni mai repede atletismul şi sportul românesc. Masa plicului burduşit de ziare era de peste România, peste Maieru, peste Pârcioaia, peste Bgicău' decât credem. 1,713 kg! Aflând de numărul din revista „Cuibul visurilor", ce va fi nostru drag, peste neamul Vostru purtând numele Cioncan (al dedicat marii noastre CAMPIOANE MARIA CIONCAN, autoruI Singura noastră mângâiere pentru noi cei care rămânem, tatălui Vasile) şi Coruţ (al mamei Ana), peste tot pe unde a călcat şi scrisorii consideră că şi mama îndurerată, ANA CIONCAN, se va mai măiereni şi nu numai este doar mândria dacică şi străbună că peste tot ce a atins copila Maria! Dumnezeu a Voit-o, pământeşte alina, dacă va putea reciti scrisoarea publicată în revista măiereană. Maierul nostru - sat de legendă peste care se suprapun rapid aşa, numai cu gloria de Bronz grecesc al Atenei - 2004(1). Autorul scrisorii de mai sus a mal făcut gestul adunării de atâtea contraste moderne, Maierul - izvor uman nesecat încă Dumnezeu N-a mai Avut răbdare să-i Ofere şi gloria de Aur cotidiene bucureştene, cu trimiterea lor în plic spre Bgicău' Maierului, pentru ţară şi lume mai dă naştere unor asemenea oameni chinezesc al Beijingului - 2008(1). Aşteptat de atâta vreme, ce să la final de august 2004, după Jocurile Olimpice de la Atena, unde deosebiţi, Maria, care te-ai zidit de vie în Panteonul sacru al facă un înger cu aurul pământesc? medalia olimpică a MĂRIEI noastre a fost ultima obţinută de olimpicii personalităţilor noastre măierene de prim rang. La NUNTA din CER, sufletul Măriei şi-a găsit perechea români. Maria, chipul tău preacurat, smuls parcă dintr-o icoană printre îngeri. Şi-i Fericit! Plicul trimis în vara - 2004 a fost unul al marilor bucurii pentru familia Măriei, cel recent - unul al rememorării cumplitei tragedii, cu străveche, înnobilat şi aurat de sfânta cunună de lauri a De acolo, de SUS, El vă veghează, mamă Ană şi tată Vasile, atât mai mult cu cât, a sosit în simultan cu reîntoarcerea acasă a tatălui vechilor greci, stă luminat de înrouraţii tăi ochi albaştri şi atât de soră Ană, soră Palagica şi fete Vasile, dorind să vă aflaţi LINIŞTEA Vasile CIONCAN, in sicriu, repetând cumplita întoarcere a fiicei. rebrenieni, chipul acesta transfigurat de bucuria victoriei şi ÎMPĂCAREA sufletească, după o atât de grea încercare pământean&şi omenească! aidoma unei zeiţe de la poalele Măgurii noastre eterne, va REDACŢIA străjui virtual intrarea în sala de sport a generaţiilor viitoare întocmai ca-ntr-un campus american, lăsând la uşă pentru r s eternitate celebrele-ţi de acum, opinci de bronz. Singurătatea alergătoarei a luat sfârşit înainte de final, 0 £ S TIN IN VAL6A PLANSeeil pribegia ta, Maria. printre străini s-a terminat. Te-ai întors Au trecut, iată, şase săptămâni de iarnă capricioasă peste mormântul Măriei Cioncan. Florile din coroanele ce i-au însoţit ultimul drum s- au ofilit ,dar regretele şi durerea plecării ei nedrepte spre nefiinţă persista în sufletele familiei şi ale celor apropiaţi. acasă, Maria. nu vei mai fi singură, ne vei avea aproape pe noi Se cuvine sa ne amintim, din când în când, de Măria şi de destinul ei atât de tragic ce a însoţit-o în alergarea ei pământească, Cu şi pe cei ce ne vor urma iar tovarăşi de alergare îţi vor mai fi siguranţă, ea şi-o continuă acum lin şi fără obstacole pe tărâmul "unde nu este durere, nici întristare, nici suspin*, unde toţi adevăraţii slujitori ai doar murmurul copiilor şi foşnetul apelor Someşului bătrân. credinţei şi bunătăţii pământeşti devin etern câştigători. Pentru ca, mai mult decât performantele ei sportive, bunătatea, simplitatea şi firescul cu Maria noastră n-a murit de tot - NON OMNIS MORIAR - care se dăruia celor apropiaţi, şi nu numai, îi vor lumina memoria. Nici măcar trecerea în triumf a liniei de sosire la Olimpiadă n-a impresionat o spuneau latinii, ea s-a proiectat în sufletele noastre însoţindu- lume întreaga, atât cât au facut-o ochii ei înlăcrimaţi atunci când rostea cuvântul "opinca", ce are şi va avea semnificaţia ancestrală a valorii ne mereu iar noi, promiţându-i că ne vom aminti mereu de ea cu morale a ţăranului român. Aceleaşi opinci ale tatălui păşesc acum cu mândrie alături de „sandalele de bronz" ale fiicei sale, cum frumos spunea drag, să ne rugăm ca Dumnezeu s-o liniştească şi s-o cineva, pe drumul nemuririi. odihnească în pace şi ţărâna să-i fie uşoară! De aceea, suntem alături, chiar si numai cu gândul, de familia Măriei, care a avut puterea să treacă cu demnitate peste durerea pierderii ADIO, şi RĂMAS BUN. UCA îţi strigă şi zecile de copii, celor dragi. A fost greu încercată şi numai timpul poate să atenueze puţin pierderea principalelor ei repere: cel al stabilităţii prin badea Vasile şi cel al viitorului şi mândriei întruchipat de fiica şi sora lor dragă. fanii tăi declaraţi, care cred ca şi noi ceilalţi slujitori ai şcolii - Şi dacă tatăl ei natural se bucură acolo sus alături de fiica lui, cel al desăvârşirii ei sportive, domnul profesor Ştefan Beregszaszy, va căutători de stele ce suntem - că cineva se va ivi şi-i va prelua rămâne cu mult mai greaua povară pământeasca de a se lupta cu întrebarea: "de ce Maria?" şi cea firească de a-i păstra memoria. Şi va mai ştafeta sfântă a marii ei alergări, ducând-o din nou pe treptele avea de luptat şi cu minciuna, delaţiunea, ipocrizia, cu micimea sufletească a unor semeni ce-şi fac un titlu de nobleţe din a lovi omul îndurerat şi nemuririi. Şcolile măierene şi cea din Anieş, intelectualitatea în genunchi, prin simplul motiv că a creat un destin deosebit, i-a însoţit paşii spre celebritate, i-a cronometrat performantele, dar şi ultimele clipe. din zonă îţi prezintă onorul, Maria - Mireasă de-a pururi, zână Fiţi tare, domnule Profesor, iubirea Măriei, respectul întregii ei familii şi adevăraţii dumneavoastră sprijinitori vă vor fi alături. cea bună şi martiră a sportului românesc, nu te vom uita Chiar dacă evenimentul trecerii Măriei Cioncan în nefiinţă a adunat laolaltă o lume pestriţa de ahtiaţi după spectacolul ieftin, de profitori niciodată! ocazionali, sau simpli ipocriţi care nu i-au cunoscut deloc activitatea, decenţa lui i-a fost validată de măierenii simpli care-şi plâng totdeauna Jertfindu-se sau fiind jertfită în faţa altarului destinului ca tinerii plecaţi prea devreme în costume de miri sau mirese, alaturi de preoţii, primarii, dascălii, ce întruchipează şi la bine şi la rău o adevărată fata cea frumoasă promisă balaurului din poveste, Maria comunitate românească. Nu-i uitam pe toţi cei care ni s-au alăturat, din toate colţurile ţării, pe cei cărora adierea trecerii în alergare a Măriei le-a atins obrajii. noastră mai are o singură dorinţă: să fim mai buni cu semenii Valea Someşului a însoţit de-a lungul timpului destinele atâtor personalităţi, fiind confidenta tăcută a bucuriilor şi necazurilor noastre. noştri şi mai atenţi cu valorile noastre oriunde ar fi acestea Acum şase săptămâni ea s-a transformat în Valea Plângerii, dar tot ea va şterge lacrimile celor care, cu respect şi mândrie, au fost contemporani risipite în lume. cu atleta Maria Cioncan. Prof. IACOB NAROŞ Profesor LIVIU URSA P a g . 5 Anul X II, nr. 2 (75), martie 3007 CUIBUL VISURILOR CetULspendmta din Jlâ/diciui împatmm (Immicii mmmmmmmmmmmmmmmmm (Partea ll-a) II— i—
Locul 9; THE MEN IN BLACK - multe curţi federale au declarat rugăciunile în şcoli sau în alte De exemplu: 68% se opun avorturilor parţiale; 71% doresc locuri publice drept neconstitutionale; au ordonat înlăturarea reintroducerea rugăciunii în şcoli iar 64 % cred că şi Biblia trebuie Am afirmat în numărul trecut că cei mai înverşunaţi duşmani monumentelor şi a însemnelor religioase din clădiri şi din parcuri studiată în clasă; 65% cred că căsătoria trebuie să fie doar între un ai Americii nu vin din exterior, ci sunt oameni sau organizaţii "home- publice; au decis că decorurile şi scenele de Crăciun nu sunt bărbat şi o femeie; 73% favorizează acordul părinţilor înainte că o grown" care distrug din interior temeliile morale ale naţiunii îngăduite să fie afişate în public; de asemenea au declarat că motto- minoră să aibă un avort; 84% sunt de accord cu Jurământul de americane. ul naţiunii americane ("In God We Trust" - noi ne încredem în D-zeu), Credinţa recitat în clase; 91 % cred ca cuvintele "sub D-zeu" trebuie Am arătat cu ce se ocupa "inamicul" de pe locul 10 - ACLU, nu este constituţional după cum nici cuvintele din Jurământul de să rămână în Jurământ; peste 70% se opun desecrării steagului organizaţie al cărei director executiv este un homosexual, Anthony Credinţă ("under God" - sub D-zeu), nu sunt constituţionale; American; 76% favorizează amplasarea Celor 10 Porunci în locuri Romero, Dacă ACLU ar putea fi categorisit drept un grup de avocaţi - în statut Nebraska un singur judecător, Joseph Bataillon, a publice... şi aşa mai departe. "amatori" - cei mai mulţi membri şi susţinători fiind de fapt voluntari anulat ca neconstitutională o rezoluţie votată de 70% din populaţia Dar în ciuda unui suport majoritar pentru aceste cauze, neplătiţi - inamicul de pe locul 9 este o entitate bine structurată de statului prin care se definea ca şi "căsătorie" doar unirea tradiţionala judecătorii americani ignoră voinţa poporului, impunând naţiunii "profesionişti": sistemul legal al USA, sau mai precis spus "oamenii dintre un bărbat şi o femeie; propriile lor valori, aşa cum făceau odinioară comuniştii în România. în robe negre" - exemplele cele mai crase de abuz justiţiar sunt oferite însă Partidul Democrat - şi bineînţeles acei care-i votează la Aceasta a treia ramură independentă a guvernului, este de Curtea de Ape! #9 din San Francisco. Condusă de Stephen putere, sunt răspunzători de numirea în funcţie, pe viaţă, a acestor împinzitâ de o puzderie de birocraţi, ideologi, judecători strâmbi, Reinhardt (a cărui soţie conduce ACLU California) aceasta Curte e magistraţi ultra liberali, atei, care continuă prin deciziile lor să care n-au fost votaţi ci au fost numiţi în posturile lor, dar care au o vinovată de luarea deciziilor care au dus la Măturarea a nenumărate erodeze societatea şi familia Americană. putere imensă, rivaliziând cu cea a Congresului şi a preşedintelui vestigii religioase din California şi care de asemenea au înlăturat Am putut să vedem în săptămânile trecute cu câta furie s-au ţării. dreptul părinţilor de a-şi educa copiii după cum doresc ei. opus senatorii democraţi confirmării în funcţie, pentru Curtea Exista în USA peste 30.000 de judecători la nivel statal şi Cei mai recent exemplu e decizia de la sfârşitul anului trecut supremă, a lui Samuel Alito, un judecător conservativ, de o înaltă 1.700 la cel federal. Mulţi dintre aceştia, în loc să interpreteze care stipulează că şcolile publice din California au dreptul să înveţe ţinută morală şi integritate profesională; dar aceiaşi senatori Constituţia ţării, dau de fapt verdicte în totală opoziţie cu voinţa pe copii tot ceea ce administraţia şcolii consideră potrivit, fără a se (Kennedy, Leahy, Shummer, Durbin, Feinstein etc.) n-au nimic de poporului şi cu Constituţia pe care au jurat să o respecte şi să o cere acordul părinţilor. Cazul în chestiune se referă la un "chestionar zis referitor la infamele şi ruşinoasele decizii ale unui judecător aplice. sexual" foarte explicit, dat copiilor din clasele III- V, fără arogant precum Stephen Reinhardt de la Curtea de Apel din San Vom da mai jos cîteva exemple de abuzuri justiţiare ale Curţii încuviinţarea şi ştirea părinţilor; copiii au fost intrebaţi "cât de des se Francisco. Supreme şi ale celor 13 Curţi Federale de Apel care au avut şi care gândesc la sex", dacâ se "joacă cu organele lor sexuale" sau dacă E trist faptul că încă mai sunt creştini neinformaţi (chiar şi vor mai avea enorme, distructive consecinţe pentru destinul doresc "să atingă părţile private ale altor persoane", etc. Când unii români!) care, continuă să voteze democraţi, fără să-şi dea seama Americii: părinţi, alertaţi, au sesizat autorităţile de acest abuz, judecătorul că prin aceasta se fac vinovaţi printre altele, şi de existenta unor legi - ianuarie 22,1973 - Curtea Supremă, prin "Roe vs. Wade" a Reinhardt a declarat că "părinţii nu au nici un drept constituţional de care vor duce poate în final, la distrugerea propriilor familii. legalizat avortul la cerere, în orice situaţie şi fără nici o limita (ceea a împiedica şcolile publice de a da studenţilor informaţii sexuale, Tot ceea ce a făcut Hitler, a fost făcut legal, în conformitate cu ce a dus la uciderea a peste 46 milioane de bebeluşi); când şi după cum autorităţile şcolare găsesc de cuviinţă". legile Germaniei naziste. - tot Curtea Supremă, prin decizia "Lawrence vs. Texas* a De aproape 40 de ani America e supusa acestei "tiranii Dacă America va fi vreodată distrusă - aceasta se va face deschis drumul legalizării căsătoriei între homosexuali (deja un fapt justiţiare", cu toate că majoritatea populaţiei doreşte şi gândeşte în bineînţeles, în mod legal. împlinit în statul Massacchussetts); totală opoziţie cu aceşti tirani în robe negre. ALEX POP MargiRalii la Jlialogurlle” lui Plaien sau Gaotă în conversaţie tămăduirea j D m & m n a f i ------llll^lll^ llll^ i i i ^ ^ ^ ^l^ ^^lllllll
Dintre stâlpii, poate cei mai mari ai filozofiei antice, idealiştii precum Socrate şi Platon, care au Hesiod şi Arhiloe. După ce dialoghează despre Hesiod şi Homer şi despre mantica lor (arta care se ocupă afirmat şi au crezut în valori, ei au împins lumea înainte, dând măsura omului şi valorii lui Teozofi şi de oracole şi interpretarea lor) Socrate face un colaj al temelor homerice. „Nu vorbeşte el mai ales de Sfinţi părinţi, afirmă că: „Platon a adus ştiinţa şi filozofia lumii antice până în pragul bisericii'. La război şi de întâlnirea laolaltă a oamenilor buni şi răi, a meseriaşilor şi a simplilor particulari, de felul cum originea filozofiei lui Platon se află şocul pe care l-a produs în tinereţea sa, întâlnirea cu Socrate. se apropie zeii unul de altul sau de oameni, despre cele ce se întâmplă în cer şi în infern, despre naşterea Relaţia dintre Socrate şi Platon este exemplul de realizare a unui gânditor prin celălalt. Aceasta se zeilor şi a eroilor? Nu într-asta constă poezia lui Homer”? realizează unde există un veritabil dialog. Platon, poate cel mai original gânditor din istoria filozofiei Din dialog mai reiese noţiunea de „poetică” - „e limpede pentru oricine câ-ţi lipseşte arta şi ştiinţa de antice, are ca punct de sprijin pe omul Socrate. El pune pe seama lui Socrate, ceea ce se sfieşte să a vorbi despre Homer. Dacă ai poseda o asemenea artă, ai fi în stare să vorbeşti şi despre ceilalţi poeţi". afirme ca fiind propria sa gândire. Dialogul platonian va rămâne pentru totdeauna model a oricărei Mergând mai departe, Socrate îi arată lui Ion, criteriul după care se judecă o artă, luând exemplu! pictura comunicări elevate. O condiţie a dialogului este să ştii să asculţi. şi sculptura, citându-l pe Polygnotos (cel mai mare pictor grec din sec. V, î.d.Hr.) şi pe Dedal, apoi pe Acela care doreşte să comunice o idee, trebuie să fie capabil de a se lăsa convins de un alt punct de Epios, cel ce făurise calul de lemn în războiul troian, apoi, Teodor de Samas, descoperitorul artei de a vedere. Socrate din „Dialoguri” este pregătit să cedeze când nu are dreptate, şi să respingă la rândul său, turna statui în bronz. opinia celui care se înşeală. O altă condiţie a dialogului „este convingerea că adevărul nu există şi că Apoi, arată că talentul lui Ion, „de a vorbi cu îndemânare despre Homer, nu e o artă, ci o putere raţiunea îl poate descoperi". Socrate, protagonistul principal din „Dialogurile" lui Platon, posedă arta de a divină care te pune în mişcare, căci toţi poeţii lumii buni, îşi fac poemele lor nu prin ajutorul artei ci în transmite adevărul cel mai subtil prin intermediul întrebărilor „Pentru ca un dialog să fie autentic, condiţia prada inspiraţiei şi stpâniţi oarecum de o putere divină”. La fel şi camponiştii. Poet, în accepţiunea lui este de a avea un subiect unic de discuţie, respectiv un obiect unic de cercetare" (N. Râmbu - Dialoguri). Socrate, nu e numai autorul de poezii, ci şi sculptorul, pictorul, muzicianul componist. Socrate, luând Dialogul platonian, deşi are în el multă poezie, nu este artificial. Ce anume îi mână pe oameni spre exemplul „divinului Homer” în poezie, arată că operele mari s-au născut nu datorită meşteşugului, ci Socrate, respectiv spre Platon, spre a dialoga? După N. Grimaldi şi C. Levi-Stauss, este vorba despre un inspiraţiei divine. „Prin creatori vorbeşte zeul însuşi". în concluzie deci, Socrate demonstrează printr-o „şamanism socratian” în care magia cuvântului (dialogului), nu este numai o maieutică este şi o logică clară că „poemele frumoase nu sunt ale oamenilor, ci sunt divine şi sunt opere ale zeilor, iar poeţii terapeutică „Socrate este deschis tuturor dar, nu vin la el, decât cei care simt o apăsare sufletească, o nu-s altceva decât nişte tălmaci ai zeilor, fiecare posedat de zeul care-l stăpâneşte”. Socrate î convinge durere. Ei îşi caută în conversaţie tămăduirea” (N. Râmbu). învăţăm de la Socrate că modestia şi umilinţa pe Ion, care era un rapsod şi se credea atotştiutor în Homer şi Hesiod că: „Voi rapsozii nu tălmăciţi operele sunt opuse, ca şi mândria şi îngâmfarea, numai că, primele sunt valori, iar celelalte nonvaloari. în acest poeţilor şi că voi sunteţi nişte tălmaci ai tălmacilor”. Rapsodul şi actorul reprezentând piatra heracliană sens, în dialogul „Hippias minar”, pag. 44, el spune: „nu mi-e ruşine să cer desluşiri, ci întreb şi descos şi (magnet) veriga mijlocie, iar prima e poetul însuşi. Până şi rapsodul, în sensul de actor, prin trăire este luat suntfoarte recunoscător celui ce mi le dă”. „în stăpânire”, iar aceasta „nu se datoreşte ştiinţei sau artei „ci tot inspiraţiei şi obsedării divine". Apoi, Apoi, în „Apărarea lui Socrate”, pag. 106, cu aceeaşi modestie şi umilinţă afirmă: „N-am fost dascăl dialogul confirmă cu marcarea poemelor homerice, în care Homer vorbeşte şi despre celelalte arte, arta nimănui, dacă însă vreun tânăr sau bătrân a vrut să stea de vorbă cu mine, ca să vasă cum îmi împlinesc conducerii corăbiei în care specialist este cârmaciul, arta tămăduirii în care specialist e medicul, chiar şi menirea, niciodată nu l-am lipsit de mulţumirea asta”. despre arta conducerii cailor - recitând din Odiseea, cum Nestorîl învaţă pe Autiloh să conducă carul de Şi totuşi, Socrate a plătit cu viaţa credinţa lui sinceră în valorile dătătoare de sens. Acea maximă, război, lată deci, cum Socrate, până şi profesiunea cunoscută şi îndeplinită bine, o ridică la rang de artă. culme a înţelepciunii omeneşti „ştiu că nu ştiu nimic", a rămas însă ca spirit în opera lui Platon, mereu mai După ce face apologie profesiunilor enumerate, conchide că Ion e un rapsod, în sensul de actor tânără, mai durabilă decât marmora, undeva în acel spaţiu, care-l logodeşte pe om cu divinitatea. Dintre care trăieşte din ce reproduce din Homer, „este inspirat dar nu ştiinţific". în dialogul Cratylos, despre nume dialogurile celebre amintim: Euthydemos, Crathylos, Criton, Hippias minor, Laches, Apologia Charmide. şi puterea numelui, despre Hermegenes, Cratylos şi Socrate, în care cel din urmă concluzionează că: Apărarea lui Socrate şi, de necrezut, dialogul Ion, în care personajele sunt Socrate şi Ion, dezbătând „Toate cele născute potrivit firii, trebuie să poarte acelaşi nume, potrivit firii şi aplecării sale, potrivit harului problema poetului, rapsodului, arta de a interpreta pe Homer, problema muzei şi poeziei. „Poemele care-l ridică pe creator deasupra oamenilor de rând, toate rânduite fiind după o dreaptă denumire”. frumoase sunt divine şi sunt opere ale zeilor, iar poeţii nu-s altceva decât nişte tălmaci ai zeilor, fiecare Lumea de azi ar trebui să reînveţe dialogul autentic de la Socrate şi Platon, dialogul cel lipsit de posedat de zeul care-l stăpâneşte." (Dialoguri de N. Râmbu, pag. 159). mânie, dialogul ce transmite adevărul cel mai subtil prin intermediul întrebărilor, dialog uneori (cum După salutul de „Bun sosit”, adresat de Socrate lui Ion, acesta localizează Efesul, ca oraşul natal al spunea C. Noica în Opere, voi. III, ediţia a ll-a, 1978), cu o amară ironie pentru condiţia omului şi lui Ion. Acesta-i răspunde că vine de la sărbătoarea lui Asclepios din Epidaur, oraş în care la anumite zile gânditorului. din an se instituiesc concursuri în cinstea zeului şi a celorlalte arte liberale, unde Ion luase premiu întâi. Oare Socrate, din ceea ce-l învaţă pe Ion în „Dialoguri”,n-ar trebui să constituie o idee pentru Acesta este cadrul şi motivul dialogului dintre Socrate şi Ion. Aici, Socrate „pizmuieşte” rapsodul pentru parlamentarii, guvernanţii şi şefii formaţiunilor politice, în nevoia de dialog, n-ar trebui să se aplece asupra înfăţişarea elegantă cu care trebuie să se prezinte în faţa mulţimii dar şi faptul că se ocupă de poeţi divini, învăţăturilor lui Platon, dacă de aiţii nu ascultă?! Este doar un punct de vedere, la care nu mă gândesc precum Homer, înţelegându-le cuvântul dar şi sensul, „căci cineva nu poate fi rapsod, până ce nu pricepe numai eu. ce vrea să spună poetul”. Din dialog reiese că, înaintea lui Homer sau poate contemporani cu el, era ALEXANDRU RAŢIU CUIBUL VISURILOR Anul XII, nr. 2 (75), martie 2007 P a g . 6
£slertc U l& tata ______Câteva însemnări despre Interferenţe lexicale Geto gotice Constantin (Costache) Creangă în graiul arhaic din Ţinutul Năsăud Cu privire la istoria şi originea goţilor şi gepizilor, cercetătorii de 1860-1918 astăzi adoptă puncte de vedere convergente. Dintre acestea credităm în mod special teoria lui Frederik Kortlandt, profesor de lingvistică comparată la Universitatea Leiden din Olanda, expusă în lucrarea The singurul fiu al marelui povestitor Origin of the Goths 'Originea Goţilor', Ediţie electronică, 2000. Acesta exprimă documentat, după ani de cercetări comparative, următorul punct Ion Creangă -1837-1889 de vedere: - Getica lui lordanes (De Origine Actibusque Getarum, pe scurt Constantin (Costache) Creangă s-a născut în casă memorială - a fost găzduit încă din 1876 Getica, scrisă la 551) s-a bazat în mare măsură pe cărţile despre istoria 1960 la laşi, fiind singurul fiu al povestitorului Ion Mihai Eminescu, unde venea foarte des şi goţilor scrise de către Ablabius şi Cassiodorus, astăzi pierdute. Creangă şi al soţiei lieanuca, care şi-a părăsit soţul, Veronica Micle, pe care Eminescu a o cunoscuse - între diversele versiuni din vremea lui lordanes privind originea trebuind ca tatăl singur să se îngrijescă de creşterea la Viena în 1872, bojdeucă în care Eminescu a goţilor, fără a fi vreuna acceptabilă, astăzi se impune totuşi ca fapt istoric şi educaţia copilului având slabe mijloace materiale scris cele mai frumoase poezii: Melancolie, plauzibil opinia că leagănul etnogenezei gotice, pe seama gepizilor şi a după ce a fost caterisit (răspopit) - funcţionând ca şi Dorinţă, Crăiasa din poveşti, Călin - file din goţilor ar trebui să fie actualul ţinutul al landului austriac Niederosterreich catehet, dascăl şi instructor pe la diferite şcoli. poveste, gândind la tine, Ea - şi urma cărare în (Austria de Jos), cu capitala Sankt Polten. Ion Creangă, povestitorul, născut în Humuleşti- codru, şi multe altele. - triburi ale germanilor de est din ţinuturile nord-baltice sau întâlnit Neamţ unde era stabilită familia, era cel mai mare în bojdeuca lui Creangă, Eminescu a trăit cu triburi ale germanilor de vest pe cursul Dunării Mijlocii, în zona Austriei dintre cei 8 copii ai lui Ştefan a Petrii Ciobotarul şi ai cele mai frumoase clipe şi zile de dragoste, de Jos, cu intenţia de a pătrunde în Imperiul Roman. Absenţa unor diferenţe majore între cele două comunităţi a dus la amestecul şi Smarandei, pe nume de fată Creangă care era fiica pomenite de istoricul George Sanda, în cartea sa noilor veniţi, apărând astfel la graniţele Imperiului lui David Creangă din Pipirig al cărui nume „Veronica Micle" - Editura Cartea Românească - etnogeneza „gotică" a Roman un dialect germanic de prestigiu, uşor diferit de cel din zonele de patronimic l-a purtat toată familia stabilită la 1982, făcându-ne cunoscut că chiar Eminescu pe plecare, cu unele influenţe romanice încă din faza de constituire. Humuleşti-Neamţ, originară din Transilvania de pe filele unui manuscris notează: „ziua de 4/16 - fiind împedicaţi să pătrundă în Imperiu Roman, precum şi în Valea Ilvei ca bejenari, stabilindu-se în Moldova. februarie 1876 a fost cea mai fericită a vieţii mele. Dacia Romană intra-carpatică, goţii urmaţi îndeaproape de gepizi se La laşi, unde Ion Creangă a cumpărat o casă Eu am ţinut pe Veronica în braţe, ţinând-o la piept, îndreaptă în număr mare spre Gurile Dunării, ocolind Dacia Romană prin pe Dealul Copoului numită bojdeucă cu 2 camere, am sărutat-o. Ea-mi dărui flori albastre pe care le nordul Carpaţilorşi coborând spre sud prin interfluviul Pruto-IMistrean. cerdac şi acoperită cu draniţă, s-a născut Constantin voi ţine toată viaţa". Iar mai târziu Veronica Micle, - nu există urme arheologice privind migrarea goţilor de la Marea (Costache)care după terminarea Şcolii primare în dornică de o eventuală căsătorie se destăinuia: Baltică ia Marea Neagră. 1860 este înscris la renumitul Liceu Naţional din oraş, „Je t-embrasse comme j-embrasse”, deci, sărutări -fonologia limbii gotice se aseam ănă cu aceea a Limbii Latine şi a şi deoarece în acele vremurise obişnuia ca tinerii să şi îmbrăţişări reciproce. Iar apoi, dintr-o scrisoare limbilor romanice, mai mult decât oricare dintre limbile germanice, (cf. înveţe şi limba germană, tatăl îi angajează o din 20 aprilie 1888 a Harietei către prietene sa Kortlandt 1988: 8-9 and 1996: 54). Totuşi limba gotică rămâne idiomul profesoară de limba germană, iar după 2 ani copilul Cornelia Emilian, scria despre Veronica Micle că germanic cel mai arhaic între limbile germanice. este transferat la Liceul Militar unde dovedind aceasta se confesa: „Preferă să fie metresa lui - cuvintele gotice care apar drept împrumuturi !n limbile baltice, sârguinţă la învăţătură este avansat sergent, purtând Mihai decât femeia unui prinţ”. au ajuns în acestea din urmă mai târziu, prin filieră slavă [51 -cf. Stender- cu mândrie uniforma militară. Mai trebuie amintit că între Creangă şi Petersen 1927: 134 and Green 1998: 172-174], ceea ce sugerează că în 1877, odată cu începerea războiului de Eminescu nu existau cuvinte reverenţioase ca: balticii n-au avut niciodată contact direct cu goţii, fiind separaţi de aceştia independenţă, copilul doar de 17 ani cu şcoala domnule sau dumneavoastră, ei spunându-şi: prin slavi. frate, bădie, bădiţă, ducând o viaţă de mizerie, se neterminată încă, având însă pregătire militară, - teritoriul la nord de Carpaţi numit de noi nordul lingvistic ajutau unul pe altul mergâng totodată şi la doreşte a se înrola ca voluntar în armată pentru a românesc prin şi peste care au trecut goţii era locuit numai de nemurile întâlnirile Junimii, la Casa Pogor, trăiau amândoi o merge pe front, dar tatăl Ion Creangă face mari tracice ale costobocilor şi carpilor, fiind total absente populaţii slave la veselă burlăcie colindând Plopii fără soţ, cele 7 eforturi pentru a-i zădărnici dorinţa reuşind să-l acea vreme, In aceste zone primele grupuri de slavi sunt documentate în înscrie la Şcoala de Ofiţeri, pe care o absolvă cu dealuri din laşi: Tătăraşi, Ciric, Sorogari, Repedea, secolul IV d. Chr, odată cu trecerea hunilor migratori prin Poarta Rusiei - gradul de sublocotenent, iar războiul fiind terminat, Cetăţuia, Galata, Copou. Pasul Verecke spre Câmpia Panoniei. este repartizat la o Unitate Militară de Marină din Prietenia şi afecţiunea dintre ei trei Creangă, - încheiată fiind prezentarea opiniilor pro f. Kortland, să Galaţi-port la Dunăre. Eminescu şi Veronica Micle - este dovedită şi prin remarcăm un fapt istoric important în destinul dacilor din bazinul Carpatic, într-una din aplicaţiile militare făcute în portul nezdruncinata lor prietenie, - până la moarte, şi anume că un ecart spatio-temporal de aproape patru secole, între traco- apropiat Brăila, în 1886, ia vârsta de 20 de ani, deoarece toţi mor în acelaşi an: Eminescu născ. în dacii autohtoni ai secolului III şi slavii migratori ai secolului VI-VII, este cunoaşte o fată pe nume Olga, fiică a negustorului 1850, moare la 15 iunie 1889, Veronica născ, în ocupat de perioada geto-gotică. Petru N. Petru, cu care se căsătoreşte, aceasta, ca 1850 , moare la 3 august 1889, iar povestitorul Potrivit istoricilor occidentali, migraţiile nemurilor germano-gotice soţie aducându-i o dotă care era obligatrie dacă Creangă deşi născ. în 1837 moare şi el la 31 de-a lungul Europei, cu precădere de la est la vest, scot în evidenţă fetele se căsătoreau cu ofiţeri, de 20.000 de galbeni, - decembrie1889, moartea fiind nemiloasă cu ei, îndeosebi latura politico - militară iar nu cea etnică, în toate teritoriile o sumă deosebit de mare pentru acele vremuri, dearece Eminescu este înmormântat la Bucureşti, străbătute goţii sunt receptaţi prin componenta politico-militară, fiind apoi ocazie care îl face să se stabilească definitiv în Creangă la laşi iar Veronica Micle la Mănăstirea asimilaţi odată cu decăderea politică, în masa populaţiei romanice Brăila. Văratec. autohtone majoritare. Aceasta afirmaţie este valabilă şi în spaţiul Carpato- Ca ofiţer de marină, dotat cu bune cunoştinţe Despre urmaşii lui Constantin (Costache) Danubian. militare, cunoscând şi limba gemană - ca limbă Creangă, fiul lui Ion Creangă, se cunoaşte că Romanizarea geto-dacilor, începuse cu mult înainte de sosirea străină de mare circulaţie, este trimis în stagii de acesta a avut 4 copii: Letijia căsătorită cu Nicolae gepido-goţilor. în faza finală, pe parcursul secolului IV d. Chr. simultan cu specializare la Viena - Austria, Bruxelles - Belgia şi Timiraş - avocet, ziarist, scriitor, Horea - arhitect, dispariţia etniei geto-dacilor în masa romanică orientală, se petrece şi Torino - Italia, dar la reîntoarcerea în ţară, după Sabin şi Ionel fără a se şti ceva despre ei. romanizarea gepido-goţilor minoritari. puţină vreme, demisionează din armată, dorind să După fiica Letiţia, a rămas un copil Nicolae Statutul social politic al gepido-goţilor aparţinând elitei facă negustorie împreună cu socrul său. Timiraş, născ. în 1912, iar după fiul Horea a rămas conducătoare, interferenţa puternică şi de lungă durată cu Imperiul îşi începe aşadar activitatea de negustor o fiică Mihaela născ, în 1925, decedaţi. Roman de Răsărit, creştinarea lor timpurie şi în masă, precum şi faima laolaltă cu socrul său deschizând un birt, apoi o Astăzi mai sunt în viaţă nepoţi şi strănepoţi reală de "goţi înţelepţi", constituie după părerea noastră factori importanţi fabrică de panificaţie şi bragă cât şi un restaurant, din familia Timiraş - Letiţia născ. 1956, şi Pauî în desăvârşirea romanizării spaţiului Carpato-Danubian. ocupându-se totodată şi de comercializarea tutunului născ.1962, - apoi din familia Horea - Dan şs Un studiu9 recent dedicat operei Getica lui lordanes, constată scoţând pe piaţă foiţele de ţigări cu denumiri ca Constantin Mihăiescu, Andrei şi Edgaer, - unii mai cităm: „frecventa denumirii "geţi" scade pe măsură ce faptele istorice „Panama” - „Anadic”, şi chiar şi „Creangă". locuind în România fără a li se cunoaşte adresele, relatate de lordanes trec de primele două secole ale noului mileniu, pentru Abandonează şi această ocupaţie şi dovedind iar alţii plecaţi în SUA şi Argentina, fără a ii se ca în amplele pasaje dedicate evenimentelor contemporane lui, să se mult simţ patriotic şi militar, odată cu începerea cunoaşte funcţiile şi adresele cât şi starea ior refere aproape exclusiv la goţi". Poate fi şi acesta un argument în favoarea primului război mondial-în 1913, se reangajează în civilă, cunoscându-se doar că mai vin în România punctului de vedere exprim at de noi mai sus. armată, avansând datorită meritelor foarte repede şi din când în când, ducându-se şi la laşi, la Preluăm un pasaj din Getica lui lordanes 10 care conferă deplin este trimis pe front cu gradul de maior participând la mormintele înaintaşilor lor Constantin (Costache temei punctului de vedere exprimat de noi mai sus privind etnogeneza luptele de la Flămânda şi Nehoiu fiind rănit, avansat şi Ion Creangă), amintindu-şi de ei. gepido-gotică, cităm: „înspre margini Gothia, cea numită Dacia de la gradul de Iocotenent-colonel, - murind la sfârşitul Consemnări şi selecţiuni făcute după strămoşi (care acum, cum am spus, se numeşte Gepidia) este mărginită la războiului în 1918, şi fiind îngropat după dorinţa sa îm însemnările ginerelui lui Constantin (Costache) răsărit de Roxolani, la apus de Tamaziţi (?), la miazănoapte de Sarmaţi şi cimitirul „Eternitatea'' din laşi alături de tatăl său, Creangă - anume Nicolae Timiraş, căsătorit cu Bastarni, la miazăzi de cursul (apelor) lăbărţate ale Danubiului..." povestitorul Ion Creangă. prima fiică Letiţia, - în cartea „Ion Creangă - după Importanta Bibliei în cercetarea etnogenezei româneşti Reamintindu-ne de bojdeuca din laşi unde s-a documente vechi, însemnări şi mărturii inedite" - Aşa cum s-a ducumentat prin izvoare arheologice, primul neam născut şi copilul Costache trebuie să menţionăm că Bucureşti -1933, pe care, întâmplător am văzut-o creştin şi creştinat în masă din Bazinul Carpatic au fost goţii, incluzând aici în această casă a fost creată întreaga operă prezentată într-o lucrare, şi gepizii vorbitori ai aceluiaşi idiom. Creştinismul timpuriu şi alianţa de tip nemuritoare a marelui povestitor: minunatele federativ a geto-goţilor cu Imperiului Roman de Răsărit au fost după .Amintiri din Copilărie" - „Poveşti" şi „Povestiri”. Av. Dr. HORAŢIU BOB părerea noastră un factor important în desăvârşirea romanizării traco- Mai trebuie amintit că în această bojdeucă - azi - continuare în pag. 7 - VILUŢ CĂRBUNE Pag. 7 Anul X II, nr. 2 (75), martie 2007 CUIBUL VISURILOR
c . t v v .
