Integritatea Administraţiei Publice Locale
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Acest raport naţional a fost realizat în cadrul proiectului „Dezvoltarea capacităţii organizaţiilor neguvernamentale locale privind monitorizarea măsurilor antico- rupţie şi exercitarea dreptului de acces la justiţie”, cu sprijinul financiar al Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe. Centrul de Resurse Juridice acţionează pentru crearea şi funcţionarea unui cadru legal şi instituţional, care să asigure respectarea drepturilor omului şi a egalităţii de şanse, pentru accesul liber la un act de justiţie echitabil şi contribuie la punerea în valoare a expertizei juridice în interesul tuturor persoanelor. © 2010. Centrul de Resurse Juridice. © 2010. Editura Didactică şi Pedagogică, R.A. Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Integritatea administraţiei publice / Valerian Stan. - Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 2010 ISBN 978-973-30-2707-2 352 EDITURA DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ, R.A. Str. Spiru Haret nr. 12, sector 1, cod 010176, Bucureşti Tel.: 021 315 38 20; Tel./Fax: 021 312 28 85 E-mail: [email protected] www.edituradp.ro Director general: Dáné Károly András Redactor-şef: Dan Dumitru Redactor: Tincuţa Anton Tehnoredactor: Mircea Coţofană Copertă: Elena Drăgulelei Dumitru Num ăr plan: 5071 Tiparul executat la S.C. DON-STAR JUNIOR S.R.L., Galaţi INTEGRITATEA ADMINSTRAŢIEI PUBLICE 3 Introducere În perioada februarie–iulie 2009, Centrul de Resurse Juridice (CRJ) a organizat acţiuni de monitorizare a integrităţii publice la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice dintr-un număr de 20 de judeţe şi municipiul Bucureşti, reprezentând toate regiunile de dezvoltare ale României, între care: Bacău, Brăila, Cluj, Constanţa, Gorj, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Mureş, Neamţ, Sibiu, Suceava, Timiş, Vaslui şi Vrancea. Proiectul a avut, de asemenea, drept obiectiv să dezvolte capacitatea organi- zaţiilor neguvernamentale locale de a monitoriza implementarea legislaţiei şi bunelor practici de integritate publică, precum şi capacitatea de exercitare eficientă a dreptului de acces la justiţie. Raportul cuprinde rezultatele monitorizării următoarelor tematici referitoare la integritatea publică (consemnând, de asemenea, şi principalele demersuri judiciare întreprinse, corelative tematicilor menţionate): - implementarea legislaţiei şi bunelor practici privind conflictele de interese (Capitolul I); - implementarea legislaţiei şi bunelor practici privind incompatibilităţile (Capitolul II); - implementarea legislaţiei şi bunelor practici privind accesul la informaţiile de interes public (Capitolul III); - implementarea legislaţiei şi bunelor practici privind transparenţa decizională (Capitolul IV). 4 INTEGRITATEA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE INTEGRITATEA ADMINSTRAŢIEI PUBLICE 5 Capitolul 1 IMPLEMENTAREA LEGISLAŢIEI ŞI BUNELOR PRACTICI PRIVIND CONFLICTELE DE INTERESE În cadrul proiectului, la data de 12.03.2009, CRJ a solicitat Administraţiei Prezidenţiale copii de pe toate filele completate în cursul anului 2008 ale Registrului declaraţiilor de interese (şi ale Registrului declaraţiilor de avere), precizarea numelui persoanei/persoanelor desemnate să asigure implementarea prevederilor legale privind declaraţiile de interese (şi de avere) – în baza art. 10 alin. 1 (fost art. 9 alin. 1) din Legea nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) – precum şi copie de pe actul de numire pe post a persoa- nei/persoanelor desemnate. Prin răspunsul său, Administraţia Prezidenţială a refuzat comunicarea informaţiilor menţionate, motivându-se că acestea ar constitui date cu caracter personal şi ar fi exceptate de la accesul liber stabilit prin dispoziţiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public. Refuzul Administraţiei Prezidenţiale a fost în mod vădit contrar atât prevederilor Legii accesului la informaţiile de interese public cât şi celor ale Legii nr. 144/2007. Pe de o parte, informaţiile solicitate nu fac parte în mod evident din categoria celor exceptate prin art. 12 alin. (1) lit. d) al Legii nr. 544/2001 întrucât numele persoanelor care exercită o funcţie publică nu poate fi considerat dată cu caracter personal. Astfel cum CRJ a arătat şi în reclamaţia sa administrativă, „Dacă numele unei persoane care exercită o funcţie publică ar constitui o dată cu caracter personal, ar trebui ca şi numele Preşedintelui României să nu fie public, ca de altfel şi numele domnului Gheorghe Anghelescu, consilierul de stat care a semnat răspunsul către CRJ, nu ar fi trebuit divulgat în cuprinsul răspunsului.” Pe de altă parte, răspunsul Administraţiei Prezidenţiale a fost nelegal şi prin raportare la prevederile art. 