DIN SUMAR: • Sisteme de transmisiune ,cu spectru împrăştiat • Flanger dublu • Circuite integrate amplificatoare pentru Radioreceptoare MF TDA 7000 •
• Transceiller" QRP (1) • Modificarea VFC transceiverul , COMORIINESTIMABILE ALE ŞTIINŢEI ŞI TEHNICII ,.• .
r " expuMln~ radiodiluziune de la aoeslui sector sau coIecţlI origîniole. eera II func:ţion.aC In . . ler decA aceste ,.
Pentru cA. I v3IorI In domenio..ll punefea In valoare a """'do
T"EHNIUM a nic:l ln
,·i de studio
I eIedrochlmic
• pita a lui Vasilesw Karpen f pilele " 1("). Este construit! dintr-un sistem geoornetric din slidA pe care se atIA bobin8te intercalat douA benzi din .... r (de 24K) ,1 platlnA, scufundat. In acid sulfurlc concentrat Sistemul este compus din două ..le identice ti un elac\rOmOlor pendular, CU contacte de revenire, C3re a~ră un ciclu de pendulare de circa 2 secunde. A.t:lN$1li piLIi ~ dupA un principiu tnsufie;ent demonstrat, de aproxmativ 50 de anii
Şerban Naicu
Redactor şef : ing. Ş ERBAN NAICU
Abonamentele la revista TEHNIUM se pot oontracta la toate oticflle poştale din ţara şi prin fillalele RQOIPET SA, revista figur.1nd la poziţia 4385 din catalogul Presei Interne. Periodicitate : apariţie lunară . Pr., abonament :...xlQ!lIeVnumilr de revistă . • Materialele Tn vedefea publicării se trimit recomandat pe adrese: Bucur.,II, OP 42, CP 88. Le aşteptăm cu deosebit Interes. Eventual, meoţiona~ şi un număr de telefori la care pUte~ fi c:ontacta~ . • Articolele nepublicate nu se restituie. ELECTRONICA LA ZI SISTEME DE TRANSMISIUNE CU SPECTRU IMPRĂşTIAT , ing. Ş e rban Naicu ing. Gheorghe Coslea 1 Sistemele de t",n.smqiune cu sistemul de poz i ţionare globalA cititorII I nternaţ i de ma l multe speclru Impr ăşt l at , $81,1 distribuit (G .P.S.), precum ,1 In lelelonia amlnunte fi informAm cA este In cu ... ( ~ad specb'Um systems) au la bazA c elu l ară . Ş I a5tfol, dll la aplicaliile de apl,uilili o carte 8 aceIo!"aŞi autori, un concept care datează de la iJI"'itul militare fi cele profesionale, pan ă la referitoare la subleaul comunica~~or celui de-al doilea rărtloi mondial. cele comerciale şi chiar ale Industriei cu spectru ImprAştiat. "" ca'e. Ia PlecAnd de ta teoriile lui Norberl da larg coosum, nu a lost d!!Cât Un apari~8, revista noastn1. o va semnala WÎ8fl8fşi Claude Shannon. mferito;r,re lIingur pas. ImpreunA cu modalitatea In caf. la proprietli~1e IIftI'Malekr aleatoare , 1 Articolul d elaţă nu !şi propune aoeasla se poate proc:uf8.
Conc. ptul da spactru Imprlftlat. c.n.ct.arlatlel. Avantaja
Spectrul unul semnal este reprezentel$ll ..::estuia In domeniul frecvenţa. Un elstem cu spectru 1 Tmpriştiat reprezintA un mod de lTansrrisia. In /:8AJ SIl1TII"\aIUI ocupi o bandă de frecvenţe mult mai mare decat cea necesari pentru transm~eraa Informaliel ln banda de
~. baza . Altfel SPUI. samnalul este tmpr;'l şt i at (dislribu~) cu sjutorul unu l - cod, /:8re este Independent de rn.aj. la recep!ie este sintlltizll tă o replici ldanlidi fi acestui cod, C888 ce pennite Figura 1 revenirea de la. bandalirgitJ la banda Ingusti (adlci , dezlmpra,tlerea ~_ .. semnalului) ,1 refaca rea datelor' !" 1 informaţie . Caracteristicile de bazA ale semnalului cu spectn.l lm~at sunt pseudoalaatoare, s-a ajuns ca. dupii o abordare eKMustiv;1;f1 $ubilldului. următoarele : un deceniu de elorturi susllnule, /:8,. este foarte vast, ci doar o aucdntă - purtatoar.a R.F. este un labomtoarele specializate din Stalele trecere In revistă a principalelor tMloid semnal plaudoaleatorlu. Intr-o banda Unil e ele Americii sA d lsp ună de da imF>flmentara a sistemelor lIHU.II foarte larga: primele In,I;'1lalli operaţ i onale In spedrum ti a parfOlTTlanlalor sale. Pe • banda In
este oblinut prin modula!la BPSK a lN'IIIi purt:itoare de RF cu o Ma.lenJI dogitatfl pseudo;r.Teatoare. Davia!iile de f;ul sunt de t180" ,1 respeetlv K.,goo, unde KzO,I,2,3. In Ilgur. 1 e st" prezent a l ă Ichema bloc IlmplificatA a unul Figura 3 modut8tor al unul sistem eu secvenţă· dire ct A, precum ~I spectrele de mult miii m.... decflt 08.. neceu" fund.menUirile teoretice ale frecvenl" .1 formele de uncl A ale t",nsmittrli datelor • i nform a ~e ~ funclloni,;1 a cestor sistem. de djy.... 1or semnale. tehnicile de modula)ie COf1ven)ionale: comunice!'; cu spectru Imprt,liat, La intrare. mix.eruJui Khilibrat • recepţia este posibili f~ind ceea c, ar nec,.,ta un . parat (modulalorulul) se aplic:.li purtAtoarea tehnici sp,ci.le de corel.,ie , matematic 8lid. d ne vom rezuma la R.F. fi sacven!B pllluooaleatoare, iar secvenţe l • cod 1010slte la eml,le prezentarea prinopilor de funcjoonare la 1.,lrea ace,.ula est. generat pencrv lflrgirea spectrului, cu secvenţa ale acestora . Vor fi pre!,ntate semntluJ secvenţl..:l;rectj,. cod g&ooratA sincron le recepţie. Ut lllz-.rea Iis teme lor de t,.nsmisivn. w spe<:l1\I Imprfl,ti.t olert <) serie de avantaje, dintre care B4---===---O~Z lŞ.[~== __ amintim:
InllH.C8·p=~i1bill• imunitate ~tat" 1. . intcAzutAer1... ~ de I(IL~~~ Jj~I ~r~~1!l =1~~I~li ~:~ ~1~:-~~~'_J"L~_ ,,,'I_ro _.,..-'--" ,_.I_..J'-~ .. .. • naturale C6UXate de djflll'ite fenomene, cum ar II lurtunll. magnetic., propagare. multicAi e undelor r.dio, precum , 1 1. cele provocate, de exemplu, bnIiejuI raIifo: - , • pOllbllltă ) 1 de secretizare - deosebite .1. men]ulul. deoar.ce modlfic.,e. s ecyen)el de cod p.. udoeleatoare de cfl tle datele· mesaj alplate .... fa~ In mod n.tu,.l: Figura 4 • perechi de emilfllOfi re<:eptori lolosind purtatoare aleatoare pot lucno In ace",1 band ă , cu Interferen,fI schemele bloc almpliflcate . Ie Urgim.. de bancii. lobulul Intercanal fi cocan.al mlrlimfl: sislem.lor raspecliY" to,lnc!ionaraa prinei p.1 al semnalului cu l8Cven!A • o ..zoluţie fotrte bu nă In timp acestora, formele de undă" spectrele diredfl (OS) este de dou" ori lrecven ţa prin detecţie coerentlli OI aenmajului de de lrecven!fI ale sermalelor ~"ucnte . de leevenţ.li d' cod folO$itlli CII semnal bend ă lerg ă , cere permite modulator. Fiecare din lobi laIeraIi are .~ ecourilor,' btuillut.ll, 1, S.cyen la d irecti o \ărgtme de bandă II9iI I ă eu lrecven!& pre cum ,1 o precizie deosebllfl • (OS-OIr ect Sequency) de moduJ a ţie. mflsu,."rilor In d;slan!i, Sistamele de Iransmlllu", cu La receplle se electuead specl/Il Impr fl ş t ie t care ullllzeazii demodularea 51mnalulul cu spectru Metod e d. reellu rl e modula~a W sKYenţJ d"..etl .unt ''''''',tiat slll temelor cu s pectru Impii,tlal ce le mal făspflndlte, din Iceastă n ligura 2 esle prezentati categorie. schema bloC Ilmplil;c'li a unul ExistA, In principiu, doWo tahnk:I Sermalul eu SpeCtl\llmlriftiat democJulator (corel.tor) . 1unul l;Stern de bazA de realizare a semnalului de tip cu.pedru Im~tlll (cu secven!i direct;'i ,1 eu sali de frecvenţă) .i altele cale, prin dlye rse combinaţ ii, dau naşl_ unor div!lfS. tlsteme hibrida (eu ..... lIipIe>'ano In tmp " cele !rei ~purI de modula~e hiblidfl) . ~·_o____ .. Aceste patl\l tipuri principele de '-'"--- ..~ modulelle a semnalelor de tip cu ,~ru lmprt,tial sunt prezent"e - .ua:in ~ ", cele ce urmeazA. Nu vor fi praze ntata . icl Figura 5 - 2 TEHNIUM . N-r. 1011997 ELECTRONI CA LA ZI cU secvenţă dir e ctă, precum ,1 Intrucat banda semnalului cu emisle, tncâlla ' leşirea mixllf\ll... (de la spectrale de f re cve nţ ă ~i formele de secven!ă..cI lre ctă limitead cAştigul de rBC8p!ie) Se va ob\ine In permanenţă ur>d ă asOOate afe diverselor semnale, proces al sistemului, pentru ob!inerea frecven!a I nt e rm e diară " (care Este utiliUlt un mixer identic cu unu l ca,tig de proces căt mai bun, Inglob eaZă In forma~a din band a de cel din figura atlIerioară (modulator), la pentru realizarea l.nOr legături In medii baz ă ). I nt r ă ril e acestuia ap!ic3ndu·se putemlc perturbate , este ne<:8Sară o Ca ~I Tn cazul sistemului pur t ăto a re a modulată BPSK ,1 bandă cAt mai la rgă , precedent (cu secvenţă d i rectă ) orice secvenţ a de cod pseudoaleatoare, semnal care nu este o r ep lic ă a perlecl s incro nă cu cea gen e r.ltă da 2, S81tul de frecv enlti (FH · referinlei locale e5te Imprăş ~Bt prin em~ător, iar la lefire r&a.lperăndu-se Frequency Hopping) mu ltiplicare QJ aceasta. Filtrul trece purtă to area da RF, Mod ul aţ ia cu salturi de bandă de după mlnr (corela to.) rejecl ează toale componentele situate In afara bertVi sale.
