Boierii Gole Vi

BOIERII GOLE VI

www.dacoromanica.ro , - ' , ... , tv - . , A °

3 .

A at.

1 ` a `A e ' 4 %I- . * ; ..I' .

' 4 ,t.1 ,.., , , , 1 1, 4: t

' ' * n : C i ' 41 -0-:-...-, t -

. .

hie - t -,t-'1- ' . 44 4 - o 4, ' '. "N" .. .3 .4 X" ".S.. .. O. ° '' it i - I .-- 4 . 1 " i .4t - e Pt 4 .. 't Y + g - ' :Yug ,E,,A*1., o. '' , °,5 "

S 1:o C'zro Ut, ZOEC. GOLESC.0 VAZUTA PE LA 1820

raeLou tN ULEI DIN COLECTIA D-NELOR FANNY DERU59II ELENA A. GOLESCU

www.dacoromanica.ro A*EZAMANTUL CULTURAL ION C. BRATIANU

DIN VREMEA RENATERII NATIONALE A TARII ROMANE§TI BOIERII GOLEM

GEORGE FOTINO

M 0 NITORUL OFICIAL *I IMPRIMERIILE STATULUI IMPR1MERIA NATIONALÀ, BUCURE$T 11939

www.dacoromanica.ro 4 . ..avair toujours devant les yeux l'idée etl'espoir de rendre quelque service isz la patrie .. . * ZOE GOLESCIF CATRE FIII 8XI, Vol. III, nr. 268, p. 192.

INCHIN ACEA STA. CARTE DOAMNEI ELISA ION BRATIANU

GEORGE FOTINO

www.dacoromanica.ro toate scriserile cuprinse in aceste volume se aflii asteizi in colectiunile Bibliotecii Ion I. C. Bratianu. Ele i-au Mailost däruite de cl-1 Filip Lahovary, tare el insufi le avea dela pärintele Au, Grigore Lahopary, fost prefedinte al Inaltei Curti de Caggiune fi Justitie, ceiruia i le incredintase pe Premuri prietenul säu ,5'tefart Golescu. Pieteitii acestuia qi nesfeirfitei sale iubiri pentru ai scii fi in deosebi pentrumaicei-sase datorefte pet' strarea acestor scrisori. Dela micile ramp glumete ale mamei sale, din anii tineretii copiilor, panel la entuziastele sau sfeltoasele ei scrisori care se infirue de-a-tungui a vreo patru decenii ; dela scurtele reinduri friPole ale frateluiset* u Nicolae, peinei la lungile scrisori, sträbeitute de credintei, ale lui Alexandru-Albul, fratele set' u mezin ; dela aya de cumigile scrisori ale sorei sale Ana RacoPitá, parlä la acelea, naive uneori, duioase alteori, dar cinstite intotdeauna, ale multelor sale nepoate,te fan Golescu a streins fi pästrat mai tot ce fi-au scris intre ei Goleftii vreme de aproape jumeitate de veac. Numai scrisorile lui ne-au ajuns mai putine laeura de care ne pare cu atilt mai Mu cu ceit cele ceiteva care ni s'att pet strat ne aduc met' rturisirea unei aiese simpiri. Dar chiar fi c12 acea,stä lipsei, scrisorile a ceiror editare am ingrijit-o tu lubire constituesc un lucru aproape unic in literatura noastrel istoricel. Nu cunosc, in toed aceastá literature:I in *HI de scrisorile Brätienilor, dar care privesc e epocä mai teirzie sel rti se fi peistrat, atelt de intreagel,corespondenta vreunei alte familli romeinefti a cärei vie* fi al ceirei rost sä se fi impletit afa de streins eu piega fi rosturile societeitii romeinefti in curs de aproape jumeitate de veac. Niciunul din cei bari le-au scris nu s'a geindit cei zeci de ani mai tdrziu scrisorile acestea vor porni 'in lume, investmein-

www.dacoromanica.ro VIII George Faino tate in haina tiparului ; ca indiscretia Posteritatii le va scotoci sau surprinde fi le va imparta fi lumii. Gdnduri afternute pe hdrtie si impartafite intre mama fi copii, intre frati f i surori, intre bunici fi nepoti, intre prieteni pentru a ramdnea intre aceltia marturisiri de bucurii fi amaraciuni, de nadejdi fi desama giri cu atdt mai mare este valoareaacestor documente omenefti pentru definireanotei sufletefti a celor cari le-au scris. Aceasta e lauda cea mai de seama ce se cuvine adusa scrisorilor: absoluta lor sinceritate, totala lor desba rare de pregatire sau pref acere literara. Oamenii aceftia nu compun pentru Posteritate, ca doamna de Sévigné sau domnul de Voltaire. Scrisoarea este, pentru ei, mijloc de legatura sufleteasca, de comunicare de vefti fi gdnduri. Seri- soarea merge greu, inteirzie seipteimeini qi e scumpa. Ea raspunde deci unei nevoi atunci cdnd indrasnefti sa o trimiti. Cei cari scriu sunt o md,na de oameni ce se iubesc qi pe cari imprejurarile aspre i-au razletit in cele patru vdnturi. Scrisorile ce-fi scriu sunt afa dar un drum deschis catre gdndurile si net' dejdilelor launtrice. Un autentic document omenesc. Este adevarat ea, rescrise de o familie cu o sensibilitate conternpo- rana, scrisorile ar suna altfel. Cuvintele ar fi mai alese, expresiunile nu s'ar repeta, inchegarile ar fi mai armonioase, opozitiile, alterna rile, cadentele, toate artificiile meseriei ar iefi la iveala. Ele insa nu ar mai suna la fel ; claviatura pianului nu mai reda sunetul liras), timid fi autentic al clavecinului lui Scarlatti sau Rameau. Este mai frumos, dar este altceva. In schimb fiecare cuveint din scrisorile Goleftilor respira adevarul. Valoarea cuvdntului este intreaga. Accentul de sinceritate este at& de veridic inat te sub jugá. De aceea chipurile oamenilor cari rasar din scrisori sunt autentice fivii. Pretioase documente omenefti, scrisorile acestea, prin rostul pe care cei ce le-au scris l-au avut in fra mcinta rile istorice dela jumatatea veacului trecut, pot fi tot atitea documentari politice asupra epocii de renaftere nationala a Tara Ronuinefti. Izvodind din ele mai mult nota sufleteasca a acestei epoci fi a oamenilor cari au trait-o din plin, identificdndu-se prin aspiratii, patimiri f iizbeinzi cu'inset' fi Renafterea noastra nationala, rdvnim mai putin la reconstituirea qi infiruirea faptelor inset' fi. in mare parte,dealtfel,cunoscute catla

www.dacoromanica.ro Boierii Golefti. IX evocarea veridicei prin autentice documente a unor vremuri apuse, din care a rli särit Romania noasträ, f i a unor oameni cari au adus istoriei acesteia jertlä fi iubire. Carte mai mult de evocari deceit de destäinuiri de fapte, aqa urea sei fie cartea aceasta, care, tocmai pentru aceea, se sprijinä aproape numai pe scrisorile cé o intovarä fesc f i nu se duce deceit cu sgeircenie la literatura istoricä , destul de bogatä, privitoare la cel de al XIX-lea veac rometnesc. Deind astäzi la ivealä acest material documentar care poate resfrcinge licäririasupra anilor cari au precedat fi urmat anului revoluflonar 1848 cum f i asupra revolutiunii inseifi din acest an, dar care mai ales destäinuefte nota sufleteasca a societätii romeinefti din acea vreme fi in deosebi a boierilor Golef ti,al diror rost in epoca revolulionarä a fostattit de insemnat,exprimam toatä gratitudihea noasträ domnului Filip Lahovary, intelegerii f i generozitälii diruia datoräm de a putea aduce astä zi aceastä contributie la istoria patriei noastre. Doamnei Elena general Perticari, neiscutä Davila, care a binevoit sä ne ajute cu amintirile sale pentru a descrie casa din Golefti f i a evoca mai credincios lumea care a tre'zit ceindva sub acoperiful acesteia, ii exprimeim aici respectuos sentimentele noastre recunoscatoare. In expresiunea aceleiali gratitudini cuprindem numele doamnelor Fanny Derussi f i Elena A. Golescu, care ne-au pus la indemilnä parte din materialul ce ilustreazä aceastä editiune, inlesnindu-ne astfel o prezentare mai evocatoare a cliqii. Multumirea noasträ se indreaptä de asemenea di tre dom- nifoara Maria C. Golescu, care ne-a däruit scrisoarea nr. 243 a luite fan Golescu dar cu atilt mai prelios cu ceit putine sunt scrisorile ce ni s'au pästrat dela cel mai varstnic dintre fratii Golefti. D-lui Gheorghe A. Golescu, care ne-a däruit un numär insemnat de scrisoril, ii multumim pentru sprijinul acordat, In aceastä formä, lucrärii in care este evocat fi pärintele säu: Al. G. Golescu-Arä pilä. D-lui Titu Magheru, consilier la malta Curte de Casafiune f i Justitie, aruia datoräm de a fi putut completa aceastä cu-

1. N-rele 112, 113, 115, 626-639.

www.dacoromanica.ro X George Folino legere de scrisori prin acelea ale bunicului säu, generalul Gheorghe Magheru, peirtaf de frunte el insufi la freimeintdrile pentru renafterea noastrei nafionalä,ii exprimä m aici toatä gratitudinea noastrei, pe care o impeirteifim fi d-lui general Alexandru Magheru, buneivoinfei caruia datoreim reproducerea frumosului portret al generalului revolupionar. Scrisoarea nr. 339 a lui Dumitru Breitianu celtre'te fan Golescu fi scrisoarea nr. 340 a lui . tefan Golescu care Dumitru Breitianu afa de mifcatoare prin märturisirea dragostei lui ,..5.tefan pentru maicei-sa, dragoste care definea insei fi nota su- fleteascä a familiei romeinefti de odinioarei le avem din arhiva räposatului doctor Dinu Brätianu, a ceirui amintire o evoc aici cu un simlimcint de pioasä recunoftingi . Scrisorile nr. 1, 191, 203 fi 389 se aflä in colectiunile Aca- demiei Romeine. Nu ne-am ierta-o dacä nu am mei rturisi aici ceit datoram priceperii fi boiereftei curtenii ale d-lui George Dem. Florescu pentru identificarea fi pentru insemnä rile biografice ale multora dintre personagiile de altä datä care apar in cursul scrisorilor cuprinse in aceste volume. Am spune: ale mai tuturor personagiilor, dacei nu am avea credinta cei acolo unde se va fi putut strecura vreo grefealä vina este a nepriceperii noastre. Multumim d-lui Henri Stahl pentru priceputa cercetare graficei a ditorva scrisori. * ** Din cele 643 de scrisori cuprinse in lucrarea aceasta, 624 sunt inedite. Numai 19 au vei,zut mai inainte lumina tiparului 1. Le reeditä m aici fi pentrucei ele pot ajuta la completarea ima- ginilor desprinse din restul scrisorilor fi pentrucei unele din ele fuseserä publicate nu in forma lor originalä,ci in traduceni pe alocuri defectuoase. Am socotit cei o mai credincioasei a lor reproducere era necesarei.

1. Nr. 112-115 in Anul .1848 tn Principatele Romtine, III, p. 278 qi VI, pp. 12, 18, 27. Nr. 197 in Vointa Nationald, (25 Decemvne 1904). Nr. 410, 412 §i 549 In Al. Cretzian u, Din arhiva tut Dumitru Bratianu, Bucure§ti, 1933, I, pp. 338-339 0 II, p. 239.Nr. 433-439 i 446 in Democratia, 1913, pp. 173-179, 211-217, 261§i. 612. Nr. 451 in Calendarul partedului national-liberal (1913). Nr. 640-641 in Elena General Pertieari, Din vie* ficorespondenta lui Carol Davila, Bucurqti, 1935, P. 173-176.

www.dacoromanica.ro Boierii Golefti XI Scrise, cele mai multe, in limba francezei, altele in limba rometnä, iar acelea ale lui Alexandru f i Ana Racopitä in limba greacä, scrisorile au fost transcrise obsermindu-se credincios originalul. Doar unele meirunte inadpertente materiale in textul francez au fost indreptate, ceind era Wait di autorii lor f tiu sei scrie corect. Textul romeinesc este reprodus intocmai ;de asemenea textul grecescifipeistreazei ortografiaoriginalä, aproape peste tot grefitei (ortografia Anei Racopitei e incei mai grefitä qi incoherentei deceit aceea a lui Alexandru Racovitä). Frantuzayti, romeinefti sau grecefti, scrisorile pentru o mai upará intelegere au cciplitat o punctuatie mai logicä, iar cupintele dela inceputul frazelor cum qi numele proprii au cäpeitat cdnd nu le aveau initiale majuscule. In ce priveqte traducerea textelor grecefti, ingrijitei de d-1 Nestor Camariano, ea incearcei sä nit se depärteze de original. Numai unde acesta era prea incoherent (ceea ce se inteimplä adesea),traducerea cautä sä dea intelesul care rei ese din intregul context. Reticentele qi punctele de sus pensie din textul grecesc au insemnat tot ateltea greuteiti in calea traducerii. Intre <> am cuprins omisiunile din text, cum fi textul qters sau rupt, atunci cdnd el a putut fi in mod sigur recon- stituit. Suprimäri n'am feicut in scrisori deceit cdnd textul cuprindea amänunte de infimä importantä. Le-am arettat prin.. ..Nimio din ce ar fi putut aduce vreo lei murire, fie in bine, fie in reiu, asupra eroilor noftri, nu a fost inset' suprimat. Pentru ca cititorulset' -.yi poatei face o idee de modul de transcriere a documentelor, am dat atea scrisori in facsimile ce redau chiar .yi hdrtia originalelor gi coloarea acesteia. Facsi- milele vor putea afuta, de altfel, qi la recunomyterea scrisorilor ce se vor mai gäsi scrise de eroii noftri qi care vor fi reimas neisceilite de acevia. La sfetnyitul polumului I am dat indicele general al color patru volume ce alai tuesc lucrarea aceasta. Scurte insemnäri btografice asupra tuturor personagiilor care apar in cursul scrisorilor cuprinse in aceastä lucrare au fost date in note in volumele II, III gi IV .yi anume acolo unde numele acestor personagii apärea intdia oarei sau apärea cu un rost ce oprefte atentiunea asupra lor.

www.dacoromanica.ro XII George Fottno Lista ilustraliilor, care pentru a inlesni evocarea mai ere- dincioasä a oamenilor gi a imprejurdrilor de altädat4 au cerut sd fie intr'un numär mai insemnat qi intr'o tehnicd mai in- grijitd,apare la sfärfitul volumului I. * 4 4 La capätul lucrului, un gänd md stäpänefte: Golevii au lost oameni cari au scris pentru ei qi au träit pentru altii. Fenomen poate neinteles pentru vremurile mai nouei. Nu mi-am putut insd infreinge indemnul de a-i destdinui Posteritätii pentru care ei au trdit gi le cer ca de dincolo de mormelnt sit' mä ierte a i-am pus .7i sd serie pentru aceasta.,.i poate cei, scriindu-i, ei vor mai fi treiit ilia odatd pentru allii.

