FĂCLIILE De I

Taxa poştală plătită f n nnmerar conL aprobării Nr. 36474/1941 ÏAZETÀ TRANSILVANIEI STEAG RIDICAT LA REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA WOPRKTARÀ:ASOClATIUNEAj\STRA‘ BRAŞOV] RRASOV. Apare de două ori pe săptămână prin îngrijirea 1838 B-dul REGELE FERDINAND Nr.12 Tf.1513 imui comitet de redacţie. L-rn* r»TTTT T SI SFINT1T DE LUPTELE PURTATE SUB CUTELE LUI y n Tpr* CTTNll Abonamentul anual Iei 300 Autorităţi şi Societăţi le* 80^ Atelierele tipografiei „ Astra*1 Tf. 1102. GRBARITiU ' ’OXE ATAŢ1AURMAŞ1.1NFRUNTE CU HUnLoL-MI Anunţuri si reclame după tarif. ______Pagini 4 - 6 - 8 Lei 3 . i Anul 105 Nr. 64 Inreg. Trib. Braşov S. II No. G. II. 71/942 20 August 1942 mămăliga Pacea grani noastră ţelor noastre de Dr. N. Călim an FĂCLIILE de I. Bozdog Era până acuma mămăliga noastră de Dr. D. Chlrculescn cea de toate zilele. Era mâncarea omu Uriaşa încăierare la care luăm lui sărac. Hrana muncitorului şt a ţăra Ţinuta de azi a presei româneşti tru cei de sus, cea mai de la sine în parte de frunte şi noi se dă pentru o ţeleasă datorie. Aşa socoteşte toată su mai dreaptă aşezare a graniţelor vii nului, în primul rând. Ea nu putea lipsi este covârşitor şi categoric patriotică. flarea românească, aceea care-şi poartă toare şi pentru a asigura o pace dura de pe masa lui nici in zilele de muncă Aşa cum de mult n’a mai fost. Ca să bilă mult încercatei lumi. In timp ce suferinţele, sacrificiile şi calvarul neui grea şi nici în zilele de mare sărbătoare. găsim alte asemenea vibraţii nationa feluritele maşinării de războiu dărâmă Astăzi a ajuns acest aliment, bun liste, trebue să sărim peste douăzeci tatelor nedreptăţi, în hotărîrea nezdrun şi înlătură fortificaţiile artificiale şi na de ani în urmă, dincolo de epoca be- cinată de a fi respectată în ceea ce are turale împingând mereu înainte arma din toate punctele de vedere, să lipsească tele victorioase, spulberând şi gonind aproape de tot de pe masa omului sărac. cisnicelor tămâieri de persoane, a atitu- ea mai sfânt. Neamul românesc crede. tot mai departe de graniţele noastre Azi este un adevărat lux aducerea dinelor plătite şi a preocupărilor mă hoardele ce calcă în picioare creştinis pe masă a mămăligii. Şi acest lux şi-l runte. Şi vrea să i se respecte credinţa. mul şi civilizaţia, minţile diplomaţilor poate permite numai omul cu bani mulţi. Revenirea presei la înaltele preo Aceeaşi credinţă care străluceşte în fă se frământă şi voinţele se încordează Săracul nu şi-l mai poate permite. Pre cupări nationale înseamnă, desigur, re cliile împlântate în oraşele care-şi tra- pentru a croi şi pune hotare statornice ţul porumbului a ajuns aşa de mare, în învierea în adevărata sa menire. esc cu putere destinul lor românesc. noii Europe. cât omul sărac nu mai poate fi în stare Sunt de pe acuma câştigate şi Ziarele sunt astăzi făcliile curate Să lăsăm făcliile să ardă ! Fie ele sâ-şi procure această hrană, care era fixate ca puncte de razim ale noii ori până acum hrana sa cea de toate zilele. ale crezului national românesc. Multe cât de multe. Să îngrijim să nu se stin entări câteva principii, care vor fi res Aflăm acest lucru dela oamenii să flăcări cenuşii au devenit strălucitoare. gă niciuna. Nici din cele vechi, nici din pectate cu sfinţenie în noua orânduire raci. Dela aceia, în casele cărora aş Multe altele, noi, s’au aprins cu inega cele noi. Niciuna nu e de prisos. Nici a lumii. teaptă multe guri flămânde ca să fie zi labilă strălucire pe toată întinderea pă una nu trebue sprijinită în dauna alteia. Nici una prigonită. Căci n’ar fi faptă Dreptul la vieaţă naţională al po ide zi săturate. Dela femei cu copii mulţi mântului românesc, în centrele Ardea-] poarelor, în graniţele lor etnice. Aceste $ totdeauna flămânzi. Bărbaţii lor luptă, lului şi în vechiul regat. Care de care 1 românească. Iar măsurile care se iau, graniţe să cuprindă înlăuntrui lor pe sufer şi mor pe meleaguri străine şi au ţinut să-şi revendice un nume con- | restricţiile care se impun, să fie la fel toţi care vorbesc aceeaşi limbă. Infil îndepărtate. sacrat de trecutul de luptă românească impuse tuturora, dar cât mai înţelegă traţiile care ar putea tulbura liniştea Şi ne punem întrebarea cu nedu sau să-şi creeze unul care să aibă un tor, cu cât mai multă băgare de seamă. teritoriilor naţionale să fie ridicate Cu teama pioasă de a nu se atinge şi rectificate prin schimburi de popu merire, de unde provine acest preţ de înţeles cât mai adânc românesc, cât laţie. Asigurarea drepturilor fiecărui wsuportat al porumbului, pe care omul mai legat de aspiraţiile adevărate şi cumva tocmai ceea ce este mai curat în neam se va face în măsura contribu mrac nu-l mai poate plăti ? Preţ mult de nădejdile care fac să bată inimele înflorirea sufletului românesc. ţiei de sânge cu care ia parte la acest mai mare, decât cel al grâului. Grâu noastre din hotare în hotare. Apa trece, pietrele rămân. războiu. consumă doar cea mai mare parte a po Sunt făcliile credinţei româneşti. Credinţa românească, veche de Aceste principii, pentru care mor atâtea milioane de oameni, vor fi duse pulaţiei. Consumă, azi în timpul războ Sunt deschizătoarele drumurilor două mii de ani, nu poate fi frântă, sub nici un motiv, de nimeni. Făcliile la deplină biruinţă şi cu însemnată iului, o armată mare care trebue să-şi României de mâne. parte de sânge românesc. Sunt măgu Mbă raţia zilnică, fără nicio amânare. Şi Aşa şi trebuesc înţelese. care s’au ridicat prin secole (de ziarişti, litoare pentru noi nu numai constată totuşi preţul pânei a rămas aşa, încât la Şi aşa înţelese, ele merită solici cronicari, prozatori sau poeţi) rămân rile şi aprecierile unanime ale lumii pâne — rea sau bună, nu interesează — tudinea tuturora, a celor mari şi mici, strajă neamului nostru. militare şi ale presei, care subliniază zi de zi importanţa