CUPRINS Acad. Gh. Duca. Viitorul Moldovei e în Europa științei ...... 3 akademos Acad. I. Tighineanu. Bruxelles-ul nu crede lacrimilor ...... 8 Revistă de ştiinţă, Apel către partidele parlamentare proeuropene ...... 10 Propuneri la Programul de activitate al Guvernului pentru anii 2015-2018 ...... 10 inovare, cultură şi artă Reuniune istorică a academiilor ...... 13 Înregistrată la Ministerul Justiţiei la Memorandum privind cooperarea tehnico-ştiinţifi că dintre Academia de Știinţe a 25.05.2005, nr. 189. Moldovei şi Academia Română în cadrul programului Uniunii Europene pentru cer- Categoria B cetare şi inovare Orizont 2020 ...... 14 A. Tănase. Identitatea constituţională a Republicii Moldova ...... 15 Acad. A. Zub. Critică şi (re)construcţie în discursul istoric...... 21 Acad. M. Bologa, acad. L. Culiuc, m. c. A. Dikusar. Institutul de Fizică Aplicată: 50 de ani în serviciul Moldovei și științei mondiale ...... 28 Acad. I. Bostan. O jumătate de secol de învăţământ superior ingineresc în Moldova ...... 32 Dr. P. Pîrvan, dr. V. Maticiuc, dr. S. Mistreţ. Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” la 40 de ani de activitate științifi că ...... 35 Dr. V. Vozian, dr. I. Boaghii, dr. M. Taran. Institutul de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecţia” la 70 ani de activitate ...... 40 Acad. M. Cioban, dr. hab. I. Lupu, dr. Larisa Sali. Educația de performanță: Contexte. Obiective. Strategii ...... 43 Acad. Maria Duca. Școala doctorală, în pas cu reforma AȘM ...... 52 Fondator: Dr. Gh. Cuciureanu, dr. V. Minciună. Clasamentele internaționale ale universită- Academia de Ştiinţe a Moldovei ților: este loc și pentru Republica Moldova? ...... 55 Dr. hab. N. Enciu. Istoriografi a sovietică a Primului Război Mondial între destalini- Colegiul de redacţie: zare şi neostalinism (1956-1985) ...... 66 Dr. hab. Gh. E. Cojocaru. C. Stere și problema Basarabiei în Parlamentul Români- Acad. Gheorghe Duca, preşedinte ei în perioada neutralității (sfârșitul anului 1915) ...... 74 Acad. Grigore Belostecinic Dr. hab. I. Șișcanu. RASS Moldovenească – o altă Carelie sovietică în planurile Acad. Valeriu Canţer cominterniste ale Rusiei (1924) ...... 78 Acad. Mihai Cimpoi Acad. Teodor Furdui Dr. hab. V. Țvircun. Cantemirologia – trecut şi prezent. Considerente istoriogra- Acad. Boris Gaina fi ce ...... 89 Acad. Stanislav Groppa Rattan Lal, Distinguished University Professor of Soil Science. Managing Soils Acad. Aurelian Gulea for Ecosystem Services ...... 100 Acad. Ion Tighineanu Ph.D José Manuel Ramos Sánchez (II). A case study of debate about genetic M. c. Ion Guceac modifi ed seeds: a comparative analysis of Romania and Republic of Moldova ..105 Dr. hab. Aurelian Dănilă Dr. V. Ciobanu, prof. univ. N. Munteanu. Caracterizarea imunofi ziologică a co- Dr. hab. Victor Moraru lecţiei de tomate pentru câmp deschis ...... 111 Dr. hab. Aurelia Hanganu Dr. Liliana Cepoi. Pigmenții fotosintetici la Porphyridium cruentum în condiții de Redactor-şef: stres oxidativ indus ...... 116 Viorica Cucereanu Master în sănătate publică A. Corlăteanu, dr., conf. univ. V. Soltan. Particulari- tăţile cazurilor secundare de TB provenite din focarele de tuberculoză ...... 121 Fotografi i: Клюс В. П. Энергоэффективная переработка амортизированных шин в Eugenia Tofan альтернативное топливо ...... 125 M. c. I. Geru. La aniversarea unei mari descoperiri făcute de E. K. Zavoisky ..129 *** Dr. C. Manolache. Securitatea militară – element esenţial al securităţii naţionale 134 Acest număr este ilustrat cu lucrări В. Федосов, д.э.н., профессор, Д. Леонов, к.э.н., профессор. Hегосудар- ale maestrului Mihail Petric, ственные пенсионные фонды в контексте эволюции финансовой инфра- din colecțiile MNAM și colecții private структуры: зарубежный опыт и его адаптация в Украине ...... 141 Dr. hab. A. Eremia. Hidronimia bazinului hidrografi c al Prutului. Afl uenţii de stân- Adresa Redacţiei: ga râului ...... 147 MD 2001 Dr. hab. T. Roșca. Leonida Lari, vocea imnică a poeziei ...... 153 mun. Chişinău, Dr. hab. C. Ciobanu. Un mare peisagist al timpurilor noastre ...... 160 bd. Ştefan cel Mare 1 Dr. V. Chiseliță. Tamara Ciobanu – primul mesager al cântecului popular în perioada et. 4, birou 432 postbelică ...... 157 Tel.: (+373 22) 212381 Dr., conf. cerc. Silvia Corlăteanu-Granciuc. O lucrare monumentală în problema www.akademos.asm.md Basarabiei și a Tratatului de la 1812 ...... 167 e-mail: [email protected] Dr. hab. N. Enciu. O sinteză originală de istorie contemporană ...... 172 [email protected] Dr. hab. Svetlana Cojocaru, m. c. I. Dediu, acad. B. Gaina. Un studiu actual de ISSN 1857-0461 tratare a statisticii matematice ...... 174 Editat la Tipografi a AŞM Dr. C. Manolache. Chimia vieții ...... 176 Dr. hab. Ana-Maria Plămădeală. O istorie a cinematografi ei prin istoria Redacţia nu-şi asumă răspunderea pentru opiniile exprimate de autori societății ...... 177 M. c. Vasile Șalaru la 80 de ani ...... 179 Distribuire gratuită Dr. hab. Boris Boincean la 60 de ani ...... 180 Acad. Andrei Ursu la 85 de ani ...... 182 nr. 4 (35), decembrie 2014 - 1 Akademos

VIITORUL EUROPEI ESTE ȘTIINȚA (Jose Manuel Barosso)

2 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Eveniment

VIITORUL MOLDOVEI mite procese pe mapamond. Contribuția cercetăto- rilor moldoveni la dezvoltarea științei globale este E ÎN EUROPA ȘTIINȚEI cea mai evidentă în domeniul ingineriei, fi zicii, chi- miei și științelor despre materiale. Acad. Gheorghe DUCA Nu mai puțin importantă însă este sarcina de a Președintele AȘM elabora soluții pentru problemele cu care se con- fruntă Republica Moldova, inclusiv de a asigura Ce reprezintă astăzi Academia de Științe a o valoare adăugată economiei. La acest capitol, al Moldovei? dezvoltării sociale, în comun cu alte ministere sau Când vine vorba de Academie, percepția socie- la solicitarea Guvernului, știința intervine cu soluții tății deseori nu este tocmai bună, uneori Academia la anumite defi ciențe. Totodată, mediul științifi c for- fi ind asociată cu o structură sovietică, nereformată. mulează propuneri privind politicile de dezvoltare a O asemenea imagine, adesea indusă de către politi- statului în diverse domenii. cieni sau formatori de opinie care în mare majoritate Academia este și un administrator al procese- au fost crescuți în spiritul sovietic, este total greși- lor de cercetare. Reformele implementate astăzi în tă: astăzi unicul element „nereformat” al procesului Academie urmăresc ajustarea paradigmei dezvoltă- științifi c sunt, poate că, doar steluțele sovietice de rii științei la cea utilizată și cunoscută în Europa. La pe sediul central al Academiei – monument arhitec- nivel de sistem, suntem în discuții cu autoritățile, tural cu statut intangibil, în rest, îmi asum afi rmația ca să aprobăm un model optimizat și consensual de că știința din Republica Moldova este una europea- administrare a științei. Este un pas logic pentru noi, nă, structurată și integrată în procesele și acțiunile după adoptarea noului Cod al educației, la elabora- din Spațiul European de Cercetare. rea căruia am contribuit substanțial, în conformitate Societatea ar trebui să cunoască realitățile, cu rigorile europene și care sperăm să fi e implemen- să cunoască reprezentanții notorii ai comunității tat în cel mai scurt timp. științifi ce și contribuția lor la dezvoltarea societății În sensul bunei administrări a proceselor de cunoașterii (Knowledge Society), să aibă încredere cercetare, un exemplu sugestiv constituie activita- că știința din Moldova lucrează în benefi ciul ei. tea, deja de un an de zile, a Ofi ciului moldovenesc La ziua de azi, sistemul de cercetare este re- pentru Știință și Tehnologie (MOST) la Bruxelles, prezentat de 6 secții de științe în cadrul Academiei, care aduce acasă informația de ultimă oră privind 19 institute de cercetare fondate de Academie și 33 concursurile anunțate în spațiul european, distribui- institute afi liate din diverse ramuri, 12 universități, tă ulterior de către Punctele Naționale de Contact în 2 muzee, 3 parcuri științifi co-tehnologice și 7 in- institute și universități. cubatoare de inovare. Am introdus, deși am fost criticați de unii, obli- Această infrastructură este susținută de 3 212 de gativitatea pentru angajați de a cunoaște limba en- cercetători, dintre care 1 383 sunt doctori în științe gleză, ca ei să poată să interacționeze cu cercetătorii și 434 doctori habilitați. Cota tinerilor până la 35 europeni. Prin intermediul Universității Academiei, de ani în cercetare este de 30 la sută (954 de tineri). oferim suport la studierea limbii și cursuri de instru- Forul științifi c suprem întrunește 93 de membri ire în managementul proiectelor europene. titulari și membri corespondenți din institute și uni- În anul curent am asigurat o transparență și me- versități. Pe lângă acest for, există un consiliu, alcă- diatizare maximă la alegerea directorilor de institu- tuit din reprezentanții Academiei și instituțiilor de te. Candidații au trecut o competiție acerbă: la un învățământ superior, care administrează cercetarea institut, spre exemplu, au concurat 4 persoane. În și în mare parte gestionează infrastructura pentru premieră, s-a atestat interes pentru aceste alegeri din această activitate. diasporă, un candidat reîntors în țară concurând la o funcție. Candidații au trecut prin etape riguroase Cum funcționează știința în Republica Mol- – în colective, secții și în fi nal la Consiliul Suprem dova? pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică. Câștigăto- Menirea Academiei, a comunității științifi ce, rii, 10 directori, și-au asumat angajamente care sunt constă în a produce cunoștințe, dar și a estima situ- măsurabile și obligația de a le îndeplini, în caz con- ații, a oferi recomandări pentru factorii decizionali. trar riscă a fi demiși. Academia poartă grijă prioritar pentru susține- La Academie, astăzi, toți banii publici pentru rea și dezvoltarea științei fundamentale, care rezultă știință sunt acordați prin concurs. În 2014 s-a fi na- în noi descoperiri ce urmează să regândească anu- lizat un ciclu de proiecte, rezultatele vor fi acum nr. 4 (35), decembrie 2014 - 3 Akademos studiate și raportate, iar pentru viitor am lansat un moleculă ce luptă cu cancerul. nou apel, în cadrul căruia au fost depuse 286 de pro- Un grup de cercetători tineri, sub îndrumarea puneri de proiecte. Acest apel este foarte important mea, a reușit să construiască nanotuburi inteligen- pentru întreaga comunitate și țară, deoarece pro- te, care transportă medicamentul anti-tuberculoză iectele câștigătoare vor trasa direcțiile de cercetare direct la sursă. pentru următorii patru ani. Cunoscând aceasta, la Academicianul Ion Bostan conduce un grup de evaluarea proiectelor am antrenat nu doar cerce- tineri cercetători, care își propune acum să lanseze, tători, ci și specialiști de la ministere, experți din în premieră, microsatelitul „Republica Moldova”. mediul non-guvernamental, de afaceri, precum și Academia a devenit inițiatorul și gazda Congre- experți internaționali. sului Mondial al Eminescologilor, grație academi- Multe proiecte își propun obiective extrem de cianului Mihai Cimpoi – o somitate în spațiul eu- importante pentru viitorul Republicii Moldova, pre- ropean. cum: impactul implementării Acordului de asociere Această listă poate fi extinsă la nesfârșit, Aca- cu Uniunea Europeană, îmbunătățirea competitivi- demia, prin membrii săi, reușind să păstreze și dez- tății economice a Republicii Moldova, studii despre volte școlile științifi ce fundamentale care astăzi dinamica populației țării, elaborarea nanomateriale- aduc rezultate. Dacă vor exista condiții optime și lor multifuncționale și dispozitivelor nanoelectro- susținere pentru știință în Moldova, nu exclud că în nice noi, elaborarea tehnologiilor de producere și următorii zece ani vom avea un laureat al Premiului aplicare a mijloacelor ecologic inofensive de pro- Nobel. tecție a culturilor agricole, soluții de conservare a În ce privește realizările cu impact social, Aca- diversității de plante și animale, sisteme de asigu- demia a fost instituția care a susținut plenar cursul rare a optimizării procesului de prevenire, reducere european al autorităților noastre, s-a pronunțat ferm și monitorizare a eroziunii solurilor, crearea și im- asupra limbii vorbite pe teritoriul țării, fapt refl ectat plementarea în producere a hibrizilor competitivi de hotărârea recentă a Curții Constituționale, pre- de porumb, elaborarea mecanismelor de sporire a cum și a cinstit personalitățile care au contribuit și securității energetice a țării și altele. contribuie la promovarea acestor valori. Așteptăm rezultatele evaluării, ca să vedem opi- Majoritatea manualelor, dicționarelor și progra- nia experților competenți și independenți despre ca- melor pentru școli, colegii și universități sunt ela- litatea acestor proiecte. borate de către savanții noștri, astfel, contribuim și Finalitatea acțiunilor și reformelor întreprinse susținem procesul educațional. sunt direcționate să ne aducă cât mai aproape de Prin popularizarea publicațiilor și studiilor Spațiul European de Cercetare, acolo unde știința noastre, am oferit o platformă pentru consolidarea este inima dezvoltării economice și sociale. și fortifi carea patrimoniului cultural, precum și a diversității etnice. Exemple pertinente în acest sens Care sunt realizările științifi ce? pot servi studiile realizate și lansate împreună cu În ceea ce vizează realizările, am menționat Ambasada Germaniei la Chișinău privind așeză- deja contribuția Moldovei la știința globală. În acest mintele germane din Moldova și primarul reforma- sens, sunt valoroase cercetările tinerilor sub îndru- tor de Chișinău, Karl Schimdt. marea academicianului Constantin Turtă, axate pe Un alt exemplu sunt studiile asupra istoriei țării: dezvoltarea procedeelor de obținere a energiei rege- materialele Conferinței științifi ce internaționale nerabile prin descompunerea moleculelor de apă cu „Basarabia – 1812. Problemă națională, implicații ajutorul energiei solare. internaționale”, înglobate în peste 1000 de pagini de Un alt exemplu notabil este elaborarea de manuscrise; patru volume despre confl ictul trans- către savanții noștri a unui fragment de antidot pen- nistrean, care analizează extensiv și multiaspectual tru gripa aviară, care a contribuit la contracararea această problemă. acestui fl agel. De o importanță majoră sunt realizările pentru Foarte consistente sunt cercetările în domeniul economie, bunăstarea populației și dezvoltarea țării. nanotehnologiilor. Sub îndrumarea academicianului În patru clinici naţionale, spre exemplu, este utili- Ion Tighineanu, au fost construite nanocomposite zat preparatul medicamentos ENOXIL, cu proprie- care au diverse aplicații și care sunt cumpărate deja tăți antibacteriene și antifungice, elaborat de m. c. de companii din SUA, Israel, Turcia. Tudor Lupașcu. O variantă a acestui preparat este Prin cercetări deosebit de actuale se impune utilizată pentru tratarea sfeclei de zahăr în gospodă- academicianul Aurelian Gulea, care a construit o ria agricolă Corlăteni, raionul Râșcani.

4 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Eveniment

O tehnologie de obținere a cărbunilor activați Economice elaborează prognozele dezvoltării eco- din materie primă vegetală este implementată în or. nomice, care vin ca suport pentru minister. În una Ştefan Vodă. Un alt procedeu de tratare a apei de din cercetările recente, același institut a depistat și profunzime de ioni de fi er şi mangan bivalenţi este argumentat o discordanță între prețul la carburanți implementată în com. Sculeni, raionul Ungheni. O din Moldova și cele de pe piața internațională. tehnologie de tratare a apelor subterane de hidrogen Se asigură o conexiune intensă, prin intermediul sulfurat se aplică în or. Hâncești. Agenției pentru Inovare și Transfer Tehnologic, cu Pentru industria de construcție, oamenii de mediul de afaceri, în special între întreprinderile știință au elaborat tehnologia de producere a mici și mijlocii, pe de o parte, și cercetătorii care amestecurilor uscate pentru tencuirea suprafețelor vin cu idei creative și vor să le transforme în valoare clădirilor. Actualmente aceasta este utilizată de adăugată la un produs sau un proces economic, pe compania Monolit. de alta. Anul acesta cofi nanțarea din partea statului Pentru ramura energetică, cercetătorii au propus a ajuns la 10 milioane de lei, iar volumul produselor soluții de interconexiune a sistemelor electroenerge- inovative comercializate a atins plafonul de 40 de tice, având în vedere situația geopolitică, menite să milioane de lei. contribuie la securitatea și independență energetică Reușita acestor implementări depinde, fi reşte, a țării. Universitatea Tehnică a elaborat și instalat de deschiderea autorităților față de știință și nivelul multiple turbine eoliene, precum și o microhidro- de complexitate a ofertei inovative. Nu întotdeauna centrală pentru conversia energiei cinetice a apei pe ajungem la un fi nal de succes, ceea ce e regretabil, r. Prut, în raionul Cantemir. mai ales în cazurile în care motivele insuccesului Pentru securitatea seismică a țării, fusese efec- sunt subiective și nu pot fi infl uențate. tuată microzonarea seismică a teritoriului or. Cahul. Harta și sistemul informațional elaborate de savanți Cum este apreciată activitatea științei din au fost aprobate și puse în aplicare de la 1 iulie Moldova la nivel internațional? curent. A fost elaborată prima hartă hidrogeologică Comunitatea științifi că este integrată pe deplin a Republicii Moldova integrată în modelul hidroge- în Spațiul European de Cercetare. Este o istorie de ologic al Europei. succes a Republicii Moldova și cea mai importantă În agricultură, savanții din institutele specializa- realizare a noastră. Încă din 2012, am reușit să con- te asigură la nivel de 90% cu produs semincer agri- vingem Bruxelles-ul despre viabilitatea comunității cultorii. Institutul Mecagro oferă utilaj performant științifi ce din Moldova. Grație unui efort conjugat al de prelucrare a terenului. Aceste instalații sunt și Guvernului și Academiei de Științe, a fost atinsă o pentru export, anual Academia investind în institu- performanță evidentă în ceea ce privește cooperarea tul respectiv 3 milioane de lei, iar comercializarea internațională. Începând cu 1 ianuarie 2012, Repu- realizărilor aduce 60 milioane de lei. Este un randa- blica Moldova a devenit prima țară, din Parteneri- ment de excepție. atul Estic, asociată la Programul Cadru 7 (PC7) al Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Uniunii Europene pentru știință și dezvoltare tehno- Plantelor a elaborat și produce soiuri de cereale și logică. În cadrul PC7, Moldova a depus 305 propu- legume, care au randament sporit la recoltă, practic neri de proiecte, din care a câștigat 58. Contribuția cu 20-30%. Totodată, aceste soiuri sunt rezistente Uniunii Europene pentru aceste proiecte a fost peste la efectele adverse ale naturii, precum înghețurile 4 milioane de euro. și seceta. În 2014, am reconfi rmat această încredere și Instituțiile de cercetare sunt cele care dictează angajamentul de respectare și conformare cu stan- tonul în protecția biodiversității, protecția faunei și dardele europene. La 1 iulie, concomitent cu statele fl orei, mediului animal. Ele oferă suport autorități- din Balcanii de Vest (Republica Macedonia, Mun- lor în stabilirea cotelor de reglare a animalelor, de- tenegru, Serbia, Albania, Bosnia și Herțegovina) limitarea și măsurile de protecție în ariile protejate Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere de stat. Savanții elaborează și editează compendii la Programul European pentru Cercetare-Inovare de referință pentru orice specialist din domeniu, Orizont 2020. Deja am câștigat mai multe proiecte precum Flora și Fauna, Diversitatea, protecția și în cadrul competițiilor europene. valorifi carea lumii animale, Lumea animală, Atla- Spun cu certitudine, că integrarea științifi că este sul zoologic și Cartea pescarului sau Cartea Roșie istoria noastră de succes, deoarece am demonstrat a Republicii Moldova. că un domeniu administrat de Republica Moldova Trimestrial, Institutul Național de Cercetări poate concura pe piața europeană, poate fi viabil și nr. 4 (35), decembrie 2014 - 5 Akademos solicitat. În cadrul competiției europene am colabo- ța, statele membre ale CSI, din cadrul organizații- rat cu majoritatea statelor membre ale UE. lor internaționale UNESCO, Federația Academiilor Un alt motiv să afi rm că este o istorie de succes Europene de Știință, care au susținut univoc mode- constituie faptul că recent Moldova a fost acceptată lul nominalizat. în Programul Comunitar COSME pentru susținerea Având în vedere că Academia este partener stra- întreprinderilor mici și mijlocii, care funcționează tegic al Guvernului, nu putem vorbi de apreciere, similar programelor comunitare pentru cercetare. ci de încredere și susținere. Dacă autoritățile inves- Acum, Ministerul Economiei, care va administra tesc în știință, aceasta are capacitatea să contribuie participarea țării noastre în COSME, a solicitat la soluționarea problemelor concrete care sunt puse suportul Academiei pentru a-și consolida capacită- în fața ei. țile proprii. Actuala guvernare a susținut inițiativele comu- Prin aceste conexiuni, nu am făcut altceva de- nității științifi ce prin faptul că a promovat și ratifi - cât să promovăm ideea integrării noastre europene, cat asocierea noastră la Programul european PC7 și un obiectiv prioritar pe agenda actualei guvernări la Orizont 2020. Parlamentul Republicii Moldova și unul existent în platformele electorale ale concu- a votat unanim ratifi carea Acordului de asociere la renților electorali pentru alegerile parlamentare din Programul european Orizont 2020, puține proiecte noiembrie curent. de legi, care au fost examinate de actualul legislativ, Preţuirea științei din Moldova pe arena interna- au reușit să găsească susținere în toate fracțiunile țională este o realitate care trebuie să fi e conștienti- parlamentare. zată. Participarea noastră în programele europene a Aceeași susținere am avut-o la consolidarea po- creat premisele pentru ca anul acesta, împreună cu tențialului uman. Au fost majorate salariile cercetă- Ambasadorul Pirkka Tapiola, să semnăm un grant torilor, în 2013, în medie, acesta a constituit 3870 în valoare de 1 milion de euro. Această investiție în de lei. În 2012, a fost legiferat și salariul special de știința noastră nu este altceva decât aprecierea și gri- la 700 până la 4000 de euro pentru cercetătorii care ja pe care o au europenii pentru cercetarea de aici. au câștigat și lucrează în proiecte internaționale. În- Deja am elaborat mai multe apeluri pe care le vom demnizațiile viagere și cele pentru grade științifi ce lansa curând, care vor întări capacitățile oamenilor au fost majorate, începând cu 2004, de la 70 de lei de știință să participe în concursuri europene. pentru doctori în științe, 120 pentru doctori habili- Aceste apeluri vor viza crearea și conectarea tați, 150 pentru membri corespondenți și 200 de lei centrelor de excelență științifi că la infrastructura de pentru membri titulari, la 700, 1100, 2000 și 3000 cercetare europeană, mecanisme de mobilitate ce vor lei respectiv. permite cercetătorilor să plece pe perioade scurte de Totuși, în ansamblu, fi nanțarea cercetării a scă- 3-5 zile la evenimente europene de promovare a re- zut. De aceea, trebuie să convingem viitoarele gu- zultatelor și schimbul de experiență, precum și vom vernări să investească mai mult în ştiinţă. Urmează oferi un bonus (supliment) pentru participarea în pro- să ne demonstrăm viabilitatea și, treptat, să majorăm iecte europene, în funcție de etapa la care se va afl a nivelul de fi nanțare a științei. Totodată, există și ne- propunerea de proiect, cercetătorii vor fi stimulați de cesitatea de a investi în infrastructura de cercetare. la 5 000 la 20 000 de lei pentru activitatea sa de pro- movare a unui proiect european de cercetare. Care este viziunea pentru viitorul științei în Republica Moldova? Cum este apreciată activitatea științei la nivel Pot să afi rm cu certitudine că viitorul Moldovei național? e în Europa științei. Angajamentele și responsabilitățile Academiei, Avem o experiență de cinci ani de-a lungul că- prevăzute de legislația actuală, presupun un model rora am fost antrenați plenar în activitatea științifi că consensual de administrare a științei, în care comu- europeană. Aici pot menționa nu doar depunerea și nitatea științifi că este un consultant al autorităților câștigarea proiectelor europene, ci și participarea publice a Președintelui, Parlamentului și Guvernu- la activitățile administrative. Oamenii de știință au lui Republicii Moldova. Acest model se bucură de evaluat proiecte internaționale la solicitarea Comisi- preţuirea comunităţii științifi ce internaționale și ofe- ei Europene, au pregătit și prezentat informații des- ră oportunitatea oamenilor de știință să participe la pre tendințele de dezvoltare a științei, au fost invitați procesele de zi cu zi din țară. în diverse consilii consultative (Advisory Boards) pe În 2007, la Chișinău, am găzduit reprezentanți lângă structurile europene, precum Centrul Comun ai academiilor din Statele Unite ale Americii, Fran- de Cercetare (Joint Research Centre), Comitetele de

6 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Eveniment

Program (Program Committees). Un alt aspect im- re va permite să consolidăm domeniul de cercetare portant este că am fost solicitați și am contribuit la din țară, să asigurăm o interacțiune efi cientă între determinarea strategiei și priorităților științifi ce pen- știință și educație, economie și societate, precum și tru întreg Spațiul European de Cercetare. să aprofundăm procesul de integrare europeană. Procesul de integrare europeană este ireversi- Totodată, în urma consumării procesului electo- bil pentru noi și este calea corectă spre dezvolta- ral, vom promova cu desăvârșire știința în calitate rea științei în Republica Moldova. Important acum de prioritate națională. La fel, vom înainta propu- este să reușim, cu ajutorul autorităților și partene- nerea de a majora fi nanțarea științei treptat până la rilor de dezvoltare, să utilizăm această experiență 2% din PIB către anul 2020. Doar în aceste condi- europeană la noi în țară. ții comunitatea științifi că își va putea realiza plenar Ca orișicare alt sistem, știința este în continuă atribuțiile și responsabilitățile sale. schimbare. Este bine cunoscut faptul că atât auto- Am convingerea că, la momentul actual, co- ritățile, cât și comunitatea științifi că, doresc imple- munitatea științifi că este un motor de dezvoltare a mentarea plenară a lanțului valoric educație-știință- Republicii Moldova, iar investițiile în oameni, în economie în Republica Moldova. Pentru aceasta cercetători contribuie la creşterea calității, cantității Academia a promovat și aprobat la Guvern Strate- și impactului rezultatelor pe care ei le produc. gia cercetării-dezvoltării Republicii Moldova până în Aş vrea să felicit savanţii cu prilejul sărbătorii anul 2020, care propune schimbările necesare pentru și să le mulțumesc, fi indcă în acest răstimp, au lup- implementarea acestui deziderat. Pe viitor, știința tre- tat pentru cauza științei, pentru adevărul științifi c, buie să reprezinte un sistem capabil să creeze cunoaș- pe care l-au promovat în toate instanțele naționa- tere performantă pentru creșterea competitivității le, precum și peste hotarele țării. Cu ajutorul lor economice și a bunăstării populației, care să dispună s-a construit și s-a consolidat Republica Moldova. de capacități umane, instituționale și de infrastructu- Acum, când există premisele consolidării științei ră, de interacțiune efi cientă cu societatea. în spațiul european, țin să îndemn comunitatea Recent, a intrat în vigoare Codul educației, un științifi că să fi e cât mai activă și prezentă în viața document la elaborarea căruia am contribuit, l-am fi ecărui cetățean al țării, precum și să promoveze susținut și promovat alături de universități și Minis- cunoașterea noastră națională în afara ei. terul Educației. Având în vedere acest document, precum și scopul pe care l-am propus în strategie, Discurs ținut cu prilejul Zilei Mondiale comunitatea științifi că a elaborat modifi cări la Co- a Științei. Chișinău, Sala Azurie a AȘM, dul cu privire la știință și inovare, a căror promova- 10 noiembrie 2014

Mihail Petric. Dimineața pe Nistru, u/p, 92 × 162 cm, 1957. Din colecțiile MNAM nr. 4 (35), decembrie 2014 - 7 Akademos

BRUXELLES-UL comun al Preşedinţiei, Parlamentului şi Guvernului, o apropiere fără precedent de Uniunea Europeană, NU CREDE LACRIMILOR consfi nțită prin semnarea Acordului de asociere din- tre țara noastră și UE, care cuprinde și Acordul de Acad. Ion TIGHINEANU Liber Schimb Aprofundat și Comprehensiv. Prim-vicepreședinte al AȘM Referitor la landşaftul ştiinţei şi inovării, men- ţionat în mesajul dlui Descoutures, la schimbările Sărbătoarea de azi ne oferă ocazia de a trece în aşteptate spre bine, pot să remarc următoarele. În revistă succesele obţinute, a evidenţia şi remarca pe mai multe domenii ele se văd cu ochiul liber, chiar cei mai buni, fi indcă publicitatea şi replicarea ul- şi la scară internaţională, dar avem şi domenii unde terioară a cazurilor de succes reprezintă un motor acestea pot fi identifi cate, la fi gurat vorbind, numai al dezvoltării, dar ne oferă, totodată, prilejul de a cu ajutorul microscoapelor moderne. Pentru a fi şi medita asupra parcursului nostru, pentru a conştien- mai convingător, mă voi referi la indicele Hirsch al tiza unde ne găsim astăzi şi a înţelege mai bine unde Republicii Moldova. Conform datelor extrase din vrem să ajungem. International Science Ranking şi Scopus, indice- Erau zile reci de decembrie 2006, când am pri- le Hirsch al ţării noastre este egal cu 70, ceea ce mit cel dintâi mesaj, fi e şi neofi cial, prima încurajare înseamnă că avem publicate 70 de lucrări, fi ecare de a ne asocia la programele europene de cercetare dintre ele înregistrând nu mai puţin de 70 de citări. ştiinţifi că. La 7 decembrie 2006 a sosit la Chişinău Armenia, spre exemplu, are indicele Hirsch de circa dl Daniel Descoutures, responsabil pe atunci, în 120, adică apreciabil mai mare. După o analiză mai cadrul Comisiei Europene, de colaborarea cu ţările detaliată a situaţiei m-am convins că landşaftul cer- Europei de Est. La 8 decembrie, dimineaţa, în Sala cetării ştiinţifi ce în Armenia este dezvoltat mai uni- Azurie, de la această tribună, dl Descoutures a rostit form şi în consecinţă mai multe domenii ştiinţifi ce o frază devenită proverbială: „Prin Chişinău va tre- contribuie real la formarea indicelui Hirsch al ţării. ce în curând un tren accelerat – trenul ştiinţei euro- Numărul lucrărilor publicate de cercetătorii pene. Dacă veţi reuşi să urcaţi în acest tren, atunci moldoveni în reviste cotate ISI este în ultimii ani veţi ajunge departe”. Era vorba de Programul co- în uşoară scădere, dar, spre bucuria noastră, creşte munitar Cadru 7, care la acel moment abia demara. calitatea lucrărilor, adică înregistrăm tot mai multe Am reuşit, cu preţul multor vizite reciproce, lucrări cu factor de impact relativ mare. Acest trend, schimburi de informaţii şi negocieri, care au du- în opinia mea, este unul pozitiv, fi indcă vizibilitatea rat nici mai mult nici mai puţin 5 ani: documen- internaţională, inclusiv indicele Hirsch al ţării, este tul de asociere a fost semnat la Bruxelles de către proporţională cu lucrările de mare valoare ştiinţi- Comisarul pentru cercetare de atunci, dna Máire fi că, publicate în reviste cu factor de impact înalt. Geoghegan-Quinn şi preşedintele Academiei de În această ordine de idei. aş vrea să menţionez, că Ştiinţe, acad. Gheorghe Duca, la 11 octombrie 2011, profesorii Andre Geim şi Konstantin Novoselov au iar Republica Moldova a devenit ţară asociată la primit premiul Nobel în 2010, doar după câţiva ani Programul Cadru 7, începând cu ianuarie 2012. de la descoperirea membranei uniatomare de carbon Iată ce mesaj am primit de la dl Descoutures în – grafenul, şi asta doar graţie faptului că au publicat octombrie 2011, după semnarea documentului de un număr impunător de lucrări în cele mai prestigi- asociere: „Am un sentiment de profundă satisfac- oase şi vizibile reviste internaţionale. ţie în legătură cu asocierea Republicii Moldova la Conducerea Academiei de Științe, după mai mul- PC 7. Acum, comunitatea voastră științifi că va avea te consultări cu reprezentanţii comunităţii ştiinţifi ce, tot dreptul la informația științifi că și să ia calea co- în iunie curent, a înaintat propuneri pentru modifi ca- rectă de ascensiune. Sunt sigur, că în ani numărați rea Codului cu privire la știință și inovare. Nucleul sistemul vostru de știință și tehnologii se va schim- propunerilor îl constituie crearea Agenției Naționale ba într-unul mai bun. Aceasta va stimula o reformă de Cercetare-Dezvoltare, responsabilă de implemen- în politica științifi că cu efecte pentru o fi nanțare tarea politicilor în cercetarea științifi că la nivel de competitivă și asocierea va merge dincolo de știință. țară, precum și de distribuirea surselor fi nanciare pe Sunt bucuros de toate aceste dezvoltări potențiale.” direcții prioritare prin concurs de proiecte. Dl Descoutures a dat dovadă de clarviziune, când Țin să menționez, că propunerile au fost în prin- a prezis extinderea asocierii în afara domeniului cer- cipiu acceptate de majoritatea ministerelor de resort, cetării și inovării. Pe parcursul ultimilor ani, Mol- dar, totodată, mai rămân aspecte principiale care ur- dova, demonstrând o dorinţă fermă de apartenență mează a fi discutate cu reprezentanții Ministerului la spațiul valoric european, a reuşit, printr-un efort Economiei, inclusiv aspecte ce vizează manage- 8 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Eveniment mentul procesului de inovare. În opinia noastră, cer- mai talentaţi tineri din toată lumea. Dorinţa noastră cetarea ştiinţifi că şi inovarea trebuie să constituie un de a câştiga este neasemuit de mare, dar Bruxelles-ul tot integru, ambele componente urmând, la nivel de nu crede lacrimilor. Care este, deci, şansa noastră? ţară, a fi gestionate în perspectivă de o singură struc- În primul rând, urmărim consolidarea în con- tură – Agenţia Naţională de Cercetare-Dezvoltare. tinuare a comunităţii ştiinţifi ce, iniţierea a cât mai Așteptările societății vizavi de știință sunt mari, multor programe şi proiecte la interfaţa diverselor iar resursele oferite sunt insufi ciente. În acest sens domenii. Adevărul e că numai împreună atingem o este necesar de a interveni pentru a orienta știința masă critică şi putem să ne promovăm interesele atât spre performanță și excelență cu capacități umane, la nivel naţional, cât şi european. Este un imperativ instituționale și de infrastructură pe măsură. Ur- al timpului crearea unei infrastructuri naţionale în mează a fi consolidată substanţial interacțiunea cu cercetare, dezvoltarea unor platforme tehnologice, mediul de afaceri. Şi dacă noi aşteptăm lucrări cu zidirea punţilor de legătură cu centrele europene, factor de impact înalt, în primul rând, de la promo- integrarea, prin implementarea excelenţei, în spaţiul torii ştiinţei fundamentale, atunci de la reprezentan- european. Este greu, dar alternativă nu există. ţii ştiinţei aplicative se aşteaptă o implicare plenară În tendinţa noastră spre excelenţă avem spriji- în realizarea proiectelor de transfer tehnologic, a nul partenerilor europeni. contractelor economice, cu atragerea surselor fi nan- În treacăt fi e spus, recent a fost semnat un con- ciare extrabugetare din sectorul real. Actualmente, tract cu Comisia Europeană pentru un grant în va- mijloacele fi nanciare extrabugetare constituie 22% loare de 1 milion de euro, în baza căruia au fost deja din fi nanţarea totală a sferei ştiinţei şi inovării. elaborate mai multe apeluri de proiecte cu scopul de De o importanţă majoră este şi problema cadre- a întări capacităţile comunităţii ştiinţifi ce din ţara lor tinere. Nu e secret că exodul creierilor valoroşi noastră. Apelurile, care actualmente sunt în curs de continuă. Anual, câteva mii de absolvenţi ai liceelor, lansare, vizează crearea şi conectarea centrelor de probabil, dintre cei mai talentaţi, pleacă imediat după excelenţă ştiinţifi că la infrastructura de cercetare susţinerea examenelor de bacalaureat. Studiile de europeană, mecanisme de mobilitate ce vor permite masterat, având program, de obicei, după ora 17.00, cercetătorilor să plece pe perioade scurte, de 3-5 zile, din păcate, nu corespund exigenţelor timpului. Măr- la evenimente europene de promovare a rezultatelor turisesc acest lucru, cunoscând procesul de instruire şi schimbul de experienţă, precum şi oferirea unui prin masterat în Occident, în particular, în Germania. bonus în valoare de până la 20 de mii de lei pentru În consecință, în doctorantură sunt înmatriculaţi tot pregătirea propunerilor de proiecte şi promovarea mai puţini tineri bine pregătiţi, în special, în domeni- lor în cadrul Programului comunitar Orizont-2020. ile ştiinţelor exacte. Sperăm mult că implementarea La 20 decembrie anul trecut, Adunarea Generala Codului educaţiei va schimba lucrurile spre bine. a Naţiunilor Unite a proclamat anul 2015 An Inter- Ne bucură, desigur, faptul că, odată cu integ- national al Luminii. Să nu uităm că verbul „a lumi- rarea noastră în spaţiul european de cercetare, a na” refl ectă aşa procese ca răspândirea științei și cul- demarat un proces de revenire, fi e şi fi rav pentru turii în societate, simbolizează educaţia, instruirea. început, a savanţilor noştri, tineri sau relativ tineri, În acest context, vă îndemn să devenim mai deschişi din Occident. Numai în domeniul fi zicii şi ingine- pentru societate, să aducem lumină acolo unde mai riei putem aduce exemple de revenire acasă a mai persistă întunericul, să ne implicăm mai insistent în multor cercetători după perioade extinse, de la 2 procesul de instruire la universităţi, căci doar prin până la 10 ani, de activitate fructuoasă în Occident: implicare directă în procesul didactic putem identi- doctori habilitaţi Mihai Macovei, Oleg Lupan şi Va- fi ca şi atrage tinerele talente în laboratoarele de cer- sile Tronciu; doctori în ştiinţe Natalia Ţinţaru, Vea- cetare. Şcolile ştiinţifi ce vor dăinui în timp numai în ceslav Popa, Eduard Monaico. cazul în care vom asigura un fl ux continuu de cadre Dacă vrem să fi m sinceri cu noi înşine, trebuie să tinere. Este de datoria noastră primordială să păs- recunoaştem că situaţia în sfera ştiinţei şi inovării a trăm şi să dezvoltăm ştiinţa în continuare. devenit mai dinamică, odată cu asocierea ţării noastre Or, în condiţiile lumii moderne, fără cerceta- la programele europene, în ansamblu însă ea rămâne re ştiinţifi că, niciun stat nu poate râvni la un viitor a fi relativ difi cilă. Cu alte cuvinte, noi am intrat în prosper. Ne rămâne să fi m uniți pentru a reuşi. ringul european, unde principalul criteriu de evaluare Aşa să ne ajute Dumnezeu! este excelenţa, cu dorinţa de a concura cu rechinii eu- ropeni în cercetarea ştiinţifi că, ei fi ind dotaţi cu cele Discurs ținut cu prilejul Zilei Mondiale mai sofi sticate şi moderne tehnologii şi echipamente, a Științei. Chișinău, Sala Azurie a AȘM, înarmaţi cu mecanisme efi ciente de atragere a celor 10 noiembrie 2014

nr. 4 (35), decembrie 2014 - 9 Akademos

APEL PROPUNERI către partidele parlamentare la Programul de activitate proeuropene al Guvernului pentru anii 2015-2018 Rezultatele alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 1. EDUCAȚIE 2014, precum și validarea acestora de către Curtea Con- Obiective de guvernare: 1. Orientarea proce- stituțională, au consolidat vectorul european de dezvolta- sului educațional spre obținerea competențelor și re a Republicii Moldova. specializarea inteligentă. Experiența integrării europene, acumulată de alte 2. Promovarea dimensiunii europene în cadrul state, cum ar fi țările baltice, este marcată de paradig- procesului educațional-formativ. ma creării unei societăți bazate pe cunoaștere. Acest 3. Orientarea spre învățământul dual și majo- exemplu a avut ca fi nalitate parcursul reușit spre dezvol- rarea ponderii învățământului vocațional-tehnic. tare în benefi ciul fi ecărui cetățean. Astfel, considerăm că acum, în procesul de pregătire a programului de activitate 4. Creșterea performanței educaționale prin uti- a noului guvern, apare un imperativ de o importanță ma- lizarea cercetării științifi ce. joră, ce ar conduce la dezvoltarea și consolidarea acțiu- Acțiuni prioritare: nilor în benefi ciul fi ecărui om, garantând drepturile și 1. Modernizarea sistemului educațional prin libertățile caracteristice spațiul european. dezvoltarea și valorifi carea resurselor caracteristice Pentru a construi o societate bazată pe cunoaștere fi ecărui tip de învățământ. sunt necesare investiții în: 2. Introducerea criteriilor minime de calitate la - educație, care vor spori calitatea și nivelul de cali- toate treptele învățământului. fi care a noii generații; 3. Asigurarea funcționalității treptei a treia de - cercetare, care vor atrage tinerii talentați și vor di- studii superioare prin utilizarea școlilor științifi ce. minua exodul lor; 4. Redimensionarea fi lierelor de formare uni- - antreprenoriat, care vor oferi noi locuri inteligen- versitară în conformitate cu exigențele internațio- te de muncă pentru tinerii absolvenți cu pregătire profe- nale și reperele dezvoltării social-economice a țării. sională și universitară; 5. Diversifi carea ofertei formative pentru - inovare, care vor aduce plusvaloare și vor contribui diferite categorii socio-demografi ce ale populației. la dezvoltarea țării. 6. Modernizarea infrastructurii instituțiilor de O astfel de societate asigură fi ecare cetățean cu stu- învățământ prin racordarea la tehnologiile și meto- dii de calitate și posibilitatea de a-și valorifi ca potențialul competitiv în cercetare, creație, inovare și producere, ceea dicile educaționale cu randament. ce, în ultimă instanță, aduce o valoare adăugată în toate 7. Promovarea parteneriatului dintre instituțiile domeniile de activitate socială. de învățământ și mediul de afaceri pentru sporirea Această prioritate fundamentală va contribui la mo- relevanței studiilor și a gradului de încadrare a ab- dernizarea și ajustarea la standardele europene a celor mai solvenților în câmpul muncii. importante sfere precum: justiția, sănătatea, protecția me- 8. Sporirea statutului social al cadrelor didac- diului, securitatea națională etc. tice, manifestat în oferirea de garanții sociale, remu- Pe parcursul ultimilor ani, comunitatea științifi că a nerare adecvată. țării noastre a promovat valorile europene. Pornind de la experiența primilor ani de activitate ca țară asociată 2. CERCETARE și participând plenar la programele comunitare de cer- Obiective de guvernare: cetare-inovare și antreprenoriat FP7, Orizont 2020 și 1. Acordarea științei a statutului de prioritate. COSME, Academia de Științe a Moldovei consideră că 2. Corelarea cercetării cu educația și economia. prin promovarea consecventă a obiectivului edifi cării 3. Sporirea impactului cercetării asupra soci- unei societăți bazate pe cunoaștere, va fi asigurată dez- etății și promovarea consumului de cunoștințe. voltarea durabilă și prosperă a țării. Acțiuni prioritare: Suntem ferm convinși că un program de activitate a 1. Modifi carea și completarea Codului cu privire Guvernului care mizează pe investițiile în oameni va con- la știință și inovare, având în vedere asocierea comu- duce cu pași siguri Republica Moldova în marea familie a nității științifi ce la spațiul european de cercetare. Uniunii Europene. În acest sens, suntem disponibili de a 2. Deschiderea accesului pentru cercetători la înainta propuneri concrete, care sperăm să fi e utile la ela- fondurile sectoriale de fi nanțare competitivă. borarea noului program de activitate al guvernului. 3. Introducerea măsurilor de stimulare a atrage- 11 decembrie 2014 rii fondurilor din străinătate și din parteneriate pri- Academia de Științe a Moldovei vate cu mediul de afaceri. Gheorghe Duca, Ion Tighineanu, Gheorghe Rusnac, 4. Implementarea reformelor metodologice de Ion Guceac, Aurelia Hanganu sporire a calității cercetării. 10 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Eveniment

5. Stimularea efi cienței cercetării prin interme- 7. Elaborarea programului special de stat de diul unui sistem fl exibil de salarizare. susținere a femeilor-antreprenoare care activează în 6. Asigurarea pregătirii cadrelor de înaltă califi - zonele rurale. care și dezvoltarea instruirii continue. 8. Asigurarea calității produselor alimentare prin utilizarea tehnologiilor ionizante, noilor soiuri 3. INOVARE și hibrizi de plante, a noilor rase și crosuri de ani- Obiective de guvernare: male cu un potențial genetic performant. 1. Acordarea statutului de prioritate dezvoltării 9. Perfecționarea și efi cientizarea sistemului de inovaționale. subvenționare în agricultură. 2. Orientarea spre inovare a subvențiilor și sub- 10. Menținerea și asigurarea creșterii demogra- sidiilor de stat. fi ce pentru piața muncii. Acțiuni prioritare: 11. Stimulente și mecanisme de reintegrare so- 1. Ajustarea cadrului normativ și a viziunilor cială și incluziune socială. strategice la directivele și programele Uniunii Eu- 12. Implementarea sistemului nestatal de pensii, ropene privind domeniul inovațional. inclusiv crearea fondurilor profesionale de pensii. 2. Elaborarea unui program guvernamental de susținere a emergenței clusterelor științifi co- 5. EDIFICAREA STATULUI DE DREPT tehnologice și a afacerilor inovaționale. Obiective de guvernare: 3. Acordarea facilităților fi scale și vamale pen- 1. Reforma justiției. tru inovatori. 2. Combaterea corupției. 4. Adoptarea și implementarea mecanismelor de 3. Reintegrarea țării. fi nanțare noi (venture, voucher inovațional). Acțiuni prioritare: 5. Asigurarea mecanismelor de scutire a im- 1. Impulsionarea activismului politic și juridic pozitelor pentru întreprinderile care investesc în al cetățenilor prin crearea unor premise favorabile. inovații. 2. Intensifi carea dialogului dintre puterea de stat 6. Dezvoltarea standardelor naționale existente și societate. și orientarea lor spre inovare. 3. Sporirea participării societății civile în pro- movarea reformelor, implementarea legilor, respec- 4. ECONOMIE. ANTREPRENORIAT tarea drepturilor și libertăților omului. ȘI MEDIUL DE AFACERI 4. Modifi carea cadrului juridic în scopul oferirii Obiective de guvernare: accesului cetățenilor la Curtea Constituțională. 1. Energetică. 5. Asigurarea științifi co-practică a proiectelor și 2. Industrie. procesului de reformă judiciară. 3. Agricultură. 6. Crearea unui sistem instituțional efi cient de 4. Probleme sociale și demografi e. Acțiuni prioritare: reacționare la săvârșirea infracțiunii și de investiga- 1. Diversifi carea aprovizionării cu resurse ener- re a infracțiunilor pe întreg teritoriul țării. getice și stimularea utilizării energiei regenerabile. 7. Demonopolizarea sistemului instituțional de 2. Îmbunătățirea cadrului de reglementare a expertiză judiciară și crearea laboratoarelor private sectorului de creditare bancară și nebancară, întru de expertiză judiciară/experților privați. asigurarea accesului agenților economici la sursele 8. Reducerea rolului statului în economie, mini- de creditare. mizarea funcțiilor statului în economie; promova- 3. Reforma fi scală. Reducerea impozitelor la rea principiului autoreglementării în relațiile de an- import la produsele si serviciile ce ar stimula ISD treprenoriat. și transferul de tehnologii. Introducerea impozitu- 9. Elaborarea și implementarea standardelor an- lui forfetar în Republica Moldova, este necesară re- ticorupţionale în diverse domenii. alizarea unui studiu complex. 10. Asigurarea științifi că a procesului de reinte- 4. Perfecționarea managementului întreprinder- grare a țării. ilor de stat. 11. Elaborarea unei concepții de soluționare a 5. Dezvoltarea și modernizarea sistemului de diferendului și de reintegrare a țării. control fi nanciar public. 12. Elaborarea și implementarea unui plan de 6. Mecanismul de susținere a întreprinderilor fa- acțiuni privind reintegrarea țării bazat pe diplomația miliale, prevăzându-le în legislație ca formă juridică publică, cu participarea plenară a societății. aparte, având în vedere specifi cul de evidență, im- 13. Transformarea formatului de negocieri în pozitare, precum și transmiterea în succesiune. heptagonal.

nr. 4 (35), decembrie 2014 - 11 Akademos

14. Înlocuirea forțelor actuale de menținere a torilor stării de sănătate, cu prioritate pentru bolile păcii cu structuri civile. cardiovasculare, cerebrovasculare, oncologice. 3. Pregătirea, perfecționarea și atragerea de 6. SECURITATEA NAȚIONALĂ personal medical în specialități difi cile și în locali- Obiective de guvernare: tățile neasigurate cu personal medical. Revizuirea 1. Sporirea securității energetice și a siguranței sistemului de salarizare și a stimulării performanței alimentare. și competitivității personalului medical. 2. Combaterea sărăciei, asigurarea securității economice. 8. PROTECȚIA MEDIULUI AMBIANT 3. Asigurarea securității informaționale, secu- Obiective de guvernare: rității societale și stabilității politice. 1. Menținerea și amplifi carea diversității bio- Acțiuni prioritare: logice în utilizarea durabilă a resurselor naturale 1. Dezvoltarea surselor proprii de generare a 2. Transformarea problemelor de mediu în ener giei, inclusiv surse de energie regenerabilă. b.enefi ciu economic prin utilizarea rațională a re- 2. Asigurarea stabilității de funcționare a surselor naturale, a tehnologiilor ecologice și prelu- sistemului electroenergetic. crarea deșeurilor. 3. Dezvoltarea infrastructurii interne și a inter- 3. Restabilirea și extinderea perdelelor fores- conexiunilor sistemului electroenergetic național la tiere de protecție a terenurilor agricole, componente sistemul european. a Carcasei ecologice naționale. 4. Dezvoltarea sistemului național de statistică Acțiuni prioritare: energetică compatibil cu sistemul de statistică ener- 1. Selectarea genotipurilor de plante agricole și getică comunitar. silvice rezistente la factorii climatici nefavorabili 5. Sporirea securității energetice prin diversifi - (arșiță, secetă, ger). carea căilor de asigurare cu resurse energetice pri- 2. Utilizarea inovațiilor și raționalizărilor eco- mare. logice pentru efi cientizarea exploatării resurselor 6. Elaborarea pragurilor de securitate eco- naturale. nomică. 3. Extinderea utilizării reglatorilor naturali de 7. Elaborarea și implementarea programelor creștere în tehnologiile agriculturii ecologice. pentru asigurarea securității informaționale a țării. 4. Utilizarea Sistemelor Informaționale Geogra- 8. Activizarea implicării reprezentanților mi- fi ce în vederea identifi cării fâșiilor riverane de pro- norităților în soluționarea celor mai stringente prob- tecție a obiectelor acvatice. leme ale vieții politice, economice, sociale și cul- 5. Crearea cadastrului de stat al obiectelor și turale. complexelor din fondul ariilor protejate. 9. Identifi carea căilor de ameliorare a insecu- 6. Evaluarea impactului antropic asupra sustena- rității sociale și economice, rezultate din migrația bilității ecosistemelor naturale. forței de muncă înalt califi cată peste hotarele țării. 10. Asigurarea suportului științifi c pentru iden- 9. PATRIMONIUL NAȚIONAL CULTU- tifi carea soluțiilor de dezvoltare a societății civile și RAL formelor de participare la procesul decizional. Obiective de guvernare: 1. Sporirea potențialului turistic și a vizibilității 7. SĂNĂTATE țării în spațiul european prin valorifi carea resurselor Obiective de guvernare: patrimoniului cultural național. 1. Fundamentarea securității sănătății popu- 2. Promovarea politicilor publice bazate pe lației, a serviciilor medicale performante, oferirea cerinț ele societății moderne în dimensiune cultur- posibilităților cetățenilor la obținerea unei stări ală. bune de sănătate, la creșterea calității vieții și a Acțiuni prioritare: speranței la viață. 1. Elaborarea Codului Patrimoniului Cultural Acțiuni prioritare: Național. 1. Creșterea accesului populației la servicii de 2.Promovarea scoarței naționale, ca element de sănătate de bază. patrimoniu imaterial național în scopul înscrierii în 2. Extinderea și elaborarea programelor de pre- lista UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial. venție, fi nanțarea și implementarea programelor de 3. Dezvoltarea bazei de date electronice ale Pat- screening pentru depistarea precoce și tratarea bo- rimoniului Cultural Național – digitizarea patrimo- lilor netransmisibile, cu impact major asupra indica- niului național.

12 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Eveniment

REUNIUNEA ISTORICĂ ştiinţă din cele două state la programe şi fonduri europene şi internaționale. Potrivit documentului, A ACADEMIILOR cercetătorii din Republica Moldova vor avea acces la unele rezultate ale cercetătorilor din România

La 28 noiembrie 2014, la Bucureşti, a avut loc, în domeniul științelor umanistice, precum și de pentru prima dată, o şedinţă comună a Biroului Aca- dreptul de a le folosi în cercetările lor sau în prac- demiei Române şi a conducerii Academiei de Ştiin- tică. La fel, urmează să fi e organizate simpozioa- ţe a Moldovei. ne, conferinţe, congrese regionale şi internaţionale Părţile au convenit să coopereze în domeniul comune. cercetărilor fundamentale, în vederea instituirii șco- Există deja şi o experienţă pozitivă de colaborare lilor doctorale și pregătirii cadrelor, să elaboreze o mutuală. În zilele de 14-16 mai 2012, la Chişinău şi foaie de parcurs pentru crearea cadrului instituțional Iaşi, sub egida Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi a propice participării în Programul Orizont 2020. Academiei Române, a avut loc Conferinţa ştiinţifi că Semnarea documentului s-a desfăşurat într-o am- internaţională „Basarabia – 1812. Problemă naţiona- bianță festivă care a premers sesiunii solemne, dedi- lă, implicaţii internaţionale”, consacrată împlinirii a cate Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. În cadrul ei 200 de ani de la semnarea Pactului de la Bucureşti preşedintele AŞM, acad. Gheorghe Duca, a ţinut un din 1812, dintre Imperiul Rus şi Poarta Otoma- discurs despre Marea Unire din 1918 şi consecinţele nă. Materialele conferinței au fost înglobate într-o ei pentru dezvoltarea ştiinţei şi culturii în Basarabia. lucrare fundamentală de mare valoare științifi că. Iar De menționat că Academia de Ştiinţe de la Chi- în februarie 2014, Academia de Ştiinţe a Republicii şinău a semnat cu Academia Română primul acord Moldova, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei al în 1990, atunci când încă nu era declarată indepen- Republicii Moldova, Ministerul Educaţiei Naţiona- denţa Republicii Moldova. În acord era stipulată co- le din România şi Academia Română, a organizat operarea în domeniul diferitelor cercetări ştiinţifi ce Forumul Moldo-Român „Promovarea participării atât fundamentale, cât şi aplicative. comune la programele europene în domeniul ştiin- În anul 2005, a fost încheiat cel de-al doilea ţei şi educaţiei”, eveniment de rezonanţă, la care au acord, care prevedea schimbul echivalent de cerce- participat prim-miniştrii, membri ai guvernelor și tători. Datorită acestui fapt, peste 800 de cercetători reprezentanţi ai legislativelor ambelor ţări, rectori au avut posibilitatea de a participa la diverse mani- ai instituţiilor de învăţământ superior din Romînia festări ştiinţifi ce din Moldova și din România. Tot în și Moldova, manifestarea urmărind consolidarea ca- baza schimbului echivalent se participă în comun la pacităților comune de accesare a fondurilor europene proiecte europene. din domeniul cercetării. Memorandumul, semnat la 28 noiembrie 2014, Eugenia Tofan prevede de asemenea participarea oamenilor de Centrul Media al AȘM

Participanții la şedinţa comună a Biroului Academiei Române şi a conducerii Academiei de Ştiinţe a Moldovei. București, 28 noiembrie 2014

nr. 4 (35), decembrie 2014 - 13 Akademos

MEMORANDUM privind cooperarea tehnico-ştiinţifi că dintre Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Academia Română în cadrul Programului Uniunii Europene pentru cercetare şi inovare Orizont 2020 Articolul 1. Scopul Scopul prezentului Memorandum rezidă în consolidarea capacităților comune pentru cercetare - dezvoltare şi inovare, precum și în planul identifi cării experienței și perspectivelor de participare ale Academiilor din România şi Republica Moldova în programele comunitare ale Uniunii Europene. Republica Moldova a obţinut statutul de ţară asociată la Programul Orizont 2020, începând cu 1 ianuarie 2014, devenind astfel primul stat din vecinătatea estică a UE care deţine acest statut. România a susţinut plenar procesul de pregătire a asocierii, dar şi valorifi carea efi cientă a statutului de ţară asociată la Programul Cadru7 al UE pentru ştiinţă şi dezvoltare tehnologică. Astfel, sunt stabilite următoarele obiective: Articolul 2. Formele de cooperare şi implementare 1. În cadrul Memorandumului de cooperare vor fi anunţate şi identifi cate apeluri de competiţii pentru proiecte comune de cercetare fundamentală care pot include simpozioane, conferinţe, precum şi alte activităţi de cooperare, convenite de comun acord pe parcurs; 2. Cunoaşterea și transmiterea experienţei ştiinţifi ce şi culturale româneşti, pentru facilitarea integrării Republicii Moldova în spaţiul european de cercetare; 3. Elaborarea unei foi de parcurs pentru crearea cadrului instituţional adecvat în vederea participării echipelor moldo-române în Programul Uniunii Europene pentru cercetare şi inovare Orizont 2020; 4. Cooperarea în organizarea școlilor doctorale și pregătirea cadrelor; 5. Organizarea simpozionului consacrat aniversării a 150 de ani de la nașterea lui Constantin Stere; 6. Editarea și lansarea monografi ei Nicolae Donici; 7. Detaliile şi Programul de cooperare, inclusiv a școlilor doctorale, se vor stabili de comun acord de către Părţi. Articolul 3. Asigurarea fi nanţării Fiecare Parte va acoperi cheltuielile pentru cercetătorii participanţi din propria ţară.

Articolul 4. Respectarea legislaţiei Cercetătorii care vor participa la proiecte comune de cercetare se vor conforma prevederilor legislaţiei în vigoare existente în fi ecare ţară. Articolul 7. Valabilitatea, modifi carea, rezilierea 1. Prezentul Memorandum intră în vigoare la data semnării lui şi este valabil pentru o perioadă de patru ani. Oricare dintre Părţi poate notifi ca celeilalte intenţia sa de a rezilia, caz în care orice program afl at în derulare va fi dus pînă la sfîrşit. Notifi carea de denunţare a Memorandumului se face cu şase luni înainte. Memorandumul poate fi prelungit pentru aceeaşi perioadă de valabilitate, patru ani, în lipsa unei notifi cări de reziliere din partea oricăreia dintre Părţi. 2. Prezentul Memorandum a fost întocmit în limba română, în două exemplare, ambele având aceeași valoare. Prezentul Memorandum a fost semnat la 28 noiembrie 2014. Pentru Academia de Ştiinţe a Moldovei Academician Gheorghe DUCA, Preşedinte Pentru Academia Română Academician Ionel Valentin Vlad, Preşedinte

14 - nr. 4 (35), decembrie 2014

Prelegere publică

IDENTITATEA CONSTITUŢIONALĂ A REPUBLICII MOLDOVA

Alexandru TĂNASE Președintele Curții Constituționale

I. Puterea normativă a istoriei în dreptul con- stituţional: despre relaţia dintre istorie şi identi- tatea constituţională 1. Abordarea subiectului identităţii constituţi- onale în faţa mediului academic reprezintă o pro- vocare, punând începutul unei dezbateri ample şi în vederea stabilirii principiilor constituţionale ce multidimensionale a acestei probleme în Republica ţin de această identitate. Explicaţia acestei preocu- Moldova. În prelegerea ce urmează mă voi referi la pări se regăseşte, cel mai probabil, în încercările de condiţiile istorice, sociale şi economice specifi ce, a proteja identităţile constituţionale naţionale în care conferă textului constituţional din Republica procesul de globalizare şi, în particular, de uni- Moldova o anumită identitate. Voi încerca să argu- formizare instituţională din cadrul UE. mentez de ce este greşită afi rmaţia că la baza consti- 6. Noul concept de identitate constituţională a tuţionalismului moldovenesc stă importul constitu- statului a pus constituţionaliştii în faţa dilemei pri- ţional masiv şi de ce consider că, de fapt, Constitu- vind renaşterea forţei normative a istoriei. Această ţia din 1994 nu a făcut nimic altceva decât să revină dezbatere la nivel european a antrenat şi constitu- la anumite valori existente altădată. ţionaliştii moldoveni, care îşi pun întrebarea: exis- 2. Înainte de Revoluţia Franceză, principalul tă o identitate constituţională moldovenească sau izvor al normelor care ţineau locul dreptului con- nu? Dacă da, care este aceasta? stituţional a fost istoria. În lipsa unei Constituţii în sens formal înainte de perioada revoluţionară de la 1. Noţiunea de identitate constituţională sfârşitul secolului al XVIII-lea, dreptul constitu- 7. Dreptul constituţional a împrumutat noţi- ţional constă în cea mai mare parte din norme unea de identitate de la ştiinţele sociale. Împru- şi principii nescrise, care, născute din practică, mutul respectiv atrage după sine caracterul istoric aveau preponderent un caracter istoric. al conţinutului identităţii constituţionale. La fel 3. După 1789, apare constituţia ca text scris, cum identitatea personală a unui individ se defi neş- care rezultă din voinţa suveranului, adică a Consti- te în raport cu istoria sa, identitatea constituţională tuantului. Astfel, în secolele XIX şi XX, argumen- a statului este defi nită în raport cu istoria acestui tul istoric rămâne un instrument doctrinar şi nu stat. Astfel, istoria este atât o sursă de producere mai este utilizat, în principiu, exclusiv ca izvor de a principiilor de identitate, cât şi o sursă de justi- normativitate. Excepţie făcea cutuma constituţio- fi care a statutului identităţii constituţionale. nală, care, datorită „utilizării repetate”, continuă să 8. Noţiunea de identitate constituţională este co- facă recurs la istorie. mună dreptului constituţional american şi dreptului 4. În prezent, dreptul constituţional norma- constituţional european. Însă, de o parte şi de alta a tiv cunoaşte o perioadă de renaştere. La această Atlanticului, conceptele de identitate constituţio- renaştere contribuie în mod semnifi cativ procesul nală nu sunt deloc aceleaşi, astfel încât, în ambele de construcţie europeană. Contrar tendinţelor de cazuri, raportarea identităţii la istorie nu este la fel. uniformizare instituţională din cadrul UE, acest 9. În Statele Unite, identitatea constituţională proces readuce istoria ca sursă a dreptului con- formează spiritul întregii Constituţii, iar o percep- stituţional normativ, altădată dispărută din iz- ţie neistorică a Constituţiei este de neconceput. voarele dreptului. Astfel, potrivit profesorului Jacobson, „Constitu- 5. Una dintre cele mai importante manifestări ale ţia dobândeşte o identitate prin experienţă”, iar acestei mutaţii constă în consacrarea unui nou con- identitatea constituţională „este un amestec de as- cept: identitatea constituţională a statului. Aceas- piraţii şi angajamente politice care constituie ex- tă manifestare coincide cu renaşterea referinţelor la presia trecutului unei naţiuni”. istorie, în special de către instanţele constituţionale, 10. În Europa, identitatea constituţională o for-

nr. 4 (35), decembrie 2014 - 15 Akademos mează nu întreaga Constituţie, ci nucleul Constitu- identitatea naţională şi identitatea constituţională a ţiei. Cu toate acestea, jurisprudenţa constituţiona- statului, statuând că „identitatea constituţională este lă a statelor europene arată că istoria este un izvor strâns legată de conceptul de identitate naţională, obligatoriu pentru orice principiu identitar. care include, de asemenea, tradiţia şi cultura”. 15. Consiliul Constituţional francez a expri- 2. Orice principiu identitar are ca izvor obli- mat, în câteva ocazii, o rezervă constituţională la gatoriu istoria principiul supremaţiei dreptului Uniunii Europene 11. Jurisprudenţa recentă a curţilor constituţi- asupra dreptului naţional. Deşi, iniţial, nu a folosit onale europene evidenţiază în mod explicit carac- termenul de principii identitare, în 2006 Consiliul terul istoric al sursei care determină califi carea Constituţional francez şi-a reformulat această rezer- principiilor constituţionale ca fi ind identitare. vă, defi nind-o ca fi ind compusă din „regulă[i] sau [...] principiu[i] inerent[e] identităţii constituţionale II. Principiile identitare în jurisprudenţa cur- a Franţei” (Decizia din 26 iulie 2006). Astfel, odată ţilor constituţionale europene cu consacrarea formală a noţiunii de identitate 12. Determinând principiile pe care le defi neşte constituţională, Consiliul Constituţional francez ca fi ind identitare, Curtea Constituţională germană a marcat includerea istoriei la defi nirea conţinu- consideră că Constituantul german a acţionat pe baza tului acestei rezerve. „experienţelor istorice de eroziune latentă sau brutală 16. Ideea că istoria poate fi folosită pentru a ca- a substanţei liberale a unei ordini constituţionale de- lifi ca principiile constituţionale potenţial identitare mocratice” (Curtea Constituţională germană, 30 iunie poate fi confi rmată de analiza unor hotărâri ale cur- 2009, Tratatul de la Lisabona). Anume pe baza aces- ţilor constituţionale ungară şi spaniolă. Deşi la mo- tei raportări la istoria naţională, Curtea Constituţi- mentul adoptării nu utilizau noţiunea de identi- onală germană a statuat, de exemplu, în decizia din 4 tate constituţională, aceste curţi au făcut uz de noiembrie 2009, că principiul democraţiei este ine- argumentul istoric în motivarea hotărârilor, ceea rent identităţii constituţionale a Germaniei. ce sugerează faptul că istoria a contribuit la defi - 13. Solicitată să se pronunţe asupra unui caz nirea normelor potenţial identitare. de aplicare a paragrafului 130 IV din Codul Pe- 17. În Spania, Tribunalul Constituţional a nal, care pedepseşte orice glorifi care a „regimului decis, printr-o decizie din 14 decembrie 1992, că naţional-socialist de dominaţie prin violenţă şi arbit- „dreptul de a accede în funcţii publice, pretins a fi rar”, care tulbură „liniştea publică într-un mod care încălcat, adânc înrădăcinat din 1812 în tradiţia noas- aduce atingere demnităţii victimelor”, Curtea Con- tră constituţională, este confi gurat ca fi ind unul fun- stituţională germană şi-a construit raţionamentul damental, benefi ciind de o protecţie jurisdicţională prin raportare la istorie. Iniţial, într-o hotărâre din sporită”. Câţiva ani mai târziu, printr-o hotărâre 23 iunie 2004, Curtea a considerat că această normă din 3 octombrie 2000, referindu-se la conceptul de aduce atingere dreptului la libera exprimare. Prin checks and balances (sistemul de echilibre şi contra- hotărârea din 4 noiembrie 2009, Curtea federală şi-a balanțe), Tribunalul Constituţional precizează că revizuit această poziţie şi a constatat că „[...] regi- acesta este inerent ideii de divizare a puterilor şi mul naţional-socialist din anii 1933-1945 [...] are este „conform tradiţiei noastre constituţionale”. pentru ordinea constituţională a Republicii Federale 18. În Ungaria, în problema despăgubirilor pen- Germania o importanţă identitară”, care justifi că tru anumite evenimente istorice, dar şi cu alte oca- limitarea dreptului de a exprima opinii neonaziste. zii, Curtea Constituţională a recurs la istorie pentru Rezultă că „identitatea Republicii Federale Germa- a dezvolta veritabile demonstraţii juridice. Bunăoa- nia, marcată de istorie”, include o componentă isto- ră, Curtea invocă originea sovietică a dreptului rică de netăgăduit. general şi nelimitat al procuraturii de a iniţia pro- 14. Tribunalul Constituţional polonez, de ase- ceduri civile pentru a-l declara ca fi ind contrar menea, scoate foarte clar în evidenţă istoria ca o sursă Constituţiei (hotărârea din 1 iulie 1994). Desigur, a identităţii. În hotărârea sa cu privire la Tratatul de în acest caz particular, referinţa la istorie serveşte la Lisabona (2009), Tribunalul a dedus din obiectivul ca argument de delegitimizare a legii contestate, „să întărească solidaritatea dintre popoare, respectând ca fi ind un element al trecutului autoritar, pentru totodată istoria, cultura şi tradiţiile lor” confi rmarea a întări decizia de neconstituţionalitate. unei „identităţi naţionale în solidaritate cu alte naţi- 19. În acelaşi sens, Curtea Constituţională a uni”. Cu alte cuvinte, „contextul istoric, tradiţional Cehiei, printr-o decizie din 22 noiembrie 2009, s-a şi cultural determină identitatea naţională”. Tribuna- pronunţat în privinţa principiului competenţei lega- lul Constituţional polonez asimilează în mod explicit le a judecătorului.

16 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Prelegere publică

20. O ilustrare diferită a potenţialului identitar perioade de timp, au avut o anumită funcţionare. al normelor deduse din istorie rezultă din jurispru- 24. Pentru prima dată, dezbaterile în materie con- denţa constituţională germană. Astfel, Curtea Con- stituţională au fost iniţiate la Chişinău imediat după stituţională germană a dedus în 1994, dintr-o „tra- proclamarea de către Sfatul Ţării a Republicii Demo- diţie constituţională, datând de la Constituţia de cratice Moldoveneşti la 24 ianuarie 1918. Chiar dacă la Weimar din 1918”, că „folosirea forţelor armate Republica Democratică Moldovenească avea o natu- germane într-o operaţiune internaţională de menţi- ră efemeră, una din preocupările imediate de bază ale nere a păcii necesită aprobarea prealabilă a Parla- autorităţilor a fost elaborarea şi adoptarea unei noi mentului”. Este cazul să menţionez că la acel mo- Constituţii. În noaptea de 23 spre 24 ianuarie 1918 ment conceptul de identitate constituţională era premierul Daniel Ciugureanu anunţa în mod ofi cial deja prezent în jurisprudenţa Curţii. elaborarea unei Constituţii a Republicii Democratice 21. O ilustrare a folosirii argumentului istoric în Moldoveneşti. Din cercetările disponibile rezultă că conturarea principiilor identitare se regăseşte în ho- au existat două proiecte de Constituţie. tărârea CCM din 5 decembrie 2013, prin care a fost Primul proiect, cel alcătuit de Societatea Ju- conturat blocul de constituţionalitate al Republicii ridică Moldovenească, viza crearea unui stat in- Moldova: dependent şi suveran. Proiectul de Constituţie a „Din interpretarea istorico-teleologică a Pre- Republicii Democratice Moldoveneşti, elaborat de ambulului Constituţiei, Curtea reţine că Declaraţia Societatea Juridică Moldovenească, conţine toate de Independenţă a stat la baza adoptării Constituţi- elementele inerente unei constituţii moderne, care, ei în 1994. De altfel, toate schimbările politice au de altfel, se regăsesc şi în actuala Constituţie a Re- fost rezultatul luptei pentru eliberare naţională, publicii Moldova: pentru libertate, independenţă şi unitate naţi- - caracterul unitar al statului; onală. Elementul-cheie al procesului de eman- - cetăţenia; cipare naţională l-a constituit lupta pentru limba - separaţia puterilor în stat; română şi pentru alfabetul latin. Redobândirea - supremaţia Constituţiei; dreptului la denumirea limbii şi la alfabetul latin - supremaţia legii; şi-a găsit consacrarea în Declaraţia de Independen- - independenţa justiţiei; ţă, care este un act imuabil, anume pentru a pune - garantarea drepturilor şi libertăţilor cetăţe- la adăpost aceste valori naţionale identitare, de neşti; care depinde salvarea naţiunii de la asimilare şi - dreptul de proprietate; dispariţie. - garantarea drepturilor minorităţilor etc. Valoarea de principiu a Declaraţiei de Indepen- Cel de-al doilea proiect a fost elaborat de Comi- denţă derivă din consensul popular general care a sia Constituţională a Sfatului Ţării după Unirea Ba- legitimat-o […]” sarabiei cu România şi reglementa statutul autonom al provinciei în cadrul României. III. Identitatea constituţională a Republicii 25. În virtutea circumstanţelor istorice de la acea Moldova vreme, ambele proiecte nu au mai ajuns să fi e adop- 1. Istoria conceptului de Constituţie în Mol- tate, dar rămân a fi parte a patrimoniului nostru dova. De la Constituţia politică la Constituţie ca constituţional, reprezentând primele elemente în statut juridic al statului defi nirea identităţii noastre constituţionale. Va- lorile constituţionale fundamentale cuprinse în 22. Una dintre prejudecăţile vehiculate în dis- cele două proiecte le vom regăsi şi în Constituţia cursul public moldovenesc vizează natura emina- moldovenească de la 1994. mente tehnică a ordinii constituţionale. Accentul 26. După unirea Basarabiei cu România în este pus mai mult pe dreptul constituţional în sens 1918, pe actualul teritoriu al Republicii Moldova restrâns, care poate fi înţeles doar de cei iniţiaţi, şi au fost aplicate consecutiv trei constituţii ale statu- nu pe constituţionalism, ca un ansamblu de valori. lui Român: Constituţia de la 1866, Constituţia de 23. Dacă vom analiza Constituţia moldovenească la 1923 şi cea de la 1938, aplicată până în 1944, de la 1994 ca un ansamblu de valori şi proceduri, vom când trupele sovietice au preluat controlul asupra constata că, de fapt, ea nici pe departe nu reprezintă teritoriului actual al Republicii Moldova. ceva nou pentru spaţiul geografi c în care ne afl ăm şi 27. Şi în acest caz, vom constata incidenţa unui nicidecum nu a marcat apariţia unui nou spaţiu con- ansamblu de valori democratice, conţinute în con- stituţional. Până la 1994, valorile cuprinse în actuala stituţiile româneşti din 1866 şi 1923, aplicate şi pe Constituţie au fost cunoscute, enunţate şi, în scurte teritoriul Republicii Moldova, pe care le regăsim în

nr. 4 (35), decembrie 2014 - 17 Akademos proiectul de Constituţie al Republicii Democratice tima anexarea teritoriilor date, precum şi de a Moldoveneşti şi în Constituţia Republicii Moldo- crea o aparenţă a existenţei anumitor reguli ale va. Acest ansamblu de valori democratice de nivel jocului democratic. constituţional, care a operat pe teritoriul actual al 33. „Constituţia” RSSM este o pseudoconsti- Republicii Moldova în diferite perioade de timp tuţie, edictată de autorităţile sovietice. O pseudo- şi în diferite formaţiuni statale, de fapt, constituie constituţie generează pseudostate şi pseudodemoc- elemente ale identităţii noastre constituţionale. raţii. Din aceste considerente, din punct de vede- Ca şi in cazul Germaniei, putem susţine că re al valorilor intrinsece, consider că cele două principiul democraţiei reprezintă nucleul identi- pseudoconstituţii ale fostei provincii sovietice tăţii noastre constituţionale. RSSM apriori nu fac parte din patrimoniul nos- 28. Analizând identitatea constituţională mol- tru constituţional, cu atât mai mult din identita- dovenească prin prisma condiţiilor istorice, care au tea noastră constituţională. generat apariţia ei, apare o întrebare fi rească: fac Cele mai importante elemente ale identităţii sau nu fac parte din patrimoniul constituţional noastre constituţionale le-au constituit Decla- al Republicii Moldova aşa-numitele „constituţii raţia de Independenţă şi Constituţia de la 1994. ale fostei RSSM”? Eu sunt de părerea că nu fac 2. Identitatea constituţională în jurispruden- parte şi voi încerca să aduc argumente în favoarea ţa Curţii Constituţionale acestei aserţiuni. 29. Un prim-argument că aşa-numitele consti- 34. În Hotărârea nr. 36 din 5 decembrie tuţii emise de autorităţile sovietice pentru teritoriile 2013 privind interpretarea articolului 13 alin. încorporate în URSS a priori nu pot face parte din (1) din Constituţie în corelaţie cu Preambu- patrimoniul constituţional al Republicii Moldo- lul Constituţiei şi Declaraţia de Independenţă a va derivă din realitatea că acestea nu corespund Republicii Moldova, Curtea Constituţională a elementarelor cerinţe pentru a fi califi cate ca fi - Republicii Moldova a consacrat, pentru prima ind constituţii. dată în jurisprudenţa naţională, noţiunea de 30. Pentru a înţelege în ce măsură „constituţii- „identitate naţională”, pe care a califi cat-o ex- le” din fostele RSSM și RASSM pot fi califi cate ca pres ca fi ind intangibilă. fi ind constituţii este necesar să evidenţiem esenţa şi […] funcţia unei constituţii: „O Constituţie reprezintă „86. În nici un alt loc nu este atât de clar ref- în primul rând un act de organizare a formei de lectată înţelegerea constituţională a părinţilor guvernământ pe care poporul suveran şi-o dă”. fondatori şi crezul naţional, decât în Declaraţia Această defi niție este dată de profesorul Constan- de Independenţă. Anume Declaraţia de Indepen- tin Dissescu. Nicolae Steinhardt, defi nind drep- denţă, refl ectând deciziile politice fundamentale, tul constituţional, spunea următoarele: oricât de este conştiinţa naţională şi defi neşte „identita- savante ar fi celelalte defi niţii – cred că dreptul tea constituţională” a Republicii Moldova. Ast- constituţional e ştiinţa garantării libertăţii. fel, în enumerarea din Declaraţia de Independenţă 31. Efectuând o analiză prin prisma acestor de- sunt incluse elementele care au fost considerate fi niţii, vom observa că aşa-numitele constituţii ale esenţiale în defi nirea identităţii constituţionale a fostei RSSM nici sub aspect formal nu conţineau noului stat şi a populaţiei acestuia: aspiraţiile de acele elemente indispensabile, caracteristice unei libertate, independenţă şi unitate naţională, iden- constituţii. Constituţiile sovietice nu au reprezen- titatea lingvistică, democratizarea, statul de drept, tat produsul voinţei suverane a poporului care lo- economia de piaţă, istoria, normele de morală şi de cuia pe aceste teritorii, ci au fost impuse prin forţa drept internaţional, orientarea geopolitică europea- armelor. În partea ce ţine de garantarea libertă- nă, asigurarea drepturilor sociale, economice, cul- ţilor, ştim bine că în teritoriile anexate edifi carea turale şi a libertăţilor politice tuturor cetăţenilor Re- „noii civilizaţii comuniste” a început cu construcţia publicii Moldova, inclusiv persoanelor aparţinând închisorilor şi cu deportările în masă. grupurilor naţionale, etnice, lingvistice şi religioase. 32. Obiectiv, aşa-numitele „constituţii” ale 119. „Limba română ca limbă de stat” şi „rein- RSSM (din 1941 şi din 1978), ca şi „constituţii- troducerea alfabetului latin” sunt primele incluse în le” din cele trei state baltice, anexate de URSS enumerarea din Declaraţia de Independenţă a „ele- concomitent cu Basarabia şi Nordul Bucovinei, mentelor de identifi care” ale statului, rezultând, în reprezintă în sine acte formale de faţadă politică, mod evident, că aceste elemente au fost considerate edictate de administraţia sovietică pentru aceste esenţiale în defi nirea identităţii constituţionale a no- teritorii, prin care se urmărea scopul de a legi- ului stat şi a populaţiei acestuia, fi ind puse alături,

18 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Prelegere publică de exemplu, de drapelul, stema şi denumirea ofi cială fi neşte ca fi ind „deciziile politice fundamentale”. a statului, având un rol-cheie în sistemul valoric Pentru a defi ni limitele materiale ale puterii legiuito- creat prin proclamarea independenţei Republicii rului constituţional, cel mai pertinent instrument este Moldova. recursul la istorie. Astfel, continuitatea istorică a 122. Prin urmare, […] orice interpretare a Con- unui principiu constituţional poate fi interpretată stituţiei urmează să fi e operată pornind de la obiec- ca o dovadă a intangibilităţii sale. Este vorba de tivele originare ale Constituţiei, care sunt prevăzu- ceea ce profesorul Rials numeşte „o supraconstitu- te în Preambul şi, implicit, în Declaraţia de Inde- ţionalitate «autogenerată»”. Cel puţin, continuitatea pendenţă, şi din care derivă textul Constituţiei în istorică se dovedeşte a fi o dovadă posibilă a nece- sine. Astfel, atunci când există mai multe inter- sităţii unui principiu constituţional. Or, necesitatea pretări, opţiunea conformă Preambulului şi, im- unui principiu poate determina legiuitorul con- plicit, Declaraţiei de Independenţă, prevalează.” stituţional să nu-l schimbe şi de aici rezultă că […] identitatea constituţională este intangibilă. 38. Curtea Constituţională germană este cu IV. Statutul identităţii constituţionale siguranţă cea care afi rmă cel mai clar natura 1. Statutul identităţii constituţionale şi legiu- intangibilă a identităţii constituţionale, ei i se itorul constituţional naţional datorează introducerea acestui concept în Eu- ropa. Deşi iniţial, prin decizia Solange din 1974, 35. Identitatea constituţională se impune, în Curtea Constituţională a Germaniei părea să admită virtutea originilor sale istorice, ca o limită absolu- posibilitatea modifi cării identităţii constituţionale a tă a puterii legiuitorului constituţional. De fi ecare Germaniei printr-o revizuire a Constituţiei, această dată, constituantul renunţă, într-un fel, la istorie, idee a fost însă imediat contrazisă prin recunoaş- dând naştere unei noi identităţi constituţionale, terea drepturilor fundamentale ca fi ind parte a aşezată pe o istorie reîncepută care, în timp, va identităţii constituţionale. constrânge legiuitorul constituţional. 39. Prin urmare, de vreme ce drepturile fun- 36. Argumentarea acestei afi rmaţii pentru damentale sunt intangibile conform articolului Republica Moldova este cuprinsă în hotărârea CCM 79 alineatul 3 din Legea fundamentală, identi- din 5 decembrie 2013, prin care, pentru prima dată, tatea constituţională a Germaniei este ea însăşi a fost conturat blocul de constituţionalitate al Repu- intangibilă, constituind astfel o limită a puterii blicii Moldova: de revizuire a Constituţiei. Prin decizia sa din 30 „Fiecare construcţie politico-statală îşi are un iunie 2009, Curtea Constituţională germană a ex- „an zero” al ei, de unde ia naştere sistemul său va- clus orice dubiu în această privinţă, specifi când în loric şi legal. Pentru sistemul valoric, legal şi politic mod clar că întreaga „identitate a ordinii constituţi- existent la ora actuală în Republica Moldova, „anul onale liberale este sustrasă din mâinile legiuitorului zero” a fost anul 1991, când în frontierele fostei constituţional însuşi”, fără a face distincţie între ele- RSSM a fost creat statul Republica Moldova. Actul mentele inerente acestei identităţi constituţionale. care atestă crearea Republicii Moldova – Declaraţia 40. Este ceea ce a afi rmat cu claritate şi Curtea de Independenţă – conţine tezele esenţiale ale sis- Constituţională a Republicii Moldova în Hotărârea temului valoric şi legal pe care îşi are fundamentul din 5 decembrie 2013, menţionată anterior: statul moldovenesc, enumerând şi „elementele de „[F]iind actul fondator al statului Republica identifi care” ale acestuia: limba de stat, drapelul de Moldova, Declaraţia de Independenţă este un docu- stat, stema de stat, denumirea ofi cială a statului. ment juridic care nu poate fi supus nici unui fel de Valoarea de principiu a Declaraţiei de Indepen- modifi cări şi/sau completări. Astfel, Declaraţia de denţă derivă din […] conţinutul său defi nitoriu pen- Independenţă benefi ciază de statutul de „clauză de tru noul stat. […] eternitate”, deoarece defi neşte identitatea constitu- […] Atât timp, cât Republica Moldova se afl ă ţională a sistemului politic, principiile căreia nu pot în aceeaşi ordine politică creată prin Declaraţia de fi schimbate fără a distruge această identitate. Independenţă de la 27 august 1991, legiuitorul con- Din acest considerent, Curtea reţine că Decla- stituant nu poate adopta reglementări ce contra- raţia de Independenţă este elementul originar, in- vin acesteia.” tangibil şi imuabil al blocului de constituţionalitate. 37. Este deci rezonabil să gândim că, datorită Din perspectiva principiului democraţiei, vi- ataşamentului faţă de opera sa, constituantul a urmă- olarea identităţii constituţionale, codifi cate în rit scopul de a pune la adăpost inima (nucleul) Con- Declaraţia de Independenţă, reprezintă, în acelaşi stituţiei. Este ceea ce profesorul Carl Schmidt de- timp, o atentare la puterea de constituire a po-

nr. 4 (35), decembrie 2014 - 19 Akademos porului. În acest sens, puterea constitutivă nu a intactă a identităţii statelor din cadrul UE con- acordat reprezentanţilor şi organelor poporului stituie mai presus de toate păstrarea sistemelor dreptul de a decide soarta identităţii constitu- juridice, inclusiv a elementelor de bază ale Con- ţiei […]. Nici unui organ constituţional nu i s-a stituţiilor lor”. atribuit competenţa de a modifi ca principiile Cu cât identitatea naţională absoarbe mai multe constituţionale esenţiale conţinute în Preambulul concepte internaţionale, cu atât mai neesenţial este Constituţiei şi în Declaraţia de Independenţă. Aces- rolul mecanismului de identitate naţională. Procesul tea nu pot fi supuse votului politic sau popular.” de convergență între valorile supranaţionale (drep- turile fundamentale, statul de drept) şi identitatea 2. Statutul identităţii constituţionale în ra- naţională va conduce la crearea unei identități con- port cu legislaţia supranaţională stituționale europene. 41. Acest subiect este deosebit de interesant în Conceptul de identitate nu limitează suvera- contextul necesităţii suprapunerii standardelor nați- nitatea ca atare şi nici nu se opune supremaţiei onale cu valorile internaționale şi europene. Cunoaș- dreptului Uniunii Europene asupra dreptului tem cu toții că în Europa există un sistem de garan- național, dar trebuie să exprime un echilibru tare a drepturilor fundamentale ale omului pe mai adecvat între supranaţionalitate și naționalitate, mu lte niveluri. După cum menţionează prof. Rainer ca expresie a identităţii constituţionale a statelor Arnold, de la Universitatea din Regensburg, con- membre. ceptul de identitate națională și constituțională are Din exemplele prezentate mai sus, dar şi dato- o dublă dimensiune: o dimensiune supranațională rită caracterului intangibil al identităţii constituţio- și una națională. Identitatea constituțională este nale, rezultă că, atunci când intră în confl ict cu un un instrument conceptual de apărare împotriva principiu al dreptului UE, principiile identitare pre- supranaţionalizării excesive a ordinii juridice exis- valează în virtutea continuităţii istorice în care se tente în stat, care își găsește expresia în special în înscriu. Dar acesta este subiectul unei alte dezbateri. valorile inserate în Constituția statului. Vă mulţumesc pentru atenţie! Profesorul Rainer Arnold afi rmă că „Uniu- nea Europeană, ca o comunitate de state, trebuie Prelegere publică ținută la AȘM. să respecte identitatea membrilor săi. Păstrarea 3 noiembrie 2014

Mihail Petric. Stâncile Orheiului Vechi, u/p, 50 × 80 cm, 1983. Din colecții private

20 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Prelegere publică

CRITICĂ ŞI (RE)CONSTRUCŢIE ÎN DISCURSUL ISTORIC

Academician Alexandru ZUB Academia Română - Filiala Iași Institutul de Istorie A. D. Xenopol

Doresc a mulțumi, mai întâi, cordial, pentru in- vitația de a vorbi astăzi, într-un cadru atât de so- lemn, pe o temă de istoriografi e, aleasă anume din aria mea de specialitate [1]. Este un prilej deosebit pe seama căreia avea să se producă, îndeosebi prin de onorant, pentru care vă sunt recunoscător la toți, spenglerieni şi heideggerieni [4], o lungă serie de colegi de breaslă și factori de răspundere academică refl ecţii consonante, pigmentând criza istoriei în an- deopotrivă. samblu, ca realitate complexă şi misterioasă, nici- Desigur, Critică și (re)construcție nu este o când explicabilă total. „În această lume detracată, temă nouă, nici în palmaresul meu, nici pe un plan se întreba H.-I. Marrou, cu un demisecol înainte, ce mai larg, extins eventual la „economia” însăși a loc mai rămâne pentru istorie? Ea nu este decât un domeniului pe care îl profesez de câteva decenii, joc de măşti în magazinul de accesorii pentru co- atent pe cât posibil la schimbările de paradigmă, la medianţii propagandei.”[5]. Istoria şi contraistoria sinuozitățile discursului istoric de oriunde, la tot ce au stimulat de atunci destui actanţi, sporind în egală poate afecta înțelegerea omului și a „aventurii” sale măsură și tagma scepticilor [6]. cronotopice. Un asemenea discurs, înfi ripat ane- Cu toate astea, profesioniştii veritabili au şti- voie, prin strădanii multimilenare și implicând un ut să nu abandoneze misiunea de a menţine sensul profesionalism tot mai greu de atins, invită și acum unui efort multimilenar. „Fiecare generaţie îşi refa- la o refl ecție mai riguroasă. Muza breslei noastre, a ce istoria, nu pe ruine, ci pe câştigurile generaţiei istoricilor, continuă să inspire munca tăcută a celor precedente. Fiecare clipă a prezentului clarifi că sub care i se devotează. Puțin din prestigiul ei se revarsă un alt unghi trecutul, suscitând reliefuri neprevă- și asupra celor mai umili dintre devoți. „Tu, Clio, zute” [7], ne asigură acelaşi Marrou, de la ştiinţa culegi de pe morminte fl orile uscate și ni le faci iară şi echilibrul căruia, pe plan spiritual și academic, vii, înfl orind proaspete, ca cicoarea pe lanuri, în avem mereu de învăţat. roua dimineții” [2]. Unii s-au îndoit însă că ne putem alege cu ceva Cuvintele lui Vasile Pârvan nu au, aici, un rol de din toată istoria. Marcel Proust însuşi a ţinut să spu- simplă captatio retorică. Ele evocă rostul însuşi al nă că „nu profi tăm de nici o lecţie (a ei), fi indcă nu istoriei, ca domeniu cognitiv, acela de a strânge şi ştim să ajungem până la general şi ne imaginăm în- interpreta urmele vieţii, pentru a face din ele suport totdeauna că suntem dinaintea unei experienţe care de meditaţie la îndemâna contemporanilor. Suport nu are precedente în trecut” [8]. aporetic, precar, spun scepticii, dar indispensabil și Semnifi cativ e că însuşi conceptul de istorie de o nobilă propensiune spirituală. pare a fi eludat de unii profesionişti, în favoarea A vorbi, în această perspectivă, de critică şi unor sintagme ca aceea de „existenţă istorică”, fo- (re)construcţie mi se pare o bună ocazie de a pune losită de Ernst Nolte pentru una din cele mai în- în lumină câteva din preocupările istoriografi ei de drăzneţe sinteze, menită să prezinte aventura umană azi, deloc noi, însă având în timpul din urmă cono- „între începutul şi sfârşitul istoriei” [9]. Însă tot la taţii dramatice, prăpăstioase, dacă ne gândim la câte profesionişti, la cei adevăraţi, putem găsi, la o adică, morţi au fost proclamate, simbolic, în ciclul modern impulsuri pozitive. şi postmodern al istoriei. Dumnezeu, ideologie, La capătul unei analize a istoriografi ei moderne, artă, umanitate, istorie, nimic n-a scăpat de sentinţa nuanţată, subtilă, interogativă, Georges Lefebvre a unor spirite prea radicale. ţinut să-şi prevină cititorii că înnoirea continuă a Wozu noch Historie? Întrebarea lui Reinhart domeniului nu înseamnă că nimic nu este durabil: Koselleck, pusă în 1970, la un congres de specia- progresul e lent, însă real. Cunoaşterea istorică a litate [3], reitera în fond o nelinişte nietzscheană, cuprins toată planeta şi întreaga durată, iar perspec- nr. 4 (35), decembrie 2014 - 21 Akademos tivele s-au înmulţit considerabil, făcând posibile noi ţial istoriei pe seama căreia se constituie. Îl numim interpretări şi noi sinteze [10]. Concluzia? Un în- astăzi istoriografi e, spre a-l distinge de istoria- demn cu valoare mereu actuală, fi indcă adaugă la realitate (a făcut-o deja în chip eminent H.-I. rostul cognitiv al istoriei unul pedagogic, nu mai Marrou), dar la origine istoria cuprindea, într-o am- puţin important: „Nu aşteptaţi minuni de la istoria biguitate fecundă, ambele dimensiuni [16]. Cea en sociologică, nici de la istoria fi e politică, economi- historien are deja un venerabil, fastuos trecut şi e că ori socială, de altfel nici de la ştiinţă în gene- departe de a-şi încheia aventura epistemică [17]. re, îndemna cu bun temei Lefebvre. Dar nu cedaţi Acum trei decenii, Jean-Baptiste Duroselle de- descurajării şi scepticismului. Dacă vă angajaţi pe fi nea astfel, sumar însă exact, situaţia domeniului: calea cercetării, faceţi-vă treaba cu stăruinţă, îm- „Istoria, cunoaştere a trecutului uman, îşi vede as- plinind conştiincios misiunea pe care capacitatea tăzi dezvoltarea accelerându-se brutal: multipli- şi împrejurările v-au îngăduit s-o aveţi în vedere. care de urme şi lucrări; expansiune în motivaţii şi Pentru rest, încredeţi-vă în natura umană şi în viitor, recurs la ştiinţele auxiliare; demitizare şi repunere iar dacă vreţi, în spiritul lumii, ca Benedetto Croce, continuă în chestiune a propriilor explicaţii” [18]. sau, pentru aceia dintre voi care cred, în providenţa În adevăr, cu aceste elemente, marele istoric, căruia religiilor revelate”[11]. îi datorăm şi „o viziune teoretică asupra relaţiilor Nu se poate formula mai bine, nici azi, dubla internaţionale” [19], sugera un dinamism aparte al funcţie a discursului istoric: de a spori cunoaşterea, istoriografi ei contemporane, însă şi o situaţie de cri- valorizând experienţa trecută a lumii; de a recon- ză a sistemului ei cognitiv, din moment ce totul se forta, prin exemple din patrimoniul istoriografi c şi repunea în chestiune, se revizuia, se reformula, se mai ales prin inculcarea unui sens mai înalt aventurii reconsidera, nu din capriciu profesional, ci în virtu- spațio-temporale a omului. Este de amintit, aici, con- tea însăşi a statutului epistemic. sensual, refl ecţia unui personaj din Glasperlenspiel O atare situaţie, opina Duroselle, trebuia să în- (Jocul cu mărgele de sticlă), de Hermann Hesse, cu demne la modestie, adică la empirism, fi indcă prog- privire la meseria de istoric: „A te îndeletnici cu is- resele reale făcute în domeniul istoriei se datorează toria însemnează: a te lăsa în seama haosului şi totuşi „efortului descriptiv şi metodic” depus de cercetă- a-ţi păstra credinţa în ordine şi sens. Este o misiune tori şi de savanţi, spre a studia, descrie, clasa, lă- serioasă, tinere, şi probabil una tragică” [12]. muri totul cât mai bine [20]. Spre deosebire de alte Dacă viaţa e o provocare continuă pentru individ, ştiinţe, care studiază fenomene şi identifi că legi, is- ca şi pentru comunitate, cu atât mai mult discursul toria se ocupă de evenimente, numai de evenimente, asupra ei, indiferent în ce dimensiune temporală o care presupun prezenţa semnifi cativă a omului [21], plasăm, devine o provocare pentru intelectul uman, adică norme de tot felul, memorie, gestiune mai pentru specia noastră autorefl exivă. Cam în acelaşi mult sau mai puţin conştientă a achiziţiilor acesteia. timp, A. J. Toynbee şi R. Aron au făcut din provocare Amestec de raţional şi iraţional, omul se dezvăluie un element central de refl ecţie, rămas aşa până astăzi. din toate, pas cu pas, în ceea ce are defi nitoriu, ca „Înţelegerea este riposta istoricului la provocarea „fi inţă istorică”, pentru a folosi aici cunoscuta sin- vieţii pe care o explorează”, conchidea R. Aron [13], tagmă a lui Blaga [22], sau ca „existenţă istorică”, într-un studiu epocal de fi lozofi e a domeniului. Tot dacă apelăm la expresia mai recentă a lui Nolte [23], astfel, confratele englez făcea din provocare şi răs- ea însăşi debitoare tradiţiei heideggeriene în expli- puns (challenge and response) o relaţie caracteristică carea fi inţei (Dasein) [24] şi având afi nităţi cu sin- pentru tot câmpul istoriei, fi e aceasta gândită în regis- tagma „experienţa istorică” (Koselleck) [25]. trul realităţii ca atare sau în acela de gândire pe sea- Întrebându-se, nu demult, ce fel de istorie a evu- ma ei [14]. „Atunci (să ne întrebăm şi noi), care este lui mediu se va face în secolul XXI, Alain Guerreau, idealul istoriei? Conceptualizarea trăitului? Erudiţia, care se ocupase anterior şi de orizontul teoretic al interpretarea documentelor? Idealul ar fi un Comen- feudalismului, remarca „ostilitatea profesională faţă tariu al Codului theodosian sau Societatea feudală?” de actul refl ecţiei” şi o anumită „miopie conjunctu- Interogaţia poate continua, dar nu e decisivă şi indică rală” a profesioniştilor în domeniu, pentru a lansa mai curând o evoluţie a gustului decât o chestiune de apoi „pariul rezistenţei” [26]. „În termeni generali, fond, cum ne asigură Paul Veyne, spre a sublinia în- conchidea istoricul amintit, problema constă în dată că „nucleul irecuzabil al istoriei” rămâne totuşi limpezirea condiţiilor de aplicare a raţionalismului erudiţia, căci pe ea se întemeiază profesionalismul în critic, atunci când este vorba de încercarea de cu- domeniu, restituirea sistematică [15]. noaştere a unei etape cruciale (lungi şi decisive) din Discursul istoric este fără îndoială consubstan- trecutul Europei şi în consecinţă al umanităţii” [27]. 22 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Prelegere publică

Fie că e vorba de un ansamblu de evenimente, În această viziune, istoricul urma să fi e atent „materia primă a ştiinţelor umane”, sau de o disci- nu numai la „subiecte mari, cu fraze mari şi pentru plină a recuperării evenimentelor din trecut, spre a publicul cel mare” [37], ca în secolul XIX, ci la fi explicate şi stoarse de semnifi caţii [28], istoria se toate subiectele privind cunoaşterea omului, a so- prezintă ca un domeniu complex, „cea mai grea din- cietăţii, a ideilor dintr-o epocă sau alta. Totul, ab- tre ştiinţe” (Fustel de Coulanges), una bazată net pe solut totul trebuie să-l ispitească pe istoricul ce se empirie, pe analogii, pe regularităţi, ceea ce înseam- respectă. Alături de ce s-a publicat, el caută material nă că este în acelaşi timp evolutivă şi metodică [29]. inedit spre a-şi completa informaţia, dar şi pentru „Ambianţa concretă” nu exclude teoria, numai că un contact necesar cu vestigiile timpului. Pe lângă aceasta trebuie să aibă mereu un temei real, istoric, bibliotecile aglutinând o imensă informaţie, istorio- valorizând deopotrivă indivizii şi „forţele profunde” grafi a „pozitivistă” cultiva pasiunea ineditului. „Ar- (Pierre Renouvin) [30], dimensiunea social-econo- hivele, observa Iorga, gemeau de materiale aproape mică şi pe cea spirituală, în construcţii care, de la necunoscute: erau acolo actele publice, contempo- Herodot până la noi, n-au făcut decât să sporească rane cu faptul pe care-l constatau, registrele de so- în complexitate [31]. coteli, scânteietoare de măruntă viaţă vie, scrisorile Cuvântul-cheie în această analiză, după opinia private, care dădeau faptul în atmosfera lui de idei şi lui Duroselle, este urma, vestigiul. Involuntară iniţi- sentimente, în stilul şi haina timpului; între zidurile al, urma e strâns legată de memorie şi de fi nalitate. lor stătea ascuns ca într-o criptă trecutul mort, cel Memoria se transformă în urme, multiplicabile ne- autentic. Şi uşile acestor repozitorii de preţioase re- încetat şi alcătuind patrimoniul cultural, iar urmele licvii nu se deschideau. În aceasta avea o bună parte devin cu timpul memorie şi participă astfel la deve- exclusivismul şi neinteligenţa biurocratului care pă- nirea omului [32]. zeşte lucruri scumpe, dar istoricii erau şi ei vinovaţi Meditând pe această temă, N. Iorga sesiza că de această stare de lucruri: nu băteau de ajuns ca să „într-o operă istorică sunt patru elemente: material, se deschidă” [38]. critică, organizare, stil. Cele dintâi determină soli- În căutarea unei soluţii mai bune, studiul istoriei ditatea şi adevărul, celelalte frumuseţa”, conchi- a cedat uneori tentaţiei de a-şi pipăi limitele, de la o dea tânărul cărturar, într-o lecţie din 1897, menită extremă la alta, ca într-o „dublă frenezie” bergsoni- a defi ni chiar „frumuseţa în scrierea istoriei” [33]. ană. „După literatura istorică falsă, veni cea respec- Intra deci în obligaţia istoricului să compare atent tuoasă de adevăr, iar după istoria împodobită, veni izvoarele, să elimine „scoriile din metalul preţios al istoria goală, după istoria pretenţioasă, veni istoria adevărului”, să interpreteze corect faptele, să aibă seacă.” [39]. O reconsiderare a domeniului se impu- „conştiinţă istorică” în abordarea trecutului [34]. nea, în numele demnităţii unei profesii care nu şi-a A disocia mereu planurile e o nevoie de metodă. La sacrifi cat nicicând cu totul propensiunea spre adevăr. timpul său, Iorga ştia să remarce că, faţă de „isto- Codul meseriei, pe acest tărâm, se deprinde ane- ria estetică” sau „metafi zică”, noua istorie trebuia voie, cu efort şi stăruinţă. „Nu există progres în is- să respecte rigorile ştiinţei [35]. Nu ajungea zbo- torie, ştim bine, dacă istoricul nu e în măsură să-şi rul înalt, privirea sintetică. „Alăturea cu istoricul dea seama de situaţia problemelor, spre a nu reîn- lucrează eruditul, pentru acelaşi scop al cunoaşterii cepe mereu treaba făcută de alţii, spre a sesiza ra- cât mai întregi şi mai vii a trecutului, din aceeaşi pid lacunele de umplut şi mijloacele de a le acoperi, iubire, mai puternică decât a altor oameni, pentru dacă există.” [40]. Aceasta înseamnă că e nevoie de acest trecut. Eruditul nu e numaidecât un elucida- erudiţie, de analiza critică a mărturiilor, de restituţii tor de puncte mărunte, un cioplitor de cornişe sau sistematice, pe seama unei pregătiri ce nu poate fi un adunător de materiale, un lucrător de substrucţii. decât metodică. „On ne s’improvise pas historien” Lucrarea lui se poate întinde asupra unei epoci în- [41], conchidea Charles Samaran, prefaţând monu- tregi şi o poate îmbrăţişa chiar într-o singură carte. mentala Histoire et ses méthodes (1961), pe urmele Ceea ce-l deosebeşte de istoric e punctul de vedere unei serii ilustre de profesionişti ai domeniului. din care-şi priveşte câmpul de lucru. El nu-şi vede Exercitând o funcţie de mediator între experien- subiectul ca o bucată de viaţă trecută, n-are senza- ţa trecutului şi nevoile lumii de azi, „istoricul trebu- ţia aceasta înaintea lui, a subiectului, ci subiectul ie să pună necontenit totul în chestiune: dialectică, se sfărâmă pentru dânsul în părţile sale constitutive cicluri, fi nalisme disimulate; istoria trebuie să acţi- (…) Pentru a fi istoric trebuie o natură de artist; eru- oneze ca un torent purifi cator” [42]. Ea alege me- ditul e gata când un intelectual posedă simţ istoric şi reu, rânduieşte, măsoară, pune la cântar, introduce iubire de trecut” [36]. ordine în materie, caută sensuri, atentă la ansamblul nr. 4 (35), decembrie 2014 - 23 Akademos duratei, fi indcă retrospectiva se prelungeşte fi resc în mandabile pentru discuţii publice. În acest caz, recon- prospectivă [43]. siderarea putea fi un bun substitut. T. Vianu l-a utili- Limita dintre jurnalism şi istorie s-a mutat şi ea, zat cu o certă insistenţă în anii de relativă destindere. inegal, fl uctuant, în favoarea unei conjuncţii profi - Tot aşa, conceptul de sincronism, de care se fo- tabile pentru istoria imediată sau recentă, vechea losise îndeosebi E. Lovinescu, părea inadmisibil în Zeitgeschichte incluzând acum şi prezentul. Istoria noua epocă. El va fi înlocuit de convergenţă, inter- timpului prezent nu mai e o cutezanţă publicistică, ferenţă şi alţi termeni, după caz, din moment ce me- un simplu joc de cuvinte, ci un domeniu aparte, ges- toda comparativă impunea să se caute un substitut tionat de institute speciale şi bucurându-se de un su- sau mai multe, iar noii profesionişti ai domeniului port destul de larg în opinia publică [44]. erau ispitiţi să intre efectiv în dialog cu lumea liberă Totul invită la un spor de exigenţă, la o regândi- sub acest unghi. re a statutului epistemic al istoriografi ei. Discursul Variaţiunile pe aceeaşi temă sunt numeroase mai acesteia se constituie la intersecţia dintre spiritul peste tot în lume. Se imaginează o altă istorie, un critic în continuă veghe şi efortul de (re)construc- alt trecut, ajuns tot mai imprevizibil în mintea celor ţie reînnoit mereu. Traditionskritik und Rekonstru- grăbiţi a simplifi ca. Alain Guerreau specula nu de- ktionsversuch, iată ecuaţia pusă mereu în pagină de mult asupra „evului mediu în secolul XXI”, căutând istoric, la orice nivel de anchetă, sub orice formă a-i descifra sensurile pe seama unui trecut nesigur şi-ar gândi mesajul profesional. [50]. Se ezită între ieri şi mâine, se închipuie soluţii Discursul istoric se construieşte şi se reconstru- de racordare a discursului istoric la durata completă ieşte mereu. Conceptul de reconstrucţie e folosit [51]. „Rescrierea trecutului recent” a ajuns un im- însă ocazional şi pentru a defi ni un moment distinct, perativ de câţiva ani şi continuă să ocupe agenda de răspuns la o criză, de schimbare paradigmatică, istoriografi că [52]. precum aceea care a însoţit destructurarea sistemu- Mai neutru e desigur conceptul de valorizare, lui comunist în Europa Est-Centrală. Discursul isto- asociat cu deschiderea spre toate sugestiile din do- ric e, în acest caz, anume legat de discursul puterii, meniu [53], dar mai ales spre idei, atitudini, menta- Histoire et pouvoir fi ind chiar tema unui colocviu lităţi, intrând cumva în zona inefabilă a istoriei. El internaţional relativ la istoriografi a din Europa me- prezumă construcţia, dar şi reconstrucţia continuă, diană după 1989 [45]. Andrei Pippidi a examinat ca în binomul lui Ernst Schulin din Traditionskritik atunci, în 1992, cultura istorică română din anii und Rekonstruktionsversuch (Critica tradiției și ten- tranziţiei sub titlul: Une histoire en reconstruction tativa de reconstrucție) [54]. [46]. Acelaşi autor făcuse şi mai înainte, la Oxford, Sunt căutări semnifi cative pentru o perioadă în o expunere consonantă, în care tranziţia era defi ni- care istoria fenomenologică îşi schimba sensibil tă ca o stare critică: Historians for a society in cri- orizontul, dorindu-se în fi ne liberă, neconstrânsă, sis [47]. Criza, în acest domeniu, implica oarecum capabilă să încerce soluţii noi. Klio ohne Fesseln? efortul de reconstrucţie, revizuirea, reevaluarea. Câţiva analişti ai domeniului şi-au imaginat-o în Conceptul de revizuire a fost şi el pus la lucru în adevăr aşa, fără lanţuri [55], însă au trebuit să con- acelaşi context, de istorici români (din ţară sau diaspo- state curând, ca moralistul din vechime, că nu orici- ra), ca şi de unii istorici străini, preocupaţi de fenome- ne îşi ignoră lanţurile e chiar liber. Diagnosticul pus nul respectiv. Roumanie, retour à l’histoire et révisions aceleiaşi istoriografi i est-europene de alţi analişti se era titlul propus de Catherine Durandin pentru a exa- arată a fi prea optimist. Comparând grupajul de stu- mina acelaşi moment istoriografi c în raport cu schim- dii din American Historical Review (4/1992) [56] bările politice din zonă [48], pe când Dennis Deletant cu cel din Österreichische Osthefte (2002), se poate folosea un termen mai neutru, rescriere, spre a defi ni, la sesiza lesne că speranţa a fost şi în acest domeniu rândul său, tendinţele existente [49. Rescrierea ţine de mai mare decât posibilitatea schimbării. Dileme conduita fi rească a istoricului, dar în cazul de faţă, ea şi paradoxuri se vădesc peste tot în istoriografi a însemna o revalorizare critică mai profundă, în acord postcomunistă (Dusan Kovać), relaţia dintre isto- cu nevoile corpului social. rie (ca discurs) şi memorie e mereu difi cilă (Moritz Reconsiderările nu erau altceva decât revizuiri Csáky). Tezele şi prognozele schiţate pentru Ru- într-o etapă când noţiunea însăşi de revizuire părea sia, sub această latură, nu sunt prea entuziaste, cu extirpată din vocabularul uzual. Fie că era vorba de toate că progresele din ultimii ani rămân evidente sensul geopolitic al revizuirii (cu trimitere la sistemul (Thomas M. Bohn). Pentru Moldova de peste Prut, versaillez şi la tratatul parizian de pace) sau de planul ezitând mereu între discursul naţional, etatist şi re- ideologiei, noţiunea ca atare era dintre cele nereco- gional, un diagnostic verosimil e şi mai greu de pus 24 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Prelegere publică

