SUMAR • REVISTA DE ISTORIE Cuvânt înainte MILITARĂ • MIHAIL E. IONESCU ............................................................................................... 1 Publicaţia este editată de • KLAUS STORKMANN – Aliați la distanță. Contacte militare româno­est­ Minis terul Apărării Naţionale, germane în oglinda relațiilor politice ...................................................................... 3 prin Institutul pentru Studii – Anexe ....................................................................................................................... 17 Politice de Apărare şi Istorie Militară, membru al Consor ţiului • MANUEL STĂNESCU – Relațiile România – Republica Democrată Germană Acade miilor de Apărare şi In­ și viziunea asupra Tratatului de la Varșovia. Aspecte privind întâlnirile stitutelor pentru Studii de Se­ oficiale româno­est­germane la nivelul miniștrilor apărării, 1955­1989 ........... 27 curitate din cadrul Partene­ – Anexe ....................................................................................................................... 37 riatului pentru Pace, coordo­ nator naţional al Proiec tului de • CHRISTOPH NÜBEL – Între obligațiile în cadrul alianței și propriile Istorie Paralelă: NATO – Tratatul interese. RDG, România și manevra „Frăția de arme ’70” ................................... 42 de la Varşovia. – Anexe ........................................................................................................................ 57 COLEGIUL DE REDACŢIE • SORIN-VASILE NEGOIȚĂ – Între loialitatea față de alianță și interesele națio­ • General­maior (r) dr. MIHAIL nale. Participarea Forțelor armate române la exercițiile și aplicațiile comune E. IONESCU, direc torul Institu­ ale Forțelor Armate Unite în cadrul Tratatului de la Varșovia ............................ 64 tului pentru Studii Politice de – Anexe ....................................................................................................................... 76 Apărare şi Istorie Militară • D r. J A N H O F F E N A A R , • KLAUS STORKMANN –RDG ca jucător în „Războiul rece global”? Preşedintele Comisiei Olandeze Angajamentul militar est­german pentru Africa și Orientul Mijlociu de Istorie Militară și coordonarea acestuia cu conducerea sovietică ................................................. 113 • Prof. univ. dr. DENNIS DELE TANT, London Univer­ • SORIN CRISTESCU – Sprijinul militar românesc pentru țările africane. sity Studiu de caz – Grupul Sirius ................................................................................... 128 • Colonel (r) dr. PETRE OTU, directorul ştiinţific al Institu tului • RÜDIGER WENZKE – Sub semnul politicii de destindere? Armata pentru Studii Politice de Apărare populară națională a RDG în anii ’70 ....................................................................... 136 şi Istorie Militară • Prof. univ. dr. MIHAI RETEGAN, Universitatea • Lista contributorilor ................................................................................................ 144 Bucureşti • Conferenţiar univ. IULIAN FOTA, Academia Naţională de Informaţii • Dr. SERGIU IOSIPESCU, • Responsabili de număr: PETRE OTU şi SORIN­VASILE NEGOIŢĂ cc. şt., Institutul pentru Studii • ALEXANDRU VOICU – redactor Politice de Apărare şi Istorie • ION MIHAIU – coperta Militară • ELENA LEMNARU – tehnoredactare computerizată • Prof. univ. dr. ALESANDRU DUŢU, Universitatea „Spiru Adresa redacţiei: strada Constantin Mille nr. 6, cod 010142, Bucureşti, sector 1, Haret” telefon: 0213157827, telefax: 004021-3137955, • Prof. univ. dr. MARIA http://ispaim.mapn.ro/pages/view/88 GEOR GESCU, Universitatea Piteşti B 0691/24.02.2020 • Comandor (r) GHEORGHE VAR TIC • Revista este inclusă în baza de date a Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice în Învăţământul Superior, fiind evaluată la categoria „C”. ISSN 1220-5710 ISPAIM – REVISTA DE ISTORIE MILITARĂ 1-2/2019 DE ISTORIE MILITARĂ – REVISTA ISPAIM CUVÂNT ÎNAINTE După încheierea celui de-al Doilea Război culminat cu intervenția trupelor celorlalte sta- Mondial, odată cu declanșarea „Războiului te ale Pactului de la Varșovia în Cehoslovacia, Rece”, România și Germania de Est (după de- în august 1968, când Nicolae Ceaușescu a făcut clararea sa ca stat independent în octombrie notă discordantă cu celelalte state comuniste 1949) s-au găsit în sfera de influență a Uniu- europene și a denunțat acest eveniment atât ca nii Sovietice și, astfel, relațiile politico-militare pe o violare a legilor internaționale, cât și ca pe ale acestora aveau să fie – dacă nu determina- o încălcare a principiilor de bază ale relațiilor te complet – influențate considerabil de către între state. Această atitudine singulară în ca- Moscova, care a impus modelul comunist, so- drul Pactului