rolului nostru, dar poate ajunge in mod egal şi săracul ca care simt româneşte. Să fie ridicate sus făcliile. Cât mai multe. Şi să fie lăsate să ardă. simţim asigurarea tot mai deplină când şi bogatul. Recolta de porumb, după cât Susţinând din răsputeri presa a- ziare ca „National Zeitung“ stabilesc ştim noi, n’a fost anul trecut inferioară ceasta legată de sufletul românesc de Căci la lumina lor, a tuturora la rolul nostru de piatră unghiulară în vii recoltei grâului. pretutindeni, se sprijină dreptatea şi un loc, neamul îşi desprinde drumul toarea aşezare a Europei. Oricât de Atunci ce şi cine măreşte preţul po nădejdile, se întăresc puterile de luptă spre crestele viitorului. schimbătoare a fost starea şi ţinuta porumbului atât de mult, încât mămăliga ale neamului. Adevăratul, propriul său drum. Continuare în pagina 3-a trebue să lipsească azi de pe masa omu E cea mai elementară datorie pen lui sărac ? Răspunsul la care trebue noi să a- FOILETONUL Sunt desbătute, mai departe, unele jungem este unul singur. GAZETEI TRANSILVANI E P probleme de teatru românesc căci au Porumbul a fost lăsat acum la li torul e unul din cei puţini care şi-au beră transacţie. Şi atunci oamenii fără sacrificat o bună parte din vieaţă şi suflet şi total lipsiţi de simţ omenesc şi din avere pentru nobila artă a Thaliei. patriotic, rechinii vieţii noastre publice CRONICA LITERARA Dintr’o istorie a teatrului românesc de ieri şl de azi, speculanţii tuturor tim de Aurel Marin şi a mişcării culturale în această parte a ţării nu pot lipsi informaţiile din Ana purilor grele şi tulburi, şi ai nevoilor so- Voileanu, Petre Liciu, Compozitorul G. cietăţii, scot la iveală porumbul. Ei îl — Urmare. — Dragomireştii fură de asemenea Şorban, Constantin I. Nottara, profesorul. ţineau până acum ascuns. Azi îl scot la Nepieritoare frumuseţi, triste stări ai unuia din fiii lui Sas. Spun însem Virtuoasa pianistă, prietenă a ma Iveală şi-l vând cu preţul cu care vreau de lucruri ! nări rămase din bătrâni, că moşia era relui poet O. Goga, Anicuta Voileanu ei să-l vândă. Pentru ei nu există nici Constatările noastre, făcute nu cu vestită în largul lumii pentru salinele apare într’o gingaşe figură. mult înainte de modificările teritoriale ei, cunoscute încă înainte de veacul Luăm cunoştinţă de artistul dar şi mzboiu, nici suferinţă, nici foame, nici din toamna lui 1940, sunt asemănă neam, nici ţară. Pentru ei există numai creştin şi-i sigur că Romanii le-au cul de omul Petre Liciu. Câţi dintre noi toare cu aie d-lui A. P. Bănuţ. tivat şi ei cu osârdie. ştim că renumitul artist „a candidat ca o singură valoare : banul. Pentru acesta Românii au rămas săraci; s’au ri Iacă, de pildă Cuhea, prin care a deputat naţionalist, optând la unul din pun la bătaie totul fără nicio grije şi dicat jidovii, lăţindu-se, înavuţindu-se cercurile electorale ale Capitalei, unde pe spinarea acestora. trecut Dragoş, Bogdan şi acelaşi Sas. fără nicio milă. Ori Moiseii, care-ţi aduc aminte că aici se bucura de o imensă popularitate“? Ar fi bine ca conducerea ţării să Va trebui să parcurgi paginile cro nicarului nostru spre a gusta din darul a fost odată reşedinţa de chineziat şi Inimosul gazetar Victor Branisce, dea de urma acestor speculanţi neruşi evocator cu care însufleţeşte peisajul. că, pe la 1700, Vişeui de jos era se pentru articolele sale în care pleda naţi şi să-i trimeată acolo unde sunt vred O pagină, bunăoară, va fi mai conclu diul Vlădiciei Româneşti a Maramure cauza Românismului e vârît în închi nici să ajungă. Iar porumbul lor să fie dentă decât alte comentarii : şului“. soarea delà Seghedin. D-1 A. P. Bănuţ publică o scrisoare de solidarizare cu pus la dispoziţia omului sărac, pe un „Uite colo-i Seliştea lui Bogdan Redeşteptarea Maramureşului e nobila suferinţă, în care priete- preţ pe care acesia-l poate plăti. şi mai apoi a fiilor lui Sas-Vodă ! aşteptată şi azi. GAZETATRANSILVANIEl Nr. 64 -1942

m r m m F Tifflotein Cipariu, gazetar muci im de Şf. Manclulea PUSTIU Ficiori — Urmare. — Cluj 12 Dec. 1866 Lacul Bâlea Răspunsul trimis de Gr. Mihali Reverendissime Domine ! pe scenă redactorului „Archivului“ a fost acesta: Nu mai există concediu, căci ţara îndată după primirea mult stimatei este în războiu greu, dar de o permisie *Reverendissime Domnule! epistole din 9 a. c. m’am dus la Dl. Urmărind la spectacolele de cine de o zi nu e prea greu să-ti faci rost ca Kirchner, şi l-am rugat în privinţa celor să evadezi puţin din împărăţia grijilor matograf pe câţiva mari artişti, ca de Permiţând cumcă răspunsul ce vi ce ati avut bunătatea a-mi scrie. l-am dat ia 15 1. c. în cauza tipăririi de fiece zi în împărăţia majestoasă a pildă Carl Ludwig Diehl în piesa „Anne- El mi-a zis că petitiunea Măriei fagilor şi jnepenilor. foaiei literare, a fost conceptul D-lui Tale s’a trimis la Aiud, ca să-ti alături lie“, iar mai anii trecuţi pe Conrad Vei dt Dr. Bob, ca director şi manipulant a Postovarul, Piatra mare, Piatra Cra corniţele suprem, cu toate acestea însă, iului, Ciucaşul, Bucegii chiar sunt munţi în „Studentul din P r a g a a p o i pe Paula tipografiei seminariale, şi că la Domnia din aceasta n’au făcut casus belii, şi Wessely şl altele, nu mi-am putut închi Sa am avizat şi pe D. prof. I. Moldovan ce-i poti face din Braşov într’o singură nu era nice o piedecă dacă era alăturat zi — mai ales în ziua lungă de vară — pui decât un singur lucru, acela, că nu pentru ulterioara contelegere, şi prin programul mai pe larg, şi era indicată urmare şi raportul acestuia încă a fost pentru munţii Făgăraşului însă îţi tre miţii artişti îşi trăesc pe scenă rolul cu tipografia din Blaj. bue 2 zile. după cele auzite delà D. Dr. Bob, In privinţa concesiunii mai înalte toată intensitatea. E imposibil ca Con drept aceia dacă pe baza acelor per Până la Arpaşul de jos sau până rad Veidt să fi putut cugeta