3, Multlpluarea In timp (T.H.) Ace a stă teh ni că de modulape Figura 6 re prezi ntA, de fapt. modulaţia In impulsuri, secvenţa p$eudoaleatoare fiind foloslt~ pentru a comuta Schemele bloc ale em iţătorului f recv e n\ă face parle din familia emiTAtorul ON/OFF, recep!la fi receptorului la un sistem cu sistemelor shlft kevino ("poartll as igur3ndu_se prin utilizarea unei secv enţă direet'i sunt prazental e In p e riodică"). car., este In fapt vechiul secvenţe de cod identice şi perlect f igura 3, unde avem urm ătoar ele FSK la care nu se mal ofera doar dou ă s i ncronă cu cea de la emisie. no ta ţi i: frecven!e, ci un numllr foarte mare de Diferen ţa Intre "sal1ul de • OSCI, OSC2 • oscilatoarele frecvenţe . Un astfel da sistem QJ salt frecve n!ă" şi 'saltul In timp" consta In locale de la emisle şi, re spectiv, de frecven ţă opereazA QJ sute, sau aceea că In primul caz frecvenţa de recepţie ; chiar mii de frecvenţe . Sistemul real emisie este schimbată la ~ecare b~ de • M· modulatonJl de la emisie: are de ales Intre un numărfoane mare cod. iar la cel de-al doj!ea frecvenţa • D· demodulatorul de la de frecv e n ţe dispuse ale ator. Intr-o em iţ ător ului se sch i m b ă doar In recepţie: band ă foarte l argă , fi ecare fiind momentele de tr arlZiţie din S" CVflfl\ol • SPA. gen.,ratoarele de s e l e ctată pe baza secven!el de cod . Acest lucru de te rmi nă o refe rinţă ps&Udoaleatoare; pseudoaleatoare. simplificare a moeIulatorului. • AP· amplificatorul de putere: E ste . deci, necesar un Schema bloc simplificat ă e • AR- ampllficatorul de sintetizator de frecvenţ ă , capablt să sistemului de lransmisiune cu "s a ~ de radiofrecvenţ ă: raspund ă cu o frecven!ă. le o a numită timp" este ilus trată In figura 5. Această _ Ml(. mixerul; stare a secvenţei pseudoaleatoare. In 18 1vl1că de modula~ e poete fi utiH zată - FT8- fiHrul trec&-bandă . mod ideal, la Ieşire a unul astfel de pentru a reduce Int .. rleţele Intre Aceste scheme bloC conţ i n sistem Va trebui să avem, la un sisteme prin Implementarea accesului practic etaj~ e de frecvenţă maltă ale moment dat, O singu.~ frec ve ntă . m u~iplu cu diviziune m timp (TDHA), unui emiţător ,1receptor care lucrew Practtc Insă, sp&ctruI conţine. pe lănQ ă Acest ~cru Inseamnli că emi\Aloarele I n te hnica secvenţe l directe ,1 frecvenţă doritA, benZ i laterale emit pe rand, la momente bine ilu strează modul cum se lmpră~tie , ş i generate de salt ~i Inte rm od ula~i. determinate de timp, receptoarele res pectiv. de z lmpră, t i e (restrlnge) ScIlema bloc simplificată B unui primind astfel infonn a ~e cu Interfe renţe spectrul semll8lu1ul. sistem de transmisiune cu spectru minime. Oscilatoarele locale (OSCI ,i Imp ră~t i at , care u ti li zează saltul de In privinT a rejecllel OSC2) de la emisie şi de la rocep~e frecvenţa , este prez e ntat ă In figura ... interferen!elor. 'saltul de ~mp" nu este generează frecvenţe legate prin Acesta operează cu un numărde patru foarte avantajos In a plica~i le militare el rel aţ i a : Iose, +fFIosc:2. frecvenţe. este folosit In combinaţie CIJ "u ltul de Mixerui (In receplor) am est ecă Sintetlzatorul de frecvenţă de la f recven!ă' . semnalul Fes recepţionat CU semll8lul recepţie opere az ă sincron cu cel dela fos+~ generat ia recep~e. rez u~and Ta l e ~lr e aemnalul de frecvenţă intermed i a ră ~, care va parcurge fi~rul trece-bandA FTB. fi ti , , L ă rgimea de ba ndă a " semnalului rezultat prin modulaţie BPSK este dublA. iar la modulaţia OPSK această IArglme de bandă scade la ju măta t e, dar ,i cA~tigul d .. proces al sistemului se reduce "0' Figura 7 propotl!onal. - TEHNIUM . Nr. 10/1997 3 ELECTRONICA L.A ZI
4. Modul-J1e hlbrldl cU secve n!a directi pute unul da realizat. Ne vom referi In cele ce ooreapunzător-caituiul de ffecvenll.ln Sistamul THlFH 'controle .ză ' urmeazila tIei TIpuri de tehnici de 80HI Iei, samnalul de referinţj local In timp toeta ITallllmlslila . astfel Incit modul.tie hibrida: FHJOS. THlFH fi deYIne un hibrid FHIDS. care este apoi t~1OWeIe dorita fi cele nedori!e """S. multlpllc ~t cu loa te semn.lele nU InIllIImlt niciodatA In acet ..l lImp. a) Mod ull!' a " u it d . rec:epponate. Mal muh decAt atAI. em~itorul dorit fi ~dirKt.l ~ (FHIDS) b) Mod ullfl. "1l1t d. timpi cat nadoril pot fi programa'e si Dup ă cum apune ,1 numel •. IIh de frec'I.oţ.I ~ (TWfH) tranlm~ ă pe fraevanle diferite , i ta aceastA moduIa~e 11(8 ca rezultat un Este utilizatA cu predilec~e In momente de timp di1e~'t . aetmal CU secvenj/li directi• • cărui situafi ile In cara. Inlr-o lelea radio cI MOd ul"lla "ilit In timpi I_ n ~ dl ..cUi ~ (TM/OS) Atunci când se utilizeazA modulalla cu uevenlA dir.e" ,1 - - multiplexarea In cod nu petITIÎIe ac:oes .uficOent ln legAtura radkI. sallul In timp "a do~ed i t a fl foiol ltor In ve..:jerea ridIcAriI parametI'iIor !ICO!SI'~' mulipTu . • In figura b flrespediv flgW1l 9b swnt prezentate Ichemele bloc: ale unuI emilita fi reoeptor func4ionAnd In _-_o ace.sI' l8Iri;;l de rnoo:kIle!io (THrt)Sl . --.... Allfel, pan!lu a ' adAuga' AgUIO 8 multiplexarea In timp la Un sistem cu secvenţa directi. eate neeelirA frecvanli I:6nllali ',...ra' periodic. trebui. s'" opIru.. un numir mara de comuta rea ON/OFF, la momente Spectrul unul eaemenea semnal esta e mllitoa re, dispuse la dlltan,.. preelle de timp. a tr.nscelverulul llustnot In ngur. S. l.obIJ PI " lcipaI (OS) vari .. bile Inlra ela. Acalt.. sisleme (etmtatorlrec:eplOf) . fIIle dlllribuit In Jurul frecvenle'or ulllizeazl'l codarea simpli. In primul dispooibile pentru &alt. AceastA tehnIc.!I rAneI ea o metodl de adresare, mal Bibliografie d .. modul_ !ia (FHlDS) Ire o buni a18l, ,1 a bil dupi ac .... p ..nlr\l • c apab ~lt at .. pemru accal multiplu. ImprA,tl. spactNI de Ir.cvan,A al , Spread Spactrum Systemt ' OiXon Ac .. ath\ modl,ll.lie hibrid'" eate s8m"'IuILi. • R.C ..Jom Wltay & Sona. New York; rac:ornandati In situll!ile cind s-a atillII Aceasli telvlică de modulaţ l e - Studiu de liborator , Institutul dt Un mllXlm posibil pentN secvenle se .Ci\ilaazi eli ~ In sistemele Cerc etă ri Ele elranlca ' Silleme de pe... odOiIlaatoara (SPA) Iau existi o de radiotelefonia, In eare accasul comur-.::alie cu spectru distribuit, Pop II mltar. a numlrulul de ca nela multiplu ,1 adresarea d lse rată Eugtn , .• . dispoNbiIa penIn.I salL reprllintă o;:eIa mai mportante cerinţe Un emllitor FH/DS are o scnemi bloc simplificatA ea cea din flg l,lra 1,lar un recepIOr FHlDS ea cal din 1Igura • . 1 I nlcrmaţ i . de trantmi. ln forma _... .,. COl ....,. ~ digltali fIIte Inclusi In s e cvenla .~ ~· AceaaflaecvenjAde cod fu rnlz .. azi ,1 modelul d .. IIlt a l· ~ --I - pentru slnteUzaloNI de fracvenli . .- ~- Modulatorul echilibrat ea1a de Ilpui ~ cu I =" ~ SPSt< sau OPSK. - - - EMITATOR 'ntra codul OS , 1 codul FH -- - existli sincronism, ad ică , In timpul In care ..ta InInsmid o lIOf1iune din OS, Irecvenl' de amls la v. riman. ~. ~ -~ .~ neschlm bati. DacI, secven\8 OS este • • • muH mal rapidă decit 018 de sa~ FH. - -=- De _. mulfl bi!i din rn:o puncIe de maxmi fi ...... 