FEMEIA ROMÂNĂ Femeia - Muză În Artă: Şt

SEPTEMBRIE 2012 An 13, Nr. 3 (46)

FEMEIA ROMÂNĂ Femeia - muză în artă: Şt. Luchian - Lorica, cu crizanteme, N. Grigorescu - Ţărancă din Muscel, N.N. Tonitza - Portret de femeie pe fotoliu verde, N. Grigorescu - Fată cu zestre, I. Andreescu - Fată cu broboadă verde, Iser - Ţărancă, N. Grigorescu - Portret de femeie cu pălărie. SEPTEMBRIE 2012 BAIA MARE FAMILIA ROMÂNÃ REVISTÃ TRIMESTRIALÃ DE CULTURÃ ªI CREDINÞÃ ROMÂNEASCÃ

Editori: Consiliul Judeþean Maramureº, Biblioteca Judeþeanã „Petre Dulfu” Baia Mare ºi Asociaþia Culturalã „Familia Românã” Di rec tor fondator: Dr. Constantin MÃLINAª

Di rec tor executiv - re dac tor ºef: Dr. Teodor ARDELEAN Re dac tor ºef ad junct: Prof. Ioana PETREUª Secretar de redacþie: Anca GOJA

COLEGIUL DE REDACÞIE

Hermina Anghelescu (Detroit, SUA) 6 Vadim Bacinschi (Odesa) 6 Vasile Barbu (Uzdin, Serbia) 6 6 Ion M. Botoº (Apºa de Jos, Ucraina) 6 Florica Bud 6 Sanda Ciorba (Algarve, Portugalia) 6 Eugen Cojocaru (Stuttgart, Germania) 6 Flavia Cosma (To ronto, Can ada) 6 Cornel Cotuþiu 6 Nicolae Felecan 6 Mirel Giurgiu (Frankenthal, Germania) 6 Sãluc Horvat 6 Ion Huzãu (Slatina, Ucraina) 6 Cãtãlina Iliescu (Alicante, Spania) 6 Lidia Kulikovski (Chiºinãu) 6 Natalia Lazãr 6 Adrian Marchiº 6 ªtefan Marinca (Lim er ick, Irlanda) 6 Viorel Micula (Sac ra mento, SUA) 6 Mihai Nae (Viena) 6 Ion Negrei (Chiºinãu) 6 Nina Negru (Chiº inãu) 6 Ada Olos (Montreal, Can- ada) 6 Mihai Pãtraºcu 6 Gheorghe Pârja 6 Viorica Pâtea (Salamanca, Spania) 6 Gheorghe Pop 6 Mircea Popa 6 Mihai Prepeliþã 6 Paul Remetean (Tou louse, Franþa) 6 George Roca (Syd ney, Aus- tra lia) 6 Origen Sabãu (Apateu, Ungaria) 6 Lucia Soreanu ªiugariu (Aachen, Ger mania) 6 Vasile Tãrâþeanu (Cernãuþi) 6 Teresia B. Tãtaru (Augsburg, Germania) 6 Traian Trifu-Cãta (Petrovasâla, Serbia) 6 ªtefan Viºovan 6 Erika Vârºescu (Israel).

PRIETENII ªI SUSÞINÃTORII REVISTEI* Valeriu Achim, re dac tor ºef al revistei „Pro Unione”, Baia Mare 6 Gavril Babiciu, col o nel(r), Baia Mare 6 Ioan Bâtea, procuror magistrat(r), Baia Mare 6 Pamfil Bilþiu, etnolog, Baia Mare 6 Ioan Boroica, muzeograf, Sighetu Marmaþiei 6 Ion Buzaºi, prof. univ. dr., Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia 6 Silvia Caba-Ghivireac, scriitoare, Herþa, Ucraina 6 Lucia Da vis, ziarist, Auckland, Noua Zeelandã 6 Corneliu Florea, re dac tor ºef al revistei „Jurnal liber”, Canada 6 Stelian Gomboº, consilier la Secretariatul de Stat pentru Culte, Bucureºti 6 Eugenia Guzun, ziarist, Radio Bucureºti 6 Vasile Ilica, Asociaþia „Pro Basarabia ºi Bucovina”, Oradea 6 Di ana Ionescu, bibliotecar, Baia Mare 6 Vasile Iuga de Sãliºte, preºedintele Societãþii Culturale Pro Ma- ramureº „Dragoº Vodã”, Cluj-Napoca 6 Lidia Elena Kozma, conf. univ. dr., Universitatea de Nord, Baia Mare 6 Vasile Malaneþchi, re dac tor ºef al revistei „Ate lier”, Chiºinãu 6 Liviu Marta, di rec tor, Muzeul Judeþean Satu Mare 6 Ioan Miclãu, re dac tor ºef al revistei „Iosif Vulcan”, Cringila, Austra - lia 6 Tiberiu Moraru, preºedintele Asociaþiei „Morãriþa”, Oradea 6 Ana Olos, prof. univ. dr., Universitatea de Nord, Baia Mare 6 Liviu Papuc, redac tor ºef al publicaþiei „Revista Românã”, Iaºi 8 Mia Pãdurean, scriitoare, Ottawa 8 Raisa Pãdurean, profesor, Tiraspol 6 Zinaida Pinteac, profesor, Frumuºica Veche, Ucraina 6 Vlad Pohilã, redac tor ºef al revistei „BiblioPolis”, Chiºinãu 6 Silvia Scutaru, profesor, Chiºinãu, Republica Moldova 6 Viorel Thira, preot, Baia Mare 6 Viorica Ursu, muzeograf, Baia Mare 6 Mugur Voloº, profesor, Baia Mare.

* Lista este deschisã tuturor celor care doresc sã susþinã ºi sã colaboreze cu Fa milia Românã Redactori: Laviniu ARDELEAN, Casilda MARE, Ioana DRAGOTÃ, Remus-Dan iel DRAGOª, Simona DUMUÞA, Simona GABOR, Valentina ROTARU, Paula RUS, ªtefan SELEK, Corina ªANDOR-MARTIN, Antoaneta TURDA, Oana UNGUREAN Tehnoredactare: Firuþa ªOMCUTEAN Culegere text: Edit STOICHIÞÃ

Coperta 1, Constantin Daniel Rosenthal - România revoluþionarã (modelul este Maria, soþia lui C.A. Rosetti), 1850, Muzeul Naþional de Artã, Bucureºti; Coperta 4, Henri Matisse - Ia româneascã (La blouse roumaine), 1940, Centrul Geor ges Pompidou, Paris.

ADRESA REDACÞIEI: BIBLIOTECA JUDEÞEANÃ „PETRE DULFU” (Pentru redacþia revistei „Fa milia Românã”) Bd. Independenþei, 4B, 430123, Baia Mare MARAMUREª - ROMÂNIA Tel: +4 0262 275583, Fax: +4 0262 275899 Email: familiaromana@ya hoo.com Web: www.bibliotecamm.ro

Asociaþia culturalã „Fam ilia Românã” - cont pentru donaþii: RO13BRDE250SV30956102500, deschis la BRD

Tipar EUROTIP Baia Mare, str. Dacia 4, tel./fax: 0262-211118 email: [email protected]

ISSN 1454-8607 SEPTEMBRIE 2012 3

FEMEIA ROMÂNÃ

De ce Femeia Românã?

Dr. Teodor ARDELEAN

Revista „Fa milia Românã” ºi-a obiºnuit cititorii cu formula adoptatã de câþiva ani, de a dedica numerele sale fie unui eveniment ma jor, fie unei personalitãþi cardinale, fie unui domeniu de expresie remarcabil. Eminescu, Gojdu, Iosif Vulcan, ªtefan Popa Popa’s, Grigore Vieru... Aromânii... Unirea cea Mare... Biblioteci româneºti în lume... Lectorate româneºti... Asociaþii româneºti... Biserici de lemn din Maramureº... Românii din Covasna ºi Harghita... ASTRA 150... º.a. Ne-am decis ca acest numãr sã fie dedicat FEMEII ROMÂNE, tocmai pentru a putea releva ºi remarca, la dimensiuni minimale, marea contribuþie ce au avut-o în Ã

decursul timpului femeile acestui neam. Cãci, dacã în istorie, de regulã, apar figuri N

de „bãrbaþi iluºtri”, istoria fiind în linii mari o „carte a bãtãliilor între neamuri”, în Â viaþa realã femeile duc povara ºi plãcerea celor mai multe îndeletniciri ºi ocupaþii: M O

creºterea ºi educarea copiilor, þinerea gospodãriei, treburile bucãtãriei, asigurarea R

curãþeniei º.a.m.d. De aceea, de regulã femeia nu are posibilitatea sã exceleze în A I

domenii care ocupã „vizorul pub lic”. Când o fac însã, avem cele mai elocvente E

exemple despre înclinaþie ºi talent, dedicare ºi consacrare, profesionalism ºi vocaþie. M E

În acest fel am dorit sã marcãm respectul ºi preþuirea noastrã pentru toate F femeile române, din toate timpurile, care au dat naºtere la copii, care au muncit pãmântul, care au înfrumuseþat viaþa bãrbaþilor lor ºi familiilor lor. Cãci volumul Ã N

de ore-muncã al tuturor femeilor din aceastã vatrã întrece în mãsurã orice alte Â formule de raportare. M O R

Am ales chipuri de femei frumoase la caracter. Am descris vieþi exemplare. A

Am pus în evidenþã destine autentice ºi revelatoare. ªi toate acestea pentru cã I L suntem convinºi cã neamul nostru are printre bogãþiile sale care conteazã cu I M

adevãrat ºi FEMEILE. Femeia-luptãtor, femeia-dascãl, femeia-cercetãtor, femeia- A con ducãtor, femeia-scriitor, femeia-inventator ... F Numãrul de pagini s-a dovedit a fi insuficient. Lipsesc multe cazuri exemplare. Nici nu ne-am propus sã cuprindem Totul, pentru cã oricum era imposibil. Dacã veþi constata, stimaþi cititori, lipsuri grave, impardonabile pentru acest domeniu, ne oferim sã vã împãrtãºim pãrerile ºi sã continuãm a publica materiale tematice ºi în numerele viitoare. Pânã atunci ºi pânã acolo, drum bun la lecturã! La mulþi ani, femeilor române azi trãitoare! Fie-le memoria binecuvântatã, femeilor române prin ceruri vestitoare! 4 SEPTEMBRIE 2012

Personalitãþi feminine româneºti remarcabile

Delia FLOREA

emeile - aceste melodii unicat ale simfoniei divine, fiinþe deli cate ale cãror elemente sufleteºti principale emanã blândeþe, tandreþe, dragoste... sunt destinate cu precãdere, spre a iubi, a consola, a vindeca fãpturile de pe pãmânt. F„Artele sunt surori, fiecare aruncã o luminã asupra celorlalte” spunea Voltaire. De aceea vã invitãm sã parcurgeþi „miniaturala” dar impresionanta „galerie” ce cuprinde câteva medalioane-portret ale unor personalitãþi fem inine româneºti care au jucat un rol in- comensurabil în istorie ºi au influenþat societatea, viaþa spiritualã, cultura, domeniul artelor -atât pe plan naþional cât ºi internaþional º.a. Unele dintre ele ne sunt contemporane, altele au adus jertfã „de bunã mireasmã” pe altarul credinþei creºtine, iar faptele lor vor rãmâne de neuitat în memoria posteritãþii! Cine nu a auzit, mãcar în treacãt, de nume rãsunãtoare precum: Zoe Dumitrescu-Buºulenga, Olga Greceanu, Ioana Celibidache, Maica Sofronia de la Agapia, Lidia Stãniloae, Maica Siluana Vlad, Monica Fermo (Maica Ecaterina), Ottilia Michail-Oteteleºanu, ori de Elisabeta Rizea din Nucºoara? Poate datoritã unora dintre ele, sau ale altora asemeni lor, lumea de mâine va fi mai bunã ºi mai frumoasã! Ã

N vocaþie a Logosului, în forma lui scrisã ori în

Â expresia oralã.

M A absolvit ªcoala Centralã de Fete din O Bucureºti, apoi a urmat cursuri la Universitate, R obþinând licenþa în filologie englezã ºi germanã, A I

E apoi în ºtiinþe juridice, disciplinã în care îºi va susþine teza de doctorat. Pentru o scurtã pe- M

E rioadã de timp a întreprins studii muzicale de F canto la Conservatorul Pro-Arte, pe care a fost nevoitã sã le abandoneze din motive de sãnãtate. Ã

N A avut o carierã profesionalã strãlucitã! Â Între anii 1948 ºi 1957 a deþinut funcþia de re - M dac tor la Editura pentru Literaturã, cu o în tre - O

R Zoe Dumitrescu-Buºulenga

rupere de câþiva ani, când a fost cercetãtor la A I - Maica Benedicta Institutul de Istorie Literarã ºi Folclor. De-a L I (1920 - 2006) lungul timpului a deþinut di verse funcþii la Uni- M versitatea din Bucureºti: asistent universitar, A

F Fiicã a juristului Nicolae Dumitrescu ºi a lector, conferenþiar, profesor universitar, iar din Mariei Apostol, filolog, Zoe Dumitrescu - mar- 1974, ºef al Catedrei de Literaturã Universalã ºi cantã personalitate a culturii române, cu o Comparatã. În 1973 este numitã direc tor al Institutului prolificã activitate de cercetãtor, critic ºi istoric de Istorie ºi Teorie Literarã „G. Cãlinescu” ºi re- literar, eseist, filozof al culturii, pedagog român, dactor-ºef al publicaþiilor academice Revista de estetician, comparatist, filosof al culturii ºi emi - istorie ºi teorie literarã ºi Syn the sis. În paralel, a nescolog - s-a nãscut la 20 au gust 1920. fost vicepreºedinte al Uniunii Femeilor din Ac a de mi cian Zoe Dumitrescu-Buºu len- R.S.R. ºi deputat în Marea Adunare Naþionalã. ga, devenitã în ultimii ani de viaþã Maica Be- A fost membru core spon dent, apoi tit ular ºi nedicta, ilustreazã, în cultura românã, acea rarã vicepreºedinte al Academiei Române, membru categorie de gânditori ce au slujit atât cultura titu lar ºi vicepreºedinte al Academiei de ªtiinþe umanistã cât ºi spiritualitatea creºtinã cu aceeaºi Sociale ºi Politice. SEPTEMBRIE 2012 5

A fost membrã a unor importante instituþii culturale europene: în 1972 a fost vis it ing profes sor la Universitatea din Am ster dam, a condus Accademia di Roma nia între anii 1991-1997 º.a. Zoe Dumitrescu-Buºulenga a publicat ar - ticole în numeroase reviste de specialitate ºi este autoarea unor volum e de istorie literarã, lite- raturã comparatã, istoria culturii, analize stilistice ºi memorialisticã. În scrierile sale a ma nifestat preocupãri le gate de inter disci pli na- ritate ºi de filozofia culturii. În studiile de istorie a culturii scrie despre: Ion Creangã, Eminescu. Viaþã - Creaþie - Culturã, Eminescu ºi rom an- tismul germ an, Surorile Brontë, Sofocle ºi con - diþia umanã, ªtefan Luchian º.a. Studiile sale de comparatisticã se referã la: Valori ºi echivalenþe umanistice, Renaºterea, umanismul, ºi dialogul Maica Benedicta artelor, Itinerarii prin culturã etc. O parte din impresiile sale de cãlãtorie din Grecia, Franþa, Anglia, Italia, Olanda ºi Suedia sunt consemnate tradiþii ale lumii, uriaºa forþã de sintezã, an- sub forma unor eseuri în volumul Periplu u - vergura unicã a personalitãþii”. Pasionatã fiind manistic (1980). de formarea intelectualã dar ºi sufleteascã a ti - A participat la realizarea unor volum e co- nerilor, „Marea Profesoarã” - cum o numeºte lective: Istoria literaturii române. Studii (Ed. Elis Râpeanu, ºtia cã alegerea corectã a mo - Academiei Române, 1979), Mioriþa º.a. A pre - delelor dupã criterii valorice reale are im por- faþat lucrãri ale autorilor: Ioan Alexandru - tra- tanþã crucialã - „a avut geniul” de a opune fal- Ã ducere la Cântarea cântãrilor, H. C. Andersen, selor valori marxiste adevãrate valori ale spiritu - N V. Bãncilã, Amita Bhose, I. L. Caragiale, lui, „de a contracara ideologia prin axiologie”- Â Mircea Cãrtãrescu, I. Creangã, A.J. Cronin, dupã cum afirmã Andrei Dârlãu. Pentru Zoe Du- M O

Rosa del Conte, Mircea Eliade, M. Eminescu, mi trescu- Buºulenga, biblioteca era singura sa R

Goethe, N. Iorga, R. Kipling, Camil Petrescu, E. bogãþie, iar Tu dor Vianu - modelul absolut. A I

A. Poe, Fr. Schiller, W. Shakespeare, R. Tagore, Dupã moartea soþului s-a retras la mâ- E

George Uscãtescu, V. Voiculescu º.a. Caietul de nãstirea Vãratec, cãlugãrindu-se sub numele de M la Vãratec. Convorbiri ºi cuvinte de folos, vo- Maica Benedicta. Datoritã prezenþei sale ºi acþi - E F lum apãrut la Ed. Lumea Credinþei, Bucureºti, în unilor întreprinse, Vãratecul a devenit un ade -

2007 aparþine memorialisticii. vãrat „centru iradiant de culturã”. „Cultura îl Ã

Lucrãrile amintite sunt doar câteva dintre apropie pe om de Dumnezeu” – considera dis - N volumele care au fost completate strãlucit, de tinsa academicianã. Þinea conferinþe religioase Â M

cursuri universitare, prelegeri, conferinþe sus- în care vorbea întotdeauna despre Eminescu, O R

þinute, de-a lungul anilor, în þarã ºi peste hotare. „dragostea vieþii sale”. Onorurile prim ite nu i-au A

Erudiþia, viziunea integrativã, capacitatea de schimbat felul de-a fi, dar prefera în mod I L sintezã, cultul pentru valorile stabile ale spi- deosebit liniºtea mânãstirii ºi biblioteca. I ritului euro pean i-au fost recunoscute ºi re- Zoe Dumitrescu-Buºulenga - Maica Be- M A compensate prin numeroase ordine, distincþii ºi ne dicta, a trecut la cele veºnice în 2006, ºi este F premii. I s-au decernat ordinele „Meritul Cul- înmormântatã la Mãnãstirea Putna, cea pe care tural” (1971), „23 Au gust” (1974), „Kiril ºi Me - Mihai Eminescu o considera ca fiind „Ierusalim todie” (1977), Meritul Cultural Italian în grad de al Neamului românesc”. Pe crucea de la comandor (1978), i s-a atribuit Premiul Herder mormântul sãu sunt dãltuite aceste cuvinte ca un (1988) etc. mesaj-mãrturie: „În nesfârºitul dragostei de Dupã anii ‘90, s-a vehiculat opinia cã ar fi Dumnezeu, se aºazã demn toate înfãþiºãrile con- fost un colaborator al regimului ceauºist ºi de crete de care s-a fãcut vrednicã frumuseþea. A o aceea a avut rezultate spectaculoase în domeniul trãi multiplu, comunicativ ºi grav, cu de voþiunea culturii, însã nimic din viaþa, opera ºi activitatea recunoscãtoare proprie unei mântu in þe, poate fi sa nu îndreptãþeºte aceastã afirmaþie. Nu i se un destin adânc, peste zãdãrnicia efemerului ºi poate pune la îndoialã „marea erudiþie, des chi- ispitele orgolioase. Maica Benedicta ºi l-a derea culturalã care cuprindea toate marile asumat deplin, pentru creºterea spiritualã a unor 6 SEPTEMBRIE 2012

generaþii întregi, chemate rodnic înspre cugetul vizitat muzee prestigioase ºi a studiat în re - drept ºi credinþã.” numite biblioteci. Fundaþia „Credinþã ºi Creaþie Acad. Zoe Cãrþile publicate de Olga Greceanu sau Dumitrescu-Buºulenga - Maica Benedicta” în- rãmase doar în manuscris ne copleºesc „prin temeiatã la Putna de cei care i-au fost apropiaþi cuprindere ºi seriozitate”: Cula de la Mãl dã- ºi au apreciat-o pe „Marea profesoarã univer - reºti, Femei-pictori de altãdatã, Compoziþia sitarã” - model ºtiinþific ºi moral, la iniþiativa muralã, Dicþionar de artã graficã, Specificul criticului de artã Dan Hãulicã, organizeazã naþional în artã, un ghid al Capitalei – Bu - anual colocvii închinate memoriei sale în cadrul cureºti, studiul Renaºterea picturii româneºti. cãrora au loc comunicãri cu variate teme ºtiin- În urma unui pelerinaj întreprins la Ierusalim, þifice, sunt prezentate expoziþii de artã plasticã, profund marcatã de cele vãzute ºi trãite, a scris precum ºi valoroase filme documentare. Funda þia Pe urmele paºilor Tãi, Iisuse, Dicþionarul Biblic a apãrut în 2006 ºi are drept scop „pro movarea Ortodox în 8 vol ume, romanele: Vreau ºi Ura modelului de viaþã creºtinã ºi a valorilor culturale care ucide (o foarte ambiþioasã evocare istoricã ºi spirituale româneºti ºi universale”. ºi religioasã), minunatele Meditaþii la Evanghe - lii, Monahi zugravi, monahi de subþire º.a. Ar- Olga Greceanu tista a publicat ºi o serie de articole ºi studii ce (1890-1978) cuprindeau teme istorice „cu impact la inte - lectualitate”. Deosebit interes prezintã ºi co res - Aceastã „mare doamnã a culturii ro mâ - pondenþa sa cu personalitãþi care au fãcut parte neºti” a venit pe lume într-un loc sfânt, la mã- nãstirea Nãmãieºti (jud. Argeº). din gruparea „Rugului Aprins”. Temerara Femmes peintres d’autrefois este cea dintâi carte de referinþã privitoare la Olga Greceanu pictoriþele faimoase din perioada Antichitãþii ºi pânã în Renaºtere, care mai apoi au fost uitate! Ã Pentru scurt timp, ea a desfãºurat acti- N

Â vitate didacticã în cadrul atelierelor de la Pa-

M triarhie ºi a executat „niºte ºabloane pentru icoa -

O ne” pentru a se pãstra stilul ortodox românesc. R Olga Greceanu a obþinut dreptul sacru – A I „rarissim pentru o femeie” – de a predica în E biserici cu aprobarea Patriarhiei. Aceste cuvân - M

E tãri captivante, „fascinante” chiar – care se bazau F pe tâlcuirea unor versete din Sfânta Scrip turã – câºtigau adeseori enoriaºi noi pentru Bisericã. Ã Se împãrþea între scris ºi picturã. Adeseori N

Â scria rugãciuni, desena, ornamenta cu ilustraþii

M aceste rugãciuni. Executa schiþe, crochiuri ºi în O

R acelaºi timp picta ºi în ulei. Desenele ei, în -

A deosebi cele care însoþesc manuscrisele, sunt de I L I Între anii 1911–1914 a urmat cursurile o rarã frumuseþe. A restaurat zeci de monumente M Facultãþii de ªtiinþe Fizico-chimice din LiPge bisericeºti, fresce de o valoare inestimabilã. A

F (Belgia) ºi, în paralel cu acestea, pe cele ale S-a fãcut cunoscutã prin pictarea unor mari ansambluri de picturã muralã care pot fi Academiei de Arte Frumoase. Apoi, la Paris, a admirate ºi în zilele noastre la Institutul de Arhi- studiat tehnica frescei. tecturã „I. Mincu” – unde a înfãþiºat „Voievozi Întoarsã în þarã, Olga Greceanu s-a im - ctitori ai Bucureºtiului” ºi „Legenda Meºterului plicat în viaþa cultural-artisticã a Capitalei: a Manole”; prin compoziþiile de la Mânãstirea „creat” Salonul FEMEILOR–PICTORI, a con - Antim ºi cele de pe faþada Institutului de Istorie tribuit la înfiinþarea Sindicatului Artiºtilor Plas- „N. Iorga”, în clãdirea Sinodului, la Cula Gre - tici º.a. Adeseori s-a aflat în compania Reginei ceanu din Mãldãreºti; la Gara Mogoºoaia etc. Maria, precum ºi a altor personalitãþi de marcã În perioada interbelicã, Olga Greceanu era ale epocii sale. A fost o adevãratã ambasadoare celebrã în România ºi ajunsese sã fie cunoscutã a artei ºi culturii româneºti peste hotare. A ºi în strãinãtate. Odatã cu instaurarea regimului întreprins numeroase cãlãtorii în strãinãtate, a comunist, ea a fost marginalizatã ºi socotitã ca SEPTEMBRIE 2012 7 fiind „indezirabilã”. Deranja ºi prin misionaris - nel Drãgoi - la baza cãreia stã celebrul interviu mul religios fãþiº. acordat de cãtre aceastã eroinã care a su pra- Din nefericire, unele din lucrãrile sale vieþuit „holocaustului roºu”, Luciei Hossu Lon gin, aflate în edificii publice au fost acoperite cu var, realizatoarea documentarului TV cu mare impact iar altele au fost distruse. De curând, însã, o la publicul specta tor, „Memorialul durerii”. parte din aceste compoziþii au fost „spãlate” – În urma bãtãilor primite la Câmpulung a s-a dat la o parte stratul de tencuialã care le zãcut timp îndelungat, astfel cã nu putea sta acoperea ºi pot fi din nou admirate. sprijinitã decât pe genunchi ºi frunte. Fiind in - Cãrþile i s-au retipãrit, ba chiar mai mult, ternatã la spitalul din Domneºti, timp de zece au fost publicate ºi unele din manuscrisele artis - zile a fost îngrijitã de mãrinimosul medic Papa- tei, câteva fiind însoþite de ilustraþiile realizate hagi, dar chiar ºi acolo era bãtutã de cãpitanul de ea. Olga Greceanu a fost onoratã cu înalta Cârnu ºi ameninþatã cã dacã spune cuiva cine a distincþie „Crucea Patriarhalã” pentru activita - bãtut-o, va fi omorâtã. În închisoarea de la Piteºti a tea misionarã. stat timp de un an în anchete, apoi a fost dusã la În anul 1978, Olga Greceanu a intrat pe Jilava, unde a fost condamnatã de cãtre Tribunalul poarta veºniciei. Din ultima sa scrisoare adre- Militar din Bucureºti la 6 ani de detenþie, pe care satã pãrintelui Sofian Boghiu – care se pãstreazã i-a executat la Mislea (jud. Prahova). la Biblioteca Sinodalã, rãzbat pânã la noi „starea ei de bucurie”, credinþa în viaþa veºnicã ºi gân- durile ei pline de seninãtate. Elisabeta Rizea Elisabeta Rizea (1912-2003) Aceastã eroinã a luptei anticomuniste din

România s-a nãscut la Domneºti (judeþul Argeº) Ã

într-o familie numeroasã. Deºi erau opt fraþi, iar N mama lor a rãmas vãduvã de tânãrã, copiii fa- Â miliei ªuþa au fost crescuþi cu cinste ºi fricã de M O

Dumnezeu. Cele ºapte clase primare le-a urmat R

în satul na tal. Elisabeta (Tuþa) s-a cãsãtorit în A I

Nucºoara cu vãduvul Gheorghe Rizea, cel care E

în urma decesului primei sale soþii a rãmas cu o M copilã de trei ani. La vârsta de 19 ani, Tuþa Rizii E a dat naºtere unei fetiþe. F

Ura celor doi soþi împotriva regimului co- Ã munist a sporit odatã cu uciderea unchiului La Mislea a întâlnit-o pe soþia mareºalului N Gheor ghe ªuþa, lider þãrãnist, un om bogat, Ion Antonescu, care era închisã la „se cret” cu Â drept ºi milostiv. Precum alþii asemenea lor, M

nevestele de legionari. „Cu mânuþele ei”, Maria O R soþii Rizea s-au alãturat miºcãrii anticomuniste Antonescu a lucrat pentru fetele Elisabetei A a partiza nilor. Bãrbatul Elisabetei Rizea a fugit „chilot croºetat frumos cu model ºi bluzã”. În I L în munþii Zãnoaga, la partizanii lui Toma bazinetul defect al unei toalete deþinutele îºi I Arnãuþoiu. Atât Elisabeta, cât ºi Gheorghe Rizea lãsau una alteia diferite informaþii sau pachete M A au fost prinºi ºi condamnaþi la ani grei de tem - cu mâncare. În acea perioadã Elisabeta Rizea a F niþã: ea a executat 12 ani, iar el - 14. lucrat la rãzboiul de þesut în atelierul de covoare Prima datã a fost arestatã în 1950. Se - persane care erau destinate exportului. curiºtii au ameninþat-o, au bãtut-o, au torturat-o, Dupã ºase ani de detenþie în condiþii mi- însã ea nu a „trãdat” semenii. În faþa opresorilor zere, în 1956, când a ieºit din închisoare, s-a dus sãi nu a cedat niciodatã, taina rezistenþei sale la Domneºti, iar preotul Constantinescu a bine - fiind „credinþa ºi tãcerea ca dar dumnezeiesc” – cuvântat-o ºi i-a spus în tainã cã „bãieþii sunt dupã cum afirmã Sanda Cordoº (în Rev. Vatra, bine sãnãtoºi” ºi o aºteaptã. Tuþa Rizii þinea nr. 10, din 1993). Dinþii ºi pãrul i-au rãmas în legãtura cu ei prin „cãsuþa poºtalã” aflatã în celulã: „...în pat dinþii din gurã, cole jos pãru’” - scorbura unui copac. În acel loc le lãsa co- dupã cum spune chiar mama Rizea, mãrturisire respondenþa conspirativã ºi provizii. consemnatã în volumul Povestea Elisabetei Primul lucru pe care l-a fãcut atunci când a Rizea din Nucºoara urmatã de mãrturia lui Cor - ajuns la Nucºoara a fost sã meargã la mormântul 8 SEPTEMBRIE 2012

unchiului sãu, pentru a se ruga ºi spre a-i aprinde Istoria neamului românesc trece prin bã - o lumânare. Era hotãrâtã sã colaboreze în con- tãtura casei Tuþei Rizii din Nucºoara, cea care a tinuare cu cei din grupul Arsenescu - Arnãuþoiu, mers cu jertfa pânã la capãt, fãrã sã se gândeascã mai ales cã mulþi dintre apropiaþii sãi au fost la decoraþii sau pensii de merit. Mama Rizea a prigoniþi, arestaþi sau chiar uciºi de comuniºti, plecat dintre noi la 4 octombrie 2003, la vârsta soþul ei fiind urmãrit s-a refugiat în munþi, iar de 91 ani, însã amintirea ei rãmâne veºnic vie în pãmântul ºi toatã agoniseala lor, strânsã cu tru - sufletele noastre. dã, au fost con fiscate. Casa îi era plinã de se- curiºti care o urmãreau pas cu pas. Muncea din Ioana Celibidache zori ºi pânã-n searã pentru a putea supravieþui. (1924-2012) Dupã arestarea lui Arnãuþoiu, în 1958, Elisabeta Rizea a din nou arestatã. La Piteºti, Ioana Celibidache s-a nãscut în 1924 la unde a stat un an spre a fi anchetatã, a fost din Bucureºti, într-o familie din marea burghezie. nou torturatã ºi ameninþatã. Anchetatorii ar fi Primele sale „înfiorãri lirice” s-au fãcut vizibile vrut sã obþinã probe incriminatorii legate de încã de timpuriu. La vârsta de 15 ani a publicat preotul Constantinescu, însã ea nu le-a dat nici o douã vol ume de poezii în limba francezã: Aveux inform aþie. S-a simþit extrem de umilitã atunci ºi Sou ve nirs. când unul dintre „cãlãi” i-a adresat aceste cu - Dupã absolvirea Liceului Francez din vinte: „Te-aº împuºca, bandito, dar glonþul Bucureºti, a lucrat timp de un an ca bibliotecarã costã trei lei”. Spre a i se da o lecþie, a fost în cadrul Bibliotecii franceze „Studio”. Apoi, „uitatã” mai mult de o orã sub duºul rece, în dupã venirea comuniºtilor la putere, a fu git din plinã iarnã! România ºi s-a stabilit la Paris. Fiind condamnatã la douãzeci ºi cinci de ani de închisoare a fost mutatã la Jilava. I s-au pus cãtuºe, lanþuri grele la picioare cu „verigi

Ã groase, aºe ca mâna de groase”. Din cauza ume -

N zelii excesive din celulã ºi a lipsei de hranã, Â Mamei Rizea i-au cãzut dinþii ºi pãrul. La peni- M tenciarul din Miercurea Ciuc, unde a fost trans - O

R feratã, a rãmas o iarnã, dupã care a ajuns în

A temniþa din Arad. În urma capturãrii lui Arse - I

E nescu, ºeful partizanilor din zona Câmpulung, a

M fost dusã din nou la Piteºti pentru a fi anchetatã E ºi a rãmas în acel loc pânã la decretul de amni- F stie din 1946. Dupã ieºirea din închisoare, a fost

Ã ajutatã de consãteni, pentru cã i se confiscase

N totul, ºi a muncit din greu. Â Elisabeta Rizea a fost prejudiciatã irever - M

O sibil de frigul pe care l-a îndurat în timpul de- R

tenþiei ºi datoritã cãruia a rãmas, dupã propria sa A I exprimare, „strâmbã” ºi „cotonoagã”. Icterul Ioana Celibidache L I dobândit la Mislea ºi netratat corespunzãtor a M însoþit-o pe aceastã eroinã din Nucºoara pânã la A

F sfârºitul vieþii. Chiar dacã a trãit în „infernul A deprins meºteºugul penelului cu Bau - concentraþionar”, s-a comportat exem plar cu ce- meister, la Berlin ºi la Stuttgard cu Friedlander. lelalte tovarãºe de suferinþã: din puþina ei porþie Apoi a urmat cursuri de desen ºi picturã la Aca- de mâncare, din „bucãþica ei”, dãdea ºi altora demie de la Grande Chaumiere ºi la Ecole du care nu puteau munci din cauza bolii sau a Lou vre. vârstei înaintate, iar dacã era nevoie, spãla ºi În 1949 l-a vãzut pe celebrul Sergiu Celi - tinetele în locul celor neputincioase. Înzestratã bidache dirijând un con cert la Buenos Ai res ºi cu caracter puternic, a îndurat suferinþe inima- astfel a început „iubirea de o viaþã”, încununatã, ginabile! Într-un interviu acordat Veronicãi în cele din urmã, cu cãsãtoria lor. Theodoru, Elisabeta Rizea, spunea cã citeºte Încurajatã fiind de soþul ei, ºi-a continuat Cartea Sfântã aproape tot timpul ºi nu ar dori sã studiile de picturã la Roma, unde a absolvit Ac a - se rãzbune pe cei care i-au fãcut atât de mult rãu, dem ia de Arte Frumoase, ºi apoi la Berlin. S-a iar „Dacã ar fi s-o iau de la capãt, la fel aº face”! inspirat din poezie ºi muzicã. A pictat: Boleroul SEPTEMBRIE 2012 9 lui Ravel, Nocturnele lui De bussy, Tablouri Alexandra, îºi aminteºte: „M-a iubit mult Dom - dintr-o expoziþie de Musorgski, Mica serenadã niþa Ileana a României. Înainte de a deveni stareþã de Mozart º.a. a stat la Paris, la noi în casã, vreo trei sãptãmâni. Începând din 1955 devine cunoscutã ºi Era extrem de deºteaptã, cu mult umor, un om apreciatã în calitate de plasticianã, graþie pre - adorabil, care te câºtiga fãrã tocmealã”. zenþei sale la numeroase expoziþii personale, dar Atunci când a fu git din þarã, la vârsta de 22 ºi în cadrul unor expoziþii colective, organizate de ani, Ioana a luat în suflet România copilãriei în Europa ºi America. Din modestie, pentru cã ºi adolescenþei sale. Aºa se face cã oriunde mer - nu a vrut sã profite de celebritatea maestrului geau în lume, artista ºi ilustrul muzician în - Celibidache, îºi semna tablourile, simplu, cercau sã creeze oaze de românitate. O parte IOANA. Ionel Jianu, „un mare critic de artã dintre aceste mãrturisiri s-au „materializat” în român”, o considera pe Ioana „surioara lui Klee” documentarul Grãdina lui Celibidache, realizat - datoritã „înrudirii de viziune artisticã” cu acest în 1996 de cunoscutul cineast Serge Ioan Celi - renumit pictor- ºi admira lucrãrile sale: „Inge - bidache. Filmul, care a fãcut înconjurul lumii, a niozitatea ºi spiritul inventiv se împletesc cu fost rãsplãtit cu premiul „Di a pa son”. magia culorilor. Semne misterioase se înfãºoarã Dupã Revoluþia din ‘89, a fost arestatã la ºi se desfãºoarã pe fundaluri frãmântate care Paris atunci când preºedintele Ion Iliescu l-a poartã amprenta preþioasã a unor timpuri revolute. vizitat pe preºedintele Mitterand. Ioana ºi alþi Exuberanþa ºi prospeþimea ei ne deschid o poar - doi români stabiliþi la Paris (matematicianul Ion tã spre o lume fermecatã”. Ghica - descen dent al principelui I. Ghica ºi În 1968 a venit pe lume Serge Ioan, uni cul Maria Brãtianu - fiica istoricului Gh. Ionel C. copil al cuplului, iar mama a întrerupt pictura Brãtianu), „trei rebeli mai zgomotoºi” care au timp de cincisprezece ani spre a-ºi creºte fiul. avut îndrãzneala sã strige: „Jos comunismul!”, Apoi, Ioana ºi-a reluat activitatea cu pasiune. au fost duºi la Poliþie! De-a lungul carierei sale artistice a fost A pictat afiºe inscripþionate cu „Jos co- rãsplãtitã cu numeroase premii internaþionale ºi munismul!” având dedesubt „colaje de foto gra - Ã cu medalii de aur, argint ºi bronz. S-a luptat cu fii cu imaginile nenorocirilor noastre”. Pe urmã N tot felul de prejudecãþi, dar avea puterea de a ºi-a fãcut un tricou pe care a scris „Sunt golan!”. Â înfrunta ºi de a învinge „autoritatea masculinã”! „Mã oprea pe stradã lumea sã mã întrebe de M O

Pentru activitatea desfãºuratã în calitate de pre- unde l-am cumpãrat” - se destãinuia artista ne - R

ºedintã a Federaþiei Europene Artistice ºi Cul- poatei sale, Monica Pillat, care cu multã mã- A I turale Fem inine, primarul Jacques Chirac i-a iestrie a reuºit sã surprindã ºi sã contureze por - E

decernat în anul 1992 „Medalia de aur” a ora- tretul „exuberantei, jucãuºei, neconvenþionalei M ºului Paris. În 2011, statul francez i-a acordat sale mãtuºi”. (În Ioana Celibidache. O mãtuºã E F titlul de „Cheva lier dans l’Ordre des Arts et des de poveste, Bucureºti, Humanitas, 2010).

Let tres”. Când s-a întors în România a descoperit Ã

O parte din lucrãrile realizate de artistã se „o þarã distrusã sufleteºte ºi moralmente...o þarã N regãsesc în colecþii particulare, iar altele se aflã delapidatã de comuniºti... Tot ce-am vãzut mi-a Â M

în muzee. ªi-a adunat operele reprezentative în smuls o bucatã de suflet”. Apoi a expus la Bu - O R douã albume semnate Ioana: primul, apãrut în cureºti ºi a rãmas foarte plãcut impresionatã A

1997, la Editura „Alma” din Galaþi; iar cel de-al pentru cã a fost înconjuratã de multã cãldurã I L doilea la „Imprimerie des Mauges” din Paris, în umanã: „În jurul meu se strânsese România de I 2011. Tablourile ei au un „lirism de tainã” ºi altãdatã, bunã, fierbinte, familiarã, avidã de cu- M A poartã titluri profund poetice: Furtunã senti - noºtinþe, însetatã de artã”! F mentalã, Mormântul unui înger, Misterul unui Dupã decesul soþului, în 1996, mult timp suflet, Culoarea timpului, Visând la viaþa de Ioana Celibidache nu a mai putut picta. A intrat apoi etc. Ioana însãºi spunea: „În picturile mele „într-un tunel de durere” din care a ieºit folosind mele vezi atâta luminã” pentru cã „eu am pictat scrisul drept terapie. Atunci a dat la ivealã vo - lângã Sergiu, am fost scãldatã în muzicã ºi în lumul Sergiu, altfel (apãrut în 2001, la Editura iubire. Eram alãturi de Sergiu mereu, cãlãtorind ieºeanã DominoR), scris în memoria Maes tru - în toatã lumea, el cu bagheta, eu cu ºevaletul. lui: „Pentru mine cartea a fost un medi ca m ent. Muzica ºi pictura erau nedespãrþite”. Eram în fiecare zi cu el. Râdeam singurã de ceea Oportunitatea de a strãbate lumea „în lung ce scriam...”. ºi-n lat” i-a oferit prilejul de a-ºi gãsi prietene de Cu ocazia unei vizite ale sale în România, pretutindeni. Avea cultul prieteniei. În legãturã artista a mers prin þarã sã vadã închisorile co- cu cea care a devenit în cele din urmã Maica muniste, unde au murit atâþia martiri! A venit 10 SEPTEMBRIE 2012

„sã-L caute pe Dumnezeu”, mai întâi în tem- îi resimte dureros curgerea, spre eliberarea de niþele „sfinþite de suferinþã” iar dupã aceea a sub tirania gravitaþiei, cautã rostul propriei exis- vizitat, pentru prima oarã, mânãstirile din tenþe, cãci neodihna îi apare ca unica ºansã de a Buc ovina. Tânjea dupã o altã viaþã, dar... n-a fugi de moarte. În paralel, trãieºte continuu sta- fost sã fie. Cu toate acestea, atunci când a plecat rea ingenuã a uimirii. Îmbinã melancolia cu dra- din România spre a se întoarce în þara de matismul ºi apeleazã la discrete aluzii biblice ºi adopþie, în fundul sufletului sãu, „strãlucea trimiteri spre folclor. divinitatea”. Drept urmare, artista a realizat zeci de icoane abstracte. Ioana împreunã cu Ioan Serge ºi „alte multe personalitãþi de pretutindeni” au pus ba - zele Fundaþiei Culturale „Sergiu Celibidache”, care are ºi câteva filiale caritabile. Trei sunt în România. Pictoriþa „de poveste” a trecut hotarul vie- þii veºnice în dimineaþa zilei de 14 ianuarie 2012, la vârsta de 87 de ani. Trãirile sale, sen - timentele de apartenenþã veºnicã la poporul ro- mân, împãrtãºite de asemenea de „bãrbatul vieþii sale”, le-a lãsat moºtenire fiului lor. Iar nouã, tuturor, ne-a dãruit o picturã abstractã luminoasã, „o picturã ca o muzicã tulburãtoare, riguroasã ºi Lidia Staniloae incandescentã, jucãuºã ºi gravã totodatã”. Lidia Stãniloae Volumele sale Munþii mei (1973) ºi Locul

Ã unde aºtepþi (1981), se menþin pe acelaºi coor-

N Lidia Stãniloae Ionescu - poetã, proza - donate, dar aduc teme, elemente ºi nuanþe noi. Â toare ºi traducãtoare, a vãzut lu mina zilei pentru Lidia Stãniloae face elogiul clipei (Copacul pâi - M prima datã în 8 octombrie 1933, la Sibiu. Este nii).Versurile sale nu trimit la ceea ce se înþelege O

R fiica Mariei ºi a renumitului preot profesor doc - îndeobºte prin liricã femininã, semnificativ

A tor în teologie Dumitru Stãniloae. Urmeazã la fiind faptul cã erot ica e practic absentã. I

E Sibiu ªcoala primarã germanã, ªcoala de În paralel desfãºoarã o activitate de tra -

M Aplicaþie ºi Liceul „Domniþa Ileana”. Apoi, la ducãtoare, publicând în 1972 împreunã cu poe - E Bucureºti, ªcoala Centralã de Fete ºi Facultatea tul Gheorghe Pituþ un volum de versuri al poetei F de Matem aticã ºi Fizicã, secþia Fizicã Atomicã ger mane Hilde Domin - Numai o floare ca spri - (1951-1955). Lucrarea ei de licenþã, despre fi - Ã jin. În 1982 publicã traducerea singurei opere în

N siunea nuclearã, este prima de acest gen în Ro- prozã a lui Rainer Maria Rilke, Însemnãrile lui Â mânia. A lucrat în calitate de cercetãtor ºtiinþific Malte Laurids Brigge. M la Institutul de Fizicã Atomicã din Mãgurele,

O Romanul Raiul inocenþilor (1992), prima R

apoi la Institutul de Fizicã din Bucureºti. Dupã carte, dupã cãderea regimului comunist, vor - A

I arestarea tatãlui sãu, în 1958, a fost profesoarã la beºte despre dragostea dintre o doctoriþã ºi un L I Centrul ªcolar al Ministerului Industriei Ali - pacient, prilej de a se realiza, cu o ca paci tate M mentare din Bucureºti. Din 1984 s-a stabilit în epicã surprinzãtoare, o imagine a societãþii ro - A

F Germania, ºi a lucrat în cadrul Universitãþii din mâneºti din anii anteriori celui de-al doilea rãz - Freiburg pânã la pensio nare, în 1999. boi mondial, pânã în perioada de dupã 1965. A debutat în anul1968, la Amfiteatru ºi a Semnificaþia fundamentalã a scrierii e datã de continuat sã publice poezie în Luceafãrul, metamorfozarea oamenilor datoritã credinþei re- România literarã, Viaþa româneascã. O parte li gioase. din articolele sale au apãrut în Con tacts (Paris), În anul 2000 publicã volumul de memo- Orthodoxes Fo rum (München), Sinaxi (Atena) rialisticã Lumina faptei din lu mina cuvântului, etc. Debutul sãu ed i to rial dateazã din anul 1971, la Editura Humanitas. Ediþia a doua, apãrutã în cu volumul Versuri. 2006, se epuizeazã în scurt timp. 2003 este anul Poezia sa îmbinã vibraþia intelectualã cu publicãrii la Iaºi a volumului de versuri cea emoþionalã, solicitatã de acute intero gaþii, Întâlnire cu Dumnezeu. fascinatã de universul esenþelor, de ideal, de În 2008 apare romanul istoric Zährin ger - origini. Tinde spre abstragerea din timp, cãruia blut, în limba germanã, la Editura Knecht, din SEPTEMBRIE 2012 11

Frank furt-Freiburg, ºi care se bucurã de un terapia ºi chimioterapia nu fãceau decât sã-i deosebit interes în Germania. Este primul rom an amâne moartea, a întrerupt tratamentul ºi s-a istoric al unui scriitor român referitor la o paginã hotãrât sã vinã la Mãnãstirea Agapia pentru a-ºi a istoriei Germaniei, despre prinþii Zähringer, petrece ul tima primãvarã. La sfatul maicii întemeitorii oraºului Freiburg, care sunt cunos - Sofronia, a rãmas în sat timp de un an de zile, cuþi în istorie prin faptul cã i-au dat acestuia o urmând un tratament impus de ea, care consta constituþie ce poate fi consideratã chiar ºi azi din post negru, rugãciune, cântãri religioase, modernã. efort fizic ºi curã de plante medicinale. Dupã un Ultimul sãu volum publicat în România, an, nu numai cã boala nu avansase, dar doctorul Memoriile unui fugar, apare în 2009. îºi recãpãtase forma fizicã, iar cancerul dispã - Paralel, are o bogatã activitate publicisti - ruse cu totul. Medicul ger man a învãþat de la cã, colaborând, printre altele, la Jurnalul Lite rar Maicã o mare parte din tradiþiile româneºti ºi ºi deþinând o rubricã permanentã la sãptãm ânalul secretele plantelor de leac. Lumina de Duminicã al Patriarhiei Române. Prin 1975, Maica Sofronia a primit drept Are, de asemenea, o intensã activitate de „ascultare” de la stareþa mãnãstirii ca timp de conferenþiar la catedra „Dimitrie Cantemir” a doi ani sã meargã prin sate ºi sã propovãduiascã Universitãþii din Nisa, la universitãþi din To- Cuvântul Domnului. Astfel, s-a perindat pe la ronto, Bruxelles, Mulhouse, Mainz, Torino etc. diferite ºcoli din Bucovina, unde a predat dis - ciplina „lucrul man ual” - o formã voalatã de a fi Maica Sofronia de la Agapia aproape de credincioºi ºi de copiii acestora, dar (1910-1991) ºi pentru a ajuta tinerele fete sã afle câte ceva S-a nãscut în anul 1910 la Mereasa, ju- deþul Buzãu. A fost trimisã de cãtre tatãl sãu sã studieze în cadrul unui colegiu parizian, iar mai

apoi a urmat cursurile Facultãþii de Istorie de la Ã

Sorbona. În 1939 urma sã-ºi dea doctoratul cu o N tezã despre mitologia româneascã, însã în faþa Â iminenþei rãzboiului a fost nevoitã sã revinã în M O

România. Aici s-a cãsãtorit, în 1941, cu un tânãr R

avocat bucureºtean. A I

Dupã terminarea rãzboiului, tatãl ei, care E

era judecãtor, a fost arestat din cauza opoziþiei M faþã de noua conducere comunistã ºi la scurtã E F vreme s-a sinucis. În 1951 a fost arestat ºi soþul Maica Sofronia

ei, care s-a sfârºit doi ani mai târziu în lagãrele Ã de muncã forþatã. A rãmas singurã, fãrã sprijin ºi despre gospodãrie - „for mula de bazã a expe - N în imposibilitatea de a-ºi gãsi un loc de muncã, rienþei” spre pãstrarea tradiþiei. În acest scop, s-a Â datoritã situaþiei sale familiale. M

documentat din biblioteca preotului din satul O R

În 1955 a îmbrãþiºat viaþa monahalã la Bãlineºti ºi chiar a solicitat printr-o scrisoare A

Mãnãstirea Agapia, devenind maica Sofronia. adresatã celor din mãnãstirea sa de metanie sã i se I L Datoritã cunoºtinþelor pe care le avea, a ajutat-o trimitã „reviste mai noi” sau o carte care, în afarã I pe stareþã la conducerea mãnãstirii ºi s-a îngrijit de reþete ºi sfaturi vechi, sã conþinã ºi lucruri noi, M A de bibliotecã. Din discuþiile purtate cu celelalte „conforme cu timpurile pe care le trãim”. F maici, a descoperit tradiþiile populare precum ºi Maica Sofronia s-a stins la vârsta de 81 de medicina naturistã, bazatã pe ierburile de leac. ani, în 1991, la Mãnãstirea Agapia. Unul dintre Începând cu anul 1972, medicul ger man ultimele ei îndemnuri cãtre medicul germ an a Al ex an der Reinhardt viziteazã mãnãstirea, fost de a scrie o carte care sã conþinã cunoºtin - aproape an de an, fascinat fiind de atmosfera þele dobândite pânã atunci, pentru a fi de ajutor ritualului ortodox. Acesta a purtat numeroase ºi altor oameni. Cartea a apãrut în 1998 ºi se discuþii cu maica Sofronia, cu care comunica intituleazã Poveþele maicii Sofronia, cu subtitlul foarte bine prin intermediul limbii franceze. „o incursiune în fascinanta lume a obiceiurilor Maica i-a povestit despre poporul român ºi tra- româneºti de odinioarã”. diþiile sale, precum ºi despre ºtiinþa plantelor de Alte cãrþi care împãrtãºesc învãþãturi de leac. În 1987, medicul germ an a aflat cã avea folos pentru semeni cuprind manuscrisele mai- cancer pulmonar metastazat. Conºtient cã radio- cii Sofronia ºi au fost publicate postum de 12 SEPTEMBRIE 2012

apropiaþii sãi. În anul 2000 : Secretele bucã- tãriei mânãstireºti [Reþete de frupt ºi de post] Tainele leacurilor mânãstireºti ºi Secretele gos- podãriei mânãstireºti. Acestea oferã alternativa de a înlocui „chimicalele’’ ºi alimentele ne- sãnãtoase care ne îmbolnãvesc cu produse na- turiste ºi substanþe netoxice, accesibile oricui, îmbunãtãþind astfel calitatea vieþii. Secretele bu- cãtãriei mânãstireºti - cu un Cuvânt înainte de Alex an der Reinhardt - ne provoacã la o veri - tabilã incursiune în lumea bucãtãriei româneºti tradiþionale. La baza cãrþii stau reþetele culinare „lãsate drept moºtenire” de Maica Sofronia, care sunt însoþite uneori de materiale folclorice de o valoare inestimabilã. 2001 este anul de apariþie al Calendarului Maicii Sofronia. Deºi aceastã personalitate este amintitã în Maica Ecaterina Enciclopedia Românei, nu îi este menþionat numele de familie ºi nici cel pe care l-a purtat înainte de a intra în viaþa monahalã! Poate spre a ne fi pildã spre smerenie, nouã tuturor. Hotãrârea de a se cãlugãri a fost luatã la Monica Fermo - îndemnul pãrintelui Argatu. azi Maica Ecaterina Maica Ecaterina a plecat în Þara Sfântã, Ã unde a stat un an la Mãnãstirea ruseascã „Maria

N Magdalena”, dupã care a plecat la Mãnãstirea

Â Monica Fermo a fost actriþã a Teatrului Eleonului, din vârful Muntelui Mãslinilor. Apoi

M Naþional din Bucureºti ºi om de televiziune în s-a dus în Ierihon sã ajute la construcþia primei O lumea monden-culturalã a capitalei, de dinainte

R mãnãstiri româneºti, iniþiativã care a aparþinut de ’89. Este de sorginte evreiascã. S-a nãscut

A pãrintelui Argatu; el a avut ideea înainte de ‘89, I dintr-un tatã evreu, dar încreºtinat de mama sa, E pentru a scãpa de furia nemþilor, când avea 20 de ºi a luptat pentru strângerea de fonduri.

M A învãþat sã picteze. Dumnezeu i-a dat

E ani, ºi dintr-o mamã rusoaicã, creºtinã pra vo- acest dar. „A venit ca o mângâiere extra ordi- F slavnicã. Pãrinþii, nefiind foarte credincioºi, nu narã, pentru cã am fost în stare, din mâinile mele au mai botezat-o pe Monica, ea rãmânând în

Ã pãcãtoase, sã scot chipul Domnului, chipul Mai - legea iudaicã. A dus o viaþã de zbucium, mergea N cii Domnului, al Sfinþilor”, spune cu mulþumire, Â din petrecere în petrecere ºi a încercat sã ia Ecaterina Fermo. M legãtura cu Divinul pe diferite drumuri, dar nu pe

O Dupã câþiva ani de retragere în viaþa mo-

R cel bun, ci prin întâlniri cu OZN-iºtii, spiritiºtii,

nahalã din Þara Sfântã, Maica Ecaterina a re -

A yoghinii ºi filosofii care „îi promiteau limanul”. I venit în România, pentru a ne împãrtãºi bucuria L I A descoperit Ortodoxia prin lucrarea Pã- de a trãi în Dumnezeu. M rintelui Ilarion Argatu. Dupã o serie de expe - Este autoarea „emoþionantului volum de A

F rienþe sufleteºti in tense, actriþa Monica Fermo îl autobiografie spiritualã” Talita Kumi; Înviind întâlneºte pe Hristos prin Pãrintele Ilarion, iar pe drumul Damascului - un veritabil Jurnal al aceastã întâlnire îi va schimba definitiv ºi radi - învierii sufleteºti scris de o autoare care este „o cal cursul vieþii. Abia peste 32 de ani de la replicã femininã a lui Steinhardt” (2004) pre - naºtere, Monica primeºte botezul ºi o datã cu el cum ºi a cãrþilor: Metanii de dor (2007), Pe ºi numele de Elena. Botezul l-a primit de la urmele Bunicii Maicii Domnului (2010), La li- pãrintele Ilarion Argatu în anul 1986. A renunþat mita sfinþeniei (I), Mãrturisiri – Cum L-am gãsit la visul ei, actoria, pentru cã sunt „meserii cu pe Cel ce mã cãuta (2011) . totul ºi cu totul opuse practicii religioase”, cum S-a remarcat ºi prin prezenþa în cadrul susþine maica Ecaterina. Au urmat 4 ani în care a unor interesante emisiuni ra dio ºi TV, unde a fost paracliser ºi îngrijitor la douã biserici din luat cuvântul în cadrul unor dezbateri cu te - Bucureºti. Aºa s-a cãlit foarte mult pentru viaþa maticã preponderent religioasã. pe care ºi-o dorea cu atâta ardoare. Conferenþiazã în oraºe din þarã abordând SEPTEMBRIE 2012 13 teme de interes public: Românii, între compro - mis ºi Hristos – dezbatere asupra proble m elor actuale ale României, Apostazia lumii creºtine – Hristos Vindecãtorul, Ispitele Lumii Moderne – Agresivitatea Mass Media º.a. Ottilia Michail-Oteteleºanu (1885-1974) Ottilia Michail-Oteteleºanu, fiica unui distins medic aromân, descendenta unei familii de nobili polonezi stabiliþi în România dupã 1848, a fost plasticianã, specialistã în email ºi Ottilia Michail-Oteteleºanu pictoriþã. Este de remarcat contribuþia sa la in- troducerea stilului Art Nou veau în România ºi urmã a fost dãruit de fam ilia acestuia Muzeului realizarea unor lucrãri superbe în email. Þãranului Român. Expozant activ în primele Lucrãrile Ottiliei Michail – douã autopor - decenii ale secolului XX, apreciat pe plan naþio- trete, un portret al Reginei Elisabeta, protec - nal ºi euro pean, Ottilia Michail-Oteteleºanu s-a toarea ºi prietena artistei, câteva peisaje în acua - remarcat în pictura de ºevalet, acuarelã, arte relã ºi ulei, însoritul Balcic ºi plaiuri monastice deco ra tive ºi în spe cial email. A avut un destin româneºti – dau seama, pe de o parte, de o solidã cu totul excepþional. formaþie academicã ºi de o sensibilitate lu mi - Dupã cel de-al Doilea Rãzboi Mondial, în noasã, uºor austerã, bine temperatã de rigoare ºi ciuda apropierii sale de curtea regalã, a fost obli- ºtiinþa construcþiei. Cu toate cã virtuozitatea gatã sã lucreze numai pentru Comitetul Central meºteºugulu i perfect stãpânit o îmbie, artista nu al P.C.R. Cu toate acestea, i s-a îngãduit sã rea- cade niciodatã în form al ism. lizeze unele lucrãri ºi pentru Patriarhia B.O.R. Ã

Primul ei profesor a fost Sava Henþia, În anii ‘60, a devenit consilier artis tic al Patri- N dupã care a fost descoperitã de Nicolae Gri- arhiei Române, unde a înfiinþat ºi coordonat Â gorescu, care a sfãtuit-o sã studieze în strãi- Atelierul de email al Institutului Biblic, pe care M O

nãtate. Regina Elisabeta a României (Carmen l-a condus pânã la vârsta de 80 de ani. A do - R

Sylva) a luat-o sub protecþia sa ºi i-a oferit o bândit, la schimb, eliberarea din închisoare a A I bursã de studii. Din 1905, a început studiile la soþului ei. În tot ce a fãcut Ottilia Michail exista E

ªcoala de Arte Deco ra tive din Berlin, la clasa un comandament moral de la care artista nu a M specialistului în email Hanns Bastanier. La Ber - abdicat niciodatã. Nici dupã 1950, când a con - E F lin fiind, a frecventat casa lui I. L. Caragiale, simþit la singurul compromis, acela de a lucra

împreunã cu fratele ei, un pia nist extraordinar de pentru regimul comunist. Compromisul ei are Ã dotat, alãturi de care dãdea concerte. Prietenã însã dimensiuni tragice, pentru cã s-a înrobit pe N fiind cu acest renumit scriitor, i-a executat, cu viaþã pentru a-ºi salva soþul. Â multã mãiestrie, ultimele douã portrete. M

Din acea perioadã au rãmas emblematice O R

ªi-a continuat studiile la Aca de m ia Julian cele patru mari icoane împãrãteºti lucrate în A din Paris. Dupã terminarea acestora, a devenit email de Ottilia Oteteleºanu între 1961-1964, în I L pictoriþã a Casei Regale ºi protejata Reginei atelierele Patriarhiei Române, expuse la vedere I Elisabeta. în Catedrala Patriarhalã. La Patriarhie existã o M A

S-a cãsãtorit în 1915 cu ªerban Ote te - lucrare superbã cu caracter religios, un fel de F leºanu, un boier de viþã veche, care se trãgea din catapeteasmã in miniaturã, lucratã în email. fraþii Buzeºti, foºti generali ai lui Mihai Vi - Separatã fiind de confraþii plasticieni prin teazul. Chiar ºi dupã moartea Reginei Elisabeta, condiþia de artist al Curþii, dar ºi prin specia - artista a rãmas în anturajul regal, ea fiind cea lizarea rarã a tehnicii emailului, marginalizatã în care a executat ultimele portrete ale primilor anii comunismului, numele pictoriþei ºi creaþia regi ai României, pentru care a fãcut studii preli- ei, din 1945 rãmânând pânã nu demult într-un minare, în pastel. anonimat deplin. Re cent însã, în urmã cu câþiva Înainte de al Doilea Rãzboi Mondial a ani, o colecþie masivã de peste o sutã de lucrãri, cunoscut o serie de personalitãþi remarcabile, constând în gravuri, desene, tablouri în ulei, acua - între care George Enescu, Cella Delavrancea rele ºi emailuri, salvate de urmaºi de la risipire, º.a. Lui Alexandru Tzigara-Samurcaº i-a fãcut împreunã cu documentele de familie pãstrate, a fost un portret memorabil, în pastel, care în cele din expusã la Cercul Militar din Bucureºti. 14 SEPTEMBRIE 2012

Specialiºti de marcã ai istoriei artelor, contem porani, au redescoperit valoarea Ottiliei Michail-Oteteleºanu, i-au dedicat cãrþi re mar - cabile ºi articole prestigioase apãrute în renu - mite publicaþii, impresionaþi fiind de perso na- litatea artistei, precum ºi de veritabilul sãu tezaur spiri tual care ne bucurã sufletul ºi ochii! Zorica Laþcu - MaicaTeodosia Existã oameni pentru care suferinþa se face umbrã permanentã a vieþii lor, umbrã care însã nu întunecã ci lumineazã, îndulceºte ºi sfin- þeºte sufletul lor. Pentru aceºti oameni, singu - rãtatea devine întâlnire cu Hristos, mai presus de Zorica Latcu cuvânt ºi închipuire. Un astfel de om al durerilor a fost Maica Teodosia Laþcu. Deºi a avut încã de la naºtere o anume infirmitate trupeascã, ea ºi-a pentru Zorica Laþcu, ale cãrei poezii sunt pe purtat crucea cu seninãtatea ºi înflãcãrarea pe alocuri de-a dreptul isihaste. care numai dragostea lui Dumnezeu þi-o poate În 1948 a intrat în obºtea Mãnãstirii Vla- da. De altfel, iubirea a fost singura armã cu care dimireºti, primind la cãlugãrie numele de Teo- s-a apãrat în toatã viaþa sa. dosia. În viaþa monahiceascã face parte din con - S-a nãscut în fam ilia avocatului Ion Laþcu siliul de conducere al mãnãstirii ºi scrie poezie din Mezotur (Ungaria). Dupã Rãzboiul de Reîn - misticã determinatã de vieþuirea aleasã pe care o

Ã tregire, se mutã la Braºov. Absolventã a Fa- are. În 1956, Dumnezeu o cheamã mai sus, pe o

N cultãþii de Filologie, secþia Lim bi Clasice (grea- altã treaptã a suferinþei: calea temniþei ºi mãr - Â cã ºi latinã), lucreazã ca preparator universitar la turisirii. Dupã trei ani de închisoare la Mier - M Institutul Român Lingvistic din Cluj, unde, îm- curea Ciuc ºi în alte temniþe este eliberatã, dar O

R preunã cu Sextil Puºcariu, participã la editarea nu va fi primitã în mãnãstire. Urmeazã ani de

A Dicþionarului Limbii Române. Cu o energie pribegie, în care maica scrie poezii ºi face im - I

E sufleteascã rar întâlnitã, publicã poezii în revista portante traduceri din Sfinþii Pãrinþi (Sf. Gri -

M Gândirea, având teme inspirate din mitologia gorie al Nyssei, Sf. Isaac Sirul, Sf. Sim eon Noul E greacã. Se apropie tot mai mult de mediul re- Teolog), ajutându-l pe pãrintele profesor Te - F ligios, îl descoperã prin poezie, aºterne versuri odor Bodogae. Maica Teodosia a avut o însem- cu vibraþie misticã, adunate mai târziu ºi tipãrite Ã natã contribuþie ºi la tãlmãcirea primelor vol-

N în trei volum e: Insula Albã (1944), Osana ume de Filocalie, editate de pãrintele Dumitru Â Luminii (1948) ºi Poemele Iubirii. Era dãruitã Stãniloae. M cu harul de a aduce prin arta sa pe alþii la în - Dupã 1990, încãrcatã de ani, se întoarce la O R

tâlnirea cu Dumnezeu. Poezia Zoricãi Laþcu ne Mãnãstirea Vladimireºti, iar la scurt timp se A

I aºazã în misterul iubirii, iar harul ei versificator mutã cu sufletul senin la Domnul, fiind în - L I este el însuºi un miracol. Stilul ei inconfundabil mormântatã în cimitirul mãnãstiririi. Exemplul

M este de o frumuseþe clasicã, desãvârºitã. ei de viaþã ne aratã cã suferinþa acceptatã, în- A

F Zorica Laþcu a fãcut parte din generaþia þeleasã ºi purtatã cu iubire în numele lui Iisus formatã duhovniceºte în atmosfera plãmãditã la Hristos, este cel mai frumos act de iubire ºi Mãnãstirea Sâmbãta în jurul Pãrintelui Arsenie singurul capabil sã transceadã încercarea crudã Boca, cel ce i-a fost povãþuitor ºi îndemnãtor ºi sã poarte spre liman de luminã sufletul în- spre lepãdarea de lume, cãruia i-a închinat vo- durerat. Adeseori, marele nostru duhovnic lumul de versuri Poemele Iubirii. Cu siguranþã, Teofil Pârâianu recita poeziile maicii Teodosia pãrintele a constituit o sursã de înaltã inspiraþie în cadrul conferinþelor ºi predicilor sale.

Ce este femeia? O fiinþã frumoasã dizolvatã în acidul azurului. Mixturii i se îngãduie apoi sã devinã cristal. (Lucian Blaga) SEPTEMBRIE 2012 15

Pelaghia Roºu

1800-1870 F. R. R. Pelaghie, Pelaghie Ne-ai pãstrat a noastrã glie Nu þi-om uita numele, Numele ºi faptele Cât moþi or fi pe pãmânt Bustul Pelaghiei Roºu Þi-or griji al tãu mormânt. la Mãriºel, judeþul Cluj Corneliu FLOREA

entru prima datã am aflat despre Reamintesc pe scurt cã românii, autoh - Pelaghia Roºu în 1990, citind vo - tonii ºi majoritarii Transilvaniei, au refuzat cu lumul istoricului Florian Dudaº legitimã înflãcãrare unirea vetrei lor strãm o- AvramP Iancu în tradiþia poporului român, pri - ºeºti, Dacia Superioarã, cu Ungaria ºi astfel s-a mit cu autograf din partea autorului. Acest vo - ajuns la rãzboiul naþional al românilor în Tran- lum, marcat de cuprinzãtoare cercetare silvania, pe lângã celãlalt rãzboi, impe rial, pe pro fesionalã, a fost pentru mine o revelaþie care îl purtau habsburgii cu ungurii lui Kossuth. Ã La sfârºitul anului 1848, ungurii învinseserã ar - N istoricã, fiindcã, dacã pânã atunci Avram Iancu Â matele habsburgice din Transilvania, stãpâneau a fost pentru mine legendarul Craiul Munþilor, M odatã cu citirea acestui volum de 300 de pagini Clujul ºi împresuraserã Muntii Apuseni, singura O R condensat cu date, fapte, mãrturii ºi consideraþii redutã liberã apãratã de legiunile lui Avram Ian- A ºtiinþifice Avram Iancu a devenit, ºi pentru mi - cu. Ungurii forþau pãtrunderea în aceastã for - I E ne, personalitate patrioticã de primã mãrime a tãreaþã naturalã de pe Valea Mureºului, Arie- ºului ºi Someºului, apãratã cu trup ºi suflet de M Neamului Romanesc. Am înþeles mult mai bine E revoluþia românilor ardeleni ºi contrarevoluþia moþi. De la Gilãu, fosta reºedinþã a voivodatului F brutalã a lui Kossuth împotriva lor. Am cului Gelu, pãtrunderea pe Someº în sus era apã- ratã de moþii din Mãriºel, conduºi ºi organizaþi Ã noscut în amãnunt rãzboiul naþional al moþilor N pentru dreptate ºi libertate, printre care Pelaghia de Indrei Roºu ºi mama sa, Pelaghia Roºu. Â Profesorul Teodor ªandor ne prezintã pe M

Roºu ocupã un loc aparte ºi de frunte. O larg, cu fapte în cuvinte alese, biografia Pela- R

A doua oarã când am aflat mult mai mult,

ghiei Roºu, o femeie înzestratã cu agerime ºi A cuprinzãtor ºi amãnunþit despre Pelaghia Roºu a I L fost citind cartea profesorului Teodor ªandor isteþime, cu nemãrginitã dragoste de oamenii I intitulatã Pelaghia Roºu, eroina moþilor pe care aºezãrii ei natale, care cu dârzenie ºi curaj a M luptat întru apãrarea lor. Cu stãruinþã recomand A autorul mi-a trimis-o în Canada. A fost o altã F descoperire neaºteptatã, uimitoare sã cunosc o lectura aceste cãrþi ded i cate ei. Pelaghia era uni- femeie româncã, o moaþã cu o asemenea per- ca fiicã a unui jude ºtiutor de carte ºi iubitor de sonalitate, cu anvergurã ºi forþã de luptãtoare în dreptate, care a dorit ca Pelaghia sã ºtie ºi sã aibã apãrarea vetrei strãmoºeºti din Munþii Apuseni, ºi mai multã carte de care era atâta trebuinþã leagãn al demnitãþii noastre naþionale, alãturi de moþilor. Dupã ce face trei ani la un colegiu la moþii uniþi sub Avram Iancu în ani 1848 –1849. Budapesta, se întoarce la Mãriºel ºi este alãturi La fel ca ºi istoricul Florian Dudaº, pro- de moþii ei cu multã dragoste ºi ajutor, motiv fesorul Teodor ªandor ne prezintã corect ºi pentru care este numitã de ei, cu re spect, când elocvent cadrul istoric al apãrãrii Munþilor Apu - cãpitan, când dãscãliþã. Se cãsãtoreºte ºi are un fiu, seni împotriva armatei ungureºti a lui Kossuth, pe Indrei Roºu, cãruia îi insuflã aceeaºi dra goste care vroia libertate de sub habsburgi ºi Tran- de neam ºi idealurile lor de dreptate ºi libertate. silvania pentru Ungaria, dar fãrã români. Avea de acum 48 de ani, când ceasul apã- 16 SEPTEMBRIE 2012

rãrii vetrei ºi obºtii româneºti a sosit, pe pla - la o nouã victorie a moþilor, punându-i pe fugã iurile ei natale dintre Munþii Gilãului ºi Muntele pe unguri, ce lasã în urma lor 13 morþi, iar pe Mare, de unde îºi adunã apele Someºul Mic, ºi a rãniþi îi duc în patru care. Avram Iancu vine la fost alãturi de moþii apãrãtori, în fruntea unei Mãriºel sã gratuleze ºi sã încurajeze pe moþi, sã cete dârze de femei. Dupã cucerirea Clujului, le arate noi tactici de luptã, fiindcã ungurii vor Kossuth îl numeºte comisar pe Ladislau Csany, veni din nou. Stã de vorbã cu centurionul Indrei care, în proclamaþia datã românilor, pe care îi Roºu ºi în mod special ºi admirativ cu mama lui, numeºte slugi, le porunceºte „sã se supunã în opt Pelaghia Roºu: „Vreau sã-þi spun cã ideea dumi - zile” (Teodor ªandor, Pelaghia Roºu, eroina tale m-a surprins. Este nemaiîntâlnitã de când m oþilor, pag 46). Cum slugile nu s-au supus, luptãm împotriva duºmanului nostru de moarte.” agresiunea ungurilor împotriva satelor rom â- În 12 martie 1849, duºmanii noºtri de neºti s-a manifestat prin jafuri, torturi ºi violuri, moarte în ºi mai mare numãr, o mie ºase sute, omoruri ºi incendieri. Neliniºtiþi ºi înfricoºaþi, având ºi ar mament greu, vin cu planuri de ci sive. mulþi rom âni ardeleni s-au supus, dar alþii au Dar ºi mãriºelenii sunt mult mai bine organizaþi, plecat în Apuseni, înrolându-se în legiunile lui pe trei coloane la trecãtori, iar de pe culmi se aud Avram Iancu, ce începuse rãzboiul naþional de puternice tulnice dupã care apar, cãlãrind în ne su punere împotriva ungurilor lui Kossuth, ce mare iureº, mãriºelencele îmbrãcate bãrbãteºte, asal tau fortãreaþa de piatrã a Munþilor Apuseni. producând un efect psihologic puternic de în - În jurnalul sãu de rãzboi, Avram Iancu grozire ºi teamã asupra duºmanilor, de descu - noteazã cã, în 3 Ianuarie 1849, a avut prima rajare a lor, care, dupã o scurtã rezistenþã, se ciocnire pe Valea Someºului Rece pe care au retrag în debandadã crezându-se înconjuraþi din pãtruns „o mie de maghiari, comandaþi de un toate pãrþile. Moþii continuã sã-i urmãreascã ºi anume Geley din Iulia (Gyula) pe care vreo atace, provocându-le grele pierderi, „douã sute optzeci de feciori i-au oprit la trecãtoare timp de de honvezi îºi pierd viaþa”, scrie autorul ºi mai vreo patru ceasuri, timp cât a fost destul ca adaugã: „Vestea celei de-a treia victorii a mãri-

Ã ceilalþi sãteni sã se ascundã în pãdure, la munte, ºelenilor conduºi de centerionul Indrei ºi

N dupã care s-au retras ºi feciorii, rãmaºi fãrã Pelaghia Roºu a fãcut înconjurul Munþilor Apu - Â gloanþe. Satul pustiu a fost transformat în cenuºã”. seni.” Avram Iancu scrie frumoase cuvinte de M Nu a trecut decât o lunã ºi ungurii ata - preþuire în jurnalul lui de rãzboi despre curajul, O

R catori au urcat pânã la Mãriºel, dar strãjile au dat dârzenia ºi victo ria mãriºelenilor ºi a femeilor lor.