şi simţi dacă nu se va tipări foaia la Blaj, mi-a la Scorei vii cu trenul sau cu maşina, tractări Vi se pare a se putea face un arătat par. 12 din legea de presă, în altfel în clipele acelea decât eroul inter acord cu tipografia seminarială pentru de aci pe jos până la Cârţişoara. Dacă care stă, că redactorul îşi are locuinţa vii cu o maşină o mâni până’n Cărţi- pretat de el. E prea palpabil, prea viu, scoaterea foii, Pr. O. Dvoastră, ca unul în locul unde e şi tipografia. Mi-a carele pe deplin cunoaşteţi lucrările ti şoara, căci drumul este bun. Mulţi ex prea colorat sentimentul ce se desprinde arătat şi cazul analog cu Obert. Pentru cursionişti de ocazie am văzut că aci pografice în genere şi în specie, şi îm el încă s’a cerut concesiune mai înaltă, din acţiunile lui, din mimică, din gesturi, prejurările tipografiei seminariale din îşi angajează o căruţă să-i ducă cei 7 fiindcă foaia lui se tipăreşte la Sibiu, km. până la Glăjerie. Alţii, deaseme- ca să fie numai o splendidă imitaţie. Blaj, să binevoiţi a arăta V. Consistor M. şi el locuieşte la parohie. în detaliu şi a înfăţoşa conditiunile nea dintr’un spirit nu destul de sportiv Artiştii, când îi întrebi, de obicei După părerea mea toată greutatea îşi tocmesc tineri săteni din sat să le acceptate şi respective acceptare din întârzierii va fi nnmai tipografia. Deci îţi faz mărturisirea aceasta. In realitate ambe părţile fără damnificarea uneia sau ducă raniţele până la casa de adăpost însă adeseori se petrec lucrurile altfel. te rog scrie la cineva la Aiud, ca să’ti carpatină. Drumul dela Cârfişoara până alteia, pe lângă care s’ar putea face trimită sau expedească mai curând Cei mai mulţi dintre actorii de seamă, legătură scrisă asupra obiectului ches la casa pădurarului de sub munte, mer petitiunea spre compiectarea defectelor gând tot spre Sud, întovărăşit de pârâul jucând, îşi rămân credincioşi propriei lor tionat. indicate. Dacă vei tipări foaia in Sibiu Eu doresc ca foaia literară să Vă Cârţişoarei, este o splendidă livada, iară personalităţi. ar fi bine să ceri în petiţiunea viitoare niciun pic de urcuş. E păcat să nu-i iasă din tipografia seminarială din Blaj, ca sub speraţi că vei căpăta conce Talma de pildă, regele scenei fran însă modul şi conditiunile după cari guşti frumuseţea, mergând pe jos şi du- siunea mai înaltă, să binevoiască înaltul cându-ti singur sacul în spinare. ceze din timpul Iul Napoleon, într’o seară aceasta să nu se damnifice, ci să-şi presidiu a-ti da concesiune provizorie după ce jucă o scenă de dragoste din aibă procentele amăsurate, nu a le pre- Dacă te încălzeşti, cu atât mai din partea sa până la sosirea conce- bine, căci apa cristalina cu şipotul ei cele mai pasionate, năvăli ca o furtună fige cunoscătorii de artă tipografică şi siunei mai înalte, pentru ca aşa să a le aproba auctoritatea superioară, cu molcom te învită bucuros la o baie ră după culise şi trase o sfântă de dojană poti începe edarea foii cu 1 Ian. a coritoare şi iarba de un verde curat, răspunzătate în această privinţă asu anului venitor. Aici nu-ti va sta peti garderobierului pentrucă uitase să-i cu pra-mi nu iau. încântător, la o gustare în liber. Soţia tiunea nice 3 zile, pentru că mă voi şi băetaşul meu de 9 ani erau nemul reţe ghetele. Lucrul acesta îl observase Blaj în 25 Nov. 1866 duce la Kirchner şi-l voi ruga să o Talma în decursul scenei, când ai f i ţumiţi că nu am mai urcat cu maşina Greg. M!haliu. expedeze mai curând. Te rog numai să crezut că acum, ccim se tcpeşte în fo până la casa padurariiui, dar pe urmă mă înştiinţezi. Pe aici vei căpăta pre- mi-au fost recunoscători, căci pe cât este cul iubirei. Cipariu la rândul său considerând numeranţi. Am vorbit cu mai mulţi, şi de frumos drumul pentru picior, atât Coquelin, care întro tragedie avea scrisoarea lui Gr. Mihali ca un refuz toti abia aşteaptă să se prenumere. ar fi de greu pentru maşina pe care o de a-i tipări foaia în tipografia blăjană, — Va urma — pot conduce pe astfel de drumuri nu să cadă, doborît de durere, în braţele îi adresează directorului următoarele unui amic al său — în poziţia aceasta mai cei ce nu au milă de ea. rânduri : Rar am putut vedea o urcare aşa care printre spectatori provocă o emoţie „Reverendissime ! Parc’am plecat de lină ca cea dela Glăjerie la lacul adâncă, Coquelin şopti colegului său : Bâlea. Pe o aleie încântătoare de pă „Ai comandat cârnaţi ca varză pe de dure pe care te plimbi, parcă nici nu După ce în scrisoarea de astăzi Parc’am plecat c’un ţel, c’un gând seară la cină nu mi-ati răspuns directe la întrebarea ai face o ascenziune la 2100 metri, Stau, nu mă dumiresc de-a bine. Vestita artistă franceză Rachel care mea, ci m’aţi mânat (colective) la V. până la ultima casă de adăpost a com Un vânt din faţă mă reţine patrioţilor saşi, faci cu totul 9 ore mer cu jocul ei minunat fascina publicul miş- Consistor, pentru conditiunile din partea mea, — mi-se pare că prin această in- Pe loc, să ríajung prea curând. gând comod. Dacă ai plecat la ora 1 din cându-l până la lacrimt, ducea mare vitaţiune mi-ai dat să înţeleg, că nu Cârţişoara, cum am plecat noi, eşti grije în tot timpul jocului, ca cutele hai voiţi a trata cu mine în detaliu. Care O fi, n’o f i ce căutai, la ora 6 sus, la prima casă carpatină nei să i cadă frumos şi îndată ce ob de este aşa, atunci eu, pe lângă toată Nici înţeleg, nici mi se pare, bine amenajată, unde pentru 140 Lei de asigurarea din contră, caută să o iau persoană găseşti un pat comod. serva o cât de mică desordine, o înlătura Mai ştiu o singură ’ntrebare repede fără să se observe. cum este, adecă în Ioc de negativă, Să nu stai însă a doua zi mult peste tot. Eu mai aştept şi astăzi — Mi s’a părut, ori tu erai ? în pat. E bine să fii la ora 5 pornit la Ca sâ rtviu însă la Conrad Veidt, dacă nu, a mai aştepta îmi va fi peste drum, căci