(Wim van Meurs). Din toate se degajă însă dorinţa insista eseistul, că bucuria avea în Est alt regim tem- de a stimula „o altă istorie” (Dusan Necak, Walter poral decât în Vest. Vestului i se potriveşte defi ni- Lukan), una consonantă cu pluralismul politic şi ţia carteziană a bucuriei: «contemplarea unui bine cu evoluţiile mai recente din domeniul ştiinţelor prezent» (Pass.an., II, 61, 93). Dar în Est tocmai umane. Continuitatea şi ruptura îşi dispută încă te- prezentul, imediatul, erau lipsite de conotaţia bu- renul (Alojz Ivanisević), tot astfel fragmentarismul curiei”, sau dacă exista, aceasta ar trebui înţeleasă şi sinteza, diversele paradigme în plină expansiune ca o bucurie negativă, a neîntâmplării, a răului mai (Holm Sundhausen). Libertatea e sesizată ca un apel mic sau a răului evitat pur şi simplu. Acum, în lun- la răspundere şi la gestiunea trecutului (Roumiana ga tranziţie postcomunistă? „Nu mai avem bucuriile Preshlenova). Kontinuität im Wandel, continuitate paradoxale, în acelaşi timp chinuite şi exaltante, pe în schimbare, e poate formula cea mai potrivită, ca care le provoca universul dictatorial, dar nu avem în studiul lui Wolfgang Höpken, pentru ceea ce se nici bucuriile voastre”, ale celor din Vest. În lipsa întâmplă în istoriografi a zonei, una pluralistă prin acută ce s-a impus, a urmat o cădere în hedonism defi niţie, însă ezitantă şi expusă la presiunile naţi- şi trivial. Impacienţa sincronizării cu Vestul are pe- onalismului (Arnold Suppan). Nici istoriografi a ro- semne un cost ridicat. mână, în cadrul amintit, nu arată mai bine (Lucian Clio se arată mereu deschisă la înnoire. Sugestii? Boia, Harald Heppner) [57]. Aproximaţii? Analogii? De multe lucruri luăm act în Imaginea ce se degajă din aceste ultime anali- istorie sub semnul lui „ca şi cum” (als ob), kanti- ze, privind anume discursul istoric românesc, suferă ana locuţiune din care un gânditor, Hans Vaihinger în mod evident de pe urma unei distorsiuni critice, [61], a făcut, după cum se ştie, un concept auxiliar, care se regăseşte de altfel şi în studiile demitizante o marcă a fi cţiunii ce dă seama totuşi de realitate. Ea din ultimii ani [58]. Istorie şi mit în conştiinţa româ- exprimă o supoziţie, o ipoteză verosimilă, în acord nească, un incitant eseu subscris de Lucian Boia, stă cu alte situaţii, evenimente, fi guri din existenţa isto- în miezul acestui trend, care a produs deja epigoni, rică. Dacă adăugăm un „ca şi cum” la cheia „lectu- fără să aprofundeze însă o asemenea temă [59]. Dis- rii” noastre, punem parcă o surdină şi îl prevenim pe tincţia între istoria ca proces obiectiv şi istoria ca noul benefi ciar asupra altor ipoteze posibile. reprezentare, postulată de autor, nu era destul de Căutând să împace orgoliul profesional cu o fermă în acel eseu, nici în lucrările de mai târziu, salutară modestie, „istoricul trebuie să reacţioneze marcate de un reducționism excesiv. Deconstrucția împotriva a tot ceea ce capătă, în epoca în care scrie, și demitizarea, la modă în ultimul timp, nu pot con- un aer de fatalitate: el ştie foarte bine că aceste feluri stitui nicicum un ideal istoriografi c, nici stimulative de evidenţe colective sunt efemere. (…) Mai puţin à la longue pentru studioșii trecutului uman. Tocmai ca oricând, nu trebuie să facem pe profeţii. A înţe- de aceea insistența demitizanților pe acest tărâm se lege şi a explica trecutul nu mai este un lucru atât vădește neinspirată și păguboasă. de simplu”, constata Furet, în dialogul cu Nolte, pe La un pol analog se situează oarecum şi tendinţa tema revizionismului istoriografi c [62]. de a dedramatiza istoria, prin apel la criterii ce unifi - În adevăr, nimic nu e simplu, cu atât mai puţin că situaţii foarte diverse, ca şi cum contrariile ar tre- a produce un discurs coerent într-un domeniu ca is- bui topite într-o judecată de ansamblu, revelatoare. toria, pe care eforturi îndelungate de critică şi (re) S-a putut sesiza o asemenea conduită în legătură cu construcţie l-au făcut, de-a lungul timpului, tot mai trecutul recent, marcat de fascism în Vest, de comu- amplu, mai complex, mai anevoie sistematizabil. Is- nism în Est, sau de amândouă peste tot. Orori s-au toria ar putea fi privită, de ce nu, ca un imens tablou produs oriunde. în mişcare – covorul lui Wilder [63] – tot mai com- N-am putea citi însă istoria şi în cheia bucuriei? plex, mai nuanţat, mai greu de cuprins. S-ar obţine astfel o versiune a ei mai destinsă, mai O meditație de felul celei puse în pagină de un „pozitivă”. Un analist al fenomenului contemporan, Paul Ricoeur, unde istoria se prezintă ca o suită de Andrei Pleșu, distingea, subtil, între bucuria trăită interogații și răspunsuri, în care domină o negativi- de un om în Estul comunist, sensibil la bunurile mi- tate fecundă, de tip hegelian [64], a fost pusă pe ta- nimale (măsline, cafea, de exemplu) şi cea a omului pet, mai recent, de Kojève, Fukuyama ș.a. Istoricul din Vest, sensibil la bucuriile simple. Distincţia în- se confruntă inevitabil cu întrebarea dacă „fi ința are tre simplu şi minimal, anevoioasă pentru cine nu a ea prioritate asupra neantului în inima omului” [65]. trăit experienţa dictaturii comuniste, rămâne totuşi Merită a fi amintită, pentru a încheia, o refl ec- defi nitorie pentru două regimuri, sisteme, stiluri de ție consensuală: „Acceptându-și tot mai deschis viaţă din lumea postbelică [60]. „Am putea spune, condiția, istoricii contemporani nu se mai sfi esc să nr. 4 (35), decembrie 2014 - 25 Akademos constate, ca de altfel și unii precursori, că domeniul 26. Guerreau A. Viitorul unui trecut incert (Ce fel de lor implică o tensiune continuă între critica tradiției istorie a evului mediu în secolul al XXI-lea?). Chişinău, și nevoia de reconstrucție permanentă a discursului Cartier, 2003, p. 5-13. istoric” [66]. Reconstrucție, nu deconstrucție, nu 27. Ibidem, p. 8-9. demitizare ostentativă, cum se practică de la un timp 28. Duroselle J.- B., op. cit., p. 13-14. 29. Ibidem, p. 18. de către unii istorici, prea sensibili poate la faima 30. Renouvin P. et J.-B. Duroselle. Introduction à cotidiană. l’histoire des relations internationales. Paris, A. Colin, Bibliografi e 1964. Cf. și Pierre Nora (ed.), Les Lieux de mémoire, 1.Text prezentat la Academia Română, Filiala Iaşi, I-III, Paris, Gallimard, 1997. 11 septembrie 2003. Publicat în volumul de autor Clio 31. Cf. Momigliano A. Herodotus today, in Storia sub semnul interogației. Idei, sugestii, fi guri, Iași, 2006, della storiografi a, Milano, 7, 1985, p. 3-5. p. 68-79. Revizuit pentru Academia de Științe a Republi- 32. Duroselle J.-B. La connaissance actuelle du cii Moldova, Chișinău, 21 oct. 2014. passé, loc. cit., p. 8-9. 2. Pârvan V. Memoriale. București, 1923. Apud Scri- 33. Iorga N., Generalităţi cu privire la studiile istori- eri, ed. Alexandru Zub, Bucureşti, 1981, p. 525. ce, ed. IV, Iaşi, Polirom, 1999, p. 69. 3. Schulin E. Traditionskritik und Rekonstruktions- 34. Ibidem. versuch. Göttingen, 1979, p. 13. 35. Ibidem, p. 70. 4. Cf. Borza S. Heidegger şi istoria. Cluj-Napoca, 36. Ibidem, p. 73. Vezi şi consideraţiile lui V. Pâr- Dacia, 2003. van din eseul Adunători de izvoare, istorici şi fi losofi , în 5. Marrou H.-I. De la connaissance historique. Paris, „Scrieri”, ed. cit., p. 59-64: „Trebuie să fi i istoric pentru 1954. ca să fi i un bun adunător de izvoare, iar pentru a fi istoric 6. Cf. Pippidi A. Une histoire en reconstruction, in trebuie să fi i un adânc cunoscător al faptelor şi gândurilor vol. Histoire et pouvoir en Europe médiane. Ed. Antoine omeneşti, pe care să le ştii explica şi cântări după adevăra- Marès, Paris etc., 1996, p. 261-262. ta lor valoare, să fi i – dacă e să punem termenul – însuţi un 7. Marrou H.-I. in vol. Histoire et ses méthodes. Ed. fi losof în înţelesul serios şi înalt al acestui cuvânt” (p. 64). Charles Samaran, Paris, 1961, p. IX. 37. Iorga N., op. cit., p. 69. 8. Proust M. À la recherche du temps perdu. II, Paris, 38. Ibidem. Gallimard, 1987, p. 713. 39. Ibidem, p. 70. 9. Nolte E. Historische Existenz. Zwischen Anfang 40.Samaran C. (éd.), Histoire et ses méthodes, Paris, und Ende der Geschichte. München/Zürich, 1998. 1961, p. X. 10. Lefebvre G. La naissance de l’historiographie 41. Ibidem, p. XII. moderne. Paris, 1971, p. 321-326. 42. Duroselle J.-B. La connaissance actuelle du 11. Ibidem, p. 326. passé, p. 21. 12. Hesse H. Jocul cu mărgele de sticlă. Trad. I. Ro- 43. Cf. Chaunu P. De l’histoire à la prospective. Pa- man, Bucureşti, 1969, p. 159-160. ris, 1975. 13. Aron R. Introduction à la philosophie de l’histoi- 44. Cf. Garton Ash T. History of the present. Essays, re. Paris, 1981, p. 59. sketches and dispatches from Europe in the 1990s, Lon- 14. Toynbee A.J. Change and Habit. London, 1966. don, 1999. 15. Veyne P. Comment on écrit l’histoire. Paris, 45. Marès A. (éd.), Histoire et pouvoir en Europe 1971, p. 276. médiane, Paris etc., INALCO, 1996. 16. Marrou H.-I. Qu’est-ce que l’histoire? in Histoire 46. Pippidi A. Une histoire en reconstruction. La cul- et ses méthodes, ed. cit., p. 4-6: Le mot et la chose. ture historique roumaine de 1989 à 1992, in vol. cit., p. 17. Cf. Carbonell C.-O. L’historiographie. Paris, 239-262. PUF, 1981. 47. Ibidem, p. 241. 18. Duroselle J.- B. La connaissance actuelle du 48. Durandin C. Roumanie, retour à l’histoire et révi- passé, in Revue des sciences morales et politiques sions, in Relations internationales, no 67, automme 1991, (RSMP). Paris, 139, 1984, 1, p. 7. p. 295-298. Cf. şi Camil Mureşanu, Istorie şi cunoaştere, 19. Idem. Tout empire périra. Une vision théorique Bucureşti, Ed. Academiei Române, 2001, p. 11. des relations internationales. Paris, 1981. 49. Deletant D. Rewriting the past: trends in con- 20. Ibidem, p. 10. temporary Romanian historiography, in Ethnic and racial 21. Ibidem, p. 11. studies, XIV, 1, 1991, p. 64-86. Cf. şi Frederick Kellogg, 22. Blaga L. Fiinţa istorică. Cluj-Napoca, 1977. O istorie a istoriografi ei române, Iaşi, Institutul Euro- 23. Nolte E. Historische Existenz. Zwischen Anfang pean, 1986, p. 155-158. und Ende der Geschichte? München/Zürich, Piper, 1998. 50. Guerreau A.,L’avenir d’un passé incertain. Qu- 24. Cf. Borza S., op. cit. elle histoire du moyen-age au XXIe siècle, Paris, Seuil, 25. Koselleck R. L’expérience de l’histoire. Paris, 2001. Versiune românească, Chişinău, Cartier, 2003. Gallimard/Seuil, 1997. 51. Papacostea Ş. Istoriografi a română, ieri, azi şi 26 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Prelegere publică mâine, în Occidentul, Bucureşti, 3/1991, p. 10, 30. vol. Oglinzi retrovizoare. Istorie, memorie şi morală în 52. Cf. Pipiddi A. Op. cit., p. 262. România, Iaşi, Polirom, 2002, p. 169-181. 53. Platon A.– F. Valorizare şi deschidere în istorio- 59. Cf. Pătrăşcănoiu C. Reţetă de succes: istoria cu grafi e, in „Dacia literară”, 1991-1992. Cf. şi Murgescu B. Boia!, în Timpul, Iaşi, IV, 7-8, iul.-aug. 2003, p. 14. Cf. A fi istoric în anul 2000, Bucureşti, Ed. All, 2000. şi Pop I.-A., Istoria, adevărurile şi miturile (Note de lec- 54. Vezi nota 2. tură), Bucureşti, Ed. Enciclopedică, 2002; ed. II, 2014. 55. Klio ohne Fesseln? Historiographie im östlichen 60. Pleşu A. Despre bucurie în Est şi în Vest, în Di- Europa nach dem Zusammenbruch des Kommunismus, lema, XI, 540 (8-14 aug. 2003), p. 12-13 (Conferinţă la hrg. Ivanisević A., Kappeler A., Lukan W., Suppan A., Festivalul internaţional de la Salzburg, 25 iul. 2003). Wien etc. Peter Lang, 2002 (Österreichische Osthefte, 61. Vaihinger H. Filozofi a lui „ca şi cum”, Bucureşti, 44, 2002, 1-2). Ed. Nemira, 2003 (ed. princeps, 1911). 56. Historiography of the countries of Eastern Eu- 62. Apud Furet F., Nolte E. Fascism şi comunism, rope, in AHR, 97, 1992, 4: P.S. Wardycz (Polonia), Jiri trad., Bucureşti, Univers, 2000, coperta. Koralka (Cehoslovacia), István Deák (Ungaria), Keith 63. Wilder T. The eighth day, 1967. Versiunea româ- Hitchins (România), Ivo Banac (Iugoslavia), Maria To- nească, Ziua a opta, București, 1976, 2007. dorova (Bulgaria). 64. Ricoeur P. Istorie și adevăr. București, Editura 57. Boia L. Roumanian historiography after 1989, Anastasia, 1996, p. 365-391. in Österreichische Osthefte, 44, 2002, 1-2, p. 499-505; 65. Ibidem, p. 365. Heppner H., Die rumänische Historiographie seit 1989, 66. Zub A., Modelele ca sursă parenetică. Secvențe ibidem, p. 507-511. memoriale, în Caietele de la Putna, 7, VII, 2014. 58. Cf. Zub A. Discursul istoric şi seducţiile imagi- Prelegere publică ținută la AȘM. narului, în Dacia literară, XII, 2001, 1. Text reprodus în 21 octombrie 2014

Mihail Petric. Primăvară pe plaiul natal, u/p, 110 × 160 cm, 1993. Din colecții private

nr. 4 (35), decembrie 2014 - 27 Akademos INSTITUTUL DE FIZICĂ APLICATĂ: 50 DE ANI ÎN SERVICIUL MOLDOVEI ȘI ȘTIINȚEI MONDIALE

Acad. Mircea BOLOGA Acad. Leonid CULIUC M. cor. Alexandr DIKUSAR

Crearea și dezvoltarea ulterioară a Insti- tutului de Fizică Aplicată al Academiei de Științe a Moldovei sunt strâns legate de fonda- torul și primul său director Boris Lazarenco – Academicianul Boris Lazarenco (1910 – 1979) – academician, doctor habilitat în științe tehnice, pro- fondator și primul director al IFA AȘM (1964 – 1979) fesor universitar. Laureat al Premiului de Stat al URSS, creatorul tehnologiei unice de prelucrare a tehnico-științifi că de talie unională Электронная materialelor prin electroeroziune care a produs o обработка материалов. Ulterior, direcțiile revoluție pe scară mondială în procesarea metale- științifi ce menționate și revista institutului s-au bu- lor, el a pus temeliile institutului, preconizând din curat de o evoluție continuă și, fără exagerare – de start nu doar combinarea științei fundamentale cu apreciere internațională. cea aplicativă, ci și transpunerea rezultatelor cerce- Institutul este bine cunoscut comunității tării în tehnologii concrete, utilizarea lor efectivă în științifi ce internaționale atât prin cercetările sale fun- procesul de elaborare a noilor utilaje pentru indus- damentale și aplicative, cât și prin școlile științifi ce tria și sectorul agrar din Moldova şi fosta URSS. în domeniul metodelor electrofi zice de prelucrare a Că acest savant notoriu a infl uențat simțitor dez- materialelor (acad. Boris R. Lazarenco), a cristalo- voltarea civilizației dovedeşte faptul că astăzi doar grafi ei (acad. Tadeuș I. Malinowski), fi zicii teoreti- în China activează peste 200 de companii care ela- ce și matematice (academicienii Vsevolod și Svea- borează tehnologii și instalații în domeniul prelucră- toslav Moscalenco), științei materialelor semicon- rii materialelor prin electroeroziune, producând pes- ductoare (acad. Sergiu Radauțan), cineticii fi zice te 40 de mii de unități de utilaj specializat. Anume (acad. Victor Kovarskii), fi zicii materialelor necris- acest om de ştiinţă a stat la baza creării și determină- taline (acad. Andrei Andrieș), fi zicii semimetalelor rii direcțiilor principale de activitate ale institutului. (acad. Dumitru Ghițu), fi zicii durității și plasticității Potrivit planului, pe care academicianul Boris Laza- materialelor (Prof. Iulia Boiarscaya), electrochimiei renco a și reușit să-l realizeze pe parcursul vieții sale, tehnice (acad. Iurii Petrov), metodelor electrofi zice Institutul trebuia să reprezinte un complex, urmând de dirijare a proceselor de transfer de masă și căl- să gestioneze o revistă științifi că cu pondere/vizibi- litate internațională, un birou special tehnologic de proiectare și o uzină de producere experimentală. Statutul institutului prevedea următoarele direc- ții științifi ce: cercetări experimentale și teoretice ale proprietăților fi zice și fi zico-chimice ale materiei condensate, obținerea și investigarea materialelor cristaline și amorfe cu proprietăți semiconductoare, semimetalice, supraconductoare și altele în vederea creării aparatelor electronice și senzorilor, identifi - carea noilor domenii de aplicare a electricității spre a perfecționa cele mai efi ciente procese tehnologi- ce existente și a elabora altele noi, crearea și im- Revista Institutului de Fizică Aplicată al AȘM plementarea mijloacelor tehnice pentru realizarea Elektronnaya Obrabotka Materialov / Surface acestora. În cadrul institutului a fost fondată revista Engineering and Applied Electrochemistry

28 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Aniversări dură (acad. Mircea Bologa). Două personalități din dependenței Republicii Moldova. Având în com- cele enumerate s-au învrednicit de înaltul titlu de ponența sa un număr considerabil de fi zicieni și Laureat al Premiului de Stat al URSS (academicie- ingineri creativi, echipa institutului, în noile condi- nii Boris Lazarenco și Sveatoslav Moscalenco), iar ții social-economice, a fost în stare să depășească cercetătorii Arcadii Ghitlevici, Valentin Mihailov și exodul multor cercetători științifi ci activi, precum și Iurii Paukov – de Premiul Consiliului de Miniștri al dispariția unor savanți marcanți din generațiile mai URSS. Multor cercetători ai Institutului de Fizică în vârstă, fondatori de școli științifi ce. Aplicată li s-au decernat Premii de Stat ale Republi- Putem afi rma cu siguranță că impulsul, atribuit cii Moldova și cele mai înalte Premii pentru tineret în perioadele creării și maturizării sale, a avut un în domeniul științei și tehnicii. impact atât de puternic, încât la ora actuală, în po- Câteva dintre școlile științifi ce menționate con- fi da tendințelor negative de diminuare a nivelului tinuă să se dezvolte și după plecarea în eternita- de fi nanțare și de îmbătrânire a colectivelor de cer- te a fondatorilor săi. Aici, în primul rând, trebuie cetare, institutul deține întâietatea pe plan științifi c menționate școlile de fi zică a semiconductorilor, în Republica Moldova. Deşi nu este cea mai mare conduse de academicienii Alexei Simașchevici (se- subunitate de cercetare din țară nici ca număr de miconductori II-VI și heterostructuri pe baza lor), savanți și nici ca nivel de fi nanțare bugetară, trei- Ernest Arușanov (materiale semiconductoare II-V zeci la sută (30% !) din toată informația științifi că și materiale multicomponente pentru fotovoltai- publicată de cercetătorii moldoveni în prestigioase că), Leonid Culiuc (spectroscopia laser și optica reviste europene și internaționale (cu factor de im- neliniară a semiconductorilor, inclusiv a materia- pact) aparțin colaboratorilor Institutului de Fizică lelor bidimensionale), precum și școala de electro- Aplicată. chimie tehnică a membrului corespondent al AȘM Situația la zi a științei Republicii Moldova este Alexandru Dikusar (prelucrarea electrochimică ma- arătată pe Fig. 1. Diagrama reproduce intercone- cro-, micro- și nano-dimensională a materialelor). xiunile diferitor ramuri ale cunoașterii (domenii Câteva școli științifi ce ce și-au luat începutul în IFA științifi ce) dezvoltate în Moldova, în formă de de- actualmente se dezvoltă în alte instituții de cercetare pendență între numărul de articole publicate în ediții din republică, precum sunt școlile academicienilor științifi ce de talie mondială (baza de date Scopus) Valeriu Canțer (fi zica fenomenelor electronice în și factorul Hirsh (indicator integral, care include nu materia condensată), Ion Tighineanu (nanotehnolo- numai numărul de lucrări, dar și citarea lor (vezi gii nelitografi ce) și a membrului corespondent Ana- www.scimago). Din diagramă reiese că ponderea tolie Sidorenco (supraconductivitatea sistemelor majoră în știința Moldovei care corespunde nivelu- stratifi cate cu dimensiuni limitate). lui european revine unor asemenea domenii ca fi zi- Pe parcursul celor 50 de ani, în cadrul institutu- ca, știința materialelor, ingineria, adică acelor do- lui au activat 21 de membri ai Academiei de Științe. menii care în republică, în cea mai mare parte, sunt Actualmente lucrează 6 membri titulari și un mem- dezvoltate de Institutul de Fizică Aplicată, precum bru corespondent ai AȘM. Cercetările științifi ce și și de Institutul de Inginerie Electronică și Nanoteh- elaborările tehnologice sunt efectuate de 167 de co- nologii „Dumitru Ghițu” organizat, de fapt, tot pe laboratori ai institutului, inclusiv 26 de doctori ha- baza IFA. bilitați și 90 de doctori în științe. Revista editată de IFA Электронная обра- Rezultatele cercetărilor realizate în IFA sunt ботка материалов (redactor-șef – acad. bine cunoscute de comunitatea europeană și mondi- Mircea Bologa) confi rmă nivelul înalt al cercetă- ală, fi ind citate pe larg. Aici, în primul rând, trebuie rilor efectuate în Moldova în domeniile științifi ce evidențiate lucrările academicienilor Sveatoslav și menționate. Versiunea engleză a revistei – Surface Vsevolod Moscalenco, academicianului Ion Tighi- Engineering and Applied Electrochemistry – este neanu, doctorului habilitat Vladimir Țurcan, lucră- prima publicație științifi că din Republica Moldova rile în domeniul cristalografi ei (doctorii Iurii Simo- inclusă în principa lele baze de date Web of Science nov și Victor Kravțov), magnetismului molecular și Scopus, căreia i s-a acordat propriul factor de im- (doctorul habilitat Sofi a Klokishner), fi zicii cinetice pact. În cadrul bazei de date Scopus, revista este in- (profesorii Ilia Averbukh, Naum Perelman) ș.a. dexată în trei domenii de știință – Materials Science, Fiind creat ca o structură a sistemului sovie- Engineering, Physics și în trei secții – Industrial and tic de organizare a științei, Institutul de Fizică Manufacturing Engineering; Surfaces, Coatings, Aplicată s-a încadrat cu succes în noul sistem de Films; Surfaces and Interfaces. Conform complexu- cercetare-dezvoltare, format după proclamarea in- lui de indicatori ce se referă la prima dintre aceste nr. 4 (35), decembrie 2014 - 29 Akademos

200 180 1 160 2 140 120 4 100

80 3 60

40 8 Documente (articole)Documente 11 7 5 20 18 14 12 9 6 0 13 10 016 1715 1020304050 H (Factorul Hirsh)

Fig. 1. Harta-diagramă a nivelului de dezvoltare a diferitor domenii științifi ce în Republica Moldova în anii 2011- 2012 (care determină aportul acestor domenii în procesul informațional mondial http://www.scimagojr.com/mapgen. php?country=MD&year=2011&un=a&maptype= bc&x=h&z=item&area=0&y=item) reprezentată ca numărul articolelor publicate în surse de informație științifi că cu vizibilitate internațională în funcție de factorul Hirsh (H). Fiecare cerc numerotat corespunde unui anumit domeniu conform Tabelului 1, iar aria lui – numărului de publicații în perioada indicată.

Tabelul 1 Numărul de articole ale cercetătorilor Republicii Moldova în diverse domenii ale cunoașterii și valorile respective ale factorului Hirsh publicate în anii 2011 – 2012 (vezi Fig. 1) # Domeniul Documente H 1 Fizica și Astronomia (Physics and Astronomy) 177 51 2 Știința Materialelor (Materials Science) 158 48 3 Chimia (Chemistry) 70 44 4 Ingineria (Engineering) 118 39 5 Biochimia, Genetica și Biologia moleculară (Biochemistry, Genetics 26 30 and Molecular Biology) 6 Ingineria Chimică (Chemical Engineering) 12 30 7 Medicina (Medicine) 33 25 8 Matematica (Mathematics) 42 19 9 Agricultura și Științele Biologice (Agricultural and Biological Sciences) 13 16 10 Farmacologia, Toxicologia și Farmaceutica (Pharmacology, Toxicology 715 and Pharmaceutics) 11 Știința Claculatoalelor (Computer Science) 33 12 12 Știința Mediului (Environmental Science) 812 13 Științele Pământului și Planetare 711 (Earth and Planetary Sciences) 14 Energetica (Energetics) 5 11 15 Imunologia și Microbiologia (Immunology and Microbiology) 510 16 Științele de decizie (Decision Sciences) 17 17 Neuroștiințele (Neuroscience) 17 18 Științele Sociale (Social Sciences) 97 19 Arte și Umaniste (Arts and Humanities) 54 20 Economie, Econometrie și Finanțe (Economics, Econometrics and Finance) 14 21 Profesiile de Sănătate (Health Professions) 33 22 Psihologia (Psychology) 13 23 Business, Management și Contabilitate (Business, Management and 22 Accounting) 24 Nursing (Asistență medicală) 22

30 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Aniversări secții, revista este inclusă în categoria a doua (din tip „Plazmoliz”, care, datorită acțiunii electrofi zice, patru) a revistelor din toată lumea (www.shimago). permiteau utilizarea mai efi cientă a materiei prime Altfel vorbind, revista a obținut un status real de vegetale și biologice. Ultimele utilaje și tehnologiile ediție internațională, în care se publică rezultatele conexe au constituit subiectul vânzărilor de licență științifi ce ale cercetătorilor din diferite țări – de la în unele țări avansate tehnologic. SUA și UE, precum și China, India, Iran, Africa de În perioada post-sovietică, cu toate că Biroul Sud, până la țările Europei de Est și CSI. Special Tehnologic de Construcție al institutului de- Nivelul înalt al rezultatelor cercetărilor și elabo- venise unitate de cercetare autonomă, transformân- rărilor IFA în mare măsură este datorat colaborării du-se ulterior în Institutul de Inginerie Electronică internaționale active, efectuate atât de grupuri de și Nanotehnologii ce poartă numele academicia- cercetători aparte, cât și de institut în general. An- nului Dumitru Ghițu, iar Uzina Experimentală și-a trenarea savanţilor institutului în proiecte și progra- sistat activitatea, orientarea spre o cooperare strânsă me internaționale ca ISF, CRDF/MRDA, INTAS, cu întreprinderile industriale din republică continuă FP-6, FP-7, SCOPES, NASA/GFSC, STCU, HO- să fi e una din activitățile prioritare ale institutului. RIZON-2020 ș. a., precum și în proiecte bilaterale Dezvoltarea cercetărilor efectuate în institut în do- cu diverse țări europene și din CSI, este oportună meniul prelucrării electrochimice dimensionale nu numai pentru încadrarea științei autohtone în a metalelor au servit drept bază pentru profi larea cea europeană și mondială, dar și în general pentru funcționării uzinei „TOPAZ” din Chișinău (holdin- dezvoltarea cercetării și inovării din țară, asigurând gul moldo-rus „Салют”) în domeniul producerii posibilități vaste pentru perfecționarea nivelului utilajelor și tehnologiilor de prelucrare electrochi- profesional al angajaților. mică dimensională a paletelor motoarelor cu turbine Același scop îl urmărește și participarea con- de gaz. La ora actuală astfel de utilaje și tehnolo- tinuă a fi zicienilor la lucrările celor mai reprezen- gii se vând industriei aviatice a Rusiei, precum și tative foruri științifi ce internaționale de speciali- întreprinderilor companiei „Газпром”. În vederea tate. Însuși Institutul pe parcursul existenței sale perfecționării de mai departe a interacțiunii științei de repetate ori a organizat simpozioane și confe- cu industria în baza uzinei „TOPAZ”, a fost creat rințe unionale și internaționale în domeniile me- clusterul tehnico-științifi c „Elchim-Moldova”, unul todelor electrofi zice de prelucrare a materialelor, dintre co-fondatorii căruia este Institutul de Fizică fi zicii și științei materialelor semiconductoare, Aplicată. Actualmente are loc o colaborare intensă supraconductibilității, electronicii cuantice și opticii prin contracte directe între laboratoarele Institutu- neliniare. Începând cu 2001, Institutul a desfășurat lui și fi rme /întreprinderi din republică cu scopul 7 ediții bienale ale conferinței internaționale elaborării tehnologiilor efi ciente de prelucrare a MSCMP (Materials Science and Condensed Matter materialelor, precum și a metodelor fi zice de con- Physics), nivelul științifi c al căreia a câștigat o înal- trol al calității produselor, care ar asigura substitui- tă apreciere din partea fi zicienilor atât din țară, cât rea importurilor. și de peste hotarele ei. Fenomenul IFA – al unui institut academic ori- În întreaga perioadă de activitate, Institutul entat spre dezvoltarea fi zicii moderne, spre obține- a avut o colaborare strânsă cu întreprinderile in- rea rezultatelor științifi ce de nivel european și mon- dustriale și din sectorul agrar ale Moldovei și ale dial, în combinație cu elaborarea de noi tehnologii ex-URSS, iar ulterior – ale unor țări de peste hotare. și utilizarea lor la întreprinderi din Moldova și de Uzina Experimentală a institutului elabora și fabri- peste hotarele ei, spre educarea unei noi generații de ca instalații și aparate pentru cercetări științifi ce, cercetători tineri, nu s-ar fi realizat dacă pe parcur- asigura producerea mostrelor principale și a parti- sul celor 50 de ani de activitate în institut nu domina delor industriale experimentale, contribuind activ o atmosferă favorabilă creației. la implementarea lor. În anii ʼ70-ʼ80 ai secolului Angajații institutului consemnează aniversarea trecut uzina era producătorul principal din URSS cu un optimism rezervat. Evoluția oricărei societăți al utilajelor pentru prelucrarea prin electroeroziune sau colectiv este determinată de capacitatea de a re- a metalelor, utilaje elaborate de IFA și exportate, acționa și a se adapta la schimbările împrejurărilor inclusiv în multe țări de peste hotare. De o înaltă istorice. Sperăm că potențialul de creație al Institu- popularitate se bucurau instalațiile pentru durifi carea tului de Fizică Aplicată se va dovedi sufi cient pentru electrochimicotermică a metalelor și aparatele de a asigura răspunsuri adecvate noilor provocări.

nr. 4 (35), decembrie 2014 - 31 Akademos

O JUMĂTATE DE SECOL DE ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR INGINERESC ÎN MOLDOVA

Acad. Ion BOSTAN

Înfi inţarea în 1964 a Institutului Politehnic din Chişinău (IPC) s-a constituit într-un eveniment de importanţă majoră în viaţa culturală şi social- economică a Republicii Moldova, contribuind esen- ţial la formarea intelectualităţii tehnice şi a elitei şti- Construcţia de Maşini, Industrie Uşoară şi Ingine- inţifi ce moldovenești. IPC se întemeia pe baza unor rie Economică şi Business; create 15 catedre noi. facultăţi din cadrul Universităţii de Stat, Institutului Aspectul conceptual al reformei învăţământului Agricol şi fi lialelor unor instituţii din Moscova. Por- superior tehnic a fost realizat prin implementarea nea la drum cu un contingent de 274 de profesori, modelului de pregătire a specialiştilor, bazat pe in- aproximativ 2 000 de studenţi la secţia învăţământ struirea general-inginerească mai pronunţată la anii cu frecvenţă la zi şi peste 3000 – la fără frecvenţă. inferiori, cu o opţiune în anii IV şi V (arhitectură), în Peste cinci ani a devenit una din cele mai mari funcţie de specifi cul profi lului şi specializării. instituţii de învăţământ superior din republică, S-au iniţiat modifi cări în conţinutul învăţămân- având un contingent de peste 7 000 de studenţi şi tului superior tehnic, racordat la cerinţele economiei înscriind la anul I circa 1 500 de tineri. Mai târziu, de piaţă şi standardele învăţământului european: mo- în 1975-1990, avea anual până la 2 000 de locuri de difi carea ciclului de discipline economice, ajustate la studii la anul I. specifi cul profi lului; creşterea ponderii în planurile Chiar de la bun început, IPC purta amprenta de studii ale tehnologiilor informaţionale şi ale pro- înaltului prestigiu caracteristic tuturor Politehnicilor iectării asistate de calculator; introducerea discipline- din lume, unde studenţii obţin o profesie inginereas- lor de creaţie inginerească; extinderea studiului lim- că şi se formează ca cetăţeni, ca oameni de cultură şi bilor moderne (engleză, franceză) în grupe speciale şi de ştiinţă. În pofi da complexităţii studiilor tehnice, fi liere, instituirea grupelor speciale cu studiul în lim- afl uxul candidaţilor era impunător. La Politehnică ba germană. Au fost introduse examenele de licen- veneau elevi cu un intelect elevat, cu înclinaţii pen- ţă şi de masterat, creditele transferabile; pregătirea tru ştiinţele exacte şi cele tehnice. În scurt timp, IPC preliminară la începutul semestrului întâi, conform a devenit cunoscut peste hotarele republicii, a găz- programelor liceale la matematică, fi zică, chimie, in- duit numeroase conferinţe ştiinţifi ce, simpozioane, formatică, desen tehnic; organizarea a două sesiuni a fost vizitat de mulţi savanţi de talie mondială. intermediare; atestarea continuă a studenţilor. Se im- Pe parcursul anilor a fost construită baza plementează proiectarea asistată de calculator. tehnico-materială a instituţiei, care în prezent O iniţiativă menită să atragă tineretul la studii in- cuprinde peste 30 de edifi cii – blocuri de studii, că- ginereşti a fost organizarea, începând cu anul 1997, a mine, cantine, o uzină, un complex sportiv, clădiri Olimpiadelor UTM la fi zică, din 1998 – la matemati- cu menire social-culturală, case de locuit etc. S-a că, chimie şi informatică în 3 centre: Chişinău, Bălţi, dezvoltat doctorantura, au fost create consilii de Cahul, iar din 2007 – doar în Chişinău. Deţinătorii susţinere a tezelor pentru acordarea titlurilor ştiinţi- locurilor premiante benefi ciază de facilităţi la înma- fi ce, a fost organizată formarea continuă a cadrelor tricularea la UTM, iar deţinătorii locului I se înmatri- didactice universitare. culează în afara concursului la specialitatea unde dis- La 28 aprilie 1993 IPC a fost reorganizat în ciplina olimpiadei e luată în calcul la înmatriculare. Universitatea Tehnică a Moldovei, fapt ce a impus De aceleaşi facilităţi la admitere se bucură, din 2007, transformări de structură, de concept şi de conţi- şi liceenii-învingători ai Concursului „Tânărul crea- nut ale instruirii inginereşti. S-a modifi cat esenţial tor”. Din 2009 UTM organizează Şcoli duminicale în nomenclatorul de specializări. Pe lângă cele 28 de Chişinău, Călăraşi, Străşeni, Hânceşti, Orhei, unde, specializări existente în 1992, au fost fondate 35 la solicitarea liceenilor, cadre didactice de la UTM de specializări noi cu circa 30 de opţiuni. Au fost predau module speciale din disciplinele: matematică, create 3 facultăţi noi: Inginerie şi Management în fi zică, chimie, informatică. 32 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Aniversări

Începând cu anul 2010, UTM organizează (în blocat vidul informaţional în care UTM se pomeni- lunile mai-iunie) Târgul locurilor de muncă şi Expo- se după proclamarea Independenţei Republicii Mol- ziţia „Creaţia deschide Universul”, la care studenţii dova. Universităţile româneşti au acordat echipei prezintă cele mai bune (peste 500) lucrări, elaborări UTM un ajutor considerabil de carte tehnică româ- din tezele de licenţă sau master, rezultate ale cerce- nească, precum şi la reciclarea cadrelor. Cu aceste tărilor ştiinţifi ce proprii, brevete de invenţie, mostre universităţi avem schimburi de profesori şi studenţi, de produse industriale etc. organizăm conferinţe ştiinţifi ce comune, precum şi Pentru dezvoltarea gândirii creative a studenţilor, stagii de practică pentru studenţi. au fost instituite șapte centre de creaţie, unde stu- Anual, UTM este vizitată de zeci de savanţi denţii elaborează diverse produse scientointensive: recunoscuţi la scară mondială; 51 dintre ei (repre- roboţi; mostre experimentale de maşini; dispozitive zentanţi a 12 ţări) sunt deţinători ai titlului „Doctor mecatronice; concepte de linii automatizate ale pro- Honoris Causa al UTM”, iar alţi 10 sunt membri de ceselor tehnologice în diverse domenii; componente onoare ai Senatului UTM. electronice cu destinaţie generală şi specială; aparate Într-un şir de domenii UTM a atins realizări electronice, iar în ultimii ani, spre exemplu – maşini- comparabile cu cele ale universităţilor internaţiona- le Rube Goldberg pentru transformarea energiei. le. Este elocventă decoraţia internaţională „Euro- În 2008 UTM introduce în premieră, cu titlu de pean Quality” (Calitate Europeană), conferită UTM experiment, forma de pregătire a specialiştilor prin pe 1 martie 2010 de către Adunarea Europeană de Şcoala Doctorală, constituită în cadrul a şapte cen- Business (European Business Assembly – EBA) din tre de cercetare ştiinţifi că, aprobate prin hotărârea Oxford, Marea Britanie, „Pentru efort continuu în re- Senatului din octombrie 2008. Ulterior, CNAA re- alizarea calităţii înalte a studiilor, în corespundere cu comandă tuturor instituţiilor abilitate cu dreptul de standardele europene”. Despre calitatea studiilor şi a pregătire prin doctorat să instituie școli doctorale. cercetării la UTM vorbeşte şi topul mondial Ranking De-a lungul celor 50 de ani de activitate UTM a Web of World University, efectuat de Consiliul Su- format 84 532 de ingineri şi economişti, peste 1 300 perior de Investigaţii Ştiinţifi ce din Spania. Potrivit de doctori în ştiinţă şi doctori habilitaţi; a asigurat acestui clasament, UTM se plasează pe primul loc cu cadre ştiinţifi ce instituţiile de cercetări şi proiec- printre universităţile din Republica Moldova. tări din republică. În cadrul Centrului de perfecţio- În contextul internaţionalizării pieţei muncii, nare şi recalifi care a cadrelor tehnice, de la fondarea absolvenţii noştri îşi desfăşoară cu succes activita- sa în 1994, au urmat cursuri de perfecţionare şi re- tea profesională în interiorul ţării, dar tot mai des califi care 38 000 de persoane. peste hotare: în România, Franţa, Spania, SUA, Ca- Păstrând tot ceea ce a fost pozitiv în trecut (in- nada, Germania, Italia, Slovenia, Rusia, Ucraina, clusiv relaţiile cu prestigioasele universităţi din ţările arabe, Belarus, Azerbaidjan, țările baltice etc.ț Moscova, Kiev, Sankt Petersburg), conducerea Calitatea procesului de studii, integrat cu cel al UTM şi catedrele au stabilit relaţii de colaborare cu cercetării ştiinţifi co-tehnice, reprezintă un factor de instituţii universitare din România, SUA, Germa- temelie, care deschide posibilităţi enorme de cola- nia, Franţa, Canada, Marea Britanie, Italia, Belgia borare reciproc avantajoasă cu peste 100 de univer- etc. Prin extinderea cooperării internaţionale s-a de- sităţi din ţările lumii: SUA, România, Canada, Fran-

Distincţiile „European Quality” conferite UTM de către European Business Assembly din Oxford, Marea Britanie

nr. 4 (35), decembrie 2014 - 33 Akademos

ţa, Germania, Belgia, Olanda, Italia, Rusia, Unga- cadrul FTMIA şi „Informatique” în cadrul FCIM; în ria, Ucraina, Portugalia, Spania, Grecia, Slovenia, 2001, la FCIM – Filiera Anglofonă „Computer Sci- Polonia, Cehia, Turcia, Israel etc. ense”; în 1998 – gazeta Mesager Universitar, succe- Un exemplu al cercetărilor tehnico- soarea ziarului Inginerul (Инжинер); în 2003 – Sis- ştiinţifi ce moderne, realizate la UTM în echipa co- temul de Management al Calităţii (SMC), conform mună profesori-studenţi-masteranzi-doctoranzi, standardului ISO 9000; în 2007 – Centrul Universitar poate fi considerat domeniul tehnologiilor satelita- de Informare şi Orientare Profesională (CENIOP), re, explorat în cadrul Centrului Naţional de Tehno- care oferă studenţilor consultanţă în subiectul orien- logii Spaţiale. Aici, deja al 5-lea an, se derulează tării profesionale – stagii de practică, târguri ale lo- lucrări de cercetare-proiectare-dezvoltare dedicate curilor de muncă, angajare în câmpul muncii după edifi cării primului satelit artifi cial al Pământului – absolvire; în 2007 – Grupul Local „BEST-Chişinău” microsatelitul „Republica Moldova”. Satelitul are al organizaţiei internaţionale neguvernamentale pen- dimensiuni mici (250×250×250 mm), cuprinde o tru studenţii cu profi l tehnic (Board of European Stu- gamă largă de investigaţii ştiinţifi ce axate pe rea- dents of Technology), care are ca scop dezvoltarea lizarea unor obiective concrete, şi anume: scanarea studenţilor, oferirea de noi oportunităţi şi promova- teritoriului Republicii Moldova sub aspect cartogra- rea valorilor şi a culturii europene; instituirea unei fi c; monitorizarea evoluţiei stării hidrologice a râ- noi discipline de studii la UTM – „Teoria şi practi- urilor Prut şi Nistru; monitorizarea stării ecologice ca integr ării europene”, în legătură cu semnarea la a pădurilor şi suprafeţelor agricole etc. Un obiectiv 27 iunie 2014 a Acordului de Asociere a Republicii ştiinţifi c este şi cercetarea infl uenţei radiaţiei cosmi- Moldova la Uniunea Europeană. ce asupra memoriei circuitelor interne instalate la Suntem obligaţi să modernizăm în continuare bordul satelitului. În anii 2013 şi 2014 a fost creată procesul didactico-ştiinţifi c, să sporim calitatea stu- infrastructura terestră de monitorizare a zborului sa- diilor şi a cercetării pentru a realiza aspiraţiile noas- telitului, dotată cu staţia terestră de recepţionare a tre de integrare în Spaţiul Educaţional European semnalelor de la satelit şi Telescopul „Celestron”, Unic, de asociere a Republicii Moldova la Uniunea ambele obiective fi ind amplasate pe teritoriul cam- Europeană şi pentru a confi rma dictonul încetăţenit pusului Râşcani al UTM. Pentru a realiza lansarea în timp: „La Universitatea Tehnică se face carte!”. satelitului pe orbita spaţială sunt prevăzute un şir de Cu aceste sentimente optimiste, adresez studen- acţiuni organizaţionale. Deja au fost făcute primele ţilor, profesorilor, colaboratorilor şi absolvenţilor demersuri privind asocierea cu drept de observator a instituţiei noastre sincere felicitări cu ocazia jubi- Republicii Moldova la Agenţia Spaţială Europeană leului de 50 de ani ai UTM şi le mulţumesc pentru (pentru ca la momentul respectiv să primim corido- contribuţia adusă la dezvoltarea şi consolidarea in- rul orbitei pentru lansarea propriu-zisă a satelitului) gineriei moldovenești. şi la ONU (pentru a adera la comunitatea ţărilor pre- ocupate de tehnologii spaţiale). În cadrul UTM s-au creat diverse structuri menite să diversifi ce activitatea universitară: în 1997 – două fi liere francofone – „Tehnologies Alimentaires” în

Două performanțe marca UTM: Pendulul Foucault-Orologiu Gravitational și simulatorul Satelitului „Republica Moldova” 34 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Aniversări

INSTITUTUL DE FITOTEHNIE „PORUMBENI” LA 40 DE ANI DE ACTIVITATE ŞTIINŢIFICĂ

Dr. Pintilie PÎRVAN Dr. Vasile MATICIUC Dr. Silvia MISTREŢ

Potenţialul ridicat de producţie şi utilizarea lar- gă a porumbului în numeroase domenii ale activită- ţii umane îl plasează printre cele mai solicitate spe- b) crearea şi depistarea liniilor de porumb cu ca- cii cultivate în lume. Datorită importanţei economi- pacitate înaltă de combinare; ce, de-a lungul timpului au fost întreprinse măsuri c) crearea hibrizilor competitivi din diferite pentru dezvoltarea continuă a culturii porumbului. grupe şi direcţii de utilizare; Printre ele s-a numărat şi fondarea unei unităţi şti- d) producerea seminţelor de forme parentale şi inţifi ce separate pentru studiul acestei specii. Astfel, hibride pentru Moldova şi export; prin Hotărârea Sovietului Miniştrilor nr.168 şi Ordi- e) promovarea şi implementarea hibrizilor com- nul Ministrului Agriculturii nr. 431 din 05.11.1975 petitivi cu potenţial genetic înalt. a fost creat Institutul de Cercetări Ştiinţifi ce pentru La porumb, germoplasma include: hibrizii cul- porumb şi sorg în cadrul Asociaţiei Ştiinţifi ce de tivaţi, liniile consangvinizate folosite ca forme pa- Producere „Hibrid”. rentale, soiuri şi populaţii sintetice ameliorate, surse Pe parcursul a patruzeci de ani, Institutul a su- de androsterilitate citoplasmatică care posedă anu- portat mai multe modifi cări și ca denumire, și ca sta- mite caractere şi însuşiri agronomice, stocuri gene- tut, dar obiectivele sale principale au rămas în linii tice speciale, populaţii locale neameliorate şi specii mari aceleași. Pornind de la necesităţile sistemului sălbatice cu care se înrudeşte cultura porumbului. agroindustrial, acesta îşi propune: Germoplasma de porumb din Moldova în cea mai a) crearea hibrizilor competitivi de porumb și mare parte este păstrată în Institutul de Fitotehnie sorg de diferite grupe de maturitate și direcții de uti- „Porumbeni” şi are un rol semnifi cativ atât pentru lizare; programele de ameliorare la crearea liniilor noi, cât b) elaborarea și perfecționarea tehnologiilor de și la crearea şi ameliorarea populaţiilor sintetice noi. cultivare a hibrizilor și formelor parentale; O direcţie foarte importantă în lucrările de ame- c) producerea semințelor de categorii biologice liorare a porumbului este crearea liniilor consang- superioare; vinizate adaptate la condiţiile climaterice specifi ce d) prelucrarea și condiționarea semințelor hibri- zonelor de cultivare, utilizate pentru crearea com- de și formelor parentale; binaţiilor hibride noi. Etapa creării liniilor consang- e) aplicarea elaborărilor științifi ce și experienței vinizate include alegerea materialului iniţial şi îm- avansate de cultivare a porumbului și sorgului. bunătăţirea lui, selecţia între şi în cadrul descenden- Institutul de Fitotehnie „Porumbeni”, în scopul ţilor din diverse generaţii de inbriding după prin- efi cientizării agriculturii în baza utilizării hibrizilor cipalele caractere agronomice valoroase, aprecierea productivi cu adaptabilitate înaltă la factorii biotici capacităţii de combinare. şi abiotici, a realizat un program integral de cer- În scopul înlesnirii lucrărilor de ameliorare, co- cetări ştiinţifi ce şi lucrări de ameliorare la crea- lecţia liniilor proprii şi străine de porumb din Insti- rea şi implementarea hibrizilor de porumb. tut a fost divizată în grupe convenţionale de germo- Principalele direcţii ale acestui program reies plasmă: Indurata European, Dent Canadian, Reid, din obiectivele de activitate a Institutului. Iodent, Lancaster, BSSS-B37, Minnesota 13, Oster- Principalele direcţii ale acestui program reies land şi Mindzenpustai. La crearea materialului iniţi- din obiectivele de activitate ale Institutului:. al de porumb indurat cu bob sticlos şi conţinut bogat a) studierea, identifi carea, menţinerea şi diversi- în carotinoizi s-au folosit liniile consangvinizate ex- fi carea germoplasmei; trase din populaţiile locale Portocaliu, Hăngănesc,

nr. 4 (35), decembrie 2014 - 35 Akademos

Cincvantino. Materialul biologic la crearea liniilor principalii indici calitativi ai boabelor în Laboratorul de porumb pentru fl oricele a inclus soiuri locale, de biochimie, fi ziologie şi biotehnologie. populații sintetice americane – White Rice. Yellow Criteriu principal în selectarea liniilor perfor- Pearl, Queens Golden, South American, Argentine, mante alături de caracterele agronomice importante Ladyfi nger, Reid, hibrizi Mc Hone Seed Company a fost şi rămâne capacitatea generală şi specifi că de (SUA), BC 503 (Iugoslavia), linii autohtone și din combinare. colecția mondială, alte surse genetice din convari- Pentru evaluarea capacităţii de combinare, fa- etatea everta și indurata, endospermul cărora este miliile din generaţiile avansate S4-S5, după o triere constituit din amidon comos. riguroasă în primele generaţii de consangvinizare, Liniile de porumb zaharat au fost create în baza au fost încrucişate cu 4-5 testeri din grupe alterna- populaţiilor locale, a hibrizilor obținuți prin încruci- tive de germoplasmă. În urma lucrărilor efectuate şări cu surse de germoplasmă distincte genetic, in- pentru cercetările ulterioare de ameliorare s-au se- clusiv 40 de mostre din SUA, Canada, România şi lectat doar 5-6% din familiile implicate în studiu. Franţa. Familiile evidenţiate cu capacitate înaltă de com- Crearea liniilor consagvinizate a fost bazată binare au fost studiate şi omogienizate în colecţiile tradiţional pe metoda pedigreului şi varianta bac- de lucru ale laboratoarelor de ameliorare, în baza kcrossului. În primele generaţii de consangvinizare cărora pe parcurs s-a creat un şir impunător de hi- selecţia fenotipică a inclus: procentul de germinaţie brizi. Procesul de creare şi identifi care a liniilor cu şi ritmul intens de creştere a plantulelor în condiţii capacitate de combinare înaltă după metodele tra- optime şi temperaturi scăzute, precocitatea, rezisten- diţionale durează până la 10 ani. În tabelul 1 sunt ţă la secetă, productivitatea înaltă a ştiuleţilor şi ca- redate doar câteva linii, formele parentale ale hibri- pacitatea de polenizare, umiditatea scăzută în boabe zilor comerciali. la momentul recoltării, rezistenţa la bolile plantei şi O contribuţie esenţială în procesul de amelio- ştiuletelui, activitatea prelungită a aparatului foliar rare a liniilor prezentate în tabel revine profesoru- după maturizarea fi ziologică (stay green), toleranţa lui Simion Musteaţa, doctorului în ştiinţe agricole la densităţi sporite şi alte caractere importante pentru Pantelimon Borozan, doctorului în ştiinţe biologice recoltarea mecanizată. Materialul biologic la porum- Grigore Pritula şi cercetătorilor V. Gorciacov, Nico- bul cu destinaţie specială (popcorn, zaharat, conţinut laie Vanicivici şi Vitalie Mîrza. înalt de carotinoizi) a fost selectat şi analizat după Lucrările de selecţie la porumbul cu destinaţie Tabelul 1 Liniile consangvinizate FAO 170 – 460 utilizate în ameliorarea hibrizilor pentru boabe şi siloz Grupa de Nr. Cifrul Grupa de ger- Hibrizii creaţi cu participarea liniilor maturi- Convarietatea d/o liniei moplasmă originale tate, FAO 1 MKP 33 250 indentata Reid mixt P 212 CRf, Bemo 182 CRf 2 MKP 42 250 indentata Reid mixt P 174 MRf, 175 MRf, 176 MRf 3 MKP 36 180 semidentata Dent Canadian Bemo 172 CRf 4 MKP 41 180 indentata Dent Canadian Bemo 172 CRf 5 AN615/95 200 indurata Flint European P 174 MRf, 175 MRf, 176 MRf, 212 CRf 6 MKP55 210 semidentata Lancaster Porumbeni 270, Alimentar 325 7 MKP 56 220 indentata Lancaster Porumbeni 270 Porumbeni 359 AMRf, 8 MK 276 420 indentata Iodent 457 AMRf, 375 AMRf, 9 MK 271 300 indentata BSSS-B37 Porumbeni 359 AMRf 10 MK 262 330 indentata BSSS-B37 Porumbeni 457, Porumbeni 375 11 MK 267 320 indentata BSSS-B37 Porumbeni 458 12 MK 396 420 indentata Iodent mixt Porumbeni 458 MRf 13 AS 808 330 indentata BSSS-B37 Porumbeni 359 AMRf BSSS-B37 14 AS 814 400 Indentata Porumbeni 457 MRf, 458 MRf Lancaster 15 AS 587 460 Indentata Iodent Porumbeni 461 MRf 16 AS 591 460 Indentata Iodent Porumbeni 462 MRf 17 AS 585 440 Indentata Iodent Porumbeni 443 MRf Porumbeni 461, Porumbeni 375, Porumbeni 18 3070 460 Indentata Lancaster 459

36 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Aniversări

Tabelul 2 Liniile consangvinizate utilizate ca forme parentale în hibrizi omologaţi cu destinaţie specială Grupa Cifrul Originea materialului Convarietatea de maturitate Hibrizii creaţi liniei iniţial (pedigreul) FAO Mk 195CRf Populaţia locală indurata 300 Moldovenesc 349 CRf Mki 3202 Mk195 x soi românesc indurata 350 Porumbeni 393 MRf Mki 280 Soi românesc indurata 390 Porumbeni 348 MRf Mki 2494 3929 x os440 – Ungaria indurata 350 Porumbeni 397 MRf Mki 3312 Mk195 x mki 280 indurata 350 Porumbeni 397 MRf Mke 5410 White Rice – SUA Everta 400 Porumbeni 356 MRf Mke 4565 Mke 4691 x 346 Everta 400 Porumbeni 396 MRf Mke 4221 Sintetic MHSC – SUA Everta 400 Porumbeni 396 MRf Mke 9408 Sintetic MHSC – SUA Everta 400 Porumbeni 394 MRf Mks 9c,mc Iulius – SUA Zaharat 190 Porumbeni 198 su Mks 3CRf Extra early – SUA Zaharat 190 Porumbeni 198 su Mks 36/5 346 x Mks 5su Zaharat 400 Porumbeni 340 su Mks 155/4 Mks36/5xmks4 Zaharat 350 Porumbeni 341 su Mks 7 Elita – SUA Zaharat 400 Porumbeni 342 su specială s-au fi nalizat cu elaborarea a 6 linii indura- uscată în boabe şi masa verde, rezistenţa la frângere ta, 6 linii everta şi 9 din convarietatea zaharata (tab. şi cădere, toleranţa la boli şi dăunători. La hibrizii cu 1.3), incluse în componenţa a 15 hibrizii omologaţi. destinaţie specială analizele biochimice ale indicilor La crearea acestor linii aportul principal aparţine calitativi (conţinutul carotinoizilor provitaminici, po- doctorului în ştiinţe agricole Vasile Maticiuc. lizaharidelor solubile, zahărului total ş. a.) sunt o par- Liniile consangvinizate, care, conform legislaţi- te componentă a procesului de selectare a combinaţi- ei în vigoare, pot fi brevetate drept proprietate inte- ilor hibride performante. De asemenea, se analizează lectuală, constituie realizări nu mai puţin importan- consistenţa boabelor la porumbul indurata, volumul te comparativ cu hibrizii comerciali, deoarece cre- de expandare a boabelor pentru fl oricele, gustul, aro- area hibrizilor de porumb este bazată pe hibridarea ma şi textura pericarpului la formele zaharate. intre linii consangvinizate. În acest fel, hibrizii ca Astfel, pe parcursul a 40 de ani de activitate, în produs fi nal al procesului de ameliorare se realizea- cadrul institutului au fost creaţi zeci de mii de hi- ză în diferite formule în funcție de zona de cultivare brizi de porumb, din ei doar 1-2% fi ind transferaţi şi direcţiile de utilizare. la testări ofi ciale. Procesul de ameliorare, concomi- Programul de creare a hibrizilor a avut la bază tent cu cercetările aplicative, s-au materializat prin folosirea modelelor heterotice apreciate în practica transmiterea în Comisiile de Stat a diferitelor ţări mondială şi apartenenţa formelor parentale la gru- peste 200 de hibrizi noi de porumb, dintre care 96 pele de germoplasmă a liniilor de bază. incluşi în Registrele Ofi ciale de Stat ale Moldovei, Selectarea hibrizilor performanţi a fost efectu- Rusiei, Bielorusiei, Ucrainei şi Kazahstanului. ată în baza rezultatelor experimentărilor în diverse La sfârşitul anilor ʼ70 – începutul anilor ʼ80 condiţii climaterice şi efi cienţa acestui program a au apărut hibrizii de porumb de ultimă generaţie – fost asigurată de numărul localităţilor ecologice şi a Moldovenesc 385 şi Moldovenesc 420, implemen- anilor de verifi care. Anual în culturi comparative de tarea cărora a deschis o epocă nouă în cultivarea po- orientare se studiază 4 500-6 100 combinaţii hibride, rumbului în Moldova. Hibrizii respectivi depăşeau dintre care se aleg până la 10% combinaţii superioare semnifi cativ hibrizii cultivaţi până la acel moment martorilor pentru cultura de preconcurs (anul 2-3 de nu numai după productivitate, dar şi după procesul testare) şi în fi nal până la 20-30% hibrizii selectaţi de producere a seminţelor. minuţios de amelioratori sunt studiaţi în cultura com- O etapă nu mai puţin importantă au fost cer- parativă de concurs (CCC). Hibrizii selectaţi după cetările în domeniul androsterilităţii la porumb. primul an în CCC se verifi că în reţeaua ecologică a Acestea au rezultat cu crearea a sute de analogi de Moldovei, Rusiei, Bielorusiei, Kazahstanului. androsterilitate, menţinători de sterilitate şi restau- Principalii indici ameliorativi urmăriţi în pro- ratori de fertilitate, care au constituit baza genetică cesul de selectare includ: precocitatea, producţia de de creare a hibrizilor noi cu producere de seminţe în boabe, masa verde şi uscată, conţinutul de substanţă temeiul androsterilității citoplasmatice.

nr. 4 (35), decembrie 2014 - 37 Akademos

Tabelul 3 Hibrizii comerciali, creaţi în Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” Denumirea convarietatea Grupa de Anul includerii în Ţara unde a fost cultivat hibrizilor maturitate (FAO) Registru hibridul 2 4 Porumbeni 385 MRf dent 280 1981 Moldova Porumbeni 420 dent 400 1981 Moldova Moldovenesc 257 semident 250 1984 Rusia, Bielorusia, Moldova Moldovenesc 215 MRf semident 210 1986 Rusia, Bielorusia, Moldova Moldovenesc 291 dent 290 1986 Moldova Bemo 181 semident 180 1988 Rusia, Bielorusia Bemo 182 semident 190 1993 Rusia, Bielorusia Moldovenesc 425 МВ dent 400 1990 Moldova Porumbeni 295 dent 300 1995 Moldova, Ucraina, Rusia Porumbeni 212 CRf semident 200 1998 Bielorusia Bemo 172 CRf semident 170 2000 Rusia, Bielorusia Porumbeni 348 indurata 350 2000 Moldova, Ucraina, Bielorusia Porumbeni 458 CRf dent 450 2001 Moldova, Ucraina, Rusia Porumbeni 459 MRf dent 460 2003 Moldova Porumbeni 457 MRf dent 450 2004 Moldova Porumbeni 396 everta 400 2003 Moldova Porumbeni 222 semident 220 2006 Rusia, Bielorusia, Moldova Porumbeni 176 CRf semident 170 2006 Rusia, Bielorusia Porumbeni 375 MRf dent 370 2006 Moldova Porumbeni 461 MRf dent 460 2007 Moldova Porumbeni 397MRf idurata 390 2007 Moldova Porumbeni 402 MRf indurata 400 2008 Moldova Porumnbeni 340 su zaharat 340 1997 Rusia, Bielorusia, Moldova Porumbeni 280 zaharat 350 2009 Moldova Porumbeni 196 zaharat 190 2011 Moldova În anii ʼ80 a fost creat Laboratorul de ameliora- tivate cu porumb. Odată cu performanţa hibrizilor, re a hibrizilor pentru zonele cu regim termic limi- succesul obţinut se datorează şi promovării rezul- tat ce a avut ca obiectiv implementarea hibrizilor tatelor ştiinţifi ce. timpurii în Rusia şi Bieloruia. În urma colaborării În Institut se organizează în mod tradiţional lo- fructuoase, au fost elaborați hibrizii grupei Bemo turi demonstrative, seminare ştiinţifi co-practice cu (Bemo 181, Bemo 182,) şi hibrizii Moldovenesc producătorii de seminţe şi producătorii agricoli. 215, Moldovenesc 330, care s-au extins considera- Savanţii participă cu rapoarte ştiinţifi ce la congre- bil în anii 1990-2000. sele, conferinţele şi simpozioanele organizate de Suprafaţa totală de cultivare a hibrizilor „Po- către Academia de Ştiinţa a Moldovei şi cu rapoarte rumbeni” în anii 1990 – 2014 în Moldova şi ţările informaţionale la seminarele raionale, organizate fostei CSI a constituit peste 11 mil. ha, inclusiv a anual de către MAIA. hibrizilor promovaţi în ultimii ani – peste 2,5 mil. Anual Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” ha. Hibrizii noi de porumb de regulă depăşesc cu participă la expoziţii naţionale şi internaţionale: minimum 5% nivelul de productivitate a hibrizilor „Fabricat în Moldova”, „Moldagroteh”, „Farmer”, precedenţi, fapt care asigură un efect economic de „Infoinvent”, „Proinvent”, rezultatele ştiinţifi ce peste 300 lei/ha. ale Institutului fi ind apreciate cu diplome, medalii Anual au fost produse 10-15 mii tone seminţe de aur şi argint. Institutul a participat la expoziţii- de porumb, fi ind asigurate necesităţile pieţei interne le organizate în oraşele Minsk, Moscova, Aşhabad, şi exportul. Pe parcursul ultimilor douăzeci de ani, Cluj-Napoca, Iaşi, Bucureşti. s-au produs și comercializat circa 250 mii tone de O parte inseparabilă a activităţii institutului de-a seminţe, care au îndestulat însămânţarea a peste 10 lungul anilor a fost pregătirea cadrelor de înaltă califi - mil. hectare de porumb. În baza formelor parentale care. Rezultatul acestei activități este demonstrat prin ale institutului, în ţările CSI au fost produse peste susținerea a 35 de teze de doctor și doctor habilitat 170 de mii tone de material semincer. În Republica la 8 specialități. La acest compartiment menţionăm Moldova la momentul actual hibrizi de marca „Po- meritul nemijlocit al savanţilor notorii: Tihon Cealâc, rumbeni” se cultivă pe 70-75% din suprafeţele cul- Mihail Borovschi, Vasile Micu şi Simion Musteaţa. 38 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Aniversări

În anul 2011 a fost deschisă în cadrul Institu- obţinute în sistemul agroindustrial al Republicii tului doctorantura la specialitatea 411.04 „Ameli- Moldova. orarea şi producerea seminţelor”. Pe moment aici Oaspeţii de onoare au ajutat şi la prepararea unei studiază 3 tineri cercetători. În ultimii ani au primit mămăligi gigantice. Ideea originală a fost lansată la titlu de conferenţiar cercetător 7 cercetători ştiinţi- iniţiativa cercetătorilor Institutului de Fitotehnie, în fi ci, inclusiv 2 au fost abilitaţi cu dreptul de condu- scopul promovării acestui produs preţios pentru să- cător la specialitatea respectivă. nătate. Mămăliga a cântărit 534 de kilograme şi pre- Institutul colaborează cu instituții și fi rme știin- tinde să fi e înscrisă în Cartea Recordurilor Guiness. țifi ce de specialitate din 8 țări, inclusiv din Rusia, Succesele obținute de Institutul de Fitotehnie Bielorusia, Ucraina, Kazahstan, România, Serbia, „Porumbeni” pe parcursul a patru decenii sunt o do- Horvatia, Germania, Franța ș.a. vadă a integrării cercetărilor științifi ce și procesului În anul de referinţă a fost organizată o conferin- de ameliorare cu implementarea în producere. ţă ştiinţifi că internaţională, consacrată aniversării a Pe viitor se caută noi modalităţi de aprofundare 40-a de la fondarea institutului, în cadrul căreia a fost a cercetărilor științifi ce, pregătire a cadrelor de înal- menţionat de către conducerea Academiei de Ştiinţe tă califi care, implementare a elaborărilor în produc- şi a Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare ție la nivelul cerințelor actuale și, desigur, condiții aportul geneticienilor şi amelioratorilor Vasile Micu, de cointeresare economică fi nală. Simion Musteaţa, Grigore Pritula, Vitalie Mărza, Alexandru Rotari, care timp de 4 decenii merg pas Concluzii în pas cu institutul, aducând o contribuie esenţială la 1. Liniile consangvinizate care, potrivit legisla- dezvoltarea culturii porumbului în Moldova. ţiei în vigoare, pot fi brevetate ca proprietate inte- În scopul evidenţierii rolului important al cul- lectuală, constituie realizări nu mai puţin importan- turii porumbului şi al produselor din porumb pen- te comparativ cu hibrizii comerciali, deoarece cre- tru republica noastră, în premieră a fost organizat area hibrizilor de porumb este bazată pe hibridarea festivalul „Ziua Naţională a Porumbului”. Festiva- intre linii consangvinizate. În acest fel, hibrizii, ca lul i-a avut invitaţi de onoare pe primul preşedinte produs fi nal al procesului de ameliorare, se obţin în al Republicii Moldova, Mircea Snegur, ministrul diferite formule în funcție de zona de cultivare şi Agriculturii şi Industriei Alimentare, dr. hab. Vasi- direcţiile de utilizare. le Bumacov, vice-ministrul, dr. Gheorghe Gaberi, 2. Rezultatul principal în activitatea Institutului preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, acad. de Fitotehnie „Porumbeni” este crearea şi transmi- Gheorghe Duca, preşedintele raionului Criuleni, terea la testări ofi ciale a peste 250 hibrizi de porumb Vitalie Rotaru, precum și reprezentanţi ai autorită- de diferite grupe de precocitate şi direcţii de utiliza- ţilor raionale, producători de seminţe şi producăto- re, printre care 96 incluşi în Registrele Ofi ciale de rii agricoli, care de-a lungul anilor colaborează cu Stat ale Moldovei, Rusiei, Bielorusiei, Ucrainei şi Institutul prin implementarea realizărilor ştiinţifi ce Kazahstanului.

Mămăliga de 534 kg din soiurile „Porumbeni” ce pretinde a fi înclusă în Cartea Recordurilor Guiness

nr. 4 (35), decembrie 2014 - 39 Akademos

INSTITUTUL DE CERCETĂRI PENTRU CULTURILE DE CÂMP „SELECȚIA” LA 70 ANI DE ACTIVITATE

Dr. Valeriu VOZIAN Dr. Ion BOAGHII Dr. Mihail TARAN

Istoria ICCC „Selecţia” este indispensabilă de istoria dezvoltării agriculturii în Republica Moldo- Staţiunea Experimentală de Stat pentru Ameli- va. Pornind de la o Staţiune Experimentală, Institu- orare şi-a onorat cu cinste menirea – de a crea noi tul de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecţia” soiuri de culturi de câmp în Republica Moldova. a evoluat într-una din instituţiile ştiinţifi ce care de- La Comisia de Stat pentru Testarea Soiurilor au termină progresul tehnico-ştiinţifi c în ramura cultu- fost transmise 23 soiuri şi hibrizi, din care 8 au fost rilor de câmp. omologaţi. Printre soiurile şi hibrizii creaţi iniţial la La 1 iulie 1944, prin Hotărârea Consiliului Co- Bălţi putem enumera: soiul de fasole Moldavska- misarilor Poporului al URSS nr. 737, a fost fonda- ia belaia ulucşennaia, de soia Belţkaia 636, care au tă Staţiunea de Stat Experimentală Moldovenească fost în omologare o perioadă îndelungată de timp. pentru Ameliorare cu sediul la Bălţi. Staţiunea a fost E necesar de menţionat că la Bălţi au fost elaborați amplasată pe terenuri de stat şi era alcătuită din trei primii hibrizi de porumb – Moldavskii 1 şi Molda- subdiviziuni pe o suprafaţă de circa 1000 ha. vskii 2, iar mai apoi hibridul VIR 25. Subdiviziunea centrală, cu sediul la Bălţi, în- Imediat după fondarea staţiunii, a fost conştien- globa terenurile fostei episcopii, al şcolii normale, tizat faptul că valorifi carea potenţialului soiurilor şi mănăstirii şi gospodăriei avocatului Ionescu. Sub- hibrizilor creaţi e imposibilă fără respectarea unor ce- diviziunea a doua era amplasată pe terenurile fos- rinţe faţă de tehnologiile de cultivare a solurilor noi. tei Camere Agricole, iar subdiviziunea a treia – în Astfel, au demarat cercetările în domeniul agrotehni- partea de nord-est a oraşului Bălţi, la o depărtare cii şi anume: amplasarea culturilor după premergători de 15 km de urbe, pe terenurile fostei gospodării a în asolament, studierea diferitelor procedee de lucra- colonelului Todta. re a solului, fertilizare a plantelor, elemente particu- Cercetările se desfășurau preponderent pe tere- lare de tehnologii la creşterea diferitelor culturi ş. a. nurile primei subdiviziuni. Un merit deosebit apar- În anul 1956, în baza Staţiunii Experimentale ţine celor care au stat de la bun început la cârma de Stat pentru Ameliorare şi a Secţiei de Fitotehnie staţiunii şi subdiviziunilor sale, care au făurit un a Filialei Moldoveneşti a Academiei de Ştiinţe din autentic monument al naturii – sistemul de fâşii de URSS a fost creat Institutul Moldovenesc de Cerce- pădure pe toată suprafaţa staţiunii şi rezervoare de tări Ştiinţifi ce în domeniul Agriculturii, transformat apă, care s-au păstrat până astăzi. Acest „carcas ver- ulterior în Institutul Moldovenesc de Cercetări Şti- de” reprezintă un model de organizare şi exploatare inţifi ce pentru Ameliorarea, Producerea de Seminţe raţională a terenurilor agricole în condiţii de stepă şi Tehnologia Culturilor de Câmp (1961), iar mai cu defi cit de umiditate. Un merit deosebit în crea- apoi în Institutul de Cercetări Ştiinţifi ce pentru Cul- rea acestui monument al naturii îi aparţine primului turile de Câmp (1972). Concomitent, acestuia i-au director ai staţiunii M. Liubcenco, şefi lor celor trei fost atribuite suplimentar 555 ha de teren agricol, subdiviziuni de producere L. Curinoi, I. Prepeliţa, A. Mironov, A. Sikorski şi colaboratorilor Secţiei de care aparţineau anterior fostului colhoz „Lenin” din agrotehnică S. Gherman şi A. Voitovici. Un aport satul Pământeni, majoritatea locuitorilor căruia erau considerabil în constituirea staţiunii ca instituţie şti- lucrătorii subdiviziunilor ştiinţifi ce ale institutului. inţifi că l-au avut distinșii cercetători M. Liubcenco, Cercetătorii au transmis la Comisia de Stat pen- V. Latcenco, M. Sidorov, N. Lebedev, T. Polevoi, tru Testarea Soiurilor de Plante 42 de soiuri şi hi- M. Maţîna, P. Corobco, T. Civaşaev, V. Gordienco, brizi, dintre care 10 au fost omologaţi. La fel ca şi M. Nazarenco ş.a. în perioada precedentă, multe din soiurile create la 40 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Aniversări

Bălţi s-au menţinut un timp îndelungat în sfera pro- ia 41 – în regiunea Cernăuţi din Ucraina ş.a. ducţiei. Soiurile de mazăre Cormovoi 226 şi Cor- Un aport deosebit la crearea acestor soiuri şi movoi 24 au fost omologate concomitent în regiu- hibrizi au avut: academicianul I. Untilă, doctorii în nile Nicolaev şi Crimeea din Ucraina, în Kazahstan ştiinţe agricole N. Golban, Victoria Corobco, Irina şi Federaţia Rusă. O contribuţie deosebită la crearea Procofi ev, A. Hangan, M. Buciucianu ş.a. soiurilor enumerate au adus: la grâul de toamnă – De menţionat că activitatea de creare a noilor P. Corobco; la orzul de toamnă – V. Latcenco şi soiuri şi hibrizi era însoţită de elaborarea tehnologi- I. Nişcii; la măzăriche şi soia – V. Gordienco, ilor de cultivare a culturilor de câmp în cadrul sis- V. Latcenco şi I. Tcacenco; la măzărichea de primă- temelor modeme de agricultură. În paralel cu par- vară – Irina Procofi ev. ticularităţile generale ale elementelor agrotehnice În această perioadă, la institut au fost fondate (rotaţia culturilor, lucrarea solului, fertilizarea, iri- experienţe de lungă durată pe asolamente, pe fer- garea, mecanizarea, producerea seminţelor), au fost tilizarea culturilor în asolament, pe irigare în aso- elaborate şi elementele particulare din tehnologiile lament ş. a. Un merit deosebit în această activita- de cultivare a culturilor de câmp (epocile şi normele te le revine savanţilor M. Sidorov, N. Lebedev, de însămânţare, densitatea plantelor ş.a.). I. Liberştein, P. Kibasov, M. Maţîna. Cot la cot cu Experienţele de lungă durată fondate la Bălţi au ei au lucrat în diferite perioade de timp Gh. Şonţu, servit ca bază pentru elaborarea sistemului de agri- L. Nica, Iu. Bondarenco, V. Cazanji, C. Cebotari, cultură existent în Moldova. Ele reprezintă conco- Zinaida Naconecinîi ş.a. mitent o sursă documentară pentru perfecţionarea O etapă nouă în activitatea Institutului de Cer- acestuia. În anul 1989, pentru prima dată în fosta cetări pentru Culturile de Câmp a început în 1973, URSS, la Bălţi s-au făcut experienţe polifactoriale odată cu formarea în baza institutului şi celor 14 pe agricultura ecologică. Au fost perfecţionate ex- gospodării semincere, amplasate în diferite zone ale perienţele de lungă durată întreprinse în perioada Republicii Moldova, a Asociaţiei Ştiinţifi ce de Pro- anterioară. Începând cu 1996, în experienţe polifac- ducere „Selecţia”. În perioada 1973 – 1993 au fost toriale se studiază acţiunea şi interacţiunea rotaţiei selectate 134 soiuri şi hibrizi, din care 39 au fost culturilor, diferitelor sisteme de lucrare şi fertilizare omologaţi. A crescut considerabil arealul geografi c în asolament fără folosirea substanţelor chimice în de răspândire a soiurilor şi hibrizilor creaţi la Bălţi. lupta cu bolile, dăunătorii şi buruienile. O contri- Printre soiurile şi hibrizii omologaţi în aceas- buţie esenţială în elaborarea sistemului intensiv de tă perioadă în republică putem enumera: soiurile creştere a culturilor furajere îi revine academicianu- de grâu de toamnă Dnestrovskaia 25, Piticul, Be- lui M. Lupaşcu, care, în 1977, împreună cu un grup lceanca 5; de orz de toamnă Iarna, Moldavskii 11; de colaboratori ai Institutului au fost desemnați cu de sfeclă de zahăr Moldavskaia odnosemeanaia 41; Premiul de Stat în domeniul ştiinţei şi tehnicii din la fl oarea-soarelui o serie de hibrizi MPC; de soia fosta URSS. Cercetările ştiinţifi ce la Institutul de – Bucuria, Beliţkaia 82; de fasole – Porumbiţa ş.a. Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecţia” şi în Potenţialul soiurilor şi hibrizilor creaţi de ameliora- alte instituţii de profi l agrar din Republica Moldova, torii institutului a fost destul de înalt, iar unii din ei atât în fi totehnie, cât şi în zootehnie, sunt îndreptate au atestat indici record. Astfel, soiurile de grâu de spre sporirea nivelului de durabilitate în agricultură. toamnă Bugeac şi MPC 8204 au asigurat la Staţi- La ameliorarea culturilor de câmp problema unea Prjevalsk din Kirgizia obţinerea pentru prima principală constă în crearea noilor soiuri şi hibrizi dată a celor mai mari indici ai productivităţii grâului cu o capacitate înaltă de adaptare la factorii abiotici de toamnă în fosta URSS, corespunzător 12,18 şi nefavorabili. Desigur că seceta tot mai frecventă din 11,81 t/ha. ultimii ani prezintă cel mai mare pericol nu numai Soiul de mazăre Ogoniok, omologat în Moldova pentru volumul de producţie, dar şi pentru calitatea în 1981, a asigurat cel mai înalt nivel de producţie ei. La cereale rezistența la iernare la fel rămâne una în Lituania – 6,86 t/ha. Multe din soiurile create la din caracteristicele principale ale soiurilor nou cre- Bălţi au fost omologate în diferite regiuni din fosta ate. Importanţa acestui parametru a fost confi rmată URSS. Soiurile de soia Bucuria, Dorinţa şi Scân- prin condiţiile de iernare ale anului 2002-2003, când teia, bunăoară, fuseseră omologate în Kazahstan, majoritatea suprafeţelor culturilor de toamnă au fost Tadjikistan, Ucraina, în unele regiuni din Rusia; so- compromise. Rezistenţa la boli şi dăunători, capa- iul de fasole Aluna – în Ucraina; soiul de măzăriche citatea plantelor de a înăbuşi buruienile determină de primăvară Flora – în ţinutul Stavropol din Rusia; în mare măsură posibilitatea reducerii substanţelor soiul de sfeclă de zahăr Moldavskaia odnosemeana- chimice în lupta cu bolile, dăunătorii şi buruienile. nr. 4 (35), decembrie 2014 - 41 Akademos

Referitor la tehnologiile de cultivare a culturilor lecţia” au fost selectate 332 soiuri de hibrizi, din de câmp e necesar de menţionat posibilitatea moder- care 148 au fost omologaţi, inclusiv 12 soiuri de nizării lor în cadrul asolamentului. Alegerea corectă grâu de toamnă, 14 soiuri de orz de toamnă, 15 so- a premergătorilor, reducerea folosirii arăturii cu plug iuri de mazăre, 15 soiuri de soia, 12 soiuri de fasole, cu cormană, folosirea în cantităţi reduse a îngrăşă- 18 hibrizi de fl oarea-soarelui ş.a. mintelor minerale este posibilă doar prin respectarea Pe parcursul ultimilor 10 ani, în Comisia de Stat principiilor fundamentale de construire a asolamen- pentru testarea soiurilor au fost transmise 73 de so- tului. La rândul său, asolamentul nu poate asigura iuri şi hibrizi, din care 32 au fost omologaţi, inclusiv o dezvoltare durabilă a gospodăriei agricole fără o la cerealele păioase – 12 soiuri, la plantele legumi- bună îmbinare cu ramura vităritului, fără o organi- noase şi furajere – 15 soiuri, la fl oarea-soarelui – zare raţională a teritoriului etc. Transformarea sub- 3 hibrizi şi la sfecla de zahăr – 2 hibrizi. stanţei organice a solului rămâne una din cele mai Actualmente, pe câmpurile Republicii Moldo- importante probleme în ştiinţa agricolă, care deter- va se cultivă 66 de soiuri şi hibrizi creaţi la ICCC mină fertilitatea solului şi productivitatea culturilor. „Selecţia”, inclusiv 13 soiuri de grâu de toamnă, ICCC „Selecţia” colaborează în direcţia creă- 6 soiuri de orz de toamnă, 2 soiuri de orz de primă- rii noilor soiuri şi hibrizi în comun cu instituţii de vară, 7 soiuri de soia, 6 soiuri de fasole, 8 soiuri de cercetări ştiinţifi ce din Rusia, Ucraina, Bielorusia, mazăre, 4 soiuri de lucernă, 4 soiuri de măzăriche România, Ungaria, Bulgaria, Turcia, Franţa. Cola- de primăvară, 9 hibrizi de fl oarea-soarelui, 4 soiuri boratorii Institutului participă activ la concursuri, de sfecla de zahăr şi 4 soiuri de sfeclă furajeră. conferinţe internaţionale şi naţionale. În Comisia de Stat pentru Testarea Soiurilor de Începând cu anul 2003, la Universitatea de Stat plante pe moment se testează 38 de soiuri şi hibrizi „A. Russo” din Bălţi a fost deschisă Facultatea de creaţi la ICCC „Selecţia”. Știinţe ale Naturii şi Agroecologie. Odată cu deschi- Ponderea soiurilor şi hibrizilor creaţi la institut derea acestei facultăţi a devenit posibilă încadrarea în numărul total de soiuri şi hibrizi incluşi în Catalo- personalului ştiinţifi c al institutului în procesul di- gul Soiurilor de Plante al Republicii Moldova la ora dactic. Astfel, experienţa bogată de lucru acumulată actuală constituie: la grâul de toamnă 27,7%; la or- de cadrele ştiinţifi ce este împărtăşită cu generaţia zul de toamnă 33,3%; la orzul de primăvară 33,3%; tânără – studenţi, viitorii colaboratori ştiinţifi ci şi la soia 33,3%; la fasolea 66,6; la mazăre 15,5%; la specialişti de care institutul duce o lipsa evidentă. lucernă 33,3%; la măzăriche de primăvară 100%; Pe lângă ICCC activează doctorantura la speci- la fl oarea-soarelui 9,5% şi la sfecla de zahăr 7,1%. alităţile Agrotehnica, Ameliorarea plantelor, Protec- În prezent, lucrările de cercetare sunt efectuate ţia Plantelor. de 40 de colaboratori ştiinţifi ci, inclusiv 2 doctori În cele şapte decenii de activitate, la ICCC „Se- habilitaţi şi 12 doctori în ştiinţe.

Ședință în deplasare a CSȘDT al AȘM pe câmpurile experimentale ale ICCC „Selecția”

42 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Educaţie

EDUCAŢIA valorizat subiectul care învaţă, considerându-l cel mai important. Această balansare subiect-obiect în DE PERFORMANŢĂ: sistemul educaţional a marcat istoria pedagogiei de CONTEXTE. OBIECTIVE. secole şi o mai marchează încă. Diferite abordări pedagogice gravitează în jurul acestei probleme. STRATEGII Pedagogii au apărat întotdeauna elevul. De-a lungul anilor educaţia asigura cultivarea eli- Acad. Mitrofan CIOBAN telor. Platon menţiona că mintea mai des clachează Dr. hab. Ilie LUPU din cauza severităţii studiilor decât din cauza severi- tăţii efortului fi zic în gimnastică. În ceea ce priveşte Dr. Larisa SALI alegerea conducătorilor, Platon afi rma că studiile de Universitatea de Stat din Tiraspol geometrie, astronomie şi alte discipline de cel mai înalt ordin, oferite celor mai siguri, celor mai viteji Ar trebui să edifi căm o aristocrație şi celor înzestraţi cu daruri de la natură, ar facilita a succesului, educaţia lor. O memorie bună şi o dragoste de muncă bazată pe o democrație a oportunităţii. în orice domeniu – ar fi cerinţele esenţiale [1, p. 576]. Possibly Thomas Jefferson Educaţia matematică temeinică a fost recunos- cută în toate timpurile drept bază pentru formarea HIGH PERFORMANCE EDUCATION: CON- clasei politice şi progresul societăţii. Pitagora în Le- TEXTS. OBJECTIVES. STRATEGIES gile morale şi politice îndemna: „Legiuitorule! Să Summary. In the article, pedagogical concepts cunoşti tainele aritmeticii şi geometriei, căci nu tre- regarding the differentiated and individualized appro- buie să rosteşti decât axiome... Să-ţi placă mai mult ach to the educational process with the goal of achie- geometria decât aritmetica. Aritmetica este ştiinţa ving high performances are analyzed. The evolution poporului care nu vrea altceva decât să se înmul- of these concepts is refl ected in a historical aspect in ţească, ori a negustorului dornic de câştig. Geome- terms of the current contexts of the autochthonous tria este ştiinţa fi losofului prieten al egalităţii, care educational system. Some conclusions and recom- mendations regarding the support of disciplines from chibzuieşte la noi rânduieli politice.” the fi elds of Exact and Natural Sciences at all stages 1. Diferenţiere pe profi luri şi diferenţiere and levels of education are formulated. The necessity de niveluri. Aspecte istorice of initial professional formation of the didactic staff Pedagogia clasică a avut o contribuţie gradua- for activities with students capable of high results is argued. lă în afi rmarea principiului abordării diferenţiate şi Keywords: education, academic performances, individualizate a procesului educaţional. Istoria şti- gifted and highly gifted students, intelligence. inţelor educaţiei refl ectă atitudinea diferitelor socie- tăţi faţă de promovarea talentelor [2]. Rezumat. În articol sunt analizate concepte pe- I. A. Comenius a evocat necesitatea de a identifi - dagogice referitoare la abordarea diferenţiată şi indi- ca predispoziţiile şi talentele copiilor. El considera că vidualizată a procesului educaţional în scopul obţi- elevii trebuie să fi e familiarizaţi cu majoritatea pro- nerii performanţelor. Este refl ectată evoluţia acestor cedeelor din diverse meserii cu scopul de a nu-i lăsa concepte în aspect istoric prin prisma contextelor ac- tuale din sistemul educaţional autohton. Sunt formu- în neştiinţă de afacerile umane, inclusiv şi din cauza late unele concluzii şi recomandări privind susţinerea că ulterior mai ușor vor putea fi detectate înclinațiile disciplinelor din domeniile Ştiinţe exacte şi Ştiinţe lor naturale, vocația pentru anumite activităţi. Co- ale naturii la toate treptele şi nivelurile de învăţă- menius a extins semnifi cativ cercul de cunoștințe pe mânt. Se argumentează necesitatea formării profesio- care trebuia să le ofere un liceu modern. Menținând nale iniţiale a cadrelor didactice pentru activitatea cu limba latină și cele „șapte știinţe libere”, a introdus elevii capabili de performanţe înalte. în liceu fi zica (științe ale naturii), geografi a și istoria. Cuvinte-cheie: educaţie, performanţe academi- El a propus schimbarea ordinii de studiere a disci- ce, elevi dotaţi şi supradotaţi, inteligenţă. plinelor stabilită în școala medievală. După studierea gramaticii, el considera că este oportun să se treacă Introducere la fi zică și matematică, iar retorica și dialectica să fi e Încă 300 de ani înaintea erei noastre fi lozofi i transferate la liceu. Dezvoltarea vorbirii și a gândirii şi-au pus întrebarea: cine este cel pentru care se ar trebui să fi e realizată în procesul de achiziționare organizează instruirea? Socrate, prin provocările a cunoștințelor la disciplinele reale. „Cuvintele tre- sale intelectuale, prin atenţia acordata educaţiei, a buie învăţate numai în legătură cu lucrurile” – scria

nr. 4 (35), decembrie 2014 - 43 Akademos

Comenius. Pentru a atrage copilul să înveţe, ar trebui talent sau o virtute să vină mai curând dintre pereții să fi e utilizată curiozitatea copiilor, pentru că aceasta cabanei, decât dintre pereții palatului.” crește dorința de cunoaștere, dar copilul trebuie să în- Pedagogia americană modernă a preluat mult vețe să facă și lucruri „neinteresante”. din proiectele lui Dewey. Predicând teoria abilită- John Locke considera că întrebările copiilor au ților înnăscute, Dewey a formulat rolul educatoru- o mare importanță şi ar trebui să fi e tratate cu toată lui: „Copilul este în mod constant în acţiune şi îşi atenția, nu cu răspunsuri false și evazive. Este nevo- activează autonom abilitățile sale moştenite. Rolul ie să se dezvolte capacitatea copiilor de a formula educatorului este de a asigura orientarea în direcția raţionamente independent. Pentru a obține rezultate corectă a activităților copilului.” pozitive în educaţie ar trebui să fi e studiate cu aten- Napoleon Buonaparte a rămas în istorie inclusiv ție caracteristicile individuale ale copilului. Obser- pentru reformele pe care le-a iniţiat în sistemul edu- varea asupra comportamentului copilului va avea caţional al Imperiului francez, dar sunt cunoscute şi efect, dacă el nu simte că este urmărit „pentru a de- relaţiile sale cu savanţii epocii, mulţi dintre care au tecta care sunt pasiunile sale predominante și încli- fost numiţi consilieri militari şi miniştri în diverse ra- naţiile”. Este necesar să se identifi ce diverse calităţi muri ale economiei. Obiectivele lui Napoleon pentru la copii, în funcție de diferențe trebuie să fi e diferite îmbunătăţirea educaţiei în Franţa nu au fost altruiste. şi metodele educaţionale utilizate, scria John Locke. După venirea la putere el a descoperit că nu avea per- A treia perioadă de vârstă, de 12-15 ani, în con- sonal instruit sufi cient pentru a administra imperiul formitate cu teoriile lui J. J. Rousseau, este cel mai său: arhitecţi, ingineri, oameni de ştiinţă. Crearea a bun timp pentru învățare, deoarece elevul simte că 30 de licee sub jurisdicţia statului şi oferirea burselor dispune de un surplus de forțe care ar trebui să fi e celor mai buni elevi a avut drept scop de a contri- cheltuite pe dobândirea cunoștințelor. Din moment bui la educarea elitei pentru asigurarea progresului ce această perioadă este foarte scurtă, dintre nume- ţării şi al armatei. El a construit un sistem educaţional roasele științe şcoala ar trebui să le aleagă pe cele stratifi cat şi aştepta două lucruri de la şcoli: educarea prin care copilul poate explora cu cel mai mare be- băieţilor din clasa de mijloc pentru a fi lideri civili şi nefi ciu pentru el. Rousseau credea de asemenea că militari şi uniformizarea absolută a sistemului educa- adolescenții de 12-15 ani nu cunosc relațiile umane, ţional în tot imperiul [3]. Napoleon a fost preocupat de aceea științele umaniste, mai ales istoria, le sunt de formarea şi susţinerea cadrelor didactice. El a re- mai puţin accesibile. El considera că această vârstă cunoscut rolul central al profesorilor în sistemul de este potrivită pentru a studia științele naturii: geog- învăţământ şi a sugerat că de la activitatea lor sunt rafi a, astronomia, fi zica etc. expectanţe foarte specifi ce şi ei trebuie să benefi ci- Recunoscând că prin educație se pot obține eze de privilegii şi recompense, iar până la sfârșitul multe, Diderot remarca importanța formării fi zice, carierei sale un profesor ar trebui să se vadă drept anatomice și fi ziologice a copilului. De asemenea, înalt funcționar al statului, fi ind plasat sub protecţia nu era de acord cu poziția lui Helveţius că gândirea împăratului însuși [4]. Printre savanţii matematicieni poate fi redusă la capacitatea de a simţi. Operațiile care au susţinut politica lui Napoleon au fost Gaspard mentale depind, după Diderot, de o anumită stare Monge, Pierre-Simon Laplace, Charles Julien Brian- a creierului şi de organizarea lui. Oamenii moşte- chon, Joseph-Louis Lagrange. nesc diferite înclinații și caracteristici; organizarea Baza pedagogiei lui O. Decroly a constituit-o naturală, caracteristicile fi ziologice ale oamenilor teoria sa despre interese și necesităţi, care la co- şi înclinațiile lor naturale predispun la dezvoltare, pii sunt în cele din urmă determinate de instincte. dar manifestarea lor este în întregime dependen- Esența procesului pedagogic, după Decroly, este de tă de cauze sociale, inclusiv de ordin educațional. a satisface aceste interese și nevoi (hrană, îmbrăcă- Diderot presupunea corect că profesorul va fi capabil minte, protecție de pericol, muncă în comunitate și să obțină rezultate foarte bune în cazul în care el va pentru comunitate ș.a.). Pe baza acestei teorii, De- încerca să dezvolte într-o manieră inerentă înclinați- croly a dezvoltat propria metodă – complexele sau ile pozitive la copii și să le suprime pe cele negative. „centrele de interes”. O. Decroly a manifestat interes Diderot susținea că toți oamenii sunt înzestrați pentru măsurarea inteligenţei şi pentru psihometrie. de la natură, nu doar favoriții. Mai mult, el afi rma C. Ushinsky considera că instruirea la o vârstă că oamenii din popor mai des sunt purtători de geni- prematură, precum și întârzierea în formare, are păr- alitate și talente decât nobilii: „Numărul de cabane ţile sale negative. Formarea prematură suprasolici- și alte locuințe private se raportează la numărul de tă creierul copilului şi dă incertitudinea în forțele palate, ca zece mii la unu și, prin urmare, avem zece sale, descurajează dorinţa de a învăţa; întârzierea în mii de șanse împotriva uneia pentru ca un geniu, un formare determină decalajul în dezvoltarea copii-

44 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Educaţie lor, achiziționarea de obiceiuri și înclinații pe care mai mult, timp de 18 ani, şi grupuri mai mici de cadrele didactice trebuie să le dezrădăcineze ulteri- copii cu IQ mai înalt de 180. Leta Hollingworth a or. Ushinsky recomanda, în primul rând, instruirea deschis o şcoală pentru copii cu minţi strălucite şi sistematică, metodică, începând cu vârsta de șapte a propus un curriculum în care elevii aveau rolul de ani, și, în al doilea rând, educaţia timpurie, realizată coordonatori ai procesului de explorare în opoziţie în anii preșcolari. Aceste idei au fost valorifi cate în unui proces coordonat de profesor. Deşi recunoştea anii ʼ30 ai secolului XX de către Jean Piajet, Lev rolul vital al eredităţii în nivelul de inteligenţă, cer- Vâgotschi ş.a. cetătoarea a dat un credit similar mediului din fami- Pentru identifi carea ideilor pedagogice în dome- lie şi celui din şcoală. niul performanţelor înalte sunt relevante biografi ile Francoys Gagné a făcut o diferenţiere clară între oamenilor iluştri, recunoscuţi drept supradotaţi, ta- abilităţile naturale şi talente, care sunt dezvoltate sis- lentaţi sau geniali. În epoca Renaşterii apare celebra tematic pe baza abilităţilor naturale. Gagné crede că lucrare a lui Giorgio Vasari Le Vite de’ più eccellenti toate talentele sunt dezvoltate de la abilităţile naturale pittori, scultori, e architettori da Cimabue insino a’ prin învăţare infl uenţată de catalizatori din interior şi tempi nostri, în care sunt descrise atât biografi i cât şi exterior. Principalele componente ale Modelului lui lucrări ale pictorilor, sculptorilor şi arhitecţilor itali- Gagné sunt: abilităţile naturale care, potrivit lui, sunt eni. Lucrarea este renumită prin aportul ei în istoria determinate preponderent genetic (abilităţi intelec- artei, dar conţine şi detalii privind diverse abordări tuale: gândire, memorie, simţ de observaţie, hotărâ- despre educaţia în familie, depistarea înclinaţiilor rea şi metacogniţia; abilităţi creative: inventivitate, copiilor, instruirea copiilor în cadrul breslelor de că- imaginaţie, originalitate şi fl uenţă; abilităţi socio- tre maeştri în domeniu, autoinstruirea şi „şlefuirea” afective: receptivitate, comunicare (empatie şi tact) şi talentelor, maniera oamenilor geniali de a îndruma infl uenţă; abilități senso-motorii: sensibilitate, forţă, discipolii. rezistenţă, coordonare ş.a.); talentul (academic, pen- Astfel, civilizaţiile au fost întotdeauna preo- tru arte, afaceri, timp liber, afectivitate socială, sport cupate de evaluări privind nivelul de inteligenţă şi tehnologie); procesele de dezvoltare (învăţarea al oamenilor, aptitudinile şi înclinaţiile în anumite informală sau formală transformă darul de la natură domenii. Unul dintre primele studii privind nivelul în talent); caracteristicile intrapersonale (caracteris- inteligenţei a fost realizat în perioada 1888 – 1894 tici fi zice cum ar fi sănătatea, motivaţia şi voinţă, de Francis Galton pe un eşantion de circa 1 000 de auto-management, de personalitate); catalizatori de persoane. În urma interpretării datelor au fost stabi- mediu (mediul cultural, în familie, persoanele din jur, lite patru niveluri: dotaţi, capabili, medii şi degene- programele, activităţile, serviciile, evenimentele şi raţi. Recomandarea fi nală se referea la necesitatea şansele). Şansele, după Gagné, prin recombinare cu de a îmbunătăţi populaţia umană prin intervenţia în darul moştenit determină tipul de genialitate care se ereditate: şansele de a naşte urmaşi dotaţi şi capabili va dezvolta la un copil şi în ce măsură va reuși. sunt mai mari în cazul părinţilor dotaţi sau capabili. Guilford a elaborat un Model tridimensional al „Cuantifi carea” nivelului de inteligenţă a fost inteligenţei umane considerând că inteligenţa con- realizată pentru prima oară de către psihologul fran- stă din 150 de abilităţi independente care rezultă din cez Alfred Binet. Testul de inteligenţă elaborat de el interacţiunea a 5 tipuri de conţinuturi, 5 tipuri de împreună cu Theodore Simon a servit pentru a con- operaţii şi 6 tipuri de produse. stata măsura inteligenţei. Ulterior s-au realizat cer- Guilford a fost interesat să dezvolte defi niţii cetări insistente care au condus la elaborarea unor operaţionale în domeniul inteligenţei şi creativităţii versiuni mai sofi sticate ale testelor. Lewis Terman, prin intermediul testelor psihometrice şi prefera să profesor la Universitatea Stanford din SUA, a adap- măsoare abilităţile generate din structura modelului tat testul Binet-Simon şi a introdus măsura pentru său tridimensional. a exprima cantitativ nivelul inteligenţei prin coefi - Circa 80 la sută din publicaţiile în domeniul do- cientul de inteligenţă (IQ). Aceste evaluări produc tării şi supradotării aparţin autorilor din America de o ierarhizare sigură a oamenilor şi cei mai buni sau Nord. Atitudinile expuse în aceste lucrări au ampren- cei străluciţi au acces la cele mai bune instituţii, la o tă culturală, adică rezultatele studiilor şi cercetările posibilă carieră de succes ulterior. efectuate nu pot fi aplicate integral altor populaţii. Colega de breaslă a lui Lewis Terman, Leta Modele dezvoltate în baza cercetărilor realizate Hollingworth, a demarat primele cercetări în SUA în centre naţionale de cercetare a problemelor edu- pentru a spulbera convingerea că „minţile străluci- caţionale ale copiilor dotaţi şi talentaţi din diverse te se descurcă singure”. Ea a realizat o investigaţie ţări sunt puse la baza politicilor guvernamentale în longitudinală studiind 50 de copii cu IQ de 155 sau domeniu. Numeroase ţări au inclus educaţia copiilor

nr. 4 (35), decembrie 2014 - 45 Akademos dotaţi în lista priorităţilor educaţionale la nivel de ultimul este capabil să înveţe. Elevii nu sunt preţuiţi stat, iar în multe ţări acest obiectiv este valorifi cat după talentul înnăscut, ci după achiziţiile din tim- de diverse centre sprijinite din sponsorizări. pul învăţării. Datele statistice din ultimii ani atestă o Un test de inteligenţă tratează în mod uniform dominaţie a concurenţilor din Asia în topul elevilor toţi subiecţii evaluaţi, sistemul de măsurare şi se- cu performanţe deosebite în majoritatea domeniilor. lecţie este clar meritocratic, ceea ce se consideră un Nici matematica nu este o excepţie. avantaj în anumite privinţe. O viziune alternativă Fiind rugat să compare elevii americani cu pluralistă asupra minţii, prin care sunt recunoscu- cei români, profesorul universitar Titu Andreescu te faţete diverse ale stilurilor şi puterilor cognitive, constată că elevii americani nu sunt mai deştepţi, este descrisă prin teoria inteligenţelor multiple dez- ci mai organizaţi. Românii sunt poate mai creativi, voltată de Howard Gardner. Gardner a întocmit şi dar americanii mai disciplinaţi şi mai muncitori. a argumentat o listă din 8 inteligenţe care pot servi „Să ştiţi că olimpicii la matematică de aici sunt pe larg drept criterii pentru formularea politicilor «well-rounded», adică multilaterali. Sunt buni şi la în domeniul educaţiei dotaţilor: inteligenţa ling- ştiinţe, cântă – chiar foarte bine – la un instrument, vistică; inteligenţa logico-matematică; inteligenţa chiar şi scriu bine. Nu frumos, ci bine.” [6]. vizual-spaţială; inteligenţa muzicală; inteligenţa O contribuţie însemnată în studiul copiilor ca- corporal-kinestezică; inteligenţa intrapersonală; in- pabili de performanţe înalte se datorează Lindei teligenţa interpersonală; inteligenţa naturalistă. Silverman. Ea a elaborat o teorie confi rmată prin Cu toate descoperirile de ultimă oră şi studiile numeroase experimente practice, în care se preci- aprofundate care se desfăşoară la nivel înalt în foar- zează două forme perfect distincte de inteligenţă: te multe state, periodic chiar şi cele mai avansate vizual-spaţială şi auditiv-secvenţială, adică cei ce ţări constată variaţii ale nivelului performanţelor. utilizează cu predilecţie emisfera cerebrală dreapta Succesul reprezentanţilor din ţările Asiei la diverse în procesul gândirii (vizualii) şi cei ce utilizează cu competiţii a provocat savanţii să studieze detaliat preponderenţă emisfera cerebrală stânga (secvenţia- paradigmele ce stau la baza sistemelor educaţionale. lii). Deosebirile dintre aceste două categorii au atras Profesorul H. Stevenson [5] cu echipa sa de la atenţia asupra unui alt fenomen ce caracterizează in- Michigan University au studiat abordările care con- teligenţa umană, acela al gândirii holografi ce, ce se duc ulterior la diferenţe mari în psihologia Estului şi poate caracteriza prin ecuaţiile şi funcţiile lui Gabor a Vestului referitor la educaţia copiilor dotaţi. Se are şi care dau similitudini surprinzătoare între teorie şi în vedere aspectul genetic şi cel de mediu: comportamentul intim al creierului. - În Est mediul are rolul dominant. Toţi copiii Subiectul inteligenţei umane este privit de fapt în se nasc cu potenţial similar, diferenţa principală această perioadă sub enorm de multe perspective şi constă în rata dezvoltării. Este în puterea oricui datorită dezvoltării inteligenţei artifi ciale ca obiect de să-şi extindă rezultatele prin muncă asiduă. studiu, dar şi datorită dezvoltării diferitelor noi teorii - În Vest infl uenţa genetică se consideră ştiințifi ce, de exemplu teoriile complexităţii. dominantă. Prin urmare, copiii sunt testaţi şi evaluaţi Activitatea didactica a fost privită de curentele pentru a le descoperi aptitudinile – o mare parte pedagogice ale secolului al XX-lea în maniere ex- fi ind priviţi ca incapabili de performanţe înalte. trem de diverse: de la modelul magister dixit la li- O zicală veche chineză spune: „Să cultivi ta- bertatea totală a şcolii active, de la o abordare de tip lente mai devreme e mai bine”, de aceea în China autocrat la una democratică. Profesorul, astăzi, are o copiii la 3 ani pot fi admişi la şcoala primară, la 8 mare libertate, dar şi o mare responsabilitate asupra – în şcoala medie, la 10 – în colegii şi universităţi. a ceea ce întreprinde în demersul său. Poziţia ofi cială pentru admiterea la vârstă fragedă în Asigurarea calităţii instruirii diferenţiate prin instituţii nu constă în a-i califi ca drept supradotaţi adecvarea ofertei educaţionale la nevoile şi inte- pe copii, dar în recunoaşterea că ei au fost apţi să resele individuale ale tinerilor dotaţi impune ela- studieze mai devreme şi au făcut-o efectiv. În cul- borarea/validarea de programe educative în dome- tura Asiei de Est concepţiile lui Confucius de peste niul învăţământului preuniversitar de excelenţă, 2000 de ani continuă să exercite infl uenţă asupra realizarea de programe pilot şi trasee curriculare procesului educaţional. Potrivit acestora, diferenţe- diferenţiate, focalizate pe stimularea creativităţii le individuale vin din experienţă diferită, chiar dacă şi pe valorizarea potenţialului tinerilor prin inter- factorii nativi sunt recunoscuţi drept importanţi. mediul unor experienţe de învăţare diferenţiate în Cheile progresului în toate aspectele vieţii se consi- volum şi profunzime, în raport cu experienţele de deră sârguinţa, persistenţa şi practica, de rând cu în- învăţare vizate de curriculumul naţional. Se impu- crederea celor doi – a profesorului şi a elevului – că ne implementarea unor programe speciale de studii 46 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Educaţie integrate în ştiinţe şi tehnologii, care să stimuleze formare iniţială” a cadrelor didactice care acordă interesul elevilor pentru aceste domenii şi să îi mo- gradul de licenţiat sau gradul de expert în acest do- tiveze pentru a opta pentru cariere în ştiinţe şi/sau meniu. În majoritatea ţărilor studiate se organizează în tehnologii. cursuri de formare pentru profesori şi specialiştii în domeniu la nivel naţional.” [8, pag. 198]. 2. Specifi cul dotării în matematică Carmen Creţu susţine necesitatea unei viziuni După A. Cosmovici, aptitudinile sunt „însușiri globale asupra programului de asistenţă educaţio- ale persoanei care explica diferențele constante în- nală a copiilor cu aptitudini înalte şi consideră că tre oameni în privința posibilității de a-şi însuşi anu- formării formatorilor trebuie să i se confere un rol mite cunoştinţe, priceperi şi deprinderi”. de componentă integrantă. „Promovarea talente- Aptitudinile nu sunt o realitate prezentă în mod lor pe continuumul identifi care-cultivare-afi rmare absolut (un dat), ci un continuu pe care se situea- se realizează în rezonanţă nu numai cu o concep- ză orice fi inţă umană. Aptitudinile se dezvolta mai ţie generală asupra genezei şi evoluţiei aptitudini- mult sau mai puţin într-un anumit domeniu. lor înalte, ci şi cu promovarea competenţelor pro- Exista și o componentă înnăscută a aptitudini- movatorilor, pe un continuum similar în structură: lor. W. Stern clasifi ca aptitudinile astfel: identifi carea resurselor umane pentru aplicarea unui - Dispoziții de înzestrare (capacitatea de a do- program educaţional specifi c dotaţilor, a capitalului bândi competenţe într-un anumit domeniu – aptitu- de aptitudini, creativitate şi motivaţie al educato- dini primare); rilor, cultivarea acestui capital şi afi rmarea lui atât - Dispoziții de orientare (motivaţie, voinţă etc. prin recunoaştere profesională, cât şi prin multipli- care stimulează sau blochează). care, prin generare la alţii”. În prezent în Republica Ceea ce indică într-o mai mare măsură nivelul Moldova se impune nevoia de a regândi sistemul de dezvoltare a aptitudinilor, pentru un domeniu, ar de pregătire psihopedagogică a cadrelor didactice fi uşurinţa învățării şi uşurinţa şi calitatea execuţiei pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor ex- sarcinilor. tracurriculare la matematică, ca un sistem integru, Un individ poate să exceleze într-un anumit do- în continuă schimbare, capabil de autoreglare, care meniu (ex. muzică, desen), iar în altul să fi e me- ar avea în vizor educarea elevilor cu aptitudini de- diocru sau foarte slab. Aptitudinile sunt dinamice: osebite şi capabili de performanţe înalte. Astfel, se se poate stabili şi cuantifi ca aptitudinea momentană. cer soluţionate următoarele contradicţii: Aptitudinea matematică, deşi-i complexă, este - între cerinţele crescânde faţă de personalitatea dinamică, deci poate fi îmbunătăţită dezvoltând ace- profesorului şi inadaptarea sistemului de învăţământ le capacități care o defi nesc. În abordarea ei trebuie universitar pentru asigurarea formării şi dezvoltării avute în vedere multe coordonate, cum ar fi : acestei personalităţi; - procese și funcții psihice; - între caracterul integru al conţinutului - nivelul de funcţionalitate a proceselor şi func- activităţii profesionale a cadrului didactic şi procesul ţiilor psihice; de pregătire iniţială şi continuă a sa prin intermediul - modul de organizare a proceselor şi funcţiilor unei multitudini de domenii şi discipline; psihice în elemente corespunzătoare activităţii ma- - între caracterul standardizat al cunoştinţelor tematice; predate la disciplinele de matematică şi caracterul - geneza elementelor componente (provenienţa non-standard al conţinuturilor predării-învăţării în aptitudinii prin operaţii interiorizate); cadrul activităţilor extracurriculare [9]. - modul de organizare şi funcţionalitatea ele- Educaţia nonformală sprijină, direct şi indirect, acţiunile şi infl uenţele sistemului de învăţământ pe mentelor componente în cadrul aptitudinii; două circuite pedagogice principale: a) un circuit - dinamica specifi că elementelor componente pedagogic situat în afara clasei (cercuri pe discipli- (generalizări, transfer etc.); ne de învăţământ, cercuri interdisciplinare, cercuri - comportament efi cient. tematice / transdisciplinare; competiţii, concursuri, 3. Politici în pregătirea cadrelor pentru acti- olimpiade şcolare / universitare); b) un circuit peda- vitatea cu elevii dotaţi la matematică gogic situat în afara şcolii (activităţi perişcolare cum Un loc aparte îl are pregătirea cadrelor didactice sunt excursiile, vizitele, taberele, cluburile, univer- pentru lucrul cu copiii dotaţi şi supradotaţi. Yolanda sităţile populare cu reţele de programe nonformale, Benito a făcut o sinteză cu privire la practicile inter- utilizând resurse tradiţionale şi moderne; activităţi naţionale în domeniul acesta şi constată că „se ob- paraşcolare organizate în mediul socioprofesional servă o frecvenţă relativ scăzută a programelor „de cu programe speciale de educaţie permanentă). Ac- nr. 4 (35), decembrie 2014 - 47 Akademos tivităţile de educaţie nonformală probează, în com- practicieni; conştientizarea şi pregătirea părinţilor, a paraţie cu activităţile de educaţie formală, câteva familiei în general, cu privire la caracteristicile psi- note specifi ce: proiectarea pedagogică neformaliza- hocomportamentale ale copiilor cu aptitudini înalte tă, cu programe deschise spre interdisciplinaritate şi şi a modalităţilor de promovare a aptitudinilor aces- educaţie permanentă la nivel general-uman, profesi- tora în contextul familial; sensibilizarea comunităţii onal, sportiv, estetic, civic etc.; organizarea faculta- la toate nivelurile. Cadrele referenţiale ale formării tivă, neformalizată, cu profi lare dependentă de opţi- iniţiale şi continue a formatorilor accentuate de au- unile elevilor şi ale comunităţilor şcolare şi locale, toare se referă la fi losofi a schimbării de rol-set pro- cu deschideri speciale spre experiment şi inovaţie. fesional al cadrului didactic, la tipurile de activităţi Obiectivele specifi ce educaţiei nonformale vizează de formare şi principiile aplicării programelor de ridicarea nivelului general al educaţiei, abordarea formare a profesorilor. [12, pag. 199-200] diferenţiată axată pe subiectul care învaţă, creşte- rea nivelului de pregătire a cadrelor didactice, ex- Concluzii tinderea proceselor de învăţare sistematică. Pentru Sistemul educaţional autohton la ora actuală este realizarea educaţiei diferenţiate la matematică este sfi dat de o provocare uriaşă – implementarea Codu- necesară dotarea cadrelor didactice cu instrumente lui educaţiei. Acest proces va fi însoţit de o multi- speciale de analiză didactică. Concepţia de analiză tudine de schimbări, reforme, adaptări. Schimbările didactică elaborată de W. Klafki vizând instruirea ca de tip organizatoric demarate, care ţin de „formă” şi nucleu al pregătirii profesionale a pedagogului a fost nu de conţinut, au un impact asupra perspectivelor publicată pentru prima dată în 1958 [10]. Autorul de dezvoltare a învăţământului în domeniul ştiinţe- tratează didactica la general atât pentru refl ectarea lor naturii, în general, şi în domeniul matematicii, în dimensiunii privind obiectivele şi conţinutul, cât şi a particular. Mediul care s-a creat şi în care se va acti- dimensiunii ce ţine de metode, luând în considerație va în viitorii câţiva ani ţin de următoarele contexte: precondiţiile la nivel de personalitate, precum şi la 1. Îmbibarea creierului adolescentului de 12- nivel instituţional. În timp, concepţia lui W. Klafki a 15 ani cu cunoştinţe din domeniile umanist şi fost actualizată în mod critic constructiv [11]. Ana- social contribuie la suprasolicitarea elevului şi la liza didactică este actualmente legată şi de noţiuni descreşterea interesului pentru explorarea mediului de instruire categorială şi de didactică instructiv-te- şi dobândirea autonomă de cunoştinţe în baza oretică. observării, experimentului, investigaţiei etc. Demersul didactic efi cient are la bază următoa- 2. Introducerea sporadică de noi discipline la rele elemente: toate treptele de învăţământ a contribuit la distor- 1. Cunoașterea programei școlare, a obiective- sionarea logicii, din punctul de vedere al particu- lor impuse prin aceasta; larităţilor de vârstă ale copiilor, în consecutivitatea 2. Cunoașterea colectivului de elevi; studierii materiilor şcolare. 3. Proiectarea și parcurgerea unui demers didac- 3. Organizarea evaluărilor în condiţii de supra- tic adecvat. veghere severă au condus la ignorarea de către elevi În ultimii ani, un accent deosebit se pune pe a profi lului real la treapta liceală. efi cienţa activităţii didactice. Efi cienţă măsurată 4. Maniera interpretării rezultatelor evaluărilor prin rezultatele obţinute de elevi atât la examenele naţionale şi internaţionale la toate nivelurile este la care participă, cât şi la diverse concursuri școlare. una defavorabilă din punct de vedere educaţional. Factorii determinaţi de dotarea intelectuală globală Nu se accentuează impactul pozitiv al lor. a elevului „aptitudinile intelectuale” au o pondere Ar fi recomandabil să se ţină cont de două cer- mai mare în reușită. Dar, pornind de la faptul că ori- titudini: ce aptitudine este dinamică, ea poate fi îmbunătăţită Axioma 1. În orice ţară există proşti. dezvoltând acele capacități care o defi nesc. Axioma 2. O ţară prosperă se laudă cu deştepţii. Carmen Creţu consideră drept aspect major Care sunt remediile care ar contribui la relansarea de efi cacitate a promovării talentelor interacţiunea unui învăţământ de calitate în domeniul Ştiinţe ale comunicaţională a trei categorii de promovatori: naturii şi matematică? În opinia noastră ar fi benefi ce: şcoala, familia şi comunitatea. Strategia de formare 1. Introducerea unor fi ltre pentru distribuirea a formatorilor trebuie efectuată prin patru niveluri elevilor în grupuri după nivelul aptitudinilor inte- intercorelate de programe, cu obiective, tipuri de lectuale la etapa de trecere la treapta gimnazială. activităţi, metodologii, calendare şi costuri fi nan- 2. Lichidarea profi lurilor real şi umanist la nivel ciare diferite: formarea coordonatorilor de proiec- de liceu şi asigurarea studiului aprofundat al disci- te curriculare pentru dotaţi; formarea educatorilor plinelor prin cursuri facultative.

