116 Politicii 117

Sfera 116 Politicii 117

REVIST~ LUNAR~ DE }TIIN|E POLITICE EDITAT~ DE FUNDA|IA SOCIETATEA CIVIL~ ANUL XIII, 2005

TEMA EUROPEANÃ

Cuprins

2. Editorial Viorel Zaicu Culorile integr`rii

4. Analize Alexandru Radu Ce fel de sistem partidist?

8. Daniel Buti Sistemul de partide rom@nesc Revista este editat` de [n c`utarea unei formule func\ionale Fundaþia Societatea Civilã 14. Tema Alina Buz`ianu Uniunea European` ]i procesul EDITORIAL BOARD european` de extindere CÃLIN ANASTASIU 19. Paul Du\` Politica European` de DANIEL CHIROT Vecin`tate DENNIS DELETANT ANNELI UTE GABANYI 24. Cristina Vintilescu Cet`\enia european` [ntre GAIL KLIGMAN trecut ]i viitor DAN OPRESCU 29. Sorin Denca The European Union VLADIMIR TISMÃNEANU Constitutional Treaty G. M. TAMAS 35. M`d`lina-Vriginia Uniunea European`: un DIRECTOR Antonescu Imperiu Modern? STELIAN TÃNASE 39. Gina Gu]ilov Neofunc\ionalismul european

REDACÞIE 47. Ionu\-Octavian UE ]i situa\ia din Kosovo Redactor ºef: Apahideanu ROMULUS BRÂNCOVEANU 51. Ioana Cristea-Dr`gulin Imigran\i la por\ile Europei Redactor ºef-adjunct: IOANA COSTESCU 55. Politic` Octavian Manea Spre o constitu\ionalizare a Secretar de redacþie: interna\ional` sistemului politic interna\ional LIVIU STOICA 64. Victor-Iulian Tuc` Democra\ie, egalitate ]i Colectivul redacþional: egalitarism ADRIAN CIOROIANU ALEXANDRU RADU 70. Eseuri Alexandru Nicolae Jereb The Romanian Crisis LAURENÞIU ªTEFAN SCALAT 75. Dan Stoenescu The Concept of Civil Society VALENTIN STAN and the Viability of a Global VIOREL ZAICU Civil Society

Adresa Redacþiei: 80. Maria Popescu Butucea “Scheme” de g@ndire, Pia\a Amzei, nr. 13, Et. 1. comportament ]i ac\iune Bucure]ti, România politic` Tel/Fax: 01 312 84 96, 84. Recenzii, Lavinia Stan Defini\ii, dic\ionare 01 212 76 61 semnal`ri, sferapoliticii rdslink.ro comentarii redactia sferapoliticii.ro http://www.sferapoliticii.ro

Revist` recunoscut` Revista Sfera Politicii apare cu sprijinul de CNCSIS NATIONAL ENDOWMENT FOR DEMOCRACY

1 S.P. nr. 116-117/2005 Editorial Editorial

Culorile integrãrii

VIOREL ZAICU

Dup` 1 mai 2005, cu toate vocile contestatare “prea birocratizat`”, “prea abstract`”, “impotent`” din Europa ]i cu „cartona]ele galbene” primite sau etc. Al`tur@nd-o [ns` celei din Rom@nia, vom ob- preg`tite, singura necunoscut` [n privin\a ader`rii serva c` nu este deloc hido]enia prezentat` pe la europene a Rom@niei r`m@ne data. Lucrurile stau col\uri. Este un orologiu masiv, care nu beneficiaz` cu totul altfel [n privin\a consecin\elor acestui act. de o reclam` pe aripile modei, nu se poate regla a]a Pentru unii ([n general politicieni, oameni mai pu\ini [nc@t s` aib` aceea]i culoare, unitar`, din orice instrui\i sau cu interese speciale), viitorul \`rii ca unghi ar fi privit, dar este foarte precis. Proba aces- parte integrant` a Uniunii se vede [n culori deschise. tei precizii este dat` de progresele [nregistrate [n „Sun` bine”, cum s-ar spune. Pentru al\ii ([n general mod constant, de la primii pa]i spre extindere ]i jurnali]ti ]i oameni destul de bine instrui\i, dar cu p@n` la punerea [n aplicare a unor politici de veci- viziuni destul de limitate), viitorul se profileaz` [n n`tate. Nefiind un organism belicos, Uniunea Euro- culori sumbre. Pu\ini sunt cei care []i pot reprezenta pean` s-ar putea dovedi totu]i o for\` de temut, [n un viitor mai apropiat de cel real, destul de cenu]iu cazul [n care integritatea sa ar fi amenin\at`. Pentru [n privin\a aspectului economic ]i cu totul acoperit Rom@nia, acest organism politic s-ar putea dovedi de cea\` [n privin\a politicului. Sub aceast` cea\` solu\ia salvatoare pentru un mediu politic virusat. ghicesc [ns` culori foarte atr`g`toare, ]i [ncerc s` Teoretic, filiera familiilor politice europene explic aici de ce. este urm`toarea: un partid popular are tot interesul Exist`, f`r` [ndoial`, p`r\i proaste [n aceast` s` sprijine grupul din care face parte; acesta poate integrare, a]a cum exist` ]i p`r\i bune. {n general, impune schimb`ri care, av@nd o tent` doctrinar` c@nd se fac comentarii pe aceast` tem`, fiecare []i clar`, [nt`resc partidul la nivel local. Practic, proa- urmeaz` [ndeaproape propriul interes, [n special spe\ii membri ai familiilor sunt destul de departe de economic ]i, [n func\ie de perspectiva urm`ririi cerin\ele doctrinare solicitate, cei mai mul\i adop- acestui interes sub auspiciile Uniunii, se situeaz` t@ndu-le ad-hoc. Drept urmare, interac\iunile cu pro sau contra integr`rii, fie ]i numai la nivelul dis- politicienii din „marea familie” (care vor [ncepe cu cursului. Este u]or s` g`se]ti ]i motive pro, ]i mo- observatorii parlamentari) vor reprezenta stagii nu tive contra, bine argumentate ]i cu o for\` de con- numai pentru acomodarea cu un alt stil de lucru ]i vingere considerabil`. Este ]i mai u]or s` adop\i cu probleme diferite, ci ]i pentru schimbarea moda- pozi\ia rabinului care d` dreptate ambelor p`r\i. lit`\ii de desf`]urare a activit`\ii. Tocmai sub acest Este cu totul altceva s` abordezi problema dintr-o aspect ar trebui s` vedem cel mai important c@]tig: perspectiv` mai pu\in tran]ant` dec@t cea a plusu- politicienii rom@ni vor fi obliga\i s` [nve\e s` se rilor ]i minusurilor economice. {n fond, acestea comporte, s` vorbeasc`, s` citeasc` ]i chiar s` jude- depind foarte mult ]i de noi, fie c` suntem membri ce. Poate nu tot ce vor [nv`\a va putea fi socotit un ai Uniunii, fie c` nu. c@]tig, dar cu siguran\` schimbarea va fi [n bine. Politic, balan\a este indubitabil [nclinat` [n Treptat, poate vor [nv`\a ]i ce este ru]inea, cel pu\in favoarea Rom@niei. Indiferent de interes, lucrurile at@t c@t s` se g@ndeasc` de dou` ori atunci c@nd vor s-au potrivit at@t de bine [nc@t chiar ]i cei mai deza- s` migreze politic. Poate vor [nv`\a c` argumentele m`gi\i vor avea de c@]tigat. De ce? Pentru c` insti- ]chioape au via\` scurt`, ca ]i minciuna, c` jocul la tu\iile politice Uniunii Europene sunt func\ionale. dou` capete este un avatar diplomatic care nu aco- Sigur, putem g`si oric@nd hibe [n aceast` ma]in`rie per` toate ac\iunile. Apoi, obliga\iile europene vor S.P. nr. 116-117/2005 2 3 S.P. nr. 116-117/2005 Editorial Editorial

face din jocurile de culise model d@mbovi\ean mici antracte hazlii. Vor disp`rea din scen` neaveni\ii care fac ]i desfac totul [ntr-un partid, dup` bunul SEMNALSEMNAL plac. Nu, nu prin voin\` politic`, ci ca urmare a valului informa\ional care va sp`la e]ichierul rom@- Vladimir Tismãneanu nesc. Stalinism pentru eternitate Uniunea European` este un organism care se Editura: Polirom m@ndre]te cu tradi\iile, mo]tenirile lingvistice ]i Anul apariåiei: 2005 valorile culturale de prim` clas`, a]a [nc@t aderarea Traducere: Cristina Petrescu æi Dragos Petrescu Rom@niei nu poate reprezenta dec@t o [mbog`\ire la Postfaåã de Mircea Mihãieæ acest capitol. Dar solicitarea social` exercitat` asupra vechilor europeni de c`tre concet`\enii rom@ni Cuprins va fi at@t de mare [nc@t Rom@nia va fi pentru mult` De ce o istorie a comunismului românesc? • Înåelegerea stalinismului naåional. Moæte- vreme o povar`, [n principal din cauza s`n`t`\ii pre- nirea socialismului ceauæist • O sectã mesi- care ]i a u]urin\ei (obi]nuin\ei?) cu care migreaz`. anicã. Partidul Comunist Român în ilega- Cum am mai spus, nu m` refer la aspectul economic, litate, 1921-1944 • Stalinismul dezlãnåuit, a]a [nc@t atunci c@nd vorbesc despre consecin\ele 1948-1956 • Undele de æoc ale Congresului migra\iei rom@nilor, chiar dac` motivele acesteia al XX-lea al P.C.U.S., 1957-1960 • Comu- sunt economice, am [n vedere ciocnirile culturale nismul dinastic al lui Ceauæescu, 1965-1989 • Viaåa de apoi a P.C.R. Ce s-a întâmplat cu care ar putea crea tensiuni suficient de mari pentru membrii de partid? 1989-2000 declan]area unor politici locale ostile. Pot fi concepute ]i neajunsuri mai mari, dar este foarte probabil Descriere O lucrare de referinåã despre comunismul ca realitatea s` bat` scenariile. Trebuie s` p`str`m [n românesc, o istorie foarte bine documentatã vedere doar posibilitatea unor astfel de ]ocuri cultu- æi extrem de clarã, care porneæte de la peri- rale – ]ocuri care de altfel nu mai reprezint` o nou- oadã de ilegalitate a Partidului Comunist tate pentru europeni, dar care []i pot schimba semni- Român în anii ’20, descrie crearea unui stat ficativ for\a [n cazul unor egaliz`ri de drepturi. sovietic satelit în anii ’40, ajunge la regimul Mai r`m@ne totu]i o variant` a culorilor sum- poststalinist al lui Gheorghiu-Dej, apoi la cel de antireformã, militant stalinist, al lui Ceau- bre, un co]mar de care vom putea fi siguri c` am æescu æi la cãderea violentã a acestuia în sc`pat abia dup` ce vom trimite primul (sau poate 1989. Vladimir Tismãneanu face mai mult al doilea) r@nd de parlamentari [n Europa. {n acest decât sã disece în mod analitic odiseea poli- caz, Parlamentul european va trebui s` se descurce ticã a Partidului Comunist Român. El cautã cumva cu indivizi care nu se pot supune unei disci- æi identificã etosul sãu particular: dimen- pline, nu cunosc nici o limb` str`in` (da, exist` arma- siunile socialã, psihologicã æi experimentalã æi expresiile politice ale autoimaginii sale de te de translatori, dar ei nu pot [mpiedica interac\iuni paria. penibile [n afara s`lilor de ]edin\e) ]i, [n general, nu sunt capabili s` judece corect dincolo de interesele personale. {n acest caz, diferen\a de nivel nu va avea nici o influen\` asupra mediului politic intern ]i, astfel, pentru cet`\eanul de r@nd, culorile integr`rii europene nu vor afecta deloc nuan\ele cenu]ii ale politicianului caragialesc. Dar, dac` este vreo speran\` mai s`n`toas` ]i mai u]or de [mplinit din punct de vedere politic, atunci aceasta este expulzarea actualului tip de politician [n subsolurile tranzi\iei.

S.P. nr. 116-117/2005 2 3 S.P. nr. 116-117/2005 Analize Analize

Ce fel de sistem partidist?

ALEXANDRU RADU

This is an article that tries to reevaluate the problem of the Romanian political parties system. All calculi show that it may be labeled as “multiparty, with dominant party.” But given that the Romanian system presents strong peculiarities compared with those of stable democracies, we have to say rather that we have closer to a “bipolar multiparty system.” In fact, our system is biased by “the coalition flaw,” which seems to be characteristic for all systems raised in the wake of communist systems, so that we can say that the classic typologies of the occidental countries are not adequate for the Eastern ones.

Alegerile parlamentare din 2004 au avut ca re- Odat` stabilite aceste conven\ii metodologice, zultat o nou` r`sturnare politic`, cea de-a treia de p@n` s` purcedem la stabilirea num`rului efectiv de partide, acum, f`r` discu\ie important` pentru dinamica vie\ii pornind de la rezultatele scrutinului parlamentar din politice rom@ne]ti ]i, totodat`, interesant` pentru ana- noiembrie 2004. Cum bine se ]tie, pe prima pozi\ie li]tii domeniului. Dincolo [ns` de efectul s`u politic, s-a situat Uniunea Na\ional` PSD+PUR, care a ob\inut recentul scrutin ne furnizeaz` materia prim` necesar` 37,17% din voturi pentru Senat ]i 36,80% pentru pentru a supune investiga\iei un alt domeniu cel pu\in Camera Deputa\ilor, iar locul al doilea a revenit Ali- la fel de important, anume configura\ia partidist` poste- an\ei “Dreptate ]i Adev`r” PNL-PD cu 31,81% pentru lectoral`. Este ceea ce []i propune demersul de fa\`, Senat ]i 31,49% pentru Camera Deputa\ilor. Alte dou` utiliz@nd pentru aceasta o metod` recunoscut` [n ]tiin- forma\iuni politice s-au calificat [n parlament, dar la \ele politice – num`rul efectiv de partide (indicele N)1. mare distan\` de primele: PRM – 13,65%, respectiv {n mod firesc, voi [ncepe cu calcularea num`- 13,0% ]i UDMR – 6,23%, respectiv 6,20%. S` privim rului efectiv de partide pentru noua situa\ie, opera\iune, mai [ndeaproape aceast` configura\ie partidist`. dup` cum se va vedea, nu tocmai lipsit` de dificult`\i. Pe baza votului popular, ca urmare, [n principal, {n general, acestea sunt specifice cazurilor [n care avem a efectului magnitudinii ]i pragului electoral, fiecare de-a face ]i cu coali\ii de partide, trebuind a stabili [n din cele patru forma\iuni parlamentare a suferit o apre- cel fel le vom num`ra, iar Rom@nia este un astfel de ciere a num`rului de mandate comparativ cu voturile caz. Solu\ia propus` de Arend Lijphart – anume realiza- ob\inute, situat` [ntre 4% ]i 1%. {n plus, 18 organiza\ii rea mediei dintre numerele efective de partide ob\inute, ale cet`\enilor apar\in@nd minorit`\ilor na\ionale, alte- o dat`, ca ]i c@nd partidele aliate ar fi partide indepen- le dec@t cea maghiar`, au ob\inut, prin efectul legii dente ]i, a doua oar`, ca partide unitare – de]i una rezo- electorale, c@te un loc [n Camera Deputa\ilor. Astfel, nabil`, nu este [ntotdeauna cea mai fericit`, cum chiar structura partizan` a parlamentul rezultat din alegeri autorul citat o admite. {n opinia mea, decisiv este cri- este cea redat` mai jos. teriul comportamentul grupurilor reprezentate [n parlament, criteriu pe care [l aplic pentru num`rarea coali\ii- Camera Deputa\ilor – structura partizan` lor de partide. Totu]i, pentru compara\ie, voi utiliza ]i cu 5 partidei solu\ia Lijphart. Pe de alt` parte, [n cazul parlamentelor Mandate simetrice ]i congruente, este legitim s` stabilim valoa- Nr. abs. % rea indicelui N numai pe baza compozi\iei partizane a Uniunea Na\ional` PSD+PUR 132 39,76 uneia dintre camere, metod` care are avantajul de a sim- Alian\a “D.A.” PNL-PD 112 33,73 plifica calculele. Rom@nia are un astfel de parlament, [ns` rolul pe care [l joac` grupul minorit`\ilor na\ionale PRM 48 14,46 din Camera Deputa\ilor [n aceast` legislatur` m` deter- UDMR 22 6,63 min` s` iau [n calcul, de ast` dat`, compozi\ia partizan` Minorit`\i 18 5,42 a ambelor camere parlamentare, cu precizarea c` voi Total 332 100 trata acest grup ca un unic partid. S.P. nr. 116-117/2005 4 5 S.P. nr. 116-117/2005 Analize Analize

Senat – structura partizan` cu 4 partide Senat – structura partizan` cu 4+1 partide Mandate Mandate Nr. abs. % Nr. abs. % Uniunea Na\ional` PSD+PUR 57 41,61 PSD 46 33,58 Alian\a “D.A.” PNL-PD 49 35,77 PUR 11 8,03 PRM 21 15,33 Alian\a “D.A.” PNL-PD 49 35,77 UDMR 10 7,30 PRM 21 15,33 Total 137 100 UDMR 10 7,30 Total 137 100 Dac` calcul`m num`rul efectiv de partide raportat la aceast` distribu\ie parlamentar` a mandatelor, structura camerei devine una minoritar` ]i dezechili- vom ob\ine urm`toarele valori: N=3,34 partide efec- brat`. Aceasta corespunde standardelor unei formule tive pentru Camera Deputa\ilor, respectiv N=3,03 partidiste cu partid dominant. La Senat se p`streaz` partide efective pentru Senat, adic` o medie de 3,19 echilibrul parlamentar, [ns` se inverseaz` primele unit`\i. Precizez c`, a]a cum am anun\at, am considerat dou` pozi\ii, Alian\a DA dep`]ind PSD cu 3 mandate cei 18 deputa\i ai minorit`\ilor na\ionale ca un grup (respectiv 1,73%). Pe ansamblu, avem dou` camere politic unic. Dar chiar dac` a] fi tratat fiecare dintre cu structuri politice diferite, de]i provenind din ace- ace]ti deputa\i ca reprezent@nd c@te un partid, situa\ia la]i scrutin. nu s-ar fi schimbat radical2. Calcul@nd indicele N [n aceste condi\ii, vom Dar aceast` distribu\ie a mandatelor nu este ob\ine urm`toarele valori. {n cazul Camerei, avem dec@t teoretic`; la fel ]i indicele N astfel calculat. {n 4,88 partide efective, adic` o cre]tere a num`rului realitate, lucrurile stau diferit. Mai [nt@i, num`rul par- acestora cu 1,5 unit`\i. Pentru Senat, cu N=3,63 partidelor parlamentare este mai ridicat: la Senat sunt 5 tide efective, cre]terea este mai moderat`, de]i impor- partide politice, iar la Camer` num`rul lor este de 6, tant`, de 0,5 unit`\i. F`c@nd media, valoarea indicelui plus grupul minorit`\ilor na\ionale. Aceasta, pentru N pe [ntreg parlamentul ajunge la 4,26 partide efec- c`, pe de-o parte, [n parlament avem grupuri parlamen- tive, adic` mai mare cu pu\in peste o unitate compa- tare distincte pentru partidele care au compus Uni- rativ cu cazul anterior. unea Na\ional` PSD+PUR, iar pe de alta, Alian\a DA Totu]i, num`rarea numai a grupurilor parlamen- are grup parlamentar unic numai la Senat, [n timp ce tare, indiferent dac` acestea se identific` sau nu cu la Camer` exist` un grup parlamentar al liberalilor ]i unit`\ile politice care au concurat [n alegeri, nu repre- un altul al democra\ilor. Sub aspect statistic, situa\ia este zint` r`spunsul pe care [l c`ut`m. Aceasta pentru c`, cea redat` mai jos. a]a cum precizam la [nceput, dincolo de num`r, pen- Distribu\ia real` a mandatelor indic` o cu totul tru configura\ia sistemului partidist important este ]i alt` compozi\ie partizan` a parlamentului, bazat` pe comportamentul grupurilor parlamentare, [n mod deo- alte puteri relative ale partidelor, [n mod deosebit pen- sebit al celor care provin din unituni politice sau elec- tru Camer`. Aici se remarc` apari\ia unei dispropor\ii torale. Cu cuvintele lui Sartori, ar trebui s` avem [n accentuate [ntre PSD ]i urm`torul partid, PNL, ca ]i vedere nu doar formatul sistemului, ci ]i mecanica sa. plasarea PD la acela]i nivel cu PRM. Cu alte cuvinte, Proced@nd [n acest fel, constat`m c`, [n cazul Rom@- niei, avem dou` situa\ii diferite raportat la principalii Camera Deputa\ilor – structura partizan` ii doi competitori electorali: Uniunea Na\ional` PSD+ cu 5+2 partide PUR ]i Alian\a “D.A.” PNL-PD. Pe de o parte, cu Mandate PSD [n opozi\ie ]i PUR la guvernare, este evident c` Nr. abs. % cele dou` partide nu ac\ioneaz` ca o alian\` politic`, PSD 113 34,04 astfel c` este justificat` num`rarea lor separat`, ca gru- PUR 19 5,72 puri parlamentare distincte. De partea cealalt`, de]i PNL 64 19,28 constituie grupuri politice distincte la Camer`, libe- PD 48 14,46 ralii ]i deputa\ii ac\ioneaz` concertat, av@nd un comportament specific de partide aliate, ]i ca atare le vom PRM 48 14,46 considera un actor politic unitar, adic` le vom num`ra UDMR 22 6,63 o singur` dat`, at@t la Camer`, c@t ]i la Senat. {n ce Minorit`\i 18 5,42 prive]te grupul minorit`\ilor na\ionale din Camer`, Total 332 100 acesta va fi num`rat, [n continuare, o singur` dat` pen- S.P. nr. 116-117/2005 4 5 S.P. nr. 116-117/2005 Analize Analize tru c`, a]a cum o arat` practica, este un grup unitar Din ra\iunile amintite mai sus, voi re\ine ca sub aspectul comportamentului politic. Prin urmare, valid cel de al treilea set de valori N, cu men\iunea c` structura partizan` a parlamentului se modific` dup` ]i solu\ia Lijphart, cu valori similare, poate fi una cum urmeaz`. rezonabil`. A]adar, dup` scrutinul din 2004, sistemul de partide rom@nesc num`r` 3,87 partide efective. Camera Deputa\ilor – structura partizan` cu 5+1 Odat` stabilit` valoarea indicelui N, pasul partideiii firesc este acela de a [ntregii tabloul evolu\iei num`- Mandate rului efectiv de partide pentru [ntreaga perioad` comu- Nr. abs. % nist`. Utiliz@nd acelea]i conven\ii metodologice, ob\i- PSD 113 34,04 nem urm`toarea dinamic`. PUR 19 5,72 Alian\a “D.A.” PNL-PD 112 33,73 N PRM 48 14,46 C S P UDMR 22 6,63 1990 2,01 1,63 1,82 Minorit`\i 18 5,42 1992 4,42 4,75 4,58 Total 332 100 1996 3,94 3,84 3,89 2000 3,54 3,23 3,38 Senat – structura partizan` cu 4+1 partide 2004 4,10 3,63 3,87 Mandate Media 3,60 3,42 3,51 Nr. abs. % PSD 46 33,58 Cu o valoare medie a indicelui N, pentru perioada 1990-2004, de 3,51 partide efective, Rom@nia []i PUR 11 8,03 men\ine pozi\ia pe harta democra\iilor contemporane, Alian\a “D.A.” PNL-PD 49 35,77 plas@ndu-se aproape de Cehia ]i [ntre Fran\a ]i Islan- PRM 21 15,33 da, ceea ce nu reprezint` o surpriz`. UDMR 10 7,30 {n schimb, se remarc` imediat cre]terea indi- Total 137 100 celui N pentru 2004 cu 0,5 partide efective comparativ {n aceste condi\ii, valoarea indicelui N se men- cu anul 2000 ]i plasarea lui la nivelul anului 1996. Te- \ine neschimbat` pentru Senat (N=3,63), [n timp ce oretic, strict din perspectiva num`rului de partide efec- num`rul efectiv de partide din Camer` ajunge la 4,10 tive, ar p`rea c` sistemul partidist se re[ntoarce la for- unit`\i, astfel c` valoarea medie a lui N este de 3,87 mula din 1996. S` vedem [ns` dac` ]i [n ce m`sur` partide efective. configura\ia partidist` din 2004 reprezint` o [ntoarcere {n fine, s` vedem care este ]i rezultatul solu\iei la cea din 1996. Lijphart, care, reamintesc, presupune calcularea a {n urma alegerilor din 1996, prima forma\iune dou` numere efective de partide, unul ca rezultat al parlamentar` de atunci, CDR, a c@]tigat 35,57% din num`r`rii PSD ]i PUR, pe de-o parte, ]i PNL ]i PD, mandatele Camerei ]i 37,07% din mandatele Sena- pe de alt` parte, ca partide unitare, cel`lalt num`r@nd tului, adic` o medie de 36,32%, [n timp ce cea de-a grupurile parlamentare de facto din Camer` ]i Senat, doua, PDSR, ]i-a adjudecat 26,53% din locurile Ca- ]i realizarea mediei acestor dou` numere. Rezultatul merei, respectiv 28,67% din cele ale Senatului, ceea este 4,11 partide efective pentru Camer`, 3,33 partide ce [nsemna o medie de 27,60%. Ponderea lor cumulat` efective pentru Senat, adic` o valoare median`, pentru pe ansamblul parlamentului era de 63,92%, [n timp ce [ntreg Parlamentul, de 3,72 partide efective. diferen\a se situa la 8,72 procente. Aceste cifre indic` Rezum@nd, avem patru seturi de valori ale o pozi\ionare a sistemului de partide [n limitele multi- indicelui N pentru configura\ia partidist` postelec- partidismului cu partid dominant, chiar dac` nu la toral`, calculate [n tot at@tea moduri. standardele categoriei. {n toamna lui 2004, rezultatul confrunt`rii parlamentare dintre Alian\a “D.A.” ]i Valorile indicelui N Uniunea Na\ional` PSD+PUR a pus [n eviden\` o tendin\` dualist` a sistemului, situa\ie politic` inedit` N pentru Rom@nia postcomunist`. {ntr-adev`r, spre deo- Camer` 3,34 4,88 4,10 4,11 sebire de precedentele scrutine parlamentare, [n 2004 Senat 3.03 3,63 3,63 3,33 cet`\enii ]i-au [mp`r\it voturile [n mod cvasi-egal Parlament 3,19 4,26 3,87 3,72 [ntre dou` forma\iuni relativ puternice. {n parlament, S.P. nr. 116-117/2005 6 7 S.P. nr. 116-117/2005 Analize Analize

ponderea cumulat` a primelor dou` forma\iuni a cres- fiind [nt@lnit`, sub formule diferite, at@t \`rile postco- cut la 68,56%, [n paralel cu reducerea diferen\ei dintre muniste a c`ror evolu\ie este considerat` ca fiind ele la 1,25%. A]adar, dac` [n 1996 regula sistemic` stabil`, c@t ]i [n cazul celor cu un grad mai ridicat de era cea a partidului dominant, consolidat` de rezultatul instabilitate. Ca atare, mi se pare necesar` chestionarea alegerilor din 2000, [n 2004 regula sistemic` este cea modului [n care tipologiile clasice, generate de expe- a echilibrului scenei politice. Totu]i, formatul multi- rien\a \`rilor occidentale, sunt adecvate realit`\ilor partidist a fost reprodus de ultimele alegeri. {n fapt, partidiste din \`rile estice. A]a cum o arat` experien\a ceea ce aduce nou scrutinul din 2004 este o amplificare acestor \`ri [n general, a Rom@niei [n particular, care deja important` a ponderii celei de a doua for\e politice, au parcurs un num`r suficient de alegeri, se contureaz` adic` o echilibrare a scenei politice multipartidiste, ]i formule partidiste specifice [n raport cu cele occiden- nu restructurarea acesteia. Cu cuvintele lui Cristian tale. P[rvulescu, tendin\a sistemului de partide este “de la un sistem de multipartid cu partid dominant la un sistem multipartid bipolarizat”3. NOTE 1 2 Concluzia de mai sus poate fi privit` ]i ca un Formula de calcul utilizat` este N=1/ pi . 2 {n acest caz, N =3,37 iar N =3,20. r`spuns la polemica academic` cu Cristian Preda4, C P 3 C. P[rvulescu, “Competi\ie ]i bipolarizare”, [n “Sfera Politicii”, legat` de dinamica sistemului de partide din Rom@nia nr. 110-111, 2004. postcomunist`. Reamintesc, pe scurt, c`, analiz@nd 4 Vezi A. Radu, Despre sistemul de partide rom@nesc, [n “Sfera configura\ia partidist` din perioada 1990-2000, Preda Politicii”, nr. 108, 2004. ajungea la concluzia instabilit`\ii dramatice a sistemu- 5 Pentru am`nunte, vezi C. Preda, Rom@nia postcomunist` ]i Ro- lui partidist5, [n timp ce opinia mea era una mai mo- m@nia interbelic`, Bucure]ti, Editura Meridiane, 2002 sau Siste- mul de partide ]i familiile politice din Rom@nia postcomunist`, [n derat`, apreciind c`, dup`, 1992, se face sim\it` o ten- J.-M. De Waele, Partide politice ]i democra\ie [n Europa central` din\` de ameliorare a configura\iei partidiste, marcat` ]i de est, Bucure]ti, Editura Humanitas, 2003. de sc`derea constant` a valorii indicelui N. Tot atunci, 6 Vezi G. Voicu, Pluripartidismul o teorie a democra\iei, Bu- m` pronun\am pentru am@narea verdictului p@n` dup` cure]ti, Editura ALL, 1998. alegerile parlamentare de la sf@r]itul lui 2004, cel de i F`r` grupul minorit`\ilor na\ionale, PSD+PUR de\in 42,04% din al cincilea [ncep@nd din 1990. Oarecum paradoxal, re- totalul celor 314 mandate, Alian\a PNL-PD 35,67%, PRM are zultatul scrutinului pare s` ne dea dreptate am@ndurora, 15,29% ]i UDMR 7,01%. c`ci, pe de-o parte, formatul multipartidist este con- ii F`r` grupul minorit`\ilor na\ionale, PSD de\ine 35,99% din servat, dar, pe de alta, valoarea indicelui N cre]te cu totalul celor 314 mandate, PUR 6,05%, PNL 20,38%, PD 15,29%, PRM tot 15,29% ]i UDMR 7,01%. 0,5 partide efective. Totu]i, bipolarizarea multiparti- iii F`r` grupul minorit`\ilor na\ionale, PSD+PUR de\in 42,04% dismului este, [n opinia mea, un argument [n favoarea din totalul celor 314 mandate, Alian\a PNL-PD 35,67%, PRM are consolid`rii sistemului partidist rom@nesc. 15,29% ]i UDMR 7,01%. {n fine, f`r` a o dezvolta acum, cred c` problematica dinamicii sistemului de partide necesit` a fi abordat` ]i dintr-o alt` perspectiv`, complementar` celei pe care a] numi-o clasic`. Despre ce este vorba. Am v`zut c` [n calcularea indicelui N trebuie \inut cont de comportamentul postelectoral al partidelor ce compun coali\iile participante [n alegeri. Dincolo de dificult`\ile metodologice generate, nu putem ignora faptul c`, [n realitate, sistemul partidist rom@nesc este unul structurat pe dou` niveluri: cel al coali\iilor/alian\elor de partide, pe de-o parte, ]i cel al partidelor/grupurilor parlamentare propriu-zise. Situa\ia este specific` practic [ntregii perioade postcomuniste, c`ci, cu excep\ia anului 1990, cel pu\in unul dintre competitorii prin- cipali ai alegerilor parlamentare din Rom@nia a fost o coali\ie de partide, caracteristic` pe care George Voicu o 6 nume]te “defect” al sistemului partidist ]i care, [n ALEXANDRU RADU - profeor la Universitatea Cre]tin` esen\`, este principala cauz` a multipartidismului “Dimitrie Cantemir”, autor al lucr`rilor Fenomenul sistemului. Mai mult, “defectul de coali\ie” reprezint` partidist, Nevoia de schimb`ri, Partidele politice din o regul` a organiz`rii partidiste din Europa estic`, România dup` 1989 etc. S.P. nr. 116-117/2005 6 7 S.P. nr. 116-117/2005 Analize Analize

Sistemul de partide românesc în cãutarea unei formule funcåionale

DANIEL BUTI

After the 2004 general elections, the Romanian party system has shown a dominant trend towards what analysts called “bipolarity.” Whether this is the case or not – it’s rather to be mooted, for we have two criteria: the party and the alliance –, for the moment one can say that we have fewer political parties, and the system can be labeled as “multiparty, with dominant party.” But yet we don’t have a stable situation in this domain, for we need a stable and coherent power, which can do a pragmatic opposition, ensuring the alternation.

Sf@r]itul anului 2004 a fost unul exploziv ]i parate, metoda de analiz` ce st` la baza acestui de- asta deoarece el a adus cu sine spectacolul alege- mers este cea a num`rului efectiv de partide. Pentru rilor. Interesul tuturor observatorilor, comentatori- a stabili valoarea indicelui N (pentru anul 2004) voi lor, al anali]tilor politici, al opiniei publice [n gene- utiliza formula propus` de Markku Laakso ]i Rein ral a fost monopolizat de scena politic` rom@neasc`, Taagepera [n 1979, dup` cum urmeaz`: N=1/ s², acolo unde monologul pr`fuit ]i erodat al actorului unde s reprezint` propor\ia locurilor fiec`rui partid. plasat [n lumina reflectoarelor a fost [ntrerupt de Au fost luate [n considerare numai partidele parla- replicile t`ioase ale actorilor situa\i [n plan secund, mentare, reprezentate [n Senat, apreciindu-le m`ri- ie]i\i parc` miraculos din amor\ire. Scena s-a ani- mea lor relativ` dup` num`rul mandatelor. O astfel mat din nou, iar spectatorii au [nceput ]i ei s` apla- de op\iune nu mai are nevoie de nici o justificare, ude. Dup` o lung` perioad` de “[nghe\” ]i letargie ea fiind temeinic argumentat` at@t de Alexandru [n politica rom@neasc` pare a se juca o nou` pies` Radu c@t ]i de Cristian Preda2. Principalele argu- (cu o alt` distribu\ie). mente sunt legate, pe de o parte de natura bicame- Dincolo de rolul ]i importan\a alegerilor [ntr-o ralismului rom@nesc – parlament cu camere sime- democra\ie, examenul electoral desf`]urat [n noiem- trice ]i congruente – iar pe de alt` parte, de un brie 2004 ]i mai ales rezultatele acestuia, [nseamn`, factor tehnic, reprezentat de u]urin\a calculului ma- pe l@ng` o nou` alternan\` la guvernare, ]i o restruc- tematic [n cazul camerei superioare [n care nu se turare a sistemului partidist. Actorii politici primesc, reg`sesc acei reprezentan\i ai organiza\iilor mino- []i asum` sau sunt constr@n]i s` interpreteze noi rit`\ilor na\ionale care nu au reu]it s` treac` pragul roluri. A venit a]adar momentul s` d`m “verdictul electoral. cu privire la dinamica sistemului de partide din {n leg`tur` cu modul efectiv de calcul al Rom@nia: noua organizare partidist` confirm` sau indicelui N, formula produs` de Arend Lijphart [n nu multipartidismul cu partid dominant”1? Dialogul cazul partidelor aliate, formul` agreat` ]i de C. la distan\` dintre domnii Alexandru Radu ]i Cris- Preda, este, [n ceea ce m` prive]te, mult mai adec- tian Preda []i poate afla acum r`spunsul. vat`. Ea presupune “calcularea a dou` numere efec- Ca atare, [n cele ce urmeaz` voi [ncerca s` tive de partide, mai [nt@i pe baza consider`rii a dou` analizez sistemul de partide autohton, a]a cum s-a partide, apoi a unui singur partid, ]i realizarea me- configurat el [n urma ultimelor alegeri parlamentare. diei acestor dou` numere”3. Ca atare, am calcula mai }i pentru ca rezultatele ob\inute s` poat` fi com- [nt@i num`rul efectiv de partide lu@nd [n seam` ali- S.P. nr. 116-117/2005 8 9 S.P. nr. 116-117/2005 Analize Analize

an\ele din Senat ca reprezent@nd fiecare o singur` for- S` vedem [n continuare care este imaginea pe

ma\iune (N1) – este cazul Uniunii Na\ionale PSD+ care o [nf`\i]eaz` sistemul de partide nou instituit. PUR ]i al Alian\ei “Dreptate ]i Adev`r PNL-PD” – iar Alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2004 s-au des- apoi socotind partidele parlamentare [n mod indivi- f`]urat, din punct de vedere juridic, [n baza unei noi

dual, ca actori independen\i (N2). {n final am reali- legi electorale: Legea nr. 373/2004 pentru alegerea zat media aritmetic` a celor dou` valori ob\inute. Camerei Deputa\ilor ]i a Senatului. La puternicele De ce o astfel de modalitate de calcul? Pentru presiuni ale societ`\ii civile ]i ale mass-media, Par- c` ea reflect` mult mai bine realitatea; ]i pentru c` lamentul a adoptat, pe final de mandat (cu doar dou` argumentul sus\in`torilor trat`rii alian\elor ca ac- luni [naintea alegerilor), o nou` lege electoral`. {n ceea tori parlamentari unici a fost infirmat la alegerile ce prive]te modul de scrutin [ns`, noul act juridic nu din noiembrie 2004. Dac` [ntr-adev`r pentru peri- aduce nici o modificare: transformarea voturilor [n oadele 1992-1996 cu CDR [n opozi\i, 1996-2000 cu locuri se face conform aceluia]i sistem de reprezentare CDR la guvernare ]i 2000-2004 cu Polul Democra\iei propor\ional` cu liste blocate, repartizarea ]i atribuirea Sociale din Rom@nia la putere, comportamentul mandatelor f`c@ndu-se [n dou` etape: la nivelul fie- unitar ]i ac\iunea concertat` a reprezentan\ilor aces- c`rei circumscrip\ii electorale ]i la nivel de \ar`6. Se tor forma\iuni [n corpul legislativ “dincolo de inte- men\ine de asemenea ]i pragul electoral de 5% din resele specifice ale partidelor componente”4 justi- voturile valabil exprimate pe [ntreaga \ar` pentru fic` o astfel de abordare, [nceputul legislaturii partidele politice care particip` [n mod individual [n 2004-2008 ofer` un cu totul alt exemplu. Astfel, alegeri ]i un prag cuprins [ntre 8% ]i 10% [n cazul de]i a reu]it p`trunderea [n parlament datorit` alian\elor politice ]i alian\elor electorale. {n aceast` alian\ei cu PSD, PUR a devenit, gra\ie poten\ialului ultim` situa\ie, la procentul de 5% se adaug`, dup` s`u de coali\ie, un actor politic esen\ial [n con- caz, 3% din voturile valabil exprimate pe [ntreaga \ar` figurarea viitorului sistem politic, ]i asta dup` ce a pentru al doilea membru al alian\ei, ]i c@te 1% pentru aplicat o lovitur` decisiv` fostului s`u partener. fiecare membru al alian\ei [ncep@nd cu al treilea, f`r` Con]tien\i de rolul lor crucial [n alc`tuirea unei a se dep`]i [ns` 10% din voturi. majorit`\i guvernamentale, umani]tii au exploatat Pe fondul unei particip`ri electorale destul de la maxim noua conjunctur` politic` ]i au format un reduse, pu\in peste 58% din cei 18.449.344 de cet`\eni grup parlamentar independent5. Mai mult, ei au trecu drept de vot7, rezultatele alegerilor au confirmat cut, [mprumut@nd un termen jurnalistic, dintr-o barc` polarizarea vie\ii politice [n jurul celor doi mari actori [n alta, [n momentul [n care au decis s` se al`ture la care s-au confruntat ]i [n cazul alegerilor locale. A guvernare alian\ei PNL-PD-UDMR. rezultat astfel cel mai echilibrat parlament din 1990 Revenind [ns` la num`rul efectiv de partide, [ncoace, at@t [n ceea ce prive]te raporturile dintre pornind de la rezultatele ob\inute am [ncercat o [nca- principalii competitori, c@t ]i cele dintre putere ]i drare a sistemul partidist rom@nesc [n una din ca- opozi\ie, a]a cum se vor structura ele. Din cele 52 de tegoriile formulate de Jean Blondel: sistemul bipar- partide ]i forma\iuni politice care s-au [nscris [n cursa tidist, sistemul dou` partide ]i jum`tate, sistemul mul- electoral`, doar patru au reu]it s` accead` [n parla- tipartidist cu partid dominant ]i sistemul multipartidist ment8. La acestea se adaug` cei 18 reprezentan\i ai f`r` partid dominant (multipartidist perfect). organiza\iilor minorit`\ilor na\ionale, care conform legii au ob\inut c@te un reprezentant [n Camera De- Clasificarea sistemelor de partide [n func\ie de puta\ilor. Astfel, pe primul loc [n preferin\ele elec- num`rul ]i m`rimea relativ` a partidelor politice. toratului s-a plasat Uniunea Na\ional` PSD+PUR cu Adaptare dup` J. Blondel 37% din voturi (189 de mandate), urmat` la mic` distan\` de Alian\a “Dreptate Voturi cumulate Exemple ipotetice de Num`r efectiv Sisteme de partide ]i Adev`r PNL-PD” cu 32% % distribu\ie a locurilor de partide din voturi (161 de mandate). Bipartidist 90% 55-45 2 Tabloul este completat de “Dou` partide ]i PRM, care ob\ine 13% din 75%-80% 45-40-15 2,6 jum`tate” voturi (69 de mandate) ]i de Multipartidist cu UDMR cu 6% (32 de man- 60%-70% 45-20-15-10-10 3,5 partid dominant date). Multipartidist f`r` O prim` observa\ie se 50% 25-25-25-15-10 4,5 partid dominant poate desprinde [n acest mo- Sursa: Arend LIJPHART, op. cit., p.78 ment: alegerile din 2004 au S.P. nr. 116-117/2005 8 9 S.P. nr. 116-117/2005 Analize Analize

Rezultatele alegerilor parlamentare din 28 noiembrie 2004 CAMERA SENAT DEPUTA|ILOR Partide/ forma\iuni politice VOTURI MANDATE VOTURI MANDATE Nr. abs. % Nr. abs. % Nr. abs. % Nr. abs. %

Uniunea PSD - 113 PSD - 46 1. 3.730.352 36.80 132 39.75 3.798.607 37.16 57 41.60 Na\ional` PSD+PUR PUR - 19 PUR - 11 Alian\a “Dreptate ]i PNL - 64 PNL - 28 2. 3.191.546 31.48 112 33.73 3.250.663 31.80 49 35.76 Adev`r PNL-PD” PD - 48 PD - 21

Partidul Rom@nia 3. 1.316.751 12.99 48 14.45 1.394.698 13.64 21 15.32 Mare

Uniunea Democrat` 4. Maghiar` din 628.125 6.19 22 6.62 637.109 6.23 10 7.29 Rom@nia

5. TOTAL 10.136.460 100 332* 100 10.219.553 100 137 100 *Organiza\ii ale minorit`\ilor na\ionale: 18, adic` 5.42% conservat compozi\ia fostului legislativ. Practic, ca ]i constant` a UDMR se bazeaz` pe fidelitatea electo- acum patru ani, acelea]i forma\iuni politice reu]esc s` ratului s`u. De aceea, [n condi\iile men\inerii unit`\ii conving` electoratul s` le acorde votul. Avem a]adar, politice a etnicilor maghiari ]i a actualelor prevederi un prim semn al unei stabilit`\i, maturiz`ri ]i a]ez`ri a legislative din domeniul electoral, cele 6-7 procente sistemului partidist rom@nesc. Ceea ce nu s-a conser- din voturi vor asigura [n permanen\` forma\iunii con- vat [ns` este raportul de for\e, puterea ]i legitimitatea duse de Marko Bela lini]tea dep`]irii pragului elec- cu care fiecare actor politic a fost [nvestit de c`tre toral. De asemenea, UDMR se dovede]te a fi [nc` odat` cet`\eni. Astfel, dac` PSD a reu]it performan\a ca cel mai eficient actor de pe scena politic` rom@neasc`, dup` patru ani de guvernare s` ob\in` aproximativ el reu]ind o performan\` f`r` egal: situarea pentru a acela]i num`r de voturi, fapt ce reprezint` o premier` treia oar` consecutiv la guvernare. [n politica rom@neasc`, “opozi\ia democratic`”, a {n fine ultimul, dar nu cel din urm`, PUR a avut devenit gra\ie formulei pe care a adoptat-o – Alian\a un parcurs oscilant ]i foarte criticat. Dup` ce [n legis- D.A. – principalul adversar al puterii. Acest lucru i-a latura 2000-2004 a acordat sprijin parlamentar (iar asigurat intrarea pe axa electoral` central`, [nregis- p@n` [n 2003 ]i guvernamental) Partidului Social De- tr@nd astfel o cre]tere spectaculoas`9. mocrat, sprijin consfin\it prin semnarea anual` a unor {n ceea ce prive]te PRM, partidul condus de acorduri de colaborare, [n preajma alegerilor locale Corneliu Vadim Tudor nu a mai repetat performan\a din iunie 2004 practic s-a dezis de fostul partener, pe ob\inut` [n urm` cu patru ani, c@nd cele 19,48% din care a [nceput s`-l critice [n termeni destul de duri, voturi pentru Camera Deputa\ilor ]i cele 21,01% din prefer@nd varianta candidaturii individuale. {n toamn` voturi pentru Senat, l-au transformat, din punct de [ns`, exist@nd riscul de a nu trece de pragul electoral vedere cantitativ, [n a doua for\` politic` a \`rii. Anul de 5%, PUR a c`utat un vehicul electoral. }i l-a g`sit electoral 2004 a fost un e]ec pentru PRM. Acesta nu [n curtea PSD. Astfel, [n formula electoral` Uniunea numai c` a pierdut 7% din electori dar, [n pofida Na\ional` PSD+PUR, partidul condus de Dan Voicu- tuturor [ncerc`rilor, nu a reu]it s`-]i schimbe imaginea lescu a reu]it s` p`trund` [n parlament pe ultima pozi\ie, ]i statutul de partid anti-sistem, izolat pe scena poli- ca num`r de reprezentan\i (19 deputa\i ]i 11 senatori). tic`, prin neacceptarea sa ca partener de c`tre nici un Cu toate acestea, umani]tii au avut un rol fundamental alt actor politic parlamentar. De aceea, ]i [n aceast` [n noua configurare a scenei politice. }i asta deoarece legislatur` PRM a r`mas un partid condamnat la opo- ei s-au lep`dat pentru a doua oar` de PSD [n momentul zi\ie. c@nd au decis s` guverneze al`turi de Alian\a PNL- Imaginea parlamentului este completat` de PD ]i UDMR. Aceast` mi]care surprinz`toare a PUR UDMR, forma\iunea etnicilor maghiari care, al`turi i-a f`cut pe unii anali]ti s`-i considere pe umani]ti de PSD, a reu]it s`-]i conserve pozi\ia. Reprezentarea principalii c@]tig`tori ai alegerilor. Pe de alt` parte S.P. nr. 116-117/2005 10 11 S.P. nr. 116-117/2005 Analize Analize

[ns`, mi]carea indecis`, c@nd [ntr-o parte c@nd [n alta, de pragmatism izvor@t din nevoia de stabilitate poli- precum ]i atitudinea de multe ori duplicitar` a partic` a \`rii, ar spune umani]tii, sau o dovad` de imo- tidului au bulversat electoratul ]i opinia public`. Aces- ralitate, ar afirma adversarii acestora, ]i anume accepte ac\iuni au creat imaginea unui partid ce dore]te pu- tarea invita\iei de a se al`tura Alian\ei D.A. la guver- terea prin orice mijloace ]i cu orice pre\. nare. Cu toate acestea, PUR nu a uitat s` mul\umeasc` Dup` cum se poate observa, pozi\ia de lider a PSD, vot@nd, ce-i drept anterior deciziei de a intra [n PSD nu s-a modificat. Acest partid a reu]it, [n alian\` cu guvern, [n favoarea lui Nicolae V`c`roiu ca pre]edinte PUR, s` mobilizeze cel mai mare num`r de aleg`tori. al Senatului ]i a lui Adrian N`stase ca pre]edinte al }i totu]i, alternan\a la guvernare s-a realizat. Amintind Camerei Deputa\ilor. parc` de un alt tip de sistem politic, modelat de un Imaginea noului parlament ]i rela\iile care se sta- sistem electoral diferit, c@]tig`torul [n voturi a ob\inut bilesc [n interiorul s`u [ntre forma\iunile reprezentate ]i victoria [n locuri, dar a pierdut alegerile. El nu se dovedesc dificult`\ile pe care un cercet`tor le are [n afl` la guvernare. Rom@nia se afl` [n fa\a unei noi [ncercarea de a determina num`rul efectiv de partide. premiere ce are cel pu\in trei cauze: Acest lucru se datoreaz`, [n primul r@nd, modului [n Prima dintre ele este reprezentat` de rezultatul care se comport` ]i ac\ioneaz` partidele aliate. Astfel, alegerilor preziden\iale. }i [n acest caz principalii pro- “num`rul efectiv de partide se bazeaz` pe partidele din tagoni]ti au fost liderii celor dou` forma\iuni situate legislativ, c@nd el se [ntrune]te prima dat` dup` ale- pe axa electoral` central`: Adrian N`stase ]i Traian geri”12. Or, conform acestei afirma\ii, ambele alian\e au B`sescu. Dup` un prim tur de scrutin, [n care nu au ac\ionat unitar, ca un singur partid (vezi votul pentru lipsit acuza\iile de fraud`, principalul favorit la c@]tiga- desemnarea pre]edin\ilor celor dou` camere). Cu toate rea cursei preziden\iale era liderul PSD, care a ob\inut acestea, peste c@teva zile, raportul de for\e s-a modi- 40,94% din voturi, [n timp ce Traian B`sescu a ficat, iar Uniunea Na\ional` PSD+PUR a [ncetat s` mai contabilizat 33,92% din sufragii. Numai c` [n turul al existe atunci c@nd PUR a decis s` intre la guvernare. doilea Traian B`sescu a reu]it s` surmonteze aceast` Aceast` schimbare de comportament ridic` urm`toarea diferen\` ]i s` produc` o inversare spectaculoas` a [ntrebare: indicele N nu ar trebui (re)calculat lu@ndu-se rezultatului (Traian B`sescu – 51,23%; Adrian N`s- [n considerare reprezentarea parlamentar` a patru par- tase – 48,77%), c@]tig@nd astfel la o diferen\` de doar tide politice independente ]i o alian\`? 245.274 de voturi, pre]edin\ia Rom@niei. De asemenea, dificult`\i apar ]i atunci c@nd se A doua cauz` rezid` [n rezultatul foarte echi- [ncearc` o caracterizare a sistemului partidist rom@nesc librat [nregistrat la alegerile parlamentare. Practic, di- pe baza modelului propus de Blondel. Astfel, valoarea feren\a dintre primele dou` forma\iuni este de doar indicelui N (3,8) pentru anul 2004 [ncadreaz` sistemul 5% din voturi10, ceea ce [nseamn` 28 de fotolii parla- de partide din Rom@nia [n categoria multipartidismului mentare. {n acest context ]i [n baza prevederilor cons- cu partid dominant. Din acest punct de vedere, de]i titu\ionale11 Pre]edintele Rom@niei l-a desemnat drept fa\` de anul electoral precedent aceast` valoare a candidat pentru func\ia de prim-ministru ]i [ns`rcinat crescut cu 0,4 unit`\i conform modelului adoptat de C. cu formarea guvernului pe C`lin Popescu T`riceanu, Preda ]i 0,6 unit`\i conform metodei de calcul utilizate reprezentant al Alian\ei D. A. Astfel, o forma\iune de A. Radu, afirma\ia potrivit c`reia sistemul de partide politic` ce nu de\ine majoritatea voturilor ]i care se rom@nesc s-a echilibrat ]i stabilizat pare a-]i g`si argu- afl` pe locul secund ca pondere parlamentar` este che- mente. Suntem practic, [n fa\a unei reproduceri a con- mat` la guvernare. Ea avea nevoie [ns` de parteneri. figura\iei sistemului partidist, fapt ce ne poate plasa }i cum realizarea unei mari coali\ii prin colaborarea spre finalul unei evolu\ii tumultuoase, adic` [n punctul cu principalul adversar politic nu era posibil`, iar o [n care sistemul pare a-]i fi g`sit un echilibru. Realitatea [n\elegere cu PRM era de asemenea exclus`, singura [ns` este mult mai complex` ]i de aceea toate aceste solu\ie a fost UDMR. Chiar ]i a]a [ns`, un guvern aspecte legate de valoarea num`rului efectiv de partide PNL-PD-UDMR nu se putea sprijini pe o majoritate trebuie nuan\ate. Sunt necesare c@teva preciz`ri. parlamentar` absolut`. Evitarea unui posibil blocaj a venit de la PUR, Num`rul efectiv de partide - 2004 partid a c`rui dinamic` [n rela\iile cu ceilal\i actori N 3,03 politici reprezint` a treia cauz` despre care aminteam. 1 Odat` intra\i [n parlament, umani]tii ]i-au declarat N2 4,69 independen\a fa\` de PSD, partid cu sprijinul c`rui au

reu]it trecerea pragului electoral, ]i ]i-au constituit N2004 3,86 grupuri parlamentare independente. A urmat un gest S.P. nr. 116-117/2005 10 11 S.P. nr. 116-117/2005 Analize Analize

{n primul r@nd, trebuie observat faptul c` sis- tode diferite, confirm` aceast` afirma\ie. Astfel, indi- temul multipartidist cu partid dominant sugerat de va- cele N se dovede]te a fi doar o fotografie (a c`rei loarea indicelui N, are cel pu\in dou` “defecte” acurate\e depinde de aparatul folosit) ce surprinde un structurale: primul dintre ele este reprezentat de pon- moment al realit`\ii, f`r` a \ine seama de evolu\ia ulte- derile forma\iunilor ce au reu]it s` accead` [n par- rioar` a actorilor politici. Iar aceast` evolu\ie relev` o lament [n urma acestui scrutin. Rezultatele [nregistrate tendin\` a sistemului rom@nesc de partide, tendin\` nu satisfac condi\iile impuse de Blondel pentru defi- observabil` [nc` de la alegerile locale din iunie 2004 nirea unui astfel de sistem de partide. Astfel, de]i ]i pe care indicele N nu o surprinde. Este vorba despre primele dou` forma\iuni de\in [mpreun` cca. 2/3 din configurarea unui “sistem multipartid bipolarizat”14. totalul sufragiilor, iar prima dintre ele se apropie de O echilibrare a raporturilor de for\e existente [n mo- pragul de 40%, totu]i diferen\a procentual` care le mentul de fa\` [n politica rom@neasc` este evident`, desparte este destul de mic`, de aproximativ 5% din iar apari\ia unui actor politic care, prin for\a sa elec- voturi. Ca o consecin\` direct`, reprezentarea parla- toral`, s-a dovedit capabil s` amenin\e domina\ia PSD, mentar` a acestor forma\iuni este sensibil egal`, Uniu- r`spunde unei nevoi func\ionale a sistemului politic nea Na\ional` PSD+PUR neav@nd nicidecum un nu- autohton. Totu]i, acest dualism se afl` [ntr-o faz` inci- m`r cel pu\in dublu de mandate fa\` de Alian\a PNL- pient`, fiind doar, a]a cum aminteam anterior, expresia PD, a]a cum ar trebui conform modelului. De aici ]i unei tendin\e. Mai mult, el este unul artificial, bipola- concluzia unui sistem de partide, dar mai ales a unui rizarea fiind posibil`, a]a cum s-a [nt@mplat ]i [n tre- parlament foarte echilibrat. Al doilea “defect” rezult` cut, doar prin coalizarea unor partide aflate [n opozi\ie, din [ns`]i natura celor dou` forma\iuni: ele nu sunt deci prin crearea unui actor politic colectiv ]i nu prin partide politice, ci alian\e de partide care, dup` cons- apari\ia unui partid politic, care prin for\e proprii s` tituirea noului Parlament, fie s-au destr`mat, fie au echilibreze confruntarea pe axa electoral` central`. optat pentru constituirea de grupuri parlamentare De asemenea, aceast` construc\ie politic` – Alian\a diferite (chiar dac` acestea ac\ioneaz` unitar). }i to- “D.A. PNL-PD” – este [nc` destul de instabil`, iar pre- tu]i, [n cadrul acestor alian\e, cele mai puternice par- ocuparea celor care au proiectat-o pentru continuarea tide (PSD, respectiv PNL) au ponderi parlamentare ce proiectului trebuie s` fie una real`, “tocmai pentru c` sus\in formula multipartidismului cu partid dominant. starea normal` a unui partid nu este [n alian\`, ci [n {n timp ce PSD de\ine aproximativ 34% din mandatele afara ei”15. Men\inerea actualului echilibru existent [n celor dou` camere, PNL are doar 20% dintre acestea. politica rom@neasc` depinde a]adar, [n mare m`sur`, Astfel, chiar dac` reprezentarea parlamentar` a PSD a de evolu\ia acestei forma\iuni. sc`zut de la 46% (220) c@t avea [n 2000 [n urma ale- Oricum, situa\ia sistemului de partide este [nc` gerilor13, iar cea a PNL a crescut de la 9% (43), totu]i una incert`. De]i pentru prima dat` [n istoria postco- pozi\ia dominant` a PSD se men\ine [n continuare. E munist` a Rom@niei raporturile de for\e existente [n drept, aceasta s-a diminuat considerabil, fapt care face legislativ, at@t [ntre principalii competitori (Alian\a ca, ]i [n acest context, al analizei sistemului partidist D. A. – 161 de mandate, PSD – 159 de mandate), c@t din perspectiva actorilor s`i individuali, aplicarea ti- ]i [ntre putere (241 de mandate) ]i opozi\ie (228 de pologiei lui Blondel s` fie problematic`. }i [n acest mandate) sunt pe c@t de echilibrate pe at@t de fragile, caz “defectul” se men\ine, distribu\ia locurilor prime- orice cre]tere a num`rului efectiv de partide este un lor dou` partide dovedind diferen\ele existente [ntre semn al instabilit`\ii. Cu toate acestea, de]i configura\ sistemul partidist rom@nesc ]i clasicul multipartidism ia sistemului de partide [n urma alegerilor parlamentare cu partid dominant. {n aceste condi\ii, putem vorbi de din 2004 confirm` doar par\ial formula multiparti- existen\a unui sistem multipartidist cu partid domi- dismului cu partid dominant (acesta fiind de tipul mul- nant diminuat (cu o domina\ie moderat`/limitat`). tipartidist cu partid dominant diminuat), fapt ce cons- }i totu]i, caracterizarea sistemului de partide tituie un argument [n favoarea instabilit`\ii, totu]i prin intermediul unor cifre ofer`, de multe ori, doar o tendin\a de evolu\ie c`tre un multipartidism bipola- imagine imobil` a realit`\ii, doar o secven\` a acesteia. rizat reprezint`, din punctul meu de vedere, un aspect Indicele N []i dovede]te limitele unui simplu calcul pozitiv, o dovad` a evolu\ie sistemului [n c`utarea matematic atunci c@nd analiz`m scena politic` [n dina- unui echilibru func\ional. Trecerea de la multiparti- mismul ei, \in@nd cont de raporturile, mai mult sau dism cu partid dominant, a]a cum s-a structurat sis- mai pu\in constante, ce se stabilesc [ntre partidele poli- temul de partide rom@nesc [n urma alegerilor parla- tice, de comportamentul acestora. Iar demersurile dife- mentare din 2000, ce se suprapune perfect peste ri\ilor cercet`tori de a determina num`rul efectiv de tipologia lui Blondel, dar a c`rui consecin\` a fost doar partide utiliz@nd aceea]i formul`, dar apel@nd la me- un imobilism al scenei politice ]i un [nghe\ al rela\ii- S.P. nr. 116-117/2005 12 13 S.P. nr. 116-117/2005 Analize Analize

lor dintre actorii participan\i, pe fondul unei expan- siuni masive a partidului de guvern`m@nt16, la un sistem multipartid [n care distribu\ia principalelor for- SEMNALSEMNAL ma\iuni, este una echilibrat` poate fi considerat` semnul unui echilibru incipient. C`ci, pentru a fi cu ade- Nina Berberova v`rat func\ional un sistem politic are nevoie de alter- Afacerea Kravcenko native, are nevoie de o putere stabil` ]i coerent`, dar Editura: Humanitas ]i de o opozi\ie pragmatic`, capabil` s` atrag` majo- Anul apariåiei: 2005 rit`\i electorale ]i s` produc` alternan\a. Traducere: Doina Jela-Despois Descriere În 1949, un proces de defãimare a zguduit NOTE din temelii lumea politicã æi culturalã a 1 A. Radu, Despre sistemul de partide rom@nesc, [n “Sfera Po- Franåei. Subiectul lui: cartea Am ales liticii”, nr. 108/2004, pp. 2-5. libertatea a lui Viktor Kravcenko, apãrutã 2 Vezi, A. Radu, Despre sistemul de partide rom@nesc, [n “Sfera în Statele Unite æi tradusã în Franåa, care Politicii”, nr. 108/2004; A Radu, Partidele politice rom@ne]ti denunåa pentru prima datã dupã rãzboi dup` 1999, Bucure]ti, Ed. Paideia, 2003, pp. 165-172; C. Preda, sistemul concentraåionar din URSS. Corul Rom@nia postcomunist` ]i Rom@nia interbelic`, Bucure]ti, Ed. apãrãtorilor stalinismului s-a pus imediat Meridiane, 2002. în miæcare, lansând un munte de calomnii 3 A. Lijphart, Modele ale democra\iei. Forme de guvernare ]i func- despre carte æi despre autor. Vreme de \ionare [n treizeci ]i ]ase de \`ri, Ia]i, Ed. Polirom,, 2000, p. 82. douã luni, procesul intentat de Kravcenko 4 A. Radu, op. cit., p. 3. revistei comuniste Les Lettres francaises a 5 {n legislatura precedent` PUR, loial partenerului s`u electoral, a fost urmãrit cu sufletul la gurã de întreaga activat [n forul legislativ ca membru al grupului parlamentar al presa francezã el a funcåionat ca o ade- Polului. varatã hârtie de turnesol, scoåând la ivealã 6 Legea nr. 373/2004, art. 91, alin. (2). nebãnuitele rezerve de turpitudine ale in- 7 A fost [nregistrat cel mai sc`zut procent al particip`rii la vot din telectualitãåii franceze, gata sã închidã ochii istoria postcomunist` a Rom@niei. asupra monstruozitãåilor generate de ideo- 8 La rigoare [ns`, num`rul real de partide (R) reprezentate [n forul logia comunistã cu scopul de a-i salva legislativ este ]ase. Nu am luat [n calcul cei 5 parlamentari ai „puritatea”. Printre ziariætii acreditaåi la BND, p`trun]i [n parlament pe listele PRM, afla\i [n imposibilitatea proces, Nina Berberova, necunoscutã pe de a forma un grup parlamentar independent. atunci, care-æi publica dãrile de seamã din 9 Dac` [n 2000, pentru Senat, cele dou` partide au [nsumat sala tribunalului într-o gazetã a emigraåiei 1.639.818 de voturi, particip@nd pe liste separate, acum, [n 2004, ruse de la Paris. Textele sale, scrise cu lista de candida\i comun` a celor dou` forma\iuni a ob\inut o rigoare æi cu o mare acuitate alcãtuiesc azi dublare a acestui num`r: 3.250.663. o adevãratã istorie a acestui rãsunãtor caz 10 Cifra [n sine este destul de mare, fiind echivalent` cu pragul elec- de demascare. toral pe care un partid politic trebuie s` [l ating` pentru a p`trunde [n parlament. Afirma\ia [ns`, se bazeaz` pe diferen\a [nregistrat` [ntre primele dou` forma\iuni la alegerile parlamentare precedente. 11 Art. 103, alin (1). 12 A. Lijphart, op. cit., p. 84, nota 8. 13 PDSR – 201 mandate, PUR – 10 mandate, PSDR – 9 mandate. 14 C. P[rvulescu, Competi\ie ]i bipolarizare. Noi tendin\e [n sistemul politic rom@nesc, [n “Sfera Politicii”, nr. 110-111/2004, pp. 8-12. 15 A. Bulai, Mecanismele electorale ale societ`\ii rom@ne]ti, Bucu- re]ti, Ed. Paideia, 1999, pp. 95-96. 16 Vezi A. Radu ]i V. Stoleru, Migra\ia parlamentar` 2000-2003, pe site-ul www.ucdc.ro.

