DOCSLIB.ORG

DIN SUMAR: • Sisteme De Transmisiune ,Cu Spectru Împrăştiat • Flanger Dublu • Circuite Integrate Amplificatoare Pentru Radioreceptoare MF TDA 7000 •

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
DIN SUMAR: • Sisteme De Transmisiune ,Cu Spectru Împrăştiat • Flanger Dublu • Circuite Integrate Amplificatoare Pentru Radioreceptoare MF TDA 7000 • DIN SUMAR: • Sisteme de transmisiune ,cu spectru împrăştiat • Flanger dublu • Circuite integrate amplificatoare pentru Radioreceptoare MF TDA 7000 • • Transceiller" QRP (1) • Modificarea VFC transceiverul , COMORIINESTIMABILE ALE ŞTIINŢEI ŞI TEHNICII ,.• . r " expuMln~ radiodiluziune de la aoeslui sector sau coIecţlI origîniole. eera II func:ţion.aC In . ler decA aceste ,. Pentru cA. I v3IorI In domenio..ll punefea In valoare a """'do T"EHNIUM a nic:l ln ,·i de studio I eIedrochlmic • pita a lui Vasilesw Karpen f pilele " 1("). Este construit! dintr-un sistem geoornetric din slidA pe care se atIA bobin8te intercalat douA benzi din .... r (de 24K) ,1 platlnA, scufundat. In acid sulfurlc concentrat Sistemul este compus din două ..le identice ti un elac\rOmOlor pendular, CU contacte de revenire, C3re a~ră un ciclu de pendulare de circa 2 secunde. A.t:lN$1li piLIi ~ dupA un principiu tnsufie;ent demonstrat, de aproxmativ 50 de anii Şerban Naicu Redactor şef : ing. Ş ERBAN NAICU Abonamentele la revista TEHNIUM se pot oontracta la toate oticflle poştale din ţara şi prin fillalele RQOIPET SA, revista figur.1nd la poziţia 4385 din catalogul Presei Interne. Periodicitate : apariţie lunară . Pr., abonament :...xlQ!lIeVnumilr de revistă . • Materialele Tn vedefea publicării se trimit recomandat pe adrese: Bucur.,II, OP 42, CP 88. Le aşteptăm cu deosebit Interes. Eventual, meoţiona~ şi un număr de telefori la care pUte~ fi c:ontacta~ . • Articolele nepublicate nu se restituie. ELECTRONICA LA ZI SISTEME DE TRANSMISIUNE CU SPECTRU IMPRĂşTIAT , ing. Ş e rban Naicu ing. Gheorghe Coslea 1 Sistemele de t",n.smqiune cu sistemul de poz i ţionare globalA cititorII I nternaţ i de ma l multe speclru Impr ăşt l at , $81,1 distribuit (G .P.S.), precum ,1 In lelelonia amlnunte fi informAm cA este In cu ... ( ~ad specb'Um systems) au la bazA c elu l ară . Ş I a5tfol, dll la aplicaliile de apl,uilili o carte 8 aceIo!"aŞi autori, un concept care datează de la iJI"'itul militare fi cele profesionale, pan ă la referitoare la subleaul comunica~~or celui de-al doilea rărtloi mondial. cele comerciale şi chiar ale Industriei cu spectru ImprAştiat. "" ca'e. Ia PlecAnd de ta teoriile lui Norberl da larg coosum, nu a lost d!!Cât Un apari~8, revista noastn1. o va semnala WÎ8fl8fşi Claude Shannon. mferito;r,re lIingur pas. ImpreunA cu modalitatea In caf. la proprietli~1e IIftI'Malekr aleatoare , 1 Articolul d elaţă nu !şi propune aoeasla se poate proc:uf8. Conc. ptul da spactru Imprlftlat. c.n.ct.arlatlel. Avantaja Spectrul unul semnal este reprezentel$ll ..::estuia In domeniul frecvenţa. Un elstem cu spectru 1 Tmpriştiat reprezintA un mod de lTansrrisia. In /:8AJ SIl1TII"\aIUI ocupi o bandă de frecvenţe mult mai mare decat cea necesari pentru transm~eraa Informaliel ln banda de ~. baza . Altfel SPUI. samnalul este tmpr;'l şt i at (dislribu~) cu sjutorul unu l - cod, /:8re este Independent de rn.aj. la recep!ie este sintlltizll tă o replici ldanlidi fi acestui cod, C888 ce pennite Figura 1 revenirea de la. bandalirgitJ la banda Ingusti (adlci , dezlmpra,tlerea ~ .. semnalului) ,1 refaca rea datelor' !"