GEORGE FOT IN°

www.dacoromanica.ro ZOE GOLESCU SI COPIII El PORTRETE SUFLETE*TI

www.dacoromanica.ro sunt patru ani de and Dinicu Golescu r6posase 1. Zoe Golescu, care In ultimii ani ai vieIii lui Dinicu trdise, pare-se, despAilità de acesta, era Ina tânàrä" and ii facem cunostinIa prin scrisorile atre ffii si si prin scrisorile acestora cAtre # mäinicuIa » lor. Ndscutä pe la 1792 2, era ffica lui Alexandru Farfara si a Dumitranei PArscoveanu. Despre Alexandru Farfara stim doar puIin. Despre inaintasii sAinimic. Poate a numele Farfara va fi fost numai o poreclà. Cu ii4elesul de <( flustu- ratec *,# vorbAreI >>, porecla se intalneste si astAzi. In documente dintre care cel mai vechiu este din 1783 3 numele apare doar rareori. La Craiova, pe locul unde as-02i La 5 Octomvrie 1830 Curierul romdnesc vesteste o moartea pagubitoare » a Marelui Logofat. La 27 Martie 1850 Zoe Golescu aminteste de cei 57 de ani ai WM. Vol. III, nr. 210, p. 23. La 12 Iulie 1852 Zoe Golescu serie c'd e in varstä de 60 de ani. Vol. III, nr. 353, p. 359. La 22 Octomvrie 1878, la cAsatoria nepotului ei Alexandru Al. Racovifa cu Elena Gr. Samurcas, Zoe Golescu are 86 de am scrie in actul de easatorie. (Comunicare facutä nouà de d-1 George D. Florescu). 8. La 26 Aprzlie 1783 aflAin ispravruc la Mehedinti pe serdarul Alexandru Farfara, in locul stolmcului Costea.V. A. Ur echi a,Memoriu asupra pe- ruidei din Mona Reminder dele 1774-1786, in Anal. Acad. Rom., 1889-90, Mem. Sect. Ist., p. 36. La 30 Septemyrie 1783, Mihail Veda Sutzo orindueste ispravnic la Mehedinti pe Teodorache Chiseolu, biv vel sluger, in locul liu Alex. Farfara, ibid., p. 431. La 12 Noemvrie 1785, Alexandru Farfara este din nou orAnduit ispravnic de Mehedinti, ibid., p. 434. La 1788 intalrum ca ispravnic prezident al judecAtoriei de Gorjiu un serdar FarfaraAl. Stefulesc u, 'stoma Tdrgu Jtulut, 1906, p. 117. La 30 lunie 1804 s'a intäritprivileghiurile » locuitorilor birnici din Slätioara, oot sud Romanati», pentru care Slatiorerui vin cu jaiba cdtre Ion Vod'a Caragea la 6 Octomvrte 1817, arätând aceste sineturi si zicand: o Dumneei Ecaterma FArf5.- roaia [aceasta este sore Zinck Golescu], stapana acestei mosii, care a avut aceasta mosie coboritii prin zestre dela raposatul vornic Pârscoveanu [este Stefan Par- scoveanu] a vaiadut-o statormcg la shrdarul Polihrome ».V. A. Ur ec hi a, Societatea sub I. G. Caragea, in Anal. Acad. Rom,, 1901, Mem. Sect. Ist., p. 39.

www.dacoromanica.ro 4 George Fottno este tipografia Scrisul Romeinesc, se afla cdtre sfar0tul veacului al XVIII-lea casa unui Farfara 1. Mama Zincai Golescu cobora dintr'o veche familie olte- neasca, fiind una din cele #§ase fete Par§covene » 2,bine cunoscute de genealogi9ti, cAci din ele se trag numeroase familii dincolo §i dincoace de Olt. Poate la Parqcoveni se va fi gandit Zoe Golescu cand se declarä, cu mandrie, cobo- ritoare din neam de panduri 3. Sau, poate, la pärintele salt, care va fi fost un boier oltean, numai poreclit Farfam. Cum Isi va fi trait Zoe Farfara anii copilariei, ce cre- §tere va fiprimit, nu 9tim. Va fi InvaIat, probabil, cam ce se obi§nuia pe vremea aceea in casele boiere§ti: puIinä greceasca, prin dascälii greci ce se aciuiau pe la cur%ile boierilor no§tri, ceva frarozeasca, ce incepuse a fi tot mai la moda catre amurgul vremii fanariote, ceva geografie, istorie moralice§ti lucruri Nu §tim cum va fi scris grece§te. Scrisori grece§ti de ale ei nu avem. FranIuzete insä cu toatà ortografia uneori bizarai sintaxa pe alocuri stângace Zoe Golescu serie mai bine, de sigur, cleat fiii sai, crescqi §i învâçaçi in Väri straine. Ea serie numai franIuze§te §i serie intr'un stil personal 0 simIit. O traditie de familie ne spune ca Zoe Go- lescu a invaIat franIuze§te mai ales dupä mariti§ul ei. este de presupus ca a§a va fi fost. Caci Zoe Farfara, cand s'a m4ritat cu Dinicu Golescu, era un copil. Avea 13 ani cand a dat na9tere primului ei copil, Ana. Era a§a de obo- sitä de aceastä sarcinä prea timpurie cà adormea in jil/uri §i pe divane, de o luau pe braIe §i o duceau, ca pe un copil, la culcare. Barbatul ei, mult mai in varstä, fusese un om dintre cei mai rdsäri0 ai vremii sale, un om de autentice -insusiri. Ce inraurire va fi avut Dinicu Golescu asupra formaIiunii

G. Mil. Demetrescu, Cratova In veacul trecut, in Arhwele Olteniei, anul III, nr. 13, p. 221. stefan Pârscoveanu (pretendentul la Domine, dupà pacea dela Chiuciuc- Cainargi 1774) a avut, din a doua a sa caatorie, cu Stanca Stirbey, sase fuce: Mariva (= 1° Iordache Cantacuzinoi--= 20 Grigore Ralea), Dumitrana (= Ale- xandru Farfara), Sultana (= 1° Mihail Rálficeanui = 2° Constantin Balaceanu), Amu/a (= Gheorghe Radu Bengescu), U/a (= Ioni/k Vladaianu), Zoi/a (= 1° Gheorghe Jianui=-- 2° Constantin Lazaro). 8. Vol. III, nr. 207, p. 16 qi vol. IV, nr. 416, p. 31.

www.dacoromanica.ro Boierii Goleftt 5 spirituale §i suflete§ti a tinerei sale so%ii, dacä lui i se vor fi datorând cuno§tinIele ei §i daca prin umanitarismul lui se vor fi expliand ideile ei liberale, sunt chestiuni care intarzie sub semnul intrebarii. Inclinam sa credem totu§i cá inräurirea lui nu va fi fost hotaritoare. In multele-i scrisori, Zoe Golescu nu pomene§te decat o singurä data de Dinicu §i atunci in legätura cu o datorie baneascä a acestuia. Casa impreuna n'au dus multa vreme. Dela o vreme au trait despärpti. Se vor fi lamurind oare unele din gAndurile Zincäi Go- lescu prin inräurirea mai tArzie a fiilor ei, dupä cum asupra formaIiunii suflete§ti a acestora inräurirea mamei pare ne- indoielnicä? Am crede cá da, daca Mani seama la multele intalniri de gAnduri §i mai ales la unele potriviri ale gandurilor mamei dupa acelea ale fiilor sái cum, de pildä, revenirea Zincai Golescu, sub inrAurirea fiului cel mic Ale- xandru-Albul,din entuziasmulei pentru #1iberalismul maghiar. Dar ceea ce este al ei insa§i, ceea ce nimeni nu-i putea da, era acel sanatos instinct al mamei, acea simOre a Ro- mâncei, acea stapânire de sine in restri§te. Nascuta in plin fanariotism, Zoe Golescu a trait, in copilariai prima ei tinereIe, ani intunecaIi ai istoriei %aril sale: iurepri de o§ti straine, opreli§ti §i apasari de tot felul, molimi ce pe atunci fäceau prapad and veneau. Anii acqtia vor fi adâncit urme in sufletul ei vi-i vor fi dat acea tarie sufleteasca pe care i-au mo§tenit-o copiii. Spre deosebire de mai toIi ai ei afar% de Ma-se Ana §i de nepoata Alexandrina-LuIa RacoviVa Zoe Golescu are un real dar epistolar. Mici rava§e in care se rasfaIa cu copiii, lungi scrisori entuziaste sau sfatoase, epistolele Zincai Golescu, serse intr'un scris stäpânit, lipsit de inzorzonari, alineat§i urea-tor, s'ar cere unele cuprinse in pagini de antologie. De o frumuseIe plina de farmec, cu o Iinuta de multa cu spirit vioiu§i deschis, Zoe Golescu Inca tanara la vremea când Ii facem cuno§timaera una din femeile cele mai sarbatorite ale Bucure§tilor. Portretul ei In colori, care se afla candva la Gole§ti i cu care deschi-

www.dacoromanica.ro 6 George Fotina dem volumul de faIä, Içi duce gAndul la frumoasele femei ale Bucurestilor de altädatä, pe care S a la b err yle descrieimpodobite cu florii nestimate » si care, &And se adunau laolaltä, päreauniste candelabre luminând un covor de flori smalluit in cele mai frumoase colori »1. Sd ne-o inchipuim frumoasä cum era printre femeile so- cietàÇii de odinioarä, pe care PrinIul d e Ligne le-a väzuttolänite pe divane, cu capul dat pe spate sau rezemat pe un braI ca de alabastru... ,pe cap un testemel negru sau stacojiu strälucind de nestimatele care impodobeau acest fel de turban sau ; vest- mintele lor orientale sunt din Iesäturi brodate sau lucrate In fir de auri arginti tivite cu blänuri scumpe... In maini 1in inteuna siruri de mätänii facute din diamante, märgean, lapis-lazuli sau lemn prelios, cu care-si fac de lucru..., îi tree vremeai îi pästreazA vioiciunea dege- telor cu unghiile boite in rosu » 2. Pästrand Inca ceva din viea/a orientalä pe care o va fi dus in cei dintE ani ai tinereçiii insusindu-si destul din moda si deprinderile mai noui, Zoe Golescu ne apare In vremea domniei lui Alexandru Dimitrie Ghica o femee de lume, cline dame élégantefrecventänd balurile Bucu- restilor, unde voia sd fieaussi jolie que possible » 3, dar gospodinä foarte grijulie de nevoile caseii foarte pri- ceputà in ale mosiei. Ce face Goleasca nu mai desface nimeni » spunea unul dintre fostii ei robi, care rämäsese multä vreme in urmä in neamul Golestilor 4.N'est-ce pas que je suis une bien brave maman ? Avoue done si ce n'est pas vrai »5 scrie Zoe Golescu la 12 Septemvrie 1839 fiului ei Stefan, povestindu-i despre vieamonotonä dela Golesti, unde îi trecea cea mai mare parte din vreme cu grijile mosiei.Brave maman »inteadevär aceasta era träsatura dominantä a Zinai Golescu. Iubitoare, duioasä, devotatà, inIeleaptä, mandra 6, intruchipeazA pe adevärata Comte de Salaberry, Essais sur la V alachie et la Moldavte, Paris, 1821, p. 36. Maréchal Prince de Ligne, Lettres et pensées, Paris, 1809,p.186. 8. Vol. II, nr. 30, P. 44. 4. Dupä o tradiVe de farmlie.5. Vol. II, nr. '76, p. 99. 6. a Une femme qui ne s'est jamais prosternée devant qui que ce soit e, vol. II, nr. 76, p. 100.

www.dacoromanica.ro Boierii Goleftt 7 §i vrednica mama romana, al carei cult 1-a avut intreaga genera-pe a Rena§terii romane§ti. Raspandea in juru-i admira-Ve §i respect. Despreinamicula acest diminutiv este singurul pe care §i-1 ingaduiaucopiii§i numai ace- 9-tia ginereleei, Alexandru Racovila, de§i mai varstnic decat ea §i care pentru fiiiei era socotit canotre père tous scriind cumna-plor lui nu pomenea in altfel decat ca despre o(( excellente mère vénérable dame »,(( res- pectable maman ». In primii ani ai domniei lui Alexandru Dimitrie Ghica, Zoe Golescu pe care o aflam cand la Craiova, la fiica ei Ana Racovi-0, al carei so% era ispravnicul Craiovei, cand la Gole§ti, chemata de grijile mo§iei locue§te in casa ei din marginea Bucure§tilor, la Belvedere (casa de pe Podul Mogo§oaiei, pe locul careia se afla astazi Palatul Regal, fusese vanduta. in 1833), unde facuse o gradilla vestita pe atunci §i multa vreme in urmä, prin noutatea §i frumuse-tea ei. Ana RacoviVä era abia cu 13 ani mai tallara decat mama ei. Mai mult prietene ar fi fost s'a fie. Ce venera%ie totu§i §i ce respect pentru mama ei, pentrumamica »4 ei cum Ii spunea doar rareoripe care n'a tutuit-o niciodata! Nascuta la 1805 5, Ana se casatorise cu Alexandru Raco- vila, coboritor din Racovile§tii moldoveni cari in vremea fanarioth dasera scaunului Tarii Romane§ti §i al Moldovei mai mul-V. domnitori. Ispravnic al Craiovei inca inainte de inceputul domniei lui Alexandru Dimitrie Ghica, Alexan- dru Racov4a locue§te cu familia lui in Capitala Banilor, de unde Ana ar vrea sa se mute la Bucure§ti, ca sá scape din aceastainchisoare » care e Craiova, unde e departe de rudele ei, unde <(nu sunt doftori » 6 sau, daca sunt, sunt mai ignoran-vi decat cei dela Bucurwi »§i unde cand cade cineva mai greu bolnav trebue s'A fie adu§i doftori dela Bucure§ti 8.