A de veste din timp despre venirea lor, aºa cã Dar vestea atâtor înfrângeri suferite pe I

E bãrbaþii, sub comanda centurionului Indrei Roºu, Someºul Rece a lovit puternic ºi orgoliul un -

M i-au aºteptat la trecãtori. În aceastã a doua gurilor, care nu vor sã înþeleagã drepturile ro- E confruntare, câºtigatã de moþii din Mãriºel, pro - mânilor ºi se încãpãþâneazã sã le înfrângã re- F fesorul Teodor ªandor ne face cunoscutã par ti - zistenþa ºi sã-i supunã, cu orice preþ, în numele

Ã ciparea Pelaghiei Roºu, împreunã cu ceata de revoluþiei lor. În acest sens aduc trupe noi la

N femei, într-un mod origi nal dar de mare ajutor. Gilãu ºi la Huedin, unde în fruntea lor soseºte Â Femeile, sub conducerea ei, s-au îmbrãcat bãr - tânãrul general Pal Vasvari, zis ºi Kossuth cel M

O bãteºte, ºi-au pus pãlãrii pe cap ºi pe cai au urcat Mic. Tânãrul general era un om inteligent ºi R

pe coama muntelui, de unde au dat semnale de educat, cu înclinaþii ºi activitate literarã, ce a A

I luptã ºi prin zarva mare, frãmântãri ºi tulburãri fost captivat de idealurile revoluþionare prin L I asurzitoare, au speriat atacatorii, care s-au retras, care Ungaria aspira la independenþã faþã de Im- M lãsând în urmã rãniþi ºi morþi. Gazeta de Tran - periul Habsburgic. A fãcut parte din „grupul A

F silvania consemneazã cu laude aceastã victorie celor ce au conceput programul revoluþiei ma- a moþilor: „Trupa ungureascã o ia la fugã, fãrã a ghiare în 12 puncte, ce prevedea la punctul 12 încerca sa se mai apere, dupã ce comandantul lor unirea Transilvaniei cu Ungaria” (Teodor a fost rãnit iar pe Pelaghia Roºu o considerã ªandor, Pelaghia Roºu, eroina moþilor, pag 69) Ioana d’Arc a Românilor pentru contribuþia ei ºi acum a sosit cu forþe armate sã impunã ro- esenþialã la aceastã victorie.” mânilor unirea Transilvaniei cu Ungaria. Abia Nu se terminã luna ºi ungurii, care erau sosit, începe ofensiva militarã pentru cucerirea cantonaþi la Gilãu, vin din nou, în numãr ºi mai Apusenilor ºi supunerea moþilor, care, nici mare pentru a-i pedepsi pentru nesupunere ºi pentru Kossuth cel Mic, nu aveau dreptul la rezistenþã, pentru înfrângerea de la începutul independenþã naþionalã, libertate ºi dreptate. lunii. La aceastã nouã confruntare, mari ºelen - Trupele lui atacã, jefuiesc ºi incendiazã aºe- cele sau amazoanele, cum le mai numeºte au- zãrile moþilor de pe Someº, ucigând în cale tot torul, îºi aduc din nou o importantã contribuþie ce era românesc. Pe rând cad ºi sunt incendiate SEPTEMBRIE 2012 17 aºezãrile fãrã apãrare, fiindcã moþii, în inferio - din greu capitalele lor cu aurul moþilor. Mã ritate numericã ºi fãrã ar mam ent corespunzãtor, leagã, apoi, ºi drumeþiile ºi amintirile mele din se retrag tot mai sus în munþi, în pãduri. timpul studenþiei, acum, când de la Gilãu urcãm Cade ºi Mãriºelul, în care mai rãmãseserã, pe Valea Someºului Rece. fãrã nici o apãrare, doar bãtrânii ºi femeile cu Peisajul natu ral e aproape acelaºi, mai pu- copii mici. „Cu aceastã ocazie, ungurii nu s-au þin împãdurit, pe când aspectul localitãþilor s-a mulþumit sã scoatã din luptã þãranii, ci au trecut schimbat mult, unele clãdiri sunt în paraginã la spintecarea femeilor ºi bãtrânilor” scrie întristãtoare, altele noi îþi dau licuriri de în- Vasile Copilu Cheatrã. credere în schimbãrile de viitor. Drumul e amã- Mãriºelenii, împreunã cu moþii din cele - rât, o ºosea îngustã, denivelatã, crãpatã sau cu lalte aºezãri jefuite ºi incendiate, cu întãriturile gropi ca niºte ulcere mari ºi urâte, pe margine, în primite de la Avram Iancu, organizeazã o con- loc de borduri, fiind strãjuitã de tot felul de fruntare cu armata generalului Pal Vasvari sus buruieni, deºeuri ºi gunoaie, dând o impresie în Muntele Mare, la locurile numite Fântânele. dezolantã, detestabilã, ce estompeazã frum use - Generalul Pal Vasvari, în fruntea unei coloane þea naturalã. Fãrã a vrea, mâhnirea din noi ne de 3.000 (trei mii) de honvezi, împreunã cu ofi - revoltã, vãzând cum România, una dintre cele þerii sãi, este decis sã învingã definitiv rezistenþa mai frumoase þãri din Europa, are cele mai moþilor, sa treacã muntele ºi sã asedieze Câm - proas te drumuri europene. penii lui Avram Iancu. Dar pânã la Câmpeni Unde ne sunt gospodarii þãrii ? trebuiau sã treacã de Fântânele. Fãrã sã intru în Au fost daþi la o parte de guvernanþii par - amãnunte, atât de bine descrise de profesorul veniþi, de defãimãtorii naþiunii, de hoþi ºi co- Teodor ªandor, bãtãlia a avut loc în data de 6 rupþi, iar fam ilia, ºcoala, biserica, intelectua - iulie 1849 ºi a fost ziua sfintei biruinþe. Nu mai litatea au pãlit de tot! mult de cinci, ºase sute de moþi, conduºi de Drumul ºerpuieºte în paralel cu Someºul tribunii Nicolae Corchiº ºi Iacob Olteanu, de Rece ºi lacul de acumulare de la Tarniþa ce face centurionul Indrei Roºu ºi moaþele Pelaghiei parte din marele sistem hidroelectric al So- Ã Roºu, au zdrobit mulþimea prãdãtorilor unguri. meºului Rece ºi Cald, dintre Munþii Gilãului ºi N Generalul Pal Vasvari - Kossuth cel Mic - trei Muntele Mare. Peisajul natu ral este maiestuos ºi Â îmbrãþiºeazã frumosul lac ce primeºte ape din M comandanþi din patru ºi peste opt sute de O

Someºul Rece, dar ºi din Someºul Cald prin R honvezi ºi-au gãsit sfârºitul vieþii la Fântânele.

galerii subterane, una de opt kilometri ºi alta de A

„La Fântânele s-a împlinit, paradoxal, dorinþa I lui Kossuth, guvernatorul Ungariei, care la re - trei kilometri, realizate de constructorii dece - E petatele cereri de egalã îndreptãþire a românilor niului opt, constructorii socialismului, cum per- M siflam atunci ºi acum din ignoranþã, când, de E cu celelalte naþiuni, rãspundea inevitabil: liber - F tatea se cucereºte cu sabia. Aici, la Fântânele, douãzeci de ani în România nu s-a mai construit sabia a fost înlocuitã cu lancea…” scrie autorul, nici un baraj, nici o hidrocentralã, cu toate cã am Ã pe bunã dreptate istoricã. avut un preºedinte de republicã, cu 2 + 1 man- N date, inginer hidrolog ºcolit la Moscova, pe Ion Â

Vorbind de paradoxurile istorice, iatã M

altul: la începutul lunii august 1849, Kossuth cel Mar cel Ilici Iliescu, nu un cizmar! Începe sã fie O R Mare îºi rade bine cunoscuta lui mustaþã ºi bar - regretat cizmarul, care pânã acum, în cei douã- A bã, se îmbracã în haine de valet polonez (valet = zeci ºi unu de ani de tranziþie post-decembristã, I L slugã cu fireturi) îi pãrãseºte pe unguri pe câm - împreunã cu constructorii socialismului, ar mai I fi fãcut vreo cinci hidrocentrale ºi douã, trei M pul de luptã ºi fuge în Turcia cu paºaport fals A (vezi volumul Ungurii de Paul Lendvai, apãrut autostrãzi! F la Humanitas în 2001, pag. 250). Intrãm în comuna erou Mãriºel ce s-a schim bat foarte mult, are case noi, frumoase ºi *** clãdiri publice necesare, printre care ºi o ºcoalã În vara aceasta, când împreunã cu Ioranna ce poartã numele Pelaghiei Roºu. În curtea am urcat în Munþii Apuseni, am dorit sã-l cu - ºcolii, pe un soclu înalt, este aºezat un frumos nosc pe profesorul Teodor ªandor, pentru a-i bust al eroinei, mândrã, hotãrâtã ºi cutezãtoare mulþumi personal ºi a-l felicita pentru cartea sa. pânã la sacrificiu. Este opera sculptorului Emil De Munþii Apuseni mã leagã frumosul lor Creþu. Felicitãri maestre, felicitãri urmaºilor re- ºi istoria grea a oamenilor ce trãiesc aici, neîn- cunoscãtori. Pe soclu se aflã un citat din jurnalul trerupt, înainte de venirea romanilor ce au cãrat de rãzboi al lui Avram Iancu: „Pelaghia Roºu mult aur la Roma ºi de atunci toþi strãinii care suflã din bucium. Femeile cãlãreþe se ivirã din vin aici îl carã. Ungurii ºi habsburgii ºi-au poleit toate lãturile, înãlþarã un strigãt mare ºi se pu - 18 SEPTEMBRIE 2012

serã în miºcare. Aceasta fu pentru Mãriºeni, structorilor socialismului, se aflã unul dintre bãrbaþii lor, semnalul de loviturã generalã.” cele mai mari baraje de anrocamente din lume, În cimitirul comunei se aflã mormântul al cincilea, cu o înãlþime de 92 de metri ºi o leoaicei din Mãriºel marcat, la început, doar cu o lungime a coronamentului de 335 de metri, în cruce de lemn care dupã un timp ajunsese în spatele cãruia se aflã un lac de acumulare de stare rea. Atunci femeile din Abrud ºi Sibiu s-au douãzeci de kilometri lungime!! Este Barajul ºi hotãrât ºi au contribuit la înlocuirea vechii cruci lacul Fântânele. Volumul anrocamentului fo- cu una de piatrã. Sub numele ºi datele eroinei losit la ridicarea barajului, are aproape volumul moþilor au încrustat ºi iniþialele F.R.R., adicã Piramidei lui Kheops, scrie profesorul Teodor Femeile Române Recunoscãtoare, era în 1902, ªandor, iar lacul a acoperit trecutul istoric, dar în plin du al ism-compromis austro-ungar. Cru - nu l-a uitat, nu are dreptul sã-l uite. A acoperit ºi cea a fost adusã ºi instalatã în tainã, dar nu a localitatea Beliº, unde în noiembrie 1918, Deta - trecut multã vreme pânã ce jandarmii unguri au ºamentul Urmanczy form at din militari unguri început înverºunate cercetãri despre cruce ºi din Budapesta ºi condus de cãpitanul Antal mai ales ce înseamnã F.R.R. De teamã sa nu fie Dietrich a venit în Munþii Apuseni ºi a ucis, dãrâmatã crucea, cei anchetaþi au hotãrât sa tra - începând de la Bologa ºi pânã la Beliº, 45 de ducã iniþialele cu Fam ilia Roºu Recunoscãtoare români la întâmplare, numai pentru cã erau ro - ºi aºa au salvat profanarea mormântului de cãtre mâni. Dupã unirea cea fireascã a Transilvaniei ungurii asupritori. Cu siguranþã cã jandarmii de cu România, în Beliº s-a ridicat o troiþã de lemn atunci, bunicii udemeriºtilor de astãzi, ºi-au în - pe care scria: „Aici îºi dorm somnul de veci cei vãþat nepoþii sã fie la fel de abjecþi cu românii, 45 de martiri împuºcaþi ºi arºi pe rug de garda lui altfel nu se explicã impertinenþa lor faþã de noi, Urmanczy.” (Fraþii Urmanczy aveau domenii, faþã de istoria noastrã, acum în 2011, când Csibi castel ºi o fabricã de cherestea la Beliº, în care Barna din Miercurea Ciuc spânzurã în public lucrau prizonierii de rãzboi sârbi. În noiembrie, efigia lui Avram Iancu… la terminarea rãzboiului, prizonierii au vrut sã se

Ã De la Mãriºel, urcãm pe un drum de-a elibereze, au intrat în conflict cu administraþia ºi

N lungul Someºului Cald, spre locul istoricei vic - jandarmii, s-a iscat o revoltã ce s-a soldat cu Â torii a moþilor împotriva cotropitorilor, Fântâ - morþi, jaf ºi incendierea proprietãþilor fraþilor M nele, unde, de pe vremea cizmarului ºi-a con - Urmanczy. Prizonierii sârbi au plecat dupã ce au O

R jefuit tot ºi fraþii Urmanczy din Budapesta au

A form at detaºamentul militar trimis în Tran sil- I

E vania, dupã terminarea rãzboiului, sã omoare

M români!) E Cum apele lacului urmau sã acopere ºi F Beliºul, s-a construit pe platou, deasupra la -

Ã cului, Beliºul Nou, iar troiþa de lemn în memoria

N martirilor din noiembrie 1918 a fost adusã în Â curtea bisericii celei noi. Dupã aproape cinci- M zeci de ani, ca semn cã suferinþele istorice ale O R

moþilor nu se cuvine sã le uitãm, ci trebuie A

I sãpate în piatrã pentru generaþiile viitoare, în L I octombrie 1996, la Beliºul Nou s-a ridicat un

M impunãtor monu ment din granit din partea mili - A

F tarilor clujeni. Cinste lor. Am urcat pânã la coada lacului Fântânele, unde am poposit pentru odihnã ºi reculegere. Am stat numai o clipã, fiindcã ne-a împresurat Ernest Bernea - Familie din Ardeal mizeria de nedescris … (în „România - simplitatea pierdutã : fotografii Noi, cu toþii, suntem de vinã cã murdãrim docu ment ”, Buc. Editura Vremea, 2008) sau acceptãm murdãrirea în locurile sacre ale Þãrii.

Cãrui bãrbat nu-i plac femeile? În primul rând le iubeºti pentru farmecul lor, ºi în al doilea rând le iubeºti pentru cã fac oameni. (Petre Þuþea) SEPTEMBRIE 2012 19

Domniºora Lu cia ºi tricolorul

Prof. Ioana PETREUª

m avut ºansa în perioada petrecutã la Sighetu Mar maþiei, ca elevã ºi apoi caA profesoarã, sã întâlnesc oameni care ºi-au legat numele de mari evenimente isto rice care ne-au marcat destinul naþional pânã în ziua de astãzi. Preocupatã de istoria þinutului – cu certitudine ºi sub generoasa sfã- tuire a profesorului Ion Vancea – am cãutat sã îmi apropii timpul trecut prin mãrturii directe ne con tes ta bile. ªansa mea a fost sã o cunosc pe Dom niºoara Lucia Mihaly de Apºa, moºtenitoarea familiei care a demonstrat demnitate naþionalã în vreme ce eram încã sub stãpânire strãinã. Cum sã nu tresari ºi Domniºoara Lucia Mihaly la aniversarea a 96 ani Ã

sã transmiþi elevilor înalta emanaþie N cuprinsã la începutul Apelului Sfatu lui Naþional neascã. De asemenea, ne punea în temã cu is- Â

Român Provizor al Comitatului Maram ureº: toria familiei Mihaly de Apºa, care se împleteºte M „Fraþi români maramureºeni, au cãzut lanþurile cu istoria Maramureºului ºi a Transilvaniei. Ori - O R robiei de veacuri. A sosit ceasul mãreþ al ginarã din Apºa, o localitate din dreapta Tisei, A membrii ei s-au form at în tradiþia româneascã a I

eliberãrii. O lume nouã îºi ia astãzi fiinþa din E luminãrii poporului. Cel mai cunoscut, Ioan ruinele trecutului ºi soarele dreptãþii a rãsãrit M biruitor pe ceriul nostru…” Era 11 no iembrie Mihaly de Apºa, tatãl Domniºoarei Lucia a fost E F 1918. avocat, istoric ºi arheolog. În 1900 publicã celebrele Diplome maramureºene, pentru care

În preajma zilei de 1 Decembrie era un rit ual Ã sã trec cu elevii pragul Casei Mihaly de Apºa din obþine premiul Academiei Române, devenind N Sighet, însoþitã de profesorul Gheorghe To dincã totodatã ºi membru al acestei instituþii. Un Â portret în rame aurii ni-l înfãþiºa pe ilustrul ei M

(actualul direc tor al muzeului) ori de prietena mea, O

tatã. Dincolo, pe alt perete, unchiul Dom ni ºoa - R Maria Mariº. Ne întâmpina Dom niºoara Lucia,

rei, Victor Mihaly de Apºa, care a fost mitro - A reînviind de fiecare datã un timp aparent I L scufundat. Pentru a ajunge în celebra casã treceam polit de Alba Iulia ºi Fãgãraº ºi membru de I printr-un coridor scurt dând în curtea interioarã. onoare al Academiei Române. Victor Mihaly de M A

Scãri de lemn care au patina vremii urcã pânã la Apºa a þinut sã se facã un covor pe care preoþii F etaj. Un pridvor larg care vara era împodobit de tineri sã jure cã nu-ºi vor trãda niciodatã cre- flori, iarna pãstra autenticitatea anotimpului. Aici dinþa ºi nea mul. Covorul a fost þesut de mama ne întâmpina Dom niºoara Lucia. Micã de staturã, Domniºoarei Mihaly. Ne arãta distincþiile ta- puþin aplecatã, deschidea braþele ei în semn de bun tãlui ei printre care ºi Steaua României. Apoi venit pentru liceeni. Ochii albaºtri, neastâmpãraþi stema familiei, moºtenitã, care atesta viþa nobi- însoþeau o energie de invidiat. liarã. Alte foto grafii: strãbunica ºi strãbunicul Cu o memorie bunã, Domniºoara Lu cia veniþi din Apºa. Aici este fam ilia în grãdinã. începea povestea Casei care adãpostea mãrturii Tabloul lui Popa Lupu, învingãtorul tãtarilor la de þinut minte, cele mai multe dintre ele cu Borºa. Apoi fotografii ale lui Bela Bartok, referire la Marea Unire din 1918, dar ºi la eve- Tiberiu Brediceanu ºi Ion Bârlea. nimente importante din aºezarea dintre ape care Îmi amintesc cã Domniºoara o evoca pe au pregãtit aceastã rãscruce de istorie ro mâ- mama ei cu multã blândeþe. O femeie harnicã ºi 20 SEPTEMBRIE 2012

credincioasã, care avea un mic al tar la care se ruga ºi icoana Madonei din Lourdes pe care academicianul i-a fãcut-o cadou. Momentul de vârf al unei vizite la Dom - niºoara Lucia era când ne spunea povestea dra- pelului tricolor. Simþeam cu toþii emoþie, mân- drie, recunoºtinþã ºi chiar o legãturã foarte apropiatã cu trecutul. Domniºoara Lucia parcã ne-a fost trimisã sã depunã mãrturie. Era vorba de drapelul pe care s-a depus jurãmântul de cãtre Consiliul Naþional Român. A fost trimis de la Cluj de cãtre Iuliu Maniu, la Casa Mihaly, prin Longin Mihaly, fratele Domniºoarei. Ne spunea cum împreunã cu sora ei Adriana, sora ei mai micã, l-au brodat la mijloc, pe culoarea galbenã, cu mãtase roºie. Au brodat Stema României, iar delegaþia maramureºeanã trebuia sã-l ducã la Alba Iulia. În fruntea delegaþiei era dr. Vasile Chindriº deoarece era fecior, nu era însurat, iar dacã se întâmpla ceva rãu nu lãsa în urmã copii Surorile Mihaly ºi nevastã - ne spune Domniºoara. Þin minte ºi în casa familiei din Sighetu Marmaþiei acum vocea tremurândã: „L-am brodat cu Adriana, sora mea care era pianistã în or chestra mureºului, Vasile Chiroiu, prin care s-a con- ASTREI. Am luat drapelul ºi l-am pus pe spate sfinþit încorporarea Maramureºului la România ºi l-am dus în piaþã unde avea loc ceremonia Mare. Atunci învãþãtorul Ioan Bilþiu Dãncuº a Ã depunerii jurãmântului”. La vremea aceea Dom - excla m at: „Suntem români - fii ai României N

Â niºoara încã nu avea 15 ani. libere ºi independente”.

M Drapelul a fost dus apoi în balconul Casei Domniºoara Lucia s-a stins din viaþã în

O Mihaly. Dupã amiazã s-a primit o scrisoare ano- anul 1999. Era lecþia de istorie pe care ne-o R nimã prin care se anunþa cã tricolorul românesc preda dascãlilor ºi elevilor ca un martor la multe A I va fi sfârtecat în opt fâºii cu care vor fi spân- evenimente din istoria Maramureºului. Era fe- E zurate cele opt fete ale academicianului. Din meia discretã care strãlucea într-un fel aparte. M

E fericire, nu s-a întâmplat. Pe acest drapel a de- Poate pentru cã purta cu ea adevãrul unui timp F pus jurãmântul primul prefect român al Mara- care a marcat istoria. Ã N Â M O R Femeia însufleþeºte totul, învãluie lucrurile cu cântec ºi cautã fãrã încetare firele A I ascunse ale þesãturii vieþii. Secretul sãu aici stã: în legãtura permanentã cu izvoarele L I vieþii. Fiinþã încã netulburatã de erorile intelectualismului, ea are mai adânc simþul M

A just al fiecãrei situaþii sau lucru, are mai sigurã intuiþia lucrurilor neschimbãtoare. F Cum altfel s-ar explica plinãtatea ºi focul rugãciunilor sale? Cum s-ar explica plânsul luminat de razele bucuriei ce-i strãbat adesea chipul? Orice ar face, femeia nu se joacã; ea vede în profunzime, suferã ºi se bucurã plin. Femeia cunoaºte adevãratele flori nemuritoare ale vieþii. Buzele ei deosebesc aromele de uscãciune. De aceea pasul îi este atât de sigur atunci când e vorba sã porneascã pe drumul rodniciilor sale. Ernest Bernea, Preludii, Editura Predania, 2011 SEPTEMBRIE 2012 21

Femei române cele bre din domeniul artei

Paula RUS

Hariclea Darclée, etc.), apãrând în compania celor mai celebri celebritate a artei in ter pre ta tive cântãreþi ai timpului: Tamango, Batistini, Mar- româneºti ºi universale coni, Caruso, Giraldoni, Titta Ruffo ºi alþii. Vocea Haricleei plutea în toate registrele ºi Apreciatã ca fiind una din cele mai mari intensitãþile, fãrã nici cea mai vagã senzaþie de art iste lirice, admiratã ºi preferatã de cei mai efort, dicþionarele muzicale desemnând-o „una mari compozitori ai lumii precum Verdi, Puc- dintre cele mai înzestrate reprezentante ale artei cini, Massenet sau Charles Gounod, Hariclea lirice din toate timpurile”. Scala îi conferise Darclée s-a nãscut la 10 iunie 1860, la Brãila. A studiat la Bucureºti ºi la Paris cu profesori de mare renume în epocã. Dupã mari eforturi de perfecþionare ºi mai ales de autoperfecþionare, Hariclea a apãrut în primul rol liric pe scena Operei Mari din Paris – în rolul Margaretei din Faust (decembrie 1888), ceea ce i-a deschis drumul unei strãlucite cariere de sopranã de operã. Celebrul compozitor Charles Gounod a pre - Ã

gãtit-o pentru de but ºi i-a gãsit un pseudonim, N

Darclée, potrivit pentru teatru, prin simpla repe- Â tare a numelui ei – „Hariclée”, „d’Hariclée”. M Începând cu anul 1889, presa timpului re- O R þine succesele de excepþie ale celebrei soprane la A Opera Mare din Paris, Scala din Milano, Teatro I di Costanzi din Roma, la teatrele de operã din E M

Florenþa, Genova, Sankt Peters burg, Neapole, E Ma drid, Nisa, Lisabona, Monte Carlo, Bue nos F Aires etc., unde a obþinut aplauze la scenã deschisã. statutul de stea mondialã, iar Enciclopedia dello Ã

Hariclea a cucerit publicul din întreaga N lume, dar cel mai mare triumf i s-a pãrut cel de Spettacolo (1959) a catalogat-o cea mai mare Â acasã, pe scena Operei de la Bucureºti. Ziarele cântãreaþã a lumii timp de 25 de ani, „cea mai M O

româneºti o copleºeau cu elogii pe „privi ghe - ilustrã divã din câte au urcat pe scenã”. S-a stins R

toarea adoratã”, „gloria cea mai mare a Ro- din viaþã la 10 ianuarie 1939. A I L mâniei”. Tinerii îi arãtau o mare afecþiune ºi au Prin îndelungata ºi strãlucita sa carierã, I

proclamat-o „privighetoarea Carpaþilor”. În Hariclea Darclée a dus faima þãrii noastre în cele M strãinãtate, ziariºtii aminteau întotdeauna de mai prestigioase cen tre muzicale ale lumii. În A F Rom ânia când vorbeau despre Darclée – „la cara acest sens, Vasile Alecsandri spunea: „Încã o patria della grande artista” – iar la banchetele stea românã pe cerul artelor! Ea cu cât va reuºi oferite în cinstea ei nu lipseau niciodatã culorile mai mult, cu atât ne va face cunoscuþi mai þãrii natale ºi urãrile pentru poporul sãu. favorabil la naþiunile strãine, care ne cunosc În cei 33 de ani de carierã internaþionalã puþin ºi rãu.” În memoria celebrei soprane, la (1889-1922) a interpretat peste 50 de roluri (Ju - Brãila, se organizeazã Concursul Internaþional lieta, Tosca, Gilda, Elsa, Tamara, Eva, Norina de Canto „Hariclea Darclée”.

„Cu femeia... natura scrie în inima bãrbatului”. (N. Iorga) 22 SEPTEMBRIE 2012

Aca de mia Liricã Românã. Între 1909 ºi 1924, a predat la Rio de Janeiro, Buenos Aires, iar în 1925 la Bucureºti. Consideratã ultima mare cântãreaþã a se - colului al XIX-lea, renumitã mai ales pentru rolurile Lucreþia Borgia, Gioconda, Valentina, numele Elenei Teodorini este la fel de bine cunoscut în întreaga lume ca ºi cel al Adelinei Patti.1 A încetat din viaþã la 27 februarie 1926 la Bucureºti. În cinstea marii artiste lirice, din anul 2002, Teatrul de Operã ºi Operetã din Craiova devine Teatrul Liric „Elena Teodorini”. Mariana Nicolesco, „o mare voce a timpului nostru” Soprana românã Mariana Nicolesco s-a nãscut în 1948 la Gãujani, jud. Giurgiu. A stu - diat la ªcoala de Muzicã din Braºov, a urmat, pentru o scurtã perioadã, Secþia Canto a Con- Elena Teodorini, „o artistã fãrã servatorului din Cluj ºi a obþinut, prin con curs, o bursã de studii la Conservatorul Santa Cecilia pereche” care a cucerit întreaga lume din Roma. Din anul 1968, s-a stabilit în Italia. Elena Teodorini, ul tima adevãratã divã a Începutul carierei sale internaþionale a secolului al XIX-lea pe plan internaþional ºi avut loc în anul 1972, când a fost invitatã de Ã prima divã a României, s-a nãscut în anul 1875 dirijorul ameri can Thomas Schippers sã debu - N teze, la Cincinnati, în rolul Mimi din La BohPme

Â la Craiova. La vârsta de 14 ani, a intrat la Con- de Puccini.

M servatorul din Milano, unde a fost admisã la

O clasele de canto ºi pian. În 1880, la vârsta de 20 R ani, ºi-a fãcut apariþia pentru prima oarã pe scena Mariana Nicolesco A

I Teatrului la Scala din Milano, în rolul Mar- E gueritei din op era Faust de Charles Gounod, iar M

E un an mai târziu, triumfã – ca sopranã dramaticã

F – pe aceeaºi scenã în rolul Valentinei din Hughenoþii. A fost prima româncã acceptatã la Ã celebrul teatru liric ital ian ºi, se pare, cea mai N

Â tânãrã solistã a lui din toate timpurile. De-a

M lungul carierei muzicale, marea sopranã a câºti - O gat admiraþia spaniolilor ºi a Curþii, a încântat R

A publicul portughez, a impresionat auditoriul din I L I Buenos Aires ºi Rio de Janeiro, a creat, la Roma, Ovaþionatã ca Regina del Belcanto, Prima

M Chimena în Cidul, într-o interpretare de neuitat, Donna Assoluta, Diva Divinã la Scala din A ºi a lãsat amintiri nepieritoare, la Viena, Covent F Milano, la Met ro pol i tan Op era din New York, Garden, Lodra, Rusia. Vocea ei deosebitã i-a permis sã abordeze genurile cele mai diferite, ca ºi în principalele sãli de concert ale lumii, din trecând de la Rosina din Bãrbierul, la Rigoletto, Londra, Viena, Paris, Monte Carlo, Chi cago, Norma, Mefistofeles. A fost elogiatã de per - Ham burg, San Fran cisco, Rio de Ja neiro, Tokio, sonalitãþi ca Verdi, Massenet, Arigo Boityo, Bar ce lona, Ma drid, Zürich, Roma, Florenþa, Par - Enrico Caruso, care a numit-o „o artistã fãrã ma, Veneþia, Palermo, Toronto, Pre to ria, Ca ra - pereche”, sau Sarah Bernhardt. cas, Phil a del phia, Mi ami, Wash ing ton, Boston, Din 1903, celebra sopranã s-a dedicat ca- New Or leans, Dresda, Berlin, la Festi valul de la rierei pedagogice. În 1908, a fondat la Paris Salzburg, la Maggio Mu si cale Fiorentino, la

1 A fost consideratã de unii drept cea mai mare cântãreaþã de muzicã de operã din a doua jumãtate a secolului al XIX-lea. SEPTEMBRIE 2012 23

Rossini Opera Festi val de la Pesaro, la Festi- De altfel ea continuã, activitatea de creatoare în valul de la Martina Franca sau la Festivalul România ºi de coordonatoare a Festivalului ºi Casals în Puerto Rico, marea sopranã a impre - Concursului Naþional al Liedului Românesc. De sionat publicul cu „vocea ei amplã, ferm ã, de o asemenea, a fost iniþiatoarea, în anul 1995, a emisie clarã” ºi „prezenþa scenicã for mi dabilã”, Festivalului ºi Concursului Internaþional de aºa cum de multe ori este apreciatã de presa Canto „Hariclea Darclée”, cu participarea, pânã internaþionalã. În carirea sa a abordat un re - acum, a peste 1800 tinere talente din 47 de þãri ºi pertoriu divers: clasic, rom antic ºi contem poran 5 continente, oferind în anii dintre o ediþie ºi alta de operã (Verdi, Puccini, Donizetti, Mo zart, a acestor manifestãri Cursuri de Mãiestrie Artis - Bellini, Leoncavallo, Mascagni, Haendel) ºi vo- ticã unui mare numãr de artiºti români ºi din di - cal-simfonic. verse alte þãri. Mariana Nicolesco, „extraordinarã sopra - nã drammatico d’agilitB, cu mari calitãþi de Angela Gheorghiu, o cunoscutã actriþã,”1 a interpretat numeroase roluri având o reprezentantã a României printre înclinaþie specialã spre Mo zart, Verdi ºi Bel- elitele muzicale ale lumii canto, a interpretat în premierã mondialã Seven Gates of Je ru sa lem de Penderecki la celebrarea a 3000 de ani ai Oraºului Sfânt (1997), iar, la invitaþia Papei Ioan Paul al II-lea, a cântat vechile colinde româneºti, în cadrul Primului Con- cert de Crãciun în Vati can (1993), transmis de Mondovisione ºi urmãrit de peste un miliard de oameni. Un studiu din anul 2003, aratã cã, în istoria Teatrului alla Scala din Milano, Mariana

Nicolesco este soprana care a apãrut în cele mai Ã multe pre miere ab so lute. Angela Gheorghiu N Membru de onoare al Academiei Române Â din 1993, preºedinte fondatoare a Fundaþiei M

Renumita cântãreaþã de operã Angela O

Internaþionale „Ateneul Român” din Bucureºti R Gheorghiu s-a nãscut la 7 septembrie 1965 la

(1991) ºi a instituþiei similare din New York, A

Adjud, judeþul Vrancea. Fostã elevã a Miei I

Comandor al Republicii Italiene (2004), Ofiþer Barbu, a absolvit Conservatorul din Bucureºti E al Ordinului Artelor ºi Literelor în Franþa (1990), iar doi ani mai târziu, în 1992, ºi-a fãcut M (2000), decoratã cu Ordinul Naþional Steaua E debutul internaþional la Royal Op era House, în F României în Grad de Mare Cruce (2008), de - op era Don Giovani, urmatã de Boema. Pe semnatã Prima Femeie de Succes din România aceeaºi scenã, în 1994, a cântat Traviata, ocazie Ã (2004), Mariana Nicolesco, „una dintre cele mai N

cu care BBC-ul ºi-a anulat programul obiºnuit Â frumoase voci ale timpului nostru”, a primit în pentru a difuza spectacolul. M

Germania Premiul Special Kultur Preis Europa - O A evoluat pe cele mai mari scene de operã R

Medalia Europei (2007) „pentru performanþele

ºi concerte ale lumii, primind întotdeauna critici A sale artistice, pentru calitatea sa de mentor ºi I L formator al tinerei generaþii ºi pentru rolul ex- elogioase, atât pentru vocea excepþionalã, con- I cepþional, încununat de succes, pe care-l asumã sideratã de critica internaþionalã drept o com - M A

în relaþia României cu Europa ºi a Europei cu binaþie între vocile a douã cele bre cântãreþe de F România”.2 operã, Maria Callas ºi Renata Tebaldi, cât ºi Laureatã a Medaliei UNESCO (1992) pentru prezenþa scenicã remarcabilã. Reper to - pentru Merite Artistice, Mariana Nicolesco a riul sãu amplu include arii din La BohPme, fost numitã Artist UNESCO pentru Pace (2005) Faust, Samson et Delilah, La Wally, Carmen, Le „în semn de recunoaºtere a angajamentului sãu Cid, La Traviata etc. În anul 2001, a interpretat în favoarea moºtenirii muzicale, a creaþiei ar- rolul Floriei Tosca alãturi de tenorul francez tistice, a dialogului între culturi ºi a contribuþiei Roberto Alagna în filmul-operã Tosca. sale la promovarea idealurilor Organizaþiei”.3 Angela Gheorghiu se considerã „cel mai

1 http://ro.wikipedia.org/wiki/Mariana_Nicolesco 2 http://ro.wikipedia.org/wiki/Mariana_Nicolesco 3 Ibi dem. 24 SEPTEMBRIE 2012

bun ambasador posibil al României”, prin par - ticiciparea sa la numeroase evenimente ºi concerte internaþionale. În 1999, a participat la concertul „Mi chael Jackson ºi Prietenii” în München. A cântat la redeschiderea Royal Opera House (1999), a Teatrului Malibran din Veneþia (mai 2001) ºi a Operei din Valen cia în prezenþa Reginei So fia a Spaniei (octombrie 2005). A cântat pentru Alteþa Sa Prinþul Charles cu di - Aura Urziceanu ferite ocazii. În 2003, a luat parte la concertul organizat cu ocazia decernãrii Premiilor Nobel. De asemenea, a susþinut recitaluri la Salzburg în Aura Urziceanu, cadrul Festivalului, la Viena (Miskverein) ºi „geniul României muzicale” concerte la Am sterdam (Jubileul de Argint al Reginei Beatrix), New York (concertul de Anul Hãrãzitã cu un talent irepetabil, renumita Nou în compania Orchestrei Filarmonice New cântãreaþã Aura Urziceanu s-a nãscut la 14 de- York), Phil a del phia, Los An geles, Van cou ver ºi cembrie 1946 la Bucureºti. A studiat vioara de la Toronto (aprilie 2011), Seul, Shang hai, vârsta de cinci ani, cea mai mare dragoste a sa Valladolid (mai 2011), precum ºi un concert de fiind muzica. Prima piesã pe care a înregistrat-o galã la O2 Arena din Londra împreunã cu se numea „Vreau sã cânt ºi eu la televizor”, Placido Domingo (iunie 2011). urmatã de colaborãrile la Televiziunea Românã, Dupã invitaþia specialã de la Washing ton, care au marcat începutul unei prodigioase cariere. din 6 decembrie 2009, când a intepretat cu mare Glasul Aurei Urziceanu a avut „de la în- succes douã arii la gala Kennedy Honors, în ceputul începutului, o întindere extraordinarã”, prezenþa preºedintelui Barack Obama, dar ºi a o înnãscutã impostaþie pentru clasic. Putea trece

Ã numeroase vedete hollywoodiene, soprana ro - cu uºurinþã de la impostaþia de pop ºi jazz la N mânã a cântat, pe 28 octombrie 2011, la gala de impostaþie pentru clasic, ceea ce nu putea trece Â redeschidere a Teatrului Balºoi din Moscova, la neobservat pentru cei care o ascultau. La numai M invitaþia fostului preºedinte rus Dmitri Med- 17 ani, i-a cucerit pe ruºi, de la primul concert, O

R vedev (spectacol transmis în di rect în cine ma - iar în 1969, a fost premiatã la Festivalul Na-

A tografe din toatã lumea ºi online). þional de la Mamaia. I

E Decoratã, în 2010, cu Ordinul „Steaua Ro- În urma unui turneu efectuat în Germania,

M mâniei” în grad de Comandor, soprana Angela unde a fost auzitã de un producãtor al unei E televiziuni din Canada (de la CBC), a primit un

F Gheorghiu a primit numeroase distincþii: „La Medaille Vermeille de la Ville de Paris”, „Offi - contract pe care l-a acceptat. Canadienii au rã -

Ã cier de l’Ordre des Arts et Lettres” ºi „Cheva lier mas uimiþi dupã ce i-au ascultat vocea ºi au

N de l’Ordre des Arts et Lettres” din partea Mi - vãzut ce poate face în platou. Muzicianul Duke Â nisterelor Culturii din Franþa ºi România. Ellington, care a auzit-o cântând într-un club ca - M

O Toate albumele au fost bine primite de na dian, a lansat-o star internaþional. Au avut R

critica de specialitate ºi au fost onorate cu nu- împreunã concerte în întreaga lume. Apariþia A I meroase premii cum ar fi Gramo phone, Echo, Aurei Urziceanu la Carne gie Hall din New York L I Dia pa son d’Or, Choc du Monde de la Musique – cea mai mare scenã a lumii – a constituit M în Franþa, Premiul Cecilia în Belgia, Deutsche debutul unei cariere mondiale de mare succes la A

F Schallplattenkritik-Preis în Germania, Musica e public ºi la presã. A semnat un contract pe viaþã dischi Foreign Lyric Produc tion în Italia, cu americanii pentru spectacole cu un anume premiul Criticilor Americani ºi altele. Angela statut internaþional. Succesele au început sã Gheorghiu a primit titlul de „Artista Anului” la curgã în SUA ºi Canada, presa americanã vor- Premiile Classi cal Brit în 2001 ºi 2010. bind de fenomenul Aura Urziceanu. A urmat

Femeia este fanta care se deschide în zona vizibilului pentru a lãsa extraordinarul sã pãtrundã în lume. Ga briel Liiceanu, Usa interzisã SEPTEMBRIE 2012 25 colaborarea cu Quincy Jones ºi formaþia lui care Varsovie (Veriºoara din Varºovia), piesã care a durat cinci ani. s-a bucurat de un uriaº succes. Verneuil a scris ºi Renumita artistã a cântat în întreaga lume alte piese pentru Elvira devenitã Popesco – Trã - (Japonia, Aus tralia, Brazilia etc.) cu mari mu- iascã regele, Ai sã te mãriþi cu mine etc. Fran- zicieni (Sa rah Voughn, Ella Fitz ger ald, Thad cezii au fost fermecaþi de accentul strãin al ac - Jones, Mel Lewis) ºi a participat la prestigioase triþei, de „r”-ul inimitabil, iar criticii de teatru au festivaluri precum: New port, Jazz Festi val, Vil - numit-o „cea mai aristocraticã dintre actriþe”, lage Vanguard, Nisa sau Car negie Hall. În anul „extraordinarã”. A devenit re gina pieselor bule - 1971, a reprezentat România la Festivalul In - vardiere, supranumitã de francezi „Notre-Dam e ternaþional de la Knokke din Belgia, unde a du Théâtre”. câºtigat „Cupa Europeanã” ºi „Cupa lumii”, într-un concurs foarte dificil, împotriva unei echipe americane. A primit ºi „Premiul presei”, pentru cea mai bunã interpretã a festivalului. A intrat în istorie, pentru cã a primit nota zece din partea tuturor membrilor juriului, ceea ce nu se mai întâmplase în ultimii 13 ani ºi nu s-a mai întâmplat dupã aceea. Aura Urziceanu iubeºte România ºi pe români. A rãmas româncã, chiar dacã s-a cã- sãtorit cu un cana dian. Ea însãºi afirmã: „Pentru mine, acasã înseamnã România”. La interviurile pentru televiziune mergea cu o hartã pentru a le arãta de unde vine, deoarece mulþi nu ºtiau unde se aflã România. Interpretã ºi, totodatã, compozitoare de Ã N

valoare, Aura Urziceanu reprezintã „geniul Ro- Â 1 mâniei muzicale,” cãreia i-a dus faima peste M hotare. O R

Elvira Popescu, o româncã I consideratã una dintre cele E Actriþa Elvira Popescu, devenitã „une grande M mai preþuite vedete E

dame” a teatrului francez, a continuat sã susþinã F de teatru ºi film din Franþa în cinem a roluri de compoziþie care i-au pus în Nãscutã la 10 mai 1894, la Bucureºti, ce - luminã calitãþile comice ºi dramatice. În anul Ã 1931, a apãrut pe micul ecran în filmele: Sa N lebra actriþã Elvira Popescu a debutat pe scena Â

Teatrului Naþional din Bucureºti la numai 16 ani meilleure cliente, Austerlitz, unde i-a avut ca M perteneri pe Claudia Cardinale, Leslie Caron, O

în rolul Ileana Cosânzeana din piesa lui Victor R Vittorio de Sica, Jean Marais, Orson Welles, Eftimiu Înºir-te mãrgãrite. Dupã absolvirea A I

Michel Si mon, ºi Plein soleil, avându-i ca par teneri L Conservatoru lui de Artã Dramaticã din Bucu - I reºti, a fost angajatã la Teatrul Naþional. De-a pe Maurice Ronet, Marie Laforet ºi Alain Delon. M

A încetat din viaþã la 12 decembrie 1993 ºi A lungul anilor, a figurat în distribuþia mai multor F piese: Patima roºie de Mihail Sorbul, Su zette de a fost înmormântatã în cimitirul PPre Lachaise E. Brieux, Rozina de Claudia Milian-Mi nu les cu, din Paris. A fost consideratã una din cele mai În întuneric de N. Beldiceanu, La glu de J. preþuite vedete din Franþa, þarã cãreia i-a datorat Richepin ºi altele. mult din realizarea profesionalã. Dar întreaga Marile sale calitãþi inerpretative au fost viaþã a purtat în suflet România, pe care a nu- îndelung aplaudate ºi pe scenele din strãinãtate. mit-o þara sa. În semn de omagiu, una din sãlile Elvira Popescu a fost remarcatã de dramaturgul Teatrului Marigny din Paris îi poartã numele. francez Louis Verneuil care a convins-o sã joace De asemenea, cinematograful Institutului Fran- rolul princi pal în comedia Ma cousine de cez din Bucureºti.

1 Arina Avram, Femei cele bre din România, Micã enciclopedie, volumul II, prefaþã: Prof. Dr. Neagu Djuvara, Editura Allfa, Bucureºti, 2005, p. 38. 26 SEPTEMBRIE 2012

fost membrã în Comitetul Internaþional al So- cietãþii Universale de Teatru, ca reprezentantã a României, ºi societarã de onoare a Teatrului Naþional din Bucureºti. A încetat din viaþã în anul 1956, la Bu - cureºti. În semn de recunoºtinþã ºi omagiu, Teatrul din Brãila îi poartã numele, începând din anul 1969. Maia Morgenstern, actriþã de teatru ºi film care a cunoscut succesul internaþional Interpretã de mare rafinament a unor roluri diverse: tragedie, comedie, music-hall, atât în teatru, cât ºi în film, Maia Emilia Ninel Mor- genstern (în germanã Morgenstern înseamnã Maria Filotti, una dintre cele Luceafãrul de dimineaþã, nume dat Fecioarei mai apreciate actriþe Maria, personajul pe care l-a jucat în filmul ale secolului al XX-lea Patimile lui Hristos) s-a nãscut la 1 mai1962, la Bucureºti, într-o familie evreiascã. Dupã absol- S-a nãscut la 4 octombrie 1883 în comuna virea Institutului de Teatru în 1985, a debutat pe Batogu, judeþul Brãila. A debutat pe scenã încã scena Teatrului din Piatra Neamþ. A revenit în din timpul studenþiei în rolul Silviei din piesa capitalã, în 1988, pe scena Teatrului Evreiesc de Suprema Forþã de Haralamb Lecca. Jocul sãu, Stat, în 1990 a fost angajatã la Teatrul Naþional

Ã care îmbina forþa temperamentalã cu aprofun - din Bucureºti, iar în 1998 a devenit actriþã a

N darea psihologicã a rolurilor, ºi devotamentul Teatrului Bulandra. Â profesional îi asigurã un contract la Teatrul A realizat roluri importante în numeroase M Naþ ional din Iaºi. Aici se remarcã în piese pre - filme româneºti, dar ºi strãine, fiind una dintre O

R cum Fântâna Blanduziei de Vasile Alecsandri puþinele actriþe românce care a reuºit sã pã-

A (rolul Nerra), sau semnate de Al. Dumas-fiul. Pe trundã în cinematografia strãinã. A efectuat tur- I

E scena Teatrului Naþional din Bucureºti a jucat nee în Elveþia, Olanda, Germania, Grecia, Aus-

M alãturi de importanþi actori ai acelor timpuri: tria, Rusia, Franþa, Anglia, Islanda, Portugalia, E Aristizza Romanescu, Marioara Voiculescu, C. Belgia etc. În filmografie a debutat în anul 1983 F I. Nottara, Ion Manolescu etc. Primind o bursã cu Prea cald pentru luna mai. Au urmat alte

Ã de studii la Viena, a avut ocazia de a-i studia pe filme: Dreptate în lanþuri (1983), Anotimpul

N cei mai prestigioºi actori austrieci. iubirii (1985), Cei care plãtesc cu viaþa (1988), Â De-a lungul carierei sale, Maria Filotti a Maria ºi marea (1988), Marea sfidare (1989), M

O jucat roluri memorabile, variate, de la personaje Pasaj (1990) etc. R

in ge nue, la femei fatale, roluri de regine, per - A

I sonaje de legendã, a creat roluri de realã ma - L I turitate în piesele lui Oscar Wilde, Soþul ideal, O M femeie fãrã importanþã, Pescãruºul de A. P. A

F Cehov ºi Hedda Gabler de Ibsen, sau a fãcut roluri de referinþã în Maria Stu art de Schiller (regina Elisabeta) ºi O scrisoare pierdutã de I. L. Caragiale (Zoe). A avut ºi rare apariþii în filme: Independenþa României în anul 1912, Pe valurile fericirii etc. Meritã amintit faptul cã marea actriþã a întruchipat 45 de roluri principale în 167 de piese. A împãrtãºit tainele me- seriei ºi studenþilor, în cele trei decenii cât a predat ca profesoarã la Conservatorul de Artã Dramaticã din Bucureºti. Din anul 1930, a fost aleasã ca preºedintã Maia Morgenstern a Sindicatului Artiºtilor Dramatici ºi Lirici. A SEPTEMBRIE 2012 27

A jucat sub îndrumarea unor regizori strã - i ni cunoscuþi în: Nostradamus (1993), o co pro - ducþie germano-americanã, regizor Roger Chris tian, Privirea lui Ulise (1994), regizor Theo Angelopoulos, A ºaptea camerã (1995), regizor Márta Mészaros. A rãmas în memoria publicului mai ales pentru rolurile din Balanþa (1991), care i-a adus ºi notorietatea interna þio nalã, Cel mai iubit dintre pãmânteni (1992), Patimile lui Hristos (2004) în regia lui Mel Gib son. Activitatea sa a fost rãsplãtitã cu mai mul - Magdalena Popa te premii. Se pot aminti: în anul 1989, a primit premiul UCIN (Uniunea Cineaºtilor Români) pentru filmul Cei care plãtesc cu viaþa, iar în primit Steaua de Aur pentru cea mai bunã 1992, acelaºi premiu pentru rolul prin ci pal din interpretare la Festivalul Internaþional de Dans Balanþa. De asemenea, pentru acelaºi rol a pri - de la Paris, Franþa. A dansat cu baletul Kirov ºi a mit premiul Geneva pentru „cea mai prom i - obþinut roluri de solistã. þãtoare speranþã a anului.” La Berlin, în 1993, a Revenitã în þarã, Magdalena Popa a obþinut Premiul Felix de interpretare femininã devenit primã balerinã la Op era Românã, unde a tot pentru filmul Balanþa. În 2004, a fost distinsã evoluat timp de 22 de ani. În repertoriul ei se cu Premiul EMMA (Ethnic Multicul tural înscriu cele mai cunoscute balete clasice: Ro - Awards), Maia Morgenstern primind premiul meo ºi Julieta, Frumoasa din pãdurea adormitã, pentru cea mai bunã actriþã de film în Patimile Lacul lebedelor, Spãrgãtorul de nuci, Giselle, lui Hristos. Pentru acelaºi rol, un an mai târziu, dar ºi spectacole contemporane, cum ar fi actriþa a fost la un pas sã obþinã prima no- Daphne ºi Chloe. minalizare româneascã la Oscar. De-a lungul carierei, a primit invitaþii sã Ã

Membrã UNITER (Uniunea Teatrului din danseze cu mai multe companii de dans din N România) ºi UCIN, membrã în juriul „Premiilor întreaga lume: Teatrul Balºoi, Baletul Festiva - Â de excelenþã în cultura româneascã”, dar ºi în lului de la Londra, Baletul Monte Carlo, Teatrul M O

juriile festivalurilor de la Geneva (1995), Sa- Contemporan de Balet din Franþa, Baletul Dal - R

lonic (1996), Angers (1998), Monte Carlo las ºi Baletul Jackson. A I

(2000), Maia Morgenstern este, din 2004, so - În anul 1982, s-a stabilit în Can ada. Aici i E

cietar de onoare al Teatrului National din Bu- s-a propus sã lucreze împreunã cu Baletul Na- M curesti ºi, din 2010, este numitã ambasador þional unde, din 1984, a devenit maestru princi - E F pentru Alianþa Civilizaþiilor în România. pal de balet ºi, din 2005, antrenor prin ci pal ar tis -

Magdalena Popa, una din cele tic. A rãspuns invitaþiilor unor instituþii de profil Ã în calitate de profesor în Franþa, S.U.A., Italia, N mai mari balerine ale lumii Spania, Austra lia, Austria, Germania sau de Â mem bru al juriului la diferite concursuri ºi fes- M Celebra balerinã Magdalena Popa a venit O R pe lume în anul 1941, la Bucureºti. A studiat tivaluri internaþionale de balet (Moscova, A dansul la ªcoala de stat de balet din Bucureºti. A Tokio, Osaka, Jackson, Missis sippi, Paris sau I L fost admisã la Institutul Coregrafic Vaganova Praga). A fost solicitatã sã conducã Baletul din I (ºcoalã oficialã de balet Marinski-Kirov) din Ham burg ºi Baletul din München, a pus în scenã M A

Sankt Pe ters burg, pe care îl absolvã în anul Lacul lebedelor, Romeo ºi Julieta ºi Giselle în F 1965. Încã de pe vremea studenþiei, Magdalena China, Silfidele în Can ada, pentru Baletul Na - Popa a participat la Festivalul Internaþional de la þional, ºi Bayadera în Aus tralia. Viena, unde a primit premiul de interpretare În 2002, Magdalena Popa, „una din cele (1959). Apoi, în 1964, a cucerit medalia de mai mari stele ale timpului nostru”, cum o con- argint a primului Concurs Internaþional de Dans sidera L’Humanité, a fost distinsã cu Ordinul de la Varna, în Bulgaria, iar în anul urmãtor, a „Steaua României”.

Femeia este al cincilea anotimp. Grigore Vieru 28 SEPTEMBRIE 2012

Vir ginia Andreescu Haret, prima femeie arhitect din lume Nepoatã a marelui pictor peisagist Ioan Andreescu, Vir ginia Andreescu Haret s-a nãscut la 21 iunie 1894, la Bucureºti. La vârsta de 18 ani a fost admisã – prima pe listã – la ªcoala Superioarã de Arhitecturã, în urma unui con curs de admitere. În acelaºi timp a studiat ºi la Aca - Ce cilia Cutescu-Stork dem ia de Arte Frumoase. Lucrãrile sale re pre - zintã, ºi astãzi, o valoare, numeroase acuarele aflându-se în Colecþia de stampe a Biblio tecii École de Beaux Arts cu profesorul Humbert. Academiei Române. Salonul parizian organizat la Champs des Mars Între anii 1923-1947, Vir ginia Haret a lu - i-a primit un tablou realizat în manierã clasicã crat la serviciul tehnic al Ministerului Educaþiei „Nud de femeie”. De menþionat cã mari talente, Naþionale. Trebuie precizat faptul cã a fost pri- cum ar fi Gheorghe Petraºcu ºi ªtefan Popescu, ma femeie care a ajuns la gradul de arhitect in - nu au izbutit sã obþinã intrarea la Champs des spec tor gen eral. Mars, la acea vreme. În perioada interbelicã, a reprezentat Ro- În anul 1914, ºi-a îndeplinit un vis din mânia la Congresele Internaþionale de la Paris, studenþie, de a face picturã muralã, „de-a dreptul Roma, Bruxelles ºi Moscova. Cariera sa a fost pe zid”. A avut, însã, o activitate multilateralã în încununatã de numeroase premii. Dintre nu me- domeniul artelor plastice. A devenit prima roasele ºi impresionantele proiecte arhitecturale femeie profesor universitar în învãþãmântul su- ale sale se poate aminti: palatul fostei societãþi pe rior de artã din Europa (1916), profesând la Tinerimea Românã, o clãdire cu ºapte etaje cu catedra ªcolii de arte frumoase din Bucureºti.

Ã basoreliefuri ce reprezintã scene din Antichi - Între anii 1937 ºi 1939, artista a fost aleasã N tate, de pe Bulevardul Schitu Mãgureanu, un preºedinte al Sindicatului artelor frumoase. Alã- Â fronton de clãdiri de pe Calea Victoriei, primele turi de marii pictori Luchian, Petraºcu, Pallady M ºi Ressu, Cecilia a adus mult nou în arta plasticã

O blocuri de beton armat, pavilionul administrativ

R româneascã. Sub influenþa lui Jean Paul

ºi dependinþele subterane ale Aeroportului Bã -

A neasa, Institutul Medi cal Bucureºti, Liceul Laurens, a cãrui elevã a fost, artista a abordat I

E Dimitrie Cantemir ºi Liceul Gheorghe ªincai. pictura muralã laicã. Prima picturã muralã pe

M Pe baza planurilor arhitectei ºi ale lui J. care a realizat-o se gãseºte în atelierul sãu de E creaþie, devenit muzeu, un obiectiv de mare in- F Pompilian a fost construitã ºi una dintre cele mai mari biserici din Bucureºti, Biserica Sfânta teres pentru vizitatori. Lucrãrile artistei dove -

Ã Treime „Ghencea”, situatã pe Strada Mihail desc caracterul sãu puternic, iar peisajele sur -

N Sebastian (fosta Lupeasca) nr. 118-120/Calea prind prin mãrimea lor panoramicã. Â 13 Septembrie 211, sec tor 5. M Miliþa Petraºcu, O Virginia Andreescu Haret a murit la 6 mai R 1962, lãsând în urma sa o operã grandioasã „cea mai înzestratã femeie sculptor” A I recunoscutã ºi pe plan mondial. Puþinã lume din a României în secolul al XX-lea L I România ºtie cã prima femeie arhitect din lume M a fost româncã. Cea mai importantã elevã a marelui artist A

F român Constantin Brâncuºi, Miliþa Petraºcu s-a Ce cilia Cuþescu-Storck, prima femeie nãscut în anul 1892, la Chiºinãu. Din anii pictor muralist din România 1919-1920, artista ºi-a însuºit nu numai felul de a gândi al renumitului sculp tor, ci ºi tehnica de Marea artistã s-a nãscut la 14 martie 1879 tãiere directã în piatrã, dar tot de la el a învãþat în comuna Câineni, judeþul Vâlcea. Încã din obligativitatea unei originalitãþi personale. A- copilãrie a avut înclinaþii spre picturã ºi desen. cesta este ºi motivul pentru care nici o operã a La numai 17 ani, Cecilia a devenit studen tã- sculptoriþei nu seamãnã cu lucrãrile lui Brân- bursierã la Aca de m ia de picturã din München, cuºi. A mai fost influenþatã în opera sa ºi de Damenakademie. A avut apoi ºansa sã studieze Dimitrie Paciurea, celebrul Auguste Rodin sau la prestigioasa Academie Julien din Paris cu Antoine Bourdelle. profesori de seamã, printre care s-a numãrat Portretele reprezintã un capitol vast în op- Benjamin Constant ºi Jean-Paul Laurens ºi la era artisticã a Miliþei Petraºcu. Printre cele mai SEPTEMBRIE 2012 29 cunoscute busturi sculptate de Petraºcu se nu- mãrã cel al mentorului sãu Constantin Brâncuºi, cel al poetului George Bacovia, aflat astãzi în Grãdina Publicã „ªtefan cel Mare” din Chiºinãu ºi bustul Elvirei Godeanu, care nu avea cum sã treacã neobservat în epocã, mai ales cã o re - prezenta pe actriþã goalã pânã la brâu. Între anii 1920-1930, Miliþa Petraºcu a fost foarte activã în miºcarea româneascã de avangardã, iar în perioada dintre cele douã rãz- boaie mondiale, a desfãºurat o activitate deo - sebit de bogatã. Lucrãrile sale expuse la Paris sau în cadrul saloanelor internaþionale din Olan- da, Italia, Germania, Anglia i-au adus multe Milita Petraºcu aprecieri. În anul 1942, Miliþa Petraºcu, „cea mai înzestratã femeie sculptor ce construieºte ºi con - cunoscut critic de artã Cristian Zervos, a primit tureazã obiectul dupã principiile pe care le de- Premiul Academiei Române. þine de la maestrul sãu”, aºa cum a numit-o un

Bibliografie: . Avram, Arina, Femei ce le bre din România , Micã enciclopedie, volumul II, prefaþã: Prof. Dr. Neagu Djuvara, Editura Allfa, Bucureºti, 2005. . www.wikipedia.ro Ã N Â M O R

A I E M E F Ã N Â M O R

A I L I M A F

Ni l-au dãruit pe Brâncuºi Arethia Tãtãrescu (în mijloc pe rândul de sus), preºedinta Ligii Femeilor Gorjene, care a reuºit sã-l convingã pe marele Brâncuºi sã dãruiascã gorjenilor ºi tuturor românilor celebrul Ansamblu de la Târgu Jiu. În 1937 puteau fi admirate la Târgu-Jiu cele 3 capodopere: Masa Tãcerii, Poarta Sãrutului, Coloana fãrã sfârºit. În octombrie 1937, Liga Femeilor din Gorj doneazã oraºului operele realizate de Brâncuºi. Sursa: muzeograf prof. Gabriela Popescu, în www.verticalonline.ro 30 SEPTEMBRIE 2012

Doamne, Prinþese ºi Regine…

Simona DUMUÞA

alentul sãu învie figuri care nu meritã uitate” spunea Nicolae Iorga despre Constantin Gane, în prefaþa volumului Trecute vieþi de doamne ºi domniþe, volum care la vremea aceea (1932) a avut un mare impact ºi un mare succes la public „T prin faptul cã a scos la luminã vieþile ºi mai ales rolul pe care doamnele ºi domniþele române, de la Doamna Clara a lui Alexandru Basarab ºi pânã la Mariþica Ghica, principesã a Valahiei, l-au avut în istoria medievalã ºi mo dernã a României. De cercetarea ºi scoaterea la luminã a rolului avut de femei în istoria noastrã ºi nu numai s-au preocupat mulþi scriitori. Amintim aici doar câteva titluri care au avut ca temã de cercetare acest subiect: Chipuri de femei-martir din epoca persecuþiilor (Gabriela Viziniuc), Dicþionar bio grafic de personalitãþi fem i nine, (Maggy Hendry), Doamne, ce Doamne! (Maruca Piv niceru), Esca drila albã: o istorie subiectivã (Daniel Focºa), Femei cele bre: Micã enciclopedie: [O sutã de femei pentru eternitate] (Arina Avram), Femei ce le bre: portrete (Elena Vãcãrescu), Femei cele bre pe divan (Catherine Siguret), Femei în infernul concentraþional din România: (1945-1989) (Graþian Cormoº), Femei-rãz boi nic în bãtãlii care au schimbat lu mea (Dan Apostol) º.a. Dintre personalitãþile fem inine ale tre cutului nostru, am ales doar câteva pentru a ilustra tema centralã a acestui numãr din Fa milia Românã. Ã N

Â Doamna Chiajna revinã pe scaunul domnesc. Mai târziu, dupã

M moartea soþului, este nevoitã sã apere tronul fiu-

O Fiica lui Petru Rareº ºi nepoata lui ªtefan lui minor, Petre. Aflatã în situaþia de a-i apãra R

cel Mare, s-a nãscut în anul 1525. Pe lângã fiului dreptul la domnie cu orice preþ, se pune ea A strãlucirea neamului din care provenea, avea o I însãºi în fruntea oastei domneºti, fiind astfel E personalitate marcantã, era ambiþioasã ºi ener -

M gicã, fapt ce explicã faima de care s-a bucurat în singura femeie, în istoria noastrã, care a condus E o oaste la rãzboi. Moare în anul 1588, mâhnitã ºi

F ochii contemporanilor sãi. În anul 1546 se mãritã cu Mircea, fiul lui îndureratã de nereuºita de a ridica Þara Ro-

Ã Radu Voievod cel Mare, al Munteniei, iar rolul mâneascã aºa cum tatãl sãu Petru Rareº a reuºit N sãu în istorie începe dupã mazilirea soþului sãu sã ridice Moldova. Â de cãtre turci, când se face remarcatã încercând Isteaþã ºi energicã, dar ºi crudã ºi in tri - M

O ºi gãsind mijloacele necesare de a-l ajuta sã gantã, Doamna Chiajna ºi-a apãrat mereu drep- R turile la domnie, dar ºi-a urmat ºi ambiþia de a A I

L croi un viitor strãlucit copiilor ei. A mijlocit I

M ctitorirea unor aºezãminte religioase ºi a în-

A fiinþat, la Câmpulung Muscel, una dintre cele F mai vechi ºcoli româneºti. Doamna Elena a lui Matei Basarab Fiica postelnicului Radu Nãsturel ºi rudã cu Mihai Viteazul, posibil varã sau nepoatã a acestuia, s-a nãscut în anul 1598. Împreunã cu fraþii sãi, a avut parte de o educaþie aleasã. ªtiau greacã ºi slavonã, iubeau arta, literatura ºi isto - ria, fiind consideraþi printre cele mai culte per - soane ale veacului. Foarte devreme, la vârsta de 14 ani, este cãsãtoritã, cu Matei Basarab, cu SEPTEMBRIE 2012 31

În urma cãsãtoriei cu Carol I Hohenzo- llern-Sigm aringen, devine prima reginã a României. A fost implicatã activ în timpul rãz- boiului de independenþã în înfiinþarea de spitale, a serviciilor de ambulanþã ºi îngrijire ºi cu deo- sebire în procurarea medicamentelor atât de ne - cesare celor rãniþi.

Doamna Elena a lui Matei Basarab aproape 20 de ani mai în vârstã ca ea, dar cu care va avea o cãsnicie bunã. Doamna Elena va intra efectiv în viaþa publicã ºi im plicit în istorie, odatã cu plecarea voievodului la Înalta Poartã pentru a-ºi con - firma domnia, mom ent în care îi este lãsatã în grijã capitala ºi treburile þãrii. A ºtiut cum sã Ã N

gestioneze situaþiile ivite, dovedindu-se o bunã Â

politicianã. A fost o femeie cultã ºi priceputã în M

treburile þãrii. A ctitorit douã biserici, iar dupã O R ce Matei Basarab a introdus tiparul în Þara Ro-

Sprijinind artele ºi societãþile filantropice A mâneascã, a sprijinit mult literatura românã care I se afla la începuturile ei, a ajutat la traducerile a impulsionat prin intermediul acestora activis - E

mul în sfera actelor caritabile a persoanelor din M

fãcute de Udriºte Nãsturel, fratele ei, ºi a plãtit E tipãrirea unor cãrþi. înalta societate. F Mare iubitoare de artã ºi de literaturã, spri-

Re gina Elisabeta jinea ºi încuraja tinerii talentaþi, fiind încon - Ã juratã mereu de artiºti, scriitori, oameni de cul - N Fiica prinþului Hermann ºi a principesei turã. Sub pseudonimul Carmen Sylva, re gina Â M

Maria s-a nãscut în anul 1843. A fost de timpuriu scriitoare a semnat poeme, basme, povestiri, ro- O R pasionatã de muzicã, de picturã ºi de poezie. mane ºi memorialisticã. A I L I M A F Cine nu a vãzut o femeie aplecându-se ca o mângâiere peste oamenii nimãnui? Cine nu a vãzut-o mângâind un cap de copil sau sãturând un sãrac? Femeia este mult mai înþelegãtoare decât bãrbatul faþã de tot ceea ce înseamnã viaþã: ea iubeºte florile, iubeºte pãsãrile ºi animalele, iubeºte oamenii. Femeia are simþul mult mai fin al situaþiilor morale , trãieºte mult mai adânc decât bãrbatul încercãrile interioare ale fiinþei apropiate; ea se transpune în întregime în locul altuia mergând pânã la depersonalizare. Cugetul ei ºi fãptura ei surprind mai repede ºi simt mai adânc durerile ºi bucuriile celor apropiaþi. Er nest Bernea, Preludii, Editura Predania, 2011 32 SEPTEMBRIE 2012

Regina Maria de pe front, aºa cum o fãcuse încã în rãzboiul din 1913, prin lagãrele de holerici. Fiica ducesei Maria Alexandrovna ºi a A desfãºurat o bogatã activitate de re - ducelui Al fred de Edinburg, nepoata þarului cunoaºtere internaþionalã a României Mari. Prin Alexandru al II-lea al Rusiei dar ºi nepoata re- vizitele oficiale fãcute, întrevederile cu condu - ginei Victo ria a Marii Britanii, prinþesã a Marii cãtori politici, ori articolele publicate în diferite Britanii ºi Irlandei, s-a nãscut în anul 1875. ziare ºi mari reviste europene, s-a strãduit sã La vârsta de 16 ani se logodeºte cu Prinþul prezinte cât mai bine interesele României. Ferdinand de Hohenzollern, viitorul rege al Ro- Regina Maria a iubit arta, poezia ºi filo- mâniei. În tot timpul domniei regelui Ferdinand, zofia. Ea a continuat tradiþia Reginei Elisabeta i-a fost colaboratoare de fiecare zi, participând de susþinere a acestora, ajutând cu burse de stu- la marile decizii, hotãrâtoare pentru poporul ro- diu ºi bani o seamã de personalitãþi din lumea mân. Înzestratã cu calitãþi multi ple, cu îndrãz- literarã ºi artisticã. A scris la rândul ei povestiri nealã ºi energie, odatã cu intrarea României în pentru copii, poezii ºi a pictat. rãzboi, s-a integrat în corpul surorilor de cari - tate. Gata de ajutor oricând ºi oriunde, cu riscul Prinþesa Ileana sãnãtãþii sau al vieþii, viziteazã rãniþii ºi bolnavii Cea mai micã dintre fiicele reginei Maria ºi a regelui Ferdinand, s-a nãscut în anul 1908. Preferata reginei, „the blue eyes child” cum îi spunea, a moºtenit de la aceasta pasiunea ºi dragostea pentru reºedinþele re gale de la Bran ºi Balcic. Era pasionatã de cãlãrie, automobilism ºi iahting. Evenimentele istorice pe care le-a trãit o Ã

N fac sã repete experienþa mamei sale din primul

Â rãzboi mondial, astfel cã în timpul celui de al

M doilea rãzboi mondial va începe sã lucreze ca O sorã medicalã. Se implicã tot mai mult, dedi - R cându-se activitãþilor caritabile. A coordonat ac- A I tivitãþile Crucii Roºii Române în Germania, în- E grijindu-se de rãniþii români. La Bran construieºte M

E un spital cãruia îi va coordona activitatea cu un F devotament rar întâlnit. Tot aici organizeazã o tabãrã de varã pentru studentele refugiate ºi o Ã

N colonie a Crucii Roºii.

Â Urmeazã o perioadã dificilã pentru fam i -

M lia regalã. Forþatã de împrejurãri, prinþesa pã- O

R rãseºte þara pe care o va mai vedea abia peste o

A jumãtate de secol. I L

I Stabilitã temporar la Buenos Aires, înfiin-

M þeazã un cãmin destinat refugiaþilor politici români. A O serie de nenorociri ce se abat asupra F SEPTEMBRIE 2012 33 familiei sale, o determinã sã se îndrepte spre cãlugãrie, devenind nov ice la o mãnãstire orto - Ma rina Stirbei doxã de maici în Franþa. ªase ani mai târziu se întoarce în Amer ica, unde ctitoreºte mãnãstirea de rit ortodox „Noul Vãratec”. Este unsã mai târziu ca monahie, devenind Maica Alexandra. În anul 1990, având 81 de ani ºi o sãnãtate precarã, vine în România pentru a ajuta copiii orfani. Reîntoarsã în S.U.A., se îmbolnãveºte ºi moare un an mai târziu. Ma rina ªtirbei S-a nãscut în anul 1912 în fa milia prin - þului George ºi a Elisabetei ªtirbei. În anul 1935 îºi descoperã vocaþia pentru pilotaj. Învaþã sã piloteze ºi devine pilot, cum - pãrându-ºi în acelaºi an primul avion. Participã la mai multe manifestãri aviatice unde, se face remarcatã. ocupat de crearea aviaþiei sanitare. În anul 1940, În anul 1936 câºtigã un con curs aerian ºi la iniþiativa ei, ia fiinþã „Escadrila albã”, o esca - porneºte singurã la bordul avionului, într-un pe - riplu aviatic pe ruta Bucureºti-Stockholm , o cã- drilã sanitarã militarã, formatã exclusiv din per- lãtorie nelipsitã de peripeþii, ceea ce va face ca sonal navigant feminin. ea sã fie prima româncã ce a survolat, în codiþii A devenit prima ºi singura româncã pilot

meteo improprii (ceaþã deasã), Marea Balticã. militar. Ã

„Prinþesa aviaþiei române” cum este de- S-a stins din viaþã la Boulec, Franþa, în N numitã, a fost printre primele persoane care s-au anul 2001. Â M O R

A I E M E F Ã N Â M O R

A I L I M A F

Fete din Tiliºca, Sibiu ºi Fatã din Oeºti, Argeº (Er nest Bernea, România - simplitatea pierdutã : fotografii doc ument, Bucureºti, Editura Vremea, 2008) 34 SEPTEMBRIE 2012

Ce le bre în ºtiinþã

Casilda MARE

Ana Aslan vine din limba greacã ºi înseamnã „bãtrân” sau (1897-1988) „puternic” ºi „vi tal” care în latinã înseamnã „viaþã”. Astfel, aceasta a creat ºi o nouã specia - Ana Aslan a fost medic român special ist litate medicalã- gerontologia ºi geriatria- ºtiinþe în gerontologie, ac a de mi cian ºi di rec tor al Insti- care se ocupã de studierea procesului de îm - tutului Naþional de Geriatrie ºi Gerontologie. bãtrânire ºi, respectiv, prevenirea ºi tratarea bo - Se naºte la 1 ianuarie 1897, la Brãila, ca lilor asociate îmbãtrânirii. fiicã a Sofiei ºi Mãrgãrit Aslan, o familie de Sub conducerea Anei Aslan, se înfiin þea - intelectuali. La vârsta de 13 ani îºi pierde tatãl, zã, în 1952, Institutul de Geriatrie din Bucureºti, apoi fam ilia Aslan se mutã la Bucureºti, unde primul de acest fel din lume, al cãrui mod de Ana absolvã ªcoala Centralã. Se hotãrãºte sã organizare a fost recomandat de Organizaþia devinã medic ºi se înscrie la Facultatea de Medi - Mondialã a Sãnãtãþii (OMS) pentru toate insti- tutele similare. A inventat (împreunã cu I. Polo- vrageanu) noul produs ge ri at ric Aslavital, bre - vetat ºi introdus în producþie industrialã, în 1980. Scriitorul laureat al Nobelului, Pablo Ne-

Ã ruda, actriþa Claudia Cardinale, premierul in-

N dian Indira Ghandi, Mareºalul de Gaulle, Re-

Â gele Fhad al Arabiei Saudite, Generalul Franco,

M Mareºalul Tito, Char lie Chap lin, sunt doar câ - O teva dintre cele mai cunoscute personalitãþi ale R secolului pe care le-a tratat Ana Aslan de-a A I

E lungul timpului ºi care au vizitat clinica de ge-

M riatrie din România.