_ 1 informaţie . Caracteristicile de bazA ale semnalului cu spectn.l lm~at sunt pseudoalaatoare, s-a ajuns ca. dupii o abordare eKMustiv;1;f1 $ubilldului. următoarele : un deceniu de elorturi susllnule, /:8,. este foarte vast, ci doar o aucdntă - purtatoar.a R.F. este un labomtoarele specializate din Stalele trecere In revistă a principalelor tMloid semnal plaudoaleatorlu. Intr-o banda Unil e ele Americii sA d lsp ună de da imF>flmentara a sistemelor lIHU.II foarte larga: primele In,I;'1lalli operaţ i onale In spedrum ti a parfOlTTlanlalor sale. Pe • banda In <ad~ este perioada 1959-1960. Comunicaţiile care utiliZead ac e ntă modaiilate de lucru (Im~~ erea spectrului) eu constituit, panA nu demult doar apanajul aplicaliilor militare. In special In D!/tl- __ domeniul comunicaţiilor tactice, In condiţi i de bruiaj intens ti al ra diodir1ăni - . racheteklf. Dar, In uRimii ani. datorită unei de:tYoltări explozive a te tmlcilor cu spectru Impră,tiat, arie ap lic aţi ilor acestora s-a extins rapid. In multe alt6 domenii: S6CretiZarea comunicaţiiklf, - " • combaterea propagă rii multi căi a undelor radio. comunicaţî,1e prin satel iţi , 1, mai recent. r ad ion a vlga ţ ia ,i localizarea de persoane (sau obiecte) - Figura 2 In orice PUnC1 de pe Terra. folosind TEHNIUM a Nr. 10/1997 1 ELECTRONICA LA ZI este oblinut prin modula!la BPSK a lN'IIIi purt:itoare de RF cu o Ma.lenJI dogitatfl pseudo;r.Teatoare. Davia!iile de f;ul sunt de t180" ,1 respeetlv K.,goo, unde KzO,I,2,3. In Ilgur. 1 e st" prezent a l ă Ichema bloc IlmplificatA a unul Figura 3 modut8tor al unul sistem eu secvenţă· dire ct A, precum ~I spectrele de mult miii m.... decflt 08.. neceu" fund.menUirile teoretice ale frecvenl" .1 formele de uncl A ale t",nsmittrli datelor • i nform a ~e ~ funclloni,;1 a cestor sistem. de djy.... 1or semnale. tehnicile de modula)ie COf1ven)ionale: comunice!'; cu spectru Imprt,liat, La intrare. mix.eruJui Khilibrat • recepţia este posibili f~ind ceea c, ar nec,.,ta un . parat (modulalorulul) se aplic:.li purtAtoarea tehnici sp,ci.le de corel.,ie , matematic 8lid. d ne vom rezuma la R.F. fi sacven!B pllluooaleatoare, iar secvenţe l • cod 1010slte la eml,le prezentarea prinopilor de funcjoonare la 1.,lrea ace,.ula est. generat pencrv lflrgirea spectrului, cu secvenţa ale acestora . Vor fi pre!,ntate semntluJ secvenţl..:l;rectj,. cod g&ooratA sincron le recepţie. Ut lllz-.rea Iis teme lor de t,.nsmisivn. w spe<:l1\I Imprfl,ti.t olert <) serie de avantaje, dintre care B4---===---O~Z lŞ.[~== __ amintim: InllH.C8·p=~i1bill• imunitate ~tat" 1. intcAzutAer1... ~ de I(IL~~~ Jj~I ~r~~1!l =1~~I~li ~:~ ~1~:-~~~'_J"L~_ ,,,'I_ro _.,..-'--" ,_.I_..J'-~ .. .. • naturale C6UXate de djflll'ite fenomene, cum ar II lurtunll. magnetic., propagare. multicAi e undelor r.dio, precum , 1 1. cele provocate, de exemplu, bnIiejuI raIifo: - , • pOllbllltă ) 1 de secretizare - deosebite .1. men]ulul. deoar.ce modlfic.,e. s ecyen)el de cod p.. udoeleatoare de cfl tle datele· mesaj alplate .... fa~ In mod n.tu,.l: Figura 4 • perechi de emilfllOfi re<:eptori lolosind purtatoare aleatoare pot lucno In ace",1 band ă , cu Interferen,fI schemele bloc almpliflcate . Ie Urgim.. de bancii. lobulul Intercanal fi cocan.al mlrlimfl: sislem.lor raspecliY" to,lnc!ionaraa prinei p.1 al semnalului cu l8Cven!A • o ..zoluţie fotrte bu nă In timp acestora, formele de undă" spectrele diredfl (OS) este de dou" ori lrecven ţa prin detecţie coerentlli OI aenmajului de de lrecven!fI ale sermalelor ~"ucnte . de leevenţ.li d' cod folO$itlli CII semnal bend ă lerg ă , cere permite modulator. Fiecare din lobi laIeraIi are .~ ecourilor,' btuillut.ll, 1, S.cyen la d irecti o \ărgtme de bandă II9iI I ă eu lrecven!