1. Vol. II, nr. 129, p. 221 2. Vol. II, nr. 5, p. 8. 3. Vol. II, nr. 6, p. 8. 4. Vol. IV, nr. 402, p. 17. 5. Anul 1803 din nota 3, p. 2, vol. II trebue 1ndreptat: cel bun este 1805.-6. Vol. II, nr. 9,p. 12. 7. Vol.II,nr.98, p. 143. 8. Vol.II,nr.65-66, p 82-83.

www.dacoromanica.ro 8 George Fotino Dintre personagiile pe care scrisorile noastre ni le destainuesc si ni le fac cunoscute, Ana este unul despre care istoria nu a vorbit mai de loe;i färd descoperirea acestor scrisori n'am fi cunoscut sufletulduios§i iubitor, firea cin- stitä §i dreapta a Anei Racovità,huna mea fiicà » cum o numestemàmicuta ». Dintre copiii lui Dinicu Golescu, Ana Racovità, c6reia fratii ti spuneauLelita », pare a nu fi primit altà invälAturà decat aceea greceascä, obisnuita In deosebi pe atunci. Ea nu a stiut sà serie decat greceste. In caractere latine pare a nu fi stiut sa serie 1. Fratii ei au avut o altà copilArie §i invätäturä decat a Anei-Lelia. Fratii Golesti ))! sub denumirea aceasta sunt cunoscuti *tefan, Nicolae, Radui Alexandru C. Golescu. Nu-i poti despdrti pe unii de alÇii, cdci fin i suflete totusi diferite atat de mult Ii strangea pe unii de altii iubirea dintre ei, atat de desävar§it Ii contopea dragostea pentru mama lor, atat de strans Ii apropiau aspiratiunilei ostenelile comunei atAt de aceleasi le-au fost bucuriilei suferintele pentru tara lor incat Posteritatea si-i reaminteste sub infdtisarea:Fratii Golesti» expresiune a uniatii pe care in istoria Renasterii românesti o reprezintastefan, Nicolae, Radui Alexandru C. Golescu.

Cel mai vArstnic dintre frati, stefan, s'a nAscut la Una- pulung, in 1809 dac4 piatra de mormânt din biserica dela Golesti mArturise§te drept. Din actul prin care 4 Poli- ticeasca JudecAtorie » a Ilfovului i-a dat, la 29 Februarie 1832, << ertarea vArstii » pentru vanzarea caselor de pe Podul Mogo§oaiei si din insusi actul de vanzare din 1833 2 ar reiesi ca data nasterii se aseazA in 1808. Din scrisoarea dela 17 Martie 1852 3 a maicii sale, in care ea spun e cA *tefan are

Numai dintr'o gresealä de transcriere a apärut In vol. II, p. 395, un cu- vint Boris In caractere latine:Ceganul », care este: isCávov=Cesianu. Despre InvilfamAntul limbii grecesti in Tara RomineascA si In neamul Gole- stilor, v. N. Banese u,I 'tala scrtertle marelui vornic Iordache Golescu, 1910, pp. 11, 88, 100, 102. Emil V I r t os u, Palatul Regal Cum a fost In trecut, Bucuresti, 1937, pp. 43, 48. 8. Vd. III, nr. 325, p. 30&.

www.dacoromanica.ro Boierit Golegt 9 43 de ani, ar reievi ca acesta s'a nascut in 1809, data asupra careia ne oprim. Mai tallar decat $tefan cu un an, Nicolae s'a nascut tot la Campulung, in 1810 dupa inscrimia funerara dela Golevti in 1809, dupa actul de << ertarea varstii». Radu s'a nascut la 1814 1; iar ultimul, Alexandru- Albul, la 1818 daca anii sapaIi pe pietrele' de mormânt dela Golevti sunt cei buni. Pare insa ea* cel puIin pentru Alexandru-Albul inscripOunea funerarä n'ar marturisi drept. Banuiala aceasta o avuseseiG e or g e B en g e s c u, In cartea sa Les Golesco 2 Inteadevär, anul navterii lui Alexandru-Albul 1818 s'ar potrivi greu cu cuprinsul scrisorii acestuia nr. 23 3, in care Alexandru-Albul, povestind cate ceva din copilaria sa, spune cà pe cand se afla la Bravovmanuia floreta ». Nu este nicio indoiala asupra anului cand Dinicu Golescu a piräsit Bravovul ducandu-vi copiii in strainatate. Aceasta s'a intamplat in 1824. Ar reievi ca Alexandru-Albul manuia floreta inca dela vase ani, Varstà cam nepotrivita cu sportul acesta. Inclinärn sà rec- tificam anul 1818 vi sa avezam navterea lui Alexandru- Albul in 1815. Varsta de nouà ani ar fi ceva mai potrivita. Cei doi fraIi mai varstnici, traiIi in copilarie pe langa tatal vi mama lor, vor fi primit invaIatura pe care o primeau fiii de boieri: greceasca, pu/ina franIuzeasca, oarecare cunovtinIe de istoriei geografie 4. In 1824 parintele lor duse la vcoa1a in Elveçia, unde nu am putut afla exact ce studii vor fi facut. G e or g e B eng es cu afirmä, nedo- vedit indeajuns 5, ca au urmat caliva ani cursurile Univer- sitaIii din Geneva, de unde daca $tefan se intoarce cu o cunoavtere mai deplina a limbii franceze, Nicolae revine cu o cunoavtere destul de aproximativa a acesteia. Mezinii Radui Alexandru-Albul vi-au trait copilaria mai mult, daca nu numai pe langa parintele lor, despar/it dela o vreme de soIi.e. Dela Bravov, unde in 1821 intova- ravise familia fostului domnitor Alexandru Sutzo, Dinicu

1. Piatra funerarä märturise§te ca s'a stms din vieatä la 5 Mai 1882, In varstä de 68 de am. 2. Paris, 1921, p. 238, nota 1. 8. Vol. II, p. 33. 4. G e, o r- g e s Bengesco, loc. cEt. p. 220. 5. In Insemnarea ciacItorzei mele,D inicu Goles cu serie doar atAt: o am lasat pe stefani Nicolae,liii mei, spre invA- /Aturà » la o $coala Universitate »; editm Nerva Hodo§, Bucure§ti, 1910, p. 138.

www.dacoromanica.ro 10 George Fotuto Golescu se intoarse in Tara Romaneasca in 1824, pentru a porni in faimoasa lui calatorie, cu prilejul carda îi duse copiii In strainätate: pe cei doi mai varstnici am vazut mai sus in Elvepa, iar pe mezini in Germania, la Miin- chen, de unde mai apoi vor plecai ei in Elvepa, iar mai tarziu in Frama. Copildria deci si-au trait-o acestia din urmä, pare-se, departe de mama, de ale carei mangaieri vor fi fost lipsi-P mai ales in anii cand ele sunt asa de duioase si de ocrotitoare.Bie-P copii scrie Alexandru-Albul dela Paris, in 1835 cari o iubesc a-tata, dar cari, din nefericire, nu cunosc blandele mangaierii sarutari ale dragii lor mame ! 1.

Stefan Golescu se aratä, inca din tinerqe,serios, filosof, gandurile-i toate indreptate spre nefericita-i patrie2. Asa Il judecau cei ce l-au cunoscut tanär student la Geneva. Asa ni-1 infä-Pseaza si mai tarziu o scrisoare a fratelui san. Alexandru-Albul: ((to-çi te stiu om linistit, serios, cu judecata, prietenul libertâçii, Indragostitul -prii tale »3. Asa avea sa fie toatä vieala Stefan Golescu. Scrisul sau, simplu, total lipsit de miscari sinistrogire, rotunjit, este al unui om modest, simptor, serios, poate nu destul de voluntar. Modest: cand Maria C. A. Rosetti Ii impartaseste marea ei prepiire, asezandu-1 in fruntea genera-Pei salesi soco- primul dintre RomaniStefan Golescu Ii marturiseste umil ca' stie cat este de departe de a putea fi invred- nicit cu titlul acesta 4. SimPtor:panaiscrisorile tale serie Alexandru RacoviVä se resimt de platonismul care domneste In dra- gostele tale » 5.Sora Ana Racovi0 ti spune glumq:Cleo- patra Trubetzkoi te prefera lui Nicolae, vrea pe cineva cares'a'ofteze mereu, s'Afie sentimental »6. Iar nepoata Felicia RacoviVá, raspunzandu-i lao scrisoare,Ii spune: elle nous a prouvé que votre caractère n'avait rien perdu de sa sérénité. J'aurais été, au contraire, très affligée de

1. Vol. II, nr. 13, p. 19. 2. Vol. II, nr. 23, p. 31. 8. Vol. III, nr. 225, p. 57 (scrisoare din Jumetulle 1850). 4. Vol. III,nr. 354, p. 357. 5. Vol. II, nr. 26, p. 41. 6. Vol. II, nr. 73, p. 94.

www.dacoromanica.ro CLEOPATRA TRUBETZKOI NASCUTA 411.11CA

ACUARIELX DIN coureTnkr MUTZULUI MUNICIPAL !It/CUP Eft!

www.dacoromanica.ro Boierii Goleftt 11 vous voir insensible á un beau clair de lune, car c'est une chose qui ne vous est pas naturelle » I-. Serios: pare-se cä printre contimporanii säi era dintre cei mai respectaIi. Vaud säu Al. G. Golescu-Aräpilà nu 1-a tutuit deck tärziu, in 1847 2. Ion C. Brätianu niciodatä ; glumind, ii. spunea adäogänd cuvântul # Vodä » la numele deräsfäl<( Tefan » (c Tefan-Vodà » 3.Chiar qi maicä-sa, când ii scria, punea o notà de respect. El este # mon Etienne)), foarte rar # Tefänica )).Peste expresiunile de dragoste, ea nu-i precupwa acelea de incredere §i prquire: # copil drag, ii seria la 12 Septemvrie 1839 tu care 9tii sà exprimi a§a de bine ceea ce simIi pentru mama ta, tu al cärui devotament §i dragoste faVá de cei pe cari ii iube§ti sunt a§a de mari ea ar trebui sä fie date de model » 4. Nu indeajuns de voluntar: $tefan Golescu vede drept §i sufere sincer. Dar reacOunile lui se opresc aici ; se mär- ginesc la cinstite manifestäri verbale. In conducerea trebilor publice avea s4 fie ineficace. Realizator nu va fi nicio- datà: se va menIinea In domeniul ideilor. * * * Fratele sau Nicolae nu-i seamand. Scrisorile lui din primii ani ai domniei lui Alexandru Dimitrie Ghica, scrisori care ni-1 aratd dus de indatoririle serviciului militar pe la Cra- iova, Calafat, CAläraqi, Bräila, Pitwi, ne aratä un Nicolae Golescu ducánd peste tot firea-i veselä, u§uratea §i Inch- naa spre petreceri, fire a§a de diferità de a fraIilorssái. tefan §i. Alexandru-Albul. La varsta aceasta, epole0i lucitori, uniformele aratoase, femeile par a-1 preocupa in deosebi. Este tânär §i viea%a o privwe sub infatiqarea-i pläcutà 5. La Constantinopol, unde in 1834 intovärà§ea pe Ale- xandru Dimitrie Ghica, epoleIii constituiau una din<< grijile-i cele mai de seamä. » serie prietenul säu Nicolae Ari- starchi bey, cu care-i pläcea sâ colinde lumea actritelor din Capitala Sultanilor 6.