noi plecând puţin cam târ despre care cred că ’şi trăeşte cu sigu putinţă“. Coteşte drumul fără rost ziu, abia la 6.30 dimineaţa am fost — tre ranţă rolul, citez un exemplu clasic care De ac uni înainte Cipariu va ră Şi pe sub brazi o ia de-a-dreptul când pe lângă faimoasa cascadă a Bâlii mântue această credinţă a mea, dovedind mâne hotărît să-şi tipărească Archivul De parcă chipul tău aşteptu-l şi traversând căldarea superbă dintre cum realitatea poate aduce teatrului ser la Sibiu, în tipografia lui Filtsch, cu Bâlea şi Buteanul — la 10 sus la încân care a fost intrat în corespondentă a- Să mai răsară unde-a fost tătorul lac, concurând ca mărime şi fru vicii. Exemplul e dat di celebrul actor supra acestei chestiuni, încă din toamna museţe cu Iacul Sf. Ana. grec Polus, care jucând în „Electra“, anului 1866. Şi când o frunză rotogol Zăpadă încă pe alocurea, ceaţă în clipa când avea sâ deplângă pe fiul Ostenelele şi alergătura lui Maior Desprinsă cade înainte, groasă ce plutea neîncetat deasupra său mort, aduse pe scenă urna în care pe la înaltele instante ale guvernului, Aştept să te repezi cuminte capetelor noastre, dar iată o rază de zăcea cenuşa propriului :âu copil. în vederea aprobării cerute de T. Ci Să ţi-o anini, în capul gol. soare: eu profit de această cl;pă să iac pariu, i-le împărtăşeşte consilierul de o scufundare în apa superbă a lacului. Ecat. Pitiş şcoli canonicului blăjan prin această Aurel Marin Ce bine ar fi să rămâi aci o săptămână, scrisoare : să ai timp să treci să vezi lacul Ca prei, lacul Căltun, să faci un drum pe muchi până la Negoi sau până la Zâr neşti. Dar timpul este scurt, la ora 12 nia cea mai trainică îşi dă întâlnire fericit aceste elogii ce nu se cad a fi — Niculescule! Niculescule! Ni- cel mai târziu trebue să te pregăteşti cu patriotismul cel mai puternic. precupeţite. cu-lescu-leeee ! împănează fraza, împo de plecare, dacă vrei să fii la ora 51a Sandi e numele de alintare al lui Cartea se sfârşeşte cu schiţarea dobeşte-o cu panaş... pune-i nervi, dă-i Cârţişoara. Noi am sosit aci abia la Alexandru Bogdan, profesorul şi litera maestrului Nottara ca profesor de artă dampf ! ora 6, căci am dat sus pe munte de tul braşovean mort în războiul din 1914. dramatică. D-1 A. P. Bănuţ este dintre — Măi băiete, instrumentaţia gla bunul părinte Literat, iară în Cârţişoara Alături de vibrantele pagini ale d-lui putinii fericiţi foşti elevi ai acestuia. sului tău e incompletă... îti lipseşte de părintele ospitalier Ilarie, care şi Axente Banciu, ni se aduce mărturia Urmăriţi povestea isbutirii în tea trâmbiţa... flugelhornul ! ne-a reţinut o jumătate de oră, aşa că pierderii unui suflet de elită. tru a titanului scenei româneşti şi veti Măi omule !... Vocea ta-i uniformă, numai la 6,30 putem să pornim cu ma Oameni de ispravă sunt şi Docto vedea ce însemnează talent şi voinţă ca sunetul unui clopot : bang, bang, şina spre Braşov, puţin cam târziu, căci rul Titu Perţia, protopopul Ion Bercan, de afirmare. bang! Plictiseşte oricât ar fi de sonoră! pe la Vlădeni ne-a apucat întunerecul frate geamăn cu Popa Tanda al lui Sla Lecţiile lui Nottara sunt memora Mai modulează-ti glasul, s’auzim şi şi atunci conducerea la maşină nu mai vici, şi compozitorul G. Şorban ale că bile şi, într’un fel, ele ne aduc aminte clopotelele : tanga-langa-tinghi-linghi... este o plăcere ci un chin. rui lucrări muzicale zac încă în manu de lecţiile unui Ion Creangă. şi p’ăla mititelul: eline, eline, eline!“ Multă lume este contra programu scrise, necunoscute de marele public. Uneori cuvintele lui Nottara par Cu atare mijloace de exprimare şi lui. Eu zic că şi o excursie de plăcere Solicitând un ajutor pentra soţia reproduse aidoma: cu finul spirit de observaţie, d-1 A. să-o faci exact după program şi şi asta lui I. Pop Reteganul, enumerând cu „— Vorbeşte-mi religios, ca un P. Bănuţ nu putea să dăruiască citito cu ceasul în mână. Dar fraţii nu se această ocazie opera acestuia, informân- sfânt! Ehei, băiete! Trebue să ai un rilor săi decât o nouă carte care delec prea acomodează uşor la asta. Condu du-ne asupra vieţii unui Zahoria Boia grăunte de nebunie ici, sub frunte, ca tează şi instrueşte, înnobilează şi îm cătorul excursiei însă trebue să-şi im sau Mitropolitului Vasile, a lui Iosif să devii actorj bată, apropiindu-ne de câteva din ra pună voinţa ori îi place cuiva ori nu. rele exemplare umane înghiţite de Boca sau Vasile Chiroiu, aceeaşi iscu — Păi tii nu vezi deosebirea între Dr. M. Suciu-Sibiana sinţă o pune scriitorul memorialist. aceste două personaje ? Imiţi întâi vo neant. I. Urban Iarnik, cu capul său cea de gravă a lui „Samson“ (cum latră Victor Hugo, este elogiat pentru simpa dulăul ? ham, ham, ham !)... pe urmă Donaţi haine călduroase pen Citiţi cel mal vechiu ziar tia manifestată fată de poporul nostru. dai în glasul piţigăiat al lui Samurache tru ostaşi echipelor speciale» care Patru scrisori ale colaboratorului lui (hip, hip, hip!)... Păi noi ce facem alta, vă vor vizita la domiciliu în zilele Andrei Bârseanu completează în mod decât imităm natura? de 29 şi 30 August. Gazeta Transilvaniei GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3 Nr. 64 1942 Argumentele ano! istoric maghiar Dor de sat pentru de Dragomir Nichîfor Firicel de rozmarin, Du-mă, doină, cântec lin, Foot-ball vechimea Românilor în Transilvania Du-mă iar la mine ’n sat de A. A. Mureşianu Să văd pluguri la arat, Germania—România 7:0 (1:0) Să privesc pe câmp, la noi, La Beuthen, echipa reprezentativă, Cum pasc turmele de oi, Unul dintre cei mai interesanţi al Românilor este chiar cu ceva mai a României, a fost învinsă la scor de mic, decât acela al Maghiarilor şi nu e Fete cu pelin la brâu cercetători maghiari din ultimele de Secerând vara la grâu, echipa Germaniei cu 7:0 (1;0). cenii este, fără îndoială şi d-1 Ludovic mai mare ca al