& pre cum ,1 o precizie deosebllfl • (OS-OIr ect Sequency) de moduJ a ţie. mflsu,."rilor In d;slan!i, Sistamele de Iransmlllu", cu La receplle se electuead specl/Il Impr fl ş t ie t care ullllzeazii demodularea 51mnalulul cu spectru Metod e d. reellu rl e modula~a W sKYenţJ d"..etl .unt ''''''',tiat slll temelor cu s pectru Impii,tlal ce le mal făspflndlte, din Iceastă n ligura 2 esle prezentati categorie. schema bloC Ilmplil;c'li a unul ExistA, In principiu, doWo tahnk:I Sermalul eu SpeCtl\llmlriftiat democJulator (corel.tor) . 1unul l;Stern de bazA de realizare a semnalului de tip cu.pedru Im~tlll (cu secven!i direct;'i ,1 eu sali de frecvenţă) .i altele cale, prin dlye rse combinaţ ii, dau naşl_ unor div!lfS. tlsteme hibrida (eu ..... lIipIe>'ano In tmp " cele !rei ~purI de modula~e hiblidfl) . ~·_o____ .. Aceste patl\l tipuri principele de '-'"--- ..~ modulelle a semnalelor de tip cu ,~ru lmprt,tial sunt prezent"e - .ua:in ~ ", cele ce urmeazA. Nu vor fi praze ntata . icl Figura 5 - 2 TEHNIUM . N-r. 1011997 ELECTRONI CA LA ZI cU secvenţă dir e ctă, precum ,1 Intrucat banda semnalului cu emisle, tncâlla ' leşirea mixllf\ll... (de la spectrale de f re cve nţ ă ~i formele de secven!ă..cI lre ctă limitead cAştigul de rBC8p!ie) Se va ob\ine In permanenţă ur>d ă asOOate afe diverselor semnale, proces al sistemului, pentru ob!inerea frecven!a I nt e rm e diară " (care Este utiliUlt un mixer identic cu unu l ca,tig de proces căt mai bun, Inglob eaZă In forma~a din band a de cel din figura atlIerioară (modulator), la pentru realizarea l.nOr legături In medii baz ă ). I nt r ă ril e acestuia ap!ic3ndu·se putemlc perturbate , este ne<:8Sară o Ca ~I Tn cazul sistemului pur t ăto a re a modulată BPSK ,1 bandă cAt mai la rgă , precedent (cu secvenţă d i rectă ) orice secvenţ a de cod pseudoaleatoare, semnal care nu este o r ep lic ă a perlecl s incro nă cu cea gen e r.ltă da 2, S81tul de frecv enlti (FH · referinlei locale e5te Imprăş ~Bt prin em~ător, iar la lefire r&a.lperăndu-se Frequency Hopping) mu ltiplicare QJ aceasta. Filtrul trece­ purtă to area da RF, Mod ul aţ ia cu salturi de bandă de după mlnr (corela to.) rejecl ează toale componentele situate In afara bertVi sale. 3, Multlpluarea In timp (T.H.) Ace a stă teh ni că de modulape Figura 6 re prezi ntA, de fapt. modulaţia In impulsuri, secvenţa p$eudoaleatoare fiind foloslt~ pentru a comuta Schemele bloc ale em iţătorului f recv e n\ă face parle din familia emiTAtorul ON/OFF, recep!la fi receptorului la un sistem cu sistemelor shlft kevino ("poartll as igur3ndu_se prin utilizarea unei secv enţă direet'i sunt prazental e In p e riodică").
Load more

Recommended publications
  • Secondo Libro Dei Re
    Secondo libro dei Re Diodati Riveduta Nuova Riveduta Nuova Diodati 1:1 ORA, dopo la morte di 1:1 Or dopo la morte di 1:1 Dopo la morte di Acab, 1:1 Dopo la morte di A- Achab, Moab si ribellò da Achab, Moab si ribellò con- Moab si ribellò contro Isra- chab, Moab si ribellò contro Israele. tro Israele. ele. Israele. 1:2 Ed Achazia cadde giù 1:2 Achazia cadde dalla 1:2 Acazia cadde dalla rin- 1:2 Achaziah cadde dalla per un cancello, ch'era nella cancellata della sala supe- ghiera della sua camera di finestra del piano superiore sua sala in Samaria, onde riore di un suo apparta- sopra, a Samaria, e si am- in Samaria e si fece male. egli infermò; e mandò de' mento a Samaria, e ne restò malò. Allora inviò dei mes- Allora mandò messaggeri, messi, e disse loro: Andate, ammalato; e spedì dei mes- saggeri, dicendo loro: «An- ai quali disse: «Andate a domandate Baal-zebub, dio si, dicendo loro: ‘Andate a date a consultare Baal- consultare Baal-Zebub, dio di Ecron, se io guarirò di consultare Baal-Zebub, dio Zebub, dio di Ecron, per di Ekron, per sapere se mi questa infermità. di Ekron, per sapere se mi sapere se guarirò da questa riprenderò da questa infer- riavrò di questa malattia’. malattia». mità». 1:3 Ma l'Angelo del Signo- 1:3 Ma un angelo 1:3 Ma un angelo del SI- 1:3 Ma un angelo dell'Eter- re parlò ad Elia Tisbita, di- dell’Eterno disse ad Elia il GNORE disse a Elia il Ti- no disse ad Elia il Tishbita: cendo : Levati, sali incontro Tishbita: ‘Lèvati, sali in- sbita: «Alzati, va' incontro «Lèvati e va' incontro ai a' messi del re di Samaria,