E Ana Aslan este autoarea a peste 300 de F lucrãri, studii, comunicãri ºi articole publicate în þarã ºi în strãinãtate singurã sau în colaborare. Ã Ana Aslan

N Este membrã a Academiei de ªtiinþe din New Â York, membrã a Uniunii Mondiale de Medicinã M cinã din Bucureºti, pe care o terminã în 1922. Profilacticã ºi Igienã Socialã, membrã de Onoa- O

R La terminarea facultãþii este numitã pre-

re a Centrului Euro pean de Cercetãri Medicale

A parator la Clinica II din Bucureºti, condusã de I Aplicative, membrã în Consiliul de Conducere L I profesorul D. Danielopolu, care o îndrumã ºi în al Asociaþiei Internaþionale de Gerontologie,

M alcãtuirea tezei de doctorat. Urmeazã o acti - mem brã a Societãþii Naþionale de Gerontologie A

F vitate didacticã ºi spitaliceascã la Filantropia, din Chile, preºedinta Societãþii Române de Ge- Institutul Clinico-Med ical al Facultãþii de Me- ron tologie. dicinã din Bucureºti, Clinica Medicalã din La Palatul ONU de la Geneva i se acordã Timiºoara, Spitalul CFR. Din 1949, devine ºe ful premiul internaþional ºi medalia Leon Bernard, distincþie acordatã de Organizaþia Mondialã a Secþiei de fiziologie a Institutului de Endocri - Sãnãtãþii pentru contribuþia adusã la dezvoltarea nologie din Bucureºti. Este punctul de ple care al gerontologiei ºi geriatriei. A fost desemnatã carierei ei de gerontolog. Doctor Honoris Causa ºi Doctor emerit al Uni- În anul 1952, Ana Aslan inventeazã Gero - versitãþii Braganza Paulista, din Brazilia, dis- vital H3, o cremã destinatã femeilor de peste 40 tinsã cu Merito della Republica, Italia, Cavaler de ani, având o acþiune în prevenirea ºi tratarea al Ordinului Palmas Academica, Franþa. fenomenului de îmbãtrânire. Numele produsului Se stinge din viaþã la data de 19 mai 1988, este combinaþia a douã cuvinte: „gero” ce pro- la Bucureºti. SEPTEMBRIE 2012 35

Elena Caragiani-Stoenescu ideea de a o angaja în funcþia de co re spon dent de (1887-1929) rãzboi. Aici a efectuat numeroase zboruri ºi a scris „reportaje din avion”, fiind primele de S-a nãscut la Tecuci, la 13 mai 1887, ca acest fel din presa mondialã. primã fiicã a ilustrului doctor Alexandru Cara- Izbucnirea primului rãzboi mondial o adu - giani ºi a Zeniei Caragiani - nãscutã Radovici. ce pe Elena Caragiani în þarã, unde propune sã ªi-a luat întâi licenþa în ªtiinþe Juridice, în fie primitã în corpul zburãtorilor de luptã, dar ºi 1913. În aceeaºi perioadã, însã, ea s-a îndrã- de aceastã datã cererea îi este respinsã (poate ºi gostit de pilotaj, astfel cã în 1912 a realizat pentru cã România avea atunci 26 de avioane). primul zbor alãturi de cãpitanul Mircea Zori- Spiritul ei de luptãtoare, de om care nu se leanu. În paralel se interesa de zbor ºi a avut dã bãtut ºi care vrea sã facã ceva, a fãcut-o sã discuþii în acest sens cu multe nume importante, vinã cu o nouã propunere în faþa acestui refuz: a cerut sã transporte materiale sanitare ºi medi- camente pe front, iar de la spitalele de campanie de pe linia întâi, sã evacueze rãniþii grav spre spitalele interioare. Aceasta este o idee din nou revoluþionarã: înfiinþarea aviaþiei sanitare care va prinde rãdãcini în România, însã abia 25 de ani mai târziu. Dupã rãzboi s-a cãsãtorit cu avocatul Vir- gil Stoenescu, cu care s-a stabilit la Paris. De aici a fost trimisã în Mexic de un mare cotidian francez, ca reporter pentru evenimente aeriene. Eforturile mult prea mari pe care le depunea au fãcut ca, pe nesimþite, sã se îmbolnãveascã de

ftizie (TBC), care a mãcinat-o încet ºi neiertãtor. Ã

Cu pãrere de rãu pentru tot ce cunoscuse, pentru N

Elena Â tot ce-i rãmãsese necunoscut, s-a retras în þara

Caragiani-Stoenescu M natalã. S-a stins din viaþã la 42 de ani, la 29 martie O

1929 ºi este înmormântatã la cimitirul Bellu. R inclusiv cu Andrei Popovici care îi devine mai A târziu chiar cumnat. Se spune, de asemenea, cã a I fost martora zborului istoric al lui Aurel Vlaicu. Elisa Leonida Zamfirescu E S-a înscris la ªcoala de Pilotaj a Ligii Aeriene a (1887-1973) M E lui George Valentin Bibescu, având ca in struc - Elisa s-a nãscut pe 10 noiembrie 1887 la F tor pe Constantin Fotescu. Galaþi, într-o familie cu 11 copii. Fiica inte- Odatã ºcoala terminatã, urma sã pri meas- lectualilor Anastase Leonida ºi a Matildei Gill, a Ã N

cã brevetul de pilot civil. Toate cererile în acest fãcut ºcoala primarã la Galaþi ºi liceul la ªcoala Â

sens înaintate ministrului Spiru Haret ºi gene - Centralã de Fete din Bucureºti, obþinând ºi un M ralului Crãiniceanu i-au fost respinse. Indignatã bacalaureat la secþia realã de la Liceul „Mihai O R Viteazul”. Respinsã, din cauza prejudecãþilor, de aceastã nedreptate, s-a vãzut nevoitã sã plece A I

de conducerea ªcolii de Poduri ºi ªosele din L

din þarã în Franþa, unde s-a înscris la ªcoala I Bucureºti, s-a înscris, începând cu 1909, la Aca - Civilã de Aviaþie din Mourmelon le Grand, în M

Champ de Chalon, condusã de Roger Sommer, dem ia Regalã Tehnicã din Berlin, Charlottem - A F unde a fost pregãtitã pentru examenul teoretic ºi de zbor, pe care le-a luat cu brio. Federaþia Aeronauticã Internaþionalã i-a eliberat Brevetul Internaþional de Pi lot avi a tor cu nr. 1591 din 22.01.1914. În 1914, în întreaga lume existau aproximativ zece femei aviatoare, printre ele ºi românca Elena Caragiani. În România i s-a refuzat în continuare angajarea ca pilot, astfel cã a plecat din nou în Franþa, unde s-a angajat ca reporterã la un mare cotidian, iar pentru deplasãri îndepãrtate folosea avionul. Date fiind acestea, angajatorilor le vine Elisa Leonida Zamfirescu 36 SEPTEMBRIE 2012

burg, pe care a absolvit-o în 1912, devenind chidele pure. Urmeazã stagii de specializare în prima femeie inginer din Europa. biochimie, biofizicã ºi biochimie bacterianã la Dupã întoarcerea în România, a fost anga- Strasbourg, la Institutul de Chimie Biologicã ºi jatã ca asistent la Institutul Geologic. Participã la Institutul de Chimie Fizicã (1925) ºi la Insti- la rãzboi ca membrã a Crucii Roºii, ajutând ºi tutul de Chimie Fizicã din Frank furt (1934), iar conducând mai multe spitale de campanie, fapt în chimie biologicã bacterianã la Londra (1934). pentru care a fost decoratã. În 1918 s-a cãsãtorit, A fost pe rând preparator (1930-1931), pe front, în localitatea Ghidiceni, cu chimistul asistent (1932-1940), ºef de laborator (1944- Constantin Zamfirescu, fratele scriitorului Duiliu 1950), ºef de departament (1951-1970) ºi ºef de Zamfirescu. La nuntã au participat re gina Maria laborator de enzimologie (1970-1973) la Insti - ºi principesa Ileana. Au avut douã fiice: Mã - tutul „Dr. Ioan Cantacuzino”, conferenþiar de riuca, nãscutã în anul 1921, ºi Ancuþa Zoe, care biochim ie la Facultatea de Medicinã din Bucureºti. a devenit, mai apoi, chimist, ca mama ei. u r

Dupã rãzboi ºi-a reluat activitatea la Insti- o S

tut, conducând mai multe laboratoare de analize i n e

geologice. Aici s-a preocupat de analiza apei g u

potabile, a diverselor minerale, petrol, gaze, cãr- E buni, bituminide solide, roci de construcþie ºi de prepararea minereurilor, semnând 85.000 bu- letine de analize, ale cãror rezultate au fost publicate în seria Studii economice, editatã de Institutul Geologic. A participat la importante studii de teren, privind în special identificarea ºi analiza unor noi resurse de cãrbune, de ºisturi bituminoase,

Ã de gaze naturale, crom, bauxitã sau cupru, cã - N rora le-a consacrat ºi monografii: Contribuþiuni Â la studiul bauxitelor din România (1931) ºi Stu - M diul chimic al cromitelor din Munþii Orºovei O R

(1939). Tot ea a pus în evidenþã calitãþile ben -

A tonitei în filtrarea vinului. A adus contribuþii privind mecanismele I

E În paralel a activat ºi ca profesoarã de fizico-chimice ale unor procese defen sive din

M fizicã ºi chimie la ªcoala de Fete „Pitar Moº” or gan ism; a elaborat noi metode pentru obþi - E nerea unor enzime sub formã de înaltã puritate ºi F sau la ªcoala de Electricieni ºi Mecanici, con- dusã de fratele ei Dimitrie, din Bucureºti. Pe 1 cristale. A introdus noi metode de purificare ºi

Ã mai 1963, s-a pensionat. Avea atunci 75 de ani ºi concentrare a serurilor terapeutice ºi a en zi -

N muncise 42 de ani. A fost prima femeie membrã melor folosite în terapie (hialuronidazã, aspa- Â A.G.I.R. ºi membrã a Asociaþiei Internaþionale a raginazã, plasminogen etc.). Împreunã cu Mihai M

O Femeilor Universitare. S-a stins din viaþã la 25 Ciucã, a pus în evidenþã dereglãri metabolice R noiembrie 1973. importante. ªi-a îndreptat cercetãrile asupra i- A I Din 1993 o stradã din sectorul 1 bucu - munoenzinologie i; de numele sãu se leagã pro - L I reºtean îi poartã numele. cedeul pentru obþinerea cologenazei pure. M Pentru a rãsplãti contribuþiile aduse de A publicat peste 200 de studii ºi articole în A

F femei în ºtiinþa româneascã, a fost instituit, în reviste de specialitate, din þarã sau strãinãtate, 1997, Premiul Eliza Leonida-Zamfirescu. Bulle tin de l’Académie de Sciences, Archives de Physique biologique, Ar chives Roumaines de Eugenia Soru Pathologie et de Microbiologie etc. O contri - (1901-1988) buþie fundamentalã rãmâne Tratatul de Bio chi - mie medicalã, elaborat în 1953. Chimista Eugenia D. Soru s-a nãscut la Pe data de 2 iulie 1955 a fost desemnatã data de 17 mai 1901 la Piatra Neamþ. Viitoarea membru co re spon dent al Academiei Republicii cercetãtoare îºi începe studiile în localitatea na- Populare Române. A fost, de asemenea, membrã talã pe care le continuã la Iaºi. ºi a altor instituþii prestigioase de profil, Uniu- A fost absolventã a Facultãþii de Chimie a nea ªtiinþelor Medicale, Aca de m ia de ªtiinþe Universitãþii din Iaºi, în cadrul cãreia susþine ºi Medicale din România, Societatea de Chimie doctoratul cu teza Potenþialele metalelor în li- Biologicã din Paris ºi altele, în numele cãrora a SEPTEMBRIE 2012 37 participat cu numeroase lucrãri la congrese ºi teascã copiii sãraci, iar dupã doi ani a înfiinþat simpozioane naþionale ºi internaþionale de profil. prima creºã internã la Fabrica de Tutun din Rezultatele cercetãrilor sale se regãsesc în Bucureºti. La acea creºã, femeia a asigurat numeroase lucrãri ºi studii, apãrute în publicaþii consultaþii pentru douã mii de muncitoare. În de profil din þarã ºi din strãinãtate, între care: Le anul 1900 a prezentat la Paris la Congresul acþi - potentiel des metaux dans les liquides pur, unilor feministe, lucrarea Munca femeii în 1923, Sur la res pi ra tion in vi tro du sang de di - România, reuºind sã alcãtuiascã o statisticã a vers animam homeothermes, 1927, Le spectre femeilor care au putut sã promoveze intelectual. ultra vi o let de l’acide nitrique et des nitrates en În anul 1904 renunþã la cabinetul par tic ular, fonction du PH. dedicându-se în totalitate societãþii. Reputata chimistã a încetat din viaþã la 26 Maria Cuþarida-Crãtunescu a reuºit dato - noiembrie 1988, la Bucureºti. ritã devotamentului sãu pentru carierã sã par - ticipe la mai multe congrese internaþionale. A Maria Cuþarida Crãtunescu fost invitatã la congresele de la Bruxelles în anul (1857-1919) 1907 ºi Copenhaga în anul 1910, unde a pre - zentat acþiunile iniþiate de medicinã româneascã Prima femeie medic din România, Maria împotriva mortalitãþii infan tile ºi un studiu asu- Cuþarida Crãtunescu, s-a nãscut în anul 1857, la pra creºelor din România. În timpul primului Cãlãraºi. ªi-a fãcut studiile liceale la ªcoala rãzboi mondial a fost mobilizatã la Institutul ºi Centralã din Bucureºti ºi la Zürich, loc unde s-a internatul Evanghelic (Spitalul Militar temporar înscris ºi la Facultatea de Medicinã, în 1877. numãrul 134). Dupã sfârºitul rãzboiului, se pre - Dupã puþin timp s-a transferat la Universitatea supune cã din motive de sãnãtate, Maria Cuþa- din Montpellier, unde ºi-a susþinut teza de rida-Crãtunescu s-a retras din activitatea med- licenþã, iar stagiul de spital ºi de pregãtire pentru ico-socialã, iar în data de 16 noiembrie 1919 s-a doctorat l-a fãcut la Paris. În 1884 devine doc tor stins din viaþã, la Bucureºti.

în medicinã, cu teza L’hydrorrhée et sa valeur Ã sémiologique dans le can cer du corps del’ute - Smaranda Brãescu N rus (Despre hidroreea ºi valoarea ei semio- (1897-1948) Â logicã în cancerul corpului uterin). Pentru a M O

putea obþine liberã practicã în þarã, aceasta ºi-a Smaranda Brãescu (n. 21 mai 1897, Hãn- R

echivalat di ploma din Franþa, obþinând cel mai þeºti, Buciumeni - 2 februarie 1948, Cluj) a fost A I

mare calificativ: „magna cum laude”. prima femeie paraºutist din România ºi printre E

Dupã ce în toamna anului 1884 ºi-a des - primele din lume. În 1931 a efectuat un salt de la M chis o clinicã particularã, Maria a fãcut ºi cerere 6.000 m cu care a doborât recordul feminin E cãtre Spitalul Brâncovenesc, dorind sã lucreze mondial, iar în 1932, cu saltul de la 7.233 m, a F pe un post de medic secundar la secþia „Boli ale bãtut recordul mondial deþinut de un ameri can. Ã femeilor“. A fost respinsã fãrã nici o explicaþie, S-a nãscut în comuna Buciumeni, judeþul N oferindu-i-se un post de profesoarã de igienã. A Galaþi. Între anii 1924 - 1928 a absolvit cursurile Â reuºit, în 1885, sã ocupe un post de medic se - Academiei de Belle Arte din Bucureºti, secþia de M O R cundar la Spitalul Filantropia din Bucureºti, Artã Decorativã ºi Ceramicã. În timpul rãzbo - A unde acorda consultaþii gratuite. iului s-a întors în comuna natalã ca învãþãtoare. I L În anul 1897 a reuºit sã înfiinþeze So - În vara anului 1928, la invitaþia ingi ne - I cietatea Maternã, scopul acesteia fiind sã ocro- rului ger man Heinecke, a plecat la Berlin pentru M A

a urma cursuri de paraºutism. Aici a executat F primul sãu salt. Din acest mom ent, România a devenit cel de-al patrulea stat eu ropean, dupã Franþa, Cehoslovacia ºi Elveþia, cu o femeie paraºutist brevetatã. În þarã a executat peste zece salturi cu paraºuta, în urmãtorii doi ani. La 2 octombrie 1931 câºtigã titlul euro - pean la paraºutism, în urma unui salt de la înãlþi- mea de 6.000 de metri, depãºind ºi recordul amer i can de 5.384 metri. În urma acestui succes a fost decoratã cu Ordinul Virtutea Aeronauticã - clasa Crucea de Aur. În 1932, la 19 mai, devine campioanã 38 SEPTEMBRIE 2012

Se stinge din viaþã la 2 februarie 1948, rãpusã de cancer. În prezent, o stradã din Bucu- reºti îi poartã numele. Smaranda Gheorghiu (1857-1944) Cunoscutã ºi sub pseudonimul Smara, pri - ma femeie exploratoare a Polului Nord, Sma- randa Gheorghiu, s-a nãscut în 18 septembrie 1857 la Târgoviºte. Studiazã la ºcoala centralã de fete din Bucureºti ºi dupã terminarea clasei a patra se mãritã cu profesorul de limba românã George Gârbea împreunã având douã fete. Cãs- nicia sa nu este foarte reuºitã ºi din acest motiv se întoarce cu fetele la Târgoviºte dar, în timpul rãzboiului de independenþã, îºi pierde ambii co- mondialã la paraºutism, în urma unui salt reali- pii ºi se întoarce la soþul ei, alãturi de care stã zat cu o paraºutã de construcþie româneascã, de pânã reuºeºte la un con curs pentru un post de la înãlþimea de 7400 de metri, cu durata de 25 de institutoare. min ute. În 1883, îl cunoaºte pe cãpitanul Petre În 1934 urmeazã cursuri de pilotaj la Gheorghiu, cu care se ºi cãsãtoreºte. ºcoala Curtiss Weight din Valley Stream, New La sfârºitul secolului al XIX-lea, Sma- York, obþinând brevetul de pi lot civil. Devine randa Gheorghiu a condus un cenaclu frecventat astfel ºi prima femeie din Europa brevetatã ca ºi de Mihai Eminescu ºi a fost prietenã cu iubita

Ã pilot al SUA. acestuia, Ve ron ica Micle.

N La 19 mai 1936, la patru ani de la obþi - Ca scriitoare, a colaborat la cele mai im - Â nerea recordului mondial, a fãcut un raid, la portante ziare ºi reviste ale vremii, între care M bordul avionului sãu, de 1100 km, în linie dreap - Convorbiri literare, Fântâna Blanduziei, Lite - O

R tã, deasupra Mãrii Mediterane, de la Roma la ratorul, Tri buna, Universul.

A Tripoli, în premierã mondialã Ca om de culturã, a fost membrã a unor I

E În timpul celui de-Al Doilea Rãzboi Mon - organizaþii culturale, atât din România, cât ºi din

M dial a fost activã ca pilot în „Escadrila Albã” de strãinãtate, ca „Dante Alighieri”, „Storia et Arte di E avioane sanitare, pe frontul de Rãsãrit ºi apoi pe Roma”, „Alianþa Universalã a Femeilor”. F frontul de Vest, în cadrul escadrilei nr. 13, în Ca reprezentantã a României, a participat

Ã Transilvania, Ungaria ºi Cehoslovacia, fiind de - la mai multe congrese internaþionale: Congresul

N coratã cu crucea „Regina Maria”, clasa III, în orientaliºtilor (1889), Congresul pãcii univer - Â 1943. sale (1900) desfãºurat la Paris, unde a propus o M soluþie de înlãturare a rãzboiului, Congresul la- O R

tin (1902), Congresul educaþiei familiale (1913), A

I Congresul ºcolilor în aer liber (1931). L I Conform chiar mãrturiei sale, pasiunea ei

M de scriitoare a fost cãlãtoria. A strãbãtut atât A

F România, cât ºi multe þãri din Europa (între care Italia, Belgia, Franþa, Suedia, Danemarca, Ce- hoslovacia, Grecia, Germania, Ungaria), precum ºi din Asia. A scris cãrþi ºi a þinut conferinþe pentru a relata impresii din aceste cãlãtorii. În anul 1902 se îndreaptã spre cea mai interesantã cãlãtorie a vieþii sale, Polul Nord. Îºi propune sã ajungã la cel mai îndepãrtat punct nordic din Europa, Capul Nord din Insula Magheroya. Aºa ajunge prima femeie exploratoare a Polului Nord. Se întoarce în þarã ºi în Smaranda Braescu 1905 susþine mai multe conferinþe pentru a pre - zenta imagini din cãlãtoria sa spectaculoasã. SEPTEMBRIE 2012 39

recunoscutã ca premierã mondialã de Congresul Mondial al Femeilor Neurochirurg din 2005. În 1945 îºi susþine doctoratul în medicinã ºi chirurgie, iar anul urmãtor participã la concursul de secundariat. Din 1954 este încadratã ca medic primar la Clinica Spitalului „Dr. Gheorghe Mari- nescu”, iar în 1976 obþine gradul de medic primar neurochirurg II. Face echipã cu Constantin Arseni ºi Ion Ionescu, soþul ei, la Spitalul Nr. 9 din Capitalã, unde activeazã pânã în 1990, când, slãbindu-i vederea, acceptã pensionarea. Numãrul articolelor ºi comunicãrilor prezentate în þarã ºi în strãinãtate se ridicã la a - proape 120. Pentru meritele deosebite dovedite încã din anii studenþiei, So fia Ionescu a fost rãsplãtitã cu Semnul de Distincþie al Crucii Roºii (1943), cu insigna „Evidenþiatã în Munca Medico-Sanitarã” (1957), cu medalia „A XX-a Aniversare a Eliberãrii Patriei” (1964), cu medalia „25 de ani de la Proclamarea Republicii” (1972). În 1996 primeºte Diploma de Onoare ANFDUR pentru merite de excepþie, Premiul Este prima profesoarã din România care a „Elisa Leonida Zamfirescu” ºi Diplom a de susþinut conferinþe în Occident. Se impune tot - Onoare a Confederaþiei Naþionale a Femeilor odatã ca promotor al miºcãrii feministe rom â- din România. Tot în acel an, 1996, devine mem - neºti. La Congresul Pãcii Universale, desfãºurat bru al Societãþii Române de Istoria Medicinii, Ã la Paris în anul 1900, Smaranda Gheorghiu este iar în 29 martie 1997, Membru Emerit al Aca- N aleasã vicepreºedinte al Alianþei Universale a demiei de ªtiinþe Medicale. Recunoaºterea me - Â ritelor deosebite ale acestei adevãrate Doamne a M

Femeilor pentru Pace. O

neurochirurgiei româneºti s-a concretizat, de-a R Se stinge din viaþã la 26 ianuarie 1944. În amintirea sa, în parcul Mitropoliei din muni cipiul lungul anilor, cu decernarea Diplomei de A I

Târgoviºte a fost ridicat un bust, pe care este Onoare a A.N.F.D.U.R., Premiul „Inginer Elisa E

înscris numele ei întreg, Smaranda Gheor ghiu. Leonida Zamfirescu”, a Diplomei de Onoare M pentru merite deosebite în promovarea ºtiinþei ºi E Un alt bust al sãu se gãseºte în parcul F Ciºmigiu, din Bucureºti, pe care este înscris tehnicii în România, a Diplomei de Onoare a

textul „Maica Smara - Educatoare a poporului, Societãþii de Istoria Medicinei, a Diplomei de Ã scriitoare, 1857-1944”, ca amintire a faptului cã Cetãþean de Onoare al Municipiului Fãlticeni ºi N a scris literaturã pentru copii ºi tineret, cu accent a Medaliei de Onoare a aceluiaºi municipiu, Â culminând cu acordarea celei mai înalte dis - M spre latura educativã a acestei literaturi. O R

tincþii din România, Steaua Republicii, în grad A So fia Ionescu-Ogrezeanu de cavaler, pe care a primit-o la începutul lunii I L (1920-2008) martie 2008. I Se stinge din viaþã la 21 martie 2008 ºi M A

Sofia Ionescu-Ogrezeanu (25 aprilie este înmormântatã la Cimitirul Bellu. F 1920, Fãlticeni - 21 martie 2008) a fost un medic neurochirurg român. Este prima femeie din lume care a activat în acest domeniu. Fiica unui funcþionar de bancã din Bu- cureºti, Constantin Ogrezeanu, ºi a Mariei, o refugiatã din Bucovina, a absolvit ªcoala Cen - tralã din Bucureºti, luând bacalaureatul în 1939, ºi Facultatea de Medicinã din Bucureºti, în 1945, ca studentã a lui Dimitrie Bagdasar. În anul cinci de facultate, în 1944, a fãcut prima sa operaþie pe creier asupra unui copil care fusese So fia Ionescu-Ogrezeanu victima unui bombardament, intervenþia sa fiind 40 SEPTEMBRIE 2012

ªtefania Mãrãcineanu Facultatea de ªtiinþe din Bucureºti, în labo ra - (1882-1944) torul profesorului Christache Musceleanu, creeazã aici primul laborator de radioactivitate ªtefania Mãrãcineanu s-a nãscut la Bu- din þarã, folosind aparatura cumpãratã cu banii cureºti, la 18 iunie 1882. A avut o copilãrie proprii. Lucrând la teza ei de doctorat, ªtefania chinuitã, despre care nu-i plãcea sã vorbeascã, Mãrãcineanu a identificat fenomenul radioacti - dar care ºi-a pus pecetea pe toatã existenþa ei. În vitãþii artificiale. Cercetãrile au fost publicate în 1910 a obþinut licenþa în ºtiinþe fizico-chimice, mai multe reviste de specialitate. Procedeul a iar curând dupã aceea a devenit profesoarã la fost explicat fizic ºi matematic de IrPne Joliot- ªcoala centralã de fete din Bucureºti. Curie ºi soþul acesteia, descoperirea fiind încu- Predã, o vreme, fizica la ªcoala Centralã, nunatã cu acordarea premiului No bel celor douã apoi urmeazã cursurile de radioactivitate þinute personalitãþi. Meritele fizicienei române au fost de Marie Curie la Institutul Radiului din Paris. recunoscute de cãtre fiica Mariei Curie într-un În capitala Franþei, la Sorbona, îºi susþine, în articol publicat în Neues Wiener Journal , în 1924, doctoratul, cu teza Cercetãri asupra con - 1934. stanþei poloniului ºi asupra penetrãrii în metale. S-a ocupat ºi de fenomenele meteo ro lo - gice, reuºind, cu sprijinul profesorilor Bunge - þianu ºi Vasile Karpen ºi al aviatorului Bâzu Cantacuzino, sã descopere procedeul de declan - ºare artificialã a ploii cu ajutorul unor sãruri ra- dioac tive ºi sã stabileascã legãtura între cu tre - mure ºi precipitaþii. În 1931 a provocat prima ploaie artificialã din lume în Bãrãgan, conti - nuând cercetãrile în Alge ria, cu sprijinul gu- vernului francez. A semnalat pentru prima datã Ã cã în ajunul producerii unui cutremur creºte N

Â radioactivitatea în zona epicentrului.

M Principalele sale lucrãri au fost: Ac tions

O spéciales du soleil sur la radioactivité du po - R lonium et du plomb (Paris, 1926), Radioactivita tea A

I ºi constituþia materiei (Bucureºti, 1929), Radio - E Stefania Maracineanu acti vité, soleil, pluie artificielle (Bucureºti, M

E 1934) ºi La radioactivité du globe, les ra di a -

F tions et les tremblements de terre. Les pluies et Cu o scurtã întrerupere, rãmâne în continuare les tremblements de terre. Ã ºase ani la Paris pentru a studia efectul radiaþiei ªtefania Mãrãcineanu, savanta care sus- N

Â solare asupra substanþelor ra dioac tive. Pe când þinea cã „rãsplata pentru cercetãtorul devotat

M studia radioactivitatea poloniului, ªtefania Mã- ºtiinþei nu vine din afarã, ci sunt fiorii de fericire O rãcineanu a observat cã timpul de înjumãtãþire al pe care îi are la descoperirea adevãrului”, s-a R poloniului pare sã depindã de materialul pe care A îmbolnãvit de cancer, provocat de iradierile ra- I

L este depozitatã proba de poloniu. Explicaþia datã

I dio ac tive, ºi a murit în anul 1944.

M de ea acestui fenomen a fost cã particulele alfa Bibliografie:

A emise de poloniu ar transforma materialul sub - Femei cele bre din România : micã enci- F stratului într-un ele m ent radioactiv. clopedie; Avram, Arina, editura Alfa, Bucu- Numitã, în 1925, asistent universitar la reºti, 2005.

Pentru a fi înþeleasã, femeia trebuie vãzutã în expresiunile caracteristice ale naturii sale. Femeia sportivã, militar sau inginer - tot atâtea chipuri întoarse ale firii. Armonia cosmicã le refuzã. Supusã unui destin al pasiunii, ea este legatã de tot ceea ce îi îmbogãþeºte zilele; de la cele mai însemnate pânã la cele mai gratuite lucruri, toate o intereseazã, o cheamã, o farmecã. Dorinþa puternicã ºi continuu împrospãtatã de a-ºi îmbogãþi viaþa ºi totodatã nevoia de dãruire dezinteresatã fac din femeie o fiinþã în permanentã vibraþie ºi îndemn. Er nest Bernea, Preludii, Editura Predania, 2011 SEPTEMBRIE 2012 41

Oana Orlea: „Nici un punct de reper. Totul a fost fãrâmat, strivit”

Daniela SITAR-TÃUT, Bratislava

ana Orlea este pseudonimul literar al Ioanei-Maria Cantacuzino, scrii - Oana Orlea toare de origine românã care, în anul 19O80, solicitã azil poli tic în Franþa din pricina regimului comunist. Fiicã a aviatorului de elitã Constantin (Bâzu) Cantacuzino ºi a Ancãi Diamandy Cantacuzino, nepoatã prin alianþã a compozitorului George Enescu, rebelã, idea lis - tã, neputând suporta injusteþea unui sistem opre- siv, liceanca se va afilia unui grup subversiv, de juni temerari, care redacteazã ºi difuzeazã ma - nifeste anticomuniste scrise de mânã. Iniþia ti - vele ei se individualizeazã când, într-un mom ent apostrofându-l, când acesta prolifereazã injurii de teribilism ºi revoltã, reuºeºte sã tragã… cu la adresa soþiei mareºalului Antonescu, Maria, Ã praºtia taman în maºina lui Petru Groza. Epi - N

ajunsã într-o stare deplorabilã, aproape de ina - Â sodul este evaluat retrospectiv cu luciditate de

niþie: „Cum vã permiteþi sã spuneþi asta unei M persoana maturã: „N-aveam simþul primejdiei. femei bãtrâne?”. Intervenþia se soldeazã cu pre- O

Eram absolut nebunã – gesturi copilãreºti.” R lungirea cu încã douã luni a detenþiei. Dosarul

„Atentatul poli tic” atrage repercusiuni asupra A „nesãnãtos” nu-i permite sã aibã parte decât de I mamei, dar ºi propria încarcerare la vârsta de 16 E munci necalificate, modeste, sezoniere ºi nu-i dã ani. Deºi condamnatã la 4 ani de detenþie, va fi M eliberatã dupã 2 ani ºi 11 luni, în 1954, ca posibilitatea sã-ºi continue studiile: lucreazã ca E F urmare a refuzului lui George Enescu de-a re- sudor pe un ºantier bucureºtean, este apoi ta- xatoare la IRTA, ºamponeuzã la coaforul 113, veni în þarã atâta vreme cât nepoata lui se aflã în Ã captivitate. Itinerarul carceral al tinerei dem a- „Higiena”, din Bucureºti. În 1960 este închisã N reazã cu Rahova, succedat ulte rior de Vãcãreºti, din nou, timp de douã luni, ca suspectã într-un Â jaf asupra Bãncii Naþionale, vinovãþia fiind su - M

Jilava, Ghencea, colonia de muncã Pipera, O R

Târgºor, Mislea, Ploieºti, din nou Jilava, o în - geratã de posesia permisului de motocicletã. A chisoare a cãrei locaþie nu o poate reconstitui din Oana Orlea debuteazã totuºi, în 1968, cu I L memorie, iar Rahova, Malmaison (unde face o volumul de prozã scurtã Calul de duminicã (Bu- I tentativã suicidalã din pricina regimului de de- cureºti, EPL, col. „Luceafãrul”), urmat în 1970 M A tenþie), Interne. „Timp de 2 ani ºi 11 luni, m-am de unul de povestiri Numele cu care strigi (Iaºi, F foit prin þarã, de la o puºcãrie la alta, de treispre - Ed. Junimea). Ante rior exilului, mai publicã în zece ori”, mãrturiseºte insurgenta. Nici în celulã þarã: Þestoasa portocalie (EPL, 1969), Pietre la temperamentul ei justiþiar nu poate fi îngenun - þãrm (Ed. Cartea Româneascã, 1972), Com pe - cheat, cu atât mai mult cu cât la Mislea se gã - tiþia (Ed. Cartea Româneascã, 1974), Cerc de seºte o vreme la Secretul mare, carcerã rezervatã dragoste (Ed. Cartea Româneascã, 1977), Un înaltelor doamne din vechea aristocraþie inter - bãrbat în rândul lumii (Ed. Cartea Româneascã, belicã, soþiilor ºi fiicelor de demnitari sau oa- 1980). Cetãþean francez din 1989, Oana Orlea meni politici, aflate aici din cauza numelui lor editeazã aici Un Sosie en cavale, Paris, Éditions sau pentru „crima” de-a fi citit un autor interzis du Seuil, 1986. (În limba românã: Perimetrul 0), ori o carte strãinã. Îºi ameninþã torþionarul, pe ediþie revizuitã de autoare, trad. din limba fran- locotenentul Georgescu, cã va sta în locul ei cezã de Ioana Triculescu, Bucureºti, Ed. Cartea odatã cu venirea americanilor sau intervine, Româneascã, 1991), Le Pourvoyeur, ediþie de 42 SEPTEMBRIE 2012

autor, CompiPgne, 2000. (În limba românã: Ale - de tranziþie, gara, ceea ce angreneazã iminenþa xandra iubirilor, ro man, traducere de Elena- plecãrii. Asistãm la o taxonomie a gardienelor în Brânduºa Steiciuc, Bucureºti, Ed. Compania, care prezenþa coºurilor pe faþã este garantul cru- 2005). Cel mai bine receptat de critica literarã zimii super la tive. Plecarea protagonistei coin - este Les Anées volées – dans le Goulag roumain cide ºi cu despãrþirea de bãrbatul iubit, rãmas B seize ans (Éditions du Seuil, 1991), amplu „singur pe peron, cu cãtuºe, între douã femei în interviu luat Oanei Orlea de regretata poetã ºi uniformã”. La fel ca în alegoria filozoficã a lui jurnalistã Mariana Marin ºi editat ante rior, în ªtefan Zeletin, Din þara mãgarilor, deºi ne - acelaºi an, în limba românã (Cartea Rom âneas - numit, se întrevede facil profilul etnic al Ro- cã), cu titlul Ia-þi boarfele ºi miºcã! Radio gra - mâniei: „Prin geam priveam cum defileazã fiind universul tematic al cãrþii, Sanda Stolojan peisajele unei þãri al cãrei nume nu-l voi mai evidenþiazã faptul cã: „rareori rãul insidios al to - putea pro nunþa niciodatã”. ta litarismului în varianta sa româneascã va fi Un el e ment redun dant în economia vo - fost demascat cu atâta forþã ºi originalitate.” lumului îl constituie prezenþa mutãrilor ºi ele Deºi fragmente din recentul tom (Întâlniri survin concomitent cu schimbarea bãrbaþilor din pe muchie de cuþit, Bucureºti, Leda, 2011, trad.: viaþa eroinei. A doua întâlnire se converteºte Elena Bulai) apar încã din 2004 în România într-un lanþ de stranietãþi, astfel încât limita din- literarã ºi acesta este tipãrit mai întâi în fran- tre fantazare ºi veridic este destul de labilã. cezã, în 2007, la Editura Gallimard (Rencontres Visul cu colivia micã, „nu prea curatã, cu barele sur le fil du rasoir). Titlul anticipeazã conþinutul mâncate de ruginã”, dar cu „o cheie nou-nouþã” volumului, cele 47 de povestiri ale acestuia prefigureazã locuinþa gãsitã printr-un anunþ sal - aflându-se perm anent sub spectrul unei sãbii a vator, lãsat în cutia de scrisori de cãtre un bãrbat lui Dam ocles, tutelat de angoase, aprehensiuni misterios. În fotografia fostului soþ rãposat, sin- mortuare, spaþii-capcanã, torþionari, într-un me- gura rãmasã de la ultima celebrare a cãsãtoriei lanj în care biograficul ºi ficþionalul fuzioneazã, lor, agentul imobiliar identificã un angajat neo-

Ã uneori deconcertant. Mediile subterane, kaf kie - bedient. Dupã instalarea în noua casã descoperã

N ne sunt dublate de cele aparent protejate, de în grãdinã ºi colivia visatã. Â tipul cabanei sau castelului. Bucolicul cu iz mio- Unele naraþiuni capãtã accente alegorice. M ritic se întrepãtrunde cu spaþiile cosmopolite, Galeria umanã este vastã, fiind recrutate per- O

R circumscrise ºi ele deriziunii sau triºeriei. La fel sonaje din toate categoriile sociale: dresori, mi -

A ca în cazul lui J.P. Sartre (Huis Clos) sau Paul neri, pãstori, actori, muzicieni, vânzãtori, pes - I

E Goma (Uºa noastrã cea de toate zilele) per- cari, alpiniºti etc. Majoritatea prozelor sunt

M sonajele simt acut sindromul excluziunii, al re - tutelate de prezenþe mascu line, reflectate chiar E pudierii, prin încarcerãri simbolice sau bariere in ab sen tia, într-o agendã deloc pauperã, de F impasabile (poarta, uºa, cocioaba) care le sis - Dona Juana: iubiri trecute sau prezente, aventuri

Ã teazã tentativele de evaziune. sau amoruri mari, tineri sau vârstnici, herculeeni

N Prefaþa (fãrã nume) constituie o incur siu - ºi muribundali, cãlãi ori victime ale protago - Â ne în poeti ca lecturii, vãzutã ca un analgezic al nistei, care nu e deloc parcimonioasã în ges- M

O unui mediu supus cenzurii, pledând nos tal gic, tionarea carnalã a nurilor. R

prin intermediul fabulei cu vulpea ºi strugurii Privirea în oglindã, confruntarea cu alte - A

I (ne)acri, pentru citirea empaticã, singura aptã sã ritatea, dedublarea obiectivatã, interºanjabi li ta - L I transfigureze (basmic) conºtiinþe. Cu un uºor tea identitate-ipseitate creeazã eroinei crochiuri M ton didacticist, prozatoarea îºi biciuieºte ten ta- deseori opozitive, maniheice: junã / în etate, A

F tivele de tergiversare, de lene scripturalã, amin- com prehensivã / plinã de cruzime, idealistã / tindu-ºi melancolicã perioada de fertilitate crea- cinicã etc. Nici fauna nu e restrictivã: câini, tivã din trecut, când slalomul printre cenzori/ maimuþe, lei, pantere, foci, pisici, ºobolani, cenzurã funcþiona ca un afrodiziac al scrisului: arici, crocodili, oi, ponei, cai, tauri, zburãtoare „Felul în care ne vânau cenzorii era pesemne (canari, colibri, papagali, porumbei, vrãbii, pes - motivul forþei ce sãlãºluia în noi ºi ne fãcea sã cãruºi). A ºaptea întâlnire, în jurul izvorului, ia credem, nestrãmutat, într-o misiune cu care fu- forma unei prezentãri metaforice a com unis - sesem învestiþi”. Finalul prefeþei denunþã o bul - mului, fiind relevat cenuºiul existenþei, arhi- versare a tripticului autor-narator-personaj, în tectura uniformizantã, precaritatea construc þii - bunã tradiþie postmodernã: „Cât despre autor, lor, lanþul de demolãri, alãturi de rememorarea discret ºi retras, el se strecoarã în subconºtientul vestigiilor trecute ºi a degenerãrii umane, vi- meu ºi îmi dã cu tifla”. zibile în cazul progeniturilor omului-nou. Va- Prima întâlnire se deruleazã într-un spaþiu cuumul imobiliar, des-centrarea, pierderea prin- SEPTEMBRIE 2012 43 cipiilor contureazã un spaþiu diluvian sufletesc: atrage/alungã iubiþii, piticul din grãdinã care-i „Nici un punct de reper. Totul a fost fãrâmat, povesteºte/inventeazã trecutul lor amoros etc. strivit. Locuitorii fostului oraº, cei care nu s-au Indici ai captivitãþii sau nonacceptãrii sunt pre- sinucis, sunt ei încã într-adevãr în picioare sau zenþi perm anent: castelul în ruinã care-ºi bari- se târãsc în patru labe? Poate merg ºi în patru cadeazã subit porþile ºi ferestrele nemailãsând-o labe, deºi mã cred în picioare”. sã treacã, un „drum fãrã ieºire” din subterana Sugestiile mortuare sunt prezente la tot plinã de deþinuþi în care a intrat în urma unui ac - pasul fie prin „profesioniºti” (cãlãul, ucigaºul), cident rutier, uºa blocatã din bordeiul în care-a fie prin evenimente sepulcrale, indici ai pul- fost aruncatã în jocul ab surd al cãutãrii unui verizãrii întregului: decesul frate ce nu existã, covorul so þului, înecul unui patinator, miºcãtor, pãdurea dinamitatã, bãrbatul aflat în stare muri - urmãritorul din tunel, gara din bundalã, otrãvirea hambarului pro vincie cu ziduri pline de etc. Oana Orlea nu eludeazã semne cabalistice ºi o bancã episoadele hedoniste, por tre ti - interzisã pe care, dacã te aºezi, zându-le succint ºi franc. eºti înjunghia t etc. Chiar dacã Memorabilã este A douãzecea orizonturile par a se deschide întâlnire, disperarea cãlãului. (piaþa mare, plaja, pãdurea, Locaþia – carce ralã („maga - livada pãrãsitã, muntele) ele zia”) este turmentatã de la- sunt redevabile funebrului, mentaþiile gâdelui cã nu e im posibilului. suficient de rapid în execuþii. Notele definitorii ale Aflatã în aºteptarea execuþiei, Oanei Orlea în vo lumul În tâl- condamnata este invitatã la un niri pe muchie de cuþit sunt re - troc grotesc: cãlãul va mima ver beraþiile mnemotehnice, maladia în ziua sentinþei, ca polifon ia, locaþiile ancestrale, Ã fata sã aibã parte de un coleg proletare sau aristocratice, N mai eficient în ucideri, dacã prizoniera-i cedeazã descrierea fãrã pudibonderie a episoadelor ero- Â M

carnal, de bunã voie. Ezitãrile iniþiale sunt urmate tice, constanþa prezenþelor mascu line, mai efe- O R de o acuplare satisfãcãtoare: „Orgasm ul se pro- minate ori puternic virilizate, încãrcãtura pa- A duce prin surprindere. Juisez sub apãsarea unui sionalã a fabulelor, toate aflându-se sub pecetea I cãlãu, pe o pãturã jegoasã, într-o magazie din care absurdului, a îngrãdirilor ºi expectanþelor ampu - E nu voi ieºi decât pentru a fi executatã”. M

tate. Obsesia vidului („De partea cealaltã nu E

Personajele sunt atipice, tributare supra- F existã nim ic, absolut nimic”), tentaþia des co- realismului, absurdului: dresorul de îngeri, ma- peririi acelui parti pris de choses, permutarea ma care-ºi narcotizeazã bebeluºul cu alcool, bã- Ã trâna care face pe toreadorul în faþa unei ºocantã a polilor dintre aparenþe ºi realitate, si- N tuaþiile bizare, atipice, finalurile deschise sau Â

asis tenþe ce-i încurajeazã nebunia, comerciantul M

de statui de ponei, femeia cãsãtoritã de 50 de ani neaºteptate oferã supleþe ºi suspans textelor, rele - O R care are drept rivali ºi cenzori erotici struþii, casa vând o proza toare de substanþã, care ºtie a-ºi A blestematã, diabolicã, ce-i absoarbe energiile ºi ademeni lectorii. I L I M A F

Femeia, femeia adevãratã, nu trebuie cãutatã în uzinã sau cazarmã, ci în bisericã, în cãmin ºi în pajiºti. Iubitã, soþie, mamã sau sorã, femeia apare în viaþa noastrã ca un îndemn la dragoste ºi creaþie. Dincolo de rãtãcirile cetãþii moderne o gãsim frumoasã ºi mângâietoare, sensibilã tuturor semnelor curate ºi înãlþãtoare ale condiþiei omului.” (Er nest Bernea, Preludii, Editura Predania, 2011) 44 SEPTEMBRIE 2012

Portrete femi nine de mari rapsozi populari

Maria Zah - Poveste întreruptã

Pamfil BILÞIU

ra prin 1975, când mã aflam într-o glasul ei momentele de vârf ale naraþiunii, cum investigaþie de teren la Urmeniº, în le sublinia pe altele cu gesturile ei, fãcute cu zona Codrului. Unul dintre per for- braþele ca o veritabilã artistã pe scenã, care se merii Enoºtri, Gheorghe Bancoº, neîntrecut po - transpune în acþiunile eroului interpretat. Mi-am vestitor, dupã ce mi-a depãnat firul atâtor dat seama de ce ascultãtorii ei erau atraºi la casa poveºti cu zmei, cu împãraþi, cu animale nãz- sa ca de ceva vrãjit. Povestitoarea ºtia sã-ºi cap - drãvane, cu poante picante presãrate cu umor cã, teze ascultãtorii, fãcându-i veritabili pãrtaºi la deºi bolnãvicios, omul era hâtru, m-a întrebat: bravurilor eroilor din basmele povestite. — Aþi fost pe la Maria Zah? Apoi câte ºtie Am discutat multe. Ne-a atras atenþia asu - aia nici nu-i bine a grãi. ªtie ºi toaca-n cer cum pra importanþei basmelor ºi poveºtilor pe care le stã. Îi tare mare povestitoare, ºtie poveºti di cele considera creaþii de vârf ale poporului. În mai faine ºi lungi, de te ung pe la inimã când le accepþia ei, basmul nu era un gen minor, destinat auzi. Trebuie sã stai zile întregi sã le poþi asculta numai copiilor, ci unul complex destinat tuturor pe toate câte le ºtie. E femeie fainã, simpaticã ºi vârstelor, cãci aºa cum ne-a spus „la toþi ne plac prietenoasã. Doamne, mândru le mai spune! Sã poveºtile, cum învinge binele rãul”. Am reþinut

Ã tot stai sã o asculþi. Sã duc la ie prunci de-aici, de la povestitoare cã eroul de basm ºi de poveste

N din sat, sã le spuie poveºti. Le pare rãu când n-o este un model ideal de comportament, cu o mare Â aflã acasã, cã ie umblã pân sate, la zugrãvit. tãrie de caracter, care nu se dã bãtut niciodatã, M I-am ascultat sfatul baciului Bancoº ºi-am învinge orice primejdii, frânge toate greutãþile, O

R alergat cu sufletul la gurã la casa Mariei Zah. trece peste ele ºi îºi atinge de fiecare datã þelul.

A Ne-a primit o femeie micã la stat dar mare la Din lungile discuþii ce le-am întreþinut, am I

E sfat, deosebit de simpaticã ºi primitoare ºi foarte reþinut cã basmele ºi poveºtile sunt leagãnul

M binevoitoare. Ne-a spus cã e nãscutã prin 1920 ºi copilãriei, lumea fermecatã a ei, cãci auzindu-le E cu ºcoala s-a oprit la cele ºapte clase. De micã o cei mici devin pãrtaºi ai eroilor, trãiesc ºi suferã F fermecau poveºtile pe care i le spunea mama ei alãturi de ei ºi sunt în al ºaptelea cer când ies

Ã sau pe care le auzea în ºezãtoare. Pentru a nu fi biruitori. Aºa cum ne-a spus performera „po-

N trimisã acasã ºi a pierde astfel poveºtile, se veºtile ºi basmele îs moartea copiilor, de aia îi Â ascundea sub pat ºi de abia aºtepta pe vreo bine cã le scrieþi în cãrþi ca sã le poatã pruncii M citi ºi sã le fie spre învãþãturã. Asta-i tare, tare

O bãtrânã zicând „A fost odatã ca niciodatã...” R

De-acolo, de sub pat, le asculta cu sufletul la bine”. Având convingeri în rostul povestitului, A

I gurã, o fascinau. Maria Zah s-a strãduit sã le depene firul aºa cum L I Din vorbã-n vorbã, simpatica noastrã po - numai ea ºtia cu sufletul ºi cu inima, aºa cum M vestitoare ne-a spus: le-au zãmislit moºii ºi strãmoºii, fãrã a ºtirbi din A

F — Tãt am vrut sã le spui la oarecine po- ele nimic. veºtile mele, cã aºe lungi ºi frumoase cum le ºtiu Am discutat multe cu povestitoarea, unele io nu sã mai aflã la nime’, asta garantat. le gate de poezia pe care poporul o aºazã în Aparatul se deschide ºi odatã cu el sufletul poveºti, altele despre informaþiile legate de viaþa mare al povestitoarei. Se deschid larg barierele socialã sau economicã, precum ºi despre in- memoriei ei uimitoare. Glasul ei prinde viaþã, formaþiile de facturã etnograficã sau despre con - firul poveºtilor se deapãnã din plin. Intrã în cepþiile omului din popor le gate de lume ºi viaþã. scenã împãraþi, zmei, eroi pe cai nãzdrãvani, Am discutat mult despre umorul savuros din adjuvanþi ai eroilor: bãtrâne sfinte ºi înþelepte, snoavele pe care ni le-a povestit. Am reþinut de animale nãzdrãvane, pãsãri gigantice sau insec - la povestitoare cã el a avut o importanþã deo- te cu puteri supranaturale. Ne-a fermecat cu sebitã pentru restabilirea echilibrului sufletesc naraþiunile ei, cãci aveam în faþã o povestitoare al omului din popor, ca ºi horile. „Când râde inegalabilã, pe care o vãd ºi acum cum intona cu omul îºi ostoieºte sufletul, uitã de cele rãle, cum SEPTEMBRIE 2012 45 zâce o vorbã din bãtrâni: cele rãle sã sã spele/ Poveºtile Mariei Zah se individualizeazã cele bune sã s-adune”. prin valoarea artisticã ridicatã, prin multitudinea Am mai povestit cu Maria Zah despre anii de episoade, de eroi ºi de adjuvanþi ai eroilor, de ucenicie în ale povestitului, când o asculta pe prin acþiunea palpitantã, plinã de neprevãzut ºi mama ei cum povestea ºi se gândea ce sã facã captivantã. Basmele ºi poveºtile Mariei Zah se s-o întreacã. Ca tânãrã fatã ºi-a dovedit talentul înscriu în tipare clasice, cuprind motive de cir- de povestitoare în ºezãtori. Talentul ei s-a per- culaþie largã, dar se individualizeazã prin nu pu - fecþionat în varii ocazii în care a povestit: la þine elemente particularizante care le sporesc clãcile de tors, la desfãcat porumbul, la secerat. interesul. Naraþiunile lor sunt deosebit de fru - În ºezãtori îi captiva pe toþi. Toþi o aºteptau cu moase, subiectele variate ºi atrãgãtoare. Toate nerãbdare ºi o ascultau fermecaþi de talentul cu ne-au fost povestite cu un real talent literar, care le spunea povestea cu „a fost odatã ca într-un limbaj direct, colorat, într-o limbã niciodatã”. Nu trecea mult timp ºi câte unul o neaoºã plinã de dulceaþã ºi poezie. îndemna stãruitor: Maria Zah a fost o personalitate înzestratã — Mai zî una, hãi Mãrie, tare frumoasã cu un talent ar tis tic deosebit, care s-a conturat la poveºti ºtii, te ung pã la inimã. A povestit mult sat, unde s-a nãscut veºnicia. Satul a creat modele când zugrãvea, pe sate pe unde a lucrat, mergeau ºi Maria Zah este unul dintre ele. A ºi stãruit mult la ea puzderie de copii, toþi ºtiau cã vine tuºa pentru a fi model. Adesea mã întreba: Mãrie care le spune poveºti. — Domnu’ profesor, oare mã întrece ci - Maria Zah a fost înzestratã cu o memorie neva în a spune poveºti? uluitoare. Când îºi desfãcea baierele sufletului, Ea face parte din galeria de aur a po- dãdea nãvalã un torent de naraþiuni: basme, po- vestitorilor din Maramureº: Linca Toader, Buda veºti, legende, snoave ºi povestiri. Cercetând-o Vasile, Bancoº Gheorghe, Lucian Dochia, repetitiv, ne-am convins cã nu era doar o po - Roºca Petre, Dãncuº Niþa… Dacã cineva va vestitoare, ci o veritabilã depozitarã de plãsm uiri scrie o istorie spiritualã a zonei Codru, va fi anonime aparþinând celor mai di verse com par- nevoit sã consemneze pe o filã: a fost odatã o Ã timente ale creaþiei folclorice: hori de toate felurile, povestitoare cu numele de Maria Zah ºi aceastã N balade, colinde, descântece, strigãturi, ghicitori etc. povestitoare nu a semãnat ºi nu va semãna Â În urmã cu vreo doi ani, întâlnind la piaþã nici odatã cu nimeni. De altfel, în opinia M O

o consãteanã de-a ei ºi întrebând-o ce mai face noastrã, ea n-a murit, s-a ridicat numai la ce- R

mãtuºa Mãrie, mi-a spus cã firul poveºtii sale s-a ruri sã depene poveºtile ei fascinante la ure- A I

întrerupt, copiii nu mai merg sã o asculte. chile îngerilor. E M E F Ã N Â M O R

A I L I M A F

Foto: colecþia Pamfil ºi Maria Bilþiu 46 SEPTEMBRIE 2012

Floare Rus, rapsodul fãrã pereche Pamfil BILÞIU

in memoria noastrã nu s-au ºters ºi þii: „Mi-o fãcut mama, gura,/ Cumva de m-oi nici nu se vor ºterge vreodatã a- strãina,/ Sã mã stâmpãr cu dânsa./ Mi-o fãcut mintirile legate de marii depozitari mama, glasu,/ Sã mã stâmpãr cu dânsu.” ªi rap- de comDori strãbune, cu care am lucrat pe par - sodul ºi-a stâmpãrat toate ofurile cu atâtea cân- cursul activitãþii noastre de cercetare. Asta de - tece, de ea ºtiute, nu numai de necaz ºi supãrare oarece am lucrat cu rapsozi care prin memoria ci ºi de dragoste ºi dor, de cãtãnie ºi rãzboi, de uluitoare ºi personalitatea lor treceau de ba - haiducie. Se avânta când interpreta cântece de rierele realului, vizând parcã fantasticul. lume ºi satirice, de veselie ºi petrecere, stri - În inima Codrului, la Oarþa de Sus, Floare gãturile pline de umor ºi sar casm care se rosteau Rus, zisã Rusoaie, intrase adânc în conºtiinþa la joc, la nunþi, la ºezãtori, etc. Ne-a convins prin colectivitãþii, cãci nu puþini consãteni mã strigãturile satirice cã ele erau o adevãratã sabie îndemnau, când mi-am început cercetãrile în sat, menitã a tãia rãul ºi metehnele umane din rãdã- convingãtor cu formule de genul: „Sã vã duceþi cinã. negreºit la Rusoaie. Câte ºtie ea nu-i bine de Repertoriul acestui neîntrecut rapsod este grãit.” Le-am ascultat îndemnul. Am descoperit uluitor, cei peste doi kilometri de bandã înre - un rapsod fãrã pereche. Bãtrâna Floare Rus, gistratã doar de la ea sunt o dovadã. Îmi amin- nãscutã la început de secol (1900), fire blândã, tesc verva cu care declama descântecele, de toa- sfãtoasã ºi binevoitoare, era, atunci, trecutã de te tipurile, apoi colindele cu piese cuprinzând 75 de ani dar avea încã o memorie uluitoare, ba elemente de mare vechime, precum cele cos- Ã era ºi beneficiara unui suflet mare, capabil sã mogonice, cele despre arat ºi semãnat care re - N

Â depoziteze un fluviu de frumuseþi. Întrunea ºi prezintã poezia primilor agricultori ºi care re-

M calitãþile unui veritabil rapsod, avea voce, era ºi zumã o carte de spirit a dãinuirii civilizaþiei

O povestitoare ºi era o veritabilã artistã prin gesti- acestor locuri peste vreme. R ca prin care se exprima ºi prin modul cum intona A trebuit sã o cercetãm repetitiv, pentru a A I ºi sublinia astfel diferite pãrþi ale naraþiunilor ºi aduna atâtea plãsmuiri anonime câte ºtia bã - E pieselor comunicate, fie cã ele erau balade, fie trâna Floare. Odatã cercetând-o, n-am avut no- M

E cã erau basme, poveºti, legende sau povestiri. roc. Era supãratã ºi cu ochii-n lacrimi. Ne-a

F Din când în când, bãtrâna mai solicita câte spus: „Amu, nu voi spune nimica, domnu pro - o pauzã „ca sã tragã o pipã”, cãci era o fumã - fesor, mi-am pierdut pipa ºi-s moartã fãrã ea, nu Ã toare din pipã mai ceva decât un bãrbat. Când îi ºtiu ce m-oi face.” Împreunã cu ea ºi profesorul N

Â spuneam cã prea mult dohãneºte, îmi rãspundea cu Petricã Scãunaºu, ne-am împãrþât pã postãþi

M înþelepciunea omului din popor: „Tãte-s a omului, ºi-am rãscolit tãtã iarba, înarmaþi cu beþe. N-am O domnu’ profesor, ºi cele bune ºi cele rãle.” gãsit pipa ei veche de lut, cu coadã de lemn de R

A Rapsoada era o horitoare fãrã seamãn, iar nuc. Vãzând-o cât e de supãratã i-am spus: I

L repertoriul ei de cântece era deosebit de variat, „Mâine veþi avea o pipã nouã, cadou din partea I

M dar îi plãcea sã performeze cu prioritate hori de noastrã.” M-am dus la prãvãlie, i-am cumpãrat o

A amãrãciune, nãcaz, supãrare, asta ca reflex al pipã nouã, de bunã calitate ºi zece pachete de F vieþii grele pe care a trãit-o ºi pe care ne-a tutun de pipã. Am mers la autogarã ºi i le-am împãrtãºit-o prin atâtea versuri de genul „Su - trimis bãtrânei, cu autobuzul acasã. Mi-a trans - pãrarea, bate-o Doamne, / Tãt în pat cu mine mis mulþumirile ei ºi promisiunea cã mã va doarme./ Eu mã-ntorc cãtã pãrete,/ Supãrarea tãt pomeni în sfintele rugãciuni. Am auzit ce bucu - mã vede./ Supãrarea, voia re,/ Pusã-i la inima me/ roasã a fost când a primit pipa cea „de spumã” ºi ªi-i pusã cu rãdãcinã,/ Pânã m-a pune-n hodinã/ cele zãce „poacli” de dohan. ªi-i pusã cu jurãmânt / Pânã m-a bãga-n pãmânt.” Amintiri, amintiri despre un rapsod fãrã M-am convins cã, prin textele ºi melodiile pereche al zonei Codrului. ªi câtã rezonanþã nu comunicate cu mult har de Floare Rus, poporul capãtã, când vorbim despre astfel de rapsozi, ºi-a revãrsat prin cântec tot aleanul sufletului, vorbele unui vechi cântec popu lar „Maramureº, fiidu-i reazim ºi alinare în toate momentele vie- þarã veche,/ Cu oameni fãrã pereche.” SEPTEMBRIE 2012 47

Personalitãþi feminine în di aspora

Antoaneta TURDA

veste abia auzitã în România co- În anii ‘40, istoria, în vâltoarea ei, a pro- munistã anunþa, în 1973, moartea dus mari cataclisme sociale ºi mulþi români au Marthei Bibescu la Paris. Peste ani luat calea pribegiei. În 1946 ªtefan Baciu, îm- am aflatO cã ea provenea dintr-o familie nobilã preunã cu soþia sa, Mira Simian , pãrãseau din România ºi cã avusese o frumoasã cores - România. Deºi numele Mirei Simian nu este atât pondenþã cu Paul Claudel ºi cã a mai lãsat în de sonor ca al soþului ei, mi se pare potrivit sã urma ei pagini literare extrem de frumoase, re- redau aici o mãrturie a scriitorului: „Încã din marcabile fiind un rom an despre Marcel Proust 1941 o cunoscusem pe Mira Sim ian a cãrei pre - ºi câteva jurnale în care este prezentatã în de - zenþã, în viaþa mea, pânã în luna iulie 1978, la taliu atmosfera europeanã din primele patru de- Hono lulu, a însemnat marea mea dragoste. Anii cenii ale secolului XX. În 1908 a primit Premiul petrecuþi împreunã la Bucureºti, Râmnicu Vâl- Academiei Franceze pentru cartea de debut, Les cea, Braºov, Berna, Rio de Janeiro, Seat tle ºi Huit paradis (Cele opt raiuri), iar în 1955 de - Hono lulu se aflã descriºi în Mira. M-am întrebat vine membrã a Academiei Regale de limbã ºi deseori ce-ar fi însemnat viaþa mea fãrã ea, sin- literaturã francezã din Bruxelles. În 1966 pri- gur sau cu altã femeie ºi n-am putut sã-mi dau un meºte Premiul Le Métais LarviPre pentru în - rãspuns. Mi-a stat alãturi în momentele cele mai treaga activitate. În spaþiul francez s-a remarcat grele ale vieþii, pânã în clipa când ºi-a dat ulti- Ã actriþa Maria Ventura care, în 1938, era prima mul rãsuflet, în sanatoriul „Beverly Manor” în N femeie care monta o piesã la Comedia Francezã. Hono lulu, la 2 iulie 1978.”1 Ea a absolvit Fa- Â Este vorba despre Iphigenia lui Racine. Tot în cultatea de Farmacie din Bucureºti, profesând M sfera teatralã s-a manifestat ºi Elvira Popesco, O aceastã meserie timp de 13 ani în Brazilia. În R care, într-o falie de timp, a fost contemporanã cu 1965 a absolvit Facultatea de Litere ºi ªtiinþe A Maria Ventura chiar la Paris. Elvira Popescu I Umane din Strasbourg, moment din care se va E fost distinsã cu Premiul „MoliPre” pentru cea dedica literaturii, atât ca ºi cadru universitar cât M mai bunã actriþã, decernat de asociaþia actorilor E

ºi ca poetã, poezia sa fiind una dintre cele mai F francezi, ºi de douã ori cu Ordinul Legiunea de frumoase ale exilului românesc. Iatã câteva ti - Onoare. Fascinantul Paris a avut un mediu pro- tluri ce îi aparþin: Houla, macoumba, hora, pre - Ã

pice ºi pentru preocupãrile culturale ale Elenei N faþã de Jacques Borel, cu ilustraþii de Jacques Vãcãrescu, nepoata lui Iancu Vãcãrescu. Â

Moartã acum 65 de ani la Paris, a rãmas în Herold, Paris, 1973, Fata lui Temelie, Ho no lulu, M 1974, Cântec de frunzã, ediþie îngrijitã de ªtefan O cultura românã ºi francezã graþie unor volum e R Baciu, prefaþã de Matei Cãlinescu, San Fran- de neuitat din care amintesc: Femei ce le bre: A I

cisco, 1976, Charles d’Orleans et Ronsard, poe - L

Portrete, Hoinari în Þara Zânelor, Memorii, I tes d’avant-garde, Paris, 1976, Farmece, pre - Þara mea: culegere de versuri patriotice. În M

faþã de Matei Cãlinescu, Ho nolulu, 1979, A

anul în care se stingea cunoscuta scriitoare, ple- F ca în capitala Franþei, cu o bursã oferitã de Urmuz il precursore, traducere de Gaspare Institutul Francez, Monica Lovinescu, fiica cu- Man cuso, Torino. A publicat la urmãtoarele re - noscutului critic literar Eugen Lovinescu. Odatã viste literare româneºti din dias pora: Apoziþia, cu cererea de azilant pol i tic, în 1948, a început Cuvântul din exil, Drum, Limite, Mi cron, Re - lupta sa ideologicã, alãturi de alþi membrii ai vista Scriitorilor Români. exilului românesc, împotriva comunismului, re - 1948 este anul debutului Virginei Zeani. marcându-se ºi prin literatura memorialisticã ºi Pasionatã de literaturã ºi filozofie (va începe sã criticã literarã. Din 2010 existã, la Biblioteca studieze la Facultatea de litere ºi filozofie din Universitãþii din Oradea, un fond spe cial „Mo - Bucureºti) ºi muzicã, se va dedica totuºi în final nica Lovinescu”. muzicii pe care a studiat-o temeinic în Italia,

1 . Baciu, Stefan. Praful de pe toba, Bucuresti, Editura Eminescu, 1995, pag. 32 48 SEPTEMBRIE 2012

unde a debutat pe scena Teatrului Comunal din româneascã a diasporei, numele sãu apãrând în Bo lo gna. revistele: Apoziþia (Germania), Bunã Vestire În 1950 este expulzatã din România, îm- (Ita lia), Drum (Mexic), Revista Scriitorilor preunã cu fam ilia, Svetlana Paleologu-Matta. Români (Italia). În 1955, a obþinut un Doctorat în Filologie cu o Aglaya Veteranyi se naºte, în 1962, la tezã despre poezia lui G. Bacovia, la Univer - Bucureºti, într-o familie de circari. Stabilitã de sitatea din Zürich, Elveþia, þarã în care trãieºte ºi timpuriu cu fam ilia la Zürich, a urmat studii de azi. Din Londra, se auzea, în 1951, glasul actorie. Din 1982, s-a manifestat în viaþa cul- Adrianei Cosmovici-Georgescu prin cartea Au turalã elveþianã ºi europeanã ca scriitoare si ac - commecement était la fin, prima mãrturie a in- triþã. A debutat ed i to rial în anul 1999 cu ro - sta lãrii comunismului în România. Anul 1952 manul De ce fierbe copilul în mãmãligã. Cartea este cel în care Alina Diaconu (n. 1946 la Bu - ce dezvãluie lumea miraculoasã a circului a pri - cureºti) se sta bileºte cu pãrinþii în Argen tina, mit Premiul oraºului ºi al cantonului Zürich, românii auzind de ea doar în anii ‘90, când îi Premiul de artã al oraºului Berlin ºi Premiul apar la Editura Univers din Bucureºti, douã Chamisso. romane autobiografice. Este vorba despre Bunã 1966 este anul de graþie în care venea pe seara domnule Profesor ºi Pen ul tima cãlãtorie, lume, la Bucureºti, Ana-Maria Bamberger, ale acesta din urmã fiind premiat, în 1989, în Ar - cãrei piese se joacã pe scenele bucureºtene. Este gen tina, cu Premiul Meridianul de Argint. vorba despre Noiembrie, Peºte cu mazãre ºi În 1958 se nãºtea la Bucureºti, Anamaria Portretul Doamnei T., toate bucurându-se de Beligan, fiica maestrului Radu Beligan, care a distribuþii excepþionale în care este inclusã Olga mãrturisit, într-un interviu: „Am certitudinea cã, Tudorache, actriþa românã preferatã autoarei. dacã aº fi rãmas în România, nu aº fi scris Cunoscutã în România în aceastã ipostazã, au- literaturã”1. Stabilitã în Aus tralia din 1982, scri- toarea nãscutã în Bucureºti în 12 noiembrie i toarea de origine românã îºi motiveazã ple - 1966 ºi stabilitã în Germania, este apreciatã în Ã þara de adopþie ca medic, deþinând ºi un Doctorat

N carea, în acelaºi interviu, cu sinceritate ºi

Â dez involturã: „Am vrut sã-mi dovedesc mie obþinut acolo în 1992.

M însãmi cã e ceva de capul meu, cã pot trãi ºi Interpretele lirice Viorica Cortez ºi Ma-

O altfel decât o remorcã a unui pãrinte celebru.”2 rina Krilovici pãrãsesc România în 1971, de - R Legatã de mândria acestui nume, iatã motivul venind astfel mult mai cunoscute pe întreg ma- A I pentru care nu ºi-a ales un pseudonim, încercând pamondul. E sã pãstreze celebritatea acestui nume atât de În 1972 se stabileºte la Paris Ioana An- M

E cunoscut în þara natalã: „Sunt foarte mândrã de dreescu. Dacã pânã la plecarea din România F numele nostru, de fam ilia din care fac parte. numele sãu nu ieºise din anonimat, întrucât dupã Într-o þarã normalã, un actor... de talia tatãlui terminarea Facultãþii de Litere (1958) fusese Ã

N meu ar avea cel puþin un castel sau douã... în angajatã redac tor la Editura pentru Literaturã

Â România, el nu are decât acest nume. Acesta e din Bucureºti, dupã stabilirea în capitala Franþei M castelul pe care ni-l lasã nouã moºtenire. Iar devine cunoscutã ca antropolog ºi scriitoare. O 3

R fetele mele ºi cu mine ne simþim bine acolo.” Momentele esenþiale ale destinului sãu parizian

I Anul 1960 este anul în care se stabilea la au fost: studiile de Antropologie la Sorbona L

I Paris Dorina V. Ienciu. De numele sãu se leagã efectuate între 1974-1976 ºi între 1976-1980

M unul dintre primele romane SF mai elabo rate din studii de specializare la École des Hautes Études A

F literatura românã. Este vorba despre Cata clis- en Sci ences Sociales. În 1980 obþine Doctoratul mul anului 2000, publicat în 1933, când au - în antropologie cu o tezã despre vrãjitoria în toarea ajunsese la o anume maturitate artisticã, secolul XX ºi despre practicile ei în Valahia. numele sãu fiind deja cunoscut în presa literarã Din 1981 este membrã în comitetul de redacþie româneascã graþie poeziilor publicate. Nãscutã al revistei Cahiers de littérature orale. la 14 au gust 1887 în comuna Bratca, jud. Bihor, Dupã ce se fãcuse cunoscutã în mediul Victo ria Borza, pe numele sãu real, a murit în 2 literar românesc prin poeziile sale, Gabriela februarie 1979 în Franþa. În perioada de 19 ani în Melinescu se sta bileºte în 1975, în Suedia, unde care a trãit în Franþa a publicat mult în presa va continua sã scrie ºi sã picteze. Se pare cã unul

1 Luceafãrul nr.19/2003 2 Idem. 3 Ibi dem. SEPTEMBRIE 2012 49 dintre secretele ei de scriitoare este acest crez: nografie a actorului Jean Gabin. I-au fost pre - „Rolul unui scriitor, dupã mine, este tocmai sã miate în afara României volumele: Com rade violeze limba, s-o împrospãteze, s-o facã sã vi- Dra cula ºi Homo Spiri tus. Jour ney of Our breze, pentru cã limba poate stagna cu tot felul Magic, ambele apãrute la Washing ton D.C. în de stereotipuri verbale. Aveam tot felul de idei 1988 ºi premiate în acelaºi an de cãtre Ac ade m ia pentru lingvisticã, iubindu-l ºi citind mereu Dic - Româno-Americanã de Arte ºi ºtiinþe din SUA. þionarul Etimologic al lui Lazãr ªãineanu. El era În 1992 este premiatã, în Canada, Radiografii pus la index, aºa cã nu era periculos sã-l citez… pentru iubire, ro man zguduitor despre drama Sigur cã am inventat multe. Era, totuºi, ev i dent. exilului. Ne teroriza pur ºi simplu, c-o sã rãmânem, c-o sã Oana Orlea s-a stabilit la Paris, în 1980, repetãm, lucruri din astea nu trebuiau spuse, unde s-a fãcut repede remarcatã datoritã faptului eram încã tineri, totuºi.”1 Nume puþin cunoscut cã e o foarte bunã vorbitoare de limbã francezã în România, unde probabil numai cei interesaþi folositã ºi în scris. Nepoatã a lui George Enescu de fenomenul diasporei române au observat ºi nãscutã în ilustra familie a Cantacuzinilor, a desenele sale în cãrþile lui Vintilã Ivãnceanu ºi cunoscut toate ororile comunismului pe care Dumitru Þepeneag, Rodica Prato s-a stabilit, le-a descris în cãrþile sale. împreunã cu soþul sãu, în 1975, la New York. Cu Poeta Linda Maria Baros ºi balerina Alina o pregãtire temeinicã în Franþa (a fãcut studii de Cojocaru s-au nãscut în Bucureºti în 1981. Arhitecturã la Versailles) þarã a cãrei cetãþenie a Linda Maria Baros a debutat la 7 ani în þara obþinut-o, asemeni tatãlui sãu, Rodica Prato s-a natalã ºi este prezentã cu poeme în peste 30 de remarcat repede în þara de adopþie prin cola - antologii. I s-au oferit urmãtoarele premii borãri la The New York Times, Vanity Fair ºi naþionale ºi internaþionale: Premiul naþional Na tional Geo graphic. În 2011, la cererea Casei „Ion Minulescu”, România, 2008 Premiul Albe, ºi-a adus aportul la realizarea unui ghid al „Guillaume Apollinaire” - pentru volumul La Asociaþiei Istorice a Casei Albe. Mai son en lames de rasoir, Cheyne Éditeur, În 1976 Nadia Comãneci, obþinea, la Jo - Franþa, 2007, Premiul pentru Vocaþie Po eti ca – Ã N

curile Olimpice de Varã din Montréal (regiunea Le Livre de signes et d’ombres, Cheyne Éditeur, Â

Quebec) nota 10. Succesul acelei femei în de- Franþa, 2004, Premiul pentru traducere al Aca - M venire m-a fascinat, impresionându-mã ºi faptul demiei Internaþionale Mihai Eminescu, Rom â - O R cã era româncã, þarã despre care nu se ºtiau prea nia, 2002, Premiul pentru traducere Les Plumes A multe lucruri pe meleagurile îndepãrtate ale Ca- de l’Axe, Franþa 2001, Premiul de poezie în I nadei. Care au fost cãile pe care le-a strãbãtut cadrul festivalului Le Printemps des PoPtes, E M

pentru a ajunge la performanþele cunoscute pe Fran þa 2001. Cunoscuta poetã, stabilitã în Franþa E întreg mapamondul pot fi descoperite în cartea în anii adolescenþei, a urmat cursurile Univer - F de memorii Scrisori cãtre o tânãrã gimnastã, sitãþii Paris IV - Sorbonne, secþia literaturã mo- publicatã în România, la Editura Humanitas din dernã ºi apoi un master în acelaºi domeniu în Ã N

Bucureºti, în 2004. Iatã o mãrturie în acest sens: care a obþinut un Doctorat SUMMA CUM Â

„Viaþa mea este mult mai complexã decât o LAUDAE la aceeaºi prestigioasã Universitate. M O

simplã listã de eºecuri ºi împliniri... Când eram Numele sãu este legat nu doar de poezie, ci ºi de R

copil, obiºnuiam sã strâng din dinþi în alte activitãþi care promoveazã literatura de bu- A I L momentele de supãrare, furie sau frustrare. Re- nã calitate. Amintesc în acest sens cã este fon- I

fuzam sã le dau oamenilor satisfacþia de a mã datoare ºi directoare a revistei literare VER- M A

vedea plângând. L-am auzit odatã pe fostul meu SUs/m, cã este iniþiatoare ºi coorganizatoare a F antrenor Bela Karoly spunând cã sunt singura festivalului Primãvara poeþilor / Le Printemps tânãrã gimnastã pe care n-a putut sã o învingã”2. des PoPtes în România, începând din 2005. În acel an Vera Cãlin, cunoscutã prin Festivalul s-a extins în Republica Moldova în volumele de criticã literarã, s-a stabilit în SUA 2006 ºi Aus tra lia în 2007. Festivalul se des - unde a excelat în acelaºi domeniu. Silvia Cinca, fãºoarã concomitent în 55 de oraºe din Ro - stabilitã tot în SUA în anul urmãtor s-a bucurat mânia. Alina Cojocaru este balerina care, la 9 de succes literar ºi în þara de adopþie, dupã ce ani, a fost admisã la Kiev Ballet School, mom ent numele sãu fusese cunoscut în România graþie care i-a deschis mari perspec tive în cariera pre - frumoaselor pagini literare ºi o splendidã mo- sãratã cu numeroase premii precum: 1997 Me-

1 România literara nr.15/2009 2 Comãneci, Nadia. Scrisori cãtre o tânãrã gimnastã, Bucureºti: Humanitas, 2004, pag.15 50 SEPTEMBRIE 2012

dalia de Aur Prix de Lausanne, 1997, Medalia monografia despre Miliþa Pãtraºcu. În acelaºi de Aur la Concursul Internaþional de dans de la an, Carmen Francesca Banciu pleacã în Ger- Nagoya, în 2002 a fost decoratã de preºedintele mania, dupã ce în 1985 i se oferise Premiul României, în 2004 a primit Premiul Nijinski ºi internaþional pentru prozã scurtã al oraºului Prix Benois de la danse iar în mai 2012 a fost Arnsberg, mom ent din care i se interzice sã distinsã la Moscova, cu titlul de cea mai bunã publice în România. Stabilitã la Berlin, devine balerinã pentru rolul Julie din Liliom, spectacol colaboratoare la di verse posturi de radio ºi predã ce a avut premiera în decembrie 2011, pe scena cursuri de scriere creativã. Din 1996 începe sã Baletului din Ham burg. scrie di rect în limba germanã. Iatã câteva ecouri În 1984, cunoscuta specialistã în limba din presa germanã: „Fuga de tata este prima por tughezã Roxana Eminescu ia decizia sã carte pe care Carmen Francesca Banciu o scrie pãrãseascã România cu destinaþia Paris. În 1979 di rect în limba germanã. Forma poeticã devine ºi-a dat Doctoratul la Bucureºti cu o tezã despre expresia convingerilor politice ale autoarei: ne- Fernando Pessoa ºi în 1980 a obþinut Premiul voia individului de a-ºi putea controla propria sa Uniunii Scriitorilor pentru traduceri. Scriitoarea viaþã. O carte extraordinarã, politicã ºi totodatã Anca Pedvis ia drumul pribegiei spre SUA în poeticã. O carte importantã.” (Tanja Langer, acelaºi an. Prezentatã favorabil la debutul sãu Die Welt). „În cartea ei Ein Land voller Helden din revista Contemporanul de cãtre Geo Du - autoarea analizeazã, în oglinda satirei, Revo - mitrescu, s-a fãcut cunoscutã în mediul inte - luþia Românã. Protagonistul este un bãrbat care lectual românec nu doar prin creaþia literarã, ci nu a participat la revoluþie, dar care acum s-a ºi ca artist plastic. Fiica lui Dumitru Stãniloae, hotãrât sã-ºi interogheze concetãþenii, folosind Lidia, cunoscutã cercetãtoare în domeniul fi- metode asemãnãtoare fostei Securitãþi, în scopul zicii nucleare, pãrãseºte ºi ea spaþiul na tal cu de a obþine o imagine proprie acelor eve ni men- destinaþia Grecia ºi apoi Germania, afirm ân- te. Toþi cei care au ratat participarea la Revoluþie du-se în spaþiul cultural din România ºi Ger- ºi-au dorit mai târziu sã inventeze propria lor Ã mania prin poezii religioase, printr-un volum de revoluþie.”1 (Verena Mayer). N

Â dialoguri cu tatãl sãu ºi prin cartea mem oria - Cunoscuta actriþã francezã de origine ro -

M listicã Memoriile unui fugar. Scrisul, ca pentru mânã, Elvira Popesco moare în 1993 la Paris,

O mulþi exponenþi ai diasporei, a fost pentru ea o iar Iulia Carâp moare în 1998 în Brazilia unde, R supapã de supravieþuire, având un drum paralel în paralel cu profesia de medic, a militat mult A

I în viaþa sa cu cariera de cadru universitar la pentru recunoaºterea României pe plan mondial. E Universitatea din Freiburg, în dom eniul fizicii. În 1995 Smaranda Bãdiliþã se sta bileºte M Poetele Nina Cassian ºi Alexandra

E în Franþa, împreunã cu soþul sãu Cristian. Este

F Târziu se stabilesc în SUA în 1985 ºi respectiv cunoscutã atât în mediul cultural francez cât ºi 1986. Anul 1985 este cel în care scenografa în cel românesc, mai ales datoritã unor bune Ã Angela Cãlin-Balogh s-a stabilit în SUA, dupã traduceri din literatura religioasã. N

Â ce se afirmase în România prin costumele rea - În 2000 Felicia Mihali se sta bileºte în

M lizate pentru filmele Adela, Dreptate în lanþuri, Canada, dupã ce în România se remarcase re- O Moara lui Cãlifar. Dupã 2 ani, Ileana Meºter pede prin trei romane: Þara Brânzei, Mica Isto - R

A pãrãsea Baia Mare pentru a se stabili în rie ºi Eu, Luca ºi chinezul pe care le-a publicat la I

L Montréal, unde s-a remarcat repede în mediul editura Image. Dupã stabilirea în Canada a re- I

M cultural prin câteva expoziþii de icoane pe sticlã. publicat în limba francezã, în 2004, Luc, le chi-

A În 2011 îºi lanseazã în câteva localitãþi din nois et moi iar pe urmã a publicat noile romane: F România ºi în Montréal o frumoasã carte de La reine et le soldat în 2005, iar în 2008 au poezii Icoane pe sticlã ce a marcat debutul edi - apãrut Swett Swett China ºi Dina toate la XYZ to rial al autoarei, la 70 de ani. Dupã o re mar- Editeur. În 2009 publicã Con fes sion pour un cabilã carierã de actriþã ºi poetã în þara natalã, în ordinateur ºi în 2011 L’enlPvement de Sabina, 1989 Ioana Crãciunescu pãrãseºte România cu la aceeaºi prestigioasã editurã din Montréal. desti naþia Paris, unde este la fel de cunoscutã în Anul 2012 a fost cel al debutului sãu în limba aceleaºi domenii. englezã prin publicarea romanului The Darling În 1991, Maia Cristea-Vieru se sta bileºte of Kandahar la Editura Linda Leith Pub lishing, în Can ada, deºi îºi fãcuse un renume bun în Montréal. Între 2003 ºi 2009 a condus revista lumea intelectualã româneascã, mai ales prin culturalã on-line Terra Nova Mag azine .