1. Vol. II, nr. 124, p. 210. 2. Vol. II, nr. 111, p. 166. 3.Duptt o traditie de famine. 4, Vol. II, nr. 76, P. 98. 5. Vol. II, nr. 7, p. 9. 6. Ms. Acad. Rom., dosar Aristarchi, vol. XIV, p. 206.

www.dacoromanica.ro 12 George Fotuto

La Craiova vrea s'a fie # resplendissant de pieds en cap >>1 §i cum se plictisea cere §tiri, care pot fi (§i aceasta e caracteristic) # vraies ou fausses, intéressantes ou non, con- fidentielles ou non »2. 8tiri sa fie ! La Caldra§i unde in Ianuarie 1837 II aflam cu garnizoana da tarcoale femeilor, caci. # je suis jeune, je ne suis point marié ;ainsi je fais et je ferai la cour a toutes les femmes que je voudrais et j'espère que personne ne trou- vera cela mauvais ».Grijuliula gandul unor suparatoare eventualitap, boierul Gr.... dela Calara§i se hotarä§te sa-§i pe mai strans soPa §is'A n'o mai lase sä iasa in lume << A cause que nous corrompons les mceurs de sa femme » scrie zâmbitor §i Cu subinIelesuri Nicolae Golescu 3. La Mehadia intalne§te # une très jolie dame..., mais elle a le défaut d'être demoiselle et cela ne m'arrange pas du tout » 4. Caci Nicolae Golescu iube§te (< h. sa manière * 5. Poate mai tarziu scrie el va iubi # comme il faut aimer, c'est-a-dire une seule personne ». Acum insa are # plusieurs faibles, pour ne rester jamais sans faible » 6.lar cand se intampla o atare tristä eventualitate, se socote§te q bien à plaindre » 7. De altfel, succes ele ii sunt u§oare, cäci

1. Vol. II, nr. 7,p. 9. 2. Vol. II, nr. 12, P. 14. 8. Vol. II,nr. 31, p. 45. 4. Vol. II, nr. 52, p. 74. 5. Vol. II, nr. 69, p. 86. 6. Vol. II, nr. 51, p. 73. 7. Vol. II, nr. 75, P. 97. 8. Vol. II,nr. 48, p. 70. 9. Vol. II, nr. 35, p. 52. 10. Vol. II, nr. 69, p. 86-.

www.dacoromanica.ro Boierii Goleftt, 13 petrecere pentru Nicolae Golescu, care ne dä §i o descriere a unui bal dela Curtea domneasca a lui Alexandru Dimi- trie Ghica.4 De ziva numelui lui[Sf. Alexandru 1839], Domnitorul ne-a dat un mare bal, care a fost foarte frumos ; noi ä§tia, aghiotanIii domne§ti, purtam pantalo,ni scurIi albi §i ciorapi de mAtase... Boierii ceilaiçi purtau escarpinsl Ceea ce face pe Mayer, medicul lui Alexandru Dimitrie Ghica, sä scrie batjocoritor lui Aristarchi bey la Constan- tinopol, la 25 Septemvrie 1839:<( noi aici, laBucure§ti, nu ne ocupärn de§i multe sunt treburile Orientului decat cu balul paré care va avea loc la Sfântul Alexandru. Toti ofiyrii vor purta ciorapi de matase §i pantaloni ca pe vremea lui Ludovic al XIV-lea. Päcat cä nu poli sá vezi mascarada asta2. Pare insä. cà << mascarada asta a incântat pe cei ce au luat parte la ea. Consulul FranIei Billecocq, >.$i consulul s'ai indrAgostit de frumoasa MariIica VAcdrescu,madame la Spatharesse, qui vient d'arriver de Mehadia, bien grasse et bien gentille en même temps >> 3. Nicolae Golescu, care cu prilejul zilei de Sf. Alexandru 1839 a fost inaintat colone14, se gande§te de pe acum cu bucurie la balul care va avea loe la 14 Octomvrie 4 in cinstea sdrbätoririi inscaundrii Märiei Sale » §i care va fiincd mai strälucitor ca cel dintâi » 5. Se gände§te cu bucurie §i la noua uniformä pe care o vor purta, la marile paräzi, aghiotantii Domnului:cisme cu carâmbi InaiÇii pantaloni de piele6. Un portret din vremea aceea ni-1 infäli- §eaza in uniformä de aghiotant domnesc, cu tunica-i albas- trä stransä pe trup, räscroitä dupä moda napoleonianä 9i inzorzonatä cu epoleçii fireturi aurii, cu talia-i cuprinsä strâns in eqarfa cu canafuri lungi pfinà in genunchi, cu

1. Vol. II, nr. 75, p. 96. 2. Ms. Acad. Rom., dosar Aristarchi, vol. XIII, p. 77. 8. Vol. II, nr. 75, p. 97. 4. Vol. II, nr. 75, p.97. 5. Vol. II, nr. 76, p. 100. 6. Vol. II, nr. 75. p. 96.

www.dacoromanica.ro 14 George Fotino pantaloni albi lipiIi de pulpe, cu botfori lucitori, cu coif impodobit Cu penaj, cu chipul in trasaturi subIiri ce-Ii amintesc de Zoe Golescu, cu frizura romantica asemenea lui Musset, cu o barba mic5. ro§cata §i obraz roscovan de uncle§i. porecla-i o Rosculip >>. o Rosculip »..,o dragul ei Rosculirá »..,o petit mauvais sujet >>1 cum ii spunea mamicula pare afifostcel mai razgaiat dintre cei patru fii ai ei.o Oh, quel enfant ! quel frère que notre Nicolas ! exclama mamicuIa ; rap- parition de mon Roscoulitza [acesta sosise pe neasteptate la Craiova, unde se afla Zoe Golescu] fut pour moicomme un beau jour de soleil après un temps d'orage ... Le bon enfant, en me voyant, s'est jeté dans mes bras et ses yeux se sont remplis de larmes ;son cceur me parlait alors de choses que sa bouche ne voulait pas prononcer ; a ce moment-la, ce langage mystique de cceur a cceur fut pour ta maman une parole du ciel pour la consoler » 2. Chiar si scrisul sau din vremea aceasta a tinere%ll n.e arata un Nicolae Golescu usuratec, sglobiu, vestimentar. Scrisul ii e pripit, inzorzonat, risipit ;finalele aruncate cu agresivitate, semnatura este insupta de un paraf complicat subliniindsi punand in evidenta numele: o Nicolas Go- lesco ». Asa ne apare, in prima-i tinereIe, finca lui Nicolae Go- lescu, atat de deosebita de aceea a fraplor säi. Stefan si Alexandru-Albul. Dar, ca §i fraIii sä.i,este loial, sensibil, emotiv. Evo- carea de care fratele salt Stefan a anilor primei lor tinereIi traite in Elve-pa ii umezeste ochii. o Plangeam de bucurie citinduii scrisoarea... Cat esti de fericit, draga frate, ea revezi Iara aceasta de incantare, Iara care--0. inspirä numai c'o veziun simIimânt de respect si de incercata fraIie » 8 * . * Mai sters decat fraIii sai mai varstnici, dar Cu acela§i fond sufletesc cinstit si drept, cel de-al treilea frate, Radu, ne opreste mai pu-(in aten-punea. . 1. Vol. II, nr. 10, p. 13. 2.14 ' Februarie 1839, vol.II, nr. 62, p. 80. 3. Vol. II, nr. 78, p. 101.

www.dacoromanica.ro -

AtN

q174'

-'1.-

-:¡"-f NICOLAE C. GOLESCU vAz UT . NTRE 1834-1842

TABLOU IN ULEI DIN COLIMA D-NELOR FANNY DERUSSI SI ELENA A. COLES..

www.dacoromanica.ro Boierii Goleptc 15 Nu pentruca va fi jucat in vieala -prii sale un rol mai qters cleat acela al fraIilor sai mai in varsta. Nici fratele sau cel mic, Alexandru-Albul, nu a jucat un rol mai aratos decat Radu. Dar ce personalitate plina de caracter avea acest Alexandru-Albul! Fire deschisai vesela, Radu era « le bon enfant » al familiei, «le paresseux de la famine »1, care-i zicea «Pupil », sauPiupiu sau « Rodolphina 2 mangaieri 9i diminu- tive care, cai acelRo9culip » al lui Nicolae, nu se intalnesc &and era vorba de 8tefan, fratele cel mare, care uneori era « Tefanica », dar mai totdeauna8tefan tefan- Voda sau &And era vorba de fratele ce! mic, Alexandru- Albul, care era intotdeauna «Alexandrusau «Papa Go- lesco ».i e de observat ca daca lui Nicolae Golescu numai mama 9i sora lui ii spuneau « Ro9culirá nui nepoatele lui, care uneori Ii ingaduiau sa-i spuna « caimacamul lui Radu Ii spuneauPupilsauPiupiu » chiari nepoatele lui. Ba una din nepoate Ii spune ()data chiarle paresseux ». Faptul acesta neinsemnat in sine imi pare ca define9te destul de caracteristic locul fiecaruia dintre fraIi In cuprinsul familiei. « Tournure Titan, épaules Farn'ese, mollets piliers, peu versé dans la langue française. Il ne laisse pas de tenir note de tous les cuirs qui se font dans la troupe et d'y trouver un sujet continuel de gaité... Possède un rasoir pour son usage et rase gratuitement berbes et imberbes » 4 a9a descrie Töpffer, in a carui 9coala dela Geneva Radu urmase o vreme. Aceea9i notä, u9or ironica, se regaseqte mai totdeauna and se vorbe9te despre Radu-Pupn. Dela Paris, unde in primii ani ai dorriniei lui Alexandru Dimitrie Ghica Il rega- sim impreuna cu fratele sau Alexandru-Albul 9i de unde acesta poveste9te cate ceva despre vieala lor, Alexandru- Albul serie: « iarna trecuta [1835] nu am fost niciodatà la bal.$i totu9i dansam valsul, galopul, contradansul, ma- zurca. Radu, scundacul, nu danseaza au, dar e cam greoiu.

1, Vol. IV, nr. 450, p. 123. 2. Vol. II, nr. 83, p. 109. 8. Vol. III, nr. 211, p. 25. 4.R. Topff e r,Nouveaux voyages en zig-zag, Paris, Garnier Frares, 1864, in 8°, p. 3.

www.dacoromanica.ro 16 George Fottrio Parca vezi un pietroiu care miqcä. Asta e un mic neajuns, mic de tot. Ei? Radu poveste§te c'ä numai cd s'a uitat la ele§i. a §i sedus pe cutare sau pe cutare domni§oard. S'o creadä el, dacA vrea. Totu§i, ca sá fiu drept, trebue sä spun cä Radu, de§i greoiu §i otova, are cap frumos, negru, ochi negri, sprâncene negre, obraz roz späläcit. Acest contrast e ceva pläcut; ha inf4i§area lui are §i ceva sura- zätor §i. blând. Hai sä spunem ca, luat in totul, are cap frumos, rnelancolic sau, dacä vrei, cap italian. A§a câ poate o sä aibä o solie frumoasä; dar Il sfätuesc sä vi-o aleaga foarte scundà, dacä vrea ca diformitäOle-i sà sarä mai puOn In ochi>>1. Câteodatà mämicuia «Il trage de urechi*--pe Radu, nu §ipe fraIiiacestuia §i-1 pune o sä ude florile ca o tot n'are el nimic de fäcut» 2. Jovial §i glumeç, 1§i scrie uneori scrisorile in versuri; o nu poate suferi proza, c'd prozá face toatä lumea Recu- noa§tem fried cà Radu, o poetul >>,are dreptate sä-i serie lui Stefan: o tu peux rire d'un tel poète 3. Dar ce curat fond sufletesc are §i Radu! Sensibil§i duios, are §i el urea Goles cului.Elve-Oa! serie el fratelui säu in Noemvrie 1839 câte amintiri, Stefan dra-gä! In sfAr§it, revezi aceastä Iarà pe care ai päräsit-o acum zece ani, Iarà unde urmat fraçii, lard unde libertatea §i egalitatea strAlucesc. Aduli aminte ce-mi scriai când eram incä la Geneva:du-te de vezi La Dôle pe un frumos rä- särit de soare Iatä §i eu reamintesc: du-te §i vezi La Dôle, dragä. Stefane...i aduli aminte cá peste tot pe unde ai sa treci, ai sä mergi, poate, pe urmele läsate de pa§ii fraWor täi, and ei strähäteau ace§tia ace§ti gigançi apärätori ai neatArnärii elveliene. Da, dragul meu Stefan, salutä Iara aceasta frumoasä din partea celor cari nu vor inceta s'o iubeascä §i cari dacá panä acum au vreo pärere de räu este de a o fi cunoscut 4. Iar cand, mai tArziu (Iulie 1842), Radu se duse sá vadä salinele dela Telega, nu rämase nesimlitor la soarta ocna-

1. Vol. II, nr. 23, p. 33. 2. Vol. II, nr. 83, p. 109. S. Vol. II, nr. 79, p. 103. 4. Ibtd.

www.dacoromanica.ro Boterii Golefti 17 §ilor: >1. De altfel parasind acum pe Radu, pentru a-1 rein- talni mai tärziu, dupa revohrtia din 1848 §i. In timpul surghiunului sau la Brussa am vrut sa infaIi§am, deocamdata in linii fugare, §i pe cel mai §ters dintre fr'a/i, dar ale carui reaqiuni naIionale suflete§ti pornesc din ace1a0 instinct sankos al boierilor Gole§ti, din aceea§i româneasca inimä care cum spunea Ion C. Bratianu nu se in§eala, din aceea9i romaneasca inimä care niciodatä n'a batut mai tare in vreun trup romanesc deck In trupul celui mai mic dintre cei patru fraIi: AL C. Golescu-Albul. * * * Daca dintre cei patru fraIi cel care a ajuns in cele mai inalte dregatorii a fost Nicolae, iar cel care s'a imparta§it mai mult din respectul contimporanilor a fost $tefan, acela care a fost mai iubit a fost Alexandru-Albul. Cel mai tanar dintre fraIi vi-a trait copiläria cel mai puIin aproape de parin0. Avea trei ani (sau §ase dup4 cum asezi anul nasterii: 1818 sau 1815) când fusese luat de pärintele s'au la Brasov, In 1821,si unde Alexandru- Albul rämase pana la 1824. NeinIelegerile dintre parinIii s4i 1-au Onut departe de mamá.<( Fi%i buni,fraIii mei, si nu VA' Impotriviti ca mama sA vind la Paris seria el mai tarziu, In 1835, dela Paris, unde se afla la studii sa villa sali vaza copiii, bieIii ei copiicari o iubesc a§a de mult, dar cari,din nefericire, nu cunosc inca mangaierile §i sarutarile dulci ale dragii lor mame. De altfel, nu v'o cerem deck pentru trei luni. $i e oare prea mult, trei luni de fericire cereasca, pentru o vieala intreaga de duren i9i suferinti? » 2. Cand vom cunowe mima a§a de gata de a suferi a lui Alexandru-Albul, vom in- elege drama aceasta a triste-Qi ce se va fi desfa§urat intr'insa. Copil inca, de §ase ani (sau de nou6), este dus im- preunä cu Radu In 1824, de parintele sau, in Germania,

