Kalokagathon
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
I. BIBLIOTECA DE FILOSOFIE ROM.A.NEASCA r _ PETRU COMARNESCU KALOKAGATHON CERCETARE A CORELATIILOR ETICO-ESTETICE IN ARTA SI IN REALIZAREA-DE-SINE BUtURETI FUNDATIA REGALA PENTAD LITERATURA SI ARTA - 39, Bulevardul Lacar Catargi, 39 1946[ " KALOKAGATHON S'au tras din aceastd carte, pe hartie de lux, doudz.ci §i ase de exemplare. ne- puse In comerl, numerotate deja 1 la 26. PETRU COMARNESCU KALOKAGATHON CERCETARE A CORELATIILOR ETICO-ESTETICE IN ARTAI IN REALIZAREA-DE-SINE BUCURE$TI FUNDATIA REGALA PENTRU LITERATURA $1 ARTA 39, Bulevardul Laacir Catargi, 39 9 4 6 P FATAA- Lucrarea de fata este ,cu adaosurile ce le vom justifica Endatif traducerea romdneasca a tezei pe care am susfinut-o, pentru doctoratul In Filosofie, la Universitatea Southern California din Los Angeles, Statele-Unite ale Americii. O publicam acum, dupd ateitia ani dela sustinerea ei, pentruca timpul scurs ne-a inteirit convingerea ca ideile exprimate au reimas in general valabile, iar materialul filosofic, destul de abundent, nu numai ca slujefte argumentefrii noctstre, dar ceea ce este poate mai interesant pentru cititorul roman constitue o Enfliti- fare destul de expresivet f i bogatei a preocuparilor mai vechi f i mai noua ale filoso filor americani f i englezi,'atat de necunoscuti la noi. Dincolo de pozitia noastra, cititorul va lua contact, prin aceastei lucrare, ca bogatia de probleme f i ¿dei a unei lumi de care Encei suntem Endepar- defi ea, in schimb, este atdt de legata de spiritualitatea fundamen- talei a gandirii universale, In special hellend, f i la curent cu tot ce se cugeta f i se creazei vrednic in parile de mare culturd ate Europei. Nu am publicat lucrarea Endatei &Alga revenirea in tara', pentru mai multe motive. Intai, am dorit s'o redactam amplilicant pentru azul lumii dela noi, dar am constatat ca e mai ufor sa scrii din nou ceva decdt sa-1 prelaci. Ca fi in arhitecturei, innadirile limpezimii f i proportiei originare. Pentru a o scrie din nou, ne-au lipsit, cum ne lipsesc acum, o parte din ceírtile americane f i engleze, pe care doream sd le mai consultant sau acelea care au aptirut ¡rare timp. Dar In anii ce s'au scurs din ziva In care am luat doctoratul ca aceastd lucrare 25 Mai 1931 o seamd de ideti lecturi s'au adunat pentru a Entari sau nuanta cele sustinute aici. Materialul acesta nou ne-ar fi slujit mai adecvat la o noud redactare a lucrarii delat daca' ar fi fost introdus in cuprinsul expunerii iniçiale. .Rarrul- nand, in cele din urma', la hotarirea de a Enfatila in romanefte lucrarea aia cum a lost sustinuta En 1931, am gait solutia de a adauga in notele 6 PREFATA- clin josul paginilor, parte din acest material nou, consemndnd idei, observatii fi citate menite sa limpezeascei sau seí intäreasca anumite parti ale expunerii noastre. Astlel c'd, In cele ce urmeaza, se Enfeiti- fuzzes', de 'apt, textul tezei noastre de doctorat, respectat in totalfi cu irimiterile luí initiate in josul paginilor, trimiteri culese cu drepte petit. Materialul nou, formulat ulterior, a lost íntrodus numai En notele de ¡os fi este cules cu petit cursive, pentru a se observa mai lesne. In privinta bibliograliei, am pa strat relerintele textutui initial, citdnd uneorl pe autorii streini lard de cultura anglo-americana dupa traducerile engine pe care le-am citit, In vremea elaborarii lucrarii. Cum fi in limba