DANIEL BUTI - absolvent al Facult`\ii de }tiin\e Politice din cadrul Universit`\ii Cre]tine Dimitrie Cantemir (2003), licen\iat [n }tiin\e politice, specializarea }tiin\e politice, al Facult`\ii de }tiin\e Politice ]i Adminis- trative din cadrul Universit`\ii din Bucure]ti (2003). Masterat [n Construc\ie Politic` ]i Management Elec- toral din cadrul SNSPA (2004). Preparator universitar la Facultatea de }tiin\e Politice din cadrul Universit`\ii Cre]tine Dimitrie Cantemir. S.P. nr. 116-117/2005 12 13 S.P. nr. 116-117/2005 Tema europeanã Tema europeanã

Uniunea Europeanã şi procesul de extindere

ALINA BUZÃIANU

This article analyzes the UE’s enlargement process, with its consequences regarding the political institutions and the life of its citizens. There is an entire set of problems related with these issues, starting with fears and “euromyths” all the way to the difficulties raised by the monetary union and economic growth. The conclusion is that there are good chances for the European Union to reach the conditions of strong political and economical power in the second decade of the XXIst century.

Uniunea European` este rezultatul unui pro- Data de 1 Mai 2004 reprezint` un punct de ces de cooperare ]i integrare care a [nceput [n 1951 referin\` istoric ]i deosebit de important pentru [ntre ]ase state europene: Belgia, Germania, Fran\a, dezvoltarea Uniunii Europene (UE). Prin integrarea Italia, Luxemburg ]i Olanda. Dup` cinci valuri de a 10 noi \`ri din Europa Central` ]i de Est ]i bazinul ader`ri (1973: Danemarca, Irlanda ]i Marea Britanie; Mediteranean, Uniunea European` impune acum 1981: Grecia; 1986: Spania ]i Portugalia; 1995: Aus- celor 25 de state valori comune de libertate, demo- tria, Finlanda ]i Suedia; 2004: Cipru, Estonia, Leto- cra\ie, respectarea legii ]i a drepturilor omului. nia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia, Slovacia, Slo- Acest val de extindere reprezint` o realizare unic` – venia ]i Ungaria), UE are acum 25 de State Membre [nseamn` unitate [n diversitate ]i [n acela]i timp, un ]i se preg`te]te pentru cea de a ]asea extindere. angajament luat pentru promovarea prosperit`\ii Acest proces are ca scop extinderea pa]nic` a zonei continentului nostru prin pace, securitate, solidaritate de stabilitate ]i prosperitate c`tre noi membri. State ]i stabilitate pentru to\i cet`\enii europeni. candidate [n acest moment: Bulgaria, Rom@nia, Tur- cia ]i, recent, Croa\ia. Ce reprezintã extinderea pentru Num`rul statelor membre ale Uniunii Euro- “vechile” State Membre (EU 15)? pene a crescut de la 15 la 25, odat` cu cea de-a Extinderea este o evolu\ie natural`, fireasc`, cincea extindere a UE din data de 1 mai 2004. Extin- care aduce sf@r]itul diviz`rii continentului nostru – derea este un pas important [n construc\ia unei consecin\` a celui de-al doilea R`zboi Mondial – ]i Uniuni Europene mai puternice ]i mai competitive, are un impact la toate nivelurile care fac referire la necesar` pentru stabilizarea [ntregului continent soarta continentului nostru. Extinderea, l`rgirea zo- european, consolidarea p`cii ]i democra\iei, [nt`rirea nei de pace, securitate ]i prosperitate, pe care Uniu- economic` ]i dezvoltarea durabil`, precum ]i pentru nea a adus-o Europei va asigura securitatea tuturor asimilarea diversit`\ii culturale ]i istorice europene. popoarelor europene1. Cu o nou` popula\ie de 450 de A fost un proces de durat` ]i [mpreuna cu milioane de locuitori, Uniunea reprezint` cea mai toate celelalte entit`\i implicate, re\eaua Camerelor mare pia\` intern` din lume; aceast` Pia\` unic` ex- de Comer\ europene a contribuit din plin la preg`tirea tins` reprezint` aproape 19% din comer\ul mondial. procesului de aderare. Accederea celor 10 noi \`ri este preconizat` a avea O preg`tire adecvat` pentru acest eveniment ca efect pentru Europa celor 25, cre]terea produsului este cheia succesului procesului de extindere a UE. intern brut per total (PIB) cu 4-5%, cre]tere ce va fi Cu c@t firmele sunt mai bine informate, cu at@t ele corelat` cu sc`derea PIB-ului mediu pe cap de lo- vor fi mai competitive pe Pia\a Unic` European`. }i cuitor la 92% fa\` de UE 15. {n orice caz, aceast` cu c@t sunt mai performante, cu at@t vor beneficia pierdere [n cadrul PIB-ului ar trebui s` fie repede mai mult de prevederile procesului Lisabona. compensat` de implementarea regulilor Pie\ei Unice ]i S.P. nr. 116-117/2005 14 15 S.P. nr. 116-117/2005 Tema europeanã Tema europeanã

de accesul mai bun al afacerilor pe pia\`, situa\ie {n timpul perioadei de [nceput a Uniunii ex- care este de a]teptat s` conduc` la o cre]tere [n tinse, Tratatul de Aderare a [nt@mpinat perioade de eficacitate printr-un nivel mai ridicat al concuren\ei. tranzi\ie pentru ca “vechile” ]i “noile” State Membre Cre]terea concuren\ei ar trebui s` fie un semn pozitiv s` se poat` obi]nui gradual cu noile dimensiuni pentru consumatorii europeni, [n privin\a pre\urilor, economice ]i sociale ale Uniunii Europene. Acest diversit`\ii ]i calit`\ii bunurilor ]i serviciilor exis- fapt va u]ura procesul de integrare [n ceea ce prive]te tente pe pia\`, [n timp ce la fel de bine poate asigura libera circula\ie a for\ei de munc`, achizi\ionarea de o protec\ie consistent` ]i la un nivel mai ridicat terenuri ]i imobile, taxa pe valoarea adùgat` ]i pentru consumatorul european. Condi\iile generale accizele, precum ]i [n privin\a mediului. pentru desf`]urarea afacerilor au fost [mbun`t`\ite printr-un cadru larg extins, liberalizat privind inves- Ce efect va avea extinderea asupra ti\iile ]i stabilitatea macroeconomic`. Un mediu le- Instituåiilor Europene? gal mai sigur precum ]i solidaritatea cu regiunile Cele 10 noi state membre au fost incluse [nc` mai pu\in dezvoltate va contribui la o cre]tere econo- de la [nceput [n procesul Conven\iei de a determina mic` general` sus\inut`. Rolul Uniunii [n afacerile o Constitu\ie pentru Uniunea European`, re[nnoind mondiale – [n afacerile externe, protec\ia cet`\ea- Tratatele de baz`. Conven\ia a luat astfel [n conside- nului, politica comercial` ]i alte domenii ale guver- rare at@t priorit`\ile ]i ideile fiec`rei noi \`ri membre, n`rii globale – va fi [n bun` m`sur` [nt`rit. Noile c@t ]i scopurile ]i interesele membrilor mai vechi. State Membre vor [mbog`\i Uniunea European` prin Aceast` Constitu\ie va re[nt`ri Institu\iile Europene, mo]tenirea reprezentat` de diferitele limbi, culturi, va simplifica procedurile de luare a deciziilor ]i va tradi\ii sau tezaure. Astfel, Uniunea devine mai mare [ncorpora drepturile fundamentale ale cet`\enilor. ]i este considerat` ca fiind un factor pozitiv inte- Uniunea European` extins` se confrunt` acum, cu o grarea celor 10 noi membri [n UE. nou` provocare comun`: aprobarea Constitu\iei de c`tre cet`\enii ]i Guvernele Statelor membre. Ce impact are extinderea asupra vieåii cotidiene? Existã limite în ceea ce priveæte De acum [nainte, to\i cet`\enii Uniunii Euro- extinderea? pene vor avea posibilitatea de a trì, c`l`tori, munci {n textele Tratatelor Europene din trecut ]i [n ]i studia cu mai mult` u]urin\` pe [ntreg teritoriul cadrul Consiliilor s-au afirmat urm`toarele: “Orice acesteia, care se [ntinde de la Marea Baltic` p@n` [n stat european poate aplica cererea de a deveni mem- estul M`rii Mediterane. De exemplu, studen\i din 25 bru al Uniunii” ]i “Accederea va avea loc de [ndat` de State Membre pot studia la oricare universitate do- se un stat asociat se dovede]te capabil s` []i asume resc [n orice \ar` membr` a Uniunii. Legisla\ia euro- obliga\iile de membru prin satisfacerea condi\iilor pean` implementat` [n noile |`ri Membre va garanta economice ]i politice cerute”. {n prezent, dou` \`ri aderarea acestora la actualele standarde privind sigu- candidate – Rom@nia ]i Bulgaria – au [ncheiat nego- ran\a bunurilor ]i serviciilor, publicitatea, comer\ul cierile de aderare cu obiectivul de a se integra [n electronic, practicile comerciale legale, regulile privind anul 2007. Alte dou` \`ri candidate – Croa\ia ]i Tur- mediul [nconjur`tor ]i siguran\a alimenta\iei, a hra- cia – au fost acceptate pentru [nceperea negocierilor nei. La cap`tul perioadei de tranzi\ie prin care trece [n Martie ]i Octombrie 2005, cu condi\ia ca m`car conceptul de liber` circula\ie a for\ei de munc`, oa- c@teva dintre condi\iile impuse s` fie [ndeplinite. Fos- meni de pe tot cuprinsul Europei vor putea beneficia ta Republic` a Iugoslaviei Macedonia ]i-a exprimat de politicile ]i condi\iile [mbun`t`\ite de angajare dorin\a de a se al`tura Uniunii Europene, [n timp ce prin intermediul cre]terii nivelului de preg`tire, a fle- posibilitatea de a deveni membru al UE a fost creat` xibilit`\ii pie\ei muncii ]i mobilit`\ii for\ei de munc`, ]i pentru alte state din Europa de Sud-Est. a climatului de afaceri, adaptarea la noile tehnologii ]i crearea de oportunit`\i egale. Va exista de aseme- Ce se întâmplã cu noii vecini ai Uniunii nea ]i o preocupare activ`, real` pentru o cre]tere a extinse? calit`\ii vie\ii, proces ce va fi realizat prin politici Pentru a crea noi linii de diviziune [n interi- comune europene care vizeaz` protec\ia mediului ]i orul continentului, Uniunea European` poate oferi o securitate mai bun` pentru to\i cet`\enii Europei; vecinilor sì mecanisme extinse de cooperare: a fost toate acestea vor fi realizate prin conjugarea efor- propus` Politica European` de Vecin`tate (PEV), turilor [n lupta [mpotriva crimei, drogurilor ]i migra\iei care are menirea de a [mp`rt`]i valorile fundamentale ilegale. ]i obiectivele Uniunii Europene, cu \`ri vecine pre- S.P. nr. 116-117/2005 14 15 S.P. nr. 116-117/2005 Tema europeanã Tema europeanã cum Belarus, Ucraina, Moldova, Georgia ]i alte \`ri China este atelierul lumii, Cehia ]i Slovacia pot fi din Orientul Mijlociu ]i Africa de Nord. Obiectivul atelierul Uniunii Europene, care dispune [n Est de urm`rit este acela de a construi un angajament re- pie\e de desfacere, dar ]i de o m@n` de lucru califi- ciproc cu aceste \`ri vecine [n privin\a valorilor co- cat` ]i ieftin`. Noile \`ri membre, care reprezint` mune, [n principal [n domenii ca: respectarea legii, doar 5% din economia Uniunii, nu vor beneficia [ns` buna guvernare, respectul pentru drepturile omului, dec@t progresiv de ajutoare agricole directe, care de- inclusiv cele ale minorit`\ilor na\ionale, promovarea voreaz` [nc` jum`tate din bugetul comunitar. Fon- bunelor rela\ii de vecin`tate ]i a principiilor eco- durile structurale, care au permis decolarea Spaniei nomiei de pia\` ]i a dezvolt`rii sus\inute. sau a Irlandei, vor fi, de asemenea, limitate de regula ce nu permite s` se injecteze mai mult de 4% din PIB Noile æi viitoarele state membre [n economiile noilor veni\i, [n general economii s`- Cea de-a cincea extindere a Uniunii Europene race. {n scenariul cel mai “risipitor”, care are pu\ine s-a consumat la data de 1 Mai 2004, dup` ratificarea ]anse de a fi realizat, cotiza\ia “celor 15” la pu]culi\a tratatului de aderare. Dup` ]ase ani de negocieri comun` ar trece de la 100 de miliarde de euro anual asidue, Uniunea European` a fost de acord cu admi- la 143 de miliarde [n 2013, ceea ce ar [nsemna 1,15% terea a10 noi membri din Europa Central` ]i Bazinul din PIB, fa\` de 1% c@t este prezent. Mediteranean, membri care au [ndeplinit, [n accep\iu- Comisarul pentru extindere, Günter Verheugen, nea Uniunii, criteriile politice - democra\ie stabil`, obi]nuie]te s` spun` adesea c` extinderea a fost at@t respect pentru drepturile omului ]i pentru lege. Ca de bine preg`tit` [nc@t vechilor state membre le-ar fi economii de pia\` definitivate, acestea vor imple- foarte greu s` respecte criteriile pe care trebuie s` le menta toate legile ]i politicile comune ale Uniunii [ndeplineasc` noile state membre. “Cei 15” nu sunt Europene. {ntre timp, Bulgaria ]i Rom@nia au [nche- totu]i entuziasma\i. Dimpotriv`, scepticismul pare s` iat toate capitolele de negociere, [n vederea defini- domine la Berlin sau Paris. Vechile state membre ]i- tiv`rii preg`tirilor pentru aderare [n 2007. Acela]i au [nchis temporar frontierele pentru muncitorii din fel de negociere va fi [nceput ]i cu Croa\ia ]i Turcia Est. [n 2005. {n acela]i timp, statele bogate din Uniune, [n frunte cu Germania ]i Fran\a, vor s` [nghe\e bugetul Extinderea UE – pericol sau european la nivelul actual, [n pofida admiterii unor oportunitate? \`ri al c`ror standard de via\` nu reprezint` [n unele Pu\ini sunt factorii de decizie care mai con- cazuri dec@t o treime din media vechilor \`ri membre. test` necesitatea moral`, economic` ]i politic` a pro- Sondajele de opinie sunt ]i mai descurajatoare. cesului, chiar dac` unii dintre ei, cum sunt cei din Ultimul Eurobarometru arat` c` 47% din popula¡ia Fran\a, s-au convertit recent. Au fost, [n fapt, [nv`\ate “celor 15” percepe extinderea mai mult ca un pericol lec\iile r`zboiului din fosta Iugoslavie, de vreme ce dec@t ca oportunitate. extinderea este perceput` ca un extraordinar element Fran\a este de departe cea mai ostil`. Sondajele stabilizator [n estul continentului european. sunt mai bune [n Est, dar ]i aici atmosfera este Dup` recenta extindere, Europa celor 25 este departe de euforia care domnea [n timpul reunific`rii al treilea ansamblu populat din lume (453 milioane Germaniei. {n vechile state membre nu se cunoa]te de locuitori), cu mult [ns` [n urma Chinei ]i Indiei, nici unde se va opri procesul [ntr-o Uniune care n-a dar [naintea Statelor Unite (300 de milioane de su- prev`zut c` se va extinde at@t de repede ]i cu at@tea flete) ]i Rusiei (140 de milioane). Cu un PIB de 10.000 state, “big-bangul” de la 1 mai fiind considerat o miliarde de euro, Uniunea European` reprezint` o utopie la sf@r]itul anilor ‘90. Or, Rom@nia ]i Bulgaria treime din bog`\ia lumii ]i o cincime din comer\ul a]teapt` s` intre [n Uniune [n 2007, fapt ce ar marca interna\ional. Na\iunile Unite, Fondul Monetar Inter- [nceputul extinderii propriu-zise [n Balcani. Croa\ia na\ional sau Organiza\ia Mondial` a Comer\ului vor se va a]eza [n cur@nd la masa negocierilor [n vederea ignora mai pu\in pozi\ia unui grup care ]i-ar putea ader`rii, iar Turciei va trebui s` i se dea, p@n` la sf@r- impune cu mai mult` for\` punctul de vedere asupra ]itul anului, un r`spuns concret ]i clar. Dezbaterea problemelor mondiale. asupra frontierelor Uniunii Europene n-a fost [nc` Noile \`ri membre aduc un plus de dinamism deschis` ]i dac` aderarea Rusiei pare exclus`, despre economic. “Cei 15”, cu o cre]tere de 0,4% [n 2004, Ucraina, \ar` incontestabil european`, nu se poate las` impresia c` stau pe loc [n raport cu ritmul de spune acela]i lucru. 3,6% [nregistrat anul trecut de cei zece nou veni\i, care ar putea redistribui c`r\ile [n Europa. Dac` S.P. nr. 116-117/2005 16 17 S.P. nr. 116-117/2005 Tema europeanã Tema europeanã

BILANÅ - Extinderea a fost de [n Germania. {n plus, deschiderea unor filiale [n \`rile bun-augur pentru statele care au estice aduce, de fapt, noi locuri de munc` ]i [n Ger- aderat în 2004 mania, direct propor\ional. Cei mai proaspe\i membri ai Uniunii Europene Temeri. Procesul post-aderare nu este [ns` resimt deja beneficiile intr`rii [n blocul comunitar. lipsit de probleme. Ungaria a semnalat faptul c`, pen- {n plus, cele mai multe dintre [ngrijor`rile exprimate tru a atrage fonduri comunitare, Bruxelles-ul solicita [n urm` cu un an nu au fost confirmate. [mp`r\irea \`rii [n regiuni, procedur` dificil` ]i greu Temerile privind consecin\ele negative pe care de acceptat de c`tre maghiari. Una dintre [ngrijor`rile urma s` le aib` ultima extindere a Uniunii Europene majore ale oficialilor comunitari o reprezint` capa- cu 10 noi state nu au fost confirmate dec@t [n mic` citatea noilor \`ri membre de a asigura grani\ele Uni- m`sur`, iar la un an de la acest eveniment, cei mai unii Europene. Cel mai mare efort al politicienilor ]i noi membri se bucur` deja de avantajele apartenen\ei institu\iilor se concentreaz` pe aducerea la cuno]tin\a oficiale la structurile comunitare. Dezbaterile ]i sta- cet`\enilor a conceptului de Europ` unit`, aflat tisticile oficiale demonstreaz` c` nou-veni\ii [nre- pentru mul\i la nivel de no\iune abstract`. gistreaz` deja cre]terea economic` necesar` pentru a le permite, [ntr-un timp relativ scurt, s` fac` fa\` Proaspeåii intraåi în UE au emoåii exigen\elor de pe pia\a comun`. privind trecerea la moneda unicã Obstacole. Speciali]tii au constatat c` una din- Specula\iile financiare ]i pre\urile umflate cu tre temerile de acum un an s-a confirmat. Este vorba pompa sunt principalele temeri ale cet`\enilor din despre cre]terea criminalit`\ii organizate, care are r`- cele 10 state nou-intrate [n Uniunea European` c@nd d`cini ad@nci [n \`rile vecine noilor membri ai Uniu- vine vorba de trecerea la moneda euro. nii Europene, ]i pentru reducerea c`reia institu\iile Slovenia, Ciprul, Malta ]i cele trei state baltice comunitare trebuie s` deblocheze fonduri importante. – [n 2007, Ungaria, Polonia, Cehia ]i Slovacia – [n O alt` problem` care st@rne]te dezbateri 2009 sau 2010. Cam a]a arat` calendarul pe care aprinse este contribu\ia fiec`rui membru la bugetul guvernele statelor care au aderat anul trecut la Uniu- european. Ministrul de Finan\e al Landului Bavaria, nea European` ]i l-au propus [n vederea trecerii la Kurt Faltlhauser, a avertizat c` exist` pericolul ca, moneda euro. pe termen mediu, legile fiscale dup` care ar trebui s` Procesul se anun\` foarte dificil, ]i asta nu nu- se ghideze toate \`rile Uniunii Europene s` nu mai mai din cauza condi\iilor stricte pe care Banca Cen- fie respectate. Finan\istul mai spune c` func\ionarea tral` European` le impune unui stat care vrea s` defectuoas` a acestui set de norme fiscale la nivel treac` la moneda unic`. Cet`\enii noilor state mem- european, mai ales [n privin\a impozit`rii, ar putea bre se bucur` ]i se tem [n egal` m`sur` de perspectiva determina o explozie rapid` de [ndatoriri printre intr`rii [n zona euro, iar informarea lor cu privire la statele europene. efectele acestei treceri va avea un rol important, Investi\ii. Bilan\ul unui an de la ultima extin- dup` cum indic` rezultatele unui studiu publicat dere a mai scos la iveal` faptul c`, [n multe cazuri, recent la Bruxelles. cei mai noi membri colaboreaz` regional mai bine Principala temere a proaspe\ilor cet`\eni ai dec@t o fac landurile unei \`ri membre. Este vorba Uniunii este c`, o dat` adoptat` moneda euro, [ntre- mai ales de investi\iile masive de la grani\a cu \`ri prinz`torii vor “tri]a” la pre\uri, ridic@ndu-le [n mod precum Cehia, Polonia, Ungaria sau Slovacia. Pri- nejustificat. De aceast` p`rere sunt 71% din euro- marul ora]ului german Furth, localitate de frontier`, penii chestiona\i. {ntr-o m`sur` la fel de mare, ei cred a adus ca exemplu construirea unui complex econo- c` moneda euro va aduce cu sine ]i perspective noi mic uria] [n Cehia, chiar la grani\`, lucru privit cu pentru speculan\i de tot felul, indic` acela]i studiu. ostilitate de micii [ntreprinz`tori de ambele p`r\i ale De vin` pentru temerile noilor cet`\eni ai UE frontierei germano-cehe. Localnicii se tem c` aceste sunt euromiturile lansate [n statele cu vechime ale afaceri deschise peste grani\`, unde costurile salari- Uniunii. Cel pu\in aceasta este p`rerea comisarului ale ]i de produc\ie sunt mult mai sc`zute, vor duce la european pentru Afaceri Monetare, Joaquin Almunia. dispari\ia micilor [ntreprinz`tori ]i, implicit, a locu- “{n unele \`ri, oamenii cred [nc`, [n mod gre]it, c` in- rilor de munc`. Ideea este comb`tut` de unii spe- troducerea monedei euro a atras scumpiri, iar cet`\enii ciali]ti, care spun c` posibilitatea transferurilor pro- noilor \`ri membre au preluat aceast` p`rere gre]it`”, fitului [n firme din afara Germaniei nu a creat pro- spune Almunia, preciz@nd c` Executivul european bleme [n acest domeniu. De fapt, sumele transferate “trebuie s` fac` tot posibilul pentru a combate falsa [n sisteme financiare off-shore sunt nesemnificative impresie c` euro [nseamn` pre\uri mai mari”. S.P. nr. 116-117/2005 16 17 S.P. nr. 116-117/2005 Tema europeanã Tema europeanã

Solu\ii. Arma care st` la dispozi\ia Comisiei Europene [n ceea ce se anun\` drept o lung` b`t`lie cu ideile preconcepute ]i cu euromiturile este, crede comisarul, informarea. El sf`tuie]te guvernele celor SEMNALSEMNAL 10 \`ri s` instruiasc` cet`\enii [n leg`tur` cu euro ]i Vitalie Ciobanu cu efectele practice pe care introducerea sa le va Anatomia unui faliment geopolitic: avea asupra vie\ii lor de zi cu zi. Recomand`rile pre- Republica Moldova cise ale Comisiei includ crearea unor coduri de con- Editura: Polirom duit` financiar`, ce vor fi convenite de produc`tori ]i Anul apariåiei: 2005 de asocia\iile consumatorilor, punerea la punct a unui Cuprins sistem de monitorizare a pre\urilor ]i instalarea [n Despre natura naåionalismului basarabean • magazine a unor panouri care s` [i ajute pe cump`- Trãdarea intelectualilor • Cum apãrãm lim- r`tori s` fac` conversia de la fosta moned` na\ional` ba românã în Basarabia • Schimbare de ati- la euro. tudine a Bucureætiului faåã de Chiæinãu • Avantaje. Cei 10 au, [ns`, fa\` de membrii Basarabeanul, între spaåiul Schengen æi modelul Lukaæenko • România æantajatã de mai vechi ai Uniunii, ]i c@teva avantaje clare [n clipa Chiæinãu • Sensul pierdut al Independenåei c@nd vor adopta moneda unic`. Cel mai important • „Moldovenismul” ca leprozerie • „De ce este c` popula\ia acestor state este deja familiarizat` ar avea nevoie România de Basarabia?” cu euro, care circul` ]i sunt utiliza\i la ei [n \ar`. Descriere Acest lucru nu a fost valabil [n cazul \`rilor care for- Adoptând o perspectivã criticã, Vitalie Cio- meaz` acum zona euro ]i care au preluat moneda banu deconstruieæte æabloane æi încearcã sã imediat ce aceasta a fost pus` [n circula\ie. stopeze marotele nefericite ale unei societãåi Comisia Europeana recomand` ca trecerea la pentru care, la cincisprezece ani dupã euro s` fie [nso\it` de o perioad` de tranzi\ie foarte desprinderea de defuncta U.R.S.S., deriva clar`, [n care pre\urile s` fie afi]ate at@t [n moneda nu s-a sfâræit încã. Pentru publicul român, cartea este încã æi mai interesantã, deoarece european`, c@t ]i [n cea na\ional`. Aceast` perioad` rãspunde unor dileme cãrora, uneori din trebuie s` fie [ns` c@t mai scurt` pentru a nu se naivitate, alteori pur æi simplu din cauza ajunge la situa\ii asem`n`toare celor din Fran\a sau faptului cã nu am avut destule elemente, Belgia, unde, la ani buni de la adoptarea euro, pre\urile-am gãsit rezolvãri superficiale. le [nc` sunt afi]ate ]i [n franci. „Cartea cronometreazã agonia unei iluzii: Pentru c` fiecare stat membru al Uniunii Eu- adicã a ceea ce s-a vrut Republica Moldova în zorii independenåei sale. Prãbuæirile din ropene poate decide data c@nd va adopta euro, a]a ultimii cinci ani – 1999-2004 – asupra cãro- cum prevede Tratatul de la Maastricht, oficialii ra mi-am fixat obiectivul, compromiterea ra- rom@ni au avansat ca dat`-limit` anii 2012-2013. Ro- pidã a tuturor valorilor naåionale, declamate m@nia ar avea parte, astfel, de o perioad` de tranzi\ie solemn la 27 august 1991, pânã la recãde- de 3-4 ani dup` aderare, pentru ca economia s` rea acestui stat, un deceniu mai târziu, în [ndeplineasc` criteriile necesare pentru al`turarea la braåele unui regim comunist dogmatic æi ro- mânofob, justificã din plin folosirea cuvân- zona euro. Dup` aceast` perioad` urmeaz` un in- tului «faliment».” – Vitalie Ciobanu terval de monitorizare de minimum doi ani. Abia atunci banca central` economic` decide dac` economia statului respectiv este suficient de solid` pentru a suporta trecerea la moneda unic`.

NOT~ 1 Pentru a avea o opinie mai complet` asupra procesului de extindere a Uniunii Europene, vezi site-ul oficial al Comisiei: http://europa.eu.int/comm/enlargement/

ALINA BUZ~IANU - Cercet`tor, Institutul Rom@n de Stu- dii Interna\ionale. S.P. nr. 116-117/2005 18 19 S.P. nr. 116-117/2005 Tema europeanã Tema europeanã

Politica Europeanã de Vecinãtate - o alternativã la integrarea în UE -

PAUL DUÅÃ

This article analyzes the European Neighborhood Policy, a project launched by the European Union in order to prevent a new political curtain in Europe. In its geopolitical dimension, this project aims neighbors’ relationship strengthening, through strategies and agreements. In the latest years the need for policies of this kind its more urgent, as the enlargement process evolved and among the new neighbors will be former Soviet republics.

Anul 2004 aduce pe agenda UE dou` evenimen- compatibil` cu politicile sale din ultimul deceniu [n te notabile. Primul eveniment este l`rgirea istoric` UE Centrul ]i Estul Europei f`r` a oferi promisiunea de a prin primirea a dou`sprezece state [n dou` valuri - pri- deveni “membre” [n schimb promov@nd o clauz` de mul val (2004) cuprinz@nd zece state ]i al doilea val “condi\ionalitate”? “A apar\ine Europei” ]i “a se asocia (2007) format din Rom@nia ]i Bulgaria. Pentru a pre[n- Europei” sunt dou` sintagme diferite at@t prin ceea ce t@mpina impresia apari\iei unei noi falii pe continentul ofer` c@t ]i prin procesualitate, cel pu\in pe termen european, UE lanseaz` conceptul de Europa extins` ]i scurt5. PEV mizeaz` pe presupunerea c` statele vecine conceptul de politica european` de vecin`tate pentru vor adopta politica sa ]i se vor adapta normelor sale a]a statele vecine nemembre ]i vecine. cum au f`cut statele din Europa Central` ]i de Est, chiar Conceptul de “Europa extins`” proiecteaz` o Eu- ]i [n lipsa unei oferte care s` includ` beneficii clare [n rop` nealterat` de noi linii de separare cu un set de va- schimbul eforturilor sale. La ora actual`, PEV este lori comune, un spa\iul al cooper`rii ]i prosperit`\ii. incapabil` s` ofere dou` beneficii pe care acestea ]i le Conceptul de “Politic` european` de vecin`tate” doresc foarte mult: accesul liber [n UE ]i comer\ul liber (PEV) lansat de c`tre Parlamentul European1, are un al produselor agricole. scurt, gradual ]i intens istoric2, materializat [ntr-un ca- PEV este structurat` pe patru direc\ii: Rusia, gru- dru programatic ]i ac\ional de politici3 urm`re]te trans- pului de noi state independente occidentale (Ucraina, formarea no\iunii de grani\` [ntr-un spa\iu al cooper`rii Moldova, Belarus), Caucazul de Sud (Armenia, Azer- ]i al leg`turilor politice, economice ]i sociale care s` baijan ]i Georgia) ]i statele din Sudul Mediteranei (Al- evite crearea unei falii de genul cortinei de fier. geria, Egipt, Israel, Iordania, Liban, Libia, Maroc, Au- Ambele concepte sunt construite a fi o alternativ` toritatea Palestinian`, Siria ]i Tunisia). la integrarea UE. Ele sunt concepute ca un r`spuns la UE ]i Rusia6 sunt de acord, [n principiu, s` cre- cererile vecinilor pentru ob\inerea de promisiuni pri- eze c@teva “politici [n favoarea unui spa\iu comun euro- vind o eventual` aderare ]i [n acela]i timp ca garan\ii pean”, [n economie, educa\ie ]i cercetare, justi\ie ]i pentru actualele state membre c` Uniunea nu se va afaceri interne ]i securitate extern`7. extinde pe termen nedefinit. Marea necunoscut` a PEV [n ceea ce prive]te Rusia este legat` de r`spunsul la [ntrebarea: va exista În loc de perspectiva integrãrii voin\` politic`8 pentru a fi promovat` “Europa extins`” De la bun [nceput, politica de vecin`tate euro- a institu\iilor multilaterale comune bazate pe valori poli- pean` este al`turat` ]i distinct` de politica de l`rgire a tice ]i reguli comune? UE: totodat`, aceast` politic` nu poate fi considerat` ca Pentru a fi complet tabloul continental, trebuie o etap` de “preg`tire” a l`rgirii, deoarece statele c`rora s` preciz`m c` statele balcanice au deschis` perspectiva li se adreseaz` nu sunt vizate a fi integrate4. admiterii [n UE [n baza proceselor de stabilizare ]i aso- De]i interesant` aceast` politic` ridic` nume- ciere. De asemenea, Turcia este [n pozi\ia de stat can- roase probleme conceptuale. Astfel, PEV nu poate fi didat. S.P. nr. 116-117/2005 18 19 S.P. nr. 116-117/2005 Tema europeanã Tema europeanã

Ce este PEV? situa\ia politic`, social` ]i economic` a respectivei \`ri, PEV propune un parteneriat cu un set de obiec- concentr@ndu-se pe tematicile prioritare ale PEV. tive ambi\ioase pentru statele vecine UE, bazat pe [mp`r- PCA nu stabile]te un tratament preferen\ial [n t`]irea acelora]i valori politice ]i economice ]i refor- domeniul comer\ului ]i nici un calendar orientativ marea institu\ional`9. pentru realizarea de reglement`ri [n acest sens. De re\inut De la bun [nceput trebuie precizat c` PEV in- c`, dat` fiind diferen\ele existente [ntre statele vecine clude unele promisiuni vagi legate de dialogul politic ale UE la momentul intr`rii [n PEV este normal ca sporit ]i cooperarea [n domeniul securit`\ii. fiecare rela\ie bilateral` s` aib` specificul s`u. Astfel, Posibilitatea “ader`rii” la UE nu este atractiv` diferitele niveluri de implementare ale reformelor pentru toate statele vecine, mai ales c@nd este vorba de precum ]i ale dezvolt`rii economice vor atrage diferite [ndurarea priva\iunilor prev`zute de programul de ade- viteze ale progreselor desf`]urate [n cadrul PEV. rare la UE dar f`r` certitudinea integr`rii. Este din ce [n Planurile de ac\iune (Action Plan) stabilesc obiec- mai greu ca popula\ia s` accepte reforme care atrag cos- tivele dezvolt`rii rela\iilor bilaterale pe termen scurt ]i turi foarte mari. Perspectiva “ader`rii” privit` ca o re- mediu. Acestea prev`d indica\ii clare pentru atingerea compens` pentru reforme nu exist` pentru statele par- obiectivelor de etap` asumate de c`tre fiecare parte. Au ticipante la PEV. o durat` de minim trei ani ]i sunt subiect al prelungirii Premiza PEV se constituie [n interesul comun al prin consens mutual. Ele pot contribui, c@nd este po- UE ]i al statelor partenere de a nu transforma grani\a sibil la promovarea cooper`rii regionale. Primul grup care le separ` [ntr-o piedic` [n calea comer\ului, schim- de planuri de ac\iune au intrat [n vigoare [n prima burilor sociale ]i comerciale sau [mpotriva cooper`rii jum`tate a anului 2004. Analiza acestora demonstreaz` regionale10. un caracter evaziv fa\` de multe din zonele din interes Viteza ]i intensitatea acestui proces va depinde major ale vecinilor, cum ar fi facilitarea accesului la de voin\a ]i capacitatea fiec`rui stat partener de a se an- vize ]i la pie\ele UE. gaja [n transpunerea agendei PEV pentru construirea ]i Aceste planuri de ac\iune sunt evaluate [n mod [nt`rirea actualului cadrul de cooperare11. regulat prin rapoarte de monitorizare (Monitoring Re- Succint, PEV []i propune promovarea interde- port). Rapoartele de monitorizare servesc ca baz` pen- penden\ei, cooper`rii ([n special a cooper`rii regionale) tru luarea deciziilor urm`toare chiar ]i pentru termi- ]i a investi\iilor str`ine. narea acordului PEV. Derularea PEV este axat` pe politica de condi\io- Programele de asisten\` din partea UE (EU Assis- nalitate care s` impun` respectarea legii. De re\inut c` tance Programmes) dedicate statelor vecine reflect` aceast` arhitectur` []i are originea [n rela\iile cu statele priorit`\ile stabilite prin planurile de ac\iune. Acestea candidate precum ]i cu statele balcanice. pot fi pentru o \ar` sau mai multe, tematice ]i de cooperare [n domeniul frontierelor. Se preconizeaz` pentru Cu ce implementeazã PEV? anul 2006 s` fie lansat un nou instrument legal care s` Dimensiunea bilateral` a rela\iilor externe ale UE r`spund` provoc`rilor comune. se circumscrie urm`toarelor categorii de acte politico- PEV ofer` mai multe fonduri dup` 2007, noi re- juridice: acordul de asociere (Association Agreement) guli de folosire a fondurilor de ajutor existente, integra- pentru statele mediteraneene12, acordul de stabilitate ]i rea treptat` [n unele pie\e. Finan\area depinde de buge- asociere (Stabilisation and Association Agreement) pen- tul UE, de negocierile [ntre statele membre, neexist@nd tru statele balcanice13 ]i acordul de parteneriat ]i coope- garan\ii pentru o cre]tere spectaculoas` a acestora. rare (PCA - Partnership and Cooperation Agreement) Programele de vecin`tate, implic` fondurile IN- pentru statele europene partenere [n cadrul PEV14. TERREG, PHARE, Tacis (adresate spa\iului ex-so- Documente de lucru ale PEV sunt: documentele vietic), CARDS (pentru spa\iul balcanic) ]i MEDA (pen- strategice, rapoartele de \ar`, planurile de ac\iune. tru spa\iul mediteraneean). Ceea ce aduc nou progra- Documentele strategice (Strategic Papers) stabi- mele de vecin`tate fa\` de fondurile enumerate mai sus lesc principiile, scopurile geografice, metodologia de este c` prin aceste programe sunt antrenate ambele implementare a instrumentelor PEV ]i problematica state cu grani\` comun` (CBC – Cross Border Coo- cooper`rii regionale. Acestea includ ]i programe multi- peration). Programele CBC au dou` obiective: [nt`rirea anuale orientative prin care se determin` priorit`\ile de cooper`rii la grani\ele UE ]i la nivel regional ]i, un al asisten\` ]i de finan\are a programelor. doilea obiectiv, facilitarea trecerii legale a grani\elor de Rapoartele de \ar` (Country Reports) prezint` c`tre persoane, bunuri ]i servicii. CBC Astfel, PHARE progresele realizate prin implementarea acordurilor bi- CBC este extins ]i la Rom@nia ]i Bulgaria; Tacis CBC laterale ]i a reformelor corelative. Acestea reflect` la Ucraina, Moldova ]i Belarus. S.P. nr. 116-117/2005 20 21 S.P. nr. 116-117/2005 Tema europeanã Tema europeanã

Care e dimensiunea geopoliticã a PEV? zone, iar Moscova va opune o rezisten\` puternic` Instrumentele PEV pentru grani\ele externe ale [ncerc`rilor UE de a-i reduce influen\a [n regiune. Europei l`rgite se integreaz` unor politici ]i procese de politic` extern` diverse corelate cu diversitatea priorit`- Ucraina \ilor regionale15. O analiz` a situa\iilor din Rusia, din {n 1998 intr` [n vigoare PCA (semnat [n 1994) ]i noile state independente ]i cele din sudul Mediteranei “Strategia de integrare european`”21; [n 2002, Pre]e- ofer` un tablou cu diferen\e foarte mari din perspectiva dintele Kucima afirm` ca obiectiv pe termen lung inte- celor mai multe standarde. Secolul al XX-lea a adus grarea [n UE astfel ca s` depun` cererea [n acest sens [n schimb`ri dramatice [n geografia, politica ]i cultura 2011. at@t a continentului european c@t ]i [n cel mediteranean. Refuzul UE de a veni [n [nt@mpinarea dorin\elor Aceste evolu\ii nu au dus la o convergen\` mai mare. Ucrainei a dus la interpretarea c` este rezultatul unor Diferen\ele se reflect` [n varietatea ]i intensitatea rela- sentimente anti-ucrainene care au caracterizat discu\ii- \iilor UE cu noua sa vecin`tate. le cu UE privind PEV. Lipsa perspectivei integr`rii [n {n est, dimensiunea programelor este dependent` UE, obiectiv strategic al Ucrainei [nc` din 1998, a gene- de lungimea teritorial` a grani\ei. {n 2007, grani\a UE rat dezbateri aprinse pe scena politic` ucrainean`, [nre- va fi [mp`r\it` [ntre opt state membre ]i patru state ve- gistr@ndu-se chiar semnale de schimbare a politicii cine. Aceasta va fi de la Marea Barent, [n nord, la Ma- externe ucrainiene22, o distan\are fa\` de “op\iunea euro- rea Neagr`, [n sud, cu lungime de peste 5000 km, tra- pean`” ]i o deschidere spre rela\ii mai str@nse cu Rusia vers@nd regiuni cu caracteristici geografice, economice ]i statele membre CIS23. ]i sociale foarte diferite. Printre programele conexe Ucraina este cel mai important actor al PEV; acestui spa\iu se remarc` ]i [nfiin\area la ini\iativa Co- [ncep@nd cu 1991, aceast` \ar` a primit din partea UE misiei Europene Dun`re-Marea Neagr`16. mai mult de un miliard de prin programe TACIS, asis- {n spa\iul mediteranean, transporturile maritime ten\` macro-finaciar` ]i asisten\` umanitar`. asigur` o leg`tur` frecvent` ]i intens` [ntre UE ]i Noul pre]edinte ucrainean, Victor Iu]cenko s-a partenerii din sudul ]i estul mediteranean17. lovit de acela]i refuz politicos din partea UE, refuz care probabil va deschide calea unui PEV sus\inut. Rusia Federa\ia Rus` reprezint` aproximativ 40% din Moldova popula\ia ]i PNB al statelor care sunt subiectul ini\ia- Moldova a manifesta [nc` de la [nceput o ati- tivei “Europa extins`”. Lungimea grani\ei dintre UE ]i tudine rezervat` fa\` de PEV. {ncep@nd din 1999, toate Rusia impune dezvoltarea unei politici de vecin`tate ca guvernele moldovene]ti au sus\inut c` Moldova este un unul din pilonii parteneriatului lor strategic18. stat sud-est european ]i c` trebuie tratat [n acela]i fel ca Exist` o anumit` ambiguitate [n ceea ce prive]te statele din regiune afectate de conflicte interne24. locul Rusiei [n cadrul PEV. Astfel, Comisia spune c` {n septembrie 2003, Moldova prezint` “Concep- Rusia este acoperit` de aceast` politic`, dar UE are deja \ia integr`rii Moldovei [n UE” de care UE a luat not` [n un plan de creare a patru “spa\ii comune” care se supra- vederea [ntocmirii unui plan de ac\iune [n cadrul PEV. pun cu multe zone din PEV. {n 2004, Moldova recunoa]te importan\a PEV pentru {n primul r@nd, trebuie men\ionat c` aceste ra- derularea de reforme interne ]i ca o modalitate de apro- porturi se bucur` de tratament special, exterior PEV19. piere de UE. Astfel, PCA UE-Rusia stabile]te, [n termeni generali, o Anii 2007-2008 vor deveni foarte importan\i agend` de transform`ri legislative dar f`r` un termen pentru Moldova. Chi]inùl inten\ioneaz` s` for\eze sem- de [ndeplinire a sa20. Priorit`\ile au fost stabilite pentru narea unui Acord de stabilitate ]i asociere cu UE. In- patru domenii: spa\iu economic comun (inclusiv mediu trarea Rom@niei [n UE cap`t` o importan\` crucial` pen- ]i energie), spa\iul libert`\ii, securit`\ii ]i justi\iei, do- tru viitorul acestui micu\ ]i fr`m@ntat teritoriu. Astfel, meniul securit`\ii externe ]i domeniul educa\iei ]i cer- Moldova va deveni stat vecin cu UE [n 2007. {n al doi- cet`rii (inclusiv aspectele culturale). lea r@nd, raporturile dintre UE ]i Moldova sunt regle- De re\inut c` Rusia dore]te ca cet`\enii sì s` mentate prin PCA care expir` [n 200825. poat` circula liber [n fostele \`ri sovietice, dar UE dore]te ca vecinii sì din est s`-]i [nt`reasc` controlul la Belarus frontierele cu state non-UE, precum Rusia. Dup` 1991, anul ob\inerii independen\ei Belaru- Tensiuni ar putea s` apar` [ntre UE-Rusia dac` sului, rela\iile bilaterale cu UE au evoluat [n direc\ia UE va [ncerca s` rezolve conflictele latente din regiu- [ncheierii unui PCA (negocierile au [nceput [n 1995) ]i nea M`rii Negre. Rusia are trupe [n multe din aceste a unui acord interimar de comer\. {n 2004, Documentul S.P. nr. 116-117/2005 20 21 S.P. nr. 116-117/2005 Tema europeanã Tema europeanã strategic PEV constat` deteriorarea situa\iei din Bela- the Council and the European Parliament, Wider Europe — Neigh- rus, nefiind [ntrunite condi\iile de a beneficia de avan- bourhood: A New Framework for Relations with our Eastern and Southern Neighbours’ (COM (2003) 104 final). tajele PEV. Trebuie re\inut c` Belarus ]i Turkmenistan 4 “Neighbourhood policy is distinct from enlargement. It neither sunt singurele state ex-sovietice f`r` PCA cu UE. Am- prepares for enlargement, nor rules it out at some future point. For bele PCA au fost [nghe\ate ca urmare a situa\iei politice, the time being the accession of these countries is not on our agen- [n Belarus; astfel, procedurile de ratificare at@t pentru da.” Comisarul Verheugen, The European Neighbourhood PCA c@t ]i pentru acordul interimar de comer\ au fost Policy, Prime Ministerial Conference of the Vilnius and Visegrad Democracies: “Towards a Wider Europe: the new agenda”, Bra- suspendate. tislava, 19 March 2004, SPEECH/04/141. 5 Judy Batt, Dov Lynch, Antonio Missiroli, Martin Ortega, Dimi- Relaåiile între UE æi statele din Caucazul trios Triantaphyllou, Partners and Neighbours: A CFSP for a de sud Wider Europe, EU Institute for Security Studies, Paris, Chaillot {n iulie 2003, UE nume]te un Reprezentant spe- Papers No 64, September 2003. 6 “Poate fi ridicat` chestiunea alegerii strategice a Rusiei: cial pentru Caucazul de sud. • Rusia va continua consolidarea CIS, ulterior stabilind rela\ii cu {n decembrie 2003, Consiliul european adopt` UE, Europa l`rgit` devenind un spa\iu organizat din dou` cvasi- “Strategia de securitate european`” care stabile]te imperii. foarte clar c` regiunea Caucazului de sud este o regiune • Rusia se va angaja [n reforme rapide ]i de profunzime care s` o pentru care UE trebuie s` manifeste “un interes puternic alinieze la normele ]i valorile politice de baz` europene care s` se reflecte [n reputa\ia sa.. ]i activ”. • Europa va merge dincolo de limitele PEV ]i va investi mult mai {n mai 2004, Comisia European` recomand` in- substan\ial [n conceptul “Europa l`rgit`” aliniind UE ]i toate sta- cluderea Armeniei, Azerbaijanului ]i Georgiei [n ca- tele europene ale CIS”. Vezi, Michael Emerson, The EU-Russia- drul PEV. US Triangle, CEPS Policy Brief, No. 52/June 2004, Centre for European Policy Studies, p.2. 7 “S-au stabilit un num`r de ]apte spa\ii de politic` comun`: (1) Relaåiile între UE æi statele democra\ie ]i drepturile omului, (2) educa\ie, cercetare ]i cultur`, mediteraneene (3) politici comerciale ]i de pia\`, (4)afaceri macroeconomice ]i Instrumentele esen\iale pentru rela\iile cu statele monetare, (5) re\ele ]i infrastructuri economice, (6) justi\iei ]i mediteraneene26 exist` - Documentele conferin\ei de la afaceri interne, ]i (7)securitate extern`”. Vezi, Heather Grabbe, Towards a more ambitious EU Policy for the Black Sea Region, Barcelona cu cele trei mari domenii, politic, economic [n Ronald D. Asmus, Konstantin Dimitrov and Joerg Forbrig ]i sociocultural. Procesul Barcelona se impune a fi (Eds.), “A New Euro-Atlantic Strategy for the Black Sea Region”, dezvoltat prin introducerea gradual` a statelor medite- GMF, 2004. raneene [n politicile UE. Sunt propuse zece recomand`ri 8 “Adjunctul ministrului de externe rus, V.A. Chizhov, [ntr-o con- pentru [mbun`t`\ire dialogului [ntre UE ]i statele me- ferin\` pe marginea temei Europei l`rgite a criticat Politica UE privind Europa l`rgit`, care urm`re]te ad@ncirea rela\iilor dintre diteraneene precum ]i pentru cooperarea financiar` [n UE ]i Ucraina ]i Moldova.” Vezi, Michael Emerson, The EU- domeniul drepturilor omului. Russia-US Triangle, CEPS Policy Brief, No. 52/June 2004, p.11. Printre obiective PEV adresat spa\iului meditera- 9 Communication from the Commission to the Council and the nean se num`r` ]i stingerea conflictului arabo-israelian. European Parliament Wider Europe — Neighbourhood: A New Obiectivele vor fi atinse prin procesul Barcelona ]i Framework for Relations with our Eastern and Southern Neighbours (COM (2003) 104 final). {n documentele din 1997, acorduri de asociere cu fiecare stat partener. Comisia European` []i exprima pozi\ia subliniind importan\a l`rgirii UE pentru vecinii noi ai UE ]i sublinia nevoia asigur`rii stabilit`\ii prin cooperare [n regiunea Europei l`rgite. Vezi, EC NOTE Commission 1997, Agenda 2000, For a Stronger and Wider 1 Regulation of the European Parliament and of the Council laying Union, Part I The Policies of the Union, sect. IV The Union in the down general provisions establishing a European Neighbourhood World, p.43. and Partnership Instrument, Brussels, 29.9.2004 (COM (2004) 10 Regulation of the European Parliament and of the Council laying 628 final 2004/0219 (COD). down general provisions establishing a European Neighbourhood 2 {n prim`vara anului 2002, ministrul de externe englez, Jack Straw and Partnership Instrument, Brussels, 29.9.2004 COM(2004) lanseaz` “unei ini\iative de vecin`tate” a Uniunii Europene cu 628 final 2004/0219 (COD), p.5. Ucraina, Moldova ]i Belarus. {n prim`vara 2003, Uniunea Euro- 11 Günter Verheugen, EU Enlargement and the Union’s Neigh- pean` dezvolt` aceast` ini\iativ` ]i promoveaz` Politica European` bourhood Policy, Diplomatic Academy, Moscow, 27 October de Vecin`tate. {n prim`vara 2004, Comisia European` public` docu- 2003. “{n est – afirma Günter Verheugen –, binen\eles c` Rusia este mentul de linie al acestei politici ]i un num`r de rapoarte de \ar`. mai mult dec@t un vecin, de dat` ce este un partener strategic; dar 3 Commission Communication, European Neighbourhood Policy este, de asemenea, ]i un vecin; apoi, Ucraina, Belarus ]i Moldova. Strategy Paper, (COM (2004) 373 final, 12 May 2004), European {n sud, 10 state din Mediteran`, inclusiv Autoritatea Palestinian`”. Parliament, Report on the Wider Europe, A5-0378/2003, The 12 Acorduri de asociere sunt [n vigoare cu Tunisia, Israel, Maroc, strategy and guidelines contained in Communication from the Com- Iordania ]i Autoritatea Palestinian`. Au fost semnate acorduri ]i cu mission: Paving the Way for a New Neighbourhood Instrument Egipt (Iunie 2001), Algeria (Aprilie 2002) ]i Liban (Iunie 2002). (COM (2003) 393 final), Communication from the Commission to Obiectivul principal al acordurilor de asociere este [nt`rirea leg`- S.P. nr. 116-117/2005 22 23 S.P. nr. 116-117/2005 Tema europeanã Tema europeanã