48 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Educaţie

3. Aprecierea originalității elevilor la toate trep- prin prisma prevederilor Codului educaţiei. tele şi ciclurile de învăţământ prin introducerea unor Doctorul conferențiar Marcel Teleucă a expus re- stimulente de ordin moral (diplome diferenţiate la ab- zultatele principale ale cercetărilor privind pregătirea solvire, titluri Cum Laude etc.) elevilor dotați pentru olimpiadele internaționale de 4. Salarizarea diferenţiată a cadrelor didactice în matematică. Menționăm că datorită eforturilor depu- funcție de gradul de difi cultate a cursurilor predate se de Marcel Teleucă elevii din Republica Moldova (orele de facultativ mai bine plătite). au obținut rezultate frumoase la olimpiadele interna- 5. Asigurarea alegerii traseului şi ritmului ționale de matematică pe parcursul ultimilor 15 ani. propriu de învăţare la treapta liceală şi în sistemul uni- Doctorul habilitat Igor Evtodiev a făcut o ana- versitar. Valorifi carea potenţialului studentului prin liză a rezultatelor participării elevilor moldoveni la implementarea reală a sistemului de credite. olimpiadele internaționale de fi zică şi a prezentat 6. Crearea oportunităţilor de formare continuă în unele metode, mijloace efi ciente de desfășurare a afara ţării pentru cadrele didactice. experimentelor în condiţiile realizării unor obiecti- 7. Elevii şi părinţii să-şi asume responsabilitatea ve transdisciplinare la disciplinele din aria curricu- pentru rezultatele procesului educaţional. Părinţii să lară Ştiinţe. semneze la începutul fi ecărui an de studii un acord de Doctorul conferenţiar Mihai Calalb a descris responsabilitate cu instituţia de învăţământ. principiile formării interesului elevilor pentru ştiin- Recent, între 25 şi 28 septembrie 2014, Facultatea țele exacte bazată pe cunoaştere. Profesorul Eugen de Fizică, Matematică şi Tehnologii Informaționale Gheorghiţă a prezentat unele rezultate recente din (FMTI) a Universității de Stat din Tiraspol (UST) a domeniul fi zicii experimentale ce ţin de modifi cări- organizat Conferința ştiințifi că internaţională cu gene- le spectrului energetic al diferitor materiale. ricul „Învăţământul de performanţă la disciplinele din Academicienii Radu Miron (România) şi Mitro- ariile curriculare Ştiinţe exacte şi Ştiinţe ale naturii. fan Cioban au analizat rolul cercetării în procesul Obiective. Strategii. Perspective”, dedicată aniversării educațional, argumentând următoarele concluzii: a 84-a de la fondarea UST – prima instituție de învă- C1. Educaţia de calitate se bazează pe inovaţie țământ superior al Republicii Moldova. La conferinţă şi diversitate şi este orientată spre rezultat. Pentru a au participat circa 150 de persoane, reprezentanți a 15 avea un impact semnifi cativ asupra tinerei generații universități din Republica Moldova, România, SUA, profesorii trebuie să aibă o cultură înaltă şi interese Ucraina, Bulgaria şi Slovacia, 5 institute de cercetare variate. Universitatea, şi în particular universitatea şi peste 30 de instituții preuniversitare din Republica pedagogică, trebuie să fi e o instituție specială de Moldova şi România. învățământ în care ştiința modernă şi antrenarea În cadrul ceremoniei de deschidere a Conferin- în cercetare a tineretului studios sunt două aspec- ţei, rectorul Universității, profesorul Laurențiu Cal- te ale uneia şi aceleiaşi activităţi bazate pe relațiile muțchi, a făcut o incursiune în istoria UST, iar deca- democ ratice între profesori şi studenți, pe inspirație, nul facultății, doctorul conferențiar Andrei Braicov, a inovație şi responsabilitate față de viitorul ştiinței. prezentat Facultatea de Fizică Matematică şi Tehnolo- Pe aceste principii trebuie să construim şi activități- gii Informaţionale. le cu copiii talentați. La sesiunea plenară au fost prezentate 10 comu- C2. Matematica este o ştiință abstractă, care nicări. Profesorii Anatol Gremalschi şi Ilie Lupu au oferă un limbaj universal pentru studiul diverselor analizat unele probleme şi rezultate privind proiec- fenomene sociale şi ale naturii. Dacă vom studia tarea curriculară în învăţământul de performanţă şi ştiințele exacte şi ale naturii fără a face anumite fundamentarea teoretică a metodologiei de pregătire legături cu realitatea, atunci vom realiza un studiu a cadrelor didactice pentru lucrul cu elevii dotaţi şi formal, lipsit de succes. Este necesar de evidenți- supradotaţi la matematică şi informatică. at în curriculă şi manuale noțiunile şi proprietățile Profesoara Tamara Curtescu a actualizat unele principale. Accentuăm că încă marii pedagogi ai se- probleme stringente în procesul de formare conti- colelor XVIII şi XIX menționau că schimbarea frec- nuă a cadrelor didactice pentru activitatea cu ele- ventă a manualelor aduce numai pagube sistemului vii dotaţi şi supradotaţi la matematică, iar împreună educațional, indiferent de calitatea lor. cu profesoarele Ina Botnari şi Tatiana Pribega au C3. Pentru un elev e greu să ştie ce înseamnă descris unele alternative educaţionale pentru activita- rigoare. E greu şi pentru un profesor şcolar să pre- tea cu copiii dotați în Centrul Municipal de Excelen- zinte orice temă riguros. Din punct de vedere logic ță şi Şcoala de vacanță „ALTAIR”. În aceeaşi ordine şi psihopedagogic, matematica în şcoală nu poate fi de idei, Tamara Curtescu şi Larisa Sali au analizat prezentată riguros. Este o matematică semiformali- perspectivele de dezvoltare a instituţiilor de alternativă zată, nu este destul de bine articulată din punct de

nr. 4 (35), decembrie 2014 - 49 Akademos vedere logic. Ea este bazată în cea mai mare parte universitar Valeriu Bordan şi profesoara Valentina pe intuiţie, peste tot: şi în geometrie, şi în aritmetică, Bordan au descris unele aspecte privind studiul no- şi în algebră, şi în analiza matematică. ţiunilor legate de structuri algebrice şi rezolvarea În cele cinci secţiuni ale conferinţei au fost problemelor cu parametru pe aceste structuri. Doc- prezentate 94 de rapoarte ştiințifi ce: tor în pedagogie Angela Sava (România) şi profe- Secţiunea 1. Probleme actuale în domeniul pre- soara Adriana Petrovici (România) au demonstrat gătirii cadrelor didactice pentru lucrul cu elevii do- că aplicarea softurilor GeoGebra, Wiris, Moodle în taţi şi supradotaţi. învățământ motivează învățarea, permite o evaluare În această directive un interes deosebit au avut obiectivă, facilitează învăţarea. Profesorul Marian comunicările profesorilor Eugenia şi Lubomir Chiri- Ambrozy (Slovacia) a descris rezultatele investiga- ac, Viorel Bocancea, Volontir Nina şi ale doctoranzi- ţiilor proprii privind problemele corelării interdisci- lor Maria Pavel, Angela Globa, Ghenadie Cabac ş.a. plinare între matematică şi fi losofi e, profesoara Rita Secţiunea 2. Strategii, politici, procedee de iden- Godoroja a evidențiat rolul cercetării în educarea tifi care a copiilor capabili de performanţe înalte. elevilor capabili, iar importanța şi rolul problemelor Cercetările asupra acestor probleme au fost ex- distractive au fost argumentate de profesorul uni- puse în referatele prezentate de profesorii Igor Pos- versitar Andrei Hariton. Profesorii Pavel şi Ludmila tolachi, Ana şi Angela Băbălău, Vasile Spânu şi alţii. Macari au cercetat modalităţi de studiere a funcți- Secţiunea 3. Formarea şi dezvoltarea compe- ilor generatoare şi a inegalităților fundamentale în tenţelor copiilor capabili de performanţe înalte. pregătirea olimpicilor la matematică, profesorul Această tematică a trezit cel mai mare interes Radu Bairac a vorbit despre organizarea concursu- din partea cadrelor didactice. Doctorul conferențiar lui internaţional „Arhimede”, profesorul Dumitru Cozma şi profesoara Ina Stog au evidenţiat obsta- colele la aplicarea unor metode de calculare a integ- ralelor defi nite. Profesorii Serghei Vostokov (Ru- sia) şi Marcel Teleucă, împreună cu foştii medalişti olimpici Gheorghe Pupăzan (sudent, Universitatea Americană în Bulgaria, Blagoevgrad), Iurie Boreico (student, Universitatea din Stanford, USA), Vladi- mir Cucu (elev, Liceul Teoretic „Orizont”), Nicolae Şapoval (student, Universitatea din Chicago, SUA) au cercetat tehnici originale de rezolvare a inegali- tăților şi de aplicare a unor teoreme din geometrie la rezolvarea problemelor de olimpiadă. Secţiunea 4. Evaluarea performanţelor: con- cepte, teorii, metode, aspecte etice şi sociale. Cercetările asupra acestor probleme au fost expuse în referatele prezentate de profesorii Mi- hail Popa, Pantelei Untila, Anatol Metzger, Oleg Zaporojan, Vasile Spînu şi alţii. Profesorul Sergiu Corlat cu elevii Mihail Ţarigradschi şi Daniel Griza au analizat rezolvarea unor probleme de la Olim- piadele Internaţionale şi Balcanice la Informatică din 2014. Elevul clasei a XII-a Dionisie Nipomici a vorbit despre examenul la BAC la matematică în 2014 din perspectiva unui elev olimpic. Secţiunea 5. Fizica modernă şi didactica fi zicii. Diverse rezultate concrete au fost propuse în comunicările prezentate de profesorii Mihail Popa, Felicia Ermalai, Eugen Gheorghiţă, Leonid Guţu- leac, Tatiana Aslanova, Irina Ponomarenco, G. K. Buiniţkaia şi alţii. Elevii Mihaela Lana Raischi, Eugeniu Dimitriu şi Laurenţiu Calancea au analizat Mihail Petric. Portretul Alei, u/c, 1961. unele probleme propuse la concursurile internaţio- Din colecțiile MNAM nale de fi zică şi ştiinţe.

50 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Educaţie

Comunicările prezentate: cietăţii Fizicienilor, Societăţii Informaticienilor din - permit promovarea rezultatelor ştiinţifi ce noi Republica Moldova, a reprezentanţilor principalelor şi a experienţei avansate care refl ectă dezvoltarea institute ale Academiei de Ştiinţe, facultăţilor de şti- teoriei şi metodologiei predării-învăţării-evaluării inţe ale educaţiei, asociaţiilor profesionale din in- diferenţiate şi individualizate reieşind din specifi cul dustrie, agricultură, servicii; raţiunii cu diferite caracteristici psihice şi psihofi zi- c) Sistemul educațional actual este orientat spre ologice ale elevilor şi studenților; un „elev mediu” şi majoritatea cercetărilor psihope- - conțin metode noi de instruire a elevilor şi stu- dagogice sunt centrate pe motivarea elevilor sub denţilor dotaţi şi supradotaţi la disciplinele din do- nivelul respectiv. Lipsesc însă politici educaţiona- meniile ştiinţelor exacte şi ale naturii; le ce vizează copiii dotați şi supradotați. Mai mult, - au propus modalități noi în pregătirea cadrelor există o tendință negativă de a umanitariza (şi nu didactice pentru lucrul cu elevii şi studenţii dotaţi şi a umaniza) sistemul educațional şi, în consecință, supradotaţi. dispar liceele cu orientare spre ştiințele reale, pier- Conținutul referatelor prezentate a arătat că în dem copiii capabili de performanţe în aceste ştiințe acest domeniu al psihopedagogiei şi didacticii cer- importante pentru progresul societății. cetătorii au realizat succese însemnate. În discuțiile Facem apel către comunitatea academică, pe marginea comunicărilor profesorii din instituțiile cadrele didactice, organizaţiile de părinţi, instituţiile preuniversitare au menționat rolul aplicativ al lucră- de învăţământ, sindicatele din domeniul ştiinţei şi rilor scrise şi publicate de Anatol Gremalschi, Ilie educaţiei să se implice cât mai activ în elaborarea Lupu, Andrei Hariton, Larisa Sali, Viorel Bocancea şi promovarea documentelor de politici ce au drept şi Marcel Teleucă în organizarea şi realizarea acti- scop reformarea învăţământului, creşterea relevan- vităților extracurriculare şi, în particular, cu elevii ţei şi calităţii educaţiei. dotați şi supradotați. În cadrul sesiunilor de comunicări au fost Bibliografi e discutate şi următoarele problemele stringente ale 1. Platon, Cartea VII. învăţământului preuniversitar ce ţin de: 2. http://www.ipedagog.ru/parts/part2.html 1. Metodologia de elaborare şi structura noului 3. Holtman, Robert B. The Napoleonic Revolution. Plan-cadru pentru învăţământul preuniversitar. J.B. Lippincott: New York; 1967. 4. Lefebvre, G. Napoleon from Tilsit to Waterloo, 2. Statutul disciplinelor şcolare Matematica, 1807-1815. J. Anderson, Trans. New York, 1969. Fizica, Informatica, Ştiințe ale Naturii în contextul 5. Stevenson, H.W. (1998), ‘Cultural interpretations reformei învăţământului secundar general. of giftedness: the case of East Asia’, in Friedman, R. 3. Metodele de creştere a motivării şi interesului & Rogers, K.B. (Eds.). Talent in Context: Historical elevilor pentru studierea disciplinelor menționate. and Social Perspectives on Giftedness. Washington: În urma dezbaterilor, participanţii au înaintat American Psychological Association. p. 61-77). următoarele propuneri pentru a fi incluse în 6.http://mate.info.ro/Resources/ro-RO/Mari_ Rezoluţia Conferinţei: matematicieni_romani.aspx a) Participanţii la Conferinţă consideră că în 7. Benito Yolanda, Copiii supradotaţi. Educaţie, grupurile de lucru de sub egida Ministerului Edu- dezvoltare emoţională, şi adaptare socială. Iaşi: Polirom, caţiei, care au drept scop reconceptualizarea învăţă- 2003. 192 p. mântului primar şi cel liceal, ar trebui să fi e incluşi 8. Creţu C. Psihopedagogia succesului. Iași: Polirom, 1997. 232 p. mai mulţi reprezentanţi din domeniul ştiinţelor rea- 9. Sali L. Bazele metodologice ale organizării şi le, astfel ca componenţa acestora să refl ecte în de- desfăşurării activităţii extracurriculare la matematică. plină măsură componenţa categoriilor de specialişti Ch.: UST, 2012. 240 p. atât din învăţământul pedagogic, cât şi din sectoare- 10. Klafki, W. Studien zur Bildungstheorie und le de bază ale economiei Republicii Moldova; Didaktik. Weinheim: Beltz Verlag, 1963. b) Este absolut necesară implicarea în procesul 11. http://faculty.education.illinois.edu/westbury/ de elaborare a documentelor strategice de reforma- Abo/Klafki.html re a învăţământului primar şi cel secundar general 12. Creţu C. Psihopedagogia succesului. Iași: a reprezentanţilor Societăţii Matematicienilor, So- Polirom, 1997. 232 p.

nr. 4 (35), decembrie 2014 - 51 Akademos

ȘCOALA DOCTORALĂ, că adecvate cerinţelor crescânde ale societăţii în ge- neral, inclusiv şi ale instituţiilor academice, rămâne ÎN PAS CU REFORMA a fi un obiectiv major al nostru al tuturor. AȘM O importanţă primordială în cercetare, ca şi în orice alt domeniu, revine cadrelor. Potenţialul uman Acad. Maria DUCA al institutelor de cercetare se completează prepon- derent din rândurile doctoranzilor. La 1 noiembrie Universitatea AȘM 2014 în cadrul AŞM îşi fac studiile 340 de docto- ranzi, inclusiv 26 de doctoranzi străini (SUA, Ger- DOCTORAL EDUCATION, ALONG SIDE mania, Turcia, România, Federația Rusă și Azer- WITH THE REFORM OF THE ACADEMY OF SCI- baidjan). Majoritatea dintre aceştia, 235 la număr ENCES FROM MOLDOVA (109 la forma de învățământ la zi și 126 la frecvență Summary. Doctoral studies represent the redusă), îşi fac studiile în bază de buget şi 105 în third cycle of studies with the purpose of expanding bază de contract. knowledge through original scientifi c research. The Academia de Științe a Moldovei are o fru- mission of the doctoral school is to provide develop- moasă și fructuoasă tradiție de pregătire a cadre- ment solutions to society through advanced research lor științifi ce. Pe parcursul a mai bine de 60 de ani in any fi eld. The Academy of Sciences of Moldova au absolvit cu succes studiile de doctorat şi s-au guarantees a high standard of quality of doctoral edu- cation in 8 doctoral schools. Doctoral students play încadrat în câmpul muncii în educaţie, cercetare a vital role in developing our intellectual culture. The şi în diverse ramuri ale economiei peste 10 000 de doctoral schools, seeking to shape a new generation specialişti. Colaboratorii AŞM sunt recunoscuţi şi of researchers, provide training to doctoral students pe plan internaţional, activând în universităţi şi cen- through teaching activities, seminaries, evaluation, tre de cercetare internaţionale. scientifi c research, technological development, de- În contextul aderării Republicii Moldova la sign, and artistic creation, suited to the specifi cs of Procesul Bologna și al integrării recente a comuni- different fi elds of doctoral studies. tății științifi ce din țara noastră în Spațiul European Keywords: doctoral studies, doctoral institutions, de Cercetare, AȘM a inițiat și realizat o serie de advanced studies. reforme. Preluând cele mai valoroase și efi ciente Rezumat. Studiile de doctorat constituie cel de-al practici internaționale, Academia a fondat Clusterul treilea ciclu al studiilor universitare și urmăresc dez- educațional științifi c UnivER SCIENCE, iar prin voltarea cunoașterii prin cercetare științifi că origina- intermediul acestuia devine fondator al Școlii Doc- lă. Școala doctorală are misiunea de a oferi societății torale (ŞD), contribuind la armonizarea eforturilor repere de dezvoltare prin cercetare avansată în orice instituțiilor de cercetare și Universității AȘM în domeniu. AȘM garantează un nivel ridicat al calității pregătirea cadrelor de înaltă califi care. Prin crearea studiilor de doctorat prin înfi ințarea celor 8 școli doc- clusterului, într-o manieră integrată a cercetării şi torale. Doctoranzii joacă un rol esențial în dezvoltarea inovării cu educaţia, AŞM a susţinut acest deziderat culturii noastre intelectuale. În vederea formării unei astfel încât Universitatea AŞM, în calitatea sa de in- noi generații de cercetători, cele 8 școli doctorale asi- gură perfecționarea și extinderea pregătirii studenților stituţie de învăţământ superior, organizează pregăti- doctoranzi prin activități de predare, seminarizare, rea generală, iar institutele academice de cercetare evaluare, cercetare științifi că, dezvoltare tehnologi- sunt antrenate în pregătirea viitorilor cercetători. că, proiectare și creație artistică, potrivite specifi cului Școala doctorală a fost înfi ințată în anul 2012, unui domeniu sau subdomeniu de doctorat. prin decizia Consiliului Suprem pentru Știință și Cuvinte-cheie: studii de doctorat, şcoli doctora- Dezvoltare Tehnologică nr.1 din 17 ianuarie. În le, studii avansate. 2013 a fost elaborat Regulamentul privind organiza- rea și desfășurarea activității acestei școli. Hotărârea Evoluţia societăţii în epoca postindustrială, cea CSSDT nr. 210 din 25 septembrie 2014 a determinat a globalizării şi informatizării, este şi va fi în con- instituirea a opt școli doctorale. Doctoratul din AȘM tinuare în mare măsură condiţionată de cercetare, de facto urmează să devină treapta a III-a de studii aceasta stând la baza progresului tehnologic. Toto- universitare, iar joncțiunea funcțională a institutelor dată, trebuie menţionat faptul că ştiinţa contempo- de cercetare și a Universității AȘM prin cele 8 școli rană evoluează, astfel încât se autodefi nește astăzi doctorale va spori efi ciența și calitatea studiilor. printr-o dezvoltare mult mai accelerată, caracter Şcoala doctorală ȘTIINȚE BIOLOGICE ȘI multidisciplinar şi o implicare tot mai largă a TI. În AGRICOLE (director: academician Valeriu RU- aceste condiţii, necesitatea pregătirii forţei de mun- DIC; secretar științifi c: doctor habilitat Laurenția

52 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Educaţie

UNGUREANU) este cea mai mare. Ea întrunește Dubna, Federaţia Rusă) şi doctorat industrial (Ser- 6 institute de cercetare ale AŞM – Institutul de Ge- gey Buzhor – UISPAC, SRL, conducător științifi c netică, Fiziologie și Protecție a Plantelor, Institutul prof. univ. Fliur Macaev). de Microbiologie și Biotehnologie, Institutul de Fi- Doctoranzii şcolii benefi ciază în permanenţă de ziologie și Sanocreatologie, Institutul de Zoologie, numeroase stagii de mobilitate, ceea ce le permite Grădina Botanică (Institut), Universitatea AȘM. În să desfăşoare cercetări la nivelul cel mai performant cadrul şcolii studiază 57 de doctoranzi la 22 de spe- al ştiinţei (Erasmus Mundus IANUS, Alexandru cialităţi, ghidaţi de 71 de conducători de doctorat, Gonţa – Germania) și nu în ultimul rând să susţină inclusiv 52% sunt doctori habilitați, 35% doctori, în termen tezele de doctorat (Inga Zincovscaia). 11% membri titulari și 2% membri corespondenți ai Şcoala doctorală ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI AȘM. Activează 24 de seminare ştiinţifi ce de profi l DEMOGRAFICE (director: doctor habilitat Ale- şi 8 consilii ştiinţifi ce specializate. xandru STRATAN; secretar științifi c: conferențiar Pe parcursul ultimilor cinci ani, doctoranzii cercetător Angela TIMUȘ). Cei 25 de doctoranzi își acestei ŞD au obţinut 19 burse de merit (15 burse fac studiile în cadrul Institutului Național de Cerce- de excelență ale Guvernului Republicii Moldova, tări Economice la 9 specialități, activitatea lor fi ind o bursă nominală „Petru Ungureanu”, 3 burse no- supravegheată de 27 de conducători de doctorat. De minale „Boris Matienco”), au ascultat şi au obţinut asemenea, doctoranzii au la dispoziție centre per- certifi cate internaţionale la mai bine de 20 de cursuri formante de cercetare – Centrul de cercetări demog- online oferite de Massachusetts Institute Technolo- rafi ce, Secţia analize şi prognoze, Secţia politici gy, SUA; Icahn School of Medicine at Mount Sinai, de dezvoltare socială, Secţia politici fi nanciare şi SUA; Johns Hopkins University, SUA; Maryland monetare, Secţia statistică social-economică, Secţia University, SUA; The University of Melbourne, politici şi mecanisme de creştere economică, Sec- Australia; University of Toronto, Canada; The Uni- ţia economie agroalimentară şi dezvoltare rurală. În versity of British, Columbia; Peking University, cadrul ȘD activează 3 seminare ştiinţifi ce de pro- China. În cadrul şcolii se dezvoltă doctorat în co- fi l și 2 consilii ştiinţifi ce specializate. Doctoranzii tutelă (Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare benefi ciază de burse de mobilitate (Erasmus Mun- Agricolă Fundulea, România, Centrul de cercetări dus IANUS: Artur Corcodel, Iași, România, Corina Biologice „Stejarul”, Piatra Neamţ, România), doc- Gribincea, Iași, România) și burse de excelență ale torat industrial (Agroselect, Soroca, SRL). Majorita- Guvernului Republicii Moldova. tea doctoranzilor (Tatiana Şestacova, Sofi a Gorceac, Şcoala doctorală ȘTIINȚE FIZICE ȘI IN- Cristina Ceban) susţin tezele de doctorat în termenul GINEREȘTI (director: doctor habilitat Vea- prevăzut de regulament, iar calitatea acestora este ceslav URSACHI; secretar științifi c: doctor Lilia apreciată (Irina Sfeclă – laureată a Premiului muni- CROITOR) activează în baza a 3 institute: Institutul cipal pentru tineret în domeniul ştiinţei). de Fizică Aplicată, Institutul de Energetică, Institu- Şcoala doctorală ȘTIINȚE CHIMICE ȘI tul de Inginerie Electronică și Nanotehnologii „D. TEHNOLOGICE (director: doctor habilitat Aculi- Ghițu”. În cadrul şcolii, 18 doctoranzi studiază la na ARÎCU, secretar științifi c: doctor Maria COCU) 14 specialităţi, îndrumați de 42 de conducători este organizată în cadrul Institutului de Chimie și de doctorat. În ŞD există 8 seminare ştiinţifi ce de întrunește 19 doctoranzi, care studiază la 6 specia- profi l și 6 consilii ştiinţifi ce specializate. În ultimii lităţi, îndrumați de 15 conducători de doctorat (40% cinci ani doctoranzii au obținut 7 burse, inclusiv sunt doctori habilitați, 20% – doctori, 27% – mem- 4 burse de excelență ale Guvernului Republicii bri titulari și 13% – membri corespondenți ai AȘM). Moldova şi 3 burse nominale „Sergiu Rădăuțanu”. În cadrul institutului activează 6 seminare ştiinţifi - Mariana Roman, Serghei Procop, Lilia Croitor au ce de profi l și 6 consilii ştiinţifi ce specializate. Re- susţinut în termen şi cu succes tezele de doctorat. zultatele activității de cercetare a doctoranzilor au Şcoala doctorală ȘTIINȚE GEONOMICE fost apreciate în ultimii cinci ani cu 7 burse de me- (director: doctor habilitat Maria NEDEALCOV, rit (4 burse de excelență ale Guvernului Republicii secretar științifi c: doctor Igor NICOARĂ) întrunește Moldova, 3 burse nominale „A. Ablov”). În cadrul specialități în domeniul Științelor Terestre, un do- ŞD se dezvoltă doctorat în cotutelă (Universitatea meniu care, conform nomenclatorului Frascati, in- Aix-Marseille din Marseille, Franța; Universitatea tegrează 10 specialități dezvoltate în cadrul Institu- Newcastle din Newcastle upon Tyne, Marea Brita- tului de Geologie și Seismologie și al Institutului de nie; Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, România; Ecologie și Geografi e. Cei 13 doctoranzi, care își Institutul de Chimie Macromoleculară „P. Poni” realizează studiile la aceste specialităţi, sunt îndru- din Iaşi, România; Institutul de Cercetări Nucleare, mați de 17 conducători de doctorat. În ŞD ȘTIINȚE

nr. 4 (35), decembrie 2014 - 53 Akademos

GEONOMICE activează 4 seminare științifi ce de doctor Mariana BAGRIN) cuprinde Institutul de Isto- profi l și un consiliu științifi c specializat. În ultimii rie (Centrul de istorie contemporană, Centrul de isto- cinci ani doctoranzii au avut posibilitatea să par- rie medievală, Centrul de istorie modernă), Institutul ticipe la traininguri în străinătate (Rodica Sîrbu, Patrimoniului Cultural (Centrul de arheologie, Cen- Universitatea de Ştiinţe Informatice şi Tehnologice, trul de etnologie, Centrul studiul artelor) și Institutul Nanjing, Jiangsu, China și Angela Canțîr, Institutul de Filologie (Centrul de lingvistică, Centrul de lite- indian de Teledetecţie, India), să obțină burse (o ratură și folclor, Centrul de terminologie). Cei 51 de bursă nominală „Petru Ungureanu”) și să susţină în doctoranzi sunt înscriși la 25 de specialităţi, afl ându-se termen tezele de doctorat (Valeriu Braşoveanu, Ro- sub tutela a 62 de conducători de doctorat (dintre care dica Sîrbu, Cristina Ceban, Ana Gamureac). 47% sunt doctori habilitați, 42% doctori, 5% membri Şcoala doctorală ȘTIINȚE JURIDICE, PO- titulari și 6% membri corespondenți ai AȘM). În ca- LITICE ȘI SOCIOLOGICE (director: membru drul școlii doctorale funcționează 12 seminare ştiinţi- corespondent Ion GUCEAC, secretar științifi c: fi ce de profi l și 8 consilii ştiinţifi ce specializate. Doc- doctor Viorel BERLIBA) își desfășoară activitatea toranzii participă activ la traininguri în străinătate (Va- în cadrul Institutului Național de Cercetări Juridice sile Iarmulschi, Institutul de Arheologie „V. Parvan”, și Politice, care dispune de un Centru de cercetări Bucureşti, România; Ghenadie Sîrbu, Institutul de Ar- strategice și 5 secții (Secția științe politice, Secția heologie al AŞ din Rusia; Vitalie Burlacu, Institutul drept național, Secția drept internațional, Secția re- de Istorie a Culturii Materiale din Sankt Petersburg, lații internaționale, Secția sociologie). Rusia; Ghenadie Sîrbu, Institutul de Arheologie Aici studiază 111 doctoranzi, inclusiv 19 docto- „A. H. Margulan”, Kazahstan), obţinând astfel opor- ranzi străini (veniți din România, Germania, Turcia tunităţi de a face studii la nivel internaţional. În ul- și Azerbaidjan) la 30 de specialităţi, bucurându-se timii 5 ani doctoranzii au obținut 6 burse de exce- de sprijinul și îndrumarea celor 52 de conducători lență ale Guvernului Republicii Moldova și o bursă de doctorat. În ŞD se desfășoară 8 seminare ştiinţi- nominală „Dimitrie Cantemir”. Mulţi dintre aceştia fi ce de profi l și 8 consilii ştiinţifi ce specializate. În au realizat și au susținut tezele de doctorat în timp ultimii 5 ani a fost obținută o bursă nominală „Di- (Naie-Simion Pleşca, Ana Buşmachiu, Florian Cop- mitrie Cantemir”. Doctoranzii au benefi ciat de mo- cea). bilități (Ana Zabulica, mobilitate Erasmus Mundus Astfel, prin constituirea școlilor doctorale a fost EMERGE, Iași, România), au fost implicați în pro- realizat încă un pas spre ajustarea activităţii de cer- iecte internaționale (Nadea Macari) și au susținut cetare-inovare din AŞM şi implementarea strategiei tezele în termen (Raşid Suleimanov, Tudor Pînzaru, de INSTRUIRE PRIN CERCETARE în cadrul clus- Sergiu Mocanu, Anatolie Doga, Vitalii Varzari). terului educaţional-ştiinţifi c. Utilizarea infrastructu- Şcoala doctorală MATEMATICĂ ȘI rii de cercetare în procesul educaţional va contribui ȘTIINȚA INFORMAȚIEI (director: academician la consolidarea punţii de legătură între instruire şi Mitrofan CIOBAN, secretar științifi c: doctor Elvira mediul academic, iar prin dezvoltarea mai efi cien- NAVAL) este interinstituțională și întrunește pentru tă a doctoratelor industriale şi profesionale, sperăm prima oară specialități în domeniu din Institutul de să raliem cercetările la problemele societale şi să Matematică şi Informatică și Universitatea de Stat fortifi căm conexiunea cu cel de-al treilea pilon din din Tiraspol cu sediul la Chişinău, al cărui direc- triunghiul cunoaşterii – mediul de afaceri. Sinergia tor e președintele Asociației Matematicienilor din dintre instruire, cercetare, inovare şi transfer tehno- Republica Moldova. Astăzi la studiile de doctorat logic reprezintă un obiectiv strategic fundamental al în laboratoarele de Algebră şi topologie, Ecuaţii di- AŞM, al institutelor de cercetare şi al UnAŞM. ferenţiale, Modelare matematică, Sisteme de prog- Cu gândul la viitorul ştiinţei naţionale și la sa- ramare, Sisteme informatice sunt înscriși 10 doc- vanţii de mâine, care urmează să pună umărul la toranzi (inclusiv doctoranzi străini, din Federația edifi carea societăţii bazate pe cunoaştere, încercăm Rusă, SUA și România) la 7 specialităţi, activita- să creăm condiţii adecvate pentru pregătirea pro- tea lor fi ind ghidată de 12 conducători de doctorat. fesională. Dorim ca activitatea ştiinţifi că să adu- În ultimii 5 ani tinerii cercetători au reușit să ob- că satisfacţie tinerilor, ca ei să rămână cuprinși de țină o bursă de excelență a Guvernului Republicii elanul creator și curiozitatea științifi că, să poarte Moldova și o bursa nominală „Valentin Belousov”. cu demnitate ştafeta premergătorilor, să acumuleze În cadrul acestei ŞD activează 5 seminare ştiinţifi ce cunoştinţe, abilităţi şi competenţe. Dorim să devină de profi l, 5 consilii ştiinţifi ce specializate. specialişti buni, savanţi notorii, personalităţi de stat, Şcoala doctorală ȘTIINȚE UMANISTE (direc- să muncească spre binele Ţării pe care o visăm cu tor: academician Mihai CIMPOI, secretar științifi c: toţii prosperă şi a poporului din care fac parte.

54 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Educaţie

CLASAMENTELE Elaborarea şi publicarea unor clasamente (ratinguri) internaţionale ale universităţilor a deve- INTERNAȚIONALE nit un fenomen obişnuit în ultimul deceniu. Apari- ALE UNIVERSITĂȚILOR: ţia lor este determinată de creşterea concurenţei pe piaţa serviciilor educaţionale şi a necesităţii consu- ESTE LOC ȘI PENTRU matorilor acestora de a compara calitatea educaţi- REPUBLICA MOLDOVA? ei şi a cercetării în diferite universităţi. Fenomenul nominalizat a fost facilitat de lansarea tehnologiilor Dr. Gheorghe CUCIUREANU capabile să obţină şi să prelucreze un volum mare de informaţie scientometrică. Consiliul Naţional În acest sens, ne-am propus să analizăm parti- pentru Acreditare şi Atestare cularităţile celor mai cunoscute clasamente inter- Dr. Vitalie MINCIUNĂ naţionale şi prezenţa Republicii Moldova în ele, în Institutul de Dezvoltare a Societăţii context regional şi mondial. Au fost analizate su- Informaţionale mar criteriile de clasifi care pentru a ne da seama de cauzele absenţei universităţilor autohtone din multe clasamente, precum şi de tendinţele pe plan interna- INTERNATIONAL UNIVERSITY RANKINGS: ţional de evaluare a unei universităţi. Atât poziţiile IS THERE A PLACE FOR THE REPUBLIC OF în clasamente, cât şi metodologia utilizată au fost MOLDOVA? cercetate în baza informaţiei publice de pe site-urile Summary: International university rankings web ofi ciale. have become a tool in the competition to attract students, funding and cooperation partners. This Particularităţile principalelor clasamente study examines the peculiarities of the most popular Primul clasament important la nivel mondial a international rankings and Moldovan presence fost publicat în anul 2003 de către Universitatea din therein, in regional and global context. Both places in Shanghai (China) – Clasamentul Academic al Uni- rankings and methodology were investigated based versităţilor din lume (The Academic Ranking of on public information of offi cial web sites. There is a World Universities – ARWU). Cunoscut şi sub de- low visibility of Moldovan universities, mainly due to a poor performance in research and development. In numirea de clasamentul Shanghai, ARWU utilizea- this context, there are proposed immediate and long ză 6 indicatori pentru a clasifi ca universităţile [1]: term actions to improve the performance indicators 1. Numărul absolvenţilor instituţiei care au câş- in the university sector of the Republic of Moldova. tigat Premiul Nobel şi medaliile Fields (10% din to- Keywords: university rankings, evaluation, talul punctajului); research and development, international openness, 2. Numărul angajaţilor instituţiei care au câşti- assessment indicators. gat Premiul Nobel şi medaliile Fileds (20%); 3. Numărul cercetătorilor printre cei mai citaţi Rezumat: Clasamentele internaţionale ale uni- versităţilor au devenit un instrument în competiţia 250 cercetători după domenii ştiinţifi ce în ultimii 10 pentru atragerea studenţilor, fondurilor şi partenerilor ani, conform Thomson Reuters (20%); de cooperare. Prezentul studiu analizează particula- 4. Numărul articolelor publicate în revistele de rităţile celor mai cunoscute clasamente internaţiona- Natură&Ştiinţă în ultimii 5 ani (20%); le şi prezenţa Republicii Moldova în ele, în context 5. Numărul articolelor indexate în Web of Sci- regional şi mondial. Atât locurile din clasamente, ence în anul precedent (20%); cât şi metodologia utilizată au fost cercetate în baza 6. Performanţa academică per persoană din in- informaţiei publice de pe site-urile web ofi ciale. Se stituţie (10%). constată o vizibilitate redusă a universităţilor din ţara Creat iniţial cu scopul de a stabili locul univer- noastră, condiționată în principal de performanţa scă- sităţilor chineze în lume, ARWU a devenit foarte zută a activităţilor de cercetare-dezvoltare. În acest context, sunt propuse acţiuni imediate şi acţiuni pe popular pe mapamond: în prezent sunt clasifi cate termen lung pentru îmbunătăţirea indicatorilor de peste 1200 de universităţi, lista celor mai bune 500 performanţă în sectorul universitar din Republica fi ind publicată. Clasamentul este actualizat anual, Moldova. din 2009, de către Shanghai Ranking Consultancy. Cuvinte-cheie: clasamente ale universităţilor, În 2004 a fost publicat Clasamentul The Times evaluare, cercetare-dezvoltare, deschidere internaţi- Higher Education, din anul 2005 el fi ind elaborat onală, indicatori de evaluare. împreună cu compania Quacquarelli Symonds sub

nr. 4 (35), decembrie 2014 - 55 Akademos denumirea de QS-THES, iar din 2009 – de THES- Indicatorii de impact utilizaţi sunt: QS. Din 2010 acesta a fost împărţit în două clasa- • Numărul mediu de citări ale publicaţiei uni- mente independente: THE World University Ran- versitare; king (THE) şi QS World University Ranking (QS). • Numărul mediu de citări ale unei publicaţii, Clasamentul THE este elaborat în baza a 13 in- normalizată după domeniul ştiinţei, tipul şi locul dicatori, grupaţi în 5 compartimente (tab.1). publicării; Punctajul maxim pentru fi ecare indicator nu • Ponderea publicaţiilor universităţii în cele mai se publică şi nu totdeauna este foarte exact descri- citate 10% din totalul publicaţiilor. să metodologia calculării lor. Indicatorii THE mai Indicatorii utilizaţi pentru colaborarea ştiinţifi că puţin utilizaţi în alte clasamente sunt: numărul de sunt: grade ştiinţifi ce conferite; ponderea articolelor cu • Ponderea publicaţiilor universităţii în coauto- coautori de peste hotare; structura internaţională a rat cu alte instituţii; studenţilor şi profesorilor. Nu se includ în clasament • Ponderea publicaţiilor universităţii în coauto- universităţile care au studenţi la un singur dome- rat cu două şi mai multe ţări; niu îngust şi care au mai puţin de 200 de articole • Ponderea publicaţiilor universităţii în coauto- în medie anual (100 de articole în ultimii 5 ani în rat cu industria; Thomson Reuters). Datele utilizate sunt semnate şi • Ponderea publicaţiilor universităţii cu coautori transmise de către instituţii. Clasamentul include afl aţi la distanţă de: a) mai puţin de 100 km; b) mai cele mai bune 400 de universităţi din lume [2]. mult de 1000 km. Clasamentul QS are unele asemănări cu clasa- Spre deosebire de alte clasamente, CWTS Lei- mentul precedent, dar pune un accent mai mare pe den nu calculează un singur indicator global în baza citări, poziţia universităţii în clasamentul naţional şi agregării diferitelor dimensiuni ale performanţei reputaţia din sondaje (tab.1). ştiinţifi ce, astfel că nu sunt aplicate ponderi pentru O descriere detaliată însă a modului de desfă- fi ecare indicator. Universităţile sunt clasifi cate în şurare a sondajelor nu este dată pe site-ul ofi cial. funcţie de fi ecare indicator în parte. Instituţiile sunt Ca şi precedenta clasifi care, QS nu include institu- selectate pentru lista celor mai bune 500 universităţi ţiile care nu au studenţi, deoarece scopul declarat al în baza numărului absolut al publicaţiilor, de obicei clasamentului este de a ajuta studenţii să facă com- din ultimii 5 ani. Acest clasament exclude publi- paraţii între opţiunile de studii la nivel internaţio- caţiile în domeniul artelor şi ştiinţelor umanistice, nal. Este publicată anual ierarhizarea a peste 800 de precum şi cele în alte limbi decât engleza. Dintre universităţi, pentru primele 400 fi ind indicate poziţii publicaţii, se iau în consideraţie doar articolele şi individuale, ulterior instituţiile fi ind grupate a câte recenziile, dar nu şi lucrările conferinţelor şi cărţile, 10 până la 500, a câte 50 până la 700 şi restul în ceea ce limitează acoperirea ştiinţelor inginereşti şi grupul 700+ [3]. a celor sociale [4]. Clasamentul CWTS Leiden, realizat în cadrul Clasamentul Universităților după Performan- Universităţii Leiden (Olanda), se deosebeşte de al- ța Academică (University Ranking by Academic tele prin faptul că avantajează indicatorii bibliomet- Performance – URAP) este stabilit începând cu rici ai impactului şi colaborării ştiinţifi ce, calculaţi anul 2010 de către o subdiviziune a Universităţii în baza Web of Science (ISI-Thomson) şi Scopus. Tehnice Middle East din Ankara, Turcia. Faţă de Acesta nu utilizează date obţinute prin sondaje sau alte clasamente populare, se compară performanţele trimise de către universităţi. unui număr mai mare de universităţi – 2000. Din Tabelul 1 Indicatorii utilizaţi pentru clasamentele THE şi QS Indicatorii şi ponderea lor în THE Indicatorii şi ponderea lor în QS Predare: mediul de învăţare, cu 5 indicatori 30% Reputaţia academică, măsurată printr-un sondaj global 40% al profesorilor Cercetare: volum, venituri şi reputaţie, 30% Reputaţia angajatorului, măsurată printr-un sondaj 10% cu 3 indicatori global al angajaţilor Citare: infl uenţa cercetării, un indicator 30% Citări per profesor, conform Scopus 20% Venituri-industrie: inovare, un indicator 2,5% Raportul dintre studenţi şi profesori 20% Perspectivă internaţională: personal, 7,5% Ponderea studenţilor din alte ţări 5% studenţi, cercetare, 3 indicatori Ponderea profesorilor din alte ţări 5% Sursa: [1; 2]

56 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Educaţie informaţia de pe site nu este clar însă cum sunt se- 6. Numărul publicaţiilor foarte citate (5%); lectate universităţile pentru această listă, dacă există 7. H-index al universității (5%); o preselecţie sau de ce este luată cifra respectivă. 8. Numărul cererilor internaţionale de brevete Pentru clasifi carea universităţilor sunt utilizaţi (5%). următorii 6 indicatori [5]: CWUR nu utilizează sondaje şi informaţie tri- 1. Numărul de articole publicate şi indexate de misă de universităţi. O importanţă majoră în stabi- Web of Science (21% din totalul punctajului); lirea ierarhiei o au însă premiile şi medaliile inter- 2. Numărul citărilor înregistrate în ultimul naţionale, fapt care presupune o anumită doză de an pentru articolele publicate în precedenţii 5 ani subiectivitate. În plus, nu toate aspectele metodolo- (21%); gice sunt clar explicate pe site-ul ofi cial (ex., defi ni- 3. Numărul total de documente: articole în re- rea revistelor cu reputaţie). În acest clasament intră viste, culegeri ale conferinţelor, recenziilor, discuţi- 1000 de universităţi, dar nu sunt indicate criteriile ilor etc., acum conform Web of Science, iar până în de selectare a acestora. 2010 utilizând Google Scholar (10%); În 2010 a fost iniţiat un proiect de clasifi care 4. Impactul revistelor: suma factorilor de impact a universităţilor la nivelul Uniunii Europene, cu- al revistelor în care au fost publicate articolele în noscut sub denumirea de U-Multirank. Dema- ultimii 5 ani, conform ISI (18%); rarea acestuia a fost determinată de rezervele ofi - 5. Impactul citării revistelor: calculate în baza cialilor europeni faţă de clasamentele existente, factorilor de impact al revistelor în care sunt cita- considerându-se că ele avantajează universităţi- te revistele, conform ISI; până în 2010 se utiliza le americane. Noul clasament este prezentat ca „o H-index (15%); abordare multi-dimensională axată pe utilizator 6. Colaborarea internaţională: numărul publica- de clasifi care internațională a instituțiilor de învă- ţiilor în coautorat cu universităţi străine în ultimii țământ superior”. Dimensiunile includ predarea şi 5 ani, conform ISI (15%). învăţarea, cercetarea, transferul de cunoştinţe, ori- Aidoma clasamentului CWTS Leiden, URAP entarea internaţională şi angajamentul regional. este elaborat exclusiv utilizând datele din baze- U-Multirank face uz de trei tipuri diferite de indica- le bibliometrice internaţionale, ceea ce asigură o tori: indicatori de clasifi care (nivel instituțional și pe obiectivitate mai înaltă. În acelaşi timp, aceste două domenii), indicatori de cartografi ere și descriptivi. clasamente se focusează pe activităţile de cercetare Pentru clasamentul universităţilor se utilizează deoarece nu includ indicatori ai predării, dar exclud următorii indicatori pe cele 5 dimensiuni [7]: artele şi ştiinţele umanistice şi diminuează rolul 1. Predare şi învăţare: rata absolvenţilor de li- ştiinţelor sociale. URAP utilizează valori absolute cenţă; rata absolvenţilor de master; ponderea absol- pentru toţi indicatorii şi astfel sunt avantajate uni- venţilor de licenţă în termen; ponderea absolvenţi- versităţile mari. lor de master în termen; Un clasament şi mai recent, începând cu 2012, 2. Cercetare: output-ul legat de arte; rata de ci- este elaborat de Centrul pentru Clasifi carea Uni- tare; venituri externe pentru cercetare; venituri din versităţilor din lume (Center for World University surse private; publicaţii interdisciplinare; poziţii Rankings – CWUR) din Arabia Saudită. de postdoc; publicaţii ştiinţifi ce (valori absolute); CWUR utilizează 8 indicatori pentru clasifi ca- publicaţii ştiinţifi ce raportate la numărul de stu- rea universităţilor [6]: denţi; publicaţii printre cele mai citate 10%; 1. Numărul absolvenţilor universităţii care au 3. Transfer de cunoştinţe: publicaţii în coautorat câştigat premii şi medalii internaţionale majore, ra- cu parteneri din industrie; venituri din dezvoltarea portat la mărimea universităţii (25% din punctajul profesională continuă; brevete în coautorat cu com- total); panii private; brevete acordate (valori absolute); 2. Numărul absolvenţilor universităţii care deţin brevete acordate raportate la numărul de studenţi; poziţii de conducere în companii internaţionale de publicaţii citate în brevete; spin-offuri raportate la top, raportat la mărimea universităţii (25%); personal; 3. Numărul profesorilor care au câştigat premii 4. Orientare internaţională: programe de licenţă şi medalii internaţionale majore (25%); în limbi străine; programe de master în limbi străi- 4. Numărul publicaţiilor în reviste cu reputaţie ne; personal academic de peste hotare; grade ştiinţi- (5%); fi ce conferite cetăţenilor străini; publicaţii cu coau- 5. Numărul publicaţiilor în reviste foarte infl u- tori de peste hotare; mobilitatea studenţilor; ente (5%); 5. Angajament regional: absolvenţi de licenţă nr. 4 (35), decembrie 2014 - 57 Akademos care lucrează în regiune; venituri din surse regio- 6. rata excelenţei – ponderea publicaţiilor prin- nale; absolvenţi de master care lucrează în regiune; tre cele mai citate 10% din lume, pe domenii ştiinţi- publicaţii cu coautori din regiune (până la 50 km fi ce, din totalul publicaţiilor instituţiei; distanţă); stagii pentru studenţi în regiune. 7. leadership ştiinţifi c – ponderea publicaţiilor Sursele de informare sunt variate, incluzând in- în care autorii de bază sunt afi liaţi instituţiei; formaţie din bazele de date bibliometrice, în spe- 8. excelenţă cu leadership – numărul publicaţi- cial Web of Science, chestionare ale instituţiilor, ilor în care autorii de bază sunt afi liaţi instituţiei în sondaje a peste 60 mii de studenţi, date ale ofi ciilor rata excelenţei; de brevetare ş.a. Întreaga metodologie este detaliat 9. fond de talente ştiinţifi ce (scientifi c talent des crisă, cu plasarea pe site a defi niţiilor, formulelor pool) – numărul autorilor instituţiei în publicaţiile de calcul etc. Totuşi, unii indicatori sunt discutabili instituţiei într-o perioadă de timp. şi par a fi introduşi la solicitarea părţilor interesate Inovare: sau pentru a asigura sufi cienţi indicatori în unele ca- 1. cunoştinţe inovative – numărul publicaţiilor tegorii, cum ar fi venituri din surse regionale, prog- instituţiei citate în brevete; rame interdisciplinare ş.a. [8]. 2. impactul tehnologic – ponderea publicaţilor Primul clasament a fost lansat în mai 2014 şi ştiinţifi ce citate în brevete. include peste 850 de instituţii. U-Multirank indică Vizibilitate web: performanţa universităţilor prin poziţionarea lor în 1. mărime web – numărul paginilor asociate 5 grupuri (de la „foarte bine” până la „slab”) pentru portalului instituţiei; fi ecare din 30 de indicatori. Califi cativul se referă 2. număr de legături de intrare (domain’s la distanţa punctajului indicatorului de la media inbound links). punctajului tuturor instituţiilor. O trăsătură impor- Principala sursă de informaţii utilizată este baza tantă este posibilitatea ca utilizatorii să decidă care de date Scopus (publicaţiile din ultimii 5 ani); în indicatori de performanţă sunt importanţi pentru plus se mai utilizează datele Ofi ciului European ei, astfel încât clasifi carea să răspundă nevoilor lor. de Brevetare – pentru inovare; google şi ahrefts – Studenţii şi alte părţi interesate au jucat un rol im- pentru vizibilitate web. În clasament sunt incluse portant în dezvoltarea U-Multirank, clasamentul fi - doar instituţiile care au minim 100 de publicaţii anu- ind testat de către organizații studențești. al în baza de date Scopus. În prezent acesta include Alte două clasamente importante pe plan inter- peste 5100 de instituţii, din care 2782 – instituţii de naţional includ nu doar universităţile şi de aceea învăţământ superior [9]. SIR nu face distincţie între criteriile utilizate nu întotdeauna refl ectă specifi cul universităţi şi instituțiile guvernamentale (academii instituţiilor de învăţământ superior. de științe sau fundații), instituții medicale (de ex., Clasamentul instituţional al SCImago (The spitale), companii private și alte organizaţii. SIR SCImago Institutional Rankings – SIR) este elabo- permite compararea instituţiilor, sectoarelor de ac- rat de către un grup de cercetători de la instituţii din tivitate, ţărilor. Spania. SIR nu face o ierarhizare unică, nu calculea- Clasamentul web al universităţilor (Ranking ză un punctaj general şi, de aceea, indicatorilor nu le Web of Universities – Webometrics) este elaborat este atribuită o pondere. Clasifi carea instituţiilor se din 2004 de către grupul de cercetare Cybermetrics face după fi ecare indicator aparte, care sunt grupaţi Lab din Spania şi este publicat de două ori pe an. în 3 categorii [9]: Această clasifi care a universităţilor din internet Cercetare: se bazează pe calcularea unui indicator compozit, 1. rezultate (output) – numărul total al publicaţi- format din următoarele componente [10]: ilor din revistele indexate în Scopus; 1. Vizibilitate – 50% din valoarea indicatorului: 2. colaborare internaţională – ponderea publica- Impact – numărul total de legături externe unice ţiilor în coautorat cu cercetători din alte ţări; primite de la ţerţe părţi – inlinks, conform datelor 3. impact normalizat – factorul de impact mediu Majestic SEO şi ahrefs; al revistelor unde sunt publicaţii, raportat la media 2. Activitate – 50%: mondială; Prezenţă (1/3) – numărul de pagini web găzdui- 4. publicaţii de calitate înaltă – ponderea publi- te de principalul domeniul web al universităţii, con- caţiilor în revistele ce intră în primele 25%, con- form datelor Google; form SCImago; Deschidere (1/3) – numărul de fi şiere consisten- 5. index de specializare – gradul de concentrare te (în format pdf, doc, docx, ppt) publicate pe pa- tematică / de dispersie a publicaţiilor instituției; ginile web ale instituţiei, conform Google Scholar; 58 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Educaţie

Top-100 b) Top-500 Figura 1. Structura după țări a Clasamentului mondial al universităților ARWU în 2014

Excelenţă (1/3) – numărul publicaţiilor ştiinţifi - Locul universităților din Republica Moldova ce în cele mai citate 10% ediţii, conform SCImago. în plan regional și global în anul 2014 Trebuie de menţionat că indicatorii utilizaţi nu Prezenţa universităţilor din Republica Moldova au fost stabili tot timpul, Cybermetrics Lab fi ind în în principalele clasamente publicate în 2014 este căutarea unor elemente care ar acoperi atât vizibili- aproape inexistentă, însă vom analiza și includerea tatea în internet, cât şi excelenţa ştiinţifi că. Astfel, în acestea a instituțiilor din alte țări din zona noastră ultimul indicator a fost introdus în 2012 în locul geografi că. analizei web cu Google Scholar. Clasamentul cel În ARWU pe anul 2014 nu există nicio univer- mai recent, din iulie 2014, include circa 22 mii de sitate din Republica Moldova. Clasamentul include instituţii de învăţământ superior. Numărul mare al universități din 42 de state, însă 13 dintre acestea instituţiilor este un avantaj faţă de alte clasamente, contribuie cu 80% la top-500 universități [1]. Și mai deoarece permite comparaţii între majoritatea uni- concentrată este structura printre primele 100 de versităţilor din lume. Totuşi, în afară de indicatorul universități din lume (fi g.1). Din Europa Centrală și Excelenţă, ceilalţi indicatori se bazează pe analiza de Est (ECE) sunt prezente doar 9 universități (câte web (depinzând de funcţionarea motoarelor publice 2 din Rusia, Polonia și Ungaria; câte 1 din Cehia, de căutare) şi astfel indică mai aproximativ decât Slovenia și Serbia), dar majoritatea sunt pe locurile alte clasamente activitatea ştiinţifi că şi didactică a 401-500, cea mai bine clasată fi ind Universitatea de universităţii. Stat din Moscova (locul 84).

S SUA, 125 M erb E a i C s ve a, ro to d 2 a ni on Azerbaijan, 1 B Ġia a, i Alte Ġări, 296 el , 2 2 a, aru 2 s, 2 Slovenia, 3

Bulgaria, 5 Polonia, 34 Germania, 59

Slovacia, 6

Fr a nĠa, 46 Ucraina, 7

Spania, 45

Ungaria, 9 Marea Britanie, 37 Olanda , 18 9 S, 1 China, 37 eea Cehia, 14 Cor 19 da, na 0 Polonia, 34 Rusia, 9 Ca , 2 20 lia , 23 ga ia Italia, 31 rtu n lia, Po o ra ap st J u Letonia, 10 A Lituania, 9 România, 10 a) universităţile din toată lumea b) universităţile din ECE Figura 2. Structura după țări a Clasamentului U-Multirank în 2014

nr. 4 (35), decembrie 2014 - 59 Akademos

În clasamentul THE 2014-2015 nu fi gurează Clasamentul CWUR nu include universităţi din nicio universitate din Republica Moldova. Foarte Republica Moldova. Din cele mai apropiate ţări este slab reprezentată este regiunea ECE: doar Universi- prezentă România (1), Polonia (9), Ungaria (6) şi tatea de Stat din Moscova (locul 196) și Universita- câteva state mai mici din ECE cu 1-2 universităţi. tea din Varșovia (301-350) [2]. Este foarte bine reprezentată Asia în acest clasa- Clasamentul QS 2014-2015 este mai favorabil ment. Astfel, China are în clasament 84, Japonia – universităților din ECE, inclusiv datorită număru- 74, iar Coreea de Sud – 34 de universităţi [6]. lui mai mare de instituții ierarhizate, dar iarăși nu U-Multirank, chiar dacă este cel mai complex, găsim nicio universitate din Republica Moldova. utilizând diverşi indicatori, nu include universităţi România este prezentă prin 4 instituții: Universi- din Republica Moldova. Întrucât nu există un indi- tatea din București (locul 651-700), Universitatea cator sintetic, care ar ierarhiza instituţiile şi fi ecare „Al. I. Cuza” din Iaşi, Universitatea Babeş-Bolyai îşi poate face clasamentul său, vom selecta o listă a din Cluj şi Universitatea de Vest din Timişoara (lo- universităţilor în care se pot face studii de licenţă, curile 701+). Ucraina are 6 universităţi, două din- fără a specifi ca specializarea, tipul universităţii şi tre care (din Kiev şi Harcov) sunt în primele 500. alte elemente, astfel încât să cuprindă cât mai multe Şi alte state ex-sovietice sunt reprezentate: Rusia instituţii. Chiar dacă majoritatea universităţilor din (21 de instituţii, din care 5 în primele 400), Belarus cele 829 identifi cate de către sistem provin din SUA (2), Azerbaidjan (3), Estonia (2, una dintre care în (fi g.2), structura geografi că este mult mai echilibra- primele 400), Kazahstan (9, din care două în prime- tă decât în alte clasamente, fi ind incluse instituţii le 400), Letonia (1), Lituania (4) [3]. din 70 de ţări, inclusiv 17 din ECE [7]. CWTS Leiden nu relevă nicio noutate faţă de SIR nu include nicio universitate din Republi- alte clasamente în privinţa prezenţei Republicii ca Moldova, chiar dacă din România sunt 19, iar Moldova, lucru de altfel previzibil având în vedere din Ucraina – 13 universităţi. La fel ca şi în cazul focusarea acestui clasament pe excelenţa ştiinţifi - URAP, puţine sunt statele din regiune fără nicio uni- că. Prin aceasta poate fi explicată şi prezenţa re- versitate, noi fi ind pe aceleaşi poziţii cu unele state dusă a altor universităţi din regiune în clasament: ex-sovietice din Asia Centrală şi ex-socialiste din 8 din Polonia, 5 din Ungaria, 3 din Cehia şi câte Balcanii de Vest [9]. În schimb, în acest clasament una din Estonia, Rusia, Serbia, Slovenia şi Slova- este prezentă Academia de Ştiinţe a Moldovei, care cia [4]. se situează la mulţi indicatori în prima jumătate a Nici în URAP nu există vreo universitate din clasamentului format din peste 5 mii de organizaţii Republica Moldova, chiar dacă numărul instituţii- (tab. 2), poziţie datorată în mare parte faptului că ea lor analizate în acest clasament ajunge la două mii. integrează rezultatele tuturor institutelor de cerceta- O reprezentare masivă are România, cu 11 univer- re din subordine. sităţi, dar sunt incluse şi instituţii din ţări compa- Tabelul 2 rabile cu Republica Moldova din punct de vedere Poziţia Academiei de Ştiinţe a Moldovei al evoluţiei istorice şi al caracteristicilor geografi ce: în clasamentul SIR, 2014 Georgia (1 universitate), Armenia (1), Azerbaid- jan (1), Bosnia (1), Macedonia (1), Muntenegru Locul (1), Letonia (2), Estonia (3), Lituania (4). E ade- Categoria Indicatorul ocupat de AŞM vărat că majoritatea instituţiilor din aceste ţări sunt rezultate (output) 2095 în a doua jumătate a clasamentului, cu o excepţie colaborare internaţională 191 notabilă – Universitatea din Tartu, Estonia (503) impact normalizat 4554 [5]. Nu este întâmplător faptul că ţările baltice sunt publicaţii de calitate înaltă 3542 cele mai bine reprezentate în acest clasament ce se Cercetare indexul de specializare 2651 bazează pe indicatori de cercetare, având în vedere rata excelenţei 1888 faptul că ele şi-au reformat cu succes sistemele de leadership ştiinţifi c 1608 cercetare-dezvoltare încă în anii 1990, prin integra- excelenţă cu leadership 1150 rea ştiinţei şi învăţământului superior. În poziţie si- fondul de talente ştiinţifi ce 2051 milară cu Republica Moldova, fără nicio instituţie, cunoştinţe inovative 282 Inovare sunt: impactul tehnologic 367 • din statele ex-sovietice – doar cele 4 din Asia Vizibilitate mărimea web-ului 388 Centrală şi Kazahstanul; web numărul legăturilor de intrare 1999 • din Europa – Albania şi statele pitice. Sursa: [9] 60 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Educaţie

Webometrics este unicul clasament internaţio- Rezultatele clasamentelor au un impact mare nal analizat care include universităţi din Republica asupra managementului universităților și îmbună- Moldova. Astfel, în clasamentul publicat în iulie tățirii practicilor instituționale. În primul rând, ele 2014 se regăsesc 25 de instituţii de la noi, din care contribuie la o mai bună colectare și evidență a in- 5 în primele 10 mii [10]. Cea mai bună poziţie este formației despre universitate, a documentelor privind ocupată de către Universitatea de Stat din Moldo- succesele instituționale și a unor actori din cadrul lor. va (tab. 3). Trebuie menţionat faptul că majoritatea Apoi, ele servesc ca motiv pentru analiza punctelor instituţiilor de la noi au cea mai ridicată valoare la forte și slabe ale universităților. Infl uența clasamen- indicatorul „Deschidere” şi cea mai joasă la indi- telor asupra acțiunilor universităților se poate mani- catorul „Impact”, lucru de care ar urma să se ţină festa în diferite moduri: recrutarea de noi profesori seama în cazul luării unor măsuri pentru îmbună- şi dezvoltarea capacităților postdoctoranzilor tineri tăţirea poziţiei. Dacă e să comparăm poziţia celei ca urmare a analizei raportului profesori / studenţi; mai bine clasate universităţi de la noi cu alte ţări din solicitarea savanţilor consacraţi de peste hotare în ca- Europa, suntem doar peste Albania, Muntenegru, litate de profesori invitaţi în cazul lipsei unor premii Azerbaidjan şi mini-statele europene (San-Marino, internaţionale importante; stimulente pentru forma- Monaco, Andora etc.). rea unor echipe internaționale multidisciplinare de cercetare, acordarea unor facilități pentru studenții Utilitatea și utilizarea rezultatelor clasamen- internaționali atunci când valoarea indicatorilor in- telor ternaţionalizării este insufi cientă ş.a. [8]. Clasamentele internaționale au un impact im- Interesul factorilor de decizie față de clasamente portant asupra atractivității universităților pentru rezultă din faptul că universitățile sunt considerate studenți, recunoașterii califi cărilor și alegerii parte- un element cheie pentru asigurarea competitivității și nerilor de către instituții. Chiar dacă în majoritatea prosperității și este fi resc ca guvernele să își doreas- clasamentelor fi gurează doar o mică parte din uni- că plasarea cât mai bună a universităților naționale versitățile existente în lume (2-4%), ele infl uențează în clasamente. Rezultatele clasamentelor stimulează și celelalte universități, care încearcă să-și îmbună- dezbateri naționale și analiza factorilor cheie care de- tățească indicatorii pentru a fi incluse în clasifi cări. termină succesul pe plan internațional, ceea ce poate Clasamentele internaționale devin un instrument de conduce la schimbări pozitive la nivel de sistem na- reconfi gurare a sistemelor de învățământ superior, țional. Ele pot convinge publicul larg de necesitatea infl uențând comportamentul individual al universi- reformelor în învățământul superior. Pentru a îmbu- tăților și deciziile în domeniul politicii educației. Un nătăți poziționarea în clasamente, atât la nivelul uni- număr tot mai mare de universități utilizează datele versităților, cât și la nivelul guvernelor din unele țări, clasamentelor pentru analize, planifi care strategică există inițiative de asocieri și fuzionări instituționale și adoptare a deciziilor. Unele universități își dez- și alte acțiuni menite să îmbunătățească competitivi- voltă adevărate strategii pentru plasarea în clasa- tatea instituțiilor. Dar impactul clasamentelor inter- mente internaționale. Ele decid care din indicatori naţionale nu se limitează la universităţi şi guverne, sunt cei mai importanți în conformitate cu priorită- incluzând angajatori, fi lantropi şi investitori privaţi, țile lor strategice și se focusează pe îmbunătățirea parteneri industriali, absolvenţi ş.a. [11]. acestora. În Republica Moldova de asemenea există un

Tabelul 3 Cele mai bune universităţi din Republica Moldova conform Webometrics, iulie 2014 Locul în Locurile ocupate conform indicatorilor Denumirea Universităţii lume Impact Prezenţă Deschidere Excelenţă 2914 Universitatea de Stat din Moldova 4163 3229 4251 3049 3557 Universitatea Tehnică a Moldovei 7192 5228 3961 2484 5379 Academia de Studii Economice din Moldova 6934 5143 3127 5442 5588 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie 8867 4979 3001 4831 „N. Testemiţanu” 5774 Universitatea Liberă Internaţională din 8284 6218 2207 5442 Moldova Sursa: [10]

nr. 4 (35), decembrie 2014 - 61 De pus fi gurile în ramă

Akademos anumit interes pentru clasifi carea internaționa- zibil și la nivelul legislației naționale ce ține de lă a universităților, din partea unor universități și migrație și recunoașterea califi cărilor. În Danemar- mass-media, fi ind făcute publice asemenea infor- ca, de exemplu, pentru a obţine statutul de „migrant mații în știri, rapoarte sau broșuri promoționale. înalt califi cat”, candidaţii care au obţinut masteratul Astfel, plasarea în Webometrics se utilizează în sau doctoratul peste hotare trebuie să aibă diplomă materialele promoționale ale UTM, inclusiv pe eliberată de către o instituţie din primele 200 din panoul informaţional principal al instituţiei, se gă- ARWU, THE sau QS. În Danemarca obţinerea seşte pe site-urile USMF „Nicolae Testemiţanu”, green-cardului este infl uenţată de clasamentele in- ULIM ş.a. ternaţionale, până la 15 din cele 100 de puncte care Clasamentele internaționale își pun amprenta pot fi acordate pentru nivelul de educaţie a candida- asupra diferitelor aspecte ce țin de educație și alte tului fi ind acordate în funcţie de locul universităţii activități umane, ajutând studenții să-și aleagă o absolvite în clasamente. În India şi Brazilia există universitate potrivită, în țara natală sau peste hota- prevederi care avantajează dezvoltarea de parteneri- re, în funcție de interesele proprii. Acest aspect este ate şi acordarea de burse pentru studierea în univer- întărit de faptul că multe clasamente nu se limitea- sităţi de peste hotare ce intră în clasamentele inter- ză la clasifi carea instituțională. Astfel, ARWU și naţionale ale universităţilor [8]. QS publică și clasamente ale universităților după În unele ţări legislaţia în domeniul recunoaş- 5 domenii / facultăți. Cele 5 arii largi ale facultăți- terii diplomelor eliberate peste hotare facilitează lor, utilizate de QS, sunt: arte și științe umanistice; procesul sau chiar recunoaşte automat califi cările inginerie și tehnologii; științele vieții și medicina; obţinute la cele mai bine clasate universităţi con- științele naturale; științele sociale și management. form clasamentelor internaţionale. În România CWTS Leiden furnizează statistică la nivelul a 7 do- Lista universităţilor de prestigiu din alte state menii majore ale științei. Cel mai recent clasament – cuprinde 546 instituţii [12], a căror diplome şi certi- U-Multirank – arată în 2014 performanțele insti- fi cate sunt recunoscute automat de către autorităţile tuțiilor conform domeniilor: studiul afacerilor, naţionale în domeniu. Lista instituțiilor de învăță- ingineria electrică, ingineria mecanică și fi zică; mânt din străinătate, care emit diplome de învăţă- în 2015 se vor adăuga psihologia, informatica și mânt și (sau) de califi care care sunt recunoscute medicina. în Federația Rusă include 200 de instituții de pes- Pentru universitățile mai bine poziționate în te hotare [13], iar o cerinţă de eligibilitate pentru clasamentele internaționale este mai ușor să-și gă- acceptarea lor este plasarea printre primele 300 de sească parteneri și fi nanțatori și să atragă studenți universităţi în clasamentele ARWU, THE sau QS. de peste hotare. Toate acestea demonstrează nece- Diplomele eliberate de către aceste instituţii sunt sitatea promovării clasamentelor internaționale în recunoscute automat, fără o expertiză suplimenta- dezbaterile publice din Republica Moldova, luarea ră. În lista din Rusia sunt incluse instituții din 22 lor în considerație la elaborarea acțiunilor de politici țări, iar în cea din România – din 37 de țări, dar educaționale și stimularea universităților naționale în ambele predomină clar universitățile din SUA, pentru a fi incluse în clasamente. reprezentând în jur de 1/3 din totalul instituțiilor Impactul clasamentelor internaționale este vi- (fi g. 3). În lista din Rusia sunt prezente doar insti-

a) în Rusia b) în România Figura 3. Structura după țări a universităților a căror diplome sunt recunoscute automat

62 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Educaţie tuții din Europa de Vest, America de Nord, Austra- tăţească valorile indicatorilor care sunt luaţi în consi- lia și Asia de Est (Japonia și Coreea de Sud). Lista deraţie la elaborarea clasamentelor. Ce le lipseşte în aprobată în România este mai echilibrată din punct prezent universităţilor noastre pentru asta? de vedere geografi c, fi ind prezente instituții de pe În primul rând, universitatea modernă este o toate continentele, inclusiv 7 universități din țările instituție în care se efectuează cercetări de perfor- ECE (Polonia, Rusia, Ungaria și Slovenia). manţă. În Republica Moldova la fel a existat o încerca- Cea mai mare parte din indicatorii în baza că- re de utilizare a rezultatelor clasamentelor interna- rora se elaborează clasamentele se referă la diferite ţionale a universităţilor în procesul de echivalare şi aspecte ale cercetării. Universităţile din Republica recunoaştere. În calitate de autori, am propus un şir Moldova raportează anual un volum relativ mare de de amendamente la procedura actuală, inclusiv: producţie ştiinţifi că, însă aceasta este în principal - introducerea unei Liste de universităţi de pres- publicată în revistele autohtone şi culegerile confe- tigiu, diplomele eliberare de acestea urmând să fi e rinţelor organizate la nivel local. Având în vedere automat recunoscute. Lista ar trebui să fi e stabilită de vizibilitatea redusă şi neincluderea majorităţii publi- către CNAA în baza clasamentelor internaţionale; caţiilor locale în baze de date internaţionale, aceas- - posibilitatea echivalării gradului de doctor tă producţie nu este recunoscută la nivel mondial obţinut într-o universitate de prestigiu cu gradul de şi, deci, nu este validată de comunitatea ştiinţifi că doctor habilitat în Republica Moldova şi a titlului de internaţională. După cum se observă din indicatorii conferenţiar – cu titlul de profesor, în cazul în care utilizaţi în clasamente, producţia ştiinţifi că care nu se respectă anumite standarde de calitate. fi gurează în bazele de date ISI-Thomson şi Scopus În cele din urmă au fost aprobate unele modifi - nu există pentru ştiinţa modernă, chiar dacă la nivel cări incoerente şi confuze. Este menţionată, bunăoa- local în baza acesteia se acordă premii naţionale, ră, Lista instituţiilor acreditate de agenţii incluse în titluri onorifi ce sau se pretinde că au fost dezvoltate Registrul European de Asigurare a Calităţii în Învă- şcoli ştiinţifi ce şi direcţii noi de cercetare. ţământul Superior şi care se regăseşte în topul celor Dacă e să ne referim la ciclurile învăţământului 150 de universităţi din lume în baza clasamentelor superior, atunci defi nitoriu pentru profi lul univer- internaţionale ofi ciale recunoscute [14]. Nu este sti- sităţii incluse în clasamente este doctoratul. În Re- pulată însă instituţia care elaborează o astfel de lis- publica Moldova universităţile au tins până în pre- tă, or nu există în lume „topul celor 150 de universi- zent să aibă cât mai mulţi studenţi la primele două tăţi”. Totodată, nu este clar de ce în această listă vor cicluri, deoarece aşa era mai uşor de atras fonduri fi înglobate în exclusivitate universităţi europene, pentru dezvoltarea instituţională, iar doctoratul a ră- deoarece, spre exemplu, în primele 150 de locuri mas o „cenuşăreasă”. din ARWU doar circa 1/3 sunt europene. Gradul de În al doilea rând, universitatea bine plasată în doctor obținut peste hotare poate fi echivalat cu gra- clasamente are o deschidere şi parteneriate dezvol- dul de doctor habilitat numai dacă provine dintr-o tate pe plan intern şi extern. Chiar dacă în ultima pe- instituţie din Listă, situată într-o ţară în care există rioadă lucrurile s-au schimbat în bine în domeniul un singur grad ştiinţifi c şi dacă pretendentul are deja cooperării internaţionale, sistemul naţional al învă- un grad ştiinţifi c confi rmat de CNAA. Astfel, dacă ţământului superior este încă slab internaţionalizat. excludem şi universităţile din ţările în care se acor- Numărul studenţilor străini şi mai ales al profeso- dă două grade ştiinţifi ce, atunci numărul instituţiilor din listă ajunge doar la 30-35, ceea ce reduce drastic rilor de peste hotare este redus. Şi mai defavorabi- impactul rezultatelor clasifi cărilor internaţionale lă este situaţia privind cooperarea pe plan intern în asupra procedurii de recunoaştere şi echivalare în condiţiile când nu există un sistem naţional de ino- Republica Moldova. vare efi cient. Cooperarea cu mediul de afaceri este limitată din cauza interesului scăzut al antrepreno- Concluzii sau Lecţii de învăţat pentru uni- rilor pentru elaborările ştiinţifi ce locale şi a profi - versităţile din Republica Moldova lului economiei naţionale, iar cea cu instituţiile de În condiţiile în care clasamentele internaţionale cercetare-dezvoltare – din cauza perpetuării modelu- au devenit un instrument în competiţia pentru atrage- lui sovietic de separare a învăţământului şi cercetării. rea studenţilor, fondurilor şi partenerilor de coopera- Ce ar putea face în aceste condiţii universităţile re, universităţile din Republica Moldova nu pot face noastre pentru a accede / îmbunătăţi poziţia în clasa- abstracţie de acest fenomen. Ele ar trebui să tindă să mentele internaţionale? Există acţiuni, credem noi, fi e incluse în clasamente sau cel puţin să-şi îmbună- care ar putea fi întreprinse imediat şi acţiuni care

nr. 4 (35), decembrie 2014 - 63 Akademos s-ar încadra într-o strategie pe termen mai lung. reducerea normei didactice, precum şi încurajarea Acţiunile imediate se referă la optimizarea uti- cooperării cu parteneri de peste hotare şi din me- lizării capacităţilor actuale, punerea în valoare a diul de afaceri. Trebuie să fi m conştienţi că îmbu- acestora pentru a obţine o valoare maximă a puncta- nătăţirea majorităţii indicatorilor ce ţin de cercetare jului conform indicatorilor utilizaţi în clasamentele se poate obține doar prin eforturi complexe, stabile, internaţionale ale universităţilor. În acest scop este într-o perioadă lungă de timp (ex., citările, premiile utilă efectuarea unei analize a indicatorilor utilizaţi prestigioase etc.). Indicatorii utilizaţi în diferite cla- în clasamente versus capacităţile universităţilor de samente internaţionale arată, de fapt, care sunt căile a obţine punctaj, cu evidenţierea direcţiilor pe care de dezvoltare a cercetării universitare şi a dezvoltă- se poate obţine un scor bun pe termen scurt. Anali- rii parteneriatelor: za ar putea fi efectuată de către o persoană special - stimularea, inclusiv fi nanciară, a cercetători- desemnată, responsabilă de prezenţa universităţii lor care publică articole ştiinţifi ce în ediţii incluse în clasamentele internaţionale, care să cunoască în bazele de date ISI-Thomson şi Scopus, precum şi metodologia de calculare a indicatorilor. Persoana celor care aplică cereri de brevete la Ofi ciul Euro- aceasta trebuie să modeleze situaţia actuală, cal- pean de Brevetare; culând punctajul pe care l-ar putea obţine universi- - susţinerea revistelor editate pentru accederea tatea, să fi e atentă la clasamentele care sunt în curs în baze de date internaţionale prestigioase şi publi- de elaborare, în special în cazul clasamentelor care carea materialelor şi în limba engleză; se bazează pe chestionare trimise de universități, și - avantajarea cercetătorilor cu cooperări ştiinţi- să fi e activă trimițând chestionare completate oriun- fi ce importante la promovări şi stimularea mobili- de se poate accede în clasamente. De exemplu, în tăţii angajaţilor; atragerea profesorilor recunoscuţi anul 2015 va fi publicată a doua ediţie U-Multirank, de peste hotare, fi e şi pe termen scurt; oferire de iar universităţile sunt invitate să-şi declare intere- programe de studii în limbi străine pentru a atrage sul de a participa în el pe site-ul clasamentului – studenţi de peste hotare; www.umultirank.org. - dezvoltarea transferului de cunoştinţe prin Selectarea acţiunilor utile pe termen scurt poate parteneriate cu organizaţii din alte sectoare, crearea fi uşor efectuată dacă privim, spre exemplu, Webo- condiţiilor pentru profesori de a-şi dezvolta propria metrics, cea mai cunoscută clasifi care în Republica afacere, atragerea fondurilor din sectorul privat; Moldova. Analiza celor 4 componente arată că nu - încurajarea interdisciplinarităţii, a multidisci- putem creşte brusc valoarea indicatorului excelenţei plinarităţii şi a altor tendinţe din ştiinţa modernă ş.a. ştiinţifi ce, dar putem îmbunătăţi poziţia ce ţine de Reducerea numărului universităţilor în Republi- vizibilitatea pe net şi alte aspecte ale activităţii, prin: ca Moldova ar fi o altă soluţie de luat în calcul în - plasarea a cât mai multor informații pe web, contextul îmbunătăţirii poziţionării acestora. Con- inclusiv prin convertirea unor documente, publica- siderăm că 32 de instituţii de învăţământ superior ții, colecții de fotografi i în format electronic care este prea mult pentru 99 de mii studenţi (!) şi 2,8 sunt luate în considerație de către Webometrics; mii personal didactic cu grad ştiinţifi c [15], mai ales - intensifi carea legăturilor parteneriale cu alte din perspectiva tendinţelor demografi ce de reducere instituții și plasarea link-urilor către site-urile uni- a numărului populaţiei şi a capacităţilor de atragere versităților din partea partenerilor, dar și pe diferite a studenţilor. Acestea din urmă se reduc şi datorită portaluri academice, educaționale și de altă natură oportunităților apărute odată cu globalizarea, des- care permit acest lucru; chiderea hotarelor pentru cetățenii Republicii Mol- - interfață și structură a site-ului compatibilă cu dova prin asocierea la UE, astfel încât mulți tineri motoarele de căutare, prezentarea informației și în de la noi au posibilitatea și dorința de a studia în limba engleză, actualizarea permanentă a informa- cele mai bune universități. Spre comparaţie, cea mai ției ș.a. bună instituţie, conform ARWU, URAP şi CWUR – Strategia pe termen lung ar trebui să includă ar- Universitatea din Harvard (SUA) – are circa 21 de monizarea cu tendinţele pe plan internaţional şi, în mii studenţi, 2,4 mii profesori în facultăţi şi peste principal, dezvoltarea cercetării universitare, utili- 10 mii personal academic în spitalele afi liate [16]. zând oportunităţile interne şi mai ales cele externe. Şi mai mare este diferenţa în asigurarea cu resurse Ea ar trebui armonizată cu priorităţile şi specifi cul fi nanciare, Universitatea din Harvard având în 2013 universităţii, într-un efort de modernizare structura- un buget de peste 50 de ori mai mare decât toate lă, şi să prevadă stimularea profesorilor de a efectua universităţile din Republica Moldova în 2010 (da- cercetări performante în universităţi, inclusiv prin tele pentru Moldova conform [17]. Decalajul în asi- 64 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Educaţie gurarea cu resurse fi nanciare faţă de universităţile перечня иностранных образовательных организаций, de top explică în anumită măsură lipsa universităţi- которые выдают документы об образовании и lor noastre din clasamente, deoarece acesta fapt nu (или) квалификации, признаваемых в Российской are cum să nu scadă performanţa instituţională. Dar Федерации - http://www.rg.ru/2013/09/25/diplomy-si- resursele fi nanciare modeste se constituie şi într-un te-dok.html 14. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. motiv suplimentar pentru fuzionarea unor instituţii 292 din14.05.2013 cu privire la modifi carea şi comple- de învăţământ superior, în paralel cu creşterea fi nan- tarea Regulamentului cu privire la recunoaşterea şi echi- ţării acestora. În sfârşit, acceptarea ideii „mai puţine valarea actelor de înaltă califi care ştiinţifi că şi ştiinţifi co- universităţi, dar mai bune” este benefi că şi din mo- didactică obţinute în străinătate, aprobat prin Hotărîrea tive că încă există sufi cienţi indicatori în clasamen- Guvernului nr. 472 din 6 mai 2004 - http://lex.justice.md/ tele internaţionale dependenţi de mărime şi care se md/347910/ calculează în valori absolute. 15. Biroul Naţional de Statistică. Activitatea institu- Considerăm că doar prin conştientizarea pro- ţiilor de învăţământ superior în anul de studii 2013/14 vocărilor ce reies din clasamentele internaţionale şi -http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&id- prin acţiuni potrivite, unele dintre care menţionate c=168&id=4257 mai sus, universităţile din Republica Moldova ar 16. Harvard University at a Glance - http://www.har- vard.edu/harvard-glance putea deveni mai vizibile pe plan internaţional, cu 17. Sistemul de învăţământ superior din Republica toate consecinţele aferente, iar în caz contrar se vor Moldova în contextul Procesului Bologna: 2005-2011. pierde în lista celor peste 20 de mii de universităţi Fundaţia Soros, 2012, 94 p. din lume şi, respectiv, vor atrage mai puţin studenţi şi mai puţine resurse.

Referințe bibliografi ce / webografi ce 1. The Academic Ranking of World Universi- ties (ARWU). http://www.shanghairanking.com/ ARWU2014.html 2. THE World University Ranking (THE) - http:// www.timeshighereducation.co.uk/world-university-ran- kings/) 3. QS World University Ranking (QS) - http://www. topuniversities.com/university-rankings 4. CWTS Leiden - http://www.leidenranking.com/ 5. University Ranking by Academic Performance (URAP) - http://www.urapcenter.org/2013/) 6. Center for World University Rankings (CWUR) - http://cwur.org/2014/ 7. U-Multirank - http://www.umultirank.org 8. Rauhvargers, Andrejs. Global University Rankin- gs and their impact. EUA Report on Rankings 2013. Eu- ropean University Association asbl, 88 p. 9. The SCImago Institutional Rankings (SIR) - http:// www.scimagoir.com/ 10. Ranking Web of Universities (Webometrics) - http://www.webometrics.info/en 11. Hazelkorn, Ellen. Rankings and the Battle for World Class Excellence: Institutional Strategies and Policy Choices - http://www.oecd.org/site/edu- imhe08/41203634.pdf 12. Ordinul nr. 3158 din 31 ianuarie 2012 al Mi- nistrlui Educaţiei, Cercetări, Tineretului şi Sportului din România privind aprobarea Listei universităţilor de prestigiu din alte state - http://www.juridice.ro/185972/ Monitorul-Ofi cial-93-2012.html 13. Распоряжение Правительства России от 19 сентября 2013 ода № 1694-р об утверждении Mihail Petric. Portretul învățătoarei, u/p, 150 × 82 cm, 1960

nr. 4 (35), decembrie 2014 - 65 Akademos

ISTORIOGRAFIA Deşi multe dintre crimele odioase ale lui Sta- lin erau cunoscute şi până în februarie 1956, – din SOVIETICĂ A PRIMULUI mărturiile tragice ale milioanelor de supravieţuitori RĂZBOI MONDIAL ai Gulagului din URSS, din Europa de Est şi Centra- lă, din Asia de Est şi Sud-Est, subjugate de Armata ÎNTRE DESTALINIZARE Roşie şi NKVD/KGB după cel de-al Doilea Răz- ŞI NEOSTALINISM boi Mondial, din informaţiile capturate pe cele mai diverse căi de Washington şi Londra, Paris, Roma (1956-1985) şi Bonn, – de data aceasta dezvăluirile ofi ciale erau făcute de cel mai înalt demnitar din ierarhia Kremli- nului de după moartea misterioasă a lui Stalin [3]. Dr. hab. Nicolae ENCIU Delegaţii Congresului au afl at, bunăoară, în premi- Institutul de Istorie eră absolută, despre existenţa „Scrisorii către con- gres” a lui Lenin [4], în care Stalin era caracterizat SOVIET HISTORIOGRAPHY OF WORLD WAR drept un individ grosolan, capricios şi intolerant faţă I BETWEEN DE-STALINIZATION AND NEO-STA- de părerea altora. În acelaşi raport se menţiona că LINISM, 1956-1985 Stalin „n-a mai ţinut seama de indicaţiile şi aver- Summary. Dedicated to the celebration of 100 tismentele lui Lenin, a început să încalce normele years since the World War I, this study aims at a ge- leniniste ale vieţii de partid şi principiul conducerii neral assessment of Soviet historiography in this fi eld colective, a contribuit la cultul personalităţii sale, a within the period between 1956 and 1985. As a result comis greşeli serioase într-o serie de probleme ale of this analysis, there has been ascertained a clear in- politicii interne şi externe, încălcări grosolane ale volution of Soviet historiography of World War One „legalităţii socialiste” [5]. from timid attempts at de-Stalinization between 1956 Raportul secret al lui Hruşciov a fost cunoscut and 1964 to a an undisguised neo-Stalinism in the 70s. rapid în întreaga Uniune Sovietică şi chiar peste ho- Keywords: World War I, Soviet historiography, tarele ei. Completat cu intervenţiile delegaţilor la historical school of Mikhail N. Pokrovsky, de-Sta- Congresul al XX-lea, el a fost discutat la reuniunile linization, neo-Stalinism, perestroika, glasnost. locale ale partidului, obiectul dezbaterilor devenind, implicit, nu numai Stalin şi crimele sale, ci şi siste- Rezumat. Prilejuit de împlinirea a 100 de ani de mul sovietic ca atare. Pe de altă parte, dezvăluirile la declanşarea Primului Război Mondial, prezentul senzaţionale ale lui Nikita Hruşciov au deschis o studiu îşi propune o evaluare generală a istoriografi ei perioadă de incertitudine în întreaga Europă de Est, sovietice în acest domeniu în perioada dintre 1956 şi aceasta exprimându-se prin apariţia primelor simp- 1985. Urmare a analizei efectuate, se constată o clară tome ale destalinizării [6]. involuţie a istoriografi ei sovietice a Primului Război Mondial, de la timidele încercări de destalinizare din Este adevărat că, în acea perioadă a „dezghe- 1956-1964, ajungându-se la un nedisimulat neostali- ţului hruşciovist” [7], doar Stalin a fost făcut di- nism al anilor ’70. rect responsabil, ca autocrat totalitar şi arbitrar, de Cuvinte-cheie: Primul Război Mondial, isto- moartea a milioane de oameni şi de „deviere de la riografi a sovietică, şcoala istorică a lui Mihail N. socialism” fără a-l identifi ca cu regimul sovietic Pokrovski, destalinizare, neostalinism, perestroika, propriu-zis. Deşi Hruşciov şi-a asumat un consi- glasnosti. derabil risc politic, dând în vileag represaliile sta- liniste, el nu a avut, totuşi, nici intenţia, nici curajul Argument de a pune la dubiu legitimitatea sistemului sovietic La începutul anului 1956, în Kremlin a explo- ca atare. Dimpotrivă, pentru a evita pierderea aces- dat realmente o bombă, cu efecte de-a dreptul incal- tei legitimităţi, a continuat să-l aprecieze pe Stalin culabile pentru evoluţia ulterioară a URSS şi chiar drept „un marxist-leninist devotat, un revoluţionar pentru prăbuşirea imperiului comunist bolşevic în devotat şi dârz” [8]. 1991 [1]. Astfel, în şedinţa secretă a delegaţilor Şi totuşi, odată declanşat procesul de destalini- Congresului al XX-lea al PCUS din dimineaţa zilei zare, care a avut o amploare şi o intensitate diferită, de 25 februarie 1956, proaspătul lider sovietic Niki- în majoritatea ţărilor „democraţiei populare” unde ta Hruşciov (1894-1971) a citit faimosul raport „Cu modelul stalinist de societate fusese „exportat” cu privire la cultul personalităţii şi consecinţele sale” forţa şi însoţit de epurări, lagăre de concentrare [2], măsurat de observatori în 20 000 de cuvinte. după schema sovietică, credinţa opiniei publice în 66 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Istorie

„faţa umană” a comunismului sovietic a intrat într-o de politică externă a autocraţiei ţariste, – mai ales fază de erodare ireversibilă. În mod logic şi fi resc, din anii Primului Război Mondial, – Pokrovski ar procesul destalinizării iniţiat de liderul sovietic Ni- fi ignorat contradicţiile de bază dintre marile puteri kita Hruşciov nu putea evita repunerea în discuţie europene, acuzând Rusia că ar fi fost principala res- a problematicii participării Rusiei la Primul Război ponsabilă de declanşarea războiului imperialist. Şi Mondial, inclusiv a locului şi rolului şcolii istorice doar datorită criticii lui V. I. Lenin, „obiecţiilor” lui a acad. Mihail N. Pokrovski (1868-1932) [9] în elu- I. V. Stalin, A. A. Jdanov şi S. M. Kirov din 1934 la cidarea acelor evenimente. Ceea ce s-a şi produs în conspectul manualelor de istorie pentru şcolile me- scurt timp de la încheierea lucrărilor Congresului al dii, precum şi editării Cursului scurt al istoriei Par- XX-lea al PCUS. tidului Comunist (bolşevic) din Uniunea Sovietică (1938), ar fi devenit posibilă depăşirea „caracterului Revizuirea neostalinistă a şcolii istorice a lui antimarxist şi vulgar” al concepţiei istorice a lui M. Mihail N. Pokrovski. Pe calea spre o metodologie N. Pokrovski [13]. leninistă originară a Primului Război Mondial. Între timp, deciziile congreselor XX şi XXII În anul 1955, cu puţin timp înaintea Congresu- ale PCUS [14], hotărârea CC al PCUS „Cu privire lui XX al PCUS, activitatea şi creaţia acad. Mihail la depăşirea cultului personalităţii şi a consecinţe- N. Pokrovski continuau a fi apreciate în spiritul lor sale”, au creat o atmosferă de relativă relaxare „cursului scurt” al lui I.V. Stalin şi al articolelor politico-ideologică în ştiinţele socio-umane, demascatoare ale lui Emelian Iaroslavski şi A. M. constatându-se că istoria istoriografi ei sovietice nu Pankratova. se putea dezvolta într-o deplină măsură fără studi- Conform datelor din biografi a lui M. N. Pokro- erea obiectivă şi valorifi carea operelor lui Mihail vski incluse în ediţia a doua a Marii Enciclopedii N. Pokrovski. Acest lucru a fost menţionat în mod Sovietice, concepţiile lui istorice s-ar fi constituit special în intervenţia secretarului CC al PCUS pen- „sub puternica infl uenţă a istoriografi ei burgheze”, tru probleme ideologice, Mihail A. Suslov, în cadrul trecându-se cu vederea faptul că acesta fusese dis- consfătuirii unionale a şefi lor catedrelor de ştiinţe cipolul marelui istoric Vasili O. Kliucevski [10]. sociale din februarie 1962 [15]. Chiar devenit bolşevic, Pokrovski nu ar fi reuşit să Cu puţin timp înainte de respectiva consfătuire, meargă mai departe de „materialismul economic” revista CC al PCUS Comunistul publicase un articol şi să însuşească bazele materialismului istoric. Ar al istoricilor Miliţa Necikina, Iuri Poliakov şi Lev fi comis o vulgarizare nepermisă a marxismului în Cerepnin, în care autorii se pronunţau în favoarea spiritul materialismului economic şi nu ar fi înţeles „aprecierii obiective, fără emoţii inutile, false glori- legităţile economice ale progresului istoric, dialec- fi cări sau inutile înjosiri, a unui mare istoric de ori- tica dezvoltării forţelor şi relaţiilor de producţie, entare marxistă, a unei mari personalităţi a timpului legătura luptei de clasă cu dezvoltarea economică său, care a contribuit mult la dezvoltarea ştiinţei is- a ţării, rolul activ al maselor şi al personalităţii în torice sovietice” [16]. În continuarea demersurilor istorie, precum şi o serie de alte teze esenţiale ale de reabilitare a marelui istoric sovietic, Lev V. Ce- teoriei materialismului istoric [11]. repnin a publicat un amplu material în volumul IV Mai ales după victoria „Marii Revoluţii Socialis- al Studiilor de istorie a ştiinţei istorice din URSS, în te din Octombrie”, Pokrovski ar fi promovat, în luc- care, după o analiză obiectivă a rezultatelor activită- rările sale, o atitudine „lichidatoristă” faţă de istorie ţii ştiinţifi ce a lui M.. Pokrovski, a constatat că „in- în calitate de ştiinţă socială: „studierea unilaterală a clusiv seria de erori” comise de respectivul istoric materialului concret-istoric, sociologizarea vulgară nu îi diminuau cu nimic contribuţia sa la dezvolta- a istoriei, atitudinea nihilistă faţă de trecut, negarea rea ştiinţei istorice marxist-leniniste: „Greşelile lui rolului patriotismului maselor populare în trecutul Pokrovski nu sunt doar greşelile sale personale. Ele prerevoluţionar al Rusiei, expunerea vulgară a eve- oglindeau starea de lucruri din ştiinţa istorică din nimentelor istorice, „din punctul de vedere al zilei de acea perioadă, neelaborarea unei serii de probleme astăzi”, – acestea ar fi fost trăsăturile caracteristice importante, difi cultăţile procesului de constituire a ale concepţiei istorice a acad. M. N. Pokrovski [12]. istoriografi ei sovietice marxiste” [17]. Pokrovski nu reuşise să înţeleagă „nici impor- În paralel cu demersurile de reabilitare a şcolii tanţa progresistă a alipirii diferitelor popoare la Ru- istorice a acad. Mihail N. Pokrovski, începutul ani- sia ţaristă”, limitându-se la a indica doar părţile ne- lor ’60 a fost marcat de apariţia unor lucrări despre gative ale politicii ţarismului. Chiar dacă consacrase Primul Război Mondial, scrise în spiritul hotărârilor o mare parte a creaţiei sale studierii problemelor congreselor XX şi XXII ale PCUS. Astfel se prezin- nr. 4 (35), decembrie 2014 - 67 Akademos tă, bunăoară, lucrarea lui V. I. Bovâkin Din istoria a războiului mondial”. Respectiva intenţie a şi fost începutului primului război mondial, conţinând o realizată în anul următor, 1962, de către istoricul K critică severă la adresa „rolului de servitoare a isto- B. Vinogradov, prin editarea unei lucrări de pionie- riografi ei burgheze în problema responsabilităţilor rat cu caracter istoriografi c pe tema Primului Război pentru declanşarea primului război mondial” [18]. Mondial. În opinia autorului, una din metodele cele mai des În opinia autorului, „avantajul” istoricilor so- utilizate de „tăinuire a adevăratei istorii a începutu- vietici consta anume în faptul că ei se conduceau în lui primului război mondial” consta în examinarea, activitatea lor „de cea mai avansată ştiinţă marxist- de către „istoriografi a burgheză”, a istoriei diploma- leninistă”, în timp ce „gândirea istoriografi că bur- ţiei în mod independent şi izolat de „baza ei social- gheză se afl a într-un veritabil impas al creaţiei, dat conomică”. În urma acestui fapt, războiul apărea fi ind că refuza să recunoască caracterul imperialist nu ca un rezultat al manifestării unor contradicţii al primului război mondial” [22]. Odată cu critica obiective, ci ca o serie de „neînţelegeri, nedumeriri intransigentă, în conformitate cu indicaţiile leninis- şi întâmplări tragice în relaţiile dintre state” [19]. te din octombrie 1914, a „minciunilor, sofi smelor şi Referindu-se la politica ţarismului rus în Ori- frazelor patriotice răspândite de către clasele domi- entul Apropiat, V. I. Bovâkin era, în principiu, de nante, moşierii şi burghezia în apărarea războiului” acord cu faptul că strâmtorile Bosfor şi Dardanele [23], V. I. Lenin mai era invocat de autor pentru a au constituit prioritatea centrală a acestuia, dată fi - demonstra aceeaşi teză privind „slăbiciunea ţaris- ind importanţa lor strategică. În plus, către începutul mului rus” care „încetase să mai fi e duşmanul prin- Primului Război Mondial, strâmtorile deveniseră cipal al libertăţii în Europa”. În această ordine de importante inclusiv din punct de vedere economic, idei, V. I. Lenin ar fi afi rmat, încă în 1909, că „în întrucât circa 37% din întreg exportul Rusiei se Europa s-a constituit o reacţiune internaţională a gu- efectua prin Bosfor şi Dardanele [20]. vernelor burgheze”, de unde ar fi reieşit că Lenin nu Locul central al lucrării lui V. I. Bovâkin îl ocu- mai considera Rusia ţaristă „bastionul atotputernic pă, totuşi, problema relaţiilor ruso-franceze în anii al reacţiunii” [24]. premergători Primului Război Mondial. În accepţia Împlinirea, în vara anului 1964, a 50 de ani de la autorului, alianţa dintre Franţa şi Rusia – acordul declanşarea Primului Război Mondial a contribuit politic din 15 (27) august 1891, completat cu con- la apariţia unor noi lucrări ale istoricilor şi militari- venţia militară din 23 decembrie 1893 / 4 ianuarie lor sovietici, tratând cauzele, caracterul războiului, 1894 – fusese încheiată în condiţiile în care contra- precum şi obiectivele şi planurile ţărilor angajate în dicţiile franco-germane şi cele ruso-germane erau confl ict. încă dominante în viaţa politică europeană şi inter- Astfel, în lucrarea coloneilor (r) D.V. Verjho- naţională. Pe parcurs însă, ca urmare a activizării vski şi V.F. Leahov, declanşarea Primului Război expansiunii coloniale a Germaniei, pe primul loc Mondial – ca şi celui de al doilea – era pusă în s-au plasat contradicţiile anglo-germane. Iar, după responsabilitatea exclusivă a „imperialismului ger- instituirea, în 1904, a „Antantei cordiale” dintre man”: „Germania a consacrat cel puţin 20 de ani Franţa şi Marea Britanie, alianţa ruso-franceză ar pregătirilor intense ale celor două războaie mondi- fi trecut pe un loc secund, Rusia transformându-se ale şi alţi peste 10 ani, purtării acestora” [25]. Mai într-o „anexă” a alianţei anglo-franceze. Acest lu- mult ca atât, istoricii şi generalii germani, în opinia cru, în opinia lui V.I. Bovâkin, s-ar fi manifestat in- celor doi autori, erau şi „cei mai mari falsifi catori clusiv în dependenţa economică a Rusiei ţariste faţă ai istoriei primului război mondial”, fi ind constrânşi de Franţa şi Marea Britanie [21]. „să justifi ce, cumva, prăbuşirea politicii de cuceriri Într-o atare manieră diplomatică, V. I. Bovâ- a imperialismului german, înfrângerea Germaniei în kin încerca să înlăture orice posibilă culpabilizare război” [26]. Una din curiozităţile respectivei luc- a Rusiei ţariste pentru declanşarea Primului Răz- rări consta în faptul că înfrângerea Germaniei în boi Mondial, punând acest lucru exclusiv pe sea- etapa fi nală a Primului Război Mondial s-ar fi dato- ma contradicţiilor imperialiste franco-germane şi rat... „luptei poporului sovietic împotriva ocupanţi- anglo-germane. lor austro-germani” [27], în situaţia în care Uniunea Acelaşi V. I. Bovâkin afi rma că o lucrare Sovietică fusese creată la 30 decembrie 1922, iar consac rată anume studierii istoriografi ei Primului despre constituirea unei „noi comunităţi istorice de Război Mondial ar fi extrem de utilă „pentru ilus- oameni”, a „poporului sovietic”, s-a vorbit abia din trarea metodelor şi procedeelor la care istoriografi a 7 octombrie 1977, odată cu adoptarea unei noi Con- burgheză recurge, pentru a falsifi ca adevărata istorie stituţii a Uniunii Sovietice. 68 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Istorie

Potrivit unei alte lucrări, aparţinând istoricilor Primului Război Mondial, în aspectele sale esenţi- M. Airapetean şi P. Kabanov şi editată în acelaşi an ale, precum şi afi rmarea şi consolidarea abordării 1964, „primul război mondial a fost pregătit în ega- complexe a problemelor de istorie a Rusiei în anii lă măsură de toate puterile imperialiste”, însă „insti- Primului Război Mondial. gatorul direct, aţâţătorul primului război mondial a Între timp, anul 1964 a adus o nouă schimbare fost imperialismul cel mai belicos şi mai prădalnic a conducerii de partid şi de stat a Uniunii Sovie- – cel german” [28]. Cu referire la Rusia ţaristă, în tice, Nikita S. Hruşciov fi ind înlocuit cu noul se- ajunul războiului mondial, lupta în interiorul aces- cretar general al PCUS, Leonid I. Brejnev (1906– teia s-a dat, pe de o parte, între cercurile moşiereşti 1982). Chiar dacă iniţial au fost anunţate o serie reprezentate de Purişkevici, Durnovo, Stolâpin de reforme, inclusiv în domeniul ştiinţelor socio- (asasinat în 1911) şi alţii, care se pronunţau împot- umane, acestea au durat doar până la confl ictul din- riva războiului cu Germania, ce-ar fi condus ine- tre Moscova şi Praga din august 1968, după care, vitabil la înfrângerea Rusiei, la căderea ţarismului din teamă pentru o eventuală contaminare cu „vi- şi victoria revoluţiei populare şi, pe de altă parte, rusul” liberalizării regimului comunist, în URSS a cercurile burgheze reprezentate în special de kadeţi fost iarăşi revigorat şi consolidat regimul autoritar (rus. «конституционные демократы», «кадеты», de conducere de esenţă neostalinistă [32], în cadrul democraţii constituţionali), care pledau în favoarea căruia un loc prioritar l-a ocupat proslăvirea „în- războiului, fi ind convinşi că înfrângerea Germaniei ţelepciunii” şi „clarviziunii leninistului devotat” şi a aliaţilor acesteia – Austro-Ungaria şi Turcia – ar Leonid I. Brejnev. Tot atunci au fost sistate admi- fi condus la satisfacerea intereselor imperialiste ale nistrativ şi discuţiile publice dintre savanţii sovie- Rusiei în Orientul Apropiat, la cucerirea râvnitelor tici „liberali” şi cei „conservatori” sau neostalinişti, strâmtori ale Mării Negre, respectiv, la consolidarea ultimilor creându-li-se o situaţie cvasidominantă în poziţiilor burgheziei ruse în interiorul ţării şi pe are- spectrul ştiinţelor socio-umane [33]. na internaţională[29]. În consecinţă, implicându-se În acele condiţii de schimbare radicală a cur- în războiul mondial, Rusia s-a transformat într-o sului politic de la „dezgheţul hruşciovist” spre un „sursă principală de resurse umane ale Antantei”, nou stalinism, s-a produs şi editarea materiale- nefi ind pregătită să poarte un război de uzură [30]. lor sesiunii ştiinţifi ce din 17-20 noiembrie 1964, Punctul culminant al efortului de destalinizare constatându-se o clară discrepanţă între spiritul li- a ştiinţei istorice sovietice, respectiv, de repunere în beral în care se desfăşurase acea sesiune şi textele discuţie a istoriei Primului Război Mondial, a parti- cenzurate cu grijă ale referatelor şi comunicărilor. cipării Rusiei ţariste la acea confl agraţie, precum și Astfel, în textul raportului preşedintelui secţiei de revizuire, pe baze obiective, a importanţei şcolii Consiliului Ştiinţifi c, A. L. Sidorov, se punea un ac- istorice a lui Mihail N. Pokrovski, l-a constituit cea cent deosebit pe infl uenţa războiului mondial asupra de a VII-a sesiune ştiinţifi că a secţiei „Legităţile de dezvoltării social-economice a Rusiei, afi rmându-se bază şi particularităţile dezvoltării Rusiei în perioa- că studierea economiei la etapa imperialismului are da imperialismului” din cadrul Consiliului Ştiinţifi c o importanţă deosebită în identifi carea locului Ru- al Academiei de Ştiinţe a URSS pentru studierea siei în rândul ţărilor participante la Primul Război problemei „Istoriei Marii Revoluţii Socialiste din Mondial [34]. Era o intenţie străvezie de a înlătura Octombrie”. Desfăşurată la Moscova între 17 şi 20 orice posibile acuzaţii de complicitate a Rusiei la noiembrie 1964 sub auspiciile revenirii la metodo- declanşarea Primului Război Mondial. logia leninistă originară a Primului Război Mon- În opinia lui A. L. Sidorov, Mihail N. Pokrovs- dial, sesiunea ştiinţifi că în cauză a fost una dintre ki reuşise cu brio să demaşte miturile istoriografi ei cele mai de amploare şi reprezentative din întreaga burgheze cu privire la cauzele războiului, însă con- perioadă postbelică. Au participat circa 170 de cer- siderase în mod greşit ţarismul, –„cu tradiţionala sa cetători din diferite republici unionale şi regiuni ale politică de expansiune externă şi de cuceriri terito- fostei URSS, în cadrul şedinţelor plenare şi celor riale”, – drept cea mai activă putere în declanşarea din secţii fi ind audiate circa 50 de referate şi comu- războiului mondial [35]. Între timp însă, susţinea nicări [31]. A. L. Sidorov, chiar prima generaţie de istorici Particularitatea sesiunii ştiinţifi ce din noiembrie sovietici din anii 1920 reuşise să demonstreze că, 1964, prilejuită de împlinirea a 50 de ani de la înce- „deşi în preajma războiului în Rusia se constituise putul Primului Război Mondial, a constat în carac- un capitalism fi nanciar de acelaşi tip cu capitalismul terul ei multiaspectual, urmărindu-se două obiective monopolist occidental şi chiar dacă capitalismul rus de bază: identifi carea nivelului de studiere a istoriei urmărea propriile interese imperialiste, totuşi rolul nr. 4 (35), decembrie 2014 - 69 Akademos

Rusiei în declanşarea Primului Război Mondial a şi agresiv al Rusiei ţariste pe arena internaţională” fost unul secund, comparativ cu principalele puteri [40]. imperialiste – Marea Britanie şi Germania. În rezoluţia sesiunii ştiinţifi ce din noiembrie Cu toate acestea, afi rma acelaşi A. L. Sidorov, 1964 se menţiona „necesitatea coordonării lucră- Mihail N. Pokrovski îşi însuşise principalele cuce- rilor istoricilor, preocupaţi de problematica premi- riri ale tinerei ştiinţe sovietice în varianta lor cea selor Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie”. În mai inconsistentă, imatură şi denaturată, solidari- rândul acestor premise, conform textului aceleiaşi zându-se cu concepţiile lui Vanag şi Kriţman, po- rezoluţii, problemele istoriei Primului Război Mon- trivit căror Rusia ar fi fost „o semicolonie a imperi- dial ocupă un loc important, dat fi ind că războiul, alismului anglo-francez”. Şi chiar dacă ulterior atât conform aprecierii lui V. I. Lenin, a fost „un mare Kriţman cât şi Vanag au renunţat la această versiu- şi puternic regizor care a accelerat mersul istoriei ne, concepţia respectivă a pătruns inclusiv în Cursul universale şi a dat naştere unor crize economice, po- scurt de istorie a Partidului Comunist (bolşevic) al litice, naţionale şi internaţionale de o forţă nemaiîn- Uniunii Sovietice, fi ind proclamată „adevăr în ulti- tâlnită până atunci” [41]. mă instanţă” [36]. Studierea istoriei Primului Război Mondial era În cadrul aceleiaşi sesiuni din 17-20 noiembrie necesară inclusiv din considerentul că, „într-un timp 1964, un raport special – cel al lui V. A. Emeţ – a nu prea îndepărtat, s-au putut constata tendinţe de fost consacrat analizei istoriografi ei sovietice a ori- abatere de la tezele şi aprecierile leniniste ale acestui ginilor Primului Război Mondial. Referindu-se în război”. Respectiv, rezoluţia cerea istoricilor sovie- special la lucrările lui M. N. Pokrovski în acest do- tici „o mai profundă studiere a moştenirii leniniste meniu, V. A. Emeţ a apreciat că acesta „nu a fost un în domeniul războiului, păcii şi revoluţiei”. Depăşi- specialist în domeniul istoriei relaţiilor internaţio- rea consecinţelor manifestării dogmatismului cerea nale şi al politicii externe a Rusiei în epoca impe- „o înţelegere mai profundă a întregului proces isto- rialismului, deoarece nu a lăsat studii monografi ce ric rusesc şi a concepţiei leniniste a capitalismului în acest domeniu” [37]. Mai mult ca atât, chiar dacă rusesc, studierea economiei într-o legătură indiso- Pokrovski a fost „redactorul formal” al operei cla- lubilă cu structura socială, cu lupta de clasă şi cu sice a lui V. I. Lenin, Imperialismul, stadiul cel mai suprastructura politică a societăţii”. „Doar pe o ast- înalt al capitalismului, în realitate nu a acceptat, în fel de bază solidă, constata rezoluţia sesiunii ştiin- acea perioadă, teoria leninistă a imperialismului, ţifi ce din noiembrie 1964, pot şi trebuie să fi e eli- afl ându-se sub infl uenţa concepţiei capitalismului minate marile neajunsuri în studierea capitalismului fi nanciar a lui Hilferding. Drept dovadă a acestui rusesc la toate etapele sale de evoluţie, începând cu fapt, V. A. Emeţ invoca afi rmația lui Pokrovski cum geneza sa şi până în 1917, în identifi carea legităţilor că el ar fi oscilat, în acei ani, „între două scaune: în- sale specifi ce” [42]. tre concepţia lui Hilferding şi cea a lui Lenin” [38]. În confi rmarea actualităţii, importanţei şi posi- Însă cea mai „serioasă” obiecţie la adresa lui Pokro- bilităţilor studierii problematicii social-economice, vski a constat în faptul că el nu a avut posibilitatea culegerea respectivă conţinea un amplu articol al familiarizării cu „moştenirea leninistă integrală”, istoricilor A. L. Sidorov, V. I. Bovâkin şi P. V. Vo- dat fi ind că editarea primei ediţii a Operelor incom- lobuev, privind problemele economice şi sociale ale plete ale lui Lenin se încheiase doar către 1926, iar Primului Război Mondial [43]. următoarele două ediţii, „mai complete”, au apărut Reeditarea stalinismului în URSS după înăbu- în anul morţii lui Pokrovski, în timp ce operele lui şirea „Primăverii de la Praga” din 1968 a avut con- K. Marx şi Fr. Engels au început a fi editate doar din secinţe dramatice pentru ştiinţa istorică sovietică, 1928 [39]. În mod evident, M.N. Pokrovski a fost aceasta fi ind supusă unei noi ideologizări şi poli- lipsit de orice şansă de a deveni un „marxist-leninist tizări în condiţiile înăspririi „Războiului Rece”. O perfect”! ilustrare pregnantă a consecinţelor dictatului PCUS, Referindu-se la scrisoarea lui I. V. Stalin cu – dar şi al KGB-ului sovietic, în egală măsură, – privire la lucrarea lui Fr. Engels Politica externă a exercitat asupra istoricilor preocupaţi de tematica ţarismului rus, în care dictatorul sovietic atenţiona Primului Război Mondial serveşte lucrarea cunos- că „politica de cuceriri, cu toate mârşăviile ei, nu a cutului istoric Nikolai N. Iakovlev, autor al unei po- constituit un monopol exclusiv al ţarilor ruşi”, V. A. pulare sinteze de istorie contemporană a SUA [44], Emeţ considera că Stalin avusese perfectă dreptate care a publicat, în 1974, şi o lucrare despre Primul criticându-l pe întemeietorul comunismului ştiinţi- Război Mondial [45]. Şi nu doar pe motivul împli- fi c, deoarece acesta „supraestimase rolul reacţionar nirii, în acel an, a 60 de ani de la declanşarea primei 70 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Istorie confl agraţii mondiale, ci pentru a da o ripostă cât Mondial, aceasta nemaifi ind în stare să ţină pasul cu mai severă romanului scriitorului antisovietic Ale- noile metodici şi idei teoretice occidentale şi chiar xandr Soljeniţîn August 1914, din marele proiect să asimileze noul material factologic conţinut în Roata roşie, apărut în Occident [46]. avalanşa de lucrări şi sinteze apărute atât în Europa În lucrarea sa, într-o manieră populară şi expre- Occidentală, cât şi în SUA, Canada sau alte ţări ale sivă, N. N. Iakovlev dezvolta teza înfrângerii Rusiei lumii [52]. ţariste în Primul Război Mondial, ca urmare a „lo- A fost necesară o nouă schimbare a conducerii viturii în spate” aplicate de către burghezia rusă. Cu Uniunii Sovietice, accederea la putere a unui nou referire aluzivă dar foarte străvezie la romanul lui lider de felul lui Mihail S. Gorbaciov, proclamarea A. I. Soljeniţîn, N. N. Iakovlev menţiona că „ser- politicii de perestroika şi glasnosti, pentru ca expo- vitorii năimiţi ai reacţiunii imperialiste speculează nenţii ştiinţelor socio-umane să recunoască, într-un subtil aspectul exterior al evenimentelor Primului fi nal, că „falsifi când trecutul, deformând conşti- Război Mondial, crezând că resorturile acestora inţa şi consolidând o serie de mituri, istoria, ca şi sunt bine ascunse şi în siguranţă deplină. Desigur, organele de represiune, a distrus şi a constrâns; ea ei se înşeală. Ştiinţa istorică sovietică a demonstrat nu numai a avut de suferit, ci şi a contribuit direct deja, cum anume s-au produs lucrurile în realitate. la impunerea suferinţei” [53]. Şi doar ca urmare a Şi dacă mai există necesitatea de a reveni la aceas- recunoaşterii ofi ciale a rolului de servitoare a ide- tă temă deja soluţionată, acest lucru urmează să se ologiei marxist-leniniste şi a purtătorului aces- facă doar dintr-un singur motiv – pentru a face lumi- teia, – Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, – nă în problema rolului masoneriei ruse şi a metode- istoriografi a Primului Război Mondial a reuşit, în lor utilizate de această supra-organizaţie, pentru a-şi mare măsură, să se debaraseze de sechelele şi ta- mătura urmele lăsate” [47]. În opinia autorului, im- rele trecutului sovietic, înregistrând progrese reale portanţa istorică universală a Revoluţiei din Octom- în studierea pe baze ştiinţifi ce a proceselor şi eve- brie consta anume în faptul că „paloşul revoluţiei a nimentelor din cadrul primei confl agraţii mondiale. răpus canalia (rus. «гадина») anume în momentul Bibliografi e în care abia se învăţa să stea pe propriile picioare”, şi acest lucru, considera N. N. Iakovlev, „îl datorăm 1. Crimele lui Stalin. Raportul secret al lui Hruşciov exclusiv clarviziunii geniale a strategului revoluţiei, la Congresul al XX-lea al PCUS. Cuvânt înainte de Gh. Buzatu. Studiu introd., note şi glosar de Vladimir Zadian întemeietorului statului sovietic, Vladimir Ilici Le- şi Gheorghe Neacşu. Ediţie îngrijită de Radu-Dan Vlad, nin” [48]. Editura Majadahonda, Bucureşti, 1998, p. 6. În loc de concluzii 2. Известия ЦК КПСС. 1989. № 3. С. 128-132. 3. Crimele lui Stalin. Raportul secret al lui Hruşciov În anii 1970, desigur, au continuat să apară la Congresul al XX-lea al PCUS. Cuvânt înainte de Gh. lucrări şi chiar sinteze de istorie a Primului Răz- Buzatu. Studiu introd., note şi glosar de Vladimir Zadian boi Mondial, evidenţiindu-se, în această privin- şi Gheorghe Neacşu. Ediţie îngrijită de Radu-Dan Vlad, ţă, monografi a în două volume sub redacţia lui Editura Majadahonda, Bucureşti, 1998, p. 6. I. I. Rostunov [49] sau sinteza de istorie a Primu- 4. Наумов В. П., Курин Л. Л. Завещание Ленина lui Război Mondial a aceluiaşi autor conţinută în // Историки спорят. 13 бесед / Под общ. ред. В.С. ediţia a treia a Marii Enciclopedii Sovietice din Лельчука. Москва: Политиздат, 1989. С. 84-121. 1975 [50]. Toate acele lucrări însă, erau redacta- 5. Ibidem, p. 94-95. 6. XX съезд КПСС и его исторические реальности te într-o manieră strict doctrinară, Primul Război / Институт марксизма-ленинизма при ЦК КПСС. Под Mondial fi ind examinat doar prin prisma „acutiză- общ. ред. В.В. Журавлева. Москва: Политиздат, 1991. rii luptei de clasă, a maturizării accelerate a pre- С. 42-46. miselor obiective ale Marii Revoluţii Socialiste 7. Expresie devenită celebră datorită nuvelei Dez- din Octombrie şi inaugurării unei noi ere în istoria ghețul (rus. Оттепель), aparținând scriitorului Ilya omenirii – a trecerii de la capitalism la socialism şi Ehrenburg (1891-1967), prin care este caracterizată pe- comunism” [51]. rioada de după moartea lui I.V. Stalin din martie 1953 Ca urmare a acelei situaţii, „încremenirea” şi și până pe la începutul anilor ʼ60 ai sec. XX. Sunt anii dogmatizarea unor teze metodologice perimate, când la putere în Uniunea Sovietică s-a afl at Nikita Ser- gheevici Hrușciov (1894-1971), deținând funcția de prim subordonarea gândirii ştiinţifi ce canoanelor ideo- secretar al PCUS (1953-1964) și aceea de premier (1958- logice ale PCUS şi „necesităţilor politice curente” 1964). Deși parțială, selectivă și inconsecventă, desta- ale acestuia, au condus inevitabil la o stagnare pre- linizarea constituie trăsătura caracteristică a „dezghețu- lungită a istoriografi ei sovietice a Primului Război lui” inițiat de Nikita Hrușciov. Astfel, în faimosul raport nr. 4 (35), decembrie 2014 - 71 Akademos secret „Despre cultul personalității și consecințele sale”, Советского Союза. Москва: Госполитиздат, 1961. С. ținut în sesiune închisă la Congresul al XX-lea al PCUS 25, 39). din 25 februarie 1956, Hrușciov și-a șocat ascultătorii prin 15. Соколов О. Д., Покровский М. Н. и советская denunțarea conducerii dictatoriale a lui Stalin și a cultului историческая наука. Москва: Издательство «Мысль», personalității sale. A atacat, de asemenea, crimele comi- 1970. С. 25-26. se de Stalin și de anturajul său. Impactul discursului lui 16. Нечкина М., Поляков Ю., Черепнин Л. Неко- Hrușciov asupra politicii interne și externe sovietice a fost торые вопросы истории советской исторической нау- imens. În anii care au urmat, au fost puși în libertate un ки. În: Коммунист. 1961. № 9. С. 63. mare număr de disidenți politici și inițiate o serie de re- 17. Черепнин Л. В. М. Н. Покровский и его роль forme în diverse domenii. Astfel, problemele agriculturii в развитии советской исторической науки // Очерки sovietice devin o preocupare majoră a lui N.S. Hrușciov, истории исторической науки в СССР. Т. IV. Под ред. îmbunătățind remunerarea pentru recoltele obținute și in- М.В. Нечкиной (гл. ред.). Москва: Издательство «На- vestind mai mult în agricultură. De asemenea, urmărind ука», 1966. С. 192, 198. slăbirea puterii birocrației centrale, a renunțat, în 1957, la 18. Бовыкин В. И. Из истории возникновения ministerele industriale din Moscova, înlocuindu-le cu so- первой мировой войны. Отношения России и Фран- vietele (consiliile) economice regionale (sovnarhoz). Așa ции в 1912-1914 гг. Москва: Издательство Москов- cum apreciază istoricul Vl. Tismăneanu, „lipsit de cultură, ского университета, 1961. С. 4. brutal în relațiile cu intelectualii, vehement și chiar vulgar 19. Ibidem, p. 4-5. în exprimare, Hrușciov a fost în același timp convins că 20. Ibidem, p. 125. sistemul poate fi reformat și că violența teroristă putea fi 21. Ibidem, p. 55-57. evitată. A nutrit iluzii despre Lenin și leninism și chiar în 22. Виноградов К. Б. Буржуазная историогра- privința lui Stalin s-a ferit să meargă până la capăt”. Toc- фия первой мировой войны. Происхождение войны mai din aceste considerente, „dezghețul hrușciovist” nu a и международные отношения 1914-1917 гг. Под ред. atins originile sistemice ale regimului bolșevic. И.С. Галкина. Москва: Издательство социально- 8. Хрущев Н. С. За тесную связь литературы и экономической литературы, 1962. С. 385-386. искусства с жизнью народа. Москва: Издательство 23. Ibidem, p. 392. политической литературы, 1957. С. 16, 18. 24. Ibidem, p. 10. 9. Покровский М. Н. Большая Советская Энци- 25. Вержховский Д. В., Ляхов В. Ф. Первая ми- клопедия. Третье издание. Гл. ред. А.М. Прохоров. ровая война 1914-1918 гг. Москва: Военное издатель- Т. 20. Москва: Издательство «Советская Энциклопе- ство Министерства Обороны СССР, 1964. С. 3. дия», 1975. С. 168-169. 26. Ibidem, p. 7. 10. Соколов О. Д. М.Н. Покровский и советская 27. Ibidem, p. 8. историческая наука. Москва: Издательство «Мысль», 28. Айрапетян М. Э., Кабанов П. Ф. Первая им- 1970. С. 77. периалистическая война 1914-1918 гг. Москва: Изда- 11. Михаил Николаевич Покровский (1868- тельство «Просвещение», 1964. С. 7. 1932) // Большая Советская Энциклопедия. Т. 33. 29. Ibidem. Гл. ред. Б.А. Введенский. Москва: Главное научное 30. Ibidem. издательство «Большая Советская Энциклопедия», 31. Первая мировая война 1914-1918 / АН СССР, 1955. С. 492. Институт истории. А.Л. Сидоров (отв. ред.). Москва: 12. Ibidem. Издательство «Наука», 1968. С. 3. 13. Ibidem, p. 492-493. 32. Зубкова Е. Ю. Опыт и уроки незавершенных 14. În timp ce Congresul XX al PCUS a denunţat cul- поворотов 1956 и 1965 годов // Вопросы истории tul personalităţii lui I.V. Stalin, Congresul XXII al PCUS КПСС. 1988. № 4. С. 76-86. din 1961 a adoptat un nou program al PCUS, cu angaja- 33. Alexander Werth, Russie: espiors et craintes, mentul solemn al acestuia de a fi naliza, în linii generale, Editions Stock, Paris, 1970, p. 317-326. pe parcursul perioadei 1971-1980, „construcţia societăţii 34. Первая мировая война 1914-1918 / АН СССР, comuniste”, la fi nele căreia în societatea sovietică urma a Институт истории. А.Л. Сидоров (отв. ред.). Москва: fi realizat principiul repartizării bunurilor materiale „con- Издательство «Наука», 1968. С. 4. form necesităţilor” şi al funcţionării economiei sovietice 35. Ibidem. în baza unei singure forme de proprietate, a celei „atotno- 36. Ibidem. rodnice”. Cu referire la obiectul nostru de studiu, progra- 37. Емец В. А. Советская историография проис- mul PCUS din 1961 menţiona că „Primul Război Mondi- хождения первой мировой войны // Первая мировая al şi Revoluţia Socialistă din Octombrie au pus începutul война 1914-1918 / АН СССР, Институт истории. А.Л. crizei generale a capitalismului”. Totodată, „chiar dacă Сидоров (отв. ред.). Москва: Издательство «Наука», ambele războaie mondiale, declanşate de imperialişti, se 1968. С. 32. încheiaseră cu revoluţii socialiste victorioase, acestea, 38. Ibidem, p. 33. – preciza acelaşi document de partid, – sunt posibile şi 39. Ibidem, p. 36. fără războaie” (Программа Коммунистической партии 40. Ibidem, p. 45.

