An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI 2013 - Anul Nichita Stănescu Nichita Stănescu 31 martie 1933 – 13 decembrie 1983 80 de ani de la naștere – 30 de ani de la moarte

„De moarte îţi vorbesc cu jumătate de gură. Sin- gura mea teamă cu adevărat mare este nașterea. Când m-am născut, mi-a fost frică de moarte, cea mai mare frică din viaţa mea. Sunt recunoscător profund mamei mele că murindu-mă, a vegheat asupra NAȘTERII mele.” (Nichita Stănescu)

„... câtă vreme suntem în mijlocul poporului român nu trebuie să ne e teamă de nimic, deoarece el știe mai bine decât oricine drumul eternităţii, iar noi n-avem nevoie de altceva decât să m atenţi la viaţa și la manifestările lui, pronunţându-i cu câteva clipe mai repede gândul și metafora lui!” (Nichita Stănescu)

Nichita Stănescu a fost însuși POETUL, în ma- juscule și în marmură, cel mai poet dintre câţi au fost vreodată, a trăit și a murit pentru poezie, în toate clipele noastre de luciditate, de veghe și de somn. El nu a făcut, nu a fost altceva decât poezie, redenind-o, lucrând-o, dăruindu-ne-o în forma și în adevărul ei de minune a lumii, pe care în genunchi ar trebui s-o citim și s-o as- cultăm. Chiar și în versurile pierdute, uitate sau azvârlite există ceva din fosforul geniului său, îndeajuns pentru a simţi poezia și a ne spăla viaţa cu încăpăturile ei. (Constantin Chiriţă)

Când pleacă Poetul, ce tainică lege îi schimbă plecarea în stare pe loc?! Când pleacă, Poetul – doar el – își alege clipa sdării lui Nenoroc.

Poetul când pleacă ne lasă pe lume Mai goi cu o carte, mai plini cu un nume...

Colegiul editorial: Acad. prof. dr. Dinu C. Giurescu Acad. prof. dr. Gheorghe Buzatu Acad. prof. univ. dr. Constantin Gh. Marinescu Prof. univ. dr. Adrian Dinu Rachieru Conf. univ. dr. Elena Tîrziman Dr. Doru Bădără Lector univ. dr. Cătălin Negoiță

2 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI 2013 - Anul Nichita Stănescu Nichita Stănescu 31 martie 1933 – 13 decembrie 1983 80 de ani de la naștere – 30 de ani de la moarte

„De moarte îţi vorbesc cu jumătate de gură. Sin- gura mea teamă cu adevărat mare este nașterea. Când m-am născut, mi-a fost frică de moarte, cea mai mare frică din viaţa mea. Sunt recunoscător profund mamei mele că murindu-mă, a vegheat asupra NAȘTERII mele.” (Nichita Stănescu)

„... câtă vreme suntem în mijlocul poporului român nu trebuie să ne e teamă de nimic, deoarece el știe mai bine decât oricine drumul eternităţii, iar noi n-avem nevoie de altceva decât să m atenţi la viaţa și la manifestările lui, pronunţându-i cu câteva clipe mai repede gândul și metafora lui!” (Nichita Stănescu)

Nichita Stănescu a fost însuși POETUL, în ma- juscule și în marmură, cel mai poet dintre câţi au fost vreodată, a trăit și a murit pentru poezie, în toate clipele noastre de luciditate, de veghe și de somn. El nu a făcut, nu a fost altceva decât poezie, redenind-o, lucrând-o, dăruindu-ne-o în forma și în adevărul ei de minune a lumii, pe care în genunchi ar trebui s-o citim și s-o as- cultăm. Chiar și în versurile pierdute, uitate sau azvârlite există ceva din fosforul geniului său, îndeajuns pentru a simţi poezia și a ne spăla viaţa cu încăpăturile ei. (Constantin Chiriţă)

Când pleacă Poetul, ce tainică lege îi schimbă plecarea în stare pe loc?! Când pleacă, Poetul – doar el – își alege clipa sdării lui Nenoroc.

Poetul când pleacă ne lasă pe lume Mai goi cu o carte, mai plini cu un nume...

Colegiul editorial: Acad. prof. dr. Dinu C. Giurescu Acad. prof. dr. Gheorghe Buzatu Acad. prof. univ. dr. Constantin Gh. Marinescu Prof. univ. dr. Adrian Dinu Rachieru Conf. univ. dr. Elena Tîrziman Dr. Doru Bădără Lector univ. dr. Cătălin Negoiță

2 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Editorial

Pescarul care l-a găzduit pe Eminescu

0.000 de răsări- atunci, în 1867, angajat ca sueur în trupa de teatru turi de soare au a lui Iorgu Caragiale, unchiul marelui dramaturg, luminat4 în secolul scurs care-l descoperise, tot pe Dunăre, mai sus, în portul de la înălţarea sa, la 1911, Giurgiu... Eminescu ajunsese acolo după primul său în marmură de Carrara, turneu - acela făcut cu trupa gălăţencei Fani Tardini chipul lui Eminescu din - pornind de la Cernăuţi, unde era elev, prin Ardeal întâia statuie dedicată și coborând de acolo spre sud, în Oltenia. Se spune vreodată de români că Iorgu Caragiale l-ar  găsit în port, citind din Poetului, ce s-a bine- Schiller (avea cu sine un geamantan cu cărţi, purtat întâmplat să-și găsească în tot acest lung pelerinaj), într-o pauză în umila locul tocmai aici, la muncă de numărător de baniţe de grâu, pe care o Galaţi, lângă trecerea făcea ca să se întreţină. Sigur că îndeletnicirea de de milenii a Dunării sueur i se va  părut cu mult mai nobilă și ar  și la capăt de natală acceptat-o cu entuziasm, dar adevărul este că întâiul Prof. dr. Zanr Ilie Moldovă... Orientată cu lui contact cu teatrul se petrecuse într-o manieră Director, faţa spre Est - întocmai ca entuziasmantă, la Cernăuţi, cu trei ani mai înainte, Biblioteca Județeană altarele Bisericii străbune în 1864, atunci când Mihail Eminovici era elev și „V.A.Urechia” Galaţi - statuia lui Mihai când a asistat la toate reprezentaţiile pe care le-a dat Eminescu din parcul ce-i acolo trupa Tardini – Vlădicescu. poartă numele privește spre depărtări pe care numai Sosirea acestei trupe românești în orașul el le-a putut visa, spre zări care tocmai prin el s-au adminstrat sub stăpânirea habsburgică s-a luminat atât de generos pentru întregul popor pe constituit, desigur, într-un mare eveniment, de la care s-a ostoit să-l reprezinte atât de profund și atât care băiatul de numai 14 ani venit la studii într-un de frumos în nemurire. Să ai în propria urbe prima oraș în care limba ocială era germana nu putea statuie înălţată lui Mihai Eminescu ar trebui să e, lipsi. Iată ce scria Zoe Dumitrescu Bușulenga, în și chiar este, întâiul însemn din stema spiritualităţii lucrarea „Eminescu: Viață, creație, cultură”, despre orașului care anume a fost ales. Dincolo de piatra acest important moment din viaţa viitorului poet: în care i s-a încrustat eternitatea, Eminescu însuși Valul de entuziasm care se revărsase peste populaţia pare a  mulţumit de prima lui adresă post-mortem. românească în așa măsură încât tot clerul, în frunte De aceea, atunci când, în nopţile în care teii din jur cu mitropolitul, asistase la câteva reprezentaţii, în îmbălsămează timpul cu oarea dragă lui, Eminescu ciuda canoanelor, l-a prins pe Mihai. Până în luna privește trecerea pe boltă a Lunii – astru atât de iubit mai când stagiunea a luat sfârșit, el a trăit într-o de romanticul nostru absolut – ca pe o binecuvântare frenezie lăuntrică fără seamăn. Reacţia atât de a orașului în care i s-a pus la dreapta Biserica forticată vehementă n-a fost determinată numai de exaltarea Precista, la stânga marea Catedrală Ortodoxă și sentimentului patriotic, ca la ceilalţi, deși sigur acest Palatul Episcopiei Dunării de Jos, iar în faţă, Basarabia factor a operat la elevul iubit al lui Aron Pumnul. pe care atât de mult a plâns-o („De la Nistru până la Pentru el se deschisese o nouă lume, una a artei Tisa...”) și dinspre care cu multă mulţumire ascultă dramatice încorporate în elementele scenei, ale șoaptele tot mai clar auzite ale lui Mateevici, ale lui spectacolului, care, atât de concrete în materialitatea Dabija sau ale fratelui Grigore Vieru, de curând sosit lor, atrăgeau printr-o semnicaţie de altă natură, să-i stea de-a dreapta în ceruri... mai adâncă. Iar dacă, uneori, noaptea, spiritul statuii ar rătăci Această „nouă lume” descoperită de Eminescu pe străzile orașului, Eminescu s-ar descoperi pe în teatru l-a adus, de fapt, la Galaţi, și este de el însuși, ar contempla urmele propriilor săi pași, presupus că, fără a se  îndrăgostit de Melpomene lăsate pe pavajele de acum aproape un secol și și alia, Eminescu n-ar  ajuns niciodată în jumătate, când, la numai 17 ani, băiatul plecat din orașul de la Dunăre, care ar  fost astfel cu mult Ipoteștii Bucovinei poposise prima dată în portul de mai sărac spiritual dacă acele două popasuri ale la Dunăre, ademenit de fascinaţia pe care o lăsa în „sueurului” (de fapt el făcea mai mult decât atât: acele vremuri o trupă de teatru grăind românește copia cu scrisul lui frumos și îngrijit, textele jucate în faţa unui public uluit de ceea ce puteau să facă și, de cele mai multe ori, le corecta, făcându-le mai niște actori din viaţa lor atât de supusă nevoilor. De accesibile actorilor) nu l-ar  purtat pe străzile două ori a venit Eminescu la Galaţi. Prima dată, acelui „Porto-Franco” care era, în a doua jumătate 2 3 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI a veacului al XIX-lea, Galaţiul... A doua sosire la ne putem întreba dacă s-ar recunoaște ea, măcar Galaţi a lui Eminescu s-a petrecut la începutul verii în parte, în acea piatră pusă de sculptorul Frederic lui 1869. Avea atunci 19 ani, publicase, printre alte Storck în monumentul statuar dedicat poetului, multe poezii, „La mormântul lui Aron Pumnul” făptura seracă a cărei mână ţinând acăra nestinsă și „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie”, devenise este smulsă atât de des și de neînţeles de o pornire din Eminovici, Eminescu, prin „botezul” lui Iosif barbară, în acești ani ai modernităţii parcă prea Vulcan, de la „Familia” ardeleană, iar în toamnă agresive... avea să ajungă la studii, la Viena, într-o nouă etapă În 1911, la 16 octombrie, când frunzele și într-o nouă perspectivă a formării sale. Trecuse arborilor din Parcul Municipal al Galaţiului se între timp din trupa lui Iorgu Caragiale în cea a lui pregăteau de eterna transhumanţă, un grup ales de Mihail Pascali, sosind la Galaţi la începutul lui iunie, domni și doamne participa la unul dintre cele mai tocmai când teii se pregăteau de înorire. Eminescu înălţătoare momente din istoria timpurilor urbei: a trăit atunci, timp de mai bine de două săptămâni dezvelirea și snţirea statuii lui Mihai Eminescu. - câte orașe din România pot trece această ședere Era de faţă episcopul Dunării de Jos, Nifon în buletinele lor de identitate? - la Galaţi, a fost Niculescu... Nu se știe cu precizie unde se situa cetăţeanul de o jumătate de lună al orașului și a sala în care, la 19 ani, Mihai Eminescu participa la participat din cușca lui simbolică și chiar ca actor reprezentaţiile de teatru, dar, oriunde ar  fost ea, pe scenă cu replici minunate, la toate reprezentaţiile nu putea  foarte departe de această zonă verde teatrale ţinute, desigur, în case particulare, în din centrul orașului în care i se înălţa statuia. Pe localitate neexistând atunci un teatru adevărat și cu atunci, la cea de-a doua vizită a poetului la Galaţi, atât mai puţin un sediu. aici era doar un maidan și numai între anii 1880- Se spune că, la Galaţi, Mihai Eminescu a locuit 1881, la iniţiativa primarului Costache Vârlan, chiar în port, ind găzduit în baraca săracă a s-a amenajat un parc. Trecuseră anii în zbor. În unui pescar oarecare, unul dintre cei mulţi, care 1889, Eminescu trece în eternitate, dar dacă soarta n-avea niciodată să știe că avusese la el acasă, i-ar  fost ceva mai prielnică decât i s-a arătat cu timp de cincisprezece răsărituri de soare, chiar adevărat, la data dezvelirii propriei sale statui n-ar „Luceafărul”.... Este un moment care nu se poate  avut decât 61 de ani și încă mult timp în faţă să nu  avut ecouri în suetul tânărului visător, pentru a-și desăvârși opera deja monumentală. cunoscător al vieţii apostolilor, cei ce deveniseră Erau prezenţi în parc în acea toamnă îndepărtată pescari de oameni la chemarea Mântuitorului. Unde Mihail Sadoveanu, Nicolae Iorga, Dimitrie Anghel, o  fost, pe mal, baraca și cine o  fost, dintre gălăţeni, Ion Minulescu, Alexandru Cazaban, Jean Bart, pescarul? Dacă s-ar putea regăsi locul de pe malul I.A. Bassarabescu, Al. Stamatiad, Natalia Negru... uviului unde, cu aproximație, a fost căsuţa aceea, Mai erau actriţa brăileancă Maria Filotti, precum dacă s-ar putea aa numele acelui pescar, sau măcar și directorii celor trei mari teatre românești ale zona în care acest scurt răgaz din viaţa marelui poet vremii, cel din București, Naţionalul, și cele din s-a petrecut, ce bogăţie s-ar descoperi prin aceasta, Craiova și Iași... Și dacă mari condeieri ai epocii au ce frumoasă comoară s-ar reda Galaţiului, mai ales ţinut să e martorii clipei înveșmântării poetului dacă locuința s-ar reconstitui și s-ar scrie sus, la în granitul veșniciei, nici reprezentanţii marii intrare: „Aici s-a odihnit Eminescu la vremea teilor iubiri eminesciene care a fost în tinereţe teatrul din anul de graţie 1869...” nu puteau lipsi... Eminescu, actorul, era omagiat Ce-o  discutat Mihai Eminescu cu acel pescar, deopotrivă cu Poetul. Cel ce venise atunci, în 16 ce vorbe ar  schimbat ei în timpul de răgaz, acolo, octombrie, pentru a treia oară la Galaţi și pentru pe malul Dunării, mai bătrână acum cu aproape totdeauna în parcul din centrul urbei noastre. Iar 150 de ani, ce impresii s-or  depus în memoria noi, gălățenii, din acest motiv, spunem că a mai tânărului poet? Iată o temă de reverie și de tainică venit o dată și atunci a rămas denitiv aici. Se meditaţie. Cert este că Eminescu s-a plimbat cu întâmpla în 1911... interes și curiozitate pe străzile din centrul târgului, Galaţiul are această statuie unică, peste care a că a intrat fără îndoială în Biserica Precista de pe trecut mai mult de un veac de existenţă, are școli cu Faleză, ridicată pe vremea lui Vasile Lupu, că a numele poetului, o stradă pitorească numită Mihai trecut pe lângă casa lui Alexandru Ioan Cuza și că a Eminescu și mai are o sală tainică, un fel de altar al admirat lumea pestriţă, ieșită la plimbare pe Calea Poeziei, al scrisului românesc și al tuturor artelor, Domnească sau pe străduţele din port și din centru, una unde aproape că nu este zi dată de Dumnezeu cu pescării, cafenele, bodegi, prăvălii și hoteluri, cu în care să nu se întâmple ceva semnicativ în viaţa mulţimea de negustori, pescari, marinari, docheri, spirituală a urbei și în care artiștii de astăzi, scriitorii, meseriași, funcţionari, profesori, târgoveţi, elevi, pictorii, sculptorii, muzicienii și, bineînţeles, preoţi... Se mai știe că în trupa lui Pascali juca și prietenii dintotdeauna ai „Luceafărului”, actorii, o tânără și frumoasă actriţă, Lina Popescu îi era să nu-și dea mâna întru dragoste de adevăr și de numele, și se spune că Mihai se îndrăgostise de ea, frumos. Sala aceasta inţează în sediul Bibliotecii o sorbea din ochi, îi purta chipul în gând, era muza Judeţene „V. A. Urechia” și se numește simplu și lui de atunci, poate prima lui muză adevărată, și resc MIHAI EMINESCU... 2 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar

Clasic și modern în managementul de bibliotecă: Modelul cibernetic (II)

n baza aplicării celei aceste limite, personalul începe să se transforme Îde a doua formule s-a din colectiv într-o sumă de părţi eterogene, constatat că, deși teoretic adeseori centrifuge. Într-o bibliotecă mare, cu volumul memoriei umane un personal de 350 de salariaţi, cum e a noastră, îl sur clasează pe cel al acest aspect nu poate  neglijat, soluţia la care am mașinilor de calcul, practic recurs ind constituirea a șase departamente cu omul nu poate benecia de identitate distinctă, compartimentarea la nivelurile acest avantaj al său, dat ind inferioare (servicii, ocii, birouri) ind realizată pe faptul că „introducerea” criteriul informaţional enunţat mai sus. Desigur, la Alexe Rău informaţiei în creier se elaborarea structurii noi s-a ţinut cont și de aspectul Director general, produce cu o viteză de numai Biblioteca Națională a funcţional, tocmai el impunându-ne, în unele Republicii Moldova 1 bit pe secundă, adică de 2 cazuri, alegerea unor variante ce deviau un pic de la 500 biţi pe parcursul unei conceptul teoretic. zile de muncă și asta în cazul în care el s-ar aa Rigorile ciberneticii cer ca legea ierarhizării numai în regim de recepţie, necheltuind nicio să e aplicată în strânsă legătură cu principiul secundă pentru prelucrarea informaţiei și luarea reversibilităţii informaţionale pentru a obţine ceea unor decizii, asta însemnând că, chiar dacă ar ce Odobleja numea „cercul vicios de energii”. De rezista unei atare suprasolicitări, nu ar avea timp fapt, este vorba de asigurarea funcţionării ciclului să mai și rămână om. Eventualul ajutor din partea informaţional de dirijare, aceasta necesitând mașinilor de calcul poate , în acest context, doar punerea la punct a circuitului de informaţii de parţial, căci omul-conducător se confruntă cu la subiectul la obiectul de dirijare și viceversa, un volum important de informaţie neformalizată precum și a unor legături informaţionale între (auditivă, vizuală etc.) pe care computerele încă nu toate verigile structurii ierarhice, pe verticală și o receptează (și e bine că este așa, pentru că așa ne pe orizontală, în ambele sensuri. Ţinând seama și asigură, deocamdată, condiţia de homo sapiens și de faptul că ciclul informaţional este suetul, forţa de homo sensibilis). În consecinţă, volumul optim motrice a unui model cibernetic de management, de informaţie de serviciu care poate să revină unui în ecare departament al bibliotecii noastre a fost om, luând în consideraţie necesităţile creative și de instituit cîte un post de manager, specialitate nouă autoperfecţionare, este, după evaluările aproximative în biblioteconomie, vocaţia ei ind, în primul rând, pe care le-am efectuat, de 170-200 mii biţi pe durata dispecerizarea ciclului informaţional în procesul de unui ciclu de dirijare (adică într-un an). Reieșind dirijare. din acest indicator, s-au efectuat calcule referitoare A doua lege fundamentală pe care se la mărimea compartimentelor bibliotecii. Al doilea întemeiază un model cibernetic de dirijare este parametru de care s-a ţinut cont la elaborarea cea a diversităţii necesare, ea ind descoperită și structurii ierarhice ţine de aspectul sociopsihologic enunţată de către savantul englez W. Ashby. Unul al managementului de bibliotecă. În cadrul mai din momentele principale ale dirijării sociale, spune multor sondaje sociologice, efectuate într-un șir de ciberneticianul londonez, îl constituie alegerea. ţări, s-a demonstrat că, sub acest aspect, un personal Însă cu ece alternativă soluţionată se reduce își menţine integral și își manifestă ecient calităţile diversitatea subiectului dirijării, în timp ce, de de colectiv doar în cazul în care numărul lui nu e altă parte, obiectul dirijat poate, dimpotrivă, să-și mai mare de 70-100 de persoane. Depășindu-se extindă pluriaspectualitatea sa. Această tendinţă 2 3 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar se manifestă și în biblioteconomie, mai ales în Odobleja. În acest scop ar putea  organizate condiţiile actuale, când, datorită interconexiunii cu testări și autotestări periodice. informatica, schimbării mediului socioeconomic În sfârșit, cea de a treia piatră de temelie a unui model și cultural, statutul funcţional al bibliotecilor a cibernetic de management o constituie principiul devenit cu mult mai variat și mai complex. Pentru completării exterioare, formulat de savantul St. Byr, dezvoltarea optimă și armonioasă a oricărui sistem enunţul acestuia suprapunându-se cu ceea ce Ștefan dinamic însă este necesar, conform legii lui Ashby, Odobleja denea, la nivel de cibernetică generalizată, ca diversitatea subiectului dirijării să nu e mai mică drept principiu consonantist al complementarităţii. decât cea a obiectului dirijat, iar sporirii gradului Esenţial în această lege este că modelul cibernetic, de complexitate a obiectului să-i urmeze mutaţii întemeiat pe o dialectică circulară, poate  afectat, corespunzătoare în subiectul managementului. ca orice sistem închis, de anumiţi factori negativi Recuperarea diversităţii conducerii trebuie să se care să-i pericliteze buna desfășurare, aceasta din facă în spiritul ciberneticii contemporane, adică urmă conducând, de obicei, la conservatism și chiar prin aplicarea unor metode matematice, prin regres. Un exemplu clasic în această privinţă ni-l utilizarea tehnicii de calcul, prin autoperfecţionare oferă Japonia care, stagnând mai bine de 250 de ani și operarea unor modicări de ordin organizatoric, în cercul său de izolare totală, a renăscut și a devenit dar nu pe calea măririi aparatului de conducere, ceea ce este astăzi numai datorită deschiderii către sau ceea ce ar  și mai rău, prin simplicarea lume, începută în perioada Restauraţiei Meiji. structurii, aceasta din urmă ducând la crearea În cazul modelului cibernetic al unei biblioteci unor sisteme de conducere simple, care, așa cum mari, factorul interacţiunii insuciente cu mediul a observat academicianul St. Byr, „nu numai că comportă o dublă manifestare. Pe de o parte, în sunt inapte de a comite greșeli, ci nici nu pot să timpul perfectării ciclului de dirijare, e posibil să funcţioneze corect”. O cale ecientă de asigurare nu se ţină cont de toată informaţia necesară privind a corespondenţei diversităţilor sus-numite ar , ambianţa în care funcţionează instituţia și atunci e după mine, autoreglarea și autoperfecţionarea necesar, așa cum spune St. Byr, ca ciclul informaţional subiectului dirijării în baza unui model întemeiat pe să funcţioneze în așa fel încât una din orientările de cele 7 legi universale ale mecanismului creativităţii bază ale acestuia să e acoperirea decitului de date și pe cele 50 de reguli pentru stimularea capacităţii din exterior. Pe de altă parte, subdiviziunile mari, ca creatoare, toate descoperite și formulate de Ștefan departamentele bibliotecii noastre, sunt și ele, sub

4 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar

aspectul organizării și funcţionării, niște sisteme cadrul Bibliotecii Naţionale a fost îninţat un cibernetice ciclice, închise. Organul superior de serviciu de sociologie și marketing. conducere a bibliotecii nu intervine în activitatea După cum am menţionat deja, modelul acestor compartimente decât în faza de stabilire cibernetic de management se întemeiază pe primatul a liniei algoritmice strategice, când se elaborează informaţiei. Aspectul acesta necesită, probabil, un decizia de dirijare (programul), și în cea de estimare studiu special, dat ind faptul că teoriile informaţiei a rezultatului nal, la încheierea unui ciclu de sociale existente până mai ieri s-au polarizat mai management. În consecinţă, subzistă și la acest nivel mult în funcţie de ideologiile dominante într-un stat necesitatea completării exterioare în cazurile în care sau altul, decât de suportul losoc și profesional se produc devieri de la pivotul strategic al întregului al demersurilor, pe când tocmai acesta poate să sau când încep să se manifeste, rezultând din efectul ofere, până la urmă, niște principii obiective și cercului, tendinţe de stagnare ori de atenuare a universale. La nivelul pragmatic al problemei există

Genul de Executanţi — puncte nodale ale circuitului Nr. Funcţiile dirijării informaţie informaţional

1 Elaborarea și Incipientă Director, șe servicii, ocii, experţi adoptarea deciziei de dirijare 2 Organizare Organizaţională Director, manager

3 Regularizare, De regularizare Director, expert corijare 4 Evidenţă De evidenţă Manager

5 Control De control Manager

receptivităţii la nou. Soluţia aleasă de noi în vederea însă un consens unanim, potrivit căruia genurile de satisfacerii rigorilor acestui principiu constă în informaţie folosită în procesul dirijării se suprapun îninţarea unui serviciu de experţi independenţi. și sunt omonime cu fazele unui ciclu de management Fiind propuși de către minis ter, experţii, exercitând și circuitul informaţional se poate derula ecient funcţia completării informaţionale exterioare, numai dacă se eșalonează conform diferenţierii efectuează asistenţa știinţică, analitico-sintetică și sincronizate a acestora. În Biblioteca Naţională a consultativă a procesului de management, în special, Moldovei ciclul informaţional se desfășoară precum în fazele de elaborare a programelor de activitate arată tabelul de mai sus. creatoare, benecă pentru evoluţia calitativă a Modelul cibernetic de management, pe lângă obiectului dirijat. faptul că încorporează tendinţele de închidere O soluţie interesantă ne propune și ciclică și cele de deschidere și de consonantă cu academicianul Afanasiev, conform opiniei mediul, clasicul și modernul într-un tot organic, se căruia eventualele insucienţe informaţionale impune prin exibilitatea sa mor fologică, aceasta în relaţia obiect-mediu e mai bine să e tatonate ind chezășia adaptabilităţii optime și deci a unei cu anticipaţie, folosindu-se în acest scop metoda evoluţii armonioase. E drept însă că modelul acesta experimentală a buclei închise (rușii o numesc presupune o multilateralitate și o capacitate de „ciornîi iașcik” — cutie neagră), care constă în adaptare avansată a personalului. Altfel spus, el modelarea felului de comportament al unei părţi poate  realizat doar cînd bibliotecarii implicaţi, și a obiectului dirijat într-o situaţie posibilă pentru a mai cu seamă șei de compartimente, se manifestă elabora, prin inducţie, o probabilitate algoritmică ca niște personalităţi, de aceasta depinzând în mare relativă la întregul organism. În acest scop, în măsură sorţii de izbândă sau eșecul.

4 5 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar

Șerban Cantacuzino și introducerea limbii române în ocierea serviciului liturgic în biserica din Țara Românească (I)

ltima parte a asumat punerea în operă a programului vizând Usecolului al XVII-lea introducerea limbii române în ocierea serviciului și începutul celui următor religios, în Ţara Românească s-au succedat 25 de este una marcată, în egală domnii iar în Moldova 37, în acest interval ind măsură, în istoria Ţărilor înregistrate și domniile lui Matei Basarab, care a Române de frământări, ocupat tronul Ţării Românești timp de 22 de ani, ameninţări majore, dar și de și a lui Vasile Lupu, care a domnit în Moldova izbânzi remarcabile. 19 ani. Această atât de frământată viaţă politică dr. Doru Bădără În planul relaţiilor inter- generatoare de instabilitate socială și economică bibliotecar, Biblioteca naţionale, estul și sud-estul nu a creat un cadru propice dezvoltării culturale. Centrală Universitară Europei, spaţiu geo-politic Este evident faptul că marile realizări în planul „Carol I” București în care sunt plasate Ţările vieţii culturale din veacul al XVII-lea sunt legate de Române și care le va marca evoluţia istorică, perioadele de stabilitate politică și economică din cunoaște o schimbare majoră a raporturilor de forţe timpul domniilor îndelungate ale lui Matei Basarab, și, în consecinţă, a centrelor de putere, evoluţie cu Vasile Lupu, Șerban Cantacuzino și Constantin implicaţii în multiple planuri ale istoriei acestor Brâncoveanu. regiuni. Apartenenţa românilor la spaţiul spiritualităţii În acest context, presiunilor și ingerinţelor ortodoxe s-a dovedit a  un factor de mare economice politice și militare exercitate de Sublima importanţă pentru devenirea lor istorică prin Poartă li se vor adăuga și acelea a mai noului vecin, mentalitatea colectivă pe care ea a generat-o și Imperiul Habsburgic, ale cărui trupe victorioase în dezvoltat-o în rândul lor, mentalitate ce, depășind confruntările cu armatele turcești, care au urmat cadrul strict dogmatic, are importante conotaţii asediului Vienei (1683), vor împinge graniţele naţionale pentru români. imperiului până la fruntariile Ţărilor Române. În contextul invocat, Biserica Ortodoxă, care Printre furgoanele armatelor habsburgice își aduna în sânul său cvasitotalitatea populaţiei din fac apariţia și reprezentanţii Vaticanului, dornici Ţara Românească și Moldova, iar în Transilvania să recupereze terenul pierdut în faţa protestanţilor asigura asistenţa spirituală pentru marea în Transilvania și să își extindă inuenţa și dincolo majoritate a populaţiei, avea atât o poziţie, cât și o de Carpaţi. Astfel, presiunilor militare și politice responsabilitate deosebită în societatea românească. apărute dinspre nord li se mai adaugă și una Conștientă de aceasta, Biserica va face eforturi prozelitistă a cărei încărcătură de risc era puternic deosebite pentru a face faţă presiunilor la care era resimţită după tratatul de uniaţie de la Breţk (1595). supusă. Indiscutabil, efortul principal, ţinând de Criza politică internă traversată de Ţările însăși esenţa instituţiei, era orientat de structurile Române în secolul al XVII-lea, pe fondul sale superioare spre păstrarea credincioșilor și confruntărilor pentru obţinerea puterii, este purităţii dogmatice. exprimată de succesiunea a nu mai puţin de 50 de Sarcina era foarte dicilă în condiţiile în care limba domnitori în Moldova și 27 în Ţara Românească de de cult, slavona, devenise, datorită evoluţiei istorice la începutul secolului până la instaurarea domniilor și socio-economice, inaccesibilă marii majorităţi fanariote. Iar dacă luăm ca dată de referinţă anul a populaţiei și chiar multor slujitori ai altarului, 1678, începutul domniei lui Șerban Cantacuzino, datorită precarităţii situaţia socio-economice, mai acela care, în opinia noastră, a fost primul ce și-a ales a preoţilor de mir din lumea satelor, care, ind 6 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar

siliţi, pentru a se întreţine, să „se ocupe cu munca culturale, el va  cel care, cu simţul politic deosebit câmpului” ind apăsaţi și de numeroase dări1, nu care îl caracteriza, a înţeles sensurile profunde și puteau frecventa o școală ce să le permită însușirea adâncile implicaţii ale proiectului de introducere unei limbi străine și, în consecinţă, aveau o prestaţie a limbii române în ocierea serviciului liturgic și care în foarte multe cazuri lăsa de dorit într-un mod s-a angajat, cu hotărârea care i-a caracterizat toate alarmant. acţiunile, în concretizarea sa. În faţa acestei situaţii, Biserica a conceput o Încă de la urcarea pe tron, Șerban Cantacuzino strategie ce prevedea o acţiune desfășurată pe a dat un semnal clar al intenţiilor pe care le avea două planuri, primul având ca obiectiv realizarea în această direcţie prin readucerea pe scaunul accesibilităţii mesajului liturgic prin ocierea mitropolitan a vlădicăi Teodosie, cel care fusese serviciului religios în limba ţării, iar celălalt depus din scaun, în anul 1672, prin stăruinţele vizând ridicarea gradului de pregătire a slujitorilor lui Grigore Ghica Vodă, pentru simpatia sa faţă altarului. Demersurile care aveau ca obiectiv de familia Cantacuzino. Modestul, prudentul, realizarea dezideratelor asumate prin acest proiect dar tenacele mitropolit Teodosie, primul vlădică se concretizau în acţiuni ce aveau în prim-plan un care a rostit, cu ocazia alegerii, Crezul în limba instrument comun, cartea care, la dimensiunile română3, va  și primul întâistătător al Bisericii proiectului de înfăptuit, nu putea  decât cea tipărită. Ortodoxe din spaţiul românesc ce reușea să atragă Punerea în operă a unui astfel de proiect și să implice factorul de decizie politică supremă presupunea depășirea a numeroase greutăţi de în fundamentalul, dar atât de dicilul proces de natură economică, politică sau religioasă, fapt introducere a limbii române în ocierea cultului. pentru care demersul nu se putea realiza decât cu Punând în slujba realizării acestui program sprijinul factorului de decizie politică suprem. abilitatea sa politică, vastele și puternicile relaţii Prima greutate care trebuia depășită în în lumea constantinopolitană, importante resurse programul de introducere a limbii române în nanciare și determinarea în urmărirea obiectivului ocierea cultului în bisericile din spaţiul românesc asumat, Șerban Cantacuzino va trasa căile de urmat era aceea referitoare la statutul de limbă sacră pentru concretizarea sa: dezvoltarea mediului pe care îl deţinea slavona în Biserica Ortodoxă. tipograc necesar, traducerea textelor în limba Tradiţia ind una din componentele fundamentale română într-o succesiune dictată de importanţa ale Ortodoxiei, este normal ca și manifestările ei, în lor în cadrul serviciului liturgic, recunoașterea planul formal al vieţii ecleziastice, deci, și a limbii în statutului de limbă liturgică pentru limba română, care se slujea, să e extrem de puternice. răspândirea cărţilor traduse. Situaţia era complicată și datorită faptului În primii patru ani de domnie, Șerban Cantacuzino că alternativa lingvistică agreată de Patriarhia este preocupat de consolidarea domniei și de apriga Ecumenică de la Constantinopole, sub a cărei luptă cu adversarii din partida Bălenilor, luptă pe autoritate se aau mitropoliţii din Ţările Române, care o câștigă reușind să lichideze pe aproape toţi era evident limba greacă. Credem că este sucient reprezentanţii semnicativi ai acestui partid. să amintim aici ce arma în această perioadă În acest timp, modestul și prudentul vlădică Patriarhul Dosithei al Ierusalimului despre limba Teodosie, cu tenacitatea sa în slujirea proiectului, greacă pe care o considera :„adevărata interpretă face să apară la București, în 1680, în tipograa a raţiunii și înţelepciunii suetului, numai graţiei îninţată de mitropolitul Varlaam, un Liturghier, ei percepem deplin sensurile ce închid în sine cărţile pe a cărui pagină de titlu citim „[...] Den porunca, și snte Noul și Vechiul Testament, care în ce privește osărdiia cum și cheltuiála iaste: a Prea sv[i]nţitului. pe cel din urmă, atât textul ebraic cât și celelalte Chyr, eodosie Mitropolitulô»4. El va tipări această traduceri nu ne dau putinţă să-l pricepem deplin ci carte fundamentală pentru ocierea cultului cu numai Septuagesima ne dă această posibilitate”2. traducerea indicaţiilor tipiconale în limba română Aceasta este situaţia pe care o găsește la urcarea și cu restul textului în slavonește tocmai pentru a nu sa pe tronul Ţării Românești Șerban Cantacuzino. i se putea eventual reproșa că a redat un text sacru Personalitate puternică, de mare suprafaţă politică, într-o limbă care nu avea recunoscută capacitatea nutrind visuri imperiale și manifestând apetenţe de a reda aceste texte. În aceste circumstanţe

6 7 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar mărturisea, ca un reex al respectului pentru menţionat, aveau o condiţie materială mai mult tradiţie, că: „Iarâ Lyturghiia toatâ a o prepune pre decât modestă, care îi împiedica să le cumpere. limba noastrâ și a o muta, nice am vrutô, nice am În cuvântul înainte pe care domnitorul îl cutezat; dreptô mărturisescô pentru multe alte pricini semnează, în ambele cărţi, se anunţă că ele vor ce m-au înpinsô, săvai că […] pentru neobiciaiul  dăruite bisericilor din ţară. Astfel, în prefaţa besérecii noastre ce pănă astăzi n-au ţinut[s.n.]”5. Evangheliei din 1682, Șerban Cantacuzino declara Remarcăm că, spre deosebire de mitropolitul că „[…] o dàmŭ acĭasta darĭŭ pre la toate besérecile Dosoei al Moldovei, care pentru a se feri de eventuale ţărăĭ noastre, întru folosulŭ creștinesculuĭ norodŭ reproșuri și sancţiuni din partea patriarhilor greci, […]”9, iar în aceea semnată în Apostolului, din atunci când tipărește prima ediţie în românește a 1683, spunea că această carte“ […] se-au datŭ dintru Liturghierului, Iași, 1679, face o întreagă demonstraţie mica ostenéla noastră dar beséaricilorŭ Ţărăĭ noastre, asupra faptului că o carte de cult poate  tradusă în Ugro – Vlachieĭ, întru folosulŭ preoţilorŭ […]”10. această limbă invocând texte patristice și precedentul Aceste armaţii privitoare la dăruirea unei ediţii creat prin agreerea de către Ortodoxie a limbilor „la toate besérecile ţărăĭ” acopereau o realitate armeană și siriacă ca limbi liturgice, iar atunci când, concretă, căci așa cum rezultă din motivaţiile care în 1683, dă la lumină a doua ediţie a lucrării solicită le însoţesc, în spaţiul spiritual ortodox, dăruirea aprobarea patriarhului Alexandriei „luândô dela Svinţia unei cărţi, cu atât mai mult a unei întregi ediţii, sa voe, tâmplându-sâ în Iași svinţia sa, am tipăritô se aa sub semnul sacralităţii. Armaţia privind aciastâ svântâ carte, să-nţălégâ Creștenii svintele taine”6, sacralitatea actului dăruirii de carte credem că își mitropolitul Teodosie nu solicită aprobarea nimănui. găsește susţinerea în: motivaţiile de tipul „[…] Primul din mijloacele cu care Șerban întru pomeniré noastră și părinţilorô […]”11 sau Cantacuzino se angajează în punerea în operă a „[…] pentru a noastră spăsenie [...] și întru pomenire programului de introducere a limbii române în vécinică a noastră și a părinţilorô […]”12, des Biserică este publicarea unor cărţi de slujbă în utilizate, armaţii care implicau conotaţii spirituale traducere românească. clare, rezidând în tendinţa spre permanenţă în timp Prima dintre aceste cărţi este o Evanghelie, a obiectului dăruit și în sacriciul material pe care apărută la București în 1682, pe a cărei pagină de actul în sine îl presupunea, căci, cartea era scumpă. titlu se preciza că „ [...] sau tipăritô [...] cu toată Este sucient să evocăm aici imaginea lui cheltuiala [...] Înnălţatului Domnô [...] Io Șerbanô Ștefan cel Mare, din Evangheliarul de la Humor, C [...] Voevod”7. îngenunchiat, oferind manuscrisul Sntei Fecioare, Această ediţie a Evangheliei este prima în care gest atât de asemănător în sensuri și semnicaţii cu pericopele au fost orânduite în succesiunea lor modelul tablourilor votive. liturgică, începând cu Duminica Învierii, și nu în ordinea lor din Noul Testament, cum apăreau ele Note: în Tetraevangheliarele tipărite până la această dată, 1. Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române. Ed. demers menit să sprijine preoţii în folosirea corectă a 2-a. vol. II: (secolele XVII-XVIII), București, 1994, pp. 243- 245 și 250-251. și mai lesnicioasă a acestui text esenţial în ocierea 2. P.P. Panaitescu, Patriarhul Dositei al Ierusalimului și serviciului religios. Mitropolitul Dosoei al Moldovei cu prilejul unei scrisori inedite, A doua carte tradusă în limba română care va  în „Biserica Ortodoxă Română”, LXIV (1946), nr. 1-3, p. 99. tipărită de Șerban Cantacuzino este un Apostol, ieșit 3. M. PĂCURARIU, op.cit., p. 125. de sub teascurile tipograei Mitropoliei în 1683, pe 4. I. BIANU, N. HODOȘ și D. SIMONESCU, Bibliograa românească veche. Vol. I: 1508 – 1717. București, [189_?], p. a cărui lă de titlu se precizează limpede „[...] s-au 230-231. (În continuare BRV) tipăritô. Den porunca, și cu toată cheltuiala pre [...] 5. Ibidem, I, p. 234. Înnălţatului Domnô [...] Io Șerbanô C 6. Ibidem, I, p. 262. Voevodŭ”8. 7. Ibidem, I, p. 246. În prefeţele acestor cărţi găsim indicată pentru 8. Ibidem, I, p. 258. 9. Ibidem, I, p. 250. prima dată și metoda pe care a adoptat-o domnitorul 10. Ibidem, I, p. 261. pentru a răspândi aceste lucrări în rândul slujitorilor 11. Ibidem, I, p. 250. altarului, dintre care mulţi, așa cum succint am 12. Ibidem, I, p. 261. (Va urma) 8 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar

Din Colecțiile Bibliotecii

Mărturii documentare despre regalitatea românească

ărturarul V.A. Urechia, să primească în numele Liceului din Galaţi, donaţiunea Cdublat de un veritabil făcută acelui liceu de Domnul V.A. Urechiă, profesor la bibliol, a adunat urme docu- Universitatea din Bucureșci, a bibliotecei sale compusă mentare privind regalitatea din 3000 -3500 volume în condiţiunile prevăzute prin românească, mărturii scrise și actul autenticat de Tribunalul Ilfov, Secţia Notariat, iconograce: manuscrise, foto- sub No. 6.558 din anul corent, care bibliotecă va purta grai originale, litograi de epocă, numele de Biblioteca Urechiă, ss. Carol”. Copia este un foi volante, inclusiv invitaţii la manuscris care imită originalul, inclusiv semnătura lui seratele dansante de la Curte, unde Carol. (3) Valentina Oneț bibliotecar, Biblioteca se preciza și ţinuta obligatorie Inedit considerăm că este un scurt manuscris olograf, „V.A. Urechia” (domnii în frac și mănuși albe, pe hârtie vergată, de culoare maron, scris cu cerneală însemnele decoraţiunilor pe piept neagră, în limba română, stil vechi, aparţinând viitorului în mărime regulamentară, pentru doamne ţinute de rege al românilor, nesemnat, datat 2 iunie 1876, cu bal...), invitaţii la inaugurarea unor fundaţii prezidate următorul conţinut: „Ridicu acestu paharu în onòrea de rege, invitaţii de primire în audienţă emise de Casa învăţăturei nòstre naţionale și în sănătatea acellor care M.S. Regelui, menu-urile dejunurilor de la Castelul sunt chemaţi a o răspândi. Urezu [din ce în ce – tăiat Peleș tipărite pe cartoane cu reprezentări diferite, cu în text] ca silinţele corpului profesoral să e încununate însemnele regale, unele adevărate opere de artă gracă cu urări deppline succesului, assigurând astfelu tăria miniaturală etc. și prosperitatea scumpei nòstre Ţèri”. (Ms II 300/nr. Reamintim faptul că istoricul V.A. Urechia inventar 442.226; dimensiuni 19,7x 13 cm; nr Catalog este considerat de noi primul biograf român al Urechia: 20.775). (4) domnitorului Carol I, ţinând cont de faptul că în Deasupra textului, V.A. Urechia a făcut menţiunea: 1866 a scris Biografia M.S. Carol I, cu menţiunea: „Toast autograf [subliniere în original] pronunţat de M.S. „manuscriptul care a servit la tipărirea din 1868, cu Carol I la banchetulu datu profesorilor de toate treptele note și corecturi autografe ale M.S. Domnitorului”. în 2 Iunie 1876 la Cotroceni”. Concisul discurs regal nu (1) În 1868 se edita volumul Carol I. Domnitorul gurează în Catalogul manuscriselor și scrisorilor, Galaţi, românilor, fără a fi menţionat ca autor V.A. Urechia, 1979 și nici în volumul Trei zeci de ani de domnie ai dar manuscrisul - martor al acestei lucrări se află în Regelui Carol I : Cuvântari și acte. Vol. 1 (1866-1880), colecţiile speciale ale bibliotecii gălăţene. (2) Ediţiunea Academiei Române, București, Institutul de Însemnările marginale, în limba franceză, făcute de Arte Grace Carol Göbl, 1897. Carol, pe muanuscrisul biograei sale întocmită de V.A. Toastul manuscris este înscris în Catalogul Urechia Urechia („Notiţe autentice și autobiograce date mie [în la nr. 20.775, între nr. 20.774, sub care este înregistrat 1866/1867] de Măria Sa Domnitorul Carol I-iu pentru Manuscrisul autograf cuprinzând articolul „V. Alecsandri” compunerea biograei M.S”) ar putea  considerate de Carmen Sylva publicat de V.A. Urechia ântêiași printre primele însemnări olografe ale viitorului rege, dată în volumul Biblioheque de l’Aliance scientique făcute pe teritoriul românesc. universelle, Sinaia, 1895 (manuscris care nu mai La categoria manuscrise semnate de Carol I, gurează în colecţiile bibliotecii gălăţene) și nr. 20.776, conservate la biblioteca din Galaţi, am putea aminti unde este înscris V.A. Urechiă cu Biograa M.S. Carol I, Decretul nr. 3382 dat în București la 7 dec.1898, publicat manuscriptul care a servit la tipărirea din 1868, cu note în Monitorul Ocial nr. 206 din 19/31 decembrie 1889, și corecturi autografe ale M.S. Domnitorului. Manuscris. decret de îninţare a Bibliotecii gălăţene, aat în copie Toate cele trei manuscrise menţionate în catalog provin la secţia Colecţii Speciale, care prin art. II. preciza: „Se din donaţia bibliolului V.A. Urechia, iar după bogăţia autorizează Ministrul Cultelor și al Instrucţiunei publice informaţiilor, a detaliilor, cu siguranţă au fost trecute în

8 9 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar

Catalogul general publicat la anul 1890, oct. 1, supliment început, o dată cu primul contact cu cultura populară nr. 3, p. 355, de bibliograful V.A. Urechia. românească. Într-o povestire intitulată Amintire de la Din colecţia iconogracă (peste o sută de fotograi Sinaia, V.A. Urechia evocă admiraţia primilor regi ai originale) purtând semnăturile celebrilor fotogra ai României pentru arta populară a românilor: „Din Sinaia Curţii Regale, Franz Duscheck, Franz Mandy, Alfred nu exista încă decât vechea Monastire și primul Otel Brand, A. Jhalski, am selectat doar două fotograi în vale, acolo unde puţin după aceea avea să se ridice superbe. parcul și atâtea otele. Măriile lor Domnul și Doamna În prima fotograe, sepia, de mari dimensiuni (era înaintea războiului [de Independenţă, n. aut.], (45x31,5 cm), sunt surprinși Carol I și Principele locuiau în vechiul archondaric al monasterei, la care se Meiningen (ambii în picioare), iar în faţa lor, pe adăugase vr’o două camere de scânduri, frumos tapetate scaun, Regina Elisabeta cu o carte în mână, într-un și împodobite cu năfrămi și obiecte românești. Una splendid costum naţional românesc, cu maramă pe servea de birou și alta de refectoriu. Aveam onoarea de a cap, încadrată de două domnișoare de onoare, și ele în dejuna într-o frumoasă zi de August la Măriile lor. Domnul costume naţionale. În afara cadrului, centru, jos, V.A. și Doamna Românilor, nu lipseau după dejun, a privi din Urechia a notat, cu cerneală neagră: „Regele Carol I, ceardacul monastirei la voiasele danţuri ţărănești... Astă-zi, Regina Elisaveta și familia, Principele Meiningen în sala când îmi reamintesc de acea impresiune ce am avut în Morască [Maură] dela Peleș, 1898”. ceardacul monastărei de la Sinaia, mă întreb încă: care În partea stângă jos a adăugat: „Brandt foto. Sinaia.” și câte femei născute în România, din societatea noastră (FIV 47/nr. inventar 444.801; nr. Urechia 3439) cultă, mi-ar  putut vorbi cu simţire atât de românească Cea de a doua fotograe sepia (31,5x45 cm) o ca Doamna Elisaveta?”. (6) prezintă pe Regina Elisabeta și suita sa, componenţa Despre Carmen Sylva, „animatoarea artei românești”, Casei Majestăţii Sale Regina, tot în Sala Maură de la un contemporan scria: „Minunat dar i-a fost hărăzit Castelul Peleș. Regina este în același bogat costum principesei Elisabeta de pe malurile Rinului de a se  naţional din fotograa mai sus descrisă, cu o carte pe adaptat așa de lesne și integral la noul fel de viaţă de pe genunchi, încadrată de patru doamne și domnișoare malurile Dunării, încât să e cea mai aprigă reprezentantă de onoare din acea perioadă, printre care, probabil, a naţionalismului românesc al vremii sale... Apreciind Doamna Olga Mavrogheni, Grande Maîtresse de la subtilul simţ estetic, înnăscut, al ţărăncei colinelor Cour de la Reine Elisabeth (1884-1916), Zoe Bengescu noastre, manifestat în portul naţional cu valorile sale (1891-1903), toate în costume naţionale românești, vii dar armonioase și mai ales prin maramele amintind încadrate de zece personaje masculine în ţinute sobre, vălurile fecioarelor ateniene, Carmen Sylva prin patru cu funcţii importante, ţinând cont de decoraţiile introducerea acestui port la festivităţile de la Curte i-a de pe piept, printre care cu siguranţă mareșalul Curţii, dat viaţă nouă întreţinută și prin numeroasele Societăţi secretari și bibliotecari. În afara cadrului, în stânga jos, întemeiate și prezidate de majestatea sa.” (7) V.A. Urechia a notat: „Brandt, 1898, Sinaia”. (F V 6; nr. Regina Elisabeta, în costum naţional românesc, a inventar 444.839; nr. Catalog Urechia 3444). Fotograile devenit și a rămas o excelentă ambasadoare pentru tip boudoir de format mare sunt lipite pe carton special România. fără rma fotografului. Considerăm că cele două spledide fotograi În aceste două fotograi, dincolo de ţinuta originale, conservate la Secţia Colecţii speciale sunt rare, impunătoare a primilor regi ai României, este uimitoare pentru că nu le-am regăsit în monograile iconograce frumuseţea costumelor populare tradiţionale românești, destinate regalităţii românești existente în colecţiile modă pe care Regina Elisabeta a impus-o la curtea regală bibliotecii gălăţene consultate de noi. De asemenea, a României . sunt documente bibliole, pornind de la subiectul tratat, În monograa Carmen Sylva, uimitoarea regină respectiv regalitatea în imagini, dar care imortalizează și Elisabeta a României (5), este reprodusă „una din costumul popular românesc autentic, realităţi surprinse primele fotograi ale Principesei Elisabeta după sosirea de Alfred Brand, pictor și fotograf celebru. Fotograile în România, îmbrăcată în costumul popular naţional au dată certă, 1898, sunt bine conservate și au însemnări pe care l-a primit în dar de la soţul său”, datată 1869. olografe ale unei personalităţi a culturii române, istoricul Carol și-a întâlnit viitoarea soţie la Köln, în 1869, V.A. Urechia. logodna a avut loc pe 4 octombrie, iar căsătoria pe 3 Un document inedit considerăm că este și copia nov. 1869, la Castelul Monrepos din Neuwied. Pe 12 unui desen executat de principesa Elisabeta pe peretele noiembrie 1869, tinerii căsătoriţi soseau în capitala ţării. chiliei în care a locuit la Mânăstirea Sinaia, înainte de Rezultă că dragostea și admiraţia reginei pentru acest construirea castelului Peleș, deschis ocial în octombrie simbol românesc, costumul popular, s-a declanșat de la 1883.

10 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar

F IV 47 – Regele Carol I, Principele Meiningen, Regina Ms II 300 – Carol I – Manuscris olograf, Elisabeta și domnișoarele de onoare : [foto A. Brendt], București, 1876 Sinaia, 1898

F V 6 - Regina Elisabeta și suita sa : [foto A. Brendt], Sinaia, 1898

G I 1050 - Carmen Sylva – Schiţă în carbune : [copie], Sinaia, [înainte de 1883]

10 11 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar

În vara anului 1871, Domnitorul Carol I o aducea 1894, un dar de 29 de titluri în 52 de volume, majoritatea pe principesa Elisabeta, tânăra sa soţie cu care petrecea enciclopedii, care au fost păstrate în bibliotecă pe o la Sinaia întâia vară. Timp de 11 veri, domnitorii, care etajeră specială și 25 de medalii de aur și argint. (9) știm că au locuit în două cămăruţe la Mânăstirea Sinaia, Cu o zi înainte de a muri, pe 21 noiembrie 1901, V.A. aveau pereţii „sufrageriei” zugrăviţi de artista Carmen Urechia scria în Jurnalul său: „De 4 zile n-am mai putut Sylva : „În cărbune negru și cu mână de maestru, sunt ieși din casă, timpul destul de bun, dar boala destul de prinse gesturi, ticuri ale persoanelor care trăiau în jurul rea. Am trimis pentru biblioteca Regelui, Buletinul Suveranilor. Răposata Zoe Bengescu, intima și mult fundaţiunei mele prin adjutantul de serviciu. M.S. apropiata duhovnică a Reginei Elisabeta, e prinsă în a ordonat să mi se mulţumească imediat.” Pe aceeași vre’o zece feluri, cu toate gesturile de drăgălășenie, de pagină a Jurnalului este atașat răspunsul venit de la veselie, de ghidușie. Iată pe Regele Carol în timpul vechi, Casa M.S. Regelui : „Dragul meu, Majestatea Sa Regele cu barba neagră și deasă; iată pe Titu Maiorescu, tânăr primind cu plăcere nr. 1 al Buletinului Fundaţiunei și cu înfăţișarea tot seriosă; uite pe generalul Florescu, Ureche, a bine voit să mă însărcineze a vă exprima organizatorul armatei române și pe Carol Davila, cu viile sale mulţumiri. Semnat Adjutantul de serviciu, fruntea luminoasă... Doi pereţi întregi sunt plini de ss/indescifrabil. Datat Bucuresci, 21 nov. 1901. Este desemnuri, de sus până jos; sunt 72 de capete, cu atâtea ultima lă din Jurnalul lui V.A. Urechia. Ultimul său gesturi, cu atâtea linii și cu atâtea momente; e o frântură gând consemnat a fost îndreptat spre Carol I.(10). Cred a timpului cu viaţa lui’’. (8) că istoricul V.A. Urechia făcea parte din puţinii aleși Copia unui desen executat de tânăra viitoare regină cărora Regele Carol I le intindea palma întreagă și nu a României, Elisabata, s-a păstrat în colecţiile Bibliotecii doar două degete. Urechia. Dar la numărul purtat de acest desen, 4901/6, înscris într-un supliment manuscris al catalogului Note: stampelor, este consemnat: Diferite copii cu creionul după 1. Oneţ, Valentina. Istoria unui preţios manuscris schiţele executate pe pereţii camerei Monasterei Sinaia de despre regalitate: Biograa M.S. Carol I de V.A. Urechia. În: catre M.S. Regina. Din șase copii s-a păstrat doar una. Buletinul Fundaţiei Urechia, An VIII, nr. 11 nov. 2010, p. Copia desenului executat de Carmen Sylva pe 22-27. peretele Mânăstirii Sinaia, înainte de 1883, îl prezintă 2. [Urechia, V.A.] Carol I. Domnitorul românilor. pe Carol I în uniformă militară, cu chipiul pe cap, Bucuresti: Tipograa Lucrătorilor Asociaţi, călare, văzut din prol. Copia este executată pe o MDCCCLXVIII (1868), 64 p.; vezi și Urechia, V.A. hârtie specială de calc, în creion negru. (G I 1050, nr. Biograa M.S. Carol I: [manuscris]. - [București; Sinaia], inv. 473.435; Catalog Urechia nr. 4906, dimensiuni [1866-1867], 73 f. 3. Decret regal de îninţare a Bibliotecii „V.A.Urechia” în (42,7x45,7 cm). Deși în copie, desenul executat de 1889, 2 p. Elisabeta este unul din puţinele mărturii rămase ale 4. [Carol, Domnitorul Românilor]. [Toast pronunţat la lucrărilor sale pictate. banchetul dat profesorilor de toate treptele în 2 Iunie 1876 Din bogata colecţie de documente referitoare la la Cotroceni] : [manuscris]. - [Bucuresti], 2 iunie 1897, 1 f. regalitatea românească am încercat să prezentăm câteva 5. Badea-Păun, Gabriel Carmen Sylva, uimitoarea documente necunoscute sau mai puţin cunoscute regină Elisabeta a României. - București: Humanitas, pp. adunate și donate de fondatorul Bibliotecii Urechia din 144-145. Galaţi. 6. Urechia, V.A. Amintire de la Sinaia. În: Foia Populară, V.A. Urechia a stat mereu în preajma domnitorului și, An I, 18 ianuarie 1898, p. 2. mai apoi a regelui Carol I, la Sinaia, unde istoricul avea 7. Tzigara-Samurcas, Al. Memorii, Vol. 2 (1910-1918), o vilă, și la București, unde era profesor la Universitatea București: Grai și suet - Cultura Natională, 1999, p. 144. București, catedra de istoria românilor, ind implicat 8. Chiru-Nanov, I. Sinaia : [Articol]. În Revista Capitala, în mai toate proiectele culturale ale vremii. În 1881 Anul I, nr. 20, 1916 aug. 12. În Haret, Mihai. Castelul Peleș, istoricul gura în primul cabinet al Regatului României București, Cartea Românească, 1924, p. 111. ca Ministru al Cultelor și Instrucţiunii publice. Consider 9. Oneţ, Valentina. Vizita Regelui Carol I la Galați că cei doi, Regele și istoricul, au avut o relaţie de amiciţie, și donația regală către Biblioteca Urechia (1893). În: care a durat de la venirea în ţară a lui Carol I în 1866, și Buletinul Fundaţiei Urechia, An VII, nr. 10, noiembrie până al sfârșitul vieţii cărturarului, în 1901. 2009, p. 33; Biblioteca „V.A. Urechia”, Arhiva istorică, Numele regelui Carol I gurează printre cele ale XXIV/1894, p. 15. primilor donatori către Biblioteca V.A. Urechia. După 10. Urechia, V.A. [Jurnal] : [copie manuscris]. - vizita la Galaţi din 30 septembrie 1893, când V.A. Urechia [Bucuresti; Sinaia], iunie-noiembrie 1901, p. 63 (Originalul la Biblioteca Academiei, fond N. Bălcescu, 108 – Caetele i-a prezentat biblioteca, Carol I a adus personal, pe 5 mai V.A. Urechia). 12 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar

Programul de carantină biblioteconomică internă, regională, naţională și internaţională a info-documentelor și locaţiilor de bibliotecă – între mo și deziderat profesional (I)

Dr. Vasile A. Deac, Prof. Ionela Burz Bibl. Camelia Boca, Ing. Alexandru Deac

. Importanţa, oportunitatea şi obiectivele material, indiferent de natura acestuia (organică 1temei cercetate. sau anorganică), dar și a sănătăţii personalului din 1.1. Importanţa temei. instituţiile publice și, în egală măsură, a tuturor În ceea ce privește importanţa temei propuse spre utilizatorilor consumatori de informaţii diverse; analiză în acest material știinţic, trebuie să evidenţiem • din categoria factorilor biodegradativi câteva aspecte extrem de solicitate și solicitante despre specici info-documentelor și locaţiilor de bibliotecă cantitatea, calitatea, circuitul și impactul informaţiilor (muzeu, arhivă), un pericol aparte îl reprezintă strict necesare societăţilor dezvoltate și emergente agenţii patogeni - bacteriile și ciupercile celulozolitice, consumiste, aate intr-o continuă progresie în precum și fauna de insecte papiricole, xilofage și asimilarea informaţiilor din domenii variate:1 disconfort social de carantină internă, regională, • informaţia tinde să devină un bun al naţională și internaţională etc.;2 membrilor comunităţii, ca atare biblioteca trebuie • prezenţa bacteriilor, ciupercilor și insectelor să utilizeze canale moderne de comunicare pentru de carantină internă regională, naţională sau a asigura accesul neîngrădit la valoricarea internaţională în produsele (pachetele) de informaţie informaţiilor diverse, prin utilizarea unor servicii sau alte medii din biblioteci, muzee și arhive, biblioteconomice moderne , curate şi eciente; determină instalarea și dezvoltarea factorilor de • ca orice bun, informaţia poate circula în risc, cu consecinţe nebănuite asupra integrităţii interiorul și exteriorul instituţiei de bibliotecă(muzeu, produselor de informaţii clasice și/sau moderne, arhivă), la nivel local, regional, naţional și deoarece nu se cunosc cauzele și efectele instalării și internaţional, ca expresie a relaţiilor ce se stabilesc dezvoltării activităţilor biodegradative ale agenţilor între oameni, organizaţii, instituţii, ţări, pe tărâm biologici de carantină în aceste medii noi abiotice și economic, cultural, știinţic etc.; biotice, precum și sistemul integrat de investigaţie și • ca orice bun de consum, informaţia sau intervenţie în vederea eradicării atacului biologic. produsul – pachetul informaţional sau de informaţie, dar mai cu seamă suportul material al informaţiei 1.2. Oportunitatea temei (hârtie, pergament, piele, D.V.D., C.D. etc.) suportă, Problemele prevenirii apariţiei și proliferării în masă în mod inevitabil, procese degradative multiple, din a factorilor biologici de carantină internă, regională, cauza acţiunii complexului multifactorial prezent în naţională și internaţională (bacterii, ciuperci, insecte), mediile de bibliotecă (muzeu, arhivă); precum și a combaterii-eradicării acestor organisme • complexul multifactorial degradativ de reprezintă o condiţie esenţială pentru aplicarea etiologie zică, mecanică, chimică fungică şi programelor bioecologice de igienizare a colecţiilor și entomologică induce o rată de degradare şi îmbătrânire locaţiilor din biblioteci, muzee și /sau arhive, în condiţiile accelerată a informaţiei şi suportului acesteia, până la în care toate serviciile oferite de instituţiile info-culturale degradarea totală a pachetului de informaţie; trebuie să prezinte, pe lângă oportunităţi moderne de • factorii biodegradativi de etiologie fungică accesare a informaţiilor, și un grad ridicat de confort și entomologică sunt cei mai agresivi în periclitarea și igienizare prin locaţiile special amenanjate studiului integrităţii zice a informaţiei și suportului staţionar. Creșterea volumului de info-documente 12 13 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar acumulate într-o bibliotecă prin operaţiuni de achiziţii, - fondul general de info-documente și starea de schimb interbibliotecar, donaţii, transfer, custodie conservare; etc., intensicarea schimbului de info-documente - calitatea şi dotarea corespunzătoare a depozitelor între agenţii români, dar și între aceștia și partenerii de păstrare a colecţiilor şi spaţiilor de lucru cu internaţionali, obligă la respectarea convenţiilor de publicul; carantină biblioteconomică, mai ales cu partenerii - prezenţa specialiștilor experţi și a laboratoarelor internaţionali3. de conservare corespunzător utilate tehnic, care să Ca atare, cercetarea, elaborarea și aplicarea execute periodic investigaţii și intervenţii privind tratamentelor de prevenire și eradicare a complexului ora și fauna de agenţi biologici din instituţii și biologic din mediile de bibliotecă, muzeu și colecţii info-documentare. arhivă reprezintă condiţia principală de inducere b. Identicarea, descrierea și aplicarea a controlului populaţiilor și reducere a agenţilor activităţilor specice carantinei info-documentare biologici sub pragul economic de dăunare (PED). interne, regionale, naţionale și internaţionale Prevenirea și combaterea agenţilor biologici a colecţiilor și locaţiilor din biblioteci, muzee și din mediile instituţiilor info-culturale trebuie să arhive. se realizeze cu ajutorul specialiștilor conservatori, c. Stabilirea principalelor acţiuni de carantină: entomopatologi pe diferite căi: - monitoringul agenţilor biologici identicaţi în • elaborarea şi aplicarea programelor de carantină mediile de bibliotecă, arhivă şi muzeu; internă, regională, naţională și internaţională; - elaborarea și reactualizarea anuală a listelor • elaborarea şi aplicarea sistemelor integrate de cu agenţii biologici identicaţi şi studiaţi (încadrare investigare - intervenţie – eradicarea complexului sistematică, importanţa economică - daune, pagube, biologic din mediile de bibliotecă (arhivă, muzeu), biologie-ecologie, combatere); prin utilizarea metodelor ecologice, curate, de - controlul de carantină a colecţiilor info-documentare etiologie zică - termoterapia, terapia mecanică prin şi bunurilor culturale în punctele de frontieră la ieşirea absorbţie şi/sau ventilaţie, biologic - bioterapia cu din ţară, la intrarea în ţară şi în tranzit; feromoni şi capcane şi, în ultimă instanţă, de natură - eliberarea certicatului de carantină care să ateste chimică - chimioterapie nepoluantă. că bunurile tranzitate sunt libere de atacul agenţilor Pentru a stăvili răspândirea bacteriilor, fungilor biologici (ciuperci și bacterii celulozolitice, insecte şi insectelor din locaţiile care deţin colecţii info- papiricole, insecte xilofage, insecte sinantrope etc.); documentare valoroase (biblioteci, muzee şi arhive) - controlul stării de conservare a colecţiilor info- spre aşezăminte info-culturale similare din aceeaşi documentare în vămile poştale; regiune, cu riscuri de răspândire la nivel naţional şi d. Stabilirea structurii organizatorice a internaţional, trebuie să se aplice urgent în instituţiile carantinei info-documentelor din biblioteci, româneşti măsuri de carantină info-documentară muzee şi arhive → elaborarea cadrului legal de internă, regională, naţională şi internaţională pentru funcţionare: a limita şi lichida focarele unor biodegradări (boli şi - dotarea laboratoarelor de conservare existente dăunători produse de bacterii, ciuperci şi insecte) cu infrastructură tehnică modernă pentru efectuarea deja existente în anumite instituţii info-culturale din investigaţiilor şi intervenţiilor de conservare şi interiorul ţării, precum şi în unele instituţii similare carantină; afectate ale unei ţări vecine cu România. - îninţarea laboratoarelor de conservare a colecţiilor info-documentare din instituţiile care 1.3. Obiectivele imediate și de perspectivă păstrează, conservă și diseminează informaţii pe privind elaborarea şi aplicarea programelor de suporturi clasice (hârtie, pergament, piele) și/sau carantină a info-documentelor şi locaţiilor din moderne (suporturi anorganice-electronice), cu biblioteci, muzee şi arhive. atribuţiuni și în structurile de protecţie prin carantină a. Stabilirea elementelor şi etapelor specice internă, regională, naţională și internaţională; unui program de carantină internă, regională, - stabilirea structurii organizatorice a politicilor de naţională şi internaţională ţinând cont de carantină a colecţiilor info-documentare şi bunurilor următoarele particularităţi: culturale prin utilizarea laboratoarelor existente şi - suprafaţa utilă a instituţiilor privind păstrarea a specialiştilor experţi în conservarea colecţiilor şi și conservarea info-documentelor; bunurilor. 14 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar

2 Rezultatele ştiinţice obţinute. cu respectarea principiilor utilizării eciente a fondurilor publice, a transparenţei și a tratamentului Dacă ar  să prezentăm, în sinteză, demersul legal, în condiţiile legii4; lucrativ al carantinei colecţiilor info-documentelor • interdisciplinaritatea5 concepţiilor şi meto- din biblioteci, muzee şi arhive, din punctul de ve- dologiilor aparţinând diferitelor surse de constituire dere al conceptelor teoretice, cât şi al intervenţiilor şi completare a colecţiilor info-documentare din practice, demersul trebuie să cuprindă măsurile biblioteci, muzee şi arhive conferă abordări deschise, preventivo-curative care se aplică în bibliotecile, constructive, mai aproape de crezul şi năzuinţele muzeele şi arhivele din România, în vederea profesionale ale instituţiilor info-culturale; identicării, cercetării, combaterii și evitării • deşi nu au fost amintite ca surse recunoscute răspândirii agenţilor biologici din și în mediile de în costituirea şi completarea colecţiilor info- bibliotecă, muzeu și arhivă. documentare, sponsorizarea sub forma docu- Deși acest subiect pare să aibă, după unii mentelor reprezintă o modalitate modernă şi rapidă pseudomanageri din instituţiile info-culturale, o de acumulare a colecţiilor, în baza bunelor relaţii conotaţie mai mult teoretică, fără urmări imediate între instituţii similare, instituţii şi persoane zice în gestionarea și integritatea colecţiilor, noi sau între instituţii din domenii diferite de activitate; credem și milităm, în baza argumentelor probate • structura surselor de constituire şi dezvoltare în practica domenială internaţională, pentru o a colecţiilor care nu permite apariţia altor surse protecţie sporită a colecţiilor în mișcare, prin moderne de acumulare rapidă a colelecţiilor şi utilizarea programelor de informaţiilor de pe orice carantină biblioteconomică suport material nu trebuie să de prevenţie. e închisă; Pornind de la sursele de • sursele de constituire constituire a carantinei info- şi completare a colecţiilor documentelor din biblioteci, şi informaţiilor pe suport muzee și arhive (g.1), au electronic reprezintă vii- fost evidenţiate următoarele torul incontestabil în consti- aspecte: tuirea unui imens fond al • sursele de consti- omenirii de documente și tuire a carantinei info- de informaţii pe suporturi documentelor din biblioteci, electronice variate; ca atare, muzee şi arhive sunt identice tendinţa ireversibilă spre cu cele utilizate în constituirea Fig. 1 minimalizarea suportului şi completarea colecţiilor din aceste instituţii; material clasic al informaţiei și o mai bună valoricare • pornind de la această practică utilizată a informaţiei, prin rapiditatea de circulaţiei în și cu în toate instituţiile info-culturale, precum şi de la mediile online, reprezintă tendinţe ce prind contur cutuma normelor de drept consnţită printr-o pronunţat într-o lume polarizată de interese; practică îndelungată în bibliotecile, muzeele şi • interoperabilitatea între cele două structuri arhivele lumii, carantina regională, naţională şi de acumulare a colecţiilor pe suport clasic și de internaţională apare ca instrument de lucru folosit constituire și completare a dispozitivelor electronice în mod resc în relaţiile de achiziţie, schimb info- purtătoare de informaţii este demostrată în documentar, donaţii, transfer, expoziţii, custodie practica bibliotecilor, muzeelor și arhivelor ce deţin temporară; informaţii pe diferite suporturi materiale. • colecţiile bibliotecilor se constituie și se • în cazul tuturor surselor de constituire a dezvoltă prin transfer, schimb interbibliotecar carantinei info-documentelor din biblioteci, muzee regional, naţional și internaţional, donaţii și şi arhive, carantina internaţională efectuată într-un sponsorizări, precum și prin achiziţionarea unor laborator de carantină modern, pentru cercetarea şi servicii specice, publicaţii, cărţi vechi și prin izolarea info-documentelor venite dintr-o regiune producţia editorială curentă, indiferent de valoarea contaminată sau infestată reprezintă etapa cea mai lor și de suportul pe care sunt înregistrate sau xate, severă prin care info-documentele sunt investigate,

14 15 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar izolate şi tratate în vederea stingerii agenţilor antene, dispozitive de stocare, prelucrare, transmitere, biologici de carantină; codare, protejare a datelor, precum și locaţiile în care • schimburile, dar şi tranzitările transfron taliere echipamentele sunt utilizate reprezintă, din punct de bunuri culturale şi colecţii info-documentare sunt de vedere zic, spaţiul cibernetic al instituţiei de principalele porţi de migrare a agenţilor biologici bibliotecă, de muzeu sau de arhivă; consemnaţi în listele de carantină, de aceea controalele • acest spaţiu se caracterizează prin efectuate de experţi sunt extrem de exigente; următoarele particularităţi: • controlul provenienţei bunurilor reprezintă - pe măsura creșterii nivelului de informatizare un motiv plauzibil care determină întreţinerea a instituţiilor info-culturale (biblioteci, muzee și controalelor vamale, dar şi în tranzit, controale arhive), precum și al uxului de comunicare și care evidenţiază concomitent prezenţa sau absenţa diseminare a produselor electronice info-culturale, agenţilor biologici de carantină; acesta devine vulnerabil la atacuri cibernetice; • controlul colecţiilor ce fac obiectul - spaţiu cibernetic info-cultural se caracterizează expoziţiilor internaţionale privind prezenţa agenţilor prin lipsa frontierelor, dinamism și anonimat, biologici de carantină sunt operaţii curente efectuate generând proiecte peste dimensiunea prezentului spre de experţii conservatori care, în baza buletinului de un viitor mai aproape de beneciile erelor puternic conservare standard ce reprezintă starea de sănătate informatizate; oportunităţile de dezvoltare instituţiilor a ecărui document, verică starea de conservare a info-culturale bazate pe cunoaștere prezintă însă și documentelor la intrare în modulul expoziţional şi riscuri la adresa funcţionării acestora, în relaţia dintre la ieşirea din acest dispozitiv; ele sau prin contacte cu utilizatorii-consumatori de • achiziţiile de producţii noi şi piaţă anticariat, informaţii. schimbul info-documentar, donaţiile, transferul, expoziţiile şi custodiile temporare sunt nu numai surse, Note: dar şi cele mai bătătorite căi de penetrare şi răspândire 1. DEAC, Vasile; MAGHIAR, Alin; HULBAN, Remus. a faunei şi orei de agenţi biologici de carantină. Contribuţii la fundamentarea, elaborarea şi aplicarea În ceea ce priveşte impactul surselor de programelor de carantină biblioteconomică sanitră a documentelor şi locaţiilor de bibliotecă. În: Sănătatea cărţilor. acumulare a informaţiilor pe suporturi electronice An III, NR. 3-4 (9-10), Decembrie 2004. Oradea: Biblioteca puternic miniaturizate (dispozitive electronice cu Judeţeană „Gheorghe Şincai”, Bihor, Oradea, p. 8-18. grad mare de miniaturizare) asupra acumulării 2. Ibidem, p. 9. şi consolidării culturii în toate mediile sociale, 3. Ibidem, p. 9-10. amintim câteva aspecte demne de reţinut: 4. Lege nr. 334 din 31 mai 2002-republicată, actualizată • pe măsura creşterii gradului de informatizare până la data de 30 ianuarie 2012-Legea bibliotecilor. 5. Interdisciplinaritate. Transfer de concepţie şi metodologie a bibliotecilor, muzeelor şi arhivelor din România, dintr-o disciplină în alta pentu a permite abordarea adecvată se creează dimensiuni ale spaţiului cibernetic info- a problemelor cercetate, DEX Dicţionarul Explicativ al Limbii cultural, spaţiu reprezentat din reţeaua integrală Românr, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu şi integrată de infrastructuri interdependente de Iordan”, Ediţia a II-a, Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1996. p. 498. tehnologie a informaţiei, reţelele de telecomunicaţii şi sisteme de prelucrare de date pe calculator. Bibliograe: • 1. DEAC, A. Vasile; BURZ, Ionela; DEAC Alexandru. - din punct de vedere social, economic și Cercetări privind agenții biologici nocivi identicați în mediile de educaţional, spaţiul cibernetic info-cultural din bibliotecă și riscurile prezenței acesora în colecții. În: Buletinul biblioteci, muzee și arhive reprezintă mediul Fundației Urechia. An 10, nr. 13 /2012. informaţional dinamic, bazat pe interoperabilitatea 2. DEAC, Vasile A. Conservarea colecţiilor infodocumentare servicicilor specice instituţiilor info-culturale de din biblioteci, muzee şi arhive. Simptomatologia complexului de bibliotecă, muzeu și arhivă, unde aceste instituţii degradare. Bucureşti: Editura Centrului de Pregătire Profesională în Cultură, 2009. pot oferi utilizatorilor informaţii diverse sub diferite 3. DEAC, Vasile; MAGHIAR, Alin; HULBAN, Remus. forme accesibile; Contribuţii la fundamentarea, elaborarea şi aplicarea programelor • totalitatea serverelor, computerelor, echipa- de carantină biblioteconomică sanitră a documentelor şi locaţiilor de mentelor de comunicaţii, de interconectare, centrale bibliotecă. În: Sănătatea cărţilor. An III, nr. 3-4 (9-10), Decembrie telefonice digitale, magistrale de bră optică, reţele 2004. Oradea: Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Şincai” Bihor, de cabluri de orice tip, echipamente de transmisie, Oradea, p. 8-18. (Va urma) 16 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar

Dezvoltarea colecţiilor la Biblioteca Universităţii din Oradea metodologii, studii de caz (I)

ezvoltarea colecţiilor Pașii care trebuie urmaţi Dîn bibliotecile uni- pentru punerea în aplicare versitare. Generalităţi. a unui plan de dezvoltare a colecţiilor: Primul obiectiv al unei 1. studiul și analiza biblioteci este de a selecta, publicului utilizator al bi- păstra, conserva și de a oferi bliotecii universitare: cadre acces la orice tip de document didactice, doctoranzi, mas- purtător de informaţie (info- teranzi, studenţi; programele Titus Bădic, prof. Ionela Burz, document). şcolare; limba de predare etc.; șef birou Achiziţie, bibliotecar, Biblioteca prelucrare, Universităţii Oradea Având în vedere evoluțiile 2. ţinând cont de tehnologice, bibliotecile au populaţia ţintă şi de necesităţile Biblioteca Universităţii Oradea trecut de la faza de stocare la cea de acces imediat acesteia se denesc câmpurile la informații. Această schimbare a bulversat de interes pentru selectarea și achiziția de info- organizarea colecțiilor. documente: Efectul combinat al resurselor limitate (buget,  elaborarea unei politici pentru selectarea timp, spațiu) și explozia informației documentare documentelor. necesită efectuarea unor alegeri, uneori dicile în  denirea obiectivelor stabilite pentru documentația disponibilă. Politica de dezvoltare a achiziție înregistrate într-un document numit colecțiilor bibliotecii are drept scop ecientizarea Plan de dezvoltare a colecţiilor la care se ataşează şi materializarea deciziilor în privința alegerii protocoalele selecției (lista cu documentele selectate materialelor, a denirii coordonatelor necesare pentru achiziţionare). dezvoltării colecțiilor generale și specializate. 3. selecţia documentelor (proceduri de Dezvoltarea colecţiilor asigură o funcţie de selecție). planicare, o funcţie de selecţie, denind astfel care o Procedurile de selecție a documentelor vor  alegerile şi eliminările de info-documente. trebuie să răspundă obiectivelor stabilite: Planul de dezvoltare a colecţiilor permite o o Utilizarea instrumentelor bibliograce constituire raţională şi sistematică a colecțiilor, în adecvate şi specializate ale altor biblioteci similare, timp ce achiziţiile în sine acoperă doar procesul interfeţele cataloagelor colective. care constă în vericarea, comandarea şi plătirea o Utilizarea bazelor de date bibliograce documentele care sunt necesare. (Pascal, Francis, Medline, EBSCO etc.). Dezvoltarea colecţiilor presupune o alegere o Arhivele deschise (open access). deliberată și conștientă pentru un anumit public, o Toate sursele la care există acces gratuit pe în timp ce fondul reprezintă un set de documente Internet. la constituirea căruia bibliotecarii nu au intervenit 4. achiziţia propriu-zisă (întocmirea comen- (de ex. primirea ca donaţie a bibliotecii personale zii, trimiterea către furnizor, plata etc.); aparţinând unor personalităţi). 5. vericarea stării colecţiilor (deteriorate, pierdute, etc.);

16 17 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar

6. Întreținerea și protecția documentelor aate de bibliotecă reprezintă, pe lângă pârghiile în colecţiile bibliotecii; rești de dezvoltare a colecţiilor, și direcţii de 7. Eliminarea din colecţii a info-documentelor cercetare privind rolul și locul acestor surse într-o care nu sunt solicitate, a documentelor uzate zic perioadă istorică bine determinată prin care trece şi moral; o bibliotecă în dezvoltarea colecţiilor și tipul 8. Evaluarea continuă a colecţiilor prin: bibliotecii respective. - statistici de utilizare a acestora; Sursele de constituire și dezvoltare a colecţiilor de - studii bibliometrice pentru evaluarea factoru- bibliotecă pot  grupate în două categorii esenţiale. lui de impact al revistelor din bibliotecă. a. Surse de constituire și dezvoltare a 1. Importanţa și oportunitatea temei. colecţiilor permanente. Materialul de faţă reprezintă o contribuţie b. Surse de constituire și dezvoltare a știinţică realistă prin studiile de caz efectuate colecţiilor ciclice, oscilante. la Biblioteca Universităţii din Oradea - Biroul a. Din prima categorie de constituire și Achiziţie-Prelucrare. dezvoltare a colecţiilor de bibliotecă, achiziţia Lipsa metodologiilor analitice de prezentare a de produse informaţionale (documente de dezvoltării colecţiilor info-documentare într-un bibliotecă) reprezintă sursa sigură de acumulare interval de timp, precum info-documentară și inexistenţa unui aparat care se caracterizează știinţic de analiză prin particularităţile retroactivă a dezvoltării biblioteconomice colecţiilor, atât prin următoare: evaluări cantitative -  reprezintă numerice și calitative o sursă care consumă - valorice, cât și prin banii bibliotecii, iar prin corelaţia fondului de elaborarea bugetului de info-documente existent achiziţii de documente cu utilizatorii bibliotecii se pot realiza, în mod (cadre didactice: pro- direct, politicile de fesori, conferenţiari, constituire și dezvoltare șe lucrări, doctori, Biblioteca Universităţii din Oradea a colecţiilor în funcţie doctoranzi, masteranzi, de solicitările venite din studenţi) a constituit o oportunitate de abordare partea utilizatorilor; știinţică a temei.  este singurul instrument de lucru exibil Abordările diferen ţiate privind evoluţia și ecient în relaţia cu utilizatorii și alte instituţii dezvoltării colecţiilor de la Biblioteca Universităţii similare; din Oradea în intervalul 2008 – 2012, pe struc-  achiziţia oferă singura posibi litate de turile de achiziţii din fonduri proprii, proiecte, a solicita și achiziţiona, evident în funcţie de donaţii și schimb de publicaţii, pe două paliere resursele alocate, documentele valoroase existente analitice – analiză cantitativă și analiză calitativă pe piaţă care conferă un interes deosebit din partea și utilizarea ca indici corelativi ai indicilor totali și utilizatorilor-consumatori de infor maţii diverse; medii de achiziţie cantitativă și valorică, respectiv o  o bibliotecă care își poate constitui un abordare știinţică de substanţă ce oferă imaginea buget pentru achi ziţii, poate să răspundă tuturor dezvoltării colecţiilor, a efortului achiziţionării imperativelor profesionale: să obţină performanţă acestora, precum și impactul altor surse de pe standarde superioare de biblioteconomie; să atragă dezvoltare a colecţiilor de info-documente de la segmente importante de utilizatori din comunitate; Biblioteca Universităţii din Oradea. să elaboreze servicii noi de biblioteconomie modernă; să dezvolte standardele de resurse și 1.1. Importanţa temei cercetate capacităţi pentru demersuri biblioteconomice noi, Sursele de constituire și dezvoltare a colecţiilor altele decât cele existente; 18 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar

 reprezintă singura pârghie de dezvoltare elaborarea indicilor de analiză biblioteconomică, a bibliotecii prin acumulările de info-documente semnicaţia analitică a corelaţiilor parcurse. dirijate spre necesar - completare - dezvoltare. b. Surse ciclice, oscilante de constituire și 1.2. Obiective propuse și realizate. dezvoltare a colecţiilor. Tema propusă spre analiză, indicii realizaţi Schimbul de publicații, donaţiile, transferul, și utilizaţi de Vasile A. DEAC și Ionela BURZ surse din proiecte de cercetare, sponsorizări sunt în analiza demersului evolutiv al dezvoltării surse nepermanente de constituire și dezvoltare a colecţiilor și corelația între evoluţia dezvoltării colecţiilor, puternic oscilante în funcţie de factorii colecţiilor de bibliotecă și numărul utilizatorilor subiectivi: oferte de donaţii, proiecte de cercetare de la Biblioteca Universităţii din Oradea, după în derulare, oferte de schimb de publicaţii cu alte cum urmează: instituţii similare; 1. Indicele total general cantitativ (ITGC) Biblioteconomic vorbind, aceste surse rămân și indicele total general valoric (ITGV) pentru ca direcţii de acumulare și dezvoltare a colecţiilor, achiziţii fonduri proprii (cărţi, reviste, STAS-uri) dar cu un caracter nepermanent, puternic oscilant, și proiecte de cercetare (cărţi, reviste), donaţii și fără ca aceste direcţii să e luate în considerare la schimb de publicaţii; elaborarea unui proiect de dezvoltare a colecţiilor 2. Indicele mediu cantitativ (IMC) și indicele pentru un anumit an calendaristic. mediu valoric (IMV); Lucrarea de faţă analizează o perioadă de 5 ani 3. Indicele mediu de creștere naturală a (2008-2012) a întregului demers de dezvoltare colecţiilor de bibliotecă (IMCN); a colecţiilor prin utilizarea celor două pârghii 4. Indicele număr de documente / utilizator de acumulare: surse permanente - achiziţiile (INDU); (fonduri proprii, proiecte) și surse nepermanente 5. Analiza evoluţiei cantitative și calitative (oscilante) (schimb de publicaţii, donaţii). din fonduri proprii a documentelor de bibliotecă Având în vedere volumul de lucru utilizat (cărţi, reviste, STAS-uri) în perioada 2008-2012, pentru a discerne o cantitate foarte mare de în funcţie de indicii medii cantitativi și valorici de informaţii (2008-2012) și analizarea acestora prin achiziție. metoda comparativă și corelaţia faţă de martorul 6. Prezentarea și analizarea evoluţiei stabilit, materialul știinţic de faţă capătă puterea privind dezvoltarea colecţiilor de la Biblioteca unui instrument biblioteconomic de lucru care: Universităţii din Oradea, pe intervalul 2008-2012, analizează retroactiv evoluţia dezvoltării colecţiilor prin utilizarea indicilor medii și total generali la Biblioteca Universităţii din Oradea într-un tot cantitativi și valorici. unitar (achiziţii fonduri proprii: cărţi, reviste, 7. Elaborarea imagisticii privind prelevarea STAS-uri; achiziţii proiecte: cărţi, reviste; donaţii datelor, dinamica proceselor și prelucrarea acestora și schimb de publicaţii); stabilește corelaţia între prin tabele sintetice și grace de evoluţie. evoluţia dezvoltării colecţiilor info-documentare și numărul utilizatorilor; elaborează indici de Bibliograe: dezvoltare și analiză a colecţiilor. 1. DEAC, A.Vasile. Colecţiile speciale și analiza lor Metodologic vorbind, materialul știinţic biblioteconomică. Comunicare știinţică la Universitatea de prezent poate reprezenta o contribuţie evidentă Vest din Timișoara, 2007. pentru: 2. PROCEDURA privind achiziția de documente la - elaborarea metodologiilor analitice privind Bibliotecii Univesităţii din Oradea (aprobată de Senatul dezvoltarea colecţiilor de bibliotecă printr-o Universităţii -Anexa 12, H.S. nr. 162/04.04.2011). analiză retroactivă a dinamicii pe intervalul 3. RAPORT autoevaluare instituţională 2013 pentru 2008-2012; Universitatea din Oradea. - analiza matematică prin utilizarea statisticii, a 4. RMF - Registrul de mișcare a fondurilor pentru Biblioteca dezvoltării colecţiilor de bibliotecă reprezintă câmpul Universităţii din Oradea. analitic biblioteconomic cel mai sigur care asigură siguranţa întregului demers analitic și conferă, prin (Va urma) 18 19 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar

Biblioteca publică ,,V. A. Urechia”, punct de referință pentru nerezidenții din Galați

iblioteca „V.A. Ure- între Galați și orașele înfrățite – Pessac (Bordeaux), Bchia” reprezintă una Franța, Limón din Costa Rica, vizitatorii noștri din cele mai importante au făcut donații importante de carte prin care instituții de cultură din se transmit aspecte culturale și artistice din Galați, este o bibliotecă zonele lor. Voluntarii, în cadrul programului publică având caracter BREDEX (British - Romanian Educational enciclopedic, care asigură Exchange) - organizație cu o tradiţie de peste 15 servicii de lectură, infor- ani, frecventează de asemenea biblioteca în special mare, educație, cul tură, pentru serviciile: comunicație electronică și studiu cercetare și recreere, în mod în sala de lectură. În anul 2012, au vizitat și au egal tuturor membrilor devenit utilizatori ai Bibliotecii ,,V.A. Urechia” un Ada Tăbăcaru comu nității jud. Galați. număr de 15 turiști, cetățeni rezidenți ai altor state. bibliotecar, Biblioteca „V.A. Urechia” Biblioteca este un Ca rezultat al procesului natural de revenire furnizor de informaţii a limbii române în Republica Moldova și a pentru și despre comunitatea locală, o instituţie deschiderii posibilităților de studiu în România, complementară și nu substitutivă, oferă servicii un număr impresionant de utilizatori dintre vecinii specializate pentru diferite grupuri ţintă, ale căror noștri de peste Prut s-au înscris la Biblioteca ,,V.A. nevoi și interese le cunoaște și le anticipează, este Urechia”, cei mai mulți ind elevi și studenți la un factor de susţinere a vieţii și identităţii socio- liceele și universitățile din Galați. culturale locale, atrage membrii comunităţilor din Studiul materialelor stiințice se realizează zonă la viaţa și proiectele de dezvoltare ale acesteia. cu preponderență în sala de lectură, care le pune Biblioteca ,,V.A. Urechia” este solicitată, la dispoziție un fond de carte bine reprezentat îndeosebi, pentru împrumutul de carte, studiul pe diverse domenii: lozoc, lingvistic, tehnic, în sala de lectură, internet și programul cultural economic. Aceștia beneciază și de facilitățile de al bibliotecii (Salonul Literar „Axis Libri” cu împrumut pentru 2 documente pe o periodă de lansările de carte, expoziţii, conferinţe). Deschisă 28 de zile, de a rezerva documente, de a accesa diversităţii din ce în ce mai mare a categoriilor de serviciul de împrumut interbibliotecar. utilizatori, biblioteca este pregătită să satisfacă Pentru a atrage utilizatorii, Biblioteca „V.A. cerinţele acestora. Urechia” trebuie să aibă în vedere nevoile tuturor Relațiile cu publicul constituie o permanentă grupurilor care compun corpul social al orașului: preocupare pe agenda oricărei biblioteci. Pentru - bibliotecari pregătiți să informeze în mod ca serviciile oferite de aceasta să devină atractive corect și coerent persoanele nevorbitoare de limba și de real folos pentru utilizatori, se impune o română; conlucrare benecă bibliotecar-utilizator. - implementarea unor cursuri speciale care să Utilizatorii vizitatori sunt o categorie aparte, prevadă îmbunătățirea limbii engleze și dezvoltarea deoarece provin dintre cetățenii români și străini competenței de comunicare interculturală pentru care sunt în trecere prin oraș sau persoane care bibliotecari; se reîntorc în locurile de baștină chemați de - manifestări culturale: proiecte muzicale, amintirile lor. În cadrul schimburilor culturale proiecții;

20 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar

ghiduri turistice, manuale de învățare a limbii române, beletristică în limbile engleză, franceză, spaniolă, reviste. La Biblioteca „V.A. Urechia” sunt înscriși, până în prezent, 605 solicianţi de azil, dintre care 13 sunt copii. Ei utilizează secţiile Referinţe Electronice și Internet și Audio-Video, precum și Sălile de lectură de la Sediul central și de la cele trei liale ale Bibliotecii. Nicio altă bibliotecă din ţară nu a înregistrat un număr așa de mare de utilizatori proveniţi din Centrele de Cazare și Proceduri pentru Solicitanţii de Azil și asta deoarece Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia” oferă acces gratuit la internet (o oră pe zi) atât în secţia Referinţe Electronice și Internet, cât și la Sala de lectură care este dotată cu internet wireless (număr nelimitat de ore, în timpul programului de funcţionare a bibliotecii). Activitatea bibliotecii sec. al XXI-lea nu trebuie să e rigidă, ci receptivă la transformările ce se derulează cu repeziciune și care au un impact puternic asupra colecțiilor și serviciilor de bibliotecă.

Biblioteca „V.A. Urechia” Galați - organizarea de întâlniri între utilizatorii care provin din culturi diferite, care să povestescă despre cultura lor, să guste diferite feluri de mâncare etc. - biblioteca să conțină materiale și documente relevante din domeniul integrării, să existe acces la revistele European Journal of Migration and Law, Immigrants & Minorities, Journal of Immigrant & Refugee Studies și Crossings: Journal of Migration & Culture; Secţia Referinţe Electronice și Internet - achiziționarea de CD-uri cu muzică tradițională universală. Bibliotecarii trebuie să dezvolte capacitatea de Pentru refugiații din Centrul Regional de analiză a personalității umane, care contribuie la Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil din asigurarea îndeplinirii misiunii de comunicator de Galați, în conformitate cu art. 22 al. 2 din Legea elită al bibliotecii și al obiectivului de diseminare bibliotecii 334/2002, biblioteca publică asigură a informațiilor. Ei trebuie să lucreze în echipă, să egalitatea accesului la informație și la documentele partajeze ecient resursele în scopul obținerii unor necesare informării, dezvoltării utilizatorilor, fără performanțe la standarde înalte de calitate, atât de deosebire de sex, vârstă, religie, statut social, necesare și apreciate de utilizatori. economic, apartenență politică, naționalitate. Bibliotecarul modern, al erei informației, joacă Solicitanţii de azil din judeţul Galaţi nu se mai un rol civic și economic important, deoarece mulţumesc doar cu accesul la Internet și la sala bibliotecarul viitorului are și un rol formator și de lectură. Ei își exprimă tot mai des dorinţa de generator de opinie, ind o sursă inepuizabilă de a împrumuta documente: ghiduri de conversaţie, informație.