Săcuilor. Sporul din Echipa română nu a putut rezista trecut al populaţiei româneşti din Tran Cum trec seara pe la munci decât o singură repriză atacului ger Kiss de Marjalak, a cărui broşură, inti Hăuind flăcăi prin lunci, tulată „Anonymul şi originea Maghia silvania se datoreşte deci |nu înmulţirii man, care de data aceasta a funcţionat lor extraordinare, ci faptului că „locuind S'aud cântec de caval excelent, punând în imposibilitate apă rilor“ şi apărută la Miskolc în 1928, nu Şi tălăngi sunând pe deal. poate fi trecută cu vederea nici de cel mai ales în regiuni muntoase ei au rarea română. La acest matsch au a- mai serios istoriograf. fost mai puţin expuşi invaziilor tatare, sistat peste 55.000 spectatori. Mult mie drag şi mult mi-e dor * D-1 Kiss se alătură acelor cerce turceşti şi germane“. Din regiunile dela răsărit de Tisa De poiana cu izvor ; Venus—Gradjansky 3:3 tători maghiari mai noi care, înte- Mult mi-e dor şi mult mi-e drag meiându-se pe argumentele puternice nu ne-au rămas, decât foarte puţine Să privesc seara din prag, In príma zi a turneului făcut de despre originea turcă a lui Arpad şi a documente. Deci „nu se poate afirma decât în mod negativ că în veacurile Peste grădina cu flori, Venus la Zagreb, rezultatul a fost pe năvălitorilor săi, ce ni-le oferă vechile Cum plutesc pe sus cocori... merit egal. cronici orientale, arabe, persane şi,'tur 11 şi 12 aici n’ar f i locuit Româniu. Du-mă, doină, cântec lin, * ceşti şi pe rezultatele ultimelor cerce Nume româneşti întâlnim şi la Firicel de rozmarin. Gradjansky—Venus 7:1 (4:1) tări istorice, arheologice, filologice (şi supuşii prepoziturei Aradului, amintiţi antropologice, se văd nevoiţi a admite în documentul dela 1203, iar la sfârşitul A doua zi a turneului, Venus din veacului al 13-lea ei locuesc „în număr cauza marelui efort depus în prima zî, în linii generale vechea teorie a orien Braşoveni ! Datoria sfântă a mare“ în comitatul Bihorului. La sfâr a fost învins categoric la susnumitul talistului Vámbéri despre formarea po fiecăruia este ajutorarea soldaţilor şitul veacului al 13-lea şi începutul scor. porului maghiar din amestecul cuceri cu îmbrăcăminte. * torilor lui Arpad cu substratul mai veacului al 14-lea vedem mulţi Români vectii al rămăşiţelor Avarilor, care s’a trecând dincolo de Carpaţi din Făgăraş In cadrul turneului simbolic care păstrat pe şesurile dintre cursul supe şi Maramureş, iar în veacul al 14-lea a avut loc în Capitală, la care a luat rior al Tisei şi Dunăre. întâlnim „sate curat româneşti“ în re Vizite canonice parte Victoria din Cluj, onoarea şi fala Lăsând la o parte exagerările, în giunile Turdei şi Clujului. sportului clujan, rezultatele au fost ur această direcţie, ale d-lui Kiss, care Trebue deci să presupunem că Arhiereşti mătoarele : încearcă să aducă acest strat de bază Românii au fost aşezaţi aici înainte de Sâmbătă 15 August 1942 al poporului maghiar în legătură cu regele Stefan cel Sfânt. Românii, apar S f f Duminecă, 9 August, I. P. S. Sa F. C. Rapid—Victoria—Turda 4:1 vechea populaţie iazigă 'şi sarmată din ţinând bisericii greco-răsăritene, nici Dr. Nicolae Bălan Mitropolitul Ardea Victoria—Cluj—Un. Tricolor 1:1 n’ar fi fost lăsaţi să se aşeze mai lului a făcut o vizită lagărului de pri timpul Dacilor şi a dovedi astfel prio Duminecă 16 August 1942 ritatea faţă de Români a primilor stră târziu în ţară. zonieri dela Vlădeni, Jud. Braşov. moşi ai Maghiarilor chiar şi în Transil Pe harta localităţilor care plăteau La ora 91/2 înaltul Ierarh, însoţit Un. Tricolor—Victoria—Turda 2:0 vania, ne vom opri deocamdată la ar la 1330 dijma papală bat imediat la de d-1 profesor Dr. Liviu Stan dela F. C. Rapid—Victoria—Cluj 2:1 gumentele, pe care D-sa le invocă în ochi numeroasele pete albe din regiu Academia Teologică din Sibiu şi Arhi- Cu ocazia acestor matchuri, echi lavórul veracităţii cronicarului Anonym nile Românilor, pete pe care nu le diaconul I. Circov dela Arhiepiscopie, pele oaspe au primit câte-o cupă sim şi a aşezării mai vechi a Românilor în găsim în regiunile Slovacilor catolici. a fost întâmpinat la intrarea lagărului bolică, iar Victoria din Turda a primit Transilvania, al cărei început îl pune, In veacurile 13 şi 14 se amintesc de d-1 Colonel I. Niţescu, Comandantul o cupă în plus, graţie jocului cavale resc ce l-a arătat. ca şi istoricul Engel de pe vremuri, în în 'documente numeroase biserici şi lagărului, Pr. Oct. Chehaicuc, confesorul * veacul al 8-lea, pe timpul „întinderii mânăstiri greco-răsăritene. lagărului, Pr. Alex. Fiorea, parohul Vlă- ,până aici a stăpânirii Bulgarilor“, Numeroasele numiri geografice denilor, toţi ofiţerii şi reprezentanţii La Brăila, în cadrul „Cupei Uni slave ale Transilvaniei, păstrate de autorităţilor din parohie. rea“, a avut loc un match de foot-ball „Este astăzi, scrie d-1 Kiss, o afir între echipele de juniori Bucureşti— maţie cu desăvârşire sterpă că Ro Români până astăzi, datează din epoca La altarul improvizat în faţa marei stăpânirii bulgare aici, (veacurile 8 şi 9). cruci din mijlocul lagărului, I. P. S. Sa Brăila. Rezultatul a fost 3:1 (2:1) în fa mânii s’ar fi strecurat în Transilvania voarea bucureştenilor. numai pe la începutul veacului al 13-lea Cu prilejul cercetărilor parţiale a servit Sf. Liturghie arhierească în * minuţioase „Datele magistrului P. (cro limba rusă. Răspunsurile liturghice au $i şi atunci numai în regiunea Făgă Clasamentul turneului simbolic este: raşului. Această afirmaţie na se mai nicarul Anonym) relative la geografia şi fost date de corul prizonierilor. etnografia Ungariei din timpul descăle La sfârşitul Sî. Liturghii I. P. S. Sa 1. F. C. Rapid 4 puncte poate susţine din mai multe cauze". 