de la Varșovia a constituit un mo- cial, politic și economic de evoluție. ment de cotitură în definirea poziției României La data de 14 mai 1955, odată cu înființarea în privința acțiunilor comune în cadrul Alianței Tratatului de la Varșovia, ca răspuns la crea- și de recalibrare a atitudinii Bucureștilor în rea, în anul 1949, a Alianței Nord-Atlantice ceea ce privește relațiile internaționale. Situa- (NATO) și integrarea ulterioară a Germaniei ția atunci intervenită în orientarea condu- de Vest în cadrul acesteia, cele două state co- cerii comuniste de la București a cunoscut o muniste și-au accentuat dependența de Mos- evoluție sinuoasă până la sfârșitul Războiului cova din punct de vedere al politicilor de stat. Rece. România a parcurs un drum complex de În comparație cu situația din Germania de la statutul de „maverick ally” al Pactului de la Est, unde armata sovietică a avut statutul de Varșovia – denumire lansată de media occi- „armată de ocupație” până la sfârșitul Războiu- dentală la începutul anilor ’70 – la cel de stat lui Rece, Uniunea Sovietică și-a retras trupele comunist conservator în contextul politicii de din România în anul 1958, aceasta fiind singu- perestroika și glasnost promovate la Moscova ra țară ce avea să beneficieze de acest „bonus” de M. S. Gorbaciov din 1985. până la desființarea Tratatului de la Varșovia. Valul revoluțiilor anticomuniste din Euro- Acest eveniment avea să influențeze vizibil pa de Est a pus capăt hegemoniei sovietice în conducerea de la București, care a încercat, acest spațiu continental, a facilitat unificarea în perioada următoare, să alinieze intereselor celor două state germane și a consemnat lan- naționale pe plan internațional, prin stabilirea sarea României pe calea integrării europene și de relații normale, de cooperare atât cu statele euro-atlantice. occidentale, dar și cu cele aflate în curs de dez- voltare. Această „naționalizare” a politicii ex- * * * terne a României, devenită și mai consistentă după 1964, odată cu afirmarea publică a unei În contextul relațiilor de cooperare bilatera- distanțări de Moscova – în contextului conflic- le în domeniul cercetării istoriei militare exis- tului geopolitic al acesteia cu Beijingul –, a cre- tente între Institutul pentru studii politice de at un profil distinct Bucureștiului în ansamblul apărare și istorie militară al Ministerului Apă- blocului comunist. rării Naționale și Centrul pentru istorie mili- Atitudinea, de multe ori ostilă, a conduce- tară și studii sociale al Bundeswehr-ului, acest rii de la București față de hegemonia sovietică număr al Revistei de istorie militară oferă citi- avea să fie afirmată odată cu venirea la condu- torilor comunicările prezentate în cadrul unui cerea Partidului Comunist Român și a statu- seminar comun româno-german, desfășurat lui a lui Nicolae Ceaușescu, care a pus deseori la București în februarie 2019, referitoare la sub semnul întrebării autoritatea și amestecul relațiile de cooperare/colaborare dintre Ar- conducerii de la Moscova în evoluția istorică mata Republicii Socialiste România și Arma- a statelor membre ale Alianței Estice. Totul a ta populară națională a Republicii Democrate Revista de istorie militară 1 Germane, precum și participarea acestora la o și participarea acestora la activitățile comune serie de activități desfășurate în cadrul Trata- în cadrul Tratatului, dar și pentru sprijinirea tului de la Varșovia. în domeniul de referință a unor țări în curs de Cu toate că au apărut, după 1990, destul dezvoltare din Asia și Africa. de multe lucrări istorice și memorialistice care Comunicările oferă o imagine de ansamblu abordează participarea României la activitățile a prezenței românești și est-germane în cadrul politico-militare pe timpul apartenenței la Tratatului de la Varșovia, care s-au dovedit Tra ta tul de la Varșovia, considerăm că subiec- de multe ori a fi pe poziții opuse în ceea ce tul este încă departe de a fi epuizat științific. privește natura relațiilor dintre state și respec- Mai mult decât atât, pe baza documentelor tarea suveranității naționale. istoriografice și arhivistice existente atât în Ro- Subiectele abordate sunt foarte interesante mânia, cât și în Germania, autorii comunicări- pentru cunoașterea uneia din perioadele puțin lor, cercetători științifici / istorici în cadrul ce- studiate ale istoriei celor două state, și, printr-o lor două instituții militare de cercetare, propun documentare mai aprofundată a documentelor cititorilor o abordare în oglindă, a unor aspecte istoriografice și arhivistice existente, pe măsură referitoare la relațiile de cooperare/colaborare ce acestea vor deveni în totalitate accesibile cer- care s-au dezvoltat între forțele armate ale ce- cetării, acestea pot fi dezvoltate sau pot deschi- lor două țări comuniste