Obiectivul general al subproiectului biodiversitate (Catalog EDUCAŢIE PENTRU 0 Natura-Nord), revistele CIVILIZAŢIE ECOLOGICĂ-prin şcolii :”Mugur românesc" cunoaşterea elementelor U W rator floral şi “Carduelis”. biodiversităţii din Parcul Proiectul poate Naţional Munţii Rodnei şi aplicarea devizei C.P.N.-cunoaşte de un grad mai mare de cunoaştere a tradiţiilor locale legate de interesa şi alte domenii ale educaţiei : orientare şcolară şi şi protejează natura, în spirit modern preluând vechi tradiţii grădinărit, pomicultură, fitoterapie, vopsitorie cu plante, plante profesională, discipline opţionale, activităţi de vacanţă; locale referitoare la respectul faţă de natură. decorative dar şi de cunoaşterea unor elemente de biodiversitate; Activităţile din proiect sunt captivante şi pot prin simpatie să Activităţile propuse Conştientizarea beneficiarilor direcţi si indirecţi ai ramifice alte programe şi/ să atragă sponsori sau alte finanţări; 1. Simpozion cu flori-prezentarea proiectului “Laborator proiectului la aspectele legate de cunoşterea si protecţia naturii, Proiectul generează un alt sub-proiect -Biblioteca naturii- floral”. de efectele pozitive ale unei educaţii ecologice reale si concrete; un Centru de documentare, iniţiere în ştiinţele naturii şi ecologie 2. Portofoliu Botanic (fişe, chestionare, liste cu plante pe trei Evidenţierea în diverse etape ale proiectului a devizei- pentru eleviidin zona rurală. secţiuni: plante medicinale spontane, plante medicinale şi “Educaţia ecologică prin şi pentru natură înseamnă civilizaţie şi Alte rezultate concrete:Portofoliu Botanic, Catalog aromate de grădină, plante tinctoriale), fotografii, planşe, albume, respect pentru cel de lângă tine!” Natura-Nord, Jurnal deExpediţie. ierbare şi materiale multi-media. Baza materială a scolii se va îmbogăţii considerabil, un 3. Grădini înmiresmate -traseu didactic şi vizite la 5 grădini din drum necesar pentru modernizarea învăţământului rural; Indicatori şi modalităţi de monitorizare şi evaluare ale localitate pentru identificarea plantelor din grădini-plante cultivate Se va forma şi închega un grup de mici biologi care işi vor rezultatelor subproiectului alimentare, plante medicinale, plante spontane-se vor folosi forma deprinderi şi tehnici de evaluare şi monitorizare în domeniul Biochestionarpe doua nivele; ciclul primarşi gimnazial; chestionarele şi tablourile din Caietele de Iarba. ştiinţelor naturii; Biotest—final pentru grupa biologilor-30 de elevi; 4. Ceas Floral -activitate practică în livada şcolii sau Parcul Cadrele didactice vor avea posibilitati multiple de informare, Caiete de iarbă-fişe de anchetă ştiinţifică; Sătesc-un rond cu flori (plante cultivate în melanj cu plante documentare si perfecţionare in domeniul educaţiei ecologice; Calendar cu flori-ptr.activitatea practică; spontane). Elevii şi cadrele didactice din raza proiectului vor beneficia Catalog cu ierburi de leac; 5. Catalog Floristic-lucrare pe suport electronic cu de materiale didactice, dar şi de un model pentru eventuale Catalog Natura-Nord-catalogul biodiversităţii, fascicula prezentarea speciilor rare şi/sau protejate din zona noastră proiecte în domeniu; plante; (floarea de colţ, crinul de munte, 17 specii de orhidee montane, Rezultate concrete: 1 calculator şi echipamentele anexe, Chestionarul grădinarului; bulbucul, arnica, ş.a). 500 de pliante, 4 Caiete de iarbă, 1 Rond cu flori, 50 de afişe- Hărţi Determinator botanic-planşe color pentru determinarea 6. Expediţia Biodiv-Flores-tabară montană de identificare, florale, 50 .Cataloage Floristice" la care sunt anexate 50 de cd, speciilor; recunoaştere şi fotografiere a plantelor rare din Munţii Rodnei Album fotografic cu flori, 400 de fişe diverse, 4 pubele pentru Fişe de observaţii-biodiversitate; pentru o arhivă/album a proiectului, dar şi cunoaşterea altor ambalaje, 8 piese de mobilier, Ierbarul şcolii, 20 C.D.-uri cu Ghidul grădinarului; elemente de biodiversitate:mamifere, păsări, ciuperci; se va folosi prezentarea şi derularea proiectului, 50 de broşuri „Salvamont”, Grile de evaluare pentru diverse specii in funcţie de agenda ornitologică I 50 de afişe .Izvorul cu flori. şi .Prietenii muntelui”. frecvenţă, populaţii, climă; 7. Un izvor cu flori-activitate practică de ecologizare şi Prin activităţile practice, proiectul poate avea rezonanţă şi Hartă florală-prezentarea unor habitate specifice plantelor întretinere a sursei de apă minerală din Anieş (curăţare, poate oferi sugestii comunităţii: grădinărit, cules de plante protejate; vopsire,montare de coşuri ptr.ambalaje etc.) medicinale, utilizarea altor resurse naturale, curăţenia apelor şi Liste cu specii de plante, animale, păsări-la începutul şi 8. Biblioteca Flora-amenajarea cabinetului, a mobilierului, fântânilor etc. sfârşitul proiectului; fişarea materialelor, aranjarea colecţiilor si a documentaţiei, Proiectul este participativ, nimeni nu este exclus!- la cele 3 Materiale multi-media-C.D.-“Grădini înmiresmate” întocmirea inventarului etc. nivele, elevii vor fi antrenaţi la toate activităţile prin diverse forme: Pliante, calendare, cărţi de vizită, diplome, alte materiale 9. Drum Verde l-finalizarea şi continuarea proiectului, activităţi practice, anchete ştiinţifice, documentaţie şi redactare de promoţionale; prezentarea rezultatelor şi diseminarea proiectului în cadrul materiale (a se vedea revista şcolii), concurs de desene, Portofolii, albume, grafice, colecţii; comunităţii şi a şcolilor învecinate-se vor folosi chestionare, organizator de colecţii, bibliotecar, fotograf, redactor. Prietenii florilor şi duşmanii lor-fişă de anchetă naturalistă; dosare si mape de prezentare, albume, portofolii, c.d-uri, pliante, Aspectul participativ nu va fi omis nici pentru cadrele Scara trandafirilor-etapele si verbele cunoaşterii florilor; cartea de impresii...se vor oferi premii simbolice si diplome verzi didactice care, vor avea resposabilitaţi precise in funcţie de Tablou de monitorizare a unei pajişti subalpine în diverse pentru participanţii, coordonatorii, colaboratorii si partenerii specialitate şi clasă. etape-anotimpuri; număr de fire şi specii pe o suprafaţă dată-3 acestui proiect. Proiectul va dezvolta şi încuraja diverse activităţi şcolare careuri de 1m pătrat; Rezultate aşteptate sau extraşcolare în domeniul naturalist: silvicultură (Copăcelul Elevii, cadrele didactice si locuitorii comunităţii vor beneficia meu, căsuţa tuturor), ornitologie (Abecedarul cu păsări), ILIE HOZA
Interferenţe lexicale Geto gotice în graiul arhaic din Ţinutul Năsăud - urmare din pag. 6 -
Note: dacilorautohtoni. standard. Din acest motiv influenţele germane în 3 Timotei Ursu (New York; USA), lordanes: un Conform lingviştilor români", latina populară română trebuie căutate exclusiv prin filtru gotic, câtă izvor istoric de importanţă capitală. La ce sunt bune se înstăpânise ferm la nord şi la sud de Dunăre în vreme lingviştii români au declarat excluse influenţe greşelile ?!, Dava International nr 11. cursul secoleleor II - IV, iar proto-romăna îşi germane târzii asupra limbii române. 10 Idem dobândeşte mai apoi identitatea pe parcursul a cinci - faptul că eleganta limbă germană vorbită in 11 Sorin Paliga, Influente romane şipreromane secole, cu o fază incipientă în secolele V-VII şi o fază Europa răsăriteană, nu este revendicată drept în limbile slave de sud, Ediţie electronică, Ediţia a ll-a, Bucureşti, 2003 tardivă în secolele VIII-X. matrice lingvistică de nici una din limbile germane - îndrăznim să afirmăm, cu titlu de opinii actuale, constituie un motiv în plus pentru lingviştii personale, următoarele motive pentru care goţii şi români de a lămuri raporturile Biblia Gotică sunt teme importante în destinul acesteia cu limba română. românesc: - afirmaţia privind - pe plan istoric confuzia geţi - goţi pare a se inexistenţa unei date istorice elucida, constatând bunăoară că nu există un parcurs concrete a creştinării în masă a istoric al goţilor înainte de geţi şi nici al geţilor după geţilor pare a căpăta deplin temei. goţi- Neamul românesc s-a născut - în nordul românesc, niciodată ocupat de creştin pe parcursul a peste 300 de romani, idiomul traco-dac a încheiat procesul ani de simbioză a credinţa getice în romanizării în simbioză cu idiomul gotic al neamurilor nemurirea sufletului, de esenţă germanice. Acesta din urmă, la data Bibliei lui Ulfila, zalmoxiană, cu creştinismul face dovada unei fonologii tipic romanice iar nu gepido-gotic de rit arian-bizantin. germanice, în cadrul etnogenezei româneşti, - cele patru secole de influenţele germanice în limba română trebuiesc convieţuire (şi posibilă simbioză), evident înţelese drept cel dintâi superstrat, sesizabil încheiate prin romanizarea geto- graţie unei vizibilităţi perfecte a limbii moeso-gotice dacilor şi a gepido-goţilor pot să prin Biblia lui Ulfila. justifice remarcabila unitate a - încheindu-şi existenţa cel mai târziu în sec. dialectelor nord şi sud-dunărene IX d. Chr, idiomul gepido-gotic nu a fost afectat de ale Limbii Române. fenomenul fonetic al „alunecării consonantice" (eng. consonant shift), spre deosebire de limba germană CUIBUL VISURILOR Anul XII, nr. 1 (74), ianuarie 2007 Pag. 8
Dsterte.------£>elilec în aicetl wte.le.pie.
M A îlf R V - ‘Fde le monografie (<39) M â s u r o MAIERU - File de monografie (39) Cel de la şaselea simţ să fie oare simţul măsurii? “Ex modus in rebus" - Este o măsură în toate, ne învaţă Din lungul şir de dascăli care au deservit învăţământul local în ultimele peste două secole vom desprinde câteva profile. Merită să ne Horaţiu. De câte rele nu ne scuteşte măsura! Dacă întreci măsura cu oprim o clipă, cu recunoştinţă lângă numele câtorva fruntaşi ai şcolii de odinioară, a căror activitate nu s-a mărginit doar ,1a clasă", ci truda “supra de măsură” faci din din lucrul cel mai bun, lucrul cel mai lor a rodit luminos pe tărâmul luminării consătenilor, chiar dacă ignoranţa şi analfabetismul erau departe de a fi eradicate. 1/ nesuferit. Nume ca: Mafiei Stârciu, Popa Cosma din Marmaţia care învaţă pruncii la mănăstirea din Drogomana în ultimul deceniu al secolului Iorga ne învaţă: “capul minţii este măsura şi inima ei cuviinţa”. al XVIII-lea, apoi Nicolae Istrate, „dascălul în opinci", Vasile Rebreanu (dascălul Răblean), Ioan Barna, Dariu Pop, Silviu Coruţiu, Dumitru Latinul Seneca: “orice virtute este întemeiată pe măsură" Boşca - senior, Demetriu Boşca - junior, Alexandru Jarda iar mai târziu, Dumitru Vranău, Ioan Sima (Anieş) au fost şi sunt pomenite cu înţelepciunea strămoşească ne învaţă şi ea: încet, încet, respect atunci când bătrânii comunei exprimă dragostea lor pentru şcoală. departe ajungi; întinde-te numai câtţi-e plapuma; măsura este cel ai Pasiunea şi hărnicia cu care a lucrat, de pildă, Vasile Rebreanu, tatăl marelui romancier, în cei zece ani de greu apostolat la Maieru bun sfetnic ai vieţii. Măsoară-ţi cuvintele. Măsoară de zece ori şi taie (1888-1898), a rămas în amintirea veteranilor satului, foştii săi elevi, colegi cu Liviu, ca o iamgine vie a modestiei şi strădaniei nerăsplătite odată ş.a. îndeajuns. Hesiod: “Tu să îndrăgeşti munca făcută cu rost şi măsură”. Numele lui Dariu Pop (1886-1974), cunoscutul compozitor clujean, de mai târziu, care în ultimii săi ani de viaţă mai venea din când Epictet adăuga: “nimic nu înalţă mai mult în lume decât măsura şi în când în satul în care a copilărit şi pe care l-a servit cu devotament, este legat de înfiinţarea primului cor ţărănesc din Maieru, înfiinţând modestia". Iar Anton Pann al nostru: “La orice, tot cu măsură / să-ţi alte echipe corale în comunele Feldru (1906) şi Şanţ (1907). scoţi cuvântul din gură". încetul cu încetul se face oţetul. De unde Ioan Barna şi Silviu Coruţiu, prin îndelungata lor activitate didactică şi cultural-obştească şi prin comportare pedagogică exemplară, învăţăm că măsura e soră bună cu buna-cuviinţă, cumpătarea şi dusă de la începutul veacului trecut şi până dincoace de mijlocul lui, merită din plin omagiul nostru postum. răbdarea. Prezentăm doar un simplu fapt: învăţătorul Silviu Coruţiu, în anul 1916, rămăsese o vreme singur, din cauza războiului, la 120 de Săvârşeşti o greşeală împotriva politeţii când lauzi peste elevi cu care trudea 9-10 ore pe zi cu o conştiinciozitate de care foştii lui şcolari îşi amintesc cu uimire. Şi, drept, răsplată dascălul a rămas măsură, spune La Bruyerre. câteva luni fără salar... Pe frontispiciul vestitului templu din Delphi era gravată Nu se pot trece cu vederea nume ca acelea ale lui Constantin Partene, care în toamna anului 1918 fusese numit comandant al inscripţia: “Păstrează măsura” - o maximă creată in secolul ai IV- Gărzii Naţionale locale care a plecat cu delegaţia de măiereni la Alba Iulia la măreţul act al Unirii, apoi învăţătorul Dumitru Vranău, unul lea î.e.n., dovadă că înţelepţii antici preţuiau mult adevărul acestei dintre harnicii directori pe care i-a avut această şcoală, un militant consecvent în grupul redacţional al revistei .Vatra’ care a luat fiinţă la ziceri care a străbătut, iată, mileniile. Omne nimium nocet - adică Maieru în 1935, sub conducerea aceluiaşi Ioan Barna, preşedintele Asocieţie! învăţătorilor din fostul judeţ Năsăud. De remarcat că nimic prea mult. Şi mai zice el: “Ce-i prea mult nu-i sănătos”, spune, secretar al Gărzii Naţionale fusese numit un tânăr de 18 ani. Era viitorul poet al „sângerărilor ardelene", Iustin Ilieşiu. simplu, badea Ion, românul. Şi mai zice el: “Cu răbdarea treci (va urma) marea”, sau: “Cu răbdare şi măsură, frunza dudului se face SEVER URSA mătase”. Note: Celebrul Cleobul din Lindos, unul dintre cei “şapte înţelepţi”ai 1/ Vezi Sever Ursa .Monografia Şcolii de 10 ani" din Comuna Maieru, jud. Bistriţa-Năsăud (lucrare în manuscris) pag. 59-60; în Greciei antice, ne-a lăsat şi el un adagio minunat: “Fă bine biblioteca documentară a muzeului .Cuibul visurilor". prietenilor, ca să nu ţi-i faci duşmani ai duşmanilor ca să ţi-i faci prieteni”. Apostolul Luca, referindu-se la judecata cerească, ne previne: “Cu măsura cu care veţi măsura, cu aceea vi se va măsura..." ION DELAMARGINĂ MODUS VIVANDI
1 23456789 10 11 atenţionează: "Zgârcenia este o economie ce întrece orice măsură” - Soarele gol! 9) Pereche de potcoave! - Scriitor elveţian (1821-1881) care arată: "Bunul simţ este măsura posibilului. El se compune din experienţă şi prevedere: este calculul aplicat la viaţă". 10) Octavian 1 Goga - Arbore din pădurile noastre - Din neamul vechilor anţi. 11) ■ Filozof şi iluminist francez (1689-1755), autorul monumentalei cărţi _ u "Spiritul legilor" în care, printre altele, a dezvoltat teoria separaţiei celor trei puteri în stat (legislativă, executivă, judecătorească) care, în ■ —■ ■ acea carte, precizează: "Cine vrea să schimbe obiceiurile şi manierele R■ nu trebuie să le schimbe prin legi". VERTICAL: 1) Filozof materialist grec (540 - 470 Î.Hr.) care ■ _ susţine: "înfumurarea este stânjenirea voinţei de mai bine" - Subiectul, titularul, acţionarul (generic) al temei noastre. 2) După Vauvenargues ■ c ■ t (1715-1885) este prima dintre virtuţi (neart.) - Autorul romanului 8 "Mizerabilii" (1802-1885) care dezvăluie: "Doamne, fereşte-mă... să ■ văd vreodată casă fără copii". 3) Om politic francez, cardinal (1585- 9 1642) care avertize'âză: "Prefăcătoria este ştiinţa regilor". 4) Zeul ■ ■ >■ _ cerului în miturile asiro-babilonene - Rocada mică - Centru de 1 0 greutate. 5) Şters, pal, neînsemnat - Lut, care poate fi şi vindecător ■ ■ ■ (pl.). 6) Oraş antic în Asia Mică unde Alexandru Macedon l-a înfrânt pe 1 1 N Q u regele Persiei, Darius III Codomannos, în anul 333 î. Hr. - Localitate în Norvegia - Mese! 7) Sfârşitul trabucului - Mai mutl ca nouă! - A ORIZONTAL: 1) Autorul preceptului - "Est modus in usturoia. 8) Felicitări -Tărie (a unei băuturi alcoolice). 9) Centimetru rebus"- care va sta la baza virtuţii măsurii în veci - Măsura lui Cuza 2) cub - lată! (reg.). 10) Poetul din Hordou (1866-1918) care atrage Poet naţional (1850-1889), autorul versurilor: "De vorţiţi, mă fac că nu atenţia că: "Acel care cheltuie atât cât câştigă, este omul veşnicei aud, / Nu zic ba şi nu vă laud" - Un dar mititel! 3) Cale de atac a unei nevoi" - Poftă teribilă! 11) Celebru filozof grec (384-322 î. Hr.) care hotărâri judecătoreşti - Mare popor din răsăritul României (pl.). 4) precizează: "Virtutea şi cel virtuos pare a fi măsura pentru fiecare om". Semnul vieţii, la vechii egipteni - Poftim - Borş Simion. 5) Semn (Bucov.) - Apa de Anieş. 6) Numele unui personaj mitic ce apare în DICŢIONAR: ANH, CIER,ANT,ANU, ISS, BAGN, SMAU, INI. colinde, în basme, în ghicitori - Abis - Siglă pentru Organizaţia maritimă consultativă interguvernamentală. 7) Mare istoric român MACAVEI Al. MACAVEI (1871-1940) din maximele căruia redăm: "Capul minţii e măsura şi inima ei, cuviinţa". 8) Poet grec din Megara (sec. VI Î.Hr.) care
Redactor-şef: ICU CRĂCIUN Redactori: Viluţ Cărbune, Ilie Hoza, Macavei Al. Macavei, Mircea Prahase, Alexandru Raţiu, dr. Lazăr Ureche, Liviu Ursa Corespondenţi externi: Damaschin Pop Buia (Germania); Alex Pop (SUA) Corectură: Mircea Prahase Precizare: Responsabilitatea materialelor publicate aparţine în exclusivitate autorilor. Adresa redacţiei: Muzeul Cuibul visurilor Maieru, judeţul BISTRJŢA-NASAUD Machetare: Icu Crăciun Tehnoredactare computerizată şi tipar: IMPRES sri Bistrita str. N.TituIescu, nr. 18, ______tei.0263 223201, fax: 0263 238027 ISSN 1224 - 643 ‘TJtaiena, am tnait cele m al ftucmoa&e
PUBL1CATIE EDITATA PE COMPLEXUL MUZEAL BISTRITA-NASAUP ŞI CONSILIUL LOCAL ^ lK K t ______ANUL XII Nr. 3 (76) *** IUNIE 2007 *** 8 PAGINI »♦« I leu
Lunga noapte a lite ra tu rii d in ^o t^a n la
Astfel s-a intitulat manifestarea culturală avănd ca protagonişti Corul Bisericii Stavropoleos Florescu, cu un chipiu / cipică peste ochi, iegată direct de România, desfăşurată pe data de din Bucureşti şi Ursula Philippi, din Sibiu. reprezentant al generaţiei tinere, era băiatul acela 19 mai a.c. într-o cramă(!) aparţinătoare oraşului simpatic care, imediat după ce am ajuns la "N eue Fellbach. Situat la numai cătiva paşi de Stuttgart, Revenind la "Lunga noapte a literaturii din K e lte " (unde avea să se desfăşoare seara Fellbach este anui acesta gazda aşa-numitei "Vara România", pe care am aşteptat-o cu multă emoţie, culturală) a apărut într-o maşină cu număr de culturală europeană", invitatele din anul acesta îmi voi permite să spicuiesc dintr-o scrisoare pe Zurich, a lăsat geamul acesteia şi m-a întrebat: Aici numindu-se Olanda şi România, lată că odată cu care am adresat-o prietenilor mei de acasă, pe 20 e ste Noua cramă? Aici trebuie să fie, zic eu. Iar el: intrarea noastră în UE deschiderea Germaniei vis- mai, a doua zi după desfăşurarea evenimentului, "Buna seara!". Eu: "Bună seara. Dar tocmai de la a-vis de ţara noastră nu întârzie să se arate. cănd evenimentul era încă foarte cald: Zurich veniţi? De unde era să ştiu eu ce hram O să trec mai jos, succint, manifestările "Tare mare ne-a mai fost mirarea (atât mie poartă omul, în pliantul pe care îi aveam eu figura culturale româneşti programate, în ordinea cât şi prietenului meu german, Richard Muller- Mircea Cârtărescu, dar nici un fel de Cătălin Dorian desfăşurării lor. Schmitt, care m-a însoţit) când, înainte de debutul Florescu (din Zurich). în pauză şi după program am 11 mai "Lange-i Nacht der Literatur aus Rumanien", nu intrat în vorbă cu el. Foarte degajat, spiritual, plin de Actul de deschidere a manifestărilor, cu găseam în pliantul cu programul serii nici numele umor - nu învătuit de sobrietatea care crea un participarea oficialităţilor locale, dar şi a Anei Blandiana şi nici cel al lui Mircea Cărtărescu, anumit prag despărţitor, de care dădeau dovadă reprezentanţilor ambasadelor celor trei ţări aşa cum fuseserăm informaţi. Am tot învârtit noi mai ales Hodjak şi parţial şi Schiattner. Cătălin are implicate: Germania, Olanda şi România. prospectul ăla pe toate părţile, da, tot degeaba. 40 de ani, este timişorean, fugit în Apus (cu părinţii) 12 mai Nu-i nimic, zicem noi, o să-i întrebăm pe pe când avea 15 ani. A studiat psihologie şi Noapte romanească: cu Fanfara din organizatori, în pauză. Ceea ce am şi făcut, psihopatologie în Zurich, lucrând mai apoi cu Cozmeşti (laşi), Marius Mihalache (la ţambal), obţinând următorul răspuns: "La Blandiana a dependenţi de drog şi alţii din aceeaşi categorie. Grupul Gypsy-Musik (formaţie bucureşteană de intervenit ceva, iar Mircea lucrează asiduu la o Din 2001 s-a dedicat condiţiei de scriitor. Două rock) şi Dan Puric (pantomimă). carte"! Am rămas paf, mai ales ca moderatorul, dintre cărţile acestuia au fost traduse în româneşte 13 mai Gerhardt Csejka, bănăţean la origine, nu a făcut nici şi publicate la Editura Polirom din laşi: "Vremea Paul Celan, în lectura lui Christian un fel remarcă / menţiune în acest sens, la începutul minunilor" şi "Drumul scurt spre casă". Critica de B ru r’ ■"®r. serii. aici îl caracterizează drept un "mare povestitor", 16mai Cadrul desfăşurării "lungii nopţi" a fost unul stilul oral ocupând la el loc de cinste. La întrebarea Deschiderea expoziţiei Pictură de-a dreptul original, bahian, într-o pivniţă / cramă a mea, dacă scrie în româneşte, mi-a răspuns romanească din sec. XX (se desfăşoară până la oraşului Fellbach. Butoaie cu sutele, stivele de lăzi negativ, afirmind ca el se vede / înţelege ca un data de 8 iulie). Exponatele fac parte din colecţia cu butelii de vin, de asemenea greu de numărat etc. scriitor de limba germană, nu ca elveţian, dar că [Emilia] Suciu. Au fost la înălţime atât Franz Hodjak, care a inima îi bate româneşte şi substanţa prozei lui îşi 19mai citit din romanul ia care lucrează, "Besuche" [în are izvorul în cei cincisprezece ani din România. Lunga noapte a literaturii din România, cu rom.: "Vizite"] dar şi două dintre ultimele sale Şi iată că după îndelungată absentă, participarea scriitorilor Nora luga, Franz Hodjak, poeme, cât şi, între timp, celebrul Eginald România se bucură din nou de atenţia Vestului, Cătălin Dorian Florescu şi Eginald Schiattner, Schiattner, preotul de la Roşia. Acesta a citit din interesele fiind de data aceasta nu cele de ordin eveniment asupra căruia o să revin. ultimul său roman, "Das Klavier im Nebel" [în rom.: economic, ci pur cultural(!!!), măgulitor pentru mine 22 mai „Pianul din ceaţă”]. Cele trei romane ale acestuia, ca român trăitor pe meleaguri germane de mai bine România 2007, o ţară europeană devine citite de ia „A" la "Z" de prietenul meu Muller-Schmitt de cincisprezece ani. Dihotomia măierean / membru al UE, o prelegere susţinută de dr. Annel (1700 de pagini), au cucerit cititorii, mulţi din sală / european, la care cândva abia îndrăzneam să Ute Gabanyi, din Berlin (născută în Bucureşti). cramă fellbach-iană cunoscăndu-le în limba în care visez, îmbracă, încet dar sigur, haina realităţii... 6 iunie au fo s t şi scrise. Istoria României în sec. XX, discurs al dr. Şi cu asta trec la cea care l-a tradus în DAMASCHIN POP-BUIA Mariana Hausleitner (acoperind de fapt şi perioada româneşte pe Schiattner, Nora (Ostfildern, ia 27 mai 2007) din sec. XIX, de după 1859). luga (75 de ani), licenţiată în 14iunie germanistică, o excelentă Deschiderea expoziţiei de fotografie traducătoare din germană / Cosmin Bumbuţ, (se d e sfă şo a ră până pe data de 10 română (a tradus, printre altele, august). şi "Toba de tinichea" [orig. 20 iunie "Blechtrommel"] de Gunter Lecturi de Herta Mullerşi Ernest Wichner, în Grass, precum şi povestiri de amintirea lui Oskar Pastior (deţinător al premiului E.T.A. Hoffmann), cunoscută Buchner), deportat, împreună cu alţi 80.000 de însă în ţară mai ales ca poetă. A etnici germani din România, în URSS, imediat după citit un ciclu liric pe tema trecerii cel de-al Doilea Război Mondial. im placabile a vrem ii, 30 iunie îmbătrânirii, foarte reuşit. Mai Rapsodii şi dansuri româneşti, locul de întâi în româneşte, după care o frunte fiind acordat lui George Enescu, în traducere (proprie) în germană interpretarea Filarmonicii din Reuttlingen, sub (după umila mea părere, nu la bagheta lui Gheorghe Costin. înălţimea originalului...), cum se 8 iulie în tâ m p lă de cele m ai m ulte ori." Cântece bizantine. Concert în două părţi, Cătălin Dorian CUIBUL VISURILOR Anul XII, nr. 3 (76), iunie 2007 Pag. 2
Lacustră Când te joci cu focul. (catren dedicat României înecată de ploi şi e p iq ra m e in u n da ţii) „Aşezându-i pe corupţi” fără clemenţă, A constatat că nu-i uşor deloc, Trăiţi vremi diluviene Căci de atâta vehemenţă Ca-n poezii bacovieneL. Şi-a dat lui, la valiză, foc. Dar şi-America suspină C ând vin e -o „R ită" şi-o „C a trin ă ” ... Campionii 322 (echipei Sacramento Kings, echipă românească de soccer dar şi o renumită echipă Luciferică „Să trăiţi bine!” le-a urat la toţi americană de baschet al cărei Star e sârbul Peja (organizaţieiACLU Anti Christian Lawyers Şi se-apucă să şteargă praful pe-un „dosar”, StoiakocicQ Union care luptă să-L elimine pe Dumnezeu din Iar Aii-Baba şi trei sute douăş' doi de hoţi societatea americană) Au început să-i facă viaţa, un coşmar. A nu' ăsta aţi fo s t deja Campioni şi finalişti! Pe D-zeu să-L scoateţi vreţi, afară Adela COTUL (Nu formaţia lui Peja Din şcoli, g uvern şi din în tre a g a ţară; C i... rom ânii, fo tb a lişti) Şi ştim ca în al nostru-avânt pervers Destin L-aţi scoate.afară şi din Univers!
Când i-a ghicit despre căsătorie Progres Ţiganca, i-a şoptit c-o mutră acră „îi vei jura credinţă pe vecie (unui fost cioban caro şi-a deschis Comuniştii (organizaţiei ACLU Atheists, Şi zilnic o vei.înjura pe soacră!" b u sin ess de bă trâ n i) Communists&Lesbians United, care în râvna lor de-a şterge trecutul creştin al Americii trebuie să La curul vacii-n România modofici cărţile de istorie, să d i. râme monumente Luptai din greu cu sărăcia; Electorală 1 cu cele Zece Porunci şi care recent, au dat în în SUA însă, eşti chiabur judecată Los Angelesul cerându-i să elimine C-aici ştergi babele la cur! (...fund) A mers şi la votat, simbolul crucii din sigiliul oraşului) Ca mai tot omu' Şi-n schimb a căpătat, Voi ştiţi, cum comuniştii-odinioară, Ce-a tăiat Ciomu. Ereditară Prezentul, Viitorul pentru ţară; Daro-ntrebare însă am pe limbă: (mafioţilor ruşi, care domină „auction"-ulde De ce la vo i... Trecutul se tot schimbă?!... maşini avariate) Dilemă Ne-aţi dat remorca RABA, în ţară, când eram Şi ne-aţi luat to tg â ru l... şi untul vi-l dă deam Căsătorii Orice necunoscută-l fascina Şi nici în California voi nu v-aţi lecuit: (primarului din San Francisco, care a Şi pentru fiecare-avea un fix, Luaţi o RAB(1 )A-n auction şi-o vindeţi înzecit! căsătorit câteva m ii de gay şi lesbiene) în schimb la mate'-l dispera, Când nu găsea necunoscuta „x” Ai făcut treaba frumoasă Unind mire cu mireasă Californiană însă numai dracu ştie (unui localnic supărat că un austriac a Care-i soţ, care-i soţie!... Legislativului a ju n s In fru n te a satului) Alex POP - SUA După umila mea părere, Când chinezii, mexicanii, ruşii, grecii şi românii Se doarme-n Parlament, fără sfială, îţi fac casa şi mâncarea, îţi spală la fund bătrânii, Că lungul drum s-ajungă la putere Când străinu-ţi face toate e normal şi relevant Probabil, i-a umplut de oboseală. Ca întregul stat să fie guvernat de-un emigrant!
Ca pe la noi Unui driver Aritm etică O bancnotă veczişoară (unui american iritat de preţul piperat al Deşi ajuns în frunte S-a simţit chiar umilită, be n zine i) Şi mândru că-i şofer Când s-a dus să se-angajeze A fost învins la puncte, Şi i-au dau un post de ... mită. Galonul (patru litri) costa vreo doi dolari şi jumătate D e ... codul rutier. Iar litrul (Evian) de apă, sub un dolar nu prea coboră Şi-atunci mă-ntreb şi eu ca, omul: C e te to t plângi de gaz, m ăi frate, Edificare Când tu cheltui mai mult să cumperi ... un singur Electorală 2 litru de apă chioară?!... Tratând ades' femeia Freud s-a edificat, C-o porţie de mici şi-o bere, Că orice „boală” a doamnei L-au convins de i-a votat Se vin d e că ... în pat. Şi-au dobândit o formă de putere Chelia prezidenţială Prin cetăteanul turmentat.
De la Ceauşescu-ncoace Electorală Tot pletoşi cu minţi sărace; Electorală 3 în sfârşit un preşedinte Nu cu păr, însă cu mintel în ţara asta mai tare decât vot Este voinţa acelor „flămânzi cu drept de vot”. Atunci când rezultatele sunt triste, „Ei” foamea le-o alină cu miting, mici şi bere înseamnă că în fruntea naţiunii Căci „lor” le este sete, dar setea-i de... putere. Ajuns-au dintre cei înscrişi pe liste Doar cei născuţi din somnul raţiunii.
Grigore COTUL Pag. 3 Anul XII, nr. 3 (76), iunie 2007 CUIBUL VISURILOR
( Z a H c a ______Icu Crăciun: ideatică vibrând la scară cosmică încât, în momente Dacă ne întoarcem în timp, în viaţa fiecărei Registrele comunicării de ezitare, te trimit în corzi ca apoi, purificat, să-ţi aşezări someşene de la Năsăud spre Rodna din producă în suflet bucuria nepătrunsă a slujirii de o orice unghi le-am privi, nu pot trece neobservate Precizarea autorului, referitoare la lucrarea viaţă a limbii române, „întoarcerea la clasici" - o aceleaşi entităţi la care se opreşte şi autorul: „în spatele călăreţului" apărută în 2005 la Editura carte pentru iniţiaţi? Cu certitudine, dar nu numai! biserica, şcoala, oamenii de seamă, familia, dar şi Clubul Saeculum din Beclean: „Această carte este Găsim aici capitole curajos abordate despre obiceiuri, datini şi tradiţii străvechi. o ficţiune", poate fi înţeleasă doar dintr-o Caragiale, Veronica Micle, Lazăr Şăineanu, Iustin Evocarea Năsăudului ca târg nu putea să perspectivă spirituală. Acolo familia este un cadru llieşiu, portrete literare şi referiri despre distinşi lipsească. Ea începe cu descrierea acestuia de matrice în devenirea particulară, satul îşi aşază scriitori precum Cornel Cotuţiu şi Aurel Podaru. către Nicolae lorga - încântat de oamenii şi de coordonatele ancestrale sănătoase pe credinţe şi Cred că, precum afirma autorul despre şcolile de aici - şi continuă cu prezentarea tradiţii inalienabile în faţa ochilor roşii ai opera clasicilor, şi această recentă şi salutară minuţioasă de către autor a tarabelor şi mărfurilor oportunismului şi absolutismului politic. Personaje apariţie editorială ar trebui citită „cu creionul în vechi şi .tradiţionale ca: oale, opinci, fluiere, generice: Mama, Profesorul, Civilul devin simboluri mână". Dar la orice tip de lectură, vei găsi pe covoare, basmale, ş.a. peste care tronează omul - aparente însă pentru că dincolo de ele circulă măsură, valori estetice şi bucuria cuvântului. Am locului, Măria Sa - ţăranul someşan - urmaşul viaţa, speranţa, chinul, teroarea sau revolta şi mai putea stabili similitudini cu tabletele lui Tudor vechilorgrăniceri din Regimentul II de graniţă. ales conştiinţe care nu voiesc să-şi lase măcinată Arghezi ori cu lucrarea „Cărăbuşii de sub pernă” a Remarcăm portrete reuşite în Tata, verticalitatea. lui Cornel Cotuţiu. Cartea însă nu-şi pierde Bunicul, Vânătorul, în care lumea satului e „întoarcerea la clasici" apărută în 2007 la individualitatea, întregind astfel câmpul autentic prezentată prin pădurari, vânători, cojocari, fierari aceeaşi editură este însă o altfel de carte. început prin volumul „în căutarea Graalului" şi dar şi oameni de seamă - portrete de neuitat ale Abordarea largă a multiplelor evenimente culturale, continuat prin scrierea cu evidente valenţe dascălilor autorului. Lirismul e prezent în descrieri autobiografice „în spatele călăreţului". A o citi legate de anotim puri: Vara, Toamna, lama,ş.a. înseamnă a deveni mai bogat spiritualmente, a urca Pana autorului stă sub amprenta o treaptă de fapî către propria cunoaştere. rebreniană în descrierea satului şi mai ales prin omagierea ţăranului român (neposan) cât şi a IACOB GUŞĂ insistenţei asupra conflictelor umane în lumea satului. Semnificativă în acest sens este şi schiţa Lăturenii. Fiecare sat îşi are matricea lui întipărită în Ouidiu 3*ebd: I memoria înaintaşilor. Neposul ca şi Maieru poartă în subconştient linii comune unite pe vecie prin trecerea lui Rebreanu prin aceste locuri. Nu „S atut m eu dm §"\ întâmplător în povestirea „Cuibul Visurilor" - marele Rebreanu - denumea Maierul, Vărarea (Numele Nu-i cunosc de aproape pe neposenii de vechi al Neposului) ceea ce denotă o afinitate a azi dar pe vărărenii de acum câteva decenii parcă-i acestuia faţă de sat şi de numele lui cu rezonanţă. simt mult mai aproape. Asta şi graţie volumului de Nu întâmplător locuitorii celor două aşezări au proze scurte închinate satului natal, Neposul de trăsături identice: ironia, hărnicia şi spiritul ardent, odinioară cel arhaic şi sentimental semnat de după cum reiese şi din poreclele prezentate în domnul profesor Ovidiu Petri, amic şi coleg din anii volum . peregrinărilor noastre pe linie de limbă şi literatură Măierenii salută apariţia acestui volum română prin Clujul nostru cel drag, sfânt şi închinat unei aşezări soră cu a noastră, amândouă studenţesc, Meca noastră spirituală, a oamenilor trecute în neuitare prin pana măiastră a lui de pe Someş, pe atunci tineri fiind. Rebreanu şi aşteaptă din partea autorului şi alte tratarea pertinentă, de o acribie rar întâlnită, Cartea se intitulează cald şi impersonal în scrieri pe măsură. specifică de altfel autorului, privind elucidări şi acelaşi timp: Satul meu drag... şi a apărut la IACOB NAROŞ relatări diacronice ale faptelor, îi conferă calitatea editura „Nova Didactica", Bistriţa în 2006. de adevărat document, valid pentru oricare Autorul -ne însoţeşte lectura pe tot cercetător de istorie literară, de tradiţie folclorică, de parcursul acestui itinerar sentimental al valorificare a bogăţiei spirituale excepţionale a redescoperirii originii şi a copilăriei murmurând un OVIDIU PETRI oamenilor şi a locurilor limpezi, natale. Amintim aici potop de efuziuni lirice greu de stăvilit (Să mergi studiile despre avangardism, polemica privitoare la acasă). în această proză care deschide volumul, etimologia termenului „Ardeal", „Memoriu în Ovidiu Petri îşi fixează peste treizeci de canoane - chestiunea exproprierii pădurilor grănicereşti din repere din care crede că este alcătuită vatra SATUL MEU DRAG.. fostul district al Năsăudului", „Xilogravura strămoşească. Unul mi se pare semnificativ: „Să românească în cărţile vechi religioase", „Măierenii contribui la ridicarea vetrei tale spirituale după şi revista «Vatra»'1. propriile-ţi puteri, spre cinstirea moşilor şi Icu Crăciun nu uită însă în această carte să strămoşilor. Oriunde vei merge, să ştii că picătură facă referiri de valoare şi la cultura rodneană, la din sufletul tău se află acolo". „Istoricul învăţământului românesc din Rodna Volumul de faţă are ca motto cuvintele lui Veche", volum publicat de Liviu şi Solomia Păiuş, la Blaga: „Satul meu, ce porţi în nume sunetele intelectualii Rodnei, de demult şi de azi, care au lacrimei", dar aş putea adăuga fără rezerve cel adăugat la rândul lor pagini nepieritoare la istoria, puţin încă două: pe cele ale lui Iustin llieşiu: „Satul ştiinţa sau literatura română. meu din Munţii Rodnei" sau pe cele ale lui Studiul „Marginalia la basmul fiinţei" ocupă Rebreanu referitoare la Maieru. un loc aparte nu doar prin profunzimea interpretării Neposul - satul arhetipal, asemănător în elementelor mitice, iniţiatice şi ontogenetice ale multe privinţe cu Maieru - e dominat de aceleaşi basmelor dar şi prin complexa relaţionare filozofică repere fundamentale ca toate satele de pe Valea EDITURA..,NOVA DID.. _ fi CA”, BISTRIŢA a afirmaţiilor. Cuvinte granitice curg într-o nobilă 2006 Someşului Mare: apele Someşului bătrân, dealurile solemnitate, înzestrate cu atâta încărcătură şi văile din jur. CUIBUL VISUBILOB Anul XII, nr. 3 (76), iunie 2007 Pag. 4
Em inesciana O prietenă a Veronicăi Micle: M aica SM A R A (1857-1944) VINE, vine.... primăvara Vine, vine... primăvara, Se aşterne-n toată ţara a fost o bună prietenă, aceasta dedicându-i poezia Floricele pe câmpii, Singură, cu dedicaţia: "Scumpei mele amice Hai să le-adunăm copii! Smaranda-Gârbea (Smara)", devenită mai târziu romanţă, cunoscându-l, alături de Veronica Miele, Creşte, creşte iarba verde, şi pe Mihai Eminescu, în vremea cât a fost internat Ciocârlia-n nori se pierde în spital la Bucureşti. Mieii zburdă pe câmpii, Haideţi să-i vedem copii! Multe din poeziile create de Smaranda, devenită mai târziu Maica Smara, au fost Ora şcoalei sună, sună, orchestrate şi puse pe muzică, apoi cântate de Toţi şcolarii se adună generaţii întregi de copii şi tineri ani îndelungaţi, şi Haideţi să lăsăm copii îndeosebi „Vine... vine... primăvara” pusă pe note Jocul nostru din câmpii! deNicolaSaxa. Şcoala... şcoala mai-nainte în amintirea acesteia şi pentru marile ei Ea ne face buni... cu minte merite culturale, cât şi pentru neobosita ei Vom rămâne tot copii, activitate, i s-a ridicat un bust pe una din frumoasele De vom sta numa-n câmpii! alei ale grădinii Cişmigiu din Bucureşti, cu o scurtă şi neclară inscripţie pe soclu, care te nedumerea, şi de Maica Smara anume: "Maica Smara, educatoare, a poporului scriitoare", tinerii din trecut şi mai ales lumea de azi neştiind nimic despre aceasta HORA horilor Cine vizitează azi grădina Cişmigiu din - cu subtitlul Bucureşti rămâne însă surprins şi contrariat, când Fraţilor de pretutindeni numai la câţiva metri de acest bust vede un ciudat HORA horei?.!. Mic şi mare ansamblu monumental, reprezentând o carte S-o-ntindem peste hotare deschisă, din granit, dedicat soldaţilor americani, Să se prindă-n ea toţi fraţii care au bombardat Bucureştiul de mai multe ori în Cari au plâns greu şi amar... luna aprilie 1944, când au murit peste 2.500 de Cari au plâns greu şi amar... / oameni şi au fost răniţi peste 2.000 de oameni, iar peste 2.000 de case au fost distruse sau grav Hora horei?... Bucovină Joac-o lângă bănăţean avariate, cele mai multe victime provenind din Macedonie, te prinde rândul copiilor, femeilor şi bătrânilor, iară a fi atacate Lângă moţul ardelean! Noi, cei mai în vârstă, ne mai amintim încă obiective militare, uzine ori fabrici, ori obiective de de anii frumoşi ai copilăriei, când în şcoala primară altă natură. HORA horei?.:. Românie şi chiar mai târziu cântam cu multă bucurie şi Textul inscripţionat pe acest monument Milioanelor de fraţi Cânt-o tu, iar ei s-o-ntindă voioşie: „Vine... vine... primăvara de Maica Smara. dedicat soldaţilor americani te pune pe gânduri, Peste Pind, peste Carpaţi... Prea puţini ştiu însă că autoarea poeziei când citeşti: „în memoria celor 378 miiitari este Maica SMARA, pe numele ei adevărat americani căzuţi la datorie în timpul celui de al Basarabie!... dă mâna Smaranda Gârbea-Gheorghiu, născută doilea război mondial. Jertfa lor eroică o vom păstra într-al Daciei ogor, Andronescu în anul 1857 la Târgovişte şi decedată veşnic în amintire, iar gândurile pioase şi pline de Or joc hora toţi românii Or cu toţii acolo mor...! în anul 1944, la aproape 90 de ani, care a fost o admiraţie ie vor însoţi mereu călătoria pe învăţătoare institutoare de mare popularitate. nesfârşitele drumuri al eternităţii" - fără a fi trecută şi de Maica Smara Provenea dintr-o familie de intelectuali, data inaugurării straşnicului monument - cu texte în limbile engleză şi română. tatăl ei având o descendenţă nobilă boierească, iar Singură fata a fost dată, după clasele primare, la învăţătură în aşa fel îşi omagiază călăii românii, în la vestita "Şcoală Centrală" din Bucureşti, unde în vreme ce oamenii de seamă sunt daţi uitării ori Dedicaţie scumpei mele amice Smaranda acea vreme învăţau numai fetele din cele mai de pomeniţi prin câteva cuvinte neînţelese. Gârbea (Smara) seamă familii, Şcoala echivalând pe-atunci cu o Dar, câte oare monumente sunt ridicate în mică Universitate, cinstea şi amintirea eroilor noştri din primul şi cel de De câte ori am tresărit A mai avut şi un frate - pe nume al doilea război mondial, care să fie glorificaţi prin La fiece mişcare, Andronescu - doctor chirurg-obstetrician şi profesor asemenea cuvinte ca cele dedicate glorioşilor Crezând că poate ai venit Tu, dulce arătare. universitar. criminali şi distrugători americani, care invadau tărâmuri necunoscute şi la peste zece mii de Smaranda şi-a început activitatea Şi-apoi de câte ori am plâns, educaţională ca învăţătoare-educatoare la Şcolile kilometri de ţara lor, neatacată de nimeni! Văzând că noaptea vine de fete din Sinaia, continuată apoi la Ploieşti şi la Poate cândva se vor găsi patrioţi care să Şi iampa singură o-am stins, B ucureşti, unde s-a şi stins din viaţă. îndrepte aceste nedreptăţi. Iubite, fără tine. Aavut un deosebit talent înnăscut în a scrie în finai redăm din poeziile scrise de Maica O, dac-ai şti de câte ori poezii şi multe povestiri educative, apărute în Sm ara: Vine.., vine.,, primăvara şi Hora horelor, cu Nopţi albe, nedormire, subtitlul: Fraţilor de pretutindeni, pline de acurateţe aproape 30 de volume sub diferite titluri, pline de Ţi le-a jertfit până la zori voioşie şi farmec, fiind cunoscute: Corbul de pene şi patriotism. Sălbateca-mi iubire. de aur, Dorul de ţară, Stâlpi de pază, Spade Mai redăm şi poezia Singură, scrisă de strămoşeşti, Simfonii din trecut, Dumitriţe brumate Veronica Miele cu „Dedicaţie scumpei mele amice Măcar o clipă-ai fi venit, Adus ca de urfeite - şi multe, multe altele. Smaranda-Gârbea (Smara)". C-un sărut să pui sfârşit Totodată a avut şi un deosebit cult al în amintirea copilăriei mele - cercetare, Durerii nesfârşite! educaţiei copiilor, cât şi a emancipării femeilor, selectare şi prezentare de... scriind mai multe lucrări, printre care şi Inteligenţa Av.dr. HORAŢIU BOB Veronica MICLE fem eii, printre care şi despre Veronica Micle, care i Pag. 5 Anul XII, nr. 3 (76), iunie 2007 CUIBUL VISURILOR
jD n m&Mâfiam IACOB VRANAU-PRUNDARU Prozatorul şi publicistul lacob Vranău-Prundaru a plecat printre stele în primăvara anului 2007; a fost unul din colaboratorii frecvenţi ai revistei noastre. Din primele articole s-a dovedit un autodidact meticulos, stârnind interesul cititorilor noştri. Printre alte scrieri, în urma sa, a rămas şi un roman nonficţional despre viaţa tulbure a locuitorilor Ţării Năsăudului din perioada celui de-al doilea război mondial, pe care, cu siguranţă, urmaşii săi îl vor tipări în viitorul apropiat. REDACŢIA Dumnezeu să-l odihnească !