    [Show full text]
  • Escola -Pinica I Uma Filha Da Neve Centenário Da Nossa
    ¦WT - N. 172 !N0 XXXVI CURYTIBA, 24 dc JULHO do 1919 ji&m j rxlstraç &o PBQPfflM-AIUOSi Anno26$00C FREITAS â Cia. Semestre15S00O ¦ - RUA 15 DE NOVEMBRO 28 ' 28 ti liepubliea CAIXA POSTAL L • TEL .270 Orgáo do Partido Republicano Paranaense polo Kjrmptttlrfp* o iihWôinniu Uremln dus ifoago dar também um caixão com ilvfoi do í o sr. Dêegado dn Ãlimontàoflo Impoi mui* VIOlOlHH, (ISSO llt* •.ooiooliiiin das lianas pUllIlUlIll lllMIllrtllH HO- u uu ngrioiilturu, qiin doyérflo lu* i'.i< 200$nou no'i nogoriniiioii Carlos Pro* '(grtaz ssuriaçilo iiliorna uu nòíüft cilii* xii-iui. Escola tor distribuídos -Pinica liriiiiiiiiniH.uio Ü pulos alum* dl, Angolo iioiuiccliío « Hugo vindo «iiiirt Marguonteni, doMeattbs um Boeoorro «io» pobrete do iioh. A dlfílouldadò du transportes >¦ .liib.-i.-«-!«»«» . Toiiilo lido um artigo sobre n IJscola Agro I ainda COm liriIliUUIIH do HOCCOH O 1110- Ulsponsarla, demonstraram do modo li mio omnoh de Caridade munira dó Paraná om "U Commorclo Uo | pormlttlu quu volumes vlossom lliudoh por iiifriicçiio iIiih tuliolliiH om vigor, cqulvooo ou swulmomòi a}*trulstlooi\ ;^tor A Bscola. dn Iitiunú", edição de lioiitom, omlu ho dopn* por oxçosso du pregos, diminuição do polo THEATRO CENTRAL (|U>* são dotiiilas oh seus gonorosov' ••- Um iiiumiio, dos mais dlstlnqtos Hoje: 'UTíMUO ,lPnH8KNTAUO PELA rum iiIkuiih coucoltos IiiJiihioh sobro u noção | desta o quiillilndo, mareando o prazo do quatro as 7,16, 8,16 • U.16. raçJcá. Actos como «*ste ili-peiiuim largo kBscola, com o fim du bom iiorvlr uos eólio* "KOIItlSK" .iiüKIDKSTH l».\ A8SOCIAÇAO DAR do governo do Bitodo rotativa uo futuro dei dias pura nproNuntiirum dofozu iioh poua do TlUANOLIi commonturlo, porquo impoem-se por sl gus, com publlcoçôos «Ias lições do Physlon correr u rovnlln, om Hoguldu l)A tJAHIDADH, KM ASSHM- la Bsooln, poço*vos a fineza, n bem du ver- procodomlo-Ho DAMAS * MOsmos.
    [Show full text]
  • El Antiguo Testamento
    Lectura literal del antiguo testamento Transcripciones del antiguo testamento. Libro primero de moisés. El génesis. Capítulo 2: 21: y Jehová Dios hizo caer sueño sobre Adam, y se quedó dormido: entonces tomo una de sus costillas, y cerro la carne en su lugar; 22: y de la costilla que Jehová Dios tomo del hombre, hizo una mujer, y trajola al hombre. 23: y dijo Adam: esto es ahora hueso de mis huesos, y carne de mi carne: esta será llamada Varona, porque del varón fue tomada. Capítulo 6: 13: y dijo Dios a Noé: el fin de toda carne ha venido delante de mí; porque la tierra está llena de violencia a causa de ellos; y he aquí que yo los destruiré con la tierra. 14: hazte un arca de madera de Gopher: Harás aposentos en el arca, y la embetunaras con brea por dentro y por fuera. 17: y yo, he aquí que yo traigo un diluvio de aguas sobre la tierra, para destruir toda carne en que haya espíritu de vida debajo del cielo; todo lo que hay en la tierra morirá. 18: más estableceré mi pacto contigo, y entraras en el arca tú, y tus hijos y tu mujer, y las mujeres de tus hijos contigo. 19: y de todo los que vive, de toda carne, dos de cada especie meterás en el arca, para que tengan vida contigo; macho y hembra serán. Capítulo 11: era entonces la tierra de una lengua y unas mismas palabras. 2: y aconteció que, como partieron de oriente, hallaron una vega en la tierra de Shinar, y asentaron allí.