20 21 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Salonul Literar AXIS LIBRI • Salonul Literar AXIS LIBRI • Salonul Literar AXIS LIBRI

Salonul Literar „Axis Libri” a ajuns în cel de-al șaselea an de activitate

ată că o dată cu venirea Plăeșu, Aurel Stancu, Ioan Gh. Tofan, a.g. secară, Itoamnei, culesul vii- Viorel Ștefănescu, Maximilian Popescu și Năstase lor și al roadelor bogate Marin. Seara s-a încheiat cu oferirea diplomelor de ale pământului, Biblioteca excelenţă de către Zanr Ilie, Directorul Bibliotecii, „V.A. Urechia” deschide și și a mult așteptatei ședinţe de autografe. cel de-al șaselea an de Salon Ediţia din 10 octombrie a fost dedicată literar Axis Libri. Intrat deja altor doi prieteni ai bibliotecii și ai Galaţiului, în peisajul cultural gălăţean, respectiv scriitoarea Aura Christi și debutantul dar și naţional, Salonul în ale condeiului, căpitan uvial și pilot de literar este din ce în ce mai Dunăre maritimă, Ioan Gh. Tofan. Deschiderea Silvia Matei îndrăgit de publicul avid șef serviciu Săli de lectură evenimentului a fost făcută printr-un recital Biblioteca „V.A. Urechia” de cultură și artă, dovadă poetic susţinut de elevii Liceului de Artă „Dimitrie ind numărul mare de Cuclin”, Cerasela Buţă și Andreea Sburlea. Despre participanţi de la o ediţie la alta. antologia de versuri Tragicul visător, apărută la În cadrul primitor creat de organizatori în Editura „Ideea Europeană”, în 2013, ne-a vorbit sala Mihai Eminescu a Bibliotecii „V.A. Urechia”, în deschidere bibliotecara Catrina Căluian, iar ziua de 3 octombrie marchează debutul celui romanul autobiograc Piaţa veche a fost prezentat de-al șaselea an de activitate, având ca invitaţi trei de un alt cronicar al bibliotecii în persoana autori consacraţi în cultura gălăţeană și naţională. domnului Spiridon Danoiu. Numărul luărilor Este vorba despre jurnalistul și scriitorul Nicolae de cuvânt din această ediţie a fost unul record Melinescu, poeta Ruxandra Anton și ziaristul și pentru aceste întâlniri, având în vedere că foarte scriitorul Victor Cilincă. mulţi participanţi au ţinut să le e alături celor doi În formatul deja consacrat al Salonului Literar, invitaţi și să-și expime părerile legate de lucrările deschiderea a fost marcată printr-un scurt recital lansate. Apostol Gurău, Aurel Stancu, Dan Plăeșu, artistic susţinut de Răzvan Forţu, chitară și Cerasela Maximilian Popescu, Ioan Toderiţă, Corneliu Buţă, voce, ambii elevi ai Liceului de Artă „Dimitrie Antoniu, Tudose Tatu, a.g. secară și Violeta Ionescu Cuclin” din Galaţi. După prezentarea biobibliogracă au trecut cele două lucrări prin ltrul atent al criticii a celor trei autori făcută de Zanr Ilie, directorul literare, iar Gheorghe Buhăescu, Ion Grosu și Vasile Bibliotecii, moderatorul Teodor Parapiru și-a intrat Manole au destins atmosfera cu câteva epigrame în atribuţii și a dat cuvântul „cronicarilor” bibliotecii, dedicate celor doi autori. Leonica Roman, Violeta Moraru și Dorina Bălan, Joi 17 octombrie, Biblioteca „V.A. Urechia” i-a care au realizat o succintă prezentare a celor trei avut ca invitaţi pe scriitorii Ion Topolog și Lucian cărţi lansate. Nicolae Melinescu s-a prezentat în faţa Pricop, precum și invitatul Editurii Eikon, scriitorul publicului gălăţean cu romanul Deșertul de er, în Marius Vasileanu. Și după cum am fost obișnuiţi, care imaginează povestea unei căpetenii mercenare în deschiderea serii au susţinut un sensibil recital a albilor în sudul turbulent al Africii din ultimele muzical talentaţii elevi și profesori ai Liceului de Artă decenii ale secolului trecut. Ruxandra Anton „Dimitrie Cuclin” din Galaţi: Alina Constantinescu, a prezentat volumul de versuri Cartea lumilor elevă în clasa a XII-a, a interpretat la pian Toccata dispărute, iar Victor Cilincă, volumul de proză de George Enescu, profesoarele Anca Popovici, la scurtă contemporană Molia de sticlă. Și dacă poeta vioară și Mitrela Costescu, la pian au interpretat Ruxandra Anton armă că scrisul nu este doar o Balada lui George Enescu, iar Mădălina Căuș, elevă în însăilare de cuvinte, ci urmarea rească a unui har, clasa a XII-a, a interpretat câteva lieduri românești. a unui drum care trebuie împlinit, Victor Cilincă După scurtele prezentări biobibliograce făcută consideră că scrisul este ca o boală de care nu mai autorilor de către Zanr Ilie, directorul bibliotecii poţi scăpa, una de care nu te plângi, ci pe care o duci, gălăţene, scriitorul Teodor Parapiru și-a preluat pentru că altfel nu poţi trăi. Despre cei trei autori atribuţiile de moderator al Salonului Literar și a dat și lucrările lor au avut aprecieri și scriitorii Dan startul obișnuitelor recenzii. Bibliotecarii cronicari 22 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Salonul Literar AXIS LIBRI • Salonul Literar AXIS LIBRI • Salonul Literar AXIS LIBRI

Dana Pruteanu, Iulia Lazăr și Titina Dediu au prin oferirea diplomelor de participare de către făcut scurte introduceri în operele lansate. Ion conducerea bibliotecii. Topolog s-a prezentat în faţa publicului gălăţean cu Ediţia specială a Salonului Literar, desfășurată romanul Inelul de aur ce evocă frumoasa poveste de în cadrul Programului „Noaptea în bibliotecă”, din iubire dintre George Enescu și Maria Cantacuzino seara de sâmbătă 26 octombrie, i-a fost dedicată (Maruca), Lucian Pricop și-a prezentat Dicţionarul veteranului general maior Neculai I. Staicu- de teorie literară apărut la editura Cartex, iar Buciumeni, care lansează numai puţin de 3 cărţi, Valentin Ajder, directorul Editurii Eikon a făcut apărute în anul 2013 la Editura Sinteze. Este vorba o scurtă trecere în revistă a ultimelor noutăţi despre lucrările: Comuna Buciumeni prin veacuri, editoriale, punând accentul în special pe volum La Buciumeni: perioada interbelică-timpul „roșilor” 5 din seria Nae Ionescu și discipolii săi în Arhiva și două volume din lucrarea Patru trandari securităţii, dedicat lui Mircea Vulcănescu. Seara s-a galbeni. Recenziile cărţilor au fost susţinute de încheiat cu o repriză de creaţii umoristice susţinute bibliotecarele Andreea Iorga și Rocsana Irimia. de epigramiștii Ion Grosu și Vasile Manole, dar Prin noile cărţi prezentate, generalul în rezervă și cu oferirea diplomelor de participare tuturor Neculai Staicu-Buciumeni subliniază încă o dată, invitaţilor. dacă mai era nevoie, dragostea neţărmurită pe care Ediţia din 24 octombrie a fost una densă în care o poartă meleagurilor natale. De această dată ne au fost prezentaţi nu mai puţin de cinci scriitori aăm în faţă unei cărţi care surprinde întoarcerea cu 8 lucrări lansate. Tecuceanul Vasile Ghica autorului la universul adolescenţei și primei tinereţi, semnalează prezenţa sa în două dar și a unei cărţi dedicate antologii, una tradusă în limba cercetătorilor și celor care ar italiană: Antologia dell’aforisma dori să se ocupe de monograa romena contemporaneo, autor celor patru sate componente ale Fabrizio Caramagna și Naji comunei Buciumeni, Tecucelul naaman’s literary prizes 2013, Sec, Vizurești și Hănţești, dar și tradusă în limba engleză. Ionel profesorilor de istorie. Necula ne face cunoscută Seara de joi 31 octombrie apariţia volumelor 4 și 5 din a fost una dedicată invitaţilor Uricar la poarta Moldovei de ieșeni, într-o formulă de marcă Jos, iar Petru Blaj Dinvale, prin Cassian Maria Spiridon, medic, poet, scriitor și etnolog, poet, eseist, redactor-șef și directorul revistei Tecuciul editor, Adi Cristi, poet, prozator literar-artistic, își prezintă și jurnalist, eodor Codreanu, volumul Copilăria... draga mea, apărut la editura critic literar și Constantin Costache, debutant în NapocaStar în 2013. În același timp mai tinerii lumea condeielor. Atmosfera festivă a fost încălzită scriitori gălăţeni Rareș Strat și Iulian Voicu au de elevii Liceului de Arte „Dimitrie Cuclin” care au adus în faţa publicului volumele de povestiri Fie susţinut un recital artistic. Raluca Manole, elevă în ca morţii să rămână morţi (Rareș Strat), La triste clasa a X-a, a interpretat la clarinet Cântec vechi de France (autor Rareș Strat, traducător Iulian Voicu) Paul Constantinescu, iar Andreea Dragoș și Andreea și Aventurile lui SpiderDenis, volum de povestiri Șerban, eleve în clasa a X-a, au susţinut un moment dedicat copiilor (autor Iulian Voicu). poetic. Cărţile lansate în această seară specială au Recitalul artistic susţinut de George Zăgan, fost: Petre Ţuţea între losoe și teologie și Poeme Andreea Șerban și Cerasela Buţă, elevi ai Liceului în balans, autor Cassian Maria Spiridon, Poeme de de Artă „Dimitrie Cuclin” au deschis evenimentul nisip și Ţiganca, autor Adi Cristi, A doua schimbare cultural, iar recenziile lucrărilor au fost susţinute la faţă, autor eodor Codreanu și Mayday, autor de Simona Haidu, Lidia Ignat, Andrei Parapiru, Constantin Costache. Invitatul special al serii a Camelia Găvănescu și Florica Șerban. Despre fost Marius Chelaru, critic literar, eseist, poet, autori și operele lor s-au exprimat și unii dintre prozator și traducător, promotor cultural și editor, participanţii deli ai salonului literar, precum membru activ al Uniunii Scriitorilor Români, Ghiţă Nazare, Tănase Dănăilă și medicul Vasile V. liala Iași. După obișnuita prezentare a autorilor, Popa. Repriza umoristică, intrată deja în obișnuinţa făcută de Zanr Ilie, directorul Bibliotecii „V.A. serilor de joi, a fost susţinută de epigramiștii Ion Urechia”, participanţii la salon au fost familiarizaţi Grosu, Gheorghe Buhăescu și Vasile Manole. Seara cu temele lucrărilor lansate prin recenziile pregătite s-a încheiat într-o atmosferă destinsă și plăcută de bibliotecarele Violeta Opaiţ, Silvia Matei, Ioana

22 23 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Salonul Literar AXIS LIBRI • Salonul Literar AXIS LIBRI • Salonul Literar AXIS LIBRI

Chicu și Simona Milica. Aprecieri cu substanţă Invitatul ediţiei din 14 noiembrie este cunoscut sau în catrene umoristice au fost lansate în plenul gălăţenilor în special din emisiunile televizate adunării și de Viorel Dinescu, Marius Chelaru și dedicate fenomenelor paranormale. Aat la a epigramiștii Gheorghe Buhăescu, Vasile Manole 3-a vizită în spaţiul bibliotecii „V.A. Urechia”, și Ion Fărcășanu. Ca de obicei, profesorul Teodor Emil Străinu este general (r) al armatei române și Parapiru a făcut o atentă analiză critică a ecărei inventator, specialist în radiolocaţie și doctor în opere în parte și nu a ezitat să arme că lucrarea A război geozic. Membru fondator al Asociației doua schimbare la faţă a criticului literar eodor pentru Studiul Fenomenelor Aerospațiale Codreanu, (pentru care a primit în 2013 Premiul Neidenticate, Emil Străinu a publicat numeroase Academiei Române) este o carte „cărămidală” având cărţi, articole și studii în domeniul cercetării în vedere atât numărul de pagini, cât și consistenţa spaţiului aerian prin intermediul metodelor și substanţa informaţiilor conţinute. radiolocaţiei, armelor geozice și climatice. De Seara de 7 noiembrie a fost dedicată altor trei această dată, generalul, doctor în război geozic, scriitori gălăţeni cu substanţă din peisajul lumii lansează la Galaţi lucrarea Baze extraterestre și culturale gălăţene. Criticul și istoricul de artă OZN pe Lună, Pământ și Marte, apărută la Editura Corneliu Stoica ne aduce în prim plan două lucrări Triumf în 2013. Și dacă deschiderea serii a fost consistente în informaţie pertinentă ce vizează una pământeană având în vedere interpretarea de artiștii plastici gălăţeni în cea de-a 2-a ediţie revăzută excepţie a momentului artistic de către Ioana Șelaru, și adăugită a Dicţionarului artiștilor plastici gălăţeni, Andra Ștefan și Nicoleta Ivașcu, eleve în clasa a apărut în 2013 la editura Axis Libri, dar și plasticienii XI-a la Liceul de Artă, dezbaterile care au urmat au din toate colţurile României care, dintr-un motiv atins teme din cele mai diverse care depășesc sferele sau altul, și-au expus lucrările în spaţiile culturale cunoșterii pământene. Scurta prezentare a cărţii a gălăţene, în lucrarea Popasuri ale privirii, apărută la fost făcută din partea bibliotecii, de „cronicarii” deja Editura Sinteze, tot în 2013. Cele două lucrări sunt consacraţi, Camelia Bejenaru și Spiridon Danoiu. adevărate pagini de istorie a artei având în vedere În prelegerea sa, generalul pornește de la tematica de că surprind aspecte din viaţa autorilor, așternute pe actualitate abordată în cartea lansată și se referă la hârtie după o temeinică documentare, informând o serie de dezvăluiri prin care își propune să explice și familiarizând cititorul cu parcursul artistului apariţia unor fenomene și teorii promovate de-a vizat. Profesorul Ioan Toderiţă, consacrat în rândul lungul timpului. Autorul armă că oameni celebri scriitorilor gălăţeni, a ţinut să semnaleze apariţia din întreaga lume cred în existenţa extratereștrilor în cadrul Editurii Axis Libri a unui nou volum de și a OZN-urilor. versuri Vâltoarea clipelor eșarfe, iar medicul Vasile „Suntem ținuți permanent sub observație de V. Popa și-a prezentat cel de-al doilea volum din către «Cineva» din afara lumii noastre!” Aceasta Spitalul judeţean și alte întâmplări, ce reprezintă este premisa de la care pleacă scriitorul pentru a-și cronica unei meserii de-o viaţă (40 de ani) petrecută construi lucrarea. De-a lungul întâlnirii autorul a în cadrul spitalului judeţean Galaţi. Vasile V. Popa fost supus unui lung șir de întrebări și au fost aduse armă fără echivoc că „mi-am destăinuit viaţa, în discuţie teme diverse pornind de la existenţa marile frustrări, visurile destrămate și tragedia pe sau inexistenţa OZN-urilor și a extratereștrilor, care o traversează ţara mea”. Cartea a apărut anul viaţa pe alte planete, moartea lui J.F. Kennedy acesta la Fundaţia Culturală Antares. Elevii Liceului sau Marilyn Monroe, dar și problemele legate de de Artă „Dimitrie Cuclin” și-au făcut și de această exploatarea gazelor de sist sau controversatele cauze dată simţită prezenţa printr-un recital artistic. Tina ale producerii cutremurelor de pământ din comuna Roman, elevă în clasa a XII, a interpretat la aut, Izvoarele, judeţul Galaţi. Și pentru că tematica a Micul păstor de Claude Debussy, iar Andreea stârnit un real interes în rândul participanţilor la Sburlan, elevă în clasa a X-a, a susţinut un scurt salon, discuţiile ar mai  continuat dacă orele nu moment poetic. Recenziile celor patru lucrări au ar  fost atât de înaintate. Autorul a promis însă fost pregătite de bibliotecarele Cătălina Șoltuz, că va reveni curând la Galaţi cu următoarele sale Anca Stan, Gabriela Istrate și Dana Pruteanu. Dan cărţi. Și pentru că misterele nu se opresc aici, cu Plăeșu, Ghiţă Nazare, Speranţa Miron, Coriolan siguranţă ecare dintre participanţi a plecat acasă Păunescu și Corneliu Antoniu au exprimat păreri cu întrebarea: Suntem sau nu singuri în univers? avizate asupra lucrărilor prezentate, iar epigramiștii Și pentru că activitatea Salonului Literar nu se de serviciu Ion Grosu, Gheorghe Buhăescu, Vasile oprește aici, îi invităm pe toţi cei care iubesc actul Manole și Ioan Fărcășanu au zugrăvit autorilor, cultural să participe la întâlnirile care au loc în obișnuitele portrete umoristice. ecare zi de joi.

24 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Salonul Literar AXIS LIBRI: Recenzii • Salonul Literar AXIS LIBRI: Recenzii

Regneală, Mircea (coord.). Tratat de biblioteconomie. Vol. 1. București: Asociaţia Bibliotecarilor din România, 2013

pariţia unui tratat cât şi din punct de vedere tehnic şi arhitectural. Ade specialitate în Subcapitolele sunt semnate de specialişti din sfera peisajul biblioteconomic biblioteconomică: Laurenţiu Avram, Emilian românesc era necesară Corneanu, Agnes Erich, Gheorghe Buluţă, Victor pentru cunoaşterea şi Petrescu, Alexandra Antal. dezvoltarea domeniului Cel de-al doilea capitol sintetizează principalele ştiinţei informării atât etape ale evoluţiei biblioteconomiei la nivel în ceea ce îi priveşte pe mondial, precum şi cele mai importante organizaţii seniorii profesiei care internaţionale din domeniu - IFLA şi EBLIDA. doresc să-şi aprofundeze De asemenea, este reliefată contribuţia UNESCO cunoştinţele, cât şi pe la dezvoltarea domeniului biblioteconomic şi al Violeta Moraru șef serviciu, Dezvoltarea, tinerii care păşesc acum ştiinţei informării, precum şi politicile Uniunii evidența și prelucrarea sau se iniţiază în această Europene cu privire la menirea bibliotecilor şi a colecțiilor, sferă de activitate. activităţii acestora. Informaţiile sunt expuse de Biblioteca „V.A. Urechia” Conceput într-o peri- Mircea Regneală, preşedintele ABR şi coordonatorul oadă în care climatul biblioteconomic capătă general al lucrării, Mihai Constantinescu, Silviu noi valenţe atât la nivel naţional, cât şi pe plan Constantin Nedelcu şi Nicolaie Constantinescu. internaţional, ind determinat de nevoile din ce Ultima parte este dedicată evoluţiei în ce mai complexe ale utilizatorilor de informaţii biblioteconomiei româneşti, pornind de la descrierea şi de apariţia noilor medii de stocare a acestora, profesiei de bibliotecar şi a învăţământului de Tratatul de biblioteconomie coordonat de prof. dr. tip bibliologic şi biblioteconomic naţional. Este Mircea Regneală reprezintă o lucrare de anvergură, abordat cadrul legislativ care cuprinde reglementări un manual de bază extrem de util membrilor de natură biblioteconomică şi sunt prezentate comunităţii biblioteconomice, oferind informaţii asociaţiile profesionale naţionale din această branşă. pertinente furnizate de specialişti români cu Informaţiile sunt furnizate de profesionişti de elită experienţă vastă în domeniu. ai domeniului: Gheorghe Buluţă, Mircea Regneală Apărut în acest an, sub egida Asociaţiei şi Robert Coravu. Bibliotecarilor din România, primul volum al Bibliograa şi notele bibliograce de la nalul lucrării reuneşte, pe parcursul a 471 de pagini, subcapitolelor dau plusvaloare informaţiilor informaţii generale din domeniul biblioteconomiei prezentate, demonstrând o amplă documentare a şi al ştiinţei informării, structurate pe trei mari autorilor cu privire la subiectele abordate. capitole. Putem considera, fără niciun fel de exagerare, Primul capitol ne introduce în istoria cărţii şi că Tratatul de biblioteconomie constituie o lucrare a bibliotecilor, prezentându-ne date cu privire de referinţă în domeniu, un manual deosebit de la începuturile scrisului, tipurile şi sistemele de util pentru întreaga colectivitate românească de scrieri care au existat de-a lungul timpului, noţiuni bibliotecari. Îi felicităm pe autorii care au contribuit legate de istoria cărţii, apariţia şi evoluţia tiparului cu materiale profesionale la conceperea acestuia şi a activităţii tipograce pe plan mondial, precum şi pe coordonator, prof. dr. Mircea Regneală, care şi detalii cu privire la dezvoltarea bibliotecilor şi-a asumat dicila responsabilitate de a le colecta atât în ceea ce priveşte cadrul administrativ şi şi structura şi aşteptăm cu deosebit interes apariţia legislativ de funcţionare şi atribuţiile acestora, următoarelor volume. 24 25 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Salonul Literar AXIS LIBRI: Recenzii • Salonul Literar AXIS LIBRI: Recenzii

Melinescu, Nicolae. Deșertul de er. Cluj-Napoca: Ecumenica Press, 2007

icolae Melinescu dragoste - cu frumoasa Sybyl - e că a fost vorba de reușește prin roma- alegerea carierei militare, atras de căpitanul Eugene nulN politico-fantastic „De- de Kock, pe Mike imaginaţia dezvoltată de timpuriu șertul de er” să mărească l-a ajutat să-și canalizeze gândurile și să ia deciziile numărul romane lor politice cele mai potrivite. publicate în România, Lumea Africii este palpitantă şi necunoscută, aliniindu-se unor scriitori iar autorul încearcă în lucrare să o scoată la iveală recunoscuţi precum: Marin cu tot ceea ce ține de farmecul ei. Fin cunoscător Preda care a scris Delirul, al tehnicii audienţei, își atrage cititorul, făcându-l Dinu Săraru care ne-a părtaş la acţiune prin faptul că se implică aproape în dăruit Clipa sau Dumitru totalitate, uneori dându-ne impresia că se transpune Popescu cel care a știut să chiar în personajul central. Pe un fundament Dorina Bălan ne arate Pumnul și palma, bine documentat, realizat prin prisma faptului că șef birou, Catalogarea colecțiilor. Control de toate acestea publicate chiar jurnalistul cu experienţă şi omul externelor din autoritate, în comunism. Deși riscantă televiziune a avut reportaje în sudul erbinte al Africii, Biblioteca „V.A. Urechia” hazardarea jurnalistului de Nicolae Melinescu realizează un roman al cărui titlu talent, prin abordarea chiar este mai mult decât semnicativ: „în Africa războiul în debut a unei teme de politică internaţională, având rece a fost extrem de erbinte, s-a sintetizat până la în vedere precedentul lui Marin Preda cu nuvela lupta corp la corp, în lovituri zdrobitoare împotriva Friguri, poate că tocmai acest risc l-a ambiţionat. teroriștilor și a subversiunii comuniste.”1 Poate a dorit să tatoneze publicul românesc, știind Sintagma cheie „patul singurătăţii mele” îl că puţini sunt aceia care au cunoștinţe despre acest urmărește pe Mike pe toată durata desfășurării tip de subiect pentru a reuși să atragă, conștient că acțiunii romanului. Apare inițial în copilărie, când trăind ca ziarist acest experiment, informaţiile vor părinţii îl trimit să doarmă singur pentru că vor mai putea ajunge mult mai ușor la suetul celui care avea un copil, este prezentă în momentele erbinţilor lecturează acest gen de literatură. iubiri trăite în tinereţe, care i-au adus și dezamăgiri, Dacă ar  să facem o comparaţie care să ţină pentru ca la deznodământ - atunci când este cont de profesia creatorului, am putea spune că înconjurat de „o liniște patriarhală apăsată de arșiţă seamănă chiar cu o transmisie în direct, pe un post și de ploi monotone” la capătul unui destin faţă de de televiziune. Acesta cred că este şi motivul pentru care a trebuit să se recunoască înfrânt - să reapară. care Nicolae Melinescu alege folosirea persoanei I în Ce se mai poate adăuga atunci când un analist nararea evenimentelor, ceea ce face ca lucrarea să se politic, scriitor și jurnalist de talia lui Corneliu Vlad transforme într-o interesantă creaţie, lăsând cititorul își pune întrebarea: „ ...ce tangenţe pot , astăzi, să distingă dacă întâmplările sunt autobiograce între Nicolae Melinescu și autorii de mare succes sau cţiune trecută prin prisma viziunii autorului. ai genului de literatură «geopolitică» așa cum sunt Romanul reuşeşte să ilustreze toate gândurile și Jan Fleming, Josette Bruce ori San Antonio? Cu acţiunile personajului principal. Indiferent de toţii povestesc aventuri palpitante pentru amatorii evenimentul pe care decide să-l includă, dialogurile, de senzaţii tari, inspirându-se din faptul politic acţiunile, amintirile se dezvăluie ca şi când s-ar internaţional al zilei. Dar tirajele, succesele de petrece sub privirea celui care lecturează. librărie și – de aici – drepturile de autor nu suportă Cartea captivează încă de la început. Personajul comparație. Nu este însă vina lui Nicolae Melinescu, principal, Mike, trăiește într-o lume a cărţilor pentru care există, totuși, o reparaţie pe măsură: este unde imaginaţia îi ţine locul neștiinţei de carte - unul dintre precursorii unei literaturi care va  și a „analfabetismului” - cum îi place autorului să-l viitorului. Globalizarea, mondializarea, își asteaptă numească. La vârsta de șase ani, reușește să înripe și alţi autori români de beletristică”2. adevărate povești cu ajutorul ilustraţiilor descoperite în cărţile cele mai voluminoase din biblioteca Note: familiei - pe care cu greu reușea să le transporte, 1. Melinescu, Nicolae. Deșertul de er. Cluj-Napoca: nebeneciind de ajutorul nimănui pentru că trebuia Ecumenica Press, 2007, p. 5. „să vadă de mic cât de grea este cultura”. Această 2. Vlad, Corneliu. Cărți despre lume. În: 9am, 4 febr. latură fantezistă îi va folosi pe tot parcursul vieţii. 2008. Disponibil la: http://www.9am.ro/stiri-revista- Fie că a fost vorba de surprinderea părinţilor presei/2008-02-04/carti-despre-lumeluptele-fierbinti-ale- într-o postură amoroasă, de prima sa experienţă în razboiului-rece.html. Data consultării: 2013/09/24 26 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Salonul Literar AXIS LIBRI: Recenzii • Salonul Literar AXIS LIBRI: Recenzii

Anton, Ruxandra. Cartea lumilor dispărute. București: Tracus Arte, 2011

unoscută pentru i-am și împrumutat numele, nu doar indcă are o Cpreocupările sale rezonanţă poetică.” teatrologice, scriitoarea Ru- Doamna Amalia Voicu, critic literar ieșean, xandra Anton îmbină într-un remarcă faptul că poeta „Ruxandra Anton poartă mod plăcut îndeletnicirile masca Lanei numai dintr-un fel de pudoare lirică, literare cu cele plastice. sentiment pe care trebuie să îl posede orice poet Debutează publicistic adevărat, și mai ales pentru că, așa cum armă ea în anul 1975, în revista însăși, poezia este «o dantelă din cuvintele unui gălăţeană Incandescenţe, iar înger»”. debutul editorial îl realizează Versurile din Cartea lumilor dispărute sunt scrise în 2004 cu volumul Izvorul în așa manieră încât liricul se îmbină cu epicul, Leonica Roman zidit. cititorul putând vizualiza peisajul creat asemenea bibliotecar, Biblioteca „V.A. Urechia” Lucrarea Cartea lumilor unor scene dintr-un lm. dispărute, apărut în 2011, Poemul care dă titlul volumului subliniază la editura Tracus Arte reprezintă o antologie importanţa cuvintelor, din pricina cărora unele de poeme, împărţită în două secţiuni distincte: lumi pot pieri, aratând totuși că această lucrare „nu e „poezie strînsă cu ușa” și „visele mele povestite de chiar cartea lumilor dispărute din cauza cuvintelor”. lana”. Graca interioară a volumului a fost realizată Prozatorul Ion Avram menţionează despre poeta de autoare. Imaginile presărate printre paginile Ruxandra Anton: „Cine o cunoaște ca scriitoare cărţii se îmbină armonios cu versurile cuprinse știe cu câtă încăpăţânare și răbdare își construiește între cele două coperte. textele, dar și cu câtă îndârjire și le apără în faţa Prima parte intitulată „poezie strînsă cu ușa” atacurilor din orice direcţie ar veni acestea.” scoate în evidenţă lupta eului poetic „de a se regăsi într-un univers ale cărui legi nu le poate înţelege sau nu le poate accepta”, după cum arma criticul bucureștean Radu Voinescu. În poezie se simte lipsa de speranţă, chiar și dragostea, cel mai înalt sentiment ind umbrit de deznădejde: „disperarea nu mai ţine dragostea în paza ei”, „indcă tot ce aveam / nu poate  numit / nu poate  atins / nu poate  privit / e asemănător nimicului / deși oamenii îi spun provizoriu dragoste.” Partea a doua a cărţii „visele mele povestite de lana” adună poemele în jurul personajului central LANA, un alter-ego al poetei. Numele personajului este împrumutat de la actriţa constănţeancă Lana Moscaliuc, după cum mărturisește însăși scriitoarea: „Când i-am dat să citească o poezie de-a mea, a spus că parcă ar  scrisă pentru ea. Cam așa trebuie să e o poezie, să producă această impresie, că este scrisă pentru cititor. (...) De aceea

26 27 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Salonul Literar AXIS LIBRI: Recenzii • Salonul Literar AXIS LIBRI: Recenzii

Christi, Aura. Tragicul visător. București: Ideea Europeană, 2013

ntologia Tragicul când totul parcă se stinge aproape Avisător, apărută și nu-ţi rămâne decât la Ideea Europeană în veșnic marea lumină impură...” (Marea lumină 2013, reunește în cele impură) 446 de pagini cărţile de Autoarea iubește viaţa, iar acest lucru se reectă poezie ale scriitoarei în toată creaţia ei poetică: versuri vii care ating Aura Christi: De partea suetul cititorului făcându-l să se oprească din cealaltă a umbrei (1993), tumultul vieţii și să mediteze. Împotriva mea (1995), Este un om împăcat cu viaţa, cu spaimele și Ceremonia Orbirii (1996), necazurile ei, mai mult a primit darul de a scoate Valea Regilor (1996), din suferinţă cuvinte–mărgăritare pentru suet. Catrina Căluian Ultimul zid (1999), Elegii Prin poemele sale, Aura Christi este o bună bibliotecar, Biblioteca „V.A. Urechia” nordice (2001), Grădini ambasadoare a limbii românești vii, iar iubitorii austere (2010) și Sfera poeziei de azi și de mâine se vor hrăni din versul frigului (2011). plin de simţiri adevărate, din curăţenia și talentul În interiorul acestei cărţi cititorul descoperă poetei. viaţa trăită a unui om și povestită în versuri. Aura Christi se răsfaţă scriind versuri și le scrie după cum gândește „impetuos și liber”. Autoarea „impresionează prin puritatea și uenţa limbii poetice” ind originală prin căldura suetească degajată. Cuvintele care-i curg din condei sunt note muzicale care dau poeziei un sunet propriu. Este dedicată scrisului și trăiește prin scris: „iubirile mele de litere”. Poezia sa descrie „călătorii halucinante în profunzimile înalte ale inţei” și abordează teme ca relaţia cu maestrul, divinitatea, moartea, supratema operei sale literare ind viul. Angoasa existenţială impulsionează ecare poem. Scriitoarea și publicista Aura Christi este o cititoare împătimită, dar care iubește cu aceeași intensitate și scrisul și muzica și natura. Poeta trăiește cu frenezie ecare zi ca și când ar  ultima, se bucură enorm de lumină, care pentru autoare înseamnă: leagănul, patria și aerul. „Când marea lumină impură te redă lumii cu limbă de moarte și ești la doi pași de cerul îmboldit de recele înger alergător, ......

28 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Salonul Literar AXIS LIBRI: Recenzii • Salonul Literar AXIS LIBRI: Recenzii

Topolog, Ion. Inelul de aur. Brașov: Pastel, 2012

ste un roman de Alternarea este posibilă datorită acestor Edragoste struc- personaje celebre, ceea ce ne duce cu gândul că i-am turat în 13 (treispre- cunoscut cândva cu adevărat. zece) capitole, ilustrând Aici sunt amintite tot felul de personalităţi din poves tea de iubire acea vreme, regalitatea, boierimea, minţile luminate dintre marele nostru ale poporului, ce făceau politică, și nu orice fel de compozitor și interpret politică, ci una foarte bine văzută peste hotare. George Enescu și În acele vremuri celebre s-a învârtit viaţa marelui Maria Cantacuzino Enescu, la fel de celebru și el, cum am putea spune zisă și Maruca. Această „oameni celebri în vremuri celebre”. poveste de iubire Dar cel mai bine este să lăsăm cititorul să se Daniela Pruteanu începând din nimic delecteze cu acest roman foarte bine aranjat, cu bibliotecar, Biblioteca și sfârșindu-se cu „V.A. Urechia” nimic, dar de o forţă neînchipuită arată că personajele se simt devorate. Bineînţeles că nu putem spune că dragostea nu duce la nimic bun, numai că, uneori, nu e potrivită, nu face decât să împovăreze sau chiar să distrugă; dar la marele artist, viaţa trăită se reectă extraordinar în compoziţiile sale, ecare eveniment trăit de el aparţine unei compoziţii și ecare compoziţie a sa aparţine desigur unui eveniment. Deci dragostea este ce se poate mai frumos în viaţa unui om. Din dragoste se naște arta și din dragoste se naște totul, indiferent că vrem sau nu să credem. Aici se mai descrie și viaţa nobilimii de la acea vreme, cu foarte multe amănunte, mai frumoase sau mai puţin frumoase, dar de un interes personaje remarcabile, și cu o poveste deosebit; totul desfășurându- de dragoste splendidă, începută timid, se pe marginea poveștii continuându-se discret, dar sfârșindu-se de iubire dintre acești doi destul de dureros. protagoniști. Acest roman este un amestec de real cu visare și de absolut cu prea puţin.

28 29 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Salonul Literar AXIS LIBRI: Recenzii • Salonul Literar AXIS LIBRI: Recenzii

Tofan, Ioan Gh. Piaţa veche (Călătorii paralele I). Galaţi: Fundaţia Culturală Antares, 2013

omanul Piaţa orașului. Portretele realizate camarazilor de joacă, Rveche, apărut vecinilor din mahala, interlopilor fac dovada unui la Editura Fundaţia stil realist practicat de autor. Acest stil îl putem Culturală Antares, în observa și în dialogurile dintre părinţi, dintre părinţi 2013, în condiţii grace și copii. E un dialog neaoș, ţărănesc, bolovănos, cu excelente, reprezintă, de subînţelesuri lăsând impresia că interlocutorii au un fapt, debutul editorial, limbaj sărac, iar comunicarea este greoaie. matur al autorului. Lucrarea transmite sentimente profunde de Romanul are un atașament faţă de locurile natale, de casa părintească, puternic accent auto- de virtuţile, valorile celor crescuţi în cultul muncii. biograc, cu o mare Sunt atitudini pe care le întâlnim și la autorii valoare documentară clasici care vorbesc despre viaţa și dezrădăcinarea mai ales pentru cei ţăranului român. Spiridon Danoiu șef serviciu Resurse umane, pasionaţi de istoria veche Pentru acei care doresc să cunoască o mică parte Asistență de specialitate, a orașului Galaţi. din istoria orașului Galaţi, această monograe se organizarea muncii, Așa cum este precizat poate constitui parte din bibliograa demnă de Biblioteca „V.A. Urechia” în subtitlu – Călătorii consultat. paralele - acţiunea roma- nului se desfășoară pe două planuri: în primul – călătoriile în ţară și în străinătate (Italia), iar în cel de-al doilea - aspecte din copilărie, adolescenţă și formare profesională. Cele două planuri nu sunt strict împărţite administrativ, adică un număr de pagini să trateze numai călătoriile, iar celelalte pagini numai amintiri din copilărie. Planurile se întrepătrund nu numai la nivelul capitolelor, dar chiar și în cadrul aceluiași capitol. De exemplu, în cursul deplasării cu autocarul în Italia, vorbește cu un coleg de excursie despre treburile părinţilor, creșterea animalelor, culesul viilor și preparatul vinului etc. Acest lucru face ca balanţa să e înclinată spre amintirile din copilărie, întâmplările turistice având rol de subliniere a personalităţii personajului. Momentul plecării la oraș este legat de o întâmplare tragică: moartea surorii mici în urma unei răceli zdravene. Acomodarea cu mediul urban a fost greoaie: sunt descrise încercările de a se apropia de copiii din mahala, de vecini, de cunoașterea

30 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Salonul Literar AXIS LIBRI: Recenzii • Salonul Literar AXIS LIBRI: Recenzii

Iulian Voicu. Aventurile lui SpiderRadu/ Aventurile lui SpiderDenis. Galați: Axis Libri, 2013

criitor aat într-un Mama a trebuit să-i cumpere un costum de Sdomeniu nou al om-tarantulă, aluzie la celebrul om-păianjen al scrisului gălăţean, nou cinematograei americane. Ca atare, puștiul nu se chiar şi pe plan naţional, mai plânge de nimic, odată ce-l îmbracă, indcă anume naraţiunea de eroul său nu se plânge niciodată, ci își asumă rolul mare întindere, din misiunii proprii. Dar, se rătăcește în parc de Mama, clasa fanteziei romantice ca urmare a expediţiei după o tarantulă imaginară, adresate copiilor, Iulian în desișul unei pădurici mărginașe, iar de aici mai Voicu se plasează din departe fantezia completează realitatea undeva unde toate punctele de vedere acestea două se contopesc. Îl întâlnește o tarantulă pe teritoriul noutăţilor uimitoare, telepată, deci capabilă să vorbească prin literare. Concepţia sa este gând ceea ce presupune deschiderea și la copil a Camelia Găvănescu luminoasă, desfăşurarea unei telepatii de atașament spre ciudata făptură. bibliotecar, Biblioteca „V.A. Urechia” ideilor rapidă şi cap- Natura și farmecul ei se împletesc, își ţin isonul și tivantă iar elementele- devin una. Nici nu mai e de mirare că amândoi se surpriză tipice copilăriei abundă la ecare pas pe împrietenesc și trec prin mai multe buclucuri, ca principiul poveştii în poveste (al metaforei late). Radu&Denis să e găsit în cele din urmă. Romanul cu un titlu ambivalent „Aventurile Îi surprinde o ploaie și se ascund într-un tunel lui SpiderRadu/Aventurile lui SpiderDenis: Banda încât la apropierea de prietena sa tarantulă, micul Şobolanilor” îşi probează originalitatea prin hoinar se tarantulește și el niţel: primește darul de insinuarea gurii copilăreşti, a unui băieţel de oriunde, a vedea în întuneric precum și să se poată căţăra caracteristic universalului, însă de neînlocuit în pe ziduri verticale iar această magie a noutăţii îl raţiunea dragostei ce-l înconjoară. Cele două titluri salvează de mari neplăceri până când intră singur în coincid spre unul şi acelaşi conţinut dezvoltat în ele, din dorinţa de a scăpa mai repede din încercări. jurul unui puşti aventuros, Radu&Denis, care ajunge Tarantula, denumită Ara, îl ajută pe oriunde-l poartă să pună pe jar primprejur, nu doar familia lui ori pe pasul, totuși lecţiile vieţii le deprinde el singur, fără cei ce l-au rapit, ci întregul oraș, presă și naţiune din susţinerea nimănui. Cea mai singuratică lecţie este, ţara sa. Sugestiile apropierii, în mentalitatea dintre paradoxal, să înceapă o comunicare fără confuzii, societatea românească și cea americană, devin tot clară, lucru ce-i aduce pe părinţi cu ajutoare de prin mai evidente, scriitorul nefăcând decât să transpună oraș, acolo unde se aă, ca să-l elibereze de banda o tendinţă a noilor generaţii de copii sau tineri. Regelui Șobolan, a lui Nas, a lui Scurtu și a altora ca Să respecţi un copil pentru minunea pe care-o ei, gata să-i iniţieze pe copii în arta hoţiei. Când să reprezintă este, pe fundal, ţesutul ligranic ce dea lovitura în seiful blindat al unei bănci, bandiţii unește această lectură, focalizată nu numai asupra sunt prinși pentru că aventurosul, acum telepat, îi copiilor năstrușnici. Familia învaţă să se recunoască deschide la această înţelegere profundă și pe părinţii în cel mic, Radu&Denis recăpătându-și sacralitatea săi care informează hotărât autorităţile și presa. miracolului ei raţional. Rolurile familiei se Volumul îmbrăţișează ideea că solidaritatea personalizează unic pentru copil. Avem de-a face cu umană e mai de preţ decât banii, iar înţelegerea și Tata și Mama, cu Bunicul și Bunica și prin înţelesul armonia înseamnă mai mult decât puterea. Și toate generic și prin cel specic al unei originalităţi cele bune vin când ocaziile sunt prinse e și de înnoitoare: inima sensibilă a băieţelului a cărui viaţă un micuţ Radu sau Denis, sau atâţia alţii care mai intră în jocul descoperirii rosturilor lumii sale. cheamă o dată la viaţă o lume înnoită, doar a lor.

30 31 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Salonul Literar AXIS LIBRI: Recenzii • Salonul Literar AXIS LIBRI: Recenzii

Necula Ionel. Uricar la poarta Moldovei de Jos. Vol. IV. Tecuci: Grapho Press, 2013

utor al unor din începuturi cuprinse într-o eternă împotmolire. Aimportante apa- Reviste ca Provincia literară, Primăvara sau riții pe scena literară Freamătul nu au făcut decât să mențină un minim gălățeană, Ionel Necula interes, divizând forțele intelectuale tecucene în este deja recunoscut în facil consumabil, diletantism și amatorism siropos, actualitatea dezbaterilor în dauna conținutului de valoare. regionale pe temele Ceva mai multe succese înregistrează Revista culturii. Talentul de Națională Română, apărută în toamna anului observator esențialist 1914. Având ca deviză Lupta pentru ideal, dreptate și limpezește sintetic liniile adevăr, revista își propunea să promoveze ridicarea unor descrieri care ar  unor personalități care, la rândul lor, să aibă drept țel putut ajunge greoaie sau restaurarea valorilor neamului românesc. În preajma Andrei Parapiru irelevante. Descifrarea Primului Război Mondial era accentuată necesitatea bibliotecar, Biblioteca „V.A. Urechia” spiritului caracteristic patriotică de a intra în lupta pentru constituirea unei zone sau a unei României Mari, prin alipirea Transilvaniei la țara- epoci, prin surprinderea unor personalități române mamă. Preoți precum Iordan Grecu sau Ignatie Grecu de marcă, este specicul său critic, apropiat au apropiat de creștinism mișcarea literară mult mai documentaristului sau memorialistului monograc. târziu în ținutul Tecuciului, ca un ecou îndepărtat al În volumul al IV-lea, din studiul Uricar la poarta zbaterilor Revistei Naționale Române. Moldovei de Jos, scriitorul reușește desfășurarea Ultima parte a acestui volum se intitulează Din unui tablou complementar la o monograe asupra arhiva familiei Dimitriu și constituie un caleidoscop orașului Tecuci. Ionel Necula realizează o stampă al Tecuciului, realizat de către frații memorialiști de epocă, incluzând perioada dintre 1899 până Dimitriu, parcurgând spectaculos mai multe aproape de vremurile recente. Volumul imprimă, intervale istorice. Sunt aduse la cunoștință amintirile însă, și starea de spirit a unui martor cu simț picant în despre profesorul Ion Petrovici, conferențiar în marile reliefarea detaliilor, dar obiectiv cu privire la așezarea universități europene, despre Ion T. Dimitrescu, erou în cadru a evoluțiilor cultural-istorice. Simpatia al Marelui Război Mondial, despre Vasile Dumitrescu, pentru autentic în democrația românească este autor de manuale bine centrate pe ideea autenticității evidentă: ‘’[...] victoria obținută de conservatori s-a și despre alții care au dat Tecuciului o strălucire impregnat de un entuziasm cum nu se mai pomenise demult meritată. Detaliul pitoresc e clar la Ionel până atunci în acest orășel prăfuit de provincie, uitat Necula și prin descrierea lui Tudor Vladimirescu, dar de Dumnezeu și de lume. (pg. 17, al. 2, ultima parte)’’ nu revoluționarul de la 1821, ci un valoros fotbalist Prima parte a volumului al IV-lea, subintitulată tecucean. Această secțiune în sine are forma unui Pagini de istorie tecuceană, poartă chiar denumirea mic roman de amintiri. Odată cu sunetele sumbre ale sa de chintesență, anume Tecuciul publicistic. celui de-al Doilea Război Mondial, faptele încep să se Localitate cu o palidă emulație creativă, după precipite către primii ani ai comunismului, privit ca cum socotește mâhnit autorul, Tecuciul se aa regim al terorii. mult sub standardele naționale, iar asta începând Lucrarea Uricar la poarta Moldovei de Jos cu perioada antebelică. Atât în viața politică, continuă completarea pitorescului unui secol din umbrită de liberalismul destructiv, caracteristic lui existența Tecuciului. Elementul literar este mereu Take Anastasiu, precum și în domeniul cultural- contextualizat cultural-istoric, într-o manieră ce publicistic, este oglindită o continuă desțelenire creează dinamic mai mult interes decât solicită. 32 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Salonul Literar AXIS LIBRI: Recenzii • Salonul Literar AXIS LIBRI: Recenzii

Necula Ionel. Uricar la poarta Moldovei de Jos. Vol. V. Tecuci: Grapho Press, 2013

rin acest al cincilea apreciat demersul autorului acestui volum, cu cât Pvolum din seria România pare să aibă o nevoie tot mai acută de a-și studiilor personalităţilor redescoperi valorile culturale, indiferent de aria pe tecucene, Ionel Necula care o trasăm involuntar conceptului de cultură. Pe demostrează că, atunci lângă importanţa culturală implicită pe care o are când un subiect este recuperarea acestor personalităţi de către autorul tratat cu seriozitate și volumului de faţă, putem deci să vorbim și despre consecvenţă într-un mod o importanţă secundară, istorică, pe care o au constructiv, subiectul cronicile domnului Ionel Necula. pare inepuizabil. Chiar Cu adevărat de apreciat este spiritul critic obiectiv Simona Felea și atunci când obiectul de care autorul dă dovadă în aceste pagini. Indiferent bibliotecar, Biblioteca „V.A. Urechia” studiului nu pare de subiectul pe care îl tratează și admiraţia pe care tocmai generos, tratarea putem bănui că o poartă pentru acesta, domnul riguroasă a acestuia dezvăluie secrete peste care Ionel Necula nu lasă deloc să transpară această mulţi alţii ar trece cu vederea. admiraţie în textul său, ceea ce, bineînţeles, ar umbri Domnul Ionel Necula nu face o istorie a culturii argumentaţia și exactitatea lucrării. Dimpotrivă, tecucene în paginile acestui volum, dar trimite autorul situează întotdeauna corect obiectul încontinuu spre un asemenea proiect, care, bănuim, studiului său și oferă o imagine completă a acestuia, ar avea o dimensiune mult mai mare. Cuvântul plasându-l într-un context (istoric dar și spaţial sau „pagini” din sintagma „pagini de istorie și cultură cultural) mai larg, european sau global. Această tecuceană” care ne întâmpină în subtitlul volumului, plasare se face fără exagerările de rigoare, pe care le este extrem de bine ales, deoarece identică exact putem vedea la mulţi așa-ziși exegeţi care, cuprinși traiectoria proiectului pe care autorul l-a dus la bun de descoperirile lor, se lasă orbiţi și supralicitează sfârșit: nu o istorie, ci momente istorice ne sunt valoarea autorului pe care îl analizează. prezentate în acest volum. Domnul Ionel Necula nu cade nici în cealaltă Condeiul de cronicar al autorului poartă extremă, a celor care, displăcându-le un anumit cititorul spre unele dintre cele mai de seamă repere autor, îl tratează într-un mod supercial și culturale ale Tecuciului. Obiectivitatea cu care exagerează astfel inutil poziţia contra acestuia. sunt tratate aceste personalităţi, cât și receptarea Autorul acestui volum găsește o metodă interesantă exactă a operelor și intenţiilor acestora, dau măsura pentru a evita aceste neplăceri, refuzând să volumului și îi introduce pe toţi cei interesaţi includă în paginile de cultură și istorie tecuceană într-o cultură care, deși minoră, este totuși plină de personalităţile, cu ghilimelele de rigoare, pe care le varietate și bogăţii culturale. consideră îndoielnice. Aceasta este o metodă destul Personalităţile portretizate în acest volum de ecientă de a critica prin omisiune. Adică de a aparţin unor domenii foarte diferite, de la losoe refuza să iei în discuţie ceea ce nu consideri demn la economie și, bineînţeles, literatură, dar au câteva de a  luat în discuţie și a face acest lucru într-un lucruri esenţiale în comun. Aceste personalităţi au mod asumat. adăugat ceva real și important culturii tecucene, Acest lucru face ca volumul domnului Necula și, prin aceasta, culturii române, chiar dacă să e util și celor care au nevoie de unelte pentru răsplata acestora nu a fost pe măsură. Astfel, cercetarea istoriei culturale tecucene contemporane. munca domnului Ionel Necula este o adevărată Sperăm doar ca traseul domnului Necula prin muncă de restaurare. Este cu atât mai mult de istoria și cultura Tecuciului să nu se  oprit aici. 32 33 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Salonul Literar AXIS LIBRI: Recenzii • Salonul Literar AXIS LIBRI: Recenzii

Costache, Constantin. Mayday. București: Tritonic, 2013

olumul „Mayday” regăsește plăcerea de a sta desculţ pe prispa casei Vscris de Constantin părintești care încă mirosea parcă a „scrobeală de Costache, apărut anul rufe”, exact ca în copilărie, rememorând amintiri acesta la Editura Tritonic, din vremuri de odinioară. reprezintă, după schiţa Constantin Costache creează imagini „Stress”, a doua încununare memorabile prin felul cum privește și zugrăvește a talentului, entuziasmului viaţa. Asemănarea cu realitatea și ironia faţă de și pasiunii unui tânăr inutila complicaţie a vieţii civile se regăsesc în căpitan de cursă lungă. nuvele, al căror nal este uneori previzibil. Un Simona Milica În cartea sa, autorul exemplu în acest sens ar  nuvela “Inelul”, în care bibliotecar, Biblioteca împletește cu succes Anghel, personajul principal, tachinat de colegii „V.A. Urechia” povestiri pline de suspans de vas cum că „îi cam fug ochii” nevesti-sii, trăiește și de tensiune maximă, cu momente de relaxare un coșmar când aceasta îi conrmă bănuielile. sau melancolie. Nuvelele, mai curând niște Cititorul va descoperi cu încântare o amintiri sentimentale, aduc în prim plan atât combinaţie inedită a lirismului cu proza. Fiecare trăirile unor oameni ce au ales singurătatea, viaţa nuvelă este precedată de câte o poezie, autorul pe mare dându-le adesea marinarilor posibilitatea urmărind astfel să amplice orul liric creat de la introspecţie, cât și căutările și regăsirile lor deznodământ. Astfel, povestea de dragoste trăită pe uscat. Marea, o prezenţă constantă pe tot de Iulian, personajul nuvelei „Călătoria”, este, de parcursul cărţii, influenţează nu doar destinele fapt, povestea tuturor celor plecaţi pe mare, a celor protagoniștilor, dar şi axa narativă a fiecărei care cad pradă disperării, visând la oamenii dragi povestiri care, mereu alta prin subiecte variate, de acasă, topindu-se de dor la ecare legănat de schimbă perspectiva în alternative ispititoare. valuri. Pentru povestea lui Iulian și a Măriucăi, De exemplu, privind coperta și autorul imploră parcă cititorul prin citind titlul cărţii - „Mayday”, versurile sale: „Nu-l huli pe matelot/ poţi crede că nu îţi va provoca Omule de pe plajă/…/Tu n-ai să rezonanţă deosebită decât dacă simţi niciodată ca el/ Ce înseamnă ești puternic ancorat în spaţiul dor/ Ce înseamnă dorinţă/ Ce marin, însă autorul își plasează înseamnă iubire năvalnică.” acţiunea povestirilor sale Lucrarea lui Constantin Cos- dincolo de acest ţinut. Cititorul tache, scrisă într-un registru este purtat pe apele limpezi sau sobru, realist, pe alocuri comic, te tulburi ale mării sau ale vieţii. tulbură și te fascinează deopotrivă, Textul naraţiunilor e un amestec prin poveștile despre viaţă, despre de intrigă modernă și atmosferă oameni și realităţile lor, ind o tradiţională. Satul, în speţă cel demonstraţie de virtuozitate din dobrogean, este adus în prim partea unui scriitor ce nu și-a plan prin descrieri artistice de epuizat încă toate cuvintele din o tulburătoare sensibilitate. condei. Adultul, ajuns căpitan de vas, reîntors pe meleagurile natale,

34 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Salonul Literar AXIS LIBRI: Epigrame • Salonul Literar AXIS LIBRI: Epigrame

Dar sunt așa puţin șocat De taina omului …….. de rând.

Ioan Gh. Tofan - romanul Piaţa veche Romanul tău m-a bucurat E un prilej de încântare, Dar comparând am constatat Ion Grosu Că-i hoinăreală….. mult mai mare. inginer, scriitor şi epigramist Aceluiași Ioan Gh. Tofan Citindu-l astăzi mai atent Am înţeles din scrisu-ţi cult, Început de Salon Axis Libri Că din eroi mai evident DORINA sună clopoţelul De Corban te asemeni… mult. THEO face scurt apelul, Domn ILIE ne dă tonul Părere istorică Gata….. a-nceput …..salonul ! Eu cred că dacii chiar nu poartă vina Pentru războaie sau exod uman, Motivaţie pentru prezenţa la salon Romanii s-au cazat la Tirighina Ne-adună proza, versul ne adună Iar rușii s-au ascuns prin… Bădălan. In orice joi cu mic cu mare, Dorind o lume și mai bună Victor Cilincă – pentru romanul Molia de sticlă Facem cu creierul….. mișcare. Titlul sincer m-a șocat Molia de sticlă care, Epigramiști la Salon Fiind un text prea inspirat La salon dacă ne-asculţi Ai făcut-o ca să …. zboare. Ai să vezi că suntem mulţi, Dar epigramiști de soi Aura Cristi – pentru volumul de Poezie După mine….. mai sunt doi ! Ţi-am admirat ciudată-ţi viaţa Și-n versul tău oricine crede, Scriitori la Salon Insă privindu-ţi astăzi faţa La salon vin scriitori Desigur AURA…. se vede. De prin toate părţile, Unii sunt doar autori Lui Nicolae Melinescu – pentru romanul Alţii fac….. coperţile ! Deșerturi erbinţi N-am imagini, nici cuvinte Ruxandra Anton - Cartea lumilor dispărute Nici replici ca să te combat, Cu versul tău cel scos din proză Sigur, Africa-i erbinte Tu ai creat imagini demne, Însă mai mult la…. gurat! Marcate de o supradoză De noduri mici …. dar și de semene. Ce-au clocit și ce-o să iasă Gorbaciov și senior Busch Poezie strânsă cu ușa - visele mele povestite de Împărţind lumea la Malta, Lana Vor vedea acuș… acuș Cel care scrie are un dat Că de fapt răsare…. alta! Eu înţeleg profundu-ţi gând,

34 35 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Salonul Literar AXIS LIBRI: Epigrame • Salonul Literar AXIS LIBRI: Epigrame

Președintelui Consiliului Judeţean Galaţi Nicolae Bacalbașa (medic anestezist), autorul cărţii „Opriţi dricul, mortul ăsta n-a dat plicul” Domnul doctor când vorbește Pe mulţi entuziasmează Și la viaţă îi trezește Când îi… anesteziază.

Poetului Petre Manolache, autorul volumului de poezii „Lampa lui Aladin” Vasile Manole epigramist Cu o lampă fermecată Aladin ar  făcut România reformată Fără niciun împrumut. Scriitoarei Oana Dancu, autoarea cărţii „Umbre chinezești” Generalului Mircea Chelaru, autorul cărţii Este-o doamnă inspirată „România moluscă” Ce-ntr-o perioadă sumbră Moluște nu putem să m Dovedește înc-o dată: Că vertebrate suntem totuși, Mulţi bărbaţi îi stau în umbră. Că încă ne mai sprijinim Și azi de coloana lui Brâncuși. Dlui profesor Ionel Necula, autorul a șase cărţi despre Emil Cioran Scriitorului eodor Parapiru, autorul Cunoscând că-n România „Dicţionarului enciclopedic de expresii celebre” Mulţi luptă pentru ciolan A căutat în tot Olimpul Numai dânsu-are tăria Un singur zeu, ce nu-i ateu Să lupte pentru Cioran. Dar inspirat, n-a pierdut timpul Și l-a ales pe Dumnezeu. Scriitorului Adi Cristi, autorul cărţii „Interesul poartă Efesul” Criticului Alex. Ștefănescu și soţiei sale, care și-au Atunci când o  s-aduni făcut verighete din peniţe de stilou La un loc șapte minuni Din peniţe de stilou Pentru una voi opta, Dacă nu-și făceau verighete, Cea de-a opta, cartea ta. Ne lăsau acum cadou Două opere complete. Scriitorului Paul Sânpetru, autorul cărţii „Empatii” Domnului director Ilie Zanr, puţin supărat că a Pornind de la empatie plouat în timpul festivalului „Axis Libri” Fiindcă are excedent Pentru setea de cultură Măcar prin telelaptie Domnul a făcut dreptate, Altora să dea talent. Setea din agricultură A avut prioritate. Poetului Andrei Velea, autorul volumului de poezii „Lumea e o pisică jigărită” Scriitorului Vasile Ghica, aforistul fără frontiere E normal că-i jigărită S-a născut la Priponești Dacă e mereu nomadă Unde limba-i strămoșească, Și tot fuge îngrozită Nici cei de la București Că mai toţi o trag de coadă. N-au putut s-o priponească.

36 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Galeria de artă • Galeria de artă • Galeria de artă • Galeria de artă

Maria Dunavăţu

Chipuri, acuarelă, 29x21 cm, 2012

36 37 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Galeria de artă • Galeria de artă • Galeria de artă • Galeria de artă

Mihai Gheorghe Coron

Barcagii, acuarelă

La Dunăre, acuarelă 38 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Galeria de artă • Galeria de artă • Galeria de artă • Galeria de artă

Mihai Gheorghe Coron

Grup de ori, acuarelă

38 39 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Galeria de artă • Galeria de artă • Galeria de artă • Galeria de artă

120 de ani de la nașterea pictorului Reuven Rubin

n această toamnă se pasageri pentru Palestina a cunoscut-o pe Esther, o Îîmplinesc 120 de ani evreică din Bronx (unul din cele cinci mari cartiere de la nașterea celui mai ale orașului New York, singurul aat pe teritoriul popular pictor israelian din continental al S.U.A.), care-i va deveni soţie. toate timpurile, de origine Expoziţia personală din 1932 a marcat fondarea română, Reuven Rubin, și deschiderea Muzeului de Artă din Tel Aviv. A artist care a fost și cel dintâi realizat mai multe decoruri pentru Teatrul Naţional ambasador, cu rang de Habimah din Israel. Se numără printre primii artiști ministru plenipotenţiar al din această ţară care s-au bucurat de recunoaștere Corneliu Stoica scriitor, critic de artă Israelului în România. Pe internaţională. În 1948 a fost numit ambasador numele său de botez Rivn al statului Israel în România, funcţie în care va Zelicovici, s-a născut în Galaţi, la 13 noiembrie 1893, rămâne până în 1950, îndeplinindu-și onorabil ca al optulea copil din cei 13 ai familiei Feigai și Joel misiunea diplomatică. În 1969 a publicat lucrarea Zelicovici. Și-a petrecut o autobiogracă „Viaţa mea, parte din anii copilăriei și arta mea”. A avut o expoziţie adolescenţei la Fălticeni, personală în cadrul Bienalei de unde în 1912 a plecat în de la Veneţia (1952), o Israel. Aici, s-a înscris la retrospectivă la New York Școala de Artă și Design (1962), precum și-n alte Bezalel din Ierusalim. orașe. A fost distins în 1964 Își schimbă numele din cu Premiul Dizengo pentru Zelicovici în Rubin. Venind în contradicţie cu principiile academice ale profesorilor Reuven Rubin - Peisaj din acestei școli, după numai un Galileea an o părăsește, continuându- și studiile la Paris, la Școala Naţională Superioară de Arte Frumoase și la Academia Colarossi (1913- 1914). Izbucnirea Primului Război Mondial îl determină ca în 1915 să revină la Fălticeni, iar în 1919-1920 a studiat la Cernăuţi, unde a împărţit același atelier cu prietenul său Arthur Kolnik. În 1920, împreună cu acesta, se aă la New York, unde lucrările sale atrag atenţia lui Alfred Stieglitz, celebru fotograf și proprietar de galerie de artă. Datorită acestuia, își deschide prima expoziţie personală la Galeria Anderson. În 1922 se stabilește în Ţara Sfântă. Își deschide un studio și începe să expună frecvent atât în Tel Aviv cât și în Ierusalim. Este ales în 1924 președintele Asociaţiei pictorilor și sculptorilor din Palestina. În 1928, în timp ce se întorcea din New York, la bordul unei nave de Reuven Rubin - Autoportret

40 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Galeria de artă • Galeria de artă • Galeria de artă • Galeria de artă

pictură, iar în 1973 cu Premiul în importante lucrări, precum: Amelia Naţional al Statului Israel Pavel, Pictori evrei din România, Editura pentru opera sa. A încetat din Hasefer, București, 2003;Vasile Florea viaţă la 13 octombrie 1974, la și Gheorghe Székely, Mică enciclopedie Caesarea, la vârsta de 81 de de artă universală, Editura „Litera ani. În 1983, în casa din Tel Internaţional”, 2005; Corneliu Stoica, Aviv, în care a locuit din 1946 Dicţionar al artiștilor plastici gălăţeni, până în 1974 (14 Bialik Street, Editura Terra, Focșani, 2007; Valentin 63324), donată Primăriei Ciucă, Un secol de arte frumoase în orașului, a fost deschis muzeul Moldova, Editura Art XXI, Iași, 2009; ce-i poară numele (Rubin Valentin Ciucă, Dicţionarul ilustrat al Museum) și al cărui director și artelor frumoase din Moldova 1800- curator este ica sa, Carmela 2010, Editura Art XXI, Iași, 2011. Rubin. Foarte apreciate și căutate în Israel, În pictură și gracă, Reuven Reuven Rubin - ca și în alte ţări ale lumii, tablourile lui Rubin s-a impus prin stilul Bărbat cu borcan cu pești Reuven Rubin s-au vândut în ultimii ani la și temele profund evreiești, casele de licitaţie la cote foarte cultivând peisajul, natura statică, ridicate, atingând recorduri portretul, compoziţia cu aspecte din ale vânzărilor (preţuri ce viaţa cotidiană a muncitorilor, ţăranilor s-au situat între 90.492 de și pescarilor arabi sau evrei, dar și scene euro și 137.502 euro), fapt cu motive biblice și folclorice. A fost ce demonstrează valoarea înrâurit în demersul său de pictura operei acestuia, preţuirea naivă a lui Henri Rousseau, îmbinând de care se bucură în rândul stilul acestuia cu inuenţa orientală, colecţionarilor și iubitorilor dar și cu arta bizantină a mănăstirilor de frumos. Pe noi, gălăţenii, din Bucovina. Așa cum subliniază astfel de vești nu pot decât criticul de artă Gheorghe Székely, la să ne bucure, indcă orașul începuturile carierei sale a fost „tributar de pe malul stâng al Dunării Reuven Rubin - Maternitate picturii exterioare din Bucovina, prin a constituit locul care i-a maniera de tratare a feţelor amintind de icoane mângâiat primii ani ai copilăriei și de unde a pornit cu ochii larg deschiși, prin perspectivă inversă, pe drumul dătător de mari bucurii al artei. Acum, la gurile plate, prelungi ș.a. Cu timpul contururile împlinirea a 120 de ani de la naștere, îi cinstim cu nete se atenuează, culorile devin mai nuanţate, iar veneraţie memoria, considerând că pictorul este una gurile par să e absorbite de fundalul peisagistic, din acele mari personalităţi pe care urbea noastră tratat pictural (Rugăciune tăcută, 1942; Rodii pe le-a dat culturii universale. pervazul ferestrei mele, 1960; Autoportret sub măslin, 1971/1972)”. Tablourile reprezentând peisaje sur- prind aspecte panoramice ale Ierusalimului, imagini din Galileea, crânguri de măslini, secvenţe portuare etc. Sunt pictate cu o pastă consistentă, în desfășurări spaţiale ample. Cromatica este exuberantă. De asemenea, Reuven Rubin a pictat lucrări care sunt o îmbinare de natură statică-peisaj, a cultivat compoziţia cu mai multe personaje, precum și motivul oral. Artistul a practicat și xilogravura (albumul Căutătorii lui Dumnezeu, 1923), litograa (Istoria regelui David; Viziuni biblice, 1970 etc.), ca și monotipul. În ţara noastră, numele său gurează Reuven Rubin - Cai

40 41 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Galeria de artă • Galeria de artă • Galeria de artă • Galeria de artă

Duo-ul pianistic în creaţia compozitorului Serghei Rahmaninov

erghei Vasilievici sărbătorească ce celebrează Paştele. Rahmaninov SRah maninov (1873 tratează orchestral pianul atribuindu-i nuanţe foarte - 1943) a reprezentat prin mari în ideea redării cât mai apropiate a grandorii muzica sa o reînviere a timbrului clopotelor marilor catedrale ruseşti. Romantismului muzical, Spre deosebire de prima lucrare, Suita nr. 2 op. perfect integrată însă 17 pentru două piane nu specică o sursă literară, în secolul XX. Fiind având o structură mai apropiată de cea a suitei întotdeauna refractar faţă tradiţionale. Prima secţiune, Introducerea, este Gina-Mihaela Pavel de tendinţele moderniste un marş plin de energie ce se prezintă sub formă Lector Universitar dr. ale timpului, compozitorul tristrocă. Principala problemă în ceea ce priveşte Facultatea de Muzică, a acordat o mare atenţie ansamblul celor două piane constă în suprapunerea Universitatea folclorului muzical rus, dar perfectă a discursurilor muzicale. Acelaşi aspect este „Transilvania” Brașov mai ales muzicii bisericeşti valabil şi în cadrul celei de-a doua secţiuni – Valsul, (ortodoxe) ruse pe care a inserat-o prelucrată în caracterizat printr-un impuls ritmic ce propulsează lucrările sale. permanent tempoul. Pentru ca guraţiile să e clare, Deşi reduse ca număr, ópus-urile rahmaninoviene pedalizarea va  redusă în secţiunile rapide specice aparţinând muzicii de cameră1 cu pian sunt însă de valsului. În cadrul Romanţei, observăm că scriitura mare valoare, specică indu-le amploarea partiturii pentru care optează Rahmaninov este cea polifonică, pianistice. Vom vorbi2 despre o serie de lucrări la început doar subtil conturată, ulterior ind din nu îndeajuns cunoscute, statut nemeritat datorat ce în ce mai complexă şi mai fascinantă. Secţiunea uriaşului succes pe care l-au avut alte capodopere precum Rapsodia pe o temă de Paganini, Concertele pentru pian, Preludiile, ş.a. „Fantezia – tablou” op. 5 pentru două piane este o suită programatică ce ilustrează muzical patru poeme scrise de Lermontov, Byron, Tiutcev şi Komiakov. Barcarolla pare a  un omagiu adus lui Chopin. Pianiştii trebuie să evite aici supraaprecierea scriiturii. Sonoritatea nu trebuie să e greoaie, masivă, aşa cum foarte uşor se poate întâmpla în cazul celor două piane ce cântă simultan. În tabloul secund - Noaptea…dragostea – dicultatea execuţiei nu este de natură tehnică, ci de construire a tabloului muzical. Întreaga secţiune următoare (Lacrimi) are la baza construcţiei sale un motiv simplu ce apare variat, probleme ivindu- se doar la nivel interpretativ prin atenţia ce trebuie acordată construcţiei punctului culminant central prin acumulare treptată de tensiune. După acest impresionant poem funest, nalul aduce o atmosferă Serghei Rahmaninov

42 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Galeria de artă • Galeria de artă • Galeria de artă • Galeria de artă

să dea dovadă de virtuozitate dar şi de capacitatea de a transmite o vastă gamă de sentimente. Trebuie să mai adăugăm şi faptul că scriitura pianistică în cazul lucrărilor la care am făcut referire presupune evidenţierea ecărui instrumentist, totul într-o desfăşurare muzicală echilibrată în care cel mai important aspect este întotdeauna expresia muzicală.

Bibliograe: 1. *** DICŢIONAR DE TERMENI MUZICALI - Editura enciclopedică, Ediţia a III-a Bucureşti, 2010; 2. BAJANOV, NIKOLAI – Rahmaninov, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, Bucureşti, 1966; 3. BERTENSSON, SERGHEI; LEYDA, JAY – S. Rachmaninov: A lifetime in music, Editura Indiana University nală a Suitei nr. 2 op. 17 – Tarantella, uzează la Press, Bloomington, 2001; maxim de sonorităţile pianelor. Fragmentele sunt 4. BERTOTTI, DAVIDE – Serghei Rachmaninov, Editura L’Epos, Palermo, 2006; alăturate fără o rânduială aparentă, dar având 5. SEROFF, VICTOR I. – Rachmanino, Editura Cassel & o nalitate: construirea treptată a dramaturgiei Company Ltd, London, 1951. muzicale. Considerate ca cea de a patra simfonie a lui Note: Rahmaninov, Dansurile simfonice op. 45 reprezintă 1. Termenul deneşte „muzica executată de un ansamblu ultima lucrare scrisă pe teme proprii. Prelucrată într-o redus de interpreţi” (v. Dicţionarul de termeni muzicali), ce manieră cu adevărat orchestrală, varianta pianistică iniţial se desfăşura într-un spaţiu restrâns, pentru ca mai apoi a Dansurilor simfonice conţine melodii obsedante, să ajungă şi în sala de concert. armonie îndrăzneaţă şi ritm mai surprinzător ca 2. Ne referim doar la ópus-urile pentru două piane şi nu la până atunci în creaţia rahmaninoviană, fapt ce a lucrările la patru şi şase mâini, la un singur pian. uluit auditoriul şi critica. Primul dans – Non allegro – emană o energie uriaşă, având oarecum aspectul unui marş (în secţiunile extreme). Cel de-al doilea – Andante con moto (Tempo di valse) – este un vals- fantezie plin de arabescuri, un lanţ de variaţiuni ornamentale de virtuozitate. Ultimul dans, energic şi cu o ritmică foarte complexă, reprezintă una dintre cele mai originale creaţii ale compozitorului. Am întâlnit aici două idei muzicale, ambele de sorginte sacră: tema gregoriană Dies Irae şi un motiv din cântul ortodox rus Binecuvântat eşti Tu, Dumnezeule. În cazul Dansurilor simfonice pentru două piane nu trebuie să omitem caracterul ce ne este sugerat chiar din titlu (simfonic), muzica acestei lucrări presupunând o amploare şi un caracter grandios ce trebuie impregnat muzicii. Aşadar, după cum observăm din această scurtă incursiune în universul cameral rahmaninovian, aceste compoziţii prezintă un înalt grad de dicultate tehnică şi interpretativă, instrumentiştii trebuind

42 43 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Localia • Localia • Localia • Localia • Localia • Localia

Mănăstirea de la Gura Bârlăjiței, un dosar care rămâne deschis (I)

a 15 iulie 1448 ieșea din importante: gura Bârlăjiţei (hidronim cu mai multe Lcancelaria domnească cursuri) și unde este Agapie, care apare ca toponim de la Suceava un document în documente ulterioare, după cum vom vedea. semnat de domnitorul Petru II Bârlăjiţa sau Bârloviţa este, după eodor Ciuntu6 (februarie 1448 - martie 1449, o gârlă care „se formează din Siret când vine mare, a doua domnie), prin care se merge șerpuind (prin) satele Bursuci, Vultureni întărea stăpânirea lui „pan și Liesci și se varsă în Bârlad, în faţa satului Liesci. Cernat ploscar“ și fratelui său, Vara adeseori seacă. Când vine Siretul mare aduce Șteful pe mai multe sate, între mult pește“7. M. Costăchescu, în comentariul său la Eugen Drăgoi care: „... și pe Bârlad, Blăjari și documentul din 1448 notează că „Bărlădeţul e totuna preot Merești și mănăstirea la gura cu Bârlăzelul, o gârlă a Siretiului ce începe la Tălăbeasca Bârlăjiţei, unde este Agapie, și Liești...“(subl. ns.)1. și Blehani și ţine până pe la Șerbeștii-Vechi. El se vărsa Istoricul Ion T. Sion notează că acesta este „cel altădată în Bârlad, de unde numele de Bârlădeţ. Pe mai vechi lăcaș bisericesc atestat documentar în aici era cursul vechi al Bârladului, care nu se vărsa în zona Tecuciului“2, deși o altă așezare monahală pe Siretiu la Călieni și Șerbănești ca azi, ci mergea în jos, teritoriul comunei Cerțești cu trei ani mai înainte, alături cu Siretiul poate până la Dunăre“8. Istoricul la 5 aprilie 1445, anume Mănăstirea lui Ciunca Stan, tecucean Ion T. Sion este de părere că Bârlăjiţa „este este amintită într-un hrisov al domnitorului Ștefan una din numeroasele gârle ce se formau în interuviul al II-lea (a patra domnie, înainte de 15 iulie 1445-13 Siret-Bârlad, din cauza inundaţiilor. Bârlojiţa se vărsa iulie 1447)3. în Bârlad, probabil, la vest de satul Torcești, comuna S-a considerat că mănăstirea „de la gura Bârlăjiței, Umbrărești“9. Potrivit aceluiaș istoric, Bârloviţa unde este Agapie“ a dispărut nu mult după această „indică mai multe cursuri de apă cu același nume, dar dată. Vom insista în cele ce urmează asupra acestei niciunul din ele nu trebuie căutat pe teritoriul satului mănăstiri, în lumina unei mărturii de la începutul Blăjari de azi, component al comunei Ivești (cum secolului al XIX-lea, care aduce câteva informații sugerează editorii documentului din DRH citat, n.n.)“ nevaloricate până acum. Subliniem că mănăstirea ci „numele Bârloviţa se documentează în relaţie cu este unul din cele mai vechi așezăminte monahale satele: Umbrărești, Sinești, Ţigănei, Bucești, Liești și, menționat ca atare pe teritoriul ținutului Tecuci. mai la sud, cu satul Mogești (și varianta Mănjăști) în Nu știm dacă mănăstirea era de monahi sau hotar cu Piscul“10. de monahii; pe temeiul antroponimului Agapie Stabilirea locului de vărsare a Bărlăjiţei în Bârlad înclinăm să credem că era un așezământ monahal („gura Bârlăjiţei“) este dicilă pe de o parte, întrucât pentru călugări. De asemenea nu cunoaștem nu a fost un singur curs de apă cu acest nume, ci cel hramul acesteia, nici anul întemeierii; exista însă puţin două11, iar pe de altă parte, deoarece „în urma sigur înainte de 1448, data când este atestată, poate lucrărilor de regularizare a apelor, cursul Bârladului chiar în secolul al XIV-lea! Deși nu mai apare în alte a fost mutat spre apus în această zonă cu circa 2 documente cercetate până acum – fapt destul de km“ 12. Astăzi se mai păstrează numele Bârlovița curios, de altfel –, vom arăta în continuare că totuși ca denumire a unui „teren agricol și forestier în mănăstirea nu „s-a ruinat repede“ cum înclina să lunca Siretului, la SE de satul Salcia, pe teritoriul creadă regretatul istoric Paul Păltănea în urmă cu administrativ al comunei Umbrărești“13. 25 de ani, deși observa că „amintirea numelui lui Hidronimul mai apare și în alte documente Agapie s-a păstrat până prin anul 1872“4. ulterioare. Astfel, o carte domnească din 28 martie Localizarea acestei mănăstiri pune probleme5, cu 1636 a voievodului Vasile Lupu cerea „lui Crăstian toate că avem, în documentul respectiv, două repere vătah“, ca măsură la jalba satului Torcești, nepoţii lui 44 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Localia • Localia • Localia • Localia • Localia • Localia

Bilăiu, să facă cercetări „pentru o ocină și moșie den Documenta Romanie Historica, (în continuare se abreviază Brălădiţ pără în apa Brăladului, păn poenile Agapiei DRH), A, Moldova, vol. 1, (1384-1448), întocmit de C. pre locul frasinului pren gârla lui Spin, pănă în Cihodaru, I. Caproșu și L. Șimanschi, Editura Academiei RSR, București, 1975, p. 434, nr. 280. Potrivit mărturiei lui hotarul Umbrăreștilor“, întrucât „merg alţi oameni M. Costăchescu (op. cit., p. 326) documentul respectiv „a fost de le cosesc fănul și le împresoară moșia cu tăriia într-o vreme al episcopului Melchisedec Ștefănescu al Dunării lor dreptu“14. Pe baza acestei relatări, Paul Păltănea de Jos, după care a intrat în posesia profesorului Gr. Tocilescu, crede că înainte de data respectivului document (28 iar de la acesta a trecut la Academia Română“. martie 1636), satul „unde este Agapie“ dispăruse, 3. Ion T. Sion, Mărturii despre preoţi şi vechi biserici tecucene, în „Anuar“, Editura Episcopiei Dunării de Jos, menţionând că el se aa pe teritoriul comunei Galaţi, 1996, p. 77. Umbrărești, unde este acum pădurea pe care 4. DRH, A, Moldova, vol. I, doc. 254, p. 358-360; Paul localnicii o numesc „Balș“15. Păltănea, Vechi locaşuri de cult şi viaţa bisericească în sudul „Numele Agapie apare și în alte documente – Moldovei până în anul 1864, în vol. „Monumente istorice şi scrie istoricul Sion – și de ecare dată este pus în izvoare creştine“, Editura Arhiepiscopiei Tomisului şi Dunării de Jos, Galaţi, 1987, p. 196; arhim. Daniil Oltean, Repere relaţie cu satul și moșia Torcești, iar pe un plan ale istoriei vieții mănăstirești în Eparhia Dunării de Jos, în hotarnic din 1872, întocmit de inginerul Nicoleanu, vol. „Credință, istorie și cultură la Dunărea de Jos“, Editura îl aăm însemnat pe malul drept al râului Bârlad“16. Episcopiei Dunării de Jos, Galați, 2005, p. 321 (cu bibliograe). Pe baza antroponimului Agapie, Ion T. Sion situează 5. Paul Păltănea, Vechi locaşuri de cult, p. 196. mănăstirea în partea de nord-vest a pădurii Balș de 6. Editorii documentului consideră că mănăstirea a fost pe teritoriul comunei Iveşti. Cf. DRH, A, 1, p. 434. Istoricul pe teritoriul satului Torcești, comuna Umbrărești, Ion T. Sion o localizează pe teritoriul satului Torcești, comuna judeţul Galaţi17, localizare însușită și de Paul Umbrărești. Cf. Ion T. Sion, op. cit., p. 77. Păltănea18, ceea ce credem că este corect. Așadar 7. eodor N. Ciuntu, Dicţionarul geograc, statistic şi ambele sate, Blăjari și „satul lui Agapie“ (dacă nu istoric al judeţului Tecuci, Bucureşti, 1897, p. 18. cumva erau una și aceeași localitate!) se aau pe 8. Același autor scrie în altă parte: „Gârla Bârloviţa pleacă din Siret, merge în direcţie de la N spre S-E, șerpuiește prin malul drept al râului Bârlad, ceea ce înseamnă că și vechiul sat Liești și se varsă în Bârlad, în raionul satului“ mănăstirea se găsea în acest spaţiu. (eodor N. Ciuntu, op. cit., p. 118). O însemnare făcută în prima jumătate a secolului 9. Mihai Costăchescu, Documente moldoveneşti întocmite al XIX-lea într-o condică de către preotul Nicolae înainte de Ştefan cel Mare, p. 337. Drăguș19 de la biserica Sf. Spiridon din Galaţi 10. Ion T. Sion, Observaţii asupra indicelor de nume, în Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie „A. D. Xenopol“, aduce câteva elemente necunoscute despre această Iaşi, 21, 1984, p. 534. mănăstire. Iată însemnarea respectivă: „1802. La 11. Ibidem. Despre toate aceste sate vezi Ion T. Sion, oct[ombrie] 14 s-a făcut un cutremur mare, care altă Umbrăreşti, vatră milenară de istorie, Focşani, 1999. dată n-a mai fost altul, la al 7-lea ceas din zi, cât 12. Ion T. Sion, Observaţii asupra indicelor de nume p. 534. a[u] picat unele case și dughene și o mănăstire mare Potrivit autorului, într-o carte de hotărnicie a moşiilor Iveşti şi Torceşti din anul 1892 se pomeneşte de doi craci ai gârlei Bârloviţa. ce era făcută la apa Bârladului, la sat Blăgești care 13. Ion T. Sion, Observaţii asupra indicelor de nume, p. mânăstire era de piatră și s-au risipit de tot“20. După 534, nota 9. cum vom argumenta în continuare, însemnarea se 14. Sorin Geacu, Județul Galați. Dicționar de geograe referă tocmai la Mănăstirea de la gura Bârlăjiței. zică, Editura CD Press, București, 2007, p. 28. 15. Gh. Ghibănescu, Surete şi izvoade, III, Iaşi, 1907, p. 261, doc. 156; Ion T. Sion, Mărturii despre preoţi, p. 77. Note: 16. Ion T. Sion, Observaţii asupra indicelor de nume, p. 1. Mihai Costăchescu, Documente moldovenești 533-534. întocmite înainte de Ștefan cel Mare, vol. VII, Iași, 1932, p. 17. Ion T. Sion, Mărturii despre preoţi, p. 77. 325-326; Documenta Romanie Historica, (în continuare se 18. Ibidem. abreviază DRH), A, Moldova, vol. 1, (1384-1448), întocmit de 19. Paul Păltănea, Peceţi ştefaniene la Dunărea de Jos, C. Cihodaru, I. Caproșu și L. Șimanschi, Editura Academiei Editura Episcopiei Dunării de Jos, Galaţi, 2004, p. 15. RSR, București, 1975, p. 434, nr. 280. Potrivit mărturiei lui M. 20. Preotul Nicolae Drăguş (1776-1861) a slujit la biserica Costăchescu (op. cit., p. 326) documentul respectiv „a fost Sf. Spiridon din 1814 până la 1861. Despre însemnările şi într-o vreme al episcopului Melchisedec Ștefănescu al Dunării condica sa vezi: Remus Caracaş, O cronică gălăţeană de acum de Jos, după care a intrat în posesia profesorului Gr. Tocilescu, o sută de ani, în rev. „Prietenii istoriei literare“, I, 1931, p. 382- iar de la acesta a trecut la Academia Română“. 394; pr. Eugen Drăgoi, Preotul Nicolae Drăguş din Galaţi şi 2. Mihai Costăchescu, Documente moldoveneşti întocmite cronica sa, Ed. Partener, Galaţi, 2010, 58 p + 3 pl. înainte de Ştefan cel Mare, vol. VII, Iaşi, 1932, p. 325-326; (Va urma) 44 45 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Localia • Localia • Localia • Localia • Localia • Localia

Creaţia ţărănească arhaică în perspectiva unor cercetări moderne – geneză, materie și sens –

otto: Cu cât inţa vie s-a conceput frumosul, nu putem neglija, desigur, Mse ridică mai mult în nici contribuţia ritualului magico-religios, deoarece planul conştiinţei, cu atât tinde ritualul l-a introdus pe om în lumea primelor să organizeze simplele percepţii imagini desenate şi oarecum chiar în cele pictate, senzoriale, să le adauge încă din paleolitic. Şi, l-a însoţit apoi stimulând şi sentimentul raporturilor incitând în permanenţă creaţia până în pragul epocii stabilite între ele. Raportul moderne, iar pe alocuri nu l-a abandonat complet de asemănare schiţează nici în momentul de faţă. Herbert Read consideră Eugen Holban dintr-o dată posibilitatea de magia ca ind prima încercare a omului „de a se etnolog a generaliza, de a produce smulge cauzalităţii directe şi de a inuenţa tainic categorii, pe scurt, apare actul evenimentele de la distanţă. Culegerea de fructe, intelectual”1. ucidarea anumalelor comestibile - iată ce numim Dacă vom analiza ceramica neolitică din punct de noi cauzalitate directă.¨ (Herbert Read, Imagine şi vedere estetic, vom observa în primul rând, că ceea idee, Ed. Univers, Bucureşti, 1970, p. 13) ce înseamnă culoare – gamă cromatică – aparţine Vorbind despre arta neolitică, nu putem ignora structurii intime a materiei prime din care au fost în nici un caz fondul magico-religios şi, mai ales, modelate obiectele, adică a lutului. Iar dacă vom modul în care a fost moştenit din epoca paleolitică, reecta şi asupra cromaticii ţesăturilor din aceeaşi modul în care acesta a reverberat apoi gândirea epocă, ţesături din care nu s-a păstrat nimic până în şi inteligenţa sensibilă a omului, dezvoltând-o şi zilele noastre – dar se poate demonstra logic că au structurând-o pe parcursul mai multor milenii. Fără existat – vom ajunge la concluzia că, de asemenea, a cunoaşte rolul pe care l-au jucat iniţial culorile nici obiectele ţesute nu puteau avea o altă soartă unor materiale în ocierea ritualurilor magico- cromatică decât tot cea oferită de culoarea naturală religioase, sugestiile pe care calităţile naturale ale a materiei prime din care erau realizate, mai precis acestora le-a oferit artistului primitiv, şamanului din părul animalelor, adică din lână. şi conlucrarea lor în ritual, nu putem pătrunde în Dacă ne vom referi apoi nu doar la arta epocii intimitatea marilor culturi arhaice şi, bineînţeles, neolitice ci şi la tot ceea ce a urmat fără întrerupere, în intimitatea culturii ţărăneşti arhaice din ţara prin spiritualitatea celorlalte epoci şi culturi care noastră. s-au succedat, bineînţeles, prin creaţia obştilor şi Ritualul a fost implicat deci, de la bun început, a comunităţilor săteşti până în zilele noastre, vom într-un proces util, dar printr-o activitate strâns putea arma că descoperirea frumosului estetic – legată de concentrarea şi mobilizarea gândirii. Am adică a capacităţii şi a modului de reprezentare a putea spune astfel că ritualul magico-religios a fost imaginii plastice – nu este o consecinţă a contemplării prima activitate a primitivului care a direcţionat naturii şi a perceperii unor relaţii existente în psihicul spre o preocupare practică, strâns îmbinată exteriorul ei. Este, mai degrabă, consecinţa cu cea spirituală, arta ind una dintre primele descoperirii unor calităţi – a unor premize – aate consecinţe ale acestei armonioase conlucrări. în structura intimă a unor materiale, CALITĂŢI Atribuirea de valori magice culorilor naturale prezente în starea naturală şi a valoricării lor prin ale unor materiale, prin extinderea şi specializarea cele două meşteşuguri: olăritul şi ţesutul. Şi dacă magiei, a concentrat inteligenţa sensibilă a omului aceasta a fost una din căile prin care s-a realizat, asupra lor, fapt ce a determinat, pe lângă implicarea

46 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Localia • Localia • Localia • Localia • Localia • Localia

în ritual şi sesizarea unor sugestii necesare obţinerii primelor armonii cromatice, armonii nalizate totodată şi prin realizarea primelor imagini plastice. Mult mai târziu, după ce omul ajunge la creaţii de înaltă valoare artistică şi ranament estetic, prin intermediul celor două meşteşuguri: adică olăritul şi ţesutul şi, bineînţeles, după cum am armat şi mai sus (şi) a ritualului magico-religios începe să perceapă şi frumosul din natură, din mediul ambiant şi să înceapă reprezentarea lui ca pe o nouă metodă de creaţie. Acest lucru s-a întâmplat însă foarte târziu, adică numai după apariţia şi dezvoltarea urbiilor şi, bineînţeles, numai în mediul urban. Frumosul existent din totdeauna în natură ca aspect exterior al lucrurilor şi fenomenelor, crea, în mod sigur atât omului primitiv, precum şi multe animale asamblate într-o ţăranului de mai târziu, anumite compoziţie bine structurată, stări psihice, dar acestea erau fapt ce mai demonstrează că, percepute de obicei fragmentar deşi simţul artistic a fost prezent provocate ind în special de în ecare etapă a realizării fenomene meteorologice ori imaginii artistice, compoziţia biologice deosebite. Creaţia a fost descoperită de abia în ţărănească este atât de complexă şi epoca neolitică. Care să  fost de bine structurată pe legi proprii, oare raportul dintre necesităţile încât, chiar şi atunci când peisajul îi ritualice şi inspiraţia artistică oferă săteanului aspecte cromatice în eneolitic, adică, atunci când expresiv nuanţate, reconfortante imaginile artistice ating cota psihic, el nu poate şi nici nu simte sublimului, de fapt imagini pe nevoia convertirii lor în creaţii artistice. care noi le cunoaştem doar din S-ar putea spune oare că, perceperea frumosului domeniul olăritului. Să  atins oare în eneolitic de către om ca şi concept – sau categorie – a fost şi meşteşugul ţesăturii cota valorică pe care au precedată de realizarea lui ca act artistic? Bunăoară atins-o meşterii olari? Este vorba de o întrebare realizarea formei, a imaginii artistice prin cel mai fundamentală, desigur, şi de al cărei răspuns (foarte simplu mijloc de expresie plastică, linia (conturul), dicil) depind şi răspunsurile la alte întrebări, mari n-a fost dictată iniţial de necesităţi estetice ci de taine aate la rădăcina culturii universale. credinţe magico-religioase, iar acestea de necesităţi Argumente sunt atât pro precum şi contra. Faptul vitale, adică, practic, de necesităţi ritualice că cele două meşteşuguri au fost descoperite cam în premergătoare ecărei campanii de vânătoare. Şi acelaşi timp, adică în epoca neolitică, ne îndreptăţeşte totuşi siluetele animalelor gravate – pictate – în să credem că ele atinseseră aproximativ aceeaşi grotele de la Altamira, Font-de-Goume-, Lascaux şi cotă valorică spre sfârşitul acestei epoci, adică în altele, demonstrează că şamanii, primii mari artişti eneolitic. Pentru această armaţie mai pledează aveau un excepţional simţ al observaţiei, extins şi disponibilităţile cromatice oferite de cele două până la sesizarea şi chiar reprezentarea unor detalii materii prime în starea lor naturală, materiale care anatomice minore dar mai ales a mişcării. Acest au stat la baza realizării lor, cam în aceeaşi măsură, lucru se întâmpla însă numai cu imaginea unui adică lutul pentru ceramică, şi părul animalelor singur animal din specia celor care trebuiau vânate (lâna) pentru ţesături. în campania de vânătoare respectivă. Niciodată Contra acestor armaţii pledează (oarecum) în paleoliticul superior nu apar două, trei sau mai implicarea foarte activă a vaselor de lut în ritualurile

46 47 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Localia • Localia • Localia • Localia • Localia • Localia magico-religioase, factor care ar  putut constitui un care ea rosteşte neîncetat cântecul sau ... descântecul stimulent excepţional în dezvoltarea ornamenticii. sau, probabil, bocetul!? Totuşi, cine poate nega întru totul, prezenţa în ritual „… Muma strinului a ţesăturilor, în epoca neolitică? Aştepta cât aştepta Şi, în plus, pentru implicarea în ritual a celui de al Vedea că nu mai venea doilea meşteşug, ţesutul, pledează două argumente Pleca cu smoace de lână în mână de excepţională valoare. Ambele sunt aduse din Din gură spunând…”5 vremuri imemoriale de textul baladei „Mioriţa”. Prin expresia, „smoace de lână”, trebuie să Unul din ele – de fapt motivul torsului lânii – este înţelegem că este vorba de lâna nesupusă încă prezent în marea majoritate a variantelor acestei vreunei proceduri tehnic premergătoare torsului balade, iar celălalt a fost găsit chiar pe teritoriul (spălat, scărmănat, dărăcit), adică în starea în care a judeţului Galaţi şi într-o singură variantă. Primul fost tunsă ori smulsă de pe animal. se referă la principala operaţiune premergătoare Să e vorba oare de cea mai veche variantă a ţesutului, iar cel de-al doilea doar la materia primă „Mioriţei” zămislită probabil, în vremuri în care folosită la ţesut, adică lâna. Lâna, sub formă de caier uneltele de tors erau mai rudimentare şi nu fuseseră apare desigur şi în prima temă, alături de fus şi de implicate încă în ritual (?). Să  luat oare Maica furcă, dar numai torsul, care pune în valoare toate oierului, „smoacele de lână...” la întâmplare sau a cele trei componente, pare a  implicat foarte clar preferat o anumită tonalitate cromatică? în ritual. De fapt, atât fusul, furca precum şi caierul Răspunsurile le vom aa probabil într-un viitor şi torsul, ecare în parte, au rol magic în credinţele mai apropiat sau mai îndepărtat şi, aceasta, în funcţie ţărăneşti, rol păstrat încă şi în zilele noastre. de felul în care vom şti să privim înapoi, în timp În unele variante fuiorul de lână nu apare: peste milenii, cât mai departe şi cât mai dornici de a) „… Iar dac-oi videa a aa primele alcătuiri de la rădăcina spiritualităţii O babă bătrână noastre. Cu furca cu lână Din furcă torcând Note: De mine-ntrebând…”2 1. Rene Huyghe, Dialog cu vizibilul, p. 177. sau, 2. Fochi Adrian, Mioriţa. Tipologie, circulaţie, geneză..., Ed. Academiei R.P.R., București, 1964, p. 765 b) „Drăguţă mioară, 3. Berdan Lucia, Caietele de folclor, IV, Balade din De te-i întâlni, măi Moldova, p. 114, culeasă din satul Vidra, judeţul Vrancea. C-o babă bătrână 4. Fochi Adrian, op. cit, p. 755. Doi viţei mânând, (măi) â 5. Berdan Lucia, Caietele Arhivei de folclor, VI, Balade din Din fus îndrugând, â, â3 Moldova, p. 114, culeasă din com. Cosmești, Galaţi

Şi în sfârşit, o variantă în care nu mai apare nici fusul, nici furca şi nici fuiorul de lână. Este sugerat doar meşteşugul torsului:

c) „… Mă-sa c-auzea, După el se lua, Pe-o gură de vale Din mână-ndrugând Din ochi lăcrimând4

Ce-a de-a doua temă se referă doar la materia primă, adică la smoace de lână pe care Maica Bătrână le ia în mână din momentul în care presimte moartea tânărului oier (a ului ei natural?) şi le poartă pe lungul drum al transhumanţei, drum pe

48 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Personalia • Personalia • Personalia • Personalia • Personalia

Îmbrăţișări în ritmuri dunărene Omagiu scriitorului Mircea Ionescu, la 75 de ani de la naștere (I)

a i ai Moldovei de la Dimitrie Cantemir la Geo Bogza, de la Vlahuţă CJos, trăitori întru la Sadoveanu, de la N. Filimon la Ștefan J. Fay, de îmbrăţișarea constantă a la Jean Bart la N. Dunăreanu, de la Panait Istrati la braţelor bătrânului uviu Fănuș Neagu etc. Și mai în zilele noastre, un mic Istros (Hester, Danaistru), popas evocativ – s-ar impune – întru amintirea binecunoscut zilelor lui Mircea Ionescu, scriitorul – împătimitul de noastre: Dunărea (cu frumos, de senzaţional, de investigaţii fulminante traduceri diverse: Donau, – care ţine să ne avertizeze – de dincolo de marele Dunay, Duna, Dunav, timp – că „din huma întrupării noastre” nu rămâne Dunai, Danube, Tuna etc.) – decât amintirea... (Într-o primăvară...) Livia Ciupercă membră U.Z.P.R. ică a lui Poseidon (cum ne Pentru cei care l-au cunoscut bine (sau mai puţin place a crede), până ajunge bine), merită a aminti că Mircea Ionescu a fost să triumfe în braţele mării (nedrept spuse negre) – un iubitor de natură, vânător și pescar pasionat – pentru a-și slăvi efortul și dramele rii, își mângâie până la extaziere, îndrăgostit, deopotrivă, de maica întru alint sau întru vrăjmășie mantiile-i spumegate Dunăre – care „cântă laolaltă cu freamătul sălciilor – nu de puţine ori, peste lanuri, peste case, cerând și al plopilor de pe malurile ei...” (A patra punte) jertfe adeseori. Aceasta-i este rea. Nu-i place-a  În volumul Adevăr și metaforă, „însemnările” încorsetată. Se răzvrătește – pentru unii, dușmănește. sale evocative devin, prin capitolul Dunăre, cât Doar e ică neptuniană. Cu toate acestea – o iubim, se cuprinde!... – îmbăiere în magma istorică cu alintând-o în vers și cânt baladesc „Dunăre, Dunăre, / străfulgerări în autohtonicitate. Drum fără pulbere.../ Și fără făgaș...” „Mișcătoarea pavăză de argint” – cum o numea, Pe undele înspumate, la malurile-i generoase, la 1883, Mihai Eminescu, Dunărea rămâne un în Deltă, pe numeroasele-i ostroave, pescari „cărăuș neobosit” (Alexandru Vlahuţă), pentru și vânători iscusiţi își încearcă norocul. Cu care ar merita „să-ngenunchem în Templul” său, instrumente sosticate, cu penelul, cu pixul sau cu amintind și de elogiul adresat de Adrian Păunescu, aparatul de lmat, undele-i cărunte se lasă furate în mării. Și-n acest context, avem a pomeni de arie diversicată de imagini, culori, frazări. Filme GALAŢII din ţinutul covurlian, „un târg care documentare sau artistice, picturi și sculpturi, nu bate la ochi printr-o arhitectură frumoasă jurnale de călătorie, proză, teatru. Versuri – multe sau prin mărime, dar este târgul cel mai vestit ai multe. Și, rește, reportajul – textul publicistic, întregii Dunări”, după cum scria, la 1716, Dimitrie cu striaţii poeticești, adesea obiectivat de-un Cantemir – în a sa Descriptio Moldaviae. mesaj, și-ntotdeauna înnobilat prin darul de a ne Și totuși, multe versuri i-au fost dedicate familiariza cu oameni și locuri, de a ne sensibiliza măritului fluviu. Într-unele, i se redă traiectul sau de a ne impulsiona înspre un spectru vizual devenirii: născută în pântecul vârfului Kandel, anume. Într-un cuvânt, reportajul își dezvăluie, / susuri notând la-nceput, / înfrăţire de Brigach generos sau succint, povestea unui prezent real și și Breg, / pentru ca-nveșmântat în hlamidă palpabil, în genere. princiară, / în fastuosul castel Fürstenberg, / să-ţi Dacă dorim să ilustrăm valenţele estetice ale cânţi destinul / de-a traversa... zece ţări... Generos reportajului avem modele ilustrative suciente. De traiect!

48 49 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Personalia • Personalia • Personalia • Personalia • Personalia

Alteori, personicată, Dunărea devine personaj sfânt, de acolo de unde „răspândesc undele lor dramatic. Și-un singur exemplu, ni se pare grăitor. binefăcătoare peste Univers”, adaugă Alexandru Malecul „leu hain” îi tulbură apele, probă de Papadopol-Calimah (1833-1898), în studiul încercare și pentru un Dănilaș – „puișor de drac”, prezentat la Academia Română, la 1886, în speranţa că o va cuceri pe „fata dintr-o algă” a intitulat: Dunărea în literatură și în tradiţiuni. Dunării. Așa glăsuiește poemul epic Fata de apă, Punctul de plecare al acestor afirmaţii este chiar de Dominic Stanca (poemul acesta ind dramatizat Biblia, Facerea: „ (10.) Și din Eden ieșea un râu, și prezentat chiar pe o scenă gălăţeană, în 1968), care uda raiul, iar de acolo se împărţea în patru reţinând că în unda – val nesfârșit și-nvolburat obârșii. (11.) Numele unuia era Fison: acesta al bătrânului uviu – iubirea rămâne căutare înconjură toată ţara Havila, în care se află aur... nesfârșită în meandrele necuprinsului – dor (13.) Numele râului al doilea este Gihon (Fison). prevestitor de moarte. Acesta înconjură toată ţara Cuș. (14.) Numele Ascultând multele-i doiniri învăluite-n apele-i râului al treilea este Tigru: acesta curge prin înspumate, uneori – străluminate de razele soarelui ţara Asiriei; iar râul al patrulea este Eufratul... sau de bucuria adâncurilor, alteori – întunecate ” Istoricul armean Moisi Khorew – îl numește în mantia „griului tern, mohorât”, înviclenit „Tanúp”, grecii – „Istros”, romanii – „Danubius”, (Vinovatele meandre): „Dunărea crește – / rupe iar goţii – „Dunăre”. mal, / rupe deal, / rupe pod, / rupe tot / și nu-ţi mai Alexandru Papadopol-Calimah folosește infor- trage nimic la năvod...” (Fata de apă). maţiile pe care le oferă istoricul roman Samonicus, Oricum, în orice ipostază, vocea poetului va „în cartea sa de răspunsuri despre uvii, pe care a șopti Dunării, duios: „Mândro, de-al tău dor, închinat-o lui Diocleţian și lui Valeriu cel bătrân” / face-m-aș de-un nor, / de-un nor ducător, / (preluare din: Joannis Lydi – De Magistratibus neîntorcător...” (Dominic Stanca) Și iată cum, Populi Romani Libri Tres, Paris, 1812), valurile Dunării nasc poezia lirică, epică, în consemnând că în Limba Dacilor, Istrul s-a numit ritm doinit (Ștefania Stere), baladesc (Ileana dintotdeauna „Dunărea”, adică cea „aducătoare Constantinescu – „Dunăre, Dunăre / Drum fără de nouri”. pulbere / Și fără făgaș, / Inima-mi secaș...” sau Elena Și-avem a reţine că „acest uviu, în limba Ionescu-Cojocaru – „Dunăre, cale bătrână / Apa ta Tracilor, una cu a Dacilor și a Geţilor, se numea dorul mi-l mână...”) sau de vals (Iosif Ivanovici, Dunăre (du-nouri, da-nubes), iar în limba Besilor, Strauss), iar cuvântul – acără arzândă – se cere megieși cu Geţii, - Istru, Histru...” (Alexandru mângâietor, chiar dacă, de la fereastra înaltului, un Papadopol-Calimah → Samonicus ← Joannis Lydi) ochi reţine doar cenușiul înspumat al venerabilului Toate aceste informaţii, de la istoricul roman Danubius. Samonicus (și nu numai) sunt prea bine cunoscute Deopotrivă venerat prin toate cele zece ţări, pe și poeţilor: Publius Ovidius Naso (43 î.Hr.-17/18? unde-și poartă apele, nu oricum numit – „Amazonul d.Hr.), cel care numește Dunărea „binominis Ister” Europei”, privirea ni se luminează, cum „Spre malul (Istrul cel cu două nume) sau Publius Papinius drept și stâng curg râuri / Sclipind la marginea Statius (40-96, devenit el însuși personaj, în câmpiei...” (Nicolae Labiș – Dunărea). Iar atunci Divina Comediae, de Dante). Trimiterile atât când ajunge să mângâie și malurile pământului de dese, obsesive, ale lui Ovidius – în Tristele românesc, privim cu încântare... „Ni-i dragă nouă- și Ponticele sale, ne îndreptăţesc să credem că această apă, /Drum fără pulbere și fum / Ce știe a cunoscut întâi de toate litera Sfintei Scripturi, și apuse chinuri...” (N. Labiș) și o îngemănează-n dovadă: „Maximus amnis cedere Danubius se ritm alert, „laolaltă cu freamătul sălciilor și al Tibi / Nile negat...” Acestea sunt versuri extrase plopilor de pe malurile ei...” (Mircea Ionescu). din Ponticele, Cartea a IV-a, Scrisoarea a X-a: „Și Elogiul Dunării îmbracă hlamidă divină. Și-avem două continente desparte-un râu acum: / Și altele- a-l crede pe cuviosul Efrem Sirul când afirmă ntre care Danubiu-n frunte-ar sta, / Ce nu vrea să că cele patru fluvii: Nilul, Dunărea, Tigrul și se plece, o, Nil, în faţa ta;/ În marea asta-ntinsă Eufratul sunt zămisliri cerești – din „capul lui puhoaie năvălesc / Atâtea râuri, fluvii, și apa i-o Dumnezeu”, avându-și izvorul în inima raiului răcesc...”