2. Un. Tricolor 3 „ Şi iată care sunt acestea : cării s’au dovedit a f i mult mai auten a ţinut o prea frumoasă cuvântare care tice decât au crezut şi cel mai mari a fost tălmăcită pe înţelegerea prizo 3. Victoria Cluj 1 » Românii ca popor de origine „bal 4. Victoria Turda 0 „ canică“ nu sunt mai prolifici, decât ce apreciat ori ai lui din trecutu. nierilor de P. Arhidiacon Circov. A îm * Cu excepţia originii numirilor geo părţit apoi personal la fiecare prizonier lelalte popoare ale Europei centrale, ceea Arb Bucureşti—Arb. Braşov 2:2 (2:1) ce o dovedesc statisticele. Din timpul grafice slavo-române „din epoca bul din lagăr câte o cruciuliţă, evanghelia de când se face numerotarea populaţiei gară", care din argumentele de mai lui Matei în ruseşte şi alte cărţi de ru La Braşov, în ziua de 15 August în Ungaria (veacul al 18-lea), sus ar putea fi înfrânte ? găciuni, spre marea şi deplina mulţu a. c. pe stadionul Metróm s’a disputat s’a constatat că coeficientul de sporire mire sufletească a prizonierilor, care matchul tradiţional între cavalerii flue- toţi se grăbeau să primească Arhie rului din Bucureşti şi Braşov. reasca binecuvântare. Cu toată superioritatea bucureş S’a întreţinut apoi îndelung cu tenilor, rezultatul a fost egal. Punctele prizonierii şi ostaşii de pază din în au fost marcate de : Cruţescu, Tranda treg lagărul, binecuvântându-le masa şi fir pt. oaspeţi, iar Dove şl Bârlea pt. Pacea graniţelor noastre vizitând toate încăperile : capelă, spital, gazde. S’au remarcat : Mitran, Dumi- de I. Bozdog bucătării, dormitoare etc. trescu, Cruţescu şi Ioachim pt. Bucu La ora 1 I. P. S. Sa a venit în reşti, iar Tancul (Puiu) Melchior, Lungu parohia Vlădeni, vizitând comandamen şi Bârlea pentru Braşov. Vom mai re tul lagărului din palatul şcoalei primare, veni. Continuare din pag. l-a Este deci firesc să privim şi să în * ţelegem aşa preţul sacrificiilor noastre precum şi biserica. In frumoasa biserică, unde erau de astăzi şi ori cine şi le-ar închipui Locomotiva—A. S. Voina 2:1 porului român, a trăit adânc în el spi- adunaţi toţi credincioşii parohiei, I. P. altfel se va înşela amarnic, căci „dorul Pe stadionul Metróm, s’a disputat ţitul naţional, dorul de libertate şi spi S. Sa a ţinut o înălţătoare cuvântare de libertate şi simţul naţional trăiesc un match amical Intre susnumitele e- ritul războinic — subliniază susnumitul ascultată de toţi cu mare bucurie. ziar — arătând aportul esenţial ce-1 a- adânc în poporul român“. împărţind cărţi de rugăciuni şi chipe, care s’a terminat cu rezultatul Mai mult, ele sunt trăsătura esen de 2:1, în favoarea Locomotivei, care duce poporul român, nu numai de dragul cruciuliţe, I. P. S. Sa s’a întreţinut unei alianţe şi prietenii, ci, şi pentru ţială a sufletului românesc, fără de care îndelung cu copilaşii şi credincioşii, care datorită sârguinţei depusă de ntreno- rostul existenţei noastre s’ar pierde aici. rul echipei Iftimie, echipa dovedeşte asigurarea graniţelor sale- erau deosebit de bucuroşi de părin Şi ca popor latin şi ca putere biologică teasca dragoste a celui mai luminat roade bune. Aceasta este adevărata explicaţie de înmulţire şi ca spirit războinic, a totalei abnegaţii cu care ne asigurăm neamul nostru are astăzi rolul de primul părinte sufletesc al lor. hotarele din spre răsărit, căci ne dăm Masa a fost luată în casele P. C. între primele neamuri de pe glob. No. 1994/1942 seama că oricât de curând va fi dis închegarea şi prefacerea ţării Părinte al parohiei, Al. Fiorea, inspec- tându-se totodată şi oficiul parohial. trus bolşevismul, totuşi pentru neamul noastre într’un bastion puternic de ra- Publicaţie de licitaţie nostru va rămâne ca o vie realitate După masă la ora 4, I. P. S. Sa zim al viitoarei păci şi siguranţe euro s’a întors la o altă secţie din lagăr, însăşi fiinţa poporului rusesc, care ţa pene, iată care este scopul ultim şi al Subsemnatul Portărel prin aceasta rist, comunist sau sub altă formă, va unde s’a săvârşit sfinţirea apei şi a publică că în baza deciziunii No. G. nostru şi al celor care înţeleg să asi împărţit şi acelor prizonieri cruciuliţe şi urmări ideea de expansiune şi cutro- gure trăinicia viitoarelor graniţe ale 7642/1942 a judecătoriei de ocol Bra cărţi de rugăciuni. pire a Europei Centrale şi da Sud, iar neamurilor lumii. şov în favorul reclamantului Iosipescu partea esenţială a acestui pământ o La ora 6l/2 I- P- S. Sa, deplin Ştefan repr. prin advocatul Aurel Oan- formăm noi. mulţumit de cele constatate, s’a întors cea Braşov pentru încasarea creanţei la Sî. Mănăstire dela Sâmbăta de sus. In viitoarea ordine europeană ne de 100.000 Lei şi acc. se fixează ter ;va reveni deci nouă sarcina ca pe te- Cor. men de licitaţie pe ziua de 20 August jitoriul din vârful Carpaţilor până la Ziua Ostaşului, Ziua Naţiunii, 1942, orele 16—17 p. m. la faţa locu Marea Neagră şi în bazinul apelor din Donaţi îmbrăcăminte pentru solda lui în Braşov, Str. Cicio Pop No. 26, tre Nistru şi Bug să fim zidul de apă ţii de pe front. Qn na vi fă pentru imediată an- 27 şi 29, unde se vor vinde prin lici- rare şi a propriei noastre moşii şi a în- ÛU lu ll UI gajare fată sau femeie taţiune publică judiciară dulap combi iregei Europe. Eforturile comune de azi pricepută la toate. Adresa Dr. Cor nat, maşină de cusut şl diferite măr în sdrobirea comunismului vor trebui nel Voicu, str. Dr. Marinescu 7. furi din prăvălie în valoare de 56.048 lei. deci în chip firesc să se prefacă în zi Mere căzute (Prin str. Mareşal Prezan). In caz de nevoie şi sub preţul de dul de apărare al întregii civilizaţii. şi cu vagonul cumpără estimare. Pentru siguranţa tuturor graniţelor Braşov, la 13 August 1942. diată angajare noastre îngenunchierea comunismu „H E S S“ S. A. Braţov Dactilografă Portărel, lui va exclude trezirea poftelor de Cancelaria Dr. CORNEL VOICU, ăpire şi a altor duşmani, Strada Cuza Vodă No. 3. adv. Str. Regele Mihai 13. Indescifrabil i Paflne 4 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 64—1942 Information!