72 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Istorie

41. Первая мировая война 1914-1918 / АН СССР, В двух томах. Под ред. И.И. Ростунова / АН СССР; Институт истории. А.Л. Сидоров (отв. ред.). Москва: Институт военной истории Министерства Обороны Издательство «Наука», 1968. С. 20-21. СССР. Т. 1.- 446с.; Т. 2.- 608 с. Москва: Издательство 42. Ibidem, p. 21. «Наука», 1975. 43. Сидоров А. Л., Бовыкин В. И., Волобуев П. В. 50. Ростунов И. И. Первая мировая война // Боль- Экономические и социальные проблемы первой ми- шая Советская Энциклопедия. Третье издание. Гл. ровой войны // Первая мировая война 1914-1918 / АН ред. А.М. Прохоров. Т. 19. Москва: Издательство СССР, Институт истории. А.Л. Сидоров (отв. ред.). «Советская Энциклопедия», 1975. С. 340-352. Москва: Издательство «Наука», 1968. С. 179-191. 51. Ростунов И. И. Первая мировая война // Боль- 44. Iakovlev N. N. Istoria contemporană a SUA. шая Советская Энциклопедия. Третье издание. Гл. 1917-1960. Bucureşti: Editura Politică, 1963, 720 p. ред. А.М. Прохоров. Т. 19. Москва: Издательство 45. Яковлев Н. Н. 1 августа 1914. Москва: «Моло- «Советская Энциклопедия», 1975. С. 351. дая гвардия», 1974. 52. Козенко Б. Д. Отечественная историография 46. Солженицын Александр. Красное колесо. первой мировой войны // Новая и новейшая история. Узел I. Август Четырнадцатого. Исторический роман. 2001. № 3. С. 18. Москва: Издательство «Время», 2007. 53. Советское общество: возникновение, разви- 47. Яковлев Н. Н. 1 августа 1914. Москва: «Моло- тие, исторический финал. Т. 2: Апогей и крах ста- дая гвардия», 1974. C. 226. линизма. Под общей ред. акад. Ю.Н. Афанасьева. 48. Ibidem. Москва: Российский государственный гуманитарный 49. История первой мировой войны. 1914-1918. университет, 1997. С. 511.

Mihail Petric. Iarna în împrejurimile Kievului, u/c, 34 × 50 cm, 1953. Din colecțiile MNAM

nr. 4 (35), decembrie 2014 - 73 Akademos

C. STERE ȘI PROBLEMA Ideile cu privire la marele război european și idealul unității naționale, pe care le-a expus în ese- BASARABIEI urile sale din 1914 – 1915 (România și războiul ÎN PARLAMENTUL european; Din carnetul unui solitar. Pentru ce sunt ROMÂNIEI ÎN PERIOADA un trădător), rectorul Universității din Iași, deputa- tul liberal, omul de cultură și de știință, publicistul NEUTRALITĂȚII Constantin Stere, născut în județul Soroca, cea mai (sfârșitul anului 1915) autorizată voce în problema Basarabiei în instituția legislativă de la Bucureşti, le-a apărat și de la tribu- Dr. hab. Gheorghe E. COJOCARU na parlamentară. Oportunitatea de a se pronunţa s-a ivit în cadrul dezbaterilor din Adunarea Deputaților Institutul de Istorie pe marginea Mesajului Regal, din decembrie 1915. Stere urca la tribuna Camerei într-o atmosferă C. STERE AND THE ISSUE of BESSARABIA IN deloc favorabilă convingerilor sale. Majoritatea co- THE PARLIAMENT of ROMANIA IN THE PERIOD vârșitoare a clasei politice românești agrea și pro- of NEUTRALITY (LATE 1915) Summary. Regarding his position on the great mova puternic, pe fondul neutralității provizorii a European war and the ideal of national unity, which României, aderarea la Quadrupla Alianță, afi șând he previously exposed in the press, Constantin Stere o atitudine ostilă față de îndemnul de apropiere de argued it in late 1915 and from the Tribune of the blocul Țărilor Centrale. Cuprins de emoții, pentru Romanian Parliament in an unfavorable atmosphere. că realiza cum va fi întâmpinat punctul său de vede- The overwhelming majority of the Romanian politi- re asupra cursului extern al României în condițiile cal class was agreeing and strongly promoting, amid războiului, deoarece văzuse deja cum unul dintre the neutrality of Romania, the adhesion to the Four- liderii Partidului Conservator, germanofi lul P. P. fold Alliance, displaying a hostile attitude towards Carp, fusese etichetat drept „junker german”, Stere his urge to join the Central Countries coalition. He considera că orientarea spre țările Antantei era gre- approached directly the Russia issue, by formulating șită. Realizând de la bun început că „Parlamentul nu a fundamental question: what event will there be created for the Romanian interests, obviously, tog- este un cenaclu de discuțiuni academice, ci o arenă ether with this country's victory in the Great War? He de luptă” și nefăcându-și iluzii asupra mijloacelor will also invoke the issue of Bessarabia, which had sale de a infl uența hotărârea unei majorități, C. Stere lost all its rights granted by Alexander I with his Re- se arăta decis să vorbească „pentru istorie”, ca „în gulation of 1812, rising the issue of „restitutio in inte- analele parlamentare să fi e înregistrată și o notă dis- grum”, i.e. full restitution of those lands and peoples cordantă”, vocea unuia care vorbea în numele celor „we've depicted in history”. „două milioane de sufl ete românești, din noaptea tă- Keywords: Constantin Stere, the issue of Bessa- cerii”, de peste Prut. Basarabeanul Stere avea ferma rabia, Russia, Four-fold Alliance, the Great War. convingere că nu se putea vorbi „în numele vreu- Rezumat. Poziţia sa cu privire la marele război nei politici basarabene”, după cum nici în numele european și idealul unității naționale, pe care a expus-o exclusiv al unei „politici ardelene”, declarând în anterior în presa vremii, Constantin Stere a argumen- aplauzele majorității parlamentare că nu există „de- tat-o la fi nele anului 1915 şi de la tribuna Parlamen- cât o singură politică: politica idealului românesc tului României într-o atmosferă deloc favorabilă. Ma- integ ral, fără renunțare și fără uitare”. „Directiva” joritatea covârșitoare a clasei politice românești agrea supremă a unei națiuni în politica internațională, și promova puternic, pe fondul neutralității provizorii după Stere, nu putea fi alta decât interesul național, a României, aderarea la Quadrupla Alianță, afi șând o de unde și datoria clasei politice românești de a ac- atitudine ostilă față de îndemnul său de apropiere de ționa în acest sens și de a asigura afi rmarea idealului blocul Țărilor Centrale. El a abordat direct problema Rusiei, formulând o întrebare cardinală: ce situație național în integralitate [1]. se va crea pentru interesele românești, evident, odată Atâta timp cât este viu sufl etul unui popor, cu victoria acestei ţări în marele război? Va invoca şi puncta apăsat Constantin Stere, acesta poate „nădăj- chestiunea Basarabiei, care pierduse toate drepturile dui mântuirea”. Când însă el se resemnează în fața acordate prin Regulamentul lui Alexandru I, din 1812, opresiunii, se condamnă singur la înfrângere. Stere punând problema „restitutio in integrum”, adică retro- pleca de la constatarea că societatea românească era cedarea completă a acelor pământuri și populații „cu unanimă în ceea ce privește revendicările naționale. care ne-am înfățișat în istorie”. Va accepta să se discute asupra oportunității și prio- Cuvinte-cheie: Constantin Stere, problema rității unor revendicări în funcție de evoluțiile situ- Basarabiei, Rusia, Quadrupla Alianță, marele război. ației internaționale, stabilindu-se cu toată claritatea

74 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Istorie că „niciodată nu poate o națiune cu putere de viață elementele lui constitutive”, acestea incluzând ală- renunța la integritatea idealului său național” [2]. turi de Vechiul Regat și Transilvania, și Bucovina, De la tribuna Parlamentului, Stere a abordat și Basarabia. Respingea categoric și cu probe con- direct problema Rusiei, formulând o întrebare car- cludente acuzațiile conform cărora ar fi indiferent dinală: ce situație se va crea pentru interesele ro- sau că ar nesocoti „însemnătatea cea mare a Ardea- mânești, evident, odată cu victoria Rusiei în marele lului în viața noastră națională”, invocând pe scurt război? Tot el va răspunde că o Rusie victorioasă relațiile sale cu diverși reprezentanți de frunte ai însemna Galiția anexată, însemna Constantinopolul românilor transilvăneni, ca Aurel Popovici, Mihali, și Strâmtorile în posesiunea ei. În această situație, Al. Vaida-Voevod, Iuliu Maniu, Octavian Goga, pe Stere vedea o Rusie triumfătoare întinzându-se de-a care nu o singură dată i-a ajutat sau consiliat. Cauza lungul Dunării, până la frontiera Serbiei și Porțile cea mare, cauza națională, era convins deputatul de de Fier, cu Bulgaria transformată într-un hinterland Iași, putea fi compromisă dacă se scăpa din vedere pentru stăpânirea Bizanțului și a strâmtorilor. În „complexul întreg al chestiunii românești”. Stere consecință, rezuma el, România era condamnată să nutrea convingerea că națiunea română, ridicată la fi e cuprinsă în acest corset (panslavist) „ca o simplă hotarele a trei civilizații, avea să aducă contribuția enclavă, păstrând un contact cu Apusul numai prin sa la tezaurul general al civilizației. El va aminti că Ungaria îndușmănită”. Pentru a se face mai înțeles, Statul român a fost zidit împreună cu românii din va aduce în discuție și cazul ucrainenilor din Ga- Bucovina și Basarabia, care și în epoca lui Alexan- liția, căzută sub ocupația militară rusă, unde noile dru cel Bun, și în timpul lui Ștefan cel Mare sau al autorități țariste au desfi ințat școlile ucrainene, so- lui Ioan Vodă cel Cumplit au făcut parte din vechea cietățile culturale, l-au deportat pe mitropolitul Șep- Moldovă. „Și, d-lor, întreba retoric Stere, puteți afi r- tițki, tăgăduind până și existența poporului ucrai- ma idealul nostru național, aruncându-i peste bordul nean în acel spațiu. O eventuală stăpânire rusească vieții românești și renunțând la istoria trecutului?” asupra Constantinopolului și strâmtorilor, atenționa Pierderea vechilor domenii o resimțea ca pe o rană Stere, era incompatibilă cu independența României, deschisă pe corpul poporului român care, pentru a fi considerată de anumiți oameni de stat ruși drept o vindecat, avea nevoie să pună în mișcare toate „for- pană înfi pta în masivul slav. În cazul unei alianțe cu țele vii ale organismului” [4]. Rusia, România trebuia să joace rolul unei punți de În cazul Basarabiei, nu era deloc sufi cient să trecere pentru trupele ruse în Balcani, astfel încât se vorbească doar despre „eroarea” rusească de la la încheierea păcii, avertiza el, „ne vom trezi cu ar- 1877. „Un popor, spunea Stere, culegând aplauzele matele rusești în țară, cum ne-am găsit și la 1877”. de pe băncile majorității și protestele de pe bănci- Va aminti cazul Ucrainei, care, după „Uniunea” cu le minorității, nu poate afi rma idealul său, sărutând Rusia de la 1654, a pierdut treptat toate drepturile, mâna care l-a lovit!”. El a pus problema „restitutio ajungându-se până în punctul ca poporului ucrai- in integrum”, adică retrocedarea completă a acelor nean să i se refuze până și propria identitate. pământuri și populații „cu care ne-am înfățișat în Va invoca şi cazul Basarabiei, care, spre deose- istorie”. Anume din această perspectivă, Stere va bire de Polonia, afl ată sub dominația aceleiași au- propune să se discute asupra oportunităților și prio- tocrații, nu s-a răsculat niciodată împotriva Curții rităților revendicărilor naționale, subliniind că nu se imperiale și cu toate acestea a pierdut toate dreptu- poate „să renunțăm pe veci la un pământ românesc rile acordate prin Regulamentul lui Alexandru I, din de baștină ” [8]. În acest moment, o voce din sală îi 1812, care îi oferea un statut de autonomie regio- va replica că „nimeni nu a afi rmat aceasta”, altcine- nală. Cu o Rusie victorioasă, pe care nu o va putea va va spune că rândul Basarabiei „va veni” și că „nu opri nimeni, sublinia Stere, nu exista nici siguranța este momentul acum” să se vorbească despre teri- că Ardealul va putea fi adus acasă sau, dacă Transil- toriul dintre Prut și Nistru, iar un A. C. Cuza, depu- vania va reveni la matricea strămoșească cu efortul tat de Iași, va afi rma că „oratorul provoacă iritarea țarului, rămânea pericolul ca întreaga Românie să Camerei”. Față cu toate acestea, Stere va avertiza, cadă sub dominația autocrației din răsărit [3]. de asemenea, asupra faptului că victoria Rusiei, fără După ce a expus eventualele consecințe ale sau, și mai ales, cu o Românie alături, „nu va în- victoriei ruse pentru viitorul României, Stere va semna numai imposibilitatea materială pentru veci insista asupra unui alt principiu al politicii externe de a mai revendica Basarabia, dar înseamnă și con- românești, care nu putea fi altul decât „afi rmarea sacrarea, sancțiunea morală din parte-ne a păcatului integrității idealului nostru național”. Stere avea în rusesc din 1812 și din 1878”. Politica de aliere cu vedere faptul că „noi suntem un singur popor și nu Rusia, considera Stere, ducea la „știrbirea idealului putem tăgădui dreptul la viață națională oricărui din național, la renunțare”.

nr. 4 (35), decembrie 2014 - 75 Akademos

În aceste condiții, el își rezerva dreptul de a pro- război european pentru a asigura viitorul Statului și testa, de a fi de unul „singur împotriva tuturor”. În al neamului românesc, în ansamblul său. Cei doi fi i opinia sa, nimeni nu deține monopolul „de a dis- ai săi se înrolaseră deja în armată, fără să aștepte pune de sufl etele românești”, „fi indcă națiunea este ordinul de mobilizare, iar el însuși se punea la dis- o fi ință vie care trăiește prin veacuri, noi suntem poziția oștirii. „Eu până în ultima clipă nădăjduiesc, numai verigi trecătoare în fi rul nesfârșit de genera- făcea o ultimă destăinuire Stere în aplauzele prelun- ții”. Le va refuza autorităților de vârf dreptul de a gite și repetate ale Camerei, că voi vedea eu, că vor renunța „la mormintele strămoșilor care zac peste vedea copiii noștri România mare, întreagă, neștir- Prut”, de a decide în locul generațiilor viitoare „care bită și liberă pornind, după cuvântul poetului: „De vor veni la viața românească în ținuturile de acolo”. la Nistru și până la Tisa …”. Convingerea sa fermă era că o politică pro-rusă va Atitudinea corpului legislativ față de discursul compromite viitorul Statului Român, „făurindu-i lui Stere era rezumată de deputatul Nicu D. Ghica, lanțurile vasalității”, și nu va putea șterge nici ho- care a menționat că „foarte bine a explicat d. Stere tarul cu Transilvania, pentru că nu se va putea rea- că acest ideal național (al unității – n. n.) formează liza pe această cale dezmembrarea Austro-Ungariei. un tot indivizibil, și că a renunța la cea mai mică „Da, repeta Stere cu un ton supărător de încrezător, părticică însemnează să renunți la desrobirea frați- unul singur care se ridică în numele fi inței veșnice a lor români. Când a fost întrerupt adineauri d. Stere neamului, are dreptate împotriva tuturor”. de către colegii noștri federaliști și i s-a spus: Dar El a amintit că la 1878 Ion C. Brătianu și Mi- cine renunță, acesta a fost din partea opozițiunii hail Kogălniceanu, respectiv, primul-ministru și cel mai bun răspuns la afi rmațiunea d-lui Xeno- ministrul de externe de atunci, nu au acceptat ce- pol, de la Senat, că aceia care râvnesc la Basarabia darea Basarabiei meridionale contra Cadrilaterului, sunt cumpărați cu bani nemțești”. „Nu cred, spunea pentru că nu au dorit să-și dea asentimentul la un N. D. Ghica, că există vreun bărbat de Stat de la act de spoliere a pământului strămoșesc, cerându-le noi care să declare că renunță pentru totdeauna la în acest fel factorilor responsabili ai țării să fi e la cucerirea Ardealului, dar tot așa nu cred că există înălțimea înaintașilor sau, în caz contrar, să pună vreunul care să declare că renunță pentru totdeauna începutul unui nou curs politic prin demolarea mo- la Basarabia”. Divergențele de părere se focalizau numentelor în cinstea celor două mari personalități. asupra priorităților momentului, după cum consta- Stere s-a pronunțat pentru urmarea vechii politici, tase Stere, „asupra oportunității de a face acțiunea de aliat al Germaniei și Austro-Ungariei, promo- cutare sau în cutare direcțiune, însă în privința vate de la 1883 de toate guvernele, indiferent de scopului fi nal (asupra idealului unității naționale culoarea lor politică. „Nu mai avem deschisă decât – n.n.), pentru cinstea noastră a tuturor, continua o singură cale, se arăta hotărât și făcea și un apel N. D. Ghica, lăsați-mă să cred că, dacă sunt diver- C. Stere, împotriva Rusiei și pentru Basarabia! Al- ginți asupra mijloacelor, asupra scopului fi nal sun- tfel vom pierde și Basarabia și vom rămânea și fără tem cu toții de o singură părere”. În același timp, în Ardeal” având convingerea că Transilvania „nu a pierit opinia lui N. D. Ghica, „nu erau fără temei” temerile într-o mie de ani, nu va pieri și de azi înainte” [5]. expuse de C. Stere și P. P. Carp despre politica țaris- Stere s-a inclus într-o polemică cu partizanii tă, mai ales după ce Rusia răpise României Basara- alinierii la Franța, reliefând contribuția germană la bia meridională „drept răsplată” pentru participarea dezvoltarea civilizației. Adresându-se unei majorități în războiul împotriva Sublimei Porți [7]. parlamentare care avea oroare de hegemonia germa- Ieșind la tribuna parlamentară, liderul Partidului nă, el declara: „Egemonia germană! Dar preferați Conservator-Democrat, Take Ionescu, întrezărea, în dominațiunea căzăcească? Militarismul german! Dar contextul marelui război european, „decât două po- preferați hoardele pravoslavnice? Nu, dlor, istoria nu litici”: (1) politica instinctului național și (2) politi- va spune niciodată că în acest război Germania repre- ca susținută în Adunarea Deputaților de „d. Carp și zintă barbaria și Rusia civilizația” [6]. de d. Stere”. Ca o replică dată lui Stere, Take Iones- Aici se impune, de altfel, o precizare. Nimeni, cu va arăta, în aplauzele prelungite ale Camerei, că niciun vorbitor în cadrul acestor dezbateri parla- tocmai „în ziua în care (factorii responsabili de la mentare, fi e din rândul opoziției, fi e din rândul București – n.n.) iscăleau un tratat care ne lega cu majorității, nu a pledat în favoarea Rusiei, ci exclu- Austria (în 1883 – n. n.) – în sufl etul lor stătea scris siv pentru o aliniere la Franța, Marea Britanie, la cu litere de foc „Ardealul” și unitatea națională” [8]. „dubla Alianță”, pentru realizarea intereselor națio- Ceasul cel mare care să deschidă calea spre realiza- nale. Stere resimțea acut imboldul datoriei de a ex- rea unității de neam, avea convingerea Take Ionescu, ploata orice prilej rezultat din confruntările marelui sosise, supunând criticii ideea precum că misiunea

76 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Istorie principală a Statului român „nu este ca să-și vadă nu ar împiedica Rusia să ajungă la Constantinopol de întregirea neamului lui, să se așeze puternic, așa și că ar fi de preferat o înțelegere cu imperiul țari- ca să poată rezista la toate greutățile viitoare, ci că lor, ajuns la Strâmtori, decât în Galiția și în Carpați. menirea noastră e să împiedicăm cu orice preț Rusia După Take Ionescu, era „un semn al vremilor ca de a ajunge la marea deschisă”. „Dar ce?, întreba autocrația orientală să stea aliată cu cele trei demo- retoric Take Ionescu, își alege cineva vecinii? Stă crații din occident, și că în această alianță din acest în puterea d-lui Stere dacă ar fi dictator al României răsboi cu cealaltă reacțiune iese cea mai mare spe- ca să mute Rusia din vecinătatea României?”. Take ranță pentru triumful ideilor celor noiu și în marea Ionescu va afi rma că „relațiunile noastre cu Rușii împărăție a Țarului”. În fi ne, conchidea în aplauze- sunt mai complexe decât își închipuiesc acei care le prelungite ale Adunării Take Ionescu, politica de fi rește, sunt turburați în judecata lor, și prin faptul aliere cu Tripla Alianță era „imposibilă”, afi rmând că s-au născut în Basarabia, și prin faptul că au pe- că „nu e om politic, nu e partid, nu e Parlament, trecut 8 ani din tinerețea lor în Siberia” [9]. Nefi ind nu e nimeni care să poată duce România pe cărarea afectat de prejudecăți în acest sens, el va observa pe care voiește să o ducă d. Carp și d. Stere” [11]. că din războaiele Rusiei împotriva turcilor „a ieșit” Atunci când P. P. Carp va preciza că „și astăzi sunt neatârnarea Greciei, Serbiei, Bulgariei, „din aces- pentru Franța, dar sunt în contra Rusiei”, Take Io- te războaie a ieșit și scăparea noastră”, dar pentru nescu îi va replica, retoric, în râsetele și aplauzele tot ce au câștigat toate aceste popoare din Balcani majorității: „Dar dacă ele sunt împreună, atunci ce „a plătit” „țara dintre Prut și Nistru”. El nu vedea ne facem noi? Nu cumva o să tăiem armata pe din vreo diferență între Rusia care anexase Basarabia și două și pe una s-o trimitem să se bată pe un câmp al Austria care anexase Bucovina, decât doar că terito- beligeranților și pe alta în celălalt câmp?” [12]. riul dintre Prut și Nistru fusese pierdut în urma unui Rezultatele dezbaterilor în Cameră pe margi- război ruso-turc. Între aceste două puteri, România nea proiectului de răspuns la Mesajul Tronului au trebuia să-și urmeze interesul fundamental național confi rmat spusele lui Take Ionescu: o majoritate pentru a ieși mai fortifi cată la încheierea războiu- covârșitoare agrea menținerea cursului neutralității, lui. Dacă interesul național cerea ca statul român favorabil, în fapt, țărilor Antantei, puțini fi ind parla- să meargă alături de Quadrupla Alianță, pentru că, mentarii care erau împotriva acestei orientări [13]. afi rma Take Ionescu, „toate ceasurile au soluțiunile Astfel, C. Stere rămânea, într-adevăr, după cum lor”, viitorul „se va ocupa de problemele viitoru- constatase el însuși în ziua în care își prezentase lui”, căci „nimeni nu se leagă pentru eternitate”. Iar punctul de vedere asupra politicii statului român în dacă Rusia va încerca și ea să instaureze „împărăția contextul războiului european, practic, unul singur universală” ca Germania, ce urma să fi e zdrobită, împotriva tuturor. Însă, vocea lui, aproape singula- „tot de la această tribună se va vorbi pentru intrarea ră, dar fermă pentru Basarabia, a rămas în analele în noua coalițiune”, susținea Take Ionescu, califi - istoriei nu numai ca o pledoarie a drepturilor națio- când drept „patetic” discursul și drept neserioase nale asupra vechiului teritoriu românesc dintre Prut previziunile lui C. Stere despre locul Rusiei victo- și Nistru, ci și ca un strigăt de salvare a unuia din rioase într-o lume postbelică. „Pentru ca să putem cele două milioane de sufl ete românești „din noap- păstra noi Basarabia, după ce ar fi luată prin răsboiu tea tăcerii”, lăsate peste Basarabia după 1812. în contra Rusiei, încerca o proprie previziune Take Bibliografi e Ionescu, mai trebuie încă ceva, trebuie creată și 1. Dezbaterile Adunării Deputaților (DAD). Sesiunea Ucraina”, despre care afi rma că „nu știu ce e” [10]. ordinară 1915-1916, București, nr. 16, din 15 decembrie Prezent la dezbatere, N. Iorga va constata că 1915, p. 73-74. A se vedea și Z. Ornea. Viața lui Constan- Ucraina „nici nu există”. A. C. Cuza va insinua că tin Stere, vol. II, Chișinău: Universul, 2005, p. 102-114. „Ucraina este patria d-lui Stere”, iar Take Ionescu 2. DAD, p. 76. va adăuga că, așa o fi sau altfel, cu o Ucraină „ie- 3. Ibidem, p. 77-80. șită din răsboiul acesta”, „ori Moscovia ar cuceri 4. Ibidem, nr.17, din 16 decembrie 1915, p.82-83. din nou Ucraina, ca să ajungă la Mare, ori Ucraina 5. Ibidem, p. 83-84. ar cuceri Moscovia, noi tot în fața unei mari puteri 6. Ibidem, p. 85. 7. Ibidem, p. 86-88. ne vom găsi, cu toată straja la care ne osândește 8. Ibidem, p.92-93. d. Stere!” Pentru a demantela ideea privind „mi- 9. Ibidem, p. 94. siunea cea nouă” a României, invocată de Stere, 10. Ibidem, p. 95-96 „de veșnică strajă în contra Rusiei, pentru a o împie- 11. Ibidem, p. 97. dica să ajungă la mare”, Take Ionescu îl va cita pe 12. Ibidem, nr. 19, din 18 decembrie 1915, p. 126. Otto von Bismarck care în memoriile lui spune că 13. Ibidem, p. 128.

nr. 4 (35), decembrie 2014 - 77 Akademos

RASS MOLDOVENEASCĂ – Introducere Există numeroase lucrări care abordează punctul O ALTĂ CARELIE de plecare și țintele urmărite prin formarea Repub- SOVIETICĂ ÎN PLANURILE licii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești COMINTERNISTE (RASSM), lucrări care au generat diverse opinii și chiar teorii întregi. Acestea sunt de ordin istoric, et- ALE RUSIEI (1924) nopolitic, sociocultural, religios, economic, geopo- litic etc. [1]. Dr. hab. Ion ȘIȘCANU Majoritatea lucrărilor prezintă, într-o măsură Institutul de Istorie mai mare sau mai mică, elemente de adevăr, bazat pe material istoric concret. Cu toate acestea, abor- THE MOLDAVIAN AUTONOMOUS SOVIET dările cunoscute la ora actuală ridică totuşi destu- SOCIALIST REPUBLIC - ANOTHER SOVIET le semne de întrebare. Ele sunt generate, în opinia KARELIA OF RUSSIA’S COMINTERN’S PLANS Summary. Among the diverse strategies and noastră, de necunoașterea încă a unor documente techniques used to expand the socialist revolution, importante și, implicit, de abordarea insufi cientă a the Bolshevists resorted to the creation, at the borders adevăratelor motive ale formării RASSM. Dar, mai of the neighbouring states, of offensive bases for the ales, de faptul că evenimentul deocamdată nu este Red Army. In this context, one of the Bolshevists’ discutat în contextul ideii globale a bolșevicilor și main targets was the Scandinavian Peninsula, Finland în legătură cu alte evenimente similare, produse, în being exactly in front of the “revolutionary torrent”. In 1921, at the border with Finland, on Soviet territory, același timp, pe teritoriul URSS. the Bolshevists created the Karelian Commune, later Pentru a înțelege mai bine adevăratul scop al turned into a Karelian Autonomous Soviet Socialist formării RASS Moldovenești, ne-am propus să re- Republic, having the task to sovietise Scandinavia alizăm în acest studiu o abordare succintă a proble- and to prepare, among the Karelian population, mei Careliei sovietice – un cap de pod organizat în fi ghters for the international revolution. As in the case nord-vestul Uniunii Sovietice, de-a lungul frontierei of Karelia, in 1924, on the left bank of the Dniester, the Soviets established the Moldavian Autonomous cu Finlanda – pentru ca, apoi, să expunem inițiati- Soviet Socialist Republic, with clearly political va, obiectivul urmărit și acțiunile Moscovei privind aims, including those related to the occupation formarea unui cap de pod, de aceeași factură, în and sovietisation of the Romanian territory and sud-vestul URSS, la granița cu România. the expansion of the proletarian revolution to the Ţinem să menționăm că, într-un studiu mai vo- Balkans. In 1940, following the military occupation of luminos, va fi posibilă o abordare comparativă pri- Bessarabia, the Moldavian ASSR extended its borders to the Pruth river. The spread of communism to the vind formarea Bielorusiei sovietice în raport cu Po- Balkans was only a few years away. lonia, dar și cu Republica Buriato-Mongolă ca bază Keywords: bolshevism, international revolution, de atac a bolșevicilor în Asia. Comintern, the Karelian Soviet Republic, Finland, the Moldavian Soviet Republic, Romania. Înfrângerea Cominternului în Polonia Se știe că dictatura bolșevicilor, instalată în Ru- Rezumat. În 1921, la graniţa cu Finlanda, bolşe- sia, era percepută doar ca bază a revoluției mondiale vicii au creat, pe teritoriu sovietic, Comuna Carelă, transformată, ulterior, în Republica Sovietică Soci- a proletariatului, ca armă și catalizator al procesului alistă Autonomă Carelă, ce avea drept scop sovieti- revoluționar mondial. În 1919, dominați de ideea zarea Scandinaviei şi pregătirea, în rândul populaţiei fi xă a comunismului mondial, bolșevicii au consti- carele, a cadrelor de luptă pentru revoluţia internaţio- tuit un stat major al revoluției mondiale – Internați- nală. La fel ca şi în cazul Careliei, în 1924, pe malul onala Comunistă (Komintern). Între 2 și 6 martie, în stâng al râului Nistru, sovieticii au creat Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, cu Kremlinul din Moscova a avut loc congresul de fon- obiective politice clare, printre care se numărau şi dare a Cominternului. Doar comuniștii germani au cele de ocupare şi sovietizare a teritoriilor române, trimis un delegat la acest Congres – Hugo Eberlein. precum şi expansiunea revoluţiei proletare în Bal- Ceilalți fondatori ai Cominternului erau membri ai cani. În 1940, după ocuparea militară a Basarabiei, Partidului Comunist (bolșevic) din Rusia și locuiau RASS Moldovenească şi-a extins frontierele până la în Rusia Sovietică, considerându-se străini doar prin râul Prut. Extinderea comunismului în Balcani urma să se întâmple în următorii ani. originea lor etnică sau locul de naştere [2]. Cuvinte-cheie: bolşevism, revoluţie internaţio- În discursul rostit în ziua încheierii lucrărilor nală, Comintern, Republica Sovietică Carelă, Finlan- congresului, V. I. Lenin declara cu toată încrederea: da, Republica Sovietică Moldovenească, România. „Victoria revoluției proletare în toată lumea este asi-

78 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Istorie gurată. Se apropie înfi ințarea Republicii Sovietice în Europa l-au determinat pe Lenin să reanalizeze Mondiale” [3]. Majoritatea cuvântărilor la congres ideea revoluției mondiale. El a conchis că Europa s-au fi nalizat cu obișnuitul slogan: „Trăiască revo- nu era încă pregătită pentru revoluția proletară mon- luția mondială!” Documentele și acțiunile bolșevi- dială, însă nici capitalismul mondial nu dispunea cilor atestă că, pentru ei, Cominternul era conceput de potențialul necesar pentru lichidarea republicii ca embrion al guvernului mondial. Însuși partidul sovietice. Cu toate că, în principiu, nu nega ideea bolșevic se subordona, formal, Cominternului. revoluției proletare, Lenin a trecut-o pe planul al Congresul al II-lea al Cominternului a avut loc doilea, într-o perspectivă pe termen mediu și chiar în iulie-august 1920. Acestea erau zilele ofensivei de lungă durată. El a propus proletariatului să treacă de succes a Armatei Roșii asupra Varșoviei. Se pă- de la tactica asaltului la asediul capitalismului. rea că revoluția europeană, apoi cea mondială, con- Dintre multiplele mijloace și procedee folosite stituia un obiectiv accesibil şi posibil de atins în ur- în cadrul asedierii capitalismului mondial, dar luând mătoarele săptămâni sau luni. în calcul eventualitatea extinderii revoluției socia- În acele zile, delegații au adoptat Manifestul liste, bolșevicii au apelat la înfi ințarea, la granițele Cominternului, scris de Lev Troțki. „Războiul civil cu țările limitrofe, a bazelor de atac pentru Armata în lumea întreagă, se spunea în manifest, este pe or- Roșie. În acest context, una dintre țintele principale dinea zilei. Drapelul acestuia este Puterea Sovieti- ale bolșevicilor a fost regiunea Peninsulei Scandi- că [...] Internaționala Comunistă constituie partidul nave, Finlanda urmând să fi e desemnată ca linie de răscoalei revoluționare a proletariatului mondial start pentru extinderea „torentului revoluționar”. [...] Germania Sovietică, unită cu Rusia Sovietică, va fi , dintr-o dată, mai puternică decât toate state- În așteptarea revoluției din Finlanda le capitaliste laolaltă [...] Internaționala Comunistă Este cunoscut faptul că după revoluția din Pet- declară că obiectivul Rusiei Sovietice constituie și rograd din februarie 1917, popoarele neruse și-au obiectivul său propriu. Proletariatul mondial nu-și declarat autonomia, în scurt timp obținând și inde- va băga sabia în teacă până când Rusia Sovietică pendența față de Rusia. La 5/18 iulie 1917, Seimul nu va deveni parte constitutivă a Federației Repu- Finlandei a adoptat „Legea cu privire la putere”, blicilor Sovietice a întregii Lumi” [4]. La congres, care proclama dreptul Finlandei de a soluționa in- președintele Comitetului Executiv al Internaționa- dependent toate problemele, cu excepția celor mi- lei Comuniste, G. Zinoviev, a declarat că cel de-al litare și a celor privind relațiile externe. Guvernul III-lea congres al Cominternului „va fi organizat la Provizoriu din Petrograd, fi ind categoric împotrivă, Berlin, apoi la Paris, Londra ...” [5]. a demis Seimul fi nlandez și a anunțat noi alegeri. În luna august însă trupele poloneze au zdrobit Dar, conform rezultatului alegerilor din octombrie unitățile bolșevice lângă Varșovia. Această înfrân- 1917, majoritatea din Seim a fost formată de par- gere a constituit o lovitură nimicitoare și pentru re- tidele naționale care au constituit guvernul condus voluția mondială, care, în consecință, „se amâna” de P. Svinhuvud. La 6/19 decembrie 1917 a fost pentru o perioadă nedefi nită. Cu toate acestea, până proclamată Republica Finlandeză independentă [9]. la mijlocul anilor ʼ20, bolșevicii mai mizau pe re- Prin Decretul din 18/31 decembrie 1917 al voluția proletară mondială, considerând-o drept un Consiliului Comisarilor Poporului, semnat de V. I. „obiectiv major”. „Noi am menționat întotdeauna, Lenin, Republica Finlanda era recunoscută ca stat spunea V. I. Lenin în noiembrie 1920, că înfăptui- independent [10], iar la 4 ianuarie 1918 decretul a rea unei acțiuni ca revoluția socială nu este posibilă fost ratifi cat de Comitetul Executiv central din toată într-o singură țară” [6]; „dar îndată ce vom fi sufi - Rusia [11]. Însă recunoașterea nu a fost decât o miș- cient de puternici încât să putem învinge tot capita- lismul, îl vom înhăța imediat de guler” [7]. Această care tactică a bolșevicilor, deoarece aceștia nu inten- ideologie a constituit baza documentelor fundamen- ționau să separe spațiul respectiv de Rusia. Ei aveau tale ale statului bolșevic. În Declarația cu privire la alte proiecte privind noul stat fi nlandez. În ianuarie formarea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, 1918, bolșevicii au provocat un veritabil război civil adoptată în decembrie 1922, se spunea explicit că în Finlanda, reușind să instaleze un guvern probolșe- statul nou creat „va constitui bastionul veritabil îm- vic care controla un teritoriu important al Finlandei. potriva capitalismului mondial și pasul decisiv pe De fapt, împotriva guvernului național fi nlan- calea unirii oamenilor muncii din toate țările în cad- dez, condus de Svinhuvud, lupta chiar Armata Ro- rul Repub licii Sovietice Socialiste Mondiale” [8]. șie a Rusiei Sovietice [12]. Puterea bolșevică de Rezultatele războiului cu Polonia, nefavorabi- la Petrograd monitoriza situația din Finlanda. V. I. le pentru Rusia, și diminuarea valului revoluționar Lenin, la 13/26 ianuarie 1918, în cuvântarea rostită

nr. 4 (35), decembrie 2014 - 79 Akademos la Congresul Extraordinar al Feroviarilor din Rusia, unea Oloneț și etnonimul „careli” pentru fi nlandezii menționa în mod special că revoluția în Finlanda din acest spațiu, unde mai mult de 80 la sută din este așteptată zi de zi [13]. Dar până la începutul populație era reprezentată de slavi, au fost inventate răzvrătirii bolșevice din Finlanda, cercurile sovie- pentru a crea „statalitatea carelă” în RSFSR. tice de la Petrograd erau pregătite să susțină rebelii Carelia adevărată se afl ă în Finlanda și se nu- comunişti fi nlandezi în vederea luării puterii în țară. mește „Carelia de Nord”, cu capitala în orașul În tezele scrise la 7 ianuarie 1918, Lenin afi rma că Yoănsuu. Locuitorii acestei regiuni fi nlandeze sunt puterea sovietică a făcut tot ce se putea pentru rea- convinși că centrul Careliei este acolo, la ei, iar lizarea dreptului Finlandei la autodeterminare. Dar așa-numita „Carelie de Est” este o provincie peri- dacă va exista vreun pericol pentru „republica soci- ferică, subdezvoltată, în care locuiesc foarte puțini alistă fi nlandeză”, menționa șeful guvernului sovie- fi nlandezi și care nu are dreptul moral să pretindă tic, interesele apărării republicii socialiste vor avea acest nume [20]. prioritate. Referindu-se la tratatul dintre Repub- Prin urmare, există regiunea Carelia în Finlan- lica Sovietică Federativă Socialistă Rusă (RSFSR) da, regiune istorică, și, din 1920, mai există o Care- și Republica Socialistă Muncitorească Finlandeză lie în Rusia, cu capitala în orașul Petrozavodsk. [14], Lenin nuanța că liderii sovietici încheiaseră cu revoluționarii fi nlandezi, încă înainte de începutul Bază de atac asupra Scandinaviei La 24 martie 1920, Eduard Gylling [21], într-o „revoluției”, o „înțelegerea tacită” [15]. scrisoare adresată lui Y. Sirola [22], menționa: „Ca- Planul guvernului sovietic privind Finlanda pre- relia este o parte a Scandinaviei și, în segmentul de vedea ca, acordându-i ţării independența, să trezeas- nord, este foarte aproape de toate țările scandinave. că simpatia și încrederea societății față de Rusia so- Ea constituie o bază de atac strategică foarte impor- vietică, iar apoi să susțină forțele comuniste fi nlan- tantă pentru a revoluționa nu numai Finlanda, ci și deze în vederea provocării unei răscoale și să spri- întreaga Scandinavie. De acolo trebuie să pornească jine, prin toate mijloacele posibile, revoluționarii agitația revoluționară în aceste țări. Agitația trebuie în lupta cu contrarevoluția pentru putere. Proiectul să se producă astfel încât aici să vină la muncă, la presupunea ca, după victorie, Finlanda să fi e alipită studii, dar, mai ales, pentru a fi recrutați într-un re- Rusiei „intr-o federație revoluționară măreață” [16]. giment special suedez sau norvegian, vreo două mii Numai că presiunea exercitată de Germania la de muncitori din aceste țări. Numai un asemenea negocierile de la Brest-Litovsk a obligat Rusia să-și debut va evolua într-o activitate revoluționară ilega- retragă trupele și fl ota din teritoriile fi nlandeze. În lă în aceste țări. În Norvegia de Nord și în Suedia aprilie 1918, în Finlanda au intrat unitățile germane ar putea exista premise pentru astfel de activitate. și detașamentele de voluntari fi nlandezi, cetățeni ai Formarea pe teritoriul Careliei a unei republici so- Suediei, care au izgonit trupele ruse și pe comuniș- vietice va constitui un punct de sprijin material și tii fi nlandezi. Șeful statului fi nlandez a devenit Carl moral în organizarea revoluției în țările nordice. Ea Manerheim [17]. În felul acesta, Finlanda, datorită va avea un aspect scandinav și în ceea ce privește sprijinului politic și militar al Germaniei, și-a recâș- caracterul său economic și geografi c; va constitui tigat independența. o parte a viitoarei republici sovietice scandinave. După războiul sovieto-fi nlandez din anii Ideea proiectării puterii sovietice scandinave în acest 1918 – 1920 [18], în contextul doctrinei revoluției context va fi , probabil, puternic susținută de activi- proletare mondiale și, mai ales, al intențiilor bolșe- tatea demarată în rândurile muncitorimii de stânga vice de a ocupa și sovietiza Finlanda și toată zona din zona scandinavă. În felul acesta, ideea revoluției Scandinaviei, a fost inventată problema carelă. muncitorești va contribui la realizarea mărețului plan Cuvântul „Carelia” a apărut pe harta politică a economic, la crearea puterii sovietice scandinave cu spațiului sovietic în anul 1920, în cadrul titulaturii o economie unifi cată. În aceste condiții, ideea respec- „Comuna Сarelă de Muncă” (Carelskaia Тrudovaia tivă va putea fi realizată independent de revoluția din Kommuna) [19]. Anterior, spațiul desemnat pentru Europa Occidentală, deoarece, sprijinită de Rusia, „Comună” se numea „Gubernia Oloneț” (Olonia), republica scandinavă, din punct de vedere militar, nu iar carelii, nume regional al fi nlandezilor din Care- va avea teamă de statele occidentale. Și, fi ind înfăp- lia fi nlandeză, nu au constituit niciodată majoritatea tuită, revoluția nordică va sprijini, în mare măsură, populației în această regiune estică. Cum însă atunci revoluțiile în Occident, deoarece țările occidentale, apăruse ideea „națiunii titulare” pentru teritoriul de din punctul de vedere al necesităților privind materi- la granița cu Finlanda, a fost inventată „națiunea ca- alul lemnos, se vor găsi în dependență totală de Scan- relă”. Prin urmare, toponimul „Carelia” pentru regi- dinavia [sovietică – I.Ș.]” [23]. 80 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Istorie

În încheiere, autorul afi rma că, în opinia sa, clasei muncitoare și pentru revoluția mondială” „formarea comunei carele constituie o veritabilă [33]. Carelia roșie (în opoziție cu Carelia albă care strategie revoluționară. Ea trebuie realizată astfel se afl a în Finlanda) trebuia să devină „exemplu ge- încât, de la început, conducerea comunei să se afl e nerator de curaj și să îndemne proletariatul țărilor în mâinile adepților acestei idei pentru ca eventua- capitaliste vecine pe calea revoluției” [34]. lul separatism carel, nesemnifi cativ, să nu-și extindă În convingerea bolșevicilor, clasa muncitoare infl uența. Această situație poate fi obținută prin an- din țările capitaliste, apropiate de Carelia sovietică gajarea în funcții [la conducerea „Comunei” – I.Ș.] – Finlanda, Suedia, Norvegia și Danemarca – care a fi nlandezilor roșii, aduși din Finlanda, și a celor „încă mai era exploatată de capitaliști”, se pregătea afl ați pe teritoriul Rusiei” [24]. să răstoarne jugul exploatatorilor. „Carelia nu poate La puțin timp, Gylling a venit din Stockholm să nu participe la această luptă. Comuna Carelă tre- în Rusia cu propunerea creării Republicii Autonome buie să servească drept refugiu pentru tovarășii din Carele. Y. Sirola, fruntaș al Cominternului, afi rma țările vecine, care caută apărare de persecuțiile ca- că el și Gylling au abordat această chestiune cu V. I. pitalismului. Edifi carea politică și economică a Ca- Lenin, care a susținut inițiativa [25]. reliei necesită un număr considerabil de muncitori La 28 aprilie 1920, „Biroul de organizare”, for- plini de abnegație [35]. În acest scop, Comuna Ca- mat cu misiunea de a pregăti convocarea „congresu- relă invita tovarăși din Finlanda, Suedia, Norvegia lui reprezentanților truditorilor careli din toată Ca- și Danemarca. Construind împreună Carelia Roșie, relia [26]”, a adoptat o hotărâre în care se afi rma că vom pune temelia Nordului Roșu (Krasnâi Sever). Carelia Roșie trebuie să reprezinte leagănul revolu- „de-a lungul relațiilor diplomatice ale Finlandei albe ției în partea de nord, să devină avangarda revoluției [contrarevoluționare – I.Ș.] cu Rusia Sovietică și cu proletare a muncitorimii din partea de nord. Carelia Societatea Națiunilor s-a observat și se observă ten- este pregătită pentru aceasta și cheamă tovarășii su- dința Finlandei de a anexa regiunea Carelă [sovietică edezi, fi nlandezi, danezi și norvegieni să realizeze – I.Ș.], motivând această intenție prin însăși dorința acest obiectiv” [36]. carelilor de a se separa de Rusia Sovietică și a for- Vom reține, pentru comparație, că documentele ma un stat independent sub protectoratul Finlandei” cunoscute atestă clar inițiativa emigranților comu- [27]. „Biroul de organizare” menționa că „majorita- niști fi nlandezi privind formarea Careliei sovietice tea populației carele din RSFSR nu va tolera jocul de ca bază de extindere a revoluției proletare în Scan- culise al elementului chiaburesc care s-a refugiat în dinavia. Finlanda și nu va da apă la moara Finlandei contra- În 1923, bolșevicii au dat un alt nume entității revoluționare în timpul negocierilor”[28]. Din aceste care servea drept bază de atac pentru sovietizarea motive, „Biroul de organizare” solicita „Comitetului Scandinaviei. Numele nou a fost Republica Autono- militar-revoluționar [29], exponentul voinței oame- mă Sovietică Socialistă Carelă [37]. nilor muncii din gubernia Oloneț, să aprobe convo- În aprilie 1938, Uniunea Sovietică a început ne- carea congresului carelilor” [30]. gocieri diplomatice cu Finlanda și a cerut guvernu- La 8 iunie 1920, ca urmare a acestor eforturi, lui fi nlandez să accepte cedarea unei zone care să Comitetul Executiv Central din Rusia a adoptat asigure o apărare mai efi cientă a orașului-leagăn al hotărârea „Cu privire la formarea Comunei Ca- revoluției bolșevice – Leningrad. rele a oamenilor muncii” (Каrelskaia Тrudovaia În toamna anului 1939, după ocuparea Poloniei, Коmmuna), în opoziție față de „Finlanda capita- Uniunea Sovietică a cerut în mod imperativ Finlan- liștilor”. „Comuna” cuprindea localitățile popu- dei cedarea unei fâșii de teritoriu de 25 km lățime late de fi nlandezii careli din guberniile Oloneț și și să concesioneze peninsula Hanco în vederea con- Arhanghelsk [31]. Președinte al Comitetului revolu- struirii unei baze navale sovietice. În schimb, Uniu- ționar al „Comunei” a fost numit E. Gylling, tovarăș nea Sovietică se oferea să cedeze o zonă în Carelia, de idei al lui V. I. Lenin, care, după reprimarea rebe- de două ori mai mare, dar mai slab dezvoltată. liunii bolșevice din Finlanda, trecuse în Rusia [32]. Guvernul fi nlandez a refuzat să accepte cereri- Potrivit hotărârii „Congresului reprezentanți- le URSS. Moscova a înscenat un incident în timpul lor truditorilor careli din toată Carelia”, din 11-12 căruia artileria sovietică a bombardat o regiune din februarie 1921, sarcina Comunei Carele consta în zona satului de frontieră Mainila, după care a pretins „mobilizarea la muncă a populației carele și ruse în că artileria fi nlandeză a bombardat în mod deliberat vederea consolidării puterii sovietice la periferia de teritoriul satului de frontieră, ucigând militari și ci- nord-vest a RSFSR și formarea, în rândurile popu- vili. lației Careliei, a luptătorilor dârzi pentru eliberarea Peste ani, fostul șef al biroului TASS [38], An- nr. 4 (35), decembrie 2014 - 81 Akademos

țelovici, va afi rma că el a primit pachetul cu textul raioanele principale ale Careliei sovietice actuale, comunicatului privind „incidentul Mainila” cu două cu poporul fi nlandez înrudit într-un stat fi nlandez săptămâni înainte de „incident”. Pachetul avea in- unic și independent” [45]. scripția „a se deschide numai în urma dispoziției Finlanda a rezistat până în primăvara anului speciale” [39]. Pe de altă parte, istoricul rus Igor 1940, când a fost obligată să semneze Tratatul de Bunici afi rmă că împușcăturile de tun au fost trase pace de la Moscova din 12 martie 1940. Finlanda de comandoul NKVD din Leningrad, compus din a fost constrânsă să cedeze o parte din Carelia și al 15 oameni, condus de maiorul Ocunevici. Mai târ- doilea oraș ca mărime al țării, Viipuri (pe care ru- ziu, acesta mărturisea că el și echipa sa au primit or- șii l-au numit Vâborg), în total aproximativ 10 la din să experimenteze un obuz de tip nou, primind și sută din teritoriul Finlandei antebelice. Aproximativ coordonate precise ale țintei asupra căreia trebuiau 422 000 de carelieni, 12 la sută din populația Fin- să tragă cu tunul [40]. landei, și-au pierdut căminele. Armata și civilii din În nota guvernului sovietic, remisă de V. Mo- zonă au fost evacuați în conformitate cu termenii lotov ambasadorului Finlandei cu acest prilej, se acordului. afi rma că „guvernul sovietic, protestând energic în După ocuparea teritoriului fi nlandez, la 31 mar- legătură cu cele întâmplate și pentru evitarea unor tie 1940, Republica Autonomă Sovietică Socialistă noi provocări, propune guvernului fi nlandez să-și Carelă a fost numită Republica Sovietică Socialistă retragă urgent trupele la o distanță de 20-25 de kilo- Carelo-Finlandeză în componența Uniunii Sovieti- metri de graniță” [41]. ce [46], cu statut de republică unională, devenind În răspunsul său, trimis a doua zi, guvernul a șaisprezecea republică, „egală în drepturi”, în fi nlandez a contestat că tirul de artilerie ar fi fost paralel cu Bielorusia, Ucraina etc. Noua titulatură efectuat din teritoriul fi nlandez. În urma anchetării scotea clar în evidență pretențiile Uniunii Sovietice cazului, s-a constatat că împușcăturile au fost trase asupra Finlandei, pe care nu reușise s-o cucerească. din partea sovietică a frontierei. În aceste condiții, Din acest motiv, baza de atac era consolidată pentru guvernul fi nlandez a respins protestul, însă a decla- alte ocazii. rat că, deși lipseau motivele, este dispus să negocie- În 1956, având în vedere că URSS nu obținuse ze retragerea trupelor de la graniță, de ambele părți, nici în urma celui de-al Doilea Război Mondial alte la o distanță convenită de comun acord [42]. teritorii fi nlandeze, Republica Carelo-Finlandeză În nota sa din 28 noiembrie, Kremlinul aprecia unională a fost desfi ințată și redenumită Republica răspunsul Finlandei drept un „document care refl ectă Autonomă Sovietică Socialistă Carelă în compo- ostilitatea profundă a Guvernului fi nlandez față de nența RSFSR [47]. Uniunea Sovietică”, iar „negarea faptului că împuș- În felul acesta, cunoscând fondul, fi nalitățile și căturile ar fi fost trase de trupele fi nlandeze arată do- acțiunile URSS la granița cu Finlanda, vom aborda rința de a induce în eroare opinia publică și de a-și și chestiunea formării RASS Moldovenești pe malul bate joc de cei omorâți” [43]. În continuare, învinu- stâng al Nistrului. ind guvernul fi nlandez că refuza să-și retragă trupele la 20-25 de kilometri de graniță și ținea orașul Lenin- O „Carelie” la Nistru grad sub amenințarea trupelor sale, comițând astfel o Relațiile între România și Rusia sovietică au acțiune ostilă în relațiile cu URSS, Guvernul sovietic demarat în condițiile Primului Război Mondial. În declara că este nevoit să denunțe pactul de neagresi- hotărârea din 13/26 ianuarie 1918 a CCP al RSFSR une dintre Uniunea Sovietică și Finlanda [44]. privind ruperea relațiilor diplomatice cu România, În felul acesta, Uniunea Sovietică s-a eliberat autoritățile românești erau învinuite că au ocupat de cătușele pactului de neagresiune, în care posibi- Basarabia, pentru a încerca „transformarea acesteia litatea denunțării acestuia era prevăzută pentru anul într-o pavăză împotriva torentului puternic al revo- 1945. Au fost rupte relațiile diplomatice dintre cele luției ruse” [48]. În felul acesta, România era învi- două țări. În cuvântarea rostită în aceeași zi la radio, nuită de stăvilirea înaintării revoluției bolșevice. V. Molotov declara că „Guvernul sovietic a ordonat Dar ce reprezenta, în realitate, acest torent care Înaltului Comandament al Armatei Roșii și Marinei se îndrepta asupra teritoriilor românești? Răspunsul Militare să fi e pregătit de orice întorsătură neaștep- îl găsim în documentele vremii. În nota din 16/29 tată și să pună neîntârziat capăt oricăror uneltiri ale decembrie 1917 către Constantin Diamandi, trimis clicii militariste fi nlandeze [...] Când va exista o po- extraordinar și ministru plenipotențiar al Români- litică amicală a Finlandei față de Uniunea Sovietică, ei la Petrograd, Leon Troțki, comisar al poporului […] Guvernul sovietic va fi gata să discute și ches- pentru afaceri externe al Rusiei Sovietice, era revol- tiunea reunirii poporului carelian, care populează tat de faptul că trupele române, ocupând localitatea

82 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Istorie

Leova, au împușcat revoluționari [49]. „Mai mult – nia, adică să realizeze ceea ce nu făcuse Roșal [56]. se indigna comisarul sovietic – autoritățile române, Dar nu a reușit nici el, fi ind împiedicat de ofensi- printr-un colonel rus și un general român, au invitat va trupelor austro-germane. „Am fost nevoit, scria la Iași pe toți membrii Comitetului Revoluționar. La Racovski liderilor bolșevici de la Petrograd, – din Iași […] întreg Comitetul a fost arestat” [50]. cauza situației catastrofale create în Sud, ca urmare Plecând de la această afi rmație, Troțki dorea să a ofensivei austro-germano-ucrainene, să mă opresc afl e „ce măsuri a luat guvernul român […] pentru a la jumătatea drumului și să accept semnarea unui pedepsi elementele criminale din cadrul ofi țerimii tratat de pace cu România, care ne asigură Basa- române și birocrației românești care au îndrăznit să rabia”. Astfel, nu Basarabia constituia scopul lui ridice mâna asupra Revoluției Ruse” [51]. Racovski, ci România. Dovadă în acest sens este și În legătură cu aceasta, fruntașul bolșevic ame- explicația dată de el superiorilor săi: „N-am fi re- nința Legația română la Petrograd că „pe teritoriul nunțat la lozinca noastră revoluționară a războiului Revoluției Ruse nu vom mai tolera niciun fel de revoluționar până la victoria fi nală, dacă n-ar fi fost represalii nu numai împotriva rușilor, ci și împotri- ofensiva din Nord a inamicului”. va revoluționarilor și a socialiștilor români. Orice Între timp, chestiunea Basarabiei avea să devină soldat, muncitor și țăran va găsi sprijin în Puterea problema politică principală în relațiile dintre Ro- Sovietică rusă împotriva samavolniciei birocrației mânia și Rusia Sovietică. La 27 martie 1918, Sfatul reacționare românești” [52]. Șeful diplomației bol- Țării, în ședință solemnă, a adoptat, cu majoritate șevice aducea la cunoștința autorităților române că de voturi, Declarația de Unire a Republicii Populare „Puterea Sovietică nu se va opri de la cele mai se- Moldovenești (Basarabia) cu România. Rusia a pro- vere măsuri împotriva conspiratorilor contrarevolu- testat, desigur. ționari români, părtași ai lui Kaledin, Șerbacev și Anul 1920 a adus o schimbare în atitudinea gu- ai Radei [53], absolut indiferent de ce posturi ocu- vernului sovietic față de România, în sensul că s-au pă acești complotiști în ierarhia românească” [54]. făcut propuneri în vederea stabilirii unor raporturi Așadar, conform declarațiilor lui Troțki, orice per- normale între cele două țări. Se căutau soluții la soană care ar fi atentat la securitatea statului român problemele privind recunoașterea unirii Basarabi- putea benefi cia de sprijinul statului sovietic, iar ora- ei cu România de către guvernul sovietic și recu- șul Iași era deja parte a „teritoriului revoluției ruse”. perarea tezaurului trimis spre păstrare la Moscova Și alte declarații ale liderilor de la vârful ierar- în cele două tranșe, din decembrie 1916 și august hiei bolșevice dovedesc că bolșevicii percepeau „te- 1917. Discutarea acestor chestiuni în întâlnirile des- ritoriul revoluției ruse” în afara hotarelor fostului fășurate arată permanentizarea unor divergențe in- Imperiu rus. Unele dintre acestea au fost expuse mai surmontabile [57]. înainte. Vom mai adăuga doar că la cel de-al doilea Între 9-14 februarie 1920, la Copenhaga, au Congres al Internaționalei Comuniste, Troțki, deja în avut loc negocieri neofi ciale între Dimitrie N. Cio- funcția de comisar de război, va lansa sloganul „Spa- tori, delegat special al guvernului român, și Maxim tele frontului Armatei Roșii se afl ă în fața acesteia!” M. Litvinov, delegatul guvernului rus pentru regle- (Tâl Krasnoi Armii – vperedi!). Așadar, torentul re- mentarea relațiilor dintre România și RSFSR. În voluției era de fapt Armata Roșie, care atunci încerca cadrul acestor convorbiri secrete, Maxim Litvinov a să aducă pe baionetele sale revoluția în Europa. declarat că Uniunea Sovietică ar recunoaște unirea România, după cum bine se știe, era vecinul Basarabiei cu România într-o conferință viitoare și Rusiei. Pentru a merge să susțină sau să provoace a lăsat să se înțeleagă că şi chestiunea tezaurului ar revoluția în țările europene dezvoltate, Armata Ro- putea fi rezolvată în favoarea României [58]. șie trebuia să treacă prin România și/sau Polonia. Semnarea protocolului de la Paris, din 28 octom- Prin urmare, România era sortită să stea în calea brie 1920, a creat o situație nouă și a provocat reacția „puternicului torent revoluționar”. În acest context negativă a Moscovei. La 1 noiembrie 1920, guverne- sunt relevante și informațiile lui Cristian Racovs- le RSFSR și Ucrainei Sovietice au declarat că „nu pot ki, conținute în telegramele sale către conducerea recunoaște ca având vreo putere înțelegerea cu privi- bolșevică de la Petrograd. În telegrama secretă (28 re la Basarabia, făcută fără participarea lor și că ele februarie / 3 martie 1918) către Lenin și Troțki, nu se consideră în niciun fel legate de tratatul încheiat Racovski începea astfel: „Am sosit cu sarcina de a pe această temă de alte guverne” [59]. alunga forțele române contrarevoluționare din Ba- Dar, și în această situație, dorința guvernelor de sarabia și de a provoca o mișcare revoluționară în la București de a ajunge la un aranjament cu Rusia România” [55]. Prin urmare, Racovski venise cu pe baza recunoașterii unirii Basarabiei cu România misiunea să provoace revoluția socialistă în Româ- a persistat.

nr. 4 (35), decembrie 2014 - 83 Akademos

Până la urmă s-a ajuns la ideea convocării unei României, tot așa cum, din aceleași motive și cu conferințe la nivel înalt, în care să se soluționeze același scop, Rusia formase o Republică Carelă în toate chestiunile litigioase dintre cele două state. coasta Finlandei și o Republică Bielorusă în vecină- S-a convenit organizarea unei conferințe româno- tatea Poloniei. sovietice la Viena, începând din ziua de 27 martie 1924. Propunerea a venit din partea delegației so- În scopul sovietizării teritoriilor românești vietice, care a lăsat României libertatea de a alege Ca și în cazul Careliei, în care ideea formării locul desfășurării conferinței [60]. În instrucțiunile unei baze de atac pentru sovietizarea Finlandei și date delegației române, șeful guvernului, Ion I. C. a întregii Scandinaviei a fost lansată de comuniștii Brătianu, arăta că raporturi de bună vecinătate între fi nlandezi emigranți, ideea formării Moldovei so- cele două țări „nu pot exista fără fi xarea graniței; or, vietice a fost concepută de comuniștii din România fi xarea graniței însemna recunoașterea unirii Basa- care emigraseră în Rusia sovietică. Încă din 1921, rabiei, care este și trebuie să fi e a noastră, astfel că reuniți într-o conferință, aceștia „au discutat despre asupra acestei chestiuni nu mai poate încăpea nicio formarea Republicii Moldovenești” [67]. Peste trei discuție” [61]. Prin urmare, obiectivul urmărit de ani, intr-o altă conjunctură internațională și, mai România la Conferința de la Viena era să obțină de ales, într-un context specifi c al relațiilor sovieto- la URSS recunoașterea unirii Basarabiei, dar și res- române, acest concept a fost relansat. tituirea tezaurului, cel puțin a părții lui nemetalice, La începutul anului 1924, când încă se mai ne- adică depozitele particulare, arhivele și bijuteriile gociau aspecte privind organizarea conferinței ro- M.S. Reginei [62]. mâno-sovietice de la Viena, la Moscova, la inițiativa Referitor la eventualitatea propunerii unui ple- autorităților sovietice, au demarat pregătirile pentru biscit, delegația română urma să-l refuze, pentru că formarea, pe malul stâng al Nistrului, a republicii acesta ar fi „întărâtat spiritele între majoritate și mi- sovietice moldovenești. La 4 februarie, în capitala noritățile politice și naționale”, dar mai ales pentru URSS a fost convocat un „grup de inițiativă” din că, acceptând plebiscitul, România s-ar fi contrazis rândul comuniștilor emigranți din România (din ve- față de aliați, repunând ea însăși problema Basara- chiul Regat și din Basarabia), care a dezbătut două biei, după ce unirea acesteia cu patria-mamă a fost chestiuni: „organizarea unei regiuni autonome a recunoscută prin Tratatul de la Paris din 28 octom- moldovenilor de lângă Nistru” și „colonizarea ma- brie 1920 [63]. Delegația română urma să accepte lului stâng al Nistrului cu refugiați basarabeni și cu discutarea chestiunilor încă nerezolvate numai după ostași roșii lăsați la vatră” [68]. Vorbind în calitate recunoașterea unirii Basarabiei cu România [64]. de raportor asupra primei chestiuni, Ion Dicescu [69] Delegația sovietică, la rândul său, avea directive menționa că la momentul acela existau deja două precise, formulate în ședința Biroului politic al CC opinii privind organizarea Republicii Moldovenești al PC (b) din 3 martie 1924, care prevedeau că Ba- pe malul stâng al Nistrului – a lui Cristian Racovski sarabia nu putea fi cedată în niciun caz României, și a lui Maxim Litvinov [70]. Cristian Racovski era iar negocierile trebuiau purtate de asemenea manieră convins că timpul cedărilor făcute de URSS în do- „încât Europa să vadă clar că noi vrem pace și dorim meniul politicii externe expirase, de aceea Basarabia soluționarea pașnică a chestiunii în litigiu pe calea nu trebuia cedată României. La viitoarele negoci- chestionării populației înseși” [65]. Delegația sovie- eri[71], delegația sovietică urma „să ceară României tică trebuia să se folosească de negocieri „pentru a să se conformeze acordului încheiat în 1918 între demasca politica României din anii 1917-1918 în ra- Averescu și Racovski, prin care România se anga- port cu Basarabia [...], dar să nu se argumenteze cu jase să evacueze Basarabia pe parcursul a 2 luni” drepturile istorice ale Rusiei asupra Basarabiei” [66]. [72]. Dacă România va refuza asta, partea sovieti- Deja primele ședințe au scos în evidență pozițiile că trebuia să insiste asupra desfășurării plebiscitului divergente ale celor două delegații și au demonstrat și, în cele din urmă, Basarabia trebuia împărțită în imposibilitatea ajungerii la un compromis. Con- două părți între România și Rusia [73]. Pe de altă ferința de la Viena nu s-a soldat cu niciun rezultat parte, conform afi rmațiilor lui Ion Dicescu, Maxim practic, ea contribuind, mai degrabă, la o tensionare Litvinov [74] considera că, în cazul în care România a relațiilor dintre România și Uniunea Sovietică. ceda, să nu se mai insiste asupra Basarabiei. Odată ce România opunea un refuz categoric și „Grupul de inițiativă” a stăruit asupra viziunii lui defi nitiv pretențiilor rusești asupra Basarabiei, Ru- Racovski, deoarece, spunea Ion Dicescu, „onoarea sia și-a dat seama că îi era imposibil să atace prob- burgheziei române este legată de destinul Basarabi- lema basarabeană pe un front militar, recurgând la ei și cedarea acesteia URSS va însemna capitularea soluția înfi ințării Republicii Moldovenești în coasta politică a burgheziei române” [75]. Participând la

84 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Istorie dezbateri, Pavel Tcacenco propunea ca problema or- rei Republici Moldovenești, va servi drept exemplu ganizării Republicii Moldovenești pe malul stâng al pentru minoritățile naționale care populează vechiul Nistrului „să fi e abordată nu din punctul de vedere Regat Român. 3) Viitoarea reformă agrară din Ba- al intereselor culturale ale populației, ci din punctul sarabia trebuie să producă o infl uență incomparabil de vedere al perspectivelor revoluționare. De aceas- de mare asupra mișcării țărănești din România în- ta anume depinde forma organizării de stat” [76]. săși, fără a mai vorbi despre importanța apropierii În cele din urmă, la Moscova a fost luată deci- frontierelor Uniunii Sovietice, care [apropiere], la zia constituirii unei comisii pentru redactarea unui rândul ei, va exercita la fel o infl uență asupra miș- memoriu care va fi adresat Comitetului Central al cării comuniste și muncitorești din România însăși. Partidului Comunist al Uniunii Sovietice cu privire 4) Extinderea puterii sovietice asupra teritoriului la formarea Republicii Moldovenești. Basarabiei are o însemnătate cu atât mai mare cu La 5 februarie, „Grupul de inițiativă”, format cât acest ținut se mărginește la Nord și Est cu Bu- din 10 comuniști – Grigore Kotovski, Al. Bădulescu covina și Galiția, populația ucraineană a cărora este (G. Moscovici), Pavel Tcacenco (Ia. Antipov), Ion completamente de partea RSSU și a URSS, iar la Dicescu-Dic (I. Canton) și alții – a aprobat „Memo- Sud – cu Dobrogea populată de bulgari. riul privind necesitatea formării Republicii Sovieti- Toate aceste fapte luate la un loc vor exercita, ce Socialiste Moldovenești”. Autorii, după o trecere fără îndoială, o infl uență puternică asupra zonelor în revistă a situației „dezastruoase” din Basarabia, din jur și, într-o conjunctură internațională cores- „afl ată sub jugul moșierilor și al burgheziei româ- punzătoare, vor reuși să revoluționeze situația din nești”, propuneau formarea unei republici sovietice întreaga Peninsulă Balcanică. socialiste moldovenești pe malul stâng al Nistrului, Plecând de la considerentele expuse mai sus, unde locuiau, după afi rmațiile acestora, „nu mai pu- noi propunem să formăm Republica Sovietică Soci- țin de 500-800 de mii de moldoveni” [77]. alistă Moldovenească” [79]. Pledoaria în favoarea republicii sovietice soci- Între liderii bolșevici de la Moscova și cei de aliste moldovenești era dictată, în primul rând, de la Harkov nu exista o unitate de opinii privind pro- considerente de ordin politic. În „Memoriu” se spe- iectul creării Republici Sovietice Moldovenești în cifi cau cauzele care, în convingerea autorilor, impu- stânga Nistrului, situație care a generat discuții con- neau formarea, pe malul stâng al Nistrului, a „unită- troversate. La 3 martie 1924, comisarul poporului ții autonome social-politice moldovenești între fron- al afacerilor externe al URSS, G. V. Cicerin, într-o tierele RSS Ucrainene sau în cadrul URSS”. „Re- notă adresată lui V. M. Molotov, secretar al CC al publica Moldovenească, afi rmau cei zece, va putea PC(b) din Rusia, considera crearea Republicii So- juca același rol de factor politico-propagandistic, pe vietice Moldovenești prematură la acel moment, ex- care îl joacă Republica Bielorusă față de Polonia și primând temerea că acest fapt „va genera tendințele cea Carelă față de Finlanda. Ea va focaliza atenția expansioniste ale șovinismului românesc. Descope- și simpatia populației basarabene și va crea pretexte rirea unui număr atât de mare de moldoveni, adică evidente pentru pretențiile alipirii Basarabiei la Re- de români, în teritoriul ucrainean, nota Cicerin, va publica Moldovenească. [...] Unirea teritoriilor de fortifi ca poziția românilor în disputa privind chesti- pe ambele părți ale Nistrului va servi URSS drept unea Basarabiei” [80]. breșă strategică față de Balcani (prin Dobrogea) și Ucrainenii, la rândul lor, vedeau în noua Repu- față de Europa Centrală (prin Bucovina și Galiția), blică Moldovenească, care urma să fi e formată între pe care URSS le va putea folosi drept cap de pod în Bug și Nistru, o amenințare la unitatea teritorială a scopuri militare și politice” [78]. Aceasta pe de o Ucrainei. De aceea, la 18 aprilie 1924, Biroul CC al parte. Pe de altă parte, răpirea teritoriului românesc PC(b) din Ucraina a respins ideea creării Republicii dintre Prut și Nistru va fi avut, în viziunea grupu- Sovietice Socialiste Moldovenești, considerând-o lui Kotovski, consecințe de ordin internațional mai inutilă [81]. profunde. „1) În primul rând, acest fapt va clătina După o perioadă de șase luni de dezbateri în unitatea «României Mari» național consolidate și va contradictoriu, la 29 iulie 1924, Biroul Politic al lovi în autoritatea morală a burgheziei care mai bra- CC al Partidului bolșevic a adoptat hotărârea „Cu vează, până în prezent, cu realizarea idealului nați- privire la crearea RASSM”, în care se menționa: onal românesc. 2) Același fapt va servi drept un im- „A considera necesar, în primul rând din conside- puls suplimentar tendinței provinciilor noi alăturate rente politice, delimitarea populației moldovenești (României), spre autodeterminarea lor națională. Iar într-o Republică Autonomă specială în componența organizarea (de stat) minorităților naționale (a bul- RSS Ucrainene și a propune Comitetului Central al garilor, găgăuzilor), care vor trăi în limitele viitoa- PC(b) din Ucraina să dea directivele respective or-

nr. 4 (35), decembrie 2014 - 85 Akademos ganelor sovietice ucrainene” [82]. trului să se afl e: RAS, iar pe cea din stânga Nistrului La 12 august 1924, Biroul CC al PC(b) din – SM” [87]. Ucraina a adoptat hotărârea privind crearea la Ode- În mesajul adresat Congresului I al Sovietelor sa a unei comisii care să se ocupe de organizarea din RASSM (19-23 aprilie 1925), guvernul Ucrai- RASSM. Conducerea Ucrainei a manifestat o pru- nei sublinia că „formarea RASSM constituie re- dență deosebită în selectarea membrilor comisiei, zultatul politicii corecte a Puterii Sovietice și că încredințând lucrul de organizare a republicii nu ea [RASSM] va exercita o infl uență deosebită în celor care au elaborat „Memoriul”, ci unor per- scopul revoluționării poporului din România și Bal- soane responsabile de relațiile cu străinătatea din cani” [88]. cadrul secției CC al PC(b) din Ucraina, precum În lunile aprilie-iunie 1940, în scopul ocupă- A. Grinștein, Gr. Starâi, I. Badeev, S. Bubnovski, rii Basarabiei și Bucovinei, URSS a concentrat pe B. Borisov și alți emigranți din Basarabia, stabiliți teritoriul din stânga Nistrului numeroase unități după 1918 în stânga Nistrului [83]. Deși emigran- militare. Concomitent, în vederea extinderii terito- ții români fuseseră folosiţi pe post de iniţiatori ai riului RASSM pe seama României, a fost pregătită creării Republicii Moldovenești și, mai ales, printre și conducerea autonomiei moldovenești. În urma autorii „Memoriului”, structurile de partid ucraine- operațiunilor militare din 28 iunie-3 iulie 1940 și ne, sub al căror control și-a desfășurat activitatea a anexării Basarabiei la Uniunea Sovietică, compe- comisia organizatorică, iar mai apoi comitetul regi- tențele Comitetului regional moldovenesc al PC(b), onal de partid, au făcut tot posibilul să îngrădească cele ale Sovietului Suprem și Consiliului Comisari- accesul la putere al comuniștilor români. lor Poporului din RASSM au fost extinse și asupra Sesiunea a III-a a Comitetului Executiv Central teritoriului dintre Prut și Nistru. Întreaga Basara- din Ucraina a adoptat, la 12 octombrie 1924, ho- bie a fost încorporată în RASSM, prin urmare și în tărârea „Cu privire la crearea Republicii Autonome RSS Ucraineană. Organele de partid și sovietice ale Sovietice Socialiste Moldovenești în componența RASSM se prezentau, astfel, în calitate de organe Ucrainei”, potrivit căreia hotarul RASSM, la vest ale puterii de directivă, legislativă și executivă în și sud-vest, trecea pe „granița de stat a URSS. [84]. Basarabia, iar după 2 august 1940 – în RSS Mol- Aceasta însemna că în componența RASSM era in- dovenească (unională), până la alegerea, în ianuarie clus și teritoriul dintre Nistru și Prut, deoarece Uni- 1941, a Sovietului Suprem al RSSM. Acestea erau unea Sovietică nu recunoscuse unirea Basarabiei cu structuri de nivel regional, care activau în cadrul România. „Considerăm drept frontieră [a RASSM RSS Ucrainene. Chiar și după formarea RSS Mol- – I.Ș.] – menționa N. Scrâpnic – nu Nistrul, ci Pru- dovenești, puterea pe teritoriul ei era, de fapt, în tul. Las’ să țină capitaliștii deocamdată în mâinile mâinile organelor de partid și sovietice din Ucraina, lor Basarabia. Aceasta este o chestiune de facto, și pentru că aici se extindea acțiunea legilor RSSU. nu de drept. Dreptul e de partea noastră. Pe harta Așadar, prezentată ca formațiune statală autono- noastră Basarabia este marcată cu o linie roșie, căci mă, în realitate fi ind folosită în calitate de cap de Basarabia trebuie să devină o parte inseparabilă a pod în planurile expansioniste ale URSS în Europa, RASSM” [85]. RASS Moldovenească, o regiune a Ucrainei Sovie- Prin urmare, RASS Moldovenească a fost cre- tice, a încorporat în 1940 Basarabia, devenind astfel ată în scopuri politice bine determinate, inclusiv Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. So- ocuparea și sovietizarea teritoriilor românești. Exis- vietizarea României și a Balcanilor se mai amâna. tă sufi ciente dovezi în susținerea acestei afi rmații. Vom invoca doar două. La un an de la proclamarea Bibliografi e susnumitei republici, în septembrie 1925, Prezidiul 1. Mihail Bruhis, Rusia, România şi Basarabia: Comitetului Executiv Central al RASSM, condus de (1812, 1918, 1924, 1940), Chişinău, 1992; Anton Mora- I. N. Chior-Ianachi, a examinat chestiunea privind ru, Destinul unui document, în „Cugetul”, 1992, nr. 5-6; stema și drapelul noii „formațiuni statale”. În pro- Ion Şişcanu, Formarea şi evoluţia R.A.S.S.M. de la 1924 la 1940, în „Cugetul”, 1992, nr. 5-6; Oleg Galuşcenco, iectul stemei, printre altele, se spunea [86]: „[…] Crearea R.A.S.S.M, în „Revista de istorie a Moldovei”, e) a se preciza proporția dintre părțile din stânga și 1997, nr. 3-4; Argentina Gribincea, Mihai Gribincea, Ion dreapta Nistrului; i) partea de pe malul stâng al Nis- Şişcanu, Politica de moldovenizare în R.A.S.S. Moldo- trului a RASSM să fi e colorată într-un roșu ilustra- venească, Chişinău, 2004; Elena Negru, Politica etno- tiv, iar cea de pe malul drept – în negru, care să fi e culturală în R.A.S.S. Moldovenească (1924-1940), Chi- hașurată pe diagonală cu linii de culoarea părții din şinău, 2003; O istorie a regiunii transnistrene din cele stângă Nistrului; z) literele de-a lungul teritoriului mai vechi timpuri până în prezent, Chişinău, 2007; Ghe- să fi e aranjate astfel încât pe partea din dreapta Nis- orghe E. Cojocaru, Cominternul şi originile „moldove-

86 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Istorie nismului”, Chişinău, 2009. beliunii bolşevice din Finlanda, a fost membru al procla- 2. În declaraţia ofi cială se menţiona că la congres au matului guvern revoluţionar fi nlandez: comisarul popo- participat 51 de delegaţi din 30 de ţări. rului pentru fi nanţe şi şeful statului major al Gărzii Roşii. 3. V.I. Lenin, 1-i congres Communisticeskogo Interna- După eşecul rebeliunii bolşevice a emigrat în Suedia, ţionala. Zakliucitelnaia reci pri zakrâtii kongresa, 6 marta, la Stockholm; a activat în cadrul Biroului Scandinav al Polnoe sobranie socinenii (PSS), Tom, 37, p. 511, yttp:// Internaţionalei Comuniste. În 1920 a plecat în Rusia. În leninism.su/index.php?option=com_ сonтеn&view=arti- luna iunie 1920, Guvernul sovietic l-a numit în funcţia de cle&id=1431%3Ai-kongress (consultat august 2010). preşedinte al comitetului revoluţionar al Comunei Care- 4. Troţki L. Problemî mejdunarodnoi proletarscoi liene (Careliskaia Trudovaia Kommuna). Din 1921 a fost revoliuţii, Communisticeskii Internaţional, Manifest preşedinte al comitetului executiv al Comunei Careliene. Vtorogo Kongressa Communisticeskogo Internaţionala În 1923, în legătură cu transformarea Comunei careliene – http://www.i-u.ru/biblio/archive/trockiy_ problemi/01. în RASS Carelă, a fost ales preşedinte al Consiliului Co- aspx (consultat august 2010). misarilor Poporului al RASSC. În 1935 a fost învinuit de 5. Platonov O.A. Pod vlastiu zverea. Moskva, 2004, naţionalism burghez şi eliberat din postul de preşedinte al p. 249-253. guvernului R.A.S.S.C. La 17 iulie 1937 a fost arestat, iar 6. Lenin V. I. Cuvântare rostită la plenara comună a pe 14 iunie 1938 împuşcat. Sovietului din Moscova, Comitetului de partid din Mos- 22. Y. Sirola, 1903-1918, membru al PSD al Fin- cova şi a Consiliului municipal al sindicatelor din Mos- landei. În timpul rebeliunii bolşevice din Finlanda a fost cova, la 6 noiembrie 1920. În: Opere complete, Vol. 42, membru al proclamatului guvern revoluţionar fi nlandez. noiembrie 1920 – martie 1921, Bucureşti, 1966, p. 5. În 1918 a emigrat în Rusia. În anii 1921-1922, 1928- 7. Idem. Cuvântare rostită la adunarea secretarilor 1936 a fost membru al comisiei de control a Internaţio- organizaţiilor de partid din Moscova, la 26 noiembrie nalei Comuniste. 1920, în Ibidem, p. 44. 23. Iz pisima Ă. А. Ghiullinga Iu. К. Sirola. Stok- 8. Declaraţia ob obrazovanii SSSR. Prineata I Vse- holm, 24 marta 1920 g. – http://www.gov.carelia.ru/gov/ soiuznâm siezdom Sovetov, v Moskve, 30 dekabrea 1922 Carelia/643/33.html (consultat august 2010). goda – http://ru.wikisoucseorg/viki (consultat august 24. Ibidem. 2010). 25. Ibidem. 9. Sistemnaia istoria mejdunarodnâh otnoşenii v ce- 26. Sintagma „toată Carelia” era folosită pentru a târeoh tomah. 1918-1991, Тom I, Moskva, 2000, p. 63. viza şi Carelia fi nlandeză. 10. Ibidem. 27. Carelia-80: Istoria Respubliki v ţifrah i factah, 11. Molcianov L.A. O mejgosudarstvennom razme- în „Carelia”, nr. 44, 7 iunie 2000 – http://www.gov.care- jevanii Rossii i Finleandii v 1917-1929 godah, în „Mej- lia/643/33.html (consultat august 2010). dunarodnaia jizni”, nr. 12, 2009, p. 122-134, http://www. 28. Este vorba despre negocierile sovieto-fi nlandeze amberbridge.org/article?id=87 (consultat august 2010). care s-au încheiat la 14 octombrie 1920 prin semnarea 12. Sistemnaia istoria mejdunarodnâh..., p. 63. Tratatului de pace de la Tartu între R.S.F.S.R. şi Finlanda. 13. Molcianov L.A., loc. cit. 29. Comitet Militar Revoluţionar – organ extraordi- 14. În ianuarie 1918, detaşamentele gărzii roşii fi n- nar al dictaturii proletariatului. Avea misiunea să pregă- landeze din Finlanda au declanşat răscoala armată. Par- tească răscoala armată şi reprezenta puterea sovietică în tidul social-democrat, în şedinţa din 23 ianuarie 1918, primii ani după lovitura de stat bolşevică. a creat Comitetul executiv muncitoresc, care a chemat 30. Postanovlenie zasedania orgbiuro po sozâvu muncitorimea la răscoală armată. Ulterior a fost creat Vsecareliskogo siezda predstavitelei trudeaşcihsea carel guvernul revolutionar popular al Finlandei (Suomen kan- o sozâve siezda, 28 aprelea 1920 g. – http://www.gov. salvaltuuskunta). carelia/643/33.html (consultat august 2010). 15. L. A. Molcianov, op. cit. 31. Postanovlenie vserossiiscogo Ţentralnogo Ispol- 16. Ibidem. nitelnogo Comiteta ob obrazovanii Carelscoi Trudovoi 17. Sistemnaia istoria mejdunarodnâh..., p. 63-64. Communî, 8 iunie 1920 g. – http://www.gov.carelia.ru/ 18. Primul război sovieto-fi nlandez (1918-1920) a gov/Carelia/643/33.html (consultat august 2010). fost parte a războiului civil din Rusia şi a intervenţiei mi- 32. Natalia Turcinscaia, 86 let nazad obrazovana litare străine în zona de nord a Rusiei. S-a încheiat la 14 Carelscaia Trudovaia Communa, în „Vesti Carelii” – octombrie 1920 prin semnarea Tratatului de pace de la http://petrozavodsk.rfnru/rnevs.html?id=1215 (consultat Tartu între RSFSR şi Finlanda. august 2010). 19. Olonia ili Kolonia?. În: „Novoe vremea”, 16 ia- 33. Iz rezoliuţii Vsecarelscogo siezda Sovetov o nuarie 2002 – http://ritezh.onego.ru/olonia.html (consul- zadaciah Carelscoi Trudovoi Communî, 11-18 fevralea tat august 2010). 1921 g. – http://www.gov.carelia.ru/gov/Carelia/643/33. 20. Ibidem. html (consultat august 2010). 21. E. Gylling, între 1908-1918 membru al Parti- 34. Ibidem. dului Social-Democrat al Finlandei. În aceeaşi perioadă 35. Ibidem. deputat în Parlamentul Finlandei. În 1918, în timpul re- 36. Ibidem.

nr. 4 (35), decembrie 2014 - 87 Akademos

37. Postanovlenie VŢIK i SNC RSFSR „Ob avto- nul bolşevic şi la scurt timp a fost împuşcat. nomnoi Sovetskoi Sotzialisticeskoi Respubliki”, 25 iulie 57. Bold Em., Locovei R. O. Relaţii româno- 1923 g. – http://heninen.net/karjalantasavalta/25071923. sovietice (1918-1940). Iaşi, 2008, p. 76. htm (consultat august 2010). 58. Ibidem. 38. TASS – (Informaţionnoe telegrafnoe aghenstvo 59. Ibidem, p. 69. Rossii), este principala agenţie de presă din Rusia, având 60. Ştefănescu R. Conferinţa româno-sovietică de la sediul în Moscova. A luat fi inţă în anul 1904, iar din anul Viena (27 martie – 2 aprilie 1924). În: „Chronos. Revistă 1992 se numeşte Itar-Tass. Are o serie de fi liale în stră- de istorie”, anul V, nr. 2 (9), 2007, p. 32-39. inătate. 61. Relaţiile româno-sovietice, Documente, I, p. 220. 39. I. L. Bunici, „Groza”, Crovavâe igrî dvuh dic- 62. Ibidem. tatorov, СП.: Oblic, 1997. p. 41 – http://militera,lib.ru/ 63. Ibidem, pp. 221-223. research/0/chm/bunich 1.zip (consultat august 2010). 64. Ibidem, p. 223. 40. Ibidem. 65. Cojocaru Gh. E. Cominternul şi originile „mol- 41. SSSR-Ghermania. Documentî i materialî o so- dovenismului”. Chişinău, 2009, p. 98. vetsko-ghermanskih otnoşenieah s senteabrea 1939 g. po 66. Ibidem. iuni 1941 g., t. 2, Vilnius, 1989, pp. 22-23. 67. Ibidem, p. 194. 42. Ibidem, p. 24-25. 68. Ibidem, p. 87. 43. Izvestia, 29 noiembrie 1939. 69. Ion Dic – Ion Dicescu, zis Ivan Osipovici DIC, 44. Ibidem. s-a născut în 1893 la Bucureşti, în familia unui zugrav. 45. „Pravda”, 30 noiembrie 1939. Din 1909 a fost membru al Uniunii Socialiste din Ro- 46. Zakon o preobrazovanii Carelskoi avonomnoi mânia. A lucrat ca jurnalist în presa social-democrată din Sovetskoi Soţialisticescoi Respubliki v Carelo-Finskuiu Bucureşti. Cunoştea bine limbile germană, franceză, ita- Sovetskuiu Respubliku, 31 martie 1940 goda – http:// liană, spaniolă şi rusă. În 1916 a fost chemat sub arme şi heninen.net/karjalantasavalta/25071923.htm (consultat a participat la retragerea armatei şi a autorităţilor române august 2010). în Moldova. Din cauza opţiunilor sale politice, a dezertat 47. Ibidem. din Armata română şi a fugit în Rusia sovietică. În aprilie 48. Ibidem, p. 16. 1917 a devenit membru al Partidului Comunist bolşevic 49. La 1/14 decembrie 1917, în târgul basarabean Le- din Rusia. A participat activ la crearea Republicii Auto- ova, de pe malul stâng al Prutului, bande înarmate ruseşti nome Sovietice Socialiste Moldoveneşti (înfi inţată la 12 au atacat garda militară românească care asigura paza octombrie 1924). Ca şi mulţi alţi comunişti, a fost arestat depozitului de cereale, comandantul acesteia, căpitanul la 5 aprilie 1937, în cadrul represiunilor staliniste, şi a Popilian, fi ind ucis. Atentatul a provocat intervenţia unui fost împuşcat pe 4 ianuarie 1938. detaşament al armatei române, care a ocupat localitatea. 70. Cojocaru Gh. E., op. cit., p. 87. Vinovaţii au fost arestaţi, judecaţi şi executaţi. Acţiunile 71. Se aveau în vedere viitoarele negocieri de la Viena. autorităţilor române au provocat reacţia guvernului bol- 72. Cojocaru Gh. E., op. cit., p. 88. şevic de la Petrograd. 73. Ibidem. 50. Relaţiile româno-sovietice, Documente, vol. I, 74. Maxim Litvinov (1876-1951) – comisar-adjunct 1917-1934, Bucureşti, 1999, p. 6. şi comisar al poporului al Afacerilor Străine al URSS 51. Ibidem. (1921-1939). 52. Ibidem, p. 7. 75. Cojocaru Gh. E., op. cit., p. 88. 53. Cuvântul rada înseamnă în limba ucraineană 76. Ibidem, p. 88-89. „consiliu” şi este traducerea literală a cuvântului ru- 77. Ibidem, p. 93. sesc soviet. Rada Centrală a condus mişcarea naţională 78. Ibidem. ucraineană şi a străbătut drumul de la autonomie la suve- 79. Ibidem, p. 94. ranitate. În timpul scurtei sale existenţe, din 1917 până în 80. Vezi Elena Negru, op. cit., p. 12. 1918, Rada Centrală a fost instituţia de conducere princi- 81. O istorie a regiunii transnistrene din cele mai pală a Republicii Populare Ucrainene. vechi timpuri până în prezent, Chişinău, 2007, p. 266. 54. Relaţiile româno-sovietice, Documente, I, p. 7. 82. Şişcanu I. Formarea şi evoluţia R.A.S.S.M. de la 55. Ibidem, p. 28. 1924 la 1940¸ în „Cugetul”, nr. 5-6,1992, p. 59. 56. Simion Grigorievici Roşal (Rochal) – un comunist 83. O istorie a regiunii transnistrene din cele mai fanatic, comandant al fortăreţei Kronstadt. La 7 decembrie vechi timpuri până în prezent, Chişinău, 2007, p. 266. 1917, S.G. Roşal, cu un comando de 100 de oameni, a so- 84. Cojocaru Gh. E., op. cit., p. 174. sit la Iaşi, unde se afl a statul major al Frontului Român. 85. Şişcanu I., op. cit., p. 62. Scopul lui era asasinarea, arestarea sau răpirea Regelui 86. Ordinea expunerii este conformă alfabetului ru- Ferdinand și eliminarea fi zică a generalului Scerbacev, șe- sesc. ful forţelor armate ruseşti din Moldova. Misiunea contra 87. Ion Şişcanu, op. cit., p. 62. generalului Scerbacev a eşuat. În ziua următoare Roşal a 88. Simbol al demnităţii noastre, Ch., 1990, p. 63. fost arestat de către ofi ţerii ruşi care nu recunoşteau guver-

88 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Istorie

CANTEMIROLOGIA – sfert al secolului al XVIII-lea, merită o atenţie deo- sebită. TRECUT ŞI PREZENT. Caracterizând personalităţile remarcabile din CONSIDERENTE Rusia lui Petru cel Mare, Mihail Shenda i-a dedicat lui Dimitrie Cantemir următoarele rânduri: „Soarta ISTORIOGRAFICE nemiloasă ni l-a răpit pe eruditul autor al Istoriei Creşterii şi Descreşterii Curţii Otomane, însă ceea ce a făcut nu-l va lăsa să moară, prelungindu-i viaţa Dr. hab. Victor ŢVIRCUN şi după mormânt. Cu atât mai mult este vrednic de cinstire cu cât, trecând peste toate ororile opresiunii CANTEMIROLOGY – PAST AND PRESENT. din partea turcilor, a reuşit să câştige slava unui om HISTORIOGRAPHICAL REVIEW deosebit de inteligent. Lucrările sale vor avea valoa- The current article represents the fi rst experience re întotdeauna.”[2]. Ultima observaţie este extrem of the historiographic analysis of research devoted to de relevantă, deoarece demonstrează că lucrarea D. Cantemir’s life and work. Based on the extensive fundamentală a lui Dimitrie Cantemir, Istoria Creş- use of documentary materials, archival sources and terii şi Descreşterii Imperiului Otoman, era răspân- published literature, the author presented an objecti- dită în cercurile intelectuale din Rusia în numeroase ve picture of the formation and development of Can- copii în formă de manuscris, cu mult înainte de edi- temirology for a period of nearly 300 years. One of tarea acestei cărţi în Anglia [3]. this study’s features is the fact that the author refrain- Datorită eforturilor fi ului lui Dimitrie Cantemir ed from the narrative document presentation and ac- – Antioh, textul original al lucrării nominalizate şi tively applied the method of objective criticism and comparative analysis of the sources and materials. traducerea lui în rusă au fost transmise la sfârşitul Keywords: kantemirology, historiography, D. anilor ʼ20 ai secolului al XVIII-lea Academiei din Kantemir, Moldavian Principate, Ottoman Empire, Sankt Petersburg. Anume în tipografi a instituţiei Russia, contemporary. respective, cu ajutorul şi consultaţia cunoscutului istoric G. Baier, se planifi ca tipărirea primei ediţii a Rezumat. Articolul constituie o primă experien- Istoriei… în limba rusă. ță privind analiza istoriografi că a cercetărilor consac- După apariţia lucrării lui M. Shenda, zeci de ani rate vieții și activității lui D. Cantemir. În baza unui nu s-a mai scris nimic despre viaţa şi activitatea lui bogat material documentar, izvoarelor de arhivă și Dimitrie Cantemir. Pe de o parte, această tăcere se literaturii publicate este prezentat un tablou obiectiv a constituirii și dezvoltării cantemirologiei pe parcur- explică prin lipsa interesului cercurilor cârmuitoare sul a circa 300 de ani. O particularitate a prezentei din Rusia epocii loviturilor de stat pentru moşte- cercetări este faptul că autorul s-a detașat de practica nirea istorică şi literară lăsată de luminatul domn. expunerii narative a materialului și a aplicat metoda Pe de altă parte, pe parcursul câtorva decenii după criticii obiective și analizei comparative a izvoarelor moartea lui Petru I situaţia politică şi soarta istori- și materialelor folosite. că a voievodatelor Moldovei şi Valahiei nu fi gurau Cuvinte-cheie: cantemirologia, istoriografi a, D. printre priorităţile politicii externe ruse. Cantemir, Tara Moldovei, Imperiul Otoman, Rusia, Doar în ultima treime a secolului al XVIII-lea, contemporaneitate. ca rezultat al înrăutăţirii relaţiilor politico-militare dintre Rusia şi Turcia şi implicarea în acest confl ict Istoria vieţii, activităţii politice şi literare a dom- a popoarelor din Balcani şi principatelor Moldovei nitorului moldovean, Luminatului kneaz al Imperiu- şi Ţării Româneşti, în societatea rusă s-a făcut sim- lui Rus şi al Sfântului Imperiu Roman, a trezit un viu ţită nevoia unor lucrări care să facă cunoscută isto- interes al cercetătorilor pe parcursul multor decenii ria acestor ţinuturi. Drept răspuns la cererea social- după dispariția acestuia. Singura excepţie poate fi politică, în anul 1783, la tipografi a din Moscova a considerată cartea lui Mihail Shenda О состоянии lui Nikolai Novikov a văzut lumina tiparului cartea просвещения в России в 1725 году, scrisă la lui G. Baier Istoria vieţii şi faptelor domnitorului Sankt Petersburg în vara aceluiaşi an însă publicată moldovean Constantin Cantemir. Câţiva ani mai abia după un secol de la moartea autorului [1]. Nu târziu, în 1789, tot acolo a fost tipărită şi lucrarea lui vom găsi aici informații necunoscute din biografi a Dimitrie Cantemir Descrierea stării de odinioară şi marelui gânditor. Totuşi, mărturiile şi nota dată de de astăzi a Moldovei. contemporanul lui D. Cantemir activităţii ştiinţifi ce Chiar dacă în prefaţa primei lucrări fi gurează a domnitorului moldovean şi aportului acestuia la numele kneazului Constantin Cantemir, personajul dezvoltarea culturii şi gândirii istorice ruse în primul principal al relatării rămâne a fi fi ul său, Dimitrie.

nr. 4 (35), decembrie 2014 - 89 Akademos

Pe lângă preţioasele date biografi ce referitoare la şi copiate sute de documente privind istoria veche domnitorul moldovean, în lucrarea menţionată apar a voievodatelor Moldovei şi Valahiei. O importanţă publicate pentru prima dată documente originale, deosebită reprezintă scrisorile lui Cantemir, desco- printre care fragmente din Jurnalul campaniei per- perite de către Gr. Tocilescu, adresate suveranilor, sane şi testamentul kneazului. înalţilor demnitari de stat şi Senatului. Copiile do- Din păcate, după apariția publicaţiilor respective, cumentelor în cauză au alcătuit într-un fi nal o colec- personalitatea lui D. Cantemir n-a devenit obiectul ţie aparte în arhiva de manuscrise a Bibliotecii Aca- unor cercetări de sine stătătoare, numele lui fi gurând demiei Române. Din păcate, istoricul se limitează în diferite lucrări cu caracter general dedicate epo- doar la rolul de prospector şi copist, lăsând altor cii lui Petru cel Mare şi susţinătorilor monarhului autori gloria, laurii şi onoarea de a se numi pionieri rus [4]. Cu toate acestea, în câteva dintre ele au fost ai cercetării documentelor Cantemiriene. Printre ei incluse pentru prima dată scrisorile şi actele voievo- se numără şi istoricul român Ştefan Ciobanu. El a dului moldovean adresate ţarului, diferitor demni- publicat la Bucureşti în anul 1924 lucrarea Dimitrie tari ruşi şi membrilor Senatului Guvernator [5]. O Cantemir în Rusia [9], pentru care a fost ales mem- importanţă deosebită pentru cercetarea relaţiilor lui bru titular al Academiei Române. Dimitrie Cantemir cu reprezentanţii puterii centrale Ediţia respectivă poate fi considerată o nouă şi locale din Rusia, a activităţii sale economice dar şi etapă în cantemirologie. În primul rând, autorul a stării proprietăţilor mobile şi imobile, reprezintă ma- cercetat, tradus în română şi publicat o mare parte terialele apărute în colecţia de documente Доклады a corespondenţei domnitorului moldovean desco- и Приговоры Правительствующего Сената. [6]. perită de către Gr. Tocilescu. În al doilea rând, lu- O pagină aparte în bibliografi a vieţii şi activi- crarea deține întâietatea în utilizarea documentelor tăţii lui Dimitrie Cantemir constituie lucrările cu epistolare ca sursă de bază pentru scrierea schiţei caracter enciclopedic şi literar, apărute în secolul biografi ce a lui Dimitrie Cantemir. În al treilea rând, al XIX-lea şi semnate de către iluştrii istorici-arhi- autorul printre primii în istoriografi a română a utili- vişti şi literatori Nikolai şi Dmitri Bantîş-Kamenski, zat în studierea istoriei vieţii şi activităţii domnito- P. Pekarski, precum şi V. Belinski [7]. Datorită lor, rului moldovean întreaga gamă disponibilă de surse unui public foarte larg de cititori i-au fost prezen- publicate în patria sa şi peste hotare. Astfel, munca tate mai multe eseuri istorice referitoare la dinastia lui a devenit alfa şi omega cantemirologiei, iar au- Cantemireştilor în Rusia, rolul şi importanţa lor în torul însuşi – o autoritate incontestabilă în domeniu. viaţa politică, culturală şi ştiinţifi că a societăţii ruse Nici cea mai sumară cercetare nu poate trece cu ve- din prima jumătate a secolului al XVIII-lea. Un loc derea acest lucru sau să nu-l pomenească. aparte în aceste lucrări îl ocupă elucidarea contri- Totodată, apreciind la justa lor valoare contri- buţiei reprezentanţilor dinastiei Cantemireştilor buţiile lui Ştefan Ciobanu în cercetarea vieţii şi ac- la edifi carea şi dezvoltarea literaturii ruse clasice, tivităţii lui Dimitrie Cantemir, trebuie menţionat fap- precum şi la stabilirea bazelor orientalisticii ruse. tul că tot el a comis numeroase erori şi inexactităţi Anume tatălui şi fi ului Bantîş-Kamenski, precum şi în descrierea biografi ei domnitorului moldovean. academicianului P. Pekarski le aparţine meritul de a O lacună gravă în acest context este lipsa unui sistem fi primii care au utilizat pe larg materialele de arhivă de referinţă ştiinţifi că: nu există trimiteri şi indicări pentru pregătirea biografi ei lui D. Cantemir, precum asupra faptului în ce arhive şi fonduri se păstrează şi publicarea unui şir de documente menite să arun- documentele publicate de istoricul român. Pe de altă ce lumină asupra activităţii sale literare şi ştiinţifi ce. parte, nu toate materialele prezentate sunt autentice, Nu trebuie să trecem cu vederea nici faptul că în deoarece autorul „şi-a permis libertatea” să le mo- Rusia secolului XIX majoritatea publicaţiilor care difi ce, omiţând alineate întregi, distorsionând nume prezentau biografi a lui Dimitrie Cantemir aveau ca şi denumiri geografi ce, datând greşit fapte şi eveni- obiect al relatării nu istoria vieţii şi activităţii domni- mente, denaturând uneori chiar sensul documentului. torului moldovean, ci a fi ului său mai mic – Antioh. Departe de perfecţiune este şi calitatea traducerii din Biografi a lui Dimitrie Cantemir servea drept fundal limba rusă în limba română a documentelor descope- sau preludiu pentru biografi a lui Antioh Cantemir – rite, pe care a făcut-o. fondatorul poeziei ruse, fi losof şi diplomat. Din păcate, greşelile comise de Ş. Ciobanu au Un nou impuls în domeniul cercetării biografi ei fost preluate în numeroase lucrări de cantemiro- domnitorului moldovean au constituit lucrările is- logie, tirajate în milioane de exemplare. Cu toate toricului român Grigore Tocilescu, realizate în anii acestea, până în prezent, lucrarea nominalizată s-ar 1877-1878 în arhivele de stat din Sankt Petersburg putea să fi e unica culegere solidă de documente tra- şi Moscova. Datorită eforturilor sale, au fost găsite duse în limba română care refl ectă biografi a perso-