1 eno.wgie. in Ir>eh.ierea acestei scurte a,a cum se prezint6 In flilura lb. Introduceri. I'r.cI ~A m cA datorill Introduce" Ac"te mexlme ,1m ini me se fIOIIbiIi tfl!i de comutare afazel. atit pe deplaseau't peri«tie pe axa frecvenţei . \InUl dinlre lIange preamplif icatoarllior le Intrarea Concret. frecvenla de tăi ere a ftllrelor Stabilirea fre cvenţ e i limi tă circuitelor integrate TOA t 022 ş i a fost stabi li t ă la 6,3kHz. iar panta da supefioa ră la 500kHz, pentru ambale TCA350. " lUrul · 'rece-jos· atenuare este de -&lBJoetav ă pentru mo d a l it ă ţ i de control, corespunde prelntAm pin ă apariţia distorsiuniJor de filtrul de intra re ş i de ·12dB/octavă valOlii maxim admise pentru frecventa inte,module!;" 1" c8'lul p roce săr ii p(lntru Mrale de le~ire. de lact a circuitelor integrale TDA 1022 semnalelor audio Cu componente In figura 4 este pre z entată şi TCA3SO . pulernice la frecvenle loalte: schema 9'Ilneratorului Oi/azic de tact, Tranzistoarele T1·T4 $Uni de tip • un e la] delazor ,,,,,Iizal Cu care a si g ur ă funcţio narea circu~elor NPN. oricare din seria BC (BCI07, tranzistorul T2, Cu sarcina 8gal integrale TDA1022 ~i TCA350. Modul BC171 , 8C173), Oioo' el e o'l n d i str i b uită In circuitel e colector ~i de control şi per!orman,ele osolatorul contrul at In teMiuoe $Il ni OJ emitor. la bornele acestor r1Qistoafl' generatorulul bifa zic sunt specifice silidu de tip 1N 4148. iarcelelane sunt d& sa rcin ă apar semnale audio egale, aplicallel care viz ează obţinerea c.u germaniu, de ti p AA I17 sau darln contrafazli: efactului menJionat similare . . • Iinii ~ de lnlarzieru propriu-lis" . In structura general orulul de Allmentarea procesorului se realizate cu oe!e două cirru ~e .,tegrnte tact observăm dou ă unit'ip: face de la o sursă de tensiune bine specializate, respecti v lOA 1022 şi • oscilatorul controlat In finm tă şi stabi li zată prin Intermediul TCA350, Modul de conectare fi tensiune, re alizat cu două porţi slabiHzatorului mono1i tic de tip 18\5 circuite le de polarizara ale acestor Irwarsoare, conectate In confoguraţ i e sau 78L 15. •• ~ '" ,~ ,,, ,. ~ ~ ... • )f.: ;., ,- .- • .n\, .... .- " " • - ţ " ~.- .- ~.- ~ ~ - ~ T T T .f .;,.. circuite Inlegrele au fost simplificate la •• .,. maximum, obţinând suplimentar ~i eompalibilizarea cu restul montajului. Ambele circuite sunl cont,Diate de •• clltre acela,1 genemtor de tact De remarcat câlinia de Intăfl:iere raali ~atfl d ... .r r CU TDAI022 p fim e~te semnal audio ., .~ "" '''''' din cirouilul de emitor al defazorului. In timp ce TCA350 poate primi sem",,' ,. •• audio In fază sau In contrafază; Flguro 3 - etajele de l8Ş,re realizate cu tra!\li5toarele T3 "T4 , cu rol dublu: de astabil. Oscilatorul are dou ă I ~iri alimentarea circuitului fiU re ·trece·Jos· de ordinul doi şi complementare. ,ar conlrolul ",.,. '" f ••~ mal pulin repetoare pe emitor, FiU re le sunt frecvenţei se poate face maroual sau i anume cu plusul pe necesare pentru eliminare a automat: I 1: masa corespunde com""",entelor reziduale de tact, In - generatorul de semnal , ,. sCOP'JllmbunătfI~ni mponulul semnall sinusoldal de f rocven ~ foarte joasa, zgomot: care mod ul ează In frecv e n!ă R.gl~}e ,i mobură" _ mlxerul p~$ i v de ie~ire, care oscilatorul controlat In tensiune. re a li zează sumarea semnalelor Penlru valorile di n sch e mă, Pentru efectuarea operapilor de tntflfl:iate cu semnalul dired, In fază domeniul de varia~e a frecvenţe i de reglaj şi a mlisurărilor ce se impun, sau In contra fază . tact este cuprins Intre t 2.5kHz , 1 sunt necesare un generator de Ff1!<;V8nţa de tăiere , i panta de SOOkHz pentru control manual şi Intre a udiofrecv e n!~ şi un osciloscop bine atenuare ale celor Irel fiII re din 14 .S kHz şi 500kHz pentru control etalona1. ceea ce permile folosirea structura etajelor de intrare li e~ ire au automat. In acest din urm ă caz, acest ui a ~i pentru măs u rarea fost stahillte In concordan ţă cu domeniul de baleiaj eSle de 35:1 , iar tensiunilor ,1 a freevenţelor. va loara ~ minimă a frecvenţei de tact, perlodicilatea eSla de aproximativ R"9 I ~jullncepe cu generatorul care este si frecve ntă de e san~on a re. 0,3Hz (pentru Cx= IIIF). bifazlc de taci. Se poz itl onează 6 TEHNIUM . Nr. 10/1997 AUDIO curso"'''''' umi,eglabllelOf SR3 ,i care limi l eaz ă . Apoi se conectează orieare aII tip do samnal. Concl8t. se SR4 la ju mătatea cursei, osciloscopul pe em~owI tranzistorului ap l ic ă la Intrarea procesorului un pOlenpometrui PI se roteşte l"capătu l T3 ,i se reg l ează SR 1 pană la semnal complex. CU amplrtudinea de corespunzâtor plusulul sursei de obţ i nerea unui semnal ma.> • AUDIO CIRCUITE INTEGRATE AMPLIFICATOARE PENTRU CĂSTI, ing. Aurelian Mateescu Circuitul integrat K4>I74YH17 ambelor canale: ampHfieetor 1: este produs In Comunitatea Statelor 6. Int"rlt nelnv'rloa re pltntru 8. boma (+) pentru ampllftcatorul 1; Independente ,1 u te .destInat amphfieator 1; 9. ietire amplificator 1: construcţ i e i de C81'loloane player 7. conUlune boolltrap pentru 10. neconec:ta~ 11. boma H amţ>lifiQ.tor 1: , -, - 12. int'are nelnverso"e penlru " . ~ ~ = , ampli1leelor 1: . ." 13. Intrere nelnverlo.re pentru "~jJ * '~ IImplillc:ator 2: • ". " ,- w "" 14. boma H empliflcator 2: ~ 15 neconectat , ' ."1') 16. ~i re amplillc:ator 2. ". " . . in flgu .. 1 esle prezentati ~• ". • schema electrici peotru furqionarH ,~. In reg.m SI_. Seolibiitateala iltrare • es:e de 20mV Rezistlll'ţ8 de sardn.l " , ~ estll de 40Cl1eanal. . U< r ~ ~ In I lgu .. 2 estll prezentati • scheml e'ectricA de funcţion are a .~ celor doui IMtI!! pentru 8 TEHNIUM • Nr. 10/1997 LABORATOR RADIORECEPTOARE M.F. CU TDA7000 Ing. Şerban Nalcu Clrcultu! Integret TDA1000 m.t.tlI.lnlern eliminA IemnaTele de Sub nici un motiv nu se ve reprezintA un receptor radio, cu zgomot de la Intrare, lIIII\6ndtioM astlel deplf! tensiunea meJdmi de 12V. modutalie de frecvenţA , care se poate recepJia fald a unor P!O\Irame . Cu rentul 'consumat- (Ia r ..tl ta cu un numAr minim de Cin:Uiuf Integat TOA1OOO are Vp:4.5V) este tipicde SmA. 00rr0emA componente externe. Are dimenlNnI prevAzute Intern (din construCJie) etale lrecv,nlelor de Intrare elte cuptint reduse (caplula S0T1 02HE de sp&datedestlnate d oprească llIdiap Inlre 1,5-0-ttOMHz, ceee ce acoperi plastic, cu 18 pioi DIL) , i un p~ de ~ a unor semnale electrice. to",IA banda UUS (MF). Se utilizeazA, oott acceptabil. Este produs de IIrma Circuitul Integr., TOA7000 In speciei. penlnI f8C8P!l1 benzii MF· Pt1lllps. Include urmAtoerele funcţi i Inteme: CCIR cuprinsA Intre 81,5-0-1Q8MHz. Circuitul integrat con ţ i ne un • eta] de Intrare RF: Tens iunea de audlo1recvanli sistem FLL (Ftaquency LocIced Loop), - mbu.,: IUrnlutlIa iefiIe (J:1inu12), II' o $i!Ofdnt, avAnd frecven!, intermediarA de doar - oscilalor local: de 22kfI, esla tipic de 1SmV. 10kHz (mult diferiti de frecvenţe le • a mpliflcatorn; m~8tor FI: Sensibilitate", la Intrarea In Intermediare trad l~ ona le: 4551&1z la - demodulBtor de fazll: limltara (·3d8 ) (a vind Impedenle MA , 1 10,1MHz la M.F.). - detector mute: sur18l_ 750 ,1 circuitul m.u.lI. 5etectivitatel FI se obţine cu ajutorul • comutator mulll. dezaf;fival este tipic de 1 , 5~iV. UJlOf filtre active RC. Schema bloc internA B cin:u~ulul Semnalul maxim admlslbll Unicul regIaj care este neo.sar, integrat elte prezentatA In flguf1Il . (impedan!, surael-15fl) es'a tipic de pentru lelect.... frecvenJetor Tensiunea de alimentare alntegl'llIIului "","v. receplionate, este cel al circuitului Vp, (pinu15) ere valori reoomandate de Tensiunea oscilalorulul (Intre rezonant el Ol(;ilalorulul. Cireuilul de catalog cuprinse 2,7,1 IO V." oinij 5 ,1 6 ai cIrcu~ulul Integrat) es'e • ~ F-ii- • • TDA7000 • 1,:,- ~'t-"'. -"'- : ~ ~ ;;l r:;-, .!>L • • • :,.' • X - • • X]... ..r X > • ------I~ I~ .... - . --- .. l<':'::= [> • ~ • ~ ~ ./ • • &; • • • -If- -If- • "- • • ":Y :± .