Solemnitatea dela Uzinele Metróm

Intr’un cadru solemn şi festiv a avut loc în ziua de 16 August sfinţirea unei troiţe, ridicate în amintirea mem de Mardare Haleescn brilor comunităţii uzinelor Metróm şi Omagiu Marinei Române Farola, morţi în războiul pentru reîn Zilele trecute a avut loc obiş Trebue menţionată înaintarea efec sprijină pe tradiţia unor luptători tuată de Germani până la Elista, situată tregire. nuita sărbătorire anuală a Marinei de rasă, care dela marginile Du însemnătatea piosului act a fost la numai 300 km. de Astrahan, porţ ia subliniată de către părintele protopop Române şi pe lângă reţinutele e- nării româneşti şi pe întinsul Mării gurile fluviului Volga şi în directă Ie* N. Stinghe. Au mai vorbit d-nii N. Go logii aduse de către posturile noas Negre, dela porţile Mării Negre gătură cu Marea Caspică. Stăpânirea logan, primarul municipiului şi George tre de radio şi gazetele româneşti, până în negurile Mării Nordului şi acestui sector de către Germani poate Sorescu, directorul Uzinelor. Ministerul posturile germane de radio au re aduce cu sine o fază cu totul deo pretutindeni unde destoinicia ma sebită în actualul războiu din răsărit, Muncii a fost reprezentat prin d-1 se produs o notă de omagiu cu ur cretar general Dr. Sergiu Băcescu. rinărească e pusă la probă, au dat atunci când trupele Reichului ar dis Programul artistic, admirabil exe mătorul cuprins: dovadă de vigoare, de minte lu pune de capacitate de mişcare pe cutat de personalul întreprinderilor, a „Marina română sărbătoreşte minată şi de stăpânire a tuturor apele Mării Caspice. Comunicatele ne dovedit ce poate realiza o conducere ziua ei. Presa germană subliniază piedicilor. Flota noastră a fost tot arată, că în acest sector lungile coloane însufleţită. cu această ocazie că Marina ro de tancuri şi camioane germane înain* deauna modestă, faţă de flotele tează pe un teren în adevăr asiatic, Pentru această activitate demnă mână, cu toate că a fost inferioară puternicilor vecini ;sau oaspeţi cu de relevat se cuvine numai laudă d-lui pe lungi cărări care până acum n’au director George Sorescu. în ce priveşte numărul vaselor faţă care s’a întâlnit. Dar pe navele fost folosite decât de către caravanele Parte mare din muncitori fiind re de flota sovietică din Marea Nea noastre s’au format mereu alte şi de cămile şi cai. Recunoaşterile aeriene fugiaţi, toate regiunile Transilvaniei gră, a săvârşit totuşi acte de mare alte generaţii de mateloţi dintr’o germane ar fi stabilit că nu există nici noastre şi-au adus prinosul de recunoş bravură. Această vitejie a fost re bucată, care din aceste modeste o concentrare de forje sovietice între; Elista şi Astrahan. Singurele grentăf tinţă faja de camarazii căzuţi pe câm cunoscută după cucerirea Sevasto unităţi au făcut tot atâtea glori pul de onoare, pentru slava patriei şi vor fi aprovizionarea cu apă, combus asigurarea dreptelor hotare româneşti. polului şi în comunicatele înaltului oase cetăţui plutitoare ale forţei tibil şi munitiuni. comandament al forţelor armate de creaţie româneşti. germane. Mulţi marinari români, Noi n’am avut niciodată ami Luptele dela Rjew Schimbări ministeriale ofiţeri şi mateloţi, poartă astăzi rali fără flotă, ci mai întâi ne-am La Rjew, de unde generalul ger decoraţiuni germane. In numele creiat flota şi această flotă ne-a man Strauss ameninţă mereu Moscova, D-1 profesor I. N. Fintescu, deca Fuehrerului, Marina română a fost creiat amiralii. Nici nu ne-am trâm Ruşii şi-au reînoit asalturile lor, spri* nul facultăţii de drept din Bucureşti a jinite de tancuri, din care au pierdut îost numit ministru al Economiei Na felicitată şi de un reprezentant al biţat virtuţile de stăpânitori ai mă însă un număr foarte mare. tionale. armatei germane“. rilor, dar ori unde a apărut un vas Asupra luptelor delà Rjew un re D-1 ministru I. Marinescu a trecut Iar în ziarul „Voelkischer Beo românesc şi a păşit un marinar porter german scrie că „ploaia a la departamentul Justiţiei. bachter“, într’un articol închinat român, el a fost primit cu un sen transformat tranşeele şi poziţiile la aniversării marinăreşti a României, timent de stimă şi admiraţie. Şi adevărate mocirle, soldaţii sunt supuşi astfel la eforturi supraomeneşti i şi după Eliberarea titlurilor îm găsim aceste pasagii: pretutindeni unde se prezenta un bombardamentele artileriei, de o vio* prumutului Reîntregirii „Serviciile, pe care Marina ro marinar român pentru a-şi oferi lentă neobişnuită, Ruşii atacă de 48 ore- mână Ie-a adus în acest războiu, serviciile, el era primit cu braţe Un val neîntrerupt de oameni şt Ministerul de Finanţe, reaminteşte au fost incomparabile şi neaştep deschise. material este asvârlit împotriva liniilor subscriitorilor la împrumutul de Reîn tate. De exemplu, în timpul bătă Aceasta este Marina cu care noastre. De 48 ore infanteria noastră tregire din 1941, că titlurile ce se cuvin tine piept furioaselor atacuri şi se pentru subscripţiile făcute până la 25 liei dela Charkov, marina româ am păşit în războiul de azi şi pe apleacă sub ploaia de bombe. Oamenii Martie 1942, au fost remise pentru dis nească a transportat cu dispreţul nimeni dintre noi nu-1 miră faptul sunt uzi până la piele“. tribuire ghişeelor de subscripţie. vieţii, mii de tone de material de că ea se încarcă de glorie. Ne Această descriere datează din 2 în cazul că titularii chitanţelor de războiu până la confluenţa Nipru- umple numai de mândrie şi de sin August şi dela această dată luptele subscripţie nu se vor prezenta până la lui, contribuind astfel în mod ho ceră stimă, felul cum un aliat atât n’au scăzut în intensitate, ci dimpotrivă, 20 August 1942, ca să ridice titlurile după cum arată ultimele comunicate, dela ghişeele de subscripţie (Adminis tărîtor la înlăturarea primejdiei şi de puternic, ca Germania; un aliat j sunt încă violente. Cu toate acestea, traţiile Financiare, Percepţiile fiscale, obţinerea victoriei“. cu o marină atât de bine dotată, trupele germane continuă să reziste o bănci etc.), imediat după 20 August Trebue să vedem în aceste ca a Marelui Reich, recunoaşte ca succes. 