FĂCLIILE De I
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Taxa poştală plătită f n nnmerar conL aprobării Nr. 36474/1941 ÏAZETÀ TRANSILVANIEI STEAG RIDICAT LA REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA WOPRKTARÀ:ASOClATIUNEAj\STRA‘ BRAŞOV] RRASOV. Apare de două ori pe săptămână prin îngrijirea 1838 B-dul REGELE FERDINAND Nr.12 Tf.1513 imui comitet de redacţie. L-rn* r»TTTT T SI SFINT1T DE LUPTELE PURTATE SUB CUTELE LUI y n Tpr* CTTNll Abonamentul anual Iei 300 Autorităţi şi Societăţi le* 80^ Atelierele tipografiei „ Astra*1 Tf. 1102. GRBARITiU ' ’OXE ATAŢ1AURMAŞ1.1NFRUNTE CU HUnLoL-MI Anunţuri si reclame după tarif. _____ _ Pagini 4 - 6 - 8 Lei 3 . i Anul 105 Nr. 64 Inreg. Trib. Braşov S. II No. G. II. 71/942 20 August 1942 mămăliga Pacea grani noastră ţelor noastre de Dr. N. Călim an FĂCLIILE de I. Bozdog Era până acuma mămăliga noastră de Dr. D. Chlrculescn cea de toate zilele. Era mâncarea omu Uriaşa încăierare la care luăm lui sărac. Hrana muncitorului şt a ţăra Ţinuta de azi a presei româneşti tru cei de sus, cea mai de la sine în parte de frunte şi noi se dă pentru o ţeleasă datorie. Aşa socoteşte toată su mai dreaptă aşezare a graniţelor vii nului, în primul rând. Ea nu putea lipsi este covârşitor şi categoric patriotică. flarea românească, aceea care-şi poartă toare şi pentru a asigura o pace dura de pe masa lui nici in zilele de muncă Aşa cum de mult n’a mai fost. Ca să bilă mult încercatei lumi. In timp ce suferinţele, sacrificiile şi calvarul neui grea şi nici în zilele de mare sărbătoare. găsim alte asemenea vibraţii nationa feluritele maşinării de războiu dărâmă tatelor nedreptăţi, în hotărîrea nezdrun Astăzi a ajuns acest aliment, bun liste, trebue să sărim peste douăzeci şi înlătură fortificaţiile artificiale şi na de ani în urmă, dincolo de epoca be- cinată de a fi respectată în ceea ce are turale împingând mereu înainte arma din toate punctele de vedere, să lipsească tele victorioase, spulberând şi gonind aproape de tot de pe masa omului sărac. cisnicelor tămâieri de persoane, a atitu- ea mai sfânt. Neamul românesc crede. tot mai departe de graniţele noastre Azi este un adevărat lux aducerea dinelor plătite şi a preocupărilor mă hoardele ce calcă în picioare creştinis pe masă a mămăligii. Şi acest lux şi-l runte. Şi vrea să i se respecte credinţa. mul şi civilizaţia, minţile diplomaţilor poate permite numai omul cu bani mulţi. Revenirea presei la înaltele preo Aceeaşi credinţă care străluceşte în fă se frământă şi voinţele se încordează Săracul nu şi-l mai poate permite. Pre cupări nationale înseamnă, desigur, re cliile împlântate în oraşele care-şi tra- pentru a croi şi pune hotare statornice ţul porumbului a ajuns aşa de mare, în învierea în adevărata sa menire. esc cu putere destinul lor românesc. noii Europe. cât omul sărac nu mai poate fi în stare Sunt de pe acuma câştigate şi Ziarele sunt astăzi făcliile curate Să lăsăm făcliile să ardă ! Fie ele sâ-şi procure această hrană, care era fixate ca puncte de razim ale noii ori până acum hrana sa cea de toate zilele. ale crezului national românesc. Multe cât de multe. Să îngrijim să nu se stin entări câteva principii, care vor fi res Aflăm acest lucru dela oamenii să flăcări cenuşii au devenit strălucitoare. gă niciuna. Nici din cele vechi, nici din pectate cu sfinţenie în noua orânduire raci. Dela aceia, în casele cărora aş Multe altele, noi, s’au aprins cu inega cele noi. Niciuna nu e de prisos. Nici a lumii. teaptă multe guri flămânde ca să fie zi labilă strălucire pe toată întinderea pă una nu trebue sprijinită în dauna alteia. Nici una prigonită. Căci n’ar fi faptă Dreptul la vieaţă naţională al po ide zi săturate. Dela femei cu copii mulţi mântului românesc, în centrele Ardea-] poarelor, în graniţele lor etnice. Aceste $ totdeauna flămânzi. Bărbaţii lor luptă, lului şi în vechiul regat. Care de care 1 românească. Iar măsurile care se iau, graniţe să cuprindă înlăuntrui lor pe sufer şi mor pe meleaguri străine şi au ţinut să-şi revendice un nume con- | restricţiile care se impun, să fie la fel toţi care vorbesc aceeaşi limbă. Infil îndepărtate. sacrat de trecutul de luptă românească impuse tuturora, dar cât mai înţelegă traţiile care ar putea tulbura liniştea Şi ne punem întrebarea cu nedu sau să-şi creeze unul care să aibă un tor, cu cât mai multă băgare de seamă. teritoriilor naţionale să fie ridicate Cu teama pioasă de a nu se atinge şi rectificate prin schimburi de popu merire, de unde provine acest preţ de înţeles cât mai adânc românesc, cât laţie. Asigurarea drepturilor fiecărui wsuportat al porumbului, pe care omul mai legat de aspiraţiile adevărate şi cumva tocmai ceea ce este mai curat în neam se va face în măsura contribu mrac nu-l mai