clin M a ie ru
Amintirile copilăriei ne urmăresc în tot cursul un Rebreanu în bronz, care-şi întâmpina vizitatorii. Se de copii care fac fel de fel de nebunii, fură buchetele vieţii. Fie că au fost întâmplări vesele, fie că au fost vede că vorba românească „Omul sfinţeşte locul" este de flori din mâinile fetelor emoţionate, se adună lângă triste, ni le amintim în cele mai mici amănunte, plină de adevăr. Profesorul Sever Ursa aproape întotdeauna cu nostalgie şi cu părere de rău are pentru Liviu Rebreanu un adevărat că anii au trecut aşa de repede. cult. El este ctitorul acestui muzeu. Să Liviu Rebreanu, în afară de episoadele scrise nu se uite asta! Cinste lui! ale copilăriei sale, a povestit multe alte întâmplări în Revenind la povestea cu sânul familiei, în clipele sale de răgaz. Soţia sa, Fanny, cuţitul, mă gândesc cât de mult şi-ar fi în cartea intitulată „Cu soţul meu”, apărută la dorit Rebreanu să aibe un cuţit care să Bucureşti, în 1961, la pagina 24 mărturiseşte: „Liviu îşi fie numai al lui. Toţi băieţii îşi doresc un amintea adesea de satul copilăriei sale. îmi vorbea briceag cu care să-şi cioplească jucăriile despre Maieru, despre împrejuRimile lui, despre toate sau să-şi facă un fluier din lemn de cele petrecute aievea acolo. Povestea despre jocurile salcie. Şi dorinţa aceasta s-a manifestat preferate ale copilăriei, despre zilele de muncă şi de ia Rebreanu, chiar şi când a ajuns om sărbătoare. De la el am aflat, bineînţeles şi primele matur. amînunte despre familia sa, despre părinţii şi fraţii lui, întorcându-se, peste ani, în a»cr-H despre prietenii din copilărie, înainte de a-i cunoaşte locurile copilăriei, însoţit de fiica sa Puia- Casa în care a locuit familia Rebreanu personal. De la el am aflat că satul Maieru era una Fiorica, îşi aminteşte cu nostalgie de dintre cele mai vechi aşezări din împrejurimile Rodnei, zilele acelea şi din piaţă de la Rodna, cei ce joacă, se apleacă pe vine şi privesc cu situat la puţini kilometri înspre apus de această veche cumpără un briceag cu destinaţia nemărturisită dar înfrigurare la picioarele fetelor, aşteptând ca, în toiul cetate şi foarte aproape de Sângeorz-Băi”. previzibilă. învârtitei, să li se ridice mai sus poalele. De data aceasta voi reproduce o întâmplare „în vara anului 1922, când a fost cumărat « Am fost şi eu negreşit printre dracii minoră din copilăria scriitorului, o întâmplare povestită briceagul - mărturiseşte Puia - sciitorul a trăit încă a c e ia » , avea să spună el cu nostalgie în 1932. soţiei sale, şi pe care am intitulat-o: „Cuţitul mamei". odată, sau a încercat să refacă ritmul anilor din Hotărât. lucru, mica ustensilă, care a „Deşi mai aveam un an până să intru în copilăria sa. Târguiala a avut loc la bâlciul din Rodna, supravieţuit după călătoria din 1922, ajungând până şcoală, ştiam să scriu şi să citesc. într-o dimineaţă, am la o gheretă de mărunţişuri. Clocotul interior nu i I-am azi, a fost prilejul unei iluzii, unei bucurii, care I-a ars o luat cuţitul cel mare de bucătărie şi am fugit singur pe ghicit câtuşi de puţin atunci şi nici după câteva luni, clipă lăuntric şi l-a făcut să se întoarcă el însuşi înapoi malul Someşului. Mi-am ales un arin dintre cei mulţi când, în Bucureşti, mi-a dăruit mie frumosul briceag în timp." (Puia-Florica Rebreanu: Zilele care au din jurul morii şi, până la amiază, în coaja lui vânjoasă cu plăsele de lemn vopsite în roşu, aidoma cu unul plecat, Buc. 1989, pag. 102). mi-am încrustat numele: Rebreanu Liviu din Maieru. , râvnit de el în vremea copilăriei. De asta îl cumpărase. Acesta a fost copilul „Rebreanu Liviu din Mama nu a găsit cuţitul şi nici pe mine. La Era una din căile atât de mărunte şi închise acum M aieru”. pentru totdeauna, prin care încerca să reînvie cele amiază am sosit pe furiş în cerdacul casei, chibzuind Pentru o identificare mai uşoară a eroilor şi a cum să intru. Mama mă pândea pe fereastră şi, mai frumoase şi mai fericite zile din viaţa lui, cele trăite locurilor copilăriei scriitorului, a povestirilor care vor neavând răbdare până voi intra, mi-a ieşit înainte în odinioară la Maieru. Tot de asta a cumpărat în acea zi mai urma, publicăm o hartă a Maierului, aşa cum era uşă. Eu băgasem cuţitul în buzunarul larg al mai toată turta dulce a negustorului, lăsându-l fără pe vremea lui Rebreanu, cu excepţia căii ferate, care pantalonilor, cu mânerul înainte, şi-l ţineam cu mâna marfă, ca să-şi aducă din nou înaintea ochilor s-a construit prin 1908 de tăiş. «R idică m âinile!», strigă mama. Repede le- priveliştea satului, pentru el rămasă întreagă în Ion, am ridicat, pline de zgârieturi şi de coaja roşie de arin, cu casele, cu oamenii, cu peisajul, cu hora, cu « d r a c ii IACOB VRANĂU-PRUNDARU uitând că se vede cuţitul. « T u mi-eşti tâlharul, stai că- ţi arăt eu să-mi duci cuţitele!». Şi Liviu a primit, resemnat, nuiele la spate şi nu a plâns nici un pic. Mama plecă apoi la « n o îă ră şiţa » - la Maria Sânjoan ■Faţa Satului - iuându-şi nişte cămăşi, ca să le mai cârpească. Liviu, fiind pedepsit, trebui să rămână acasă cu surioara Livia, care era numai de doi ani, şi cu frăţiorul Emil, care gângurea în leagănul de lemn..." (Cu soţul meu, pag. 32-33). în fotografia de alături vedem casa în care a locuit familia Rebreanu, iar în cerdacul în care intra odinioară, plin de frică, Liviu, cu cuţitul ascuns în buzunar, vedem un bătrânel stând de vorbă cu un grup de turişti, sosit în vizită la Maieru. Este învăţătorul pensionar Constantin Partenie, coleg de joacă şi de şcoală cu Rebreanu, pomenit de acesta în nuvela „Cuibul visurilor". în casa aceasta se intenţiona să se deschidă un muzeu memorial, dar proprietarul n-a vrut să o cedeze. Totuşi, Maieru nu a rămas fără muzeu. Prin strădaniile neobositului profesor Sever Ursa s-a reuşit să se deschidă un punct muzeistic în „Casa servitorilor” din curtea şcolii. Apoi, prin renovări şi adăogiri succesive, a apărut un muzeu adevărat, cu CUIBUL VISURILOR Anul XII, nr. 3 (76), iunie 2007 Pag. 6 ‘T o p Interferenţe lexicale fluietea mdico^ma^ioa a geto gotice în graiul arhaic din Ţinutul Năsăud cum niuLu iau v U o a A e , n u -urmare din nr. 2- ftaaL ţi âe&chii teu fmmiid, el ttehtua Gjiefttat
Lexic aeto-aotic în limba română adevărată piatră de hotar în formarea limbii române. „în epoca noastră, civilizaţia fiind din ce în ce mai Redăm pentru început, un extras din lucrarea Măriei inventivă, şi-a pierdut esenţa. Aajuns o autofagie" (se Cercetarea limbii gotice şi a interferenţelor lexicale Crişan, „Codex Argenteus cel mai vechi document scris înghite pe ea însăşi) - C. Noica geto-gotice este posibilă astăzi graţie accesului liber la baze de preponderent în getă (dovedit în special prin lexic" în Dacia date etimologice, puse online la dispoziţia publicului de către Magazin nr. 22, mai-iunie 2005. Cuvântul are o putere mitico-magică de sine marile universităţi vest-europene. între numeroasele surse de „Pentru moment voi supune cititorului, spre dreapta lui stătătoare. în toate religiile, cuvântul este considerat informaţie, facem trimitere directă la Biblioteca virtuală a judecată, un text bine cunoscut tuturor din Biblia zisă a lui Ulfila şi ca având forţă creatoare. în Biblie se spune textual că Universităţii Leiden din Olanda, Departmentul de Lingvistică Indo- anume rugăciunea Tatăl nostru după Evanghelia lui Matei VI, 9- Dumnezeu a creat lumea cu ajutorul cuvântului. 16: m A UNSAR THU IN HI MINAI WEIHNAI NAMO THEIN. Europeană Comparată „The Indo-European Dictionary (IEED)", „Dumnzeu a zis să se facă lumină şi s-a făcut lumină” VIMAI THIU DINASSUS THEINS. WAIRTHAI WILGA THEINS proiect online supervizat de Alexander Lubotsk)' şi Robert (Fac. 1,3). Dacă cuvântul are energie creatoare - Beekes. SVE IN HIMINA GAIANA AIRTHAI. HLAIF UNSAR ANA THANA putere magică, I. Cristos când vindecă, tot cuvântul îl Drept cercetare de referinţă rămâne lucrarea lui M u s SINTEINAI GIF UNS HIMMA DAGA. GAH AFLET UNS THATEI foloseşte. îi spune ologului: ....ia-ţi patul tău şi umblă” Pokorny, „Indogermanisches Etymologisches Worterbuch", SKULAN BIGAIMA SVE SVE, GAI WEIS THAl SKULAM (In 5,8). considerată de majoritatea lingviştilor drept aproximare UNSARAIM GAI NI BRIGGAIS UNS IN FRAINSTUBN GAH AK Şi în religia- egipteană, cuvântul are putere acceptabilă a fenomenului linvistic indo ^urpean. Alături de LAUSEI UNS AF THAMMA UBILIN [LINTE THEINA IST magică. Omul după moarte este indicat după acestea menţionăm cercetările lingviştilor fcr'Jerik Kortlandt TIUDANGARDI. GAH MACHS, GAH WULTAUS IN AIWINS „Cuvintele puterii”. în cartea neagră a egiptenilor sunt (http://www.kortlandt.nn şi i.;. 'lard Kobler AMEN], [căci a Ta este împărăţia şi puterea şi mărirea în vecii înscrise aceste cuvine. Cu ajutorului cuvântului, (http://www.koebieraerhard.de>. vecilor, amin}. în secolul al XlX-lea lingviştii germani introduc Acest text este transllterat în Codex Argentus din limba sufletul era ghidat până ajungea la zeul Osiris. Zeiţa termenul Moso-Gothisch 'Meso-Gotic', atunci când se referă ia gotică. In rugăciunea Tatăl nostru avem 65 de cuvinte din care Iris, care era sacră şi soţie a lui Osiris, era denumită limba gotică din Biblia lui Ulfila, pentru a preciza că este vorba de aproape jumătate (toate cele subliniate) le-am putut recunoaşte , „Doamna cuvântului supraputerii”. idiomul Vechi German (AltDeutsch) ramura Vechea Germană de chiar la prima vedere, că sunt getice şi hitite." - La greci, Heraclit (presocratic) spune că Sus (Alt-Hochdeutsch), vorbit în provincia romană Moesia de la Ulfila (c. 310 - 383 d. Chr.) a Caous în limba moeso- „cuvântul deţine o forţă magică de sine stătătoare". Gurile Dunării, Aşa cum am arătat mai sus, convieţuirea geto- gotică, textul grec al Bibliei, în ju n ! ar.uiui o: J d.Cnr. probabil ia - în religia islamică, cuvântul are o forţă gotică încheiată cu romanizarea acestora s-a produs pe un Durostorum, Silistra de azi, stabilind alfabetul gotic ca sistem de deosebită. Au o doctrină numită „Kallam” care teritoriu mult mai vast, locuit înainte de neamul traco-dacilor, scriere. La o privire mai atentă, acest alfabet pare a fi un strămoş însemnează chiar cuvânt. cuprinzând spaţiul Carpatic, Bazinul Pruto-Nistrean şi Bazinul al alfabetului chirilic de mai târziu. - La voga, sunt cuvintele „mantros” care se Dunării de Jos. Din acest motiv vom folosi în prezentarea noastră Ţinând seama de datele istorice prezentate, putem să rostesc însoţite de practici şi gesturi tip yoga, special termenul gepido-gotic atunci cănd vorbim de idiomul gotic al limbii considerăm drept certitudine faptul că masa lexicală de circa create. Aceste cuvinte erau (sunt) creatoare. Peste germane, prin extensia termenul moeso-gotic, cu suficientă 3.000 de termeni distincţi ai Bibliei lui Ulfila, era înafara oricărei tot, cuvântul este purtător de energie magică. aproximare geografică şi lingvistică. influenţe slave, la data scrierii acesteia. Cuvântul este şi o expresie a unui simbol. Simbolul Un mare lingvist român, numim aici pe lorgu Iordan Din punctul de vedere al limbii române, moştenitoare a are rolul primordial în comunicare. Deci nu cuvântul afirma în .Toponimia Românească”, cităm: „ Principial, existenţa unui bogat fond lexical din substratul geto-dac de sorginte traco- gol de conţinut. Simbolul se leagă prin analogii, unor împrumut un, gemanice vechi in limba noastră nu mai poate fi iliră, este deosebit de important şi necesar a studia etimologia cuvântul structurând comunicarea lexicului gotic prin filieră hitită. Geţii şi hitiţii au interferat într-o contestată". Cu toate acestea, aproape fără excepţie lingviştii în gândirea mitico-magică, totul trăieşte şi perioada istorică, atât geografic cât şi lingvistic. Pe plan istoric, români evită să se pronunţa ferm cu privire la influenţe vechi vorbeşte, inclusiv universul. Totul se produce sub fără a da credit integrai lliadei lui Homer, ştim totuşi câ tracii au fost germane în Limba Română. Au rămas astfel doar exagerările şi puterea cuvântului. Analogiile, alegoriile creează o aliaţi ai troienilor de neam hitit în războiul cu aheii de neam grec, opiniile exprimate de Diculescu 1922 şi Gamillscheg 1935, tema substanţă poetică comunicării pentru că şi poezia fiind în continuare deschisă discuţiilor şi controverselor iar pe paln lingvistic se subînţelege interferenţa idiomului traco-ilir este legată de "o anumită stare cu e ^ rte şi Dispariţia de pe scena istoriei a dacilor autohtoni, cu cel mai vechi idiom indo-european, numind aici hitita. determinaţii magice. aproape simultan cu aceea a gepido-goţilor se petrece aşa cum înainte de analiza termenilor geto-gotici este necesară Inspiraţia poetică este, prin excelenţă, o arătam mai înainte, în paralel şi prin romaizarea acestor două prezentarea unei particularităţi fonetice a limbilor germanice manifestare de factură magică. îndrăznesc să spun, etnii, într-un spaţiu lingvistic al romanităţii orientale, clădit pe cunoscută sub numele de „alunecarea sunetelor consonantice " , conform gândirii magice, că lui Eminescu, Bacovia, latina populară. germ. Lautverschiebung, eng. „sound shifting or consonant Stănescu, li se dădeau versurile, ei le transcriau doar. Insule de vorbitori ai graiurilor arhaice de sorginte shiftin
______C 7 W , ------S-au născut ?CN£5Tm OMTOLOtiQ? IANUARIE - IUNIE 2007 Berende Alina-Daniela, Boşca Daiana-Lucreţia, Celor îndrăgostiţi de aripi albe ori negre doua văzut în alte anotimpuri! Cârceie Ana-Maria, Mureşan Delia-Estera, Avram zile de stat cocârjat pe calculator s-ar putea să li se pară o Trei paşi până-n făget (ce-a mai rămas din el) ca Ruth, Croitor .Tinuţa-Andreea, Flămând Liviu- pedeapsa interminabilă... lată de ce o iniţiativă proprie de să deştept dintr-un păienjeniş de vreascuri, un zburător Vasile, Culca Nuţiu-Georgian, Uresche Alexandru- dezmorţire a picioarelor şi minţii pot face mult mai bine de mărimea şi culoarea unei nucăriţe, un impărătuş, un Marius, Mogin lonuţ-Florin, Avram Dorel-Vasilică, decât îndreptarea spatelui peste spătarul scaunului, un troglodit mic de stat, dar mare-n glas; cât sâ ridic ochii şi Sidor Ruben-Aurelian, Ciroaie Cifor-Florin, Ernszt- automasaj al cefei sau alte leacuri... Nu numai membrele să văd un roi de botgroşi cu dungi albe pe aripe şi în vârful Negruşeri Alexandra-Nereea, Partene Lăzăruc- se vor bucura de călătoria asta; ochii se vor deschide, cozii, aterizând în vârful fagilor, poftind la jirul dulce. Pe o lonuţ, Rebrişorean Antonela-Lucreţia, Candale sufletul va respira! O călătorie la o săritură de gard de creangă de alun, ce are deja muguraşi verzui o coţofană Lazăr-Vasile, Dumitru' Silvia-Domnica, Hădărău casa ta te poate face măcar un pic fericit. tocane ca o mitralieră chemindu-şi suratele, speriată Emil-Alexandru, Ometiţă lemima, Leonte Darius- Dorel, Avram Simona-Victoria, Deac lonuţ-Simion, Pui Samuel-Cristian, Partene Denisa-Beatris, Candale Raluca-Gabriela, Ometiţă Marta, Ometiţă Andreea-Lorena, Flămând Alexandru-Vasile, Berende Maria-Adriana, Bizau Marius-Mitruţ, Strîmbu lonel-Cristian, Pârlea Florin-Vasile, Cordoş Fineas-Marian, Candale lonuţ-Mihai, Borş Danuţa- Dorina, Dumitru Ioan, Pop Petrică-Ovidiu, Candale Daniel-Virgil, Bosi Teodora-Valeria-Petruţa.
Să crească mari, frumoşi şi sănătoşi!
S-au căsătorit IANUARIE - IUNIE 2007
Borzasi Alexandru-Aurel şi Madaraş Anna-Maria Bizau Dumitru-Aurel şi Borş Victoria Deac Ilie şi Hoza Ana-Maria Purcariu Vasile şi Ometiţă Ana Sabo Ionel şi Hădărău Letiţie-Monica Buia Silviu şi Hădărău Maria Motofelea Alin-Vasile şi Motofelea Sanda-Lucreţia Candale Valerftin-Mitrofan şi Mureşan Varvara- Palagia Lorinţiu Viorel şi Ometiţă Maria Ometiţă Anton şi Pop Viorica-Dorina Lorinţ Silviu-Florin şi Rada Carmen-loana Primul pas. Afară e mai larg, e mai deschis... poate de umbra alunecătoare pe pământ a unui şorecar, Boatcă Gheorghe şi Candale Maricica vrăbiile îţi deschid calea începând de la streaşini, până-n zburător tăcut pe deasupra coroanelor pustiite de frunze. Andronesi Cifor şi Hădărău-Rauca Maria grame ^e vreascuri ale pomilor din gradină, tăiaţi fără Pe colţul de cer dinspre apus, mai sus, perechea lui face Berende Nistorşi Isip Maria milă în toamna asta -că nucul făcea prea puţine nuci şi roţi de văzduh. Rebrişorean Dumitru şi Funză Zinaida prea multe frunze apoi vom nota în agenda invizibilă din Al patrulea pas mă alungă la molidişurile Chisăliţă Ilie şi Sîngerozan Mariana-Paraschiva buzunarul memoriei doi corbi spoiţi cu smoală pilotând răzleţe dinspre muncel; se aud cârâituri subţiri de Partene Constantin-loan şi Cacior Cornelia ca orbii, un stol gri de cocoşari cu subsuoara alburie, ş- alunari, sâsâituri fine de piţigoi de brădet, ţârâit Motofelea Vaier şi Timiş Maria-Florica apoi ne vom întoarce să ne luăm ce-am uitat?! aparatul monoton şi streotip de presura galbenă iar printre cetini Folfă Leontin şi Sîngeorzan Ioana de fotografiat minuni în orice anotimp! Căţelu o ia înainte, ţepoase se aleargă cinteze în straie mai şterse, de Hoza Augustin şi Deac Viorica în galop, amuşinand muşuroaiele şi răzvoarele ne- iarnă. Degeba îmi înţepenesc gâtul, căutând păsări de Bota Cristian-Alin şi Mureşan Cosmina-Maria ngheţate încă, oprindu-se câteva clipe în aşteptare, ca să foc şi flamura verde pe ciorchinii de conuri; forfecuţele Berendea Ioan şi Andronesi Oniţa vadă dacă a ales bine drumul; de multe ori îi păcălesc n-au coborât din locurile de baştină, unde mai găsesc Flămând Marius şi Popicica Leontina-Ana cotind brusc după o salcie plină de scorburi şi iau alt drum de-ajunsa hrană. Poate după căderea omătului cel ş-atunci se întoarce aleargând ca turbat cu botul în urme mare, să apară o promisiune de re-vedere. Casă de piatrăl până ce mă găseşte. Reîntoarcerea e grăbită şi rece; mai străvăd Doi paşi până la livadă unde e mai multă printre genele serii de iarnă, silueta unui uliu păsărar ce aglomeraţie, mai ales când e frig şi când fiecare încearcă şterge liziera pădurii, conturul aburit al unei ciori ce se Au decedat să-şi câştige firimitura în fel şi chip; vreo cinci neamuri de evapora uşor. Se cuibăreşte în ureche chemarea piţigoi pendulând în acrobaţii incredibile pe nuieluşe somnolentă a ciocănitorii pestriţe, foarte departe un IANUARIE - IUNIE 2007 elastice, cocoşari ciugulind neliniştiţi budinca de mere de croncănit vătuit de corb şi liniştea vrăbiilor adormite în pe crengi c-un ochi în sus de teama vreunui zbor de uliu grămada de crengi din pomii tăiaţi fără milă... se Naroş Mărioara - 71 ani, Avram Viorel - 67 ani, sau erete, un sirrrr! de alarmă şi rămân uimit de câte cete cuibareşte-n mine-un vis... Rebrişorean Maria - 91 ani, Candale Ionel - 61 ani, de aripi se ridică dintre şi din pomi; mai încolo gaiţe Burnar Petru - 58 ani, Morozan Tănasă - 74 ani, Isip certăreţe cu epoleţi albaştri mă păcălesc cu imitaţii Dicţionar: Vasile - 52 ani, Paşca Todora - 67 ani, Călinescu sonore de şorecar; o ciocănitoare verde, un bărbătuş Răzvor (regionalism); răzor = fâşie îngustă de Elena - 74 ani, Cioncan MAria - 30 ani, Locinţiu fără îndoială cu mustaţa-i dublă, roşie pe neagru fluieră pământ nelucrat, servind drept hotar şi potecă între două Matroana - 86 anî, Avram Ana - 97 ani, Măgurean sacadat din vârful unui par de claie din care au mai rămas ogoare sau pajişti; Virginia - 81 ani, Barna MAria - 95 ani, Dumitru doar câteva smocuri şi-o perucă de fân atârnând jalnic în Clenci = creanga pe ale cărei bifurcaţii parţial Docea - 77 ani, Barna Ioan - 77 ani, Raţiu Vasile - clenciuri; şi cade o frunză pe scoarţa zbârcită a tăiate se pot agaţa unele obiecte sau materiale. 65 ani, Mihali Ilişca - 90 ani, Buia Maria - 84 ani. mesteacănului torturat de atâtea topoare încât este o Nucăriţă = fructul unui soi de nuc care face minune că învie în fiecare primăvară... ba nu-i o frunză fructe mai mari decât cele obişnuite - nuca mare; Dumnezeu să-i odihnească! căci urca în spirale pe trunchiul torsionat şi scormoneşte Troglodit = aici specie de pasăre care trăieşte cu ciocul subţire şi îndoit un pic, ca un ac de croşetat, prin în locuri ascunse. Ofiţer de stare civilă cicatricele scoarţei asemenea unui abil chirurg... aiii ia, ia ELENA CĂRBUNE ! asta-i cojoaica de pădure, un neam pădureţ greu de Ilie HOZA, 29.12.2006 CUIBUL VISURILOR Anul XII, nr. 3 (76), iunie 2007 Pag. 8 j D n l  l n i H
încrucişările fiind foarte reuşite. Se auzise în urmă cu 45 de Monitorizările însă au ani (1962) că ia Sângeorz Băi s-a continuat chiar dacă nu cu aceeaşi înfiinţat o „seră" nouă -Liceul intensitate la intervale de 10 ani, 20 Teoretic - cu grădinari cu multă F I © r i pcrctff de ani, 30 de ani şi respectiv 35 de experienţă dar printre ei şi tineri dornici de iici d e — ™ ani. De fiecare dată s-a constatat o bună afirmare în cultura florilor. Materialul săditor a fost calităţile ior pe două straturi numite de acum R dezvoltare a lor şi că foarte multe au produs preferat cel din zonă pentru că nu necesita eforturi (real) şi respectiv U (uman). Această nouă urmaşi răspândiţi astăzi pe întreg mapamondul şi mari de adaptare. După ce în primul an s-a lucrat distribuire a fost cu scopul de a dezvolta acele lafeldeviguroşi. doar un strat de flori şi oamenii au auzit ce bune calităţi care diferenţiau unele flori de altele. Din când în când ajungea şi câte o veste rezuitate se obţin s-a reuşit ca în anul următor să După încă doi ani, florile erau de toată foarte tristă că un exemplar s-a ofilit sau s-a uscat se înfiinţeze încă două straturi denumite simplu: A frumuseţea, cu aspect comercial care putea să şi s-a ridicat la stele. Fie-le ţărâna uşoară! Aceste şi B. aducă profitul maxim pentru cei ce le-au îngrijit şi flori au fost cu totul 8 în mod egal din fiecare strat. încă din primele zile, grădinarii au trecut decizia a fost ca florile să fie scoase pe piaţă dar Acum, pentru unele exemplare a sosit la îngrijirea celor două straturi fiecare după nu înainte de a le face un ultim tratament la „sera" toamna (anii pensionării) iar pentru altele puţin specializarea lui: unul le trata cu substanţe din Năsăud care avea tradiţie de peste 100 de ani. mai târziu, dar să observăm că în ziua de azi chimice, altul le cânta, altul le vorbea în limba Din stratul R s-au extras pentru toamnele sunt mai lungi ca altădată. romănă, altul în limba rusă, altul în franceză, altul valorificare pe piaţă un număr de flori de forma 2r Invităm respectos pe rezolvitor făcea diferite socoteli, altul desena tot felul de unde acest număr este cel mai mare număr prim următoarele: forme şi aşa mai departe. Udarea se făcea după posibil observându-se pentru a nu ştiu-câta oară a) Să afle cate flori femeieşti şi câte flori metode strict ecologice dar ut e cr din direcţii greu că 17 erau flori fem eieşti iar celelalte bărbăteşti. bărbăteşti s-au produs în fiecare strat acum 40 de de dedus se mai putea observa ms* pe unele flori Din stratul U s-au scos pentru piaţă un ani; ajungeau şi câţiva stropi nocivi c ire erau imediat număr de forma uu flori observându-se că acest b) Să precizeze ce culoare are fiecare înlăturaţi. număr este cel mai apropiat dintre toate câte se dintre flori azi la a 40-a aniversare (facultativ); Erau momente când se simţea nevoia ca pot scrie aşa de numărul 2r. Dintre aceste flori 15 c) Să aibă un gând bun pentru cei care s- aceste flori să fie scoase la aer (vezi plecările în erau bărbăteşti şi celelalte femeieşti. au o c u p a t de cu ltu ra a c e s to r flo ri. excursii, vizionări de filme, efectuarea unor lucrări Nu au fost probleme cu valorificarea Autor: POP Vaier în timpul practicii). tuturor floriior (piaţa a absorb, cată cantitatea şi (cu ocazia aniversării a 40 de ani de la Fiecare exemplar era monitorizat zi şi prietenii ştiu de ce). Soarta a avut grijă ca de-a a b s o lv ire a noapte (vizite în timpul nopţii, supravegherea la lungul anilor aceste flori să fie găsite aproape Liceului Teoretic din Sângeorz Băi - 26 meditaţii etc). oriunde în ţară, ba chiar câteva exemplare chiar şi m ai 2 0 0 7 , Ca urmare a acestor acţiuni s-a observat în străinătate. Unele flori au ajuns mai departe, provocat de Cărbune Titus) după doi ani o anumită diferenţiere între flori şi s-a altele mai aproape unele de altele, ba chiar decis o nouă distribuire a florilor în funcţie de câteva exemplare s-au polenizat între ele V a ie r P O P
Localitate din judeţul Cluj - Poet grec care precizează: “Cine spune ceea ce-i place aude ceea ce nu-i place". 11) Localitate IV/IM în Olanda - Scriitor francez (Jules, 1864-1910) care precizează: "Un tată are două vieţi, pe a sa şi pe a fiului său.”