90 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Istorie nală şi cea de creaţie a lui Dimitrie Cantemir. cru vorbesc şi cercetătorii creaţiei sale, menţionând O nouă etapă în studierea vieţii şi activităţii lui că „citind Însemnările, trebuie ţinut minte faptul că D. Cantemir a început odată cu cercetarea funda- acolo unde memorialistul lasă elementele de genea- mentală efectuată de istoricul român P. P. Panai- logie care nu pot fi puse la îndoială… nu de puţine tescu, publicată la Bucureşti în anul 1958. Pe baza ori devine prizonierul… percepţiilor şi punctelor de unui număr imens de documente publicate şi a ana- vedere răspândite pe larg referitoare la trecutul Ru- lizei lucrărilor predecesorilor săi, el a întocmit bio- siei...”, iar pasiunea cu care acesta „trata în lucrările grafi a domnitorului moldovean în contextul eveni- sale fără nicio jenă reprezentanţii familiilor mari… mentelor şi fenomenelor politice din acele timpuri. nu este altceva decât răzbunarea îndreptată asupra Tot el a fost primul care a încercat să prezinte po- unora dintre ei, care şi-au permis un tratament neco- vestea creării lucrărilor principale ale gânditorului respunzător faţă de el sau înaintaşii săi” [12]. Drept moldovean, să efectueze o analiză istorică şi literară confi rmare a celor menţionate poate fi adus episodul detaliată a fi ecăreia dintre ele. relaţiei dintre familiile Cantemir şi Dolgorukii, per- De fapt, studiul lui P. P. Panaitescu poate fi atri- ceput de ultima ca o ofensă adusă întregului neam. buit fără niciun dubiu celor mai reuşite exemple La sfârşitul lui decembrie 1721 – începutul lui de lucrări ale genului ştiinţifi co-biografi c. Totuşi, ianuarie 1722, familia luminatului kneaz, consilier şi această cercetare conţine un şir de inexactităţi şi secret şi membru al Senatului Guvernator al Rusiei, greşeli, comise în primul rând din lipsa accesului la Dimitrie Cantemir, însoţindu-l pe Petru I, părăseș- documentele originale ale lui D. Cantemir şi fami- te Sankt Petersburgul şi se mută în vechea capitală. liarizarea cu ele. În caz contrar, nu puteau să apară Între timp, cea mai mare dintre fi icele domnitorului afi rmaţii precum că „localităţile din Ucraina în care moldovean, Maria, împlineşte 21 de ani. În adu- trăiau moldovenii care l-au urmat pe domnitor erau nări şi în discuţiile private cu ambasadorii străini şi în felul lor state în stat”. demnitarii ruşi, care le vizitau reşedinţa, domnişoara Departe de adevăr sunt şi opiniile autoru- dădea dovadă de o dexteritate şi o educaţie strălucită, lui privind semnifi caţia căsătoriei cu kneaghinea iar poziţia tatălui ei în administraţia imperatorului A. Trubeţkaia în cariera politică a lui D. Cantemir. rus şi averea sa o făceau o mireasă râvnită. Nu în- Potrivit lui Panaitescu, „această circumstanţă i-a dat tâmplător, mâna ei era cerută de tineri din familii posibilitate domnitorului moldovean să pretindă la nobile. Printre cei mai insistenţi pretendenţi la rolul unul dintre cele mai importante roluri în gestionarea de mire al Mariei Cantemir se număra kneazul Ivan statului rus”. Dolgorukov, care nu o dată s-a adresat către Dimi- În contextul acestei idei, afi rmaţiile lui P. P. trie şi Anastasia Cantemir cu rugămintea de a i-o da Panaitescu referitoare la romanul dintre Petru I şi de soţie pe fi ica lor. După cum mărturiseşte însuşi Maria Cantemir care, după cum consideră autorul, Dimitrie Cantemir, în acel timp „pe când se afl au la puteau să ducă la căsătorie, par a fi departe de ade- Moscova, kneazul Ivan Grigorievici Dolgorukov ar- văr . Declaraţiile unui cercetător cu o autoritate de- dea de dorinţa să o ia de nevastă (pe Maria), despre osebită în cercurile de istorici nu puteau fi fondate ce mi-a spus mie şi soţiei mele, de mai multe ori…” dacă nu se bazau, în opinia sa, pe nişte documente Deși ambii părinţi se arătau favorabili acestei şi mărturii demne de încredere. În rândul acesto- alianţe, fata zvăpăiată a răspuns cu un refuz cate- ra P. Panaitescu a enumerat Însemnările kneazului goric, motivându-l prin faptul că „… kneazul Ivan Petru Dolgorukii, unde autorul, referindu-se la re- Grigorievici nu are niciun rang în slujba Majestăţii laţiile dintre Petru I şi Maria Cantemir, relatează Sale Imperiale” [13]. Evident că o asemenea ofensă următoarele: „…Observând simpatia ţarului pen- nu putea fi iertată de către reprezentanţii uneia din- tru Maria, fi ica mai mare a kneazului Cantemir, tre cele mai vechi dinastii de nobili din Rusia, nici P. A. Tolstoi a făcut în aşa fel, încât Petru era cât pe după câteva generaţii. Astfel, considerăm noi, se ex- ce să se despartă de Ecaterina pentru a se căsători plică apariţia zvonului despre relaţia eșuată dintre cu kneaghinea Maria. Însă Ecaterina l-a mituit pe monarhul rus şi prinţesa moldoveană. medicul familiei Cantemir, grecul Grigore Policala, Relatarea lui P. Dolgorukii conţine şi alte caren- care a făcut în aşa fel încât fata să suporte un avort țe. Contrar afi rmaţiilor autorului, Grigore Policala spontan şi să nu mai poată avea vreodată copii. Tatăl nu a fost niciodată medicul familiei Cantemir, deoa- Cantemir a murit de scârbă, iar Tolstoi a renunţat la rece, începând cu iulie 1711, a ocupat o funcţie mult intriga sa…” [11]. mai prestigioasă în ierarhia socială şi anume cea de Cu toată originalitatea ei şi materialul factologic medic de curte al împărătesei Ecaterina. Mai mult divers, trebuie să avem o atitudine destul de critică decât atât: el nu putea îndeplini porunca Ecaterinei față de lucrarea lui P. Dolgorukii. Despre acest lu- „de a provoca Mariei un avort spontan”, deoarece

nr. 4 (35), decembrie 2014 - 91 Akademos

în timpul campaniei persiene din 1722, armata rusă multe ori îl însoţea la drum, se bucura de succesele mărşăluia din capitala Imperiului Otoman către Ru- lui şi îl susţinea atunci când avea greutăţi, ştia cum sia, iar Policala s-a afl at în componenţa acesteia câ- să glumească cu el, cum să-l calmeze în momentele teva luni, îndeplinind o misiune diplomatică [14]. de iritare maximă sau de durere [18]. Dovadă in- O altă eroare comisă de P. Dolgorukii este cea contestabilă poate fi un fragment din scrisoarea lui referitoare la afi rmaţia cu privire la moartea „de Petru I către Ecaterina ce datează cu 21 octombrie amar” în urma căsătoriei zădărnicite dintre fi ica sa 1722: „Katerinuşka, bunul meu prieten, te salut! şi împăratul rus [15]. Trimit către tine un convoi din 80 de cazaci şi 70 Din nefericire, fanteziile autorului cu referire la de cai înşeuaţi pentru soldaţi, dragoni nu pot să-ţi potenţiala căsătorie dintre Petru I şi Maria Cantemir trimit… Pe lângă toate, îţi trimit şi câţiva somoni… şi-au găsit un continuator în persoana lui E. Tru- La revedere.” [19]. beţkaia, una dintre istoricii din dinastia omonimă. Memoriile contemporanilor şi materialele docu- Utilizând activ în calitate de sursă istorică operele mentare constituie argumente serioase în favoarea lui P. Dolgorukov, ea le-a completat cu invenţiile părerii conform căreia Petru I nu putea fi caracterizat sale. Astfel, amintind-o pe Maria, menţionează că drept cast, iar zvonurile despre pasiunile sale pasage- „… pasiunea ei l-a determinat pe Petru să atragă re şi legăturile amoroase erau într-adevăr numeroase. asupra sa o atenţie mult mai mare decât până atunci, La curtea din Sankt Petersburg circula un zvon cum astfel încât pasiunea ei să i se transmită şi lui. Mani- că ar fi existat o competiţie neofi cială între regele festându-şi sentimentele fără vreo oprelişte, el se în- polonez August al II-lea cel Puternic şi Petru I la drăgosteşte defi nitiv de tânăra prinţesă. Asta s-a în- capitolul cuceririlor amoroase. Însă conform multor tâmplat în timpul războiului cu Persia, în anul 1722. biografi ai monarhului rus, „chiar dacă acestea aveau Pornind în campanie, ţarul a insistat să fi e însoţit de loc, Petru nu le dădea prea mare importanţă…, pri- familia lui Cantemir, inclusiv de Maria. Se poves- vindu-le din perspectiva moralei utilitare.” [20]. În teşte că pasiunea lui Petru era atât de mare, încât lua opinia lui François de Villebois, unul dintre cei mai destul de serios în consideraţie o eventuală despăr- apropiaţi colaboratori ai lui Petru I, adjutant, iar mai ţire de Ecaterina pentru a se căsători cu Maria. Pe târziu şi vice-amiral al fl otei, „Majestatea Sa trebuie cât de adevărată este această relatare – nu se ştie, să aibă o legiune întreagă de demoni ai pasiunii în însă în tabără şi-a făcut apariţia Ecaterina însoţită sânge.” [21]. Chiar şi iubind-o sincer pe Ecaterina, de Menşikov. Nu se cunoaşte dacă motivul vizitei el nu putea să evite aventurile amoroase. Câteodată lor era intenţia de a zădărnici dezvoltarea pasiunii de scurtă durată, alteori destul de îndelungate. To- imperatorului şi în genere dacă ştiau despre acest tuşi, niciuna dintre acestea nu s-a transformat într-un lucru – şi chiar dacă era aşa, venirea lor s-a dovedit pericol pentru căminul familial al celor doi. a fi de prisos. Soarta a fost crudă cu Maria: între Faptul că, pornind în campania Persană, Petru I timp s-a îmbolnăvit grav şi a murit…” [16]. a luat-o cu el pe Ecaterina, iar după încheierea răz- Într-adevăr, familia lui Dimitrie Cantemir l-a boiului a anunţat despre intenţia sa de a o încorona însoţit pe domnitor în campania Persiană, aşa cum ofi cial în calitate de împărăteasă a toată Rusia [22], au făcut şi familiile altor nobili, inclusiv familia im- vorbeşte despre trăinicia relaţiei lor, în pofi da ne- perială. Spre deosebire de Ecaterina însă, care şi-a număratelor aventuri amoroase şi intrigi din ambele urmat soţul până la Derbent şi Şamahî, soţia şi copi- părţi, nelăsând loc celor mai mici speculaţii referi- ii lui D. Cantemir au rămas la Astrahan. În afară de toare la divorţ şi căsătoria lui Petru cu vreuna dintre aceasta, numeroasele documente atestă clar faptul pasiunile sale. că pe tot parcursul campaniei Persane A. Menşikov Printre alte probleme controversate prezente în s-a afl at în noua capitală a Imperiului Rus [17]. Şi lucrarea lui P. P. Panaitescu se numără şi afi rmaţiile în fi ne, Maria Cantemir nu a murit în timpul războ- sale cu privire la datarea scrierii şi publicării unui şir iului ruso-persan, ci la data de 9 septembrie 1757, de lucrări ale politicianului şi gânditorului moldo- în drum de la moşia Marino, care îi aparţinea, spre vean. Astfel, conform istoricului român, Istoria Creş- Moscova. terii şi Descreşterii Curţii Otomane a fost scrisă la Mărturiile contemporanilor şi alte documente începutul războiului austro-turc din anii 1716-1718, de epocă ne dau motive să afi rmăm că Ecaterina era pe parcursul căruia „fostul domnitor al Moldovei a un prieten, tovarăş şi colaborator al lui Petru. Des- încercat fără succes să atragă ruşii în război contra pre relaţia sufl etească apropiată dintre ei vorbeşte Porţii cu scopul eliberării ţării sale” . corespondenţa care s-a păstrat. În ea poate fi depis- Nu punem la îndoială intenţia nobilă a lui Dimi- tat un devotament spiritual reciproc şi necondiţio- trie Cantemir de a contribui la eliberarea ţării sale de nat – soţia împărţea cu ţarul munca şi pericolele, de sub ocupaţia străină. Totuşi, este puţin probabil ca

92 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Istorie doar prin intermediul activităţii ştiinţifi ce, oricât de el, după ce lucrarea sa a fost transmisă ţarului, să monumentală era aceasta, să fi fost posibilă determi- intervină cu careva modifi cări și completări, aşa narea Rusiei către un nou confl ict armat cu Imperiul după cum afi rmă cunoscutul istoric-cantemirolog Otoman, în acelaşi timp în care de mai mulţi ani con- V. Cândea? Teoretic da, în realitate însă – puţin pro- tinua războiul cu Suedia. Trebuie să menţionăm şi babil, fapt confi rmat de următoarele circumstanţe. faptul că între anii 1716-1718, misiunile diplomatice În primul rând, lipsa oricărei corespondenţe între ale Rusiei şi Suediei duceau pe insulele Åland trata- Petru I şi D. Cantemir pe marginea acestui subiect, tive intense pentru încheierea păcii. Totodată, măr- unde ţarul să vină cu careva observaţii şi indicaţii, turiile de care dispunem confi rmă faptul că niciuna presupunând o nouă redactare sau completare din dintre lucrările lui Dimitrie Cantemir, întocmite în partea autorului. Trebuie ţinut minte faptul că mo- Rusia, nu putea fi scrisă fără indicația sau aprobarea narhul rus era un cititor foarte atent şi critic faţă de monarhului. Pe lângă aceasta, documentele pe care tot ce se publica şi se răspândea în ţară. În al doilea le-am depistat în arhivă indică asupra faptului că lu- rând, practic imediat după Istoria Creşterii şi Des- crarea menţionată a fost fi nalizată abia la sfârşitul creşterii Imperiului Otoman, Petru I i-a încredinţat anului 1718, după care, la ordinul monarhului rus, lui D. Cantemir misiunea de a scrie o altă lucrare, a fost transmisă Colegiului afacerilor externe pentru anume Sistema religiei mahomedane, asumându-și a fi tradusă din latină, limba originalului, în limba supravegherea directă la tipărirea acesteia în martie rusă. Lucrul asupra traducerii i-a fost încredinţat tra- 1722. Pe lângă aceasta, căsătoria cu kneaghinea A. ducătorului colegiului, Dmitrii Grozin. În anul 1719 Trubeţkaia, mutarea la Sankt Petersburg, schimba- „… traducerea istoriei a fost încheiată şi înmânată rea modului de trai liniştit şi patriarhal de la moşie Majestăţii Sale”. pe o viaţa agitată din capitală, numirea domnitoru- După P. P. Panaitescu, ștafeta în domeniul can- lui moldovean în calitate de membru al Senatului temirologiei în istoriologia română a fost preluată Guvernamental şi atribuirea rangului de consilier de către cunoscători profunzi ai arhivelor epocii, secret l-au determinat să-şi dedice cea mai mare precum Virgil Cândea şi Paul Cernovodeanu [23]. parte a timpului rezolvării chestiunilor ce ţin de via- Datorită investigaţiilor lor, cercetările asupra moş- ţa administrativ-politică, pentru activitatea culturală tenirii culturale şi ştiinţifi ce lăsate de marele dom- rămânând foarte puţin timp. Trebuie luat în conside- nitor moldovean au primit un nou impuls. A fost raţie și faptul, că manuscrisul lui D. Cantemir, ex- atrasă o deosebită atenţie asupra pregătirii şi editării pediat către Colegiul pentru afaceri externe spre a fi ştiinţifi ce a lucrărilor fi losofi ce, istorice şi literare tradus, nu i-a fost returnat autorului, rămânând spre ale lui D. Cantemir, elucidării rolului şi contribuţiei păstrare în arhiva acestei instituţii de stat. sale în cercetarea istoriei şi culturii civilizaţiei is- Anterior s-a menţionat că la sfârşitul anilor 1720 lamice. Unul dintre meritele autorilor nominalizați textul lucrării lui D. Cantemir, răspândit în nume- este încercarea de a studia şi de a prezenta procesul roase copii, era bine cunoscut în cercurile ştiinţifi ce de formare a viziunilor fi losofi ce şi social-politice ale Rusiei. Pe lângă M. Shenda, de acesta dispunea ale lui D. Cantemir în contextul tradiţiei ştiinţifi ce A. Cantemir, I. Ilinskii-Iaroslaveţ şi G. Bayer. Ulti- europene şi otomane de la sfârşitul secolului XVII – mul a jucat un rol deosebit în soarta moştenirii isto- prima pătrime a secolului XVIII. rice a lui D. Cantemir. Este cunoscut aportul său în O contribuţie incontestabilă în cercetarea scrierea şi pregătirea ediţiei Istoriei vieţii şi activi- moştenirii culturale a lui D. Cantemir au constitu- tăţii domnitorului moldovean Constantin Cantemir. it cercetările şi descoperirile arheografi ce ale lui Într-o măsură mai mică sunt cunoscute date despre V. Cândea în arhivele şi bibliotecile fondurilor Sta- munca sa asupra redactării şi pregătirii pentru tipar telor Unite ale Americii. Listei descoperirilor şti- a altei lucrări fundamentale a lui Dimitrie Cantemir inţifi ce în domeniul cantemirologiei este atribuit şi – Istoria Creşterii şi Descreşterii Imperiului Oto- manuscrisul Istoriei Creşterii şi Descreşterii Curţii man. Între timp, cercetarea acestei chestiuni face Otomane în limba latină, pe care acesta l-a găsit la lumină şi asupra paternităţii manuscrisului găsit de mijlocul anilor ʼ80 ai secolului trecut la bibliote- către academicianul V. Cândea. ca Universităţii Harvard [24]. Analiza textului i-a Studiind câţiva ani consecutiv în cadrul Univer- permis cercetătorului să conchidă că în faţa lui se sităţii de pe lângă Academia din Sankt Petersburg, afl ă redactarea fi nală în varianta autorului a acestei A. Cantemir a stabilit legături destul de strânse lucrări fundamentale. cu conducerea şi profesorii acesteia, pe care le-a Recunoscând semnifi cația istorică a descope- păstrat pe parcursul întregii vieţi. Relaţii deose- ririi manuscrisului, considerăm totuşi neargumen- bit de apropiate a avut cu profesorul de fi losofi e tată atribuirea acestuia lui D. Cantemir. Putea oare Christian-Friedrich Gross, Gottlieb (Teofi l) Sie-

nr. 4 (35), decembrie 2014 - 93 Akademos gfried Bayer [25], precum şi cu bibliotecarul I. D. acestuia, redactată de mâna unui alt eminent istoric Schumacher [26]. Trebuie menţionat faptul că după al secolului XVIII – G. Bayer. ce, la începutul anului 1728, curtea imperială, iar Printre cercetătorii români care au adus o con- împreună cu ea medicul monarhului şi primul pre- tribuție considerabilă la studierea vieţii şi activităţii şedinte al Academiei, L. Blumentrost, s-au mutat la ştiinţifi ce a gânditorului, savantului şi domnitorului Moscova, „domnului bibliotecar I. D. Schumacher moldovean, se numără şi Ecaterina Ţarălungă. O i-au fost transmise practic toate împuternicirile şi trăsătură distinctivă a investigaţiei sale constituie cârmuirea totală a Academiei de Ştiinţe” [27]. descoperirea principalelor repere ale vieţii şi ac- Între anii 1728-1730, Antioh Cantemir, în cali- tivităţii lui D. Cantemir pe fundalul larg al eveni- tate de ofi ţer al regimentului Preobrajenski, se afl a mentelor istorice, politice şi militare din Imperiul la Moscova, fi ind de serviciu la palat, unde s-a oprit Otoman, voievodatele Moldovei şi Ţării Româneşti, tânărul imperator Petru al II-lea. Anume în această imperiile Habsburgic şi Rus, contemporan sau parti- perioadă are loc cea mai intensă corespondenţă din- cipant activ al cărora a fost [30]. tre A. Cantemir şi conducerea Academiei, inclusiv Analiza literară şi istorică a operelor esenţiale referitoare la publicarea manuscrisului tatălui său. ale lui D. Cantemir, efectuată de către autor, capătă În scrisoarea din 24 februarie 1729, expediată lui o semnifi caţie aparte, examinarea lor fi ind ancorată I. D. Schumacher, el se adresează către bibliotecarul în procesele fi losofi ce şi literare ale Europei timpu- Academiei cu următoarele cuvinte: „… consider că lui său. este de datoria mea să vă mulţumesc din toată inima Nu pot fi trecute cu vederea cercetările în dome- pentru eforturile dumneavoastră de a publica cărţile niul cantemirologiei care aparţin unor cunoscuţi isto- alcătuite prin truda tatălui nostru, vrednic de pomeni- rici români din a doua jumătate a secolului XX, pre- re. Această carte, poate că nu poartă în ea o prea mare cum Dan Sluşanschi [31], Andrei Pippidi [32], Stela înţelepciune, dar conţine istorisiri despre ţări mult Toma [33], Paul Păltănea [34] şi alţii. Ei au adus con- îndepărtate de noi. Sper că mulţi vor dori să o aibă. tribuţiile lor considerabile în completarea paginilor La indicaţiile dumneavoastră am vorbit şi cu dom- lipsă din biografi a lui D. Cantemir, legate de alegerea nul Plumendrost (L. Blumnetrost, după cum apare în sa în calitate de membru de onoare al Academiei din text) despre carte şi s-a arătat mulţumit de ea…”. Berlin, activitatea în calitate de domnitor al Moldo- În continuare, dorind să dea operei tatălui său vei, de cercetător al vechii istorii romano-moldo-va- obiectivitate şi o greutate ştiinţifi că mare, or „în lahe şi multe altele. Graţie eforturilor lor, au văzut lucrarea tatei nu sunt greşeli care să o oprească de a fi lumina tiparului asemenea lucrări ale lui D. Cantemir prezentată lumii savante”, îl anunţa pe I. D. Schuma- precum Istoria ieroglifi că, Hronicul vechimii a ro- cher că el „… îl va ruga pe domnul Bayer (ştiindu-l mano-moldo-vlahilor, Viaţa lui Constantin Cantemir bun cunoscător al istoriei antichităţii şi orientalisticii) şi altele, cu extinse comentarii ştiinţifi ce. ca să o citească pe toată şi acolo unde va găsi de cu- Unica problemă care îi uneşte pe aceşti talen- viinţă, să se simtă liber de a face completări, spre a taţi şi atât de diferiţi cercetători ai biografi ei lui o desăvârşi. Şi dacă va dori şi va fi necesar, să adau- D. Cantemir, este baza de surse limitată de care ge note, semnifi caţii, indexuri şi altele pe care le va au dispus. În afara documentelor publicate de că- crede necesare.” Antioh îl mai informează pe biblio- tre Ştefan Ciobanu şi ale celor care se păstrează la tecarul Academiei despre necesitatea editării lucrării Academia de Ştiinţe a României, nu vom întâlni ni- menţionate cu „o dedicaţie scrisă de domnul Bayer şi căieri la ei materiale noi din arhivele Rusiei, Ucrai- adresată suveranului.” [28]. nei, Turciei, Austriei şi Franţei. Între timp, utilizarea Aceste documente dovedesc clar nu doar le- acestor documente în cercetarea vieţii şi activităţii găturile strânse dintre A. Cantemir şi istoricul- lui D. Cantemir i-ar fi ajutat pe autori să acopere academician, dar şi faptul că în ochii săi, profesorul multe pete albe şi să excludă inexactităţile şi gre- G. Bayer era singura autoritate din lumea savantă şelile provocate de timp şi de biografi i imprudenţi. capabilă să corecteze, să completeze şi să „perfec- Un capitol aparte al istoriei cantemirologiei con- ţioneze” lucrările tatălui său. Suntem de părerea că stituie cercetările istoricilor, fi losofi lor şi literatori- G. Bayer, aşa cum s-a întâmplat în cazul Istoriei lor moldoveni. Primele lor publicaţii despre viaţa vieţii şi activităţii lui Constantin Cantemir sau cu lui D. Cantemir, rolul şi infl uenţa sa asupra dezvol- Descrierea Zidului Caucazian [29], a dat curs rugă- tării istorice, fi losofi ce şi politice a Ţării Moldovei, minţii lui Antioh şi a cercetat minuţios manuscrisul a relaţiilor moldo-ruse, viaţa ştiinţifi că şi culturală transmis de către I. Ilinski în anul 1729. Considerăm a Rusiei şi Imperiului Otoman au purtat un caracter că este posibil ca V. Cândea să nu fi descoperit tex- publicistic. Totuşi, odată cu cristalizarea şi creşte- tul original al lui Dimitrie Cantemir, ci o variantă a rea din punct de vedere savant al ştiinţei istoriei din

94 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Istorie

Moldova, interesul pentru cercetarea moştenirii lite- şi minuţios cercetător referitoare la domnitorul mol- rare şi politice a activităţii lui D. Cantemir a început dovean şi familia sa poartă un caracter fragmentar, să se constituie treptat într-o direcţie ştiinţifi că şi de nefi ind incluse într-o lucrare de proporţii. cercetare distinctă. În publicaţiile lui A. Eşanu este analizată detaliat În articolele şi monografi ile istoricilor R. En- şi multilateral istoria scrierii şi editării uneia dintre gelgard, N. Kiricenko, V. Ermuratski, N. Mohov, lucrările fundamentale ale lui D. Cantemir privind V. Coroban, D. Dragnev [35] au fost studiate mi- istoria Moldovei [43]. Tot lui îi aparţine şi ideea nuţios chestiunile ce ţin de istoria semnării de scrierii unei monografi i colective dedicată dinastiei către Petru I şi cancelarul G. Golovkin şi transmite- Cantemireştilor. Această lucrare care însumează toa- rii domnitorului moldovean în aprilie 1711 a Diplo- tă informaţia disponibilă referitoare la Cantemireşti, mei, care se consideră a fi documentul ofi cial ce a începând de la primele referiri la acest nume şi până întărit alianţa politico-militară dintre Rusia şi Mol- la ultimii reprezentanţi ai familiei, a văzut lumina dova, participarea lui D. Cantemir în campania de la tiparului în 2008, în timpul consemnării jubileului Prut, precum şi rolul său în aprofundarea şi întărirea de 335 de ani de la naşterea lui Dimitrie Cantemir şi multilaterală a relaţiilor moldo-ruse. a aniversării de 300 de ani de la naşterea fi ului său, Celebrarea celor 300 de ani de la naşterea lui Antioh [44]. Lucrarea se face specială prin faptul că D. Cantemir a servit drept un nou impuls pentru pentru prima dată sub coperţile aceleiaşi cărţi au fost căutarea documentelor şi materialelor necercetate adunate cercetările oamenilor de ştiinţă din Moldo- referitoare la diferite laturi ale vieţii şi activităţii va, România, Rusia, Ucraina şi Germania, care evo- sale, precum şi pentru apariţia unor studii generale că atât aspecte particulare ale biografi ei politice a lui şi speciale [36]. Datorită acestei date jubiliare, tema D. Cantemir, cât şi rezultatele talentului său poli- vieţii şi activităţii lui D. Cantemir a trecut din cate- valent în domeniul fi losofi ei, istoriei, etnografi ei, goria celor secundare, care provoacă interes spora- geografi ei, literaturii şi muzicii. dic pentru cercetători, în lista celor prioritare pentru O apreciere deosebită merită şi numeroasele istoriografi a moldovenească. Pe parcursul ultimelor lucrări ale tandemului de creaţie Andrei şi Valentina trei decenii, graţie cercetărilor efectuate de savan- Eşanu [45], care acoperă o gamă largă de aspecte ţii moldoveni, au fost studiate şi incluse în circuitul şi teme ale cantemirologiei contemporane. Datorită ştiinţifi c numeroase surse şi materiale de arhivă care eforturilor depuse de autori în vederea promovării au permis descoperirea unor probleme ale biografi ei energice a personalităţii şi moştenirii culturale a sale insufi cient studiate sau chiar necunoscute. lui Dimitrie Cantemir în mediul ştiinţifi c european, Prin eforturile lui V. Potlog a fost cercetat şi Chişinăul a devenit un centru neofi cial al cercetării scos în lumină subiectul contribuţiei lui D. Cante- profunde şi multilaterale a biografi ei domnitorului mir la dezvoltarea ştiinţei istorice europene din pri- moldovean şi învăţatului european. ma jumătate a secolului al XVIII-lea şi a moştenirii O caracteristică remarcabilă a cantemirologiei sale istorice [37]. din ultimele decenii este faptul că viaţa şi moşte- Creaţia şi moştenirea fi losofi că a savantului nirea culturală a gânditorului moldovean au deve- moldovean a fost refl ectată în lucrările cercetători- nit obiectul unei studieri minuţioase nu doar pentru lor moldoveni A. Babii şi Gh. Bobână [38]. Proble- cercetătorii din Republica Moldova şi din România, ma creaţiei muzicale şi a moştenirii lui D. Cante- dar şi din Rusia, Turcia, Grecia şi Germania. Da- mir, rolul şi locul său în cultura Imperiului Otoman torită lor s-a lărgit semnifi cativ geografi a căutării a fost cercetată multilateral în lucrările istoricului documentelor referitoare la viaţa şi activitatea lui muzicii V. Ghilaş [39]. D. Cantemir. Toate acestea au permis discutarea şi Un aport considerabil la studierea biografi ei elucidarea unui şir de chestiuni, studiate anterior domnitorului şi gânditorului moldovean reprezintă foarte puţin sau chiar deloc. Printre ele se numără cercetările şi publicaţiile istoricului S. Fomin [40]. şi legăturile ştiinţifi ce ale domnitorului moldovean Un merit incontestabil al acestui autor este găsirea cu Academia din Berlin [47], apartenenţa acestuia şi introducerea în circuitul ştiinţifi c a unui set de do- la loja masonică a rosicrucienilor [48], participarea cumente referitoare la perioada vieţii şi activităţii lui în lupta pentru tronul Moldovei, proiectarea şi con- D. Cantemir în Rusia [41]. Merită subliniat în mod struirea unor clădiri laice şi biserici etc. deosebit rolul lui S. Fomin în studierea unor subiecte, O atenţie aparte merită cercetarea istoricului precum necropola şi iconografi a Cantemireştilor, de- P. Gusterin, care, pentru prima dată în istoriografi a terminarea locurilor din Moscova şi Sankt Petersburg rusă, a pus problema locului şi rolului lui D. Cante- unde s-a afl at şi a locuit D. Cantemir [42]. Este regre- mir în crearea şcolii ruse de orientalistică [49]. Abso- tabil însă faptul că publicaţiile acestui talentat scriitor lut justifi cată şi lipsită de orice exagerare apare con-

nr. 4 (35), decembrie 2014 - 95 Akademos cluzia autorului despre D. Cantemir ca despre „cel a avut loc în ianuarie 1720, şi nu cu doi ani înainte, mai mare osmanist şi balcanist al secolului XVIII”. precum afi rmă P. Gusterin. Nu putem însă trece cu vederea nici şirul de afi r- Printre istoricii ruşi contemporani, care au stu- maţii ale istoricului rus pe care le putem accepta cu diat viaţa şi activitatea lui D. Cantemir, merită a fi greu. În primul rând, trezeşte îndoieli datarea creaţii- menţionat numele savantului din Sankt Petersburg, lor gânditorului moldovean. Astfel, conform acestu- V. Vozgrin. Ar fi o exagerare din partea noastră dacă ia, D. Cantemir este autorul a două tratate de muzică: i-am atribui cercetătorului titlul de cantemirolog, Kitâbu‚ Ilmi’l-Müsîkî‚ alâ vechi’l-Hurüfât (Cartea deoarece printre lucrările sale nu se găseşte niciuna despre ştiinţa muzicii şi a notării cu litere) şi Tarifu care să fi fost dedicată exclusiv personalităţii dom- ilmi musiki ala vegnı maksus (Scurtă explicaţie a te- nitorului moldovean. Între timp, printre publicaţiile oriei muzicii). Prima ar fi fost scrisă în anul 1693 şi acestui autor referitoare la relaţiile internaţionale din adusă în dar sultanului Ahmed al II-lea. primul sfert al secolului al XVIII-lea şi soarta istorică Pe de o parte, cu tot respectul pentru aptitudinile a tătarilor din Crimeea [54], numele lui D. Cantemir artistice şi genialitatea lui Dimitrie Cantemir, e greu fi gurează de mai multe ori în calitate de subiect al de presupus ca un tânăr care s-a afl at în capitala Im- cercetării. Trebuie să constatăm cu regret, că nume- periului Otoman mai puţin de trei ani [50] şi care se roase detalii şi caracteristici ale lui V. Vozgrin refe- ocupa intens cu învăţarea limbilor străine, studierea ritoare la personalitatea lui D. Cantemir sunt departe cărţilor sfi nte, matematicii şi altor ştiinţe, a putut de adevărul istoric. Apropo, această observaţie este analiza, rezuma şi expune în două volume istoria valabilă şi pentru datele prezentate de autor referi- şi teoria muzicii otomane. Pe lângă toate acestea, toare la situaţia politică şi realităţile acelor timpuri. până la începutul lunii aprilie a anului 1693, domni- Absolut nefondată este afi rmaţia cercetătorului din torul moldovean se afl a departe de capitala Sublimei Sankt Petersburg, conform căreia „Voievodatul Mol- Porţi, iar când a sosit acolo în primele zile ale lunii dovei era un paşalâc al Imperiului Otoman” [55]. Nu mai, a fost întâmpinat nu ca un oaspete aşteptat, ci este clar pe ce se bazează concluzia sa că „… lide- ca un infractor de stat, fi ind încătuşat şi escortat de rii politici ai Moldovei erau în marea lor majoritate ieniceri. Afl ându-se într-o asemenea situaţie, puţin de confesiune musulmană…”, în condițiile în care, probabil că a avut posibilitatea să-i transmită sul- conform legislaţiei de atunci a Moldovei, musulma- tanului vreun dar. Şi în sfârşit, analizând una dintre nilor le era interzisă afl area permanentă pe teritoriul puţinele opere ale lui D. Cantemir, publicate în tim- ţării, mai mult decât atât, ei nu aveau dreptul să deţi- pul vieţii sale – Sistema religiei mahomedane [51], nă proprietăţi imobiliare în ţară. întâlnim mărturia autorului care confi rmă îndoielile Referitor la însuşi D. Cantemir, autorul comite noastre: „Afl ându-mă la Constantinopol, i-am dăru- un număr atât de mare de erori, încât lucrarea sa pare it sultanului Ahmed, care este un mare iubitor de a fi mai degrabă rodul unei fantezii bogate, decât o muzică, o carte în limba turcă, în care au fost aşter- cercetare istorică obiectivă. Conform afi rmaţiei lui nute teoria şi regulile muzicii” [52]. V. Vozgrin, „D. Cantemir, locuind timp îndelungat Astfel, constatările de mai sus vorbesc în mod la Istambul… a deţinut funcţii înalte la curtea sul- convingător că unica informaţie veridică este cea tanului”. Între timp, chiar şi o cunoaştere superfi - conform căreia tratatul lui D. Cantemir Kitâbu‚ cială a mecanismului administrativ şi a organelor Ilmi’l-Müsîkî‚ alâ vechi’l-Hurüfât a fost scris către de conducere ale Imperiului Otoman în perioada anul 1703 şi a fost adus în dar sultanului Ahmed al cârmuirii lui Ahmed al III-lea ne convinge de fap- III-lea în zilele ceremoniilor legate de întronarea sa tul că persoanele care nu împărtăşeau islamul nu în calitate de cârmuitor al Imperiului Otoman, şi nu puteau să ocupe posturi de stat înalte la curtea sul- cea pe care ne-o propune P. Gusterin. tanului. Pe lângă aceasta, până la momentul actual Trebuie introdusă în lista inexactităţilor şi a nu a fost găsit niciun act ce ar confi rma slujba lui greşelilor regretabile şi afi rmaţia conform căreia D. Cantemir în serai. Printre afi rmaţiile lipsite de ori- „în anul 1700, Cantemir a stabilit legături strânse ce confi rmare şi argumentare ale autorului, se numără de prietenie cu ambasadorul Piotr Tolstoi” [53], pe şi cea potrivit căreia, în toamna anului 1720, „hanul când P. Tolstoi a fost numit ambasador în Turcia din Crimeea, Devlet Giray…, a dat mită pentru… abia în noiembrie 1701 şi a ajuns la locul stabilit în Dimitrie Cantemir, descendent al unei vechi dinastii or. Adrianopol (actualmente or. Edirne, Republica tătaro-mongole, care ar coborî direct de la „marele Turcia), unde se afl a sultanul Mustafa al II-lea, în stareţ” – Tamerlan”. Putem presupune că hanul tătar reşedinţa sa de vară, abia la 29 august 1702. Pe lân- i-a împrumutat bani, aceasta fi ind o practică comună gă aceasta, după cum arată actele ofi ciale, cununia pentru pretendenţii la tronurile Moldovei şi Valahiei, lui D. Cantemir cu kneaghinea Anastasia Trubeţ kaia lucru valabil şi pentru D. Cantemir. În unul din me-

96 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Istorie moriile sale adresate lui Petru I, el menţiona că „La Bibliografi e Ţarigrad se cer bani mulţi pentru a primi Ţara Vala- 1. Схенда М. О состоянии просвещения в России hiei, fi ind împrumutaţi bani pentru aceasta şi de la в 1725 году. Сын Отечества. № 1. creştini…” [56]. Însă a crede că hanul din Crimeea 2. СПб., 1842. a plătit tribut sau a dat mită Marelui Vizir pentru un 3. La momentul actual sunt cunoscute două variante ghiaur – necredincios, cu scopul dobândirii tronului ale manuscrisului lui Dimitrie Cantemir Istoria Creşterii pentru acesta, ar fi culmea neglijării realităţii istorice şi Descreşterii Curţii Otomane în limba latină. Una dintre şi a normelor existente de comportament. acestea se păstrează la Arhiva orientaliştilor de pe lângă Departe de adevăr este şi afi rmaţia istoricului rus fi liala Sankt Petersburg a Institutului de Orientalistică a Academiei de Ştiinţe din Rusia. Ф. 25. Оп.1. Д.1-6. O altă cu privire la faptul că „Dimitrie Cantemir a luat parte variantă a lucrării lui D. Cantemir se păstrează în secţia la campaniile militare ale hanului tătar Devlet-Giray” Manuscrise a bibliotecii Houghton de pe lângă Universi- [57]. La momentul actual nu există mărturii directe tatea Harvard, SUA. – Vezi: Cândea Virgil, The original sau indirecte privind participarea voievodului moldo- manuscript of the History of the Ottoman Empire by Di- vean la raidurile de pradă ale tătarilor din Crimeea de mitrie Cantemir. // in Demetrius Cantemir. The Growth pe malul drept al Ucrainei în primăvara anului 1711. and Decay of the Ottoman Empire. Original latin text of Este controversată şi versiunea prezentată de the fi nal cersion revised by the author / Dimitrie Cante- V. Vozgrin referitoare la chestiunea provenienţei mir, Creşterile şi descreşterile Imperiului Otoman. Textul Cantemireştilor. Potrivit ultimelor cercetări ale is- original latin în formă fi nală revizuită de autor. Facsimil toricilor care examinează această problemă, Cante- al manuscrisului latin – 124 din Biblioteca Houghton Har- mireştii nu se trag dintr-un neam vechi de tătari, ci vard University, Cambridge, Mass. Editat de Cândea Vir- îşi iau începutul în mediul militar al Voievodatului gil. Bucureşti: Ed. „Roza Vânturilor” , 1999, Р. LIX-CII. Moldovei [93]. Legătura genealogică directă cu ma- 4. Цвиркун В. И. Научные связи Антиоха Кантемира с Российской Академией Наук. // Вестник rele Tamerlan nu este nimic altceva decât o mitolo- Славянского университета. Вып. 19. Кишинэу, 2011. gizare a originii şi dorinţa de a-i conferi un statut de C.155-160. reprezentant al unei vechi dinastii eroice. 5. П. П. Пекарский. Наука и литература в Tendinţa de a completa lacunele din biografi a России.... Т.1. СПб., 1862. C.567-577. lui D. Cantemir i-a determinat pe istorici să efec- 6. Доклады и приговоры Правительствующего tueze noi cercetări în arhive. Rezultatul muncii lor Сената (далее - ДПС). / Под ред. Колычева Н.В. scrupuloase s-a materializat în publicarea scrisorilor Т.2. Кн.1. СПб., 1882. C. 124. № 180; C. 134. № 193; şi documentelor domnitorului moldovean găsite în C. 147. № 203. arhivele naţionale ale României [58], Suediei [59], 7. [Бантыш-Каменский Н.Н.], Родословие Turciei [60] şi Rusiei [61]. князей Кантемиров. // В кн. Беер [Tеофил Зигфрид]. Fără îndoială, un factor pozitiv care stimulează История о жизни и делах молдавскаго государя şi propulsează cercetările în domeniul cantemirolo- Константина Кантемира, с российским переводом giei, sunt conferinţele tematice de ordin regional, и с приложением родословия кнезей Кантемиров, naţional şi internaţional ce se desfăşoară regulat în Моcква, Унив[ерситетская] тип[ография], 1783, C. 264-362.; Бантыш–Каменский Д. Н. Князь Дмитрий Republica Moldova, România şi Rusia [62]. O altă Кантемир. // Словарь достопамятных людей Pусской circumstanţă importantă constă în tentativa istorici- земли, Москва, 1836. Т. 11. C. 34-42 lor din ţările est-europene de a crea un centru şti- 8. Белинский В.Г. Портретная галерея русских inţifi c unic pentru studierea biografi ei şi moştenirii писателей. Кантемир. // Белинский В.Г. Собр.соч.: в culturale a lui D. Cantemir, precum şi arborele său 9 томах. М., 1981. Т.7. C.282-285. genealogic [99]. Cu părere de rău, până la momen- 9. Ciobanu Ș. Dimitrie Cantemir în Rusia. Bucureşti, tul actual nu s-a reuşit crearea unei bănci informa- 1924. ţională unice, unde să fi fost stocată atât informaţia 10. Цвиркун В. И. Научные связи Антиоха despre publicaţii referitoare la istoria dinastiei Can- Кантемира... C, 127, 135, 155-160. temireştilor, cât şi materialele tipărite şi arhivisti- 11. Записки князя Петра Долгорукова. СПб., ce ce ar conţine date despre ei. Rămâne să sperăm 2007. С.71. că materializarea unui asemenea proiect şi crearea 12. Искюль С.Н. . «Memoirres du prince Pierre unui centru ştiinţifi c de cercetare în domeniul can- Dolgoroukow»: скандальный памфлет или источник, достойный доверия?. // Записки князя Петра temirologiei va fi realizat într-un viitor nu chiar atât Долгорукова... С. 48. de îndepărtat. Este important de menţionat, că la 13. Цвиркун В.И. Димитрий Кантемир. Страницы momentul actual, după potenţialul intelectual, pre- жизни в письмах и документах… С. 326 gătirea ştiinţifi că şi lingvistică, Republica Moldova 14. Цвиркун В.И. Научные связи Антиоха are o şansă unică de a crea un asemenea centru. Кантемира... C.155-160. nr. 4 (35), decembrie 2014 - 97 Akademos

15. Записки князя Петра Долгорукова... C. 71. 34. Paul Păltănea. Ştiri inedite despre familia domni- 16. Цвиркун В. И. Научные связи Антиоха torului Antioh Cantemir. // Arhiva Genealogică. Iaşi, 1989, Кантемира... C.155-160. p.705-717; 1990, p.239-257; 1991, p.377-389. 17. Цвиркун В. И. Димитрий Кантемир. Страницы 35. Энгельгард Р. Ю. Из истории Прутского жизни в письмах и документах… C. 273-282. похода // Ученые записки Кишиневского 18. Брикнер А.Г. История Петра Великого. М., государственного университета. Т. VI. 1953; Кири- 2002. C.640. ченко Н. П. К вопросу об участии молдавского наро- 19. Письма русских государей и других особ да в Прутском походе русской армии 1711 г. // Ученые царского семейства. М., 1861. № 133. C.174. записки Кишиневского педагогического института 20. Роберт К. Масси. Петр Великий. Личность и им. И. Крянгэ. Т.VIII. Кишинев, 1958; Ermuratski V. эпоха. Т.2. СПб., 2003. C.525. N. Dimitrie Cantemir, Chişinău, 1978, p. 118. C. Мохов 21. Овсянников Ю. Петр Великий – первый Н. А. Молдавия эпохи феодализма. Кишинев, 1964; русский император. М., 2007. C.246. Мохов Н. А. очерки истории молдавско-русско-у- 22. Роберт К. Масси. Указ. соч. Т.2. C.566. краинских связей. Кишинев, 1981; Coroban V. Dimi- 23. Цвиркун В. И. Научные связи Антиоха trie Cantemir – scriitor umanist. Eseu. Chişinău, 1973; Кантемира... C.155-160. Драгнев Д. М. Внешнеполитическое положение 24. Cândea V. Manuscrisul original al „Istoriei Impe- Молдавии в 1711 г. – 30-е гг. XVIII в. Новый этап в riului Otoman” de Dimitrie Cantemir.// Dimitrie Cante- истории молдавско-русских отношений. // Очерки mir. Creşterile şe Descreşterile Imperiului Otoman. Tex- внешнеполитической истории Молдавского княже- tul original latin în forma fi nală revăzută de autor. Facsi- ства. Кишинев, 1987. С. 238-259; Dragnev D. M. Ilumi- mil al manuscrisului latin. Bucureşti, 1999, p. XVII-LVII. nismul timpuriu în opera lui Dimitrie Cantemir şi în cea 25. Цвиркун В. И. Научные связи Антиоха a Domnului fanariot Nicolae Mavrocordat. // Probleme Кантемира... C.155-160. actuale de istorie naţională. Studii în onoarea profesoru- 26. РБС. Т. Шебанов – Шютц. М., 1999. C. 534-536. lui Ravel Parasca. Chişinău, 2009, p.73-92. 27. Леонов В. П. Судьба библиотеки в России. 36. Цвиркун В. И. Научные связи Антиоха СПб., 2001. C.136. Кантемира... C.155-160. 28. Цвиркун В. И. Научные связи Антиоха Канте- 37. Потлог В. И. Дмитрий Кантемир как историк. мира... C. 155-158. Автореферат диссертации на соскание ученой степени 29. Comentarii Academiae Scientiarum Imperialis кандидата исторических наук. Кишинев, 1973; Potlog Petropolitanae. Vol. I. St.Petersburg, 1726. P.25-463. V. Primul istoric moldovan. // Moldova Socialistă. Chişi- 30. Ţarălungă Ecaterina. Dimitrie Cantemir şi nău, 24 oct. 1973; Potlog V. Dimitrie Cantemir – istori- vechiul Bizanţ. // Transilvania Nr.. Sibiu, 1988. Pag.4- cul. // Destinul Inorogului. Omagiu lui Dimitrie Cantemir. 25; Ţarălungă Ecaterina. Dimitrie Cantemir: Contribuţii Chişinău, 1982; Потлог В. И. Некоторые вопросы исто- documentare la un portret. Bucureşti: Ed. „Minerva”, рии России в трудах Дмитрия Кантемира. // Россия 1989, 424 p. и Юго-Восточная Европа. Кишинев, 1984. С.32-38; 31. Dimitrie Cantemir. Opere complete. Vol. VI. Potlog V. Aspecte din istoria Romei antice la Dimitrie Тom I. Vita Constantini Cantemirii, cognomento, se- Cantemir. // Bilanţul activitaţii ştiinţifi ce a USM pe anii nis, Moldaviae principis. / Ed. de Virgil Cândea, Andrei 1996-1997. Conferinţa corpului didactico-ştiinţifi c. Ştiin- Pippidi, Dan Sluşanschi ş.a., Bucureşti: Ed. Academiei ţele umanistice. Chişinău, 1998 etc. Române, 1996, 330 p.; Dimitrie Cantemir, Principe- 38. Бабий А. И. Дмитрий Кантемир. М., 1984; le Moldovei. Descrierea stării de odinioară şi de astăzi Bobână Gh. Umanismul în gîndirea fi lozofi că româneas- a Moldovei. Ediţie critic întocmită de Dan Sluşanschi. că (sec. XVI-XVIII). // Cugetul. Nr. 4. Chişinău, 2000, Bucureşti, 2006. p.41-45; Bobână Gh. Scrierile fi losofi ceale lui Dimitrie 32. Pippidi Andrei. Cărturarul între cărturarii vremii. Cantemir. // Pergament. Anuarul Arhivelor Republicii // Viaţa Românească, nr. 9. Bucureşti, 1973, p.83-97; Di- Moldova. Vol. V-VI. Chişinău, 2002-2003, p. 90-100; mitrie Cantemir. Descriptio Moldaviae / Descrierea Mol- Bobână Gh. Scrierile fi lozofi ce ale lui Dimitrie Cantemir. dovei. Tradus după originalul latin de Gheorghe Guţu. // Dinastia Cantemireştelor. Chişinău, 2008, p. 321-331. Introducere de Maria Holban. Comentariu istoric de 39. Ghilaş V. Dimitrie Cantemir în istoria culturii N. Stoicescu. Studiu cartografi c de V. Mihăilescu. Indi- muzicale. Chişinău, 2004; Ghilaş V. Artele vizuale în pre- ce de Ioana Constantinescu. Cu o notă asupra ediţie de ocupările familiei Cantemir. // Revista de istorie a Mol- A. M. Pippidi, Bucureşti: Ed. Academiei Române, 1973, dovei Nr.4. Chişinău, 2008, p.164-170; Ghilaş V. Dimitrie 404 p.; Pippidi A. Ideea de „creştere şi decadere” a Impe- Cantemir şi arta muzicală (teoretician, compozitor, instru- riului Otoman în istoriografi a occidentală din secolele al mentalist şi pedagog). // Dinastia Cantemireştilor. Sec. XVI-lea – al XVIII-lea. Cluj, 1981. XVII-XVIII. Chişinău, 2008, p. 389-427 etc. 33. Cantemir Dimitrie. Hronicul vechimei a roma- 40. Цвиркун В. И. Научные связи Антиоха no-moldo-vlahilor. În 2 volume. / Ed. îngrijită, studiu Кантемира... C.155-160. introductiv şi indici de Stela Toma, Bucureşti: Ed. 41. Фомин С.В. Пером и мечом сотруждаяся… Minerva, 1999-2000. С.137-138, 143-144.

98 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Istorie

42. Фомин С. В. Кантемиры в Москве. // Кодры 48. Цвиркун В. И. Научные связи Антиоха № 3. Кишинев, 1983. С.142-147; Он же. «Воздать Кантемира... C.155-160. Москве великой славу…». // Куранты. Историко- 49. Густерин П. В. Указ. Соч. С.66. краеведческий альманах. Вып.II. М., 1987. С.173-176; 50. Цвиркун В. И. Научные связи Антиоха Он же. Некрополь Кантемира в России. // Кодры № 5. Кантемира... C. 17, 155-160. Кишинев, 1993. С.226-240 и др. 51. Кантемир Д. Книга Система, или Состояние 43. Eşanu A.. Dimitrie Cantemir „Descrierea Mol- мухаммеданския религии. СПб. 1722. dovei”. Manuscrise şi ediţii. Chişinău, 1987; Eşanu A. 52. Цвиркун В. И. Научные связи Антиоха Manuscrisele latine ale „Descrierii Moldovei” de Dimi- Кантемира... C.155-160. trie Cantemir. Contribuţii la istoria culturii româneşti. 53. Густерин П. В. Указ. Соч. С.18 Bucureşti, 1997, p. 168-192; Eşanu A. Dimitrie Cante- 54. Цвиркун В. И. Научные связи Антиоха Канте- mir (1673-1723) domn al Ţării Moldovei (martie-apri- мира... C.155-160. lie 1693, noiembrie 1710 - iulie 1711). Limba Română, 55. Возгрин В. Е. Исторические судьбы крым- nr. 4. Chişinău, 1998, p.126-133; Eşanu A. „Descrierea ских татар… С.243. Moldovei” de Dimitrie Cantemir în cultura rusă. // Tira- 56. Цвиркун В. И. Научные связи Антиоха getia. Vol. XI. Chişinău, 2002, p.137-142; Neamul Can- Кантемира... C.155-160, 243-244 temireştilor. Bibliografi e./ Coordonator acad. A. Eşanu. 57. Возгрин В. Е. Дипломатические связи Шве- Chişinău 2010 etc. ции и Крыма до и после Полтавы…С.244. 44. Цвиркун В. И. Научные связи Антиоха 58. Цвиркун В. И. Научные связи Антиоха Кантемира... C.155-160. Кантемира... C.155-160. 45. Eşanu A., Eşanu Valentina. Descrierea Moldo- 59. Răileanu N. Documente medievale moldove- vei de Dimitrie Cantemir în cultura europeană. Chişinău, neşti din Arhiva de Război a Suediei. Chişinau, 2001. 2004; Eşanu A., Eşanu Valentina. Studiul introductiv. 60. Franz Babinger. Izvoarele turceşti ale lui Di- Dimitrie Cantemir, Principele Moldovei. Descrierea stă- mitrie Cantemir. Arhiva Românească. Nr.7. Bucureşti, rii de odinioară şi de astăzi a Moldovei. Bucureşti, 2007, 1941. Pag.111-121; Maxim Mihai. Dimitrie Cantemir şi p. 5-121; Eşanu A., Eşanu Valentina. Dimitrie Cantemir epoca sa. Documente noi din arhivele turceşti. Revista de şi sud-estul Europei după campania de la Prut. // Revista istorie a Moldovei. Nr.4. Chişinău, 2008, p.73-81 de Istorie a Moldovei. Nr. 4. Chişinău, 2008, p.114-118; 61. Цвиркун В. И. Письма Дмитрия Кантемира Eşanu A., Eşanu Valentina. Moştenirea culturală a Cante- русским сановникам в период Персидского похода mireştilor. Chişinău, 2010 etc. 1722 года. Revista de istorie a Moldovei, nr. 3. Chişinau, 46. Цвиркун В. И. Научные связи Антиоха 2007, p. 103-109; Он же. Цвиркун В. И. Письма Д. К. Кантемира... C.155-160. Кантемира к А. Д. Меншикову из Персидского похода. 47. Emil Pop. Dimitrie Cantemir şi Academia din Ber- Revista de istorie a Moldovei, nr. 3. Chişinău: Ştiinţa. lin. Studii. Revista de istorie. Tomul XXII, nr 5. Bucureşti, 2008.; Он же. Istoria unei scrisori a lui Dimitrie Cantemir. 1969, p. 825-847; Truter T. Aspecte inedite privind relaţii- Revistă de istorie a Moldovei, nr. 2-3 (78-79). Chişinău: le lui Dimitrie Cantemir cu Academia din Berlin. // Forum, Ştiinţa. 2009, p. 231-240; Он же. Димитрий Кантемир. nr.10. Bucureşti, 1971, p.75-81; A. Eşanu, Valentina Eşa- Страницы жизни в письмах и документах. СПб., 2010. nu. Dimitrie Cantemir şi Academia de Ştiinţe din Berlin. // 62. Цвиркун В.И. Научные связи Антиоха Dinastia Cantemireştilor. Chişinău, 2008, p. 254-265 Кантемира... C.155-160.

Mihail Petric. Drum spre Codri, u/p, 70 × 193 cm, 1959. Din colecțiile MNAM

nr. 4 (35), decembrie 2014 - 99 Akademos

MANAGING SOILS Introduction Ecosystem services refer to multitude of FOR ECOSYSTEM resources and benefi ts that are supplied by natural SERVICES* and managed ecosystems and their principal components such as the pedosphere or soil Distinguished University Professor [Constanza et al., 1997; Leslie, 2011]. Ecosystem services involve a framework for structures and of Soil Science synthesizing processes that create numerous Rattan LAL goods and services of interests/relevance to human Carbon Management wellbeing and nature conservancy [Daily, 1997]. and Sequestration Center There are two schools of thoughts regarding The Ohio State University Columbus, the management of natural resources: i) earth’s OH 43210 USA resources are for human exploitation and use and should be used to the fullest extent, ii) humans President Elect, International Union must minimize the use of resources and preserve of Soil Sciences natural ecosystems. The concept of ecosystem services is a compromise between these two MANAGEMENTUL SOLURILOR PENTRU opposite views, and proposes the use of ecosystem SERVICII ECOSISTEMICE goods and services for both human wellbeing and Rezumat. Solurile sunt o sursă de numeroase nature conservancy. bunuri şi servicii ecosistemice, relevante pentru There also exists a difference between natural bunăstarea oamenilor şi conservarea resurselor na- capital and ecosystem services. For example, turale, printre acestea numărându-se reciclarea şi transformarea elementelor, păstrarea şi reînnoirea soil organic carbon (SOC) pool, and its recycling resurselor de apă proaspătă, a biodiversităţii, mo- and restoration is a natural capital. Sustainable derarea schimbărilor climatice prin emisia şi folo- management of SOC pool provides numerous sirea compuşilor de carbon şi azot, denaturarea şi ecosystem services such as food security, water fi ltrarea poluanţilor, păstrarea istoriei planetare şi quality and renewability, climate change adaptation umane; asigurarea cu hrană şi habitat a oamenilor and mitigation, food and habitat for biodiversity şi altor organisme. Aceste bunuri şi servicii depind etc. de calitatea solului şi procesele de susţinere a vieţii. Soils have numerous ecosystem functions and Printre determinanţii calităţii solului sunt: conţinutul services [Lal, 2013]. Thus, the objective of this de substanţă organică (după carbon) şi argilă, mine- article is to describe the importance of soil resource ralele predominante în argilă, activitatea şi diversi- tatea speciilor faunei şi fl orei din sol, inclusiv a ma- base and of soil quality in provisioning of numerous sei microbiene după carbon, profunzimea solului şi ecosystem services both for human wellbeing and accesibilitatea rezervelor de apă şi nutrienţi în sol, nature conservancy. Specifi c examples of ecosystem capacitatea de restabilire a proprietăţilor pedosferice functions and services are outlined in Table 1. şi proceselor din sol sub infl uenţa perturbărilor antro- pice şi naturale. Table 1 Solul, ca rezervor principal de carbon organic şi Ecosystem functions and services provided anorganic, poate servi ca sursă de acumulare a ga- by soil resources zelor cu efect de seră, iar prin respectarea unui si- Ecosystem Functions Ecosystem Services stem raţional de management şi folosire a terenurilor, 1. Elemental Cycling: 1. Provisioning: food, poate fi folosit ca un mijloc de acumulare a dioxi- C, N, S, P feed, fi ber, fuel, dului de carbon din atmosferă. Odată cu creşterea minerals populaţiei, folosirea judicioasă a resurselor de sol 2. Net Gross 2. Regulating: climate, devine primordială pentru asigurarea unei dezvoltări Productivity: NGP, water, nutrients, durabile. NPP, NEP, NBP biodiversity, gene pool Cuvinte-cheie: schimbarea climei, management 3. Weathering: rate 3. Cultural: aesthetical, durabil, sechestrarea carbonului, emisii de gaze, se- of new soil formation recreational, scenic, curitatea alimentară şi nutriţională. spiritual 4. Nature 4. Archive: planetary and *Rezumatul raportului prezentat la Conferința științifi că Conservancy: human history Internațională „Rolul agriculturii în oferirea serviciilor ecosistemice și sociale”, consacrată aniversării a 60-a a dr. hab., Habitat for fl ora prof. cerc. B. Boincean. Bălți, 25 noiembrie 2014. and fauna 100 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Pedologie

Some examples of soil-generated ecosystem Holdren and Ehrich, 1974]. The SOC sequestration services are briefl y outlined below: can be realized through adoption of a restorative 1. Soil Carbon Storage and Sequestration: land use, and conversion to conservation agriculture Some soils have a large carbon (C) sink capacity. (CA) in conjunction with complex crop rotations Examples of soil that store a large amount of SOC based on cover cropping and use of integrated are Chernozems, Mollisols, Histosols, Cryosols, nutrient management (INM) [Lal, 2004]. The rate Andosols, etc. Chernozems of Eastern Europe have of SOC sequestration is higher for soils of cool and a high SOC storage and sequestration capacity humid climates than that for warm and dry regions, [Dokuchaev, 1883/1967]. Adoption of complex clayey or fi ner than sandy or coarse-textured, and rotations involving cover crops and use of organic for those containing 2:1 expanding-lattice rather amendments can increase SOC pool and enhance than 1:1 or fi xed-lattice clay minerals. Rates of productivity of Chernozems[ Boincean,2010]. soil C sequestration range from 100 to 1000 kg/ha/ In addition, soils of arid and semi-arid climates yr for SOC and 1 to 5 kg/ha/yr for SIC. Technical also contain soil inorganic C (SIC) of primary potential of soil C sequestration (GtC/yr) is 0.4-1.2 (lithogenic) or secondary (pedogenic) carbonates. for croplands, 0.3-0.5 for grazing lands, 0.3-0.7 for Total amount of SOC and SIC pools in world soils salt-affected soils, and 0.2-0.7 for restoration of to 3-m depth is estimated at 4200 Gt. In comparison, degraded/desertifi ed soils. Total sink capacity of C pool is about 620 Gt in forests and vegetation, and soil-based sinks is 50-100 GtC compared with 200- 800 Gt in the atmosphere. The atmospheric C pool is 300 GtC for permanent forests [Lal, 2010]. increasing at the rate of ~4.3 GtC/yr because of fossil 2. Climate Change Moderation: Soils affect fuel combustion and cement production. The soil C and are affected by the climate, and the latter is pool, or the pedospheric pool, is strongly linked with an active factor of soil formation [Jenny, 1941]. biotic atmospheric, oceanic, and lithogenic pools Soils moderate climate through heat exchange through inter-connectivity between these pools. The (specifi c heat capacity, and thermal conductivity), soil C pool is linked with other pools through inter- and gaseous exchange (CO2, CH4, N2O) with the connectivity between lithospheric, pedospheric, atmosphere. climatic, biotic and hydrospheric processes. These processes are strongly affected by Conversion of natural to managed ecosystems concentration of SOC (and SIC), activity and species depletes SOC pool through accelerated erosion, diversity of soil biota and the pedospheric processes mineralization and leaching. Strong depletion of affected by them (e.g., respiration, nitrifi cation/ SOC pool to below the threshold level adversely denitrifi cation, methanogenesis). Soils also impacts soil functions by constraining numerous moderate climate through soil water retention (high pedospheric processes. The threshold level is heat capacity) and albedo (refl ection of radiation into generally higher for soils of temperate (1.5-2.0%) space). Soil C sequestration over the geologic time than those of the tropics (1.0-1.5%). scale is affected by weathering of alumino-silicates The SOC sink capacity, the magnitude of soil by which carbonates are transformed from land into organic matter (SOM) that can be stored in a soil the ocean. A coupled cycling of C with that of H2O, solum (profi le) with a long mean residence time N, P and S play an important role in provisioning of (MRT), depends on a range of endogenous and several ecosystem services including moderation of exogenous factors. Important among endogenous climate, and renewability of water. factors are clay and silt contents, clay mineralogy, 3. Water Renewal and Purifi cation: Soil is one surface area and cation/anion exchange capacity, of the largest reservoirs of fresh water. With 30% soil depth, water and nutrient retention capacity porosity of retention pores, one hectare of soil to etc. Principal exogenous factors are mean annual 1-m depth (bulk density of 1.325 Mg/m3) has a temperature, mean annual precipitation, latitude/ water storage capacity of 3000 L. With intense longitude, slope aspect and landscape position, biotic activity (arable land containing 5 Mg/ha of natural vegetation, land use and management. live biomass, and millions of microorganisms in a The SOC sequestration potential depends spoonful of healthy soil), soil is a bioreactor capable on the historic land use and vulnerability to soil of denaturing and transforming pollutants of natural degradation processes (e.g., accelerated erosion and anthropogenic toxins. Soils containing high by water and wind). A severe soil and ecosystem contents of SOC and inorganic (clay) colloids with degradation is among important impacts of large surface area and charge density (negative and population growth [Ehrlich and Holdren, 1971; positive charge) have a high capacity to absorb/ nr. 4 (35), decembrie 2014 - 101 Akademos adsorb pollutants and fi lter these from water about 842 million food-insecure people globally, infi ltrating into the ground water or an aquifer. mostly in South Asia and sub-Saharan Africa (SSA). Additional water demand of 40% by 2030 can be However, 2 billion people suffer from micronutrient met by improving the “green water” supply through defi ciency. It is the concentration of SOC in the management of soil-water resources. Because of its surface layer that retains and supplies essential capacity to purify natural water, soil is also termed micronutrients (e.g., Fe, Mo, Zn, I, Cu, Se). The global as a “biogeomembrane”. food demand would double over the period 1990- 4. Biodiversity: Soil is the biggest reservoir of 2030, and increase by 70% between 2010 and 2050. the gene pool, and is a vast seed bank. It is teeming In some countries of SSA, food production may have with life of both primary and secondary consumers. to be tripled or quadrupled. In Asia and Africa, plant- The antibiotic “Streptomycin” was derived from derived food requirements may increase by a factor soil. Thus, soil can be appropriately defi ned as an of 2.5 to 7 in some countries. Thus, there is a strong “organic-carbon mediated realm in which solid, need to identify agricultural systems which increase liquid, gas and biology all interact from a scale of production and also store C in soil and ecosystems. nanomatter to landscape and global scale” (Fig. 1). Whereas meeting the increase in food demand A spade of rich garden soil may harbor more species is a challenge, it also indicates a bright future for than the entire Amazon nurtures above ground. A agriculture. There is an additional food demand by teaspoon of a healthy soil may contain 100 million to 2050 of grains by 1 billion ton/yr, and meat by 200 1 billion of diverse organisms (e.g., bacteria, fungi, million ton/yr. It is precisely in this context that the protozoa, springtail, nematodes, spiders, mites, importance of restoring quality of soils of agro- earthworms, millipede, centipede, ant, termites ecosystems cannot be over emphasized. Bridging the and large burrowing animals). However, soil vast yield gap, difference in research plot yield and biodiversity is adversely affected by monoculture that for on-farm or national crop yield, necessitates and inappropriate management [Power, 2010]. improvement in soil quality and restoration of Croplands are also a major source of greenhouse SOC concentration to above the threshold level. In gases [Searchinger et al., 2008; Tilman et al., 2009]. comparison with the average cereal yield of 3.27 5. Food and Nutritional Security: Soil is the ton/yr in 2005, yield will have to be increased to principal medium for food production. Both the 3.60 ton/yr by 2025, and 4.30 ton/yr by 2050 if the amount and nutritional quality of the food produced dietary preferences do not change. With the rapid depend on soil quality. Indeed, there exists a strong change in dietary preference towards animal-based link between quality of soil, environment, plant, diet, however, global average cereal yield must be animal and human. Healthy soils create healthy increased from 3.27 ton/yr in 2005 to 4.40 ton/yr environment, grow healthy plants, maintain healthy by 2025 and 6.0 ton/yr by 2050. Similarly, the total animals, and support healthy human population. cereal production (million ton) must be increased There is a tradeoff between SOC stock and food from 2240 in 2005 to 2780 by 2025 and 3255 by prpduction[West et al., 2010]. There are presently 2050 with similar dietary preferences compared

Figure 1. Scaling issue in carbon sequestration from molecular to global scale

102 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Pedologie with 3629 by 2025 and 3255 by 2050 with changing etc.), there is also a decreasing supply of fresh dietary preferences. Improvements in soil quality by and renewable water resources. Thus, sustainable restoration of SOC concentration in the root zone intensifi cation of agroecosystems also involves is also essential to enhance the use effi ciency of judicious use of water by: i) using precision irrigation fertilizer and water, and recycle/reuse essential but based on variable rate, ii) matching irrigation to fi nite resources. crop needs at specifi c growth/phenological stages, iii) using defi cit irrigation based on partial root Soil Organic Carbon as an Indicator of drying or nature conservancy, iv) replacing fl ood Climate Change irrigation by micro-irrigation, v) increasing water The projected climate change is a major productivity by improving soil quality, and vi) st global issue of the 21 Century. Among numerous strengthening nutrient cycling through integrated indicators of climate change, and especially of soil’s/ nutrient management and biological nitrogen ecosystem’s resilience to changing and uncertain fi xation and mycorrhizal inoculation. climate, alterations in SOC concentration and pool can serve as an important indicator. Some notable Disease Suppressive Soils merits of using SOC as an indicator of climate Soils of good biological quality, with an optimal change are listed in Table 2. concentration of SOC and high biotic activity of micro/ Table 2 meso/macro organisms, are disease-suppressive soils. Merits of using SOC concentration and pool The strategy is to use organic amendments (animal as an indicator of climate change and green manure, compost, partially decomposed 1. It is a familiar property peat etc.) to manage benefi cial micro-organisms in 2. It can be measured directly and indirectly the rhizosphere. Disease-suppressive soils are those in which development of plant diseases is minimal 3. It can be measured in four dimensions (length, even in the presence of virulent pathogens and a width, depth, time) 4. It lends itself to repeated measurements over the susceptible host. In this context, there are two types same time of disease suppression: i) general suppression related 5. It is linked to ecosystem goods and services to the total amount of microbial activity, and ii) 6. It is a key factor of soil formation/renewal and specifi c suppression through enhancement of specifi c functions microorganisms or a group of microorganisms. 7. It is a strong determinant of soil quality Needless to say that creation of disease-suppressive 8. It has a memory and is important to soils is essential to reducing use of pesticides and understanding planetary history other environmental pollutants. 9. It has well defi ned chemical, physical, biological 2015 International Year of Soils and mineralogical properties The 68th U.N. General Assembly (A/ 10. It can be used in conjunction/synergism with other indicators RES/68/232) declared 2015 the “International Year 11. The degree of uncertainty can be quantifi ed and of Soils” (IYS). Among numerous objectives of IYS predicted are the following: 12. It has predictable pathways across the landscape To create full awareness of civil society and and over time decision makers about the fundamental roles of 13. It is an important archive of paleoclimate and soils for human well being, environment To advance full recognition of the prominent 14. It is a reservoir of gene pool contributions of soils to food security, climate change, adaptation and mitigation, essential Soil and Sustainable Intensifi cation ecosystem services, poverty alleviation and Sustainable intensifi cation of soil resources sustainable development, and already appropriated to agroecosystems and other To promote effective policies and actions for crucial land uses is essential to nature conservancy the sustainable management and protection of soil and human wellbeing. The strategy is to produce resources. more food and other commodities from less land, The International Union of Soil Science water, fertilizers and pesticides, energy and gaseous (IUSS) in collaboration with other organizations is emission. In addition to ever decreasing arable land celebrating IYS with numerous activities to signify area (because of competing uses for urbanization, the importance of soils to human and societal well recreation, industrialization, nature conservancy being and nature conservancy. nr. 4 (35), decembrie 2014 - 103 Akademos

References 10. Lal R. 2010. Managing soils and ecosystems for 1. Boincean, B. 2010. Effects of rotation and mitigating anthropogenic carbon emissions and advancing fertilization on Chernozem soils of Moldova. 19th World global food security. BioScience 60 (9): 708-721. Congress of Soil Science: Soil Solution For a Changing 11. Lal, R. 2013. Soils and Ecosystem Services. In: World,1-6 August, 2010, Brisbane,Australia. Lal, R., Lorenz K., Hüttl, R.R.J., Schneider, B.U. and von 2. Costanza, R., d’Arge, R., de Groots, R., Farber, Braun, J. (Eds). 2013. “Ecosystem Services and Carbon S., Grasso, M., Hannon, B., Limburg, K., Naeem, S., Sequestration in the Biosphere”. Springer, Dordrecht, O’Neill, R.V., Paruelo, J., Raskin, R.G., Sutton, P., van Netherlands: 11-38. Leslie,H.M.2011. A roadmap to den Belt, M. 1997. The value of the world’s ecosystem nature’s benefi ts.Science 332:1264-1265. services and natural capital. Nature 387:253-260 12. Leslie, H. M. 2011. A roadmap to nature’s 3. Daily, G.C. 1997. Nature’s services: Societal benefi ts. Science 332:1264-1265. dependence on natural ecosystems. Island Press, 13. Power, A. G. 2010. Ecosystem services and Washington, DC. agriculture: Tradeoffs and synergies. Philosophical 4. Dokuchaev, V. V. 1883. Russian chernozem. In: Transactions of the Royal Society B, 365:2959-2971 Collected writings, volume 3. Israel Progress in Science 14. Searchinger, T., Heimlich, R., Houghton, R. A., Transactions. Jerusalem, Israel (1967). Dong, F., Elobeid, A., Fabiosa, J., Tokgoz, S., Hayes, D., 5. Ehrlich, P., Holdren, J. 1971. Impact of Yu, H. 2008. Use of US croplands for biofuels increases population growth. Science 171:1212. greenhouse gases through emissions from land-use 6. Gan Y., Liang C., Chai, Q., Lemke, R.L., change. Science 319: 1238-1240. Campbell, C.A., Zentnerm R.P. 2014. Improving farming 15. Tilman, D., Socolow, R., Foley, J. A., Hill, J., practices reduces the carbon footprint of spring wheat Larson, E., Lynd, L., Pacala, S., Reilly, J., Searchinger, production. Nature Communications 5: 5012. T., Somerville, C., Williams, R. 2009. Benefi cial biofuels 7. Holdren, J., Ehrlich, P. 1974. Human population – the food. energy, and environment trilemma. Science and global environment. American Scientist 62:282-292 325:270 8. Jenny, H. 1991. Factors of soil formation. 16. West, P.C., Gibbs, H.K., Monfreda, C., Wagner, McGraw Hill, New York, 281 pp. J., Barford, C.C., Carpenter, S.R., Foley, J.A. 2010. 9. Lal,R.2004.Soil carbon sequestration impacts Trading carbon for food: Global comparison of carbon on global climate change and food security.Science stocks vs. crop yields on agricultural land. PNAS 304:1623-1627. 107(46):1945-1948.

Mihail Petric. Primăvara la Curchi, u/c, 55 × 90 cm, 1973. Din colecții private

104 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Genetică

A CASE STUDY analyze them and resubmit in a new questionnaire, which contains a prior examination of the results OF DEBATE ABOUT of the fi rst collected data, so they can change their GENETIC MODIFIED opinion if they wish so. It can combine knowledge and experience of experts in various fi elds, tending SEEDS: A COMPARATIVE towards a consensus of views in reaching decisions ANALYSIS OF ROMANIA that unilaterally are not assumable. The procedure is repeated in successive rounds, AND REPUBLIC usually two, up to fi nding the convergence of res- OF MOLDOVA ponses on the occurrence of a series of events. The basic idea of this method is that knowledge “group” is better than that found proceeding from individu- 2nd part al experts in areas where suffi cient information is not available, and marked by its outstanding gra- Ph.D José Manuel RAMOS SÁNCHEZ1 des: anonymity, the “feedback” response “group” University of Córdoba, Spain and the tendency towards consensus (Kaynak and Macaulay, 1984: 115) [1]. Its purpose is therefore to use the advantages of the methods “group” and STUDIU DE CAZ CU PRIVIRE LA SEMINȚE- reduce the negative effects (mainly psychological) LE MODIFICATE GENETIC: O ANALIZĂ COMPA- of the interaction of group meetings or those made RATIVĂ ÎNTRE ROMÂNIA ŞI REPUBLICA MOL- face to face. DOVA. Partea a 2-a. Rezumat. Această analiză implică legislația, in- The Delphi method has been chosen because it stituţiile şi politicile cu privire la noile pachete tehno- relies on the need to reason among the members of logice relevante utilizate în agricultura convențională the expert’s panel. These ideas can generate inten- de azi, fi ind o problemă semnifi cativă pentru perfor- se and qualifi ed knowledge on a illegal issue, as it manţa efectivă a economiilor rurale în regiunea Mol- seems to be. Indeed this method can ensure a di- dovei. Unele domenii importante ale reglementărilor versity of opinions that can be incorporated into the agrare tehnice şi ale gestionării politicii alimentare research process at a reduced cost. In our case, we au fost indicate în prima parte, o atenţie deosebită must bear in mind that the subject under analysis fi ind acordată contextului protecţiei consumatorilor has been little studied so far in farming conditions. din Moldova, precum şi dezvoltării comerțului agro- So it was very important to have the maximum pos- alimentar cu țările terțe în ceea ce privește seminţele modifi cate genetic şi pachetele tehnologice asociate, sible information and opinions to scope the analy- în Moldova și România. Acest articol încearcă să zed phenomenon. The concept of experts includes infl uenţeze opiniile populației şi agendele politici- anyone who can contribute with ideas, enriching the enilor. Se urmărește o abordare etică şi agronomică views of those who consider themselves specialists bazată pe paradigma teoretică a agroecologiei. Drept in a particular area. consecință a abordării teoretice anterioare, cea de-a doua parte a articolului va elucida metodologia, dez- 1.1. Elaboration baterile despre rezultate şi concluziile. Given the profound burden of technical and sci- Cuvinte-cheie: România, Moldova, GMO, po- entifi c language that has proceeded to form a panel rumb, soia, drept, agroecologie. of experts to obtain their perceptions on this matter, we have proceeded to create a Delphi study, invi- 1. Material and methods: Delphi Analysis ting to the participation from regional and national The experiences in using the Delphi method in experts. The process began with the defi nition of the social sciences are wide and provide a broad bac- concepts discussed and the selection of experts on kground. This is a prospective technique to obtain agro-environmental legislation. subjective information. It target is to collect the The fi rst step in this research consisted of re- opinions of experts by anonymous questionnaires, viewing the operational objectives and questions * Doctor în științe în domeniul resurselor naturale și of the thesis. It was particularly interested in the managementul mediului. Bursier al Programului Erasmus translation of problems defi ned for each question. Mundus la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, în This is still a simple literature review on the Delphi cadrul prog ramului Erasmus Mundus fi nanțat de Proiectul method. The next step was to identify experts and Tempo prin intermediul programului Uniunii Europene professionals who could be invited to participate in Erasmus Mundus 2. nr. 4 (35), decembrie 2014 - 105 Akademos the consultation process. The sample size usually Table 1 varies from 4 to 171 experts (Pulido, 2005: 118) [2], Delphi analysis making it diffi cult to be guided by a set that sample LITERATURE REVIEW the issue on a priori basis. Selection of experts invited to participate in Delphi 1.2. Implementation In the case of the Romanian academics and pro- First Round fessionals with no prior knowledge about this me- (Scoping) thod a summary of the project and the questionnaire was offered, through e-mail. During the fi rst round Identifi cation of project characteristics were sent 34 messages, with 31 people contacted in the fi rst round, between 14th May and on April 15th, 2010. The responses to the survey included a total of 6 experts. In the second round were exchan- Second round ged 6 messages between the 23th June and the 1 th (Detailed questionnaire) of July, having in response 4 answers to the sending of the second survey. The process was repeated in the Moldavian case, but with not sending of a summary of the Review of responses and consensus building project, to contrast the impact in the respondents. During the fi rst round were sent 24 messages, with 24 people contacted between 14th May and on April 15th, 2010. The responses to the survey included a Final Report total of 3 experts. Due to the huge consensus and the Source: Own elaboration. lack of interest by the contacted experts the second part of the survey was stopped there, as proved as In any case, it was established as a conditi- not representative for the survey. on “sine qua non” of the existence of a close link The number of experts participating in a De- between the professional, institutional and / or re- lphi panel is usually between 10 and 70. A large search of the experts invited with the topic under number of participants make the results more re- research. liable, but if they are very homogeneous, it is po- In the fi rst case the round contained 4 college intless to increase the number, because few more professors and 2 by qualifi ed organizations technici- ans in the agricultural unions and corporate scientists. individuals can bring new ideas. And, as their nu- In the second case 1 answer came from university mber increases, it becomes more diffi cult for the professors, 1 by qualifi ed organizations in pest infor- analysis of the results. Finally, it is desirable that mation offi ces and 1 were answered by agriculture the way to contact prospective employees will be unions and associations. Consequently, the criterion made in a way that motivates them to participate in for the selection of experts was based on his knowle- the study process. I must admit that in many cases dge and relationship with the subject matter. With I did not have the confi dence or telephone contacts most of them the contact was impersonal, clearly ex- to perform this monitoring. So the answers were plaining the objectives of the study and why it was scarce but suffi cient to assume the real interest of important to have their opinion. Also it was ensured the participants. the anonymity and confi dentiality of responses. Based on the proven experience in the literature From the questionnaires sent in the fi rst round, 9 reviewed for this study, it was established that the of them were completed. Then I proceed with a pro- group of experts that should participate in this De- cess that has homogenized the most of the responses lphi analysis would be integrated by: received to subsequently perform the tabulation, the 1. University professors in research related to analysis of the results and their transcription in a risk prevention, environment, agricultural produc- fi nal document. tion and environmental law. The fi ndings were forwarded to the experts, 2. By qualifi ed organizations managers in the along with a second questionnaire, which contained fi elds of farm bureaus and agricultural associations. only the responses received in the fi rst round that 3. Agricultural scientists and / or technical ex- had not reached a consensus level of less than 2 in perts. an interquartile range.

106 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Genetică

Surely, it would have been possible to have more or if they feel dissatisfi ed with them. They do not feel answers but given the temporal limits of this resear- that pesticides are well manageable with other tech- ch it was proceeded to be closed in the fi rst week nological packs by the country farmers, with a high of July 2014 in both cases. Moreover, it is evident consensus and a low negative perception (2, 0).The the acceptable degree of consensus, that already gu- next question ask about how negative are or can be essed the results for both cases of the fi rst round, the impacts on the environment by the use of these ending the precipitation of the process. There are inputs for agriculture. In this case the answer about precedents for the Delphi analysis performed with the consensus and value are high (4, 1). Regarding two steps and that are suffi cient to achieve a high how fair is the price of these inputs for agriculture degree of group consensus as it is shown that with in Moldova the value stands low and the consensus each extra round the number of experts the degree seems high (2, 1). The agree by high consensus that of consensus reached in the previous round down regarding to farmers and producers` opinions the le- get decreased. vel of satisfaction on this issue is low (2, 0). 2. Discussion In the case of Moldova the experts were invi- As previously written this Delphi analysis re- ted to describe their relationship with this topic and sults derived from the First Round were sent to their personal opinion about the impacts and current Moldavia and Romania experts and they obtained and future effects of these new technological packs the following answers: and their normative. They stated some remarkable In the Moldavia case, the statistical treatment of sentences: the 10 items of the fi rst round was easy, based on “This topic needs a deep study, since there are previous analysis. These short, for each of the ques- many farmers working with illegal seeds, which are tionnaire, the items discussed, and the values of sta- spreading GMO without control in countries like tistical variables used for this analysis, showing the mine, that avoid this seeds by law”. degree of consensus in each case. In the fi rst round “Moldova should be GMO free country and the results of the mean values were as follows. After normatives on PPPs should be adjusted to EU nor- the statistical processing the following results were mative plus the PPPs tested and registered in EU obtained from the treatment of variables, by using should be allowed to be imported in Moldova”. “We have the legislation, but no practice to the program G-Stat student. The fi rst 5 questions in use it”. the questionnaire (item 1 to 5, being 1 as totally ne- In the Romania case, the statistical treatment of gative and 5 as totally positive) aimed to identify the the 10 items of the fi rst round was based on previ- perceptions about the opportunities, needs and gaps ous analysis. The results show, for each of the qu- arising from the objectives of the health legislation. estionnaire, the items discussed, and the values of The fi rst question of the survey aimed to identify statistical variables used for this analysis, showing their opinion about genetically modifi ed organisms the degree of consensus in each case. The mean va- (GMOs) and their linked associated pesticides in a lues are: positive, neutral or negative way, from their point of Their opinion about new GMOs seeds and their view. Their perception is positive and it shown high linked pesticides are considered as neutral but with consensus (4, 1). The second question wonders about a low consensus (2.5, 4). Still their perception is not how effective is the leadership of their government defi ned, with a high consensus, on how effective is to promote or avoid the introduction of this GMOs the leadership of their government to promote or and their linked pesticides in their farming systems. avoid the introduction of this GMOs and their lin- The experts do not agree signifi cantly about that sta- ked pesticides in the agriculture of Romania (3, 0). tement and they do it with an absolute consensus The consensus is fair enough to stand that they feel (2, 0). Another question deals on how much do they that the normative on PPPs and GMOs are well used feel that their country normative on PPPs and GMOs by farmers (4, 2). There is no consensus about how are well used by farmers. They agree that they do fair and suitable is the new European Union legis- not do it well with a good consensus (1, 1).There is lation regarding this PPPs and GMOs (2.5, 3).They a high consensus but a low-neutral value given to (3, feel satisfi ed with the GMOs and PPPs control by the 1) how fair and suitable are the new European Uni- extension services in their country (4, 2), but not so on legislation regarding this PPPs and GMOs and if about how manageable is the use of these technolo- in general farmers feel satisfi ed with the GMOs and gical packs by Romania farmers (3.5, 2). There is not PPPs control by the extension services in Moldova, a clear agreement about how negative are or can be nr. 4 (35), decembrie 2014 - 107 Akademos the impacts on the environment of these inputs for than 20 years. Expanding GMOs has two real ob- agriculture in their country (2.5, 2) neither about how jectives: profi t-producing companies and to obtain fair is the price of these inputs for agriculture (2.5, 2). global food market monopoly”. Overall, regarding farmers and producers opinions, Given the apparent high consensus and low par- their level of satisfaction on this issue is high (4, 2). ticipation in the case of Moldova this Delphi analy- The last question tried to get a description on the sis was just re-sent with those questions that did not relationship of the experts with this topic and their obtain enough consensus in the fi rst round and it was personal opinion about the impacts and current/futu- accompanied with some statements incorporated re effects of these new technological packs and their as questions, taken from the opinion of the experts normative there. The answers are the following: from Romania, closing the opportunity to get more „Sunt cercetător și am participat la studii de im- external information and the process of the questions pact pe acest subiect. Politicienii votează emotiv în - answer circuit. Their results were the following: funcție de voturi, consumatorii nu știu ce mănâncă Their opinion about GMO seeds and their lin- (carne obținută din șroturi de soia OMG), fermierii ked pesticides is positive (5, 1) and fi nd enough sunt foarte încântați de reducerea costurilor, de uti- consensus. Romania normative on PPPs and GMOs lizarea unor cantități mai mici de pesticide, de pro- are well used by farmers (4, 1). They agree that the ducții mai sigure și venituri mai mari”. potential environmental impact generates disputes “Researcher interested in this subject, not spe- between the decision makers from the Agriculture cialist. Sunt cadru didactic universitar și președinte Ministry and the Environmental Ministry (4, 1). The al organizației de fermieri, iar cele două probleme same situation arrives about how „consumatorii nu (OMG-urile și pesticidele) fac obiectul studiului știu ce mănâncă (carne obținută din șroturi de soia și practicii mele curente de mai bine de 15 ani. În OMG)” (5, 0) and „fermierii sunt foarte încântați urma documentării amănunțite și a studiului practic, de reducerea costurilor, de utilizarea unor cantități consider ca OMG-urile sunt și trebuiesc folosite în mai mici de pesticide, de producții mai sigure și ve- ritm din ce în ce mai susținut în domeniul agricol, nituri mai mari”(4, 1), „OMG-urile sunt și trebuiesc acestea fi ind singurele capabile să asigure o dez- folosite în ritm din ce în ce mai susținut în domeniul voltare constantă, mai ales atunci când vorbim de agricol, acestea fi ind singurele capabile să asigure o biocombustibili (biodizel și bioetanol). În altă or- dezvoltare constantă, mai ales atunci când vorbim dine de idei, folosirea pesticidelor reclamă o abor- de biocombustibili (biodizel și bioetanol) (5, 1), dare mult mai atentă, mai ales prin prisma faptului „Fermierii trebuie să respecte întocmai cantitățile că fermierii trebuie să respecte întocmai cantitățile și concentrațiile prescrise pentru fi ecare pesticid în și concentrațiile prescrise pentru fi ecare pesticid în funcție de specifi cul culturii etc. Folosirea pestici- funcție de specifi cul culturii etc. Efectul pesticide- delor fără respectarea prescripțiilor tehnice privind lor se poate resimți pe termen mediu și lung. De cantitățile/unitate de suprafață, cât și concentrațiile aceea consider că pentru pesticide este nevoie de un folosite/unitate de volum, pot conduce în mod indu- management integrat atât la nivel de fermă, cât și bitabil la un impact semnifi cativ asupra mediului și la nivel național, care să asigure atât controlul, cât conservării biodiversității” (4, 0) [4]. și transparența consumurilor de pesticide pe diverse areale/zone sau la nivel național. Folosirea pestici- 3. Conclusions delor fără respectarea prescripțiilor tehnice privind Some conclusions can be obtained from this pri- cantitățile/unitate de suprafață, cât și concentrațiile mary sources research. The Moldavian experts had folosite/unitate de volum, pot conduce în mod indu- a poor opinion about how effective is the leadership bitabil la un impact semnifi cativ asupra mediului și of their government to promote or avoid the intro- conservării biodiversității” [3]. duction of this GMOs and their linked pesticides “In my country the national legislation permits in their farming systems. The experts do not agree only the testing of GMOs. According to the farmers that their country normative on PPPs and GMOs are opinion cultivation of transgenic maize and soybean well used by local farmers. They agree that in gene- could have a positive economic impact, but, the po- ral farmers do not feel satisfi ed with the GMOs and tential environmental impact still generates disputes PPPs control by the extension services in Moldova. between the decision makers from Agriculture Mi- They do not feel that pesticides are well managed. nistry and Environmental Ministry”. The price of these inputs for agriculture in Moldova “Doing business in seed, plant protection che- seems high and regarding to farmers and producers` mical and agriculture machinery industries for more opinions on the level of satisfaction on this issue is 108 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Genetică low. It seems that still there are many farmers wor- being implementing all existing EU-standards but king with illegal seeds, which are spreading GMO in theory. It seems that the responsible authorities without control. Moldova should be a GMO free had no means and not much will to implement the country as the normative on PPPs should be adjus- existing laws, as there are no inspectors to make ted to E.U. normative and registered in E.U. should controls, not popular neither academic support and be allowed to be imported in Moldova. Thus, unfor- not a single certifi ed laboratory used to do it. tunately and de facto the situation seems similar to There have been some research on the illegal that one of Romania as they have the legislation, but planting of GMO Soya in Romania and the results no practice to use it. proved that Romania has being invaded by GMOs In the Romania case the level of criticism and po- without any control. Many fi elds are planted with larized opinion is quite different and more aligned in uncertifi ed seeds, which means that the farmer are favor of GMO extension. They feel satisfi ed with the saving and replanting seeds the next seasons, and GMOs and PPPs control by the extension services season after season. This lead to a lack of traceabi- in their country, but not so about how manageable is lity, a lack of information, and the possibility that the use of these technological packs by Romania far- the products processed out of soybeans cannot be mers. There is not a clear agreement about how ne- labelled. The question is how to prevent seeds being gative are or can be the impacts on the environment saved and be kept without an economic exchange, of these inputs. Overall, and regarding farmers and and indeed how can a company protect the intellec- producers opinions, their level of satisfaction on this tual rights and the copyrights when shadow legal issue is high. Even though the country national legis- and not formal virtually rules impede it. lation permits only the testing of GMOs, according These double pressures to adopt and to reject to the farmers opinion cultivation of transgenic maize GMO crops during the last decades and the motiva- and soybean could have a positive economic impact, tions behind it, acts against proper controls and mo- but, the potential environmental impact still genera- nitoring systems has been proven to be a problem tes disputes between the decision makers from Agri- when EU accession took place. The EU’s require- culture Ministry and Environmental Ministry. They ments for monitoring and labelling traceability may agree that the new seeds and genetically modifi ed not be achievable in fact, but just on paper, because organisms and their linked pesticides are generally of the lax systems and hidden support about GMO positive. Expanding GMOs has two real objectives: are currently in place. profi t-producing companies and to obtain a global From the agroecological approach the futu- food market monopoly, and satisfying farmers, ex- re of organic farming is already under threat from cited about reducing costs, using lower amounts of GMO crops. As the experiences with RR Soya have pesticides productions with safer outcomes and hi- shown, a GMO approach means that the whole food gher incomes. They agree that GMOs should be used chain can become a monopoly - from delivery of in agriculture, as being the only capable commodi- agricultural inputs (seeds, fertilisers, chemicals, ties being able to provide a sustained development, machinery etc.), via the growing of plants up to the especially about biofuels (bioethanol and Biodizel). harvest, and throughout processing. Producers may In other way, pesticides need to be ruled under an in- fi nd themselves obliged to use specifi c agro-chemi- tegrated management at both farm and national level cals to grow specifi c GMO seeds. They might also that ensure both control and transparency of pesticide be crushed in an economic bottle neck by trans-nati- consumption in different areas / zones or at nationwi- onal corporations increasing the price of their inputs de. Using pesticides without prescriptions respecting and lowing the price of purchase of outputs, making the quantity / unit area and concentrations used / unit harder the severe situation of new and old farmers. volume can arguably lead to a signifi cant impact on These crops could threaten this unique environ- the environment and biodiversity conservation. ment of Romania and Moldavia, as growing GMO There is a huge support about GMO seeds crops bring with it a lot of environmental risks asso- among the experts ´answers, but in fact Romania ciated with the intensive overuse of external inputs changed its legislation to avoid those GMO soya on farming, disrupting the renewal of the biotic re- seeds and during these years it seems that the lack sources of those natural ecosystems, the evolution of of implementation on their control shows a big pa- new ‘super weeds’ which are resistant to the same radox about the situation of those soya producers herbicides a GMO crops and the increased use of and for traditional corn farmers. The Romanian le- broad-spectrum herbicides, leading to loss of biodi- gislation on GMOs is very weak and far away from versity and potential human risks. nr. 4 (35), decembrie 2014 - 109 Akademos

Agriculture plays an important role in the eco- References nomy of Romania and Moldavia. In its rush to ‘mo- 1. Kaynak, E. & Macaluy, J. (1984): The Delphi te- dernize’ agriculture, both countries should not only chnique in the measurement of tourism market potential: reject the use of genetic engineering in farming but the case of Nova Scotia, Tourism Management, nº 5, pp. also to control it, as if the shadow problem persist 87-101. Romania could diminish it export markets for agri- 2. Pulido, J. I. (2005): "Los retos del turismo rural en cultural products in the EU and other areas, where España. Orientaciones para la formulación de una políti- consumers are demanding for non-GM food. Indeed, ca turística rural". En: Turismo Sostenible. Un Enfoque by adopting organic farming instead of genetic engi- Multidisciplinar e Internacional. T. J. López-Guzmán & neering, they would face a much more prosperous F. Lara de Vicente (coord.), Universidad de Córdoba, Es- future, based on its abundant and fertile allocation of paña, pp. 75-108 factors of production in their fertile agroecosystems. 3. "I'm a researcher and participated in impact stu- Thus, if Romania intends to comply with its dies on this topic. Politicians vote according to emotio- compromises with the E.U. by facts it has to begin nally votes, consumers do not know what they eat (meat to manage: obtained from GMO soy grits, farmers are very excited 1. Uncontrolled dispersal into the environment about reducing costs, using lower amounts of pesticides and food chain. productions safer and higher incomes". 2. A labelling system that requires traceability 4. "Researcher interested in this subject, not a spe- of all seeds or commodities that are GMOs. cialist. I am an university professor and chairman of the 3. The Government must provide support for organization of farmers, and the two problems (GMOs organic farming, by stimulating the demand for or- and pesticides) are under my study and my current ganic food through education, public procurement practical business by over 15 years. After documenting policies and by providing economic incentives. and having detailed and practical studies I believe that Following this comparison in Moldova the pu- GMOs are and should be used in pace of increasingly blic opinion regarding GMO campaigned during supported in agriculture, this being the only capable years and many experts are aware of living in a coun- role of providing a sustained development, especially try with the richest soils in the world and thus, many when they can talk of biofuels (bioethanol and Biodi- zel). In other way, pesticides are becoming more a more opportunities ought not be spoiled by his new perver- under a careful approach, preventing that farmers that se interests from biotechnological companies. Poor must strictly observe the prescribed quantities and con- countries demand genetically modifi ed agricultural centrations for each pesticide according to the specifi c products because of their available price, but agricul- crop, etc.. The effects of pesticides can be felt in the tural producers from Moldova would make a wrong medium and long term. Therefore consider that a pesti- choice if they opt for the cultivation of transgenetic cide needs an integrated management at both farm and plants as the genetically modifi ed products are not in national level that ensures both control and transparen- demand on European markets and in the Russian Fe- cy of pesticide consumption in different areas / zones deration, the two main markets for its products, whe- or at nationwide. Using pesticides without prescriptions re for example, there were recently issued laws which respecting the quantity / unit area and concentrations foresee the indication on the label of the presence of used / unit volume can arguably lead to a signifi cant im- GMO, in case they comprise more than 0.3% of the pact on the environment and biodiversity conservation". total mass of the product. Currently there are many 5. "Consumers do not know what they eat (meat genetically unmodifi ed food products on the internal obtained from GMO soy grits (5, 0) and farmers are very market, sold for the buyers at an accessible price. At excited about reducing costs, using lower amounts of the same time, these are mechanisms that might stop pesticides, safer production and higher incomes (4, 1 ), the development of genetically modifi ed agricultural GMOs are and should be used in pace of increasingly crops from this country, as Moldavian farmers still supported in agriculture, this being the only capable of work on an ancient world attitude and old peasant providing a sustained develop the trainees, especially rhythms, out of capitalist rush. While tending towar- when can talk of biofuels (bioethanol and Biodizel) (5, ds the integration into the European Union, Moldo- 1). Farmers must strictly observe the prescribed quanti- va have to take over the concepts promoted by the ties and concentrations for each pesticide according to European community and reject perverse infl uences the specifi c culture, etc.. Using pesticides without pre- that can threaten their main source of richness, con- scriptions respecting the quantity / unit area and con- cerning the ability of next generations of Moldavian centrations used / unit volume can arguably lead to a farmers to keep the fertility of their soils and their signifi cant impact on the environment and biodiversity food and peasant cultural sovereignty. conservation (4, 0).

110 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Biologie

CARACTERIZAREA Introducere Cercetările ştiinţifi ce efectuate de-a lungul tim- IMUNOFIZIOLOGICĂ pului scot în evidenţă caracteristicile morfofi zio- A COLECŢIEI logice esențiale ale sortimentului de tomate: capa- citatea de producţie, gradul de rezistenţă la princi- DE TOMATE PENTRU palii agenţi patogeni ai bolilor de tomate. În acest CÂMP DESCHIS context, soiul sau hibridul de tomate reprezintă un factor recunoscut de ştiința agricolă, cu un rol defi - Dr. Valeriu CIOBANU nitoriu în realizarea unor producţii performante ală- turi de cei trei factori de intensivizare – chimizarea, Institutul de Genetică, Fiziologie irigarea și mecanizarea. şi Protecţie a Plantelor Una din sarcinile principale ale selecţiei con- Prof. univ. Nicolae MUNTEANU temporane constituie depistarea și contopirea ca- Universitatea Agronomică şi Medicină racterelor valoroase într-un singur genotip. Scopul Veterinară „Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi principal al amelioratorului de tomate este crearea populaţiilor noi destinate cultivării pentru câmp deschis sau protejat. Populaţiile noi create trebuie THE IMMUNE PHYSIOLOGICAL CHARAC- să posede următoarele caractere valoroase: recoltă TERIZATION OF THE TOMATO COLLECTION sporită la o unitate de suprafaţă, rezistentă sporită la FOR AN OPEN FIELD factorii climatici: secetă, temperaturi ridicate, tem- Summary. The detailed knowledge of biologi- peraturi scăzute, exces de umiditate [5]. cal and genetic (cytogenesis) peculiarities, as well as the presence of a high-level competition, requires Pe mapamond, suprafeţele cultivate cu tomate the implementation and the maintenance in the im- au crescut în permanenţă, de la 3,1 mil. ha în anul provement programs the following objectives: the 1991, la peste 3,3 mil. ha în anul 2000, reprezentând productivity, the quality, early growth, the ecological circa 9% din suprafaţa mondială cultivată cu legu- plasticity, the resistance to diseases and pests. me; pe plan mondial producţia de tomate a fost de The characteristics of tomato population from 27 t/ha, ceea ce înseamnă o producţie totală de peste the tomato collection designed for the open fi eld after 85 milioane de tone. the physiological attributes. În Republica Moldova, suprafaţa cultivată cu The studied range is generally resistant to the tomate în 2006 a fost de 11,0 mii ha, obţinându-se agents Mycoplasma and Xanthomonas, to the agent o producţie totală de 95 mii tone – aproximativ Phytophthora infestans were put out four categories of cultivation, resistant, medium resistant, medium 8,6 t/ha. Rezultatele obţinute în anul de cercetare sensitive to the degree of attack between 10-80%. 2011, vor putea fi valorifi cate în producere de cul- Keywords: Licopersicum esculentum, vegetative tivatorii din republică. Scopul cercetării, exspuse în period, resistance to diseases, Phytophthora infes- prezenta lucrare, a fost studierea particularităţilor tans, Xanthomonas vesicatoria, Stolburul solono- biologice ale tomatelor cultivate în câmp deschis, ceae. care constituie un factor primordial în lucrările de Rezumat: Au fost evaluate 50 de populații prin- ameliorare şi creare a genotipurilor noi la toate cipale ale colecției de tomate destinate cultivării în speciile cultivate. Inclusiv amelioratorii de tomate câmp deschis, precum şi 250 de populații, menținute trebuie să creeze genotipuri, soiuri sau hibrizi noi. de Secția de legumicultură de la Institutul de Fito- Populaţiile noi create de tomate trebuie să posede tehnie „Porumbeni”. Toate acestea aparțin genului următoarele caractere cantitative și calitative: pro- Licopersicum și speciei esculentum, cu perioada de ducţii înalte la o unitate de suprafață; rezistență spo- vegetaţie diferită, cu însuşirile fi ziologice şi imunolo- rită la principalii agenţi patogeni și dăunători; as- gice la principalii agenţi patogeni ai bolilor, care sunt pect comercial atrăgător; calităţi gustative ridicate, provocate de: micoze provocate de Phytophthora in- un raport optimal zahăr/aciditate; substanţă uscată festans, bacterioze provocate de Xanthomonas vesi- ridicată nu mai puțin de 6 % [8]. catoria şi mycoplasmoză sau Stolburul solonoceae. Cuvinte-cheie: Licopersicum esculentum, peri- Materiale si metode oadă de vegetaţie, rezistenţă la boli, Phytophthora Ca material iniţial de cercetare a servit colecţia infestans, Xanthomonas vesicatoria, Stolburul so- de tomate pentru câmp deschis – 150 de populaţii de lonoceae. diversă origine: locale si străine. Tomatele au fost semănate în seră la 1-3 aprilie 2011, schema de se-

nr. 4 (35), decembrie 2014 - 111 Akademos

Tabelul 1 Caracterizarea cultivarelor din colecţia de tomate pentru însuşirile fenologice Evaluări fenologice (număr de zile pe fenofaze) Nr. maturarea primului fruct maturarea ultimului fruct Denumirea cultivarului de la răsărit la crt. de la începutul înfl orit de la înfl orit de la răsărire de la răsărit maturării 0 1 23456 1. Alex 55 70 125 66 177 2. Amulet 58 72 130 61 176 3. B – 2 59 76 135 62 170 4. Balada 55 71 126 61 187 5. Bolgarskaia karmela 49 78 127 67 174 6. Caterina 45 82 127 68 185 7. Krasnâi velikan 56 68 124 64 188 8. Krupnoplodnâi 55 72 127 61 188 9. Kubok Moldovî 48 65 120 68 178 10. Di-di 53 70 123 66 179 11. Elvira 56 53 109 69 188 12. Evrika 48 58 106 60 186 13. Fakel 55 54 109 64 193 14. Fantezie 57 69 126 67 183 15. Friguşor 58 76 134 62 196 16. Gruzinka rozovaia 48 68 116 67 163 17. Iuliana 42 56 138 65 180 18. Leana 37 58 95 65 175 19. Lerica 58 71 129 67 176 20. Lida 60 73 133 62 195 21. Listopad 50 85 135 69 184 22. Mariuşka 42 74 116 69 185 23. Mihaela 56 54 110 60 190 24. Nota 48 71 119 61 190 25. Noviciok 43 63 106 60 186 26. Novinka pridnestrovia 53 81 134 64 178 27. Onix 49 80 129 69 168 28. Onix roz 49 78 127 68 165 29. Orion 58 77 129 60 190 30. Persei 48 79 127 68 185 31. Peto – 86 47 78 125 69 169 32. Potok 48 57 105 63 188 33. Primula 38 58 96 66 176 34. Prizior 49 87 136 60 176 35. Rannii – 83 44 62 106 66 182 36. Rif 49 80 129 60 179 37. Santa-Maria 45 69 114 66 180 8. Sibirskii skorospelâi 59 79 138 67 195 39. Slava Moldavii 49 66 115 67 175 40. Solearis 42 73 115 61 176 41. Start 59 76 135 65 190 42. Svitanok 48 78 126 69 185 43. Titan 55 80 135 67 187 44. Veneţ 53 81 132 66 180 45. Venus 56 84 140 66 186 46. Viktorina 58 72 130 65 185 47. Viteazi 58 77 135 66 190 48. Viza 56 74 130 66 188 49. Zagadka 44 46 90 64 172

112 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Biologie

Tabelul 2 Gruparea cultivarelor din colecţia de tomate în funcţie de perioada de vegetaţie Clasa după numărul de zile până la înfl orit 31-35 (I) 36-40 (II) 41-45 (III) 46-50 (IV) 51-55 (V) 56-60 (VI) Zagadka Leana Camelia Alex Balada Krasnâi velican Primula Caterina Amulet Krupnoplodnâi Elvira Iuliana B-2 Di-di Fantezie Mariuşka Bolgarskaia karmela Fakel Friguşor Noviciok Kuboc Moldovî Novinka pridnestrovia Lida Potok Evrika Veneţ Mihaela Rif Gruzinka rozovaia Titan Orion Start Lerica Prizior Solearis Listopad Sibirskii skorospelîi Santa-Maria Rannii - 83 Nota Start Onix Venus Onix roz Viktorina Persei Viteazi Peto 86 Viza mănat a fost 10 x 2-3 cm [10]. Îndată după semănat nizată sau pentru recoltare într-un număr mai mare s-a erbicidat suprafaţa semănată cu erbicidul Zen- sau mai mic de treceri (etape). Înfl oritul durează, în cor. În perioada creşterii, răsadul a fost prelucrat cu cadrul sortimentului de soiuri evaluat, de la 34 de insecto-fungicid împotriva agenţilor patogeni și dă- zile (Zagadka) până la 59 de zile (Sibirskii skoros- unători. La atingerea vârstei corespunzătoare, când pelâi). Importanţa acestei însuşiri constă în faptul a atins nivelul potrivit de dezvoltare, în zilele de 20- că de aici decurge direct timpurietatea cultivarelor, 21 mai, răsadul a fost plantat în câmp. Pe parcursul ca şi necesitatea luării unor măsuri de „protejare” perioadei de vegetaţie au fost efectuate 4 tratamente specifi că a plantelor în faza de înfl orit și în fazele cu insecto-fungicide. Maturarea fructelor de toma- anterioare (de exemplu, inducţia fl orală). Distribuţia te a fost eșalonată, începutul recoltării datează cu 1 cultivarelor în funcţie de durata perioadei de la răsă- august. Ca metodă de ameliorare a tomatelor a fost rit până la înfl orit este prezentată în tab. 2. folosită metoda clasică de ameliorare: selecţia indi- Din datele expuse rezultă că grupa cu cea mai viduală, care constă în alegerea individuală a „elite- timpurie înfl orire (31-35 de zile) cuprinde un sin- lor”, în fi ecare generaţie de selecţie, aprecierea eli- gur cultivar, grupa a doua de timpurietate a înfl ori- telor se face prin valoarea descendenţilor acestora rii (36-40 de zile) cuprinde două cultivare, clasa a [5]. treia (41-45 de zile) cuprinde nouă cultivare, clasa a patra (46-50 de zile) un număr de 18 cultivare, Rezultate obţinute clasa a cincea (51-55 de zile) – şase cultivare şi Caracterizarea fenologică a sortimentului de to- clasa a şaptea (56-60 de zile) un număr de 14 cul- mate este prezentată sintetic în tabelul 1. În esenţă, tivare. Primele fructe se maturează în cadrul co- caracterizarea fenologică face referire concretă la lecţiei după 22-27 zile de la înfl orit sau 88-90 de durata desfăşurării a trei fenofaze distincte de mare zile de la răsărire. În cadrul sortimentului, durata valoare agronomică: înfl orit, maturarea primului perioadei de apariţie a primelor fructe de la înfl ori- fruct (începerea maturării primelor fructe) şi matu- re este de 12 zile, iar durata perioadei de maturare rarea ultimului fruct (sfârşitul perioadei de maturare a primului fruct raportată de la răsărire este de 88 a fructelor). de zile. Această situaţie este fi rească, căci condiţii- În ultimă instanţă, aceste caractere (însuşiri) ne le de mediu favorabile (temperaturile mai ridicate) oferă informaţii asupra precocităţii recoltei, precum determină o apropiere dintre fenofaze, respectiv şi asupra duratei perioadei de maturare, date ce con- scurtarea perioadei de manifestare a acestora. În feră valoare agronomică deosebită. O eşalonare a general, cultivarele cu înfl orire mai timpurie îşi maturării cultivarelor de la foarte timpurii până la maturează fructele mai devreme. Cultivarele Za- foarte târzii asigură o bună organizare a lucrării de gadka, Camelia, Leana şi Primula, de exemplu, îşi recoltat la momente optime [9]. În acelaşi timp, con- maturează fructele după 21-24 zile de la înfl orire centrarea maturării fructelor în timp asigură posibi- sau 88-95 de zile de la răsărire. litatea pretabilităţii culturii pentru recoltare meca- Rezultatele au fost stabilite în funcţie de gradul

nr. 4 (35), decembrie 2014 - 113 Akademos

Tabelul 3 Rezistenţa cultivarelor de tomate la bolile provocate de diferiţi agenţi patogeni Agentul patogen Mycoplasmoză Xanthomonas vesicatoria Phytophthora infestans Nr. Cultivarul gradul gradul crt. gradul de de atac nota simbol de atac nota simbol nota simbol atac (%) (%) (%) 01 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 Alex 6 1 R 13 2 MR 34 3 MS 2 Amulet 6 1 R 5 1 R 19 2 MR 3 B – 2 2 1 R 10 2 MR 40 3 MS 4 Balada 6 1 R 9 1 R 20 2 MR 5 Bolgarskaia karmela 7 1 R 15 2 MR 50 3 S 6 Camelia 4 1 R 15 2 MR 75 4 S 7 Caterina 1 1 R 13 2 MR 40 3 MS 8 Krasnâi velican 3 1 R 15 2 MR 16 2 R 9 Krupnoplodnâi 5 1 R 6 1 R 15 2 MR 10 Kubok Moldovî 0 0 R 6 1 R 19 2 MR 11 Di-di 6 1 R 14 2 MR 32 3 MS 12 Elvira 5 1 R 19 2 MR 32 3 MS 13 Evrika 4 1 R 5 1 R 50 4 MS 14 Fakel 3 1 R 7 1 R 30 3 MS 15 Fantezie 0 0 R 4 1 R 20 2 MR 16 Friguşor 2 1 R 12 2 MR 11 2 MR 17 Gruzinka rozovaia 11 2 MR 12 2 R 78 4 S 18 Iuliana 3 1 R 8 1 R 35 3 MS 19 Leana 12 2 MR 6 1 R 30 2 MS 20 Lerica 7 1 R 15 2 MR 30 2 MS 21 Lida 0 0 R 5 1 R 10 1 R 22 Listopad 2 1 R 11 2 MR 22 2 MR 23 Mariuşka 5 1 R 7 1 R 28 2 MR 24 Mihaela 2 1 R 9 1 R 25 2 MR 25 Nota 0 0 R 8 1 R 25 2 MR 26 Noviciok 3 1 R 8 1 R 35 3 MS 27 Novinka pridnestrovia 3 1 R 9 1 R 24 2 R 28 Onix 2 1 R 8 1 R 23 2 R 29 Onix roz 12 2 MR 9 1 R 80 5 S 30 Orion 3 1 R 5 1 R 25 2 R 31 Persei 3 1 R 11 2 MR 75 5 S 32 Peto – 86 3 1 R 11 2 MR 35 3 MS 33 Potok 1 1 R 5 1 R 26 2 MR 34 Primula 12 2 MR 9 1 R 50 3 MS 35 Prizior 5 1 R 12 2 MR 21 2 R 36 Rannii – 83 9 1 MR 20 2 MR 50 3 MS 37 Rif 3 1 R 11 2 MR 22 2 MR 38 Santa - Maria 10 2 MR 18 2 MR 75 4 S 39 Sibirskii scorospelâi 6 1 MR 20 2 MR 70 3 S 40 Slava Moldavii 8 1 MR 13 2 R 52 3 MS 41 Solearis 8 1 MR 18 2 MR 77 4 S 42 Start 2 1 R 9 1 R 33 3 MR 43 Svitanok 10 2 MR 12 2 MR 73 4 S 44 Titan 5 1 R 9 1 R 30 2 MR 45 Veneţ 5 1 R 12 2 MR 34 2 MR 46 Venus 5 1 R 15 2 MR 30 2 MR 47 Viktorina 4 1 R 9 1 R 22 2 R 48 Viteazi 3 1 R 8 1 R 50 3 MS 49 Viza 6 1 R 19 2 MR 55 3 MS 50 Zagadka 8 1 R 5 1 R 50 3 MR Legenda: R – rezistent; MR – mediu rezistent; MS – mediu sensibil; S – sensibil 114 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Biologie de atac al fi ecăruia din cei trei agenţi patogeni, în 4. S-au identifi cat cultivare rezistente la atacul condiţii de infecţie naturală, în câmp. agentului patogen: cu gradul de atac la Xanatamo- Aprecierea toleranţei genotipurilor s-a efectuat nas vezicatoria: Evrika, Fakel, Start, Titan. după metoda (Haricova 1968): Caracterizarea colecţiei de tomate la rezisten- 0 – infecţia lipseşte; ţă față de principalii agenţi patogeni provocate de: 1 – infectate 10 % aparatul foliar; viroze, micoze, bacterioze, care au fost evaluate și 2 – infectate 30% aparatul foliar; notate cu simbolurile: R – rezistente, MR – mediu 3 – infectate 50% aparatul foliar; rezistenete, MS – mediu sensibile, S – sensibile. 4 – infectate 75% aparatul foliar; Bibliografi e 5 – infectate 100% aparatul foliar. 1. Ardelean M. Ameliorarea plantelor horticole şi Faţă de agentul patogen Mycoplasma – Stolbu- tehnica experimentală – curs pentru uzul studenţilor. In- rul Solonoceae întreg sortimentul manifestă rezis- stitutul Agronomic Cluj-Napoca 1986, p.117. tenţă, în condiţiile în care gradul de atac a variat 2. Bălaşa M. Legumicultura. Bucureşti: Editura Di- între (1-10%). Cultivarele cu toleranţă la acest agent dactică şi Pedagogică, 1973, p. 214. patogen sunt Caterina, B-2, Viktorina,Viteazi Rif – 3. Popescu V. Legumicultura. V.1. Bucureşti: Editura acest caracter este exprimat de conţinutul de sola- Ceres, 1992, p.137. nină din frunze. Cele mai sensibile la atacul acestui 4. Cândea E. Dăunătorii legumelor şi combaterea lor. agent patogen s-au dovedit a fi cultivarele (grad de Bucureşti: Editura Ceres, 1984, p. 83. atac 8- 0%): Leana, Primula, Grunzinka rozovâi şi 5. Căzăceanu I. şi colab. Ameliorarea plantelor horti- Onix roz. Comportarea sortimentului faţă de atacul cole şi tehnica experimentală. Bucureşti: Editura didacti- că şi pedagogică, 1982, p.117,118. patogenului Xanthomonas vesicatoria pune în evi- 6. Costache M., Roman T. Ghid pentru recunoaşterea denţă faptul că gradul de atac a variat în limite mai şi combaterea agenţilor patogeni şi a dăunătorilor la legu- largi faţă de agentul patogen, respectiv între 5% şi me. Bucureşti: Editura Ceres, 1998. p. 21. 20%, în aceste condiţii sortimentul fi ind considerat 7. Munteanu N. Tomatele, ardeii şi pătlăgele vinete. mediu rezistent (MR). Cele mai rezistente cultivare Iași: Editura „Ion Ionescu de la Brad”, 2003, p. 83, 84. (cu grade de atac de până la 5%) s-au dovedit a fi 8. Stan N., Munteanu N. Legumicultura, vol. III. următoarele: Amulet (5%), Evrika (5%), Fantezie Iași: Editura „Ion Ionescu de la Brad”, 2003, p. 74. (4%), Lida (5%), Orion (5%), Potok (5%), Sibirskii 9. Stan N., Stan T. Legumicultura. Vol. I. Iași: Editu- skorospelâi (5%), Mariuşca (3%) şi Zagadka (5%). ra „Ion Ionescu de la Brad”, 2003, p. 19. În acelaşi timp, cele mai sensibile cultivare (grad 10. Patron P. Legumicultură. Chişinău: Editura Şti- de atac 19-20%) s-au dovedit a fi Elvira (19%), inţa, 1992, p.18. Rannii-83 (20%), Viza (19%), Solearis (20%). Re- zultatele privind rezistenţa colecţiei la atacul agen- tului patogen Phytophthora infenstans arată că so- iurile studiate pot fi grupate în patru categorii: rezis- tente (R), mediu rezistente (MR), mediu sensibile (MS) şi sensibile (S). Cele mai sensibile (S) la ata- cul acestui agent patogen sunt cultivarele: Svitanok, Solearis, Gruzinka rozovâi, Onix roz. Concluzii 1. Au fost evaluate 50 de cultivare de tomate cu creştere determinată destinate cultivării în câmp deschis, care reprezintă surse de gene valoroase în ameliorare şi producere. 2. Genotipurile evaluate se împart în 6 grupe după perioada de precocitate: cultivare precoce, 31- 35 zile până la înfl orit (Zagadka); cultivare timpurii, 36-40 (Leana, Primula); cultivare semitimpurii, 41- 45 (Mariuşca, Iuliana); medii, 46-50 (Alex, Gru- zinka rozovâi); semitardive, 51- 55 (Balada, Fakel); tardive, 56-60 (Frigușor, Viteazi). 3. S-au selectat cultivare rezistente la atacul agentului patogen Phitophtora infestans: Lida, Ori- Mihail Petric. Portretul unui țăran bătrân, on, Prizior, Novinka Pridnestrovia. u/p, 55 × 40 cm, 1948. Din colecții private nr. 4 (35), decembrie 2014 - 115 Akademos