poate plăti ? Preţ mult de nădejdile care fac să bată inimele înflorirea sufletului românesc. ţiei de sânge cu care ia parte la acest mai mare, decât cel al grâului. Grâu noastre din hotare în hotare. Apa trece, pietrele rămân. războiu. consumă doar cea mai mare parte a po Sunt făcliile credinţei româneşti. Credinţa românească, veche de Aceste principii, pentru care mor atâtea milioane de oameni, vor fi duse pulaţiei. Consumă, azi în timpul războ Sunt deschizătoarele drumurilor două mii de ani, nu poate fi frântă, sub nici un motiv, de nimeni. Făcliile la deplină biruinţă şi cu însemnată iului, o armată mare care trebue să-şi României de mâne. parte de sânge românesc. Sunt măgu Mbă raţia zilnică, fără nicio amânare. Şi Aşa şi trebuesc înţelese. care s’au ridicat prin secole (de ziarişti, litoare pentru noi nu numai constată totuşi preţul pânei a rămas aşa, încât la Şi aşa înţelese, ele merită solici cronicari, prozatori sau poeţi) rămân rile şi aprecierile unanime ale lumii pâne — rea sau bună, nu interesează — tudinea tuturora, a celor mari şi mici, strajă neamului nostru. militare şi ale presei, care subliniază zi de zi importanţa rolului nostru, dar poate ajunge in mod egal şi săracul ca care simt româneşte. Să fie ridicate sus făcliile. Cât mai multe. Şi să fie lăsate să ardă. simţim asigurarea tot mai deplină când şi bogatul. Recolta de porumb, după cât Susţinând din răsputeri presa a- ziare ca „National Zeitung“ stabilesc ştim noi, n’a fost anul trecut inferioară ceasta legată de sufletul românesc de Căci la lumina lor, a tuturora la rolul nostru de piatră unghiulară în vii recoltei grâului. pretutindeni, se sprijină dreptatea şi un loc, neamul îşi desprinde drumul toarea aşezare a Europei. Oricât de Atunci ce şi cine măreşte preţul po nădejdile, se întăresc puterile de luptă spre crestele viitorului. schimbătoare a fost starea şi ţinuta po- rumbului atât de mult, încât mămăliga ale neamului. Adevăratul, propriul său drum. Continuare în pagina 3-a trebue să lipsească azi de pe masa omu E cea mai elementară datorie pen lui sărac ? Răspunsul la care trebue noi să a- FOILETONUL Sunt desbătute, mai departe, unele jungem este unul singur. GAZETEI TRANSILVANI E P probleme de teatru românesc căci au Porumbul a fost lăsat acum la li torul e unul din cei puţini care şi-au beră transacţie. Şi atunci oamenii fără sacrificat o bună parte din vieaţă şi suflet şi total lipsiţi de simţ omenesc şi din avere pentru nobila artă a Thaliei. patriotic, rechinii vieţii noastre publice CRONICA LITERARA Dintr’o istorie a teatrului românesc de ieri şl de azi, speculanţii tuturor tim de Aurel Marin şi a mişcării culturale în această parte a ţării nu pot lipsi informaţiile din Ana purilor grele şi tulburi, şi ai nevoilor so- Voileanu, Petre Liciu, Compozitorul G. cietăţii, scot la iveală porumbul. Ei îl — Urmare. — Dragomireştii fură de asemenea Şorban, Constantin I. Nottara, profesorul. ţineau până acum ascuns. Azi îl scot la Nepieritoare frumuseţi, triste stări ai unuia din fiii lui Sas. Spun însem Virtuoasa pianistă, prietenă a ma Iveală şi-l vând cu preţul cu care vreau de lucruri ! nări rămase din bătrâni, că moşia era relui poet O. Goga, Anicuta Voileanu ei să-l vândă. Pentru ei nu există nici Constatările noastre, făcute nu cu vestită în largul lumii pentru salinele apare într’o gingaşe figură. mult înainte de modificările teritoriale ei, cunoscute încă înainte de veacul Luăm cunoştinţă de artistul dar şi mzboiu, nici suferinţă, nici foame, nici din toamna lui 1940, sunt asemănă neam, nici ţară. Pentru ei există numai creştin şi-i sigur că Romanii le-au cul de omul Petre Liciu. Câţi dintre noi toare cu aie d-lui A. P. Bănuţ. tivat şi ei cu osârdie. ştim că renumitul artist „a candidat ca o singură valoare : banul. Pentru acesta Românii au rămas săraci; s’au ri Iacă, de pildă Cuhea, prin care a deputat naţionalist, optând la unul din pun la bătaie totul fără nicio grije şi dicat jidovii, lăţindu-se, înavuţindu-se cercurile electorale ale Capitalei, unde pe spinarea acestora. trecut Dragoş, Bogdan şi acelaşi Sas. fără nicio milă. Ori Moiseii, care-ţi aduc aminte că aici se bucura de o imensă popularitate“? Ar fi bine ca conducerea ţării să Va trebui să parcurgi paginile cro nicarului nostru spre a gusta din darul a fost odată reşedinţa de chineziat şi Inimosul gazetar Victor Branisce, dea de urma acestor speculanţi neruşi evocator cu care însufleţeşte peisajul. că, pe la 1700, Vişeui de jos era se pentru articolele sale în care pleda naţi şi să-i trimeată acolo unde sunt vred O pagină, bunăoară, va fi mai conclu diul Vlădiciei Româneşti a Maramure cauza Românismului e vârît în închi nici să ajungă. Iar porumbul lor să fie dentă decât alte comentarii : şului“.