11 lit. d) – fost art. 10 lit. d) – al Legii nr. 144/2007, potrivit cărora Registrul declaraţiilor de interese (precum şi Registrul declaraţiilor de avere) are „caracter public”. La Raport sunt ataşate cererea CRJ şi răspunsul Administraţiei Prezidenţiale (Anexa 1, a). Un caz asemănător celui de mai sus a fost înregistrat la Ministerul Economiei. În cadrul proiectului, s-a solicitat conducerii Ministerului Economiei, prin scrisoarea din 16.03.2009, „copii de pe toate filele completate în cursului anilor 2003, 2004, 2005, 2006, 2007, 2008 şi 2009 ale Registrelor declaraţiilor de interese şi ale declaraţiilor de avere”. Ministerul a refuzat comunicarea informaţiilor solicitate, motivând între altele, 6 INTEGRITATEA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE pe de o parte, că până la data cererii care i-a fost adresată „activitatea în domeniul economiei s-a desfăşurat în cadrul fostului Minister al Economiei şi Finanţelor, registrele fiind deschise în comun, în cadrul acestui Minister, unde au şi rămas până în prezent deoarece nu au fost preluate pe bază de protocol de predare-primire”, iar, pe de altă parte, că până la data intrării în vigoare a Legii nr. 144/2007 nu existau astfel de registre. În urma acţiunii în contencios administrativ înregistrată la data de 26.05.2009 de către CRJ, Tribunalul Bucureşti, Secţia a IX-a de Contencios Administrativ şi Fiscal a obligat Ministerul Economiei să comunice informaţiile solicitate (La Raport este prezentată Sentinţa civilă nr. 2967 din 28.10.2009 a Tribunalului Bucureşti, Secţia a IX-a de Contencios Administrativ şi Fiscal, Anexa 1, b). Instanţa a stabilit că Ministerul, care „este continuatorul în drepturi şi obligaţii a Ministerului Economiei şi Finanţelor în privinţa domeniului economic, printre aceste obligaţii numărându-se şi aceea de ţinere şi completare a registrelor de interese şi de avere”. Pe de altă parte, instanţa a obligat Ministerul să comunice copiile de pe registrele menţionate pe anii 2008-2009, motivând că „Registrele speciale pentru evidenţa declaraţiilor de avere şi de interese au fost înfiinţate prin art. 10 lit. d) din Legea nr. 144/2007, dispoziţii care au intrat în vigoare în termen de 6 luni de la publicarea Legii în Monitorul Oficial, potrivit art. 59 alin. (1) lit. b), adică la data de 25.11.2007. În aplicarea acestui text legal, a fost emisă H.G. nr. 175/2008, prin care s-au stabilit modelele celor două registre”. Sub acest din urmă aspect, menţionăm faptul că Sentinţa Tribunalului Bucureşti este numai în parte legală şi temeinică. Astfel, dacă, cu privire la registrele declaraţiilor de avere, situaţia de drept este aceea reţinută de către instanţă, cu privire la registrele declaraţiilor de interese, înfiinţarea acestora a fost stabilită prin Legea nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei – art. 113, alin. (1) şi (3): „Declaraţiile de interese sunt publice”: „Evidenţa declaraţiilor de interese se consemnează într-un registru special, denumit Registrul declaraţiilor de interese, al cărui model se stabileşte prin hotărâre a Guvernului”. În aplicarea Legii, a fost adoptată H.G. nr. 506 din 24 aprilie 2003 privind stabilirea modelului Registrului declaraţiilor de interese. În consecinţă, instanţa ar fi trebuit să oblige Ministerul Economiei să comunice copiile de pe Registrele declaraţiilor de interese începând cu anul 2003, şi nu cu 2008, astfel cum în mod greşit a decis. În cursul lunii februarie 2009, monitorii locali din judeţul Timiş au adresat cereri de informaţii publice către Consiliul judeţean şi Prefectura Timiş, pentru a li se comunica dacă la nivelul acestor două autorităţi au fost înregistrate cazuri de conflicte de interese. Cereri similare au fost adresate, cu privire la aceleaşi două autorităţi, şi Curţii de Apel Timişoara şi Tribunalului judeţean Timiş. Din răspunsurile primite a rezultat că la nivelul celor două autorităţi nu au existat cazuri de conflicte de interese în cursul anului 2008. În luna ianuarie 2009, monitorul local din judeţul Ialomiţa a solicitat Agenţiei Naţionale de Integritate să comunice informaţii cu privire la inspectoratele judeţene INTEGRITATEA ADMINSTRAŢIEI PUBLICE 7 şcolare care au trimis Agenţiei copii ale declaraţiilor de avere şi interese, precum şi numele şi funcţiile persoanelor pentru care Inspectoratul Şcolar Judeţean Ialomiţa a trimis copii certificate ale declaraţiilor de avere şi interese, precum şi dacă au existat cazuri în care Agenţia a dispus sancţiuni contravenţionale pentru încălcarea pre- vederilor Legii nr. 144/2007 de către persoane cu funcţii de conducere, îndrumare şi control din cadrul sistemului de învăţământ preuniversitar ialomiţean. Întrucât solicitarea nu a primit niciun răspuns, împotriva ANI a fost formulată, conform art. 22 din Legea nr. 544/2001, o plângere