turilor dintre UE ]i partenerii mediteraneeni pentru stabilirea unor UE. }i vreau s` spun acelora care spun c` sunt gr`bit c` dac` mi- rela\ii durabile, bazate pe reciprocitate, solidaritate, parteneriat ]i ar cere s` m` asociez la UE ast`zi, a] refuza.” Vezi, Leonid cooperare [n vederea dezvolt`rii. Acordurile prev`d cadrul de desf`- Kuchma, 30 September 2003. ]urare regulat` a dialogului politic privind probleme bilaterale sau 23 Astfel [n anul 2004: interna\ionale de interes comun. • {n Mai, Ucraina [mpreun` cu state partenere CIS, Rusia, Belarus 13 Acordurile de stabilitate ]i asociere reprezint` am@ndou` piatra ]i Kazakhstan au c`zut de acord s` continue eforturile [n vederea de temelie a procesului de stabilitate ]i asociere ]i o cheie de control cre`rii unui spa\iu economic “comun” ]i “unic”, [n ciuda avertis- a realiz`rii acestuia. Acordurile de stabilitate ]i asociere sunt instrumentelor venite din partea UE c` aceasta ar putea pune [n pericol mentele care asigur` [ntr-o m`sur` mai mare dec@t acorduri [nche- aspira\iilor europene ale Ucrainei. iate cu statele candidate din Europa central`. mecanismul oficial • Tot [n luna mai, are loc privatizarea celei mari uzine de o\el, care permite UE s` lucreze cu fiecare stat [n parte pentru aducerea Kryvorizhstal. Procesul de privatizare s-a desf`]urat [n favoarea lor la standardele specifice UE. Perspectiva european` a statelor din investitorilor ucraineni afla\i [n str@nse leg`turi cu guvernul, refu- Balcani prin acordurile de stabilitate ]i asociere este stipulat` de z@nd s` o privatizeze [n favoarea investitorilor str`ini. Privatizarea c`tre Consiliul European la reuniunea sa de la Feira. a fost criticat` at@t [n Ucraina c@t ]i [n str`in`tate. 14 Acordurile de parteneriat ]i cooperare, stabilesc, [n termeni gene- • {n iunie, Ucraina refuz` proiectul Planului de ac\iune, instrumentul rali, o agend` de reforme legislative ]i de reglementare aproxima- principal al PEV. tiv`, f`r` a stabili ]i termene fixe. Termenele se stabilesc prin docu- • {n iulie, guvernul ucrainean schimb` [n ultimul moment noua sa mente strategice, planuri de ac\iune, agende de parcurs ]i ca moda- strategie militar`, elimin@nd prevederile privitoare la faptul c` ob\i- lit`\i de evaluare, rapoartele de \ar` ]i rapoartele de monitorizare. nerea calit`\ii de membru al UE ]i NATO sunt obiective prioritare 15 Regulation of the European Parliament and of the Council ale politicii ucrainene, introduc@nd o formulare vag` de obiectiv laying down general provisions establishing a European Neigh- “de integrare euro-atlantic`”. bourhood and Partnership Instrument, Brussels, 29.9.2004 • {n august, guvernul ucrainean decide s` continue construc\ia con- COM(2004) 628 final 2004/0219 (COD). PEV se dore]te a fi troversatului canal B@stroe, [n ciuda protestelor vecinei sale (]i remediul absen\ei unui cod de principii politice referitoare la rela\ii- viitoare membr` UE) Rom@nia ]i ale Comisiei Europene. le cu noile state independente ]i a lipsei de progrese reale [n atin- • {n septembrie, primul ministru Viktor Ianukovich afirm` c` gerea obiectivelor ambi\ioase propuse prin Procesul Barcelona. Ucraina este “umilit`” de refuzul UE de a lua act de aspira\iile sale Eforturile necesare pentru a asigura realizarea a ceea ce deja a fost de a deveni membr` UE ]i c` nu exist` posibilitatea pe termen scurt stabilit se impune a fi unificate ]i mai viguroase ]i nu s` fie multi- de a ob\ine statutul de membru UE, corelativ impun@ndu-se acor- plicate prin alte ini\iative care s` [nlocuiasc` ceva ce deja exist`. darea de aten\ie acordurilor pe termen scurt. Vezi, Marius Vahl, Is Heather Grabbe, How the EU should help its neighbours, Center Ukraine turning away from Europe? CEPS Policy Brief, No. for European Reform, London, June 2004. 57/October 2004, p.1. 16 Danube-Black-Sea Task Force (DABLAS). 24 “Moldova dorea s` fie inclus` [n procesul de stabilitate ]i asoci- 17 “Viitoarele cooper`ri regionale ]i sub-regionale ]i integrarea ere ]i s` semneze cu UE un Acord de stabilitate ]i asociere prin [ntre statele din sudul Mediteranei vor fi [ncurajate substan\ial”. care s` se ia act ]i s` fie sprijinite aspira\iile sale europene. Se Wider Europe— Neighbourhood: A New Framework for afirma c`, problemele moldovene]ti legate de conflictul din Trans- Relations with our Eastern and Southern Neighbours, Brussels, nistria sunt similare celor din Macedonia ]i Albania, ]i nu celor 11.3.2003, COM (2003) 104 final. similare din Ucraina sau Rusia; s-a sus\inut c`, [n cadrul proce- 18 “Ar trebui s` adaug c` – spunea Günter Verheugen – noi am [nt@l- sului de stabilitate ]i asociere sunt condi\ii mult mai bune dec@t nit un anumit scepticism ]i o oarecare rezerv` legate de op\iunea cele oferite prin trimiterea Moldovei [n co]ul destinat statelor post- ca \ara dumneavoastr` s` devin` parte a acestei ini\iative: au fost sovietice.” Vezi, Nicu Popescu, EU’s Moldavian Neighbouring. exprimate anumite [ngrijor`ri fa\` de participarea Rusiei, c` poate 25 PCA UE-Moldova a fost semnat [n noiembrie 1994 ]i a intrat in fi apreciat` ca o fr@n` pentru ambi\iile europene ale altor vecini. vigoare [n iulie 1998. Alte rezerve privesc faptul c` includerea Rusiei [n conceptul de 26 “De]i a]tept`rile din 1995 parteneriatului euro-mediteranean nu Europa l`rgit` va duce la sc`derea importan\ei sau chiar c` ar au fost [ndeplinite, el reprezint` un cadru inovativ pentru rela\iile intra [n conflict cu parteneriatul nostru strategic.” Günter Verheu- UE – statele mediteraneene partenere pentru atingerea obiectivului gen, EU Enlargement and the Union’s Neighbourhood Policy, ambi\ios de a se realiza a zon` de liber schimb p@n` [n 2010.” Diplomatic Academy, Moscow, 27 October 2003. Günter Verheugen, The Neighbourhood Policy of the European 19 St. Petersburg Summit of May 2003. Union: An opportunity for Tunisia, Institut Arabe des Chefs 20 “Epoca jocurilor UE-Rusia sum` zero a trecut. Perspectivele coo- d’Entreprises Tunis, 21 Januarie 2004. Vezi ]i, The Nice Charter per`rii sunt numele jocului zilei de azi. }i participarea Rusiei [n on Fundamental Rights of December 2000 ]i The Commission’s structurile politicilor UE de vecin`tate este o parte integrat` a Communication of 8 May 2001 on the European Union’s Role acestor perspective. UE ]i Rusia – spunea Günter Verheugen – in Promoting Human Rights and Democratisation in Third trebuie s` exploreze ]i s` accentueze ini\iativele regionale, cum ar Countries COM(2001) 252 final. fi Dimensiunea Nordic`, Consiliul Baltic sau Organiza\ia de Coo- perare a M`rii Negre, pentru a servi ini\iativei “Europa l`rgit`” ]i instrumentelor sale. “ Günter Verheugen, EU Enlargement and PAUL DU|~ - absolvent al Facult`\ii de Drept, Bucu- the Union’s Neighbourhood Policy, Diplomatic Academy, Mo- re]ti, 1987, Cursuri post universitare de drept, Facul- scow, 27 October 2003. tatea de Drept, Bucure]ti, 1991, Cursuri de drept inter- 21 “Strategia de integrare european` este axat` pe dezvoltarea unui na\ional ]i rela\ii publice, Facultatea de Drept, Bucu- parteneriat strategic [ntre UE ]i Ucraina [n baza PCA, lu@ndu-se re]ti, 1993, Doctor [n ]tiin\e militare, Universitatea act de aspira\iile europene ale Ucrainei ]i salut@nd alegerea ei european`.” Na\ional` de Ap`rare, Bucure]ti, 2001. Consilier la 22 “Ucraina este obosit` din cauza a]tept`rii. Nimeni, nici chiar un Institutul Rom@n de Studii Interna\ionale “Nicolae m`runt birocrat, nu mai spune c` mai vrea ca Ucraina s` intre [n Titulescu”, Bucure]ti. S.P. nr. 116-117/2005 22 23 S.P. nr. 116-117/2005 Tema europeanã Tema europeanã

Cetãåenia europeanã între trecut æi viitor

CRISTINA VINTILESCU

This is a study on the European citizenship statute, juridical and political. There is several problems that have to be reviewed when we talk about “European citizenship”, each with a different set of solutions: the nationality-citizenship relation, the multi-level citizenship, etc. But the political structure of EU is built on democratic and liberal values, so that we can consider that there is a strong basis for the European Constition project and, through that, for a strong and de facto political union, which can offer its citizens a non- disputed statute.

Uniunea European`, organiza\ie cl`dit` din ruine- tice. Iar cei afla\i [n centrul acestei discu\ii sunt cet`\enii. le celui de-al doilea r`zboi mondial din dorin\a de a Philippe Herzog1 enumer` trei cì pentru a ajunge la st`vili r`zboiul pe continent odat` pentru totdeauna, a democra\ia popular`: ameliorarea democra\iei reprezen- fost sortit` [nc` de la [nceput s` capete [ntr-o bun` zi tative, participarea permanent` a cet`\enilor ]i a actorilor contururi politice, astfel [nc@t Europa politic` unit` de- sociali ]i inventarea unei cet`\enii europene. vine acum miza esen\ial` a viitorului Europei. Aceast` Deplasarea centrului de interes pentru Europa de aspira\ie a devenit din ce [n ce mai manifest` de la la o elit` intelectual` ]i politic` minoritar` la ansamblul adoptarea [n 1992 a Tratatului de la Maastricht, culmi- cet`\enilor din Europa reprezint` trecerea de la o cons- n@nd ast`zi cu dezbaterile asupra Constitu\iei Europene. truc\ie artificial` la o entitate nou` transna\ional` ]i su- Dar aceast` Europ` num`r` acum aproape de prana\ional` legitimat` de acordul cet`\enilor sì res- cinci sute de milioane de persoane, la care se vor adùga ponsabili ]i interesa\i de via\a public` european`; de la o [nc` vreo c@teva zeci de milioane odat` cu aderarea Ro- entitate juridic` abstract` ]i [ndep`rtat` de cotidian la o m@niei ]i Bulgariei. Participarea acestora la dezvoltarea veritabil` societate european` ai c`rei cet`\eni vor fi le- Europei politice r`m@ne [ns` limitat`. Despre a cui Eu- ga\i prin noi re\ele de solidaritate. Discu\ia despre cet`\e- rop` vorbim atunci, dac` nu despre cea a cet`\enilor ei? nia european` se [nscrie [n cadrul mai larg al teoriei ]i “Europa” de ast`zi a fost fùrit` [nc` de la [nceput de filosofiei politice, juridice ]i sociologice. elitele politice conduc`toare ]i nu de cet`\eni. Mai este Cet`\enia european` est un concept recent (con- oare azi posibil` continuarea acestui traseu? Pu\in pro- sacrat de Tratatul de la Maastricht din 1992) n`scut babil. Discu\iile aprinse ]i criticile aduse Uniunii din dintr-o idee mai veche (dat@nd aproximativ din anii ’40) cauza deficitului ei democratic o dovedesc. {n aceast` care se refer` la o realitate nesigur` ]i inconsistent`. Titu- construc\ie politic`, principiile democra\iei reprezen- larii cet`\eniei europene sunt resortisan\ii statelor mem- tative apar abia [n anii ’70, odat` cu alegerea pentru bre ale Uniunii Europene. prima dat` a Parlamentului European prin sufragiu uni- Cet`\enia ca ]i concept are un con\inut at@t politic versal direct ]i odat` cu enun\area drepturilor fundamen- (cet`\enia ca drept al Cet`\ii definind statutul personal al tale ([n “Carta european` a drepturilor fundamentale” unui individ2) c@t ]i juridic (referitor la ansamblul de adoptat` [n 1999 de Consiliul european de la Köln). drepturi subiective pe care un individ le poate invoca). Dar despre ce fel de cet`\eni ]i despre ce fel de Condi\ia existen\ial` a cet`\eniei este capacitatea de a cet`\enie este vorba aici? R`spunsul la aceast` [ntrebare avea drepturi (drepturi subiective conform teoriei pozi- este fundamental nu numai pentru c` prive]te [n mod tive a dreptului) ]i de a le putea pune [n aplicare. Pe cale direct destinele acestor sute de milioane de oameni care de consecin\`, cet`\enia european` exist` [n m`sura [n trìesc [n UE, ci ]i tot ceea ce s-a [ncercat a se construi pe care titularii sì se pot bucura de drepturile care deriv` continent [n ultima jum`tate de secol. El se refer` [n mod din acest statut. expres la caracterul democratic al acestei construc\ii poli- S.P. nr. 116-117/2005 24 25 S.P. nr. 116-117/2005 Tema europeanã Tema europeanã

Ce este cetãåenia europeanã? o are ast`zi de jure. Se face referire aici la valoarea ju- De]i [ntrebarea nu este u]oar`, am putea r`spunde ridic` ]i politic` a con\inutului actual al cet`\eniei euro- mai simplu prin trei cuvinte: cet`\enia european` este o pene care este concomitent un statut de drepturi ]i o idee, un concept, o realitate. institu\ie politic`. Ideea de a [mp`m@nteni un nou tip de cet`\enie Ca statut de drepturi, cet`\enia ajut` la observarea care s` apar\in` mai multor popoare nu este nou`. {nc` naturii compozite a Uniunii Europene, care este ea [ns`]i din iunie 1940, Charles de Gaulle, Jean Monnet ]i Wins- o comunitate de drept, un sistem socio-economic ]i din ton Churchill o considerau posibil` [n cadrul unei Uniuni ce [n ce mai mult o entitate politic`. Drepturile, [nscrise franco-britanice. pentru prima dat` [n Tratatul de la Maastricht ]i comple- Dac` noutatea conceptului de “cet`\enie euro- tate ulterior la Amsterdam, Nisa, mai nou [n Constitu\ia pean`” este destul de controversat`, nu exist` [ns` dubii european`, exist` nu numai [n cadrul tratatelor, ci ]i [n asupra caracterului sù artificial. Cet`\enia european` alte acte normative: decizii ale Consiliului, directive, etc. este o inven\ie (P. Magnette, Philippe Herzog, Catherine Este vorba [n final de patru drepturi (nu le punem [nc` la Withol de Wenden), o construc\ie artizanal` incomplet` socoteal` pe cele cuprinse [n tratatul instituind o Cons- ]i al c`rei proces de agregare se afl` [nc` [n desf`]urare. titu\ie pentru Europa, deoarece aceasta nu este [nc` [n Ea marcheaz` [ns` o nou` etap` [n lunga istorie a drep- vigoare), din care trei politice (restul drepturilor econo- turilor Cet`\ii. mice, sociale fiind deja garantate cet`\enilor fiec`rui stat Ca idee, ea simbolizeaz` comunitatea de obiective membru [n parte [ntr-un fel sau altul, mai ales prin faptul ]i de mijloace care se construie]te [ntre statele membre c` toate statele membre sunt p`r\i ale conven\iilor ]i de- – mai bine spus, [ntre popoarele acestor state – ale Uni- clara\ii interna\ionale din acest domeniu). Preciz`m mai unii Europene. Ea deriv` din ideea de baz` a construc\iei [nt@i dreptul de liber` circula\ie ]i sejur pe [ntreg teritoriul europene: aceea de a asigura pacea, permi\@nd popoa- Uniunii pentru toate categoriile de cet`\eni europeni4. relor s` trìasc` laolalt` [n virtutea unor reguli ]i institu\ii Apoi dreptul de vot ]i de eligibilitate [n Parlamentul comune, liber consim\ite. Ea se dore]te a fi materializarea european ]i, dup` tratatul de la Amsterdam, ]i [n alegerile aspira\iei exprimate [n Declara\ia Schuman: “Noi nu municipale5. De asemenea, dreptul de a beneficia de unim state, ci oameni”, mijlocul de a [ndeplini “destinul protec\ie diplomatic` ]i consular` [ntr-un stat ter\ [n care [mp`rt`]it” (preambulul Tratatului CECO). \ara persoanei respective nu are reprezentan\` diploma- Sintagma de “cet`\enie european`” nu a existat [n tic`, din partea reprezentan\elor diplomatice (care exist` aceast` form` de la [nceput. A existat mai [nt@i no\iunea [n statul ter\) ale oric`rui stat membru; ]i aceasta [n ace- de “Europ` a cet`\enilor” care de-a lungul timpului a lea]i condi\ii cu ale resortisan\ilor statului respectiv. evoluat ]i s-a aprofundat: [n 1979, odat` cu alegerea Dreptul de peti\ie [n fa\a institu\iilor europene [ntr-una Parlamentului European prin sufragiu universal direct [n din cele 20 de limbi oficiale ale Uniunii vine pentru a toate \`rile membre (ca urmare a unei decizii din 1976) acoperi deficitul de transparen\` democratic` a Uniunii ]i [n 1984, c@nd Comitetul Adonnino – instituit de c`tre ]i de a-l apropia pe cet`\ean de administra\ia european`. Consiliul de la Fontainebleau – a dorit “s` dea o dimen- Ca institu\ie politic`, cet`\enia european` este ex- siune mai uman` experien\ei comunitare”3. Abia [n presia tuturor proceselor politice sau de negociere inter- 1990, la ini\iativa guvernului spaniol, se adopt` no\iunea guvernamentale, a interpret`rilor, impulsurilor comunita- de cet`\enie european` care va fi consacrat` juridic prin re ]i a mobiliz`rilor sociale. Tocmai la acest nivel putem Tratatul de la Maastricht, unde e definit` (articolul 8 - reg`si “dinamica cet`\eniei” (Anicet le Pors) noutatea primul punct) astfel: “este cet`\ean al Uniunii orice per- sa ]i [n acela]i timp aspectele sale cele mai controversate. soan` care de\ine na\ionalitatea unui stat membru.”. C. de Wenden subliniaz` de altfel c` unul din obstacolele Tratatul de la Amsterdam (1997) adaug` aici c` “cet`\e- majore [n definirea ]i stabilirea unei cet`\enii europene nia Uniunii completeaz` cet`\enia na\ional` ]i nu o este tocmai caracterul sù evolutiv [n permanent` trans- [nlocuie]te”. Proiectul de Constitu\ie european` ]i recen- formare, care-i confer` o doz` de instabilitate ]i neprev`- tele discu\ii asupra viitorului Europei au deschis din nou zut. Este deci dificil de a spune care este natura exact` a subiectul cet`\eniei [mbog`\indu-l cu noi aspecte. acestui straniu prototip de cet`\enie, care nu pare a se su- Dincolo de no\iune ]i idee, exist` [ns` ]i o realitate pune nici tradi\iei na\ionale germane a lui jus sanguinis, politic` a cet`\eniei europene. Abia schi\at` pentru unii, nici celei franceze a cet`\eniei civice, dar care le [mbin` pentru al\ii [ns` suficient de puternic`, aceast` realitate totu]i pe am@ndou`, concur@nd suveranitatea statului de este dat` de con\inutul cet`\eniei ]i mai ales de aplicarea a edicta asupra cet`\enilor sì ]i revendic@ndu-se [n ei ]i de evaluarea eficacit`\ii sale. Din nefericire nu acela]i timp de la aceasta prin faptul c` este definit` prin exist` mijloace foarte clare de evaluare a acestei efica- regulile fiec`rui stat membru de a-]i stabili cet`\enia. cit`\i, [n ciuda dublei valori pe care cet`\enia european` S.P. nr. 116-117/2005 24 25 S.P. nr. 116-117/2005 Tema europeanã Tema europeanã

Ce caracteristici pentru ce tip de cetãåenie? riant` care ar elimina aproape cu des`v@r]ire caracterul Dac` se convine asupra faptului c` cet`\enia euro- na\ional, deoarece i-ar include [n exerci\iul acestei cet`- pean` este un concept nou care comport` o serie de am- \enii ]i pe reziden\ii non-cet`\eni europeni din statele biguit`\i de sens ]i de con\inut, atunci ne putem interoga membre. Aceast` dezbatere tinde de fapt s` atrag` aten\ia ]i asupra pertinen\ei unui asemenea concept. Ar fi oare asupra limitelor cet`\eniei europene. Noua frontier` devi- imaginabil` construc\ia unei Uniuni Europene politice, a ne Cel`lalt, Strìnul, [n sensul celui care nu apar\ine Uni- unei solidarit`\i a popoarelor, a unei comunit`\i de inte- unii Europene. Astfel, cet`\eanul european ar ap`rea ca rese f`r` oameni? }i, dac` nu, atunci care ar fi modul cel un intermediar (un fel de cet`\ean de rangul doi) [ntre mai bun, [n sensul eficien\ei, de a atinge aceste obiective? cet`\eanul na\ional ]i Strìnul extracomunitar. Dar oare Prin men\inerea popoarelor (na\iunilor) ca referen\i prin- aceast` cet`\enie nu ar r`m@ne exclusiv` [n raport cu cipali ]i eventuala lor adaptare la noile condi\ii, sau prin strìnii care rezid` [n statele membre? Nu ar [ncuraja dep`]irea acestui model socio-politic ]i [nlocuirea lui oare, pe c@t de paradoxal ar putea p`rea dezvoltarea unor treptat` cu unul nou? Sau ar trebui mai bine s` deplas`m noi comunit`\i de minorit`\i na\ionale [n statele sale, ba discu\ia de la un nivel colectiv la unul individual? Pro- chiar a unui nou cerc vicios al sentimentelor discrimi- babil c` cea mai bun` cale de a [n\elege toate nel`muririle natorii? Ce se poate face pentru a preveni aceste efecte ar fi de a [mp`ca cele dou` paradigme (holist` ]i indi- indezirabile ale cet`\eniei europene? vidualist`) ]i de a [ncerca explicarea fenomenelor prin R`spunsurile difer` de la o extrem` la alta. Cu prisma ambelor. toate acestea, ele converg toate c`tre dou` aspecte: cel Principala chestiune care se pune este cum s` transna\ional ]i identitar pe de o parte; cel al legitimit`\ii de- formi cet`\enia european` dintr-un artefact [ntr-o reali- mocratice pe de alta. tate. Crearea unui sentiment comun de apartenen\` ]i impunerea lui de sus [n jos (de la instan\ele europene la Naåionalitatea, identitatea æi cetãåenia indivizi) nu poate func\iona pe termen lung. Dificult`\ile europeanã cre`rii unei solidarit`\i de fapt sunt numeroase ]i se dato- La prima vedere, raportul dintre na\ionalitate ]i reaz` [n primul r@nd diversit`\ii culturilor na\ionale, mai cet`\enie european` impune o ecua\ie destul de simpl`. exact a rivalit`\ilor sau antagonismelor istorice [ntre Exist` dou` posibilit`\i: supra-pozi\ionarea – cet`\enia unele din ele, precum ]i procesului continuu de l`rgire. european` este o cet`\enie nou` (transna\ional` sau su- C. de Wenden se [ntreab` dac` putem fi cet`\eni [n ace- prana\ional`) care fie o eclipseaz` pe cea na\ional`, fie [i la]i fel [ntr-o Europ` a celor 12, 25 sau chiar mai mul\i ]i este subordonat`, caz [n care nu ar mai avea nici o va- cum s` reu]e]ti s` institui o anumit` stabilitate a cet`\eni- loare; ]i super-pozi\ionarea [n\eleg@nd prin aceasta c` ei europene c@nd totul se g`se]te [ntr-o permanent` cet`\enia european` este un complement al celei na\io- mi]care? nale. {n toat` aceast` discu\ie, balan\a este [nclinat` de “Odat` Uniunea European` construit`, trebuie c`tre chestiunea identitar`. Exist` o “geometrie variabil` inventa\i cet`\enii.”6 Dar mai exact, ce este acela un a apartenen\ei, cu mai multe niveluri de intensitate, de cet`\ean al UE? Este mai [nt@i un proiect care se con- solidaritate ]i de loialitate”7, care [nclin` [n favoarea tureaz` [n jurul unor linii fundamentale: disocierea dintre uneia sau alteia dintre variante. na\ionalitate ]i cet`\enie, inova\ia institu\ional` (mai ales {n realitate, chestiunea nu este chiar at@t de sim- constitu\ional`), elaborarea unei culturi comune care de- pl`, mai ales c` “na\ionalitate” ]i “identitate” sunt la r@n- p`]e]te frontierele statelor, acceptarea unor noi valori dul lor ni]te termeni ambigui ]i controversa\i. civice (nediscriminarea, pluralismul cultural, multiplici- {n prima variant` a acestei “ecua\ii” se g`sesc la tatea referin\elor ]i a alegerilor). extreme pe de o parte na\ionali]tii (extremi]tii mai ales) Conform concep\iei aceleia]i autoare, actuala ]i euroscepticii, iar de cealalt` pro-europenii care cred cet`\enie european` [ncearc` s` se supun` acestor impe- [ntr-o estompare din ce [n ce mai pronun\at` a statului rative, dar nivelul de reu]it` este relativ. Ea ar fi mai [nt@i na\iune. o cet`\enie de reciprocitate bazat` pe reciprocitatea Cei care neag` existen\a unei cet`\enii europene drepturilor [ntre resortisan\ii europeni ([n conformitate contest` [nsu]i fundamentul ]i pertinen\a Uniunii. Din cu principiile de nediscriminare ]i de egalitate), apoi una punctul lor de vedere, ar fi imposibil s` conciliezi senti- de atribu\ie deoarece provine din na\ionalitatea unuia mentele de apartenen\` na\ional` cu aspira\iile “unio- din statele membre din care extrage con]tiin\a de aparte- niste”. {n realitate nu ar exista o adev`rat` comunitate de nen\` la acesta a cet`\enilor sì. interese, deoarece informa\ia ajunge foarte dificil la cet`- Se vorbe]te de altfel mult ]i despre o “cet`\enie \eni, este trunchiat` ]i greu de [n\eles, [n plus ea este ]i de reziden\`” sau de o “cet`\enie civic`” pentru a subli- foarte pu\in atr`g`toare pentru via\a cotidian` a indivi- nia o orientare orizontal` de participare cet`\eneasc`, va- zilor. Timpul statului-na\iune nu ar fi apus [nc`, iar [ncer- S.P. nr. 116-117/2005 26 27 S.P. nr. 116-117/2005 Tema europeanã Tema europeanã

carea de a pretinde acest lucru ar fi chiar dùn`toare sta- Toate aceste propuneri vizeaz` [n final crearea [n bilit`\ii politice ]i sociale interne a statelor. timp a unei identit`\i europene. Dar cum s` concepi La cealalt` extrem`, sus\in`torii cei mai entuzia]ti aceast` identitate f`r` ca ea s` intre [n conflict cu iden- ai cet`\eniei europene afirm` sf@r]itul statului-na\iune, tit`\i concurente? Acest lucru n-ar fi totu]i imposibil, dat consider@nd dep`]it` epoca na\ionalismului. Europa oc- fiind faptul c`, sociologic, fiin\a uman` se identific` ori- cidental` se g`se]te deja [ntr-un stadiu [n care procesul cum prin prisma mai multor identit`\i. Dificultatea va de integrare na\ional` s-a [ncheiat de mult` vreme ]i deci consta [ns` [n g`sirea liniilor de echilibru ]i de comple- ar p`rea mai mult dec@t normal s` se treac` la un stadiu mentaritate dintre acestea ]i [n eliminarea punctelor de superior de integrare: acela “postna\ionalist” (Mattei falie. Dogan)8 sau suprana\ional (conform teoriei patriotismu- {n orice caz, constituirea unei identit`\i europene lui constitu\ional a lui Jürgen Habermaas). Paul Magnette n-ar fi posibil` f`r` acordul europenilor. Ceea ce ne con- consider` c` aceast` nou` form` de cet`\enie integreaz` duce la o alt` problem` fundamental`, ]i anume aceea a concomitent o dimensiune orizontal` (rela\iile dintre con- legitimit`\ii. cet`\eni europeni de diferite na\ionalit`\i) – ca unic mod de a crea o unitate de valori – ]i o dimensiune vertical` Legitimitatea democraticã æi cetãåenia (rela\ia direct` [ntre institu\iile europene ]i cet`\enii uni- europeanã unii [n paralel cu eliminarea imixtiunii statelor na\iona- Construc\ia politic` a Uniunii Europene st` sub le). Dimensiunea orizontal` este privilegiat`, scopul ul- semnul valorilor democratice ]i liberale. Apare astfel tim al acestei concep\ii fiind de a crea o veritabil` iden- [ntrebarea dac` putem s` cre`m [n mod artificial o soli- titate ]i solidaritate a europenilor. De]i vorbe]te de o anu- daritate cet`\eneasc` [ntr-o entitate politic` de talia Uni- mit` complementaritate9, varianta lui Magnette opteaz` unii Europene, care pare din ce [n ce mai mult a reproduce p@n` la urm` pentru o eliminare treptat` a cet`\eniei na- la nivel suprana\ional caracteristicile Statului-na\iune. \ionale. Unde ar putea fi g`sit` legitimitatea unei asemenea {ntre aceste dou` extreme, cei care aleg s` [mpace construc\ii politice? {n r@ndul unor cet`\eni europeni caracterul na\ional cu cel european sunt destul de nu- care con]tientizeaz` ]i interiorizeaz` mai ad@nc acest mero]i, iar propunerile lor destul de diversificate. De statut consim\it. pild`, Cristophe Bertossi subliniaz` c` meritul cet`\eniei Pentru aceasta este nevoie de o participare mai europene este de a fi marcat ruptura cu monopolul cet`- activ` ]i un interes mai mare pentru evenimentele ]i vii- \eniei na\ionale. Contest@ndu-i noutatea, el subliniaz` to- torul Uniunii Europene. Or aceast` linie de conduit` tu]i importan\a autonomiz`rii cet`\eniei na\ionale, ceea cet`\eneasc` este foarte solicitant` ]i pare greu de conce ar putea deschide perspective unor forme veritabil noi ceput c` o mobilizare [n acest sens a cet`\enilor europeni de cet`\enie, ca de pild` cea de reziden\`. Cet`\enia euro- ar putea fi posibil`. Nu degeaba disfunc\ia major` pean` este un hibrid, deoarece ea comport` [n acela]i imputat` cet`\eniei europene este “apatia politic`” a timp un element suprana\ional (drepturi politice pentru cet`\enilor sì, apatie care tinde uneori s` se transforme cet`\enii europeni), un element na\ional (derivat din pro- chiar [n anomie. Fenomenul cel mai evident al acestei pria-i defini\ie) ]i un element local (care le-ar permite tendin\e este nivelul ridicat ]i cresc@nd al absenteismului cet`\enilor europeni s` fie [nscri]i [ntr-o cet`\enie de rela alegerile europene. ziden\`). Problema acestei abord`ri ar fi [ns` c` titularii {ncerc@nd s` elucideze motivele acestuia, Pascal cet`\eniei europene nu sunt [ntotdeauna u]or identifi- Delwit11 constat` c` participarea la alegerile pentru Parla- cabili, ceea ce ridic` riscul discrimin`rii unora dintre ei. mentul european a sc`zut cu fiecare scrutin din 1979. Sunt viza\i mai ales acei reziden\i de origine extra-comu- Acest declin se datoreaz` at@t unor factori generali ca nitar` dintr-un stat membru. Se vorbe]te [n acest caz de sc`derea general` a particip`rii electorale la nivel na\io- dou` tipuri de reziden\i cu un statut diferit. Dup` Olivier nal [n statele membre; c@t ]i unora particulari care \in de Lluansi o solu\ie ar fi oferirea unui statut de rezident al func\ionarea institu\ional` fie a Uniunii, fie a statelor Uniunii Europene care ar [nlocui na\ionalitatea ca cri- membre. Chiar dac` de-a lungul timpului s-au eliminat teriu de definire al cet`\eanului european. diferen\ele la nivelul sistemelor electorale (la ora actual` Philippe Herzog propune s` se mearg` [n dou` scrutinul este de reprezentare propor\ional`, dar se dis- direc\ii, adic`, la nivel na\ional s` se deschid` na\iunea cut` din ce [n ce mai mult de introducerea votului uni- ([n sensul de a l`rgi [ntr-o oarecare m`sur` concep\iile nominal, tocmai [n speran\a de a apropia cet`\enii de re- na\ionale), iar la nivel european s` se [ncerce crearea prezentan\ii lor ]i [n acela]i timp de a le spori interesul) unei societ`\i veritabile ]i “introducerea [n cadrul insti- pentru a se putea forma un sistem partizan suprana\ional, tu\iilor comune devenite mai reprezentative, a unor posi- mai r`m@n [nc` de comb`tut c@teva aspecte negative. bilit`\i inedite de participare”10. “Interesul general european” este pus sub semnul [ndo- S.P. nr. 116-117/2005 26 27 S.P. nr. 116-117/2005 Tema europeanã Tema europeanã ielii deoarece programele partidelor candidate sunt prea 144. generale ]i evit` chestiunile esen\iale ale construc\iei euro- 9 “Geniul construc\iei europene este de a nu fi prezentat ca antin- omice, ci complementare, identit`\ile na\ionale ]i proiectul federal”, pene (mai ales pe cele institu\ionale), nepropun@nd cet`\e- in LE PORS Anicet (1986) La citoyenneté, Paris, Editura PUF. nilor nici alternative viabile, nici subiecte care-i intereseaz` 10 Ibid 1, p. 239. [n mod direct, [n ceea ce prive]te via\a de zi cu zi. 11 DELWIT, Pascal (2000) “Participation électorale et scrutin euro- Se impune deci [nt`rirea mijloacelor de comuni- péen: une légitimité minimale” in GRUNBERG; Gérard; PERRI- care social` ]i sporirea accesibilit`\ii lor ca o modalitate de NEAU, Pascal; ISMAL, Colette (coord.) Le vote des 15. Les élections européennes de 13 juin 1999, Paris: Editura Presses de Sciences Po. a trezi interesul cet`\enilor de a participa mai mult la via\a 12 Tratatul instituind o Constitu\ie pentru Europa: public` european` ]i prin aceasta de a [nt`ri caracterul de- Articolul II – 101: “Dreptul la bun` administrare” mocratic ]i deci legitimitatea uniunii politice europene. 1. Orice persoan` are dreptul de a beneficia de un tratament impar\ial, Problema cet`\eniei europene ridic` dup` cum s-a echitabil ]i [ntr-un termen rezonabil, din partea institu\iilor, organis- putut vedea o serie de chestiuni esen\iale pentru viitorul melor ]i agen\iilor Uniunii, [n ceea ce prive]te problemele sale. 2. Acest drept implic`, [n special: Uniunii Europene. De altfel importan\a ei este bine re- a) dreptul fiec`rei persoane de a fi ascultat` [nainte de luarea oric`rei flectat` ]i [n proiectul de Constitu\ie european` care este m`suri individuale care ar putea s` o afecteze [n mod nefavorabil; [n proces de ratificare de c`tre statele membre. “Tratatul b) dreptul de acces al fiec`rei persoane la dosarul propriu, cu res- instituind o Constitu\ie pentru Europa” dezvolt` concep- pectarea intereselor legitime legate de confiden\ialitate ]i de secretul tul de cet`\enie european`, adùg@nd alte drepturi speci- profesional; c) obliga\ia administra\iei de a-]i motiva deciziile. fice acesteia (care de]i aveau ]i [nainte baz` juridic` sunt 3. Orice persoan` are dreptul la desp`gubire din partea Uniunii pen- aici pentru prima dat` enun\ate expres [n r@ndul dreptu- tru daunele cauzate de institu\iile, organismele sau agen\ii acesteia, rilor cet`\ene]ti europene). Este vorba despre dreptul la afla\i [n exerci\iul func\iunii, conform principiilor generale comune ]i bun` administrare ]i dreptul de acces la documente12. De drepturilor statelor membre. altfel, includerea [n textul Constitu\ie a “Cartei drepturilor 4. Orice persoan` se poate adresa institu\iilor Uniunii [ntr-una din lim- bile Constitu\iei ]i are dreptul de a primi r`spuns [n aceea]i limb`. fundamentale a UE” este o dovad` [n plus a voin\ei de a Articolul II – 102: “Dreptul de acces la documente” crea de facto o uniune politic` pentru cet`\eni, [n care Orice cet`\ean sau orice cet`\ean` a Uniunii ]i orice persoan` fizic` sau ace]tia s` joace rolul primordial. juridic` cu re]edin\a sau cu sediul social [ntr-unul din statele membre are drept de acces la documentele institu\iilor, organismelor ]i agen\iilor Uniunii, oricare ar fi forma sub care se prezint` aceste documente. NOTE 1 BIBLIOGRAFIE HERZOG, Philippe (2000) L’Europe après l’Europe, Paris, Editura Lucr`ri L’Harmattan. GRUNBERG, Gérard; PERRINEAU, Pascal; ISMAL, Colette 2 Dup` Paul Magnette ea ar constitui “unul din instrumentele cel mai (coord.) (2000) Le vote des 15. Les élections européennes de 13 juin adesea utilizate pentru a stabili [ntre popoare autonome, organizate [n 1999, Paris: Editura Presses de Sciences Po. state suverane, leg`turi politice ]i juridice care s` le exprime soli- BERTOSSI, Cristophe (2001) Les frontières de la citoyenneté en Euro- daritatea”, in LE PORS, Anicet (1986) La citoyenneté, Paris, Editura pe: nationalité, résidence, appartenance, Paris: Editura L’Harmattan PUF. HERZOG, Philippe (2000) L’Europe après l’Europe, Paris: Editura 3 Rapoartele Adonnino au fost adoptate [n 1985. Scopul programului L’Harmattan. era de a facilita libera circula\ie a persoanelor, de a informa cet`\enii LE PORS, Anicet (1986) La citoyenneté, Paris, Editura PUF. mai bine, de a favoriza [nv`\`m@ntul limbilor strìne, de a dezvolta WITHOL DE WENDEN, Catherine (1997) La citoyenneté euro- simbolurile de identificare sau de apartenen\` (imnul – a fost aleas` péenne, Paris, Editura Presses de Sciences Politiques. Oda bucuriei de L. Van Beethoven – drapelul, pa]aportul, permisul DEFARGES, Philippe Moreau (2000) Les institutions européennes, de conducere european – [ncep@nd cu 1996). Paris, Editura Dalloz, Armand Colin. 4 Acesta implic` intrarea, sejurul ]i r`m@nerea pe teritoriul unui alt Tratat instituind o Constitu\ie pentru Europa – text comentat ]i ad- stat membru. notat –, Ministerul Afacerilor Externe (traducere neoficial`), octom- 5 Condi\iile cerute pentru a fi titular al dreptului de vot ]i de brie 2004 eligibilitate [n statul membru de reziden\` sunt: Traite établissant une Constitution pour l’Europe, Communautés 1. s` ai cet`\enia european` (adic` na\ionalitatea unuia din statele européennes 2005 membre); Internet 2. s` fii rezident [n statul membru unde se voteaz` sau se depune http://www.europa.eu.int candidatura; http://www.info-europe.fr/document.dir/actu.dir/AC008647.htm 3. s` fii [n conformitate cu prevederile statului de reziden\` referitoare la dreptul de vot ]i de eligibilitate ]i aplicabile resortisan\ilor statului respectiv ([n conformitate cu principiile de egalitate ]i de nediscriminare [ntre electori ]i candida\i na\ionali ]i comunitari) CRISTINA VINTILESCU - absolvent` a Facult`\ii de }tiin\e Politice ]i 6 WITHOL DE WENDEN, Catherine (1997) La citoyenneté euro- Administrative a Universit`\ii Bucure]ti – sec\ia [n limba francez`. péenne, Paris, Editura Presses de Sciences Po, p.7. Master [n Politic` comparat` la Universitatea Bucure]ti. Primul an 7 Ibid 6 (2002-2003) a fost efectuat la Institutul de Studii Politice din 8 BERTOSSI, Cristophe (2001) Les frontières de la citoyenneté en Toulouse (IEP Toulouse), [n cadrul programului Socreates- Europe: nationalité, résidence, appartenance, Paris, L’Harmattan, p. Erasmus. S.P. nr. 116-117/2005 28 29 S.P. nr. 116-117/2005 Tema europeanã Tema europeanã

The European Union Constitutional Treaty: quest for efficiency and effectiveness?

SORIN DENCA

The debate surrounding the European Union Con- qualitative terms, for example, is the EU’s deci- stitutional Treaty has been and continues to be a sion-making machinery an efficient one or not? contentious one firstly because it represents a ma- (Neyer, 2004, p.22). A clearer definition was issued jor project for the future of the EU. Secondly, the by the European Commission through its White Pa- debate raises major questions about the inter-insti- per on Reform. Efficiency refers to “the challenge tutional balance of power within an extended Union of ensuring maximum results with limited resourc- and on the distribution of power between the Union es” (European Commission, 2000, p.8) which is the and the member states (Nugent & Paterson, 2004, economic meaning of the concept of efficiency p.100). Within this general debate, the specific is- (Egeberg, 2003, p.134). In another document of the sue of whether the EU would be more efficient and European Commission, the White Paper on Gover- effective under the new Constitutional Treaty pro- nance, the term ‘effectiveness’ encompasses the visions has been an important one. fact that ‘policies must be effective and timely, de- livering what is needed on the basis of clear objec- The purpose of this article is to examine this pos- tives, an evaluation of future impact and, where sibility. I will not take into consideration the debate available, of past experience’ (European Commis- about the ratification process, which is a separate sion, 2001, p.10). subject, but about the efficiency and effective functioning of the EU, in the case of a ratified Constitu- I will argue that the Constitutional Treaty will not tional Treaty, alone. The topic, nonetheless, is a increase ‘significantly’ the efficiency and effective complex one, starting for instance with what is the functioning of the Union, because it does not repre- meaning of concepts likes ‘efficiency’ or ‘effective sent a major shift compared to the previous Trea- functioning’, and continuing with how the effi- ties. This main feature of the EU Constitutional ciency can be measured. We must also consider Treaty is the effect of national preferences aggrega- what criteria allow us to appreciate whether the EU tion, defended by member states during the Con- will be more efficient than today under the new vention and Intergovernmental Conference. Constitutional Treaty clauses. Therefore, this paper will comprise three sections. Some scholars describe efficiency in terms of time Firstly, I will attempt to understand what the current length between a Commission proposal and a Coun- relation is between the decision-making process and cil decision (Schultz & Konig, 2000). Others take the EU’s efficiency and effectiveness. Secondly, I into consideration not only the speed but also the will examine briefly the national positions exposed volume of the legislation adopted (Golub, 1999). during the negotiation process. Finally, I will ana- Although such approaches could say something lyze the decision-making mechanism as it is envis- about efficiency in quantitative terms, they do not aged by the Constitutional Treaty. tell us anything about the overall performance in S.P. nr. 116-117/2005 28 29 S.P. nr. 116-117/2005 Tema europeanã Tema europeanã

How efficient and effective is the EU’s deci- Although the two analyses produced different re- sion-making mechanism? sults on the efficiency of decision making process, Analyzing the EU decision-making process, Neill both of them led to the conclusion that the Euro- Nugent considers that ‘what is distinctive about the pean Parliament affects the length of the decision- EU … is the sheer range and complexity of its pro- making process. However, it is not very clear cesses: a host of actors, operating within the con- whether the decision-making mechanism under the text of numerous EU and national institutions, in- current treaties has a positive influence on the ef- teract with one another on the basis of an array of ficiency and effective functioning of the EU, dif- different decision-making rules and procedures’ ferent analyses giving contradictory results. The (Nugent, 2003, p.332). efficiency and effectiveness does not depend on the institutional arrangements alone but, in many cases, An exhaustive and comprehensive analysis of the on the national preferences of the member states decision-making process and its implication on the involved in the decision-making process. efficiency and effective functioning of the EU raises a lot of problems, from this perspective, and The national preference as driving forces in even if one takes into consideration the most im- shaping the EU Constitutional Treaty portant institutions involved in this process alone, Andrew Moravcsik defined national preferences as the challenge is not less difficult. ‘an ordered and weighted set of values placed on future substantive outcomes …that might result The existing analyses lead to different results and from international political interaction’ (Moravc- explanations for the efficiency of the decision- sik, 1999, p.24). This means that the results of po- making mechanism. For instance, by examining the litical bargaining depend more on the previous in- number of EU directives adopted between 1974 stitutional choice, for instance the option to adopt and 1995, Jonathan Golub found that, contrary to decisions by majority rather than unanimity. The the common opinion that the introduction of quali- Constitutional Treaty might be seen in this context fied majority voting system has increased the effi- as the outcome of a negotiation process in which a ciency of decision-making process, the empirical variety of policy actors have tried to shift the EU’s data suggested that there is no such evident rela- institutional path in the direction that suits their tion. Thus, during 1987-1992 the majority voting substantive preferences (Devuyst, 2004, p.2). had a positive effect on speed but no more than during 1979-1983 because the decision-making pro- In order to assess the tendency of national prefer- cess was constrained by additional parliamentary ences in connection to the institutional reform, it is procedures and by the delayed and legislative back- useful to utilize a scale-index ranging from com- log. After the Single European Act and later on munautaire to intergovernmental positions. A syn- Maastricht, the increased involvement of the Par- thesis of national positions was elaborated by the liament further encumbered the legislative process Irish Institute of European Affairs. According to (Golub, 1999, p.759). The explanation offered by this, the Benelux states and the European Commis- Golub rests on the ‘emergence of a veto culture’ sion have the most obvious communautaire ap- that went hand in hand with the expansion of quali- proach. Greece, Finland and Ireland have a quasi- fied majority voting. communautaire position, and Austria, Portugal, Sweden, Denmark and Italy a quasi-intergovern- Analyzing the time lag between Commission pro- mental one. France and Germany are considered as posal and Council decision, Schultz and Konig as- having an intergovernmental-federal vision while serted that the EU’s institutional reform significantly Spain and United Kingdom are fully intergovern- affected the efficiency of the decision-making pro- mental in their preferences (Institute of European cess in four ways, the use of qualified majority vot- Affairs, 2003). The communautaire, i.e. suprana- ing decreases the proposal-decision time lag, the in- tional, preferences envisaged an elected Commis- volvement of the Parliament increases the time lag, sion by the European Parliament or directly, a re- the time lag is longer in the case of core EU policies duction in the number of commissioners, a rotating than in case of other policies and, finally, Directives presidency of the Council, no permanent chair for have longer time lag than Regulations or Decisions each council, public meetings, no full presidency (Shultz & Keonig, 2000, p.665). for the European Council, and an extension of co- decision procedure. The opposite register, i.e. in- S.P. nr. 116-117/2005 30 31 S.P. nr. 116-117/2005 Tema europeanã Tema europeanã

tergovernmental, favoured the current procedure to at least 65% of the population of the Union. A elect the Commission’s president, by the European blocking minority must include at least four Coun- Council with the Parliament approval and it agreed cil members, failing which the qualified majority the downsizing in the number of the Commission- shall be deemed attained’ (Art. I-25 CT). The same ers. Meanwhile, it was unfavourable to making article provides that ‘when the Council does not act completely public the Council’s works. The team on a proposal from the Commission or from the presidency for the Council, and full time president Union Minister for Foreign Affairs, the qualified of the European Council, appointed by head of majority shall be defined as at least 72% of the states, are other themes supported by the intergov- members of the Council, representing Member ernmental group of states. Summarizing all these States comprising at least 65% of the population of positions mean more governmental control and the the Union’. European Council as source of leadership. Part of the decision-making mechanism, the ‘en- The Constitutional Treaty and the decision hanced cooperation’ is not a novelty, because it is making mechanism an innovation of the Amsterdam Treaty. Due to the One of the main goals of the Constitutional Treaty strictness of the conditions required, the enhanced was to increase the efficiency and effectiveness of cooperation was never used. The Constitutional the decision-making mechanism against the back- Treaty changes the minimum number of participat- ground of the extensive enlargement. However, fi- ing Member States, from the current eight out of nally, the text encompasses many safeguard clauses fifteen to one-third of Member States (Art. I-44). shaped to preserve a high degree of Member States control over the decision-making process. Clauses Comparing this new system with the previous one, like veto-rights and blocking options should ham- an analysis of the Centre for Economic Policy Re- per the dynamics of decision-making (Devuyst, form concludes that it will make it as easy for 25 or 2004, p.4). more member-states to agree on a measure as it was when the EU only had 12 members before 1995 Council of Ministers (Centre for European Reform, 2004, p.2). The ap- One of the most important changes (and a conten- prehension of Spain and Poland that a group of tious one during the negotiations) brought by the three biggest member states could oppose an initia- Constitutional Treaty is the new decision-making tive supported by all small and medium-sized system within the Council. The new clauses create member states followed to a threshold for blocking two basic regimes, one that is to apply before 1 No- minority of at least four countries. Moreover, the vember 2009, and the other after this date (Dash- Council would be forced to do its best in order to wood & Johnston, 2004, p.1493). The Nice Treaty achieve a satisfactory solution in a reasonable time provided a threshold for qualified majority in the if a group of member states smaller than a blocking case of an EU with 15 member states at 169 votes minority is opposed to the adaptation of a particular out of 237 (71.31%) while in an enlarged EU (27 measure. This fact would have as a result all but a Member States), the qualified majority was set at simplification of decision-making in the Council 258 votes out of 345 (73.91%) and the blocking (Devuyst, 2004, p.4). minority at 88, rising to 92 with the accession of the twenty-seventh Member State. Supplementary, From the perspective of the extension of the quali- a Member State could calls for the verification of fied majority voting system, the Constitutional qualified majority required to adopt a decision (the Treaty reduces the number of the areas requiring threshold is at least 62% of the total population of the unanimity. A total of forty-four policy areas entered Union). These three majority (threshold of weighted under the qualified majority voting system but ex- votes, majority of Member States and 62% of the cepting the justice and home affairs, the majority of population of the Union) established by the Treaty these are of minor importance (Centre for European of Nice were replaced by a double majority which, Reform, 2004, p.2). The same was true in the case of apparently, helped simplify the whole process. The qualified majority extension introduced by the Trea- Constitutional Treaty provides that qualified ma- ty of Nice, the thirty-seven new provisions covered jority ‘shall be defined as at least 55% of the mem- by this being relatively uncontentious and not very bers of the Council, comprising at least fifteen of significant political matters (Nugent, 2003). them and representing Member States comprising S.P. nr. 116-117/2005 30 31 S.P. nr. 116-117/2005 Tema europeanã Tema europeanã

