Universul Poeziei Lui Bacovia
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
MINISTERUL EDUCAÞIEI, CERCETÃRII ªI TINERETULUI imba ºi literaturaL românã Manual pentru clasa a XII-a Marin Iancu Alis Popa ORINT CEDUCAŢIONAL Manualul a fost aprobat prin Ordinul Ministrului Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului nr. 1342/2, din 19.06.2007, `n urma evalu\rii calitative [i este realizat `n conformitate cu programa analitic\ aprobat\ prin Ordin al Mi nistrului Educa]iei ºi Cercet\rii nr. 5959 din 22.12.2006. Date despre autori: Marin Iancu, prof. dr., membru al Uniunii Scriitorilor din România, ªcoala Nr. 1 Voluntari. Autor ºi coautor al unor lucrãri de criticã ºi istorie literarã, de manuale ºcolare pentru clasele V–XII ºi de auxiliare ºcolare pentru toate nivelurile de studiu ale limbii ºi literaturii române, în gimnaziu ºi liceu. Alis Popa, profesoarã de limba ºi literatura românã la Liceul „Nicolae Teclu” din Bucureºti. Doctor în ºtiinþe filo- lo gice din anul 2005, cu lucrarea „Inovaþii lingvistice în stilul publicistic actual”. Coautor al lucrãrilor: Capacitate (teste de limba ºi literatura românã), Sigma, 2002; Manual de limba ºi literatura românã (clasa a XI-a), Petrion, 2002. Referen]i: Prof. univ. dr. Al. Hanþã, Facultatea de Litere, Universitatea Bucureºti Prof. gradul I Ilie Burcea, Colegiul Tehnic „Edmond Nicolau”, Bucureºti Redactor: G. Moldoveanu Tehnoredactare computerizat\: Andreea Dobreci Coperta: Valeria Moldovan Ilustraþia de pe copertã: „Horã” de Magdalena Rãdulescu (fragment) Pentru comenzi ºi informaþii, adresaþi-vã la: Editura CORINT EDUCAÞIONAL – Departamentul de Vânzari Calea Plevnei nr. 145, sector 6, Bucure[ti, cod po[tal 060012 Tel.: 021.319.88.22, 021.319.88.33, 0748.808.083, 0758.225.443 Fax: 021.319.88.66, 021.310.15.30 E-mail: [email protected] www.grupulcorint.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României IANCU, MARIN Limba ºi literatura românã: manual pentru clasa a XII-a / Marin Iancu, Alis Popa. – Bucure[ti: Corint Educa]ional, 2014 ISBN 978-606-8609-51-5 I. Popa, Alis 811.135.1(075.35) 821.135.1.09(075.35) ISBN: 978-606-8609-51-5 Toate drepturile asupra acestei lucr\ri sunt rezervate Editurii CORINT EDUCAÞIONAL, parte component\ a GRUPULUI EDITORIAL CORINT. Tiparul executat la: FED PRINT S.A. DE{TEAPT|-TE, ROMÂNE! Versuri: Andrei Mureºanu Muzica: Anton Pann Deçteaptã-te, române, din somnul cel de moarte, În care te-adâncirã barbarii de tirani! Acum ori niciodatã croieçte-þi altã soarte, La care sã se-nchine çi cruzii tãi duçmani! Acum ori niciodatã sã dãm dovezi la lume Cã-n aste mâni mai curge un sânge de roman, ªi cã-n a noastre piepturi pãstrãm cu falã-un nume Triumfãtor în lupte, un nume de Traian! . Priviþi, mãreþe umbre, Mihai, ªtefan, Corvine, Româna naþiune, ai voçtri strãnepoþi, Cu braþele armate, cu focul vostru-n vine, „Viaþã-n libertate ori moarte!” strigã toþi. PERIOADA INTERBELIC| IMAGINARUL BACOVIAN. DE LA SIMBOLISM Alexandru Ciucurencu, Peisaj de iarnã (1956) LA MODERNISM UNIVERSUL POEZIEI LUI BACOVIA ♦ De la debutul editorial (Plumb, 1916) pânã la poemelor din Plumb, Bacovia este, prin sensibilitate ultimul volum antum (Stanþe burgheze, 1946) ºi, mai ºi tehnicã, un autentic reprezentant al