1 http://www.observatorcultural.ro/Carmen-Francesca-Banciu-la-Bucuresti*articleID_2920-ar ti cles_de tails.html SEPTEMBRIE 2012 51

În 2004 balerinei Cora Benador i se oferã alte colþuri ale lumii, precum Argen tina ºi Peru, Ordinul Naþional „Steaua României” în grad de Flavia Cosma a revenit la Baia Mare în 16 sep- cavaler. Cine este ea? Rãspunsul îl gãsim în tembrie 2011 pentru a-ºi lansa romanul cu va- România literarã nr.3/2010: „…în Bucureºti lenþe autobiografice Focul ce ne arde ºi douã m-am nãscut, am petrecut cei mai frumoºi ani ai vol ume de versuri: Cartierul latin ºi Pe cãi de vieþii mele, am fãcut carierã ca balerinã la Opera nimeni ºtiute. Este de formaþie inginerã ºi a din Bucureºti… Limba mea este româna, limba profesat aceastã meserie, lucrând în Radiodifu - tatãlui meu, scriitorul Ury Benador”.1 Este ziunea românã ºi în Televiziunea din Toronto. stabilitã din 1972 în Is rael, cu soþul sãu, pictorul Este organizatoarea Festivalului Internaþional al Gheorghe Freiburg, ambii fãcând eforturi de a Scriitorilor ºi Artiºtilor „Palabra en el mundo” face auzit numele României. ce are loc la Val-David, provincia Quebec, cu Între 2007-2011 câteva întâlniri de neuitat sprijinul câtorva organizaþii publice canadiene. cu prezenþe fem i nine ale diasporei române au Vorbeºte ºi scrie în patru lim bi: românã, fran- avut loc ºi la Biblioteca Judeþeanã „Petre Dulfu” cezã, englezã ºi spaniolã. din Baia Mare. Ele au avut loc în: iunie 2007 cu În 30 mai 2011 Mia Pãdurean a prezentat Sanda Golopenþia-Eretescu care a lansat car - ediþia a doua revãzutã ºi adãugitã a monografiei tea tatãlui sãu, sociologul Anton Golopenþia Ro - dedicatã lui Gheorghe Dinicã. Dacã Mia mânii de la est de Bug. Este stabilitã, împreunã Pãdurean a venit din înde pãrtata Ottawa pentru cu soþul sãu Constantin Eretescu, din 1980, în prima datã în Baia Mare, prietena devotatã a SUA unde ºi-au continuat preocupãrile avute în acestui oraº, Teresia B. Tãtaru a revenit aici, în România, pe tãrâm lingvistic ºi antropologic. În 25 august 2011, cu aceeaºi dragoste pe care ne-a acelaºi an, la 27 noiembrie, scriitoarea ca na- arãtat-o an de an, din 1990 încoace. Stabilitã în dianã de origine românã Flavia Cosma îºi lan- 1976 în Germania, ºi-a lan sat volumul de prozã La seazã douã volum e de poezii: Cântece la Marea vânãtoare de oameni care evocã nu doar vre- Egee ºi Neant binevoitor. Scriitoare prolificã ºi murile în care comunismul era domi nant, ci ºi cunoscutã nu doar în România ºi Canada, ci ºi în aspecte sociale ale Bãii Mari. Ã N Â M O R

A I E M E F Ã N Â M O R

A I L I M A F

Fete din Mehedinþi ºi Þara Oaºului, în Ernest Bernea, România - simplitatea pier dutã : fotografii doc ument , Bucureºti, Editura Vre mea, 2008.

1 România literarã, nr.3/2010 52 SEPTEMBRIE 2012

Femeia basarabeanã sau Vocaþia înnãscutã a libertãþii

Femeia basarabeanã...Femeia basarabeanã... Necunoscutã în trecut, neînþeleasã nici astãzi, Învãluitã într-o tainã ademenitoare a vremii. Dorul ei întristat, pãstrat de la asuprirea pãgânã... Modestia ei nobilã, moºtenitã din ermitajul ori ental... Sufletul ei înãlþãtor, plin de tãrie ºi jertfã, creat printre lipsurile unei vieþi pitoreºti ºi patriarhale, totuºi, din satele Basarabiei, printre acele datine ºi obiceiuri, de care numai ea îºi mai dã seama. (Gheorghe Bezviconi)

Iurie COLESNIC Chiºinãu

emeia ºi locul ei în societate este o anul 1940, când U.R.S.S. a ocupat Basarabia.

Ã temã larg discutatã de istorici ºi so- Aceste perioade sunt interesante ºi au multi ple

N ciologi. Viitorul civilizaþiei este le - puncte de tangenþã. Â gat direct de felul ºi mãsura în care aceastã fiinþã Roxandra Sturdza (1786-1844) este una

M F gingaºã, frumoasã, cuvioasã ºi orgolioasã îºi va dintre cele mai strãlucite femei ale epocii. În - O

R asuma niºte funcþii care pe parcursul secolelor îi temeind în 1829 la Odesa Societatea de bi ne-

A erau inaccesibile. facere a femeilor, contesa Roxandra Edling I

E Schimbarea accentului de pe rolul de gos - (Sturdza) devine una dintre diriguitoarele miºcãrii

M podinã, casnicã cu cerc limitat de preocupãri, feministe din sudul Rusiei, ev i dent cã exemplul E soþie, pãstrãtoare de tradiþii, ocrotitoare a fo- ei era edificator ºi pentru femeile din Basarabia. F cului din vatrã pe cel al femeii cu un larg spectru

Ã de preocupãri ºtiinþifice, sociale, politice de

N prim rang necesitã o evaluare a procesului evo- Â luþional. O judicioasã comparare a activismului M

O social al femeii în trecut ºi în prezent. R

Istoria ne demonstreazã cu prisosinþã fap- A

I tul cã îndepãrtarea forþatã a femeii de la viaþa L I socialã a fost o eroare. În Rusia þaristã, femeia M lipsitã de majoritatea drepturilor civile a cãutat A

F cu insistenþã sã-ºi obþinã drepturi sociale. Im - plicit, în acest proces de emancipare au fost angajate femeile din Basarabia. ªi dacã la început rolul lor se limita doar la acþiuni de caritate, culturale, odatã cu declanºarea miºcãrilor re - voluþionare de transformare a societãþii femeile Roxandra Sturdza (1786-1844) tot mai in sis tent au început sã punã problema Miºcarea feministã basarabeanã dupã egalitãþii în drepturi. 1918 a avut o evoluþie interesantã, pornind de la În Basarabia acest proces a cunoscut trei Liga femeilor basarabene, fondatã în iunie 1917 etape distincte. Hotarul dintre primele douã de un comitet compus din: E. Alistar - pre- fiind demarcat cronologic de anul 1918, când ºedinte, E. Zaharova-Djionat - vice-preºedinte, Basarabia s-a desprins de la imperiul þarist ºi s-a N. Tu dor - secretarã, O. Þurcan, E. Isanos, N. unit cu România. A treia perioadã începând cu Derevici, A. Budacova º.a. SEPTEMBRIE 2012 53

veneau tuturor membrilor. În 1931 organizaþia condusã de Eleonora Muntean s-a scindat ºi un grup majoritar, condus de E. Djionat ºi E. Luzghin, au hotãrât sã reînvie Liga femeilor basarabene. Destul de repede au reuºit sã creeze filiale în teritoriu, lucrând din plin. Reforma ad- ministrativã din 1927 a permis femeilor din Ro- mânia sã participe la lupta politicã la nivel local ºi aceasta explicã activismul social al femeilor. La 18-19 iunie 1933 ºi-a þinut lucrãrile primul Congres al femeilor basarabene cu in- vitaþi din toatã þara. Congresul a fost prezidat de E. Djionat. De reþinut faptul cã în preajma con- gresului femeile au tipãrit gazeta Miºcarea fe - ministã, dar apariþia ei a fost de scurtã duratã din cauza greutãþilor financiare. În 1933 Liga femeilor Elena Alistar basarabene participã la congresul Federaþiei Uni - unii femeilor române din toatã România. Dupã aceasta organizaþiile fem i nine au în- La 28 iunie 1940 miºcarea feministã din ceput sã rãsarã ca ciupercile dupã ploaie. La 19 Basarabia s-a scindat în douã. Femeile refugiate noiembrie 1919 se organizeazã la Chiºinãu fi - în România s-au încadrat în munca de repar - liala Reuniunii femeilor române, preºedinte tizare a persoanelor refugiate. În timpul rãz- Eleonora Halippa. Iulia Siminel creeazã filiala boiului miºcãrile feministe au fost orien tate spre Societãþii ortodoxe a femeilor române. În 1926 activitãþile de caritate. Cele care au rãmas în Iulia Dicescu convoacã un Consiliul naþional al Basarabia au obþinut peste noapte drepturi egale femeilor din Basarabia. În 1927 Elena Alistar cu ale bãrbaþilor ºi de miºcarea feministã nu mai Ã creeazã filiala Grupãrii femeilor române. avea nimeni nevoie. Femeile sovietice, implicit N Cronologia acestei miºcãri impresio neazã. cele din Basarabia, aveau acces liber la învã - Â În luna noiembrie 1928, Elena Djionat þãturã, la posturi de conducere ºi toate pro gra - M O convoacã la Chiºinãu o mare adunare, care fon- R mele de odinioarã de emancipare îºi pierduserã deazã Organizaþia femeilor basarabene ºi care actualitatea. Doar cã promovarea femeilor în A I are în frunte un comitet de personalitãþi de primã posturi de conducere se fãcea dupã o anumitã E mãrime: E. Djionat - preºedinte, E. Luzghin- schemã, aprobatã de organizaþiile de partid de M E

Cruºevan ºi P. Ivleva vice-preºedinþi, D. Bo- diferite niveluri, ºi multe femei capabile nu erau F descu - secretarã. A doua preºedinte a orga- promovate fie din cauza biografiei neproletare,

nizaþiei a fost E. Luzghin, iar dupã ea orga - fie din cauza cã la nivelul supe rior de conducere Ã nizaþia a fost condusã de Eleonora Schoepf- era obiºnuit sã fie mai mult bãrbaþi. În colec- N Mun tean. tivele de muncã au fost create sfaturi ale fe- Â M

Cum era ºi firesc pentru organizaþiile de meilor, iar delegatele lor au creat Sfatul Repub - O R tip obºtesc, în interiorul lor adesea se confruntau lican al Femeilor. A diverse opinii, orientãri strategice, care nu con- Dupã 1990, când vechile scheme au fost I L anulate, femeile din Moldova dintre Prut ºi Nistru I s-au pomenit în situaþia cã în unele domenii M A

trebuie sã-ºi reia lupta pentru drepturile lor de F acolo, de unde au lãsat-o, adicã de la nivelul anului 1940. Femeia în politica Basarabiei a fost pre- zentã mai mult în planul secund, adicã în planul ajutorãrii miºcãrii care era dirijatã de lideri bãr- baþi. Aºa, în deceniul patru al sec. XIX, s-a fãcut cunoscutã prin acþiunile sale îndrãzneþe de haiducie, Ustina Lito, prietena lui Tobultoc. În anii ‘80 ai sec. XIX se înteþeºte miºcarea narod- nicistã ºi se înfiripã cercuri ºi în Basarabia. Chiºinãuencele Culiabko, Patrueva, Saburova Elena Djionat º.a. au fost membre ale unui asemenea cerc. Iar 54 SEPTEMBRIE 2012

la începutul sec. XX, odatã cu rãspândirea idei- Femeia în învãþãmânt lor marxiste, Antonina Globa (1880-1961) ºi Evi dent, emanciparea femeii basarabene unul dintre primii marxiºti basarabeni, V. putea fi realizatã eficient pe douã cãi principale: Broascã, au tradus în limba rusã Manifestul Par- învãþãmânt ºi prin activitãþi umanitare ºi cul - tidului Comunist. La tipografia Iscra din Chi- turale. De aceea, deschiderea ºcolilor pentru ºinãu a lucrat Galina Corsunskaia, judecatã de fete a devenit o sarcinã primordialã. trei ori la ocnã ºi eliberatã de revoluþia din fe- Primul pension pentru fete a fost deschis bruarie, 1917. O participantã activã la rãzboiul la Chiºinãu de cãtre d-na Mayait din Odesa, încã civil, în cadrul Armatei Roºii, a fost Eugenia pe timpul aflãrii lui A. Puºkin în Basarabia. La Carabajac (1881-1940), lucrãtor pol i tic în Odesa, ea avea un aºezãmânt de învãþãmânt simi lar. Divizia basarabeanã 45, ea a prezidat Congresul Nu se ºtie precis data când s-a închis acest pen- I al sovietelor din jud. Tiraspol. Primele douã sion, dar o listã a absolventelor impresioneazã nume, care au pãtruns în prim planul arenei prin faptul cã înglobeazã nume de mare pondere politice, au fost ale Nadejdei Grinfeld, secretarã pentru istoria Basarabiei: surorile Manuc-Bei, a primului parlament basarabean Sfatul Þãrii, ºi Eliza Balasachi, Roxandra ºi Ana Iamandi, Eu - al Elenei Alistar, deputat din partea femeilor frosenia ºi Elena Canano, Smaranda Dinu Russo, basarabene. Nadejda Grinfeld a dispãrut fãrã Ecaterina Buzâchi, Eliza Einfeld, Ecaterina urmã în ianuarie, 1918, când a fost expulzatã Negri, Pulheria Rosetti, Elena Racoviþã, Eca - peste Nistru, iar Elena Alistar a fost femeia, care terina Alexandri, Smaranda ªeinovici, Maria Buzne, Elena ºi Pulheria Donici, Safta Ban tâº, Pulheria Ziloti, Ecaterina Sa tovski º.a. În dãrile de seamã pentru anul 1835 figura numai un singur pen - sion pentru fete ºi aparþinea dnei Ã Ana ªafarevskaia. Peste un an, în N

Â 1841, îºi deschide uºile pensionul

M vãduvei Tereza Faury, în 1843 - al

O domniºoarei Jeannot, iar în 1851 R

pensionul Balain de Ballu ºi cel al A

I surorilor Vera ºi Liuba Kozlov. E ªcoala Eparhialã de Fete a fost des- M chisã în 1864, ºi directoare a acestei E

F ºcoli a fost numitã Anastasia Rizo, Comitetul Ligii femeilor basarabene în 1933: care a ocupat acest post pânã în Ã 1877. În acelaºi an, 1864 la 8 mar -

N E. Djionat, O. Siniþâna, S. Annencova, D. Bodescu , V. Revent,

Â E. D. Djionat, N. Siþinski, P. Ievleva tie, a fost deschisã ªcoala de Fete cu

M drepturi de gimnaziu. Organi za toa -

O rea acestei ºcoli a fost domniºoara

R nu numai cã a susþinut unirea Basarabiei cu Liuba Beliugova. Din 1871 zemstva Basarabiei A

I România, dar a ºtiut sã înfiripeze o miºcare

L a luat aceastã ºcoalã sub ocrotirea sa. Condu - I feministã serioasã, devenind ºi directoarea cãtorii zemstvei sperau cã prin intermediul a- M ªcolii Eparhiale din Chiºinãu. A cestei ºcoli vor aduce o emancipare a populaþiei

F Lider al miºcãrii feministe din Ereþ, Israel a fost profesoara Ada Maimon (Fiºman) (1893, fem i nine din Basarabia, iar absolventele, ajun- s. Mãrculeºti, jud. Bãlþi - 1973, Israel). A emi - gând pedagogi, medici, vor obþine dreptul la grat în Palestina în 1912. Membrã a Consiliului munca intelectualã ºi-ºi vor aduce aportul la General al Organizaþiei Sioniste Mondiale. De- culturalizarea ºi civilizarea populaþiei. putatã în Knesset, legislaturile I ºi II. Fondator ºi Iulia Gheiking, Maria Fidler, Principesa secretar al Consiliului Femeilor Muncitoare, Dadiani nu epuizeazã lista doamnelor care ºi-au mem brã a Comitetului Executiv al Organizaþiei sacrificat averea ºi energia pentru prosperarea Mondiale Sioniste a Femeilor. A publicat: învãþãmântului basarabean, ºi rezultatele nu Miº carea feministã în Ereþ, Is rael, 1929 (în s-au lãsat aºteptate. Aºa cum va rãmâne un ca- ivrit); Femeia-pionier în Ereþ, Is rael, 1930 (în pitol aparte în Istoria învãþãmântului din Ba- ivrit); 50 de ani ai miºcãrii muncitoreºti fe - sarabia aportul distinselor profesoare: Florica ministe, 1904-1954, 1955 (în ivrit). Niþã, directoarea ªcolii Normale, Ana Negres cu , SEPTEMBRIE 2012 55 directoarea Liceului Regina Maria, Elena În lumea teatrului, o primã încercare de a Vasilescu º.a. Din aceste ºcoli au ieºit perso - organiza o trupã teatralã a întreprins în anii nalitãþi deosebite: prima femeie aviatoare ba - 1907-1908 actorul ºi scriitorul Gheorghe V. sarabeanã Nadejda Russo, primele femei in- Madan, care venise din România, unde debutase giner Maria Dron ºi Elena Trohin, prima fem eie ca scriitor ºi se afirmase ca actor la Teatrul medic Maria Baltaga, ºi toatã elita femininã a Naþional din Bucureºti. Printre actriþele debu - Basarabiei º.a. tante de atunci se aflau surorile Dicescu - Femeia în cultura ºi arta basarabeanã Anastasia, Iulia ºi Natalia. Dupã unirea Basa - Miºcarea feministã din Basarabia este de rabiei cu România, Anastasia Dicescu a fondat neconceput fãrã opera de binefacere în dom e - la Chiºinãu un con ser va tor care i-a purtat nu - niul culturii. Edificator în acest sens este e- mele, dând culturii româneºti interpreþi cu re- xemplul Dariei Harjevschi (1862-1934), care a nume mondial. condus timp de peste 40 de ani Biblioteca Mu - Prima balerinã basarabeanã a fost Olga nicipiului Chiºinãu. Cercetãtorul Gheorghe Plãmãdealã. Bezviconi o caracterizeazã elocvent: „Primeºte Arta vocalã din Basarabia a fost re cunos - o sutã de cãrþi ºi lasã o sutã... de mii de volum e” cutã în lume prin vocile de excepþie ale Va - (Din trecutul nostru. - 1934. - nr. 11-12). Dar lentinei Cuza, Mariei Cebotari, care a fost ºi activitatea acestei personalitãþi proeminente nu actriþã de cin ema, Lidia Lipkovski, Elena Bere - se limiteazã numai la cadrul restrâns al bi bli - zovschi, Lidia Babici, Anastasia Dicescu º.a. otecii. Ea este preocupatã de întemeierea So- cietãþii Amatorilor de Artã Dramaticã, a unui Maria Cebotari Teatru Pop ular, a Ceainãriilor populare º.a. Fon - deazã mai multe biblioteci ºi case de lecturã, organizeazã lecturi publice în incinta închisorii din Chiºinãu, pune la cale pe „Ciclodromul” din localitate manifestãri teatrale, carnavale ºi ser - Ã N

bãri cu bãtãi cu flori. Reacþia în lanþ a acestor Â

activitãþi nu întârzie sã se producã. Biblioteca M popularã ºi sala de lecturã a acesteia duc cu O R timpul la formarea unui salon poli tic, în care se A adunau femeile adepte ale cugetãrilor libere. I Inima acestui salon a fost distinsa doamnã Eca - E M

terina Siþinski. Acest salon la începutul seco - E lului era frecventat de marele om poli tic de mai F târziu - Pan Halippa. Cercul îmbinã reuºit dis- cuþiile teoretice, filosofice cu activitãþile prac- Ã Dintre actriþele de cin ema un nume de N tice. Prin intermediul lui a fost creatã o biblio - glorie au adus plaiurilor basarabene Silvia Sid- Â tecã, o ªcoalã duminicalã pentru adulþi, o ney ºi Maria Cebotari. M O

Societate de ajutorare a celor doritori de în- R

Literatura basarabeanã are în patrimoniul

vãþãturã, având sediul în liceul real. A

ei câteva nume de referinþã. În primul rând se cer I L Începând cu una dintre primele artiste pomenite autoarele din prima generaþie a Unirii: I plastice care a fost Lidia Arionescu-Baillayre, Olga Vrabie, Liuba Dimitriu, dupã care urm ea- M A cu studii superioare obþinute la Aca de m ia de zã Elena Malai-Dobroºinschi, Magda Isanos, F Arte Frumoase de la Peters burg, arta plasticã din Elena Vasiliu-Hasnaº, Ana Bulgãre, Ana Luþ - Basarabia a dat nume de referinþã ca: Miliþa Pe- can, Ecaterina Cerchez, Lotis Dolenga, Olga traºcu, nãscutã la Chiºinãu, discipola lui C. Cruºevan º.a. Ultimile trei au publicat lucrãrile Brân cuºi; Nina Iaºcinschi, eleva lui Alexandru lor nu numai în România, ci ºi în Franþa, Ger - Plãmãdealã, cu studii superioare obþinute la mania, Cehia º.a. Un rol deosebit de tra ducã - Bruxelles, la Aca de m ia de Arte Frumoase, ajun- toare a literaturii române în limba francezã ºi sã la finele carierei artistice sculptor la curtea englezã l-a avut Olga Cruºevan, descendentã ducelui de Luxemburg; Elisaveta Ivanovschi, din renumita familie Cruºevan, care a dat Basa- pictoriþã afirmatã în Europa; Claudia Cobizev, rabiei prima femeie avocat - Eugenia Cruºevan, sculptoriþã cu studii în strãinãtate, revenitã în pe renumitul pub li cist Pavel Cruºevan, pe ce - Basarabia ºi afirmatã plenar de acum în perioada lebra conducãtoare a miºcãrii feministe din sovieticã. Basarabia, Elena Cruºevan-Luzghin. 56 SEPTEMBRIE 2012

Femeia ºi caritatea. Ideea de a ajuta sã- tanski, care a deschis Azilul Comunal de Fete, racii este steaua cãlãuzitoare a miºcãrii fem i - instituþie ce a funcþionat pânã în anii ‘40. În niste din Basarabia. Pentru timpurile de foamete acþiunile de binefacere a femeilor sunt atraºi ºi femeile au organizat societatea de ajutorare bãrbaþii. Aºa, Pavel Cruºevan organizeazã So- Spicul de secarã. Iar începând cu anul 1877, pe cietatea de binefacere Besarabeþ ºi un Azil de timpul rãzboiului balcanic, femeile basarabene Fete, dotat cu brutãrie ºi mai multe ateliere, Ioan au fondat un Comitet al Crucii Roºii. Momentul Covalgi (1867-1929), fost ofiþer de husari, fon- culminant al acestui Comitet a constituit-o deazã Azilul pentru femeile în etate. În acelaºi activitatea din timpul primului rãzboi mondial. ºir se înscrie Eufrosenia Viazemski cu azilul Multe femei nobile din Basarabia au acceptat sã construit pe str. Mateevici (actualul bloc cen - lucreze ca surori de caritate fie pe front, fie în tral al Academiei de Muzicã, Teatru ºi Arte spatele lui, ajutând nu numai rãniþilor, dar ºi Plastice). celor de pe front cu mãrfuri produse în atelierele Când scriem despre caritate la sigur tre - lor. O serie întreagã de femei obþin distincþii buie sã pomenim douã distinse personalitãþi, militare pentru aportul deosebit: Sofia ºi Sma- douã femei doc tor care au fost nu numai mari ragda Krupenski, Tatiana Gore, Olga Ghern - profesioniste, dar ºi douã proeminente per so - gross (Bezviconnaia), Elena Butmi de Kaþman, nalitãþi intelectuale: Iulia Kviatkovski ºi Maria Alexandra Pavlenko º.a. Raºcovici. Basarabia le datoreazã lor o nouã Necesitãþile vieþii cotidiene impuneau miº ca- atitudine faþã de femeia doctor ºi o nouã ati- rea feministã din Basarabia sã-ºi concen treze tudine a doctorului faþã de pacient. atenþia la acþiuni con crete, lãsând însã suficient Cele invo cate vin ca o confirmare docu - loc ºi pentru pro pa ganda frumoaselor in tenþii ale mentarã a faptului cã pe aceste meleaguri în Comitetului de binefacere. Condiþiile economice toate timpurile au locuit personalitãþi fem inine precare impuneau imperativul grijei faþã de cele deosebite. ªi doar integrarea miºcãrilor fem i - mai vulnerabile fiinþe omeneºti - copiii ºi bãtrâ- niste deosebite în marile frãmântãri politice vor Ã nii. Crearea de aziluri devenise o modã a zilei. da un echilibru firesc ºi necesar evoluþiei sã- N

Â Pe acest tãrâm s-au distins: Clara Lih- nãtoase a societãþii noastre. M O R

A I E M E F Ã N Â M O R

A I L I M A F

Grupul de fete de la Liceul Eparhial din Chiºinãu, anul 1936. Strãjeria ºi cercetãºia erau douã preocupãri ale tinerilor în perioada dintre cele douã rãzboaie. În aceastã pozã a rãmas eternizat pentru viitor un grup de cercetaºi, fetele de la Liceul Eparhial din Chiºinãu. Prima din dreapta, cea mai înaltã din pozã, e Parascovia Iupcenco, veriºoara lui Victor ºi Sergiu Lunchevici, care dupã rãzboi a locuit la Mensk. Chiºinãu, 8 iunie, 1936. (Iurie Colesnic: VipMagazin, mai 2012 p. 142.). Sursa: http://chisinaul.blogspot.ro/ SEPTEMBRIE 2012 57

Maria Iliuþ - O privighetoare a Munþilor Carpatini

Grigore GHERMAN, Cernãuþi-Bucureºti

n folclorul nostru existã o voce de pri - Maria Iliut vighetoare, coborâtã din pieptul mun- þilor carpatini spre plaiurile cu flori. E o voceÎ inconfundabilã care reprezintã cel mai bine Nor dul folcloric, o voce de nivelul Minei Pâslaru ºi Sofiei Vicoveanca, dar care nu a avut fericitul prilej de a fi cunoscutã în þara care ne aparþine, dar de care am fost rupþi trupeºte ºi spir i tual. E vorba de Maria Iliuþ: o artistã în sensul deplin al cuvântului. O mamã de excepþie, o întruchipare femininã care face parte din categoria de oameni elocvenþi, cu un suflet curat ca mãrgica de rouã sau ca frunza de tei spãlatã de ploaie în primãvarã. Prin ce se explicã a- ceastã acurateþe a sufletului ei? Prin faptul cã a Ã dat ochi pe lume în imediata apropiere a co - N drului eminescian, pentru cã a învãþat de la logul Andrei Tãmazlâcaru, datoritã cãruia ca - Â mun þi când trebuie sã tacã ºi când e nevoie sã se pãtã mai multã încredere în puterile proprii, iar M el descoperã folclorul Bucovinei septentrionale. O

exprime, pentru cã s-a obiºnuit sã treacã prin R Pe parcursul anilor, Maria Iliuþ a cucerit

viaþã verti cal, verticalitatea însemnând o însu- A publicul de pretutindeni ºi a obþinut importante I

ºire de întâietate. E Maria Iliuþ a moºtenit cântecul mai întâi premii, ajungând sã fie un cap de afiº ºi de M de la pãsãri ºi izvoare, micã fiind pãºtea oile în generaþie: Marele premiu al Concursului tele - E „creierul munþilor” din Crasna, o localitatea ºte- vizat „Cântaþi cu noi” (Chiºinãu, 1989) ºi al F fanianã. Frica faþã de lupi o fãcea sã cânte cât era Festivalului Con curs Internaþional de Folclor ziua de mare, crezând astfel cã va speria vie- Pãstoresc „Comâþel” (Târgoviºte, România, 1995), Ã N

þuitoarele hãmesite. A avut o copilãrie o- Premiul Mare al Festivalului-Concurs Inter na - Â biºnuitã, ca ºi fiecare copil de la þarã, pãºind, þional „Cântecele românilor de pretutindeni” (Dro- M însã, cu mai multã isteþime spre lumea cãrþii. beta Turnu-Severin, România, 1995), Pre miul I O R la Concursul repub li can al interpreþilor cânte-

Povestea interpretei continuã fãrã a se opri la A I poale de munte, trecând prin oraºe de culturã ºi cului folcloric „Tamara Ciobanu” (Chiºinãu, L istorie. 1996), la Festivalul Folcloric Naþional „ªezã - I M

Dupã ºcoala de culturã generalã din lo- toarea” (Fãlticeni, Suceava, România, 1992), la A calitatea natalã, viitoarea cântãreaþã s-a înscris Festivalul „Rapsozii Moldovei” din România ºi F la Institutul de Iluminare Culturalã din Cernãuþi, Republica Moldova (Chiºinãu, 1992), la Festi - secþia dans. Din motive temeinice, se transferã valul Repub li can al „Creaþiei Populare” (Chi- la o altã secþie – de instrumente populare (nou ºinãu, 1996), la Concursul soliºtilor cântecului înfiinþatã, pe atunci). Urmeazã ºi Institutul de popu lar „Tezaur” 1996 (Chiºinãu, 1996), la Artã „G. Musicescu” din Chiºinãu, Facultatea Festivalul Folcloric „Trandafir de la Moldova” Dirijat coral, concomitent însã, a fãcut ºi canto. (laºi, România, 1997). Este membru al Uniunii În acest mod, nimereºte într-o altã lume, cu alte Muzicienilor din R. Moldova ºi pre miatã cu Di- prioritãþi ºi, în plus, cu alte gusturi muzicale. ploma de Excelenþã a Ministerului Educaþiei din Intrã în contact cu nume de referinþã în do - R. Moldova, unde de câteva decenii s-a stabilit. meniul muzicii tradiþionale, descoperã ºi se lasã Privighetoarea Munþilor Carpatini a co - descoperitã de un public spe cial, precum este cel laborat cu mai multe ansambluri: „ªtefan Vodã”, de la Chiºinãu. Face cunoºtinþã ºi cu muzi co- „Tãlãncuþa”, „Ciocârlia”, „Veselia”, „Mugurel”, 58 SEPTEMBRIE 2012

cu orchestrele de instrumente populare, „Bu- („Bucovinã, ºi-ai pãþât? Cine-n douã ni te-o suioc moldovenesc”, „Folclor” ºi „Lãutarii”, rupt?”). În gen eral, repertoriul interpretei cu- pãstrându-ºi specificul cântecului de acasã, de la prinde toate genurile lirice din folclorul nostru: Cernãuþi, capitala de altãdatã a Bucovinei. cântece de dor (Supãratâ eºti pãduri/ Cã pcicã Povestea acestei „femei a Moldovei” con- frunza din tine!/ N-ai nici dor, nic dragoste/ De tinuã. Ea ºi-a dedicat viaþa muzicii tradiþionale, ºe-þi cicã frunzele?), cântece de leagãn („Haida, destinul scriindu-i un scenariu neaºteptat. Mo- liuliu, ºi-i dormi,/ Când ti-i trezâ mari-i ºi,/ Mari mentan, cunoscuta interpretã este lector su pe- ca ºi stejariu/ Tari ca ºi paltinu”), cântece de rior la Facultatea de Arte Frumoase din Chi- nuntã (Deschideþi potiþâli/ Ca sî intri druºtile!/ ºinãu, secþia canto pop ular, lãsând în urmã De-þi zâci poftim-poftim/ Mai pe-atâþa noi num ai realizãri frumoase! Este conducãtoarea vinin./ Cã suntem vreo ºapti suti/ Cu jupânu unui cerc folcloric, profesoarã de canto pop ular miri-n frunti”), cântece de cãtãnie („Doamne, ºi al studioului folcloric de la Palatul Naþional al di nalþî sânt munþâi/ Toamna când sâ duc Copiilor din Chiºinãu, lector supe rior la Fa- recruþîi./ Mamili vin sâ-i petreacã/ Ochi-n cultatea de Arte Frumoase, conducãtorul an- lacrimi îºi îneacã”), cântece de petrecere („Eu samblului studenþesc „Crenguþã de iederã” de pe de-acasî m-am pornit, Aici sî nu zâc nimic,/ ªî lângã Casa de Culturã a Universitãþii de Stat din dac-am bãut un chic,/ Nu pot sâ nu zâs ninic”), Moldova. Este autoare a mai multor studii re- cântece de glumã („Cine naiba o vãzut/ levând diferite aspecte ale temei „Costumul na- Iepuri-nhamat la plug,/ Broascâ cu capul legãt,/ þional moldovenesc pentru femei din Basarabia Om cu minte când îi bat?”). Ev i dent, nu se poate la sfârºitul sec. al XlX-lea - începutul sec al fãrã frumoasele bãtute bucovinene, cântece de XX-lea”, publicate în Analele ªtiinþifice ale joc („Ista-i jocu cu priºina/ Ci sî joacî-n Bu- Universitãþii de Stat din Moldova. Deja are o covina./ La noi fetili faloasî,/ Nu stau du - pleiadã de elevi, de care se poate mândri: minica-n casî./ Sã gãtesc, sã duc în sat,/ Pi to- Cristina Pintilei, Sergiu Rotaru, Radu Dolinþã, loacã la jucat”). Iar referitor la doinã... Maria Elena Negruþa, Cezara Elena, Augustina Florea Iliuþ o cântã cu atâta plenitudine sufleteascã, de Ã ºi cele 12 promoþii de absolvenþi ai Facultãþii de te umple de adevãr ºi trãire. N

Â Arte Frumoase a USM, Secþia Folclor. Precum Munþii Carpaþi au piscuri, la fel ºi

M Maria Iliuþ este un artist exem plar în Ba- muzica noastrã tradiþionalã are câteva nume de

O sarabia. Costumul ei, þinuta scenicã, repertoriul referinþã. Maria Iliuþ este un pisc al folclorului R ºi frumuseþea chipului ei de „copcilã de la mun- românesc. E o artistã completã, nu are nici un A

I te”, timbrul vo cal profund liric, o deosebesc de cusur. E o femeie frumoasã, pãrul ei galben ca E celelalte voci, de celelalte mii de voci fem i nine genele fruntea grâului copt ºi ochii ei albaºtri ca M ale muzicii tradiþionale ºi de faimoasele Marii inima izvoarelor îþi aduce în conºtiinþã imaginea E

F ale folclorului românesc. O disting ºi carac terul unei zâne din basmele noastre din Þara Fagilor, ºi sufletul. Dumneaei are un repertoriu variat, dar nu o zânã obiºnuitã, ci una care cântã ºi are o

Ã bogat, impecabil. Ea cântã Bucovina în ju mã- voce ce se prelinge duios, ca mirul, pe sufletul N tãþitã cum n-a cântat-o nimeni, niciodatã omului. Â M O R

A I L I M A F

O micã parte din clasa a IV-a a Liceului Eparhial de Fete Chiºinãu, fotografiatã la 20 mai 1925. Autor Iurie Colesnic, VipMagazin, dec. 2008, p. 168. Sursa: http://chisinaul.blogspot.ro SEPTEMBRIE 2012 59

Un exemplu de rodnicie culturalã: Ionela van Rees-Zota

Liliana MOLDOVAN

xistã femei deosebite care nu pot sã constituit în perioade de timp diferite: Radio R înfloreascã decât în mijlocul lucru - România, Biblioteca Româneascã „Ion Minu - rilor bine realizate ºi al viselor re- lescu” din Nürnberg ºi ziarul românesc Vocea marcabileE duse la îndeplinire. Printre ele o ta, distribuit pe întreg teritoriul Germaniei. re gãsim ºi pe Ionela van Rees-Zota, repre zen - Portretul Ionelei van Rees-Zota ar fi in- tantã a jurnalismului românesc din Germania. complet dacã nu aº aminti cã tânãra jurnalistã Referindu-mã la doamna van Rees-Zota nu pot este o mamã ºi o soþie exemplarã, care îºi face sã nu remarc faptul cã s-a nãscut timp pentru familie, dar ºi pentru sub o stea norocoasã într-o zi de alte activitãþi ºi pasiuni. De pildã, 18 martie 1977. E bine de ºtiut cã interesatã de arta fotograficã, Ionela a urmat cursurile facul tã - Ionela van Rees Zota a inaugurat þilor de drept ºi jurnalism ºi s-a în aceastã primãvarã întâia sa ex - afirmat pe plan literar publicând poziþie de fotografii intitulatã câteva inspirate vol ume de „Frumuseþea în imagini”. La ver- 1 poezie. nisaj au fost prezenþi iubitori ai Drumul spre succes al Io- Ã

artei fotografice, români ºi ger- N nelei van Rees- Zota a fost trasat mani, care au apreciat apetitul ar - Â de timpuriu, din momentul în ca - tistei pentru detaliile din naturã M re a luat decizia de a edita revista referitoare la gâze, fluturi, flori, O R lunarã Aºii Vâlceni ºi publicaþiile peisaje estivale sau romantice a - A Aºii Vâlceni Junior ºi Aºii Vâl - murguri de toamnã. Însã eve ni - I ceni Plus (2004-2008). mentul care i-a marcat existenþa E M

El a continuat în anul 2008, ºi care se aflã printre realizãrile E când s-a stabilit în Germania, la de top ale Ionelei van Rees-Zota F Nürnberg. În momentul de faþã este acordarea de cãtre Fundaþia doamna Zota este, împreunã cu Internaþionalã pentru Culturã, Ã N soþul ei Berthold Staicu, fonda - ªtiinþã ºi Moralã Civicã „Mihai Â toarea ºi directoarea Agenþiei de Eminescu” a Premiului „Femeia M O

Presã „Aºii Români” (www.asii anului 2011 pentru jurnalism”. R

romani.eu). Agenþia de Presã Iatã cã, prin decernarea acestei A I L

„Aºii Români” s-a constituit în importante distincþii, activitatea I

15 ianuarie 2009, la Nürnberg Ionelei van Rees-Zota a primit M

(Germ ania) ca rod al preocu pã - aprecierea pe care o merita. La A rilor Ionelei van Rees-Zota ºi a lui Berthold festivitatea de prem iere din cadrul „Galei Femei F Staicu, de a oferi românilor din di as pora un de Succes 2011”, galã ce a avut loc în 28 martie mijloc de informare rapid, eficient, care sã se la Bucureºti, doamna Zota a declarat: „Acest remarce prin calitatea ºi varietatea ºtirilor fur- premiu îmi aparþine în aceeaºi mãsurã cât ºi nizate, dar ºi prin caracterul imparþial ºi selectiv doamnelor din redacþiile pe care le conduc. Este al informaþiilor ºi evenimentelor publicate. premiul pentru Ionela van Rees-Zota, Liliana Activitatea agenþiei de presã se aflã din Moldovan, Adriana Ciugudean, Ioana Diaconu 2011 sub egida Asociaþiei Româno-Germane ºi Daiana Matieº. Acest premiu mã onoreazã, „DACIA e.v.”. În cadrul acestei asociaþii s-au îmi dã certitudinea cã ceea ce fac este bine, îmi

1 Este autoarea volumelor de poezie: Cu dragoste, din dragoste, pentru dragoste (2000), Din viaþã pur ºi simplu (2002), În nebunia mea de om cu minte (2005), ªi îngerii greºesc (2007), Lãstari de timp (2009). 60 SEPTEMBRIE 2012

Modestã ºi plinã de viaþã, Ionela van Rees-Zota este prin excelenþã o prezenþã activã a diasporei româneºti. Comunitatea româncelor din di as pora a dobândit un plus de valoare prin realizãrile culturale ºi jurnalistice a Ionelei van Rees-Zota, o doamnã a culturii române, care ºi-a þinut promisiunea „de a nu lãsa limba românã sã moarã” ºi a menþinut-o vie, peste graniþele þãrii, în Germania, la Nürnberg unde a creat un Centru Cultural Româno-Ger man, a deschis o bi bli - otecã româneascã, coordoneazã activitatea unei agenþii de presã, realizeazã ºi distribuie un ziar românesc adresat tuturor românilor din Germ a- nia. Valorosul domeniu jurnalistic ºi cultural pe dã forþa sã continui ceea ce am început. Vreau sã care l-a creat rodeºte în fiecare zi prin be ne- dezvolt ceea ce deja existã, sã îmbunãtãþesc ºi, ficiile pe care la aduce presei ºi culturii ro - de ce nu, sã îmi extind activitãþile.”1 mâneºti din Europa ºi din lumea întreagã.

Frumoasei necunoscute

Ã Nicicând nu m-am temut de Frumuseþe, N

Â Dar, iatã, astãzi, tremur îngrozit,

M De parcã cineva m-ar fi-amuþit

O Pe loc ºi nu mai pot sã dau deloc bineþe R

A I E

M Necunoscutei, straniei drumeþe, E

F Pe care eu cândva o am întâlnit În altã viaþã ºi ne-om fi iubit Ã

N Nainte ca abisul sã ne-ngheþe. Â M O R Încetinit-am paºii, muþi, pe pod A I L

I ªi râul, dedesubt, opri firesc,

M Sã vadã cel mai dureros exod: A F Cum trupul ei curat, din os domnesc Trecu pe lângã-al meu înalt, slobod... Am sã mai mor odatã. S-o iubesc!

Pascu BALACI Fatã în costum popu lar, Cluj, E. Bernea, România - simplitatea pierdutã: fotografii doc ument

1 www.asiiromani.com SEPTEMBRIE 2012 61

Campioane ale sportului românesc

Paula RUS

An gel ica Rozeanu, Cea, care în peste 20 de ani de activitate prima campioanã mondialã competiþionalã, a câºtigat 29 de medalii (17 de din istoria sportului românesc aur ºi 12 de argint ºi de bronz) la Campionatele Mondiale, fiind, în acelaºi timp, prima sportivã din România care a obþinut titlul mondial ºi un titlu euro pean (în anul 1958), a fost nevoitã sã plece din þarã în 1960, din cauza problemelor le - gate de originea evreiascã. A emigrat în Is rael ºi, în anii 1960, 1961, 1962, a fost campioanã de tenis de masã a Israelului, dar România a rãmas locul preferat pentru marea campioanã. La 18 martie 2004, Angel ica Rozeanu a primit Ordinul „Meritul Sportiv” clasa I, cu o baretã „în semn de deosebitã apreciere a meritelor avute la consolidarea ºi promovarea le- Ã

gãturilor culturale româno-israeliene, pentru N

contribuþia statornicã la menþinerea în Israel a Â 1 Consideratã una dintre cele mai mari interesului ºi simpatiei pentru România.” S-a M jucãtoare de tenis de masã din istorie, Angel ica stins din viaþã la 22 februarie 2006, la Haifa, Is rael. O R Rozeanu, nãscutã Adelstein, a venit pe lume la A 15 octombrie 1921, la Bucureºti. A jucat tenis Lia Manoliu, I de masã de la vârsta de opt ani, primele partide cea mai longevivã olimpicã menþionatã E M fiind jucate în compania fratelui sãu. Apoi, au ºi în Cartea Recordurilor E început concursurile, obþinând succes dupã suc - F ces. În anul 1950, a concurat cu echipa de tenis a Ã

României la Campionatele Mondiale din Un- N garia, unde a câºtigat o medalie de aur la proba Â de simplu ºi o medalie de aur cu echipa. Astfel, M O

ea a devenit prima campioanã mondialã a Ro- R

mâniei. De altfel, sportiva a obþinut de 17 ori A I L titlul de campioanã mondialã la tenis, o per - I

formanþã unicã în tenisul de masã, figurând, M A

astfel, în Cartea Recordurilor. A fost membrã în F conducerea Swaythling Club, care cuprinde peste 300 de jucãtori ºi cãpitani de echipã care au participat la Campionatele Mondiale. Unica atletã din lume participantã la ºase Angel ica Rozeanu a jucat tenis de masã de ediþii ale Jocurilor Olimpice con secu tive timp performanþã în România ºi în Israel, fiind cam - de 20 de ani, Lia Manoliu s-a nãscut la 25 aprilie pioanã naþionalã a ambelor þãri. Între anii 1950-1956, celebra jucãtoare de tenis de masã a 1932. Cariera sa de excepþie a început la vârsta realizat o performanþã rar întâlnitã în lumea de 15 ani. A jucat tenis, obþinând titlul naþional sportului ºi a câºtigat de ºapte ori consecutiv la echipe, baschet, fiind selectatã în lotul na- campionatul mondial de tenis de masã. þional, ºi volei, câºtigând trei titluri de cam -

1 http://ro.wikipedia.org/wiki/An gel ica_Adelstein-Rozeanu 62 SEPTEMBRIE 2012

onoare al ACNOE (din 1993), membru al Co - mitetului Feminin din forul internaþional de atletism ºi membru al Comisiei de Competiþii din cadrul Asociaþiei Europene de Atletism. La COR a fost vicepreºedinte (1973-1990) ºi pre - ºedinte (1990-1998). Întreaga sa carierã sportivã ºi-a pus-o sub semnul fair-play-ului, motiv pentru care în anul 1974, la Paris, i s-a acordat Trofeul Internaþional „Fair-Play”. I-au mai fost decernate ºi alte dis- tincþii internaþionale: Ordinul Olimpic „Colanul de Bronz” (1975), Trofeul CIO „Femeia în Sport” (1990) ºi Trofeul Centenarului CIO (1994). Lia Manoliu a încetat din viaþã la 9 ianuarie 1998 ºi a fost înmormântatã la Cimitirul Bellu din Bucureºti. În semn de omagiu, Sta - dionul Naþional din Bucureºti îi poartã numele. Nadia Comãneci, prima gimnastã care a primit nota zece într-un con curs olimpic de gimnasticã pioanã a þãrii. La 16 ani, a început sã practice atletismul, specializându-se în aruncarea discului, ceea ce i-a adus rezultate excelente pânã la vârsta de 40 de ani.

Ã Activitatea sportivã a început-o la Clubul

N Atletic ºi a continuat-o la ªtiinþa ºi Metalul Â Bucureºti. De asemenea, a absolvit cursurile M Facultãþii de Energeticã din cadrul Institutului O

R Politehnic Bucureºti.

A A obþinut 12 titluri naþionale ºi ºapte bal- I

E canice. Cele mai mari realizãri ale sale au fost

M cele ºase participãri con secu tive la Jocurile E Olim pice: de la Olimpiada de la Helsinki (1952) F pânã la Olimpiada de la München (1972), de -

Ã þinând un re cord de longevitate olimpicã men - Apreciatã ca fiind una dintre cele mai N þionat în Cartea Recordurilor. A debutat la Jo - Â curile Olimpice la numai 20 de ani ºi a devenit bune sportive ale sec. al XX-lea ºi una dintre M cele mai bune gimnaste ale lumii, din toate tim -

O cea mai tânãrã membrã COR (Comitetul Olim -

R purile, Nadia Comãneci s-a nãscut la 12 no-

pic Român). A cucerit trei medalii olimpice: una

A iembrie 1961, la Oneºti, judeþul Bacãu. A frec - I de aur la Jocurile Olimpice de varã din Mexico L I (1968) ºi douã de bronz: la Jocurile Olimpice de ventat cursurile liceului de gimnasticã din M varã din Roma (1960) ºi la Jocurile Olimpice de localitatea natalã, primul de acest fel din Ro- A

F varã din To kyo (1964) la proba de aruncare a mânia. De aici, a fost selectatã sã participe la discului. Campionatele Naþionale ale României din anul Absolvind ªcoala de ziariºti sportivi, Lia 1970, fiind prima competiþie la care a concurat. Manoliu a fost corespondentã pentru Sportul La zece ani, a participat la Cupa Ro mâ - Pop u lar. Dupã retragerea din competiþiile sport - niei, categoria copii, unde a cucerit toate cele ive, a ocupat poziþii importante în organismele cinci medalii de aur, iar la 11 ani, a câºtigat internaþionale: membru al Comisiei pentru Aca - primul titlu de campioanã absolutã a þãrii. La dem ia Olimpicã din cadrul CIO, preºedintele vârsta de 13 ani, primul succes major al Nadiei Grupei de lucru pentru problemele sportivilor Comãneci a fost câºtigarea a trei medalii de aur de performanþã din cadrul Asociaþiei Com ite - ºi una de argint la Campionatele Europene din telor Olimpice Naþionale, membru al Com ite - 1975, de la Skien, Norvegia. În acelaºi an, a gen - tului Executiv al Asociaþiei Comitetelor Na þio- þia de ºtiri As so ci ated Press a numit-o „Atleta nale Olimpice Europene, membru in di vid ual de Anului în România”. SEPTEMBRIE 2012 63

Nadia Comãneci s-a retras din cariera compe - tiþionalã în 1984, devenind, din acest an ºi pânã în 1989, membrã a Federaþiei Române de Gim - nasticã, ajutând la antrenarea gimnaºtilor juniori români. Totodatã, a absolvit Institutul de Edu - caþie Fizicã ºi Sport ºi a dobândit statutul de arbitru internaþional. În prezent, este ocupatã cu gimnastica ºi acþiuni de caritate în întreaga lume. Este vice- preºedinte al Consiliului Direc tor al Spe cial Olym pics, Preºedinte Onorific al Federaþiei Ro- mâne de Gimnasticã, Preºedinte Onorific al Co- mitetului Olimpic Român, Ambasadorul Spor - turilor Româneºti, Vicepreºedinte în Consiliul Direc tor al Asociaþiei Distrofiei Musculare ºi membrã a Fundaþiei Federaþiei Internaþionale de Gimnasticã.

Au urmat cele mai importante momente din cariera sportivã a Nadiei. În anul 1976, a fost selectatã în echipa olimpicã a României ºi a participat la Jocurile Olimpice de Varã de la Mon treal, Qué bec. Aici, a obþinut prima notã de zece din istoria Jocurilor Olimpice, la paralele. Ã

A primit de cinci ori nota zece ºi a cucerit trei N medalii de aur: la in di vid ual compus, bârnã ºi Â paralele, o medalie de argint (echipã compus) ºi M O

bronz (sol). Succesul sãu i-a adus distincþia de R

„Erou al Muncii Socialiste”, devenind cel mai A I

tânãr cetãþean român posesor al unei astfel de E

distincþii. M Comãneci ºi-a apãrat titlul euro pean în E F 1977, la Praga, iar un an mai târziu, la Cam -

pionatele Mondiale de la Strasbourg, a dobândit Ã titlul de campioanã mondialã la bârnã. În 1979, N la Copenhaga, a câºtigat pentru a treia oarã titlul Â de campioanã europeanã absolutã, devenind pri - Câºtigãtoare a cinci medalii olimpice de M O R mul sportiv din istoria gimnasticii care a reuºit aur, Nadia Comãneci a fost distinsã de douã ori A aceastã performanþã. cu Ordinul Olimpic, acordat de CIO. De ase - I L La Campionatele Mondiale din SUA menea, i-a fost acordatã Medalia Pãcii a Na- I

(1979), a concurat la bârnã, unde a obþinut nota þiunilor Unite (1977) ºi a primit premiul Trin- M A

9,95. Performanþa sa a conferit României prima caria d’Oro (1983). Este primul sportiv român F medalie de aur în concursul pe echipe. A parti - inclus în memorialul In ter na tional Gym nas tics cipat ºi la Jocurile Olimpice, din 1980, de la Hall of Fame. Moscova, unde a obþinut la bârnã prima notã de zece a Olimpiadei moscovite ºi medalia de aur. Bibliografie: A mai obþinut o medalie de aur la sol, trei de . Avram, Arina, Femei cele bre din Ro- argint ºi una de bronz. Ultim a competiþie im - mânia, Micã enciclopedie, volumul II, prefaþã: portantã la care a participat a fost Universiada Prof. Dr. Neagu Djuvara, Editura Allfa, Bu- desfãºuratã la Bucureºti, în 1981. cureºti, 2005. Supranumitã „Zeiþa de la Montreal”, . www.wikipedia.ro 64 SEPTEMBRIE 2012

FILE DE ISTORIE

Începuturile emancipãrii femi nine în Transilvania ºi în celelalte teritorii româneºti (secolul al-XIX-lea)

dr. Ioana BLAGA FRUNZESCU

n secolul al XIX-lea, în întreaga tutul de fiinþã [...] veºnic þinutã sub tutelã, de - Europã se creau condiþiile economice, pendentã, în ciuda frivolitãþii sau a vanitãþii sub politice ºi sociale pentru miºcarea de care se ascunde deseori ºi departe de imaginile stereotipe, reducþioniste, ce i-au fost fãurite, schimÎbare fundamentalã a statutului femeii în 3 societate. Unii s-au grãbit sã o numeascã miº ca- uneori, cu mijloace literare.” Femeia are, în rea de emancipare a femeii sau curentul fem i - perioada revoluþiilor, apoi în cea romanticã, mai nist, dar, dincolo de orice termen (consacrat sau ales în Franþa, Germania ºi Anglia, un rol activ nu), este vorba despre nevoia unei categorii pe scena politicului, a moralei, religiei ºi lite- sociale (ºi nu a unei caste sociale!) de a trãi de - raturii - chiar dacã nu are un statut anume, recent ºi de a se dezvolta firesc în miezul societãþii cunoscut în viaþa publicã. Exemplele de figuri E I (nu la periferie sau dincolo de ea!). „Dacã epoca fem inine de tipul femei-cetãþean pot fi edifi - R catoare: Olympe de Gouges, doamna Roland, O se fãleºte cu proslãvirea Femeii, transformând-o T prin însuºi acest fapt în iremediabilã absentã, Théroigne de Méricourt, Claire Lacombe, Pau- S I dacã bãrbaþii sistematizeazã cu mari eforturi line Léon, în timpul revoluþiei franceze din E existenþa fictivã a unei vasale necesare suve - 1789, femeile republicane din Germania, Italia, D precum Caroline Böhmer (Schlegel-Schelling),

E ranitãþii lor, în ceea ce le priveºte, femeile se

L Eleonora di Fonseca Pimentel sau englezoaica I îndepãrteazã de imaginea inconsistentã care le F este oferitã, pentru a-ºi câºtiga autonomia ºi Mary Woll stonecraft. Acestor femei deosebite, propria lor exprimare.”1 care s-au implicat în viaþa cetãþii, le-au urmat Ã Dupã 1800, cu precãdere între 1814 ºi altele, de asemenea valoroase în lupta pentru N

Â 1848, când în Europa prind contur burghezia ºi emanciparea femeii – Dorothea Schlegel, Rahel

M muncitorimea – clase ale unei noi civilizaþii, Varnhagen von Ense, doamna de Stael, Flora O „subiectivitatea umanã trãieºte elanul e manci - Tristan, George Sand, Marceline Desbordes- R Val more º.m.a.

A pãrii individului, parcurgând rapid drumul de la I

L afirmarea independenþei acestuia pânã la pro- În Transilvania ºi în celelalte teritorii ro- I mâneºti, în ciuda discordanþei dintre masculin ºi M clamarea autonomiei lui, în raport cu societatea 2 A ºi istoria.” Omul acestei epoci romantice este feminin, tipicã pentru epocile de crizã, de tran- F un om al ambivalenþei, oscilând între douã ci - ziþie, semnalul de iniþiere al acestei lupte ideo- vilizaþii, perceput ca reprezentativ pentru o pe- logice, organizatã ºi revendicativã, l-au dat rioadã de tranziþie istoricã, de frãmântãri so- tocmai bãrbaþii: scriitori, oameni politici de ex- ciale, revoluþionare. În acest context este inte - cepþie (cãrturari în adevãratul sens al cu vân- resantã ºi utilã pentru studiul nostru desco pe - tului) prinºi - la rândul lor - în vârtejul revo - rirea „multiplelor roluri sociale pe care femeia luþiilor care au zguduit aceastã parte de lume. romanticã le joacã pe scena istoriei, în pofida Astfel, în 1837, Ion Heliade Rãdulescu înte - restricþiilor juridice prin care i se impune sta - meiazã revista de literaturã ºi ºtiinþã Curier de

1 Stéphane Michaud, Femeia. În: Omul romantic. Iaºi: Editura Polirom, 2000, volum coordonat de François Furet, p.105. 2 Elena Brãteanu, Prefaþã la Omul romantic. Iaºi: Editura Polirom, 2000, volum coordonat de François Furet, p.7. 3 Ibi dem, p.9 SEPTEMBRIE 2012 65

IOANA BLAGA FRUNZESCU Absolventã a Universitãþii „Babeº-Bolyai” Cluj, specializãrile: Limba ºi literatura englezã – Limba ºi literatura românã (1988-1995) ºi Actorie (1991-1995). Doctorat în filologie cu teza Personajul feminin în teatrul ºi proza lui Ion Luca Caragiale, Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu (2002-2010). Scriitor, traducãtor, pub licis t literar, critic ºi istoric literar, rea - lizator de emisiuni culturale pentru posturile de ra dio ºi televiziune lo - cale (talk-show-ul dedicat feminitãþii – Lumea Evei, la Antena 1 Sibiu, 1996-1998, emisiunea Univers cul tural, la TV9 Sibiu, 2003-2004), preocupãri în domeniul multiculturalitãþii, convieþuirii interetnice, al respectãrii drepturilor omului etc. A lucrat ca profesor de Limba ºi literatura românã (2001-2002) ºi apoi asistent universitar, seminarii de Limba ºi literatura englezã, Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu (2002-2003). Din 1995 îmbrãþiºeazã cariera dramaticã, devenind actriþã a Teatrului de Stat Oradea, iar din 1996 evolueazã la Teatrul Naþional „Radu Stanca” Sibiu. În paralel a ocupat, prin cumul, diferite funcþii: consilier judeþean – secretar al Comisiei Judeþene de Culturã, Învãþãmânt ºi Culte Sibiu (2000-2004) ºi preºedinte al acestei comisii (2004-2008), direc tor gen eral al Postului de televiziune TV9 Sibiu ºi Radio 21 (2004). Participã la colocvii, simpozioane, sesiuni de comunicãri ºtiinþifice naþionale ºi in ter na - þionale, publicã articole, studii, eseuri, recenzii, poeme în reviste din þarã (Transilvania, Foaia poporului, România liberã), este autoare a volumelor Pseudo-aforisme (2003) ºi Frustrare ºi nesaþ. Personajul feminin în proza ºi teatrul lui Ion Luca Caragiale (2011). Membrã a ASTRA Sibiu, a Asociaþiei pentru libertate ºi egalitate de gen (ALEG) Sibiu (2002 – 2008), a fãcut parte din Colegiul de redacþie al revistei Transilvania (2008). A primit Diploma de excelenþã acordatã de Ministerul Administraþiei ºi Internelor, Arhivele Naþionale, Direcþia Judeþeanã Sibiu a Arhivelor Naþionale – pentru merite deosebite în sprijinirea, protejarea ºi punerea în valoare ºtiinþificã a documentelor istorice din Fondul Arhivistic al României (2006) ºi Medalia jubiliarã de aur 1990-2010 a Asociaþiunii Transilvane pentru Literatura Românã ºi E

Cultura Poporului Român – pentru fidelitatea ºi devotamentul pa trio tic în slujirea idealurilor de I prosperitate, emancipare spiritualã ºi unitate a românilor de pretutindeni, pentru fortificarea ºi R proliferarea spiritului astrist (2010). O T S I

ambe sexe, iar în reviste precum Albina Româ- - Prima epistolã cãtre femeile claselor privi - E

3 D neascã sau Icoana Lumii au apãrut articole des - legiate, un doc ument revendicativ, care chema E pre menirea femeii, care au pregãtit „acceptarea la implicare socialã în special pe acele femei L 1 I ideilor avansate ale vremii”. Ion Heliade Rã- care, financiar, datoritã familiilor din care pro- F dulescu afirma, în al sãu Curier de ambe sexe: veneau, îºi permiteau sã o facã.

„Pãrintele ce-ºi creºte bãieþii ºi lasã în neîn- În secolul al XIX-lea, în teritoriile rom â- Ã N

grijire creºterea fetelor, stãpânitorul ce face neºti, foarte multe femei fãceau parte din po- Â

ºcoli pentru un sex ºi uitã pe celãlalt, mie mi se pulaþia activã, lucrând atât la domiciliu, cât ºi în M 2 pare ... un despãrþitor de familii.” Au existat agriculturã (economia era preponderent agri co - O R preocupãri în aceastã direcþie ºi în rândul paºop - lã, iar rolul gospodãriei þãrãneºti - funda m ental), A I

tiºtilor. George Bariþiu a scris articole pe aceastã în industrie, în sistemul bancar, în comerþ, trans- L temã în Gazeta de Transilvania, în care de- porturi ºi în alte servicii publice. Cu toate a- I M plângea diferenþele de educaþie dintre fiii ºi fii - cestea, salariile femeilor erau mult mai mici în A cele românilor. Nicolae Bãlcescu, în Foaia pen - comparaþie cu ale bãrbaþilor, iar numãrul F tru minte, inimã ºi literaturã, apoi, C.A. Rosetti femeilor angajate era scãzut raportat la numãrul º.a. au luat atitudine ºi au impulsionat miºcarea bãrbaþilor angajaþi. Gradul de ºcolarizare ºi de de conºtientizare, în rândul populaþiei de la ora - culturã al femeilor era scãzut, iar statutul juridic ºe, dar ºi din mediul rural, a rolului esenþial pe al acestora era umilitor. „Legea lui Calimachi care îl are femeia în societate, rol care trebuie (1817) ºi cea a lui Caragea (1818) statueazã sã-i fie recunoscut. starea de subordonare a femeii mãritate, dar cu În 1853 iese de sub tipar, la E. Soye, Paris anumite îngãduinþe.[...] Codul civil românesc

1 ªtefania Mihãilescu, Din istoria feminismului românesc. Antologie de texte (1838-1929), studii de gen. Iaºi: Editura Polirom, 2002, p.12. 2 Ion Heliade Rãdulescu, articol. În: Curier de Ambe Sexe, 1837, nr.2, p.43-48 3 ªtefania Mihãilescu, Din istoria feminismului românesc. Iaºi: Editura Polirom, 2002, p.18 66 SEPTEMBRIE 2012

din 1866, sub influenþa codului lui Na poleon, a educaþie prin învãþãmânt de stat, cu acces pentru fãcut un pas înapoi, declarând incapacitatea cât mai multe fete din diferite pãturi sociale. femeii mãritate în întocmirea actelor politice.”1 Împotriva politicii de marginalizare for- Acel cod civil consfinþea, în mod ruºinos, lipsa þatã a orfanilor, a fetelor ºi femeilor, în general, oricãror drepturi juridice ale femeii, pentru cã s-au organizat asociaþii ale femeilor, pretu tin - aceasta nu avea dreptul sã dea în judecatã pe deni în teritoriile româneºti. Cea mai veche ºi nimeni fãrã acordul soþului, nu putea retrage mai cunoscutã organizaþie de femei a luat fiinþã bani din bancã fãrã avizul soþului, dacã soþul în Transilvania, în 1850, la Braºov, cu ocazia deceda înainte de împlinirea a cel puþin 15 ani de organizãrii ºi desfãºurãrii lucrãrilor Reuniunii cãsnicie, atât soþia, cât ºi copiii rãmâneau fãrã femeilor române pentru ajutorul creºterii feti- pensie de urmaº, adicã pe drumuri etc. Culmea þelor orfane române mai sãrace. Aceastã aso- ironiei, codul civil dãdea dreptul de custodie ciaþie era sub îndrumarea liderilor miºcãrii na- asupra copiilor doar soþului, oricât de decãzut ar þionale române ºi a fost subvenþionatã de fi fost acesta, iar femeia avea un singur drept – biserica Ortodoxã Românã, de cea Greco-Ca - de a-ºi face testamentul singurã, fãrã autorizaþia tolicã, de bãncile româneºti ºi de oameni de soþului. În aceeaºi perioadã, în Anglia ºi în Ru - afaceri români de pretutindeni. A fost primul sia, de pildã, femeia avea independenþã finan- pas. Au urmat asociaþiile asemãnãtoare din ciarã în cãsnicie, iar în teritoriile româneºti mili - Sibiu, Blaj, Deva, Fãgãraº, cu precãdere în peri- tantele feministe încercau sã obþinã înlocuirea oada de dupã crearea Asociaþiunii Transilvane regimului dotal cu cel al separaþiei bunurilor. pentru Literatura Românã ºi Cultura Poporului În privinþa drepturilor politice ale femeii, Român – ASTRA (1861), prin adunãrile des - lucrurile nu stãteau deloc mai bine pentru sim - pãrþãmintelor Asociaþiunii. Acest stadiu, in cipi - plul motiv cã exista o legislaþie anacronicã pri- ent, al afirmãrii femeii în viaþa socialã ºi politicã vitoare la femei, care nu îi dãdea femeii niciun a þãrii a cuprins ºi perioada formãrii unor aso- drept pol i tic, Constituþia din 1866 excluzând ciaþii similare în Bucovina ºi Moldova. dreptul de vot, printre alte categorii, ºi al femeii. Dar, maturizarea miºcãrilor de emanci - E I În acest context, generaþia paºoptistã nu a înce- pare a femeii în teritoriile româneºti are ca punct R tat sã îndemne femeile sã se alãture bãrbaþilor de reper apariþia unei publicaþii dedi cate femeii - O 2 T „în miºcarea de înnoire ºi de restructurare” a Femeia Românã, aflatã sub directa îndrumare a S I

þãrii. unei femei – Maria Flechtenmacher. Aceastã

E Numeroase documente atestã implicarea revistã (care a apãrut între 1878-1881) avea abo - D femeilor în revoluþia de la 1848 din Þãrile Ro- naþi în þarã, în Austro-Ungaria, în Italia ºi în E

L mâne, în miºcarea pentru Unirea Principatelor Franþa, iar subiectele dezbãtute erau departe de a I

F (1855-1859), în Rãzboiul de Independenþã fi facile, ele vizând (cu seriozitate ºi deosebit de (1877- 1878): Ana Ipãtescu, Maria Rosetti, documentat) starea socialã ºi statutul femeii în

Ã Elena Cuza, Pelaghia Roºu, Sevastiþa Bãlcescu, teritoriile româneºti, precum ºi nevoia ºi cãile de N

Â Zoe Golescu, Elena Ghica (pub li cist redutabil schimbare a acestei situaþii. Opiniile Mariei

M din Florenþa, care semna Dora d`Istria), So fia Flechtenmacher erau rãspicat exprimate: „Nu

O Cocea Chrisoscoleu (una dintre primele femi - înþe legem de ce devine atât de vag spiritul bãr- R niste din Moldova) fiind doar câteva dintre figu - baþilor noºtri inteligenþi, când e vorba de fiicele A I

L rile fem inine intrate în istorie. ºi surorile noastre? Când e vorba de îmbu nã - I O figurã remarcabilã a luptei femeilor din tãþirea soartei femeii...”3 M

A acele vremuri pentru câºtigarea drepturilor ele - Aceste câteva repere istorice desprinse F mentare rãmâne Constanþa Dunca Schiau, care din documentele vremii, înfãþiºeazã o societate a prezentat domnitorului þãrii ºi Camerei Depu- româneascã a secolului al XIX-lea în care fe- taþilor, în 1863, un proiect de organizare a învã - meia era privitã ca un obiect, neavând niciun þãmântului pentru fete precum ºi de reformã a drept de decizie sau de afirmare în niciun do- orfelinatelor. Unele dintre soluþiile propuse de meniu al vieþii sociale, chiar mai mult decât atât, ea au fost incluse în Legea Învãþãmântului neavând dreptul la educaþie, la muncã în anu - (1864), care prevedea crearea primelor ºcoli se - mite domenii. Femeia acelei epoci avea, în ge- cundare de fete, deschizând astfel drumul spre nere, statut de casnicã sau de rentierã, în sensul

1 Ibi dem, p.18 2 Ibi dem, p.19 3 Maria Flechtenmacher, art. Despre Legea Telegrafistelor. În: revista Femeia Românã, anul III, nr.207, 14 septembrie 1880 SEPTEMBRIE 2012 67 mai clar de întreþinutã financiar de familie (de notorietate în acest sens a fost cel al Ellei tatã ºi, mai apoi, de soþ). De aceea era atât de Negruzzi care, deºi absolvise Facultatea de importantã - în acea vreme - zestrea fetei la Drept, nu putea sã profeseze avocatura, nu îi era momentul cãsãtoriei, aceasta asigurând un spri- îngãduit. Ea ºi-a revendicat acest drept intrând jin financiar pentru soþ la începutul convieþuirii într-un ºir de procese. Treptat, prin lupta unor familiale. Femeia nu putea sã se simtã decât femei ca Ella Negruzzi sau printr-o susþinutã inutilã, pânã dãdea naºtere unor copii, chiar ca miºcare de sensibilizare a sferelor politice în membru al familiei sale. Ea trecea de sub o aceastã direcþie, femeile au început sã obþinã tutelã (a tatãlui) sub o alta (a soþului) fiind, în cel dreptul de a practica meserii refuzate lor înainte: mai bun caz, consideratã o partidã bunã (datoritã din 1914 au avut dreptul de a pleda, iar din 1919, zestrei) - asemeni termenilor utilizaþi la jocurile au putut lucra la Cãile Ferate Române. de noroc - ºi o soþie bunã, datoritã obedienþei ºi Interesant ºi im portant, în acest context, împlinirii (mai degrabã – îndeplinirii) îndatoririi devine impactul luptei de dobândire a drep tu - de a procrea. Desigur, existau douã mari cate - rilor pentru femei asupra bãrbaþilor din epocã. ªi gorii de femei mãritate: cele ed ucate prin lecþii nu se poate spune, cercetând documente ale vre - particulare de pian, broderie etc., (care fãceau mii furnizate de cartea ªtefaniei Mihãilescu - parte din clasele privilegiate sub as pect social ºi Din istoria feminismului românesc, cã exista o financiar) ºi acele femei care proveneau din cla- atitudine anti-emancipare, dar nici cã ar fi exis - sele sãrace sau medii ºi nu îºi permiteau nici un tat o unanimitate în privinþa emancipãrii. Erau, dram de educaþie, ci doar pe aceea de a fi docile, mai degrabã, diverse tipuri de abordãri mascu - de a-ºi îndeplini îndatoririle faþã de soþ ºi fa- line ale acestui curent fem i nist, care se ma- milie, respectând regula societãþii ºi a vre mu- nifesta pretutindeni în lume din necesitatea so- rilor. Nici femeile care reuºeau sã-ºi gãseascã un cietãþii de a se civiliza prin legi corecte pentru loc de muncã nu trãiau mai bine pentru cã nu toþi cetãþenii. dobândeau niciun fel de independenþã, nici mã- În paginile revistei Foaie pentru minte, car financiarã (erau plãtite la pragul supravie - inimã ºi literaturã, Nicolae Bãlcescu idealiza E þuirii). Acestea erau vremurile ºi, în general, femeia ºi o menþinea în zona de stereotip: „Cu I 2 R

femeile simple, din clasele de jos, le considerau femeia... natura scrie în inima bãrbatului”. Ati- O ca un dat, rãzvrãtirea venind, în timp, din partea tudinea aceasta romanticã putea fi ºi pericu - T S I femeilor din clasele privilegiate, cu precãdere în loasã, chiar dãunãtoare, dacã þinem cont de do- teritoriile româneºti. rinþa femeilor de a fi consid er ate egale în E D

În acele vremuri vitrege pentru statutul drepturi cu bãrbaþii, nicidecum îngeri din alte E L femeii în societate au existat femei de valoare, dimensiuni decît aceea a lumii reale. I privilegiate social, care s-au afirmat alãturân - So fia Nãdejde a rãmas celebrã între fe- F du-se bãrbaþilor în miºcãrile de sprijinire a lup- ministe pentru reacþiile sale în presã, ca rãspuns tei românilor în Rãzboiul de independenþã, apoi la semnalele de descurajare voitã a femi nism u- Ã N

în lupta pentru o Constituþie mai bunã. O figurã lui din partea multor bãrbaþi: „Unii bãrbaþi se Â marcantã a miºcãrii de emancipare femininã din silesc sã descurajeze pe femei în a se educa ºi M O

acele vremuri, Adela Xenopol, observa ºi sus- instrui, scriind an ecdote sau articole pe seama R 3

þinea cu amãrãciune cã în afirmarea socialã nu femeilor care învaþã.” Nãdejde a polemizat ºi A I L cartea, ci sexul deþinea rolul prin cipal: „Fie un cu Missir, pe acest subiect al ironiei unor bãrbaþi I

bãrbat destul de mãrginit, el, în virtutea sexului, la adresa acelor doamne care se instruiesc sau se M A

cu niþicã protecþie sau situaþie politicã, va implicã în miºcarea de emancipare a femeii, F ajunge departe, pe când o femeie, fie ea un geniu semnând articolul Libertatea femeii în prele - ºi nu va dobândi decât profesoratul, ºi acela gerea d-lui Missir, publicat în Contemporanul pânã la ºcoli secundare.”1 în 1882.4 Într-un alt articol intitulat Creierul Erau vremuri în care femeile, în teritoriile femeilor,5 Sofia Nãdejde pune problema româneºti, nu aveau voie sã îºi exercite anumite inferioritãþii/ superioritãþii femeilor/ bãrbaþilor, profesii, doar pentru cã erau femei. Un caz de atacând un subiect la modã pe atunci datoritã