1942, titiurile neridicate se vor con cuvinte elogioase, nu bunăvoinţe pacitatea flotei noastre „inferioară Alte lupte violente sunt anunţate semna la Cassa de Depuneri şi Con de circumstanţă, faţă de un aliat ca număr faţă de inamic“, dar su în acelaşi sector, la Est de Wiasma. semnaţi uni pe contul subscriitorilor In sectorul central se semnalează care vor avea de suportat taxele de mai 'puţin dotat, ci recunoaşterea perioară în combativitate şi nepre atacuri sovietice la Orei, Briansk şi re conservare. sinceră a unor caracteristici, care ţuită în foloasele pe care le-a adus giunea lacului Ilmen. * au creiat tradiţie în rândurile ma cauzei comune. Se aduce la cunoştinţa celor inte rinarilor noştri, fie dela Marina mi Aniversarea Marinei româneşti Tulburările din India se resaţi că seria IlI-a de curs pentru ob Întind ţinerea Permisului de Conducere de au litară, fie din Marina comercială. în plin războiu şi după intrarea în tomobile, începe la data de 1 Oct. 1942. Pentrucă astfel de cuvinte, se a- cel de al doilea an de campanie Ultimele telegrame în legătura cu înscrierile la Şcoală, Str. Spitalu dresează sau atunci când voeşti plină de greutăţi, găseşte flota evenimentele din India, arată că situaţia lui Militar Nr. 7 Braşov se primesc de să în curajezi pe un slab de fire, noastră intactă, cu un moral ridi de acolo nu numai că nu se linişteşte, acum şi se închid la 10 Oct. 1942 pri- sau când te afli în faja unor acte dar tulburările iau proporţii tot mai cat, cu acelaşi constant spirit de mari. Ştirea morţii secretarului lui mindu-se numai elevi care au împlinit de un curaj şi de o energie ex vârsta de \lLl> ani. Taxa şcolară este jertfă şi cu activul îmbogăţit de Gandhi, Maradev Desai, a produs o de lei 7000 (şapte mii) fixată prin de cepţională. Şi n’avem nici un mo noui trofee. Dacă armata noastră nouă emoţie, existând credinţa că el a cizia Ministerială Nr. 74 publicat în tiv să socotim pe marinarii români de uscat n’a desminţit tradiţia de fost asasinat de Englezi. Mai raulte haite Monitorul Oficial Nr. 93 din 22 Aprilie ca pe nişte luptători slabi din fire, glorioasă vitejie românească, vigu de cale ferată au fost incendiate, iar o 1942, sumă ce se poate plăti şi în rate. când stă mărturie cronica a şase bancă şi oficiul postai din Nagpur au ros călită în atâtea veacuri de în fost devastate. Noi şi violente încăerări decenii de exemplară atitudine a cercări, Marina românească aţinut au avut loc la Calcutta. Rebelii hinduşi Primăria comunei Prejmer acestor marinari. să dovedească lumii, că pe apă, întrebuinţează grenate şi alte arme de Judeţul Braşov- — Plasa Hárman A spune că Marina noastră a în văzduh, tot atât ca şi pe pă foc. Un general englez şi alţi ofiţeri au dat un examen în acest războiu, mânt, Românul ştie să fie stăpân fost loviţi de mulţime, cu pietre. No. 2425/1942. ar fi iară prea mult spus. Marina al împrejurărilor şi ştie să învingă Reacfinni germane împo Publicaţie de licitaţie noastră a dat doar încă un exa orice piedecă. triva atacurilor aeriene en men, unul din cele mai grele şi Odată mai malt, nădejdile gleze Primăria comunei Prejmer, aduce reuşita ei în împrejurările de faţă îa cunoştinţă că, prima licitaţie ne noastre cresc în intensitate şi ne adaugă un nou mănunchiu de raze O formaţiune mixtă de avioane dând rezultate, va ţine a doua licitaţie dau siguranţa unei dăinuiri în de engleze, care înaintase până la estuarul Sn ziua de 22 August 1942 ora 9 dim. la nimbul ei de glorie. plină integritate naţională, stăpâni fluviului Escaut, a fost interceptată de în localul primăriei pentru darea în în Căci, Marina României, ca şi pe apele, pe cerul şi pe pământul vânătorii germani. Formaţiunea englezi treprindere a lucrărilor de instalaţie celelalte arme combatante se bi- nostru, care au plămădit un neam a trebuit să facă de urgenţă calea, de apă, scurgere şi montarea obiecte zuie pe elemente de elită şi se cu rosturi veşnice. întoarsă. lor sanitare la baia comunală. Apărarea antiaeriană germană şi Valoarea lucrării după deviz este vânătorii aerieni germani au împrăştiat de 255.000. Situaţia pe fronturi şi doborît o unitate aeriană engleză Licitaţia se face cu oferte închise Fronitll din răsărit. Inain- i Sud de Stalingrad, Elista, la 300 km. care încercase să pătrundă peste Ca şî sigilate. iarea germană de Astrahan, Piatogorsk, aflat la mai nalul Mânecii. Escadrila inamică a îost Condiţiunile de licitaţie, devizul puţin de jumătate a drumului până în luată sub foc încă de pe când se afla şi caietul de sarcini se pot vedea în După marile bătălii dela Charkov regiunea petroliferă şi industrială Grozny, deasupra mării. Trei avioane „Spitfaire* cancelaria notarială. şi Rostov, care au marcat începutul Armavir—Maikop, care stăpânesc in s’au prăbuşit în mare, iar formaţiunea Condiţiunile Art. 88—110 din L. ofensivei de vară germane, înaintarea trarea importantei trecători spre portu risipită s’a reîntors spre litoralul britanic. C. P. se vor respecta în tocmai. germană cu centrul la Rostov s’a des rile dela Marea Neagră şi Krasnodar, Prejmer, la 13 August 1942 făşurat în forma unui evantaliu, ale important el însuşi, dar mai important cărui extremităţi din afară se sprijină prin facultatea ce o oferă înăintării Redactor responsabil Primar, Notar, astăzi pe localităţile Calaci, la mică germane de a ob{ine cale liberă de-a- ION BOZDOG loan Baischi Aurel Dogariti distantă de Stalingrad, Kotelnikovo, la lungul litoralului Mării Negre.

Tipografia „ASTRA" Braşov, Str. Luagă Nr. 1.