Certain particularly provisions seems to be insert- European Commission ed, especially to facilitate the decision-making The most important changes regarding the Europe- mechanism and further integration. For instance, an Commission, due to enlargement, were the num- Art. I-40 (7) provides that ‘European Council may, ber of commissioners and the election of the presi- unanimously, adopt a European decision authoriz- dent. ing the Council to act by a qualified majority in cases other than those referred to in Part III’. Ac- The initial proposal of the Conventions shaped a cording to Art. III-300 (4) this ‘shall not apply to system of commissioners with and without voting decisions having military or defense implications’. rights. This was rejected later in favour of a system But the Constitution reduced the effectiveness of based on a commissioner per states principle, simi- this bridging clause providing for national parlia- lar to the Treaty of Nice system according to which, ments to block the decision of the European Coun- until 2014 the Commission will consist of one com- cil. missioner from each member state. After that, according to Art I-26 (6) ‘…the Commission shall One further transitional safeguard allows a group consist of a number of members, including its of member-states (equal to three-quarters of the President and the Union Minister for Foreign Af- usual blocking minority) to ask for reconsideration fairs, corresponding to two thirds of the number of by the Council of a contentious measure “with a Member States, unless the European Council, act- view to finding a compromise”. This mechanism, ing unanimously, decides to alter this number’. It is somehow similar to the so-called “Ioannina com- not at all clear whether the European Council will promise”, already exists but has never been used use this open door to increase the number of com- (Centre for European Reform, 2004). missioners but it is sure that this aspect was a necessary compromise to reach an agreement. The European Parliament tough negotiation during Intergovernmental Con- The reform of the European Parliament targeted the ference clearly showed that member states are not extension of powers in the Union’s decision-mak- willing to cease their right to appoint a commis- ing procedures and the creation of a new system of sioner. But the final form of the Constitutional distributing seats between the Member States to Treaty brought an important change in the commis- face the challenges of enlargement. The Constitu- sioner appointment procedure stating that member tional Treaty’s answer (Art. I-20) for the second states make suggestions but it is up to the Council, theme was to increase the number of members to by common accord with the President nominee, to 750 (minimum 6 maximum 96 per state) while the adopt by qualified majority votes the list that will final number of members distributed on the basis of be subject of Parliament approval (Craig, 2004, regressive proportionality will be decided by the p.13). European Council, acting unanimously, before the European elections of 2009. If the size of the Commission was a contentious one, not least was the case of the President of the The main feature of the recent history of the Euro- Commission. The member states were not willing pean Parliament is the constant growth of power to give up the power to nominate the President. consistent with consecutive treaty revision. Through Thus, the only significant change was that the Eu- the generalization of co-decision as the ‘ordinary ropean Council has to take explicitly into account legislative procedure’ the EU Parliament will be the result of the European election before propos- the Council’s equal partner in the policy areas where ing a candidate to the Parliament for approval (Art co-decision is the law-making procedure (Dash- I-27). The result will not do much to enhance the wood & Johnson, 2004, p.1483). As I have already legitimacy of the Commission (Craig, 2004, p.6). illustrated above, it is disputable if the extension of co-decision procedure will determined an increase European Council in term of decision-making efficiency and effec- The European Council is for the first time included tiveness. The positive aspect rest on the increased in the EU institutional framework (Art. I-19). More legitimacy of the policy making but, on the other than that, the Constitutional Treaty established a hand, this is not necessarily reflected on the overall new function, namely the president of the European performance in the EU’s functioning. Council. The chair will be held for two and a half years. The main reason for this change seems to be S.P. nr. 116-117/2005 32 33 S.P. nr. 116-117/2005 Tema europeanã Tema europeanã

the fact that in an enlarged Union, the task to pre- stitutional Treaty will increase the efficiency and pare the meeting of European Council becomes effectiveness of the European Union. Nonetheless, more difficult for the head of state or government the topic is a very broad one and could be addressed who has to manage simultaneously the six-months from various perspectives. rotating presidency and the domestic mandate (Dashwood & Johnson, 2004, p.1491). First, I aimed to understand what the relation between the decision-making process and the effi- Two major implications stem from these changes. ciency of the EU is. I have done this by looking at First of all, it is recognized that the European some quantitative analyses with different outputs Council plays a key role in driving further the inte- and even contrasting results. This showed that gration process. In turn, this recognition has some some widespread opinions, for instance that the consequences on EU system as a whole. The rela- extension of qualified majority voting will increase tion between the European Council, the Council of the efficiency of decision making, might be false or Ministers, the Parliament and the Commission will not necessarily so evident. consolidate the role of the first as a leading force in setting the agenda and priorities and adopting the Second, starting from the point that the national key decisions. Moreover, it reflects the intergov- interests have played an important role during the ernmental essence of the EU political system. negotiation of the Constitutional Treaty, I tried to examine national preferences in connection with The EU Minister for Foreign Affairs major points of interest. It is far from certain if the position of Minister for Foreign Affairs, the so-called ‘double-hat’ merger, Third, I attempted to summarize the most important will increase the efficiency of the decision making feature brought by the Constitutional Treaty in re- process in the field of the EU external relations. lation with the decision-making mechanism. To do What kind of competencies are related with the EU this I looked at the more or less new features of the CFSP as long as this does not fall within none of EU’s institutions and decision-making process. I the three categories of competences defined by the observed that in many cases the Constitutional Constitutional Treaty, namely exclusive, shared or Treaty is not a major breakthrough compared to the competence to support, coordinate or supplement previous treaties. This is because member states, action by the Member States (Cremona 2003; Wes- and especially big states, preferred to maintain the sels 2004). There are some doubts that the post- status-quo rather than to move further too fast. This holder will be able to carry on all range of powers fact explains the important number of contentious entrusted. Much will depend on the profile of the and sensitive issues which are postponed. At the person who will hold the chair and the way in which same time, the requirements for smooth function- the External Action Service will be set up (Missir- ing with 25 and more member states still imposed a oli 2004; Keane 2005). The new institutional archi- number of changes. The most important is the case tecture in the field of external relations will in- of simplifying the legislative procedure, for increase the executive power of the Commission stance bringing together the consultation and as- compared to the actual dominant position of the sent procedure under the ’special legislative proce- European Council and the Council of Ministers dure’ while co-decision procedure is retained un- (Craig, 2004, p.39) but this fact would create con- changed, becoming the ‘ordinary legislative proce- fused area of vague political responsibility, in dure’. which the Minister for Foreign Affairs might suffer from suspicion by both Council and Commission ’The EU … is a political, economic, social and le- that this person is a ‘Trojan horse’ of the rival insti- gal hybrid that is characterized by a combination of tution’ (Thym, 2004, p.21). federal, confederal, supranational and intergovernmental features’ (Burges, 2004, p.40). The Consti- Conclusion tutional Treaty reflects the entire complexity and The main purpose of this article was to explore the diversity of this framework, the competition and relation between the decision-making process as convergence of centripetal and at the same time independent variable and efficiency and effective- centrifugal forces. The EU Constitutional Treaty ness as dependent variables. At the same time, I does not create a European super-state but confirms intended to deliver an opinion on whether the Con- the fact that member states grant the EU power to S.P. nr. 116-117/2005 32 33 S.P. nr. 116-117/2005 Tema europeanã Tema europeanã act in certain defined areas of policy (Centre for States to the proposals for the Presidency of the Union, European Reform, 2004, p.8). With respect to cer- viewed 11 February 2005, http://www.iiea.com/futeuro/ overall_pres.pdf. tain points, the EU will be more effective under the Keane, Rory 2005, ‘European Security and Defence Policy: from new Constitutional Treaty provisions but this not Cologne to Sarajevo’, in Global Society, Vol. 19, No. 1, an overall characteristic. Generally, the efficiency viewed 5 March 2005, (online Ingenta Connect). will be a sort of learning by doing process, not one Missiroli, Antonio 2004, ‘ESDP – how it works’, in N. Gnesotto given by the broader framework of Constitution. (ed) EU Security and defence policy. The first 5 years (1999- 2004), Institute for Security Studies, Paris, viewed March The emergency brake, the postponed sensitive is- 2005, http://www.iss-eu.org/books/5esdpen.pdf. sues, the opened windows of opportunity should Moravcsik, Andrew 1999, The Choice for Europe: Social Purpose affect the efficiency and effectiveness in a positive and State Power from Messina to Maastricht, London UCL or negative sense. Even if the EU Constitutional Press. Treaty is ratified, the decision making process will Neyer, Jürgen 2004, “Explaining the unexpected: efficiency and effectiveness in European decision-making”, in Journal of continue to be a complex and difficult one and the European Public Policy, Vol.11, pp. 19–38, viewed 9 Fe- efficiency will depend on certain factors, affecting bruary 2004 (online Ingenta Connect). the developments of the whole system. Nugent, Neil & Paterson, William 2004, “The Political System of the European Union”, in J. Howard & A. Menon (eds) Go- verning Europe, Oxford University Press, New York. Nugent, Neil 2003, The Government and Politics of the European BIBLIOGRAPHY Union, Fifth Edition, Palgrave Macmillan, New York. Burgess, Michael 2004, ‘Federalism’, in Antje Wiener & Thomas Paul Craig, European Governance: Executive and Administrative Diez (eds) European Integration Theory, Oxford University Powers Under the New Constitutional Settlement, in Weiler Press, New York. and Eisgruber, eds., Altneuland: The EU Constitution in a Centre for European Reform 2004, ‘The CER guide to the EU’s Contextual Perspective, Jean Monnet Working Paper 5/04, constitutional treaty’, Policy Brief, viewed 25 January 2005, [http://www.jeanmonnetprogram.org/papers/04/040501- http://www.cer.org.uk/pdf/policybrief_constitution_july04. 12.html]. pdf. Schultz, Heiner & Konig, Thomas 2000, ‘Institutional Reform Commission of the European Communities 2003, European Go- and Decision-Making Efficiency in the European Union’, in vernance - A White Paper, Brussels, 25.7.2001 COM(2001) American Journal of Political Science, Vol. 44, no. 4, pp.653- 428 final, available via http://europa.eu.int/comm/governance/ 666, viewed 4 February 2005, (online JSTOR UK). index_en.htm. Thym, Daniel 2004, ‘Reforming Europe’s Common Foreign and Cremona, M 2003, ‘The draft Constitutional Treaty: External Re- Security Policy’, in European Law Journal, Vol. 10 (1), pp.5- lations and External Action’, in Common Market Law Review, 22, viewed 17 March 2005, online EBSCO Host). no. 40, pp.1347-66, viewed 10 March 2005, (online EBSCO Wolfgang Wessels, "A ‘Saut constitutionnel’ out of an intergo- Host). vernmental trap? The provisions of the Constitutional Treaty Dashwood, A & Johnston, A 2004, ‘The Institutions of the En- for the Common Foreign, Security and Defence Policy", Jean larged EU under the Regime of the Constitutional Treaty’, Monnet Working Paper No. 5/04, viewed 15 February 2005, Common Market Law Review, vol. 41, pp. 1481-1518, 2004, http://www.jeanmonnetprogram.org/papers/04/040501- viewed 04 February 2005, (online ProQuest). 17.pdf. Devuyst, Youri 2004, ‘EU Decision-Making after the Treaty Establishing a Constitution for Europe’, in Policy Paper, No. 9, July 2004, viewed 28 January 2005, http://www.ucis.pitt. edu/cwes/EUC/Research/Devuyst_8-9-04.pdf. Egeberg, M 2003, ‘The European Commission’, in M Cini (ed), European Union Politics, Oxford University Press, New York. European Commission 2005, various factsheets, viewed January- February 2005, available via http://www.europa.eu.int/ roadtoconstitution/index_en.htm. European Communities, 2005, Treaty Establishing a Constitution for Europe, Luxembourg, Office for Official Publications of the European Communities. European Convention 2003, various factsheets, viewed January- February 2005, available via http://european-convention.eu.int/ bienvenue.asp?lang=EN&Content=. SORIN }TEFAN DENCA - Absolvent Facultatea de Drept European Union Lex web site, EU Treaties, viewed January- ‘Simion Barnu\iu’ din cadrul Universit`\ii ‘Lucian February 2005, available via http://www.europa.eu.int/eur- Blaga’ din Sibiu, promo\ia 2000. Masterand }coala lex/lex/en/treaties/index.htm. Na\ional` de Studii Politice ]i Administrative, specia- Golub, Johnatan 1999, “In the Shadow of the Vote? Decision Ma- lizarea Rela\ii Internationale ]i Integrare European`. king in the European Community”, in International Orga- nization, vol. 53, No. 4, pp. 733-764, viewed 12 February Absolvent Programul Chevening Fellowship [n Studii 2005 (online Ingenta Connect). Europene, European Research Institute, Universitatea Irish Institute of European Affairs 2003, Positions of the Member Birmingham, Marea Britanie. S.P. nr. 116-117/2005 34 35 S.P. nr. 116-117/2005 Tema europeanã Tema europeanã

Uniunea Europeanã: un Imperiu Modern?

MÃDÃLINA-VIRGINIA ANTONESCU

A study on the Empire’s condition, with a close look over the differences between old and new models. Nowadays empires are no more features of a state-centered world, but organizations, as UN, OTAN, Council of Europe. They are postmodern empires, specialized in protecting, affirming, and promoting democracy. They still use military power, but their functions and objectives are changed. UE is an empire of this sort, a historical expression of a (post)modern empire.

Structurile imperiale moderne fac deja trece- Altele doresc o expansiune teritorial` pa]- rea spre o nou` faz` de dezvoltare a ideii imperiale, nic`, bazat` pe [ndeplinirea unor criterii politice de anun\@nd modelul post-modern de exercitare a do- c`tre statele candidate dintr-o anumit` regiune – mina\iei asupra regiunilor periferice. OSCE, Consiliul Europei, UE sau de pe glob – «sta- Logica teoriilor dependen\ei, care acord` [n tele doritoare de pace» amintite de Carta ONU. mod necesar imperiului o structur` dual`: centru ]i Obiectivele imperiale de azi sunt altele: paci- periferie, aflat` [n raporturi complexe, oscil@nd [ntre ficarea unei zone, p`strarea stabilit`\ii prin impu- exploatare, [mprumut cultural ]i modernizare (infra- nerea respect`rii unor cerin\e politice specifice (de- structur`, administra\ie, elit` na\ional`) se clatin`, da- mocra\ie, economie de pia\`, stat de drept, respec- torit` apari\iei actorilor globali ]i schimb`rilor petre- tarea drepturilor omului, pluripartidism, alegeri li- cute [n rela\iile interna\ionale datorit` globaliz`rii. bere, ne-discriminare). Separa\iile rigide dintre state, politice sau de alt` na- {n ultima decad` a secolului XXI, aceast` mo- tur`, dispar sub loviturile unor entit`\i ce amenin\` tiva\ie a fost «[mbl@nzit`» prin crearea de parte- [nsu]i existen\a ]i rolul tradi\ional al statului-na\iune. neriate strategice cu zone de importan\` strategic` Imperiile edificate [ntr-o lume stato-centric` pentru centrul imperial, zone care [ns` nu pot fi [ncep s` fie percepute ca vechi, dep`]ite de noi [nglobate vizibil, pentru un motiv sau altul, [n sfera modele globaliste. imperial` protectoare. Apar imperii-organiza\ie care nu mai folo- Imperiile post-moderne, aflate [ntr-o lume afec- sesc ca baz` un stat ci o organiza\ie interna\ional` tat` de anumite fenomene globaliste precum de-teri- autonom`, precum ONU, NATO, Consiliul Europei, torializarea, se specializeaz` [n protejarea, afirma- a c`ror voca\ie regional` sau universal` aminte]te rea, promovarea ]i confundarea cu o anumit` form` de o form` imperial` de pace prin for\a dreptului, politic` de cultur`: democra\ia. prin civilizarea regiunilor rebele (state barbare, zo- Unele imperii post-moderne sunt legale (ac- ne atinse de conflicte religioase sau etnice s@nge- ceptate, sub diverse denumiri, [n ordinea juridic` roase) sub pretextul interven\iei umanitare. interna\ional`; care-]i asum` expres obiectivul de a Unele imperii-organiza\ie []i propun s` folo- respecta, extinde ]i civiliza periferiile – prin princi- seasc` for\a armat` pentru pacificarea/controlul piile democra\iei, ale statului de drept, ale econo- politic/stabilizarea unor regiuni de pe glob (voca\ie miei de pia\`, ale drepturilor omului; care suplinesc interven\ionist` global`), precum NATO ca alian\` sau preiau sarcinile tradi\ionale ale statelor – na\iu- imperial` globalist`, ceea ce apropie mult actualele ne, protej@nd cet`\enii din interiorul grani\elor lor imperii-organiza\ie de clasicul tip imperial. – de ex. spa\iul de securitate, libertate si justi\ie S.P. nr. 116-117/2005 34 35 S.P. nr. 116-117/2005 Tema europeanã Tema europeanã creat prin tratatul de la Amsterdam). ple concepte istorice, dincolo de care tiparul impe- Alte imperii legale precum Consiliul Europei rial continu` s` se reproduc` [n forme evoluate. uzeaz` de viziunea pan-european` spre a materializa Cea mai complex`, flexibil` ]i dinamic` struc- o extindere teritoriala politic` (incomplet`, [n ratur` imperial` (pe care to\i o consider` un model port cu scopurile de domina\ie economic` ]i mili- de succes al transfer`rii suveranit`\ii pe cale liber- tar` ale imperiilor din trecut). consim\it`, ne-violent` de la state la Uniune), pe {n lumea post-modern`, expansiunea impe- care nimeni nu []i permite s` o considere «degene- rial` nu poate fi perceput` ca legal`, ca admis` de rat` form` imperial`» f`r` a fi [nvinuit de ideolo- ordinea juridic` interna\ional` sau ca derul@ndu-se gisme decrepite, de c`dere [n neo-marxism sau de o sub acoperirea obliga\iei generale de a respecta obsesie specific` a periferiilor de a [nvinov`\i pen- principiile de ius cogens, dec@t dac` se limiteaz` la tru orice nereu]it` centrul imperial, este UE. obiectivul exportului de democra\ie ]i al economiei Calificat` drept organiza\ie interna\ional` cu de tip liberal. voca\ie regional`, f`r` ca prin tratatele de baz` s` i Imperiile []i g`sesc [ns` justific`ri legale pen- se ofere o definire clar` a naturii sale, UE incor- tru a ac\iona: se declar` umane, campioane ale res- poreaz` uniuni vamale, economice ]i monetare; po- pect`rii ]i protej`rii drepturilor omului, neezit@nd litici interguvernamentale; o dimensiune politic` s` intervin` oriunde pe glob interesele lor strategice distinct` – [ntr-un cuv@nt, reprezint` un proces [n sunt vizate. plin` desf`]urare. Acest proces denumit construc\ie Expansiunea teritorial` a imperiilor din pe- european` nu poate fi redus la concepte deja deve- rioada globalist` ezit` [ntre o concep\ie tradi\iona- nite tradi\ionale precum: institu\ie, zon` economic` list` (de\inerea controlului politic asupra unei zone de liber schimb, organiza\ie interna\ional`, stat eu- bine delimitate, omogene) ]i una de tip globalist ropean, uniune vamal`. A [ncerca o calificare din (exercitarea domina\iei prin interven\ie umanitar`, perspectiva unui singur concept ar [nsemna s` s`- prin gestionarea conflictelor din orice parte a glo- v@r]im o eroare, s` nu lu`m [n considerare natura bului ]i prin participarea la reconstruc\ia post-con- complex`, hibrid` a Uniunii. flict). Imperiul este [ns` o constant` a istoriei, iar Imperiile post-moderne nu au abandonat uti- asocierea dintre o realitate greu de definit a zilelor lizarea for\ei militare ca instrument de atingere a noastre precum UE ]i o structur` compromis`, ve- scopului politic – exercitarea controlului politic, che, f`r` corespondent [n epoca globaliz`rii ar fi economic, cultural, militar asupra zonelor de inte- socotit` ca hazardat` pentru tradi\ionali]ti, pentru res strategic. cei ce cred c` imperiile ]i-au tr`it traiul, c` au dis- {ns` o parte important` din structura, atri- p`rut definitiv de pe scena istoriei, f`c@nd loc struc- bu\iile, obiectivele lor s-au modificat profund, des- turilor pa]nice, democratice ]i umanitare. prinz@ndu-se de concep\ia conservatoare asupra Imperiile [ns` ]i-au modificat nu doar forma imperiilor de tip vechi. ci au preluat obiective noi, func\ii noi; au creat Imperiile post-moderne sunt conduse de pre- institu\ii ]i concepte noi. Imperiile sunt poate entit`\ ]edin\i care reprezint` partidul politic aflat la gu- ile care genereaz` cele mai multe inova\ii cu privire vernarea imperiului ]i a statului dominant, dac` struc- la natura lor, la modelul politic ]i la metoda prin tura acestuia este confederativ` sau federativ`. care se dezvolt` ]i se consolideaz`. Imperiile pot Imperiile post-moderne pot fi, de asemenea, schimba civiliza\iile, rela\iile interna\ionale da- conduse de colegii tehnocratice cu atribu\ii supra- torit` for\ei colosale de care dispun – fie militar`, na\ionale executive, precum Comisia European`, fie cultural` sau economic`, folosit` pentru a mo- colegii aflate [ntr-un raport de competi\ie intrin- difica traiectoria istoriei conform viziunii lor ordo- sec` ([n ciuda principiilor de cooperare loial` [ntre natoare: instaurarea p`cii imperiale. institu\iile UE ]i a principiului atribuirii de com- Imperiile nu mai sunt aglomer`ri de \inuturi peten\e) – cu Consiliul de Mini]tri, ca garant al in- exploatate f`\i] ]i c`rora li se refuz` statutul de en- teresului statelor membre ]i veritabil legiuitor al titate independent`, ci s-au preschimbat [n re\ele de UE. organiza\ii care promoveaz` un tip unitar de cultur` Imperiile post-moderne nu se depersonali- politic`, manifest` o viziune unitar` asupra econo- zeaz` complet, [n ciuda influen\ei masive a teh- miei mondiale, asupra modului [n care s` fie struc- nocra\ilor fa\` de politicieni, [ns` dovedesc implicit turate rela\iile interna\ionale sau zonale. c` pot exista ]i dac` nu au [mp`rat, armata imperial` Imperiile sunt ast`zi formate din state suve- sau cet`\enie imperial`. Aceste elemente r`m@n sim- rane, independente, na\ionale – cel pu\in din punct S.P. nr. 116-117/2005 36 37 S.P. nr. 116-117/2005 Tema europeanã Tema europeanã

de vedere al dreptului interna\ional – care []i trans- un scop politic [n cazul re\elelor teroriste; ca un fer` voluntar suveranitatea c`tre nivelul imperial scop privat [n situa\ia re\elelor crimei organizate) de decizie, statele aleg@nd s` colaboreze pentru a-]i aceste norme de drept. imp`r\i sarcinile cu imperiul, at@t pentru [ndepli- Ele func\ioneaz` subteran (imperii under- nirea obliga\iilor fa\` de Uniune, liber asumate prin ground), prefer@nd starea de clandestinitate ]i repre- tratatele comunitare, c@t ]i prin cooperarea [nt`rit` zint` o amenin\are pentru securitatea ]i men\inerea pentru atingerea obiecitvelor unionale. puterii asupra rela\iilor interna\ionale pe care Imperiul evolueaz` ]i el, odat` cu istoria. imperiile de la suprafa\`, cele legale, doresc s` le Apar forme noi de guvernare pe care imperiul ]i le guverneze [n exclusivitate. apropriaz` [n chip discret spre a-i sluji scopurilor Lupta istoric` pe care o ini\iaz` globalizarea sale: de exemplu, imperiile corporatiste ce au la [n mileniul trei este tocmai acest conflict [ntre im- baz` nu o structur` politic` ci una privat`, ierarhic` periile vizibile ]i cele subterane, [ntre ideea de lega- ]i transna\ional`: compania comercial`. litate imperial` ]i ilegalitatea imperial`, contra-or- Imperiul []i asociaz` ideea de democra\ie, []i dinea. dore]te s` se debirocratizeze, s` fie aproape de Imperiile moderne oscileaz` [ntre o persona- cet`\ean, s` protejeze consumatorii, s` respecte me- lizare de tip tradi\ional (monarhie, identificarea cu diul [nconjur`tor, s` combat` discrimin`rile [ntre un [mp`rat care cumuleaz` func\iile politice) ]i una cet`\enii s`i, s` le asigure un spa\iu de libertate, modern` (pre]edinte ales de popor; partid politic securitate ]i justitie. aflat la putere care domin` un aparat de stat de cele Armata imperial` devine o «for\` de reac\ie mai multe ori represiv [n raport cu popula\iile con- rapid`», cu o capacitate mai mult orientat` spre trolate). ofensiv` (interven\ia [n zonele de conflict din afara Exist`, de asemenea, forme imperiale de tran- spa\iului securizat al centrului), dec@t de protec\ie a zi\ie de la etapa modern` la cea post-modern`: ariei imperiale – centru ]i periferie. Armata impe- SUA, de ex., care adopt` politica selectiv` a peri- rial` de tip nou nu mai [n`bu]` revoltele din perife- feriilor controlate de la distan\`: interven\iile ful- riile rebele, aceasta fiind deja o abordare depa]it` a ger, coali\iile ad-hoc, precum ]i o viziune de paci- problemei, dat fiind contextul egalit`\ii dintre sta- ficator, de ap`r`tor al drepturilor omului, de garant tele membre ale imperiilor de tipul UE, c@t ]i anga- al securit`\ii ]i p`cii interna\ionale, de lupt`tor [mpo- jamentului UE de a respecta identitatea na\ional` a triva terorismului interna\ional. Toate acestea sunt statelor membre. cli]ee ale discursurilor politice de as`zi, care [ns` {n afar` de imperiile legale (organiza\ii inter- ascund o conturare a modelului imperial de expan- na\ionale supuse dreptului interna\ional, precum siune adaptat la cerin\ele lumii contemporane, o ONU, NATO, OSCE, UE, state federale precum lume [nc` nedefinit`, a turbulen\elor globale. SUA), exist` entit`\i non-politice, care sunt create Decolonizarea a distrus doar un anume tip de de globalizare: imperii-re\ea, imperii corporatiste imperii – cele europene coloniale, f`r` a elimina create de companiile transna\ionale ]i aflate [n definitiv matricea imperial`, lucru imposibil de c`utare de noi pie\e de desfacere, imperii private altfel. Cauza apari\iei structurilor imperiale st` [n create de indivizi, imperii mass-media. lupta pentru captarea periferiilor, dintre diferite Aceste imperii nu se consider` obligate s` []i entit`\i politice, [n scopul de a accede la statutul de asume f`\i] obliga\ii \in@nd de dreptul interna\ional putere regional` ]i/sau universal`, de a controla ci prefer` s` existe [ntr-o stare de cvasi-legalitate, zonele captate. ca subiecte de drept intern ale unui stat-na\iune, Imperiul [nseamn`, [n accep\iune tradi\ional`, [ns` av@nd o structur`, atribu\ii, obiective ]i scopuri ierarhie asociat` cu exploatarea; nivel suprana\io- transna\ionale de tip imperial – captarea periferiilor nal de luare al deciziei, ce folose]te baza statal` ca pie\e de desfacere a m`rfurilor, serviciilor, capi- pentru scopul supravie\uirii ]i al afirm`rii [n lume talurilor apar\in@nd nucleului imperial. al ansamblului imperial, al for\ei sale. Dincolo de sfera imperiilor legale, care exist` Imperiul nu este, precum statul – [n unele con- ca subiecte de drept interna\ional sau intern, av@nd cep\ii reductioniste, o sum` aritmetic` a voin\elor o existen\` juridic` sub o anumit` form` permis` de statelor dominante, ci o entitate politic` distinct` lege, se afl` imperiile transna\ionale ilegale create de statele-leader, care hot`r`]te [n nume propriu, de globalizare. Acestea nu doar c` refuz` s` care are o politic` imperial` proprie dup` care ac\io- respecte ordinea juridic` interna\ional` ]i pe cea a neaz`. statului unde []i au centrul, ci [ncalc` sistematic (ca Dup` decolonizare, ordinea interna\ional` ini- S.P. nr. 116-117/2005 36 37 S.P. nr. 116-117/2005 Tema europeanã Tema europeanã

\iat` de apari\ia ONU consacr` implicit formarea imperiilor-organiza\ie, a imperiilor-postmoderne ce se contureaz` ca atare [n plin R`zboi Rece, anu- SEMNALSEMNAL me blocurile imperiale moderne URSS ]i SUA. Prin decolonizare, statele na\iune foste colo- Mikko Heikinheimo nii []i c@]tig` dreptul de a accede la via\a interna\io- Amintiri despre Europa nal`, la formarea normelor de drept interna\ional. Editura: Humanitas Se universalizeaz`, deci, participarea statelor nou Anul apariåiei: 2005 formate [n urma f`r`mi\`rii imperiilor coloniale, la Traducere: Ileana Nidelea crearea ordinii juridice ]i politice interna\ionale. Descriere Principii precum respectarea suveranit`\ii Editat în 2004, anul celei mai mari extinderi statale, neinterven\ia [n treburile interne ale unui a Uniunii Europene, volumul finlandezului Mikko Heikinheimo încearcã sã risipeascã stat, interzicerea r`zboiului ca mijloc de reglemen- enigma pe care Europa centrala æi de est o tare a diferendelor dintre state, respectarea inde- reprezintã încã pentru mulåi dintre occiden- penden\ei, a integrit`\ii teritoriale a unui stat etc., tali. Pornind de la ideea cã succesul Europei [nscrise [n Carta ONU, devin fundamentele noii or- unite depinde, în mare mãsurã, de cunoaæ- dini juridice interna\ionale. terea celorlalåi, autorul propune o carte pe {n acest context, ]ansele de a-]i asigura suc- care o descrie drept „reportaj, mãrturie æi omagiu”. O carte de memorii – proprii, dar cesul ]i expansiunea revin imperiilor care nu con- æi ale unor prieteni cu vieåi marcate de test` f`ti] aceste principii, spre a intra [n legalitate, istoria zbuciumatã de dupã cel de-al doilea desigur, nu ca imperii ci [n calitate de subiecte de rãzboi mondial. În fond, o pledoarie împo- drept interna\ional sub diferite denumiri: stat, triva totalitarismului – fie el nazism sau federa\ie, organiza\ie interna\ionala, uniune de comunism – æi în favoarea unei lumi libere, state, comunitate de state etc. armonioase æi tolerante. Cea de a doua parte a cãråii conåine amintiri strânse în A doua tendin\` a societ`\ii interna\ionale activitatea lui Mikko Heikinheimo de ziarist, dup` 1945 se refer` la cre]terea interdependen\elor ghid æi diplomat. Fãrã îndoialã, atenåia citi- dintre na\iuni, la universalizarea acestor interdepen- torului român va fi reåinutã mai ales de pa- den\e, ceea ce duce la apari\ia organiza\iilor inter- ginile legate de åara noastrã, care conåin im- na\ionale, apoi la proliferarea lor ]i [n cele din urm` la presii despre oameni politici æi diferite consolidarea unora dintre ele – NATO, UE, OSCE, evenimente ale perioadei 1996-2000, când a fost ambasador al Finlandei la Bucureæti, ONU, ASEAN. dar æi legate de åigani, ceræetori, câini comu- Imperiul-organiza\ie devine o form` subtil` nitari sau starea drumurilor. Un bun prilej de de construc\ie imperial` a epocii post-moderne, a afla æi lucruri inedite despre unii dintre cei rivaliz@nd ca specie imperial` cu forma deja clasic` care ne-au condus în acea perioadã æi de a a imperiului-stat. avea o idee despre modul în care suntem A compara UE cu un imperiu modern nu este vãzuåi noi, românii, de un cãlãtor strãin pe meleagurile noastre. nici inutil, nici hazardat, deoarece pornim de la pre- misa c` UE nu este dec@t o alt` expresie istoric`, [nc` nedefinitivat`, a imperiului, indiferent sub ce denumire prefer`m sa [l ascundem.

M~D~LINA VIRGINIA ANTONESCU - doctorand [n drept european [n cadrul Facult`\ii de Drept, Univ. Bucu- re]ti. A absolvit Colegiul Juridic Franco-Rom@n de Studii Europene, fiind diplomat` a Universit`\ii Eu- ropene Sorbona-Pantheon-Paris I. A absolvit [n 2002 masteratul SNSPA [n Rela\ii Interna\ionale ]i Inte- grare european`, ca ]ef` de promo\ie. Este autoare a dou` monografii: «Regimul juridic al str`inului persoan` fizic` [n Rom@nia» ]i «Uniunea European`, un imperiu al secolului XXI? Spre o civiliza\ie unional`». Este expert [n cadrul Institutului Rom@n de Studii In- terna\ionale «Nicolae Titulescu». S.P. nr. 116-117/2005 38 39 S.P. nr. 116-117/2005 Tema europeanã Tema europeanã

Neofuncåionalismul european

GINA GUŞILOV

The article x-rays the present status of the European Union as political and institutional entity to find that it matches none of the existing integration theories. The author advocates that a reinterpretation of the Neofunctionalist theory might prove to be the golden middle way between the extremes whom those wanting too much and those wanting too little Europe represent. A parallel between the Constitutions of America and Europe outlines the difference between the two political forms they support and generate: federation, on one side, and a half-institutionalized, feared and therefore never officially acknowledged or named, wanna be federation. A revisited neofunctionalist perspective might account for the best explanation of this phenomenon or might be the only package in which the federation could be delivered to and forced to be accepted by its opponents. Until then, the EU will be pending between its potential shapes.

A]a cum este ea acum, din punct de vedere al puri profesionale, re\ele de ONG-uri, think-tank-uri, teoriilor interna\ionale, Uniunea European` ne apare ca tineri etc). o entitate hibrid`: un proces integra\ionist complex ]i Dezbaterea a avut [n centru coordonata politic` a mult mai controversat acum, dec@t la [nceputul sù [n integr`rii, ]i anume, dac` formula de integrare politic` ceea ce prive]te forma final` la care trebuie sa ajung`. pe care s` o adopte pe viitor s` fie federalist` sau inter- Descrierile orbilor sunt asem`n`toare teoriilor diferite guvernamentalist`. Disputa nu a fost [ntre func\ionalism care exist` fa\` de de procesul integr`rii europene: (= integrare economic`) ]i federalism (=integrare poli- federalism, func\ionalism, neofunc\ionalism, intergu- tic`), pentru c` integrarea economic` este deja un fapt vernamentalism, cooperare multilateral` ]i amestecul [mplinit, ci [ntre cooperarea interguvernamental` ]i fe- par\ial al unora dintre ele. deralism. Din p`cate, ]tiin\a integr`rii cuprinde numeroase La ora actual`, UE a trecut cu succes de prima studii descriptive ]i cu viziuni eclectice asupra acestui etap`, cea func\ionalist`, ]i manifest` puternice tendin- fenomen. Dificultatea de a [ncadra proiectul european \e spre federalizare. Deja UE posed` c@teva din atri- strict [n una dintre aceste teorii este dat` de caracterul butele importante ale unui stat, cel mai puternic dintre ne[ncheiat al procesului intregra\ionist. Modelul de UE acestea fiind moneda unic`. Mai sunt cet`\enia, pa]a- care se va dezvolta depinde de deciziile care se iau. Pe portul (din 1985), drapelul, imnul – ceva mai slabe. 10 iulie 2003, Conven\ia asupra Viitorului Europei ]i-a Altele, pe cale s` prind` via\`, precum EUROPOL-ul, finalizat lucr`rile, care au durat 16 luni, [ncep@nd din PESC-ul, Constitu\ia European`, sunt copiii curentului 28 februarie 2002. Dup` cum se ]tie Conven\ia a fost federalist ]i tot at@tea atribute ale unui supra-stat eu- g@ndit` ca un corp politic instituit pentru a dezbate ropean, asem`n`tor modelului federal american ]i care scopul final spre care trebuie sa tinda UE ]i a fost pre- s-ar putea numi SUE. (Ar fi interesant de observat c` zidat` de Valery Giscard D’Estaing. Sarcina Conven\iei din posibila abreviere viitoare “SUE”, singura liter` era sa g`seasc` r`spunsuri la provoc`rile ]i [ntreb`rile care lipse]te este “S”-ul, de la STAT, simbol al contro- formulate [n declara\ia de la Laeken, ]i anume: politi- versatului aspect politic.) Totu]i, chiar ]i acum ideea cile UE dup` viitoarea extindere, dep`]irea deficitului unui supra-stat european este respins` de majoritatea \`ri- de democra\ie ]i rolul UE [n calitate de actor mondial. lor membre. Dezbaterea a avut un caracter deschis, desf`]ur@ndu-se Perspectiva mea personal` asupra subiectului at@t la nivel european, c@t ]i la nivel na\ional, implic@nd [n cauza mizeaz` pe Neofunc\ionalism [n calitate de reprezentan\i din toate segmentele societ`\ii civile (gru- teorie-sintez` a celor dou` mijloace opuse [ntre care a S.P. nr. 116-117/2005 38 39 S.P. nr. 116-117/2005 Tema europeanã Tema europeanã oscilat integrarea european` de-a lungul timpului, ]i unde se pot aplica cuno]tin\e tehnice specializate. Suc- anume: cesul cooper`rii func\ionale va conduce la dorin\a de - Federalismul (abordarea politico-constitu\ional`), care a repeta experien\a ]i [n alte domenii. Pentru ca folose]te High Politics pentru crearea Supra-stat- aceast` cooperare s` [nceap`, guvernele trebuie s`-]i ului; dea seama c` [n izolare nu pot asigura maximul de - Func\ionalismul (abordarea economico-sociologic`), bun`stare cet`\enilor ]i s` transfere responsabilit`\i care folose]te Low Politics pentru promovarea coope- func\ionale unor agen\ii interna\ionale mandatate s` r`rii transna\ionale. se ocupe de aceste probleme. {n timp, aceasta trebuie Demersul meu trateaz` Neofunc\ionalismul ca s` duc` la sl`birea principiului suveranit`\ii teritoriale pe o trecere treptat` de la func\ionalism la federalism, ]i legale. Aceasta era metoda prin care Mitrany credea al c`rei punct de pornire a fost realizarea pie\ei co- c` se poate crea un “sistem de pace opera\ional” (“wor- mune (consfin\it` prin tratatele de la Paris si Roma) king peace system”) din sistemul interstatal existent. – spa\iu de libert`\i economice la care particip` statele Trebuie men\ionat c` federalismul p`rin\ilor fondatori na\ionale care []i p`streaz` suveranitatea – ]i al c`rei dorea exact acela]i lucru: s` fac` r`zboiul [n Europa punct de sosire ar trebui sa fie federalizarea Europei imposibil. {n acest sens, CECO a fost forma institu\io- – etap` care presupune limit`ri benevole ale suvera- nal` transna\ional` prin care s-a exercitat controlul nit`\ii na\ionale [n beneficiul apartenen\ei la o super- industriilor de [narmare a Fran\ei ]i Germaniei. putere economic`, militar` ]i politic`. Stadiul actual “Nu trebuie s` credem [ntr-o pace protejat` al UE este de tranzi\ie. Tratatul de la Amsterdam a (securitatea colectiv`), ci intr-o pace care se elabo- introdus pilonii II ]i III, prin aceasta adùg@nd UE un reaz` (securitatea social`)” spune Mitrany. {n viziunea spa\iu judiciar comun ]i o politic` european` de secu- lui, integrarea trebuie construit` [ncep@nd cu bun`- ritate ]i afaceri externe comun`. Tratatul de la Maas- starea public`. {n acest sens nu trebuie uitat c` integra- tricht recunoscuse oficial cet`\enia european`, [n\e- rea economic` vest-european` a fost posibil` doar la leas` nu ca pa]aport, ci ca statut juridic ]i politic, ad`postul umbrelei nucleare americane ]i al protec\iei statut recunoscut sub forma celor 5 drepturi supli- oferite de trupele sta\ionate [n Germania de Vest, care mentare, care se adùgau drepturilor omului cuprinse au scutit astfel Fran\a ]i Germania de grija securit`\ii [n Declara\ia Universal`. Aceste elemente apar\in deja na\ionale. unui alt fel de UE, aflat` [n gesta\ie [nc`. Situa\ia Teoria func\ionalist` promoveaz` o viziune teh- actual` e foarte plastic exprimat` atunci c@nd se spune nocrat` asupra conducerii societ`\ii, iar premisele ei c` UE sufer` de sindromul “gigant economic – pitic se reg`sesc [n principiul subsidiarit`\ii (luarea decizii- politic”, sintagma perfect` pentru a ilustra disparitatea lor c@t mai aproape de cet`\ean). actual` dintre puterea economic` a UE ]i influen\a ei Punctele slabe ale sistemului lui Mitrany (po- politic`. sibilitatea separ`rii chestiunilor tehnice de cele poli- Voi [ncepe prin a aminti c` Neofunc\ionalismul tice; abordarea universal`, non-politic` a integr`rii in- mai este cunoscut ]i sub denumirea de “federalism [n terna\ionale; optimismul [n ce prive]te efectele de rate”. Fondatorul acestei teorii, Ernst Haas, a fost foarte spill-over) au f`cut ca aceast` teorie a integr`rii regio- influen\at de func\ionalism [n lucr`rile lui de tinere\e. nale s` treac` [n umbr`. Func\ionalismul a inspirat Pornind de la ideile func\ionaliste, el a [ncercat s` g`- teoria interdependen\ei complexe, care va fi teoretizat` seasc` solu\ii la punctele slabe ale teoriei lui Mitrany. [n anii ’70 -’80 de Robert Keohane ]i Joseph Nye ]i De aceea, vom considera func\ionalismul ca o “prim` care este un fel de teorie func\ional` revizuit`. rat`” [n achizi\ionarea federalismului. De]i p`rin\ii Teoria func\ionalist` a stat la baza integr`rii fondatori au numit-o “metoda Monnet” sau “fede- economice europene (realismul politic nu poate oferi ralism func\ional”, esen\a este aceea]i, constituind nici o explica\ie pentru acest fenomen [nceput [n anii nucleul metodei comunitare. ’50). {ns` interdependen\a economic` singur` nu e suficient` pentru a genera o cooperare interguverna- Funcåionalismul mental` intens`. Pentru exemplificare amintesc c` Datorit` e]ecului unor planuri precum Socie- uniuni vamale au existat ]i [nainte, f`r` a duce la o tatea Na\iunilor sau planul lui Aristide Briand, David cooperare economic` de amploarea pie\ei unice euro- Mitrany1 propunea ca, [n ceea ce prive]te cooperarea pene: Zollverein, uniunea vamal` constituit` [n 1834, interna\ional`, s` nu se porneasc` cu proiecte federale, includea toate statele germane ]i presupunea elimi- deoarece acestea presupun dificult`\i majore de ordin narea taxelor vamale [ntre participan\i ]i un tarif ex- legal si constitu\ional. Cooperarea trebuie s` [nceap` terior comun. prin tratarea unor chestiuni transna\ionale specifice, S.P. nr. 116-117/2005 40 41 S.P. nr. 116-117/2005 Tema europeanã Tema europeanã

Neofuncåionalismul titu\ionalizare la o scar` redus`. Europa apare [n pos- Neofunc\ionalismul sus\ine ideea unei infra- tura de cobai politic pentru proiectul kantian al unei structuri institu\ionale cu putere de jurisdic\ie asupra uniuni pacifice. Proiec\ia filosofului german viza toa- statelor na\ionale care s` asigure respectarea tratatelor te \`rile, [ns` proiectul european ar putea fi un prim semnate [ntre statele na\iuni. Ernst Haas2, teoreticianul test. Federalismul lui Kant nu viza statul federativ [n acesteia, a preluat din func\ionalism ideea potrivit care popoarele se contopesc, ci statul [n care popoarele c`reia progresul din domeniul tehnic ]i economic tre- care [l compun []i p`streaz` suveranitatea. Ideea de buie s` duc` la o cooperare politic` mai str@ns`. De federalism kantian exclude orice rela\ie de tipul su- aici ]i accentul foarte mare pus [n neofunc\ionalism perior-inferior [ntre entit`\ile componente. Kant ne spu- pe cunoa]terea consensual` (consensual knowledge) ne [ns` c` trebuie ca o republic`, opera unui “popor la nivelul elitelor politice, care ar avea rolul de a fa- puternic ]i luminat”, s` se constituie [ntr-un “punct cilita cooperarea interstatal`. {n esen\`, teoria lui Haas central al uniunii federative pentru celelalte state spre sus\inea dep`]irea statului-na\iune ca institu\ie prin a se ralia la ea, ca s` asigure starea de pace a statelor, luarea deciziilor la un nivel suprana\ional cu specific conform ideii de drept interna\ional, ]i prin alian\e regional. Miezul teoriei o constituie convingerea [n repetate de acest fel s` se extind` tot mai mult”. Lea- faptul c` aceast` cooperare se va “r`sp@ndi” ]i [n alte dershipul american exercitat [n tab`ra democrat` [n domenii de activitate (efectul spill-over). Deoarece [n perioada R`zboiului Rece a f`cut posibil` dezvoltarea anii ’70 politica de integrare european` era ambigu`, fenomenului integra\ionist, ]i tot el va supraveghea conceptul spill-over nu era deloc conving`tor. }i asta procesul [n era post-R`zboi Rece. Succesul Neofunc\io- pentru c`, spre deosebire de ast`zi, c@nd ne-am con- nalismul [n Europa se datoreaz` condi\iilor prielnice vins de succesele rezultate [n urma cooper`rii, atunci ]i voin\ei politice. {ns` trecerea spre federalism va nu se ]tia dac` m`surile care se luau vor fi reu]ite necesita maximizarea celei din urm`. Viitoarea form` sau nu. Iar un e]ec al acestora cu siguran\` nu ar fi politic` a UE depinde cel mai mult de capacitatea [ncurajat cooperarea [n alte domenii. Experien\a statelor de a se plia pe noile realit`\i ]i de a r`spunde ulterioar` a demonstrat c` succesul [n cooperarea noilor cerin\e. O form` federal` sut` la sut` are, mo- dintre state nu func\ioneaz` ca un domino: nu se mentan, pu\ine ]anse de reu]it`. Neofunc\ionalismul r`sp@nde]te de la o zon` la alta, dar nici nu urmeaz` o ofer`, [n schimb, camuflare finalit`\ii federale. Atuul logic` organic`. E]ecul comunit`\ii europene de a ges- Neofunc\ionalismului este c`, de]i neteze]te drumul tiona criza iugoslav` din anii ’90 a ar`tat c` “r`s- c`tre federalizare, el nu []i declar` deschis punctul p@ndirea nu poate fi garantat` [n politica extern` ca o terminus. Este un cal troian ideologic perfect, [ntruc@t consecin\` teleologic` a integr`rii func\ionale [n pro- poate singura modalitate de a-i convinge pe adversarii bleme economice ]i sociale” (M. Griffiths). De]i e federalismului s` consimt` federa\ia este ca aceasta s` nevoie de mult` voin\` politic` pentru a ajunge la un le fie prezentat` sub alt` form`. consens [n domeniul cooper`rii economice ]i sociale, Orice s-ar spune, modelul federal european nu se pare c` pentru a ob\ine un minimum de consens [n are cum s` copieze modelul german sau american, domeniul politic este nevoie de infinit de mult` voin\` pentru simplul motiv c` locul ]i timpul de implemen- politic`. Nu este irelevant faptul ca SFOR, misiunea tare []i spun cuv@ntul asupra tipului de sistem politic. NATO de men\inere a p`cii din Bosnia ]i Her\egovina, Tipul de federalism va fi definit de datele conjunc- a fost transferat` for\ei UE – EUFOR, cu nume de cod turale (istorice, de mentalitate, economice). Federa- Althea, abia pe 2 decembrie 2004. Aceast` prim` lismul european poate cel mult s` reia anumite ele- misiune strict european` vine s` [nlocuiasc` cea mai mente proprii celorlalte dou` experien\e istorice, dar lung` misiune NATO de men\inere a p`cii3. {n calitate produsul politic final va fi inedit datorit` contextului. de teorie, aplicabilitatea neofunc\ionalismului este Sursa de inspira\ie cea mai bun` ar fi desigur fede- [ndoielnic`. Neofunc\ionalismul nu poate fi considerat ralismul american, [ns` designul politic va diferi, dac` o re\et` de succes pentru integrare, aplicabil` oriunde lu`m [n considerare cel pu\in vechimea statelor cons- [n lume. Reu]ita vest european` a depins de condi\ii tituante la momentul cre`rii federa\iei. Cele 13 state [nt@mpl`toare, care nu pot fi multiplicate ]i exportate americane erau foarte tinere, neav@nd nici m`car un [n alt` parte a lumii. Integrarea [n formula ei european` secol de existen\` istoric` atunci c@nd s-au federalizat. poate fi un fenomen specific, determinat` desigur de Prin compara\ie, unele state europene au un mileniu ]i fenomenele la scar` global`. {n aceast` privin\`, Haas jum`tate de existen\` istoric` (Marea Britanie, Fran\a), nu a reu]it s` rezolve “fund`tura” mo]tenit` din au tradi\ii ]i civiliza\ii de peste 2 milenii (Grecia, sistemul lui Mitrany. Italia), ceea ce m` face s` cred c` statele viitoarei UE ar putea fi a]adar un experiment de cons- federa\ii europene vor poseda o autonomie mai mare S.P. nr. 116-117/2005 40 41 S.P. nr. 116-117/2005 Tema europeanã Tema europeanã dec@t cele 50 de state americane ]i mai mic` dec@t devenit evident c` se va \ine Conven\ia de la Phila- suveranitatea na\ional` a]a cum este ea ast`zi [n\eleas`. delphia4, Congresul a aprobat o rezolu\ie prin care a Conceptul de suveranitate va evolua [n direc\ia unei [ncercat s` limiteze Conven\ia la revizuirea Articolelor semi-suveranit`\i, a unei suveranit`\i divizate propor\io- Confedera\iei. S` reamintim c` aceasta era a doua nal [ntre statul na\ional ]i supra-statul european, celui conven\ie convocat`, iar scopul ei fusese dezbatarea din urm` urm@nd a-i fi transferate numeroase atribu\ii situa\iei statelor uniunii ]i luarea m`surilor necesare care p@n` nu de mult intrau [n exclusivitate [n compe- adecv`rii Constitu\iei Guvernului Federal la exigen\ele ten\a statului-na\iune (par\ial acest lucru se poate deja uniunii. Prima conven\ie fusese convocat` la [ndemnul observa). Mai trebuie \inut cont ]i de diferen\a cultu- lui James Madison ]i a statului Virginia la Annapolis ral`. Astfel, [n timp ce federa\ia american` ]i cea ger- [n toamna lui 1786 pentru a discuta subiecte legate de man` reunesc o singur` na\iune, american` respectiv comer\. Numai 5 state au dat curs chem`rii atunci, german`, federa\ia european` nu va reuni un popor conferin\a fiind un e]ec. {n ceea ce prive]te Conven\ia european, fiecare na\iune p`str@ndu-]i identitatea cul- asupra Viitorului Europei, scopul acesteia era s` vin` tural` proprie. Calitatea de european nu va afecta cu ni]te solu\ii pentru dezirabilitatea formulat` [n calitatea de francez sau italian a cet`\enilor uniunii, ci Declara\ia de la Laecken de “a aduce cet`\enii UE mai dimpotriv` va oferi o a doua op\iune de identificare aproape de institu\iile ]i designul european” (to bring locuitorilor UE. Astfel, dac` americanii formeaz` the EU citizens closer to the European design and poporul american, germanii poporul german, euro- institutions) sau pentru a face uniunea mai democra- penii [n schimb nu vor forma un popor european. Eu- tic`, mai transparent`, mai eficient` (“more demo- ropa celor aproximativ 250 de regiuni va slabi ata]a- cratic, more transparent, more efficient”). Cadrul pen- mentul fa\a de conceptul suveranit`\ii na\ionale. tru desf`]urarea Conven\iei ]i obiectivele ei au fost Odat` ce interesele euroregiunilor vor trece [n primul trasate pentru prima dat` [n Tratatul de la Nisa. Prin plan, loialitatea fa\` de statul-na\iune se va diminua. E urmare, nimic care s` prevesteasc` o Constitu\ie. {n posibil de altfel ca ata]amentul fa\` de statul na\ional fiecare dintre cele dou` cazuri meritul revine celor pur ]i simplu s` se transfere [n alte domenii. care, profit@nd de circumstan\e, au ]tiut s` promoveze ideea constitu\ional`. F`r` eforturile ]i ideile lui James Constituåia americanã æi Constituåia Madison, Constitu\ia S.U. ar fi fost un alt tip de docu- europeanã ment, iar guvernul /guvernele ar fi fost mult diferite. Cu riscul de a ne abate de la direc\ia pledoariei F`r` Alexander Hamilton, Conven\ia Constitu\ional` de p@n` acum, al c`rei rol a fost s` ne conving` de care s-a [ntrunit la Philadelphia [n 1787 poate c` nici diferen\a calitativ` a celor dou` sau trei tipuri de fede- nu ar fi avut loc. F`r` modelul de tratat asupra noilor ralism, vom insista acum asupra momentelor care ni constitu\ii ale statelor al lui John Adams nu ar fi exis- se par asem`n`toare [n cazul celor dou` procese de tat sursa de inspira\ie pentru ceea ce a luat na]tere din federalizare din SUA ]i din Europa. De]i federalizarea Conven\ia de la Philadelphia. Dintre to\i, Alexander european` are loc la peste 200 de ani distan\a de cea Hamilton ]i James Madison au avut rolul de lideri [n pro- american`, [n anumite privin\e am putea spune c` is- movarea ideii de [nlocuire a Articolelor Confedera\iei toria se repet`. {n acest sens, propunem s` analiz`m [n cu o nou` constitu\ie care ar [nt`ri puterea guvernului paralel semnarea Constitu\iei americane ]i semnarea central. {n cazul european, un rol important l-a avut cu Constitu\iei europene. siguran\` pre]edintele Conven\iei, Valery Giscard d’Es- {n ambele cazuri, Constitu\ia a [nlocuit ceva: [n taing. Creditul revine [ns` miezului integra\ionist din SUA – Articolele Confedera\iei, baza cooper`rii sta- r@ndul celor 105 membri ai Conven\iei, observatori ]i telor unionale, [n Europa – tratatele existente ale UE, colaboratori la lucr`rile acesteia. {n ambele cazuri, cu urm`toarea diferen\` – Constitu\ia American` a conven\iile ]i-au dep`]it atribu\iile, ]i [n loc s` vin` cu schimbat [n profunzime Articolele, instituind un gu- o list` de recomand`ri sau propuneri, au pus pe tapet vern central puternic, [n timp ce Constitu\ia European` o Constitu\ie, respectiv un proiect de Constitu\ie. Me- nu anuleaz` prevederile tratatelor anterioare, ci doar ritul [n cel de-al doilea caz revine ]i acelor ]efi de stat le reune]te [ntr-un singur document. Redactarea cons- ]i de guvern care au sprijinit federalizarea ]i care pe titu\iilor s-a efectuat [n cadrul unor conven\ii (Con- 29 octombrie 2004, reuni\i la Roma, au semnat [n una- ven\ia de la Philadelphia din 1787 ]i Conven\ia asupra nimitate Tratatul privind Constitu\ia. Aceasta nu [n- Viitorului Europei din 2002-2003), cu deosebirea c` seamn` c` b`t`lia european` a fost c@]tigat` de nici Conven\ia de la Philadelphia, nici Conven\ia integra\ioni]ti. Nu [nc`. Perioada decisiv` [n aceast` asupra Viitorului Europei nu au avut drept scop ini\ial privin\` r`m@ne 2005-2006, c@nd \`rile semnatare redactarea unei Constitu\ii. Dimpotriv`, atunci c@nd a trebuie s` ratifice constitu\ia. Acest aspect [l voi abor- S.P. nr. 116-117/2005 42 43 S.P. nr. 116-117/2005 Tema europeanã Tema europeanã