ORIZONTAL: 1) în Biblie (Gen, 1.3) se arată: "Dumnezeu a zis: « S ă fie lumină!»şi a fost lumină", ceea ce ne VERTICAL: 1) Cartea de învăţătură (ui Varlaam determină să spunem că la început a fost... (art.) - Tot de începuturi (Geneza Bibliei, ziua a şasea) este legată şi facerea... (neart.) (1643). Monument de limbă românească veci, Doet şi 2) dramaturg englez (1685-1732), autorul precautei Punct de poveţe:vedere comun "Cine într-o conversaţie - Istoric, publicist, orator, scriitor şi om politic se amestecă între cei ce se ceartă, adesea se alege cu nasul 1 23456789 10 11 român (1871-1940) care spune: "Vorba bună însângerat. 2) Leit (reg.) - Poet tragic grec (525-456 î: Hr.) din . H B şi zâmbetul şi fapta binefăcătoare sunt raze opera căruia s-a extras maxima: "Cuvântul vindecă mânia". 3) 1 ale soarelui răsfrânte în sufletul omului". 3) Alt cuvânt - Ţese! 4) A rămâne pe loc imediat ce zăreşte sau ■ ■ Cuvânt - Scriitor român (Gheorghe, 1822- simte vânatul (despre câinii de vânătoare) - Scriitor umorist 2 1892) care glăsuieşte astfel: "Cel ce ştie a francez (1513-1593) care, oarecum resemnat, rosteşte:"Unica ^ învăţa / Din greşeli străine / Merită a se-nălţa. podoabă a btrâneţii este virtutea", 5) Localitate în Libia - Ion cu 3 ■ 4) "Vizibil" de mic. 5) Vocabulă negativă - sarcină negativă. 6) lată! (lat.) - Lege! 7) Ureche Ion - _ Celebru orator, scriitor şi om politic roman Prefectură în Hanshu - Siglă pentru "American Asociation of 4------Z (106-43 î. Hr.) care atenţionează: "Este urât a Engineers". 8) Articol hotărât spaniol (mase., pl.) - Fiu ai lui ------_ _ _ _ vorbj despre tine însuţi, mai ales atribuindu-ţi Priam şi al Hecubel(Mit.) - Lene! 9) Localitatea în Canada - merite care nu corespund realităţii şi imitând Filozof şi eseist român (Constantin, 1909-1987), unul dintre cei ------" pe militarul fanfaron în rîsul celor ce îe mai erudiţi gânditori români, doctor în filozofie cu teza "Schiţă 0 ascultă". 6) Una din denumirile lui lehova - pentru istoria lui « c u m e cu putinţă ceva nou»", autorul cărţii ------Limba papua - Plantă textilă, 7) Scriitor român "Cuvânt împreună despre rostirea românească", 10) Numele 7 (1881-1923) care ne predă următorul postulat: unui peşte răpitor din arhipeleagul Fiji de care se tem oamenii ------"Educaţia prin sine însuşi este aceea pe care locului mai avan decât de rechini - Scriitor german (1763-1825) şi-o face omul singur, când a ajuns în stare să- care ne dezvăluie următoarele: "Niciodată nu-şi descoperă mai ------şj Redactor-şef: ICU CRĂCIUN Redactori: Viluţ Cărbune, Ilie Hoza, Macavei Al, Macavei, Mircea Prahase, Alexandru Raţiu, dr. Lazăr Ureche, Liviu Ursa Corespondenţi externi: Damaschin Pop Buia (Germania); Alex Pop (SUA) Corectură: Mircea Prahase Precizare: Responsabilitatea materialelor publicate aparţine în exclusivitate autorilor. Adresa redacţiei: Muzeul Cuibul visurilor Maieru, judeţul BISTR1ŢA-NASĂUD Machetare: leu Crăciun Tehnoredactare computerizată şi tipar: IMPRES srl Bistrita str. N.Titulescu, nr. 18, tel.0263 223201, fax: 0263 238027 ISSN 1224 - 643 ‘TJtai&uc, am fruiit cele m ai frucmtHZ&e D irecto r: SEVER URS / 1 PUBLICAŢIE EDITATA DE COMPLEXUL MUZEAL BISTRIŢA-NASAUD SI CONSILIUL LOCAL MAIERU jitfjii.' ------■ ■■ ■ ...... , ...... * ? ...-..... ■ .....■■ ■■■ • ANUL XII Nn 4 (77) *** OCTOMBRIE 2007 *** 8 PAGINI *** 1 leu Lupa Capitolina la M aieru O filă de istorie Zideduminică, 12august2007... (Alocaţiunea la dezvelirea monumentului) în parcul comunei Maieru se adună lume bună: săteni, vecini, delegaţi aslrişti şi reprezentanţi ai unor instituţii de prestigiu. Maieru, vatra unei luminoase copilării de mare scriitor, aetemitate in Dacia natus est”. (Eu sunt aici simbolul latinităţii După slujba religioasă, la ora 12.30, la monumentul şi-a cinstit întotdeauna înaintaşii. Dârzenia şi vrednicia măierenilor poporului român născut pentru eternitate în Dacia).Textul aparţineD- proaspăt al Lupei Capitolina, preoţii măiereni au oficiat o în păstrarea tradiţiilor strămoşeşti sunt cunoscute până departe, lui academician Dumitru Protase, care iată şi astăzi ne onorează cu cuvenită slujbă de lată, suntem în miezul celui de al patrulea eveniment de prezenţa. sfinţire, după care dezvelire a unor bunuri şi monumente semnificative pentru localitate. îmi vin în minte versurile unei poete de ieri; cuvinte primarul Vasile Permiteţi-mi, onoraţi şi cinstite gazde, să fac un scurt izvorâte din .chin şi dureri": .Aduceţi copiii aici lângă pietre, / Să simtă Borş a rostit în faţa bilanţ, Astfel, în 1969 s-a ridicat monumental “Popasul Pietrarilor”, dogoarea nestinselor vetre”. Da, ochii copiilor ar trebui să se celor prezenţi un iată-l aici alături. în 1985, la centenarul Rebreanu bustul său de bronz umezească mai des faţă cu aceste relicve. Guvânt de caldă în faţa Muzeului “Cuibul Visurilor" donaţia Puiei Rebreanu şi creaţia întradevăr, pe valea noastră someşană latinitatea este la întâmpinare. regretatului sculptor Constantin Popovici: în 2006, bustul poetului ea acasă. Pornind de la frumoasa legendă a lupoaicei şi a celor doi Ne-au onorat Iustin llieşiu, iar astăzi Lupa Capitolina, ultimele două donaţia lui Gh. gemeni, Romului şi Remus, legendă care dăinuie din secolul al V-lea ce prezenţa Traian Dascăl, cunoscutul om de cultură şi opera tânărului şi în Cr., Roma s-ar fi întemeiat prin Romulus. Gemenii ar fi fost personalităţi de talentatului sculptor Vlad Prună. .adoptaţi” de o leoaică (lupa), după ce fuseseră abandonaţi într-o vază din domeniul E firesc să mai urmeze şi altele, aum ar fi: un alt bust al pădure. Legenda a umplut lumea, Şi nu numai lumea latină. culturii, politicii şi poetului “sângerărilor ardelene" în faţa şcolii din Anieş, instituţie care De atunci, legenda,ca un fel de ştafetă prin secole, a administraţiei: de 12 ani îi poartă numele, precum şi o statuie a mamelor eroine, tot în devenit emblema arhicunoscută a latinităţii. academicianul vecinătatea muzeului. De fapt, în muzeu s-a plămădit idea acestor Să ne mai amintim, o strofă măcar, din „Cântecul gintei monumente. Ele se vor completa reciproc, amplificând rosturile latine” scris de Vasile Alecsandri în anul 1878, cântec premiat de către Dumitru Protase, acestei instituţii rurale. juriul din Montpellier la propunerea poetului Mistral: „Latina ginta e academicianul Repere de dor ale devenirii şi perinităţii noastre, ca regină / într-ale lumii ginte mari, / Ea poartă-n frunte-o stea divină, / Horia Colan, prof. preţuitori şi apărători ai moştenirii străbune. Evenimente care certifică Lucind prin timpii seculari”/. Univ. Dr. Docent tot atâtea acte de cultură în calendarul de suflet al sărbătorilor „Prin timpii seculari’ latinitatea s-a statornicit şi în Crişan Mircioiu, măierene, sub cupola Astrei noastre străbătoare şi mereu conştiinţa înaintaşilor noştri grăniceri prin pecetea celor trei cuvinte generealut (r) Sever Găină (născut în Poiana tlvei), prof. emblematice: Virtus Romana Rediviva! (Virtutea Romană Univ. Dr. ing. ion Barbu Bălan din Cluj-Napoca, prof. Dr. Ion Renăscută!). Buziaşi, din Blaj, apoi delegaţiile astriste din Dej: Radu O altă dovadă perenă, unică în felul ei, rămâne şi dictonul Gavrilă şi Ştefan Mihuţ, scriitorul Cornel Cotuţiu din Beclean, împăratului Austro-Ungariei, Iosif al doilea, care, în inspecţia lui din Olimpia şi Pavel Berengea şi Mafiei Leşan din llva Mare, 1763 prin teritoriul grăniceresc, trecând prin Salva spre Năsăud şi familia ioan, Georgeta şi Ioana din Cristeştii Ciceului, prof. auzind numele acesta (Salva), i-a venit spontan în minte propoziţia Ioan Seni preşedintele Astrei năsăudene, prof. Dir, Dorel rămasă celebră: Salve Parva, Romuli, Nepos / Te salut drag nepot al Coc, familia Miţitean, prof. Emil Nistor, consilierii locali lui Romulus! I Cu cele trei cuvinte au fost rebotezate, cum se ştie, încă Claudia Talpoş, Vasile Berci, Vasile Cleja din Năsăud, Leon trei sate deodată: Parva, Romuli şi Nepos Cataring din Rebrişoara şi alţii, Oare steagul dacilor reprezentând un cap de lup să nu fi A fost prezent deputatul Ioan Oltean, apoi Ioan Turc, fost o strămutare a imaginii lupei, de la romani la daci? viceprimarul municipiului Bistriţa, inspectorul general al ISJ Mai târziu, George Coşbuc a tălmăcit întreaga mândrie a BN Mihai Mureşan, originii noastre daco-romane în versuri ca acestea: „Ţi-ai mânat prin Primarul Vasile Borş deschide şirul alocuţiunilor. veacuri turmele de plai, / Din stejarul Romei tu mlădiţă ruptă / Şi-ţi Aduce calde mulţumiri medicului Gh. Traian Dascăl pentru cântai amarul din caval şi nai, / Dar cumplit tu fosta-i când te-au dus în această a doua donaţie făcută Maierului: bustul poetului luptă/Ştefan şi Mihai”. învingătoare. Iustin llieşiu (octombrie 2006) şi acum monumentul Lupa ...Şi nu găsim alta mai potrivită încheiere a alocuţiunii Ca şi altădată, evenimentul de azi se datorează aceluiaşi Capitolina. Ar urma să se ridice un monument tot aici, noastre, decât tot o exclamaţie a marelui poet de la Hordou: Mecena al Năsăudului, domnul Dascăl. Cinste acestui bărbat care dedicat mamelor aroine, ţinând cont că timp e 22 de ani poartă două nume-ntr-unul şi amândouă predestinate: Traian, care „Să ţie potrivnicii minte Că-s vii, când e vorba de ţară, Maierul a deţinutîecordul de natalitate pe ţară. ne trimite gândul la împăratul cel mare şi Dascăl între dascăli, care Cu acest prilej, dinstinsul intelectual năsăudean dr. ne-a mai făcut şi azi încă o lecţie de istorie... obligatorie. Şi morţii-n morminte!” Gh. Traian Dascăl, donator în toată ţara, a fost investit cu Da, repere de dor şi de aducere aminte, mai presus decât SEVER URSA titlul de Cetăţean de Onoare al satului cel mai drag marelui se poate rosti în cuvinte, repere presărate la răspântii de Someş. Rebreanu. Doctorul Dascăl a mulţumit emoţionant întregii Domnia sa n-a obosit să dăruiască. Iar lumea nu va asistenţe. conteni să-i mulţumească. Cuvinte de laudă au mai rostit: prof. Univ. Dr. Docent Dar Maierul nostru mai are şi şansa unui primar de excepţie, mult receptiv la fenomenul cultural, D-l Vasile Borş, precum Crişan Mircioiu, prof. Univ. Dr. Ion Buzaşi, prof, Univ. Dr, Ing, şi un viceprimar pe măsură, Vasile Dumitru; apoi un Consiliu Local Ion Barbu Bălan, prof. Sever Ursa şi prof, Ioan Seni. puternic. Manifestarea s-a încheiat cu o masă festivă acordată Repetăm: o adevărată constelaţie de monumente, repere de Primărie. Oaspeţii şi gazdele şi-au mai strâns o dată de dor şi de-aducere aminte, mai presus decâi se poate rosti în mâinile. cuvinte... Virtus Romana Rediviva! Tinerele generaţii viitoare îşi vor însuşi aceste însemne ...Un bătrân, prezent la serbare, punea în versuri clipa: ale trecerii şi petrecerii noastre. Poate unii tineri vor învăţa pe de rost „Amândoi am venit cu bastonul în mână, la încă o lecţie de cuvintele de pe tâmpla statuii, scrise încă cu secole înainte de Cristos, limba latină... Să trăiască Maieru şi măierenii, oaspeţii şi de către istoricul latin Titus Livius în vestita sa operă „Ab urbe condita” lăturenii!' (De la întemeierea Romei): SEVER URSA „H/c egosum signum Latinitas populi dacoromani, qui pro CUIBUL VISURILOR Anul X II, nr. 4 (77), octombrie 2007 Pag. 2 A i H c a Căci coboară bătrâneţea jD usiin - te& A A ^ W - «frOOAAJCU- ■ Când prin fulgere de vifor Rătăceam în pribegie. Coboară turme pe poteci, ______j » --ux.<£L^ - Şi drumul pare de aramă Ţâşneşte zbor de lilieci ^ H otUa -cL G-u^«J— cL®-«*juaja . -ps«-u_- V-VIoCtflS: Câte lacrime amare, Câtă luptă am pornit, Pe-ntinsa zorilor maramă. ^Vţ-n.o.^JiA ra-xJoUJbL. Până am văzut Ardealul C l T H v ^ x j—. j / U x - A v l X.V c c ^ - rf? n . Cum a fost, din nou unit. Răsare luna de sub deal în pacea care cade-adâncă- - Ax* iCM* 4Pt*A—■ + -£ jk '"W'-l-w-cffa «Jluj. ^ oM jUji_ Am turnat atâta suflet S-aude doină de caval Peste cruda suferinţă, în cort de cetină, sub stâncă S e - ţsttu^TsQ. Şi-am purtat peste oprelişti 'VÎ3-*-nli^u 4&cO£ Steag de dreaptă biruinţă. Atâţia ochi zâmbesc senini Aici în liniştea de ţară Vjl*_ jLrSAj2L^Cl_/Jjlî- Os- C-O-rfL <&UA Casa mea din munţii Rodnei Peste livezi şi prin grădini Cu muşcate şi mălini, E numai vis de primăvară. Numai eu-am rămas de-acuma Un străin printre străini. Aşteaptă-n fiecare prag O zână plină de ispită N-am avut noroc nici astăzi în satul cu păduri de fag P lK yvuyij tff] Să-ţi mai trec o clipă pragui E-atâta lume fericită. Să se odihnească iarăşi IUSTIN ILIEŞIU-1946 La căsuţa lui pribeagul. £ ? c l i l c c Suntem mereu fascinaţi de miracolul Confucius ştia că atunci când vorbeşti mult, aproape „Cuvintele nu trebuie să fie decât haina cuvântului... întotdeauna spui şi ce nu trebuie. Arghezi nu gândului” scria Renard în jurnalul său. Iar Rivarol După dicţionar, cuvântul este uniatatea de exagerează când afirmă că „dacă limba nu te scuteşte completa: „vorbele, ca şi oamenii, nu valorează decât bază a vocabularului care reprezintă asocierea unui să faci prostii, ea te împiedică măcar a le spune”. dacă sunt la locul lor”. sens (sau a unui complex de sensuri). E mai bine să regreţi că n-ai spus, decât că Să ne reamintim versurile alor trei poeţi ai Din multitudinea de sensuri ale cuvântului ai spus. Tăcerea e ca mierea, cleveteala e ca fierea... noştri despre valoarea cuvântului. Eminescu: „Unde “cuvânt" vom desprinde câteva. Unii vorbese ce ştiu, alţii ştiu ce vorbesc. Cât umor are vei găsi cuvântul / Ce exprimă adevărul?". Dimitrie Cuvântul este o forţă, una dintre cele mai şi Tudor Muşatescu când zice că „papagalul nu ştie ce Anghel: „Ce farmec se deşteaptă când vă rosteşte mari minuni ale existenţei şi ale minţii omeneşti. vorbeşte, dar se umflă în pene de ce spune”. Şi tot el: gura... / De n-aţi fi voi, atunci cu ce veşminte / S-ar fi- Democrit spunea: “Cuvântul este umbra faptei. Nu-ţi „unii au doar darul „vorbirii despre alţii”... mbrăcat pe lume dragostea şi ura?... Cuvinte, / călca cuvântul dat". Prea mare dorinţă de a vorbi este un semn de juvaere, ecouri depărtate / al altor suferinţi şi bucurii, Adeseori, dacă nu ne arătăm în stare a anormalitate. cuvinte / ,cu voi trăiesc trecutul, şi clipa care bate, / şi stăpâni cuvântul, acesta se poate întoarce împotriva Vorba, graiul face deosebirea dintre om, ca viaţa care-ncepe dincolo de m orm inte”/. noastră pe o mie de căi. fiinţă superioară, şi restul vieţuitoarelor. Dominăm pe Şi, însfârşit, Nichita Stănescu: „Cuvintele Zenon din Citium atrăgea atenţia: „Dacă nu alţii, nu neapărat prin ideile noastre, cât prin puterea sunt umbra de aur în conştiinţă a m ateriei”. cutezi să spui ceea ce gândeşti, sfârşeşti prin a nu de a ne exprima precis gândurile. Fie un om cât de Biblia, cartea cărţilor, vine cu acest etern gândi ceea ce spui". viguros intelectualiceşte, dar dacă nu ştie să-şi adevăr: „La început a fost Cuvântul...”. Unii spun că omului i s-a dat vorbirea pentru exprime cu limpezime gândurile, ideile, ajunge un Da, suntem mereu fascinaţi de miracolele a-şi putea ascunde gândurile. Fiindcă, într-adevăr, mediocru oarecare. cuvântului şi ale tăcerii. omul are nevoie de 2-3 ani să ştie să vorbească şi de Dând cuvântului nostru o exprimare clară, ION DELAMARGINĂ vreo 70 ca să ştie să tacă. precisă, puternică, nu numai că dobândim înrâurire Dintr-un text mai lung, atribuit lui Pitagora, asupra altora, ci venim în ajutorul propriei noastre rezumăm aceste câteva recomandări: ori să taci, ori inteligenţe, spunea filosoful Channing. să spui lucruri care preţuiesc mai mult decât tăcerea. Cine nu ştie să tacă n-a învăţat nici să Mai degrabă aruncaţi la întâmplare o piatră decât un vorbească. cuvânt de prisos sau fără de folos. Nu spuneţi puţin în Cu o vorbă strici, cu o vorbă tocmeşti. Unii în cuvinte multe, ci spuneţi m ult în cuvinte puţine. „beţia lor de cuvinte”, vorbind în public, aleargă o oră „Tăcerea, capul filosofiei este” scria şi după o frază de încheiere... Dimitrie Cantemir: „Dacă tăceai, filosof rămâneai” De la tatăl meu Augustin am auzit că unde toţi spune înţelepciunea noastră populară. vorbesc se aude doar cel ce tace. Repet: cine o fi spus Aproape la fel gândea şi Rochefoucold când că omul are nevoie doar de 2-3 ani să înveţe a vorbi şi spunea: „Caracteristica marilor inteligenţe e de a de 70 ca să ştie când, unde şi de ce să tacă? spune mult în câteva vorbe, pe când cei mici vorbesc Platon ne învaţă: „vorbeşte ca şi cum ar trebui la nesfârşit fără a spune ceva. Cu mult înainte, să dai socoteală". Pag» 3 Anul XII, nr. 4 (77), octombrie 2007 CUIBUL VISURILOR O s t o v i e ______7 Z e . l ig U ______Maieru file de monografie (401 (Spicuiri) 1440. Cea mai veche dată păstrată cu privire la vechimea Spaţiul mitico-magie sau comunei Maieru este anul 1440, când fiica lui Sigismund, regele Ungariei dăruieşte lui Mihai Iacob, corniţele secuilor, Rodna şi satele dimprejur: Năsăud, Telciu, Maieru, Sângeorz, Salva, Zagra, Mocod, Rebra. mitul întemeietor de lume şi cultură 1733. Maieru are ce! mai mare număr de familii 213, înainte de Sângeorz (186), Rodna (152), Feldru (188). Avea 2 biserici şi Spre deosebire de gândirea ştiinţifică, unde, Prin natura sa, Dumnezeu transcede atât calea afirmării, şapte preoţi. (în componenţa Maierului intrau atunci şi satele spaţiul este omogen, adică egal cu sine în fiecare din cât şi pe cea a negaţiei. în ortodoxie, apofatismul Poiana Ilvei, Măgura Ilvei şi o parte din llva Mare). * părţile lui, în gândirea mitico-magică spaţiul este reprezintă calea adecvată în abordarea lui Dumnezeu. neomogen, este ierarhizat în funcţie de mitul centrului şi 1546 între anii 1546-1552 (a doua domnie a lui Petru Rareş) Omul tradiţional concepe jurul cu un gest original al Rodna şi Maieru, Sângeorz şi Feldru erau sub stăpânirea al periferiei. Spaţiul (lumea) are un centru, un axis mundi, zeului în „illo tempore". Toate gesturile din viaţa omului Moldovei, pentru că în acest interval de timp nu figurează în axul lumii, face legătura printr-un ombilic - buric al suntînchinate de anumite ritualuri de natură magică. socotelile oraşului Bistriţa ca plătitoare de bir, decât numai din pământului, arbore sacru, munte cosmic. Acest centru se Construirea unei case este un recurs la arhetip, 1552. degradează spre periferie. Fiecare comunitate îşi are un adică la Dumnezeu când a creat lumea. Facerea pâinii * axis mundi al ei. în gândirea tradiţională românească - presupune aratul într-o anumită perioadă, apoi riturile de 1560, în anul 1560 judele din Maieru şi bătrânii (sfatul) afirmă şi L. Blaga „satul este centrul universului” - „satul purificare a boilor şi plugului. Semănatul, numai în recomandă birăului din Bistriţa pe un meşter bun, anume zugrav, în care m-am născut este centrul lumii”. Personajele anumite zile. Pentru cereale, atunci când luna este în care le-a lucrat la biserică şi „stă aici în sat”. * realităţii secunde, gândirea magică le acceptă (ielele, creştere. Pentru plantele tehnice, atunci când luna e în 1672. 17 noiembrie, boierul Pătraşcu Tăut din Câmpulung vântoasele, căţelul pământului, hotarul tinereţii şi al descreştere. în vechime, primul semănat se făcea cu pârăşte pe măiereni birăului din Bistriţa, pe motiv că i-au furat mai bătrâneţii etc.). ochii închişi pentru ca păsările „să nu vadă" boabele. multe vite şi că i-au tuns oile cele mai bune. în tradiţie se păstrează nenumărate atestări ale Ritualul este o permanentă purificare ca să menţină * ielelor. Credinţa normează relaţia dintre om şi sacrul. De ce se aşează lucrurile din casă într-un anumit 1717. „Abia am scăpat de „armatele regeşti", când o altă extrasenzorial. Dacă crezi, există Dumnezeu, dacă nu fel? De ce o vază cu flori se pune în mijlocul mesei? De ce năpastă vine şi îngreuiază viaţa sărmanului nostru popor crezi nu există. Pascal spunea: „D-zeu există în noi şi-n aprindem lumânările? Toate sunt reminiscenţe ale românesc, anume năvălirea tătarilor din anul 1717, împreună cu felul, în puterea noastră de a crede în El”. gândirii mitico-magice. în Biblie, gestul lui Avraam de a-l jafuri şi cruzimi de nedescris, aşa încât decenii de-a rândul Kirkegaard spunea: „dacă Dumnezeu, ar fi un amintirea acelor năvăliri a rămas neştearsă în sufletul celor ce au sacrifica pe Isac este un gest de jertfă întemeietoare, papagal roşu şi l-ar pune în piaţă, lumea l-ar vedea şi l-ar suferit. Preotul din Maieru, Teodor Bob, scrie mai târziu pe coperta substituind jertfa umană cu jertfa ritualică. unui Triod că „mănăstirea a fost arsă când au venit tătarele." crede”. Dar, cum Dumnezeu este duh, spirit, iubire, nu se Iertările nu ţin de gândirea mitico-magică. Există o în retragerea lor tătarii au răpit pe fetiţa Dafina Balotă, în poate vedea, nici pipăi, libera raţiune este de a-l gândi. interdicţie de anumite iertări de natură magică. Cel care etate de opt ani, care e vândută unui iurc în haremul căruia stă până Spaţiul este neomogen. Biserica, în gândirea nu le respectă cade în culpă. întredicţiiie de natură în 1758, când în vârstă de 49 de ani izbuteşte să fugă. în 5 iulie tradiţională, este „centrul lumii”. în jurul bisericii, spaţiul mitico-magică sunt de natură ireală şi le numim 1758 i se eliberează de la Bistriţa un certificat de milogeală.,.” se structurează ierarhic, într-un spaţiu sacralizat. Ele superstiţii. Lat. superstare = stare deasupra. în aceste devin, la rândul lor, părţi ale sacrului. Există o geografie interdicţii, superstiţia a căpătat conotaţii negative, cum ar 1742. O ciumă îngrozitoare se abate peste sat. magică. Gospodăria unui om are un centru - vatra casei. fi: a nu pune căciula pe masă, să nu lingi făeăleţul, să nu Casa se construieşte pe un loc curat. Există locuri 1760,1786,1814 şi 1814 sunt ani de foamete, iar în 1759 urinezi cu faţa către soare, să nu urinezi în apă, să nu pe unde „umblă ceasul bicisnic”. Acest spaţiu sacralizat inundaţiile au făcut pagube foarte mari. priveşti pe fereastra altuia etc. Aceste interdicţii trebuiau * este menţinut pe baza unor rituri practicate dintru respectate, interdicţiile cu privire la pragurile de trecere 1759. în Maieru sunt numiţi 2 ludimagistri (învăţători): începuturi. Ex.: La pragurile de trecere se practică rituri, ale vârstei, sau interdicţiile pentru lăuze etc. Toate Roman Ureche şi Nechita Diacul. la pragul unei case noi se pun 3 boabe de piper sau un * acestea demonstrează că gândirea mitico-magică este ban de argint. Acestea au rol antropaic. în unele zone, un prezentă în noi. Gândirea mitico-magică „este o 1766. Maieriştenii sunt aşezaţi în suburbii, în afară de .murii” cap de găină. Aceasta este un substitut al jertfei ritualice, constantă permanentă a omului” afirmă L. Blaga în cetăţii, împrăştiaţi pe la gospodăriile oraşelor...? * al sacrificiului primordial. Orice construcţie trebuie să „Gândirea magică”. primească o jertfă (mitul lui Manole). Mitul este 1799. „s-au făcut clopotniţă nouă pentru că în turnul cel în tradiţia românească a intrat gândirea mitico- vechi, trei clopote nu încep şi tare se clatină. Căci a fost rădicat de omniprezent. Antropologul francez R. Girard, în volumul magică ca o valenţă a creştinismului. în spaţiul românesc când s-a făcut biserica, după ce au umblat tătarii în anul 1717. într- „Valenţe întemeietoare", spune că miturile folosite la nu este atestată magia neagră, malefică, ca energie acest an au fost tătarii în ţara aceeasta şi după aceea s-o făcut construcţia unei case noi „sunt mituri întemeietoare". împotriva lui Dumnezeu. Chiar şi atunci când este biserica". După Girard „nimic nu poate fi întemeiat fără sacrificiu”. chemat diavolul, este chemat cu ajutorul lui Dumnezeu. * Exemplu: Abel trebuia ucis ca lumea să se poată Mă întreb, oare sectanţii cred că vor reînnoi 1799. „Grigore Fleaşcă, om vartucios şi cumplit la mânie, în întemqja. în gândirea mitico - magică - nu există nimic făr lumea? Dacă da, atunci unde le este sacrificiul, jertfa - rămăşag, zdrobea o nucă cu fruntea, nu-i putea sta om înainte. A sacrificiu. Referitor la fondarea Romei, ştim din legendă mitul întemeietor de lume şi cultură?! muritîn 18 mai 1799.” că Romulus îl ucide pe Remus sau în religia sumeriană, din trupul lui Tiamat se întemeiază lumea. ALEXANDRU RAŢIU 1803. „Vasile a lui Arssente Urece, din priicna arderii casei în Aşadar, Ană lui Manole este zidită de vie, ca Recele, s-a topit în foc*... (14febr.1903). * mănăstirea să dăinuie. Cum vedem, mitul jertfei este 1817. Au murit de foame mai mulţii locuitori din Districtul întemeietor de lume şi cultură. Mitul „ţapului ispăşitor" Năsăud. Oamenii erau siliţi să mănânce coceni de porumb este prezent în Biblie şi în toate religiile lumii pentru că măcinaţi şi coajă de fag. Coţobrelele (porumbele) erau în Maieru la lumea nu a putut exista fără sacrificiu. Pentru ştergerea mare trecere. De aceea li se mai zice măierenilor şi „coţobreni”... * păcatului originar, Dumnezeu se întrupează, se împământeneşte, se jertfeşte de bună voie, pentru a da 1848 „Revoluţionarii" unguri au dărâmat localul şcolii care lumii posibilitatea de reînoire. era pe locul unde este astăzi şcoala profesională. Câteva „urme” în gândirea mitico-magică, străinătatea este aie acestei şcoli se află în Muzeul „Cuibul Visurilor". * egală cu haosul. Gustav Jung - colaborator a lui Freud, în 1881. „Fetele care năşteau copii nelegitimi (şpuri), în psihanalizele sale, a instituit termenul de arhetip şi vremea graniţei militare, spre a fi ruşinate, erau purtate cu ceteraşi arhetip colectiv, adică înterpretarea lucrurilor vechi. de la un capăt la altul al satului. Aşa era să plătească şi o fată de a Toate lucrurile dintr-o comunitate se întâmplă în preotului Teodor Bob, care fiindcă era fată de preot a fost iertată de raport cu arhetipul. Acest model există în fiinţa divinităţii. această ruşine şi pedeapsă. De atunci nu s-a mai aplicat pedeapsa Modul de gândire este similar cu a lui Platon, unde ideile asta. Fata a fost măritată apoi, de voie, de nevoie, în Bârgău, iar există undeva anume, în adevărul lor, iar obiectele şi tatăl ei i-a dat ca zestre o turmă de oi cu păcurari cu tot şi cu toate fenomenele sunt copii ale arhetipurilor care există în cer. ciuvăile”. * După Kant „există acel lucru în sine” de unde reverberează imaginile acelui lucru. Aşa este cu D-zeu, îl 1881. „Cei ce furau erau publicaţi la „părade”, înaintea bisericii, ca să se ruşineze. vedem prin alte forme de manifestare. Vederea lui Dumnezeu, specifică teologiei răsăritene, este N.B. Aceste câteva spicuiri documentare pot întregi apofatismul sau teologie apofatică, care stabileşte în monografia Maierului. Eie se găsesc in lucrarea„Istoria parohiei Dumnezeu o dinsticţie între fiinţa dumnezeiască Maieru" a lui Iuliu Pop, 1938, manuscris aflat la Muzeul , Cuibul inaccesibilă şi lucrările sau energiile sale necreate. Visurilor". La rânduitul, preotul Iuliu Pop precizează că s-a folosit de Aşadar, prin energiile sale necreate, D-zeu se manifestă însemnările găsite în matricolele bisericii şi de prestigioasa revistă în lume şi această manifestare este accesibilă omului. năsăudeană Arhiva Someşană". CUIBUL VISURILOR Inul XII, nr. 4 (77), octombrie 2007 P a g . 4 „O pin ii Câteva uiAemna'U aAupAa căntu Copilei mele Virginia y* A f jH^aaAceAea la clcM cl cm Iară crinului anume Ce t-a zis eu nu mai ştiu spune pA&jj. 9cu Gnăciu*t, în pământ când l-a sădit, Căci în taină l-a menit Clubul BaecuUuttf Beclean,, 3 . 0 0 7 Şi din umeda ţărână A crescut ca o lumină Iubirea Veronicăi Micle De altfel, Ştefan Micle era şi el ardelean, Un vlăstar înalt, frumos, născut în comuna Feleac, jud. Cluj, băiat de văduvă, cu Cu puţin timp în urmă am fost la Maieru, studii de inginerie ia Viena, dar întrerupte din cauza Cu boboci plecaţi în jos. întâlnind pe prof. Icu Crăciun, primind de la el cartea sărăciei, întrerupând studiile şi profesând chiar ca şi arătată. ucenic-lăcătuş, participând şi la revoluţia răsculaţilor Şi când fu să fie oara Am rămas surprins de profunzimea lucrării, ardeleni din 1848-1849, fiind închis şi prigonit, după Să-nfloreasc-atunci fecioara bine documentată, cu indicarea surselor cercetate şi care s-a refugiat la laşi, ajungând la mari demnităţi S-a apropiat de crin aducerea lor în actualitate, ca un bun cunoscător al universitare. Şi l-a strâns la a! ei sân. operelor evidenţiate, pasionat în aflarea realităţii, Totodată, ca buni ardeleni greco-catolici, cei Deocamdată mă opresc asupra ispititoarei doi s-au căsătorit în biserica Episcopului Ioan Bob, de rememorări Iubirea Vernicăi Micle, privind unele date Astfel floarea tăinuită pe strada cu acelaşi nume din Cluj-Napoca, şi unde ia biografice ale acesteia, prezentate şi susţinute Şi de ochi vicleni ferită intrarea în curtea bisericii, pe poarta de la intrare în nedocumentat de unii pretinşi exegeţi şi combătute Albă, dulce-a înflorit, curte, în stânga, pe o placă de marmură albă, în concret, cu date precise, de adevăraţii literaţi, şi pe 0 minune de privit. care prof. Icu Crăciun, cu multă iscusinţă şi pricepere, amintirea acestei celebrări, se află inscripţia: "în această biserică a avut loc în 7 august după minuţioase cercetări, le stabileşte adevărata 1864 cununia religioasă a poetei Veronica Miele cu De atunci fecioafa-n lume realitate. Din început este pus în discuţie faptul că din prof. univ. Ştefan Micle, preot cununător fiind Poart-un ce fără de nume căsătoria Veronicăi cu profesorul universitar Ştefan protopopul Ioan Pamfilie". Drăgălaş în sânul său Ca un argument în plus, imbatabil şi de Micle ar fi rezultat doi copii: Radu şi Veronica, ipoteză De priviri ascuns mereu. neînlăturat asupra celor arătate, evidenţiem volumul susţinută neîntemeiat şi nedocumentat de fostul de Veronica Micle profesor şi director al Liceului din Năsăud, Octavian de Poezii, editat de Ig. Heimann încă în 1887, pe când Ruleanu şi apărută în ziarul bistriţean "Ecoul" nr. trăia Veronica Miele, cât şi o ediţie ulterioară, îngrijită şi 1/1969, probabil acesta fiind singurul care susţine prefaţată de Augustin Z. N. Pop, apărută în 1969 la această enorm itate. Editura pentru Literatura - P oezii de Veronica Micle, în realitate, soţii Ilie şi Ana Câmpeanu au avut unde printre poeziile Florilegiu, două poezii sunt VERONICA MICLE doi copii: Radu şi Veronica (botezată Ana după numele dedicate celor două fiice astfel; de botez al mamei şi naşei, şi dezmierdată Corina), - la pag, 118-119 - poezia Lac-Qglindă, POEZII fiind înscrisă la Şcoala Centrală de fete din laşi cu "dedicată copilei mele Valeria"; îngrijii* ţi prefaţul numele de botez Veronica, nume de botez pe care îl - la pag. 120-121 - poezia Povestea Crinului, ik AUGUSTIN Z.N.POP purtau fetele din înalta societate din acele vremuri. "dedicată copilei mele Virginia", Cu cei doi copii, Radu şi Veronica, văduva Ana iar în Prefaţă, universitarul Augustin Z. N. Pop face Câmpeanu, după moartea soţului ei Ilie, brav grănicer, referiri precise cu privire la copiii - Radu şi Veronica, ai rănit în revoluţia luptătorilor de la 1848-1849, după familiei Ilie şi Ana Câmpeanu şi nu ai Veronicăi Micle, aflarea într-o stare materială precară de sărăcie, ca şi cât şi ia cele două fiice aie familiei Micle - Valeria şi alţi ardeleni, printre care şi familia Creangă, pribegeşte Virginia, realităţi necombătute de nimeni. în Moldova, stabilindu-se la laşi, unde aceasta avea o Cu zeci de ani în urmă, pe când lucram ca rudenie, pe universitarul Petre Câmpeanu, profesor de notar-şef la Notariatul de Stat Năsăud, la o librărie am fclîlTURA rhNTOU UTfcRATUK drept la Universitatea din laşi, reuşind să-şi înscrie fiica găsit chiar Poeziile Veronicăi Micle, editate în 1969, la şcoala arătată. am intite mai înainte, pe care le am şi acum. Combătând cele susţinute de fostul profesor Este de neînţeles cum fostul profesor Octavian Ruleanu, pe care, probabil şi Icu Crăciun l-a Octavian Ruleanu, profesor de limba şi literatura avut ca profesor la liceul din Năsăud, face referire la română, n-a avut la îndemână poeziile respective, două importante surse biografice, care ne arată scriind în ziarul bistriţean "Ecoul", nr. 1/1969, articolul Copilei mele Valeria realitatea: şi anume: Zoe Moldoveanu, într-un articol arătat, chiar în anul apariţiei acestor poezii. Probabil că din "Plaiuri năsăudene", nr. 3/1942 şi universitarul în acele timpuri prof. Icu Crăciun era elev la liceul din lozemiti, lozemiti, vale tainică şi dulce Augustin Z. N. Pop, într-un articol din "Luceafărul", nr. Năsăud, avându-l ca profesor pe numitul, iar elevul de Pe-al tău sân ca.de mătase nemişcat şi paşnic iuce, 2/ ianuarie 1959, care arată că realitatea este alta, şi atunci, cu date concrete şi semnificative, îşi contrazice Lac-ogiindă cu-a sa faţă netedă ca un cristal anume: că cei doi soţi, Ştefan şi Veronica Miele, au dascălul. Veşnic limpezi a lui ape, veşnic făr-de nici un val. avut două fete, Valeria şi Virginia, iar cei doi copii, Radu Din cele evidenţiate la începutul cărţii şi Veronica, sunt copiii familiei Ilie şi Ana Câmpeanu - întoarcerea la clasici, reiese cu prisosinţă activitatea Călătorii spun că lacu-i o minune nestimată, dealtfel, aceasta fiind şi realitate cunoscută de noi încă prof. Icu Crăciun ca traducător, prozator, publicist, cu Răsfrângând şi stânci şi arbori în oglinda sa curată, de pe băncile liceului. cărţi publicate şi traduceri din engleză, ca redactor-şef Şi într-adevăr, chiar dacă Veronica (1850- al publicaţiei "Cuibul visurilor", şi îndeosebi ca profesor Fără ca de când e lumea cineva să-i fi zărit 1889), la încheierea căsătoriei din 7 august 1864 cu de limba engleză (cu toate că este licenţiat şi în limba Apa tulbure vreodată şi-al său luciu încreţit. Ştefan Micle (1820-1879) avea doar 14 ani, fiind o română) la Grupul Şcolar "Liviu Rebreanu" din comuna diferenţă de vârstă între ei de 30 de ani, din căsătoria natală Maieru, jud. Bistrita-Năsăud. Lac-oglindă-n nepăsare şi-n eternă linişte! lor au rezultat două fiice, şi anume: închei cu pătrunzătoarele cuvinte ale prof. Icu Cred că tu ai văzut multe şi-ai rămas în neclintire, - Valeria (1866-1926) - cunoscută ca o Crăciun din Cuvântul introductiv la cartea întoarcerea valoroasă cântăreaţă de operă, mezzo-soprană, Dar o clipă de-ai răsfrânge starea sufletului meu la clasici, pag. 5-6, în final: Te vei tulbura îndată şi-ai fi tulbure mereu. obţinând numeroase succese de scenă sub numele de "Numai recitind şi reinterpretând atenţi Valeria Nida, cântând alături de marea cântăreaţă de scrierile clasicilor, vom fi înnobilaţi continuu". operă şi a teatrului liric românesc, soprana Elena Şi aceasta-i realitatea. de Veronica Micle Teodorini (1857-1926), şi - Virginia (1868-1937) - căsătorită Gruber, Av. dr. HORAŢIU BOB care a urmat profesia tatălui ei ca profesoară de fizică- chimie. Pag. 5 Anul X II, nr. 4 (77), octombrie 2007 CUIBUL VISURILOR 2. Numiri de localităţi create de scriitor şi date unor Feldioara - nume imaginat de Rebreanu pentru prislopenii vin pur şi simplu pentru că şi ei în Tradem sunt ca aşezări reaie care poartă altă denumire în realitate. comuna Maieru. Numirea este întâlnită în romanul Ion, acasă, căci Tradamul n-are hotar, ci e pe pământul lor. Deci se capitolul III: „în Pripas, la început Herdelea a dus-o parcă mai întâmpla să vie lume şi din Răbra-Mare, din Vărarea, din Salva Amaradis - denumire culeasă de Rebreanu şi întâlnită greu ca în Feldioara unde avea stupi". în Feldioara, unde ba chiar de pe la saşii din Cepari şi de prin Dumitra'1 (Opere, voi. în romanele Răscoala şi Gorila. Ca localitate imaginară este fusese înainte învăţător comunal, avusese o stupărie vestită I, p. ???). Numele acestei aşezări este actual şi azi. echivalentă cu Prislopul copilăriei scriitorului. S-a format în tot judeţul. Păuniş - numire aleasă de scriitor pentru un sat ai saşilor după localitatea reală din Gorj, Roşia de Amaradia, Fleaşca - nume ales de scriitor pentru Rebrişoara, sat de lângă Prislop: „zece saşi din Păuniş sunt prinşi cu boii pe imaş cunoscută de Rebreanu când funcţiona la Craiova la Teatrul de lângă Năsăud. Explicaţia este dată de autor în Opere, voi. intrând în conflict cu cei din Luşca" (în romanul Ion, cap. IX). Naţional din localitate. II, pag. 983. Nu este folosit în nici o operă. Pinteneasa - nume închipuit de scriitor pentru un sat de Armadia - „e numele găsit orăşelului Năsăud”, după Cargalău - sat cu nume dat de scriitor pentru Nimigea lângă Vărarea care apare în nuvela Hora morţii şi în variantele chiar mărturisirile romancierului (Jurnal, I, pag. 309). Ungurească folosit în romanul Son, capitolul V: „Cargalău! era tipărite ale nuvelei Catastrofa. în romanul Ion e înfăţişat astfel: „Armadia începe îndată un sat cam de vreo două ori cât Prislopul, aşezat pe ţărmul Pripas - nume ales de Rebreanu pentru satul Prislop de la câteva sute de paşi dincolo de podul de peste Someş. Un stâng al Someşului, pe un şes drept ca masa, în mijloc se lângă Năsăud, fixat tot în împrejurimile acestui oraş (Jurnal, voi. orăşel lunguieţ, împrăştiat pe ţărmul râului până la poalele înalţă trufaşă cu un cocoş alb în vârful turnului, biserica iar în I, p. 452). Descrierea drumului de la Armadia până la Pripas şi dealurilor, urcându-se chiar pe coastă cu casele. De departe, apropiere şcoala satului cu acoperişul roşu de sticlă, cu două chiar a satului şi a împrejurimilor lui corespunde în mare parte străluceşte mândră biserica cu două turnuri şi clădirea etaje, severă şi poruncitoare ca o stăpână nemiloasă. Pe la realităţii. Şi totuşi petrecerea de la horă, scandalul, cheful de la liceului românesc, podoabele cele mai de seamă al Armadiei margini, ca nişte cerşetori flămânzi, se răzleţeau bordeie cârciumă, bătaia dintre flăcăi şi toate amănuntele celelalte, deşi şi ale întregului ţinut. De altfel, tot târguşorul e trei-patru străzi murdare, umile, învelite cu paie afumate”. în acest sat, plasate în Pripas” în sufletul lui Rebreanu trăiau întâmplate în alt care se întâlnesc într-o piaţă largă, în faţa bisericii” (capitolul localizat ca al şaptelea sat de la Armadia pe stânga sat, în satul primei lui copilării - Maieru (Jurnal, voi. I, p. 309). în IV). Someşului, a fost subnotar pentru un timp Titu Herdelea din romanul ion este descris astfel: „Pripasul