50 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Personalia • Personalia • Personalia • Personalia • Personalia

Poetul exilat este îngrozit de frigul dobrogean, considera reale notaţiile lui Cezar Bolliac dintr-un imaginându-și toată „Tracia îngheţată”, acolo unde studiu redactat la 1856, celţii trăitori pe malurile și vinul se face „sloi”. De aceea, „Pontul” îi apare Dunării, încă din timpul lui Alexandru Macedon, „neprimitor, / Cu ţărmuri îngheţate, și mă usuc de ar  amprentat (posibil?!) locului, patronimicul dor...”, iar „Istrul cel lung, șerpuitor” și „înmărmurit „Galaţi”. de frig” îi dă o stare de total inconfort, spasme și Și de-aceea, ii trăitori la ţărmurile municipiului înfrigurare. Explicabile rămân nu doar iernile Galaţi, i-au dăruit și-i dăruiesc din prea plinul geroase, ci mai ales încorsetările între zidurile- imaginaţiei lor, precum Grigore Hagiu (1933- graniţe, deloc ușor de acceptat. 1985) – cu al său Cântec la marginea Dunării Cu adevărat, bătrânul uviu mângâie și sau Marcel Gaon (1925-1987) – purtat în spaţiul sfredelește, deopotrivă. Din geana timpului tainic: „Dunărea făr-de păsuri / primenea foșnitoare neostoit, vibraţii preaslăvite, se cer amintitoare – mătăsuri...” înspre sau dinspre ochiul de lumină al „bătrânei” Asemenea, și pentru Alexandru Lascarov- Dunăre – „liberă-ndrăzneaţă, mare”, cu-ale ei Moldovanu (scriitorul creștin, tecuceanul) „lungi valuri ce vuiesc și se frământă...”, așa cum – imaginea Dunării reectă doar frumuseţi, transpare în viziunea poetică a lui Mihai Eminescu niciodată răzvrătiri: „În toate vremurile, Dunărea – în poemul Memento mori, coborând în pinten este frumoasă. Vara, e domoală și se scurge de vale, de istorie dacică. cu o maiestate care impune, - iarna, când îngheaţă, Bătrânul uviu, bătând malurile, este vizualizat ridicându-și sloiurile în încălecări fantastice, ca și de Alexandru Vlahuţă (1858-1919), „în partea niște gheţari în miniatură...” Și „chiar când vine de jos” a orașului Galaţi, supranumit – „vestita vijelioasă”, primăvara, „își are și atunci frumuseţea schelă a Moldovei”, « Veneţia Mării Negre» –, ei sălbatică”. Blândă, învolburată sau lin șerpuitoare, acolo unde – în jurul anului 1900 – „se vântură merită a  admirată, vara, mai ales. Și-a observat că bogăţiile și marele negoţ al portului”, acolo unde „ea e frumoasă seara pe lună...” Și, în acele clipe, „trag corăbiile” asemenea unei „trăsuri la scară...” posibil, s-auziţi șoapta-ncremenită pe strune de (România pitorească). le-nspumate, demne pentr-un „frumos nebun al Multiple legende au făcut ca Dunărea să e, marilor orașe...”, când pari îmbiat a șopti: „Mă simt deopotrivă, venerată, dar privită și cu teamă, bătut în tâmple și în suet de aromele Dunării și ale asemenea legendarului Styx. Astfel am putea ploii...” (Fănuș Neagu) sau când asculţi: „în cântec deduce viziunea poetică a lui Barbu Nemţeanu nemurirea noastră, / Cu gândul care urcă temerar, (1887-1919): „...teme-te / De-a Dunării cumplită / Îmbrăţișând pământul cu Dunărea albastră, / În răzbunare, / În curgerea de val spre răsărit / Va murmurul sălbatic de pescar...” (Coriolan Păunescu duce despre tine veşti amare...” – Vestitorul) Și totuși, de la Homer sau Vergilius cetire, Dorinţa de comunicare este mai presus de re. învolburatul Istru, scăldând malurile Traciei, Și cum n-ar dori și ea, domniţă-ntre domniţe rește, ale Daciei și ale Geţiei, va  considerată uviale, să nu dialogheze cu ale sale „copile” chiar patria Zeului Ares. Iar Oracolul de la Delphi (George Coșbuc), deplângându-le zbuciumul și dictase chiar și-un ceremonial: cine va arunca în neîmplinirile?! Și-avem a aminti doar două dintre- valurile Dunării doi lei, acela va  biruitor. Ce aceste „copile”: e drept, consemnează Alexandru Papadopol- Siretul – „dragul”, „ râul luciu se-nconvoaie Calimah în al său studiu de la 1886, pe Columna de sub copaci ca un balaur...” (Vasile Alecsandri), cel la Roma este reprodusă această scenă-oracol, dar care „murmură” în singurătate și „pustie” (Mihail nu știm și dacă Traian s-a supus acestei „porunci” Sadoveanu) – până la-mbrăţișarea cu sora ei cea (preziceri). mare, părând ea însăși, precum un „copac uriaș, Ceea ce știm, în mod cert, este că atâtea seminţii culcat de-a lungul Moldovei, cu rădăcina-n Dunăre câte s-au perindat prin acest areal au venerat și cu crengile rășchirate, înpte prin crăpăturile uviul, dar s-au și temut, neștiind când anume el munţilor...” (Alexandru Vlahuţă). își va cere prinosul de jertfă umană. Și dacă vom (Va urma)

50 51 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Personalia • Personalia • Personalia • Personalia • Personalia

Moștenirea Nataliei Negru (I)

espre manuscrisul studenta Natalia Negru s-a oferit să analizeze Doina D8413, subintitulat lui Șt. O. Iosif. Despre această ședinţă de seminar Durerile poeziei știm câte vorbește și Ion Petrovici în memoriile sale ca unul ceva din scrisoarea către care a fost prezent la dezbatere, ba chiar pretinde c-a Horia Oprescu, căruia fost desemnat de profesor să dea replica referentei, i-l încredinţase și pe care dar relatările celor două mărturii nu coincid tocmai îl voia restituit. Este un exact. Oricum, în referatul său Natalia Negru a făcut manuscris generos, de uz de un arsenal de superlative, ceea ce l-a încântat circa 200 de pagini și nu pe poet atunci când a aat de elogiile prietenei sale. știu dacă se va găsi vreodată - Poetul. Este o evocare a primelor înorări din o soluţie editorială pentru prietenia lor sinceră și selnică. În acest text de Ionel Necula losof, scriitor publicarea lui integrală. Ar patru pagini este descrisă și scena de la mormântul ieși o carte mărturisitoare lui Eminescu, unde cei doi își jură iubire veșnică în care Natalia Negru relatează despre nefericirile și pecetluiesc jurământul cu două re de iarbă încercate – din episodicele ei însoţiri cu poeţii încercuite sub formă de inele, pe care și le pun unul St. O. Iosif și Dimitrie Anghel și din cochetările în degetul celuilalt. sale cu poezia. Regăsim în acest caiet toată gama - Logodnicii. Este un text de trei pagini în suferinţelor îndurate și toate elementele necesare care evocă primii lor ani de viaţă comună, când unei reconstituiri cât mai exacte a erau invidiaţi de toată cărturărimea nefericitei lor biograi. Pentru un Bucureștiului. Totuși logodna adevă- viitor monograst, consultarea acestui rată, în afara celei romantice ce se manuscris este nu doar imperioasă, produsese la mormântul lui Eminescu, dar și deplin lămuritoare pentru avea să întâmpine unele dicultăţi înţelegerea multora din secvenţele pentru că părinţii Nataliei Negru o destinului lor terestru. promiseseră unui moșieraș din partea Nu ne propunem deocamdată locului, ba chiar întocmiseră și foaia publicarea manuscrisului, dar îl de zestre. Evident, poeta nu știa nimic recomandăm călduros tuturor celor despre aceste aranjamente de familie. interesaţi de triada orcă – Iosif, A intervenit însă fratele Nataliei care a Anghel și Natalia Negru - bântuită de pledat cu tot curajul în favoarea iubirii. nenoroc și de vitregiile sorţii. Redăm Apoi a intervenit și delicata scrisoare a în cele ce urmează conţinutul acestui manuscris și lui Iosif către părinţii Nataliei în care solicita să e toate secvenţele ce-l compun împreună cu sumarele primit pentru a cere mâna Nataliei. noastre informaţii - lacunare, rește - despre ecare - Fericiţii. Este un text generos de 11 pagini în diviziune din cuprins. care se evocă prima vizită a Nataliei în familia Iosif, - Două scrisori cuprinzătoare expediate de Șt. O. la Brașov și înfrigurările poetul Iosif la comanda Iosif lui Sextil Pușcariu prin care îl informa despre primită din partea lui Spiru Haret de a scrie un lung primii săi ori și începutul prieteniei sale cu poem consacrat lui Ștefan cel Mare de la moartea frumoasa studentă de la Litere, care îi ceruse să-i căruia se comemorau patru secole. corecteze niște poezii. Îndrăgostit lulea, Șt. O. Iosif - Cuibul trist. Retrasă la Buciumeni, Natalia este hotărât să ducă prietenia până la capăt, adică Negru, acum mamă, are primele impresii că în până la ocierea civilă a prieteniei lor. căsnicia lor ceva nu merge. Iosif era un copil - La un seminar. Este textul unei evocări de mare și poeta trebuia să hotărască și să se zbată seminar de la cursul lui Mihail Dragomirescu în care pentru rezolvarea tuturor problemelor ce trebuiau

52 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Personalia • Personalia • Personalia • Personalia • Personalia

înfruntate. Cuibul lor de la Buciumeni începuse să căzut bolnav și a cerut insistent ca Natalia Negru e adumbrit de tristeţi și deziluzii. să-l viziteze, iar Iosif a îndemnat-o să răspundă - Cumpăna. Titlul este împrumutat de la invitaţiei. Nu s-a dus. Se desprimăvărase, se apropia denumirea episodicei reviste pe care Iosif și Ilarie Paștele. Am plecat la ţară, dar acolo au ajuns-o Chendi au editat-o împreună, într-o euforie de scrisorile disperate ale lui Anghel, reproduse de boemi, obișnuiţi cu atmosfera cafenelelor pe care le autoare în această secvenţă și publicate de noi într- frecventau împreună. În aceste întruniri de cafenea un alt capitol al acestei cărţi. își face apariţia și Dimitrie Anghel. Aduce cu el - Epilogul colaborării. Sunt două pagini de ambiţia, cutezanţa, impetuozitatea, exact ceea ce dezvinovăţire și de reecţie asupra întâmplărilor lipsea blajinului Iosif. Împreună însă se completau. care au dus la încetarea unei colaborări ce se - Colaborarea. În aceste pagini este evocat dovedise fructuoasă și a taifunului ce va schimba începutul colaborării dintre Iosif și Anghel. Iosif era viaţa de cuplu. un neîntrecut versicator, Anghel avea preţiozitatea - Foc. Este vorba de incendiul care a distrus imaginii și ingeniozitatea ideii. Cum se vede, și în Hotelul Luvru, unde și Anghel ocupa un problema scrisului cei doi se completau fericit. apartament. În faţa vâlvătăilor, Anghel ameninţă - Suprema mărturisire. Este textul în care că se împușcă dacă Natalia Negru nu răspunde autoarea dezvăluie amănunte privind mărturisirea rugăminţii lui, de a  vizitat de aceasta. Îngrozită, pasiunii lui Anghel faţă de soţia prietenului său. femeia de serviciu aleargă la ea și-i spune că-l Problemă veche și mereu reînnoită. La vremea va avea pe conștiinţă, dacă-i refuză invitaţia. Se lui, Conachi scrisese și el poemul Amoriul din înduplecă și scena regăsirii lor este duioasă și prieteșug, tot așa, dintr-o mare pasiune faţă de tragică deopotrivă. Smaranda, soţia prietenului său Petrachi Negri, și - Într-o staţiune balneară. Staţiunea este mama lui Costache Negri. În vremurile noastre se Govora, unde Natalia Negru ajunge însoţită de cunoaște de câtă trecere se bucura melodia Soţia Iosif în speranţa că-și va reface echilibrul nervos. prietenului meu, executată de soliștii Teatrului La revenirea în București, Iosif îi scrie lui Anghel Muzical din Galaţi, Alexandru Jula și Ionel Miron. s-o lase în pace că e foarte bolnavă. Numai că într-o Se înţelege încurcătura în care a fost pusă Natalia seară se trezește cu Anghel la ușă. Îi aducea ori ca Negru la această declaraţie neașteptată. Regăsim în atenţie de ziua ei - de care scriitoarea, în devălmășia acest text complexele de care era încercată poeta patimilor de care era încercată, uitase. care își face probleme în privinţa comportamentului - Paris. La Paris ajunge cu banii familiei, în său faţă de prietenul și colaboratorul soţului. speranţa că va  o terapeutică pentru tot zbuciumul - Iarăși Eminescu. Text lung de opt pagini prin care trecuse. Este însoţită de Corina și de Iosif, în care autoarea evocă reuniunea de la Botoșani care se reîntoarce la București imediat după ce le pentru omagierea lui Eminescu, prilej pentru instalează. Corina jubila și atrăgea atenţia tuturor. Anghel de a-și arăta admiraţia și marea lui pasiune, În muzee, Lumea n-o pierdea din ochi, uitând imposibil de reprimat. În cadrul reuniunii Natalia tablourile. Doamnele și domnișoarele îmi cereau Negru a citit și ea o poezie omagială, care a încântat voie s-o sărute. Ea sfătuia în gura mare și povestea asistenţa. Cu prilejul vizitei la Mănăstirea Agaon de Tecucel, de calul Harapu, de câinele Robinson, de este rugată să se îmbrace în haine de călugăriţă ceea pisica Grioleta. Aici, la Paris, primește scrisorile lui ce face ca patima lui Anghel să crească cu o octavă. Iosif și Anghel, dar acesta din urmă, pe neașteptate, - Bucovina. Textul evocă șezătoarea literară își anunţă sosirea la Paris. La stăruinţa lui se de la Cernăuţi, la care autoarea participă alături înduplecă și-l primește. de Iosif, Anghel, Cincinat Pavelescu, Sadoveanu, - Astăzi. Sunt câteva rânduri de reecţii la rece, Gârleanu și alţi scriitori. A acceptat să participe peste tumultul înfrigurărilor resimţite dureros și la insistenţele lui Anghel care, din gelozie, nu voia spăimos, ca semne ale destinului nemilos. Autoarea s-o lase singură în București. Soţii Iosif s-au întors rememorează scena din seara fatidică: un glonţ s-a la București singuri, cu două zile mai devreme izbit de drugul ferestrelor, a ricoșat și m-a ajuns în faţă de ceilalţi. Anghel și-a mărturisit clocotul partea de sus a piciorului. Speriat de ceea ce făcuse, pasional mai întâi lui Iosif. Dar curând Anghel a crezând că-s pe moarte, și-a tras un glonte în piept.

52 53 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Personalia • Personalia • Personalia • Personalia • Personalia

- Palatul Justiţiei. Autoarea rememorează pânza lui Leonardo. În biroul lui Disescu se hotărăște dezastrul care a urmat scenei din seara fatidică. Nu numirea Nataliei Negru ca inspectoare pe studiul s-a mai putut împăca nici cu Iosif, care a înţeles-o, a limbii și literaturii române la toate școlile din ţară. iertat-o și s-ar  mulţumit cu o simplă prietenie, dar Dintr-o gelozie nestăpânită, poetul Dimitrie Anghel scriitoarea a refuzat hotărâtă. Mă atrage primejdia, rar o lăsa să facă câte-o inspecţie, și atunci însoţită de lupta, prăpastia. O să u rănită. O să cad, o să gem, el. De ecare dată o aștepta, e la poartă, în trăsură, dar voi lupta înainte… până în ceasul din urmă, e în cancelarie. După moartea lui Anghel, i s-a când voi închide ochii. ridicat și Nataliei Negru funcţia respectivă. - La Craiova. A ajuns aici la inaugurarea - Ce frumos e aici la voi. Steo nu s-a deprins proaspătului director Emil Gârleanu în funcţia niciodată cu ideea că Natalia Negru nu mai este de director al Teatrului Naţional. Era însoţită de soţia lui. Participa regulat la evenimentele familiei Dimitrie Anghel și programul mai prevedea, pe Negru din Buciumeni și venea uneori chiar acasă lângă spectacolul de teatru și lecturi literare. Când la Lia, în București. De ecare dată, Anghel se a fost invitat să citească Șt. O. Iosif, poeta a leșinat. retrăgea, iar Steo nu-și putea reţine exclamaţia Ce Am fost dusă pe sus în camera hotelului. Atunci a frumos e aici la voi! cunoscut-o pe marea actriţă Agata Bârsescu, care a - 1913. Este anul intrării României în război, venit în loja scriitoarei. dar și anul morţii lui Steo. Poeta a aat de moartea - Nefericiţii captivi. Suntem cu toţii captivii fostului său soţ dintr-o scrisoare a bătrânului său destinului și ai caracterului cu care-am fost socru care-o anunţa că de nevoie a fost înmormântat zămisliţi. Din punctul acesta de vedere Anghel era a doua zi (23 iunie, ad.n.) Împrejurările neobișnuite personicarea contradicţiei. (…) Căsnicia noastră prin care trece ţara, nu mi-au îngăduit a vă înștiinţa a fost o nenorocire, un infern, poate o nebunie. Își la vreme ca să aduceţi copila să-și vadă tatăl pentru amintește de logodna cu Anghel. Poza fericit, ultima oară. A murit cu totul neașteptat, chiar și arătându-mi inelul de logodnă! Eu simţeam un pentru noi, fără să e bolnav. Plecase de dimineaţă junghiu în degetul meu inelar, unde veriga cea nouă cu gândul să plece la ţară, să-și vadă copilul și a luase locul inelului pe care cu atâta sfântă iubire, doua zi ne-au anunţat că e mort la spital, unde într-o zi de întâi Maiu mi-l pusese Steo în deget. La fel se dusese de cu seară. Ultimele lui cuvinte înainte de zguduitoare este și scena cununiei civile. În ziua de moarte, ni s-a spus că au fost: Lăsaţi-mă să- cununiei civile eram certaţi. Cocuţa se nimerise să e mi văd nevasta și copila. Ţara l-a plâns și gazetele la mine în ziua aceea și rămânea în casă plângând în au publicat necrologuri. Chiar Regina Elisabeta braţele unei servitoare. Totul parcă anunţa tragedia a trimis o telegramă cu un text bine ticluit: Din ce va urma. adâncul inimei, plâng pe marele nostru poet, care, - Fuga Ninetei la Verennes. Nineta era numele de de atâtea ori, a înţeles să stabilească legătura între școlăriţă al Nataliei Negru. Coșmarul căsniciei sale gândul meu și iubita lui limbă adoptivă. Să vă cu Anghel trebuia curmat. Prin Steo își aranjează un dea Dumnezeu răbdare și încredere în voinţa sa refugiu la Ștefania, colega ei de școală. Tot Steo. Aici, nepătrunsă. Elisaveta. la colega ei de școală redactează cererea de divorţ. - Doi oameni. Cei doi oameni evocaţi de autoare La tribunal însă Anghel plânge, mă imploră. Cum vă în această secvenţă sunt: secretarul particular înduraţi, coniţă, mă imploră un ţăran. al poetului Anghel, Măciuceanu și Ion Beldie - - Un duel. Este vorba de provocarea, de către la acea vreme prefect al judeţului Tecuci. Ei au Anghel, la duel a celor doi redactori de la revista intervenit pentru împăcarea soţilor Anghel după Furnica, pentru aluzii necuviincioase la adresa o lună de despărţire când poeta trăia retrasă la femeii sale. Numai că adversarii săi renunţă să se Tecuci. Adesea, unul sau celălalt veneau la Tecuci bată și-și cer scuze. Leon Feraru vine imediat la mine cu mesaje de împăcare din partea lui Anghel. În într-un automobil încărcat cu ori de mac. preajma zilei de Sf. Dumitru, patronul numelui lui - Mona Liza. Invitaţi la masă, la familia Mitif, cu el, cu Măciuceanu a mers Natalia Negru reputatului jurist Disescu, soţii Anghel se bucură de să-i cumpere o atenţie. I-a cumpărat o cutie de un tratament rezervat ocaziilor mari. Cu acest prilej, ţigări și havane. Disescu asociază imaginea Nataliei Negru cu cea din (Va urma) 54 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Personalia • Personalia • Personalia • Personalia • Personalia

Jurnalul unei misiuni spaţiale Generalul maior (r) Dumitru Dorin Prunariu Ambasadorul românilor în Cosmos (I)

n interviu despre o pagină inedită din istoria astronauticii românești trecute, Uprezente și viitoare, realizat cu cosmonautul Dorin Dumitru Prunariu și publicat parţial în Viaţa liberă, ediţia din 23 aprilie 2013. Cosmonautul Dumitru Dorin Prunariu este primul român care a intrat în istoria Cosmonauticii românești și universale prin misiunea în Cosmos îndeplinită între 14-22 mai 1981. Împreună cu rusul Leonid Popov, românul a zburat cu nava spaţială Soyuz-40, de pe cosmodromul Baikonur, alăturându-se pe orbită echipajului de pe staţia cosmică Saliut-6, aat deja în misiunea în spaţiu de două luni1. Ambasadorul românilor în Cosmos este al 103-lea pământean care a avut șansa de a colinda prin… Univers și de a experia2 (denește starea de jertfă, pentru un scop înalt) pe Maria Stanciu propria-i piele supliciile imponderabilităţii. Sdând legile rii și ale gravitaţiei, cosmonautul jurnalistă, „Viaţa Liberă” Galaţi român Dorin Prunariu a pus astfel în practică și a conrmat „profeţiile” și inovaţiile savantului (sas) transilvănean Hermann Oberth (1894-1989), Părintele Astronauticii și „Pionierul zborului cosmic”3, cum îl numește însuși Dorin Prunariu. În misiunea sa în cosmos, Dumitru Dorin Prunariu și cosmonauţii ruși, Leonid Popov și echipajul de pe Saliut-6 Vladimir Vasilievici Kovalionok și Victor Petrovici Savinîh – pe baza cercetărilor știinţice – au adus noutăţi în domeniile cercetării spaţiale, al astrozicii, al studiului radiaţiilor cosmice și tehnologiilor spaţiale, în medicină, biologie și psihologie. La sfârșitul misiunii în cosmos, Alexei Leonov, șeful grupului de cosmonauţi, arma despre „eroul naţional”4 al românilor: „A fost poate una dintre cele mai frumoase misiuni cosmice ale programului. Cosmonautul român s-a dovedit un specialist de înaltă clasă și un om extraordinar. Felicitări din toată inima!”5 Astăzi, generalul-maior (r) Dumitru Dorin Prunariu este membru onoric al Academiei Române și reprezintă România și elita mondială a specialiștilor la întâlniri internaţionale în domeniul Cosmonauticii, dar și al Protecţiei Mediului și Geopoliticii de la București la Paris, de la Geneva la Moscova, din America în China… La o distanţă de 32 de ani „lumină” de la evenimentul care ne-a ţinut cu suetul la gură, cosmonautul Dumitru Dorin Prunariu, pe care l-am întâlnit în martie 2013 la sediul Agenţiei Spaţiale Române, ne-a vorbit despre anii de aur ai Cosmonauticii românești și mondiale de ieri, de astăzi, din viitor… Maria Stanciu: Domnule general Dumitru al Academiei – la stabilirea calendarului de lucru, Dorin Prunariu, vă mulţumim că între multele luarea unor decizii referitoare la primirea de noi responsabilităţi și misiuni pe care le îndepliniţi în membri și am propus spre publicare unele lucrări cadrul celor mai importante foruri internaţionale știinţice prin intermediul IAA. Am fost prezent și la din lume, v-aţi făcut timp și pentru cititorii revistei lucrările unor comitete ale Federaţiei Internaţionale gălăţene „Axis Libri”. Abia aţi revenit de la Paris, de Astronautică. Dacă IAA este o instituţie formată de la o întrunire a Academiei Internaţionale de din persoane zice alese datorită calităţilor și Astronautică, unde sunteţi membru titular. Vă realizărilor deosebite, profesionale, Federaţia rugăm să ne faceţi o scurtă prezentare asupra stării Internaţională de Astronautică este o organizaţie și stadiului de organizare a activităţilor astronautice de instituţii la care am participat ca președinte7 în lume. al Asociaţiei Exploratorilor Spaţiului Cosmic. Dumitru Dorin Prunariu: La Paris, am mers la Asociaţia noastră este o asociaţie profesională și sesiunea de primăvară a Academiei Internaţionale educaţională a astronauţilor și cosmonauţilor, de Astronautică (IAA)6, unde am participat – numără peste 370 de membri din 35 de state (în total alături de alţi membri ai Consiliului de Conducere sunt 530 de astronauţi din 37 de state), din întreaga

54 55 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Personalia • Personalia • Personalia • Personalia • Personalia lume și dorește să devină membru al Federaţiei pe plan intern, în strânsă colaborare cu Agenţia Internaţionale de Astronautică. Aderarea la această Spaţială Europeană, indcă de doi ani suntem instituţie va oferi Asociaţiei Exploratorilor Spaţiului membri plini ai acestei instituţii europene de elită. Cosmic o mai mare transparenţă și, de asemenea, o Am accesat-o în mai multe faze, începând cu un implicare mai mare în demersurile cosmice la nivel prim acord în 1991, imediat după ce ne-am îninţat, internaţional. În acest context, ca un prim pas, am și am continuat cu parteneriate mai dezvoltate, mai participat la lucrările câtorva comitete ale Federaţiei cuprinzătoare, ajungând să cuprindem - pe lângă Internaţionale de Astronautică și, în toamnă, cercetare - și colaborare industrială. Din 2006, am când se va reuni această federaţie la congresul său intrat într-un program de preaderare la Agenţia internaţional de la Beijing - China, vom formula Spaţială Europeană, într-o primă fază „de stat documentul de aderare… membru cooperant” - așa s-a numit această etapă M.S.: În 1990, imediat după evenimentele din de cooperare pentru statele din Europa de Est, apoi decembrie 1989, la iniţiativa unui grup de specialiști, ca membri plini. Suntem al doilea stat din Europa între care Domnia Voastră aţi fost „inima” acelui Centrală și de Est, după Republica Cehă, care am grup, aţi îninţat Agenţia Spaţială Română-ROSA, devenit membru al Agenţiei Spaţiale. După noi a ca o continuare a programului de venit Polonia. În ansamblul ţărilor cercetare „Intercosmos”, iniţiat membre, noi am fost al XIX-lea în 1968, între România și Rusia. stat în acest club select. În ultimii Ce raţiuni au stat la baza acestui ani, avem colaborări cu diferite demers și la ce este bună o Agenţie instituţii, nu numai prin Agenţia Spaţială? propriu-zisă. Noi suntem un fel de D.D.P: În general, scopul coordonatori de programe și, în îninţării și inţării unei ast- această calitate, lucrăm cu peste o fel de agenţii este cel de a sută de entităţi, acestea putând  stimula cercetarea știinţică și institute de cercetare, universităţi, aplicaţiile cosmice în domeniile grupuri de cercetători constituiţi astronautic și aerospaţial. Încă pentru un anumit proiect sau de la îninţare, ROSA8 a fost altul; pot  institute ale Academiei preocupată să dezvolte dialogul Române sau institute private, cu interdisciplinar cu alte știinţe, la care, de asemenea, lucrăm foarte rându-le, preocupate de găsirea Dumitru Dorin Prunariu bine. Avem oameni competenţi răspunsurilor privind sensul care s-au desprins între timp existenţei noastre în Univers, păstrarea echilibrului din Agenţia Spaţială, din domeniul public și și-au în spaţiul extraatmosferic și în mediul înconjurător. creat propriile structuri de business, bucurându-se Pornind de la aceste deziderate, încă din anii de posibilităţile de a dezvolta știinţa și aplicaţiile, 1991 funcţionăm cu specialiști de înaltă clasă desigur. profesională, oameni implicaţi în acest domeniu M.S.: În plan naţional, ce programe sunt în de la bun început și care cunosc foarte bine mediul prezent? naţional și internaţional. În toţi acești ani, am D.D.P: Avem contracte cu numeroase instituţii desfășurat și desfășurăm programe de cercetare publice, începând de la Ministerul Agriculturii privind studiul și efectele radiaţiilor cosmice asupra la cel al Mediului și până la Guvern, când este organismului uman, al tehnologiilor spaţiale. De necesar; mai ales în caz de calamităţi naturale avem asemenea, continuăm programele de cercetare în prelucrate informaţiile de bază, dispunem de hărţi medicină, biologie și psihologie. satelitare pentru a folosi informaţia oportună pentru M.S.: Ce proiecte sunt acum în desfășurare la a lua, în anumite cazuri, decizii în cunoștinţă de nivelul Agenţiei Spaţiale Române? cauză. De asemenea, lucrăm cu comunităţile locale D.D.P: Proiecte sunt multe. Pe de o parte ne în unele aplicaţii, în problemele de cartograeri, de ocupăm de Planul Naţional de Cercetare, iar aici determinări prin imagini satelitare a unor deplasări coordonăm toate activităţile de cercetare și aplicaţii de teren, acolo unde este cazul. Dar, pe lângă

56 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Personalia • Personalia • Personalia • Personalia • Personalia

acestea, avem un spectru larg de aplicaţii, e vorba din București, specializarea Aeronave, cu ocazia de programul Galileo, un program de navigaţie orelor de practică de vară, când ni s-a oferit și poziţionare global-european și programul de posibilitatea de a ne acomoda cu pilotarea. Se mergea monitorizare globală pentru mediu și securitate, în pe ideea că unii dintre noi ar putea  candidaţi la care diferitele componente, aplicaţiile sunt efectuate o posibilă viitoare selecţionare ca piloţi pentru și prin intermediul Agenţiei Spaţiale Române de TAROM și așa am început. Așa am întâlnit-o și pe către furnizorii de servicii românești. Crina, soţia mea, și ambii eram animaţi de ideea că M.S.: Domnule Dorin Prunariu, vă propunem să după absolvire vom construi avioane într-o fabrică facem arc peste timp și să transbordăm discuţia în de avioane. Europa anilor ’60. Ziua de 12 aprilie 1961 a rămas M.S.: Când aţi efectuat primul zbor cu un avion întipărită în conștiinţa universală drept ziua unei și din ce motiv? mari izbânzi: rusul Iuri Gagarin devenea primul D.D.P: Primul zbor l-am făcut în vremea om care a călătorit în cosmos. Știrea era anunţată la studenţiei, la sfârșitul anului doi de studii, de la Radio România „cu vocea gravă a comentatorului”, Sibiu la București, unde m-am deplasat ca să-mi dau mărturisiţi în volumul biograc, recent apărut, la o restanţă la Matematici speciale!... Până atunci nu Editura Adevărul. Ce impact a avut asupra copilului avusesem ocazia să mă deplasez cu un avion real și Dorin Prunariu acest moment la care vă raportaţi cu mi-am oferit acest privilegiu, zburând de la Sibiu… emoţie? Am zburat cu un avion IL-14 care curând urma să D.D.P: În copilărie se ţes toate visele și pe iasă din uz și să e înlocuit cu avioane AN-24, care măsură ce părinţii și dascălii te sprijină, prin mult și ele sunt deja demult ieșite din uz. Acest zbor a fost studiu și perseverenţă reușești să-ţi împlinești visul. pentru mine o experienţă inedită. Personal, m-au frapat lecturile lui Jules Verne9, iar știrea de la Radio România despre reușita lui Iuri Note: Gagarin de a ajunge la bordul navei spaţiale Vostok 1. Volumul „La cinci minute după Cosmos”, Dumitru 1, în spaţiul extraterestru, mi-a dat aripi și motive Prunariu, Alexandru Stark, Editura Militară, București, 1982. să visez. Atunci aveam doar opt ani, dar impactul 2. Termenul aparține părintelui Dumitru Stăniloae și acestei știri senzaţionale, care a revoluţionat lumea, denește starea de jertfă și trăirea în Hristos din dragoste de m-a pus pe gânduri și, mai târziu, pe fapte. semeni. A experia denește acel mod de viață care depășește M.S.: Când v-aţi întâlnit prima dată cu un avion, granițele experimentului, acel mod de trăire, indiferent de e și jucărie? domeniul în care activezi, cu raportare la Bine, la Frumos, la Adevăr… În „Ascetica și mistica Bisericii Ortodoxe”, pr. prof. D.D.P: Eram în clasa a V-a la Școala nr. 10 Dumitru Stăniloae, Editura Institutului Biblic și de Misiune Brașov, când m-am înscris la activitatea Cercului Ortodoxă, București, 2002, p. 6. de Aeromodele de la Casa Pionierilor Brașov, unde 3. Dicționar Enciclopedic, volumul V, Editura instructorii de acolo mi-au cultivat această sămânţă Enciclopedică, București, 2004. a zborului. La cercul de aeromodele am devenit 4. Nichita Stănescu, Revista „Flacăra”, 31 decembrie 1982, p. 8, portret „Noua frontieră a suetului uman - Dumitru fascinat de ideea de a construi lucruri mai complexe, Prunariu”. avioane care să zboare și în nal visul care mijea era 5. La cinci minute după cosmos, Dumitru Prunariu, de a zbura. Încet-încet, pasiunea pentru aviaţie s-a Alexandru Stark, Editura Militară, București, p. 214. materializat; poate sămânţa zborului exista latent în 6. Instituție a Federației Internaționale de Astronautică, mine, dar atunci am descoperit-o. înințată în 1960, cu înaltul scop de a realiza „studiul și cercetarea”, în domeniul astronauticii. În „Dicționarul M.S.: Cine și-ar  închipuit că peste douăzeci enciclopedic”, vol I, Editura Enciclopedică, București, 1993. de ani, micul visător va ajunge primul și singurul 7. Cotidianul Viața liberă, ediția din 23 aprilie 2013, (până acum) explorator român în cosmos? La 17 „Interviuri de top”, „Cosmonautul Dumitru Dorin Prunariu, ani, ca membru al Cercului „Mesagerii Cosmosului” Ambasadorul românilor în Cosmos”, p. 6. (providenţial, nu?!) primeaţi Premiul Republican la 8. A fost înințată în 1991, Dumitru Dorin Prunariu ind președintele ROSA din 1998 și până în 2004, când a Concursul de Creaţii Tehnice „Minitehnicus”. Când fost desemnat Ambasador al României în Rusia. În volumul v-aţi îndreptat către latura practică a zborului? „Dumitru Dorin Prunariu, biograa unui cosmonaut”, de D.D.P: Mult mai târziu, în vremea studenţiei, la Annie Muscă, Editura Adevărul, 2012. Facultatea de Inginerie Aerospaţială a Politehnicii (Va urma) 56 57 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Reflecții dialogice • Reflecții dialogice • Reflecții dialogice

Interviu cu Emil Strungă Director General, Complexul Muzeal de Știinţe ale Naturii „Răzvan Angheluţă”

hiță Nazare: Dom- Gh.N.: Vă rog să puneţi în evidenţă, pentru Gnule Director Ge- publicul cititor al revistei, cele mai semnicative neral, Complexul Muzeal manifestări publice, știinţice și culturale, unele de Știinţe ale Naturii devenite tradiţionale, organizate de Complexul „Răzvan Angheluţă” repre- Muzeal de Știinţe ale Naturii din urbea noastră. zintă pentru Galaţi, chiar E.S.: În acest an, au fost organizate o serie de pentru România, un reper evenimente culturale, dar spaţiul nu îmi permite profesional și cultural. Este, să le menţionez pe toate. Voi menţiona doar fără îndoială, un brand al activităţile esenţiale: la secția Grădina botanică orașului nostru. Vă rog să a avut loc ediţia a XVIII-a a „Expo ora - Flori promovaţi acest brand și la malul Dunării”, în cadrul secţiei Muzeu s-a Ghiţă Nazare prin intermediul revistei deschis expoziţia temporară „Simţurile animalelor profesor, publicist „Axis Libri”. nocturne”, la secţia Planetariu şi Observator s-a Istoria acestei instituţii bucurat de un succes deosebit, în luna august, începe cu aproape 60 de ani în urmă, în 1956. Care ploaia de meteoriţi „Perseide”, iar secţia Acvarii a au fost principalele repere ale dezvoltării sale de reuşit aclimatizarea unei specii de roşioară, aată peste o jumătate de secol? pe cale de dispariţie. Proiectul Complexului Muzeal de Știinţe ale Naturii (1990) este legat de pasiunea, priceperea și efortul celor doi oameni deosebiţi: Aurora Marcu, fostul director al Complexului, și Răzvan Angheluţă, fostul președinte al Consiliului Judeţean Galaţi. Care sunt componentele acestui proiect și în ce proporţie sunt ele realizate astăzi? Emil Strungă: Istoria acestei institutii este chiar mai veche și putem menţiona anul 1949, când au fost puse bazele acesteia. Dezvoltarea actuală, demarată în 1992, este realizată în proporţie de 60%. Finalizarea depinde de realizarea a două aspecte esenţiale şi anume: expoziţia permanentă, care a rămas în fază de proiect şi complexul de sere, construcţie începută încă din anul 1996, dar rămasă neterminată. În prezent, Complexul Muzeal de Științe ale Naturii „Răzvan Angheluţă” este structurat pe următoarele secţii: a) Grădina botanică; b) Grădina zoologică; c) Muzeu; d) Planetariu şi Obsevator astronomic; e) Acvarii. Emil Strungă

58 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Reflecții dialogice • Reflecții dialogice • Reflecții dialogice

Gh.N.: Care sunt preocupările echipei de prin programul „Minor Planet Center”; Secţia profesioniști pe care o conduceţi? Acvariu are colaborări cu instituţiile similare din E.S.: Colectivul nostru de specialişti a fost Constanţa, Tulcea, Oradea şi perspectiva unei preocupat, în primul rând, de îmbogăţirea şi colaborări în domeniul acvaristic cu Muzeul din conservarea patrimoniului material al muzeului, Ruse (Bulgaria). precum şi de educaţia prin acte cultural-ştiinţice Gh.N.: Cine vă nanţează? Vă autonanţaţi, cât a tinerilor, conceptul esenţial al educaţiei muzeale. %? Aveţi bani sucienţi? Gh.N.: Știu că instituţia pe care o reprezentaţi E.S.: Bugetul instituţiei noastre este de are un pronunţat caracter deschis, public. Ce relaţii aproximativ un milion euro pe an, din care venituri aveţi cu Inspectoratul Școlar Judeţean, cu școlile din proprii aproximativ 10%. Din aceşti bani trebuie să municipiu și din judeţ, cu Biblioteca publică „Vasile diversicăm actul cultural educativ, să continuăm Alexandrescu Urechia”, care editează prestigioasa investiţiile rămase neterminate, să plătim salariile revistă al cărui intervievat sunteţi, cu Centrul şi utilităţile. Banii nu sunt sucienţi, dar bugetul Cultural „Dunărea de Jos”, cu muzeele și teatrele nostru este ca anteriul lui Arvinte, iar în perspectiva gălăţene etc.? anului 2014 ne aşteptăm la constrângeri bugetare E.S.: Fac precizarea că această componentă a şi mai drastice. activităţii este, în opinia mea, esenţială, deoarece Gh.N.: Domnule Director General, aţi absolvit elevii şi studenţii constituie publicul ţintă pentru Facultatea de Fizică din cadrul Universităţii Complexul Muzeal. În acest sens, am încheiat „Alexandru Ioan Cuza” Iași, secţia Radiozică, protocoale de colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean Galaţi şi cu toate şcolile, liceele şi majoritatea grădiniţelor, pentru care practicăm tarife reduse şi gratuităţi. Am organizat proiecte educaţionale pentru elevi în domeniile: biologie, ecologie, biochimie, biozică, astronomie, horticultură, farma- cologie, acvaristică, precum şi un ciclu lunar de conferinţe tematice. Colaborarea cu Biblioteca „Vasile Alexandrescu Urechia” este excelentă, ambele instituţii ind în administrarea aceluiaşi for tutelar, Consiliul Judeţului Galaţi. Gh.N.: Dar pe plan naţional, european și mondial colaboraţi cu instituţiile de prol? ca șef de promoţie, aţi desfășurat o consistentă E. S.: Instituţia noastră are numeroase colaborări activitate profesională, didactică și știinţică în pe plan naţional, european și mondial, instituțional Radiozică și Fizică medicală. Ce consideraţi că v-a și pe secțiuni: Grădina botanică este membru recomandat pentru a ocupa funcţia de director al fondator al Asociaţiei Grădinilor Botanice din Complexului Muzeal de Știinţe ale Naturii? România şi în plan european este aliată Asociaţiei E.S.: Din punct de vedere al evoluţiei Europene „Planta Europa” şi corespondează cu profesionale eu sunt un subiect „complex”: am peste 200 de grădini botanice din lume; Secţia lucrat în industrie aproximativ 6 ani, în medicină Muzeu are colaborări cu toate muzeele de ştiinţele - radioterapie oncologică - aproximativ 25 de ani, naturii din ţară, în special cu Muzeul de Istorie extra-time am fost şi profesor de zică şi biozică şi Naturală „Grigore Antipa” Bucureşti, precum am predat aceste discipline în licee, la universitate şi cu instituţii similare din Europa şi Canada; şi în mai multe şcoli postliceale sanitare din Galaţi. Secţia Observator-Planetariu colaborează cu Şi în prezent sunt profesor de biozică la Şcoala toate observatoarele astronomice din ţară şi este Postliceală Sanitară „Carol Davila” Galaţi, iar într-un membru al Uniunii Internaţionale de Astronomie an am predat la liala acestei şcoli din Tecuci. Sunt

58 59 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Reflecții dialogice • Reflecții dialogice • Reflecții dialogice autor de invenţii, am publicat numeroase articole în administrarea noastră, nu pot să avansez un de specialitate în reviste din ţară şi străinătate, sunt termen când acesta va intra în circuitul de vizitare. autor de manuale şcolare. Gh.N.: De ce vă consideraţi un om/un conducător Această carte de vizită constituie o primă de modă veche? Poate că răspunsul Dumneavoastră recunoaştere. În al doilea rând, activitatea de oferă și cheia rezolvării multor probleme din zilele consilier judetean (12 ani) şi deputat (4 ani) m-a noastre. pus în contact cu unele persoane din diferite E.S.: Nu uit că eu am fost educat în perioada institutii publice, legături care sunt în prezent utile 1960-1975, când în şcoala românească mai existau instituţiei pe care o conduc. profesori de modă veche, formaţi înainte de război, Gh.N.: De fapt, chiar Dumneavoastră, oameni de caracter şi de mare ţinută profesională, referindu-vă la decizia de a ocupa fotoliul respectiv, cărora, chiar dacă mulţi nu mai sunt în viată, le aţi armat: „Vă spun sincer că iniţial nu am vrut sunt recunoscător. să candidez pentru această funcţie, am stat mult în Perioada actuală nu mai beneciază în aceeaşi cumpănă”. De ce? măsură de astfel de dascăli. De altfel, trebuie E.S.: Ezitarea mea, înainte de a mă înscrie la să recunoaştem că România nu a stat niciodată concursul pentru ocuparea acestui post, a fost prea bine la capitolul ,,caractere”, lucru semnalat determinată de mai mulţi factori: cunoaşterea la vremea lor de regele Carol I de I.L. Caragiale instituţiei - sunt membru al astroclubului „C. („o soțietate fără prințipii va să zică că nu le are”). Popovici” şi eram conştient de complexitatea La vârsta mea, eu nu mă mai pot schimba, rămân activităţilor acesteia. De asemenea, perioada un om de modă veche, dar privesc cu regret şi pe care o traversăm acum, din punct de vedere compasiune partea din ce în ce mai numeroasă economic, constituie un factor de risc. În astfel elevilor de astăzi, care trec prin şcoală ca raţele de perioade cultura devine un element extrem de prin apă. vulnerabil. Pe de alta parte, avem convingerea că Gh.N.: Nu aș vrea să încheiem consistentul nostru instituţia poate face mai mult în spaţiul cultural şi dialog fără să vă ofer posibilitatea, valoricându-vă educativ gălăţean. experienţa, să vă referiţi la dubla Dumneavoastră În nal, am luat decizia să mă angajez în această ipostază/calitate, în management/administraţie și competiţie, iar la anul voi analiza cât de potrivită a politică. Aţi desfășurat o susţinută activitate politică. fost această decizie pentru binele instituţiei. Aţi fost consilier judeţean, trei mandate, și deputat Gh.N.: Știu din propria experienţă că una este în Parlamentul României. Credeţi că politica poate un proiect managerial teoretic, prezentat cu un inuenţa cultura - creaţia culturală, managementul anumit prilej, și cu totul altceva este managementul culturii, nanţarea culturii, manifestările culturale în acţiune, în execuţie. Cu ce probleme v-aţi - unei comunităţi? Vă rog să exemplicaţi. confruntat/vă confruntaţi în exercitarea funcţiei de E.S.: La modul particular, am răspuns anterior director? Care este, spre exemplu, stadiul realizării la această întrebare. La modul general, este ştiut Parcului zoologic sau al altor obiective? că politica inuenţează evoluţia unei societăţi E.S.: Dicultăţile cu care m-am confruntat sunt în ansamblul ei, economic, educativ şi cultural, în general de ordin bugetar şi acest aspect are şi ultimele capitole ind cele mai vulnerabile sunt şi o proiecție în viitor. Din anul 2011, instituţia era cele mai expuse. în declin, mă refer la numărul de vizitatori şi Eu am renunţat după 16 ani la politica militantă veniturile proprii încasate din vânzarea de bilete. pentru că efortul personal era mare, iar efectele În cele opt luni de când sunt director am stopat erau puţin vizibile. În plus, am realizat că eram ca declinul şi am adus instituţia pe linia de plutire. un scai în ochii unora din colegii mei de partid. Dacă voi găsi înţelegere de la autoritatea tutelară, Lipsa de nanțare a actului cultural este Consiliul Județului Galaţi - şi aici nu mă refer doar evidentă. Cultura nu poate  nici de masă, așa la buget - cu certitudine instituţia va  mai mult cum se zicea în vremea veche, dar nici nu se poate decât a fost. dezvolta într-un mediu arid, așa cum este acum. Modernizarea Parcului zoologic s-a făcut în proporţie de 90%. Lucrările de execuţie neind Vă mulţumesc!

60 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Reflecții dialogice • Reflecții dialogice • Reflecții dialogice

Sensibilitate Interviu cu dr. ing. Gelu Kahu (II)

anr Ilie: Şi entităţile de cercetare-dezvoltare, muzeele, teatrele, Zatunci? Intrebarea larmonicile, bibliotecile, editurile, ziarele şi revis- este: Ce trebuie facut? tele, companiile de radio şi televiziune etc.; G.K.: Trebuie, mai - volumul de activitate şi nivelul calitativ întâi, să ne gândim al acestora este dat de programele de dezvoltare ale de ce este nevoie ecăreia, susţinute de resursele nanciare disponibile, pentru a determina între care cele alocate de la bugetele implicate (local o creştere sensibilă şi şi central), dar şi cele mobilizate din programele de consolidată a nivelului nanţare externe cum este Uniunea Europeană; global de cultură a unei - În acelaşi timp este evident că nivelul de colectivităţi? alocare a resurselor pentru dezvoltarea generală Prof. dr. Zanr Ilie Care este mecanismul a nivelului de cultură a unei colectivităţi depinde Director, creşterii culturale sem- de gradul de contribuţie la bugetele respective a Biblioteca Județeană nicative a acesteia? activităţii economice. „V.A.Urechia” Galaţi De la început, trebuie Şi, astfel, cercul se închide, dovedind că toate ştiut că este vorba de componentele colectivităţii respective sunt implicate. o importantă decizie politică. Aidoma, poate Mecanismul descris mai sus este în stare să cu cea care s-a luat la Galaţi atunci când s-a creat producă efectele urmărite? Evident că da! Grădina botanică şi Muzeul de ştiinţele naturii Pentru că are dreptate Daniel GOLEMAN «Răzvan ANGHELUŢĂ», pornind de la modesta, care, în cartea sa Inteligenţa emoţională (Ed. dar perseverenta activitate a lui moş Vanghele, care, Cartea veche, Bucureşti 2008), introduce noţiunea undeva în zona portului, a depus o îndelungată de «Emotional Quotient-EQ» considerând că stăruinţă de a  în legătură cu specialiştii în acest «Intelligence Quotient-IQ» nu este în stare să domeniu, din toată lumea. explice singur deosebitele realizări obţinute de De aceea, răspunsul la aceste întrebări nu poate  oameni cu incontestabile calităţi intelectuale. dat decât prin întelegerea profundă a necesităţii de Inteligenţa trebuie să e propulsată de o profundă declanşare a unui proces complex, care să conţină sensibilitate, de înalte sentimente, capabile să concepte şi faze de natură ciclică, recurenţială, determine ataşamentul/devotamentul nemăsurat şi eventual, după cum se vede mai jos: cu totul dezinteresat al persoanei respective pentru - averea, gradul de dezvoltare a unei atingerea ţelurilor pe care şi le propune în viaţă. colectivităţi este rezultatul activităţii economice; Are, desigur, dreptate! - stimularea şi sprijinirea activităţii economice Aşa că, dat ind implicarea profundă a a unei colectivităţi este misiunea administraţiei administraţiei publice locale în acest proces, se publice locale; pune evident şi imediat problema: cum trebuie - performanţa activităţii economice este să lucreze aceasta, respectiv, constatând că la determinată de gradul de inovare a acesteia; concertele simfonice de la Galaţi sala este de obicei - receptivitatea la inovare şi ecienţa derulării doar jumătate ocupată/goală (când la Braşov unei activităţi economice inovative este dată de audienţa obişnuită este de 3-400 de persoane!), se nivelul general de cultură; pune întrebarea ce este de facut? - nivelul general de cultură este condiţionat Simplicând lucrurile şi referindu-ne doar la de existenţa mijloacelor de promovare şi diseminare activitatea instituţiei muzicale, am putea spune că a culturii, respectiv a instituţiilor culturale: şcoala, ar trebui doar:

60 61 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Reflecții dialogice • Reflecții dialogice • Reflecții dialogice

- să îmbunătăţim repertoriul şi calitatea acestuia remarcabile, care ne îndreptăţesc să considerăm şi - să avem o mai bună informare asupra oraşul nostru ca putând  o „cetate a muzicii” concertelor Şi poate că ar  bine să pornim la acest trudnic - să dezvoltăm orchestra. drum cu un parteneriat realizat cu Filarmonica Evident că măsuri de acest gen vor spori din Braşov. notorietatea instituţiei şi va atrage mai mulţi oameni Avem în vedere şi faptul că, aşa cum face la în sala de concerte. Dar este sucient? Brașov violonistul Serban LUPU, trăitor în SUA, Se pare că nu pe deplin. dar cetăţean de onoare al oraşului său Este, de aceea, necesar să de baştină, care organizează anual se întreprindă, aşa cum am o splendidă săptămână muzicală, arătat, un pachet coerent de „Braşov cetatea muzicii”, aducând măsuri care să contribuie interpreţi din toată lumea, cei mai la dezvoltarea culturală mulţi prieteni ai săi, care, alături de cei generală a colectivităţii: români, fac un adevarat festival, onorat oameni mai bogaţi, mai de săli mereu arhipline, sunt convins instruiţi, mai apropiaţi că se poate şi la noi acest lucru. de fenomenul cultural în Z.I.: Şi noi putem! general. Aceştia vor veni G.K.: Sunt pe deplin convins de cu regularitate în sălile de acest lucru. concerte. Mă refer la posibilitatea ca marii Z.I.: Cine și cum ? instrumentişti gălăţeni, crescuţi G.K.: Este evident că şi formaţi pe aceste meleaguri, să pe umerii autorităţii publice locale stă sarcina de a construi şi realiza un program global şi ecient Eugen Sârbu de dezvoltare locală, în toate componentele lui, ceea ce va avea, în timp, şi efectul dorit asupra culturii colectivităţii locale în ansamblul ei. Desigur, atunci ecare îşi va alege ceea ce îi va place, între care şi opţiunea de a veni la un concert simfonic. Probabil că va  necesar să se constituie un grup de lucru ad-hoc format din 3-4 reprezentanţi ai Comisiilor Nr. 4 care se ocupă şi de Cultură ale Consiliului Local şi Consiliului Judeţului şi care, Gabriel Croitoru împreună cu un profesionist din domeniu, să considere o datorie de onoare implicarea lor în viaţa scrie acest program. muzicală gălăţeană într-un mod cât mai complex şi Şi totuși sunt câteva lucruri mai deosebite, care peren. se pot socoti potrivite încă de pe acum, a priori, Sunt sigur că ecare dintre cei cinci gălăţeni, menite să propulseze mai repede şi mai vizibil reprezentanţi de seamă ai artei interpretative, această activitate. prezentaţi aici, mai jos, se vor considera actori Spre exemplu, aşa cum se organizează remarcabili ai procesului de renaştere culturală manifestarea anuală dedicată lui Nicolae Leonard, a oraşului lor de baştină. Poate s-ar putea crea să se facă şi în domeniul simfonic o acţiune anuală, un quintet informal denumit SACROPAN de exemplu „Toamna simfonică la Galaţi”, cu (SÂrbuCROitoruPodlovskiAtanasiuNichiteanu), instrumentiştii gălăţeni, dar şi cu românii care sub egida căruia să se realizeze acţiuni muzicale profeseaza cu mare succes peste graniţă. Cred că comune la Galaţi ne trebuie mai mult curaj, mai multă temeritate, Sunt, desigur, multe lucruri de făcut în acest ind conştienţi că de aici au plecat personalităţi sens; trebuie doar decizie şi mult efort.

62 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Reflecții dialogice • Reflecții dialogice • Reflecții dialogice

şi anume Secţia simfonică „Filarmonica Galaţi” care să funcţioneze, până la consolidarea sa, în paralel cu activitatea simfonică de la Teatrul Muzical. Pentru început poate doar o formaţie camerală. Aceasta ar putea concerta mai întâi în sala de festivităţi a Liceului de artă, inclusiv cu participarea în orchestră a tinerilor elevi talentaţi de la aceasta instituţie. Sau poate într-o încăpere cu arhitectură deosebită, sau poate chiar într-o biserică de epocă precum Precista. Dacă se va găsi un entuziast care să se ocupe serios de această acţiune, am putea spera ca primul concert să e realizat cu ocazia Sărbătorilor Daniel Podlovski Galaţiului 2013.

Ne trebuie şi un mare dirijor care să clădească Aşa că se va putea, deci, pas cu pas o nouă face mult, sunt sigur, şi la orchestră, aşa cum ar  un Galaţi! alt cetăţean de seamă al oraşului nostru, respectiv Şi astfel, iată cum am Maestrul Ilarion Ionescu înţeles şi promovat, în sfârşit Galaţi. doar acum, efectul emoţiei Probabil că ar trebui să de la Braşov, dar provocată de începem prin a-i face pe toţi această dată de cântecul de la aceştia Cetăţeni de Onoare fereastra mea, al mierlei din ai oraşului şi, invitându-i Galaţi! la ceremonia solemnă de decernare a titlului, să Hotărât lucru: sensi- punem împreună şi bazele bilitatea este atotputernică programului nostru. în această lume a minunilor Şi, în nal, poate că ar în care trăim! trebui să ne gândim în viitor la oportunitatea de Dan Atanasiu a face şi la Galaţi muzică simfonică într-o instituţie separată, „Filarmonica Galaţi“, aşa cum, spre exemplu, la Braşov există două instituţii, repectiv Filarmonica şi Teatrul de operă, ambele cu un mare succes de public.

Astfel că, având în vedere că Teatrul Muzical „Nae Leonard” este în subordinea Primăriei, Filarmonica Galaţi ar putea  sub patronajul şi sprijinul Consiliului Judeţului Galaţi. Cea mai simplă soluţie ar  adăugarea, prin Hotarâre a Consiliului Judeţului Galați, la structura pe care o are acum Centrul Cultural Dunărea de Jos, pe lângă secţiile existente, între care Secţia Fanfară, Secţia Ansamblu folcloric, o entitate nouă Adrian Nichiteanu 62 63 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Cutia de rezonanță • Cutia de rezonanță • Cutia de rezonanță

Poeme

Muza mă uită

s-au ascuns privirile respiraţia Vinul din paharele sleite de timp Încurcă tăcerea în Insomniile nopţii Violeta Craiu poet Muza mă uită în nisipul clepsidrei Ferestre oarbe ... sunt doar un amurg

Cuvinte fără șir singurătatea nu mai are timp să-mi împuște noaptea ninsori de poveste Sau poate... mi te șoptesc în auz braţele obosite ca și cum ai veni rădăcini de sălcii când te chem, împietrite de-așteptare ca și cum ai ști ce nu pot sa îti spun un punct de spijin ferecat sub ferestre oarbe Poem neterminat se chinuie să vadă lumina din vis sângerează trupul iubirii culorile și piatra lunii linia destinul nu mai valsează nimic s-a spart în mii de stele, uviul rădăcinile cu gesturi amare curge și spală se prind de trup, iertător peste toate… iar limbi de foc dansează

rădăcini de sălcii într-o strigare mută împietrite de-așteptare îţi ating trupul cădere bruscă îţi simt mirosul, sărutul lutul din mine mă zbat cu tine între adevăr și tristeţe și uviul curge… și curge poem neterminat sub ferestrele oarbe Mă treceţi printre fotonii stelari ai luminii, aș  vrut nu mai vreau să u singur în casa mea să te strig din beton armat și de provizorie sticlă.

64 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Cutia de rezonanță • Cutia de rezonanță • Cutia de rezonanță

Poeme

Făptură cu sentiment de sirenă

Ți-aș săruta podul palmei De acest gest curat și Profund vei râde Mă va cuprinde o lipsă de curaj. Când vei  sigură Pe dragoste Să nu strângi palma Sărutul se va prelinge Ioan Dumitru Teileanu În lacrimi de sânge printre degete, poet Mă va cuprinde o lipsă de curaj Făptură cu sentiment de sirenă.

Fapt de seară Triunghiul disperării

Ne vom lăsa cuprinși de o aripă ușoară O falsă patină smulge zăpezile și amară Aprinse de gheață Să mulțumim celui ce știm noi Nuiaua vântului mângâie zvonul În aerul încins de fum și ceață De sare de pe obraz Ne canalizăm plăcerile Pe altimetria unui crez solitar Și ne paralizăm dorințele Cad petale cu iubire-n alb Orga suetului așteaptă registre festine Mâinile întinse două paralele Masa dansează în ritm de pahare Umblă prin noapte după uturii frunzei Aeru-i de spumă și ceață Fierbe văzduhul în sete neterminată Afară-i Șliboviță și ninsoare Din umerii desfrunziți și pletele durerii Mesenii par bobițe stoarse de teascul O lacrimă căzută urcă vremii Ipotenuză spre cer. Sunt vinovați pentru nevinovăție, Stăpânirea-i absentă Noaptea cu epoleții roșii ne scutură Dincolo umerii. Dincolo de Dumnezeu În ajun de candoare Dreptatea nemăsurată Pustnică fără petale Dincolo de iubire Marmură încarnată Gândul fără de pată Cu miros de albină-n pârg Dincolo de moarte Chemi semințele din vânt Nedezlegata viață Sub ritul primelor ninsori Dincolo de păcat, virtutea Coapsele tale caută așternut de iarbă Ieină și de sticlă mărgea aspră Găurită și-nșirată pe-o ață Când îngerii gestației aburesc vioi. Dincolo de ața vieții Dumnezeu.

64 65 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Cutia de rezonanță • Cutia de rezonanță • Cutia de rezonanță

Arhipoem (O ciocârlie fantascientă) (III)

Filatură trasă fă- pentru respirat amănunţiţii arhei și amănunţiţii Oră anestezie spiriduși de ciocârlie „în șir indian” spre Senin! din Sistemul Nervos al ...Meridianul Natal atârnă peste afonii! peste Pegasului, în popas „activ” atonii! peste asonii din Văi... O vale cu ferestre-n la Slănoaga de Opal din versanţi trece prin casa mea... Lumile Interferenţe, ca bo- ...ca durată levitantă peste obcine himalayene - a rangicul dintr-o gogoașă de lui Milarepa - o penlumiră răbufnită „la ţac”, umple duzi, dar bonsai! taman la hopul mistic „golurile de aer” din - Tot- înaltul! !!!...Ce de bumbac - senin Și Ciocârlia înaintează! înaintează! înaintează!... Simón Ajarescu iluzoriu de gradul unu la iţe, Primul Tril - Savaotul de Lapte! - și Ultimul Tril poet senin iluzoriu de gradul al - Savaotul de Miere! - sunt auzite-auzii numai de doilea și la băteli! Dumnezeu, înregistrate pe o Bandă de Smaragd Ce de cânepă ghilită la Styx - știe bucovineanca Moebius!, de un Magnetofon! un Magnetofon! un de nord pe vecie un Vad styxian la care venim cu Magnetoson!, Fantasciente! toţi să lăim rufele toxice ale Omenirii!...într-un Zguduituri puternice între Dimensiuni - vacuum Post-Mediu, habitual... globular! cu reverber din urma ecărui trecător Ce de borangic - miraj! Zona Crepusculara a întinat! Luxuriantei! Kurenţii cu izobare în chip de hârzob suitor nu-s Ce de in ape-ape, cu ihtiunculi vii de Piranha în ele! altceva decât o ipostază - suu a Șuierului de „Lie”, La brodatul cu acul a o gamă întreagă de pus pe un Mare Crik Imponderabil! pe un Elevator urechi - șapte găuri în linie prin care-ar putea să Innit!! treacă oricând Cele Șapte Cordoane - de- Argint - Săriţi! săriţi din mers pe Banda Elevată!, nu Subtilissime - însă cu un singur împunsător acut: pregetaţi!!... vârf de rază! vârf de ac! vârf de lance! - pentru ...Să ne onorăm Oul prin care-am dobândit un niște amici kilometric la ilice și brâie, pentru niște exod la o identitate de Ciocârlie, trași în „shushumna alesături și tort miliar la ii și la fote de rugăciuni! nadi” ca într-o ţeapă orgonică! radionică! de la coadă Stau în genunchi pe-o Cuantă!! și până la cioc în adevăratul - sens - al - trilului!! Nodurile de triluri, nodurile de orituri se Unii au laringele dat cu sacâz!... revarsă în meleagurile din Zodii cu turme de nave Aleluiah, ca cynabru pentru un Movens Oniric Între Cheia Sol și Cheia Ciel se va aa un Logos în Hău! Aparte, Logosul Tău, de care mă bucur acum, ...Cu câţi neurori Volţi ne dogorește Trilul prins ascultându-te învelit în Timpanul bine drapat pe între protuberanțele Soarelui ca între cracii unei goliciunea dragobianului, ca pe un subit! un ad- caracatiţe străluminoase de la adâncimea (mise en hoc! ecorșeu!!! Nadir) de peștime în rut, până la înălţimea (mise en Zenit) de albinime în rut?!? Cherhana-Erotocrit, Prisacă-Erotocrit...... Oh, Telescopul din Palomar înșurubat în târtiţa Penlumina - bură și pală de vâyu - o prană Ciocârliei... „de calitate”, alcătuită din triluri „locale” și din triluri „universale”, ne vindecă de muţenia transgurează timpanele într-un soi de pleură 66 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Cutia de rezonanță • Cutia de rezonanță • Cutia de rezonanță

S-a întâmplat la Sirmium… (II)

cum, zeul artei de Tetrarhi, îndemnându-i să aducă sacricii la Amedicale prinsese templu. viaţă și se aa în fața sa. Cu — Suntem loiali împăraţilor, dar nu atât de proşti bustul gol, cu o pelerină încât să ne închinăm unor chipuri cioplite chiar de pe umărul stâng, aruncată mâinile noastre!, răspunse Claudius cu demnitate. peste braț… Cu dreapta — Nesocotiţi legea și mai ziceți că nu sunteți se sprijină în caduceu, proști!, strigă Lampadius. Păi, nu mâinile acestea toiagul înconjurat de un v-au ajutat să vă câştigați existenţa? Dacă nu vă şarpe, simbolul renașterii mai faceți meseria, din ce o să trăiți? Doar unul de- și al reînnoirii. Poartă al vostru spune că: „ecare om să muncească cu sandale cu talpă dublă. Iar mâinile sale”! (Sf. Pavel, I Tes., IV, 11), le replică el, Violeta Ionescu faţa, faţa aceasta, pe care satisfăcut că-i combate cu armele lor. scriitoare se tot codeau s-o sculpteze — Creştinul trebuie să trăiască după legile lui creştinii, uite... ce simpatică e! O barbă scurtă şi Dumnezeu, răspunse Claudius. De mâini se folosesc bogată o încadrează, părul scurt şi cârlionţat e şi hoţii de la terme, şi tâlharii, şi falsicatorii, şi prins într-o bentiţă, ca o cunună. Ce să aibă atât histrionii... Dar aceste mâini, dacă au modelat idoli, de înfricoşător?... Diocleţianus nu a putut înţelege nu se mai pot înălţa la rugăciune și nici nu vor putea niciodată și nici nu s-a străduit. să mai atingă vreodată Trupul Domnului nostru Se pregătea chiar să le aducă laude, dar unul Iisus Hristos! se grăbi să-l încunoştiinţeze că nu talentații lui Văzând că nu există cale de înțelegere cu ei, meşteri au nalizat lucrarea, ci că s-au găsit alţii, Lampadius porunci să e aruncaţi în temniţă. la fel de pricepuţi și cu mai puține scrupule... În momentul acela, „partida” adversă sări cu gura, aruncând în capul creştinilor o ploaie de venin. Momentul să scape denitiv de o concurenţă umilitoare venise: „Nesocotirea poruncii Divinului nostru Iovis presupune lipsă de respect faţă de stat şi faţă de persoana imperială”... „Spre deosebire de aceşti îndărătnici care v-au nesocotit porunca, noi am înţeles că dorinţa împăratului e literă de lege”... Şi Diocletianus înţelese că trecerea cu vederea a acestui incident nu ar  de dorit, mai ales că apucase să semneze acele nenorocite edicte… Nu putea risca tocmai acum și alte acte de nesupunere. Bolnav și prea obosit de întorsătura pe care o luau grăbitele evenimente din jurul lui, porunci înainte de plecare prefectului Lampadius să preia cazul şi să liniştească spiritele în şantierul de la Sirmium. Lampadius, om al legii, a găsit cu cale că acest conict nu poate  stins decât prin mijloace clasice. Așa că el probă loialitatea cioplitorilor creștini faţă Diocletianus

66 67 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Cutia de rezonanță • Cutia de rezonanță • Cutia de rezonanță

Noiembrie, 1056 ab U.c/304 d. Hr. „Patru Martiri Încoronaţi”/ „Quattuor Coronati”: Adversarii creștinilor, nu puțini, îşi frecau unul format din cinci meşteri pietrari perşi, altul mâinile cu satisfacție. Numai că starea precară din patru soldaţi romani. de sănătate a lui Diocletianus nu promitea nimic H. Delehaye optează cu fermitate numai pentru bun. Temându-se că şi de această dată meșterii vor autenticitatea perşilor, ale căror moaşte au fost benecia de clemeţă, au început să agite mulţimile. transferate la Roma, unde le este închinată şi o Proteste, lupte de stradă au avut loc, mai ales după frumoasă biserică pe Colina Caelius. un incident care a pus multă lume pe gânduri: Cei „Patru Martiri Încoronaţi” sunt snţi moartea subită a prefectului Lampadius care, fără ocrotitori ai breslei pietrarilor. Totodată, ziarul niciun motiv, a căzut din picioare. Desigur, tot francmasonilor englezi se numeşte „Ars Quattuor creștinilor li s-a imputat și „vrăjitoria” asta. Rudele Coronatorum”. mortului amenințără cu moartea, o răscoală era Actele martirice ale celor patru (sau cinci) gata să pornească, dacă nicio măsură nu se lua sculptori din Sirmium au fost scrise de creştinul împotriva lor. Porphireus, agent scal însărcinat cu recensământul Cezarul Galerius hotărî să intervină. Fără să-şi în Pannonia – text pentru autenticitatea căruia mai consulte Augustul - care şi aşa nu mai putea mărturisește arheologul M. de Rossi în cartea sa,  consultat - el uză de dreptul sau de a decide „Roma Sotterranea”: „Diocletianus a stabilit un nou în caz de urgenţă şi pronunță verdictul nal: cens plătit după fertilitatea solului, iar evaluarea „Cioplitorii creștini care s-au făcut vinovați de acte avea la bază «mensuratio». Noul recensământ de lezmajestate prin nesocotirea zeilor apărători ai «gebalis», ordonat de Diocletianus, a fost executat Imperiului și al Majestăților noastre Tetrarhii sunt de Galerius în provincia Pannonia. «Censualis condamnați la moarte prin înec. Să e închişi în a gleba actuarius» este din timpul când Galerius sicrie de plumb şi aruncaţi în râu”. guverna Pannonia, iar «actuarius» (notarul) Execuţia se săvârşi întocmai, indcă sirmienii Porphireus, special ataşat la recensământul numit sunt oameni ascultători de felul lor și nu nesocotesc «glebalis», nu poate  inventat de un scriitor poruncile împărăteşti. legendar din evul mediu; din contră, copiştii evului Se spune că episcopul Kyrillos, încarcerat între mediu l-au transformat în «losof»”. Iar dintr-o timp în închisoarea din Sirmium, muri la scurtă eroare frecventă în textele hagiograce, în loc de vreme – dacă ar  să-i credem pe adepții lui Hristos numele lui Galeriu este trecut Diocleţian. - „de bucurie pentru soarta copiilor lui de suet care s-au învrednicit de moarte martirică pentru Hristos”. La câteva zile de la eveniment, un localnic a scos la mal patru sau poate chiar cinci sicrie de plumb şi le-a înmormântat creştineşte. Era în a 5-a zi a idelor lui noiembrie a anului 1056 ab U.c. (9 noiembrie 305 d. Hr.), dată pe care unii au avut grijă multă vreme de atunci să o pomenească cu evlavie la Sirmium.

*

N.A. După Paul Allard (Les dernieres persecusions de troisieme siècle, Paris, 1908), relicvele snţilor panonieni au fost transportate la Roma, probabil înainte de sfârşitul persecuţiei lui Diocleţian. În „Dicţionar al Snţilor”, Oxford, Ed. Univers Enciclopedic, 1999, se menţionează: „două grupuri de martiri timpurii venerate la Roma, pe 8 noiembrie, sunt numite „Martirii Încoronaţi”/ N.R.: fragment din volumul în pregătire „7 Tineri din Efes”

68 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Cutia de rezonanță • Cutia de rezonanță • Cutia de rezonanță

Dincolo de orizont: Călătoriile în… tuburi vidate?!

rezentul e măsurabil. timp măsurată în câteva minute. Părea, atunci, o PDe aici până la ipoteză ce ţinea de știinţele fantastice. Pentru noi, orizontul cutare. Dincolo profanii. de orizont? Mereu altceva. Salt în timp: 28 iunie 2013 (Deci, la patruzeci și Potenţialul uman pus în ceva ani de la armaţiile savantului n.n.) Revista mișcare, pentru făurirea Capital anunţa laconic: reţelelor subterane de „Cel mai rapid tren din lume... este prototipul transport public, de japonez JR-Maglev MLXO1, cu care a fost oriunde pe Terra, a ţintit înregistrată o viteză de 581 de kilometri pe oră”. continuu acest altceva. Urmau și necesarele precizări: O bună parte din Ilie Tănăsache scriitor Aici s-au concentrat, de-a testări au fost efectuate încă în anul 2003. Cităm în lungul timpului, cele mai continuare din amintita revistă: „primele trenuri, performante soluţii de construcţie. Geniul uman nu capabile să atingă jumătate din viteza sunetului, vor a încetat să născocească ideii, în confruntarea din transporta pasageri începând cu anul 2027. Acest adânc cu ostilitatea feluritelor structuri de teren, lucru se va întâmpla în Japonia. Trenurile în cauză netulburate de la facerea lumii. vor folosi levitaţia magnetică și vor  cele mai rapide Pe scurt: drumul străbătut din 1863, când Londra trenuri de persoane din lume. Spre deosebire de cele inaugura prima călătorie „e sub pământ”, și până clasice, la acestea nu există contact cu șina de cale la realitatea contemporană în domeniu este unul ferată. Ceea ce reduce forţa de frecare și permite extrem de lung. Dar, mai cu seamă, este „pavat” cu obţinerea unor viteze foarte mari”. imensă inventivitate umană. Numai astfel au fost Nu sunt câtuși de puţin ipoteze SF, după cum posibile uriașele acceleraţii pe care le-a cunoscut- nu erau nici predicţiile îndrăzneţe ale lui Henri și le cunoaște!- tehnologiile destinate construcţiei Coandă. Dar, pentru a înţelege mai corect asemenea metrourilor în lume. Și, mai cu seamă, soluţiile performanţe, să încercăm o succintă incursiune de deplasare cât mai rapidă. Nevoia, niciodată asupra „Fenomenului Maglev” de la care reţelele „obosită” a omului de a comprima timpul. De a arde de transport ale prezentului - și, deopotrivă, cele etapele progresului, a propriei sale deveniri. de metrou - au numai de câștigat. Soluţia trenului Cei mai în vârstă își mai amintesc, probabil, cu sustentaţie magnetică s-a cristalizat, ca idee, de un interviu transmis prin anii ’70, la televizor. încă pe 14 august 1934. Este anul în care inginerul Interlocutor? Nimeni altul decât savantul care a german Hermann Kemper își brevetează proiectul. marcat veacul XX cu ideile sale ce depășeau cu mult Era vremea când pe cerul Europei se adunau norii graniţele timpului. Este vorba despre Henri Coandă. celui mai teribil uragan din istorie: al Doilea Război Marele om de știinţă vorbea atunci contemporanilor Mondial. Iar când tunurile bat, timpul creaţiei săi despre viitorul care ne bate continuu la ușă. pașnice nu mai are drept la prioritate. Viitorul posibil de a  convertit în prezent. Și 1962. Japonezii sunt cei care reînnoadă rul rupt exemplica cu un proiect, izvorât din mintea și brutal și demarează cercetările privind Operaţiunea calculele sale vizionare: între București și Ploiești Maglev. se poate construi o arteră de transport tubulară. 1973. Germanii se angajează și ei în această cursă Mijloacele tehnice ale acelor ani permiteau ca și continuă ceea ce începuse Kemper. Demersurile distanţa, de cei aproximativ 60 de kilometri dintre sunt încununate de succes. cele două orașe, să e străbătută într-o unitate de Pentru că... 68 69 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Cutia de rezonanță • Cutia de rezonanță • Cutia de rezonanță

Teoretic s-a demonstrat că se va atinge astfel o viteză de circa 6400 de kilometri pe oră. Propulsia se va face cu ajutorul levitaţiei magnetice, în tuburi vidate, unde frecarea este zero”. Astfel este posibilă o comprimare extraordinară a timpului de deplasare. „Un circuit complet în jurul lumii se poate face doar în 6 ore”. Și încă o precizare, ...În 1979, Transrapid 05 - primul tren Maglev potrivit aceleiași surse amintite mai înainte: din lume! - transportă călători cu prilejul unei „În ciuda vitezei uriașe, pasagerii nu vor avea Expoziţii la Hamburg. niciun fel de disconfort. Viteza mare nu produce Valurile progresului uman ţintesc în continuare decât o accelerare de 1 G, comparabilă cu energia alte ţărmuri, și mai îndepărtate. Și astfel, în 1983, la dezvoltată de o mașină normală, pe autostradă”. Berlin, se construiește o linie de metrou... Maglev. În concluzie: călătoriile cu trenuri, metrouri Lungimea acesteia? 1,6 kilometri. Deși viabilă, de mare viteză câștigă tot mai mult teren în acest soluţia este abandonată până la urmă. Costurile început de mileniu pentru pământeni. Sunt destule uriașe și cine știe ce alte obstacole la fel de greu de ţări unde acest fapt este deja o realitate. Dar în și mai învins, îngenunchiază acest proiect. Aventura însă, multe ţări ale lumii în care trăim se înregistrează nu sucombă aici. În 2003 este dată în folosinţă, la preocupări asidui în acest domeniu. Nu doar în Șhanghai, linia de metrou Transrapid. Linie care Japonia ori China, ci și în mari așezări urbane cum leagă marele oraș de Aeroportul Pudong. Distanţa sunt Londra ori Paris, Glasgow sau Washington, parcursă de trenul „tip Maglev”? În jur de 30 de San Diego ori Pitsburg. Iar lista aceasta este departe kilometri. Timpul în care este străbătută aceasta - de a  completă. Formula trenurilor cu sustentaţie inclusiv opririle în cele peste 10 staţii? Nu mai mult magnetică este luată pretutindeni în calcul în de 8 minute. locurile în care se proiectează noi artere de transport Toate bune și frumoase, dar... public în subteran. Și, în egală măsură, de suprafaţă. Dar, construcţia și înzestrarea cu tehnica Demn de reţinut este și faptul că sistemul Maglev necesară bunei, ireproșabilei funcţionări a acestei presupune o altă abordare încă din start, total artere de transport public a presupus o investiţie de diferită decât cea tradiţională. Și mai presupune circa 1 miliard de dolari! suportarea unor costuri pentru mulţi, cu adevărat Reușitele evocate în aceste pagini vor  oare prohibitive. punctul terminus în domeniu? Câtuși de puţin. Cu veacuri în urmă, imaginaţia umană ţintea Redăm aici, de pe Media Gadget din 3 iunie 2013, înconjurul Terrei în „80 de zile”. Acum, orizontul un titlu incitant: de atins este redus la doar 6 ore! Este un salt uriaș „Vom călători prin tuburi de mare viteză?” în epoca călătoriilor interplanetare. Cu siguranţă va Reţinem din relatările sursei amintite: putem să ne veni și ziua deplasărilor ultra-rapide, confortabile, închipuim că în 2 ore am străbătut distanţa dintre în tuburi vidate. New York și Beijing. Nu, nu-i doar o pură fantezie. Creaţia umană își are propriul timp de acceleraţie Un nou concept de transport public începe să-și pentru împlinirea mereu mai cutezătoarelor croiască drumul: tubul de mare viteză. „Cu Tube aspiraţii. Transport (ETT) se va călători în cabine speciale, N.R.: Fragment din „Metroul Românesc și Metrourile de cel mult 6 locuri. Plus spaţiul destinat bagajelor. Terrei”, ediţia a II-a, în pregătire, revăzută și adăugită.

70 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Confluențe culturale • Confluențe culturale • Confluențe culturale

Expresii celebre „Vechea Gardă“ „La Vieille Garde“ „e Old Guard“

oţi marii comandanţi împărat și batalionul de gardă care lua zilnic serviciul Tmilitari au avut în primire era într-o ţinută uimitoare.” (Caulaincourt, formaţiuni de elită, care le Memorii). La Waterloo, înconjurată, copleșită de asigurau paza și care erau inamici, Garda se așază în careu și încearcă o manevră folosite în luptă, în momente nouă pentru ea: retragerea. Lupta durează, fără ca deci sive. Rămâne de refe- englezii și prusienii să reușească să-i rupă rândurile. rinţă garda celor 10000 Se desfășoară un episod halucinant, al cărui erou de Nemuritori ai regelui este generalul Cambronne, ultimul comandant al eodor Parapiru Darius I (c. 550-486 î.e.n.), Gărzii. El respinge propunerile de pre dare strigând profesor, scriitor în Imperiul Persan, alcătuită memorabilele cuvinte: „Gar da moare, dar nu se dintre cei mai viteji ostași, predă!”. La repetarea ofertei învingătorilor, legenda numiţi astfel indcă cei care cădeau în bătălii erau avansează apoteotic în cartea vitejiei franceze cel înlocuiţi cu alţii, numărul lor rămânând același. mai convingător refuz: „Merde!” („Rahat!”). Astfel, Ajuns prim consul, după opt ani de carieră eroica Veche Gardă imperială franceză pornește în militară fulminantă, generalul Bonaparte are exilul gloriei nemuritoare. dreptul la o gardă de 2000 de soldaţi. Când se „Vechea Gardă” denumește un grup, un nucleu votează instaurarea puterii imperiale (10 mai al unei colectivităţi (profesio nale, sociale, politice), 1804), ea numără 10000 de luptători încercaţi și format din per soane cu activitate îndelungată, din consulară devine imperială în strigătul tunător căreia se păstrează spiritul și specicul în do meniul de „Trăiască împăratul!”, bruiat, pe alocuri, de respectiv. În funcţie de context, conotaţiile sunt bombănelile vajnicilor veterani care crezuseră omagiale sau peiora tive. prea mult în libertate și în generalul Bonaparte, neglijând perspectiva acestuia de Napoleon, împărat al francezilor. Foștii zdrenţăroși cârtitori de altădată din garda Corpului legislativ și din garda Direc toratului, soldaţi-cetăţeni în slujba revolu ţiei, sunt acum războinici falnici „panașaţi, împodobiţi cu găitane, cu pene, cu lampa suri aurite, iar dacă mâinile le erau murdare, mânușile lor erau curate” (Andre Castelot, Bonaparte). Ei fuseseră aleși dintre cei ce se distin seseră în numeroasele campanii de până atunci. În răstimp de zece ani, acest corp de elită întemeiază o instituţie a gloriei, cu tradiţiile devotamentului deplin și ale vitejiei extraordinare, puse în slujba lui Napoleon I și a Franţei. În marile încleștări ale epopeii napoleoniene, ordinul „Să pornească garda!” este sinonim cu desfășurarea unui stindard al victoriei. Când steaua împăratului pălește, în dezastrul retragerii din Rusia, Garda își păstrează neatins renumele: „Bătrânii mus- tăcioși se luminau la faţă, de îndată ce îl zăreau pe 70 71 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Confluențe culturale • Confluențe culturale • Confluențe culturale

România – Călătorii înainte de lăsarea întunericului de Patrick Leigh Fermor (II)

napoi în Anglia – la Guards mult – au fost pline de amintiri de dinaintea războiului, Depot, Aldershot și Matlock – povestiri despre vieţile prietenilor noștri și hohote de citindÎ printre rândurile scrisorilor râs. A fost o reuniune miraculoasă. Surorile își câștigau primite de la Băleni, mi-am dat existenţa dând lecţii de engleză, franceză și pictură. seama de anxietatea ce-i chinuia pe cei de acolo, mai ales după căderea Alte întâlniri au venit mai târziu, când în sfârșit li s-a Parisului și asediul Londrei. Prie- permis să călătorească în străinătate din când în când, tenii mei nutreau o aversiune câte două-trei săptămâni, și au avut șansa să-și viziteze profundă faţă de tendinţele politice prietenii din Anglia, Franţa și Grecia. Speranţele iniţiale recente din România și inima lor de a pleca din România au fost până la urmă abandonate, Gabriela Debita era alături de Aliaţi. parţial pentru că li se părea ca ar  fost prea târziu; în bibliotecar, Biblioteca [...] plus, România era locul de care aparţineau; în privat, „V.A. Urechia” însă, n-au dorit să e o povară pentru nimeni. Aceeași [În timpul războiului], boală necruţătoare le-a răpit, una câte una. Nobleţea prietenii din România și-au păstrat tăcerea; pentru a evita caracterului le-a marcat pe ecare. Au scris multe necazurile, mi-am dat seama. Însă, odată cu instaurarea scrisori strălucite și au păstrat legătura constant. Pentru păcii, scrisorile au început să circule din nou, timid, și, unii oameni care trăiesc sub regimuri alienante, viaţa se încet încet, am aat ce se întâmplase între timp. trăiește indirect, cu condeiul în mână. [...] Prinţesele [Cantacuzino] fuseseră surori medicale în *** timpul războiului; moșia le fusese conscată; și într-o dimineaţă cumplită de la sfârșitul anilor ’40 [n. trad.: [Revoluţia] a venit pe neașteptate, o luptă mai aprigă 1949], un camion a sosit la Băleni, aducând poliţiști și și mai îndelungată decât toate celelalte revolte din restul un comisar. Li s-a dat un sfert de oră să împacheteze și Europei, cel mai mare eveniment al ultimilor patruzeci li s-a permis o singură valiză de persoană (Cantacuzinii de ani. Faptul că le-a luat românilor atât de mult timp locuiseră acolo de generaţii). Sătenii, cu ochii în lacrimi, să se revolte a fost atribuit de unii scriitori unei lipse le-au umplut braţele cu franzele, brânză, ouă și pui; apoi de curaj, lucru care, din experienţa mea, era absolut camionul le-a purtat departe, pentru totdeauna. Sora neadevărat. care era pictoriţă [n. trad.: Bălașa] și un văr de-al lor au încercat să fugă pe Marea Neagră înspre Constantinopol, Totul, de la faptele principilor medievali, la revoltele într-o barcă, dar au fost trădaţi și prinși. [...] După ţărănești, până la rezistenţa crâncenă împotriva evacuare, familia lor a fost trimisă la 200 de kilometri de generalului Mackensen la Mărășești în primul război locurile natale și plasată într-o mansardă dintr-un orășel mondial, indica un cu totul alt adevăr; un adevăr care de la poalele Carpaţilor [n. trad.: Pucioasa]. în 1944 a fost conrmat de o sursă neobișnuită. Eram pe atunci într-un ascunziș din munţii Greciei, împreună Odată ce interdicţiile au fost relaxate, m-am întors cu o brigadă anglo-cretană și cu un general neamţ, fost în România în 1965, când am obţinut o viză de scurtă comandant al unei divizii de pe frontul cubanez, pe care-l durată. Relaţiile cu străinii erau sever pedepsite, iar luasem prizonier; vorbeam despre aliaţii Germaniei și găzduirea lor ducea la necazuri și mai mari; de aceea, generalul spunea că italienii nu sunt niște soldaţi atât le-am vizitat pe ascuns, în timpul nopţii, cu ajutorul de incompetenţi cum credeam noi și grecii. Am trecut unei motociclete împrumutate de nepoata care semăna în revistă și ceilalţi aliaţi europeni ai Axei, și a devenit cu Ofelia [n. trad.: Ina Donici] și care acum lucra ca evident că îi considera pe toţi lipsiţi de valoare. „Atunci desenator tehnic în București. Le-am găsit pe prietenele care dintre ei, domnule general?” am întrebat. „Păi cum, mele în mansarda în care trăiau. În ciuda timpului care românii!” a răspuns, „Au fost absolut neînfricaţi în trecuse, frumuseţea, privirile senine și simţul umorului ofensivă, iar dacă trebuiau să apere un punct strategic, le rămăseseră intacte, de parcă despărţirea noastră ar  au luptat ca o haită de lupi! Câteodată, până la moarte!” durat doar câteva luni și nu timp de douăzeci și șase de ani. Vicisitudinile teribile pe care le înduraseră au fost Și despre acest moment mi-am amintit în timp ce narate concis și detașat: timpul era scurt și nu mi-am zburam spre România. permis decât câte un pui de somn pe două scaune lipite unul de altul. Restul celor patruzeci și opt pe care le- am avut la dispoziţie – nu am avut curajul să riscăm mai N.R.: Selecție, traducere și note de Gabriela Debita.

72 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Confluențe culturale • Confluențe culturale • Confluențe culturale

Din frumoasele-mi amintiri Filmând la Galaţi, prin anii 1980

a gigantul indus- după ieșirea din schimb... Oameni cu bucurii și Ltrial al acestui necazuri, dintr-un oraș mare, cu minusurile și mare oraș, Combinatul plusurile lui, în care viaţa se trăiește totuși din plin... Siderurgic, întins pe Portul și străzile principale le cunoșteam mai o suprafaţă imensă, de mult, jucasem aici adesea la teatru sau la Casa înghiţind peste 50 de mii de Cultură, cu ocazia multor turnee. Cu câţiva ani de suete, inteligente în urmă turnam, trăind pe Dunăre o vară întreagă, și foarte creatoare, cu lmul „Explozia”, tot intrând sau ieșind printre o dotare tehnologică la ăcările vaporului „Poseydon” și bând, după aceea, nivelul cel mai avansat al știinţei și tehnicii mondiale, am stat câteva zile cu regizorul George Motoi actor și regizor Vaeni, turnând lmul „Ancheta”. Am lmat într-o zi experienţa rezistenţei kauperului mic, soldată ind cu o explozie surprinzătoare. Dacă făceam acesta, să zicem, pe Calea Victoriei, cred că nu s-ar  putut lma din cauza puhoiului de lume curioasă să asiste la isprava noastră. Ei bine, aici nu ne-a dat nimeni nicio atenţie, spectaculozitatea lmării ind, pe semne, pentru cei de aici, un deshidrataţi, bere rece, seară lucru obișnuit. Oare cum vor de seară, cu regizorul Mircea reacţiona acești oameni în sala Drăgan, cu regretaţii Toma de cinematograf? Se va bucura de Caragiu, Gigi Dinică, Jean succes lmul nostru, la Galaţi? Ne Constantin, pe terasa unui cam îndoiam cu toţii. În ultima zi hotel, așezat și el pe malul însă oamenii se uitau la noi parcă Dunării. În anii adolescenţei, cu ceva mai mult interes. Unii ne- ca u al Bărăganului, îmi au cerut chiar poze cu autografe, plăcea să viu foarte des alţii ne întrebau fel de fel de la Galaţi, sau Brăila, sau naivităţi despre „tainele” lmului, Buzău... Ele au fost primele exprimându-și regretul că plecăm orașe pe care le-am cunoscut, atât de repede de la ei. Am aat Galaţiul părându-mi acum aici multe amănunte despre cei extrem de familiar. ce știu procesul tehnologic al Intru la agenţia de voiaj minereului, știu ce e acela un C.F.R. Să-mi asigur biletul kauper, un subansamblu, cunosc de întoarcere, căci a doua zi viaţa pe care o duc muncitorii aveam spectacol la București.

72 73 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Confluențe culturale • Confluențe culturale • Confluențe culturale

Fetele de la ghișeele tuturor direcţiilor mă cunoșteau, — Într-adevăr – conchid eu prudent și grăbit, cum zic ele, „de la televizor”. preferând să recunosc bănuielile erotice ale tinerei — Doriţi la fereastră? - mă întreabă cea de la fete, căreia îi tot cădea acum de pe umăr pardesiul. ghișeul pentru București. Ne-am despărţit, precipitaţi și subtili, unul mai — Nu chiar. Aș prefera lângă ușă și, dacă se poate, insinuant decât altul, eu tot spunându-i reverenţios cu faţa în direcţia mersului. la revedere, ea spunându-mi, apucându-mă de — Cu o condiţie – zice cea de pe direcţia mâini, „adio!”. M-am grăbit să plec, ca să o las să-și Tecuciului – să ne daţi și nouă câte o poză cu închipuie despre mine tot ce dorea. Merita! autograf! Ajuns în tren, locul meu de pe bilet era chiar lângă — Cum să nu? Cu plăcere! ușă și exact în direcţia mersului. Perfect, mi-am zis, Și în clipa următoare toate direcţiile trenurilor au brodit-o fetele. Au mai intrat în compartiment cu plecare din Galaţi și-au închis ghișeele. doar două persoane. Pe locul din faţă însă nimeni Noroc că, întâmplător, eram singurul client la și nu prea mă simţeam cu conștiinţa împăcată. Nici ora aceea în agenţie. Le împart fetelor fotografii, de la Brăila nu s-a urcat nimeni. De pe culoar însă cu același autograf, plătesc biletul, îl cercetez să un tânăr care stătea în picioare, rezemat de fereastra nu se fi strecurat vreo greșeală, văd că totul e închisă, tot trăgea cu coada ochiului la mine. N-o  în regulă, le spun la revedere și plec, auzind în având loc, mi-am zis, și l-am și invitat să intre și să spate invitaţia lor, mai mult ciripită, de-a mai se așeze pe locul cu pricina din faţă. reveni pe la Galaţi. Atât i-a trebuit băiatului, bucureștean get-beget, Drăguţe fetele de la C.F.R., îmi ziceam eu în care se întorcea de la o nuntă din Barboși. S-a instalat gând, luând-o la vale pe o străduţă a Dunării, când denitiv în faţa mea și până la București nu m-a slăbit mă ajunge din urmă casieriţa fâșneaţă a Tecuciului, din bancuri. Probabil că eu nu mă amuzam sucient cu pardesiul pe umeri și cu ecusonul în stânga unui pentru câte se ambiţiona el să-mi spună. decolteu ceva mai adânc al unei bluziţe din pânză — Domnule, dumneata ai o memorie de elefant! topită, sub care doi sâni voluptoși, nu lipsiţi de - scap eu, așa, într-o doară, un compliment pe la neliniști, își tot arătau ignorată prezenţa... Urziceni. — Știţi, șoptește fata, ca în faţa unei spovedanii, Mi-a mărturisit că ăsta, e de fapt, și motivul pentru colega mea vă roagă să nu spuneţi la nimeni, știţi, care, „ce mai încoace, aș vrea să mă apuc și eu de dar la Galaţi e capătul, cap de linie vreau să spun, și niţel teatru!” Că, de când s-a suit în tren, a tot pândit nu prea știm noi cum naiba vor  puse vagoanele la momentul să intre „o lecuţică” în vorbă cu mine. întoarcere, știţi? Așa că, pentru orice eventualitate, — Și eu care credeam că aveţi bilet fără loc. dacă locul pe care îl aveţi dumneavoastră pe bilet — Am loc, am două. nu va  cu faţa spre București, vă așezaţi invers, — Două?! știţi, ca să călătoriţi cum aţi zis că vă place, adică, — Două, că-s cu mama, în compartimentul știţi dumneavoastră, cu spatele spre noi, spre vecin. Galaţi și Tecuci, că de aia m-a trimis colega, știţi — Și-ai lăsat-o pe mama singură? dumneavoastră, până la București! — Ei, și dumneavoastră acuma, ce mamă nu-l — Dacă înţeleg bine, am două locuri pe același înţelege pe u-su, când, săracul, e gata să-l prindă bilet și trebuie să plătesc diferenţa? pe Dumnezeu de picior!? Mană cerească o relaţie, o — Vai de mine, n-aţi înţeles nimic! Nu mai vorbă, ceva... plătiţi nicio diferenţă, ce naiba, e o favoare, știţi N-am vrut să-l descurajez pe băiat după o dumneavoastră, sunteţi doar artistul nostru călătorie de nuntă plăcută, după care gata-gata să-și preferat... eu, cum să vă spun, vă îndrăgesc foarte aranjeze viitorul, dar la despărţire tot i-am spus: mult, de când... — Lasă-te de bancuri! — Vă mulţumesc, domnișoară, deși, să știţi, mă — Aiurea, îmi râde obraznic în nas, lasă că vă puneţi într-o oarecare dicultate. mai caut eu! — Lăsaţi, că doar nu o  ăsta singurul secret cu Ce mi-o  trebuit mie să le cer fetelor de la Galaţi care plecaţi dumneavoastră de pe-aici, din Galaţi! - să merg cu faţa spre București și cu spatele spre mă pune la încercare fâșneaţa domnișoară. Tecuci!? 74 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Confluențe culturale • Confluențe culturale • Confluențe culturale

Molia-de-sticlă

ansarea cărţii de proză – York, Londra, Paris, Roma, unde i-au fost jucate Lscurtă a prietenului piese de teatru și tipărite povestiri și nuvele. Victor Cilincă a creat prilejul De când îl cunosc, și în curând se adună în ani, să amintim en passant, într-un careu de decari, timp în care Victor Cilincă în ordine alfabetică, la scrie continuu, pentru noi. Fie că se aa pe mările bordul de onoare din Portul și oceanele lumii sau pe bătrânul Dunaris ori ca Amintirilor, pe scriitorii – om al Cetăţii, prezent în agora, pentru a surprinde marinari gălăţeni: Constanţa ineditul cotidian, neocolind niciun eveniment Maximilian Apostol, Corneliu Antoniu, util concetăţenilor săi, participă, depunând mult Popescu-Vella Nicolae Bacalbașa, Paul suet, la manifestările culturale din orașul – port scriitor Butușină, Victor Cilincă, danubian. Pentru acest om a scrie este un modus Titi Căpăţînă, Vasile Giușcă, Nicolae Ionescu- vivendi sau, cum spunea Katia Nanu, o stare de Dunăraru, Trăian Jacotă, Gina Mirea, Dan Ioan necesitate ca și respiraţia. Rodul muncii de scriitor Pintilie, Cristian Ermei Popescu - Halmirys, și jurnalist de marcă se vede în operă, citez din Maximilian N. Popescu – Vella, Anton Stanciu, Curriculum Vitae: „16 cărţi publicate, 24 piese Ignat Ștefan, Ioan Gh. Tofan, Tatu Tudose. scrise și păstrate. Este prins în Istoria dramaturgiei Celor plecaţi le spunem: „Odihniţi – vă în pace!” de Mircea Ghiţulescu”. La care trebuie să amintim Celor rămași: „Vânt bun!” în tot ce întreprindeţi. sutele și sutele de materiale destinate ziarelor, La începutul sezonului literar toamnă – iarnă, revistelor și publicaţiilor literare. din cadrul Bibliotecii Vasile Alexandrescu Urechia, În Molia-de-sticlă au fost selectate 30 de doresc să adresez personalului instituţiei și în povestiri și istorii din care 11 nepublicate în mod special domnului director prof. dr. Zanr Ilie perioada amintită în amonte* (1980 - 2013). felicitări pentru premiile obţinute în acest an și Ca om legat de Dunăre și mare, prin naștere, urări de bine și sănătate în prodigioasa activitate. profesie și spirit, trebuie să spun, citind poveștile, Suntem prezenţi pe puntea navei – literare Axis uneori crude, semnate Victor Cilincă, că în general Libri pentru a întâmpina, vorba domnului Teodor toţi scriitorii marinari au fost și sunt preocupaţi Parapiru, o nouă carte lansată de colegul și prietenul de prevenirea poluării apelor planetei, de existenţa nostru: navigatorul, inginerul, scafandrul, artistul mizerabilă de la bordul navelor uviale și maritime plastic, dramaturgul, jurnalistul și scriitorul românești, de relaţiile tensionate dintre uscat și VICTOR CILINCĂ. apă, e ele de serviciu, familiale sau sociale. Dar *După 33 de ani, a sosit în dana cu povești, parcă la Victor Cilincă povestirile Atlantic pisat corabia Molia – de – sticlă, încărcată full cu marfă sau Scara de pisică au o conotaţie deosebită. Pe literară neperisabilă, o parte nepublicată între anii aceeași temă și romanul Odiseea pentru uz intern. 1980 și 2013. Povestiri, povești, întâmplări, schiţe Observator n al vieţii citadine, al oamenilor și istorioare, de care cala este plină. O încărcătură cetăţii, unii locuitori, de pildă, prin naștere gălăţeni, de calitate ca vinul ce se învechește. nu au reușit să vadă Dunărea decât întâmplător Cu un C.V. de-a dreptul briliant, Victor Cilincă și la zenitul existenţei (vezi excelenta povestire este un gălăţean de poveste. Deţine numeroase Titina, femeia cu aburi), cum în aceeași scriere este premii literare în perimetrul unei Ţări încă a narat și reversul medaliei, id est, omul apelor cel românilor, ciuntită de mersul neghiob al istoriei. care trăiește călărind d’a capo al ne, valurile, ind Este cunoscut ca un om de teatru și scriitor la New pe uscat, devine un străin, un neadaptat. Acest om 74 75 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Confluențe culturale • Confluențe culturale • Confluențe culturale

acasă. Găsește în loc de mahala un cartier ca un oraș. Fusese directorul unei fabrici secrete. Cu dor de ducă, să părăsească lagărul socialist, Dan trece în Iugoslavia, dar se răzgândește și se reîntoarce în ţară… unde primește… Matei este poate personajul cel mai colorat din galerie. Povestea nebunului care, crezându-se cu toate ţiglele pe casă, se dorea nebun, dar șmecher, se vindecă la nevoie, pentru a deveni din nou nebun, și uite așa de la cazo la cazo, vorba Giokărului, fochist 1 pe un ceainic cu zbaturi. O ziaristă, Nely, are o pisică. Și ce dacă? Povestea se învârte, cu mult umor, în jurul cozii și mai ales sub coada Magdalenei… Cartea următoare este a V-a și are genericul: Cum e lumea. Lumea lui Victor Cilincă este atipică, ciudată și criptată. Ca cea din povestirea SF „Vedenia”. De la început ai senzaţia de deja-vu. Poate în alte lecturi, lme sau știri TV umate cu pompa, aţi întâlnit tema. Ulterior ești cuprins în mrejele lecturii și nu este gata să moară când simte că se desărează și vă spun sfârșitul de teamă că sunteţi vii, vorba lui aerul uscatului îl strânge de gât. Victor. Cartea a II a: Historisiri este îndemn de Alte două povestiri cu temă SF: „ Înlocuitorul” meditaţie: istoria unei cărţi greșite care s-ar fi și „Noi, cu toţii, te vom iubi”, publicate în Franţa, putut numi chiar de la bun început Avatarurile Belgia și Marea Britanie, sunt bune de citit orbului Enoh în căutarea adevărului necesar. dimineaţa la cafea. Atenţie, cafeaua să nu e Utopic după cum se va vedea. Sau moartea lui niciodată prea erbinte, vorba căpitanului Ismail Agamemnon (Bunăvoinţa bunului Egist), ucis Nasif. Povestirile sunt cu sfârșit neașteptat. de neînţelegerea timpului veșnic curgător. O altă Cartea ultimă din acest volum de proză scurtă, povestire, Rătăcitul sau Slove de post, cu rezonanţă poartă numărul zarului norocos și este interzisă de cântec religios. adulţilor. Sau poate poveștile din „De ochi de Șapte povestiri oarecum macabre, tratate cu copil” se cer citite de copii care nu știu să citească umorul și ironia recunoscută a autorului formează decât calculatorul, împreună cu părinţii, care de Cartea a III-a: Strâmbet Zdrâmb. Savuroase mult n-au mai citit o carte de povești urmașilor. povestirile: „Înmărmurește-mă” sau, aș zice, dona Am închis cartea lui Victor Cilincă cu grija cu Ventuză și Câinele cu cercuri. care inchideam când eram copil ușa de la casa În a patra Carte este un pamet politic, cu aer Mămăicii, Mama Mamei mele, unde de dimineaţă samizdat pe alocuri, (Apărare/1988), populară, până noaptea târziu, oferea apă locuitorilor de prin alte părţi, de personaje underground: Jan din pe strada Cărămizii nr. 136. Erau zile de vacanţă, Lupta cu îngerul, Dumitru în Penultimul drum, când uitam să mai plec de lângă bunica, ascultând, Dan din Week – end în Iugoslavia. Matei în Aut of până îmi picau ochii de somn, cum oamenii veniţi România sau Nely din o Partidă de sex, ecare cu o la Casa cu Apă, stând la rând, își deșertau sacii poveste insolită salvată de autor, pentru a nu deveni cu povestiri adevărate din viaţa străzii sau aiurea, banală. Iată-i: Jan ajunge pentru prima dată în viaţa contra 25 bani găleata cu apă curată. Curată, lui într-o baie placată cu marmură, dotată cu tot limpede și bună! tacâmul. Este uluit… Dumitru un alt mahalagiu, Mulţumesc, Victor, pentru cele șase cărţi pe după naţionalizare, este ridicat într-o noapte de care le-am citit cu plăcere și dv. pentru bunăvoinţă. acasă, urcat în Volga neagră și după nouă se întoarce

76 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Confluențe culturale • Confluențe culturale • Confluențe culturale

Liliecii sabatului în Delta Dunării

omanul Vremea chi- cu mierea de albine. Şi-a şcolit odraslele care, chiar Rrop terelor de Paul dacă nu vor evada prin lume, vor descoperi Delta Sârbu este o „comedie eternă numai prin cărţile tatălui: citind Povestiri pedagogică” privită dintr-o din Delta Dunării, scrise cu asprime şi cu adâncimi școală din Delta Dunării. demne, pe alocuri, de un Vasile Voiculescu. Înainte de acest roman, Paul Sârbu a mai publicat Romanul Vremea chiropterelor arată că Paul câteva cărţi de proză, care îl Sârbu s-a eliberat parţial de obsesiile Deltei: ale Vasile Andru scriitor consacră ca un scriitor special Deltei ancestrale care oricum s-a perimat… Delta al Deltei; singurul care scrie s-a mai primenit demograc, s-a mai aplatizat şi chiar din inima Deltei, singurul împrietenit cu aproape că a adoptat tot calendarul gregorian… duhul Deltei cu „genius loci” (= duhul locului) cum Iar romanul de faţă, culoare locală este puţină; zic latinii. nu mai sunt teme locale, ci „caractere” locale şi Sadoveanu a scris ca un vizitator al Deltei, ca un naţionale. Chiar dacă uneori caractere lipsite de vânător în Deltă, sau mai curând ca un “amant” al caracter… Sau caractere distorsionate de instinct, Deltei, care, ca să ascundă idilismul vizitei, lua şi o orbiri, trăiri paroxistice. puşcă de vânătoare, pe care o făcea „personaj literar”! Căci puşca este un personaj literar la Sadoveanu, un Romanul începe cu un cataclism natural, personaj care ia foc foarte rar! urmat de invazia liliecilor, tot un cataclism, prin Jean Bart a scris despre Sulina ca un ocupant, ca hiperbolizare. Ştim că un cataclism asigură unitate un colonizator-şef al Sulinei. (Chiar subsemnatul literară şi este un mod foarte bun de a începe am comis proză despre Deltă, dar de la distanţă, ca un roman. Cataclismul dă unitate, mai bine zis un pelerin la taina Evantei din cimitirele Sulinei…) suferinţa ne uneşte şi ne unică, în sensul că lumea Fănuş Neagu scrie despre o Dunăre pierdută de nu-şi mai permite dezbinare, ci se adună brusc, sub el la pokerul vieţii pentru totdeauna: el a dat Dunăre frica posibilei dispariţii. Şi G. Bălăiţă construieşte contra Dâmboviţă: schimb păgubos, şi ca să uite cât singura lui carte reuşită: Lumea în două zile, sub de păgubos este, şi-a înecat amarul într-un butoi cu semnul unui cataclism „cordial”: răsturnarea vin. anotimpurilor. Marquez pune un roman al său sub Iar Mircea Săndulescu, brăilean aruncat în New semnul holerei… altfel personajele centrale n-ar York, scrie despre Insula Mare a Brăilei ca despre o  putut să-şi realizeze sensul vieţii lor: fericirea fantasmă libidinală…şi are o ciudată iniţiativă să carnală. traseze harta adulterului danubian! Vremea chiropterelor începe, aşadar, sub semnul Paul Sârbu, aşadar, a cartograat lumea Deltei primejdiei. Chiar aşa concepem şi noi un sat din trăind acolo, renăscând acolo, făcând o temeinică Deltă: mereu la discreţia diluviului, la discreţia slujbă de dascăl şcolar. Izolat în misterul deplin unor stihii: inundaţii vara şi îngheţări care te fac al Deltei, dar având computer prin care ţine prizonierul ostroavelor, iarna. legătura cu lumea. Şi-a format o cultură literară Aşadar: invazia liliecilor într-un sat din Deltă, cuprinzătoare, are o disciplină a lucrului, dar şi sat numit Pescărie… Un sat nu chiar anonim, şi a gospodăriei; toamna culege cătină pe care o situat lângă un reper faimos: Periprava, unde a fost conservă la congelator sau, mai simplu, în amestec sinistra închisoare de exterminare.