~ -;;; .. . ~ :- 1- ± T ~FiQUrO , ~ Toiim • - - LABORATOR .pl., dll'l t;Onduc to. CuEm. cu R~ """"'_(vOOmuUl · , diametru! de O,5mm, avind <1> "'S,5mm face cu ajutorul pOIe",iometnJ lu; P ,I)o;5rrm, Bobona L2, situatitn tio1::uitu! (22kn). de at;O,d, formati din 4 spl.e din Alim,n"raa CII tensiune a conductor CuEm de O,5mm fi • • e montajului .e face de le O su.sA <1>:4 ,5mm , ia. 1-3nvn. Bobinele.unI stabiliZat:. de "5V (sau trei baterii de realizate In aer (pe corpul unor spirala I ,SV In ..ril la). • burghle - ,vind diametru l S. pol recepliona corect COl'tipuJ'\2Ator), posturile , 1e!ro r semn,1 depa~!1te ~q Aliturl (le bobina L2, pentru nivelul de eirci 10)lV (sub care 'hr-:"r -",-""C->";:.c:.;: .eallzarea acord ului servesc Intervine drcu~u l ll1llll) . Figuro 2 condenntoe.ele C t 5 (trimer de Ca antan! de recePlie se poate 4+20pFj In terie cu CU (56pF). u~~z,a o miei anl8f11 lal8.copidl (5aU cuprinsA Intre Vp;.(),5V şi Vp;+O,SV. SelectJvitatea receplON!ui este pu' flslmplu un condtx:tor de d res t m Putere, dlSlpat ă l otală se a.lgurat' de cAtre dlver.ele filt.e lungune). pre;tinti CII In figUri 2. aClive, Interne circullului integrat , 0ac.Ii .. dot"8J1e receP\iOMrea Ne propunem. In t;Ontinuare. acordate cu oOllde.. sa loare (cu .... 1eri UrIOO' It8\ill'ille (posturi preregtate) se prezantarel unor scheme de de ,ule de pF pAni la căţ i v a nF) poala "tgUrI ·lT18IT'IQfilI'ea·_sIon! radiorecaptoare MF uUIiz:iIind cin::uiIuI c:onect&le la ponil intagralUb. pnn lubItJtulfea lrimerului C 15 prin Integrat TOA1000. in cele ce urmeazi Redarea lunelului se face In grupuri de condensatoare fixe, vom prfIzenta lIlzIIi ~tfel O" de rldloreceptoare, Iar In -* ;li; numArli1 viil or ,1 revi.tei , ~I . noastre IncA un radio ----jt " , O" " recepl or. In numerele • vilto.re. In luncll e de " ,- = Intaresul cllllo.llor. vom ~ f' ~ ~ " "•• prezenta ,chemele unor a ~~ :-;r.; r- .adloreceptoare mal "' , o"' ~" 1.'.::- • comple ~ e. Ilareofonice. ,- ~p a " ,~ utililAnd ti alte â'cuite din f ' ~ -:; " O" gam': TOA70tOT. , ~ T , - TOA1020T. TDA1021T etc. " , •,. • J, Un prim radio • - • receplor cu modul a ţi e de O" " ~ (FM), care poate ±- " " - , O" L" recepfIona banda de UUS ,It- .:.' • cuprinsI Intre freev e"ţel e " ,- x: - dl 81,5 .. , 08MHz esta i- -, prezenlal ,,, I lgu.a 3. Sa Figuro 3 rema.că slmpiilatea schemei, cascA (de 320), amplificarea conactal8 prin Inlermadlu l unul con\ln'nd doar douA Inducl an!e (,1 semnalului de a udiof recvan ţ .li pănă la comutator. Valoa .. a aces tora se ece lea foarie simplu de realizat) ,1 nivelul necesar atacului acesteia delerminA pttn lneerc:ă ri practice. Plaja oor.del'l$llloare. Bobina LI, .ituati In licindu-S8 cu etajul amplificator. de lrecvenjl se regleaz.li pttn ajustarea cilOJltuI deinlrare (antanA). con!iroe 5 realizat cu tranzistoarele TI . T2 ~ T3. dllla",el dlnt,e splrele boblnel L2 Figura 4 10 TEHNIUM. Nr_1011997 LA.BORATOR ( ~"'J . Cablajul acestui montaj est. pr.zental In figu rII. 4a (pa".a platati) ,i respectIv 4b (pa"ea " plantau\ eu component.). - Schema unul alt receptor MF. mal performant. Ia care ludi!il le O). poata face dlrectda la un difuzor, .". P"Zanlală In figu~ S. SatnnaIuI captat d. anteni .. ap li că , prin intermediul cad.ill8...... CI ~C1 ,1II pn.o113 al e1rcuitulul int&gral ,i d. acolo mixarulullntarn, unda acest lemnal sa adunA cu c.1 provenl1 d. Ia OIcilalOfullocal intern (VCQ- Voitag. Conlroled Oscillator) din TOA7000.b), Intra pinii 5 , 1 6 ai c;'cu~ul ul ln l ag ..t .. 1111 conectata eI~'" .xterna d. acon:! al. osciJatorulul: acestea CU\I~ In QlP8C11aIN diodeo IIIMbp OV (va ri abi l ă cu tensiunea ln\Ien.ă aplica.. le bome) ~ indvct.a~ L Cu lIjutonJ potarojiomatrului P2 s. face reglajul acesl"" tensiuni de Figura 6 polariur. a diodel v"iup ,id.ci cu " l In figura 1) , 1cond_atoara l.. livrat semnalul de J oasă frec"an!' acordul ..dloreeeptoNlu l pe poslul de la piR ti 6 , 1 g al lui TO A7 000. { a vdio- fracveRIăJ , a"ARd un RIval de dori< respeeliv CII ti C12. UrmeazA Un al 7DmVw, Coodensatorul conectat lrmI InducuRţ a L ar. I2OnH, fiind doi!ea a ~QP&tIpcnaI (n.otatlF acest piR , 1 m asă (CI6) realizeazA r.. U U ' A din conductor d. 0.6mm FILTER pe schema din flgura 1 cara dezeccentJ. ," FIgU"O 5 Data Handbook, LABORATOR pH-METRU ELECTRONIC TERMOCOMPENSAT ing. Nicolae Sfetcu elementuL esenţia L aL acestuL lamtoamperl la "2S' C ,i 500 (OMEGA PNE- '304. de ellllmplu) sau Instrumant de mAsurA il repreZlnU!. fafriQafl1*Î la .12S"C . EI 8Sle uIiIilat o c:on5tfUC\le proprie, dar In ambele a~ton.rI opern!lOnal cu curent de ca bulrer, da!OrltA impedanţei extrem cazuri se r.allzeazA o calibrare ali mentare !oMe mic (CI'. figurii 1) de mari , sond. pH . .., temperaturA (R 14) penIni 'N " Iaf". 1. Penlru a creşte acurallI\", l e rapetA alapele 4. 5 fi 6. InIr\IeIIl aeesla .jullAri luni intemc:tlva. 8. Se IndepărteazA seundrcuilul la masA a' punctului C. 9. la l alTţl e l"llwra dfI " 2S"C, l e aplleA "295,6mV la Inlr.re; III ajusteazA din nou coeficientul da Iflmperatur1. (RI4) pentru 'N la iefirll. Penll\l .curate!e maximA, loIosiţl o KIItJIie tampon la un pH tl1ernpanoturJ cu/lOllCUlefi rwgIa!i'" nou R14 .oet*\I FIgura :2 o '-fire coreet;\. arglntltA. Componentole electroni<:e sonda pH deconeclafA). Bibliografi a peslve trebuie d elbA un drll! de 5. Se aJusleazi compensarea • Preels lon Monolithl ca - Data temperaturA cât mal IehU\. Se pot cu lemperatur. (R11 ) pentru TV la Boo4(, 1990; u!ill~a clrcuite lntegrete echivalente i~ire. - NaOOnal SemiI::Qn6.Jeto _ Data der, In cazul unOr parlorm.nţa m.1 6. Sa IplleJ .271mVla intrare: Book. 1982: mici. eroarfla de mAsurA c re,te se ajusteazA cittlgul COfIfic:ientuIu de - ColecţIa reviste; "Tehnlum" • oorespunzA!of. Pentn.r CI3 "pOt folosi drapt clrcune echivalente sigure: AD580 (Analog Devieel). LMt8S-2.S (National Semiconductor), LTl019 (Llnaer Technology), . au REF03 (Ratheon): pentru CII: AD51S (Analog device.). QPAl o3DM , OPAlia (Bun" Brown), CA313o. CA3420 (RCA). ICU6,' . lCL8500 (Inll ing, Florin B ă lan I Y07LBX Schema propusli are un reglaj tranzislorului T2 conduce la Injl>Clarea ' AFERRO', fabficate la Fabrica de larg de tensiune , respacliy da la 20V de curent In ba za lui T3, ca re se ferile B ucureşti, A41 {cu ri=1800 şi la aproximativ 220V, ceea ce o deschide şi, la rtondul lui, a limen te~ă marcaj punct alb"'alb sau AS recomand ă la folosirea de către baza lui T2 , ducAnd la salurarea rapidă (tJi=2200, marcată CU punct gri). De CQO$Umil\QrV mili pret\ln~O$i, d\I plJ!\Ire 3şomonoa , 1OrI.Iri MZ-6-06 Q23xllx Il, medie - 4 ,4KW. Se poale folosi la ~e~~ ~ e;:t iy~IC~~d e~rsOa~~ ~~11 s~i~ ~ realizate la fabrica de Ferite d in aC!ionarea unej maşini de găurit (Ma3, d escărca rapid prin perechea T2-T3, Urziceni, din ferita moale. MG4 sau echivalenle ,i de puleri mai pe transformatorul de impulsuri care Amplitudinea tensiunii de mari) precum şi la al imenlama unor are roIdublu: de separaregalYanică a coma n dă se poate regla din sarcini electrice rezistive sau motoare păt1 ii de forta de oscilator, precum ş i potenliomet rul P=IOOKn şi ca re se electrice. cel de formare a comenzii b i al tem a nţă scoate pe cutia montajului, penlru ca reglajul pulerii dorite să se facă căt mai uşor, Prin intermediul lranzistorului TI şi al pieselor afBf8nte (RI , C 1, R2 , RJ) comanda pe cu pletul T2-T3 este f e rmă, !Scăpâ n du_ se de aşa zisele "bâlb.1iel"ln func:jionare, C8I1l pol duce la ruperea burghielor la matinile de gău rii ~~~~;~n7!