1 Adela Xenopol, Drepturile Femeii. În: revista Dochia, anul I, nr.3, iulie 1896 2 Nicolae Bãlcescu, articol. În: Foaie pentru Minte, Inimã ºi Literaturã, anul VIII, nr. 5, 28 ianuarie 1846, p.33 3 So fia Nãdejde, articolul ªicane bãrbãteºti. În: rev. Contemporanul, anul III, nr. 8, 1883, p.312-315 4 So fia Nãdejde, articolul Libertatea femeii în prelegerea d-lui Missir. În: rev. Contemporanul, 1882/1883, anul II, nr. 18, p.712-717 5 So fia Nãdejde, art. În: rev. Femeia Românã, anul II, nr. 111, 25 martie 1879 68 SEPTEMBRIE 2012

unui articol publicat în Franþa în La Liberté. So- de o situaþie întâlnitã în epocã ºi reglementatã în fia Nãdejde a mai rãspuns ºi lui Titu Maiorescu defavoarea mamei ºi a copilului, ºi anume: când în chestiunea greutãþii creierelor, fiind intrigatã se nãºteau copii în afara cãsãtoriei, aceºtia pu- de faptul cã acesta susþinuse ideea propor þio - teau fi recunoscuþi de tatã, devenind copii na - nalitãþii dintre: greutatea creierelor – inteligenþã turali ai acestuia, dar fãrã obligaþia legalã de a-i – superioritate a sexelor. „ªi dac-ar fi sã conteze întreþine. Legea asuma datoria absolutã a femeii greutatea creierului, de ce nu luãm în consi - de a avea grijã de acei copii. derare raportul dintre greutatea creierului ºi gre- Despre statutul femeii în contextul social utatea corpului? Dacã ar fi luat în considerare ºi juridic din teritoriile româneºti, în secolul al acest as pect, atunci femeile ar avea mai mult XIX-lea, precum ºi despre nevoia de schimbare, creier/ki lo gram!”1 de emancipare a femeii a scris, militând con- Dincolo de aceste polemici (mai mult sau secvent, Eugenia de Reuss Ianculescu - figurã mai puþin relevante pentru ideea de emancipare emblematicã în acest sens. În scrierile sale s-a a femeii ºi mai degrabã interesante din per- referit adesea, într-un mod tranºant ºi fãrã echi- spectiva accentelor ironice ale scriitorilor ºi oa- voc, la necesitatea egalitãþii sociale: „Egalitatea menilor politici-bãrbaþi ai vremii), problema în socialã vine de la sine atunci când femeia ro - epocã nu era cea a inteligenþei, ci cea a ig- mâncã […] se va hotãrî sã-ºi arunce orien ta - noranþei (mai precis - a ignoranþei rela tive la lismul care i-a ucis nu numai independenþa vo - sex/gen). Problema esenþialã continua sã fie una inþei, hotãrârea energiei, dar ºi pe cea a de mentalitate: „Atât timp cât femeilor li se ju decãþii.”5 implanteazã prin diferite mijloace ideea cã ele Femeile care au scris ºi publicat articole sunt inferioare, ele vor acþiona ca ºi cum ar fi pe tema drepturilor femeii au avut de înfruntat o inferioare.[…] În lupta pentru emancipare nici serie de reacþii, atitudini mascu line, în epocã: de un vrãjmaº nu poate fi mai fatal dezmoºteniþilor, la idolatrizare, la excludere, la tolerare a femeii, decât prejudecata cã aceºtia ar fi fiind inferiori mergând pânã la ironizarea sau chiar descu - clasei ce stãpâneºte lumea.”2 Femeile învãþate rajarea acesteia. Existau ºi curente de opinii E I din epocã, precum Sofia Nãdejde, cunoºteau occidentale, din Franþa, de pildã, unde Na poleon R

O scrierile cele mai noi ºi mai înaintate ale vremii. Bonaparte îºi lãsase în mentalul colectiv ca -

T Lucrarea The Subjec tion of Women (Sub or do - tastrofale (pre) judecãþi, precum acelea care în - S I narea Femeilor), a lui J. S. Mill, era cunoscutã curajau pe bãrbaþi sã le considere pe femei pro- E în anumite medii intelectuale româneºti, iar fe- prietãþi care dau rod, asemeni pomilor care dau D

E meile respec tive au preluat teoria autorului, con- fructe... sau ideea de a prefera de o mie de ori o L

I form cãreia raportul femeii faþã de bãrbat este femeie care dã patriei soldaþi, decât pe una care F acela de la vasal la se nior. Ca o consecinþã scrie cãrþi. Se regãsesc în scrierile vremii astfel fireascã, „nu doar legile trebuiau schimbate, ci de poziþii pro-Na poleon, care dominau spiritul Ã mai ales mentalitatea oamenilor în ce le priveºte epocii, fiind reflectate în codul civil de la noi. N 3 Â pe femei”. Au fost ºi voci mas culine avizate care s-au pro -

M O problemã importantã, intens dezbãtutã nunþat pentru dezrobirea femeii, pentru eman- O

R în presa vremii ºi în diverse asociaþii feministe, ciparea ei prin dobândirea unor drepturi minime

A era aceea a copiilor naturali abandonaþi (sau ca persoanã (Paul Scorþeanu, C.V. Ficºinescu, I L

I care rãmâneau la mamã) ºi, implicit, aceea a At. Popovici etc.), cum dovedesc documentele

M cãutãrii paternitãþii. Atât de preg nant era re - vremii. A

F simþitã aceastã problemã, încât ea va fi preluatã Cu toate aceste eforturi de a sensibiliza spre dezbatere de partidele vremii. Legile im- opinia publicã din teritoriile româneºti, opoziþia puneau femeii datoria de a avea grijã de copil, în cea mai puternicã pãrea sã vinã chiar din partea timp ce tatãl natu ral nu avea nici o îndatorire. româncelor, a masei de femei care nu avea do- „Pe femeia care-ºi leapãdã copilul, legea o pe- rinþa de a-ºi manifesta pub lic, în mod organizat, depseºte, iar pe tatãl denaturat îl ocroteºte ºi nemulþumirile. „Nici un semn decisiv de viaþã parcã în râs, îl numeºte tatã nat ural.” 4 Este vorba nu s-a manifestat, pentru cã femeile române

1 So fia Nãdejde, art. În: rev. Contemporanul, anul I, 1881/1882, nr. 24, p. 873-881 2 xxx, articolul În chestia inferioritãþii. În: Buletinul Ligii Femeilor (secþiunea Iaºi), anul I, nr.5, octombrie 1895 – articol semnat „Crivãþi” 3 So fia Nãdejde, Studentele. În: rev. Contemporanul, anul V, nr. 11 mai 1887, p. 477 – 479 4 xxx, art. În: rev. Lumea Nouã Literarã ºi ªtiinþificã, seria a II-a, anul I, nr. 21 (338), 30 octombrie 1895 5 Eugenia de Reuss Ianculescu, articolul Drepturile femeii. În: rev. Drepturile femeii, anul I, nr.7, iulie 1912 SEPTEMBRIE 2012 69 continuã în trista ºi descurajata lor indolenþã.”1 miºcãrilor sociale ale femeilor, constituindu-se Aceasta pãrea a fi concluzia amarã a Mariei societatea Crucii Roºii Româneºti, la Braºov. Flechtenmacher. Tot cu amãrãciune, Nelly Cor- Au urmat ani în care femeile din România, dupã nea se întreba retoric, în 1898: „A venit timpul Marea Unire de la 1918, au luptat pentru a ob - când femeia din toatã lumea îºi vine tot mai mult þine, pas cu pas, câte un drept civil sau pol i tic la cunoºtinþa demnitãþii sale, numai noi rom ân- într-o societate profund marcatã de tradiþio na - cele sã fim veºnic zãvorâte, osândite a târî ghiu- lism ºi concepþii patriarhale. Abia în perioada leaua apatiei?2 Cornelia Emilian constata cu interbelicã femeile au putut practica avocatura, tris teþe cã femeia românã este „lipsitã de voinþã de pildã, în România sau au intrat în orga nis - ºi fãrã dragoste de sine, ea nu ºtie sã punã preþ pe mele lo cale ale puterii. fiinþa sa, ºi nici nu-i în stare sã fie ceva mai mult În 1918 au fost ºi femei del egate sã par- decât o îngrijitoare, o slugã credincioasã a omu- ticipe la Marea Adunare Naþionalã de la Alba lui.”3 Iulia din 1 decembrie. Delegata Reuniunii Fe - O influenþã decisivã în dezvoltarea miºcãrii meilor Române de la Sibiu - Nora Lemeny, de emancipare a femeii în Þãrile Române a doc tor în litere, nepoata lui Ioan Bran Lemeny, a avut-o miºcarea internaþionalã a femeii pentru fost aleasã deputat în Marele Sfat Naþional ºi a votul uni ver sal. În 1894 se constituia la Iaºi Liga condus Departamentul Muncii în Consiliul Femeilor Române de la Iaºi, iar, ulte rior, au Dirigent. apãrut reviste feministe: Dochia (Iaºi, 1896- Dacã în vara lui 1918 se înfiinþase Aso- 1898), Românca (Iaºi, 1905- 1906), Viitorul Ro- ciaþia pentru Emanciparea Civilã ºi Politicã a mâncelor (Bucureºti, 1912-1914). Asociaþii Femeilor din România, în 1921 s-a constituit o precum „Emanciparea femeii” (Bucureºti, federaþie la care au aderat numeroase asociaþii 1911) ºi-au schimbat denumirea în „Drepturile fem inine – Consiliul Naþional al Femeilor din femeii în 1913” (când în þãrile occidentale lupta România (C.N.F.R). La rândul sãu, aceastã sufragetelor era în plinã desfãºurare) pentru o federaþie a aderat la Consiliul Internaþional al mai bunã clarificare ºi afirmare a scopului or- Femeilor, or ganism care avea peste 40 de mi - E ganizãrii miºcãrilor de revendicare a femeilor lioane de membre din numeroase þãri afiliate din I Europa, Amer ica, Austra lia, Asia. Acest Con- R

române. Devenea tot mai clar cã lupta femeilor O era pentru egalitate cu bãrbaþii în faþa legii: siliu a funcþionat ca un Parlament al Femeilor. T S I

„Femeia fiind sãtulã de rolul înjositor de roabã Treptat, cu perseverenþã, înfruntând în sau pãpuºe ce-i îngãduie legile, cere azi dez- permanenþã prejudecãþile vremii, mentalitatea E D robirea în sensul larg al cuvântului, precum au masculinã ºi chiar inerþia marii mase a femeilor E L

fost dezrobiþi iobagii, negrii ºi þiganii, adicã din România, miºcarea de emancipare a femeii I 4 egalitate cu bãrbatul în faþa legilor.” ºi de cucerire a unor drepturi cetãþeneºti s-a F Din pãcate, pânã în perioada izbucnirii impus ca o forþã capabilã sã producã schimbãri primului rãzboi mondial, asociaþiile feministe esenþiale în societate în privinþa statutului fe- Ã N

nu au fost coordonate, unificate ºi au lucrat meii. Astfel, s-au adoptat moþiuni de protest Â izolat, efectul acþiunilor lor fiind astfel mult care au fost înaintate Adunãrii Constituante M diminuat în plan so cial ºi, mai ales, în plan pol i - (1923), s-au constituit comisii juridice care au O R

tic. ªi aceasta deºi au existat încercãri de uni - elaborat studii ºi referate pentru modernizarea A I L

ficare a miºcãrii de emancipare a femeii, cum a legislaþiei româneºti în privinþa statutului fe- I

fost convocarea unui congres de unificare a tu - meii, anumite legi potrivnice drepturilor fem ei- M turor reuniunilor de femei române din Austro- lor au fost anulate, s-a obþinut dreptul de a vota A F Ungaria5, în 1911, la propunerea preºedintei al femeilor ºi dreptul acestora de a fi alese în Reuniunii Femeilor Române de la Braºov. Acest consiliile comunale ºi judeþene (Legea pentru congres a avut loc la Braºov, în iunie 1913. Al organizarea administrativã - 1929). Femeile ro- doilea congres a avut loc la Sibiu, în iunie anul mânce au intrat în organismele lo cale ale puterii urmãtor, în sala festivã a Muzeului etnografic al (Alexandrina Cantacuzino, Calypso Botez, Ella Astrei, pentru ca apoi, abia dupã doi ani, în Negruzzi etc) sau chiar în foruri internaþionale 1916, sã aibã loc un eveniment notabil în cadrul (Alexandrina Cantacuzino, „prima femeie din

1 Maria Flechtenmacher, articol. În: rev. Femeia Românã, anul I, nr. 70 din 5 octombrie 1878 2 Nelly Cor nea, Femeia ºi civilizaþia. În: rev. Dochia, anul II, nr. 10, februarie 1898 3 Cornelia Emilian, articol. În: revista Fa milia, nr.23 din 7/19 iunie 1887, p.270-271 4 Neli Cor nea, Ce-i feminismul? În: rev. Drepturile femeii, anul II, mai 1913 5 ªtefania Mihãilescu, Din istoria feminismului românesc. Iaºi: Editura Polirom, 2002, p.31 70 SEPTEMBRIE 2012

Europa care se preocupã de problema mi nori - puternicã în viaþa politicã, ca o reflectare a sta - tãþilor”1- a deþinut, printre altele, funcþia de vice - tutului femeii în societatea româneascã - cva- preºedinte la Congresul Consiliului Internaþio - siprizonierã a spaþiului privat, pionierã în nal al Femeilor de la Wash ing ton, în 1925) etc. spaþiul pub lic.”2 Toate aceste acþiuni hotãrâte - însoþite de o Ca o concluzie: analiza statutului social al atitudine ºi o determinare pe mãsurã, exprimate femeii ºi al debutului miºcãrii de emancipare a de reprezentante ale luptei de emancipare a fe- acesteia în Transilvania ºi în celelalte teritorii meii în teritoriile româneºti în secolul al XIX-lea româneºti (în secolul al XIX-lea) - fie cã e ºi începutul celui de-al XX-lea - au creat un spirit efectuatã din perspectivã sociologicã, istoricã, de frondã faþã de legislaþia ana cronicã, mai mult, filozoficã, psihologicã sau la nivel de semanticã chiar o miºcare de rezistenþã. Dincolo de aceastã ºi semnificaþii literare - trebuie sã se distanþeze atitudine de luptã, exista, în rândul femeilor din de absolutizãri, simplificãri sau atitudini par- clasa medie ºi de jos (ur banã, în special) - o tinice, discriminatorii (chiar dacã ar fi pozitive). reticenþã, chiar o temere de a nu fi consid er ate Numai o asemenea abordare a acestui subiect obraznice, necuviincioase, ne supuse. Toate sensibil dintotdeauna ºi, probabil, pentru tot - acestea indicau un mare grad de teroare exer - deauna… conferã o imag ine panoramatã, cât citatã de cutumele vremii, de acel men tal co - mai obiectivã, a statutului femeii în acea epocã lectiv predispus la emiterea, insta urarea si ºi, deopotrivã, acordã o ºansã unei evaluãri o - apãrarea cu îndârjire a unor prejudecãþi în biective, întemeiatã pe argumentul cercetãrii defavoarea femeilor. Majoritatea femeilor trã iau ºtiinþifice a documentelor vremii, a miºcãrii de cu sentimentul cã - prin încercarea de a-ºi afirma emancipare a femeii. voinþa ºi a-ºi apãra drepturile - ºi-ar atrage În perspectivã, numai o asemenea abor - anatema societãþii (preponderent a pãrþii mascu - dare tematicã poate sã confere suportul unei line!) ºi ºi-ar atârna de gât litera stacojie a previzionãri a evoluþiei modului în care socie - proscriºilor. „Se poate considera aceastã reti cen- tatea modernã - actualã ºi viitoare - va percepe þã, autocenzurã, reþinere în a exprima public rolul ºi locul femeii în angrenajul subtil al con- E

I cerinþe ºi revendicãri, în a se afirma ca o voce vieþuirii ºi supravieþuirii omenirii. R

O Lucrare prezentatã la Adunarea Generalã Omagialã „Asociaþiunea ASTRA-150 de ani T

S (1861-2011)”- Sibiu, 4-6 noiembrie 2011 - Sesiunea de comunicãri ºtiinþifice - „Asociaþiunea I

E ASTRA - trecut, prezent ºi viitor” D Alte surse: http://ebooks.unibuc.ro/istorie/ciupala/conditiafemeii.htm, accesat în 14 au - E

L gust 2008 ºi în 9 octombrie 2011. I F Ã N Â M O R

,,FEMEIA lucreazã pentru casa ei, ºi casa ei e întreg pã - A

I mântul. Munca ei înseamnã a spãla, a face bucate alese, pentru fa - L I milia ei. Ea schimbã ordinea lucrurilor, le înlãturã, dãrâmã, M

A desfiinþeazã ici, dãrâmã dincolo ºi clãdeºte din nou ceea ce-a rãmas F din dãrâmãturi. Munca este dragostea scoasã la luminã, înseamnã pâinea pe care o face cu tragere de inimã, pentru ca familia ta sã se bucure de pâinea caldã.” Nicolae Iorga, O viaþã de om - Aºa cum a fost

1 Ibi dem, pag.51 2 Liliana Popescu, Condiþia femeii în secolul XIX- începutul secolului XX… SEPTEMBRIE 2012 71

Începuturile asociaþionismului feminin din Transilvania

Prof. univ. dr. Mircea POPA Cluj-Napoca ne pentru ajutorul creºterii fetiþelor orfane, sã- evoluþia de la 1848 a adus în în - treaga clasã româneascã din race ºi mai întâi a acelor fetiþe române ale cãror Transilvania schimbãri majore, în- pãrinþi au cãzut în revoluþiunea maghia ro- tran - semnând R un nou mod de emancipare ºi de con - silvanã, societate care se va înfiinþa, se aratã în cepere a libertãþilor individuale ºi colective. La Foaia pentru minte din 1850, „Supt înaltul scep - loc de cinste s-a situat libertatea cuvântului ºi a tru al Austriei” (nr.15/1850). tiparului, dreptul la întrunire ºi la instrucþie, Reuniunea începe sã funcþioneze din acest egalitatea de ºansã a tuturor cetãþenilor. În acest an cu bune rezultate, aportul ei la creºterea co- fel s-a deschis calea ºi pentru emanciparea fe- pilelor orfane fiind de la an la an tot mai sub- meilor ºi organizarea lor în asociaþii cu caracter stanþial, dupã cum constatãm din Mulþumirea profesional. Se ºtie deja cã iniþiativa organizãrii din partea Comitetului Reuniunii pe care acesta asociaþioniste a femeilor române din Transil - îl adreseazã în 1851 episcopului Erdeli de la vania aparþine Braºovului. Exemplul saºilor ºi al Oradea pentru ajutorul bãnesc trimis. Pe aceastã maghiarilor este aici stimulator. Aºa, de pildã, în linie se situeazã ºi episcopul Blajului, Al. E

1847 se vorbeºte de existenþa unei ºcoli su- Sterca- ªuluþiu, a cãrui încurajare adresatã Reu- I perioare de fete cu limba de predare germana la niunii braºovene este publicatã de aceeaºi Foaie R O

Sibiu. Ca ºi de interesul pentru înfiinþarea de din 1851 nr.48, informaþia intitulatã De la Reu- T S

grãdiniþe ºi de învãþãmânt specializat. În 1845, niunea femeilor române, astfel cã cei doi epis- I

cu ocazia sãrbãtoririi a 300 de ani de la înfiin- copi greco-catolici vor fi socotiþi printre patronii E D

þarea gimnaziului din Braºov, se înfiinþeazã aso - Reuniunii braºovene (Respunsul la îmbii pa- ciaþia pentru progresul educaþiei „Honterus”, în troni ai orfelinelor, în Foaie, nr.48/1851). E L timp ce la Sibiu ºi Cluj funcþionau de mai multã Pentru ca publicul transilvãnean sã fie la curent I F vreme asociaþii cu caracter ºtiinþific ºi cultural, cu bunul mers al orfelinatului din Braºov ºi al

cum ar fi „Societatea de operã ºi teatru” a lui Da- acþiunilor Reuniunii, aceasta va da publicitãþii Ã vid Kelenyi, care, în noiembrie 1941 îºi des - aproape an de an situaþia fondului bãnesc de N chide activitatea cu opera Romeo ºi Julieta de care dispune Reuniunea. Aceste dãri de seamã Â M

Ballini. În aceste condiþii ia naºtere la Braºov vor apãrea fie sub titlul Computul fondului Reu - O R prima reuniune a femeilor române din localitate, niunii, fie sub acela de Socoteala publicã a fon - A la iniþiativa Mariei Nicolau ºi a Balaºei Ce- dului Reuniunii femeilor române sau Ex tras I L pescu. Cea dintâi era soþia cunoscutului ne gus - privitor la socotelile fondului Reuniunii Femei - I tor Dimitrie Nicolau, afirmat ºi ca mare lor Române de la Braºov, dãri de seamã care pot M A filan trop, fapt care a constituit un im portant fi întâlnite în revista braºoveanã atât în anul F punct de plecare pentru asociaþionismul feminin 1851 cât ºi în anii urmãtori, ocazie cu care se transilvãnean. Împreunã cu alte soþii de ne gus - publicã ºi lista donatorilor. Interesant de ob- tori ºi oameni cu bani ai oraºului, între care se servat este cã Reuniunea a publicat în 1853 ºi o numãrã Ana Orghidan ºi Zoiþa Ciurcu, Maria broºurã conþinând ºi un Apel pentru sprijinire, Nicolau adreseazã un apel cãtre femeile române cu un motto luat dintr-un text de Iacob Mu - din Braºov, pe care-l publicã în Foaia pentru reºanu. Revista braºoveanã va face un bun obi - inimã ºi literaturã a lui George Bariþiu, în nu- cei din publicarea periodicã a rezultatelor obþi- mãrul 21 din 1850, sub titlul Adresare cãtrã nute de Reuniune, popularizând succesele sale femeile cele iubitoare de omenire, dorind sã ºi informând publicul cititor privitor la chel - sensibilizeze pe toþi cei care puteau ajuta edu - tuirea banilor obþinuþi din donaþii. Aºa s-a caþia fetiþelor orfane. În curând sunt publicate ºi întâmplat ºi la 7/19 noiembrie 1859 sau în Statutele proiectatei Reuniuni a femeilor rom â- noiembrie 1961, când în paginile foii ba riþiene 72 SEPTEMBRIE 2012

vom gãsi o dare de seamã asupra balului cu scop demnitate gradul poziþiunii soþului sãu? Vedem filantropic organizat în 1863. plugarii ºi meseriaºii care au învãþat ºi latineºte Peste puþinã vreme, în toamna anului ºi greceºte, de care nu au nicio necesitate, iar 1862, revista braºoveanã va publica ºi Statutele soþiile necunoscând nici primele elemente ale Reuniunii damelor române din Lugoj, ceea ce alfabetului limbii sale. ªi cu toate acestea, cine dovedeºte cã interesul pentru acest tip de ma- sunt întâii învãþãtori ai tinerilor români, care ni-i nifestare publicã devenise o formã de activ ism trimite providenþa dumnezeiascã în sânul fa- so cial ºi cul tural (nr.33/1962). Un imbold serios miliilor, mângâierea ºi desfãtarea vieþii sociale? în aceastã direcþie l-a dat Timotei Cipariu, care Neîndoit în prima linie sexul femeiesc, iar cel s-a strãduit sã deschidã la Blaj o ºcoalã pentru bãrbãtesc numai în a doua. ªi de acestea s-ar fetiþe, întocmind planul de învãþãmânt al aces - putea zice multe, foarte multe, care însã aici nu teia ºi depunând eforturi pentru a dobândi o pot sã aibã loc.” învãþãtoare destoinicã. La deschiderea ºcolii, în Acelaºi reputat om al ºcolii ºi cãrturar de 1864, el a desemnat-o ca învãþãtoare pe Ana primã mãrime al culturii noastre a revenit asupra Kossow, urmatã apoi de Francisca Schmiddagg importanþei învãþãmântului românesc pentru fe- ºi Isabela Huber, aceste educatoare trebuind sã te în cuvântarea rostitã la încheierea anului îndeplineascã mai multe condiþii, cum ar fi: sã ºcolar 1869 din 7 au gust, unde sublinia rãspicat: fie de naþionalitate românã, necãsãtoritã ºi sã „Toatã cultura unui sex fãrã de a celuilalt ar fi aibã bune cunoºtinþe de menaj, ele urmând sã numai o nedreptate, un privilegiu, un monopol, locuiascã perm anent în internat, spre a supra - carele astãzi nu mai sunt dupã gustul societãþii veghea în fiecare clipã viaþa tinerelor fete, spre a europene”. Mulþumeºte ºi Reuniunii doamnelor le da sfaturile ºi îndrumãrile trebuitoare. În ca- române din Transilvania pentru „bunãvoinþa / cu litate de direc tor al acestei ºcoli, Cipariu a ur - care/ ne-a ajutat la înfiinþarea acestei ºcoale”, mãrit cu mare atenþie întreg procesul de învã- dovadã cã societatea braºoveanã a colaborat strâns cu cei de la Blaj pentru a pune în aplicare þãmânt, fiind prezent la examenele de sfârºit de planul blãjenilor de a oferi ºi un învãþãmânt de an, ocazie cu care se adresa publicului de faþã ºi E

I calitate viitoarelor mame. Reuniunea de la Bra- absolventelor ºcolii prin discursuri morali za toa - R ºov a sprijinit în continuare pe tinerele orfane, în

O re bine cântãrite. Aºa s-a întâmplat, spre exem - 1901 douãsprezece fetiþe beneficiind de un ast - T plu, la examenul pub lic din 16 au gust 1868, S

I fel de ajutor. Presa timpului ne atrage atenþia ºi cuvântare pe care o descoperim în volumul

E asupra altor preocupãri de acest gen, cum ar fi Discursuri, apãrut în 1984 la Editura Dacia, în D

cele de la Sibiu ºi Câmpeni, orfelinatul de la

E îngrijirea lui ªtefan Maniculea ºi Ion Buzaºi. E Sibiu susþinând ºi el deschiderea unei ºcoli L I un discurs de aleasã simþire, în care eruditul pentru fetiþe, fapt întâmplat în 1886, când aso - F profesor blãjean a pledat pentru emanciparea ciaþia Astra a reuºit sã deschidã ºcoala cu aju- femeii ºi a câºtigãrii pentru ea a unui alt statut în

Ã torul învãþãtoarei Eleonora Tãnãsescu, deve -

N societatea româneascã, scriind: „rãspunsurile nitã în curând soþia lui Slavici, care o avusese Â acestora au avut rezultatul cel mai favoritor, elevã la Bucureºti, iar el se afla acum la Sibiu în M care le promite ºi mai mult viitor, un progres

O calitate de direc tor al cotidianului Tri buna. În

R necontenit care sã aducã aceastã micã ºcoalã la o acelaºi timp cresc num eric ºi asociaþiile cu ca -

A perfecþiune doritã de toþi care se intereseazã de I racter fem i nist, dupã reuniunea de la Braºov ºi L I buna educaþiune a sexului femeiesc. ªi cine este cea de la Lugoj ºi alte reuniuni au început sã M sau cine poate fi, domnilor ºi doamnelor, care sã funcþioneze în Transilvania la scurt timp, pre- A

F nu se intereseze? Au nu ºi ele fac parte din genul cum cea de la Mediaº (1870), Fãgãraº (1876), omenesc? Au nu /sunt/ ºi ele carne din carnea ªimleul Silvaniei (1880), Sibiu ( 1881), Arad noastrã ºi sânge din sângele nostru? Au surorile (1884), Hunedoara (1886), Cluj (1888), Blaj noastre sã nu aibã pentru noi atâta preþ ºi va- (1890) etc., majoritatea lor fiind sprijinite de loare, câtã au fraþii noºtri ºi fiii noºtri? ” Iar mai asociaþiunea culturalã Astra, care activa cu mult departe argumentarea lui tinde sã punã pe tapet succes în cele mai multe oraºe ale Ardealului, chestiunea egalitãþii în drepturi a sexelor: „Mã - începând din anul 1861. car cã ce progres se poate spera în viaþa socialã Fiica preºedintelui Partidului Naþional dacã membrii familiilor nu se aflã pe acelaºi Român din Transilvania, Georghe Pop de Bã - grad al culturii? Când bãrbatul are o educaþiune seºti, Elena, cãsãtoritã cu Francisc Hossu-Lon - de multe ori încã mai prisositoare de cum cere gin ne-a lãsat sub titlul Amintiri, câteva infor - poziþia socialã în care se aflã, iar soþia lui nici maþii extrem de utile despre modul de mãcar atâta câtã se cere ca sã poatã susþine cu func þionare al acestor reuniuni feministe. Cartea SEPTEMBRIE 2012 73 ei se deschide cu câteva informaþii preþioase þionale din regiune. Dintre activitãþile în care despre „Reuniunea femeilor române sãlãjene”, Reuniunea s-a lãsat antrenatã, ea enumerã câ - deoarece, în cea dintâi adunare generalã din 18 teva: „Expoziþiunea din 1881, ºcolile de fetiþe noiembrie 1881, ea a rostit o frumoasã cu- din Braºov ºi Sibiu, reuniunile femeieºti filan- vântare, în care a accentuat nevoia de a da mai tropice întocmite în toatã þara sunt fapte care „multã atenþiune la educarea fetelor noastre dovedesc cã femeia românã e la culmea misiunii pentru a da naþiunii femei culte, care sã ºtie sale ºi iubeºte naþiunea cu focul vestal al strã - creºte ºi recrea junimea, de care e legatã spe- bunelor ei din vechime”, arãtând cã Reuniunea ranþa ºi prosperitatea neamului nostru. Cu ziua ºi-a propus încã de la constituire „înaintarea de azi ni se deschide un câmp de laboare, unde industriei de casã ºi ajutorarea fetiþelor ºi vã- duvelor române sãrace”. În continuare, ea oferã fiecare românã va fi mândrã a lucra din toate date despre planul de muncã al Reuniunii, aºa puterile în interesul cauzei.” Tot ea este cea care cum a fost el fixat la 30 octombrie 1886, ca ºi în 1906, la jubileul de 25 de ani al Reuniunii cuvântarea pe care a rostit-o la adunarea din 25 femeilor sãlãjene va adresa un cuvânt de salut iulie 1899, precum ºi la cea din 14 februarie acesteia, concluzionând: „Ceea ce la întem e - 1906, când putea sã raporteze cã Reuniunea ierea Reuniunii se pãrea un vis frumos, azi se dispunea de un cap i tal de 14.000 coroane. Între prezintã ca realitate impunãtoare în faptul cã succesele Reuniunii ea aminteºte apariþia albu - ºcoala întreþinutã de ea a devenit un factor pu- mului de ornamenticã româneascã realizat de ternic în viaþa noastrã naþionalã din aceste pãrþi”. profesorul Dimitrie Comºa, ca ºi albumul dom - Date importante furnizeazã ea ºi despre niºoarei Mi nerva Cosma din Sibiu. Fãcând în „Reuniunea femeilor române din judeþul Hu - 1911 un bilanþ al acestei activitãþi pe care l-a dat nedoarei”, schiþând un succint istoric al aces- publicitãþii prin ziarul Tri buna de la Arad, ea teia, al cãrei început se plaseazã la 8 septembrie þinea sã sublinieze încã câteva lucruri de bazã, 1886, când doamnele din Deva s-au întrunit spre pe care Reuniunea femeilor hunedorene le-a a discuta despre viitorul lor. Întâlnirea a avut ca avut în vedere: „Scopul Reuniunii - spunea ea – rezultat înfiinþarea Reuniunii, care a ales în frun- era sã întocmeascã un atelier de þesãturi ºi cu - E tea ei pe doamna Ecaterina Drãghici, iar ca se - sãturi, unde în mod sistematic sã se pregãteascã I cretar pe Francisc Hossu Longin. A fost de- costum e, perdele, covoare ºi alþi articoli, in- R O semnatã ºi o comisie a reuniunii care sã se troducând astfel în casele noastre podoabe nea- T S I

adreseze publicului ºi sã redacteze ºi un proiect oºe româneºti, iar þãrancelor rãsplãtire cinstitã a de stat ute. Comisia a redactat Apelul cãtre muncii lor. În ziua de 1 ianuarie 1907 s-a rea - E D doamnele române din comitatul Hunedoarei, pe lizat dorul Reuniunii, punându-se în funcþiune E

care l-a dat publicitãþii la 15 octombrie 1886, primul rãzboi, sistem þãrãnesc, pus sub în gri - L I

constituindu-se într-o Reuniune, care a avut un jirea doamnei Vic to ria dr. Erdelyi ºi sub con - F efect salutar asupra vieþii culturale ºi edu ca- ducerea mãiestrei domniºoare Tiberia P. Ã N Â M O R

A I L I M A F

La seceriº, Er nest Bernea, „România - simplitatea pierdutã: fotografii doc ument ” 74 SEPTEMBRIE 2012

Barcianu. Planul pe care se bazeazã activitatea puntea de aur între trecut ºi viitor”. Ea vede în atelierului a fost întocmit de fericitul Constantin femeile noastre „preotesele mari care slujeau P. Barcianu, fost profesor în România, mai apoi cultura ºi înaintarea unui popor oropsit”, încât în completat prin sfaturile competente ale d-lui iunie 1913 se ajunge la formarea Uniunii fe - profesor de la Sibiu, Demetriu Comºa. Azi, cu meilor române din Ardeal. La Congresul de la ajutorul lui Dumnezeu, atelierul a întrat în al Braºov au participat 37 de reuniuni de femei din cincilea an al activitãþii sale, adãpostind un nu- Austro-Ungaria, care au hotãrât sã întãreascã mãr perma nent de 12-20 de þãrance române, miºcarea feministã transilvãneanã prin reali za- care produc fel de fel de lucruri frumoase þesute rea acestei Uniuni cu caracter central, care sã ºi cusute dupã albumele d-lui Comºa, d-na dirijeze ºi sã coordoneze munca tuturor reu- Cornescu, dºoara Mi nerva Cosma ºi colecþiile niunilor de femei, sã le armonizeze acþiunile. preþioase de modele originale adunate din di - Rezultatele practice ale acestei acþiuni s-au vã - ferite þinuturi româneºti ale þãrii. Prin atelierul zut mai cu seamã la cel de al doilea congres care de la Orãºtie se propagã azi portul naþional, s-a þinut la Sibiu în iunie 1914, ºi s-a soldat cu o trezind simþiri amorþite pânã în cele mai extrem e veritabilã trecere în revistã a forþelor naþionale hotare ale românismului. Porturile frumoase de care aveau sã militeze în favoarea marii uniri. la Sãliºte, Tulgheº, Haþeg, Orãºtie, Pãduri ºi Congresul a fost o rezultantã a sforþãrilor depuse Zãgujeni fac podoaba predilectã a doamnelor de femeile transilvãnene pe acest teren timp de noastre, oferind în sãlile de petreceri româneºti mai multe decenii. Am vrea sã amintim astfel, tablouri încântãtoare din poveºtile rãsãritului de suportul sufletesc pe care ele l-au dat luptã - soare”. Este vorba, dupã opinia autoarei, chiar torilor noºtri naþionali din câmpul poli tic, cu de apariþia unui „stil spe cific românesc”, atestat ocazia marilor confruntãri cu forþele oligarhice în mai toate oraºele Transilvaniei. Despre acest din parlamentul budapestan, cu ocazia sprijinirii lucru ea simþea datoria sã expliciteze: „A ajuns acþiunii voluntarilor transilvãneni în rãzboiul timpul nostru la o epocã care poartã în toate pentru independenþã dus de România în anii pornirile ei timbrul suav luat direct din crea- 1877-78, cu ocazia adunãrii gener ale a Astrei de þiunile geniului þãrãnesc...Vedem în poezie ºi la ªimleul Silvaniei din 1878, în timpul pro - E I muzicã întrebuinþate motive gingaºe ieºite din cesului memorandiºtilor de la Cluj sau a celor R

O sufletul poporului, formând aceste poeme ºi a- condamnaþi la închisoare în penitenciarele un -

T corduri, adevãrate perle ale literaturii ºi muzicii gureºti. Aceste domniºoare transilvãnene au S I

moderne, trezind prin farmecul lor senzaþii idi- oferit daruri simbolice celor condamnaþi pe E lice, care transpun spiritele acestui veac muncit nedrept, cum a fost cazul lui Vasile Lucaciu, dr. D de atâtea probleme zgomotoase în timpuri fe- Ioan Raþiu sau a poetului slovac Hurban Va - E

L ricite, patriarhale.” Elena Pop Hossu Longin a janski, ele intrând în corespondenþã cu societãþi I

F fost ani buni prezidenþa Reuniunii femeilor ro - similare ale femeilor slovace. Gestul lor curajos mâne hunedorene, în care calitate a pãstorit a rãzbãtut ºi în presã, când Elena Pop Hossu

Ã sãrbãtorirea jubileului de 25 de ani, oferindu-ne Longin adreseazã prin intermediul ziarului N

Â ºi vorbirea ei rostitã cu acest prilej. Ultim a ac- L’Independance Roumaine din 14 martie 1885 o

M þiune la care participã este cea din 27 septembrie scrisoare marelui filoromân Angelo de Guber -

O 1919, când se simte datoare sã sa lute pe „voi- natis mulþumindu-i pentru atitudinea sa cu ra- R nicii Ardealului dezrobit”, exprimându-ºi spe- joasã ºi apãrarea cauzei celor care luptã pentru A I ranþa în realizãrile viitoare. Tot în aceastã ca- adevãr ºi dreptate. Vocea Elenei Pop Hossu L I litate a participat la mai multe congrese ale Longin s-a fãcut auzitã ºi prin intermediul altor M

A reuniunilor de femei din Transilvania, cum a organe de presã ale timpului, cum ar fi Revista F fost cel de la Braºov din 7 iunie 1913, la sãr - Orãºtiei (14/26 ianuarie 1895), Gazeta bãtorirea jubileului de 75 de ani de la înfiinþarea Transilvaniei, Tri buna, Arad es videke din 19 Reuniunii femeilor braºovene sau la Abrud cu februarie 1900, când dã o replicã deputatului prilejul jubileului de 50 de ani de la înfiinþarea maghiar Komjati Bela care s-a exprimat public aceleaºi Reuniuni. De reþinut, concluziile ei cu despre nevoia maghiarizãrii românilor, contes - privire la misiunea nobilã a celor care au activat tând dreptul acestuia ºi al altor politicieni ma- pe acest teren: „Statutele smulse din ghiarele ghiari de a form ula astfel de pretenþii în faþa unei unui guvern hain formau pavãza unde clocoteau societãþi româneºti „a cãrei conºtiinþã naþionalã cele mai aprinse sentimente naþionale, sub scu- este atât de dezvoltatã” ºi care are dreptul la tul cãrora se fãcea cea mai extinsã propagandã existenþã proprie. Acest fapt mobilizeazã ºi ar - de a întãri în suflete mândria naþionalã, dra- gumenteazã salutul pe care ea îl adreseazã gostea ºi alipirea cãtre legea strãmoºeascã, cul- Revistei Orãºtiei la 14/26 ianuarie 1895, în care tivarea doinei ºi datinelor noastre, care formau îºi exprimã încrederea în profilul de apãrãtoare a SEPTEMBRIE 2012 75 cauzei naþionale pe care aceastã revistã o va noi, Cum sã primim pe Preotul mare, Despre in- adopta pe viitor. Este anul în care femeile ro - dustria noastrã þãrãneascã etc. Alte materiale mâne se implicã în organizarea unei re prezen - le putem citi în ziarele Carpaþii, Sãlajul ºi Tran- tative expoziþii de bro derie, covoare ºi or na - silvania, Elena Pop Hossu Longin aducând o - menticã popularã la Viena, iar ei i-a revenit magiul ei altor matroane române luptãtoare sarcina de a aduna ºi expedia cele mai frumoase pentru cauza naþionalã, ca Emilia Raþiu Or- ºi mai diverse exponate. În acest scop a co- ghidan, Viorica Mihali, Clara Maniu, Mady laborat cu mai mulþi tineri, membri ai societãþii Aglae Eliad ºi altele. „România Junã” din capitala imperiului ºi cu În timpul Primului Rãzboi Mondial, care colonia româneascã din Viena, care i-a oferit un avea sã izbucneascã peste puþinã vreme, femeile mare sprijin moral. Expoziþia a fost un mare transilvãnene ºi-au adus o contribuþie impor - succes, o confruntare internaþionalã binevenitã tantã la ajutorarea soldaþilor români rãniþi sau care i-a dat posibilitatea sã judece ºi mai bine ce luaþi prizonieri, activând în cadrul Societãþii este de fãcut în aceastã direcþie, aºa dupã cum Crucii Roºii Româneºti, al Societãþii Naþionale mãrturiseºte: „Expoziþia de la Viena a fost o Ortodoxe a Femeilor Române, ele delegând sã le bunã ºcoalã, cãci ne-a învãþat prin aprecierile diferite în ce direcþii practice pot fi aplicate reprezinte la Marea Adunare de la 1 Decembrie minunatele motive þesute ºi cusute pe obiectele 1918 de la Alba Iulia pe doamna Nora folositoare ºi deco ra tive... Mult au fost admirate Lemenyi, doc tor în litere, membrã a Reuniunii cusãturile mãrunte în formã de puiºori ºi sãl- Femeilor Române de la Sibiu. Actul Marii Uniri bãnaºi de pe gulerele cãmeºilor, precum ºi toate a fost salutat ºi printr-un comunicat al femeilor formele multi ple de o variaþie bogatã, þesute ºi ar delene apãrut în ziarul Þara Haþegului din 8 cusute. Despre toate acestea ne-a dat indicaþiuni decembrie 1918, în care se spunea: „Din jalea unde ºi în ce chip sã fie aplicate pentru ca indu - voastrã femei române, din zbuciumul sufletelor stria de casã a femeii române sã fie nu numai ºi inimilor voastre a rãsãrit minunea mântuirii artisticã, ci ºi rentabilã.” noastre. Ne închinãm þie, mãreaþã adunare ºi steagului tãu sfânt, care e simbolul unirii

În calitatea ei de preºedintã a Reuniunii E tuturor românilor”. I

femeilor din zona Devei, Hunedoarei ºi Orãºtiei, R

Elena Pop Hossu Longin a avut strânse legãturi Marele Sfat Naþional de la Alba Iulia a O cu mai toate femeile talentate din oraºele Tran - supus atenþiei participanþilor la unire problema T S I silvaniei, cu numeroase femei din protipendada importantã a dreptului de vot al femeilor ro- mâne, pe care promitea s-o rezolve cât de E

intelectualã a þinutului, dar ºi cu multe femei din D

popor, maestre în arta þesutului ºi cusutului, pe curând. Faptul a dat naºtere la o largã discuþie de E L care le-a ajutat sã se afirme ºi sã-ºi desãvâr - presã pe aceastã temã, adevãrate pledoarii în I ºeascã meseria. Acþiunile feministe capãtã în favoarea cauzei apãrând în revistele ieºite de F anii de la începutul secolului al XX-lea o tot mai sub tipar tocmai atunci, precum Acþiunea fe - ministã scoasã la Bucureºti de cãtre Alexie Nour Ã mare extindere, în lupta pentru drepturi civile ºi N naþionale, implicându-se tot mai multe femei cu ºi Dimitrie Focºa, buletinul trim estrial Aso ciaþia Â vocaþie filantropicã, ºi cu dorinþã de muncã ºi de pentru emanciparea civilã ºi politicã de la Iaºi. M O asanare a relelor sociale. Drept consecinþã, pre- Acþiunea feministã a ºi prezentat corpurilor le- R

giuitoare o cerere privind doleanþele femeilor, A

sa din Transilvania este tot mai plinã de articole I L cu tematicã feministã, dacã a aminti doar ar - susþinutã ºi de „Asociaþia pentru emanciparea I ticolele precum De ce nu scriu femeile drame civilã ºi politicã a femeilor române”, dar ºi de M A

bune (1908) sau rãspunsul lui Z. Bârsan din Tri - revista de la Cluj Lu mina femeii. Discuþia pe F buna de la Arad cu titlul Femeile ºi literatura aceastã temã a cãpãtat o amploare cu totul deo- dramaticã (1908), alãturi de multe altele pe te- sebitã, soldatã cu numeroase ieºiri în pub lic ale me de moralã, educaþie, comportament în so- militantelor feministe, precum Maria C. cietate. Vom da un singur exemplu, referindu-ne Buþureanu, Eleonora Stratilescu, Calypso la lucrarea folcloristului ºi prozatorului Grigore Corneliu Botez, Elena Manicatide - Venert, Sima al lui Ioan, intitulatã Vorbe pentru în - Elena Meissner, Maria Baiulescu ºi altele. þelepciune în viaþã (1889) care dispune de un Vom aminti câ teva din lucrãrile semnate de ele, capitol intitulat Despre cãsnicie, însoþiri ºi mu- cum ar fi: Temeiul miºcãrii feministe ºi sco- ieri. În ceea ce o priveºte pe Elena Pop Hossu purile pe care le urmãreºte (1919) de Eleonora Longin, putem semnala prezenþa ei ºi în Gazeta Stratilescu, Problema drepturilor femeii Transilvaniei din 1911, unde semneazã mai române. Examen social-pol i tic ºi juridic (1919) multe articole, cum ar fi Sântindreº, Noi prin ºi Drepturile femeii în constituþia viitoare 76 SEPTEMBRIE 2012

(1923) de Ca lypso Corneliu Botez, Dreptatea iembrie 1926-decembrie 1940) etc. în re dac - cauzei feministe (1923) de Elena Meisner etc. tarea cãrora au fost im pli cate nume ca Elena Toate acestea dovedesc cã miºcarea feministã Didia Odorica Sevastos, Adela Xenopol, de la noi este o realitate so cial-politicã de care Sma randa Gheorghiu-Smara, Tereza Stra- trebuie sã se þinã seama, mai ales cã la Iaºi a luat ti lescu, Eugenia de Reuss-Ianculescu etc. fiinþã o reuniune feministã încã din 1867 Toate aceste reviste au contribuit în mod e- (Reuniunea Femeilor Române), iar la Cernãuþi a senþial la susþinerea miºcãrii feministe de la noi, luat fiinþã în 1894 „Societatea Doamnelor publi când un mare numãr de articole pe aceastã Române din Bucovina”, an în care societatea temã, iar în cazul revistelor literare s-a ajuns ca ieºeanã amintitã s-a re form at sub numele de majoritatea semnãturilor din aceste reviste sã fie „Liga femeilor din Iaºi”, în care a intrat ºi semnate de femei scriitoare, multe dintre aces - „Uniunea educatoarelor române” sau „Asociaþia tea ajungând sã fie promovate ºi impuse prin pentru emanciparea civilã ºi po liticã a femeilor intermediul acestor publicaþii. Putem conchide române”, în cadrul cãrora s-au afirmat nume ca: cã miºcarea asociaþionistã de clanºatã de femeile Elena Meissner, Ella Negru z zi, Eleonora intelectuale din toate cele trei þãri româneºti a Stratilescu, Maria Buþurescu, Calypso Botez, avut un efect benefic asupra societãþii româneºti Cornelia Emilian, So fia Nãdejde, iar la în genere ºi în special asu pra cititoarelor femei, Bucureºti, Maria Rosetti, Maria Flechten ma - al cãror spirit de res ponsabilitate socialã ºi cher, Alexandra Cantacuzino, Zoe Râm niceanu, Elena Odobescu, Eugenia de Reuss- Iancu- naþionalã a crescut în mod simþitor. Faptul cã lescu ºi altele, care au gãsit un larg câmp de întreaga perioadã de la sfârºitul secolului al manifestare în asociaþii feministe, cum ar fi : XIX-lea ºi începutul celui de al XX-lea este „Societatea ortodoxã a femeilor române”, traversatã de un puternic spirit asociaþionist ºi „Drepturile femeii”, „Liga pentru drepturile ºi animatã de un militantism sincer ºi de dorinþa datoriile femeilor” etc. Femeile luptãtoare s-au de a ajuta, poate fi pusã atât pe seama nivelului manifestat ºi pe teren publicistic, scoþând de sub de pregãtire la care ajunge segmentul social E

I tipar mai multe reviste feministe, cum ar fi reprezentat de categoria femeilor române, dar R Rândunica (Iaºi, 1893), Dochia (Iaºi, 1896- ºi pe seama puternicului val de influenþe venite O

T 1899), Românca (Bucureºti 1905-1906), Viito- dinspre miºcarea de idei europene animat de un S

I rul româncelor (Iaºi, ianuarie-octombrie 1912; puternic interes pentru problemele multi ple ale

E Bucureºti, 1912-1916), Revista noastrã (Bu- femeii, de miºcarea sufragetelor în vederea D cureºti, 1905-1907), Unirea Femeilor Ro mâne dreptului de vot uni ver sal, de re cu noaº terea E

L (Iaºi, 1909-1916), Drepturile femeii (Bucureºti, practicãrii liberului pro fesionism, ºi, în gen eral, I

F 1912-1916), Revista scriitoarei (Bu cu reºti, no - de punerea femeii pe acelaºi plan cu bãrbatul. Ã N Â M O R

A I L I M A F

ªcoalã de fete la Braºov, iunie 1930, album fam. Ferencz-Flatz Sursa http:/orasulmemorabil.ro SEPTEMBRIE 2012 77

Drama femeii în închisorile politice comuniste

„Am ºi eu o speranþã: speranþa uitãrii ab solute. Dar aceasta mai e speranþã, nu e disperare?” (Emil Cioran, Pe culmile disperãrii) Di ana ªANDOR alãturi de alte sute de profesori retrogradaþi ºi egimul comunist Gheorghe Gheor - anchetaþi. Nici „miresele lui Cristos” nu au fãcut ghiu-Dej, 1948-1965, a reuºit sã a - excepþie de la acest calvar. Sora Clara Catrina dune peste 130 de unitãþi de Laslau, sora Terezia sau Mater Anuntiata detenþie,R în care au fost omoraþi ºi chinuiþi peste º.a. au îndurat ani grei de detenþie ºi prigoanã douã milioane de oameni, la acea vreme po- alãturi de alte sute de femei aparþinând domi - pulaþia þãrii fiind de 18-19 milioane locuitori. naþiunilor baptiste, penticostale, adventiste de Aproximativ 10.000 de femei cu vârste Ziua a ªaptea, Martore ale lui Iehova. Prigoana cuprinse între 12-90 ani au fost smulse din sânul împotriva tuturor cultelor creºtine reprezentând familiilor, înjosite, bãtute ºi aruncate în ceea ce s-a numit „Infernul Comunist”. Singura lor o constan tã în întregul lagãr social ist. „crimã” fiind aceea de a-ºi apãra soþii, taþii, Deportarea sau domiciliului forþat au fost alte variante ale detenþiei. Putem aminti aici E

fraþii, ideile ºi credinþa. „Dãduserã un boþ de I cazul tinerei Marta Vasiliu, aflatã în vacanþã la mãmãligã, o strachie de lapte, o ceapã – fie din R teama de represalii, fie – simplu pentru cã spiri- bunici în Basarabia, în anul 1944, care a fost O trimisã în Si be ria, la doar 16 ani, cu o pedeapsã T S

tualitatea, mila, pomana era temelia culturii, tra- I de 5 ani de muncã silnicã, urmatã de încã 5 ani diþia pãmântului” (Monica Sevianu, Mânie, p. 84) E

de domiciliu forþat. În anul 1955 s-a reîntors D

Din exces de zel, justiþia comunistã le-a tratat la fel de inuman ca ºi pe bãrbaþi, ba chiar acasã, profund marcatã ºi bolnavã. La ºocul pri- E L mai inuman, am putea spune. Nimic nepu tân - mirii acestei incredibile veºti, mama sa a suferit I F du-se compara cu durerea unei mame cãreia i se un infarct fatal. În închisori, indiferenþa personalului a ia pruncul de la piept ºi dus pentru totdeauna. Cu Ã toate acestea, nu au cedat presiunilor fãcute la transformat naºterile în evenimente cât se poate N anchete ºi au suportat bãtãile crunte, injuriile ºi de tragice. Fiind lipsite de asistenþa medicalã, Â comportamentele monstruoase ale oamenilor în - deþinutele erau nevoite sã recurgã la serviciile M O

unor moaºe luate din rândul deþinutelor mai ex- R chisorii, trãind ºi 15-20 de ani tortura închisorii.

perimentate, cu dinþi puternici, în stare sa rupã A În afara închisorilor mixte au existat unele I L exclu sive femeilor: Mislea, Mãrgineni, Mier - din câteva muºcãturi cordonul ombilical. Ev i - I curea Ciuc, Dumbrãveni sau Aiud. Aici nu dent cã în aceste condiþii nefireºti, de cele mai M A aveau voie sã facã nimic, sã ºtie nimic, decât sã multe ori copilul sau mama mureau. Exemplul F stea în insalubrele încãperi fãrã pat sau încãlzire. deþinutei Coca este strigãtor la cer. Nevoitã sã Mâncare primeau o datã la trei zile. Cu toate suporte contracþiile naºterii douã zile în duba acestea, între ele ex ista o adevãratã soli daritate, care asigura tranzitul deþinutelor de la o în- adesea întreþinutã printr-o comunicare as cunsã chisoare la alta: „Era caz de cezarianã, dar frica prin alfabetul Morse, învãþând poezii, limbi domnea peste tot ºi o deþinutã nu era om! I-au strãine, dar ºi primind veºti ºi încurajãri. scos copilul în bucãþi, era un bãieþel de 4 kg...” Tipologia femininã a intelectualului per- (Ana-Maria Marin, Prin poarta cea strâmtã, secutat cuprinde câteva nume: pictoriþa Maria p. 28). Când naºterile decurgeau nor mal, copiii Brates Pillat, Cella Delavrancea, doamna de le erau luaþi de la piept mamelor ºi duºi la com panie a reginei, pianista de succes ºi cro- orfelinate. Este ºi cazul ºi Ioanei Raluca nicar muzical, Alice Voinescu, Michaela Ghi- Voicu- Arnãutoiu, fiica lui Toma Arnãutoiu ºi a þescu, Marietta Sadova, Simina Mezincescu, Mariei Plop, nãscutã în anul 1956, tatãl fiind 78 SEPTEMBRIE 2012

executat în 1959 la Jilava, iar mama condamnatã mentul eliberãrii nu mai era conºtientizat. Iar la muncã silnicã pe viaþã. Ioana a fost internatã dacã era conºtientizat nu mai putea aduce feri- la or felinat, reuºind sã-ºi cunoascã adevãrata cirea. Sensul ei se pierduse de prea multã vreme identitate abia în 1990. pentru aceste martire. Îmbãtrânite prematur Nici abuzurile sexuale nu lipseau. Erau (atât fizic cât ºi psihic), cu pãrul albit ºi privirile cele mai întrebuinþate modalitãþi de represiune. rãtãcite de spaima ºi nesiguranþa dobânditã în Pe lângã paznicii care le batjocoreau, femeile anii de detenþie, erau mar cate atât de terorile condamnate poli tic erau lãsate adesea la dis - suportate, cât ºi de pierderea celor dragi. Boli creþia deþinuþilor sub ochii nepãsãtori ai paz - precum icterul, tuberculoza, ulcerul, pelagra, nicilor. O altã formã de batjocurã, similarã vio- scor butul, cancerul postraumatic, deperso na li - lului, era „hrãnirea cu furtunul” – metodã zarea erau doar câteva din ele. uti lizatã ºi în cazul doamnei Brãtianu, care pe Pentru toate aceste suflete blânde ºi nã- motiv cã fãcea adesea greva foamei, ca formã de pãstuite ne exprimãm un profund omagiu ºi ne protest faþã de abuzurile opresorilor „îi erau închinãm în faþa suferinþei lor, întrebându-ne ca deschise maxilarele cu forþa ºi-i turnau lãturi pe ºi Cioran de ce „Sunt lacrimi care sfredelesc gât. Gura îi era ranã” pãmântul ºi rãsar ca aºtrii pe alte ceruri”, când Dupã atâtea chinuri suportate pânã ºi mo- puteau sã fie sori ce ne-ar fi luminat vãzduhul... E I R O T S I

E D

E L I F Ã N Â M O R

A I L I Martiriul femeilor

M - Memorialul Victimelor Comunismului ºi al Rezistenþei A

F Sighetu Marmaþiei SEPTEMBRIE 2012 79

Românul dr. Mihai Marina propus „Drept între popoare”

„Aduceþi-vã aminte de înaintaºii voºtri; priviþi cu luare aminte cum ºi-au încheiat viaþa ºi urmaþi-le credinþa” (Evrei XIII. 7.)

Pr. Gheorghe CIOBAI

ntr-o conferinþã rostitã la Bucureºti, în urmãrit trenurile cu deportaþi evrei pânã la ziua de 27 mai 1988 la institutul de Auschwitz, sesizând prin intermediul ambasa- Istorie „Nicolae Iorga”, profesorul Dr. dorului român Vespasian Pella, Crucea Roºie MosheÎ Carmilly Weinberger, fost rabin al Clu- Internaþionalã asupra genocidului. În aceastã ac- jului pânã în anul 1944, spunea: „Rãmâne un þiune profund umanitarã, Dr. Mihai Ma rina a fapt decisiv pentru destinul operaþiunii, anume fost ajutat de colaboratorii sãi: Mihai Bologa, cã prin mijlocirea lui Raoul ªorban s-a realizat o origi nar din Bârsana, Maramureº ºi Dr. largã cooperare, cu participarea lui Emil Ha- Gheorghe Tite din Sãpânþa, Maramureº, un cu - þieganu, a episcopului Iuliu Hossu, a lui Aurel noscut ju rist al timpului. Pe lângã aceste inter- Socol, a mai multor preoþi ortodocºi ºi greco-ca - venþii, a contribuit cu soþia sa la salvarea unor tolici ca: Ti tus Maga, Florea Mureºanu, Vasile evrei ardeleni, pe care uneori chiar cu maºina Aºtileanu, Cosma Stãnescu ºi a altora, a lui consulatului i-a trecut graniþa în România. E

Eugen Filotti, ambasadorul României la Buda - Revenind, vom spune cã, în anul 1931, I pesta, a consulului Regatului României la Ora - este numit secretar al Prefecturii Judeþului Ma - R O

dea în persoana Diplomatului Dr. Mihai Ma rina, ra mureº. Calitate în care cei 60 000 de evrei din T S a colonelului Mihai Gurgu, ataºat militar ºi a Maramureº puteau apela la nevoie, la dânsul. I 1 colonelului Vic tor Cupºa din Turda.” Opera - Fratele sãu mai mare, Alexandru Marina – ºef E D þiunea, mai înainte amintitã, este legatã de acti- re dac tor al cotidianului Frontul Maramureºului E

vitatea Comisiei pentru refugiaþii de rãzboi l-a atacat în scris pe primarul antisemit notoriu, L I

creatã de cã tre preºedintele ameri can F. D. Roo- Filipaºcu. F se velt la 22 ianuarie 1944. Imediat dupã crearea În anul 1940, Dr. Ma rina ajunge la Bu - acestei Comisii a ºi sosit la Constantinopol Ira cureºti la Ministerul de Interne, iar în 1941 a fost Ã A. Hirschmann, ca reprezentant al acestei co- detaºat la Ministerul de Externe. Datoritã bu- N misii pentru a ajuta pe acei evrei care reuºiserã nului sãu nume, ca ºi a faptului cã era cunoscãtor Â M

deja sã ajungã prin ºi din România în Turcia. al limbilor maghiarã ºi germanã, a fost numit O R Anglia s-a arãtat ºi ea dispusã sã acorde auto- Consul la Consulatul Regatului României din A rizaþia de intrare în Palestina numai pentru acei Oradea, iar din 1942 a fost Consul Gen eral pânã I L evrei care au reuºit sã ajungã în Turcia. Dar nu la închiderea consulatului, arestarea sa ºi a ce - I M

înainte de a fi ajuns! Cunoscând aceste îm - lorlalþi diplomaþi la sfârºitul lui august 1944, A prejurãri pe care le-am menþionat în fugã, ni se fiind predaþi germanilor care i-au internat. F lãmureºte cu adevãrat ce însemnãtate a avut în În anul 1945, americanii îl elibereazã pe acele vremuri atitudinea României faþã de acþiu- Dr. Mihai Marina, care se întoarce în þarã, pri - nea de ajutorare a refugiaþilor evrei. Constitu- mind sarcini importante. irea de cãtre preºedintele S.U.A. a Comisiei În anul 1946, odatã cu venirea la con - pentru refugiaþii de rãzboi s-a fãcut în urma unor ducerea Ministerului de Externe a Anei Pauker, presiuni internaþionale foarte mari. În perioada a fost „restructurat”. În anul 1977, împreunã cu 1941-1944, consulul Dr. Mihai Ma rina a in - soþia a Elena, nãscutã Mãlaiu, în satul Mohu tervenit la autoritãþile lo cale ale timpului pentru judeþul Sibiu, bolnavi fiind amândoi, se retrag la îmbunãtãþirea condiþiilor din ghetourile în care Cluj, unde în anul 1980 se adaugã la neamul de populaþia evreiascã era internatã. În anul 1944 a sub þarã.

1 Criºana Plus, 28 aprilie 2002, pag. 8. 80 SEPTEMBRIE 2012

În timpul ºederii lor la Cluj, luptându-se rãmase de la el au fost donate la Biblioteca cu mari greutãþi materiale, le-a venit în ajutor Judeþeanã Maramureº din Baia Mare. Federaþia Comunitãþilor Evreieºti din România. Pe baza celor scrise de fostul prim-se - I-au ajutat ºi Dr. Fried Ernest, preºedintele Fe- cretar al Consulatului General din Oradea, Dl. deraþiei Comunitãþii din Oradea. Bologa Mihai, a celor prezentate de nepotul Soþia consulului, doamna Elena Ma rina, dr.-ului Mihai Marina, care îi poartã numele ºi îi fusese profesoarã dr. Fried Ernest. Elevã a locuieºte la Afula, precum ºi a celor scrise de profesoarei Marina i-a fost ºi D-na Tesler Eta, domnul Ludovic Bruckstein, ziaristul pensionar care locuieºte în Beer Sheva. ªef Rabinul Dr. George E. Kelemen din Beershena propune Moses Rosen a aprobat ca soþii Marina sã fie Institutului YAD VASHEM sã-l de clare „Drept trecuþi pe listele de asistaþi, cu hranã caldã la între popoare” pe diplomatul român Mihai Ma - domiciliu, precum ºi alte ajutoare. rina. Propunerea este inclusã într-un articol care Consulul Dr. Mihai Ma rina, emi nent ju - a apãrut în revista Orizonturi, editatã de filiala rist, remarcabil dip lom at ºi mare publi cist mara- din Beershena a organizaþiei HOR. mureºan, poate fi caracterizat succint prin dem - Cu permisiunea Dumneavoastrã voi în - nitate, înaltã probitate profesionalã ºi moralã ºi cerca sã închei modestul meu cuvânt reiterând un profund ataºament faþã de plaiurile natale, porunca Apostolului Pavel: „Aduceþi-vã aminte venind din Þara de Sus ca descen dent al dacilor de înaintaºii voºtri; priviþi cu luare aminte cum liberi, respectiv Apºa de Jos, în octombrie 1907. ºi-au încheiat viaþa ºi urmaþi-le credinþa” ºi nu în Ca o recunoaºtere postumã a meritelor ultimul rând, cu cuvintele fostului rabin al Clu- sale de bãrbat de seamã a Maramureºului, în jului, Dr. Wimberger „cu astfel de oameni po- toamna anului 1995, Consiliul Lo cal Sighetu porul român s-a strãduit sã-ºi salveze credinþa în Marmaþiei atribuie numele sãu unei strãzi din omenie. Iar noi – evreii – suntem ºi rãmânem municipiu, în cartierul Cãmara. Manuscrisele recunoscãtori pentru aceasta”.1 (Oradea, 29 iunie 2011) E I R O T S I

E D

E L I F Ã N Â M O R

A I L I M

A În 20 iunie 2012, la Oradea s-a dezvelit F plãca comemorativã de pe clãdirea Muzeului Memo rial Aurel Lazãr, placã care aminteºte cã în aceastã clãdire a funcþionat în perioada 6 decembrie 1940 – 1 noiembrie 1943 Con- sulatul Regatului României, la conducerea cã- ruia s-a aflat Mihai Marina, personalitate care s-a distins prin acte umanitare în timpul celui de-al doilea rãzboi mondial.

1 ibidem SEPTEMBRIE 2012 81

Convorbiri duhovniceºti cu Î.P.S. Ioan Selejan Arhiepiscop al Covasnei ºi Harghitei Maica Domnului, model de mamã ºi de fecioarã

Luminiþa CORNEA

L.C.: Înaltpreasfinþite Pãrinte Arhie pis - mirea Maicii Domnului” din localitatea Izvorul cop, ca un adevãrat ierarh din Carpaþi, mãr - Mureºului. Cei cu pãrul alb cunosc aceastã lo - turisitor al Învierii lui Hristos, transmiteþi calitate ca staþiune de odihnã a studenþilor. în tot deauna credincioºilor, în cuvintele de în - Acum, ei cautã spiritualitatea emanatã de mâ - vãþãturã ºi în pas to rale, mesaje înãlþãtoare des - nãstire. La sãrbãtoarea ultimului hram, aþi bu - pre Maica Domnului. Vã rog sã ne oferiþi ºi curat mulþimea de credincioºi de diferite vârste, acum un asemenea mesaj. Aº începe refe rin- prin prezenþa Înaltpreasfinþiei Voastre, atât la du-mã la Sãrbãtoarea Naºterii Domnului, când slujba de priveghere de seara, cât ºi la sã- ne gândim, cred eu, la naºterea oamenilor în vârºirea sfintei liturghii. Aþi mãrturisit, la în- atâtea chipuri, atât de diferiþi unul de altul, dar, ceputul predicii, bucuria cã am mai ajuns încã o în primul rând, ne gândim la Maica Domnului datã în viaþa noastrã sã auzim chemare de Sus, care L-a nãscut pe Mântuitorul nostru Iisus chemare a Fiului lui Dumnezeu, a Mân tui to - Hristos. rului nostru Iisus Hristos, care ne-a chemat lângã a Sa maicã, care îºi dãdea sufletul pe Î.P.S. Ioan: Fiecare dintre noi suntem E

braþele Sale într-o zi ca aceea, la Ierusalim. T per soane unice în felul nostru; semãnãm unii cu A T alþii, dar nu suntem identici. Omul nu se repetã, Biserica mãnãstirii I el este creat pentru veºnicie, el se restaureazã de din Izvorul Mureºului L Hristos. Hristos nu repetã oamenii, El îi re- A U staureazã. Dumnezeu Îºi face ºi El casã în þã- T I rânã. Maica Domnului este Fecioara pe care R I omenirea i-a oferit-o lui Dumnezeu ca sã-L nas- P cã pe Fiul Sãu; ea devine dulcea primãvarã din S care Se naºte Hristos; Maica Domnului este Ã

floarea care anunþã sosirea primãverii Împã rã - N

þiei lui Dumnezeu. Sã-L proslãvim pe Pruncul Â

Iisus nãscut în peºtera Betleemului, care a venit M O

la noi, pãcãtoºii, sã ne ridice din robia pãcatului R Î.P.S. Ioan: Toþi cei care se aflau acolo au ºi a morþii. Prin Naºterea Sa, ne-a ridicat la A I

primit binecuvântare de Sus, pentru cã au venit L demnitatea împãrãteascã de fii ai lui Dumnezeu, I

de fraþi ºi prieteni ai Sãi. sã cinsteascã, nu o maicã oarecare, nu o maicã M

de împãrat pãmântesc, ci prin prezenþa ºi ru - A

Fie ca perm anent sã-ªi aducã aminte F Dum nezeu de noi, sã ne dea inimã curatã sã ne gãciunile frãþiile lor, au venit s-o cinsteascã pe închinãm Lui, sã-I facem voia Lui cu mare dor ºi mama, pe maica Împãratului Cerului, pe maica râvnã în suflet, sã ne deschidem inima spre Le- Fiului lui Dumnezeu, a Mântuitorului nostru gea iubirii Sale, sã asculte rugãciunile noastre, Iisus Hristos. Am pus atunci o întrebare retoricã: sã Se împace Dumnezeu cu noi ºi sã nu ne ce-ai gãsit, Doamne, la mine pãcãtosul, de m-ai pãrãseascã în vreme de necaz. Sã ne bucurãm chemat din depãrtãri sã vin la prohodirea Maicii dacã L-am ajutat pe Hristos sã-ªi zideascã Bi- Tale? Oare ce-a gãsit Hristos la noi pãcãtoºii, sã sericã în inimile noastre! ne apropie chiar de a Sa maicã, pentru cã au fost L.C.: Înaltpreasfinþite Pãrinte, una dintre mai aproape de Maica Domnului apostolii ºi cele mai frumoase mânãstiri, ctitoritã de Înalt- ucenicii decât suntem noi, care ne aflam atunci, preasfinþia Voastrã, din eparhia Covasnei ºi la mânãstire, lângã icoana Adormirii Maicii Harghitei este mânãstirea cu hramul „Ador - Dom nului? Câtã sfinþenie au avut sfinþii apos - 82 SEPTEMBRIE 2012

toli ºi ucenicii Mântuitorului Hristos ºi cât de „Fie nouã”, adicã vino la noi, Iisuse, Fiul lui pãcãtoºi suntem noi! Totuºi a spus Hristos: mai Dumnezeu, cã suntem în mare suferinþã, suntem veniþi ºi voi, mai veniþi ºi voi la Maica Mea, în um bra morþii, pentru cã toþi au murit fãrã încredinþaþi-vã ei, cãci v-am lãsat-o mamã celor nãdejde, nu ºtiau încotro se îndreaptã, pânã la orfani, celor care nu mai au maicã, aici, pe Învierea lui Hristos. pãmânt, ci ºi-au semãnat-o sub brazdã o aveþi ºi Iatã Sfânta Fecioarã i-a fãcut sfântã che- o avem ca mamã pe Maica Domnului. La cine mare atunci când i-a zis îngerului „Fie mie”, mai strigãm noi astãzi, când suntem în lacrimi ºi adicã „Vino la noi cã suferinþa e mare”. Tot aºa în suferinþã? Când vedem cã mama noastrã este ºi astãzi Maica Domnului, în numele nostru, de mult aºezatã sub brazdã, iar pe mormântul ei celor ce o cinstim, în rugãciunile ei cãtre Mân - a crescut iarbã ºi flori ºi stã o cruce legãnatã de tuitorul nostru Iisus Hristos, mai spune: mai vânt ºi vedem cã putere de acolo nu mai este?! vino, Iisuse, pe pãmânt, la fiii neamului acesta Atunci românul mereu rosteºte o vorbã „Doam- creat de Tine, Tatãl ºi cu Duhul Sfânt; în tã- ne, Maica Domnului!”, adicã strigãm la reºte-i, alinã-le durerea ºi suferinþa ºi trece-i Dumnezeu ºi la Maica Domnului. Pe ea ne-a puntea acestei vieþi întru bucuria cea veºnicã. lãsat-o ca mângâietoare Hristos, Fiul lui Dum - L.C.: Vorbind despre cinstirea Maicii nezeu. Ce totuºi a gãsit la noi? A mai gãsit o Domnului, aþi afirmat, de multe ori în predicile fãrâmiþã de iubire ce mai este în inima noastrã ºi Înaltpreasfinþiei Voastre, cã mamele sunt sfinte. iubirea cea de necuprins a lui Hristos, care iu- De asemenea aþi spus ceva ce n-am mai auzit beºte ºi pe sfinþi ºi pe pãcãtoºii ca noi, la fel. pânã acum, anume aþi realizat o legãturã im- Poate în acea curte a mânãstirii, au fost ºi sfinþi portantã, esenþialã aº zice, între Fecioara ºi au fost ºi oameni încãrcaþi poate de pãcate mai Maria ºi râul Iordan. grele, dar pe toþi ne cheamã Hristos sã ne lepã- dãm de ele, ca sã putem ºi noi urca la cer senini, Î.P.S. Ioan: Maica Domnului a fost cel într-o zi, ca Maica Sa. dintâi Iordan. Bãtrânul Iordan izvorâse cu a - proape 65 de milioane de ani în urmã, de la L.C.: Înaltpreasfinþite Pãrinte Arhiepis - E poalele Muntelui Hermonului. Totuºi, întâiul T cop, cred cã mereu se poate pune întrebarea de Iordan, în care a intrat ºi s-a sãlãºluit Hristos, a A ce o cinstim pe Maica Domnului. Probabil cã T

I fost Fecioara Maria. Apoi, la 30 de ani, a intrat ºi

L rãspunsuri sunt multe ºi desigur s-au scris mul- în bãtrânul Iordan care Îl aºtepta ºi el, cu apele A þimi de pagini pe aceastã temã. ªtiu cã de-a lui limpezi, ca sã-l sfinþeascã ºi pe el, cãci multe U lungul anului bisericesc sunt mai multe sãr - T patimi trecuse, în decursul timpului, ºi peste el ºi I bãtori închinate Maicii Domnului, dar „Ador - R mult sânge al rãzbunãrii a curs ºi pe Iordan. I mirea Maicii Domnului” este consideratã cea P Dacã credem cã, la botez, Hristos a sfinþit S mai mare, având rânduite ºi douã sãptãmâni de Iordanul în care a stat câteva clipe, pânã L-a post, pentru pregãtirea duhovniceascã a credin - afundat Sfântul Ioan în apele lui limpezi ºi a Ã cioºilor. Vã rog sã ne vorbiþi despre aceasta.