76 77 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Confluențe culturale • Confluențe culturale • Confluențe culturale

Răscoala liliecilor aminteşte de mitologicul lm şi amploaiaţi, pe localnici şi pe un parlamentar Păsările lui Hitchcock… Sunt mulţi, sunt spăimoşi, sucevean voiajor în Deltă, la posadnica sa… Liliecii sunt tenebroşi. îi trezesc pe toţi din somnul letal (era să zic: al În faţa fricii, ercare personaj reacţionează Letei), adică din “moartea păcatului”, cum sună în diferit, în funcţie de re, de prăbuşire, de jălnicie, limbaj patristic. de aspiraţii… Liliecii cotropesc clădiri, instituţii, şcoala, podul Romanul este, ziceam, o comedie pedagogică. Am şcolii, arhiva… hambare… Întâi şcoala: pentru că creat sintagma aceasta gândindu-mă şi la Balzac, şi la ea este central satului sau numai al romanului. Dar Makarenko. Unul scrie „comedie umană”, altul scrie liliecii invadează şi dispensarul, ca să bage spaima în „poemul pedagogic”. Iar Paul Sârbu scrie comedie alte personaje… Liliecii năvălesc chiar şi-n biserică, pedagogică. Fracţiune a unei comedii umane şi asta ar  o dovadă că nu sunt atât de „diabolici”, că ghemuite într-un rai de Deltă… Un loc unde se face nu se tem de tămâie… ci le şi place. trecerea de la pre-civilizaţie la post-civiţizaţie. Adică De altfel, folclorul românesc explică astfel sărind tocmai peste ceea ce se numeşte „civilizaţie”, originea liliecilor: ei provin din şoareci care au cum face toată tranziţia română! mâncat anaforă!... De aici, avertismentul să nu laşi De aici încolo, Paul Sârbu nu mai este un nici o rmitură de anaforă pe pământ ! autor al Deltei, ci un autor al naţiei. Trece de la Paul Sârbu are acest demaraj bun al romanului: etnografia nuvelelor, al psihologia dăscălimii… parabola liliecilor dezlănţuiţi, cu efect redutabil scăpate de cenzuri inspectoraile, prin decăderea asupra unei obşti şcolare. Obşte de dascăli legaţi post spiru-haretiană. Nu mai găsesc omul Deltei, puternic prin re otrăvite, prin amor liber, prin ci omul carpato-danubian, în genere. Nu mai detestare liberă, prin arivism liber. este tipologie etnică, cu tipologie psihologică, Urmează parada celor 12 personaje ale tablou de nevroze, de psihopatii, pe personalităţi romanului, care fac o lume polimorfă: lumea ca accentuate, de hebefrenii. Şi mult pamflet! dodecaedru. Uneori Paul Sârbu dă eternitate nuvelei pe efemerida pamfletului. Dar nu se poate altfel! Un Mai rămân un moment la „cadru”, la parabola alt confrate, Grigore Cartianu, cu pamflet a scris invaziei liliecilor. file de istorie. Aceste animăluţe au inocenţa lor; faptul că ele locuiesc la întuneric le dă o faimă ambiguă, între Uneori Paul Sârbu punea şi un avertisment la diabolic şi temeritate. prozele sale: orice asemănare cu realitatea este Dar ziceam, la români, ele sunt accidente întâmplătoare şi neintenţionată. E o precauţie angelice: şoareci care au mâncat anaforă, şi din asta romantică… A convenit de data asta să renunţe la le-au crescut aripi! avertisment. Întâi, pentru că este o complezenţă, un În Caraibe (tocmai mă întorc de-acolo!) liliacul articiu în plus. Apoi: a venit timpul ca până şi un este îngerul păzitor al casei, în timpul nopţii. În cititor rudimentar să ştie că un scriitor nu copiază, Caraibe este un sacrilegiu să ucizi un liliac! În ci prelucrează. romanul lui Paul Sârbu, iubăreaţa Liuba ucide Ca prozator, dacă vrei să i autentic, trebuie să câţiva lilieci, vai! Deci romanul acesta ar  dezavuat spui ce-ai trăit şi ce-ai văzut. „Văd monstruos!” zicea în Caraibe. De aceea, la o eventuală la traducere, Caragiale; şi totuşi, vedea exact. „Orice proză bună s-ar putea eluda, elimina, cruzimile contra liliecilor! pare un dosar de defăimare!” zicea un „classic” către La francezi, liliacul participă la sabat, alături de triştii săi eroi literari… Iar Ceauşescu ar  zis că tot vrăjitoare: are o implicare în magia origiastică. Paul ce nu-i linguşire, este defăimare. Acesta-i eternul Sârbu se apropie, aşadar, de accepţia occidentală pariu al adevărului cu formalizarea sau calibrarea a liliacului, ca vietate „sabatică”, deci ca actanţi ai lui artistică. sabatului. Paul Sârbu apare el însuşi ca „personaj” în Dar, în roman, ei sunt şi „trezitori” ai unei roman, apare ca participant la comedie, şi nu ca obşti care stă să sucombe în marasma ostroavelor. regizorul unui scenariu. Regizorul este, poate, Liliecii sunt un factor trezitor, îi zgâlţâie pe dascăli Dumnezeu…

78 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Confluențe culturale • Confluențe culturale • Confluențe culturale

Este greu suportabilă literatura ctivă, literatura Este un proces de prelucrare, de distilare. aeriană. De aceea se extinde genul non-ction. Maitreyi s-a scandalizat când Eliade a folosit-o ca Secolul 21 va  non-ction… sau va pierde şi ultimul personaj. Eliade a comis o greşeală de neiertat: a cititor, care e nevasta autorului! Truman Capote folosit numele real al fetei! Regula este asta: Dacă scrie un roman-interviu autentic cu un personaj foloseşti numele prototipului, tu faci reportaj, puşcăriaş. Sadoveanu descrie o crimă miotirică documentar exact! Dacă prelucrezi, dacă schimbi ce s-a petrecut aevea… Scriitorul trebuie să aibă ceva din realul povestit, este interzis să dai numele o memorie şi un Dumnezeu. Cu aceste două atu- real! Pentru că, dacă ai prelucrat, atunci Maitreyi nu uri cartea se scrie singură. Murakami, în romanul mai este Maitreyi, ci este o cţiune. Background, face pur şi simplu transcriere de pe În propriul ei roman-replică, Mayitrei l-a numit bandă magnetică! Cele mai bune pagini le scrii pe amantul lăudăros sau mincinos: „un suet despre fapte care au avut atingere directă cu tine. m o r t ”… S-a răzbunat prea tare pe genialul autor Tot ce văd devine proză (cum la Ovidiu devenea care a mai gafat şi el… poezie!). Tot ce-i bun în Jack Kerouac este fapt Paul Sârbu, în acest context amplu, face parte din văzut, trăit, transgurat. categoria scriitorilor zolişti: vede toată alcătuirea Paul Sârbu are o memorie şi un Dumnezeu. decadentă a rii umane în medii care corup rea Adică are temeiul celui ce vânează o carte mare. umană. Sunt pagini, da, care amintesc de naturalism El porneşte de la protagonişti posibili, plauzibili; zolist. De o săbăticie care s-a pierdut… dar scrisul nu este copiere, ci este simbolizare. Conformitatea cu viaţa vine de la memorie, Paul Sârbu crede în imaginaţie. Cândva ar  zis simbolizarea vine de la Dumnezeu. că imaginaţia ar  motorul Diesel al literaturii. Când Aşa că nici un prototip nu poate pretinde o parte a aat că practica liniştii localice duce la mintea din onorariul autorului, cum făcea Glanetaşu care fără imaginaţie, s-a întristat. Păi mintea golită de i-a cerut lui Rebreanu parte din dreptul de autor… imaginaţie mai produce artă? că şi el a participat la roman! Drumul de la prototip Maxim Mărturisitorul răspunde afirmativ. până la personaj de carte este ca şi drumul de la Si noi, după el! Cineva s-ar uimi, zicând: „Dar nectarul orilor, la mierea albinelor! imaginaţia este fochistul literaturii!” Răspundem: „Nu imaginaţia, ci revelaţia!” Desigur, ne referim la “revelaţia poetică”, spre a o deosebi de cea biblică.

Un loc aparte, în roman, îl ocupă cele două capitole despre asceză şi despre practica duhovnicească, ajunsă şi în Deltă; şi despre construirea unui lăcaş mănăstiresc în Periprava. Paul Sârbu îşi încearcă astfel condeiul în scrisul hagiograc. Este ca şi cum, un pictor, după ce a făcut doar gracă socială sau caricatură, se apucă într-o zi să picteze icoane. Aşa şi la Paul Sârbu la această etapă a sa de viaţă. Capitolele despre isihia au o adiere de Rubliov: ca o aripă de înger într-un loc năpădit de aripi de lilieci. Aşadar: un roman care începe cu un cataclism şi se termină cu o mănăstire. Întrezărim aici şi un sens soteriologic, care sporeşte valoarea cărţii.

78 79 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment

Biblioteca „V.A. Urechia” Galați 123 de ani în slujba culturii gălățene

n perioada 11-15 noiembrie 2013, Biblioteca este în măsură a se lăuda cu un număr de patru liale ÎJudețeană „V.A. Urechia” a devenit pentru o existente în municipiul Galaţi: Filiala 1 „Costache săptămână instituția focalizatoare a actului cultural Negri” îninţată în 1963, Filiala 4 „Grigore Vieru” al orașului Galați. Manifestarea a fost marcată deschisă în 2009 în Gara CFR Galaţi, Filiala 3 – prin desfășurarea a numeroase activități știinţice Parcul de So - deschisă în noiembrie 2010 și Filiala și educative prilejuite de aniversarea a 123 de ani 2 „Paul Păltănea” - cu rol de Bibliotecă Municipală de existenţă a Bibliotecii „V.A. Urechia“ Galaţi, - deschisă în data de 15 ianuarie 2013, cu sprijinul toate acțiunile ind circumscrise Programului autorităților locale, într-unul din cartierele cele mai manifestărilor dedicate Serbărilor Galaţiului 2013. populate ale orașului, cu cea mai mare pondere Evenimentele acestui program s-au desfășurat la de școli și licee din municipiu, la Colegiul Tehnic Sediul central al Bibliotecii, la Filiala 1 „Costachi „Aurel Vlaicu”. Biblioteca face eforturi în vederea Negri“, Filiala nr. 2 „Paul Păltănea“ și la Filiala nr. obținerii resurselor nanciare pentru înințarea 4 „Grigore Vieru“. Filialei 5 „Hortensia Papadat-Bengescu”, în cartierul Luni, 11 noiembrie 2013, ora 10:00 a avut Micro 19, un alt cartier aglomerat al Galațiului, loc deschiderea ocială a precum și a Bibliotecii manifestărilor, moment priel- pentru copii „Nina Cassian” nic pentru ca directorul - în parteneriat cu Primăria prestigioasei instituții să și Consiliul Local Galați. aducă un omagiu mentorului Biblioteca adresată micuţilor spiritual, Vasile Alexandrescu se vrea a  amenajată ca un Urechia, ce a știut să ofere spaţiu cultural-educativ, ca- gălățenilor un dar, care „să re să cuprindă: ludotecă, serve culturii tot mai spornice și sală multimedia, sală de mai ales tot mai românească a spectacole, cinema, spații de Galaţilor”. „Așa cum se cuvine joacă, antrenante motrice și la ceas aniversar, doresc să vă educaționale. prezint câteva repere istorice, precum și adresele deţinute de acest lăcaș de cultură, ctitorit de generosul academician care a dăruit biblioteca personală comunităţii de la Dunăre” - și-a început discursul prof. dr. Zanr Ilie, directorul instituției. Elevii, profesorii, oamenii de cultură, salariații bibliotecii și mass-media locală, adunaţi în faţa statuii fondatorului de la intrarea în instituție, au aat istoricul bibliotecii de la înințare și până în prezent. Domnul director a continuat cu prezentarea câtorva proiecte în curs de realizare ale instituției. În vederea promovării patrimoniului istoric și «Urmând îndemnul și dorinţa sa testamentară cultural naţional, demersurile noastre s-au extins lăsate de mentorul nostru, Vasile Alexandrescu și în plan internaţional prin deschiderea a cinci Urechia, la inaugurarea instituţiei - „Să ţi apărătorii liale în Republica Moldova (Giurgiulești, Cahul, bibliotecii... și să reclamaţi conservarea și înmulţirea Comrat, Biblioteca Națională a Republicii Moldova ei!” - putem arma cu mândrie că astăzi Biblioteca și Filiala Bibliotecii Naţionale pentru Copii „Ion

80 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment

Creangă” din Teatrul „Licurici” - Chişinău) şi două aducându-și cu drag aminte de contribuția pe care în Ucraina (Reni și Ismail), dotate cu donaţii de carte Biblioteca a avut-o în formarea sa. din partea Bibliotecii „V.A. Urechia”, creându-se A urmat o primă sesiune de informare și formare astfel o platformă de interacţiune între comunitatea pentru utilizatori - elevii ind instruiți să folosească noastră și diaspora culturală și știinţică română de programul de care dispune biblioteca pentru regăsirea peste hotare. Urmând exemplul de generozitate al informației. Aceste sesiuni s-au desfășurat zilnic, pe mentorului său spiritual, Biblioteca „V.A. Urechia” paliere orare diferite, pentru a acoperi nevoile de își propune să continue donaţiile de documente informare ale tuturor categoriilor de utilizatori. către aceste liale, precum și să iniţieze programe În data de 12 noiembrie, începând cu ora cultural-educative în parteneriat cu ele. 10:00, a avut loc întrunirea profesională cu titlul În prezent, se fac demersuri pentru obținerea „Bibliotecarul în societatea informaţională - Realităţi resurselor nanciare în vederea construirii unei și perspective” la care au participat bibliotecari și alte Biblioteci Metropolitane/Regionale în Galați, care persoane interesate. Deschiderea manifestării a fost să ofere posibilitatea deservirii atât a utilizatorilor realizată de prof. dr. Zanr Ilie, directorul instituţiei. din Galaţi, cât și a celor din Brăila și Tulcea, cu săli Invitat de onoare a fost dl prof. univ. dr. Mircea de lectură, de conferinţă și alte spaţii anexe, care să Regneală, președintele Asociaţiei Bibliotecarilor găzduiască și Filiala Galaţi a Uniunii Scriitorilor, din România, care a fost și aniversat alături de Societatea Scriitorilor „Costache Negri”, Societatea biblioteca noastră, având în vedere că în această lună Jurnaliștilor din Galaţi, spații ce vor putea  folosite va împlini vârsta de 70 de ani. Domnia sa a susţinut pentru organizarea de expoziţii, cafenele, librării și prelegerea „Proprietatea intelectuală și dreptul depozite care vor adăposti colecţiile bibliotecii. de autor”. În cadrul întrunirii, a avut loc lansarea Dispunând de un colectiv profesionist și inimos următoarelor lucrări: „Tratat de biblioteconomie.” de bibliotecari, persoane dedicate meseriei, dar și Vol. 1, coordonat de prof. univ. dr. Mircea Regneală; promovării culturii, Biblioteca a reușit să lanseze în „Buletinul Fundaţiei Urechia”, nr. 14/2013 și arealul Dunării de Jos un adevărat brand cultural, „Fondul Cantacuzino al Bibliotecii Judeţene „V.A. sugestiv intitulat „AXIS LIBRI” format din: revista Urechia“: Catalog. Vol. 1: Bălașa Cantacuzino, Elena trimestrială „AXIS LIBRI”, Festivalul Naţional de Donici-Cantacuzino”, autor Gabriela Debita. Au Carte „AXIS LIBRI”, Salonul literar „AXIS LIBRI”, fost prezentate mai multe lucrări de specialitate: Editura „AXIS LIBRI”, Mini-Librăria „AXIS LIBRI” Mihaela Bărbulescu, Universitatea „Dunărea de Jos” și, cea mai nouă componentă a acestei extensii - Bibliotecarul, punte de legătură între informație și culturale, Tabăra de creaţie „AXIS LIBRI”. utilizatorii ei, Viorica Dicu, Universitatea Dunărea de Încercăm cu responsabilitate, prin intermediul Jos - Cultura organizațională un concept de perspectivă unui management instituțional performant, dar şi pentru bibliotecile din România, Victoriţa Tănase, printr-o strategie modernă, coerentă și optimistă, Biblioteca Școlii Generale nr. 28 - Snții - prietenii care are la bază înțelegerea și sprijinul consecvent lui Dumnezeu și ocrotitorii noștri, Catrina Căluian, al Consiliului Județului Galați şi pe cel al Primăriei Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia“ - Indicatori de oraşului, să ne implicăm cu profesionalism în performanță pentru biblioteci. Profesorul Zanr Ilie, realizarea scopului primordial al ecărei biblioteci, în calitate de Președinte al Filialei Galați a ANBPR, a acela de a realiza satisfacerea nevoilor culturale şi prezentat Realizări și perspective, iar Dorina Bălan, informaţionale ale tuturor membrilor comunităţii, președinta Filialei Galaţi a ABR, a prezentat Raportul oferindu-le iubitorilor de cultură un autentic for de de activitate al lialei pentru anul 2013. informare, dar și de comunicare. Ora 11:00 a zilei a găzduit o „Dimineaţă de La mulţi ani, Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia”! poveste – lectură publică”, acțiune realizată de La mulţi ani, Cultură gălăţeană!» și-a încheiat Secţia Împrumut la domiciliu pentru copii, sediul discursul managerul Bibliotecii. central, în care elevii clasei a IV-a de la Colegiul de Au ținut să exprime cuvinte de salut: prozatorul Arte „Dimitrie Cuclin”, coordonați de profesoara eodor Parapiru și ziaristul Victor Cilincă, iar din Delia Cocoș, au citit o serie de basme și povești din creaţia lor au recitat: poeţii Andrei Velea și Grigore colecțiile bibliotecii. Postelnicu - profesor - care a venit de la Tecuci Miercuri, 13 noiembrie, ora 14:00, Filiala special pentru aniversarea instituției noastre, „Costache Negri” a organizat, sub titlul Primii pași în

80 81 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment bibliotecă, o vizită ghidată pentru viitorii cititori de la Invitatul special a fost profesorul universitar Adăpostul de Zi și de Noapte pentru Copiii Străzii. dr. Mircea A. Diaconu de la Facultatea de Litere și Joi, 14 noiembrie, ora 10:00, Filiala „Costache Știinţe ale Comunicării, Universitatea „Ștefan cel Negri” a organizat un concurs de ghicitori, cu Mare”, Suceava, căruia în dimineața zilei de vineri participarea grupei mari de la Grădinița „Step by i s-a decernat titlul de Doctor Honoris Causa al Step”, îndrumați de educatoarea Carmen Enache, Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi. Prelegerea sub titlul „Ghici, ghicitoarea mea!”, unde micuții domniei sale s-a intitulat „Cioran și alteritatea sa și-au testat abilitățile de a descoperi ce poate românească” și s-a constituit într-o reală temă de ascunde sensul cuvintelor. discuții, o lecție interactivă între auditoriul prezent Începând cu ora 17:00, Sala „Mihai Eminescu” de și profesorii universitari. la sediul central a fost gazda evenimentului care se În același timp, la Secția Împrumut pentru adulți desfășoară săptămânal, Salonul Literar „Axis Libri”, a avut loc festivitate de premiere a tinerilor care prezentat de profesorul Zanr Ilie și moderat cu au desfășurat activitate de voluntariat la Biblioteca talent de profesorul și scriitorul eodor Parapiru. Județeană „V.A. Urechia”, sub titlul Voluntarii În deschidere, elevii Liceului de Arte „Dimitrie Bibliotecii - Gala premianţilor 2013. Cuclin” au susținut un recital artistic. Generalul Pe toată perioada desfășurării activităților prilejuite Emil Străinu și-a lansat lucrarea „Baze extraterestre de Zilele bibliotecii, utilizatorii instituției au putut și OZN pe Lună, Pământ și Marte” și a susţinut o admira o serie de expoziții tematice, astfel: în Sala prelegere cu privire la situaţia cutremurelor din „V.A. Urechia”, Secția Colecții speciale, sediul central, localitatea Izvoarele, județul Galați. demisol - „Aspecte din viața fondatorului V.A. Urechia Vineri, 15 noiembrie, ora 11:30, Filiala „Paul în documente de epocă”; în holul principal al sediului Păltănea” a fost gazda evenimentului Valori ale central, la parter, s-a realizat o expoziţie de carte și cetăţeniei europene/Valeurs de la citoyenneté documente iconograce cu titlul „Galați – Orașul de européenne, o dezbatere în limba franceză realizată la Dunăre”; la Popasul Bibliolului, sediul central, în cadrul Proiectului: „Memorie, solidaritate, pace - mezanin au fost expuse o serie de documente din fondul Ceremonial pentru Ziua Armistiţiului”. Inițiatorul Colecțiilor speciale sub titlul „Biblioteca V.A. Urechia – proiectului a fost Fundaţia „Ikon” Galaţi, iar Sediile istorice”; sala lectură, etajul I, foaier, a găzduit acțiunea a fost moderată de profesorul Zanr Ilie expoziția „Ecouri la inaugurarea Bibliotecii „V.A. și de Marioara Popa. Urechia” în presa vremii”, iar Sala „Mihai Eminescu”, Începând cu ora 12:00, Filiala „Costache Negri” expoziția „Istoricul V.A. Urechia și opera sa”. a găzduit dialoguri libere despre cărțile citite cu Filiala nr. 1 „Costache Negri” a găzduit expozițiile elevii clasei a IV-a B de la Școala nr. 29 „Sf. Ana”, de documente: Biblioteca Județeană V.A. Urechia – coordonator învățătoare Lorena Drăgoi, acțiune 123 de ani de existență și Emil Racoviță – 145 de ani care s-a desfășurat sub titlul Cartea mea preferată. de la naștere, Filiala nr. 2 „Paul Păltănea” - expoziția Ora 14:30 a adus în Sala „Mihai Eminescu” dedicată celor 112 ani de la moartea istoricului, a sediului central elita profesorilor de la scriitorului, omului politic și fondatorul Bibliotecii Departamentul de literatură, lingvistică și jurnalism Judeţene sub titlul Vasile Alexandrescu Urechia, iar și Centrul de cercetare „Comunicare Interculturală Filiala nr. 4 „Grigore Vieru” - expoziția de desene și Literatură” din cadrul Facultăţii de Litere, care Toamna-i poezie și culoare! ne-au onorat cu susținerea unui colocviu cu titlul: Încheierea Zilelor dedicate Bibliotecii „V.A. „Scriitura feminină și exilul în spaţiul cultural Urechia”, încadrate în programul Zilelor Galațiului, francofon”. Acțiunea a reunit o serie de axe tematice ne dă prilejul să realizăm un bilanț și să constatăm de interes major în sfera disciplinelor socio-umane că cinstirea oamenilor considerați repere în istoria și a diverselor metode critice contemporane, o culturală a gălățenilor, precum și a faptelor acestora, dezbatere pluri și interdisciplinară asupra (re) constituie pentru bibliotecari o datorie de onoare, congurării prolurilor identitare feminine dar în același timp și un prilej de a reaminti în mediile din diaspora francofonă, cu accent contemporanilor noștri că Vasile Alexandrescu pe modalităţile prin care experienţa exilului, Urechia, mentorul nostru spiritual, prin darul oferit a expatrierii, a „deteritorializării” ajunge să gălățenilor acum 123 de ani, a intrat în memoria impregneze și să modeleze universul scriiturii. comunității de la Dunăre. Redacţia AXIS LIBRI 82 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment

Noaptea în Bibliotecă la Galați noaptea albă a gălăţenilor

intrat în tradiția gălățenilor - și în special vizitatorii într-o noapte a bibliotecilor care a început Aa Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia” - la prânz, într-o zi de toamnă aurie, caldă și specială, ca, în luna octombrie, instituția noastră să e mult așteptată de către cei mai mici cititori, dar și deschisă și noaptea. Și, pentru ca această tradiție de cei mari. La Târgul Toamna cărților la Galați au să e continuată, ne-am pregătit și în acest an să participat editori, distribuitori locali și naționali: sărbătorim Noaptea în Bibliotecă la Galați. Multicart, Eikon, Axis Libri, Teonick, Humanitas, Evenimentul, o noapte mai lungă și ieșită din Homer, Olimpias, Donaris, Anticariatul „Cronos”, tiparul întregului program naţional, a început prezentarea ofertei editoriale realizându-se de către sâmbătă, 26 octombrie, la ora 14:00. Manifestările au avut în vedere toate tipurile de utilizatori ai acestei instituţii, iubitori de cultură și lectură, luând în considerare varietatea programelor desfășurate, precum și faptul că mulţi gălăţeni lucrează în schimburi și, în acest fel, ar putea  repartizaţi pe segmente orare diferite. Biblioteca Judeţeană „V.A Urechia” și-a propus să reactiveze și să stimuleze preocuparea pentru lectură, atât lectura de plăcere, de loisir, cât și cea de studiu și documentare, în contextul concurenţei cu mediul online. Evenimentul cultural s-a desfășurat cu acordul și sprijinul Consiliului Jude- ţului și al Primăriei Galaţi în colaborare cu partenerii directorul Bibliotecii, Zanr culturali din plan local, cu prol Ilie, directorul Editurii Eikon, similar ai instituţiei noastre: Valentin Ajder, și directorul Universitatea „Dunărea de Jos”, Multicart, Iulian Popescu. Inspectoratul Școlar Judeţean, Deschiderea ocială a avut Centrul Cultural „Dunărea de loc la ora 15:00 cu o alocuțiune Jos”, Direcția pentru Cultură a directorului instituției, prof. a Județului, dar și cu ajutorul dr. Zanr Ilie, care a urat partenerilor din mass-media. „Bun venit!” cititorilor și le-a Sărbătoarea adresată tutu- mulțumit colaboratorilor și ror pasionaţilor de carte a partenerilor pentru sprijin, avut ca arie de desfășurare invitându-i să participe la atât interiorul sediului central amplul program desfășurat cu al bibliotecii, cât și curtea acest prilej. acesteia, sub privirea statuii Artiștii Centrului Cultural lui V.A.Urechia. Biblioteca și „Dunărea de Jos” din Galați târgul de carte și-au primit

82 83 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment au încântat participanţii apărute la Editura Sinteze. la târg cu prestaţia lor Evenimentul, moderat de muzicală, realizată cu prof. dr. Zanr Ilie, s-a talent, sub forma unui bucurat de o largă audiență, Potpuriu danubian de autorul făcând mărturisiri muzică populară. istorice importante pentru Într-o ediţie specială, cei ce cunosc mai puțin Salonul Literar „Axis trecutul zbuciumat al Libri” și-a primit invitaţii patriei. îmbrăcat în straie adecvate Începând cu ora 17:00, de toamnă, împodobit a avut loc decernarea cu orile anotimpului, premiilor pentru ca la o nuntă a Culturii. concursul de șah Oaspeţii după-amiezii au fost invitaţii organizat la Filiala scriitorului și regizorului de teatru nr. 4 „Grigore Vieru” franco-român, Virgil Tănase, care a Bibliotecii Judeţene a lansat antologia Scrisori despre „V.A. Ure chia”, desfă- literatură și teatru, apărută la Editura șurat în data de 25 Muzeul Literaturii Române, 2013, octombrie 2013. În- eveniment prezentat și moderat de mânarea premiilor a prof. univ dr. Nicolae Ioana și prof. dr. fost realizată de către Zanr Ilie. prof. dr. Zanr Ilie, Concomitent, doamna profesoară directorul Bibliotecii Mariana Solomon-Lazanu și-a lansat „V.A. Urechia” și ing. volumul de versuri Loretta poeta, apărut la editura Adrian Smărăndoiu, președintele „Șah-Club” Galați, Sinteze. Activitatea a fost moderată de prof. Letiția partener de încredere al bibliotecii atunci când este Buruiană – șefa Serviciului Relații cu publicul și de vorba de sportul minții. Maricica Târâlă-Sava – responsabil la Secția pentru Noaptea în Bibliotecă la Galați a fost luminată copii a Bibliotecii, iar prezentarea lucrării a fost de prezenţa unui oaspete îndrăgit al gălățenilor, realizată de Elena-Liliana Fluture-Maxim și poeta scenograful și regizorul care s-a armat de-a lungul Cezarina Adamescu. anilor ca poet, fotograf, gracian, jurnalist și editor, 1. Decanul de vârstă al spiritualității gălățene, Anton Fabian care, de această dată, ne-a încântat cu generalul (rt.) Neculai Staicu-Buciumeni și-a o proiecție a unui interviu realizat cu o personalitate lansat două lucrări cuprinzând un miez de adevăr de marcă a culturii române, academicianul Zoe smuls din bogata biograe a autorului: Patru Dumitrescu-Bușulenga, o individualitate cu o trandari galbeni și La Buciumeni, monograi prolică activitate de cercetător, critic și istoric literar, eseist, lozof al culturii și pedagog român de înaltă ţinută națională și universală. Discuțiile care au urmat după nalizarea lmului au fost extrem de generoase în detalii cu privire la viața și opera acestei polivalente personalități a culturii române, detalii ce privesc cu precădere perioada de după 1989, când a ales să se retragă tot mai des într-o chilie a mănăstirii Văratec, călugărindu-se spre sfârșitul vieții sub numele de Maica Benedicta. Pentru segmentul de vârstă copii și tineret cele două secții ale bibliotecii au avut un program destul de variat, întrecându-se prin oferta care a

84 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment

demonstrat, încă o dată, pasionat de șah și atmosfera primitoare în informatică, fost care domnește armonia voluntar al bibliotecii, legăturii scriitor-carte- a răspuns invitației cititor prin organizarea noastre de a prezenta unor acțiuni specice: un concert de muzică Seară de poveste - lectură folk împreună cu publică, manifestare o serie de tineri coordonată de Maricica înzestrați cu calități Târâlă-Sava (Secția de vocale deosebite. Acți- împrumut la domiciliu unea, organizată și pentru copii), Întâlnire- prezentată de Andreea surpriză cu o carte! - Iorga, a avut un real activitate de simulare succes la public, a unui traseu complet al cărții împrumutate la dovada ind ropotele de aplauze primite drept domiciliu, și Să decorăm biblioteca! - un atelier răsplată la sfârșitul programului muzical. fotograc, ambele activități coordonate de Violeta Pe toată perioada desfășurării evenimentelor, Opaiț și Simona Felea (Secția de împrumut la iubitorii cuvântul tipărit au fost invitaţi să domiciliu pentru adulți). Lăsarea întunericului a descopere expozițiile realizate cu acest prilej de adus bucurie copiilor și părinților care îi însoțeau. Bibliotecă: Galații și gălățenii de altădată - expoziție Printre verdele matur al brazilor, sute de luminițe documentară realizată și prezentată de Valentina strălucitoare, o feerie de culoare a cuprins întreaga Oneț și Gabriela Debita (Sala „V.A. Urechia”, Secția curte a Bibliotecii, aducând evenimente care își Colecții Speciale); Autumnală - expoziție de carte, aveau locul în acest tip de atmosferă și care au artă plastică și obiecte decorative, prezentată de continuat până la miezul nopţii. Primul dintre Șerban Florica (Holul mare al bibliotecii, parter); acestea a adus tinerilor o Seară a poveștilor de Cărți cu titluri ciudate - expoziție de carte pentru groază! - lecturi și atelier cu membrii Cafenelei adolescenți, prezentată de Andreea Iorga; Castelul culturale, activitate coordonată de Violeta Opaiț și Peleș – simbol al regalității române, expoziție de Andreea Iorga. fotograi de epocă și moderne, precum și litograi Balul 40+ a fost, pe de o parte, un prilej de vechi, dedicată împlinirii a 130 de ani de la socializare a adulţilor ce au participat în cadrul inaugurarea castelului, realizată de Valentina Oneț sesiunilor de curs ale Centrului de excelenţă pentru (Popasul bibliolului); Luptători pentru credință adulţi și, pe de altă parte, o ocazie oportună pentru și neam, 25 Octombrie - Ziua Armatei Române, planicarea unor noi activităţi în bibliotecă. S-au expoziție prezentată de Silvia Matei (Foaierul conturat câteva noi idei de interes pentru adulţii sălilor de lectură, et. I); Dimitrie Cantemir, umanist care doresc să se dezvolte personal. Activitatea a fost european - 340 de ani de la naștere, prezentată de organizată de coordonatorul Proiectului, Biblioteca Silvia Matei (Sala „Mihai Eminescu”, et. I). „V.A. Urechia - Centrul de excelenţă pentru adulţi”. Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia” Galaţi a Începând cu orele 20:00, în holul mare al demonstrat și cu această ocazie că bibliotecile bibliotecii, la parter, dansul și voia bună au au fost și vor rămâne un mijloc de informare și delectat participanții sub îndemnul Să dansăm documentare principal, nu un mediu concurenţial salsa cu Corazon Latino! la Noaptea în Bibliotecă cu ceea ce se aă pe tipul de suport online, care la Galați, printr-o reprezentație de dans sportiv a poate  doar un mediu complementar de informare. profesioniștilor Școlii de dans „Corazon Latino”. Utilizatorii trebuie să știe că informaţia găsită în Atmosfera a devenit extrem de atractivă și interactivă biblioteci este una validată de specialiști, iar cea atunci când toți cei prezenți la eveniment au fost pertinentă din mediul online este distribuită, în cea invitați de către coordonatoarea acestei acțiuni, mai mare parte, tot de marile centre de informare și Andreea Iorga, să ia lecții de salsa. documentare, în speţă bibliotecile. George Constantin, un tânăr și talentat student, Redacţia AXIS LIBRI 84 85 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment

Serviciile ultramoderne oferite utilizatorilor de Filiala „Paul Păltănea” - Bibliotecă Municipală

naugurarea și înce- − carte: 39.026 buc. (88% din colecţie); Iperea activităţii pro- − periodice: 4.507 buc. (11% din colecţie); priu-zise a Filialei „Paul − documente multimedia: 517 buc. (1% din Păltănea” - Bibliotecă colecţie). Municipală la 15 ianuarie De la începutul activităţii, s-au înscris la Filiala 2013, de Ziua Culturii „Paul Păltănea” cca. 1.700 de persoane, din care Naţionale, a însemnat o peste 80% sunt preșcolari și elevi. mare provocare atât pentru La secţia de Împrumut la Domiciliu documente echipa managerială a pentru copii și aduţi au fost tranzacţionate de Bibliotecii Judeţene „V. A. la începutul activităţii până la sfârșit de iulie, Cătălina Șoltuz șef birou, Biblioteca Urechia” Galaţi, dar mai ales peste 2.000 de documente/lună. Internetul a fost „V.A. Urechia” pentru bibliotecarii lialei. accesat, cu ajutorul celor 10 calculatoare sosite prin Cu „pași” mici, dar siguri, programul „Biblionet-lumea în biblioteca mea” și Filiala a început sa e cunoscută în zona de nord- 3 calculatoare ale lialei, de la începutul activităţii vest a municipiului (unde este localizată) și nu sale până la sfârșitul lunii iulie, de peste 12.500 de numai prin popularizarea serviciilor prin diverse utilizatori (cca. 100 de utilizatori/zi). Periodicele, materiale: așe, pliante, uturași, dar în special ziarele, revistele din abonamente și donaţii au fost prin utilizatorii care au început să-i treacă pragul consultate de aprox. 7.000 de utilizatori (cca. 50 de și care au descoperit servicii de calitate, dotare utilizatori/zi). cu colecţii, spaţii și tehnologii IT ultramoderne. Serviciile pe care Filiala „Paul Păltănea” - Scopul primordial al existenţei Filialei este acela de Bibliotecă Municipală le oferă utilizatorilor săi a îmbunătății calitatea vieții comunității pe care o sunt servicii gratuite (împrumutul documentelor deservește (peste 100.000 de locuitori), defavorizată la domiciliu, rezervarea acestora, consultarea presei social, economic, recreativ și cultural, asigurându-i locale și naţionale, accesul gratuit o oră la Internet, servicii și acces gratuit la informații viabile, organizarea de manifestări și evenimente culturale), transparente și de calitate. Filiala „Paul Păltănea” - Bibliotecă Municipală - deţine o colecţie enciclopedică formată din peste 44.050 unităţi de bibliotecă: cărţi, abonamente periodice, legislaţie, documente multimedia (CD-uri, DVD-uri, CD-ROM-uri, etc) care în mare parte asigură nevoile de informare ale utilizatorilor săi. Această colecţie este în continuă creștere în ecare lună cu cca. 1.000 de unităţi de bibliotecă, prin achiziţii, propuneri de achiziţie venite din partea utilizatorilor sau donaţii. Statistic, gestiunea Filialei, la sfârșitul lunii iulie 2013, este compusă din: 44.049 u.b.-uri din care:

86 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment

și servicii cu plată pe care le întâlnim și la biblioteca judeţeană și la celelalte liale. Există câteva noutăţi în sfera serviciilor practicate de Filiala „Paul Păltănea”- Bibliotecă Municipală, pe care aș dori să le subliniez, și anume:  la înscriere, utilizatorilor li se acordă permis-card cu poză, color. Condiţiile de utilizare a permisului-card cu poză sunt ca cele ale permisului standard, diferenţa ind plata în cazul pierderii lui, și anume 6 lei pentru permisul-card cu poză faţă de 1 leu în cazul pierderii permisului standard. Prin practicarea eliberării acestui tip de permis se dorește înscrierea unui număr cât mai mare de utilizatori, pentru copii însemnând chiar primul lor document cu poză. nu în ultimul rând, socializează! Acest club se În primul semestru de activitate au fost eliberate desfășoară pe perioada vacanţei de vară, 15 iulie un număr de peste 1.200 permise, tip card, aceasta – 13 septembrie, copiii având posibilitatea să-și însemnând o medie de peste 10 permise-card/zi. rezerve o „altfel de vacanţă” pe gratis și educativă,  plata peste ora gratuită la Internet, care îndrumați în pemanență de persoane competente, este de 2 lei/oră, conform Hotărârii Consiliului unde vor dobândi abilităţi ce le vor putea  Judeţului Galaţi nr. 228 din 21 decembrie 2012. de folos în viitor. Clubul de vacanţă: „Petrece Filiala „Paul Păltănea” - Bibliotecă Municipală vacanța ALTFEL la bibliotecă!...” nu este doar o deţine un număr de 13 calculatoare conectate la experienţă de joacă, ci se dorește a îmbina nevoia Internet destinate utilizatorilor săi, din care 10 de comunicare/socializare, nevoia de informare și calculatoare complet echipate sunt primite prin nevoia de petrecere a timpului într-un mod plăcut Programul Biblionet; și armonios, modelând personalitatea copiilor, a  servicii de copiere și xeroxare contra cost, tinerilor și formându-le acestora deprinderi ce le liala ind dotată cu un xerox multifuncţional vor  utile pe parcursul evoluţiei lor. ultramodern; Cu toţii trăim într-o lume aflată într-o  în cadrul manifestărilor culturale care au continuă schimbare și evoluție. Filiala ,,Paul loc în cadrul lialei, cuprinse în cadrul Proiectelor Păltănea’’ - Bibliotecă Municipală, amplasată educaţionale, se pot face prezentări Power-Point, în partea de nord-vest a municipiului Galaţi, Filiala ind dotată de la Biblionet cu echipamentul sprijină promovarea valorilor, a culturii și a necesar, respectiv videoproiector, ecran proiecţie; persoanelor care doresc să facă ceva pentru cei  încheierea de Protocoale (parteneriate) de din jur. Aceasta reprezintă noutatea culturală a colaborare și Proiecte educaţionale cu majoritatea Bibliotecii Judeţene „V. A. Urechia” Galaţi, oferită instituţiilor școlare din zonă; gălăţenilor la începutul anului 2013, iar serviciile  desfășurarea activităţilor Clubului moderne practicate justifică faptul că biblioteca de vacanţă: „Petrece vacanţa ALTFEL la trebuie să fie un loc de „cultivare” a gustului bibliotecă!...”. Pentru cei mai mulți copii, vacanța pentru lectură, un loc al stimulării creativităţii și de vară este cea mai mare bucurie. Pentru cei mai al socializării, precum și de a petrece momente mulți părinți însă este o grijă în plus, încă jumătate plăcute într-un mediu și spaţiu modern și valoros de zi în programul copilului care trebuie umplută cultural. cu ceva... Însă cu ce? Clubul „Petrece vacanţa Vă așteptăm să vizitaţi Filiala Nr. 2 „Paul ALTFEL la bibliotecă!...”este locul unde copilul Păltănea” - Bibliotecă Municipală, să descoperiţi poate  „pe cont propriu”, un spațiu unde departe fascinanta lume a cărţilor și varietatea serviciilor de indicațiile și protecția părinților, el învățând și activităţilor oferite într-un spaţiu ultramodern sa-și formeze, într-o atmosferă ludică, deprinderi amenajat și dotat!... și aptitudini, să dezvolte relații sociale și unde,

86 87 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment

Ședinţa Consiliului Știinţic al Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia” Galaţi

n conformitate cu Legea nr. 334/2002 art. 55 brandului omonim, structurată pe trei secțiuni Îdin Legea bibliotecilor, în Biblioteca Judeţeană de interes: artă plastică, artă fotogracă și creație „V.A. Urechia” funcţionează Consiliul ştiinţic, literară și pe câte două categorii de vârstă – 5-9 care are rol consultativ în dezvoltarea colecţiilor, ani respectiv 10-14 ani; desfăşurarea Festivalului în domeniul cercetării ştiinţice şi al activităţilor Naţional de Carte „Axis Libri”, care a atras un public culturale, ind alcătuit din oameni dedicați culturii numeros și avizat; editarea la Editura Axis Libri a 2 - colaboratori ai instituţiei - personalități gălățene (două) lucrări de mare valoare: Oameni în memoria din diverse instituții de cultură, învăţământ şi Galaţiului – pentru care Biblioteca „V.A. Urechia” administrație. a primit Premiul pentru istorie locală la Chișinău În data de 29 septembrie 2013, s-a desfăşurat - şi Stoica, Corneliu. Dicţionarul artiştilor plastici şedinţa Consiliului ştiinţic ordinea de zi anunţată gălăţeni; desfăşurarea Festivalului Internaţional incluzând: prezentarea Serile de Literatură ale Raportului Consiliului Şti- Revistei „ANTARES”, inţic pe trim. al III-lea 2013 organizat de Uniunea (realizări şi perspective); Scriitorilor din Romania înaintarea propunerilor - Filiala Sud-Est, Fundaţia făcute de către membrii Culturală „Antares”, Con- Consiliului știinţic al siliul Judeţului Galaţi şi Bibliotecii Judeţene „V.A. Centrul Cultural “Dunărea Urechia” şi aprobarea de Jos”; editarea de către aces tora cu completările USR – Filiala Sud Est rezultate în urma discuțiilor. Galați și de Biblioteca Şedinţa a debutat cu „V.A. Urechia” a revistei urările de bun venit adresate „Antares/Axis Libri”; participanţilor de către prof. editarea lucrării de înaltă dr. Zanr Ilie, directorul Bibliotecii „V.A. Urechia”, ţinută profesională Din istoria poliţiei române: care a prezentat Raportul Consiliului Ştiinţic pe Poliţia oraşului Galaţi între anii 1832 şi 1949 de trim. al III-lea 2013, după care a subliniat sprijinul Adrian Pohrib. acordat atât de autorităţile locale – Consiliul De asemenea, prof. dr. Zanr Ilie a subliniat că Judeţului şi Primăria Municipiului Galaţi - cât şi actul cultural gălăţean este reprezentat din ce în ce de alţi factori implicaţi pentru realizarea în acest mai bine la nivel local şi a menţionat principalele an a anumitor obiective majore ale Bibliotecii „V.A. realizări edilitar-gospodăreşti: inaugurarea bazi- Urechia” sau ale altor instituţii culturale: deschiderea nului de înot de la Baia Comunală şi deschiderea Filialei Nr. 2 „Paul Păltănea” cu statut de Bibliotecă Grădinii Publice. În acest context, ca proiecte de Municipală; deschiderea Bibliotecii Estivale în Parcul viitor a menţionat amenajarea unei Grădini de Vară Eminescu, a cărei activitate a transformat acest loc şi a Parcului „Eminescu”, iar pentru Faleza Dunării de promenadă într-un ambient foarte plăcut și s-a propus o nouă înfăţişare. unde au avut loc toate manifestările Bibliotecii „V.A. Prof. dr. Zanr Ilie a evidenţiat sprijinul acordat Urechia”, desfășurate pe timpul vacanței la sediul de Consiliul Local și rolul major al dlui Gheorghe central (cluburile de vacanță - „Cafeneau literară” și Bugeac în editarea, la nivelul municipiului nostru, „Clubul curioșilor”); desfăşurarea Taberei de creaţie a lucrărilor de valoare menționate mai sus și a „Axis Libri”, componentă a extensiei culturale a subliniat colaborarea bună și fructuoasă cu toate 88 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment

instituțiile de cultură (Arhivele Naționale ale României – Filiala Galați, Universitatea „Dunărea de Jos” Galați, Inspectoratul Școlar Județean Galați, anticariatele, societatea Renaşterea Galaţiului etc.), cărora le aduce mulţumiri pentru implicarea în actul cultural gălăţean. A menţionat că un real sprijin în desfăşurarea activităţilor propuse în Consiliul ştiinţic ar putea veni şi de la societatea civilă şi de la jurnalişti. Scriitorul Corneliu Antoniu a amintit ne- dr. Doru Bădără, expert cesitatea îmbunătăţirii autorizat în carte veche actului culturii scrise, de la Biblioteca Centrală astfel încât toate publi- Universitară „Carol I” caţiile gălăţene să e Bucureşti. În prezent, la un nivel profesional sunt expertizate şi se ridicat prin calitatea lor. întocmeşte documentaţia A evidenţiat efortul depus necesară demarării proce- în acest sens de Biblioteca durilor de clasare în „V.A. Urechia” şi de Comisia de Cultură la nivelul Patrimoniul Cultural Naţional pentru 7 incunabule. municipiului Galaţi, precizând că apariţia revistei Având în vedere valoarea deosebită a documentelor „Antares/Axis Libri”, care este o noutate la nivelul deţinute de Bibliotecă, este necesară continuarea judeţului, face parte din dorinţele noastre de a aşeza acestor activităţi şi în anul următor. într-o ordine rească actul literar. A menţionat că În continuarea acestor idei, Dorina Bălan a aceasta este o revistă nu doar pentru Galaţi, ci pentru propus realizarea în anul 2014 a unui album de cărţi toată ţara şi are impact chiar la nivel internaţional. poştale ilustrate cu cele mai reprezentative imagini Dl Corneliu Antoniu a semnalat oportunitatea din cele 7 incunabule, continuând astfel tradiţia întocmirii la Galaţi a unei monograi despre Bibliotecii de promovare a documentelor existente istoria literaturii române la Dunărea de Jos, prin la Compartimentul Colecţii Speciale. colaborarea dintre instituţiile culturale gălăţene Prof. dr. Zanr Ilie a menţionat că a fost (Universitatea „Dunărea de Jos”, Biblioteca „V.A. întocmit şi urmează a  tipărit primul volum din Urechia”, Uniunea Scriitorilor din România etc.). Catalogul Cantacuzino, cuprinzând descrieri ale Dr. Gheorghe Bugeac a precizat că în acest documentelor care au aparţinut Cantacuzinilor, demers cel mai dicil este constituirea colectivului deţinute de instituţia noastră. Toate aceste publicaţii pentru elaborarea monograei şi a apreciat că serile vor  oferite şi Primăriei Municipiului Galaţi, care literare de joi de la Biblioteca „V.A. Urechia” au dat le va putea dărui oaspeţilor, ele reprezentând o startul activităţii literare la Galaţi, aducând laude frumoasă carte de vizită a oraşului. celor care au iniţiat acest proiect. Dna Katia Nanu a propus reeditarea unor În ideea promovării actului cultural gălăţean, monograi ale oraşului Galaţi, dar care să conţină, s-a propus retipărirea celor mai rare cărţi din în paralel cu descrierea oraşului vechi, prezentarea colecţiile Bibliotecii. În acest context, Violeta actuală a obiectivelor de interes pentru turiştii Moraru a menţionat că Biblioteca „V.A. Urechia” care vizitează localitatea. Pentru realizarea acestei deţine un fond foarte valoros de documente activităţi este necesar un colectiv ştiinţic special, care fac obiectul colecţiilor speciale, între care se cu o pregătire solidă în ceea ce priveşte istoria, numără 12 incunabule şi 14 elzevire. În 2011 au geograa şi cultura municipiului Galaţi. Dna fost demarate activităţile de expertizare şi evaluare Katia Nanu a apreciat că în jurul Bibliotecii se a documentelor, în scopul stabilirii valorii reale de coagulează viaţa socială a Galaţiului şi a recomandat patrimoniu a acestora. Evaluarea a fost realizată de intensicarea relaţiei Bibliotecii cu Universitatea 88 89 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment

gălăţene, a armat că este o iniţiativă bună, dar care necesită o organizare mai deosebită. Cu privire la acreditarea CNCS a Editurii „Axis Libri”, a armat că deocamdată acreditările s-au sistat, din cauza unor probleme organizatorice. De asemenea, a propus colaborarea între Universitate şi Bibliotecă, luând în considerare posibilitatea organizării în comun a celor două manifestări de anvergură: Cercul critic literar al Universităţii şi Salonul Literar „Axis Libri”. Dl Mihai Istrate, director al Fundaţiei „Andreeana Juventus”, i-a asigurat pe toţi cei prezenţi de sprijinul, în continuare, al Primăriei în ceea ce priveşte promovarea actului cultural prin găzduirea serilor de joi la Universitate şi gălăţean. implicarea studenţilor în recenzarea cărţilor care Dl Florenţiu Tanascov de la Anticariatul Cronos se lansează. De asemenea, a dat sugestia editării pe a propus realizarea, împreună cu Biblioteca „V.A. suport electronic a lucrărilor scriitorilor gălăţeni şi Urechia”, a unui album cu vederi vechi din Galaţi – postării pe site-ul Bibliotecii. Comisia Europeană a Dunării, activitatea portuară Prof. dr. Zanr Ilie a precizat că acest lucru nu etc. - eventual în colaborare cu iniţiatorii Colocviului se poate înfăptui deocamdată, întrucât instituţia nu constructorilor de nave care se desfăşoară vinerea, deţine un program integrat de bibliotecă performant la sediul Bibliotecii „V.A. Urechia”. Proiectul ar avea şi un server care să permită digitizarea şi difuzarea un impact regional şi ar pune în valoare şi colecţia electronică a publicaţiilor. de cărţi poştale cu Galaţiul, deţinute de Bibliotecă. Prof. eodor Parapiru a remarcat că realizările Scriitorul Ion Grosu a sugerat iniţierea unor sunt aproape neverosimile pentru vremurile întâlniri între scriitori şi elevii de liceu, eventual cu actuale. Cu ocazia Festivalului „Axis Libri” şi a ocazia Zilelor aniversare ale şcolilor respective. De Salonului Literar omonim s-au realizat contacte asemenea, a apreciat că ar  bine ca actul cultural să naţionale şi internaţionale care au aşezat Galaţiul e promovat mai mult în judeţ, prin desfăşurarea într-o lumină favorabilă. Biblioteca Estivală unor lansări de carte în diverse localităţi de pe constituie un succes extraordinar pentru care a teritoriul Galaţiului. transmis felicitări, iar Revista „Antares/Axis Libri” S-a adus în discuţie şi faleza Dunării, armându-se este un proiect ambiţios în intenţii care va atrage că monumentele în metal aate în acel spaţiu nu atenţia la modul cel mai bun în ceea ce priveşte sunt etichetate, iar gălăţenii sau turiştii care trec pe actul literar la nivel local şi naţional. Dl eodor acolo nu ştiu ce reprezintă. Dna Katia Nanu a propus Parapiru a apreciat că Biblioteca a devenit un amplasarea unui panou-hartă din care să reiasă loc deschis la propriu şi la gurat, iar vizitarea locul respectivelor monumente, cu menţionarea ei nu se realizează doar în scopul împrumutării denumirii şi a creatorului ecăruia dintre ele. documentelor, ci şi pentru dezvoltarea relaţiilor de Dr. Adrian Pohrib, directorul Filialei Galaţi cooperare şi colaborare. a Arhivelor Naționale ale României, şi-a oferit În nal, şi-a manifestat respectul şi admiraţia sprijinul şi disponibilitatea pentru toate proiectele pentru personalul Bibliotecii, care a desfăşurat dezbătute, prin asigurarea bazei documentare manifestări de calitate, prin colaborarea ecientă cu existente în cadrul Arhivei. toate personalităţile culturale gălăţene, precum şi În nal, prof. dr. Zanr Ilie a mulțumit cu invitaţii la evenimente. participanților pentru prezența și participarea Prof. univ. dr. Simona Anto a felicitat activă la discuții și a propus ca următoarea întrunire Biblioteca pentru rezultatele obţinute şi a încurajat a Consiliului Ştiințic să aibă loc în luna decembrie desfăşurarea serilor literare de joi la Universitate. În a acestui an. ceea ce priveşte monograa despre istoria literaturii Consiliul Științic al Bibliotecii „V.A. Urechia” 90 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment

Simpozionul Naţional „Monumentul – Tradiţie și Viitor” Iași, 14-17 octombrie 2013

ceastă ediţie, a XV- - Wilberg, autorul frescelor din curtea castelului Aa, marchează o Peleș, Dragoș-Cristian Căldăraru; continuitate a unei tradiţii în - Accademia di Romania in Roma – simbol al elitei care specialiștii din diferite românești, Mihaela (Bălan)Lazăr; domenii de activitate aduc - Contribuţia BNR la ridicarea „Accademia di o contribuţie remarcabilă Romania”, Cristian - Andrei Scăiceanu; la punerea în valoare a - Cetatea Soroca cu noile descoperiri arheologice, S. monumentelor, dar și a Mustaţă, I. Tentiuc; unor metode de cercetare, - Un boier nemţean, ctitor la Iași, și neamul său, restaurare și conservare a Ștefan S. Gorovei; acestora. - Reabilitarea Casei Miclescu din Iași (1868), Adrian Radu Moțoc Deschiderea ocială a Puișor; inginer, publicist simpozionului s-a desfășurat - Cetatea de scaun a Sucevei – date noi apărute în în Aula Universităţii Tehnice timpul lucrărilor de reabilitare, Gh. Sion; „Gh. Asachi” cu binecuvântarea IPS Teofan, Mitropolit - Ateneul Român la 125 de ani de la inaugurare. Mai al Moldovei și Bucovinei. Cu acest prilej au fost acordate mulţi autori. plachete nominalizate la mai multe personalităţi care În data de 15 oct. s-a efectuat o vizită de și-au adus contribuţia la restaurarea monumentelor. documentare la conacul Petre P. Carp de la Ţibănești, Conform unei vechi tradiţii practicate de gazda jud. Iași. Conacul a fost construit de Ion Carp simpozionului – Muzeul Unirii –s-a vernisat de data (bunicul lui P.P.Carp) în anul 1820, având iniţial aceasta o expoziţie intitulată „Călători prin Moldova doar parter și un etaj. În parcul conacului se aă un de altădată – monumente văzute de artiști” printre mausoleu al familiei Carp, construit din beton după care semnalăm pe: Michel Bouquel, Carol Popp de planurile inginerului francez Gustave Eiel, care Szathmari, Auguste Raet, Alois Saar, P. Muller, etc. l-a vizitat pe P.P. Carp la Ţibănești când a fost în Lansarea volumului „Monumentul – Tradiţie și România. După retrocedarea castelului în anul 2009, Viitor”, XIV, și albumul omagial care conţine imagini la iniţiativa Ordinului Arhitecţilor din România, și a de la toate ediţiile, au fost prezentate de prof. dr. Ioan unor ONG-uri din Franţa și România s-a organizat la Opriș. Aceste volume constituie o expresie grăitoare a conac un „Atelier de er forjat” unde se învaţă tehnici menirii acestui simpozion care se consacră prin toate tradiţionale a erului forjat ornamental pentru manifestările știinţice în slujba patrimoniului naţional. restaurarea monumentelor istorice. Simpozionul s-a desfășurat în patru secţii bine Finalizarea restaurării Bisericii „Sfântul Sava” din delimitate, într-un ambient încărcat de istorie cum Iași, datând din anul 1583, a fost un bun prilej de a se sunt sălile din Muzeul Unirii (Sala „Dublei alegeri”; organiza o întâlnire cu specialiștii care au contribuit în sala „Reformelor”; „Sala de conferinţe” și „Holul de diferite etape la restaurarea acestui monument unic din onoare”): România, ce îmbină elemente arhitecturale bizantine, - Monumentele și istoria lor; orientale, gotice, moldovenești și muntenești. - Monumente și arhitectură; Experienţa restaurărilor din ultimii 15 ani a - Tehnici și tehnologii de restaurare; constituit o vizită de documentare la mănăstirea - Viaţa monumentelor urbane. Probota, ctitoria lui Petru Rareș, Cetatea de Scaun de Din cele 120 de comunicări semnalăm următoarele: la Suceava și la bisericile de lemn din Maramureș. - Un monument și proprietarii săi: Palatul Meritul incontestabil al succesului acestui Cantacuzino din București, Narcis-Dorin Ion; Simpozion revine doamnei Aurica Ichim care avea să - „Casa cu orgă” din Galaţi, Marius Mitrof; mărturisească în volumul omagial: „Specialiștii din - Palatul Cotroceni-un monument istoric renăscut, întreaga ţară au căpătat bunul obicei de a veni în ecare Ștefania Ciubotaru; an la Iași pentru a discuta despre soarta monumentelor. - Fundarea Muzeului din Tecuci, Ioan Opriș; Astfel s-a înripat un Simpozion unic în felul său, - Arhiva unui arhitect român student la Viena în anii care a generat o stare de spirit, în care se regăsesc mulţi 90 ai sec. al XIX-lea, Tereza Sinigalia; entuziaști, preocupaţi de soarta monumentelor”.

90 91 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment

Fenomenul DACOLOGIC

oto: Pentru a că limba ta este limba acelor coloni romani, că așa lichida popoarele, se ne-au spus „corifeii” Școlii Ardelene acum 200 de începeM prin a le altera și a le ani. Și de-atunci…tot așa învăţăm la școală, adică… șterge memoria. Le distrugi asta trebuie să învăţăm. cărţile, cultura, istoria și Ei bine, mulţi savanţi din lume consideră falsă și vine altcineva, le scrie alte depășită teoria latinistă a originii poporului român cărţi, le dă altă cultură, le și a limbii române. Ei au aat mai demult care este inventează altă istorie. Între adevărul originii neamului românesc și a limbii timp, poporul începe să uite lui, adevăr ţinut sub tăcere în România, și de aceea ceea ce este, ceea ce a fost, iar renumitele universităţi au introdus în programele Năstase Marin cei din jur îl vor uita și mai lor limba română. Spre uimirea noastră, a românilor scriitor repede. neinformaţi. Milan Hubel- istoric Din nefericire, această TĂCERE nerească este ceh întreţinută și de media românească, fapt pe care Pe 31 august 2013, de ziua Limbii Române, site- l-am constatat cu amărăciune cu ocazia celui de-al ul „9AM.ro” a postat o știre considerată șocantă: paisprezecelea Congres Internaţional de Dacologie „Zece universităţi internaţionale prestigioase la care am avut fericitul prilej să particip. Lucrările (Oxford, Sorbona, Cambridge, Los Angeles ș. a.) congresului s-au ţinut la Buzău, între 16-18 august, au în programele de predare cursuri de limba și ind continuate la Chișinău, între 20-22 august. literatura română”. Această veste a provocat în rândul Evenimente despre care media românească nu a cetăţenilor români unele comentarii controversate, pomenit nimic. din care rezulta derută și confuzii. Unii au fost De fapt, nici despre alte congrese nu prea se miraţi că se acordă atâta importanţă limbii române, omoară presa să vorbească, dacă nu apare vreun când… „războiul bate la ușă”, iar sărbătoarea Limbii scandal pe-acolo, mai ales scandaluri politice. De Române ar  chiar „ultimul lucru ce mai trebuia pildă, în luna august, vedeta audienţelor tuturor făcut”. „Mai bine am serba ziua când om avea locuri televiziunilor a fost „Rromayana” prinţilor Cioabă, de muncă și venituri mari”. subiect extrem de „interesant și foarte important” Rămâi consternat când ai astfel de comentarii. pentru publicul românesc. De aici ceaţa groasă Câtă confuzie, necunoaștere și derută, pe fondul de tăcere, în condiţiile când istoriograa ocială obsedantelor griji cotidiene ale românilor, care românească nu acceptă „bâzdâgăniile” dacologice le provoacă lehamitea! Lehamite izvorâtă din însușite și promovate de mulţi savanţi de prestigiu ai cronicizarea gravelor probleme existenţiale ale lumii, care sunt contrare înţepenitei teorii latiniste, concetăţenilor care văd cu disperare că „aleșii” comform căreia poporul român s-a format în urma lor nu le mai rezolvă, cufundându-i tot mai mult procesului intens de romanizare a Daciei. în mocirla sărăciei și degradării morale. Este Că pseudosavanţii dușmanilor naţiei noastre dureros! Trist și dureros! Că românilor nu le mai promovează această teorie, nu mă miră. În fond acesta pasă de limba și istoria lor, repere ale identităţii și le este interesul. Cum rămâne cu… „ai noștri”, care apartenenţei lor la un neam vestit. Mai ales când nu vor să cunoaștem adevărata Istorie a românilor? sunt nevoiţi să devină „frunze-n vânt” în această Să u mai concret, măcar cu două exemple: furtună a globalizării, la ce bun aceste „însemne - când s-au descoperit cele 500 de tăbliţe cu nobiliare”, când peste tot sunt trataţi cu dispreţ? Și scriere dacică la Sinaia, „istoricii” noștri ociali au nici nu trebuie să știi că ești urmaș al celui mai vechi declarat că sunt niște falsuri măsluite de B.P. Hașdeu. popor din Europa și că limba ta, cea daco-română, „Teorie” susţinută și după ce analizele de laborator stă la baza limbilor europene actuale. Tu, românul din Anglia au stabilit vechimea lor din timpul umilit peste tot în Europa, trebuie să știi din dacilor. De aceea au fost ţinute în lăzi aruncate pe manualele școlare că istoria ta începe în anul 106 coridoarele Muzeului Naţional de Arheologie, fără d.Hr., când Dacia a fost distrusă de „strămoșul” tău, nicio gestiune din partea cuiva. Așa se explică faptul Traian, că toţi dacii au fost nimiciţi și au dispărut că au mai rămas doar 24 de tăbliţe, restul dispărând, din istorie, că te tragi din coloni romani în Dacia și fără să e tras la răspundere cineva. Noroc că 92 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment

inginerul Dan Romalo, care le-a predat muzeului, Enăchiuc, intitulată „Codex Rahonczi”, care a a avut fericita inspiraţie să le numeroteze și să le descoperit scrisul dacilor; fotograeze pe toate. Altfel ar  dispărut în neant - a sponsorizat publicarea multor volume pentru totdeauna. referitoare la istoria strămoșilor noștri, printre care - pe data de 7.04.2013, la oră de audienţă publicarea „Istoriei adevărului istoric” (2 vol.), autor maximă, TVR1 a difuzat o emisiune intitulată chiar prof. dr. Augustin Deac, a cărţii „Traco-Geto-Dacii, așa, „Misticarea istoriei”, în care vajnicii „istorici” naţiunea matcă din spaţiul carpato-danubiano- ociali ai României au denigrat și minimalizat balcanic”; personalitatea voievodului Mihai Viteazul care a - s-au publicat câteva cărţi de referinţă pentru reușit să refacă Dacia Mare. Acești „istorici” au claricarea unor probleme ale originii poporului considerat „mitizare” cele scrise despre marele român: „Noi nu suntem urmașii Romei” și „Noi, voievod de către Nicolae Bălcescu și Nicolae Iorga. Dacii”, autor doctorul Napoleon Săvescu, volumul Mai mult, marele „istoric” contemporan, Lucian „Genomul uman”, autori Georgeta Cardoș și prof.dr. Boia, a armat: „Eu cred că, în realitate, România Alexander Rodewald; actuală nu are nimic comun cu Dacia antică”. - s-a sprijinit publicarea multor cărţi și reviste Asociaţia „Geto-Dacii” a transmis televiziunii cu tematici revelatoare ale adevărului istoric al naţionale un PROTEST energic faţă de difuzarea neamului nostru, al căror număr a crescut an de an, acestei emisiuni, rămas fără răspuns, deci fără a  exponenţial. O simplă înșiruire a titlurilor acestora cunoscut de opinia publică. ar epuiza toate paginile unei reviste; Așa se explică șocul românilor când aă că cele - tot sub auspiciile Societăţii „Dacia Revival” a mai prestigioase universităţi din lume au introdus apărut revista „Dacia Magazin”, postul de televiziune limba daco-română în programele lor. Și tot așa „Dacia TV” de la New York, s-au compus melodiile: se explică apariţia fenomenului DACOLOGIC, ca „Imnul Dacic”, „Geneza poporului dac”, „Marșul reacţie la atitudinea istoricilor ociali români faţă dacic”, „Cei ce-au crezut că pot învinge dacii” ș.a. de adevărul istoric al neamului nostru. O succintă Spaţiul nu-mi permite să prezint toate acţiunile și descriere a fenomenului și realizările acestei mișcări: realizările acestei societăţi. Voi aminti, totuși, câteva - în anul 1999 se îninţează la New York adevăruri ale istoriei neamului nostru, relevate în „Dacia Revival International Society” (Societatea comunicările și cărţile prezentate la ultimul congres: „Renașterea Daciei”) având ca fondator și președinte - comunicarea dr. Napoleon Săvescu „Contribuţia pe doctorul Napoleon SĂVESCU cu scopul declarat genetică la cunoașterea originii poporului român”: de „a readuce în drepturile ei adevărata istorie a „prin analiza ADN mitocondrial s-a stabilit că poporului daco-român”; relaţiile genetice dintre populaţiile vechi din - din anul 2000 până-n anul 2013, Societatea epoca bronzului și a erului și populaţiile actuale „Renașterea Daciei” a organizat pe teritoriul din spaţiul carpato-danubian sunt identice, deci României, în ecare an, Congrese Internaţionale de strămoșii noștri sunt pelasgii și urmașii lor, geto- Dacologie. La aceste congrese s-au făcut comunicări dacii. Că acest tip de relaţii genetice se pot extinde știinţice referitoare la istoria strămoșilor noștri, pe tot arealul locuit în vechime de pelasgii și tracii daco-românii și a strămoșilor acestora, pelasgii, pe din peninsula Balcanică, dar și din întreaga Europă, baza descoperirilor arheologice, cercetărilor unor până-n Italia și Spania, unde au ajuns triburile specialiști români și a unor savanţi de prestigiu din pelasge, inclusiv actualul teritoriu al Turciei și vestul întreaga lume; Asiei, până-n nordul Indiei și chiar în China; - s-au valoricat operele unor mari savanţi români - spaţiul geograc al pelasgilor (și, ulterior, al care au studiat istoria strămoșilor noștri, dintre care traco-geto-dacilor) cuprindea, pe lângă actualul amintim pe: Nicolae Densușianu, autorul vol. „Dacia teritoriu al României, în est până la Nipru și nordul Preistorică”, Vasile Pârvan, autorul vol. „Getica”, Mării Negre, în nord până la Carpaţii Păduroși (în B.P. Hașdeu, autorul studiului „Pierit-au dacii?”, a Polonia), în vest, până la bazinul Vienei și podișul „Istoriei critice a românilor” și a monumentalului Boemiei, în sud până la Adriatica și aproape în dicţionar „Magnum Etimologicum Romaniae”; întregime peninsula Balcanică. - prof. Ion Gâju: - a cumpărat cartea „Zamolxis Primus Getarus „Spaţiul geograc dacic”; Legislator”, scrisă de suedezul Carolus Lundius și - câteva repere istorice ale locuirii teritoriului publicată la Upsala în anul 1687, care a fost tradusă românesc (din volumul „Adevărata obârșie a în română și engleză; poporului român”- autor Valeriu D. Popovici-Ursu): - la al doilea Congres (2001), „o adevărată - PALEOLITICUL SUPERIOR (40000-10000): revelaţie a produs comunicarea doamnei Viorica descoperirea unui maxilar uman în „Peștera de 92 93 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment oase” din munţii Aninei. A fost datat cu C-14 de și înmulţindu-se, carpato-dunărenii au căutat antropologul Erik Trinkaus de la universitatea un exod în toate direcţiile după acel cataclism. din St. Luis (S.U.A.) ca ind vechi de 35000 ani și În cartea acestor cercetători sunt menţionate aparţinând celui mai vechi om din Europa; direcţiile de migraţiune și zonele până unde au - descoperirea celor mai vechi elemente de ajuns migratorii, purtători ai civilizaţiei create pe civilizaţie din lume (locuinţe-n bordeie, ciocanul teritoriul carpato-danubiano-pontic; de minerit, lancea cu două tăișuri, harponul de - „Anul 5508 î.Hr., este anul de când poporul pescuit), vechime 18000 ani, com. Cotușca, jud. român își notează cultul religios SCRIS, an folosit Botoșani, București, Peștera Moeciu ș.a.; în toate actele cancelariilor domnitorilor români și - descoperirea celor mai vechi așezăminte în toate cronicile vechi românești din era noastră omenești sedentare de către Lepenski Vir în zona (salvate de la distrugere) până-n sec. al XVIII-lea, Porţilor de Fier, zonă locuită între mil. XIII și VI când domnitorii fanarioţi, străini de cultura și î.Hr.; civilizaţia poporului român, au renunţat la acest - descoperirea de la Turdaș de către Soa Turmă, sistem de datare. Apoi, s-a introdus datarea religiei din Orăștie, a cca. 200 de tăbliţe și frânturi ceramice ortodoxe, cu anul zero, reprezentând nașterea acoperite cu incizii simple, vechime cca. 8500 ani Mântuitorului nostru, Iisus Hristos.” î.Hr. Erudiţii specialiști Schliemann, Virchow, dr. I. Pentru poporul român, anul 5508 este de o Stern, Kallman ș.a. au conrmat faptul că semnele însemnătate deosebită, indcă atestă existenţa incizate de pe aceste tăbliţe constituiau o scriere ale noastră pe pământul în care locuim fără întrerupere, cărei grafeme (semne vizuale ale unui sunet) aveau de mai bine de șapte milenii, combătând cu tărie corespondenţe ulterioare în Sumer, Egipt, Asia utopica teorie a formării poporului nostru de-abia Mică (Troia), Creta ș.a. Cercetătoarea transilvană după anul 106 d.Hr. din simbioza colonilor romani arma că așezarea de la Turdaș a fost locuită de un cu băștinașii, în 165 de ani de ocupaţie romană. trib dacic. Mă opresc cu enumerarea altor repere ale - atestarea existenţei agriculturii: 7800 î.Hr.- adevăratei istorii a neamului nostru, întrucât Cercetătorii de la Universitatea din Edinburgh, cercetările în acest domeniu continuă, iar în colaborare cu cercetătorii români, descoperă rezultatele acestor cercetări reprezintă o cantitate la Clisura Dunării, la Porţile de Fier și la malurile uriașă de informaţii, încă nesistematizate într-o Dunării grăunţe de cereale și oseminte umane. formă succintă și uidă, pe înţelesul tuturor. De Pentru a exclude eventuale erori în privinţa datării, altfel, informaţii neacceptate (deocamdată) de analizele au fost efectuate la patru laboratoare istoriograa ocială românească, înţepenită în anul europene: Oxford, Groningen, Berlin și Bonn. 106 d.Hr. când civilizaţia și cultura neamului nostru Marija Gimbutas, cercetătoarea americană de ajunsese la apogeu, dar a fost distrusă de „tătucul” la Univ. Los Angeles, care a analizat civilizaţiile nostru, împăratul Traian, un geniu (rău pentru noi) epocii neolitice din toată Europa, a prezentat politic și militar. în anul 1971 la Congresul al VIII-lea de știinţe Poate, mulţi dintre cititori se vor întreba (ca preistorice și protoistorice, ţinut la Belgrad, o și istoricii noștri ociali): la ce bun cunoașterea hartă în care teritoriul României reprezenta acestei „Istorii adevărate a poporului român”? centrul zonei de civilizaţie, la intersecţia între Nu mai are nicio legătură cu problemele noastre axele N-S și E-V, care trece prin Bucegi, unde se actuale. Fals! Are o mare legătură. Acele interese, află Sfinxul sculptat în stâncă reprezentând pe străine interesului nostru naţional, doresc SĂ NU SATURN, zeitate celestă venerată de geţi. Aici a CUNOAȘTEM adevărata istorie a românilor, fost naţiunea matcă a europenilor de astăzi. În pentru ca POPORUL român să e transformat afară de această zonă, cercetătoarea americană în POPULAŢIE, ca amestecătură de mai multe nu a mai găsit în restul Europei nicio urmă de etnii conlocuitoare, populaţie trăitoare pe un civilizaţie; TERITORIU periferic european. Populaţie mai - 5600 î.Hr. - Crearea Mării Negre prin spargerea ușor de manipulat în condiţiile globalizării tot mai barierei de stânci dintre Marea de Marmara și agresive. lacul de apă dulce care exista înainte. Geozicienii Depinde numai de noi dacă acceptăm sau nu americani William Ryan și Walter Pitman au manifestările acestui fenomen DACOLOGIC, care studiat acest fenomen, spunând că în urmă cu 7600 dorește păstrarea identităţii și demnităţii românilor, de ani, pe locul unde se aă astăzi Marea Neagră în această furtună globalizatoare actuală, care ne era un lac de apă dulce, cu 110m mai jos decât spulberă i neamului ca pe „frunza-n vânt”. nivelul actual. (cartea „Noah’s ood”). Prosperând 94 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment

Recontres francophones 12 Septembrie 2013

1. Poezia românească expoziţiei internaţionale de artă contemporană şi s-a auzit din Paris de texte literare Meditation Lumiere, găzduită de Patru scriitori bistriţeni, Clubul Artelor din Paris – Madelaine, Joel Conte Elena M. Cîmpan, Menuţ i-a prezentat pe poeţii români şi activitatea lor, din Maximinian, Victoria Fătu dorinţa de a continua schimbul cultural şi pe viitor. Nalaţiu şi Dorel Cosma, Poeţii bistriţeni şi cărţile lor s-au aat în tumultul au fost invitaţi să participe, universal de conexiuni multiculturale, materializat în luna septembrie, la o în lecturi din poezia proprie, ascultate şi apreciate întâlnire internaţională a de către iubitorii genului liric. De asemenea, au poeziei, la Paris. Scriitorii participat la Promenada poetica 2013, organizată Victoria Fătu români au fost însoţiţi de în amintirea poetului Aimé Césaire, scriitor din Nalaţiu scriitor preşedintele Asociaţiei Martinica, militantul culturii africane în toată Rencontres Europeennees lumea. A fost prezentă poeta Ozoua Soyinka, cu care Europoesie - poetul Joel Conte. s-a stabilit realizarea unor proiecte comune la Casa Poeţii bistriţeni, însoţiţi de Joel Conte, au fost cu lei din Bistriţa. A fost vizitată Biserica Română invitaţii emisiunii de la radio ENGHIEN Franţa, Ortodoxă din Paris, preot Constantin Târziu, în moderată de poetul Francois Fournet. Tema faţa căreia se aă statuia lui Mihai Eminescu. Tot emisiunii a fost poezia, aici, scriitorii s-au întâlnit ce înseamnă ea pentru şi cu artista Lia Lungu, ecare dintre invitaţi, animatoare a manifestărilor cum au ajuns să scrie culturale din New York, care poezie, rolul conexiunilor şi-a manifestat intenţia unui internaţionale dintre schimb cultural între Centrul idei. Scriitorii au citit din Cultural Municipal Bistriţa şi creaţia proprie, atât în comunitatea românească din română, cât şi în fran- America. ceză, ind felicitaţi, prin telefon, de colegi poeţi internaţionali. Sărbătorind centenarul caruselului din Parcul Victoria Fătu Nalaţiu lânga, Joël CONTE Président de l’associatio Rencontres Européennes- Arcului de Triumf, Europoés, din Bistriţa: Elena M. Cîmpan, preşedintă Asociaţia Artiştilor şi cenaclului „Conexiuni”, Menuţ Maximinian, Poeţilor Francofoni a directorul ziarul Răsunetul, Dorel Cosma - directorul organizat un moment de Centrului Municipal de Cultură (preşedintele teatru si poezie. Poeţii Uniunii Internaţionale de Folclor) bistriţeni au fost invitaţi să citească din creaţiile proprii, în aplauzele spectatorilor care s-au oprit să asculte. Tot aici a fost prezent ambasadorul UNESCO la Paris, M. Khamliene Nhouyvanisvong, cu care au fost stabilite relaţii de prietenie în vederea desfăşurării unor proiecte şi la Bistriţa. În programul Așul Manifestării 94 95 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Memento • Memento • Memento • Memento • Memento • Memento

Alexe Rău - 60 de ani

DISTINSE DOMNULE DIRECTOR DR. ALEXE RĂU! SCRIITOR, BIBLIOLOG, FILOSOF ȘI PRIETEN,

n moment aniversar este, în esenţă, unul al Ubucuriei, un bun prilej de a face bilanțul după parcurgerea unor ani cu atât mai mult, cu cât este vorba de o vârstă deosebită, aşa cum este cea de 60 de ani pe care o sărbătoriţi. Colectivul Bibliotecii Județene „V.A. Urechia” doreşte să e alături de Dumneavoastră la ceas aniversar, pentru că aţi dovedit de-a lungul timpului că sunteţi un mare iubitor de neam și cultură, unul dintre cei mai valoroși și activi Oameni ai Cărţii din spaţiul românesc de peste Prut. Absolvent, încă din 1975, al Facultăţii de Biblioteconomie şi Bibliograe a Universităţii de Stat din Chişinău, v-aţi dedicat cu pricepere şi dăruire întregul parcurs al vieţii tărâmului cercetării în acest domeniu, mai întâi ca lector universitar al aceleiaşi facultăţi, iar apoi dorinţa de a  mai aproape de Cetatea Cărţii v-a îndrumat paşii spre structurile celei mai mari şi mai reprezentative intituţii în acest domeniu din Republica Moldova - Biblioteca Naţională. Treptele ierarhice parcurse de Domnia Voastră atât în cadrul Bibliotecii, cât şi în cele ale Ministerului Culturii au constituit pietre de temelie pentru funcţia pe care aveaţi să o dobândiţi din 1992, aceea de director general al Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova. Acesta a fost, de altfel, modul de a vi se recunoaşte meritele pe care le-aţi avut în dezvoltarea biblioteconomiei din Basarabia prin fundamentarea şi demonstrarea necesităţii reformei bibliotecare în republică şi a elaborării modelului cibernetic al managementului de bibliotecă. Ca cercetător ştiinţic cu titlul de doctor în lozoa biblioteconomiei, aţi impus, prin studiul dumneavoastră, trebuinţa elaborării şi evidenţierii bazelor lozoce ale bibliologiei, în general și aţi descoperit noi adevăruri științice referitoare la Cazania Mitropolitului Varlaam, la opera lui Nicolae Densuşianu şi la dilema inţei naţionale românești, fapte de cultură care au o însemnătate imensă pentru oamenii de știinţă ai prezentului și viitorului, efort pe care l-aţi depus pentru a  folosit cu înţelepciune și pasiune de generaţiile care vor veni. Contributor activ la procesul renaşterii unui real focar de cultură naţională în Basarabia, prin intermediul acestei Cetăţi a lecturii - unde întelepciunea se găsește la ea acasă, într-o împărăţie fără dimensiune spațială și temporală și care, spre deosebire de noi, nu poate avea vârstă, ci numai capacitatea de a opri timpul în documentele sale cu o puternică forţă de vizionare a spaţiilor inedite - aţi reuşit să străbateţi la conducerea ei, vreme de mai bine de două decenii, o cale care nu a fost deloc uentă. În tot acest timp, Biblioteca a parcurs un drum atât cu împliniri, cât şi cu dicultăţi, rezistând cu putere încercărilor la care au supus-o oamenii şi vremurile, pentru ca astăzi să vi se aprecieze eforturile pe care le-ați depus. Sub conducerea Domniei Voastre, Forul Naţional al culturii moldovenești are în portofoliul său realizări de-a dreptul grandioase, ce îşi denesc o dublă orientare: pe de o parte, diversitatea şi modernitatea

96 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Memento • Memento • Memento • Memento • Memento • Memento

promovată de ecare dată, pe de altă parte, mărirea în permanenţă a numărul de cititori care se lasă prinşi în lanţul troc al cunoașterii prin întrebări, revenind aici pentru a căuta răspunsuri. Reflectarea fidelă a realităţii biblioteconomice din Basarabia şi a consecinţelor sale educaţionale, culturale şi sociale sunt trăsături definitorii ale fiinţei Dumneavoastră. Prin atributele și competenţele de care dispuneţi, aţi fost în măsură de a găsi oricând o soluţie, servind onest şi eficient interesului obștii moldovenești în activitatea pe care o desfăşuraţi și nu v-aţi lăsat copleşit de pierderi și greutăţi pentru ca astăzi să fiţi mîndru că sunteţi bibliotecar! Pentru Domnia Voastră biblioteconomia a constituit și constituie o ştiinţă şi o artă pusă în slujba celor care beneciază de serviciile bibliotecii – utilizatorii – care trebuiau să vadă în această profesie balanţa care păstrează echilibrul între trecut, prezent şi viitor. Cu alte cuvinte, aţi făcut din acest domeniu al știinţei un simbol, folosindu-vă de harul, tactul, profesionalismul, devotamentul, sinceritatea şi abnegaţia de largă disponibilitate umană de care dispuneți în permanență. Timpul - de care toţi se plâng că lipseşte şi se comprimă, constatare care denotă falimentul unui eu care nu doreşte să se privească în oglinda emoţiilor, socialului şi universalului - este pentru Domnia Voastră masurat cu o altă unitate. Așa se explică faptul că sunteţi unul dintre cei mai prolici oameni de cultură din Basarabia, fapt demonstrat de existența celor peste 200 de studii, articole, eseuri pe care le semnaţi în diverse periodice de specialitate din republică, din România, Rusia, Iugoslavia, SUA, Austria, Franţa etc. Într-una dintre meditaţiile sale, Barbara Tuchman spunea: „Cărţile sunt cărăuşii civilizaţiei. Fără cărţi, istoria e mută, literatura nu are glas, ştiinţa paralizată, iar gândirea şi meditaţia suspendate.” Pentru că aţi dorit ca literatura să devină mai bogată, iar biblioteca, cu toate fondurile ei de texte încorporate în mănunchi să comunice și prin diversitatea scrierilor Dumneavoastră, aţi abordat, încă din tinereţe, de la vârsta de șaisprezece ani, toate genurile literare publicând: volumele de versuri Spune ceva (Chişinău, 1993), Uniluconul (Chişinău, 1997), Nuca lui Nevermore (Timişoara, 1999) și cărţile de eseuri cu tematică în domeniul bibliologiei: Există şi un Dumnezeu al bibliologiei (Chişinău, 2001), Jurnal parizian (Chişinău, 2001), Ochiul din oglinda paginii (Chişinău, 2002). Comunitatea noastră, a bibliotecarilor, este mândră şi onorată să vă aibă mereu aproape, ca pe unul dintre cei mai distinşi membri și îndeosebi prieten, la evenimentele culturale de anvergură, cum este Festivalul Naţional de Carte „Axis Libri” atunci când nu pregetaţi să ne promiteţi că veţi „continua fructuoasele colaborări între Biblioteca V.A.Urechia şi cea din Chişinău”, motiv de mare mândrie și satisfacţie pentru noi, bibliotecarii urechiști. Oamenii ca Dumneavoastră, care ştiu că ceea ce fac este de fapt o reconsiderare a propriului eu şi a dorinţei de bine pentru spiritul specific românesc, persoanele care promovează actele culturale şi contribuie cu fapte concrete la realizarea lor, au de ce să fie mândri. Apreciem efortul pe care îl depuneţi necontenit pentru susţinerea întregirii patrimoniului spiritual românesc - prin faptele durabile pe care le realizaţi - şi vă urez să susțineți cu aceeași putere de muncă și eficiență activitatea biblioteconomiei și a științei informării pentru a înregistra rezultate ale căror consecințe să le regăsim pe tărâm educațional, cultural și social, prin și cu ajutorul competenţelor dobândite, servind cu profesionalism interesul pentru studiu și lectură. Omagiul pe care vi-l aducem, în semn de recunoaștere a activităţii Dumneavoastră, sper să se constituie într-un îndemn de a continua să slujiți spiritualitatea și cultura românească pentru credința în același adevăr: cartea şi biblioteca nu au fost niciodată separate de procesul de instruire şi educare. Vă urăm să priviţi cu mândrie și demnitate în urmă şi - peste măcar atâţia ani câţi împliniţi acum – să fiți satisfăcut că iubirea pentru actul lecturii, cultivată de Dumneavoastră astăzi, la vârsta adevăratei maturități, a dat roade bogate! Să ne trăiţi întru mulţi și rodnici ani, în deplină sănătate, să vă bucuraţi de răsplata meritelor și strădaniilor ce le-aţi sădit în slujba culturii române în general și al actului lecturii în special! Cu aleasă prietenie, Prof. Dr. Zanfir Ilie, Director al Bibliotecii „V.A. Urechia” Galaţi 96 97 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Memento • Memento • Memento • Memento • Memento • Memento

Mircea Regneală - 70 de ani

DISTINSE DOMNULE PROFESOR UNIVERSITAR MIRCEA REGNEALĂ,

ucuria aniversării unei individualități de marcă a breslei Bbiblioteconomice românești nu putea să nu e împărtășită și de colectivul Bibliotecii Județene „V.A. Urechia” Galați, care a ținut ca la sărbătoarea celor 123 de ani de existenţă a Cetăţii Cărţii de pe melegurile dunărene să-l celebreze pe OMUL care poate  considerat reîntemeietorul învăţământului de prol de după 1989, învățământ pentru care a militat să îl aducă la statutul și demnitatea de care se bucură azi. Model al personalității biblioteconomice al ultimilor 23 de ani, Domnia Sa s-a remarcat prin credinţă, atașament și devoţiune față de profesie, fapt demonstrat prin opera știinţică din domeniu - cu precădere studiul tuturor tipurilor de documente, de la cele tradiţionale la cele moderne - unde este atât autor, traducător, coordonator, referent științic, dar și editor, director și fondator de revistă de prol și asociaţie profesională. OM de o simplitate și o modestie rar întâlnite în zilele noastre, avem în persoana Domniei Sale exemplul celui care și-a asumat destinul cu mult curaj, ind apreciat și contestat, având parte de recunoaștere și de ingratitudine, dar acestea sunt sentimente umane pe care vremea le cerne, iar importanța documentelor de referință în domeniul biblioteconomiei pe care Domnul Profesor le-a realizat va dăinui, așezându-l acolo unde își merită locul, pe înaltele trepte ale scării valorice din domeniul biblioteconomic. Principala sa activitate, cea de profesor universitar la Catedra de Biblioteconomie și Știinţa Informării din cadrul Facultății de Litere, a pus în valoare arta de a reuși să unească oamenii, să comunice cu aceștia, să-i formeze cu har și întelepciune și a scos în evidență că este una dintre persoanele care știu să construiască și să mențină sănătos o ramură a învățământului care se prăbușise. Model demn de urmat pentru discipolii săi, Profesorul Mircea Regneală a conrmat că menirea bibliotecarului este aceea de a ști să ofere informații, dar și că universul profesioniștilor în acest domeniu își are statutul actual și datorită valoroasei contribuții pe care a avut-o în calitate de mentor. Avem plăcerea să vă m alături la acest ceas aniversar și să vă felicităm pentru întreaga dumneavoastră activitate în sectorul biblioteconomic și al știinţei informării și pentru modul în care v-aţi dedicat cu pricepere și dăruire pe tot parcursul vieţii tărâmului cercetării în acest domeniu. La frumoasa vârstă pe care o împliniţi vă urăm să trăiţi întru mulţi, fericiţi și rodnici ani, în deplină sănătate, să vă stăpânească aceeași putere de creaţie și să vă bucuraţi de răsplata meritelor și strădaniilor ce le-aţi pus în slujba comunităţii biblioteconomice românești!

Cu deosebit respect, Colectivul Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia” Galaţi

98 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Memento • Memento • Memento • Memento • Memento • Memento

Grigore Hagiu – 80 ani de la naștere Poetul luminii sporite

ată că Anul Nichita Stănescu se apropie de un tablou istoric, în care sunt vehiculate chipuri, relații și Isfârșit fără a  fost susținut prin manifestări sentimente, fapte, culoare locală, totul înmănuncheat în de mare impact. Evident, nici aniversarea lui feliile de viață ale unui caleidoscop. Scenele, comparabile Grigore Hagiu, celălalt dioscur al ”frăției” poetice cu lmele suprarealiste, sunt populate de personaje (Luigrigoredelanichitasuetulmeunedeslipitdeallui – care reprezintă dublurile astrale ale prietenilor, rudelor dedicație de la Nichita, februarie 1964), nu a beneciat de (chipul lui - al tatălui, n.n. - de un roșu limfatic stătuia o mai bună marcare, vizibilă în plan național, exceptând încă, aplatizat și trist, parcă decupat din tablă subţire, desigur tradiționalul festival de la Târgu Bujor. xă și unduitoare totuși) și ale altor persoane cu care Apărută la Editura Promotal, în 2011, Jurnalul de vise intra în contact în viața de zi cu zi, cum ar  Nichita reunește texte din perioada 1979-1984, o serie de cronici, Stănescu, sora - Gina Hagiu, soția – Ana, Nicolae Velea, articole, diverse însemnări, transcrieri și decupaje din Fănuș Neagu, Mircea Dinescu, Nicolae Breban, Mihai documente olografe, din presă, precum și un însemnat Ursachi, Cezar Baltag și mulți alții. Pământul natal, număr de fotograi. atât ca loc, dar și ca element natural (brazde, maluri, Ineditul junal de vise inclus în acest volum reprezintă mase aluvionare), apare ca un laitmotiv contrastant cu o adevărată provocare pentru exegeți, deoarece, deși peisajele urbane aglomerate și gălăgioase, cu clădiri nu există o intenționalitate explicită a lui Hagiu de a și străzi bucureștene, îndeosebi. Sunetul este, de altfel  publicat, el are reale valențe literare pretabile la o invocat frecvent, e ca rumoare de voci, ca strigăt, ca abordare critică. Este cunoscută și analizată de unii zgomot asurzitor, angoasant, alternînd cu liniștea sau exegeți dimensiunea selenară, melancolică a creației zborul tăcut (Pluteam ușor, lin, deasupra pământului, hagiene. Aceasta rămâne însă, în afara studiilor aproape fără corp, fără formă, numai simţuri și liniște referitoare la onirismul estetic românesc, ind receptată interioară). Multe descrieri par a  adevărate provocări doar din perspectiva reveriei romantice. ale transcendentului camuat într-un „magnetism Balansul dintre temele și motivele astrale și cele luminos”, în lumina prezentă în diverse forme, în tainica terestre, între lumina revelației poetice și umbrele putere protectoare, în puritatea zăpezii neatisă nici de din undergroundul liric, este amplu redat în poemele om, nici de ară sau în păsările uimitor de albastre. S-au lui Hagiu. Stălucirea crudă, solară, nichitiană este pronunțat asupra lui Hagiu nume sonore ale criticii îmbogățită de cea selenară, redată prin diversele faze românești precum Mihai Cimpoi, Gh. Grigurcu, Dan ale interferenței graduale a celor două entități creative. Cristea, Lucian Raicu, A. Balaci, Ctin Trandar etc. Matei Relația celor doi poate  comparată e cu a gemenilor Călinescu remarca, spre exemplu, structura romantică, Castor și Polux, care își împărțeau alternativ nemurirea, datorită vastelor confruntări, contemplaţiei universului e cu Spica, albastra stea binară, inspirînd o generație în mișcare și patosului losoc. Opera depășește însă de tineri și parafând decisiv desistarea față de adecvarea acest cadru, ind puternic ancorată în suul modernist la criteriul corectitudinii politice al valului proletcultist. (bine temperat, după opinia lui Ion Pachia-Tatomirescu) Însă, paradoxal, tocmai din zona de penumbră ni se al celei de-a doua jumătăţi a secolului al XX-lea, iar poate livra adevărata măsură a originalității sale. Jurnalul de vise pare că întărește ipoteza. Pentru Nicolae Publicat postum, Jurnalul de vise constituie un punct Ciobanu originalitatea poetului stă în structura frapantă. de plecare și o oportunitate de a analiza creația lui Grigore Consider, însă, că există în straturile latente ale creaţiei Hagiu independent de contextul îngemănării substanței sale elemente care necesită o nouă grilă de evaluare lirico-losoce a celor doi. Natura soanică a transcrierii critică. Parafrazând, prin răsturnare de sens, pe unul din viziunilor onirice (și visele sunt o încordare a spiritului), exegeții săi, îndrăznesc să arm că Grigore Hagiu nu a precum și perspectiva de sorginte budistă a reprezentării fost doar poetul întunericului lucitor (Negoiţescu, p. 166), lumii și vieții ca vis (sînt visat pe spațiul șubred/miezul ci mai curând poetul luminii sporite. Prin plonjoanele celor două mari treziri) sunt coordonate ce pot contura sale prometeice în lumea umbrelor, prin tușele hieratice o scriitură originală, matură, fundamentată pe achiziții ale unor viziuni poetice și prin redarea unică a vibraţiilor conceptuale solide și emoţii estetice ranate. Textele lirice, în dubla manifestare a percepţiilor, de la palpabil/ pot  tratate ca niște micropovestiri. Totodată, privit dens la subtil/evanescent, harul artistic al lui Hagiu se global, jurnalul poate  considerat o scriere unitară, atât dezvăluie viguros și solemn, blând și puricator. personajele, cât și locurile ind perfect integrabile într- Letiția Buruiană 98 99 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Memento • Memento • Memento • Memento • Memento • Memento Vladimir Zamrescu - Dansatoarea

N.R. Extras din Albumul unei prietenii. Nichita Hristea Stănescu și Vladimir Zamrescu, București: Alexis, 2012.

100 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Memento • Memento • Memento • Memento • Memento • Memento

Nichita Stănescu - Către iubita din vis Schiţă a poetului

N.R. Extras din Albumul unei prietenii. Nichita Hristea Stănescu și Vladimir Zamrescu, București: Alexis, 2012.