    [Show full text]
  • I Saggi Di Lexia
    I SAGGI DI LEXIA 35 Direttori Ugo Volli Università degli Studi di Torino Guido Ferraro Università degli Studi di Torino Massimo Leone Università degli Studi di Torino I SAGGI DI LEXIA Aprire una collana di libri specializzata in una disciplina che si vuole scientifica, soprattutto se essa appartiene a quella zona intermedia della nostra enciclopedia dei saperi — non radicata in teoremi o esperimen- ti, ma neppure costruita per opinioni soggettive — che sono le scienze umane, è un gesto ambizioso. Vi potrebbe corrispondere il debito di una definizione della disciplina, del suo oggetto, dei suoi metodi. Ciò in particolar modo per una disciplina come la nostra: essa infatti, fin dal suo nome (semiotica o semiologia) è stata intesa in modi assai diversi se non contrapposti nel secolo della sua esistenza moderna: più vicina alla linguistica o alla filosofia, alla critica culturale o alle diverse scienze sociali (sociologia, antropologia, psicologia). C’è chi, come Greimas sulla traccia di Hjelmslev, ha preteso di definirne in maniera rigorosa e perfino assiomatica (interdefinita) principi e concetti, seguendo requisiti riser- vati normalmente solo alle discipline logico–matematiche; chi, come in fondo lo stesso Saussure, ne ha intuito la vocazione alla ricerca empirica sulle leggi di funzionamento dei diversi fenomeni di comunicazione e significazione nella vita sociale; chi, come l’ultimo Eco sulla traccia di Peirce, l’ha pensata piuttosto come una ricerca filosofica sul senso e le sue condizioni di possibilità; altri, da Barthes in poi, ne hanno valutato la possibilità di smascheramento dell’ideologia e delle strutture di potere... Noi rifiutiamo un passo così ambizioso.
    [Show full text]
  • Note Sulla Documentazione Privata Nel Territorio Del Ducato Di Spoleto (690- I I I 5)
    # PUBBLICAZIONI DEGLI ARCHIVI DI STATO QUADERNI DELLA RASSEGNA DEGLI ARCHIVI DI STATO 63 PIERO SANTONI Note sulla documentazione privata nel territorio del Ducato di Spoleto (690- I I I 5) MINISTERO PER I BENI CULTURALI E AMBIENTALI UFFICIO CENTRALE PER I BENI ARCHIVISTICI 1 9 9 1 UFFICIO CENTRALE PER I BENI ARCHIVISTICI DIVISIONE STUDI E PUBBLICAZIONI Comi/alo per le pubblicazioni: Renato Grispo, preridenle, Paola Carucci, Arnaldo· d'Ad­ dario, Antonio Dentoni Litta, Romualdo Giuffrida, Lucio Lume, Giuseppe Pansini, Oau­ dio Pavone, Luigi Prosdocimi, Leopoldo Puncuh, Isabella Zanni Rosicllo, Lucia Moro, segretaria. C11ra m/azionale: Stefania Ricci Noè. SOMMARIO Presentazione di A. PRATEsr p. 7 Opere citate in forma abbreviata )) 9 I - Introduzione )) 15 II - L'ambito geografico )) 17 III - Caratteri generali della documentazione spoletina » 23 IV - Le chartae donationis )) 37 V - Le charfae ultimae voluntatis e offersionis )) 49 VI - Le chartae concambiationis )) 61 VII - Le cha1'fae venditionis )) 73 VIII - Le chartae convenientiae, la precaria e il libellum » 87 IX - Conclusioni » 109 Appendice: 1 - Documenti spoletini editi » 115 2 - Tavola riepilogativa della documentazione edita )) 137 3- Rogatari spoletini (690-1115) )) 138 «:l Ministero per i beni culturali c ambicnrall Ufficio centrale per i beni archivistici ISBN 88-7125-021-4 Vendita: Istituto Poligrafico c Zecca dello Stato - Libreria dello Stato Piazza Verdi, 10 - 00198 Roma (2219042) Istituto Poligrafico e Zecca dello Stato - Roma E' noto che il documento nJedievale italiano, almeno fino allapien a emersione del notariato - ma in qualche misura anche dopo - a.r.rume caratteristiche diverse secondo i tempi e i luoghi: un quadro comple.r.rivo del documento privato per quel che riguarda il territorio italiano non può delinearsi secondo linee di svilupp o omogenee ove non .ri voglia ricorrere ad una serie continua di distinzioni o, peggio, di presunte eccezioni.
    [Show full text]
  • Epesca: Croditos Para Cooperativas Riberenas
    nversion Extranjera, EU Primer Lugar en Mexico (INFORMACION COLS . 3, 4 V 5) CUESTA AU1 OMOVILES OE COLIMA,) $15D .00 Colima, Col ., Domingo 1 ° de Matzo de 1987 . Director General : Hector Sinchez de Ia Madrid epesca : CrOditos Para Cooperativas Riberenas MANY: Ello es el Resultado de Ia Gloss Revise Ia Cuenta Reunion con Entidades dal Sector Publics de las Comunas Os embarcaciones de Propemex pasart n a ser de los cooperativistas La Contadurta General de e favorece a esas organizaciones y se estimuia a Ia production 9 Dip utados Gloss, dependlente de la I Banpesca dictamlnara si los apoyos crediticios proceden o no Locales al XLVIII Legislature, estA lie- vando a cabo una minuciosa Por Alfredo Oulles Cabrera Encuentro de revision de las cuentas Leg/s/adores pUblicas municipales me- diante novedosos mecanis- Resultados bastantes alentadores se quo se increments la produccldn, to cual El coordinador de la CA- mos y procedimientos, ma- uvleron de Ia reunion sostenida entre redundarA en beneficlo de la poblacion . mars de Diputados, Canoe nlfesto el coordinador dal entidades dal sector pesquero celebra- El delegado de la Secretarla de Pesca, de Ia Madrid Virgen, Informd Congreso local, Carlos de la en Was pasados en las oficinas de la Miguel Angel Novels Villalobos, Informb ayer quo 9 Integrantes dal Madrid Virgen . raceme de Pesca en el puerto de Man- qua en dicha reunion se abordaron diver- Congreso local partlciparAn ExplicO De la Madrid Vir- Ilo, una vez qua los participantes acor- SOS tames y se tuvo la finalldad de resol- en el XII encuentro national gen qua entre los mecanls- n dar un mayor apoyo a las cooperate- ver los problemas qua en la actualldad mos qua sa estAn slguiendo pesqueras ribereflas con la finalldd de atraviusa era importance actividad en Coll- de legisladores estatales ma.