1. Vol. II, nr. 101, p. 149. 2. Vol. II, nr. 13, p. 19.

www.dacoromanica.ro 18 George Fotino la Miinchen, intr'o §coalä unde este primit in clasele inferioare. # De and am pAräsit Bra§ovul n'am mânuit floreta ; In Germania am fost la §coli unde nu se ingàduia mânuirea armelor cleat in clasele superioare »1. Dela Miinchen, cei doi copii au fost curând du§i la Ge- neva, la §coala lui Töpffer 2, in tovärä§ia cäruia ii aflä.m inteo excursie la # Grande Chartreuse » §i cäruia ii. datorAm §i. prima mä.rturie despre Alexandru-Albul copil, märturie In care parcâ vedem pe Alexandru-Albul ap cum el apare In tot cursul vieIii sale, din nesar§itele-i §i entuziastele-i scrisori:<( Alexandre Golesco a l'esprit mathématique, sentimental, dialecticien, surpris, troublé, enthousiasméb. la fois. Sans cesser de marcher, il discute des problèmes, pan& gyrise les grands hommes, harangue la belle nature et in- tente des questions hors de portée aux pauvres habitants des campagnes » 3. Este a§a de veridicâ aceastä conturare a profilului lui Alexandru-Albul, d'arithméticien »1 cum insu0 isalqte o scrisoare din 1840, din care afläm &A mai tArziu el se ocupa de (< mi§carea perpetud » 4. Scrisorile lui, din cea dintE a sa tinereIe p'anä la acelea pe care le avem din anii bätrâneIii sale, märturisesc toate despre desavär§ita unitate a personalit4Iii celui care le-a scris. $i aceasta o Märturise§te nu numai cuprinsul lor, dari scrisul insiqi. Daa in§iram cronologice§te scrisorile ile privim scrisul, omogeneitatea acestuia ne izbe§te spre deosebire de scrisul lui Nicolae, care altul este in tineretea acestuia §i altul avea sä fie in anii and Nicolae inarun/e§te. Lini§tit, puternic inclinat, rigid alineat, simplu §i citet, cu finale inalIate delicat in gesturi de adelniIare, cu continue corecturi §i. cu o continuà vibra- Iiune in inAltimea literelor, scrisul lui Al. C. Golescu-Albul pare a §iel märturise§tedesprefireaacestuia:egalà, u§or de induipt, de o desävär§ità onestitate,modestà, doritoaredeperfecIionare,puternicemotivä,oarecum misticd.

1. Vol. II, nr. 23, P. 33. 2. N. I o rg a,Goleftli fi alft elevt at lui TOpfler tn Geneva, Acad. Rom., Mem. Sect Ist.,seria III, tom. VI, raem. 4, 1925. pp. 7. 8. R. T op f f e r,loc. cit., p. 3. 4. Vol. II, nr. 87, p. 121.

www.dacoromanica.ro Boierd Golefti 19

Acelali dela inceputul rana la sfarsitul vieçii sale:iubire, iubirei iari iubire, iata vieala lui! Cum nimeni altul vi-a iubit Iara, si-a iubit familia, a iubit omenirea » gräieste cu atata dreptate piatra-i de mormânt. Nu staruim mai mult. Mai cuprinzatoare formulare a unitaIii vie-pi sale, vieaçà legata in toate clipele ei prin firul iubirii, anevoie am afla. Nu-i usor de gasit, In toata literatura istorica romaneasca, un suflet In care sä fi fost mai multa limpede iubire de Iara, de familie, de omenire. Patriote enragé cum îi spune inteo scrisoare din anii tinereIii sale (si noi nu spicuim aici decat din scrisorile tinere%ii) Al. C. Golescu-Albul, care de-ar fi vreodata se insoare ar cere so-Pei salesa fie In primul rand patrioata »1, se Intreaba daca fratele au Stefan care Intarzia sa-i dea stiri din patriea pierdutaceastä nobila pasiune, iubirea de patrie, cea mai frumoasa din toate iubirile, singura iubire desinteresata O. Se deosebea de ataIia dintre compatrioIiii contimporanii sàì,cari träind ani In täri straine socoteau intoarcerea inpatrie cu raspunderile ce ea comporta ca o pedeapsai intarziau pe unde se aflau, orbi0 de luxuli inlesnirile apusene, pe care o preferau necajitei vieçi romanesti de pe atunci. Al. C. Golescu-Albul, aflat in primavara lui 1841 la Paris, exulta la gandul Intoarcerii in %ark de care-1 prinde dorul:&and o sa ne vedem unii langä In sase luni... Oh! prietenii mei, bucuraIi-va, nu mai sunt nenorocit ! »3. Tara vi-o iubeste In tot trecutul eii in toate ostenelile si jertfele stramosilor lui. Gandul Ii fuge spre trecut, catre acea lume <(care ne-a aparat stramosii de naväliri, de macelurile Turcilor. Nu-i oare aceasta societate care ne-a ridicat familia la cea mai Malta treaptä ? In spirituli in sensibilitatea lui Alexandru-Albul, iubirea de familie familia fiind doar o farama din Iara iubirea de Iarä se impleteau, cea dintai subjugandu-se celeilalte:(c in afara familiei, inconjurat de caliva prieteni, nu e fericire pe pamant... Omul simOtor... nu trebue s'o gaseascä decat In familiei Intr'un mic numar de oameni 1. Vol. II, nr.23, p.34. 2. Ibld. p. 32.8. Vol. II, nr. 90, p. 130.- 4. Vol. II, nr. 23, p. 32.

www.dacoromanica.ro 20 George Fotino sim%itori§i suferinzi ca §i.dansul, prietenii lui..., cu cari sa-§i poata plange pe §optite nenorocirile patriei In expansiunea puterii sale de a iubiel cuprinde urna- nitatea ins60, careia ti face profesie de credinIa, credin0 mistica aproape: omul trebue sa se jertfeasca pe sine, copii 9i familie, pentru fericirea societaIii >>.i la ideea ea avanturile sale, astfel marturisite, ar putea sà fie puse pe seama tinerqii sale, ale &Ami efuziuni vor mai 'AH cu vremea, la ideea ca fratele sau Stefan ar atribui tinere/ii exaltarea patriotismuluii altruismului §i ca aceste sin4i- minte vor slabi cu trecerea anilor, Alexandru-Albul ti raspunde revoltat dela Paris:dacà una ca asta s'ar tntam- pla, atunci ascultà care e dorinIa mea: doresc §i urez din toata mima ca trae° zi, ()data, tnainte de a và vedea, o piatra, o cgrAmidà, un cal sà mà striveasa pe loe, s'A ma faca. praf 2. U9or de Induio§at am spus ca era Alexandru-Albul: inegalitatea filtre clasele sociale Il facea s'a sufere, egoismul nedreptatea ti smulg strigate de indignare:pretutindeni inegalitate ;n.edreptatea, hoçia, chiar icrima sunt Ingaduite oamenilor de rang si de titlu cari sunt nobili, dar cari sunt josnici in ochii omului cinstit... Omul amärit nu poate caute mangaierei adäpost decat langä cei ce sunt amartIi §iceice sufar... Daca vreo- pentru alina amaraciunile inimii..., el s'ar refugia langa cei boga-0., oh! atunci, nenorocire lui!... Ini- mile acestora n.'au batut niciodata pentru nenorocirile altora » 3.Spectacolul arbitrariuluii al inegalitalii din -p.ra luii acela, pe care-1 judeca cu asprime, al societaIii bucurestene ti intuneca vi-1 amar-ase 4. Fire cinstitä am spus ca era Alexandru-Albul. *i nu-mi pare ca afirmarea aceasta se mai cere sprijinita pe citate din scrisorile sale. Dovada ei Iasne§te la fiece rand pe care Alexandru-Albul 11 a§terne pe hartie, in acele nesfar§ite efuziuni, acele declamäri, uneori atat de n.aive, totdeauna atat de sincere. O .viea-p intreaga de om, dela un capat

1. Vol, II, nr. 13, p. 15-18. 2. Vol. II, ni% 23, p. 32. 3. Vol. II, nr. 13, p. 16. 4. Vol. II, nr. 23, p. 35.

www.dacoromanica.ro Boierii Golepti 21. la altul al ei, confirma judecata asupra firii atat de cinstite a lui Al. C. Golescu-Albul. Alexandru-Albul pune pe hartie tot ce este in mima lui. $tie ea' serie greu, stie cà serie räu, ca se pierde in diser- ta0i dar serie.Tu sais comme je suis long a écrire mes lettres... combien j'éprouve de difficulté pour les finir »1. Oboseala ochilor pe cari in vara lui 1841 si-i ingrijeste empiric la Viena si sanätatea-i firava, care toata vieala spune el va merge << clopin, clopant2 si pe care iarasi o ingrijeste empiric, dupa idei propriii originale, nu dupa prescrierile doftorilor 8,Ii sunt tot atatea piedici la scris. Dar asta nu face nimic. Alexandru-Albul serie continuu, serie mereu. Niciodata ins6 färà convingere:nu vreau s6 scriu scrisoare in care mima mea ,sà rä'mânà rece » 4. Ideile foarte personale pe care le are asupra multor chestiuni si incapa-Onarea cu care se indaratniceste in ele se imperechiaza la el cu modestia cea mai simpla, caci o la modestie sied si bien à un républicain » 6.I§1 spunetépu- blicain sans-culottes » 6. Cand in vara lui 1840 i se ofera un loe in administra%ia Tarii Românesti, un loe mai de frunte in Bucuresti, cat de simplui cat de cuminte Il respinge fiul cel mic al marelui boier Dinicu Golescu!Ma intrebi daca vreau sà pri- mese locul la Secretariatul general al Tarii. Nu, nu-I pri- mese ;dar inteun an, cand imi voiu sti bine limba mea romaneasca,as. primi un loe de subocarmuitor...i iata pentru ce: in chipul acesta, voiu fi pus in cea mai prielnica situaIie ca s'a ma iniIiez in mersul treburilor %àrii, sà inva% a-i cunoaste nevoilei interesele..., ceea ce nu pot face la Bucuresti, ci in provincie 7. Dovada modestiei lui Al. C. Golescu-Albul ar slabi daca pentru a o sprijini am mai spicui in ogorul tinere-pi sale. Cand 11 vom ajunge batean, cand de pilda in 1856, spre sfarsitul pribegiei revoluIionare, Il vom auzi spunand varului sau Al. G. Golescu-Arapila:<< ah! de ce n'am eu

1. Vol. II, nr. 77, p. 100. 2. Vol. II,nr.90,p.129. 8.Vol.II,nr. 100, p. 147. 4. Vol. II, nr. 77, p. 100. 5. Vol. III, nr, 342, p. 334. 6. Vol. II, nr. 87, p. 120. 7. Vol. II, nr. 87, p. 120.

www.dacoromanica.ro 22 George Fotino

capul tau, mijloacele tale intelectuale? »1, spovedaniile sale vor fi cu atat mai marturisitoare si mai doveditoare a aces- teimodestii cu catele sunt aidoma spovedaniilor tâna- rului student dela Paris, care va ramânea oricâi ani vor trece peste dânsul acelaqi. Contimporanii nu-i vor precupeIi admiraIiai nu-i vor dramui iubirea. Dumitru Bratianu, intr'una din sedinIele Societalii studenlilor ronuini dela Paris, in 1847, adresandu-se lui Scarlat Värnav, acestui boier moldovean carecu a lui ostenealai cu ai lui argimi stransese pe Românii din Paris si-i injghebase inteo grupare româneasca 2,Ii spune: ori incotro ma intorc, intalnesc pe acelasi om; si modestia ta sä nu sufere ; nu, tu n.0 esti singur, mai ai un rival, rival vrednic de tine, &del acela este cel dintâi dintre Romeini; Il cunoaste-p: Alexandru Constantin Golescu3.