lor originala ei au apeírut intr'attitea editii, indicarea paginei respective dupei una sau alta din editii nu ar fi ufurat urmei- rired. Textele clasice in schimb, mai ales acelea ale Grecilor anticí, sunt citate dupa editale universale, ce nu se re/era la pagini, ci la ceirti,capitole fi ra'nduri numerot ate sistematic.Bibliogralia dela urma lucrara este cea a tezei, neadeiogdndu-i bibliogralia cartilor utili- zate pentru notele noui tiparite cursis', acest material nou avand refe- rintele bibliogra/ice chíar in cuprinsul notei respective. Intdrzierea publicarii se mai datorefte fi anilor de reizboí, En care nu numai ca am lost adesea departe de Endeletnicirile noastre, dar chiar In reistimpurile, cdnd am fi putut intreprinde operatiile necesare publica rii, starea sulleteasca ne oprea dela gdndul comunicara acestei lucrclri publicului romcinesc. Preocuparile estetizante din cartea aceasta, optimismu-i filosofic, tema insafi a realizarii-de-sine ne stdnjeneau, puteind aparea ridicole in lata brutalei tragedii care desconsidera pe om fi idealurile lui permanente. Ins4i Europa din preajma celui de-al doilea raboi mondial nu mai era recep' tiva /alit de asemenea ¿dei fi preocupari, fascismuli nazismul tulburdnd contemplatia fi trairea valorilor supreme fiimpuncEnd atitudini anti-humaniste.Ultimii fapte-opt ani au constituit o besncl dufmclnoasei sau, In tot cazul, nere- ceptiva PO de preocuparile metafizice, estetice, etice fi logice, chiar fi and multi nu se lasau aservitipragmatismuluifascist,ceici n,u gandirea americanei a cunoscut monstruozitatea pragmatismului politic, ci acele tari euro pene, care ajunsesera la reitacirea de a cred,e col este (de vcIratfibun numai ceea ce e imediat operant, &End imediat rezultate co nvenabile interesului lor cumplit de particularfiegoist. In acest rastimp de besncl spirituala, amintirea anilor petrecuti la studiile din Statele-Unite ne-a apeírut cu un nimb fi mai puternic, PREFATA 7 iar preocupdri ca acelea din lucrarea de fagi le vedeam strdlucind ca f i stelele de pe indepartatele steaguri americane, luptdnd pentru liber- tatea spiritului. Odatd cu Charta Atlanticului fi cu victoria Nqiunilor- Unite, omenirea pdfefte iardfi spre un humanism, care nu numai ingeiduie, dar chiar cere preocupdri ca acestea din Kalokagathon, dorindu-le fi noi mai temeinic fi mai eficient formulate decdt am izsbutit s'o facem. Problemele din cartea de fald ne-au preocupat din adolescenrd, astfel cd anii de studiu petreculi in Statele-Unite (1929-1931) n'au f dcut decdt sä ne prilejuiascd o desvoltare prielniciz' pentru formularea sistematicd a acestor probleme. Dar acest fapt nu fintefte de loo sä scadd recunoftinfa ce-o purtdm unicilor conditii de educatie pe care ni le-a oferit Universitatea Southern California donatoarea bursei, d-na Helen Kimberly Stuart, o intelectualei cu inalte idealuri fi care vizi- tdnd Romeinia a cerut institutalor academice sd recomande trei stu- den4 romdni care sd studieze Piala §i gdridirea patriei sale. Din rodul acestor ani, am dat la iveald cärfile despre oamenii fi prielitile Ame- ricii, iar acum (Ulm la iveald, prezenbindu-ne teza, atmosfera intele- tualä in jurul problemelor morale, estetice fi metal izice. Deobiceiu profesora 1,ci prezintd elevii fi discipolii, prefaidndu-le lucrefrile. Dar, in cazul nostru, datii fiind situalia cä lumea filosoficä americand fi englezd este atdt de putin