era pitit într-o Bătania - localitate imaginată ce apare în Opere, voi, 2, roman darşi scriitorulîn realitate. scrântitură de coline şi părea mititel să-l cuprinzi tot într-un pumn p. 395: „acţiunea se petrece în satul Bătania. Jidoviţa - indică satul ce se numea înainte Tradam, şi să-l pui în traistă, ca o jucărie pentru copii”. Pripasul este deci Bîrsa - localitate ce apare în voi. 11, Teatru, p. 1160: dintre Năsăud şi Prislop. Comisia oficială care, după unire, a pentru scriitor un sat idee, un sat mitic, ca şi ia Blaga. „Gavrilă Ioan, învăţător în Bîrsa...” - nume de influenţă revizuit şi verificat numele tuturor localităţilor din România a Sărăcuţa - nume format de scriitor pentru un sat vecin cu germană. adoptat în loc de Tradam numele de Jidoviţa, pe care i l-a dat Pripasul din romanul ion unde se află locul lui Ion al Dumbrăveni - aşezare a cărui nume e întâlnit în autorul în romanul Ion şi care exprimă într-un fel şi o realitate. Glanetaşului. Tot în acest roman întâlnim pe popa din Sărăcuţa Caiete, pleacă de la Dumbrăviţa, sat în jurul Năsăudului, „Jidoviţa fiind un sat pur jidovesc în regiunea noastră pur care participă la nunta lui George Bulbuc. Numele aşezării e echivalent cu Maieru întâlnit în proiectul Ţăranii (actul I, Casa românească, de altfel unicul sat jidovesc din Ardeal, afară, simbolic, arătând situaţia locuitorilor ţărani. lui Ion Motofelea în Dumbrăveni) (Jurnal, I, p. 459). Formă bineînţeles de Maramureş” (Jurnal, voi I, p. 309). Localitatea Săscuţa - nume găsit satului vecin cu Pripasul, unde se românească de la Dumbrava, sat cu aceleaşi nume ce este centrul de întâlnire al tuturor satelor dinprejur „Duminica mută bisericuţa cea veche, aşa săracă şi umilă cum era, aparţine deTârgu Lăpuş, judeţul Maramureş. şi-n sărbători mai ales, tot norodul se adună acolo ca la deoarece în Săscuţa românii se înmulţesc (Ion, cap. VI). în Dumitriţa - nume creat de la Dumitra - comună vecină comedie. Năsăudenii vin pentru că acolo e mai ieftin rachiul, realitate este vorba de Dumitra, sat cu mulţi saşi la început, apoi cu Prislopul. în romanul Ion este întâlnită în capitolul IV: Luşcanii ca să facă acolo hora, căci în satul lor nu se găseşte în declin şi până la urmă românizat. N um ele s-a form at de la „Moara din Dumitriţa e o moară de foc care face o făină ca băutură, fiind asvârlit pe cinci coaste de deal; rebrişorenii vin femininul „sască”, ia care s-a adăugat sufixul aurul...” Numele localităţii s-a creat prin adăugarea sufixului ca să se certe cu năsăudenii, cu care au pricini de hotar, iar diminutival uţa. diminutival iţa, adăugat la Dumitra. IACOB NAROŞ £ntâlnirt şi frumuseţe, Arată că şcoala are 208 elevi cu 18,5 norme didactice. Clasa a 8-a au absolvit 33 de elevi, iar eleva Bindea Simona este pe primul loc la matematică la testele naţionale. Bindea Ioan - directorul coordonator al şcolii măierene arată că „nu este mai presus dat muritorului decât educaţia. Şcoala măiereană educă 1860 de şcolari ceea ce reprezintă uns fert din populaţia măiereană. Prin aceşti elevi, Maierul nu va îmbătrâni. Dl. Lazăr Ureche - inspector pre poetul „sângerărilor ardelene”, poetul I.S.J. Bistriţa arată că şcoala din Maieru şi Anieş poate intra în competiţie cu orice şcoală din mediul care a trăit drama Dictatului de la Viena, din august 1940, s-a scris cu ocazia dezvelirii urban. Felicită pe dl. Ursa Sever care s-a străduit să înzestreze şcolile cu un nume cu care se pot bustului din localitatea Maieru. lată un nou bust I. llieşiu în faţa şcolii din Anieş, localitate unde poetul mândri. Harnicul primar Vasile Borş, după istoricul localităţii, spune că după asigurarea sănătăţii avea să-şi înceapă şcoala primară. Bustul se datorează inimosului Dr. Traian Gh. Dascăl din Năsăud trupeşti, urmează asigurarea sănătăţii spirituale care se face prin educaţie. Mulţumind - medic stomatolog. Omul acesta, filantrop, om de suflet, cu respect pentru înaintaşii acestui judeţ, organizatorilor, aminteşte că Maierul ocupă primul loc în ţară în ce priveşte reabilitarea şcolilor. S-a până în prezent a finalizat şi donat localităţilor acestui judeţ 26 de busturi şi statui cheltuind în aceste făcut o şcoală de standard european. Aminteşte apoi directorii acestei şcoli, înv. Mureşan Silvestru, opere de artă până în prezent 4,5 miliarde de lei. Câţi pot să fie aşa? îşi munceşte banii într-un cabinet BochişAna, L. Cărbune, căruia i se datoreşte construirea aripei vechi a şcolii şi încălzirea centrală, stomatologic, după care îi transformă în busturi şi statui spre veşnică amintire şi semn de preţuire făcută cu ajutorul comunităţii - mare realizare din vechiul sistem comunist. Ciupe Pavel, Berende adusă localităţilor acestui judeţ. Anghilina şi harnicul şi de ispravă director Titus Cărbune. Acest om se confundă în totalitate cu Dacă trebuie să punem o floare pe mormântul celor dragi, atunci Gh. Traian Dascăl a pus şcoala, aducând-o în actualitatea imediată prin articolele publicate în reviste de ale învăţământului. aceste flori (de bronz) în faţa şcolilor, pieţelor, parcurilor acestui judeţ. Nu e puţin lucru să transformi Impresionantă a fost întâlnirea dintre cadrele care şi-au început activitatea aici: leu Crăciun, azi sudoarea profesională în semne care să amintească mereu generaţiilor viitoare despre fiinţa noastră redactor şef la "Cuibul visurilor", poetul Iacob Susă, Vaier Pop - publicistul din Revista matematică, naţională latinitatea acestui popor „înconjurat de o mare slavă”. Cu adevărat Dumnezeu se manifestă omul de condei Virgil Ureche, însoţiţi de secretarul de atunci şi de acum „omul care ştie totul” - în aceşti oameni cu suflet de monument. Opera aparţine tânărului sculptor Vald Prună, absolvent al Alexandru Barna. facultăţii de artă clujene, unde poetul Iustin, în anii dictatului, înfiinţa primul ziar românesc liber în Tânărul profesor, poet şi epigramist Grigore Cotul, care ca o atenţie a lumii în care trăim încântă Clujul liber. cu epigrama: La manifestări au participat preşedintele despărţământului năsăudean ASTRA şi domnul „Obişnuit cu mita din spital secretar al despărţământului năsăudean, dl. Cleja, Dl, Zorin Diaconescu - omul care lasă Clujul Bolnavul n-are nici ovină, pentru a înfiinţa la Bistriţa postul TV, Au participat reprezentanţii publicaţiei judeţene Dan Popescu şi Că la controlul medical Olga Lucuţa redactori la ziarul Răsunetul. în loc de bani, i-au luat... urină. După un Te Deum, susţinut de preotul paroh V. Botiş - stâlp al credinţei ortodoxe din acest sat, Vorba epigramistului, nu banii fac totul, iar măierenii şi anieşenii ştiu să-şi cinstească înaintaşii au luat cuvântul Ioan Seni, care aminteşte că I. llieşiu, în clasa a Vl-a scria pe pereţii liceului şi valorile cu hărnicie şi omenie. Aş încheia gândurile din umbra acestui bust în cuvintele d-lui prof. năsăudean „Trăiască România mare”, fiind salvat de dirigintele său Poenaru, care-l ajută să ajungă în metodist Iacob Naroş, specialist în teminologia rebreniană şi etnografie că această vale, vale a Blaj - Roma ardelenismului. Anieşului - vale aducătoare de aur nu se dezminte, aurul este şi astăzi în sufletele acestor anieşeni, Sever Ursa arată că Iustin este cetăţean de onoare al localităţii Maieru. Domnul procuror arieşeni, care a dattermenul de arinete, termen cu multă poezie şi aducere aminte. Macavei - fiu al satului spune „Mă simt ca în copilărie, între ai mei” - aici unde încă musteşte seva românismului, ca în poeziile lui I. llieşiu. Dl. Titus Cărbune - directorul acestei şcoli, arată că „şcoala este a comunităţii, iar copiii să nu se numească vreodată vânzători de frumuseţe, ci ziditori de frumos Pag. 7 Anul X II, nr. 4 (77), octombrie 2007 CUIBUL VISURILOR ______c . t v u ______ C aravana p iţia n silo r codaţi Ei bine, sâmbătă ramură: tsi-tsi-tsi!sisisisisi! sisisiss! sri-sri! tsriii! Am conifere. în interior, m-am hotărât să părăsesc ridicat ochii şi ce credeţi că am zărit printre crengile confortul atinge carapacea dulcelui somn de subţiri, în vârful căroră lăcrimau picături lungi de perfecţiunea! Şi ce-i pe dimineaţă pentru a da o raită apă pe care lumina primelor raze ale răsăritului lume mai moale, mai prin făgetul de sub măgură. bătea scânteia diamantului?! Păsări minuscule, duios şi mai pufos decât Nimic mai bun şi mai frumos care zburătăceau de colo-colo, explorând cu penele şi puful! Meşterii în viaţă decât să te scoli cu noaptea-n cap spre a febrilitate lăstarii lăcuiţi de piţiguşi matlasează pleca în patrulare şi-a te întoarce apoi după câteva rouă, în poziţii din cele mai cuibul jur-împrejur cu puf adus din cele mai ore cu mintea plină de imagini şi senzaţii uluitoare. incredibile, fără hodină, în neaşteptate locuri. Un savant aiurit ce n-avea ce Aşa că m-am echipat regulamentar, mi-am aruncat neîncetat neastâmpăr, cu face a găsit într-un asemenea cuib 441 de pene rucsacul în spate şi binoclu! agilităţi de argint viu, din ram „furate” de la diferite păsări, dintre care: un ciuf de la gât şi... la drum printre în ram, din copac în copac, pădure, o mierlă, un sturz de vâsc, un piţigoi fuioarele de întuneric şi chemându-se şi răspunzând mare, un piţigoi ceaţă ce abia se desfăceau cu ciripituri fine şi sâsâituri secrete ca nu cumva să albastru, un porumbel din trupul dimineţii zgribulite. piardă urmele de văzduh ale caravanei păsăreşti! gulerat. într-altul au fost Am trecut puntea de Erau piţiguşii codaţi! găsite nici mai mult nici lemn în „scârtzituri” de lemn jilav, respiraţia rece a Atunci când veti vedea un piţigoi codat fiţi mai puţin decât 968 pene râului, zbârlindu-mi „pielea de găină”. Am zăbovit sigur că peste câteva secunde veţi vedea încă de găină!... în acest cuib preţ de câteva clipe la şuroiul unul, ş-încă unul, s-apoi pe-al treilea, al patrulea, mai călduros decât o pârâiaşului din Arinete apoi caravana completă, adică între 8 şi 15 mănuşă, femela depune 7-12 ouă albe, cu virgule pentru a trage o duşcă de bulgăraşe tricolore (alb, roz şi negru) decorate cu o japoneze bru n-roşcate. ceai încă fierbinte din sticla pană lungă, lungă în chip de... coadă. Chiar şi în A cuibări, în aflată în buzunarul „contre-jour” ar fi imposibil să nu poţi recunoaşte aceastăa strâmtă cabina rucsacului şi-a ciuli urechea atât de „singulare” siluete. Piţigoiul codat este, spaţială, nu este deloc o la foşnetele amorţite ale înainte de toate, o fiinţă treaba uşoara pentru mărăcinişurilor, filând în acelaşi timp câţiva piţigoi extrem de sociabilă şi care femela, cum nici pentru cărbunari ce se agitau printre nuielele sălcilor nu se simte în siguranţă bărbătuş, viaţa nu-i prea ciopârţite de secure de la malul apei. Primavara, decât în sânul micii trupe de roza, fiin'că după 18 zile, mai ales, nu există poteci anume peste haturi şi vagabonzi. Prin cântecelul eclozarea puiuţilor păduri! Drumurile şi cărările subţire şi delicat, membrii marchează debutul unei mele sunt cele ale grupului sunt tot timpul în perioade infernale: sute instinctului ş-ale simţurilor! legătură, acesta având un de zboruri pe zi în Picioarele mele merg acolo dublu rol: s.o.s. celor rătăciţi căutarea ouălor şi unde urechea distinge prima şi semna! de localizare omizilor de fluturi, a şoaptă de frunză ori primul pentru trupa în marş aerian. larvelor s-a altor gâze ciripit, potecuţa se croieşte ... Dar spre sfârşitul lunii martie se întâmplă mărunte ori păianjeni. spre tufişul în care se întrezăreşte umbra unei un eveniment superextraformidabil !? Mica gâscă Lăcomia acestei duzini mierle sau crenguţa pe care se desenează de piţigoi, care pană acum trăişte în armonie şi de mâncăi este imposibil conturul delicat ai mărăcinarului negru. Alteori unire, simpatica şi neastâmpărata caravană de satisfăcut pen'că micile mele promenade se zburatoare se...diziocă! Gata cu priteneştile aceasta creşte pe zi ce întâlnesc cu vreun zbor plimbări în grup prin coroanele alunilor şi arinilor! trece. Din fericire ghemotoacele cresc foarte zăpăcit de cocoşar ori cu Fiecare se ţine deoparte, se retrage pe teritoriul lui repede, iar codiţele lor încep să străpungă pereţii „racheta" vreunui şoim, dar şi alungă pe oricare cuibului care seamănă tot mai mult cu o perniţă de asta-i povestea unui alt vis. „cetăţean” înaripat ce se ace. La cinşpe zile după ieşirea din ou- dacă nici o Aşa ş-amu! Prima apropie! Bănuiesc doar că aţi nenorocire nu ’ intervine în ăst timp-familia călăuza mi-a fost un înţeles... a sosit primavara şi părăseşte cuibul, care seamănă amu cu o cuşma pantarus prost dispus, trezit probabil de scârţâitul dragostea s-a cuibărit în găurită de molii. Părinţii şi copiii rămân încă mult pietrişului de sub tălpile mele. Mi s-a părut că inimioarele de gămălie ale timp uniţi şi vagabondează împreună peste strigătul lui metalic dă alarma întregului pământ: cuplurilor, care încep câmpuri şi livezi. La venirea nopţii se aliniază pe o tzec-tzec-tzec! tzic-tzic! Am deîndată, fără prea multe şi sofisticate gesturi de crenguţă ascunşi în desimea protectoare a unui cotit apoi spre merii bătrâni curtoazie, construcţia unui cuib, ce este fără nici o tufiş, mici bulgăraşe zgribulite, înghesuiţi unu-n din livada de pe tăpşanul îndoială cel mai extraordinar (scuzaţi, n-am găsit altu, căpşor lângă căpşor, aripă lângă aripă, mustind încă de apa a lt cuvânt!) culcuş construit de vreo inimioara lângă inimioară, cum ar trebui să fiţi şi voi, A zăpezilor abia topite; printre necuvântătoare. Niciodată şi nicicând, nici un oamenii! crengile uscate, zdrenţuite bebeluş din lume nu va găsi leagăn mai dulce şi mai Off, of, of! Există, din păcate în istoria de licheni faceau tumbe catifelat decât cuibul de piţiguş! Lucrarea despre noastră - asta-i viaţa! - şi victime, puii mai adesea, câţiva clovni cu căciuliţe albastre. Erau piţigoii care este vorba se prezintă cărora frigul, ploaia, omătul ori foamea le vin de albaştri la ora gimnasticii de dimineaţa. Am ca un bulgare gri-albicios în hac. Uneori adulţii vor servi drept hrană uliului, continuat drumul în sus spre pădurice, pe lângă un formă de ou, tare mare în şoimului, huhurezului mic. Mortalitatea este teribilă şirag de păducei şi sorb raport cu constructorii săi. în la aceste bibelouri atât de fragile...în primăvară, păsăresc ş-am tras cu loc de ciment se foloseşte familia, părinţii şi copii nu mai are decât 2/3 membri urechea. Chemări pânză de păianjen, iar teferi. Aceştia se vor întâlni din fericire cu subţiratice caligrafiate prin pentru exterior muşchi şi supravieţuitorii akui clan pentru a reface de bine, de văzduh, chiţăituri de şoricei licheni împănaţi cu bucatele de scoarţă ori solzi de rău, un alai care, sper din tot sufletul, să nu moară aerieni alergau din ramură în niciodată: CARAVANA PITIGOILOR> C O D AU » ! CIJIRtJL VISURILOR Anul XII, nr. 4 (77), octombrie 2007 Pag. 8 O p i n i i CA LA NOI LA NIMENI Motto: oare la viitoarele alegeri cu ce vom fi din nou păcăliţi ? Ce răspunsuri ne putem da când ne întrebăm: în ce ţară trăim ? lată câteva răspunsuri cu spaţiul public; posibile: - trăim în ţara în care unii trebuie să aibă "ciocu mic"; - trăim în ţara din care tinerii vor să plece pentru a-şi face un rost în altă parte a lumii; - trăim în ţara în care trebuie să ştie toţi dacă cineva îşi siliconează sânii; - trăim în ţara în care învăţământului i se promit fonduri de 6% din PIB dar dascălul este - trăim în ţara în care tot mai mulţi tineri exersează cultura barului; - trăim în ţara în care au mare succes emisiunile TV de scandal; dispreţuit; - trăim în ţara în care unele "vedete" ard de nerăbdare să arate prin intermediul televiziunii la -trăim în ţara în care pensionarii sunt neglijaţi; - trăim în ţara în care este mare corupţie dar nu sunt corupţi iar dacă sunt atunci aceştia pot fi ce standard trăiesc; - trăim în ţara în care fetele îşi doresc să devină fotomodele; găsiţi foarte uşor, aţi ghiciţi, au termopane; - trăim în ţara în care unii devin "vinovaţi" în urma dezbaterilor televizate dar nefiind prezenţi - trăim în ţara în care mama îndoliată se prezintă în platou şi povesteşte lumii durerea ei, cu la dezbateri; lux de amănunte; - trăim în ţara unde s-au dat (pardon! şi se mai dau) tunuri; - trăim în ţara în care o "vedetă" îşi împarte averea cu mama ei la televizor; -trăim în ţara în care comuniştii condamnă comunismul; - trăim în ţara în care dacă guvernul nu poate face case sinistraţilor, le poate face domnul G, - trăim în ţara unde în faţa dreptului de proprietate unii suntem mai egali decât alţii; care nu uită să ne amintească de fiecare dată că el este credincios; - trăim în ţara unde la alegeri trebuie să alegem răul cel mai micdintre două rele; - trăim în ţara în care treburile arzătoare ale politicienilor nu coincid cu ale alegătorilor; - trăim în ţara în care de sărbători oamenii politici duc cadouri la căminele de bătrâni şi la - trăim în ţara în care joia până la amiază se votează mai multe legi decât în toată săptămâna orfelinate; (chiar cu zecile); - trăim în ţara în care cei mai buni consilieri pentru oamenii politici sunt rudele lor; - trăim în ţara în care fotbaliştii sunt mai buni români decât oamenii de cultură şi de ştiinţă; - trăim în ţara în care P îşi face cumpărăturile de sărbători în prezenţa televiziunilor şi apare la - trăim în ţara în care frumoasele manele aduc cântăreţilor lor averi incredibile; ore de maximă audienţă; - trăim în ţara în care vrăjitoarele au mare succes; - trăim în ţara în care P are trompetă. - trăim în ţara în care oamenii bogaţi îşi afişează ostentativ averile agonisite; -trăim în ţara în care..,. - trăim în ţara în care oamenii publici (unii) îşi aruncă urale de "bine" confundând uşa cortului VALER POP, Şanţ 7 te .i> u s - 3456789 10 S-au născut IULIE-AUGUST (2 ) Boşi Teodora-Valeria Petruţa, Pui Estera, Cîrceie Andrei - ORIZONTAL: Rupe tăcerea! - Evanghelist care Cristian, Sabo lasmina-Andrada, Timiş Sanda-Maria, Anca avertizează: “Cu măsura cu care vei măsura cu aceea vi se va Damaschin, Hoza Vasilica-Ancuţa, Flămînd Raul-Marian, măsura”. 2) Filozof grec (384-322 î.Hr.) care arată: „în Boca Andrei-Florin, Rauca Dănuf-lcnuţ, Tolan Paul-Daniel, majoritatea lor, oamenii se supun mai mult constrângerii Tolan Andrei-Miguel, Deac Robert-Edward, Sîngeorzan decât cuvântului şi mai mult pedepsei decât poruncii datoriei”. Lazarica-Feiicia, DragomirGabriela-luliana, Ometiţă David- 3) Sat component al comunei Feldru - Scriitor elveţian (1821- Cristian, SidorAndreas-David, SidorAndreea-Lavinia 1881)care defineşte existenţa omului astfel: .Viaţa nu este decât un ţesut de obiceiuri”. 4) Siglă pentru „Trustul de Să crească mari, frumoşi şi sănătoşi! construcţii pentru îmbunătăţiri funciare" - Sufix cu sensul „om, * bărbat” - Perechea călăreţului. 5) Interjecţie (des folosită în S-au căsătorit IULIE-AUGUST basme) - Rege evreu (973-930 Î.Hr.), simbol al înţeleptului, părintele Proverbelor biblice, care ne sfătuieşte: „Leapădă Flămînd Marius şi Popicica Ana-Leontina, Bama yasiie şi din gura ta orice cuvinte cu înţeles sucit, goneşte de pe Rebrişorean Elena, Bujor Ţolca Ştefan-Dan şi Avram Dorina- buzele tale strâmbătatea.” 6) început de meditaţie! - Şagă, Palagica, Motofelea Filip-Alin şi Ursa Ioana, Pop Vasile şi glumă (Mold.) - Cuvânt care redă vorbirea în şoaptă (Munt,), Cimuca Viorica-Gaftoana, Lorinţiu Petru şi Rebrişorean 7) Poet latin (sec, I, Î.Hr., Publius) care recomandă: „Este bine Victoria, Hangea Aurel şi Pui Victoria, Ursa Liviu-loan şi chiar duşmanilor să te adresezi cu cuvinte frumoase". 8) Rîu Ometiţă MAria-llişca, Ursa Leontin şi Irini Dorina, Dumitru în Serbia - Abreviere medicală pentru lipotiaminpirofosfat - Usturoi. 9) Pronume personal - Istoric, publicist, orator, scriitor şi om politic loan-Luţu şi Cărbune Adriana-Ramona, Lorinţ Mihai şi Pop român (187' -1940) care precizează: „Un frâu în gură e mai sigur decât lanţurile la picioare”. 10) Om care îşi dă cuvântul şi se ţine de Maria-Ancuţa, Magda lacob-Gabriel şi Priseacru Claudia, cuvânt - Limbă vorbită în Republica Burkina Fasso. 11) Filosof şi iluminist francez (1689-1755), autorul monumentalei cărţi „Spiritul Horodan Vasile-loan şi Marica Maria, Juerjea Valerian- legilor" care susţine: „Cine vrea să schimbe obiceiurile şi manierele nu trebuie să le schimbe prin legi”. Petrică şi Ometiţă Aureiian-Simida, Naroş Alexandru şi Veciunca Viorica-Rodica VERTICAL: Domn al Moldovei şi mare cărturar enciclopedist (1673-1723) care glăsuieşte: "Cuvântul bun şi neplăcut este ca doftoria greţoasă, însă folositoare în trupul bolnavului - Cea mai puternică fiinţă de pe pământ. 2) Unul dintre cei trei mari cronicari ai Moldovei (Grigore, 1590-1647) care în a sa Profeţie la Letopiseţul Ţării Moldovei povăţuieşte. "Despre cele rele să se ferească şi sâ se Casă de piatră! socotească, iar despre cele bune să urmeze şi să înveţe şi să se direpteze" - Crater în Lună, 3) Căldură mare -. Legiuitor atenian, 640-558 ic î.Hr., unul din cei 7 înţelepţi ai Greciei antice, părintele maximei: "în fiecare zi se învaţă ceva nou. 4) Oraş şi port la Marea Neagră - Filolog Au decedat IULIE-AUGUST şi poet danez, autorul primei gramatici daneze (1631-1703) - Cal dobrogean. 5) Pseudonimul Iui Mihai Gafiţa - Şănţuleţ prin care se scurge mustul din teasc (reg,) - Perioade mari de timp, 6) Toartă făcută fără pic de măiestrie - Persoană foarte importantă, cu puteri Cărbune Ionel - 85 ani, Croitor Ioana - 59 ani, Candale discreţionare - Este teafără! 7) Veche unitate monetară chineză - A cunoaşte. 8) Formai din lemn - Renumit scrimer (Marian) din Cluj- Grigore - 93 ani, Hangea Saveta - 82 ani, Macarie Viorica - 82 Napoca care a evoluat între cele două războaie mondiale. 9) A vorbi de rău (Mold.) - Imediat după trei noari - Eden. 10) Fabulist grec, ani, Zavaschi Vasile - 66 ani, Lorinţiu Virginia - 77 ani, Ureche autorul sentinţei: "Cine păţeşte se instruieşte" - Denumirea poliţiei din Ţara Românească şi Moldova, în sec. 18-19.11) Creatoarea Anchidim -78 ani, Candale Docia - 77 ani. Gerovitalului (Ana) - Estetician, istoric literar, scriitor şi filosof al culturii româneşti (1897-1964), autorul poveţei: "Nu fii plin de fiere, pizmuitor şi bănuitor, urâcios şi posomorât". DICŢIONAR: TCIF, LTP, ASOF, SYV, NTS, TAEL, POPU Dumnezeu să-i odihnească! Dezlegarea careului din nr. trecut: CUVÂNTUL-OM-ACORD-IORGA-ZICERE-SION-ATATICA-F-Z-N-BA-CICERO-IEU-AEKA-IN- Ofiţer de stare civilă ASLAN-IONCI-CAMIL-NOH-GH-YOGA-ITA-AITON-ALCEU-YLST-RENARD ELENA CĂRBUNE MACAVEI AL. MACAVEI Redactor-şef: ICU CRĂCIUN Redactori; Viluţ Cărbune, Ilie lloza, Macavei Ai, Macavei, Mircea Prahase, Alexandru Raţiu, dr, Lazăr Ureche, Liviu Ursa Corespondenţi externi: Damaschin Pop Buia (Germania); Alex Pop (SUA) Corectură; Mircea Prahase Precizare; Responsabilitatea materialelor publicate aparţine în exclusivitate autorilor. Adresa redacţiei: Muzeul Cuibul visurilor Maieru, judeţul BISTRIŢA-NĂSĂUD Machetare: Icu Crăciun Tehnoredactare computerizată şi tipar: IMPRES srl Bistrita str. N.Titulescu, nr. 18, tel.0263 223201, fax: 0263 238027 ISSN 1224 - 643____ “*)tt ‘Tttaien.cc, am tră it cete mtU fructtunz&e n i w w U r r : S t : \ MJK L l t S l PUBLICAŢIE EDITATA DE COMPLEXUL MUZEAL BISTRITA-NASAUD SI CONSILIUL LOCAL MAIERU ...... —...... ?..... , , 1...... , , ______ANUL XII Nr. 5 (78) *** NOIEMBRIE 2007 *** 8 PAGINI *** 1 leu secolului trecut, făceau concurenţă celor de la Slănic toarta ingrată Braconierii Moldova... Totul a rămas în paragină, investitorii ar face ceva dar... autorităţile nu fac drumul! Intrăm iarăşi în pădure - de a politicianului în cadrul proiectului de "Monitorizare a carnivorelor data aceasta, de răşinoase, urcăm pe o culme şi, imediat mari: ursul, lupul şi râsul din judeţul Vrancea", treaba era prindem semnalul! Determinăm direcţia, stabilim punctul şi Pentru a deveni om politic trebuie să te fi născut în zodia simplă: se ia un urs, i se pune la gât o zgardă cu ne spunem că, bine ar fi ca, la întoarcere, să ne oprim la oportuniştilor. Mai târziu, îţi vei dobândi calităţile de: bun actor, bun de radioemiţător, i se spune: - Hai, pleacă şi, din când în când te Ocolul Silvic Vidra, să determinăm şi pe harta silvică zona în „papagal", bun de manipulat minţile celor proşti dar mulţi, bun de mai duci în teren să afli pe unde mai este... Ca să afli, îţi care a ajuns ursul, pentru a fi supravegheat. acumulat bunuri. trebuie un receptor radio şi o antenă asemănătoare cu aceea Când am ajuns în şosea, observăm o "Dacie" roşie Atunci când nu vei mai avea timp să minţi frumos, te va scoate TV dar, mai mică. Pui căştile la urechi, porneşti staţia radio şi staţionată şi doi poliţişti care tăndăleau pe lângă ea... Din din încurcătură purtătorul tău de cuvânt. începi să roteşti antena, încet, încet de tot... La un moment obişnuinţă îi salut în treacăt, văd cum ţâşnesc şi sar în Vocabularul tău se va îmbogăţi cu expresii şi cuvinte noi: dat, în căşti începe să piuie semnalul sonor emis de zgarda maşină, pornind după noi... Nu le-am dat nici o importanţă: matrapazlâc, mită, baie de mulţime, manipulare, lobby, electorat, de la gâtul ursului, din ce în ce mai tare, pe măsură ce roteşti poliţia - cu treaba ei, noi - cu treaba noastră... Numai că, antena şi, dacă se continuă rotirea, semnalul scade în voiau să ne depăşească! Ei, asta-i! Cum să-şi permită o sondaj, apartenenţă, promisiune, campanie, drept la replică, dar şi intensitate şi se pierde... Roteşti antena în sens invers, "Dacie" să depăşească o "Toyota"? Şi-am început să ne prescurtări: DNA, CNSAS, SRI, etc. semnalul se aude iarăşi şi, în momentul când se aude cel mai jucăm "de-a şoarecele, cu pisica": când ne ajungeau din Munca istovitoare pe care o vei depune în folosul comunităţii tare, determini cu busola azimutul direcţiei în care este urmă, mai dădeam un şpriţ, îi mai înecam în praful drumului o să te răpună într-un somn profund pe vreun scaun din matricea sălii orientată antena, în raport cu punctul în care te afli şi pe care de dădeau în gropi şi, tot aşa - până la Vidra unde, observăm de şedinţe. Vei intui legătura dintre noţiunile de „urnă" şi .diurnă". l-ai notat pe hartă. că drumul era barat de două maşini de poliţie şi, nişte poliţişti Cu cât o să-i uiţi mai repede pe cei pe care-i reprezinţi, vei Deci, ursul căutat se află undeva, în direcţia aceea... se agitau, cu telefoanele la urechi... Treaba lor! Noi aveam reuşi să-ţi asumi confortul absolut. Vei fi chemat la talk-show-uri, unde Dar, nu-i destul pentru a afla locul exact: trebuie doi operatori, treabă la Ocol dar, n-am apucat să oprim în poarta Ocolului îţi vei aduce aminte de vreun ţap ispăşitor. Te vei ridica în rândul fiecare cu câte o antenă şi, trebuie să se depărteze unul de că ne-am pomenit înconjuraţi şi somaţi să coborâm... cu celorlalţi doar atunci când vei fi dobândit calitatea de a distruge dovezi. celălalt, măcar la câteva sute de metri - după cum permite mâinile sus! Colegii mei au rămas cu ochii holbaţi, Dacă n-ai nici un tic sau vreun semn distinctiv, vei ieşi mai terenul. Se determină direcţia şi din cei de al doilea punct, se neînţelegând ce li se cere... greu în evidenţă. Trebuie să înveţi să deguşti feţe de copii, babe. transcrie pe hartă şi, în locul unde cele două direcţii se Nici eu nu pricepeam mare lucru dar, m-am supus, moşnegi, homosexuali şi beţivi pentru a-ţi asigura cât mai multă încrucişează, se află şi ursul... Dacă nu-i decât un singur întrebând, ca prostu': Barem, pot să deschid uşa? notorietate. operator, acesta se deplasează lateral faţă de direcţia - Coboară! Unde-s armele? unde-i ursu'? aţi fost la Dacă ţara va avea parte de calamităţi, te vei afla în mijlocul determinată şi, cât mai departe - ceea ce durează mai mult şi braconaj, hai? Aha! mă dumirisem... dă o anumită eroare, deoarece, între timp, ursul se poate să -Actele, la control! oamenilor păgubiţi, împărţind conserve, ketchup şi hârtie igienică, se fi deplasat... Simplu, nu? Gândăceiul însă, coboară geamul portierei, rămâne îmbrăcat într-o cămaşă cu liniuţe, scoasă la gât peste un pulover din Cu vreo săptămână în urmă marcasem un urs la la volan şi întinde actele: 100%cotton. Lepşa şi^aflasem că ar fi fost văzut pe la Vizantea... Hai, să-l - Poftim! Vei ajunge la performanţa de a vota zeci de legi într-o zi, al căutăm! între cele două localităţi sunt vreo 30 de km şi ceva. Unde-i ursu'? unde-i corpu' delict? armele? căror conţinut nu-l cunoşti, drept pentru care vei evita orice microfon Zis şi... plecat! Ce-i drept, cam cu noaptea-n cap - să - Uite, dom'le! Poftim! Şi, scot pixul din buzunar... ce ţi s-arputea pune în faţa cavităţii bucale. fim la Ocolul Silvic Vidra, la începerea programului. Grăbiţii Poftim! Ridic prelata benei în care era antena şi punga mea Te va obseda în fiecare minut al existenţei tale întrebarea: de noi însă, am ajuns cu mult înainte: pe ia 7 fără un sfert. cu ciuperci, la care s-au zgâit toţi poliţaii, ca la altă minune. „Voi fi pe listă sau uninominal?". în sfârşit, găsesc pădurarul de servici - cam adormit, între timp, atraşi de tărăboi, au ieşit în drum şi Chemat fiind la dezvelirea vre-unui bust te va năpădi o care-mi spune că programul începe la ora opt... pădurarii, printre care şi acela de dimineaţă: senzaţie de deja-vu cu poza acestuia din manualul de istorie. - N-ai cumva, o hartă silvică? Şi, îi spun zona care mă -Ăştia sunt! Niciodată n-o să îmbrăţişezi platforma program a partidului interesa. Apare şi şeful de ocol care ne recunoaşte şi ne salută tău atunci când acesta n-o să te promoveze. - N-am ! da' puteţi găsi la pădurarul (cutare) că, are cu: Şi după toate astea, te-ntreb: de ce nu renunţi, politicianule? cantonul chiar lângă drum... - Să trăiţi! Poftiţi!... (adică, poftiţi în birou ) unde, s-a Ţi-e frică să devii OM? La pădurarul cu pricina n-am mai oprit, contând pe lămurit toată tărăşania şi am primit fel de fel de scuze hărţile noastre topografice-care, sunt foarte bogate în detalii poliţieneşti: GRIGORE COTUL de nivelment: curbe de nivel, altitudini, etc., dar, foarte sărace - Am fost informaţi... ni s-a raportat câ nişte în detalii de planimetrie ca, de exemplu, liniile parcelare braconieri... Ştiţi? Avem şi noi, clienţii noştri... Nu vă dintre unităţile amenajistice şi bornele silvice care, în teren supăraţi! Să trăiţi! sunt dispuse şi numerotate după o anumită ordine, în general - Nu, dom'le! Foarte bine! V-aţi făcut datoria! pe culmi şi pe pâraie încât, o bornă identificată în teren îţi Felicitări şi mulţumiri! Aveţi grijă! Şi, drept răsplată, le-am spune exact unde te afli şi, mai departe, te poţi orienta şi duce oferit nişte pliante.cu descrierea proiectului. Vezi, bă., unde ai treabă... Pe harta topografică însă, asemenea detalii adormituie, ce-ai făcut? nu există şi, lesne poţi confunda o culme cu alta, un pârâu cu - Da.şefu'... altul şi astfel, chiar te poţi rătăci! Până la Focşani s-a zguduit "Toyota" de râsetele şi Ajungem la Piscu’ Radului, lăsăm şoseaua spre comentariile noastre iar după aceea, de câte ori treceam prin Vizantea, intrăm în pădure, trecem pe lângă canton şi, ne tot Vidra, poliţia ne saluta reglementar... ducem pe un drum cam alunecos pe care, "Toyota" noastră de teren începe să valseze dar, răzbeşte... leşini ( sau, Focşani, 4 Noiembrie 2007 intrăm?) într-o poiană largă în care se împletesc mai multe biolog ŞTEFAN CIURESCU drumuri forestiere, identificate pe harta noastră. Coborâm, instalăm antena, nimic! Urcăm pe un dâmb - nimic! Mai urcăm puţin-semnal slab, neclar, nedirecţionat... Gândăceiul Silviu hotărăşte să urce pe culme, împreună cu Radu iar eu - la maşină. Pădurea de fag este în plină splendoare coloristică... @&z£â'zea V izc/luduJ muzeu d in ~ încep să caut ciuperci, găsesc oarece dar, nu destul... Ce-or (&?/) face, băieţii? într-un târziu coboară zâmbind, mânjiţi de noroi Şi - L-am găsit! E, pe-acolo! Şi-arată cu mâna direcţia La 21 noiembrie a.c. Muzeul „Cuibul visurilor” împlineşte pe care o marcăm pe hartă. 50 de ani de la înfiinţare. - Mergem la Vizantea, să mai luăm un releveu? Satul cel mai drag al marelui scriitor Liviu Rebreanu ■ (adică, să mai facem o determinare) Maieru, cu viaţa lui clocotitoare, dă substanţă şi vitalitate acestui Dorim ca în aceste zile ale Sfintelor Sărbători, - Mergem! Bunul Dumnezeu să va aducă în casă lăcaş de cultură. în acelaşi timp muzeul este şi un omagiu adus Ne întoarcem pe unde am venit, ieşim la şosea şi ne speranţă, bucurie şi să vă reverse în memoriei romancierului care ne-a veşnicit în lume... îndreptăm spre Vizantea, cale de vreo zece kilometri, spre suflet lumină, pace şi linişte. Redacţia nord... Trecem pe lângă izvoarele minerale care, la începutul La mulţi ani! Redacţia CUIBUL VISURILOR Anul XII, nr. 5 (78), noiembrie 2007 Pag. 2 A f r i c a De cei ce nu mai pot să vie Unui beţiv Colegi sau profesori iubiţi Oricine vs. Cineva Ce zac în strămoşească glie. Oricât de des în baruri a intrat Ce scurtă e această viaţă Şi-oricât de des el şi-a golit paharul Nu oricine poate deveni cineva. în fugă anii noştri trec Oricine încearcă, dar trebuie să intervină cineva. Cu toate c-a ieşit cam tulburat, Ne fură clipele şi ora Oricine crede că cineva îl înţelege, Ne fură cei ce ne petrec. N-a fost destul ca să-şi înece-amarul. întotdeauna cineva munceşte mult dar nu-l apreciază *** oricine. Nu ştiu de rândurile mele Programul „Starea de sănătate a Oricine votează pe cineva. Vor mai avea şi rezultat Cineva are valoare doar dacă i-o recunoaşte oricine. Dar ştiu c-am încercat cu ele populaţiei" Când cineva vrea răul cuiva, are grijă să nu afle oricine. S-atingem ţelul mult visat. Nu oricine râde când glumeşte cineva. Obişnuit cu mita din spital, Oricine are o părere proprie despre cineva. Tu iartă-mi nota pesimistă Dacă se spune despre un om că nu e un „oricine”, înseamnă Şi poate lipsa de curaj, Bolnavul n-are nici o vină, că e „cineva". Azi te sărut cu faţa tristă Că la controlul medical Oricine este interesat dacă cineva oferă ceva gratis sau din De la Zalău, de ia Sălaj. în loc de bani i-au lu a t... urină! generozitate. *** Dacă cineva ştie adevărul despre altcineva, în mod sigur La fel mă iartă dacă-ncet acesta va fi aflat până la urmă de oricine. Mereu, mereu, necultivat Unuia din Opoziţie Dacă se întâmpiă ca cineva important să păţească ceva, Modestu-mi talent de poet atunci oricine se oferă, de ochii lumii, să-l ajute şi să-l S-a dus şi el şi m-a lăsat. Eşti stângaci sau eşti dreptaci, consoleze. Asta după cum ţi-e soarta, Oricine oferă mită dacă găseşte pe cineva s-o accepte. Să fie ca ia întâlnire Oricine face un rău şi-a găsit deja pe cineva să suporte Să regăsim al nostru rost însă multe-n viaţă tragi consecinţele. Şi revenind la vechea fire De eşti cu Stânga când e Dreapta. Cineva modest, de regulă, înţelege pe oricine. Să fim mai tineri, cum am fost. *** Nu oricine se căsătoreşte, chiar dacă este iubit de cineva. Unei tipe de „treabă" Oricine iubeşte. Cineva profită. Iubiţi colegi, ne cheamă ţara Să nu crezi că dacă bei cu cineva, oricine te va duce acasă! Ne cheamă bustul lui Coşbuc Orice societate este alcătuită atât din „cineva" cât şi din Să ne-amintim de tinereţea A luat viaţa în piept „oricine". Acelora ce-ncet... se duc. Şi arată chiar „beton", Rog pe oricine citeşte acest articol, să mai convingă pe Zalău, 1 Dec. 1990 A câştigat şi respect cineva să-l citească! De când îşi puse... silicon. P.S. Scrisoarea trimisă colegelor, colegilor şi profesorilor GRIGORE COTUL noştri, după ce nu s-a organizat întâlnirea de 40 de ani (1987), am reuşit să organizăm în 4-5 septembrie 1992 întâlnirea de CHEMARE 45 de ani. ION MÂNDRAŞ absolvenţilor Liceului George Coşbuc din Năsăud, promoţia 1947 LA REVEDERE Aflat pe trenul vieţii - acum, Am revenit pe drumuri de granit Spre staţia de coborâre, Călcând sfios pe urme de trecut Când efemerul nostru drum Nepotrivire Cu suflet încărcat de dor strivit încheie trista lui menire. Prezentul ne priveşte şi se simte mut. Oare aceşti bătrâni cu plete-ncărunţite Din inimă colega-ţi scriu Cu ochi de foc şi inimile vii Ca să pui un nou director Şi sunt şi astăzi supărat Peste dascăli, nu-i uşori Au stat sub vremi şi sub furtuni ivite Că „întâlnirea optzeci şi şapte" Şi au visat la tril de ciocârlii? Cel ce-ar vrea, nu corespunde, Nici nu s-a mai organizat. Nu peste ei trecut-au oare Cei ce corespund, nu vor. Şi domni străini şi-mpărăţii viclene Iubit coleg eu te întreb Ce-au vrut să zdruncine din temelii Tu nu vrei să ne întâlnim Carpaţi înalţi şi plaiuri dunărene? La Năsăud, s-analizăm Sau oare voi sunteţi acei ce-aţi fost Ce-a fost, ce este, ce simţim?? Şi Feţi-Frumoşi şi mândre Cosânzene Investitiet Voi căluşari isteţi cu serenade mii Am fost şi tineri şi activi Cu ochii mari şi fulgere sub gene? Din plin ne-am făptuit menirea, l-a plătit soacrei proteza Voi sunteţi cei ce-aţi înfruntat Noi, oare, nu mai merităm în speranţa că, vreodată, Istoria cu paginile triste Să cheltuim cu întâlnirea? S-ar putea să se-otrăvească, Voi aţi zăcut în temniţele lor Muşcându-şi limba-nveninată. Şi-aţi înfruntat concepţii comuniste? Sau poate risipim prea mult Voi aţi luptatîn munţii noştri vechi *** Suntem pensionaţi cam toţi Alăturea de paltini şi de fagi Şi mai ştirbim din ce am strâns Indignare Pentru-a păstra trecutul nepătat Pentru copii, pentru nepoţi? Curat, pentru urmaşii noştri dragi? Bine-aţi venit aici la Năsăud Iubiţi colegi, ne cheamă ţara La poarta unui cimitir, Iubiţi eroi cu suflet transilvan Ne cheamă bustul lui Coşbuc O-ntrebă nora furioasă: Noi, cei de-aici mereu v-am aşteptat Să ne-amintim de tinereţea Cam de demult, în fiecare an. - Câţi ani ai,soacră? Acelora, ce-ncet... se duc. Dar dacă soarta nu va mai voi - Nouăş'doi! Să ne-ntâlnim din nou şi în putere Chiar dacă numai două zile - Şi vrei să te mai duc acasă? Să ne luăm acum „Rămasul bun" *** Vomfiiartineri, iar vioi Iubiţi colegi, vă zic „LA REVEDERE" Vom retrăi întreg trecutul Unei fete bătrâne Ne-am regăsi poate pe noi. Citită în septembrie 1992 - la 45 de ani de la absolvire ION MÂNDRAŞ Eu cred că-n nouăzeci şi doi Fiindcă a trecut „de-amiază", La patruzeci şi cinci de ani Să îşi găsească soţ, nu e uşor, De-a mai rămas ceva din noi Cei ce o plac, nu o interesează, Să nu ne mai gândim la bani. Iar cei pe care-i place ... nu o vor. *** în cârje, bâte, cum putem Sau viguroşi ca la-nceput Dorinţă* Din nou să ne pornim la drum Să ne-ntâlnim la Năsăud. Râvnea atât de mult De vom fi iarăşi împreună Să aibă un copil, Un ceas sau două, cât o fi Dar nu spre a-i fi tată, Va fi din nou o zi senină Ci fiindcă~i... pedofil. O zi... şi-apoi putem muri. ADELA COTUL «N. Să ne-amintim cu-acest prilej P a g . 