~U~~f~~~~; necesarto, se foIosesle un soclu fIOITIlai lF2S şi se pune a l ătu ri de potenliometrul de reglaj şi de voltmetru, pe ta bloul Irontal. Puntea IPM4 redres eaZă Flgufa 1 ~ee~S~~~~ăa f1 1~r:r~!:a ( d~e ~1~lfi i~ ~ Nu se recomandă depă~ i rea pentru grupul de ~ri sloare antipa ralel, a li mentează oscilatorul, prin puterii de 4 ,4kW din următo a rele reprezltlll âmd un triac. Intennedlullui R6 si se stat>llizeaZi'i cu considerente: Transformatorul de Impulsuri - creşterea masivă a gabaritelor este de fapt piesa de ba :z ă a ~~;I~;~~ d:a~i~ ~i ~::;~~ăfilts,: radiatoarelor de răcire, obligatorii montajului, el trebuie sA polB[Îzeze (volummoase) pe Intrarea de 'elea, pefltnJ ~ristoare , cât ,1 celelalle piese cores"unzăto, grilele tiristorilor In pentru a nu se strica forma de u n d ă mai mari ,i Implicit a gabaritului cuti"; raport CU catozii p&nlru ca tensiunea slnusoldalA . Dacă totu,1 mal sunt montaJului: de I eş i re să fi e ap-roximaliv ca cea " scăpări " In r eţBa , un filtru compus "- necesita lea ventilArii forţa te a dintr-un condensator de O, I].1FIIOOOV păfjil de forţă; Inserial cu un rezistor de 47W3W ar - nOliunile elementare de trebui d fie de ajuns . Dacă tot mai tehnica securitâ!ii muncii presup-un o o. sunt prObleme pe relaa, In sensul Impămănlare coreclA a ca rcasel stric ă ri ; sinusoidei relelel (fapl (rezistenţa prlzei de pămănt sA fie constatat cu un oscil05COp) sau al s41l) precum ,i folosirea de materiale Introducerii de Imp-ulsuri de tensiune IlOlatoare de bună calnale: bandă de (zgomot pentru aparatura "'" m:>ao6o" _ sticlă, sllclotaxtolit, ebon i tă sau pretenl i oasă), se poate monla câte un b achelnă pentru piesele care trebuie Figura 2 şoc pe fiecare b raţ al reţele i. Acesta se IlOlate. bobinează pe o bară de feritâ de joasă Schema electrică (figura 1) se prez entală In figura 3. Se poate frecvenţă (A 141 , A5 etc.). cu lu ngimea compune din: oscilatorul care observa că s-a u rm ări i sincronizarea de lOOmm iii ... 8-I Omm, bobInandu-se f urnizeazA impulsuri In dinle de Impulsurilor de comandă pentru cele 100 spire de flr CuEm 2+3mm, lucru fierbtrAu şi partea de forlă douA alternante, transformatorul dastul degreude reali:zal, mal ales că re prezentată prin tiristori şi siguranţa asigurtond polarltatea con ve n a bilă a trebuie lăcuit ş i b Alexandru Zanca SI,WIt $ltua~1 practice cind avem lalndemini ° IIJI$ă de t_iune fixj de ° anumiti "a loara (acumulator, baterii, trans1Of1Tllltor CI,j redrv5or), dar aperetll! pe eare dorim 1ă-l alimantlim funcţion&ezA cu °aHIi tensiune. ExistA douA lÎ\uilţi. ro douA moduri deosebita de rezolva ...: daei tenlÎur.ea cerută da aparat as'e mal mici deci' cea de care dispunem, problema se rezolvj • u,or cu un divizor da tanslune diinenslonat eorelpu nzător, ori ,; In;II 7--f~' ".'i:jl;f bI~ , cu un stabilizator da tanslune.r edec;vet. Daei 1""" Iensiunea ceruli ..te mai ma,e dec" cea de care diapu roem, lÎlUap. .. complică (fi de obicei eoo.lil); trebuia ~ aH acumulalor sau ba'ane . ,eboblnat 1IlInllo!mlllorui (d acăe posibil) ..1,1 cump,",1 altul etc. O lioIupe la IndamlM care Iaca " O apel doa, la z"Slrea da piasa a "/'" constructorului a mator asta :;~O ii::::Ji::::=:~~~' ~'ţ~~ff.~~~~~~:;~~~" ~-r- raallzarea unll! corwllrtor DC-DC ( r CIIr .... rldi ... lensiunea de care dispunem la ° valoara dori tă . Un ..tf" l d" dispozitiv 8Ite conyar1oru l DC-DC illJ.t'"lln ,.fillura 1 " care eSIe capabil să riOiCII tentiunH de \il 6\1 DC 18 ° o tensiune de IZV De, ftind reaIlzaI cu comporoanle anale tn posesia oricW ra mJIL ing. Dinu Costin Zamflrescul Y03EM In cele ce urmeazA U le compB<1imente aeparate. Din aeest RE prezelltatl. .chema lmtlun;lt31ill fi moIr... unele module care con~n piese TOlte componentele .unl ul'V,lj transceIver CW pentru banda de mal pullne. au rezarvt d, apaliu. iodig_. majorilatea fiind foto.ile In 14t.1Hz, proiectat, , ..li zal ,1 Realzancl montajul pe o singură placA a Plra tura Ble (bunuri d, larll e~p8r i me" l a l de aulor In anii '80. de drcu~ imprima!. se poale obJine o COOSlm). Variante lni!iall utiiza ea etaj EmiIJlorul, având o putere ulii' de wmpactare apredabU. RF de putere un tranziSlor 80135 1,5W, are alimentalOrUl echipat ro un Inlr, anII 1983-1988 au lost allmen\.ilt l. IZV, transformator da falea de mici realIzate w acesl gan da trans.:elver Aceasta prezllnUore a avut ca dimtnsiunl, jIrCIYri d a la un reoeptor malmlJtetutedeOSO.w ~ 4 0 scop trezirea interesului cititorului fl o portabil, al uanzislori, Indigen. de lari din trei continente, fo loal ncl o mal buni In ţel egere a lpiritulul!n care In va rianta originali lfA'. antenă dipol '1ndoor". amplasata Intr e fOII concepu! acest transcelvar. condenUlor v.rlabil ,1 'i.i o eamert anata la Pili""" unei cIidiri Ideea de bazi a los! de a nu utiliza manipul ata, electronic Incorporal) al 3 etaje ,i acoperi,ul de tabla (1). piese scumpa ..u 9reu de prOCI.Iral. Intregultranscei.var se prez intă lub In vara anului 1988 a u 1011 De asemenea, Icheml trebuia si forma il douti ine;nta ....li zata din realiZate sute de 050 w eo de ,iri ti conJini Un numa, mic de etaje. ceea circuit Imprima t, avand lorma ,1 cinci continente utillzAnd de a celt ă ce ,educe costul materialelor , 1ef ortul dimtnsi ...... douA penaI'tI ~ de data un dipol 'out doar" de 2x4.3m de realizare. dar In Icela,l timp lemn (1),lMnelnţeles afarA rlImlnlnd suspen:lat la 15m de .01, dlr ""1Iancat'" ml.. e , !. fiabilitatea " reproductibililalla. Transc,iverul. fii nd daatinat lucrului ORP (de,l le poate foIot;l ,1 ea " eKtiter). a-e alei numai modul de lucru CW. Modul de lucru SSB la emilia - devine posibil doar cu adAull lrl ulterioare. DeoafKe tranICeivetuIeste monobandi, parlea de RF se simplifici considerabil. In aceI",1timp nu mai asle jusli1lcati, 1n varianta ON, utlllzarea unu l liltru cu cuarţ sau e leclromeca nle, de,1 apar uneia Inconvenlente In pali .. de recep~e . S-a ",nu"!at la unele faoilUJi. w m ar ti : II,temul AGC din receptor, Figura 1 pOlibililatea de a lucra OSK etc. , Aeuta e lemente se pot adlu9a ultetior, ea" a~ele , wm ar fi: atenuator trMafoonaIoruI de re\8II. manîpulatoru de douA blocuri de beton armat. III trepte la intrarea FU. amplificator I\F fi comuIatOl\ll de emlsie-feoep~8 . Nu Satisfac!'lIe trallculul Q RP l unt de put,.e, punta rellectometru s-a urmArit si sa "Imping'" apreeiablle: aulDrul l,i , mllI ! eşle fl azi Incuporltă . tranlmateh etc. miniaturizarea la extrem, fiecare pled de unele OSO fAcute In QRP al I!aJii COmut.rea omil~ 8O&PI ~ sa l'im.nand ufO/" acoesibill: ....u folosit VK (OSl-urilll , .. pacliva Sll aU In face In cu.enl continuu, fAră relee şi rezl,ten!e da O.5W obIyIulta, bobme ooIecţi a ) . Montajule /osl completat al fari aroda de eomuta~e . Comutsrea ecranate din blocul da luneI .1 m.nlpul atOf electronic IlIcorporal. anl,nel se poale face manuII. cu televizoarelor alb.ne gru Indigene, a cţionat dired de la pa noul frontal ti ajutOf\lI un~ comutator obl~nu l l . multe blocuri au lost realizata cu a pOI Inc.. at at. Impreuna cu Un In ceea ce • priveş t e pi ..,le ·culca"· et ... O.oareee tr1Insmatch exterior, functior'o&azl şi In perlormanlele lehnlce. s·au laeut montajul a fost realizat irli!iBlsub lorma prazenlla Y03KWU .