PIGMENȚII producerii de biomasă cu diferite utilizări practice, stresul oxidativ este responsabil de degradarea cali- FOTOSINTETICI tăţii acesteia. Mai mult decât atât, în cazul acumu- LA PORPHYRIDIUM lării excesive a radicalilor liberi în produsele fi nite, acestea se transformă în surse potenţiale periculoa- CRUENTUM ÎN CONDIȚII se de prooxidanţi, capabile să declanşeze reacţii de DE STRES OXIDATIV oxidare în lanţ cu urmări extrem de negative asupra organismelor – consumatoare ale acestor produse. INDUS Biomasa microalgelor şi cianobacteriilor este tot mai solicitată pe piaţă pentru conţinutul biochi- Dr. Liliana CEPOI mic valoros şi diversitatea produselor care pot fi Institutul de Microbiologie obţinute din ea. Cererea în creştere duce inevitabil și Biotehnologie la instalarea unei tendinţe de sporire a producţiei fi - cologice. Condiţiile de creştere în masă a microal- gelor sunt din start stresante pentru aceste organis- PORPHYRIDIUM CRUENTUM PHOTOSYN- me şi, prin urmare, există pericolul, ca în anumite THETIC PIGMENTS UNDER THE INDUCED OX- împrejurări, biomasa obţinută să prezinte un poten- IDATIVE STRESS Summary. Fe (III) coordination compounds ţial prooxidant vădit. Astfel, studiul modifi cărilor with Schiff bases and Fe (II) with dioxymines induce componenţei calitative şi cantitative a biomasei în a state of oxidative stress in culture of Porphyridi- situație de stres oxidativ este o condiţie a elaborării um cruentum expressed in a signifi cant reduction bazelor de apreciere a siguranţei produselor fi colo- of biomass and accumulation of lipid peroxidation gice. products (malondialdehyde). In these conditions Reacția organismelor vii la intervenții xenobio- is registered the β-carotene content fl uctuation, de- tice și la modifi carea condițiilor de viață se exprimă creasing of phycoerythrin and signifi cantly increas- în modifi carea statutului antioxidant, care tinde ing of phycocyanin content in biomass. Correlation spre menținerea homeostaziei și eliminarea stării analysis makes evident the phycocyanin implication de stres indus. Componentele nonenzimatice ale bi- in antiradical protection of Porphyridium cruentum in the condition of induced oxidative stress. omasei microalgelor și cianobacteriilor au un rol Keywords: oxidative stress, antiradical activity, foarte important în procesul de prevenire a formării Porphyridium cruentum, phycocyanin, phycoeryth- radicalilor liberi și de înlăturare a celor deja formați. rin, β-carotene. Din această categorie fac parte fi cobiliproteinele formate prin asocierea apoproteinelor cu fi cobili- Rezumat. Compuşii coordinativi ai Fe(III) cu nele, care acționează drept cromofori (partea activă bazele Schiff şi ale Fe(II) cu dioximinele, induc o stare de stres oxidativ pronunţat în cultura de Por- ce capturează lumina). Funcţia lor de bază constă hyridium cruentum, exprimat prin diminuarea sem- în absorbţia energiei solare cu lungimea de undă de nifi cativă a biomasei şi supraacumularea produselor 495-650 nm şi transferul ei spre clorofi lă în centrele peroxidării lipidelor (dialdehidei malonice). În aceste reactive ale aparatului fotosintetic. În calitate de an- condiţii, se înregistrează fl uctuaţii ale conţinutului tioxidanți efi cienți, fi cobiliproteinele se manifestă de β-caroten, diminuarea cantităţii de fi coeritrină şi în procesul de neutralizare a radicalilor liberi. Ast- creşterea semnifi cativă a conţinutului de fi cocianină fel, s-a stabilit că acești compuși elimină radicalii în biomasă. Analiza corelaţională efectuată a permis alcoxil, hidroxil și peroxil. Efectul lor protector este de a evidenţia implicarea fi cocianinei în protecţia an- exprimat prin protecția membranelor fi ziologic ac- tiradicalică la Porphyridium cruentum în condiţii de tive de procesul de peroxidare [8, 11, 12]. stres oxidativ indus. Cuvinte-cheie: stres oxidativ, activitate antiradi- Un grup important și foarte bine studiat de com- calică, Porphyridium cruentum, fi cocianină, fi coeri- puși cu efect antioxidant și antiradicalic, făcând trină, β-caroten. parte din biomasa microalgelor și cianobateriilor, îl constituie carotenoizii, care realizează stingerea radicalilor clorofi lei prin acumularea asupra lor Introducere a energiei și eliberarea ei în formă de căldură la Stresul oxidativ, caracterizat prin predominarea relaxarea termică [6]. Prin această acțiune, carote- procesului de formare a radicalilor liberi asupra ce- noizii previn formarea oxigenului singlet ori sting lui de anihilare a lor, constituie fenomenul care duce oxigenul singlet format prin aplicarea mecanismu- în cele din urmă la moartea celulelor vii. În cazul lui de transfer de energie. După cum s-a mai stabilit, 116 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Biotehnologii carotenoizii posedă capacitatea de a stinge prin in- curs la întuneric, la temperatura camerei, timp de termediul reacțiilor chimice astfel de specii reacti- cel puţin 12-16 ore. Soluţia de lucru a ABTS˙+ a fost ve ale oxigenului ca superoxid radicalul și radicalii preparată din soluţia stoc de ABTS˙+ , care a fost di- peroxilipidici [4, 7, 9, 13]. zolvat în etanol sau apă distilată până la stabilizarea Scopul acestei lucrări a fost urmărirea mo- absorbanţei de 0,700 ± 0,020 la 734 nm. difi cării acumulării pigmenţilor fi cobilinici şi Amestecul reagent a constat din 0,3 ml probă β-carotenului în biomasa microalgei roşii Porphyri- şi 2,7 ml soluţie ABTS˙+. Reacţia de decolorare a dium cruentum în condiţii de stres oxidativ indus decurs la temperatura camerei timp de 6 minute, iar prin acţiunea xenobioticelor (compuşi coordinativi procentul de inhibiţie a fost calculat conform ecu- cu efect potenţial toxic ai fi erului bivalent şi triva- aţiei: lent cu bazele Schiff şi dioximinele). % Inhibiţie =(Abst=0 - Abst=6 min)/Abst=0 * 100, (2)

Materiale și metode unde Abst=0min este valoarea extincţiei de 0,700 ± + În calitate de obiect de cercetare a servit 0,020 la 734 nm a soluţiei ABTS˙ , Abst=6 min este microalga roşie Porphyridium cruentum (Näg) valoarea extincţiei după incubare [10]. CNM-AR-01 depozitată în Colecţia Naţională de Determinarea conţinutului de fi cobiliproteine în Microorganisme Nepatogene, cultivarea căreia s-a extractul hidric s-a efectuat prin aplicarea spectrome- efectuat timp de 14 zile pe mediul nutritiv mine- triei. Absorbanţa extractului a fost citită la 565, 620 ral VP 2 [1] cu menţinerea următorilor parametri: şi 650 nm la spectofotometrul T60 PG Instruments, pH-ul 6,8-7,2, temperatura de 23-25oC, ilumina- iar calculul cantitativ a fost realizat prin aplicarea for- re de 8000-12000 erg/m2s, agitare lentă periodică. mulelor descrise de Gantt şi Lipschultz [3]. Cantitatea de inoculum a fost de 0,5-0,6 g/L bioma- Determinarea β-carotenului în biomasa de să absolut uscată (BAU). Porphyridium cruentum a fost efectuată conform Determinarea productivității a fost efectuată fo- schemei: la 10 mg biomasă s-a adaugat 2 ml alcool tometric cu recalculul masei celulare la BAU con- etilic absolut. Extragerea pigmenților a avut loc la form formulei: temperatura camerei, prin agitare timp de 30 min. Extractul a fost separat de biomasă prin centrifugare (g/l BAU) = A 545 x η x k (1) și apoi a fost citită absorbanța la lungimea de undă unde: A545 – densitatea optică a culturii de por- fi ridium; η– diluţia probei; k – coefi cient de recal- 450 nm. Conținutul β-carotenului a fost calculat cul pentru cultura de porfi ridium în g/l BAU, con- conform formulei 3 form curbei de calibrare (de determinare a BAU). C = Abs450 x 10 / 2620 (3) Determinarea produselor oxidării lipoproteine- unde C = concentrația β-carotenul, mg/100g; lor a fost efectuată în baza cuantifi cării substanţe- Abs450 = absorbanța extractului etanolic de β-caroten lor reactive ale acidului tiobarbituric – dialdehida la lungimea de undă de 450 nm; 2620 – coefi cientul malonică [5]. La probele de biomasă a fost adăugat de extincție specifi c a β-carotenului în etanol. 1 ml acid tiobarbituric de 0,67% şi 1 ml acid triclo- Compușii coordinativi utilizaţi pentru inducerea racetic de 15%, după care probele au fost supuse stresului oxidativ în cultura de porfi ridium au fost incubării pentru 1 oră la 95 oC. În continuare, pro- sintetizați de colaboratorii Laboratorului Compuși bele au fost răcite pe gheaţă timp de 5 minute şi au Coordinativi, IC, AȘM, șef laborator I. Bulhac. fost centrifugate timp de15 minute la 3000 g. Con- Rezultate și discuții centraţia dialdehidei malonice a fost măsurată la Pentru inducerea stresului oxidativ au fost utili- 535 nm, iar calculul s-a efectuat prin utilizarea co- zaţi patru compuşi coordinativi ai Fe(III) cu bazele efi cientului molar de extincţie a complexului dial- Schiff (notaţi în continuare prin abrevierile [Fe 1] dehidei malonice calculat la cantitatea de proteină … [Fe 4]) şi patru compuşi ai Fe(II) cu dioximi- sau în % inhibiţie faţă de proba martorului pozitiv. nele (notaţi în continuare prin abrevierile [Fe 5] … Determinarea capacităţii antiradicalice cu utili- [Fe 8]). Aceştia au fost introduşi în mediul nutri- + + zarea radicalului cation ABTS˙ . Radicalul ABTS˙ tiv destinat creşterii culturii de porfi ridium până a fost generat prin oxidarea ABTS (2,2 azinobis la inoculare în cantitate de 30 mg/L. Parametrii 3-etilbenzotiazoline-6-sulfonic acid) cu persulfat de monitorizaţi la prima etapă a experienţei au fost potasiu. A fost preparată soluţia stoc a reagentului cantitatea de biomasă acumulată la fi nele ciclului ABTS de 7 mM în apă deionizată. Persulfatul de vital şi nivelul dialdehidei malonice în biomasă. potasiu a fost adăugat în concentraţia de 2,45 mM. Aceştia permit a determina prezenţa şi intensita- + Reacţia de formare a radicalului ABTS˙ a de- tea stresului oxidativ în sistemul studiat. Rezultatele

nr. 4 (35), decembrie 2014 - 117 Akademos obţinute sunt prezentate în fi gura 1. Biomasa în va- Rezultatele pentru β-caroten sunt prezentate în fi gu- riantele experimentale constituie de la 80% la 47% ra 2(A), iar cele pentru activitatea antiradicalică ale din nivelul ei normal, care se înregistrează în proba extractelor etanolice – în fi gura 2(B). martor, evidenţiind o scădere esenţială în unele pro- Cantitatea de β-caroten variază în probele ex- be de peste 2 ori (compuşii [Fe 4], [Fe 6] şi [Fe 8]) perimentale în limite destul de largi, înregistrând (fi g.1(A)). valori ce depăşesc substanţial valorile normale (cu În acelaşi timp, în toate variantele se 60% în cazul compusului [Fe 3], dar şi valori în li- înregistrează o creştere substanţială a produselor mita normei ori cu o reducere nesemnifi cativă. În peroxidării lipidelor, nivelul de dialdehidă malonică cazurile studiate de noi nu putem evidenţia o ten- depăşind valorile normale de 1,5-2,2 ori (fi g.1(B)). dinţă sigură de implicare generalizată a carotenoi- Corelarea negativă foarte strânsă (valoarea coefi ci- zilor în protecţia antioxidantă a celulelor în cazul entului de determinare fi ind de 0,943) între cantita- unui stres oxidativ pronunţat. Extractul etanolic din tea biomasei acumulate şi nivelul DAM în ea este o biomasă de porfi ridium obţinută în condiţii de stres dovadă a unui stres oxidativ pronunţat, care împie- oxidativ este mai puţin activ din punct de vedere dică derularea normală a proceselor vitale în celule- al inhibiţiei radicalului cation ABTS˙+ faţă de cel le de porfi ridium. obţinut din biomasa probei martor. Astfel, compo- În aceste împrejurării, supravieţuirea culturii nentele liposolubile cu efecte antioxidante ale bi- microalgale poate fi asigurată de mecanismele de omasei de porfi ridium în condiţiile experimentale protecţie care funcționează în baza componentelor analizate în această lucrare sunt mai puţin active şi nonenzimatice. În biomasa de Porphyridium cruen- asigură o protecţie antioxidantă mai puţin efi cientă a tum sunt prezenţi numeroşi compuşi care pot reali- celulelor decât în condiţii normale. În acelaşi timp, za această funcţie: compuşi fenolici, polizaharide, corelarea pozitivă destul de pronunţată (R2=0,657) în special cele sulfatate, tocoferoli. Pigmenţii fo- între % de inhibiţie a radicalului cation ABTS˙+ de tosintetici secundari – fi cobilinele şi carotenoizii către extractul etanolic din biomasă şi conţinutul de – de asemenea posedă capacitatea de a stinge ra- caroten în ea, arată că în mare măsură activitatea dicalii liberi formaţi în urma reacţiilor normale ori antioxidantă a extractelor etanolice este determinată patologice din celule. Pentru a evidenţia modifi că- anume de prezenţa carotenoizilor. rile produse sub infl uenţa compuşilor fi erului, în Culturile de microorganisme fotosintezatoare, biomasa de porfi ridium a fost determinat conţinu- care au în componenţa lor pigmenţi fi cobilinici, re- tul de pigmenţi fi cobilinici şi β-caroten în bioma- acţionează de obicei prompt la acţiunea xenobioti- sa obţinută în condiţii de stres oxidativ. La fel, în celor prin modifi cări cantitative ale acestor pigmenţi extractele hidrice (în care trec fi cobilinele) şi cele [11]. În biomasa de porfi ridium a fost determinată etanolice (în care trec carotenoizii) a fost evaluată cantitatea de fi coeritrină şi de fi cocianină, precum şi capacitatea de inhibiţie a radicalului cation ABTS˙+. activitatea antiradicalică (metoda ABTS) a extrac-

90 250 80 Biomasa,%M DAM,%M 70 200 60 %M

 150 %M

50  40 100 DAM,

Biomasa, 30 20 50 10 0 0 [Fe1] [Fe2] [Fe3] [Fe4] [Fe5] [Fe6] [Fe7] [Fe8] [Fe1] [Fe2] [Fe3] [Fe4] [Fe5] [Fe6] [Fe7] [Fe8] AB

90 80 70 Fig. 1. Biomasa (A), cantitatea de dialdehidă 60 malonică (B) úi corelarea nivelului de 50 R² = 0,9434 40 productivitate cu conĠinutul produselor Biomasa, % Biomasa, % M 30 peroxidării lipidice (C), la Porphyridium 20 10 cruentum în condiĠii de stres oxidativ indus 0 cu compuúi coordinativi ai Fe(III) úi (II) 120 170 220 (30 mg/l) CDAM, %M

118 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Biotehnologie

180 120 160 ɴͲcaroten TestABTS,%M 100 140 120 80 %M  ,  %M

100  60 80 ABTS, caroten 60 40 ɴͲ 40 20 20 0 0 [Fe1] [Fe2] [Fe3] [Fe4] [Fe5] [Fe6] [Fe7] [Fe8] [Fe1] [Fe2] [Fe3] [Fe4] [Fe5] [Fe6] [Fe7] [Fe8] AB

110 100 R² = 0,6577 Fig. 2. Cantitatea de ȕ-caroten (A), 90 80 activitatea antiradicalică a extractului

ABTS, % M 70 etanolic (B) úi corelarea acestor parametri 60 (C), la Porphyridium cruentum în condiĠii 50 de stres oxidativ indus cu compuúi 40 coordinativi ai Fe(III) úi Fe (II) (30 mg/L) 50 100 150 200 Cȕ-caroten, %M telor hidrice care conţin aceşti pigmenţi (fi gura 3). tului hidric este determinată în cea mai mare măsu- Activitatea antiradicalică totală a extractului hidric ră de prezenţa cantitativă a pigmenţilor fi cobilinici. în cazul compuşilor [Fe 1], [Fe 2] şi [Fe 3] a fost Tendinţa generală pentru conţinutul de fi coeritrină, mai înaltă decât capacitatea antiradicalică a extrac- cu excepţia compusului [Fe 2], este în direcţia mic- tului din biomasa probei martor. În celelalte cazuri şorării cantităţii acesteia. Astfel, o diminuare mo- avem valori similare ori mai mici ca martorul. Pen- derată a cantităţii pigmentului roşu se înregistrează tru a stabili dependenţa activităţii antiradicale de în 7 din 8 probe experimentale (fi g.3(A)). În acelaşi conţinutul fi cobilinelor, în extract a fost calculată timp, cantitatea de fi cocianină creşte simţitor în toa- corelarea între valorile testului ABTS şi valorile te variantele experimentale, valorile relative fi ind cu sumare absolute ale celor 2 pigmenţi fi cobilinici, 10-50% mai mari ca în cazul martorului (fi g.3(B)). suma cărora s-a calculat în % la biomasa absolut Asemenea modifi cări ale conţinutului de pigmenţi uscată – BAU (fi g.3(D)). fi cobilinici au fost observate şi anterior în experien- Coefi cientul de determinare înalt – de 0,837 – ţe cu alţi compuşi coordinativi ai metalelor [2, 11]. demonstrează că activitatea antiradicalică a extrac- După cum se observă în această lucrare, precum şi

120 160 Ficoeritrina,%M Ficocianina,%M 150 110 140

%M 100 %M   , 130  90 120 110 80 Ficocianina, Ficoeritrina 100 70 90 60 80 [Fe1] [Fe2] [Fe3] [Fe4] [Fe5] [Fe6] [Fe7] [Fe8] [Fe1] [Fe2] [Fe3] [Fe4] [Fe5] [Fe6] [Fe7] [Fe8] A B

85 %InhibiԑieABTSȤ+ 85

80 +

Ú 80 + Ȥ 75 75 ABTS  70 70 ie ABTS ie Ġ ԑ 65 65 R² = 0,8378 Inhibi  60 60 %

55 inhibbi % 55 50 50 10 12 14 16 [Fe1] [Fe2] [Fe3] [Fe4] [Fe5] [Fe6] [Fe7] [Fe8] M Ficobiline % BAU D C

Fig. 3. Cantitatea de fi coeritrină (A), fi cocianină (B), activitatea antiradicalică totală a extractului hidric (C) şi corelarea între conţinutul total de fi cobiline şi valorile testului ABTS (D) la Porphyridium cruentum în condiţii de stres oxidativ indus cu compuşi coordinativi ai Fe(III) şi Fe (II) (30 mg/L)

nr. 4 (35), decembrie 2014 - 119 Akademos

120 160 R² = 0,2457 140 100 , % , % M ă 120 80 R² = 0,7647 100 Ficocianina, % M Ficocianina, % Ficoeritrin 60 130 180 230 80 130 180 230 DAM, %M DAM, %M AB

Fig.4. Corelarea între cantitatea pigmenţilor fi cobilinici (fi coeritrină (A) şi fi cocianină (B)) şi a dialdehidei malonice în biomasa de Porphyridium cruentum obţinută în condiţii de stres oxidativ indus.

în publicaţiile anterioare, conţinutul de fi coeritrina 2. Cepoi L. Particularităţile fi ziologo-biochimice repetă fl uctuaţiile productivităţii, ceea ce sugerează de cultivare a microalgei roşii Porphyridium cruentum ideea implicării ei preferenţial în procesele fotosin- CNM-AR-01 – sursă de substanţe bioactive. Autoref. Tezei tetice, în raport cu cele de protecţie antioxidantă. În de dr. în şt, boil., Chişinău, Tipografi a USM, 1995, 24 p. susţinerea acestei afi rmaţii vine şi lipsa unei corelări 3. Gantt, E., Lipschultz, C.A., (1974): Phycobili- somes of Porphyridium cruentum pigment analysis. Bio- între cantitatea de DAM şi cea de fi coeritrină în bi- chemistry, 13: 14-20 p. omasa de porfi ridium obţinută în condiţii normale şi 4. Goiris K. et al. Antioxidant potential of microal- de stres oxidativ (fi g. 4 (A)). gae in relation to their phenolic and carotenoid content. Lipsa acestei corelări ar putea însemna că, în In: J Appl Phycol, 2012, vol. 24, p.1477-1486. pofi da potenţialului antioxidant înalt, acest pigment 5. Hodges D.M. et al. Improving the thiobarbituric în condiţiile studiate nu se implică în procesul de acid reactive substances assay for estimating lipid pero- stingere a radicalilor liberi, formaţi ca răspuns la xidation in plant tissues containing anthocyanin and acţiunea compuşilor introduşi în mediu. În schimb, other interfering compounds. În: Planta, 1999, vol. 207, se observă o corelare inversă destul de strânsă între p. 604-610. conţinutul fi cocianinei şi cel al dialdehidei maloni- 6. Jahns P., Holzwarth A.R. The role of the xan- thophyll cycle and of lutein in photoprotection of pho- ce în biomasă, ceea ce ar putea exprima implicarea tosystem II. In: Biochim Biophys Acta, 2012, vol.1817, acestui pigment în procesele de protecţie antiradi- p.182-193 calică la microalga roşie Porphyridium cruentum. 7. Markou G., Nerantzis E. Microalgae for high-va- lue compounds and biofuels production: A review with Concluzii focus on cultivation under stress conditions. In: Biotech- Rezultatele expuse în această lucrare demon- nology Advances, 2013, vol. 31, p. 1532-1542 strează că în condiţii de stres oxidativ, indus de acţi- 8. Pandey A., Pandey V.D. Evaluation of fi lamentous unea compuşilor coordinativi ai fi erului cu potenţial cyanobacteria for phycobiliprotein content and composi- toxic înalt, are loc o modifi care pronunţată a com- tion. In: Indian Journal of Fundamental and Applied Life ponenţei pigmenţilor (β-carotenului, fi coeritrinei şi Sciences. 2013, vol. 3, nr. 2, p. 222-227. fi cocianinei). În condiţiile unei diminuări esenţiale 9. Ramel F. et al. Chemical quenching of singlet oxy- a cantităţii de biomasă, în diferite variante se înre- gen by carotenoids in plants. In: Plant Physiol, 2012, vol. 158, 1267–1278. gistrează atât creşterea, cât şi diminuarea cantităţii 10. Re, R., Pellegrini, N., Proteggente, A., Pannala, de β-caroten, o diminuare a cantităţii de fi coeritrină A., Yang, M., Rice-Evans, C., (1999): Antioxidant activ- şi o creştere a conţinutului de fi cocianină în bioma- ity applying an improved ABTS radical cation decolor- să. Corelarea negativă înaltă între conţinutul de fi - ization assay. Free Radical Biology and Medicine, 26: cocianină şi produsele peroxidării lipidelor permite 1231-1237. să afi rmăm implicarea acestui pigment în protecţia 11. Rudic V. ș.a. Ficobiotehnologie – cercetări funda- antiradicalică a celulelor la porfi ridium în condiţiile mentale şi realizări practice. Ch.: Elena VI, 2007, 362 p. experimentale analizate. 12. Sekar S., Chandramohan M. Phycobiliproteins as a commodity: trends in applied research, patents and Bibliografi e commercialization. In: J Appl Phycol, 2008, vol. 20, 1. Brevet de invenție 690 G2 690. Mediu pentru p.113-136. cultivarea algei roşii Prophyridium cruentum (varian- 13. Takaichi S. Carotenoids in algae: distributions, tele lui). / Cepoi Liliana, Valeriu Rudic. Data publicării biosyntheses andfunctions. In: Mar Drugs, 2011, vol.9, 30.06.1995. BOPI nr.6/1995. p.1101-1118.

120 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Ştiinţe medicale

PARTICULARITĂŢILE tivele de dezvoltare ale mileniului ce urmează să fi e atinse către anul 2015 [2]. CAZURILOR SECUNDARE În urma măsurilor consolidate, promovate şi im- DE TB PROVENITE plementate de organizaţii internaţionale din domeniu împreună cu guverne şi parteneri locali, s-a reuşit ob- DIN FOCARELE ţinerea anumitor succese în controlul tuberculozei la DE TUBERCULOZĂ nivel global. Astfel, pe parcursul ultimului deceniu s-a înregistrat o reducere a incidenţei TB de la 148 Master în Sănătate Publică la 122 cazuri la 100 000 populaţie [3]. La fel, a fost atinsă o reducere a mortalităţii cu 45% comparativ Andrei CORLĂTEANU cu începutul ultimului deceniu al secolului XX [3]. IMSP IFP „Chiril Draganiuc” În ciuda trendului general pozitiv, în anumite re- Dr., conf. univ. Viorel SOLTAN giuni persistă o serie de provocări care pun în peri- Şcoala de Management în Sănătate col controlul efi cient al tuberculozei. Una dintre ele Publică este tuberculoza multidrogrezistentă (TB MDR). O situaţie specială la acest capitol este observată în CHARACTERISTICS OF SECONDARY CASES Europa de Est şi Asia Centrală, unde suplimentar in- OF TB FROM THE OUTBREAKS OF TUBERCU- cidenţelor epidemice ale tuberculozei se înregistrea- LOSIS ză şi o rată deosebit de înaltă a multidrogrezistenţei Summary: Tuberculosis is a leading cause of [1, 3]. Astfel, circa 50 % din toate cazurile de TB morbidity and mortality worldwide. Prevalence of MDR notifi cate la nivel global revin regiunii Euro- active tuberculosis cases among home and close pene, iar 15 din 27 de ţări cu cea mai înaltă povară contacts is variable in different studies. The highest a TB MDR se afl ă în această regiune [1]. De men- rate of developing tuberculosis is reported during the ţionat, că dacă la nivel global rata TB MDR printre fi rst year after the diagnosis of index case. A higher cazurile noi de TB constituie 3,6%, iar printre cele risk for developing disease is observed in kids and tratate anterior nu depăşeşte 20%, atunci în astfel de HIV positive persons. Concordance of drug sensibi- lity resistence tests between index and secondary tu- ţări est-europene ca Republica Moldova sau Belarus berculosis cases varies considerably in the published rata TB MDR depăşeşte 20% printre cazurile noi şi studies. 60% printre retratamente [1, 4, 5]. Keywords: tuberculosis, secondary case, index Din perspectivă clinico-microbiologică, TB case, infected persons (contacts). MDR presupune implicarea în proces a tulpinilor de Mycobacterium tuberculosis (MBT) rezistente Rezumat: Tuberculoza rămâne a fi o cauză ma- la izoniazidă şi rifampicină – antibactiriene princi- joră de morbiditate şi mortalitate înaltă în întreaga lume. Prevalarea cazurilor de tuberculoză activă pale în tratamentul tuberculozei. Pierderea acestor printre contacţii casnici şi cei apropiaţi cu persoane- două medicamente din arsenalul terapeutic antitu- le bolnave de TB variază în diferite studii. Incidenţa berculos implică utilizarea medicamentelor de linia maximă de îmbolnăvire printre contacţii cu bolnavii a doua, care, pe lângă faptul că sunt mai toxice, se de TB se înregistrează pe parcursul primului an din dovedesc şi mai puţin efi ciente. Ultimul aspect im- momentul diagnosticării cazului index, un risc spo- pune prelungirea duratei tratamentului bolnavilor rit de a face tuberculoză având-o copii şi persoanele cu TB MDR de la 6-9 luni până la 20-24 de luni [6]. HIV pozitive. Rata corespunderii spectrelor de rezis- Una dintre măsurile de bază ce pot contribui la tenţă între cazurile index şi cele secundare variază reducerea ratei TB MDR este prevenirea răspândirii considerabil în studiile publicate. tulpinilor MDR ale MBT. O acțiune cu impact ma- Cuvinte-cheie: tuberculoză, caz secundar, caz index, contacți. jor în acest sens ar fi vaccinarea antiTB. Din păcate, vaccinul disponibil la zi nu poate preveni îmbolnăvi- rea de tuberculoză, diminuând doar riscul dezvoltării Generalităţi formelor grave de boală printre copii [7]. În acest Tuberculoza (TB) rămâne a fi o cauză esențială context devine deosebit de importantă examinarea de morbiditate şi mortalitate înaltă în întreaga lume. contacţilor cu bolnavul de TB în vederea identifi că- În 2012, de exemplu, au fost diagnosticați cu aceas- rii şi supravegherii persoanelor infectate, la fel ca şi tă maladie 8,6 milioane de persoane şi au decedat diagnosticarea cât mai precoce a cazurilor de boală 1,3 milioane [1]. În contextul dat, reducerea poverii TB cu iniţierea unui tratament adecvat. Cunoaşterea tuberculozei este desemnată drept unul dintre obiec- caracteristicilor cazurilor secundare de TB versus nr. 4 (35), decembrie 2014 - 121 Akademos cazul index poate permite elaborarea unor intervenţii cu contacţii cu TB MDR [11]. Tuberculoza XDR efi ciente de prevenire a cazurilor de boală. reprezintă un caz particular de TB MDR, în care tulpina de MBT, adiţional la rezistenţa faţă izoni- Povara TB printre contacţii cu bolnavii de azidă şi rifampicină, a dobândit rezistenţă faţă de o tuberculoză fl uorochinolone şi aminoglicozidele de linia a doua Prevalenţa cazurilor de tuberculoză activă prin- [12]. Una din explicaţiile cele mai probabile ale tre contacţii casnici şi apropiaţi cu persoanele bol- transmiterii înalte, contrar aşteptărilor, a tulpinilor nave de TB în ţările cu venit mediu sau jos pe cap de TB MDR/XDR, ar fi o perioadă de infecţiozitate de locuitor variază în diferite studii, rata obţinută presupus mai îndelungată a acestor bolnavi. într-o meta-analiză recent publicată constituind 3,1% (95%CI, 2,2-4,4) [8]. În cazul ţărilor cu venit Evaluarea în timp a riscului de îmbolnăvire înalt pe cap de locuitor rata îmbolnăvirii este simi- printre contacţii cu persoanele bolnave de TB lară printre contacţii casnici 3,0% (95%CI, 2,0-4,4), Datele existente confi rmă că incidenţa maximă fi ind ceva mai redusă printre contacţii apropiaţi de îmbolnăvire printre contacţii cu bolnavii de TB se 1,9% (95%CI, 1,3-2,7). Aceeaşi publicaţie relatează înregistrează pe parcursul primului an din momentul o rată de 3,4% de îmbolnăviri de TB activă prin- diagnosticării cazului index [13-17]. De menţionat tre contacţii cu TB MDR. În acelaşi timp, un grup că un risc sporit de îmbolnăvire comparativ cu popu- de autori ai unei alte meta-analize raportează o rată laţia generală se menţine timp de cel puţin cinci ani, dublă (7,8% (95% CI, 5,6%-10,0%)) a cazurilor de fi ind semnifi cativ mai redus în ţările cu venituri în- TB activă printre contacţii cu bolnavii de TB MDR alte per capita de locuitor [8]. Astfel, locuitorul unei [9]. Alte grupuri populaţionale, în care rata cazuri- ţări cu o valoare înaltă a produsului intern brut ar lor de îmbolnăvire printre contacţi este semnifi cativ avea un risc de circa trei ori mai mic de a face TB în mai înaltă, sunt reprezentate de copii şi persoanele primul an după un contact cu bolnavul de TB decât HIV pozitive [8, 9]. Astfel, dintre copii contacţi cu cel dintr-o ţară cu venit redus sau mediu. persoane bolnave de TB fac boală activă circa 10%, iar în cazul persoanelor HIV pozitive – 21,6%. De Factori de risc pentru dezvoltarea TB printre menţionat că şi aceşti indicatori sunt semnifi cativ contacţi mai reduşi (de circa două ori) în ţările cu venituri Au fost raportate rezultatele analizei multivaria- înalte pe cap de locuitor [8]. Diferenţa între riscu- te de evaluare a factorilor de risc pentru dezvoltarea rile reduse de îmbolnăvire a contacţilor din ţările TB la contacţii casnici cu bolnavii de tuberculoză. cu venituri înalte şi-ar găsi o posibilă explicaţie în În cadrul acestora, pe lângă vârsta copilăriei şi sta- particularitățile culturale, deprinderile habituale şi tutul de HIV pozitiv al persoanelor contacte, au fost cele sanitaro-igienice ale populaţiei. Totodată, nu identifi caţi astfel de factori ca sexul masculin (HR pot fi luate în calcul standardele controlului infec- 2,8, p < 0,05) şi suportarea în trecut a TB (HR 11,2, ţios şi gradul de accesibilitate a serviciilor medicale p < 0,001) [14]. În acelaşi timp, există şi studii care de obicei mai înalte. au identifi cat drept factor de risc apartenenţa la sexul feminin (OR=3.9; 95% CI 0.99, 22.3) [18]. Aceeaşi Impactul multidrogrezistenţei asupra infec- lucrare argumentează rolul de factor de risc şi pentru tării contacţilor cu bolnavii de tuberculoză vârsta peste 55 de ani (OR=5.5; 95% CI 1.2, 22.8). Un aspect demn de atenţie, legat de rata de Printre alţi factori de risc de dezvoltare a TB printre transmitere a tulpinilor de TB MDR şi dezvoltarea contacţi au fost raportaţi contactul cu bolnavul cu bolii la persoanele contacte ține de particularităţile formă cavitară a bolii (OR = 4,43, 95%CI = 2,43- metabolice ale suşelor MBT rezistente. Astfel, cel puţin teoretic, mutaţiile responsabile de dezvolta- 8,05), contact cu bolnavul cu microscopia pozitivă rea rezistenţei ar determina un metabolism precar a sputei 3+ (OR = 3,85, 95%CI = 1,92-7,70), coabi- al bacteriei din cauza periclitării transportului trans- tarea în locuinţe suprapopulate (OR = 2,63, 95%CI membranar sau a procesului de sinteză proteică, = 1,18-5,85) [19]. De remarcat că statutul HIV pozi- ceea ce în consecinţă ar trebui să reducă din viru- tiv al cazului index ar putea reduce riscul infectării lenţa şi infecţiozitatea microorganismului [10]. contacţilor casnici [20]. Unele publicaţii au eviden- Cu toate acestea, datele prezentate anterior con- ţiat drept factor de risc pentru dezvoltarea TB testul fi rmă un impact al MBT MDR similar cu cel din cutanat la tuberculină pozitiv [21]. Aceste lucrări au TB sensibilă. Cu atât mai sugestive în acest sens fost focusate pe contacţii cu vârsta mai mică de 15 sunt rezultatele unor publicaţii care au găsit o rată ani. Concluziile aceloraşi autori au infi rmat rolul sta- mai înaltă de transmitere şi de îmbolnăvire de TB tutului HIV şi al extinderii bolii în cazul index adult printre persoanele contacte cu TB XDR, comparativ pentru dezvoltarea bolii la copii contacţi. 122 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Ştiinţe medicale

Spectrul de rezistenţă al cazului secundar de tacte, evidenţierea unor grupuri de risc sporit pen- TB MDR versus cazul index tru dezvoltarea TB active sau a infecţiei TB latente Publicaţiile existente privitor la spectrul de rezis- printre persoanele contacte, evaluarea riscului de tenţa a tulpinilor MBT ale cazului de TB MDR se- îmbolnăvire în timp a contacţilor după identifi carea cundar versus cazul index sunt oarecum diferite de cazului index, fi ind mai reduse în baza spectrelor la o lucrare la alta. Astfel, Teixeira et. al. raportează, de rezistenţă a cazului secundar şi a cazului index. în baza Testului de Sensibilitate a Micobacteriei Tu- Analiza rezultatelor oferite de aceste publicaţii este berculozei (TSM) a 15 cazuri de TB MDR, despre una mai anevoioasă din cauza utilizării de către au- corespunderea în peste 90% a profi lului de rezisten- tori a diferitor defi niţii, metodologiei de colectare şi ţă [22]. În acelaşi timp, datele studiului semnat de interpretare a datelor primare. Prin aceste momen- Bayona et al. relevă o rată mult mai scăzută a cores- te s-ar explica şi caracterul uneori contradictoriu al punderii, astfel încât aceasta nu depăşeşte 17% [23]. unora dintre lucrări. Menţionăm că lotul analizat în această publicaţie a Bibliografi e fost ceva mai numeros, constituind 47 de subiecţi. Un alt studiu ce a analizat TSM-urile la 129 de cazuri se- 1. WHO, Global tuberculosis report. 2013: Geneva cundare versus cazurile index a găsit corespunderea Switzerland. 289 p. 2. UN General Assembly, United Nations Millen- dintre acestea în 59,7% (51,1%-67,8%) [14]. Una din nium Declaration, Resolution Adopted by the General lucrări cu un număr comparabil de subiecţi ai cerce- Assembly. 18 September 2000, A/RES/55/2. tării (n=112) descrie corespunderea completă a profi - 3. WHO, Countdown to 2015 Global Tuberculosis lurilor de sensibilitate în o treime dintre cazuri (36%) Report 2013 Supplement. 2013: WHO Geneva Switzer- [24]. Meta-analiza recent publicată conchide asupra land. 17 p. concordanţei profi lelor TSM în 50% dintre perechile 4. Skrahina A., Hurevich H., Zalutskaya A., et al. analizate [9]. Ratele diferite de concordanţă în lucră- Multidrug-resistant tuberculosis in Belarus: the size of rile citate îşi găsesc refl ectarea în mărimea şi modali- the problem and associated risk factors. In: Bull World tatea de colectare diferite ale loturilor de studiu. Health Organ, 2013, vol. 91(1), p. 36-45. Explicaţiile pe care le oferă datele literaturii des- 5. Jenkins H.E., Plesca V., Ciobanu A. et al. Asses- sing spatial heterogeneity of multidrug-resistant tubercu- pre divergenţele dintre profi lurile de sensibilitate ale losis in a high-burden country. In: Eur Respir J, 2013, cazului secundar şi ale celui index se grupează în pa- vol. 42 (5), p. 1291-1301. tru direcţii de bază. Prima, şi cea mai evidentă, ar fi 6. Falzon D., Jaramillo E., Schunemann H.J. et al. că persoana contact a achiziţionat tulpina de la cazul WHO guidelines for the programmatic management of index anterior ca aceasta să dezvolte rezistenţă adiţi- drug-resistant tuberculosis: 2011 update. In: Eur Respir onală [25, 26]. Desigur, nu poate fi exclusă şi situaţia J, 2011, vol. 38(3), p. 516-528. în care pacientul contact s-a infectat de la o altă sursă 7. Mangtani P., Abubakar I., Ariti C., et al. Protecti- exterioară. Astfel, studiile cu aplicarea genotipării de- on by BCG Vaccine Against Tuberculosis: A Systematic monstrează ca în 10-38% dintre cazurile probabil re- Review of Randomized Controlled Trials. In: Clin Infect Dis, 2014, vol. 58(4), p. 470-480. zultate dintr-un contact casnic cu un bolnav TB MDR 8. Fox G.J., Barry S.E., Britton W.J., et al. Contact in- au o tulpină MBT diferită de cea a cazului index [11, vestigation for tuberculosis: a systematic review and me- 27]. O a treia explicaţie plauzibilă pentru divergente- ta-analysis. In: Eur Respir J, 2013, vol. 41(1), p. 140-156. le în spectrele de rezistenţă a cazului secundar versus 9. Shah N.S., Yuen C.M., Heo M., et al. Yield of con- index ar fi dată de fenomenul de heterorezistenţă, ce tact investigations in households of patients with drug-re- presupune găzduirea de către cazul index a două tul- sistant tuberculosis: systematic review and meta-analy- pini diferite, contactul cu acesta achiziţionând doar sis. In: Clin Infect Dis, 2014, vol. 58(3), p. 381-391. una dintre ele [28]. În fi nal, nu trebuie desconsiderată 10. Zhang Y.,Yew W.W. Mechanisms of drug resis- explicaţia bazată pe reproductibilitatea redusă a TSM tance in Mycobacterium tuberculosis. In: Int J Tuberc pentru unele medicamente. Lung Dis, 2009, vol. 13(11), p. 1320-1330. 11. Leung E.C., Leung C.C., Kam K.M., et al. Trans- Concluzii mission of multidrug-resistant and extensively drug- Publicaţiile dedicate comparării caracteristici- resistant tuberculosis in a metropolitan city. In: Eur Res- pir J, 2013, vol. 41(4), p. 901-908. lor cazului secundar de TB MDR şi a cazului in- 12. Manissero D.,Fernandez de la Hoz K. Surveillance dex respectiv sunt relativ puţine, lipsind cele ce ar methods and case defi nition for extensively drug resistant proveni din ţările cu o înaltă rată a îmbolnăvirilor TB (XDR-TB) and relevance to Europe: summary update. de TB MDR din Europa de Est şi Asia Centrală. In: Euro Surveill, 2006, vol. 11(11), p. E061103 061101. Lucrările existente sunt focusate în mare parte pe 13. Kilicaslan Z., Kiyan E., Kucuk C. et al. Risk evaluarea ratei de infectare printre persoanele con- of active tuberculosis in adult household contacts of nr. 4 (35), decembrie 2014 - 123 Akademos smear-positive pulmonary tuberculosis cases. In: Int J 57(12), p. 1685-1692. Tuberc Lung Dis, 2009, vol. 13(1), p. 93-98. 22. Teixeira L., Perkins M.D., Johnson J.L. et al. In- 14. Grandjean L., Crossa A., Gilman R.H., et al. Tu- fection and disease among household contacts of patients berculosis in household contacts of multidrug-resistant with multidrug-resistant tuberculosis. In: Int J Tuberc tuberculosis patients. In: Int J Tuberc Lung Dis, 2011, Lung Dis, 2001, vol. 5(4), p. 321-328. vol. 15(9), p. 1164-1169, i. 23. Bayona J., Chavez-Pachas A.M., Palacios E. et 15. Becerra M.C., Appleton S.C., Franke M.F., et al. al. Contact investigations as a means of detection and ti- Tuberculosis burden in households of patients with mul- mely treatment of persons with infectious multidrug-re- tidrug-resistant and extensively drug-resistant tuberculo- sistant tuberculosis. In: Int J Tuberc Lung Dis, 2003, vol. sis: a retrospective cohort study. In: Lancet, 2011, vol. 7(12 Suppl 3), p. S501-509. 377(9760), p. 147-152. 24. Parr J.B., Mitnick C.D., Atwood S.S. et al. Con- 16. Ansari S., Thomas S., Campbell I.A., et al. Refi - cordance of resistance profi les in households of patients ned tuberculosis contact tracing in a low incidence area. with multidrug-resistant tuberculosis. In: Clin Infect Dis, In: Respir Med, 1998, vol. 92(9), p. 1127-1131. 2014, vol. 58(3), p. 392-395. 17. Radhakrishna S., Frieden T.R., Subramani R.,et 25. Furin J.J., Becerra M.C., Shin S.S. et al. Effect al. Additional risk of developing TB for household mem- of administering short-course, standardized regimens in bers with a TB case at home at intake: a 15-year study. individuals infected with drug-resistant Mycobacterium In: Int J Tuberc Lung Dis, 2007, vol. 11(3), p. 282-288. tuberculosis strains. In: Eur J Clin Microbiol Infect Dis, 18. Becerra M.C., Pachao-Torreblanca I.F., Bayona 2000, vol. 19(2), p. 132-136. J., et al. Expanding tuberculosis case detection by scre- 26. Han L.L., Sloutsky A., Canales R. et al. Acqu- ening household contacts. In: Public Health Rep, 2005, isition of drug resistance in multidrug-resistant Myco- vol. 120(3), p. 271-277. bacterium tuberculosis during directly observed empiric 19. Tornee S., Kaewkungwal J., Fungladda W. et al. retreatment with standardized regimens. In: Int J Tuberc Risk factors for tuberculosis infection among household Lung Dis, 2005, vol. 9(7), p. 818-821. contacts in Bangkok, Thailand. In Southeast Asian J Trop 27. Cohen T., Murray M., Abubakar I. et al. Multi- Med Public Health, 2004, vol. 35(2), p. 375-383. ple introductions of multidrug-resistant tuberculosis into 20. Huang C.C., Tchetgen E.T., Becerra M.C. et al. households, Lima, Peru. In: Emerg Infect Dis, 2011, vol. The Effect of HIV-Related Immunosuppression on the 17(6), p. 969-975. Risk of Tuberculosis Transmission to Household Con- 28. Streicher E.M., Bergval I., Dheda K. et al. Myco- tacts. In: Clin Infect Dis, 2014. bacterium tuberculosis population structure determines 21. Jaganath D, Zalwango S, Okware B. et al. Con- the outcome of genetics-based second-line drug resistan- tact investigation for active tuberculosis among child ce testing. In: Antimicrob Agents Chemother, 2012, vol. contacts in Uganda. In: Clin Infect Dis., 2013, vol. 56(5), p. 2420-2427.

Mihail Petric. Podgorii, u/p, 110 × 172 cm, 1974. Din colecțiile MNAM

124 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Energetică

ЭНЕРГОЭФФЕКТИВНАЯ других резиновых изделий. Исследования про- цессов пиролиза проводятся в США, России, ПЕРЕРАБОТКА Китае, Польше, Украине, где уже работают АМОРТИЗИРОВАННЫХ опытно-промышленные установки. ШИН Технология пиролиза В АЛЬТЕРНАТИВНОЕ Процесс пиролиза известен достаточно давно. Впервые он был применен в конце ХIХ ТОПЛИВО века для получения осветительного газа из ке- росиновой фракции нефти. Представляет со- Канд. техн. наук, доцент бой совокупность элементарных реакций раз- В. П. КЛЮС ложения (деструкции) органического вещества Институт возобновляемой энергетики на продукты с меньшей молекулярной массой. НАН Украины (г. Киев) Реакции протекают как последовательно, так и параллельно и при этом неразрывно связанны между собой. ENERGY-EFFICIENT PROCESSING OF На сегодняшний день существует ряд клас- DEPRECIATED TIRES INTO ALTERNATIVE сификаций пиролиза [1]: FUELS  Сухой (без доступа кислорода) и окис- Summary. This paper presents a review of лительный пиролиз (при частичном сжигании modern technologies for processing industrial rubber отходов или в результате прямой обработки го- waste into alternative fuels by pyrolysis. The possible use of alternative fuels was considered. The results рячими дымовыми газами). of industrial tests of co-combustion of coal and  Низкотемпературный (300 – 500°С), на- alternative coke, was reported, as well as estimates of правленный преимущественно на получение carbon dioxide emissions. Analysis of technologies продуктов жидкой фракции; среднетемператур- and directions use of the products obtained bi ный пиролиз (500 – 800°С) – на получение про- pyrolysis method as an alternative fuel has shown дуктов всех фракций; высокотемпературный пи- that they have a high degree of energy-effi ciency. ролиз (свыше 800°С) – на получение газообраз- Keywords: pyrolysis, depreciated tires, ных продуктов. alternative fuel.  Rеализуемый в установках периодиче- Rezumat. Lucrarea conține o trecere în revistă a ского и непрерывного действия. tehnologiilor contemporane de reciclare a deșeurilor Средний массовый баланс сухого периоди- tehnice din cauciuc în combustibil alternativ prin ческого пиролиза шин в зависимости от темпе- metoda pirolizei. Sunt examinate toate direcțiile ратуры представлен следующими данными [2]: posibile de utilizare a combustibilului obținut. Sunt prezentate rezultatele arderii industriale a cocsului Таблица 1 alternativ împreună cu cărbuni, precum și calculele Баланс продуктов пиролиза шин emisiilor de dioxid de carbon. Analiza tehnologiilor Температура și direcțiilor de utilizare a produselor obținute prin Показатели пиролиза metoda pirolizei în calitate de combustibil alternativ 500°С 700°С 800°С a demonstrat că acestea au un înalt grad de energo- efi ciență. Полукокс, % 60,5 52,0 44,0 Cuvinte-cheie: piroliză, anvelope uzate, Жидкое печное топливо, 30,3 27,9 17,7 combustibil alternativ. % Газ, % 6,8 18,2 26,2 Одним из способов переработки амортизи- Потери, % рованных шин, резиновых отходов является пи- 2,4 1,9 2,1 Потребление энергии, ролиз. В результате пиролиза получаются веще- 4,2 5,7 4,6 ства, напоминающие продукты крекинга нефти. МДж/кг загрузки Принимая во внимание необходимость охраны Усредненные результаты анализов важней- окружающей среды, сложности с топливно- ших газообразных, жидких и твердых продуктов энергетическими ресурсами следует считать пи- пиролиза амортизированных шин приведены ролиз приоритетным направлением утилизации ниже. резиновых отходов, амортизированных шин и nr. 4 (35), decembrie 2014 - 125 Akademos

Таблица 2 ва (-30°С). В сыром, неочищенном виде топливо Состав и свойства продуктов пиролиза шин сжигается в жидкостных горелках. Температура пиролиза Часть пиролизного газа используется на тех- Показатели 500°С 700°С 800°С нологические нужды для нагрева реактора уста- Состав газа, % (об.) новки пиролиза, а оставшаяся часть обычно сжи- гается на факеле. Производители пиролизных Водород Н 17,6 25,0 41,0 2 установок предпочитают не заниматься сбором и

Метан СН4 23,6 26,5 37,1 хранением пиролизного газа, чтобы уйти от ис- пользования котлонадзорного оборудования. Этан C2Н6 9,3 7,8 2,4 Этилен C Н 6,0 9,1 9,0 Для повышения энергоэффективности про- 2 4 цесса пиролизный газ следует компримировать Пропан C Н 3,9 2,1 0,1 3 8 до давления 1,6 МПа и хранить в газгольдерах. Пропилен C Н 3,6 0,2 - 3 6 При этом из газовой смеси в жидком виде будет Бутан C Н 2,0 2,6 0,3 4 10 выделятся пропан – бутановая фракция, которой

Бутилен C4Н8 12,1 11,8 - можно заправлять баллоны. А неконденсируе- мая часть пиролизного газа может применятся Кислород О2 0,8 0,6 0,5 Азот N 6,2 3,0 3,2 для выработки электроэнергии в автономных га- 2 зопоршневых электростанциях или как горючий Окись углерода СО 3,9 2,4 3,0 газ для получения тепловой энергии. Углекислый газ СО 11,0 8,9 3,4 2 Газ, хранящийся в газгольдере, необходимо Плотность, кг/м3 1,46 1,06 0,78 контролировать на содержание кислорода (). Все Теплота сгорания, это усложняет технологическую схему пиролиз- 49,7 46,8 29,3 МДж/м3 ной установки, предъявляет к ней более высокие Жидкое печное топливо требования по безопасности, однако повышает Плотность, кг/м3 880,6 973 1125 рентабельность процесса на 10-15%. Легкая фракция (40 - 41,2 49,1 37,5 Наименее востребованным продуктом пиро- 150°С), % (мас) лиза шин является полукокс. Полукокс в реакто- Тяжелая фракция 58,8 50,9 62,5 рах пиролиза получается в широком диапазоне (>150°С), % (мас) фракций: от мелочи 2…3 мм до отдельных кусков Теплота сгорания, 44,2 42,1 25,6 100…150 мм с включением проволоки металло- МДж/кг корда. Отделяется проволока от больших кусков Полукокс механическими ударами обычно вручную, а за- Насыпная плотность, тем концентрируется магнитным сепаратором. 350 340 330 кг/м3 По результатам физико-химических иссле- Углерод, % (мас) 84,1 85,7 86,1 дований установлено, что полукокс представля- Сера, % (мас) 0,9 0,6 0,9 ет собой смесь нескольких марок технического Летучие, % (мас) 36,2 20,1 3,6 углерода, используемых при производстве шин, Зольность, % (мас) 7,0 8,1 9,2 с содержанием серы до 2,5%. Для повышения Влажность, % (мас) 1,1 0,9 0,8 конкурентоспособности полукокс может быть Теплота сгорания, 35,4 33,4 31,1 превращен в промышленный адсорбент путем МДж/кг дополнительной обработки при температуре 800°С [3]. Использование продуктов пиролиза При дальнейшей термообработке полукокса Наиболее ценным и востребованным про- в инертной среде при температуре около 1300°С дуктом пиролиза является жидкое печное то- повышается его электропроводность до уров- пливо, максимальный выход которого получен ня технического углерода П267-Э. Кроме того, около 50% в интервале температур 300 – 400°С. полукокс может быть сырьем для производства Oнo имеет темно-коричневый цвет, специфи- углерод-углеродных материалов для металлур- ческий запах ароматических соединений и по гической промышленности. Перечисленные своим параметрам наиболее близко подходит к выше направления использования полукокса топливу печному бытовому ТУ 38.101656-87 пока что не нашли промышленной реализации. и топливу судовому ИФО-38С ТУ 0252-014- На сегодня наиболее перспективным является 00044434-2001. Температура застывания топли- топливное направление. 126 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Energetică

Нами были проведены промышленные испы- количество зависит от содержания углерода в тания сжигания полукокса в водогрейном котле топливе. Так содержание углерода в каменном КСВ-5,0 Р. Характеристика котла: стальной во- угле составляет 54-70%, в антраците – 70-85%, в догрейный, мощность 5МВт, максимальное дав- коксе – 80-85% [4]. Процесс сжигания углерода ление воды 0,3 МПа, максимальная температу- описывается уравнением

ра воды +95°С. Котел сначала работал на угле в С + О2 = СО2 штатном режиме. Потом в приемный бункер за- 12 кг + 32 кг = 44 кг. грузили полукокс. При работе на полукоксе тем- Как следует из материального баланса, при пература воды начала стремительно повышать- полном сжигании 1 кг углерода образуется 44:12 ся. С целью избежания перегрева котла скорость = 3,67 кг углекислого газа.

движения колосниковой решетки, куда поступал Количество выбросов СО2 при сжигании полукокс, была увеличена до максимальной, а различных топлив рассчитывается по методике подача топлива – уменьшена до минимального «Руководящие принципы Международной груп- значения. После этого в бункер котла загрузили пы экспертов по вопросам изменения климата смесевое топливо, состоящее примерно из 50% (МГЭИК) 2006 для национальных кадастров угля + 50% полукокса по массе. На смесевом парниковых газов. Том 2. Энергетика. Глава 2. топливе котел работал устойчиво при средних Стационарное сжигание». Исходя из этой мето-

параметрах подачи топлива и скорости движе- дики выбросы СО2 от сжигания угля определя- ния колосниковой решетки. В соответствии с ются по формуле:

паспортными данными котла расход угля с те- ܤ஼ைమ ൌܤɭɝ ήܧܨɭɝ ήܰܥܸɭɝǡ ɬ (1) плотой сгорания 25,5 МДж/кг составляет 847 кг/

час. Таким образом, в топку котла вносится сле- где BУГ– потребление угля, т; дующее количество теплоты: ȿܨ ൌ ͻͺǡ͵ɬСО / ТДж = 0,0983 кг СО / Еугл. = 25,5 МДж/кг ·847 кг/час = 215598 ɭɝ 2 2 МДж/час. МДж – коэффициент выбросов СО2 для угля; Котельная использовала низкосортный уголь ܰܥܸɭɝ – низшая теплота сгорания угля, с теплотой сгорания 20 МДж/кг. Теплота сгора- МДж/кг. ния полукокса – 30 МДж/кг. Тогда теплота сгора- Низшая теплота сжигания каменного угля ния смесевого топлива, состоящего из 50% угля Донецкого бассейна в зависимости от его и 50% кокса будет: марки составляет от 21,68 до 26,8 МДж/кг, а Львовско-Волынского – 23 МДж/кг [4]. Qсм. = 30 МДж/кг ·0,5 + 20 МДж/кг · 0,5 = 25 МДж/кг. Выбросы СО2 при сжигании кокса определя- Соответственно для нормальной работы кот- ются по ф-ле: ла требуется 424 кг/час полукокса и 423 кг/час ସସ ȼɋɈ ൌ ȼɤɨɤɫ ή ɋɋɤɨɤɫ ή , ɬ (2) низкосортного угля. Отметим, что низкосорт- మ ଵଶ ный уголь самостоятельно горел очень плохо. где Вкокс – потребление кокса, т; Для того, чтобы использовать полукокс в ка- ɋɋɤɨɤɫ = 83% - ɫɨɞɟɪɠɚɧɢɟ ɭɝɥɟɪɨɞɚ ɜ ɤɨɤɫɟ. честве штатного топлива твердотопливных кот- В соответствии с действующей методикой, лов типа КСВ-5,0 Р необходимо также оценить, определяем количество СО2 при сжигании 1 кг угля с низшей теплотой сгорания 25 МДж. как изменится количество выбросов СО2 при = 1 · 0,0983 / ·25 / = 2,46 . сжигании смесевого топлива. ȼɋɈమሺɭɝሻ ɤɝ ɤɝ ɆȾɠ ɆȾɠ ɤɝ ɤɝ Количество выбросов СО2 при сжигании 1 кг Выбросы СО2 рассчитываются за данными про объемы использованного топлива. Угле- кокса кислый газ образуется в результате окисления ȼɋɈమሺɤɨɤɫሻ= 1 кг ·0,83 · = 3,04 кг. углерода топлива во время его сжигания и его При сжигании 1 кг смесевого топлива, кото- Таблица 3

Выбросы СО2 при сжигании 1 кг смесевого топлива и теплота его сгорания g, (%) 0 0,1 (10) 0,2 (20) 0,3 (30) 0,4 (40) 0,5 (50) 2,46 2,52 2,58 2,63 2,69 2,75 МДж/кг 25,0 25,6 26,2 26,8 27,4 28

EFсм, кг СО2/МДж 0,0983 0,0984 0,0984 0,0982 0,0982 0,0982

nr. 4 (35), decembrie 2014 - 127 Akademos

рое состоит из угля и кокса, количество выбро- нится. При сжигании в топках котлов твердого

сов СО2 рассчитываем по формуле: топлива количество выбросов СО2 определяется = ·g + ȼɋɈమሺɫɭɦሻ ȼɋɈమሺɤɨɤɫሻ ȼɋɈమሺɭɝሻ·(1 – g), кг (3) содержанием углерода в рабочей массе топлива где g – массовая доля кокса в смеси двух то- и не зависит от вида топлива. плив. Следующим вариантом топливного исполь- При сжигании смеси двух твердых топлив с зования полукокса является производство сме- массовой долей кокса g, низшую теплоту сгора- севых гранул и брикетов из торфа, биомассы, ния 1 кг смесевого топлива необходимо рассчи- канализационных илов. тать по формуле: Для придания полукоксу привлекательно- ௥ ௥ ௥ го товарного вида, повышения его насыпной ܳɫɦ= ܳɤɨɤɫ · g + ܳɭɝ (1 – g), МДж/кг (4) плотности, механической прочности, полукокс ௥ где ܳɫɦ = 31 МДж/кг – низшая теплота сгорания необходимо уплотнить. На сегодня освоено про- кокса; мышленное производство брикетов из торфа g – массовая доля кокса в смеси двух топлив. и полукокса по ТУ У 24.1-30227030-004:2011. ௥ ܳɭɝ = 25 МДж/кг – низшая теплота сгорания Характеристика топлива: содержание полукок- угля. са – 20%; теплота сгорания 20 – 22 МДж/кг; на- За формулами (3) и (4) рассчитаем количе- сыпная плотность >500 кг/м3; зольность <10%;

ство выбросов СО2 при сжигании 1 кг смесевого содержание серы <1%; влажность < 15%. Бри- топлива с разным содержанием кокса и рассчи- кеты прямоугольной формы и применяются в таем низшую теплоту сгорания смеси каменно- бытовых котлах. го угля с коксом. Поделим количество выбросов Увеличить производительность брикети-

СО2 на теплоту сгорания смесевого топлива и рования можно за счет применения вальцевых

получим коэффициент выбросов СО2 для смесе- прессов. Получаемые на этих прессах брикеты с вого топлива, табл. 3. размерами 25мм х 25мм х 18 мм можно сжигать Как видно из таблицы 3, при разном содер- уже на промышленных котлах. жании кокса в смесевом топливе с каменным Проведенный анализ технологий и направ-

углем коэффициент выбросов СО2 на 1 кг топли- лений использования продуктов пиролиза в ва практически не изменится. То есть для про- качестве альтернативного топлива показал вы- изводства заданного количества теплоты смесе- сокую их энергоэффективность. Пиролизные вого топлива будет использовано меньше, чем установки работают на собственном энергообе- угля, и соответственно, расчетное количество спечении, за исключением электроэнергии. Аль-

выбросов СО2 в атмосферу при этом не изме- тернативное топливо производится из отходов, утилизация сжиганием которых в Европе запре- щена 10 лет назад. Таким образом, решается и важнейшая эко- логическая проблема. Не вдаваясь в экономиче- ские расчеты, необходимо отметить, что окупае- мость установок сухого пиролиза периодическо- го действия достигается в течении 2-х лет. Литература 1. Янковой Д.С. Термическая деструкция отхо- дов/ Д.С. Янковой, К.В. Ладыгин, С.И. Стомпель, В.А. Буков, О.М. Еликина// Экология производства. 2013. №12, с. 38-41. 2. Макаров В.М. Использование амортизирован- ных шин и отходов производства резиновых изделий/ В.М. Макаров, В.Ф. Дроздовский. Ленинград: Хи- мия, 1987. – 247 с. 3. Мухутдинов А.А. Адсорбент из твердого остатка пиролиза изношенных шин/ А.А. Мухутди- нов, Г.В. Минхайдарова, Э.А. Мухутдинов, А.А. Ак- маева/ Экология и промышленность России, 2005. №2, с. 37-39. Mihail Petric. Natură statică cu trandafi ri, u/c. 4. Горбов В.М. Енергетичні палива/ В.М. Горбов. Din colecții private – Миколаїв: УДМТУ. 2003. – 328 с. 128 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Istoria ştiinţei

LA ANIVERSAREA UNEI MARI DESCOPERIRI FĂCUTE DE E. K. ZAVOISKY

Membru corespondent Ion GERU Institutul de Chimie

Rezonanţa electronică paramagnetică, cunos- cută de asemenea şi cu denumirea de rezonanţă electronică de spin (RES), a fost descoperită în anul 1944 de Evghenii Konstantinovici Zavoisky, conferenţiar la Catedra de fi zică experimentală a Universității de Stat din Kazani (Federaţia Rusă). Instalaţia, la care a fost făcută descoperirea, fusese E. K. ZAVOISKY (28.09.1907 – 09.10.1976) proiectată şi confecţionată de autor. E. K. Zavoisky s-a născut la 28 septembrie le ce ţin de istoria descoperirii rezonanţei electroni- (15 septembrie după stilul vechi) 1907 în oraşul ce paramagnetice sunt publicate în [1-5]. Moghiliov-Podolsk de pe Nistru în familia medicu- Istoria cunoaşterii demonstrează că revelaţiile lui militar K. I. Zavoisky şi a E. N. Zavoiskaya. În ştiinţifi ce nu apar la întâmplare. Ele au loc atunci, 1908 familia sa se transferă în oraşul Kazani. Evghe- când există factori obiectivi şi subiectivi, a căror nii, după absolvirea Școlii medii de 9 ani, în 1926, combinaţie, în anumite condiţii, produc descoperirea. este admis să-și facă studiile la secţia de matematică Mai mult decât atât, deseori soarta descope- a Facultăţii de Fizică şi Matematică a Universităţii ririi depinde de soarta autorului ei. Sugestivă în din Kazani, pe care o absolvește în 1930. Studiile acest sens este descoperirea teoriei grupurilor în în aspirantură, efectuate în aceeaşi universitate, s-au matematică de către Evariste Galois (25.10.1811 – fi nalizat cu susţinerea tezei de candidat în ştiinţe 31.05.1832), care nu a fost înţeles de către matema- fi zico-matematice (1933), după care obţine poziţia ticienii contemporani lui şi care şi-a pierdut viaţa la de conferenţiar universitar la Catedra de fi zică expe- vârsta de numai 20 de ani şi 5 luni, fi ind rănit mortal rimentală cu exercitarea funcţiei de şef de catedră. la duel. Rezultatele ştiinţifi ce obţinute de E. Galois Erau vremurile când în URSS se creau o se- au fost publicate numai în 3 articole, o parte din ele rie de laboratoare specializate în domeniul un- se conţineau în răvașul său scris în chiar noaptea din delor ultrascurte, unul dintre acestea fi ind des- ajun de duel. Valorifi carea acestor rezultate, făcută chis şi la Universitatea din Kazani. În cadrul lui, mult mai târziu, l-a plasat pe Evariste Galois în rân- E. K. Zavoisky începe studierea proprietăţilor fi zice dul celor mai remarcabili matematicieni ai secolului şi chimice ale substanţelor supuse acţiunii radiaţi- XIX. Nimeni nu ştie câte descoperiri excepționale ei electromagnetice în domeniul undelor ultrascur- în matematică ar mai fi făcut acest tânăr talentat te. La prima etapă tânărul savant a iniţiat cu mult dacă ar fi avut un alt destin. entuziasm studiul rezonanţei electrice (fenomen ce Printre factorii pozitivi care au facilitat descope- se produce la interacţiunea componentei electrice a rirea rezonanţei electronice paramagnetice, în afară undei electromagnetice cu substanţa). de constituirea la Universitatea din Kazani a Labo- Cercetările, în faza inițială, nu au dus la rezultate ratorului de unde ultrascurte, poate fi considerată de rangul unor descoperiri în fi zică. Însă, inventarea pasiunea lui Evghenii Zavoisky pentru radiotehnică. metodei „curentului de grilă” pe parcursul investi- Fiind elev în clasa a IX-a a Școlii nr.10 din Kazani, gaţiilor, precum şi tendinţa de a efectua măsurători el frecventa secţia radioclubului pe lângă fabrica de ale absorbţiei energiei undelor electromagnetice în textile din apropierea şcolii, unde a făcut cunoştinţă domeniul radio- şi microundelor în condiţii de re- cu diferite construcţii radiotehnice şi a construit pri- zonanţă, au pregătit terenul pentru descoperirea fe- mul său aparat de radio. În anii studenţiei, a elaborat nomenului numit rezonanţa electronică paramagne- un dispozitiv pentru dirijarea mecanismelor la dis- tică. Pentru a se ajunge însă la această performanţă tanţă, pentru care a primit certifi cat de invenţie [2]. ştiinţifi că a fost necesar să treacă 11 ani. Materiale- În anul 1930, a fost înmatriculat în aspirantura de la

nr. 4 (35), decembrie 2014 - 129 Akademos

Universitatea din Kazani, iar în perioada 01.03.1931 I. G.], adică era posibil de determinat momentul – 15.10.1931 fusese delegat în Laboratorul Central magnetic al nucleelor. Radio din Leningrad [2], unde a lucrat în domeniul Şi iată aici, după mine, lui Evghenii Konstanti- undelor ultrascurte asupra viitoarei sale teze. novici i-a venit ideea de a măsura aceste momente Printre rezultatele ştiinţifi ce importante, obţinu- magnetice pe baza absorbţiei undelor radio. Anume te în această etapă a activităţii sale ştiinţifi ce, trebu- după acest seminar s-a format grupul nostru şi el a ie menţionată elaborarea, împreună cu V. P. Vinnik, hotărât să utilizeze metoda sa a curentului de grilă a unei metode noi de generare a undelor ultrascurte. pentru măsurători ai absorbţiei, cauzate de rezonan- Acest fapt a permis generarea radiaţiei electromag- ţa nucleară – absorbţia câmpului magnetic alterna- netice cu lungimi de undă mai mici şi cu mărirea tiv, adică aceeaşi rezonanţă. de câteva ori a randamentului în comparaţie cu dis- Apoi, a apărut lucrarea lui C. J. Gorter, care a pozitivele cunoscute la acea vreme. Indiscutabil, căutat să valorifi ce aceeași idee în 1936. Însă re- preocupările tânărului savant în domeniul radioteh- zultatul a fost negativ. Articolul lui tocmai aşa şi se nicii şi tehnicii de unde ultrascurte au contribuit la numea: Rezultatul negativ al experimentului pri- pregătirea terenului pentru descoperirea rezonanţei vind detectarea rezonanţei magnetice nucleare [6]. electronice paramagnetice. E. K. Zavoisky a realizat un şir de îmbunătăţiri în Un alt factor care a apropiat momentul descope- comparaţie cu Gorter. El avea generator, care per- ririi fenomenului RES, a fost constituirea grupului de mitea obţinerea frecvenţelor mai înalte, iar princi- cercetători cu interese ştiinţifi ce comune în compo- palul – a aplicat metodă indirectă cu sensibilitate nenţa lui E. K. Zavoisky (fi zician cu experienţă de foarte înaltă, dar nu metoda directă calorimetrică, lucru în radiotehnică şi tehnica undelor ultrascurte), care era utilizată de Gorter, pentru măsurători de ab- S. A. Altşuler (fi zician, specialist în fi zica teoretică) sorbţie a energiei. şi B. M. Kozârev (specialist în domeniul chimiei fi zi- Iată atunci a fost o perioadă de timp foarte inte- ce). Pentru aceşti cercetători erau specifi ce nu numai resantă şi plăcută, când se propuneau şi se discutau interesele ştiinţifi ce comune, dar şi relaţiile strânse de diferite posibilităţi. Noi am inventat metode pentru prietenie, pe care fi ecare le-a păstrat toată viaţa. micşorarea timpurilor de relaxare, introducând im- Iată ce mărturiseşte S. A. Altşuler: „Cu Evghe- purităţi magnetice. A fost chiar inventat un sistem nii Konstantinovici eram cunoscuţi încă fi ind stu- de curgere a apei. În apă sunt protoni, a căror rezo- denţi... Știam că este preocupat de ceva, dar nici nanţă protonică ar putea fi măsurată. Rabi a efectuat prin minte nu-mi trecea de ce anume. Şi iată, când experienţe cu protoni. El a determinat cu precizie el a anunţat ideea de a încerca să determinăm mo- mare momentul magnetic al protonului. Acesta s-a mentul magnetic al nucleelor, însă nu în fascicol ca demonstrat a fi mic. A fost o senzaţie. Rabi pentru la Rabi, dar în stare condensată, pe baza absorbţiei descoperire a obținut Premiul Nobel. undelor radio, aceasta m-a interesat enorm. Atunci Însă acestea au fost lucruri diferite: la Rabi – el l-a atras pe Boris Mihailovici [Kozârev – n. n.] şi în fascicole, iar la noi – în substanţă, prin absorbţia noi în trei ne-am pus pe muncă. Ne-a reușit, așa că energiei. Se părea ca efectul a fost găsit de Evgheni am fost primii.” Konstantinovici şi noi, însă certitudine nu aveam. Ce l-a determinat pe Evghenii Zavoisky să se lase Recent eu am propus să se ia magnetul cu care efec- preocupat de rezonanţa electronică paramagnetică? tuam experimente în 1939, şi să se clarifi ce dacă se întreabă în continuare S. A. Altşuler. Aceasta nu se vede efectul sau nu se vede.1 Poate că din cauza s-a întâmplat dintr-o dată. Inițial el a studiat rezonan- câmpului [magnetic – I. G.] foarte neomogen, mag- ţa magnetică nucleară. „Eu am fost din 1933 aspirant netul doar este mic, de aceea efectul ba se vedea, ba la I. E. Tamm. Mie mi-a fost pusă sarcina să verifi c nu, în funcție de aceea unde este situată substanţa. teoria lui privind momentele magnetice ale nucleelor. Câmpul [magnetic – I. G.] era neomogen, iată de ce Eram bine inițiat în această problemă. Şi de aceea, n-am obținut efectul.” când a apărut renumita lucrare a lui Rabi, am făcut un Cel de-al Doilea Război Mondial a provocat un raport pe marginea ei la seminarul nostru. dezastru în știință. Lucrările în domeniul RMN au Rabi a fost primul care a aplicat metoda rezo- fost întrerupte. nanţei magnetice. Metoda lui Rabi este metoda cu „La începutul războiului am plecat în armată. În fascicule moleculare. Aceasta este continuarea lu- 1 Tentativele experimentale ale lui E.K. Zavoisky de crării lui Stern şi Gerlach: fascicolul de atomi sau a detecta rezonanţa magnetică nucleară au fost efectuate molecule se propagă în câmp magnetic. În aşa câmp cu utilizarea magnetului Dubois elaborat la mijlocul se- se producea inversarea [momentelor magnetice – colului XIX [2]. 130 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Istoria ştiinţei

1944 a fost publicată lucrarea O metodă nouă de a nu vă permite să intraţi”. Să distrug instalaţia nu investigare a relaxării paramagnetice. N-am avut la puteam, deoarece am lucrat asupra construirii ei mai ea nicio atribuţie, deşi numele meu de familie fi gu- mult de un an şi jumătate, iar pregătirea concepţiei ra primul: Altşuler, Zavoisky, Kozârev. În articol se noastre RMN a durat mai mult de doi ani şi de ea a descria metoda absorbţiei paramagnetice şi se dis- fost sudată întreaga viaţă a celor trei (S. A. Altşuler, cuta despre posibilitatea utilizării ei pentru detecta- B. M. Kozârev şi eu). Însă ne-am conformat avertis- rea rezonanţei magnetice nucleare. Această metodă mentului, camera a fost distrusă, aparatura, ca un gu- avea o sensibilitate atât de înaltă, încât putea evi- noi, aruncată după uşă, iar... în camera nr. 5 (cu su- denţia rezonanţa la momentele [magnetice – I. G.] prafaţa de circa 80 m2) mai mult de un an şi jumătate atomice în soluţie chiar la temperatura camerei. se împărţea pâinea pentru colaboratorii Institutului Şi iată, studiind absorbţia paramagnetică în câm- Fizico-Tehnic „A. F. Ioffe”. Încăperea aşa şi rămăse- puri [magnetice – I. G.] perpendiculare, când frec- se goală. Ulterior aici s-a produs un incendiu şi ea a venţa era destul de înaltă, dumnealui [Zavoisky – stat mult timp ca un monument trist al celor întâm- I. G.] a descoperit acolo tot rezonanţă, însă rezo- plate. Trecând pe lângă acest loc, eu şi acum mă simt nanţa era cauzată nu de nuclee, ci de electroni, de ca la cimitir, unde zac persoane apropiate...” [1]. momentele magnetice electronice la frecvenţă înaltă, Un alt factor negativ a fost, desigur, lipsa mag- deoarece momentul magnetic al electronului este de netului cu omogenitatea câmpului magnetic mai 1840 ori mai mare decât momentul magnetic al nuc- înaltă, decât cea a magnetului Dubois. Dacă E. K. leului şi frecvenţa trebuie să fi e mai mare” [2]. Zavoisky ar fi avut la dispoziţie un asemenea mag- Se părea că succesul este iminent: pregătirea ex- net, atunci după cum rezultă din materialele prezen- celentă a lui E. K. Zavoisky, experienţa sa bogată tate în Laboratorul-muzeu „E. K. Zavoisky” de la de lucru în domeniul radiotehnicii şi tehnicii undelor Universitatea din Kazani [3], rezonanţa magnetică ultrascurte [3] conjugată cu tenacitatea colegilor săi nucleară ar fi fost descoperită de către el deja în scurtau tot mai mult calea spre marea descoperire a 1939. Realitatea însă a fost alta: rezonanţa electro- rezonanţei electronice paramagnetice. Piedica veni- nică paramagnetică a fost descoperită de către E.K. se de unde se așteptau mai puțin, greu de imaginat, Zavoisky în 1944, iar rezonanţa magnetică nucleară, pentru că au pus-o chiar savanţi din Academia de fenomen asemănător cu rezonanţa electronică para- Ştiinţe a URSS. A descris situația însuși E. K. Za- magnetică, a fost descoperită în 1946 independent voisky peste 30 de ani, făcând trimitere la faptul că de două grupuri de cercetători din Statele Unite ale în perioada 1941-1945 la Universitatea din Kazani Americii (E. M. Purcell, H. C. Torrey, R. V. Pound a fost evacuat Institutul Fizico-Tehnic „A. F. Ioffe” [7] şi F. Bloch, W. W. Hansen, M. Packard [8]). În din Leningrad. Într-o bună zi, aici poposește o comi- 1952, E. M. Purcell şi F. Bloch au fost menţionaţi sie din Moscova (L. A. Arţimovici, M. S. Sominskii, cu Premiul Nobel, pe când E. K. Zavoisky, deşi a S. Yu. Lukianov), numită de către vicepreşedintele fost înaintat de trei ori (1959, 1964, 1976) din partea Academiei de Științe a URSS cu scopul de a depis- Academiei de Ştiinţe a URSS la Premiul Nobel așa ta la Universitatea din Kazani lucrări sau aparatură și nu a fost onorat cu această înaltă distincţie, care care ar putea fi folosite de către AŞ URSS. „Comi- se acordă doar savanților în viață. E. K. Zavoisky sia a intrat în laboratorul nr. 5 fără a bate la uşă, în s-a stins din viaţă la 9 octombrie 1976. momentul când eu observam rezonanţa magnetică După descoperirea rezonanţei electronice pa- nucleară, lucram la instalaţie şi cu ajutorul reostatu- ramagnetice investigaţiile în acest domeniu au fost lui variam intensitatea curentului în electromagnitul extinse la Universitatea din Kazani, dar şi în timp Dubois. Această instalaţie prin nimic nu se deosebea scurt iniţiate la Institutul Fizico-Tehnic din Kazani, de acelea care se folosesc acum, numai că în ele se fondat în august 1945, precum şi în alte centre ştiin- utilizează electromagniţi cu omogenitatea câmpului ţifi ce din Uniunea Sovietică şi de peste hotare. mult mai mare. Comisia a intersectat raza de lumină În 1961 a început colaborarea științifi că de lun- [care se propaga – n. n.] de la galvanometru până la gă durată în domeniul RES între Institutul de Chi- scara [intensităţii curentului – I. G.] ignorând gestu- mie al Academiei de Științe a RSSM și Institutul rile mele; a stat jumătate de minut, după care a urmat Fizico-Tehnic din Kazani. Prima lucrare științifi că fraza: „Aici totul este lucrat manual şi nu are nicio în cadrul acestei colaborări a fost publicată în 1961 importanţă ştiinţifi că”. Am încercat să dau replica, în revista Доклады АН СССР [9]. În 1969 la Ka- însă comisia era deja după uşă. Atât... Mi s-a spus : zani a avut loc Conferința jubiliară cu participarea „Dacă mâine nu veţi arunca tot din această cameră, largă a savanților de peste hotare, consacrată ani- atunci uşa va fi păzită de santinele cu indicaţia de versării a 25-a a descoperirii rezonanței electronice nr. 4 (35), decembrie 2014 - 131 Akademos paramagnetice de către E. K. Zavoisky (la conferin- către E. K. Zavoisky a fenomenului de rezonanță ță a participat și autorul acestui articol [10, 11]). În electronică paramagnetică, iar în 2014 în Kazani a alocuțiunea sa laureatul Premiului Nobel A. Kastler avut loc Conferința Internațională „Magnetic Reso- (Franța) menționa: „Când aseară ne apropiam de nance: Fundamental Research and Pioneering Appli- aeroportul din Kazani, pentru a fi prezenți la aceas- cations” consacrată acestei aniversări. Din 1984 tă conferință, avionul nostru zbura deasupra râu- Institutul Fizico-Tehnic din Kazani poartă numele lui Volga. A fost un moment emoționant să vedem acad. E. K. Zavoisky, iar din 1991 anual se înmâ- acest râu. Volga începe de la un izvor mic, creste nează Premiul Zavoisky pentru cele mai performante tot mai mult și mai mult și, în sfârșit, se transformă rezultate științifi ce în domeniul rezonanței electroni- într-un fl ux gigantic, cu multă apă, ca marea. Așa și ce paramagnetice, selectate de către Comitetul Inter- rezonanța paramagnetică. Ea a început de la un mic naţional Zavoisky. Ceremonia înmânării Premiului experiment realizat aici, la Universitatea din Ka- Zavoisky are loc la Kazani, laureații fi ind oaspeţi de zani, 25 de ani în urmă. Pe parcurs, s-a transformat onoare ai Guvernului Republicii Tatarstan. într-un domeniu uriaș de investigații, soldat cu mii Bibliografi e de experiențe și publicații…” [12]. 1. Чародей эксперимента. Сборник воспоминаний După 45 de ani de la această constatare, s-a об академике Е. К. Завойском. Под ред. В.Д. Новикова schimbat numai faptul că sintagma „mii de experi- и Н.Е. Завойской. Москва, Наука, 1993, 254 с. ențe și publicații” trebuie înlocuită cu „zeci de mii 2. Завойская Н. Е. История одного открытия. Мо- de experiențe și publicații”. сква, ООО „Группа ИДТ”, 2007. 206 с. Rezonanța electronică paramagnetică este apli- 3. Силкин И. И. Евгений Константинович Завой- cată pe larg în fi zică, chimie, mineralogie, metro- ский. Документальная хроника научной и педагоги- logie, biologie, medicină, precum și în comunica- ческой деятельности в Казанском университете. Под țiile spațiale și radioastronomie, unde se utilizează редакцией А. В. Захарова и Н. Е. Завойской. Казань, generatoare și amplifi catoare cuantice în domeniul Изд-во Казанского университета, 2005. 239 с. 4. Завойский В. К. Е.К. Завойский. Казань, Изд- microundelor (masere), care spre deosebire de ori- во Казанского университета, 1980. 120 с. care alte tipuri de generatoare şi amplifi catoare în 5. Завойский Е. К. Избранные труды. Электронный acest domeniu spectral, pot funcționa și la tempe- парамагнитный резонанс и физика плазмы. Москва, raturi foarte joase (aproape de temperatura absolută Наука, 1990. 344 с. T = 0), având caracteristici tehnice de performanță 6. Gorter C. J. Negative result of an attempt to detect înaltă. Mai mult ca atât, descoperirea acestui feno- nuclear magnetic spins. Physica 3, № 9, 995 -998 (1936) men fundamental a stimulat dezvoltarea unui șir 7. Purcell E. M., Torrey H. C., Pound R. V. Reso- întreg de direcții științifi ce noi: rezonanța acusti- nance absorption by nuclear magnetic moments in solid. că paramagnetică [13], rezonanța dublă electron- Phys. Rev. 69, 37-38 (1946) nucleară [14], rezonanța magneto-acustică [15], 8. Bloch F., Hansen W.W., Packard M., Nuclear in- duction. Phys. Rev. 69, 127 (1946). rezonanța magnetică nucleară în cristale magnetic 9. Аблов А. В., Яблоков Ю. В., Жеру И. И. Изу- ordonate [16-18], rezonanța dublă electron nuclea- чение строения некоторых комплексов ацетата и хло- ră fero- și antiferomagnetică [19], rezonanța dublă рацетата меди методом электронного парамагнитно- electron-nucleară magneto-acustică [20] ș. a. го резонанса. Доклады АН СССР 141, № 2, 343-345 Dezvoltarea în continuare a radiospectroscopiei (1961). a fost cauzată de implementarea în practică a unor 10. Жеру И. И., Бендерский А. Ф., Петрович Д. idei noi, fapt care a permis mărirea considerabilă a В. Аномальная температурная зависимость спектров volumului de informație despre sistemul de spini, ЭПР TlSbS2:Mn. Тезисы докладов Всесоюзной юби- obținut prin modifi carea metodei RMN. Această лейной конференции по парамагнитному резонансу, modifi care constă în utilizarea consecutivității de Казань, 1969, с. 54. 11. Жеру И.И., Москаленко С. А., Шмиглюк М. multe impulsuri electromagnetice și realizarea me- И. Параэлектрический резонанс на экситонах в по- todei „medierii coerente” în spațiile de spin pe baza лупроводниках. Тезисы докладов Всесоюзной юби- „Hamiltonianului mediu” [21,22]. Metoda fusese лейной конференции по парамагнитному резонансу, utilizată de asemenea și în cazul consecutivității im- Казань, 1969, с. 65 - 66. pulsurilor de hiper- și terasunet, care interacționea- 12. Кастлер А. К вопросу о предыстории откры- ză cu Bose-particule (excitoni, fononi, magnoni) în тия электронного парамагнитного резонанса. В сб.: lipsa câmpului magnetic constant [23]. Парамагнитный резонанс (1944 – 1969), Москва, На- În 2013, Editura Springer a publicat monografi a ука, 1971, с. 14. [24] în ajunul aniversării a 70-a a descoperirii de 13. Альтшулер С.А. Резонансное поглощение 132 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Istoria ştiinţei

звука в парамагнетиках. Доклады АН СССР 85, № 6, 19. Смоленский Г. А., Леманов В. В., Недлин Г. 1235-1238 (1952). М., Петров М. П., Писарев Р. В. Физика магнитных 14. Feher G. Observation of nuclear magnetic re- диэлектриков. Ленинград, Наука, 1974, 454 с. sonance via the electron spin resonance line. Phys. Rev. 20. Дейген М. Ф., Жеру И. И. Двойной электронно- 103, № 3, 834-835 (1956). ядерный магнитоакустический резонанс в локальных 15. Ахиезер А. И., Барьяхтар В. Г., Пелетминский электронных центрах. ФТТ 9, № 9, 2611 – 2618, 1967. С.В. Спиновые волны. Москва, Наука, 1967. 368 с. 21. Уо Дж. Новые методы ЯМР в физике твердого 16. Туров Е. А., Петров М. П. Ядерный магнитный тела. Москва, Мир, 1978. 179 с. [traducere din engleză]. резонанс в ферро- и антиферромагнетиках. Москва, 22. Хеберлен У., Меринг М. ЯМР высокого Наука, 1969, 260 с. разрешения в твердых телах. Москва, Мир, 1980. 17. Нарат А. Ядерный магнитный резонанс 504 с. [traducere din engleză]. в магнетиках и металлах. В сб.: Сверхтонкие 23. Geru I. I. Narrowing of the exciton lines using взаимодействия в твердых телах, под ред. Е. А. WAHUHA method of solid state NMR spectroscopy. Jo- Турова. Москва, Мир,1970. с. 163-236 [traducere din urnal of Phys.: Conference Series 324, 012023 (2011); engleză]. doi: 10.1088/1742-6596/ 324/1/012023; http://iopscien- 18. Петров М. П., Чекмарев В. П., Паугурт ce.iop.org/1742-6596/324/1/012023. А. П. Ядерный магнитный резонанс в ферро- и 24. Geru I., Suter D. Resonance Effects of Exci- антиферромагнетиках. В сб.: Проблемы магнитного tons and Electrons. Basics and Applications. Heidelber, резонанса, гл. ред. А.М. Прохоров. Москва, Наука, Springer, 2013, 283 p.; doi: 10.1007/978-3642-35807-4. 1978, с. 289-309.

Mihail Petric. Seara pe Nistru, u/p, 110 × 150 cm, 1980. Din colecțiile MNAM

nr. 4 (35), decembrie 2014 - 133 Akademos

SECURITATEA MILITARĂ rităţii naţionale a statului într-un domeniu atât de specifi c cum este cel militar. Problema securităţii – ELEMENT ESENŢIAL militare a Republicii Moldova este refl ectată, în AL SECURITĂŢII ultimul timp, nu numai în lucrări ştiinţifi ce şi ela- borări teoretice ale autorilor autohtoni şi ale celor NAŢIONALE străini. Necesitatea soluţionării ei are un context pregnant practic şi politic, o importanţă metodolo- Dr. Constantin MANOLACHE gică pentru formularea diverselor doctrine şi con- Institutul de Studii Enciclopedice cepţii în activitatea de stat şi a mişcărilor şi organi- zaţiilor social-politice. Totodată, este necesar să constatăm că actualita- MILITARY SECURITY – KEY ELEMENT OF tea problemei dezbătute este determinată, în primul NATIONAL SECURITY Summary. In the context of enhanced external rând, de factori de natură obiectivă. Potrivit lui Iu. challenges and chronic manifestation of social crisis Pîntea, „analiza situaţiei politico-militare la nivel that has occured in Moldova since the declaration global şi regional confi rmă că pericolele de bază la of the state independence, a topical interes is paid adresa intereselor naţionale ale Republicii Moldo- to garantee the national security in the military fi eld. va în domeniul militar se menţin în continuare. Ele The author points out the idea that nowadays it is hi- devin dinamice, unele poartă un caracter asimetric, ghly important to join together the state and socie- iar o altă parte interferează cu alte pericole, care nu ty’s endeavors in order to bring the military body to sunt propriu-zis militare” [1]. Acest lucru demon- such a level when it will be possible to provide an strează creşterea rolului organismului militar în effi cient defense of country’s national interests. procesul de realizare a obiectivelor de politică ex- Keywords: military security, national security, military structures, military, security institutions. ternă a statului, obligaţia lui de a apăra societatea de agresiunea externă prin orice mijloace, inclusiv Rezumat. În contextul intensifi cării unor provo- prin cele militare. În plus, organismul militar rămâ- cări externe şi a manifestării cronice a crizei sociale, ne în continuare garantul stabilităţii orânduirii de ce se constată în Republica Moldova de la procla- stat şi a securităţii sociale în faţa atentatelor din par- marea independenţei de stat, o actualitate deosebi- tea grupărilor extremiste şi separatiste. În aşa mod, tă o are problema asigurării securităţii naţionale în problema asigurării securităţii militare a Republicii domeniul militar. Autorul studiului punctează ideea Moldova este actuală nu doar în sine, ci şi în core- că în prezent devine extrem de semnifi cativă concen- lare cu determinarea locului şi rolului ei în cadrul trarea eforturilor statului şi ale societăţii în vederea organismului militar. aducerii organismului militar la un astfel de nivel, la care devine posibilă capacitatea de apărare efectivă a Analiza politico-juridică a chestiunii în cauză intereselor naţionale ale țării noastre. presupune soluţionarea unei serii de aspecte inter- Cuvinte-cheie: securitate militară, securitate na- dependente: determinarea locului organismului mi- țională, structuri militare, forțele militare, instituții de litar în cadrul sistemului de securitate militară şi a securitate. securităţii naţionale. Punctul de pornire în cerceta- rea acestor aspecte îl constituie analiza şi precizarea Începutul noului mileniu se derulează sub noţiunilor de bază ale domeniului. semnul unor schimbări radicale în toate domeniile În cercetările moderne în domeniul argumentării de activitate umană, pe fundalul acutizării şi esenţei noţiunii de securitate se atestă diferite abor- agravării problemelor globale. Au sporit ritmurile dări. De cele mai multe ori, securitatea este inter- migraţiei ilegale, s-au proliferat armele de distruge- pretată drept starea de apărare a societăţii şi a păr- re în masă, comerţul cu stupefi ante, terorismul in- ţilor ei componente de pericolele de natură internă ternaţional, pirateria etc. Realităţile primelor dece- şi externă. Totodată, securitatea este o calitate, un nii ale mileniului III confi rmă tendinţa instabilităţii atribut al sistemului social. Cu referire la viaţa so- și imprevizibilului mai cu seamă în domeniul con- cială, noţiunea de securitate se afl ă în conexiune cu solidării securităţii la toate nivelele: global, regional alte categorii, cum ar fi cele de „interese”, „pericol”, şi naţional. „apărare” ș. a. Unii autori defi nesc securitatea drept În condiţiile creşterii provocărilor externe şi un sistem de garanţii ale intereselor vitale ale statu- ale crizei sociale cronice din societatea moldove- lui, societăţii şi personalităţii atât în interiorul, cât şi nească de la proclamarea independenţei de stat în- în exteriorul ţării. Securitatea se manifestă la diferi- coace, devine deosebit de actuală asigurarea secu- te nivele: cel al comunităţii internaţionale, regional, 134 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Ştiinţe militare statal, de grup, social şi individual [2; 3, p. 132-140; rezidă în asigurarea securităţii cetăţeanului şi a 4, p.4-13; 5]. societăţii [9]. Esenţial este faptul că defi niţia securităţii, din În aşa mod, securitatea este un fenomen punctul de vedere al genezei sale, se atribuie ca- social-politic destul de complicat. Ea întruneşte în tegoriilor social-istorice, iar conştientizarea ei s-a sine experienţa activităţii umane, particularităţile produs pe parcursul întregii evoluţii a umanităţii. culturale, tradiţiile istorice ale comunităţii respec- Problema asigurării securităţii este legată inclusiv tive şi, în defi nitiv, preferinţele fi ecărui individ, ale de geneza şi evoluţia statului, respectiv, a instituţii- grupului social, ale statului şi ale umanităţii. În rân- lor sale care asigură dezvoltarea stabilă şi lipsită de dul trăsăturilor principale ale securităţii se evidenţi- pericole a societăţii şi a fi ecărui membru al ei. ază cele care o caracterizează precum urmează: În opinia cercetătorului american A. Wolfers, - starea personalităţii, a societăţii şi statului, „în plan obiectiv, securitatea presupune lipsa de în care există o anumită protecţie în faţa diverselor pericole la adresa valorilor consacrate, tradiţionale, ameninţări şi pericole; iar în plan subiectiv – lipsa temerii că acestor valori - condiţia fundamentală a existenţei şi activi- le-ar putea fi provocate anumite daune” [6], – altfel tăţii individului, societăţii şi statului; spus, persoana trebuie să aibă încredere că valorile - capacitatea unui obiect de a-şi păstra trăsă- respective nu sunt supuse demolării. Din acest con- turile esenţiale şi caracteristice, în condiţiile acţiuni- siderent, securitatea constituie o valoare, în paralel lor distructive asupra sa; cu celelalte valori ale statului şi societăţii. O atare - sistemul unor elemente componente, care interpretare a securităţii este considerată clasică. funcţionează şi se menţine în baza autoreglării, in- Concomitent, securitatea este instrumentală faţă de tegrităţii şi caracterului constant al său [10]. alte valori de bază, cum ar fi „bunăstarea”, „dez- La începutul secolului trecut a fost introdusă în voltarea durabilă” etc., dat fi ind că serveşte drept circuit noţiunea de „securitate naţională”, în calitate mijloc pentru menţinerea acestora. de derivat al „securităţii” [11, p. 10]. Ideile de bază Dicţionarele explicative interpretează „securita- ale înţelegerii actuale a conceptului de „securitate” tea” drept o stare de siguranță, de lipsă de primej- au fost, pentru prima dată, expuse în Legea „Cu pri- die; protecție, apărare [7]. Există factori şi condiţii vire la securitatea naţională”, adoptată de Congresul care pot prezenta pericol pentru existenţa, bunăoară, SUA în 1947. În perioada postbelică şi în anii ce a individului, familiei, grupului social, societăţii în au urmat, problema „securităţii naţionale” a devenit general. un domeniu academic autonom, în cadrul „cerce- Din punct de vedere etimologic, noțiunea de tărilor strategice” şi al teoriei generale a relaţiilor „securitate” provine din latinescul securitas, în- internaţionale. Noţiunea de „securitate naţională” semnând „fără grijă, serenitate, liniște sufl etească”. a devenit un atribut indispensabil al concepţiilor Etimologia noțiunii își are rădăcinile în Imperiul politico-militare, al elaborărilor analitice şi pro- Roman, în perioada domniei împăratului Hostilian gnostice cu caracter global şi de perspectivă. Însă, (250 d. Hr.). Zeița care asigura protecția și bunăsta- aşa cum menţionează V. Juc, în pofi da perspectivei rea imperiului se numea Securitas, înțeleasă ca „li- istorice considerabile, în prezent nu există o defi - bertate în fața amenințării” [8]. niţie clară şi unanim acceptată a noţiunii de „se- În prezent, majoritatea cercetătorilor consideră curitate naţională”. În literatura ştiinţifi că, precum că securitatea constituie garantarea tuturor şi în actele normativ-juridice ale diferitelor ţări, se cetăţenilor statului respectiv a condiţiilor favorabile întâlnesc multiple tratări ale problemei şi defi nirii de realizare a potenţialului lor, apărarea vieţii, securităţii [12, p. 14-32]. libertăţii, proprietăţii față de acţiunile agresive Analiza diverselor abordări ale noţiunii de din partea oricărei alte persoane, a societăţii sau a „securitate naţională” – altfel spus, a formelor ei statului. Motiv pentru care securitatea reprezintă de expresie prin alte categorii ştiinţifi ce ale disci- una din necesităţile fundamentale ale persoanei/ plinelor social-politice şi fi losofi ce – arată că, în individului, de rând cu necesităţile sale fi ziologice. ultimul timp, o largă răspândire au obţinut două Asigurarea securităţii poate fi examinată şi curente, generate, în principal, de şcolile occiden- interpretată ca funcţie a sistemului social, a cărei tale. Conform primei abordări (S. Brown, B. Brody, efi ciență este determinată de starea sistemului în W. Lippman, N. Caplan, H. Morgenthau, S. Hoff- cauză. În acest caz, necesitatea asigurării securităţii man ș.a.), „securitatea naţională” şi categoriile ei infl uenţează asupra obiectivului sistemului social. derivate sunt studiate prin prisma intereselor naţio- În particular, scopul principal al creării statului nale. Reprezentanţii celei de-a doua şcoli de gândire nr. 4 (35), decembrie 2014 - 135 Akademos

(A. Wolfers, C. Norr, F. Treger, D. Cauffman şi alţii) nu fi gurează noţiunea de „securitate”, se menționa pun securitatea naţională în legătură şi în raport cu intenția Republicii Moldova de a adera la „Actul sistemul valorilor de bază ale societăţii [3, p. 132- Final de la Helsinki și la Carta de la Paris pentru 140]. În ambele cazuri însă, apare problema-cheie – o nouă Europă, solicitând, totodată, să fi e admisă determinarea multitudinii de interese naţionale sau cu drepturi egale la Conferinţa pentru Securitate şi a multitudinii de valori naţionale ale societăţii. Cooperare în Europa și la mecanismele sale” [15]. În perioada sovietică noţiunea de „securitate Odată cu dispariția URSS, Republica Moldova naţională” a fost utilizată ca sinonim al „securităţii a încetat a mai face parte din sistemul de securitate de stat” (ultima fi ind interpretată şi ca securitate sovietic. La începutul anilor ʼ90, Republica Mol- politică) şi al „securităţii internaţionale” (noţiunea dova a refuzat aderarea la structurile de apărare ale respectivă cuprindea securitatea externă şi cea CSI, conducerea de la Chişinău depunând eforturi militară). Acest lucru s-a manifestat în suprapunerea pentru a promova propriile politici de securitate, ba- noţiunii de „interes naţional” pe aceea de „interes zate pe principiul neutralităţii permanente. În con- de stat”. S-a considerat că principalele elemente diţiile în care raioanele de est se afl au sub ocupaţia componente ale „securităţii naţionale” le constituie fostei Armate a 14-a, prin conceptul de neutralitate securitatea militară şi cea politică [12]. se urmărea (şi în prezent) asigurarea unor condiţii După proclamarea independenţei Republicii optime de apărare a independenţei, suveranităţii Moldova s-au creat condiţiile de trecere la standar- şi securităţii naţionale la cele 4 nivele: individual dele internaţionale în interpretarea chestiunilor de (cetăţeni), colectiv (asociaţii de interese), naţional securitate naţională. Având în vedere că în gândirea (stat) şi internaţional (în mediul extern). Acesta pre- fi losofi că şi politică occidentală problemele teore- supunea o ajustare continuă a sistemului naţional de tice ale securităţii naţionale erau puse sufi cient de securitate la mediul extern şi intern pentru a face bine, aceste elaborări au stat la baza investigaţiilor faţă noilor provocări şi probleme de securitate în teoretice ale specialiştilor autohtoni. A fost conşti- toate domeniile: politic, militar, economic, ecolo- entizat inclusiv faptul că abordările conceptuale şi gic şi societal. În acest scop a fost elaborat cadrul teoretice occidentale erau întemeiate pe tradiţiile normativ cu privire la securitatea şi apărarea ţării. seculare ale acestor societăţi în privinţa economi- „Neutralitatea permanentă” este invocată în toate ei libere de piaţă, a individualismului, democraţiei documentele, studiile, actele normative privind ana- avansate şi naţiunilor mature. Toate aceste elemente liza funcţionalităţii securităţii (militare, în special) constituiau baza concepţiilor occidentale cu privire naţionale a Republicii Moldova. la securitatea naţională şi nu întotdeauna corespun- În termeni generali, „prin neutralitate se înţelege deau realităţilor specifi ce locale. În plus, aşa cum acel statut deseori proclamat în istorie de evitare a menţionează V. Beniuc, în Republica Moldova se implicării în războaiele cu alte state” [16]. Neimpli- menţine în mare măsură tradiţia de a se apela la carea în purtarea războaielor a fost diferit interpreta- schemele sovietice şi ruseşti cu privire la securita- tă de statele neutre şi de statele interesate să devină tea naţională şi modalităţile de asigurare a acesteia ele înseşi neutre. Recunoaşterea statutului de neutra- [13, p. 12-15]. litate al oricărui stat a fost iniţiată nu de ţara în cauză, Piatra de temelie a edifi ciului securităţii naţio- ci de un grup de ţări afl ate în confl ict. Elveţia este nale a Republicii Moldova independente a devenit primul exemplu practic al politicii de neutralitate. Declaraţia „Cu privire la Suveranitate RSS Moldo- Neutralitatea a căpătat recunoaşterea legală pentru va”, adoptată de Sovietul Suprem la 23 iunie 1990. prima dată în Pactul de la Paris din 20 noiembrie În acest document politico-juridic, pentru prima 1815, în care marile puteri europene au recunoscut dată în istoria contemporană a Republicii Moldova Elveţiei neutralitatea permanentă şi i-au garantat in- a fost utilizată noţiunea de „securitate”. Articolul 12 tegritatea teritorială. De atunci au fost recunoscute stipulează că „Republica Sovietică Socialistă Mol- două tipuri de neutralitate: neutralitatea temporară dova ca un subiect egal al relaţiilor internaţionale pe timp de război (pentru perioada de desfăşurare a se declară o zonă demilitarizată, activ promovează unui confl ict armat) şi neutralitatea permanentă [17]. consolidarea păcii şi securităţii, este implicată direct În timpul războiului rece, sistemul ONU nu a în procesul de cooperare şi securitate, precum şi în fost capabil să prevină războaiele, SUA şi URSS structurile europene” [14]. fi ind implicate într-o luptă pentru extinderea Următorul pas pe calea evoluţiei securităţii naţi- infl uenţelor la nivel global. În perioada dată, onale a Republicii Moldova a fost adoptarea Decla- datorită tensiunilor geopolitice dintre Est şi Vest, rației de independență [15]. Deși în acest document multe state europene au decis să adopte o poziţie 136 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Ştiinţe militare de neutralitate: Austria, Finlanda şi Suedia. În lor sale naţionale, fără asigurarea supravieţuirii sale perioada de după războiul rece, situaţia s-a schimbat în condiţiile dezvoltării autonome a societăţii. Din radical. Au fost constituite noi organizaţii în care acest motiv, securitatea naţională a statului a fost cooperează foşti inamici din NATO şi Tratatul de dintotdeauna condiţia fundamentală a construcţiei la Varşovia. În anii ’90 statele neutre din Europa statale. au început să se implice în sistemul permanent Concepţia politicii externe, un document rele- de dezvoltare a cooperării politico-militare şi de vant pentru realizarea politicii de securitate naţiona- securitate a Uniunii Europene şi să sprijine acţiunile lă, identifi că locul Republicii Moldova în comunita- NATO în cadrul Parteneriatelor pentru Pace (PpP), tea internaţională, precum şi priorităţile, principiile inclusiv acţiunile umanitare, de salvare, de menţi- şi direcţiile politicii sale externe. Astfel, consolida- nere a păcii şi acţiunile forţelor combatante în ma- rea independenţei şi suveranităţii ţării, asigurarea nagementul crizelor, în principal, cele de impunere integrităţii teritoriale, afi rmarea ţării în calitate de a păcii (pacifi care). factor de stabilitate pe plan regional, contribuirea la Pornind de la evoluţiile moderne ale fenomenu- promovarea reformelor social-economice necesare lui politic numit neutralitate, prezentate mai sus, se pentru tranziţia la economia de piaţă şi ridicarea bu- poate argumenta că astăzi esenţa acestui statut este năstării populaţiei, edifi carea statului de drept for- subînţeleasă ca cea de „nealiniere”, mai precis, de mează priorităţi importante ale politicii externe şi neparticipare la alianţe militare. În concluzie, sensul constituie priorităţile pe plan extern ale ţării. Nere- clasic al neutralităţii se pierde când discutăm despre curgerea la forţă sau la ameninţarea cu forţa, regle- situaţia reală din zilele noastre. Parţial, aceasta se mentarea diferendelor internaţionale prin mijloace datorează faptului că toate statele neutre din lume paşnice, neamestecul în treburile interne ale altor şi-au luat angajamentul de a sprijini scopurile şi re- state, cooperarea internaţională, egalitatea în drep- zoluţiile Naţiunilor Unite, inclusiv cele militare. turi a popoarelor şi dreptul lor de a-şi hotărî singure În aceeaşi situaţie se încadrează şi Republica soarta, egalitatea suverană a statelor, îndeplinirea cu Moldova, care şi-a consacrat constituţional statutul bună-credinţă a obligaţiilor asumate, inviolabilita- de neutralitate prin Constituţie [18]. Articolul 11 al tea frontierelor, integritatea teritorială a statelor şi Legii fundamentale conţine două alineate. Chiar în respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale primul dintre acestea se stipulează că „Republica ale omului sunt principiile politicii externe a Repu- Moldova proclamă neutralitatea sa permanentă”. blicii Moldova [20]. Alineatul al doilea stipulează că „Republica V. Varzari consideră că în procesul de integrare Moldova nu admite dislocarea de trupe militare plenară în sistemul internaţional, prin aderarea la di- ale altor state pe teritoriul său”. Această stipulaţie, verse structuri regionale şi internaţionale, Republi- oarecum nouă pentru statul moldovenesc, a fost ca Moldova nu a avut ca suport o viziune strategică introdusă în Constituţie, în principal pentru a nu bine defi nită. În condiţiile unui antagonism tradiţio- admite prezenţa militară rusă pe teritoriul Republicii nal, dur, după prăbuşirea URSS devenit latent, între Moldova. Legislatorii, de asemenea, au gândit că Uniunea Sovietică/Rusia şi Occident, autorităţile de în acest fel se va contribui la soluţionarea cât mai la Chişinău nu au defi nit explicit şi fără echivoc di- rapidă a confl ictului transnistrean. După cum am recţia prioritară a politicii externe, fapt care a avut văzut în alineatele de mai sus, conceptul actual de ulterior un impact negativ asupra promovării intere- neutralitate este unul cu totul altul decât cel tradiţio- selor naţionale şi asigurării securităţii. Oscilarea ță- nal. Faptul că Republica Moldova este ţară membră rii între Est şi Vest, între două modele de dezvoltare a ONU face ca aceasta să contribuie prin participa- (unul – ceseist și altul – european, de tip liberal-de- rea sa la diferite misiuni de pacifi care şi de asistenţă mocratic) a subminat semnifi cativ capacitatea Re- militară internaţională. publicii Moldova de a soluţiona defi nitiv confl ictul Revenind la ideea că, în cazul Republicii Mol- transnistrean, a tergiversat esențial perspectivele de dova, statutul de neutralitate permanentă se reduce asociere la procesele integraţioniste europene, a cre- la ideea de neparticipare la diferite alianţe militare, at tensiuni sociale și politice constante şi a întârziat notăm că într-o lume globalizată şi deschisă cum sistematic implementarea unor reforme democrati- este cea de acum este imposibil să nu interacţionezi ce durabile și efi ciente. Chiar şi optarea pentru un cu alte state, inclusiv în domeniul armat [19], susți- statut de neutralitate permanentă poate fi atribuită ne V. Pleșca. acestei ezitări geostrategice [21]. Existenţa oricărui stat independent este imposi- Doctrina militară este documentul de bază care bilă fără capacitatea acestuia de apărare a interese- urmăreşte asigurarea securităţii militare a poporu- nr. 4 (35), decembrie 2014 - 137 Akademos lui şi statului, prevenirea războaielor şi confl ictelor cii Moldova nu au reuşit deocamdată să elaboreze şi armate prin mijloacele de drept internaţional. Do- să implementeze o strategie coerentă pentru resta- cumentul evidenţiază că viziunea militară a ţării bilirea integrităţii Republicii Moldova, iar spectrul este determinată de politica ei externă şi internă, de ameninţări care rezultă din existenţa unei zone de neutralitatea permanentă proclamată constituţi- necontrolate a crescut vertiginos. onal, care poartă un caracter în exclusivitate de- Legea securității statului, adoptată la 31 octom- fensiv. Prezintă interes ameninţările identifi cate de brie 1995, în baza Concepţiei securităţii naţionale acest act: (1) pretenţii teritoriale ale altor state; (2) [24], precizează că securitatea statului este parte tentative de amestec în treburile interne, de desta- integrantă a securităţii naţionale. Prin securitatea bilizare a situaţiei politice interne din republică; statului se înţelege protecţia suveranităţii, indepen- (3) prezenţa pe teritoriul republicii a trupelor străi- denţei şi integrităţii teritoriale a ţării, a regimului ne; (4) activitatea organizaţiilor separatiste, orien- ei constituţional, a potenţialului economic, tehni- tarea spre violarea armată a integrităţii teritoriale a co-ştiinţifi c şi defensiv, a drepturilor şi libertăţilor republicii; (5) crearea formaţiunilor militare ilega- legitime ale persoanei împotriva activităţii infor- le [22, p. 1-2]. mative şi subversive a serviciilor speciale şi organi- S. Cebotari afi rmă că în prezent, pornind de la zaţiilor străine, împotriva atentatelor criminale ale scopurile şi prevederile politice, pot fi evidenţiate unor grupuri sau indivizi aparte. Altfel spus, fi ind trei variante ale doctrinei militare. parte a securităţii naţionale, securitatea statului se a) doctrine militare agresive, care realizează ur- referă la securitatea informaţională a statului şi la mătoarele principii politice: superioritatea militară; ordinea / pacea publică sau – în limbaj academic – miza pe forţa militară în afacerile internaţionale; po- la siguranţa naţională. sibilitatea utilizării armei nucleare şi de distrugere Direcţiile principale ale activităţii de asigurare a în masă; multivectorialitatea şi imprevizibilitatea securităţii statului sunt: violenţei armate; a) formarea politicii interne şi externe în funcţie b) doctrine militare „de nimicire reciprocă”, de interesele asigurării securităţii statului; care prevăd realizarea următoarelor principii: abţi- b) stabilirea şi aplicarea unui sistem de măsuri nerea nucleară; paritate militar-strategică; securita- cu caracter economic, politic, juridic, militar, orga- tea naţională în baza deţinerii armei nucleare; nizatoric şi de altă natură, orientate spre descoperi- c) doctrine militare de apărare – în care prio- rea, prevenirea şi contracararea la timp a ameninţă- ritare sunt astfel de principii politice: refuzul de la rilor la adresa securităţii statului; „imaginea duşmanului” (lipsa unui adversar posi- c) constituirea unui sistem de organe ale secu- bil), asigurare minimă cu mijloace militare; refuzul rităţii statului, delimitarea atribuţiilor lor, asigurând de la utilizarea armei nucleare de distrugere în masă interacţiunea dintre ele, precum şi crearea mecanis- (primul din iniţiativă proprie); multivectorialitatea mului de control şi supraveghere asupra activităţii forţelor egale în diferite regiuni; prioritatea apărării acestora; civile [23, p.20]. d) perfecţionarea cadrului juridic al asigurării În această ordine de idei, considerăm că doctrina securităţii statului; militară a Republicii Moldova este de apărare. e) coordonarea cu alte state a eforturilor în ve- Observăm că sursele potenţiale ale pericolului derea descoperirii, prevenirii şi contracarării even- militar pentru suveranitatea, independenţa şi tualelor ameninţări la adresa securităţii statului. integritatea teritorială, inclusiv cele ce ţin de Considerăm ca legea respectivă este nefuncțio- relaţiile nereglementate dintre diferite state din nală atât datorită neajunsurilor structurale pe care le regiune, fac trimiteri exclusive la situaţia din zona presupune, cât și datorită transformării profunde a de est a Republicii Moldova. Din acest punct de contextului internațional în care se realizează secu- vedere, cea mai serioasă ameninţare la adresa ritatea națională a Republicii Moldova. securităţii politico-militare a Republicii Moldova Legea privind organele securității statului a este staţionarea ilegală a trupelor Federaţiei Ruse fost adoptată de asemenea la 31 octombrie 1995 şi pe teritoriul suveran al Republicii Moldova, dublează dispoziţiile legii menţionate anterior. Le- dezvoltarea unui regim separatist susţinut politic, gea adoptată stabileşte structura sistemului naţional economic, militar şi moral de Rusia şi dezvoltarea de apărare, atribuţiile şi responsabilităţile autorită- unor structuri paramilitare şi militare clandestine. ţilor publice în domeniul apărării, organizarea, des- Trebuie notat că, deşi au trecut deja 22 de ani de la tinaţia şi conducerea forţelor sistemului naţional de tragicele evenimente din 1992, autorităţile Republi- apărare [25]. 138 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Ştiinţe militare

La baza sistemului de securitate națională se şi care periclitează securitatea naţională: războiul afl ă Concepția securității naționale din 1995 [26], transnistrean, criza economică, criza energetică, care a fost înlocuită ulterior, în 2008, printr-un nou criza social-identitară, emigraţia masivă, crimina- document, adaptat contextului intern și extern [27]. litatea transfrontalieră, degradarea mediului ambi- Concepţia securităţii naţionale a Republicii ant. Moldova din 1995 a fost elaborată în contextul Ameninţările şi vulnerabilităţile la adresa secu- în care Republica Moldova îşi căuta cu insistenţă rităţii naţionale a Republicii Moldova din anii ’90 recunoaşterea şi rolul în calitate de actor cu drep- ulterior s-au agravat şi mai mult, devenind, practic, turi depline în sistemul internaţional din perioada de nesurmontat pe termen scurt sau mediu. O serie post-Război Rece. Iată de ce, deja în introducerea de factori, printre care enumerăm: lipsa expertizei acestui document, se stipulează că statul va respecta profesionale naționale în domeniul studiilor stra- normele dreptului internaţional, reafi rmându-şi, în tegice şi de securitate, nivelul redus al controlului acelaşi timp, statutul său de neutralitate permanen- democratic din partea societății civile asupra secto- tă, enunţat în Constituţie. Prin securitate naţională rului de securitate şi apărare, tergiversarea implică- se are în vedere protecţia persoanei, a societăţii şi rii instituţiilor occidentale în contrabalansarea infl u- a statului, a drepturilor şi a intereselor lor, stabilite enţei ruseşti în regiune – au determinat o anumită de Constituţie şi de alte legi ale republicii împotriva ezitare din partea autorităţilor politice ale statului pericolelor externe şi interne [26, p. 1]. în identifi carea priorităţilor de politică externă şi în Concepția elucidează noţiunea de pericol la defi nirea exhaustivă a ameninţărilor şi provocărilor adresa securităţii naţionale. Astfel, se stipulează că la adresa securităţii naţionale. Astfel, în contextul prin pericol pentru securitatea naţională se înţelege noilor evoluţii din Europa Centrală şi de Sud-Est, intenţia forţelor ostile, manifestată sub orice formă, ale extinderii UE şi NATO şi al adoptării Planului sau factorul de ordin ecologic, tehnic şi de altă na- Individual al Parteneriatului Moldova – NATO, au- tură, a căror realizare sau infl uenţă poate constitui torităţile Republicii Moldova par să fi conştientizat o ameninţare pentru persoană, societate şi stat [26, aceste carenţe, odată cu instituirea, prin decretul p. 2]. Acestea constau preponderent din următoarele prezidenţial nr. 374-IV din 22 decembrie 2005, a ameninţări: agresiune directă şi revendicări teritori- unei Comisii naţionale în vederea elaborării noului ale; confl icte locale sau regionale; acţiuni îndreptate Proiect al Concepţiei securităţii naţionale a Republi- spre schimbarea prin violenţă a ordinii constituţio- cii Moldova. Considerăm că necesitatea elaborării nale; acţiuni îndreptate spre subminarea sau lichi- noului document a fost determinată de schimbările darea potenţialului economic, tehnico-ştiinţifi c şi cardinale care au survenit în domeniul securităţii defensiv al ţării, precum şi crearea situaţiilor de pe- statului atât pe plan naţional, regional, cât şi global ricol ecologic; acţiunile îndreptate spre tensionarea [28, p. 716]. situaţiei sociale şi provocarea confl ictelor sociale; Pericolele la adresa securităţii militare şi a inte- terorismul, crima organizată, trafi cul de droguri, reselor naţionale ale Republicii Moldova solicită o migraţia ilegală, acţiunile având drept scop lezarea consolidare a capacităţii de apărare a organismului drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale cetăţe- militar, perfecţionarea tuturor parametrilor lui ca- nilor [26, p. 2]. litativi. Este un lucru arhicunoscut că locul şi rolul Unii cercetători în domeniu, cum ar fi V. Var- organismului militar în structura organelor militare şi zari, susțin că acest text prezintă o viziune limitată a securităţii naţionale se afl ă în continuă schimbare, asupra conceptului de securitate, care nu este de- importanţa lui creşte constant, ceea ce contribuie la fi nită în funcţie de noile ameninţări şi vulnerabi- transferul problemei modernizării organismului mili- lităţi, apărute în perioada post-Război Rece, ci în tar în cadrul sistemului de securitate militară şi naţio- funcție de pericolele tradiţionale la adresa statului nală din programele departamentale în cele naţionale, [21]. Într-o astfel de abordare este dominantă fi lie- de importanţă statală. Societatea nu numai are drep- ra politico-militară a securităţii, iar cea economică, tul, ci este datoare să se apere, să-şi apere propriile societală şi de mediu lipsesc ca domenii distincte. interese şi propria securitate. În legătură cu acest fapt, Utilizarea noţiunii de „pericol” în detrimentul celui devine extrem de actuală concentrarea eforturilor sta- de„ameninţare şi vulnerabilitate denotă, din punc- tului şi ale societăţii în vederea aducerii organismului tul nostru de vedere, ezitarea acestui document de militar la un astfel de nivel, la care devine posibilă a stipula clar şi exhaustiv problemele reale cu care capacitatea de apărare efectivă a intereselor naţionale se confruntă statul şi societatea la momentul actual ale Republicii Moldova.

nr. 4 (35), decembrie 2014 - 139 Akademos

Bibliografi e 16. Hauser G. Securitatea militară şi conceptul 1. Pîntea I. Identifi carea pericolelor existente de neutralitate. În: Securitatea internaţională şi forţele şi probabile pentru interesele naţionale de bază ale armate. Bucureşti: Editura Tritonic, 2004, p. 224-230. Moldovei. În: Securitatea şi apărarea naţională a 17. Tarlev V. Securitatea statală a Republicii Moldova: Republicii Moldova. IPP. Chişinău: ARC, 2002, 66 p. ameninţări şi riscuri. În: Politica Externă a Republicii 2. Sprîncean S. Securitatea națională: noțiuni și Moldova: aspecte ale securităţii şi colaborării regionale. elemente introductive. Compendiu. Chișinău, 2012. Materiale ale Simpozionului Ştiinţifi c Internaţional, 3. Juc V., Varzari V. Fundamentarea şi diversifi carea 16-17 decembrie 1997. Chişinău: Perspectiva, 1998, conceptului de securitate. În: Administrarea Publică. p. 294-325. Revistă metodico-ştiinţifi că trimestrială, nr. 1 (73), 18. Constituția Republicii Moldova. Hotărârea ianuarie – martie 2012, p. 132-140 Parlamentului din 29.07.1994. În: Monitorul Ofi cial al 4. Albu N. Conceptele de securitate și securitate Republicii Moldova, nr. 1 din 18.08.1994. națională: teorii și politici. În: Revista Militară. Studii 19. Pleșca V. Impactul reformei armate asupra de securitate şi apărare. Publicaţie ştiinţifi că a Academiei asigurării securității naționale. Cazul Republicii Militare a Forţelor Armate „Alexandru cel Bun”, nr. 1 (3) Moldova. Autoreferat al tezei de doctor în științe politice, /2010, p. 4-13. Chișinău, 2007. 5. Albu N. Securitatea națională: aspecte teoretice și 20. Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova practice. Chișinău: Academia Militară a Forţelor Armate pentru aprobarea Concepţiei Politicii Externe a Republicii „Alexandru cel Bun”, 2014, 240 p. Moldova, nr. 368-XIII din 08.02.1995. În: Legi şi Hotărâri 6. Wolfers A. Discord and Collaboration: Essays on adoptate de sesiunea a treia a Parlamentului Republicii International Politics. Baltimor: Jons Hopkins University Moldova de legislatura a treisprezecea, vol.VII. Ediţie a Press, 1965. Parlamentului Republicii Moldova, MOLDPRES, 1997, 7. Dicţionarul explicativ al limbii române. Ediţia a II- p. 18. a. Academia Română. Bucureşti: Univers enciclopedic, 21. Varzari V. Securitatea națională a Republicii 2012. Moldova în contextul opțiunii de integrare europeană. 8. Lăcătuș Ș. Securitatea…, În: Centrul de Promovare Autoreferatul tezei de doctor. Chișinău, 2011. a Culturii de Securitate, http://www.cpcs.ro/articol- 22. Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova cu securitate.php (accesat: 08.08.2014). privire la Doctrina militară a Republicii Moldova, nr.482- 9. Sava I. N. Studii de securitate. București: Centrul XIII din 06.06.1995. În: Monitorul Ofi cial al Republicii Român de Studii Regionale, 2005, 303 p. Moldova nr. 38-39/429 din 14.07.1995. 10. Securitatea şi apărarea naţională a Republicii 23. Cebotari S. Abordări teoretico-conceptuale Moldova. ARC: Chişinău, 2002, 292 p. ale doctrinei militare. În: Revista Militară. Studii de 11. Кортунов С. Концептуальные основы securitate şi apărare. Publicaţie ştiinţifi că a Academiei национальной и международной безопасности. Militare a Forţelor Armate „Alexandru cel Bun”, nr. 1 (7) Москва, 2007, 307 с. /2012, pp. 13-20. 12. Juc V., Ungureanu V. Fundamentarea și 24. Legea cu privire la securitatea statului, nr. 618- instituționalizarea securității naționale a Republicii XIII din 31 octombrie 1995. În: Monitorul Ofi cial al Moldova: aspecte istoriografi ce și teoretico-metodologice. Republicii Moldova nr. 10-11/117 din 13.02.1997 În: Revista Militară. Studii de securitate şi apărare. 25. Legea cu privire la organele securității statului, Publicaţie ştiinţifi că a Academiei Militare al Forţelor nr. 619-XIII din 31 octombrie 1995. În: Monitorul Ofi cial Armate „Alexandru cel Bun”, nr. 1 (3) /2010, p. 14-32. al Republicii Moldova nr. 10-11/115 din 13.02.1997. 13. Beniuc V. Dimensiunea securității naționale în 26. Concepţia securităţii naţionale a Republicii aspectul consolidării statului moldovenesc. În: Apărarea Moldova. Hotărârea Parlamentului nr. 445 din și securitatea națională a Moldovei. Anul 2001. Institutul 05.05.1995. În: Monitorul Ofi cial al Republicii Moldova, de Politici Publice, Chișinău, 2001, 72 p. nr. 35/399, 29.06.1995. 14. Declaraţia cu privire la suveranitatea R.S.S. 27. Concepţia securităţii naţionale a Republicii Moldova, adoptată de Sovietul Suprem al R.S.S. Moldova. Legea nr. 112 din 22.05.2008. În: Monitorul Moldova la 23 iunie 1990. În: Veştile Sovietului Suprem Ofi cial al Republicii Moldova, nr. 97-98, 03.06.2008. şi ale Guvernului R.S.S. Moldova, 1990, nr. 6-7. 28. Coropcean I., Manolache C. Securitatea 15. Legea Republicii Moldova cu privire la Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova, nr. naţională. În: Republica Moldova. Ed. a 2-a, revăzută şi 691-XII din 27 august 1991. În: Monitorul Ofi cial al adăugită. Chişinău: Institutul de Studii Enciclopedice, Republicii Moldova nr. 11-12, 1991. 2011. p. 716-723.