liricii mo - târziu, în posteritate, G. Bacovia (1881-1957) este derne. „Bacovia – scrie ªt. Aug. Doinaº – este un fel situat între douã momente ale istoriei literare de Orfeu care ºi-a pierdut ºi lumea ºi pe Euridice, ºi româneºti, ilustrând, de fapt, „devenirea istoricã a refuzã sã revinã la suprafaþã din tenebrele infernului: curentului simbolist” spre formule lirice intermedi- glasul lui e o tânguire din adâncuri, sfâºierea unui are impresioniste ºi expresionist-moderniste. Poet al mare suflet ro mantic în pragul decrepit – încã de pe începutului de secol, G. Bacovia „este cel mai strãlu- acum – al lumii moderne. Simbolurile bacoviene au cit exponent al simbolismului românesc, aparþinând o elementaritate de stihie, ele sunt stihiile înseºi – poeziei române moderne ca unul dintre marii pre- întunericul, ploaia, zãpada, vântul, investite cu glas cursori.” uman. (…) Peisajele sale însângerate sau aurii, nop- (Nicolae Manolescu, Scriitori români, Editura ªti- toase sau orbitor de albe – sunt de fapt tablouri de inþificã ºi Enciclopedicã, Bucureºti, 1978, p. 50) atmosferã, viziuni tensionate de fantastica, ireala dis- tanþã ce se cascã între sumarele lor elemente consti- ♦ Romantic printr-o sensibilitate dominatã de tutive. Ele mãrturisesc un eu liric exacerbat pânã la voluptatea autoflagelãrii morale, simbolist prin limitã, paroxistic, un suflet în care toate lucrurile vin afinitãþi declarate cu poezia lui Rollinat, Corbière, sã plângã ca la un râu al Vavilonului.” Laforgue sau Baudelaire, expresionist prin adâncirea (ªtefan Augustin Doinaº, Poezie ºi modã poeticã, existenþialã a nevrozelor ºi în latura „picturalã” a Editura Minerva, Bucureºti, 1972, p. 92) 4 Literaturã Teme ºi particularitãþi artistice ___________ ♦ Moartea. Majoritatea poeþilor trateazã sfârºitul vieþii cu spaimã, ironie sau detaºare, afirmând supre- • G. Bacovia s-a format în mediul simbolist, frecven- maþia spiritului asupra morþii biologice. La Bacovia, tând, între anii 1903–1904, cenaclul lui Al. Ma - fenomenul final provoacã rareori panicã, fiind de obi- cedonski. Prin cele 50 de poeme, volumul Plumb consti- cei dorit, aºteptat, ca unic remediu pentru boala exis- tuie rezultatul unei selecþii, determinate de impunerea tenþialã de care suferã poetul. unei anumite fizionomii poetice coincizând, în bunã ♦ Singurãtatea este perceputã acut, cu toate sim - mãsurã, cu norma esteticã dominantã a înce putului de þurile. Eul poetic bacovian se simte înstrãinat, inadap tat, secol XX. G. Bacovia s-a vrut un simbolist, un continu- fãrã putinþã de comunicare cu ceilalþi. Singurãtatea ºi ator al lui Al. Macedonski ºi Tradem (pseudonimul lui lipsa idealurilor au drept consecinþã tentaþia morþii ºi Traian Demetrescu) ºi un emul al lui Edgar Poe, înclinaþia cãtre satanic. Ch. Baudelaire, P. Verlaine ºi Rollinat. În tradiþia consi - derãrii lui Bacovia drept cel mai strãlucit exponent al simbolismului românesc, poezia sa a fost apreciatã ca „expresie a unei nevroze, a celei mai elementare stãri sufleteºti”, redusã „nu numai la nihilism intelectual, ci ºi la unul estetic”, „lipsitã de orice artificiu poetic, ca o poezie simplã, fãrã meºteºug”. (E. Lo vinescu, Istoria lite - raturii române contemporane, Vol. I, Editura