** Nu am vrea sa parasim pe Al. C.Golescu-Albul, pe care 11 vom intalni de-a-lungul celor mai bine de trei decenii cuprinse in scrisorile ce publicäm, NI% a cauta, daca nu sa raspundem unor intrebari ce ni se pun singure, cel puIin sa strängem mai de aproape aceste intrebäri care se pun in jurul inräuririlor ce se vor fi putut exercita asupra sufletului a-tat de sensibil si receptiv al lui Al. C. Golescu- Albul. Fireste, Alexandru-Albul a venit pe lume cu o structura sufleteasca de o neobisnuitä probitate. Nimeni nu-i putea da credima de apostoli misticismul de vizionar. I le-au tors Ursitoarele in leagan. Imi pare totusi ea douà inrauriri mai tärzii i-au nuanIat continutul initial al vieçii sale sufletesti. Prima imi pare a fi aceea a pärintelui säu. In sufletul celui mai mic dintre feciorii sâi, marele boier Dinicu Golescu imi pare a fi sädit mai mult sau, In once caz, afi sadit mai rodnic cleat in sufletul celorlalçi trei feciori ai sai. Nu pot nega, dar nu pot dovedi partea de

1. Vol. IV, nr. 456, p. 142. 2.N.I or g a, Mona Romdntlor, Bucuresti, 1938, IX, p. 143. 3. Anul .1848 in Prtnetpatele Romdne, Bucuresti, 1902, I, P. 62.

www.dacoromanica.ro Boierii Golep 23 inraurire parinteasca in structura sufleteasca a celor trei fraIi mai vArstnici ai lui Alexandru-Albul. Dar in structura sufletului acestuia sunt inclinat s'o caut §i parca s'o §i dovedesc. Dintre Gole§ti, in cursul a mai bine de trei decenii cuprinse in atat de omeneqtile documente ce dam astazi la iveala, numai Alexandru-Albul pomene§te de parintele Dinicu Golescu. Si incà in ce forma! Aceasta forma ar constitui, singura, dovada cä pe urmele parintelui copilul se va osteni sà mear&Spiritul meu ma readuce lânga tatal meu. Vad pe tata ;el i§i plânge patria,dar mul/umit de sine imi arará cu mandrie urmele-i, pe care eu trebue sa-i urmez. Da, nobil§igeneros parinte,paja incerea te imiti Vreau sà mä urasca boierii, ace§ti josnici lin- gu§itori,i vreau sa fiu iubit de saracii §i cinstiçiiIarani »1. Boierii§içàranii antinomic §i simplist prezenta/i cei dintaifiindtotirai§i nevrednici, ceilaiçi fiind toi buni §i de isprava, apar aqa §i inInsemnarea lui Dinicu Golescu. Indurerat de a vedea (( des esclaves..., êtres humains gissant par terre..., abrutis par le fouet du maltre..., autour d'un magnifique palais et dans ce palais un homme plus méprisable que l'esclave, qui s'appellera boyard », Al. C. Golescu-Albul scrie, cutremurându-se: (( et moi je verrais tout cela et je pourrais m'en réjouir? Oh, non! Il faudrait qu'alors je n'eusse ni cceur, ni entrailles 2. Scrisese qi. Dinicu Golescu: (( se cutremura mintea omului... cand i§i aduce aminte ca fravi de-ai no§tri stau a§ternuIi pe pamant..., o bárnà grea pusa pe pantecele lor »;§i, prin contrast, el vede pe (( boierii cu agonisealä nedreapta... Oh! nelegiuita§i. vrednica este de blesteme! 3. Douä imagini care se vreau apropiate. and citim in Al. C. Golescu-Albul: ((nu este oare societatea româneasca aceea care a aparat averile noastre §i pe stramo§ii no§tri...§i i-a ridicat la cele mai inalte dre- &toril? » 4, parca am citi din (( Insemnarea » lui Dinicu Golescu: (( patria care a imbogälit, a cinstit pe pä- 1. Vol. II, nr. 23, p. 33. 2. Vol. II, nr. 13, p. 19. 3. Constantin (Dinicu) Gol es c u, Insemnare a ealtoriei mele Maga tn anul 1824, 1825, 1826, editia Nerva Hodos, Bucuresti, 1910, p. 58, 61. 4. Vol. II, nr. 13, p. 32.

www.dacoromanica.ro 24 George Fottno rinçíi mei, mo9ii strämoqi... dela cea dintai dregAtorie panä la cea din urmä...» 1. Când dupä ce citim In Dinicu Golescu c`á e bine ca tinerii a§a cum lucrul se intämplä in alte Väri s'a'se orän- duiascà in cele mai mici slujbe, iar dupa ce slujesc trei ani §i se praticesc destul s'a se urce la alta » 2,§i când recitim pe Al.C.Golescu-Albul care refuzä, la 1840, slujba de seamà ce i se oferea la Secretariatul Tarii Române9ti §i nu prime§te s'A fie orânduit decat in slujba, mai modesta, de suboarmuitor§i numai apoi, au bout de deux ou trois ans, lorsqu'il se serait fait A. la pratique sä se urce la slujba deoarmuitorar fi greu s'A nu vedem in cuvintele acestuia din urrn5 traducerea franIuzeascä a cuvin- telor roinâneqti ale celui (< In fericirea ob§tei ne vom gäsi fie§care In parte pre a sa scrisese Dinicu Golescu 4.O familie nu propà- §e§te dacA nu propà§e§tei ob§tea räspunde ecoul ziu al lui Al. C. Golescu-Albul 5. CADA räsfoim Insemnarea cäleitorieilui Dinicu Go- lescu, care pentru tämäduirea relelor ce decurg din inega- litateasocial-a gäse§te cá. singura sau, cum spune el,(< pasul dintai, carele pas este unul §i numai » 6 este acesta : milostiviIi-vä mntre voi» 7, cdci 4 unirea ne ferice§te, unirea ne släve§te »9, qi când apoi räsfoim scrisorile lui Al. C. Golescu-Albul care, pentru a pune capdt relelor noastre, gäse§te cà singurul leac 9i care este simplu 4 comme le sont toutes les grandesvérités » este acesta: unissez-vous, consolez-vous ! cAci unirea (inous conduit au bonheur... sans avilir notre honneur »9, este iarà§i greu sä vedem, in aceste ränduri, altceva decat douä versiuni româneascä §i franIuzeascä. ale aceleiaqi gändiri. In toate paginileInsemnärii caleitoriei »sale se gän- de§te Dinicu la nevoia deinväVäturàsprefolosul lumii §i podoaba patriei cAci civilizarea unui neam sau cum spune el prefacerea lui spre bine » nu e cu putin0 fdr' de intaia a§tigare a luminei, care iqi ja incepere dela

1. p. 64. 2. Ibtd., p. 62. 3. Vol. II, nr. 87, p. 120. 4. p. 108. 5. Vol. II, nr. 23, p. 32. 6. p. 184. 7. p. 65. 8. p. 143. 9. Vol. II, nr. 13, p. 17-18.

www.dacoromanica.ro Boiertt Golefti 25 invaVátura »1. Desvoltarea invaIaturii §i artelor, s ce signe d'une civilisation même naissante in Iara sa nu-1 lash* nepasator pe fiul lui Dinicu Golescu. El sprijina pe Dimi- trie Bolintineanu, aflätor la Paris in 1840, cäcicine §tie tot binele care va putea ie0 din asta pentru Iara? » 2,si pe pictorul Ion D. Negulici ruganduli fratii sa-1 sprijine §iei cad s sperä ca peste cAiva ani Tara Roma- neascä va avea un artist care va forma alçiii a§a mai de- partei in curand gustul artelor va prinde in Iara la noi 3. Cand urmärind pe Dinicu Golescu incc:Vittoriasa 11 ajungem la Mehadia, in 1824, Dinicu ne vorbe9te deapele tamaduitoare »de acolo §i de ocarmuitorii localnici cari Cu durere de inima de patima§ele noroade » au avut grije sä le capteze, pentru lecuirea suferinIelor. i Dinicu Go- lescu ne spune:cate asemenea ape' sunt §i in patria noastra, dar toate in intunericul pamântului, cäci chiar noi pana acum nu ne-am luminat ca sa aducem la lumina asemenea lucruri folositoare ob§tei, prin care sa se foloseasca §i cei scapata0 ce n'au mijloace de a calatori in Vári sträine spre dobandirea sanätäAii, ramaind ca§tig de folos numai pe seama bogaIilor, cari sunt foarte puIini pe lânga pätima0i saraci » 4. s Apele care sunt §i in patria noastra in intunericul pamântului » s'a luminat s sa le aduca la luminatocmai fiul cel mai mic al lui Dinicu Golescu, Alexandru-Albul, pe care la 1868 11 gäsim indarätnicindu-se luni intregi capteze apele (c tamäduitoare » dela Cäciulata 5, care dato- reazä, astfel, lui Al. C. Golescu-Albul de a fi fost scoase la luminadin intunericul pamântului ». Nu starui mai mult 0 nu intarzii asupra unei dovezi care-mi pare indeajuns de conturata. Mai tare decat in sufletele lui stefan, lui Nicolae, lui Radu, in sufletul lui Alexandru-Albul raspunde ecoul gla- sului stins al parintelui lor Dinicu Golescu.

1. p. XLI. 2. Vol. II, nr. 89, p.124. 3. Vol. II, nr. 23, p. 36. 4. In- semnarea alcItoriet, p. 103. 5. Vol. IV, nr. 640-641, p. 423-426.

www.dacoromanica.ro 26 George Fotino 0 a doua inräurire, mai tarzie, imi pare cà s'a suprapus sufletului receptiv al celui mai tartar dintre fraIii Gole§ti. Revolta sa sufleteascä impotriva nedrept4ilor omene§ti a inegalita/ilor sociale trece dincolo de hotarele Ora sale. Nedrept4ilei inegalitaIile acestea 11 revolta, oriunde s'ar afla ele. Dinteun sentiment de compasiune umanä izvorasc accentele de razvratire impotriva unei umanitaIi räu aka- tuite 1. Viziunea unei lumi mai bune fi impainjene§te ochii. Al. C. Golescu-Albul trece in hotarul utopicului. Trece impins de curentul teoreticienilor cari pe atunmi, in Occident, propovaduiau intocmirea unei lumi noui. Fauritorii de so- cietài §i utopi§tii vremii lui Louis-Philippe evoluand intre misticism §i farsa creasera un climat in care fin ica aceea a lui Alexandru-Albul prind a se desvolta. Nu este prea mult de and, in Fran/a, Enfantin ca §i Mas- sia s'a retras pe inal/imile dela Mesnilmontant cu disci- polii sai ; de &and Fourier a creiat falansterul, pentru a asigura fericirea universalä ; de cand Cabet predica renunIarea la boga/iile personale. 0 legiune de utopi§ti mi§una sub domnia lui Louis-Philippe. Dar to/i ace§ti ganditori, cari aproape suntdei§ti,toateacesteindividualitâçiputernice, apoi Pierre Leroux, Louis Blanc §i Raspail, doctorul-apostol, ace§ti militançi, Barbès, Blanqui, cari alaturi de Lamartine Ledru Rollin propovAduiesc revolulia, discutiunile inteo sfera de unde egoismul este alungat 2. Alexandru-Albul se infläcäreaza pentru reparatorii ne- drepta/ilor omene§ti, pentru delinatorii de panacee. Se entu- ziasmeaza dupa Proudhon: proprietateaeste unfurt ii pare o formul5. magic5.. UrmeazA exaltat la Paris, spre sfar§itul lui 1840, cursurile lui Jules Simon asupra o Stoicis- muluii DatorieiAlexandru Albul o §i-ar da un an din vieala ce spun? vi-ar da toata viea/a»,cu condi/ia ca toll Românii sa fi putut auzi pe Jules Simon! » 3. Asupra unei vie/i pe care Alexandru-Albul vi-ar fi dat-o numai la auzul glasuluisi beau et si sublimeal lui Jules Simon, glasul acesta nu va fi trecut Para s'o fi fecundat.

1. Vol. II, nr. 13, p. 15-16. 2. Jules Bertau t,1848 et la Seconde Republique, Paris, 1937, p. 19. 8. Vol. II, nr. 89, p. 126-128.

www.dacoromanica.ro Boierii Golefti 27

De cate ori am citit pe Al. C. Golescu-Albul destai- nuit de insasi scrisorile sale de tot atatea ori mi-am pus intrebarea: ce limba va fi vorbiti scris Alexandru-Albul? E, poate, paradoxala intrebarea. Dar sa ne gandim: romaneste nu stie ne-o spune el insusi. Copilaria vi-a trait-o prin çàri sträine.Lorsque je saurai mon valaque, volon- tiers j'accepterai une place de subocarmuitor scrie el In prima lui tinereIe (August 1840), refuzand dregatoria mai de seama ce i se oferise la Secretariatul Tarii Roma- nesti 1. Le cas échéant et la nécessité en face scrie el mai tarziu, in Mai 1852, dela Istambul vous verrez si tant bien que mal je ne saurais en venir à bout: écrire en roumain Iar obsedat de gandul unei propagande entuziaste printre Romani, el exclama:ah! la langue de notre patrie!.., cette langue douce et vigoureuse que je voudrais posséder a perfection, la parler ,comme un ange, afin de pouvoir m'adresser à mes concitoyens, leur confesser, leur propager l'amour de la patrie et mourir de joie dans les supplices de la prison ! Ah! daca aputea vorbi eu ca voi romaneste! scrie el mai la batraneIe fra-plor sai. Si, intr'adevar, nu avem un singur rand in limba romaneasca dela Al. C. Golescu-Albul. Tot ce scrie, scrie in fran- Iuzeste. Dar i aici apare faptul ce starneste intrebarea nici franIuzeste nu stie Alexandru-Albul. Nu ma opresc, fireste, la unele insuficienIe ortografice, nici la unele bizare intorsaturi sintactice. Má gandesc la altceva: la frecventele intorsaturi românesti pe care le gasim in scrisorile franIuzesti ale lui Alexandru-Albul 3. Sá scrii bite() limba pe care o cunosti singura in care scrii dar sà scrii nu in spirant