100 101 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Editura „AXIS LIBRI” a Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia“ Galaţi semnalează următoarele apariții: 2012 Anuarul evenimentelor culturale 2013 Astra Bălan: 10 ani de activitate / Ioan Roman, Ion Ionescu’s Story / Ion Manea Rodica Roman A şaptea poartă / Maximilian Popescu-Vella Animale politice / Ilie Z. Pleşcan 2013 Visuri ilegale / Ilie Z. Pleşcan Valori din două veacuri / eodor Codreanu Incompatibila noapte / Coriolan Păunescu Între Dionys şi Afrodita / Rareş Strat Regele ghioceilor / Ion Manea e American Film / Grid Modorcea Sărutul lui Simon / Rareș Strat Lumea fotograe pe internet / Ștefan Andronache Viața ca o poveste lagărul - un coșmar / Lina Evadări ratate / Constantin Vremuleț Codreanu Parabola: Scarabeul... albastru / Ilie Tănăsache e cork from Badalan to New York / Grid Modorcea Caragiale și Galațiul / Biblioteca Județeană „V.A. Caietele Colocviilor Constructorilor de Nave 2011 nr. 2 Urechia” Galați Oameni în memoria Galațiului: Aniversări 2011 Surâsul spiritului: Convorbiri elective / Tănase Umbra sunetului / Valentina Leonte Dănăilă Vâltoarea clipelor eșarfe / Ioan Toderiță Emil Cioran: Mărturii şi referinţe / Ionel Necula Fațete ale publicistului și memorialistului V.A. Urechia Moşia / Ioan Toderiţă / Zanr Ilie Galati: Travel guide / Zanr Ilie, Pompiliu Comşa Non moriro’ a causa della mia morte / Mihail Gălățanu Fum negru, fum alb / Ion Grosu Ochiul de sticlă / Katia Nanu Pluta din Bădălan la New York / Grid Modorcea Fie ca morții să rămâna morți / Rareș Strat Amorul la binea / Grid Modorcea La triste france / Rareș Strat Ninsori pe clape de pian / Gheorghe Gurău Aventurile lui SpiderVlăduț: Banda Șobolanilor / Umbre chinezeşti / Kai Xin Iulian Voicu Expectaţia nobelului / Oana Dugan

SUMAR NICHITA STĂNESCU - 2013 - Anul Nichita Stănescu Coperta II ZANFIR ILIE - Pescarul care l-a găzduit pe Eminescu pag. 1 BIBLIO-BREVIAR ALEXE RĂU - Clasic și modern în managementul de bibliotecă: Modelul cibernetic (II) pag. 3 DORU BĂDĂRĂ - Șerban Cantacuzino și introducerea limbii române în ocierea serviciului liturgic în biserica din ţara românească (I) pag. 6 VALENTINA ONEŢ - Mărturii documentare despre regalitatea românească pag. 9 VASILE A. DEAC, IONELA BURZ, CAMELIA BOCA, ALEXANDRU DEAC - Programul de carantină biblioteconomică internă, regională, naţională și internaţională a info-documentelor și locaţiilor de bibliotecă – între mo și deziderat profesional (I) pag. 13 IONELA BURZ - Dezvoltarea colecţiilor la Biblioteca Universităţii din Oradea: metodologii, studii de caz (I) pag. 17 ADA TĂBĂCARU - Biblioteca publică ,,V. A. Urechia”, punct de referință pentru nerezidenții din Galați pag. 20 SALONUL LITERAR AXIS LIBRI SILVIA MATEI - Salonul Literar „Axis Libri” a ajuns în cel de-al șaselea an de activitate pag. 22 SALONUL LITERAR AXIS LIBRI: RECENZII VIOLETA MORARU - Regneală, Mircea (coord.). Tratat de biblioteconomie. Vol. 1. București: Asociaţia Bibliotecarilor din România, 2013 pag. 25 DORINA BĂLAN - Melinescu, Nicolae. Deșertul de er. Cluj-Napoca: Ecumenica Press, 2007 pag. 26 LEONICA ROMAN - Anton, Ruxandra. Cartea lumilor dispărute. București: Tracus Arte, 2011 pag. 27 CATRINA CĂLUIAN - Christi, Aura. Tragicul visător. București: Ideea Europeană, 2013 pag. 28 DANIELA PRUTEANU - Topolog, Ion. Inelul de aur. Brașov: Pastel, 2012 pag. 29 SPIRIDON DAFINOIU - Tofan, Ioan Gh. Piaţa veche (Călătorii paralele I). Galaţi: Fundaţia Culturală Antares, 2013 pag. 30 CAMELIA GĂVĂNESCU - Iulian Voicu. Aventurile lui SpiderRadu/Aventurile lui SpiderDenis. Galați: Axis Libri, 2013 pag. 31 ANDREI PARAPIRU - Necula Ionel. Uricar la poarta Moldovei de Jos. Vol. IV. Tecuci: Grapho Press, 2013 pag. 32 SIMONA FELEA - Necula Ionel. Uricar la poarta Moldovei de Jos. Vol. V. Tecuci: Grapho Press, 2013 pag. 33 SIMONA MILICA - Costache, Constantin. Mayday. București: Tritonic, 2013 pag. 34 SALONUL LITERAR AXIS LIBRI: EPIGRAME ION GROSU pag. 35 VASILE MANOLE pag. 36

102

AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 GALERIA DE ARTĂ MARIA DUNAVĂŢU  Chipuri pag. 37 MIHAI GHEORGHE CORON - Barcagii, La Dunăre pag. 38 MIHAI GHEORGHE CORON - Grup de ori pag. 39 CORNELIU STOICA - 120 de ani de la nașterea pictorului Reuven Rubin pag. 40 GINA-MIHAELA PAVEL - Duo-ul pianistic în creaţia compozitorului Serghei Rahmaninov pag. 42 LOCALIA EUGEN DRĂGOI - Mănăstirea de la Gura Bârlăjiţei, un dosar care rămâne deschis (I) pag. 44 EUGEN HOLBAN - Creaţia ţărănească arhaică în perspectiva unor cercetări moderne pag. 46 PERSONALIA LIVIA CIUPERCĂ - Îmbrăţișări în ritmuri dunărene: Omagiu scriitorului Mircea Ionescu, la 75 de ani de la naștere (I) pag. 49 IONEL NECULA - Moștenirea Nataliei Negru (I) pag. 52 MARIA STANCIU - Jurnalul unei misiuni spaţiale: Generalul maior (r) Dumitru Dorin Prunariu Ambasadorul românilor în Cosmos (I) pag. 55 REFLECŢII DIALOGICE GHIȚĂ NAZARE - Interviu cu Emil Strungă Director General, Complexul Muzeal de Știinţe ale Naturii „Răzvan Angheluţă” pag. 58 ZANFIR ILIE - Sensibilitate: Interviu cu dr. ing. Gelu Kahu (II) pag. 61 CUTIA DE REZONANŢĂ VIOLETA CRAIU - Poeme pag. 64 IOAN DUMITRU TEILEANU - Poeme pag. 65 SIMÓN AJARESCU - Arhipoem (O ciocârlie fantascientă) (III) pag. 66 VIOLETA IONESCU - S-a întâmplat la Sirmium… (II) pag. 67 ILIE TĂNĂSACHE - Dincolo de orizont: Călătoriile în… tuburi vidate?! pag. 69 CONFLUENŢE CULTURALE THEODOR PARAPIRU - „Vechea Gardă“ / „La Vieille Garde“ / „e Old Guard“ pag. 71 PATRICK LEIGH FERMOR - România – Călătorii înainte de lăsarea întunericului (II); Selecție, trad. și note de Gabriela Debita pag. 72 GEORGE MOTOI - Din frumoasele-mi amintiri: Filmând la Galaţi, prin anii 1980 pag. 73 MAXIMILIAN POPESCUVELA - Molia-de-sticlă pag. 75 VASILE ANDRU - Liliecii sabatului în Delta Dunării pag. 77 EVENIMENT Biblioteca „V.A. Urechia” Galați - 123 de ani în slujba culturii gălățene pag. 80 Noaptea în Bibliotecă la Galați, noaptea albă a gălăţenilor pag. 83 CĂTĂLINA ȘOLTUZ - Serviciile ultramoderne oferite utilizatorilor de Filiala „Paul Păltănea” - Bibliotecă Municipală pag. 86 Ședinţa Consiliului Știinţic al Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia” Galaţi pag. 88 RADU MOȚOC - Simpozionul Naţional „Monumentul – Tradiţie și Viitor” Iași, 14-17 octombrie 2013 pag. 91 NĂSTASE MARIN - Fenomenul DACOLOGIC pag. 92 VICTORIA NALAȚIU - Recontres francophones 12 Septembrie 2013 pag. 95 MEMENTO Alexe Rău - 60 de ani pag. 96 Mircea Regneală - 70 de ani pag. 98 LETIŢIA BURUIANĂ - Poetul luminii sporite pag. 99 Vladimir Zamrescu - Dansatoarea pag. 100 Nichita Stănescu - Către iubita din vis; Schiţă a poetului pag. 101

Redacţia Axis Libri mulţumeşte tuturor colaboratorilor şi le doreşte un N.R.: În numărul următor al revistei vom An Nou fericit cu multe împliniri. prezenta informații despre Ziua Culturii Naționale și despre activitatea lialelor Bibliotecii Județene „V.A. La mulţi ani! Urechia” Galați. 2014

Director: ZANFIR ILIE Redactor-Şef: Letiția Buruiană Revista Axis Libri este membră ARPE Secretar general de redacţie: Dorina Bălan (Asociația Revistelor, Publicațiilor şi Redactori: Silvia Matei, Camelia Toporaş, Violeta Moraru Editurilor). Tehnoredactare: Cătălina Ciomaga, Adina Vasilică, Sorina Radu Ilustraţia revistei a fost realizată după colecţiile Bibliotecii Judeţene „V.A Urechia“ Galaţi. Adresa: Galaţi, Str. Mihai Bravu, nr. 16. Tel: 0236/411037, Fax: 0236/311060 E-mail: [email protected]; [email protected] Web: http://www.bvau.ro/axislibri ISSN: 1844-9603 102 103 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Editorial

Pescarul care l-a găzduit pe Eminescu

0.000 de răsări- atunci, în 1867, angajat ca sueur în trupa de teatru turi de soare au a lui Iorgu Caragiale, unchiul marelui dramaturg, luminat4 în secolul scurs care-l descoperise, tot pe Dunăre, mai sus, în portul de la înălţarea sa, la 1911, Giurgiu... Eminescu ajunsese acolo după primul său în marmură de Carrara, turneu - acela făcut cu trupa gălăţencei Fani Tardini chipul lui Eminescu din - pornind de la Cernăuţi, unde era elev, prin Ardeal întâia statuie dedicată și coborând de acolo spre sud, în Oltenia. Se spune vreodată de români că Iorgu Caragiale l-ar  găsit în port, citind din Poetului, ce s-a bine- Schiller (avea cu sine un geamantan cu cărţi, purtat întâmplat să-și găsească în tot acest lung pelerinaj), într-o pauză în umila locul tocmai aici, la muncă de numărător de baniţe de grâu, pe care o Galaţi, lângă trecerea făcea ca să se întreţină. Sigur că îndeletnicirea de de milenii a Dunării sueur i se va  părut cu mult mai nobilă și ar  și la capăt de natală acceptat-o cu entuziasm, dar adevărul este că întâiul Prof. dr. Zanr Ilie Moldovă... Orientată cu lui contact cu teatrul se petrecuse într-o manieră Director, faţa spre Est - întocmai ca entuziasmantă, la Cernăuţi, cu trei ani mai înainte, Biblioteca Județeană altarele Bisericii străbune în 1864, atunci când Mihail Eminovici era elev și „V.A.Urechia” Galaţi - statuia lui Mihai când a asistat la toate reprezentaţiile pe care le-a dat Eminescu din parcul ce-i acolo trupa Tardini – Vlădicescu. poartă numele privește spre depărtări pe care numai Sosirea acestei trupe românești în orașul el le-a putut visa, spre zări care tocmai prin el s-au adminstrat sub stăpânirea habsburgică s-a luminat atât de generos pentru întregul popor pe constituit, desigur, într-un mare eveniment, de la care s-a ostoit să-l reprezinte atât de profund și atât care băiatul de numai 14 ani venit la studii într-un de frumos în nemurire. Să ai în propria urbe prima oraș în care limba ocială era germana nu putea statuie înălţată lui Mihai Eminescu ar trebui să e, lipsi. Iată ce scria Zoe Dumitrescu Bușulenga, în și chiar este, întâiul însemn din stema spiritualităţii lucrarea „Eminescu: Viață, creație, cultură”, despre orașului care anume a fost ales. Dincolo de piatra acest important moment din viaţa viitorului poet: în care i s-a încrustat eternitatea, Eminescu însuși Valul de entuziasm care se revărsase peste populaţia pare a  mulţumit de prima lui adresă post-mortem. românească în așa măsură încât tot clerul, în frunte De aceea, atunci când, în nopţile în care teii din jur cu mitropolitul, asistase la câteva reprezentaţii, în îmbălsămează timpul cu oarea dragă lui, Eminescu ciuda canoanelor, l-a prins pe Mihai. Până în luna privește trecerea pe boltă a Lunii – astru atât de iubit mai când stagiunea a luat sfârșit, el a trăit într-o de romanticul nostru absolut – ca pe o binecuvântare frenezie lăuntrică fără seamăn. Reacţia atât de a orașului în care i s-a pus la dreapta Biserica forticată vehementă n-a fost determinată numai de exaltarea Precista, la stânga marea Catedrală Ortodoxă și sentimentului patriotic, ca la ceilalţi, deși sigur acest Palatul Episcopiei Dunării de Jos, iar în faţă, Basarabia factor a operat la elevul iubit al lui Aron Pumnul. pe care atât de mult a plâns-o („De la Nistru până la Pentru el se deschisese o nouă lume, una a artei Tisa...”) și dinspre care cu multă mulţumire ascultă dramatice încorporate în elementele scenei, ale șoaptele tot mai clar auzite ale lui Mateevici, ale lui spectacolului, care, atât de concrete în materialitatea Dabija sau ale fratelui Grigore Vieru, de curând sosit lor, atrăgeau printr-o semnicaţie de altă natură, să-i stea de-a dreapta în ceruri... mai adâncă. Iar dacă, uneori, noaptea, spiritul statuii ar rătăci Această „nouă lume” descoperită de Eminescu pe străzile orașului, Eminescu s-ar descoperi pe în teatru l-a adus, de fapt, la Galaţi, și este de el însuși, ar contempla urmele propriilor săi pași, presupus că, fără a se  îndrăgostit de Melpomene lăsate pe pavajele de acum aproape un secol și și alia, Eminescu n-ar  ajuns niciodată în jumătate, când, la numai 17 ani, băiatul plecat din orașul de la Dunăre, care ar  fost astfel cu mult Ipoteștii Bucovinei poposise prima dată în portul de mai sărac spiritual dacă acele două popasuri ale la Dunăre, ademenit de fascinaţia pe care o lăsa în „sueurului” (de fapt el făcea mai mult decât atât: acele vremuri o trupă de teatru grăind românește copia cu scrisul lui frumos și îngrijit, textele jucate în faţa unui public uluit de ceea ce puteau să facă și, de cele mai multe ori, le corecta, făcându-le mai niște actori din viaţa lor atât de supusă nevoilor. De accesibile actorilor) nu l-ar  purtat pe străzile două ori a venit Eminescu la Galaţi. Prima dată, acelui „Porto-Franco” care era, în a doua jumătate 2 3 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI a veacului al XIX-lea, Galaţiul... A doua sosire la ne putem întreba dacă s-ar recunoaște ea, măcar Galaţi a lui Eminescu s-a petrecut la începutul verii în parte, în acea piatră pusă de sculptorul Frederic lui 1869. Avea atunci 19 ani, publicase, printre alte Storck în monumentul statuar dedicat poetului, multe poezii, „La mormântul lui Aron Pumnul” făptura seracă a cărei mână ţinând acăra nestinsă și „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie”, devenise este smulsă atât de des și de neînţeles de o pornire din Eminovici, Eminescu, prin „botezul” lui Iosif barbară, în acești ani ai modernităţii parcă prea Vulcan, de la „Familia” ardeleană, iar în toamnă agresive... avea să ajungă la studii, la Viena, într-o nouă etapă În 1911, la 16 octombrie, când frunzele și într-o nouă perspectivă a formării sale. Trecuse arborilor din Parcul Municipal al Galaţiului se între timp din trupa lui Iorgu Caragiale în cea a lui pregăteau de eterna transhumanţă, un grup ales de Mihail Pascali, sosind la Galaţi la începutul lui iunie, domni și doamne participa la unul dintre cele mai tocmai când teii se pregăteau de înorire. Eminescu înălţătoare momente din istoria timpurilor urbei: a trăit atunci, timp de mai bine de două săptămâni dezvelirea și snţirea statuii lui Mihai Eminescu. - câte orașe din România pot trece această ședere Era de faţă episcopul Dunării de Jos, Nifon în buletinele lor de identitate? - la Galaţi, a fost Niculescu... Nu se știe cu precizie unde se situa cetăţeanul de o jumătate de lună al orașului și a sala în care, la 19 ani, Mihai Eminescu participa la participat din cușca lui simbolică și chiar ca actor reprezentaţiile de teatru, dar, oriunde ar  fost ea, pe scenă cu replici minunate, la toate reprezentaţiile nu putea  foarte departe de această zonă verde teatrale ţinute, desigur, în case particulare, în din centrul orașului în care i se înălţa statuia. Pe localitate neexistând atunci un teatru adevărat și cu atunci, la cea de-a doua vizită a poetului la Galaţi, atât mai puţin un sediu. aici era doar un maidan și numai între anii 1880- Se spune că, la Galaţi, Mihai Eminescu a locuit 1881, la iniţiativa primarului Costache Vârlan, chiar în port, ind găzduit în baraca săracă a s-a amenajat un parc. Trecuseră anii în zbor. În unui pescar oarecare, unul dintre cei mulţi, care 1889, Eminescu trece în eternitate, dar dacă soarta n-avea niciodată să știe că avusese la el acasă, i-ar  fost ceva mai prielnică decât i s-a arătat cu timp de cincisprezece răsărituri de soare, chiar adevărat, la data dezvelirii propriei sale statui n-ar „Luceafărul”.... Este un moment care nu se poate  avut decât 61 de ani și încă mult timp în faţă să nu  avut ecouri în suetul tânărului visător, pentru a-și desăvârși opera deja monumentală. cunoscător al vieţii apostolilor, cei ce deveniseră Erau prezenţi în parc în acea toamnă îndepărtată pescari de oameni la chemarea Mântuitorului. Unde Mihail Sadoveanu, Nicolae Iorga, Dimitrie Anghel, o  fost, pe mal, baraca și cine o  fost, dintre gălăţeni, Ion Minulescu, Alexandru Cazaban, Jean Bart, pescarul? Dacă s-ar putea regăsi locul de pe malul I.A. Bassarabescu, Al. Stamatiad, Natalia Negru... uviului unde, cu aproximație, a fost căsuţa aceea, Mai erau actriţa brăileancă Maria Filotti, precum dacă s-ar putea aa numele acelui pescar, sau măcar și directorii celor trei mari teatre românești ale zona în care acest scurt răgaz din viaţa marelui poet vremii, cel din București, Naţionalul, și cele din s-a petrecut, ce bogăţie s-ar descoperi prin aceasta, Craiova și Iași... Și dacă mari condeieri ai epocii au ce frumoasă comoară s-ar reda Galaţiului, mai ales ţinut să e martorii clipei înveșmântării poetului dacă locuința s-ar reconstitui și s-ar scrie sus, la în granitul veșniciei, nici reprezentanţii marii intrare: „Aici s-a odihnit Eminescu la vremea teilor iubiri eminesciene care a fost în tinereţe teatrul din anul de graţie 1869...” nu puteau lipsi... Eminescu, actorul, era omagiat Ce-o  discutat Mihai Eminescu cu acel pescar, deopotrivă cu Poetul. Cel ce venise atunci, în 16 ce vorbe ar  schimbat ei în timpul de răgaz, acolo, octombrie, pentru a treia oară la Galaţi și pentru pe malul Dunării, mai bătrână acum cu aproape totdeauna în parcul din centrul urbei noastre. Iar 150 de ani, ce impresii s-or  depus în memoria noi, gălățenii, din acest motiv, spunem că a mai tânărului poet? Iată o temă de reverie și de tainică venit o dată și atunci a rămas denitiv aici. Se meditaţie. Cert este că Eminescu s-a plimbat cu întâmpla în 1911... interes și curiozitate pe străzile din centrul târgului, Galaţiul are această statuie unică, peste care a că a intrat fără îndoială în Biserica Precista de pe trecut mai mult de un veac de existenţă, are școli cu Faleză, ridicată pe vremea lui Vasile Lupu, că a numele poetului, o stradă pitorească numită Mihai trecut pe lângă casa lui Alexandru Ioan Cuza și că a Eminescu și mai are o sală tainică, un fel de altar al admirat lumea pestriţă, ieșită la plimbare pe Calea Poeziei, al scrisului românesc și al tuturor artelor, Domnească sau pe străduţele din port și din centru, una unde aproape că nu este zi dată de Dumnezeu cu pescării, cafenele, bodegi, prăvălii și hoteluri, cu în care să nu se întâmple ceva semnicativ în viaţa mulţimea de negustori, pescari, marinari, docheri, spirituală a urbei și în care artiștii de astăzi, scriitorii, meseriași, funcţionari, profesori, târgoveţi, elevi, pictorii, sculptorii, muzicienii și, bineînţeles, preoţi... Se mai știe că în trupa lui Pascali juca și prietenii dintotdeauna ai „Luceafărului”, actorii, o tânără și frumoasă actriţă, Lina Popescu îi era să nu-și dea mâna întru dragoste de adevăr și de numele, și se spune că Mihai se îndrăgostise de ea, frumos. Sala aceasta inţează în sediul Bibliotecii o sorbea din ochi, îi purta chipul în gând, era muza Judeţene „V. A. Urechia” și se numește simplu și lui de atunci, poate prima lui muză adevărată, și resc MIHAI EMINESCU... 2 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar

Clasic și modern în managementul de bibliotecă: Modelul cibernetic (II)

n baza aplicării celei aceste limite, personalul începe să se transforme Îde a doua formule s-a din colectiv într-o sumă de părţi eterogene, constatat că, deși teoretic adeseori centrifuge. Într-o bibliotecă mare, cu volumul memoriei umane un personal de 350 de salariaţi, cum e a noastră, îl sur clasează pe cel al acest aspect nu poate  neglijat, soluţia la care am mașinilor de calcul, practic recurs ind constituirea a șase departamente cu omul nu poate benecia de identitate distinctă, compartimentarea la nivelurile acest avantaj al său, dat ind inferioare (servicii, ocii, birouri) ind realizată pe faptul că „introducerea” criteriul informaţional enunţat mai sus. Desigur, la Alexe Rău informaţiei în creier se elaborarea structurii noi s-a ţinut cont și de aspectul Director general, produce cu o viteză de numai Biblioteca Națională a funcţional, tocmai el impunându-ne, în unele Republicii Moldova 1 bit pe secundă, adică de 2 cazuri, alegerea unor variante ce deviau un pic de la 500 biţi pe parcursul unei conceptul teoretic. zile de muncă și asta în cazul în care el s-ar aa Rigorile ciberneticii cer ca legea ierarhizării numai în regim de recepţie, necheltuind nicio să e aplicată în strânsă legătură cu principiul secundă pentru prelucrarea informaţiei și luarea reversibilităţii informaţionale pentru a obţine ceea unor decizii, asta însemnând că, chiar dacă ar ce Odobleja numea „cercul vicios de energii”. De rezista unei atare suprasolicitări, nu ar avea timp fapt, este vorba de asigurarea funcţionării ciclului să mai și rămână om. Eventualul ajutor din partea informaţional de dirijare, aceasta necesitând mașinilor de calcul poate , în acest context, doar punerea la punct a circuitului de informaţii de parţial, căci omul-conducător se confruntă cu la subiectul la obiectul de dirijare și viceversa, un volum important de informaţie neformalizată precum și a unor legături informaţionale între (auditivă, vizuală etc.) pe care computerele încă nu toate verigile structurii ierarhice, pe verticală și o receptează (și e bine că este așa, pentru că așa ne pe orizontală, în ambele sensuri. Ţinând seama și asigură, deocamdată, condiţia de homo sapiens și de faptul că ciclul informaţional este suetul, forţa de homo sensibilis). În consecinţă, volumul optim motrice a unui model cibernetic de management, de informaţie de serviciu care poate să revină unui în ecare departament al bibliotecii noastre a fost om, luând în consideraţie necesităţile creative și de instituit cîte un post de manager, specialitate nouă autoperfecţionare, este, după evaluările aproximative în biblioteconomie, vocaţia ei ind, în primul rând, pe care le-am efectuat, de 170-200 mii biţi pe durata dispecerizarea ciclului informaţional în procesul de unui ciclu de dirijare (adică într-un an). Reieșind dirijare. din acest indicator, s-au efectuat calcule referitoare A doua lege fundamentală pe care se la mărimea compartimentelor bibliotecii. Al doilea întemeiază un model cibernetic de dirijare este parametru de care s-a ţinut cont la elaborarea cea a diversităţii necesare, ea ind descoperită și structurii ierarhice ţine de aspectul sociopsihologic enunţată de către savantul englez W. Ashby. Unul al managementului de bibliotecă. În cadrul mai din momentele principale ale dirijării sociale, spune multor sondaje sociologice, efectuate într-un șir de ciberneticianul londonez, îl constituie alegerea. ţări, s-a demonstrat că, sub acest aspect, un personal Însă cu ece alternativă soluţionată se reduce își menţine integral și își manifestă ecient calităţile diversitatea subiectului dirijării, în timp ce, de de colectiv doar în cazul în care numărul lui nu e altă parte, obiectul dirijat poate, dimpotrivă, să-și mai mare de 70-100 de persoane. Depășindu-se extindă pluriaspectualitatea sa. Această tendinţă 2 3 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar se manifestă și în biblioteconomie, mai ales în Odobleja. În acest scop ar putea  organizate condiţiile actuale, când, datorită interconexiunii cu testări și autotestări periodice. informatica, schimbării mediului socioeconomic În sfârșit, cea de a treia piatră de temelie a unui model și cultural, statutul funcţional al bibliotecilor a cibernetic de management o constituie principiul devenit cu mult mai variat și mai complex. Pentru completării exterioare, formulat de savantul St. Byr, dezvoltarea optimă și armonioasă a oricărui sistem enunţul acestuia suprapunându-se cu ceea ce Ștefan dinamic însă este necesar, conform legii lui Ashby, Odobleja denea, la nivel de cibernetică generalizată, ca diversitatea subiectului dirijării să nu e mai mică drept principiu consonantist al complementarităţii. decât cea a obiectului dirijat, iar sporirii gradului Esenţial în această lege este că modelul cibernetic, de complexitate a obiectului să-i urmeze mutaţii întemeiat pe o dialectică circulară, poate  afectat, corespunzătoare în subiectul managementului. ca orice sistem închis, de anumiţi factori negativi Recuperarea diversităţii conducerii trebuie să se care să-i pericliteze buna desfășurare, aceasta din facă în spiritul ciberneticii contemporane, adică urmă conducând, de obicei, la conservatism și chiar prin aplicarea unor metode matematice, prin regres. Un exemplu clasic în această privinţă ni-l utilizarea tehnicii de calcul, prin autoperfecţionare oferă Japonia care, stagnând mai bine de 250 de ani și operarea unor modicări de ordin organizatoric, în cercul său de izolare totală, a renăscut și a devenit dar nu pe calea măririi aparatului de conducere, ceea ce este astăzi numai datorită deschiderii către sau ceea ce ar  și mai rău, prin simplicarea lume, începută în perioada Restauraţiei Meiji. structurii, aceasta din urmă ducând la crearea În cazul modelului cibernetic al unei biblioteci unor sisteme de conducere simple, care, așa cum mari, factorul interacţiunii insuciente cu mediul a observat academicianul St. Byr, „nu numai că comportă o dublă manifestare. Pe de o parte, în sunt inapte de a comite greșeli, ci nici nu pot să timpul perfectării ciclului de dirijare, e posibil să funcţioneze corect”. O cale ecientă de asigurare nu se ţină cont de toată informaţia necesară privind a corespondenţei diversităţilor sus-numite ar , ambianţa în care funcţionează instituţia și atunci e după mine, autoreglarea și autoperfecţionarea necesar, așa cum spune St. Byr, ca ciclul informaţional subiectului dirijării în baza unui model întemeiat pe să funcţioneze în așa fel încât una din orientările de cele 7 legi universale ale mecanismului creativităţii bază ale acestuia să e acoperirea decitului de date și pe cele 50 de reguli pentru stimularea capacităţii din exterior. Pe de altă parte, subdiviziunile mari, ca creatoare, toate descoperite și formulate de Ștefan departamentele bibliotecii noastre, sunt și ele, sub

4 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar

aspectul organizării și funcţionării, niște sisteme cadrul Bibliotecii Naţionale a fost îninţat un cibernetice ciclice, închise. Organul superior de serviciu de sociologie și marketing. conducere a bibliotecii nu intervine în activitatea După cum am menţionat deja, modelul acestor compartimente decât în faza de stabilire cibernetic de management se întemeiază pe primatul a liniei algoritmice strategice, când se elaborează informaţiei. Aspectul acesta necesită, probabil, un decizia de dirijare (programul), și în cea de estimare studiu special, dat ind faptul că teoriile informaţiei a rezultatului nal, la încheierea unui ciclu de sociale existente până mai ieri s-au polarizat mai management. În consecinţă, subzistă și la acest nivel mult în funcţie de ideologiile dominante într-un stat necesitatea completării exterioare în cazurile în care sau altul, decât de suportul losoc și profesional se produc devieri de la pivotul strategic al întregului al demersurilor, pe când tocmai acesta poate să sau când încep să se manifeste, rezultând din efectul ofere, până la urmă, niște principii obiective și cercului, tendinţe de stagnare ori de atenuare a universale. La nivelul pragmatic al problemei există

Genul de Executanţi — puncte nodale ale circuitului Nr. Funcţiile dirijării informaţie informaţional

1 Elaborarea și Incipientă Director, șe servicii, ocii, experţi adoptarea deciziei de dirijare 2 Organizare Organizaţională Director, manager

3 Regularizare, De regularizare Director, expert corijare 4 Evidenţă De evidenţă Manager

5 Control De control Manager

receptivităţii la nou. Soluţia aleasă de noi în vederea însă un consens unanim, potrivit căruia genurile de satisfacerii rigorilor acestui principiu constă în informaţie folosită în procesul dirijării se suprapun îninţarea unui serviciu de experţi independenţi. și sunt omonime cu fazele unui ciclu de management Fiind propuși de către minis ter, experţii, exercitând și circuitul informaţional se poate derula ecient funcţia completării informaţionale exterioare, numai dacă se eșalonează conform diferenţierii efectuează asistenţa știinţică, analitico-sintetică și sincronizate a acestora. În Biblioteca Naţională a consultativă a procesului de management, în special, Moldovei ciclul informaţional se desfășoară precum în fazele de elaborare a programelor de activitate arată tabelul de mai sus. creatoare, benecă pentru evoluţia calitativă a Modelul cibernetic de management, pe lângă obiectului dirijat. faptul că încorporează tendinţele de închidere O soluţie interesantă ne propune și ciclică și cele de deschidere și de consonantă cu academicianul Afanasiev, conform opiniei mediul, clasicul și modernul într-un tot organic, se căruia eventualele insucienţe informaţionale impune prin exibilitatea sa mor fologică, aceasta în relaţia obiect-mediu e mai bine să e tatonate ind chezășia adaptabilităţii optime și deci a unei cu anticipaţie, folosindu-se în acest scop metoda evoluţii armonioase. E drept însă că modelul acesta experimentală a buclei închise (rușii o numesc presupune o multilateralitate și o capacitate de „ciornîi iașcik” — cutie neagră), care constă în adaptare avansată a personalului. Altfel spus, el modelarea felului de comportament al unei părţi poate  realizat doar cînd bibliotecarii implicaţi, și a obiectului dirijat într-o situaţie posibilă pentru a mai cu seamă șei de compartimente, se manifestă elabora, prin inducţie, o probabilitate algoritmică ca niște personalităţi, de aceasta depinzând în mare relativă la întregul organism. În acest scop, în măsură sorţii de izbândă sau eșecul.

4 5 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar

Șerban Cantacuzino și introducerea limbii române în ocierea serviciului liturgic în biserica din Țara Românească (I)

ltima parte a asumat punerea în operă a programului vizând Usecolului al XVII-lea introducerea limbii române în ocierea serviciului și începutul celui următor religios, în Ţara Românească s-au succedat 25 de este una marcată, în egală domnii iar în Moldova 37, în acest interval ind măsură, în istoria Ţărilor înregistrate și domniile lui Matei Basarab, care a Române de frământări, ocupat tronul Ţării Românești timp de 22 de ani, ameninţări majore, dar și de și a lui Vasile Lupu, care a domnit în Moldova izbânzi remarcabile. 19 ani. Această atât de frământată viaţă politică dr. Doru Bădără În planul relaţiilor inter- generatoare de instabilitate socială și economică bibliotecar, Biblioteca naţionale, estul și sud-estul nu a creat un cadru propice dezvoltării culturale. Centrală Universitară Europei, spaţiu geo-politic Este evident faptul că marile realizări în planul „Carol I” București în care sunt plasate Ţările vieţii culturale din veacul al XVII-lea sunt legate de Române și care le va marca evoluţia istorică, perioadele de stabilitate politică și economică din cunoaște o schimbare majoră a raporturilor de forţe timpul domniilor îndelungate ale lui Matei Basarab, și, în consecinţă, a centrelor de putere, evoluţie cu Vasile Lupu, Șerban Cantacuzino și Constantin implicaţii în multiple planuri ale istoriei acestor Brâncoveanu. regiuni. Apartenenţa românilor la spaţiul spiritualităţii În acest context, presiunilor și ingerinţelor ortodoxe s-a dovedit a  un factor de mare economice politice și militare exercitate de Sublima importanţă pentru devenirea lor istorică prin Poartă li se vor adăuga și acelea a mai noului vecin, mentalitatea colectivă pe care ea a generat-o și Imperiul Habsburgic, ale cărui trupe victorioase în dezvoltat-o în rândul lor, mentalitate ce, depășind confruntările cu armatele turcești, care au urmat cadrul strict dogmatic, are importante conotaţii asediului Vienei (1683), vor împinge graniţele naţionale pentru români. imperiului până la fruntariile Ţărilor Române. În contextul invocat, Biserica Ortodoxă, care Printre furgoanele armatelor habsburgice își aduna în sânul său cvasitotalitatea populaţiei din fac apariţia și reprezentanţii Vaticanului, dornici Ţara Românească și Moldova, iar în Transilvania să recupereze terenul pierdut în faţa protestanţilor asigura asistenţa spirituală pentru marea în Transilvania și să își extindă inuenţa și dincolo majoritate a populaţiei, avea atât o poziţie, cât și o de Carpaţi. Astfel, presiunilor militare și politice responsabilitate deosebită în societatea românească. apărute dinspre nord li se mai adaugă și una Conștientă de aceasta, Biserica va face eforturi prozelitistă a cărei încărcătură de risc era puternic deosebite pentru a face faţă presiunilor la care era resimţită după tratatul de uniaţie de la Breţk (1595). supusă. Indiscutabil, efortul principal, ţinând de Criza politică internă traversată de Ţările însăși esenţa instituţiei, era orientat de structurile Române în secolul al XVII-lea, pe fondul sale superioare spre păstrarea credincioșilor și confruntărilor pentru obţinerea puterii, este purităţii dogmatice. exprimată de succesiunea a nu mai puţin de 50 de Sarcina era foarte dicilă în condiţiile în care limba domnitori în Moldova și 27 în Ţara Românească de de cult, slavona, devenise, datorită evoluţiei istorice la începutul secolului până la instaurarea domniilor și socio-economice, inaccesibilă marii majorităţi fanariote. Iar dacă luăm ca dată de referinţă anul a populaţiei și chiar multor slujitori ai altarului, 1678, începutul domniei lui Șerban Cantacuzino, datorită precarităţii situaţia socio-economice, mai acela care, în opinia noastră, a fost primul ce și-a ales a preoţilor de mir din lumea satelor, care, ind 6 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar

siliţi, pentru a se întreţine, să „se ocupe cu munca culturale, el va  cel care, cu simţul politic deosebit câmpului” ind apăsaţi și de numeroase dări1, nu care îl caracteriza, a înţeles sensurile profunde și puteau frecventa o școală ce să le permită însușirea adâncile implicaţii ale proiectului de introducere unei limbi străine și, în consecinţă, aveau o prestaţie a limbii române în ocierea serviciului liturgic și care în foarte multe cazuri lăsa de dorit într-un mod s-a angajat, cu hotărârea care i-a caracterizat toate alarmant. acţiunile, în concretizarea sa. În faţa acestei situaţii, Biserica a conceput o Încă de la urcarea pe tron, Șerban Cantacuzino strategie ce prevedea o acţiune desfășurată pe a dat un semnal clar al intenţiilor pe care le avea două planuri, primul având ca obiectiv realizarea în această direcţie prin readucerea pe scaunul accesibilităţii mesajului liturgic prin ocierea mitropolitan a vlădicăi Teodosie, cel care fusese serviciului religios în limba ţării, iar celălalt depus din scaun, în anul 1672, prin stăruinţele vizând ridicarea gradului de pregătire a slujitorilor lui Grigore Ghica Vodă, pentru simpatia sa faţă altarului. Demersurile care aveau ca obiectiv de familia Cantacuzino. Modestul, prudentul, realizarea dezideratelor asumate prin acest proiect dar tenacele mitropolit Teodosie, primul vlădică se concretizau în acţiuni ce aveau în prim-plan un care a rostit, cu ocazia alegerii, Crezul în limba instrument comun, cartea care, la dimensiunile română3, va  și primul întâistătător al Bisericii proiectului de înfăptuit, nu putea  decât cea tipărită. Ortodoxe din spaţiul românesc ce reușea să atragă Punerea în operă a unui astfel de proiect și să implice factorul de decizie politică supremă presupunea depășirea a numeroase greutăţi de în fundamentalul, dar atât de dicilul proces de natură economică, politică sau religioasă, fapt introducere a limbii române în ocierea cultului. pentru care demersul nu se putea realiza decât cu Punând în slujba realizării acestui program sprijinul factorului de decizie politică suprem. abilitatea sa politică, vastele și puternicile relaţii Prima greutate care trebuia depășită în în lumea constantinopolitană, importante resurse programul de introducere a limbii române în nanciare și determinarea în urmărirea obiectivului ocierea cultului în bisericile din spaţiul românesc asumat, Șerban Cantacuzino va trasa căile de urmat era aceea referitoare la statutul de limbă sacră pentru concretizarea sa: dezvoltarea mediului pe care îl deţinea slavona în Biserica Ortodoxă. tipograc necesar, traducerea textelor în limba Tradiţia ind una din componentele fundamentale română într-o succesiune dictată de importanţa ale Ortodoxiei, este normal ca și manifestările ei, în lor în cadrul serviciului liturgic, recunoașterea planul formal al vieţii ecleziastice, deci, și a limbii în statutului de limbă liturgică pentru limba română, care se slujea, să e extrem de puternice. răspândirea cărţilor traduse. Situaţia era complicată și datorită faptului În primii patru ani de domnie, Șerban Cantacuzino că alternativa lingvistică agreată de Patriarhia este preocupat de consolidarea domniei și de apriga Ecumenică de la Constantinopole, sub a cărei luptă cu adversarii din partida Bălenilor, luptă pe autoritate se aau mitropoliţii din Ţările Române, care o câștigă reușind să lichideze pe aproape toţi era evident limba greacă. Credem că este sucient reprezentanţii semnicativi ai acestui partid. să amintim aici ce arma în această perioadă În acest timp, modestul și prudentul vlădică Patriarhul Dosithei al Ierusalimului despre limba Teodosie, cu tenacitatea sa în slujirea proiectului, greacă pe care o considera :„adevărata interpretă face să apară la București, în 1680, în tipograa a raţiunii și înţelepciunii suetului, numai graţiei îninţată de mitropolitul Varlaam, un Liturghier, ei percepem deplin sensurile ce închid în sine cărţile pe a cărui pagină de titlu citim „[...] Den porunca, și snte Noul și Vechiul Testament, care în ce privește osărdiia cum și cheltuiála iaste: a Prea sv[i]nţitului. pe cel din urmă, atât textul ebraic cât și celelalte Chyr, eodosie Mitropolitulô»4. El va tipări această traduceri nu ne dau putinţă să-l pricepem deplin ci carte fundamentală pentru ocierea cultului cu numai Septuagesima ne dă această posibilitate”2. traducerea indicaţiilor tipiconale în limba română Aceasta este situaţia pe care o găsește la urcarea și cu restul textului în slavonește tocmai pentru a nu sa pe tronul Ţării Românești Șerban Cantacuzino. i se putea eventual reproșa că a redat un text sacru Personalitate puternică, de mare suprafaţă politică, într-o limbă care nu avea recunoscută capacitatea nutrind visuri imperiale și manifestând apetenţe de a reda aceste texte. În aceste circumstanţe

6 7 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar mărturisea, ca un reex al respectului pentru menţionat, aveau o condiţie materială mai mult tradiţie, că: „Iarâ Lyturghiia toatâ a o prepune pre decât modestă, care îi împiedica să le cumpere. limba noastrâ și a o muta, nice am vrutô, nice am În cuvântul înainte pe care domnitorul îl cutezat; dreptô mărturisescô pentru multe alte pricini semnează, în ambele cărţi, se anunţă că ele vor ce m-au înpinsô, săvai că […] pentru neobiciaiul  dăruite bisericilor din ţară. Astfel, în prefaţa besérecii noastre ce pănă astăzi n-au ţinut[s.n.]”5. Evangheliei din 1682, Șerban Cantacuzino declara Remarcăm că, spre deosebire de mitropolitul că „[…] o dàmŭ acĭasta darĭŭ pre la toate besérecile Dosoei al Moldovei, care pentru a se feri de eventuale ţărăĭ noastre, întru folosulŭ creștinesculuĭ norodŭ reproșuri și sancţiuni din partea patriarhilor greci, […]”9, iar în aceea semnată în Apostolului, din atunci când tipărește prima ediţie în românește a 1683, spunea că această carte“ […] se-au datŭ dintru Liturghierului, Iași, 1679, face o întreagă demonstraţie mica ostenéla noastră dar beséaricilorŭ Ţărăĭ noastre, asupra faptului că o carte de cult poate  tradusă în Ugro – Vlachieĭ, întru folosulŭ preoţilorŭ […]”10. această limbă invocând texte patristice și precedentul Aceste armaţii privitoare la dăruirea unei ediţii creat prin agreerea de către Ortodoxie a limbilor „la toate besérecile ţărăĭ” acopereau o realitate armeană și siriacă ca limbi liturgice, iar atunci când, concretă, căci așa cum rezultă din motivaţiile care în 1683, dă la lumină a doua ediţie a lucrării solicită le însoţesc, în spaţiul spiritual ortodox, dăruirea aprobarea patriarhului Alexandriei „luândô dela Svinţia unei cărţi, cu atât mai mult a unei întregi ediţii, sa voe, tâmplându-sâ în Iași svinţia sa, am tipăritô se aa sub semnul sacralităţii. Armaţia privind aciastâ svântâ carte, să-nţălégâ Creștenii svintele taine”6, sacralitatea actului dăruirii de carte credem că își mitropolitul Teodosie nu solicită aprobarea nimănui. găsește susţinerea în: motivaţiile de tipul „[…] Primul din mijloacele cu care Șerban întru pomeniré noastră și părinţilorô […]”11 sau Cantacuzino se angajează în punerea în operă a „[…] pentru a noastră spăsenie [...] și întru pomenire programului de introducere a limbii române în vécinică a noastră și a părinţilorô […]”12, des Biserică este publicarea unor cărţi de slujbă în utilizate, armaţii care implicau conotaţii spirituale traducere românească. clare, rezidând în tendinţa spre permanenţă în timp Prima dintre aceste cărţi este o Evanghelie, a obiectului dăruit și în sacriciul material pe care apărută la București în 1682, pe a cărei pagină de actul în sine îl presupunea, căci, cartea era scumpă. titlu se preciza că „ [...] sau tipăritô [...] cu toată Este sucient să evocăm aici imaginea lui cheltuiala [...] Înnălţatului Domnô [...] Io Șerbanô Ștefan cel Mare, din Evangheliarul de la Humor, C [...] Voevod”7. îngenunchiat, oferind manuscrisul Sntei Fecioare, Această ediţie a Evangheliei este prima în care gest atât de asemănător în sensuri și semnicaţii cu pericopele au fost orânduite în succesiunea lor modelul tablourilor votive. liturgică, începând cu Duminica Învierii, și nu în ordinea lor din Noul Testament, cum apăreau ele Note: în Tetraevangheliarele tipărite până la această dată, 1. Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române. Ed. demers menit să sprijine preoţii în folosirea corectă a 2-a. vol. II: (secolele XVII-XVIII), București, 1994, pp. 243- 245 și 250-251. și mai lesnicioasă a acestui text esenţial în ocierea 2. P.P. Panaitescu, Patriarhul Dositei al Ierusalimului și serviciului religios. Mitropolitul Dosoei al Moldovei cu prilejul unei scrisori inedite, A doua carte tradusă în limba română care va  în „Biserica Ortodoxă Română”, LXIV (1946), nr. 1-3, p. 99. tipărită de Șerban Cantacuzino este un Apostol, ieșit 3. M. PĂCURARIU, op.cit., p. 125. de sub teascurile tipograei Mitropoliei în 1683, pe 4. I. BIANU, N. HODOȘ și D. SIMONESCU, Bibliograa românească veche. Vol. I: 1508 – 1717. București, [189_?], p. a cărui lă de titlu se precizează limpede „[...] s-au 230-231. (În continuare BRV) tipăritô. Den porunca, și cu toată cheltuiala pre [...] 5. Ibidem, I, p. 234. Înnălţatului Domnô [...] Io Șerbanô C 6. Ibidem, I, p. 262. Voevodŭ”8. 7. Ibidem, I, p. 246. În prefeţele acestor cărţi găsim indicată pentru 8. Ibidem, I, p. 258. 9. Ibidem, I, p. 250. prima dată și metoda pe care a adoptat-o domnitorul 10. Ibidem, I, p. 261. pentru a răspândi aceste lucrări în rândul slujitorilor 11. Ibidem, I, p. 250. altarului, dintre care mulţi, așa cum succint am 12. Ibidem, I, p. 261. (Va urma) 8 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar

Din Colecțiile Bibliotecii

Mărturii documentare despre regalitatea românească

ărturarul V.A. Urechia, să primească în numele Liceului din Galaţi, donaţiunea Cdublat de un veritabil făcută acelui liceu de Domnul V.A. Urechiă, profesor la bibliol, a adunat urme docu- Universitatea din Bucureșci, a bibliotecei sale compusă mentare privind regalitatea din 3000 -3500 volume în condiţiunile prevăzute prin românească, mărturii scrise și actul autenticat de Tribunalul Ilfov, Secţia Notariat, iconograce: manuscrise, foto- sub No. 6.558 din anul corent, care bibliotecă va purta grai originale, litograi de epocă, numele de Biblioteca Urechiă, ss. Carol”. Copia este un foi volante, inclusiv invitaţii la manuscris care imită originalul, inclusiv semnătura lui seratele dansante de la Curte, unde Carol. (3) Valentina Oneț bibliotecar, Biblioteca se preciza și ţinuta obligatorie Inedit considerăm că este un scurt manuscris olograf, „V.A. Urechia” (domnii în frac și mănuși albe, pe hârtie vergată, de culoare maron, scris cu cerneală însemnele decoraţiunilor pe piept neagră, în limba română, stil vechi, aparţinând viitorului în mărime regulamentară, pentru doamne ţinute de rege al românilor, nesemnat, datat 2 iunie 1876, cu bal...), invitaţii la inaugurarea unor fundaţii prezidate următorul conţinut: „Ridicu acestu paharu în onòrea de rege, invitaţii de primire în audienţă emise de Casa învăţăturei nòstre naţionale și în sănătatea acellor care M.S. Regelui, menu-urile dejunurilor de la Castelul sunt chemaţi a o răspândi. Urezu [din ce în ce – tăiat Peleș tipărite pe cartoane cu reprezentări diferite, cu în text] ca silinţele corpului profesoral să e încununate însemnele regale, unele adevărate opere de artă gracă cu urări deppline succesului, assigurând astfelu tăria miniaturală etc. și prosperitatea scumpei nòstre Ţèri”. (Ms II 300/nr. Reamintim faptul că istoricul V.A. Urechia inventar 442.226; dimensiuni 19,7x 13 cm; nr Catalog este considerat de noi primul biograf român al Urechia: 20.775). (4) domnitorului Carol I, ţinând cont de faptul că în Deasupra textului, V.A. Urechia a făcut menţiunea: 1866 a scris Biografia M.S. Carol I, cu menţiunea: „Toast autograf [subliniere în original] pronunţat de M.S. „manuscriptul care a servit la tipărirea din 1868, cu Carol I la banchetulu datu profesorilor de toate treptele note și corecturi autografe ale M.S. Domnitorului”. în 2 Iunie 1876 la Cotroceni”. Concisul discurs regal nu (1) În 1868 se edita volumul Carol I. Domnitorul gurează în Catalogul manuscriselor și scrisorilor, Galaţi, românilor, fără a fi menţionat ca autor V.A. Urechia, 1979 și nici în volumul Trei zeci de ani de domnie ai dar manuscrisul - martor al acestei lucrări se află în Regelui Carol I : Cuvântari și acte. Vol. 1 (1866-1880), colecţiile speciale ale bibliotecii gălăţene. (2) Ediţiunea Academiei Române, București, Institutul de Însemnările marginale, în limba franceză, făcute de Arte Grace Carol Göbl, 1897. Carol, pe muanuscrisul biograei sale întocmită de V.A. Toastul manuscris este înscris în Catalogul Urechia Urechia („Notiţe autentice și autobiograce date mie [în la nr. 20.775, între nr. 20.774, sub care este înregistrat 1866/1867] de Măria Sa Domnitorul Carol I-iu pentru Manuscrisul autograf cuprinzând articolul „V. Alecsandri” compunerea biograei M.S”) ar putea  considerate de Carmen Sylva publicat de V.A. Urechia ântêiași printre primele însemnări olografe ale viitorului rege, dată în volumul Biblioheque de l’Aliance scientique făcute pe teritoriul românesc. universelle, Sinaia, 1895 (manuscris care nu mai La categoria manuscrise semnate de Carol I, gurează în colecţiile bibliotecii gălăţene) și nr. 20.776, conservate la biblioteca din Galaţi, am putea aminti unde este înscris V.A. Urechiă cu Biograa M.S. Carol I, Decretul nr. 3382 dat în București la 7 dec.1898, publicat manuscriptul care a servit la tipărirea din 1868, cu note în Monitorul Ocial nr. 206 din 19/31 decembrie 1889, și corecturi autografe ale M.S. Domnitorului. Manuscris. decret de îninţare a Bibliotecii gălăţene, aat în copie Toate cele trei manuscrise menţionate în catalog provin la secţia Colecţii Speciale, care prin art. II. preciza: „Se din donaţia bibliolului V.A. Urechia, iar după bogăţia autorizează Ministrul Cultelor și al Instrucţiunei publice informaţiilor, a detaliilor, cu siguranţă au fost trecute în

8 9 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar

Catalogul general publicat la anul 1890, oct. 1, supliment început, o dată cu primul contact cu cultura populară nr. 3, p. 355, de bibliograful V.A. Urechia. românească. Într-o povestire intitulată Amintire de la Din colecţia iconogracă (peste o sută de fotograi Sinaia, V.A. Urechia evocă admiraţia primilor regi ai originale) purtând semnăturile celebrilor fotogra ai României pentru arta populară a românilor: „Din Sinaia Curţii Regale, Franz Duscheck, Franz Mandy, Alfred nu exista încă decât vechea Monastire și primul Otel Brand, A. Jhalski, am selectat doar două fotograi în vale, acolo unde puţin după aceea avea să se ridice superbe. parcul și atâtea otele. Măriile lor Domnul și Doamna În prima fotograe, sepia, de mari dimensiuni (era înaintea războiului [de Independenţă, n. aut.], (45x31,5 cm), sunt surprinși Carol I și Principele locuiau în vechiul archondaric al monasterei, la care se Meiningen (ambii în picioare), iar în faţa lor, pe adăugase vr’o două camere de scânduri, frumos tapetate scaun, Regina Elisabeta cu o carte în mână, într-un și împodobite cu năfrămi și obiecte românești. Una splendid costum naţional românesc, cu maramă pe servea de birou și alta de refectoriu. Aveam onoarea de a cap, încadrată de două domnișoare de onoare, și ele în dejuna într-o frumoasă zi de August la Măriile lor. Domnul costume naţionale. În afara cadrului, centru, jos, V.A. și Doamna Românilor, nu lipseau după dejun, a privi din Urechia a notat, cu cerneală neagră: „Regele Carol I, ceardacul monastirei la voiasele danţuri ţărănești... Astă-zi, Regina Elisaveta și familia, Principele Meiningen în sala când îmi reamintesc de acea impresiune ce am avut în Morască [Maură] dela Peleș, 1898”. ceardacul monastărei de la Sinaia, mă întreb încă: care În partea stângă jos a adăugat: „Brandt foto. Sinaia.” și câte femei născute în România, din societatea noastră (FIV 47/nr. inventar 444.801; nr. Urechia 3439) cultă, mi-ar  putut vorbi cu simţire atât de românească Cea de a doua fotograe sepia (31,5x45 cm) o ca Doamna Elisaveta?”. (6) prezintă pe Regina Elisabeta și suita sa, componenţa Despre Carmen Sylva, „animatoarea artei românești”, Casei Majestăţii Sale Regina, tot în Sala Maură de la un contemporan scria: „Minunat dar i-a fost hărăzit Castelul Peleș. Regina este în același bogat costum principesei Elisabeta de pe malurile Rinului de a se  naţional din fotograa mai sus descrisă, cu o carte pe adaptat așa de lesne și integral la noul fel de viaţă de pe genunchi, încadrată de patru doamne și domnișoare malurile Dunării, încât să e cea mai aprigă reprezentantă de onoare din acea perioadă, printre care, probabil, a naţionalismului românesc al vremii sale... Apreciind Doamna Olga Mavrogheni, Grande Maîtresse de la subtilul simţ estetic, înnăscut, al ţărăncei colinelor Cour de la Reine Elisabeth (1884-1916), Zoe Bengescu noastre, manifestat în portul naţional cu valorile sale (1891-1903), toate în costume naţionale românești, vii dar armonioase și mai ales prin maramele amintind încadrate de zece personaje masculine în ţinute sobre, vălurile fecioarelor ateniene, Carmen Sylva prin patru cu funcţii importante, ţinând cont de decoraţiile introducerea acestui port la festivităţile de la Curte i-a de pe piept, printre care cu siguranţă mareșalul Curţii, dat viaţă nouă întreţinută și prin numeroasele Societăţi secretari și bibliotecari. În afara cadrului, în stânga jos, întemeiate și prezidate de majestatea sa.” (7) V.A. Urechia a notat: „Brandt, 1898, Sinaia”. (F V 6; nr. Regina Elisabeta, în costum naţional românesc, a inventar 444.839; nr. Catalog Urechia 3444). Fotograile devenit și a rămas o excelentă ambasadoare pentru tip boudoir de format mare sunt lipite pe carton special România. fără rma fotografului. Considerăm că cele două spledide fotograi În aceste două fotograi, dincolo de ţinuta originale, conservate la Secţia Colecţii speciale sunt rare, impunătoare a primilor regi ai României, este uimitoare pentru că nu le-am regăsit în monograile iconograce frumuseţea costumelor populare tradiţionale românești, destinate regalităţii românești existente în colecţiile modă pe care Regina Elisabeta a impus-o la curtea regală bibliotecii gălăţene consultate de noi. De asemenea, a României . sunt documente bibliole, pornind de la subiectul tratat, În monograa Carmen Sylva, uimitoarea regină respectiv regalitatea în imagini, dar care imortalizează și Elisabeta a României (5), este reprodusă „una din costumul popular românesc autentic, realităţi surprinse primele fotograi ale Principesei Elisabeta după sosirea de Alfred Brand, pictor și fotograf celebru. Fotograile în România, îmbrăcată în costumul popular naţional au dată certă, 1898, sunt bine conservate și au însemnări pe care l-a primit în dar de la soţul său”, datată 1869. olografe ale unei personalităţi a culturii române, istoricul Carol și-a întâlnit viitoarea soţie la Köln, în 1869, V.A. Urechia. logodna a avut loc pe 4 octombrie, iar căsătoria pe 3 Un document inedit considerăm că este și copia nov. 1869, la Castelul Monrepos din Neuwied. Pe 12 unui desen executat de principesa Elisabeta pe peretele noiembrie 1869, tinerii căsătoriţi soseau în capitala ţării. chiliei în care a locuit la Mânăstirea Sinaia, înainte de Rezultă că dragostea și admiraţia reginei pentru acest construirea castelului Peleș, deschis ocial în octombrie simbol românesc, costumul popular, s-a declanșat de la 1883.

10 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar

F IV 47 – Regele Carol I, Principele Meiningen, Regina Ms II 300 – Carol I – Manuscris olograf, Elisabeta și domnișoarele de onoare : [foto A. Brendt], București, 1876 Sinaia, 1898

F V 6 - Regina Elisabeta și suita sa : [foto A. Brendt], Sinaia, 1898

G I 1050 - Carmen Sylva – Schiţă în carbune : [copie], Sinaia, [înainte de 1883]

10 11 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar

În vara anului 1871, Domnitorul Carol I o aducea 1894, un dar de 29 de titluri în 52 de volume, majoritatea pe principesa Elisabeta, tânăra sa soţie cu care petrecea enciclopedii, care au fost păstrate în bibliotecă pe o la Sinaia întâia vară. Timp de 11 veri, domnitorii, care etajeră specială și 25 de medalii de aur și argint. (9) știm că au locuit în două cămăruţe la Mânăstirea Sinaia, Cu o zi înainte de a muri, pe 21 noiembrie 1901, V.A. aveau pereţii „sufrageriei” zugrăviţi de artista Carmen Urechia scria în Jurnalul său: „De 4 zile n-am mai putut Sylva : „În cărbune negru și cu mână de maestru, sunt ieși din casă, timpul destul de bun, dar boala destul de prinse gesturi, ticuri ale persoanelor care trăiau în jurul rea. Am trimis pentru biblioteca Regelui, Buletinul Suveranilor. Răposata Zoe Bengescu, intima și mult fundaţiunei mele prin adjutantul de serviciu. M.S. apropiata duhovnică a Reginei Elisabeta, e prinsă în a ordonat să mi se mulţumească imediat.” Pe aceeași vre’o zece feluri, cu toate gesturile de drăgălășenie, de pagină a Jurnalului este atașat răspunsul venit de la veselie, de ghidușie. Iată pe Regele Carol în timpul vechi, Casa M.S. Regelui : „Dragul meu, Majestatea Sa Regele cu barba neagră și deasă; iată pe Titu Maiorescu, tânăr primind cu plăcere nr. 1 al Buletinului Fundaţiunei și cu înfăţișarea tot seriosă; uite pe generalul Florescu, Ureche, a bine voit să mă însărcineze a vă exprima organizatorul armatei române și pe Carol Davila, cu viile sale mulţumiri. Semnat Adjutantul de serviciu, fruntea luminoasă... Doi pereţi întregi sunt plini de ss/indescifrabil. Datat Bucuresci, 21 nov. 1901. Este desemnuri, de sus până jos; sunt 72 de capete, cu atâtea ultima lă din Jurnalul lui V.A. Urechia. Ultimul său gesturi, cu atâtea linii și cu atâtea momente; e o frântură gând consemnat a fost îndreptat spre Carol I.(10). Cred a timpului cu viaţa lui’’. (8) că istoricul V.A. Urechia făcea parte din puţinii aleși Copia unui desen executat de tânăra viitoare regină cărora Regele Carol I le intindea palma întreagă și nu a României, Elisabata, s-a păstrat în colecţiile Bibliotecii doar două degete. Urechia. Dar la numărul purtat de acest desen, 4901/6, înscris într-un supliment manuscris al catalogului Note: stampelor, este consemnat: Diferite copii cu creionul după 1. Oneţ, Valentina. Istoria unui preţios manuscris schiţele executate pe pereţii camerei Monasterei Sinaia de despre regalitate: Biograa M.S. Carol I de V.A. Urechia. În: catre M.S. Regina. Din șase copii s-a păstrat doar una. Buletinul Fundaţiei Urechia, An VIII, nr. 11 nov. 2010, p. Copia desenului executat de Carmen Sylva pe 22-27. peretele Mânăstirii Sinaia, înainte de 1883, îl prezintă 2. [Urechia, V.A.] Carol I. Domnitorul românilor. pe Carol I în uniformă militară, cu chipiul pe cap, Bucuresti: Tipograa Lucrătorilor Asociaţi, călare, văzut din prol. Copia este executată pe o MDCCCLXVIII (1868), 64 p.; vezi și Urechia, V.A. hârtie specială de calc, în creion negru. (G I 1050, nr. Biograa M.S. Carol I: [manuscris]. - [București; Sinaia], inv. 473.435; Catalog Urechia nr. 4906, dimensiuni [1866-1867], 73 f. 3. Decret regal de îninţare a Bibliotecii „V.A.Urechia” în (42,7x45,7 cm). Deși în copie, desenul executat de 1889, 2 p. Elisabeta este unul din puţinele mărturii rămase ale 4. [Carol, Domnitorul Românilor]. [Toast pronunţat la lucrărilor sale pictate. banchetul dat profesorilor de toate treptele în 2 Iunie 1876 Din bogata colecţie de documente referitoare la la Cotroceni] : [manuscris]. - [Bucuresti], 2 iunie 1897, 1 f. regalitatea românească am încercat să prezentăm câteva 5. Badea-Păun, Gabriel Carmen Sylva, uimitoarea documente necunoscute sau mai puţin cunoscute regină Elisabeta a României. - București: Humanitas, pp. adunate și donate de fondatorul Bibliotecii Urechia din 144-145. Galaţi. 6. Urechia, V.A. Amintire de la Sinaia. În: Foia Populară, V.A. Urechia a stat mereu în preajma domnitorului și, An I, 18 ianuarie 1898, p. 2. mai apoi a regelui Carol I, la Sinaia, unde istoricul avea 7. Tzigara-Samurcas, Al. Memorii, Vol. 2 (1910-1918), o vilă, și la București, unde era profesor la Universitatea București: Grai și suet - Cultura Natională, 1999, p. 144. București, catedra de istoria românilor, ind implicat 8. Chiru-Nanov, I. Sinaia : [Articol]. În Revista Capitala, în mai toate proiectele culturale ale vremii. În 1881 Anul I, nr. 20, 1916 aug. 12. În Haret, Mihai. Castelul Peleș, istoricul gura în primul cabinet al Regatului României București, Cartea Românească, 1924, p. 111. ca Ministru al Cultelor și Instrucţiunii publice. Consider 9. Oneţ, Valentina. Vizita Regelui Carol I la Galați că cei doi, Regele și istoricul, au avut o relaţie de amiciţie, și donația regală către Biblioteca Urechia (1893). În: care a durat de la venirea în ţară a lui Carol I în 1866, și Buletinul Fundaţiei Urechia, An VII, nr. 10, noiembrie până al sfârșitul vieţii cărturarului, în 1901. 2009, p. 33; Biblioteca „V.A. Urechia”, Arhiva istorică, Numele regelui Carol I gurează printre cele ale XXIV/1894, p. 15. primilor donatori către Biblioteca V.A. Urechia. După 10. Urechia, V.A. [Jurnal] : [copie manuscris]. - vizita la Galaţi din 30 septembrie 1893, când V.A. Urechia [Bucuresti; Sinaia], iunie-noiembrie 1901, p. 63 (Originalul la Biblioteca Academiei, fond N. Bălcescu, 108 – Caetele i-a prezentat biblioteca, Carol I a adus personal, pe 5 mai V.A. Urechia). 12 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar

Programul de carantină biblioteconomică internă, regională, naţională și internaţională a info-documentelor și locaţiilor de bibliotecă – între mo și deziderat profesional (I)

Dr. Vasile A. Deac, Prof. Ionela Burz Bibl. Camelia Boca, Ing. Alexandru Deac

. Importanţa, oportunitatea şi obiectivele material, indiferent de natura acestuia (organică 1temei cercetate. sau anorganică), dar și a sănătăţii personalului din 1.1. Importanţa temei. instituţiile publice și, în egală măsură, a tuturor În ceea ce privește importanţa temei propuse spre utilizatorilor consumatori de informaţii diverse; analiză în acest material știinţic, trebuie să evidenţiem • din categoria factorilor biodegradativi câteva aspecte extrem de solicitate și solicitante despre specici info-documentelor și locaţiilor de bibliotecă cantitatea, calitatea, circuitul și impactul informaţiilor (muzeu, arhivă), un pericol aparte îl reprezintă strict necesare societăţilor dezvoltate și emergente agenţii patogeni - bacteriile și ciupercile celulozolitice, consumiste, aate intr-o continuă progresie în precum și fauna de insecte papiricole, xilofage și asimilarea informaţiilor din domenii variate:1 disconfort social de carantină internă, regională, • informaţia tinde să devină un bun al naţională și internaţională etc.;2 membrilor comunităţii, ca atare biblioteca trebuie • prezenţa bacteriilor, ciupercilor și insectelor să utilizeze canale moderne de comunicare pentru de carantină internă regională, naţională sau a asigura accesul neîngrădit la valoricarea internaţională în produsele (pachetele) de informaţie informaţiilor diverse, prin utilizarea unor servicii sau alte medii din biblioteci, muzee și arhive, biblioteconomice moderne , curate şi eciente; determină instalarea și dezvoltarea factorilor de • ca orice bun, informaţia poate circula în risc, cu consecinţe nebănuite asupra integrităţii interiorul și exteriorul instituţiei de bibliotecă(muzeu, produselor de informaţii clasice și/sau moderne, arhivă), la nivel local, regional, naţional și deoarece nu se cunosc cauzele și efectele instalării și internaţional, ca expresie a relaţiilor ce se stabilesc dezvoltării activităţilor biodegradative ale agenţilor între oameni, organizaţii, instituţii, ţări, pe tărâm biologici de carantină în aceste medii noi abiotice și economic, cultural, știinţic etc.; biotice, precum și sistemul integrat de investigaţie și • ca orice bun de consum, informaţia sau intervenţie în vederea eradicării atacului biologic. produsul – pachetul informaţional sau de informaţie, dar mai cu seamă suportul material al informaţiei 1.2. Oportunitatea temei (hârtie, pergament, piele, D.V.D., C.D. etc.) suportă, Problemele prevenirii apariţiei și proliferării în masă în mod inevitabil, procese degradative multiple, din a factorilor biologici de carantină internă, regională, cauza acţiunii complexului multifactorial prezent în naţională și internaţională (bacterii, ciuperci, insecte), mediile de bibliotecă (muzeu, arhivă); precum și a combaterii-eradicării acestor organisme • complexul multifactorial degradativ de reprezintă o condiţie esenţială pentru aplicarea etiologie zică, mecanică, chimică fungică şi programelor bioecologice de igienizare a colecţiilor și entomologică induce o rată de degradare şi îmbătrânire locaţiilor din biblioteci, muzee și /sau arhive, în condiţiile accelerată a informaţiei şi suportului acesteia, până la în care toate serviciile oferite de instituţiile info-culturale degradarea totală a pachetului de informaţie; trebuie să prezinte, pe lângă oportunităţi moderne de • factorii biodegradativi de etiologie fungică accesare a informaţiilor, și un grad ridicat de confort și entomologică sunt cei mai agresivi în periclitarea și igienizare prin locaţiile special amenanjate studiului integrităţii zice a informaţiei și suportului staţionar. Creșterea volumului de info-documente 12 13 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar acumulate într-o bibliotecă prin operaţiuni de achiziţii, - fondul general de info-documente și starea de schimb interbibliotecar, donaţii, transfer, custodie conservare; etc., intensicarea schimbului de info-documente - calitatea şi dotarea corespunzătoare a depozitelor între agenţii români, dar și între aceștia și partenerii de păstrare a colecţiilor şi spaţiilor de lucru cu internaţionali, obligă la respectarea convenţiilor de publicul; carantină biblioteconomică, mai ales cu partenerii - prezenţa specialiștilor experţi și a laboratoarelor internaţionali3. de conservare corespunzător utilate tehnic, care să Ca atare, cercetarea, elaborarea și aplicarea execute periodic investigaţii și intervenţii privind tratamentelor de prevenire și eradicare a complexului ora și fauna de agenţi biologici din instituţii și biologic din mediile de bibliotecă, muzeu și colecţii info-documentare. arhivă reprezintă condiţia principală de inducere b. Identicarea, descrierea și aplicarea a controlului populaţiilor și reducere a agenţilor activităţilor specice carantinei info-documentare biologici sub pragul economic de dăunare (PED). interne, regionale, naţionale și internaţionale Prevenirea și combaterea agenţilor biologici a colecţiilor și locaţiilor din biblioteci, muzee și din mediile instituţiilor info-culturale trebuie să arhive. se realizeze cu ajutorul specialiștilor conservatori, c. Stabilirea principalelor acţiuni de carantină: entomopatologi pe diferite căi: - monitoringul agenţilor biologici identicaţi în • elaborarea şi aplicarea programelor de carantină mediile de bibliotecă, arhivă şi muzeu; internă, regională, naţională și internaţională; - elaborarea și reactualizarea anuală a listelor • elaborarea şi aplicarea sistemelor integrate de cu agenţii biologici identicaţi şi studiaţi (încadrare investigare - intervenţie – eradicarea complexului sistematică, importanţa economică - daune, pagube, biologic din mediile de bibliotecă (arhivă, muzeu), biologie-ecologie, combatere); prin utilizarea metodelor ecologice, curate, de - controlul de carantină a colecţiilor info-documentare etiologie zică - termoterapia, terapia mecanică prin şi bunurilor culturale în punctele de frontieră la ieşirea absorbţie şi/sau ventilaţie, biologic - bioterapia cu din ţară, la intrarea în ţară şi în tranzit; feromoni şi capcane şi, în ultimă instanţă, de natură - eliberarea certicatului de carantină care să ateste chimică - chimioterapie nepoluantă. că bunurile tranzitate sunt libere de atacul agenţilor Pentru a stăvili răspândirea bacteriilor, fungilor biologici (ciuperci și bacterii celulozolitice, insecte şi insectelor din locaţiile care deţin colecţii info- papiricole, insecte xilofage, insecte sinantrope etc.); documentare valoroase (biblioteci, muzee şi arhive) - controlul stării de conservare a colecţiilor info- spre aşezăminte info-culturale similare din aceeaşi documentare în vămile poştale; regiune, cu riscuri de răspândire la nivel naţional şi d. Stabilirea structurii organizatorice a internaţional, trebuie să se aplice urgent în instituţiile carantinei info-documentelor din biblioteci, româneşti măsuri de carantină info-documentară muzee şi arhive → elaborarea cadrului legal de internă, regională, naţională şi internaţională pentru funcţionare: a limita şi lichida focarele unor biodegradări (boli şi - dotarea laboratoarelor de conservare existente dăunători produse de bacterii, ciuperci şi insecte) cu infrastructură tehnică modernă pentru efectuarea deja existente în anumite instituţii info-culturale din investigaţiilor şi intervenţiilor de conservare şi interiorul ţării, precum şi în unele instituţii similare carantină; afectate ale unei ţări vecine cu România. - îninţarea laboratoarelor de conservare a colecţiilor info-documentare din instituţiile care 1.3. Obiectivele imediate și de perspectivă păstrează, conservă și diseminează informaţii pe privind elaborarea şi aplicarea programelor de suporturi clasice (hârtie, pergament, piele) și/sau carantină a info-documentelor şi locaţiilor din moderne (suporturi anorganice-electronice), cu biblioteci, muzee şi arhive. atribuţiuni și în structurile de protecţie prin carantină a. Stabilirea elementelor şi etapelor specice internă, regională, naţională și internaţională; unui program de carantină internă, regională, - stabilirea structurii organizatorice a politicilor de naţională şi internaţională ţinând cont de carantină a colecţiilor info-documentare şi bunurilor următoarele particularităţi: culturale prin utilizarea laboratoarelor existente şi - suprafaţa utilă a instituţiilor privind păstrarea a specialiştilor experţi în conservarea colecţiilor şi și conservarea info-documentelor; bunurilor. 14 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar

2 Rezultatele ştiinţice obţinute. cu respectarea principiilor utilizării eciente a fondurilor publice, a transparenţei și a tratamentului Dacă ar  să prezentăm, în sinteză, demersul legal, în condiţiile legii4; lucrativ al carantinei colecţiilor info-documentelor • interdisciplinaritatea5 concepţiilor şi meto- din biblioteci, muzee şi arhive, din punctul de ve- dologiilor aparţinând diferitelor surse de constituire dere al conceptelor teoretice, cât şi al intervenţiilor şi completare a colecţiilor info-documentare din practice, demersul trebuie să cuprindă măsurile biblioteci, muzee şi arhive conferă abordări deschise, preventivo-curative care se aplică în bibliotecile, constructive, mai aproape de crezul şi năzuinţele muzeele şi arhivele din România, în vederea profesionale ale instituţiilor info-culturale; identicării, cercetării, combaterii și evitării • deşi nu au fost amintite ca surse recunoscute răspândirii agenţilor biologici din și în mediile de în costituirea şi completarea colecţiilor info- bibliotecă, muzeu și arhivă. documentare, sponsorizarea sub forma docu- Deși acest subiect pare să aibă, după unii mentelor reprezintă o modalitate modernă şi rapidă pseudomanageri din instituţiile info-culturale, o de acumulare a colecţiilor, în baza bunelor relaţii conotaţie mai mult teoretică, fără urmări imediate între instituţii similare, instituţii şi persoane zice în gestionarea și integritatea colecţiilor, noi sau între instituţii din domenii diferite de activitate; credem și milităm, în baza argumentelor probate • structura surselor de constituire şi dezvoltare în practica domenială internaţională, pentru o a colecţiilor care nu permite apariţia altor surse protecţie sporită a colecţiilor în mișcare, prin moderne de acumulare rapidă a colelecţiilor şi utilizarea programelor de informaţiilor de pe orice carantină biblioteconomică suport material nu trebuie să de prevenţie. e închisă; Pornind de la sursele de • sursele de constituire constituire a carantinei info- şi completare a colecţiilor documentelor din biblioteci, şi informaţiilor pe suport muzee și arhive (g.1), au electronic reprezintă vii- fost evidenţiate următoarele torul incontestabil în consti- aspecte: tuirea unui imens fond al • sursele de consti- omenirii de documente și tuire a carantinei info- de informaţii pe suporturi documentelor din biblioteci, electronice variate; ca atare, muzee şi arhive sunt identice tendinţa ireversibilă spre cu cele utilizate în constituirea Fig. 1 minimalizarea suportului şi completarea colecţiilor din aceste instituţii; material clasic al informaţiei și o mai bună valoricare • pornind de la această practică utilizată a informaţiei, prin rapiditatea de circulaţiei în și cu în toate instituţiile info-culturale, precum şi de la mediile online, reprezintă tendinţe ce prind contur cutuma normelor de drept consnţită printr-o pronunţat într-o lume polarizată de interese; practică îndelungată în bibliotecile, muzeele şi • interoperabilitatea între cele două structuri arhivele lumii, carantina regională, naţională şi de acumulare a colecţiilor pe suport clasic și de internaţională apare ca instrument de lucru folosit constituire și completare a dispozitivelor electronice în mod resc în relaţiile de achiziţie, schimb info- purtătoare de informaţii este demostrată în documentar, donaţii, transfer, expoziţii, custodie practica bibliotecilor, muzeelor și arhivelor ce deţin temporară; informaţii pe diferite suporturi materiale. • colecţiile bibliotecilor se constituie și se • în cazul tuturor surselor de constituire a dezvoltă prin transfer, schimb interbibliotecar carantinei info-documentelor din biblioteci, muzee regional, naţional și internaţional, donaţii și şi arhive, carantina internaţională efectuată într-un sponsorizări, precum și prin achiziţionarea unor laborator de carantină modern, pentru cercetarea şi servicii specice, publicaţii, cărţi vechi și prin izolarea info-documentelor venite dintr-o regiune producţia editorială curentă, indiferent de valoarea contaminată sau infestată reprezintă etapa cea mai lor și de suportul pe care sunt înregistrate sau xate, severă prin care info-documentele sunt investigate,

14 15 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar izolate şi tratate în vederea stingerii agenţilor antene, dispozitive de stocare, prelucrare, transmitere, biologici de carantină; codare, protejare a datelor, precum și locaţiile în care • schimburile, dar şi tranzitările transfron taliere echipamentele sunt utilizate reprezintă, din punct de bunuri culturale şi colecţii info-documentare sunt de vedere zic, spaţiul cibernetic al instituţiei de principalele porţi de migrare a agenţilor biologici bibliotecă, de muzeu sau de arhivă; consemnaţi în listele de carantină, de aceea controalele • acest spaţiu se caracterizează prin efectuate de experţi sunt extrem de exigente; următoarele particularităţi: • controlul provenienţei bunurilor reprezintă - pe măsura creșterii nivelului de informatizare un motiv plauzibil care determină întreţinerea a instituţiilor info-culturale (biblioteci, muzee și controalelor vamale, dar şi în tranzit, controale arhive), precum și al uxului de comunicare și care evidenţiază concomitent prezenţa sau absenţa diseminare a produselor electronice info-culturale, agenţilor biologici de carantină; acesta devine vulnerabil la atacuri cibernetice; • controlul colecţiilor ce fac obiectul - spaţiu cibernetic info-cultural se caracterizează expoziţiilor internaţionale privind prezenţa agenţilor prin lipsa frontierelor, dinamism și anonimat, biologici de carantină sunt operaţii curente efectuate generând proiecte peste dimensiunea prezentului spre de experţii conservatori care, în baza buletinului de un viitor mai aproape de beneciile erelor puternic conservare standard ce reprezintă starea de sănătate informatizate; oportunităţile de dezvoltare instituţiilor a ecărui document, verică starea de conservare a info-culturale bazate pe cunoaștere prezintă însă și documentelor la intrare în modulul expoziţional şi riscuri la adresa funcţionării acestora, în relaţia dintre la ieşirea din acest dispozitiv; ele sau prin contacte cu utilizatorii-consumatori de • achiziţiile de producţii noi şi piaţă anticariat, informaţii. schimbul info-documentar, donaţiile, transferul, expoziţiile şi custodiile temporare sunt nu numai surse, Note: dar şi cele mai bătătorite căi de penetrare şi răspândire 1. DEAC, Vasile; MAGHIAR, Alin; HULBAN, Remus. a faunei şi orei de agenţi biologici de carantină. Contribuţii la fundamentarea, elaborarea şi aplicarea În ceea ce priveşte impactul surselor de programelor de carantină biblioteconomică sanitră a documentelor şi locaţiilor de bibliotecă. În: Sănătatea cărţilor. acumulare a informaţiilor pe suporturi electronice An III, NR. 3-4 (9-10), Decembrie 2004. Oradea: Biblioteca puternic miniaturizate (dispozitive electronice cu Judeţeană „Gheorghe Şincai”, Bihor, Oradea, p. 8-18. grad mare de miniaturizare) asupra acumulării 2. Ibidem, p. 9. şi consolidării culturii în toate mediile sociale, 3. Ibidem, p. 9-10. amintim câteva aspecte demne de reţinut: 4. Lege nr. 334 din 31 mai 2002-republicată, actualizată • pe măsura creşterii gradului de informatizare până la data de 30 ianuarie 2012-Legea bibliotecilor. 5. Interdisciplinaritate. Transfer de concepţie şi metodologie a bibliotecilor, muzeelor şi arhivelor din România, dintr-o disciplină în alta pentu a permite abordarea adecvată se creează dimensiuni ale spaţiului cibernetic info- a problemelor cercetate, DEX Dicţionarul Explicativ al Limbii cultural, spaţiu reprezentat din reţeaua integrală Românr, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu şi integrată de infrastructuri interdependente de Iordan”, Ediţia a II-a, Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1996. p. 498. tehnologie a informaţiei, reţelele de telecomunicaţii şi sisteme de prelucrare de date pe calculator. Bibliograe: • 1. DEAC, A. Vasile; BURZ, Ionela; DEAC Alexandru. - din punct de vedere social, economic și Cercetări privind agenții biologici nocivi identicați în mediile de educaţional, spaţiul cibernetic info-cultural din bibliotecă și riscurile prezenței acesora în colecții. În: Buletinul biblioteci, muzee și arhive reprezintă mediul Fundației Urechia. An 10, nr. 13 /2012. informaţional dinamic, bazat pe interoperabilitatea 2. DEAC, Vasile A. Conservarea colecţiilor infodocumentare servicicilor specice instituţiilor info-culturale de din biblioteci, muzee şi arhive. Simptomatologia complexului de bibliotecă, muzeu și arhivă, unde aceste instituţii degradare. Bucureşti: Editura Centrului de Pregătire Profesională în Cultură, 2009. pot oferi utilizatorilor informaţii diverse sub diferite 3. DEAC, Vasile; MAGHIAR, Alin; HULBAN, Remus. forme accesibile; Contribuţii la fundamentarea, elaborarea şi aplicarea programelor • totalitatea serverelor, computerelor, echipa- de carantină biblioteconomică sanitră a documentelor şi locaţiilor de mentelor de comunicaţii, de interconectare, centrale bibliotecă. În: Sănătatea cărţilor. An III, nr. 3-4 (9-10), Decembrie telefonice digitale, magistrale de bră optică, reţele 2004. Oradea: Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Şincai” Bihor, de cabluri de orice tip, echipamente de transmisie, Oradea, p. 8-18. (Va urma) 16 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar

Dezvoltarea colecţiilor la Biblioteca Universităţii din Oradea metodologii, studii de caz (I)

ezvoltarea colecţiilor Pașii care trebuie urmaţi Dîn bibliotecile uni- pentru punerea în aplicare versitare. Generalităţi. a unui plan de dezvoltare a colecţiilor: Primul obiectiv al unei 1. studiul și analiza biblioteci este de a selecta, publicului utilizator al bi- păstra, conserva și de a oferi bliotecii universitare: cadre acces la orice tip de document didactice, doctoranzi, mas- purtător de informaţie (info- teranzi, studenţi; programele Titus Bădic, prof. Ionela Burz, document). şcolare; limba de predare etc.; șef birou Achiziţie, bibliotecar, Biblioteca prelucrare, Universităţii Oradea Având în vedere evoluțiile 2. ţinând cont de tehnologice, bibliotecile au populaţia ţintă şi de necesităţile Biblioteca Universităţii Oradea trecut de la faza de stocare la cea de acces imediat acesteia se denesc câmpurile la informații. Această schimbare a bulversat de interes pentru selectarea și achiziția de info- organizarea colecțiilor. documente: Efectul combinat al resurselor limitate (buget,  elaborarea unei politici pentru selectarea timp, spațiu) și explozia informației documentare documentelor. necesită efectuarea unor alegeri, uneori dicile în  denirea obiectivelor stabilite pentru documentația disponibilă. Politica de dezvoltare a achiziție înregistrate într-un document numit colecțiilor bibliotecii are drept scop ecientizarea Plan de dezvoltare a colecţiilor la care se ataşează şi materializarea deciziilor în privința alegerii protocoalele selecției (lista cu documentele selectate materialelor, a denirii coordonatelor necesare pentru achiziţionare). dezvoltării colecțiilor generale și specializate. 3. selecţia documentelor (proceduri de Dezvoltarea colecţiilor asigură o funcţie de selecție). planicare, o funcţie de selecţie, denind astfel care o Procedurile de selecție a documentelor vor  alegerile şi eliminările de info-documente. trebuie să răspundă obiectivelor stabilite: Planul de dezvoltare a colecţiilor permite o o Utilizarea instrumentelor bibliograce constituire raţională şi sistematică a colecțiilor, în adecvate şi specializate ale altor biblioteci similare, timp ce achiziţiile în sine acoperă doar procesul interfeţele cataloagelor colective. care constă în vericarea, comandarea şi plătirea o Utilizarea bazelor de date bibliograce documentele care sunt necesare. (Pascal, Francis, Medline, EBSCO etc.). Dezvoltarea colecţiilor presupune o alegere o Arhivele deschise (open access). deliberată și conștientă pentru un anumit public, o Toate sursele la care există acces gratuit pe în timp ce fondul reprezintă un set de documente Internet. la constituirea căruia bibliotecarii nu au intervenit 4. achiziţia propriu-zisă (întocmirea comen- (de ex. primirea ca donaţie a bibliotecii personale zii, trimiterea către furnizor, plata etc.); aparţinând unor personalităţi). 5. vericarea stării colecţiilor (deteriorate, pierdute, etc.);

16 17 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar

6. Întreținerea și protecția documentelor aate de bibliotecă reprezintă, pe lângă pârghiile în colecţiile bibliotecii; rești de dezvoltare a colecţiilor, și direcţii de 7. Eliminarea din colecţii a info-documentelor cercetare privind rolul și locul acestor surse într-o care nu sunt solicitate, a documentelor uzate zic perioadă istorică bine determinată prin care trece şi moral; o bibliotecă în dezvoltarea colecţiilor și tipul 8. Evaluarea continuă a colecţiilor prin: bibliotecii respective. - statistici de utilizare a acestora; Sursele de constituire și dezvoltare a colecţiilor de - studii bibliometrice pentru evaluarea factoru- bibliotecă pot  grupate în două categorii esenţiale. lui de impact al revistelor din bibliotecă. a. Surse de constituire și dezvoltare a 1. Importanţa și oportunitatea temei. colecţiilor permanente. Materialul de faţă reprezintă o contribuţie b. Surse de constituire și dezvoltare a știinţică realistă prin studiile de caz efectuate colecţiilor ciclice, oscilante. la Biblioteca Universităţii din Oradea - Biroul a. Din prima categorie de constituire și Achiziţie-Prelucrare. dezvoltare a colecţiilor de bibliotecă, achiziţia Lipsa metodologiilor analitice de prezentare a de produse informaţionale (documente de dezvoltării colecţiilor info-documentare într-un bibliotecă) reprezintă sursa sigură de acumulare interval de timp, precum info-documentară și inexistenţa unui aparat care se caracterizează știinţic de analiză prin particularităţile retroactivă a dezvoltării biblioteconomice colecţiilor, atât prin următoare: evaluări cantitative -  reprezintă numerice și calitative o sursă care consumă - valorice, cât și prin banii bibliotecii, iar prin corelaţia fondului de elaborarea bugetului de info-documente existent achiziţii de documente cu utilizatorii bibliotecii se pot realiza, în mod (cadre didactice: pro- direct, politicile de fesori, conferenţiari, constituire și dezvoltare șe lucrări, doctori, Biblioteca Universităţii din Oradea a colecţiilor în funcţie doctoranzi, masteranzi, de solicitările venite din studenţi) a constituit o oportunitate de abordare partea utilizatorilor; știinţică a temei.  este singurul instrument de lucru exibil Abordările diferen ţiate privind evoluţia și ecient în relaţia cu utilizatorii și alte instituţii dezvoltării colecţiilor de la Biblioteca Universităţii similare; din Oradea în intervalul 2008 – 2012, pe struc-  achiziţia oferă singura posibi litate de turile de achiziţii din fonduri proprii, proiecte, a solicita și achiziţiona, evident în funcţie de donaţii și schimb de publicaţii, pe două paliere resursele alocate, documentele valoroase existente analitice – analiză cantitativă și analiză calitativă pe piaţă care conferă un interes deosebit din partea și utilizarea ca indici corelativi ai indicilor totali și utilizatorilor-consumatori de infor maţii diverse; medii de achiziţie cantitativă și valorică, respectiv o  o bibliotecă care își poate constitui un abordare știinţică de substanţă ce oferă imaginea buget pentru achi ziţii, poate să răspundă tuturor dezvoltării colecţiilor, a efortului achiziţionării imperativelor profesionale: să obţină performanţă acestora, precum și impactul altor surse de pe standarde superioare de biblioteconomie; să atragă dezvoltare a colecţiilor de info-documente de la segmente importante de utilizatori din comunitate; Biblioteca Universităţii din Oradea. să elaboreze servicii noi de biblioteconomie modernă; să dezvolte standardele de resurse și 1.1. Importanţa temei cercetate capacităţi pentru demersuri biblioteconomice noi, Sursele de constituire și dezvoltare a colecţiilor altele decât cele existente; 18 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar

 reprezintă singura pârghie de dezvoltare elaborarea indicilor de analiză biblioteconomică, a bibliotecii prin acumulările de info-documente semnicaţia analitică a corelaţiilor parcurse. dirijate spre necesar - completare - dezvoltare. b. Surse ciclice, oscilante de constituire și 1.2. Obiective propuse și realizate. dezvoltare a colecţiilor. Tema propusă spre analiză, indicii realizaţi Schimbul de publicații, donaţiile, transferul, și utilizaţi de Vasile A. DEAC și Ionela BURZ surse din proiecte de cercetare, sponsorizări sunt în analiza demersului evolutiv al dezvoltării surse nepermanente de constituire și dezvoltare a colecţiilor și corelația între evoluţia dezvoltării colecţiilor, puternic oscilante în funcţie de factorii colecţiilor de bibliotecă și numărul utilizatorilor subiectivi: oferte de donaţii, proiecte de cercetare de la Biblioteca Universităţii din Oradea, după în derulare, oferte de schimb de publicaţii cu alte cum urmează: instituţii similare; 1. Indicele total general cantitativ (ITGC) Biblioteconomic vorbind, aceste surse rămân și indicele total general valoric (ITGV) pentru ca direcţii de acumulare și dezvoltare a colecţiilor, achiziţii fonduri proprii (cărţi, reviste, STAS-uri) dar cu un caracter nepermanent, puternic oscilant, și proiecte de cercetare (cărţi, reviste), donaţii și fără ca aceste direcţii să e luate în considerare la schimb de publicaţii; elaborarea unui proiect de dezvoltare a colecţiilor 2. Indicele mediu cantitativ (IMC) și indicele pentru un anumit an calendaristic. mediu valoric (IMV); Lucrarea de faţă analizează o perioadă de 5 ani 3. Indicele mediu de creștere naturală a (2008-2012) a întregului demers de dezvoltare colecţiilor de bibliotecă (IMCN); a colecţiilor prin utilizarea celor două pârghii 4. Indicele număr de documente / utilizator de acumulare: surse permanente - achiziţiile (INDU); (fonduri proprii, proiecte) și surse nepermanente 5. Analiza evoluţiei cantitative și calitative (oscilante) (schimb de publicaţii, donaţii). din fonduri proprii a documentelor de bibliotecă Având în vedere volumul de lucru utilizat (cărţi, reviste, STAS-uri) în perioada 2008-2012, pentru a discerne o cantitate foarte mare de în funcţie de indicii medii cantitativi și valorici de informaţii (2008-2012) și analizarea acestora prin achiziție. metoda comparativă și corelaţia faţă de martorul 6. Prezentarea și analizarea evoluţiei stabilit, materialul știinţic de faţă capătă puterea privind dezvoltarea colecţiilor de la Biblioteca unui instrument biblioteconomic de lucru care: Universităţii din Oradea, pe intervalul 2008-2012, analizează retroactiv evoluţia dezvoltării colecţiilor prin utilizarea indicilor medii și total generali la Biblioteca Universităţii din Oradea într-un tot cantitativi și valorici. unitar (achiziţii fonduri proprii: cărţi, reviste, 7. Elaborarea imagisticii privind prelevarea STAS-uri; achiziţii proiecte: cărţi, reviste; donaţii datelor, dinamica proceselor și prelucrarea acestora și schimb de publicaţii); stabilește corelaţia între prin tabele sintetice și grace de evoluţie. evoluţia dezvoltării colecţiilor info-documentare și numărul utilizatorilor; elaborează indici de Bibliograe: dezvoltare și analiză a colecţiilor. 1. DEAC, A.Vasile. Colecţiile speciale și analiza lor Metodologic vorbind, materialul știinţic biblioteconomică. Comunicare știinţică la Universitatea de prezent poate reprezenta o contribuţie evidentă Vest din Timișoara, 2007. pentru: 2. PROCEDURA privind achiziția de documente la - elaborarea metodologiilor analitice privind Bibliotecii Univesităţii din Oradea (aprobată de Senatul dezvoltarea colecţiilor de bibliotecă printr-o Universităţii -Anexa 12, H.S. nr. 162/04.04.2011). analiză retroactivă a dinamicii pe intervalul 3. RAPORT autoevaluare instituţională 2013 pentru 2008-2012; Universitatea din Oradea. - analiza matematică prin utilizarea statisticii, a 4. RMF - Registrul de mișcare a fondurilor pentru Biblioteca dezvoltării colecţiilor de bibliotecă reprezintă câmpul Universităţii din Oradea. analitic biblioteconomic cel mai sigur care asigură siguranţa întregului demers analitic și conferă, prin (Va urma) 18 19 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar

Biblioteca publică ,,V. A. Urechia”, punct de referință pentru nerezidenții din Galați

iblioteca „V.A. Ure- între Galați și orașele înfrățite – Pessac (Bordeaux), Bchia” reprezintă una Franța, Limón din Costa Rica, vizitatorii noștri din cele mai importante au făcut donații importante de carte prin care instituții de cultură din se transmit aspecte culturale și artistice din Galați, este o bibliotecă zonele lor. Voluntarii, în cadrul programului publică având caracter BREDEX (British - Romanian Educational enciclopedic, care asigură Exchange) - organizație cu o tradiţie de peste 15 servicii de lectură, infor- ani, frecventează de asemenea biblioteca în special mare, educație, cul tură, pentru serviciile: comunicație electronică și studiu cercetare și recreere, în mod în sala de lectură. În anul 2012, au vizitat și au egal tuturor membrilor devenit utilizatori ai Bibliotecii ,,V.A. Urechia” un Ada Tăbăcaru comu nității jud. Galați. număr de 15 turiști, cetățeni rezidenți ai altor state. bibliotecar, Biblioteca „V.A. Urechia” Biblioteca este un Ca rezultat al procesului natural de revenire furnizor de informaţii a limbii române în Republica Moldova și a pentru și despre comunitatea locală, o instituţie deschiderii posibilităților de studiu în România, complementară și nu substitutivă, oferă servicii un număr impresionant de utilizatori dintre vecinii specializate pentru diferite grupuri ţintă, ale căror noștri de peste Prut s-au înscris la Biblioteca ,,V.A. nevoi și interese le cunoaște și le anticipează, este Urechia”, cei mai mulți ind elevi și studenți la un factor de susţinere a vieţii și identităţii socio- liceele și universitățile din Galați. culturale locale, atrage membrii comunităţilor din Studiul materialelor stiințice se realizează zonă la viaţa și proiectele de dezvoltare ale acesteia. cu preponderență în sala de lectură, care le pune Biblioteca ,,V.A. Urechia” este solicitată, la dispoziție un fond de carte bine reprezentat îndeosebi, pentru împrumutul de carte, studiul pe diverse domenii: lozoc, lingvistic, tehnic, în sala de lectură, internet și programul cultural economic. Aceștia beneciază și de facilitățile de al bibliotecii (Salonul Literar „Axis Libri” cu împrumut pentru 2 documente pe o periodă de lansările de carte, expoziţii, conferinţe). Deschisă 28 de zile, de a rezerva documente, de a accesa diversităţii din ce în ce mai mare a categoriilor de serviciul de împrumut interbibliotecar. utilizatori, biblioteca este pregătită să satisfacă Pentru a atrage utilizatorii, Biblioteca „V.A. cerinţele acestora. Urechia” trebuie să aibă în vedere nevoile tuturor Relațiile cu publicul constituie o permanentă grupurilor care compun corpul social al orașului: preocupare pe agenda oricărei biblioteci. Pentru - bibliotecari pregătiți să informeze în mod ca serviciile oferite de aceasta să devină atractive corect și coerent persoanele nevorbitoare de limba și de real folos pentru utilizatori, se impune o română; conlucrare benecă bibliotecar-utilizator. - implementarea unor cursuri speciale care să Utilizatorii vizitatori sunt o categorie aparte, prevadă îmbunătățirea limbii engleze și dezvoltarea deoarece provin dintre cetățenii români și străini competenței de comunicare interculturală pentru care sunt în trecere prin oraș sau persoane care bibliotecari; se reîntorc în locurile de baștină chemați de - manifestări culturale: proiecte muzicale, amintirile lor. În cadrul schimburilor culturale proiecții;

20 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar • Biblio-Breviar

ghiduri turistice, manuale de învățare a limbii române, beletristică în limbile engleză, franceză, spaniolă, reviste. La Biblioteca „V.A. Urechia” sunt înscriși, până în prezent, 605 solicianţi de azil, dintre care 13 sunt copii. Ei utilizează secţiile Referinţe Electronice și Internet și Audio-Video, precum și Sălile de lectură de la Sediul central și de la cele trei liale ale Bibliotecii. Nicio altă bibliotecă din ţară nu a înregistrat un număr așa de mare de utilizatori proveniţi din Centrele de Cazare și Proceduri pentru Solicitanţii de Azil și asta deoarece Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia” oferă acces gratuit la internet (o oră pe zi) atât în secţia Referinţe Electronice și Internet, cât și la Sala de lectură care este dotată cu internet wireless (număr nelimitat de ore, în timpul programului de funcţionare a bibliotecii). Activitatea bibliotecii sec. al XXI-lea nu trebuie să e rigidă, ci receptivă la transformările ce se derulează cu repeziciune și care au un impact puternic asupra colecțiilor și serviciilor de bibliotecă.

Biblioteca „V.A. Urechia” Galați - organizarea de întâlniri între utilizatorii care provin din culturi diferite, care să povestescă despre cultura lor, să guste diferite feluri de mâncare etc. - biblioteca să conțină materiale și documente relevante din domeniul integrării, să existe acces la revistele European Journal of Migration and Law, Immigrants & Minorities, Journal of Immigrant & Refugee Studies și Crossings: Journal of Migration & Culture; Secţia Referinţe Electronice și Internet - achiziționarea de CD-uri cu muzică tradițională universală. Bibliotecarii trebuie să dezvolte capacitatea de Pentru refugiații din Centrul Regional de analiză a personalității umane, care contribuie la Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil din asigurarea îndeplinirii misiunii de comunicator de Galați, în conformitate cu art. 22 al. 2 din Legea elită al bibliotecii și al obiectivului de diseminare bibliotecii 334/2002, biblioteca publică asigură a informațiilor. Ei trebuie să lucreze în echipă, să egalitatea accesului la informație și la documentele partajeze ecient resursele în scopul obținerii unor necesare informării, dezvoltării utilizatorilor, fără performanțe la standarde înalte de calitate, atât de deosebire de sex, vârstă, religie, statut social, necesare și apreciate de utilizatori. economic, apartenență politică, naționalitate. Bibliotecarul modern, al erei informației, joacă Solicitanţii de azil din judeţul Galaţi nu se mai un rol civic și economic important, deoarece mulţumesc doar cu accesul la Internet și la sala bibliotecarul viitorului are și un rol formator și de lectură. Ei își exprimă tot mai des dorinţa de generator de opinie, ind o sursă inepuizabilă de a împrumuta documente: ghiduri de conversaţie, informație.

20 21 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Salonul Literar AXIS LIBRI • Salonul Literar AXIS LIBRI • Salonul Literar AXIS LIBRI

Salonul Literar „Axis Libri” a ajuns în cel de-al șaselea an de activitate

ată că o dată cu venirea Plăeșu, Aurel Stancu, Ioan Gh. Tofan, a.g. secară, Itoamnei, culesul vii- Viorel Ștefănescu, Maximilian Popescu și Năstase lor și al roadelor bogate Marin. Seara s-a încheiat cu oferirea diplomelor de ale pământului, Biblioteca excelenţă de către Zanr Ilie, Directorul Bibliotecii, „V.A. Urechia” deschide și și a mult așteptatei ședinţe de autografe. cel de-al șaselea an de Salon Ediţia din 10 octombrie a fost dedicată literar Axis Libri. Intrat deja altor doi prieteni ai bibliotecii și ai Galaţiului, în peisajul cultural gălăţean, respectiv scriitoarea Aura Christi și debutantul dar și naţional, Salonul în ale condeiului, căpitan uvial și pilot de literar este din ce în ce mai Dunăre maritimă, Ioan Gh. Tofan. Deschiderea Silvia Matei îndrăgit de publicul avid șef serviciu Săli de lectură evenimentului a fost făcută printr-un recital Biblioteca „V.A. Urechia” de cultură și artă, dovadă poetic susţinut de elevii Liceului de Artă „Dimitrie ind numărul mare de Cuclin”, Cerasela Buţă și Andreea Sburlea. Despre participanţi de la o ediţie la alta. antologia de versuri Tragicul visător, apărută la În cadrul primitor creat de organizatori în Editura „Ideea Europeană”, în 2013, ne-a vorbit sala Mihai Eminescu a Bibliotecii „V.A. Urechia”, în deschidere bibliotecara Catrina Căluian, iar ziua de 3 octombrie marchează debutul celui romanul autobiograc Piaţa veche a fost prezentat de-al șaselea an de activitate, având ca invitaţi trei de un alt cronicar al bibliotecii în persoana autori consacraţi în cultura gălăţeană și naţională. domnului Spiridon Danoiu. Numărul luărilor Este vorba despre jurnalistul și scriitorul Nicolae de cuvânt din această ediţie a fost unul record Melinescu, poeta Ruxandra Anton și ziaristul și pentru aceste întâlniri, având în vedere că foarte scriitorul Victor Cilincă. mulţi participanţi au ţinut să le e alături celor doi În formatul deja consacrat al Salonului Literar, invitaţi și să-și expime părerile legate de lucrările deschiderea a fost marcată printr-un scurt recital lansate. Apostol Gurău, Aurel Stancu, Dan Plăeșu, artistic susţinut de Răzvan Forţu, chitară și Cerasela Maximilian Popescu, Ioan Toderiţă, Corneliu Buţă, voce, ambii elevi ai Liceului de Artă „Dimitrie Antoniu, Tudose Tatu, a.g. secară și Violeta Ionescu Cuclin” din Galaţi. După prezentarea biobibliogracă au trecut cele două lucrări prin ltrul atent al criticii a celor trei autori făcută de Zanr Ilie, directorul literare, iar Gheorghe Buhăescu, Ion Grosu și Vasile Bibliotecii, moderatorul Teodor Parapiru și-a intrat Manole au destins atmosfera cu câteva epigrame în atribuţii și a dat cuvântul „cronicarilor” bibliotecii, dedicate celor doi autori. Leonica Roman, Violeta Moraru și Dorina Bălan, Joi 17 octombrie, Biblioteca „V.A. Urechia” i-a care au realizat o succintă prezentare a celor trei avut ca invitaţi pe scriitorii Ion Topolog și Lucian cărţi lansate. Nicolae Melinescu s-a prezentat în faţa Pricop, precum și invitatul Editurii Eikon, scriitorul publicului gălăţean cu romanul Deșertul de er, în Marius Vasileanu. Și după cum am fost obișnuiţi, care imaginează povestea unei căpetenii mercenare în deschiderea serii au susţinut un sensibil recital a albilor în sudul turbulent al Africii din ultimele muzical talentaţii elevi și profesori ai Liceului de Artă decenii ale secolului trecut. Ruxandra Anton „Dimitrie Cuclin” din Galaţi: Alina Constantinescu, a prezentat volumul de versuri Cartea lumilor elevă în clasa a XII-a, a interpretat la pian Toccata dispărute, iar Victor Cilincă, volumul de proză de George Enescu, profesoarele Anca Popovici, la scurtă contemporană Molia de sticlă. Și dacă poeta vioară și Mitrela Costescu, la pian au interpretat Ruxandra Anton armă că scrisul nu este doar o Balada lui George Enescu, iar Mădălina Căuș, elevă în însăilare de cuvinte, ci urmarea rească a unui har, clasa a XII-a, a interpretat câteva lieduri românești. a unui drum care trebuie împlinit, Victor Cilincă După scurtele prezentări biobibliograce făcută consideră că scrisul este ca o boală de care nu mai autorilor de către Zanr Ilie, directorul bibliotecii poţi scăpa, una de care nu te plângi, ci pe care o duci, gălăţene, scriitorul Teodor Parapiru și-a preluat pentru că altfel nu poţi trăi. Despre cei trei autori atribuţiile de moderator al Salonului Literar și a dat și lucrările lor au avut aprecieri și scriitorii Dan startul obișnuitelor recenzii. Bibliotecarii cronicari 22 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Salonul Literar AXIS LIBRI • Salonul Literar AXIS LIBRI • Salonul Literar AXIS LIBRI

Dana Pruteanu, Iulia Lazăr și Titina Dediu au prin oferirea diplomelor de participare de către făcut scurte introduceri în operele lansate. Ion conducerea bibliotecii. Topolog s-a prezentat în faţa publicului gălăţean cu Ediţia specială a Salonului Literar, desfășurată romanul Inelul de aur ce evocă frumoasa poveste de în cadrul Programului „Noaptea în bibliotecă”, din iubire dintre George Enescu și Maria Cantacuzino seara de sâmbătă 26 octombrie, i-a fost dedicată (Maruca), Lucian Pricop și-a prezentat Dicţionarul veteranului general maior Neculai I. Staicu- de teorie literară apărut la editura Cartex, iar Buciumeni, care lansează numai puţin de 3 cărţi, Valentin Ajder, directorul Editurii Eikon a făcut apărute în anul 2013 la Editura Sinteze. Este vorba o scurtă trecere în revistă a ultimelor noutăţi despre lucrările: Comuna Buciumeni prin veacuri, editoriale, punând accentul în special pe volum La Buciumeni: perioada interbelică-timpul „roșilor” 5 din seria Nae Ionescu și discipolii săi în Arhiva și două volume din lucrarea Patru trandari securităţii, dedicat lui Mircea Vulcănescu. Seara s-a galbeni. Recenziile cărţilor au fost susţinute de încheiat cu o repriză de creaţii umoristice susţinute bibliotecarele Andreea Iorga și Rocsana Irimia. de epigramiștii Ion Grosu și Vasile Manole, dar Prin noile cărţi prezentate, generalul în rezervă și cu oferirea diplomelor de participare tuturor Neculai Staicu-Buciumeni subliniază încă o dată, invitaţilor. dacă mai era nevoie, dragostea neţărmurită pe care Ediţia din 24 octombrie a fost una densă în care o poartă meleagurilor natale. De această dată ne au fost prezentaţi nu mai puţin de cinci scriitori aăm în faţă unei cărţi care surprinde întoarcerea cu 8 lucrări lansate. Tecuceanul Vasile Ghica autorului la universul adolescenţei și primei tinereţi, semnalează prezenţa sa în două dar și a unei cărţi dedicate antologii, una tradusă în limba cercetătorilor și celor care ar italiană: Antologia dell’aforisma dori să se ocupe de monograa romena contemporaneo, autor celor patru sate componente ale Fabrizio Caramagna și Naji comunei Buciumeni, Tecucelul naaman’s literary prizes 2013, Sec, Vizurești și Hănţești, dar și tradusă în limba engleză. Ionel profesorilor de istorie. Necula ne face cunoscută Seara de joi 31 octombrie apariţia volumelor 4 și 5 din a fost una dedicată invitaţilor Uricar la poarta Moldovei de ieșeni, într-o formulă de marcă Jos, iar Petru Blaj Dinvale, prin Cassian Maria Spiridon, medic, poet, scriitor și etnolog, poet, eseist, redactor-șef și directorul revistei Tecuciul editor, Adi Cristi, poet, prozator literar-artistic, își prezintă și jurnalist, eodor Codreanu, volumul Copilăria... draga mea, apărut la editura critic literar și Constantin Costache, debutant în NapocaStar în 2013. În același timp mai tinerii lumea condeielor. Atmosfera festivă a fost încălzită scriitori gălăţeni Rareș Strat și Iulian Voicu au de elevii Liceului de Arte „Dimitrie Cuclin” care au adus în faţa publicului volumele de povestiri Fie susţinut un recital artistic. Raluca Manole, elevă în ca morţii să rămână morţi (Rareș Strat), La triste clasa a X-a, a interpretat la clarinet Cântec vechi de France (autor Rareș Strat, traducător Iulian Voicu) Paul Constantinescu, iar Andreea Dragoș și Andreea și Aventurile lui SpiderDenis, volum de povestiri Șerban, eleve în clasa a X-a, au susţinut un moment dedicat copiilor (autor Iulian Voicu). poetic. Cărţile lansate în această seară specială au Recitalul artistic susţinut de George Zăgan, fost: Petre Ţuţea între losoe și teologie și Poeme Andreea Șerban și Cerasela Buţă, elevi ai Liceului în balans, autor Cassian Maria Spiridon, Poeme de de Artă „Dimitrie Cuclin” au deschis evenimentul nisip și Ţiganca, autor Adi Cristi, A doua schimbare cultural, iar recenziile lucrărilor au fost susţinute la faţă, autor eodor Codreanu și Mayday, autor de Simona Haidu, Lidia Ignat, Andrei Parapiru, Constantin Costache. Invitatul special al serii a Camelia Găvănescu și Florica Șerban. Despre fost Marius Chelaru, critic literar, eseist, poet, autori și operele lor s-au exprimat și unii dintre prozator și traducător, promotor cultural și editor, participanţii deli ai salonului literar, precum membru activ al Uniunii Scriitorilor Români, Ghiţă Nazare, Tănase Dănăilă și medicul Vasile V. liala Iași. După obișnuita prezentare a autorilor, Popa. Repriza umoristică, intrată deja în obișnuinţa făcută de Zanr Ilie, directorul Bibliotecii „V.A. serilor de joi, a fost susţinută de epigramiștii Ion Urechia”, participanţii la salon au fost familiarizaţi Grosu, Gheorghe Buhăescu și Vasile Manole. Seara cu temele lucrărilor lansate prin recenziile pregătite s-a încheiat într-o atmosferă destinsă și plăcută de bibliotecarele Violeta Opaiţ, Silvia Matei, Ioana

22 23 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Salonul Literar AXIS LIBRI • Salonul Literar AXIS LIBRI • Salonul Literar AXIS LIBRI

Chicu și Simona Milica. Aprecieri cu substanţă Invitatul ediţiei din 14 noiembrie este cunoscut sau în catrene umoristice au fost lansate în plenul gălăţenilor în special din emisiunile televizate adunării și de Viorel Dinescu, Marius Chelaru și dedicate fenomenelor paranormale. Aat la a epigramiștii Gheorghe Buhăescu, Vasile Manole 3-a vizită în spaţiul bibliotecii „V.A. Urechia”, și Ion Fărcășanu. Ca de obicei, profesorul Teodor Emil Străinu este general (r) al armatei române și Parapiru a făcut o atentă analiză critică a ecărei inventator, specialist în radiolocaţie și doctor în opere în parte și nu a ezitat să arme că lucrarea A război geozic. Membru fondator al Asociației doua schimbare la faţă a criticului literar eodor pentru Studiul Fenomenelor Aerospațiale Codreanu, (pentru care a primit în 2013 Premiul Neidenticate, Emil Străinu a publicat numeroase Academiei Române) este o carte „cărămidală” având cărţi, articole și studii în domeniul cercetării în vedere atât numărul de pagini, cât și consistenţa spaţiului aerian prin intermediul metodelor și substanţa informaţiilor conţinute. radiolocaţiei, armelor geozice și climatice. De Seara de 7 noiembrie a fost dedicată altor trei această dată, generalul, doctor în război geozic, scriitori gălăţeni cu substanţă din peisajul lumii lansează la Galaţi lucrarea Baze extraterestre și culturale gălăţene. Criticul și istoricul de artă OZN pe Lună, Pământ și Marte, apărută la Editura Corneliu Stoica ne aduce în prim plan două lucrări Triumf în 2013. Și dacă deschiderea serii a fost consistente în informaţie pertinentă ce vizează una pământeană având în vedere interpretarea de artiștii plastici gălăţeni în cea de-a 2-a ediţie revăzută excepţie a momentului artistic de către Ioana Șelaru, și adăugită a Dicţionarului artiștilor plastici gălăţeni, Andra Ștefan și Nicoleta Ivașcu, eleve în clasa a apărut în 2013 la editura Axis Libri, dar și plasticienii XI-a la Liceul de Artă, dezbaterile care au urmat au din toate colţurile României care, dintr-un motiv atins teme din cele mai diverse care depășesc sferele sau altul, și-au expus lucrările în spaţiile culturale cunoșterii pământene. Scurta prezentare a cărţii a gălăţene, în lucrarea Popasuri ale privirii, apărută la fost făcută din partea bibliotecii, de „cronicarii” deja Editura Sinteze, tot în 2013. Cele două lucrări sunt consacraţi, Camelia Bejenaru și Spiridon Danoiu. adevărate pagini de istorie a artei având în vedere În prelegerea sa, generalul pornește de la tematica de că surprind aspecte din viaţa autorilor, așternute pe actualitate abordată în cartea lansată și se referă la hârtie după o temeinică documentare, informând o serie de dezvăluiri prin care își propune să explice și familiarizând cititorul cu parcursul artistului apariţia unor fenomene și teorii promovate de-a vizat. Profesorul Ioan Toderiţă, consacrat în rândul lungul timpului. Autorul armă că oameni celebri scriitorilor gălăţeni, a ţinut să semnaleze apariţia din întreaga lume cred în existenţa extratereștrilor în cadrul Editurii Axis Libri a unui nou volum de și a OZN-urilor. versuri Vâltoarea clipelor eșarfe, iar medicul Vasile „Suntem ținuți permanent sub observație de V. Popa și-a prezentat cel de-al doilea volum din către «Cineva» din afara lumii noastre!” Aceasta Spitalul judeţean și alte întâmplări, ce reprezintă este premisa de la care pleacă scriitorul pentru a-și cronica unei meserii de-o viaţă (40 de ani) petrecută construi lucrarea. De-a lungul întâlnirii autorul a în cadrul spitalului judeţean Galaţi. Vasile V. Popa fost supus unui lung șir de întrebări și au fost aduse armă fără echivoc că „mi-am destăinuit viaţa, în discuţie teme diverse pornind de la existenţa marile frustrări, visurile destrămate și tragedia pe sau inexistenţa OZN-urilor și a extratereștrilor, care o traversează ţara mea”. Cartea a apărut anul viaţa pe alte planete, moartea lui J.F. Kennedy acesta la Fundaţia Culturală Antares. Elevii Liceului sau Marilyn Monroe, dar și problemele legate de de Artă „Dimitrie Cuclin” și-au făcut și de această exploatarea gazelor de sist sau controversatele cauze dată simţită prezenţa printr-un recital artistic. Tina ale producerii cutremurelor de pământ din comuna Roman, elevă în clasa a XII, a interpretat la aut, Izvoarele, judeţul Galaţi. Și pentru că tematica a Micul păstor de Claude Debussy, iar Andreea stârnit un real interes în rândul participanţilor la Sburlan, elevă în clasa a X-a, a susţinut un scurt salon, discuţiile ar mai  continuat dacă orele nu moment poetic. Recenziile celor patru lucrări au ar  fost atât de înaintate. Autorul a promis însă fost pregătite de bibliotecarele Cătălina Șoltuz, că va reveni curând la Galaţi cu următoarele sale Anca Stan, Gabriela Istrate și Dana Pruteanu. Dan cărţi. Și pentru că misterele nu se opresc aici, cu Plăeșu, Ghiţă Nazare, Speranţa Miron, Coriolan siguranţă ecare dintre participanţi a plecat acasă Păunescu și Corneliu Antoniu au exprimat păreri cu întrebarea: Suntem sau nu singuri în univers? avizate asupra lucrărilor prezentate, iar epigramiștii Și pentru că activitatea Salonului Literar nu se de serviciu Ion Grosu, Gheorghe Buhăescu, Vasile oprește aici, îi invităm pe toţi cei care iubesc actul Manole și Ioan Fărcășanu au zugrăvit autorilor, cultural să participe la întâlnirile care au loc în obișnuitele portrete umoristice. ecare zi de joi.