N avut acel dia log al smereniei între om ºi Dum - Â Î.P.S. Ioan: De ce o cinstesc milioane ºi nezeu – iatã, numai câteva clipe, atunci cum sã M milioane de oameni pe Maica Domnului? Din nu credem cã a sfinþit în mod cu totul deosebit O

R nefericire mai sunt încã miliarde care n-o cins -

trupul Sfintei Fecioare, în care a stat de la zã-

A tesc, care n-au auzit de ea. Binecuvântat sã fie

I mislire, prin umbrirea Duhului Sfânt, ºi pânã la L I Dumnezeu cã noi am auzit ºi am vãzut mân - naºtere?! Cum sã nu cinstim o asemenea Fe-

M gâierea pe care o dã ea omului pãmântean în cioarã, un asemenea Iordan în care Hristos s-a A suferinþã. F sãlãºluit în vremea Lui de creºtere, pânã la De ce oare aceastã sãrbãtoare a Adormirii naºterea Sa în Betleem?! Maicii Domnului atât de cuprinzãtoare mai ales Cum sã n-o cinstim apoi pe Maica Dom - în spaþiul nostru ortodox? Pentru cã noi ºtim ºi nului pentru cã ei i-a spus Hristos, Fiul lui Dum - credem cã ea a fost primul pãmântean, prima nezeu, ca prunc, primul cuvânt pe pãmânt, cu- fecioarã care i-a dat, cum am spune noi în popor, vântul „mama”?! Deci acestei Sfinte Fecioare, „Bunã ziua” sau „Bine-ai venit” lui Dumnezeu, Hristos îi spune „mamã”. Rostind Hristos cu- pe pãmânt. Prima persoanã de pe pãmânt prin vântul acesta, a sfinþit cuvântul „mamã”. De care Hristos, Fiul lui Dumnezeu, a coborât ºi cu atunci, noi nu mai avem mame, ci de atunci, de care a vorbit în chip cu totul deosebit a fost când Hristos a sfinþit acest cuvânt, noi avem Fecioara Maria. „sfinte mame”. Poate cineva dintre noi sã dea cu Atunci când ea a spus „Fie mie” îngerului o piatrã în mama lui? Poate cineva dintre noi sã Gavriil, ea a rãspuns în locul ºi în numele nostru spunã cã n-a fost sfântã mama lui, care, atunci SEPTEMBRIE 2012 83 când ne-a avut în pântece, s-a bucurat ºi nu ne-a naºte pruncul ºi-L creºte. Apoi, tot ca mamã, azvârlit în gunoi ºi în canale, ci ne-a luat în braþe ajunge la culmea suferinþei. De la culmea bu- ºi ne-a dus în sfânta bisericã, ºi ne-a încredinþat curiei, adusã de Arhanghelul Gavriil, ajunge la Maicii Domnului, iar preotul din satul nostru culmea suferinþei, atunci când îºi vede Fiul ne-a botezat în numele Sfintei Treimi, al Tatãlui rãstig nit pe Golgota. Iatã, ea a trecut peste un ºi-al Fiului ºi-al Sfântului Duh. asemenea mom ent ºi, iatã, le spune mamelor: Sã nu mai spuneþi, de astãzi, cuvântul naºteþi-vã pruncii ºi creºteþi-vã pruncii, iar dacã „mamã” decât adãugându-i ºi celãlalt cuvânt se întâmplã ca ei sã plece înaintea voastrã din binecuvântat de Dumnezeu „sfânt”! Nu vã mai aceastã lume, nu cãdeþi în deznãdejde, cãci ºi înjosiþi mamele! Nu mai ridicaþi palma ºi cu- Fiul meu a trecut din lume înaintea mea, dar am vântul peste obrazul sfânt al mamei! Nu-l mai avut bucuria vederii înãlþãrii Sale la ceruri. De lovi! Nu-l mai umili! Cum poþi sã loveºti cu aceea, iubitã sorã creºtinã, dacã cumva þi-a mu- palma un obraz sfânt, cãci aºa a spus Hristos cã a rit vreun fiu sau vreo fiicã, nu-L supãra pe Dum- sfinþit numele de mamã ºi mamele noastre sfinte nezeu, nu cãdea în deznãdejde, cãci Dumnezeu sunt. Au rãmas ºi vor fi, chiar dacã au trecut ºtie care a fost rostul chemãrii sale de pe pãmânt. dincolo, sfinte mame. Sã ne mai gândim la un lucru: Maica A fost chemat odatã, într-un sat, un cãlu - Dom nului a fost alãturi de Apostoli, la po go - gãr de la o mânãstire. L-a chemat o familie ce rârea Duhului Sfânt ºi la întemeierea Bisericii, vroia sã-ºi deshumeze mama, la împlinirea vre - la Cincizecime. De atunci Maica Domnului este mii de ºapte ani, ºi sã-i facã cele dupã orân- în fiecare bisericã, pe care credincioºii o clãdesc duialã. Alãturi mai dezgropase cineva, tot cu trudã. De fiecare datã când se pune piatra de atunci, pe un bãrbat. ªi când l-au dezgropat, au temelie la o bisericã este întru ajutor ºi Maica vãzut cã mâna lui dreaptã nu putrezise. L-au Domnului. La mânãstirea de la Izvorul Mure - întrebat pe bietul cãlugãr? Pãrinte, ce-i cu tatãl ºului, când s-a pus piatra de temelie, am pus o meu de nu i-a putrezit mâna dreaptã. ªi i-a spus piatrã din Ghetsimani. Ne-am gândit ºi la Maica cãlugãrul: în mod cert, cu mâna aceea ºi-a lovit Domnului atunci, nu numai la lacrãmile Mân - tuitorului. Maica Domnului, iatã prin aceasta, E vreodatã mama peste obraz. Prin urmare, de veþi T dezgropa vreodatã pe cineva ºi veþi vedea cã are este ocrotitoarea mânãstirii ºi nu numai atât. A T mâna dreaptã neputrezitã, sã ºtiþi cã acela ºi-a Maica Domnului a fost la Golgota ºi a vãzut cã I Fiul sãu s-a adus jertfã pentru noi. În toate bi - L lovit cu sete obrazul sfânt al maicii sale. A

sericile noastre ortodoxe, pe cupola de la Altar, U

L.C.: Desigur, sunt multe motive de cin - T este pictatã Maica Domnului cu Pruncul în bra- I

stire a Maicii Domnului. Vã rog, Înalt prea sfin - R

þe. Aceasta este una dintre semnificaþiile cã Mai - I þite Pãrinte, ce înseamnã Maica Domnului ca ca Domnului este prezentã la fiecare sfântã li- P S model? Prin urmare, vã rog sã mai insistaþi asu - turghie sãvârºitã de orice preot, în biserica pra a ceea ce înseamnã modelul Maica Domnului.

dintr-un sat cât de mic sau dintr-o catedralã Ã

Î.P.S. Ioan: De ce o mai cinstim pe Maica foarte mare. Maica Domnului a fost la Golgota, N Domnului? O cinstim pentru cã a cinstit-o ºi vãzând plinirea jertfei celei sângeroase a Fiului Â Fiul sãu. A ascultat-o. Pânã la treizeci de ani, M

sãu ºi este prezentã la sãvârºirea sfintei liturghii, O R deºi era Fiu de Dumnezeu, nãscut din Tatã fãrã la aducerea jertfei celei nesângeroase fãcutã de A de mamã, ºi nãscut din mamã fãrã de tatã, a preot ºi credincioºi. De aceea, în fiecare du- I L ascultat-o. Când eram la Nazaret ºi am vãzut minicã ºi sãrbãtoare, când mergeþi la bisericã, vã I izvorul de unde Maica Domnului lua apã, ca întâlniþi cu Hristos, Fiul lui Dumnezeu, cu M A toate celelalte femei din Nazaret, pentru tre- Maica Domnului ºi cu toþi sfinþii Domnului. F buinþele de familie, m-am gândit de câte ori îl va Un ultim cuvânt pe care cred cã l-ar adresa fi trimis pe Fiul sãu sã aducã apã. În mânãstirea Maica Domnului mamelor ar fi: iubite mame de la Izvorul Mureºului, existã undeva pictatã creºtine, purtaþi pe braþele frãþiilor voastre sfinþi scena Maicii Domnului cu Pruncul venind de la ºi în inimile frãþiilor voastre purtaþi pe Hristos! izvor, fiecare având câte un ulcior în mânã. Iatã câtã bogãþie poate sã fie în braþele ºi în Maica Domnului rãmâne model pentru inima unei mame creºtine! Iatã de ce trebuie ori ce mamã ºi fecioarã creºtine. În societatea respectatã ºi trebuie sã i se dea cinstea cuvenitã modernã de astãzi, vedem cã mereu spun femeii mame creºtine, cãci ea poartã pe braþele oamenii cã avem nevoie de modele. Într-adevãr sale copii sfinþi ºi pe Hristos în inimã. Nu le mai aºa este! Dar ca model de mamã ºi de fecioarã, loviþi! Nu le mai umiliþi pe sfintele noastre noi avem pe Maica Domnului. Iatã ca fecioarã, mame! Dumnezeu sã vã binecuvânteze, sã vã îºi pãstreazã fecioria, iar ca mamã se bucurã, întãreascã în credinþã! 84 SEPTEMBRIE 2012

CUNUNA DE AUR A ROMÂNIEI

Chiºinãul a comemorat 200 de ani de ocupaþie

discursul primarului general al Chiºinãului, Dorin Chirtoacã

La 16 mai 1812 a avut loc un negoþ, un act de vânzare – cumpãrare între douã imperii – Imperiul Otoman ºi Imperiul Þarist. Din acel mom ent, de când a fost semnat actul de vânzare – cumpãrare, aceastã palmã de pãmânt dintre Prut ºi Nistru, cu teritoriile din Sud ºi cele din I Nord, Sudul Basarabiei ºi Nordul Bucovinei, se E I aflã într-o situaþie complicatã ºi nedreaptã. N

Â Timp de 200 de ani, cu foarte puþine ocazii s-a

M spus adevãrul, pânã ºi astãzi o parte din so-

O cietate considerã cã nimic ieºit din comun nu s-a R întâmplat la 16 mai 1812. Nu cunosc, nu ºtiu, nu A îºi pun problema ºi respectiv considerã cã pen- R tru a trãi mai bine trebuie sã facem altceva. Dorin Chirtoacã U

A Dar lucrurile nu stau aºa. Un popor care

E nu îºi cunoaºte trecutul nu are viitor, iar cine nu dupã care de sub jugul român. Aceastã ne drep - D

ºtie istoria riscã sã o repete. Din pãcate, de-a tate din pãcate ºi pânã în ziua de astãzi ne

A lungul istoriei am fost cotropiþi de foarte multe macinã. Ea este speculatã de unii care mãnâncã N ori ºi nu am avut posibilitatea sã ne alegem ºi ei o pâine, cum se spune pe româneºte, U

N singuri soarta. Popoarele pãgâne, apoi tãtarii, încearcã ºi ei sã se manifeste. Societatea noastrã

U apoi otomanii, apoi Imperiul Þarist, apoi Im - nu este dezbinatã din cauza adevãrului pe care îl C periul sovietic, toate acestea au venit tãvãlug prom ovãm, societatea noastrã este dezbinatã din peste noi, ne-au distrus lanul, obârºia, conºtiinþa cauza necunoaºterii unor lucruri ºi din cauza Ã

N naþionalã, obiceiurile ºi toate care ne sunt lãsate unor politicieni care speculeazã aceastã necu -

Â de la Dumnezeu. Cu mare greutate, totuºi sunt noaºtere, iar pe seama necunoaºterii vor sã facã M oameni, sunt familii, sunt comunitãþi care pro- în continuare cap i tal pol i tic, nu mai au mult, nu O

R moveazã adevãrul istoric pentru a ne respecta au cum, cã informaþia circulã altfel în ziua de

A astãzi. De aceea sunt mai mulþi din acei care

I demnitatea. L

I Demnitatea nu se vinde ºi nu se cumpãrã. percep corect lucrurile, nu toþi au curajul sã îl

M Cu ce drept Imperiul Otoman a transmis Im - spunã astãzi, dar veni-va ziua când cu siguranþã A

F periului Þarist un teritoriu care nu îi aparþinea, fiecare, indiferent de originea etnicã, pe teri - pentru cã teritoriul dintre Prut ºi Nistru fãcea toriul Republicii Moldova va spune acelaºi lu - parte din principatul Moldovei. Care este baza cru pe care îl spunem ºi noi acum, cã la 1812 juridicã pentru ca un alt stat, în cazul dat Im - Rusia Þaristã a ocupat Basarabia ºi a creat o periul Otoman, sã se joace cu soarta a sute de situaþie nefavorabilã pentru dezvoltarea acestui mii, a milioane de oameni ºi a unui teritoriu, ºi þinut. cu ce drept Rusia Þaristã a preluat acest teri - Asta nu înseamnã cã vrem sã trãim în toriu, cã în toate documentele istorice este scris tensiune sau con flict cu ruºii din Moldova, cu foarte clar cã Þarul Alexandru I a dat ordin ca sã ucrainenii sau cu reprezentanþii altor popoare fie ocupat aceste teritoriu ºi atunci cum putem slave, dimpotrivã, cu toþii trebuie sã fim uniþi în vorbi despre eliberare? promovarea acestui adevãr ºi în construcþia unor 200 de ani se încearcã a se vorbi despre relaþii reciproc avantajoase, bazate pe dez vol- eliberarea acestui pãmânt de sub jugul otoman, tare în Republica Moldova ºi Federaþia Rusã. SEPTEMBRIE 2012 85

Astãzi, din pãcate, doar pe clãdirea municipiului unea Europeanã ºi aici vom avea asigurat a fost coborât în bernã drapelul de stat, tricolorul vii torul nostru ºi a copiilor noºtri. Sunt douã op - ºi doar la drapelele dumneavoastrã din piept þiuni ºi douã direcþii spre care putem merge, sunt prinse panglici negre în semn de doliu. Nu alegerea ne aparþine. Nimeni astãzi nu poate ho- am avut alte asemenea acþiuni nici în municipiul tãrî în locul nostru. Însã de aceastã alegere Chiºinãu, din câte cunosc, nici în afara mu- depinde dacã vom rãmâne în continuare în în - nicipiului ºi din pãcate nici dincolo de Prut, la tuneric, în um i linþã, în desconsiderare, aºa cum Iaºi, la Cluj, la Bucureºti sau în alte oraºe. a fost timp de 2000 de ani ºi în ultimii 200 de ani Conºtiinþa naþionalã a fiecãruia din noi ºi a în spe cial, fie cã vom fi în Europa, vom fi liberi noastrã ca ºi comunitate este cheia succesului, ºi vom avea posibilitatea sã ne dezvoltãm, sã afirmãrii noastre ca naþiune, ca neam, ca popor, creãm un viitor mai bun copiilor noºtri, sã avem care vrem sã facem parte din Uniunea Euro - o siguranþã a zilei de mâine, sã avem o dez- peanã. În uniunea europeanã nu sunt pur ºi sim- voltare ºi ce ne dorim sã avem cel mai mult – plu oameni care trãiesc, muncesc ºi îºi desfã- prospe ritate. ºoarã activitatea de zi cu zi. În Uniunea Eu- Vã îndemn ca aceastã mani festare de con- ropeanã sunt naþiuni care îºi apãrã cu preþul ºtiinþã naþionalã, de demnitate, sã ne îndrepte pe vieþii fiecare cetãþean, libertatea, demnitatea, a- o cale dreaptã, o cale a drumului nostru spre devãrul istoric ºi pãmântul pe care s-a nãscut el Europa, astfel încât într-o bunã zi noi cu dum-

ºi cu strãmoºii sãi. Acelaºi lucru trebuie sã îl neavoastrã, ºi dacã nu noi, cei care vin din urma I E

facem ºi noi. Sunt convins cã va veni ziua când noastrã, sã fie cetãþeni cu drepturi depline ai I

toate instituþiile statului din Republica Moldova marii familii europene. Cred cã este în puterea N vor arbora în bernã pe 16 mai, pe 28 iunie, noastrã, a celor care suntem astãzi la vârsta Â tricolorul în semn de recunoºtinþã pentru toþi maturitãþii sã o facem ºi sã nu ne lãsãm duºi în M aceia care au luptat pentru libertate, în semn de minciunã, în ispitã, de cãtre aceia care fie nu au O R doliu pentru toþi aceea care ºi-au pierdut viaþa de-a curajul sã spunã lucrurilor pe nume, fie spe - A

lungul ocupaþiei ºi a destinului nostru zbu - culeazã în continuare minciuna. Minciuna are R

ciumat. picioare scurte, iar adevãrul, oricât s-a încercat U A

Timp de 2000 de ani ºi în spe cial ultimii de-a lungul istoriei sã fie ascuns, nimãnui nu i-a 200 de ani, noi nu am avut posibilitatea sã ne reuºit ºi în acest caz nu o sã îi reuºeascã, va ieºi E D alegem viitorul, sã ne croim noi înºine soarta, la suprafaþã. alþii au fãcut-o pentru noi, dar iatã cã acum, în Dreptatea va triumfa, iar noi vom câºtiga A N

2012, suntem la o rãscruce de drumuri ºi ne libertatea. U putem noi înºine alege soarta ºi viitorul – fie cã Aºa sã ne ajute Dumnezeu! N vom merge cãtre Uniunea Euroasiaticã Rusia- 16 mai 2012 U C Belarus- Kazahstan, fie cã vom merge spre Uni- Piaþa Marii Adunãri Naþionale Ã N Â M O R

A I L I M A F 86 SEPTEMBRIE 2012

ROMÂNII DIN VECINÃTATEA IMEDIATÃ – O iniþiativã a Institutului „Fraþii Golescu” Basarabia Istoricã – Cetatea Hotin ºi Cetatea Albã

Expoziþie foto de Valentin Eliseu ºi Iulia Modiga 19 aprilie - 6 mai 2012

xpoziþia de fotografii „Basarabia Is - epocii”, dr. Vitalia Pavlicenco, reprezentantã a toricã – Cetatea Hotin ºi Cetatea Consiliului Unirii, filologul Costel Bulgaru din Albã” a ajuns în 19 aprilie 2012 la Reni (Bugeac), Eugen Popescu, preºedintele Bucureºti,E la Clubul Þãranului, dupã ce timp de Funda þiei Naþionale pentru Românii de Pretu - o lunã, între 24 ianuarie ºi 24 februarie, a fost tindeni ºi directorul general al Agenþiei de presã

I gãzduitã de Muzeul Naþional de Etnografie ºi Roma nian Global News, dr. Rob ert Stãnciugel, E

I Istorie Naturalã a Republicii Moldova. jurnalistul George Damian ºi drd. Flo rin ªandru, N Fotografiile realizate de Valentin Eliseu prim-vicepreºedintele Fundaþiei Culturale „Doina Â (Cetatea Hotin) ºi Iulia Modiga (Cetatea Albã) ºi Ion Aldea-Teodorovici”. Totodatã, la eve - M au fost expuse la Clubul Þãranului din cadrul niment a participat ºi un reprezentant al Am - O

R Muzeului Þãranului Român din Bucureºti, iar la basadei Federaþiei Ruse la Bucureºti, care a fost

A vernisaj au participat români de pe ambele ma - invitat sã ia cuvântul.

R luri ale Prutului. În cadrul evenimentului mo- Expoziþia de fotografii „Basarabia

U derat de organizatorul expoziþiei, directorul Istoricã – Cetatea Hotin ºi Cetatea Albã” are loc A Institutului Fraþii Golescu pentru relaþii cu ro - în contextul în care anul acesta se împlinesc 200 E

D mânii din strãinãtate dr. Mihai Nicolae, au luat de ani de la semnarea Tratatului de pace de la

A cuvântul drd. Iulia Modiga, jurnalistul Dacian Bucureºti între Imperiul Rus ºi Poarta Otomanã,

N Dumitrescu, care ºi-a prezentat colecþia „Presa în urma cãruia Basarabia a fost anexatã de Im -

U unionistã din Basarabia (1917-1918) - Ziarele periul Rus. (sursa InfoPrut) N U

C Istorie în format sms... 200 de ani de la anexarea Basarabiei Importante simboluri ale românitãþii ºi nizeazã aici o raia. Între 1806-1918 Hotinul in trã Ã

N puncte strategice la extremitãþile nordicã ºi su- în componenþa Imperiului Þarist. În pe rioadele

Â dicã a hotarului estic al statului medi eval Mol- 1918-1940 ºi respectiv 1941-1944, Cetatea se M dova, cetãþile Hotin ºi Cetatea Albã au avut un întoarce la Regatul României. Dupã anexarea O

R rol im portant la edificarea identitãþii teritoriale Basarabiei la Imperiul Rus în 1812, cetatea Ho-

I româneºti. tin îºi pierde importanþa de odinioarã, perin - L

I Având rol iniþial de apãrare ºi adãpost, dându-se pânã în prezent sub stãpânirea mai

M acestea s-au transformat în importante cen tre multor autoritãþi, care au încercat sã rãstãlm ã- A

F ur bane, economice ºi politice, unde au avut ceascã ºi trecutul istoric. loc diverse interferenþe etnice, culturale ºi co - Pe lângã faptul cã a fost consideratã mult merciale. timp cea mai importantã cetate a Moldovei, si - Cetatea Hotin este cunoscutã încã din sec. tuatã la o adevãratã rãscruce de drumuri ºi ci - XIII, dar forma actualã a cãpãtat-o treptat, prin vilizaþii („Iar cine va duce dara cai ºi iepe la contribuþiile aduse de domnitorii Moldovei, pre - Cameniþa, acela va da la Hotin ce ar fi avut sã cum ºi importantele influenþele din perioadele dea la Cernãuþi...” - Privilegiul lui Alexandru de dominaþie ale polonezilor ºi turcilor, servind cel Bun pentru negustorii din Livov, 1408) mereu ca un centru strate gic im portant al în- Cetatea Hotinului a dobândit aceastã calitate ºi tregii regiuni. Pânã în anul 1711 este condusã ºi prin arhitectura sa ineditã, prin influenþele cen- administratã de pârcãlabi aflaþi în ascultarea tral-europene combinate cu cele româneºti. Dom nului Moldovei. Între 1711-1806 cetatea se Amplasatã la vãrsarea fluviului Nistru în aflã sub controlul Imperiului Otoman care orga- Marea Neagrã, Cetatea Albã a fost atestatã încã SEPTEMBRIE 2012 87

venind astfel... „în întimpinarea oamenilor muncii din Basarabia”. Judeþele nordice ºi sudice nu sunt însã alocate noii „republici”, ci sunt rupte de restul Basarabiei. Cetatea Hotin ºi Cetatea Albã devin parte a Republicii Sovietice Socia - liste Ucrainiene. În perioada celui de-al doilea rãzboi mondial (1941-1944) cetãþile istorice se întorc regatului român, pentru ca la term inarea rãzboiului ºi victo ria URSS sã fie încor porate RSSU. În felul acesta unul din cele trei imperii cu care geografia ne-a împovãrat destinul istoric (Imperiul Þarist ºi apoi Sovietic) devine stã- pânul cetãþilor de miazãnoapte ºi de miazãzi. În Cetatea Hotin anul 1991, când vecinii ucraineni dobândesc din antichitate cu denumiri precum Tyras, Albi independenþa statalã, cele douã cetãþi rãmân în Castri, Citta Alba, Belgorod, Asprokastron, componenþa noului stat, urmând întocmai „cro - Moncastron, Akkerman. Situl acestei cetãþi a iala” frontierelor decisã de Iosif Visa rionovic i adãpostit toate neamurile posibile care s-au Stalin, încuviinþatã prin pactul Mo lotov - Ribbentrop ºi agreatã de „prietenul de-o varã”, I perindat în acest spaþiu: traci, greci (grecii din E Milet sunt cei care în secolul 5 î.H. fondeazã Adolf Hitler. I N

Tyrasul – Ofiussa) daci, sciþi, romani (încep Despre autori Â cucerirea în 57 d.H.) huni (care devasteazã în - IULIA MODIGA a absolvit programul de M tregul þinut în jurul anului 375), alani, bizantini master Antropologie ºi Dezvoltarea Comunitarã din O R (dupã anul 545), slavi, veneþieni, genovezi (în cadrul Facultãþii de Sociologie ºi Asistenþã Socialã a A 1315 aceºtia aveau deja înfiinþate aici avan - Universitãþii Bucureºti. Lucreazã ca posturile comerciale), români moldoveni (cãtre asistent-cercetãtor la Biblioteca Metropolitanã R Bucureºti ºi este redac tor-asociat al Revistei la Plic, U 1359 Cetatea Albã devine parte a Moldovei, A publicaþie de artã, literaturã ºi atitudine din Alexandru cel Bun îngrijindu-se îndeaproape de E

Republica Moldova. Manifestându-ºi interesul pentru D consolidarea cetãþii ºi asumându-ºi, cu mari be - domeniile geopoliticã ºi antropologie vizualã, ºi-a neficii economice, rolul de suveran pro tec tor), A

propus studierea comunitãþilor româneºti din jurul N tãtari, turci (1484-1812), ruºi (1812-1918). Po - graniþelor. Pe fondul curiozitãþii sociologice, a U pulaþia româneascã a continuat sã locuiascã re- întreprins ºi o incursiune în partea sud-vesticã a N giunea, indiferent de prezenþa temporarã a noi - Ucrainei, cunoscutã drept zona Bugeacului, unde a U lor veniþi, pânã la revenirea þinutului în cadrul descoperit „istoria încremenitã”, inclusiv prin C Regatului României. dãinuirea Cetãþii Albe, care reprezintã un simbol al istoriei acestor meleaguri. Ã

Pe data de 2 au gust 1940, cinci sãptãmâni N dupã Ul ti matum, Sovietul Suprem al URSS, cã - VALENTIN ELISEU, autodefinit drept Â lãuzit de „principiul dezvoltãrii libere a naþio- „fotograf din plãcere ºi din întâmplare” este de M profesie grafician ºi activeazã ca realizator de filme O nalitãþilor” a adoptat legea „cu privire la form area R de desene an i mate ºi direc tor de animaþie.

Republicii Sovietice Socialiste Moldoven eºti”, A Cu o carierã de peste 30 de ani în cinematografie, a I L participat la realizarea a mai mult de 250 de filme de I

animaþie clasicã de scurt ºi lung metraj. M A

În ultimii ani a colaborat exclusiv cu case de F producþie de film din Franþa, Spania, Anglia, Danemarca ºi Germania. A organizat un master-class de desen animat tradiþional în cadrul Festivalului Internaþional de Animaþie „ANIMEST” care se organizeazã anual în Bucureºti. Dupã o lungã perioadã în care a locuit ºi activat în afara þãrii, se repatriazã ºi iniþiazã primul curs de animaþie de nivel profesionist organizat în România, în ultimii 20 de ani. Deþine câteva premii pentru animaþie, obþinute în Spania, Egipt ºi România. Este membru titu lar al Uniunii Cineaºtilor din România ºi al Societãþii Cetatea Albã Dacin-SARA. 88 SEPTEMBRIE 2012

Omul care cãlãtorea singur: Constantin Virgil Gheorghiu 9 septembrie 1916 - 22 iunie 1992

Nina NEGRU, Chiºinãu mele sãu în calendarul bisericesc, hotãrãºte sã-l Cãrþile lui Constantin Virgil sfinþeascã prin felul în care-ºi va trãi viaþa. Este Gheorghiu au ajuns la Chiºinãu cazul sã cercetãm dacã nu a ºi reuºit. Salonul Internaþional de Carte (SIC) organizat de Biblioteca Naþionalã a Republicii Mol dova în anul 2011 a adus, pentru prima datã I

E la Chiºinãu, producþie editorialã recentã a Pa- I

N triarhiei Române ºi a altor edituri de carte re-

Â ligioasã din România: Sophia, Deisis, Meta fra-

M ze. Editura Polirom a venit ºi cu cele 8 tomuri O ale Septuagintei, editate în anii 2004-2011. Cãr - R þile aduse din România au fost atât de valoroase, A încât doi preoþi din Chiºinãu, de la bisericile Sf. R

U Trei Ierarhi ºi Sf. Dumitru, au cumpãrat pentru A

bibliotecile parohiale câte un ex em plar din fie- E care din cele câteva sute de titluri expuse de D aceste edituri. A Vom cãuta prilejuri de a scrie despre unele N

U dintre aceste cãrþi. Acum consider cã meritã sã Imediat dupã 1989 s-a vorbit mult la TVR1

N atragem atenþia asupra unui autor care, deºi a despre Constantin Virgil Gheorghiu, scriitor ro- U iubit mult Basarabia ºi a suferit toatã viaþa pen -

C mân din Franþa, în legãturã cu best-sellerul inti- tru aceastã margine de þarã, nu este cunoscut ºi tulat Ora 25. Dintre cãrþile sale de Memorii

Ã citit de basarabeni. Este vorba despre Con stan- apãrute în 1986 ºi 1995, primul volum, salutat N tin Virgil Gheorghiu. Cinci sau ºase dintre cãr- cu entuziasm de Alain Peyrefitte, cuprinde mul - Â þile sale, editate de Sophia (Bucureºti) ºi Deisis

M tã informaþie despe copilãria lui Virgil Gheor- (Sibiu), au putut fi cumpãrate în zilele de 31 au - O ghiu în satul de la poalele Carpaþilor ºi despre R

gust - 4 septembrie, când s-a desfãºurat Salonul adolescenþa sa, adicã cei 8 ani petrecuþi în Chiºi- A

I Internaþional de Carte.

L nãu, unde-ºi fãcea studiile la Liceul Militar. I Apariþia prenumelui Constantin înaintea

M prenumelui sãu, Vir gil, se explicã, probabil, C-tin V. Gheorghiu scria despre A

F prin necesitatea de a se face distincþie între cei basarabeni ca despre familia sa doi poeþi români ce purtau acelaºi nume: unul ºi Pândesc, de când am conºtientizat drama muzician, nãscut în 1903, celãlalt fiind autorul Basarabiei, dacã cineva dintre români a avut ºi despre care vorbim acum, nãscut la 9 septembrie ar avea curajul sã reflecte adevãrul întreg pri - 1916. Prenumele Constantin este adãugat din dragostea deosebitã pentru tatãl sãu, preotul din vitor la aceºti aproape 200 de ani de înstrãinare Rãzboieni, jud. Neamþ, despre care a scris o ºi martiriu. Cât sânge ºi energie intelectualã au carte excepþionalã, Tatãl meu, preotul care s-a trebuit sã se consum e pentru acele mici in ter - urcat la cer. O recomand celor care au citit prea mitenþe româneºti din anii 1856-1878, 1918- multã literaturã anticlericalã. O altã carte a sa, 1940 ºi 1941-1944! Obiºnuiþi cu demagogia de Cum am vrut sã mã fac sfânt, aratã o preocupare dupã 1989, uitãm cã am avut parte ºi de mari fireascã a creºtinului, dar care ar putea pãrea personalitãþi care sã punã problema pe tapet. unora precoce: micul Vir gil, negãsind pre nu - Dacã nu a reunirii, cel puþin a supravieþuirii, a SEPTEMBRIE 2012 89 respectãrii drepturilor elementare ale românului protejeze pentru a nu da peste vreo minã ºi l-au basarabean. ajutat sã gãseascã o maºinã pentru a se deplasa Dupã lansarea în cadrul SIC 2011, m-am la Chiºinãu. pomenit rãsfoind aceastã carte, care se pierdea „Cum vã puteaþi situa de partea Axei?” printre altele, sute: Omul care cãlãtorea singur, Cum puteau nemþii sã aibã un comportament un ro man considerat „mai mult autobiografic plin de omenie cu un ziarist al statului român decât ficþional”, scris de C.V. Gheorghiu, tradus aliat? Asta nu puteau înþelege cei care erau pro - din francezã de Gheorghiþã Ciocioi ºi editat de gramaþi sã justifice doar Rezistenþa antihi tle - Sophia în 2010. Dupã ce l-am lecturat cu interes, ristã. Maestrului Ga briel Marcel, care-i pre- am mai descoperit un om curajos, care a scris faþase Ora 25 i se pãrea „de-a dreptul monstruos adevãrul întreg despre românii dinãuntrul ºi din sã se vorbeascã cu simpatie despre germani”. afara þãrii. Citiþi ºi vã convingeþi. „Uluitor, incredibil” – acestea erau cuvintele cu Nu vom înþelege, fãrã a citi cartea Omul care l-a întâmpinat maestrul. care cãlãtorea singur, de ce de la 1812 încoace – Trebuie sã vã renegaþi cãrþile dum nea- nu se face nimic pe cale oficialã pentru retro - voastrã anterioare (le considera fasciste). Sã vã cedare (excepþie, anul 1856) ºi totul cade pe faceþi mea culpa. umerii unor personalitãþi-kam ikaze. Printre cei – Nu trebuie sã fac nimic. Aliaþii dum - mai curajoºi, la 1812, era Mitropolitul Veniamin neavoastrã, ruºii, au afundat þara mea în dis -

Costachi, cel care plângea pentru jumãtatea perare ºi în sânge. Atunci dumneavoastrã eraþi I E pierdutã a Mitropoliei istorice a Moldovei ºi le aliaþi ºi fraþi de arme cu soldaþii sovietici, care îi I re proºa unora cã „Ghica Vodã ºi-a pierdut viaþa masacrau pe basarabeni! Ar fi fost monstruos N odatã cu pierderea Bucovinei, iar noi nu putem din partea mea sã nu mã re volt ori sã colaborez Â sã protestãm?!”. Ion Heliade Rãdulescu, pe la cu ocupantul – îi rep lica Gheorghiu. M 1830, descoperã cine sunt ruºii ºi se întoarce O Maestrul se încãpãþâna sã susþinã cã nu- R împotriva lor în legãturã cu Basarabia. Eminescu, mai adevãrul lui era just ºi rezonabil. Dupã arti- A

mai târziu, plãtea cu viaþa pentru cã a luat în colul de desolidarizare al lui G. Marcel s-a de - R serios problema Basarabiei, Bucovinei ºi a clanºat campania de presã, care nu s-a mulþumit U A Tran silvaniei. În secolul XX, dupã al doilea pânã nu l-a fãcut pe Gheorghiu „ofiþer SS” ºi rãzboi, printre cei mai curajoºi au fost Gheorghe „insti gator al masacrelor evreilor din Basarabia”. E D Brãtianu, C.V. Gheorghiu, Paul Goma ºi alþi Acum mi se pare firesc acest com por- A

câþiva oamenii preocupaþi de soarta Basarabiei. tament al intelectualilor de stânga din Franþa, N

Desigur cã sunt ºi mulþi despre care nu vom afla pentru cã am citit cartea lui Jean Sévillia Te - U niciodatã. rorismul intelectual ºi alte studii despre lucrarea N În mod previzibil, C.V. Gheorghiu este U KGB-ului în Occident. Mecanica antifascis mu- C atacat din toate pãrþile, dupã ce se aflã cã a scris lui, gãselniþã a comuniºtilor, este peri odic pusã

în 1941 reportaje despre martiriul Basarabiei în în miºcare. Sévillia scrie cã în 2001 doar 6 la Ã primul an de ocupaþie sovieticã (au fost editate sutã dintre ziariºtii francezi nu se declarau ale - N apoi în cartea Ard malurile Nistrului). gãtori ai stângii. Â M

Cartea Omul care cãlãtorea singur reia în O scriitoare disidentã din Argen tina, O R 1954 tema ocupaþiei de un an a Basarabiei. Atât Valeria Ocampo, a ajuns sã-i spunã, înlãcrimatã, A de tare a fost agresat de Francis Crémieux în lui Gheorghiu cã numele de român îi provoacã I L articolul „Cum ºi pentru ce un crim inal a fost oroare ºi disperare; român, pentru ea, era I uns ca mare umanist”, dar ºi de alþi ziariºti care M

sinonim cu omul care exterminã evrei ºi poeþi: A nu citiserã Ard malurile Nistrului, încât autorul mai „Voi, românii, l-aþi trimis la cam era de gazare F scrie o carte despre cum a scris acea carte. O scrie pe cel mai bun prieten al meu [...] cel mai mare nu pentru a-ºi face mea culpa, ci pentru a explica. poet al României”. ªocat, Gheorghiu se inte - Vic tor Kravcenko, disidentul rus, a fost reseazã de acel poet, al cãrui nume se termina în atacat în aceeaºi perioadã, prin campanii de pre- „-mann”. Mai târziu aflã din cartea englezoaicei sã, de aceeaºi revistã, Les Lettres Françaises. El Claire Sheridan cã era vorba despre un bancher, însã nu a dat explicaþii pentru conþinutul anti - care nu scrisese niciodatã versuri în limba ro- comunist al cãrþii sale Am ales libertatea, ci a mânã ºi nu locuise în România, deºi avea multe intentat un proces, pe care l-a câºtigat. bãnci acolo. Românul C.V. Gheorghiu nu a fost iertat niciodatã pentru cã a scris în unul din reportajele Chiºinãul ºi groparii lui: partizanii sale cã în noaptea când a ajuns la Bãlþi ºi a gãsit Dar ceea ce i-a enervat cel mai mult pe oraºul ars, soldaþii germani s-au strãduit sã-l jurnaliºtii francezii în cãrþile lui Gheorghiu au 90 SEPTEMBRIE 2012

fost omniprezenþii partizani basarabeni. Despre vereºte: aflã nume de miliþieni sovietici, de co - acei partizani istoricii de la Chiºinãu (cei care mandanþi ai detaºamentelor de partizani – a - lucreazã pentru comuniºti) afirmã cã au existat proape toate evreieºti. O trupã de actori evrei ai ºi au dezvoltat o mare activitate. De ce nu s-or fi lui Eddy Thall transformase în scenã de teatru grãbind sã valorifice materialul arhivistic pe care-l altarul bisericii frecventate în adolescenþã de tot culeg de ani de zile? Nu cumva, ca ºi în Franþa C.V. Gheorghiu; deasupra frescelor se pictaserã postbelicã, adevãrul despre partizani este tabu? scene profane. (Dupã rãzboi sovieticii au re - Între timp, cãrþile lui Gheorghiu ne perm it cidivat în acelaºi stil: ºtie toatã lumea cã stu- sã aflãm câte ceva despre identitatea acestor dentele de la Institutul de Medicinã se dez brã- partizani ºi despre consecinþele luptei lor îm - cau în altarul Bisericii Sf. Nicolae din Chiºinãu, potriva României. Deºi poate nici acum Occi- transformat în scenã a Casei de Culturã; cate- dentul nu vrea sã se ºtie despre ei, vom încerca drala oraºului, metamorfozatã în Salã de ex- sã descâlcim niºte iþe. poziþii, gãzduia pânã în 1988 tot felul de nuduri Aflãm ºi din cartea Omul care cãlãtorea în locul icoanelor, iar Biserica Sf. Haralambie singur cã pentru C.V. Gheorghiu Basarabia a fusese vopsitã pe dinãuntru cu smoalã dupã ce rãmas mereu „un pãmânt negru foarte drag”, pe s-a sãlãºluit acolo teatrul Danco). care l-ar fi ales ca loc de trai. L-au impresionat Acestea au fost realitãþile constatate de basarabenii, pe care-i vedea mereu îngenun - reporterul revoltat, aºa cum se poate revolta un

I cheaþi în biserici. ªi Geo Bogza scria despre ziarist la vârsta de 24 de ani. Indignarea lui era E

I aceastã „þarã de pãmânt” ºi despre felul în care cu atât mai mare cu cât era foarte legat de prie-

N se duceau oamenii pe ultimul drum – cu sania tenii lui din Chiºinãu, mulþi dintre ei evrei.

Â trasã de boi ºi vara, prin þãrânã –, dar se simte cã Numai preoþii erau la posturile lor imediat

M Bogza vâna subiecte picante pe aici, nu se im - dupã intrarea armatelor germano-române în O plica sufleteºte. Basarabia. Ei au fost martori oculari ai pier- R Core spon dent de rãzboi neînarmat, ajuns derilor pricinuite de ocupanþi ºi de partizani A

R în iulie 1941 la Bãlþi, singur, fãrã a se alãtura acestui pãmânt. Ei îl puteau ajuta pe Gheorghiu

U unei unitãþi militare, Gheorghiu era printre pri - prin mãrturiile lor. Dar unde erau preoþii basa- A

mii români care vedea oraºul cu toate casele rabeni dupã rãzboi? Refugiaþi în România pusti - E arse, fãrã lumini ºi fãrã oameni. Numai pisici cu itã de comunism sau deportaþi ºi uciºi în spaþiul D ochi fosforescenþi mai rãmãseserã pe acel loc. de peste Prut. A Nu exista încã un comandament românesc, ci Ce a fost mai dureros pentru C.V. Gheor - N

U numai un grup de soldaþi germani care dirijau ghiu ºi pentru basarabeni: faptele ocupanþilor

N circulaþia. Aceºti 5 oameni l-au primit cu ama- ruºi sau lovitura de cuþit înfiptã în spate de U bilitate pe reporterul român ºi i-au dat permis de cetãþenii României? C liberã trecere, pentru a putea opri orice maºinã „Un milion de basarabeni, aproape o trei -

Ã care se îndrepta cãtre front. De la ei aflã prima me din populaþie, au fost deportaþi de sovietici

N datã cã este primejdios sã se deplasese singur, într-un singur an”, constatau românii în acele Â „întrucât oraºul nu a fost curãþat încã de par- zile, ºi abia acum înþelegem cã astfel se fãcea loc M

O tizani”. Un localnic îi spune cã nu a fost nicio de þarã pentru... partizani. Atunci însã aceastã R

luptã la Bãlþi ºi cã detaºamentele de partizani au strategie nu se vedea cu ochiul liber ºi ziaristul A

I dat foc oraºului dupã retragerea armatei ruse ºi Gheorghiu scria o carte despre martiriul în sine L I înainte de intrarea celei germano-române. „Au al populaþiei Basarabiei. Omul care cãlãtorea M aruncat totul în aer, inclusiv case de locuit. Mii singur este impresionant nu doar ca raport fãcut A

F de oamenii fuseserã uciºi de explozii”. de autor pentru luminarea opiniei publice despre Ajuns la Chiºinãu, reporterul aude peste felul în care a scris Ard malurile Nistrului. Ro- tot aceeaºi propoziþie: „Partizanii au fãcut cel manul cuprinde mai multã materie primã decât mai mare dezastru”. Întrebarea pe care o punea presupuneam iniþial, citind cartea de reportaje. tuturor era: „Cine sunt partizanii?”. Rãspunsul Încep sã înþelegem de aici de ce omul care apãrã primit îl ºoca: „Civili basarabeni, organizaþi în Basarabia rãmâne de regulã singur. El zãdãr- detaºamente înarmate. La retragerea trupelor niceºte, poate fãrã sã-ºi dea seama, niºte planuri sovietice ei formau ariergarda. Când Basarabia bine ascunse. fusese ocupatã de ruºi, cu un an înainte, parti - Mi lan Kundera încearcã o metodã sim i larã zanii formaserã avangarda Armatei Roºii. Parti- de construire a unui ro man despre alt ro man. zanii, în cea mai mare parte, erau evrei.” (p.116) Parcã o vãd pe singuratica Tamina din Cartea C.V. Gheorghiu cere nume ºi fapte con - râsului ºi a uitãrii: „Toþi au uitat, iar eu nu!” crete, ca sã nu cadã în vreo capcanã. Se ade- C.V. Gheorghiu este ºi acum, dupã moar - SEPTEMBRIE 2012 91 tea survenitã la 22 iunie 1992, atât de trist ºi de în toatã lumea”. Nu suntem oare prea cinici singur pe fundalul veseliei schizofrenice a in- prefãcând-ne cã nu ºtim despre suferinþele lor? conºtienþilor de pe ambele maluri ale Prutului. C.V. Gheorghiu scrie Omul care cã lã to - În tinereþe îl frãmânta problema jum ãtã - rea singur dupã 4 ani de închisoare în 14 lagãre þilor de adevãr. Reporterii trimiºi de pãrþile beli- americane. Învãþase acolo sã facã orice lucru cu gerante reflectã jumãtãþile aceluiaºi unic adevãr. rãbdare ºi sã aºtepte. „M-au înfometat pânã Foarte sigur cã niciun reporter sovietic ori amer- într-atât, încât seara mâncam pãmânt ori ten - i can nu va vorbi despre românii omorâþi de par - cuialã de pe pereþi. Atunci soldaþii îmi ordonau tizanii din Basarabia, reporterul român se sã deschid gura cât se poate de larg ºi ei veneau considerã obligat sã o facã, pentru ca adevãrul sã ºi mã scuipau în gurã, unul dupã altul. Am su- nu fie spus pe jumãtate. portat totul. Când captivitatea mea a luat sfârºit, Întors din Basarabia, pleacã spre Crimeea. eu cãpãtasem puterea de a suporta toate umilin þele”. Armata Roºie tocmai o pãrãsea, retrãgându-se Din cauza lipsei vitaminelor, ochii i-au în Caucaz pe mare – rãmãseserã doar unitãþile fost invadaþi de excrescenþe roºii de carne, care-i de partizani. Aici avu ocazia sã vadã efectele provocau dureri mari. L-au salvat pachetele cu abandonate ºi utilajele de trans port ale unei for- mâncare ale unui preot catolic. Eliberat din pri - maþiuni de partizani. Rãmãseserã ºi documente. zonierat, ºi-a târât picioarele tot restul vieþii – C.V. Gheorghiu fãcu acum descoperirea cea mai deprindere din anii când li se luau ºireturile de la

dureroasã: „Partizanii din Basarabia continuau încãlþãminte. Aºa a ajuns la Paris – pe jos. De- I E

lupta ºi în Crimeea. ªi o demonstrau carabinele, seori, când era fotografiat de jurnaliºti, scriitorul I gamelele, hainele, gloanþele lor – toate de pro - preot apãrea cu capul plecat: era sigur cã în faþa N venienþã româneascã, cumpãrate pe banii celui sunt sãli arhipline cu strãini, nu avea de vãzut Â tãþenilor României.” Cu ele erau împuºcaþi sol- nici un chip drag. Ai lui au fost uciºi sau de - M daþii români de cãtre concetãþenii lor cu nume portaþi. De câte ori se gândea sã rãmânã undeva, O R strãine. ªi le notã în carnetul de reporter. Nu-i trebuia sã plece. Nu întâmplãtor în 1957 scria A

erau toate necunoscute. Ceru permisiunea de a extraordinara carte despre un Sfânt Pãrinte exi - R

lua cu el acte de identitate ºi alte documente ale lat, Ioan Gurã de Aur, atletul lui Hristos. U A partizanilor antiromâni din Basarabia. Exilaþii noºtri înþeleg poate cel mai bine Ceea ce a pus atunci gaz pe foc poate fi semnificaþia cuvintelor strãin, înstrãinare. C.V. E D citat acum tot cu oarecare prudenþã. La p. 234 Gheorghiu a fost toatã viaþa insultat ºi de presa C.V. Gheorghiu scrie: „ªtia (în 1954, când scria de stânga ºi de cea de dreapta. Nimeni nu a vrut A N

aflându-se în Occident) cã în România, chiar sã audã adevãrul întreg. U atunci, propria lui familie putea fi torturatã de Holocaustologii merg ºi mai departe, vic - N cãtre partizanii care incendiaserã Chiºinãul. timizându-i pe partizani. Noi ne prefacem a nu U C Pentru cã ei erau stãpânii României... Nu îl cerca cunoaºte suferinþa celor care trec prin mari pe -

niciun fel de urã faþã de ei, ci doar un senti ment ricole înfruntând cu cuvântul învinuirile viclene Ã de milã. Aceastã victorie nu este accesibilã de - aduse acum poporului nostru. Suntem siguri N cât preoþilor ºi poeþilor”. C.V. Gheorghiu era ºi însã cã vom plãti scump aceastã laºitate, de la Â M

poet ºi preot, ºi nu mai avea 24 de ani. Devenise vlãdicã pânã la opincã. O R un nume cunoscut în di as pora româneascã prin Chiar Al. Soljeniþân se aratã lipsit de o- A cãrþile sale. Renegat public de G. Marcel, nestitate ºi loialitate faþã de români, când în I L Gheorghiu este totuºi arestat ºi condamnat în cartea sa Douã secole împreunã scrie despre I mod auto m at pentru cã fãcuse parte din cate- pogromurile din 1881 ºi 1905 în Zona de Re- M A goria unor funcþionari români. „Niciodatã inte - zidenþã, unde erau toleraþi sã locuiascã evreii din F rogatoriul nu s-a purtat asupra a ceea ce am fãcut Imperiul Þarist: Kiev, Odesa, Kameniþa, Viniþa, eu ca individ”, citim la p. 214. Evenimentele din Cernigov, Chiºinãu, Bãlþi ºi din alte 24 de oraºe Franþa anului 1968 reactiveazã agresiunile asu- din Imperiul Rus. „Violenþã barbarã a creºtinilor pra lui. Nota dominantã a biografiei acestui om pãrãsiþi”, scrie Al. Soljeniþîn definind po gro- este suferinþa. murile. În majoritatea cazurilor n-au fost în - De ce ne prefacem a nu cunoaºte suferinþa soþite de omoruri – erau jefuite dughenele ºi acestor personalitãþi singuratice? crâºmele. La Kiev ºi Odesa au fost cele mai Vintilã Horia afirmã într-un interviu: „Da- violente (soldate ºi cu morþi), la Marea Neagrã toritã martiriului sau suferinþei exilului a fost fiind implicaþi grecii, care erau rivali comerciali posibilã aceastã înflorire româneascã în lite ra - ai evreilor. Soljeniþîn afirmã însã cã în 1882 cel turã, artã, filosofie. Durerea exilului ne-a tran- mai dur a fost pogromul de la Bãlþi, unde, cicã, a sformat în altceva. Strigãtele noastre s-au auzit fost omorât un evreu. La Chiºinãu, datoritã in - 92 SEPTEMBRIE 2012

tervenþiei Bisericii, miºcarea ce era gata sã i- Am putea întoarce o afirmaþie a lui Solje- zbucneascã a fost „înãbuºitã în faºã”, dar în niþîn împotriva lui citându-l: „Dacã cineva crede cazul populaþiei Basarabiei numai intenþia de - cã modul acesta de a prezenta istoria este obiectiv, vine condamnabilã. Citiþi cartea Douã secole atunci nu vom ajunge niciodatã la adevãr.” împreunã ºi vã convingeþi cã, atunci când este Reportajele de pe front ale lui C.V. Gheor- vorba de a evita rãzbunarea evreilor, Soljeniþîn ghiu au fost folosite mai târziu de Marin Preda cautã sã o dirijeze dinspre ruºi spre români. Nu ca sursã documentarã în romanul Delirul. Con- mai are cinstea intelectualã ºi sufleteascã din secinþele au fost aceleaºi: concentrarea atenþiei Arhipelagul Gulag, unde poþi gãsi aprecieri o - asupra lui Preda: sã moarã Preda! Sã vedem cine biective despre cecenii, românii, lituanienii din va mai avea curajul sa cãlãtoreascã singur prin - lagãre ºi închisori. tre tabu-urile impuse românilor.

Deniile eminesciene

I Itinerar spiri tual: Iaºi – Republica Moldova E I

N Ion Onuc NEMEª, Â vicepreºedintele Asociaþiunii ASTRA M O

R Alexandru Zub; „Datoriile criticii faþã de Emi - n 1925, pe graniþa de vest a României

A nescu. Repere în eminescologia ultimilor ani” – reîntregite, la Sânicolaul Mare, se R dezvelea bustul lui Mihai Eminescu, conf. univ. dr. Bogdan Creþu; „Imaginea strãi - U nului în publicistica eminescianã”- conf. univ.

A operã a sculptorului Romul Ladea. Prezent la Î dr. Emanuela Ilie. A urmat un spectacol literar E eveniment, Octavian Goga s-a adresat celor

D muzical din lirica eminescianã, depuneri de flori prezenþi: „Eminescu vã va rãsplãti. Din el vã A veþi împãrtãºi cu acea dragoste de þarã care e la bustul poetului din faþa Casei Pogor ºi la Teiul N lui Eminescu din Parcul de Culturã Copou.

U temelia tuturor cãminelor bine aºezate. Veþi În zilele urmãtoare manifestãrile au con- N avea de la el poruncile de toate zilele, veþi ºti

U cum sã afirmaþi existenþa noastrã de avangardã a tinuat la Chiºinãu, la bustul lui Eminescu de pe C românismului. O graniþã se pãzeºte sau cu un Aleea Clasicilor din Parcul Central, cu evocãri, momente artistice, depuneri de flori. A fost o zi

Ã corp de armatã, sau cu statuia unui poet legatã de încãrcatã de substanþa sacrã a creaþiei emines - N inimile tuturora. Aþi ales pe cea mai tare, aþi ales Â pe poet, cum v-au povãþuit impulsurile firii unui ciene, aici la Chiºinãu, iar mai apoi la Liceul M Teoretic „Petre ªtefãnucã” din Ialoveni, la Mu-

O popor de artiºti”.

R zeul Raional de Istorie ºi Etnografie „Anatol

Mi-am adus aminte de aceste cuvinte în

A Candu” din satul Vãsieni, - memorie vie ºi I cealaltã extremitate de þarã, dinspre rãsãrit, Þarã L I pe care Eminescu o cuprinde simplu: „De la concretã a vieþuirii, cu bucuriile sim ple ale vieþii M Nistru pân’ la Tisa”, parcurgând un itinerar ºi cu avatarurile unor vremuri în care limba a A

F spiritual cu Deniile eminesciene. fost confiscatã ºi interzisã. Spre lauda celor ce Manifestare ajunsã la cea de a XVIII-a au îndrãznit ºi fãcut, spaþiul acesta de Românie ediþie, Deniile eminesciene, organizate de Des- ruptã este punctat din Bucovina pânã la Cetatea pãrþãmântul „Mihail Kogãlniceanu” Iaºi al Albã cu busturi închinate lui Eminescu, - pietre ASTREI, reprezintã expresia deºteptãrii ºi în - de hotar pentru un teritoriu sfânt al Limbii Ro- tãririi noastre, a tuturor celor ce vorbim o limbã mâne. ªi drumul continuã sub acelaºi semn al „dulce ca un fagure de miere” sub puterea re - întregului eminescian la Liceul Teoretic ºi Cen- generatoare a geniului eminescian. Ca de fiecare trul Cultural „Mihai Eminescu” din Anenii Noi, datã, ediþia din acest an a debutat la Iaºi, în ziua dupã aceea la bustul lui Eminescu din Cãuºeni, de 1 iunie, la Muzeul Literaturii Române - Mu- apoi la Muzeul Mem orial „Alexandru Matee - zeul „Vasile Pogor” cu conferinþele: „Românii vici” din Zaim, autorul celebrului poem, - imn ºi din afara graniþelor þãrii ºi conºtiinþa aparte - tes ta ment -, Limba noastrã - „Limba noastrã-i o nenþei la valorile culturale europene” - acad. comoarã…”. Am fost prezenþi la sãrbãtoarea SEPTEMBRIE 2012 93

Zilele Oraºului Cãuºeni, la spectacolul „Se-ntâl- versitatea de Stat din Ismail, cu reprezentanþi ai neºte dor cu dor” susþinut de grupuri folclorice Despãrþãmântului „Iulia Hasdeu” al Asociaþiunii din Raionul Cãuºeni ºi de ansamblul folcloric ASTRA din Ismail, întâlniri-evoc ãri, momente „Floarea Soarelui” din Sãveni, judeþul Botoºani. artistice cu profesori ºi studenþi ai Universitãþii Nici o diferenþã, în limbã, în linia melodicã, în „Bogdan-Petriceicu Hasdeu” din Cahul. joc, în port, în obiceiuri. Fiinþa întreagã – o Ce am gãsit peste tot? Un profund respect bucurie deplinã! Drumurile lui E minescu – dru- faþã de Limba Românã, în ciuda a douã secole de muri iniþiatice. Am depus flori la bustul poetului interzicere a ei, o memorie vie ºi curatã a istoriei din faþa Consulatului României de la Odesa, am ºi a formelor de expresie a spiritului ro mânesc, avut întâlniri cu studenþi ºi profesori de la Uni- un dor nestins de Þarã întreagã.

Profesoara care adunã Neamul - Areta Moºu Am pomenit doar momentele principale de carte româneascã, editeazã cãrþi, studii, ale acestui itinerar dimpreunã cu Eminescu pe colecþii de documente, organizeazã tabere de care Despãrþãmântul „Mihail Kogãlniceanu” al culturã ºi civilizaþie româneascã „Acasã la noi”, ASTREI din Iaºi îl organizeazã de aproape douã ªcoala europeanã de varã ASTRA, Iti nerarii decenii, prin preºedinta despãrþãmântului, pro - folclorice „Se-ntâlneºte dor cu dor”, Itinerariul

fesoara Areta Moºu, vicepreºedinta Asocia þi - cultural „Razã de bucurie”, Concursul de fizicã I E unii ASTRA pentru românii din afara graniþelor „Stefan Procopiu”, Con cursul Internaþiona l de I

þãrii, omul care a fãcut din aceastã structurã Creaþie Literarã „Ve ronica Micle”, Concursul In- N organizatoricã a ASTREI o adevãratã ambasadã ternaþional de Arte Plastice „N. N. Tonitza” , Â editeazã publicaþiile Revista ro mânã, Chronos, M O

Revista de istorie, Constelaþii ieºene, acordã R

burse ale Despãrþãmântului ASTRA ºi susþine A

financiar ºi mate rial elevi ºi studenþi de origine R

românã din afara României care studiazã la Iaºi, U A organizeazã acþiuni de înalt nivel ºtiinþific ºi ac- a de mic - simpozioane in ter na þio nale ce dezbat E D probleme ale Limbii Române, ale iden titãþii A

naþionale în raport cu procesul complex al glo - N

balizãrii. Efortul e uriaº. Cere muncã multã, U

per se ve renþã, dãruire, generozitate, sa cri fi cii. N Areta Moºu U

În ciuda unei constituþii fizice frag ile, pro fe- C soara Areta Moºu este o luptã toare, o în-

cultu ra lã pentru Republica Mol do va, pentru vingãtoare chiar ºi a tunci când i se închide o uºã Ã românii din Bulgaria ºi pentru cei din Banatul în nas, este jignitã, ori intimidatã de autoritãþi. N sârbesc. Am auzit în repetate rânduri fãcându-se Nu cedeazã nicio datã, pentru cã ea crede în ceea Â M

asocieri între dumneaei ºi Onisifor Ghibu, ce face ºi mai ales e convinsã cã poate accelera O R guver na to rul Basarabiei, ordonatorul de viaþã lucrurile spre îm plinirea unui destin, mai înainte A româneascã în Moldova de peste Prut. Simpla ca el sã se desãvârºeascã la nivel de stat. Este o I L raportare la acest ilustru pa triot nu face decât sã idealistã în sensul idealismului pe care ASTRA I punã în luminã energia, neodihna ºi sacrificiile îl cerea astriºtilor la începuturile activitãþii sale. M A acestei minunate femei care pentru mulþi Areta Moºu oficiazã în acest avanpost care F basarabeni joacã rol de substitut de stat român. lumineazã ºi pregãteºte sãrbãtoarea reîntregirii A dus ºi a dezvelit busturi, a deschis biblioteci Neamului. 94 SEPTEMBRIE 2012

Vocea românilor din Ser bia, distinctã în publicaþiile Tibiscus ºi Floare de latinitate

Anca GOJA

m primit la redacþia revistei Fa milia rile despre succesele elevilor de la ªcoala Generalã Românã douã publicaþii prin care ro - „Sfântu Gheorghe” din Uzdin, dar nici informaþiile mânii din Ser bia reuºesc sã îºi facã despre reuºitele sport ive ale jucãtoarelor uzdinence auzitã Avocea: foaia Tibiscus, editatã de Societatea Anelia Lupulescu ºi Isabela Lupulescu (tenis de Literar Artisticã omonimã din Uzdin, respectiv masã). revista de culturã ºi spiritualitate româneascã În revista Floare de latinitate (re dac tor ºef: Floa re de latinitate, editatã de Consiliul Naþional Vasile Barbu), cei care iubesc istoria vor gãsi arti - al Minoritãþii Naþionale Române din Ser bia – cole care meritã citite. De exemplu, într-unul dintre Novi Sad. numerele primite la redacþie, jurnalistul Virgil Lazãr I În cele câteva numere din Tibiscus gãsim su - scrie despre rãceala instauratã în relaþia dintre Iosip E I biecte interesante. Un articol amplu trateazã pro - Broz Tito, dictatorul iugoslav, ºi Gheorghe Gheor- N blema reprezentãrii politice a minoritãþilor naþionale ghiu-Dej, conducãtorul României comuniste. O po- Â în Ser bia, iar cititorii sunt þinuþi la cur rent cu nou - veste adevãratã cu sârmã ghimpatã, spioni ºi vic - M tãþile privind conducerea Comunitãþii Românilor time. Acelaºi Vir gil Lazãr scrie despre prima rachetã O din lume, inventatã de un sa vant din Sighiºoara,

R din Ser bia. Aflãm cã anul acesta va începe con - Hermann Oberth. Regãsim în paginile revistei ºi

A strucþia unei capele în cimitirul din Uzdin. Cã s-a alte istorii: de pildã, cea a apostolilor închisorilor

R fãcut primul pas pentru înfiinþarea Uniunii Þãranilor comuniste, sau cea a boxului românesc. De altfel, U din Uzdin. Cã Uniunea Scriitorilor în Grai Bãnãþean paginile de sport sunt destul de bogate, aici având A

are, mai nou, ºtampilã. Cea mai recentã întâlnire a

E scriitorilor în grai bãnãþean a avut loc, aflãm ocazia sã citim despre cele mai recente victorii ale

D sportivilor români din Serbia. Deosebit de emo - dintr-un alt numãr al foii, pe 16 iunie, la Uzdin, la

A casa regretatului scriitor Ioþa Vinca. În cadrul în - þionantã este secþiunea cu imagini vechi din satele N tâlnirii au fost acordate ºi Premiile satului bãnãþean româneºti ale Serbiei, care stau mãrturie despre tra - U „Gheorghe Lifa”. Dintr-un alt articol aflãm numele diþiile locului, despre distracþiile, dar ºi despre mun - N tuturor câºitgãtorilor, între anii 1994 ºi 2012, ai ca oamenilor, despre preocupãrile lor culturale, re - U ligioase ºi sport ive. Interesantã este povestea C Marelui premiu pentru poezie „Sfântu Gheorghe” al Festivalului Internaþional de Poezie „Drumuri de rom ânului care nu a vãzut niciodatã România, Constantin Lazurek, unul dintre stâlpii comunitãþii Ã spice” de la Uzdin. Grupajul de ºtiri culturale este

N completat de o fotografie care ilustreazã o veche româneºti din Mon treal. Pãrinþii lui au emigrat în Â prietenie: cea dintre violonistul uzdinean Todoricã Canada în 1912, cu acelaºi vapor, deºi încã nu se M Vinca ºi maestrul Gheorghe Zamfir. Nu lipsesc ºti - cunoºteau. Vaporul a fost unul dintre vasele care au O salvat o parte dintre supravieþuitorii de pe Titanic. R Ioan Pavel-Azap a realizat un interviu cu Ion Miloº, A I unul dintre cei mai importanþi poeþi ai Banatului, L I nãscut la Sutjeska, în Banatul sârbesc ºi stabilit în M Suedia. Acesta se considerã ro man ºi se declarã A

F obosit a fi etichetat mereu drept „prieten al ro mâ- nilor”: „Mulþi români nu pot sã înþeleagã dragostea mea ºi dorinþa mea de a fi român, fiindcã ei, dacã ar putea, s-ar lepãda de lucrul acesta cu mare uºurinþã”, declarã poetul în interviu. În paginile revistei sun - tem, de asemenea, invitaþi sã ne delectãm cu câteva mostre de poezie po pu larã ºi cultã dialectalã bãnãþeanã. SEPTEMBRIE 2012 95 96 SEPTEMBRIE 2012

polonezi din timpul celui de-Al Doilea Rãzboi llonã din Cracovia, volum intitulat The In com- Mondial, studenþii polonezi care învaþã limba plete Fantasy We Call Love (Incompleta fan - românã la Cracovia (unul dintre profesorii lor tezie pe care o numim iubire), respectiv despre este, de aproape doi ani, dr. Cornel Munteanu, cartea ineditã de criticã literarã ºi eseu literar de la Centrul Universitar Nord Baia Mare, ale Eminescu - polimorfismul operei, de dr. cãrui articole în Graiul Maramureºului l-au de- Cornel Munteanu. Cartea a apãrut la Editura terminat pe T. Ardelean sã doreascã deschiderea Univer sitãþii Jagellone ºi se adreseazã, în unui Colþ Românesc la Cracovia). mare parte, studenþilor filologi, fiind scrisã în Inaugurarea a fost urmatã de o scurtã con- limba românã. ferinþã, la care au participat români ºi polonezi, Ziua s-a încheiat cu un picnic românesc, ºi în cadrul cãreia s-au lansat douã cãrþi. Este organizat de Societatea Polono-Românã lângã vorba despre volumul de poezie în englezã ºi lacul Bagry, strãbãtut de bãrcuþe cu pânze ºi raþe polonezã al româncei din Sfântu Gheorghe sãlbatice, eveniment la care au participat ºi ro - Alina Alens, profesoarã la Universitatea Jage- mâni cracovieni cu familiile lor.

În România „este câteodatã ceva care te forþeazã sã-þi pierzi indiferenþa” (Fryderyk Sopuch) I E I

N Pe Fryderyk Sopuch l-am cunoscut la Cracovia, Â cu ocazia inaugurãrii Colþului Românesc la Bibli - M

O oteca Publicã Voievodalã. I-am cerut cartea de vizitã R

ºi am fost impresionatã de ceea ce scria pe ea: tra - A

ducãtor autorizat de limba românã al Ministerului de

R Justiþie. Dar asta a fost nimic faþã de plãcuta surprizã U pe care mi-a produs-o traducând pe viu luãrile de A cuvânt din cadrul miniconferinþei organizate imediat E

D dupã inaugurare. Întrucât timpul scurt nu mi-a permis

A sã îi iau un interviu atunci, am fãcut-o odatã ajunsã

N înapoi în Baia Mare, cu ajutorul Internetului. Iatã ce U am aflat. N U

C Din Cernãuþi, în Bucureºti Limbile strãine învãþate, ºi Cracovia un ajutor de nãdejde Ã

N Re porter: Cum aþi deprins limba românã F.S.: Eu prin România vin des, nu numai Â ca oaspete, dar cu mulþi ani în urmã m-am apu- ºi când? M cat ºi de turism, pentru cã, de fapt, în Cracovia O

R Fryderyk Sopuch: Vedeþi, doamnã, eu eram singurul care vorbea aceastã limbã. Aºa cã

A sunt nãscut înainte de cel de-Al II-lea rãzboi pe

I am terminat, dupã 5 ani de învãþãturã, ºi cur - L

I meleagurile care apoi au fost acaparate de ruºi: surile de ghid al oraºului ºi al împrejurimilor,

M m-am nãscut la Cernãuþi, în Bucovina. Apoi în am scris un ghid pentru mina de sare din Wie - A ‘40 , când au intrat ruºii în Bucovina, am fost F liczka - din apropierea oraºului - ºi asa am fãcut nevoit împreunã cu pãrinþii ca în 24 de ore sã paºii în turism. Apoi, în anii de democraþie, pãrãsim locurile natale ºi ne-am stabilit la plecam cu grupurile poloneze pe litoral, am fost Bucureºti, unde am fãcut ºcoala ºi am susþinut mulþi ani rezident perm anent pe litoral. Pentru Bac-ul (cum se zice azi). În anii ‘60 am venit la grupurile acestea, în ultimii ani am fãcut trasee Cracovia la facultate , neºtiind, de fapt, o boabã de cunoaºtere în Dobrogea , pe la mãnãstirile de polonã , dar de la grãdiniþã ºi apoi la ºcoalã am acolo, Celic Dere, Cocoº ºi altele, cu am bar- învãþat în câteva lim bi: românã, germanã, caþiuni pe Dunãre pânã la Tulcea, ºi multe, francezã, rusã ºi apoi, în clasa a XI-a, latina. multe altele. Aveam mult de lucru, cã pe atunci Cunoscând rusa, poate având în ureche o limba veneau ºi români prin ONT sau BTT în slavã, am început sã învãþ ºi polona. Deci, cum Cracovia. Ani mulþi am lucrat ºi la birourile vedeþi, totul se poate, trebuie doar sã vrei, de poloneze Orbis ºi apoi Gromada, am început sã fapt trebuie sã fii nevoit, ca sã vrei. organizez ºi plecãrile polonezilor în Ungaria, SEPTEMBRIE 2012 97 trasee prin pustã, Budapesta, revelioane, de gu - în limba respectivã. Nu sunt pur ist, dar câ teo - stãri de vinuri ºi pãlincã... of, multe, multe. Apoi datã sunã fals, de aceea eu n-am sã mai schimb am fost trimis în Germania Democratã ca sã ajut nimic, mã strãduiesc sã vorbesc limba româna ºi firmele poloneze la construcþiile de acolo, cã polonã curate, ºi cu toate cã trãiesc în Cracovia polonezii nu cunoºteau ger mana, iar nemþii po- de peste 50 de ani, cred cã nu auziþi în vorba mea lona, deci vedeþi ce bine au prins limbile învãþate? nici ac cent strãin ºi nici cuvinte adu se sau În România, în cãutarea meseriilor „transformate” din polonã. Am învãþat limba de pe cale de dispariþie tip literar ºi aºa o vorbesc. Da, este drept cã pot sã vorbesc româna ºi în „stil” moldovenesc, sau Prin România colind de mulþi ani, poate cã în graiuri din alte regiuni ale þãrii, dar de fapt pot spune cã o cunosc „biniºor”, dar de multe ori limba literarã este cea pe care o folosesc în mod când sunt pe acolo gãsesc încã ceva de vãzut. Cu nor mal. ani în urmã am început sã descopãr bisericile întãrite din Transilvania ºi am început sã colind. Familia vorbitorilor de limbã românã Am vãzut 36 ºi mai am… cam vreo 300, dar R.: Care sunt legãturile dvs. cu co mu- acest bacil am fost în stare sã-l injectez stu - nitatea de vorbitori de limba românã din Cra - denþilor de la arhitecturã ºi la început un an am covia? „dat o fugã” cu ei, iar apoi singuri doi ani la rând F.S.: Asta depinde... În ultimul an sunt le-au vizitat, întorcându-se plini de impresii. invitat de prietenii mei din cadrul Societãþii po- I

În ultimul timp, cam de vreo 4-5 ani, în - E

lono-romane, de Ignat Timar, ºi atunci ne sim- I cerc sã gãsesc ºi sã reconstruiesc meserii pe cale þim ca acasã, facem planuri, discutãm, glumim N de dispariþie. Sunt o grãmadã, de fapt întot - sau cântãm. Problema este cã între mine ºi cei- Â deauna, din fiecare drum, mã întorc cu ceva nou lalþi este o diferenþã de vârstã, hai sã zicem cã M în fotografiile ºi filmele fãcute. pot fi bunicul lor; acest lucru, însã - cred - nu O R R.: Care zonã din România vã e mai a - împiedicã înþelegerea, convorbirile ºi distrac - A proape de suflet? þiile. Ne transmitem veºti, curiozitãþi ºi ce am R

F.S.: Aici am o mare problemã, nu sunt mai auzit despre þarã sau altele. Sunt zile pe care U A zone, nu sunt judeþe, de fapt acolo unde te duci încercãm sã le transformãm în zile de sãr bã- nici nu-þi dai seama de zonã, acolo este câ- toare, sã gustãm plãcerea de a fi împreunã, aºa E D teodatã ceva care te forþeazã sã-þi pierzi in di- cum, de exemplu, a fost întâlnirea dinaintea ple - cãrii voastre acasã: ne cunoaºtem între noi, ne A ferenþa. Bineînþeles cã Bucovina are specificul N ei aparte, dar se poate spune acest lucru peste tot. cunoaºtem familiile, copiii… U Am colindat toatã Europa, dar ataºat sunt Traducãtor multispecializat N U

de… Spania, cu toate cã îmi face plãcere sã C vizitez Italia, Franþa sau Turcia. Bine se zice în R.: Ce presupune, mai ex act, munca dvs de traducãtor autorizat de limba românã al Mi - Polonia cã „este bine acolo unde nu suntem”, ºi Ã acest lucru este adevãrat, sunt lucruri in com - nisterului de Justiþie? N parabile. F.S.: Vedeþi, doamnã, prin lume ºi în spe - Â cial de la momentul când românii au putut ieºi M Pentru o limbã românã curatã O R

din þarã fãrã probleme, a plecat un val de emi - A

R.: Cât de grea vi se pare limba românã granþi care, cu pãrere de rãu, nu reprezintã pânã I L în comparaþie cu poloneza? azi „floarea României,” ci mai degrabã þigani, I F.S.: Este greu de spus dacã este grea, din pramatii ºi rãufãcãtori. Ei au dat buzna prin M A punctul de vedere al gramaticii ºi sintaxei, de Europa ºi cu aceastã „amprentã” românii sunt F fapt nu diferã foarte mult, diferã însã altceva. vãzuþi pânã azi de europeni, ºi cu pãrere de rãu ºi Limba polonã este limbã slavã, iar româna a- de polonezi. Din aceste motive, de peste 20 de parþine de limbile romane. Aici este diferenþa, ºi ani trebuia sã existe cineva care sã fie trans- pentru cineva care nu are ,,ureche” este o di- latorul între autoritãþile poloneze ºi aceºti oa- ferenþã mare. Este drept, în limba românã de azi, meni care, de multe ori, intrã pe calea in frac- care se schimbã esenþial, se introduc, la fel ca în þiunilor. polonã, foarte multe cuvinte din alte limbi - Dupã examenele date, care pânã azi sunt francezã, mai ales englezã. Limba polonã din foarte grele, am fost declarat prin examen de stat acest punct de vedere diferã, pot fi însã rusi- traducãtor în cadrul Tribunalului Regional din cisme, germanisme ºi totul depinde ºi de zonã. Cracovia, iar apoi, dupã câþiva ani, ºi traducãtor Cu acest lucru nu mã pot împãca, aceste preluãri al Ministerului de Justiþie. Ce înseamnã asta? În „stricã” limba, cu toate cã pot fi gãsite sinonime primul rând, trebuie sã cunoºti ambele lim bi 98 SEPTEMBRIE 2012

perfect, adicã sã ai cunoºtinþe vaste în: medi - plasãrile în care nu capãtã recompensa definitã cinã, medicinã legalã, diferite domenii, înce - de lege, iar apoi sunt perioade când nu ai nimic, pând de la obiceiuri, chiar ºi limba þigãneascã, deci cum poþi sã trãieºti din aceastã în delet - limbajul deþinuþilor, dar, în special, limbajul ju- nicire? Nu, nu se poate, eu însã, cum sunt pen- ridic . Eu m-am specializat în dreptul penal, care sionar, mã bucur cã mai pot sã câºtig ceva la trebuie cunoscut pe îndelete, trebuie sã-i explici mizerabila pensie pe care o am dupã 39 de ani de delincventului ce ºi cum, trebuie sã ai de-a face muncã, deci pentru mine este ºi o salvare. cu poliþia, cu închisorile din þarã, cu tribunale , Mici bucurii de traducãtor parchete ºi aºa mai departe. Cum vedeþi, nu este o muncã totdeauna plãcutã, în plus, deoarece nu Vorbeam despre diferitele cunoºtinþe în sunt vorbitori sau mai degrabã traducãtori de materie pe care trebuie sã le ai, dar sã ºtiþi cã limba românã în Silezia, în voievodatul Tarnaw, sunt câteodatã situaþii când trebuie sã fii ºi un fel Rzeszow, Lodz , Kielce, toþi apeleazã la mine. de ofiþer de stare civilã. Fãrã mine, tinerii de Cu toate cã nu mai sunt un om tânãr, totuºi, cât origini amestecate nu pot sã se cãsãtoreascã, mã simt în puteri ,,colind” aceste voievodate. Ca pentru cã trebuie sã le semnez cererile, iar apoi sã aveþi o idee mai generalã, luaþi harta Poloniei sã fiu prezent la ceremonia de cãsãtorie. Dar astea în faþã ºi uitaþi-vã unde este Rzeszow (în Sudul sunt plãcerile mele, sau când se naºte un copil ºi þãrii), ajungeþi prin Cracovia pânã înspre pãrinþii vor sã legalizeze în ambele þãri naºterea. Cum vedeþi, este o muncã plinã de plãceri,

I Wroclaw, apoi de la Zakopane la Lodz ºi Kielce

E de rãspunderi, exactã, când câteodatã un cuvânt

I înspre Nord. tradus greºit poate avea influenþã asupra vieþii

N Nu zic cã nu mai sunt ºi alþi traducãtori,

Â însã poate cã nu vor sã se deplaseze, pentru cã unui om, plinã de surprize.

M nu suntem nici bine plãtiþi. De aceea, cei care Da, asta este munca de traducãtor. E grea?

O mai traduc renunþã ºi suntem extrem de puþini ªi da ºi nu, depinde de cel care o presteazã. R pentru, câteodatã, marile necesitãþi. Experienþa este cea mai importantã calitate a unui A Tinerii nu vor sã-ºi piardã timpul cu de- traducãtor autorizat (nu toþi sunt auto rizaþi). R U A

D „Mã simt puþin român!” (Tadeusz Gaydamowicz)

A N U

N Tadeusz Gaydamowicz este unul dintre vorbitorii de limbã românã pe care i-am întâlnit

U în Cracovia. Este, dupã cum mãrturiseºte, puþin român, pentru cã, deºi este de etnie polonezã, C s-a nãscut în România. De profesie arhitect, acum pensionar, Tadeusz Gaydamowicz se bucurã când întâlneºte alþi români ºi de abia aºteaptã sã le povesteascã aspecte din viaþa sa. Ã N

Â Reporter: Sunteþi nãscut în România…

M Tadeusz Gaydamowicz: Da, de fapt în Ro- O

R mânia, fiindcã sunt nãscut în Basarabia pe tim -

A pul când aceasta aparþinea României, în peri - I L

I oada interbelicã.