1. Vol. II, nr. 87, p. 119. 2. Vol. III, nr. 342, p. 332-333. 3. a Am merge In Dobrogea, in Macedoniai pretutindeni am da peste Romani * spune Al. C. Golescu-Albul, exprimandu-se in limba lui Molière asa :a nous irions en Do- brodja, en Macédonie, et partout nous donnerions sur des Roumains * (vol. III, nr. 333, p. 318). Altadat'a: a la nouvelle génération grecque travaillait pour la délivrance des populations tant de sous la Turquie que de sous la Russie * (vol. III, nr. 319, p. 292). R Moi, un, j'ai la conviction intime... etc. scrie Al. C. Golescu-Albul, marturismd ce convingere intimà a el, unul, are * (vol. IV, nr. 623, p. 382). lar scriind:embrassez-moi notre bonne mamicoutza # (vol. II, nr. 89, p. 128), el se Ondeste romAneste:siiruta-mi-o I#.

www.dacoromanica.ro 28 George Fottrio acesteia, ciin spiritul altei limbi, in care nu stii eat scrii pe care n.'o cunosti, este o constatare care te nedumireste. Sà scrii intr'o limb6 pe care o cunosti, dar cu sintax6 si cu intors'Aturi expresive ale unei limbi pe care n'o cunosti pare o taina. Asa serieAl. C. Golescu-Albul in limba francezä pe care o cunoaste: serie cu intorsäturile expresive ale limbii românesti pe care n'o cunoaste! De unde vine aceasta? Imi pare ca vine din adâncuri si vine de departe. Vine din lumea strAmosilor lui AI. C. Golescu-Albul, vine din subconstientul propriei sale fiin/e, vine din puternica sensibilitate româneascà a lui Alexandru- Albul si care depàseste hotarele a ceea ce noi socotim ca fiind domeniul imposibilului. Ecoul indeOrtat al graiului românesc pe care i l-au vorbit strgmosii acopere, pe alocuri, graiul sträin in care se rostesc urmasii. Ce autentic suflet românesc a trebuit sA aib6 Al. C. Golescu-Albul!

www.dacoromanica.ro SUB DOMNIA LUI ALEXANDRU DIMITRIE GHICA

www.dacoromanica.ro dintAi dintre scrisorile ce publicärn sunt din vremea când *tefan §i Nicolae Golescu erau intorqi in Iara de Celevreo cinci ani. In 1829 ei se inapoiaserk inteadevär, din sträinätate §i intraserä. in miliIia Tarii Române§ti, unde in 1834 11 aflArn pe *tefan cäpitan, iar pe Nicolae maior (a cesta a fost inaintat maior chiai in 1834 1; $tefan avea sä fie inaintat maior la 6 Decemvrie 1836 2), amândoi aghi- otan%i ai noului domnitor Alexandru Dimitrie Ghica. Sprijinit de generalul Kisseleff §i propus Sublimei Por-çi de atre Curteaprotectoare, Alexandru DimitrieGhica fusese numit Domn, prin firmanul Sultanului, in Aprilie 1834. In preajma ajungerii la domnie in aceste condiOuni << neregulate »3 cäciTara, areia in 1829 ise recunoscuse dreptul de a-vi o alege >> Domnul, nu fusese chematà a se rosti Alexandru Dimitrie Ghica se gr.-Oise sa plece la Ia§i, pentru a intAlni pe Kisseleff, care era in drum spre Rusia 4. Acesta paräsea Principatele Române, läsând insa aici, sub cuvânt cà trebuiau päzite drumurile care duceau dela Prut spre Silistra, o armatä de vreo 10.000 soldaIi. Dela Ia§i., noul Domn al TArii Române§ti intovära§we pe Kisseleff pänä la Chi§inau 6, de unde Alexandru Dimitrie Ghica se intoarce in Bucure§ti, dupa ce primise indrum4rile §i instrucOunile generalului rus, care ii. alatui §i parte din Statul-Major, din ofiIeri de incredere: Anton Garbaski, Alexandru Banov, Ion Solomon §i alIii 6 La cererea PorIii, noul Domn al Tärii Româneqti trebui sä se ducA la Istambul, pentru ali primi investitura. StArni 1.. vol. II, nr. 1, p. 1. 2. Almanahul Statului din Prinfipatul a toatd Tara Romdneascd pe anul 1837, p. 1 59. 8. Hurmuzaki, XVII, p. 528. 4. Ibid., XVII, p. 327. 5. Ibid. XVII, p. 325. 6. A. D. Xenopo I, Mona Roma- nilor, ed. III-a, vol. XI, p. 129.

www.dacoromanica.ro 32 Ge,orge Fotino nemulpimire in /arà cererea aceasta. Caci nu ise dadu urmare Parà ca mai inainte Rusia sà fi cerut §i sa fi do- bändit in Asia Micà unele câ§tiguri (douä vilaete), cä- rora avea sa raspunda, in folosul Por/ii, o sporire a tributului plätit de Tara Romän.easca. Odata mai mult, mici platesc targuelile celor mari.

Alexandru DimitrieGhica porne§te,prin Vara, la Istambul. Maiorul Nicolae Golescu §.1 cäpitanul $tefan Go- lescu, aghiotair/ii sài, Il intovarhesc. Sultanul Ii dà investi- turai prime§te o sporire a tributului, care salta. dela 2 milioane pia§tri cat Il fixase tratatul dela Adrianopole la 3 milioane 1. Se recunoa§te insa Domnului Tarii Roma- ne§ti dreptul de a arbora drapelul na/ional. Rusia ins4 se impotrive§te. In Iulie 1834, Zoe Golescu, pe care o afläm la Craiova la fiica ei Ana Racovi/d, îi a§teapta feciorii, cari intova- r4eau pe Alexandru Dimitrie Ghica la Istambul. E ingrijora-CA, cäci pe acolo Ván.tuie de multa vreme ciuma.Ave/i mai multà grije de voi... ; nu vä prea amesteca/i cu poporul... IisfAtue§te märnicu/a » 2. La gandul acestei molime, ea 4i simtenervii crispa-P*8. PATà sà soseasca cei du§i la Istambul, Zoe Golescu colindä mun/ii pitore§ti ai Oltenieii mânastirile acesteia. Minunându-se de frumuse/ile mun/ilor §islavind pe Creator in lacaprile lui de inchinäciune », ea 4i inal/a gandurilecurate §i evlavioase c4tre Cel-de-Sus, pe care nu-1 roagadecat pentru binele copiilor ei§i pentrusprijinitorul acestora » 4, noul Domn al Tärii Rornâne§ti. Dela Istambul, Alexandru Dimitrie Ghica se intoarce pe la jumätatea lui Iulie 1834 in Iar6, prin Giurgiu, unde se opre§te in carantinä §i unde-i iese in intámpinare Ion Câmpineanu. Acesta, fiu al unei vrednice §i eroice mame, intruchipa, prin generozitatea firii sale §i prin patriotismul sau infläcarat, tendin/ele liberale ale societalii române§ti §i nädejdile acesteia. Ion Câmpineanu incearca s'A ca§tige de 1. Hurmuzahi, XVII, p. 411. 2. Vol. II, nr. 1, p. 2. 3. Vol. II, nr. 3, P. 4. 4. Vol. II, nr. 2, p. 4.

www.dacoromanica.ro ALEXANDRU DIMITRIE GHICA VA.UT DE JOSEPH KRIEHUSER

BRAVURA DIN COLECTIILE ACADEMIEI ROMANE

www.dacoromanica.ro Boierii Golefti 33 partea sa pe noul Domnitor, in lupta pentru drepturile Váriii impotriva Protectoratului rusesc. De§i altadata fusesera amândoi in comunitate de simOrií ganduri, Ion Cam- pineanu nu izbute§te in incercarea lui 1. Alexandru Dimi- trie Ghica nu era omul hotaririlor mari. Nici vremea acestora, de altfel, nu sosise. ConvenIiunea dela Ackèrman din 1826i Regulamentul Organic apasau greu asupra române. Nicolae §i stefan Golescu sosesc °data cu Domnitorul in %ara. Amandoi primesc decoraIii. Zoe Golescu fi felicita pentru aceste distincOuni datoratebunului nostru Donan » 2, faVä de care ea Ii sfatue§te sa fie devota%ii recunoscatori 3, dar ar don i sa vada pe ace§ti o messieurs les décoréspri- mind decora-0i o pentru propriile lor merite 9i pentru serviciile ce vor fi adus Çärii lor4. Ceilaiçi doi ffi ai Zincai Golescu Radu §i Alexandru- Albul sunt inca la Paris, la studii, unde se gase§te varul lor Al. G. Golescu-Arapila,care izbutew s'A intre In, coalaCentrala. ZoeGolescu i-ar vrea intor§i in Iara §i e suparata cà Radu pare a avea de gAnd sa mai intarzie prin strainatate 5.

Dintru inceput domnia lui Alexandru Dimitrie Ghica se veste§te sub auspicii rele. In drum dela Istambul spre Iara, ciuma love§te pe unul din insolitorii Domnitorului: «o adânca t'Acere serie Zoe Golescu trebue sa fie Os- trata asupra pricinii moqii acestui nenorocit »,carefu ingropat la Varna 6. In tara seceta face prapad, distrugand pana §i hrana vitelor 7. La Bucure§ti, unde Domnitorul ajunse la 6 Au- gust (s. n.), parte din casa i se surpase, omorind sub d'ara- maturi mai mulIi lucratori. Mitropolitul Grigore al Ungro- Vlahiei, iubit §i venerat de %ara §i a carui vrednica purtare faIa de Ru0 11 dusese in surghiun de unde in 1833 11 sco- sese Barbu $tirbey, ministrul de atunci al Cultelor

1. Alex. Lapedat u, Ion Ccimpineanu, Bucure§ti, 1938, p. 18 2. Vol. II, nr. 2, p. 3. 8. Vol. II, nr. 1, p. 1. 4. Vol. II, nr. 2, p. 3. 5. Vol. II, nr. 4, p. 6.6. Vol. II, nr. 3, p. 5. 7. Iba.

www.dacoromanica.ro 34 G,eorge Fotino sase de curând. GreutMi financiare mai ales Il ateptau pe noul Domnitor. Cheltuelileprilejuitede- calatoria sa la Istambul, darurile scumpe impàrtite celor din jurul Sulta- nului, sporirea tributului cAtre Poartàadâncesc tot mai tare golul tu vistieria InscAunarea noului Domnitor la care Zoe Golescu ar fi vrut s'A fie de fa-p, dar este greu sä vie tocmai dela Craiova..., cale de 12 pote »1 se s'ävar§e§te in ziva de 14/26 Octomvrie, zi spre sfânitul c6reia cazu o ploaie cu gAleata, care puse capdt nemaipomenitei secete. Atmosfera e apasätoare. Despre CArmuire trebue sä vorbe§ti pe §optite 2 Gandurile nu ì le poli incredinIa scrisorilor. scriu printeun om de incredere §i prin el poli sä-mi scrii ce mai §tii interesant despre fdrà cea mai mica teama » spune Alexandru Racovip. lui Ste- fan Golescu. Marasmul este general. Carmuirea nu poate face fai,A Aceastà stare de lucruri serie Ale- xandru RacoviVâ otrAve§te inimile patriotice in Iarà §i ne pierde in ochii lumii din afarä3. 4 Ce soartd ne-o mai Wepta! » exclamà el nelini§tit 4. Scäderile administraIiei sunt mari 5. Alexandru Dimitrie Ghica nu este in masurà sà le indrepte. E om nepotrivit unor atare vremuri. De sigur, este un om de ispravd, are inim6 cinstità, gAnduri curate, fire înclinatá spre romantism. InteligenIa nu-i este foarte sprintenk cuno§tinIele Ii sunt màrginite, se exprima cu stângsácie, e §ovàelnic §i u§or de inraurit. Incd din Ianuarie 1835 el inlAturä pe cfiliva din mini§trii s'Al mai cu greutate: pe George Filipescu, fost mare vornic, om in vArst4, boier de vazà, bucurandu-se de respectul rárii; pe Barbu Stirbey, unul din spiritele luminate ale vremii §i cu alese insu§iri gospodäre§ti; pe Al. Nen- ciulescu, fostul vistier 8.Inlocuitorii lor: Mihail Dimitrie Ghica la Departamentul Trebilor din Launtru, Scarlat Mi- halescu la Logofelia Trebilor bisericwi, Alecu Villara la FinanIe, nu li se puteau potrivi nici pe departe. Dreg4torii cei noui aveau sà pricinuiasca Domnitorului multe desanfä- 1. Vol. II, nr. 2, p. 4. 2. Vol. II, nr. 5, p. 7. 3. Vol. II, nr. 6, p. 9. 4. Vol. II, nr. 8, p. 10. 5.I o n C. Filitt 1,Domntile romdne sub Regula- mentid Organic, Bucure§ti, 1915, p. 24. 6. Hurmuzaki, XVII, p. 397.