3 Anul X II, nr. 5 (78), noiembrie 2007 CUIBUL VISURILOR OsteHc. / Z e l i f l i d ______MAIERU - FILE PE MONOGRAFIE (HI) P u te A e a a c u v â n tu lu i Despre Biserica din Deal am mai făcut menţiune în această rubrică 1/. Presupunând că pictura respectivă reprezintă scena unui martiraj iau', boul eâie ituA&p,e*u&ent de. bute. De data aceasta vom aduce unele precizări cu atât mai importante, cu cât se românesc, s-ar impune o cercetare în detaliu întreprins de specialişti în spune că a fost scoasă rejustificat de pe lista monumentelor istorice. materie. Oricum, aşa cum am mai spus, subiectul acestui tablou poate fi Dumnezeu nu s-a arătat nici unui muritor. Forţa divină nu poate fi Gazetarul Nicolae V. llieşiu, un mare prieten măierean al romancierului considerat un unicat care ar putea constitui un puternic argument pentru controlată. Există o cenzură a misterelor pentru a ne proteja fiinţa biologică. Ce Liviu Rebreanu, în una dintre însemnările sale depuse în biblioteca reţinerea acestui lăcaş sfânt pe lista monumentelor istorice, aşa cum s-a s-ar întâmpla dacă am cunoaşte viitorul sau dacă am pierde instinctul documentară a Muzeului .Cuibul Visurilor" şi datată 10 aprilie 1978, relatează hotărâtînanul 1978. procreaţiei? Ce este magicul? Spuneam în numărul trecut că Blaga şi M. cu lux de amănunte împrejurarea în care marele scriitor descoperă icoana De remarcat să şi poetul Iustin llieşiu a scris o poezie intitulată Eliade spun că .este o constantă a existenţei umane". Magicul este deci o martirajului prin frângerea cu roata, icoană care se poate vedea şi astăzi în .Bisericuţa veche" cu imagini semnificative. constantă a gândirii umane. Ea cuprinde şi o parte de iraţional, o gândire care iconostasul bisericuţei 21. Ar fi o pagină, în plus, la istora suferinţiior la care de veacuri a fost supus transcede iraţionalul, pentru că prin raţiune nu se poate explica totul. Omul este Să rememorăm câteva date necesare. Lăcaşul acesta, purtând hramul neamui românesc de pe aceste plaiuri în lupta pentru elibereare, independenţă singura fiinţă dotată cu gândire. Toate celelalte fiinţe sunt dotate şi mânate de cuvioasei Parascheva, a fost zidit în anii 1817-1818, pe cheltuiala şi credinţă străbună. instincte. La Revelion, stingerea luminii de la ora 12 este un reflex al gâdirii credincioşilor din parohia Maieru, în plină epocă grănicerească. In anul 1817, Reaminitm că în 22 octombrie 2000, Biserica din Deal a fost resfinţită mitico-magice care transformă universul din haos în cosmos şi invers. Ex.: la un secol după pustiitoarea năvălire a tătarilor (1717), a fost foamete mare, de către P.S. Episcop vicar dr. Irineu Pop Bistriţeanul, protopop fiind P.C. Pr. Timpul la romani începea în martie (pluguşorul) care până la sfârşitul anului se Ioan Dâmbu, alături de preoţii noştri parohi Emil Coman şi Ioan Lăpuşte, într-un degrada în haos. Atunci au apărut ritualurile pentru înnoirea timpului, la soborslujitorde 17 preoţi. solstiţiul de iarnă care să ajute timpul să revină la starea de cosmos, de După părerea unor istorici şi chiar a lui Rebreanu însuşi, scena amintită organizare. Adică, venirea pe pământ a zeiţei Istar. Exemplu: cetele de mascaţi te duce cu gândul la martirul cumplit al lui Horia sau Tănase Tudoran. Romanul fac mult zgomot. De ce? Pentru a alunga lumea din haos, ajutând-o să ajungă .Crăişorul Horea" reţine parcă ecourile îndepărtate ale amintirilor din copilăria la starea de cosmos. romancierului. Cu siguranţă, că în geneza .Crăişorului... intră şi imaginea Tiamat încearcă să pună mâna pe lume, s-o aducă în haos. Oamenii terifiantă din iconostasul măierean. au fost creaţi să încerce să evite căderea lumii în haos. Deci, noaptea de Revelion este o reminiscenţă a gândirii mitico-magice prin care omul a încercat Note biografice: să intervină în existenţa lumii. In mentalitatea tradiţională sunt gândiţi cei doi 1/ Sever Ursa, Maieru, file de monografie (21), în rev. „Cuibul visurilor" sfinţi - Sfântul Toader care are grijă de soare, soarele creşte. Iarna este Sfântul anul VI, nr. 45, ianuarie 2001, Mairu, pag. 3; Nicolae care nu lasă soarele să meargă prea adânc în gol, să nu cadă în haos. 21 Nicolae V. llieşiu, Liviu Rebreanu descoperă icoana cu martirajul pe Are menirea să-l readucă, să-l aducă la strălucirea iui. Precum vedeţi, este o roată din Maieru, lucrare in ms„ în biblioteca documentară a Muzeului .Cuibul gândire mitico-magică (magicul are legătură cu o anumită funcţie a gândirii visurilor"; umane care are o parte de iraţionalitate. Ea se înscrie astfel pe scara 3/ Emil Boşca-Mălin, Contribuţii la monografia comunei Maieru.. determinismului dar există o parte reală, fără o cauză explicită. Ea se Tipografia .Românul", Cluj, 1936, pag. 22. desfăşoară sub forma energiei magice din lucruri a ceea ce se numeşte MANA. spun bătrânii, de aceea i se mai spune şi .Biserica foamei" 31. Lăcaşul în 380 d. Hr„ împăratul Teodosie a suprimat calendarul păgân şi a aminteşte întotdeauna de una dintre cele mai negre pagini din istoria acestor Prof. SEVER URSA introdus calendarul creştin care s-a suprapus peste saturnaliile păgâne locuri. (sărbători). Revenim la însemnarea iui Nicolae V. llieşiu. Era la sfârşit de martie ::3 â U C cc Aceste rituri, colinde laice, necreştine, balade cum este Mioriţa, sunt 1944, când are loc o întâlnire între trei prieteni, foşti colegi de şcoală şi ortaci tradiţii precreştine infiltrate în creştinism. Un exemplu edificator ar fi tremenul nedeapărţiţi pe uliţele Maieruiui: romancierul Liviu Rebreanu, compozitorul de „păgân*. Păgân nu este egal cu ateu. Ateismul este negarea existenţei lui Dariu Pop şi Vicenţiu llieşiu, tatăl lui Nicolae. Despre jroveribe Dumnezeu. Până la iluminism nu există această negaţie. Termenul de „păgân" Vorbind de Biserica din Deal, Rebreanu voia să-şi împrospăteze unele s-a statornicit odată cu creştinismul. Creştinismul s-a implantat întâi în oraşe. date. Când a fost construită? ş-i CX) La sate a păstruns mai târziu. Sătenii rămăseseră cu tradiţiile precreştine. -în timpul foametei din 1817, când oamenii îşi făceau mămăligă din Termenul de „păgân" se traduce sat, iar „paganus", sătean. Din paganus a derivat şi s-a statornicit tremenul de păgân, la care creştinismul scoarţă de mesteacăn, răspunse tatăl meu. De mai bine de 12 ani mă folosesc în această rubrică de ziceri ajunse mai târziu. între gândirea dogmatică şi magică au existat convulsii. în -.Bătrânii spuneau precizează Dariu Pop că multe din materialele înţelepte. între noţiunile de proverb, maximă, dicton, zicere, zicală, zicătoare, ortodoxie s-au păstrat şi au fost tolerate efecte ale gândirii mitico-magice_, mai folosite în construcţia ei au fost aduse de la mănăstirea Drogomana, veche de parimie etc., nu e mare deosebire. Doar că o maximă are autor cunoscut, în sute de ani, ctitorită de cineva din ţara Maramureşului prin 1440, dar care din mult ca în dogma catolică - unde s-au cristalizat norme mai abstracte. în tot timp ce proverbele au autori anonimi. Toate conţin o învăţătură morală 1750 se află în ruină". cultul bisericesc sunt practici mitico-magice. Ex.: Cădelniţa şi cădirea, fumul născută din experienţă, exprimată printr-o formulă eliptică, sugestivă, foarte -îmi aduc aminte, spune Liviu Rebreanu, aveam vreo 10 ani când tata cărora alungă duhurile rele, ca şi afumatul gospodăriei de Sf. Alexie. Credinţa concentrată şi, de obicei, metaforică. în cazul proverbelor constatăm şi mi-a arătat în Biserica din Deal o masă din .butuci", rămasă din mănăstirea că fumul este apotropaie (fereşte de rele). împărtăşania, din punct de vedere exprimarea versificată, pentru a putea fi receptate şi reţinute mai uşor. darâmată de pe Drogomana. O mai fi?” antropologic este consumul de substanţă energetică a zeului primordial care Toate laolaltă se constituie într-un cod moral al popoarelor. Aceste Nici unul dintre noi nu-şi aminteşte dacă mai există. dă energie individuală. Dogma Sfintei Treimi este acel UNU multiplu, în care ziceri rămân adevărate „pilule" de înţelepciune pe care le întâlnim la tot pasul, -.Dar pictura aceea pe lemn înfăţişând un martiraj pe roată mai există? Dumnezeu este unul în fiinţă şi întreit în persoană. De aceea Treimea este vorba ceea: „câtă frunză şi iarbă,,." întreabă tot Liviu. Ştii, aceea pe care am descoperit-o prin 1926 sau 1927, cu Sfântă, neamestecată şi neîmpărţită. Liturghia se face cu ajutorul cuvântului, Românii se plasează în prima linie în materie de proverbe. tine Dariule, când eram la Maieru. Era aşezată deasupra uşii împărăteşti, în muzicii şi tipicuri păstrate prin tradiţie din Biserica primară, cu rol opotropaic şi Zicerile acestea înţelepte s-au izvodit din câte o împrejurare, sau iconostasul Bisericii din Deal". atragere a bunăvoinţei lui Dumnezeu. din câte o întâmplare relatată la început pe larg, apoi din ce în ce mai pe scurt, -.Da, există", afirmă tatăl meu. în religia sumeriană Zeul a creat oamenii ca să-i întreţină propria-i printr-un proces de sinteză, până la o formă ireductibilă, rămânând din -„Este ceva cu totul nelămurit, inexplicabil" interveni Dariu Pop: cum a putere. Dogma este o cuprindere de legi ale gândirii prin care se revelează relatarea primară doar o esenţă de gândire încorporată într-o zicere, ca într-o ajuns acolo această pictură? Se pare că nu are nici un sfânt canonizat şi este divinitatea în lume. Dogma se referă numai la cultul religios. Dogma este o aşezată în mijlocul iconostasului? Şi cum a dăinuit atâţia ani neobservată de licărire de geniu. ştiinţă care transcede logica, care dă norme între om şi divinitate, lisus Cristos aceia care au săvârşit martirajul, câci el reprezintă, aşa cum se crede tragerea lată un exemplu de .gestaţie” posibilă a unui proverb, Mai întâi, n-a instituit o dogmă, a adus o bună vestire. A instituit o morală spunând ce pe roată a unui martir român pentru o cauză naţională, de către nişte executanţi relatarea întâmplării, de pildă: - pe la noi au năvălit tătarii precum o apă este bine şi rău. Aş zice că morala e un sistem de norme care îşi au rădăcinile în în unifrmă de epocă, cu brandeburguri’ ... învolburată, pustiind totul în calea lor... dar noi am rămas întocmai unor învăţătura Mântuitorului. Ea s-a statuat de teologi în sinoade (concilii) Dar în acea seară a amintirilor misterul icoanei cu supliciul roţii, n-a bolovani greu de urnit... etc., până s-a ajuns la forma diamantină cunoscută: ecumenice, pe concepţii şi modele de interpretare a relaţiei dintre om şi putut fi dezlegat. J\pa trece, pietrele rămân". divinitate. Odată cu dogma au luat fiinţă ereziile, lisus n-a explicat dogma. După mulţi ani de la această discuţie dintre cei trei prieteni care s-au Alte proverbe s-au născut in mod spontan, chiar în formă Dogma s-a impus prin intrepretarea unor teozofi. De aceea există diferenţieri, întâlnit la Bucureşti, autorul însemnărilor de mai sus a vizitat în anul 1977, cu versificată, fapt care probează încă o dată sclipirea de geniu a creatorului spre exemplu între dogma ortodoxă şi catolică. Dogma, deci, este gândire mare atenţie, bisericuţa. Icoana este tot acolo. anonim. magico-simbolică. în Euharistie, Mântuitorul este prezent. Preotul se Folosindu-se de ajutorul fotografului Emil Bazga, N.V. llieşiu a obţinut De data asta, fără a ne circumscrie unei tematici anume, cum am împărtăşeşte cu trupul şi sângele Mântuitorului, lisus a adus altă relaţie între câteva fotografii ale icoanei. Constată că această unică pictură pe lemn făcut-o până acum, reamintim, la întâmplare, câteva asemenea perle bine şi râu. A adus principiul iubirii, inexistent până la el. lisus a instituit o reprezintă teribilul martiraj al frândgerii cu roata, care, se pare a nu avea nici o lingvistice: Vorba dulce mult aduce, Bine faci, bine găseşti, încet, încet, morală. Există în Germania, Franţa, Anglia o sectă numită cristadelfienii. legătură cu biserica. în general, în cazurile cunoscute de execuţie pentru departe ajungi etc. Aceştia susţin că nu există diavol exterior omului, nu există iad, suflet după motive religioase, aceasta nu se făcea cu roata, ci prin ardere pe rug, prin Şi acum să dăm cuvântul unor mari gânditori: „Lung e drumul prin moarte. Se bazează strict pe textul bibliei interpretându-l numai în litera lui şi spânzurătoare, răstignire etc,, şi în prezenţa unui număr cât mai mare din învăţătură, scurt şi neted prin exemple (Seneca). Omul este el însuşi dovedesc că diavolul este inclusiv în interiorul omului bazându-se pe textul din rândul acelora care trebuiau să fie intimidaţi, iar călăii sunt îmbrăcaţi, de obicei, făuritorul caracterului său (Leonardo da Vinci). Nu-i liber omul care nu-i Luca: „iată diavolul bate la uşă”. în haine tipice odioasei lor profesiuni. stăpân pe sine (Epictet). Ordinea are trei foloase: uşurează memoria, Chiar şi ispitirea lui lisus este tot din interiorul Mântuitorului. Este Dacă admitem ipoteza că pictura măiereană înfăţişează o execuţie economiseşte timpul şi păstrează lucrurile (Dufrense). Fericirea e în nădejde posibilă şi o astfel de interpretare, exterioară, pentru că gândirea maniheistă pentru motive politice, sociale, cum ar fi răzmeriţă, o luptă de eliberare etc. (Chateaubriand). A nu te mânia e semn de mare înţelepciune (Plutarh). Când nu a dispărut. Răul este independent de bine. In toate cosmogoniile populare există fârtatul şi nefârtatul (răul şi binele) separate. Pentru o înţelegere, chiar atunci elementele icoanei vin în sprijinul susţinerii acestei ipoteze pentru ţi-ai ales o stea e greu să mai poţi lua ochii de ia ea. (Leonardo da Vinci). Cine religioasă dezlegarea o dă gândirea mitico-magică, Tertulian, referindu-se la motivul că locul execuţiei sau supliciului reprezintă o incintă de închisoare. în este un erou? Acela care ştie să facă din duşman un prieten (Jean J. aceasta, exclamă: „Cred ca să înţeleg", iar fericitul Augustin, în .Confesiunile” fundal se distinge limpede clădirea închisorii. Rousseau). Fără somn şi uitare, omul ar fi cea mai nenorocită fiinţă din sale afirmă: .Cred tocmaî pentru că este absurd”. în tradiţia românească nu Tipul de construcţie şi arhitectura aparţin anilor 1700. Executanţii, ca întregul univers. (Kant). O femeie nu poate fi frumoasă decât într-un singur există contradicţie maniheistă. Nefârtatul (diavolul) este tolerat de fârtat, să nu le spunem călăii, sunt în uniforme militare cu centuri. Amândoi au în mâini fel, dar poate fi drăguţă într-o mie de feluri. (Montesquieu). Geniul este o nefârtatul apare ca un fel de Păcală. De notat că diavolul poate fi păcălit de aceleaşi instrumente de tortură: săbii sau bastoane. Pe cap poartă coifuri sau lungă răbdare (Buffon). Deplina fericire constă în a-i face pe alţii fericiţi oameni, precum Dănilă Prepeleac a lui Creangă păcăleşte diavolul. pălării cu pene. in preajmă nu se vede asistenţă, dovadă a îndeplinirii în grabă (j.J.Rousseau). Singura avere nepieritoare este înţelepciunea (Hipocrate). Se ajunge astfel la creştinismul cosmic. a execuţiei. O mamă bună preţuieşte cât o sută de profesori (Herbart). Munca este şcoala In vara anului 1981, Nicolae V. llieşiu împreună cu subsemnatul, am caracterului (Ed. Laboulaye). Norocul e o întâmplare; munca este adevăratul ALEXANDRU RAŢIU vizitat încă o dată lăcaşul şi am notat amândoi aproape aceleaşi concluzii. noroc (S. Smile). Politeţea nu costă nimic, dar poţi cumpăra cu ea ce nu se Autorul picturii se pare că a fost animat de simpatie şi chiar de compasiune faţă poate cumpăra cu bani (Lady Montagne). Cei mai puternici luptători din lume de cel executat, pe care-l prezintă cu un plus de grijă artistică, în timp ce sunt răbdarea şi timpul (Tolstoi). Dispreţuiesc nerecunoştinţa, ca pe cel mai portretele executanţilor sunt conturate grosolan, cu ferocitate şi duritate. urât cusur al inimii (Napoleon), Pictura este înconjurată cu un chenar, ca un fel de ghirlandă onorifică. Nimbul înţelegem că mulţi dintre noi, respectând aceste reguli morale, victimei pare a avea cele trei culori româneşti... tindem să ajungem la perfecţiune. Aceste câteva briliante ale cugetării „Prezenţa unui astfel de tablou, concluzionează N.V. llieşiu, într-o umane se reduc până la urmă la Bunătate, Blândeţe, Caracter, Cumpătare, biserică românească din nordul Transilvaniei, reprezentând o temă laică, de Dragoste, Educaţie, Fericire, Gândire, Hotărâre, înţelepciune, Ideal, natură social-politică sau de orice altă natură decât cea religioasă, nu poate fi Libertate, Muncă, Ordine, Prietenie, Răbdare, Stăpânire de sine, Tăcere, explicată decât admiţând ipoteza că; Voinţă. -icoana reprezintă un martiraj sau supliciu aplicat unui român de către Reţin şi alte două cugetări fără să-mi pot aminti autorii. Ele sunt, asupritorii lui direcţi, din perioada istorică 1700-1800, din Transilvania; -autorul este un anonim simpatizant al celui executat sau maltratat; însă, de o mare adâncime. Prima: „Până nu te loveşti cu capul de pragul de sus, nu-l vezi pe cel de jos” şi a doua: „Fiecare generaţie este obligată să lase -pentru a se sustrage actului de răzbunare şi pentru a fi conservată fără riscuri de recunoaştere din partea asupritorilor direcţi, s-a recurs ia păstrarea în lumea mai bună decât a găsit-o”. biserică şi chiar în mijlocul iconostasului, putându-se confunda uşor cu martiraje pentru credinţa religioasă creştină, care sunt în mod obişnuit (va urma) înfăţişate în picturile şi icoanele bisericeşti. ION DELAMARGINĂ CUIBUL VISURILOR Anul XII, nr. 5 (78), noiembrie 2007 P a g . 4 Debutul lui Tudor Argyezi (1880- în două numere din lunile iulie şi august ale Revistei România De altfel, Al. Macedonski îi dedică tânărului poet şi câteva cuvinte Mare 2007, - am găsit şi citit două articole scrise de Paul Suditu, care încurajatoare: prezintă câteva aspecte mai puţin cunoscute sau chiar necunoscute din „Dintre toţi tinerii, de un şir de vreme, Ion Theo m-a surprins cu Prin cerul spart viaţa lui Tudor Arghezi tăinuite în timpul vieţii chiar de acesta. versurile sale mai presus de vârsta sa, dar şi mai presus de talentul său". Vii stele-mpart Mai întâi este vorba de ascendenţa lui paternă şi maternă şi Prin Al. Macedonski tânărul poet îl cunoaşte şi pe Gala Galaction Armonii transcedentale, anume: (1879-1961) pseudonim literar pe adevăratul nume Grigore Pişcules poet, Peste veştede petale. -la naştere a primit numele Ion N. Theodorescu, după tatăl său arhimandrit, profesor şi clasic al literaturii româneşti, cunoscător al multor adoptiv, nume sub care a şi semnat primele creaţii literare ION THEO. limbii străine printre care a credinţei şi limbii ebraice, hirotonit ca preot în Ochi de rouă -mai târziu şi-a luat numele de Tudor Arghezi, care-i devine nume 1922 chiar de Miron Ilie Cristea primul mitropolit primat şi apoi primul Lacrimi plouă, oficial în viitoarele lui scrieri, - şi anume: Tudor preluat de la bunicul patern Patriarh al României. Şi-ntr-un tril de clape clare dinspre tată iar Arghezi care era numele de fată al mamei sale Rozalia Gala Galaction i-a făcut şi el un deosebit portret tânărului, şi Joacă vinul în pahare. Arghezi şi nicidecum o transpunere a râului Argeş aşa cum susţine anume: „E un tânăr cu ochi minunaţi, dar cu atitudine agresivă, înghesuit şi neîntemeiat poetul cât a fost în' viaţă. masiv. îi citea maestrului versuri de care acesta trebuia să fie îngrijorat. E în surdine Rozalia Arghezi, mama poetului era o fată venită din Ardeal sigur că Macedonski ştia că se află unui formidabil talent care depăşeşte Coarde fine tocmai la Bucureşti şi angajată ca fată în casă la un băcan cu numele orice măgulire ori încurajare". Tremurarea-şi cadenţează Manole Pârvulescu care avea prăvălie pe strada Kiseleff iar din legăturile Pentru a da o crezare şi autenticitate acestor informaţii autorul Şi-n refrene vagi vibrează. amoroase ale acesteia cu tânărul Ion N. Theodorescu care era un ucenic articolelor respective Paul Suditu- ne indică lucrările cunoscute de el, - şi într-o cofetărie de pe Calea Victoriei a rezultat copilul Ion Theo recunoscut anume: „Argheziana" de criticul Şerban Ciuculescu, apoi „Document în ION THEO, 1896 de tatăl său care l-a şi adoptat fără a se căsători cu mama lui. Mai târziu, replică” de C. Popescu Caden, recent apărută în librării, cât şi „Tudor Bucureşti, Academiei 5-C-6 tatăl copilului s-a mutat la Piteşti unde a ajuns unul dintre cei mai bogaţi Arghezi. Autoportret prin corespondenţă” volum îngrijit şi tipărit de Barbu cetăţeni ai oraşului, cunoscut sub numele de Jupân Nae. Cioculescu fiul criticului Şerban Cioculescu Editura Eminescu 1982. Tatălui meu Copilul a fost dat de tatăl adoptiv la învăţătură la Liceul Cantemir Sunt deosebit de semnificative şi actuale aceste consemnări la Vodă din Bucureşti, iar tatăl lui se îngrijea de copil în mod deosebit împlinirea în acest an a 40 de ani de la moartea lui Tudor Arghezi 14 iuiie E prea târziu să mă iubeşti asigurându-i toate cele necesare traiului dăruindu-i chiar şi o motocicletă 1967 14 iulie 2007. Mai stai puţin sâ te gândeşti cu ataş marca Haiiey Davidson pentru ca acesta să poată veni cât mai des Redăm mai jos cele 2 poezii necunoscute de noi până acum, şi Nu te-a mişcat sînt câţiva ani din Capitală la Piteşti ca să-şi vadă tatăl. anume: Plânsoarea mea Setea de bani înclinat de timpuriu spre literatură şi poezie, încă din liceu, copilul -Poezia „Y”, - semnată Ion Theo 1896 Bucureşti Academiei 5- Te-a cucerit şi te-a furat, - elev frecventa Cenaclul revistei „Literatorul" fiind remarcat şi apreciat de C-6, şi Şi pentru dânşii m-aiuitat- Al. Macedonsski (1854-1920) în ambianţa căruia petrecea multe momente -Poezia „Tatălui meu" semnată Tudor Arghezi 1896. Mai stai puţin sâ te gândeşti, profunde, spirituale şi poetice. E prea târziu să mă iubeşti. într-o zi, prin anul 1896, pe când tatăl adoptiv Nae venit cu treburi Selecţiuni şi prezentare, la Bucureşti, trecând pe Calea Victoriei îşi zăreşte fiul, de numai 16 ani, Av. Dr. HORAŢIU BOB Urmează-ţi iute drumul vechi, într-o cafenea alături de A. Macedonscki fumând şi bând o cafea. Să-ţi ţipe plânsu-mi prin urechi, Surprinzându-şi copilul într-o asemena împrejurare tatăl foarte supărat îl dojeneşte şi-l ceartă vehement şi ca urmare îi sistează pe viitor toate Ţi-aduci aminte, când pe drum Te-am întâlnit, cinci ani acum, ajutoarele şi subvenţiile atât cele materiale cât şi cele băneşti fără a se mai Mi-aizis să fug. Eu am fugit, interesa de el, lăsându-l de izbelişte. Totuşi, cu mari eforturi copilul îşi termină liceul şi datorită Şi după pâine-am pribegit- Să-ţi ţipe plânsul prin urechi aptitudinilor şi idealurilor lui reuşeşte să şi le desăvârşească devenind Urmează-ţi iute drumul vechi. prozatorul-poet cunoscut de noi. Chiar în anul 1896 - ia vârsta de 16 ani i se publică elevului 2 poezii necunoscute de noi pânâ acum, - una cu titlul indefinit „Y” semnată De-o fi senin sau înnorat cu numele tatălui adoptiv Ion Theo, - iar alta cu denumirea .Tatălui meu” Urmează-ţi drumul apucat, semnată acum Tudor Arghezi, în care acesta îşi destăinuie supărările şi E prea târziu să mă rechemi necazurile împotriva tatălui său care l-a abandonat, publicată în ziarul „Liga Eu sînt copil uitat de vremi. Oh! Lasă-mă sâ mor, sâ pier.., ortodoxă" al lui Al. Macedonski. Totodată, în acea vreme tânărului poet îi mai apar şi alte poezii Destule stele sînt pe cer, printre care: „Iubitei mele" „Clara de noapte” „Plâns” şi altele, toate în Urmează-ţi drumul apucat, Revista „Literatorul” condusă de Al. Macedonski. Şezăţgş: De-o fi senin sau înnorat. TUDOR ARGHEZI-1896 fXmintlrt Fii pildă pentru cei ce vin de ani de la terminarea liceului, dar cum să se mai reîntâlnească. Din cei 36 Păstrându-ţi strămoşeasca LEGE. de colegi, mai suntem în viaţă doar 12, deci o treime şi mai trăieşte un singur Textul a fost acceptat, tabloul a fost definitivat şi atămat pe coridorul profesor, Dl. Alexandru (Husar) de la laşi, care a împlinitîn acest an 87 de ani. liceului, alături de celelalte tablouri de absolvire. Analizând situaţia de astăzi a ţării noastre mă întreb dacă pe un Din păcate, evenimentele ce au urmat la noi în ţară au justifica? tablou, imaginar al României n-ar trebui scris cu litere de foc un motto mare, textul acestui înflăcărat motto. în toamna aceiuiaş an, când Majestatea Sa, actualizat la tot ceea ce se întâmplă azi în ţara noastră, în care să fie biciuite Era în rimăvara anului 1947. regele Mihai a revenit în ţară, după o nuntă de familie din străinătate, n-a mai aspectele negative existente, cum este luarea de mită din învăţământ, Cei 36 de elevi din clasa noastră termina cei 8 ani de iiceu, ani pe fost primit cu onorurile militare obişnuite, iar peste un scurt timp în ajunul asistenţa medicală, din justiţie, când avocatul tău apără pe rival, dacă acesta care i-am parcurs in cele mai vitrege condiţii, începând cu anul 1939, anul Anului nou 1948 a fost umilit şi obligat, sub ameninţarea armată, ca să dă şpagă mai mare, când unii se îmbogăţesc prin furturi de miliarde, şi mai premergător celui de al ll-lea Război Mondial, apoi cei 4 ani de stăpânire semneze actul de abdicare şi să părăsească apoi ţara. ales când milioane de români pleacă în străinătate pentru o bucată de pâine hortyistă şi ultimele 3 clase de liceu, în condiţii în care regimul de atunci Legat de aceste evenimente, mă miră faptul că unii dintre oamenii iar unii minoritari, care conduc o serie de ministere se plâng că n-au drepturi şi devenea tot mai nociv idealurilor noastre, sub influenţa venită de la Răsărit. politici de azi afirmâcâ Regele Mihai a „adus pe ruşi în ţară” în vreme ce noi, se străduiesc să-şi întemeieze o patrie pe teritoriul ţării noastre!!! Ne pregăteam conform tradiţiei, ca să realizăm un tablou de elevii ştiam încă de atunci despre sentimentele ostile pe care regimul din P.S. Precizez că tablou! nostru în forma originală poate fi văzut şi absolvire cât mai apropiat sentimentelor noastre patriotice şi religioase. vremea respectivă le nutrea faţă de regalitate. astăzi în miniatură la colegii mei care, mai trăiesc cum este colegul meu Ne trebuia un motto, care conform Dicţionarului explicativ al limbii Ce a urmat ne amintim cu toţii; sute de biserici au fost dărâmate, o Vranău Ioan, fiu al comunei Maieru. române, să fie un citat de obicei dintr-o operă consacrată sau semnată de un parte dintre preoţi persecutaţi şi întemniţaţi, iar progresiv însăşi existenţa Zalău octombrie 2007 autor celebru, pus la începutul unei lucrări, a unui capitol etc. cu scopul de a neamului nostru ameninţată. MÂNDRAŞ IOAN releva ideea fundamentală a scrierii respective. La fel soarta tabloului nostru de absolvire a fost deosebit de tristă. Cum citatele din scriitorii noştri clasici se repetau mereu pe sutele Unul dintre profesorii de atunci ai liceului, un individ lipsit de de tablouri de absolvire din vremea respectivă, distinsul nostru profesor de caracter, dorind să se evidenţieze ca „un erou revoluţionar" a adunat elevii din limba română, Dl. Octavian Scridon, originar din Feldru s-a gândit ca să găsim ultimele clase ale liceului pe coridor, a luat jos tabloul nostru şi afirmând că un motto cu adevărat original. acest motto are un conţinut reacţionar şi decadent, a distrus tabloul, astfel că Cum, subsemnatul, pe atunci absolvent de iiceu şi eu, eram noi am rămas singura generaţie de elevi fără tablou de absolvire. considerat ca iubitor de poezie, fiind şi în aceiaş timp şi şef de promoţie, am în ceea ce mă priveşte pe mine, automl acestui motto, după fost chemat la Dl. Profesor, unde mi s-a propus ca să încerc eu ca să compun terminarea liceului m-am prezentat la examenul de bacalaureat, ocazie cu un motto potrivit pentru tabloul nostru. care m-am clasat pe primul loc din cele 4 clase de elevi şi eleve din Bistriţa şi Ne-am adunat toţi colegii şi am analizat situaţia politică a ţării Năsăud, iar în toamna aceluiaşi an am reuşit la examenul de admitere la noastre, ajungând la concluzia că regalitatea României, credinţa Facultatea de Medicină generală din Cluj. strămoşească şi însăşi fiinţa statului nostru erau cele mai ameninţate de noul Din păcate, în luna mai a anului 1948, înainte de a începe sesiunea regim care se instala progresiv la putere. de examene, am fost arestat sub pretextul că, în timp ce eram elev la Năsăud, în concluzie, peste un timp scurt, m-am prezentat în faţa aş fi făcut parte din mişcarea legionară a studenţilor din Cluj. profesorului nostru cu următoarea propunere pentru „motto": Am fost reţinut pentru „cercetări" peste 5 luni de zile, după care fiind „Pe calea vieţii tu când treci găsit nevinovat am fost pus în stare de libertate în ziua de 26 octombrie 1948 Nu te abate pe poteci, (ziua Sf. Dumitru). Urmează numai drumul greu, M-am întors între colegii mei de facultate care frecventau anul II, în încrede-te în Dumnezeu, timp ce eu a trebuit ca să fac eforturi deosebite pentru a promova toate Munceşte pentru Neam şi Rege, examenele din anul I şi a încheia anul II fără nici o restanţă. Păstrează-ţi strămoşeasca Lege După terminarea liceului, toţi cei 36 de absolvenţi ne-am împrăştiat Căci suferind amar şi chin în ţară. Unii au fost daţi afară de la facultate, iar o parte au fost condamnaţi pe Eşti pildă pentru cei ce vin" perioade diferite. Domnul profesor a analizat textul, după care mi-a propus ca să De atunci, din anul 1947, ne-am întâlnit aproape cu regularitate din încerc să reduc acest motto la o singură strofă. 5 în 5 ani, ultima întâlnire fiind în zilele de 5-7 septembrie 1997, adică la După două zile m-am dus la acelaşi profesor cu următorul text: sărbătorirea a 50 de ani de la absolvire. Trăind, de-arfi să suferi chin Ar fi fost minunat ca să ne reîntâlnim în 2007, pentru a sărbători 60 Cinstind un NEAM, cinstind un REGE, P a g . 5 Anul XII, nr. 5 (78), noiembrie 2007 CUIBUL VISURILOR 'plaiuri blslriţane. Bistriţeanul Nicolae Moldovan în corespondenţă cu mari personalităţi 1. Prof. univ. dr. VICTOR MOTOGNA Nicolae Moldovan face parte din categoria celor poetul I.Th.llea, sau istoricul Vasile Netea. un suflet de elită şi un prieten adevărat o poate face” 151. voluntari, energici şi, de aici, şi biografia sa este complexă şi Vom începe cu două scrisori ale prof. univ. Victor Importante rămân scrisorile prof. univ. dr. Victor insolită, pe unele locuri, şi dacă se vrea la fel ca a multora Motogna, pe când se găsea la Universitatea din Cluj, scrisori Motogna şi situaţia lui materială precară din acel 1939, care au avut de pătimit sub două dictaturi: prima, străină, în cât timp acceptă condiţii de orice fel numai să iasă din perioada 1940-1944 şl a doua naţională şi comunistă, acea criză financiară. cunoscută. Edificator îl defineşte cercetătorul George Vasile Raţiu IM: „N. Moldovan este cărturarul pentru care crezul şi forţa, zbuciumul şi năzuinţa... au fost idealuri pentru care n-a Cluj, 11 februarie 1939 cruţat nimic, nici persoana sa, nici familia şi nici propria sa Dragă Nicolae, libertate.” Vin să-ţi fac o mare rugăminte. Te rog foarte mult S-a născut la 6 decembrie 1904 în satul Coasta, să-mi împrumuţi 20 mii lei pe timp de un an, pe lângă comuna Şieu-Odorhei, judeţul Bistriţa-Năsăud, în familia dobânda legală, dându-ţi garantat un cambiu semnat de ţăranilor Toader Moldovan şi Firuca, născută Găurean. mine şi soţia mea. Bunicul dinspre mamă, Mitru Găurean, a participat la N-aş avea nevoie de întreaga sumă deodată, ci 7 Revoluţia din 1848-49, fiind arestat şi închis la Gherla mii la 18 febr. c., de 7 mii la 15 martie şi de rest la 15 aprilie aproape doi ani. ^ *rnA*M *rutIc 1939. Aceste sume trebuie sâ le trimit lui Sănducu în începe şcoala în satul natal, continuând la Cluj, Italia. obţinând diploma de învăţător la Şcoala Normală. Este Un lucru te mai rog. Să nu pomeneşti rudelor învăţător şi foarte bun administrator în multe localităţi: 'HlIarV -tvnjU l2 tîJ e w a iT Z a , d r'7 U n d u - il T ^ ^ f mele, nici lui Corneluţ, că ţi-am cerut acest împrumut. Am Moiad, judeţul Sălaj, Prundu-Bârgăului, Josenii-Bârgăului / 'bntnjhMj 4&m7U0J 'm lr w motivele mele să nu ştie. după căsătorie soţia lui fiind din această localitate. Am fost numit coferenţiar definitiv, dar nu mi s-a Construieşte clădiri noi de şcoală în prima şi ultima 'n Wn/, ’ > făcut încă încadrarea. localitate, elaborează harta judeţului Bistriţa-Năsăud şi i f în moment când aş primi-i, ţi-aş restitui sumele harta jud. Târnava Mică, în relief, fiind cartograf renumit, ' ’ ’**? TWiftrU M , publică monografia localităţii Moiad, unde a avut prima d&e-olttok' ti ; de, ţ-truo livl$ f 4 / împrumutate. repartizare ca învăţător. Primeşte sprijin în tipărire de la Victor Motogna doamna Elena Coşbuc, soţia poetului, pe care a cunoscut-o v&J i 5 1Mn/dU' >t~! J-t/tCit Str. Gh. Coşbuc, 10 la Bistriţa-Bârgăului în casa preotului Pantelimon Zagrai şi a viteji fitituo fratelui acestuia, editorul Sfata, Publică un manual de geografie pentru clasa a lll-a primară, difuzat în cuprinsul vVwulicciV yt'iaJtcv^ Cluj, 16 aprilie 1939 judeţului. Dragă Nicuţiţă, Dictatul de la Viena îl află învăţător în Josenii- L v ţr iu , rtv o U A- i Cheltuielile pe care le-am făcut cu Sănducu mi-au Bârgăului. Cunoscător al limbii maghiare este confirmat ca focUUfmAfntc-/ L . f.. • K * J / + ^ dezechilibrat bugetul în aşa măsură încât sunt silit să director de şcoală, dar refuză să pună în circulaţie manuale revin la cererea pe care ţi-am făcut-o. în limba maghiară, editate ia Budapesta, în care românii sunt ti tftfn- irnţviwrriioi/, Fii bun împrumută-mi 20.000 lei pe timp de 10 trataţi înjositor. Este arestat şi întemniţat la Gheorgheni. luni, Te rog trmite-mi 5 mii lei im ediat cu poşta, iar restul Ajunge în România, la Vatra-Dornei, fiind ales preşedinte al 'n u - y ft ie . mai târziu, când voi merge eu până la voi. Primesc orice Asociaţiei Refugiaţilor Români. Energicul Moldovan îşi condiţii îmi pui. dovedeşte din nou aptitudinile de organizator şi Te salut cu drag, administrator, asigurându-le hrană, îmbrăcăminte, şcoli Victor Motogna pentru copii şi alte servicii, fapt consemnat de presa vremii 121, cât şi de scrisorile de mulţumire primite de ia tovarăşii de IM G.V.Raţiu - N. Moldovan, ms. conferinţă, Casa refugiu 131. jkv jk>-t -rUMrut Je, - Din 1931 devin membru al Partidului Ţărănesc, dr. Corpului Didactic, Bistriţa-Năsăud, nr. 16/20 febr. 1991, Nicolae Lupu, şi în scurt timp preşedintele organizaţiei J l’T ut’Liy, obnJt/ 'HU/ ■nu 4'ev ’ţ-m A xil hvcS pag. 1 judeţene. Din 1933 este deputat judeţean, iar din 1935 121 Fond Emil Precup, 8934/42378, Biblioteca secretarul general al P.N.Ţ. Academiei Române, filiala Năsăud. în ianuarie 1947 este închis la penitenciarul din n itf- m t / n jy j, t v w ic l f f u - jv h nu - b, t'c u /3/în posesia autorului. Gherla, până în iunie 1949. Se bucură de libertate /4/ Raportul al XLII-lea despre Gimnaziul superior /K4ut'Ui 4tHţ\/l{0n4jjtiod& , fundaţional din Năsăud, pe an şc. 1904-05, Bistriţa 1905, p. 50 J-t'.m lJu i of/tipui . /5/Vezi numărul 3. ION POENARU din anul 1939. Nu sunt documente ce se referă la opera ori la proiectele universitarului, ci scrisori „de viaţă”. Considerăm, şi noi, că atunci când e vorba de mari personalităţi interesează totul pentru câ pot „lumina” o viaţă, drame, condiţiile unei vremi. Cine este Victor Motogna (1885-1948)? Fiu al ( i in c lu s judeţului Bistriţa-Năsăud, născut la Breaza, cu vechea V * 7 * L denumire Ambriciu, absolvent strălucit, 1904-1905, al liceului năsăudean, matur cu eminenţă 141, profesor la Năsăud, 1910-1919, trimis, ca şi alţii de ia Năsăud să organizeze învăţământul românesc după 1918 la Dej, apoi i t ete L 'p 0 ti* n h d t, t - 'W profesor univ. la Cluj. ( 1 * i >*£. Mj a o b ih t i, k ft iW t» Specialist în istoria medievală, apreciat mult de Nicolae lorga, peste tot a purtat cu sine acel spirit grăniceresc, el fiind cel care a dat numele poetului bistriţean, Andrei Mureşanu, celui mai mare liceu din Dej. După lectura scrisorilor ce sunt publicate pentru X j j Ut, ckoM! prima dată acum, se va naşte întrebarea: de ce s-a adresat Interioare istoricul Motogna învăţătorului bistriţean Nicu Moldovan? Muzeul "Cuibul visurilor” întâi că învăţătorul avea o situaţie materială ceva mai mult decât bună: prin căsătorie pe Bârgău avea casă şi pământ, iat în 1939, anul scrisorilor, era secretar general judeţean P.N.Ţ. Apoi, prietenia lor era încă din etapa sălăjeană a înv. N. Moldovan. Asemenea scrisori se trimit doar unor rude apropiate, sau unor prieteni de nădejde. Ori învăţătorul era aproximativ trei luni, fiind iar arestat împreună cu Ştefan unul dintre aceştia: a se vedea modul de adresare al unei Lupu, înv. Aurel Gozea, Av. Vasile Buta, preot Victor Deac, dintre ele: Dragă NICULIŢĂ! prof. Teohar Mihadaş ş.a. Este eliberat în anul 1951, apoi iar Cele două scrisori vizează acelaşi lucru, un arestat şi pus la muncă silnică la Borzeşti şi Oneşti, împrumut, şi sunt la intreval de două luni. Se pare că transferat apoi la Poarta Albă. Este eliberat în 1954, ţinut învăţătorul Moldovan nu-i onorează cererea, atâta timp departe de şcoală, fiind, până la pensionare simplu muncitor cât revine în 16 aprilie 1939. Ciudat este faptul că la unităţi din Bistriţa. Se stinge din viaţă la Bistriţa, la vârsta învăţătorul îşi dovedeşte mereu şi cu multă generozitate de 88 de ani, februarie 1992. şi cu suficientă promptitudine. Exemplificăm prin câteva Este în corespondenţă, pentru că era pasionat epistolar, cu fruntaşii politici ai PNŢ, Iuliu Maniu, şi după nume comune: losif Muntean, Bucureşti, 10.09.1973, 1990 cu Corneliu Coposu, cu colegi şi insituţii culturale, cu spune: „ne-ai fost ca un frate"; Mili Lungu, 28 sept.: „Să îţi prof.univ.dr. Victor Motogna, cu istoricul Victor Moldovan, cu mulţumim de bunătatea ta, ca întotdeauna"; Victor Sioldea. 