•Ingur a piui unele comprornisurI, mai ales In panaa mal multor bIoaIri complet Aparate ca", ... delectat fiind un oondensator de recepţie. Astfel. defl sensibilitatea (module). I loat pOliblt si ae . tyroll u . In cond i!'ile aelua le de ute destul de buna (ci,ca ')IV) ,i IJqlerimenleze comod fia~re ~oe propagare, trafiwl ORP este loalle sel'ctlvllataa accept'blla (chiar In paNi la giUea formei celei mai bunii anevoios, dar1n anii ce YÎfI este posibil pozl!ia de .eeeplie SSB), gama "It se realizeze mai mJltl confogurali si asistAm la o ",vigora~ a prop8i\Jaril. dinamicii aste destul de radus.li (65d B) e,..,.,rimentlll. schlmbâncl QOI1ventbil Montajul ,-a dowed lt perfect In comparajie al un f1ICIPIor de trafic modulele. A.... nd dlmlnaiuni reproductibH. fiind " ",liZal " de alJi modem (peste l00dB), Iar problema eompabbile, pl ă cile mod~or au lost radloa mltori, care l-au 1010,11 raceplle l CW In douA locuri da pe li pite Inlre ele ullerlor. formind 1!!!p!'!III'4! w un ampIific!I!tor de p"lere ICala, urectariatiei recepto,relor I ' 6 TEHNIUM • Nr. 10/ 1997 \ - simpla CU COIl\lilrsie d i rectă nu a fost rezo!vatfl, Aeeastfl problema se poata eventual rezolva ulterior i ntroducănd Incâ o schimbare de frer.:wnţă , ceea ce pefTTlile ş i lucrul SSB la emisie, In ceea ce priveşte stabilitatea de fr ecven!ă nu a fost făcut nld un compromis: oscllatorul de frecven!ă mai ridicat' ut ili zează Un cuar! (sacri~ciu matarial ansokJt necesar), iar VFO-ul l ucrează pe o frecvenţă j oasă (drca 2MHz). Practica a arăta t că , In cond~ ii de amator, nu se poate l realiza o stabilitate de frecvenţli conform normelor la un VFO lucrând pe 14MHz: apar probleme legate de stabilitatea " mecanică' ş l 'termică '. Calitatea 1onului"la emisie II!lte foarte bună , ia! rad i aţ i a nedor i tă (armoniee ş i componente de m i~caf1l ) flSte redusli cu mai mult de 40dB sub niv~ul semnalului util. Atenuarea frecvenţei imaginfl este SOdB, iar a frecvenţe i intermediare peste 9OdB. In ceea ce p ri veşta raportul pa rlormanţe lcos tu ri , transce i ve ru llşl phtreazii at racti vltatea. Cei care doresc un transceive, la nivelul ! perfolmantelor maxime In toate , compartim entele (mai pu~n costul! ) 1şi pot procura un transcejyer indu m lal, dar cu s>g uranţă că ;'u ti vor folosi In regimQRPI Sii exam inlim schema bloc , simplificatli din figura , . Pe pozilia receplie, semnalul de 14MHz es l a convertit In 2MHz cu ajutorul schimblitorulul de fr&CY&f1lă SFI ~ al oscilatorulul cu cuar! XO, Oemodularea se face cu ajutorul detectorului de produs DP , 1 al oscilatofulu i variabil VFO. Seloctivitatea se ob~ne In partea de fJJ' cu ajutorul fl ltrelor F 1 ş i F2. Ampllficatorul AF atacă o cască de mare Im pedanţă (zaKO). Pe pozl~a emi sie, semnalul de la VFO este manipulat in blocul de manipu laf1l (BM) ş i condus la s chlmbă torul de frecvenţă de emisie (SF2 ). unde se obţ in e fr8C\'enţa de emis.e Ampitficatorul RF de emiSi e ridic:. rWelul de putere al serrvtalului la cln;a un walt. Blocul de manipulara conţ i ne ş i un monitor audio. cale produce o frecvenţă de CIrca 800Hz, care este condusă la Intrarea AAF. In varianta ori g i nală transcelverul conţinea 3 CI de lip TAA6S 1 (SF1, XO, DP, VFO si SF2), TEHNIUM • Nr. 10/ 1997 , 17 • 1:, Intrarea 'de semnar trebuie $A celor cara u~«zeazA TAA6E 1 ca mixer fie linlari. Pentru aceula se va ţine ci problema clrcuiNlui LC de la ~nul Figura 3 cont ea semnalul si nu dep~eaSC c i rcumst a nţe , Inlrucă! frecvenţa degrabă ca o 0. 0 s i nc r od l nă cu util râmăn e la ac e laşi nivel, 1 im agine ·cade" parţial In banda de schimbare de frecvenţă (!I) d&eatca o concomitent Cu reducerea 19omotulul rildiodifuziuM de 31 m. O roduceru cu superheterod i nă prop riu-z i să . s.i atenuarea statiilor. ca re Interterau. 100.200kHz a fr ll cvenţe i primului Există două procedee prin care Da altlel, pa poz i ţi a CW (cu F2), osci lator poate rezolva problema. O . schema din flgurit 2 poate rea liza sensibilitatea l i m~ată de zgomol este solu~e rad i cală este u@zarea unui sele<::livitalea In canalul da Irecve!a mai mare. cuarl de 16MHl. Acum frecvenla I nterm edi ară : Filtrul SSB (FI) este un filtru trece-Jos compus din dou ă celule Butlerworth de ordinul 3. Condensatorul de 8,2nF de la plnul 1 • al DP , i condensalorul de 68pF de la •• pinii 10 ş i 9 de la AAF fac parte din filtru; toIeran!ele pentru piesale filtrului vor n de ce l mu lt 5%. Se vor utili~ a condensatoare styroflex. Panta Figura 4 asimptotică a fi ltrului este de 36dBl octavă. La frecventa de 2,25kHz atenuarea esta de 6dB. dar la imagine aste c!plrinsa Intra a) se Inlocui e ~ t e O$cilatorul cu frecvenţade4.5kHz , at"" u araaaju ng.e 18 .. 18.35MHz. unde nU sunt sta~ i de cu arţ cu un VFO ş i se fo l oseşte In la 36dB. Pe po:zilia CW se obtine o radiodffi.Jziu"" . Schema din figura 2 nu canalul fl un fillru SSB eu 4.. .8 warţu ri rezonan\A pronunţa tă , In jur de 900Hz este adecvala da că fp15MHz ~ i se -centrat' pe 2MHz: fi O Ingustare a benzii de trecere. r eco m a n dă utilizarea unui oscilator b) se mai Intercalead un ela] Condensatorul de cuplaj cU AAF de separat eu tranzistor (figura 3). SF. rea li zănd o schemă de 0.15jJF II Iost ales astfel ca ,i pe po:ziţia Circuitul format din L4 ,i su pem e terod in ă eu dublA Schimbare SS B sA se atenueze componentele condensatorul de 33pF se aCOfda pe de fr ecvenţă . cu prima frecvenlă audiodofrecven\llioase.Astfelbrumul 2.175MHz. la pinul 14 se obline i ntermed i a ră va ri ab il ă (2 ..2 .35MHz) ş i va fi mai redus, mai ales Inpoz~ i a CW. semnalul pe frecvenţa I ntermediară , a doua fixă (500kHz), prevăz u t eu Mru D e şi amptificarea DP+AAF asle In jur care este amptifK:alcucirca 4 0dBfală electromecanic. de 80<1B, zgomotul la I eşire este mic de semnalul pmv&nit dela antenă . Nu Aceste so lu ţ ii clasice sunt f i nU este necesar un reglej al e x istă AF I, ci doarunfi l trutrac&-bandă binecuno scute. cu avantajele ~ i amplific ă r;; In AF. Tn acest mod FTB aCOfdat pe 2.175 MHz.ACllStfiltru dezavantajele lor. Cei care doresc, le operatorul esle obligat să acţ l o""ZII (ca şi drcuitul de intrare) ere o banda pot implementa u~or pomind de la asupra pOleţiometrulu l de 5000. de trecerade 400kHz. Ţi nănd cont de schema din fig ura 2. intr_o e t a p~ reducând concomitent cu volumul ~I contr i buţ i a tuturor ci rcu itelor RF, se ulteriDară . posibilitatea ca OP sa I nt r oducă obţ i ne o bandă In jur de 350kHz. In ciuda s i mpl i tă pi . sch&ma din m te rmodu l a~ i sup~rătoa re . Reglajulamplificâni S\lfaeemanual. cu figura 2 re a li zează o bună stabilitate Filtrul din canalul de frecvenţă ajutorul potenţ i omet rulul de 5000. (ca In cazul b) ,i o selectivltate intermediarii asle atacat prin ProcedelJI poale părea rudimentar, dar aoeeptab il ă fără a utiliza ~Itre scumpe; i ntermed i ul unul alenuator. Care se evi t ă int e rmodula~ile care ar putea ră ma~ dezavantajul rt!C8ptorulul eu o as i g u r ă o termina!;e aproxl matlv fi introduse de un etaj AFI comandat conversia direclili , amintit la Incepu t cor ectă a filtrul ul; I nd~erent de poziţia Cum fi nu este prea mare. nu apar Totuş i, la recepţ i a CW ex i s tă poten1iometrului . proble me deoseb~e , dadiseu ti l izează posibililataa de a opta ( aCl io nănd Efe.ctul i n tennodula~ilor poa t efi conexiuni scurte ş i ecrana te la asu pra RIT_ului) pentru po z i ţ i a de mal redus dacA se utilizează un filtru poten!iom etru . Se observ A c ă acord nelnterleratA. fl aooroabil . In figura 4 S\I d ă o schemA incepAnd de la ace st po ten ţio me t ru Filtrul AF realizat eu cele dO\lă care utiNzează un condensator variabil pănă la i e~irea la casc:aaudio schema etajeCI.I ~74 1 areo band ă de Irftc&re dublu. cu dielectric soli d, fără rămas ă constituie un receptor cu da d rea 2kHz pe pozi ~a SSB (F I ) , 1 demultiptlcare. $-a r&nunţ a t la Ideea conversie directă pentru 2.. 