da [ns` pu\in mai t@rziu. Comisiei sau a statelor membre10. La fel ca ]i americanii, care au trebuit s` aleag` Ministrul pentru Afaceri Externe al Marii [ntre mai multe proiecte diferite (Planul Virginia – o Britanii, Jack Straw, propunea un Consiliu Superior al Uniune puternic`, Planul New Jersey – o Confedera\ie mini]trilor, o “EU Supremo” aleas` de guvernele na- revizuit`, Planul Hamilton – Modelul britanic), euro- \ionale, o a doua Camer` parlamentar` care s` supra- penii au avut mai multe propuneri, polarizate [n jurul vegheze aplicarea subsidiarit`\ii, precum ]i un pre]e- celor dou` viziuni antagonice: interguvernamentalism dinte al Consiliului European (“a full time President ]i federalism. Proiectele [n formul` interguvernamen- of the European Council”11) numit pe o perioad` de 1 tal` promovate de Fran\a ]i Marea Britanie doreau roluri sau 2 ani. Vocea Marii Britanii a fost exprimat` cel proeminente pentru Consiliul European ]i pentru Con- mai bine de c`tre Tony Blair atunci c@nd acesta a siliul de Mini]tri. Formula federalist`, sus\inut` de afirmat c` “legitimitatea democratic` provine de la Germania ]i de state mici ca Olanda, accentueaz` Co- statele membre”12. Straw este mesagerul acelea]i po- misia European` ]i pre]edintele ei ales. Dezbaterea zi\ii atunci c@nd nume]te Consiliul – locul unde rezid` asupra viitorului Europei a pus fa\` [n fa\` cele dou` “the democratic accountability, first and foremost”. teorii rivale: realism vs. idealism, respectiv instrumentele politice ale acestora: cooperarea interguverna- Dat fiind c` de-a lungul timpului, Marea Bri- mental` vs. federalizare. tanie a fost \ara cea mai reticent` fa\` de integrarea Pozi\ia celor trei grei ai UE (Germania, Marea european`, fiind mereu ultima care adopt` reformele Britanie, Fran\a) [n aceast` dezbatere s-a conturat [n europene (problemele sociale, moneda unica etc), [n felul urm`tor: aceast` dezbatere ea reprezint` polul extrem al interguv Propunerea german` a fost expus` [n cadrul ernamentalismului. Este [mpotriva logicii s` ne ima- unui proiect de document prezentat de cancelarul gin`m c` aceast` \ar` va da tonul pentru o integrare german la conven\ia partidului SPD din noiembrie politic` mai puternic`. Ea va fi \ara care mereu va 2001. Planul Schröder 2001 viza [nt`rirea Parlamen- negocia pentru sine un statut special cu derog`ri ]i tului ]i Comisiei Europene5. Ministrul de externe ger- extinderi de deadline-uri. (A]a cum de altfel a ]i f`cut man Joschka Fischer a venit cu ideea unui pre]edinte prin introducerea [n Tratatul de Instituire a Constitu\iei direct ales al Comisiei6. Printre propunerile lui Fischer a clauzei cunoscut` sub numele de “Emergency brake” legate de structura viitoare a federa\iei se mai nu- cu aplicabilitate [n domenii ca justi\ie criminal` sau m`rau: crearea unui Parlament bicameral (prima ca- securitate social`, ]i care se refer` la posibilitatea de a mer` incluz@nd reprezentan\i ai parlamentelor na\io- opta pentru neimplicare – “opt-outs”.) Dat fiind con- nale, iar cea de a doua, un Consiliu federal, asem`n`tor servatorismul s`u tradi\ional, at@t al clasei politice c@t Bundesrat-ului) ]i un Guvern rezultat din structura ]i al popula\iei, Marea Britanie va fi ultima \ara care actual` a Comisiei7. va adera la o structur` federal` european` atunci c@nd Propunerea francez` a fost exprimat` prin vo- se va ajunge la a]a ceva. S` nu uit`m c` britanicii sunt cea pre]edintelui Jacques Chirac, care a f`cut apel ]i cei mai eurosceptici dintre europeni. {l voi cita pe pentru o “federa\ie a statelor-na\iune”: “L’Europe est Jack Straw pentru a ilustra c@t mai sugestiv optica une Union des Etats, des peuples et des citoyens. pragmatic` a Marii Britanii fa\` de UE: “Ladies and Cette vocation politique peut s’exprimer dans les Gentlemen, Europe has proved to be a good deal for institutions par l’idée de fédération d’Etats-nations”8. the UK”13 sau “we are working to ensure that our Tot lui Chirac [i apar\ine ideea unui pre]edinte al vision of Europe – a vision of nation states (....) guides Consiliului numit pe o perioada de 5 ani: “Nous vou- the Union’s future”14. lons aussi renforcer la présidence du Conseil euro- A]adar, [n ecua\ie r`m@n Fran\a ]i Germania. peén, qui est affaiblie dans la mesure où elle change Diferen\a fundamental` [ntre viziunea francez` ]i cea tous les six mois. Faire élire le président du Conseil german` asupra Constitu\iei Europene este c` prima par l’ensemble des chefs d’Etat et de gouvernement à tinde spre centralism (pre]edinte direct ales al Con- la majorité qualifiée et l’élire pour cinq ans, ou deux siliului European), dorind o construc\ie asem`n`toare ans et demi renouvelables, lui donne stabilité et dureé celei de a cincea Republici franceze, [n timp ce pour l’action”9. ultima prevede liste de competen\e care s` evite Primul ministru de atunci al Fran\ei, Lionel centralizarea, tinz@nd spre federalism (pre]edinte Jospin, a sus\inut ideea unui Consiliu Permanent de direct ales al Comisiei Europene). Pentru c` atitu- Mini]tri sub supravegherea unui “congres” al parla- dinea Germaniei este explicit federalist`, \ara cheie mentelor na\ionale, precum ]i abilitarea Consiliului [n acest moment pentru a [mpinge [nainte UE pe European de a dizolva Parlamentul la propunerea drumul integr`rii politice este Fran\a. Cum de la S.P. nr. 116-117/2005 42 43 S.P. nr. 116-117/2005 Tema europeanã Tema europeanã bun [nceput axa franco-german` a stat la baza aces- nomia de succes a pie\ei unice ]i a eurozonei a creat tui proiect, viitorul politic al UE depinde cu at@t mai acea deschidere necesar` pentru input-ul politic, a mult de motorul franco-german. Pozi\ia actual` a creat un argument [n plus pentru integrarea politic`. Fran\ei [nclin` spre formula neo-realist` a intergu- Zarurile din punctul nostru de vedere se afl` la Fran\a, vernamentalismului [n\eles ca o extins` cooperare la liderii ei politici. multiguvernamental`. Din punctul nostru de vedere, concep\ia francez` privind integrarea politic` euro- Concluzii pean` nu este deloc favorabil` proiectului federal. Se spune [n ultima vreme c` semnarea Trata- Cu r`d`cini puternice [n Gaullism ]i republicanism, tului ]i a Actului Final de Instituire a unei Constitu\ii viziunea pre]edintelui Chirac prevede o Fran\` care pentru Europa este un succes. Formula la care s-a s` domine axa franco-german`, ]i prin aceasta, Eu- ajuns nu a fost ob\inut` din start. Consiliul European ropa. Integrarea politic` a Europei este dorit` de de la Bruxelles din 12-13 decembrie 2003 nu a re- Fran\a numai pentru ca Fran\a s` poat` contrabalansa u]it s` ajung` la un acord general privind sistemul puterea american`. Rezum@nd, viziunea francez` ar de vot prin majoritate calificat` ]i compozi\ia Co- fi: integrare numai ca mijloc pentru a face din Fran\a misiei. Asemenea americanilor de acum 200 de ani, protagonista politic` ]i vioara [nt@i a UE sau, cu alte europenii s-au lovit de aceea]i problem`. M`rul dis- cuvinte, integrare pentru maximizarea puterii ]i in- cordiei a r`mas acela]i: num`rul de voturi pe care ar fluen\ei franceze [n lume. At@ta timp c@t Fran\a nu trebui s` le aib` fiecare stat. Calea de mijloc pe care va [nceta s` considere UE un instrument prin care au ales-o americanii pentru a combina suveranitatea poate s`-]i rec@]tige pozi\ia ]i demnitatea de mare na\ional` cu cea statal` este cunoscut` sub denu- putere mondial`, erij@ndu-se [n unica vedet` politic` mirea de Compromisul Connecticut. Acest compe un fundal format din celelalte \`ri membre UE, promis a fost federa\ia. Multora li s-ar putea p`rea componenta politic` va stagna. De aceea, alegerile mult prea deplasat` aceast` paralel`, deoarece com- preziden\iale din anul acesta din Fran\a sunt foarte promisul Connecticut viza distribuirea voturilor [n importante. O eventual` alegere a lui Nicolas Sar- cadrul legislativului na\ional bicameral, [n vreme ce kozy, principalul contracandidat al lui Chirac, ar [n UE puterea legislativ` este [mp`r\it` [ntre Parla- putea schimba lucrurile. Provenind din acela]i par- ment, Comisie ]i Consiliu, urm@nd o procedur` mult tid politic ca ]i pre]edintele [n exerci\iu, actualul mai complicat`. Aceast` paralel` m` ajuta s` ridic ministru de finan\e este considerat de foarte mul\i [ns` urm`toarea [ntrebare: [n ce m`sur` Tratatul de un reformator. R`m@ne de v`zut dac` ]i [n ceea ce Instituire a Constitu\iei europene este un succes, a]a prive]te perspectiva francez` asupra integr`rii cum se spune, ]i c@t de mult [nseamn` el pe drumul europene15. spre o mai mare integrare politic`? {n crearea sistemului politic federal, ame- Conform publica\iei The Economist nr. 8381, ricanii au transpus viziunea baronului de Montes- vol. 371/2004, s`pt`m@na 26 iunie-2 iulie, p. 32, pro- quieu din lucrarea sa “Spiritul legilor”, conform c`- iectul de constitu\ie a UE prevede adoptarea sis- reia puterea legislativ`, executiv` ]i judec`toreasc` temului de vot cu dubl` majoritate, [n conformitate trebuie s` fie separate ]i distincte. La aceasta, p`rin\ii cu care legile sunt aprobate dac` sunt votate de 55% fondatori ai Americii au ad`ugat concep\ia conform dintre \`ri, reprezent@nd 65% din popula\ia UE. Aban- c`reia fiecare dintre cele trei puteri guvernamentale donarea sistemului de votare de la Nisa de majoritate ar trebui s` se verifice ]i s` se contrabalanseze reci- calificat` care avantaja \`rile cu o popula\ie nume- proc (“should check and balance the other”). Princi- roas` pare a fi un lucru pozitiv. A fost nevoie de piul “checks and balances” este cel care reglemen- dou` Consilii Europene (Bruxelles, decembrie 2003 teaz` func\ionarea sistemului politic american sau, ]i Bruxelles, martie 2004) pentru a convinge Spania parafraz@ndu-l pe Richard Perle16, este cel care ]i Polonia, marii beneficiari ai sistemului de vot sta- “makes America tick”. Din punctul nostru de ve- bilit la Nisa, s` accepte un sistem de vot care le di- dere, problema Europei este deficitul de la acest lueaz` puterea. O alt` prevedere este crearea pos- capitol. Federali]tii europeni timpurii proiectaser` tului de pre]edinte al Consiliului European. Tratatul Europa [n mod asem`n`tor. Comisia European` fu- mai prevede reducerea m`rimii Comisiei Europene sese conceput` [n calitate de putere executiv` unic`. [ncep@nd din 2014. Abandonarea principiului “un {n prezent, puterea executiv` a UE este [mp`r\it` comisar pentru fiecare \ar` membr`” mi se pare [ntre Comisie ]i cele dou` institu\ii de factur` inter- profund nedemocratic`. Argumentul celor care au guvernamental`, Consiliul European ]i Consiliul de sus\inut aceasta m`sura este c` formula de la Nisa Mini]tri, iar aceast` [mp`r\ire nu este egal`. Eco- crea o problema organiza\ional` [ntruc@t num`rul S.P. nr. 116-117/2005 44 45 S.P. nr. 116-117/2005 Tema europeanã Tema europeanã

comisarilor ar fi dep`]it num`rul portofoliilor dis- moment favorabil pentru a profita de deschiderea ponibile. Personal, cred c` nu a fost cùtat` [nde- oferit` de neofunc\ionalism ]i de viziunea paneuro- ajuns o formul` convenabil` pentru aplicarea aces- pean` a fondatorilor sì. Deocamdat`, Constitu\ia teia. Aceast` m`sur` poate fi [n\eleas` at@t ca dorin\` trebuie ratificat` [n unanimitate de cele 25 de state de a cre]te eficien\a Comisiei, c@t ]i ca [ncercare de membre. {n acest sens, calendarul este urm`torul: a diminua puterea de decizie a \`rilor noi intrate [n Marea Britanie ]i Danemarca au anun\at am@narea uniune. Tratatul sus\ine [n continuare dreptul de referendumurilor p@n` [n 2006; din statele r`mase veto na\ional [n domenii precum: taxarea direct`, pentru 2005, Finlanda, Suedia ]i Germania vor rati- politica extern` ]i de ap`rare ]i finan\area bugetului fica tratatul prin vot parlamentar, iar restul prin re- comunitar. Aceste trei m`suri spun un singur lucru: ferendum, aceasta [n condi\iile [n care parlamentele noul tratat reprezint` triumful punctului de vedere na\ionale ale Lituaniei ]i Ungariei au fost primele franco-britanic. Are o amprent` politic` v`dit inter- care au ratificat tratatul, pe 11 noiembrie ]i res- guvernamental`, incluz@nd m`suri care s` asigure pectiv, 21 decembrie 200418 iar Spania a fost prima func\ionarea UE [n formula cu 25 de state membre. \ar` care a ratificat constitu\ia prin referendum pe O spune chiar Jack Straw [ntr-o conferin\` de pres`, 20 februarie 2005. R`m@ne s` vedem c@t de unite [nc` [n 2003: “far from establishing any kind of sunt statele europene [n acest demers care este [nc` federal superstate of fantasy, will actually help to departe pentru a putea fi numit unul constitu\ional. strengthen the role of nation states”17. Cu aceea]i ocazie, el mai spune un lucru foarte important: modific`rile aduse echilibrului de putere dintre state ]i NOTE uniune, prev`zute [n textul tratatului, nu sunt nici pe 1 Martin Griffiths, “Rela\ii Interna\ionale. }coli, curente, g@n- departe comparabile cu cele operate de Tratatul de ditori.” Capitolul Organizarea Interna\ional`, Subcapitolul Da- vid Mitrany, p.309-314. la Maastricht sau de Actul Unic European (“on any 2 Ibidem, Subcapitolul Ernst Haas, pp. 293- 299. basis whatsoever, the changes involved in this text 3 http://www.setimes.com tell us the balance of power between nation states 4 Fred R. Harris, “America’s Democracy. The Ideal and the and Europe are much less significant than those in Reality”, Capitolul 2, Subcapitolul The Constitutional Convention Maastricht or, for example in the Single European si The Fight for Ratification, pp. 31-48. 5 “Planul Schröder 2001” sau proiectul de document prezentat la Act in 1986, which established the idea of QMV and conven\ia partidului SPD din noiembrie 2001 de catre cancelarul the single market”. Aceea]i idee o exprimase ]i pe german. 9 septembrie 2003, [n discursul sù [n fa\a Camerei 6 – Discu\ia cu Jean-Pierre Chevenement, “Die Zeit”, 21 Iunie, Comunelor: “The proposals in the current draft 2000, pp. 13-18. Treaty do not change the fundamental relationship – Discursul lui Joschka Fischer la parlamentul European din 7 iulie 2000. between the EU and its Member States; and on any – Comentariul ‘Fischer fordert Entscheidungen uber die Zukunft analysis it involves less change than that in Maas- der EU’ din “Suddeutsche Zeitung” 7 Iulie 2000. tricht and the Single European Act”. – ‘Fischer Proposes Directly Elected European President’, Carta Drepturilor Fundamentale nu creeaz` “International Herald Tribune”, 7 Iulie 2000. 7 Prelegerea \inut` de Joshka Fisher, pe 12 mai 2000, la Uni- drepturi noi, iar a]a-zisa Constitu\ie european` nu este versitatea Humbold din Berlin. deloc o constitu\ie, dec@t cu numele. Dincolo de fap- 8 Documentul reprezent@nd contribu\ia pre]edintelui Republicii tul c` tratatul confer` pentru prima dat` UE persona- Franceze, Jaques Chirac, ]i a cancelarului Republicii Federale litate juridic`, chiar dac` formal` – autoriz@nd-o s` Germane, Gerhard Schröder, intitulat “Contribu\ia franco-ger- semneze acordurile interna\ionale – ]i creeaz` man` la Conven\ia European` cu privire la arhitectura institu\ional` a Uniunii”, depus` de domnii Dominique de Villepin ]i dreptul explicit al \`rilor de a se retrage din UE, nimic Joshka Fischer la Secretariatul General al Conven\iei, ]i [nre- din pompoasa denumire a tratatului nu se reg`se]te gistrat` cu nr.192 (489/ 03). [n text, doar dac` [l tratezi ca pe o [ncercare de a 9 Interviu acordat de c`tre pre]edintele francez Jacques Chirac obi]nui europenii cu ideea de politizare a UE. Dac` ziarului “Le Figaro” cu ocazia aniversarii a 40 de ani de la ar fi s` pozi\ion`m UE pe o scar` a formei politice, semnarea Tratatului de la Elysée, 20 Ianuarie 2003. 10 http://www.mie.ro/publicatii/Romana/romania_si_viit_europei/ ea s-ar afla [n formula deja consacrat` de “less than tema.htm (p. 4) supranational, more than governmental”. Fenomen 11 Conferin\a de pres` sus\inut` de Secretarul pentru Afaceri complex, integrarea pare s` se fi oprit din dezvoltare Externe al Marii Britanii, Jack Straw, [n data de 11 Decembrie pe vertical`, ad@ncirea integr`rii politice desf`]u- 2003 la sediul Foreign Press Association din Londra. 12 r@ndu-se mai mult pe axa orizontal`, a extinderii. Discursul \inut de Tony Blair la Var]ovia pe 6 octombrie 2000. {ntrebarea care apare este dac` UE a [ncremenit pe 13 Discursul \inut de Jack Straw cu ocazia conferin\ei pe tema axa vertical` sau doar ia o pauz`, a]tept@nd un constitu\iei europene, la Centrul de Reform` European`, Londra, S.P. nr. 116-117/2005 44 45 S.P. nr. 116-117/2005 Tema europeanã Tema europeanã

7 Decembrie 2004. 14 Discursul lui Jack Straw [n fa\a Camerei Comunelor, 9 Septembrie 2003. 15 Edi\ie special` “The Economist”: “The World in 2005”, articolul “Jaques vs. Nicolas”, pp. 27, 30. SEMNALSEMNAL 16 Richard N.Perle este o figur` proeminent` a administra\iei Liviu Antonesei americane. Este supranumit [n cercurile de la Washington “Prin\ul Polis æi Paideia. Æapte studii despre {ntunericului”. Apreciat pentru activitatea sa [n calitate de consultant politic la Pentagon (p@n` [n febr.2004), consultant politic educaåie, culturã, politici educative pentru Likud, pre]edintele Defence Policy Board din Cadrul De- Editura: Polirom partamentului de Ap`rare, expert think tank, media manager, in- Anul apariåiei: 2005 vestitor international. Perle ]i fostul secretar al ap`r`rii Paul Dundes Cuprins Wolfowitz sunt considera\i arhitec\ii din umbr` ai politicii externe Perspective asupra educaåiei æi politicilor edu- a administra\iei Bush. A lucrat pentru senatorul Henry “Scoop” Jackson, pre]edin\ii Ronald Reagan ]i George W.Bush. cative • Structuri, instituåii, modele formative 17 Ibidem 11. • Universitatea – între declaraåia de misiune 18 Ibidem 15, pp. 25-27 æi principiile managementului • Formarea profesorilor æi reforma educaåiei – învãåãmin- tele istoriei • Douã modele academice – Vasile Pîrvan æi Al. Zub • Funcåia modela- toare a profesorului – plecând de la câteva investigaåii Descriere Sunt reunite în aceastã carte æapte studii referitoare la probleme de actualitate ale domeniului ætiinåelor educaåiei: relaåia reformei globale cu reforma educaåiei, unele dimensiunii ale acesteia din urmã, funcåiile Univer- sitãåii în lumea de azi æi managementul acestei instituåii, formarea profesorilor, rolul modelelor în educaåie, noile educaåii æi noi perspective asupra educaåiei, deschise de fenomene ale lumii de azi, precum (re)modernizarea, globalizarea ori interculturali- tatea. Majoritatea temelor sunt abordate æi sub dimensiunea politicilor educative aferen- te, în aceeaæi tentativã de a privi educaåia în mijlocul cetãåii, nu ca pe un proces izolat.

Toma din Aquino Despre guvernamint. Editie bilingva Editura: Polirom Anul apariåiei: 2005 Traducere de: Andrei Bereschi Prefaåã de Peter Molnar Descriere Despre guvernãmânt este una dintre cele mai importante mãrturii pe care ni le-a lãsat scolastica asupra meditaåiei filosofilor medie- vali privind problema raportului dintre Stat æi Bisericã. Tratatul stã în centrul filosofiei politice a lui Toma din Aquino æi face legãtura între Politica lui Aristotel æi gândirea politicã a modernitãåii timpurii.

GINA GU}ILOV - absolvent` a Facult`\ii de Litere, De- partamentul Rela\ii Interna\ionale. Studii Europene, Universitatea Bucure]ti. S.P. nr. 116-117/2005 46 47 S.P. nr. 116-117/2005 Tema europeanã Tema europeanã

UE şi situaåia din Kosovo de la status quo-ul neviabil la independenåã?

IONUÅ-OCTAVIAN APAHIDEANU

Guided by the lines of European Neighborhood Policy and European Security Strategy, UE seems to have anchored its new security activity in the area of the new “neighborhood”. In this context, West-Balkan yone seems to be the major problem, as an enclave of instability. The article tries to be an analysis of Kosovo’s situation. The conclusion is that we have to distinguish a peace keeping activity from a peace building one, so that UE will have a different mission than OTAN.

Ghidatã de liniile directoare ale recentelor European Neighbourhood Policy şi European Security Strategy, UE pare sã-şi fi ancorat noile preocupãri de securitate în zona noii sale “vecinãtãåi” (Ucraina, Moldova, zona Marea Neagrã – Caucazul de Sud) şi chiar dincolo de aceasta (Afghanistan, Irak, Congo), într-un efort interesant, dar în egalã mãsurã discutabil ca eficienåã, de a se afirma ca actor global în arena internaåionalã de dupã 11 septembrie 2001. În paralel, în perspectiva proximei integrãri a României şi Bulgariei, în care zona Balcanilor de Vest (în speåã Kosovo-Metohija1, Macedonia şi Serbia) riscã sã fie circumscrisã ca o enclavã de instabilitate, UE şi-a manifestat recent interesul şi asupra situaåiei din Kosovo, pe fundalul unor sugestii de implicare mai activã şi de extindere a misiunii sale în regiune dincolo de palierul strict economic. Totodatã, pentru luna iunie 2005 este programatã o evaluare în CS al ONU a situaåiei din Kosovo, pe baza cãreia urmeazã sã se decidã dacã vor fi deschise discuåiile privind statutului final al provinciei. În acest context, prezentul articol îşi propune o analizã a situaåiei din Kosovo de-a lungul a trei obiective: descriptiv – semnalarea problemelor, curente şi de perspectivã, din provincia administratã internaåional; evaluativ – aprecierea activitãåii de pânã acum a UE şi a celorlalte organisme internaåionale implicate în soluåionarea respectivelor probleme; prospectiv – chestionarea capacitãåii UE de a gestiona o misiune mai activã şi mai complexã în Kosovo.

Context noiembrie 2004 – 31 ianuarie 2005 a semnalat pro- Succesiv bombardamentelor NATO asupra Iu- grese ale tuturor celor 8 indicatori, nici unul [ns` sufi- goslaviei din prim`vara lui 1999, [n baza Rezolu\iei cient. 1244/19 iunie 1999 a CS al ONU, UNMIK a stabilit 4 {n perspectiva lunii iunie 2005, c@nd, pe baza piloni de dezvoltare pentru Kosovo, implementa\i de evalu`rii RSSG, CS al ONU va decide asupra opor- organiza\ii diferite, dar reuni\i sub coordonarea sa: I. tunit`\ii deschiderii discu\iilor privind statutul final al poli\ie ]i justi\ie (ONU); II. administra\ie civil` (ONU); Kosovo, ultimele luni au consemnat convergen\a a III. construc\ie institu\ional` (OSCE); IV. reconstruc\ie dou` tendin\e importante. {n primul r@nd, ideea schim- ]i dezvoltare economic` (UE). Consacr@nd abordarea b`rii abord`rii problemei Kosovo [n “standarde ]i “standarde [naintea statutului”2, ONU a achiesat la cei statut” a dob@ndit o consisten\` tot mai mare; [n acest 8 indicatori de dezvoltare propu]i de fostul ]ef sens, raportul International Crisis Group (ICG) din ia- UNMIK Michael Steiner [n 2002: a.) institu\ii demo- nuarie 20053, propun@nd un calendar finalizat cu inde- cratice func\ionale; b.) stat de drept; c.) libertatea cir- penden\a provinciei la jum`tatea anului viitor, repre- cula\iei; d.) dreptul de [ntoarcere ]i r`m@nere [n pro- zint` un posibil punct de pornire, fiind amintit chiar [n vincie; e.) dezvoltarea bazei unei economii de pia\`; discu\iile din cadrul CS al ONU. {n al doilea r@nd, f.) dreptul la proprietate; g.) normalizarea dialogului oficiali ai UE au manifestat un interes cresc@nd pentru Pristina-Belgrad; h.) reducerea ]i transformarea Cor- o implicare mai activ` [n Kosovo, p@n` la chiar pre- purilor de Protec\ie din Kosovo (CPK). {n acest con- luarea mandatului UNMIK, sens [n care Erhard Busek, text, raportul din 24 februarie al Reprezentantului care conduce Pactul de Stabilitate [n Europa de Sud- Special al Secretarului General (RSSG) ]i concomitent Est, explica: “Kosovo este o problem` european` ]i ]eful UNMIK [n fa\a CS al ONU pentru perioada 1 noi europenii trebuie s` ac\ion`m [mpreun`”, [ntruc@t S.P. nr. 116-117/2005 46 47 S.P. nr. 116-117/2005 Tema europeanã Tema europeanã

“ D ac` lucrurile merg prost [n Kosovo, noi [n Europa Planul economic – exact “pilonul” a c`rui dez- vom fi primii care ne vom confrunta cu consecin\ele voltare revine [n sarcina UE – este [ns` cel care fur- migra\iei ]i crimei organizate”4. nizeaz`, [n fapt, cele mai mari riscuri de insecuritate [n provincie ]i, poten\ial, [n regiune. {n ciuda unor Situaåia actualã din Kosovo bogate resurse naturale (mai ales z`c`minte minerale) {n plan politic, alegerile legislative din 23 oc- ale teritoriului kosovar, ]i a asisten\ei financiare ]i eco- tombrie 2004, masiv boicotate de minoritatea s@rb`, nomice acordate (ce-i drept, aproape exclusiv) de UE, au determinat urm`toarea configura\ie a Adun`rii subdezvoltarea economic` stagneaz`, [nso\it` fiind de Kosovare5: Liga Democrat` din Kosovo (LDK) – 47 men\inerea unei rate ridicate a ]omajului ([n jurul a mandate; Partidul Democrat din Kosovo (PDK) – 30; 60%) ]i de cre]terea dincolo de 50% a ponderii popu- Alian\a pentru Viitorul Kosovo (AAK) – 9; Ora (con- la\iei aflate sub pragul s`r`ciei, [n perspectiva ]i mai dus` de magnatul media Ceton Surroi) – 7; alte forma\i- [ngrijor`toare [n care circa jum`tate din popula\ia ko- uni politice albaneze – 5; SLKM – 8 ]i GIS – 2 (s@rbi); sovar` se [ncadreaz` intervalului de v@rst` 0-25 ani. Vakat (bosniaci) – 3 ]i GIG (Gorani) – 1; KDTP (turci) – 3; forma\iunile reprezentate ale comunit`\ilor Probleme remanente RAE (Rroma, A]kali, egipteni) – 5. {n perspectiva momentului-cheie iunie 2005, Noua Adunare l-a reales [n func\ia de pre]edinte c@nd, pe baza raportului RSSG, CS al ONU va evalua al Kosovo pe liderul moderat al LDK Ibrahim Rugova satisfacerea standardelor democra\iei, bunei guvernan\e ]i a aprobat, cu un vot remarcabil de 72 la 3, desem- ]i drepturilor omului (cele 8 criterii) ]i va analiza opor- narea de c`tre acesta a liderului AAK Ramu] Hara- tunitatea deschiderii negocierilor privind statutul final dinaj [n func\ia de prim-ministru. Este de remarcat al provinciei, singura certitudine privitoare la Kosovo faptul c` ultimul a fost numit [n func\ie [mpotriva este c` status quo-ul a [ncetat s` fie viabil. Neclaritatea opozi\iei s@rbe ]i a recomand`rilor UE, care avertizau viitorului provinciei a e]uat pe fond [n a motiva majo- asupra posibilit`\ii punerii sale sub acuzare de Tribu- ritatea albanez` [n direc\ia unor reforme sus\inute, nalul Penal Interna\ional pentru fosta Iugoslavia (ICTY) inclusiv protec\ia ]i cointeresarea minoritarilor s@rbi. pentru fapte comise [n perioada 1998-99. Materializat` {n plus, men\inerea actualului statut confuz contribuie aceast` posibilitate la [nceputul lui martie, Haradinaj la rezerva investitorilor strìni de a se implica [n pro- a demisionat imediat ]i s-a prezentat [n fa\a ICTY, fi- vincie, iar deteriorarea continu` a condi\iilor socio- ind [nlocuit interimar de vicepremierul Adem Salihaj. economice alimenteaz` poten\ialul relu`rii violen\elor Gestul a fost salutat de organismele interna\ionale interetnice, precum martie 2004. Dat` fiind ]i dispozi\ia (ONU, NATO, UE) ]i, [n ciuda unor temeri, nu a spa\ial` trans-statal` a celor dou` popula\ii protago- generat – [nc` – reac\ii violente de magnitudine [n Ko- niste ale conflictului – s@rbii ]i albanezii6, odat` redes- sovo [n r@ndurile numero]ilor sì simpatizan\i. C@t deschis, conflictul latent risc` antrenarea unui „efect de pre reac\ia Belgradului fa\` de evenimente, Serbia, domino” de destabilizare a regiunilor proxime din Ser- probabil ]i la recomandarea UE, s-a ab\inut de la a-]i bia, Muntenegru, Macedonia, sau Bosnia-Her\ego- exprima satisfac\ia fa\` de m`sura ICTY. vina. Subsecvent, o eventual` expunere a minorit`\ii {n planul rela\iilor bilaterale mediate interna\io- s@rbe din Kosovo la noi violen\e risc` agravarea na\ional Pristina-Belgrad, dialogul se men\ine [n parametri nalismului [n climatul politic oricum instabil din Serbia, mai degrab` conflictuali dec@t cooperativi, [n ciuda ceea ce ar complica suplimentar stabilitatea regional`. relu`rii sale odat` cu vizita [n provincie din 14-15 fe- {n acest sens, Chris Patten, fost comisar UE cu rela\ii- bruarie a pre]edintelui s@rb Boris Tadic. Acesta, de]i le externe ]i copre]edinte al ICG, avertiza bunòar` considerat “moderat”, nu a omis s` precizeze, ilus- asupra unui “pericol major pentru [ntregul proces care trativ, c` provincia este parte integrant` a Serbiei, amenin\` s` izbucneasc` dac` nu se fac ceva pa]i pre- pozi\ia sa fiind reiterat` de reprezentatul s@rb invitat ventivi”7. la ]edin\a CS al ONU din 24 februarie. Pe fond, Dincolo chiar de problemele majore ale situa\iei rezolu\iile parlamentului de la Belgrad care declarau economice ]i drepturilor minorit`\ilor non-albaneze Kosovo parte integrant` a Serbiei, sprijinul acordat [n Kosovo, al\i 5 factori contribuie la indezirabilitatea institu\iilor paralele ale minoritarilor s@rbi din Koso- status quo-ului ]i se cuvin consecutiv lua\i [n consi- vo, discursul inaugural na\ionalist al premierului s@rb derare de UE [ntr-o eventual` preluare a misiunii radical Vojislav Kostunica ]i nu [n ultimul r@nd tonul UNMIK: 1.) gradul redus de dezvoltare institu\ional` inflamat al mass media s@rbe contribuie la men\inerea ]i transferul redus de competen\e de la institu\iile inter- unui nivel [nalt de conflictualitate [n problema koso- na\ionale provizorii la autorit`\ile kosovare; 2.) efec- var`. tivele, dotarea insuficient` ]i necoordonarea dintre S.P. nr. 116-117/2005 48 49 S.P. nr. 116-117/2005 Tema europeanã Tema europeanã

cele 3 organisme de securitate KFOR (plus lipsa de co- pune [n lumin`, corelat, mai degrab` puncte slabe dec@t ordonare dintre brig`zile sale multina\ionale), poli\ia puncte tari, ]i respectiv mai multe amenin\`ri dec@t interna\ional` a UNMIK ]i serviciul de poli\ie din oportunit`\i pentru [ntregul proiect. Kosovo – a c`ror neeficien\` vecin` cu incapacitatea Astfel, primul ]i cel mai vizibil punct slab al func\ional` a fost demonstrat` cu prilejul incidentelor UE este administrarea deficitar` de p@n` acum a pilo- din martie 2004; 3.) problema [ntoarcerii [n provincie nului al patrulea, de reconstruc\ie ]i dezvoltare econo- a celor 150.-200.000 refugia\i s@rbi – situa\ia fiind mic` a provinciei. De ce ar face fa\` cu succes UE radical diferit` de cea din Bosnia-Her\egovina, unde responsabilit`\ii gestion`rii tuturor celor patru piloni [ntoarcerea a fost realizat` aproape complet; 4.) crede dezvoltare r`m@ne pentru moment o [ntrebare demn` area de c`tre minoritatea s@rb` a unor “institu\ii para- de re\inut. {n al doilea r@nd, implicarea sa (]i) [n lele” [n justi\ie, educa\ie, s`n`tate, securitate, asistate Kosovo, dup` Irak, Afghanistan, Congo, etc., com- financiar de Belgrad – care [ntre\in loialitatea mino- port` riscul unei “supra[ntinderi” [n care gestionarea ritarilor s@rbi fa\` de Belgrad ]i agraveaz` neintegrarea provinciei s` se transforme [ntr-o sarcin` cople]itoare. lor [n societatea kosovar`; 5.) problema CPK, care au {n acest sens, recenta misiune EUFOR din Bosnia- absorbit combatan\i demobiliza\i ai UCK ]i aspir` s` Her\egovina, [ntr-un stadiu incipient, este [nc` prea devin` viitoarea armat` a Kosovo – [n sensul [n care departe de un eventual succes care s` se constituie nu numai c` numero]i membri CPK au fost implica\i [ntr-un punct tare ]i care s` argumenteze [n favoarea dup` 1999 [n abuzuri [mpotriva non-albanezilor ]i [n unei ini\iative UE [n Kosovo. Mai mult, complemen- crima organizat`, ci ]i – mai grav pentru credibilitatea taritatea tradi\ional` NATO-UE [n opera\iuni postcon- ac\iunii interna\ionale [n ochii minorit`\ii s@rbe – ICTY flict (cu NATO responsabil` pentru men\inerea p`cii a pus sub acuzare fo]ti combatan\i UCK pentru prima ]i UE axat` pe reconstruc\ie) plaseaz` un semn supli- oar` abia [n noiembrie 2004 ]i pentru a doua oar` [n mentar de [ntrebare asupra capacit`\ii UE de preluare martie, [n lotul care l-a inclus pe fostul premier Hara- a sarcinilor de peace keeping de la trupele KFOR, cu dinaj. at@t mai mare cu c@t ultimele s-au dovedit ele [nsele dep`]ite de situa\ie [n martie 2004. {n sf@r]it, [ntr-o vii- UE ca ghid al Kosovo spre toare asociere [ntre preluarea misiunii de c`tre UE ]i independenåã? acordarea independen\ei Kosovo, un alt punct slab ar Pe fondul cumulat al problemelor sus-amintite, fi chiar perceperea unei inconsecven\e [n chestiunea [n r@ndurile comunit`\ii interna\ionale a dob@ndit trep- kosovar`, [n contextul [n care [n 2000, Chris Patten se tat consisten\` ideea schimb`rii abord`rii “standarde pronun\a [n favoarea acord`rii, conform Rezolu\iei [naintea statutului” [n “standarde ]i statut”, o nou` sin- 1244, a unei “autonomii substan\iale”, nu [ns` a inde- tagm` menit` a semnifica avansarea [n direc\ia independen\ei. Astfel, impresia ar risca s` fie una de ce- penden\ei Kosovo pari passu cu dezvoltarea provin- dare la presiunile majorit`\ii albaneze, animate, dup` ciei [n direc\ia atingerii standardelor. UE (ca de altfel propriile declara\ii, numai de perspectiva independen\ei. ]i Marea Britanie ca actor distinct ]i respectiv SUA – Iar [n ochii minoritarilor s@rbi, independen\a Kosovo [ntr-o m`sur` chiar mai pronun\at`), pare s` subscrie ar fi echivalat` nefericit cu legitimarea de c`tre UE a la ideea acestei schimb`ri ]i manifest` o disponibilitate “purific`rii etnice” operate de c`tre militan\ii UCK/ crescut` pentru o implicare mult mai activ` [n pro- CPK dup` 1999, dac` nu chiar cu primul pas [n direc\ia vincie ]i chiar pentru preluarea integral` a misiunii constituirii unei “Albanii Mari”. UNMIK, care s` se finalizeze [n independen\a Koso- {n ecua\ia [ntregii situa\ii, principala amenin\are vo. Parti\ia de-a lungul unei “linii Mitrovica”8, vari- provine din opozi\ia u]or previzibil` a Rusiei ]i Ser- ant` neoficial` vehiculat` sporadic la Belgrad, nu cons- biei fa\` de independen\a Kosovo, ceea ce ar necesita tituie o alternativ` viabil` din cel pu\in dou` motive. adoptarea deciziilor asupra statutului Kosovo [n afara {n primul r@nd, 2/3 dintre minoritarii s@rbi sunt loca- CS al ONU, forul expus dreptului de veto al Rusiei. liza\i [n sudul provinciei ]i ca atare ar r`m@ne captivi Lipsa de legitimitate imputabil` unei misiuni UE ne- noului stat kosovar redus ca dimensiuni. {n al doilea mandatate de ONU constituie [n sine un dezavantaj [n r@nd, solu\ia ar risca s` alimenteze separatismul Repu- contextul nevoii oricum stringente de cointeresare [n blicii Srpska din BiH ]i/sau alte posibile rectific`ri reconstruc\ie minorit`\ii s@rbe. O posibil` oportunitate teritoriale urm`rite de na\ionali]tii pan-albanezi [n [n acest sens, cel pu\in privitor la pozi\ia Belgradului, proiectul unei “Albanii extinse”. o ofer` totu]i leg`tura str@ns` dintre speran\ele koso- Ca un poten\ial avertisment, o analiz` SWOT a vare ]i s@rbe [n privin\a parteneriatului cu UE, leg`- eventualei implic`ri a UE [n direc\ia prelu`rii gestio- tur` care ar putea fi instrumentalizat` ca mijloc de cons- n`rii situa\iei ]i a avans`rii spre independen\a Kosovo tr@ngere [n modelarea politicilor ambilor actori. Odat` S.P. nr. 116-117/2005 48 49 S.P. nr. 116-117/2005 Tema europeanã Tema europeanã sl`bit` astfel intruziunea Belgradului – actualmente 4 Vezi Simon Tisdall, “Time Running out to Stop Kosovo’s cu o influen\` mai mare asupra minorit`\ii s@rbe dec@t Descent in Violence” (Guardian, 27 ian. 2005) 5 Cu un total de 120 mandate, dintre care 100 alese ]i 20 rezervate [nse]i reprezentan\ii ei [n Adunarea Kosovar`, ar pu- minorit`\ilor na\ionale tea fi [ndeplinit` una din precondi\iile fundamentale 6 Limitrof majorit`\ii din Serbia, s@rbii sunt prezen\i ca minorit`\i ale angaj`rii tuturor p`r\ilor [n reconstruc\ie provin- [ntr-un spa\iu contiguu, reunind p`r\i din: Croa\ia (Krajina), Bos- ciei. }i, odat` ini\iat un proces de reconstruc\ie asumat nia-Her\egovina (Republica Srpska), Muntenegru ]i Kosovo (dis- de kosovarii deopotriv` albanezi ]i s@rbi, s-ar deschide trictele din nord Leposaviq, Zvecan ]i Zubin Potok, precum ]i ju- m`tatea nordic` a districtului Mitrovica). Albanezii sunt prezen\i ]i calea spre [ntoarcerea [n provincie a numero]ilor ca majorit`\i [n Albania ]i [n Kosovo ]i respectiv ca minorit`\i [n refugia\ilor s@rbi. regiunile adiacente din Muntenegru (sud-est), sudul Serbiei {n plus, participarea ambelor grupuri popula\io- (districtele Presevo – cu 95% albanezi, Mujanovac – 65%, ]i Med- nale din Kosovo la construirea unui Kosovo multietnic veza – 35% ) ]i Macedonia (circa 25% din popula\ia \`rii, ocup@nd independent ar putea fi catalizat` de impunerea celor un teritoriu compact [n nord-vest, dar prezen\i [ntr-un num`r considerabil ]i [n capitala Skopje) trei condi\ii-limite propuse [n raportul ICG: garantarea 7 {n Tisdall, op. cit. neunirii Kosovo cu Albania sau cu alt teritoriu din re- 8 corespunz`tor ora]ului divizat Mitrovica, la nord de care se afl` giune; prezen\a unor judec`tori interna\ionali [n struc- 3 districte dominate numeric de s@rbi. turile superioare ale puterii judec`tore]ti; prezen\a pe viitor a unei misiuni interna\ionale de monitorizare, care s` supravegheze cu stricte\e respectarea drepturilor minorit`\ilor non-albaneze. Concluziv, s` remarc`m faptul c` [ntreaga situa\ie face trimitere la o mai veche problem` de ordin deopotriv` conceptual ]i teoretic, aceea a distinc\iei de con\inut ]i de cronologie dintre dou` tipuri de opera\iuni de pace: peace keeping ]i peace building; succesul opera\iunilor de (re)construc\ie, axate pe cointeresarea politic`, economic` ]i social` a p`r\ilor foste disputante, este condi\ionat de eficien\a simultan`/an- terioar` a dimensiunii militare a opera\iunilor de men\i- nere a p`cii, menite a preveni reluarea violen\elor [ntre p`r\i prin interpunerea unei p`\i ter\e neutre care s` asigure respectarea armisti\iului/acordului de [nce- tare a focului. {n cazul de fa\`, condi\iile propuse de ICG sunt necesare, dar nu suficiente. A]a cum am v`- zut, garantarea protec\iei minoritarilor s@rbi fa\` de noi violen\e din partea unor membri ai majorit`\ii albaneze – component` a peace keeping-ului – r`m@ne o problem` crucial` [n calea procesului de reconstruc\ie, care p@n` acum a fost abordat` cu o eficien\` discutabil` de efectivele KFOR. Or tocmai aceasta va fi piatra de [ncercare pentru UE – dep`]irea opera\iunilor specifice de peace-building, pe care le-a prac- ticat tradi\ional, ]i asumarea concomitent`, [n mod inedit, a responsabilit`\ii men\inerii p`cii. Cu at@t mai l`udabil ]i [n premier` ar fi ca UE s` reu]easc` acolo unde a e]uat NATO.

NOTE 1 Pentru uzan\`, vom substitui denumirea “corect` politic” “Ko- sovo-Metohija” cu cea simpl` “Kosovo” 2 Sintagm` ce semnific` imperativul atingerii anumitor standarde de dezvoltare ca precondi\ie a demar`rii discu\iilor privind statutul final al provinciei IONU|-OCTAVIAN APAHIDEANU - Cercet`tor, Institutul 3 Disponibil la http://www.icg.org/home/index.cfm?l=1&id=3226 Rom@n de Studii Interna\ionale. S.P. nr. 116-117/2005 50 51 S.P. nr. 116-117/2005 Tema europeanã Tema europeanã

Imigranåi la poråile Europei

IOANA CRISTEA DRÃGULIN

This is a short article about the future of immigration in EU, reviewing the evolution over the last 15 years and the legislation of the principal migration targets: Germany, France, and Italy. Given the new evolution of European migration politics, and the perspective of an enlarged Europe, with 27 member countries, this will remain an important issue on the political agenda. Europe will need immigrants, and cannot close the boundaries facing the menace of foreign peoples, despite the will of its citizens, often guided by side effects of migration.

Pentru istoria Uniunii Europene anul 2004 a fost la momentul intr`rii [n legalitate nu mai pot fi consi- un an special, reprezentat de intrarea [n cadrul Uniunii dera\i o simpl` “for\` de munc`”, ]i este necesar s` fie Europene [ncep@nd cu 1 mai a 10 noi state care [nsu- primi\i [n respectul drepturilor umane accept@ndu-se meaz` aproximativ 75.000.000 de persoane. C@teva particularit`\ile culturale, favoriz@ndu-se [n acest mod zile mai t@rziu, nu mai pu\in de 340.000.000 de cet`\eni integrarea lor. Este [n acela]i timp ]i o obliga\ie dictat` ai vechii Europe au fost chema\i s` ratifice deciziile de ra\iuni umanitare dar ]i o necesitate de a se crea propriilor guverne ]i s` aleag` membrii primului par- fundamentele unei societ`\i europene multiculturale. lament european al Uniunii Europene alc`tuit` din 25 Cu termenul “imigra\ie” se define]te fiecare de state. {n fine, pe 18 iunie Conven\ia a aprobat textul mi]care migratorie interna\ional`, individual` sau de noii constitu\ii a Europei unite. {n tot acest timp, [n mas`, emanat` de motive economice, studiu, munc`, interiorul Uniunii temele privind imigra\ia ]i prezen\a familiare sau dictat` de situa\ii de persecu\ie, conflicte, strìnilor s-au g`sit [n centrul dezbaterilor, nu de rare catastrofe naturale sau evenimente revolu\ionare. Moti- ori cu tonuri aprinse. Majoritatea \`rilor europene se vul abandonului locului de origine, pentru a debarca [n v`d nevoite s` administreze dou` mari contradic\ii: contexte teritoriale, sociale, economice ]i culturale de prima prive]te drepturile imigran\ilor ]i exercitarea pro- multe ori diametral opuse celor proprii, constituie o priei suveranit`\i, iar a doua are [n vedere necesitatea tem` de mare complexitate, de analizat cu instrumentele economic` real` ]i teama din partea opiniei publice. ]tiin\elor sociale. De la [nceputul anilor ’90 imigrarea a Din acest punct de vedere aceea]i Comisie european` a devenit un proces global care a fost provocat de factori observat c` [n fa\a fenomenului [mb`tr@nirii popula\iei, demografici, socio-economici ]i politici. Fluxuri de per- cu efecte particulare [n domeniul demografic reprezen- soane, [n jur de 15.000.000, se deplaseaz` [n fiecare an tat mai ales de sc`derea procentului popula\iei ocupate pe diverse continente, [n special din centrul ]i sudul [n c@mpul muncii, acceptarea cre]terii fluxului de po- Americii spre S.U.A. ]i Canada din Africa, Asia ]i \`ri- pula\ie care vine din exterior este tot mai probabil` ]i, le ex-comuniste spre Uniunea European`. [n acela]i timp, necesar` pentru a r`spunde necesit`\ilor Fenomenul migra\iei nu este o realitate nou` [n unei Uniuni l`rgite1. Potrivit evalu`rii oficiale, [n peri- Europa. {n ace]ti ultimi ani s-a observat o cre]tere sem- oada 1997-2002, [n \`rile Uniunii au fost angaja\i circa nificativ` a fenomenului care a condus la apari\ia a 2,5 milioane de extracomunitari, ceea ce reprezint` o dou` consecin\e fundamentale: cre]terea num`rului de cot` de 3,6% din pia\a muncii na\ionale ]i care a contri- strìni pe teritoriul na\ional ]i problema de a clasifica buit la cre]terea procentului de ocupa\ie cu 22%. Ana- juridic prezen\a lor, cum s` fie tutela\i ]i cum s` se liza datelor demografice indic`, mai ales [n Germania, garanteze o serie de drepturi, nu doar pentru a ob\ine o Grecia, Italia ]i Slovenia, c` imigran\ii reprezint` un garan\ie a muncii sau a ]colariz`rii, ci chiar pentru o contribut important pentru a compensa procentele de integrare deplin`. {n acela]i timp conceptul de migrare cre]tere negativ` a popula\iei. s-a schimbat: dac` odat` guvernele vedeau ca o favoare Este important de reconsiderat faptul c` imigran\ii intrarea popula\iei cu origini etnice diverse, pentru c` S.P. nr. 116-117/2005 50 51 S.P. nr. 116-117/2005 Tema europeanã Tema europeanã erau v`zute ca instrumente economice ]i militare de mediul unei legi speciale. Totodat`, nu sunt lua\i [n cal- mare greutate, ce puteau fi relativ u]or asimilate ]i inte- cul to\i aceia care nu de\in documente de ]edere ]i care grate [n \esutul social prin intermediul convertirii reli- sunt considera\i ilegali, iar din aceast` cauz` situa\ia gioase, acum [n prezen\a unei crize globale a \`rilor real` este greu de cuantificat, consider@ndu-se c` [n subdezvoltate ]i a unei diviz`ri interna\ionale a for\ei realitate pentru fiecare strìn cu acte [n regul` mai de munc`, migra\iile cresc, dar sunt motivate doar [n exist` cel pu\in un altul f`r` documente. La nivelul parte de o cerere de m@n` de lucru, cauza principal` anului 2002 [n cadrul U.E. cet`\enii apar\in@nd Europei fiind situa\ia socio-politic` a \`rilor de origine. de est reprezentau 3.457.820 [mp`r\i\i astfel: Serbia- Analiza anului 2002 arat` c` principalele trei \`ri Muntenegru 861.267, Polonia 487.464, Bosnia-Her\ de destina\ie a imigra\iei sunt Marea Britanie, Germania egovina 334.295, Croa\ia 321.791, Rom@nia 287.120, ]i Fran\a, care g`zduiesc 13.031.800 de strìni ce repre- Federa\ia Rus` 248.323, Albania 197.755, Ucraina zint` 66% din procentul total, [n timp ce [n Italia, Spa- 164.012, Macedonia 105.671, Bulgaria 93.396, Mol- nia ]i Portugalia ace]tia reprezint` 6,9%, 4,5% ]i 1,1%. dova 23.3513. La sf@r]itul anului 2003 situa\ia s-a schimbat radical Referitor la situa\ia noilor cet`\eni ai Europei, deoarece Italia ajunge s` g`zduiasc`, la fel ca ]i Germa- mai exact a celor care fac parte din cadrul celor 10 \`ri, nia, 2.500.000 de imigran\i, ajung@nd s` de\in` [mpre- ace]tia au dreptul de a circula [n mod liber dar nu vor un` un sfert din popula\ia imigrat` [n Europa, fiind la avea dreptul s` munceasc`, fiind obliga\i s` se limiteze nivelul Regatului Unit. Imigrarea [n Uniunea Euro- – [n baza acordurilor bilaterale – [n limitele impuse de pean` este un fenomen cu prec`dere continental; mai acel 1%. De aceea [n domeniul legisla\iei muncii noii mult de jum`tate din strìnii prezen\i, mai exact 56,7%, cet`\eni se g`sesc [n aceea]i situa\ie ca cet`\enii extra- provin din \`rile europene, [n timp ce 29% sunt cet`\eni comunitari. Frica, sau mai degrab` sl`biciunea econo- europeni. Strìnii proveni\i din \`rile devenite membre miilor europene lovite de o criz` economic` ce pare c` ale U.E erau pu\in peste 685.000 (circa 3,5% din total nu mai are sf@r]it, de existen\a unor fluxuri migratoare ]i 0,5% din toat` popula\ia rezident`). Dintre ace]tia, ce poate conduce la mutarea unor popula\ii spre occi- 442.000 provin din Polonia, care cu cei 38.600.000 de dent, a impus guvernelor celor 15 s` ia m`suri de sigu- cet`\eni ai sì este prima [ntre noii membri ai Uniunii. ran\` care s` lini]teasc` propriii cet`\eni, ]i s` protejeze Imigran\ii polonezi sunt concentra\i cu prec`dere [n pia\a intern` ]i resursele “welfare”4. Germania, reprezent@nd 4,2% din totalul strìnilor. Ca o consecin\` a acestor decizii, la sf@r]itul Doar o relativ` minoritate dintre strìnii prezen\i [n anului 2004 s-a reu]it definirea obliga\iilor “Agen\iei Europa au [n schimb o origine extraeuropean`; [n par- privind controlul frontierelor externe”, care a devenit ticular cet`\eni provenind din \`rile continentului afri- operativ` cu ianuarie 2005. Noii structuri i-au fost alo- can – 16,1% –, Asia – 11,5% –, America – 5,6% – ]i cate 15.000.000 de euro pentru anul 2005-2006 ]i va Oceania – 0,7%. activa [n Polonia, Republica Ceh` ]i Ungaria, unde va Dinamica privind imigra\ia a reprezentat una din avea ca obiectiv lupta [mpotriva imigra\iei clandestine principalele probleme ale Europei celor 15, [n confor- ocup@ndu-se [n acela]i timp cu repatrierea strìnilor mitate cu un studiu publicat pe 16 februarie 2004 de care au primit decizia de a p`r`si U.E. Controlul fron- c`tre “Funda\ia din Dublin pentru promovarea condi\iei tierelor se va realiza pe toate tipurile de frontier`: teres- de via\` ]i de munc`”, dup` primirea noilor state spre tr`, maritim` ]i aerian`. Agen\ia va trebui s` realizeze Europa Occidental` vor putea s` emigreze maxim 1% un filtru la grani\e, consider@ndu-se c` m`surile luate [n din for\a de munc` ceea ce reprezint` aproximativ anii anteriori s-au dovedit insuficiente. Privind raportul 220.000 de persoane. Aceast` m`sur` relev` o atitudine anului 2002-2003 referitor la cet`\enii care au fost restrictiv` [n raport cu anii ’90, c@nd dup` c`derea [ntor]i de la grani\e se observ` urm`toarele date. {n zidului Berlinului [n doar 18 luni din Est spre Occident func\ie de \`rile de origine, cei care nu au primit dreptul au migrat aproximativ 1.500.000 de persoane2. Carac- de a intra pe teritoriul U.E. sunt cet`\eni din Georgia teristica important` a datelor privind existen\a strìnilor 21.324, Moldova 12.646, Rusia 11.976, Turcia 8.524, pe teritoriul Uniunii este dat` inclusiv de vasta proble- Ucraina 7.514, Pakistan 7.172, Iraq 5.607, China 5.273, matic` cu care se confrunt` imigrantul. {n general Afganistan 4.527, Polonia 3.930, Bulgaria 3.729, Ro- aceste date [i iau [n considerare doar pe acei care la o m@nia 3.590, Letonia 3.514, India 3.185, Serbia- anumit` dat` de\ineau permise de ]edere, ]i chiar mai Muntenegru 2.8275. mult, doar pe cei care aveau [n acela]i timp reziden\` [n {n paralel legisla\iile europene se preg`tesc s` noile \`ri. De aceea datele risc` s` evolueze sau s` fac` fa\` noii realit`\i. Fiecare \ar` se distinge prin po- involueze [n func\ie de factori cum ar fi reglementarea litica sa de primire ce exprim` modelul interven\iei situa\iei strìnilor dintr-o \ar` (sanatoria) sau prin inter- normative, sociale ]i culturale cu care se explic` rapor- S.P. nr. 116-117/2005 52 53 S.P. nr. 116-117/2005 Tema europeanã Tema europeanã

tul dintre statul gazda ]i imigrant. Modelul german: fo- purta v`lul la ]coal`, [n luna martie 2004 parlamentul lose]te o tehnic` care institu\ionalizeaz` situa\ia de voteaz` o lege prin care este interzis` afi]area simbo- nesiguran\`. Pentru germani imigran\ii sunt doar “mun- lurilor religiose [n locuri publice. Aceast` m`sur` se citori oaspe\i” pentru care nu se dore]te realizarea unei [ncadreaz` [n politica statului [n care “tot ceea ce con- politici stabile de convie\uire fapt ce m`re]te dorin\a de teaz` este raportul cet`\eanului cu statul iar religia dere[ntoarcere [n propria \ar`. Parlamentul german [nce- vine o problem` privat` c`reia nu-i este acordat dreptul p@nd cu 9 iulie 2004 a aprobat o lege care tinde s` de a invada alte teritorii”. rezolve problema afluxului de for\` de munc` calificat`. Modelul olandez: dintr-o \ar` ideal` pentru cei Pentru aceast` categorie Germania a eliminat dictonul care fug de foame ]i r`zboaie Olanda devine una dintre “Germania nu este o \ar` de imigra\ie”. Noua lege se \`rile cele mai intolerante privind imigran\ii. Opinia concentreaz` [n special [n cazul imigran\ilor cu un [nalt public` olandez` este [mp`r\it` de dou` op\iuni: una nivel de calificare (oameni de ]tiin\`, manageri) permi- tradi\ional` liberal`, ospitalier`, iar cea de-a doua opus`, \@ndu-le acestora s` ob\in` permisul de ]edere pe o care cere o politic` de [nchidere a grani\elor. Parlamen- perioad` nelimitat`. Companiile ce activeaz` [n Ger- tul olandez, [n aceast` atmosfer` de dividere a opiniei mania vor putea s` angajeze ace]ti speciali]ti [n baza publice, a emis o lege [n 2003 prin care se reduce unui concurs cu condi\ia ca s` nu existe candida\i ger- drastic posibilitatea de a ob\ine azil pe motive politice mani sau europeni. O alta reglementare prive]te poli- sau umanitare ]i se introduce sistemul cotelor [n acor- tica atragerii de capital. Legea prevede ca [n cazul [n darea permiselor de ]edere pe motive de munc`. {n care este investit` o sum` minim` de 1.000.000 de euro baza acestei legi to\i strìnii care au intrat [n \ar` [nainte ]i se creeaz` minimum 10 locuri de munc` proprietarul de aprilie 2001 ]i nu au ob\inut un permis de ]edere acestei activit`\i va putea primi permisul de ]edere. sunt obliga\i s` p`r`seasc` imediat \ara6. Studen\ii strìni care au studiat [n Germania la mo- Modelul italian: [ncep@nd cu anii ’90 statul ita- mentul [ncheierii studiilor vor beneficia de 12 luni de lian prin diverse legi a acordat permis de ]edere strìni- permis de ]edere, [n acest timp av@nd posibilitatea s` lor care demonstrau c` lucreaz`. {nainte de legea Bossi- g`seasc` un contract de munc` care s` le converteasc` Fini, din 2002, a fost reglementat` prin intermediul vechiul permis de ]edere pe motive de studiu [ntr-un alt sanatoriilor situa\ia a 706.329 de persoane, pentru ca o tip, pe motiv de munc`. Dac` la sf@r]itul acestei peri- dat` cu legea privind reglementarea situa\iei imigran\ilor oade nu vor g`si un contract de munc` vor trebui s` s` fie acordate 641.638 de permise de ]edere. Politica p`r`seasc` \ara. Aceast` reglementare liberalizeaz` acest italian` [n acest domeniu se [ncadreaz` [n dou` coor- domeniu deoarece cu vechea lege studentul trebuia s` donate: [ncheierea procesului de acordare de permise p`r`seasc` imediat \ara. de ]edere [n mas`, men\in@ndu-se o politic` de acordare Modelul englez: legisla\ia englez` utilizeaz` un de permise pe motive de munc` pe baza sistemelor model care favorizeaz` diversitatea etnic` ]i cultural`, cotelor, ]i obligarea imigran\ilor de a de\ine un loc de permi\@nd formarea de comunit`\i etnice care [n afar` munc` stabil pe baz` de contract, [n caz contrar acestora de faptul c` [nt`resc diversitatea reprezint` un punct de nemaifiindu-le [nnoit permisul. {n domeniul integr`rii referin\` administrativ` pentru autoritatea public`. {n strìnului [n fa\a cererilor comunit`\ilor musulmane de acela]i timp cet`\enii Regatului Unit [mpreun` cu al\i a se permite fetelor de aceast` religie de a purta v`lul la 25% dintre cet`\enii vechii Europe sunt [mpotriva “fal- ]coal`, statul italian s-a declarat [mpotriv`, consider@nd ]ilor imigran\i pe motive politice” ]i [mpotriva unei nefondat` ]i cererea anumitor organiza\ii musulmane “invazii din Est”. {n aprilie 2004 a izbucnit un imens de a [nl`tura crucifixul din clasele unde [nva\` copiii de scandal [n presa englez` ce a provocat demisia secre- religie musulman`, ar`t@ndu-se c` Italia este un stat tarului pe problema imigra\iei Beverly Huges, deoarece unde religia majoritar` este cre]tin`. Aceast` decizie []i a fost acuzat` c` nu a ]tiut s`-]i controleze propriul g`se]te legitimarea inclusiv [n preambulul Constitu\iei departament, [n care func\ionari de la Bucure]ti accep- europene, [n care se arat` c` “mo]tenirea cultural`, t@nd documente false au permis c@torva zeci de mii de umanist` ]i religioas` a Europei” st` la baza propriei rom@ni s` p`trund` pe teritoriul Marii Britanii ca re- civiliza\ii7. {n acela]i timp [n legisla\ia italian` exist` fugia\i politici. reglement`ri care se g`sesc [ntr-o vizibil` contradic\ie Modelul francez: autorit`\ile franceze explic` cu acte ]i documente interna\ionale. Se au [n vedere propriul raport cu imigrantul prin tehnica asimil`rii [n anumite dispozi\ii privind intrarea ]i ]ederea strìnilor baza c`ruia acesta []i abandoneaz` identitatea cultural` pe teritoriul italian, ca ]i reglem`ntari cu privire la mo- pentru a deveni “buni cet`\eni francezi”. {n fa\a pre- dalit`\ile de expulzare. Prin legea publicat` pe 18.06.1931, siunii venite din partea comunit`\ii musulmane care care se afl` [nc` [n vigoare, este caracterizat modul [n cerea statului francez s` permit` tinerelor fete s` poat` care statul se raporteaz` la strìni. {n conformitate cu S.P. nr. 116-117/2005 52 53 S.P. nr. 116-117/2005 Tema europeanã Politicã internaåionalã aceast` lege sunt prev`zute un important sistem de con- ropa l`rgit`, concep\ii precum “cet`\eni”, “strìni”, “ma- troale, autoriza\ii ]i puternice limit`ri ale drepturilor ]i joritate” ]i “minoritate” au conota\ii tot mai nuan\ate ]i libert`\ilor fundamentale. complexe. {n acela]i timp se poate pune [ntrebarea Curtea Constitu\ional`, chemat` fiind s` se ex- p@n` c@nd va avea sens s` se vorbeasc` de strìni refe- prime asupra constitu\ionalit`\ii acesteia, arat` c`: [ntre rindu-se la ceilal\i cet`\eni ai vechii Europe. Oare mitul cet`\ean ]i strìn, cu toate c` exist` egalitatea [n privin\a frontierelor [nchise care [n istorie a produs at@tea efecte anumitor drepturi, exist` diferen\e de facto ce justific` negative se va putea estompa printr-o politic` inovativ` un tratament diferit ]i limit`ri pe care legislatorul le poa- care s` implice ]i \`rile de origine. Numai prin cre]terea te pune [n a tutela interese publice particulare. {n baza nivelului de trai [n \`rile de origine ale emigran\ilor se acestei viziuni, legislatorul a decis s` reglementeze ra- poate opri acest proces. Altfel, a]a cum arat` [ntr-o portul strìnului cu statul8. Analiz@nd legea Bossi-Fini declara\ie secretarul general al O.N.U., Kofi Annan, [n (legea 189/2002) s-au eviden\iat conceptele cheie care timpul discursului \inut [n Parlamentul European pe 30 au stat la baza acestei reglement`ri juridice. Acestea ianuarie 2004, “[n secolul XXI, emigran\ii au nevoie de sunt: clandestin – individul strìn care a intrat [n \ar` Europa, dar ]i Europa are nevoie de emigran\i. O elud@nd controlul frontierei sau cel c`ruia i-a fost refu- Europ` [nchis` ar fi o Europ` mai mediocr`, mai zat permisul de ]edere. Imigratul devine clandestin de- s`rac`, mai b`tr@n` ]i mai sl`bit`”15. oarece nu de\ine elementele pe care statul le consider` necesare: viza de intrare, suma necesar` de bani pentru a se sus\ine financiar, capacitate psiho-fizic`, cunoa]- NOTE terea limbii, st`p@nirea unei profesii oarecare9; expul- 1 Alessio D’ Angello,”Migrazioni e presenza straniera nell’U.E zare – [ndep`rtarea indus` sau for\at` a unui strìn de allargata” in Caritas/Migrantes, Imigrazione, Dossier statistico, vol. XXIV, 2004, p. 27, 28. pe teritoriul na\ional. Expulz`rii i se adaug` interzicerea 2 Antonio Ricci, “Nuovi confini e immigrazione dopo l’allar- intr`rii [n stat f`r` o autoriza\ie expres`. M`surile de gamento ad Est”, op.cit. p. 37 expulzare pot fi adoptate de magistratur` sau de auto- 3 Dossier Statistico Immigrazione, Caritas/Migrantes, Elabora- rit`\ile poli\iei. Cauzele expulz`rii depind desigur de zione su dati Consiglio D’Europa, OSCE e Ministero Interno, legislativa fiec`rei \`ri: frecvent sunt m`suri de con- 2004 4 Gli effetti della libera circolazione dopo l’allargamento, “Eu- damnare care au lovit strìnul ca urmare a unei intr`ri ropa, allargamento a Est e migrazione”, IDOS, 2004, p. 193-213. ilegal` [n \ar`. Limitele expulz`rii sunt prev`zute pen- 5 Ibidem, Elaborazione su dati “International Centre for Migration tru acei strìni ai c`ror state au acorduri privind statutul Policy”, 2004. de refugiat10. Expulzare administrativ`: actul prin care 6 Ibidem, p. 33-44. 7 un stat dispune [ndep`rtarea de pe propriul teritoriu a Khaled Fouad Allam, “Io musulmano nell’Europa cristiana”, La Repubblica, 23 settembre 2004. extracomunitarului, pe motive de ordine public` sau si- 8 Maria Chiara Sacchetti, Quaderni per la ricerca serie docu- guran\a statului11. Extracomunitar: cet`\eanul unui stat mentazione/10, La normativa regionale a favore degli immigrati care nu apar\ine Uniunii Europene. Flux de intrare: co- extracomunitari;Istituto di studi sulle regioni, Roma, 1991 tele maxime de strìni, extracomunitari, care pot fi 9 S. Peltzel, “Voce asilo Politico”, Dizionario delle diversita, Liberal Libri, 1998. admi]i pe teritoriul statului pentru munc`, \in@nd cont 10 Ibid., p. 117, 118 12 ]i de aspectele ce privesc re[ntregirea familiilor . Per- 11 Dizionario Simone on line mis de ]edere: documentul care consimte ]ederea pe 12 Legge 189/2002, articolo 3, comma 4. teritoriul unei na\iuni ]i care poate avea o durat` limi- 13 G. Bolaffi, op.cit. p. 206, 253. 14 tat`, ce poate fi prelungit` sau nu. Sanatoria: este emis` Art. 1, del Turco-Napolitano 15 Mons. Vittorio Nozza, Mons. Luigi Petris, Mons. Guerino di o sanatorie atunci c@nd autorit`\ile unei \`ri renun\` s` Tora”, Società aperta, società dinamica:l’immigrazione italiana al persecute persoanele ilegale ]i se limiteaz` la a legitima bivio, op.cit. p. 13. astfel situa\ia existent`. {n cazul imigran\ilor sanatoria const` [n reglementarea situa\iei strìnilor afla\i [n mod clandestin ]i permite acordarea dreptului de reziden\`13. Strìn: exist` o defini\ie normativ` care consider` “str`- in” [n termenul legii, ce s-a impus ca necesar` [n fa\a diferen\ierii conceptului de strìn prin care [n mod tradi\ional erau considera\i cet`\eni ai statelor care au aderat la Uniunea European`. Prin legea Turco-Napolitano s-a stabilit c` “strìnul” este cet`\eanul care nu face parte din cadrul statelor U.E. ]i apatrizii14. IOANA CRISTEA DR~GULIN - Absolventa a facult`\ii de Toate acestea demonstreaz` cum, [n noua Eu- Istorie, Universitatea Cre]tin` Dimitrie Cantemir. S.P. nr. 116-117/2005 54 55 S.P. nr. 116-117/2005 Tema europeanã Politicã internaåionalã

Spre o constituåionalizare a sistemului politic internaåional

OCTAVIAN MANEA

Motto: “The U.S. objective should be to persuade other centers of political, economic, and military power including but not limited to nation-states to believe it is in their self- interest to support constructive notions of how international society should be organized and should operate.”1

This article analyzes the creation of an international framework, in which raises nowadays the concept of constitutionality. Under the new circumstances – terrorist threats, new political responsibilities, etc. – the international community faces new challenges. This will change the policy-making, the actual security system implying a new concept of action for the international society, with firm actions and broader cooperation.