140 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Economie

НЕГОСУДАРСТВЕННЫЕ сти, дефиниция «финансовая инфраструктура», которая имеет чрезвычайно важное значение с ПЕНСИОННЫЕ ФОНДЫ В точки зрения сближения отечественной и зару- КОНТЕКСТЕ ЭВОЛЮЦИИ бежных финансовых школ, игнорировалась и в ФИНАНСОВОЙ теоретических исследованиях, и на практике. На определенном этапе возникла парадоксальная ИНФРАСТРУКТУРЫ: ситуация – в Украине уже были сформированы и ЗАРУБЕЖНЫЙ ОПЫТ функционировали ключевые элементы финансо- вой инфраструктуры, но каждая составляющая И ЕГО АДАПТАЦИЯ финансовой инфраструктуры анализировалась В УКРАИНЕ автономно, а попыток соединить их в единое це- лое не было. Только после того, как украинским ученым Д.э.н., профессор Виктор ФЕДОСОВ – В. Федосову, В. Опарину и С. Левочкину [1] К.э.н., профессор Дмитрий ЛЕОНОВ – удалось преодолеть стереотипы относительно Киевский национальный экономический необходимости использования понятия «финан- университет имени Вадима Гетьмана совая инфраструктура», появились предпосылки для дальнейшей разработки этой проблематики. Хотя даже сейчас ученые часто анализируют от- NON-GOVERNMENT PENSION FUNDS IN дельные элементы финансовой инфраструкту- THE CONTEXT OF THE EVOLUTION OF THE ры, не считаясь при этом с ее целостностью как FINANCIAL INFRASTRUCTURE: FOREIGN EX- финансовой категории. Такой подход присущ PERIENCE AND ITS ADAPTATION TO UKRAINE и исследованиям многих украинских ученых в Summary. The article research the relationship сфере негосударственного пенсионного обеспе- of the global fi nancial infrastructure, the taxonomy чения. of non-government pension funds and the key terms Становление эффективной модели негосу- of their fi nancial services; justifi cation on this basis form of the non-government pension funds functio- дарственного пенсионного обеспечения в Укра- ning at the pension system in Ukraine. ине невозможно без полноценного развития Keywords: non-government pension funds, pen- других финансовых институтов, управленче- sion system, fi nancial infrastructure, taxonomy, insti- ской и обслуживающей составляющих финансо- tutionalization, pension reform вой инфраструктуры. Однако, даже системный анализ накопленного в мире позитивного опы- FONDURILE PRIVATE DE PENSII, ÎN CON- та пенсионных реформ, проведенный зарубеж- TEXTUL EVOLUȚIEI INFRASTRUCTURII FI- ными авторами [2], не дает возможности найти NANCIARE: EXPERIENȚA INTERNAȚIONALĂ ȘI однозначные ответы на целый ряд вопросов. В ADAPTAREA SA ÎN UCRAINA разных странах негосударственные пенсионные Rezumat. Lucrarea examinează relația infra- фонды (далее – НПФ) не только существуют в structurii fi nanciare globale, taxonomia fondurilor de разных организационно-правовых формах, но pensii private, precum și termenii-cheie ai serviciilor и существенно отличаются по ключевым усло- fi nanciare; în baza aceasta – formele de funcționare a виям предоставления услуг. И, хотя в Украине fondurilor de pensii private în sistemul de pensii din законодательно [3] закреплен как перечень субъ- Ucraina. ектов негосударственного пенсионного обеспе- Cuvinte-cheie: fondurile de pensii private, siste- чения, так и классификация НПФ, тенденции mul de pensii, infrastructură fi nanciară, taxonomie, instituționalizare, reforma sistemului de pensii. развития сферы негосударственного пенсион- ного обеспечения обусловливают дальнейший поиск направлений реформ. На протяжении длительного периода вре- Цель статьи – определить взаимосвязь гло- мени украинская финансовая наука во многих бальной финансовой инфраструктуры, таксоно- вопросах ориентировалась на концептуальные, мии НПФ и ключевых условий предоставления методические и методологические принципы, ими финансовых услуг; обосновать на этой ос- сформированные во времена бывшего СССР. нове формы функционирования НПФ в системе Это деструктивно отобразилось на функцио- пенсионного обеспечения в Украине. нировании в Украине финансовой системы и В условиях отсутствия единого эталонного отдельных финансовых институтов. В частно- образца, объективно появляется вопрос об уров-

nr. 4 (35), decembrie 2014 - 141 Akademos

не имплементации зарубежного опыта построе- дированные. Фондированные пенсионные планы ния пенсионных систем в Украине, места НПФ – это планы, которые предусматривают факти- в финансовой инфраструктуре. Сравнительная ческое накопление активов (которые могут быть характеристика моделей пенсионного обеспече- резервами, определенными в балансе спонсора ния должна также учитывать и тот факт, что все плана, или отделенными активами), которые они без исключения имеют собственные «за» и специально предназначены для оплаты пенси- «против». Возможность пенсионной модели вы- онных выплат. Нефондированные пенсионные полнять возложенные на нее функции опреде- планы финансируются непосредственно за счет ляется кроме всего и эффективностью функци- взносов спонсора (или предоставителя) и/или онирования других составляющих финансовой участника плана. инфраструктуры. В то же время, во всех странах По уровню пенсионные планы разделяются общегосударственная (обязательная) составля- на государственные и частные. В государствен- ющая пенсионной системы играет ключевую ных пенсионных планах осуществлениям пен- роль в пенсионном обеспечении граждан, хотя сионных выплат управляет государство (цен- соотношение общегосударственной и частной тральные и/или региональные органы исполни- составляющих значительно колеблется – от 9:1 тельной власти). В частных пенсионных планах в Италии, до почти 6:4 в Швейцарии. В среднем осуществлением пенсионных выплат управляет по странам OECD обязательные общегосудар- негосударственное учреждение (работодатель, ственные расходы на пенсионное обеспечение который выступает в качестве спонсора плана; составляют 7,8% от ВВП, тогда как частные – субъект пенсионного обеспечения или частный только 1,7 % [4]. офферент пенсионных услуг). Как элемент финансовой инфраструктуры, По учредителям плана частные пенсионные НПФ эволюционировали в соответствии с суще- планы разделяются на две группы: профессио- ствующими доктринами и моделями пенсион- нальные и персональные. Участие в професси- ного обеспечения, целями пенсионных реформ ональных планах связано с трудовыми отноше- в отдельных странах и их мотивации, что приве- ниями между участником плана и юридическим ло к процессу «индивидуализации» националь- лицом, которое учреждает план (спонсором или ных моделей негосударственного пенсионного учредителем). В свою очередь, персональные обеспечения. Существенную разницу в моде- планы не связаны с трудовыми отношениями, лях обусловливают отличия в организационно- а физические лица самостоятельно заключа- правовом и институциональном оформлении ют пенсионные контракты (в первую очередь в негосударственного пенсионного обеспечения в свою пользу) и определяют их параметры. разных странах мира. Наиболее основательная По условиям участия пенсионные планы работа, касающаяся определения основных по- могут быть обязательными и добровольными. нятий в сфере негосударственного пенсионного В обязательных профессиональных пенсионных обеспечения, была проведена в рамках иссле- планах закон и/или отраслевой коллективный до- дований ОЕСD [5], а также отдельными зару- говор обязывает работодателей участвовать в их бежными исследователями [6-7]. В указанных работе. Добровольные профессиональные планы трудах аргументировано, что таксономия НПФ создаются работодателями на добровольных на- должна базироваться на основе двух ключевых чалах. Обязательные персональные планы харак- понятий: «пенсионный план» и «пенсионный теризуются тем, что физические лица обязаны к фонд», а также двух главных подходах: функци- ним присоединяться, или они имеют право по- онального и институционального. лучать в свои персональные планы обязательные Пенсионный план (соглашение, схема) пенсионные взносы. В то же время, в доброволь- рассматривается как юридически обязующий ных персональных планах участие физических контракт, явная цель которого заключается в лиц является абсолютно добровольным. пенсионном обеспечении выгодоприобретателя С точки зрения параметров финансовой пен- (бенефициара), выплаты по которому не могут сионной услуги, чрезвычайно важное значение осуществляться вообще (или без применения имеет механизм определения обязательств фон- финансовых санкций) до достижения выгодо- да. По этому признаку выделяют планы с опре- приобретателем пенсионного возраста, установ- деленными взносами и планы с определенными ленного законом [5-7]. выплатами [5-7]. По классификации OECD [5]: По способу финансирования пенсионные план с определенными взносами – это планы разделяются на фондированные и нефон- пенсионный план, в котором выплаты участ-

142 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Economie

никам зависят исключительно от накопленной но, но во многих странах происходит постепен- суммы взносов, оплаченных спонсором или ный переход от контрактов пенсионного страхо- участником, а также инвестиционного дохода на вания и бухгалтерских резервов к автономным эти взносы; пенсионным фондам. В целом ряде стран – Ве-  план с определенными выплатами – это ликобритании, Германии, Чили, Швейцарии – любой пенсионный план, иной чем план с опре- автономные пенсионные фонды являются без- деленными взносами, в том числе все планы, в альтернативным видом пенсионных планов [4]. которых риски, связанные с финансированием Возникновение и развитие автономных и продолжительностью жизни, берет на себя пенсионных фондов, их функционирование в спонсор плана. пределах пенсионных моделей и финансовой Сравнения эффективности пенсионных пла- инфраструктуры необходимо, на наш взгляд, нов различаемых по указанному признаку не- рассматривать в контексте концепций институ- однозначны, поэтому их распространение в ционализма. Экстраполяция этих определений отдельных странах изменяется достаточно су- на уровень пенсионных планов показывает, что: щественно: от 100% активов в распоряжении во-первых, институциональная структу- пенсионных планов с определенными взносами ра современной экономики является прямым от- в Польше и Чили, до 100% активов в распоря- ражением как всей экономической инфраструк- жении фондов с определенными выплатами в туры, так и ее финансовой составляющей; Швейцарии [4]. во-вторых, именно на уровне автоном- В то же время, адаптация услуг по негосу- ных пенсионных фондов индивидуум получает дарственному пенсионному обеспечению к по- возможность соединить собственные интересы требностям потребителей финансовых услуг с интересами других субъектов, в первую оче- привела также к распространению гибридных редь, в части управления НПФ и контроля за его схем, в которых одновременно сочетаются и деятельностью; определенные взносы, и определенные выпла- в-третьих, «автономное» функциониро- ты. Наибольшее распространение гибридные вание пенсионных планов напрямую связано со фонды получили в Испании (25-30 % активов). снижением расходов, связанных с информацией, Анализируя эволюцию негосударственного в первую очередь, в части выбора объектов ин- пенсионного обеспечения и его модели в кон- вестирования пенсионных активов. тексте эволюции финансовой инфраструктуры, В процессе развития услуг по негосудар- следует, в первую очередь, обратить внимание ственному пенсионному обеспечению состоя- на институциональные принципы предоставле- лось выделение нескольких видов автономных ния таких финансовых услуг. Согласно класси- пенсионных фондов. фикации ОЕСD пенсионные планы могут быть Договорной тип предполагает заключение оформлены следующим образом: контракт пен- индивидуального или коллективного договора сионного страхования, бухгалтерские резервы, по формированию пула активов, приобретаемых пенсионный фонд. в пользу участника (группы участников) фонда Контракт пенсионного страхования опре- за счет их пенсионных накоплений. Такие фон- деляет взносы пенсионного плана в страховую ды статуса юридических лиц не имеют и обосо- организацию, в обмен на которые будут осу- блены только в системе учета активов и обяза- ществляться выплаты пенсионного плана, когда тельств по договорам управления ими от имени участники достигнут определенного возраста участников фонда выбранной для этого управля- для выхода на пенсию или в случае более ранне- ющей компанией. го выхода участников из плана. Бухгалтерские Институциональный тип автономных пен- резервы – это суммы, отображенные в балансе сионных фондов предусматривает функциони- спонсора плана как резервы или обеспечение рование фонда как независимого юридического пенсионных выплат. Пенсионный фонд (авто- лица (траст, объединение или корпоративный номный) – это независимое юридическое лицо, субъект права), которое владеет правосубъект- которое формирует пул активов, приобретенных ностью и дееспособностью. за счет взносов в пенсионный план, для исклю- Исследуя таксономию пенсионных фондов, чительной цели финансирования выплат из пен- необходимо обратить внимание на существова- сионного плана его участникам. ние еще нескольких важных классификацион- Разные институциональные виды пенсион- ных признаков: ных планов часто функционируют одновремен- 1. По степени охвата участников выде-

nr. 4 (35), decembrie 2014 - 143 Akademos

ляют фонды: коллективные, групповые, фонды пенсионный счет). Пенсионные выплаты участ- связанных участников, индивидуальные пенси- никам НПФ осуществляются одноразово или ре- онные фонды. гулярно в течение срока, определенного самим 2. По характеру участия выделяют закры- участником фонда (но не менее чем на протяже- тые и открытые фонды. нии 10 лет). Модель пенсионного обеспечения в Украине Органами управления НПФ являются собра- до этого времени находится в процессе инсти- ние учредителей и избранный им Совет фонда. туционального оформления. Основные черты, Все оперативные функции управления деятель- которые характеризуют ее становление и совре- ностью НПФ на договорной основе передаются менное состояние, следующие [3, 8-10]: специализированным финансовым учреждени-  до введения в действие структурной пен- ям – администратору НПФ и компании по управ- сионной реформы пенсионная система в Украине лению активами. была построена исключительно по солидарному Таким образом, в Украине использован под- принципу, была одноуровневой общегосудар- ход максимальной автономизации и институци- ственной (институционально представлена госу- онализации деятельности по негосударственно- дарственным Пенсионным фондом Украины); му пенсионному обеспечению. Преимущества  в Украине законодательством предусмо- такого подхода заключаются в следующем: трено структурное реформирование пенсион-  фондированость пенсионных планов НПФ ной системы на основе трехуровневой модели: является обязательным условием и гарантирует I (солидарный) государственный уровень пен- независимость обеспеченности обязательств сионной системы – представлен Пенсионным НПФ перед участниками фонда от платежеспо- фондом Украины, ІІ уровень пенсионной систе- собности и, вообще существования, учредителя мы в Украине должен быть представлен государ- (спонсора/ иннициатора НПФ). В частности, ственным Накопительным фондом, ІІІ уровень посткризисный период деятельности НПФ по- – негосударственными пенсионными фондами, сле 2008 года показал, что невзирая на неплате- банками и страховыми компаниями. Однако, жеспособность и даже ликвидацию отдельных следует отметить, что на текущий момент На- работодателей-учредителей (вкладчиков) НПФ, копительный пенсионный фонд в Украине еще пенсионные взносы, фактически осуществлен- не создан. ІІІ уровень пенсионной системы фак- ные в пользу их работников, которые были пред- тически представлен лишь негосударственными варительно накоплены в институционально обо- пенсионными фондами (НПФ). собленном НПФ, обеспечили им надлежащие НПФ в Украине построены на основе моде- пенсионные выплаты; ли автономных институциональных финансо-  пенсионные планы абсолютно отделены вых учреждений корпоративной организацион- от их учредителей (спонсоров), которыми явля- ной формы. В соответствии с характером обя- ются учредители НПФ и вкладчики НПФ. Это зательств и тем, на кого возлагается инвестици- делает деятельность НПФ значительно прозрач- онный риск и риск продолжительности жизни, нее, а статус финансового учреждения позволя- НПФ в Украине определены как фондированные ет эффективно осуществлять надзор и государ- планы (схемы) с определенными взносами. ственное регулирование деятельности НПФ; НПФ имеют статус отдельного юридическо-  организация НПФ в виде отдельного го лица – неприбыльного общества с исключи- юридического лица позволяет: отделить управ- тельным видом деятельности (негосударствен- ленческие полномочия по организации деятель- ное пенсионное обеспечение). Это значит, что ности по пенсионному обеспечению на базе вся прибыль от инвестирования активов НПФ НПФ от его учредителей в отдельный орган распределяется исключительно среди участни- управления (Совет фонда); четко упорядочить ков такого фонда пропорционально средствам, все взаимоотношения субъектов, причастных к накопленным на их индивидуальных пенсион- реализации пенсионного плана (учредителей, ных счетах. Учредители НПФ на его прибыль вкладчиков, бенефициаров-участников), а также претендовать не могут. Вкладчиками НПФ мо- обслуживающих НПФ финансовых институтов гут быть сами участники НПФ, их работодатели, (администратора, компании по управлению ак- а для открытых НПФ также родственники участ- тивами, банка-хранителя активов фонда и т.п.) ника фонда. Однако единственным бенефициа- как на уровне учредительных документов НПФ, ром НПФ может быть лишь сам участник фонда так и на договорных контрактных принципах; (физическое лицо в чью пользу в НПФ открыт  самостоятельность НПФ как юридиче-

144 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Economie

ского лица и способность быть стороной пра- сионному обеспечению: воотношений позволяет интегрировать НПФ в 1. Пенсионные системы являются относи- общую финансовую инфраструктуру и, в част- тельно молодыми составными элементами фи- ности в систему отношений в рамках многоу- нансовой инфраструктуры и еще находятся в ста- ровневой пенсионной системы, независимо от дии развития. Именно этим обусловленно много- его учредителей и обслуживающих его деятель- образие как организационных форм финансовых ность финансовых институтов. учреждений, которые являются офферентами ус- Что касается классификации НПФ в Укра- луг по пенсионному обеспечению, так и архитек- ине, то видовое разделение негосударственных тура самих национальных пенсионных систем. пенсионных фондов выглядит так: открытые 2. На решение инициаторов (учредителей) о (участниками могут быть любые физические выборе типа пенсионного плана влияют харак- лица), корпоративные (участие ограничено ли- теристики пенсионного права, зафиксированные цами находящимися в трудовых отношениях с в национальном законодательстве, традиции со- работодателями-учредителями фонда) и про- циального обеспечения (в том числе – пенсион- фессиональные (предоставляющие право уча- ного), сформированные в стране, цели, которые стия в таком фонде только для физических лиц преследуются учредителями и участниками определенных в уставе фонда профессий). фонда, налоговые факторы, и т. п. Именно в Как видим, видовое разделение НПФ, закре- плоскости выделенных факторов наиболее пол- пленное в законодательстве Украины, несколько но раскрывается связь между финансовой ин- отличается по терминологии от мировой практи- фраструктурой и пенсионными фондами. ки. Кроме того, опыт, приобретенный после ми- 3. Специфика пенсионных систем заключа- рового финансового кризиса 2008 года, активи- ется в том, что они рассчитаны не на одно по- зировал дискуссию относительно целесообраз- коление и, соответственно, «вызревают» и на- ности жесткого законодательного закрепления глядно приобретают определенные позитивные такой классификации и системы ограничений и негативные характеристики не сразу после их участия в НПФ в условиях, когда для эффектив- ввода, а лишь через многие десятки лет (кото- ности их работы на первый план выходит рост рые охватывают по меньшей мере два поколения и ликвидность активов и привлечение новых участников таких пенсионных систем). участников. Практика подтверждает, что дис- 4. Многие модели, которые считались образ- куссия является актуальной. В частности, стати- цовыми на определенных этапах развития, теря- стика видового распределения НПФ в Украине ют свои преимущества в течение периода своего свидетельствует, что из 81 НПФ (на 01.01.2014 существования, особенно под влиянием изме- г.), основное число НПФ составляют именно нений экономической и политической среды, открытые НПФ (80%), как наиболее гибкие с в которых они функционируют. Поэтому, даже точки зрения построения отношений с вкладчи- международные финансовые организации, кото- ками и охвата потенциальных участников фон- рые обычно склонны к формированию обобщен- да. Корпоративные НПФ представляют лишь ных рекомендаций на основе сформированных 9%, и профессиональные НПФ – 11%. При этом стандартизированных экономических моделей, состав учредителей открытых НПФ и состав за- в последнее время изменили свое отношение к ключенных пенсионных контрактов свидетель- генезису пенсионных систем [11]. ствуют, что значительное количество открытых Невзирая на существующее разнообразие НПФ являются в действительности кептивними пенсионных планов, можно допустить, что эф- корпоративными НПФ, основную массу взносов фективность деятельности в сфере пенсионного и число участников которых формируют учреди- обеспечения определяется в рамках двух групп тели и работники учредителей таких НПФ. Со- факторов: здание НПФ в виде открытого фонда является  во-первых, результативность управленче- лишь способом обойти законодательные ограни- ских решений относительно формирования ре- чения для потенциального привлечения больше- сурсов пенсионного плана и их инвестирования; го количества внешних участников (в частности,  во-вторых, эффективность функциониро- родственников участников НПФ, и т.п.). вания отдельных элементов внешней финансо- В итоге можно сделать несколько важных вой среды, в которой существует пенсионный выводов относительно дальнейшего развития план (в том числе – тех, которые относятся к фи- правового и институционального оформления нансовой инфраструктуре). финансовой услуги по негосударственному пен- В этих условиях, определяющим с точки зре-

nr. 4 (35), decembrie 2014 - 145 Akademos

ния эффективности является фактор институци- - № 11. - С. 57-71. онализации пенсионного плана – то есть, его 2. Holzman R., Hinz R. Old - age income support in организационная форма. По многим причинам the 21st century: an international respective on pension (управления, надзора, прозрачности деятельно- systems and reform. - The World Bank, Washington, D.C., USA, 2001. сти, обеспеченности обязательств, и тому по- 3. Закон Украины «О негосударственном пенси- добное) наиболее эффективной и гибкой с точки онном обеспечении» №1057 - IV от 9 июля 2003 года. зрения интеграции в общую финансовую ин- 4. Global Pension Statistics // www.oecd.org. фраструктуру есть наивысшая форма институ- 5. Private Pensions: OECD Classifi cation and ционализации пенсионного плана – автономная Glossary. - OECD. - 2005. корпоративная форма пенсионного фонда. 6. Yermo J. Revised taxonomy for pension plan, Указанные факторы должны быть учтены в pension funds and pension entities // Seminar on non - процессе реализации реформ в пенсионном обе- stop pensions. - Zagreb. - 2003. 7. Yermo J., Marossy A. Pension fund governance // спечении в каждой стране, и именно они будут OECD Insurance and private pensions compendium for залогом их успешности на современном этапе. emerging economies, Book 2, Part 1: 4) b. - OECD.- 2001. Главная задача – найти разумный баланс между 8. Леонов Д. Тенденции развития негосудар- разными составляющими пенсионной системы, ственных пенсионных фондов в Украине: послед- что, как показывает зарубежный опыт, крайне ствия финансового кризиса // Д.А. Леонов / Рынок сложно. В частности, по нашему мнению, низкая ценных бумаг Украины. - 2009.- № 11-12.- С.59-76. эффективность политики государства в Украине 9. Рынок финансовых услуг: парадигма евроинте- грации [Текст]: монография / Д. Леонов, С. Левочкин, в сфере государственного солидарного пенси- С. Хоружий; под науч. ред. В. М. Федосова; ГВУЗ «Ки- онного обеспечения, отсутствие на протяжении евский нац. экон. ун-т им. В. Гетьмана», Укр. ин-т разв. длительного периода времени политической воли фондового рынка. - К.: УИРФР, 2008. - 847 с. для реформирования этого уровня, объективно 10. Закон Украины «Об общеобязательном госу- будут стимулировать процессы дальнейшего раз- дарственном пенсионном страховании» от № 1058 - вития негосударственных пенсионных фондов. IV 09 июля 2003 года. 11. Old - Age Income Support in the 21st Century: An Список использованных источников International Perspective on Pension Systems and Reform, 1. Финансовая инфраструктура рыночной эко- 2005 [p.2-3] - [Электронный ресурс]. - Доступный номики: концептуальные подходы/ С. Левочкин, В. из: http://siteresources.worldbank.org/INTPENSIONS/ Опарин, В. Федосов // Экономика Украины. - 2008. Resources/ Old _ Age _ Inc _ Supp _ Full _ En.pdf.

Mihail Petric. Promoroacă, u/p, 68,5 × 98 cm, 1992. Din colecțiile MNAM

146 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Filologie

HIDRONIMIA singur bazin hidrografi c, izvorăsc în limitele unui anumit teritoriu, majoritatea au o singură direcţie de BAZINULUI HIDROGRAFIC scurgere, de la nord spre sud, şi se varsă în cuveta AL PRUTULUI. AFLUENŢII unei singure mări – Marea Neagră. Apele lor sunt colectate în fond de râurile Prut şi Nistru, unele însă DE STÂNGA RÂULUI vărsându-se prin nişte lacuri-limane direct în Dună- re şi în Marea Neagră. În acest mod, pe teritoriul Dr. hab. Anatol EREMIA republicii s-au format patru bazine de scurgere: a Institutul de Filologie râului Prut, cu suprafaţa de 8 122 km2 (24%), a râ- ului Nistru, cu suprafaţa de 22 675 km2 (67%), şi a Dunării şi Mării Negre, cu suprafaţa totală de 3 046 HYDRONOMY OF THE PRUT WATER km2 (9%) [1, p. 151-163; 2, planşele hărţii referitoa- CATCHMENT AREA. LEFT RIVER TRIBUTARIES SUMMARY: re la râul Prut]. Summary. The article deals with issues of the Reţeaua hidrografi că a republicii este reprezen- zone hydronymy, having as object of study the names tată, în totalitate, de circa 5 000 de cursuri de apă, of rivers, Prut left tributaries. The geometric and the cu o lungime de aproximativ 17 000 km şi o densi- geomorphologic characteristics of the aquatic objects tate medie de 0,5 km/km2, de aproximativ 3 000 de are presented. Based on the land toponymic surveys lacuri naturale şi iazuri şi de o mulţime de fântâni şi and the cartographic works there are set the limits of izvoare amenajate [3, p. 75-89, 207]. the researched hydronym area. There are analyzed Prutul, al doilea râu ca lungime şi importanţă de the lexical and structural-derivative peculiarities of pe teritoriul republicii (după Nistru), izvorăşte din the hydronyms. There is emphasized the importance Carpaţii Orientali, de pe versanţii piscului Goverla, of the hydronyms research for the experts from the adjacent scientifi c fi elds (linguistics, geography, la altitudinea de peste 2 000 m, şi se varsă în Dunăre history, ethnology, sociology, etc.). la sud-vest de s. Giurgiuleşti, Cahul. Traversează te- Keywords: hydronym area, catchment area, ritoriul Ucrainei, României şi Republicii Moldova. cartography, derivatology, geography, hydronomy, Pe teritoriul Republicii Moldova marchează dinspre aquatic object, stratigraphy, toponymy. vest frontiera cu România. Lungimea fl uviului este de 967 km (695 km în limitele Republicii Moldova). Rezumat: Articolul tratează probleme de hidro- Lungimea bazinului este aproximativ de 600 km, iar nimie zonală, având ca obiect de studiu numele de lăţimea medie de 50 km. Coordonatele geografi ce râuri, afl uenţii de stânga ai Prutului. Sunt prezenta- la vărsare: 45º28’20’’ lat. N şi 28º12’25’’ long. E. te caracteristicile geometrice şi geomorfologice ale Direcţia cursului: V→NE→SE→S. Lărgimea văii obiectelor acvatice. În baza anchetelor toponimice de teren şi a lucrărilor cartografi ce sunt stabilite li- – 2-10 km. Lăţimea albiei – 50-180 m. Adâncimea mitele arealului hidronimic cercetat. Sunt analizate maximă – 7 m. Adâncimea medie – 3 m. Volumul particularităţile lexicale şi structural-derivaţionale scurgerii de apă – 2 900 mil m3/sec. Viteza apei e ale hidronimelor. Se subliniază importanţa cercetării în scădere: de la 1,5 m/sec. pe cursul mediu până la hidronimiei pentru specialiştii din domeniile ştiinţifi - 0,7 m/sec. pe cursul inferior. Debitul mediu – ce adiacente (lingvistică, geografi e, istorie, etnologie, 110 m3/sec. [2, planşele hărţii; 3, p. 83-85]. sociologie etc.). În cadrul republicii, bazinul Prutului este situ- Cuvinte-cheie: areal hidronimic, bazin hidrogra- at în partea de vest a teritoriului, de-a lungul râului fi c, cartografi e, derivatologie, geografi e, hidronimie, Prut, de la s. Criva, Briceni, până la s. Giurgiuleşti, obiect acvatic, stratigrafi e, toponimie. Cahul. Linia, care separă bazinul Prutului de bazi- nele Nistrului, Dunării şi Mării Negre, începe la est Republica Moldova dispune de un sistem hidrog- de or. Ocniţa şi urmează spre sud direcţia culmilor rafi c bogat şi variat, cuprinzând o mare diversitate de colinare, care despart izvoarele râurilor ce se scurg entităţi hidrografi ce majore şi minore: fl uvii, râuri, în Prut de izvoarele apelor curgătoare ale celorlalte râuleţe, pâraie, lacuri, bălţi, iezere, heleşteie, iazuri. bazine până la vărsarea Prutului în Dunăre. În spaţiul geografi c pruto-nistrean, în urma cercetă- Pe tot cuprinsul bazinului, din Carpaţi până la rilor de teren şi a surselor cartografi ce, au fost înre- Dunăre, Prutul colectează apele a peste 800 de râuri, gistrate peste 10 000 de unităţi hidrografi ce. râuleţe şi pâraie, inclusiv a 580 dintre ele pe teritoriul Reţeaua hidrografi că a ţinutului este comple- Republicii Moldova. Mai numeroase sunt cursurile xă şi, în acelaşi timp, unitară, aceasta prin faptul de apă din zonele nordice şi centrale ale bazinului. că râurile şi râuleţele sunt situate în cuprinsul unui Principalii afl uenţi de stânga ai râului: Pruteţ, Iablo- nr. 4 (35), decembrie 2014 - 147 Akademos niţki, Janka, Kamenka, Peremiska, Liubijnia, Kras- specii de plante de luncă şi acvatice. Reprezentan- nii, Tolmacik, Kolomiika / Kosacev, Turka, Ciornea- ţii lumii animale sunt căpriorul, mistreţul, jderul, va, Oreleţ, Okna, Soviţa, Şubraneţ, Gukis, Rakitna, vidra. Speciile rare de păsări – lebăda, stârcul, lo- Ringaci, Dinauţi, Cerlena (în Ucraina), Zelena, Ra- pătarul, barza, bâtlanul. Dintre obiectele geografi - covăţ, Medveja / Medvedca, Larga, Vilia, Lopatnic, co-naturale de valoare din cadrul rezervaţiei sunt de Drabişte, Ciuhur, Camenca, Gârla Mică / Gârlişoara, menţionat: Suta de movile, Cheile Budeşti, Stânca Gârla Mare, Delia, Brătuleanca, Nârnova, Lăpuşna, Mare, Grota Cobani, Balta Bâtlanilor. Sârma, Sărata, Tigheci, Larga, Hălmagea, Frumoasa În nordul regiunii, la 22 septembrie 2000, a fost (în Republica Moldova). Afl uenţii de dreapta: Râb- înfi inţată Euroregiunea „Prutul de Sus”, ale cărei niţea, Ceremuş, Brusniţea, Hliniţea, Derelui, Herţa ţări-fondatoare sunt România, Ucraina şi Repub- (în Ucraina), Poiana, Corneşti, Işnovăţ, Rădăuţi, Ghi- lica Moldova. În componenţa Euroregiunii intră, reni, Volovăţ, Başeu, Corogea, Berza Veche, Râioasa, începând cu data de 15 octombrie 2003, judeţele Soloneţ, Cerchezoaia, Jijia, Cozmeşti, Bohotin, Moş- Botoşani şi Suceava (România), regiunile Cernăuţi na, Pruteţ, Sărata, Ruginosul, Elan, Horincea, Oan- şi Ivano-Frankivsk (Ucraina) şi raioanele Briceni, cea, Stoieneasa, Chineja (în România). Râşcani, Ocniţa, Edineţ, Glodeni (Republica Mol- Partea superioară a bazinului se afl ă în limitele dova). Conform actelor de constituire, în cadrul pro- Carpaţilor Păduroşi (Carpaţii de Est) şi pe podişul iectului se desfăşoară, între altele, activităţi privind Volâno-Podolian (Pokutie). Relieful acestor zone securitatea ecologică şi prevenirea poluării bazinu- este muntos, cu versanţi abrupţi, în unele sectoare lui Prutului, prevenirea şi lichidarea calamităţilor verticali şi, respectiv, mai la sud, deluros, cu înăl- naturale, dezvoltarea turismului etc. ţimi de până la 300 m, fi ind traversat aici de multe Pe cursul mediu (în raioanele Făleşti, Ungheni, văi, vâlcele şi ravene. Pe cursul râului se întâlnesc Nisporeni şi Hânceşti), valea râului are lăţimea adesea praguri şi cascade. medie de 6-9 km, maximă – 11 km (la s. Tochile- Pe teritoriul Republicii Moldova râurile străbat Răducani), lăţimea predominantă a albiei fi ind de Podişul Moldovei de Nord, Podişul Moldovei Cen- 50-80 m, maximă – 120 m (la sud de confl uenţa trale şi de Sud, Colinele Tigheciului. Pe cursul supe- cu râul Sărata). Adâncimile maxime variază de la rior, în raioanele Briceni, Edineţ şi Râşcani, lăţimea 5 la 7 m, viteza cursului apei fi ind aproximativ de văii ajunge până la 9 km, iar lăţimea predominantă 0,6 m/sec. Lunca se desfăşoară pe ambele maluri a râului este de 70-90 m, maximă – 140 m, adânci- ale râului, având o lăţime de 4-5 km. Frecvente sunt mea medie – 1-2 m, maximă – 5,5 m. Viteza apei bancurile de nisip, insuliţele şi grindurile. variază în limitele a 0,2-1,3 m/sec. Ici-colo se întâl- Pe cursul inferior (în raioanele Leova, Cante- nesc insuliţe şi grinduri din prundiş şi nisip. Albia mir şi Cahul), valea râului are lăţimea de 5-8 km, este şerpuitoare, pe alocuri ramifi cată. Malurile au maximă 12 km (de la s. Văleni până la s. Giur- înălţimea de la 1,5-2 până la 6-8 m. Pe acest sector giuleşti). Albia râului este şerpuitoare, având lăţi- se afl ă lacul de acumulare Costeşti-Stânca, nodul mea de 60-80 m, maximă – 104 m (lângă s. Cri- hidrografi c fi ind dat în exploatare în 1978. Apele hana). Adâncimi – de la 2 până la 4 m, maximă – lacului sunt folosite în agricultură şi industrie (în 10-15 m (la nord de s. Zârneşti). Viteza cursului de apă – irigare, pescuit, hidroenergetică) [1, p. 151-163; 2, 0,4-0,6 m/sec., maximă – 1 m/sec. (lângă s. Criha- planşele hărţii]. na). Odinioară lunca, mai cu seamă în partea stângă În lunca râului Prut, în zona satelor Cobani, a râului, era acoperită cu numeroase lacuri, bălţi, ie- Balatina, Bisericani, Cuhneşti, Moara Domnească zere, heleşteie, care, în anii ’60 ai secolului trecut, (raionul Glodeni) şi Chetriş, Călineşti, Hânceşti, au fost desecate în scopul valorifi cării terenurilor Drujineni, Pruteni (raionul Făleşti), se afl ă Rezer- agricole. S-au mai păstrat lacuri şi bălţi în sectoare- vaţia ştiinţifi că „Pădurea Domnească”, înfi inţată în le de lângă satele Crihana Veche şi Manta şi, mai la anul 1993. sud, lacul Beleu, cel mai mare lac natural din lunca Rezervaţia, cu o suprafaţă de 6 032 ha, este uni- Prutului, lângă satele Văleni şi Slobozia Mare (ra- că prin biodiversitatea sa, prin relief, vegetaţie şi ionul Cahul). Lungimea lacului – 5 km, lăţimea – tipurile de sol. Menirea ei este de a proteja unele 2 km, suprafaţa – 6,3 km2, adâncimea – 0,5-1 m, dintre cele mai bătrâne păduri din lunca Prutului. volumul de apă – 8 mil. m3 [1, planşele hărţii]. Lunca se afl ă la o altitudine de 43-64 m deasupra Lacul Beleu face parte din Rezervaţia naturală nivelului mării. Înălţimile din preajmă ating cotele „Prutul de Jos”, creată la 23 aprilie 1991 în scopul de până la 200 m. Vegetaţia rezervaţiei constă din ocrotirii fl orei şi faunei din lac şi din lunca inun- desişuri de salcie, plop, stejar, ulm, frasin, tei şi din dabilă din împrejurime. Lacul ocupă 1/3 din întreg 148 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Filologie teritoriul rezervaţiei (628 ha). Restul teritoriului îl Numărul şi densitatea afl uenţilor depinde de ocupă pajiştile şi păduricile de luncă. În Beleu se structura geomorfologică a reliefului. Cu cât terenul întâlnesc peste 20 de specii de peşti: crapul, plă- unei zone este mai accidentat, străbătut de mai mul- tica, bibanul, şalăul, carasul, vaduviţa etc. Lacul te văi şi vâlcele, cu atât mai densă este reţeaua de reprezintă o relictă hidrografi că a mării Sarmaţiene, afl uenţi, aceştia fi ind, după dimensiunile de lungime având o vechime de câteva milenii. şi originea ataşării lor, de mai multe categorii, de Afl uenţii de stânga Prutului au lungimi diferi- gradul I, II, III etc. Exemple: te şi acumulează apele mai multor râuleţe, pâraie şi Prut Prut pârâiaşe, corespunzător numeric lungimii lor: Larga Sărata Căldăruşa – 30 km, 7 afl . (Bortoasa, Căşăria, Fantalul, Prosia, Sărăţica Glodeanca Valea Mare ş.a.), Vilia – 50 km, 9 afl . (Budăiul, Cer- Valea Sărăţicăi Noi Valea dintre Pâraie nila, Scurta, Ţarna ş.a.), Lopatnic – 57 km, 11 afl . Valea Viilor Odaia (Creţoaia, Humăriile, Iniştea, Rădiacul ş.a.), Raco- Debitul apelor curgătoare este în legătură direc- văţ – 70 km, 22 afl . (Bulhacul, Delniţa, Racovăţul tă cu clima şi cu relieful regiunii. Ca surse de ali- Sec, Valea Ocoalelor, Valea Pădurii ş.a.), Drabiştea mentare servesc apele provenite din ploi şi din topi- – 66 km, 27 afl . (Bătrânaca, Căprăria, Galbena, Gă- rea zăpezilor, precum şi cele din izvoare, dar într-o vanul, Odaia, Scapătul, Turia ş.a.), Ciuhur – 90 km, cantitate mult mai mică. De aceea, nivelul apelor 52 afl . (Budăiul, Ciriteiul, Ciuhureţul, Hârtopul, Ie- în râuri este mai ridicat primăvara, în timpul topi- zuţul, Ponoarele, Recea, Sărăturile ş.a.), Camenca rii zăpezilor şi a ploilor abundente, şi mai scăzut în – 100 km, 56 afl . (Adânca, Camencuţa, Căldăruşa, lunile de vară, când precipitaţiile atmosferice sunt Cumpăna, Fundoaia, Glodeanca, Iezurcanul, Oda- rare. Iarna toate râurile îngheaţă, excepţie făcând în ia, Posesia, Valea Morii, Valea Sălciilor ş.a.), Gârla unii ani Prutul, mai cu seamă pe cursul său inferior. Mare – 40 km, 15 afl . (Balta, Cânichiştile, Cernau- Pentru râul Prut au fost stabilite următoarele ca, Comăneasa, Sângera ş.a.), Brătuleanca – 25 km, cote ale apei deasupra nivelului mării, respectiv lân- 17 afl . (Călduroasa, Călugăra, Chetrişul, Dumbrava, gă localităţile din preajma: 109 m (Criva, Briceni), Şipotele ş.a.), Nârnova – 45 km, 32 afl . (Cartofăria, 100 m (Lipcani, Briceni), 90 m (Costeşti, Râşcani), Călimările, Dumbrăviţa, Focoaia, Saca, Râpa Soci- 50 m (Viişoara, Glodeni), 44 m (Pruteni, Făleşti), lor, Valea Frasinului, Vâscoaia ş.a.), Călmăţui – 35 35 m (Sculeni, Ungheni), 30 m (or. Ungheni), km, 17 afl . (Ciotcăria, Geamăna, Hârtopul, Lunca, 20 m (Leuşeni, Hânceşti), 15 m (or. Leova), 10 m Prisăcile, Rediul, Ruptura, Suhatul, Şesul ş.a.), Lă- (or. Cantemir), 7 m (or. Cahul), 4,5 m (Văleni, Ca- puşna – 75 km, 52 afl . (Baraghina, Bârlădeanca, hul), 3 m (Giurgiuleşti, Cahul). Căderea râului de la Bozăria, Căprăria, Cânichiştea, Cârjoaia, Chetrosul, izvoare până la vărsare e de aproximativ 1 997 m, Coşerul, Dezbrăcata, Driglea, Fundul Văii, Iarma- cea mai mare fi ind în reg. Cernăuţi (1 888 m), pe lâia, Mladinul Mare, Mârzoaia, Odobaşa, Popasca, teritoriul Republicii Moldova căderea scăzând pro- Şipotul, Valea Ulmului, Valea Velniţei ş.a.), Sărata – porţional cu aproape 50 m pe cursul superior şi me- 60 km, 50 afl . (Adânca, Călugăreanca, Căznita, Cio- diu şi, respectiv, pe cel inferior [2, planşele hărţii]. banca, Curătura, Drăgana, Duhanul, Geamboilâcul, Zona hidrografi că a Prutului este descrisă deta- Ghiormenea, Harbuzăria, Lupa, Saca, Sărăţica, Va- liat în sursele istorice, literare şi de specialitate: „Nu lea Lacului, Valea Morii, Valea Teiului ş.a.), Tigheci se poate afl a nicăieri în vreo altă ţară cât Moldova – 30 km, 5 afl . (Adânca, Găunoasa, Găuzoaia, Valea de mică, atâtea ape şi natura împodobită cu aseme- Băiuşului, Valea Harbuzăriei), Larga – 30 km, 5 afl . nea locuri minunate ca aici... (Prutul – n.n.) străbate (Ciubuclia, Coinduc, Valea Hărmanului ş.a.). întreaga Moldovă. Are apa cea mai uşoară şi mai Sunt de menţionat şi alte râuleţe, cu dimensiuni sănătoasă...” [D. Cantemir, 4, p. 16-17]. de longitudine mai mici şi cu mai puţini afl uenţi: „Apele acelea nesfârşite, care dominau pretu- Zelena (20 km), Medveja / Vidmeja (27 km), Bogda tindeni într-un ţinut întreg, alcătuiau o stăpânire a (15 km), Terebna (15 km), Valea Obrejei (14 km), necunoscutului şi a tainei. De la mistreţul ce dor- Pârâul Albineţului (26 km), Gârlişoara (15 km), mitează pe plăvie, de la lebedele şi pelicanii care Şoltoaia (30 km), Vladnic (35 km), Vladnic / Blad- înspumează noaptea întregul ghiolurilor până la po- nic / Vlamnic (25 km), Valea Soltăneştilor (15 km), poarele de păsărele, până la puzderia de peşti, până Valea Cânepei / Valea Rangului (10 km), Sârma la nesfârşitele miliarde de gângănii – toate trăiesc (26 km), Saca (4 km), Hălmagea (8 km), Frumoa- în apele acestea care au întins o bogată împărăţie, sa (12 km), Otmana (8 km), Recea (5 km), Tătarca care aduc nămol plin de hrană din munţii şi câmpiile (16 km). depărtării...” [M. Sadoveanu, 5, p. 38]. nr. 4 (35), decembrie 2014 - 149 Akademos

„Pe cursul superior, Prutul este un râu tipic de XVI-lea: Bujorul (1522), Camenca (1535), Căl- munte, iar în limitele Republicii Moldova el curge măţui (1533), Căpaţiroasa, afl uent al Săratei, Leo- mai liniştit, valea se lărgeşte simţitor, malurile sunt va (1503), Căţelul Sec, Cahul (1575), Cioara / Vo- înalte, sunt simetrice cu terasele bine pronunţate. ronova, Hânceşti (1522), Ciuhur (1513), Colacul, Râul formează mai multe meandre în lunca sa largă, Hânceşti (1522), Crăhana / Crihana, Cahul (1502), pe alocuri se ramifi că în braţe. Lunca râului, pe cur- Delia (1555), Drabişte (1560), Dubovăţul, afl uent al sul său inferior, parţial e înmlăştinită. Însă lucrările Camencii, Făleşti (1506), Frumoasa, Cahul (1502), de ameliorare efectuate aici în ultimele decenii au Frumuşiţa, Cahul (1502), Gârla Mare (1551), Gârla dus la dispariţia multor mlaştini, gârle, bălţi şi chiar Neagră / Neagra / Ciorna, Cahul (1543), Hlabnic, a unor lacuri” [N. Râmbu, M. Mâtcu, 6, p. 33]. Cahul (1502), Larga, Cahul (1548), Lăpuşna (1519), Pe malul stâng al Prutului sunt situate circa 150 Obreja, Ungheni (1569), Pârâul Grecului, afl uent al de localităţi basarabene, dintre care şi oraşele Lip- Tigheciului (1502), Pârâul Părului, în ţin. Tigheci cani, Ungheni, Leova, Cantemir, Cahul. Peste râul (1591), Pruteţul, Cahul (1520), Prut (1503), Rezi- Prut au fost construite mai multe poduri feroviare na / Răzina, Ungheni (1502), Sărata, Leova (1503), şi rutiere, iar la vărsarea lui în Dunăre se afl ă acum, Sărata, Ungheni (1551), Socii, afl uent al Nârnovei, recent construit, Terminalul de la Giurgiuleşti. În Hânceşti (1533), Saca / Şovăţul / Suhovăţul (1598), unele zone, pe parcursul râului, au luat fi inţă câteva Şoltoaia (1584), Şoltoiţa, afl uent al Şoltoaiei, Făleşti centre piscicole şi gospodării mari pomicole şi viti- (1584), Terebna / Terebne (1528), Trestinul, Nispo- cole, cu sisteme proprii de irigare. reni (1507), Tigheci / Chigheci (1508), Velişoaia, Prutul ca entitate hidrografi că are aceeaşi ve- Hânceşti (1565), Vidra, gârlă, Cahul (1543), Vilia chime ca şi Dunărea, Nistrul, Răutul, Bâcul, Co- (1503), Zancea, Cahul (1502). gâlnicul etc., datând din perioada Cuaternară a erei Cele mai reprezentative hidronime atestate în Cainozoice (2-3 milioane de ani în urmă). S-a for- documentele din sec. al XVII-lea: Bălacea, gârlă, mat odată cu retragerea spre sud a apelor marine rn. Cahul (1609), Camenca, Făleşti (1617), Călmă- către actuala cuvetă a Mării Negre. Cum se va fi ţui (1606), Ciuhur (1601), Delia (1642), Drabişte numit iniţial râul e greu de spus. Se presupune că (1603), Gârla Mare (1622), Gârla Neagră, Ca- actuala denumire ar reprezenta un cuvânt din limba hul (1606), Larga, Cahul (1604), Lăpuşna (1616), preindo-europenilor. Documentar hidronimul apare Medveja / Medvedia / Medvidca / Vidmeja (1604), menţionat cu formele: Puretos (Herodot, 484-425 Nârnova (1617), Prut (1603), Racovăţ (1610), Ra- î. Hr.), Porat (Constantin Porphyrogenetul, 905-959 covăţul Sec (1603), Sărata, Ungheni (1613), Săra- d. Hr.). Sciţii l-ar fi numit Porata, grecii Pyretos ta, Leova (1609), Şovăţul (1605), Terebna (1617), (Puretos), slavii vechi Prut. Versiunile etimologice Tigheci (1609), Vidra, gârlă, Cahul (1606), Vilia cunoscute până acum rămân, deocamdată, contro- (1604), Vladnic, Ungheni (1629), Vladnic / Vlamnic versate şi insufi cient de motivate: scit. port „vad”, (1669), Zelena (1605) ş.a. gr. pyretos „zbuciumat”, iran. (avest.) prut „loc de După cum se poate observa, hidronimele atesta- trecere”. Un radical geto-dacic *proth „râu; pârâu” te în sec. XV-XVI apar menţionate, fără prea mari sau preindo-european *p(r)t- (*p(l)t-) „(râu) plin, modifi cări de formă, şi în sec. al XVII-lea, ceea ce e larg” e de presupus la baza acestui hidronim [cf. o dovadă a unui sistem hidronimic deja format, con- C. Poghirc, 7, p. 358; Gh. Ivănescu, 8, p. 742; V. solidat. Afl uenţii atestaţi în sec. al XVII-lea şi în cei Frăţilă, 9, p. 31-32]. următori (XVIII-XIX) reprezintă obiecte hidrogra- Preistorice ca obiecte hidrografi ce sunt şi afl u- fi ce în fond minore: Pănoasa (1602), Pârâul Morii enţii Prutului. Documentar însă ei apar menţionaţi (1618), Strâmba (1605), Bulboaca (1761), Salcia în documentele istorice medievale. Hidronime ates- (1761), Valea Socilor (1778), Valea Lacului (1794), tate în sec. al XV-lea: Andrieş / Andruşa, rn. Cahul Valea Rusului (1740), Văiuga (1795) ş.a. (1459), Bujorul (1482), Ciuhur (1479), Hlabnic Particularităţile fi zico-geografi ce şi naturale ale / Vladnic (1490), Larga, Cahul (1469), Lăpuşna terenului, proprietăţile apei şi solului, modul de viaţă (1430), Lucovăţ, probabil afl uent al Tigheciului al oamenilor, ocupaţiile şi îndeletnicirile lor, princi- (1452), Nârnova (1425), Obreja (1497), Racovăţ palele evenimente, fapte şi întâmplări din trecut sunt (1429), Sărata, Ungheni (1434), Sărata, Leova factori care au favorizat apariţia diverselor categorii (1406), Suha / Şovăţul / Suhovăţul (1429), Teliţa, de nume topice. Hidronimele istorice şi actuale, ma- afl uent al Deliei (1443), Terebna / Terebne (1420), jore şi minore, sunt în majoritatea lor de origine ro- Valea Mare, Ungheni (1446), Vilia / Ville (1422). mânească (90%). Aceste denumiri au fost create pe Mai numeroase sunt menţiunile din sec. al baza lexicului şi a mijloacelor derivative ale limbii 150 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Filologie române. Cu valoare onimică în hidronimia româ- teristici, însuşiri) ale obiectelor desemnate (poziţia, nească apar adesea cuvintele şi termenii obişnuiţi din dimensiunile, forma, culoarea, direcţia, colectivita- lexicul comun, apelativele de largă circulaţie: bahnă, tea de fi inţe, obiecte, materii, apartenenţa, vechimea baltă, bulboacă, bulboană, bulhac, cişmea, gârlă, etc.): Balta dinspre Antoneşti, Budăiul Mare, Fân- iaz, izvor, lac, pârâu, puhoi, râu, şipot, vale etc. tâna din Câmp, Gârla Mare, Iazul din Sus, Lacul Hidronime au devenit nu numai cuvintele şi ter- cu Rogoz, Pârâul de pe Vale, Racovăţul Sec, Râpa menii cunoscuţi de toţi vorbitorii, ci şi entopicele, de la Plop, Râpa Stâncilor, Şipotul din Jos, Valea apelativele topice din lexicul dialectal, regional, lo- Adâncă, Valea Casapului, Valea Fântânilor, Valea cal: adăpoi „loc de adăpat vitele la malul unei ape”; Grădinilor, Valea Mare, Valea Mocanului, Valea barc „lac”, „baltă”, „luncă inundabilă”; bulbuc „iz- Pădurii, Valea Sălciilor, Valea Socilor, Valea Velni- vor”; cadeapă „cascadă”; chiştelniţă „loc cu multe ţei, Valea Viilor etc. În cazul hidronimelor, apelati- izvoare”, „loc băltos, mlăştinos, noroios”; clocotici vele gârlă, râpă şi vale sunt utilizate, de obicei, cu „izvor puternic”; duruitoare (huruitoare, dzurui- semnifi caţia „pârâu”, reprezentând deci sinonimele toare) „cascadă”; ghiol „lac”; izbuc „izvor”; japcă termenului respectiv (pârâu). (japce, japşă) „baltă mică”, „lac”, „gârlă”; moci- Toponimia pruto-nistreană include şi nume to- ră (mociură) „apă stătătoare plină cu noroi”, „loc pice de altă origine, preluate de la populaţiile con- mlăştinos”; odmăt „vârtej de apă; volbură, vâltoa- locuitoare (slavi, turanici). Hidronimele slave pre- re”; plângău „izvor”, „mică apă curgătoare; pârâ- zintă fenomene fonetice caracteristice idiomurilor iaş”; pruteţ „afl uent al Prutului”, „lac mic în lunca slave orientale: plenisonia (-oro-, -olo-, -ere-, -ele-, Prutului”; rovină (rojină) „mlaştină, mocirlă”, „băl- -elo- în loc de -ra-, -la-, -re-, -le-), u în loc de õ toacă”; zăcătoare „apă stătută”, „mlaştină” etc. (on) şi în/îm, h în loc de g ş.a. Tratamentul pleni- Cuvintele etimoane, devenite hidronime, rămân soniei (Soloneţ, Voroncău, Zolotaia), transformarea adesea intacte din punctul de vedere al formei: Bal- lui õ în u (Dubău, Dubovaia) sunt specifi ce lim- ta, Budăiul, Bulhacul, Coşerul, Cumpăna, Găvanul, bilor rusă şi ucraineană, trecerea lui g în h (Hnila, Gârla, Hârtopul, Lacul, Lunca, Odaia, Prisaca, Hlinaia, Hulboca) fi ind un fonetism propriu limbii Rediul, Suhatul, Şesul, Ţarna etc. Aceste nume de- ucrainene. Aceste denumiri apar, de regulă, în zo- semnează obiectul hidrografi c respectiv sau un alt nele de infl uenţă est-slavă şi nu sunt mai vechi de obiect cu care se afl ă într-un anumit raport (de con- sec. X-XII, perioada de când datează fenomenele tiguitate, de vecinătate etc.). fonetice respective. Aria toponimelor slave vechi Unele hidronime reprezintă formaţii onimice cu (sud-slave) include Câmpia Română şi teritoriile diverse sufi xe (-ac,-an/-ancă, -aş/-eş, -ărie/-erie, din vestul Carpaţilor Orientali. Să se compare: Bre- -iş, -işte, -iţă, -oaie, -uş, -uţ etc.): Alboaia, Bozăria, zova (Breazova), Slanic (Slănic), Zlatna, Dâmbova, Buhnăriile, Căldăruşa, Căprăria, Cânepiştea, Ciot- Dâmboviţa, Glâmboca, Zagra. căria, Curpenişul, Dumbrăviţa, Fântâniţa, Funda- Multe dintre hidronimele slave reprezintă la cul, Gârlişoara, Glodeanca, Humăria, Iniştea, Ie- origine apelative topice de factură hidrografi că: zuţul, Izvoraşul, Lupăria, Târliştea, Urzicuşul etc. Beleu < rus. белое озеро „lacul alb”, Camenca < Semnifi caţia lor de origine este diferită, multe dintre rus. каменка, ucr. камiнка „cu (de) piatră”, „pie- ele exprimând diminutivitatea, colectivitatea (de fi - troasă”, Copanca < rus., ucr. копанка „groapă săpa- inţe, obiecte, materii), originea locală etc. tă pentru a strânge apă; iezuţ”, „fântâniţă”, Criniţa O categorie aparte constituie califi cativele, for- < ucr. криница „fântână”, Crivaia < rus. кривая maţiile adjectivale, cu sufi xe şi fără sufi xe, care in- балка „valea strâmbă”, Cruglaia (Crugla, Cruhla) dică particularităţile hidroobiectelor, însuşirile, ca- < rus. круглая балка „valea rotundă”, Hnilaia (Hni- lităţile lor proprii: Adânca, Bortoasa, Călduroasa, la) < rus. гнилая, ucr. гнила (rostit хнила) „putre- Căznita, Cârnita, Chetrosul, Galbena, Găunoasa, dă”, Machitra < rus. макитра, ucr. макiтра „stra- Ferbintea, Frumoasa, Larga, Lata, Lunga, Neagra, chină”, „marcoteţ”, cu sensul onimic „vale adâncă, Putreda, Recea, Saca, Sărata, Schinoasa, Scurta, de formă rotundă”, Stav < ucr. став „heleşteu”, Urâta etc. „iaz”, Stavoc < ucr. ставок „iezuţ”, Studeneţul < Hidronimele compuse constau, de obicei, din rus. студенец, ucr. студенець „izvor”, Zelena < două substantive, unul în nominativ şi altul în ge- ucr. зелена „verde” etc. Din cuprinsul bazinului nitiv sau acuzativ (precedat de prepoziţii), dintr-un hidrografi c al Prutului fac parte şi unele hidronime substantiv şi un adjectiv sau o altă parte de vorbire slave majore, care impun interpretări etimologice cu valoare de adjectiv (participiu, pronume posesiv speciale: Drabiştea, Lăpuşna, Lopatnic, Medveja, etc.), formaţiile redând diverse particularităţi (carac- Nârnova, Terebna, Ustia ş.a. nr. 4 (35), decembrie 2014 - 151 Akademos

Arealul hidronimic al Prutului include şi câte- sociologie etc. Căci, după cum remarcă acad. Ior- va denumiri de râuri şi râuleţe de origine turcică: gu Iordan, „toponimia poate fi socotită drept istoria Călmăţui < kalma su „apă rămasă”, cu sensul oni- nescrisă a unui popor, o adevărată arhivă, unde se mic „râu care seacă”, Ciuhur < çühur/çügur/çükur păstrează amintirea atâtor evenimente, întâmplări şi „râpă”, „râu într-o vale adâncă”, Coinduc (comp. fapte, mai mult ori mai puţin vechi şi importante, care alonimul râului Cogâlnic – Cunduc), Delia (deo- s-au petrecut de-a lungul timpurilor şi au impresionat camdată, fără etimologie sigură), Sasâghiol < saz într-un chip oarecare sufl etul popular” [10, p. 2]. göl „lac cu stuf”, „stufărie”, Taşlâc < taşlyk „loc cu Bibliografi e pietre”, „loc pietros”. Hidronimele Călmăţui, Ciu- 1. Cazacu V., Mihăilescu C., Bejenaru G., Gâlcă G. hur şi Delia dispun de atestări documentare vechi, Resursele acvatice ale Republicii Moldova. Apele de ele fi ind rămase de pe urma cumanilor şi peceneji- suprafaţă. Chişinău: ÎEP Ştiinţa, 2010. lor (sec. IX-XI), ulterior aceştia asimilaţi de popu- 2. Topografi ceskaia karta Moldavii. Gheografi ces- laţia băştinaşă. Sasâghiol, Taşlâc ş.a. sunt denumiri koe opisanie. Moscova, 1981. relativ noi, preluate de la tătarii nogaici care au lo- 3. Râmbu N. Geografi a fi zică a Republicii Moldova. cuit în Bugeac timp de câteva secole (XVI-XVIII). Chişinău, 2001. E posibil ca în cazul unor hidronime alogene (slave 4. Cantemir D. Descrierea Moldovei. Chişinău, sau turanice) să avem a face cu traduceri după denu- 1992. mirile vechi româneşti, ca în exemplele deja menţi- 5. Sadoveanu M. Nuvele şi povestiri. Iaşi, 1998. 6. Râmbu N., Mâtcu M. Geografi a Republicii Mol- onate: Cioara > Vorona, Neagra > Ciorna, Roşu > dova. Chişinău, 1996. Cervlenoe, Saca > Suha, Suhovăţ. 7. Istoria limbii române. Bucureşti, vol. II, 1969. Studiul toponimiei, inclusiv investigaţiile hidro- 8. Ivănescu Gh. Istoria limbii române. Iaşi, 1980. nimiei, prezintă un viu interes ştiinţifi c, oferind ma- 9. Frăţilă V. Studii de toponimie şi dialectologie. Ti- teriale de preţ şi servind ca surse sigure de informare mişoara, 2002. şi documentare pentru cele mai diferite domenii de 10. Iordan I. Toponimia românească. Bucureşti, cercetare: lingvistică, geografi e, istorie, etnologie, 1963.

Mihail Petric. Toamna în Moldova, u/p, 106 × 175 cm, 1960. Din colecțiile MNAM

152 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Filologie

LEONIDA LARI: actualiza în forma lui istovită, dar pentru a-l re- trăi în raza celor ce se mai pot intui în palimpsest, VOCEA IMNICĂ A POEZIEI în ecourile lui dintre rânduri – acele ecouri, când poezia „cântul” era una cu viaţa, natura, universul. Dr. hab. Timofei ROȘCA Aceste refl ecţii ne-au parvenit la relectura unui ciclu de Imnuri din volumul Anul 1989 (Leonida Lari. Institutul de Filologie Anul 1989. Chișinău: Editura HYPERION, 1990). Se intuieşte o practică orfi că, o identitate eterică LEONIDA LARI, THE PAEAN VOICE OF THE a unui timp trăit. Poeta nu preia aventura parabolică, POETRY „eroică”, aşa cum a ajuns la noi Iliada sau, mai cu Summary. After going past the enigmas of the seamă, Odiseea, dar ne exaltă într-un pretimp, adică worlds beyond the horizon of airy visions, L. Lari în timpul orfi c propriu-zis, sau, mai exact spus, în returns to her own creation consciousness. Not as conştiinţa orfi că însăşi. Ea poate fi reconstituită in a poetics ars, as per the traditional order of the doar de un spirit de creaţie, înzestrat cu vocaţia unei confessions of faith. The author of „hymns” carries out an unwonted lyrical study, in which the Orpheus fantezii reabilitare, care îşi controlează, totodată, spirit is revealed in a few metamorphic situations, propriul puls al zămislirii. according to the compositional order of the paean L. Lari nu face excepţie în acest sens. Poate cycle, which is included in the volume of poems mai mult ca la alte spirite înzestrate din generaţia „Year 1989”: genesis, birth, love, lust for absolute, sa, o caracterizează un fel de fanatism, în sensul self-knowledge, etc. In this context, the author reveals bun al cuvântului, căci mai rar întâlnim o atare the art of expression, the distinct voice of the self: consacrare în propria conştiinţă de creaţie, unde/ through the cosmogonic fabulosity, the intellectual când stranietatea face corp comun cu luciditatea. intuition, the vocation of transcending etc.. Transcendem în conştiinţa de creaţie a poetei ca Keywords: Orpheus, creation consciousness, într-un mit renăscut, epurat, ferit de artifi cialităţi şi transcendence, fantasy, spontaneity. ostentaţii, ca într-o biografi e sau poveste de dragoste Rezumat. După atâtea transcenderi în enigmele nevinovată, şi, ceea ce nu e mai puţin important, lumilor de dincolo de orizontul fantasmelor, ne surprindem coparticipanţi sau concreatori, şi L. Lari revine la propria conştiinţă de creaţie. Nu nu doar ai mitului, ci ai timpului mitic. El, timpul ca într-o ars poetica, aşa cum se procedează în mitic, transpare, în acţiuni şi întâmplări, însă nu ordinea tradiţională a confesiunilor de credinţă. „istoricizate”, legate de timpul pragmatic, ca în Autoarea „imnurilor” întreprinde în stilul bine cunoscut un insolit studiu liric, în care spiritul orfi c alte cicluri din volumul Anul 1989, dar ca fi or, ca este surprins în câteva ipostaze metamorfotice, idealitate, ca valoare a timpului şi a spiritului de conform ordinii compoziţionale a ciclului imnic creaţie, el ca şi cum regăsindu-se, ca în inocenţă: inclus în volumul de poezii Anul 1989: geneză, „… Când fericiţi, ne scăldăm în eterice valuri, / naştere, iubire, sete de absolut, autocunoaştere etc. Prunci fără griji, în divină plutire lăsaţi, / Cum În direcţia acestor obiective autoarea îşi etalează, luminam pe-acele – aburoase întinderi, / Pline de totodată, arta exprimării, vocea distinctă a eului: prin aripi. O, lumea acea-naripată / Ce ne visa cu senină fantasticul cosmogonic, intuiţia intelectuală, vocaţia răbdare obrazul, / Ce ne-adâncea mângâioase transcenderii etc. priviri, / N-am s-o mai uit… De la ea mi-a rămas că Cuvinte-cheie: orfi c, conştiinţă de creaţie, visarea / Poate rodi nu-atât aerul, apa, ţărâna, / Ci şi transcendere, fantezie, spontaneitate. un om – o idee perfectă de-a fi ” (Imnul întâi). În expresia timpului orfi c „visările se văd”, Mistuită lăuntric de focul căutărilor şi al timpul „începe” sau coincide cu „vântul”; lacul cunoaşterii, dar niciodată secătuită, L. Lari „gândeşte”. Însuşi cuvântul la L. Lari presupune (la 26 octombrie a. c. ar fi împlinit 65 de ani) cum, ecuaţia: „cu+vântul”. Intuiţia poetei îmbină o de regulă, se întâmplă la veritabilele fi ri vizionare, anatomie sinestezic a unui imaginar: „umbrele nu putea să nu intervină asupra propriului cuget de sunt dulci”, „amiezile tremură în aer”, „sunetele” creaţie, adică să cunoască lecţia „învăţării de a muri” se confundă cu „suspinele”, „şoapte, cuvinte” în cântec. Este, de fapt, taina de sine sau în sine a „se-ncheagă în neştire”. Poeta „retrăieşte stările harului, şi poeta nu-i poate găsi „fi rul Ariadnei” începutului”, cum declară ea însăşi în eseul decât în mit. Dar dacă acesta a fost ros de antici, ca Semănarea apelor din alt volum de poeme, intitulat zimţii irmilicului de către zarafi ? Ce-i rămâne poetei Inorogul (2013). decât să ia fi rul mitului de la capăt? Nu pentru a-l Toate câte se întâmplă în cadrul timpului orfi c nr. 4 (35), decembrie 2014 - 153 Akademos sunt, de fapt, codurile, prin care se prefi gurează de zi neobositul lor sufl et descarcă / Înstăpânindu- conturul valorii poetice, atins de raza divină: le ochi, şi ureche, şi glas”. Insolitul şi voinţa sunt „Veniră-ntâi sunete vagi şi suspine, / Un fel de plâns alţi doi catalizatori care întreţin viaţa inspiraţiei: „E chinuit al durerii de-a naşte, / Apoi chiar şoapte, o nebunie aparte aceasta, iubito, / E ca o foame de cuvinte de nedesluşit, / Ce lunecau, se-urmăreau, noi şi tot noi constelaţii, / Şi ţi se pare că tot ce-ai se-nchegau în neştire, / Până la fraze întregi…”. trăit şi-ai făcut / Încă nu-ţi dă nici un drept ca să mori Numai gândul că ar putea pierde această stare de neafl ând / Încă ceva. Şi aşa se întâmplă, aşa” (Imnul levitaţie, lasă în sufl etul poetei o prăpastie ameţitoare, al doilea). egală cu moartea. Catalizatorul permanentizării Aşa cum am văzut, L. Lari deseori apelează la stării de graţie este iubirea orfi că „până la capăt”, simbolul „vântului”. El este motivul-pivot, limită în ceea ce înseamnă contopirea cu „elementele” creaţia sa şi apare sub diferite sensuri şi semnifi caţii. lumii în schimbare, adică articularea lor vitală cu Pornind de la analogia cu fenomenul naturistic, vibraţiile sufl etului, când lumea şi natura ascultă imprevizibil, apelând la proprietăţile lui sugestive, de vocea harului. Adresându-se aceleiaşi Euridice, poeta frecventează spaţii neacoperite încă de veghea personajul liric al „imnului” – alter ego al Orfeului spiritului artistic. mitic, vociferează: „Vino să-ţi cânt până harfa Într-un fel aparte, vântul poate semnifi ca, sloboade-va frunze, / Până copacii pleca-îşi-vor pe uneori, însăşi inspiraţia, starea de vis, levitaţia, umeri de-a valma, / Şi vietăţile codrului cercuri de adică deschiderea supapelor, a capacităţilor pază/ Sta-vor în jur, iară pietrele-n dans vor porni”. creatoare, când prin tunelul viziunii şi al fanteziei Aşa cum lăutarul îşi îngână dorul pe strunele lăutei, înaintează însuşi gândul în deplina lui libertate, şi tot astfel eul orfi c din poezia L. Lari îşi potoleşte poeta are sentimentul demiurgic al re-creării lumii, starea de graţie pe coardele elementelor lumii. Nu sau al unei lumi noi, esenţializate. Ea se asociază întâlneam la Gr. Vieru un exemplu similar în Harpa, cu naşterea, în general, cum afl ăm din Imnul al unde personajul liric îşi zice cântul acestei lumi pe treilea al ciclului: „Am să vă cânt despre chipul cele trei strune: „coarda poamei”, „fi r din părul / cum toate apar / Ca din senin, dintr-o boare mamei” şi una de „şarpe”? uşoară, din sufl ul / Vântului blând ce aduce tăcute Graţie unei fantezii de o spontaneitate creatoare seminţe / Peste pământ. Începutul e-aşa nevăzut, rară, asistăm la o biografi e de creaţie orfi că, la / Încât văzutul drept începător ni se pare”. Poezia geneza vocaţiei şi a destinului purtătorului ei. Ea se avântă într-o viziune a genezei imprevizibilului, apare pe fundalul unei dureri pătimaşe, provocate căci ce însemnează: „cum toate apar din senin”? de acelaşi fi or al iubirii, ca şi în Odă (în metru antic) Poeta o explică, tot la modul insolit, ezoteric, prin de M. Eminescu. Deosebim astfel o dublă prezenţă formule cvasimetafi zice de tipul: „boare uşoară din a orfi smului: una ca zbucium creator al cântăreţului, sufl etul vântului blând ce aduce tăcute seminţe”, care a „străbătut” mai multe „forme vremelnice”, adică prin fenomenul spontaneităţii şi al hazardului alta ca vis, ca vocaţie, „ieşită” din „murii propriului îngăduitor şi reproducător. Tot eul reconfortant al castel”, „somn al sorbirii de vis / În care, blând, mă „imnurilor” vorbeşte despre asiduitatea pământului va scoate din coaja mea mama, / Mândra zeiţă ce pe care locuim cu toţii şi care „Sarcina-şi duce cu o cântul la harpă-mi dădu. Scos eu voi fi ca sămânţa necurmată răbdare / Pân’ izbucneşte în plante şi în din fruct”. vietăţi. / Nimfe, driade, undine – ciudate-mpletiri Există, evident, o concordanţă între starea „sorbirii / Ale stihiilor prind să se cearnă prin aer, / Se de vis”, deci, a chemării sau a vocaţiei, şi „inima”, ca aciuează în arbori, izvoare şi fl ori”. Mai mult decât simţire, care „va bate-n adânc, nevăzut” – o structură atâta: fi ecare element al „creşterii” îşi iscă din sine a orfi cului, îmbinând cele două focare energetice ale strategia sa ca o lege a fi rii: „Nu bănuirăţi că până creativităţii, ale continuei „plecări”. Se modelează, în şi fl oarea smerită / Este atentă la tot ce se-ntâmplă fond, esenţa aventurii neoromantice – o dominantă a în preajma-i / Şi astfel deprinde câte ceva de la cele întregii creaţii a L. Lari. Ea se proiectează, cum am / Ce-s mişcătoare şi-ascunde isteaţă-n seminţe”. văzut, între cele două dimensiuni: dorul de „ducă” Pe exemplul fi rii naturii poeta ne conduce şi setea de absolut: „Da, dispăream într-o taină, metodic spre legea sau spre principiul suprem al iubito, de unde / Se-ntorc puţini, şi întorşi iar au dor procreaţiei: iubirea, care deţine în sine germenele de plecare / Şi-asemenea celor ce-n lume abia s-au frumosului, al armoniei. Spune poeta: „Frumuseţea născut / Vederea-n sine spre ceea ce-afl at-au li-i dusă. nu are / Vreo datorie, decât să placă şi-atât. / Şi doar / Cum să se lase supuşi de-arătări trecătoare, / Când iubind se răpeşte ea însăşi pe sine, / Căci dăruire-i un surâs al eternului stăruie-n ei, / Când amintiri zi iubirea şi lumea-i un dar”. 154 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Filologie

Ideea principiului universal al iubirii, apreciat de zbor în metafi zic, o daimonizare a cugetului, o la modul axial încă de M. Eminescu, îşi afl ă aici excelare extatică: „Pare închis. Întru tot, fără ochi adâncire în solul altei idei – a valorii şi regenerării şi urechi / Pare răpit de acum pe vecie din lume”. omenescului. Aceasta din urmă se datoreşte Fără suspinul de cântec al „aedului”, sugerează tuturor elementelor lumii. Omul ar fi , în acest repetat poeta, lumea lucrurilor şi a fenomenelor sens, o expresie a organicităţii, un triumf al lumii rămâne săracă. Numai atinsă de fl acăra „dulcelui lucrurilor şi al fenomenelor care-i recunosc obârşia foc” al suspinului orfi c lumea îşi certifi că nobleţea, şi excelenţa: „Aţi observat cum îl caută toate pe îşi justifi că esenţialitatea ei fi inţială. om?... / De prin hăţiş, de prin crengi, de prin ierbi, Autoarea ciclului ne oferă până şi o confesiune de pe ape / Zeci, mii de ochi, cu mirare-ncântare şi a lui Orfeu însuşi. Ea poate fi înţeleasă şi ca o teamă / Îl urmăresc, şi-l ţintesc, şi-l iubesc dintr-un profesiune de credinţă a L. Lari, care ne vorbeşte dat / Izvorâtor din adâncuri, de la obârşie, / Şi cum de ocrotirea tainei şi a gândului în expresia cea e el, neînţelesul, a fi o râvnesc. / Până la urmă, vezi mai metafi ziciantă a sensului, de vreme ce, tot ea, bine, orice-alcătuire, / Deşi supusă şi-adesea rănită deschide dialogul cu însăşi fi rea existenţei şi ne de om. / Totuşi ca omul se vrea”. oferă pe această cale, structura organicităţii fi inţiale: În afara timpului artistic, adică atunci când „Sunt vinovat, trebuia să alung orice teamă, nu-şi găsesc loc în imanenţa harului poetic, deci / Pentru că-n toate se face-o zidire în taină / Şi, nu-şi afl ă determinare esenţială lucrurile, elementele necrezând, s-ar putea să striveşti fără voie / Vreo lumii rămân nule; numai prin abilităţile mentale, vietate sau fl oare a gândului nostru, / Şi, necrezând, prin sensibilitate şi printr-o trăire disciplinată ele s-ar putea să înăbuşi sufl area / Vreunei făpturi ce îşi legitimează adevărata valoare. Aşadar, spiritul se-ntoarce uimită în sânge. / Toţi ne zidim şi zidim. de creaţie are „dubla intenţie” şi datorie, totodată: Aşadar, tuturor / Ne aparţinem şi ne aparţine ce îşi asigură propriul prestigiu, dar şi răspunderea este”. „Tânga” după „cea de altă dată”, adică după de toate câte se iscă în jur şi „bat la poarta vieţii”, „dulcele foc” al iubirii, ne oferă alt prilej de a ne deci a recunoaşterii. Care ar fi condiţia de vârf a apropia de intuiţiile şi luciditatea eului, privind fi rea spiritului poetic pentru a le împăca pe toate şi pe existenţei, în general, pierderile şi recuperările ei, sine însuşi, totodată? – iată întrebarea ce preocupă mai cu seamă în încordările maxime ale aceluiaşi pe marii întârziaţi. Cât priveşte spiritul de creaţie eu: „Sunt vinovat. Am pierdut-o şi ce să-ţi cer, din poezia L. Lari, acesta rămâne cu râvna şi cu fi re, / Ce îmi poţi da, ce poţi da tu, naivo, acelui / tânga – râvna de a atinge „starea de aur” şi tânga, Care-ar putea născător ca să-ţi fi e. Nimic. Fulgerul întrucât acea „stare de aur” veşnic se amână, ca o zeului, inima mea a străpuns-o. / Ochii închid şi caznă orfi că predestinată şi care se cere răzbunată, văd gânduri venind înspre frunte… / E-o oglindă a în sens catarsiac. sinelui nostru…”. Asistăm la o încercare metafi zică S-a văzut că poezia L. Lari se remarcă printr-o de a pătrunde în enigmele sinelui sau a „mine”-lui mare sete de absolut. Absolutul trebuie înţeles atât în în sens eminescian. direcţia stăpânirii „Totului”, ca la L. Blaga, cât şi în Cântecul orfi c ar fi , aşadar, o verifi care a sensul îmblânzirii tainei de sine a eului, în accepţia existenţei organice cu formele ei desăvârşite, cu orfi că a cuvântului. Este, de fapt, axa celui de-al „înfăţişarea ce-avem”, inclusiv în formele verbale, „patrulea imn”, inclus în ciclu. Capitolul, se impune „îndărătul aleselor vorbe”. Cântecul „arde” cu ca un microstudiu mitic cu incitante variaţiuni fl acăra lui până şi viclenia „zâmbetului”, seducător metafi zice, după care, în fi nal, se confi gurează al dragostei. În sfârşit, cântecul orfi c presupune profi lul sufl etului orfi c însuşi cu multiple însemne neutralizarea de noi înşine, eliminarea de surplusul enigmatice, nedescoperite încă. afecţiunii şi orientarea către „vântul de spirit”. Ca şi în Sufl etul satului blagian, L. Lari De fapt, aceasta şi este menirea Orfeului, prin îmbină analogia cu mitul; simbolul cu magia. În aceasta îşi recuperează existenţa şi prestigiul: consecinţă, sesizăm o fascinaţie a insolitului, care, „Astfel, la ceasul de vamă ce seamă să dau / Ce- parcă, irizează în „Tot”, în absolut. „Cine-i acest ar mai rămâne, ce poate rămâne-vecie?..”. Prin călător…?” – întreabă poeta. Şi tot ea răspunde la cântecul său, acelaşi Orfeu deconspiră eternitatea, modul „părelnic”, inexprimabil, in-fi nit: este cel „vecia”, care nu poate fi concepută ca un timp în ce conştientizează, dă raţiune şi sens Universului, sine, ci doar ca un timp în „ardere”, apreciat doar timpului etern. A părea înseamnă, aşa cum spunea la nivelul „vântului de spirit”, fel de a defi ni ieşirea M. Scarlat referitor la poezia de început a lui eului din sine, adică a prefi gura supraeul, deci o L. Blaga, o „neîncredere în simţuri”, o dispoziţie probă de a atinge sublimul. nr. 4 (35), decembrie 2014 - 155 Akademos

„Imnul” „sfârşeşte”, ispititor, în cheia parado- te cu chiote lungi / S-au repezit înspre el în bucăţi xului şi a sarcasmului totodată. O asemenea voce a sfârtecându-l”. poeziei, cu adevărat imnică, merită atenţie şi susţi- Se iscă fi reasca întrebare: care ar fi cauza unei nere, în primul rând din partea oamenilor de creaţie, astfel de atitudini furibunde? E vorba, evident, şi ca o datorie a confraţilor de breaslă, uniţi în ideea de o criză orfi că, dictată de factori externi. Oricum, prosperării poeziei însăşi, ca un exemplu de nobleţe nu poate fi oprit cântecul, chiar dacă „gura e stri- şi înaltă cultură. Cocorului care vâsleşte în frunte şi vită”: „Gura lui, însă, vorbea şi vorbea, şi vorbea taie aerul nemărginirii, i se rezervă, periodic, locul / Stranii cuvinte de-o oraculară putere: „Ce-ar mai întremării în spaţiul liber, asigurat de şuvoiul stolu- rămâne – o vecie? – / Poate doar cântul acesta de lui afl at în zbor. Cât de tristă este încălcarea aces- nerepetat / Care ţâşneşte în sus dintr-o gură strivi- tei legi a fi rii sau a datinii orfi ce, cu atât mai mult tă…”. Sunt ultimele gânduri ale eului poetic, ajuns tentativa de a le suprima. În imaginaţia poetei un la limita însingurării. Ea poate fi înţeleasă şi ca o asemenea act este văzut ca un spectacol lugubru cu stare de compătimire în raport cu spiritele rătăcite, bacante drogate: „nu dovedi să sfârşească / Cântecul dar şi ca o apreciere a veciei care fără „cântec” său…, şi-o ploaie de pietre / L-a potopit, şi bacan- este nulă.

Mihail Petric. Primăvară (Nostalgie), u/p, 60 × 80 cm, 1968. Din colecțiile MNAM

156 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Artă

PRIMUL MESAGER AL CÂNTECULUI POPULAR ÎN PERIOADA POSTBELICĂ

Dr. Vasile CHISELIŢĂ Institutul Patrimoniului Cultural

Comemorăm în acest an un centenar de la naş- terea Tamarei Ciobanu (1914-1990), exponentă de vază a culturii din Republica Moldova, Artistă a Poporului, mesager al valorilor noastre spirituale pe toate meridianele lumii, talentat profesor universitar, preşedintă a Societăţii Muzical-Corale din RSSM, membră a Uniunii Muzicienilor din Republica Mol- dova, organizator şi animator al vieţii culturale, pro- motoare şi îndrumătoare a tinerelor talente, decorată Tamara CIOBANU (22.11.1914 – 23.10.1990) cu numeroase distincţii guvernamentale, prima in- nal, de dirijorul Pavel Bacinin, încă de pe băncile terpretă profesionistă a cântecului popular în perioa- studenţiei, o onorează generos pe parcursul anilor da postbelică, sufl et generos şi nobil. Tamara Ciobanu (nume alternativ: Ceban) 1945-1951. Această împrejurare a ajutat-o să se de- s-a născut la 22 noiembrie 1914, în satul Berez- cidă ferm în privinţa carierei artistice de urmat. Pre- logi, jud. Orhei, în familia lui Savelie şi Alexandra destinaţia ei s-a dovedit a fi anume cântecul popular. Taratanschi, care în anul 1922 se stabileşte cu tra- În primele decenii ale perioadei postbelice, o iul la Chişinău. Ea are şi o soră mai mică, Valentina epocă de grele încercări, marcată de schimbări radi- (prin căsătorie: Saviţchi), care s-a afi rmat ca soprană cale în viaţa economică şi social-politică, de instau- de mare talent la Teatrul Naţional de Operă şi Balet rarea ideologiei totalitare comuniste, de hegemonia din Chişinău. În anul 1932, Tamara absolveşte Liceul aşa-numitei estetici a realismului socialist în artă şi de fete „Principesa N. Dadiani” din Chişinău, iar în literatură, Tamarei Ciobanu îi revine o misiune ex- anul 1938 – Şcoala de felceriţe. Pasiunea-i puternică trem de difi cilă şi delicată, împărtăşită de mai toţi pentru muzică se închegase încă din fragedă copilă- intelectualii de marcă ai timpului: de a promova rie. Această pasiune fusese favorizată de numeroase- valorile culturii naţionale în noul context socio- le reunuini muzicale în sânul familiei părinteşti, dar cultural. Astfel, scena Filarmonicii Naţionale i-a de- şi de participarea personală în renumitul cor biseri- venit Casa şi Templul, locul binecuvântat al ascen- cesc din Chişinău, condus de compozitorul, peda- siunii şi afi rmării sale profesionale. gogul şi dirijorul Mihail Berezovschi, unde cântase După colaborări ocazionale cu Corala „Doina”, pe vremuri şi vestita soprană Maria Cibotari. Acest din anul 1951, protagonista se angajează solistă în fapt o motivează să-şi perfecteze studiile muzicale Orchestra de muzică populară. Constituită în baza de canto academic, apelând la cursuri particulare cu unei orchestre de lăutari ce activa, încă din anul profesori de la Conservatorul „Unirea”, printre care 1945, sub auspiciul Casei de Creaţie Populară, sub şi cunoscutul bas Alexandru Antonovschi, de mare conducerea dirijorului Vladimir Baronciuc, aceas- faimă la acea vreme, la care studia şi viitorul cântăreţ tă orchestră populară se transferă, în anul 1949, la şi actor basarabean Grigore Ureche. Filarmonică, iar din anul 1957 devine cunoscută Vicisitudinile celui de-al Doilea Război Mondial sub numele „Fluieraş”. Personalitatea artistică a o determină să abandoneze plaiul natal şi să-şi con- Tamarei Ciobanu se va identifi ca plenar cu profi lul tinuie studiile muzicale superioare la Conservatorul de creaţie al acestui merituos colectiv. Vocea ei in- „Leonid Sobinov” din Saratov (Rusia), pe care le va confundabilă şi sonoritatea rustică a orchestrei se încheia în anul 1946, tot la baştină, la Conservato- vor contopi într-un tot întreg, unitar şi indisolubil. rul de Stat din Chişinău, unde a şi obţinut califi carea Stilul ei de interpretare va consuna armonios cu de „cântăreaţă-solistă”. Oferta făcută de Orchestra metoda de creaţie a maestrului Serghei Lunchevici, de cameră a Radioteleviziunii moldoveneşti, perso- din anul 1959 – violonist şi dirijor al Ansambului

nr. 4 (35), decembrie 2014 - 157 Akademos de cântece şi dansuri populare „Fluieraş”, cel care amplă panoramă a culturii din republicile unionale va juca un rol aparte în cariera-i artistică, rămânând şi din ţările socialiste. Tematica cântecelor era pusă alături de ea până la sfârşitul activităţii scenice a in- în strict acord cu recomandările forurilor conducă- terpretei în anul 1971. toare, formulate de comitetele locale ale partidului De-a lungul anilor, Tamara Ciobanu a conlucrat comunist de prin instituţii. Astfel, conţinutul tematic cu numeroşi artişti cunoscuţi, colegi de breaslă, al cântecelor trebuia să refl ecte, cu preponderenţă şi talente de mare valoare, printre care compozito- cu apăsare, subiectele acute de pe agenda politică a rul David Fedov, dirijorul şi muzicianul Gheorghe guvernării, precum lupta de clasă, lupta anticlerica- Târţău, cântăreţii Gheorghe Eşanu, Nicolae Sulac, lă şi antireligioasă, propaganda internaţionalismului Eudochia Lica, Ion Bas, Mihai Matieşu, Zinaida proletar, colectivizarea agriculturii, construcţia soci- Julea, instrumentiştii Petre Zaharia, Ignat Bratu, alismului, partidul-conducător, noile sărbători şi date Vladimir Copacinschi, Alexei Botoşanu, Sergiu comemorative ale regimului comunist. Rolul cânte- Pavlov şi mulţi-mulţi alţii. O deosebită admiraţie şi celor autentice ţărăneşti, în special, al doinei, bala- un profi nd respect îi nutrea sopranei Maria Bieşu, dei, cântecului liric de dor, de jale şi de înstrăinare, primadona Operei Naţionale, cea cu care a avut pri- cu melodiile şi textele lor originale, era puternic di- lejul să colaboreze în nenumărate rânduri, în cadrul minuat, eclipsat, marginalizat sau chiar eliminat din unor manifestări artistice de amploare, cum a fost, repertoriu, în locul lor fi ind promovate aşa-numite- spre exemplu, Decada culturii Moldovei la Mosco- le „prelucrări şi creaţii în stil popular”, opera unor va, în anul 1960. compozitori, poeţi şi scriitori, unii dintre care împăr- Voce puternică de soprană dramatică, de largă tăşeau, din interes egoist, strict economic, social sau cuprindere, sclipitoare în acut şi catifelată în grav, carieristic, partizanatul politic. o artă vocală distinsă, dicţiune perfectă, nuanţare Cu toate acestea, melosul cântecelor Tamarei dinamică subtilă a intonaţiei, o excelentă stăpânire Cioban a păstrat, în mare măsură, specifi cul folcloru- a procedeelor de ornamentaţie, o frazare expresivă lui naţional. Chiar şi piesele vocale noi, create în pe- a melodiei, dublată de un temperament viu şi de o rioada sovietică, pe vechile melodii folclorice, nu pu- naturaleţe magnifi că, toate constituind baza unei teau ocoli memoria culturală a neamului. Un exem- înalte măiestrii artistice, capabile să abordeze prin plu concludent îl constituie legendarul cântec Leana, cântec cele mai variate stări şi trăiri umane, de la devenit cartea de vizită a artistei, cel care valorifi că, idilă la profundă dramă psihologică – aceşti factori de fapt, o veche melodie românească: Dealu-i deal şi au determinat personalitatea artistică excepţională valea-i vale, de această dată, în prelucrarea lui David a Tamarei Ciobanu. Maniera absolut individuală de Fedov şi pe versuri noi, scrise de Leonid Corneanu. interpretare a cântecului popular şi-a durat-o pe un Tot aici poate fi amintit şi poemul popular Doina fundament vocal de factură academică, pe care l-a nouă, compus în anul 1949 de Eugen Coca pe mo- clădit cu migală şi hărnicie, atât pe parcursul studi- tivele a două creaţii emblematice păstoreşti: Doina ilor preuniversitare din perioada interbelică, cât şi ciobanului şi Joc. Acestea au fost transpuse pe versu- ale celor urmate după război. rile lui Emilian Bucov, lucrarea fi ind consacrată unui Mirajul cântecului matern a însoţit-o mereu, ca apropiat eveniment cultural-politic: Decada muzicii o engramă codifi cată genetic, urmând să-i călău- şi dansului moldovenesc la Moscova. zească destinul de o viaţă. Repertoriul de cântece Multe alte cântece au fost preluate din fondul al artistei este foarte variat şi eterogen. El cuprinde folcloric, ele fi ind prelucrate, armonizate şi aranja- peste o sută de creaţii din muzica populară şi aca- te pentru orchestra populară şi voce de către pro- demică. Cea mai mare pondere îi revine însă cânte- fesionişti ai muzicii şi poeziei, vechilor melodii cului popular autohton. Anume acestuia, artista i-a adăogându-li-se versuri noi, de cele mai multe ori, consactat efortul maxim de creaţie. fără a li se ştirbi originalitatea şi supleţea intonaţio- Tamara Ciobanu nu a avut însă libertatea selec- nală. Putem cita aici, în primul rând, cântecele: Vin, tării repertoriului. Ea a fost constrânsă de împreju- bădiţă, vin deseară; Hai, maică, la iarmaroc; Nis- rări să respecte rigorile ideologiei ofi ciale a timpu- trule, pe malul tău; Bate vântul cânepa; Fetiţă cu lui, impuse prin cenzură şi control politic, exercitat ochii verzi; Ciobănaşule; La morişca cea din jos; de consiliile artistice ale instituţiilor de concert şi Frunză verde sălcioară; Omule, cu vinul bun; Of, mass-media. Pe lângă cântecele populare autohto- leliţă, lelişoară; Bun îi vinul ghiurghiuliu; Mână, ne, artista a introdus în repertoriu şi cântecele altor Gheorghe, boii bine (ultimele două – lansate în peri- popoare (ruseşti, ucrainene, bulgare, găgăuze, azere, oada interbelică de către celebra cântăreaţă şi actriţă germane, ungureşti, mongole), proiectând astfel o română Maria Tănase). 158 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Artă

O mare parte din cântecele de autor, interpre- coleg de conservator în primii ani postbelici. Întors tate de Tamara Ciobanu, valorifi că tiparul stilistic din Siberia prin anul 1956, ea n-a ezitat să-l spri- al diverselor genuri mzicale foclorice, utilizând în jine în refacerea carierei profesionale la baştină, acest sens bogatul inventar de formule intonaţiona- ajutându-l să obţină angajarea în fi ncţia de director le şi metro-ritmice specifi ce, iar textele lor respectă artistic al Filarmonicii din Chişinău. Ulterior, Gleb normele versifi caţiei populare, fapt ce le conferă o Ceaicovschi-Mereşanu va deveni un excelent bio- mare doză de aderenţă la identitatea culturală autoh- graf şi cercetător al creaţiei Tamarei Ciobanu, dedi- tonă. Cele mai elocvente creaţii în acest sens sunt cându-i o monografi e pe care o publică în anul 1980. cântecele semnate de compozitorul popular Du- În calitate de deputat în Sovietul Suprem încă mitru Gheorghiţă (1917 – 1987), autorul a sute de din anul 1950, Tamara Ciobanu a desfăşurat o amplă lucrări de gen, printre care: Frunză verde lămâiţă; activitate socială şi de caritate, facilitând rezolvarea Joc de sărbătoare; Cănăţuie; De la mândra; Lele; multor probleme ale oamenilor simpli. Din cariera Ioană; Bulgăraş din arătură; Sătucul meu; Mamă, sa didactică, pe care o îmbrăţişase la catedra Can- mamă, şi iar mamă (numit şi Cântecul miresei); De to, în cadrul Institutului de Stat al Artelor „Gavriil cu zori şi până-n seară; Hai acum, băieţi; Cât eşti, Musicescu” din Chişinău (1973-1985), a rezultat o Nistrule, de lung ş.a. întreagă pleiadă de artişti, printre care şi cunoscuţii Tamara Ciobanu a interpretat piesele muzicale cântăreţi Nadejda Cepraga şi Alexandru Lozanciuc, ale multor altor autori ai vremii, semnate de compo- ultimul imortalizându-i memoria într-un roman au- zitorii Valentin Vilinciuc, David Gherşfeld, Eugen tobiografi c în două volume (Taina destinului. Chi- Coca, Eugen Doga, Serghei Lunchevici, Alexandru şinău, 1997). Ei îi aparţine şi ideea înfi inţării, în Ranga, Vladimir Rotaru, Valeriu Poleacov, dar şi de cadrul Institutului de Stat al Artelor, a unei secţii de scriitorii Petru Zadnipru, Efi m Ciuntu-Crimerman, Canto popular, care, din cauza unor condiţii tehni- Grigore Vieru, Vladimir Russu, Petrea Cruceniuc, ce, în anul 1986 a fost integrată în catedra Folclor. Ion Podoleanu, Leonid Corneanu, Valentin Roşca, Pe băncile acestei catedre s-au format mulţi dintre Petru Darienco, Valeriu Cupcea ş.a. actualii promotori ai cântecului popular. În calita- Maniera interpretativă a Tamarei Ciobanu se te de preşedinte al Societăţii Muzical-Corale din evidenţiază prin gingăşia şi tandreţea intonaţiei, prin Moldova, din anul 1971, Tamara Ciobanu a susţinut abordarea teatrală a conţinutului muzical şi poetic, ideea înfi inţării unui taraf exclusiv feminin, primul ceea ce a favorizat accesul direct al cântecului ei la de acest gen în republică, care a activat mai mulţi inimile şi sensibilitatea oamenilor simpli, comuni- ani în cadrul acestei instituţii. când cu lumea trăirilor, imaginilor şi sentimentelor S-a stins din viaţă regretata artistă la vârsta de lor intime. 76 de ani, în data de 23 octombrie 1990, după o Sufl et generos, sincer şi deschis, personalitate grea suferinţă de şapte ani, căzută la pat, timp în puternică şi inteligentă, artista a trezit admiraţia tu- care i-a fost mereu alături iubita ei soră –Valentina turor celor care au cunoscut-o. Creaţia ei s-a bucurat Saviţchi, cea care şi-a abandonat deliberat cariera de o aleasă preţuire şi stimă mai cu seamă printre de cântăreaţă lirică pentru a o sprijini în clipele de elitele intelectuale şi culturale ale timpului. Prin- mare durere. tre aceştia s-au afl at şi Anatol Corobceanu, vice- Ampla activitate artistică, didactică şi organi- ministru al Culturii în anii ʼ50-ʼ60, scriitorii Ion zatorică a protagonistei a servit cauzei nobile de Druţă, Andrei Lupan, compozitorul Alexei Stârcea, promovare a cântecului nostru popular, a talentelor maestrul-coregraf Vladimir Curbet şi mulţi-mulţi acestui plai, a valorilor muzicii noastre naţionale. alţii. Personalitatea artistică şi realizările remarcabile ale Modestă, recunoscătoare, amabilă şi prietenoa- Tamarei Ciobanu merită o atenţie specială, atât din să cu toată lumea din jurul său, Tamara Ciobanu, în partea cercetătorilor, cât şi din cea a artiştilor şi a tu- pofi da succesului şi a înaltei poziţii sociale pe care turor oamenilor de cultură. Promovarea Concursu- o câştigase, nu şi-a pierdut nicicând şimţul omeniei lui naţional al interpreţilor de cântec folcloric, care-i şi capacitatea de comunicare cu amicii şi colegii săi poartă numele, desfăşurat la Chişinău, cu o frecven- de generaţie. Totdeauna a avut curajul să fi e des- ţă bienală, începând cu anul 1989, sub egida Uniunii chisă în relaţiile cu colegii de breaslă, inclusiv cu Muzicienilor din Republica Moldova şi cu aportul cei care s-au ales cu stigmatul de deportat şi exi- nemijlocit al folcloristului Andrei Tamazlâcaru, un lat politic. Unul dintre aceştia a fost muzicologul şi fi del colaborator, prieten şi continuator, constituie profesorul universitar Gleb Ceaicovschi-Mereşanu, un lăudabil exemblu, demn de urmat.

nr. 4 (35), decembrie 2014 - 159 Akademos

UN MARE PEISAGIST AL TIMPURILOR NOASTRE

Dr. hab. Constantin CIOBANU Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Române

Pentru mai multe generaţii de iubitori ai artei din Republica Moldova, Mihail Petric (07.03.1923 – 15.06.2005) va rămâne cel mai reprezentativ maestru al peisajului lirico-panoramic basarabean. Pânze- Mihail Petric în studioul de creație, anul 2004 le Dimineaţa în Moldova (1957) şi Drum în codri © Foto: Iurie Foca (1959) au devenit demult antologice. „Peisajul este picturii basarabene a secolului al XX-lea, pictorul el însuşi numai în măsura în care îl trăim şi ne bu- Mihai Grecu, a învăţat în perioada interbelică tot la curăm de el ca de un veşnic altul… identic cu sine o „şcoală normală”, cea din Cetatea Albă. dar altul după oră şi anotimp, după clemenţa sau Aici, la Iaşi, adolescentul Mihail Petric a avut lipsa de clemenţă a cerului înnorat sau senin, după prilejul să-l cunoască pe marele scriitor Mihail Sa- sufl area vântului, după cum aerul este limpede sau doveanu. Din amintirile maestrului afl ăm că toamna înceţoşat” – scria cunoscutul estetician italian Ro- scriitorul solicita ajutorul „normaliştilor” la culesul sario Assunto în cartea Peisajul şi estetica (Bucu- strugurilor din jurul conacului său ieşean de pe stra- reşti, Ed. „Meridiane”, vol. 2, p. 180). Aceeaşi idee da Copoului, conac frumos, cu două caturi şi cu o a schimbării perpetue a naturii o găsim şi în notiţele vie învecinată. Atunci când elevii veneau să-l ajute, peisagistului moldovean Mihail Petric: „Nu există clasicul literaturii române avea o deosebită plăcere niciun pictor care ar putea să se ia la întrecere cu să iasă în grădină şi să poarte lungi discuţii cu ei pe natura sau viaţa în ceea ce priveşte varietatea, bogă- cele mai diverse teme. ţia şi frumuseţea motivelor plastice, coloritului, su- Tânărul Mihail Petric a fost remarcat şi de Ni- biectelor, situaţiilor… Este de ajuns să contemplăm colae Iorga, ilustrul istoric român. Chiar şi după un răsărit sau un apus de soare, ca să ne dăm seama zeci de ani de la acel eveniment, maestrul Petric îşi de toată bogăţia naturii, de puterea ei de creaţie, de amintea cu plăcere de ziua în care marele istoric, milioanele de situaţii ce niciodată nu se repetă…” pe scena Teatrului Naţional din Iaşi, i-a înmânat un Mihail Petric s-a născut la 7 martie 1923 în sa- premiu, alcătuit din 30 de cărţi (!). tul Meleşeni, fostul raion Bravicea, astăzi Călăraşi. Evenimentele politice însă se precipitau. Pe data Bunicul Martin a fost zugrav de icoane. Tatăl Petru, de 28 iunie 1940 trupele sovietice intră în Basarabia. simplu ţăran, era un meşter priceput. Putea fi şi lem- Revenit la baştină în luna septembrie a anului 1940 nar, şi tâmplar, şi dogar. Făcea de toate: butoaie, că- viitorul pictor se înscrie la Combinatul Pedagogic ruţe, jucării pentru copii. După cinci ani de învăţă- din Chişinău, unde lecţiile de artă plastică erau ţi- tură la şcoala primară din sat, între anii 1935-1940, nute de către cunoscutul pictor basarabean Rostis- Mihail continuă studiile la şcoala normală din Iaşi, lav Ocuşco. Acesta îşi creează o opinie foarte bună unde benefi ciază de lecţiile tânărului pe atunci pic- privind talentul şi străduinţa tânărului Mihai Petric. tor Petru Hârtopeanu, care îi oferă primele lecţii de În a doua jumătate a anului 1941, odată cu elibe- desen şi îi prezice un strălucit viitor pe tărâmul ar- rarea Basarabiei şi restabilirea administraţiei româ- telor. Amintim că în programele „şcolilor normale” ne, Mihail îşi continuă studiile la Şcoala Normală din România interbelică, care pregăteau învăţători „Mihai Viteazul” din Chişinău. Aici el învaţă până pentru clasele primare, o atenţie sporită era acordată în anul 1944, având o medie excelentă – 9,5. Însă în predării muzicii şi artelor plastice. anul 1944 şcoala normală din Chişinău a fost evacu- „Dacă eu am devenit pictor, scria maestrul peste ată în România, la Arad. Întorcându-se la baştină în câteva decenii, aceasta se datorează în primul rând Basarabia, Mihail Petric, împreună cu câţiva colegi Şcolii Normale de la Iaşi, unde desenul, muzica, lite- de-ai săi, au fost opriţi la frontiera de pe râul Prut. ratura erau în favoare şi erau predate de specialişti.” După o anchetare prealabilă, ei au fost urcaţi într-un Este simptomatic faptul că şi un alt mare maestru al vagon de vite şi transportaţi în Donbas. Acolo viito-

160 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Artă rul artist s-a afl at de la 25 octombrie 1944 până la 30 pictor basarabean Igor Vieru. „La cămin paturile august 1946, fi ind repartizat într-un lagăr de control ne erau alături, îşi amintea peste mulţi ani Mihail şi fi ltrare din oraşul Makeevka (Ukraina, regiunea Petric, mergeam împreună la studii, mâncam împreu- Doneţk). În acei ani grei de după război harul în- nă. El aducea nuci de acasă, iar eu câştigasem oleacă născut de desenator i-a salvat viaţa şi sănătatea vii- de făină pentru că scrisesem nişte lozinci. Erau vreo torului pictor. Spre deosebire de ceilalţi deţinuţi din două-trei kilograme de făină de porumb. Să nu uităm lagăr, forţaţi să lucreze în mine, unde deseori aveau că era anul ʼ46 şi că era o foamete cumplită… Nouă loc accidente şi se distrugeau plămânii, Mihail a ne aduceau, de undeva, nişte terci şi ne dădeau câte o fost lăsat să lucreze în calitate de pictor-decorator al lingură direct în mână. Din făina aceasta noi făceam secţiei nr. 5 în lagărul nr. 240. ceva ce se chema mămăligă. Toată viaţa l-am apreciat Revenit în vara anului 1946 la Chişinău, Mi- pe Igor Vieru. Era un om deosebit. M-a invitat la el la hail Petric îşi continuă studiile la Şcoala de Arte Cernoleuca, am mers cu maşina mea… Am fost cu el Plastice. A fost recomandat de pictorul Rostislav şi la Nistru unde am făcut studii, după care am pictat Ocuşco, fost profesor al artistului. Posedând studii tabloul Seara pe Nistru. De fapt, la Nistru pictasem preliminare de specialitate, este admis fără probe în pentru prima dată încă în ʼ54…” anul 3 de studii. Îl are în calitate de profesor de pic- De această perioadă de studii sunt legate prime- tură pe Ivan Hazov, eminent pedagog în domeniul le mărturii semnifi cative ale operei artistului – stu- artelor. Sistemul de predare al acestuia era bazat pe dii păstrate cu grijă pe parcursul întregii vieţi. Ast- selecţia riguroasă şi sinteza maselor de lumină şi de fel, la întrebarea referitor la cea mai veche lucrare umbră, tratate destul de generalizat. Însuşi Hazov a din atelierul său, Mihail Petric a arătat un portret de fost un admirator fervent al Şcolii de la Barbizon, fetiţă, realizat încă în 1947. „Este portretul fi icei ve- al picturii lui Zorn şi al impresionismului rus (gen cinilor, explică artistul, oameni sărmani, înfometaţi Konstantin Korovin). El era vehement criticat în în acei ani grei de secetă şi de colectivizare forţată. anii ʼ40 – ʼ50 de adepţii aşa-numitului „academism O familie atât de săracă, vecinii noştri… Foametea socialist”, promovat după război de ofi cialii regi- era cumplită şi fetiţa lor venea la noi, fi indcă părinţii mului. Hazov evita fragmentarismul şi prelucrarea mei îi dădeau ceva de mâncare. Zic eu, ia să-i fac şi amănunţită a detaliilor inutile. Evident că în con- un portret, să bucur o inimă de copil…” diţiile celei de a doua jumătăţi a anilor ʼ40, când Dragostea lui Mihail Petric şi a soţiei sale Pa- avea prioritate aşa-zisa pictură tematică, narativă şi rascovia aminteşte de o frumoasă poveste ce vine encomiastică prin excelenţă, sistemul lui Hazov era mai mult din romantismul secolului al XIX-lea, de- vehement criticat, iar însăşi pictorul – marginalizat. cât din ritmul alert şi haotic al secolului al XX-lea. Unul din cei mai buni prieteni ai lui Petric din Parascovia Doţenco a studiat la şcoala eparhială acei ani a fost colegul său de studii, viitorul celebru din Chişinău. Aici i-a fost profesor preotul şi com-

Mihail Petric. Drum spre Codri, schiță la tabloul omonim, creion pe hârtie 15 × 29 cm, începutul anilor 1950. Din colecții private

nr. 4 (35), decembrie 2014 - 161 Akademos pozitorul Alexandru Cristea, cel care a pus pe note socialist” cu toate carenţele inerente ale acestui tip versurile din celebra poezie a lui Alexie Mateevici de artă, angajată ideologic. Genurile de artă în care Limba noastră – actualul imn al Republicii Moldo- s-a manifestat însă cel mai bine talentul lui Mihail va. Parascovia era oaspete des şi dorit în casa pă- Petric – genurile peisajului, ale naturii statice sau rintelui Cristea, unde, în anul 1946, a văzut portre- ale portretului – sunt cele care se pretează cel mai tul lui pictat de Mihail Petric. Lucrarea i-a plăcut puţin „angajării” ideologice. Într-un anumit sens atât de mult, încât ea dori să-l cunoască pe autor. În s-ar putea spune că Mihail Petric, prin opţiunile lui acelaşi an, ei s-au întâlnit pentru prima data. Astfel, estetice, era mai apropiat de şcoala de la Barbizon s-a înfi ripat o dragoste care a dăinuit pe parcursul sau de „realismul critic” al secolului al XIX-lea, de întregii vieţi. Înainte de a se căsători, Parascovia îl peisajele lui Theodore Rousseau, Charles-François va aştepta pe Mihail timp de opt ani, până în 1955, Daubigny, Jules Dupré sau Nicolae Grigorescu de- când logodnicul ei se va întoarce de la Kiev, cu cât de pictura tematică triumfalistă a unui Alexandr diplomă de absolvent al Institutului de Artă. Picto- Gherasimov sau Vladimir Serov. rul remarca deseori că Dumnezeu l-a binecuvântat S-au păstrat câteva interviuri ale artistului, graţie cu două mari fericiri: o soţie adorată şi o profesie cărora ne putem crea o impresie clară despre atitudi- îndrăgită. nea sa faţă de criteriul calităţii în artele plastice. Se La Kiev Mihail Petric îi are în calitate de pro- observă că artistul nu asociază neajunsurile operei fesori pe cunoscuta pictoriţă ucraineană Tatiana de artă cu anumite curente concrete din arta modernă Iablonskaia, autoare a emblematicului (pentru arta sau contemporană. Astfel, el scria: „uneori consuma- „realismului socialist”!) tablou Pâinea, pe Vladi- torul, animatorul, spectatorul este indus în eroare de mir Kosteţki şi pe Ilia Ştilman. Lecţiile lui Hazov de anumite direcţii greşite, eronate, dăunătoare societăţii la Şcoala de Arte din Chişinău şi ştudiile de la Kiev şi educaţiei – primitivismul meşteşugăresc, vulgaris- vor modela defi nitiv opţiunile estetice ale pictoru- mul care este foarte departe de artistic, de tradiţie, fi e lui. Pentru toată viaţa el va rămâne un adept fervent ea populară, clasică sau modernă” (vezi: Moldova: al artei realiste. Care e cel mai scurt drum între opera de artă şi con- Aici însă trebuie să deschidem o paranteză. sumatorul de valori artistice?). Într-un alt interviu, Astăzi, adesea, când vine vorba de arta realistă a din 25 aprilie 1997, acordat criticului de artă Irina secolului al XX-lea din fosta Uniune Sovietică, se Grabovan, Mihail Petric evidenţia în artă, în primul are în vedere, în primul rând, noţiunea de „realism rând, profesionalismul: „Experimentele şi căutările lui Pablo Picasso se fundamentează pe tradiţia unei adevărate şcoli, pe măiestrie. Se ştie că Picasso era un excelent desenator. Este foarte greu să ne aşteptăm la ceva bun de la nişte căutări formale făcute în vid, fără capacitatea elementară de a desena.” Chiar şi în ultimul an de viaţă Mihail Petric şi-a apărat cu dârzenie opţiunile. Într-o discuţie cu un zi- arist el şi-a destăinuit adevăratul credo artistic: „Re- alismul o să existe o mie de ani, altceva e că fi ecare artist, dacă este sincer, face ca arta lui să nu semene cu a altuia.” (Jurnal de Chişinău, 4 martie 2005). La Decada literaturii şi artei moldoveneşti de la Moscova din anul 1960, tabloul Dimineaţa în Moldova (1957) a fost piesa de rezistenţă care a de- monstrat măiestria artiştilor basarabeni în domeniul peisajului. Peste trei decenii acest tablou va fi carac- terizat de către omul de artă Andrei Vartic drept „un colţ de Nistru înnobilat de ceţuri, o gură de rai ce nu vrea să curgă după modelele civilizaţiei, un cioban mioritic despre care manualele şcolare din epoca comunismului nu vroiau să scrie…” După părerea aceluiaşi autor, Mihail Petric „va reveni des asupra acestui model de curgere a lumii prin curgerea unei guri de Nistru acoperit de soare, ale unei primăveri Mihail Petric. Bojenți, studiu, 1982. Din colecțiile MNAM sau ierni care potrivesc natura, universul cu sufl etul 162 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Artă nostru, doritor de pace…” O descriere inspirată a el este ales membru al Comitetului de conducere şi aceluiaşi tablou, Dimineaţa în Moldova, ne-a lăsat-o secretar responsabil al Uniunii Artiştilor Plastici din şi regretata scriitoare şi eseistă Lucia Purice: „Peisa- Moldova, iar în 1960 i se decernează ordinul „Insig- jul autumnal, prin compoziţia arhitectonică riguroa- na de Onoare” – prima, dar nu ultima distincţie ofi - să, îmi apare ca un ecran saturat de pace şi sonorităţi cială atribuită artistului pe parcursul îndelungatului cromatice… o pâclă uşoară care învăluie … fundalul său drum în artă. ansamblului sugerează un văl magic – al întinderii Merită să fi e menţionată importanţa călătoriilor pitoreşti, al culorilor tăinuite încă în exoticul formelor în biografi a de creaţie a artistului. Abordând acest decorative, al subtextului poetic generos revărsat de subiect într-un interviu acordat poetei Agnesa Roş- expresivitatea psihologică a spiritului vizionar. Asişti ca, însuşi maestrul accentua: „cunoaşterea altor me- aici la un spectacol al tăcerii (Cervantes) … fi losofi a leaguri, întâlnirea cu diferiţi oameni, studierea unui peisajului amintit este de o simplitate netăgăduită şi nou mod de viaţă lasă în memorie imagini profunde, de un farmec inepuizabil.” capabile să-ţi îmbogăţească inima şi cugetul. Ele se Peisajul Drum în codri (1959), una din lucrări- fac resimţite şi în operele care încununează o reîn- le cele mai valoroase în biografi a de creaţie a artis- toarcere la Alma Mater.” tului, se remarcă prin dinamism. Motivul virajului În anul 1963 Mihail Petric pleacă în prima sa şoselei susţinut de siluetele copacilor aplecaţi şi de deplasare la tabăra de creaţie de la Gurzuf, în Cri- minuscula imagine a autobuzului ce se pierde în meea. Aici el realizează picturile Ai-Petri, Vedere zare la o a doua cotitură a drumului – toate acestea din Gurzuf, Golful cu căsuţa lui Cehov, Curte cu alcătuiesc o structură dinamică, în care detaliile se plopi. Antichităţile Crimeei sunt evocate în tablo- perindă rapid, creând o compoziţie bazată pe prin- urile Drum spre oraşul vechi, Cetatea genoveză, cipiul ideii de serpentinată, utilizată atât de des în Ciufut-Kale, Bahcisarai ş.a. Ulterior mai călătoreş- secolele XVI-XVII de maeştrii manierismului şi ai te în Crimeea în anul 1968, apoi în anul 1975. În barocului. urma acestor călătorii impresiile artistului au fost Criticul de artă Sofi a Bobernaga a remarcat că materializate într-o serie întreagă de inspirate tablo- pe Mihail Petric „în mod deosebit îl atrage trecerea uri: Primăvara în munţi (1968), Primăvara la Gur- de la o stare la alta a naturii – dimineaţa, amurgul, zuf (1968), Stânci (1968), Migdal înfl orit (1968), toamna şi, bineînţeles, primăvara cu neastâmpărul Peisaj din Gurzuf (1975), Salcie (1975), Cheiul spre lumină şi căldură, spre trezire a forţelor vita- Gurzufului (1975), Luntri (1975), Seară de primă- le… îl atrage tendinţa spre prospeţime (prospeţimea vară (1975), Mal stâncos (1975) ş. a. La Gurzuf şi la aerului de dimineaţă, răcoarea apei limpede ca lacri- Odesa Mihail Petric experimentează şi în domeniul ma, frăgezimea frunzişului).” peisajelor marine. Sunt remarcabile lucrările Bărci Afi rmarea lui Mihail Petric ca peisagist de frun- la ţărmul mării, Primăvara printre stânci, Stânca te al Moldovei a venit în scurt timp. În anul 1959 păsărilor ş. a.