M R.: ªi când v-aþi stabilit în Polonia? A

F Eu m-am stabilit forþat, fiindcã înainte am fost la Bucureºti ca refugiat polonez. De fapt n-am fost niciodatã refugiat, dar m-am dus cu o mulþime de oameni care s-au refugiat în Ro- mânia. La Bucureºti am absolvit Liceul Polo - nez, iar pe urmã am intrat la Facultatea de Ar - din Basarabia ºi din Bucovina de Nord, o hitecturã, unde am studiat 2 ani. Când rãzboiul mulþime de oameni s-au refugiat, la fel ºi toatã s-a terminat, în ‘45, toþi refugiaþii care au mai fam ilia mea. Când rãzboiul s-a terminat, n-am rãmas în România se repatriau în Polonia. Pã- avut încotro sã mergem, în Republica Socialistã rinþii mei au fost refugiaþi basarabeni, fiindcã ei Moldova nu puteam sã mergem, în Polonia nu stãteau în apropierea Chiºinãului, într-un sat în aveam pe nimeni, dar am venit în Polonia. Am judeþul Orhei, unde au avut o moºie, pe malul absolvit la Cracovia Facultatea de Arhitecturã Nistrului. Când în iunie ‘40 România s-a retras pe care am început-o la Bucureºti ºi am rãmas SEPTEMBRIE 2012 99 aici. O vedeþi pe fiica mea, care e deja bunicã, aici. E o revistã foarte bunã, pentru cã se tra duce are 3 nepoþi, eu am 3 strãnepoþi ºi sunt de mulþi din limba polonã în limba românã ºi din românã ani în pensie. în polonã. Revista se numeºte Polonus ºi apare R.: Care sunt legãturile dvs acum cu Ro- lunar. Dar este ºi o altã revistã care apare la mânia? Bãlþi, în Republica Moldova, acolo sunt cei mai T.G.: Legãturi personale nu mai am, fiind - mulþi polonezi care au revenit la ºcoalã ºi învaþã cã sunt prea bãtrân sã merg în România. Înainte limba. Pentru cã limba s-a pierdut, pãrinþii nu mergeam cu fa milia, încã în timpul lui Ceau- mai vorbesc polonezã, doar tineretul o face. ºescu, când fiica mea a fost micã, pe Litoral, mai Acolo apare o altã revistã lunarã, care se nu- ales la Eforie Nord, Mangalia sau Mamaia. În meºte Luceafãrul. fiecare an mergeam. Am avut colegi la Bu- R.: Nu vã e dor de România? cureºti, opream acolo ºi fãceam întruniri mai T.G.: Mi-e dor dintotdeauna, fiindcã eu ales la Carul cu bere… Pe urmã, când s-a mã simt puþin român, dacã m-am nãscut în Ro - schimbat regimul, am fost mult în România ºi în mânia, am vorbit limba românã din copilãrie. În Moldova. Acum nu mai merg, dar sunt co re - copilãrie acasã vorbeam limba polonã, în rest spondent la o revistã polonã care apare la Su- vorbeam limba rusã, atunci când Basarabia a- ceava (în Bucovina sunt mulþi polonezi) ºi acolo parþinea României, dar la ºcoalã vorbeam limba scriu diferite articole din viaþa care se întâmplã românã. Aºa cã am avut din copilãrie 3 limbi. I E I N Â M

Româna, limbã regionalã în Biserica Albã O R

Limba românã a fost recunoscutã, din aceastã varã, drept limbã regionalã în localitatea A

Biserica Albã din raionul Rahãu (Rahiv), Transcarpatia. Decizia a fost luatã în data de 14 au- R gust, pe baza unei legi intrate în vigoare cu patru zile mai devreme, ºi care stipuleazã cã o limbã U A

poate primi statutul de limbã regionalã dacã numãrul persoanelor care o considerã maternã E D

depãºeºte 10% din populaþia zonei. Limba românã este, astfel, folositã în documentele ad min-

is tra tive. A În Biserica Albã, la el ca în alte patru sate din raionul Rahãu, majoritatea populaþiei este N U

de origine românã. În acest raion trãiesc 10.500 de români, reprezentând 11,6%, con form unui N

recensãmânt din 2001. În Ucraina, românii reprezintã a treia etnie a þãrii, dupã numãrul de U locuitori. În total, în aceastã þarã trãiesc circa 410.000 de români, cu precãdere în regiunile C

Transcarpatia, Cernãuþi ºi Odesa. Ã

Legea privind limbile regionale a fost promulgatã în data de 8 au gust de preºedintele N Viktor Ianukovici, dupã ce a fost votatã de Rada Supremã într-o atmosferã foarte încordatã Â M

provocatã de disensiunile dintre putere ºi opoziþie. Legea se aplicã pentru 18 limbi, între care O R româna, rusa, belarusa, bulgara, armeana, idiº, germana, tãtara, gãgãuza sau poloneza.(a.g.) A I L I M A F

La dezvelirea bustului lui Mihai Eminescu, Biserica Albã, martie 2008 100 SEPTEMBRIE 2012

ROMÂNI ÎN LUME

Lectorate româneºti Acum vreo patru decenii

Prof. univ. dr. Ion POP Cluj-Napoca

u trecut aproape patruzeci de ani de manual însoþit de casete au dio, fãcut tot de un la începutul stagiului meu de asis- român, ºi încã un clujean, fost re dac tor în prima tent asociat la Université de la Sor- echipã a revistei Echinox, Vincenþiu Iluþiu. bonneA Nouvelle-Par is 3, unde am predat cursu ri Fusese un punct de plecare, - însã impor tant era de limbã ºi de civilizaþie româneascã în perioada ca la orele mele sã le pot prezenta studenþilor ianuarie 1973 - septembrie 1976. Secþia de texte ºi exerciþii proprii, cu care sã pot lucra Românã a ceea ce se numea direct. Baza o constituia un atunci U.E.R. d’Italien et de manual redactat în România

E Roum ain abia fusese înfiinþatã, pentru studenþii strãini, mi-a

M - eram primul dascãl al ei – ºi a fost ºi acela de mare folos, însã,

U fost inauguratã cu o întârziere din pãcate, textele propuse spre L obiºnuitã, din pãcate, sub ve - ilustrare erau excesiv de poli ti - N Î

chiul regim comunist. Ar fi tre- zate ºi marcate de « limba de I buit sã ajung la Paris în toamna lemn » a epocii. Or, asemenea N

Â anului pre ce dent, însã în tor to - texte puteau fi primite cu rezer -

M cheatele cãi ale birocraþiei ro - ve de niºte tineri care creºteau

O mâneºti a momentului, compli - într-un cu totul alt mediu, drept R cate desigur de verificãri ºi care, pe parcursul stagiului meu reverificãri ale dosarului meu, a parizian, a trebuit sã compun un Ã

N fãcut sã cobor din avionul Bu - mare numãr de exerciþii proprii,

Â cureºti - Paris abia la 13 ianu - ajutat de colega Ecaterina

M arie 1973. Din cauza acestei Serghiev - Cleynen, care preda O

R întârzieri, am avut destule greutãþi în consti - la Universitatea din Lille. Le-am adunat treptat

A tuirea grupei de studenþi începãtori, de « pre mier într-o micã suitã de «Caiete de român», alcãtuite I L

I niveau ». Însã într-un timp relativ scurt lecþiile sub generoasa îndrumare a profesorului Alvaro

M au putut începe, în faþa a vreo 10-15 studenþi Rochetti, special ist în lingvisticã romanicã, pa- A

F care îºi aleseserã ca limbã de com pletare ro - sionat ºi de limba românã, de care mã leagã ºi mâna, ei fiind înscriºi în primul rând la Italianã. astãzi o frumoasã prietenie. Fiind în primul rând Se poate înþelege cã nivelul cunoºtinþelor literat, aceste exerciþii de gramaticã nu-mi erau predate la aceastã micã secþie era unul elem en- tocmai la îndemânã, dar cu timpul am intrat tar. Cei înscriºi la Românã erau în faza primelor într-un ritm norm al ºi m-am acomodat relativ descoperiri legate de limbã, iar despre civilizaþia repede la acest tip de munci de lingvisticã aplicatã. ºi cultura româneascã nu ºtiau mare lucru, ca sã Paralel, aveam ºi douã ore sãptãmânale de nu spun aproape nimic. Totul era, aºadar, de Culturã ºi civilizaþie româneascã, începând cu construit de la temelie, astfel încât a trebuit sã cunoºtinþele despre geografie, continuând cu ce - mã mobilizez foarte serios pentru a gãsi în cel le de istorie, de la daci ºi romani pânã în zilele mai scurt timp manualele de românã existente noastre, apoi îmbogãþind informaþia cu des chi - pe care sã le pot recomanda ucenicilor. Din deri spre literatura românã, artele plastice, muzicã. fericire, exista în seria «Assimil», un asemenea Desigur, partea cea mai extinsã a re pertoriului SEPTEMBRIE 2012 101 meu tematic era dedicatã literaturii, adicã unor studenþilor cu fiecare ocazie. De mare folos mi-a curente literare ºi mai ales unor scriitori re- fost la acest punct serviciul cultural al Am - prezentativi, din care se publicaserã ºi traduceri basadei României, mai ales ataºatul cul tural Ste - în limba francezã. Erau foarte puþine încã aceste lian Oancea, care era ºi un poet sensibil ºi cu o tãlmãciri (ceva din Creangã, Baltagul lui deschidere culturalã remarcabilã. Sadoveanu, Ion al lui Rebreanu, era ºi versiune Atmosfera era bunã, începusem sã-mi fac francezã a lui Eugen Ionescu din Pavel Dan, iar prieteni printre cursanþi, ieºeam împreunã la câ- din poezie doar Arghezi ºi Bacovia pãtrunseserã te-o cafenea, la «le Carosse», «Mirbel», din a- în colecþia «PoPtes d’aujourd’hui» de la Editura propierea Centrului Censier, unde se afla Fa- Seghers, în traduceri nu foarte reuºite. Se mai cultatea noastrã, sau prin alte locuri ale traduseserã în þarã câteva nume – Eminescu ºi Parisului. Mai greu era de rãspuns la unele în- alþii câþiva, dar posibilitãþile de a pãtrunde în trebãri «deli cate» ale studenþilor privind rea- intimitatea Literelor româneºti erau foarte re- litãþile politice din þarã, ºi nu o datã dãdeam din duse în aceste condiþii. A trebuit, aºadar, sã ofer colþ în colþ încercând sã ocolesc chestiunile mai mai degrabã eºantioane, exemple semnificative, spinoase. Asta, deºi eram într-o unitate uni ver - ºi sã completez oarecum în abstract ori în tra - sitarã dominatã de stânga politicã, cu decan ducere proprie fragmente de texte semnifi ca - mem bru în partidul comunist, cu sindicaliºti tive. Am reuºit sã-i interesez pe câþiva studenþi foarte activi în contestarea regimului, cu numai curioºi ºi în lectura «criticã» a cãrþilor e - meroase acþiuni greviste care împiedicau tot de xistente în traducere, s-au fãcut prezentãri ºi atâtea ori buna desfãºurare a cursurilor. referate nu o datã atractive. Mari aºteptãri la Dacã mã uit acum prin puþinele mele în - acest nivel nu puteam avea totuºi, fiindcã grupa semnãri de jurnal din acea epocã, descopãr un de participanþi la cursurile de Românã era ade- tânãr ce abia trecuse de treizeci de ani, con - sea compozitã, veneau oameni de vârste ºi din fruntat cu o lume adesea uimitoare pânã la ºoc, domenii de activitate diferite, unii nici nu urmau atât ca spectacol cultural în Parisul tuturor a- cursurile principale de la Italianã. Nu pot spune venturilor intelectuale, dar ºi cu decepþii ºi amã- E însã cã printre cei vreo 30-35 de studenþi care rãciuni cauzate fie de dificultãþile de com uni - M U s-au adunat în final la aceste ore, n-am gãsit ºi care cu lumea din jur, politicoasã dar reticentã L

oameni interesaþi cu adevãrat de limba ºi de de multe ori, fie de foarte sãracele cunoºtinþe ale N Î

cultura româneascã. Unul dintre ei a fãcut chiar francezilor despre România, fie de nivelul cul- I o tezã de etnologie, pentru licenþã, legatã de turii gener ale al multora dintre studenþii mei de N cultura lemnului la noi, altul se strãduia sã-ºi atunci. În plus, era ºi spectacolul mereu agitat al Â înveþe limba… pãrinþilor, refugiaþi în vrem u- stângii puse pe revolte nu o datã cam de operetã, M O

rile tulburi ale rãzboiului, alþii vizitaserã þara cu prejudecãþi, conformisme ºi cenzuri destul de R ori aveau prieteni români. Un mic nucleu de paradoxale. Au fost ºi ani de formare pentru sim patizanþi ai României, dincolo de interesul tânãrul care eram, cu lecturi foarte bogate, cu Ã strict didac tic, s-a putut constitui în jurul contacte intelectuale de mare relief, cu parti - N cursului ºi seminarului de limbã-civilizaþie, cipãri ca «auditeur libre» la cursuri ale unor Â M

cu care am putut lucra cu destul spor ºi cu o Barthes, Picon, Genette, Todorov, la École Pra - O R realã satisfacþie. tique des Hautes Études ori la ªcoala Normalã A În completarea acestor ore, organizam Superioarã, cu dialoguri, aº zice, curajoase, cu I L proiecþii de filme documentare produse în þarã – câteva din prestigioasele figuri din critica, poe- I M

începând cu cele mai «turistice», cu prezentãri zia ºi arta francezã. «Ore franceze», aºadar, care A în francezã ale unor peisaje, locuri ºi monu - au constituit tot atâtea experienþe în multe pri- F mente istorice, personalitãþi mari ale culturii ro- vinþe deci sive pentru mine, dar care au con- mâne, precum Brâncuºi, Enescu, câþiva pictori tribuit, sper, cât de cât, ºi la apropierea de Ro- de seamã, iar proiecþiile de filme din sãli pa - mânia, de limba ºi de cultura ei, a unor tineri riziene de cin ema, ca ºi cele câteva expoziþii de care vor fi deschis în felul acesta mãcar câte o artã organizate în acei ani le erau semnalate micã fereastrã spre orizontul nostru spiri tual. 102 SEPTEMBRIE 2012

Ioan Marin Mãlinaº – Pentarhia, Pentarhias, vol. II/4

Vera Maria NEAGU din Balcani. „Abia dupã trecerea la catolicism a olumul, al cincilea din colecþia ungurilor (care în prima fazã au adoptat în- Pen tarhia (volumul I plus patru di - creºtinarea în formã ortodoxã, prin misionari de vizând tematic materia volumului la Constantinopol), adicã pe la începutul mi- al II-lea,V for mat in 40 ºi totalizând 1.759 de leniului al doilea creºtin, regii unguri, în con- pagini, încredinþatã editurii Presa Universitarã textul statutului lor de regi apostolici, au fost Clujeanã, din 2006 încoace) se ocupã de Pa - triarhii latini din Roma Veche, Aquileia, Grado, obligaþi de Papa sã declanºeze acþiuni proze - Veneþia ºi din Orient. litiste în cuprinsul Regatului Ungariei, silindu-i Mesajul istoric ºi importanþa ºtiinþificã a pe credincioºii ortodocºi de acolo sã treacã la acestui volum – despre care aflãm din prefaþa ritul latin sau sã încheie «uniri cu Roma». Pa - autorului cã este „o noutate absolutã pentru lite - triarhiile latine din Orient ºi de la Constan ti - ratura istoricã de limbã românã”, ºi cã „nici nopol au fost niºte creaþii artificiale, pe vechile literatura istoricã universalã nu cunoaºte încã o structuri ierarhice ale Bisericii Ortodoxe ºi în antologie cu o astfel de temã” – îl determinã pe concurenþã cu acestea din urmã”, dar au fost „de

E acesta, Arhimandrit Ioan Marin Mãlinaº, preot scurtã duratã, au rezistat atâta timp cât au fost

M unit, sã-ºi exprime fidelitatea ºi respectul „faþã susþinute de puterea militarã a cruciaþilor, care

U le-au ºi inventat”.

L de Tronul Romei, faþã de Sfântul Pãrinte, ºi nu Bisericii din Ravenna autorul îi acordã un

N în mai micã mãsurã faþã de Biserica Constan - Î

loc deosebit în acest volum, deopotrivã din

I tinopolului, de cea a Alexandriei, de cea a An- punct de vedere canonic ºi din punct de vedere N tiohiei ºi de cea a Ierusalimului”. Fidelitate ºi re-

Â spect, subliniazã Pãrintele Mãlinaº, „faþã de cele al artei bisericeºti, pentru cã aceastã Bisericã a

M cinci coloane de susþinere a «cupolei» Bisericii conservat unele elemente de artã care nu mai O Domnului ºi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, existã în Biserica Constantinopolului, con frun- R fondatã pe Cruce în Vinerea Mare, ca Instituþie tatã cu distrugerile din timpul iconoclasmului (726 – 843, martie 11, la Duminica Ortodoxiei).

Ã Divinã, ºi la Rusalii, ca o comunitate de oameni

N sau ca Instituþie vãzutã”. Este vorba, în fapt, de Astfel, graþie mozaicurilor posterioare anului Â fidelitatea ºi respectul faþã de învãþãtura Bi- 457, pãstrate în absida altarului Basilicii di San M Vitale, Ravenna, existã posibilitatea re consti -

O sericii primare, de pânã la Marea Schismã din

R tuirii portretistice a perechii imperiale Jus tinian 1054, de la care Pãrintele Ioan Marin Mãlinaº A

I dovedeºte prin toatã lucrarea sa de cãrturar cã nu I cel Mare ºi Teodora, împreunã cu curtenii ºi L I se îndepãrteazã în nici un fel. doamnele de onoare, precum ºi cu Arhie pis - M Bibliografia selectivã a acestui volum, a- copul Maximian de Ravenna. Scenele în mozaic A

F co perind cinci pagini, a fost completatã, mãrtu- din absida Basilicii San Vitale au fost realizate riseºte autorul, cu date ºi statistici privitoare la dupã picturile pe pânzã de la Constantinopol, de patriarhii latini preluate de pe internet. unde au fost aduse la Ravenna spre a le servi ca Pentru cã autorul este acela care cunoaºte model meºterilor mozaicari. primul concluziile la care l-a condus cercetarea Primele 10 capitole ale acestui volum se a mii de pagini de documente, voi cita în con - intituleazã, în ordine, astfel: Patriarhia Romei tinuare din prefaþa cãrþii. Astfel, despre Patri - Vechi, Catedrala canonicã fiind Basil ica San arhia de Aquileia Pr. Ioan Marin Mãlinaº no- Giovanni din Lateran; Cartagina, „Roma A fri - teazã cã a jucat un rol im portant între Rãsãritul cii, Regina Mediteranei” ºi primaþii acesteia; creºtin ºi Roma veche ºi cã a fost „un tam pon” Patriarhii de Aquileia, Catedrala canonicã fiind de izolare a acesteia din urmã de Sirmium Basil ica Adormirea Maicii Domnului; Patriarhii (astãzi Sremska Mitroviþa, Ser bia) ºi de estul de Aquileia-Grado, Catedrala canonicã fiind Europei, de Biserica din România ºi de aceea Basil ica Sf. Eufemia (Calcedon) din Grado; SEPTEMBRIE 2012 103

Pariarhii Veneþiei, Catedrala canonicã fiind San xiei con tra tuturor ereziilor” (tradusã de prof. Pietro in Castello (1451-1797) ºi San Marco univ. Teodor M. Popescu ºi publicatã în revista (din 1807); Autocefalia de scurtã duratã a Bi - B.O.R., Bucureºti, an LIII, 1935), precum ºi sericii din Ravenna 658/666-751; Patriarchatus Enciclicile Patriarhilor Tetrarhiei, din 1583 (îm - Oecumenicus Constantino-politanus, ad Andrea potriva calendarului Grego rian ºi împotriva tu - apostolo conditus, qui est sedes primaria Eccle - turor reformatorilor Sfintei Tradiþii) ºi din 1756 siarum Orthodoxarum (Patriarhii latini de Con- (împotriva oricui ar încerca sã introducã o în- stantinopol, 1204-1964), Catedrala canonicã noire oarecare în tradiþia Ortodoxã lãsatã nouã fiind Basil ica Sf. Petru din Roma; Patriarhii de Domnul, Sfinþii Sãi Apostoli ºi Sfinþi Pãrinþi latini titulari de Al ex an dria, 1204-1964, Ca te - ai Bisericii Dreptslãvitoare a Lui Hristos). Tot în drala canonicã fiind Basil ica San Paolo fuori le acest capitol sunt cinci micromedalioane ale u- mura; Patriarhii latini de Antiohia, 1204-1964, nor personalitãþi romano-catolice ºi unite sus- Catedrala canonicã fiind Basil ica Santa Maria þinãtoare ale identitãþii ºi ale intereselor Bise - Magiore; Patriarhii latini din Ierusalim, 1204- ricii Rãsãritului: Massimiano sau Maximianus, 1964, Catedrala canonicã fiind Basil ica San primul Arhiepiscop ºi Patriarh al Ravennei Lorenzo. Aºadar, durata Patriarhiilor latine de (546-557), reputatul ed i tor preot Jacques Paul Constantinopol, Al ex an dria, Antiohia ºi Ie ru - Migne (1800-1875), Johannes Madey Ko ro lev - salim a fost între anul ultim ºi tragic pentru skij (1878-1959), preot francez catolic de rit Bizanþ al Cruciadei a IV-a ºi anul anulãrii, de bizantin, Eu gene Car di nal Tisserant (1888- cãtre Patriarhul Athenagoras I din Constan ti - 1972) ºi Josyf Car di nal Slipyj Arhiepiscop Ma - nopol ºi Papa Paul al VI-lea, la Ierusalim, a jor de L’viv (1892-1984), precum ºi harta epar - anatemei care a produs Marea Schismã de la hiilor greco-catolice din Imperiul Austro-Ungar 1054. Fiecare dintre aceste zece capitole cula 1909. prinde lista patriarhilor din respectivul Patriar - Cuvântul înainte al volumului este semnat hat latin, dar ºi multe alte date din istoria acestor de P.S. dr. Virgil Bercea, decanul Facultãþii de Patriarhate, în românã, francezã, germanã sau la- Teologie greco-catolicã din cadrul Universitãþii E M

tinã, precum ºi numeroase reproduceri de icoane Babeº-Bolyai ºi Episcop de Oradea, care evi- U L sau de fotografii pentru perioadele mai recente. denþiazã aici, între altele, „cunoaºterea evoluþiei N

Capitolul al 11-lea, intitulat Varia, cuprin - organizãrii din interiorul Bisericii Catolice Uni- Î de un frag ment din studiul Pãrintelui Ion Bria versale... ca un prim pas în înþelegerea unitãþii în I (1929-2002), „Introducere în Ecleziologia Orto - N diversitate, aºa cum aceasta este prezentã ºi a Â

doxã” (cu precizarea din final despre ce în- fost trãitã de Bisericã”, aptã sã deschidã „calea M

seamnã schismã în Ortodoxie ºi ce înseamnã spre înþelegerea reciprocã, spre di alog ºi spre O acelaºi cuvânt în Catolicism), Epistola Enciclicã refacerea unitãþii”. R din 6 mai 1848 a celor patru Patriarhi ai Rãsã- Dãruirea de sine ºi jertfa pecuniarã ale ritului (Antim al Constantinopolului, Ierotei al Pãrintelui Arhimandrit Ioan Marin Mãlinaº în Ã N

Alexandriei ºi al întregului Egipt, Metodie al realizarea acestor studii sunt demne de toatã Â

Antiohiei ºi al întregului Orient ºi Ciril al Ie- lauda ºi aprecierea celor ce le vor folosi ºi dez- M O

rusalimului ºi al întregii Pales tine) „care dau un volta, spre cunoaºterea istoriei adevãrate a Bi- R

rãspuns ferm enciclicei Cãtre Orientali a Papei sericii celei Una, Sfinte, Catolice (universale) ºi A I L

Pius al IX-lea ºi afirmã fundamentele Ortodo - Apostolice. I M A F 104 SEPTEMBRIE 2012

E. M. Cioran, A. Guerne - Let tres 1961-1978

Noi toþi trãim în adâncul unui infern în care orice clipã este un miracol. (Emil Cioran) Mirel GIURGIU Frankenthal, Germania

restigioasa editurã parizianã Edition ceputul anilor ‘60 Emil Cioran cunoºtea cele - de L’Herne a publicat în vara acestui britatea, el era departe de a fi un om înstãrit din an un volum închinat corespondenþei punct de vedere mate rial. Asta în primul rând dintre PEmil Cioran ºi prietenul sãu francez, poe- fiindcã el trãia ca un filosof de facturã anticã - tul Armel Guerne. dupã expresia lui Henri Bolton - jurna list, bun Schimbul de scrisori dintre cei doi se în - cunoscãtor al biografiei lui Cioran, omul care tinde pe intervalul a 17 ani, între 1961-1978. înlocuise Butoiul lui Diogene cu mansarda mo- Cititorul are ocazia rarisimã de a pãtrunde în destã situatã în Paris, rue de l’Odeon la nu- intimitatea gândurilor scriitorului ºi omului mãrul 21. Cioran care, prin intermediul scrisorilor, se de- Ajuns aici, îmi amintesc rep lica unui per- stãinuie prietenului sãu la modul simplu ºi di- sonaj shakespear ian: „Oamenii ar trebui sã fie rect. Din lectura primelor pagini aflãm câte ceva ceea ce par a fi, iar cei ce nu sunt, nici sã nu parã.” Cititorii fideli ai lui Cioran vor fi de acord, cred, cã gânditorul

E român era un ins care desconsidera

M bunurile materiale pre cum o fãceau U

L toþi filosofii antici începând cu

N Socrate ºi ter minând cu Plotin... Î

I Sã revenim la scrisorile cãtre

N Armel Guerne, din care aflãm cã Â eseistul se supunea uneori unei mo- M dalitãþi de a scrie care-i displãcea - O

R referirea se face la paginile introduc tive, la prefeþe, concepute în fa-

Ã voarea diferiþilor autori - pagini pe N care le scria pentru a-ºi asigura un Â trai foarte modest... Chiar dacã nu-i M

O plãcea viaþa megalopolisului de pe R malurile Senei, cu stresul ºi agitaþia A I ei de zi ºi de noapte - scriitorul L I preferând traiul simplu al omului M

A despre grijile omeneºti, de zi cu zi ale gân- de la þarã, dintr-o inerþie înnãscutã, pe fondul F ditorului român, preocupat de soarta rudelor propriilor slãbiciuni - dupa cum o afirmã el sale aflate în þarã, care cutreiera magazinele ºi însuºi - Cioran nu se simte în stare sã pãrãseascã pieþele Parisului pentru a achiziþiona bunuri fel Parisul. Împreunã cu Jean Francois Foulon - alt de fel - în special îmbrãcãminte - pe care trimi - jurnalist care a scris despre Cioran - îl des - þându-le acasã, sã poatã veni în ajutorul alor sãi. coperim pe stilist a fi adesea în viaþa de zi cu zi, Aproape cã nu mai trebuie sã stãruim în a spune victimã a propriilor ezitãri ºi nehotãrâri. Acest cã la acea vreme, bunãstarea materialã nu-l dã - lucru re zultã cu prisosinþã ºi din corespondenþa dea afarã din casã pe filozof... Acest lucru, adicã apãrutã în volumul pe care-l comentãm aici. sã-l scoatã din locuinþã la propriu, îl încerca cu Dar cine este cel cãruia Emil Cioran îi asiduitate proprietarul micului apartament din consacrã atâtea rânduri de scrisori de-a lungul a rue de l’Odeon – nemulþumit de plata chiriei nu mai puþin de 17 ani...? Cine este Armel consideratã de el a fi modicã... Chiar dacã la în- Guerne...? Este un poet, un traducãtor din mari SEPTEMBRIE 2012 105 autori clasici ºi contemporani, nãscut în Elveþia ronne. Acolo, împreunã cu prietena lui, El len la Morges, în acelaºi an cu Cioran -1911. Acest Guillemin Nadel, restaureazã o veche moarã de om posedã o biografie demnã de un roman vânt, pe care o vor locui vreme de aproape 20 de foarte bine scris. Când viitorul poet avea vârsta ani. Poetul îi scrie lui Cioran într-una din e- de numai 7 ani, pãrinþii lui se despart, ºi împre- pistole: „Din aprilie nu mai am apartament în unã cu fratele sãu îºi urmeazã tatãl care se sta - Paris. Fãrã regret. Moara aºezatã în peisajul ei bileºte în Franþa. Urmând o cale proprie, refuzã este un loc aparte, pe care în fiecare zi învãþ sã-l sã urm eze studiile comerciale pe care tatãl sãu, preþuiesc tot mai mult. Liniºtea este magnificã. in dustriaº bogat dar om lipsit de dragoste pa - Acolo aproape cã domneºte singurãtatea ºi a - ternã, ar fi fost dispus sã le susþinã mate ria - mabilitatea oamenilor din jur...” Ceva ce ne du - liceºte. ce cu gândul la Alphonse Daudet ºi la scrierile Dar dupã cum se spune, „atunci când lui provensale, Scrisori de la moara mea - alt Dumnezeu închide o uºã deschide o fereastrã” boem, un solitar doritor de înstrãinare, întorcând se întâmplã ca viitorul poet sã afle un ajutor spatele aglomeraþiilor de orice fel. Omul Cioran nesperat din partea unei familii de binefãcãtori. ºi-ar dori, în forul sãu inte rior, sã trãiascã undeva Dupã un scurt popas în Siria, unde practica departe de capitalã ºi sã se hrãneascã cu visul ce lecto ratul în limba francezã, Guerne se întoarce se împlineºte undeva la þarã, o mãrtu riseºte chiar la Paris ºi urmeazã cu succes studiul literelor la el: „Suport greu viaþa în marile oraºe. Sunt fãcut Sorbona. pentru orice în afarã de a fi orãºean ºi literat” Al doilea rãzboi mondial, care izbucneºte aflãm dintr-o scrisoare adre satã lui Guerne de între timp, îl motiveazã sã intre în Rezistenþa cãtre Cioran la 30 noiembrie 1963. Antifascistã Francezã. În anul 1943 este arestat ªi totuºi, de ce nu se decide...? De ce ezitã de Gestapo ºi trimis în lagãrul de la Buchenwald gânditorul stilist sã pãrãseascã Parisul zgomotos - unde nu va ajunge fiindcã reuºeºte sã sarã din al atâtor editori nesuferiþi, al ceremoniilor pom - tren ºi sã scape miraculos de urmãrire. Dupã un poase pe care le dezavueazã arãtându-le un dis- scurt popas în Spania, ajunge la Londra, acolo ia preþ nedisimulat, de câte ori are ocazia..? O E legãtura cu serviciile de spionaj anti-ger mane. explicaþie demnã de luat în considerare ne este M U

Culme a nerecunoºtinþei, impas al destinului, oferitã de eseistul Jean François Foulon, citez: L Armel Guerne este arestat de englezi, care nu „El îl invidiazã pe Guerne dintr-un ata vism con- N Î

dau crezare spuselor sale. Este eliberat în cele geni tal, iar pentru faptul de a fi nãscut în Bal- I

din urmã, graþie intervenþiei unor înalþi func- cani, n-a gãsit energia necesarã de a se elibera; N

þionari ai ambasadei Elveþiei la Londra. el a rãmas acolo unde-i era cel mai rãu, altfel Â

Dupã rãzboi, poetul francez îºi reia acti - spus, într-una din cele mai mari capitale ale M vitãþile literare, reuºind numeroase traduceri din lumii”. Greu de gãsit o întrebuinþare beneficã O R Novalis, Hölderlin, Rilke, Shake speare, Elias indeciziei lui Cioran în perspectiva schimbului

Canetti ºi alþii. În acelaºi timp, scrie poezie ºi epistolar în care invitaþiile fãcute de Guerne Ã prozã de calitate. El reuºeºte lucrarea de presti - prietenului sãu, de a veni sã-i þinã o vreme com - N giu intitulatã Les romantiques allemands (Ro- panie la þarã, abundã. De fiecare datã, sub un Â M

manticii germani) - operã publicatã în volum care-i pretext sau altul, românul gãseºte de cuviinþã O R aduce consacrarea în lumea literelor franceze. sã-l refuze, citãm din nou: „Având în vedere A

Pe Emil Cioran îl întâlneºte în 1954, se obiceiurile mele de vechi maniac - pat special, I L împrieteneºte cu el ºi, dupã cum vedem, poartã bucãtãrie specialã, îmi este imposibil sã mã las I în anii urmãtori o corespondenþã care nu se va gãzduit de cineva. Þin prea mult la prietenia M A sfârºi decât odatã cu trecerea sa la cele veºnice noastrã pentru ca s-o pun în pericol prin pre - F în anul 1980, în urma unei rupturi de aortã. zenþa mea la moarã.” (Scrisoare datatã 26 aprilie Atât de diferiþi ºi atât de asemãnãtori, 1966). Emil Cioran ºi Armel Guerne, citindu-i pe fie - Acestea pot fi ciudãþenii, manii ºi obsesii care în cheie epistolarã, reuºim treptat sã în- dobândite pe un fond maniaco-depresiv, de-a þelegem cum de a fost posibilã aceastã lungã lungul multor ani de viaþã dusã de unul singur. corespondenþã între ei. E momentul sã spunem Cititorul acestui volum de scrisori nu poate de- cã Guerne era un scriitor marcat de viziuni pro- cât sã regrete puþinãtatea întâlnirilor pe viu fetice, un solitar pe care aglomerãrile ur bane îl dintre Guerne ºi Cioran, cu atât mai mult cu cât îngrozesc..., în fine, un catolic fervent, un om aveau foarte multe idei de împãrtãºit unul altuia, foarte credincios care-ºi gãseºte ambientul po- ce dialoguri spumoase s-ar fi iscat între ei...? trivit firii sale, departe de Paris, la Tourtres, o Chiar pe fondul existenþei unei corespondenþe mica localitate din departamentul Lot-et Ga- bogate, cred cã oralitatea vi vace a dialogurilor, 106 SEPTEMBRIE 2012

bucuria întâlnirilor faþã-n faþã le-ar fi fãcut bine Mar guerite Yourcenar cunoaºte arta scrisului, amândurora... scrie bine...” ºi romanul ºi francezul sunt de O singurã datã avea sã dea curs invitaþiei acord cã Paul Valery e prea lipsit de conþinut în poetului francez, în primãvara anului 1964, când ceea ce scrie, Guerne ºi de asta data e mai aspru Cioran împreunã cu Simone Boue, prietena lui - în judecãþi decât prietenul sãu: el comparã opera aflaþi în drum spre Spania, vor face un scurt poeticã a lui Valery cu un vas bogat ornamentat popas la moarã. pe dinafarã, din conþinutul cãruia însã vinul lip - Momentul 1968 seºte cu desãvârºire. Avem de-a face aºadar cu Dezgustul pentru societatea contem po ra - un conþinãtor fãrã conþinut. nã lor îi apropie pe cei doi, el apare încã o datã În gen eral, prietenul lui Cioran e ne mul- fãrã ocol, în schimbul de scrisori ce au urmat þumit de unii dintre autorii pe care a trebuit sã-i protestelor tineretului francez din mai 1968. traducã, excepþie fãcând Novalis, la care admira Emil Cioran manifesta la început o oarecare spiritul latin... Rilke are o poezie „lipsitã de simpatie pentru tinerii contestatari, mai apoi a- naturaleþe (mignarde), afectatã, frumoasã sen- junge la concluzia cã se face prea mult zgomot sibilã, fugitivã, lipsitã de vigoare”. (Guerne cã- pentru nimic, pãrându-i-se cã retorica liderilor tre Cioran). este lipsitã de conþinut, în tot acest timp, amicul În mai multe rânduri, Cioran se entuzi - sãu Guerne îi suspecteazã pe ma - asmeazã în faþa a ceea ce el nu- nifestanþi de a fi manipulaþi de meºte ca paci tate de lucru, ener- cãtre marxiºtii chinezi, doritori gie necesarã scrierii unei opere sã-ºi propage propriile idei în toa - atât de vaste cum este cea a ami- tã lumea. Pe de altã parte, poetul cului sãu Guerne, citez din nou: francez, având o biografie mar catã „1720 de pagini, unde aþi gãsit de eforturi fel de fel pentru a-ºi forþa necesarã pentru a duce la câºtiga existenþa, nu înceteazã a bun sfârºit o întreprindere atât de

E se întreba în scrisorile cãtre extraordinarã...? Va rãmâne pen-

M Cioran cum pot oare aceºti tineri tru mine, nehotãrâtul care sunt, U

L lipsiþi de merite ºi de realizãri un mister absolut de nepãtruns, personale care sã-i re comande, sã sursa din care vã încãrcaþi cu atâ - N Î

I se manifeste de-o manierã atât de ta energie...” (Cioran cãtre Guer-

N categoricã, de justiþiarã ºi de vio - ne, 25 a prilie 1965)

Â lentã - cum a fost cazul în pri - Viaþa celor doi scriitori, la

M mãvara lui 1968...? Citez: „Eu care avem plãcerea sã ne referim O contest revolta care permite nu aici, se confundã cu opera lor, ei R ºtiu cãrui retardat, înainte de a fi încearcã ºi reuºesc sã se conto -

Ã realizat ceva, ori de a fi încercat sã realizeze peascã cu miezul creaþiei pe care o lasã pos -

N ceva ca lumea, sã se creadã a fi o creaturã su- teritãþii, sunt preocupaþi de a cãuta mereu e- Â perioarã.” (Guerne cãtre Cioran, 10 iunie 1968). senþialul în orice lucru, în orice fenomen care le M

O Amândoi corespondenþii, fie care în maniera trezeºte atenþia... Ceea ce aflã în jurul lor îi R

pro prie, îºi exprima indignarea, inapetenþa ºi contrariazã, le stâr neºte neliniºtea, neîmpãcarea A

I aversiunea vis a vis de com portam entul tinerilor cu lumea contem poranã în care mediul natu ral L I ‘68-optiºti, caracterizaþi de cei doi ca fiind niºte se degradeazã din cauza prea desei intervenþii a M burghezi leneºi, drogaþi plini de mofturi... omului în cadrul sãu, turiºtii sunt pe tot locul, A

F Despre colegii de breaslã scriitoriceascã agricultura recurge tot mai des la substanþe chi- Necruþãtor ne apare Guerne atunci când mice pentru a creºte în mod arti fi cial producþia... face aprecieri asupra cãrþilor scrise de unii scrii - în fine, totul pare sã se îndrepte cãtre o ine- tori, citez „Opera în negru a lui Margue rite vitabilã catastrofã. Insecuritatea domneºte în Yourcenar este livrescã, pedantã, pretenþioasã, marile oraºe cum e Parisul. Cioran face unele plicticoasã, de-o vagã erudiþie, a cãrei etalare profeþii, care azi capãtã o aurã de realitate ma- prin complezenþã nu reuºeºte sã mascheze ig- leficã, cu care ajungem sã ne confruntãm azi, norarea fundamentalã a esenþialului.” (Guerne citez: „Nu vei mai putea circula peste zece ani în cãtre Cioran, la 22 martie 1969) Paris decât cu escortã” scria el în 1965. Ne Cioran e mult mai îngãduitor cu aceeaºi întrebãm ce sunt oare camerele de luat vederi scriitoare (M.Y.), el admite cã romanul în ches- instalate cu tot mai multã insistenþã în locurile tiune este „plictisitor, dificil, thomasmanian, publice, decât o escortã adesea invizibilã, masiv ºi chiar greu de citit - dar e de remarcat cã menitã sã previnã acte de vandal ism ºi atentate SEPTEMBRIE 2012 107 la viaþa cetãþii...? Ce sunt poliþiºtii, tot mai vi- Emil îl considera pe prietenul sãu un ales al zibili în marile metropole...? Domnului, el scria: „În esenþa dumneavoastrã ªomajul - plagã a societãþii moderne sunteþi cat egoric de cealaltã parte, aþi trecut Dupã filozoful din Rãºinari, din cauza au - acest prag al imposibilului”. tomatizãrii ce are loc în industrie, mase de mun- Ultimul cuvânt pe care l-a rostit Armel citori vor ajunge pe stradã, ºomajul devenind Guerne a fost un nu hotãrât adresat medicului astfel inevitabil. Încã o datã, Emil Cioran se sãu curant, care îi propunea sã se lase de urgenþã dovedeºte a fi un profet al vremurilor pe care le internat în spital. Ca urmare a unei rupturi de trãim, citat: „Atunci când muncitorii nu vor mai aortã, Guerne moare la 9 octombrie 1980. Dupã lucra decât câteva ore pe sãptãmânã din cauza cum se ºtie, Cioran avea sã mai trãiascã încã 15 automatizãrii, ei vor reacþiona ca ºi studenþii ani, angoasa, ezitãrile ºi scrupulozitatea lui pro - doritori sã arunce totul în aer din plictis ºi e- verbialã aveau sã-i þinã mai departe lungã com - xasperare, din acest vid îngrozitor, fruct al le- panie. Regretul de a fi pierdut un bun prieten va neviei” (Cioran cãtre Guerne, 16 februarie 1969). fi fost ºi el prezent de-a lungul acestor ani, poate Leitmotivul îndepãrtãrii societãþii omeneºti de mult prea lungi ºi lipsiþi de sens. simplitate, al rupturii de vechile tradiþii, apare Cioran ºi Guerne ne apar în lu mina lungii adesea în scrisorile trimise de Cioran, u neori regretul dupã alte vremi apare nedi si m ulat: „Atâta lor corespondenþe ca fiind doi oameni care au vreme cât omul lucra cu propriile sale mâini ºi cãutat mereu drumul ce duce la esenþe, aveau în credea în Dumnezeu, totul pãrea sã meargã bine” comun asumarea în cotidian a ceea ce scriau, (Cioran cãtre Guerne, 27 sep tembrie 1969). cãutau sã intre în intimitatea operei lor cu toatã Ultim a parte a corespondenþei lor, Cioran fiinþa, scrisul era pentru ei un modus vi vendi, o ºi Guerne o dedicã sãnãtãþii, avatarurilor se- terapie pentru Cioran, pentru amândoi o mãr- nectuþii, care aduce cu ea suferinþã, boli ºi în turie vie a crezului îndelung elaborat ca un re - flex al cunoaºterii. Aºteptãm cu îndreptãþire a- cele din urma moartea. Guerne îºi aºteaptã sfâr- E

ºitul cu liniºtea deplinã a credinciosului creºtin pariþia versiunii româneºti a volumului Let tres, M care întrevede dincolo de hotarele vieþii pãm ân- apariþie care sperãm sã aducã bucuria desco - U L teºti, izbãvirea de suferinþa, mântuirea în sem - peririi de cãtre cititorul român a unor aspecte N Î nând totodatã sfârºitul marasmului existenþial mai puþin cunoscute, dacã nu total necunoscute, I

îndurat pe pãmânt. Deja în anul de gratie 1961, din viaþa celor doi scriitori. N Â M O R

SCRIITORUL ADRIAN MUNTEANU Ã N

NOMINALIZAT PENTRU PREMIUL NUX Â M

Cu imensã plãcere, Comitetul de organizare a Salo - O R nului Internaþional al Cãrþii de la Milano ne informeazã cã A I

scriitorul Adrian Munteanu este invitat de onoare ºi no- L minalizat pentru Premiul Internaþional de Literaturã NUX la I M

prima ediþie a Salonului Internaþional al Cãrþii de la Milano, A 26/29 octombrie 2012. Manifestare aflatã sub înaltul pa - F tronaj al Comisiei Europene. Scriitorul Adrian Munteanu va ridica Premiul „La Cariera” într-o conferinþã de presã care va avea loc la Milano Linate aeroporto - Parco Esposizioni Novegro. Este o mare onoare sã celebrãm cultura românã în Europa. Alãturi de Adrian Munteanu vor fi premiaþi poetul nord-irlandez Desmond O’Grady ºi scriitorul francez Daniel Maximin. www.saloneinternazionaledellibro.it. 108 SEPTEMBRIE 2012

Reviste israeliene în limba românã

Anca GOJA

rin amabilitatea doamnei Rodica Ei- Vlad Solo m on desfiinþeazã câteva mituri le gate sikovits, trãitoare în Israel, am pri- de puterea militarã a Israelului sau de relaþiile mit la redacþia revistei Fa milia sale speciale cu SUA. Afirmaþii precum „Isra- Ro mânãP câteva publicaþii în limba românã care elul are o armatã foarte bine dotatã ºi antrenatã, apar în aceastã þarã. Rodica Eisikovits este fiica cea mai puternicã din Orientul Mijlociu” sau bãimãreanului Mihai Eisikovits, cu a cãrui per- „Israelul este un aliat stra te gic al USA, ceea ce îi sonalitate aþi putut sã faceþi cunoºtinþã citind conferã prioritate în ochii administraþiei ame- interviul publicat de noi în numãrul 3 din 2010, ricane”, sunt contrazise argumentat, sub titlul sub titlul „M-am simþit legat de locul unde m-am „Mituri sfãrâmate ºi beþie de iluzii în Israel”. nãscut”. Cei doi sunt exemplele perfecte pentru a „Incredibila poveste a unui savant israelian ilustra faptul cã un evreu poate fi un bun român. spion KGB” relateazã felul în care a fost de- Publicaþie trimestrialã editatã de Centrul conspirat cercetãtorul Markus Klingberg, care a Cul tural Istraeliano-Român, revista Max i mum spionat pentru KGB timp de 16 ani. La rubrica este o publicaþie trimestrialã care apare din „Mapamond în clocot”, scriitorul evreu-ro mân- 2010. Condusã de directorul Teºu Solomovici, amer i can Norm an Manea scrie despre „strãinul cunoscut jurnalist ºi edi tor, „Max im um” înlo - din noi ºi dintre noi”, despre migraþie ºi despre cuieºte dispãruta revistã Min i mum a lui Ale-

E ciocnirea dintre culturi. „Cred cu tãrie cã acela xandru Mirodan. Revista nu se fereºte sã a-

M care are un comportament urât faþã de strãini nu

U bordeze subiecte controversate ºi teme fierbinþi. poate avea un comportament admirabil faþã de L Astfel, în articolul „Ce se întâmplã cu Mem o- propriul popor, indiferent de aparenþe”, afirmã N

Î riile lui Filderman?”, autorul (G.M.) încearcã sã

Norm an Manea. La rubrica „Documente pentru I gãseascã motivele pentru care aceste docu m en- neuitare” aflãm despre primii paºi fãcuþi în ve- N te, scrise în limba românã ºi aflate în arhivele Â derea înfiinþãrii Muzeului Evreimii Române la Muzeului Yad Vashem, zac într-un sertar, fãrã a M Rosh Pina, o aºezare unde, în urmã cu circa 130

O fi publicate. Wilhelm Filderman a fost preºe - de ani, s-au stabilit 30 de familii din Moineºti – R dintele evreimii din România timp de mai multe România. Autorul articolului (T.S.) propune ca decenii, pânã în anul 1948, activând ca deputat instituþia sã poarte fie numele ºef-rabinului Ã ºi conducând gazete evreieºti. Într-un alt articol,

N Alexandru ªofran, fie pe cel al liderului Wil -

Â helm Filderman, ºi nu pe cel al lui Moshe Nativ, M un general apreciat, dar care ºi-a legat prea puþin O

R numele de comunitatea israelienilor originari

I din România. Revista este foarte consistentã, iar L

I articolele interesante pe teme literare, politice,

M artistice sau de istorie sunt numeroase, dar ca sã A

F nu mai lungesc vorba mã voi opri la unul singur: „Un percept talm udic prost interpretat a fãcut sã curgã mult sânge evreiesc de-a lungul seco - lelor”. Articolul porneºte de la afirmaþiile ro- mânilor antisemiþi A.C. Cuza ºi N.C. Paulescu, care susþineau cã Talmudul îi îndeamnã pe evrei la uciderea creºtinilor. În realitate, Talmudul, cea de-a doua Carte Sfântã a evreilor (prima fiind Biblia), nu conþine un astfel de text: „Dacã paragraful cu pricina ar fi fost citit cu atenþie, s-ar fi putut constata cã în Biblie ºi în Tal mud nu se vorbeºte de creºtini, ci de „cele ºapte popoare” care locuiesc în Canaan ºi pe care „isra - SEPTEMBRIE 2012 109 eliþii sunt þinuþi sã-i omoare din cauza vieþii lor scris de Lucian-Zeev Herºcovici. Aflãm cã destrãbãlate”. ªi tot Talmudul atrage atenþia cã Gheorghiu Dej nu a fost antisemit de la început Împãratul Senaherib a amestecat în asemenea ºi nu în viaþa particularã. Nãscut pe 8 noiembrie mãsurã popoarele pe care le-a cucerit, încât „ni - 1901 la Bârlad, a crescut într-un cartier evreiesc meni nu mai poate fi considerat membru al ºi vorbea limba idiº. A avut chiar prieteni evrei. unuia din cele ºapte popoare”. Sute de ani dupã În anul 1952, a devenit secretar gen eral al Parti - aceastã codificare talmudicã, rabinul Hameiri, dului Muncitoresc Român, iar dupã moartea lui care a trãit în secolul XIII, avertiza cã versetul Stalin, la 6 martie 1953 ºi preluarea puterii de „Tov ºe be-goim harog” (chiar ºi pe cel mai bun cãtre Nikita Hruºciov, dupã congresul al dintre goim, ucide-l) se referea la popoarele XXI-lea al PCUS ºi dupã revoluþia ungarã din pãgâne în mijlocul cãrora trãiau israeliþii în an- 1956 au avut loc mai multe schimbãri. Astfel, a tichitate, ºi nu se aplicã popoarelor în mijlocul renãscut ideologia naþionalistã, oficialii prezen - cãrora trãiesc în prezent evreii”. tând rãul din þarã ca fiind opera exclusiv a Un alt numãr al revistei Max i mum ne evreilor din fruntea sistemului. Mulþi evrei, daþi dezvãluie, printr-o mãrturisire a ing. Itzac afarã din funcþii, retrogradaþi sau excluºi din Guttman Ben-Zvi, felul în care a ajuns sã fie partid, au emigrat în Is rael, rãmânând pe funcþii fabricat în Is rael primul avion, „Fouga Magis - doar unii evrei „necesari”, mai târziu înlãturaþi ter”, de inspiraþie francezã. Evenimentul a avut ºi ei de Ceauºescu. loc în anul 1960, iar inginerul deja pomenit a adus un aport consis tent la realizarea aparatului de zbor. De o notã de romantism avem parte citind despre povestea de dragoste dintre Mihail Sebastian ºi frumoasa actriþã Leny Caler, cea care l-a inspirat pe dramaturg sã scrie Jocul de-a vacanþa. Dar nu doar Mihail Sebastian a fãcut o pasiune pentru capricioasa, cocheta ºi frivola E actriþã, ci ºi Camil Petrescu (care a avut-o ca M U

model când le-a imaginat pe Doamna T ºi L Emilia din Patul lui Procust), Tudor Muºatescu N Î

sau Tu dor Arghezi. Frumoasa poveste de dra - I

goste din perioada interbelicã, ce i-a avut ca N protagoniºti pe Mihail Sebastian ºi Leny Caler, Â a fost pusã în scenã la Naþionalul bucureºtean, M într-un spectacol avându-i în distribuþie pe Ro- O R dica Mandache ºi Marius Manole.

Sãptãmânalul Ex press Magazin are un su- Ã mar variat, de la poveºtile despre spionaj ºi N civilizaþii strãvechi, la portrete de actori ºi o Â M

istorie a podurilor Tamisei londoneze. O revistã În magazinul sãptãmânal Revista mea re- O R tip mozaic, aºadar, din care nu lipsesc nici re- gãsim douã pagini dedi cate de Mar tha Eºanu A

þetele culinare, horoscopul, paginile de umor nonagenarului bãimãrean Mihai Eisikovits, mai I L sau programe TV. Un articol interesant este cel exact cãrþii sale al bum Ce a fost... nu mai este, I intitulat „Adevãrul despre Eva Braun”, care apãrutã la Editura Gutinul în 2007. Volumul, M A prezintã, pe scurt, cartea Eva Braun – trãind cu ilustrat cu desene realizate de Mihai Eisikovits, F Hit ler, scrisã de istoricul Haike Gurthmeicker ºi este o mãrturie a trecutului evreilor maram u- apãrutã re cent. Cartea rãstoarnã mitul „blondei reºeni, cu ocupaþiile, obiceiurile ºi tradiþiile lor prostuþe” care a fost asociat celei ce a fost soþia religioase, dar ºi cu greutãþile prin care au trecut lui Hitler timp de 40 de ore ºi aratã cã Eva Braun în perioada interbelicã. „Dorinþa mea a fost sã a fost o femeie inteligentã, capricioasã dar de - asigur amintirea acelor maramureºeni, oameni votatã dictatorului, care era la curent cu tot ce se paºnici ºi sârguincioºi, care, împreunã cu fa- petrecea ºi îi sugera lui Hit ler paºii pe care îi miliile lor, au fost nimiciþi fãrã nicio vinã, numai avea de fãcut. Cartea ne asigurã cã, în ciuda datoritã ideilor preconcepute ºi a barbariei u - zvonurilor, cei doi au avut o relaþie normalã, mane!”, mãrturiseºte autorul. Într-un alt numãr inclusiv din punct de vedere sex ual. Tot cu is - al aceleiaºi reviste, la un loc de cinste se aflã toria ne întâlnim ºi în articolul „Gheorghe portretul în cuvinte, imagini ºi reproduceri al Gheorghiu Dej: alunecarea în antisemitism”, artistului internaþional Rom eo Niram, evreu 110 SEPTEMBRIE 2012

nãscut în România, care în prezent îºi desfãºoarã scrie un articol po lemic care porneºte de la afir- activitatea în Spania. În timpul liceului a frec- maþia hazardatã a PRM-istului Gheorghe Funar ventat atelierul de picturã al maestrului Corneliu cum cã „Evreii l-au omorât pe Mihai Emi - Baba, apoi a absolvit cursurile Academiei de nescu”, iar Sigi Sonntag publicã un interviu ne - Arte Frumoase din Bucureºti. În 2008 a inau - convenþional cu actorul Alexandru Arºinel. gurat, în centrul capitalei Spaniei, primul Din Jurnalul sãptãmânii, printre multe Espacio Niram, com plex care îºi propune sã arti cole de actualitate, aflãm care sunt cei mai atragã gustul publicului tânãr spre arta contem - bogaþi evrei din lume: primarul New York-ului, poranã. Din 2009 acordã, la Ma drid, premiile Mi chael Bloomberg, omul de afaceri Shel don literare Niram Art, în acelaºi an fondând Editura Adelson, mogulul rus Roman Abramovici ºi în - Niram Art. Captivant este portretul omului de temeietorul reþelei de socializare Facebook, afaceri Steph Wertheimer, cel mai bogat om din Mark Zuckerberg. Emoþionant este portretul Is rael, care, începând cu anul 1982, a creat câ - scul ptorului Tuvia Iuster, zugrãvit de Vlad teva parcuri industriale în Israel, convins fiind Solo m on. Tuvia Iuster s-a nãscut la Brãila, în cã locurile de muncã aduc pacea în orice re- 1931 ºi a fost îndrumat la începutul carierei de giune. Wertheimer este cel care, în 2002, a pre- Marcel Iancu, unul dintre pãrinþii dadaismului. zentat Statelor Unite „Planul Marshall pentru A fost influenþat de Brâncuºi ºi Henry Moore. Orientul Mijlociu”, care prevede organizarea în S-a stins la 27 aprilie 2005, la Ein Hod, la câþiva timp a câtorva sute de parcuri industriale. kilometri de Haifa. Un alt portret, de data În continuare, publicaþia conþine articole aceasta schiþat de Teºu Solomovici, este cel al de politicã externã, istorie, ecologie, sãnãtate, lui Andrei Strihan, critic de teatru ºi estetician, cronici literare ºi de film, fãrã sã lipseascã pa - profesor la Departamentul de Teatru al ginile de umor, cuvintele încruciºate, reþetele Universitãþii Tel Aviv, cu prilejul decernãrii, de culinare sau sfaturile pentru gospodine. cãtre o înaltã instituþie de artã din România, a Alte douã sãptãmânale, de data aceasta în titlului de Doctor Honoris Causa ºi al apariþiei E form at tip ziar, sunt Viaþa noastrã ºi Jurnalul cãrþii în limba englezã The Same Play, Differ ent M sãptãmânii. Revista Viaþa noastrã publicã un Masks. Într-un alt numãr al Jurnalului sãptã - U

L interviu cu noua directoare a Institutului Cul-

mânii des coperim o emoþionantã paginã tural Român din Tel Aviv, Gina Panã, care ex - N dedicatã de Zoltan Terner liricii lui Paul Celan, Î

I pune strategia acestei instituþii. Dr. Ervin Elias cel mai mare poet de limbã germanã din a doua

N jumãtate a secolului XX, evreu nãscut la Â Cernãuþi ºi care ºi-a încheiat socotelile cu viaþa M la vârsta de 49 de ani, aruncându-se în Sena. O

R Paul Celan, ai cãrui pãrinþi au fost exterminaþi într-un lagãr de muncã, este autorul celui mai

Ã teribil poem închinat Holocaustului, intitulat N Fuga morþii. „Celan este victo ria amarã a Â

M poeziei de dupã Auschwitz. E lirica durã a

O triumfului morþii prin moarte. Cântec de jale cu R gura încleºtatã despre dra goste ºi moarte”, scrie A I

L Zoltan Terner. I M A F SEPTEMBRIE 2012 111

Ion Georgescu - Artistul ºi poetul român din Baden

Alexandru TOMESCU

Îl cunoscusem pe Ion Georgescu cu câþiva ani în urmã la sãrbãtoarea Hramului Capelei „Sfânta Maria” de la Câmpul Românesc din Hamil ton, când mi-a dãruit prima sa carte. A fost apoi invitat sã citeascã câteva din poeziile sale, cu ocazia Sãp - tãmânii Culturale a Câmpului. A ocupat cu timiditate unul din locurile re - zervate membrilor cenaclului. Cu un glas domol, ascunzând o suferinþã greu de mãrturisit, a citit din versurile alese în grabã, care l-au recomandat drept un talentat al condeiului. Din discuþia ulterioarã am înþeles cã era încã din tinereþe un îndrãgostit al ºevaletului. I-am oferit un spaþiu în publicaþia ALTERNATIVA. Cu multã Ion Georgescu plãcere a acceptat ºi ºi-a intitulat rubrica „Povara poeticã la purtãtor”. În timp, am realizat cã pagina Royal Ca na dian Le gion, Wilmont His tor i cal Mu- lui este ca o povarã luminoasã, ca o iubire înlã - seum ºi Bel ve dere art Gal lery. crãmatã, o îngemãnare mirificã între culoare ºi Pentru o perioadã de aproape trei luni, 3 cuvânt. martie – 27 mai 2012, Bel ve dere art Gal lery a gãz - E

La început poeziile aveau locul de creaþie duit expoziþia pictorului ºi poetului Ion Georgesc u- M Lucãceºti, mai târziu Baden, uneori alternau. Nu se U

Muscel, intitulatã Be tween Pic tur esque and Sur re al - L cuveneau întrebãri, care ar fi putut incomoda. Gân - ist Audacities. N durile de înstrãinat m-au dus la regiunea Baden de Î Ne-am oprit pe rând la fiecare picturã ad - pe malul Rinului, din Sud-Vestul Germaniei, de I

mirând combinaþia culorilor, jocul luminilor, per- N unde am mai avut colaboratori. Am crezut apoi cã spectiva, dar mai ales tema, sentimentul trãit în faþa Â este vorba de o excursie; scrisul te însoþeºte

tabloului, regãsirea de sine. M oriunde... Ajuns la ultimul tablou, eºti imediat tentat sã O

Lucrurile s-au limpezit când am primit invi- R o iei de la început. În fapt, paºii mãrunþi cu care ai taþia sã vizitez prima sa expoziþie de picturã din parcurs fiecare laturã a galeriei este drumul vieþii ºi

Canada, de la Castelul Kilbride din Baden, Ontari o, Ã trãirilor de fiecare zi ale artistului. recunoscut drept monu m ent de valoare istoricã, N

La plecare din Bel ve dere art Gal lery am ape- Â arhitecturalã ºi artisticã. Construit în 1877 de James Livingstone , re- lat la un vizitator sã ne ia o imagine, la toþi trei, ca o M mãrturie peste timp. O staurat cu grijã, respectând toate caracteristicile sti - R În drumul de întoarcere am oprit în faþa bi-

lului vic to rian, el pãstreazã atmosfera vieþii se co - A sericii lutherane Sf. James. La fiecare orã, din turla I lelor IXX-XX ºi adãposteºte Le gion Museum al L bisericii se aude o melodie. Iatã cum a fost inspirat I poetul Ion Georgescu-Muscel în poemul Clopotele M A

Ion Georgescu, Aneta ºi Alexandru Tomescu de la St. James: F C-un secol jumãtate mai la vale, În micul orãºel cana dian, Pe lângã un castel ºi vechea moarã, Vajnicii coloniºti de-odinioarã ªi-au zãvorât credinþa în lutherana church. Ce frenezie sfântã atuncea, la-nceputuri! Azi – falã muzealã, prin vii indicatoare… ªi totuºi, umple spaþiul în creºtetul amiezii, Solfegii de alãmuri, de bronzuri diafane, Din turla lui St. James, vãrsate pe oraº... A fost o duminicã minunatã; o întâlnire sin- cerã ºi prieteneascã, într-un peisaj al culorii, muzicii ºi versului. 112 SEPTEMBRIE 2012

Lacrima / TDren Carte bilingvã pentru copii românã / suedezã

Paula RUS

ãstrarea specificului lingvistic repre - poate sã se adreseze ºi locuitorilor din Suedia pe zintã un ele m ent esenþial în afirm a - care îi intereseazã limba românã. rea ºi susþinerea identitãþii unei Realizatã în ediþie bilingvã, lucrarea oferã naþiuni. P Pentru realizarea acestui deziderat, ro - copiilor posibilitatea de învãþare a limbii ma- mânii din afara graniþelor þãrii trebuie, în patria terne, pornind de la limba þãrii în care locuiesc, lor adoptivã, sã-ºi actualizeze, sã îºi amelioreze ºi anume, limba suedezã. Experienþa la care îi sau chiar sã-ºi perfecþioneze limba maternã. invitã acest volum este de douã ori fructuoasã: În acest sens, dar ºi din dorinþa de a facilita ajutorul oferit celor mici de a-ºi dezvolta cu - accesul românilor din diasporã la cãrþile în lim - noºtinþele lingvistice ºi lectura unei poveºti ba românã, trei românce au publicat la Stock- despre prietenie, dragoste ºi pierdere, având ca holm, Suedia o carte pentru copii în ediþie bi - povestitor o picãturã de lacrimã. Copiii au la lingvã românã/suedezã inti tulatã Lacrima/TDren. dispoziþie un text la jumãtatea drumului dintre literal ºi literar. Volumul oferã texte pagi nate alãturat ºi în oglindã, în limba românã ºi limba suedezã, - o modalitate eficientã de concepere a

E unei lucrãri în ediþie bilingvã - care vine în

M ajutorul celor care doresc sã-ºi perfecþioneze o

U limbã. De asemenea, versiunea suedezã a tex- L tului este redatã în albastru, o culoare tradi- N Î

þionalã a Suediei, ce predominã pe drapelul þãrii. I Lucrarea se evidenþiazã ºi prin prezenþa N

Â bogatã a ilustraþiilor care îmbogãþesc vizual

M conþinutul cãrþii ºi fac lectura mai plãcutã. In-

O cluse în text ºi remarcându-se prin calitatea ima- R ginilor, alegerea adecvatã a culorilor, concor - danþa imagine-text, ilustaþiile au rolul de a Ã

N explica ºi de a completa textul.

Â Apãrutã în capitala Suediei în versiune M românã/suedezã, aceastã carte se doreºte, pe O

R lângã caracterul instructiv-educativ al textului,

I sã stingã din dorul celor plecaþi din þarã de limba L I românã.

M Volumul, apãrut la Editura Pionier Press, Stock- Elena Dunca s-a nãscut în 1965 la Mos - A

F holm, 2010, este semnat de Elena Dunca – text, cova ºi a crescut la Bucureºti. Este cercetãtor în Arina Stoenescu – design, ºi Anuþa Vârsta – paleontologie. Din 1986, s-a stabilit la Uppsala, ilustraþii. Tra ducerea în limba suedezã aparþine Suedia. ªi-a obþinut doctoratul în 1999 la Uni - Elenei Dunca ºi Arinei Stoenescu. Dedi ca tã „tu - versitatea din Uppsala. Dupã terminarea stu- turor copiilor curi o ºi”, aceastã lucrare a fost tri- diilor, a publicat articole de ºtiinþã în limbile misã Bibliotecii Ju deþe ne „Petre Dulfu”, având ºi englezã ºi suedezã. Aceastã carte este debutul ei un autograf cu menþi unea: „Pentru copiii bãi mãre- în literatura pentru copii. ni, la crimi de bucurie ºi cu lori. Cu drag, Anuþa”. Arina Stoenescu, nãscutã în 1969 la Bu- Prin apariþia acestei cãrþi, autoarele ºi-au cureºti, este din 1987 stabilitã în Suedia. ªi-a propus sã promoveze limba românã în Suedia, obþinut di ploma de mas ter în 1994 la Facultatea având ca grup þintã copiii români care locuiesc de Artã ºi De sign din Stock holm, secþia de gra - în acest spaþiu ºi care do resc sã înveþe sau, chiar, ficã ºi ilustraþie ºi lucreazã ca de signer inde - sã reînveþe limba pãrinþilor. Totodatã, cartea pendent ºi profesor la Facultatea Södertörn, SEPTEMBRIE 2012 113

Stockholm , unde este ºefa catedrei de tehnica graficã a Universitãþii de Artã ºi Design din mediei. Arta tioprafiei ºi cultura pentru copii Cluj-Napoca, din acelaºi an începând sã lucreze reprezintã zona de interes profesional. ca profesor de desen ºi picturã la Liceul de Artã Anuþa Vârsta s-a nãscut în 1979 la din Baia Mare. Dupã trei ani, a decis sã continue Sighetu Marmaþiei ºi este din 2007 stabilitã la studiile de artã la Paris, unde a urmat un master Paris. ªi-a obþinut di ploma în 2004 la secþia de în artã contemp oranã ºi new media.

Apariþie editorialã de excepþie - Armonii culturale: antologia universalã Comori de vise

Gheorghe STROIA

Editura Armonii Culturale are plãce rea sã vã plinã de feerie, strângeam – în priviri mirate – semnaleze apariþia Anto logiei universale Comori de oceane de cãldurã ºi puritate. Frumuseþea ºi vise: Poveºti, povestiri, amintiri 2012. unicitatea acelor vremuri le putem redobândi, doar Lucrarea antologheazã 23 de autori rom âni, scriind despre ºi pentru ei. Astfel, vom dãrui lum ina din Europa, Canada ºi Statele Unite: Cristian Petru viselor ori amintirilor adultului, acestor mãrgãritare Bãlan (Chicago, SUA), Elena Buicã (Toronto, Can - de mare preþ din viaþa noastrã – copiii. Fie ca aceste ada), Angela Burtea (Brãi la), Ovidiu Creangã ape limpezi, Comori de vise, sã ajungã aºa cum au (Toronto, Can ada), An dre ea- Maria Dãnilã (ªugag, fost ele revãrsate, din sufletele creatorilor lor, cãtre

Alba), George-Nicolae Stroia (Adjud, Vrancea), Ga - inimile viteze, pline de curaj ºi de speranþã, ale E briel Dragnea (Bu cureºti), Emil Druncea (Feteºti, M

Ialomiþa), Ma riana Zavati Gardner (Nor folk, An - U L glia), Vasile Sevastre Ghican (Tecuci, Galaþi), Ra - mona San drina Ilie (Focºani, Vrancea), Rodica Ele - N Î

na Lupu (Bucureºti), Ionel Marin (Focºani, I

Vran cea), Nãstase Marin (Galaþi), Speranþa Miron N (Ga laþi), Maricica Stroia (Adjud, Vrancea), Geta Â

Mocanu (Galaþi), ªtefan Radu Muºat (Bu cu reºti), M Ioan Muþiu (Bucureºti), Daniel Roxin (Bucure ºti), O Aga Lu cia Selenity (Braºov), Mariana Vicky Vâr - R tosu (Focºani, Vrancea), Gheorghe A. Stroia (Adjud, Vrancea). Ã N

Motivaþia unei astfel de lucrãri este pe cât de Â

simplã, pe atât de înãlþãtoare, având în vedere cã M lucrãrile destinate copiilor ºi, implicit, tuturor celor O R cu suflet de copil, sunt din ce în ce mai slab re - A prezentate în peisajul cul tural românesc ac tual: I L „Nimic nu se comparã cu vârsta inocenþei, protejatã I de bãtãile de aripi ale îngerilor providenþiali ºi M A pãmânteni, deopotrivã. Comori de vise se adreseazã F tuturor celor ce poartã în suflet Copilul ºi Copilãria, indiferent de vârstã sau poziþionarea „fizicã” în vas - tuturor celor cu simþire curatã de copil! Fie ca la - tul existenþial cotidian. Fãrã nicio îndoialã sub - crimile vãrsate spre aducere aminte sã vã ocroteascã scriem – cu toþii – vârstei universale a zâmbetelor ºi ºi pe voi – copiii – precum talismanul dragostei de a fericirii, hrãnindu-ne cu vise ori amintindu-ne de pãrinte! Fie ca toate aceste gânduri, scrise din dra - persoane dragi, sosite din evul aromat de poame goste pentru voi, sã vã umple existenþa de o stare de coapte. Poate, dintr-o nevoie fireascã de a redeveni, permanentã bucurie, de liniºte deplinã, pentru feri- fie ºi pentru o clipã, copii – cu privirea curatã ºi cirea vieþilor voastre, pure încã!” surâsul scãldat de lumina tangibilã a Raiului. Coordonatorii: Subscriem acelei vârste când, pelerini într-o lume Axa Adjud – Chicago – Norfolk 114 SEPTEMBRIE 2012

Lansare de carte la Consulatul român din Sydney

George ROCA Syd ney, Aus tra lia

Într-un cadru festiv, la Consulatul Gen eral al României din Syd ney, a avut loc într-o searã de aprilie 2012, lansarea cãrþii Douãsprezece hierofanii (Între România ºi Aus tra lia) a scriitoarei australiene de origine românã, Mihaela Cristescu. Au fost prezenþi membrii ai comunitãþii române, scriitori, oameni de artã ºi personalitãþi culturale australiene de limba englezã. În prezentarea sa, consulul general al României la Syd ney, domnul Floricel Mocanu, a remarcat impor tan - þa închegãrii relaþiilor dintre cele douã þãri prin desfãºurarea unor asemenea evenimente culturale. Menþionãm cã autoarea este membrã a „New Writ ers’

E Group In cor porated” – o societate li -

M terarã de prestigiu din Sydney care are

U ca scop promovarea literaturii austra - L liene contemporane. Majoritatea mem - N Î

brilor acesteia sunt consacraþi în do me- I niul scrisului ºi au publicat lucrãri în N

Â diferite reviste literare, pagini de internet sau cãrþi. Prezentã la eveniment, lidera grupului,

M doamna Sue Crowford, edi tor al revistei literare „ZineWest”, a scos în evidenþã valoarea

O scriitoarei de origine românã în cadrul grupului respectiv: „În anul 2010, la decernarea R «Premiilor anuale pentru literaturã» a New Writers’ Group, premiul trei i-a fost acordat scriitoarei de origine românã Mihaela Cristescu pentru lucrãri scrise în limba englezã. Ã

N Stabilitã în Austra lia doar de trei ani, Mihaela Cristescu s-a alãturat acestui grup de scriitori

Â talentaþi, reuºind sã se facã remarcatã încã de la primele scrieri ºi câºtigând aprecierile M acestora”. Datoritã calitãþilor sale de organizator ºi coordonator literar, a fost aleasã re cent în O

R funcþia de secretar al „New Writ ers’ Group”.

A I

L tirile din carte, alte povestiri au fost realizate

I Despre cartea Douãsprezece plecând de la picturi deja cunoscute. M Hierofanii: Între România ºi Austra lia

A Motto: Mircea Eliade, Sacrul ºi Profanul. F Prozã scurtã. Volum publicat în luna mar - Iatã ce declarã autoarea: „În povestiri am în- tie 2012 la Editura Sf. Ierarh Nicolae, Brãila. cercat sã dezvolt ideea concretului zilnic care nu Legãtura dintre România ºi Austra lia se face poate trãi fãrã abstract, ºi, mai departe, fãrã prin fotografii realizate în cele douã þãri, prin memorialistica fiecãrui loc în parte, prin tãrâmul bucuria simplã. (La un alt nivel, o hierofanie dinlãuntrul autorului. Comentarii: Sue Craw - reprezintã manifestarea sacrului în profan. Evi - ford (Edi tor NEW Writers’ Group), Daniela An - dent, Mircea Eliade ºi Homo Religiosus.) Am dronache (Phd Literaturã, Constanþa), Ligya folosit concepte care aparþin domeniului tehnic Diaconescu (Direc tor Gen eral al revistei intern- ºi lingvistic, precum ºi noþiuni de matematicã ºi aþionale STARPRESS) teoria fizicii prin care am fãcut legãtura dintre Ilustrator: Luminiþa ªerbãnescu (Ottawa, banal ºi extraordinar, dintre fact ºi fic tion, dintre Canada), pictor ºi arhitect. Unele picturi/desene real ºi imaginar. Legãtura aceasta, coicidentia au fost realizate în mod special pentru poves - opositorum, doreºte sã stabileascã mai mult un SEPTEMBRIE 2012 115 sen ti ment, o emoþie, o transformare, o hiero - fanie; o culegere ordonatã a experienþelor tre - cute, o cãutare personalã. Aºteptãm ºi varianta englezã, complicat de realizat din cauzã atât a implicaþiilor poetice ale povestirilor, cât ºi din pricina termenilor folosiþi.” Câteva date despre autor Mihaela Cristescu, profesor, scriitor, poet, traducãtor. Nãscutã la Bucureºti în 9 ianuarie 1970. A început sã scrie ºi sã publice încã din primele clase de liceu. Prima revistã: Co co stâr cul Vesel. Din dorinþa tatãlui ei a urmat Politehnica, dar fiind atrasã de literaturã a fãcut în continuare Facultatea de Lim bi ºi Literaturi Strãine de la Universitatea „Spiru Haret”. În 2006 ºi-a luat masteratul cu o tezã care scoate în evidenþã anumite aspecte ale Analizei Discur - sului Poli tic în mod comparativ, pentru lideri duri. Pãrãseºte România, în urmã cu aproape trei politici din România ºi Statele Unite ale Ame- ani (21 au gust 2009) stabilindu-se la Syd ney, în ricii. Devenind cadru di dac tic, funcþioneazã Aus tra lia. pen tru doi ani ca profesor la Liceul „Sfântul Ajunsã la Antipozi, încearcã sã se inte - Pantelimon”, apoi la Aca de m ia de Studii Eco- greze în viaþa literarã a acestui oraº, în spe cial cu nomice din Bucureºti. A fost traducãtor au to - scrieri în limba englezã. Desigur cã scrie ºi pu - rizat de Ministerul Justiþiei din România. În anul blicã ºi în limba românã în mai multe reviste 2005 publicã volumul de poezie intitulat No - literare din þarã ºi din jurul lumii. E M U L

N Î

POEMUL DIN PÂINE… I N

În Apusenii mei, crescuþi din Dor, Â Mereu cu freamãt de rãscoalã sfântã, M O

O mamã scoate pâinea din cuptor, R Mâinile ei de-o viaþã tot frãmântã. Ã N

Într-un ºtergar, þesut din anii grei, Â

O înveleºte ca pe-o rugãciune M O

ªi semnul crucii peste jertfa ei R

Cu grijã ºi evlavie îl pune. A I L I

Îi vine-acasã iar de sãrbãtori M A

Copchilul cel plecat prin þãri strãine, F Suflete-al meu, de ce te înfiori? Mirosul cald ajunge pân’ la tine...