1. Mediul de securitate post 11 chiar documentul care ghideaz` ]i define]te proiec\ia septembrie politicii externe americane – “Strategia de securitate O prim` variabil` a noului mediu strategic o na\ional`” elaborat` [n noiembrie 2002 – considera c` constituie natura fluctuant` a distinc\iei [ntre securi- interesele de securitate ale SUA sunt [n mod prioritar tatea intern` ]i cea interna\ional`. Ne afl`m [n fa\a amenin\ate de a]a-numitele “failed states”: “America unui proces de interdependen\` structural` [ntre ni- is now threatened less by conquering states than we velul regional ]i cel global. Societ`\ile na\ionale au are by failing ones”3. Cre]terea num`rului de state atins un nivel avansat de interdependen\`, de inter- prea slabe s` controleze dezvolt`rile din interiorul pro- conexiune care pe fond a amorsat un fenomen de priului teritoriu na\ional, amenin\` pacea ]i securitatea deteritorializare a autorit`\ii ]i o erodare secven\ial` a interna\ional` datorit` poten\ialului lor de “safe hea- autonomiei statelor. Mediul strategic global ne conven” ]i de baz` opera\ional` pentru re\elele teroriste str@nge s` recunoa]tem faptul c` cele dou` dimensiuni interna\ionale. ale securit`\ii au devenit no\iuni interdependente ]i Aceste “failed states” prin nivelul de violen\` inseparabile. pe care [l reproduc creeaz` un mediu de instabilitate Complementar cu acest proces al globaliz`rii endemic` ce risc` s` se verse [n statele vecine (s` insecurit`\ii, asist`m la emergen\a unei noi paradigme exporte instabilitatea). Ele devin vectorii cei mai pro- de conceptualizare a securit`\ii care pune mai pu\in babili pin care se export` instabilitatea, fapt care pe accent pe securitatea statului c@t mai ales pe securitatea fond conduce la “proliferarea” conflictelor regionale. cet`\eanului. Esen\a sa este mai pu\in stato-centric` ]i Mai mult asigur` un spa\iu sigur, un mediu fertil pen- mai mult focalizat` pe securitatea cet`\eanului2. tru dezvoltarea ]i protejarea re\elelor teroriste interna\io- Un alt element care tinde s` esen\ialiazeze nale. Conflictele regionale devin adev`rate gùri negre natura mediului de securitate, este prezen\a [n sistem care genereaz` prin externalizarea consecin\elor lor a statelor slabe (weak states) ]i a statelor e]uate (failed majoritatea surselor de insecuritate contemporan`- states). Consider`m c` aceste unit`\i statale specifice fluxuri masive de refugia\i ]i civili disloca\i, teroare ]i au c`p`tat o relevan\` strategic` primar` [n contextul forme variate de trafic. Asist`m totodat` la un feno- sistemului interna\ional succesor al lumii bi-polare. men de export, de difuziune a instabilit`\ii astfel c` 11 septembrie 2001 reprezint` doar “triggerul” care putem vorbi la nivelul sistemului interna\ional de o d` substan\` ]i formalizeaz` noua realitate. De altfel globalizare a insecurit`\ii ]i chiar mai mult de o re\eli- S.P. nr. 116-117/2005 54 55 S.P. nr. 116-117/2005 Politicã internaåionalã Politicã internaåionalã zare a sa, efectul fiind anarhizarea ]i plasarea [n afara ]i de obliga\ii integrat [ntr-o ordine constitu\ionala care-l cadrului normativ al societ`\ii interna\ionale a unor constr@nge s` func\ioneze, s` ac\ioneze ]i s` produc` [ntregi regiuni. {ntr-o lume globalizat`, problemele de politici imputabile ]i conforme cu normele ]i regulile natur` intern` ale unui stat slab sau e]uat cap`t` o [mp`rt`]ite ale societ`\ii interna\ionale. dimensiune regional` si implicit interna\ional`, datorit` poten\ialului sù destabilizator – un amplu com- 2. Noile reguli de gestiune a sistemului plex de amenin\`ri ]i riscuri interdependente precum internaåional fluxuri masive de refugia\i, traficul de arme dar mai Problema de baz` este constituit` de faptul c` ales exportul violen\ei ]i al dezordinii. procedurile ]i mecanismele sistemului de securitate 11 septembrie 2001 este produsul indirect al existent au fost proiectate s` gestioneze ]i s` regula- acestor “failed states” – state [n care guvernul central rizeze rela\iile dintre state, pe c@nd [n condi\iile unei este incapabil s` exercite un control efectiv sau s` lumi globalizate principalele amenin\`ri cu poten\ial furnizeze serviciile vitale ]i minimale asupra unor destabilizator provin, emerg din interiorul statelor. O p`r\i semnificative din teritoriul na\ional datorit` con- axiom` a noului mediu de securitate formalizat ]i de- flictelor armate interne sau colapsului structural al velopat de evenimentele din 11 septembrie 2001 este aparatului statal. {n contextul [n care aceste “state fali- consacrat` de faptul c` amenin\`rile la adresa securit`\ii mentare”, prin natura lor (vector de proliferare a insta- interna\ionale sunt mai pu\in generate de statele con- bilit`\ii endemice gener@nd anarhizarea unor [ntregi solidate c@t mai ales de statele e]uate sau de actorii regiuni sau oferind un “safe heaven” pentru dezvolta- sub-statali. rea bazelor opera\ionale pentru re\ele teroriste interna\io- {n acest context, unul dintre imperativele ma- nale) constituie o amenin\are pentru securitatea [ntre- jore este reprezentat de dezvoltarea gradual` a unor gii comunit`\i interna\ionale, o interven\ie interna\io- noi norme ]i reguli de praxis pliate pe gestiunea ame- nal` ce vizeaz` stabilizarea acestora se impune ca nin\`rilor de securitate imediate. Aceast` necesitate fiind un imperativ strategic: “Preventig states from reactualizeaz`, maximiz@ndu-i relevan\a, o dezbatere failing, and resuscitating those that do fail is a stra- care a dominat deceniul trecut, asupra legitimit`\ii ]i tegic imperative”4. legalit`\ii interven\iei umanitare, care viza [n ansam- {n ansamblu [ns`, at@t ESS (European Secu- blul sù o reformare a cadrului ]i a fundamentelor rity Strategy) c@t ]i NSS (National Security Stra- normative ale sistemului politic interna\ional. Dezba- tegy) identific` cinci amenin\`ri primare pentru secu- terea asupra doctrinei interven\iei umanitare atinge ritatea comunit`\ii interna\ionale: terorismul interna\io- momentul sù de apogeu in momentul ac\iunilor nal, proliferarea sistemelor WMD, conflictele regiona- NATO din Kosovo, [ns` implica\iile sale normative le, statele falimentare ]i crima organizat`. Foarte im- sunt mult amplificate [n contextul evenimentelor din portant este faptul c` aceste amenin\`ri de securitate 11 septembrie 2001. Ceea ce [ncerc`m s` ar`t`m, s` sunt interdependente ]i inter-rela\ionate; le putem iden- individualiz`m este pe fond dezvoltarea treptat` a tifica mixate [ntr-o propor\ie variat` [n diferite zone unui consens normativ la nivelul comunit`\ii interna\io- ale societ`\ii interna\ionale. Pe fond toate aceste ele- nale care vizeaz` o ajustare a obliga\iilor ]i drepturilor mente conexate genereaz` un cadru societal care ex- actorilor interna\ionali [n func\ie de noul profil al pune cet`\eanul standard unor condi\ii severe de inse- mediului strategic interna\ional care se dezvolt` trep- curitate. Foarte important` este con]tientizarea faptu- tat pe parcursul anilor ’90 (o serie de crize umanitare) lui c` aceste amenin\`ri de securitate, pe fondul unui dar care se substan\ializeaz` o dat` cu 11 septembrie sistem interna\ional din ce [n ce mai interdependent, 2001 ]i 11 martie 2004 (c@nd sunt eviden\iate noi ame- mai conexat, se transform` [n amenin\`ri globale care nin\`ri la adresa p`cii ]i securit`\ii interna\ionale de reclam` o ac\iune concertat`, unitar` a societ`\ii inter- tipul terorismului interna\ional care eman` din spa\ii- na\ionale. {n acest context strategic consider`m c` le neguvernate ale a]a-numitelor state falimentare sau este imperativ un efort concertat de constitu\ionalizare amenin\area prolifer`rii armelor WMD [n statele “out a sistemului interna\ional care s` conduc` la proiec- of law” existand inclusiv posibilitatea cupl`rii acestor tarea unui cadru normativ capabil s` impun` statelor capabilit`\i WMD cu re\elele terorismului interna\io- reguli foarte stricte de praxis. Procesul de constitu\ional). nalizare trebuie [n\eles ca un efort de regularizare, de Aceste noi reguli de gestiune ale sistemului in- normare a regulilor de praxis ale sistemului interna\io- terna\ional sunt reductibile pe fond la contestarea prin- nal conjugat cu transformarea statelor [n entit`\i impu- cipiului constitutiv al acestuia – suveranitatea statului tabile [n fa\a societ`\ii interna\ionale. Statul [ncepe s` pe coordonatele sale westphalice. {n mod clasic, drep- fie vizualizat ca un actor purt`tor at@t de drepturi c@t tul interna\ional protejeaz` suveranitatea statului, S.P. nr. 116-117/2005 56 57 S.P. nr. 116-117/2005 Politicã internaåionalã Politicã internaåionalã

interzic@nd statelor s` intervin` [n afacerile interne ale guvernul este responsabil [n raport cu ceea ce am pu- altor state, prin for\` militar` sau alte mijloace. Dar [n tea numi the basic needs ale cet`\enilor sì, ]i mai lumina catastrofelor umanitare ale anilor ’90, de la foa- mult m`sura [n care guvernul este imputabil corpului mete pan` la politici sistematice de genocid ]i epurare politic na\ional, fiind astfel legitim. Dimensiunea in- etnic`, doctrina statului suveran pe coordonatele west- terna\ionala vizeaz` efortul statelor suverane de a crea phalice tinde din ce [n ce mai mult s` se erodeze. Co- un sistem de checks and balances care s` controleze munitatea interna\ional` nu mai poate a]tepta, reac\io- capacitatea statelor de a-]i exercita atributele suvera- n@nd numai atunci c@nd o criz` a generat masive sufe- nit`\ii ]i mai ales abilitatea lor structural` de a furniza rin\e umane sau chiar exportul instabilit`\ii interne [n protec\ie ]i asisten\` propriilor cet`\eni. \`rile vecine, amenin\@nd pacea ]i securitatea interna\io- Asist`m pe fond la o norm` emergent`: respon- nal`. Men\inerea p`cii ]i a securit`\ii interna\ionale sabilitatea de a proteja. O defini\ie operational` a impune ca statele s` fie capabile s` previn`, nu doar s` acestui nou principiu de gestiune a rela\iilor interna\io- reac\ioneze post-factum. nale ar putea fi aceasta: suveranitatea ca responsa- O dezvoltare relativ recent` ce contribuie capi- bilitate implic` faptul c` autorit`\ile guvernamentale tal la acest proces evolutiv de coagulare a unui con- na\ionale sunt obligate s` asigure un standard minimal sens normativ la nivel global privind responsabilitatea de securitate ]i bun`stare social` propriilor cet`\eni, societ`\ii interna\ionale, const` [n raportul ce apar\ine fiind totodat` imputabile [n fa\a comunit`\ii interna\io- unei comisii de exper\i interna\ionali asupra no\iunilor nale. Astfel suveranitatea [ncepe s` fie conceptualizat` de interven\ie ]i suveranitatea statului numit “Res- ca fiind responsabilitatea de a produce efectele a]tep- ponsabilitatea de a proteja”. Comisia reformuleaz` tate ale unei guvern`ri eficiente [n sens hobbesian. dezbaterea pun@nd accentul nu pe “dreptul de a inter- Conform perspectivei hobbesiene, statul este cel care veni” ci pe “responsabilitatea de a proteja”. {n centrul furnizeaz` cet`\enilor sì un nivel suficient de secu- acestei abord`ri se afl` o muta\ie fundamental` a ritate tocmai prin capacitatea sa de a norma, de a regu- esen\ei suveranit`\ii [n sensul c` aceasta nu mai este lariza starea de natura anarhic`. O entitate statal` [n reductibil` la no\iunea de control ci trebuie perceput` sens hobbesian, a c`rui legitimitate deriv` din contrac- ]i ca responsabilitate. tul social, are misiunea primar` de a asigura cet`\eni- Regula juridic` a sistemului interna\ional clasic lor sì premisele unei vie\i sociale stabile, de a le fur- implica faptul c` un stat suveran are dreptul de a niza securitate precum ]i s` le ofere posibilitatea co- exercita o jurisdic\ie total` ]i exclusiv` asupra pro- munit`\ii ]i a bun`st`rii. Utilitatea statelor [n sens priului teritoriu iar celelalte state au datoria cores- primar/ontologic este reductibil` la capacitatea de a pondent` de a nu interveni [n afacerile sale interne. produce pentru cet`\enii lor bunuri politice, precum Treptat, drepturile fundamentale ale omului au ini\iat securitate, ordine, justi\ie ]i bun`stare6. Suveranitatea un proces de erodare a imunit`\ii statului suveran cre- ca responsabilitate postuleaz` imperativul c` statul @nd premisele imputabilit`\ii sale: “suveranitatea este suveran este obligat s` asigure/s` furnizeze cet`\enilor imputabil` atat pe plan na\ional c@t ]i interna\ional”5. sì un set minimal de bunuri publice – pace social`, Suveranitatea [n noua conceptualizare implic` securitate ]i stabilitate. Suveranitatea statului trebuie o responsabilitate dubl`: pe de o parte o responsabilitate condi\ionat` de obliga\ia statului de a prezerva un ni- extern` de a respecta suveranitatea celorlalte state ]i o vel minimal de bun`stare social` pentru cet`\enii sì. responsabilitate intern` de a respecta drepturile funda- Responsabilitatea de a proteja implic` totodat` mentale ale tuturor cet`\enilor sai. Pe scurt, suverani- datoria comunit`\ii interna\ionale de a reac\iona la tatea implic` drepturi, dar ]i obliga\ii. Drept consecin\`, situa\iile [n care protec\ia umanitar` este o necesitate. autorit`\ile statului sunt responsabile [n mod primar Dac` responsabilitatea primar` a unui stat este reduc- pentru siguran\a, securitatea ]i via\a propriilor cet`\eni ]i tibil` la asigurarea protec\iei propriilor cet`\eni, atunci [n promovarea bun`st`rii lor materiale; ele sunt respon- momentul [n care acesta e]ueaz` [n responsabilitatea sabile [n fa\a propriilor cet`\eni dar ]i [n fa\a comunit`\ii sa ontologic`, atunci [n mod legitim comunitatea inter- interna\ionale; institu\iile statului sunt responsabile na\ional` poate ac\iona, intervenind pentru a substitui pentru propriile ac\iuni, ac\iunile lor sunt imputabile, responsabilitatea primar` a statului: “it has to be ac- “accountable”. Suveranitatea ca responsabilitate in- cepted that although this responsability is owed by all tern` implic` angajamentul oric`rui stat de a respecta sovereign states to their own citizens in the first demnitatea ]i drepturile fundamentale ale tuturor ce- instance, it must be picked up by the international t`\enilor sì. community if that first-tier responsability is abdicated, Noul principiu implic` dou` dimensiuni nor- or if it cannot be exercised”7. Dac` m`surile preven- mative. Dimensiunea intern` vizeaz` gradul [n care tive e]ueaz` s` solu\ioneze contextul de urgen\` uma- S.P. nr. 116-117/2005 56 57 S.P. nr. 116-117/2005 Politicã internaåionalã Politicã internaåionalã nitar` sau [n cazul [n care statul respectiv este inca- “suveranitatea ca statut nu acord` guvernelor un cec pabil sau nu are voin\a politic` s` o stopeze, atunci [n alb de a face tot ceea ce doresc [n interiorul pro- interven\ia interna\ional`, care [n cazurile extreme ar priilor grani\e” [ntruc@t suveranitatea implic` ]i res- putea include ]i ac\iunea militar`, devine o necesitate ponsabilit`\i10. Statutul suveranit`\ii implic` a-\i asu- legitim` ]i legal`. Cu alte cuvinte, dac` statele mem- ma ]i un set fundamental de obliga\ii at@t fa\` de pro- bre ONU au responsabilitatea de a proteja ]i asigura priii cet`\eni c@t ]i fa\` de comunitatea interna\ional`. vie\ile, libert`\ile ]i drepturile umane fundamentale Haass avertizeaz` c` atunci c@nd “guvernele violeaz` ale propriilor cet`\eni, atunci [n cazul [n care aceast` drepturile cet`\enilor lor pe scar` larg` – consecin\` func\ie primar` a statului suveran e]ueaz` sau este [n a unei politici premeditate sau produsul pierderii con- incapacitate de a o [ndeplini, comunitatea interna\io- trolului – comunitatea interna\ional` are dreptul ]i nal` are responsabilitatea de a interveni. chiar obliga\ia de a ac\iona”11. Pe fond exist` dou` criterii principale care par Haass consider` c` [n momentul [n care un a [ntruni spre sfar]itul anilor ’90 consensul interna\io- regim politic e]ueaz` [n a func\iona [n limitele acestor nal ]i care ar putea valida din punct de vedere legal o obliga\ii ]i responsabilit`\i sau chiar abuzeaz` de atri- interven\ie umanitar` interna\ional`: pe de o parte, de- butele suveranit`\ii sale [mpotriva propriilor cet`\eni rularea sau anticiparea unor pierderi masive de vie\i sau afect@nd pacea ]i securitatea interna\ional`, acest omene]ti, ca rezultat al unor politici deliberate ale regim politic care devine astfel o amenin\are pentru statului, neglijen\` a statului, incapacitate de a ac\iona stabilitatea p`cii ]i securit`\ii interna\ionale []i pierde sau state failure; pe de alt` parte, derularea sau anti- imunitatea garantat` de principiile suveranit`\ii na\io- ciparea unor politici sistematice de purificare etnic` nale p@n` acolo [ncat poate deveni \inta unei interven\ii prin intermediul crimelor, a terorii, a expulz`rii for\ate militare externe: “suveranitatea na\ional` nu este ab- sau a violurilor8. Interven\ia militar` legitim` s-ar pu- solut` ci este condi\ionat`: c@nd statele violeaz` acestea aplica inclusiv [n situa\iile de colaps ale structurilor te standarde minime promov@nd sau permi\@nd ac\iuni statale care expun popula\ia civil` [nfomet`rii [n mas` care afecteaz` securitatea propriilor cet`\eni sau a sau r`zboiului civil, precum Somalia. altor state, imunitatea conferit` de suveranitate este Mai mult, se consider` [n raport, ac\iunea mili- pierdut`... inclusiv imunitatea fa\` de o interven\ie tar` poate reprezenta ]i o m`sur` anticipativ` ca r`s- armat`”12. puns la o eviden\` clar` a posibilit`\ii unei politici sis- Mai mult, Haass consider` c` una din excep\ii- tematice de epurare etnic`: “Military action can be le la norma non-interven\iei [n jurisdic\ia intern` a legitimate as an anticipatory measure [n response to unui stat suveran o constituie politica premeditat` a clear evidence of likely large – scale killing or ethnic unui stat suveran sau incapacitatea sa de a preveni ge- cleansing”9. Ar fi absurd pentru comunitatea interna\io- nocidul sau crimele [mpotriva umanit`\ii pe propriul nal` s` a]tepte ini\ierea genocidului [nainte de a fi ca- teritoriu: “{ntr-un astfel de caz, comunitatea interna\io- pabil` s` ac\ioneze pentru a-l stopa ([nainte de a avea nal` are dreptul – ]i [n anumite cazuri chiar obliga\ia legitimitatea de a-l stopa). Men\inerea p`cii ]i secu- – de a ac\iona [n sensul de a proteja via\a oamenilor rit`\ii interna\ionale, impune ca statele s` ac\ioneze inocen\i.”13 . inclusiv anticipativ, nu doar s` reac\ioneze post-fac- Dac` [n mod clasic unul dintre atributele suve- tum. Responsabilitatea de a proteja (ce implic` inclu- ranit`\ii rezid` [n capacitatea statului de a regulariza, siv posibilitatea ca statele s` intervin` [n afacerile inde a norma fluxurile din interiorul propriilor grani\e, terne ale altor state [n scopul de a stopa situa\iile de atunci cum ar trebui s` r`spundem c@nd statelor slabe urgen\` umanitar`) tinde s` devin` expresia unui con- le lipsesc capacit`\ile suverane? O provocare deose- sens ]i a unui imperativ general acceptat care leag` bit` pentru securitatea [ntregului sistem interna\ional [mpreun` statele individuale ]i comunitatea interna\io- este generat` [n momentul [n care statele dispun de nal` ca [ntreg. prea pu\in` suveranitate, [n sensul c` nu au capacitatea Aceste noi asump\ii, aceast` nou` optic` ]i re- sistemic` ]i structural` de a o exercita, de a o articula. conceptualizare a suveranit`\ii clasice definit` pe Iar atunci cand statele nu-]i pot exercita atributele coordonatele westphalice fundamenteaz` policy-ma- suverane ele las` loc instabilit`\ii sau chiar anarhiei. king-ul imediat, devenind un principiu opera\ional [n Acest proces structural de disolu\ie a autorit`\ii poli- proiectarea unei politici care vizeaz` gestiunea siste- tice, a falimentului institu\ional al statului respectiv mului interna\ional. nu poate fi neglijat [ntruc@t problemele umanitare ce Richard Haass, directorul departamentului de sunt generate pe cale de consecin\`, se pot transforma Policy Planning (responsabil cu proiectarea strategiei [n amenin\`ri strategice foarte relevante: “As Afganis- politice a Departamentului de Stat al SUA) afirma c` tan taught us all too well, it would also be unwise to S.P. nr. 116-117/2005 58 59 S.P. nr. 116-117/2005 Politicã internaåionalã Politicã internaåionalã

look away when states begin to fail.”14. Mai mult, con- culoase (we should have tackled Al Qaeda much ear- sider` Haass, atunci c@nd “[n circumstan\e extraor- lier). Falimentul statului ]i crima organizat` se r`s- dinare, c@nd o \ar` colapseaz` structural sau este ne- p@ndesc dac` sunt neglijate-a]a cum am v`zut [n preg`tit` pentru o independen\` formal`, comunitatea Africa de Vest. Aceasta implic` faptul c` trebuie s` interna\ional` trebuie s`-]i asume multe din respon- ac\ion`m [nainte ca o criz` s` se dezvolte sau chiar s` sabilit`\ile unui guvern suveran”15. se [nt@mple. Conflict prevention and threat prevention Pe fond, [n condi\iile [n care asemenea state cannot start too early.”18 falimentare sunt incapabile s`-]i transforme suvera- Este foarte interesant de analizat o pozi\ie simi- nitatea lor nominal` [ntr-o guvernare efectiv`, se im- lar`, de aceast` dat` la nivelul NATO structurat` [n pune ajutorul comunit`\ii interna\ionale chiar prin mij- jurul conceptului foarte controversat, acela de “ac\iu- loace coercitive [n ideea de a restabili controlul politic ne preemptiv`”. Secretarul General al NATO, lordul legal asupra unor poten\iale regiuni neguvernate ce se Robertson a accentuat faptul c` ac\iunea NATO din pot transforma [n amenin\`ri la adresa p`cii ]i secu- Kosovo a fost o “ac\iune preemptiv`” [ntruc@t Alian\a rit`\ii interna\ionale; aceste m`suri interven\ioniste nu a atacat, a lovit militar trupele s@rbe [nainte ca aceasta sunt [n mod automat post-factum ci implic` chiar o s` fie obiectul unui atac armat s`var]it de trupele lui logic` preventiv`, anticipativ` care s` evite implozia Milo]evic. NATO a ac\ionat ante-factum cu scopul de structural` a unui stat slab: “The attacks of September a stopa o politic` sistematic` de epurare etnic` a popu- 11, 2001, remind us that weak states can threaten our la\iei civile albaneze. Mai mult putem extinde argu- security as much as strong ones, by providing heavens menta\ia, afirm@nd c` [ntr-un context similar, [n care for terorists. Such lawlessness abroad can bring de- un stat suveran amenin\` pacea ]i securitatea interna\io- vastation here at home. One of our pressing tasks is to nal` prin consecin\ele generate de politicile sale siste- prevent today’s troubled countries from becoming matice de violare pe scar` larg` a drepturilor funda- tomorrow’s failed states.”16. mentale ale individului, de epurare etnic`, ac\iunea Aceast` filozofie a “ac\iunii preventive” [n preemptiv` r`m@ne o op\iune posibil`. “NATO acted raport cu perspectivele exportului de instabilitate al pre-emptively in Kosovo in 1999 to stop the slaughter unei anumite crize interna\ionale este pe deplin forma- that Milosevic was the architect of in Kosovo, to stop lizat` ]i articulat` [n Strategia de Securitate a UE the torture, to stop the ethnic cleansing thet was going adoptat` [n decembrie 2003; [n esen\` aceasta [ncearc` on there. We didn’t wait until the end of that process, s` proiecteze o viziune strategic` perfect coagulat` ]i before action was taken. We took it, inevitably pre- pliat` pe constantele structurale ale noului mediu stra- emptively.”19 Ac\iunea preemptiv` este parte inte- tegic (WMD, terorism interna\ional, state falimentare): grant` din strategia descuraj`rii ]i pe fond r`mane o “We need to be able to act before countries around us op\iune posibil` ]i probabil` pentru policy-makers: deteriorate, when signs of proliferation are detected, “NATO acts unanimously. So it would take a collective and before humanitarian emergencies arise. Preven- decision by 19 to act pre-emptively or after the event. tive engagement can avoid more serious problems in But we’ve always had that range of possibilities be- the future.”17. fore us. It’s part of the defence package that is aquired Aceast` op\iune a “angaj`rii preventive” la ni- in order to produce stability. You cannot tell an ene- velul UE este o dezvoltare logic` [n raport cu natura my in advance that you will only act if they have at- dinamic`, incontrolabil` a noilor amenin\`ri (proli- tacked you.”20. ferarea WMD, terorismul interna\ional, state falimen- {ntr-un document din iunie 2003 Javier Solana tare) ]i o updatare a clasicului concept al “autoap`- avertiza c` anumite \`ri s-au plasat [n afara grani\elor r`rii”; [n noul context a te ap`ra [nseamn` a te implica (cadrului) societ`\ii interna\ionale ]i c` [n mod persis- activ [n gestiunea crizelor interna\ionale “out-of-area” tent prin politicile promovate, acestea violeaz` nor- – un fel de strategie de containment, de [ndiguire, de mele interna\ionale [n materie de “guvernare intern`” izolare a consecin\elor acestor crize ce amenin\` prin sau cele ce reglementeaz` comportamentul interna\io- efectul “spill over” s` afecteze [ntreaga comunitate nal (pe fond acesta reprezint` o trimitere foarte subtil` interna\ional`, bazat` pe o ac\iune preventiv` capabil` la ideea c` suveranitatea intern` implic` ]i responsa- s` blocheze, s` [nghe\e aceast` dinamic` care repro- bilitatea oric`rui stat [n raport cu respectarea drep- duce instabilitatea. “Odat` cu noile amenin\`ri, prima turilor fundamentale ale tuturor cet`\enilor sì, confor- linie de ap`rare va fi dincolo de grani\ele Uniunii. mitatea comportamentului sù intern cu anumite nor- Noile amenin\`ri au o natur` dinamic`, fluctuant`. me ]i principii afirmate ca valori ale [ntregii comu- Riscurile prolifer`rii cresc in timp; l`sate s` se dez- nit`\i a statelor). {n raport cu aceste amenin\`ri – state volte, re\elele teroriste vor deveni [nc` ]i mai peri- plasate prin comportamentul lor [n afara comunit`\ii S.P. nr. 116-117/2005 58 59 S.P. nr. 116-117/2005 Politicã internaåionalã Politicã internaåionalã interna\ionale ]i care prin ac\iunile lor amenin\` secu- un pericol iminent pentru securitatea global`. {n caz ritatea global`, UE poate contempla inclusiv op\iuni de necooperare, o ac\iune concertat` a comunit`\ii in- situate [n sfera angajamentului preemptiv: “Pre-emp- terna\ionale de a le face imputabile, o ac\iune preventive engagement can avoid more serious problems in tiv` care vizeaz` [nl`turarea sau distrugerea capacit`\ilor the future.”21. WMD ale unui stat, poate deveni o op\iune posibil`. Un al doilea principiu – norm` pe cale de emer- Dar aceast` politic` anticipativ` trebuie fundamentat` gen\` ]i care devine un imperativ [n proiectarea unei pe c@teva principii: op\iunea militar` trebuie s` devin` politici de gestionare a sistemului interna\ional este valid` numai [n momentul [n care toate op\iunile di- ceea ce am putea numi “responsabilitatea de a pre- plomatice au e]uat; for\a trebuie exercitat` pe cea mai veni”. Aceast` responsabilitate de a preveni vizeaz` mic` scar`; obiectivul trebuie s` fie definit [n para- acele state considerate [n afara cadrului normativ inter- metrii rezonabili, tangibili; for\a folosit` trebuie s` fie na\ional sau a]a numitele “rogue states” (state paria propor\ional` cu obiectivele definite. ale comunit`\ii interna\ionale), acel grup de state care De remarcat, este [ns` faptul c` prezen\a [n a reu]it s` prolifereze [n domeniul WMD, [n ciuda re- sistem a unor state ce de\in dispozitive WMD, ca de gulilor interna\ionale care interzic [n mod explicit un altfel ]i a unor grup`ri teroriste care au voin\a de a astfel de proces. {n mod poten\ial aceste state pot fur- folosi aceste capabilit`\i, induce [n aria op\iunilor po- niza know-how sau chiar dispozitive WMD unor gru- sibile pentru maximizarea securit`\ii unui stat, inclu- p`ri teroriste ce pot afecta iremediabil pacea ]i secu- siv op\iunea “autoap`r`rii anticipative”: “In the face of ritatea interna\ional`. such new threats and uncertainties, we must be more Aceast` amenin\are este maximizat` cu at@t prepared than previously to contemplate an anticipa- mai mult cu c@t statele ce urm`resc s` achizi\ioneze tory self-defense.”24 sau s` dezvolte capacit`\i WMD sunt “societ`\i [nchise” O astfel de op\iune [n materie de politici de lipsite de raporturi institu\ionale transparente [ntre gu- securitate este vizibil` inclusiv la nivel european. Spre vernan\i ]i guverna\i ]i mai ales care func\ioneaz` exemplu ministrul francez al ap`r`rii declara [n sep- nesupuse principiului de imputabilitate. Pe fond este vor- tembrie 2002 c` Fran\a este gata s`-]i proiecteze for\ele ba de o responsabilitate colectiv` de a preveni, al c`rei [ntr-o ac\iune preventiv` de r`spuns la o anumit` ame- subiect este [ns`]i comunitatea interna\ional` – “a col- nin\are: “Outside our borders, within the framework lective duty to prevent nations without internal checks of prevention an projection action, we must be able to on their power from acquiring or using WMD”22. identify and prevent threats as soon as possible. Within {n esen\` totul este reductibil la noua doctrin` a this framework, possible pre-emptive action is not out suveranit`\ii reinventat` pe coordonatele ideii de res- of the question, where an explicit and confirmed ponsabilitate, de imputabilitate fa\` de comunitatea threat has been recognised.”25. interna\ional`. Comportamentul unui stat suveran de- De asemenea, aceast` logic` poate fi aplicat` vine imputabil [n fa\a comunit`\ii interna\ionale, iar inclusiv [n cazul \`rilor afectate de state care ad`pos- [n momentul [n care acesta afecteaz` securitatea glo- tesc ]i sprijin` re\elele terorismului interna\ional furni- bal`, ac\iunea comunit`\ii interna\ionale devine o ne- z@ndu-le elemente de infrastructur` – tabere de antre- cesitate. nament, logistic` sau care sunt incapabile s`-i con- “Responsabilitatea de a preveni” vizeaz` nu troleze pe terori]tii care opereaz` de pe teritoriul lor numai gestiunea, controlul prolifer`rii WMD dar ]i na\ional. Aceste \`ri pot contempla [n efortul de asi- controlul celor care le posed`; mai mult pune accentul gurare a securit`\ii cet`\enilor sì, inclusiv m`suri de pe prevention chem@nd comunitatea interna\ional` s` tipul “anticipatory self defence”26. Un astfel de anga- ac\ioneze imediat: “The duty to prevent is the respon- jament este vizibil inclusiv la nivelul NATO, pentru sibility of states to work in concert to prevent govern- care conceptul de ap`rare [mpotriva terorismului ments that lack internal checks on their power from poate include desf`]urarea, [n conformitate cu deci- acquiring WMD or the means to deliver them. The ziile Consiliului Nord-Atlantic, de ac\iuni ale for\elor danger posed by WMD in the hands of governments militare NATO cu scopul de a descuraja, distruge sau with no internal checks on their power is the prospect proteja [mpotriva atacurilor teroriste, or threat of at- of mass, indiscriminate murder.”23. tacks, direc\ionate din strìn`tate [mpotriva popula\iei, Ceea ce se impune este for\area statelor “out of teritoriului, infrastructurii ]i for\elor oric`rui stat mem- law” s` se supun` controlului interna\ional, s` devin` bru. Aceste ac\iuni pot viza inclusiv statele care [i permeabile agen\iilor interna\ionale care monitori- sprijin` ]i [i ad`postesc pe terori]ti27. zeaz` accesul total ]i ne[ngr`dit al exper\ilor sì la diverse facilit`\i WMD, s` demonstreze c` nu reprezint` S.P. nr. 116-117/2005 60 61 S.P. nr. 116-117/2005 Politicã internaåionalã Politicã internaåionalã

3. Implicaåii pentru policy-making situation in a foreign entity – a state, a failing state, a Suntem condi\iona\i s` func\ion`m [ntr-un me- party to civil war, an ethnic tribe from which such diu strategic global: [ntocmai la fel cum capitalul, co- dangers emanate”29. mer\ul sau mijloacele de comunicare opereaz` [ntr-o Pe ansamblul societ`\ii interna\ionale este impe- lume global` nest`vilite de grani\e sau de distan\ele rativ` crearea unei infrastructuri globale de gestiune a teritoriale, la fel securitatea ]i insecuritatea s-au glo- noului mediu strategic al c`rui fundament conceptual balizat [n sensul c` nu mai pot fi definite prin referin\` s` fie securitatea ceta\eanului ]i a persoanei. Mary static` la anumite regiuni specifice sau grani\e terito- Kaldor accentua aceast` necesitate pled@nd pentru o riale. Esen\a globaliz`rii nu mai este demult reducti- restructurare a capacit`\ilor euro-atlantice de gestiune bil` la pace ]i progres. Aceast` conceptualizare unidi- a crizelor pornind de la datele foarte concrete ce con- mensional` ignor` o realitate mult mai profund`, care figureaz` peisajul strategic interna\ional: “The whole amenin\` s` dep`]easc` capacit`\ile noastre de gesti- point of a human security approach is that Europeans une ]i control (management capability). O lume glo- cannot be secure while others in the world live in bal` este o lume periculoas`, instabil`, a c`rei esen\` severe insecurity. National borders are no longer the este reductibil` la un parametru unic: globalizarea in- dividing line between security and insecurity: inse- securit`\ii. curity gets exported.”30 Toate aceste realit`\i globale individualizate de Actualul context de securitate implic` o ac\iune fluxuri [n cre]tere [n comer\, finan\e ]i capitaluri, teh- concertat`, unitar` a societ`\ii interna\ionale [n fa\a nologie ]i comunica\ii comprim` spa\iul gener@nd re\ele noilor amenin\`ri de securitate. Sistemul interna\ional interdependente de leg`turi ]i vulnerabilit`\i. Suntem are nevoie de ordine, de o arhitectur` institutional` condi\iona\i de o lume interconectat` bazat` pe re\ele care s` gestioneze ]i s` controleze prin politici efici- de interdependen\` capabile s` reproduc` ]i s` globali- ente de enforcement caden\a instabilit`\ii globale. Tony zeze insecuritatea. La un prim nivel de analiz`, impe- Blair semnala foarte realist nevoia unei abord`ri inte- rativul globaliz`rii [nseamn` c` democra\iile [n pro- grate, unitare, a unei doctrine a comunit`\ii interna\io- cesul de proiectare a politicii externe ]i a strategiei nale care s` furnizeze cadrul conceptual ]i epistemic na\ionale de securitate, trebuie s` perceap`, s` conceap`, necesar proiect`rii unor structuri/formule sustenabile s` g@ndeasc` ]i s` ac\ioneze [n termeni globali28. de gestiune a mediului de securitate post 11 septem- Securitatea Europei sau a SUA nu mai poate fi brie: “What brings nations together-what brought conceptualizat` [n sens static sau reductibil` la ap`ra- them together post September 11-is the recognition rea unor regiuni specifice. Amenin\`ri la adresa secu- that the world needs order... But where disorder threa- rit`\ii acestora pot emerge de oriunde. Siguran\a lor tens us all, we should act... A series of interlocking fizic`, interesele vitale ale acestora [n afara propriilor alliances with a common agenda on issues of security, grani\e ]i chiar valorile democratice – propria lor onto- trade and stability should replace old rivalries.”31 logie, propriul lor mod de via\` pot fi [n mod esen\ial {ns` pe fond nici una dintre provoc`rile majore de se- amenin\ate de riscuri emergente din zone sau regiuni curitate contemporane (instabilit`\ile endemice spe- “out of area”. Spre exemplu, [n general re\elele tero- cifice Balcanilor, Africii sau Orientului Mijlociu) nu rismului interna\ional sunt beneficiarele acestui pro- vor putea fi gestionate eficient [n absen\a unui parte- ces de permeabilizare a grani\elor statale, unul din neriat strategic, care sa implice inclusiv o proiec\ie efecte fiind acela al capacit`\ii acestora de a organiza institu\ional` solid`, [ntre Europa ]i Statele Unite: ]i lovi democra\iile occidentale din zone situate [n afara “Neither Europe nor the US should be arrogant about ordinii legale a unui stat sau din locuri cu o guvernare the other. Nor the Balkans, nor the Middle East... will minimal` (incapacitate a aparatului coercitiv de a-]i be resolved without a partnership between the two. impune autoritatea). The truth is, the world over, the nations are moving SUA ]i Europa sunt din ce [n ce mai vulnerabile closer together, pooling risk and opportunity, seeking [ntr-o lume [n care distan\a [n raport cu anumite zone in this ever more interdependent world, the comfort de instabilitate nu mai poate garanta, asigura securi- and necessity of alliance.”32. tatea sau propria lor siguran\` ([ntr-o lume global`, {n acest efort de a propune o doctrin` func\io- geografia spa\iului se comprim` devenind o variabil` nal` care s` orienteze decision-maker-ii [n proiectarea neglijabil`). {n aceste noi condi\ii structurale ceea ce politicilor configurate s` gestioneze sistemul politic se impune este adoptarea unei strategii care s` vizeze interna\ional, Richard Haass, directorul departamen- gestiunea crizelor [n afara Europei: “under the new tului de Policy Planning din Departamentul de Stat, conditions of globalized insecurity and security, the pleda pentru o doctrin` a integr`rii care s` sprijine premium is, therefore, on influencing the domestic crearea unor formule multilaterale de cooperare pli- S.P. nr. 116-117/2005 60 61 S.P. nr. 116-117/2005 Politicã internaåionalã Politicã internaåionalã ate/focalizate pe amenin\area imediat` a statelor fali- prin legarea [mpreun` a statelor [n formule institu\io- mentare, proliferarea WMD ]i terorismul interna\ionale mutual constr@ng`toare capabile s` articuleze un nal. Miza central` a acestei doctrine este structurarea/ r`spuns coerent ]i multilateral (o arhitectur` comun` consolidarea unui cadru normativ interna\ional legi- de securitate bazat` pe institutional binding). tim care s` defineasc` reguli stricte ]i chiar core- Consider`m c` [n noul context este imperativ` principles de praxis, [n [ncercarea de a regulariza/de a o rela\ie de securitate, un parteneriat strategic bazat pe norma [n beneficiul mutual al membrilor societ`\ii institutional binding a c`rei esen\` s` fie legarea Eu- interna\ionale, ceea ce am putea numi the way the ropei ]i a SUA [n ceea ce am putea numi “interlocking world should operate: “Integration is about bringing organizations” capabile s`-]i asume “joint security nations toghether and then building frameworks of management responsabilities”. Miza [ntregului cons- cooperation and, where feasible, institutions that truct ar fi forjarea unei culturi strategice de reac\ie reinforce and sustain them even more. We can move rapida comune spa\iului euro-atlantic. Noul context from a balance of power to a pooling of power.”33. {n implic` o adaptare, o restructurare a parteneriatului esen\a sa documentul de planificare strategic` a po- transatlantic [n func\ie de noile amenin\`ri. Este impe- liticii externe a SUA ambi\iona s` sprijine integrarea rativ ca SUA ]i Europa s`-]i proiecteze parteneriatul actorilor cheie ai sistemului interna\ional [n formule pe specificul experien\ei din Balcani, dincolo de Eu- ]i aranjamente like-minded capabile s` articuleze po- ropa. Parteneriatul SUA-Europa trebuie s`-]i angajeze litici func\ionale ]i eficiente de enforcement, plec@nd expertiza [n domeniul gestiunii crizelor [n regiuni de la un acquis perceptual comun/unitar de inter- aflate [n afara Europei cu scopul de a proiecta stabi- pretare a amenin\`rilor de securitate imediate pentru litate [n aceste zone anarhice. societatea interna\ionala. Substan\a acestei doctrine SUA ]i o Europ` puternic`, coerent` ar trebui ram@ne proiectul de coagulare al unei arhitecturi inter- s`-]i combine resursele pentru a face fa\` noilor pro- na\ionale ce va sus\ine promovarea unor interese glo- voc`ri globale.Consider`m c` este imperativ` proiec- bale [mp`rt`]ite de [ntreaga societate interna\ional`. tarea unei arhitecturi comune de securitate care s` Pentru a r`spunde eficient mediului strategic integreze ]i NATO ]i UE [n scopul de a crea o infra- post 11 septembrie, comunitatea interna\ional` trebuie structur` de guvernare, de gestiune global` a mediului s`-]i dezvolte capacit`\i configurate ]i pliate pe noile de securitate post 11 septembrie. O comunitate euro- amenin\`ri strategice; aceasta trebuie s`-]i dezvolte atlantic` de gestiune a crizelor ar urma s` cuprin` o capacitatea structural` de a preveni ]i de a limita cooperare strategic`, un parteneriat strategic extins printr-o strategie de containmant, violen\a ]i instabi- [ntre NATO ]i UE, consolidat pe “framework-ul” litatea regional` care amenin\` prin efectele de spill oferit de acordurile “Berlin Plus”. Acest tip de coope- over s` anarhizeze ]i s` plaseze [n afara cadrului nor- rare permite o extindere, o proiectare a formulei “Ber- mativ interna\ional, spa\ii semnificative ale sistemului lin Plus” dincolo de Balcani, viz@nd o cooperare pli- interna\ional. Societatea interna\ional` trebuie s` dez- at` pe [ntregul spectru de interese comune – terorismul volte capacit`\i func\ionale de interven\ie [n aceste zone interna\ional, arme de distrugere [n mas`, state fali- cu scopul primar de a r`spunde condi\iilor severe de mentare. Parteneriatul Strategic dintre NATO ]i UE insecuritate, ]i mai ales de a regulariza, de a institui indic` faptul c` cele dou` organiza\ii au reu]it s`-]i mecanisme temporare de rule of law care s` contro- structureze o optica comun` asupra amenin\`rilor se- leze, s` gestioneze aceste spa\ii anarhice. O astfel de colului XXI ]i mai mult ne indic` hot`r@rea de a co- viziune care ambi\ioneaz` s` furnizeze mecanisme opera [mpreun` nu numai [n Europa, ci chiar “out of func\ionale de enforcement a cadrului normativ inter- area”: “Together, we have created a Euro-Atlantic secu- na\ional, se contureaz` inclusiv la nivelul UE: “We rity culture. A genuine pre-disposition to tackle com- require an effective multilateral approach to inter- mon problems by working together. Cooperation in national order with well functioning international ins- crisis management is a first important step in the right titutions and rules that are enforced. That means that direction. But we must go further. We must explore the international order is based on agreed rules, and cooperation across the whole spectrum of our shared that we are prepared to ensure the respect of these interests”.35 rules when they are broken.”34 F`r` [ndoial`, comunitatea interna\ional` are Esen\ial` [n edificarea unei comunit`\i interna\io- nevoie de o arhitectur` comun` de securitate care s` nale capabil` de ac\iuni complexe de enforcement, este structureze o rela\ie de cooperare strategic` func\io- proiectarea unor strategii de “institutional binding” nal` ]i eficient` [ntre NATO ]i UE (o mixare institu\io- care s` lege NATO ]i UE [ntr-o arhitectur` comun` de nal`) orient@nd-o ]i focaliz@nd-o pe noile amenin\`ri, securitate. Statele r`spund amenin\`rilor strategice consacr@nd totodat` relevan\a noii formule [n pro- S.P. nr. 116-117/2005 62 63 S.P. nr. 116-117/2005 Politicã internaåionalã Politicã internaåionalã

blematica de gestiune a crizelor globale: “Ending the 22 Lee FEINSTEIN and Anne-Marie SLAUGHTER, “A duty to Cold World division of Europe has not re-ignited na- Prevent”, Foreign Affairs, January/February, 2004, p.26 23 Ibidem,p.28 tional conflicts across the continent as some feared. 24 Idem Instead, it has created a web of new partenerships, 25 Apud Lord ROBERTSON, The West after Iraq: Are the Security binding together democracies old and new to face the Strategies of the US and Europe still compatible?, remarks at the challenges of both the post 1989 and the post 2001 BMVG-FAZ Forum, Berlin, 24 iunie 2003, http://www.nato.int/ worlds. Today, no one doubts that terrorism, the docu/speech/2003/s030624a.htm 26 Richard HAASS, Director, Defining US Foreign Policy in a spread of WMD and failed states have replaced the Post-Post-Cold War World , Policy Planning Staff, U.S. De- Cold War, the next step is to broaden our cooperation partment of State, 22 April 2002, http://www.state.gov/s/p/rem/ in all areas where we can complement each other”36. 09632.htm Aceast` poten\ial` comunitate euro-atlantic` 27 Declaration on Terrorism, North Atlantic Council, 2nd April de gestiune a crizelor implic` un efort planificat de 2004, www.nato.org 28 Richard L. KUGLER, “National Security in a Globalizing inginerie institu\ional` care s` combine eficient resur- World of Chaos: The United States and European Responses” In: sele de tip soft power cu cele de tip hard power [n Peter van HAM and Richard L.KUGLER (editors.) Western Unity scopul de a crea un aranjament echilibrat bazat pe un and the Transatlantic Security Challenge, Marshall Center Papers anume tip burden sharing [ntre cele dou` maluri ale (George C. Marshall European Center for Security Studies), No.4, Atlanticului. june 2002, p.43 29 Cristoph BERTRAM, “Shaping a Congenial Environment”,[n Survival,vol.44,no.4, Winter 2002-03, p.142 30 Mary KALDOR, A Human Security Doctrine for Europe, NOTE Barcelona Report of the Study Group on Europe’s Security 1 Richard HAASS, “What to do with American primacy”, Foreign Capabilities, Barcelona, 15 September 2004 Affairs,vol.78, Sep/Oct 1999, www.epnet.com 31 Tony BLAIR, Making the right choices at the time of destiny, 7 2 Valentin STAN, “Securitatea interna\ional` ]i drepturile omu- april 2002, http://www.number-10.gov.uk/output/Page1712.asp lui”, Revista Rom@n` de Drepturile Omului, Apador-CH, aprilie 32 Tony BLAIR, Remarks at the Mansion House, 15th November 1995, p. 33. 2004, www.number-10.gov.uk 3 National Security Strategy of the United States, Washington: 33 Speech by Richard HAASS, Director, Defining US Foreign The White House, September 2002. http://www.whitehouse.gov/ Policy in a Post-Post-Cold War World, Policy Planning Staff, nsc/nss.html U.S. Department of State, 22 April 2002, http://www.state.gov/ 4 Robert I. ROTBERG, “Failed States in a World of Terror”, s/p/rem/09632.htm Foreign Affairs, vol.81, no.4, July/August 2002, p.127 34 Speech by Javier SOLANA, Berlin, 12th November 2003 5 Gareth EVANS and Mohamed SAHNOUN, “The Responsibility 35 Speech by Lord ROBERTSON, at the Geneva Centre for Se- to Protect”, Foreign Affairs, vol.81, no.6, November/December, curity Policy, Geneva, 13 oct. 2003, http://www.nato.int/docu/ 2002, p.102 speech/2003/s031013a.htm 6 Georg SORENSEN, Changes in Statehood, Oxford University 36 Speech by Lord ROBERTSON, The Role of NATO in the 21st Press, Oxford, 2003, p.94 Century, at the “Welt am Sonntag Forum”, Berlin, noiembrie 7 Gareth EVANS and Mohamed SAHNOUN, op.cit., p.101 2003, http://www.nato.int/docu/speech/2003/s031103.a.htm 8 Ibidem,p.103 9 Idem 10 Speech by Richard HAASS, Director, Defining US Foreign Policy in a Post-Post-Cold War World , Policy Planning Staff, U.S. Department of State, 22 April 2002, http://www.state.gov/ s/p/rem/09632.htm 11 Idem 12 Speech by Richard HAASS, Director, Policy Planning Staff, U.S. Department of State, 14th January 2003. http://www. state.gov/s/p/rem/2003/16648.htm 13 Idem 14 Idem 15 Idem 16 Idem 17 European Security Strategy, 12 decembrie 2003, http://europa- en-un.org/articles/en/article-3085-en.htm 18 Idem 19 Lord ROBERTSON, Press Conference at Colorado Springs, 9 octombrie 2003, http://www.nato.int/docu/speech/2003/s031008c. htm OCTAVIAN MANEA - absolvent al Facult`\ii de }tiin\e 20 Idem 21 Javier SOLANA, A Secure Europe in a Better World, European Politice din Universitatea Bucure]ti, bursier Erasmus Council, Thessaloniki, 20 June 2003, http://ue.eu.int/pressdata/ pentru un semestru la Facultatea de }tiin\e Politice din EN/reports/76255.pdf Bologna. S.P. nr. 116-117/2005 62 63 S.P. nr. 116-117/2005 Politicã internaåionalã Politicã internaåionalã

Democraåie, egalitate æi egalitarism

VICTOR-IULIAN TUCÃ

The article reviews the Danish democracy, starting with its parliamentary component and finishing with system’s deficiencies. This is a stable democracy, with strong egalitarian roots, but great political values, conferring to its citizens negative rights at the highest possible system.