24 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Salonul Literar AXIS LIBRI: Recenzii • Salonul Literar AXIS LIBRI: Recenzii

Regneală, Mircea (coord.). Tratat de biblioteconomie. Vol. 1. București: Asociaţia Bibliotecarilor din România, 2013

pariţia unui tratat cât şi din punct de vedere tehnic şi arhitectural. Ade specialitate în Subcapitolele sunt semnate de specialişti din sfera peisajul biblioteconomic biblioteconomică: Laurenţiu Avram, Emilian românesc era necesară Corneanu, Agnes Erich, Gheorghe Buluţă, Victor pentru cunoaşterea şi Petrescu, Alexandra Antal. dezvoltarea domeniului Cel de-al doilea capitol sintetizează principalele ştiinţei informării atât etape ale evoluţiei biblioteconomiei la nivel în ceea ce îi priveşte pe mondial, precum şi cele mai importante organizaţii seniorii profesiei care internaţionale din domeniu - IFLA şi EBLIDA. doresc să-şi aprofundeze De asemenea, este reliefată contribuţia UNESCO cunoştinţele, cât şi pe la dezvoltarea domeniului biblioteconomic şi al Violeta Moraru șef serviciu, Dezvoltarea, tinerii care păşesc acum ştiinţei informării, precum şi politicile Uniunii evidența și prelucrarea sau se iniţiază în această Europene cu privire la menirea bibliotecilor şi a colecțiilor, sferă de activitate. activităţii acestora. Informaţiile sunt expuse de Biblioteca „V.A. Urechia” Conceput într-o peri- Mircea Regneală, preşedintele ABR şi coordonatorul oadă în care climatul biblioteconomic capătă general al lucrării, Mihai Constantinescu, Silviu noi valenţe atât la nivel naţional, cât şi pe plan Constantin Nedelcu şi Nicolaie Constantinescu. internaţional, ind determinat de nevoile din ce Ultima parte este dedicată evoluţiei în ce mai complexe ale utilizatorilor de informaţii biblioteconomiei româneşti, pornind de la descrierea şi de apariţia noilor medii de stocare a acestora, profesiei de bibliotecar şi a învăţământului de Tratatul de biblioteconomie coordonat de prof. dr. tip bibliologic şi biblioteconomic naţional. Este Mircea Regneală reprezintă o lucrare de anvergură, abordat cadrul legislativ care cuprinde reglementări un manual de bază extrem de util membrilor de natură biblioteconomică şi sunt prezentate comunităţii biblioteconomice, oferind informaţii asociaţiile profesionale naţionale din această branşă. pertinente furnizate de specialişti români cu Informaţiile sunt furnizate de profesionişti de elită experienţă vastă în domeniu. ai domeniului: Gheorghe Buluţă, Mircea Regneală Apărut în acest an, sub egida Asociaţiei şi Robert Coravu. Bibliotecarilor din România, primul volum al Bibliograa şi notele bibliograce de la nalul lucrării reuneşte, pe parcursul a 471 de pagini, subcapitolelor dau plusvaloare informaţiilor informaţii generale din domeniul biblioteconomiei prezentate, demonstrând o amplă documentare a şi al ştiinţei informării, structurate pe trei mari autorilor cu privire la subiectele abordate. capitole. Putem considera, fără niciun fel de exagerare, Primul capitol ne introduce în istoria cărţii şi că Tratatul de biblioteconomie constituie o lucrare a bibliotecilor, prezentându-ne date cu privire de referinţă în domeniu, un manual deosebit de la începuturile scrisului, tipurile şi sistemele de util pentru întreaga colectivitate românească de scrieri care au existat de-a lungul timpului, noţiuni bibliotecari. Îi felicităm pe autorii care au contribuit legate de istoria cărţii, apariţia şi evoluţia tiparului cu materiale profesionale la conceperea acestuia şi a activităţii tipograce pe plan mondial, precum şi pe coordonator, prof. dr. Mircea Regneală, care şi detalii cu privire la dezvoltarea bibliotecilor şi-a asumat dicila responsabilitate de a le colecta atât în ceea ce priveşte cadrul administrativ şi şi structura şi aşteptăm cu deosebit interes apariţia legislativ de funcţionare şi atribuţiile acestora, următoarelor volume. 24 25 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Salonul Literar AXIS LIBRI: Recenzii • Salonul Literar AXIS LIBRI: Recenzii

Melinescu, Nicolae. Deșertul de er. Cluj-Napoca: Ecumenica Press, 2007

icolae Melinescu dragoste - cu frumoasa Sybyl - e că a fost vorba de reușește prin roma- alegerea carierei militare, atras de căpitanul Eugene nulN politico-fantastic „De- de Kock, pe Mike imaginaţia dezvoltată de timpuriu șertul de er” să mărească l-a ajutat să-și canalizeze gândurile și să ia deciziile numărul romane lor politice cele mai potrivite. publicate în România, Lumea Africii este palpitantă şi necunoscută, aliniindu-se unor scriitori iar autorul încearcă în lucrare să o scoată la iveală recunoscuţi precum: Marin cu tot ceea ce ține de farmecul ei. Fin cunoscător Preda care a scris Delirul, al tehnicii audienţei, își atrage cititorul, făcându-l Dinu Săraru care ne-a părtaş la acţiune prin faptul că se implică aproape în dăruit Clipa sau Dumitru totalitate, uneori dându-ne impresia că se transpune Popescu cel care a știut să chiar în personajul central. Pe un fundament Dorina Bălan ne arate Pumnul și palma, bine documentat, realizat prin prisma faptului că șef birou, Catalogarea colecțiilor. Control de toate acestea publicate chiar jurnalistul cu experienţă şi omul externelor din autoritate, în comunism. Deși riscantă televiziune a avut reportaje în sudul erbinte al Africii, Biblioteca „V.A. Urechia” hazardarea jurnalistului de Nicolae Melinescu realizează un roman al cărui titlu talent, prin abordarea chiar este mai mult decât semnicativ: „în Africa războiul în debut a unei teme de politică internaţională, având rece a fost extrem de erbinte, s-a sintetizat până la în vedere precedentul lui Marin Preda cu nuvela lupta corp la corp, în lovituri zdrobitoare împotriva Friguri, poate că tocmai acest risc l-a ambiţionat. teroriștilor și a subversiunii comuniste.”1 Poate a dorit să tatoneze publicul românesc, știind Sintagma cheie „patul singurătăţii mele” îl că puţini sunt aceia care au cunoștinţe despre acest urmărește pe Mike pe toată durata desfășurării tip de subiect pentru a reuși să atragă, conștient că acțiunii romanului. Apare inițial în copilărie, când trăind ca ziarist acest experiment, informaţiile vor părinţii îl trimit să doarmă singur pentru că vor mai putea ajunge mult mai ușor la suetul celui care avea un copil, este prezentă în momentele erbinţilor lecturează acest gen de literatură. iubiri trăite în tinereţe, care i-au adus și dezamăgiri, Dacă ar  să facem o comparaţie care să ţină pentru ca la deznodământ - atunci când este cont de profesia creatorului, am putea spune că înconjurat de „o liniște patriarhală apăsată de arșiţă seamănă chiar cu o transmisie în direct, pe un post și de ploi monotone” la capătul unui destin faţă de de televiziune. Acesta cred că este şi motivul pentru care a trebuit să se recunoască înfrânt - să reapară. care Nicolae Melinescu alege folosirea persoanei I în Ce se mai poate adăuga atunci când un analist nararea evenimentelor, ceea ce face ca lucrarea să se politic, scriitor și jurnalist de talia lui Corneliu Vlad transforme într-o interesantă creaţie, lăsând cititorul își pune întrebarea: „ ...ce tangenţe pot , astăzi, să distingă dacă întâmplările sunt autobiograce între Nicolae Melinescu și autorii de mare succes sau cţiune trecută prin prisma viziunii autorului. ai genului de literatură «geopolitică» așa cum sunt Romanul reuşeşte să ilustreze toate gândurile și Jan Fleming, Josette Bruce ori San Antonio? Cu acţiunile personajului principal. Indiferent de toţii povestesc aventuri palpitante pentru amatorii evenimentul pe care decide să-l includă, dialogurile, de senzaţii tari, inspirându-se din faptul politic acţiunile, amintirile se dezvăluie ca şi când s-ar internaţional al zilei. Dar tirajele, succesele de petrece sub privirea celui care lecturează. librărie și – de aici – drepturile de autor nu suportă Cartea captivează încă de la început. Personajul comparație. Nu este însă vina lui Nicolae Melinescu, principal, Mike, trăiește într-o lume a cărţilor pentru care există, totuși, o reparaţie pe măsură: este unde imaginaţia îi ţine locul neștiinţei de carte - unul dintre precursorii unei literaturi care va  și a „analfabetismului” - cum îi place autorului să-l viitorului. Globalizarea, mondializarea, își asteaptă numească. La vârsta de șase ani, reușește să înripe și alţi autori români de beletristică”2. adevărate povești cu ajutorul ilustraţiilor descoperite în cărţile cele mai voluminoase din biblioteca Note: familiei - pe care cu greu reușea să le transporte, 1. Melinescu, Nicolae. Deșertul de er. Cluj-Napoca: nebeneciind de ajutorul nimănui pentru că trebuia Ecumenica Press, 2007, p. 5. „să vadă de mic cât de grea este cultura”. Această 2. Vlad, Corneliu. Cărți despre lume. În: 9am, 4 febr. latură fantezistă îi va folosi pe tot parcursul vieţii. 2008. Disponibil la: http://www.9am.ro/stiri-revista- Fie că a fost vorba de surprinderea părinţilor presei/2008-02-04/carti-despre-lumeluptele-fierbinti-ale- într-o postură amoroasă, de prima sa experienţă în razboiului-rece.html. Data consultării: 2013/09/24 26 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Salonul Literar AXIS LIBRI: Recenzii • Salonul Literar AXIS LIBRI: Recenzii

Anton, Ruxandra. Cartea lumilor dispărute. București: Tracus Arte, 2011

unoscută pentru i-am și împrumutat numele, nu doar indcă are o Cpreocupările sale rezonanţă poetică.” teatrologice, scriitoarea Ru- Doamna Amalia Voicu, critic literar ieșean, xandra Anton îmbină într-un remarcă faptul că poeta „Ruxandra Anton poartă mod plăcut îndeletnicirile masca Lanei numai dintr-un fel de pudoare lirică, literare cu cele plastice. sentiment pe care trebuie să îl posede orice poet Debutează publicistic adevărat, și mai ales pentru că, așa cum armă ea în anul 1975, în revista însăși, poezia este «o dantelă din cuvintele unui gălăţeană Incandescenţe, iar înger»”. debutul editorial îl realizează Versurile din Cartea lumilor dispărute sunt scrise în 2004 cu volumul Izvorul în așa manieră încât liricul se îmbină cu epicul, Leonica Roman zidit. cititorul putând vizualiza peisajul creat asemenea bibliotecar, Biblioteca „V.A. Urechia” Lucrarea Cartea lumilor unor scene dintr-un lm. dispărute, apărut în 2011, Poemul care dă titlul volumului subliniază la editura Tracus Arte reprezintă o antologie importanţa cuvintelor, din pricina cărora unele de poeme, împărţită în două secţiuni distincte: lumi pot pieri, aratând totuși că această lucrare „nu e „poezie strînsă cu ușa” și „visele mele povestite de chiar cartea lumilor dispărute din cauza cuvintelor”. lana”. Graca interioară a volumului a fost realizată Prozatorul Ion Avram menţionează despre poeta de autoare. Imaginile presărate printre paginile Ruxandra Anton: „Cine o cunoaște ca scriitoare cărţii se îmbină armonios cu versurile cuprinse știe cu câtă încăpăţânare și răbdare își construiește între cele două coperte. textele, dar și cu câtă îndârjire și le apără în faţa Prima parte intitulată „poezie strînsă cu ușa” atacurilor din orice direcţie ar veni acestea.” scoate în evidenţă lupta eului poetic „de a se regăsi într-un univers ale cărui legi nu le poate înţelege sau nu le poate accepta”, după cum arma criticul bucureștean Radu Voinescu. În poezie se simte lipsa de speranţă, chiar și dragostea, cel mai înalt sentiment ind umbrit de deznădejde: „disperarea nu mai ţine dragostea în paza ei”, „indcă tot ce aveam / nu poate  numit / nu poate  atins / nu poate  privit / e asemănător nimicului / deși oamenii îi spun provizoriu dragoste.” Partea a doua a cărţii „visele mele povestite de lana” adună poemele în jurul personajului central LANA, un alter-ego al poetei. Numele personajului este împrumutat de la actriţa constănţeancă Lana Moscaliuc, după cum mărturisește însăși scriitoarea: „Când i-am dat să citească o poezie de-a mea, a spus că parcă ar  scrisă pentru ea. Cam așa trebuie să e o poezie, să producă această impresie, că este scrisă pentru cititor. (...) De aceea

26 27 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Salonul Literar AXIS LIBRI: Recenzii • Salonul Literar AXIS LIBRI: Recenzii

Christi, Aura. Tragicul visător. București: Ideea Europeană, 2013

ntologia Tragicul când totul parcă se stinge aproape Avisător, apărută și nu-ţi rămâne decât la Ideea Europeană în veșnic marea lumină impură...” (Marea lumină 2013, reunește în cele impură) 446 de pagini cărţile de Autoarea iubește viaţa, iar acest lucru se reectă poezie ale scriitoarei în toată creaţia ei poetică: versuri vii care ating Aura Christi: De partea suetul cititorului făcându-l să se oprească din cealaltă a umbrei (1993), tumultul vieţii și să mediteze. Împotriva mea (1995), Este un om împăcat cu viaţa, cu spaimele și Ceremonia Orbirii (1996), necazurile ei, mai mult a primit darul de a scoate Valea Regilor (1996), din suferinţă cuvinte–mărgăritare pentru suet. Catrina Căluian Ultimul zid (1999), Elegii Prin poemele sale, Aura Christi este o bună bibliotecar, Biblioteca „V.A. Urechia” nordice (2001), Grădini ambasadoare a limbii românești vii, iar iubitorii austere (2010) și Sfera poeziei de azi și de mâine se vor hrăni din versul frigului (2011). plin de simţiri adevărate, din curăţenia și talentul În interiorul acestei cărţi cititorul descoperă poetei. viaţa trăită a unui om și povestită în versuri. Aura Christi se răsfaţă scriind versuri și le scrie după cum gândește „impetuos și liber”. Autoarea „impresionează prin puritatea și uenţa limbii poetice” ind originală prin căldura suetească degajată. Cuvintele care-i curg din condei sunt note muzicale care dau poeziei un sunet propriu. Este dedicată scrisului și trăiește prin scris: „iubirile mele de litere”. Poezia sa descrie „călătorii halucinante în profunzimile înalte ale inţei” și abordează teme ca relaţia cu maestrul, divinitatea, moartea, supratema operei sale literare ind viul. Angoasa existenţială impulsionează ecare poem. Scriitoarea și publicista Aura Christi este o cititoare împătimită, dar care iubește cu aceeași intensitate și scrisul și muzica și natura. Poeta trăiește cu frenezie ecare zi ca și când ar  ultima, se bucură enorm de lumină, care pentru autoare înseamnă: leagănul, patria și aerul. „Când marea lumină impură te redă lumii cu limbă de moarte și ești la doi pași de cerul îmboldit de recele înger alergător, ......

28 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Salonul Literar AXIS LIBRI: Recenzii • Salonul Literar AXIS LIBRI: Recenzii

Topolog, Ion. Inelul de aur. Brașov: Pastel, 2012

ste un roman de Alternarea este posibilă datorită acestor Edragoste struc- personaje celebre, ceea ce ne duce cu gândul că i-am turat în 13 (treispre- cunoscut cândva cu adevărat. zece) capitole, ilustrând Aici sunt amintite tot felul de personalităţi din poves tea de iubire acea vreme, regalitatea, boierimea, minţile luminate dintre marele nostru ale poporului, ce făceau politică, și nu orice fel de compozitor și interpret politică, ci una foarte bine văzută peste hotare. George Enescu și În acele vremuri celebre s-a învârtit viaţa marelui Maria Cantacuzino Enescu, la fel de celebru și el, cum am putea spune zisă și Maruca. Această „oameni celebri în vremuri celebre”. poveste de iubire Dar cel mai bine este să lăsăm cititorul să se Daniela Pruteanu începând din nimic delecteze cu acest roman foarte bine aranjat, cu bibliotecar, Biblioteca și sfârșindu-se cu „V.A. Urechia” nimic, dar de o forţă neînchipuită arată că personajele se simt devorate. Bineînţeles că nu putem spune că dragostea nu duce la nimic bun, numai că, uneori, nu e potrivită, nu face decât să împovăreze sau chiar să distrugă; dar la marele artist, viaţa trăită se reectă extraordinar în compoziţiile sale, ecare eveniment trăit de el aparţine unei compoziţii și ecare compoziţie a sa aparţine desigur unui eveniment. Deci dragostea este ce se poate mai frumos în viaţa unui om. Din dragoste se naște arta și din dragoste se naște totul, indiferent că vrem sau nu să credem. Aici se mai descrie și viaţa nobilimii de la acea vreme, cu foarte multe amănunte, mai frumoase sau mai puţin frumoase, dar de un interes personaje remarcabile, și cu o poveste deosebit; totul desfășurându- de dragoste splendidă, începută timid, se pe marginea poveștii continuându-se discret, dar sfârșindu-se de iubire dintre acești doi destul de dureros. protagoniști. Acest roman este un amestec de real cu visare și de absolut cu prea puţin.

28 29 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Salonul Literar AXIS LIBRI: Recenzii • Salonul Literar AXIS LIBRI: Recenzii

Tofan, Ioan Gh. Piaţa veche (Călătorii paralele I). Galaţi: Fundaţia Culturală Antares, 2013

omanul Piaţa orașului. Portretele realizate camarazilor de joacă, Rveche, apărut vecinilor din mahala, interlopilor fac dovada unui la Editura Fundaţia stil realist practicat de autor. Acest stil îl putem Culturală Antares, în observa și în dialogurile dintre părinţi, dintre părinţi 2013, în condiţii grace și copii. E un dialog neaoș, ţărănesc, bolovănos, cu excelente, reprezintă, de subînţelesuri lăsând impresia că interlocutorii au un fapt, debutul editorial, limbaj sărac, iar comunicarea este greoaie. matur al autorului. Lucrarea transmite sentimente profunde de Romanul are un atașament faţă de locurile natale, de casa părintească, puternic accent auto- de virtuţile, valorile celor crescuţi în cultul muncii. biograc, cu o mare Sunt atitudini pe care le întâlnim și la autorii valoare documentară clasici care vorbesc despre viaţa și dezrădăcinarea mai ales pentru cei ţăranului român. Spiridon Danoiu șef serviciu Resurse umane, pasionaţi de istoria veche Pentru acei care doresc să cunoască o mică parte Asistență de specialitate, a orașului Galaţi. din istoria orașului Galaţi, această monograe se organizarea muncii, Așa cum este precizat poate constitui parte din bibliograa demnă de Biblioteca „V.A. Urechia” în subtitlu – Călătorii consultat. paralele - acţiunea roma- nului se desfășoară pe două planuri: în primul – călătoriile în ţară și în străinătate (Italia), iar în cel de-al doilea - aspecte din copilărie, adolescenţă și formare profesională. Cele două planuri nu sunt strict împărţite administrativ, adică un număr de pagini să trateze numai călătoriile, iar celelalte pagini numai amintiri din copilărie. Planurile se întrepătrund nu numai la nivelul capitolelor, dar chiar și în cadrul aceluiași capitol. De exemplu, în cursul deplasării cu autocarul în Italia, vorbește cu un coleg de excursie despre treburile părinţilor, creșterea animalelor, culesul viilor și preparatul vinului etc. Acest lucru face ca balanţa să e înclinată spre amintirile din copilărie, întâmplările turistice având rol de subliniere a personalităţii personajului. Momentul plecării la oraș este legat de o întâmplare tragică: moartea surorii mici în urma unei răceli zdravene. Acomodarea cu mediul urban a fost greoaie: sunt descrise încercările de a se apropia de copiii din mahala, de vecini, de cunoașterea

30 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Salonul Literar AXIS LIBRI: Recenzii • Salonul Literar AXIS LIBRI: Recenzii

Iulian Voicu. Aventurile lui SpiderRadu/ Aventurile lui SpiderDenis. Galați: Axis Libri, 2013

criitor aat într-un Mama a trebuit să-i cumpere un costum de Sdomeniu nou al om-tarantulă, aluzie la celebrul om-păianjen al scrisului gălăţean, nou cinematograei americane. Ca atare, puștiul nu se chiar şi pe plan naţional, mai plânge de nimic, odată ce-l îmbracă, indcă anume naraţiunea de eroul său nu se plânge niciodată, ci își asumă rolul mare întindere, din misiunii proprii. Dar, se rătăcește în parc de Mama, clasa fanteziei romantice ca urmare a expediţiei după o tarantulă imaginară, adresate copiilor, Iulian în desișul unei pădurici mărginașe, iar de aici mai Voicu se plasează din departe fantezia completează realitatea undeva unde toate punctele de vedere acestea două se contopesc. Îl întâlnește o tarantulă pe teritoriul noutăţilor uimitoare, telepată, deci capabilă să vorbească prin literare. Concepţia sa este gând ceea ce presupune deschiderea și la copil a Camelia Găvănescu luminoasă, desfăşurarea unei telepatii de atașament spre ciudata făptură. bibliotecar, Biblioteca „V.A. Urechia” ideilor rapidă şi cap- Natura și farmecul ei se împletesc, își ţin isonul și tivantă iar elementele- devin una. Nici nu mai e de mirare că amândoi se surpriză tipice copilăriei abundă la ecare pas pe împrietenesc și trec prin mai multe buclucuri, ca principiul poveştii în poveste (al metaforei late). Radu&Denis să e găsit în cele din urmă. Romanul cu un titlu ambivalent „Aventurile Îi surprinde o ploaie și se ascund într-un tunel lui SpiderRadu/Aventurile lui SpiderDenis: Banda încât la apropierea de prietena sa tarantulă, micul Şobolanilor” îşi probează originalitatea prin hoinar se tarantulește și el niţel: primește darul de insinuarea gurii copilăreşti, a unui băieţel de oriunde, a vedea în întuneric precum și să se poată căţăra caracteristic universalului, însă de neînlocuit în pe ziduri verticale iar această magie a noutăţii îl raţiunea dragostei ce-l înconjoară. Cele două titluri salvează de mari neplăceri până când intră singur în coincid spre unul şi acelaşi conţinut dezvoltat în ele, din dorinţa de a scăpa mai repede din încercări. jurul unui puşti aventuros, Radu&Denis, care ajunge Tarantula, denumită Ara, îl ajută pe oriunde-l poartă să pună pe jar primprejur, nu doar familia lui ori pe pasul, totuși lecţiile vieţii le deprinde el singur, fără cei ce l-au rapit, ci întregul oraș, presă și naţiune din susţinerea nimănui. Cea mai singuratică lecţie este, ţara sa. Sugestiile apropierii, în mentalitatea dintre paradoxal, să înceapă o comunicare fără confuzii, societatea românească și cea americană, devin tot clară, lucru ce-i aduce pe părinţi cu ajutoare de prin mai evidente, scriitorul nefăcând decât să transpună oraș, acolo unde se aă, ca să-l elibereze de banda o tendinţă a noilor generaţii de copii sau tineri. Regelui Șobolan, a lui Nas, a lui Scurtu și a altora ca Să respecţi un copil pentru minunea pe care-o ei, gata să-i iniţieze pe copii în arta hoţiei. Când să reprezintă este, pe fundal, ţesutul ligranic ce dea lovitura în seiful blindat al unei bănci, bandiţii unește această lectură, focalizată nu numai asupra sunt prinși pentru că aventurosul, acum telepat, îi copiilor năstrușnici. Familia învaţă să se recunoască deschide la această înţelegere profundă și pe părinţii în cel mic, Radu&Denis recăpătându-și sacralitatea săi care informează hotărât autorităţile și presa. miracolului ei raţional. Rolurile familiei se Volumul îmbrăţișează ideea că solidaritatea personalizează unic pentru copil. Avem de-a face cu umană e mai de preţ decât banii, iar înţelegerea și Tata și Mama, cu Bunicul și Bunica și prin înţelesul armonia înseamnă mai mult decât puterea. Și toate generic și prin cel specic al unei originalităţi cele bune vin când ocaziile sunt prinse e și de înnoitoare: inima sensibilă a băieţelului a cărui viaţă un micuţ Radu sau Denis, sau atâţia alţii care mai intră în jocul descoperirii rosturilor lumii sale. cheamă o dată la viaţă o lume înnoită, doar a lor.

30 31 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Salonul Literar AXIS LIBRI: Recenzii • Salonul Literar AXIS LIBRI: Recenzii

Necula Ionel. Uricar la poarta Moldovei de Jos. Vol. IV. Tecuci: Grapho Press, 2013

utor al unor din începuturi cuprinse într-o eternă împotmolire. Aimportante apa- Reviste ca Provincia literară, Primăvara sau riții pe scena literară Freamătul nu au făcut decât să mențină un minim gălățeană, Ionel Necula interes, divizând forțele intelectuale tecucene în este deja recunoscut în facil consumabil, diletantism și amatorism siropos, actualitatea dezbaterilor în dauna conținutului de valoare. regionale pe temele Ceva mai multe succese înregistrează Revista culturii. Talentul de Națională Română, apărută în toamna anului observator esențialist 1914. Având ca deviză Lupta pentru ideal, dreptate și limpezește sintetic liniile adevăr, revista își propunea să promoveze ridicarea unor descrieri care ar  unor personalități care, la rândul lor, să aibă drept țel putut ajunge greoaie sau restaurarea valorilor neamului românesc. În preajma Andrei Parapiru irelevante. Descifrarea Primului Război Mondial era accentuată necesitatea bibliotecar, Biblioteca „V.A. Urechia” spiritului caracteristic patriotică de a intra în lupta pentru constituirea unei zone sau a unei României Mari, prin alipirea Transilvaniei la țara- epoci, prin surprinderea unor personalități române mamă. Preoți precum Iordan Grecu sau Ignatie Grecu de marcă, este specicul său critic, apropiat au apropiat de creștinism mișcarea literară mult mai documentaristului sau memorialistului monograc. târziu în ținutul Tecuciului, ca un ecou îndepărtat al În volumul al IV-lea, din studiul Uricar la poarta zbaterilor Revistei Naționale Române. Moldovei de Jos, scriitorul reușește desfășurarea Ultima parte a acestui volum se intitulează Din unui tablou complementar la o monograe asupra arhiva familiei Dimitriu și constituie un caleidoscop orașului Tecuci. Ionel Necula realizează o stampă al Tecuciului, realizat de către frații memorialiști de epocă, incluzând perioada dintre 1899 până Dimitriu, parcurgând spectaculos mai multe aproape de vremurile recente. Volumul imprimă, intervale istorice. Sunt aduse la cunoștință amintirile însă, și starea de spirit a unui martor cu simț picant în despre profesorul Ion Petrovici, conferențiar în marile reliefarea detaliilor, dar obiectiv cu privire la așezarea universități europene, despre Ion T. Dimitrescu, erou în cadru a evoluțiilor cultural-istorice. Simpatia al Marelui Război Mondial, despre Vasile Dumitrescu, pentru autentic în democrația românească este autor de manuale bine centrate pe ideea autenticității evidentă: ‘’[...] victoria obținută de conservatori s-a și despre alții care au dat Tecuciului o strălucire impregnat de un entuziasm cum nu se mai pomenise demult meritată. Detaliul pitoresc e clar la Ionel până atunci în acest orășel prăfuit de provincie, uitat Necula și prin descrierea lui Tudor Vladimirescu, dar de Dumnezeu și de lume. (pg. 17, al. 2, ultima parte)’’ nu revoluționarul de la 1821, ci un valoros fotbalist Prima parte a volumului al IV-lea, subintitulată tecucean. Această secțiune în sine are forma unui Pagini de istorie tecuceană, poartă chiar denumirea mic roman de amintiri. Odată cu sunetele sumbre ale sa de chintesență, anume Tecuciul publicistic. celui de-al Doilea Război Mondial, faptele încep să se Localitate cu o palidă emulație creativă, după precipite către primii ani ai comunismului, privit ca cum socotește mâhnit autorul, Tecuciul se aa regim al terorii. mult sub standardele naționale, iar asta începând Lucrarea Uricar la poarta Moldovei de Jos cu perioada antebelică. Atât în viața politică, continuă completarea pitorescului unui secol din umbrită de liberalismul destructiv, caracteristic lui existența Tecuciului. Elementul literar este mereu Take Anastasiu, precum și în domeniul cultural- contextualizat cultural-istoric, într-o manieră ce publicistic, este oglindită o continuă desțelenire creează dinamic mai mult interes decât solicită. 32 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Salonul Literar AXIS LIBRI: Recenzii • Salonul Literar AXIS LIBRI: Recenzii

Necula Ionel. Uricar la poarta Moldovei de Jos. Vol. V. Tecuci: Grapho Press, 2013

rin acest al cincilea apreciat demersul autorului acestui volum, cu cât Pvolum din seria România pare să aibă o nevoie tot mai acută de a-și studiilor personalităţilor redescoperi valorile culturale, indiferent de aria pe tecucene, Ionel Necula care o trasăm involuntar conceptului de cultură. Pe demostrează că, atunci lângă importanţa culturală implicită pe care o are când un subiect este recuperarea acestor personalităţi de către autorul tratat cu seriozitate și volumului de faţă, putem deci să vorbim și despre consecvenţă într-un mod o importanţă secundară, istorică, pe care o au constructiv, subiectul cronicile domnului Ionel Necula. pare inepuizabil. Chiar Cu adevărat de apreciat este spiritul critic obiectiv Simona Felea și atunci când obiectul de care autorul dă dovadă în aceste pagini. Indiferent bibliotecar, Biblioteca „V.A. Urechia” studiului nu pare de subiectul pe care îl tratează și admiraţia pe care tocmai generos, tratarea putem bănui că o poartă pentru acesta, domnul riguroasă a acestuia dezvăluie secrete peste care Ionel Necula nu lasă deloc să transpară această mulţi alţii ar trece cu vederea. admiraţie în textul său, ceea ce, bineînţeles, ar umbri Domnul Ionel Necula nu face o istorie a culturii argumentaţia și exactitatea lucrării. Dimpotrivă, tecucene în paginile acestui volum, dar trimite autorul situează întotdeauna corect obiectul încontinuu spre un asemenea proiect, care, bănuim, studiului său și oferă o imagine completă a acestuia, ar avea o dimensiune mult mai mare. Cuvântul plasându-l într-un context (istoric dar și spaţial sau „pagini” din sintagma „pagini de istorie și cultură cultural) mai larg, european sau global. Această tecuceană” care ne întâmpină în subtitlul volumului, plasare se face fără exagerările de rigoare, pe care le este extrem de bine ales, deoarece identică exact putem vedea la mulţi așa-ziși exegeţi care, cuprinși traiectoria proiectului pe care autorul l-a dus la bun de descoperirile lor, se lasă orbiţi și supralicitează sfârșit: nu o istorie, ci momente istorice ne sunt valoarea autorului pe care îl analizează. prezentate în acest volum. Domnul Ionel Necula nu cade nici în cealaltă Condeiul de cronicar al autorului poartă extremă, a celor care, displăcându-le un anumit cititorul spre unele dintre cele mai de seamă repere autor, îl tratează într-un mod supercial și culturale ale Tecuciului. Obiectivitatea cu care exagerează astfel inutil poziţia contra acestuia. sunt tratate aceste personalităţi, cât și receptarea Autorul acestui volum găsește o metodă interesantă exactă a operelor și intenţiilor acestora, dau măsura pentru a evita aceste neplăceri, refuzând să volumului și îi introduce pe toţi cei interesaţi includă în paginile de cultură și istorie tecuceană într-o cultură care, deși minoră, este totuși plină de personalităţile, cu ghilimelele de rigoare, pe care le varietate și bogăţii culturale. consideră îndoielnice. Aceasta este o metodă destul Personalităţile portretizate în acest volum de ecientă de a critica prin omisiune. Adică de a aparţin unor domenii foarte diferite, de la losoe refuza să iei în discuţie ceea ce nu consideri demn la economie și, bineînţeles, literatură, dar au câteva de a  luat în discuţie și a face acest lucru într-un lucruri esenţiale în comun. Aceste personalităţi au mod asumat. adăugat ceva real și important culturii tecucene, Acest lucru face ca volumul domnului Necula și, prin aceasta, culturii române, chiar dacă să e util și celor care au nevoie de unelte pentru răsplata acestora nu a fost pe măsură. Astfel, cercetarea istoriei culturale tecucene contemporane. munca domnului Ionel Necula este o adevărată Sperăm doar ca traseul domnului Necula prin muncă de restaurare. Este cu atât mai mult de istoria și cultura Tecuciului să nu se  oprit aici. 32 33 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Salonul Literar AXIS LIBRI: Recenzii • Salonul Literar AXIS LIBRI: Recenzii

Costache, Constantin. Mayday. București: Tritonic, 2013

olumul „Mayday” regăsește plăcerea de a sta desculţ pe prispa casei Vscris de Constantin părintești care încă mirosea parcă a „scrobeală de Costache, apărut anul rufe”, exact ca în copilărie, rememorând amintiri acesta la Editura Tritonic, din vremuri de odinioară. reprezintă, după schiţa Constantin Costache creează imagini „Stress”, a doua încununare memorabile prin felul cum privește și zugrăvește a talentului, entuziasmului viaţa. Asemănarea cu realitatea și ironia faţă de și pasiunii unui tânăr inutila complicaţie a vieţii civile se regăsesc în căpitan de cursă lungă. nuvele, al căror nal este uneori previzibil. Un Simona Milica În cartea sa, autorul exemplu în acest sens ar  nuvela “Inelul”, în care bibliotecar, Biblioteca împletește cu succes Anghel, personajul principal, tachinat de colegii „V.A. Urechia” povestiri pline de suspans de vas cum că „îi cam fug ochii” nevesti-sii, trăiește și de tensiune maximă, cu momente de relaxare un coșmar când aceasta îi conrmă bănuielile. sau melancolie. Nuvelele, mai curând niște Cititorul va descoperi cu încântare o amintiri sentimentale, aduc în prim plan atât combinaţie inedită a lirismului cu proza. Fiecare trăirile unor oameni ce au ales singurătatea, viaţa nuvelă este precedată de câte o poezie, autorul pe mare dându-le adesea marinarilor posibilitatea urmărind astfel să amplice orul liric creat de la introspecţie, cât și căutările și regăsirile lor deznodământ. Astfel, povestea de dragoste trăită pe uscat. Marea, o prezenţă constantă pe tot de Iulian, personajul nuvelei „Călătoria”, este, de parcursul cărţii, influenţează nu doar destinele fapt, povestea tuturor celor plecaţi pe mare, a celor protagoniștilor, dar şi axa narativă a fiecărei care cad pradă disperării, visând la oamenii dragi povestiri care, mereu alta prin subiecte variate, de acasă, topindu-se de dor la ecare legănat de schimbă perspectiva în alternative ispititoare. valuri. Pentru povestea lui Iulian și a Măriucăi, De exemplu, privind coperta și autorul imploră parcă cititorul prin citind titlul cărţii - „Mayday”, versurile sale: „Nu-l huli pe matelot/ poţi crede că nu îţi va provoca Omule de pe plajă/…/Tu n-ai să rezonanţă deosebită decât dacă simţi niciodată ca el/ Ce înseamnă ești puternic ancorat în spaţiul dor/ Ce înseamnă dorinţă/ Ce marin, însă autorul își plasează înseamnă iubire năvalnică.” acţiunea povestirilor sale Lucrarea lui Constantin Cos- dincolo de acest ţinut. Cititorul tache, scrisă într-un registru este purtat pe apele limpezi sau sobru, realist, pe alocuri comic, te tulburi ale mării sau ale vieţii. tulbură și te fascinează deopotrivă, Textul naraţiunilor e un amestec prin poveștile despre viaţă, despre de intrigă modernă și atmosferă oameni și realităţile lor, ind o tradiţională. Satul, în speţă cel demonstraţie de virtuozitate din dobrogean, este adus în prim partea unui scriitor ce nu și-a plan prin descrieri artistice de epuizat încă toate cuvintele din o tulburătoare sensibilitate. condei. Adultul, ajuns căpitan de vas, reîntors pe meleagurile natale,

34 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Salonul Literar AXIS LIBRI: Epigrame • Salonul Literar AXIS LIBRI: Epigrame

Dar sunt așa puţin șocat De taina omului …….. de rând.

Ioan Gh. Tofan - romanul Piaţa veche Romanul tău m-a bucurat E un prilej de încântare, Dar comparând am constatat Ion Grosu Că-i hoinăreală….. mult mai mare. inginer, scriitor şi epigramist Aceluiași Ioan Gh. Tofan Citindu-l astăzi mai atent Am înţeles din scrisu-ţi cult, Început de Salon Axis Libri Că din eroi mai evident DORINA sună clopoţelul De Corban te asemeni… mult. THEO face scurt apelul, Domn ILIE ne dă tonul Părere istorică Gata….. a-nceput …..salonul ! Eu cred că dacii chiar nu poartă vina Pentru războaie sau exod uman, Motivaţie pentru prezenţa la salon Romanii s-au cazat la Tirighina Ne-adună proza, versul ne adună Iar rușii s-au ascuns prin… Bădălan. In orice joi cu mic cu mare, Dorind o lume și mai bună Victor Cilincă – pentru romanul Molia de sticlă Facem cu creierul….. mișcare. Titlul sincer m-a șocat Molia de sticlă care, Epigramiști la Salon Fiind un text prea inspirat La salon dacă ne-asculţi Ai făcut-o ca să …. zboare. Ai să vezi că suntem mulţi, Dar epigramiști de soi Aura Cristi – pentru volumul de Poezie După mine….. mai sunt doi ! Ţi-am admirat ciudată-ţi viaţa Și-n versul tău oricine crede, Scriitori la Salon Insă privindu-ţi astăzi faţa La salon vin scriitori Desigur AURA…. se vede. De prin toate părţile, Unii sunt doar autori Lui Nicolae Melinescu – pentru romanul Alţii fac….. coperţile ! Deșerturi erbinţi N-am imagini, nici cuvinte Ruxandra Anton - Cartea lumilor dispărute Nici replici ca să te combat, Cu versul tău cel scos din proză Sigur, Africa-i erbinte Tu ai creat imagini demne, Însă mai mult la…. gurat! Marcate de o supradoză De noduri mici …. dar și de semene. Ce-au clocit și ce-o să iasă Gorbaciov și senior Busch Poezie strânsă cu ușa - visele mele povestite de Împărţind lumea la Malta, Lana Vor vedea acuș… acuș Cel care scrie are un dat Că de fapt răsare…. alta! Eu înţeleg profundu-ţi gând,

34 35 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Salonul Literar AXIS LIBRI: Epigrame • Salonul Literar AXIS LIBRI: Epigrame

Președintelui Consiliului Judeţean Galaţi Nicolae Bacalbașa (medic anestezist), autorul cărţii „Opriţi dricul, mortul ăsta n-a dat plicul” Domnul doctor când vorbește Pe mulţi entuziasmează Și la viaţă îi trezește Când îi… anesteziază.

Poetului Petre Manolache, autorul volumului de poezii „Lampa lui Aladin” Vasile Manole epigramist Cu o lampă fermecată Aladin ar  făcut România reformată Fără niciun împrumut. Scriitoarei Oana Dancu, autoarea cărţii „Umbre chinezești” Generalului Mircea Chelaru, autorul cărţii Este-o doamnă inspirată „România moluscă” Ce-ntr-o perioadă sumbră Moluște nu putem să m Dovedește înc-o dată: Că vertebrate suntem totuși, Mulţi bărbaţi îi stau în umbră. Că încă ne mai sprijinim Și azi de coloana lui Brâncuși. Dlui profesor Ionel Necula, autorul a șase cărţi despre Emil Cioran Scriitorului eodor Parapiru, autorul Cunoscând că-n România „Dicţionarului enciclopedic de expresii celebre” Mulţi luptă pentru ciolan A căutat în tot Olimpul Numai dânsu-are tăria Un singur zeu, ce nu-i ateu Să lupte pentru Cioran. Dar inspirat, n-a pierdut timpul Și l-a ales pe Dumnezeu. Scriitorului Adi Cristi, autorul cărţii „Interesul poartă Efesul” Criticului Alex. Ștefănescu și soţiei sale, care și-au Atunci când o  s-aduni făcut verighete din peniţe de stilou La un loc șapte minuni Din peniţe de stilou Pentru una voi opta, Dacă nu-și făceau verighete, Cea de-a opta, cartea ta. Ne lăsau acum cadou Două opere complete. Scriitorului Paul Sânpetru, autorul cărţii „Empatii” Domnului director Ilie Zanr, puţin supărat că a Pornind de la empatie plouat în timpul festivalului „Axis Libri” Fiindcă are excedent Pentru setea de cultură Măcar prin telelaptie Domnul a făcut dreptate, Altora să dea talent. Setea din agricultură A avut prioritate. Poetului Andrei Velea, autorul volumului de poezii „Lumea e o pisică jigărită” Scriitorului Vasile Ghica, aforistul fără frontiere E normal că-i jigărită S-a născut la Priponești Dacă e mereu nomadă Unde limba-i strămoșească, Și tot fuge îngrozită Nici cei de la București Că mai toţi o trag de coadă. N-au putut s-o priponească.

36 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Galeria de artă • Galeria de artă • Galeria de artă • Galeria de artă

Maria Dunavăţu

Chipuri, acuarelă, 29x21 cm, 2012

36 37 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Galeria de artă • Galeria de artă • Galeria de artă • Galeria de artă

Mihai Gheorghe Coron

Barcagii, acuarelă

La Dunăre, acuarelă 38 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Galeria de artă • Galeria de artă • Galeria de artă • Galeria de artă

Mihai Gheorghe Coron

Grup de ori, acuarelă

38 39 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Galeria de artă • Galeria de artă • Galeria de artă • Galeria de artă

120 de ani de la nașterea pictorului Reuven Rubin

n această toamnă se pasageri pentru Palestina a cunoscut-o pe Esther, o Îîmplinesc 120 de ani evreică din Bronx (unul din cele cinci mari cartiere de la nașterea celui mai ale orașului New York, singurul aat pe teritoriul popular pictor israelian din continental al S.U.A.), care-i va deveni soţie. toate timpurile, de origine Expoziţia personală din 1932 a marcat fondarea română, Reuven Rubin, și deschiderea Muzeului de Artă din Tel Aviv. A artist care a fost și cel dintâi realizat mai multe decoruri pentru Teatrul Naţional ambasador, cu rang de Habimah din Israel. Se numără printre primii artiști ministru plenipotenţiar al din această ţară care s-au bucurat de recunoaștere Corneliu Stoica scriitor, critic de artă Israelului în România. Pe internaţională. În 1948 a fost numit ambasador numele său de botez Rivn al statului Israel în România, funcţie în care va Zelicovici, s-a născut în Galaţi, la 13 noiembrie 1893, rămâne până în 1950, îndeplinindu-și onorabil ca al optulea copil din cei 13 ai familiei Feigai și Joel misiunea diplomatică. În 1969 a publicat lucrarea Zelicovici. Și-a petrecut o autobiogracă „Viaţa mea, parte din anii copilăriei și arta mea”. A avut o expoziţie adolescenţei la Fălticeni, personală în cadrul Bienalei de unde în 1912 a plecat în de la Veneţia (1952), o Israel. Aici, s-a înscris la retrospectivă la New York Școala de Artă și Design (1962), precum și-n alte Bezalel din Ierusalim. orașe. A fost distins în 1964 Își schimbă numele din cu Premiul Dizengo pentru Zelicovici în Rubin. Venind în contradicţie cu principiile academice ale profesorilor Reuven Rubin - Peisaj din acestei școli, după numai un Galileea an o părăsește, continuându- și studiile la Paris, la Școala Naţională Superioară de Arte Frumoase și la Academia Colarossi (1913- 1914). Izbucnirea Primului Război Mondial îl determină ca în 1915 să revină la Fălticeni, iar în 1919-1920 a studiat la Cernăuţi, unde a împărţit același atelier cu prietenul său Arthur Kolnik. În 1920, împreună cu acesta, se aă la New York, unde lucrările sale atrag atenţia lui Alfred Stieglitz, celebru fotograf și proprietar de galerie de artă. Datorită acestuia, își deschide prima expoziţie personală la Galeria Anderson. În 1922 se stabilește în Ţara Sfântă. Își deschide un studio și începe să expună frecvent atât în Tel Aviv cât și în Ierusalim. Este ales în 1924 președintele Asociaţiei pictorilor și sculptorilor din Palestina. În 1928, în timp ce se întorcea din New York, la bordul unei nave de Reuven Rubin - Autoportret

40 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Galeria de artă • Galeria de artă • Galeria de artă • Galeria de artă

pictură, iar în 1973 cu Premiul în importante lucrări, precum: Amelia Naţional al Statului Israel Pavel, Pictori evrei din România, Editura pentru opera sa. A încetat din Hasefer, București, 2003;Vasile Florea viaţă la 13 octombrie 1974, la și Gheorghe Székely, Mică enciclopedie Caesarea, la vârsta de 81 de de artă universală, Editura „Litera ani. În 1983, în casa din Tel Internaţional”, 2005; Corneliu Stoica, Aviv, în care a locuit din 1946 Dicţionar al artiștilor plastici gălăţeni, până în 1974 (14 Bialik Street, Editura Terra, Focșani, 2007; Valentin 63324), donată Primăriei Ciucă, Un secol de arte frumoase în orașului, a fost deschis muzeul Moldova, Editura Art XXI, Iași, 2009; ce-i poară numele (Rubin Valentin Ciucă, Dicţionarul ilustrat al Museum) și al cărui director și artelor frumoase din Moldova 1800- curator este ica sa, Carmela 2010, Editura Art XXI, Iași, 2011. Rubin. Foarte apreciate și căutate în Israel, În pictură și gracă, Reuven Reuven Rubin - ca și în alte ţări ale lumii, tablourile lui Rubin s-a impus prin stilul Bărbat cu borcan cu pești Reuven Rubin s-au vândut în ultimii ani la și temele profund evreiești, casele de licitaţie la cote foarte cultivând peisajul, natura statică, ridicate, atingând recorduri portretul, compoziţia cu aspecte din ale vânzărilor (preţuri ce viaţa cotidiană a muncitorilor, ţăranilor s-au situat între 90.492 de și pescarilor arabi sau evrei, dar și scene euro și 137.502 euro), fapt cu motive biblice și folclorice. A fost ce demonstrează valoarea înrâurit în demersul său de pictura operei acestuia, preţuirea naivă a lui Henri Rousseau, îmbinând de care se bucură în rândul stilul acestuia cu inuenţa orientală, colecţionarilor și iubitorilor dar și cu arta bizantină a mănăstirilor de frumos. Pe noi, gălăţenii, din Bucovina. Așa cum subliniază astfel de vești nu pot decât criticul de artă Gheorghe Székely, la să ne bucure, indcă orașul începuturile carierei sale a fost „tributar de pe malul stâng al Dunării Reuven Rubin - Maternitate picturii exterioare din Bucovina, prin a constituit locul care i-a maniera de tratare a feţelor amintind de icoane mângâiat primii ani ai copilăriei și de unde a pornit cu ochii larg deschiși, prin perspectivă inversă, pe drumul dătător de mari bucurii al artei. Acum, la gurile plate, prelungi ș.a. Cu timpul contururile împlinirea a 120 de ani de la naștere, îi cinstim cu nete se atenuează, culorile devin mai nuanţate, iar veneraţie memoria, considerând că pictorul este una gurile par să e absorbite de fundalul peisagistic, din acele mari personalităţi pe care urbea noastră tratat pictural (Rugăciune tăcută, 1942; Rodii pe le-a dat culturii universale. pervazul ferestrei mele, 1960; Autoportret sub măslin, 1971/1972)”. Tablourile reprezentând peisaje sur- prind aspecte panoramice ale Ierusalimului, imagini din Galileea, crânguri de măslini, secvenţe portuare etc. Sunt pictate cu o pastă consistentă, în desfășurări spaţiale ample. Cromatica este exuberantă. De asemenea, Reuven Rubin a pictat lucrări care sunt o îmbinare de natură statică-peisaj, a cultivat compoziţia cu mai multe personaje, precum și motivul oral. Artistul a practicat și xilogravura (albumul Căutătorii lui Dumnezeu, 1923), litograa (Istoria regelui David; Viziuni biblice, 1970 etc.), ca și monotipul. În ţara noastră, numele său gurează Reuven Rubin - Cai

40 41 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Galeria de artă • Galeria de artă • Galeria de artă • Galeria de artă

Duo-ul pianistic în creaţia compozitorului Serghei Rahmaninov

erghei Vasilievici sărbătorească ce celebrează Paştele. Rahmaninov SRah maninov (1873 tratează orchestral pianul atribuindu-i nuanţe foarte - 1943) a reprezentat prin mari în ideea redării cât mai apropiate a grandorii muzica sa o reînviere a timbrului clopotelor marilor catedrale ruseşti. Romantismului muzical, Spre deosebire de prima lucrare, Suita nr. 2 op. perfect integrată însă 17 pentru două piane nu specică o sursă literară, în secolul XX. Fiind având o structură mai apropiată de cea a suitei întotdeauna refractar faţă tradiţionale. Prima secţiune, Introducerea, este Gina-Mihaela Pavel de tendinţele moderniste un marş plin de energie ce se prezintă sub formă Lector Universitar dr. ale timpului, compozitorul tristrocă. Principala problemă în ceea ce priveşte Facultatea de Muzică, a acordat o mare atenţie ansamblul celor două piane constă în suprapunerea Universitatea folclorului muzical rus, dar perfectă a discursurilor muzicale. Acelaşi aspect este „Transilvania” Brașov mai ales muzicii bisericeşti valabil şi în cadrul celei de-a doua secţiuni – Valsul, (ortodoxe) ruse pe care a inserat-o prelucrată în caracterizat printr-un impuls ritmic ce propulsează lucrările sale. permanent tempoul. Pentru ca guraţiile să e clare, Deşi reduse ca număr, ópus-urile rahmaninoviene pedalizarea va  redusă în secţiunile rapide specice aparţinând muzicii de cameră1 cu pian sunt însă de valsului. În cadrul Romanţei, observăm că scriitura mare valoare, specică indu-le amploarea partiturii pentru care optează Rahmaninov este cea polifonică, pianistice. Vom vorbi2 despre o serie de lucrări la început doar subtil conturată, ulterior ind din nu îndeajuns cunoscute, statut nemeritat datorat ce în ce mai complexă şi mai fascinantă. Secţiunea uriaşului succes pe care l-au avut alte capodopere precum Rapsodia pe o temă de Paganini, Concertele pentru pian, Preludiile, ş.a. „Fantezia – tablou” op. 5 pentru două piane este o suită programatică ce ilustrează muzical patru poeme scrise de Lermontov, Byron, Tiutcev şi Komiakov. Barcarolla pare a  un omagiu adus lui Chopin. Pianiştii trebuie să evite aici supraaprecierea scriiturii. Sonoritatea nu trebuie să e greoaie, masivă, aşa cum foarte uşor se poate întâmpla în cazul celor două piane ce cântă simultan. În tabloul secund - Noaptea…dragostea – dicultatea execuţiei nu este de natură tehnică, ci de construire a tabloului muzical. Întreaga secţiune următoare (Lacrimi) are la baza construcţiei sale un motiv simplu ce apare variat, probleme ivindu- se doar la nivel interpretativ prin atenţia ce trebuie acordată construcţiei punctului culminant central prin acumulare treptată de tensiune. După acest impresionant poem funest, nalul aduce o atmosferă Serghei Rahmaninov

42 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Galeria de artă • Galeria de artă • Galeria de artă • Galeria de artă

să dea dovadă de virtuozitate dar şi de capacitatea de a transmite o vastă gamă de sentimente. Trebuie să mai adăugăm şi faptul că scriitura pianistică în cazul lucrărilor la care am făcut referire presupune evidenţierea ecărui instrumentist, totul într-o desfăşurare muzicală echilibrată în care cel mai important aspect este întotdeauna expresia muzicală.

Bibliograe: 1. *** DICŢIONAR DE TERMENI MUZICALI - Editura enciclopedică, Ediţia a III-a Bucureşti, 2010; 2. BAJANOV, NIKOLAI – Rahmaninov, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, Bucureşti, 1966; 3. BERTENSSON, SERGHEI; LEYDA, JAY – S. Rachmaninov: A lifetime in music, Editura Indiana University nală a Suitei nr. 2 op. 17 – Tarantella, uzează la Press, Bloomington, 2001; maxim de sonorităţile pianelor. Fragmentele sunt 4. BERTOTTI, DAVIDE – Serghei Rachmaninov, Editura L’Epos, Palermo, 2006; alăturate fără o rânduială aparentă, dar având 5. SEROFF, VICTOR I. – Rachmanino, Editura Cassel & o nalitate: construirea treptată a dramaturgiei Company Ltd, London, 1951. muzicale. Considerate ca cea de a patra simfonie a lui Note: Rahmaninov, Dansurile simfonice op. 45 reprezintă 1. Termenul deneşte „muzica executată de un ansamblu ultima lucrare scrisă pe teme proprii. Prelucrată într-o redus de interpreţi” (v. Dicţionarul de termeni muzicali), ce manieră cu adevărat orchestrală, varianta pianistică iniţial se desfăşura într-un spaţiu restrâns, pentru ca mai apoi a Dansurilor simfonice conţine melodii obsedante, să ajungă şi în sala de concert. armonie îndrăzneaţă şi ritm mai surprinzător ca 2. Ne referim doar la ópus-urile pentru două piane şi nu la până atunci în creaţia rahmaninoviană, fapt ce a lucrările la patru şi şase mâini, la un singur pian. uluit auditoriul şi critica. Primul dans – Non allegro – emană o energie uriaşă, având oarecum aspectul unui marş (în secţiunile extreme). Cel de-al doilea – Andante con moto (Tempo di valse) – este un vals- fantezie plin de arabescuri, un lanţ de variaţiuni ornamentale de virtuozitate. Ultimul dans, energic şi cu o ritmică foarte complexă, reprezintă una dintre cele mai originale creaţii ale compozitorului. Am întâlnit aici două idei muzicale, ambele de sorginte sacră: tema gregoriană Dies Irae şi un motiv din cântul ortodox rus Binecuvântat eşti Tu, Dumnezeule. În cazul Dansurilor simfonice pentru două piane nu trebuie să omitem caracterul ce ne este sugerat chiar din titlu (simfonic), muzica acestei lucrări presupunând o amploare şi un caracter grandios ce trebuie impregnat muzicii. Aşadar, după cum observăm din această scurtă incursiune în universul cameral rahmaninovian, aceste compoziţii prezintă un înalt grad de dicultate tehnică şi interpretativă, instrumentiştii trebuind

42 43 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Localia • Localia • Localia • Localia • Localia • Localia

Mănăstirea de la Gura Bârlăjiței, un dosar care rămâne deschis (I)

a 15 iulie 1448 ieșea din importante: gura Bârlăjiţei (hidronim cu mai multe Lcancelaria domnească cursuri) și unde este Agapie, care apare ca toponim de la Suceava un document în documente ulterioare, după cum vom vedea. semnat de domnitorul Petru II Bârlăjiţa sau Bârloviţa este, după eodor Ciuntu6 (februarie 1448 - martie 1449, o gârlă care „se formează din Siret când vine mare, a doua domnie), prin care se merge șerpuind (prin) satele Bursuci, Vultureni întărea stăpânirea lui „pan și Liesci și se varsă în Bârlad, în faţa satului Liesci. Cernat ploscar“ și fratelui său, Vara adeseori seacă. Când vine Siretul mare aduce Șteful pe mai multe sate, între mult pește“7. M. Costăchescu, în comentariul său la Eugen Drăgoi care: „... și pe Bârlad, Blăjari și documentul din 1448 notează că „Bărlădeţul e totuna preot Merești și mănăstirea la gura cu Bârlăzelul, o gârlă a Siretiului ce începe la Tălăbeasca Bârlăjiţei, unde este Agapie, și Liești...“(subl. ns.)1. și Blehani și ţine până pe la Șerbeștii-Vechi. El se vărsa Istoricul Ion T. Sion notează că acesta este „cel altădată în Bârlad, de unde numele de Bârlădeţ. Pe mai vechi lăcaș bisericesc atestat documentar în aici era cursul vechi al Bârladului, care nu se vărsa în zona Tecuciului“2, deși o altă așezare monahală pe Siretiu la Călieni și Șerbănești ca azi, ci mergea în jos, teritoriul comunei Cerțești cu trei ani mai înainte, alături cu Siretiul poate până la Dunăre“8. Istoricul la 5 aprilie 1445, anume Mănăstirea lui Ciunca Stan, tecucean Ion T. Sion este de părere că Bârlăjiţa „este este amintită într-un hrisov al domnitorului Ștefan una din numeroasele gârle ce se formau în interuviul al II-lea (a patra domnie, înainte de 15 iulie 1445-13 Siret-Bârlad, din cauza inundaţiilor. Bârlojiţa se vărsa iulie 1447)3. în Bârlad, probabil, la vest de satul Torcești, comuna S-a considerat că mănăstirea „de la gura Bârlăjiței, Umbrărești“9. Potrivit aceluiaș istoric, Bârloviţa unde este Agapie“ a dispărut nu mult după această „indică mai multe cursuri de apă cu același nume, dar dată. Vom insista în cele ce urmează asupra acestei niciunul din ele nu trebuie căutat pe teritoriul satului mănăstiri, în lumina unei mărturii de la începutul Blăjari de azi, component al comunei Ivești (cum secolului al XIX-lea, care aduce câteva informații sugerează editorii documentului din DRH citat, n.n.)“ nevaloricate până acum. Subliniem că mănăstirea ci „numele Bârloviţa se documentează în relaţie cu este unul din cele mai vechi așezăminte monahale satele: Umbrărești, Sinești, Ţigănei, Bucești, Liești și, menționat ca atare pe teritoriul ținutului Tecuci. mai la sud, cu satul Mogești (și varianta Mănjăști) în Nu știm dacă mănăstirea era de monahi sau hotar cu Piscul“10. de monahii; pe temeiul antroponimului Agapie Stabilirea locului de vărsare a Bărlăjiţei în Bârlad înclinăm să credem că era un așezământ monahal („gura Bârlăjiţei“) este dicilă pe de o parte, întrucât pentru călugări. De asemenea nu cunoaștem nu a fost un singur curs de apă cu acest nume, ci cel hramul acesteia, nici anul întemeierii; exista însă puţin două11, iar pe de altă parte, deoarece „în urma sigur înainte de 1448, data când este atestată, poate lucrărilor de regularizare a apelor, cursul Bârladului chiar în secolul al XIV-lea! Deși nu mai apare în alte a fost mutat spre apus în această zonă cu circa 2 documente cercetate până acum – fapt destul de km“ 12. Astăzi se mai păstrează numele Bârlovița curios, de altfel –, vom arăta în continuare că totuși ca denumire a unui „teren agricol și forestier în mănăstirea nu „s-a ruinat repede“ cum înclina să lunca Siretului, la SE de satul Salcia, pe teritoriul creadă regretatul istoric Paul Păltănea în urmă cu administrativ al comunei Umbrărești“13. 25 de ani, deși observa că „amintirea numelui lui Hidronimul mai apare și în alte documente Agapie s-a păstrat până prin anul 1872“4. ulterioare. Astfel, o carte domnească din 28 martie Localizarea acestei mănăstiri pune probleme5, cu 1636 a voievodului Vasile Lupu cerea „lui Crăstian toate că avem, în documentul respectiv, două repere vătah“, ca măsură la jalba satului Torcești, nepoţii lui 44 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Localia • Localia • Localia • Localia • Localia • Localia

Bilăiu, să facă cercetări „pentru o ocină și moșie den Documenta Romanie Historica, (în continuare se abreviază Brălădiţ pără în apa Brăladului, păn poenile Agapiei DRH), A, Moldova, vol. 1, (1384-1448), întocmit de C. pre locul frasinului pren gârla lui Spin, pănă în Cihodaru, I. Caproșu și L. Șimanschi, Editura Academiei RSR, București, 1975, p. 434, nr. 280. Potrivit mărturiei lui hotarul Umbrăreștilor“, întrucât „merg alţi oameni M. Costăchescu (op. cit., p. 326) documentul respectiv „a fost de le cosesc fănul și le împresoară moșia cu tăriia într-o vreme al episcopului Melchisedec Ștefănescu al Dunării lor dreptu“14. Pe baza acestei relatări, Paul Păltănea de Jos, după care a intrat în posesia profesorului Gr. Tocilescu, crede că înainte de data respectivului document (28 iar de la acesta a trecut la Academia Română“. martie 1636), satul „unde este Agapie“ dispăruse, 3. Ion T. Sion, Mărturii despre preoţi şi vechi biserici tecucene, în „Anuar“, Editura Episcopiei Dunării de Jos, menţionând că el se aa pe teritoriul comunei Galaţi, 1996, p. 77. Umbrărești, unde este acum pădurea pe care 4. DRH, A, Moldova, vol. I, doc. 254, p. 358-360; Paul localnicii o numesc „Balș“15. Păltănea, Vechi locaşuri de cult şi viaţa bisericească în sudul „Numele Agapie apare și în alte documente – Moldovei până în anul 1864, în vol. „Monumente istorice şi scrie istoricul Sion – și de ecare dată este pus în izvoare creştine“, Editura Arhiepiscopiei Tomisului şi Dunării de Jos, Galaţi, 1987, p. 196; arhim. Daniil Oltean, Repere relaţie cu satul și moșia Torcești, iar pe un plan ale istoriei vieții mănăstirești în Eparhia Dunării de Jos, în hotarnic din 1872, întocmit de inginerul Nicoleanu, vol. „Credință, istorie și cultură la Dunărea de Jos“, Editura îl aăm însemnat pe malul drept al râului Bârlad“16. Episcopiei Dunării de Jos, Galați, 2005, p. 321 (cu bibliograe). Pe baza antroponimului Agapie, Ion T. Sion situează 5. Paul Păltănea, Vechi locaşuri de cult, p. 196. mănăstirea în partea de nord-vest a pădurii Balș de 6. Editorii documentului consideră că mănăstirea a fost pe teritoriul comunei Iveşti. Cf. DRH, A, 1, p. 434. Istoricul pe teritoriul satului Torcești, comuna Umbrărești, Ion T. Sion o localizează pe teritoriul satului Torcești, comuna judeţul Galaţi17, localizare însușită și de Paul Umbrărești. Cf. Ion T. Sion, op. cit., p. 77. Păltănea18, ceea ce credem că este corect. Așadar 7. eodor N. Ciuntu, Dicţionarul geograc, statistic şi ambele sate, Blăjari și „satul lui Agapie“ (dacă nu istoric al judeţului Tecuci, Bucureşti, 1897, p. 18. cumva erau una și aceeași localitate!) se aau pe 8. Același autor scrie în altă parte: „Gârla Bârloviţa pleacă din Siret, merge în direcţie de la N spre S-E, șerpuiește prin malul drept al râului Bârlad, ceea ce înseamnă că și vechiul sat Liești și se varsă în Bârlad, în raionul satului“ mănăstirea se găsea în acest spaţiu. (eodor N. Ciuntu, op. cit., p. 118). O însemnare făcută în prima jumătate a secolului 9. Mihai Costăchescu, Documente moldoveneşti întocmite al XIX-lea într-o condică de către preotul Nicolae înainte de Ştefan cel Mare, p. 337. Drăguș19 de la biserica Sf. Spiridon din Galaţi 10. Ion T. Sion, Observaţii asupra indicelor de nume, în Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie „A. D. Xenopol“, aduce câteva elemente necunoscute despre această Iaşi, 21, 1984, p. 534. mănăstire. Iată însemnarea respectivă: „1802. La 11. Ibidem. Despre toate aceste sate vezi Ion T. Sion, oct[ombrie] 14 s-a făcut un cutremur mare, care altă Umbrăreşti, vatră milenară de istorie, Focşani, 1999. dată n-a mai fost altul, la al 7-lea ceas din zi, cât 12. Ion T. Sion, Observaţii asupra indicelor de nume p. 534. a[u] picat unele case și dughene și o mănăstire mare Potrivit autorului, într-o carte de hotărnicie a moşiilor Iveşti şi Torceşti din anul 1892 se pomeneşte de doi craci ai gârlei Bârloviţa. ce era făcută la apa Bârladului, la sat Blăgești care 13. Ion T. Sion, Observaţii asupra indicelor de nume, p. mânăstire era de piatră și s-au risipit de tot“20. După 534, nota 9. cum vom argumenta în continuare, însemnarea se 14. Sorin Geacu, Județul Galați. Dicționar de geograe referă tocmai la Mănăstirea de la gura Bârlăjiței. zică, Editura CD Press, București, 2007, p. 28. 15. Gh. Ghibănescu, Surete şi izvoade, III, Iaşi, 1907, p. 261, doc. 156; Ion T. Sion, Mărturii despre preoţi, p. 77. Note: 16. Ion T. Sion, Observaţii asupra indicelor de nume, p. 1. Mihai Costăchescu, Documente moldovenești 533-534. întocmite înainte de Ștefan cel Mare, vol. VII, Iași, 1932, p. 17. Ion T. Sion, Mărturii despre preoţi, p. 77. 325-326; Documenta Romanie Historica, (în continuare se 18. Ibidem. abreviază DRH), A, Moldova, vol. 1, (1384-1448), întocmit de 19. Paul Păltănea, Peceţi ştefaniene la Dunărea de Jos, C. Cihodaru, I. Caproșu și L. Șimanschi, Editura Academiei Editura Episcopiei Dunării de Jos, Galaţi, 2004, p. 15. RSR, București, 1975, p. 434, nr. 280. Potrivit mărturiei lui M. 20. Preotul Nicolae Drăguş (1776-1861) a slujit la biserica Costăchescu (op. cit., p. 326) documentul respectiv „a fost Sf. Spiridon din 1814 până la 1861. Despre însemnările şi într-o vreme al episcopului Melchisedec Ștefănescu al Dunării condica sa vezi: Remus Caracaş, O cronică gălăţeană de acum de Jos, după care a intrat în posesia profesorului Gr. Tocilescu, o sută de ani, în rev. „Prietenii istoriei literare“, I, 1931, p. 382- iar de la acesta a trecut la Academia Română“. 394; pr. Eugen Drăgoi, Preotul Nicolae Drăguş din Galaţi şi 2. Mihai Costăchescu, Documente moldoveneşti întocmite cronica sa, Ed. Partener, Galaţi, 2010, 58 p + 3 pl. înainte de Ştefan cel Mare, vol. VII, Iaşi, 1932, p. 325-326; (Va urma) 44 45 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Localia • Localia • Localia • Localia • Localia • Localia

Creaţia ţărănească arhaică în perspectiva unor cercetări moderne – geneză, materie și sens –

otto: Cu cât inţa vie s-a conceput frumosul, nu putem neglija, desigur, Mse ridică mai mult în nici contribuţia ritualului magico-religios, deoarece planul conştiinţei, cu atât tinde ritualul l-a introdus pe om în lumea primelor să organizeze simplele percepţii imagini desenate şi oarecum chiar în cele pictate, senzoriale, să le adauge încă din paleolitic. Şi, l-a însoţit apoi stimulând şi sentimentul raporturilor incitând în permanenţă creaţia până în pragul epocii stabilite între ele. Raportul moderne, iar pe alocuri nu l-a abandonat complet de asemănare schiţează nici în momentul de faţă. Herbert Read consideră Eugen Holban dintr-o dată posibilitatea de magia ca ind prima încercare a omului „de a se etnolog a generaliza, de a produce smulge cauzalităţii directe şi de a inuenţa tainic categorii, pe scurt, apare actul evenimentele de la distanţă. Culegerea de fructe, intelectual”1. ucidarea anumalelor comestibile - iată ce numim Dacă vom analiza ceramica neolitică din punct de noi cauzalitate directă.¨ (Herbert Read, Imagine şi vedere estetic, vom observa în primul rând, că ceea idee, Ed. Univers, Bucureşti, 1970, p. 13) ce înseamnă culoare – gamă cromatică – aparţine Vorbind despre arta neolitică, nu putem ignora structurii intime a materiei prime din care au fost în nici un caz fondul magico-religios şi, mai ales, modelate obiectele, adică a lutului. Iar dacă vom modul în care a fost moştenit din epoca paleolitică, reecta şi asupra cromaticii ţesăturilor din aceeaşi modul în care acesta a reverberat apoi gândirea epocă, ţesături din care nu s-a păstrat nimic până în şi inteligenţa sensibilă a omului, dezvoltând-o şi zilele noastre – dar se poate demonstra logic că au structurând-o pe parcursul mai multor milenii. Fără existat – vom ajunge la concluzia că, de asemenea, a cunoaşte rolul pe care l-au jucat iniţial culorile nici obiectele ţesute nu puteau avea o altă soartă unor materiale în ocierea ritualurilor magico- cromatică decât tot cea oferită de culoarea naturală religioase, sugestiile pe care calităţile naturale ale a materiei prime din care erau realizate, mai precis acestora le-a oferit artistului primitiv, şamanului din părul animalelor, adică din lână. şi conlucrarea lor în ritual, nu putem pătrunde în Dacă ne vom referi apoi nu doar la arta epocii intimitatea marilor culturi arhaice şi, bineînţeles, neolitice ci şi la tot ceea ce a urmat fără întrerupere, în intimitatea culturii ţărăneşti arhaice din ţara prin spiritualitatea celorlalte epoci şi culturi care noastră. s-au succedat, bineînţeles, prin creaţia obştilor şi Ritualul a fost implicat deci, de la bun început, a comunităţilor săteşti până în zilele noastre, vom într-un proces util, dar printr-o activitate strâns putea arma că descoperirea frumosului estetic – legată de concentrarea şi mobilizarea gândirii. Am adică a capacităţii şi a modului de reprezentare a putea spune astfel că ritualul magico-religios a fost imaginii plastice – nu este o consecinţă a contemplării prima activitate a primitivului care a direcţionat naturii şi a perceperii unor relaţii existente în psihicul spre o preocupare practică, strâns îmbinată exteriorul ei. Este, mai degrabă, consecinţa cu cea spirituală, arta ind una dintre primele descoperirii unor calităţi – a unor premize – aate consecinţe ale acestei armonioase conlucrări. în structura intimă a unor materiale, CALITĂŢI Atribuirea de valori magice culorilor naturale prezente în starea naturală şi a valoricării lor prin ale unor materiale, prin extinderea şi specializarea cele două meşteşuguri: olăritul şi ţesutul. Şi dacă magiei, a concentrat inteligenţa sensibilă a omului aceasta a fost una din căile prin care s-a realizat, asupra lor, fapt ce a determinat, pe lângă implicarea

46 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Localia • Localia • Localia • Localia • Localia • Localia

în ritual şi sesizarea unor sugestii necesare obţinerii primelor armonii cromatice, armonii nalizate totodată şi prin realizarea primelor imagini plastice. Mult mai târziu, după ce omul ajunge la creaţii de înaltă valoare artistică şi ranament estetic, prin intermediul celor două meşteşuguri: adică olăritul şi ţesutul şi, bineînţeles, după cum am armat şi mai sus (şi) a ritualului magico-religios începe să perceapă şi frumosul din natură, din mediul ambiant şi să înceapă reprezentarea lui ca pe o nouă metodă de creaţie. Acest lucru s-a întâmplat însă foarte târziu, adică numai după apariţia şi dezvoltarea urbiilor şi, bineînţeles, numai în mediul urban. Frumosul existent din totdeauna în natură ca aspect exterior al lucrurilor şi fenomenelor, crea, în mod sigur atât omului primitiv, precum şi multe animale asamblate într-o ţăranului de mai târziu, anumite compoziţie bine structurată, stări psihice, dar acestea erau fapt ce mai demonstrează că, percepute de obicei fragmentar deşi simţul artistic a fost prezent provocate ind în special de în ecare etapă a realizării fenomene meteorologice ori imaginii artistice, compoziţia biologice deosebite. Creaţia a fost descoperită de abia în ţărănească este atât de complexă şi epoca neolitică. Care să  fost de bine structurată pe legi proprii, oare raportul dintre necesităţile încât, chiar şi atunci când peisajul îi ritualice şi inspiraţia artistică oferă săteanului aspecte cromatice în eneolitic, adică, atunci când expresiv nuanţate, reconfortante imaginile artistice ating cota psihic, el nu poate şi nici nu simte sublimului, de fapt imagini pe nevoia convertirii lor în creaţii artistice. care noi le cunoaştem doar din S-ar putea spune oare că, perceperea frumosului domeniul olăritului. Să  atins oare în eneolitic de către om ca şi concept – sau categorie – a fost şi meşteşugul ţesăturii cota valorică pe care au precedată de realizarea lui ca act artistic? Bunăoară atins-o meşterii olari? Este vorba de o întrebare realizarea formei, a imaginii artistice prin cel mai fundamentală, desigur, şi de al cărei răspuns (foarte simplu mijloc de expresie plastică, linia (conturul), dicil) depind şi răspunsurile la alte întrebări, mari n-a fost dictată iniţial de necesităţi estetice ci de taine aate la rădăcina culturii universale. credinţe magico-religioase, iar acestea de necesităţi Argumente sunt atât pro precum şi contra. Faptul vitale, adică, practic, de necesităţi ritualice că cele două meşteşuguri au fost descoperite cam în premergătoare ecărei campanii de vânătoare. Şi acelaşi timp, adică în epoca neolitică, ne îndreptăţeşte totuşi siluetele animalelor gravate – pictate – în să credem că ele atinseseră aproximativ aceeaşi grotele de la Altamira, Font-de-Goume-, Lascaux şi cotă valorică spre sfârşitul acestei epoci, adică în altele, demonstrează că şamanii, primii mari artişti eneolitic. Pentru această armaţie mai pledează aveau un excepţional simţ al observaţiei, extins şi disponibilităţile cromatice oferite de cele două până la sesizarea şi chiar reprezentarea unor detalii materii prime în starea lor naturală, materiale care anatomice minore dar mai ales a mişcării. Acest au stat la baza realizării lor, cam în aceeaşi măsură, lucru se întâmpla însă numai cu imaginea unui adică lutul pentru ceramică, şi părul animalelor singur animal din specia celor care trebuiau vânate (lâna) pentru ţesături. în campania de vânătoare respectivă. Niciodată Contra acestor armaţii pledează (oarecum) în paleoliticul superior nu apar două, trei sau mai implicarea foarte activă a vaselor de lut în ritualurile

46 47 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Localia • Localia • Localia • Localia • Localia • Localia magico-religioase, factor care ar  putut constitui un care ea rosteşte neîncetat cântecul sau ... descântecul stimulent excepţional în dezvoltarea ornamenticii. sau, probabil, bocetul!? Totuşi, cine poate nega întru totul, prezenţa în ritual „… Muma strinului a ţesăturilor, în epoca neolitică? Aştepta cât aştepta Şi, în plus, pentru implicarea în ritual a celui de al Vedea că nu mai venea doilea meşteşug, ţesutul, pledează două argumente Pleca cu smoace de lână în mână de excepţională valoare. Ambele sunt aduse din Din gură spunând…”5 vremuri imemoriale de textul baladei „Mioriţa”. Prin expresia, „smoace de lână”, trebuie să Unul din ele – de fapt motivul torsului lânii – este înţelegem că este vorba de lâna nesupusă încă prezent în marea majoritate a variantelor acestei vreunei proceduri tehnic premergătoare torsului balade, iar celălalt a fost găsit chiar pe teritoriul (spălat, scărmănat, dărăcit), adică în starea în care a judeţului Galaţi şi într-o singură variantă. Primul fost tunsă ori smulsă de pe animal. se referă la principala operaţiune premergătoare Să e vorba oare de cea mai veche variantă a ţesutului, iar cel de-al doilea doar la materia primă „Mioriţei” zămislită probabil, în vremuri în care folosită la ţesut, adică lâna. Lâna, sub formă de caier uneltele de tors erau mai rudimentare şi nu fuseseră apare desigur şi în prima temă, alături de fus şi de implicate încă în ritual (?). Să  luat oare Maica furcă, dar numai torsul, care pune în valoare toate oierului, „smoacele de lână...” la întâmplare sau a cele trei componente, pare a  implicat foarte clar preferat o anumită tonalitate cromatică? în ritual. De fapt, atât fusul, furca precum şi caierul Răspunsurile le vom aa probabil într-un viitor şi torsul, ecare în parte, au rol magic în credinţele mai apropiat sau mai îndepărtat şi, aceasta, în funcţie ţărăneşti, rol păstrat încă şi în zilele noastre. de felul în care vom şti să privim înapoi, în timp În unele variante fuiorul de lână nu apare: peste milenii, cât mai departe şi cât mai dornici de a) „… Iar dac-oi videa a aa primele alcătuiri de la rădăcina spiritualităţii O babă bătrână noastre. Cu furca cu lână Din furcă torcând Note: De mine-ntrebând…”2 1. Rene Huyghe, Dialog cu vizibilul, p. 177. sau, 2. Fochi Adrian, Mioriţa. Tipologie, circulaţie, geneză..., Ed. Academiei R.P.R., București, 1964, p. 765 b) „Drăguţă mioară, 3. Berdan Lucia, Caietele de folclor, IV, Balade din De te-i întâlni, măi Moldova, p. 114, culeasă din satul Vidra, judeţul Vrancea. C-o babă bătrână 4. Fochi Adrian, op. cit, p. 755. Doi viţei mânând, (măi) â 5. Berdan Lucia, Caietele Arhivei de folclor, VI, Balade din Din fus îndrugând, â, â3 Moldova, p. 114, culeasă din com. Cosmești, Galaţi

Şi în sfârşit, o variantă în care nu mai apare nici fusul, nici furca şi nici fuiorul de lână. Este sugerat doar meşteşugul torsului:

c) „… Mă-sa c-auzea, După el se lua, Pe-o gură de vale Din mână-ndrugând Din ochi lăcrimând4

Ce-a de-a doua temă se referă doar la materia primă, adică la smoace de lână pe care Maica Bătrână le ia în mână din momentul în care presimte moartea tânărului oier (a ului ei natural?) şi le poartă pe lungul drum al transhumanţei, drum pe

48 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Personalia • Personalia • Personalia • Personalia • Personalia

Îmbrăţișări în ritmuri dunărene Omagiu scriitorului Mircea Ionescu, la 75 de ani de la naștere (I)

a i ai Moldovei de la Dimitrie Cantemir la Geo Bogza, de la Vlahuţă CJos, trăitori întru la Sadoveanu, de la N. Filimon la Ștefan J. Fay, de îmbrăţișarea constantă a la Jean Bart la N. Dunăreanu, de la Panait Istrati la braţelor bătrânului uviu Fănuș Neagu etc. Și mai în zilele noastre, un mic Istros (Hester, Danaistru), popas evocativ – s-ar impune – întru amintirea binecunoscut zilelor lui Mircea Ionescu, scriitorul – împătimitul de noastre: Dunărea (cu frumos, de senzaţional, de investigaţii fulminante traduceri diverse: Donau, – care ţine să ne avertizeze – de dincolo de marele Dunay, Duna, Dunav, timp – că „din huma întrupării noastre” nu rămâne Dunai, Danube, Tuna etc.) – decât amintirea... (Într-o primăvară...) Livia Ciupercă membră U.Z.P.R. ică a lui Poseidon (cum ne Pentru cei care l-au cunoscut bine (sau mai puţin place a crede), până ajunge bine), merită a aminti că Mircea Ionescu a fost să triumfe în braţele mării (nedrept spuse negre) – un iubitor de natură, vânător și pescar pasionat – pentru a-și slăvi efortul și dramele rii, își mângâie până la extaziere, îndrăgostit, deopotrivă, de maica întru alint sau întru vrăjmășie mantiile-i spumegate Dunăre – care „cântă laolaltă cu freamătul sălciilor – nu de puţine ori, peste lanuri, peste case, cerând și al plopilor de pe malurile ei...” (A patra punte) jertfe adeseori. Aceasta-i este rea. Nu-i place-a  În volumul Adevăr și metaforă, „însemnările” încorsetată. Se răzvrătește – pentru unii, dușmănește. sale evocative devin, prin capitolul Dunăre, cât Doar e ică neptuniană. Cu toate acestea – o iubim, se cuprinde!... – îmbăiere în magma istorică cu alintând-o în vers și cânt baladesc „Dunăre, Dunăre, / străfulgerări în autohtonicitate. Drum fără pulbere.../ Și fără făgaș...” „Mișcătoarea pavăză de argint” – cum o numea, Pe undele înspumate, la malurile-i generoase, la 1883, Mihai Eminescu, Dunărea rămâne un în Deltă, pe numeroasele-i ostroave, pescari „cărăuș neobosit” (Alexandru Vlahuţă), pentru și vânători iscusiţi își încearcă norocul. Cu care ar merita „să-ngenunchem în Templul” său, instrumente sosticate, cu penelul, cu pixul sau cu amintind și de elogiul adresat de Adrian Păunescu, aparatul de lmat, undele-i cărunte se lasă furate în mării. Și-n acest context, avem a pomeni de arie diversicată de imagini, culori, frazări. Filme GALAŢII din ţinutul covurlian, „un târg care documentare sau artistice, picturi și sculpturi, nu bate la ochi printr-o arhitectură frumoasă jurnale de călătorie, proză, teatru. Versuri – multe sau prin mărime, dar este târgul cel mai vestit ai multe. Și, rește, reportajul – textul publicistic, întregii Dunări”, după cum scria, la 1716, Dimitrie cu striaţii poeticești, adesea obiectivat de-un Cantemir – în a sa Descriptio Moldaviae. mesaj, și-ntotdeauna înnobilat prin darul de a ne Și totuși, multe versuri i-au fost dedicate familiariza cu oameni și locuri, de a ne sensibiliza măritului fluviu. Într-unele, i se redă traiectul sau de a ne impulsiona înspre un spectru vizual devenirii: născută în pântecul vârfului Kandel, anume. Într-un cuvânt, reportajul își dezvăluie, / susuri notând la-nceput, / înfrăţire de Brigach generos sau succint, povestea unui prezent real și și Breg, / pentru ca-nveșmântat în hlamidă palpabil, în genere. princiară, / în fastuosul castel Fürstenberg, / să-ţi Dacă dorim să ilustrăm valenţele estetice ale cânţi destinul / de-a traversa... zece ţări... Generos reportajului avem modele ilustrative suciente. De traiect!

48 49 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Personalia • Personalia • Personalia • Personalia • Personalia

Alteori, personicată, Dunărea devine personaj sfânt, de acolo de unde „răspândesc undele lor dramatic. Și-un singur exemplu, ni se pare grăitor. binefăcătoare peste Univers”, adaugă Alexandru Malecul „leu hain” îi tulbură apele, probă de Papadopol-Calimah (1833-1898), în studiul încercare și pentru un Dănilaș – „puișor de drac”, prezentat la Academia Română, la 1886, în speranţa că o va cuceri pe „fata dintr-o algă” a intitulat: Dunărea în literatură și în tradiţiuni. Dunării. Așa glăsuiește poemul epic Fata de apă, Punctul de plecare al acestor afirmaţii este chiar de Dominic Stanca (poemul acesta ind dramatizat Biblia, Facerea: „ (10.) Și din Eden ieșea un râu, și prezentat chiar pe o scenă gălăţeană, în 1968), care uda raiul, iar de acolo se împărţea în patru reţinând că în unda – val nesfârșit și-nvolburat obârșii. (11.) Numele unuia era Fison: acesta al bătrânului uviu – iubirea rămâne căutare înconjură toată ţara Havila, în care se află aur... nesfârșită în meandrele necuprinsului – dor (13.) Numele râului al doilea este Gihon (Fison). prevestitor de moarte. Acesta înconjură toată ţara Cuș. (14.) Numele Ascultând multele-i doiniri învăluite-n apele-i râului al treilea este Tigru: acesta curge prin înspumate, uneori – străluminate de razele soarelui ţara Asiriei; iar râul al patrulea este Eufratul... sau de bucuria adâncurilor, alteori – întunecate ” Istoricul armean Moisi Khorew – îl numește în mantia „griului tern, mohorât”, înviclenit „Tanúp”, grecii – „Istros”, romanii – „Danubius”, (Vinovatele meandre): „Dunărea crește – / rupe iar goţii – „Dunăre”. mal, / rupe deal, / rupe pod, / rupe tot / și nu-ţi mai Alexandru Papadopol-Calimah folosește infor- trage nimic la năvod...” (Fata de apă). maţiile pe care le oferă istoricul roman Samonicus, Oricum, în orice ipostază, vocea poetului va „în cartea sa de răspunsuri despre uvii, pe care a șopti Dunării, duios: „Mândro, de-al tău dor, închinat-o lui Diocleţian și lui Valeriu cel bătrân” / face-m-aș de-un nor, / de-un nor ducător, / (preluare din: Joannis Lydi – De Magistratibus neîntorcător...” (Dominic Stanca) Și iată cum, Populi Romani Libri Tres, Paris, 1812), valurile Dunării nasc poezia lirică, epică, în consemnând că în Limba Dacilor, Istrul s-a numit ritm doinit (Ștefania Stere), baladesc (Ileana dintotdeauna „Dunărea”, adică cea „aducătoare Constantinescu – „Dunăre, Dunăre / Drum fără de nouri”. pulbere / Și fără făgaș, / Inima-mi secaș...” sau Elena Și-avem a reţine că „acest uviu, în limba Ionescu-Cojocaru – „Dunăre, cale bătrână / Apa ta Tracilor, una cu a Dacilor și a Geţilor, se numea dorul mi-l mână...”) sau de vals (Iosif Ivanovici, Dunăre (du-nouri, da-nubes), iar în limba Besilor, Strauss), iar cuvântul – acără arzândă – se cere megieși cu Geţii, - Istru, Histru...” (Alexandru mângâietor, chiar dacă, de la fereastra înaltului, un Papadopol-Calimah → Samonicus ← Joannis Lydi) ochi reţine doar cenușiul înspumat al venerabilului Toate aceste informaţii, de la istoricul roman Danubius. Samonicus (și nu numai) sunt prea bine cunoscute Deopotrivă venerat prin toate cele zece ţări, pe și poeţilor: Publius Ovidius Naso (43 î.Hr.-17/18? unde-și poartă apele, nu oricum numit – „Amazonul d.Hr.), cel care numește Dunărea „binominis Ister” Europei”, privirea ni se luminează, cum „Spre malul (Istrul cel cu două nume) sau Publius Papinius drept și stâng curg râuri / Sclipind la marginea Statius (40-96, devenit el însuși personaj, în câmpiei...” (Nicolae Labiș – Dunărea). Iar atunci Divina Comediae, de Dante). Trimiterile atât când ajunge să mângâie și malurile pământului de dese, obsesive, ale lui Ovidius – în Tristele românesc, privim cu încântare... „Ni-i dragă nouă- și Ponticele sale, ne îndreptăţesc să credem că această apă, /Drum fără pulbere și fum / Ce știe a cunoscut întâi de toate litera Sfintei Scripturi, și apuse chinuri...” (N. Labiș) și o îngemănează-n dovadă: „Maximus amnis cedere Danubius se ritm alert, „laolaltă cu freamătul sălciilor și al Tibi / Nile negat...” Acestea sunt versuri extrase plopilor de pe malurile ei...” (Mircea Ionescu). din Ponticele, Cartea a IV-a, Scrisoarea a X-a: „Și Elogiul Dunării îmbracă hlamidă divină. Și-avem două continente desparte-un râu acum: / Și altele- a-l crede pe cuviosul Efrem Sirul când afirmă ntre care Danubiu-n frunte-ar sta, / Ce nu vrea să că cele patru fluvii: Nilul, Dunărea, Tigrul și se plece, o, Nil, în faţa ta;/ În marea asta-ntinsă Eufratul sunt zămisliri cerești – din „capul lui puhoaie năvălesc / Atâtea râuri, fluvii, și apa i-o Dumnezeu”, avându-și izvorul în inima raiului răcesc...”

50 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Personalia • Personalia • Personalia • Personalia • Personalia

Poetul exilat este îngrozit de frigul dobrogean, considera reale notaţiile lui Cezar Bolliac dintr-un imaginându-și toată „Tracia îngheţată”, acolo unde studiu redactat la 1856, celţii trăitori pe malurile și vinul se face „sloi”. De aceea, „Pontul” îi apare Dunării, încă din timpul lui Alexandru Macedon, „neprimitor, / Cu ţărmuri îngheţate, și mă usuc de ar  amprentat (posibil?!) locului, patronimicul dor...”, iar „Istrul cel lung, șerpuitor” și „înmărmurit „Galaţi”. de frig” îi dă o stare de total inconfort, spasme și Și de-aceea, ii trăitori la ţărmurile municipiului înfrigurare. Explicabile rămân nu doar iernile Galaţi, i-au dăruit și-i dăruiesc din prea plinul geroase, ci mai ales încorsetările între zidurile- imaginaţiei lor, precum Grigore Hagiu (1933- graniţe, deloc ușor de acceptat. 1985) – cu al său Cântec la marginea Dunării Cu adevărat, bătrânul uviu mângâie și sau Marcel Gaon (1925-1987) – purtat în spaţiul sfredelește, deopotrivă. Din geana timpului tainic: „Dunărea făr-de păsuri / primenea foșnitoare neostoit, vibraţii preaslăvite, se cer amintitoare – mătăsuri...” înspre sau dinspre ochiul de lumină al „bătrânei” Asemenea, și pentru Alexandru Lascarov- Dunăre – „liberă-ndrăzneaţă, mare”, cu-ale ei Moldovanu (scriitorul creștin, tecuceanul) „lungi valuri ce vuiesc și se frământă...”, așa cum – imaginea Dunării reectă doar frumuseţi, transpare în viziunea poetică a lui Mihai Eminescu niciodată răzvrătiri: „În toate vremurile, Dunărea – în poemul Memento mori, coborând în pinten este frumoasă. Vara, e domoală și se scurge de vale, de istorie dacică. cu o maiestate care impune, - iarna, când îngheaţă, Bătrânul uviu, bătând malurile, este vizualizat ridicându-și sloiurile în încălecări fantastice, ca și de Alexandru Vlahuţă (1858-1919), „în partea niște gheţari în miniatură...” Și „chiar când vine de jos” a orașului Galaţi, supranumit – „vestita vijelioasă”, primăvara, „își are și atunci frumuseţea schelă a Moldovei”, « Veneţia Mării Negre» –, ei sălbatică”. Blândă, învolburată sau lin șerpuitoare, acolo unde – în jurul anului 1900 – „se vântură merită a  admirată, vara, mai ales. Și-a observat că bogăţiile și marele negoţ al portului”, acolo unde „ea e frumoasă seara pe lună...” Și, în acele clipe, „trag corăbiile” asemenea unei „trăsuri la scară...” posibil, s-auziţi șoapta-ncremenită pe strune de (România pitorească). le-nspumate, demne pentr-un „frumos nebun al Multiple legende au făcut ca Dunărea să e, marilor orașe...”, când pari îmbiat a șopti: „Mă simt deopotrivă, venerată, dar privită și cu teamă, bătut în tâmple și în suet de aromele Dunării și ale asemenea legendarului Styx. Astfel am putea ploii...” (Fănuș Neagu) sau când asculţi: „în cântec deduce viziunea poetică a lui Barbu Nemţeanu nemurirea noastră, / Cu gândul care urcă temerar, (1887-1919): „...teme-te / De-a Dunării cumplită / Îmbrăţișând pământul cu Dunărea albastră, / În răzbunare, / În curgerea de val spre răsărit / Va murmurul sălbatic de pescar...” (Coriolan Păunescu duce despre tine veşti amare...” – Vestitorul) Și totuși, de la Homer sau Vergilius cetire, Dorinţa de comunicare este mai presus de re. învolburatul Istru, scăldând malurile Traciei, Și cum n-ar dori și ea, domniţă-ntre domniţe rește, ale Daciei și ale Geţiei, va  considerată uviale, să nu dialogheze cu ale sale „copile” chiar patria Zeului Ares. Iar Oracolul de la Delphi (George Coșbuc), deplângându-le zbuciumul și dictase chiar și-un ceremonial: cine va arunca în neîmplinirile?! Și-avem a aminti doar două dintre- valurile Dunării doi lei, acela va  biruitor. Ce aceste „copile”: e drept, consemnează Alexandru Papadopol- Siretul – „dragul”, „ râul luciu se-nconvoaie Calimah în al său studiu de la 1886, pe Columna de sub copaci ca un balaur...” (Vasile Alecsandri), cel la Roma este reprodusă această scenă-oracol, dar care „murmură” în singurătate și „pustie” (Mihail nu știm și dacă Traian s-a supus acestei „porunci” Sadoveanu) – până la-mbrăţișarea cu sora ei cea (preziceri). mare, părând ea însăși, precum un „copac uriaș, Ceea ce știm, în mod cert, este că atâtea seminţii culcat de-a lungul Moldovei, cu rădăcina-n Dunăre câte s-au perindat prin acest areal au venerat și cu crengile rășchirate, înpte prin crăpăturile uviul, dar s-au și temut, neștiind când anume el munţilor...” (Alexandru Vlahuţă). își va cere prinosul de jertfă umană. Și dacă vom (Va urma)

50 51 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Personalia • Personalia • Personalia • Personalia • Personalia

Moștenirea Nataliei Negru (I)

espre manuscrisul studenta Natalia Negru s-a oferit să analizeze Doina D8413, subintitulat lui Șt. O. Iosif. Despre această ședinţă de seminar Durerile poeziei știm câte vorbește și Ion Petrovici în memoriile sale ca unul ceva din scrisoarea către care a fost prezent la dezbatere, ba chiar pretinde c-a Horia Oprescu, căruia fost desemnat de profesor să dea replica referentei, i-l încredinţase și pe care dar relatările celor două mărturii nu coincid tocmai îl voia restituit. Este un exact. Oricum, în referatul său Natalia Negru a făcut manuscris generos, de uz de un arsenal de superlative, ceea ce l-a încântat circa 200 de pagini și nu pe poet atunci când a aat de elogiile prietenei sale. știu dacă se va găsi vreodată - Poetul. Este o evocare a primelor înorări din o soluţie editorială pentru prietenia lor sinceră și selnică. În acest text de Ionel Necula losof, scriitor publicarea lui integrală. Ar patru pagini este descrisă și scena de la mormântul ieși o carte mărturisitoare lui Eminescu, unde cei doi își jură iubire veșnică în care Natalia Negru relatează despre nefericirile și pecetluiesc jurământul cu două re de iarbă încercate – din episodicele ei însoţiri cu poeţii încercuite sub formă de inele, pe care și le pun unul St. O. Iosif și Dimitrie Anghel și din cochetările în degetul celuilalt. sale cu poezia. Regăsim în acest caiet toată gama - Logodnicii. Este un text de trei pagini în suferinţelor îndurate și toate elementele necesare care evocă primii lor ani de viaţă comună, când unei reconstituiri cât mai exacte a erau invidiaţi de toată cărturărimea nefericitei lor biograi. Pentru un Bucureștiului. Totuși logodna adevă- viitor monograst, consultarea acestui rată, în afara celei romantice ce se manuscris este nu doar imperioasă, produsese la mormântul lui Eminescu, dar și deplin lămuritoare pentru avea să întâmpine unele dicultăţi înţelegerea multora din secvenţele pentru că părinţii Nataliei Negru o destinului lor terestru. promiseseră unui moșieraș din partea Nu ne propunem deocamdată locului, ba chiar întocmiseră și foaia publicarea manuscrisului, dar îl de zestre. Evident, poeta nu știa nimic recomandăm călduros tuturor celor despre aceste aranjamente de familie. interesaţi de triada orcă – Iosif, A intervenit însă fratele Nataliei care a Anghel și Natalia Negru - bântuită de pledat cu tot curajul în favoarea iubirii. nenoroc și de vitregiile sorţii. Redăm Apoi a intervenit și delicata scrisoare a în cele ce urmează conţinutul acestui manuscris și lui Iosif către părinţii Nataliei în care solicita să e toate secvenţele ce-l compun împreună cu sumarele primit pentru a cere mâna Nataliei. noastre informaţii - lacunare, rește - despre ecare - Fericiţii. Este un text generos de 11 pagini în diviziune din cuprins. care se evocă prima vizită a Nataliei în familia Iosif, - Două scrisori cuprinzătoare expediate de Șt. O. la Brașov și înfrigurările poetul Iosif la comanda Iosif lui Sextil Pușcariu prin care îl informa despre primită din partea lui Spiru Haret de a scrie un lung primii săi ori și începutul prieteniei sale cu poem consacrat lui Ștefan cel Mare de la moartea frumoasa studentă de la Litere, care îi ceruse să-i căruia se comemorau patru secole. corecteze niște poezii. Îndrăgostit lulea, Șt. O. Iosif - Cuibul trist. Retrasă la Buciumeni, Natalia este hotărât să ducă prietenia până la capăt, adică Negru, acum mamă, are primele impresii că în până la ocierea civilă a prieteniei lor. căsnicia lor ceva nu merge. Iosif era un copil - La un seminar. Este textul unei evocări de mare și poeta trebuia să hotărască și să se zbată seminar de la cursul lui Mihail Dragomirescu în care pentru rezolvarea tuturor problemelor ce trebuiau

52 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Personalia • Personalia • Personalia • Personalia • Personalia

înfruntate. Cuibul lor de la Buciumeni începuse să căzut bolnav și a cerut insistent ca Natalia Negru e adumbrit de tristeţi și deziluzii. să-l viziteze, iar Iosif a îndemnat-o să răspundă - Cumpăna. Titlul este împrumutat de la invitaţiei. Nu s-a dus. Se desprimăvărase, se apropia denumirea episodicei reviste pe care Iosif și Ilarie Paștele. Am plecat la ţară, dar acolo au ajuns-o Chendi au editat-o împreună, într-o euforie de scrisorile disperate ale lui Anghel, reproduse de boemi, obișnuiţi cu atmosfera cafenelelor pe care le autoare în această secvenţă și publicate de noi într- frecventau împreună. În aceste întruniri de cafenea un alt capitol al acestei cărţi. își face apariţia și Dimitrie Anghel. Aduce cu el - Epilogul colaborării. Sunt două pagini de ambiţia, cutezanţa, impetuozitatea, exact ceea ce dezvinovăţire și de reecţie asupra întâmplărilor lipsea blajinului Iosif. Împreună însă se completau. care au dus la încetarea unei colaborări ce se - Colaborarea. În aceste pagini este evocat dovedise fructuoasă și a taifunului ce va schimba începutul colaborării dintre Iosif și Anghel. Iosif era viaţa de cuplu. un neîntrecut versicator, Anghel avea preţiozitatea - Foc. Este vorba de incendiul care a distrus imaginii și ingeniozitatea ideii. Cum se vede, și în Hotelul Luvru, unde și Anghel ocupa un problema scrisului cei doi se completau fericit. apartament. În faţa vâlvătăilor, Anghel ameninţă - Suprema mărturisire. Este textul în care că se împușcă dacă Natalia Negru nu răspunde autoarea dezvăluie amănunte privind mărturisirea rugăminţii lui, de a  vizitat de aceasta. Îngrozită, pasiunii lui Anghel faţă de soţia prietenului său. femeia de serviciu aleargă la ea și-i spune că-l Problemă veche și mereu reînnoită. La vremea va avea pe conștiinţă, dacă-i refuză invitaţia. Se lui, Conachi scrisese și el poemul Amoriul din înduplecă și scena regăsirii lor este duioasă și prieteșug, tot așa, dintr-o mare pasiune faţă de tragică deopotrivă. Smaranda, soţia prietenului său Petrachi Negri, și - Într-o staţiune balneară. Staţiunea este mama lui Costache Negri. În vremurile noastre se Govora, unde Natalia Negru ajunge însoţită de cunoaște de câtă trecere se bucura melodia Soţia Iosif în speranţa că-și va reface echilibrul nervos. prietenului meu, executată de soliștii Teatrului La revenirea în București, Iosif îi scrie lui Anghel Muzical din Galaţi, Alexandru Jula și Ionel Miron. s-o lase în pace că e foarte bolnavă. Numai că într-o Se înţelege încurcătura în care a fost pusă Natalia seară se trezește cu Anghel la ușă. Îi aducea ori ca Negru la această declaraţie neașteptată. Regăsim în atenţie de ziua ei - de care scriitoarea, în devălmășia acest text complexele de care era încercată poeta patimilor de care era încercată, uitase. care își face probleme în privinţa comportamentului - Paris. La Paris ajunge cu banii familiei, în său faţă de prietenul și colaboratorul soţului. speranţa că va  o terapeutică pentru tot zbuciumul - Iarăși Eminescu. Text lung de opt pagini prin care trecuse. Este însoţită de Corina și de Iosif, în care autoarea evocă reuniunea de la Botoșani care se reîntoarce la București imediat după ce le pentru omagierea lui Eminescu, prilej pentru instalează. Corina jubila și atrăgea atenţia tuturor. Anghel de a-și arăta admiraţia și marea lui pasiune, În muzee, Lumea n-o pierdea din ochi, uitând imposibil de reprimat. În cadrul reuniunii Natalia tablourile. Doamnele și domnișoarele îmi cereau Negru a citit și ea o poezie omagială, care a încântat voie s-o sărute. Ea sfătuia în gura mare și povestea asistenţa. Cu prilejul vizitei la Mănăstirea Agaon de Tecucel, de calul Harapu, de câinele Robinson, de este rugată să se îmbrace în haine de călugăriţă ceea pisica Grioleta. Aici, la Paris, primește scrisorile lui ce face ca patima lui Anghel să crească cu o octavă. Iosif și Anghel, dar acesta din urmă, pe neașteptate, - Bucovina. Textul evocă șezătoarea literară își anunţă sosirea la Paris. La stăruinţa lui se de la Cernăuţi, la care autoarea participă alături înduplecă și-l primește. de Iosif, Anghel, Cincinat Pavelescu, Sadoveanu, - Astăzi. Sunt câteva rânduri de reecţii la rece, Gârleanu și alţi scriitori. A acceptat să participe peste tumultul înfrigurărilor resimţite dureros și la insistenţele lui Anghel care, din gelozie, nu voia spăimos, ca semne ale destinului nemilos. Autoarea s-o lase singură în București. Soţii Iosif s-au întors rememorează scena din seara fatidică: un glonţ s-a la București singuri, cu două zile mai devreme izbit de drugul ferestrelor, a ricoșat și m-a ajuns în faţă de ceilalţi. Anghel și-a mărturisit clocotul partea de sus a piciorului. Speriat de ceea ce făcuse, pasional mai întâi lui Iosif. Dar curând Anghel a crezând că-s pe moarte, și-a tras un glonte în piept.