6.12.1946: .ne-ai aiutat cu încredere cum numai CUIBUL VISURILOR Anul XII, nr. 5 (78), noiembrie 2007 Pag. 6 7? e.hvaniana Toponimie rebreniană Glosar al localităţilor cu nume reale împrumutate de scriitor de la altele pe baza unor motivaţii personale (4) Lechinţa numire preferată de Rebreanu pentru Beciean: „Zaharia Herdelea, învăţător cu muit viitor în (Florica Puia Rebreanu, „Pământul bătătorit de tatăl meu", apare în nuvela Cuibul visurilor astfel: „Măgura pe care Lechinţa, funcţionar ia poştă", întâlnită în romanul Ion. noi plănuiam s-o radem când vom fi mari, ca să răsară soarele mai devreme, Măgura cu vârful pleşuv, cu burta Luşca .sat mare şi bogat, cu păduri grase şi vite multe”, unde e subnotar Titu Herdelea din romanul Ion, nu umflată şi împădurită, mă priveşte îngândurată, dojenitoare". Toponimicul e în realitate Măgura de Sus (dinspre e altul decât Vărarea (Nepos). Rodna). Totuşi, în viziunea lui Rebreanu se învârte în jurul ei: din vârful eipriveşte soarele, ea primeşte pe Liviu în Monor satul de baştină al doamnei Herdelea din romanul Ion, capitolul i: .Maria Herdelea era fată de ţăran „Cuibul visurilor" după treizeci de ani: „Şi deodată Măgua cu capul pleşuv, se ivi în geam, privindu-mă mirată, ca pe de pe la Monor", este în realitate Beclean ( Jurnal , II, p.393). Tot în romanul Ion, Monorul e înfăţişat „târguşor, un străin nepoftit. Şi la poalele ei satul se zbârlea ca o cloşcă ce-şi fereşte puii de uliu". Şi tot Măgura este şi cea reşedinţă de vară a unei familii de conţi” (capitolul II) echivalent tot cu Becleanul. care-l priveşte îngândurată, dojenitoare, când se desparte de ea pentru întâia oară Liviu de Maieru. Sora ei Parva comună numită şi Lunca Vinului, aşezată pe Valea Rebrii, va împrumuta numele Anieşului, sat geamănă, Măgura Cocorilor din romanul Ion apare: „în vârf c-o căciulă zdreavănâ de pădure, dar trupul i-e lăzuit, aparţinător Maierului. în Cuibul visurilor, Anieşul e numit Parva: .Noroc că ne întâlnim cam rar, căci ei stau în capul arat şi semănat" (amândouă dealuri de formă calotă). satului dinspre Parva”. Anieşul e numit Parva şi pentru apele minerale comune celor două aşezări. Tot cu numele Moara din Arini întâlnită în nuvela Ofilire: „Valurile oţeloase se năpusteau mugind asupra zăgazurilor de Parva, numeşte Rebreanu orăşelul Beclean în romanul Pădurea spânzuraţilor, .târguşorul Parva de pe Valea căptuşite cu bolovani, le hurducau, le pălmuiau, să le biruie, se aruncau turbate pe scândurile lucioase la vale şi se Someşului; aleea de fragi din Parva dreaptă şi îngrijită, de la gară până-m mijlocul orăşelului părea un tunel prăbuşeau în vârtejurie adânci ale hâlboanei" este la fel cu moara din Maieru situată în locul numit Arini unde avea nesfârşit". Numele este de origine latină. loc şi hora pe timpul copilăriei lui Rebreanu la Maieru. Vărarea numire aleasă de Rebreanu pentru satul copilăriei lui Maieru. Gavril Scridon atenţionează în Strâmturile Poienii toponimic real ce apare în nuvela Răfuiala: „drumul golaş prin strâmtorile Poienii" .Liviu Rebreanu pe meleaguri năsăudene": .Rebreanu numeşte satul copilăriei Vărarea dar trebuie să citim drum ce ducea la Măgura, cunoscut îndeaproare de scriitor cu ocazia slujbei pe care cândva a îndeplinit-o la Maieru, fiindcă toponimicile, numele unor tovarăşi din copilărie, poziţia aşezării, toate sunt măierene". în nuvela Măgura, ca subnotar. Cuibul visurilor, Vărarea (Maieru) se înfăţişează astfel: „Cu cât mă apropiam de Vărarea, cu atât emoţia mă Strâmturile Sîngeorzului toponimic real situat la intrarea în Maieru dinspre Sîngeorz-Băi, unde valea se copleşea mai mult. Uite Vărarea... Din vârful Măgurii soarele o priveşte ca un ochi de foc, ocrotitor. Lumina aurie o îngustează mereu. Esteîntâlnitîn nuvela Cuibul visurilor. mângâie şi o leagănă... Şoseaua o taie in două, nesfârşită, iar Someşul a spală ca pe un copil răsfăţat... Şi totuşi cât Pădurea spânzuraţilor toponimic real din jurul Prislopului, cuprins alături de alte nume de păduri, e de mare! Nici cu închipuirea n-o poţi cuprinde. Dincolo de apă, doar să ieşi din sat şi îndată păşeşti în împărăţia localităţi, etc. reluate de Rebreanu pentru romanul Ion (cf. Stancu llin, Liviu Rebrenu în atelierul de creaţie, p.144). zmeilor... De câte ori ne avântăm până-n capul satului din jos, prin ţigănime, mama ne aşteaptă cu nuiaua... Mai Râpa de la Stânca Zînelor alt toponimic real din împrejurimile Maierului aflat la baza Măgurii Porcului, loc bine să ne jucăm în faţa casei noastre, în şanţ, să nu ne calce căruţele... Dumitru Boşca, Constantin Partenie! Staţi! încărcat de legende, care apare în piesa Osânda: „Boii şi cerul lui Petru au rămas la Stânca Zânelor, la prâpastii- Mihoc: du-te şi cheamă pe Iulian şi pe Vichentie şi pe Octavian!... Emii, tu rămâi cu fetele, că eşti mai mic... Acu rîpa de aici e oablă ca păretele" (Opere, voi. 11, Teatru p.624), haideţi s-o tulim la Someş, sâ ne scăldăm, dar să nu ne vadă tata că-i vai şi amar”. Someşul Mare reper de bază pentru scriitor, este descris admirabil de soţia scriitorului, Fanny: „Murmurul Zagra nume de aşezare folosit de Rebreanu pentru localitatea Chiuza în romanul Ion capitolul V: .mama neîntreruptal Someşului care străbate întocmai prin inima satului, aci mânios, aci liniştindu-se, aci cu suprafaţa lină lui Zaharia Herdelea era de loc din Zagra". ca o uriaşă şi veşnică oglindă vie, aci cu cotituri spumegânde care nimicesc şi vreascul şi stânca; râul acesta legendar este însuşi simbolul nemuritor a! operei zidite de talentul lui" (Cu soţul meu. p. 28). Această apă cu nume 4. Toponime de altă natură de vechime traco-dacică, însemnând „liniştit” apare frecvent de-a lungul întregii sale opere. Ardeal Rebreanu preferă să folosească această denumire a Transilvaniei întrebuinţată din secolul al XIII- în schiţa Vrăjmaşii: llieş sfredeleşte şi sfarmă stâncile învelite cu muşchi gălbui de pe meleagurile lea ajunsă la noi prin filieră maghiară: .ţara de dincolo de păduri". Someşului cel cu apă clevetitoare şi argintie", este înfăţişat în trecerea lui vijelioasă prin Maieru.în nuvela Proştii: Bătătura din Arini din Maieru .în Arini s-a terminat jocul" (Caiete, p.461). „plopii bătrâni de pa malul Someşului’ priveghează sosirea lui la Năsăud iar în Cuibul visurilor este înfăţişată lupta Blrgău Amintit în nuvela Hora Morţii (Dologa Mihai din Bîrgău) şi în romanul ton („Munţii Bîrgăului unde Someşului cu pietrele: „Someşul fugea printre picioarele lor, răstogolindu-se peste bolovanii din cale, mugind mergea Ion la pădure'). parcă l-ar fi alungat o arătare înspăimântătoare". Numele Someşului apare de asemenea în romanele Ion şi Cimitirul evreiesc din Maieru: „năpădit de buruieni, de dincolo de râu. E aşezare tristă, înspăimântătoare Pădurea Spânzuraţilor. De fapt, însuşi Rebreanu mărturisea că „Valea Someşului a fost şi va rămâne pentru mine acest cimitir a cărui groază nu o domoleşte decât clipocitul monoton, mistic a! Someşului". cel mai frumos loc de pe pământ” ( Jurnal , voi. I, p. 516). Măgura Caselor toponimic central al comunei Maieru a cărui fantasmă „I-a urmărit o viaţă întreagă’ IACOB NAROŞ C a r t e a ------ Interferenţe lexicale geto-gotice de Teodor Tanco în volumul 2 („Refugieri prin ţara mea"), dl. Teodor Tanco îşi în graiul arhaic din Ţinutul IXlăsăud propune, în continuare, să dea socoteală cititorilor despre viaţa sa. Impresia pe care o ai, după ce vei citi noi mărturisiri, este că autorul nu aspiră să -urmare din nr. 3- câştige favoruri, în ciuda adversităţilor pe care le-a întâlnit după plecarea sa în România Mică. Redăm înregistrările cuvintelor gotice conform Bibliography: (Krause, Handbuch des Gotischen 125,2) Al treilea său vis, acela de a ajunge pilot (primele două cioban şi dicţionarelor etimologice, autor Prof. Univ. Dr. Gerhard Translation (German): Zeugnis învăţător), se spulberă repede. întoarcerea în timp nu ni-l relevă că ar fi năzuit Kob Ier, Universitatea din Innsbruck Translation (Engiish): testimonial, depositional să devină autor de cărţi. Acumulând multă experienţă socială, tânărul Tanco va constata, încetul cu încetul, că ţesătura realităţii începe să fie mult mai (http://www.koeblergerhard.de): attestation, witness complicată. Demersurile făcute pentru susţinerea examenunlui de corigenţă, Latin source: (testis) la Bucureşti, călătoriile pe tren, însoţit de prietenul său, Viorel Nistor, Gothic: weitwodei 'mărturisire' Greek source: (pâpîuţ) stabilirea pentru o scurtă perioadă în Turda pentru continuarea liceului Language: got. Source: Bi (340-380) Grammar:sw. F.(n) Typeof borrowing: ? Lus., ? Lbd. gr. pâpTuq Bibliography: (Krause, Handbuch des Gotischen 139,2, Etymology: s. weitwoPs 140,3) Attestations: weitwodja 2Tm 2,2 B Translation (German): Zeugnis, Bezeugung, Notes: Der Ubersetzer gab gr. mortuj, Zeuge durch Zeugnisablegung weitwodi, Zeugnis wieder Translation (Engiish): testimony, attestation, testifying, Să căutăm etimologia cuvântului gotic witness weitwodei, ca derivând din termeni neatestaţi direct Latin source: testimonium weit* + wod*. Greeksource: papTupia, papTupiov Primul termen weit înseamnă 'departe, în zare, See also: s. *weitan în faţă, în frunte , cel dinainte’ conform : O.E. wid, from Source: Bi (340-380), Sk P.Gmc. *widas (cf. O.S., O.Fris. wid, O.N. vidr, Du. wijd, Typeof borrowing: ? Lus,, ? Lbd. gr. paprupia O.H.G. wit, Ger. weit), probabil din PIE *wi-ito-, de la Etymology: s. weitwoPs rădăcina *wi- "îndepărtat", iar cel de-al doilea termen ocupă primele o sută de pagini. Suntem în anii celui de-Ai Doilea Război Attestations: Nom. Sg. weitwodei 2Kr 1,12 A B; 2Th 1,10 ’wod' înseamnă 'a merge, a (se) afunda'. Sesizăm aici Mondial când asistă neputincios la deportatrea ţiganilor în Transnistria, se A; Tit 1,13 A; Sk 6,12 Enb; Akk. Sg. weitwodein 1 Tm 2,6 A participiul verbului a se afunda / cufunda, respectiv întoarce la Bucureşti pentru a i se aproba susţinerea examenului fatalist, mai B cufundat. cu seamă că Ministerul îl repartizase, iniţial, la un alt liceu, de data aceasta in Notes: vgl. Streitberg, Gotisches Elementarbuch 157 Termenul wod trebuind să fie explicat mai Brad. Obsesia susţinerii acestui examen îl urmăreşte tot timpul; Anm. 1 Gothic: weitwodeins 'a mărturisi' temeinic, vom porni de la de la rădăcina proto-indo- drumurile dese în capitală pentru a şi-l da undeva în Ardealul neocupat Language: got. europeană (PIE) *wadh- atestată doar în limbile demonstrează că birocraţia n-a lipsit din această ţară nici măcar în anii Grammar: st. F. (i/o) germanice şi în latină, cu sensul de 'a merge, a(se) războiului. Un episod aparte îl ocupă însă dragostea la prima vedere, pe tren, Bibliography: (Streitberg, Gotisches Elementarbuch 152 afunda'. cu Maria Elena (Marilena), continuată câteva luni, la distanţă, prin scrisori; este, de fapt, romantismul specific vârstei, dar şi al vremurilor. Anm. 6, Krause, Handbuch des Gotischen 140,3) Conform Julius Pokorny "Indogermanisches Fiecare personaj din acest roman autobiografic trăieşte drama Translation (German): Zeugnisablegung, Zeugnis Etymologisches Worterbuch" dicţionar scanat şi editat refugiatului; Ilie, Traian sau Viorel sunt nişte oameni singuri care încearcă să Translation (Engiish): act of testifying, attesting, witness- de George Starostin (Moscova) şi A, Lubotsky, avem: se adapteze noilor domicilii, cu alte cuvinte: să supravieţuiască. bearing, witness Instalarea tânărului Tanco în Blaj pentru continuarea studiilor, internarea forţată în spital din cauza scabiei coincid cu scrisoarea Source: Sk (400) Gothic: weitwodei 'mărturisire' sămănătoristă de adio de la Marilena, ceea ce, evident îl bulversează Type of borrowing : ? Lijs., ? Lbd. gr. papTupia Language: got. sentimental, dar îl şi responsabilizeazâ. Evenimentele politice şi militare Etymology: s. weitwoPs Grammar: sw. F. (n) încep să-i influenţeze modul de a gândi, până atunci, adolescentin. Vara anului 1943 îl găseşte tot pripeag. Obişnuit deja cu drumurile, ajunge din nou Attestations: Nom. Sg. weitwodeins Sk 6,19 Enb Bibliography: (Krause, Handbuch des Gotischen 139,2, la Vatra Domei, după ce doreşte să se transfere la Cernăuţi pentru a fi mai Notes: vgl. Streitberg, Gotisches Elementarbuch 157 140,3) aproape de fratele său, Fiorian, militar în armata română. Nu reuşeşte şi, în Anm. 1; ? gr. marturia Translation (German): Zeugnis, Bezeugung, consecinţă, este nevoit să se întoarcă ia Blaj. Astfel îşi încheie pelegrinul Gothic: weitwodi’ 'mărturisitor' Zeugnisablegung Tanco cele 330 de pagini ale acestui al 2-lea volum afectiv, publicat la ed. Limes, Cluj-Napoca, 2007. Language: got. Translation (Engiish): testimony, attestation, testifying, Grammar: st. N. (ia) witness ICU CRĂCIUN -continuare în pag. 8- Pag*. 7 Anul XII, nr. 5 (78), noiembrie 2007 CUIBUL VISURILOR c tvu Lista avifaunistica Lista speciilor avifaunistice Rotunda Lala Ineu - 09-12.08.2007 Casa Laborator 13/17.08 Pietrosul Maramureşului LA CIREŞE A MARE... Nr. Specia (rom) Specia (Latina) Efec. observaţii N r. Specia/nume Specia/nume N r Comentarii popular s tiin tific Ex. sim boluri 1. Sorecar Buteo buteo 2 M M/v 1 Acvila de A quila 1 1 im at. 2. Acvila mica 1 Hieraaetus 2 MM m unte ch ry s a e to s MM pennatus III 2 Uliu pasarar Accipiter nisus 1 1 ex. Juv. 3. Vinderel Falco tinnunculus 3 MM C a p tu ra t 4. Soim calator Falco pereqrinus 3 MM 5. Cocos de Tetrao urogallus 1 MM munte fem. 3 Cocos de munte T etra o 1 1 mase. u rogallus MM 6. Randunica Hirundo rustica 26 M M /v 4 Ciocanitoare Picus viridis 1 V 7. Lăstun de casa Delichon urbica 44 V v erd e 8. Fasa de munte Anthus 72 MM 5 Ciocanitoare Dendrocopos 2 V spinoletta pestrita mare m a jo r 6 Ciocanitoare de P icoid e s 2 MM 9. Fasa de Anthus trivlalis 8 v/M M m unte tridacty/us pădure 7 Randunica H irundo 18 V 10. Codobatura Motacilla alba 53 v/M M ru s tic a alba 8 Lăstun de casa O elich on 50 V u rb ica 11. Codobatura de Motacilla cinerea 3 V 9 Fasa de pădure A n thu s 3 V munte trivia/is 12. 10 Codobatura 14 V Plouă de 2 zile şi-mi pare bine că se împlinesc Pantarus Troglodytes t. 2 MM M otacilla alba 13. Macaleandru Erithacus 4 V alba acum ierburile, florile şi se fudulesc bureţii... da mâine de 5 V rubecula 11 Codobatura de M o ta cilla tot m-aş bucura să nu dea cu apa de sus! Urmărind dare m unte cin e rea 14. Codros de Phoenicurus 5 v/M M Cine fus c indus 4 V de aripi în văzduh am chitit cocoşari şi grauri la furat de 12 Pescarel negru munte ochruros 13 Brumarita de Prunef/a 9 MM cireşe negre şi amărui ca ochii iubirii din tinereţe! Aşa că 15. M ierla Tur dus mervta 4 v/M M p ăd u re m odularis dis-de- dimineaţă mi-oi lua picioarele la spinare, canonul 16 S tu rz de vase T. viscivorus 27 MM 14 Pantarus ■ Troglodytes 6 MM troglodytes în buzunare şi m-oi aburca printre crengi ca să- 17. Silvie mica Sytvia curruca 3 MM 15 Macaleandru E rith a cu s 5 MMv înnegresc dinţii cu fructe sălbatice şi să-mi albe 18. Pitulice mica Phylloscopus 14 M M /v ru b ecu la păcătosul meu suflet cu năzărirea norilor printre creng collybita 16 C odros de Phoenicurus 7 MMv p ă d u re o ch ru ro s apoi spre seară să cad în butoiul cu... melancolie; sper 19. Ausel Regulus regulus 18 MM 3 v 20. Pitigoi mare Parus major 32 MM, v 17 M ierla Tu rdus meru/a nu fie uscat şi nici izvorul inspiraţiei să-mi fie secat! 18 Pitulice mica Phylloscopus 11 MMv 21. Pitigoi sur Pa rus pa lustris 13 v/MM Duminică, sper a reuşi să mai fac o expediţie c o lly b ita 22. Pitigoi de Parus mont anus 16 MM Ausel Regulus 18 MM mine însumi la poiana lăstunilor negrii, de tuş (Ap 19 munte regu lu s apus). Ierburile sunt cât călăreţul şi clinchetesc dc 23. Pitigoi motat Parus cristatus 18 MM 20 Muscar negru F iced ula U MM hypo/euca seminţe sunătoare; unde mai ieri socul, măceş 24. Pitigoi de Parus ater 15 MM 21 M u scar mic Ficedula parva 2 j MM bradet 22 Pitigoi mdre Parus m a jo r 5 5 MMv 25. Pitigoi codat Aegithalos 9 V 23 Pitigoi sur Parus pa/ustris 18 V caudatus 24 Pitigoi de Parus a te r 19 MM 26. Sfrancioc Lanius collurio 2 V b ro d e t 25 Pitigoi de Parus 92 MM roşiatic m unte m o n t anus 27. Gaiţa &arulus 2 V 26 Pitigoi m otat Parus cristatus 4 0 MM qlandarius 27 Pitigoi albastru Parus 7 V 28. Alunar Nucifraga 27 MM ca eru leu s 28 C ojoăica C erth ia 1 MM caryocatactes fam i/iaris 29. Corb Corvus corax 7 M M /v 29 S fran cio c Lanius co llu rio 2 V 30. Cioara griva C. corone corone 9 V ro ş c a t 30 G aito G arrulous 2 V 31. Vrabie de casa Passer 77 V Qlandarius domesticus 31 Alunar N u c ifra g a 7 0 MM 32. Vrabie de P.montanus 14 V caryocatactes 32 Cioara griva Corvus c. cornix 94 V camp 33 S ta n c u ta Corvus 35 V 33. Cinteza Fringilla coelebs 188 v/M M monedu/a V 34. Botgros C. cocco thraustes 2 MM 34 C ioara de Corvus 7 sem ăn ătu ră fru g ite q u s 35. Canaras Serinus serinus 3 V 35 Corb Corvus corax 6 MMv 36. Florinte Carduelis chioris 5 V 36 Vrabie de casa Pa sser 70 V pâducelul... erau plini de flori, astăzi au fructe verzi, ce dom esticu s 37. S ticlete C.carduelis 14 V mâine-poimâine s-or împlini şi înroşi, înnegri. Cât de 37 Vrabie de camp Pa sser 15 V 38. Mugurar Pyrrhula 7 MM montanus repede trece, Doamne, vara, tinereţea, dragostea... pyrrhula 38 C inteza F rin g illa 85 vMM co e le b s Offfff, of, of! Şi alte... ofuri. 39. Carduelis 17 V Canepar 39 F lo rin te Carduelis 2 V lată, doar câteva cuvinte spuse în şoaptă pentru cannabina c h lo ris tine şi inima ta! Am un chef să ies în livezi, chiar acum, în 40 Forfecuta Loxia curvirostra 212 M M 4 0 S tic le te C arduelis 22 V ca rd u elis 10 minute, desculţ, prin buruieni cu fluturi ameţiţi de 41. Presura aurie Emberiza 17 V 41 M ugurar Py rrh ula 24 MM parfumuri, să mă spăl pe picioare, că tot n-am făcut baie citrinella p y rrh u la 34 V 42. Ciuf pitic Otus scops 1 c 42 C anepar C arduelis aseară!? Şi am să-mi fac pe plac, cu toate că cel mai greu cannbina Tot. 42 specii Tot.efective sp. 1001 e să mă ţin de promisiunile pe care mi le fac mie însum i! 43 Forfecuta Lo x ia 172 MM curvirostra Ş-apoi stând pe o buturugă de măr ruginit, m-oi Legenda; 44 Presura galbene Em beriza 5 V duce cu gândul la cine m-a gândit. c itro n e lla M M - obs. in zona Montana (peste 1400 m) Tot 44 specii Tot. efective 1041 Vv - obs. pe firu l văilor sau in zone rurale. ILIE HOZA C - cântec L egenda ; Concluzii MM- obs. in ztma Montana (peste 1400 m) 4- Intr-un interval de 4 zile au fost observate 42 de Vv - obs. pe firul văilor sau in zone rurale. specii cu un efectiv de 1000 de indivizi. Imat. - exemplar imatur * 4 specii de rapitoare diurne si doar una (audibila) de j. - juvenil, pui din acest an. strigiform e - Otus scops. Cateva consideraţii; 4 O specie noua pentru zona munţilor Rodnei - acvila 4L Intr-un interval de 4 zile au fost inventariate 44 mica - Hieraaetus pennatus). specii cu un efectiv de 1041 indivizi. ■4- Au fost notata o specie de ciocani toare {P ic o i des 4- Specie rara pentru PNMR - o femela de cocos de tridacty/us ) ceea ce dovedeşte ca monitorizările mai munte, in zbor pe deasupra jnepenisurilor de pe Saua dese pot adduce specii noi pe lista avifaunistica a Gagilor. zonei (a se vedea de asemenea cele 2 specii de 4 Efective “interesante" de forfecuta si fasa de m u scar Ficedula hypo/euca si Ficedula parva ). «A- Au fost observate 2 “rara aves" ale Pietrosului : 1 munte! exemplar tanar de acvila de munte (pete subalare I inv.Ilie Hoza albicioase) si un cocos de munte I Inv.Y .H oza CUIBUL VISURILOR Anul X II, nr. 5 (78), noiembrie 2007 Pag. 8 PUBLICAŢIE EDITATĂ PE COMPLEXUL MUZEAL BISTRIŢA-NASAUD ŞI CONSILIUL LOCAL MAIERU ANUL XII Nn 6(79) *** DECEMBRIE 2007 *** 8 PAGINI *** 1 leu , ,'J La tem icentenarul m uzeului nostru numărul mare al mărturiilor orale ale lată, aproape incredibil, a trecut o jumătate de bătrânilor din Maieru, care l-au cunoscut veac de când, în numele lui Rebreanu, s-a înfiripat îndeaproape, precum şi repetarea muzeul din Maieru. obsedantă de către Rebreanu a Pentru marele romancier, această vatră de dor legăturilor cu vatra măiereană, constituie a însemnat ispită permanentă a revenirii în „Cuibul o sinceră şi solidă motivaţie a visurilor”. mărturisirilor. ..."Pe la 5 am ieşit la aer cu Sorbul, până la 8. Muzeul "Cuibul Visurilor" Din toată conversaţia, de reţinut: să dau „Plicul" pentru dispune astăzi de nouă încăperi turneu cu tantieme şi să iau casa grofoaiei din Maieru, s- spaţioase, fiecare conţinând tematici o restaurez şi să fac acolo o gospodărie." bine chibzuite: "Maieru în mărturisiri Aşa nota Rebreanu în jurnalul său, la 9 aprilie istorice", Ocupaţii vechi şi străvechi", 1923 (Jurnal Ed. Minerva, Bucureşti 1984). Ar fi dorit, "Ocupaţii mai noi". Tot la parter se află aşadar, să aibă o casă a lui la Maieru. O casă pentru unamfiteatru mulţi- funcţional cu 120 de bătrâneţea care la el n-a mai vent... locuri. La etaj: Sala de etnografie "Cuibul îşi mai spune păsul acesta de vreo două ori în Visurilor", "O şcoală bicentenară şi "jurnal” şi într-un interviu. Dorinţa aceasta ar fi destul cultura locală", o bibliotecă documentară argument privind sentimentele pe care marele cu 6000 de volume, reviste şi documente, romancier le-a nutrit constant pentru satul copilăriei sale. în sfârşit, salonul de încheiere: Se adaugă, desigur, o mulţime de alte mărturisiri scrise "Rebreanu-creatorul". şi orale cu privire la rostul Maierului, încă din dimineaţa Umând acest circuit, vizitatorul vârstei, în suişul său ca scriitor, încât e greu să hotărăşti parcurge, de fapt, un drum iniţiatic de la pe care s-o alegi mai întâi. Totuşi afirmaţia fără dubii: "în rădăcinile milenare ale satului, până la coroana lui popas p n asaaaR E Maieru am trăit cele mai frumoase şi mai fericite zile ale spirituală în care strălucirea cea dintâi o dă înălţimea vieţii mele", sună ca o deviză, ca o pecete a amintirilor... acestui fuior de lumină care este Rebreanu pentru LK 3 Să adăugăm şi opţiunea categorică a literatura română şi universală, în ansamblu, muzeul SFRTELE scriitorului exprimată într-un interviu: recrează atmosfera rustică în care a copilărit şi vieţuit -"Cuce ocazie v-aţi simţit mai mult mulţumit? marele scriitor. Lăcaşara rmoERERE - Când satul Maieru, in care am copilărit, mi-a Rebreanu trăieşte aici, de fapt, trei ipostaze ale Din dorinţa de a cunoaşte, a simţi şi a trăi trimis o decizie a Consiliului Comunal prin care mă existenţei sale: copilăria, între anii 1888-1898, în curăţenie duhovnicească, să facem un popas proclamă cetăţean de onoare al Comunei şi-mi parcurgând şcoala primară, după care, cu părinţii, se dăruieşte un loc de casă", (s.n.) mută la Prislop, apoi revenirile tot mai rare, în amiaza şi o rugăciune la sfintele lăcaşuri măierene şi Prin urmare, muzeul actual ar fi putut să existe, forţei sale de creaţie, între anii 1918-1938, când şcolarul anieşene. ; fie în castelul renovat al grofului Dominic Zichy, fie aici, de altă dată îşi regăseşte "cuibul" şi, în sfârşit, înălţatrea Biserica din Deal ne aşteaptă să ne pe locul în care ne aflăm acum. Oricum, nu se putea ca la în universalitate, prin scrisul său granitic, tradus în apropiem cu pioşenie de cele sfinte. Aici găsim Maieru să nu facă un muzeu, chiar fără contribuţia aproape 40 de limb[ale pământului. icoane pe iemn şi pe sticlă, obiecte liturgice şi semnatarului acestor rânduri. în toamna anului 1985, cu prilejul centenarului cărţi de cult foarte vechi, aici vom găsi căldura şi La data de 27 noiembrie 1 957, lucram încă la naşterii scriitorului s-a supraetajat edificiul şi s-au dragostea moşilor şi strămoşilor noştri, aici vom Prislop, dar cu prilejul celei de a 72-a aniversări a îmbogăţit colecţiile prin donaţiile familiei sale, ale simţi că suntem mai aproape de cer. romancierului, am amenajat în holul şcolii vechi o sătenilor, ale multor intelectuali, fii ai satului, apoi ale Biserica mare din sat te cheamă prin expoziţie memoriaiă care a avut şansa să rămână ca minunaţilor copii ai Maierului, care pe atunci deţinea cântecul molcom al clopotelor să cânţi alături de nucleu pentru actualul muzeu, strămutat apoi de şapte recordul naţional al natalităţii. îngerii creaţi de Dumnezeu spre a-i apăra şi ori, sub nouă primari... De două-trei ori a trăit Nu putem omite ajutorul specialiştilor ameninţarea desfiinţării, cum s-a mai întâmplat şi în alte Complexului Muzeal judeţean Bistriţa-Năsăud, în cap cu călăuzi pe oameni. „Fericit este omul care crede localităţi vecine. Dar, faţă cu solidaritatea sătenilor, a domnii Gheorghe Marinescu şi Mircea Prahase, privind şi nu se îndoieşte de iisus Hristos”. „Lăsaţi copiii unor cadre didactice, a elevilor cu toţii uniţi în Societatea structurarea tematică, odată cu reaşezarea muzeului în să vină ia Mine şi nu-i opriţi... „ se aude glasul Culturală "Liviu Rebreanu", reînfiinţată, (1973-1987) actualul edificiu şi cu trecerea lui, în urmă cu patru ani, părintelui Botiş Vasile, slujitor al Bisericii din muzeul a rezistat de fiecare dată, ieşind după fiecare sub oblăduirea şi administraţia Complexului. Aici s-a Anieş, citind din Scriptură. Naşterea Ta, mutare şi refacere, tot mai „voinic", până a ajuns ia făcut revista "Cuibul Visurilor", varianta şcolară (1976- Hristoase, răsărit-a lumii cu lumina cunoştinţei, configuraţia actuală. Nu se poate omite ajutorul familiei 1984) şi apoi cea actuală în al 12-lea an de apariţie. De ca întru dânsa cei ce slujeau stelelor, de la stea Rebreanu, din Bucureşti şi Aiud, aşa cum a făcut şi reţinut că redactorii de azi: Icu Crăciun redactor şef, au învăţat să se închine Ţie. pentru Prislop. Adaug şi ajutorul primit din partea Mircea Prahase, Pop Buia Damaschin, Macavei Al. Să primim în casele noastre căldura familiei mele. Macavei, Dr. Lazăr Ureche, Dr. Login Berende, Viluţ E locul să afirmăm aici că în "zămislirea şi Cărbune, Liviu Ursa, Ilie Hoza şi Al. Raţiu, apropetoţi mi coiindeior, să fim mai aproape de cuvântui supravieţuirea acestei fortăreţe de apărare a tradiţiilor au fost elevii de ieri. Apoi muzeul s-a implicat în Domnului - căci cine se bucură ? locale şi-au dat mâna cel puţin patru condiţii congruente: nenumărate acţiuni culturale, formaţii artistice, întâlniri Se bucură copiii dârzenia lui Rebreanu, dârzenia măierenilor, dârzenia cu scriitori etc. „Cartea de impresii" pe parcursul celor 50 Copiii şi-feteie, unui învăţat ca Niculae Gheran şi, în urmă, unui de ani, însumând 8 volume, oglindeşte, într-o măsură, De dragul Măriei muzeograf îndărătnic. Dacă ar fi să-mi arog vreun merit, eficienţa culturală a instituţiei. îşi piaptănă pletele. ierte-mi-se lipsa de modestie, mi-aş aroga doar Faceţi, aşadar, un popas de suflet în Cuibul De dragul Măriei disponibilitatea şi perseverenţa. visurilor, satul al cărui destin pare înfăşurat pentru vecie Şi-a Mântuitorului, Recitind referirile la Maieru, ale scriitorului, în această suavă şi nepieritoare metaforă rebreniană. Luceşte pe ceruri aproape că îţi vine să crezi că unele amintiri din copilărie ■ Oşteacălătoruiui. (multe expuse şi în muzeu), ar fi romanţate excesiv, fapt Maieru, 20 noiembrie 2007 pentru care ar trebui să le preluăm cu circumspecţie. Dar SEVER URSA înv. VICTORIŢA SCRIDONESI CUIBUL VISURILOR Anul XII, nr. 6 (79), decembrie 2007 Pag. 3 ' B i l a n ţ ______— Muzeul "Cuibul visurilor” şi implicaţiile sale culturale -ud ‘ y y n n y * u t Diagramă întocmită de prof. SEVER URSA _____ P a g . 3 Anul XII, nr. 6 (79), decembrie 2007 CUIBUL VISURILOR Dstorte.------Q p i n i i ------— Maieru - file de monografie (42)— Vom face un scurt istoric privind apele minerale de la 1839 erau cel mai bine organizate şi dezvoltate şi sub aspect turistic. SĂ ŢINEMf LA CĂRŢI i Anieş. Există dovezi că Băile Anieşului există încă din epoca romană, iată o descriere a autorului amintit mai sus: "Izvorul de la O monografie a Văii Rodnei, scrisă de Baziliu Başotă şi publicată în Anieş se află la aproximativ 1/4 ore de la Rodna şi 1/2 ore de ia revistele "Familia” şi "Observatorul”, în 1881 (deci în urmă cu 126 de Sângeorz, distanţă parcursă în acea vreme pe jos, sau cu trăsuri. O întreagă tradiţie culturală a elogiat şi ani) prezintă pe larg "Scălzile din Anieş"/care pe atunci erau în Izvorul este situat pe lângă şoseaua care vine de la continuă să elogieze cartea. în ciuda prezenţei tot proprietatea Fondurilor şcolare ale fostului^ Regiment românesc de Rodna, vizavi de Măgura Mare la înălţime de câţiva stânjeni, pe o mai copleşitoare a mass-media, ea nu va fi periclitată graniţă, cumpărate de la familia Bethlen. în aceea monografie se colină formată din straturi calcare şi metalifere... "Borvizul izvorăşte în esenţa funcţiilor ei. Disponibilităţile ei de penetraţie arată că pe vremea colonelului Luxetich s-au găsit la Anieş mai multe cu mare vuiet, ce nu se mai aude astăzi, cu un debit de 25 vedre pe şi de modelare a personalităţii umane sunt monede romane din timpul împăraţilor Constantinos (vulgo) Clorus, oră, iar acum 30 de ani, cu 50 de vedre pe oră". incomparabil mai mari şi mai durabile decât oricare între anii 292-305. Menţionăm că o asemenea monedă romană se Autorul arată că "apa este bogată în fier şi este indicată în alte forme de conservare şi vehiculare a informaţiilor. găseşte şi în Muzeul "Cuibil Visurilor" din Maieru. Monograful Başotă următoarele boli: catarul pe stomac şi plămâni, viermi intestinali, a întocmit şi o listă cu aceste monede despre a căror soartă nu se mai constipaţii împreună eu slăbire, crampe, neurastenie, impotenţă, Atunci când vorbim despre cărţi e ca şi cum ştie nimic. Monedele certifică adevărul că poporul de aici n-a părăsit piatră în băşică şi plămâni hemoroizi şi atritism *. am vorbi despre nişte comori ale noastre, ale tuturor, Dacia odată cu legiunile romane, ci a rămas în continuare pe aceste Diagnosticul făcut atunci nu mai corespunde, decât pe care le citim, le împrumutăm celor dragi şi în final meleaguri. în lista amintită se menţionează că o parte din aceste parţial, cunoştinţelor actuale. Este - firesc. "Această fântână - le păstrăm cu grijă. Se pare că atât de mult ne sunt monede erau de pe vremea lui Gab. Valerius Maximus şi Romulus, continuă, autorul - a fost locul de convenire a tuturor oaspeţilor care necesare, încât fără ele n-am putea trăi, aşa cum din anul 368d.Hr. veneau la Rodna. Aceştia, cum şi cei ce beau apa de la Sângeorz sau existenţa noastră ar fi pusă sub semnul întrebării Unele date importante despre aceste băi ne furnizează Valea Vinului s-au obişnuit să locuiască, parte în camerele clădite din dacă n-ar exista apa sau oxigenul. Virgii Şotropa, în urmă cu 80 de ani 21. De fapt, cunoscutul cronicar lemn pentru oaspeţi lângă această fântână, parte la Rodna, puţini la Mesajul cuvântului scris cu mâna şi apoi năsăudean traduce din limba maghiară un articol publicat în anul Maieru. Aici se adună aproape toţi oamenii dimineaţa spre a bea apa, tipărit se răspândeşte repede lăsând în urma lui 1839 (în urmă cu 168 de ani), când sunt consemnate unele date sub iar seara pentru a se distra împreună. Aici se organizează, petreceri titlul "Borvizul rodneam", scris de de Dr. Daniel Pataky. în acest articol şi aventuri sociale, joacă loteria şi cântă veşnic muzica". adevăr şi înţelepciune. De foarte multe ori nu putem sunt menţionate de mai multe ori izvoarele din Munţii Rodnei: adormi dacă nu citim ceva, nu indiferent ce, dar în Sângeorz, Anieş (Baia Antonia, Izvorul din Valea Ursului, Izvoarele (va urma) orice caz, ceva cu care ne-am obişnuit, ceva care să din Rodna şi cele din Valea Vinului). ne placă. Permanenta noastră autoinstruire este o La nivelul cunoştinţelor de atunci, dr. Daniel Pataky Note bibliografice: realitate obiectivă. Avem la dispoziţie cărţi, ziare, 1/vezi "Arhiva Someşană, nr.26, pag.79-80; caracterizează ştiinţific compoziţia apelor minerale şi recomandările reviste, căutăm şi găsim împrumutăm sau putem 2/vezi Arhiva Someşană, nr. 10,1927-1929. medicale ale acestora. cumpăra, iar dacă nu avem posibilităţi să cumpărăm De reţinut câ articolul menţionat nu se ocupă de toate ne stau Ia dispoziţie biblioteci întregi gata să ne izvoarele din Munţii Rodnei, ei doar de cele de la Anieş, findcă în anul SEVER URSA satisfacă în orice moment setea de cunoaştere sau dorinţa de perfecţionare. Elevi sau studenţi, tineri sau vârstnici, citim cu'toţii. Unii sunt chiar nişte împătimiţi Perversa „gâCceavâ” în tru ai cititului ceea ce l-a făcut pe scriitorul am erican J. R. Lowell sâ emită maxima: "Este curios cât de tiranic defăim area „zeitâţifor” poate fi obiceiul de a citi". în acest fel zestrea noastră £>clilcc ______:__ spirituală se consolidează şi călcăm mai siguri,mai înţefej)dunU încrezători. Devenim conştienţi că suntem ceea ce suntem şi că niciodată n-am acceptat şi nu vom Filozofii sunt numai „iubitorii de înţelepciune", accepta să ne strivească tăvălugul istoriei. în rafturile nu şi deţinătorii ei! bibliotecilor avem eroi şi legende, savanţi şi poeţi cu . Lucian Blaga îşi definea sistemul ca fiind un pEsnţz f to b e care suntem mereu împreună şi nu de puţine ori am pozitivism a! misterelor. Dacă ştiinţa ar clarifica esenţa dormit sau mai dormim încă cu cărţile lor sub cap misterelor, atât ale celor profane cât şi ale celor divine, Cărţile sunt scrise pentru noi şi în paginile lor stau filozoful Lucian Blaga ar rămâne fără obiect al filozofiei scrise trecutul, prezentul şi anticipaţiile viitorului sale? ŞI M ire ’JZ.e.hm niana ______— Nume proprii folosite de Liviu Rebreanu, din zona Năsăudului(4)-, B elciug, Ion, - nume real preluat fără modificări, din realitate, în romanul Ion: şi în comuna Maieru, ne apare ca director al Liceului din Năsăud. Numele vine de la \ „Belciug din roman se pare câ merită mai mult, numele fiind mai dintr-o bucată şi „hoge"-dascăl la turci (I. Iordan, Op. Cit.). j putând servi ca model oricărui preot în multe privinţe" (Jurnal, voi.1, p.313). El a fost Ion Boldijar - poreclit „al Glanetaşului” este nume folosit de Rebreanu în | într-adevăr preot în Prislop între anii 1897-1923. Supărarea popii Vasile Grozea, romanul Io n , „El trăieşte şi azi necăjit şi amărât, copleşit de copii, vreo 7... Cel ce poartă 1 zgândăritde păgânul liieş din schiţa Vrăşmaşii anticipează la scară redusă supărările numele eroului meu a rămas un biet ţăran ca vai de capul lui, pe când cel din roman se părintelui Belciug poreclit şi „Pămătuful" 1/. Cu acelaşi nume este reluat şi în romanul ştie câte pozne şi totuşi ce carieră face înainte de a muri asasinat” 41. în ceea ce priveşte Răscoala, tot ca preot (Opere, vol.8, 595). Deşi a fost prezentat în romanul Ion autenticitatea personajelor care se poate verifica şi prin numele atribuit acestora,! acceptabil, Belciug mărturisea prietenilor săi unele „rezerve pline de amărăciune" 21. Rebreanu aminteşte pe Bogdan Duică care trimisese în anchetă pe studenţii de la Cluj Ca nume de familie provine de la cuvântul „belciug" - verigă de metal de care se ca să-l identifice pe Ion al Glanetaşului la faţa locului. Se ştie că până la urmă fiecare prinde ceva 31. student a găsit fiecare cel puţin câte doi Ioni. Ba pe deasupra scriitorul s-a pomenit cu o j Chiţu, V asile- nume folosit în romanul Ion pentru un oarecare Cluţu despre scrisoare - somaţie de ia Ion al Glanetaşului real din Prislopul de atunci, după un l care Rebreanu află că s-a supărat pentru că în roman a fost făcut renegat, dispreţuit deceniu de la publicarea romanului. în scrisoare aceasta îi cerea lui Rebreanu să de români, şi de reprezentanţii naţiunilor guvernante. Scriitorul subliniase şi cu acest împartă cu el drepturile de autor întrucât el e acela care a asigurat succesul cărţii. Ştim j prilej că în cărţile sale nu există personaje fotografice din realitate. că în afară de numele care într-adevăr se potriveşte, el nu avea altceva comun cu cel din G avrilaş - nume întâlnit în romanul Răscoala care pleacă de la numele real roman. Joaca romancierului cu eroii săi dovedeşte că aceştia într-adevăr n-au în Gavriluţ, originar din Năsăud. în roman era slujbaş al Prefecturii capitalei însărcinat cu totalitate identităţi reale ci numai fictive, adică artistice. Ion Boldijar s-a însurat în realitate controlul străinilor care intrau în Bucureşti. El recunoaşte în noul venit al capitalei pe cu Rodovica - prototipul Anei din roman şi a murit în anul 1936 de icter negru (Opere, finul mai mare al bunului său prieten, dascălul Vasile Rebreanu, îi găseşte locuinţă şi îl vol.1, p.30). Trăind între adevăr şi amăgire, Ion Boldijer şi soţia Rodovica nu puteau să ajută în momentele grele ale detenţiuniii la Văcăreşti. Strânse reporturi îl leagă pe fie decât invidiaţi de alţii. Uneori îşi găseau uşurarea citind închipuitele isprăvi din tânărul scriitor şi cu familia acestuia, unde ia o vreme masa, în împrejurările vitrege ale romanul ce le proslăvea numele 5/. începuturilor sale literare din capitală. (Cf. Opere, voi.3, p.401). Ca nume este întâlnit Ion Ciocan - nume real purtat de un deputat năsăudean este reluat identic în şi în schiţa Oameni mari şi oameni mici, subcomisar, cât şi în romanul Răscoala sub romanul Ion. Deci numel Ion este întâlnit şi ca citadin Ion Mititelu, Ion Popescu şi alţii. forma Gavrilescu. ion Harosa - din schiţa Domnu Ionică „ e un român aş năcăjit ca vai de el” Gherman, Virginia - nume din romanul Ion care reprezintă pe învăţătoarea, (Opere, vol.1, p.313). Numele de Harosa e preluat din Prislop. In schiţă e localizat în „fată foarte cuminte şi devotată învăţământului... Era de vreo 25 de ani. Se îmbrăca comuna Zagra. El este o altă ipostază a lui Ion întregind un ai doilea nucleu al acestui întotdeauna simplu dar orice haină îi şedea bine. Avea nişte ochi mari visători şi o gură nume simbol. mică şi un zâmbet fermecător, (capitolul VIII din romanul Ion. în realitate este vorba de - va urma - Virginia Grivase, nume ce apare şi în Caiete, 101. într-un proiect intitulat Virgo „Ideal perdut în noapte ”. Ea a fost cunoscută în realitate de Rebreanu în anul 1909 pe când Note bibliografice: se afla la cancelaria notarului din Vărarea. Varianta din Caiete este dată de Rebreanu 1/ Niculae Gheran, Postfaţă la voi. Golanii, p.355; 2/Ştefan Bănulescu, Colocvii, Ed.Tin., Buc., 1964, p.33; în spirit eminescian, Virginia fiind una din iubirile platonice ale scriitorului. Numele de 3/ lorgu Iordan, Dicţionar al numelor de familie româneşti, Ed. Ştiinţă şi Enciclopedie, familie Gherman este german iar prenumele, Virginia, a rămas neschimbat. Bucureşti, 1963; Grofşoru - nume ales de Rebreanu în romanul Ion care pleacă de ia 4/ Niculae Gheran, Domnişorul Liviu şi ion al Glanetaşului, în „Manuscriptum”, 1973, avocatul Tudor Moisil din Năsăud. Ca nume este diminutiv de la Grofu-boier mare, în nr.4, p,89-92; Ardeal. 