2.35M Hz. da căte~a sute de Hz pe poziţ i a CW monoreglejulul. acordul fIIlrulul I format din DP+VFO. FTJ şi AAF. De (F2). refli căndu-se când "ne plim băm - prin 1. aCOfdănd . L7 ~i L8 pe Pentru O bună Inlelegere In bandă . dac;;) este nevoie). se poate filtru lui se fie determ i nată I band,' selectMtatea contirua pentruc:apaci bandt'~.a dil~'jg§Ee I i ~~E~E~~"~'~'~'~'~' j~~'[""~'~i să " I <,;1 ======CQ.vo Modificarea VFO ~ ului În transcelverul " Radio 76" Ing. Florin Băla n/Y07lBX Pentru miefor.rell fugII d" veehea banda lovletiea era mal capacitatea mAritA" l000pF. frecyen!ă II oacUalorutul In TxRx Ingusti ). iar daei dupa relace."" Pent", marirea I tabilitA!il ' Radio 18- ... propun" Inlocuir.. drwituIul Vie, a VFO-ulul . mal miel frecvenţe i VFO-ulul ln Ioeul diodel tranzistorului KT315 eu FEl-ul d& IV. trebuie 1nIocuIt condensatoM Zener0814V din bkX:uI osdIalCtlJui se KP303V. Schema modernizArII C4 CIJ o capadlate de 24003OOpF. De pOate puna o diodă 081 8 CIJ indicii V drcuitului 8sle arAtatA In figurII. asemenea. trebuie sA lie precizat E. tensiune pe rezistorul da 'acord" Rezista.ul Rl de pe plllca numArul de spire al bobInei 13. DacA dAndu-$II de pe C8 (In blocul oscilatorulul trebuie KOS, Iar R2 se va Ulefe wprinslncr. J.\,2Ve necesara olcilatorulul) şi nu de la C 1. miri .. 0,8-1,2 MO. Cablajul nu se va numai mârirea numlrului de spife al Re:nstorul R 1 trebui. mArit la achlmba, u t. n.cesar ă numai ,,"'- perlorarea lui penlnJ baza ~ em~oruI "'"'"Pe ntru ImbunAtAlirea lo.";ei In locul FET-ulul KP303V se lui vn, de aumanea corpul HfM3lului generat . In paralel aJ l2 se ~te pune KP3030 Iau KP303E. 'renllstorulul te Il'1do8le ti se lipeş t e la poate conecta In direcţia diodel Bibliografie cea mal apropiatA masa a cablajulul. K0503B condenutorul C5 cu Rad'o(Ruaia) fII". 3/1987. Prlll aceastl Ichlmba.e se permite micforao'N fugii de frecyenţlo "' ~---r-'t-C1_ .VF~dela2.5KHz" 600-7OOHz . - prin reduI:erea timpului de ~ da la 30-40 minute la 10-1$ minute, " • < . mlc,orllod aproape d" doui ori .t • ~ , abat&rile de frecvenţă . le VFO-"jul. La ,r- ~ .'. trecerea de pe Rx la Tx schimbarea de ~ fr.cvenţă se mk:fOr.. tl de la 250 Hz C> • ~, la l5OHz.. Totu,l lnIOcul",," se tace cu O · miri,." berllll de lracvenţi oarecare < ~ " Vr O-ulul, de 10%. ,1 sc ă de.ea tensiunii semnalului de ie'j:ire. Mă rirea • •~ benzii de Irecven!A e blllfiVflnitA (ea '. ~." chiar trebuie maoritA evOnd In Voo&1"8 ca l"" Ilab cu SF fllnlre c;irQjite. f<.>IoI.irN, monta ~ un atenuatorde 10 Iau 201:18 .tAtla emis;". cat ~ 1. recepţie (ca In mal multor clreuite. comandate cu ta Intrarea receplorulul (a se vedea arie, 1r.nselli.... ) . complid pul,n varicap (eventuallmpreunllo aJ circu~uI /"IIYlsta TEHN IUM fII".3I97). ' comuta'lI3 emlsill/rllclIPlie. AvifMI VFO-ulli) po.ne prObleme de alin;" •• fi In figura S este dala scl>ema olcil.toare separate. este suflcillOl să nU reduca banda aUbsta",ial.ln orice urllllVFO sepa.al care se pOate folosi se comute allmllntafea ,1 ant.ma. caz. schema din figura . este ulilA In locul VFO-ulul. cu TAA661 dlfl Toate bobillfilele realizeaza pe daca se cons!alA eA apoi' probleme figura 2. IfI cuul utmza,il una. carcase eeran"te eu oela de ferita datorită staţiilor de radiodifuziune din a.cilatoare separete. amplilicatorul- ( 10~10x15mm) de tlpultolos;t In banda de 22m (13.6+ 13.8MHz)18u IImilal or din TAA661 lucreaza ca moduIuIdasunataileievizoallllor alb dactdorWn să~ n-ficCW. atunci "p~alor. Dupa rea~Zilf" schemei negru -Electronica". In tabelul TI $8 eand \tI:ICÎnul d' IlradA fIICe trafic sse din figura 2 se poale lreee II daunumWde'PÎfll("'~atiiw (1). PentnJ si t uaţfde deosebite &II poate realizarea de oscilatoare separate .ArmA CuEm ~.lmm) ,l lnductan!a ," -"'T.?-n:::-7i:::.Lr::;)~M (Ilgurll. 3 ,i $) In cazul nominala . . cafld iti u.m ăr e, t e Bobinelecu70apirese fo!osesc ' feallz.... Integrali a In receptoareieMAtnAFI(punc:tratu). transceMwului. Utilizil1tl8 Iar celecu 10 spire In modulul de sune! oscilatorvIui din figura 2 TV (punti roegru+ punct galben). (conlinU/J/8 In num4ru1 viilOIj 2. T EHNJUM • Nr. 1011997 v IDEO-T.V. "...... "'" DEPANAREA TELEVIZOARELOR IN CULORI (IX) ing. Şerban Naicu Ing. Horia Radu C l obănescu Mlcroproeuorul de comenzi Tabelul 1 M icroprocesorul 1 VTUNN tensiune de acord (pentru diodela varicap) (microcontroierui) are rolul de a furniza 2 VOl terlSiune de reglaj volum comenzile nece!lare controlului 3 BRI terlSiune de reg!aj .strilucire televizorulul, concomitent CU an,area 4 SAT tensiune de reglaj saturaţie (culoara) 5 CON/HUE tenslune de reglaj CQnStanl !Iau nuanJă (NTSC) pe ecran a stării fiecArei comenzi, 6 BAUTONJHUE tensiune de reglaj ton, balarlS sau nuanll precum ~ realiza ...... unor CUm lurq; 7 VHF-L tensiune de comutare a benzii VHF-Iow ar fi: comanda de la distanţă, acordul 8 VHF-H terlSiune de comutare al>eru:il VHF-Ngh pe canal, conlrolul automal al 9 "C intrare de I_iune de CAF analogicli freCVfH1f&i (CAF) ete. 10 UHF tens iu ne de coroolare a benz;; UHF In leIe-.izorul Royal este u~lizat 11 VTR I~i re de comandli a constanlel de timp VTR mlcroproc8!l0rul PCA84C440/40 1 12 AV terlSiu ne de comanda audioMdeo (intlext) (CTV220S), pantru varianla fără 13 KEYBO lirlie tastatura leletext. $8U PCA84C6401 . 14 KEYBl linie tastatura 030(CVT320S), ptlnlru varianla cu 15 KEYB2 linie tastatura teletexl. Tipul de microprocesor utilizat 16 KEYB3 linie tastatura KEY84 linie ta!llatura penlru varianta cu teietexi 17 18 KEYB5 linie tastatura func110nează ,i In var i enlă f ă ră 19 KEYB6 linie tastatura tele text, dar Invers nU (nu eaale fi 20 MOSTR ieşi re STROBE comanda! modulul de lelele:SOA le,ire semnal de date - m"9i!ltrala t2C 41 STOBY Intraralie,ire tansiune de comutare STAN0-8y - a/ iş aree pe ecran a stăr ii 42 vaD tensiune de alim entare (+5V) fiecărei comenzi de mai !lUS, precum ,i a allor in fo rm aţ ii, In general la minute In ab!lenţa unul semnal TV, pinul I e!lte fu m l zată ° tensiune In ap ăsarea unul buton al tastaluril sau oprirea du pă un Interval de timp impulsuri CU factor de umplere variabil lel&COO1enzii: pras ta bll~ de utilizator. şi amplitudine de 5V care comandA - realizarea comandării de la La pinii 2 , 3, 4, 5, 6 sunt tranzi!ltorul 0107 de ~p PH2369 ~i din distanţa a televizorului, induslv funcţia furnizate tensiuni In Impul!luri. cU care rezullă tensIunea de acord a de stand-by; factorul de umplere va riabil, avand seledorulul cu valori cuprinse lntre 0,5- - realizarea memorării, prin amplitudinea de 5V, din care, dupa 29V. La pinii 7, 8, 10 !le găsesc Intern'l8d1u1 unei memorii nevolatile da Integrarea cu celulele Rl01 Z-C15Jl.. tensiurile de comuIan! a I>eru:iIorVHF. lip EEf'ROM a ten!liunilor de acord R 132-C709, Rl02Z·Cl02-RI33- 1, VHF-3, UHF (dupilno!aJiaalifatâ pe corespunzătoar e fi ecăru i canal, R141-C121 ,Rl02-Cl~RI34~I3Be ecran). Pinii 13-19 sunl ulillza!i pentru prtlQlm ~ i a reglajulul prefaren~al (PP) C121, Rl03-Ct D4-RI35-R136-C120, conectarea ta!ltaturii, dar ,1 penlru al parametrilor: volum, strălucire, R1D4-Cl05, RI49-CI19-RI46, var implementarea unor op!luni de contrast, $8tura~e, nuanJă: rezulta tensiunile continua pentru configurare prin Pntermediul diodelor - realizarea unor functii eIWiare: reglarea volumului, s at ur a ţie i, 0101,0102,0105, 0 1081ntre unii MUTE, oprirea a ulomată după 5 contrastulul, !l l răluciril, nuantei. La dintre a<;8Şti pioi!i pnul20 (STROBE). TEHNIUM. Nr. 10/1997 21 ======-======'f1D':O-T.V. L. pinii 22. 