    [Show full text]
  • DO CONGRESSO NACIONAL • .11'0 Ill- N,O"~ 11$5 CAPITAL FEDERAL Ttrça-FEIRA, 24 DE AGOSTO DE 194' -",-""~""~ Oh· •
    :•...., , '.'• Es''"rADOS U"NIDOS DO BRASIL OIARID 'DO CONGRESSO NACIONAL • .11'0 Ill- N,O"~ 11$5 CAPITAL FEDERAL TtRÇA-FEIRA, 24 DE AGOSTO DE 194' -",-""~""~ Oh· • .. ~Iesa CÂMARAOOS DEPUTAOOs ~ =~;~~,~Q ii:ig~~: 8amuel Duarte _ Pl'eSiôellw. 9 - Ernani Satiro. JO"é Augusto _ 1,0 Vice.Presidente. 22...,. Plínio Bo.rreto.. 6 - Amaral Peixoto _ Guerra. 10 - Euvaldo Lo~li., Graccho Ca.rdoito _ 2.0 Vicc-PrCllI- 23 -Soal'es Filho. 7 _ Deodoro de Mendonça.._ . (Ce~so Mal.mano':'" 4 agÔo;(;O) .• 'çnte. 24 - V,ielra"de :l!Ielo." 8 _ DlocJéc;o Du:irte _ Aeronâ.u- 11 - JacI Flguell'edo~ 'J. IR Õ .fi . t' iOL~aS tíca 4 12 - Jarbas f,/aranhao. Munhoz da RrJClta - 1,0 seere....r O" euru os as ""rçE!~e ...~el{ .....,•. ~ ". P. (Paulo Fel'rrandes 11 mll.i<JXI Getúlio Moura - 2.° Sool·etárlo. as 13 horas. 9 - Fernando Nóbrega - Fazenda. 13 _ João Botelho. Jonas Correia _3." Secretário. Secretário _ Júlil\:da COIltc. Ri· 10 - Gabriel Passos - Poder Ju- 14 - Licurgo Leíte. Arêa Leao - 4," Se<Jreti\rio, beiro Pessoa, 'dlcíárío, .' ,15- NeL~on Carneiro. SUI)lol.1tes: Caiado de. Godót. l'ercir!l Altxlliarq- ·OlÚllpill, :aJAlOlO e . (José BOlllJ:;í(:io,- :11-3.,.43), 16 - PlInlo Oavaleantl; l!a Sf/IJfI" Roc,..a Ribas e Vasconi:elOf Ester M~rtU1s. 11 -Israel Pinheiro - Af;ricuJtllra. 17 - Welllugton Bl'lllltiáo. Costa. 12 - JolíoCleofos - EA'i;e,',or, (Duque de l#.~qu;ta - :i :l8Gs- 13 - Lauro Lopes - Congr."s~o Na-to). ··Y~- Reuniõcs às qt'ari;(l,s-f~il'IlS üs 9,30 D' I • olona.l horas, .
    [Show full text]
  • Enciclopedia Biblica
    Enciclopedia biblica Richard Wilson 2 Abbreviazioni usate Abbreviazione Nome libro Abbreviazione Nome libro 1Cor 1Corinzi File Filemone 1Cr 1Cronache Fili Filippesi 1G 1Giovanni Gal Galati 1Macc 1Maccabei Gen Genesi 1P 1Pietro Ger Geremia 1Re 1Re Giac Giacomo 1Sam 1Samuele Giob Giobbe 1Tess 1Tessalonicesi Gioe Gioele 1Tim 1Timoteo Gion Giona 2Cor 2Corinzi Gios Giosuè 2Cr 2Cronache Gv Giovanni 2Macc 2Maccabei Giuda Giuda 2G 2Giovanni Giudic Giudici 2P 2Pietro Giudit Giuditta 2Re 2Re Is Isaia 2Sam 2Samuele Lam Lamentazioni 2Tess 2Tessalonicesi Lev Levitico 2Tim 2Timoteo Lu Luca 3G 3Giovanni Mal Malachia Aba Abacuc Mc Marco Abd Abdia Mi Michea Ag Aggeo Mt Matteo Am Amos Na Naum Ap Apocalisse Ne Neemia At Atti Num Numeri Bar Baruc Os Osea CC Cantico dei cantici Pr Proverbi Col Colossesi Rom Romani Dan Daniele Rut Rut Dt Deuteronomio Sal Salmi Ebr Ebrei Sap Sapienza Ec Ecclesiaste (o Qoelet) Sir Siracide (o Ef Efesini Ecclesiastico) Es Esodo Sof Sofonia Tit Tito Esd Esdra Est Ester Tob Tobia Ez Ezechiele Zac Zaccaria Un asterisco* dopo una parola vuol dire che c'è una spiegazione di quella parola in questa enciclopedia. 3 Aara Figlio di Beniamino* (1) (1Cr 8:1). Aarel Figlio di Arum* e discendente di Cos* (2) (1Cr 4:8). Aaronne Il fratello maggiore di Mosè* e di Maria* (8). Era il figlio di Amram* (1) e Iochebed*, ed ebbe da sua moglie Eliseba* quattro figli, Nadab* (1), Abiu*, Eleazar* (1) e Itamar* (Es 4:14; 6:20,23; 7:7; 15:20; 28:1; Num 3:2; 26:59-60; 1Cr 6:3,50; 23:13; 24:1).