Acolo-n Munþii mei, deasupra lor, Stã duhul ºi vegheazã în luminã, O mamã scoate pita din cuptor ªi aerul din jurul ei suspinã... Nicolae NICOARÃ HORIA 27 /28 Martie 2012 116 SEPTEMBRIE 2012

Zilele culturale Poesis au ajuns ºi la Baia Mare

Ioana DRAGOTÃ

Din iniþiativa poetului Gheorghe Pârja ºi dr. Teodor Ardelean, dupã cuvintele de bun venit, la invitaþia acestuia, publicul bãimãrean a avut a oferit Mariei Briede-Macovei ºi lui Leons fericitul prilej de a se întâlni cu personalitãþi Briedis, în calitate de redac tor-ºef al revistei Fa - culturale de marcã ce s-au numãrat printre parti - milia Românã, Diploma de onoare – Cel mai cipanþii la Zilele culturale Poesis ajunse la a bun partener ºi trofeul aferent pentru calitatea XXIII-a ediþie ºi desfãºurate la Satu Mare în lor de mesageri de excepþie ai culturii române în perioada 28-30 mai. Letonia, inaugurând astfel conferirea unor pre - Remarcabilul eveniment a avut loc în data mii speciale pentru cei mai buni parteneri ºi cei mai de 30 mai, gãzduit fiind de Biblioteca Judeþeanã buni colaboratori ai revistei pe care o conduce. Theodor Codreanu a prezentat patru cãrþi de o deosebitã valoare ºi semnificaþie din bogata sa activitate editorialã, apãrute în acest an: În o - glinzile lui Victor Teleucã (Editura Universul, Chiºinãu), regretatul E Victor Teleucã fiind unul dintre cei M

U mai importanþi poeþi basarabeni con - L

temporani; Valori din douã vea curi N

Î (Editura Axis Libri, Galaþi); a opta

I sa carte despre Mihai Eminescu in- N titulatã Eminesciana (Editura Tipo Â Mol dova, Iaºi) reunind studii ine dite ºi M

O Cezar Ivãnescu, trans modernul, mo-

R Teodor Ardelean, Gheorghe Pârja, nografie (Editura Princeps Edit, Iaºi), Leons Briedis, Theodor Codreanu autor cãruia îi prevede o posteritate Ã remarcabilã, trecând proba timpului. N

Â „Petre Dulfu”, printre invitaþi numãrându-se: Maria ºi Leons Briedis au împãrtãºit au - M cuplul de scriitori ºi traducãtori Leons Briedis ºi ditoriului momente remarcabile din viaþa ºi acti- O vitatea lor, Maria fiind nepoatã ºi fiicã de de- R soþia acestuia Maria Briede-Macovei din Le- portaþi basarabeni, ei fiind realizatorii, în anul A

I tonia, cunoscuþi luptãtori pentru libertatea ºi

L 1989, ai primului ziar în limba românã, scris cu I pro movarea culturii, a celei române în mod spe - caractere latine ºi difuzat în Republica Mol- M cial, criticul ºi istoricul literar Theodor Co drea-

A dova, autori ai numeroase vol ume originale ºi F nu, poetul George Vulturescu º.a. De reþinut traducãtori de excepþie ai literaturii române în faptul cã doi dintre invitaþi au fost distinºi cu limba letonã. importante premii Poesis: premiul pentru criticã Leons Briedis a dat citire unor poezii din literarã – Theodor Codreanu ºi Marele premiu – creaþia proprie ºi a prezentat volumul de poezii Leons Briedis, Letonia. Azil pentru ne-somn. Moderatorul întâlnirii a fost Gheorghe În cinstea oaspeþilor letoni, actorul Paul Pârja. Antoniu a oferit un microrecital de poezie. Prezent la eveniment, primarul Bãii Mari, Publicul foarte interesat a adresat întrebãri: pr. Cãtãlin Cherecheº, a oferit lui Leons Briedis o Gheorghe Pop, prof. Vasile Leschian, prof. diplomã de excelenþã ºi a reiterat intenþia de a Pamfil Bilþiu, poeta Ioana Ileana ªteþco ºi acorda ub sprijin perm anent vieþii culturale bãi - întâlnirea ar mai fi continuat mult, dacã oaspeþii mãrene, în toate manifestãrile ei. nu ar fi trebuit sã-ºi continue programul pentru Directorul Bibliotecii Judeþene Maramureº, încheierea Zilelor culturale Poesis. SEPTEMBRIE 2012 117

Omagiu unui mare român – Ioan Lãcãtuºu

rintre oamenii din contem pora nei ta te pe care îi putem aprecia prin prism a modului în care îºi ajus- teazã via þa pentru a corespunde prototipului de intelectual P român patriot, figureazã – în sensul complet al lucrurilor: viaþã, destin, personalitate, activitate – dr. Ioan Lãcãtuºu. El se aºeazã în fereastra cu vitralii a neamului ro- mânesc din Ardeal în locul cel mai vizibil. Distins cãrturar ºi ilustru cercetãtor, el valorificã la un i

nivel supe rior – prin luãrile de poziþie, scrierile, cercetãrile, n acþiunile ºi înfãptuirile sale – zestrea de cunoºtinþe acumulate de-a lungul zecilor de ani în e d

care a avut ºansa sã fie direc tor al Arhivelor Naþionale Covasna, în inima românismului de n i cea mai înaltã vibraþie, potenþate de o dãruire ºi o simþire româneascã exemplare, fiind el t u însuºi o arhivã vie ºi înflãcãratã. t e

O viaþã în slujba unui ideal cu care se identificã, o luptã continuã de la care nu existã ra- r p bat, încãrcând fiecare gest cu semnificaþii profunde, sunt coordonatele pe care se înscrie e

traiectoria existenþialã inconfundabilã a dr. Ioan Lãcãtuºu, dovedind încã o datã cã neamului d

românesc, atunci când condiþiile au cerut-o, în momente de încercare, nevoie ºi cumpãnã, i i-au fost dãruiþi oameni providenþiali, care au ºtiut sã canalizeze energii, care au ºtiut sã se n dãruiascã deplin cauzei românismului, susþinuþi de dragostea ºi credinþa faþã de neamul â m

cãruia îi aparþin ºi faþã de Dumnezeu. o r Veritabil reper moral ºi spiri tual, om al onoarei ºi datoriei, binecuvântat de colaborarea u r

cu ÎPS Ioan Selejean, arhiepiscopul Covasnei ºi Harghitei, al cãrui nume, la rândul sãu, va t

rãmâne înscris în cartea de aur a neamului, apãrãtor al drepturilor fireºti ale românilor, n e

întreaga activitate a dr. Ioan Lãcãtuºu este o luptã continuã ºi neobositã. Clipã de clipã ºi ceas p

de ceas el depune, prin tot ceea ce întreprinde, o continuã mãrturie în numele adevãrului. ã t

Promotor cultural, cu o activitate neobositã pe tãrâm civic ºi ºtiinþific, fie cã este vorba s i

de cadrul pub lic, prin Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita ºi Mureº sau v e

Centrul Euro pean de Studii Covasna-Harghita, al cãrui direc tor este, fie cã este vorba de r cadrul privat, orice întâlnire cu el având darul de a îmbogãþi interlocutorul cu o infuzie de

simþire româneascã autenticã, dr. Ioan Lãcãtuºu îºi trãieºte viaþa la cele mai înalte cote de Ã dãruire ºi abnegaþie pentru cauza nobilã a demnitãþii naþionale. N Pornind de la o idee inspiratã de ÎPS Ioan Selejean, revista Fa milia Românã a dedicat Â M

românilor din Covasna ºi Harghita numãrul din noiembrie 2011, un numãr emoþionant, O R limpede ºi echilibrat, primit cu interes ºi deosebite aprecieri de cãtre cititorii noºtri din toate A colþurile lumii, dovadã vie a dragostei cu care sunt înconjuraþi românii trãitori în inima încã I L îndureratã a Ardealului. La realizarea lui, o contribuþie decisivã a avut dr. Ioan Lãcãtuºu, I M

fericit prilej de a-l cunoaºte mai bine ºi de a ne spori sentimentele frãþeºti de re spect ºi A

admiraþie. Parcurgând materialele publicate, din care mare parte sunt rezultatul cercetãrilor F sale, pe lângã bogãþia de date, frumuseþea ºi demnitatea abordãrii, desprindem portretul unuia dintre cei mai avizaþi ºi subtili cunoscãtori ai fenomenului românesc din Covasna ºi Harghita, o voce inconfundabilã ºi o mare conºtiinþã româneascã, vrednicã de toate omagiile noastre. Profitãm de aceastã ocazie aniversarã pentru a-l asigura de întreaga noastrã recunoºtinþã. Îi mulþumim pentru colaborare, pentru tot ceea ce face în numele nostru, al tuturor, îi dorim viaþã lungã, forþã binecuvântatã în lupta sa neobositã spre bunul folos al românilor ºi, ce este mai im portant pentru un luptãtor, izbândã în tot ceea ce sufletul sãu nobil râvneºte. La mulþi ºi fericiþi ani!

Asociaþia „Fam ilia Românã” Preºedinte dr. Teodor Ardelean 118 SEPTEMBRIE 2012

Revista Familia Românã din nou la Oradea Alina LEMNEAN Aristiþa BORBEI

ilele frumoase petrecute la Oradea neºti, un om de o modestie deosebitã. În ne-au rãmas în minte, atât pentru perioada 1940-1944, a ajutat zeci de evrei, ºi-a ospitalitatea de care au dat dovadã riscat viaþa þinându-i în casã ºi ajutându-i cu gazdeleZ – Asociaþia „Morãriþa” Oradea – cât ºi bani ºi alimente. i pentru încãrcãtura emoþionalã a evenimentelor Manifestarea s-a desfãºurat în faþa Mu- n

e care s-au desfãºurat ºi care nu au fost puþine. zeului Mem orial „Aurel Lazãr”, clãdire în care a d Cu mare drag am participat, marþi, 19 iu - funcþionat Consulatul Regatului României, între n i nie, în sala mare a Primãriei Oradea la lansarea 6 decembrie 1940 – 1 noiembrie 1943. Aici stã t u Revistei Fa milia Românã, nr. 1 ºi 2/2012 ºi a la loc de cinste aceastã placã comemorativã. t e ziarului Apºa. Ne-am bucurat sã revedem ºi sã Cuvântul de început i-a revenit dlui. Aurel r

p cunoaºtem, în acelaºi timp, colaboratori ai re - Chiriac, directorul Complexului „Muzeul Þãrii

e vistei de la care primim multe materiale care se Criºurilor” din Oradea, conf. univ. dr. Gabriel d regãsesc în paginile publicaþiei. Participanþii, în Moisa de la Facultatea de Istorie, care a amintit i i numãr mare, au fost încântaþi de numerele pre - acþiunile umanitare pe care le-a fãcut dr. Mihai n

â zentate ºi de diversitatea articolelor. Am avut Marina. Personalitatea dr. Mihai Ma rina a fost m plãcerea sã-l cunoaºtem pe Domnul Vasile Ilica, evocatã ºi de dna. Adriana Mihaela Metea – o r veteran de rãzboi ºi scriitor, trãitor în Oradea ºi nepoata distinsului diplo mat, reprezentanþi ai

u Cernãuþi, cercetãtor asupra masacrelor anti ro- autoritãþilor lo cale ºi judeþene, ºefi de instituþii r t mâneºti din Bucovina. Colaborator al revistei, culturale, istorici, cadre universitare, precum ºi n

e dl Ilica ne-a dãruit o bogatã donaþie de ma- tradiþionalul grup de apºeni aflat în vizitã la p

nuscrise, cercetãri ºi studii pentru redacþia revistei. Oradea. Toate demersurile necesare pentru ca ã

t Un vis mai vechi al românilor din Ma- pe faþada Muzeului Mem orial „Aurel Lazãr” sã s i ramureºul istoric, a devenit realitate la Oradea. se regãseascã o placã comemorativã dedicatã v Este vorba despre dezvelirea plãcii comem o- fostului consul aparþin Asociaþiei „Morãriþa”, e r rative în memoria Dr. Mihai Marina. Acesta a condusã de dl. Tiberiu Morar ºi Fundaþiei fãcut liceul la Sighet, unde, mai târziu, în 1932, „Dacia” din Maramureºul istoric, condusã de dr. Ã a fost primul redac tor ºef al ziarului Graiul Ion Botoº. N

Â Maramureºului înfiinþat de el în oraºul dintre ape. La final a avut loc o slujbã de bine cu -

M Diplo m atul din Apºa de Jos (Mara mu- vântare ºi sfinþirea plãcii comemorative, dupã O

R reºul istoric), s-a remarcat prin salvarea multor care toþi cei prezenþi au depus coroane, jerbe ºi

A vieþi de evrei ºi români. A fost o persoanã de o frumoase buchete de flori la placa comem o- I L

I integritate moralã ºi profesionalã cum rar întâl- rativã. M A F SEPTEMBRIE 2012 119

Frumuseþea ºi bucuria cãrþii

Tiberiu MORARU

A cincea ediþie a Târgului de Carte „Alba ºi di rec tor Mioara Pop, finanþator prin Biblioteca Transilvana”, organizat în perioada 4 - 6 mai a.c. Judeþeanã „Lu cian Blaga“ al noului tiraj al cãrþii. în Alba Iulia de doamna Mioara Pop, inimoasa di- Poeta Di ana Bâlc a primit aprecieri pentru rectoare a Bibliotecii Judeþeane „Lucian Bla ga” poeziile ei ºi din partea poetului Ioan Moldovan, Alba, în parteneriat cu Consiliul Judeþean Alba, ne directorul revistei de culturã Fa milia din Oradea: aminteºte prin exemplul de bunã prac ticã al a- „Am citit poeziile Dianei ºi con sider cã avem de a cestui eveniment cul tural legãturile neºtiute cu face cu o adolescentã sensibilã, dornicã sã se con - Oradea ºi Bihorul. Prezenþa tra diþionalã a gru - feseze emoþional în alcãtuiri lirice pline de sin ce- i purilor bihorene de elevi, studenþi ºi cadre di- ritate ºi ingenuitate. Placheta este un jurnal de n dactice la manifestãrile ded icate Zilei Naþionale în emoþii convertite în rostiri de o expresivitate e d

Alba Iulia de 1 Decem brie, în anul 2010 a con- îndatoratã poeziei clasice ro mâneºti. Din per spec - n i semnat ºi întâlnirea în Sala Trofeelor din Colegiul tiva modului actual al poeziei, tânãra se situeazã în t u

Militar Liceal „Mihai Vi teazul”, cu poeta „mi- afara for mulelor practicate de confraþii de aceeaºi t e

litarã” Di ana BÂLC din Aiud. O în tâlnire spe - vârstã cu ea, care au trezit interesul criticii literare”. r p cialã, emo þio nantã ºi inspi ratã atunci, formativã La târg, în faþa publicului, a familiei ºi co - pentru elevii ºi studenþii participanþi, re pre zen tând legilor de astãzi de la Colegiul Naþional „Titu e d

Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” din Oradea, Maiorescu” din oraºul ei natal, Aiud, a vorbit dupã i i

Grupul ªcolar Indus trial Popeºti, Asociaþia ele- n vilor ºi studenþilor din Basarabia ºi Bucovina - â filiala Ora dea. Ur mare a momentului cunoaºterii, m o

în vara anului 2011, eleva poet Diana Bâlc a r

petrecut o sãptãmânã la Oradea, parti cipând u r printr-o implicare dis tin cti vã la ac tivitãþile cul - t n

tural recreative cuprinse în programul proiectului e p

transfrontalier al Fun daþiei „Dacia” din Ma ra mu- reºul Is toric ºi Asociaþiei „Morãriþa” din O ra dea, ã t s

ini þiatorii in vitaþiei elevei ºi sus þinãtorii pre zenþei i ei. Diana a vorbit public în Primãria Oradea o datã v e pre zentându-ºi cartea, a doua oarã la întâlnirea r gru pului de maramureºeni din dreapta Ti- sei cu dom nul primar Ilie Bolojan. Apoi, Ã cu aceeaºi pres tanþã adolescentinã la Mu - N zeul Me morial Iosif Vul can, Biblioteca Â M

Judeþeanã „Gheor ghe ªincai”, în faþa O R casei avo ca tului pro videnþial pentru A

Marea Unire din 1918, dr. Aurel Lazãr, I L cu ocazia primei manifestãri publice Dip - I lomat dr. Mihai Marina, primind o M A diplomã de exce lenþã în cadrul de e moþie F ºi istorie româneascã a jerbei de flori, de - pusã sim bolic pe clã direa în care a fun - cþionat Consulatul Regatului Români ei Mari la Oradea în pe rioada iunie 1941 - sept. 1944. Duminicã 6 mai, Diana a avut ºan - sa de a-ºi relansa cartea de de but Frân turi de oglindã în cadrul Târgului de Carte „Alba Transilvana”, ur mare a parteneriatului de prezentarea laudativã a directoarei ad junc te a ºco- lobby al Asociaþiei „Mo rãriþa” cu Biblioteca lii cu mari emoþii în glas ºi în suflet. Înaintea ei au Judeþeanã „Lucian Blaga”, a bunãvoinþei ºi fost prezenþi la târg academicianul Eugen Simion, încrederii osului de maramureºean, omul de culturã actorul Ion Ca ramitru, oamenii de carte: Nora 120 SEPTEMBRIE 2012

Iuga, Nicolae Baciut, Ovidiu Pecican, Mircea Tu, lasã sã mã spele Petean, Mihai Cimpoi, Dan iel Corbu, Al. Husar, Tot raiul îngeresc. Ion Balu, Constantin Cubleºan… Cãci ºtiu cã fãrã Tine Emoþiile fireºti debutului în lumea lite relor În ceþuri mã desprind a unei adolescente atinsã de aripile în gerilor, cu harul creaþiei, al dragostei pentru poezie. Ale bu- De sângele din vine, curiei ºi tremurului împãrtãºaniei primei plachete De ochii-mi scrijelind de poezii, neîntâmplãtor atât de curând, reeditate. ªi-n neguri mã aprind Alãturi de buchetul de flori al „Morãriþei” din În jocul de pe urmã. Oradea, oferit „în plen” de profesorul prieten Ni- Dar Tu, mã iei în turmã, colae Muntean, lângã lacrima de fericire a pã - O, dulce-al meu pãstor… rinþilor Florica ºi Giany Bâlc, adãugãm urarea Nu vreau sã mã scobor, noastrã de îndemn: În iadul ce mã curmã! Drum bun Diana, cu toiagul adolescentin al i sensibilitãþii tale! Performanþa nu se poate atinge Primeºte al meu cânt n în paºi obiºnuiþi. Nu uita pagina cãrþii, care rã- e Ofranda slavei Tale

d mâne, mereu, o fãgãduinþã, o bucurie, o cãlãtorie

n ªi îmi presarã-n cale

i prin suflete, prin gânduri ºi frumuseþi ! t În inimã, în gând u *** t ªi-n ultimul cuvânt, e În luna iunie a.c., Di ana a revenit la Oradea. r Petale.

p În cadrul Cenaclului „Barbu ªtefãnescu Dela vran -

e cea”, într-un dia log poetic cu evlavioasa ºi distinsa d

Victo ria Ardelean - poeta popularã din Ghiorac, Mamei i i poeþii bihoreni Alexandru Sfârlea, Paºcu Balaci, n

â Ioan Moldovan, ºi-a prezen tat câteva din poeziile Frumos te dãruieºti oglinzii noului volum. A participat la seara de tradiþii ro - m ªi-ti prinzi în pãr crâmpei de lunã o mâneºti oferitã grupului din Maramureºul Istoric, r

Frumos îþi stau ca o cununã de primarul municipiului Oradea, dl. Ilie Bolojan, u Seminþele de pom. r searã finalizatã cu un con cert folcloric ºi cinã la t ªi parcã nu eºti om n Restaurantul Ciuperca. A depus flori alãturi de e grup la statuia lui Mihai Eminescu, la dezvelirea Ci runã a femeii. p plãcii co memorative Dip lo mat Dr. Mihai Ma rina, Iar mugurii îþi sunt cerceii ã t a vizitat oficial Universitatea Oradea, Colegiul ªi ochii tãi se prind în hore s i Naþional „Mihai Eminescu”, biserica ortodoxã v ªi te-aº privi aºa ºi ore. e „Sfânta Treime”. A onorat lansarea revistei Fa - r Cã nu mã satur nici de chipu-þi palid milia Românã - nr. 1,2/2012 ºi a ziarului Apºa în ªi nici de trandafirii prinºi în pãr. Sala Mare a Primãriei Municipiului Oradea, în Ã

N cele câteva zile de vacanþã, neuitând de miracolul Cuvântã florile de mãr Â ºi beneficiul apelor Bãilor Fe lix!

M Când le priveºti aºa de dulce.

O În cântec vor sã þi se culce R Cânt Ca-n vise glasu-þi sã rãsune A I

L Cãci ºi aºa eºti o minune. I Eram copil în faºã, M

A În leagãn, pui de fire Ce sens mai are o oglindã, F ªi-n marea Ta iubire Pititã-n colþul tãu din tindã ? Mi-ai dat pãmânt lumesc. De ce sã-þi cauþi urma clipei ªi Doamne, mulþumesc! Când nici chiar firul cel de spumã Nu s-a oprit pe chipul tãu? În carnea-mi pãcãtoasã, O, nu, mai bine-n cel mai mare hãu În suflet crud, întâi, Decât sã spun vorbe de humã ! Pupila de Þi-i-ntoarsã Cu mine mai rãmâi! Cãci nu pot ºtii în vorbe sã-þi ºoptesc Nici glas nu am sã pot sã-þi spun Cu gânduri adumbresc ªi nici cuvinte nu ºtiu sã îmi adun Taina credinþei mele. Dar mamã… te iubesc! (Diana Bâlc - Frânturi de oglindã) SEPTEMBRIE 2012 121

Aniversãri / Comemorãri 2012

Alina LEMNEAN

SEPTEMBRIE 1 sept. – 165 de ani de la naºterea folcloristului 13 sept. – 90 de ani de la naºterea orientalistului, Simion Florea MARIAN, întemeietorul publicistului ºi traducãtorului etnografiei româneºti. Membru al Sergiu AL-GEORGE (1922); Academiei Române (1847); 15 sept. – Ziua Internaþionalã a Democraþiei; 3 sept. – 70 de ani de la naºterea criticului ºi i 19 sept. – 20 de ani de la moartea scriitoarei n

istoricului literar basarabean, Cella SERGHI (1992); e Mihai CIMPOI membru de onoare al d n

Academiei Române din1991 (1942); i t

– 125 de ani de la moartea lingvistului u t

Timotei CIPARIU. Membru fondator al e Academiei Române (în 1866) preºedinte r p al ASTREI în perioada 1877-1887, par- e

tici pant la Revoluþia de la 1848 (1887); d

6 sep. – 195 de ani de la naºterea omului poli tic, i

istoricului ºi scriitorului n Mihail KOGÃLNICEANU (1817); â m

7 sept. – 145 de ani de la moartea mitropolitului o r Alexan dru ªTERCA ªULUÞIU (1867); u

– 110 ani de la naºterea criticului r ºi istoricului literar t n

ªerban CIOCULESCU (1902); e p – 10 ani de la moartea lingvistului ã

Eugen COªERIU, la Tübingen, Cella Serghi t s

Germania (2002); i v

– Ziua Europeanã a Culturii Iudaice; 21 sept. – 20 de ani de la moartea scriitorului e 8 sept. – 105 ani de la moartea omului de culturã Ion BÃIEªU (1992); r ºi publi cistului Iosif VULCAN (1907) – Ziua Internaþionalã a Pãcii; – Ziua Internaþionalã pentru Alfabetizare; Ã 26 sept. – Ziua Limbilor Europene; N

– 75 de ani de la moartea lui Gheorghe 27 sept. – Ziua Mondialã a Turismului; Â VLÃDUÞESCU, filosof , membru core - 28 sept. – 130 de ani de la naºterea istoricului ºi M spondent din 1995 ºi membru titu lar din O arheologului Vasile PÂRVAN, membru R 1999 al Academiei Române - Premiul

al Academiei Române din 1913 (1882); A „Vasile Conta” în 1973 (1937); I L

– 165 de ani de la naºterea compozitorului, I 10 sept. –140 de ani de la moartea revoluþionarului

dirijorului, pianistului ºi pedagogului M ºi omului poli tic Avram IANCU, Gheorghe DIMA, fondator ºi primul di- A conducãtor al Revoluþiei de la 1848 din rec tor al Conservatorului de Muzicã ºi F Transilvania ºi luptãtor pentru drepturile Artã Dramaticã din Cluj (1919-1925). românilor ardeleni (1872); Membru de onoare al Academiei Române 12 sept. – 130 de ani de la naºterea prozatorului din 1919 (1847); Ion AGÂRBICEANU, fondator al 30 sept. – Ziua Internaþionalã a Traducãtorilor; revistei Tri buna (1938). Premiul Naþional – 40 de ani de la moartea, în Peru, a pentru Prozã în 1927. Membru al scriitorului ºi muzicianului avangardist Academiei Române din 1955 (1882); Grigore CUGLER. Este cel care a dat – 35 de ani de la moartea medicului viaþã originalului personaj Apunake radiolog Traian LEUCUÞIA, în SUA, (1972); la Detroit. A fost unul dintre pionierii depistãrii cancerului pe cale radiologicã (1977); 122 SEPTEMBRIE 2012

OCTOMBRIE 1 oct. – Ziua Internaþionalã a Persoanelor în 15 oct. – Ziua Internaþionalã a Nevãzãtorilor Vârstã; (Ziua bastonului alb); – Ziua Internaþionalã a Muzicii; – 90 de ani de la încoronarea lui Ferdinand 2 oct. – Ziua Internaþionalã a Non-Violenþei; I ca rege al României întregite, în 5 oct. – 110 ani de la naºterea poetului ºi proza - Catedrala de la Alba-Iulia (15.10.1922); torului Zaharia STANCU (1902); 17 oct. – Ziua Internaþionalã pentru Eradicarea – 135 de ani de la naºterea poetului Sãrãciei; simbolist ªtefan PETICÃ (1877); 19 oct. – 135 ani de la fondarea Bibliotecii – Ziua Mondialã a Educatorului; Municipale „B.P. Hasdeu” din Chiºinãu 6 oct. – 110 ani de la naºterea scriitorului ºi (19.10.1877); filoso fului Petre ÞUÞEA (1902); 20 oct. – 75 de ani de la naºterea istoricului, 7 oct. – 130 de ani de la naºterea folcloristului politologului ºi jurnalistului i Ioan CARANICA (1882);

n Vlad GEORGESCU, directorul 8 oct. – 105 ani de la naºterea dramaturgului ºi e departamentului românesc al postului de d romancierului Mihail SEBASTIAN (1907); radio Europa Liberã în perioada n i 11 oct. – Ziua Europeanã a Pãrinþilor;

t 1983-1988 (1937);

u – 80 de ani de la naºterea istoricului ºi t 23 oct. – 135 de ani de la naºterea memorialistului

e arheologului Hadrian DAICOVICIU,

r ºi politicianului Constantin XENI, membru al Societãþii de Studii Clasice ºi p stabilit în Elveþia, dupã cel de-al doilea al Uniunii Internaþionale de ªtiinþe pre- ºi e rãzboi mondial, unde a murit în 1963 protoistorice. Premiul „Vasile Pârvan” al d

(1877); i Academiei Române în 1965 (1932); i n – 135 de ani de la moartea juristului, 24 oct. – Ziua Naþiunilor Unite; â omului pol itic, istoricului ºi – Ziua Mondialã a Dezvoltãrii m revoluþionarului Alexandru

o Informaþionale; r

PAPIU-ILARIAN, conducãtor al 25 oct. – Ziua Armatei Române; u Revoluþiei de la 1848 din Transilvania ºi r t mili tant union ist. Membru al Academiei – 110 ani de la naºterea criticului ºi n Române din 1868 (1877); istoricului literar clujean e

p 12 oct. – 140 de ani de la emiterea Decretului Dumitru POPOVICI (1902);

ã impe rial prin care împãratul Francisc t 27 oct. – Ziua Mondialã a Patrimoniului

s Iosif I prevedea înfiinþarea Universitãþii i Audiovizual;

v din Cluj (12.10.1872)

e 28 oct. – 60 ani de la moartea filosofului,

r 14 oct. – 140 de ani de la naºterea filosofului, profesorului ºi omului poli tic sociologului, economistului ºi Petre P. NEGULESCU (1872); profesorului Mircea VULCÃNESCU Ã (1952); N – 235 de ani de la naºterea poetului Â Costache CONACHI (1777); 31 oct. – Ziua Internaþionalã a Mãrii Negre; M O R

I NOIEMBRIE L I

M 1 nov. – Ziua Radioului Naþional; – 80 de ani de la naºterea istoricului literar,

A caragialeolog, om poli tic, membru în

F 2 nov. – 140 de ani de la naºterea epigramistului Cincinat PAVELESCU (1872) Parlamentul României ªtefan CAZIMIR (1932); 5 nov. – 70 de ani de la naºterea prozatorului, profesorului universitar ºi omului poli tic 12 nov. –150 de ani de la naºterea omului poli tic Mihai SIN, Premiul Uniunii Scriitorilor Vasile GOLDIª, conducãtor al din România în 1978 ºi 1985, (1942); Partidului Naþional Român din Transilvania, preºedinte al ASTREI 6 nov. – 65 de ani de la naºterea criticului literar (1923-1932) ºi membru de onoare al Alex ªTEFÃNESCU (1947); Academiei Române din 1919, (1862); 9 nov. – Ziua Internaþionalã de Luptã Împotriva 14 nov. – Ziua Mondialã a Diabetului; Fascismului ºi Antisemitismului; 17 nov. – Ziua Internaþionalã a Studenþilor; 10 nov. – Ziua Mondialã a ªtiinþei pentru Pace ºi – Ziua Mondialã a Filosofiei; Dezvoltare; 19 nov. – Ziua Cercetãtorului ºi Proiectantului din – Ziua Artileriei Române; România SEPTEMBRIE 2012 123

– 100 de ani de la naºterea medicului ºi 26 nov. – 100 de ani de la naºterea dramaturgului biologului George-Emil PALADE, om ºi eseistului Eugen IONESCU (1912); de ºtiinþã amer i can de origine românã, 27 nov. – 40 de ani de la moartea scriitorului membru de onoare al Academiei Române Vic tor EFTIMIU (1972); (1975), laureat al Premiului Nobel pentru – 65 de ani de la naºterea Irinei PETRAª, Medicinã în 1974, (1912); critic literar ºi traducãtor, preºedintã a – 65 de ani de la moartea biologului român filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din Emil RACOVIÞÃ, fondatorul România (1947); biospeologiei, membru ºi preºedinte al – 145 de ani de la naºterea biologului Academiei Române în perioada Grigore ANTIPA, întemeietor al 1927-1929, profesor la Universitatea din Muzeului de Istorie Naturalã a României, Cluj în perioada1920-1947, (1947); membru al Academiei Române (1867); 20 nov. – 140 de ani de la naºterea marelui pictor 28 nov. – 90 de ani de la moartea preotului ºi Gheorghe PETRAªCU. Membru al omului pol i tic Vasile LUCACIU (1922); Academiei Române din 1936, (1872); – 100 de ani de la naºterea actorului 21 nov. – Ziua Mondialã a Televiziunii; i

Colea RÃUTU (1912); n

– 125 de ani de la moartea folcloristului ºi 29 nov. – 160 de ani de la moartea istoricului, e povestitorului Petre ISPIRESCU (1887); d

omului poli tic ºi revoluþionarului n 22 nov. – Ziua Naþionalã Împotriva Fumatului; i Nicolae BÃLCESCU (1852); t

24 nov. – 85 de ani de la moartea omului poli tic u 30 nov. – Ziua Mondialã Împotriva Pedepsei cu t

lib eral Ionel I. C. BRÃTIANU, Moartea; e preºedinte al PNL (1909-1927) (1927); r p

– Ziua Românilor de Pretutindeni;

25 nov. – 40 de ani de la moartea omului de ºtiinþã ºi e d

inventatorului Henri COANDÃ (1972); i i

DECEMBRIE n â

1 dec. – Ziua Naþionalã a României; 16 dec. – Ziua Solidaritãþii Naþionale Împotriva m o r

– 120 de ani de la naºterea prozatorului Dictaturii;

Cezar PETRESCU (1892); 17 dec. – 100 de ani de la moartea u r 3 dec. – Ziua Internaþionalã a Persoanelor cu matematicianului, sociologului, t pedagogului ºi omului poli tic n Dizabilitãþi; e

Spiru HARET (1912); p – 100 de ani de la naºterea, la Iaºi, a

20 dec. – Ziua Internaþionalã a Solidaritãþii Umane; ã

poetului ºi actorului Costache IOANID, t s

stabilit în 1982 în SUA. La Revoluþia din – 175 de ani de la apariþia primului cotidian i

1989 s-au citit, în Bucureºti, din balconul românesc intitulat România, editat de v e

Operei Române, câteva din poeziile sale Florian Aaron ºi Gheorghe Hill (1837); r religioase (1912); 22 dec. – Ziua Libertãþii României;

4 dec. – 25 de ani de la moartea filosofului – 85 de ani de la înfiinþarea Societãþii de Ã Constantin NOICA (1987); Difuziune Radiofonicã din România, N 6 dec. – 100 de ani de la moartea arhitectului, devenitã ul te rior Societatea Românã de Â inginerului ºi profesorului Radiodifuziune (1927); M O R

Ion MINCU (1912); 26 dec. – 50 de ani de la moartea poetului, A

8 dec. – Ziua Constituþiei României; dramaturgului ºi regizorului clujean I L 9 dec. – Ziua Internaþionalã Împotriva Corupþiei; Radu STANCA (1962); I

10 dec. – Ziua Internaþionalã a Drepturilor Omului; 31 dec. – 170 de ani de la naºterea prozatorului M A

11 dec. – Ziua Internaþionalã a Muntelui; Iacob NEGRUZZI, întemeietor al F Junimii, direc tor al revistei Convorbiri 14 dec. – 80 de ani de la naºterea dramaturgului literare (1885-95), membru (1881) ºi Dumitru SOLOMON (1932); preºedinte al Academiei Române 15 dec. – 125 de ani de la naºterea pianistei ºi (1893-1894, 1910-1913, 1923-1926) profesoarei Cella DELAVRANCEA (1842); (1887); 124 SEPTEMBRIE 2012

Revista presei: mass-media despre români aprilie – iunie 2012

selecþie de Laviniu ARDELEAN

Teatru de I.L.Caragiale pentru românii Domnului. Ajutaþi de mame, bunici ºi doamna preo - din Germania teasã, la 11 aprilie 2012, copiii au fãcut ouã roºii, au Ro manian Global News, 2 aprilie, învãþat datini ºi cântãri de Paºti ºi au ajutat la pre- www.rgnpress.ro gãtirea bucatelor tradiþionale. „Îi felicitãm pe copii pentru râvna cu care au lucrat ºi au învãþat, le mul - i Asociaþia „A.I. Cuza” din Stuttgart ne anunþã þumim mamelor ºi bunicilor care au jertfit din timpul n cã va organiza în perioada urmãtoare un turneu de lor ca sã fie alãturi de doamna preoteasã, sã supra - e teatru, la care ºi Institutul Cul tural Român din Bu - d vegheze ºi sã încadreze copiii”, a declarat pentru n cureºti a participat cu o cofinanþare. Astfel, com- i Ziarul Lum ina pãrintele paroh Vasile Iorgulescu. t pania de teatru „Toma Caragiu” din Ploieºti se va u t afla în perioada 28 aprilie – 1 mai în turneu cu piesa O româncã este judecãtoare la ONU e I.L. Caragiale, Nãpasta în regia lui Cristi Juncu, sce- r p nografia lui Cosmin Ardeleanu ºi avându-i prota - Realitatea.net, 17 aprilie, www.realitatea.net

e goniºti pe Nicu Mihoc, Ada Simionica, Ioan Coman

d Alessandra Giusepina Greceanu a fost aleasã, ºi Bogdan Farcaº. Programarea spectacolelor este i i urmãtoarea: sâmbãtã, 28 aprilie, ora 19.30, Karls- la 16 aprilie 2012, la New York, ca judecãtor al n Tribunalului de Dis pute al ONU / UNDT. Candi-

â ruhe, Al bert-Schweitzer-Saal, ev. Kirche, Reinhold- Frank-Straße 48a. Duminicã, 29 aprilie, ora 18.30, datul României a fost preselectat de cãtre Consiliul m In tern de Justiþie al ONU, în baza interviurilor ºi o Festhalle Feuerbach, Stuttgart . Luni, 30 aprilie, ora r 19.30, Blak-Box, Gasteig München. Marþi, 1 mai, probelor scrise desfãºurate la Haga în 2011, fiind u recomandat votului Adunãrii Gener ale a ONU, îm - r ora 19.00, Internationales Theate r Frankfurt. t preunã cu alþi candidaþi, la alegerile din 16 aprilie n 2012. „România a câºtigat alegerile la o diferenþã e Chiºinãu: 7 aprilie a fost declaratã

p semnificativã de voturi faþã de contracandidat (de

Ziua Libertãþii

ã cetãþenie canadianã), în urma demersurilor diplo - t Yahoo News, 5 aprilie, www.yahoo.com

s matice desfãºurate de MAE prin întreaga reþea de i Parlamentul Republicii Moldova a decis ca 7 v misiuni diplomatice, atât pe paliere bilaterale, pre - e aprilie sã devinã Ziua Libertãþii, pentru a comemora cum ºi regionale ºi multilaterale“, se aratã într-un r evenimentele din 7 aprilie 2009, relateazã Jurnal.md. comunicat MAE. Alessandra Giusepina Greceanu Acum trei ani, a doua zi dupã ce Partidul Com u - (44 de ani) este licenþiatã a Facultãþii de Drept ºi Ã niºtilor obþinuse în mod suspect 49,96% la alegerile

N absolventã a Institutului Naþional al Magistraturii,

Â parlamentare, un protes t paºnic al tinerilor din promoþia 1993-1994. Judecãtor la Curtea de Apel

M Chiºinãu a fost reprimat bru tal de cãtre autoritãþi. Bucureºti, Greceanu a activat ºi ca judecãtor for -

O Comuniºtii conduºi de Vladim ir Voronin au acuzat mator al Institutului Naþional al Magistraturii ºi al R România cã încearcã sã dea o loviturã de stat dincolo Institutului Eu ro pean Român. A I de Prut, cu ajutorul partidelor aflate atunci în opo- L I ziþie. De cealaltã parte, liderii opoziþiei au susþinut O româncã, printre finaliºtii concursului M cã violenþele au fost puse la punct de oameni ai de fotografie al Google A

F regimului, pentru a legitima apoi o intervenþie în forþã a poliþiºtilor. Ancheta cu privire la eveni men - Ziare.com, 18 aprilie, www.ziare.com tele de atunci - în urma cãrora mai multe persoane O româncã se numãrã printre cei zece finaliºti ºi-au pierdut viaþa, iar alte sute au fost arestate ºi ai concursului de fotografie Photog ra phy Prize 2012 torturate - n-a fost finalizatã pânã în momentul de faþã. organizat de Google. Este vorba de Alexandra Clau - Tradiþii româneºti ºi ouã roºii dia Manta, studentã la Central Euro pean Univer sity la Strasbourg din Budapesta, care a fost selectatã la categoria „Cãlãtorii”, din cadrul concursului Photog ra phy Agenþia de ºtiri Basil ica, 12 aprilie, Prize 2012 organizat de Google, anunþã Digi 24. Au www.ba sil ica.ro fost zece categorii, iar Google a anunþat acum câºti- Elevii ºcolii din cadrul Parohiei Ortodoxe Ro- gãtorii fiecãreia dintre ele, unul dintre premii con- mâneºti „Sfântul Ioan Botezãtorul” din Strasbourg stând în faptul cã fotografiile vor fi expuse începând au avut ocazia de a învãþa câteva din cele mai fru - cu 23 mai timp de ºapte sãptãmâni la galeria Saatchi moase tradiþii româneºti dedi cate Sãrbãtorii Învierii din Londra. SEPTEMBRIE 2012 125

Turneul Filarmonicii „George Enescu” via Davidoiu, precum ºi numeroºi membri ai în Sultanatul Oman comunitãþii româneºti din Austria ºi parlamentari Ro manian Global News, 23 aprilie, din România, evenimentul fiind precedat de un mo - www.rgnpress.ro ment de muzicã clasicã susþinut de un tânãr român violonist. Publicaþia va avea un tiraj de 20.000 de La invitaþia Royal Op era House Mus cat, Or - exemplare lunar ºi va fi distribuitã în toate þãrile cu ches tra simfonicã a Filarmonicii „George Enescu” comunitãþi mari de români. Di as pora.ro va cuprinde din Bucureºti concerteazã în capitala Sultanatului informaþii complete despre evenimentele din þarã ºi Oman, miercuri, 25 mai a.c. Soliºtii concertului sunt din strãinãtate, acoperind domenii precum culturã, celebra sopranã Angela Gheorghiu ºi tenorul ªtefan artã ºi religie ºi va fi coordonatã de Maria Hodiº ºi Pop. În prima parte a serii se vor cânta lucrãri de Constantin Hant. George Enescu, Tiberiu Brediceanu, Gherase Den - drino, George Grigoriu, iar dupã pauzã, arii ºi duete Primul colþ de carte româneascã din opere de Giacomo Puccini, Gaetano Donizetti, inaugurat la Cracovia Giuseppe Verdi, Ruggero Leoncavallo. Royal Ro manian Global News, 15 mai,

Op era House Mus cat este cel mai impor tant centru www.rgnpress.ro i cultural artis tic din þara gazdã. A fost inaugurat în n luna octombrie a anului 2011 cu o superproducþie Zilele trecute a avut loc la Cracovia inau - e gurarea primei minibiblioteci româneºti din Polo - d

Tu randot de Giacomo Puccni sub bagheta lui n nia. Iniþiativa aparþine, deopotrivã, Societãþii po - i Placido Domingo. Construit la dorinþa sultanului t

lono-române, prin preºedintele ei Ignat Timar, ºi u

Qaboos edificiul de dimensiuni monumentale re - t Bibliotecii Judeþene „Petre Dulfu” din Baia Mare, flectã con cepþia contemporanã arhitecturalã a Oma- e prin directorul ei, prof. dr. Teodor Ardelean. Locaþia r nului. Capa citatea sãlii în care se va cânta este de p ºi gazda manifestãrii a fost Biblioteca voievodalã

1.100 de locuri, iar scena ºi instalaþiile de sunet ºi e

din Cracovia, prin amabilitatea ºi deschiderea direc - d luminã sunt conforme celor mai înalte standarde ale i tehnologiei de astãzi. torului ei, dl. Jerzy Wozniakiewicz. Primul colþ ro - i

mânesc a adus la Cracovia carte româneascã pentru n Hramul Parohiei „Sfântul Apostol Toma” toate gusturile ºi interesele de lecturã ale vorbi - â din Vic to ria, Aus tra lia torilor ºi cunoscãtorilor limbii române, de la geo- m o

grafie, istorie, la lingvisticã, lexicografie ºi albu me r Agenþia de ºtiri Basil ica, 25 aprilie,

turistice de interes larg. Publicul care a asistat la u

www.ba sil ica.ro r inaugurarea acestei „oaze” de limbã ºi culturã ro - t La data de 22 aprilie 2012, Biserica Ortodoxã mâneascã, studenþi ºi profesori de românã de la n Românã a prãznuit Duminica Sfântului Apostol e Universitatea Jagiellonã, artiºti plastici ºi poeþi ro - p Toma. Cu acest prilej a fost sãrbãtorit ºi hramul mâni stabiliþi în Cracovia, dar ºi pensionari, foºti ã Parohiei Sfântul Apostol Toma, Victo ria, Austra lia. t

refugiaþi polonezi în România celui de-al doilea s Credincioºii parohiei ºi preotul paroh s-au bucurat i

rãzboi, buni cunoscãtori ai limbii române, a avut v de prezenþa în mijlocul lor a Prea Sfinþitului Pãrinte prilejul unei adevãrate sãrbãtori culturale cu bucuria e Mihail, Episcopul Episcopiei Ortodoxe Române a cã visul acestora s-a realizat în sfârºit. Pe lângã carte r Australiei ºi Noii Zeelande. A fost sãvârºitã Sfânta de literaturã ºi dicþionare bilingve, în acest colþ ro - Liturghie arhiereascã, iar la sfârºitul acesteia a rostit mânesc ºi-au gãsit locul de onoare ºi douã costum e Ã N

un cuvânt de învãþãturã pentru comunitatea credin - populare din Maramureº, alãturi de ceramicã ºi alte Â

cioºilor români din Melbourne care a fost prezentã. obiecte etnografice din zona folcloricã de nord de M

În predicã, Prea Sfinþia Sa a vorbit despre Învierea þarã. O R din morþi a Mântuitorului nostru Iisus Hristos ºi A despre arãtarea Sa cãtre apostolii ºi ucenicii Sãi. La Ponta: Graniþa cu Republica Moldova I L sfârºitul cuvântului de învãþãturã, Pãrintele Paroh poate deveni simbolicã I

Marian Dinca, în numele Consiliului Parohial ºi al Yahoo News, 17 mai, www.yahoo.com M A

credincioºilor, a mulþumit Prea Sfinþitului Mihail F Într-un mesaj transmis la comemorarea a 200 pentru participarea la hramul parohiei ºi a urat arhi - de ani de la anexarea Basarabiei de cãtre Imperiul erului pãstorire îndelungatã odatã cu împlinirea a Þarist, premierul Victor Ponta asigurã Chiºinãul de patru ani de la hirotonia întru treapta arhiereascã. sprijinul „sincer ºi necondiþionat” pentru integrarea Lansarea revistei româneºti în Uniunea Europeanã. „Astãzi, integrarea euro pea - Di as pora.ro la Viena nã este un proiect care presupune eforturi politice majore, reforme dificile ºi transformãri sociale radi - Ro manian Global News, 9 mai, cale. Integrarea europeanã este însã o oportunitate www.rgnpress.ro nu numai a României, dar ºi a Republicii Moldova, o Vineri, 4 mai 2012, în Viena, la Cafe Landt- oportunitate de a face ca graniþa care ne-a divizat mann – Lowelzimmer, a avut loc lansarea revistei vreme de douã secole sã devinã una simbolicã odatã româneºti Di as pora.ro, se aratã într-un comunicat cu procesul de integrare!”, scrie Ponta. Referindu-se de presã primit la redacþie. La eveniment au parti - la consecinþele evenimentului de acum douã secole, cipat ambasadorul României în Aus tria, doamna Sil - premierul român a spus cã el a dus la „ împãrþirea în 126 SEPTEMBRIE 2012

douã a familiilor, credinþelor, obiceiurilor, a limbii fundat studiile la Osaka. Eforturile sale academice ºi a culturii comune”, precum ºi la tensiuni politice. au fost rãsplãtite cu un doctorat în ªtiinþa Mate - „Consecinþele acestui act ºi urmãrile lor politice ºi rialelor. În prezent, este profesor asociat la Uni ver - sociale rãmân în continuare dominante ale existenþei sity of Cal ifor nia Davis. Este fondator ºi di rector al celor douã state - România ºi Republica Moldova. companiei „Bloo Solar“ , unde se aplicã una dintre invenþiile sale în panouri solare. Membrã a Aca - Un român va purta flacãra olimpicã demiei de Artã ºi ªtiinþã „Ameri can-Ro manian ”, a pe teritoriul Marii Britanii, la Leeds publicat 4 cãrþi, are 9 patente de invenþii, ºi apariþii Ziare.com, 19 mai, www.ziare.com pe posturi TV. Am cunoscut-o pe Ruxandra Vidu „Dan Alexandru Dumitru, un român stabilit anul trecut, în octombrie, când „Rom anian Com mu - de opt ani în Marea Britanie, a fost selecþionat de nity Cen ter of Sac ra mento“, organizaþie pe care a Lloyds Bank, cel de-al treilea sponsor ºi partener fondat-o ºi o conduce ca preºedinte, a organiza t cea oficial al Jocurilor Olimpice, sã poarte Flacãra de-a zecea ediþie a Festivalului românesc de la Olim picã în centrul oraºului Leeds la 25 iunie 2012, Sac ram ento, unde peste 5.000 de participanþi au orele 07.30, pe o distanþã de 300 mile”, precizeazã „servit“ o dozã sãnãtoasã de românism autentic: au i comunicatul ambasadei. Nominalizarea a fost fãcutã cântat, au dansat ºi au mâncat româneºte! Din n pãcate, aºa cum se întâmplã ºi acasã, în þarã, românii e de membrii Parohiei Ortodoxe „Sf. Macarie cel d Mare” din Leeds, pentru „întreaga activitate de vo - din America nu sunt prea uniþi. Cu atât mai mare este n meritul Ru xandrei Vidu, care încearcã - ºi chiar i luntariat pe care a desfãºurat-o în ultimii cinci ani t reuºeºte, cu aju torul acestei organizaþii - sã adune

u prin participare la diverse competiþii sport ive în t scopuri caritabile“. „Românii din Marea Britanie au sub ace laºi „acoperiº“ cât mai mulþi români care sã e r ºansa de a scrie istorie odatã cu Jocurile Olimpice ºi pãstreze ºi sã trans mitã mai departe spi ritul ºi p în acest fel lãsãm un exemplu generaþiilor de români obiceiurile ro mâneºti. e care ne vor urma pe aceste meleaguri. Ca orice d Lectorat de limba românã i eveniment sportiv, Olimpiada vine ºi pleacã, dar i la Universitatea Tel Aviv n cred cã este impor tant ce rãmâne în urma ei. Iar â pentru noi, românii, este im portant sã lase în urmã Ro manian Global News, 14 iunie, m un gram de curaj. Curajul de a spune cã sunt român www.rgnpress.ro o

r în Marea Britanie“, a declarat Dumitru, con form Joi, 14 iunie a.c., orele 10,30 va avea loc u comunicatului. r inaugurarea primului lectorat de limba românã la t

n Românca Daniela Rus, ºefa unui Universitatea din Tel Aviv. La deschiderea Lec - e Super-laborator la cea mai bunã toratului vor fi de faþã ºi prof. univ. dr. Rosalie p Universitate tehnicã din lume Sitman - ºefa Diviziei de Lim bi Strãine a Univer - ã t Realitatea, 31 mai, www.realitatea.net sitãþii Tel Aviv, doamna Tatiana Iosiper - ministru s i consilier la Ambasada României în Is rael ºi doamna v Românca Daniela Rus este din 23 mai di rec - Corina Chertes - direc tor al Institutului Limbii Ro - e tor al CSAIL, laboratorul de Com puter Science ºi r mâne din Bucureºti, scrie Buna dimineaþa, Israel ! în Inteligenþã Artificialã al prestigiosului institut MIT. ultimul sãu numãr, preluat de Rom anian Global Rus activeazã de nouã ani la MIT ºi a dezvoltat o Ã News. Evenimentul - organizat de Universitatea din

N serie de roboþi, informeazã HotNews. CSAIL este Tel Aviv, Ambasada României în Israel ºi Institutul Â cel mai mare laborator interdepartamental al MIT Limbii Române - va avea loc în clãdirea Webb a M având 900 de persoane organizate în 50 de grupuri Universitãþii, sala 216, etajul 2. O de lucru, pe trei domenii mari: inteligenþã artificialã, R sisteme ºi teorie. Rus are 48 de ani, a emigrat cu fa -

A Un român, ales preºedinte I milia în SUA în anii 80’ ºi ºi-a dat doctoratul în com - L al Parlamentului de la Tiraspol I puter science la Cornell Univer sity. Din 2003 ac- M tiveazã la MIT, unde a ajutat la dezvoltarea a Ziare.com, 14 iunie, www.ziare.com A

F num eroºi roboþi, inclusiv unii capabili sã facã grã - Mihai Burla, un român originar din Cernãuþi, dinãrit, sã taie un tort aniversar sau sã coacã prã - a fost ales preºedinte al Sovietului Suprem (Par - jituri. Daniela Rus devine prima femeie care con - lament - n. red.) de la Tiraspol, capitala ºi centrul duce CSAIL, iar despre proiectele ei neobiºnuite s-a administrativ al regiunii separatiste Transnistria. scris mult în presa internaþionalã, unul dintre cele Mai exact, Anatol Kaminski ºi-a dat demisia din mai recente subiecte fiind nisipul inteligent ºi pro - funcþia de preºedinte al Parlamentului, iar Mihai gramabil care poate lua di verse forme. Burla, adjunctul lui, a fost ales preºedinte în locul lui, relateazã Jurnal de Chiºinãu în ediþia elec tro - Români în lume: RUXANDRA VIDU - nicã. Burla a fost unicul pretendent la locul lui Ka - „Peste tot în lume, românii sunt la fel“ minski ºi a fost ales cu majoritate de voturi. ªase For mula As, 7 iunie, www.formula-as.ro deputaþi au pãrãsit ºedinþa, îndemnându-ºi colegii sã A pãrãsit România acum 12 ani. Înainte de a nu grãbeascã evenimentele. Totuºi, Burla a fost ales ajunge în SUA, a fãcut o haltã de 4 ani în Japonia, chiar ºi în lipsa lor, cu 29 de voturi, transmite site-ul beneficiind de o bursã, în urmã cãreia ºi-a a pro - nr2.ru. Cei care l-au votat ºi-au motivat decizia prin SEPTEMBRIE 2012 127 faptul cã Burla nu este o persoanã conflictuala ºi ºtie iectoriilor sateliþilor pe orbitã, prin premiul ce ono - „sã ocoleascã colþurile ascuþite”. reazã anual tinerele pentru excelenþa lucrãrilor în materie de ºtiinþã ºi inginerie în domeniile aeronau - Hramul Parohiei Ortodoxe Sfinþii tic ºi spaþial. Geor gia Deaconu lucreazã la o tezã de Români din Roskilde, Danemarca doctorat la Universitatea Toulouse III - Paul Sa - Agenþia de ºtiri Basil ica, 16 iunie, batier în cadrul Laboratorului de analizã ºi arhi - www.ba sil ica.ro tecturã a sistemelor al Centrului naþional de cercetãri Printre lãcaºurile de cult care îºi serbeazã hra - ºtiinþifice (LAAS-CNRS), într-o echipã cofinanþatã mul în Duminica Sfinþilor Români se aflã ºi cele din de CNES (Centrul naþional pentru cercetãri spaþiale Dias pora. Este ºi cazul Parohiei Ortodoxe „Sfinþii din Franþa) ºi Astrium EADS. Români” din Roskilde, din Danemarca. „Multe Românca de 25 de ani care a îmbrãcat dintre parohiile noastre din Episcopia Ortodoxã Ro- mânã a Europei de Nord sunt ocrotite de Sfinþii haina militarã ºi a plecat în Afganistan Români care ne ajutã sã ne pãstrãm ºi sã ne cultivãm Realitatea, 19 iunie, www.realitatea.net credinþa strãmoºeascã ºi identitatea româneascã, Femeia-soldat! Este vorba de Livia Fartuºnic, fiin du-ne mereu o cãlãuzã pe calea mântuirii. În o tânãrã de 25 de ani, care a ales o meserie la care i n

Duminica Sfinþilor Români ne pregãtim cu bucurie multe femei nici nu s-ar gândi. Tânãra a vrut sã fie e duhovniceascã sã prãznuim hramul acestei co mu- militar ºi sã plece în misiune în Afganistan, scrie d n nitãþi euharistice împreunã cu preoþii noºtri din Da - monitorulbt.ro. Pe 24 iulie 2011, militarii Batalio - i nemarca, cu tinerii Centrului Sfântul Voievod ªte- nului 495 Infanterie „Cãpitan ªtefan ªoverth” ple - t u fan cel Mare al Moldovei ºi cu credincioºii noºtri”, a cau în Afganistan într-o nouã misiune sub semnul t e declarat pentru Trinitas Tv P.S. Pãrinte Macarie, ISAF, iar printre ei se afla ºi botoºãneanca Livia r p Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord. Pa- Fartuºnic, prima femeie din judeþ plecatã într-o mi- rohia Ortodoxã „Sfinþii Români” din Roskilde din siune internaþionalã. „Cred cã haina militarã fas - e d

Danemarca a fost înfiinþatã în 2010, ca urmare a creºte - cineazã pe oricine, eu am avut curajul sã aleg sã o i i

rii numãrului de credincioºi originari din þara noastrã. port. Am vrut un domeniu în care sã fie ordine ºi n

disciplinã, ceea ce am ºi gãsit”, a mãrturisit Livia â Miss Dias pora 2012 – Spania Fartuºnic. Tânãra de 25 de ani a avut parte de ex - m o

Spania româneascã, 18 iunie, perienþe de neuitat. A ajuns în Baza militarã înain - r www.spaniaromaneasca.com tatã Bullard, din Provincia Zabul, iar acomodarea a u r

Comunitatea Românilor din Spania orga ni- fost extrem de grea. „Mi-au trebuit douã sãptãmâni t zeazã în perioada 1 iunie – 25 iulie 2012, pentru a sã mã obiºnuiesc cu clima. Trebuia sã am tot timpul n apã la mine”, a mai spus tânãra. e opta oarã consecutiv, concursul de frumuseþe Miss p

România în Spania în cadrul festivalului „Semana ã

Visul ameri can a devenit realitate t

de la Juventud Rumana”. Miss România în Spania s este un con curs de frumuseþe la care pot participa pentru doi tineri români întreprinzãtori i v domniºoarele cu vârsta cuprinsã între 16 ºi 23 de ani, Ziare.com, 24 iunie, www.ziare.com e de origine românã, rezidente definitiv sau temporar Doi tineri români care au lucrat verile în r în Spania, se aratã într-o corespondenþã primitã la Statele Unite prin programul „Work and Travel” redacþie. Preselecþiile pentru finalã vor fi organizate ºi-au deschis acum propria afacere peste ocean: îi Ã N

în toate regiunile Spaniei, în oraºele cu o comunitate ajutã pe alþi studenþi sã-ºi gãseascã slujbe în Amer ica. Â

româneascã importantã, astfel încât spaniolii ºi ro - Cãlin Voicu ºi Mihai Pãun au ajuns pentru prima M mânii sã se regãseascã împreunã la un eveniment datã în Statele Unite în urmã cu zece ani. Ei ºi-au O R 100% românesc. Cu ocazia preselecþiilor se vor or - gãsit slujbe de varã, mai mulþi ani la rând, în Ocean A ganiza spectacole cul tural – artistice româneºti. În City, o staþiune turisticã la malul Atlanticului, în I L cadrul acestor evenimente, concurentele se vor con - statul Mary land. Le-a plãcut atât de mult, încât s-au I frunta cu probe de dans modern ºi popu lar, inter - decis sã rãmânã. „În 2006, le spuneam tuturor cã M A pretare de muzicã ºi recitare de poezie, etc. avem de gând sã rãmânem aici. Oamenii se uitau la F noi scep tic, ziceau cã e drãguþ din partea noastrã, dar O studentã româncã din Franþa, premiatã trebuie sã ºi demonstrãm cã putem... Iatã cã, dupã pentru cercetãrile sale în astronomie ºase ani, am reuºit”, a povestit Mihai Pãun, pentru Adevãrul, 19 iunie, www.adevarul.es The Re public. Mihai Pãun ºi prietenul sãu Cãlin O româncã ce studiazã pentru lucrarea de doc - Voicu ºi-au deschis la Ocean City un birou de torat la Universitatea francezã din Toulouse a primit plasare a forþei de muncã, mai ex act gãsesc job-uri premiul ºtiinþific Amelia Earhart, decernat anual de pentru studenþii care vin în Statele Unite sã lucreze Zonta Internaþional. Geor gia Deaconu a fost recom - peste varã. Compania lor se numeºte „All Friends“ pensatã pentru cercetãrile privind autonomia tra- ºi au deja peste 5.000 de clienþi. 128 SEPTEMBRIE 2012

Am primit la redacþie

Simona DUMUÞA

Comunitatea româneascã din estul Serbiei: Studiu geografic, Editura Semne, Bucureºti, 2012, autor Ionelia Toarcã. Lucrarea apãrutã sub egida Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni, trateazã tema spaþiului geografic din estul Serbiei, cuprins între Timoc, Morava ºi Dunãre din punct de vedere istoric, demografic, etnografic ºi cultural. Con- þinutul studiului, fixat în cele 281 de pagini, este structurat în opt pãrþi: Istoricul i n cercetãrilor, Cadrul nat u ral, Elemente de geografie istoricã, Elemente geo - e demografice, Aºezãrile umane, Elemente de toponimie, Viaþa spiritualã, Co - d

n ncluzii. Ne este prezentatã astfel „o lucrare de analizã ºi sintezã a spaþiului estic i t al Serbiei care, prin conþinut, structurã, metode ºi procedee utilizate, sã con- u t tribuie nu doar la clarificarea numeroaselor aspecte etnogeografice specifice e

r acestui spaþiu geografic, dar ºi la aducerea unor elemente de noutate.” (Ionelia p

Toarcã în Ar gu ment) e d i i

n Zilele studiilor romanice (II): Teorii, modele noi ºi aplicarea lor în

â lingvistica, literatura, translatologia ºi didactica ultimilor 20 de ani, Bra- m tislava, 2012, editori: Jana Páleniková ºi Daniela Sitar-Tãut . Un volum în o r

care sunt cuprinse comunicãrile prezentate la a II-a ediþie a Conferinþei In - u ternaþionale de Romanisticã, organizate de Catedra de limbi romanice din r t cadrul Facultãþii de filozofie a Universitãþii Comenius din Bratislava. Co - n

e municãrile sunt prezentate aºa cum s-au ºi desfãºurat de altfel în cadrul p

conferinþei, pe douã mari secþiuni: literaturã ºi lingvisticã, ºi purtând sem-

ã nãturile unor specialiºti atât din lumea universitarã, cât ºi din cea academicã din t s

i Sibiu, Bucureºti, Cluj Napoca, Baia Mare, Iaºi, Timiºoara, Craiova, Republica v Moldova, Franþa, Ungaria, Serbia, Cehia. e r

Ã Istoria economicã ºi socialã a Maramureºului între 1600-1700, Editura N Ethnologica, Baia Mare, 2012, autor Livia Ardelean. Lucrarea editatã de Â Centrul Judeþean pentru Conservarea ºi Promovarea Culturii Tradiþionale Ma- M

O ramureº este structuratã în ºapte capitole: Studiul cercetãrilor asupra co - R

mitatului Maramureº, Evoluþia Maramureºului pânã în secolul al XVII-lea, A

I Structuri privilegiate în secolul al XVII-lea, Funcþionarii (Oficialii), Biserica L I ortodoxã din Maramureº, Structuri neprivilegiate, Viaþa economicã. „Lucrarea M se constituie în cea mai importantã monografie despre Maramureºul acelei A

F vremi, elaboratã pânã în prezent în istoriografia românã” (acad. Ioan-Aurel Pop în Cuvânt cãtre cititor).

Ioan Moldovan: documentar biobibliografic aniversar, Baia Mare, 2012, autori Aristiþa Borbei ºi Li ana Pop. În fiecare an, Biblioteca Judeþeanã „Petre Dulfu” Baia Mare, editeazã în cadrul Seriei Personalitãþi Maramureºene – Aniversãri, documentare biobibliografice dedi cate personalitãþilor aniversate la vârsta de 50, 60, 70... de ani. Un astfel de documentar este ºi cel dedicat poetului, eseistului ºi publicistului Ioan Moldovan la aniversarea a 60 de ani. În prima parte a documentarului, regãsim aprecieri laudative semnate de Gavril Ciuban, Ioan Gherghel, Gheorghe Glodeanu, Sãluc Horvat, Daniel Mureºan, SEPTEMBRIE 2012 129

Gheorghe Pârja, Nicolae Scheianu, Lucian Scurtu, Ioan Þiplea. Acestea sunt urmate apoi de informaþii com plete despre viaþa ºi activitatea celui aniversat în: Repere biografice, Bibliografie selectivã a operei, Versuri inedite, Referinþe critice despre autor ºi operã, Iconografie.

Clipa – magazinul actualitãþii culturale româneºti, an V, nr. 31, martie 2012, direc tor fondator Dinu Sãraru. Publicaþia este editatã de Fundaþia Naþionalã pentru Civilizaþie Ruralã „Niºte Þãrani”, iar printre cei ce semneazã articolele sunt academicienii Rãzvan Theodorescu, Alexandru Surdu, Dan Berindei, Dinu C. Giurescu, Constantin Bãlãceanu-Stolnici, profesorii universitari Vasile Râpeanu, Ilie Bãdescu, Ioan Scurtu, Paul Dobrescu, Remus Pricopie ºi mulþi alþii, care completeazã pleiada de personalitãþi semnatare din paginile publicaþiei. i

Un dosar conþinând materiale ce reflectã activitatea regretatului n e

Constantin Mãlinaº în anii 2008-2009, o colecþie de arhivã personalã, ce d n

se poate constitui într-un fel de omagiu adus celui care a fost atât de activ i ºi implicat în viaþa culturalã a Bihorului, se gãseºte de acum la biblioteca t u

Familiei Române. Sunt adunate în acest dosar articole semnate de fondatorul revistei noastre, apoi articole t e de presã care semnaleazã prezenþa ºi participarea sa la lansãri de carte, la di verse manifestãri culturale, r p simpozioane, festivaluri, dar ºi fotografii, gânduri, poezii. e d

i i

Liceul român unit de fete din Beiuº 1896-1948: monografie istoricã, n Editura Logos `94 , Oradea, 2011, autor Iudita Cãluºer, volum pus la dis- â poziþia noastrã prin amabilitatea doamnei Rozalia Barta, BCU Oradea. Cartea m o r are douã capitole, dar informaþia cuprinsã în ele se întinde în peste 500 de u

pagini. Primul capitol, intitulat ªcoala civilã greco-catolicã de fete Beiuº, r 1896-1919, este destinat descrierii minuþioase ºi documentate a înfiinþãrii ºi t n

desfãºurãrii existenþei acestei ºcoli: constituirea ºi organizarea ºcolii, corpul e p profesoral ºi salarizarea cadrelor didactice, activitatea Senatului ºcolar, pro - ã

gramã, manuale, biblioteca, inspecþiile ºcolare, elevele ºcolii, activitatea ex- t s traºcolarã a corpului di dac tic ºi internatul. Cel de al doilea capitol: Liceul i român unit de fete Beiuº 1919-1948, se raporteazã la noul statut al instituþiei v e ridicatã din ºcoalã civilã la rang de liceu ºi sunt abordate: contractul încheiat de r Dieceza de Oradea cu statul român, integrarea liceului de fete în sistemul de învãþãmânt, manualele ºcolare, activitatea cadrelor didactice, elevele liceului, Ã N

activitãþi, asociaþii ºi reuniuni ale elevelor, biblioteca, internatul liceului, in - Â

fluenþa politicã ºi naþionalizarea. „Cartea este o pledoarie sistematicã, pentru a M dezvãlui ºi dimensiona funcþiile instructivã, pedagogicã, culturalã, moralã ºi naþionalã a acelei ºcoli, de o O R mare importanþã sufleteascã ºi creºtinã, pentru a crea cadrul de emancipare a fetelor române (...) din studiu A rezultã sfera mare de cuprindere a ºcolii, care a avut nu mai puþin de 2323 absolvente pânã la 1919, care I L proveneau din Bihor, Satu Mare, Sãlaj, Maramureº.” (Fragment din prefaþa semnatã dr. Constantin Mãlinaº, I cu care autoarea a colaborat vreme de douãzeci de ani, colaborare din care au M A

rezultat mai multe studii publicate ºi o monografie.) F

Revista românã, anul XVIII, nr. 2(68), iunie 2012, edi tor ASTRA – despãrþãmântul Mihail Kogãlniceanu – Iaºi, direc tor Areta Moºu, re dac - tor-ºef Liviu Papuc. În acest numãr: În Serbia s-a inventat poli tic o nouã limbã: „vlaha” (Tudor Nedelea), „Cauza unirii nu este cauza unui singur partid”, un interviu cu Anatol Petrencu, vicepreºedintele Partidului Liberal din Republica Moldova (Mircea-Cristian Ghenghea), Obiceiuri de naºtere din Moldova ºi de la sud de Dunãre (Adina Hulubaº), Contribuþia lui Pantelimon Halipa la miºcarea naþionalã din Basarabia (Andrei Cemârtan), Acte diplomatice revelatorii despre Basarabia (Alexandrina Ioniþã), În stânga Prutului, pretutindeni cãlãtor printre români (ªtefania Lascu) etc. 130 SEPTEMBRIE 2012

Pe adresa de email al Familiei Române, ne sunt semnalate constant (mulþumim pe aceastã cale) apariþiile unor reviste în form at pdf, pe care le amintim ºi aici: • Banat, publicaþie literarã editatã de Cenaclul „Banat” ºi Biblioteca Municipalã Lugoj, re dac tor ºef Dorin Murariu, revista poate fi vizualizatã la adresa: www.revistabanat.ro • Ori ent Latin, publicaþie de literaturã ºi arte editatã de Fundaþia Culturalã „Orient Latin” Timiºoara, re dactor ºef Ilie Chelariu. • Vatra veche, lunar de culturã editat de Asociaþia „Nicolae Bãciuþ” pentru descoperirea, susþinerea ºi promovarea valorilor cultural-artistice ºi profesionale, Târgu Mureº, redac tor ºef Nicolae Bãciuþ. i

n • Cli mate literare, revistã literarã ºi de culturã româneascã editatã de Societatea e culturalã istoricã ARM, Târgoviºte, redac tor ºef Mircea Cotârþã. d n i • Regatul cuvântului, revistã de culturã universalã editatã sub egida Ligii Scriitorilor t u Români, Craiova, re dac tor ºef N. N. Negulescu, t

e http://regatul-cuvantului.toposystem.ro r p • Omniscop, revistã culturalã on line, Craiova, www.omniscop.ro e d

• Constelaþii diamantine, revistã de culturã universalã editatã sub egida Ligii i i Scriitorilor Români, Craiova, redac tor ºef Doina Drãguþ, n

â www.scribd.com/constelatii_diamantine m

o • Pagini Româneºti în Noua Zeelandã, revista românilor din Noua Zeelandã, r Auckland, editori Adina ºi Cristi Dumitrache, publicaþia poate fi solicitatã la u r adresele: romanianpages@ya hoo.co.nz sau [email protected] t n • Des tine Literare, revistã de culturã editatã de Asociaþia Canadianã a Scriitorilor e p

Români, Mon treal, Can ada, re dac tor ºef Eliza Ghinea

ã http://www.scriitoriiromani.com/DestineLiterare.html t s i • Contraatac, revistã de educaþie, culturã ºi literaturã, pentru elevi ºi profesori , v e îndreptatã împotriva prostului-gust, imposturii ºi agresiunii imoral-antiartistice, r este editatã de Colegiul Tehnic, „Gheorghe Balº” Adjud ºi apare semestrial,

Ã re dac tor coordonator Adrian Botez, revistacontraatac.wordpress.com N Â M O R

A I L I M A F SEPTEMBRIE 2012 131

Cuprins

FEMEIA ROMÂNÃ De ce Femeia Românã?/ Dr. Teodor ARDELEAN ...... 3 Personalitãþi femi nine româneºti remarcabile / Delia FLOREA ...... 4 Pelaghia Roºu / Corneliu FLOREA ...... 15 Domniºora Lu cia ºi tricolorul / Prof. Ioana PETREUª ...... 19 Femei române cele bre din domeniul artei / Paula RUS ...... 21 Doamne, Prinþese ºi Regine… / Simona DUMUÞA ...... 30 Ce le bre în ºtiinþã / Casilda MARE ...... 34 Oana Orlea: „Nici un punct de reper. Totul a fost fãrâmat, strivit” / Daniela SITAR-TÃUT ...41 Maria Zah - Poveste întreruptã / Pamfil BILÞIU ...... 44 Floare Rus, rapsodul fãrã pereche / Pamfil BILÞIU ...... 46 Personalitãþi fem inine în di as pora / Antoaneta TURDA ...... 47 Femeia basarabeanã sau Vocaþia înnãscutã a libertãþii / Iurie COLESNIC ...... 52 Maria Iliuþ - O privighetoare a Munþilor Carpatini / Grigore GHERMAN...... 57 Un exemplu de rodnicie culturalã: Ionela van Rees-Zota / Liliana MOLDOVAN ...... 59 Frumoasei necunoscute (versuri) / Pascu BALACI ...... 60 Campioane ale sportului românesc / Paula RUS ...... 61 FILE DE ISTORIE Începuturile emancipãrii femi nine în Transilvania ºi în celelalte teritorii româneºti (secolul al-XIX-lea) / dr. Ioana BLAGA FRUNZESCU ...... 64 Începuturile asociaþionismului feminin din Transilvania / Prof. univ. dr. Mircea POPA ...... 71 Drama femeii în închisorile politice comuniste / Di ana ªANDOR ...... 77 Românul dr. Mihai Marina propus „Drept între popoare” / Pr. Gheorghe CIOBAI ...... 79 SPIRITUALITATE Maica Domnului, model de mamã ºi fecioarã / Convorbiri duhovniceºti cu Î.P.S. Ioan Selejan de Luminiþa CORNEA ...... 81 CUNUNA DE AUR A ROMÂNIEI Chiºinãul a comemorat 200 de ani de ocupaþie - discursul primarului general al Chiºinãului, Dorin Chirtoacã ...... 84 Basarabia Istoricã – Cetatea Hotin ºi Cetatea Albã / Institutul „Fraþii Golescu” ...... 86 Omul care cãlãtorea singur: Constantin Vir gil Gheorghiu / Nina NEGRU ...... 88 Deniile eminesciene / Ion Onuc NEMEª ...... 92 Vocea românilor din Ser bia, distinctã în publicaþiile Tibiscus ºi Floare de latinitate / Anca GOJA ...... 94 Cracovienii au intrat în rândul iubitorilor limbii române / Anca GOJA ...... 95 Româna, limbã regionalã în Biserica Albã...... 99 ROMÂNI ÎN LUME Acum vreo patru decenii / Prof. univ. dr. Ion POP ...... 100 Ioan Marin Mãlinaº – Pentarhia, Pentarhias, vol. II/4 / Vera Maria NEAGU ...... 102 E. M. Cioran, A. Guerne - Let tres 1961-1978 / Mirel GIURGIU ...... 104 Scriitorul Adrian Munteanu nominalizat pentru premiul NUX ...... 107 Reviste israeliene în limba românã / Anca GOJA ...... 108 Ion Georgescu - Artistul ºi poetul român din Baden / Alexandru TOMESCU ...... 111 Lacrima (TDren) / Paula RUS ...... 112 Apariþie editorialã de excepþie - Armonii culturale: antologia universalã Comori de vise / Gheorghe STROIA ...... 113 132 SEPTEMBRIE 2012

Lansare de carte la Consulatul român din Syd ney / George ROCA ...... 114 Poemul din pâine (versuri) / Nicolae NICOARÃ HORIA ...... 115 Zilele culturale Poesis au ajuns ºi la Baia Mare / Ioana DRAGOTÃ ...... 116 Omagiu unui mare român – Ioan Lãcãtuºu ...... 117 Revista Fa milia Românã din nou la Oradea / Alina LEMNEAN, Aristiþa BORBEI ...... 118 Frumuseþea ºi bucuria cãrþii / Tiberiu MORARU ...... 119 Aniversãri / Comemorãri 2012...... 121 Revista presei: mass-media despre români / selecþie de Laviniu ARDELEAN ...... 124 Am primit la redacþie / Simona DUMUÞA ...... 128

Responsabilitatea privind conþinutul articolelor aparþine autorilor. 1) 2)

6) Familia Română

Centenarul N. Steinhardt sărbătorit la sediul redacţiei Familia Română, 25 mai (1) şi la Academia Română, Bucureşti, 4 iul. (2); Lansare de carte Teresia Bolchiş-Tătaru şi Oxana Cârlan, Baia Mare, 21 aug. (3); Simpozionul „65 de ani de la deportarea românilor din Apşa de Jos în «gulagurile» Siberiei”, Apşa de Jos, Ucraina, 4-5 aug. 2012 (4,5,6); Vernisajul expoziţiei de pictură a grupului Kroma din Cracovia, Baia Mare, 12 sept. 2012 (7,8).