Minerva, Bucureºti, 1973, p. 582) G. Bacovia este creatorul unei poezii de atmosferã. Referindu-se tocmai la acest aspect, E. Lovinescu obser- va înclinaþia poetului cãtre o atmosferã dezolantã, „de toamne reci, cu ploi putrede, cu arbori cangrenaþi, limi- tat în peisajul de mahala de oraº provincial”, plasat între cimitir ºi abator. Influenþele de facturã simbolistã se con- cretizeazã la G. Bacovia prin gustul pentru satanic, prin Strigãtul atmosfera de nevrozã, prin ideea morþii, prin cromaticã ori prin predilecþia pentru muzicã. Impresiile sunt suge - rate prin intermediul corespondenþelor muzicale sau coloristice, el fiind tributar, într-o anumitã mãsurã, unor Edward Munch, pictori im pre sioniºti. „Poet al nevrozelor pre istorice ºi ♦ Natura. În lirica lui Bacovia, cadrul natural provinciale, constata Perpessicius, Bacovia a încetãþenit apare trist, dezolant, iar anotimpurile se succed chinu- în lirica primelor douã decenii ale veacului acesta un itor. Ploaia ºi ninsoarea au rezonanþã în sufletul omu- peisaj, o atmosferã ºi un fior inedit.” (Menþiuni critice, lui, generând monotonie, chin ºi frig lãuntric (Moinã). Editura Minerva, Bucureºti, 1971, p. 300) Dacã în unele versuri iarna dominã întreaga lume, Într-o asemenea ambianþã, poetul rãmâne un ina - prevestind moartea (Din vremuri), alteori ninsoarea dap tat, de unde nevoia sa de evadare din aceastã lume. aduce o liniºte prin care omul se confundã cu peisajul ♦ Lumea oraºului, a târgului de provincie. Poe - hibernal (Decor). ziile bacoviene ilustreazã ideea cã realitatea degradatã Departe de a reuºi sã încãlzeascã sufletul însingurat a oraºului distruge în sufletul omului bucuria ºi spe - al poetului (Nervi de primãvarã), primãvara devine ranþa. Abatorul, pieþele pustii ºi insalubre reprezintã obositoare prin explozia de luminã ºi viaþã. Vara, cu elemente ale universului cita din, care provoacã oroare cãldura ei infernalã, descompune cadavrele, creeazã o ºi spaimã existenþialã. Se descrie frecvent o mulþime atmosferã sufocantã: „Pe catafalc, de cãldurã-n oraº, / anostã, care amplificã drama singurãtãþii. Suges tiile Încet, cadavrele se descompun.” (Cuptor) vizuale ºi olfactive se realizeazã cu fineþe: „Ard, afu- ♦ Iubirea. În lirica bacovianã, iubirea se manifestã mate, triste felinare, / Ca într-o crâºmã umedã, murdarã.” mai mult ca o iluzie sau ca o amintire („Iubito, cu faþa (Sonet) de mort, / Mireasã pe tron / Cu grai monoton / În visul Perioada interbelicã: Poezia 5 meu te port” — Psalm). Termenul de adresare „iubito” liniºtea ºi împlinirea în casa unei iubite ipotetice: „În nu trimite la o fiinþã umanã concretã, ci exprimã doar casa iubitei de-ajung, / Eu zgudui fereastra nervos, / ªi-o nevoia de comunicare (iubita este celãlalt, un alt om con- chem ca sã vadã cum plouã / Frunziºul, în târgul ploios.” damnat sã trãiascã). Eul poetic sperã uneori sã gãseascã (Spre toamnã) Volume Poezii reprezentative Problematica Particularitãþi artistice • Plumb • Univers în dezagregare, ima - • • Preferinþele estetice ale poetu- Amurg violet, Searã tris - ginea terifiantã a abatorului ºi a lui: percepþia sines te zicã, incerti- tã, În parc, Decor, Note de mahalalei. Sfâr ºitul de toamnã Plumb tudinea se man ticã, preocupare (1916) primãvarã,