52 53 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Personalia • Personalia • Personalia • Personalia • Personalia

- Palatul Justiţiei. Autoarea rememorează pânza lui Leonardo. În biroul lui Disescu se hotărăște dezastrul care a urmat scenei din seara fatidică. Nu numirea Nataliei Negru ca inspectoare pe studiul s-a mai putut împăca nici cu Iosif, care a înţeles-o, a limbii și literaturii române la toate școlile din ţară. iertat-o și s-ar  mulţumit cu o simplă prietenie, dar Dintr-o gelozie nestăpânită, poetul Dimitrie Anghel scriitoarea a refuzat hotărâtă. Mă atrage primejdia, rar o lăsa să facă câte-o inspecţie, și atunci însoţită de lupta, prăpastia. O să u rănită. O să cad, o să gem, el. De ecare dată o aștepta, e la poartă, în trăsură, dar voi lupta înainte… până în ceasul din urmă, e în cancelarie. După moartea lui Anghel, i s-a când voi închide ochii. ridicat și Nataliei Negru funcţia respectivă. - La Craiova. A ajuns aici la inaugurarea - Ce frumos e aici la voi. Steo nu s-a deprins proaspătului director Emil Gârleanu în funcţia niciodată cu ideea că Natalia Negru nu mai este de director al Teatrului Naţional. Era însoţită de soţia lui. Participa regulat la evenimentele familiei Dimitrie Anghel și programul mai prevedea, pe Negru din Buciumeni și venea uneori chiar acasă lângă spectacolul de teatru și lecturi literare. Când la Lia, în București. De ecare dată, Anghel se a fost invitat să citească Șt. O. Iosif, poeta a leșinat. retrăgea, iar Steo nu-și putea reţine exclamaţia Ce Am fost dusă pe sus în camera hotelului. Atunci a frumos e aici la voi! cunoscut-o pe marea actriţă Agata Bârsescu, care a - 1913. Este anul intrării României în război, venit în loja scriitoarei. dar și anul morţii lui Steo. Poeta a aat de moartea - Nefericiţii captivi. Suntem cu toţii captivii fostului său soţ dintr-o scrisoare a bătrânului său destinului și ai caracterului cu care-am fost socru care-o anunţa că de nevoie a fost înmormântat zămisliţi. Din punctul acesta de vedere Anghel era a doua zi (23 iunie, ad.n.) Împrejurările neobișnuite personicarea contradicţiei. (…) Căsnicia noastră prin care trece ţara, nu mi-au îngăduit a vă înștiinţa a fost o nenorocire, un infern, poate o nebunie. Își la vreme ca să aduceţi copila să-și vadă tatăl pentru amintește de logodna cu Anghel. Poza fericit, ultima oară. A murit cu totul neașteptat, chiar și arătându-mi inelul de logodnă! Eu simţeam un pentru noi, fără să e bolnav. Plecase de dimineaţă junghiu în degetul meu inelar, unde veriga cea nouă cu gândul să plece la ţară, să-și vadă copilul și a luase locul inelului pe care cu atâta sfântă iubire, doua zi ne-au anunţat că e mort la spital, unde într-o zi de întâi Maiu mi-l pusese Steo în deget. La fel se dusese de cu seară. Ultimele lui cuvinte înainte de zguduitoare este și scena cununiei civile. În ziua de moarte, ni s-a spus că au fost: Lăsaţi-mă să- cununiei civile eram certaţi. Cocuţa se nimerise să e mi văd nevasta și copila. Ţara l-a plâns și gazetele la mine în ziua aceea și rămânea în casă plângând în au publicat necrologuri. Chiar Regina Elisabeta braţele unei servitoare. Totul parcă anunţa tragedia a trimis o telegramă cu un text bine ticluit: Din ce va urma. adâncul inimei, plâng pe marele nostru poet, care, - Fuga Ninetei la Verennes. Nineta era numele de de atâtea ori, a înţeles să stabilească legătura între școlăriţă al Nataliei Negru. Coșmarul căsniciei sale gândul meu și iubita lui limbă adoptivă. Să vă cu Anghel trebuia curmat. Prin Steo își aranjează un dea Dumnezeu răbdare și încredere în voinţa sa refugiu la Ștefania, colega ei de școală. Tot Steo. Aici, nepătrunsă. Elisaveta. la colega ei de școală redactează cererea de divorţ. - Doi oameni. Cei doi oameni evocaţi de autoare La tribunal însă Anghel plânge, mă imploră. Cum vă în această secvenţă sunt: secretarul particular înduraţi, coniţă, mă imploră un ţăran. al poetului Anghel, Măciuceanu și Ion Beldie - - Un duel. Este vorba de provocarea, de către la acea vreme prefect al judeţului Tecuci. Ei au Anghel, la duel a celor doi redactori de la revista intervenit pentru împăcarea soţilor Anghel după Furnica, pentru aluzii necuviincioase la adresa o lună de despărţire când poeta trăia retrasă la femeii sale. Numai că adversarii săi renunţă să se Tecuci. Adesea, unul sau celălalt veneau la Tecuci bată și-și cer scuze. Leon Feraru vine imediat la mine cu mesaje de împăcare din partea lui Anghel. În într-un automobil încărcat cu ori de mac. preajma zilei de Sf. Dumitru, patronul numelui lui - Mona Liza. Invitaţi la masă, la familia Mitif, cu el, cu Măciuceanu a mers Natalia Negru reputatului jurist Disescu, soţii Anghel se bucură de să-i cumpere o atenţie. I-a cumpărat o cutie de un tratament rezervat ocaziilor mari. Cu acest prilej, ţigări și havane. Disescu asociază imaginea Nataliei Negru cu cea din (Va urma) 54 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Personalia • Personalia • Personalia • Personalia • Personalia

Jurnalul unei misiuni spaţiale Generalul maior (r) Dumitru Dorin Prunariu Ambasadorul românilor în Cosmos (I)

n interviu despre o pagină inedită din istoria astronauticii românești trecute, Uprezente și viitoare, realizat cu cosmonautul Dorin Dumitru Prunariu și publicat parţial în Viaţa liberă, ediţia din 23 aprilie 2013. Cosmonautul Dumitru Dorin Prunariu este primul român care a intrat în istoria Cosmonauticii românești și universale prin misiunea în Cosmos îndeplinită între 14-22 mai 1981. Împreună cu rusul Leonid Popov, românul a zburat cu nava spaţială Soyuz-40, de pe cosmodromul Baikonur, alăturându-se pe orbită echipajului de pe staţia cosmică Saliut-6, aat deja în misiunea în spaţiu de două luni1. Ambasadorul românilor în Cosmos este al 103-lea pământean care a avut șansa de a colinda prin… Univers și de a experia2 (denește starea de jertfă, pentru un scop înalt) pe Maria Stanciu propria-i piele supliciile imponderabilităţii. Sdând legile rii și ale gravitaţiei, cosmonautul jurnalistă, „Viaţa Liberă” Galaţi român Dorin Prunariu a pus astfel în practică și a conrmat „profeţiile” și inovaţiile savantului (sas) transilvănean Hermann Oberth (1894-1989), Părintele Astronauticii și „Pionierul zborului cosmic”3, cum îl numește însuși Dorin Prunariu. În misiunea sa în cosmos, Dumitru Dorin Prunariu și cosmonauţii ruși, Leonid Popov și echipajul de pe Saliut-6 Vladimir Vasilievici Kovalionok și Victor Petrovici Savinîh – pe baza cercetărilor știinţice – au adus noutăţi în domeniile cercetării spaţiale, al astrozicii, al studiului radiaţiilor cosmice și tehnologiilor spaţiale, în medicină, biologie și psihologie. La sfârșitul misiunii în cosmos, Alexei Leonov, șeful grupului de cosmonauţi, arma despre „eroul naţional”4 al românilor: „A fost poate una dintre cele mai frumoase misiuni cosmice ale programului. Cosmonautul român s-a dovedit un specialist de înaltă clasă și un om extraordinar. Felicitări din toată inima!”5 Astăzi, generalul-maior (r) Dumitru Dorin Prunariu este membru onoric al Academiei Române și reprezintă România și elita mondială a specialiștilor la întâlniri internaţionale în domeniul Cosmonauticii, dar și al Protecţiei Mediului și Geopoliticii de la București la Paris, de la Geneva la Moscova, din America în China… La o distanţă de 32 de ani „lumină” de la evenimentul care ne-a ţinut cu suetul la gură, cosmonautul Dumitru Dorin Prunariu, pe care l-am întâlnit în martie 2013 la sediul Agenţiei Spaţiale Române, ne-a vorbit despre anii de aur ai Cosmonauticii românești și mondiale de ieri, de astăzi, din viitor… Maria Stanciu: Domnule general Dumitru al Academiei – la stabilirea calendarului de lucru, Dorin Prunariu, vă mulţumim că între multele luarea unor decizii referitoare la primirea de noi responsabilităţi și misiuni pe care le îndepliniţi în membri și am propus spre publicare unele lucrări cadrul celor mai importante foruri internaţionale știinţice prin intermediul IAA. Am fost prezent și la din lume, v-aţi făcut timp și pentru cititorii revistei lucrările unor comitete ale Federaţiei Internaţionale gălăţene „Axis Libri”. Abia aţi revenit de la Paris, de Astronautică. Dacă IAA este o instituţie formată de la o întrunire a Academiei Internaţionale de din persoane zice alese datorită calităţilor și Astronautică, unde sunteţi membru titular. Vă realizărilor deosebite, profesionale, Federaţia rugăm să ne faceţi o scurtă prezentare asupra stării Internaţională de Astronautică este o organizaţie și stadiului de organizare a activităţilor astronautice de instituţii la care am participat ca președinte7 în lume. al Asociaţiei Exploratorilor Spaţiului Cosmic. Dumitru Dorin Prunariu: La Paris, am mers la Asociaţia noastră este o asociaţie profesională și sesiunea de primăvară a Academiei Internaţionale educaţională a astronauţilor și cosmonauţilor, de Astronautică (IAA)6, unde am participat – numără peste 370 de membri din 35 de state (în total alături de alţi membri ai Consiliului de Conducere sunt 530 de astronauţi din 37 de state), din întreaga

54 55 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Personalia • Personalia • Personalia • Personalia • Personalia lume și dorește să devină membru al Federaţiei pe plan intern, în strânsă colaborare cu Agenţia Internaţionale de Astronautică. Aderarea la această Spaţială Europeană, indcă de doi ani suntem instituţie va oferi Asociaţiei Exploratorilor Spaţiului membri plini ai acestei instituţii europene de elită. Cosmic o mai mare transparenţă și, de asemenea, o Am accesat-o în mai multe faze, începând cu un implicare mai mare în demersurile cosmice la nivel prim acord în 1991, imediat după ce ne-am îninţat, internaţional. În acest context, ca un prim pas, am și am continuat cu parteneriate mai dezvoltate, mai participat la lucrările câtorva comitete ale Federaţiei cuprinzătoare, ajungând să cuprindem - pe lângă Internaţionale de Astronautică și, în toamnă, cercetare - și colaborare industrială. Din 2006, am când se va reuni această federaţie la congresul său intrat într-un program de preaderare la Agenţia internaţional de la Beijing - China, vom formula Spaţială Europeană, într-o primă fază „de stat documentul de aderare… membru cooperant” - așa s-a numit această etapă M.S.: În 1990, imediat după evenimentele din de cooperare pentru statele din Europa de Est, apoi decembrie 1989, la iniţiativa unui grup de specialiști, ca membri plini. Suntem al doilea stat din Europa între care Domnia Voastră aţi fost „inima” acelui Centrală și de Est, după Republica Cehă, care am grup, aţi îninţat Agenţia Spaţială Română-ROSA, devenit membru al Agenţiei Spaţiale. După noi a ca o continuare a programului de venit Polonia. În ansamblul ţărilor cercetare „Intercosmos”, iniţiat membre, noi am fost al XIX-lea în 1968, între România și Rusia. stat în acest club select. În ultimii Ce raţiuni au stat la baza acestui ani, avem colaborări cu diferite demers și la ce este bună o Agenţie instituţii, nu numai prin Agenţia Spaţială? propriu-zisă. Noi suntem un fel de D.D.P: În general, scopul coordonatori de programe și, în îninţării și inţării unei ast- această calitate, lucrăm cu peste o fel de agenţii este cel de a sută de entităţi, acestea putând  stimula cercetarea știinţică și institute de cercetare, universităţi, aplicaţiile cosmice în domeniile grupuri de cercetători constituiţi astronautic și aerospaţial. Încă pentru un anumit proiect sau de la îninţare, ROSA8 a fost altul; pot  institute ale Academiei preocupată să dezvolte dialogul Române sau institute private, cu interdisciplinar cu alte știinţe, la care, de asemenea, lucrăm foarte rându-le, preocupate de găsirea Dumitru Dorin Prunariu bine. Avem oameni competenţi răspunsurilor privind sensul care s-au desprins între timp existenţei noastre în Univers, păstrarea echilibrului din Agenţia Spaţială, din domeniul public și și-au în spaţiul extraatmosferic și în mediul înconjurător. creat propriile structuri de business, bucurându-se Pornind de la aceste deziderate, încă din anii de posibilităţile de a dezvolta știinţa și aplicaţiile, 1991 funcţionăm cu specialiști de înaltă clasă desigur. profesională, oameni implicaţi în acest domeniu M.S.: În plan naţional, ce programe sunt în de la bun început și care cunosc foarte bine mediul prezent? naţional și internaţional. În toţi acești ani, am D.D.P: Avem contracte cu numeroase instituţii desfășurat și desfășurăm programe de cercetare publice, începând de la Ministerul Agriculturii privind studiul și efectele radiaţiilor cosmice asupra la cel al Mediului și până la Guvern, când este organismului uman, al tehnologiilor spaţiale. De necesar; mai ales în caz de calamităţi naturale avem asemenea, continuăm programele de cercetare în prelucrate informaţiile de bază, dispunem de hărţi medicină, biologie și psihologie. satelitare pentru a folosi informaţia oportună pentru M.S.: Ce proiecte sunt acum în desfășurare la a lua, în anumite cazuri, decizii în cunoștinţă de nivelul Agenţiei Spaţiale Române? cauză. De asemenea, lucrăm cu comunităţile locale D.D.P: Proiecte sunt multe. Pe de o parte ne în unele aplicaţii, în problemele de cartograeri, de ocupăm de Planul Naţional de Cercetare, iar aici determinări prin imagini satelitare a unor deplasări coordonăm toate activităţile de cercetare și aplicaţii de teren, acolo unde este cazul. Dar, pe lângă

56 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Personalia • Personalia • Personalia • Personalia • Personalia

acestea, avem un spectru larg de aplicaţii, e vorba din București, specializarea Aeronave, cu ocazia de programul Galileo, un program de navigaţie orelor de practică de vară, când ni s-a oferit și poziţionare global-european și programul de posibilitatea de a ne acomoda cu pilotarea. Se mergea monitorizare globală pentru mediu și securitate, în pe ideea că unii dintre noi ar putea  candidaţi la care diferitele componente, aplicaţiile sunt efectuate o posibilă viitoare selecţionare ca piloţi pentru și prin intermediul Agenţiei Spaţiale Române de TAROM și așa am început. Așa am întâlnit-o și pe către furnizorii de servicii românești. Crina, soţia mea, și ambii eram animaţi de ideea că M.S.: Domnule Dorin Prunariu, vă propunem să după absolvire vom construi avioane într-o fabrică facem arc peste timp și să transbordăm discuţia în de avioane. Europa anilor ’60. Ziua de 12 aprilie 1961 a rămas M.S.: Când aţi efectuat primul zbor cu un avion întipărită în conștiinţa universală drept ziua unei și din ce motiv? mari izbânzi: rusul Iuri Gagarin devenea primul D.D.P: Primul zbor l-am făcut în vremea om care a călătorit în cosmos. Știrea era anunţată la studenţiei, la sfârșitul anului doi de studii, de la Radio România „cu vocea gravă a comentatorului”, Sibiu la București, unde m-am deplasat ca să-mi dau mărturisiţi în volumul biograc, recent apărut, la o restanţă la Matematici speciale!... Până atunci nu Editura Adevărul. Ce impact a avut asupra copilului avusesem ocazia să mă deplasez cu un avion real și Dorin Prunariu acest moment la care vă raportaţi cu mi-am oferit acest privilegiu, zburând de la Sibiu… emoţie? Am zburat cu un avion IL-14 care curând urma să D.D.P: În copilărie se ţes toate visele și pe iasă din uz și să e înlocuit cu avioane AN-24, care măsură ce părinţii și dascălii te sprijină, prin mult și ele sunt deja demult ieșite din uz. Acest zbor a fost studiu și perseverenţă reușești să-ţi împlinești visul. pentru mine o experienţă inedită. Personal, m-au frapat lecturile lui Jules Verne9, iar știrea de la Radio România despre reușita lui Iuri Note: Gagarin de a ajunge la bordul navei spaţiale Vostok 1. Volumul „La cinci minute după Cosmos”, Dumitru 1, în spaţiul extraterestru, mi-a dat aripi și motive Prunariu, Alexandru Stark, Editura Militară, București, 1982. să visez. Atunci aveam doar opt ani, dar impactul 2. Termenul aparține părintelui Dumitru Stăniloae și acestei știri senzaţionale, care a revoluţionat lumea, denește starea de jertfă și trăirea în Hristos din dragoste de m-a pus pe gânduri și, mai târziu, pe fapte. semeni. A experia denește acel mod de viață care depășește M.S.: Când v-aţi întâlnit prima dată cu un avion, granițele experimentului, acel mod de trăire, indiferent de e și jucărie? domeniul în care activezi, cu raportare la Bine, la Frumos, la Adevăr… În „Ascetica și mistica Bisericii Ortodoxe”, pr. prof. D.D.P: Eram în clasa a V-a la Școala nr. 10 Dumitru Stăniloae, Editura Institutului Biblic și de Misiune Brașov, când m-am înscris la activitatea Cercului Ortodoxă, București, 2002, p. 6. de Aeromodele de la Casa Pionierilor Brașov, unde 3. Dicționar Enciclopedic, volumul V, Editura instructorii de acolo mi-au cultivat această sămânţă Enciclopedică, București, 2004. a zborului. La cercul de aeromodele am devenit 4. Nichita Stănescu, Revista „Flacăra”, 31 decembrie 1982, p. 8, portret „Noua frontieră a suetului uman - Dumitru fascinat de ideea de a construi lucruri mai complexe, Prunariu”. avioane care să zboare și în nal visul care mijea era 5. La cinci minute după cosmos, Dumitru Prunariu, de a zbura. Încet-încet, pasiunea pentru aviaţie s-a Alexandru Stark, Editura Militară, București, p. 214. materializat; poate sămânţa zborului exista latent în 6. Instituție a Federației Internaționale de Astronautică, mine, dar atunci am descoperit-o. înințată în 1960, cu înaltul scop de a realiza „studiul și cercetarea”, în domeniul astronauticii. În „Dicționarul M.S.: Cine și-ar  închipuit că peste douăzeci enciclopedic”, vol I, Editura Enciclopedică, București, 1993. de ani, micul visător va ajunge primul și singurul 7. Cotidianul Viața liberă, ediția din 23 aprilie 2013, (până acum) explorator român în cosmos? La 17 „Interviuri de top”, „Cosmonautul Dumitru Dorin Prunariu, ani, ca membru al Cercului „Mesagerii Cosmosului” Ambasadorul românilor în Cosmos”, p. 6. (providenţial, nu?!) primeaţi Premiul Republican la 8. A fost înințată în 1991, Dumitru Dorin Prunariu ind președintele ROSA din 1998 și până în 2004, când a Concursul de Creaţii Tehnice „Minitehnicus”. Când fost desemnat Ambasador al României în Rusia. În volumul v-aţi îndreptat către latura practică a zborului? „Dumitru Dorin Prunariu, biograa unui cosmonaut”, de D.D.P: Mult mai târziu, în vremea studenţiei, la Annie Muscă, Editura Adevărul, 2012. Facultatea de Inginerie Aerospaţială a Politehnicii (Va urma) 56 57 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Reflecții dialogice • Reflecții dialogice • Reflecții dialogice

Interviu cu Emil Strungă Director General, Complexul Muzeal de Știinţe ale Naturii „Răzvan Angheluţă”

hiță Nazare: Dom- Gh.N.: Vă rog să puneţi în evidenţă, pentru Gnule Director Ge- publicul cititor al revistei, cele mai semnicative neral, Complexul Muzeal manifestări publice, știinţice și culturale, unele de Știinţe ale Naturii devenite tradiţionale, organizate de Complexul „Răzvan Angheluţă” repre- Muzeal de Știinţe ale Naturii din urbea noastră. zintă pentru Galaţi, chiar E.S.: În acest an, au fost organizate o serie de pentru România, un reper evenimente culturale, dar spaţiul nu îmi permite profesional și cultural. Este, să le menţionez pe toate. Voi menţiona doar fără îndoială, un brand al activităţile esenţiale: la secția Grădina botanică orașului nostru. Vă rog să a avut loc ediţia a XVIII-a a „Expo ora - Flori promovaţi acest brand și la malul Dunării”, în cadrul secţiei Muzeu s-a Ghiţă Nazare prin intermediul revistei deschis expoziţia temporară „Simţurile animalelor profesor, publicist „Axis Libri”. nocturne”, la secţia Planetariu şi Observator s-a Istoria acestei instituţii bucurat de un succes deosebit, în luna august, începe cu aproape 60 de ani în urmă, în 1956. Care ploaia de meteoriţi „Perseide”, iar secţia Acvarii a au fost principalele repere ale dezvoltării sale de reuşit aclimatizarea unei specii de roşioară, aată peste o jumătate de secol? pe cale de dispariţie. Proiectul Complexului Muzeal de Știinţe ale Naturii (1990) este legat de pasiunea, priceperea și efortul celor doi oameni deosebiţi: Aurora Marcu, fostul director al Complexului, și Răzvan Angheluţă, fostul președinte al Consiliului Judeţean Galaţi. Care sunt componentele acestui proiect și în ce proporţie sunt ele realizate astăzi? Emil Strungă: Istoria acestei institutii este chiar mai veche și putem menţiona anul 1949, când au fost puse bazele acesteia. Dezvoltarea actuală, demarată în 1992, este realizată în proporţie de 60%. Finalizarea depinde de realizarea a două aspecte esenţiale şi anume: expoziţia permanentă, care a rămas în fază de proiect şi complexul de sere, construcţie începută încă din anul 1996, dar rămasă neterminată. În prezent, Complexul Muzeal de Științe ale Naturii „Răzvan Angheluţă” este structurat pe următoarele secţii: a) Grădina botanică; b) Grădina zoologică; c) Muzeu; d) Planetariu şi Obsevator astronomic; e) Acvarii. Emil Strungă

58 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Reflecții dialogice • Reflecții dialogice • Reflecții dialogice

Gh.N.: Care sunt preocupările echipei de prin programul „Minor Planet Center”; Secţia profesioniști pe care o conduceţi? Acvariu are colaborări cu instituţiile similare din E.S.: Colectivul nostru de specialişti a fost Constanţa, Tulcea, Oradea şi perspectiva unei preocupat, în primul rând, de îmbogăţirea şi colaborări în domeniul acvaristic cu Muzeul din conservarea patrimoniului material al muzeului, Ruse (Bulgaria). precum şi de educaţia prin acte cultural-ştiinţice Gh.N.: Cine vă nanţează? Vă autonanţaţi, cât a tinerilor, conceptul esenţial al educaţiei muzeale. %? Aveţi bani sucienţi? Gh.N.: Știu că instituţia pe care o reprezentaţi E.S.: Bugetul instituţiei noastre este de are un pronunţat caracter deschis, public. Ce relaţii aproximativ un milion euro pe an, din care venituri aveţi cu Inspectoratul Școlar Judeţean, cu școlile din proprii aproximativ 10%. Din aceşti bani trebuie să municipiu și din judeţ, cu Biblioteca publică „Vasile diversicăm actul cultural educativ, să continuăm Alexandrescu Urechia”, care editează prestigioasa investiţiile rămase neterminate, să plătim salariile revistă al cărui intervievat sunteţi, cu Centrul şi utilităţile. Banii nu sunt sucienţi, dar bugetul Cultural „Dunărea de Jos”, cu muzeele și teatrele nostru este ca anteriul lui Arvinte, iar în perspectiva gălăţene etc.? anului 2014 ne aşteptăm la constrângeri bugetare E.S.: Fac precizarea că această componentă a şi mai drastice. activităţii este, în opinia mea, esenţială, deoarece Gh.N.: Domnule Director General, aţi absolvit elevii şi studenţii constituie publicul ţintă pentru Facultatea de Fizică din cadrul Universităţii Complexul Muzeal. În acest sens, am încheiat „Alexandru Ioan Cuza” Iași, secţia Radiozică, protocoale de colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean Galaţi şi cu toate şcolile, liceele şi majoritatea grădiniţelor, pentru care practicăm tarife reduse şi gratuităţi. Am organizat proiecte educaţionale pentru elevi în domeniile: biologie, ecologie, biochimie, biozică, astronomie, horticultură, farma- cologie, acvaristică, precum şi un ciclu lunar de conferinţe tematice. Colaborarea cu Biblioteca „Vasile Alexandrescu Urechia” este excelentă, ambele instituţii ind în administrarea aceluiaşi for tutelar, Consiliul Judeţului Galaţi. Gh.N.: Dar pe plan naţional, european și mondial colaboraţi cu instituţiile de prol? ca șef de promoţie, aţi desfășurat o consistentă E. S.: Instituţia noastră are numeroase colaborări activitate profesională, didactică și știinţică în pe plan naţional, european și mondial, instituțional Radiozică și Fizică medicală. Ce consideraţi că v-a și pe secțiuni: Grădina botanică este membru recomandat pentru a ocupa funcţia de director al fondator al Asociaţiei Grădinilor Botanice din Complexului Muzeal de Știinţe ale Naturii? România şi în plan european este aliată Asociaţiei E.S.: Din punct de vedere al evoluţiei Europene „Planta Europa” şi corespondează cu profesionale eu sunt un subiect „complex”: am peste 200 de grădini botanice din lume; Secţia lucrat în industrie aproximativ 6 ani, în medicină Muzeu are colaborări cu toate muzeele de ştiinţele - radioterapie oncologică - aproximativ 25 de ani, naturii din ţară, în special cu Muzeul de Istorie extra-time am fost şi profesor de zică şi biozică şi Naturală „Grigore Antipa” Bucureşti, precum am predat aceste discipline în licee, la universitate şi cu instituţii similare din Europa şi Canada; şi în mai multe şcoli postliceale sanitare din Galaţi. Secţia Observator-Planetariu colaborează cu Şi în prezent sunt profesor de biozică la Şcoala toate observatoarele astronomice din ţară şi este Postliceală Sanitară „Carol Davila” Galaţi, iar într-un membru al Uniunii Internaţionale de Astronomie an am predat la liala acestei şcoli din Tecuci. Sunt

58 59 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Reflecții dialogice • Reflecții dialogice • Reflecții dialogice autor de invenţii, am publicat numeroase articole în administrarea noastră, nu pot să avansez un de specialitate în reviste din ţară şi străinătate, sunt termen când acesta va intra în circuitul de vizitare. autor de manuale şcolare. Gh.N.: De ce vă consideraţi un om/un conducător Această carte de vizită constituie o primă de modă veche? Poate că răspunsul Dumneavoastră recunoaştere. În al doilea rând, activitatea de oferă și cheia rezolvării multor probleme din zilele consilier judetean (12 ani) şi deputat (4 ani) m-a noastre. pus în contact cu unele persoane din diferite E.S.: Nu uit că eu am fost educat în perioada institutii publice, legături care sunt în prezent utile 1960-1975, când în şcoala românească mai existau instituţiei pe care o conduc. profesori de modă veche, formaţi înainte de război, Gh.N.: De fapt, chiar Dumneavoastră, oameni de caracter şi de mare ţinută profesională, referindu-vă la decizia de a ocupa fotoliul respectiv, cărora, chiar dacă mulţi nu mai sunt în viată, le aţi armat: „Vă spun sincer că iniţial nu am vrut sunt recunoscător. să candidez pentru această funcţie, am stat mult în Perioada actuală nu mai beneciază în aceeaşi cumpănă”. De ce? măsură de astfel de dascăli. De altfel, trebuie E.S.: Ezitarea mea, înainte de a mă înscrie la să recunoaştem că România nu a stat niciodată concursul pentru ocuparea acestui post, a fost prea bine la capitolul ,,caractere”, lucru semnalat determinată de mai mulţi factori: cunoaşterea la vremea lor de regele Carol I de I.L. Caragiale instituţiei - sunt membru al astroclubului „C. („o soțietate fără prințipii va să zică că nu le are”). Popovici” şi eram conştient de complexitatea La vârsta mea, eu nu mă mai pot schimba, rămân activităţilor acesteia. De asemenea, perioada un om de modă veche, dar privesc cu regret şi pe care o traversăm acum, din punct de vedere compasiune partea din ce în ce mai numeroasă economic, constituie un factor de risc. În astfel elevilor de astăzi, care trec prin şcoală ca raţele de perioade cultura devine un element extrem de prin apă. vulnerabil. Pe de alta parte, avem convingerea că Gh.N.: Nu aș vrea să încheiem consistentul nostru instituţia poate face mai mult în spaţiul cultural şi dialog fără să vă ofer posibilitatea, valoricându-vă educativ gălăţean. experienţa, să vă referiţi la dubla Dumneavoastră În nal, am luat decizia să mă angajez în această ipostază/calitate, în management/administraţie și competiţie, iar la anul voi analiza cât de potrivită a politică. Aţi desfășurat o susţinută activitate politică. fost această decizie pentru binele instituţiei. Aţi fost consilier judeţean, trei mandate, și deputat Gh.N.: Știu din propria experienţă că una este în Parlamentul României. Credeţi că politica poate un proiect managerial teoretic, prezentat cu un inuenţa cultura - creaţia culturală, managementul anumit prilej, și cu totul altceva este managementul culturii, nanţarea culturii, manifestările culturale în acţiune, în execuţie. Cu ce probleme v-aţi - unei comunităţi? Vă rog să exemplicaţi. confruntat/vă confruntaţi în exercitarea funcţiei de E.S.: La modul particular, am răspuns anterior director? Care este, spre exemplu, stadiul realizării la această întrebare. La modul general, este ştiut Parcului zoologic sau al altor obiective? că politica inuenţează evoluţia unei societăţi E.S.: Dicultăţile cu care m-am confruntat sunt în ansamblul ei, economic, educativ şi cultural, în general de ordin bugetar şi acest aspect are şi ultimele capitole ind cele mai vulnerabile sunt şi o proiecție în viitor. Din anul 2011, instituţia era cele mai expuse. în declin, mă refer la numărul de vizitatori şi Eu am renunţat după 16 ani la politica militantă veniturile proprii încasate din vânzarea de bilete. pentru că efortul personal era mare, iar efectele În cele opt luni de când sunt director am stopat erau puţin vizibile. În plus, am realizat că eram ca declinul şi am adus instituţia pe linia de plutire. un scai în ochii unora din colegii mei de partid. Dacă voi găsi înţelegere de la autoritatea tutelară, Lipsa de nanțare a actului cultural este Consiliul Județului Galaţi - şi aici nu mă refer doar evidentă. Cultura nu poate  nici de masă, așa la buget - cu certitudine instituţia va  mai mult cum se zicea în vremea veche, dar nici nu se poate decât a fost. dezvolta într-un mediu arid, așa cum este acum. Modernizarea Parcului zoologic s-a făcut în proporţie de 90%. Lucrările de execuţie neind Vă mulţumesc!

60 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Reflecții dialogice • Reflecții dialogice • Reflecții dialogice

Sensibilitate Interviu cu dr. ing. Gelu Kahu (II)

anr Ilie: Şi entităţile de cercetare-dezvoltare, muzeele, teatrele, Zatunci? Intrebarea larmonicile, bibliotecile, editurile, ziarele şi revis- este: Ce trebuie facut? tele, companiile de radio şi televiziune etc.; G.K.: Trebuie, mai - volumul de activitate şi nivelul calitativ întâi, să ne gândim al acestora este dat de programele de dezvoltare ale de ce este nevoie ecăreia, susţinute de resursele nanciare disponibile, pentru a determina între care cele alocate de la bugetele implicate (local o creştere sensibilă şi şi central), dar şi cele mobilizate din programele de consolidată a nivelului nanţare externe cum este Uniunea Europeană; global de cultură a unei - În acelaşi timp este evident că nivelul de colectivităţi? alocare a resurselor pentru dezvoltarea generală Prof. dr. Zanr Ilie Care este mecanismul a nivelului de cultură a unei colectivităţi depinde Director, creşterii culturale sem- de gradul de contribuţie la bugetele respective a Biblioteca Județeană nicative a acesteia? activităţii economice. „V.A.Urechia” Galaţi De la început, trebuie Şi, astfel, cercul se închide, dovedind că toate ştiut că este vorba de componentele colectivităţii respective sunt implicate. o importantă decizie politică. Aidoma, poate Mecanismul descris mai sus este în stare să cu cea care s-a luat la Galaţi atunci când s-a creat producă efectele urmărite? Evident că da! Grădina botanică şi Muzeul de ştiinţele naturii Pentru că are dreptate Daniel GOLEMAN «Răzvan ANGHELUŢĂ», pornind de la modesta, care, în cartea sa Inteligenţa emoţională (Ed. dar perseverenta activitate a lui moş Vanghele, care, Cartea veche, Bucureşti 2008), introduce noţiunea undeva în zona portului, a depus o îndelungată de «Emotional Quotient-EQ» considerând că stăruinţă de a  în legătură cu specialiştii în acest «Intelligence Quotient-IQ» nu este în stare să domeniu, din toată lumea. explice singur deosebitele realizări obţinute de De aceea, răspunsul la aceste întrebări nu poate  oameni cu incontestabile calităţi intelectuale. dat decât prin întelegerea profundă a necesităţii de Inteligenţa trebuie să e propulsată de o profundă declanşare a unui proces complex, care să conţină sensibilitate, de înalte sentimente, capabile să concepte şi faze de natură ciclică, recurenţială, determine ataşamentul/devotamentul nemăsurat şi eventual, după cum se vede mai jos: cu totul dezinteresat al persoanei respective pentru - averea, gradul de dezvoltare a unei atingerea ţelurilor pe care şi le propune în viaţă. colectivităţi este rezultatul activităţii economice; Are, desigur, dreptate! - stimularea şi sprijinirea activităţii economice Aşa că, dat ind implicarea profundă a a unei colectivităţi este misiunea administraţiei administraţiei publice locale în acest proces, se publice locale; pune evident şi imediat problema: cum trebuie - performanţa activităţii economice este să lucreze aceasta, respectiv, constatând că la determinată de gradul de inovare a acesteia; concertele simfonice de la Galaţi sala este de obicei - receptivitatea la inovare şi ecienţa derulării doar jumătate ocupată/goală (când la Braşov unei activităţi economice inovative este dată de audienţa obişnuită este de 3-400 de persoane!), se nivelul general de cultură; pune întrebarea ce este de facut? - nivelul general de cultură este condiţionat Simplicând lucrurile şi referindu-ne doar la de existenţa mijloacelor de promovare şi diseminare activitatea instituţiei muzicale, am putea spune că a culturii, respectiv a instituţiilor culturale: şcoala, ar trebui doar:

60 61 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Reflecții dialogice • Reflecții dialogice • Reflecții dialogice

- să îmbunătăţim repertoriul şi calitatea acestuia remarcabile, care ne îndreptăţesc să considerăm şi - să avem o mai bună informare asupra oraşul nostru ca putând  o „cetate a muzicii” concertelor Şi poate că ar  bine să pornim la acest trudnic - să dezvoltăm orchestra. drum cu un parteneriat realizat cu Filarmonica Evident că măsuri de acest gen vor spori din Braşov. notorietatea instituţiei şi va atrage mai mulţi oameni Avem în vedere şi faptul că, aşa cum face la în sala de concerte. Dar este sucient? Brașov violonistul Serban LUPU, trăitor în SUA, Se pare că nu pe deplin. dar cetăţean de onoare al oraşului său Este, de aceea, necesar să de baştină, care organizează anual se întreprindă, aşa cum am o splendidă săptămână muzicală, arătat, un pachet coerent de „Braşov cetatea muzicii”, aducând măsuri care să contribuie interpreţi din toată lumea, cei mai la dezvoltarea culturală mulţi prieteni ai săi, care, alături de cei generală a colectivităţii: români, fac un adevarat festival, onorat oameni mai bogaţi, mai de săli mereu arhipline, sunt convins instruiţi, mai apropiaţi că se poate şi la noi acest lucru. de fenomenul cultural în Z.I.: Şi noi putem! general. Aceştia vor veni G.K.: Sunt pe deplin convins de cu regularitate în sălile de acest lucru. concerte. Mă refer la posibilitatea ca marii Z.I.: Cine și cum ? instrumentişti gălăţeni, crescuţi G.K.: Este evident că şi formaţi pe aceste meleaguri, să pe umerii autorităţii publice locale stă sarcina de a construi şi realiza un program global şi ecient Eugen Sârbu de dezvoltare locală, în toate componentele lui, ceea ce va avea, în timp, şi efectul dorit asupra culturii colectivităţii locale în ansamblul ei. Desigur, atunci ecare îşi va alege ceea ce îi va place, între care şi opţiunea de a veni la un concert simfonic. Probabil că va  necesar să se constituie un grup de lucru ad-hoc format din 3-4 reprezentanţi ai Comisiilor Nr. 4 care se ocupă şi de Cultură ale Consiliului Local şi Consiliului Judeţului şi care, Gabriel Croitoru împreună cu un profesionist din domeniu, să considere o datorie de onoare implicarea lor în viaţa scrie acest program. muzicală gălăţeană într-un mod cât mai complex şi Şi totuși sunt câteva lucruri mai deosebite, care peren. se pot socoti potrivite încă de pe acum, a priori, Sunt sigur că ecare dintre cei cinci gălăţeni, menite să propulseze mai repede şi mai vizibil reprezentanţi de seamă ai artei interpretative, această activitate. prezentaţi aici, mai jos, se vor considera actori Spre exemplu, aşa cum se organizează remarcabili ai procesului de renaştere culturală manifestarea anuală dedicată lui Nicolae Leonard, a oraşului lor de baştină. Poate s-ar putea crea să se facă şi în domeniul simfonic o acţiune anuală, un quintet informal denumit SACROPAN de exemplu „Toamna simfonică la Galaţi”, cu (SÂrbuCROitoruPodlovskiAtanasiuNichiteanu), instrumentiştii gălăţeni, dar şi cu românii care sub egida căruia să se realizeze acţiuni muzicale profeseaza cu mare succes peste graniţă. Cred că comune la Galaţi ne trebuie mai mult curaj, mai multă temeritate, Sunt, desigur, multe lucruri de făcut în acest ind conştienţi că de aici au plecat personalităţi sens; trebuie doar decizie şi mult efort.

62 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Reflecții dialogice • Reflecții dialogice • Reflecții dialogice

şi anume Secţia simfonică „Filarmonica Galaţi” care să funcţioneze, până la consolidarea sa, în paralel cu activitatea simfonică de la Teatrul Muzical. Pentru început poate doar o formaţie camerală. Aceasta ar putea concerta mai întâi în sala de festivităţi a Liceului de artă, inclusiv cu participarea în orchestră a tinerilor elevi talentaţi de la aceasta instituţie. Sau poate într-o încăpere cu arhitectură deosebită, sau poate chiar într-o biserică de epocă precum Precista. Dacă se va găsi un entuziast care să se ocupe serios de această acţiune, am putea spera ca primul concert să e realizat cu ocazia Sărbătorilor Daniel Podlovski Galaţiului 2013.

Ne trebuie şi un mare dirijor care să clădească Aşa că se va putea, deci, pas cu pas o nouă face mult, sunt sigur, şi la orchestră, aşa cum ar  un Galaţi! alt cetăţean de seamă al oraşului nostru, respectiv Şi astfel, iată cum am Maestrul Ilarion Ionescu înţeles şi promovat, în sfârşit Galaţi. doar acum, efectul emoţiei Probabil că ar trebui să de la Braşov, dar provocată de începem prin a-i face pe toţi această dată de cântecul de la aceştia Cetăţeni de Onoare fereastra mea, al mierlei din ai oraşului şi, invitându-i Galaţi! la ceremonia solemnă de decernare a titlului, să Hotărât lucru: sensi- punem împreună şi bazele bilitatea este atotputernică programului nostru. în această lume a minunilor Şi, în nal, poate că ar în care trăim! trebui să ne gândim în viitor la oportunitatea de Dan Atanasiu a face şi la Galaţi muzică simfonică într-o instituţie separată, „Filarmonica Galaţi“, aşa cum, spre exemplu, la Braşov există două instituţii, repectiv Filarmonica şi Teatrul de operă, ambele cu un mare succes de public.

Astfel că, având în vedere că Teatrul Muzical „Nae Leonard” este în subordinea Primăriei, Filarmonica Galaţi ar putea  sub patronajul şi sprijinul Consiliului Judeţului Galaţi. Cea mai simplă soluţie ar  adăugarea, prin Hotarâre a Consiliului Judeţului Galați, la structura pe care o are acum Centrul Cultural Dunărea de Jos, pe lângă secţiile existente, între care Secţia Fanfară, Secţia Ansamblu folcloric, o entitate nouă Adrian Nichiteanu 62 63 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Cutia de rezonanță • Cutia de rezonanță • Cutia de rezonanță

Poeme

Muza mă uită

s-au ascuns privirile respiraţia Vinul din paharele sleite de timp Încurcă tăcerea în Insomniile nopţii Violeta Craiu poet Muza mă uită în nisipul clepsidrei Ferestre oarbe ... sunt doar un amurg

Cuvinte fără șir singurătatea nu mai are timp să-mi împuște noaptea ninsori de poveste Sau poate... mi te șoptesc în auz braţele obosite ca și cum ai veni rădăcini de sălcii când te chem, împietrite de-așteptare ca și cum ai ști ce nu pot sa îti spun un punct de spijin ferecat sub ferestre oarbe Poem neterminat se chinuie să vadă lumina din vis sângerează trupul iubirii culorile și piatra lunii linia destinul nu mai valsează nimic s-a spart în mii de stele, uviul rădăcinile cu gesturi amare curge și spală se prind de trup, iertător peste toate… iar limbi de foc dansează

rădăcini de sălcii într-o strigare mută împietrite de-așteptare îţi ating trupul cădere bruscă îţi simt mirosul, sărutul lutul din mine mă zbat cu tine între adevăr și tristeţe și uviul curge… și curge poem neterminat sub ferestrele oarbe Mă treceţi printre fotonii stelari ai luminii, aș  vrut nu mai vreau să u singur în casa mea să te strig din beton armat și de provizorie sticlă.

64 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Cutia de rezonanță • Cutia de rezonanță • Cutia de rezonanță

Poeme

Făptură cu sentiment de sirenă

Ți-aș săruta podul palmei De acest gest curat și Profund vei râde Mă va cuprinde o lipsă de curaj. Când vei  sigură Pe dragoste Să nu strângi palma Sărutul se va prelinge Ioan Dumitru Teileanu În lacrimi de sânge printre degete, poet Mă va cuprinde o lipsă de curaj Făptură cu sentiment de sirenă.

Fapt de seară Triunghiul disperării

Ne vom lăsa cuprinși de o aripă ușoară O falsă patină smulge zăpezile și amară Aprinse de gheață Să mulțumim celui ce știm noi Nuiaua vântului mângâie zvonul În aerul încins de fum și ceață De sare de pe obraz Ne canalizăm plăcerile Pe altimetria unui crez solitar Și ne paralizăm dorințele Cad petale cu iubire-n alb Orga suetului așteaptă registre festine Mâinile întinse două paralele Masa dansează în ritm de pahare Umblă prin noapte după uturii frunzei Aeru-i de spumă și ceață Fierbe văzduhul în sete neterminată Afară-i Șliboviță și ninsoare Din umerii desfrunziți și pletele durerii Mesenii par bobițe stoarse de teascul O lacrimă căzută urcă vremii Ipotenuză spre cer. Sunt vinovați pentru nevinovăție, Stăpânirea-i absentă Noaptea cu epoleții roșii ne scutură Dincolo umerii. Dincolo de Dumnezeu În ajun de candoare Dreptatea nemăsurată Pustnică fără petale Dincolo de iubire Marmură încarnată Gândul fără de pată Cu miros de albină-n pârg Dincolo de moarte Chemi semințele din vânt Nedezlegata viață Sub ritul primelor ninsori Dincolo de păcat, virtutea Coapsele tale caută așternut de iarbă Ieină și de sticlă mărgea aspră Găurită și-nșirată pe-o ață Când îngerii gestației aburesc vioi. Dincolo de ața vieții Dumnezeu.

64 65 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Cutia de rezonanță • Cutia de rezonanță • Cutia de rezonanță

Arhipoem (O ciocârlie fantascientă) (III)

Filatură trasă fă- pentru respirat amănunţiţii arhei și amănunţiţii Oră anestezie spiriduși de ciocârlie „în șir indian” spre Senin! din Sistemul Nervos al ...Meridianul Natal atârnă peste afonii! peste Pegasului, în popas „activ” atonii! peste asonii din Văi... O vale cu ferestre-n la Slănoaga de Opal din versanţi trece prin casa mea... Lumile Interferenţe, ca bo- ...ca durată levitantă peste obcine himalayene - a rangicul dintr-o gogoașă de lui Milarepa - o penlumiră răbufnită „la ţac”, umple duzi, dar bonsai! taman la hopul mistic „golurile de aer” din - Tot- înaltul! !!!...Ce de bumbac - senin Și Ciocârlia înaintează! înaintează! înaintează!... Simón Ajarescu iluzoriu de gradul unu la iţe, Primul Tril - Savaotul de Lapte! - și Ultimul Tril poet senin iluzoriu de gradul al - Savaotul de Miere! - sunt auzite-auzii numai de doilea și la băteli! Dumnezeu, înregistrate pe o Bandă de Smaragd Ce de cânepă ghilită la Styx - știe bucovineanca Moebius!, de un Magnetofon! un Magnetofon! un de nord pe vecie un Vad styxian la care venim cu Magnetoson!, Fantasciente! toţi să lăim rufele toxice ale Omenirii!...într-un Zguduituri puternice între Dimensiuni - vacuum Post-Mediu, habitual... globular! cu reverber din urma ecărui trecător Ce de borangic - miraj! Zona Crepusculara a întinat! Luxuriantei! Kurenţii cu izobare în chip de hârzob suitor nu-s Ce de in ape-ape, cu ihtiunculi vii de Piranha în ele! altceva decât o ipostază - suu a Șuierului de „Lie”, La brodatul cu acul a o gamă întreagă de pus pe un Mare Crik Imponderabil! pe un Elevator urechi - șapte găuri în linie prin care-ar putea să Innit!! treacă oricând Cele Șapte Cordoane - de- Argint - Săriţi! săriţi din mers pe Banda Elevată!, nu Subtilissime - însă cu un singur împunsător acut: pregetaţi!!... vârf de rază! vârf de ac! vârf de lance! - pentru ...Să ne onorăm Oul prin care-am dobândit un niște amici kilometric la ilice și brâie, pentru niște exod la o identitate de Ciocârlie, trași în „shushumna alesături și tort miliar la ii și la fote de rugăciuni! nadi” ca într-o ţeapă orgonică! radionică! de la coadă Stau în genunchi pe-o Cuantă!! și până la cioc în adevăratul - sens - al - trilului!! Nodurile de triluri, nodurile de orituri se Unii au laringele dat cu sacâz!... revarsă în meleagurile din Zodii cu turme de nave Aleluiah, ca cynabru pentru un Movens Oniric Între Cheia Sol și Cheia Ciel se va aa un Logos în Hău! Aparte, Logosul Tău, de care mă bucur acum, ...Cu câţi neurori Volţi ne dogorește Trilul prins ascultându-te învelit în Timpanul bine drapat pe între protuberanțele Soarelui ca între cracii unei goliciunea dragobianului, ca pe un subit! un ad- caracatiţe străluminoase de la adâncimea (mise en hoc! ecorșeu!!! Nadir) de peștime în rut, până la înălţimea (mise en Zenit) de albinime în rut?!? Cherhana-Erotocrit, Prisacă-Erotocrit...... Oh, Telescopul din Palomar înșurubat în târtiţa Penlumina - bură și pală de vâyu - o prană Ciocârliei... „de calitate”, alcătuită din triluri „locale” și din triluri „universale”, ne vindecă de muţenia transgurează timpanele într-un soi de pleură 66 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Cutia de rezonanță • Cutia de rezonanță • Cutia de rezonanță

S-a întâmplat la Sirmium… (II)

cum, zeul artei de Tetrarhi, îndemnându-i să aducă sacricii la Amedicale prinsese templu. viaţă și se aa în fața sa. Cu — Suntem loiali împăraţilor, dar nu atât de proşti bustul gol, cu o pelerină încât să ne închinăm unor chipuri cioplite chiar de pe umărul stâng, aruncată mâinile noastre!, răspunse Claudius cu demnitate. peste braț… Cu dreapta — Nesocotiţi legea și mai ziceți că nu sunteți se sprijină în caduceu, proști!, strigă Lampadius. Păi, nu mâinile acestea toiagul înconjurat de un v-au ajutat să vă câştigați existenţa? Dacă nu vă şarpe, simbolul renașterii mai faceți meseria, din ce o să trăiți? Doar unul de- și al reînnoirii. Poartă al vostru spune că: „ecare om să muncească cu sandale cu talpă dublă. Iar mâinile sale”! (Sf. Pavel, I Tes., IV, 11), le replică el, Violeta Ionescu faţa, faţa aceasta, pe care satisfăcut că-i combate cu armele lor. scriitoare se tot codeau s-o sculpteze — Creştinul trebuie să trăiască după legile lui creştinii, uite... ce simpatică e! O barbă scurtă şi Dumnezeu, răspunse Claudius. De mâini se folosesc bogată o încadrează, părul scurt şi cârlionţat e şi hoţii de la terme, şi tâlharii, şi falsicatorii, şi prins într-o bentiţă, ca o cunună. Ce să aibă atât histrionii... Dar aceste mâini, dacă au modelat idoli, de înfricoşător?... Diocleţianus nu a putut înţelege nu se mai pot înălţa la rugăciune și nici nu vor putea niciodată și nici nu s-a străduit. să mai atingă vreodată Trupul Domnului nostru Se pregătea chiar să le aducă laude, dar unul Iisus Hristos! se grăbi să-l încunoştiinţeze că nu talentații lui Văzând că nu există cale de înțelegere cu ei, meşteri au nalizat lucrarea, ci că s-au găsit alţii, Lampadius porunci să e aruncaţi în temniţă. la fel de pricepuţi și cu mai puține scrupule... În momentul acela, „partida” adversă sări cu gura, aruncând în capul creştinilor o ploaie de venin. Momentul să scape denitiv de o concurenţă umilitoare venise: „Nesocotirea poruncii Divinului nostru Iovis presupune lipsă de respect faţă de stat şi faţă de persoana imperială”... „Spre deosebire de aceşti îndărătnici care v-au nesocotit porunca, noi am înţeles că dorinţa împăratului e literă de lege”... Şi Diocletianus înţelese că trecerea cu vederea a acestui incident nu ar  de dorit, mai ales că apucase să semneze acele nenorocite edicte… Nu putea risca tocmai acum și alte acte de nesupunere. Bolnav și prea obosit de întorsătura pe care o luau grăbitele evenimente din jurul lui, porunci înainte de plecare prefectului Lampadius să preia cazul şi să liniştească spiritele în şantierul de la Sirmium. Lampadius, om al legii, a găsit cu cale că acest conict nu poate  stins decât prin mijloace clasice. Așa că el probă loialitatea cioplitorilor creștini faţă Diocletianus

66 67 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Cutia de rezonanță • Cutia de rezonanță • Cutia de rezonanță

Noiembrie, 1056 ab U.c/304 d. Hr. „Patru Martiri Încoronaţi”/ „Quattuor Coronati”: Adversarii creștinilor, nu puțini, îşi frecau unul format din cinci meşteri pietrari perşi, altul mâinile cu satisfacție. Numai că starea precară din patru soldaţi romani. de sănătate a lui Diocletianus nu promitea nimic H. Delehaye optează cu fermitate numai pentru bun. Temându-se că şi de această dată meșterii vor autenticitatea perşilor, ale căror moaşte au fost benecia de clemeţă, au început să agite mulţimile. transferate la Roma, unde le este închinată şi o Proteste, lupte de stradă au avut loc, mai ales după frumoasă biserică pe Colina Caelius. un incident care a pus multă lume pe gânduri: Cei „Patru Martiri Încoronaţi” sunt snţi moartea subită a prefectului Lampadius care, fără ocrotitori ai breslei pietrarilor. Totodată, ziarul niciun motiv, a căzut din picioare. Desigur, tot francmasonilor englezi se numeşte „Ars Quattuor creștinilor li s-a imputat și „vrăjitoria” asta. Rudele Coronatorum”. mortului amenințără cu moartea, o răscoală era Actele martirice ale celor patru (sau cinci) gata să pornească, dacă nicio măsură nu se lua sculptori din Sirmium au fost scrise de creştinul împotriva lor. Porphireus, agent scal însărcinat cu recensământul Cezarul Galerius hotărî să intervină. Fără să-şi în Pannonia – text pentru autenticitatea căruia mai consulte Augustul - care şi aşa nu mai putea mărturisește arheologul M. de Rossi în cartea sa,  consultat - el uză de dreptul sau de a decide „Roma Sotterranea”: „Diocletianus a stabilit un nou în caz de urgenţă şi pronunță verdictul nal: cens plătit după fertilitatea solului, iar evaluarea „Cioplitorii creștini care s-au făcut vinovați de acte avea la bază «mensuratio». Noul recensământ de lezmajestate prin nesocotirea zeilor apărători ai «gebalis», ordonat de Diocletianus, a fost executat Imperiului și al Majestăților noastre Tetrarhii sunt de Galerius în provincia Pannonia. «Censualis condamnați la moarte prin înec. Să e închişi în a gleba actuarius» este din timpul când Galerius sicrie de plumb şi aruncaţi în râu”. guverna Pannonia, iar «actuarius» (notarul) Execuţia se săvârşi întocmai, indcă sirmienii Porphireus, special ataşat la recensământul numit sunt oameni ascultători de felul lor și nu nesocotesc «glebalis», nu poate  inventat de un scriitor poruncile împărăteşti. legendar din evul mediu; din contră, copiştii evului Se spune că episcopul Kyrillos, încarcerat între mediu l-au transformat în «losof»”. Iar dintr-o timp în închisoarea din Sirmium, muri la scurtă eroare frecventă în textele hagiograce, în loc de vreme – dacă ar  să-i credem pe adepții lui Hristos numele lui Galeriu este trecut Diocleţian. - „de bucurie pentru soarta copiilor lui de suet care s-au învrednicit de moarte martirică pentru Hristos”. La câteva zile de la eveniment, un localnic a scos la mal patru sau poate chiar cinci sicrie de plumb şi le-a înmormântat creştineşte. Era în a 5-a zi a idelor lui noiembrie a anului 1056 ab U.c. (9 noiembrie 305 d. Hr.), dată pe care unii au avut grijă multă vreme de atunci să o pomenească cu evlavie la Sirmium.

*

N.A. După Paul Allard (Les dernieres persecusions de troisieme siècle, Paris, 1908), relicvele snţilor panonieni au fost transportate la Roma, probabil înainte de sfârşitul persecuţiei lui Diocleţian. În „Dicţionar al Snţilor”, Oxford, Ed. Univers Enciclopedic, 1999, se menţionează: „două grupuri de martiri timpurii venerate la Roma, pe 8 noiembrie, sunt numite „Martirii Încoronaţi”/ N.R.: fragment din volumul în pregătire „7 Tineri din Efes”

68 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Cutia de rezonanță • Cutia de rezonanță • Cutia de rezonanță

Dincolo de orizont: Călătoriile în… tuburi vidate?!

rezentul e măsurabil. timp măsurată în câteva minute. Părea, atunci, o PDe aici până la ipoteză ce ţinea de știinţele fantastice. Pentru noi, orizontul cutare. Dincolo profanii. de orizont? Mereu altceva. Salt în timp: 28 iunie 2013 (Deci, la patruzeci și Potenţialul uman pus în ceva ani de la armaţiile savantului n.n.) Revista mișcare, pentru făurirea Capital anunţa laconic: reţelelor subterane de „Cel mai rapid tren din lume... este prototipul transport public, de japonez JR-Maglev MLXO1, cu care a fost oriunde pe Terra, a ţintit înregistrată o viteză de 581 de kilometri pe oră”. continuu acest altceva. Urmau și necesarele precizări: O bună parte din Ilie Tănăsache scriitor Aici s-au concentrat, de-a testări au fost efectuate încă în anul 2003. Cităm în lungul timpului, cele mai continuare din amintita revistă: „primele trenuri, performante soluţii de construcţie. Geniul uman nu capabile să atingă jumătate din viteza sunetului, vor a încetat să născocească ideii, în confruntarea din transporta pasageri începând cu anul 2027. Acest adânc cu ostilitatea feluritelor structuri de teren, lucru se va întâmpla în Japonia. Trenurile în cauză netulburate de la facerea lumii. vor folosi levitaţia magnetică și vor  cele mai rapide Pe scurt: drumul străbătut din 1863, când Londra trenuri de persoane din lume. Spre deosebire de cele inaugura prima călătorie „e sub pământ”, și până clasice, la acestea nu există contact cu șina de cale la realitatea contemporană în domeniu este unul ferată. Ceea ce reduce forţa de frecare și permite extrem de lung. Dar, mai cu seamă, este „pavat” cu obţinerea unor viteze foarte mari”. imensă inventivitate umană. Numai astfel au fost Nu sunt câtuși de puţin ipoteze SF, după cum posibile uriașele acceleraţii pe care le-a cunoscut- nu erau nici predicţiile îndrăzneţe ale lui Henri și le cunoaște!- tehnologiile destinate construcţiei Coandă. Dar, pentru a înţelege mai corect asemenea metrourilor în lume. Și, mai cu seamă, soluţiile performanţe, să încercăm o succintă incursiune de deplasare cât mai rapidă. Nevoia, niciodată asupra „Fenomenului Maglev” de la care reţelele „obosită” a omului de a comprima timpul. De a arde de transport ale prezentului - și, deopotrivă, cele etapele progresului, a propriei sale deveniri. de metrou - au numai de câștigat. Soluţia trenului Cei mai în vârstă își mai amintesc, probabil, cu sustentaţie magnetică s-a cristalizat, ca idee, de un interviu transmis prin anii ’70, la televizor. încă pe 14 august 1934. Este anul în care inginerul Interlocutor? Nimeni altul decât savantul care a german Hermann Kemper își brevetează proiectul. marcat veacul XX cu ideile sale ce depășeau cu mult Era vremea când pe cerul Europei se adunau norii graniţele timpului. Este vorba despre Henri Coandă. celui mai teribil uragan din istorie: al Doilea Război Marele om de știinţă vorbea atunci contemporanilor Mondial. Iar când tunurile bat, timpul creaţiei săi despre viitorul care ne bate continuu la ușă. pașnice nu mai are drept la prioritate. Viitorul posibil de a  convertit în prezent. Și 1962. Japonezii sunt cei care reînnoadă rul rupt exemplica cu un proiect, izvorât din mintea și brutal și demarează cercetările privind Operaţiunea calculele sale vizionare: între București și Ploiești Maglev. se poate construi o arteră de transport tubulară. 1973. Germanii se angajează și ei în această cursă Mijloacele tehnice ale acelor ani permiteau ca și continuă ceea ce începuse Kemper. Demersurile distanţa, de cei aproximativ 60 de kilometri dintre sunt încununate de succes. cele două orașe, să e străbătută într-o unitate de Pentru că... 68 69 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Cutia de rezonanță • Cutia de rezonanță • Cutia de rezonanță

Teoretic s-a demonstrat că se va atinge astfel o viteză de circa 6400 de kilometri pe oră. Propulsia se va face cu ajutorul levitaţiei magnetice, în tuburi vidate, unde frecarea este zero”. Astfel este posibilă o comprimare extraordinară a timpului de deplasare. „Un circuit complet în jurul lumii se poate face doar în 6 ore”. Și încă o precizare, ...În 1979, Transrapid 05 - primul tren Maglev potrivit aceleiași surse amintite mai înainte: din lume! - transportă călători cu prilejul unei „În ciuda vitezei uriașe, pasagerii nu vor avea Expoziţii la Hamburg. niciun fel de disconfort. Viteza mare nu produce Valurile progresului uman ţintesc în continuare decât o accelerare de 1 G, comparabilă cu energia alte ţărmuri, și mai îndepărtate. Și astfel, în 1983, la dezvoltată de o mașină normală, pe autostradă”. Berlin, se construiește o linie de metrou... Maglev. În concluzie: călătoriile cu trenuri, metrouri Lungimea acesteia? 1,6 kilometri. Deși viabilă, de mare viteză câștigă tot mai mult teren în acest soluţia este abandonată până la urmă. Costurile început de mileniu pentru pământeni. Sunt destule uriașe și cine știe ce alte obstacole la fel de greu de ţări unde acest fapt este deja o realitate. Dar în și mai învins, îngenunchiază acest proiect. Aventura însă, multe ţări ale lumii în care trăim se înregistrează nu sucombă aici. În 2003 este dată în folosinţă, la preocupări asidui în acest domeniu. Nu doar în Șhanghai, linia de metrou Transrapid. Linie care Japonia ori China, ci și în mari așezări urbane cum leagă marele oraș de Aeroportul Pudong. Distanţa sunt Londra ori Paris, Glasgow sau Washington, parcursă de trenul „tip Maglev”? În jur de 30 de San Diego ori Pitsburg. Iar lista aceasta este departe kilometri. Timpul în care este străbătută aceasta - de a  completă. Formula trenurilor cu sustentaţie inclusiv opririle în cele peste 10 staţii? Nu mai mult magnetică este luată pretutindeni în calcul în de 8 minute. locurile în care se proiectează noi artere de transport Toate bune și frumoase, dar... public în subteran. Și, în egală măsură, de suprafaţă. Dar, construcţia și înzestrarea cu tehnica Demn de reţinut este și faptul că sistemul Maglev necesară bunei, ireproșabilei funcţionări a acestei presupune o altă abordare încă din start, total artere de transport public a presupus o investiţie de diferită decât cea tradiţională. Și mai presupune circa 1 miliard de dolari! suportarea unor costuri pentru mulţi, cu adevărat Reușitele evocate în aceste pagini vor  oare prohibitive. punctul terminus în domeniu? Câtuși de puţin. Cu veacuri în urmă, imaginaţia umană ţintea Redăm aici, de pe Media Gadget din 3 iunie 2013, înconjurul Terrei în „80 de zile”. Acum, orizontul un titlu incitant: de atins este redus la doar 6 ore! Este un salt uriaș „Vom călători prin tuburi de mare viteză?” în epoca călătoriilor interplanetare. Cu siguranţă va Reţinem din relatările sursei amintite: putem să ne veni și ziua deplasărilor ultra-rapide, confortabile, închipuim că în 2 ore am străbătut distanţa dintre în tuburi vidate. New York și Beijing. Nu, nu-i doar o pură fantezie. Creaţia umană își are propriul timp de acceleraţie Un nou concept de transport public începe să-și pentru împlinirea mereu mai cutezătoarelor croiască drumul: tubul de mare viteză. „Cu Tube aspiraţii. Transport (ETT) se va călători în cabine speciale, N.R.: Fragment din „Metroul Românesc și Metrourile de cel mult 6 locuri. Plus spaţiul destinat bagajelor. Terrei”, ediţia a II-a, în pregătire, revăzută și adăugită.

70 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Confluențe culturale • Confluențe culturale • Confluențe culturale

Expresii celebre „Vechea Gardă“ „La Vieille Garde“ „e Old Guard“

oţi marii comandanţi împărat și batalionul de gardă care lua zilnic serviciul Tmilitari au avut în primire era într-o ţinută uimitoare.” (Caulaincourt, formaţiuni de elită, care le Memorii). La Waterloo, înconjurată, copleșită de asigurau paza și care erau inamici, Garda se așază în careu și încearcă o manevră folosite în luptă, în momente nouă pentru ea: retragerea. Lupta durează, fără ca deci sive. Rămâne de refe- englezii și prusienii să reușească să-i rupă rândurile. rinţă garda celor 10000 Se desfășoară un episod halucinant, al cărui erou de Nemuritori ai regelui este generalul Cambronne, ultimul comandant al eodor Parapiru Darius I (c. 550-486 î.e.n.), Gărzii. El respinge propunerile de pre dare strigând profesor, scriitor în Imperiul Persan, alcătuită memorabilele cuvinte: „Gar da moare, dar nu se dintre cei mai viteji ostași, predă!”. La repetarea ofertei învingătorilor, legenda numiţi astfel indcă cei care cădeau în bătălii erau avansează apoteotic în cartea vitejiei franceze cel înlocuiţi cu alţii, numărul lor rămânând același. mai convingător refuz: „Merde!” („Rahat!”). Astfel, Ajuns prim consul, după opt ani de carieră eroica Veche Gardă imperială franceză pornește în militară fulminantă, generalul Bonaparte are exilul gloriei nemuritoare. dreptul la o gardă de 2000 de soldaţi. Când se „Vechea Gardă” denumește un grup, un nucleu votează instaurarea puterii imperiale (10 mai al unei colectivităţi (profesio nale, sociale, politice), 1804), ea numără 10000 de luptători încercaţi și format din per soane cu activitate îndelungată, din consulară devine imperială în strigătul tunător căreia se păstrează spiritul și specicul în do meniul de „Trăiască împăratul!”, bruiat, pe alocuri, de respectiv. În funcţie de context, conotaţiile sunt bombănelile vajnicilor veterani care crezuseră omagiale sau peiora tive. prea mult în libertate și în generalul Bonaparte, neglijând perspectiva acestuia de Napoleon, împărat al francezilor. Foștii zdrenţăroși cârtitori de altădată din garda Corpului legislativ și din garda Direc toratului, soldaţi-cetăţeni în slujba revolu ţiei, sunt acum războinici falnici „panașaţi, împodobiţi cu găitane, cu pene, cu lampa suri aurite, iar dacă mâinile le erau murdare, mânușile lor erau curate” (Andre Castelot, Bonaparte). Ei fuseseră aleși dintre cei ce se distin seseră în numeroasele campanii de până atunci. În răstimp de zece ani, acest corp de elită întemeiază o instituţie a gloriei, cu tradiţiile devotamentului deplin și ale vitejiei extraordinare, puse în slujba lui Napoleon I și a Franţei. În marile încleștări ale epopeii napoleoniene, ordinul „Să pornească garda!” este sinonim cu desfășurarea unui stindard al victoriei. Când steaua împăratului pălește, în dezastrul retragerii din Rusia, Garda își păstrează neatins renumele: „Bătrânii mus- tăcioși se luminau la faţă, de îndată ce îl zăreau pe 70 71 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Confluențe culturale • Confluențe culturale • Confluențe culturale

România – Călătorii înainte de lăsarea întunericului de Patrick Leigh Fermor (II)

napoi în Anglia – la Guards mult – au fost pline de amintiri de dinaintea războiului, Depot, Aldershot și Matlock – povestiri despre vieţile prietenilor noștri și hohote de citindÎ printre rândurile scrisorilor râs. A fost o reuniune miraculoasă. Surorile își câștigau primite de la Băleni, mi-am dat existenţa dând lecţii de engleză, franceză și pictură. seama de anxietatea ce-i chinuia pe cei de acolo, mai ales după căderea Alte întâlniri au venit mai târziu, când în sfârșit li s-a Parisului și asediul Londrei. Prie- permis să călătorească în străinătate din când în când, tenii mei nutreau o aversiune câte două-trei săptămâni, și au avut șansa să-și viziteze profundă faţă de tendinţele politice prietenii din Anglia, Franţa și Grecia. Speranţele iniţiale recente din România și inima lor de a pleca din România au fost până la urmă abandonate, Gabriela Debita era alături de Aliaţi. parţial pentru că li se părea ca ar  fost prea târziu; în bibliotecar, Biblioteca [...] plus, România era locul de care aparţineau; în privat, „V.A. Urechia” însă, n-au dorit să e o povară pentru nimeni. Aceeași [În timpul războiului], boală necruţătoare le-a răpit, una câte una. Nobleţea prietenii din România și-au păstrat tăcerea; pentru a evita caracterului le-a marcat pe ecare. Au scris multe necazurile, mi-am dat seama. Însă, odată cu instaurarea scrisori strălucite și au păstrat legătura constant. Pentru păcii, scrisorile au început să circule din nou, timid, și, unii oameni care trăiesc sub regimuri alienante, viaţa se încet încet, am aat ce se întâmplase între timp. trăiește indirect, cu condeiul în mână. [...] Prinţesele [Cantacuzino] fuseseră surori medicale în *** timpul războiului; moșia le fusese conscată; și într-o dimineaţă cumplită de la sfârșitul anilor ’40 [n. trad.: [Revoluţia] a venit pe neașteptate, o luptă mai aprigă 1949], un camion a sosit la Băleni, aducând poliţiști și și mai îndelungată decât toate celelalte revolte din restul un comisar. Li s-a dat un sfert de oră să împacheteze și Europei, cel mai mare eveniment al ultimilor patruzeci li s-a permis o singură valiză de persoană (Cantacuzinii de ani. Faptul că le-a luat românilor atât de mult timp locuiseră acolo de generaţii). Sătenii, cu ochii în lacrimi, să se revolte a fost atribuit de unii scriitori unei lipse le-au umplut braţele cu franzele, brânză, ouă și pui; apoi de curaj, lucru care, din experienţa mea, era absolut camionul le-a purtat departe, pentru totdeauna. Sora neadevărat. care era pictoriţă [n. trad.: Bălașa] și un văr de-al lor au încercat să fugă pe Marea Neagră înspre Constantinopol, Totul, de la faptele principilor medievali, la revoltele într-o barcă, dar au fost trădaţi și prinși. [...] După ţărănești, până la rezistenţa crâncenă împotriva evacuare, familia lor a fost trimisă la 200 de kilometri de generalului Mackensen la Mărășești în primul război locurile natale și plasată într-o mansardă dintr-un orășel mondial, indica un cu totul alt adevăr; un adevăr care de la poalele Carpaţilor [n. trad.: Pucioasa]. în 1944 a fost conrmat de o sursă neobișnuită. Eram pe atunci într-un ascunziș din munţii Greciei, împreună Odată ce interdicţiile au fost relaxate, m-am întors cu o brigadă anglo-cretană și cu un general neamţ, fost în România în 1965, când am obţinut o viză de scurtă comandant al unei divizii de pe frontul cubanez, pe care-l durată. Relaţiile cu străinii erau sever pedepsite, iar luasem prizonier; vorbeam despre aliaţii Germaniei și găzduirea lor ducea la necazuri și mai mari; de aceea, generalul spunea că italienii nu sunt niște soldaţi atât le-am vizitat pe ascuns, în timpul nopţii, cu ajutorul de incompetenţi cum credeam noi și grecii. Am trecut unei motociclete împrumutate de nepoata care semăna în revistă și ceilalţi aliaţi europeni ai Axei, și a devenit cu Ofelia [n. trad.: Ina Donici] și care acum lucra ca evident că îi considera pe toţi lipsiţi de valoare. „Atunci desenator tehnic în București. Le-am găsit pe prietenele care dintre ei, domnule general?” am întrebat. „Păi cum, mele în mansarda în care trăiau. În ciuda timpului care românii!” a răspuns, „Au fost absolut neînfricaţi în trecuse, frumuseţea, privirile senine și simţul umorului ofensivă, iar dacă trebuiau să apere un punct strategic, le rămăseseră intacte, de parcă despărţirea noastră ar  au luptat ca o haită de lupi! Câteodată, până la moarte!” durat doar câteva luni și nu timp de douăzeci și șase de ani. Vicisitudinile teribile pe care le înduraseră au fost Și despre acest moment mi-am amintit în timp ce narate concis și detașat: timpul era scurt și nu mi-am zburam spre România. permis decât câte un pui de somn pe două scaune lipite unul de altul. Restul celor patruzeci și opt pe care le- am avut la dispoziţie – nu am avut curajul să riscăm mai N.R.: Selecție, traducere și note de Gabriela Debita.

72 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Confluențe culturale • Confluențe culturale • Confluențe culturale

Din frumoasele-mi amintiri Filmând la Galaţi, prin anii 1980

a gigantul indus- după ieșirea din schimb... Oameni cu bucurii și Ltrial al acestui necazuri, dintr-un oraș mare, cu minusurile și mare oraș, Combinatul plusurile lui, în care viaţa se trăiește totuși din plin... Siderurgic, întins pe Portul și străzile principale le cunoșteam mai o suprafaţă imensă, de mult, jucasem aici adesea la teatru sau la Casa înghiţind peste 50 de mii de Cultură, cu ocazia multor turnee. Cu câţiva ani de suete, inteligente în urmă turnam, trăind pe Dunăre o vară întreagă, și foarte creatoare, cu lmul „Explozia”, tot intrând sau ieșind printre o dotare tehnologică la ăcările vaporului „Poseydon” și bând, după aceea, nivelul cel mai avansat al știinţei și tehnicii mondiale, am stat câteva zile cu regizorul George Motoi actor și regizor Vaeni, turnând lmul „Ancheta”. Am lmat într-o zi experienţa rezistenţei kauperului mic, soldată ind cu o explozie surprinzătoare. Dacă făceam acesta, să zicem, pe Calea Victoriei, cred că nu s-ar  putut lma din cauza puhoiului de lume curioasă să asiste la isprava noastră. Ei bine, aici nu ne-a dat nimeni nicio atenţie, spectaculozitatea lmării ind, pe semne, pentru cei de aici, un deshidrataţi, bere rece, seară lucru obișnuit. Oare cum vor de seară, cu regizorul Mircea reacţiona acești oameni în sala Drăgan, cu regretaţii Toma de cinematograf? Se va bucura de Caragiu, Gigi Dinică, Jean succes lmul nostru, la Galaţi? Ne Constantin, pe terasa unui cam îndoiam cu toţii. În ultima zi hotel, așezat și el pe malul însă oamenii se uitau la noi parcă Dunării. În anii adolescenţei, cu ceva mai mult interes. Unii ne- ca u al Bărăganului, îmi au cerut chiar poze cu autografe, plăcea să viu foarte des alţii ne întrebau fel de fel de la Galaţi, sau Brăila, sau naivităţi despre „tainele” lmului, Buzău... Ele au fost primele exprimându-și regretul că plecăm orașe pe care le-am cunoscut, atât de repede de la ei. Am aat Galaţiul părându-mi acum aici multe amănunte despre cei extrem de familiar. ce știu procesul tehnologic al Intru la agenţia de voiaj minereului, știu ce e acela un C.F.R. Să-mi asigur biletul kauper, un subansamblu, cunosc de întoarcere, căci a doua zi viaţa pe care o duc muncitorii aveam spectacol la București.

72 73 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Confluențe culturale • Confluențe culturale • Confluențe culturale

Fetele de la ghișeele tuturor direcţiilor mă cunoșteau, — Într-adevăr – conchid eu prudent și grăbit, cum zic ele, „de la televizor”. preferând să recunosc bănuielile erotice ale tinerei — Doriţi la fereastră? - mă întreabă cea de la fete, căreia îi tot cădea acum de pe umăr pardesiul. ghișeul pentru București. Ne-am despărţit, precipitaţi și subtili, unul mai — Nu chiar. Aș prefera lângă ușă și, dacă se poate, insinuant decât altul, eu tot spunându-i reverenţios cu faţa în direcţia mersului. la revedere, ea spunându-mi, apucându-mă de — Cu o condiţie – zice cea de pe direcţia mâini, „adio!”. M-am grăbit să plec, ca să o las să-și Tecuciului – să ne daţi și nouă câte o poză cu închipuie despre mine tot ce dorea. Merita! autograf! Ajuns în tren, locul meu de pe bilet era chiar lângă — Cum să nu? Cu plăcere! ușă și exact în direcţia mersului. Perfect, mi-am zis, Și în clipa următoare toate direcţiile trenurilor au brodit-o fetele. Au mai intrat în compartiment cu plecare din Galaţi și-au închis ghișeele. doar două persoane. Pe locul din faţă însă nimeni Noroc că, întâmplător, eram singurul client la și nu prea mă simţeam cu conștiinţa împăcată. Nici ora aceea în agenţie. Le împart fetelor fotografii, de la Brăila nu s-a urcat nimeni. De pe culoar însă cu același autograf, plătesc biletul, îl cercetez să un tânăr care stătea în picioare, rezemat de fereastra nu se fi strecurat vreo greșeală, văd că totul e închisă, tot trăgea cu coada ochiului la mine. N-o  în regulă, le spun la revedere și plec, auzind în având loc, mi-am zis, și l-am și invitat să intre și să spate invitaţia lor, mai mult ciripită, de-a mai se așeze pe locul cu pricina din faţă. reveni pe la Galaţi. Atât i-a trebuit băiatului, bucureștean get-beget, Drăguţe fetele de la C.F.R., îmi ziceam eu în care se întorcea de la o nuntă din Barboși. S-a instalat gând, luând-o la vale pe o străduţă a Dunării, când denitiv în faţa mea și până la București nu m-a slăbit mă ajunge din urmă casieriţa fâșneaţă a Tecuciului, din bancuri. Probabil că eu nu mă amuzam sucient cu pardesiul pe umeri și cu ecusonul în stânga unui pentru câte se ambiţiona el să-mi spună. decolteu ceva mai adânc al unei bluziţe din pânză — Domnule, dumneata ai o memorie de elefant! topită, sub care doi sâni voluptoși, nu lipsiţi de - scap eu, așa, într-o doară, un compliment pe la neliniști, își tot arătau ignorată prezenţa... Urziceni. — Știţi, șoptește fata, ca în faţa unei spovedanii, Mi-a mărturisit că ăsta, e de fapt, și motivul pentru colega mea vă roagă să nu spuneţi la nimeni, știţi, care, „ce mai încoace, aș vrea să mă apuc și eu de dar la Galaţi e capătul, cap de linie vreau să spun, și niţel teatru!” Că, de când s-a suit în tren, a tot pândit nu prea știm noi cum naiba vor  puse vagoanele la momentul să intre „o lecuţică” în vorbă cu mine. întoarcere, știţi? Așa că, pentru orice eventualitate, — Și eu care credeam că aveţi bilet fără loc. dacă locul pe care îl aveţi dumneavoastră pe bilet — Am loc, am două. nu va  cu faţa spre București, vă așezaţi invers, — Două?! știţi, ca să călătoriţi cum aţi zis că vă place, adică, — Două, că-s cu mama, în compartimentul știţi dumneavoastră, cu spatele spre noi, spre vecin. Galaţi și Tecuci, că de aia m-a trimis colega, știţi — Și-ai lăsat-o pe mama singură? dumneavoastră, până la București! — Ei, și dumneavoastră acuma, ce mamă nu-l — Dacă înţeleg bine, am două locuri pe același înţelege pe u-su, când, săracul, e gata să-l prindă bilet și trebuie să plătesc diferenţa? pe Dumnezeu de picior!? Mană cerească o relaţie, o — Vai de mine, n-aţi înţeles nimic! Nu mai vorbă, ceva... plătiţi nicio diferenţă, ce naiba, e o favoare, știţi N-am vrut să-l descurajez pe băiat după o dumneavoastră, sunteţi doar artistul nostru călătorie de nuntă plăcută, după care gata-gata să-și preferat... eu, cum să vă spun, vă îndrăgesc foarte aranjeze viitorul, dar la despărţire tot i-am spus: mult, de când... — Lasă-te de bancuri! — Vă mulţumesc, domnișoară, deși, să știţi, mă — Aiurea, îmi râde obraznic în nas, lasă că vă puneţi într-o oarecare dicultate. mai caut eu! — Lăsaţi, că doar nu o  ăsta singurul secret cu Ce mi-o  trebuit mie să le cer fetelor de la Galaţi care plecaţi dumneavoastră de pe-aici, din Galaţi! - să merg cu faţa spre București și cu spatele spre mă pune la încercare fâșneaţa domnișoară. Tecuci!? 74 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Confluențe culturale • Confluențe culturale • Confluențe culturale

Molia-de-sticlă

ansarea cărţii de proză – York, Londra, Paris, Roma, unde i-au fost jucate Lscurtă a prietenului piese de teatru și tipărite povestiri și nuvele. Victor Cilincă a creat prilejul De când îl cunosc, și în curând se adună în ani, să amintim en passant, într-un careu de decari, timp în care Victor Cilincă în ordine alfabetică, la scrie continuu, pentru noi. Fie că se aa pe mările bordul de onoare din Portul și oceanele lumii sau pe bătrânul Dunaris ori ca Amintirilor, pe scriitorii – om al Cetăţii, prezent în agora, pentru a surprinde marinari gălăţeni: Constanţa ineditul cotidian, neocolind niciun eveniment Maximilian Apostol, Corneliu Antoniu, util concetăţenilor săi, participă, depunând mult Popescu-Vella Nicolae Bacalbașa, Paul suet, la manifestările culturale din orașul – port scriitor Butușină, Victor Cilincă, danubian. Pentru acest om a scrie este un modus Titi Căpăţînă, Vasile Giușcă, Nicolae Ionescu- vivendi sau, cum spunea Katia Nanu, o stare de Dunăraru, Trăian Jacotă, Gina Mirea, Dan Ioan necesitate ca și respiraţia. Rodul muncii de scriitor Pintilie, Cristian Ermei Popescu - Halmirys, și jurnalist de marcă se vede în operă, citez din Maximilian N. Popescu – Vella, Anton Stanciu, Curriculum Vitae: „16 cărţi publicate, 24 piese Ignat Ștefan, Ioan Gh. Tofan, Tatu Tudose. scrise și păstrate. Este prins în Istoria dramaturgiei Celor plecaţi le spunem: „Odihniţi – vă în pace!” de Mircea Ghiţulescu”. La care trebuie să amintim Celor rămași: „Vânt bun!” în tot ce întreprindeţi. sutele și sutele de materiale destinate ziarelor, La începutul sezonului literar toamnă – iarnă, revistelor și publicaţiilor literare. din cadrul Bibliotecii Vasile Alexandrescu Urechia, În Molia-de-sticlă au fost selectate 30 de doresc să adresez personalului instituţiei și în povestiri și istorii din care 11 nepublicate în mod special domnului director prof. dr. Zanr Ilie perioada amintită în amonte* (1980 - 2013). felicitări pentru premiile obţinute în acest an și Ca om legat de Dunăre și mare, prin naștere, urări de bine și sănătate în prodigioasa activitate. profesie și spirit, trebuie să spun, citind poveștile, Suntem prezenţi pe puntea navei – literare Axis uneori crude, semnate Victor Cilincă, că în general Libri pentru a întâmpina, vorba domnului Teodor toţi scriitorii marinari au fost și sunt preocupaţi Parapiru, o nouă carte lansată de colegul și prietenul de prevenirea poluării apelor planetei, de existenţa nostru: navigatorul, inginerul, scafandrul, artistul mizerabilă de la bordul navelor uviale și maritime plastic, dramaturgul, jurnalistul și scriitorul românești, de relaţiile tensionate dintre uscat și VICTOR CILINCĂ. apă, e ele de serviciu, familiale sau sociale. Dar *După 33 de ani, a sosit în dana cu povești, parcă la Victor Cilincă povestirile Atlantic pisat corabia Molia – de – sticlă, încărcată full cu marfă sau Scara de pisică au o conotaţie deosebită. Pe literară neperisabilă, o parte nepublicată între anii aceeași temă și romanul Odiseea pentru uz intern. 1980 și 2013. Povestiri, povești, întâmplări, schiţe Observator n al vieţii citadine, al oamenilor și istorioare, de care cala este plină. O încărcătură cetăţii, unii locuitori, de pildă, prin naștere gălăţeni, de calitate ca vinul ce se învechește. nu au reușit să vadă Dunărea decât întâmplător Cu un C.V. de-a dreptul briliant, Victor Cilincă și la zenitul existenţei (vezi excelenta povestire este un gălăţean de poveste. Deţine numeroase Titina, femeia cu aburi), cum în aceeași scriere este premii literare în perimetrul unei Ţări încă a narat și reversul medaliei, id est, omul apelor cel românilor, ciuntită de mersul neghiob al istoriei. care trăiește călărind d’a capo al ne, valurile, ind Este cunoscut ca un om de teatru și scriitor la New pe uscat, devine un străin, un neadaptat. Acest om 74 75 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Confluențe culturale • Confluențe culturale • Confluențe culturale

acasă. Găsește în loc de mahala un cartier ca un oraș. Fusese directorul unei fabrici secrete. Cu dor de ducă, să părăsească lagărul socialist, Dan trece în Iugoslavia, dar se răzgândește și se reîntoarce în ţară… unde primește… Matei este poate personajul cel mai colorat din galerie. Povestea nebunului care, crezându-se cu toate ţiglele pe casă, se dorea nebun, dar șmecher, se vindecă la nevoie, pentru a deveni din nou nebun, și uite așa de la cazo la cazo, vorba Giokărului, fochist 1 pe un ceainic cu zbaturi. O ziaristă, Nely, are o pisică. Și ce dacă? Povestea se învârte, cu mult umor, în jurul cozii și mai ales sub coada Magdalenei… Cartea următoare este a V-a și are genericul: Cum e lumea. Lumea lui Victor Cilincă este atipică, ciudată și criptată. Ca cea din povestirea SF „Vedenia”. De la început ai senzaţia de deja-vu. Poate în alte lecturi, lme sau știri TV umate cu pompa, aţi întâlnit tema. Ulterior ești cuprins în mrejele lecturii și nu este gata să moară când simte că se desărează și vă spun sfârșitul de teamă că sunteţi vii, vorba lui aerul uscatului îl strânge de gât. Victor. Cartea a II a: Historisiri este îndemn de Alte două povestiri cu temă SF: „ Înlocuitorul” meditaţie: istoria unei cărţi greșite care s-ar fi și „Noi, cu toţii, te vom iubi”, publicate în Franţa, putut numi chiar de la bun început Avatarurile Belgia și Marea Britanie, sunt bune de citit orbului Enoh în căutarea adevărului necesar. dimineaţa la cafea. Atenţie, cafeaua să nu e Utopic după cum se va vedea. Sau moartea lui niciodată prea erbinte, vorba căpitanului Ismail Agamemnon (Bunăvoinţa bunului Egist), ucis Nasif. Povestirile sunt cu sfârșit neașteptat. de neînţelegerea timpului veșnic curgător. O altă Cartea ultimă din acest volum de proză scurtă, povestire, Rătăcitul sau Slove de post, cu rezonanţă poartă numărul zarului norocos și este interzisă de cântec religios. adulţilor. Sau poate poveștile din „De ochi de Șapte povestiri oarecum macabre, tratate cu copil” se cer citite de copii care nu știu să citească umorul și ironia recunoscută a autorului formează decât calculatorul, împreună cu părinţii, care de Cartea a III-a: Strâmbet Zdrâmb. Savuroase mult n-au mai citit o carte de povești urmașilor. povestirile: „Înmărmurește-mă” sau, aș zice, dona Am închis cartea lui Victor Cilincă cu grija cu Ventuză și Câinele cu cercuri. care inchideam când eram copil ușa de la casa În a patra Carte este un pamet politic, cu aer Mămăicii, Mama Mamei mele, unde de dimineaţă samizdat pe alocuri, (Apărare/1988), populară, până noaptea târziu, oferea apă locuitorilor de prin alte părţi, de personaje underground: Jan din pe strada Cărămizii nr. 136. Erau zile de vacanţă, Lupta cu îngerul, Dumitru în Penultimul drum, când uitam să mai plec de lângă bunica, ascultând, Dan din Week – end în Iugoslavia. Matei în Aut of până îmi picau ochii de somn, cum oamenii veniţi România sau Nely din o Partidă de sex, ecare cu o la Casa cu Apă, stând la rând, își deșertau sacii poveste insolită salvată de autor, pentru a nu deveni cu povestiri adevărate din viaţa străzii sau aiurea, banală. Iată-i: Jan ajunge pentru prima dată în viaţa contra 25 bani găleata cu apă curată. Curată, lui într-o baie placată cu marmură, dotată cu tot limpede și bună! tacâmul. Este uluit… Dumitru un alt mahalagiu, Mulţumesc, Victor, pentru cele șase cărţi pe după naţionalizare, este ridicat într-o noapte de care le-am citit cu plăcere și dv. pentru bunăvoinţă. acasă, urcat în Volga neagră și după nouă se întoarce

76 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Confluențe culturale • Confluențe culturale • Confluențe culturale

Liliecii sabatului în Delta Dunării

omanul Vremea chi- cu mierea de albine. Şi-a şcolit odraslele care, chiar Rrop terelor de Paul dacă nu vor evada prin lume, vor descoperi Delta Sârbu este o „comedie eternă numai prin cărţile tatălui: citind Povestiri pedagogică” privită dintr-o din Delta Dunării, scrise cu asprime şi cu adâncimi școală din Delta Dunării. demne, pe alocuri, de un Vasile Voiculescu. Înainte de acest roman, Paul Sârbu a mai publicat Romanul Vremea chiropterelor arată că Paul câteva cărţi de proză, care îl Sârbu s-a eliberat parţial de obsesiile Deltei: ale Vasile Andru scriitor consacră ca un scriitor special Deltei ancestrale care oricum s-a perimat… Delta al Deltei; singurul care scrie s-a mai primenit demograc, s-a mai aplatizat şi chiar din inima Deltei, singurul împrietenit cu aproape că a adoptat tot calendarul gregorian… duhul Deltei cu „genius loci” (= duhul locului) cum Iar romanul de faţă, culoare locală este puţină; zic latinii. nu mai sunt teme locale, ci „caractere” locale şi Sadoveanu a scris ca un vizitator al Deltei, ca un naţionale. Chiar dacă uneori caractere lipsite de vânător în Deltă, sau mai curând ca un “amant” al caracter… Sau caractere distorsionate de instinct, Deltei, care, ca să ascundă idilismul vizitei, lua şi o orbiri, trăiri paroxistice. puşcă de vânătoare, pe care o făcea „personaj literar”! Căci puşca este un personaj literar la Sadoveanu, un Romanul începe cu un cataclism natural, personaj care ia foc foarte rar! urmat de invazia liliecilor, tot un cataclism, prin Jean Bart a scris despre Sulina ca un ocupant, ca hiperbolizare. Ştim că un cataclism asigură unitate un colonizator-şef al Sulinei. (Chiar subsemnatul literară şi este un mod foarte bun de a începe am comis proză despre Deltă, dar de la distanţă, ca un roman. Cataclismul dă unitate, mai bine zis un pelerin la taina Evantei din cimitirele Sulinei…) suferinţa ne uneşte şi ne unică, în sensul că lumea Fănuş Neagu scrie despre o Dunăre pierdută de nu-şi mai permite dezbinare, ci se adună brusc, sub el la pokerul vieţii pentru totdeauna: el a dat Dunăre frica posibilei dispariţii. Şi G. Bălăiţă construieşte contra Dâmboviţă: schimb păgubos, şi ca să uite cât singura lui carte reuşită: Lumea în două zile, sub de păgubos este, şi-a înecat amarul într-un butoi cu semnul unui cataclism „cordial”: răsturnarea vin. anotimpurilor. Marquez pune un roman al său sub Iar Mircea Săndulescu, brăilean aruncat în New semnul holerei… altfel personajele centrale n-ar York, scrie despre Insula Mare a Brăilei ca despre o  putut să-şi realizeze sensul vieţii lor: fericirea fantasmă libidinală…şi are o ciudată iniţiativă să carnală. traseze harta adulterului danubian! Vremea chiropterelor începe, aşadar, sub semnul Paul Sârbu, aşadar, a cartograat lumea Deltei primejdiei. Chiar aşa concepem şi noi un sat din trăind acolo, renăscând acolo, făcând o temeinică Deltă: mereu la discreţia diluviului, la discreţia slujbă de dascăl şcolar. Izolat în misterul deplin unor stihii: inundaţii vara şi îngheţări care te fac al Deltei, dar având computer prin care ţine prizonierul ostroavelor, iarna. legătura cu lumea. Şi-a format o cultură literară Aşadar: invazia liliecilor într-un sat din Deltă, cuprinzătoare, are o disciplină a lucrului, dar şi sat numit Pescărie… Un sat nu chiar anonim, şi a gospodăriei; toamna culege cătină pe care o situat lângă un reper faimos: Periprava, unde a fost conservă la congelator sau, mai simplu, în amestec sinistra închisoare de exterminare.