Mihail Petric. Primăvară între stânci, u/c, 50 × 80 cm, 1993. Din colecțiile MNAM

nr. 4 (35), decembrie 2014 - 163 Akademos

Cu prilejul congresului esperantiştilor din anul 1984 a fost anul recunoaşterii plenare a meri- 1981 Mihail Petric întreprinde o călătorie în Ame- telor artistului. Pentru ciclul de peisaje Moldova rica Latină – în Mexic, Brazilia şi Peru. Este pro- înnoită lui Mihail Petric i-a fost decernată cea mai fund impresionat de pictura monumentală a marilor înaltă distincţie în domeniul artelor din republică – mexicani – Siqueiros, Orozco şi Rivera, apreciază Premiul de Stat. În acelaşi an de acest premiu s-au arta precolumbiană a vechilor civilizaţii amerindi- învrednicit poeţii Liviu Damian şi Nicolae Costen- ene, este copleşit de frumuseţea aridă a pustiurilor co, prozatoarea Ana Lupan, compozitorul Simion central-americane şi de abundenţa exacerbată a fl o- Lungu, scenograful Veaceslav Okunev şi grupul de rei şi faunei braziliene. arhitecţi condus de Simion Şoihet. În anul 1982 pictorul realizează o serie de Scriitorul Vlad Zbârciog, autorul primului al- lucrări, în special, peisaje, la Tabăra internaţională bum dedicat creaţiei lui Mihail Petric, apărut la de creaţie din Bojenţî (Bulgaria). Conform opiniei Editura „Literatura artistică” în anul 1986, a ca- maestrului, călătoria în Bulgaria s-a dovedit a fi rod- racterizat peisajele maestrului prin trei reuşite me- nică, plină de emoţii pozitive. Impresiile acumula- tafore: Poemele Nistrului, Codrii mei frumoşi… şi te au fost materializate cât de curând în lucrări de Anotimpurile creaţiei. Într-adevăr, când contempli certă valoare (Ulicioară din Bojenţî, 1982, Vedere pânzele Seară pe Nistru, Dimineaţă pe Nistru, Nis- din Bojenţî, 1982, ş. a.). În aceste peisaje autorul trul la Vadul lui Vodă, ai impresia că te afl i în faţa a reuşit să îmbine armonios structura deluroasă, în unei serii pe pânze-metafore ale căror protagonist terase, a sitului pitoresc cu vestigiile de inedită ar- este „căruntul” fl uviu. Din şerpuirea lentă şi liniştită hitectură rurală balcanică şi cu coloritul văratic al a cursului de apă răzbate dimensiunea temporală au- naturii înconjurătoare. tentică a motivelor pictate – eternitatea. Când vezi Oraşul Chişinău, în care maestrul s-a stabilit din lucrările inspirate de codrii seculari ai Moldovei, te tinereţe şi unde a realizat partea majoră din creaţia convingi de justeţea unor aprecieri estetice privitor sa, a inspirat apariţia unor cicluri întregi de tablouri, la poezia motivelor forestiere din scrierile lui Hora- realizate pe parcursul mai multor decenii. Astfel, ce Walpole, exprimate încă în 1771: „… micile pă- se pot admira şi astăzi peisajele Lacul din preajma duri naturale, cu fericite podoabe încoronează un re- Buiucanilor (1967), Valea Trandafi rilor (1969), lief rotunjit, deplasând şi lărgind perspectiva într-o Cartierul Râşcani (1970), Linişte. Toamna în Valea iluzorie confruntare, deoarece te invită să priveşti Trandafi rilor (1992). În aceste cicluri de „vedute ur- în depărtare printre trunchiurile lor atrăgătoare…” bane” pitorescul naturii fuzionează organic cu noile (vezi: Horace Walpole, On modern Gardening, citat însemne ale civilizaţiei. după – Rosario Assunto, Peisajul şi estetica, vol. 2, Bucureşti, Ed. „Meridiane”, 1986, p. 220). Un alt gen la care a apelat Mihail Petric a fost cel al portretului. Portretul unei învăţătoare (1960) este una din marile reuşite ale pictorului. Aici este reprezentată soţia artistului, Parascovia, profesoa- ră de limba şi literatura română la Şcoala nr. 1 din Chişinău (actualmente Liceul român-francez „Gh. Asachi”), autoare a unuia din primele abecedare din republică. Faţa concentrată şi serioasă a celei por- tretizate, ochii aţintiţi direct spre privitor, manualul din mâna stângă şi bucata de cretă din dreapta deno- tă unitatea celor două ipostaze în care este prezentat modelul – cel de pedagog binevoitor şi exigent şi cel de soţie, femeie şi mamă. Un alt portret reuşit poate fi considerat cel al doctorului G. Bîlinski, veteran a două războaie mondiale. Racursiul tradiţional, în trei pătrimi, ne prezintă imaginea-bust a medicului. Impresionează privirea inteligentă, ochii pătrunzători ai veteranu- lui. Chiar şi decoraţiile de pe piept, devenite mo- dice în epoca brejnevistă, în cazul de faţă nu par Mihail Petric. Lenuța, u/c, 64.7 × 47 cm, 1963. să fi e o formalitate inerentă a portretelor de paradă. Din colecțiile MNAM Deasupra medaliilor sovietice se observă o colec- 164 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Artă

ţie impunătoare de cruci şi de ordine, datorate altor dată Franţa. Într-un articol, întitulat Refl exii după o vremuri. Medicul Bîlinski apare în acest context ca săptămână la Luvru, maestrul descrie condiţiile în o întruchipare vie a trăiniciei tradiţiei medicale din care a avut loc această călătorie. Impresiile provocate toate timpurile, tradiţie etică, determinată încă de de cultura şi arta franceză au întrecut toate aşteptările anticul „jurământ” al lui Hippocrate. artistului. A frecventat galeriile pariziene mai multe Portretul academicianului Nicolae Corlăteanu zile la rând, câte 5-6 ore, fascinat de bogăţia şi de este realizat într-o gamă deschisă de culori. Medi- profunzimea spiritului uman materializat în opere de tativ, savantul s-a oprit din lectura unei cărţi şi şi-a inestimabilă valoare. S-a bucurat că totdeauna a gă- aţintit privirea spre stânga. Gulerul deschis al cămă- sit în muzee multă lume, oameni de toate vârstele. O şii, poziţia dezinvoltă a corpului denotă o libertate parte din ei erau, bineînţeles, turişti. interioară a spiritului, proprie cunoscutului lingvist Totuşi, acest nestins interes al francezilor pen- şi istoric literar. tru artă, pentru ceea ce ne-au lăsat generaţiile pre- Examinarea genului portretului în creaţia lui cedente, era tulburător. Pe parcursul acestui sejur Mihail Petric ar fi lacunară dacă nu ar fi amintite parizian Mihail Petric a vizitat şi Centrul Cultural zecile de studii şi de lucrări fi nalizate în care cu o „Pompidou”, unde este găzduit celebrul „Muzeu de căldură deosebită sunt pictate soţia Parascovia şi Artă Modernă”. Artistul recunoaşte însă că „nu a ie- fi icele artistului – Natalia şi Elena. Aceste tablouri, şit de acolo prea impresionat, cu fi inţa răvăşită. La modeste ca dimensiuni, posedă tot farmecul prospe- aceasta el mai adaugă: Am văzut lucrări despre care ţimii, datorate metodei rapide, a la prima, în care au pot spune că sunt curioase, sunt neaşteptate, însă cu fost realizate. O etalare a acestor opere în atelierul puţin sentiment sau cu lipsă totală de sentiment. O artistului, asemeni unei cronici de familie, ne pre- recunosc fără ocoliş şi fără teama că cineva m-ar zintă istoria familiei Petric, istorie fericită pe par- putea numi un bătrân demodat. Fiecare artist are cursul mai multor decenii, deşi soldată, la fi nele ei, dreptul să se exprime în modalitatea dorită, dar şi cu un tragic deznodământ. să-şi exteriorizeze propriile opinii”. Biografi a de creaţie a maestrului Mihail Petric Un eveniment important în ultimii ani de via- ar fi incompletă dacă nu am menţiona activitatea sa ţă ai lui Mihail Petric a fost organizarea expoziţiei la Muzeul de Stat de Arte Plastice (Actualul Muzeu personale la Mantova, în Italia. Vernisajul a avut Naţional de Arte din Chişinău). Funcţia de director loc la galeria „Irina Arte” pe data de 31 mai 2003. al acestui muzeu a fost ocupată de pictor în perioada O scurtă consemnare în ziarul La Voce di Manto- anilor 1963 – 1980. De remarcat că partea majoră va (13 mai 2003) prezintă pe artist în termenii cei a colecţiei muzeului, inclusiv inestimabilul fond de mai elogioşi: „ad una fi gura di grande fascino, le cui artă medievală naţională, precum şi colectivul de opere fi gurano, tra l’altro, nelle collezioni del Papa colaboratori s-au constituit în anii când în fruntea instituției a fost Mihail Petric. Pe atunci sălile mu- zeului erau invadate de vizitatori. În ultimii ani însă, din păcate, clădirile muzeului s-au deteriorat, sălile de expoziţie s-au închis. Zeci de mii de capodopere sunt actualmente inaccesibile pentru public. Până în ultimele zile ale vieţii maestrul a fost profund îndurerat de starea deplorabilă în care se afl ă muzeul. Nu o singură dată a luat cuvântul în presă, a cerut şi a obţinut audienţă la demnitari de rangul cel mai înalt pentru a urgenta pe cât este po- sibil interminabila restaurare a clădirilor muzeului de pe bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt (casele Cligman şi Herţa) şi de a iniţia construcţia unor noi imobile pentru conservarea impunătoarelor fonduri de artă ale muzeului. Mihail Petric considera drept o cauză a vieţii sale edifi carea la Chişinău a unui Muzeu de Artă în conformitate cu cerinţele moder- ne. Maestrul repeta deseori: „Vreau să trăiesc până atunci când voi vedea un Muzeu adevărat.” Fiind deja la o vârstă onorabilă, în anul 1997, Mi- Mihail Petric. Portretul medicului G. Bîlinski, hail Petric cu soţia Parascovia au vizitat pentru prima u/p, 85 × 70 cm, 1970. Din colecțiile MNAM nr. 4 (35), decembrie 2014 - 165 Akademos e del Prezidente della Republica Ciampi” (o fi gură Mi-a părut interesant şi un citat referitor la ro- fascinantă, operele căruia fi gurează, printre altele, lul sincerităţii în artă: „Chiar şi în alegerea temelor în colecţiile Papei de la Roma şi ale Preşedintelui şi a subiectelor trebuie să fi m sinceri, căci numai Republicii Italiene Ciampi). în cazul când vom picta ceea ce ne frământă cu Mihail Petric se stinge din viaţă la 15 iunie anul adevărat, ceea ce ne este drag şi cunoscut (apro- 2005, la doar o jumătate de an de la pierderea iubitei piat), opera noastră poate trezi emoţii la cei care sale consoarte Parascovia. El a rămas în memoria o contemplă. Nu trebuie să ne facem iluzii că cei tuturor celor care l-au cunoscut ca o personalitate care vor privi, vor audia sau vor citi opera unui om luminoasă, ca un artist îndrăgostit de viaţă, de fru- de creaţie vor simţi mai multe emoţii decât autorul museţea naturii şi a omului. care le-a creat. Cât vom depune, atât şi vom primi. Creaţia lui Mihail Petric a avut şi are o soar- Încă Dostoievski menţiona că la baza creaţiei unei tă fericită datorită faptului că tablourile domniei opere rolul cel mai important îl joacă sentimentele, sale sunt înţelese şi iubite de către toate categoriile emoţiile şi nu intelectul, deşi şi acesta din urmă nu de spectatori: de la specialiştii în artă cu pregătire e de neglijat.” academică până la simplii amatori, neiniţiaţi în Din alte maxime, desprinse din însemnările subtilităţile picturii de şevalet. maestrului, mai pot fi citate următoarele două: „A * * * lucra creator este necesar numai atunci, când inima Fiind o fi re mai degrabă contemplativă, predis- cere” şi „Izvorul de inspiraţie în crearea unei opere pus la profunde imersiuni în propriul univers spiri- de artă e însăşi viaţa şi deoarece viaţa e în continuă tual, perfecţionist până la acribie, Mihail Petric fi xa schimbare, omul de creaţie trebuie să fi e mereu în pe hârtie atât propriile gânduri, cât şi opiniile altora căutarea unor noi mijloace de întruchipare a ideilor – acele idei care-l impresionau în diverse momen- sale. Omul de creaţie trebuie să fi e ca o albină care te ale vieţii. Datorită bunăvoinţei fi icei artistului, zboară de pe o fl oare pe alta, adună polenul de pe Lenuţa, subsemnatul a avut posibilitatea să ia cunoş- toate fl orile şi îl preface în miere proprie, accesibilă tinţă de unele însemnări ale maestrului, culese atât în tuturor oamenilor. El trebuie să fi e mereu în căutare, carnete, cât şi pe fi le disparate. M-a impresionat un ci- dar cu grija de a nu se pierde pe sine însuşi, căci nu- tat din Romain Rolland referitor la democratismul ar- mai păstrându-şi individualitatea el poate prezenta tei: „Arta merită atenţie şi stimă numai în cazul în care interes pentru alţii. Originalitatea unei opere de artă ea are un conţinut plin de umanism şi este adresată că- se datorează tot vieţii şi naturii, căci nimic nu e mai tre toţi oamenii, nu numai către un grup de pedanţi…” neverosimil decât adevărul”.

Mihail Petric. Promoroacă, u/p, 65 × 90 cm, 1987. Din colecțiile MNAM

166 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Noutăţi editoriale

O LUCRARE MONUMENTALĂ ÎN PROBLEMA BASARABIEI ȘI A TRATATULUI DE LA 1812

Dr., conf. cerc. Silvia CORLĂTEANU-GRANCIUC Institutul de Istorie

În 2012 s-au împlinit 200 de ani de la semnarea Tratatului ruso-turc de Pace de la Bucureşti în urma Basarabia – 1812. Problemă naţională, implicaţii inter- căruia teritoriul de răsărit al Principatului Moldo- naţionale. Materialele conferinţei ştiinţifi ce Chişinău – vei (redenumit Basarabia) a fost anexat la Imperiul Iaşi, 14-16 mai 2012. Editura Academiei Române, 2014. 1117 p. Rus. Consemnarea acestei aniversări nu avea cum să se limiteze la simple constatări, mai ales că eve- Letonia – 1, Lituania – 2, Turcia – 1, Polonia – 1, nimentul istoric în sine a generat de la bun început Italia – 2. controverse în mediile ştiinţifi ce, politice şi cele de Purtând antetul celor trei instituţii organizatoare informare în masă. a Simpozionului Internaţional: Institutul de Istorie, Locul aparte al actului politico-militar din 1812 Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei în lanţul evenimentelor majore care au infl uenţat şi (reorganizat în Institutul de Istorie al AŞM), Insti- determinat destinul istoric al populaţiei din spaţiul tutul de Istorie „A. D. Xenopol” Filiala Iaşi a Acad- dintre Prut şi Nistru, tratarea lui unilaterală şi ten- emiei Române şi Institutul Cultural Român „Mihai denţioasă de-a lungul timpului, precum şi tentative- Eminescu” din Chişinău, lucrarea îi are în calitate de le actuale de a exploata acest fapt istoric în scopuri coordonatori pe cei doi directori de institute: prof. speculative, străine interesului naţional, a impus univ. dr. Gheorghe Cliveti (Iaşi) şi conf. cerc. dr. hab. realizarea unor acţiuni ştiinţifi ce şi publice de am- Gh. Cojocaru (Chişinău). Volumul cuprinde un Cu- ploare privind consemnarea împlinirii a 200 de ani vânt înainte, 2 mesaje de salut din partea celor două de la anexarea teritoriului Basarabiei de Imperiul Academii de Ştiinţe. Studiile ştiinţifi ce sunt ordonate Rus şi a consecinţelor multiple ale ocupaţiei ţariste după principiul cronologico-tematic în trei capitole a ţinutului în contextul istoriei naţionale şi al obiec- și alcătuiesc un impunător volum de 1117 pagini. tivelor fundamentale de integrare europeană ale so- Limita cronologică inferioară se afl ă mult mai cietăţii noastre. devreme de anul 1812, la rădăcinile problemelor În şirul acţiunilor referitoare la eveniment s-a abordate, iar cea superioară ajunge până în prezent, înscris şi Conferinţa ştiinţifi că internaţională Ba- evidenţiind repercusiunea evenimentului asupra sarabia – 1812. Problemă naţională, implicaţii evoluţiei vieţii politice, sociale, economice, diplo- internaţionale desfășurată sub egida Academiei de matice, juridice şi culturale a Republicii Moldova. Ştiinţe a Moldovei şi a Academiei Române în zilele Cartea propune un spaţiu amplu pentru de 14-16 mai 2012 la Chişinău şi Iaşi. dezbateri ştiinţifi ce în care sunt incluse multiple Comunicările prezentate la conferinţă au fost probleme. După cum anunţă în „Cuvânt înainte” co- adunate într-un volum care recent a văzut lumi- ordonatorii volumului, „… prin abordarea complexă na tiparului la prestigioasa Editură a Academiei şi interdisciplinară a evoluţiilor istorice, prin reeval- Române. La lucrările conferinţei au participat peste uarea şi reconsiderarea diverselor procese, fenomene 200 de savanţi cu renume în istoriografi a contempo- şi evenimente de o importanţă majoră pentru istoria rană naţională şi internaţională, pentru volumul edi- noastră naţională din ultimii 200 de ani” studiile tat fi ind selectate 77 de articole ştiinţifi ce după cum vor contribui la reconstituirea obiectivă a trecutu- urmează: din Republica Moldova – 37, România – lui, la o înţelegere mai profundă şi mai adecvată a 34, Rusia – 6, Ucraina – 1, Finlanda – 1, Austria – 1, realităţilor politice, sociale, economice, culturale

nr. 4 (35), decembrie 2014 - 167 Akademos

şi internaţionale în strânsă conexiune cu destinul Române, întitulat Basarabia: periplu istoriografi c, nostru, „la depăşirea deformărilor de percepţie în în care se subliniază că ceea ce au realizat istoricii raport cu raptul politic şi teritorial de la 1812, la cul- basarabeni, alături de colegii lor din România, con- tivarea unei conştiinţe istorice bazate pe adevărul stituie un capitol distinct şi cu totul onorabil al isto- ştiinţifi c”. Se vrea ca volumul să aibă nu doar o sem- riografi ei postcomuniste care înalţă statutul istoriei nifi caţie ştiinţifi că, dar şi un important impact pub- şi al istoricilor în contextul regimurilor totalitare, de lic, servind drept reper pentru promovarea adevăru- tranziţie şi democratice, la locul de onoare care i se lui istoric, consacrat prin vocea şi autoritatea istori- cuvine. Academicianul Andrei Eşanu (Chişinău), în ografi ei naţionale şi internaţionale. articolul Ofensiva imperiala rusă în Sudul şi Sud-Es- Mesajele de salut înserate în continuare abor- tul Europei în secolele XVII-XIX (de la acţiuni spo- dează critic problema anexării la Imperiul Rus. radice şi strategii militaro-politice) subliniază faptul Academicianul Gheorghe Duca, preşedintele AȘM, că din tratatele de pace ruso-otomane din această pe- a subliniat obiectivul major al evenimentului şi rioadă se desprinde ideea că diplomaţia rusă urmă- anume: suscitarea interesului publicului larg vizavi rea nu numai accesul la Marea Neagră, dar şi dreptul de o problematică ce ţine de trecut – Tratatul de pace de intervenţie în favoarea creştinilor din Imperiul ruso-turc de la Bucureşti din 16-28 mai 1812, dar cu Otoman, toate acestea oferindu-le posibilităţi de a profunde rezonanţe în contemporaneitatea noastră. se amesteca în treburile interne ale adversarului, iar Domnia sa a subliniat faptul că „… la o distanţă de în privinţa Ţărilor Române – nu să elibereze, ci să două secole de la semnarea şi punerea în aplicare a le anexeze. Profesorul Pavel Parasca (Chişinău) în Tratatului de Pace de la Bucureşti rămâne o datorie a studiul Ţara Moldovei în geopolitica Rusiei în sec. istoricilor contemporani şi nu numai a celor din Re- al XVIII-lea aduce dovezi convingătoare privind publica Moldova să defi nească măsura şi modalitatea politica de expansiune a lumii est – slave în Sud- în care evenimentele anului 1812 au infl uenţat pro- Estul Europei încă din perioada premodernă. Con- cesele derulate ulterior” în această parte a Europei. stantin Ungureanu (Chişinău) dezbate chestiunea Din partea Academiei Române, academicianul Dan răpirii Bucovinei în anul 1775 şi consecinţele sale. Berindei a enunţat faptul că Academia Română nu a Câteva articole ştiinţifi ce semnate de consacraţi putut rămâne nepăsătoare şi împreună cu „Academ- istorici, formaţi în diverse şcoli istoriografi ce: Sorin ia-soră” de la Chişinău s-a implicat în organizarea Liviu Damian (România), Fatih Iyiyol (Turcia), E.V. unor dezbateri ştiinţifi ce şi nu politice, „nădăjduind Mezenţev (Rusia), regretatul Ion Jarcuţchii (Chişi- că într-un viitor cât mai apropiat vom fi împreună în nău), Stoica Lascu şi Marian Zidaru (România) au noua casă pe care a făurit-o comunitatea europeană”. adus argumente din domeniul diplomaţiei interna- Scopul volumului rezidă în reconstituirea şi ţionale despre negocierile şi încheierea Tratatului, evaluarea academică, în baza surselor documentare, interesele marilor puteri în Balcani şi rolul diplo- a împrejurărilor istorice, militare, politice, juridice, maţilor străini în chestiunea dată. Au fost abordate diplomatice, regionale şi internaţionale, sociale, şi tratativele ruso-turce, şi interesele britanice culturale, demografi ce şi confesionale ale anexării în lumina corespondenţei diplomatice a Foreign Basarabiei la Imperiul Rus la 1812, precum şi în ur- Offi ce-ului cu ambasada britanică din Istanbul din mărirea şi interpretarea de o manieră convingătoare anul 1812 ş.a. Acestea sunt urmate de o reliefa- a evoluţiei istorice a acestui spaţiu, din perspec- re a parcursului organizării administrative a Ţării tiva secolului al XIX-lea – începutul secolului al Moldovei sub ocupaţia militară rusă în perioada XXI-lea. Consemnarea acestui act dramatic în istoria 1806 –1812 prin prisma controverselor de la cur- naţională comportă, în esenţă, o dublă conotaţie: nu tea rusă, diplomaţia europeană şi acţiunile din Di- doar ştiinţifi că şi academică, dar şi una educativă, de vanul Moldovei de la Iaşi (studiu realizat de Ale- interes public, determinată de necesitatea depăşirii xei Agachi, Chişinău), ca să completeze sincronic interpretărilor unilaterale şi tendenţioase ale esenţei cele relatate lucrarea Reacţiile Curţii din Viena la actului din 1812. politica expansionistă a Sankt-Petersburgului în Studiile ştiinţifi ce înserate în volum sunt ordo- Sud-Estul Europei la cumpăna secolelor XVIII-XIX nate în trei capitole. Primul capitol, întitulat Prelimi- realizată în baza unor documente inedite din Arhi- nariile şi consecinţele războiului ruso-turc din anii vele de la Viena de către cercetătorul dr. Kurt Scharr 1806-1812. Anexarea Moldovei dintre Prut şi Nistru de la Universitatea din Innsbruck, Austria. Elena (Basarabiei) la Imperiul Rus în context internaţional Kudreavțeva de la Institutul de Istorie a Rusiei al însumează 18 articole ştiinţifi ce. Capitolul debutea- Academiei de Științe a Rusiei s-a oprit în detaliu ză cu studiul acad. Alexandru Zub de la Institutul de asupra subiectului Pacea de la Bucureşti din anul Istorie „Al. D. Xenopol” – Filiala Iași a Academiei 1812: expansiunea Rusiei în Balcani.

168 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Noutăţi editoriale

Deși istoricul din Rusia a menţinut poziţia ofi ci- O analiză a autonomiei limitate a Basarabiei o ală a istoriografi ei ruse tradiţionale, cercetătoarea a întreprinde istoricul Vladimir Morozan de la Uni- încercat să aducă în discuţie şi poziţia noilor direc- versitatea de Stat din Sankt Petersburg în studiul ţii și a noii şcoli a istoriografi ei ruse contemporane Basarabia în perioada 1821 – 1828: cursul spre în abordarea subiectelor de atare natură. Gheorghe lichidarea dreptului la autonomie a ţinutului. Au- Cliveti (România) a explicat „Tăcerea Europei” torul, prin prisma noii istoriografi i ruse şi a unor în chestiunea anexării Basarabiei de către Rusia, documente inedite de arhivă, a încercat a demon- invocând drept probe argumente documentare din stra tendinţele reale ale politicii expansioniste a arhivele diplomatice internaţionale, iar Vladimir Imperiului Rus în întreg spaţiul Balcanic, în Basa- Mischevca (Chişinău) a pus accentul pe anul 1812 – rabia, iar Ilkka Liikanen (Finlanda) a prezentat un geneza problemei basarabene. Aspecte politico-di- studiu comparativ al istoriei Basarabiei, a situaţiei plomatice, subliniind faptul că o trecere în revistă Balcanilor, într-un alt context, trasând o paralelă cu a războaielor ruso-turce ne permite a constata că fenomenul recuperării a ceea ce a fost în Finlanda impactul lor a fost deosebit de grav asupra desti- în perioada 1809 – 1917, subliniind rolul Marelui nului istoric al românilor. Calculând anii de pace şi Ducat al Finlandei ca spaţiu politic în cadrul Impe- cei de război, se observă că societatea a trăit sub riului Rus şi chestiunea formării naţiunii fi nlandeze ameninţarea directă a armelor în sec. al XVIII-lea în atare condiţii. – începutul sec. al XIX-lea, aproape 50 de ani, şi a Basarabia şi ieșirea Rusiei la Dunăre; sfârşitul constituit practic geneza problemei basarabene. În războiului Crimeei, situaţia sudului Basarabiei, co- acele timpuri „…în vreme de pace Moldova era un lonizarea sudului regiunii cu populaţie alogenă, po- târg pentru străini, în vreme de război a fost o tabără litica de modernizare a României şi Basarabia, su- şi un câmp de bătălie…”. dul Basarabiei în ecuaţia schimbului teritorial impus Două impunătoare studii pun accente pe marii României în anul 1878 (Al. Ghişa, C. Ardeleanu, clasici ai timpului şi chestiunea Basarabiei în vizi- Ion Solcanu, M. Cojocariu, D. Vitcu (România) sunt unea literaturii şi a fi losofi ei. Academicianul Mihai chestiuni care analizează şi demonstrează prin ma- Cimpoi (Chişinău) analizează anul 1812 în proiec- teriale de arhive faptul că Rusia ţaristă a gestionat, ţiile vizionare eminesciene, iar cercetătorul italian în stil de mare putere, evoluţia evenimentelor mili- Davide Zaffi supune atenţiei subiectul spiritului tare şi diplomatice circumscrise confl ictului spre a românesc în perioada „autonomiei Basarabiei” în se impune iarăşi ca factor decizional în „balanţa de viziunile fi losofului Constantin Noica. forţe” continentală. Capitolul al II-lea, cel mai mare, cuprinde 30 Contactele dintre basarabeni şi românii din ţara de articole reunite sub genericul Basarabia în sis- liberă, acţiunile României împotriva cotropirii Ba- temul Imperiului Rus. Politica imperială şi mişca- sarabiei şi ecoul lor în opinia publică internaţională, rea de emancipare naţională. Capitolul debutează reacţia elitei româneşti, sunt refl ectate în studiul Ve- printr-o amplă sinteză socio-economică prezentată chiul regat al României şi Basarabia, semnat de pro- în cercetarea savantului Demir Dragnev (Chişi- fesorul Ion Bulei (România), după care urmează un nău), întitulată Evoluţia regimului de dominaţie a şir de studii tematice consacrate fenomenului con- Imperiului Rusiei asupra Basarabiei până la înce- tactelor şi a legăturilor dintre românii de pe ambele putul anilor 1830 (aspecte din politica economică, maluri ale Prutului. Graţie acestor contacte, ilustrate socială şi administrativă), care demonstrează eşe- prin mai multe exemple de către istoricul Dinu Poş- cul politicii Imperiului Rusiei de a transforma Basa- tarencu (Chişinău), românitatea Basarabiei nu a fost rabia în vitrină a Balcanilor. Alţi exegeţi ai istoriei: pierdută cu totul. Subiectul legăturilor dintre români Valentin Tomuleţ, Pavel Cocârlă, Valentin Constan- de pe ambele maluri deschide o pagină de provocări tinov, Ion şi Valentina Chirtoagă (Chişinău) scot în la discuţii în chestiuni legate de menţinerea şi culti- evidenţă un şir de alte probleme legate de reorga- varea limbii române, formarea conştiinţei naţionale nizările administrative din Moldova sub ocupaţia româneşti, problemele culturii româneşti în Basara- rusă; impactul anexării Basarabiei la Imperiul Rus; bia pe parcursul celor 200 de ani de la anexare. consecinţele raptului teritorial pentru Basarabia; ac- Astfel, cunoscutul fi lolog Vasile Bahnaru (Chi- ţiunile acestuia asupra situaţiei funciare din acea pe- şinău), în Meandrele culturii româneşti din Basara- rioadă; protestele şi revendicările populaţiei în anii bia de sub ocupaţie ţaristă, invocând dimensiunea 1812-1828 ca reacţie la politica imperială rusă; poli- culturii de carte în Basarabia secolului al XIX-lea tica autorităţilor ruse de a coloniza sudul Basarabiei înregistrează că populaţia românească din ţinut a ră- cu colonişti străini şi situaţia creată în timp în urma mas străină nu numai în raport cu viaţa spirituală a acestor acţiuni ş.a. Rusiei, ci şi cu modul ei de viaţă civică şi adminis-

nr. 4 (35), decembrie 2014 - 169 Akademos trativă. „Ţăranul basarabean, respectând cu stricteţe interes prin faptul că istoricul prezintă o sinteză a tradiţia populară şi religioasă, a ştiut să-şi păstreze unei serii de documente inedite din arhivele ruseşti, spiritul românesc, chiar şi prin ignoranţa culturii de referitoare la planurile militare strategice ale Statu- carte ruse”. În completarea celor afi rmate, studiul is- lui Major Rus, cu trimitere la măsurile de protecţie toricului Gheorghe Negru (Chişinău) prezintă situaţia a Basarabiei. Concluzia autorului rămâne a fi con- Limbii române şi politica de rusifi care în Basarabia tradictorie în ce privește partea introductivă a stu- analizând cu minuţiozitate etapele „legislative” ale diului, marcată, totuși, de umanism, subliniind că încercărilor de lichidare a limbii româneşti de către studierea „până şi a planurilor militare strategice de administraţia ţaristă, concluzionând că această politi- circa 200 de ani vechime oferă posibilitatea exclu- că ţaristă de rusifi care, aplicată, de altfel, în toate pro- derii repetării greşelilor şi a tragediilor din trecut”. vinciile naţionale ale imperiului, a avut consecinţe ne- Al III-lea capitol are menirea să ofere spaţiu faste pentru limba, cultura şi identitatea românească reevaluării problemelor istorice ale secolului al din Basarabia, dar, în mod paradoxal, a contribuit la XX-lea trecând peste limita superioară a acestei consolidarea etnică românească şi la apariţia mişcării controversate perioade. Cu genericul Basarabia şi naţionale în Basarabia, iar, în defi nitiv, la erodarea şi coordonatele unităţii naţionale româneşti, ale tero- prăbuşirea imperiului. Alte două studii, semnate de rii bolşevice şi ale postcomunismului democratic. Ilie Gulica şi Diana Eţco (Chişinău), grupate sintetic Interpretări istoriografi ce contemporane, capitolul în jurul problematicii evoluţiei învăţământului laic şi al III-lea însumează 28 de lucrări ştiinţifi ce semnate a celui ecleziastic în Basarabia, argumentează pole- de unii dintre cei mai reputaţi istorici din diferite micile enunţate în studiile precedente. centre de cercetare ştiinţifi că naţionale şi internaţi- Trei studii pot fi centrate pe evoluţia sistemului onale şi poartă amprenta unor reconsiderări postco- legislativ şi modifi cările din sistemul militar pe par- muniste despre ceea ce s-a petrecut cu adevărat în cursul administraţiei ţariste. Juristul Elena Aramă comunism. Academicianul Dan Berindei (România) (Chişinău) întreprinde o analiză pertinentă a situa- deschide capitolul prin alocuţiunea întitulată Acade- ţiei sistemului legislativ din Basarabia pe parcursul mia Română şi Basarabia, urmat fi ind de studiul re- secolului al XIX-lea, invocând modifi cările impuse gretatului Gheorghe Buzatu (România) care invocă de sistemul legislativ rusesc şi neconcordanţa aces- viziunea lui Nicolae Iorga asupra raptului Basarabi- tuia cu „obiceiul pământului” moldovenesc de care ei la bicentenarul acestuia. se conduceau proprietarii din Basarabia. Atitudinea În ansamblu, lucrările prezentate în ultimul ca- autorităţilor ţariste faţă de „obiceiul pământului” a pitol, de jure şi de facto, rescriu istoria naţională prin fost inconsecventă şi contradictorie. Introducerea prisma repercusiunilor asupra societăţii basarabene legislaţiei ruseşti în materie de drept civil a compor- a actului efectuat la 16 mai 1812. Istorici români dar tat grave schimbări în sistemul proprietăţii funciare, şi din afara spaţiului românesc, instrumentând me- consecinţele cărui fapt au contribuit şi mai mult la toda construcţiei şi deconstrucţiei stereotipurilor, au riposta ţăranilor şi a elitelor funciare basarabene îm- reevaluat activitatea unor personalităţi marcante şi a potriva regimului. unor evenimente majore din istoria Basarabiei, pre- O altă viziune de integrare mai lejeră a Basa- cum Ion Nistor (Paul E. Michelson); Ioan Pelivan rabiei în sistemul administrativ rus, și anume calea (Malgorzata Willaume); Alexandru V. Boldur (Ioan integ rării prin intermediul sistemului militar, a fost C. Popa), chestiunea Basarabiei şi unirea cu Româ- prezentată de Vitalie Ciobanu (Chişinău). Autorul, nia (Ionuţ Cojocaru); evoluţia Basarabiei în cadrul prin exemplele prezentate referitoare la comporta- civilizaţiei româneşti interbelice (Nicolae Enciu). mentul militarilor pe teritoriul Basarabiei pe parcur- Istoricul de la Universitatea din Letonia, Riga, sul secolului al XIX-lea, introducerea unor legi pri- Eriks Jecabsons, a insistat asupra refl ectării chesti- vind reglementarea necesităţilor de aprovizionare unii Relaţiilor româno-letone în perioada interbe- ale militarilor, precum şi prin staţionarea veteranilor lică: (contextul Basarabiei) centrându-se pe istoria în ţinut, demonstrează faptul că această cale repre- Letoniei prin reliefarea unor adevăruri ce pot fi pla- zenta un jalon important în rusifi carea şi colonizarea sate în plan comparativ, ca puncte de reper, pentru regiunii. În polemică cu cele expuse a fost înserat istoria noastră naţională. studiul istoricului rus Vasilii Kaşirin care, în spiritul O suită de materiale dedicate celor mai difi ci- tradiției istoriografi ei sovietice, vede aspectul pozi- le teme: formarea RASSM (Ion Şişcanu); foametea tiv al „alipirii Basarabiei” la Imperiul Rus, invocând din RASSM (Stanislav Kulciţki); anul ʼ40 în istoria oferirea de către administraţia militară rusă a păcii RSSM (Alberto Basciani, Mariana Ţăranu); aspecte şi stabilităţii în regiune în perioada zbuciumatelor din viaţa politică a Basarabiei în timpul regimului războaie ruso-turce. Articolul rămâne însă a suscita Antonescu (Pavel Moraru), chestiunea Basarabiei şi

170 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Noutăţi editoriale contradicţiile sovieto-române în contextul general le periplului său prin istorie, Basarabia de altădată, al împărţirilor teritoriale şi a relaţiilor dintre URSS Republica Moldova actuală, îşi regăseşte libertatea şi Germania (Leonid Ghibeanschi); presa din RSSM internă, vocea distinctă naţională, ca şi vocaţia de- şi cooptarea acesteia în sistemul de propagandă mocratică europeană. Este exact ceea ce Moldova după cel de-al Doilea Război Mondial (Mariana trebuie să aleagă din cei 200 de ani de istorie, dacă Bagrin); manifestări de rezistenţă antisovietică şi este, şi trebuie să fi e, pregătită pentru un nou înce- anticomunistă în RSS Moldovenească după moar- put”. Abia în condiţiile libertăţii de expresie şi gân- tea lui Stalin (Mihai Taşcă) ş.a., vin să completeze dire s-a încercat să se analizeze evenimentele şi să tabloul distinct al secolului al XX-lea prin feroci- se propună o viziune academică credibilă pe plan tatea şi duritatea evenimentelor alimentate de ma- naţional şi internaţional asupra a ceea ce a însemnat rile puteri. Un alt grup de lucrări se referă la pro- raptul Basarabiei la 1812. blema identităţii naţionale a populaţiei româneşti Cert e că 1812 a fost anul în care s-a rupt fi rul din Moldova sovietică în anii ʼ60 (Alexandru Stî- istoric al teritoriului dintre Prut şi Nistru, iar pova- calin); campaniile antiromâneşti din RSSM în anii ra acestor consecinţe o purtăm şi astăzi. Ceea ce au ʼ60 – ʼ80 (Elena Negru); discursul identitar din Re- încercat savanţii să realizeze în volumul academic publica Moldova în plan general (Dan Dungaciu); prezentat este să reînnoade fi rul istoric şi să găseas- chestiunile războiului din Transnistria şi a premise- că soluţii pentru problemele concrete cu care se lor reintegrării localităţilor din stânga Nistrului în confruntă astăzi societatea. Stăruirea asupra temelor cadrul Republicii Moldova (Valeriu Cuşnir) ş. a. dureroase din istoria noastră permit acceptarea tre- O sinteză trecută prin refl exe istorice şi cutului, educarea personalităţii concepute ca un in- cultural-ideologice a imploziei URSS şi defi nirea divid liber autonom, independent de o lume pe care coordonatelor istorice ale Republicii Moldova din o infl uenţează fără să o determine, conştient de sine perspectiva celor 200 de ani de istorie este întreprin- în istorie, solidar cu lanţul timpurilor, incapabil să să de Gheorghe Cojocaru (Chişinău), care afi rmă că se conceapă izolat de evenimentele trecutului. Prin „fără o analiză ştiinţifi că profundă şi nepărtinitoare analizele făcute istoricii îşi pot aduce contribuţia la a dimensiunii actului politic şi militar din 1812 şi a capacitatea ţării de integrare într-o lume europeană. consecinţelor acestuia va fi difi cil, dacă nu imposi- Dar este mult mai important ca această contribuţie bil de a înţelege şi de a judeca la justa valoare sem- să fi e utilă celor care iau decizii politice. Lucrarea nifi caţia actelor istorico-politice ulterioare şi anume poate fi numită monumentală şi cu siguranţă va avea cele din 1918, 1940 şi 1991, de a aprecia locul şi un impact ştiinţifi c important asupra istoriografi ei rolul lor în evoluţia noastră istorică. Ieşirea din ano- naţionale şi a celei internaţionale, oferindu-i repere nimatul celor 200 de ani de istorie a impus un preţ explicative examinate şi verifi cate prin prisma rigo- greu, s-a construit anevoios, cu sânge, cu jertfă şi rilor academice avansate, în speranța că discuțiile disperare, cu credinţă şi încredere, printr-un efort sale vor stimula realizarea unui consens istoriogra- continuu. La 200 de ani distanţă de la începuturi- fi c asupra istoriei noastre naţionale.

Mihail Petric. Iarnă la Chișinău, u/p, 59,5 × 120 cm, 1963. Din colecțiile MNAM

nr. 4 (35), decembrie 2014 - 171 Akademos

O SINTEZĂ ORIGINALĂ DE ISTORIE CONTEMPORANĂ

Dr. hab. Nicolae ENCIU Institutul de Istorie al AȘM

De-a lungul unei cariere ştiinţifi ce şi profesorale pe cât de îndelungate pe atât de prolifi ce, distinsu- lui profesor universitar, doctorului habilitat în şti- inţe istorice Ion Şişcanu, pe lângă alte preocupări ştiinţifi ce, nu i-a scăpat un obiectiv mereu actual – recuperarea adevărului istoric. A editat nu numai o seamă de monografi i, sinteze, manuale sau culegeri de documente cu o largă audienţă la marele public Ion Șișcanu. Recuperarea adevărului istoric – o şi în mediul specialiştilor1, contribuind efectiv la sarcină mereu actuală (Studii de istorie contemporană). refacerea memoriei istorice a populaţiei dintre Prut Chișinău, 2014, 320 p. şi Nistru, ci şi un impresionant număr de studii şi istoriei contemporane a românilor, iar celălalt tra- articole pe cele mai diverse subiecte de istorie uni- tează o seamă de probleme privind istoria universa- versală şi istorie contemporană a românilor. lă contemporană. Deși la timpul respectiv, au urmărit să servească Astfel, în primul compartiment al volu- autorului în calitate de ipoteze de lucru, de suport mului, cititorilor şi tuturor celor interesaţi de teoretic şi documentar în procesul elaborării unor problemele de istorie contemporană, li se propune o lucrări mai ample, respectivele studii şi articole largă paletă de subiecte, pe cât de interesante şi de constituie contribuţii extrem de importante la cla- actuale, pe atât însă de complicate şi de controversa- rifi carea unor aspecte nodale ale istoriei contempo- te, începând cu formarea Republicii Autonome So- rane universale şi a românilor, astfel încât, înmă- vietice Socialiste Moldoveneşti în octombrie 1924, nuncheate într-un singur volum, îmbracă aspectul continuând cu expunerea consecinţelor dramatice unei veritabile sinteze de istorie contemporană, cu ale cotropirii Basarabiei în iunie 1940 şi crearea, o largă aplicabilitate în procesul ştiinţifi co-didactic, la Moscova, a Republicii Sovietice Socialiste Mol- dar şi ca puncte de pornire şi momente de reper spre redactarea unor noi studii monografi ce şi sinteze doveneşti, trecând apoi la urmărirea consecinţelor originale de istorie. foametei din RSSM în anii 1946 –1947, pentru a se Studiile autorului sunt grupate în două compar- ajunge inclusiv la subiecte de istorie curentă, vizând timente, unul din care se referă la varii aspecte ale destrămarea Uniunii Sovietice şi proclamarea inde- pendenţei Republicii Moldova, procesele anevoioa- 1 Cu titlu de ilustrare, menţionăm câteva din lucrările se şi contradictorii de reformare a societăţii pe baze reprezentative ale autorului: Ion Şişcanu, Raptul Basa- moderne, dar şi, în egală măsură, eforturile Rusiei rabiei: 1940, Editura Ago-Dacia, Chişinău, 1993; Idem, post-sovietice de menţinere a noului stat indepen- Desţărănirea bolşevică în Basarabia, Editura Adrian, Chi- dent pe orbita intereselor sale geopolitice. şinău, 1994; Idem, Uniunea Sovietică – România. 1940 (Tratative în cadrul comisiilor mixte), Editura ARC, Completând şi dezvoltând în mare măsură su- Chişinău, 1995; Idem, Împotmoliţi în tranziţie, Editura biectele de istorie contemporană a românilor, cel Civitas, Chişinău, 1999; Argentina Gribincea, Mihai Gri- de-al doilea compartiment al volumului le înca- bincea, Ion Şişcanu, Politica de moldovenizare în RASS drează în ampla perspectivă a istoriei universale, Moldovenească. Culegere de documente şi materiale, conţinând inclusiv abordări metodologice şi compa- Editura Civitas, Chişinău, 2004; Ion Şişcanu (coautor), rative. Astfel se explică prezenţa unor aspecte lega- Istoria Basarabiei de la începuturi până în 2003. Ed. a te de latinizarea în Uniunea Sovietică în perioada III-a, rev. şi ad. Coord.: Ioan Scurtu, Editura Institutului dintre cele două războaie mondiale, de pretenţiile Cultural Român, Bucureşti, 2003; Ioan Scurtu, Ion Şiş- teritoriale ale URSS faţă de Finlanda şi de propa- canu ş.a., Istoria Românilor. Epoca contemporană. Ed. ganda sovietică împotriva acestui stat în iarna anului a 3-a, rev. şi ad., Editura Prut Internaţional, Chişinău, 1939 – 1940, oferind, în atare mod, un cadru con- 2007; Ion Şişcanu, Basarabia în contextul relaţiilor so- vieto-române. 1940, Editura Civitas, Chişinău, 2007 ş.a. ceptual extrem de util explicării unor fenomene şi 172 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Noutăţi editoriale procese, practic, identice celor produse în România mânia, de Uniunea Europeană şi de înglobare a ei în anilor 1918 – 1940. Acelaşi compartiment de istorie Uniunea Euroasiatică”. universală contemporană conţine analize pertinente Tocmai din aceste considerente şi având în ve- privind concepţia leninistă a terorismului de stat, dere că alterarea şi falsifi carea adevărului în aborda- procesul deteriorării sistemului de la Versailles şi în- rea trecutului istoric transcende perioada regimului ceputul celui de-al Doilea Război Mondial, precum totalitar comunist, astăzi, mai actual ca oricând, este şi destrămarea Uniunii Sovietice şi efectele sale în necesar un efort permanent al istoricilor de recon- spaţiul post-sovietic. stituire a trecutului nostru istoric în acord cu unicul Dincolo de multitudinea şi varietatea criteriu valabil, cel al adevărului. Din acest punct de subiectelor prezente în volumul de faţă, practic, vedere, volumul istoricului Ion Şişcanu reprezintă un toate studiile pornesc de la preocuparea constantă veritabil model de urmat al pledoariei constante în fa- şi fi delă a autorului faţă de complicata problemă a voarea cunoaşterii şi asumării nealterate şi integrale reevaluării, regândirii şi rescrierii istoriei naţionale, a trecutului. În urma unor investigaţii de amploare constituind, aşa cum pe bună dreptate afi rmă prof. şi a sintetizării celor mai recente cercetări istorice, Ion Şişcanu, „o exigenţă mereu actuală”. Şi nu este lucrarea aduce noi contribuţii şi interpretări în le- vorba doar de rescrierea unei istorii excesiv de mis- gătură cu problemele esenţiale ale istoriei naţionale tifi cate sau total falsifi cate în perioada sovietică. şi celei universale, justifi când astfel convingerea că „Avem de-a face, – susţine autorul volumului, – cu volumul în cauză va fi recepţionat cu real interes nu o emisie amplă de falsuri istoriografi ce, a căror me- numai de către specialiştii în domeniu, ci şi de către nire este de a anexa trecutul la orice proiect lansat toţi cei pasionaţi de problematica istoriei contem- cu scopul îndepărtării Republicii Moldova de Ro- porane.

Mihail Petric. Nistrul lângă Speia, u/p, 100 x 150 cm, 1958. Din colecțiile MNAM

nr. 4 (35), decembrie 2014 - 173 Akademos UN STUDIU ACTUAL DE TRATARE A STATISTICII MATEMATICE

Dr. hab., prof. univ. Svetlana COJOCARU M. cor. Ion DEDIU Acad. Boris GAINA

Astăzi învăţământului îi revine o multitudine de sarcini specifi ce. Noua generație trebuie să facă față ritmului, varietății şi amplorii schimbărilor sociale, să corespundă exigenţilor viitorului. Pentru aceasta, tinerii înscrişi la facultate au nevoie de manuale, în- Dionis Lica, Gheorghe Căpăţână, Pintilie drumătoare, rezolvatoare, lucrări metodice care să Pîrvan. Metode statistice în prelucrarea datelor experi- se bazeze pe tehnologiile informaţionale adecvate mentale: concepte şi practică cu Maple. Chișinău: nivelului de dezvoltare a societăţii. Tipografi a Tehnica-Info. 2014, 456 p. Lucrarea Metode statistice în prelucrarea date- non, Motorola, Toyota, Hewlett-Packard (PH), Ge- lor experimentale: concepte şi practică cu Maple neral Electric etc. semnată de Dionis Lica, Gheorghe Căpăţână şi Materia expusă în lucrare este structurată pe Pintilie Pîrvan este în concordanţă directă cu cele zece capitole care, la rândul lor, sunt divizate în pa- afi rmate. Prin originalitatea sa de a îngemăna trei ragrafe, iar acestea din urmă – în subparagrafe. fi re: (1) prezentarea accesibilă, practic foarte simplă Noţiunile din Capitolul 1 familiarizează citito- şi, totodată, fără a se pierde din stricteţea trunchiului rul cu obiectul de studiu şi obiectivele statisticii ma- de matematici studiate la anul întâi la majoritatea tematice aplicate cercetărilor în domeniul ştiinţelor instituţiilor de învăţământ superior, (2) statistica şi agricole şi biologice. Cunoaşterea legăturii dintre metodele ei pentru prelucrarea datelor experimen- statistica matematică şi cea biologică, a prelucrării tale şi (3) aplicarea inteligenţei artifi ciale fi e la so- datelor statistice, precum şi a evoluţiei metodelor de luţionarea problemelor din agricultură, horticultură, prelucrare a informaţiei contribuie la o mai bună în- ecologie, biologie şi alte domenii de activitate, fi e a țelegere a faptului că orice disciplină devine ştiinţă altor probleme mai sofi sticate care să-i captiveze pe de sine stătătoare prin formalizare matematică. studenţi prin ilustraţiile grafi ce, executate la calcu- Capitolul 2 îi inițiază pe cititori în conceptul lator, lucrarea propusă este una deosebit de actuală. de măsurare, operaţii cu date non numerice, noţi- Studiul tratează metodele statisticii matema- uni de incertitudine şi precizie, precum şi tipurile tice pentru prelucrarea datelor experimentale, de scale. Se arată că orice cercetare are tangenţă cu trecându-le prin prisma sistemului electronic de cal- măsurarea obiectelor investigate, precum şi cu apli- cule matematice (SECM) Maple. Astăzi Maple, cu carea metodelor şi tehnicilor de culegere, prelucrare versiunile sale (recentă fi ind versiunea Maple 18), şi analiză a datelor experimentale. este cel mai performant sistem în stare să realizeze Metode de prelucrare a datelor experimentale, diverse proiecte. Maple, după cum rezultă din lu- expuse în Capitolul 3, familiarizează cititorul cu crare, este sistemul pe care „mai mult de 90% dintre elemente de teoria erorilor, caracteristici ale datelor instituţiile de cercetări ştiinţifi ce şi universităţi din experimentale şi ale şirului variaţional (momentele lume, precum MIT, Cambridge, Standfort, Oxford, de selecţie, mediile de poziţie şi de structură sau in- Waterloo, universităţile din Moscova, Berlin, San- dicatorii dispersiei). kt Petersburg, Tallinn, Riga, Mensk etc., labora- Pentru că studiul unei colectivităţi nu poate toarele NASA, Jet Propulsion şi Departamentul de cuprinde toate elementele care o formează, se recur- Energie al USA, au adoptat soluţii software oferite ge la o parte dintre acestea (probă, sondaj, eşantion de Maplesoft pentru a-şi mări prestigiul sistemului etc.) care se extind ulterior la colectivitatea în între- educaţional şi cel de cercetare. În scopuri industri- gime. Aceste noţiuni (metode de estimare a para- ale, printre clienţii Maplesoft sunt şi prestigioasele metrilor) sunt elucidate în Capitolul 4: variabilele companii Ford, BMW, Bosh, Boieng, NASA, Ca- aleatoare, funcţiile de repartiţie, forma curbelor de

174 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Noutăţi editoriale repartiţie (uniformă, binomială, normală, Poisson, semnifi caţiei funcţiei de regresie şi a indicatorilor Student, Snedecor-Fischer şi χ2). O atenţie aparte se de corelaţie. acordă exprimării (punctuale, interval de încredere) În Capitolul 9 („Maple – sistem electronic de parametrilor populaţiei generale prin datele de son- calcule matematice”) sunt expuse elementele de daj, intervalelor de încredere, precum şi estimării bază ale sistemului de programe Maple care în- parametrilor cu ajutorul funcţiilor Maple. truchipează, în viziunea directorului executiv al Cum studiul diverselor fenomene e strâns legat fi rmei producătoare Waterloo Maple, Tom Lee, de situaţii care nu întotdeauna pot fi descrise prin o revoluţie şi o evoluţie a calculelor matematice. funcţii cunoscute, Capitolul 5 („Aproximarea func- Autorii acordă atenţie metodicii scrierii mersu- ţiilor de repartiţie”) inglobează metode de aproxi- lui rezolvării problemelor cu mijloacele resursului mare a funcţiilor cu alte funcţii convenabile, bazate programat Maple, interfeţei utilizatorului, aducând pe metoda interpolării, a celor mai mici pătrate, a cititorul în modernitate. Paragraful 9.5 este în între- seriilor speciale şi altele. Dincolo de noţiunile amin- gime consacrat rezolvării problemelor din statistică tite, autorii, cu titlu de pionierat, propun aproximări cu mijloacele Maple. pe baza funcţiilor spline (aproximare Johnson, seg- În fi ne, Capitolul 10, în scopul unei înţelegeri mentar parabolică, spline parabolice, spline cubice, cât se poate mai corecte şi uşoare a cunoştinţelor curba lui Bezier şi curbele B-spline). referitoare la prelucrarea datelor experimentale, În Capitolul 6 („Testarea ipotezelor statis- redă principalii termeni utilizaţi, defi niţiile acestora, tice”) sunt expuse modalităţile de formulare a ținând cont, în mod special, de prevederile din stan- concluziilor în baza datelor obţinute în urma dardele statisticii matematice. executării experimentelor şi aplicării acesto- De menționat că lucrarea este elaborată de o ra la luarea anumitor decizii. Metodele aborda- echipă de specialişti dotaţi cu har și cu o bogată te depind de anumite intervale şi sunt bazate pe experienţă în ce priveşte utilizarea calculatorului anumite idei legate de puterea testului, de veri- în opera difi cilă de însuşire a diverselor discipline: fi carea ipotezelor statistice etc. Se fac conclu- matematici, economie, econometrie, biologie, chi- zii în baza datelor experimentale care se extind mie, biometrie, biotehnologii, agricultură, fi totehnie asupra întregii colectivităţi. Materia cuprinsă în li- etc. Iată doar câteva detalii sugestive: prof. univ., dr. mitele acestui capitol este în strânsă legătură cu răs- Dionis Lica, pe care îl cunoaştem mai bine de jumă- punsurile la două întrebări: 1) este sau nu este semni- tate de secol, a activat la Institutul de Matematică cu fi cativă diferenţa dintre o medie teoretică şi o medie Centrul de Calcul din cadrul Academiei de Ştiinţe rezultantă din cercetarea unei probe, 2) este sau nu al RSSM, iar, mai apoi, a predat mulţi ani de-a rân- este semnifi cativă o diferenţă dintre medii privind dul cursuri din diverse compartimente ale matema- două sau mai multe probe, precum şi alte întrebări ticilor la instituţii de învăţământ superior din fosta de genul acesta. Sunt prezentate cele mai importante URSS, Moldova şi România, deţinând şi funcţii de teste pentru validarea ipotezelor statistice: testul u, conducere. Este un aprig susţinător al ideii aplicării testul t, testul F, testele de concordanţă χ2 şi Kolmo- noilor tehnologii informaţionale în procesul de în- gorov, ultimele cu verifi care prin mijloace Maple. văţământ, un admirator al SECM Maple – patriarhul Tuturor ne este cunoscut faptul că fenomenele Sistemelor Matematice de Calcul. Următorul coa- şi procesele economico-sociale sunt infl uenţate de utor, prof. univ. dr. Gheorghe Căpăţână, pe care-l diverşi factori cu acţiune concomitentă. Pentru a cunoaştem de mai bine de 30 de ani, este unul din pune în evidenţă măsura în care unul sau mai mulţi pilonii informaticii din Republica Moldova, care factori sau o combinaţie a lor infl uenţează în mod acordă o mare atenţie noilor tehnologii informatice esenţial una dintre caracteristicile rezultative, auto- în învăţământ. Domnul Pintilie Pîrvan, actualmente rii expun în Capitolul 7 cu uz de amănunt analiza Director al IP IF Porumbeni, este savantul care a varianţei – metodă larg folosită în cercetările din îndrăgit latura experimentală a ştiinţei şi care a ali- agricultură, printre care un rol aparte revine anali- mentat lucrarea cu datele practice prelucrate pe par- zei dispersionale monofactoriale şi polifactoriale, cursul expunerii părţii teoretice cu sistemul Maple. prezentând sistematic relaţiile de calcul folosite în Avem convingerea că lucrarea analizată va fi modelul ANOVA. obiectul unui interes constant nu numai pentru stu- Elementele de teorie a corelaţiei şi a regresiei denţi, masteranzi, doctoranzi, dar şi pentru alte cate- sunt expuse în Capitolul 8, care, de asemenea, sunt gorii de cititori. Mai cu seamă pentru cadrele didacti- frecvent folosite în cercetările agricole şi biologice ce, având menirea să implementeze noi viziuni tineri- şi care tratează dependenţele funcţionale, măsurarea lor specialişti, cărora le revine misiunea de a formula, şi analiza legăturilor dintre fenomene şi verifi carea cerceta şi rezolva cele mai diverse probleme sociale.

nr. 4 (35), decembrie 2014 - 175 Akademos CHIMIA VIEŢII

Dr. Constantin MANOLACHE Institutul de Studii Enciclopedice

Fenomenul vieţii este guvernat de legităţile des- coperite de ştiinţele naturii – fi zica, biologia, chimia și domeniile derivate din acestea. În ciuda dimen- siunilor, formelor şi a altor caracteristici extrem de diferite, majoritatea organismelor au la bază ace- leaşi elemente chimice şi aceeaşi structură chimică. Dintre cele trei domenii fundamentale ale ştiinţelor naturii, chimia stăruie asupra speciilor materiale, unitare şi bine defi nite, numite substanţe, studiind compoziția, structura, proprietățile și transformările Dumitru Batâr. Chimie. Mică enciclopedie. la care sunt supuse. Colecția „Mica enciclopedie”/Redactor științifi c, acad. Rădăcinile chimiei trebuie căutate încă la Gh. Duca, Chișinău, Institutul de Studii Enciclopedice, începuturile dezvoltării comunităţii primitive. Din 2014, 528 p. experienţa de milenii a vechilor popoare s-au născut O atenție deosebită se acordă utilizării substan- primele idei despre substanţe şi transformările lor. ţelor în funcţie de compoziţie, structura și tipul le- Astăzi, cu certitudine, chimia este prezentă găturii chimice, proprietăţile fi zice şi chimice, ob- în toate sferele vieții contemorane. Oportunită- ţinerea şi infl uenţa lor asupra omului şi mediului. ţile şi puterile uriaşe puse la dispoziție de chimie Nu sunt trecute cu vederea nici meseriile cu substrat reclamă însă o utilizare responsabilă şi competen- chimic – metalurgie, ceramică, extracţie şi prelucra- tă, imposibilă fără cunoașterea profundă a acestei re de sol sau materie vegetală sau animală, ale căror ramuri a științei. Un suport real, din acest punct tehnici au evoluat în timp, ca o necesitate impusă de de vedere, poate servi lucrarea Chimie. Mică problemele de producţie, efi cienţă sau conservarea enciclopedie, autor Dumitru Batâr, redactor mediului. științifi c, acad. Gheorghe Duca. Lucrarea se adresează tineretului studios În cele peste nouă sute de articole ale cărţii, (elevi, studenţi, masteranzi, doctoranzi), care vrea editate în colecția „Mica enciclopedie”, sunt să se implice în cercetare şi caută să-şi lărgească expuse noțiunile de bază ale chimiei; dome- orizontul cunoaşterii, dar și unui cerc mai larg de niile tradiționale și de perspectivă, pe cale de doritori de a se familiariza cu noţiunile de bază pătrundere şi de afi rmare în viaţa cotidiană; informa- din domeniul chimiei. Indiscutabil, nu au putut ții despre elementele chimice cunoscute pe moment fi cuprinşi toţi termenii și noțiunile din domeniul și despre compuşii pe care acestea îi formează, me- chimiei, scopul enciclopediei fi ind însă incitarea todele chimice de cercetare a compoziției și a pro- pasiunii pentru chimie în rândul tinerilor, de care prietăților lor; noua nomenclatură chimică, adaptată depinde viitorul științei în general și a chimiei, în la specifi cul limbii române; curiozităţi din domeniul special. chimiei care conferă un sufl u dinamic domeniului Chimie. Mică enciclopedie este ultima lu- (gânduri profunde ale unor erudiţi, întâmplări amu- crare a ilustrului savant chimist Dumitru Batâr zante, paradoxuri etc.); descoperirile de ultimă oră (01.04.1927 – 06.11.2014), o personalitate distinctă menite să schimbe opiniile general acceptate şi viaţa în peisajul ştiinţifi c contemporan, afi rmată prin mul- omenirii; biografi ile savanţilor, care și-au adus con- tilateralitatea preocupărilor şi diversitatea domenii- tribuția la dezvoltarea chimiei pe plan internațional lor la care şi-a adus contribuţia: cercetător chimist și național; cele mai noi ustensile de laborator și de notorietate, profesor universitar înalt apreciat, cele tradiționale; imaginile unor splendide edifi cii cronicar fi del al evoluţiei ştiinţei şi culturii în Repu- moleculare de mare interes pentru industrie, sănăta- blica Moldova, creator al terminologiei şi nomen- tea şi manifestarea vieţii; confi guraţiile electronice claturii în chimie, cetăţean angajat plenar în viaţa ale atomilor elementelor chimice etc. publică, om al datoriei împlinite.

176 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Noutăţi editoriale

O ISTORIE A CINEMATOGRAFIEI PRIN ISTORIA SOCIETĂȚII

Dr. hab. Ana-Maria PLĂMĂDEALĂ Institutul Patrimoniului Cultural

Autorii studiului fundamental, de sinteză, care a abordat evoluţia (involuţia) fi lmului autohton de fi c- ţiune, de nonfi cţiune, de animaţie de la origini până în prezent, au defi nit drept scop iniţial al investiga- ţiei deschiderea către contextualizarea obiectului de studiu, asimilând noi teritorii ale fenomenului cine- Arta cinematografi că din Republica Moldova. matografi c şi practici inedite de interpretare a rapor- Ana-Maria Plămădeală, Dumitru Olărescu, Violeta Tipa. tului dintre text şi context. Or, acest lucru a devenit Chişinău: Grafema Libris, 2014. 640 p. posibil doar în urma demitizării şi deideologizării lent al discursului fi lmic, are o misiune majoră: de a istoriei fi lmului autohton prin instaurarea unor noi suprapune acestei crize modele de rezistenţă civică principii teoretico-metodologice. şi morală a artiştilor care au cutezat să riposteze re- În primul rând, era de o necesitate vitală demas- gimului totalitar. carea miturilor încetăţenite în fi lmologia sovietică În mult discutata perioadă de tranziţie prin referitoare la aşa-numitul fenomen multinaţional al care trec ţările din estul Europei, spectrul artistico- culturii sovietice socialiste, debarasarea de falsifi - psihologic conţine valenţele inedite în procesul re- cările şi speculaţiile ideologice la evaluarea parti- descoperii sensului autentic al trecutului istoric. Or, cularităţilor distincte ale evoluţiei cinematografi ilor sintetizând aspiraţiile estetico-fi lozofi ce ale tuturor diferitelor popoare din fosta URSS. Doar include- artelor, istoria fi lmului conţine virtualităţi generoase rea operelor cinematografi ce în contextul istorico- de a introduce în trecutul tragic al societăţii sovieti- cultural şi socio-politic a permis revalorifi carea tre- ce o dimensiune cathartică. cutului cinematografi c, decodifi când sensurile au- Tentativa depăşirii amneziei colective i-a de- tentice ale apariţiei şi succesiunii diverselor tendinţe terminat pe autorii studiului să adere la principiul artistice şi antiartistice. Astfel, istoria fi lmului mol- interdisciplinar al analizei fi lmului moldovenesc, dovenesc, în pofi da dogmelor ideologiei sovietice, germinat la confl uenţa istoriei celei de-a şaptea arte s-a dovedit a fi nu numai o istorie a realizărilor, ci şi cu istoria societăţii. a înfrângerilor, o istorie a artelor, dar şi a destinelor Pentru a realiza studiul din spectrul opticii me- umane. todologice propuse: istoria cinematografi ei – istoria Cu ocazia elaborării unei noi optici metodologi- societăţii, s-a dovedit imperioasă analiza parale- ce, fi lmologii şi-au propus drept suprasarcină în in- lă a textului cu contextul. Astfel, situaţia politico- vestigaţia lor îngemănarea spectrului pur fi lmologic ideologică, dogmele socialismului realist, climatul cu unul social-umanistic, răspunzând prin demersul spiritual al epocii, tipul de conducător în domeniul dat la sacramentala întrebare pentru ce se scrie as- culturii – toţi aceşti factori extra-cinematografi ci au tăzi o istorie a artei în general şi a celei cinemato- intrat în câmpul atenţiei cercetărilor. Or, unele pe- grafi ce, în special. rioade istorice ale evoluţiei fi lmului moldovenesc Devine tot mai evident faptul că procesul com- au determinat schimbarea spectrului atenţiei de la plex al formării unei noi conştiinţe istorice, absolvi- problemele de creaţie la cele ideologice. Iată de ce tă de mistifi cările totalitariste, necesită o incursiune uneori istoria realizării unui fi lm s-a situat în prim- în domeniile psihologiei şi fi lozofi ei creaţiei – a ace- plan, denotând unele particularităţi de esenţă ale lor sfere ale cunoaşterii umane care ar diminua criza procesului cinematografi c. identităţii spirituale a omului modern, provocată de Dezvăluirea mecanismului sinistru al represiu- schimbarea vertiginoasă a ierarhiei de valori. Iată nilor ideologice asupra creaţiei s-a dovedit posibilă de ce istoria artelor şi, implicit, a celei cinemato- în urma asimilării unor noi surse documentate din grafi ce, datorită caracterului polisemantic şi poliva- arhivele RSSM şi URSS, demonstrând elocvenţa nr. 4 (35), decembrie 2014 - 177 Akademos introducerii în demersul fi lmologic a unor izvoare spirit ale omului la o cotă maximă a sensibilităţii de netradiţionale, dar de mare relevanță socio-cultu- excepţie a Artistului. rală. Doar reevaluarea principiilor metodologice în Deşi s-a acordat o importanţă metodologi- scopul elaborării unei istorii prin grila noilor cu- că majoră contextualizării obiectului de studiu, noştinţe atât din sferele socio-politice, cât şi din suprasarcina acestei istorii s-a pretat unor reabilitări cele ale psihologiei şi fi lozofi ei creaţiei, a alimentat antropocentrice, reamplasând istoria cinematogra- conştiinţa de sine a actului fi lmologic, contribuind, fi că în circuitul fi resc al istoriei artei cu caracterul până la urmă, la asumarea responsabilităţii pentru a ei preponderent fi lozofi co-estetic. Criteriile artistice confi rma existenţa unui univers distinct pe harta ci- substituind cele ideologice, s-a purces la o reevalu- nematografi ei universale, cel al fi lmului basarabean, are a trecutului istoric prin intermediul racursiului marcat de o puternică personalitate artistică şi un cu „artist-putere”, de primă importanţă pentru evoluţia totul aparte destin creator. culturii într-un stat totalitar. Astfel, dramele creaţiei, Urmărirea pas cu pas a evoluţiei/involuţiei fi l- invadând paginile acestui volum, s-au cristalizat în mului autohton pe parcursul unei jumătăţi de secol, mici psihobiografi i, volumul dezvăluind complexe- a permis reintegrarea epocilor istorice într-un tot le stări de spirit ale artistului bântuit de „teroarea întreg, şi anume această viziune panoramică a favo- istoriei” sovietice. Aspectele socio-psihologice, rizat includerea celei de a şaptea artă atât în cadrul uneori psihanalitice, au consolidat ideea iniţială de general al culturii naţionale, cât şi în contextul mul- a suprapune istoria artei cu cea a istoriei destinelor ticultural al cinematografi ei universale. Doar atunci umane, fascinantă prin surprinderea unor stări de autorii volumului au cutezat să confrunte opiniile superfi ciale şi incompetente cu noi concepte şi sin- teze teoretice cristalizate consecutiv în diverse faze ale procesului cinematografi c autohton. Demersul socio-cultural al volumului dat sem- nalează faptul că este pe cale de dispariţie un do- meniu cultural de o deosebită rezonanţă spirituală, deţinătorul unui rol aparte în conştiinţa de sine a sufl etului etnic. Or, problema renaşterii cinematografi ilor naţi- onale ajunse în paragină se reactualizează la o cotă maximă în contextul reintegrării ţărilor estice în spaţiul general european, determinând reevaluarea statutului identitar. Datorită caracterului polifonic nemaiîntâlnit al „sinesteticii” fi lmice, cea de a şap- tea artă găzduieşte manifestările identitare ale etni- ilor est-europene la toate nivelurile şi dimensiunile ale conştientului şi subconştientului uman. Posedând un tezaur spiritual unic al epocilor istorice și fi lmul moldovenesc deţine o posibilitate prioritară de a ini- ţia multaşteptatul dialog dintre estul şi vestul euro- pean prin scoaterea din anonimat a unui univers etno- cultural prea puţin cunoscut în lume. În cadrul tendinţei socio-culturale fără precedent a Europei moderne de a-şi regăsi toate ramifi cările et- nice necunoscute sau neluate în consideraţie în urma cataclismelor istorice, studiile consacrate evoluţiei (involuţiei) artelor naţionale deţin şi ele o prioritate în vederea cunoaşterii şi recunoaşterii celor mai im- portante şi inconfundabile manifestări ale vremurilor Mihail Petric. Parașutiștii, u/p, 1971. apuse dar mereu prezente în cutezătorul spirit uman, Din colecțiile MNAM contribuind la triumful memoriei asupra uitării.

178 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Aniversări

Membrul corespondent al AȘM mul ştiinţei, educaţiei şi popularizării mai multe Vasile ȘALARU la 80 de ani trepte importante:  acumulare, analiză şi generalizare minuţi- oase a informaţiei din diferite domenii de interes – algologie, hidrobiologie, biotehnologie, protecţia mediului, folosirea raţională a resurselor naturale etc.;  alcătuirea unor imagini veridice privind sta- rea şi dinamica algofl orei în peste 300 de obiecte ale resurselor de apă şi descrierea a peste 2 000 de specii de alge;  descifrarea ştiinţifi că a fenomenului nega- tiv „înfl orirea apei”, identifi carea şi implementarea tehnologiilor de combatere şi diminuare a acestuia; n. 26 septembrie 1934, s. Văratic, jud. Bălți, azi  elaborarea şi implementarea tehnologiilor raionul Râșcani. de cultivare a algelor şi utilizare a lor sub diferite Biolog, domeniul științifi c: algologie, hidrobi- aspecte pentru dezvoltarea economică; ologie, biotehnologia algală, protecția și utiliza-  publicarea a peste 450 de materiale ale re- rea rațională a resurselor vegetale. zultatelor multiple de cercetări şi analize ştiinţifi ce Doctor habilitat în științe biologice (1972), (inclusiv articole, broşuri, culegeri şi monografi i) de profesor universitar (1975). Membru corespon- importanţă naţională, regională şi internaţională; dent al Academiei de Științe a Moldovei (1995).  transmiterea experienţei extraordinare prin La 26 septembrie 2014, comunitatea ştiin- harul de a informa şi convinge, prin educaţia genera- ţifi că a marcat aniversarea a 80-a de la nașterea ţiilor de tineri şi specialişti în instituţia de învăţământ membrului corespondent al AŞM, doctorului habili- de bază – Universitatea de Stat din Moldova şi apor- tat, profesorului universitar Vasile Şalaru. A fost un tul esenţial la pregătirea a sute de specialişti, a peste prilej de a omagia o personalitate marcantă a pla- 30 de doctori şi doctori habilitaţi în ştiinţe pentru ţara iului nostru, cu un nume de rezonanţă în cercurile noastră şi alte ţări din diferite continente ale Terrei; ştiinţifi ce din republică şi de peste hotare, precum şi  alte activităţi pentru prosperarea ştiinţei şi de a recunoaşte calea ascendentă pe care o parcurge societăţii noastre. ştiinţa algologică moldovenească, graţie, în primul La toate etapele vieţii a dat dovadă de profesio- rând, efortului depus pe acest tărâm de neobositul nism, iniţiativă, principialitate şi căldură sufl etească patriarh al algologiei noastre, fondator al Şcolii Al- în rezolvarea problemelor curente ale ştiinţei şi edu- gologice din Republica Moldova, Vasile Şalaru. caţiei. Prin grija şi bunătatea acordate în permanen- Personalitate ştiinţifi că de seamă, savantul Vasile ţă oamenilor ce îl înconjoară, a câştigat respectul Şalaru este o fi gură distinsă în domeniul ştiinţelor na- tuturor. turii, deschizător de noi căi în algologie. La împlinirea vârstei de 80 de ani, dovedeşte vi- Cercetările sale în domeniul hidrobiologiei ge- goare şi spirit creativ deosebit, este un model demn nerale, algologiei, biotehnologiei algale, protecţiei de urmat pentru discipolii săi, fapt care garantează şi utilizării raţionale a resurselor vegetale au căpătat realizarea şi în viitor a unor ample programe de cer- o largă recunoaştere naţională şi internaţională. Este cetare. promotorul unor concepte moderne în cercetările Aniversarea sa a prilejuit bucuria de a ne alătura algelor planctonice ca elemente fundamentale în comunităţii ştiinţifi ce a biologilor care i-au cunos- funcţionarea ecosistemelor acvatice. cut personalitatea şi opera, pentru a-i transmite toate A dezvoltat latura experimentală a algologiei gândurile noastre de înaltă preţuire, urări de sănă- şi a demonstrat importanţa algelor ca hrană pentru tate şi viaţă lungă în eforturile ce le depune pentru zooplancton şi peşti, a pus în evidenţă valorifi ca- descifrarea tainelor biologiei şi educarea tinerei ge- rea diversităţii algale în epurarea apelor reziduale neraţii în spiritul cunoaşterii şi înţelegerii comple- de diferită provenienţă şi utilizarea biomasei algale xităţii viului. în sectorul zootehnic. Sunt deosebit de importante Acad. Ion Toderaș rezultatele sale cu privire la rolul algofl orei în circu- Dr. hab. Laurenţia Ungureanu itul materiei în ecosistemele acvatice de diferit tip. Dr. hab. Elena Zubcov Datorită inteligenţei, energiei şi perseverenţei Dr. Petru Cocîrță care îl caracterizează, a reuşit să parcurgă pe tărâ- Dr. Boris Nedbaliuc nr. 4 (35), decembrie 2014 - 179 Akademos

Dr. hab. Boris BOINCEAN inclusiv ecologice, în Republica Moldova. la 60 de ani Cercetările sale ştiinţifi ce cele mai semnifi - cative, atât în anii de studii la Academia Agricolă ,,K. A. Timireazev” din Moscova, cât şi la Institu- tul de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selec- ţia” din Bălţi, au fost consacrate fertilităţii solului şi productivităţii culturilor de câmp, ca bază a dez- voltării durabile a agriculturii. O atenţie primordia- lă a acordat proceselor de transformare a substanţei organice a solului, care refl ectă capacitatea fertilă şi de producţie a solului. Doctorul habilitat Boris Boincean printre primii a demonstrat că nu doar şi nu atât cantitatea totală, cât calitatea substanţei organice a solului infl uenţează asupra nivelului de n. 23 noiembrie 1954, s. Vancicauți, raionul producţie obţinut la diferite culturi pe soluri necer- Noua-Sulița, regiunea Cernăuți. noziomice, precum şi cernoziomice. El a propus un Agrotehnician, domeniul de cercetare: pedo- set de indicatori pentru evaluarea calităţii substanţei logia aplicată, agrotehnica, agroecologia, agro- organice a solului. Ba mai mult. Prin folosirea me- chimia, fi totehnia. todelor fi zico-chimice moderne de analiză a com- Doctor habilitat în științe agricole (1998), puşilor humici (fără separarea lor în acizi fulvici şi profesor cercetător (2009). huminici) au fost determinate schimbările în struc- tura acizilor humici la nivel molecular sub infl uenţa Calea în ştiinţă a remarcabilului profesor cerce- diferitor procedee agrotehnice. tător, doctor habilitat în științe agricole Boris Boin- Prin utilizarea metodelor moderne de cercetare cu cean n-a fost întâmplătoare. Ea a fost bine determi- folosirea atomilor marcați de carbon, a stabilit coefi - nată din fragedă copilărie şi aprofundată în anii de cienții de humifi care, în funcție de doza şi adâncimea adolescenţă şi tinereţe prin dragostea manifestată de încorporare în sol a resturilor vegetale, ce deschid faţă de carte, baștină și plaiul natal. De mic copil a noi perspective pentru optimizarea sistemelor de fost fascinat de farmecul creator al pământului. lucrare şi fertilizare a solului în cadrul asolamentului. După absolvirea cu menţiune a şcolii de opt Concomitent, a devenit posibilă estimarea prealabilă ani din satul natal Vancicauți, raionul Noua-Sulița, a bilanţului substanţei organice a solului la etapa de regiunea Cernăuți, este admis la Colegiul Agricol planifi care a sistemului de agricultură cu ajustarea ul- din satul Ţaul, Donduşeni, iar apoi la Academia terioară pe parcursul implementării lui. Agricolă „K.A. Timireazev” din Moscova, ambele Cercetările efectuate în cadrul experienţelor de instituții absolvindu-le cu menţiune. Dascălii săi – câmp de lungă durată la ICCC „Selecţia” i-a permis Păun M. G., V. M. Bernaz, I. Gh. Ceaicovschi, A. fundamentarea unui nou concept de intensifi care M. Tulikov, B.A. Dospehov, A.M. Likov, M.F. Lu- durabilă a agriculturii, bazat pe folosirea mai inten- pașcu, I.P. Untilă, M.D. Vronschih, I.I. Liberștein, să a surselor regenerabile de energie, preponderent I.A. Krupenikov s.a. l-au îndrumat să persevereze de origine locală, cu reducerea dependenţei de sur- în ştiinţă şi nu au fost dezamăgiți de discipolul lor. sele energetice neregenerabile şi derivatele lor. A Dorința de a se realiza ca savant, munca asiduă, fost determinat efectul asolamentului pentru o gamă insistența, puterea de a depăşi obstacolele, corobo- largă de culturi la amplasarea acestora după diferiţi rate cu aptitudinile congenitale, i-au permis, grație premergători şi diferite verigi ale asolamentului pe rezultatelor științifi ce obţinute, să ocupe un loc bine fond fertilizat şi nefertilizat. Respectarea asolamen- meritat printre cei mai valoroși oameni de știință tului, cu o diversitate mai mare de culturi, permi- în domeniul agriculturii. Succesele sale în materie te reducerea cheltuielilor de producţie la aplicarea de cercetare țin de așa domenii științifi ce precum: îngrăşămintelor minerale şi pesticidelor la lucrarea agrotehnica, agroecologia, fi totehnia, pedologia, mecanică a solului, astfel contribuind la creşterea agrochimia s.a. Concomitent, s-a manifestat și ca competitivităţii producătorilor agricoli şi la amelio- organizator chibzuit al științei și pedagog iscusit. rarea stării mediului ambiant. Aceste investigații au Pe planul ştiinţei naționale, Boris Boincean este demonstrat că nerespectarea asolamentului nu poate considerat, împreună cu patriarhul agriculturii con- fi compensată cu cantități sporite de substanțe chi- temporane academicianul M. Lupașcu, drept unul mice sau cu aplicarea exagerată a uneltelor de lucru din fondatorii şi promotorii agriculturii durabile, cu întoarcerea brazdei.

180 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Aniversări

Pornind de la aceste considerente şi ţinând cont punerea în valoare a experienţelor de câmp de lungă de perspectivele dezvoltării agriculturii în Republi- durată din cadrul ICCC „Selecţia”, cât şi în promo- ca Moldova, la iniţiativa doctorului habilitat Bo- varea rolului polifuncţional al solului şi necesității ris Boincean, în anul 1996 a fost fondată la Bălţi ocrotirii lui pentru generaţiile următoare. Din păca- o gospodărie experimentală pentru investigaţii în te, societatea nici pe departe nu conştientizează la teren de lungă durată în scopul studierii acţiunii şi justa valoare rolul solului şi al altor resurse naturale interacţiunii rotaţiei culturilor, sistemelor de lucrare în asigurarea dezvoltării durabile pe viitor. şi fertilizare a solului în asolament în lipsa mijloa- Calitatea şi profunzimea lucrărilor ştiinţifi - celor chimice de combatere a bolilor, dăunătorilor și ce publicate au fost remarcate la înalta lor valoa- buruienelor. Aceasta, odată cu cea fondată anterior re de comunitatea ştiinţifi că din ţară prin conferi- în anul 1989 în domeniul agriculturii ecologice și rea de două ori a Premiului Academiei de Ştiinţe a modifi cările efectuate în schemele experiențelor de Moldovei, pentru rezultate excelente în cercetare. câmp de lungă durată pe asolamente și culturi per- Monografi ile doctorului habilitat Boris Boincean: manente, a permis argumentarea posibilităților de Экологическое земледелие в Республике Молдова tranziție la un sistem de agricultură durabilă, inclu- (2009), Ведение хозяйств на экологической siv ecologică, în Republica Moldova. основе в степной и лесо-степной зонах Молдовы, Rezultatele științifi ce privind infl uenţa asola- Украины и России (Walter Goldstein, Boris Boin- mentelor, culturii permanente, lucrării, fertilizării cean, 2000), The Black Earth. Ecological Principles şi irigării solului în asolament asupra productivităţii for Sustainable Agriculture on Chernozem Soils culturilor şi fertilităţii solului pe parcursul a 50 de (Krupenikov I.A., Boincean B.P., Dent D., 2011) ani în experienţele de câmp de lungă durată a ICCC servesc drept cărți de căpătâi pentru specialiștii din „Selecţia” au fost generalizate şi expuse în materi- agricultură. alele conferinţei jubiliare din 2012 dedicate aniver- Cercetătorul ne-a reprezentat cu demnitate ţara sării a 50-a ani de la fondarea experiențelor de câmp la diferite foruri ştiinţifi ce de pe diferite continente de lungă durată. La conferință au participat savanți ale Terrei, demonstrând un nivel profesional înalt notorii din Europa și SUA. Materialele conferinței de pregătire. Recent, Comisia Europeană a selectat au fost publicate de editura germană Springer în candidatura doctorului habilitat Boincean în calita- cartea Solul ca Patrimoniu Mondial, sub redacția te de expert pentru proiectele înaintate la concurs în renumitului pedolog din Marea Britanie Dr. David cadrul Programului European de Cercetare şi Ino- Dent. Cartea este înalt apreciată de comunitatea ști- vare „Orizont 2020”, reprezentând totodată țara la ințifi că internațională. Comitetul de Program la Bruxelles. El activează ca Participanții la conferință au susținut opi- expert la Consiliul Naţional pentru Atestare şi Acre- nia doctorului habilitat Boris Boincean potrivit ditare, la Consiliul de Expertizare pe lângă Acade- căreia folosirea separată a procedeelor agrotehnice mia de Ştiinţe a Republicii Moldova. Este preşedinte în lipsa unei viziuni sistemice de lungă durată asup- al Seminarului de Profi l de pe lângă Universitatea ra sectorului agricol conduce la degradarea intensă Agrară de Stat din Republica Moldova, preşedinte şi a solurilor de cernoziom, considerate pe bună drep- membru al Consiliilor Ştiinţifi ce Specializate la sus- tate bogăţia supremă a Republicii Moldova. Acest ţinerea tezelor de doctor în ştiinţe agricole, membru fapt, confi rmat în experienţele de câmp de lungă al Asambleei Academiei de Ştiinţe a Moldovei s.a. durată ale ICCC „Selecţia”, amplasate pe cerno- Un semn de recunoștință internațională a doc- ziomul tipic din stepa Bălţiului, dar și în special de torului habilitat Boris Boincean servește colabora- practica agricolă din Republica Moldova, a servit rea științifi că cu savanți din SUA, Marea Britanie, ca motiv de înaintare a propunerii de recunoaştere Franța, Germania, Cehia, Olanda, Elveția s.a., invi- a cernoziomului tipic din stepa Bălţiului în calitate tațiile care i se fac în aceste țări pentru a se împărtăși de Patrimoniu mondial ocrotit de UNESCO. Cu atât cu rezultatele sale științifi ce și a participa la diferite mai mult, că întocmai aceste soluri au stat la baza foruri științifi ce internaționale și publicații. formării ştiinţei solului de către fondatorul ei, prof. Doctorul habilitat Boris Boincean acordă o Dokuceaev V.V., în timpul expedițiilor sale în Basa- atenție deosebită implementării realizărilor știin- rabia. Monolitele de sol din această localitate erau țifi ce în domeniul producţiei, menținând legături prezentate la începutul secolului trecut la expoziţiile strânse cu producătorii agricoli din diferite raioane internaţionale din Chicago şi Paris ca etalon pentru ale Republicii Moldova, indiferent de dimensiunile toate solurile din lume după nivelul lor de fertilitate. şi formele de proprietate asupra terenurilor, partici- Un merit deosebit îi aparține doctorului habili- pând la seminare, emisiuni radio şi TV în vederea tat Boincean Boris, atât în menţinerea, extinderea şi promovării bunelor practici agricole orientate spre

nr. 4 (35), decembrie 2014 - 181 Akademos majorarea nivelului de producţie, restabilirea fertili- Academicianul Andrei URSU tăţii solului şi ocrotirea mediului ambiant. În acelaşi la 85 de ani context au fost elaborate, cu participarea sa directă, o serie de recomandări pentru producătorii agricoli pe asolamente, sisteme raţionale de lucrare şi fertili- zare a solului, tehnologii de cultivare a culturilor de câmp, inclusiv tehnologii alternative. Doctorul habilitat Boris Boincean are merite în organizarea şi în managementul ştiinței agrare din Republica Moldova. În diferite perioade de timp a exercitat funcţiile de secretar ştiinţifi c, director adjunct în problemele ştiinţei, director general al Asociaţiei Ştiinţifi ce de Producere „Selecţia” şi di- rector al Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp. Din 1990 și până în prezent activează în calitate de şef al Secţiei Sisteme Agricole la același institut. Pe parcursul vieții, a dat dovadă de perseverenţă n. 20 decembrie 1929, Strășeni. faţă de sine şi subalternii săi, disciplină, ataşament Biolog, domeniul științifi c: pedologie, geog- în realizarea cu succes a sarcinilor trasate pentru co- rafi a solurilor, ecologie. lectiv. Doctor habilitat în științe biologice (1978), La inițiativa profesorului cercetător, doctorului profesor universitar (1992). Membru corespon- habilitat Boris Boincean, în anul 2003 la Universi- dent (1984) și membru titular (1989) al Academi- tatea de Stat „Alecu Russo” din mun. Bălţi a fost ei de Științe a Moldovei. deschisă Facultatea de Ştiinţe ale Naturii şi Agroe- Patrimoniul Republicii Moldova constituie nu cologie. Fondarea și desfășurarea activității Facultă- numai economia, ştiinţa, cultura, resursele natura- ții și catedrei corespunzătoare de la bun început este le ale ei, în special solurile, care asigură securitatea strâns legată de numele său. Împreună cu colegii de alimentară, precum şi personalităţile care îşi aduc la Universitatea Agrară de Stat a fost pregătit manu- contribuţia la prosperarea neamului. alul Agrotehnică în limba română, care se folosește La 20 decembrie 2014 se împlinesc 85 de ani din la instruirea viitorilor specialiști din instituţiile de ziua naşterii şi 65 de ani de activitate ştiinţifi că, pe- învăţământ superior şi mediu de specialitate din țară. dagogică şi publică a Omului îndrăgostit de natură şi Datorită profesorului cercetător, doctor habi- sol, Andrei Ursu: doctor habilitat în ştiinţe biologice, litat Boris Boincean, câmpurile experimentale ale profesor universitar, membru titular al Academiei de Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp Ştiinţe a Moldovei, membru titular al Academiei de „Selecţia” servesc drept un laborator pe viu în Ştiinţe Agricole şi Silvice din România, Laureat al pregătirea viitorilor specialişti, inclusiv viitorilor Premiului în domeniul pedologiei „V. R. Williams”, cercetători ştiinţifi ci. La iniţiativa sa, pe lângă Ca- „Savantul Anului 2011”, Cavaler al Ordinului „Glo- tedra de Ştiinţe ale Naturii şi Agroecologie a fost ria Muncii” şi „Ordinului de Onoare”. deschisă Școala fermierului pentru tinerii ţărani Este autorul a circa 630 de lucrări ştiinţifi ce, in- împroprietăriţi, care nu au pregătirea necesară de clusiv 22 de monografi i şi peste 30 de hărţi tema- a folosi raţional terenurile agricole şi întreţinerea tice. Un merit deosebit al său îl constituie rezulta- animalelor. tele cercetărilor în domeniul clasifi cării şi raionării Vârsta de 60 de ani este doar o etapă în acti- solurilor republicii. Monografi ile Microraionarea vitatea profesorului cercetător, doctorului habilitat pedologică a Moldovei, Raioanele pedogeografi ce Boris Boincean. Folosind cunoştinţele şi experienţa şi particularităţile regionale de utilizare şi proteja- acumulată, el urmează să realizeze încă multe luc- re a solurilor, Solurile Moldovei au devenit lucrări ruri frumoase, care sunt pe măsura capacităţilor in- clasice „de căpătâi” pentru specialişti. telectuale şi cercetărilor laborioase ale savantului. Graţie rezultatelor ştiinţifi ce de mare valoare şi Acad. Gheorghe Duca aptitudinilor creative şi organizatorice, capacităţi- Acad. Mihail Lupașcu lor intelectuale şi morale alese, acad. Andrei Ursu Acad. Teodor Furdui a intrat în pleiada personalităţilor de vază ale ţării. A fost mai mulți ani director al Institutului de Cer-

182 - nr. 4 (35), decembrie 2014 Aniversări cetări de Pedologie şi Agrochimie „Nicolae Dimo”, drei Ursu de la începutul studiilor universitare au fost determinând bazele dezvoltării lui. De menţionat că spulberate defi nitiv în urma întâlnirii în anul 1948 cu tratatul în trei volume Solurile Moldovei (Почвы renumitul pedolog, academicianul Nicolaie Dimo, Молдавии, 1984 – 1986) a fost distins cu Premiul discipol al marelui savant V. Dokuceaev. Andrei Ursu de Stat. A coordonat timp îndelungat activitatea ce- a fost printre primii absolvenţi ai Universităţii de Stat lei mai mari secţii de ştiinţe a Academiei – Secţia de din Chişinău. Odată cu organizarea Institutului de Pe- Ştiinţe Biologice şi Chimice. dologie, Agrochimie şi Ameliorarea Solurilor, a fost Este o personalitate proeminentă, capacitatea invitat de către Nicolaie Dimo să lucreze în acest in- de muncă şi memoria fi indu-i excepţionale, care se stitut, cărui i-a consacrat viaţa şi activitatea timp de manifestă din plin în ciuda vârstei înaintate. Potrivit 33 de ani. Aici a avut fericirea să asculte strălucitele lui, a fi conducător înseamnă, mai întâi, a fi onest şi prelegeri ale unor profesori remarcabili. De notat că devotat până la sacrifi ciu şi numai după acestea – academicianul Dimo a exercitat o infl uenţă decisivă toate celelalte. asupra tânărului Andrei Ursu, stimulându-i interesul Tânărul Andrei Ursu face parte din talentată ge- pentru ştiinţele solului. neraţie de studenţi de după război, care, alături de După absolvirea Universităţii de Stat din Mol- V. Anestiadi, V. Andrunachievici, B. Matienco, A. dova, în anul 1953, a fost înscris ca laborant la Simaşchevici, S. Berejan, S. Rădăuţanu, V. Paladi Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Melioraţie ş.a., în condiţii extrem de difi cile, graţie muncii fără al Filialei din Moldova a Academiei de Ştiinţe a preget şi dorinţei arzătoare de a scoate ţara din sără- fostei Uniuni Sovietice, unde a avut privilegiul să cie, nu numai că au devenit specialişti recunoscuţi, conlucreze nu numai cu academicianul Nicolaie dar au adus şi o contribuţie substanţială la dezvolta- Dimo, dar şi cu eruditul profesor Igor Krupenicov. rea ştiinţei şi economiei ţării. Incluzându-se activ în procesul de studiu al solu- S-a născut în familia lui Teodor şi Eudochia rilor republicii, tânărul cercetător obţine date de o Ursu în anul 1929, în or. Străşeni, fi ind un copil mare valoare privind compoziţia şi proprietăţile so- curios, năzbâtios, isteţ, cu o memorie specifi că, se- lurilor, elaborează principiile de regionare şi grupa- lectivă. Tatăl lui Andrei acorda o atenţie deosebită re a solurilor după gradul acestora de a fi exploatate educaţiei primului său fecior. În calitate de factor ca terenuri agricole, ceea ce i-a permis să susţină în rural (factor poştal), el deservea patru sate din veci- anul1964 teza de doctor în ştiinţe geografi ce, iar în nătate, ştia bine locul celui mai bătrân stejar, unde 1978 – teza de doctor habilitat în ştiinţe biologice se ascunde cel mai mare şarpe, unde poţi găsi cele în două din cele mai prestigioase centre ştiinţifi ce mai multe ciuperci, alune, coarne. de profi l – Institutul de Geografi e al Academiei de Vara, în timpul vacanţei, Andrei aştepta cu nerăb- Ştiinţe din Moscova şi Universitatea de Stat „Mihail dare să plece cu tatăl „în cursă”. Tocmai aceste călă- Lomonosov” din Moscova. torii au fost primele lecţii despre bogăţia şi frumu- Apreciată în mod deosebit în literatura de spe- seţile Codrilor, despre Mănăstirea Căpriana, de aici cialitate, monografi a Regionarea agropedologică a a pornit dragostea pentru natura meleagului nostru. Moldovei (1980) constituie o lucrare ştiinţifi că de Tot atunci a luat cunoştinţă de un profi l pedologic (de pionierat, în care au fost generalizate datele privitor sol), descoperit de tatăl său, care mai apoi s-a dovedit la compoziţia şi proprietăţile solurilor, legităţile re- că a fost săpat în anul 1938 de către cunoscutul sa- partiţiei lor şi principiile regionării pedologice. vant român academicianul Nicolae Cernescu. De o deosebită importanţă practică se bucură La 1 septembrie 1937, Andrei Ursu, fără a fi în- lucrarea ştiinţifi că Resursele naturale şi geografi a soţit de cineva, a păşit pragul şcolii. A început un solurilor Moldovei (1977), în care autorul a descris capitol nou în viaţa viitorului savant pedolog. detaliat căile efi cace de utilizare, procedeele de Fiind martor ocular al încercărilor grele prin care ameliorare a solurilor şi sporire a fertilităţii lor. a trecut poporul nostru în cea de-a doua jumătate a În monografi a Microregionarea pedologică anilor ʼ40 şi intuind că bogăţia principală a ţării sunt (1980), distinsă cu cel mai înalt premiu în pedologie oamenii harnici şi solul fertil, se pomeni în faţa di- (premiul V. Williams), sunt generalizate rezultatele lemei – să devină medic pentru a proteja sănătatea elaborării bazelor folosirii raţionale a solurilor, prin- acestor truditori ori să devină pedolog, ca să exploa- cipiilor şi metodelor microregionării pedologice. teze gospodăreşte acest sol. Iată de ce se înscrie la În 1988 vede lumina tiparului lucrarea Conser- Institutul de Medicină din Chişinău, însă dragostea varea solurilor în condiţiile agriculturii intensive, faţă de natură îl determină ca, peste puţin timp, să în care sunt analizaţi factorii ce provoacă poluarea se transfere la Facultatea de Biologie şi Pedologie a şi degradarea solului, argumentându-se măsurile de Universităţii de Stat din Moldova. Îndoielile lui An- prevenire şi diminuare a acestor fenomene. Conco-

nr. 4 (35), decembrie 2014 - 183 Akademos mitent, academicianul Andrei Ursu a iniţiat studi- nal – interdependenţa orizonturilor genetice. A fost erea solurilor tehnogen-transformate şi a elaborat revizuită şi actualizată regionarea pedogeografi că, metode de diagnosticare, de cartografi ere şi proce- au fost argumentate măsurile stringente de amelio- dee de omogenizare şi ameliorare a lor. rare a stării resurselor de sol, complexe regionale de Un merit deosebit al academicianului Andrei utilizare efi cientă şi protejare a solurilor. Ursu îl constituie rezultatele cercetărilor în domeniul Este un popularizator înfl ăcărat al ştiinţei des- clasifi cării şi raionării solurilor republicii. Înalta eru- pre sol. A fondat Muzeul Solurilor în Institutul de diţie, capacităţile deosebite de a analiza şi generaliza Pedologie şi Agrochimie „Nicolae Dimo”. Întreţine cunoştinţele de ultimă oră despre geneza, particula- frumoase relaţii de colaborare cu savanţii de peste rităţile şi legităţile geografi ce ale solului i-au permis hotarele ţării: România, Ucraina, Kazahstan, Azer- prodigiosului pedolog să elaboreze o nouă clasifi care baidjan, Rusia, Germania, Polonia şi multe alte țări. a solului, bazată pe conceptul contemporan al pedo- Actualmente academicianul Andrei Ursu este logiei genetice. Diagnosticarea şi clasifi carea soluri- preşedinte al Societăţii Naţionale a Moldovei de lor este efectuată pe baza unor caractere specifi ce ale Ştiinţă a Solului. Energic, optimist şi creator, par- orizonturilor care în integru (A+B) – condiţionează ticipă activ la viaţa ştiinţifi că a Academiei, la pre- particularităţile iniţiale genetice. gătirea cadrelor de înaltă califi care, este silitor în În domeniul pretabilității solului, academicianul cercetări pe teren. Andrei Ursu și colaboratorii au evidenţiat şi stabilit În legătură cu jubileul de 85 de ani, echipa Insti- limitele admisibile ale particularităţilor nefavorabi- tutului de Ecologie şi Geografi e al AŞM, colegii săi le ale solurilor (salinizare, soloneţizare, carbonati- din Laboratorul de Geomorfologie şi Ecopedologie ce, erodate). În baza cercetărilor au fost elaborate cu mare dragoste şi stimă profundă îl felicită pe aca- recomandări, instrucţiuni şi îndrumări metodice im- demicianul Andrei Ursu, dorindu-i sănătate, mulţi portante. ani fericiţi şi plini de spirit creator! În anul 2011 academicianul A. Ursu a fi nalizat ciclul de cercetări fundamentale efectuate în anii Dr. hab. Petru Cuza, dr. Iurie Bejan, precedenţi, care s-au soldat cu editarea monografi - dr. Vasile Stegărescu, dr. Ghenadii Sârodoev, ei Solurile Moldovei în cadrul Colecţiei Academi- dr. Ion Marcov, dr. Aureliu Overcenco, ca şi Harta solurilor Republicii Moldova la scara Stela Curcubăt, Vera Crupenicov, 1:750 000 (coautor A. Overcenco). Aceste lucrări dr. hab. Maria Nedealcov, prezintă o nouă viziune a rolului solului în biosferă, dr. Nicolae Boboc, m.c. Ion Dediu, o caracteristică amplă a genezei şi geografi ei soluri- dr. Anatol Tărâţă, dr. Petru Cocârţă, lor, o nouă clasifi care bazată pe un principiu origi- Alexandru Vataman

Mihail Petric. Tufar înfl orit, u/c, 50 x 80 cm, 1968. Din colecțiile MNAM 184 - nr. 4 (35), decembrie 2014