Format PDF (Download)
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
for]ele terestre BULETIN DE TEORIE MILITAR~ EDITAT DE STATUL MAJOR AL FOR}ELOR TERESTRE ANUL II NR. 2(6) 2010 SUPLIMENT AL „REVISTEI FOR}ELOR TERESTRE“ FONDAT~ |N 1954 SUB TITLUL „REVISTA ARMELOR“ COPYRIGHT: sunt autorizate orice reproduceri, fãrã perceperea taxelor aferente, cu condiþia indicãrii exacte a numãrului ºi a datei de apariþie a publicaþiei. GRAFICA: Locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE [email protected] Responsabilitatea integralã a asumãrii intelectuale a articolelor trimise redacþiei aparþine autorilor. CUPRINS Transformarea Forţelor Terestre Leadership servant, forma modernă a leadership-ului tranzacţional şi transformaţional 9 Căpitan Marius Constantin RALEA, Dan TOHĂNEAN Investigarea fenomenului militar Aplicaţia unică 19 General de brigadă Tomiţă Cătălin TOMESCU Problematica securităţii globale în contextul transformărilor actuale din mediul internaţional (6) 31 Inginer dr.Mariana ANCUŢ Războiul bazat pe reţea – componentă activă a conceptului C4I2SR. Aplicaţii ale acestuia în operaţiile speciale 43 Locotenent-colonel dr.Doru-Constantin TOCILĂ, locotenent-colonel Octavian ANGHEL Forţele pentru operaţii speciale – o privire generică 61 Locotenent dr. Florin ŞTIBLI Revoluţia informaţională, baza revoluţiei în afaceri militare (RAM) 66 Colonel(rez.) Ionel HORNEA Terorismul şi lumea a treia (1) 77 Locotenent Bogdan RĂDULESCU mai, 2010 3 Cuprins Teatre de operaţii Forţa de Jandarmerie Europeană – instrument de securitate al Uniunii Europene 89 Colonel Zoltan BALINT Pirateria – o nouă faţă modernă a criminalităţii organizate (1) 103 Plutonier-major Ciprian POPESCU Influenţa globalizării asupra conflictului etnico-religios 119 Locotenent-colonel dr.Ilie PENTILESCU Provocări de securitate în secolul XXI 130 Locotenent Bogdan RĂDULESCU Educaţie, instrucţie şi învăţământ Ziua Eroilor 149 Colonel (rtr.) Constantin CHIPER Eroul necunoscut 153 Colonel (rtr.) Constantin CHIPER Diplomaţia apărării în consolidarea securităţii şi stabilităţii internaţionale 159 Ing. dr. Mariana ANCUŢ Rolul temperamentului la nivelul determinării personalităţii luptătorului 165 Căpitan Marius NIŢULESCU Biserica şi secularizarea 176 Preot Constantin ŢANU Învăţământul militar românesc de la Unirea Principatelor şi până în preajma celui de-Al Doilea Război Mondial 203 Colonel (rtr.) Nicolae DĂRĂBANŢ 4 www.rft.forter.ro Cuprins Tehnică militară şi armamente Protecţia forţelor cu ajutorul structurilor gabionare 213 Maior ing. Cristian ARINTON Acţiunea mijloacelor de distrugere clasice asupra construcţiilor militare 222 Locotenent-colonel ing.Fănel-Eduard IORGA Scutul antirachetă – o nouă dimensiune a securităţii naţionale 240 Plutonier-adjutant Ciprian POPESCU Tancul românesc – o istorie (2) 254 Locotenent-colonel ing. Alexandru CARAVAN mai, 2010 5 TRANSFORMAREA FORŢELOR TERESTRE Leadership servant, forma modernă a leadership-ului tranzacţional şi transformaţional CĂPITAN MARIUS CONSTANTIN RALEA DAN TOHĂNEAN Nu te întreba ce poate să facă ţara ta pentru tine, ci ce poţi face tu pentru ţara ta. (J.F.Kennedy) Primul pas spre leadership este servirea celorlalţi. (J.Maxwell) spiraţiile, valorile şi chiar supravieţuirea societăţii în ţările A dezvoltate vor ajunge să depindă de realizările, de competen- ţa, de seriozitatea şi de valoarea conducătorilor1 . În acelaşi sens se pro- nunţă şi alţi autori: „Forţa aflată în spatele organizaţiilor de succes este mai, 2010 9 Transformarea Forţelor Terestre capacitatea de a conduce”2. Liderul este atât de implicat în realizarea obiectivelor sociale, politice, economice etc., încât a devenit figura centrală. Aproape că nu există domeniu al vieţii şi practicii sociale care să nu fie interesat de problematica vastă şi teribil de actuală a condu- cerii. Organizaţiile militare, politice, bancare, comerciale, sportive etc. fac eforturi nu doar pentru găsirea celor mai bune forme de organiza- re, a celor mai bune structuri organizatorice, ci şi pentru îmbunătăţirea şi perfecţionarea permanentă a leadership-ului. Dar leadership-ul şi liderii au o semnificaţie deosebită nu doar pentru prezent, ci şi pentru viitor. În 1975 Ivan Lansberg Henriquez afirma că „subdezvoltarea din orice parte a lumii es - te un simptom de subconducere în întreaga lume”3. În raport cu specificul organizaţiei apar tipuri noi de actori şi roluri, iar spectrul teoriei şi practicii leadership-ului se schimbă radical4. Teoriile moderne ale leadership-ului pun mai puţin accent pe ele- mentele clasice ale acestuia şi mai mult pe analiza relaţiei dintre şef şi subordonatul său. Leadership-ul tranzacţional este considerat ca o formă de leader- ship din ce în ce mai curentă în mediile de afaceri, politice şi de guver- nare. „Şefii trebuie să încheie cu subordonaţii lor o tranzacţie, un schimb