Banalitãåi inconfortabile Contextualizãri nordice Nu exist` un [ndreptar politic care s` prescrie Una din marile democra\iile clasice ale seco- cu exactitate tratamentul aplicabil unui stat [n vede- lului XX este aceea [ntruchipat` de regatul danez. rea men\inerii sale [n reperele unei democra\ii libe- Democra\ia danez` constituie rezultatul fericit al rale. Exist` idei democratice [ns`, dup` cum observ` realiz`rii condi\iilor de care vorbea David Held, [n David Held “doar atunci c@nd ideile sunt dublate de spe\`, apari\ia unor circumstan\e istorice favorabile circumstan\e istorice favorabile ]i de for\e structu- democratiz`rii societ`\ii daneze de sf@r]it de secol rale ele devin suficient de puternice pentru a schim- XVIII, existen\a unor “idei democratice” ]i asimi- ba natura ]i mecanismul formelor constitu\ionale”. larea lor organic` de c`tre cei care formau majoritatea Mai mult, “dac` ar fi sa lu`m doar istoria Europei respectivei societ`\i ]i ceva mai t@rziu, [nzestrarea [n secolul XX, aceasta demonstreaz` c` democra\ia cet`\enilor cu drepturi sociale care s` permit` exer- este o form` de guvernare extrem de dificil de creat citarea deplin` a drepturilor lor politice. ]i de men\inut” constata acela]i autor [n cunoscuta sa {ns` [nainte de a trece la examinarea pe fond a lucrare publicat` [n 19961. democra\iei daneze s` vedem ce form` legal` [m- Pe de alta parte, drepturile politice garantate brac` [n prezent organizarea acestui stat de sistemele democratice au o relevan\` sc`zut` atunci Danemarca este o monarhie parlamentar` [nc` c@nd beneficiarii lor nu au capacitatea economic` de din 1849, cu un legislativ (det Folketing) unicameral a le exercita sau cu alte cuvinte, ca s` beneficiezi de format din 179 de membri. ele trebuie s` fi capabil sa pl`te]ti. De]i garantate [n Conform ultimilor modific`ri constitu\ionale, constitu\ii ]i diferite acte normative, drepturile poli- c@te dou` locuri au fost prev`zute pentru aleg`torii tice pot fi limitate drastic de starea economic` pre- din Groenlanda ]i Insulele Feroe, par\i componente car` a majorit`\ii celor care ar trebui s` fie principa- dar autonome ale coroanei daneze. lul lor beneficiar. Prin urmare, posibilitatea de exer- {n privin\a executivului, acesta este numit de citare deplin` a drepturilor politice se sprijin` pe o regina ]i desemnat de partidul c@]tig`tor al respecti- alt` categorie de drepturi ]i anume pe drepturile so- vului scrutin electoral. Privind retrospectiv, guverne- ciale. Acest adev`r a fost exprimat [n cuvinte exacte le au fost, [n general minoritate (cum este ]i cazul de cunoscutul sociolog german Ralf Dahrendorf. actualului guvern) [ns` executivul se bucur` de stabi- “Democra\ia ]i prosperitatea, spunea Dahrendorf, litate datorit` sprijinului primit din partea partidelor sunt lucruri deosebite, a]a cum au descoperit spre parlamentare. Pragul electoral pentru a accede [n par- marele lor regret toate \`rile aflate pe drumul spre lament este de 2% din totalul voturilor alegatorilor. libertate”2. Din punct de vedere al constitu\iei actuale, atrage aten\ia articolul 20 care legifereaz` cooperarea ]i aderarea la diferite organiza\ii interna\ionale. S.P. nr. 116-117/2005 64 65 S.P. nr. 116-117/2005 Politicã internaåionalã Politicã internaåionalã

Orice decizie [n acest sens poate fi luat` cu o ma- Circumstanåe istorice favorabile joritate calificat` de 5/6 din num`rul total al parla- Ca reper istoric al debutului pre-istoriei demo- mentarilor danezi. {n lipsa [ntrunirii num`rului de cra\iei nordice am putea re\ine adoptarea reformelor voturi necesar, hot`r@rile pot fi luate numai prin re- agrare de la sf@r]itul secolului al XVIII-lea, prin care ferendum. Articol are o implica\ie deosebit` atunci fermierilor danezi li s-au redat libertatea de mi]care c@nd se pune problema ader`rii Danemarcei la tra- ]i apoi li s-au atribuit [n folosin\` loturi de p`m@nt. tatele adoptate de Uniunea European`3. Aflat` [n plin absolutism (instaurat [n anul Trec@nd la puterea judec`toreasc`, aceasta 1665 de regele Frederik al III-lea) politica danez` a este compusa din 82 de tribunale regionale, care ju- secolului al XVIII-lea nu a fost apanajul aristocra\iei dec` procese pe fond, apoi din dou` Cur\i de Apel locale ci a fost exercitat` [n propor\ie cov@r]itoare, unde pot fi atacate sentin\ele pronun\ate de tribunale de dou` personalit`\i de excep\ie: baronul Johann ]i, ca ultim` instan\`, din Curtea Suprem`. Judec`- Hartwig Ernst von Bernstorff ]i un alt Bernstorff, torii, desemna\i [n urma unui concurs de Consiliul Andreas Peter, numit ]i “cel t@n`r”. Ace]ti doi poli- Judiciar, sunt numi\i de regina la recomandarea Mi- ticieni au reu]it s` c@]tige [ncrederea regelui ]i au nistrului Justi\iei. Consiliul Judiciar este compus asigurat, [n propor\ie cov@r]itoare, un climat extern dintr-un judec`tor care apar\ine Cur\ii Supreme, doi ]i interne propice na]terii democra\iei daneze. judec`tori de la cele dou` Cur\i de Apel, un avocat ]i Primul Bernstorff, diplomat ]i consilier regal doi reprezentan\i ai societ`\ii civile. Un fapt deosebit (1751-70) a reu]it [n mod str`lucit evitarea conflic- de important este acela c` puterea judec`toreasc` tului armat (r`zboiul de 7 ani) declan]at [n vecin`- este controlat` permanent de societatea civil` odat` tatea regatului danez. Politica sa de neutralitate a ce completele de judecat` din dreptul penal sunt com- asigurat \`rii sale o perioad` de pace de care Dane- puse dintr-un num`r egal de judec`tori ]i de jura\i marca avea mare nevoie, dup` secole de lupte care (cate trei), ultimii fiind desemna\i [n urma tragerii la au [nsemnat pierderi teritoriale uria]e pentru b`tr@nul sor\i, de pe o list` din care poate face parte orice regat. Odinioar`, Danemarca reprezentase nucleul unui cet`\ean. Mai mult, [n infrac\iunile cu periculozitate [ntins imperiu nordic care [ncorpora [n urma cons- deosebit`, judecate [n prima instan\` de Cur\ile de tituirii Uniunii de la Kalmar (1397) at@t Suedia c@t ]i Apel, completul de judecat` este format din trei ju- Norvegia (ultima apar\in@nd Danemarcei p@n` [n dec`tori ]i 12 jura\i. Ca ultim aspect de procedur`, 1814). {n secolul XVIII raportul de for\e se schim- un proces penal are termene extrem de scurte iar base radical astfel c` Danemarca era amenin\at` at@t [ntreaga instrumentare procedural` se desf`]oar` cu din sud de Prusia c@t ]i din est de Suedia expansio- real` celeritate. Sistemul procedural rom@nesc, [n care nist`. Frederic cel Mare, [mp`ratul Prusiei observase termenele de judecat` se acord` lunar iar procesele c` Danemarca de\ine doua valori importante: flota se solu\ioneaz` pe parcursul a multe luni sau ani sa ]i pe Bernstorff! [ntregi, nu ar putea fi considerat [n Danemarca dec@t Politica impecabil` a respectivului diplomat o variant` african` a unui proceduri judec`tore]ti regal a reu]it evitarea un r`zboi cu aceste puteri care montate pe o scena a teatrului absurd, de provenien\` ar fi putut zdrobi ce mai r`m`sese din vechea putere ionescian`. De aceea, lupta [mpotriva corup\iei din danez`. Rom@nia a avut rezultate remarcabile... din punct de Nici pe plan intern lucrurile nu ar`tau tocmai vedere estetic. [n regula. Astfel, majoritatea popula\iei traversa o {nchiz@nd paranteza, ar mai fi de men\ionat perioada de s`r`cie acut`. |`ranul care era instalat sistemul avansat de protec\ie a drepturilor omului ]i pe domeniul nobiliar ]i pe care nu-l putea p`r`si, tre- reglementarea unor organiza\ii care asigura logistica buia s` pl`teasc` o sum` considerabil` (stedsmaal) necesara acestui proces. Este vorba de prestigioasele [n schimbul locuin\ei pe care o primea. Plata se f`cea Danish Center for Human Rights, Copenhagen Peace [n bunuri care [nsumau cam [ntre 25-28% din recolta Research Institute, Copenhagen’s International Re- anual`. La aceast` obliga\ie se adùga aceea a pres- habilitation and Research Center for Torture Vic- t`rii de munc` gratuit` pentru proprietarul domeniu- tims ]i Danish Democracy Fund. lui respectiv, munc` care era de ordinul sutelor de Toat` aceast` re\ea institu\ional` este doar re- zile pe an. Un studiu referitor la aceast` perioad` re- perul vizibil ale democra\iei daneze. Background-ul leva faptul c` “societatea danez` a sf@r]itului seco- sù este dat de condi\iile intrinseci pe care le-am lului XVIII era [nc` organizat` pe principii feudale, amintit mai devreme ]i care au produs bun`starea cu [ntinse domenii nobiliare care reprezentau princi- actual` a micului regat. pala form` de organizare economic` ]i social`”4. Mai trebuie adùgat faptul c` fermierii nu S.P. nr. 116-117/2005 64 65 S.P. nr. 116-117/2005 Politicã internaåionalã Politicã internaåionalã aveau dreptul de a l`sa mo]tenire, ci eventuala “ave- nimii. Este adev`rat c` aristocra\ia danez` nu a avut re” revenea proprietarului domeniului respectiv, cu niciodat` for\a celei britanice ]i ca s-a dovedit mult scopul aparent de a efectua repara\iile necesare casei mai pu\in dispus` s` lupte pentru propriile sale drep- unde a locuit defunctul agricultor. turi. Dac` [n Danemarca mijlocului de secol XVII se Pomeneam mai devreme influen\a benefic` a instaura absolutismul monarhic, [n Anglia aceleia]i baronului Johann Hartwig Ernst von Bernstorff perioade aristocra\ia local` tocmai reu]ea s`-l deca- asupra politicii externe a t`rii sale. }i mai impresio- piteze pe Carol I, ca urmare a insisten\elor repetate nant apare faptul c` acesta a continuat aceea]i abor- ale regelui asupra dreptului divin al monarhilor. dare luminata ]i [n privin\a [ntinselor sale propriet`\i Nici monarhia danez` nu a avut for\a absolutis- funciare ]i a \`ranilor care lucrau aceste terenuri. Ast- mului francez, astfel c` puterea regelui era mult mai fel, [n anul 1765, pe domeniul sù nobiliar din Sjæl- limitat`. De aceea, absolutismul danez a fost abolit land, el a luat urm`toarele decizii: a recunoscut drep- pe cale pa]nic` iar momentul 1848 nu a [mbr`cat tul la mo]tenire a fiec`rui fermier asupra p`m@ntului haina violentelor [nregistrate [n alte capitale ale lucrat, a acordat c@te o un teren separat pentru fie- Europei, denumirea lui [n istoriografie fiind eloc- care familie de fermieri, a mic]orat num`rul zilelor vent`: pa]nica revolu\ie. de munc` gratuite prestate [n folosul domeniului sù nobiliar. Aceste m`suri ar fi r`mas limitate la un sin- Grundtvig æi spiritul ideilor gur domeniu al unui singur baron excentric dac` nu democratice ar fi fost urmate de alte m`suri similare, adoptate de Toate reformele societ`\ii daneze nu ar fi [n- aceast` dat` prin legi agrare reformatoare. Promo- semnat poate nimic [n ordine politic` f`r` apari\ia torul lor a fost nimeni altul dec@t celalalt Bernstorff. unei persoane care a influen\at decisiv soarta societ`\ii Cu ajutorul unui alt proprietar de [ntinse domenii daneze. feudale, ]i anume Christian Ditlev Reventlow (1748- Nikolaj Frederik Severin Grundtvig (1783- 1827) pe care-l nume]te [n fruntea corpului guver- 1782) a fost omul potrivit la momentul istoric po- namental responsabil de agricultur` (Rentekammer) trivit. Persoan` polivalent`, teolog, autor de imnuri ]i cu sprijinul prin\ului mo]tenitor Frederic al VI- religioase, profesor, teolog istoric ]i chiar ministru, lea, A.P Bernstorff reu]e]te s` adopte [ntre 1787 ]i Grundtvig a reu]it sa-]i aduc` un aport fundamental 1799 [ntreaga legisla\ie care va distruge [ntreg siste- la modernizarea politic` a na\iunii sale. Observator mul feudal ]i va contribui considerabil la premisele lucid al politicii europene, acela]i remarcabil perso- democra\iei daneze din secolul urm`tor. Ca rezultate naj f`cea [n 1830, [n timpul unei conferin\e adresate imediate ale reformelor agrare, 60% din agricultorii studen\ilor universit`\ii din Copenhaga ([nfiin\at` [n danezi au primit [n folosin\`, [n 1807 propriile lor 1479) urm`toarea afirma\ie: “g`sesc gravitatea spi- ferme5 iar ceva mai t@rziu, 67% din terenul cultivabil ritului german ]i perfec\iunea sa de 10 ori mai peri- a trecut [n proprietatea micilor fermieri independen\i6. culoas` ca frivolitatea ]i superficialitatea francez`”7. Primul fapt remarcabil ar fi ca toate aceste re- Profe\ie mali\ioas` [ns` adeverit` succesiv de istoria forme s-au f`cut de un mic grup de persoane care a tragic` a secolului XX. inclus membri afla\i [n v@rful ierarhiei sociale a vre- Grundtvig s-a dovedit un mare admirator al mii, extrem de puternici ]i extrem de boga\i. To\i apar- Angliei ]i al poporului englez. C`l`tore]te succesiv \ineau aristocra\iei daneze de sf@r]it de secol XVIII ]i [n spa\iul britanic [n anii 1829-1831 cu scopul de- aproape to\i de\ineau [ntinse domenii nobiliare, mo]- clarat de a studia vechi manuscrise nordice, prilej cu tenite de secole. care []i petrece o bun` parte din timp [n bibliotecile Pe de alt` parte, surprinde modul gradat ]i universitare din Oxford ]i Cambridge. Aici [nt@lne]te pa]nic [n care s-a realizat transferul puterii, de\inute o atmosfer` colegial` extrem de relaxant` ]i apro- de rege, ca monarh absolut ]i de aristocra\ie, ca prin- piat` [ntre profesori ]i studen\i. {ntorc@ndu-se [n Da- cipal furnizor [n materie de venituri ]i ap`rare al co- nemarca, Grundtvig are o revela\ie salutar`: [nfiin\area roanei daneze. {nceput odat` cu reformele din anii unor scoli populare cu un statut ]i un program adre- 80 ai sec. XVIII, acest proces de modernizare a cul- sat [n special fermierilor danezi de toate v@rstele. minat cu anul 1848 c@nd absolutismul a fost abolit ]i Ideea de a avea un [nv`\`m@nt paralel cu cel oficial noua constitu\ie democratic` a fost adoptata (1849). ]i obligatoriu (introdus [n Danemarca [n 1814) exclu- Au existat proteste din partea aristocra\iei, scrisori dea orice intelectualism elitist ]i avea la baz` ideea furibunde au fost scrise monarhului dar mai impor- de a-i aduce [mpreun` o mare parte din oamenii care tant este faptul c` nu s-au comis nici un fel de repri- formau sau care vor forma societatea danez` din acel m`ri s@ngeroase ale dorin\elor de emancipare a \`r`- mijloc de secol XIX. Formate din studen\i, profesori S.P. nr. 116-117/2005 66 67 S.P. nr. 116-117/2005 Politicã internaåionalã Politicã internaåionalã

]i personal administrativ, ]colile populare reuneau total` a [nv`\`m@ntului, inclusiv a celui universitar. pe o perioad` cuprins` [ntre 5 ]i 8 luni toate aceste {n fapt, exist` “doar” universit`\i de stat iar studen\ii persoane care [mp`r\eau [n comun aceea]i via\` f`r` posibilit`\i materiale pot contracta un [mprumut cotidian`, odat` ce [nv`\au [mpreun`, g`teau ]i m@n- de la stat pe care [l returneaz`, dup` ce vor termina cau [mpreun` ]i exersau capacitatea de a-l descoperi facultatea, [ntr-un termen cuprins [ntre 15 ]i 20 de ani. pe “cel`lalt” ]i a-l [n\elege ]i accepta ca egal [n Asigurarea de ]anse egale mai [nseamn`, po- calitatea lui unic` de fiin\` uman`. trivit spiritului danez, s` beneficiezi de asisten\` medical` gratuit`, indiferent de veniturile pe care le ai. Drepturi sociale æi welfare system S`racii nu se duc [n spitale de m@na a doua iar pentru {nsum@nd evenimentele descrise anterior, am cei boga\i nu exist` centre medicale de lux, fiindc` putea distinge o prim` etap` a procesului moderni- welfare system danez sus\ine [n totalitate sistemul z`rii Danemarcei care include legile reformelor agrare medical public. (1765-1807) ]i un al doilea stadiu de dezvoltare care ar cuprinde mi]carea ]colilor populare ]i trecerea de Neajunsurile democraåiei daneze la absolutism la monarhie constitu\ional`, cu adop- Egalitatea postulat` imperativ de societatea tarea unei primei constitu\ii democratice ]i a cadrului danez` implic` ]i consecin\e negative [n ceea ce pri- legislativ care a consacrat noile dimensiuni democra- ve]te sfera privat` a indivizilor. Modera\ia poate tice ale statului (1849-1892). Demn de remarcat este sf@r]i de multe ori [n mediocritate iar egalitatea [n faptul c` to\i ace]ti factori au contribuit la na]terea egalitarism. Societatea danez` nu a produs dictaturi unei model de democra\ie care va avea ca valoare dar nici a creat individualit`\i charismatice deosebite. [ntemeietoare egalitatea. Spre deosebire de egalita- Idei care s-au dovedit salutare pentru spa\iul public rismul comunist care a [nsemnat o egalitate [n s`r`- se metamorfozeaz` nu de pu\ine ori, [n sfera privata, cie ]i teroare, egalitatea danez` a avut ca premise [ntr-o mediocritate acut` impus` majorit`\ii [n mod libertatea individului ]i respectul pentru proprietatea subversiv ]i insesizabil. De multe ori, orice act im- privat`. {n acest sens, sistemul politic danez a dez- previzibil a unui individ care dep`]e]te normarea voltat o cultur` a dialogului democratic ]i a partici- cotidian` este repudiat urgent ]i clasat ca fiind sus- p`rii cet`\enilor la actul de guvernare aproape f`r` pect ]i elitist. Uneori, nebunii au figuri de oameni cu precedent, dac` avem [n vedere [ntinderea acestei mintea la cap iar “excesele” celor s`n`to]i sunt limi- particip`ri la majoritatea indivizilor societ`\ii civile. tate la degust`ri bahice prelungite. Spre exemplu, dreptul de vot al femeilor a fost recu- Unii danezii []i simt “individualitatea” [n pe- noscut [n Danemarca [nc` din 1915 iar dreptul de a ricol ]i prefer` s` tr`iasc` [n str`in`tate, al\ii viseaz` beneficia de salarii egale a fost legiferat [n 1919. bovaric la un loc p`zit de inconsisten\a cotidian`. Un Ajun]i [n acest punct al discu\iei, este impor- exemplu [n acest sens este chiar Hans Christian An- tant de [n\eles cum este conceput` egalitatea ]i prin dersen, a c`rui recunoa]tere [n Danemarca a venit ce se distinge [n acest sens, democra\ia danez` de mult dup` consacrarea sa la nivel european. De ase- celelalte tipuri de democra\ii. menea, dificult`\ile [nt@mpinate de Kierkegaard [n O diferen\` major` [ntre sistemul american ]i societatea danez`, care nu i-a putut accepta indivi- cel european este reprezentat` de modul diferit [n dualitatea sa incandescent`, este un alt fapt, dintr-un care este tratat conceptul de “]anse egale”. O obser- lung ]ir aproape interminabil9. va\ie general` dar [n egal` m`sur` extrem de util` o Imperativele acestui ethos egalitarist ]i nive- f`cea Raf Dahrendorf c@nd ar`ta c` “[n Statele Unite lator au fost exprimate de scriitorul danezo-norve- a domnit mult` vreme un concept precum cel de gian Aksel Sandemose (1899-1965) [n a]a numita ]ans`, care [n\elege [n mod restrictiv egalitatea lege a lui Jente (Jantelov). Mai t@rziu acest cod condi\iilor de start ]i [n mod extensiv posibilit`\ile nescris a lui Jente a devenit parte integrant` a culturii de alegere ale cet`\eanului. Se adunau [n conceptul populare scandinavice. Este vorba de 10 comanda- american de libertate drepturile fundamentale mente negative care exprim` o etic` a ne-diferen\ei. civile, drepturile politice ]i grani\ele deschise. P@n` Ele sunt formulate [n termenii urm`tori: [ntr-un anumit grad, acesta este valabil [nc` ]i as- 1. S` nu crezi c` e]ti cineva. t`zi. Cei s`raci primesc ajutor dac` se ajut` singuri; 2. S` nu crezi c` e]ti la fel de important ca noi. [n rest, circumstan\ele lor de via\` [i privesc. {n Eu- 3. S` nu crezi c` e]ti mai inteligent ca noi. ropa, secolul XX a cunoscut o alt` dezvoltare.”8. 4. S` nu [ncerci s` te [n]eli tu [nsu\i crez@nd c` e]ti Asigurarea ]anselor egale [nseamn`, potrivit mai bun ca noi. variantei daneze a modelului european, gratuitatea 5. S` nu crezi c` ]tii mai multe dec@t noi. S.P. nr. 116-117/2005 66 67 S.P. nr. 116-117/2005 Politicã internaåionalã Politicã internaåionalã

6. S` nu crezi c` e]ti mai valoros ca noi. faliment. Singurul mod de a face \ara voastr` profi- 7. S` nu crezi c` tu e]ti bun de ceva. tabil` a fost s` evacueze popula\ia ]i s` o transforme 8. S` nu r@zi de noi. [ntr-o zon` de aplica\ii militare pentru armata 9. S` nu crezi c` [i pas` cuiva de tine. european` ]i [ntr-un depozit de de]euri nucleare. – 10. S` nu crezi c` ne po\i [nv`\a pe noi ceva. Dar unde este familia mea ]i cum [mi pot publica Ar merita analizat pe larg, [ntr-un alt context, cartea pe care am scris-o? – Nu ]tiu exact [ns` s-a valorile politice care stau la baza acestor cutume luat hot`r@rea ca popula\ia danez` s` fie [mp`r\it` populare. Ce se poate observa, prima facie, este un [n mici grupuri ]i trimis` [n diverse zone ale Europei egalitarism pronun\at ce se poate dovedi imperativ ]i pentru a fi mai bine integrat` [n acele societ`\i. C@t direct constr@ng`tor. despre cartea ta, va fi tradus` [n suedez`...”12 Trebuie remarcat [ns` c` egalitarismul danez Pur` elucubra\ie sau major` criz` de identitate? nu a dus la suprimarea libert`\ii sau la comunism. Oricum ar fi, frica colectiv` de un inamic amenin\`tor Din contr`, libertatea a fost condi\ia sine qua non a ]i necunoscut este real` [n mai toate topos-urile euro- contractului social danez10, chiar ]i [n formele sale pene ]i poate lua forma unor na\ionalisme regionale mai pu\in reu]ite. substan\iale, [ndreptate asupra unor subiec\i evident Ce mai trebuie precizat este c` lipsa de respect inocen\i. Partidul Poporului Danez (Dansk Folke- pentru individualism este compensat` cu totala parti)13, mi]care cu accente pronun\ate de extrem` [ncredere ]i protec\ie pentru persoan`. Ca individ dreapta, este tocmai forma\iunea politic` care colec- reprezin\i extrem de mult pentru danezi, ca tip indi- teaz` ]i [ntre\ine imaginarul colectiv danez cu un vidualist- mai pu\in. Paradoxal, individul este con- astfel de “delirium” pe care [l [ndreapt` [mpotriva ceput ca persoan` unic` ]i, [n acela]i timp, [ntot- emigran\ilor sau… Uniunii Europene. deauna [mpreun` cu al\ii. O alt` idee, specific danez` ]i mai pu\in feri- În loc de concluzii cit`, este aceea de popor mic, expus oric@nd perico- Poate doar acum, cuvintele lui David Held, lului pierderilor teritoriale sau, mai r`u, a identit`\ii citate la [nceputul acestor r@nduri, deschid spre o na\ionale. Cu o popula\ie de 5,3 milioane locuitori, [n\elegere adecvat` a problemelor pe care le ridic` danezii g@ndesc c` sunt “doar o simpl` coad` a bul- un sistem democratic contemporan. dogului german”. De]i secolul XX a [nsemnat pentru {ntr-adev`r, pe de-o parte, o form` de guver- Danemarca o perioad` de pace, [nfr@ngerile ]i pier- nare democratic` este extrem de greu de creat ]i derile teritoriale [nregistrate [n trecutul relativ [nde- men\inut iar pe de alt` parte, o astfel de democra\ie p`rtat, nu au fost uitate11. {n imaginarul colectiv [ns`, nu se poate na]te exnihilo ci are la baz` comporta- persist` pericolul asimil`rii de alte popoare, schi\a mente sociale specifice fiec`rei na\iuni [n parte. scriitorului ]i poetului danez Benny Andersen, inti- Important r`m@ne faptul [ncrederii [n acelea]i tulat` “C@nd Danemarca a fost abolit`”, fiind su- valori politice ]i al realiz`rii unei prosperit`\i sociale gestiv` [n privin\a acestei spaime de un fals pericol de care s` se bucure majoritatea cet`\enilor care cred care ar amenin\a permanent na\iunea. [n acest sens, ]i sus\in aceste sisteme democratice. {n cuvintele lui merita citat un fragment ceva mai lung din schi\a Raymond Aron, este necesar ca regimul constiu\io- acestui autor: “Am visat, se dest`inuie personajul lui nal-pluralist s` fie acceptat per se, s` se bucure de Andersen, c` Danemarca a fost desfiin\at`. Se f`cea [ncrederea maselor populare [n virtutea realiz`rii c` eram departe, [n nordul Suediei pentru o lun` faptului c` este singurul sistem care se str`duie s` li- pentru a termina un roman ]i nu citisem nici un ziar. miteze autoritatea ]i care asigur` garantarea libert`\ii {n drum spre cas`, mi-am vizitat prietenul, Jan Maar- individuale ]i a celorlalte drepturi negative de care tenson, care locuie]te [n sudul Suediei. L-am [ntrebat nu devii deplin con]tient “dec@t [n ziua [n care nu mai dac` pot dormi o noapte la el, [nainte s` m` [ntorc beneficiezi de ele”14. [n Copenhaga cu feribotul. – Ar trebui s` te mu\i la {n lipsa acestei [ncrederi, putem [ntotdeauna noi un timp, mi-a spus prietenul meu, linia de feribot declama resemna\i despre ghinionul perpetuu pe care a fost desfiin\at`. – Dar, asta e imposibil, nu se unele na\iuni le [nregistreaz` constant [n istorie. Poate poate desfiin\a acest feribot – am replicat eu. tocmai de aceea, ieremiadele la adresa providen\ei – Ai aici o bere ]i ceva brandy, mi-a spus el, expiatoare r`m@n doar m`]ti ale unor l’exercises de – relaxeaz`-te, [n timp ce [\i spun ce s-a [nt@mplat… l’hyppocrisie. Danemarca a fost desfiin\at`, to\i danezii au fost expatria\i…v-a\i f`cut datorii externe at@t de mari [nc@t Consiliul European v-a declarat [n stare de S.P. nr. 116-117/2005 68 69 S.P. nr. 116-117/2005 Politicã internaåionalã Politicã internaåionalã

NOTE 1 David Held, Models of Democracy, Polity Press & Blackwell Publishers Ltd., 1996 2 Ralf Dahrendorf, Conflictul social modern, Central European University Press, 1996 SEMNALSEMNAL 3 {n urma referendumului na\ional organizat [n luna septembrie Stelian Tãnase 2000, cet`\enii danezi au respins adoptarea monezii unice Clienåii lu’ Tanti Varvara europeane (euro). 4 Danmark Historie, vol 10, Reform og Fallit, 1784-1830 Editura: Humanitas 5 Roar Skovmand, Danmark Historie, vol 11, Folkestzrets Fødsel Anul apariåiei: 2005 (Na]terea guvern`m@ntului popular): 1930-70, Copenhagen: Politikens Forlag, 1978 Pentru neobositul falsificator al istoriei 6 Procent inregistrat la nivelul anului 1850 care a fost regimul comunist, piatra de 7 A Grundvig Anthology, Selections from the writings of NFS încercare s-a dovedit a fi propriul sãu tre- Grundtvig, James Clark&Co, Cambridge, England, p 102. cut. Stãpân absolut pe documente æi pe 8 Ralf Dahrendorf, Conflictul social modern, Central European conætiinåele martorilor, PCR a fost în cele University Press, 1996, p 55. 9 Borish, Steven M, The land of living: the Danish folk high din urmã incapabil sã-æi scrie propria is- schools and Denmark’s non-violent path to modernization, Blue torie; mai precis, a rescris-o de atâtea ori Dolphin Press, Inc, Grass Valley, California 1991, p 318- 320. încât aceasta devenise un simplu joc de 10 Este interesant` observa\ia lui Tocqueville conform c`reia “din puzzle în care conturul pieselor se mo- toate timpurile, na\iunile mici au fost leag`nul libert`\ii politice” difica de la un an la altul pânã la indis- ]i c` “libertatea \ine de faptul c` poporul este mic ]i nu de tincåie. Cu bine cunoscuta sagacitate a poporul [nsu]i”, [n Despre Democra\ie [n America, Vol 1, cercetãtorului dublatã de un recunoscut Humanitas 1995, p 217. talent de romancier, Stelian Tãnase abor- 11 Ultimile pierderi teritoriale s-au petrecut [n 1864 c@nd Bismark deazã în Clienåii lu’ Tanti Varvara („Tanti a anexat Prusiei principatele Slesvig ]i Holsten, aflate la grani\a Varvara” e numele dat Siguranåei în jar- de sud a regatului danez. gonul militanåilor) tocmai perioada tulbu- 12 Benny Andersen, “Da Danmark blev nedlagt” (C@nd re de la începutul miæcãrii comuniste din Danemarca a fost abolit`), [n Thorkild B. Jensenn Danmark og România, urmãrind sã despartã apele, sã Danskerne, 1979, p. 48-49. desluæeascã realitãåile ascunse sub înve- 13 {n urma alegerilor din 20 noiembrie 2001, Dansk Folkeparti ]i-a liæul miturilor. Æi o face sub forma unei adjudecat 12% din mandatele parlamentului, devenind astfel al galerii de portrete, bazate pe mãrturii din treilea partid ca pondere [n via\a politic` danez`. epocã æi pe dosarele întocmite de Sigu- 14 Raymond Aron, Démocratie et totalitarisme, Gallimard, 1965. ranåã unor militanåi aflaåi în fruntea miæ- cãrii: de la Christian Racovski æi Panait Istrati pânã la Lucreåiu Pãtrãæcanu æi Belu Zilber, între care se åese un adevãrat pãienjeniæ de relaåii amintind de clanurile mafiote.

VICTOR-IULIAN TUC~ - Licen\iat al Facult`\ii de Drept (1996) ]i absolvent al Facult`\ii de Filozofie (2000). Master [n Studii Europene la Universitatea din Leuven, Belgia. Bursier al Ministerului de Externe Danez [n domeniul democra\iei ]i drepturilor omului (2001). Stagiul la Comisia European` – Rela\ii Externe (2002). Din noiembrie 2004, corespondent al postului de radio Deutshe Welle la Bruxelles. S.P. nr. 116-117/2005 68 69 S.P. nr. 116-117/2005 Eseuri Eseuri

The Romanian Crisis

ALEXANDRU NICOLAE JEREB

There have been quite a lot of discussions during the The second reason, as mentioned above, is the de- last months about the future of Romania’s accession sign of the ‘original democracy’. The term as used to the EU in 2007. I will try to outline the future op- here has little or near no connection with the defini- tions that Romania has in the case that the European tion of the ‘original democracy’ offered by the po- Commission will use the safeguard clauses included litical elite at the beginning of the Romanian sys- in the Accession Treaty. Furthermore, I will argue temic change started in 1989. The only connection is why the use of the mentioned clauses is not an emp- that indeed the result of the transformation in Roma- ty concept, and what are the possible consequences nia proved to be original, but as a definition of de- for the indigenous political elites, the public opinion mocracy is far from what the post-89 leaders wanted. and the European Union. The originality concerns how the former communist party managed to survive and to accede to power and The sandpaper revolution and the original than to direct the change for nearly six years. It is democracy generally accepted that there is at least a communist Romania did not follow what is assumed to be a nor- party successor in all the former Soviet satellites mal transition path. There are two main reasons for (Bozoki and Iskiama, 2000, p 34). It is also com- this deviation, first, what I call the sandpaper revolu- monly known that, in general, in the post- commu- tion and second the design of original democracy. nism the political options were split between the political movements that later on transformed into The idea of ‘sandpaper’ revolution should be under- political parties, reborn ‘historical parties’, and re- stood in opposition with the ‘velvet’ revolutions that formed communist ones (Corrin, 1993, p. 190, Del- took place in the rest of CEECs. What this assumption lenbrant, 1993, p. 151). Romania had no such demo- implies is, in fact, that the democratisation process cratic movements, nor an officially recognised re- started later in Romania than in the other former com- formed communist party. What could be considered munist satellites. I was able to identify this delay as as an anti-communist movement, The National Sal- being equal with the first two years of the Romanian vation Front, proved to be led by second-hand com- transition. The Stalinist regime imposed by the munist elite. The new power-holders transformed Ceausescu was not replaced by a democratic one, but the movement into institution and thus the Provi- rather by an authoritarian one. The processes that took sional Council of National Unity was created. How- place starting with 1988 some of the other countries, ever they were still confronted with questions about begun only in 1992 in Romania. The sandpaper revo- their legitimacy. lution also implied all the benevolent transfers of democratic principles from the Jiu Valley to Bucha- What better way to address such legitimacy claims rest during the 1990, or the unfortunate events such as that the elections? Organised rather early, the first the T@rgu Mure] ethnic unrests. The reform that Romanian ‘free’ elections should be understood started in Hungary1 was a peaceful one, but in the case considering two criteria. First, the ‘historical parties’ of Romania, violence was understood for various rea- and any incipient form of democratic formations had sons as being legitimate, and therefore was used ex- insufficient time to prepare the campaign, therefore tensively in the politics of 1990-1992. to obtain the electorate support. Second, leaving aside the moral aspect, the transformation of a state S.P. nr. 116-117/2005 70 71 S.P. nr. 116-117/2005 Eseuri Eseuri

institution, as the Provisional Council of National Regarding the first aspect of the crisis, the Presi- Unity was, into a political party, under the name of dent declared recently his support for early elec- The National Salvation Front, was quite an original tions, arguing that the Alliance should have all the thing to do. The major rationale behind this transfor- political power in order to be held politically re- mation was to gain access to the constitution craft- sponsible (President B`sescu quoted by http:// ing. The Romanians had chosen to adopt their new stiri.acasa.ro/12292.html - Accessed on 09/03/ constitution using a legislative/constituent assem- 2005). The signal sent by the President is that the bly, therefore whoever had the majority in Parlia- coalition is not functioning well, which means that ment had the key of the new constitution. To sum up, the actual coalition may be in a similar situation as the Romanian original democracy meant a state in- the previous one. However, after discussion with stitution acceding to power, and than crafting a Con- the PM, it has been agreed upon organising a new stitution, on which basis the democratic principles of election in the autumn of 2005, after the Accession the newly introduced political order were defined. Treaty will be signed. The Liberal Party, the other member of the Democratic Alliance, agrees on the As reading the first phrase of the third chapter of the importance of such elections but extents the blame actual Programme of Governance proposed by the to the opposition as well. The main question raised new Romanian government, I remembered a great by this initiative is how these elections will reflect book, which I read a few years ago, “The Anatomy in the Commission’s Comprehensive Monitoring of Mystification” written by Mr. Stelian T`nase. Ac- Report that is to be issued in the autumn of 2005. cording to this formulation, “The European Integra- According to the Romanian President, there will be tion is, for nearly fifteen years, the main political no negative reflection on the Commissions evalua- objective of all the political parties that have gov- tion. But the only constitutional provision that al- erned Romania” (Third Chapter of the Governance lows the President to dissolve the parliament is Programme – European Integration, 2004). It is a conditioned by the refusal of the Parliament to con- very interesting assumption indeed considering that sent upon the Prime Minister (Article 89 of the it was made in 2004. Should it be understood that all Romanian Constitution). Any such measure should the political parties that governed Romania have not leave room for interpretation regarding its con- been in favour of integration since 1990? Or if we stitutionality. For Romania, the major risk would extend the meaning of ‘nearly’ the time could be be a Commission decision stating that Romania reduced to ten years, roughly after the Snagov Dec- does not fulfil the political criteria anymore. laration of 1995? But in this case, would have not been more appropriate to refer to this period as The vote of the EP is needed as a ‘go-ahead’ for ‘nearly ten years’ rather than fifteen? In conjunction signing the Treaty. But only recently Mr. Markus with Mr. T`nase’s book, I feel that another type of Ferber, the leader of the German Christian Demo- mystification is used by the present Romanian gov- crats in the EP, declared that the EU should freeze ernment. I would like to call it as Euro-mystifica- the Romanian application on the basis of the wide- tion, which is, of course, completely different than spread corruption. If his opinion is shared by his the communist one, but still a perverted presentation party colleagues, a ‘no’ is then more likely to be the of the historical perceptions. In this regard, one result of the 13th of April, as the Christian Demo- could question the means used by the T`riceanu gov- crats have the majority in the EP. ernment in marketing the European Integration and therefore continuing the Romanian original democ- The safeguard clauses constitute the last of the as- racy. pects of the Romanian present crisis. As affirmed at the European Council in December 2004, ‘EU The Romanian Crisis membership is now an imminent certainty’ (Con- Romania is now in a middle of a crisis, defined with clusions of the European Council Summit, 16-17 political correctness by Brussels as crossroad. The December 2004) for Romania and Bulgaria, but it three major aspects of the Romanian crisis are the is not a guarantee for membership, as safeguards desire for early elections expressed by the President clauses were included in the Accession Treaties. B`sescu, the vote of the European Parliament (EP) These mechanisms were defined by Mr. Rehn, on 13th of April, 2005 and the safeguard clauses in- Commissar for Enlargement, in its speech in Bu- cluded in the Accession Treaty. charest on 28th of February, 2005. There are two such mechanisms, one regarding the both applicant S.P. nr. 116-117/2005 70 71 S.P. nr. 116-117/2005 Eseuri Eseuri countries, and the second one only Romania. The and I will attempt to draw the main reasons why common one could be triggered by a recommenda- they might be proffered. tion of the Commission and require unanimity in the Council, just in the case of serious risk. The one Romania will join in 2007 if the ‘anticipation’ of regarding Romania needs only qualified majority, the Council is correct, and if the Romanian govern- and refers to the specific conditions in the fields of ment will manage to effectively implement all the Justice and Home Affairs and Competition. Both aquis (Conclusions of the European Council Sum- these safeguard clauses are applicable at any time, mit, 16-17 December 2004). As specified in the and may result in a postponement of enlargement roadmaps for both Bulgaria and Romania, there for only one year. Unfortunately, there are no spe- will be a considerable increase in the financial as- cific provisions what the course of the action will sistance offered by the EU to these countries after be, if even after one more year these countries will the 2004 enlargement. The financial implications still fall short. The safeguard clauses should be were setup in the Annex of the Roadmaps, and they taken seriously by the Romanian government if we are as fallows: 2004 860 million, increased in consider the position adopted by the British House 2005 to 931 and finally in 2006, the year before of Commons, which questioned the European Min- accession to 1 billion (Roadmaps for Bulgaria and ister, Mr Denis McShane, about his support of the Romania, 2002). Moreover, Romania will be the accession timetable ‘which we felt called into ques- beneficiary of 10 billion per year after the acces- tion the extent to which the safeguard clauses he sion between 2007 and 2009. Of course there are mentioned were to be taken altogether seriously’ strings attached, as the Commission’s recommen- (British House of Commons – European Scrutiny dation was for Romania to improve its absorption – Third Report, 2004). I have chosen this specific capacity. The importance of accession in 2007, ex- British interpellation considering especially the cept for its obvious implications, will have an even general euroscepticism expressed by this country, more important national one. The success in this and the fact that Britain is, in general, more in fa- race is possible only by a combined effort of all the vour of widening the Union rather than deepening. political forces; the accession will therefore prove Combined with the Brussels declarations, the safe- that such an effort is possible. guard clauses should be taken more seriously. The Romanian PM is right in mentioning the public Another interesting aspect of the crisis is the bril- support that the EU has in Romania, especially in liant pampering of Bucharest by Brussels. The po- the context of rather disastrous results of the last litical correctness is not taken to the extremes but it elections for the European Parliament in the new may be misunderstood by the Romanian politi- member states (Chan, 2004). Romania is the big- cians. All the messages, sent are in favour for the gest country in size in the actual group of negotiat- generally accepted accession timetable, but there is ing candidates; therefore, maintaining the positive a real demand of effective reforms, as resulted from attitude is assessed as enhancing positive results. the declarations of Mr. Rehn, Borelli and Mosco- One of the main reasons for the EU eastwards en- vici. The Romanian political class is usually per- largements was the need of security in the region ceived as having confused goals and interests, and (Jones, 2001, p 463 and Barnes: 1995, p.395). Post- its reactions to the pressure put by the EU in the poning Romania’s accession could cause some attempt to obtain the needed results, may seem in- turbulence in the country, by providing the nation- appropriate2. On 25th of January 2005, the Roma- alist parties with the means for transforming their nian PM warned the EU that any delay will disap- ideologies in euroscepticism. The last important point the Romanian electorate (Prime Minister Mr. reason is the moral one, as the EU is not willing to T`riceanu, 2005). Even if the Romanians are the accept failure in the context of increased financial most supportive with regard to the European Union, assistance and constant monitoring. as the last Eurobarometer pool showed, it is not a sufficient reason for the EU not to use any of the For Romania the only objective is to join in 2007. safeguard clauses. In the context of a successful integration, the main beneficiary would be the Democratic Alliance. If Three Scenarios for the future successful, the Liberal Party and the Democrats As defined by the European Union, Romania is at a will be the main political parties to alternate to crossroad. There are three possible developments, power in the European Romania. The role of the S.P. nr. 116-117/2005 72 73 S.P. nr. 116-117/2005 Eseuri Eseuri

Social Democrats will be diminished, especially in Romania will join the EU in 2008. However, there the case of a witch hunt against corruption. are no provisions at this stage for a further failure of integrating the aquis into the national law after Romania will join by 2008 if any of the safeguards the 2008. clauses will be used. If Romania will not produce the much needed results by the autumn of 2006, the This is the worst scenario for Romania, because it safeguards may come in effect. will delay the accession by more than few years. If the early elections will not be held before 2008, Why would the EU use the safeguards? First, it than that should be the year for Parliamentary elec- does so to protect its image in the world. It is not tions. The electorate is most likely to cast its votes the aim of EU to show any form of weakness, and for the Social Democrats, blaming the failure of ac- the risks of having an improperly prepared member cession on the current coalition. Also at a general are too high for the Union. Following the rationale level, the delay may trigger not only a decrease in behind the previous enlargements, the EEC/EU the support of the Romanians for the Union, but never accepted more than one country after a big also some sort of political apathy, which will cause enlargement. Greece acceded in 1981, following non – political involvement. the 1973 momentum, when Denmark, Ireland and United Kingdom joined. The unofficial 1990 en- For the EU as well, the postponement of Romania largement by inclusion was preceded by the inclu- is not the best option. It will be a three level failure sion of Spain and Portugal, and followed by the including political, economic and social aspects. 1995 one when Austria, Finland and Sweden On the political level, the Union will fail to negoti- joined. The only big enlargement that was not pre- ate effectively, while the use of more extra budget- ceded by a small one was in 2004. After the inclu- ary resources is likely to raise questions especially sion of the new ten member states it is possible that from the ten new members. Addressing the social the Union preferences to be in the favour of another level, EU will lose its public support, and this is not small enlargement saying ‘yes’ to Bulgaria only. the aim.

Romania has no reasons to aim for the use of the Conclusions safeguard clauses. If the safeguards are used, first, Whether Romania will join the EU in 2007 or not is there will be the real possibility for the country to still uncertain, but there are positive signals being be adequately prepared for accession, and second, sent by Brussels. The willingness of the EU in of- it is most likely that Romania will benefit from ex- fering the ‘membership card’ to Romania cannot be tra financial assistance. Internally, it may produce denied, but for now when it will be offered, de- undesired results, in the terms defined above, when pends only upon the Romanians government ac- referring to the possible rise of the euroscepticism. tions. It is up not only to the actual government but In this case, the early elections will be called by the to all the political forces to reconsider their posi- Social Democrats, and the result might be the ex- tion towards European integration. If there was any clusion of the Democrats from the political life. truth in the Snagov Declaration, then the EU should The parallel is based on the National Peasants become once more the goal of the developments. Christian Party exclusion, after the 1996-2000 gov- During the years, the EU became an electoral slo- ernment. If so, it is more likely that Romania will gan used by the political parties, not to say an in- have a two party system or if taken to the extremes strument of acceding to power, used both by the it may transform into a democracy based on one democratic forces and by the reformed commu- and a half party system. nists. The Romanian bid for European membership in 2007, could become reality only by a combined Romania’s accession will be postponed until fur- effort of both the government and the opposition. ther notice under three circumstances. First, if the EP will vote against signing the Accession Treaty on 13th of April, 2005 the Romanian application NOTES will be put on hold. Second, if the Commission will 1 I have chosen Hungary as an comparison subject due to its geo- graphical proximity to Romania, and the complete political an- conclude that Romania does not fulfil the political tithesis at the beginning of the ‘90s criteria, in the case of early elections. If the safe- 2 I am considering the declarations of Mr. B`sescu regarding cor- guard clauses will be used, it is then expected that rupt country labeling S.P. nr. 116-117/2005 72 73 S.P. nr. 116-117/2005 Eseuri Eseuri

REFERENCES BARNES, Ian and BARNES, Pamela M., (1995) “The Enlarged European Union”, Longman, London&New York BOZOKI, Andras and ISHYAMA, John, 2001, “Adaptation and SEMNALSEMNAL Change: Characterising the Survival Strategies of the Com- munist Successor Parties”, in Journal of Communist Studies Anca Manolsecu and Transition Politics, no.17, pp. 32-51 Europa æi întâlnirea religiilor British House of Commons, European Scrutiny – Third Report, Editura: Polirom 2004, http://www.parliament.the-stationery-office.co.uk/ pa/ Anul apariåiei: 2005 cm200405/cmselect/cmeuleg/38-iii/3832.htm (As on 08/03/ 2005) Traducere: Ioana Luca æi Constantin CHAN, Kenneth (2004), “Central and Eastern Europe in the 2004 Lucian European Parliament Elections A Not So European Event”, Cuprins SEI Working Paper no 81, EPERN Working Paper No.16 Douã modele ale lumii • Nicolaus Cusanus: Commission of the European Communities, (2002), Communica- Logosul, interpret al diversitãåii religioase • tion from the Commission to the Council and the European Rene Guenon: radiaåia-convergenåa tra- Parliament – Roadmaps for Bulgaria and Romania diåiilor • Simon Weil: împotriva totalitaris- CORRIN, Chris, (1993), People and Politics, in Stephen White, mului religios • Andre Scrima æi sensul me- Judy Batt and Paul G. Lewis (Eds.), Developments in East tafizic al ospitalitãåii • Beneficiul metafizic al European Politics, pp 186-205 Council of the European Union, (2004), Presidency Conclusions pluralitãåii religioase of the Brussels European Council (16-17 December 2004) Descriere DELLENBRANT, Jan Ake,(1993), Parties and Party Systems in Ce anume împacã pluralismul religiei cu Eastern Europe, in Stephen White, Judy Batt and Paul G. imperativul adevãrului unic? Anca Mano- Lewis (Eds.), Developments in East European Politics, pp lescu aduce sub semnul acestei interogaåii 147-163 cu statut de numitor comun patru autori, Governance Programme, (2004), http://www.gov.ro/obiective/afis- patru discursuri ce urmeazã trasee de gân- docdiverse-pg.php?iddoc=247 (As on 08/03/2005) dire distincte: Nicolaus Cusanus, Rene Gue- Interview with the Romanian Prime Minister, Mr, C`lin Popescu non, Simone Weil æi Andre Scrima. Proiectat T`riceanu, by the Chief Editor of Eupolitix, on 25th of January în orizont metafizic, paradoxul diversitate 2005, http://www.gov.ro/presa/ambasadestr/afis-ambs.php? iddoc=738 (As on 08/03/2005) religioasã – Unul divin este îndrãzneå asu- JONES, Roberta A (2001) “The politics and Economics of the mat în scrierile lor drept tema fundamentalã, European Union” second edition, Edward Elgar fir ariadnic în labirintul cunoaæterii de lume News Portals: æi de sine. „Chestionaåi” cu acea compe- http://www://stiri.acasa.ro/12292.html (Accessed on 09/03/2005) tenåã specificã doar cercetãtorului implicat, http://www.tion.ro/romania/romania-99391.shtm (Accessed on atras fãrã rest de subiectul în studiu, cei pa- 09/03/2005) tru gânditori accepta dialogul æi configu- reazã, reuniåi, un rãspuns astãzi mai necesar ca oricând: trebuie sã avem de partea noastrã beneficiul metafizic al pluralitãåii religioase. „Mi-ar fi plãcut sã scriu eu însumi cartea aceasta. Dar de vreme ce împrejurãrile æi nevrednicia proprie m-au împiedicat sã o fac, nu-mi rãmâne decât sã mã bucur de re- uæita substitutivã a celei care a scris-o. Sunt sigur cã, în spaåiul acestei bucurii, mã voi întâlni cu toåi cititorii de care mã leagã ALEXANDRU NICOLAE JEREB - BA in European Studies, neliniæti, presimåiri æi speranåe comune.” Babe]-Bolyai University, Cluj-Napoca, Romania (Andrei Pleæu) 2003. Institutional Affiliation: Macquarie University, Sydney, Australia. Enrollment: Honours of Masters of Arts, by research, commenced September 2004. Top- ic: The Guided Transition, Romania’s Exceptional Transition Path. Conference Papers: December 2004, Melbourne, Australia, “Theories of Transition”; Feb- ruary 2005, Canberra Australia, “Romania’s Excep- tional Transition Path”; March 2005, Canberra Aus- tralia, “The Blind and the Legless – a perspective on the EU – CEECs relations”; April 2005, Oxford, UK, “The Winding Road to Europe”. S.P. nr. 116-117/2005 74 75 S.P. nr. 116-117/2005 Eseuri Eseuri