    [Show full text]
  • Map 65 Lycia-Pisidia Compiled by C. Foss (West) and S
    Map 65 Lycia-Pisidia Compiled by C. Foss (west) and S. Mitchell, 1994 Introduction The map covers a large segment of south-west Asia Minor, extending from the southern edge of Phrygia in the north to the Mediterranean coastline. The most striking feature is the western extremity of the Taurus mountain range, which dominates the entire landscape of Pisidia and Lycia. In the north-east are the internally drained lake basins of Trogitis (Lake Suğla), Karalis (Lake Beyşehir), Lake Eğridir (E1-2, ancient name unknown), and Ascanius (Burdur Lake). The mountains to the south of these contain the sources of three major rivers, which flow down through Pisidia to the Pamphylian plain–the Melas, Eurymedon and Kestros. Both Pamphylia and Pisidia contained large populations in antiquity, occupying a dense network of city-states, up to ten in Pamphylia and over fifty in Pisidia. Pisidia was accessible by some of the most important routes of southern Asia Minor, in particular the road built by the first Roman proconsul of Asia, M’. Aquillius, between 129 and 126 B.C. from Pergamum (Map 56 E3) to Side (French 1991), and the Augustan Via Sebaste, which ran from Perge to Pisidian Antioch (Map 62 F5). The historical geography of this region has been much advanced in many recent studies–by Bean, Mitchell and Nollé especially (note the overview in Mitchell 1998b)–and the pace of discovery shows no signs of slowing. Current research by Turkish scholars is beginning to throw important new light on the border zone between southern Pisidia and eastern Lycia to the west of Attalea.
    [Show full text]
  • 0 Deseiwolvimento, NO PACIFICO CENTRAL, DE UMA GRANDE OFENSIVA
    IKANbrtR Tfl*¦ ¦ 3 4a, SECÇÃO- D.!l. "4 JUN 1 1944 •I HJA SAO JOSÉ, 80 Suriai HtKuidDÍvI«)M| 1*1VP»AHíA J.LE-TB TVíUiiiMItiítl^UU 6-4 "1 __,pinr.Timi.r.ntNTB* í - 'jl ¦ ---- A R IO' AL-V ES ¦a\\\\- nniBroí1 C«*ti" M. PAULO FILHO «I ,\ilnilnl»t:ai.ãii — Ar, Coiltea Freire, SS IU*Ja«aO ¦ Udcliaaa — A*. Gomei freire, SI/M Correio da Manhã Fundador — EDMUNDO BITTENCOURT N, 15.121 lll BKPATnR.cnerr. RIO DE JANEIRO, DOMINGO, 20 DE FEVEREIRO DE 1944 A.NO XI. COSTA REGO 0 DESEiWOLVIMENTO, NO PACIFICO CENTRAL, DE UMA GRANDE OFENSIVA as forças norte-americanas estão le» PEARL HARBOR, 19 (U. P.) - O almirante Nimitz informou que ^ ESTRATÉGIA DOS AME» de e os aviões estão intervindo nos ataques 0 PRIMEIRO GRANDE PASSO Vando a efeito uma grande ofensiva no Pacífico Central. Os navios guerra NIPÔNICA bases inimigas situadas nas Marshall e Carolipas. às ilhas de Truk e Eniwetok/e estendem sua ação a outra' lleiji.r 4.1,15*, «Mil.ll P. I'F. principais »*.« KltSK. DA VITÓRIA lançA-lii ,i-m nlponlca. c.tarlunadas nn' Nova RICANOS NO CAMINHO como a quadra, u-flin-dc Infundnvcls, — lugar capturar Ponape. £ an 1'aclflco Central prln- aeu Irlanda e na Nova Bretanha, poli »6bre a porta-nvloes que de aproximação açiu com todo o poderio Aa nuüYlas pubiliHiilas "New aumentava tremendamente o| tes da lontada de Ponnoa. tal- clpal rota par» tropas ume esses t\n\loia «*" nllí' P*tecc lm* elaborado militar do york Times" o têm sido brilhai.tciiien- apenas quando ni i extensão du programa De HANSON BALDWIN, comentarista da cstjatêgleo vez que Kusale.