prin care ei enunţă şi precizează ceea ce pretind de la subordo- naţii lor, ca şi consideraţia al cărei obiect vor fi aceştia dacă îşi respec- tă angajamentele. Leadership-ul constă în îndeplinirea sarcinilor încre- dinţate, satisfăcând şi interesele personale ale celor care lucrează în acest scop cu şeful. Acesta se asigură de respectarea promisiunilor pe care le face subalternilor săi care se achită bine de ceea ce li se cere”5. O tranzacţie nu creează obiectivul care să permită unirea părţilor. Ea nu leagă şeful de subalternii săi într-o căutare mutuală şi permanentă în vederea unui obiectiv înalt. Leadership-ul tranzacţional se exercită pe calea întăririi condiţionale, adică prin atribuirea de recompense în funcţie de eforturile făcute şi de nivelul randamentului atins. În schimb, leadership-ul transformaţional se manifestă atunci când una sau mai multe persoane leagă relaţii cu ceilalţi de o manieră ce 10 www.rft.forter.ro Leadership servant, forma modernă a leadership-ului tranzacţional şi transformaţional ridică nivelurile de motivare şi de moralitate ale şefilor şi subordona- ţilor. Obiectivele lor, care ar putea la plecare să fie distincte, sfârşesc prin a fuziona. Leadership-ul transformaţional, graţie utilizării iscusite a inspira- ţiei, comunicării şi înţelegerii comportamentului uman, poate motiva subordonaţii să realizeze mai mult decât ceea ce normal ar putea să se aştepte de la ei. Acest tip de leadership joacă un rol important în misiu- nile de menţinere a păcii, unde se pare că sunt consultaţi frecvent subordonaţii în stabilirea sarcinilor de îndeplinit. Liderii sunt persoane ordonate care îşi consacră o parte a vieţii lor organizării activităţii proprii şi a celorlalţi membri ai grupului, organi- zaţiei, comunităţii umane. De altfel, capacitatea de a considera problemele şi provocările în consens cu ideile şi valorile comune ansamblului forţelor armate, de a le analiza în conformitate cu principiile stabilite şi de a comunica solu- ţii şi planuri într-o astfel de manieră este o caracteristică determinantă a unui leadership transformaţional. „În definitiv, leadership-ul nu este o chestiune de stil, ci de idei. În fond, ideile sunt cele care motivează oamenii şi, pentru a ajunge la energizarea lor, necesită în general con- cepte vaste şi transcendente, chiar filosofice. ...Ideile care au alimentat marii lideri sunt viziuni idealizate ale lumii de mâine, bazate pe prin- cipii morale şi valori universale”6. Mulţi dintre militarii de carieră estimează că integritatea persona- lă este cea mai importantă virtute a unui militar şi o calitate esenţială a unui lider. La fel ca cea mai mare parte a trăsăturilor de caracter, inte- gritatea este o manieră de a fi, o obişnuinţă născută din repetiţie, reflec- ţie şi voinţa de perfecţionare. Integritatea este indispensabilă în obţine- rea respectului şi încrederii subordonaţilor. Este evident că nu toţi militarii sunt motivaţi de dorinţa de a fi lider şi cei care sunt nu caută în mod necesar acelaşi tip de putere. În general, se admite că liderii buni sunt motivaţi de ţeluri sociale, adică de dorinţa de a uza de influenţa lor pentru binele colectiv, şi nu pentru propriile scopuri. Profesionalismul, care echivalează cu un ansamblu de atitudini şi de valori incitative, se bazează pe următoarele ţeluri: mai, 2010 11 Transformarea Forţelor Terestre o atracţie intrinsecă pentru profesia militară, un mare respect pentru competenţă, însoţit de dorinţa de a excela în abilităţi militare, adeziu- ne fermă la responsabilităţi şi la obiectivele profesiei (integritate pro- fesională), ca şi identificarea cu valorile etosului militar românesc. Profesionalismul este un atribut dezirabil la întregul personal al Armatei României, dar el este indispensabil unui lider militar. Pentru că un mare număr de calităţi pe care trebuie să le posede un bun lider se dobândesc într-o măsură mai largă sau mai puţin largă, există mij- loace de a se pregăti pentru asumarea acestui rol în instituţia militară. Profitând pe deplin de ocaziile de perfecţionare profesională şi urmând un program personal de perfecţionare, militarii care îşi asumă roluri de lider vor avea certitudinea dobândirii capacităţii şi încrederii cerute pentru a conduce7. Premisa leadership – a servi, a fost în contradictoriu cu modelele ierarhizate de leadership. În leadership-ul ierarhizat, puterea liderului era vizibilă şi recunoscută şi respectată de membrii organizaţiei. În contradictoriu, leadership-ul servant se datorează strategiilor de a servi şi stewardship-ului şi presupune faptul că liderul este recunoscut de decidenţi ca fiind primul şi apoi egal sau primus inter pares8. Termenul de leadership-servant, noua paradigmă, a fost introdusă în literatura de specialitate de Robert Kiefner Greenleaf (1904-1990) în lucrarea sa intitulată „Servitorul ca lider”, scrisă