5/Liviu Rebreanu, Amalgam, p.13. Hogea, Traian - din nuvela Catastrofa cu numele de familie Hogea existent IACOB NAROŞ T Z e U g ie . ______Gândirea magică sau gândirea acelui sâmbure... Spaţiul în gândirea mitico-magică este sine însuşi / Odihnea cel nepătruns”. Dintr-o dată, omul, trecând de la divinitate la starea de neomogen. Timpul este însă rezonabil. Aici, timpul este Pascal afirma: „Nu m-ai fi căutat dacă nu m-ai fi om, s-a instituit acest concept moral. ciclic, se întoarce în funcţie de mersul pe cer al găsit”. Iubirea senzuală s-a unit cu cea spirituală. aşteptărilor, al anotimpurilor, succesiunea zilei şi a nopţii. Există energii necreate dar consubstanţiale Apare condiţia umană unde treptele iubirii s-au Timpul se înnoieşte. Soarele parcurge pe cer etape şi se divinităţii. O astfel de energie este iubirea, pt. Că diferenţiat. Trebuia găsit echilibrul în această diferenţiere. reciclează la pragurile de timp, adică la solstiţii şi „Dumnezeu este iubire (1 In 4,16) şi, aceasta fiind, El Extazul mistic. Pentru înţelegere aduce exemplu pe echinoxuri, când se practicau ceremonii ce ajutau timpul coboară în lumea pe care o iubeşte (1 In 3,16) iar noi îl Sfânta Terezia. Ea se îndumnezeise atât de mult, încât nu să se refacă. iubim pe Dumnezeu pentru că El ne-a iubit cel dintâi (1 In mai vedea nimic în jur. Dacă toţi oamenii ar fi capabili de în gândirea presocratică - gândirea ştiinţifică 4,19) şi iubindu-L, ne ridicăm la El, fiindcă iubirea este de aceasta, s-ar pierde instinctul procreaţiei. Trebuie găsit incipientă era impregnată de gândirea mitico-magică. O la Dumnezeu şi oricine iubeşte este născut în Dumnezeu echilibrul. Sfântul- Pavel găseşte acest echilibru, în mare importanţă o deţin apa, aerul şi focul, în care focul şi şi-L cunoaşte pe Dumnezeu. Cel ce nu iubeşte nu-L Epistola I către Corinteni. apa sunt elemente de purificare, de curăţire de rele, de cunoaşte pe Dumnezeu (1 In 4,7), însă cel ce rămâne în Aici, ele exprimă „iubirea faţă de vrăjmaşi” - care alungirea duhurilor malefice. Ex: Săritul copiilor peste foc iubire, rămâne în Dumnezeu şi Dumnezeu rămâne întru nu e o iubire senzuală. Aici iubirea are sensul de caritate. la sânziene, este o normă magică, adică purifică aceea El”. (1 In 4,16) în Biblie, varianta grecească Septuaginta, Caritatea implică o anumită milă, dar nu e o milă care să persoană. Este un gest apotropaic. sunt prezentate aspectele iubirii: umilească. (Pilda Fariseului şi Vameşului). Se pune Nerespectarea practicilor magice la morţi, aduce Filia - este iubirea universală. Este de tip întrebarea, cum pot ajunge la o asemenea iubire? Aici, după sine prefacerea lor în strigoi. La mort se sparge un teozofic, iubirea despre care Epictet spunea că este vine echilibrul interior, care să nu ţină de o morală impusă. vas, pentru a speria sufletul care, stă douăzeci şi patru de iubirea dintre şi între elemente. Epistola I a lui Pavel către Găsirea acelui sâmbure, care să mă apropie de acel ore în jurul casei. Tot atunci se întorc oglinzile, oalele, se Corinteni, este un poem dedicat iubirii universale de cea concept, pentru că un sfânt părinte afirma: „Soarele este despletesc femeile etc. mai bună calitate. Poemul demonstrează că dragostea în făcut să ne lumineze, stelele - să ne dea de gândit". Grigore de Palama, Sfânt părinte din sec. al XIII- sensul iubirii universale este deasupra tuturor virtuţiilor. lea, autorul energiilor necreate dar consubstanţiale Atingerea fiind senzorială poate fi atingere care mângâie ALEXANDRU RAŢIU divinităţii, stabileşte în Dumnezeu o distincţie între fiinţa sau care doare. dumnezeiască inacceptabilă şi lucrările sau energiile sale Agape - este iubirea necreate, ceea ce constituie „ieşirea” sa în afară, morală, iubirea dintre oameni, manifestarea sa accesibilă omului (vezi „Energiile iubirea fraternală. Celălalt aspect al divine"). Forma de credinţă din spaţiul ortodox este iubirii, este cea sexuală. impregnată de gândirea mitico-magică, chiar în crearea Păcatul, „Cel de voie, fără acestor energii care ne vin nouă prin Duhul Sfânt. de voie, cu fapta, până şi cu Exoreismele sunt practici împotriva vrăjii cu mijloace gândul", a venit în lume, conform magice. Chiar şi rugăciunea are conotaţii magice. genezei, prin şarpele biblic. Ex. Molicvele Sf. Vasile cel Mare, ca şi Omului îi este luat harul construcţie nu sunt departe de descântece, ori divin. Acum se face o separare între descântecele şi ele au conotaţii magice. Este o credinţă Dumnezeu şi om. Se instituie că prin descântece se alungă duhurile rele. în ruşinea. Apostrofarea Creatorului Upranişade, la început zeul nu era vizibil pentru că nu „cu sudoarea frunţii să îţi câştigi avea cine să-l vadă. pâinea, (Fc. 3,17) începe procesul D-zeu se defineşte pe sine astfel: „Eu sunt Cel ce de degenerare a fiinţei umane. Abia sunt... Cel ce este. Acesta este numele meu pe veci.” (ies. acum, omul are reveleaţia trupului 3,14). Dintre toate numele ce i se dau lui D-zeu, cel mai său constatând că e gol. „Unde eşti corespunzător pare să fie „Cel ce este”, pentru că El Adame?! Aici sunt Doamne, dar cuprinde întreaga existenţă „ca o mare nemărginită şi sunt gol” (Fe. 3,10). lată deci nesfârşită" (Sf. Ioan Damaschinui). Avându-şi existenţa instituirea în antropologie a ruşinii. de la Sine, Eminescu îl defineşte genial „Când pătruns de Ruşinea este un concept moral. P a g . 5 Anul XII, nr. 6 (79), decembrie 2007 CUIBUL VISURILOR c i a^enlm le. Interferenţe lexicale geto-gotice în graiul arhaic din Ţinutul Năsăud Preluând ad litteram sensul termenului voivod, anume acela de „înainte- Aparţinător mergător ”, limba română conferă titlului de voivod rolul de„conducător laic”- eârmuitor, Nume românesc Judeţ Nume maghiar | Nume german ' (de) domn, domnitor, monarh, stăpânitor, suveran, stăpân, oblăduitor, cârmaci, etc. Limbile slave Voivodeni preiau doar acest înţeles al termenului voivod. Dragu Sălaj Vajdahâza Limba română mai are al doilea înţeles pentru voivod, acela de vlădică, adică [Vaidahaza] „ Monarh sau cleric considerat, în urma unei ceremonii religioase speciale, ca reprezentant al Voivodeni 1 Korosvajda, lui Dumnezeu pe pământ. ( cf. DEX '98). Această este ipostaza de propovăduitor, cu [Voivodeni-Aldeşti Bârsa Arad Vajvogyen etimologia termenilor componenţi pro/po < lat. pro/ponere' declaraţie, a pune în faţă,” din 3 p r o - ' în faţă' + ponere 'a pune' şi văduitor O sletU ______WATERLOO- 17-18 iunie 1815 O înfrângere victorioasă rămasă în eternitate La Waterloo începând cu mine nici unul nu şi-a făcut datoria! Napoleon La origine, pe timpul dinastiei Merovingilor prima Boule escortată de coverta Favoritta ajungând acolo după Waterloo este um mic sătuc, care se află la 12 Km. dinastie de regi ai Franţei, deţinătorul acestui titlu era câteva luni la 8 octombrie 1840 când bateriile de coastă prin sud de Bruxelles capitala Belgiei rămas pentru veşnicie în conducătorul: grajdurilor regale franceze, - iar în timpul multe salve de tunuri salutau sosirea navelor venită să istorie. Cît priveşte pronunţarea localităţii, aceasta este exact dinastiei Capeţienilor mareşalul a devenit locţiitorul contabilul îndeplinească măreaţa misiune. cum se scrie, identică atât în limba engleză cât şi în limba - adică al şefului armatei francezei. La câteva zile, în 15 octombrie 1840, pe o ploaie francezâ-valonă vorbită în Belgia, după cum se consemnează Din anul 1627, odată cu suprimarea funcţiei de deasă, este dezgropat sicriul cu corpul neînsufleţit a lui în Dicţionarul de pronunţare - nume proprii stărăine - Editura contabil, mareşalul a devenit cel mai înalt grad militar francez. Napolaon care la dese era s-a constatat că era foarte bine Enciclopedică Română - Bucureşti -1975. Desfiinţat în timpul revoluţiei franceze gradul de conservaţi după care a fost în alte 4 sicrie iar apoi introdus într- In această mică localitate s-a dat bătălia finală mareşal a fost restabilit în 1814 de Napoleon Bonaparte. un sarcofag de abanos în sunetul marşurilor funebre şi sfârşindu-se epopeea napoleoniana care l-a făcut pe Ca semn distinctiv mareşalii Franţei purtau un bubuiturilor detunuri în vreme ce locuitorii lui asistau în ţinută Napoleon Bonaparte - nemuritor. baston special, manşeta hainei fiind împodobită cu 7 stele Iar de doliu şi înmărmuriţi la acest măreţ eveniment după care Acest tînăr s-a născut la 15 august 1769 la Ajaccio chipiul cu o triplă coroană de frunze de stejar din aur. Bastonul sarcofagul a fost adus pe fregata franceză şi depus într-o din insula franceză Corsica învecinată cu insula Sardinia - era lung de 50 cm fiind îmbrăcat în mătase albastră, ornat cu capelă improvizată şi străjuit de ofiţeri francezi. Cele 2 vase au italiană şi despărţite de strâmtoarea Bonifaccia, fiind al doilea flori de crin şi stelele de aur la cele două capete cîte un cerc de în Franţa la 9 decembrie 1840 în Golful Senei îndreptându-se copil din cei opt ai lui Charles Bonaparte - avocat -1746 -1785 aur, - pe unul fiind gravat numele mareşalului iar pa celălalt apoi pe râul Sena înspre Paris cu sicriul împăratului. în tot - şi Maria Letiţia Ramolino - doamna mamă cum îi spunea fiul cuvintele: „Terror belii. Decus pacis”, adică: „Spaima acest parcurs ambele maluri ale Senei se aflau sute de mii de Napoleon -1750-1836 - numele Laetiţia în limba latină războului. Gloria păcii”. francezi, mulţi dintre ei veterani ai războaielor Napoleoniene însemnând Fericire. Cuvântul de mareşal a fost preluat şi de multe ţări - într-o profundă reculegere aducându-i în acest fel un ultim Tânărul ara o * la noi mareşal fiind denumit la curtea omagiu fostului împărat. copilărie şi o ascendenţă Palatului regal - aşa-zis-ul administrator. Ajuns la Paris, sicriul a fost transferat de pe un car uimitoare întrucât după în armată au fost ridicaţi la rangul funebru tras de 16 cai toţi acoperiţi cu valtrapuri violete şi absolvirea Şcolii militare de mareşal: regele Ferdinand, coloneii semnul imperial N - adică Napoleon, în timp ce tunurile în câţiva ani parcurge Constantin Prezan şi Alexandru Averescu, trăgeau din toate părţile Parisului în semn de omagiu, carul toate gradele militare, iar colonelul Ion Antonescu şi regele Mihai. mortuar îndreptându-se spre Domnul Invalizilor (Dome la 22 decembrie 1793 - Napoleon Bonaparte a ridicat la Invaiides). doar la 24 ani ajunge gradul de mareşal peste 30 tineri, printre Pe de o parte - şi alta a sicriului de carul mortuar se general, iar după lovitura care: Duvont, Desaix, Mamont - care erau aflau foştii veterani Oudinot, Molitor, Betrand şi mareşalul - de stat din 1 Brumar sublocotenent, Benadotte care era serg. amiral Revsin, însoţiţi de numeroşi veterani rămaşi din vechile 1799 ajunge Prim consul major, Houche, Marceau, Lefebre, armate, toţi îmbrăcaţi în uniformele lor militare cât şi de sute de după care la 18 mai 1804 Pichegru, Ney, Massena care erau mii de locuitori ai Parisului, care la trecerea cortegiului erau este proclamat împărat subofiţeri, Jourdan care era negustor îngenunchiaţi şi plângeau în vreme ce 50.000 de soldaţi ia r consacrarea ambulant, Augerou care era maestru de francezi înşiraţi pe străzi dădeau onoruri iar când cortegiul religioasă este făcută la scrimă, Derinesf care era vopsitor, mortuar s-a oprit la Arcul de Triumf toată mulţimea a strigat: 2 decembrie 1804 de Gauvian, Saint-Cyr, care erau actori, „Vive l-Empereur” - adică Trăiască împăratul. către papa Paul al VII- Besaieres care era frizer, Brume care ara Ajuns la Domul Invalizilor - în Curtea Palatului, lea, din mâna căruia zeţar, Joubert şi Jounat care erau Napoleon îi smulge coroana imperială pe care şi-a pus-o studenţi în drept, Leber care era arhitect, Mortier care singur pe cap. / Papa-1800-1823/ nici nu făcuse armata - toţi aceştia remarcându-se în Ca adept şi partizan al ideilor lui Maximilien de campaniile napoleniene. Robaspierre -1758-1794 - după executarea acestuia la 27 Prima abdicare a lui Napoleon Bonaparte a iulie 1794 generalul Napoleon este închis pentru câtăva avut loc la 6 aprilie 1814, restaurându-se guvernul vreme într-o închisoare unde are prilejul de a consulta Bourbonilor iar la 6 mai 1814, el ajunge în insula Elba, - nenumărate cărţi juridice care mai tîrziu i-au folosit lui şi o insulă între Italia şi insula Corsica, pentru ca după specialiştilor la fundamentarea Codului civil francez, cunoscut câteva luni - la 12 februarie 1815 - să părăsească sub numele de Codul civil Napoleonian aplicat şi în vigoare în insula şi să se reîntoarcă triumfător în Franţa Franţa încă din 1804, după acest model alcătuindu-se şi Codul restaurând imperiul dar numai pentru o scurtă perioadă civil român pus în aplicare mai târziu - la 1 iulie 1865 de 100 de zile - guvernul Boubonilor refugiindu-se în abrogându-se Codicii domnilor Calimach şi Caragea cât şi Belgia unde se aflau trupele anglo-prusiene-olandeze. toate legile anterioare, Ordonanţele domneşti şi alte Aici s-a dat bătălia finală la Waterloo; în instrucţiuni ministeriale care erau în vigoare pînă atunci în apropierea capitalei belgiene - Bruxelles în ziua de 17 ţările româneşti şi intrat în vigoare pe timpul domnitorului Al. iunie 1815 - o zi ploioasă fiind linişte deplină pentru ca a sicriul este introdus în Catedrală unde aştepta regele Franţei loanCuza. doua zi - 16 iunie 1815 - armata franceză după o presupusă Ludovic Filip - 1830-1848 - şi Guvernul, iar prinţul Joinville Ne sunt cunoscute cele peste 50 de războaie victorie nesemnificativă să fie înfrântă de armatele coaliţiei adresându-se în acest moment regelui îi zice: "Sire, vă prezint Napoleoniene, cu toate victoriile şi îmfrângerile sale cele mai anglo-prusiene conduse de Welington şi Blucher, corpul împăratului Napoleon” - iar regele îi răspunde: „îl cunoscute fiind: bătăliile de pe râul Arcole, Areda Veneţiei, producându-se un dezastru total, sfârşindu-se epoca primesc în numele Franţei”. Rivoli - din anii 1794,1796,1797, unde s-a remarcat Batalionul Napoleoniană. După puţină vreme, în Domul Invalizilor, sicriul cu 2 al Regimentului grănicerac năsăudean, care a ţinut piept Din totalul celor aproape 140.000 de soldaţi corpul lui Napoleon este depus în 6 sicrie - unul într-altul - armatei franceze condusă chiar de Napoleon, într-o angrenaţi în luptă de ambele părţi pe un front de numai 5 km au primul cu interior - fiind de metal - al doilea din lemn de mahon, asemenea bătălie chiar Napoleon îngrozit a luat-o la fugă, murit aproape 50.000, iar alţi zeci de mii au rămas răniţi, al treilea şi al patrulea din plumb, al cincilea din lemn de având în mână steagul de luptă şi împotmolindu-se într-o neputând continua lupta. abanos, iar al şaselea din lemn de stejar,după care toate au mlaştină de unde a ieşit cu mare greutate, fiind nevoit să în urma acestei înfrîngeri, la 24 iunie 1815, fost introduse într-un sarcofag mare de porfir / o piatră recunoască că s-a luptat cu îndrăcitul batalion şi că ar dori să Napoleon abdică pentru a doua oară, iar la 28 iunie 1815 fostul semipreţioasă / după care întregul sarcofag a fost aşezat pe aibă asemenea luptători”. rege Ludovic al XVII-lea revine în Franţa şi restaurează un postament încojurat de 12 piloni care reprezintă cele mai Apoi, bătăliile şi păcile din 14 iulie de la Marengo, monarhia iar Napoleon este exilat de pe insula Sfânta Elena - importante victorii din războaiele purtate de Napoleon. glorioasa victorie de la Austerlitz din 2 Saint Helen - o posesiune Deosebit, în amintirea bătăliei de la Waterloo, s-a decembrie 1805, fiind numele german al colonială britanică cu o ridicat pe un deal un grandios monument în apropierea şoselei localităţii Slavko din vechea Cehoslovacie. structură vulcanică situată în care leagă Bruxelles de Charleroi în apropierea graniţei cu Luptele de la piramide din Egipt - din 1807, din Oceanul Atlantic la 2000 de Franţa, monument care reprezintă un LEU din bronz amplasat 5-6 iulie de la Wagram, - dar şi - zdrobirea km de coasta vestică a Africii pe un postament care cântăreşte 26 de tone, iar pentru a flotei franceze de către englezi - în 1805 - la unde ajunge la 15 ocotombrie ajunge la el de jos până sus trebuie urcate cele 228 de trepte Trafalgar, lângă strâmtoarea Gibraltar între 1815, fiind adăpostit într-o din piatră. Spania şi Maroc. clădire veche şi umedă, Cu toate oă acest monument nu are nici o inscripţie, Cunoscută este şi Campania din Langwod hause - care mai vizitatorii veniţi din toate colţurile lumii îşi dau seama că acest Rusia, unde pe râul Berezina din fosta URSS târziu i-a şubrezit sănătatea, LEU - este biruitorul şi învinsul Napoleon şi nicidecum - RS. Bielorusă unde armata franceză este aici trăind ca prizonier într-o învingătorii lui. înfrântă la Borodino în 1812, chiar dacă gravă stare de suferinţă Totodată, în mica localitate Waterloo - unde s-a Napoleon la 16 sept. 1812 a reuşit să intre în înconjurat de câţiva ofiţeri şi desfăşurat bătălia finală din războaile lui Napoleon se află şi Moscova fiind nevoit ca după puţin timp sâ se servitori loaiali printre care şi un muzeu memorial în care se află vestigii ale măreţei bătălii. reîntoarcă în Franţa învins într-o sanie trasă La Casses cel care ne-a lăsat După cum ne este cunoscut despre Napoleoan şi de cai schimbaţi din loc în loc timp de trei în amintire Memorialul din războaiele lui s-au scris sute de mii de cărţi, reportaje şi săptămâni. în campania din Rusia armata Sfânta Elena murind la 5 mai rememorări, fiind omagiat ca nimeni altul în toată lumea, caz franceză a îndurat foame şi frig iar din cei 1821 la vârsta de aproape 52 unic pe glob, fiind rămas în eternitate. 600.000 de soldaţi s-au mai întors acasă după de ani. în Memorialul de la Sfânta Elena însuşi Napoleon luni de ziie doar 60.000 - la acest dezastru După moarte, spunea: “A fost o împărăţie frumoasă. Aveam 82 de milioane contribuind şi iarna geroasă rămânând în corpul acestuia, corpul de suflete pe care trebuia să le guvernez, - mai mult decât amintirea noastră pseudonimul că Napoleon neînsufleţit a fost dus în 4 populaţia Europei întregi”. a fost învins de „generalul iarnă". sicirie şi îngropat sub o piatră De altfel, chiar Napoleon încă în timpul vieţii a rostit Este de menţionat că pentru ducerea atâtor bătălii fără a avea vreo inscripţie între 2 sălcii plângătoare după care un mare adevăr - şi anume: “Oamenii mari sunt meteori care Napoleon a ridicat de jos pînă la gradul de mareşal peste 30 mormântul a rămas supraveghiat tot timpul de câte o santinelă se mistuie pentru a lumina universul”. tineri care s-au remarcat luptând alături de soldaţii francezi care se schimba periodic. contribuind la nenumărate victorii. La 20 de ani după înmormântare s-a hotărât Cercetări, documentări, selectări şi prezentare Termenul de mareşal în limba franceză marchal - readucerea osemintelor acestuia în Franţa - iar la 7 iulie 1840 Av. Dr. HORAŢIU BOB este de origine franceză fiind considerat ca cel mai înalt titlu pleca din Franţa înspre insula Sfânta Elena fregata Belle din ierarhia militară. P a g . 7 Anul XII, nr. 6 (79), decembrie 2007 CUIBUL VISURILOR ______DstoHe. Litamm______Literatura română în alte limbi (până în 1944) Memoriei lui Nicolae N. Munteanu Din capul locului trebuie precizate câteva aspecte 1. Nuvele traduse în limba germană A. Maniu. Cuprinde şi biografii şi caracterizări (slabe). legate de traducerea literaturii române peste hotare: - Kremnitz Mite. „Rumanische Skizzen”, eingeleitet Leon Feraru o menţionează însă elogios în „Romanic 1. literatura cultă română a început să se scrie de- und iibersetzt von..., Bukarest, Verlag von Sotschek et Rewiew", pag. 260. abia în a doua jumătate a secolului al XlX-lea [gândiţi-vă Comp., 1877, 232 pp. 12° („Shiţe româneşti", îngrijite şi 3. A n to lo g ii în lim ba italiană că englezii îl aveau pe Shakespeare la sfârşitul secolului traduse de la Biblioteca Academiei Române,, B.A.R, se - Caterinici, Rina d'Ergiu, „Antologia di novelle al XVI-lea (1564-1616)]; află sub cota 1118032. Cuprinde o traducere de la pag. I- romene". A cura din Roma, Anonima Romana Editoriale, 2. iniţial, străinii au fost interesaţi mai mult de X, apoi un articol al lui Titu Maiorescu, p. X-XXIII şi mai 1925,260 pag. 8°. (Publicazioni dell Instituto per TEuropa folclorul românesc decât de scrieri originale (a se vedea multe nuvele de: I. Slavici, lacob Negruzzi,AI. Odobescu, Orientale în Roma. Prima serie VII (Cuprinde traduceri de antologiile de ia finalul acestui studiu); N. Gane; la sfârşit un basm popular, nuvele şi povestiri-din Eminescu, Delavrancea, Vlahuţă, 3. traducătorii trebuiau să cunoască foarte bine atât - Kremnitz Mite. „Neue romănische Skizzen", Brătescu-Voineşti, Sadoveanu şi Galaction. în prefaţa limba română cât şi limba în care traduceau (lucru valabil iibersezten von..., Leipzig, 1880, la Wilhelm Friedrich, datată 1921, Caterinici arată motivele politice ale şi astăzi); 169 pp („Noi schiţe româneşti" traduse de...) aduce iarăşi traducerii; e o încurajare spre orientarea Românilor către 4. limba română este dificilă pentru străini, iar cîteva povestiri de: I. Slavici, N. Gane şi lacob Negruzzi. Occident; singurul mijloc pentru salvarea purităţii rasei: literatura noastră nu a trezit un interes deosebit pentru - Kremnitz Mite. „Romănische Mărchen" („Basme privind spre Roma!” La B.A.R.: 93094. marea masă a cititorilor din alte ţări; româneşti”), Leipzig, 1882; cuprinde vreo 20 de poveşti 4. Antologii în limba engleză. 5. maturizarea literaturii noastre a început de-abia populare luate din Ispirescu, Creangă, Slavici, M. - Byng, Lucy: „Romanina Stories”, translated from după 1900; până atunci străinii se informau despre Pompiliu, T.M. Arsenie etc. Dar acest fel de antologii de the original Romanian by..., London, John Lane, The România Mică prin consultarea cărţilor şi hărţilor proză populară, deci de folclor (...), vor constitui un capitol Bodley Head, New York: John Lane Company, 1921,286 germane; aparte. S-ar putea face o excepţie doar cu basmele lui p. 8° (Preface by The Queen of Romania, Maria and by 6. trebuie să recunoaştem că, în general, literatura Creangă, care se ştie, ies din limitele produselor Prof. S. Mehedinţi). Cuprinde nuvele din Sadoveanu, română nu s-a afirmat în străinătate decât prin câteva folclorice. Caragiale, C. Negruzzi, M. Beza, I. Creangă, Sadoveanu personalităţi care au înţeles că se pot face cunoscuţi - Schroff, Maximilian W, Bilder aus Rumănien". (din nou), Brătescu-Voineşti, Slavici, Popovici- numai dacă scriu sau trăiesc în Occident (mai cu seamă „Rumanische Schriftsteller" („Scriitori români”) în 4 Bănâţeanu şi Delavrancea. La B.A.R.: 175250. după 1944), deşi numele lor erau arhicunoscute în volume. I. Band: Uebersetzungen aus V.A. Urechia und 5. A n to lo g ii în lim ba cehă România; aşa au procedat: Emil Cioran, Mircea Eliade, N. Gane, Bukarest, 1901 (Buchdruck. „Bukarester - Flajshansova, Jindra Huskova. „Lukullova Tresen" Eugen lonescu, Tristan Tzara, Paul Celan, Al. Tagablatt”), 111 pp. 80. La B.A.R.: 11104.419.11 Band: („Cireşul lui Lucculs a jine rumunske novely. Vybor a Ciorănescu, I.P. Culianu etc.; Uebersetzungen aus A. Vlahuţă und B.St. Delavrancea, preklady poridila... V. Praze (Praga), 1926, Nakladatel 7. perioada cea mai rodnică în ceea ce priveşte Bukarest 1903. („Bukarester Tageblatt"), 110 pp. III. Jos R. Vilimek, 237 pg. 120. Cuprinde traduceri din traducerea operelor autorilor români a fost între cele două Band: Uebersetzungen aus A. Russo und A Odobescu. Anghel şi losif, I. Gorun, Agârbiceanu, Sadoveanu, războaie mondiale; doar Gustav Weingand, directorul Bukarest, 1904, 120 pag. 8° („Buc. Tagbl.”) IV. Band: Sandu-Aldea, Caragiale, A. Vlahuţă, Delavrancea, Institutului de limba română de la Leipzig (institut Uebersetzungen aus I. Slavici U.M, Demetrescu. Brătescu-Voineşti, Slavici, Creangă, V. Alecsandri, Al. subvenţionat de ţara noastră) a reuşit să formeze un cerc Bukarest, 1910, Buchdruckerei G. Albrecht, („Rum. Odobescu, C. Negruzzi, are şi un mic studiu (9 pg.) de filoromâni, înainte de 1900, în rândul universitarilor de Lloyd"), 144 p. 8° V. Band: „Rumănische Schriftsteller. M. intitulat: „Rumunska novelistika”. La B.A.R.: 183369. aici; la Roma, promovarea literaturii noastre a început-o Eminescu. Gedichte. Novellen”, Craiova, 1913, Samitca, - Flajshansova, Huskova, Jindra. „Rumunsti Vasile Pârvan (fondator şi director al Şcolii române în 237 pag. 80 ed. II, 1923, la B.A.R.: I 73642. Cuprinde Prosaikove” Rumunsti Prosaikove v ramei vyvoje Italia), pentru ca Alexandru Marcu, Claudiu Isopescu, poezii şi nuvele („Sărmanul Dionis” şi „Făt Frumos din jednotlivych literarnichskol. (Sukazkami). V. Praze, 1927 Alexandru Balaci şi Zoe Dumitrescu-Buşulenga să-i lacrimă"). Naskladem Ceske Graficke Unie A.S. 1927, 186 pg. 8°. continue eforturile (ultimii doi, în plin comunism - Isopescu, Octavian S.: „Rumănische Cartea e jumătate istorie literară şi jumătate antologie din românesc!); Erzăhlungen", aus dem Original iibersetzt von... „principalii prozatori" şi anume: se traduce din Iorga, 8. între 1947 şi 1989, statul român comunist şi Cernăuţi, 1911. Cuprinde traduceri din I. Al. Brătescu- Kogălniceanu, Russo, Alecsandri, I. Ghica, N. Bălcescu, totalitar n-a făcut nici un efort pentru a-şi face cunoscută Voineşti, C. Sandu-Aldea, I. Agârbiceanu, publicate mai Titu Maiorescu, M. Eminescu, Caragiale, Gârleanu şi opera scriitorilor noştri; o propagandă autorizată şi întâi în Bukowiner-Volksblatt. Densuşianu. La B.A.R.: 1.86928. competentă a început după 1990 prin Institutul Cultura! - Anita Dimo-Pavelescu: „Drei rumănische Skizzen" 6.Antologiiîn limbasuedeză Român, aus dem rumânischen von..., în colecţia „Bunte Sesam Mauritz Boheman: Nicolas Gane och Joan Slavici. Pătrunderea romanului românesc modern în Biicher”, Nr. 129. Cuprinde trei schiţe din V. Alecsandri, Z. „Fran Rumănien”. Noveller. Overs fran Rumăniskan af... literaturile străine s-a întâmplat în jurul anului 1930. Locul Bârsan şi I.L. Caragiale. Stockholm, Central-Tryckeriet, 1895, 284 pg. mici (12°). întâi îl ocupa L. Rebreanu, prin romanele sale realiste, în - Landsberg, Dr. Hans. „Das Violincell und andere Se traduc 3 bucăţi de Gane şi 1 de Salvici. La B.A.R. detrimentul romanelor istorice ale lui M. Sadoveanu sau Novellen". „Rumănische Erzăhlungen von Brăescu- 100052. al romanelor în care predomina specificul naţional. Voineşti, Vlahuţă, Caragiale, Alcalay etCo, 97 pg. 160 (B. 7. A n to lo g ii în lim ba rusă Acestea din urmă erau cerute de criticii literari din toate pt. toţi) Bukarest, 1918 (Volum festiv, al mii-lea în - Dunăreanu N. şi Marian L,: „Ruminskaia Proza”, ţările europene, dată fiind nevoia de pitoresc sau exotism colecţie). Cuprinde: 1, Deutsches Vorworth, 2. tom l-ll. Kisinev. f. ant. I. 194 pag. 80 t.ll, 202 pg. 8°. a omului modern care există şi astăzi. „Rumănische Vorworth, 3.5 schiţe trad. Izbranie proizvedenii ruminskich pisateley. Cuprinde o Dintre romancierii valoroşi care au scris înainte de - Hoth-Aiex, Gertruda: „Grundzuge und Haupttypen introducere în istoria literaturii române de XVI pg. şi Primul Război Mondial, dar a fost tradus atât înainte, cît şi der rumânischen Literaturgeschichte”. Timişoara, Ed. traduceri din C. Negruzzi, Al. Odobescu, N. Gane, după, trebuie amintit doar Duiliu Zamfirescu cu romanul Gutenberg.f. an, 111 pg. 80. Pare a fi o antologie şcolară Hajdeu, Creangă, Slavici, Eminescu, V. Crasescu, D. său „Viaţa la ţară” în limba engleză cu titlul „Sasha” mai mult. Cuprinde şi traduceri de proză din: I. Ghica, A. Zamfirescu, Popovici-Bănăţeanu, Delavrancea; apoi în (translated from the Romanian by Lucy Byng, London, Odobescu, B. Delavrancea,I. Creangă, Titu Maiorescu şi voi. II: Caragiale, Vlahuţă, Brătescu-Voineşti, 1920, VIII, plus 246 pp., preface by M. Beza), iar în Brătescu-Voineşti. '* Sadoveanu, Al. Hodoş, I.A. Bassarabescu, Gârleanu, italiană „La vita in campagna” (a cura di A.S.Giorni, 2..A n to lo g ii în lim ba franceză Agârbiceanu, Sandu-Aldea, Al. Cazaban, N. Dunăreanu, Torino, 1932, 206 pagina, colecţia „I grandi scrittori - în colecţia „Les miile nouvelles nouvelles" („O mie I. Adam, E. Botez, Galaction, Rebreanu, D.D. stranieri"), de nuvele nouă"), Tome l-XVII. Paris, J. Gilleguin, 1911- Pătrăşcanu, Hogaş, C. Theodorian, I. Dragoslav şi M. Liviu Rebreanu a fost tradus cel mai mult în italiană; 1912; La Renaissnce de Livre. Tous les âcrivains Beza. în 1929 este tradus capitolul privitor la epoca romană din câlâbres de tous les pays du monde. Sunt traduse - - f. autori: „Rumunya", Razkazii o Bessarabii „Adam şi Eva”; în 1930, A.S. Georgi îi traduce „Ion", iar Gorceix Septime et Iorga N. „Antologie de la Litterature Bukovine, Moldavii i Valahii Su istoriceskimi oceskami, Enzo Lorreti „Pădurea spânzuraţilor". Cu timpul va fi Roumaine des Origines au XX-e siâcle. Traduction et Izdanie illustriceskimi oceskami, Izdanie illustrirovanoe, tradus în franceză, engleză, dar şi cehă sau poloneză, extrait des principaux poetes et prosateurs. Introduction Odessa, 1868, 173 p. 8° (adică România, Povestiri pentru ca, după 1990, să fie tălmăcit chiar şi în japoneză historique et notices par... (Collection Pallas) Paris. despre Basarabia, Bucovina,Moldova şi Valahia. Cu de Sumya Haruya. Librairie Delagrave, 1920, 311 pag, 120. Cuprinde şi schiţe istorice. Ed. ilustrată, Odesa, 1868. Cuprinde 14 Germanii au ales spre publicare din opera lui traduceri de proză din C. Negruzzi, Ghica, Balcescu, povestiri). La B.A.R. 156983. Sadoveanu romanul „Baltagul” pentru acel Odobescu, Gane, Codru-Drăguşanu, Kogălniceanu, 8. A n to lo g ii în lim ba polonă „Bodengeruch" („miros al pământului”); în 1932, acest Konta, Haşdeu, Maiorescu, Alexandrescu, Alecsandri, -f. aut: în colecţia „Wielka literatura powsz echna", în roman a apărut în franceză, în foileton, în ziarul „Le Caragiale, Creangă, Delavrancea, Regina Maria, 6 voi.(adică „Marea literatură universală"), Varşovia, temps”, cu titlul „Un coup de hache”. Xenopoi, N. Iorga, Gârleanu, Slavici, Sadoveanu, 1930, în voi. VI, p. 67-94, se află o mică antologie Mai tradus decât Sadoveanu a fost Cezar Petrescu. Vlahuţă, Brătescu-Voineşti. La B.F.R. Nr. 37777. cuprinzând traduceri din: I. Creangă, Caragiale, B. Madeleine i-a publicat în franceză: „Calea Victoriei", - Ipcar-Mlle Rea, Ecrivains roumains, Morceaux Sadoveanu, Rebreanu, Brătescu-Voineşti, apoi din poeţi: „Simfonia fantastică” şi „întunecare” cu titlul „Dans la choissis. Traduction et notices de... Avânt propos de M-lle Eminescu, Coşbuc etc. (V. revista „Preocupări literare"). tenebres”. Helâne Vacaresco, Paris, „La Renaissance du livre”, 171 - Konstancya Mayzlowna: „Novele i szkice Trebuie amintiţi aici şi romanicerii români de limbi pag. în „Les cent chefa-d'oeuvre etrang6res” (N-am văzut rumunskie” (adică „Nuvele şi schiţe româneşti"), străine; Panait Istrati (Franţa), Peter Neagoe (S.U.A.), cartea aceasta). Varşovia, 1934 (după revista „Preocupări literare”). dar şi Carmen Sylva (regina Elisabeta), Regina Maria, - Cassvan Sarina - „Contes Roumains" d'ecrivains 9. A n to lo g ii în lim ba spaniolă Contesa de Noailles, Principesa Martha Bibescu, Elena contemporains. Preface de la Contesse de Noailles, - Helfant Henri şi Marin6 Enrique: „Nuvele de autori Văcărescu, Bucura Dumbravă etc. Paris, 1931. Edition de la „Revue Mondiale", 218 pg. 80. români”, Madrid, 1940; are câte o prefaţă şi un prolog de Cel mai autorizat în tratarea acestei teme a fost Cuprinde traduceri din: Arghezi, Brătescu-Voineşti, LA. academicienii Ramiro de Maeztu şi Julio Casares. Nicolae N. Munteanu 21, care în cărţile şi articolele sale a Bassarabescu, Brăescu, Bart, Demetrius, Galaction, G.l. Cuprinde traduceri din Regina Maria, M. Sadoveanu, O. alcătuit o bibliografie vastă a operelor române în alte Mihăescu, D.D. Pătrăşcanu, Cezar Petrescu, H.P. Cazimir, I. Minulescu, I. Brătescu-Voineşti şi L. Rebreanu limbi. Pentru o mai bună informare a cititorilor, redau, mai Bengescu, Rebreanu, Sadoveanu, Teodoreanu, (după ziarele "Curentul” şi „Facla", din 1940). la vale, antologiile şi colecţiile descoperite de acesta. Visarion, Vinea, Eftimiu, Goga, Minulescu, C. Moldovanu, - va urm a- ICU CRĂCIUN CUIBUL VISURILOR Anul XII, nr. 6 (79), decembrie 2007 Pag. 8 7US*s- T ă c u t ă 1 23456789 10 11 Cuţit de făcut şindrilă (Maram.) - (1753-1801), autorul cugetării: "Vorba este de argint, Filolog şi lingvist român (1805- dar tăcerea e de aur (La parole est d'argent, mais le 1887) care atrage atenţia asupra 1 silence este d'or) - Puternic sentiment de aversiune. faptului că "Purtarea distinsă şi 3) Filozof grec (435-370 Î.Hr.), care ne avertizează: limba aleasă se învaţă mai bine 2 "Trebuie să ne ferim de duşmani, căci ei ne văd cei ■ din petrecerea cu oameni F dintâi defectele. 4) Centru de documentare şi binecrescuţi decât din regulile 3 publicaţii tehnice (abr.) - Poetul latin exilat de romani ■ ■ ■ scrise în cărţi". 6) Tipul la Tomis, care în "Arta de a iubi" spune:: "Adesea, 4 intrigantului şi al trădătorului din cuvântul spune mai puţin decât tăcerea". 5) ■ ■ nuvela "Alexandru Lăpuşneanu Pronunţat la a doua înfăţişare! - Claudia Cardinale - de Costache Negruzzi, care Vârf în Germania, înalt de 1455 m (Bayern). 6) 100 5 cade victimă şireteniei mp - Micul dar! - Oprire sau încetinire a circulaţiei domnitorului şi furiei poporului. - sângelui. 7) Loc de trecere peste garduri. 8) Diftong - 6 ■ ■ < Ciocârlie. 7) Vlăstar şcolar - Usturoi de la ţară - Om politic român (1837-1918). 9) Perechea călăreţului - Strigătul Ce iese din cap! - Cronicar moldovean (1590-1677) 7 ■ ■ corbului. 8) Filozof german din opera căruia transcriem preceptul: "Despre cele u U (Friedrich, 1844-1900), căruia îi rele să se ferească şi să se socotească, iar despre 8 ■ aparţine aforismul: "E greu de cele bune să urmeze şi să înveţe şi să se direpteze". trăit cu oamenii, pentru că 10) Poet persan (Muslihiddin, 1184-1921), părintele 9 ■ tăcerea e atât de grea". 9) Stat maximei: "Excesul severităţii produce ură" - Scriitor scandinav cu capitala la şi filolog francez (Ernest, 1823-1892) care gândeşte 1 0 E Stockholm - Râu şi oraş în astfel: "Cel care ascultă este aproape întotdeauna ■ ■ Uniunea Myanmar (Birmania). mai bun decât cel care comandă". 11) Scriitor român (Alexandru, 1858-1919), autorul "României 1 1 P 10)Capul lui Krupp! -Lacadânc ■ de munte - Acu e în aer! 11) Râu pitoreşti", care vine la tema noastră cu spusa: "Tot ce creează tace. Natura îşi deschide florile în cea mai ORIZONTAL: 1). Scriitor moralist spaniol în America de Sud, afluent pe adâncă tăcere. Numai distrugerea vrea gălăgie. Nu (1601-1658), autorul maximei: „Tot ce e tăcut are în stânga al Amazonului (1928 km )- Scriitor, muzician e războiul cel mai mare zgomot pe care-l face omul sine o fărâmă de divinitate” - Siglă pentru Africa de şi folclorist român (1794-1854), părintele vorbei: pe păm ânt? - Fel de a fi. Sud -Vest. 2) Poet grec (521-441 î.Hr.)care rosteşte: "Cine vorbeşte / lucrul nu-l sporeşte. Iar cine tace / M ultă treabă face." "Tăcerea este cea mai înaltă înţelepciune a omului" - DICŢIONAR: ASV, VTPR, KAIT, UDH, ORS, Piatră sau ţesătură cu mare trecere. 3) Abreviere AENG, CDPT, EIER, CARP VERTICAL: 1) Grapini Pompei - Gânditor engleză pentru "Vertical Temperature Profile umanist şi pedagog ceh (1592-1670) care ne predă Radiometer" - Ochi de lanţ - Asia! 4) Cap în Insula MACAVEI AL. MACAVEI următoarea lecţie: "Dacă tata sau mama porunceşte Sumatra (Indonezia) - Confirmă o egalitate de ceva copilului să se deprindă să asculte în tăcere şi termeni! - Vechi regat din India, leagănul arienilor. 5) să ia bine seama ce i se spune". 2) Eseist francez Dezlegarea careului "Puţină Paremiologie": ZICALA- iRSG - PROVERBE - Ol - ZISA- BONALD - SMILES - NOE - A - I - ARCA- M - RENAN - AMYOT- GS - POP - TONA- HCM - SOP - U - Y - EHEL- HEBBEL- ZICATORI - LO - ILiESIU - LER Au decedat NOIEMBRIE- S-au născut NOIEMBRIE- S-au căsătorit DECEMBRIE 2007 DECEMBRIE 2007 NOIEMBRIE-DECEMBRIE 2007 Rauca Patricia-Oana, Lăzăroe Dorel- Sebastian, Rauca David-Alexandru, Mihăilă Victor - 75 ani; Vasilca Ion - 81 ani; Chisăliţă lacov-Gabriel, Hoza Simona- Boşca ioan şi Ureche Lucreţia-Virginia; Sidor ioan - 84 ani; Bazga lacob - 88 ani; Buia Ancuţa, Găluşcă lonela-Andreea, Folfâ Covaci Dumitru şi Cioncan Nicoieta; Lazăr - 60 ani; Ometiţă Maria - 79 ani; Pârlea Crina-Nicoleta, Ursa Lucian-Cătâlin, Apăfăian Silviu-Cristian şi Greab Margareta- Saveta - 74 ani; Hodoroga Floarea • 43 ani; Rebrişorean Andres-Cristian, Luciii lacob- Alexandra; Utalea Lucreţia - 53 ani; Doci Vasile - 74 ani; Adrian, Hoza Augustina, Candaie Ionela, Domide Grigore şi Coruţiu Violeta-loana Borş Octavian - 69 ani. Hădărău Lucia, Pui Virgil-Ciril, Pop Sergiu- Cristian. Casă de piatră! Dumnezeu să-i odihnească! Să crească mari, frumoşi şi sănătoşii Ofiţer de stare civilă ELENA CĂRBUNE - Redactor-şef: ICU CRĂCIUN Redactori: Viluţ Cărbune, Ilie Hoza, Macavei Al. Macavei, Mircea Prahase, Alexandru Raţiu, dr. Lazăr Ureche, Liviu Ursa Corespondenţi externi: Damaschin Pop Buia (Germania); Alex Pop (SUA) Corectură: Mircea Prahase Precizare: Responsabilitatea materialelor publicate aparţine în exclusivitate autorilor. Adresa redacţiei: Muzeul Cuibul visurilor Maieru, judeţul BISTRIŢA-NĂSĂUD Machetare: Icu Crăciun Tehnoredactare computerizată şi tipar: IMPRES sri Bistrita str. N.TituIescu, nr» 18, tel.0263 223201, fax: 0263 238027 ISSN 1224 643 __ __ _