23. 24: 25 sunt furnizata lelO1·ln varianta eu tatatext • sau IOENT (de 1denIiticare) est .. conecIIII umna!eIe R, G, 8 ~ llifirii pe direct IC3()5.fn varianta fArt telelext·, la pinul29 al mk:roptocesorUu.Acest eaen (OSO) precum fi semnalul de I n scopul all,trii pe e<:ranullV a sarmal are (Ia pinLJ 22 al drwltulul ttlngere f ~~ Figura 1 ~~ circuitul car. ,.aHzauli fU"''''' ~lntra pitii 130- 19 fi masa. bal'lda llelectatli. Pe plni HIactc:Jn*lI mio;roproceloruh,d (RI 68, Rt06Z, R.. llzaaa prindaril automata de ~ I a se ap/iall tensiuni de Onu C I39). La plnul 35 utl conlctat ,1 a ixlclal da CA! • I~, rezultata din tansiuriIe de" pJni ,"mnalul provlnlnd da la Samnalul CAF Iurrilat la pinuI cor.. punzAtori ai procesoruluI, telecomandA. pri n Inlermedlul 18 al circultulullntagrat TOA8305A preluer1lta prifI Wennediul .....jaIor eu rtloeptOrului In Infraro,u IRI 01 . Prin asta con .. ctat prin Intermadiui tranzls toarete QtOI. QI02, 0 103, Intermediul pinllor 39 ,1 40 .. tranzistorului 0 108. dlodalor 0112, 0104, 010S, 0106. realizeazA comunlca!11 ..r ialA pe 0113,sem'reglabilu"-'l VR 101 ,Ia pinul 9 Tensiunea de aconl dela plrlUl magiltrall I'C CtJ memoria EEPROM al mlctoprocelorulul. Semireglabilul 1 si mleropltlQllsorului are forma din (IC I 02) PCF 8581/8582 Iau 24COII &!abil",te punctul de nul al CAF fi se nllura 3, constlind dintr-un sam~1 de 24C02 ,1 al decodorul de I-'eteltl· r .. gleuli aslf-' In~t. al telavizorul formA dreptunghiularA. cu ICSIO I (ddesteC8Zll). Lapru41 se comulat In AV, In plnul 9 al amplitudinaa de SV , i lactor dl rMizaazA comanda de 11and-by. Iar la microprocesorului tensiunea sli fie umplere variebit. Exlllli 16384 de pinul42 a$le conenc::tatA tensiune. da 2,5V mboa'" cu un Instrument treple de varia!le a factorului de . UmeI1tare de "SV. deintrare fl umplara a acastel tansiuni. AceaIIA Semnatela fumluta la . 22 22 al ( , 23 ),24 I 25 it III ( , " " • VIDEO-T.V.=====",,====== . Din colector, ten.lunea In senna!utui o tensiu .... de I ,5V. Acest 0112, 0 113 ti semIregIabiiuI VR IOI . . este integratA prin ~uleta s.rmal $&rVllfte la: Prin a c"as!a. pl.Ja d. va.ialle a R1 58..c202 ,i aplicati - realilarea ciuUirii automate; tensl compon.nta comparator complr. nlv.lul d. Ia .etiduala p.ln Intrara eu nivelurile d. refari",Aint erne cond.nsatorul ~~.nta te In tabelul 2. C240. este aplicat Ell8nlualale diferenla lntre tensiunea prin R234, Q205, corectJ (2,5V)" t.nlluMa de C/4F divlzOfUI rU llllv .. pIic:at;\ SUnl COfl!Idate prin intermediul R I 63·Rt 03Z . t.nSÎunii da varic8p d. Ia pinu1 1 al Figura 2 pinului 29 al microprocesorului. Oac;\ valoar... microp.ocesorulul. tensiunii de CAF .ste mal mare dacAt pinu1 22, provina te ...lun ea de ICE NT Acasl semnal va Iv.a 1.. Intra.es In niv.'ul de car • . dupi aduc.r.a la un nlv.' piool 29 weklrile: .5V eu semnal fi (N cor.spunlitor (ci rc- 4.5V), ..ta lirA semnal. aplicati pinului 29 al prOC8SOl\lluI. In S. mrUllu' o. CAF d. Ia timpul căutA"i automate. vlt.za d. Acest lemn.. 1 constitui. cauta .. eSI. stabil~. d. existenta sau Informalia d. a roare car" indici InexisteJ1\3 semnalulUI d. IO€.NT. decalaJul f.ecven,., ln term.dil •• Funct'on .... buclei de CAF apliCille la Inlrarea de FI .. Circuitu lui ,1 acordul/ciularea automat' TDA8305A In compara!Te eu frecven!& In ~ea buclei Figura 4 a~nger •• semnalului de raferinţA 6 Contil\U~atea t>obinel se mAsoarA ou CAF a microprocesorului să nu fie (4,4V), din figura 5, de umslun&a de otlmmetrul, dar condensatorul de aClivA . Toate defedale datorate Hpsel CAF de la pinul9. pasul de cAutare se acord este greu de verifltal. deoarece IDE NT se manifastA ,1 prin lipsa rniqoraa.z.Ila circa O,2MHz (pasul b). se aM sub blindajul (ecranul) bobinel. sunetului In prezenţa unul semnal DupA scAderea tensiunii da CAF sub In general, esta bine ca această cauzi memorat 8Iltarlor; njy8/ul de re ferinţă 5 (3.6V). pasul de sAIIe Iăsat llo la sfâtl~. dupA epulzar8il • defectarea microprocesorului; cAutare se mlq«eaUi din nou la circa celorlalte posIbile dafade, deoarece • defeclarea sumei stabilizatoare 50kHz (pasul cI. Tensiunea de CAF necesitA Inlocuirea bobinei sau a de SV (LM7805 sau eclllvaleot.li). In trece prin minim, dupA care se condensatcrulul fi ralacerea aoordulU, cazul aoeslul defect. ciudat ca formA slabilizeazA la nivelUl de referirl\A3 ope!1Iţie care este diflcil de realizat lart de manifestare, tensiunea la ieflrea (2.5V). <::a In"gu... 5. De remarcata\ aparate spacializate (vazl reglarea sursei ,i CiIre totodalfl alimenteazA plaja de CAF Inlre nivelurile de CAF). Condensatorul se Inlooul~te microprocesorul are valoarea de circa referln!' 2 ,i 4 (I ,9-3,1V) asle prin InlAturarea bllndajulul, consider.tA ca bandA de zgomot eI"""",",s oondensat>rulvi vechi , admisiJ);IA . ,1 montarea la loc a blindajulul ,1 _ --<::-.= o.-. a unui condensator de 62pF • Un defect destul de IntAln~ ,1 ceramic pe spatele cablajulul; • care uneori creazA probleme • Defectarea VRI01 . Se • depanatorilor aste acela a\. In timpul Inlocul~te semlreglabllul şi se Ilo<:l secvenţei de cAutare automati, reglează tensiunea de 2.5'1 pe , , cordul nu ...., II:2.a.o (ciw l"flI pinul 9 al microprocesorului, nu .a GpfWfta) pa nk:1 Un program. dupA punerea la masă a pinului In aoeste cazuri. a\utarea are loc In 19 al TDA.B30SA. Din pmcticA. se • mod continuu. Acest defeel trebuie oonslallio a\ un reglaj paste 2.5V OOC) Figura 5 diferenţial de c:azul1n <::are aoordul se pAn:; la 2,7\1 esta corect, dar sub realizeazA pe majorilalea poslurilor. 2,SV, este posiJ);1 ca unele programe 7V ,1 aparent func!lonarea e5te dar pe unul singur (sau pe câteva) să nu mai fie prinsa; normalA. Totu,l. deoarece rWelurile de a\utarea nu se opreşte. ceea ce nu • sourtcm:uitarea C236 de la pirIU! ref"';nţl!o interne ale microprocesorului constituie un defect proţ>riu---lis. ci este 19 aITDA8305A. In acest caz circuRul sunl dependente de tensiunea de mal mull o problemA de proiectare, de CAF ItSle blocat. iar tensiunea de alimentare. acestea vor" diferite de care va fi analizatA la capitolul la pinul 18 este In jurul a 6V ~I nu cele normale , 1 vor duce la o consacrat unor ImbunătA!lr l In variazA; funcţionare defectuoasllo a $ec~unii funcţ i onarea televizoa relor Royal • Bourtcireultarea conOensalOrului c". propuse de autorI. In general, la C237 de la pinul 16 al TDA830SA. (conti1We1"8 In 1WmArui U","lta? 24 TEHNIUM • Nr. 10/ 1997 - TEHNIUM -10(1997 CUPRINS: ELECTRONICA LA ZI • Sisteme de transmisiune cu spectru fmpra,tiat - ing_ Şerban Naicu. ing. Gheorghe Costea Pag. l AUDIO • Efecte SOIlOfe Tn tehnica analogică ,1 digitală (IV).- Aurelian Lăzăroiu ~ ing. C ătăli n Lă :tărolu Pag.5 • Circuite Integrate amplificatoare penln.l că, t i - ing. Auretian Mateescu Pag.8 LABORATOR • Radloreceptoare MF cu TDA7000 - Ing. Şerban Naicu Pag.g , • pH-me1n.l eteclJOiilc termocompensat - ing. Nicolae Stetcu Pag.12 ELECTROAlIMENTARE • Regulator de tensiune cu liristori -ing. Florin Bălan Pag.14 , Convertor dc-dc - Alexandl"1J Zanea Pag.15 CQ-YO • Transcelver monobandă QRP -Ing. Dlnu Cos~n Zamfireseu Pag. 16 • Modificarea VFo-ululln transceivervl Radlo76 - ing. Florin B ălan Pag.20 VIDEO-T.V. • Depanarea televlroarelor in culori Pag. 21