76 77 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Confluențe culturale • Confluențe culturale • Confluențe culturale

Răscoala liliecilor aminteşte de mitologicul lm şi amploaiaţi, pe localnici şi pe un parlamentar Păsările lui Hitchcock… Sunt mulţi, sunt spăimoşi, sucevean voiajor în Deltă, la posadnica sa… Liliecii sunt tenebroşi. îi trezesc pe toţi din somnul letal (era să zic: al În faţa fricii, ercare personaj reacţionează Letei), adică din “moartea păcatului”, cum sună în diferit, în funcţie de re, de prăbuşire, de jălnicie, limbaj patristic. de aspiraţii… Liliecii cotropesc clădiri, instituţii, şcoala, podul Romanul este, ziceam, o comedie pedagogică. Am şcolii, arhiva… hambare… Întâi şcoala: pentru că creat sintagma aceasta gândindu-mă şi la Balzac, şi la ea este central satului sau numai al romanului. Dar Makarenko. Unul scrie „comedie umană”, altul scrie liliecii invadează şi dispensarul, ca să bage spaima în „poemul pedagogic”. Iar Paul Sârbu scrie comedie alte personaje… Liliecii năvălesc chiar şi-n biserică, pedagogică. Fracţiune a unei comedii umane şi asta ar  o dovadă că nu sunt atât de „diabolici”, că ghemuite într-un rai de Deltă… Un loc unde se face nu se tem de tămâie… ci le şi place. trecerea de la pre-civilizaţie la post-civiţizaţie. Adică De altfel, folclorul românesc explică astfel sărind tocmai peste ceea ce se numeşte „civilizaţie”, originea liliecilor: ei provin din şoareci care au cum face toată tranziţia română! mâncat anaforă!... De aici, avertismentul să nu laşi De aici încolo, Paul Sârbu nu mai este un nici o rmitură de anaforă pe pământ ! autor al Deltei, ci un autor al naţiei. Trece de la Paul Sârbu are acest demaraj bun al romanului: etnografia nuvelelor, al psihologia dăscălimii… parabola liliecilor dezlănţuiţi, cu efect redutabil scăpate de cenzuri inspectoraile, prin decăderea asupra unei obşti şcolare. Obşte de dascăli legaţi post spiru-haretiană. Nu mai găsesc omul Deltei, puternic prin re otrăvite, prin amor liber, prin ci omul carpato-danubian, în genere. Nu mai detestare liberă, prin arivism liber. este tipologie etnică, cu tipologie psihologică, Urmează parada celor 12 personaje ale tablou de nevroze, de psihopatii, pe personalităţi romanului, care fac o lume polimorfă: lumea ca accentuate, de hebefrenii. Şi mult pamflet! dodecaedru. Uneori Paul Sârbu dă eternitate nuvelei pe efemerida pamfletului. Dar nu se poate altfel! Un Mai rămân un moment la „cadru”, la parabola alt confrate, Grigore Cartianu, cu pamflet a scris invaziei liliecilor. file de istorie. Aceste animăluţe au inocenţa lor; faptul că ele locuiesc la întuneric le dă o faimă ambiguă, între Uneori Paul Sârbu punea şi un avertisment la diabolic şi temeritate. prozele sale: orice asemănare cu realitatea este Dar ziceam, la români, ele sunt accidente întâmplătoare şi neintenţionată. E o precauţie angelice: şoareci care au mâncat anaforă, şi din asta romantică… A convenit de data asta să renunţe la le-au crescut aripi! avertisment. Întâi, pentru că este o complezenţă, un În Caraibe (tocmai mă întorc de-acolo!) liliacul articiu în plus. Apoi: a venit timpul ca până şi un este îngerul păzitor al casei, în timpul nopţii. În cititor rudimentar să ştie că un scriitor nu copiază, Caraibe este un sacrilegiu să ucizi un liliac! În ci prelucrează. romanul lui Paul Sârbu, iubăreaţa Liuba ucide Ca prozator, dacă vrei să i autentic, trebuie să câţiva lilieci, vai! Deci romanul acesta ar  dezavuat spui ce-ai trăit şi ce-ai văzut. „Văd monstruos!” zicea în Caraibe. De aceea, la o eventuală la traducere, Caragiale; şi totuşi, vedea exact. „Orice proză bună s-ar putea eluda, elimina, cruzimile contra liliecilor! pare un dosar de defăimare!” zicea un „classic” către La francezi, liliacul participă la sabat, alături de triştii săi eroi literari… Iar Ceauşescu ar  zis că tot vrăjitoare: are o implicare în magia origiastică. Paul ce nu-i linguşire, este defăimare. Acesta-i eternul Sârbu se apropie, aşadar, de accepţia occidentală pariu al adevărului cu formalizarea sau calibrarea a liliacului, ca vietate „sabatică”, deci ca actanţi ai lui artistică. sabatului. Paul Sârbu apare el însuşi ca „personaj” în Dar, în roman, ei sunt şi „trezitori” ai unei roman, apare ca participant la comedie, şi nu ca obşti care stă să sucombe în marasma ostroavelor. regizorul unui scenariu. Regizorul este, poate, Liliecii sunt un factor trezitor, îi zgâlţâie pe dascăli Dumnezeu…

78 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Confluențe culturale • Confluențe culturale • Confluențe culturale

Este greu suportabilă literatura ctivă, literatura Este un proces de prelucrare, de distilare. aeriană. De aceea se extinde genul non-ction. Maitreyi s-a scandalizat când Eliade a folosit-o ca Secolul 21 va  non-ction… sau va pierde şi ultimul personaj. Eliade a comis o greşeală de neiertat: a cititor, care e nevasta autorului! Truman Capote folosit numele real al fetei! Regula este asta: Dacă scrie un roman-interviu autentic cu un personaj foloseşti numele prototipului, tu faci reportaj, puşcăriaş. Sadoveanu descrie o crimă miotirică documentar exact! Dacă prelucrezi, dacă schimbi ce s-a petrecut aevea… Scriitorul trebuie să aibă ceva din realul povestit, este interzis să dai numele o memorie şi un Dumnezeu. Cu aceste două atu- real! Pentru că, dacă ai prelucrat, atunci Maitreyi nu uri cartea se scrie singură. Murakami, în romanul mai este Maitreyi, ci este o cţiune. Background, face pur şi simplu transcriere de pe În propriul ei roman-replică, Mayitrei l-a numit bandă magnetică! Cele mai bune pagini le scrii pe amantul lăudăros sau mincinos: „un suet despre fapte care au avut atingere directă cu tine. m o r t ”… S-a răzbunat prea tare pe genialul autor Tot ce văd devine proză (cum la Ovidiu devenea care a mai gafat şi el… poezie!). Tot ce-i bun în Jack Kerouac este fapt Paul Sârbu, în acest context amplu, face parte din văzut, trăit, transgurat. categoria scriitorilor zolişti: vede toată alcătuirea Paul Sârbu are o memorie şi un Dumnezeu. decadentă a rii umane în medii care corup rea Adică are temeiul celui ce vânează o carte mare. umană. Sunt pagini, da, care amintesc de naturalism El porneşte de la protagonişti posibili, plauzibili; zolist. De o săbăticie care s-a pierdut… dar scrisul nu este copiere, ci este simbolizare. Conformitatea cu viaţa vine de la memorie, Paul Sârbu crede în imaginaţie. Cândva ar  zis simbolizarea vine de la Dumnezeu. că imaginaţia ar  motorul Diesel al literaturii. Când Aşa că nici un prototip nu poate pretinde o parte a aat că practica liniştii localice duce la mintea din onorariul autorului, cum făcea Glanetaşu care fără imaginaţie, s-a întristat. Păi mintea golită de i-a cerut lui Rebreanu parte din dreptul de autor… imaginaţie mai produce artă? că şi el a participat la roman! Drumul de la prototip Maxim Mărturisitorul răspunde afirmativ. până la personaj de carte este ca şi drumul de la Si noi, după el! Cineva s-ar uimi, zicând: „Dar nectarul orilor, la mierea albinelor! imaginaţia este fochistul literaturii!” Răspundem: „Nu imaginaţia, ci revelaţia!” Desigur, ne referim la “revelaţia poetică”, spre a o deosebi de cea biblică.

Un loc aparte, în roman, îl ocupă cele două capitole despre asceză şi despre practica duhovnicească, ajunsă şi în Deltă; şi despre construirea unui lăcaş mănăstiresc în Periprava. Paul Sârbu îşi încearcă astfel condeiul în scrisul hagiograc. Este ca şi cum, un pictor, după ce a făcut doar gracă socială sau caricatură, se apucă într-o zi să picteze icoane. Aşa şi la Paul Sârbu la această etapă a sa de viaţă. Capitolele despre isihia au o adiere de Rubliov: ca o aripă de înger într-un loc năpădit de aripi de lilieci. Aşadar: un roman care începe cu un cataclism şi se termină cu o mănăstire. Întrezărim aici şi un sens soteriologic, care sporeşte valoarea cărţii.

78 79 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment

Biblioteca „V.A. Urechia” Galați 123 de ani în slujba culturii gălățene

n perioada 11-15 noiembrie 2013, Biblioteca este în măsură a se lăuda cu un număr de patru liale ÎJudețeană „V.A. Urechia” a devenit pentru o existente în municipiul Galaţi: Filiala 1 „Costache săptămână instituția focalizatoare a actului cultural Negri” îninţată în 1963, Filiala 4 „Grigore Vieru” al orașului Galați. Manifestarea a fost marcată deschisă în 2009 în Gara CFR Galaţi, Filiala 3 – prin desfășurarea a numeroase activități știinţice Parcul de So - deschisă în noiembrie 2010 și Filiala și educative prilejuite de aniversarea a 123 de ani 2 „Paul Păltănea” - cu rol de Bibliotecă Municipală de existenţă a Bibliotecii „V.A. Urechia“ Galaţi, - deschisă în data de 15 ianuarie 2013, cu sprijinul toate acțiunile ind circumscrise Programului autorităților locale, într-unul din cartierele cele mai manifestărilor dedicate Serbărilor Galaţiului 2013. populate ale orașului, cu cea mai mare pondere Evenimentele acestui program s-au desfășurat la de școli și licee din municipiu, la Colegiul Tehnic Sediul central al Bibliotecii, la Filiala 1 „Costachi „Aurel Vlaicu”. Biblioteca face eforturi în vederea Negri“, Filiala nr. 2 „Paul Păltănea“ și la Filiala nr. obținerii resurselor nanciare pentru înințarea 4 „Grigore Vieru“. Filialei 5 „Hortensia Papadat-Bengescu”, în cartierul Luni, 11 noiembrie 2013, ora 10:00 a avut Micro 19, un alt cartier aglomerat al Galațiului, loc deschiderea ocială a precum și a Bibliotecii manifestărilor, moment priel- pentru copii „Nina Cassian” nic pentru ca directorul - în parteneriat cu Primăria prestigioasei instituții să și Consiliul Local Galați. aducă un omagiu mentorului Biblioteca adresată micuţilor spiritual, Vasile Alexandrescu se vrea a  amenajată ca un Urechia, ce a știut să ofere spaţiu cultural-educativ, ca- gălățenilor un dar, care „să re să cuprindă: ludotecă, serve culturii tot mai spornice și sală multimedia, sală de mai ales tot mai românească a spectacole, cinema, spații de Galaţilor”. „Așa cum se cuvine joacă, antrenante motrice și la ceas aniversar, doresc să vă educaționale. prezint câteva repere istorice, precum și adresele deţinute de acest lăcaș de cultură, ctitorit de generosul academician care a dăruit biblioteca personală comunităţii de la Dunăre” - și-a început discursul prof. dr. Zanr Ilie, directorul instituției. Elevii, profesorii, oamenii de cultură, salariații bibliotecii și mass-media locală, adunaţi în faţa statuii fondatorului de la intrarea în instituție, au aat istoricul bibliotecii de la înințare și până în prezent. Domnul director a continuat cu prezentarea câtorva proiecte în curs de realizare ale instituției. În vederea promovării patrimoniului istoric și «Urmând îndemnul și dorinţa sa testamentară cultural naţional, demersurile noastre s-au extins lăsate de mentorul nostru, Vasile Alexandrescu și în plan internaţional prin deschiderea a cinci Urechia, la inaugurarea instituţiei - „Să ţi apărătorii liale în Republica Moldova (Giurgiulești, Cahul, bibliotecii... și să reclamaţi conservarea și înmulţirea Comrat, Biblioteca Națională a Republicii Moldova ei!” - putem arma cu mândrie că astăzi Biblioteca și Filiala Bibliotecii Naţionale pentru Copii „Ion

80 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment

Creangă” din Teatrul „Licurici” - Chişinău) şi două aducându-și cu drag aminte de contribuția pe care în Ucraina (Reni și Ismail), dotate cu donaţii de carte Biblioteca a avut-o în formarea sa. din partea Bibliotecii „V.A. Urechia”, creându-se A urmat o primă sesiune de informare și formare astfel o platformă de interacţiune între comunitatea pentru utilizatori - elevii ind instruiți să folosească noastră și diaspora culturală și știinţică română de programul de care dispune biblioteca pentru regăsirea peste hotare. Urmând exemplul de generozitate al informației. Aceste sesiuni s-au desfășurat zilnic, pe mentorului său spiritual, Biblioteca „V.A. Urechia” paliere orare diferite, pentru a acoperi nevoile de își propune să continue donaţiile de documente informare ale tuturor categoriilor de utilizatori. către aceste liale, precum și să iniţieze programe În data de 12 noiembrie, începând cu ora cultural-educative în parteneriat cu ele. 10:00, a avut loc întrunirea profesională cu titlul În prezent, se fac demersuri pentru obținerea „Bibliotecarul în societatea informaţională - Realităţi resurselor nanciare în vederea construirii unei și perspective” la care au participat bibliotecari și alte Biblioteci Metropolitane/Regionale în Galați, care persoane interesate. Deschiderea manifestării a fost să ofere posibilitatea deservirii atât a utilizatorilor realizată de prof. dr. Zanr Ilie, directorul instituţiei. din Galaţi, cât și a celor din Brăila și Tulcea, cu săli Invitat de onoare a fost dl prof. univ. dr. Mircea de lectură, de conferinţă și alte spaţii anexe, care să Regneală, președintele Asociaţiei Bibliotecarilor găzduiască și Filiala Galaţi a Uniunii Scriitorilor, din România, care a fost și aniversat alături de Societatea Scriitorilor „Costache Negri”, Societatea biblioteca noastră, având în vedere că în această lună Jurnaliștilor din Galaţi, spații ce vor putea  folosite va împlini vârsta de 70 de ani. Domnia sa a susţinut pentru organizarea de expoziţii, cafenele, librării și prelegerea „Proprietatea intelectuală și dreptul depozite care vor adăposti colecţiile bibliotecii. de autor”. În cadrul întrunirii, a avut loc lansarea Dispunând de un colectiv profesionist și inimos următoarelor lucrări: „Tratat de biblioteconomie.” de bibliotecari, persoane dedicate meseriei, dar și Vol. 1, coordonat de prof. univ. dr. Mircea Regneală; promovării culturii, Biblioteca a reușit să lanseze în „Buletinul Fundaţiei Urechia”, nr. 14/2013 și arealul Dunării de Jos un adevărat brand cultural, „Fondul Cantacuzino al Bibliotecii Judeţene „V.A. sugestiv intitulat „AXIS LIBRI” format din: revista Urechia“: Catalog. Vol. 1: Bălașa Cantacuzino, Elena trimestrială „AXIS LIBRI”, Festivalul Naţional de Donici-Cantacuzino”, autor Gabriela Debita. Au Carte „AXIS LIBRI”, Salonul literar „AXIS LIBRI”, fost prezentate mai multe lucrări de specialitate: Editura „AXIS LIBRI”, Mini-Librăria „AXIS LIBRI” Mihaela Bărbulescu, Universitatea „Dunărea de Jos” și, cea mai nouă componentă a acestei extensii - Bibliotecarul, punte de legătură între informație și culturale, Tabăra de creaţie „AXIS LIBRI”. utilizatorii ei, Viorica Dicu, Universitatea Dunărea de Încercăm cu responsabilitate, prin intermediul Jos - Cultura organizațională un concept de perspectivă unui management instituțional performant, dar şi pentru bibliotecile din România, Victoriţa Tănase, printr-o strategie modernă, coerentă și optimistă, Biblioteca Școlii Generale nr. 28 - Snții - prietenii care are la bază înțelegerea și sprijinul consecvent lui Dumnezeu și ocrotitorii noștri, Catrina Căluian, al Consiliului Județului Galați şi pe cel al Primăriei Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia“ - Indicatori de oraşului, să ne implicăm cu profesionalism în performanță pentru biblioteci. Profesorul Zanr Ilie, realizarea scopului primordial al ecărei biblioteci, în calitate de Președinte al Filialei Galați a ANBPR, a acela de a realiza satisfacerea nevoilor culturale şi prezentat Realizări și perspective, iar Dorina Bălan, informaţionale ale tuturor membrilor comunităţii, președinta Filialei Galaţi a ABR, a prezentat Raportul oferindu-le iubitorilor de cultură un autentic for de de activitate al lialei pentru anul 2013. informare, dar și de comunicare. Ora 11:00 a zilei a găzduit o „Dimineaţă de La mulţi ani, Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia”! poveste – lectură publică”, acțiune realizată de La mulţi ani, Cultură gălăţeană!» și-a încheiat Secţia Împrumut la domiciliu pentru copii, sediul discursul managerul Bibliotecii. central, în care elevii clasei a IV-a de la Colegiul de Au ținut să exprime cuvinte de salut: prozatorul Arte „Dimitrie Cuclin”, coordonați de profesoara eodor Parapiru și ziaristul Victor Cilincă, iar din Delia Cocoș, au citit o serie de basme și povești din creaţia lor au recitat: poeţii Andrei Velea și Grigore colecțiile bibliotecii. Postelnicu - profesor - care a venit de la Tecuci Miercuri, 13 noiembrie, ora 14:00, Filiala special pentru aniversarea instituției noastre, „Costache Negri” a organizat, sub titlul Primii pași în

80 81 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment bibliotecă, o vizită ghidată pentru viitorii cititori de la Invitatul special a fost profesorul universitar Adăpostul de Zi și de Noapte pentru Copiii Străzii. dr. Mircea A. Diaconu de la Facultatea de Litere și Joi, 14 noiembrie, ora 10:00, Filiala „Costache Știinţe ale Comunicării, Universitatea „Ștefan cel Negri” a organizat un concurs de ghicitori, cu Mare”, Suceava, căruia în dimineața zilei de vineri participarea grupei mari de la Grădinița „Step by i s-a decernat titlul de Doctor Honoris Causa al Step”, îndrumați de educatoarea Carmen Enache, Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi. Prelegerea sub titlul „Ghici, ghicitoarea mea!”, unde micuții domniei sale s-a intitulat „Cioran și alteritatea sa și-au testat abilitățile de a descoperi ce poate românească” și s-a constituit într-o reală temă de ascunde sensul cuvintelor. discuții, o lecție interactivă între auditoriul prezent Începând cu ora 17:00, Sala „Mihai Eminescu” de și profesorii universitari. la sediul central a fost gazda evenimentului care se În același timp, la Secția Împrumut pentru adulți desfășoară săptămânal, Salonul Literar „Axis Libri”, a avut loc festivitate de premiere a tinerilor care prezentat de profesorul Zanr Ilie și moderat cu au desfășurat activitate de voluntariat la Biblioteca talent de profesorul și scriitorul eodor Parapiru. Județeană „V.A. Urechia”, sub titlul Voluntarii În deschidere, elevii Liceului de Arte „Dimitrie Bibliotecii - Gala premianţilor 2013. Cuclin” au susținut un recital artistic. Generalul Pe toată perioada desfășurării activităților prilejuite Emil Străinu și-a lansat lucrarea „Baze extraterestre de Zilele bibliotecii, utilizatorii instituției au putut și OZN pe Lună, Pământ și Marte” și a susţinut o admira o serie de expoziții tematice, astfel: în Sala prelegere cu privire la situaţia cutremurelor din „V.A. Urechia”, Secția Colecții speciale, sediul central, localitatea Izvoarele, județul Galați. demisol - „Aspecte din viața fondatorului V.A. Urechia Vineri, 15 noiembrie, ora 11:30, Filiala „Paul în documente de epocă”; în holul principal al sediului Păltănea” a fost gazda evenimentului Valori ale central, la parter, s-a realizat o expoziţie de carte și cetăţeniei europene/Valeurs de la citoyenneté documente iconograce cu titlul „Galați – Orașul de européenne, o dezbatere în limba franceză realizată la Dunăre”; la Popasul Bibliolului, sediul central, în cadrul Proiectului: „Memorie, solidaritate, pace - mezanin au fost expuse o serie de documente din fondul Ceremonial pentru Ziua Armistiţiului”. Inițiatorul Colecțiilor speciale sub titlul „Biblioteca V.A. Urechia – proiectului a fost Fundaţia „Ikon” Galaţi, iar Sediile istorice”; sala lectură, etajul I, foaier, a găzduit acțiunea a fost moderată de profesorul Zanr Ilie expoziția „Ecouri la inaugurarea Bibliotecii „V.A. și de Marioara Popa. Urechia” în presa vremii”, iar Sala „Mihai Eminescu”, Începând cu ora 12:00, Filiala „Costache Negri” expoziția „Istoricul V.A. Urechia și opera sa”. a găzduit dialoguri libere despre cărțile citite cu Filiala nr. 1 „Costache Negri” a găzduit expozițiile elevii clasei a IV-a B de la Școala nr. 29 „Sf. Ana”, de documente: Biblioteca Județeană V.A. Urechia – coordonator învățătoare Lorena Drăgoi, acțiune 123 de ani de existență și Emil Racoviță – 145 de ani care s-a desfășurat sub titlul Cartea mea preferată. de la naștere, Filiala nr. 2 „Paul Păltănea” - expoziția Ora 14:30 a adus în Sala „Mihai Eminescu” dedicată celor 112 ani de la moartea istoricului, a sediului central elita profesorilor de la scriitorului, omului politic și fondatorul Bibliotecii Departamentul de literatură, lingvistică și jurnalism Judeţene sub titlul Vasile Alexandrescu Urechia, iar și Centrul de cercetare „Comunicare Interculturală Filiala nr. 4 „Grigore Vieru” - expoziția de desene și Literatură” din cadrul Facultăţii de Litere, care Toamna-i poezie și culoare! ne-au onorat cu susținerea unui colocviu cu titlul: Încheierea Zilelor dedicate Bibliotecii „V.A. „Scriitura feminină și exilul în spaţiul cultural Urechia”, încadrate în programul Zilelor Galațiului, francofon”. Acțiunea a reunit o serie de axe tematice ne dă prilejul să realizăm un bilanț și să constatăm de interes major în sfera disciplinelor socio-umane că cinstirea oamenilor considerați repere în istoria și a diverselor metode critice contemporane, o culturală a gălățenilor, precum și a faptelor acestora, dezbatere pluri și interdisciplinară asupra (re) constituie pentru bibliotecari o datorie de onoare, congurării prolurilor identitare feminine dar în același timp și un prilej de a reaminti în mediile din diaspora francofonă, cu accent contemporanilor noștri că Vasile Alexandrescu pe modalităţile prin care experienţa exilului, Urechia, mentorul nostru spiritual, prin darul oferit a expatrierii, a „deteritorializării” ajunge să gălățenilor acum 123 de ani, a intrat în memoria impregneze și să modeleze universul scriiturii. comunității de la Dunăre. Redacţia AXIS LIBRI 82 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment

Noaptea în Bibliotecă la Galați noaptea albă a gălăţenilor

intrat în tradiția gălățenilor - și în special vizitatorii într-o noapte a bibliotecilor care a început Aa Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia” - la prânz, într-o zi de toamnă aurie, caldă și specială, ca, în luna octombrie, instituția noastră să e mult așteptată de către cei mai mici cititori, dar și deschisă și noaptea. Și, pentru ca această tradiție de cei mari. La Târgul Toamna cărților la Galați au să e continuată, ne-am pregătit și în acest an să participat editori, distribuitori locali și naționali: sărbătorim Noaptea în Bibliotecă la Galați. Multicart, Eikon, Axis Libri, Teonick, Humanitas, Evenimentul, o noapte mai lungă și ieșită din Homer, Olimpias, Donaris, Anticariatul „Cronos”, tiparul întregului program naţional, a început prezentarea ofertei editoriale realizându-se de către sâmbătă, 26 octombrie, la ora 14:00. Manifestările au avut în vedere toate tipurile de utilizatori ai acestei instituţii, iubitori de cultură și lectură, luând în considerare varietatea programelor desfășurate, precum și faptul că mulţi gălăţeni lucrează în schimburi și, în acest fel, ar putea  repartizaţi pe segmente orare diferite. Biblioteca Judeţeană „V.A Urechia” și-a propus să reactiveze și să stimuleze preocuparea pentru lectură, atât lectura de plăcere, de loisir, cât și cea de studiu și documentare, în contextul concurenţei cu mediul online. Evenimentul cultural s-a desfășurat cu acordul și sprijinul Consiliului Jude- ţului și al Primăriei Galaţi în colaborare cu partenerii directorul Bibliotecii, Zanr culturali din plan local, cu prol Ilie, directorul Editurii Eikon, similar ai instituţiei noastre: Valentin Ajder, și directorul Universitatea „Dunărea de Jos”, Multicart, Iulian Popescu. Inspectoratul Școlar Judeţean, Deschiderea ocială a avut Centrul Cultural „Dunărea de loc la ora 15:00 cu o alocuțiune Jos”, Direcția pentru Cultură a directorului instituției, prof. a Județului, dar și cu ajutorul dr. Zanr Ilie, care a urat partenerilor din mass-media. „Bun venit!” cititorilor și le-a Sărbătoarea adresată tutu- mulțumit colaboratorilor și ror pasionaţilor de carte a partenerilor pentru sprijin, avut ca arie de desfășurare invitându-i să participe la atât interiorul sediului central amplul program desfășurat cu al bibliotecii, cât și curtea acest prilej. acesteia, sub privirea statuii Artiștii Centrului Cultural lui V.A.Urechia. Biblioteca și „Dunărea de Jos” din Galați târgul de carte și-au primit

82 83 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment au încântat participanţii apărute la Editura Sinteze. la târg cu prestaţia lor Evenimentul, moderat de muzicală, realizată cu prof. dr. Zanr Ilie, s-a talent, sub forma unui bucurat de o largă audiență, Potpuriu danubian de autorul făcând mărturisiri muzică populară. istorice importante pentru Într-o ediţie specială, cei ce cunosc mai puțin Salonul Literar „Axis trecutul zbuciumat al Libri” și-a primit invitaţii patriei. îmbrăcat în straie adecvate Începând cu ora 17:00, de toamnă, împodobit a avut loc decernarea cu orile anotimpului, premiilor pentru ca la o nuntă a Culturii. concursul de șah Oaspeţii după-amiezii au fost invitaţii organizat la Filiala scriitorului și regizorului de teatru nr. 4 „Grigore Vieru” franco-român, Virgil Tănase, care a Bibliotecii Judeţene a lansat antologia Scrisori despre „V.A. Ure chia”, desfă- literatură și teatru, apărută la Editura șurat în data de 25 Muzeul Literaturii Române, 2013, octombrie 2013. În- eveniment prezentat și moderat de mânarea premiilor a prof. univ dr. Nicolae Ioana și prof. dr. fost realizată de către Zanr Ilie. prof. dr. Zanr Ilie, Concomitent, doamna profesoară directorul Bibliotecii Mariana Solomon-Lazanu și-a lansat „V.A. Urechia” și ing. volumul de versuri Loretta poeta, apărut la editura Adrian Smărăndoiu, președintele „Șah-Club” Galați, Sinteze. Activitatea a fost moderată de prof. Letiția partener de încredere al bibliotecii atunci când este Buruiană – șefa Serviciului Relații cu publicul și de vorba de sportul minții. Maricica Târâlă-Sava – responsabil la Secția pentru Noaptea în Bibliotecă la Galați a fost luminată copii a Bibliotecii, iar prezentarea lucrării a fost de prezenţa unui oaspete îndrăgit al gălățenilor, realizată de Elena-Liliana Fluture-Maxim și poeta scenograful și regizorul care s-a armat de-a lungul Cezarina Adamescu. anilor ca poet, fotograf, gracian, jurnalist și editor, 1. Decanul de vârstă al spiritualității gălățene, Anton Fabian care, de această dată, ne-a încântat cu generalul (rt.) Neculai Staicu-Buciumeni și-a o proiecție a unui interviu realizat cu o personalitate lansat două lucrări cuprinzând un miez de adevăr de marcă a culturii române, academicianul Zoe smuls din bogata biograe a autorului: Patru Dumitrescu-Bușulenga, o individualitate cu o trandari galbeni și La Buciumeni, monograi prolică activitate de cercetător, critic și istoric literar, eseist, lozof al culturii și pedagog român de înaltă ţinută națională și universală. Discuțiile care au urmat după nalizarea lmului au fost extrem de generoase în detalii cu privire la viața și opera acestei polivalente personalități a culturii române, detalii ce privesc cu precădere perioada de după 1989, când a ales să se retragă tot mai des într-o chilie a mănăstirii Văratec, călugărindu-se spre sfârșitul vieții sub numele de Maica Benedicta. Pentru segmentul de vârstă copii și tineret cele două secții ale bibliotecii au avut un program destul de variat, întrecându-se prin oferta care a

84 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment

demonstrat, încă o dată, pasionat de șah și atmosfera primitoare în informatică, fost care domnește armonia voluntar al bibliotecii, legăturii scriitor-carte- a răspuns invitației cititor prin organizarea noastre de a prezenta unor acțiuni specice: un concert de muzică Seară de poveste - lectură folk împreună cu publică, manifestare o serie de tineri coordonată de Maricica înzestrați cu calități Târâlă-Sava (Secția de vocale deosebite. Acți- împrumut la domiciliu unea, organizată și pentru copii), Întâlnire- prezentată de Andreea surpriză cu o carte! - Iorga, a avut un real activitate de simulare succes la public, a unui traseu complet al cărții împrumutate la dovada ind ropotele de aplauze primite drept domiciliu, și Să decorăm biblioteca! - un atelier răsplată la sfârșitul programului muzical. fotograc, ambele activități coordonate de Violeta Pe toată perioada desfășurării evenimentelor, Opaiț și Simona Felea (Secția de împrumut la iubitorii cuvântul tipărit au fost invitaţi să domiciliu pentru adulți). Lăsarea întunericului a descopere expozițiile realizate cu acest prilej de adus bucurie copiilor și părinților care îi însoțeau. Bibliotecă: Galații și gălățenii de altădată - expoziție Printre verdele matur al brazilor, sute de luminițe documentară realizată și prezentată de Valentina strălucitoare, o feerie de culoare a cuprins întreaga Oneț și Gabriela Debita (Sala „V.A. Urechia”, Secția curte a Bibliotecii, aducând evenimente care își Colecții Speciale); Autumnală - expoziție de carte, aveau locul în acest tip de atmosferă și care au artă plastică și obiecte decorative, prezentată de continuat până la miezul nopţii. Primul dintre Șerban Florica (Holul mare al bibliotecii, parter); acestea a adus tinerilor o Seară a poveștilor de Cărți cu titluri ciudate - expoziție de carte pentru groază! - lecturi și atelier cu membrii Cafenelei adolescenți, prezentată de Andreea Iorga; Castelul culturale, activitate coordonată de Violeta Opaiț și Peleș – simbol al regalității române, expoziție de Andreea Iorga. fotograi de epocă și moderne, precum și litograi Balul 40+ a fost, pe de o parte, un prilej de vechi, dedicată împlinirii a 130 de ani de la socializare a adulţilor ce au participat în cadrul inaugurarea castelului, realizată de Valentina Oneț sesiunilor de curs ale Centrului de excelenţă pentru (Popasul bibliolului); Luptători pentru credință adulţi și, pe de altă parte, o ocazie oportună pentru și neam, 25 Octombrie - Ziua Armatei Române, planicarea unor noi activităţi în bibliotecă. S-au expoziție prezentată de Silvia Matei (Foaierul conturat câteva noi idei de interes pentru adulţii sălilor de lectură, et. I); Dimitrie Cantemir, umanist care doresc să se dezvolte personal. Activitatea a fost european - 340 de ani de la naștere, prezentată de organizată de coordonatorul Proiectului, Biblioteca Silvia Matei (Sala „Mihai Eminescu”, et. I). „V.A. Urechia - Centrul de excelenţă pentru adulţi”. Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia” Galaţi a Începând cu orele 20:00, în holul mare al demonstrat și cu această ocazie că bibliotecile bibliotecii, la parter, dansul și voia bună au au fost și vor rămâne un mijloc de informare și delectat participanții sub îndemnul Să dansăm documentare principal, nu un mediu concurenţial salsa cu Corazon Latino! la Noaptea în Bibliotecă cu ceea ce se aă pe tipul de suport online, care la Galați, printr-o reprezentație de dans sportiv a poate  doar un mediu complementar de informare. profesioniștilor Școlii de dans „Corazon Latino”. Utilizatorii trebuie să știe că informaţia găsită în Atmosfera a devenit extrem de atractivă și interactivă biblioteci este una validată de specialiști, iar cea atunci când toți cei prezenți la eveniment au fost pertinentă din mediul online este distribuită, în cea invitați de către coordonatoarea acestei acțiuni, mai mare parte, tot de marile centre de informare și Andreea Iorga, să ia lecții de salsa. documentare, în speţă bibliotecile. George Constantin, un tânăr și talentat student, Redacţia AXIS LIBRI 84 85 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment

Serviciile ultramoderne oferite utilizatorilor de Filiala „Paul Păltănea” - Bibliotecă Municipală

naugurarea și înce- − carte: 39.026 buc. (88% din colecţie); Iperea activităţii pro- − periodice: 4.507 buc. (11% din colecţie); priu-zise a Filialei „Paul − documente multimedia: 517 buc. (1% din Păltănea” - Bibliotecă colecţie). Municipală la 15 ianuarie De la începutul activităţii, s-au înscris la Filiala 2013, de Ziua Culturii „Paul Păltănea” cca. 1.700 de persoane, din care Naţionale, a însemnat o peste 80% sunt preșcolari și elevi. mare provocare atât pentru La secţia de Împrumut la Domiciliu documente echipa managerială a pentru copii și aduţi au fost tranzacţionate de Bibliotecii Judeţene „V. A. la începutul activităţii până la sfârșit de iulie, Cătălina Șoltuz șef birou, Biblioteca Urechia” Galaţi, dar mai ales peste 2.000 de documente/lună. Internetul a fost „V.A. Urechia” pentru bibliotecarii lialei. accesat, cu ajutorul celor 10 calculatoare sosite prin Cu „pași” mici, dar siguri, programul „Biblionet-lumea în biblioteca mea” și Filiala a început sa e cunoscută în zona de nord- 3 calculatoare ale lialei, de la începutul activităţii vest a municipiului (unde este localizată) și nu sale până la sfârșitul lunii iulie, de peste 12.500 de numai prin popularizarea serviciilor prin diverse utilizatori (cca. 100 de utilizatori/zi). Periodicele, materiale: așe, pliante, uturași, dar în special ziarele, revistele din abonamente și donaţii au fost prin utilizatorii care au început să-i treacă pragul consultate de aprox. 7.000 de utilizatori (cca. 50 de și care au descoperit servicii de calitate, dotare utilizatori/zi). cu colecţii, spaţii și tehnologii IT ultramoderne. Serviciile pe care Filiala „Paul Păltănea” - Scopul primordial al existenţei Filialei este acela de Bibliotecă Municipală le oferă utilizatorilor săi a îmbunătății calitatea vieții comunității pe care o sunt servicii gratuite (împrumutul documentelor deservește (peste 100.000 de locuitori), defavorizată la domiciliu, rezervarea acestora, consultarea presei social, economic, recreativ și cultural, asigurându-i locale și naţionale, accesul gratuit o oră la Internet, servicii și acces gratuit la informații viabile, organizarea de manifestări și evenimente culturale), transparente și de calitate. Filiala „Paul Păltănea” - Bibliotecă Municipală - deţine o colecţie enciclopedică formată din peste 44.050 unităţi de bibliotecă: cărţi, abonamente periodice, legislaţie, documente multimedia (CD-uri, DVD-uri, CD-ROM-uri, etc) care în mare parte asigură nevoile de informare ale utilizatorilor săi. Această colecţie este în continuă creștere în ecare lună cu cca. 1.000 de unităţi de bibliotecă, prin achiziţii, propuneri de achiziţie venite din partea utilizatorilor sau donaţii. Statistic, gestiunea Filialei, la sfârșitul lunii iulie 2013, este compusă din: 44.049 u.b.-uri din care:

86 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment

și servicii cu plată pe care le întâlnim și la biblioteca judeţeană și la celelalte liale. Există câteva noutăţi în sfera serviciilor practicate de Filiala „Paul Păltănea”- Bibliotecă Municipală, pe care aș dori să le subliniez, și anume:  la înscriere, utilizatorilor li se acordă permis-card cu poză, color. Condiţiile de utilizare a permisului-card cu poză sunt ca cele ale permisului standard, diferenţa ind plata în cazul pierderii lui, și anume 6 lei pentru permisul-card cu poză faţă de 1 leu în cazul pierderii permisului standard. Prin practicarea eliberării acestui tip de permis se dorește înscrierea unui număr cât mai mare de utilizatori, pentru copii însemnând chiar primul lor document cu poză. nu în ultimul rând, socializează! Acest club se În primul semestru de activitate au fost eliberate desfășoară pe perioada vacanţei de vară, 15 iulie un număr de peste 1.200 permise, tip card, aceasta – 13 septembrie, copiii având posibilitatea să-și însemnând o medie de peste 10 permise-card/zi. rezerve o „altfel de vacanţă” pe gratis și educativă,  plata peste ora gratuită la Internet, care îndrumați în pemanență de persoane competente, este de 2 lei/oră, conform Hotărârii Consiliului unde vor dobândi abilităţi ce le vor putea  Judeţului Galaţi nr. 228 din 21 decembrie 2012. de folos în viitor. Clubul de vacanţă: „Petrece Filiala „Paul Păltănea” - Bibliotecă Municipală vacanța ALTFEL la bibliotecă!...” nu este doar o deţine un număr de 13 calculatoare conectate la experienţă de joacă, ci se dorește a îmbina nevoia Internet destinate utilizatorilor săi, din care 10 de comunicare/socializare, nevoia de informare și calculatoare complet echipate sunt primite prin nevoia de petrecere a timpului într-un mod plăcut Programul Biblionet; și armonios, modelând personalitatea copiilor, a  servicii de copiere și xeroxare contra cost, tinerilor și formându-le acestora deprinderi ce le liala ind dotată cu un xerox multifuncţional vor  utile pe parcursul evoluţiei lor. ultramodern; Cu toţii trăim într-o lume aflată într-o  în cadrul manifestărilor culturale care au continuă schimbare și evoluție. Filiala ,,Paul loc în cadrul lialei, cuprinse în cadrul Proiectelor Păltănea’’ - Bibliotecă Municipală, amplasată educaţionale, se pot face prezentări Power-Point, în partea de nord-vest a municipiului Galaţi, Filiala ind dotată de la Biblionet cu echipamentul sprijină promovarea valorilor, a culturii și a necesar, respectiv videoproiector, ecran proiecţie; persoanelor care doresc să facă ceva pentru cei  încheierea de Protocoale (parteneriate) de din jur. Aceasta reprezintă noutatea culturală a colaborare și Proiecte educaţionale cu majoritatea Bibliotecii Judeţene „V. A. Urechia” Galaţi, oferită instituţiilor școlare din zonă; gălăţenilor la începutul anului 2013, iar serviciile  desfășurarea activităţilor Clubului moderne practicate justifică faptul că biblioteca de vacanţă: „Petrece vacanţa ALTFEL la trebuie să fie un loc de „cultivare” a gustului bibliotecă!...”. Pentru cei mai mulți copii, vacanța pentru lectură, un loc al stimulării creativităţii și de vară este cea mai mare bucurie. Pentru cei mai al socializării, precum și de a petrece momente mulți părinți însă este o grijă în plus, încă jumătate plăcute într-un mediu și spaţiu modern și valoros de zi în programul copilului care trebuie umplută cultural. cu ceva... Însă cu ce? Clubul „Petrece vacanţa Vă așteptăm să vizitaţi Filiala Nr. 2 „Paul ALTFEL la bibliotecă!...”este locul unde copilul Păltănea” - Bibliotecă Municipală, să descoperiţi poate  „pe cont propriu”, un spațiu unde departe fascinanta lume a cărţilor și varietatea serviciilor de indicațiile și protecția părinților, el învățând și activităţilor oferite într-un spaţiu ultramodern sa-și formeze, într-o atmosferă ludică, deprinderi amenajat și dotat!... și aptitudini, să dezvolte relații sociale și unde,

86 87 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment

Ședinţa Consiliului Știinţic al Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia” Galaţi

n conformitate cu Legea nr. 334/2002 art. 55 brandului omonim, structurată pe trei secțiuni Îdin Legea bibliotecilor, în Biblioteca Judeţeană de interes: artă plastică, artă fotogracă și creație „V.A. Urechia” funcţionează Consiliul ştiinţic, literară și pe câte două categorii de vârstă – 5-9 care are rol consultativ în dezvoltarea colecţiilor, ani respectiv 10-14 ani; desfăşurarea Festivalului în domeniul cercetării ştiinţice şi al activităţilor Naţional de Carte „Axis Libri”, care a atras un public culturale, ind alcătuit din oameni dedicați culturii numeros și avizat; editarea la Editura Axis Libri a 2 - colaboratori ai instituţiei - personalități gălățene (două) lucrări de mare valoare: Oameni în memoria din diverse instituții de cultură, învăţământ şi Galaţiului – pentru care Biblioteca „V.A. Urechia” administrație. a primit Premiul pentru istorie locală la Chișinău În data de 29 septembrie 2013, s-a desfăşurat - şi Stoica, Corneliu. Dicţionarul artiştilor plastici şedinţa Consiliului ştiinţic ordinea de zi anunţată gălăţeni; desfăşurarea Festivalului Internaţional incluzând: prezentarea Serile de Literatură ale Raportului Consiliului Şti- Revistei „ANTARES”, inţic pe trim. al III-lea 2013 organizat de Uniunea (realizări şi perspective); Scriitorilor din Romania înaintarea propunerilor - Filiala Sud-Est, Fundaţia făcute de către membrii Culturală „Antares”, Con- Consiliului știinţic al siliul Judeţului Galaţi şi Bibliotecii Judeţene „V.A. Centrul Cultural “Dunărea Urechia” şi aprobarea de Jos”; editarea de către aces tora cu completările USR – Filiala Sud Est rezultate în urma discuțiilor. Galați și de Biblioteca Şedinţa a debutat cu „V.A. Urechia” a revistei urările de bun venit adresate „Antares/Axis Libri”; participanţilor de către prof. editarea lucrării de înaltă dr. Zanr Ilie, directorul Bibliotecii „V.A. Urechia”, ţinută profesională Din istoria poliţiei române: care a prezentat Raportul Consiliului Ştiinţic pe Poliţia oraşului Galaţi între anii 1832 şi 1949 de trim. al III-lea 2013, după care a subliniat sprijinul Adrian Pohrib. acordat atât de autorităţile locale – Consiliul De asemenea, prof. dr. Zanr Ilie a subliniat că Judeţului şi Primăria Municipiului Galaţi - cât şi actul cultural gălăţean este reprezentat din ce în ce de alţi factori implicaţi pentru realizarea în acest mai bine la nivel local şi a menţionat principalele an a anumitor obiective majore ale Bibliotecii „V.A. realizări edilitar-gospodăreşti: inaugurarea bazi- Urechia” sau ale altor instituţii culturale: deschiderea nului de înot de la Baia Comunală şi deschiderea Filialei Nr. 2 „Paul Păltănea” cu statut de Bibliotecă Grădinii Publice. În acest context, ca proiecte de Municipală; deschiderea Bibliotecii Estivale în Parcul viitor a menţionat amenajarea unei Grădini de Vară Eminescu, a cărei activitate a transformat acest loc şi a Parcului „Eminescu”, iar pentru Faleza Dunării de promenadă într-un ambient foarte plăcut și s-a propus o nouă înfăţişare. unde au avut loc toate manifestările Bibliotecii „V.A. Prof. dr. Zanr Ilie a evidenţiat sprijinul acordat Urechia”, desfășurate pe timpul vacanței la sediul de Consiliul Local și rolul major al dlui Gheorghe central (cluburile de vacanță - „Cafeneau literară” și Bugeac în editarea, la nivelul municipiului nostru, „Clubul curioșilor”); desfăşurarea Taberei de creaţie a lucrărilor de valoare menționate mai sus și a „Axis Libri”, componentă a extensiei culturale a subliniat colaborarea bună și fructuoasă cu toate 88 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment

instituțiile de cultură (Arhivele Naționale ale României – Filiala Galați, Universitatea „Dunărea de Jos” Galați, Inspectoratul Școlar Județean Galați, anticariatele, societatea Renaşterea Galaţiului etc.), cărora le aduce mulţumiri pentru implicarea în actul cultural gălăţean. A menţionat că un real sprijin în desfăşurarea activităţilor propuse în Consiliul ştiinţic ar putea veni şi de la societatea civilă şi de la jurnalişti. Scriitorul Corneliu Antoniu a amintit ne- dr. Doru Bădără, expert cesitatea îmbunătăţirii autorizat în carte veche actului culturii scrise, de la Biblioteca Centrală astfel încât toate publi- Universitară „Carol I” caţiile gălăţene să e Bucureşti. În prezent, la un nivel profesional sunt expertizate şi se ridicat prin calitatea lor. întocmeşte documentaţia A evidenţiat efortul depus necesară demarării proce- în acest sens de Biblioteca durilor de clasare în „V.A. Urechia” şi de Comisia de Cultură la nivelul Patrimoniul Cultural Naţional pentru 7 incunabule. municipiului Galaţi, precizând că apariţia revistei Având în vedere valoarea deosebită a documentelor „Antares/Axis Libri”, care este o noutate la nivelul deţinute de Bibliotecă, este necesară continuarea judeţului, face parte din dorinţele noastre de a aşeza acestor activităţi şi în anul următor. într-o ordine rească actul literar. A menţionat că În continuarea acestor idei, Dorina Bălan a aceasta este o revistă nu doar pentru Galaţi, ci pentru propus realizarea în anul 2014 a unui album de cărţi toată ţara şi are impact chiar la nivel internaţional. poştale ilustrate cu cele mai reprezentative imagini Dl Corneliu Antoniu a semnalat oportunitatea din cele 7 incunabule, continuând astfel tradiţia întocmirii la Galaţi a unei monograi despre Bibliotecii de promovare a documentelor existente istoria literaturii române la Dunărea de Jos, prin la Compartimentul Colecţii Speciale. colaborarea dintre instituţiile culturale gălăţene Prof. dr. Zanr Ilie a menţionat că a fost (Universitatea „Dunărea de Jos”, Biblioteca „V.A. întocmit şi urmează a  tipărit primul volum din Urechia”, Uniunea Scriitorilor din România etc.). Catalogul Cantacuzino, cuprinzând descrieri ale Dr. Gheorghe Bugeac a precizat că în acest documentelor care au aparţinut Cantacuzinilor, demers cel mai dicil este constituirea colectivului deţinute de instituţia noastră. Toate aceste publicaţii pentru elaborarea monograei şi a apreciat că serile vor  oferite şi Primăriei Municipiului Galaţi, care literare de joi de la Biblioteca „V.A. Urechia” au dat le va putea dărui oaspeţilor, ele reprezentând o startul activităţii literare la Galaţi, aducând laude frumoasă carte de vizită a oraşului. celor care au iniţiat acest proiect. Dna Katia Nanu a propus reeditarea unor În ideea promovării actului cultural gălăţean, monograi ale oraşului Galaţi, dar care să conţină, s-a propus retipărirea celor mai rare cărţi din în paralel cu descrierea oraşului vechi, prezentarea colecţiile Bibliotecii. În acest context, Violeta actuală a obiectivelor de interes pentru turiştii Moraru a menţionat că Biblioteca „V.A. Urechia” care vizitează localitatea. Pentru realizarea acestei deţine un fond foarte valoros de documente activităţi este necesar un colectiv ştiinţic special, care fac obiectul colecţiilor speciale, între care se cu o pregătire solidă în ceea ce priveşte istoria, numără 12 incunabule şi 14 elzevire. În 2011 au geograa şi cultura municipiului Galaţi. Dna fost demarate activităţile de expertizare şi evaluare Katia Nanu a apreciat că în jurul Bibliotecii se a documentelor, în scopul stabilirii valorii reale de coagulează viaţa socială a Galaţiului şi a recomandat patrimoniu a acestora. Evaluarea a fost realizată de intensicarea relaţiei Bibliotecii cu Universitatea 88 89 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment

gălăţene, a armat că este o iniţiativă bună, dar care necesită o organizare mai deosebită. Cu privire la acreditarea CNCS a Editurii „Axis Libri”, a armat că deocamdată acreditările s-au sistat, din cauza unor probleme organizatorice. De asemenea, a propus colaborarea între Universitate şi Bibliotecă, luând în considerare posibilitatea organizării în comun a celor două manifestări de anvergură: Cercul critic literar al Universităţii şi Salonul Literar „Axis Libri”. Dl Mihai Istrate, director al Fundaţiei „Andreeana Juventus”, i-a asigurat pe toţi cei prezenţi de sprijinul, în continuare, al Primăriei în ceea ce priveşte promovarea actului cultural prin găzduirea serilor de joi la Universitate şi gălăţean. implicarea studenţilor în recenzarea cărţilor care Dl Florenţiu Tanascov de la Anticariatul Cronos se lansează. De asemenea, a dat sugestia editării pe a propus realizarea, împreună cu Biblioteca „V.A. suport electronic a lucrărilor scriitorilor gălăţeni şi Urechia”, a unui album cu vederi vechi din Galaţi – postării pe site-ul Bibliotecii. Comisia Europeană a Dunării, activitatea portuară Prof. dr. Zanr Ilie a precizat că acest lucru nu etc. - eventual în colaborare cu iniţiatorii Colocviului se poate înfăptui deocamdată, întrucât instituţia nu constructorilor de nave care se desfăşoară vinerea, deţine un program integrat de bibliotecă performant la sediul Bibliotecii „V.A. Urechia”. Proiectul ar avea şi un server care să permită digitizarea şi difuzarea un impact regional şi ar pune în valoare şi colecţia electronică a publicaţiilor. de cărţi poştale cu Galaţiul, deţinute de Bibliotecă. Prof. eodor Parapiru a remarcat că realizările Scriitorul Ion Grosu a sugerat iniţierea unor sunt aproape neverosimile pentru vremurile întâlniri între scriitori şi elevii de liceu, eventual cu actuale. Cu ocazia Festivalului „Axis Libri” şi a ocazia Zilelor aniversare ale şcolilor respective. De Salonului Literar omonim s-au realizat contacte asemenea, a apreciat că ar  bine ca actul cultural să naţionale şi internaţionale care au aşezat Galaţiul e promovat mai mult în judeţ, prin desfăşurarea într-o lumină favorabilă. Biblioteca Estivală unor lansări de carte în diverse localităţi de pe constituie un succes extraordinar pentru care a teritoriul Galaţiului. transmis felicitări, iar Revista „Antares/Axis Libri” S-a adus în discuţie şi faleza Dunării, armându-se este un proiect ambiţios în intenţii care va atrage că monumentele în metal aate în acel spaţiu nu atenţia la modul cel mai bun în ceea ce priveşte sunt etichetate, iar gălăţenii sau turiştii care trec pe actul literar la nivel local şi naţional. Dl eodor acolo nu ştiu ce reprezintă. Dna Katia Nanu a propus Parapiru a apreciat că Biblioteca a devenit un amplasarea unui panou-hartă din care să reiasă loc deschis la propriu şi la gurat, iar vizitarea locul respectivelor monumente, cu menţionarea ei nu se realizează doar în scopul împrumutării denumirii şi a creatorului ecăruia dintre ele. documentelor, ci şi pentru dezvoltarea relaţiilor de Dr. Adrian Pohrib, directorul Filialei Galaţi cooperare şi colaborare. a Arhivelor Naționale ale României, şi-a oferit În nal, şi-a manifestat respectul şi admiraţia sprijinul şi disponibilitatea pentru toate proiectele pentru personalul Bibliotecii, care a desfăşurat dezbătute, prin asigurarea bazei documentare manifestări de calitate, prin colaborarea ecientă cu existente în cadrul Arhivei. toate personalităţile culturale gălăţene, precum şi În nal, prof. dr. Zanr Ilie a mulțumit cu invitaţii la evenimente. participanților pentru prezența și participarea Prof. univ. dr. Simona Anto a felicitat activă la discuții și a propus ca următoarea întrunire Biblioteca pentru rezultatele obţinute şi a încurajat a Consiliului Ştiințic să aibă loc în luna decembrie desfăşurarea serilor literare de joi la Universitate. În a acestui an. ceea ce priveşte monograa despre istoria literaturii Consiliul Științic al Bibliotecii „V.A. Urechia” 90 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment

Simpozionul Naţional „Monumentul – Tradiţie și Viitor” Iași, 14-17 octombrie 2013

ceastă ediţie, a XV- - Wilberg, autorul frescelor din curtea castelului Aa, marchează o Peleș, Dragoș-Cristian Căldăraru; continuitate a unei tradiţii în - Accademia di Romania in Roma – simbol al elitei care specialiștii din diferite românești, Mihaela (Bălan)Lazăr; domenii de activitate aduc - Contribuţia BNR la ridicarea „Accademia di o contribuţie remarcabilă Romania”, Cristian - Andrei Scăiceanu; la punerea în valoare a - Cetatea Soroca cu noile descoperiri arheologice, S. monumentelor, dar și a Mustaţă, I. Tentiuc; unor metode de cercetare, - Un boier nemţean, ctitor la Iași, și neamul său, restaurare și conservare a Ștefan S. Gorovei; acestora. - Reabilitarea Casei Miclescu din Iași (1868), Adrian Radu Moțoc Deschiderea ocială a Puișor; inginer, publicist simpozionului s-a desfășurat - Cetatea de scaun a Sucevei – date noi apărute în în Aula Universităţii Tehnice timpul lucrărilor de reabilitare, Gh. Sion; „Gh. Asachi” cu binecuvântarea IPS Teofan, Mitropolit - Ateneul Român la 125 de ani de la inaugurare. Mai al Moldovei și Bucovinei. Cu acest prilej au fost acordate mulţi autori. plachete nominalizate la mai multe personalităţi care În data de 15 oct. s-a efectuat o vizită de și-au adus contribuţia la restaurarea monumentelor. documentare la conacul Petre P. Carp de la Ţibănești, Conform unei vechi tradiţii practicate de gazda jud. Iași. Conacul a fost construit de Ion Carp simpozionului – Muzeul Unirii –s-a vernisat de data (bunicul lui P.P.Carp) în anul 1820, având iniţial aceasta o expoziţie intitulată „Călători prin Moldova doar parter și un etaj. În parcul conacului se aă un de altădată – monumente văzute de artiști” printre mausoleu al familiei Carp, construit din beton după care semnalăm pe: Michel Bouquel, Carol Popp de planurile inginerului francez Gustave Eiel, care Szathmari, Auguste Raet, Alois Saar, P. Muller, etc. l-a vizitat pe P.P. Carp la Ţibănești când a fost în Lansarea volumului „Monumentul – Tradiţie și România. După retrocedarea castelului în anul 2009, Viitor”, XIV, și albumul omagial care conţine imagini la iniţiativa Ordinului Arhitecţilor din România, și a de la toate ediţiile, au fost prezentate de prof. dr. Ioan unor ONG-uri din Franţa și România s-a organizat la Opriș. Aceste volume constituie o expresie grăitoare a conac un „Atelier de er forjat” unde se învaţă tehnici menirii acestui simpozion care se consacră prin toate tradiţionale a erului forjat ornamental pentru manifestările știinţice în slujba patrimoniului naţional. restaurarea monumentelor istorice. Simpozionul s-a desfășurat în patru secţii bine Finalizarea restaurării Bisericii „Sfântul Sava” din delimitate, într-un ambient încărcat de istorie cum Iași, datând din anul 1583, a fost un bun prilej de a se sunt sălile din Muzeul Unirii (Sala „Dublei alegeri”; organiza o întâlnire cu specialiștii care au contribuit în sala „Reformelor”; „Sala de conferinţe” și „Holul de diferite etape la restaurarea acestui monument unic din onoare”): România, ce îmbină elemente arhitecturale bizantine, - Monumentele și istoria lor; orientale, gotice, moldovenești și muntenești. - Monumente și arhitectură; Experienţa restaurărilor din ultimii 15 ani a - Tehnici și tehnologii de restaurare; constituit o vizită de documentare la mănăstirea - Viaţa monumentelor urbane. Probota, ctitoria lui Petru Rareș, Cetatea de Scaun de Din cele 120 de comunicări semnalăm următoarele: la Suceava și la bisericile de lemn din Maramureș. - Un monument și proprietarii săi: Palatul Meritul incontestabil al succesului acestui Cantacuzino din București, Narcis-Dorin Ion; Simpozion revine doamnei Aurica Ichim care avea să - „Casa cu orgă” din Galaţi, Marius Mitrof; mărturisească în volumul omagial: „Specialiștii din - Palatul Cotroceni-un monument istoric renăscut, întreaga ţară au căpătat bunul obicei de a veni în ecare Ștefania Ciubotaru; an la Iași pentru a discuta despre soarta monumentelor. - Fundarea Muzeului din Tecuci, Ioan Opriș; Astfel s-a înripat un Simpozion unic în felul său, - Arhiva unui arhitect român student la Viena în anii care a generat o stare de spirit, în care se regăsesc mulţi 90 ai sec. al XIX-lea, Tereza Sinigalia; entuziaști, preocupaţi de soarta monumentelor”.

90 91 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment

Fenomenul DACOLOGIC

oto: Pentru a că limba ta este limba acelor coloni romani, că așa lichida popoarele, se ne-au spus „corifeii” Școlii Ardelene acum 200 de începeM prin a le altera și a le ani. Și de-atunci…tot așa învăţăm la școală, adică… șterge memoria. Le distrugi asta trebuie să învăţăm. cărţile, cultura, istoria și Ei bine, mulţi savanţi din lume consideră falsă și vine altcineva, le scrie alte depășită teoria latinistă a originii poporului român cărţi, le dă altă cultură, le și a limbii române. Ei au aat mai demult care este inventează altă istorie. Între adevărul originii neamului românesc și a limbii timp, poporul începe să uite lui, adevăr ţinut sub tăcere în România, și de aceea ceea ce este, ceea ce a fost, iar renumitele universităţi au introdus în programele Năstase Marin cei din jur îl vor uita și mai lor limba română. Spre uimirea noastră, a românilor scriitor repede. neinformaţi. Milan Hubel- istoric Din nefericire, această TĂCERE nerească este ceh întreţinută și de media românească, fapt pe care Pe 31 august 2013, de ziua Limbii Române, site- l-am constatat cu amărăciune cu ocazia celui de-al ul „9AM.ro” a postat o știre considerată șocantă: paisprezecelea Congres Internaţional de Dacologie „Zece universităţi internaţionale prestigioase la care am avut fericitul prilej să particip. Lucrările (Oxford, Sorbona, Cambridge, Los Angeles ș. a.) congresului s-au ţinut la Buzău, între 16-18 august, au în programele de predare cursuri de limba și ind continuate la Chișinău, între 20-22 august. literatura română”. Această veste a provocat în rândul Evenimente despre care media românească nu a cetăţenilor români unele comentarii controversate, pomenit nimic. din care rezulta derută și confuzii. Unii au fost De fapt, nici despre alte congrese nu prea se miraţi că se acordă atâta importanţă limbii române, omoară presa să vorbească, dacă nu apare vreun când… „războiul bate la ușă”, iar sărbătoarea Limbii scandal pe-acolo, mai ales scandaluri politice. De Române ar  chiar „ultimul lucru ce mai trebuia pildă, în luna august, vedeta audienţelor tuturor făcut”. „Mai bine am serba ziua când om avea locuri televiziunilor a fost „Rromayana” prinţilor Cioabă, de muncă și venituri mari”. subiect extrem de „interesant și foarte important” Rămâi consternat când ai astfel de comentarii. pentru publicul românesc. De aici ceaţa groasă Câtă confuzie, necunoaștere și derută, pe fondul de tăcere, în condiţiile când istoriograa ocială obsedantelor griji cotidiene ale românilor, care românească nu acceptă „bâzdâgăniile” dacologice le provoacă lehamitea! Lehamite izvorâtă din însușite și promovate de mulţi savanţi de prestigiu ai cronicizarea gravelor probleme existenţiale ale lumii, care sunt contrare înţepenitei teorii latiniste, concetăţenilor care văd cu disperare că „aleșii” comform căreia poporul român s-a format în urma lor nu le mai rezolvă, cufundându-i tot mai mult procesului intens de romanizare a Daciei. în mocirla sărăciei și degradării morale. Este Că pseudosavanţii dușmanilor naţiei noastre dureros! Trist și dureros! Că românilor nu le mai promovează această teorie, nu mă miră. În fond acesta pasă de limba și istoria lor, repere ale identităţii și le este interesul. Cum rămâne cu… „ai noștri”, care apartenenţei lor la un neam vestit. Mai ales când nu vor să cunoaștem adevărata Istorie a românilor? sunt nevoiţi să devină „frunze-n vânt” în această Să u mai concret, măcar cu două exemple: furtună a globalizării, la ce bun aceste „însemne - când s-au descoperit cele 500 de tăbliţe cu nobiliare”, când peste tot sunt trataţi cu dispreţ? Și scriere dacică la Sinaia, „istoricii” noștri ociali au nici nu trebuie să știi că ești urmaș al celui mai vechi declarat că sunt niște falsuri măsluite de B.P. Hașdeu. popor din Europa și că limba ta, cea daco-română, „Teorie” susţinută și după ce analizele de laborator stă la baza limbilor europene actuale. Tu, românul din Anglia au stabilit vechimea lor din timpul umilit peste tot în Europa, trebuie să știi din dacilor. De aceea au fost ţinute în lăzi aruncate pe manualele școlare că istoria ta începe în anul 106 coridoarele Muzeului Naţional de Arheologie, fără d.Hr., când Dacia a fost distrusă de „strămoșul” tău, nicio gestiune din partea cuiva. Așa se explică faptul Traian, că toţi dacii au fost nimiciţi și au dispărut că au mai rămas doar 24 de tăbliţe, restul dispărând, din istorie, că te tragi din coloni romani în Dacia și fără să e tras la răspundere cineva. Noroc că 92 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment

inginerul Dan Romalo, care le-a predat muzeului, Enăchiuc, intitulată „Codex Rahonczi”, care a a avut fericita inspiraţie să le numeroteze și să le descoperit scrisul dacilor; fotograeze pe toate. Altfel ar  dispărut în neant - a sponsorizat publicarea multor volume pentru totdeauna. referitoare la istoria strămoșilor noștri, printre care - pe data de 7.04.2013, la oră de audienţă publicarea „Istoriei adevărului istoric” (2 vol.), autor maximă, TVR1 a difuzat o emisiune intitulată chiar prof. dr. Augustin Deac, a cărţii „Traco-Geto-Dacii, așa, „Misticarea istoriei”, în care vajnicii „istorici” naţiunea matcă din spaţiul carpato-danubiano- ociali ai României au denigrat și minimalizat balcanic”; personalitatea voievodului Mihai Viteazul care a - s-au publicat câteva cărţi de referinţă pentru reușit să refacă Dacia Mare. Acești „istorici” au claricarea unor probleme ale originii poporului considerat „mitizare” cele scrise despre marele român: „Noi nu suntem urmașii Romei” și „Noi, voievod de către Nicolae Bălcescu și Nicolae Iorga. Dacii”, autor doctorul Napoleon Săvescu, volumul Mai mult, marele „istoric” contemporan, Lucian „Genomul uman”, autori Georgeta Cardoș și prof.dr. Boia, a armat: „Eu cred că, în realitate, România Alexander Rodewald; actuală nu are nimic comun cu Dacia antică”. - s-a sprijinit publicarea multor cărţi și reviste Asociaţia „Geto-Dacii” a transmis televiziunii cu tematici revelatoare ale adevărului istoric al naţionale un PROTEST energic faţă de difuzarea neamului nostru, al căror număr a crescut an de an, acestei emisiuni, rămas fără răspuns, deci fără a  exponenţial. O simplă înșiruire a titlurilor acestora cunoscut de opinia publică. ar epuiza toate paginile unei reviste; Așa se explică șocul românilor când aă că cele - tot sub auspiciile Societăţii „Dacia Revival” a mai prestigioase universităţi din lume au introdus apărut revista „Dacia Magazin”, postul de televiziune limba daco-română în programele lor. Și tot așa „Dacia TV” de la New York, s-au compus melodiile: se explică apariţia fenomenului DACOLOGIC, ca „Imnul Dacic”, „Geneza poporului dac”, „Marșul reacţie la atitudinea istoricilor ociali români faţă dacic”, „Cei ce-au crezut că pot învinge dacii” ș.a. de adevărul istoric al neamului nostru. O succintă Spaţiul nu-mi permite să prezint toate acţiunile și descriere a fenomenului și realizările acestei mișcări: realizările acestei societăţi. Voi aminti, totuși, câteva - în anul 1999 se îninţează la New York adevăruri ale istoriei neamului nostru, relevate în „Dacia Revival International Society” (Societatea comunicările și cărţile prezentate la ultimul congres: „Renașterea Daciei”) având ca fondator și președinte - comunicarea dr. Napoleon Săvescu „Contribuţia pe doctorul Napoleon SĂVESCU cu scopul declarat genetică la cunoașterea originii poporului român”: de „a readuce în drepturile ei adevărata istorie a „prin analiza ADN mitocondrial s-a stabilit că poporului daco-român”; relaţiile genetice dintre populaţiile vechi din - din anul 2000 până-n anul 2013, Societatea epoca bronzului și a erului și populaţiile actuale „Renașterea Daciei” a organizat pe teritoriul din spaţiul carpato-danubian sunt identice, deci României, în ecare an, Congrese Internaţionale de strămoșii noștri sunt pelasgii și urmașii lor, geto- Dacologie. La aceste congrese s-au făcut comunicări dacii. Că acest tip de relaţii genetice se pot extinde știinţice referitoare la istoria strămoșilor noștri, pe tot arealul locuit în vechime de pelasgii și tracii daco-românii și a strămoșilor acestora, pelasgii, pe din peninsula Balcanică, dar și din întreaga Europă, baza descoperirilor arheologice, cercetărilor unor până-n Italia și Spania, unde au ajuns triburile specialiști români și a unor savanţi de prestigiu din pelasge, inclusiv actualul teritoriu al Turciei și vestul întreaga lume; Asiei, până-n nordul Indiei și chiar în China; - s-au valoricat operele unor mari savanţi români - spaţiul geograc al pelasgilor (și, ulterior, al care au studiat istoria strămoșilor noștri, dintre care traco-geto-dacilor) cuprindea, pe lângă actualul amintim pe: Nicolae Densușianu, autorul vol. „Dacia teritoriu al României, în est până la Nipru și nordul Preistorică”, Vasile Pârvan, autorul vol. „Getica”, Mării Negre, în nord până la Carpaţii Păduroși (în B.P. Hașdeu, autorul studiului „Pierit-au dacii?”, a Polonia), în vest, până la bazinul Vienei și podișul „Istoriei critice a românilor” și a monumentalului Boemiei, în sud până la Adriatica și aproape în dicţionar „Magnum Etimologicum Romaniae”; întregime peninsula Balcanică. - prof. Ion Gâju: - a cumpărat cartea „Zamolxis Primus Getarus „Spaţiul geograc dacic”; Legislator”, scrisă de suedezul Carolus Lundius și - câteva repere istorice ale locuirii teritoriului publicată la Upsala în anul 1687, care a fost tradusă românesc (din volumul „Adevărata obârșie a în română și engleză; poporului român”- autor Valeriu D. Popovici-Ursu): - la al doilea Congres (2001), „o adevărată - PALEOLITICUL SUPERIOR (40000-10000): revelaţie a produs comunicarea doamnei Viorica descoperirea unui maxilar uman în „Peștera de 92 93 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment oase” din munţii Aninei. A fost datat cu C-14 de și înmulţindu-se, carpato-dunărenii au căutat antropologul Erik Trinkaus de la universitatea un exod în toate direcţiile după acel cataclism. din St. Luis (S.U.A.) ca ind vechi de 35000 ani și În cartea acestor cercetători sunt menţionate aparţinând celui mai vechi om din Europa; direcţiile de migraţiune și zonele până unde au - descoperirea celor mai vechi elemente de ajuns migratorii, purtători ai civilizaţiei create pe civilizaţie din lume (locuinţe-n bordeie, ciocanul teritoriul carpato-danubiano-pontic; de minerit, lancea cu două tăișuri, harponul de - „Anul 5508 î.Hr., este anul de când poporul pescuit), vechime 18000 ani, com. Cotușca, jud. român își notează cultul religios SCRIS, an folosit Botoșani, București, Peștera Moeciu ș.a.; în toate actele cancelariilor domnitorilor români și - descoperirea celor mai vechi așezăminte în toate cronicile vechi românești din era noastră omenești sedentare de către Lepenski Vir în zona (salvate de la distrugere) până-n sec. al XVIII-lea, Porţilor de Fier, zonă locuită între mil. XIII și VI când domnitorii fanarioţi, străini de cultura și î.Hr.; civilizaţia poporului român, au renunţat la acest - descoperirea de la Turdaș de către Soa Turmă, sistem de datare. Apoi, s-a introdus datarea religiei din Orăștie, a cca. 200 de tăbliţe și frânturi ceramice ortodoxe, cu anul zero, reprezentând nașterea acoperite cu incizii simple, vechime cca. 8500 ani Mântuitorului nostru, Iisus Hristos.” î.Hr. Erudiţii specialiști Schliemann, Virchow, dr. I. Pentru poporul român, anul 5508 este de o Stern, Kallman ș.a. au conrmat faptul că semnele însemnătate deosebită, indcă atestă existenţa incizate de pe aceste tăbliţe constituiau o scriere ale noastră pe pământul în care locuim fără întrerupere, cărei grafeme (semne vizuale ale unui sunet) aveau de mai bine de șapte milenii, combătând cu tărie corespondenţe ulterioare în Sumer, Egipt, Asia utopica teorie a formării poporului nostru de-abia Mică (Troia), Creta ș.a. Cercetătoarea transilvană după anul 106 d.Hr. din simbioza colonilor romani arma că așezarea de la Turdaș a fost locuită de un cu băștinașii, în 165 de ani de ocupaţie romană. trib dacic. Mă opresc cu enumerarea altor repere ale - atestarea existenţei agriculturii: 7800 î.Hr.- adevăratei istorii a neamului nostru, întrucât Cercetătorii de la Universitatea din Edinburgh, cercetările în acest domeniu continuă, iar în colaborare cu cercetătorii români, descoperă rezultatele acestor cercetări reprezintă o cantitate la Clisura Dunării, la Porţile de Fier și la malurile uriașă de informaţii, încă nesistematizate într-o Dunării grăunţe de cereale și oseminte umane. formă succintă și uidă, pe înţelesul tuturor. De Pentru a exclude eventuale erori în privinţa datării, altfel, informaţii neacceptate (deocamdată) de analizele au fost efectuate la patru laboratoare istoriograa ocială românească, înţepenită în anul europene: Oxford, Groningen, Berlin și Bonn. 106 d.Hr. când civilizaţia și cultura neamului nostru Marija Gimbutas, cercetătoarea americană de ajunsese la apogeu, dar a fost distrusă de „tătucul” la Univ. Los Angeles, care a analizat civilizaţiile nostru, împăratul Traian, un geniu (rău pentru noi) epocii neolitice din toată Europa, a prezentat politic și militar. în anul 1971 la Congresul al VIII-lea de știinţe Poate, mulţi dintre cititori se vor întreba (ca preistorice și protoistorice, ţinut la Belgrad, o și istoricii noștri ociali): la ce bun cunoașterea hartă în care teritoriul României reprezenta acestei „Istorii adevărate a poporului român”? centrul zonei de civilizaţie, la intersecţia între Nu mai are nicio legătură cu problemele noastre axele N-S și E-V, care trece prin Bucegi, unde se actuale. Fals! Are o mare legătură. Acele interese, află Sfinxul sculptat în stâncă reprezentând pe străine interesului nostru naţional, doresc SĂ NU SATURN, zeitate celestă venerată de geţi. Aici a CUNOAȘTEM adevărata istorie a românilor, fost naţiunea matcă a europenilor de astăzi. În pentru ca POPORUL român să e transformat afară de această zonă, cercetătoarea americană în POPULAŢIE, ca amestecătură de mai multe nu a mai găsit în restul Europei nicio urmă de etnii conlocuitoare, populaţie trăitoare pe un civilizaţie; TERITORIU periferic european. Populaţie mai - 5600 î.Hr. - Crearea Mării Negre prin spargerea ușor de manipulat în condiţiile globalizării tot mai barierei de stânci dintre Marea de Marmara și agresive. lacul de apă dulce care exista înainte. Geozicienii Depinde numai de noi dacă acceptăm sau nu americani William Ryan și Walter Pitman au manifestările acestui fenomen DACOLOGIC, care studiat acest fenomen, spunând că în urmă cu 7600 dorește păstrarea identităţii și demnităţii românilor, de ani, pe locul unde se aă astăzi Marea Neagră în această furtună globalizatoare actuală, care ne era un lac de apă dulce, cu 110m mai jos decât spulberă i neamului ca pe „frunza-n vânt”. nivelul actual. (cartea „Noah’s ood”). Prosperând 94 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment • Eveniment

Recontres francophones 12 Septembrie 2013

1. Poezia românească expoziţiei internaţionale de artă contemporană şi s-a auzit din Paris de texte literare Meditation Lumiere, găzduită de Patru scriitori bistriţeni, Clubul Artelor din Paris – Madelaine, Joel Conte Elena M. Cîmpan, Menuţ i-a prezentat pe poeţii români şi activitatea lor, din Maximinian, Victoria Fătu dorinţa de a continua schimbul cultural şi pe viitor. Nalaţiu şi Dorel Cosma, Poeţii bistriţeni şi cărţile lor s-au aat în tumultul au fost invitaţi să participe, universal de conexiuni multiculturale, materializat în luna septembrie, la o în lecturi din poezia proprie, ascultate şi apreciate întâlnire internaţională a de către iubitorii genului liric. De asemenea, au poeziei, la Paris. Scriitorii participat la Promenada poetica 2013, organizată Victoria Fătu români au fost însoţiţi de în amintirea poetului Aimé Césaire, scriitor din Nalaţiu scriitor preşedintele Asociaţiei Martinica, militantul culturii africane în toată Rencontres Europeennees lumea. A fost prezentă poeta Ozoua Soyinka, cu care Europoesie - poetul Joel Conte. s-a stabilit realizarea unor proiecte comune la Casa Poeţii bistriţeni, însoţiţi de Joel Conte, au fost cu lei din Bistriţa. A fost vizitată Biserica Română invitaţii emisiunii de la radio ENGHIEN Franţa, Ortodoxă din Paris, preot Constantin Târziu, în moderată de poetul Francois Fournet. Tema faţa căreia se aă statuia lui Mihai Eminescu. Tot emisiunii a fost poezia, aici, scriitorii s-au întâlnit ce înseamnă ea pentru şi cu artista Lia Lungu, ecare dintre invitaţi, animatoare a manifestărilor cum au ajuns să scrie culturale din New York, care poezie, rolul conexiunilor şi-a manifestat intenţia unui internaţionale dintre schimb cultural între Centrul idei. Scriitorii au citit din Cultural Municipal Bistriţa şi creaţia proprie, atât în comunitatea românească din română, cât şi în fran- America. ceză, ind felicitaţi, prin telefon, de colegi poeţi internaţionali. Sărbătorind centenarul caruselului din Parcul Victoria Fătu Nalaţiu lânga, Joël CONTE Président de l’associatio Rencontres Européennes- Arcului de Triumf, Europoés, din Bistriţa: Elena M. Cîmpan, preşedintă Asociaţia Artiştilor şi cenaclului „Conexiuni”, Menuţ Maximinian, Poeţilor Francofoni a directorul ziarul Răsunetul, Dorel Cosma - directorul organizat un moment de Centrului Municipal de Cultură (preşedintele teatru si poezie. Poeţii Uniunii Internaţionale de Folclor) bistriţeni au fost invitaţi să citească din creaţiile proprii, în aplauzele spectatorilor care s-au oprit să asculte. Tot aici a fost prezent ambasadorul UNESCO la Paris, M. Khamliene Nhouyvanisvong, cu care au fost stabilite relaţii de prietenie în vederea desfăşurării unor proiecte şi la Bistriţa. În programul Așul Manifestării 94 95 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Memento • Memento • Memento • Memento • Memento • Memento

Alexe Rău - 60 de ani

DISTINSE DOMNULE DIRECTOR DR. ALEXE RĂU! SCRIITOR, BIBLIOLOG, FILOSOF ȘI PRIETEN,

n moment aniversar este, în esenţă, unul al Ubucuriei, un bun prilej de a face bilanțul după parcurgerea unor ani cu atât mai mult, cu cât este vorba de o vârstă deosebită, aşa cum este cea de 60 de ani pe care o sărbătoriţi. Colectivul Bibliotecii Județene „V.A. Urechia” doreşte să e alături de Dumneavoastră la ceas aniversar, pentru că aţi dovedit de-a lungul timpului că sunteţi un mare iubitor de neam și cultură, unul dintre cei mai valoroși și activi Oameni ai Cărţii din spaţiul românesc de peste Prut. Absolvent, încă din 1975, al Facultăţii de Biblioteconomie şi Bibliograe a Universităţii de Stat din Chişinău, v-aţi dedicat cu pricepere şi dăruire întregul parcurs al vieţii tărâmului cercetării în acest domeniu, mai întâi ca lector universitar al aceleiaşi facultăţi, iar apoi dorinţa de a  mai aproape de Cetatea Cărţii v-a îndrumat paşii spre structurile celei mai mari şi mai reprezentative intituţii în acest domeniu din Republica Moldova - Biblioteca Naţională. Treptele ierarhice parcurse de Domnia Voastră atât în cadrul Bibliotecii, cât şi în cele ale Ministerului Culturii au constituit pietre de temelie pentru funcţia pe care aveaţi să o dobândiţi din 1992, aceea de director general al Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova. Acesta a fost, de altfel, modul de a vi se recunoaşte meritele pe care le-aţi avut în dezvoltarea biblioteconomiei din Basarabia prin fundamentarea şi demonstrarea necesităţii reformei bibliotecare în republică şi a elaborării modelului cibernetic al managementului de bibliotecă. Ca cercetător ştiinţic cu titlul de doctor în lozoa biblioteconomiei, aţi impus, prin studiul dumneavoastră, trebuinţa elaborării şi evidenţierii bazelor lozoce ale bibliologiei, în general și aţi descoperit noi adevăruri științice referitoare la Cazania Mitropolitului Varlaam, la opera lui Nicolae Densuşianu şi la dilema inţei naţionale românești, fapte de cultură care au o însemnătate imensă pentru oamenii de știinţă ai prezentului și viitorului, efort pe care l-aţi depus pentru a  folosit cu înţelepciune și pasiune de generaţiile care vor veni. Contributor activ la procesul renaşterii unui real focar de cultură naţională în Basarabia, prin intermediul acestei Cetăţi a lecturii - unde întelepciunea se găsește la ea acasă, într-o împărăţie fără dimensiune spațială și temporală și care, spre deosebire de noi, nu poate avea vârstă, ci numai capacitatea de a opri timpul în documentele sale cu o puternică forţă de vizionare a spaţiilor inedite - aţi reuşit să străbateţi la conducerea ei, vreme de mai bine de două decenii, o cale care nu a fost deloc uentă. În tot acest timp, Biblioteca a parcurs un drum atât cu împliniri, cât şi cu dicultăţi, rezistând cu putere încercărilor la care au supus-o oamenii şi vremurile, pentru ca astăzi să vi se aprecieze eforturile pe care le-ați depus. Sub conducerea Domniei Voastre, Forul Naţional al culturii moldovenești are în portofoliul său realizări de-a dreptul grandioase, ce îşi denesc o dublă orientare: pe de o parte, diversitatea şi modernitatea

96 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Memento • Memento • Memento • Memento • Memento • Memento

promovată de ecare dată, pe de altă parte, mărirea în permanenţă a numărul de cititori care se lasă prinşi în lanţul troc al cunoașterii prin întrebări, revenind aici pentru a căuta răspunsuri. Reflectarea fidelă a realităţii biblioteconomice din Basarabia şi a consecinţelor sale educaţionale, culturale şi sociale sunt trăsături definitorii ale fiinţei Dumneavoastră. Prin atributele și competenţele de care dispuneţi, aţi fost în măsură de a găsi oricând o soluţie, servind onest şi eficient interesului obștii moldovenești în activitatea pe care o desfăşuraţi și nu v-aţi lăsat copleşit de pierderi și greutăţi pentru ca astăzi să fiţi mîndru că sunteţi bibliotecar! Pentru Domnia Voastră biblioteconomia a constituit și constituie o ştiinţă şi o artă pusă în slujba celor care beneciază de serviciile bibliotecii – utilizatorii – care trebuiau să vadă în această profesie balanţa care păstrează echilibrul între trecut, prezent şi viitor. Cu alte cuvinte, aţi făcut din acest domeniu al știinţei un simbol, folosindu-vă de harul, tactul, profesionalismul, devotamentul, sinceritatea şi abnegaţia de largă disponibilitate umană de care dispuneți în permanență. Timpul - de care toţi se plâng că lipseşte şi se comprimă, constatare care denotă falimentul unui eu care nu doreşte să se privească în oglinda emoţiilor, socialului şi universalului - este pentru Domnia Voastră masurat cu o altă unitate. Așa se explică faptul că sunteţi unul dintre cei mai prolici oameni de cultură din Basarabia, fapt demonstrat de existența celor peste 200 de studii, articole, eseuri pe care le semnaţi în diverse periodice de specialitate din republică, din România, Rusia, Iugoslavia, SUA, Austria, Franţa etc. Într-una dintre meditaţiile sale, Barbara Tuchman spunea: „Cărţile sunt cărăuşii civilizaţiei. Fără cărţi, istoria e mută, literatura nu are glas, ştiinţa paralizată, iar gândirea şi meditaţia suspendate.” Pentru că aţi dorit ca literatura să devină mai bogată, iar biblioteca, cu toate fondurile ei de texte încorporate în mănunchi să comunice și prin diversitatea scrierilor Dumneavoastră, aţi abordat, încă din tinereţe, de la vârsta de șaisprezece ani, toate genurile literare publicând: volumele de versuri Spune ceva (Chişinău, 1993), Uniluconul (Chişinău, 1997), Nuca lui Nevermore (Timişoara, 1999) și cărţile de eseuri cu tematică în domeniul bibliologiei: Există şi un Dumnezeu al bibliologiei (Chişinău, 2001), Jurnal parizian (Chişinău, 2001), Ochiul din oglinda paginii (Chişinău, 2002). Comunitatea noastră, a bibliotecarilor, este mândră şi onorată să vă aibă mereu aproape, ca pe unul dintre cei mai distinşi membri și îndeosebi prieten, la evenimentele culturale de anvergură, cum este Festivalul Naţional de Carte „Axis Libri” atunci când nu pregetaţi să ne promiteţi că veţi „continua fructuoasele colaborări între Biblioteca V.A.Urechia şi cea din Chişinău”, motiv de mare mândrie și satisfacţie pentru noi, bibliotecarii urechiști. Oamenii ca Dumneavoastră, care ştiu că ceea ce fac este de fapt o reconsiderare a propriului eu şi a dorinţei de bine pentru spiritul specific românesc, persoanele care promovează actele culturale şi contribuie cu fapte concrete la realizarea lor, au de ce să fie mândri. Apreciem efortul pe care îl depuneţi necontenit pentru susţinerea întregirii patrimoniului spiritual românesc - prin faptele durabile pe care le realizaţi - şi vă urez să susțineți cu aceeași putere de muncă și eficiență activitatea biblioteconomiei și a științei informării pentru a înregistra rezultate ale căror consecințe să le regăsim pe tărâm educațional, cultural și social, prin și cu ajutorul competenţelor dobândite, servind cu profesionalism interesul pentru studiu și lectură. Omagiul pe care vi-l aducem, în semn de recunoaștere a activităţii Dumneavoastră, sper să se constituie într-un îndemn de a continua să slujiți spiritualitatea și cultura românească pentru credința în același adevăr: cartea şi biblioteca nu au fost niciodată separate de procesul de instruire şi educare. Vă urăm să priviţi cu mândrie și demnitate în urmă şi - peste măcar atâţia ani câţi împliniţi acum – să fiți satisfăcut că iubirea pentru actul lecturii, cultivată de Dumneavoastră astăzi, la vârsta adevăratei maturități, a dat roade bogate! Să ne trăiţi întru mulţi și rodnici ani, în deplină sănătate, să vă bucuraţi de răsplata meritelor și strădaniilor ce le-aţi sădit în slujba culturii române în general și al actului lecturii în special! Cu aleasă prietenie, Prof. Dr. Zanfir Ilie, Director al Bibliotecii „V.A. Urechia” Galaţi 96 97 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Memento • Memento • Memento • Memento • Memento • Memento

Mircea Regneală - 70 de ani

DISTINSE DOMNULE PROFESOR UNIVERSITAR MIRCEA REGNEALĂ,

ucuria aniversării unei individualități de marcă a breslei Bbiblioteconomice românești nu putea să nu e împărtășită și de colectivul Bibliotecii Județene „V.A. Urechia” Galați, care a ținut ca la sărbătoarea celor 123 de ani de existenţă a Cetăţii Cărţii de pe melegurile dunărene să-l celebreze pe OMUL care poate  considerat reîntemeietorul învăţământului de prol de după 1989, învățământ pentru care a militat să îl aducă la statutul și demnitatea de care se bucură azi. Model al personalității biblioteconomice al ultimilor 23 de ani, Domnia Sa s-a remarcat prin credinţă, atașament și devoţiune față de profesie, fapt demonstrat prin opera știinţică din domeniu - cu precădere studiul tuturor tipurilor de documente, de la cele tradiţionale la cele moderne - unde este atât autor, traducător, coordonator, referent științic, dar și editor, director și fondator de revistă de prol și asociaţie profesională. OM de o simplitate și o modestie rar întâlnite în zilele noastre, avem în persoana Domniei Sale exemplul celui care și-a asumat destinul cu mult curaj, ind apreciat și contestat, având parte de recunoaștere și de ingratitudine, dar acestea sunt sentimente umane pe care vremea le cerne, iar importanța documentelor de referință în domeniul biblioteconomiei pe care Domnul Profesor le-a realizat va dăinui, așezându-l acolo unde își merită locul, pe înaltele trepte ale scării valorice din domeniul biblioteconomic. Principala sa activitate, cea de profesor universitar la Catedra de Biblioteconomie și Știinţa Informării din cadrul Facultății de Litere, a pus în valoare arta de a reuși să unească oamenii, să comunice cu aceștia, să-i formeze cu har și întelepciune și a scos în evidență că este una dintre persoanele care știu să construiască și să mențină sănătos o ramură a învățământului care se prăbușise. Model demn de urmat pentru discipolii săi, Profesorul Mircea Regneală a conrmat că menirea bibliotecarului este aceea de a ști să ofere informații, dar și că universul profesioniștilor în acest domeniu își are statutul actual și datorită valoroasei contribuții pe care a avut-o în calitate de mentor. Avem plăcerea să vă m alături la acest ceas aniversar și să vă felicităm pentru întreaga dumneavoastră activitate în sectorul biblioteconomic și al știinţei informării și pentru modul în care v-aţi dedicat cu pricepere și dăruire pe tot parcursul vieţii tărâmului cercetării în acest domeniu. La frumoasa vârstă pe care o împliniţi vă urăm să trăiţi întru mulţi, fericiţi și rodnici ani, în deplină sănătate, să vă stăpânească aceeași putere de creaţie și să vă bucuraţi de răsplata meritelor și strădaniilor ce le-aţi pus în slujba comunităţii biblioteconomice românești!

Cu deosebit respect, Colectivul Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia” Galaţi

98 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Memento • Memento • Memento • Memento • Memento • Memento

Grigore Hagiu – 80 ani de la naștere Poetul luminii sporite

ată că Anul Nichita Stănescu se apropie de un tablou istoric, în care sunt vehiculate chipuri, relații și Isfârșit fără a  fost susținut prin manifestări sentimente, fapte, culoare locală, totul înmănuncheat în de mare impact. Evident, nici aniversarea lui feliile de viață ale unui caleidoscop. Scenele, comparabile Grigore Hagiu, celălalt dioscur al ”frăției” poetice cu lmele suprarealiste, sunt populate de personaje (Luigrigoredelanichitasuetulmeunedeslipitdeallui – care reprezintă dublurile astrale ale prietenilor, rudelor dedicație de la Nichita, februarie 1964), nu a beneciat de (chipul lui - al tatălui, n.n. - de un roșu limfatic stătuia o mai bună marcare, vizibilă în plan național, exceptând încă, aplatizat și trist, parcă decupat din tablă subţire, desigur tradiționalul festival de la Târgu Bujor. xă și unduitoare totuși) și ale altor persoane cu care Apărută la Editura Promotal, în 2011, Jurnalul de vise intra în contact în viața de zi cu zi, cum ar  Nichita reunește texte din perioada 1979-1984, o serie de cronici, Stănescu, sora - Gina Hagiu, soția – Ana, Nicolae Velea, articole, diverse însemnări, transcrieri și decupaje din Fănuș Neagu, Mircea Dinescu, Nicolae Breban, Mihai documente olografe, din presă, precum și un însemnat Ursachi, Cezar Baltag și mulți alții. Pământul natal, număr de fotograi. atât ca loc, dar și ca element natural (brazde, maluri, Ineditul junal de vise inclus în acest volum reprezintă mase aluvionare), apare ca un laitmotiv contrastant cu o adevărată provocare pentru exegeți, deoarece, deși peisajele urbane aglomerate și gălăgioase, cu clădiri nu există o intenționalitate explicită a lui Hagiu de a și străzi bucureștene, îndeosebi. Sunetul este, de altfel  publicat, el are reale valențe literare pretabile la o invocat frecvent, e ca rumoare de voci, ca strigăt, ca abordare critică. Este cunoscută și analizată de unii zgomot asurzitor, angoasant, alternînd cu liniștea sau exegeți dimensiunea selenară, melancolică a creației zborul tăcut (Pluteam ușor, lin, deasupra pământului, hagiene. Aceasta rămâne însă, în afara studiilor aproape fără corp, fără formă, numai simţuri și liniște referitoare la onirismul estetic românesc, ind receptată interioară). Multe descrieri par a  adevărate provocări doar din perspectiva reveriei romantice. ale transcendentului camuat într-un „magnetism Balansul dintre temele și motivele astrale și cele luminos”, în lumina prezentă în diverse forme, în tainica terestre, între lumina revelației poetice și umbrele putere protectoare, în puritatea zăpezii neatisă nici de din undergroundul liric, este amplu redat în poemele om, nici de ară sau în păsările uimitor de albastre. S-au lui Hagiu. Stălucirea crudă, solară, nichitiană este pronunțat asupra lui Hagiu nume sonore ale criticii îmbogățită de cea selenară, redată prin diversele faze românești precum Mihai Cimpoi, Gh. Grigurcu, Dan ale interferenței graduale a celor două entități creative. Cristea, Lucian Raicu, A. Balaci, Ctin Trandar etc. Matei Relația celor doi poate  comparată e cu a gemenilor Călinescu remarca, spre exemplu, structura romantică, Castor și Polux, care își împărțeau alternativ nemurirea, datorită vastelor confruntări, contemplaţiei universului e cu Spica, albastra stea binară, inspirînd o generație în mișcare și patosului losoc. Opera depășește însă de tineri și parafând decisiv desistarea față de adecvarea acest cadru, ind puternic ancorată în suul modernist la criteriul corectitudinii politice al valului proletcultist. (bine temperat, după opinia lui Ion Pachia-Tatomirescu) Însă, paradoxal, tocmai din zona de penumbră ni se al celei de-a doua jumătăţi a secolului al XX-lea, iar poate livra adevărata măsură a originalității sale. Jurnalul de vise pare că întărește ipoteza. Pentru Nicolae Publicat postum, Jurnalul de vise constituie un punct Ciobanu originalitatea poetului stă în structura frapantă. de plecare și o oportunitate de a analiza creația lui Grigore Consider, însă, că există în straturile latente ale creaţiei Hagiu independent de contextul îngemănării substanței sale elemente care necesită o nouă grilă de evaluare lirico-losoce a celor doi. Natura soanică a transcrierii critică. Parafrazând, prin răsturnare de sens, pe unul din viziunilor onirice (și visele sunt o încordare a spiritului), exegeții săi, îndrăznesc să arm că Grigore Hagiu nu a precum și perspectiva de sorginte budistă a reprezentării fost doar poetul întunericului lucitor (Negoiţescu, p. 166), lumii și vieții ca vis (sînt visat pe spațiul șubred/miezul ci mai curând poetul luminii sporite. Prin plonjoanele celor două mari treziri) sunt coordonate ce pot contura sale prometeice în lumea umbrelor, prin tușele hieratice o scriitură originală, matură, fundamentată pe achiziții ale unor viziuni poetice și prin redarea unică a vibraţiilor conceptuale solide și emoţii estetice ranate. Textele lirice, în dubla manifestare a percepţiilor, de la palpabil/ pot  tratate ca niște micropovestiri. Totodată, privit dens la subtil/evanescent, harul artistic al lui Hagiu se global, jurnalul poate  considerat o scriere unitară, atât dezvăluie viguros și solemn, blând și puricator. personajele, cât și locurile ind perfect integrabile într- Letiția Buruiană 98 99 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Memento • Memento • Memento • Memento • Memento • Memento Vladimir Zamrescu - Dansatoarea

N.R. Extras din Albumul unei prietenii. Nichita Hristea Stănescu și Vladimir Zamrescu, București: Alexis, 2012.

100 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 Memento • Memento • Memento • Memento • Memento • Memento

Nichita Stănescu - Către iubita din vis Schiţă a poetului

N.R. Extras din Albumul unei prietenii. Nichita Hristea Stănescu și Vladimir Zamrescu, București: Alexis, 2012.

100 101 An VI, nr. 21, decembrie 2013 AXIS LIBRI Editura „AXIS LIBRI” a Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia“ Galaţi semnalează următoarele apariții: 2012 Anuarul evenimentelor culturale 2013 Astra Bălan: 10 ani de activitate / Ioan Roman, Ion Ionescu’s Story / Ion Manea Rodica Roman A şaptea poartă / Maximilian Popescu-Vella Animale politice / Ilie Z. Pleşcan 2013 Visuri ilegale / Ilie Z. Pleşcan Valori din două veacuri / eodor Codreanu Incompatibila noapte / Coriolan Păunescu Între Dionys şi Afrodita / Rareş Strat Regele ghioceilor / Ion Manea e American Film / Grid Modorcea Sărutul lui Simon / Rareș Strat Lumea fotograe pe internet / Ștefan Andronache Viața ca o poveste lagărul - un coșmar / Lina Evadări ratate / Constantin Vremuleț Codreanu Parabola: Scarabeul... albastru / Ilie Tănăsache e cork from Badalan to New York / Grid Modorcea Caragiale și Galațiul / Biblioteca Județeană „V.A. Caietele Colocviilor Constructorilor de Nave 2011 nr. 2 Urechia” Galați Oameni în memoria Galațiului: Aniversări 2011 Surâsul spiritului: Convorbiri elective / Tănase Umbra sunetului / Valentina Leonte Dănăilă Vâltoarea clipelor eșarfe / Ioan Toderiță Emil Cioran: Mărturii şi referinţe / Ionel Necula Fațete ale publicistului și memorialistului V.A. Urechia Moşia / Ioan Toderiţă / Zanr Ilie Galati: Travel guide / Zanr Ilie, Pompiliu Comşa Non moriro’ a causa della mia morte / Mihail Gălățanu Fum negru, fum alb / Ion Grosu Ochiul de sticlă / Katia Nanu Pluta din Bădălan la New York / Grid Modorcea Fie ca morții să rămâna morți / Rareș Strat Amorul la binea / Grid Modorcea La triste france / Rareș Strat Ninsori pe clape de pian / Gheorghe Gurău Aventurile lui SpiderVlăduț: Banda Șobolanilor / Umbre chinezeşti / Kai Xin Iulian Voicu Expectaţia nobelului / Oana Dugan

SUMAR NICHITA STĂNESCU - 2013 - Anul Nichita Stănescu Coperta II ZANFIR ILIE - Pescarul care l-a găzduit pe Eminescu pag. 1 BIBLIO-BREVIAR ALEXE RĂU - Clasic și modern în managementul de bibliotecă: Modelul cibernetic (II) pag. 3 DORU BĂDĂRĂ - Șerban Cantacuzino și introducerea limbii române în ocierea serviciului liturgic în biserica din ţara românească (I) pag. 6 VALENTINA ONEŢ - Mărturii documentare despre regalitatea românească pag. 9 VASILE A. DEAC, IONELA BURZ, CAMELIA BOCA, ALEXANDRU DEAC - Programul de carantină biblioteconomică internă, regională, naţională și internaţională a info-documentelor și locaţiilor de bibliotecă – între mo și deziderat profesional (I) pag. 13 IONELA BURZ - Dezvoltarea colecţiilor la Biblioteca Universităţii din Oradea: metodologii, studii de caz (I) pag. 17 ADA TĂBĂCARU - Biblioteca publică ,,V. A. Urechia”, punct de referință pentru nerezidenții din Galați pag. 20 SALONUL LITERAR AXIS LIBRI SILVIA MATEI - Salonul Literar „Axis Libri” a ajuns în cel de-al șaselea an de activitate pag. 22 SALONUL LITERAR AXIS LIBRI: RECENZII VIOLETA MORARU - Regneală, Mircea (coord.). Tratat de biblioteconomie. Vol. 1. București: Asociaţia Bibliotecarilor din România, 2013 pag. 25 DORINA BĂLAN - Melinescu, Nicolae. Deșertul de er. Cluj-Napoca: Ecumenica Press, 2007 pag. 26 LEONICA ROMAN - Anton, Ruxandra. Cartea lumilor dispărute. București: Tracus Arte, 2011 pag. 27 CATRINA CĂLUIAN - Christi, Aura. Tragicul visător. București: Ideea Europeană, 2013 pag. 28 DANIELA PRUTEANU - Topolog, Ion. Inelul de aur. Brașov: Pastel, 2012 pag. 29 SPIRIDON DAFINOIU - Tofan, Ioan Gh. Piaţa veche (Călătorii paralele I). Galaţi: Fundaţia Culturală Antares, 2013 pag. 30 CAMELIA GĂVĂNESCU - Iulian Voicu. Aventurile lui SpiderRadu/Aventurile lui SpiderDenis. Galați: Axis Libri, 2013 pag. 31 ANDREI PARAPIRU - Necula Ionel. Uricar la poarta Moldovei de Jos. Vol. IV. Tecuci: Grapho Press, 2013 pag. 32 SIMONA FELEA - Necula Ionel. Uricar la poarta Moldovei de Jos. Vol. V. Tecuci: Grapho Press, 2013 pag. 33 SIMONA MILICA - Costache, Constantin. Mayday. București: Tritonic, 2013 pag. 34 SALONUL LITERAR AXIS LIBRI: EPIGRAME ION GROSU pag. 35 VASILE MANOLE pag. 36

102 AXIS LIBRI An VI, nr. 21, decembrie 2013 GALERIA DE ARTĂ MARIA DUNAVĂŢU  Chipuri pag. 37 MIHAI GHEORGHE CORON - Barcagii, La Dunăre pag. 38 MIHAI GHEORGHE CORON - Grup de ori pag. 39 CORNELIU STOICA - 120 de ani de la nașterea pictorului Reuven Rubin pag. 40 GINA-MIHAELA PAVEL - Duo-ul pianistic în creaţia compozitorului Serghei Rahmaninov pag. 42 LOCALIA EUGEN DRĂGOI - Mănăstirea de la Gura Bârlăjiţei, un dosar care rămâne deschis (I) pag. 44 EUGEN HOLBAN - Creaţia ţărănească arhaică în perspectiva unor cercetări moderne pag. 46 PERSONALIA LIVIA CIUPERCĂ - Îmbrăţișări în ritmuri dunărene: Omagiu scriitorului Mircea Ionescu, la 75 de ani de la naștere (I) pag. 49 IONEL NECULA - Moștenirea Nataliei Negru (I) pag. 52 MARIA STANCIU - Jurnalul unei misiuni spaţiale: Generalul maior (r) Dumitru Dorin Prunariu Ambasadorul românilor în Cosmos (I) pag. 55 REFLECŢII DIALOGICE GHIȚĂ NAZARE - Interviu cu Emil Strungă Director General, Complexul Muzeal de Știinţe ale Naturii „Răzvan Angheluţă” pag. 58 ZANFIR ILIE - Sensibilitate: Interviu cu dr. ing. Gelu Kahu (II) pag. 61 CUTIA DE REZONANŢĂ VIOLETA CRAIU - Poeme pag. 64 IOAN DUMITRU TEILEANU - Poeme pag. 65 SIMÓN AJARESCU - Arhipoem (O ciocârlie fantascientă) (III) pag. 66 VIOLETA IONESCU - S-a întâmplat la Sirmium… (II) pag. 67 ILIE TĂNĂSACHE - Dincolo de orizont: Călătoriile în… tuburi vidate?! pag. 69 CONFLUENŢE CULTURALE THEODOR PARAPIRU - „Vechea Gardă“ / „La Vieille Garde“ / „e Old Guard“ pag. 71 PATRICK LEIGH FERMOR - România – Călătorii înainte de lăsarea întunericului (II); Selecție, trad. și note de Gabriela Debita pag. 72 GEORGE MOTOI - Din frumoasele-mi amintiri: Filmând la Galaţi, prin anii 1980 pag. 73 MAXIMILIAN POPESCUVELA - Molia-de-sticlă pag. 75 VASILE ANDRU - Liliecii sabatului în Delta Dunării pag. 77 EVENIMENT Biblioteca „V.A. Urechia” Galați - 123 de ani în slujba culturii gălățene pag. 80 Noaptea în Bibliotecă la Galați, noaptea albă a gălăţenilor pag. 83 CĂTĂLINA ȘOLTUZ - Serviciile ultramoderne oferite utilizatorilor de Filiala „Paul Păltănea” - Bibliotecă Municipală pag. 86 Ședinţa Consiliului Știinţic al Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia” Galaţi pag. 88 RADU MOȚOC - Simpozionul Naţional „Monumentul – Tradiţie și Viitor” Iași, 14-17 octombrie 2013 pag. 91 NĂSTASE MARIN - Fenomenul DACOLOGIC pag. 92 VICTORIA NALAȚIU - Recontres francophones 12 Septembrie 2013 pag. 95 MEMENTO Alexe Rău - 60 de ani pag. 96 Mircea Regneală - 70 de ani pag. 98 LETIŢIA BURUIANĂ - Poetul luminii sporite pag. 99 Vladimir Zamrescu - Dansatoarea pag. 100 Nichita Stănescu - Către iubita din vis; Schiţă a poetului pag. 101

Redacţia Axis Libri mulţumeşte tuturor colaboratorilor şi le doreşte un N.R.: În numărul următor al revistei vom An Nou fericit cu multe împliniri. prezenta informații despre Ziua Culturii Naționale și despre activitatea lialelor Bibliotecii Județene „V.A. La mulţi ani! Urechia” Galați. 2014

Director: ZANFIR ILIE Redactor-Şef: Letiția Buruiană Revista Axis Libri este membră ARPE Secretar general de redacţie: Dorina Bălan (Asociația Revistelor, Publicațiilor şi Redactori: Silvia Matei, Camelia Toporaş, Violeta Moraru Editurilor). Tehnoredactare: Cătălina Ciomaga, Adina Vasilică, Sorina Radu Ilustraţia revistei a fost realizată după colecţiile Bibliotecii Judeţene „V.A Urechia“ Galaţi. Adresa: Galaţi, Str. Mihai Bravu, nr. 16. Tel: 0236/411037, Fax: 0236/311060 E-mail: [email protected]; [email protected] Web: http://www.bvau.ro/axislibri ISSN: 1844-9603 102 103