The Concept of Civil Society and the Viability of a Global Civil Society

DAN STOENESCU

The contemporary processes of global transforma- family, voluntarily formed by citizens for the pro- tions yield calls for structures to cope with changes motion of their values and interests. in international society. This paper argues that the concept of civil society is an ambiguous concept The second section will meet with this question and which is differently understood by different authors discuss the viability and the deficits in the concept and theories. These various interpretations, how- of global civil society. This second part will anal- ever, share common ideas about the civil society as yse the emergence of new transnational social an intermediate arena between the state, market and movements that are an important component of family. Civil society exists as a counterbalance to global civil society contributing to its creation and state power. The paper also argues that global civil viability. The author will point out to the capacity society has emerged as a counterbalance to another of social movements to hold accountable transna- layer of governance in a globalised era, which is tional institutions which implement global deci- the layer of supra-state governance. Supra-state ac- sion-making without a mandate from people all tors such as IMF, WTO, World Bank have an in- over the world who stand to be affected by it. creasing power on global decision-making which affects people worldwide. Hence, global civil soci- Defining civil society is a very difficult task since ety is a response to these new global politics, al- the term that we use today in various contexts has a though there is no global state. The present paper very long theoretical history and it is still develop- will explain that the viability of this new form of ing. Virtually all scholars concentrated on the two organisation is made possible through the powerful institutional complexes of civil society, the econo- impact of transnational social movements upon my and state. Nowadays this approach became in- global decision making. efficient because it transformed the ‘civil society’ in a very abstract notion that needs a more modern This essay will examine the strengths and weak- redefinition. nesses of the concept of global civil society in light of this statement. It will begin with a brief intellec- According to Mary Kaldor, the historical develop- tual-historical, discussion of civil society. This first ment of the civil society started in the seventeenth part will continue with analyzing the concept of and eighteenth centuries around the concept of “in- civil society from two different theoretical perspec- dividual autonomy, based on security and trust tives: the civil society that has an antagonistic role among people who had perhaps never met”.1 The in relation to the state and the civil society that is an modern term civil society comes from a nineteen area of interaction between the market and the na- century ideological blend between liberal and radi- tion state. However, the working definition of cal/leftist principles that recognised the role of class civil society used in this paper is that it acts as an and intelligentsia in constituting agents of action to intermediate arena between the state, market and uphold the appropriate modes and ends of life in S.P. nr. 116-117/2005 74 75 S.P. nr. 116-117/2005 Eseuri Eseuri the public.2 In the twentieth century the re-emer- management.14 In the same time NGOs need the gence of the civil society was a reaction to the bru- state to promote sensitive policies and sometimes tality of the state in the Second World War and the even fund projects, such as literacy or health pro- concept of civil society started to represent “self- grams.15 organised groups and individuals independent from the state and political society.”3 The same under- Although they come from different theoretical per- standing of the concept was perpetuated in the pro- spectives, the authors mentioned above, share a cesses of democratization in Eastern Europe and several modern features that are essential to under- Latin America in 1990s.4 standing the concept of civil society. The main idea that is common to most uses of the ‘civil society’ A first theoretical approach is an antagonistic view term as an “intermediate associational realm, that which sees civil society minus the state. Authors is, comprised by a set of institutions, organisations such as Hegel argued that the state is a ‘precondi- and behaviour, situated between the state, the busi- tion’ for the existence of a civil society5 but civil ness world, and family”.16 This set is populated by society is a separate entity from the state while the organisations which are separate from the state, state does not have to interfere with the economy.6 enjoy independence in relation to the state and are Marx went further ahead and argued that true free- formed voluntarily by members of society to look dom might be attained only through the negation of after or extend their interests or values. Moreover the distinction between civil society and the state the paper favours a more pluralist understanding of and the ‘dissolution‘of the state.7 Marx accepted civil society since this would be more appropriate Hegel‘s description of civil society but did not to approach the analysis of a global civil society as agree with his concept of two other spheres of so- well. In a globalised era, we witness a diffusion of cial life, namely the family and the state.8 The ideas political power. State no longer has its monopoly. of Hegel and Marx are still important for under- Non-state actors such as transnational corporations standing the concept of civil society in the nine- (TNCs) or transnational social movements (TSMs) teenth century.9 As opposed to Hegel and Marx, have an increasingly important role in political de- Gramsci considers that civil society’s role is to in- cision making. Consequently, to what extent can tegrate the state with everyday life.10 For him, the this concept be analyzed at a global level? civil society either incorporates liberal ideology or offers a space for critical consciousness to expand. Non-state actors such as TSMs reach beyond state However this paper favours a more inclusive defi- borders and contribute to the extension of the tradi- nition of civil society, which recognizes the impor- tional civil society to the global arena. In order to tance of state in interaction with civil society and understand if global civil society is a viable concept not necessarily in antagonism.11 one has to analyse these new reach of social movements as an important component of global civil A more inclusive definition is given by the second society and their impact. In order to asses their theoretical approach that is a pluralist perspective impact it is necessary to see if social movements have of civil society plus the state. The main compo- been able to hold accountable transnational eco- nents of civil society are the intimate sphere, where nomic organizations. This process will be analysed the family unit plays an important role, the sphere from five different perspectives: why the new so- of associations, especially charitable associations, cial movements are more important than the old social movements, forms of civic communication ones, how can GSMs hold transnational economic and the state.12 This broader usage could include institutions accountable, why are social movements also ‘uncivil’ entities like the Mafia13, terrorist or- becoming global, what are the focuses of INGO ganisations, as well as professional organisations. activity and in what ways can social movements be Non-governmental organisations (NGOs) are an effective. important part of this modern state-based civil society. Many times the civil society is strengthened by Mary Kaldor argues that the concept of civil soci- NGOs that act on behalf of citizens as brokers with ety is no longer confined to the borders of the ter- the government thus creating a communicational ritorial state since it is now possible for social bridge. Neera Chandhoke observes that few NGOs movements to link up with other like-minded groups carry out development work without the assistance in different parts of the world and to address de- of the state that provides resources, personnel and mands not just to national governments but to inter- S.P. nr. 116-117/2005 76 77 S.P. nr. 116-117/2005 Eseuri Eseuri

national institutions as well.17 This has opened up tional policy processes, sustain attention on critical new opportunities for human development, and, in global problems, frame issues, set the policy agen- particular, for promoting peace in international af- da and can also help carry out policy.25 They can fairs, thus demonstrating the viability of the global influence the government, thus empowering the society concept. But this concept also involves civil society in many different ways. TSMs can in- new risks such as transnational terrorism. fluence political decisions through focusing their attention on the elites and the general public, assist- Moreover, according to Kriesberg, the move of the ing the government and getting involved in the de- traditional civil society towards global concerns was bate, since their mere presence increases govern- influenced by factors such as growing democratiza- ment accountability.26 tion, increasing global integration, convergence and diffusion of values, proliferation of transnational The activities of INGOs could have two kinds of organizations.18 These factors helped the TSMOs strategies that give further importance to the global (transnational social movement organizations) to civil society. According to Newel the first strategy flourish and give the hope that in the future a global adopted is through liberal governance measures, a civil society formed of these organizations will be set of strategies used by INGOs that support re- the driving force for global democracy.19 sponsible policies rather than ideological confron- tation. Such examples are supporting “good busi- Wilson defines social movements as “a conscious, ness practice”, codes of conduct, private regimes collective, organized attempt to bring about or re- and, project collaboration. The second strategy is sist large-scale change in the social order by non- implemented through critical governance measures institutionalized means”.20 We can find them under which consist of campaigns specifically targeted at the form of religious organizations, pressure groups, IGOs and TNCs to expose what the INGO consid- youth groups, unorganized sections of society (such ers malpractice. Often these approaches highlight as taxpayers or the economic elite).21 an ideological struggle, rather than a wish to change current policy (counter information, TNC monitor- To understand the viability of the global civil soci- ing, shareholder activism and organized protest).27 ety concept it is also necessary to make the differ- entiation between the new social movements that Furthermore, Falk recognizes five general areas in created and maintain this society and the old social which global social movements can be efficient to movements. According to Cohen and Rai, old so- bring reform in the contemporary world: resis- cial movements, such as traditional labour move- tance28 politics, deligitimation, accountability, reli- ments for example, practice emancipatory politics gious politics and, empowering transnational ar- within the existing political system speaking main- eas.29 ly to or against the state and sharing ideas of universal values.22 As opposed to the old ones, the new This section has argued that TSMs may play a sig- social movements, such as indigenous rights or en- nificant role in a viable global civil society since vironmental movements, are more global reaching their impact is extremely powerful. They are the beyond state borders. They practice identity poli- ones pushing for democratization, support ‘good tics, and seek to change the existing political sys- business’ practice, widen public participation in tem, based on ideas of locally-derived values.23 international policy processes and sustain attention Nowadays, the majority of social movements are on critical global problems. concerned with both emancipatory and identity politics, and focus on equally universal and partic- As the engine of the global civil society, transna- ular values.24 tional social movements have a many resources available to them to influence transnational eco- The viability of the global society concept is also nomic actors. As part of the global civil society, evident when analysing the way global social they have also emerged as a counterbalance to an- movements hold transnational economic institu- other layer of governance in our globalised world, tions accountable. The TSMs activity work at many that is, the layer of supra-state governance. levels, complement one another. TSMs can mobi- lize support or oppose particular policies and are This essay concludes that global civil society, through able to help widen public participation in interna- global social movements and their various affiliat- S.P. nr. 116-117/2005 76 77 S.P. nr. 116-117/2005 Eseuri Eseuri ed organizations do play a major role in holding former Soviet Union where the push for reform came from transnational economic organizations accountable within the Communist Party system (White, 1994: 380). This move was similar in many Eastern European countries like for their actions. The viability of the global civil Romania, Hungary or Bulgaria, where although the former society is demonstrated through its strong response communists came in power in 1990 or soon after, they still to these new global politics, although there is no pushed for reforms. Following the same argument, Seligman is global state and, on its greater influence upon glo- sceptical about the utility of the concept of civic society for bal decision making. explaining the fall of Communism in Eastern Europe. He argues that the concept of civil society lost its original meaning thus is tactical rather than substantive in explaining the events Nonetheless, in terms of global governance, global in Eastern Europe. (Seligman, 1992: 7-8) civil society does not have the power needed to be 12 Jean L. Cohen and Andrew Arato, Civil Society and political the only actor to hold transnational economic orga- Theory (London: MIT Press, 1994), p.ix. 13 nizations accountable. Although the components of Gordon White, ‘Civil Society, Democratization and Devel- opment I’, Democratization, Vol.1, No. 3, autumn 1994, the global civil society, human rights groups, peace p.377. activists, workers‘ organizations, women‘s networks, 14 Neera Chandhoke ‘The “Civil” and “the Political” in Civil indigenous organizations, environmental groups Society’, Democratization, Summer 2001, p.11. and economic justice advocates are communicating 15 In order to understand this two sided view of the civil soci- and collaborating with their counterparts in other ety it is enough to analyse the changes in Eastern Europe. The term civil society became again important in late 1970s and in countries, their resources at their disposal are quite the 1980s with the rise of anti-communist social movements in limited compared to actors such as TNCs, and Eastern Europe. (White, 1994: 376) Scholars such as Baker, IGOs. But the effectiveness of global civil actors Hedman and, Kaldor, that sustain the antagonistic approach, may be the topic for a different paper. believe that civil society was revived in the 1980s because it played a crucial role in overthrowing Communism and then supported the democratization process. (Baker, 1999: 1) These scholars see the civil society (comprised from intellectuals, NOTES activists and, trade union leaders) in Communist Eastern Eu- 1 Mary Kaldor,’ Transnational civil society’, in Tim Dunne and rope as a societal space autonomous from the state that pro- Nicholas J. Wheeler, eds. Human Rights in Global Politics. motes freedom and democracy. (Baker, 1999: 3) Although in (Cambridge: Cambridge University Press, 1999), p.196. Eastern Europe the civil public transformed itself into a politi- 2 Cecelia Lynch, ‘Social Movements and the problems of Glo- cal public (Chandhoke, 2001: 3) it can not be said that civil balization in the International Policy Process’ in Richard Hig- society was the force that overthrew Communism since the gott and Anthony Payne (eds.) The New Political Economy of reformation process came from the Communist elite itself and Globalization, Vol. II (Cheltenham: Edward Edgar Publishing although the civil society was in the spotlight, it was weak. Limited, 2000), p.441. 16 Gordon White, ‘Civil Society, Democratization and Devel- 3 Mary Kaldor,’ Transnational civil society’, in Tim Dunne and opment I’, Democratization, Vol.1, No. 3, autumn 1994, Nicholas J. Wheeler, eds. Human Rights in Global Politics. p.379. (Cambridge: Cambridge University Press, 1999), p.198. 17 Mary Kaldor, ’Transnational civil society’, in Tim Dunne 4 Gideon Baker ‘The Taming of the Idea of Civil Society’, and Nicholas J. Wheeler, eds. Human Rights in Global Poli- Democratization, Autumn 1999, p.1. tics. (Cambridge: Cambridge University Press, 1999), p.209. 5 Neera Chandhoke ‘ The “Civil” and “the Political” in Civil 18 Louis Kriesberg, 1997, ‘ Social Movements and Global Society’, Democratization, Summer 2001, p.8. Transformation’ in Jackie G. Smith et. Al. (eds) Transnational 6 Mary Kaldor,’ Transnational civil society’, in Tim Dunne and Social Movements and Global Politics: Solidarity beyond the Nicholas J. Wheeler, eds. Human Rights in Global Politics State (Syracuse, New York: Syracuse University Press, 1997), (Cambridge: Cambridge University Press, 1999), p.197. p. 3. 7 Karl Marx, ‘On the Jewish Question’, in: idem, Selected 19 Ibid., p.18. Writings, ed. by David McLellan, (Oxford: Oxford University 20 Robin Cohen and Shirin M. Rai, ‘Global Social Movements: Press, 1977) p.54. Towards a cosmopolitan politics’ in Robin Cohen and Shirin 8 Karl Marx, ‘Towards a Critique of Hegel’s Philosophy of Rai (eds) Global Social Movements (London: The Athlone Rights: Introduction’, in: idem, Selected Writings, ed. by Da- Press, 2000), p. 3. vid McLellan, (Oxford: Oxford University Press, 1977) p.73. 21 Nowadays this vast assemblage of groups operates across 9 Adam Seligman, ‘The Fragile Ethical Vision of Civil Soci- borders and beyond the reach of governments, thus forming a ety’, in Bryan S. Turner (ed.), Citizenship and Social Theory global society whose viability depends on its ability to become (London: Sage Publications, 1993) more democratic and better integrated into governance institu- 10 Cecelia Lynch, ‘Social Movements and the problems of Glo- tions. balization in the International Policy Process’ in Richard Hig- 22 Robin Cohen and Shirin M. Rai, ‘Global Social Movements: gott and Anthony Payne (eds.) The New Political Economy of Towards a cosmopolitan politics’ in Robin Cohen and Shirin Globalization, Vol. II (Cheltenham: Edward Edgar Publishing Rai (eds) Global Social Movements (London: The Athlone Limited, 2000), p.442. Press, 2000), p.6. 11 The adepts of the civil society-state integration approach, 23 Ibid., p.6. such as Gordon White, argue that a weak civic society is not 24 According to Cohen and Arato, civil society is differentiated necessarily conducive to democratisation, as it was the case of from the economy and the state because of four main charac- S.P. nr. 116-117/2005 78 79 S.P. nr. 116-117/2005 Eseuri Eseuri

teristics that are of extreme relevance to the global context: David McLellan, Oxford: Oxford University Press, 1977. plurality (family, voluntary associations), publicity (institu- Newell, Peter, ‘Environmental NGOs and Globalisation: the tions of culture and communication), privacy (individual self Governance of TNCs’ in Robin Cohen and Shirin Rai eds., development and moral choice) and legality (general laws and Global Social Movements, London: The Athlone Press, rights) (Cohen and Arato, 1994: 346) 2000, pp. 117-133. 25 Louis Kriesberg, 1997, ‘ Social Movements and Global Seligman, Adam B., The Idea of Civil Society. The Free Press, Transformation’ in Jackie G. Smith et. Al. (eds) Transnational 1992. Social Movements and Global Politics: Solidarity beyond the Smith, Jackie and Charles Chatfield, and Ron Pagnucco, ‘So- State (Syracuse, New York: Syracuse University Press, 1997), cial Movements and World Politics- A Theoretical Frame- pp.16-18. work’ in Jackie G. Smith et. Al. eds., Transnational Social 26 Smith, Jackie and Charles Chatfield, and Ron Pagnucco, Movements and Global Politics: Solidarity beyond the ‘Social Movements and World Politics- A Theoretical Frame- State, Syracuse, New York: Syracuse University Press, work’ in Jackie G. Smith et. Al. (eds) Transnational Social 1997, pp. 59-77. Movements and Global Politics: Solidarity beyond the State White, Gordon, ‘Civil Society, Democratization and Develop- (Syracuse, New York: Syracuse University Press, 199) pp.73- ment I’, Democratization, Vol.1, No. 3, autumn 1994, 74. pp.375-390. 27 Peter Newell, 2000, ‘Environmental NGOs and Globalisa- tion: the Governance of TNCs’ in Robin Cohen and Shirin Rai (eds.) Global Social Movements, (London: The Athlone Press, 2000), p.124-130. 28 In the first area of resistance Falk sees the future and viability of global social movements because this area creates “action that includes the construction of cultural foundations for politics of the future that lives up to the full range of normative pretension, grounded in an implicit sense that the peoples of the world must assume direct responsibility for the overall stewardship of the planet” (Falk, 1987: 181) 29 Richard Falk, April 1987, ‘The Global Premise of Social Movements: Explorations at the Edge of Time’ Alternatives, vol. 12, no.2, pp. 180-188.

BIBLIOGRAPHY Baker, Gideon, ‘The Taming of the Idea of Civil Society’, Democratization, autumn 1999, pp. 1-29. Chandhoke, Neera, ‘ The “Civil” and “the Political” in Civil Society’, Democratization, summer 2001, pp. 1-24. Cohen, Jean L. and Andrew Arato, Civil Society and political DAN STOENESCU - Graduated from the University of Theory. London: MIT Press, 1994. Cohen, Robin and Shirin M. Rai, ‘Global Social Movements: Warwick, United Kingdom, with an MA in Globalisa- Towards a cosmopolitan politics’ in Robin Cohen and Shi- tion and Development having as a focus terrorism and rin Rai eds., Global Social Movements, London: The Ath- the Middle East. He also holds a BA in International lone Press, 2000, pp. 1-17. Studies, summa cum laudae, from Austin College, Falk, Richard, ‘The Global Premise of Social Movements: Texas and an Associate's Degree in Political Science Explorations at the Edge of Time’, Alternatives, April 1987, vol. 12, no.2, pp. 173-196. and Social Sciences, highest honours, from College of Kaldor, Mary,’ Transnational civil society’, in Tim Dunne and Alameda, California. Worked as a journalist for pres- Nicholas J. Wheeler, eds. Human Rights in Global Politics. tigious newspapers and magazines in Romania, Unit- Cambridge: Cambridge University Press, 1999, pp. 195- ed States, United Kingdom, and the Republic of Mol- 213. dova. He worked in the Middle East for UNHCR and Kriesberg, Louis, ‘ Social Movements and Global Transforma- tion’ in Jackie G. Smith et. Al. eds., Transnational Social non-governmental organisations such as African Movements and Global Politics: Solidarity beyond the Hope, in the United States for the Centre for the Sur- State. Syracuse, New York: Syracuse University Press, vivors of Torture as well as in Central America for El 1997, pp.3-18. Salvador’s Siglo XXIII. He was awarded the Rotary Lynch, Cecelia, ‘Social Movements and the problems of Glo- balization in the International Policy Process’ in Richard Ambassadorial Scholarship, First Phi Theta Kappa Higgott and Anthony Payne eds., The New Political Econ- All-California Academic Team, Presbyterian Church omy of Globalization, Vol. II. Cheltenham: Edward Edgar USA Samuel Roberson award, and distinctions from Publishing Limited, 2000, pp.426-450. California governor Gray Davis, assembly member Marx, Karl, ‘On the Jewish Question’, in: idem, Selected Writ- Ms. Wilma Chan, and senator Don Perata. Mr. Stoe- ings, ed. by David McLellan. Oxford: Oxford University Press, 1977. nescu currently works as an operations assistant and Marx, Karl, ‘Towards a Critique of Hegel’s Philosophy of researcher for the International Organization for Mi- Rights: Introduction’, in: idem, Selected Writings, ed. by gration in Cairo, Egypt. S.P. nr. 116-117/2005 78 79 S.P. nr. 116-117/2005 Eseuri Eseuri

„Scheme” de gândire, comportament æi acåiune politicã (premise de predare a culturii civice)

MARIA POPESCU-BUTUCEA

Traditional conceptualization an interpretation of “rational” term might always endorse it as a good candidate for “pure” categories of political actions explanation. This issues will try to challenge such view by offering an update on recent answers using a new pragmatic perspective as “ presupposition” and cognitive “schemata” for one possible explanation of political actions. But it also could be an opportunity to raise many other questions for the future study.

“Jocurile de limbaj” ]i puterea cuvintelor asu- La [ntreb`ri ca cele de mai sus, am putea r`s- pra mentalului ]i comportamentelor sociale se ob- punde dac` am lua [n seam` cel pu\in dou` premise serv` [n felul [n care reac\ion`m nu numai la [ndem- de discu\ie: prima, aceea dac` ]i c@t este actorul so- nuri, ordine, dar chiar ]i la sintagme enun\iative cial ra\ional ]i, dac` nu, ce anume produce distor- (Wittgenstein). “Jocurile de limbaj” ca forme de via\`, siunile de percep\ie ]i de comportament. A doua se au adus [n discu\ie ideea c` sensul se na]te prin uti- refer` la cunoa]terea social`. Pentru prima m` lizarea cuvintelor [n func\ie de un context. Putem sprijin pe cele sugerate de Adrian Miroiu [n cartea crea prin vorbirea noastr` “entit`\i externe” ]i con- “Introducere [n analiza politicilor publice”, unde secin\e adesea nea]teptate, f`r` con]tiin\a faptului analiza politic` ]i politicile publice sunt privite ]i ca am procedat astfel. Recuperate astfel de entit`\i din alte perspective dec@t cea a ra\ionalit`\ii de tip [n zona ]tiin\elor cognitive, putem spune c`, [n ase- cartezian. Pentru a doua premis`, un suport ar putea menea cazuri, “predic`m” despre “reprezent`ri cog- fi g`sit [n cercet`rile mai noi din psihologia cogni- nitive” (John Shotter 1997, apud Wittgenstein 1953, tiv`, mai ales cele cu caracter aplicativ, ]i anume: no. 104). textele unor cognitivi]ti precum A. Eliias (1076, }i despre “limbajul de lemn”, cu formule [n- 1980), Aaron T. Beck (1976). chistate de limbaj, s-a scris mult, ca ]i despre posi- Dac` G. Jung ne propune psihanaliza social`, bilitatea de psihanalizare a socialului. De la “arhe- ra\ionalizarea prin recunoa]terea, identificarea “ar- tipurile culturale” relevate de Gustav Jung nu ne hetipurile culturale” care ne marcheaz` istoric, ca mai [ndoim de rolul culturii [n formarea structurilor scheme [nr`d`cinate [n timp, pentru o analiz` a men- noastre mentale, credin\e, fobii, scheme. }i totu]i talului contemporan, putem recurge la no\iunile de se face necesar` [nc` p`trunderea, cercetarea limba- “schemata” dob@ndite. Ele pot avea un caracter mai jul nostru cotidian, ca parte a psihologiei sim\ului greu de detectat, flexibil, venite din trecutul recent. comun. Se vorbe]te azi, tot mai mult, de cercetarea unei zone numite “folk psychology”, de recuperat Raåional vs. iraåional pentru cercetarea ]tiin\ific`. Analizele din perspectiva postmodernist` ]i De ce nu agreeaz` omul obi]nuit, cet`\eanul, pragmatist` (Richard Rorty, 1999) se [nscriu [n con- politica? De ce unii se tem s` se angajeze? Ce mo- textul mai larg al modelelor care combat interpreta- tive au? De ce avem aparente dileme? De ce [nt@l- rea exagerat` a aspectului ra\ional al ac\iunilor noas- nim comportamente de absenteism sau oportunism? tre ]i chiar termenul de “ra\ional”. Oricum, ideea {ncercarea de aici se realizeaz` sub rezerva c` r`s- con]tientiz`rilor, fie ele la nivelul individului, fie punsurile pot fi doar par\iale. la nivelul social, trebuie avute [n vedere ca ipoteze S.P. nr. 116-117/2005 80 81 S.P. nr. 116-117/2005 Eseuri Eseuri

de lucru [n conturarea unei imagini c@t mai obiec- lului colectiv. Totu]i, conform opiniilor mai nou tive, (chiar dac` pragmatismul ne trimite c`tre rela- exprimate, exist` ]i scheme dob@ndite care se cons- tivism). Dac` exist` at@tea cutume de g@ndire [nr`- tituie permanent din prelu`ri de sintagme lingvistice d`cinate cultural, “arhetipuri”, de ce nu putem vor- adesea nefiltrate de individ, probabil pe un fond bi ]i de cele recente (din perioada comunist`), sau afectiv propice Acestora li se aplic` operatorii lo- altele, cele mai noi, poate dob@ndite [n noul context gicii categorice. Ele pot opera sub forma de struc- al tranzi\iei. turi logice sau gramaticale : de exemplu, sub forma Modelul care sus\ine c` ac\iunile ]i modalit`- de implica\ie, “dac`… atunci” sau formul`ri impe- \ile [n care se iau deciziile actorilor sociali ]i poli- rative categorice, “trebuie s`… altfel...”; generali- tici ca actori ra\ionali, este deja de domeniul trecu- z`ri pripite, “to\i, toate sunt…”; prin etichet`ri, “este tului ]i \ine de concep\ii despre domeniul social oltean … deci...”; prin transferuri ca [nc`lcare a caracterizate ca fiind dep`]ite. Aceast` viziune ne principiului identit`\ii logice; sau ca ra\ionament propunea, p@n` nu de mult, urm`torul tablou: ac- emotiv “simt c` este a]a… atunci cu siguran\` va fi torii sociali posed` informa\ie credibil` asupra si- a]a”, minimizarea-maximizarea, ca exagerarea acte- tua\iei [n care se afl`; au capacitatea ]i resursele lor ]i efectelor lor, etc. etc. (A. T. Beck) de analiz` a tuturor alternativelor; reu]esc s` []i Pornind de la astfel de premise mi se pare formeze preferin\e consistente asupra tuturor alter- interesant de identificat [n mediul politic ac\iunile nativelor relevante ]i o aleg pe cea mai bun`, care le coordonate de astfel de “scheme de g@ndire”. Cum permite s` ating` cel mai bine obiectivele pe care se face c` dintr-un sistem democratic deciziile, ex- ]i le-au propus. Altfel zis, [n procesul de [nf`ptuire prim`rile, ac\iunile actorilor implica\i au consecin\e a ac\iunilor politice ]i a politicilor publice educa\io- defavorabile sistemului? nale, financiare, e important s` detect`m actorii impli- Observa\iile de aici sunt doar la nivelul de ca\i ]i s` [i caracteriz`m ca “ra\ionali”. Dar, a privi identificare ]i de recunoa]tere a lor ]i [ncercarea de astfel lucrurile, este ca si cum am vedea, dup` expre- fa\` nu beneficiaz` [n acest moment de o cercetare sia instituit` deja, doar v@rful aisbergului. Acesta de tip lingvistic sau statistic. este un punct de vedere reduc\ionist, iar un astfel de model este, se pare, mult prea simplificator. Categoriz`ri, generaliz`ri pripite Punctul de vedere opus ne propune s` lu`m O propozi\ie de tipul “To\i politicienii sunt [n seam` motiva\iile, inten\iile, credin\ele, chiar dac` corup\i” este des pronun\at`, utilizat`, preluat` f`r` nu se spune c@t sunt de ra\ionale sau ira\ionale, con]- nici un discern`m@nt de la unul la altul. Ne sur- tiente sau nu, tacite sau discursiv exprimate. Desi- prindem f`r` voie cu ea [n conversa\ii, [n analize, [n gur, este deja socotit` o achizi\ie contemporan` de seminarii etc. Se presupune c` aceste persoane, poli- valoare recunoa]terea asump\iei c` oamenii ac\io- ticienii, au f`cut avere anterior func\iei politice, ori neaz`, mai mult sau mai pu\in, condu]i de dorin\e, o vor face de aici [nainte, iar acesta nu se poate rea- interese, idealuri. Interesant este cum uneori expre- liza din munca cinstit`, ci dintr-o ilegalitate, un siile verbale care comunic` astfel de st`ri ]i ati- furt. Nu discut`m cazul juridic al ilegalit`\ilor, evi- tudini, devin osificate [n “scheme de limbaj”. }i nu dent. Dar exist` concep\ia despre “munc`” preluat` ar fi nimic poate, dac` ele ar fi doar o “descriere a din comunism. Numai munca fizic` este produc`- unei strai de fapt”, de moment, (vezi bancurile alt`- toare de venit, este cinstit` ]i conduce la acumulare! dat`!) dar, mai mult, ele pot influen\a, manipula, O alt` propozi\ie categoric` generalizatoare poate modela con]tiin\e. (Am citit de cur@nd un articol [n fi: “La noi nu se poate face nimic, nu se schimba pres` despre cum ne modeleaz` via\a sintagmele nimic, trebuie s` vin` al\ii sau s` treac` 20 de ani ca reclamelor!) s`…” Concluzia “tacit`”, sub[n\eleas` a unui astfel Schemata de ra\ionament [ndeamn` la pasivism. Consecin\ele Revenind la “Schemata” din psihologia cog- comportamentale sunt absenteismul ]i neimplicarea nitiv`, acestea sunt structuri cognitive care orga- civic`. Dac` to\i sunt corup\i, atunci nu avem pe cine nizeaz` experien\ele noastre ]i care pot avea un rol vota, nu se schimb` nimic pentru c` la noi nu se de baz` pentru ac\iunile individuale. Aceste structuri poate, pentru c` a]a suntem noi rom@nii (etiche- cognitive orienteaz` pozitiv sau distorsioneaz` per- tarea). Consecin\a? Votam f`r` tragere de inim`, cep\ia ]i ac\iunile. Multe scheme de acest fel sunt sau mai mult, nu trebuie s` mai vot`m, nu avem pe [nr`d`cinate, cum se ]tie, cultural-istoric. Ele []i cine vota! Nici un partid nu e bun, nu voi face po- g`sesc originea [n miezul credin\elor, convingerilor litic`! ]i ac\ioneaz` cu “for\`” constr@ng`toare a menta- S.P. nr. 116-117/2005 80 81 S.P. nr. 116-117/2005 Eseuri Eseuri

Ra\ionamentul de tipul “totul sau nimic!” este ac\iunea care conduce la ob\inerea puterii. (Pu- Uneori percep\ia de tipul totul sau nimic terea pentru ce?) “Puterea” se substituie “profitu- conduce la dileme, contradic\ie la fel de periculoas` lui”, traficului de influen\` ]i convers. care conduce la acela]i tip de comportament. Dac` Logica aceasta este a celui care candideaz`, politicianul e s`rac ]i []i afirm` deschis acesta, cum dar ]i a celui care alege candida\ii ]i se profileaz` adesea o face pentru o imagine populist`, [nseamn` ca o acut` caren\` de educa\ie civic`! V`zute prin pentru unii c` nu are calit`\i de manager. “Dac` nu prisma acesta, no\iunile de “ra\ional”, “bine”, “tre- a f`cut anterior nimic bun pentru sine, atunci la ce buie s`…” din zona economic` ]i cea politic` se s` ne a]tept`m c` o s` fac` pentru popor?” Dilema: confund`. Politician este considerat om de afaceri. Alegem unul s`rac ]i cinstit, dar care “nu se va des- Faptele o dovedesc pentru cei mai mul\i. Dac` a]a curca”, sau un manager bun, bogat ]i corupt? Din procedeaz` majoritatea a]a trebuie s` fie. Consecin- aceast` situa\ie nu putem ie]i, []i zic schemati]tii. \ele sunt indistinc\ia domeniilor economic ]i poli- Mai bine pe nici unul! Oricum cei “ajun]i la putere” tic, ]i, mai departe, probabil a [n\elegerii principiu- []i urm`resc numai interesele lor! Din nou consecin\a lui separ`rii puterilor [n stat. Chiar no\iunea de “pu- implic` un comportamentul de evitare, absenteism, tere” este [n\eleas` ca influent`, pile, corup\ie. incapacitate de decizie. Dedublarea, scindarea aleg`torului este evident` [n Tot o form` de g@ndire extremist` cu ra\iona- aceste cazuri [ntre a da crezare imaginii “afi]ate” ment implica\ie “dac`… atunci” care ne conduce la sau a b`nui “agenda ascuns`” a unui candidat? dileme este percep\ia status-ului ]i rolului liderului. Dac` liderul face, [ntroneaz` disciplina, Modele nerealiste, neadecvate atunci se [ndreapt` sigur spre dictatur` (una din A vorbi de “fo]ti comuni]ti” este obsesia “do- fricile de epoc` din care tocmai am ie]it), dac` nu o sarelor”. }i acum oare putem g@ndi c` “dosar curat” face, atunci d` fr@u liber anarhiei! Mai departe egal “competent moral” ]i/sau “competent profe- dac` toate partidele politice sunt rele, (over gene- sional”? Un bun profesionist este oare garan\ia ralization din nou) atunci nu de conducere demo- unui bun politician? Se poate face politic` f`r` nici cratic` avem nevoie, ci de dictatur` militar`!!! o preg`tire academic`? Se face management doar Etichetarea este ]i ea des [nt@lnit`. Dac` un dac` ai “fler”, inteligen\` social` ]i afectiv`? partid []i ata]eaz` la nume “social” e sigur de-al Consecin\a transferurilor, prelu`rii unor ase- fo]tilor comuni]ti, dac` []i zice “istoric” e de dreap- menea modele este pe de o parte oportunismul pe ta, adic` al fo]tilor bog`ta]i (vin s` recupereze averi) de alta expectativa neproductiv` acelor care ar ]i mai e ]i cosmopolit (bog`ta]ii vin din str`i- [ntruni condi\iile necesare, dar care nu se reg`sesc n`tate!). Nu se ia [n calcul evolu\ia istoric` a [n “imaginea social`” ]i schema cognitiv` a seme- platformelor ideologice, iar schema de g@ndire este nilor! (Exist` ]i distorsion`rii autoperceptive - cum tot cu r`d`cini [n comunism. Consecin\a este nu ar fi “be\ia puterii”), numai o fireasc`, s` zicem, divizare social` ca di- Identific`ri de persoan` cu institu\ia. Atitu- versitate de opinie, ci, mai ales, o disput` din medii dine tribal` ambivalent` fa\` de func\ie ca totem ]i cu preten\ii, ca aceasta: globalizare vs. identitate tabu. Puterea e conceput` [n termenii categorici ]i na\ional`. Consecin\e? Argumentele, p@n` la un subiectivi: “Omul acesta cu func\ie [mi rezolv pro- punct fire]ti, pot denatura situa\ia de fapt, iar com- blema, pe c`i ilegale, deci are putere! / sau nu mi-o portamentele uneori extrem de [nd@rjite pot de- rezolv`, deci nu are nici o putere!” Persoana este o genera. Sau, putem exemplifica, pe acela]i fond si func\ie, ]i se substituie tr`s`turi de la persoan` av@nd [n vedere unele articole din pres`, [ntrebarea privat` la persoan` public`; prietenia, loialitatea e urmat` de comportamentul ca atare: “s` mergem s` substituit` competen\ei. Exist` ]i alte amestecuri vot`m constitu\ia sau s` nu mergem s` o vot`m?” exprimate [n sintagme ca: “o m@n` spal` pe alta”, Etichetarea are ]i alte forme: “dac` e arde- “toate se fac cu oameni”, “are pe cineva mai sus”, lean, e oltean, atunci a fost cu… sau e de-al nostru “persoana e adus` de un so\, o rud`…” etc, etc. (?!)” Suprapunerile nasc desigur dihotomii deconstruc- Transferul de sens tive, dezorganizatoare ca acesta: competen\a vs. lo- Transferul substituie sensul unor no\iuni din ialitate Supradimensionarea, maximizare ]i mini- lumea ]i “logica” afacerilor ]i a intereselor eco- mizare ]i distorsiune [n a concepe competen\a unui nomice [n “logica” politic`. Dac` [n primul caz func\ionar sau om politic sunt alte procedee men- “ra\ional`” [nseamn` o ac\iune aduc`toare de profit tale cognitive. Nu mai insist asupra lor, ci vreau [n politica [n schimb, [n cel de-al doilea ra\ional` doar s` subliniez c` probabil a]a devine “valabil`” S.P. nr. 116-117/2005 82 83 S.P. nr. 116-117/2005 Eseuri Eseuri

sintagma: “competen\ii no]tri vs competen\ii vo]tri” [n momentul schimb`rilor politice. Despre autoritate ]i felul [n care cre]te imaginea de sine a dicta- ERATÃ torului alimentat` de cet`\ean sunt, de asemenea În numãrul 115 al revistei noastre, multe de spus, dar las pentru o alt` posibil` analiz`. A]adar percep\ia din lumea politic` nu e ace- titlul materialului de la rubrica ea]i cu cea din lumea afacerilor sau din via\a pro- Document a apãrut greşit, fesional` (am putea da numere, precum R. K. Popper, Activitatea antiparticinicã în loc lumea 4, 5, 6?). Oricum am putea adùga ]i faptul de Activitatea antipartinicã. Ne c` percep\ia analistului politic difer` de cea a poli- cerem scuze cititorilor şi facem ticianului ]i a cet`\eanului. Alte logici de interese, cuvenita rectificare. alte lumi, poate uneori paralele. Sunt oamenii scin- da\i, multipli? Nicidecum. Pot gestiona corect formele acestea de percep\ie, autopercep\ie prin efort minim. Sapere aude! S` nu l`s`m cuvintele s` ne domine ar fi minima pruden\`, s` nu ne influen\eze limbajul colocvial, de conversa\ie iar neangajarea s` nu ne apar` ca o virtute. Rùl poate s` triumfe nu pentru c` cei buni stau deoparte, ci poate ]i pentru SEMNALSEMNAL c` se las` domina\i de “scheme” verbale ]i mentale. De asemenea s` nu neglij`m educa\ia civic`, m`car Asa Briggs, Peter Burke pentru a ob\ine dac` nu “s` trìm bine”, oricum Mass-media. O istorie sociala. De la “rùl cel mai mic”! Gutenberg la Internet Editura: Polirom Sau poate de aici ar trebui s` pornim. De la Anul apariåiei: 2005 identificarea prejudec`\ilor ]i erorilor [n g@ndire, Traducere: Ioana Luca æi Constantin de la construirea unor noi coordonate mai “realiste”. Lucian Observa\iile de la clas` ne dau pulsul a ceea ce se g@nde]te acas`, pe strad`, [n via\a de zi cu zi. Dac` Cuprins Revoluåia tiparului • Mass-media æi sfera pu- primul pas [n didactica pred`rii, [n cazul de fa\` a blicã în epoca modernã timpurie din Europa socio-umanelor este identificarea de “misconcep- • De la aburi la electricitate • Procese æi tions”, de “scheme eronate de g@ndire” urm`torul modele • Informaåie, educaåie, divertisment [n pedagogia constructivist` este [nlocuirea, conta- • Convergenåe exemplul, reconstruc\ia de model si restabilirea Descriere acordurilor afective ambientale ]i sociale. Fiecare nou mod de comunicare provoacã dezbateri aprinse despre repercusiunile sale sociale æi morale. Astãzi ne preocupã influ- BIBLIOGRAFIE enåa negativã a televiziunii æi a Internetului; “The future of the cognitive revolution” Edited by Devid Martel în secolul al XVI-lea, oamenii se temeau cã Jonson and Christina E. Erneling, Oxford University Press, cititul va stârni emoåii periculoase, mai ales 1997 la femei. Aæa Briggs æi Peter Burke, doi Miroiu Adrian, “Introducere [n analiza politicilor publice” Edi- dintre cei mai de seamã specialiæti în istoria tura Punct, Bucure]ti, 2001 culturii, prezintã multe astfel de paralele în Richard Rorty, ”Philosophy and social hope “ Penguin Book, Mass-media. O istorie socialã. Punând ac- England, 1999 cent atât pe schimbãrile tehnologice, cât æi Dryden, W “Counseling individuals. The rational-emotive ap- pe continuitãåile în utilizarea diferitelor proach”, London, Taylor and Francis 1987 mijloace de comunicare, autorii oferã o exce- lentã perspectivã asupra mass-media æi asupra contextelor sociale æi culturale în care au apãrut æi au evoluat ele de-a lungul timpului, de la inventarea tiparului pânã la actuala revoluåie informaåionalã æi comunicaåionalã provocatã de Internet. O carte de nelipsit MARIA POPESCU-BUTUCEA - Drd. Filosofie, Universi- atât pentru studenåii de la facultãåile de jur- tatea Bucure]ti, pred` din 2001 “Antropologie cul- nalism, cât æi pentru cei de la istorie sau care tural`” ]i “Politici sociale” ca lector la Universitatea urmeazã cursuri de studii culturale. Hyperion, Bucure]ti. S.P. nr. 116-117/2005 82 83 S.P. nr. 116-117/2005 Recenzii, semnalãri, comentarii Recenzii, semnalãri, comentarii

sovietic, secretar general al Parti- dului Comunist al URSS”, tre- c@nd complet sub t`cere teroarea organizat` de c`tre regimul sù, ignorarea sistematic` a drepturi- Definiåii, Dicåionare* lor omului ]i caracterul dictatorial al modului de guvernare stalinist. C@teva pagini mai [nainte, Fidel Castro este prezentat succinct ca “lider revolu\ionar cubanez, prim Nu este un secret pentru ni- zona gri de [ntrep`trundere [ntre ministru ]i pre]edinte”, f`r` a fi meni faptul c` mediul universitar spa\iul universitar, cel al adev`- date detalii despre natura faptelor nord-american tinde spre st@nga ratei cercet`ri riguroase, sistema- sale revolu\ionare ]i sacrificiile mai mult dec@t spre dreapta politice ]i obiective, ]i cel populari- umane care le-au permis. {ntr-un tic`. {n numele unui progresivism zator, al jum`t`\ilor de adev`r, al registru la fel de neutru, Tito este nu [ntotdeauna luminat, universi- aproxim`rilor grosolane, al lipsei prezentat sec drept un “lider al t`\ile favorizeaz` angajarea doc- de nuan\` ]i detaliu ]i al gene- Partidului Comunist Iugoslav, toranzilor autodeclara\i de st@n- raliz`rilor nepermise. Dic\ionarele prim ministru ]i pre]edinte al Iu- ga, cocheteaz` cu scriitorii ]i cer- sunt plasate undeva la limita scho- goslaviei”, Mao devine doar un cet`torii sociali]ti, sau recruteaz` larship-ului, un instrument de orien- “lider comunist chinez, pre]edin- fo]ti simpatizan\i comuni]ti care tare [n cazul unui prim contact cu tele Republicii Populare Chineze ]i-au g`sit peste noapte o stri- o tem` dat`, care permite delimi- ]i al Partidului sù Comunist”, iar dent` voca\ie democratic`. Dac` tarea succint` a subiectului, dar Lenin un “lider rus al revolu\iei [n anii ’60 ]i ’70 “sovietologia” trebuie suplimentat rapid de alte comuniste din 1917, prim mi- era atins` de revizionism, teoria lecturi mai serioase. Defini\ia de nistru al URSS”. Pentru autorii conform c`reia sistemele comu- dic\ionar este accesibil` ]i clar`, acestui dic\ionar, dictaturile nu niste est-europene aveau institu\ii dar ea pierde [n substan\` pe c@t pot fi dec@t de dreapta, [n timp ce stabile politic acceptate de soci- c@]tig` [n concizie. Consultate de conduc`torii comuni]ti sunt con- etatea civil` nu din fric`, ci din tineri ]i b`tr@ni, studen\i ]i lice- sidera\i implicit ca fiind omologii convingere, acum nu pu\ini stu- eni, aviza\i ]i amatori, defini\iile at@tor al\i ]efi de stat ]i de gu- den\i ]i profesori din spa\iul nord- de dic\ionar ofer` claritate ]i nu vern, fie ei chiar ]i democra\i. american sus\in la fel de ap`sat exactitate, un punct de sprijin ]i Webster’s nu este singura viabilitatea comunismului ca te- nu o interpretare exhaustiv` a ter- lucrare de referin\` american` re- orie, admi\@nd totodat` aplicarea menelor ]i conceptelor. {n mare cent` care men\ine o pozi\ie di- sa practic` defectuoas` [n secolul parte aceste caren\e sunt recunos- plomatic` [n ce-i prive]te pe con- trecut. {n ultimii 15 ani s-au f`cut cute. Nerecunoscut [ndeajuns este duc`torii comuni]ti. American He- eforturi masive pentru a dezv`lui faptul c` ele ofer` o anume inter- ritage Dictionary of the English adev`rata natur` a sistemelor co- pretare ideologic` a subiectului, Language [l catalogheaz` pe pre- muniste est-europene, iar ast`zi o pozi\ie personal` sau de grup decesorul lui Fidel Castro drept beneficiem de o (mai) solid` lite- asupra diferitelor concepte. Iat` “dictator cubanez ]i pre]edinte”, ratur` investig@nd at@t institu\iile, c@teva exemple. dar pe Fidel [nsu]i [l vede doar ca c@t ]i cultura politic` caracteristice {n cea mai recent` edi\ie a pe “un lider revolu\ionar cubanez sistemelor marxist-leniniste. Ce sa, Webster’s New World College care l-a [ndepartat pe Fulgencio a fost sc`pat din vedere [n acest Dictionary [i prezint` pe drept cu- Batista [n 1959 ]i a pus bazele proiect uria] de rescriere a isto- v@nt pe Hitler drept “dictatorul unui stat socialist”. {n timp ce riei, de nuan\are a teoriilor po- nazist al Germaniei”, pe Musso- Hitler este “dictatorul suprem”, litologice, de dezvoltare a noilor lini drept un “dictator italian”, pe Stalin este doar un “politician so- baze de date primare ]i de ana- Generalissimo Francisco Franco vietic, secretarul general al Par- lizare a lor cu metode nefolosite ca “dictatorul Spaniei” ]i pe Sa- tidului Comunist ]i prim ministru [nainte este simpla defini\ie din lazaar ca “primul ministru ]i dical URSS”. Nici un cuv@nt despre dic\ionare. tator al Portugaliei”. Acela]i dic\io- asasinatele, deport`rile, arest`rile Pentru mul\i nord-ameri- nar [l caracterizeaz` [ns` pe Sta- masive sau procesele [nscenate de cani, dic\ionarele se situeaz` [n lin doar ca un “prim ministru acesta inamicilor sì politici, nici S.P. nr. 116-117/2005 84 85 S.P. nr. 116-117/2005 Recenzii, semnalãri, comentarii Recenzii, semnalãri, comentarii

cea mai mic` referire la atrocit`\ile rant”. Dac` aceast` defini\ie pare tori ale dic\ionarelor. Nu putem descrise [n Cartea neagr` a co- a reflecta adecvat esen\a fascis- dec@t spera c` aceste defini\ii vor munismului. Un alt politician al mului (]i, [n treac`t fie spus, fi actualizate c@t mai cur@nd pen- c`rui nume a r`mas [n istorie aso- identific` multe dintre caracteris- tru a reflecta, dac` nu ultimele ciat cu reprimarea opozi\iei este ticile sistemului comunist), nu cercet`ri [n materie de sovieto- Pol Pot, pe care acela]i dic\ionar [l acela]i lucru se poate spune des- logie ]i studiul comunismului, prezint` [ntr-un registru neutru pre defini\ia dat` comunismului. m`car o pozi\ie mai balansat` [n drept “lider politic cambogian, a Pentru autorii dic\ionarului, aces- ce prive]te cele dou` segmente c`rui mi]care numit` Khmerii ta este “un sistem de guvernare [n ale spectrului politic. Ro]ii a r`sturnat guvernul cam- care statul planific` ]i controleaz` Lavinia STAN bogian [n anul 1975”. economia ]i un singur partid po- Random House Webster’s litic, de obicei autoritar, de\ine pu- Unabridged Dictionary pare a su- terea, pretinz@nd c` urm`re]te feri de aceea]i lacun` [n apre- realizarea de progrese spre o or- cierea just` a extremelor politice. dine social` superioar`, [n care Batista este numit un “lider mi- toate resursele sunt [mp`r\ite litar cubanez; dictator al Cubei, egal [ntre cet`\eni”. Pentru Web- pre]edinte”, [n timp ce Castro ster’s, dreapta politic` este “un este “un lider revolu\ionar ]i po- grup politic, fac\iune sau partid, litic cubanez; prim ministru ]i ale c`rui politici sunt conserva- pre]edinte”. Hitler este “dictato- torare ]i reac\ionare”, [n timp ce rul nazist al Germaniei”, [n timp st@nga politic` este v`zut` ca fice Stalin este un “lider politic ind compus` din “cei care sus\in sovietic”. Oxford American Dic- adoptarea uneori a unor m`suri tionary and Language Guide nu extreme pentru a ob\ine egalita- include personalit`\i celebre [ntre tea, libertatea ]i bun`starea cet`\e- defini\iile sale, dar [l men\ioneaz` nilor unei \`ri”. Este oare posibil pe Hitler ([n rela\ie cu expresia ca adep\ii st@ngii s` fie reac\io- “este ca Hitler”) drept o “per- nari sau ca dreapta s` fie ]i ea soan` care [ntruchipeaz` caracte- preocupat` de libertatea, egalita- risticile autoritare ale lui Adolf tea ]i bun`starea cet`\enilor? Hitler, dictatorul german”. Ace- Este oare dreapta lipsit` de ideea]i lucrare prezint` stalinismul aluri? Merriam-Webster’s Colle- ca o ideologie al c`rei nume de- giate Dictionary consider` c` riv` din cel al lui “J. V. Stalin dreapta politic` se opune “schim- (Dzugashvili), om de stat sovie- b`rilor [n ordinea stabilit`” ]i tic”. este favorabil` “atitudinilor ]i prac- Dublul standard folosit [n ticilor tradi\ionale”, [ns` st@nga prezentarea personajelor istorice politic` promoveaz` “schimbarea pare a reflecta o problem` mai larg`, [n numele libert`\ii ]i bun`st`rii u]or observat` ]i [n privin\a de- cet`\eanului obi]nuit”. Din nou, fini\iilor acordate diferitelor cu- idealurile m`re\e ]i nobile sunt atri- rente ideologice. American Heri- buite exclusiv unei singure p`r\i a tage face aluzie la “filosofia fas- spectrului politic. cist` a lui Hitler” ]i ofer` urm`- Dic\ionarele au un aer re- toarea defini\ie pentru fascism: cunoscut de autoritate [n r@ndul “un sistem de guvernare marcat de publicului larg ]i sunt consultate centralizarea autorit`\ii [n m@na frecvent at@t de studen\i, c@t ]i de unui dictator, control stringent speciali]ti. Pu\ini dintre ace]tia asupra vie\ii economice, suprima- admit c` defini\iile conceptelor rea opozi\iei cu ajutorul terorii ]i cu care opereaz` sunt ele [nsele a cenzurii ]i de obicei o politic` expresia pozi\iilor ideologice de na\ionalism ]i rasism belige- men\inute de colectivele de au- S.P. nr. 116-117/2005 84 85 S.P. nr. 116-117/2005 Recenzii, semnalãri, comentarii Summary

SEMNALESEMNALE Lucian Boia Mitologia ætiinåificã a comunismului Humanitas, 2005 Descriere Ce a urmãrit comunismul? Nici mai mult, nici mai puåin decât schimbarea lumii din temelii. Totul trebuia sã devinã altfel: societatea, omul, natura... Construcåie mitologicã prin excelenåã, însã o mitologie care (în spiritul secolului al XIX-lea care a generat-o) s-a dorit a fi ætiinåa, æi numai ætiinåa, pânã în cele mai mici detalii. Legile istoriei îndeosebi („descoperite“ de Marx) pãreau a fi marele aliat al comunismului: cum sã greæeæti, când istoria îåi dã dreptate? Meritul lui Lucian Boia este de a fi adunat pentru prima datã diversele segmente ale imaginarului comunist, supunându-le unei interpretãri de ansamblu. Apare astfel, în intreaga sa splendoare, scãldat în umor negru, seducãtorul æi grotescul proiect, al cãrui rezultat a fost exact opusul „viitorului radios“ pe care-l preconiza.

Vasile Gârneå Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate Polirom, 2005 Cuprins Åara celor trei steaguri • Cine va aprinde lumina în Basarabia? • Ispita Occidentului • Jurnal la „Contrafort” Descriere Cuprinzând o serie de articole publicate între 1994 æi 2004 æi câteva pagini reprezentative de jurnal, volumul este constituit pe ideea cã, într-o åarã aflatã în continuã cãutare a propriei identitãåi, intelectualul nu-æi poate permite luxul indi- ferenåei faåã de viaåa politicã, iar faptul de a sprijini, din interes personal, proiecte politice falimentare are caracterele unui delict asemãnãtor cu trãdarea. Din aceastã perspectivã, cartea lui Vasile Gârneå, radiografiind societatea æi cercurile politice basarabene, invitã mediile intelectualilor la autoanalizã æi la redefinirea propriului rol în societate.

Ernest Bernea Spaåiu, timp æi cauzalitate la poporul român Humanitas, 2005 Descriere Actuala ediåie restituie în forma iniåialã, necenzuratã, trei studii de Ernest Bernea, apãrute în 1985 sub titlul Cadre ale gândirii populare româneæti. Aæa cum remarca Ovidiu Bârlea la apariåia primei ediåii, ne aflãm în faåa unui unicat: prima monografie asupra filozofiei populare a românilor, bazatã pe interpretarea de materiale autentice, obåinute în urma unor sistematice anchete de tip sociologic. Investigaåiile lui Ernest Bernea privind reprezentarea spaåiului, timpului æi cauzalitãåii la åãranul român au început sub auspiciile Institutului Social Român condus de Dimitrie Gusti, în satele Runc æi Dobriåa din Gorj, încheindu-se cu åara Bârsei. Pentru cititorul de astãzi, textele lui Ernest Bernea sunt interesante atât din punct de vedere antropologic, prin neaæteptata modernitate a discursului, cât æi literar, prin articulaåiile poetice ale materialului cules.

*** Sociologie Româneascã, Volumul III, Nr. 1. Primãvara 2005 Polirom, 2005 Cuprins Sociologia în România: trecut, prezent, perspective (Ætefan Buzãrnescu, Septimiu Chelcea, Dan Dungaciu, Maria Lario- nescu, Virgil Mãgureanu, Zoltan Rostas æi Constantin Schifirneå) • Studiul Sud-Estului european. Câteva probleme sociologice (Paul H. Stahl) • Nouã ipoteze pentru o analizã sociologico-epistemologicã a sociologiei româneæti în perioada comunistã: 1944-1989 (Cãtãlin Zamfir) • Romanian sociologists in Paris in the 1930’s (Sanda Golopenåia) • Tendinåe actuale în evoluåia victimelor delictelor cu violenåã în România (Maria Voinea æi Dan Banciu) • Vitalitatea Æcolii de la Chicago (Petru Iluå, Laura Nistor æi Reka Geambaæu) • Expunerea la violenåã prin media. O perspectivã psihosociologicã (Aurora Liiceanu æi Octavian Rujoiu) • Noua dinamicã macrosocialã æi transferurile intergeneraåionale. Ancheta francezã „Trei generaåii” (Ana Rodica Stãiculescu æi Daniela Jitcov) • Dezvoltarea comunitarã: de la relaåii familiare la relaåii active æi parteneriate (Mircea Agabrian) • Atitudinile cetãåenilor Republicii Moldova faåã de modul de funcåionare a democraåiei în societatea moldoveneascã (Sintov Ruslan) • Despre metodã în ætiinåe æi în istorie (A.D. Xenopol)

S.P. nr. 116-117/2005 86 87 S.P. nr. 116-117/2005 Recenzii, semnalãri, comentarii Summary

2. Editorial Viorel Zaicu The Colours of Integration

4. Analyses Alexandru Radu What Kind of Party System?

8. Daniel Buti The Romanian Party System in the Quest of a Functional Formula

14. The European Theme Alina Buz`ianu European Union and the Enlargement Process

19. Paul Du\` European Neighborhood Policy

24. Cristina Vintilescu European Citizenship Between Past and Future

29. Sorin Denca The European Union Constitutional Treaty

35. M`d`lina-Vriginia European Union: A Modern Empire? Antonescu

39. Gina Gu]ilov The European Neofunctionalism

47. Ionu\-Octavian Apahideanu EU and the Kossovo Situation

51. Ioana Cristea-Dr`gulin Immigrants at Europe’s Gates

55. International Politics Octavian Manea Towards a Constitutionalization of the International Political System

64. Victor-Iulian Tuc` Democracy, Equality, Egalitarianism

70. Essays Alexandru Nicolae Jereb The Romanian Crisis

75. Dan Stoenescu The Concept of Civil Society and the Viability of a Global Civil Society

80. Maria Popescu Butucea Thinking „Sketches”, behaviour and Political Action

84. Reviews, Signals, Comments Lavinia Stan Defintions, Dictionaries

“Sfera Politicii’’ este [nregistrat` [n Catalogul Publica\iilor din Rom@nia la num`rul 4165. R`spunderea pentru textele scrise apar\ine autorilor. Pentru a reproduce un text din revist` este necesar acordul scris al redac\iei “Sfera Politicii”. Reproducerea textelor [n alte condi\ii constituie o infrac\iune ]i se pedepse]te conform legilor [n vigoare. S.P. nr. 116-117/2005 86 87 S.P. nr. 116-117/2005 SFERA POLITICII

Vã invitã sã propuneåi spre publicare texte originale care vizeazã domeniul politicii. Textele pot fi scrise în românã sau englezã æi este preferabil sã abordeze subiecte de actualitate.

Sunt preferaåi autorii care au absolvit studii postuniversitare în domeniul ætiinåelor sociale sau sunt în curs de absolvire a unor astfel de cursuri, dar primul criteriu de selecåie rãmâne valoarea lucrãrii, care va fi estimatã de referenåi.

Lucrãrile trimise înainte de data de 15 a fiecãrei luni vor fi luate în considerare pentru o eventualã publicare în numãrul imediat urmãtor.

Articolele sau alte lucrãri vor fi citate în interiorul textului dupã modelul (Popescu, 2004, p. 67). Eventualele note ale autorului textului, vor fi trecute la sfâræitul acestuia. Articolele æi volumele care fac parte din bibliografie vor fi menåionate astfel:

POPESCU, Ion (2004) “Titlu articol”, în Sfera politicii, anul XII, nr. 112, pp. 65-71 POPESCU, Ion (2004) “Titlu articol”, în Ionescu, Ion (Ed.) Titlu volum, Bucureæti: Editura X, pp. 100-121 POPESCU, Ion (2004) Titlu volum, Bucureæti: Editura X

Fiæierul trebuie sã conåinã, dupã bibliografie, o scurtã prezentare a autorului (nume, studii efectuate sau în curs, lucrãri importante publicate).

Lucrãrile trebuie sã aibã o lungime cuprinsã între 10.000 æi 20.000 de semne (5-10 pagini), în fiæier “.doc” sau “.rtf”, Times New Roman, 12 pt., la 1,5 rânduri.

Condiåiile de redactare æi cele pentru formatul fiæierului – ca æi diacriticele pentru textele în românã – sunt obligatorii pentru luarea în considerare a lucrãrii spre publicare. Materialele vor fi trimise pe adresa de e-mail: [email protected] sau [email protected].

Pentru a vã putea forma o idee mai clarã despre profilul revistei, accesaåi pagina de web: www.sferapoliticii.ro.

ISSN: 1221-6720