cunoscutd la noi, studentul trebue prezinte profesorii pe care, in anii aceia, i-a urmat la cursuri fi seminarii, zi de si, cu care a lucrat teza aceasta fi in Pia cdrora a susfinut-o, amind sprijinul unoraìostilitatea relatipä i decentä a altora. Amind din lard, licentele in filosofie fi drept, am urmat la Uni- versity of Southern California cursurilecoalei de, Filosofie (Filosofie insemnand acolo Logica, Epistemologia, Metafizica, Istoria Filosofiei, Etica, Omul fiCivilizaçia, Filosofia Culturii,IstoriaReligiilor, Estetica). Sociologia formeazei o facultate aparte, ca fi Psjhologia. In *rd.' de cursurile fi seminariile de Filosofie, am urmat ca spe- cialitate secundard i cursuri ale i coalei de Sociologie ( Psihologie Sociald, Sociologie, Antropologie, Valori Sociale, Personalism, etc.). Lacoala sau Facultatea de Psihologie, care avea oreo doudzeci de cursuri, nu am urmat niciunul, peste ocean neconfundcindu-se Filo- sofia cu Psihologia, ba chiar considerdndu-se a avea puf ¿n comun intre ele. 8 PREFATI Dintre profesorii noftri, cel mai aproape ne-a fost Herbert Wildon Carr, metafizician fi epistemolog englez, care dupd ce-a pro fesat la Universitatea din Londra, era chemat ca oaspete exceptional la Uni- versitatea Southern California. Cu H. Wildon Carr, idealist pe linie prieten cu Bergson fi Croce, pe care 'ti valorificase in Anglia, el insufi autor al unor arti de care ne ocupeim in cuprinsul lucrarii de lap, am lucrat aceasta tea fi am avut la cursurii seminarii cea mai mare afinitate. Avemi acum scrisoarea ce ne-a adresat-o, dupd ce i-am trimis o parte din lucrare, acasd, unde ti retinea boalace,cureind plecarea noastrd din America, avea nimiceascd : Accentuati cu multd tarie, in lucrarea d-voastra, faptul cd intreaga -lume, afa cum este oglindita En perceptie, este imagina'. Acest f apt a intregul este imagina' fi o imagina' imi pare foarte Ensemnat, aci ima- ginatia nu färdmiteaa pur fi simplu imaginile percepute Cheia oriarei teorii estetice temeinice este, dupa pdrerea mea, auto- nomia experientii estetice. In perceptia sensibild, intreaga lume este intuitiv prezenta En lata spiritului. lar En perceptie intreaga referinta obiectiva a lumii atdrnd de subiectul care percepe. In intelegerea inte- lectuala' sau logia, referinta obiectivei apartine unui obiect conceptual independent de cel care percepe. Nu este identitate intre perceptia sen- sibila fi Entelegerea logia,dei, de bund seama, universul de ref erinta este acelafi in amandoud. Socot cd procedati foarte bine peistrdnd teoria estetiai rolul jucat En estetia de atre imaginalie distincte PO de teoria artei. Kira' deosebi rea dintre cunoafterea estetia fi cea logicd, o teorie a artei nu este posibild, dar aceastel deosebire nu ne spune ce este arta in ea Ensa'fi sau ce este filosofia. Intrebuintati, dease- menea, /carte bine intuitia lui Bergson. E deosebit de folositoare pentru interpretarea fenomenaliteitii lumii cunoscutei intelectual. In aceasta privinfei a fenomenalitatii universului material, este important de observat cd marele principiu al lui Leibniz depinde nu negativ de lipsa de claritate fi distinctivitate in perceptille monadelor, ci in mod pozitiv de natura obscuriteitii fi conluziei ce le caracterizeazei. Aceste Ensem- neiri mi-au venit, citindu-vd teza fi poate v'ar putea fi de folos. Mi-e teama' a nu sunt mai bine fi nici nu pot spera sa Al d-voastrei Herbert Wildon Carr ».