    [Show full text]
  • Archiv Für Naturgeschichte
    © Biodiversity Heritage Library, http://www.biodiversitylibrary.org/; www.zobodat.at Bericht über die wissenschaftlichen Leistungen im Gebiete der Entomologie während der Jahre 1865—66. Von Dr. A. Gerstaecker. Zweite Hälfte. Hymenoptera. Ueber das Tracheensystem einiger Gallwespen und Pteromalinen und die Verschiedenheiten, welche dasselbe während des Larven-, Puppen- und Imago-Stadiums dar- bietet, hat Reinhardt (Berl. Ent. Zeitscbr. IX. p. 187 ff. Taf. 1 u. 2) eingehende Untersuchungen angestellt („Zur Entwickelungsgeschichte des Tracheensysteins der Hyme- nopteren mit besonderer Beziehung auf dessen morpho- logische Bedeutung"). Als Untersuchungsobjekte wurden vom Verf. absichtlich möglichst kleine Arten (Aulax hie- racii, Rhodites, von Pteromalinen: Decatoma; Callimome, Eupelmus, Pteromalus) gewählt, weil sich an diesen we- nigstens im Larven- und Puppenstadium vermittelst einer Mischung von Glycerin mit Gelatine das ganze Tracheen- system im Zusammenhang und in wünschenswerther Klarheit darstellen liess. An der nur 1 Lin. langen Larve von Aulax hieracii erscheint das Tracheensystem im hohen Grade einfach; die beiden seitlichen Längsstämme werden im vorderen und hinteren Körperende je durch eine Querbrücke verbunden und stellen so einen langgestreck- ten, geschlossenen Ring dar. In gewissen, den Körpereinschnitten entsprechenden Distancen entspringen von denselben einerseits Bü- schel feinerer Tracheenzweige, andererseits isolirte, stärkere, gegen die Haut hin verlaufende Aeste, welche am zweiten und am fünften bis zehnten Leibesringe mit Stigmen communiciren. Bei herannahen- der Verpuppung tritt mit einer Verkürzung der beiden Hauptlängs- stämme zugleich eine merkliche Erweiterung derselben (von 0,010 Archiv für Naturg. XXXIII. Jahrg. 2. Bd. TJ © Biodiversity Heritage Library, http://www.biodiversitylibrary.org/; www.zobodat.at 306 Gersta ecker: Bericht üb. ct. wissensch. Leist. im Gebiete bis auf 0,015 mill.) und die Bildung eines neuen Stigmenpaares im elften Leibesringe ein.
    [Show full text]
  • La Civilizacion Filipina : Conferencia Dada El 9 De Octubre De 1912
    4 «»'>'' I *llí4itni4?t tlttiqué 11 Vtt iiip [i Omüzacioii íiia i9i:í , ,\TV Of. '"^JiRAV^ mf\ BIBLIÓ FILIPINO *=*>*==' PO BOX SM116 STA MESA MANILA PHlLlPPINES, *:WMMMMMMM^&^'S^m ,i IB I L zacíon Filipina ^.—«S33jjj5j^j^^ *-'>NPlíRI5NCJIA DADA El. 9 DE OCTUBRE DE 1912 EN iíi:. "COLÜMBIA CLUB" ANTE LA 'PHILIPPLNB ACADEM y\ POR MIEMDR'O DE DICHA ACADEMIA Obsequio del Semanario "Metralla" 5^^SSíi^ Lmf. Sevilla, Manila. Tkl. 11 Blnondo. 1912 M£M2&iíSSSeisfeff©^ W-' ' í ^ ; i^"^ r w*V*'^ií-'HJ'^*X*^<^'*^^VVVk^^k*X«X^ »^^Éi¡Hi^^y»i>\£«i>íé!H<f*^>^K»>i\i>''^^^ .<Vi.XO<V*V^Vi:s^V*.^ViXV*ft%'^^ (1) La Civilización Filipina '*Y cuando esto obgervamos (el menosprecio y olvido en que se nos tiene) y onando este hecho reconocemos, con santa resignación, con el esterilizndor fatalismo que corroe a nuestro pueblo, nos conten- tamos con cruzarnos dé brazí.s, pas r las ho res lamentándonos, im" properar á los que tan deprimente concepto de nosotros han forman- do; en ves de arrancarnos de la frente ese ignominioso estigma co» la creación de obras que muestran hasta donde es capaz la in* telectualidad filipina, con estudios en que palpitan, si no los es- plendores del genio, porque de estos anda parca en engendrar la naturaleza, los esfuerzos siquiera de una voluntad tenaz y constante que valiendo e exclusivamente de las energias c^ue le dotara el Criador, quiere, en un gesto de noble arrogancia destruir para siempre la leyenda de apáticos é incapaces con que se deprime a nuestros hombres." Asi se expresaba un sabio profesional, compatriota mío, cuya fama ha pasado al otra lado de los mares, igual en Europa que en America.
    [Show full text]