www.dacoromanica.ro Boierii Goleft' 35 giri lucru pe care mai tArziu insu§i Alexandru Dimitrie Ghica avea sà-1 mArturiseasca. Mai ales nepriceperea lui Mihail Dimitrie Ghica, fratele mai vArstnic al Domnitorului, avea s4 sporeased nemu4umirile §i a§a destule impotriva acestuia. Scaderile unei administraIiiastfelinaugura'te §i care mergea ca racii » cum spun e Nicolae Golescu 1 nu au putut deck sldbi situaIiuneaubredd a Domnitorului adánd nemultumirea care mocnea in lumea româneasca. In jurul CArmuirii st5ruia o atmosferà de suspiciune. Se pare ca pentru once numire in slujbe se plkeau sume mari. Cu locurile de subocArmuitor ajunsese sA se fac5.(<43 ade- varatä licitaçie » 2 MAsurile Carmuirii in vederea alegerilor pentru Oh§teasca Adunare, in 1836, aduc alte nemultumiri. CondiIiunile ce se cer pentru a fi ales §i aleg5tor par a tur- hura unele con§tiine mai liberale. (< Este o nedreptate ex- clamà cu un liberalism surprinzkor Alexandru Racovi-p, la aflarea poruncii Carmuirii care cere fii boier sau fiu de boier »§i. sä ai§i proprietki personale pentru a fi ales,iar pentru a fi alegkor ceresh fii boier sau fiu de boier » §isà locue§ti acolo unde se face alegerea este o nedreptate ce se face celorlalIi, lipsindu-se ace§tia cu de- sävArOre de drepturile lor politice§i, prin urmare, §i de numele prea dulce de patriot » 3. Pe boierul Alexandru RacoviI5., ca i pe hoierii Gole§ti, Il supàrä nedreptatea, chiar §i dach e in folosul boierilor, dup5 cum Il supärä §i m6surile pe care CArmuirea le ia pentru lecuirea greutkilor financiare §i care apasä in deosebi asupra clasei rárkie§ti. Nedreptkirea acesteia jignwe In deosebi pe boierul Al. C. Golescu-Albul care, mahnit, scrie dela Paris: aruncaIi-v4privirile asupra nefericitei noastre Väri §i veçi vedea egoismul impins 011á la ultimul grad, in toará urâciunea lui ». Indurerat de imaginea Bucu- re§tilor, oraunde intAlne§tisensualismul, imoralitatea, viOul§i.egoismul onorabililor§i.nobililor no§tri boieri foarte respectabililor no§tri ciocoi» §i. mahnit de starea unde 99 sutimi din locuitori trAiesc in saràciei intuneric, 1. Vol. II, nr. 51, p. 73. 2. Vol. II,nr. 32-33, p. 46-47. 8. Vol. II, nr. 21, p. 29.

www.dacoromanica.ro 36 George Fottno pentru a procura celeilalte sutimi pläceri upratice §i un lux barbar >>, Al. C. Golescu-Albul ar vrea sä-§i afle odihnfi sufleteasch in sanul familiei §i printre chiva prietenicu cari s'a poat5 plânge pe §optite suferinIele patriei sale Dar nici când s'ar regAsi in mijlocul familiei el nu vi-ar putea gAsi deplinä mulIumire, cAci in ziva aceeavoio§ia, imbraii§arile §.1 rasetele ar fi intretaiate de suferinIa §i amh- eaciunea » de a vedea in juru-i o robi zAcand desbracaIi pe pAmânt, indobitociIi de biciul stApAnuluiiar alauri o un palat m'are%in care sta cineva mai de plâns deat robul insu§i §i care se chianaä boierul...i eu s'A vad toate aces- teaqi sä m'a* bucur? Oh! nu! exclamä boierul Al. C. Golescu-Albul 1. Pentru imelegerea evolu-pei de mai tarziu a simvimin- telorZincài Golescu in sens umanitarist sub inraurirea fiilor sài (§i in aceastA inrAurire credem câ Alexandru-Albul va fi avut partea ni se pare sugestiv de pus in faIa expresiunii acestei nestäpAnite revolte a lui Alexandru- Albul la vederea spectacolului inegalitàçii omenwi §i a vieçii neomene§ti a robului, rândurile prin care la 18 Iulie 1840 Zoe Golescu, care de altfel are suflet cre§tinesc §i milos §i care-vi sfatue§te copiii 4 Sâ nu fie niciodatà uitätori de a ajuta pe cei sArmani cere CArmuirii restitue o 20 de familii de robi » 2. Ceilaiçi boieri insä se socotesc §i ei indreptMiti a fi impotriva unor anumite stäri de lucruri. Alexandru Dimitrie Ghica hotärise hotärirece-i 'Ama liberará de a da rang boieresc catorva profesori. De aici, nemulIumirea unor mari boieri.Se fac§i unele intrigi impotriva Domnito- rului, o dar nu au reu§it » scrie Nicolae Golescu 3. Printre marii boieri supära%i, boierii Gole§ti nu sunt. CrescuIi in Vári cu un regim social de dreptate 9i egalitate ei au cultul acestora §i privesc cu ironie la cei ce au släbi- ciunea boierieii mai ales la cei ce râvnesc ranguri Intre ei, in glumA, îi scriu dându-§i uneori unul altuia titluri ca o chevalier5, comte de Golesco 6,(( che- 1. Vol. II, nr. 13, p. 18-19. 2. Vol. II, nr. 80, p. 105. 3. Vol. II, nr. 78, p. 102. 4. Vol. II, nr. 23, p. 31. 5. Vol. II, nr. 28,p.43. 6. Vol. II, nr. 101, p. 149.

www.dacoromanica.ro Boierii Golefti 37 valier de la jarretière §i semnandde Golesko »2. In sufletul mai sensibil al lui Al. C. Golescu-Albul reaqiunea impotriva titlurilor §i a bogaIiilor ostentative ja forme de mai asprä ironie §i revoltä:sunt fiu de boier, deci nobil scrie el in 1840 §i prin urmare sunt in drept sä inlätur pe ceilal-p dela once slujbe, avantagiiionoruri sociale. Ca atare sunt inteligent §i capabil..., cinstit §i onorat... Duc vieaVà largh, träsuri, cai, lachei, mese, vänätori, jocuri de cäqi, femei. Nimic nu-mi lipse§te. Incasez§i iara§i incasez ce-mi cade 'n mánä,i mult §i puçin, §i bani cura0 qi necur4. La nevoie, cumpär suflete, dreptate, inocen0 §i chiar cinste ;§i asta in vAzul lumii, in nasul legilor §i al conducdtorilor. In plus, ca boier §i de§i nu sunt deat o pacoste, o ciumà pentru Iaràsunt scutit de sarcini §i de biruri; am mo§ii mari §i mici, cu sclavi §i cu a§a zi§i oameni liberi 3. Mähnirii lui Al. C. Golescu-Albul, aflat in Väri sträine, avea sà-i räspund6, in la* aceea a fratelui säu *tefan, care prive§te neputincios la ce se petrece in jurul lui. Ni- colae Golescu, inclinat cel puIin in tinereIecatre o vieaçàu§oarâi yesera', are mai mult nemulIumiri de caracter mai personal:ca s'au fäcut nedreptäli in armatä, de pildà in 1838 Anton Garbaski,Iuliu Engel §i alçii au fost fàcuçi colonei, iar el nu.... ! 4. Dacä Nicolae Golescu, cu firea lui mai u§uratica, avea, la vremea aceasta, sà prindä mai pulin inplesul a ceea ce mocnea in sufletul multora 5 §i n'avea sä-§i opreasa prea stäruitor privirea asupra problemelor generale§i asupra saderilor Carmuirii Iärii sale, fratele säu $tefan, mai grav, mai adânc, punea la inimä tot ce atingea Iara lui §i pe Dom- nitorul acesteia. Intovaräqise cu devotament §i grije pe Ale- xandru Dimitrie Ghica in cälätoria la Istambul, unde se Ieseau Incâlcit iIele diplomaVei ruse§ti §i turce§ti. Iubin- 1. Iba., p. 149. 2. Vol. II, nr. 35, p. 52. 8. Vol. II, nr. 85, P. 115 sq. 4. Vol. II, nr. 50, p. 72i nr. 57, p. 78 5. In 1840 intalmm pe polcovnicul Nicolae Golescu fäcând parte din comisia de cercetare a complotuluiimpotriva lini§tei ob§teqti »; iar in 1841, investit cu sarcina de procuror, aya a sustinea in fata Inaltului Divan acuzarea impotriva impricmatilor in acest complot printre cari se aflar¿i Nicolae BAlcescu, care fu condamnat la trei ani inchisoare. Ion C. Filitti, loc. cit. eupra, p. 124-129 qi P.P.Panaitescu, Con- tributii la o biografie a lui N. Biticescu, Bucure§ti, 1924, p. 19.

www.dacoromanica.ro 38 George Fotino du-si Domnul iavând si o fire dreaton, Stefan -Golescu se socoteste indatorat sa-i atraga aten-punea asupra grese- lilor ce se savarsesc, pentru ca Domnul a carui situa- -0une nu era upara, strans cum era intre influenIelecon- trarii ale acelor doled Cur0. imparatesti sa poata, macar In m'asura in care atarna de el, sa indrepte unele scaderi läuntrice. Incercare zadarnical. O scrisoare curajoasä, insufle-0.ta de dorin-ça de a-si sluji Domnul luminandu-1 inseamnä i momentul racelii dintre acestai Stefan Golescu (Ianuarie 1839) 1 Dar ea ne marturiseste inca odata ce ascundeau cutele sufletesti ale celui mai varstnic dintre Golesti. Domnuli stapanul säu*2 se departeaza de Stefan Golescu. S'ar pärea din unele scrisori ca prin vara lui 1839 s'ar fi intors la sentimente mai bune fafa de acesta, care 'filtre timp s'a dus mai des prin strainatate 3. Cu credinIa totusicä. simfimintele Domnitorului fa-çá de fiul ei sunt bune, Zoe Golescu Il indeamna sa se intoarca In fara 4. In tot acest timp de disgrafie pentru Stefan Go- lescu scrisorile mamicufei sunt pline de iubire, de sfaturi, de indemnuri:incearca sä--0 faci datoria ca om cinstit daca nu fi se va recunoaste, Içi vei gasi intotdeauna rasplata in constiinfa ta, caci va veni o zi, mai curând sau mai nrziu, cand el Ii va recunoaste greselile fa-Vä de tine atunci vei fi räzbunat5. Intr'adevar, mai tärziu Alexandru Dimitrie Ghica avea sa-si märturiseasca parerea de rau pentru räceala lega-turilor sale sufletesti cu Stefan Golescu. Fericita,cea mai fericin dintre mame 6ea' Dumnezeu a claruit-o cu copiiasa cum sunt7, inzestra0 cu anta sensibilitatei cu anta delicatefe de simfire *8, Zoe Go- lescu, in toata aceastä vreme de mahnire sufleteasca a fiului ei Stefan, ti da si-i cere toata iubirea, pe care ea n'ar vrea-o cu nimeni. E nelinistin la gandul ea vreo femeie

1. Anal 1848 in Principatele Ronuine, I, p. 2. 2. Vol. II, nr. 76, p. 99. S. VolII, nr. 67, p. 84, nr. 69, p. 86i nr. 72, p. 91. 4. 16 Iulie 1839, vol. II,ni..72,p.91. 5. Vol. II,nr. 84, p. 110. 6. Vol.II,nr. 76, p. 98. 7. Vol. II, nr. 102, p. 149. 8. Vol. II, nr. 72, p. 89.

www.dacoromanica.ro Bolera. Goletti 39 ar putea sä punA rstäpânire pe mima fiului ei:ce vrei? mima unei mame inchide tot aata gelozie &t'A iubire »1. lar altädatä:imi vorbesti cu prea multa recunostinO, 8tefane, de puIinul ce fac pentru tine... Intre mamä copii nu se poate vorbi de servicii reciproce... Doar datoria trebue sä vorbeascA mai inainte de oncei eu nu mi-am fäcut decat datoria... Dar ceea cer este iubirea ta, in-elegi tu? Tata unde va fi pusä recunostin-0 ta; desi sunt sigui% cá iubirea ta o am intreag6, sunt atät de sgärcità cu acest bun si sunt atät de cu teamä sà nu pierd cumva nici cea mai micà färämä, eä nu m'A pot opri de repeta: sA m'a iubiçi, sä mä iubiçi, copiii mei, cäci asta este singura mea fericire! 2. NemulIumirea lui Stefan Golescu nu este insä de caracter personal si nu este o nemu4uMire rhsleaIä. Ea este pricinuità de stärile din Iarä, care nemu4umesc pe mul0 adânc. Carmuirea e Iinta tot mai intelitelor entice. De altfel, de multä vreme lumea româneascA incepuse sä se miste impotriva stärii de lucruri, inrautälitä prin tot mai stäruitorul amestec al Rusiei in treburile noastre läuntrice. Incä din 1833 se Injghebase <(Filarmonica *, ale cArei nemärturisite de-a-dreptul nu sunt o tainä pentru nimeni 3. Poziçia Domnitorului este mai de grabA subredä. Se iveste 'si un conflict personal intre acestai consulul Rusiei la Bucuresti, baronul Petru de Rückmann, care din primele zile ale sosirii sale in Iarà se aratä protivnic Dom- nitorului 4. Consulul foloseste once mijloc cân.d poate jigni pe Alexandru Dimitrie Ghica. Impotriva acestuia, care manifesta unele veleitäli de independen0, folosesteinte- leste nemu4umirile boierilor. De asemenea îi ingädue sà facd observaIiiì sä se plângä de spiritul de independenp. al Obstestei Adunari. Asupra acestui punct el se inIelege singurul pe care se inIelege cu Domnitorul, care din chiar inceputul domniei intâmpinä opunerea Adunärii. Intre Domnitor si consulul rus izbucn.escdin nimio conflicte. Intr'o zi, acesta din urna era sä fie rasturnat de o birj'e; atata ii fu de ajuns ca sä se räzbune pe Domnitor, refuzänd, 1. Vol. II, nr. 74, p. 95.2. Vol. II, nr. 72, p. 90. 3. A. D. X e n o- p o 1,loc. cct. supra, XI, p. 130. 4. Hurmuzaki, XVII, P. 551.

www.dacoromanica.ro 40 George Fotino In public, si-i intindä manei spunandu-i ritos capoliia este rail facuta. Aceasta atitudine jignitoare si insolenta face parte dinteun intreg sistem de desconsiderare pe care Rusia 1-a aplicat in Taxile Românesti. Jignirile se tineauir. Cand in Mai 1.836 trupele rusesti evacuasera Silistra ceea ce provocase ingrijorare la Bu- curesti, fata de eventuale incursiuni bulgare§ti in Nordul Dunärii, cäci miliia Tarii Românesti avea abia 4.500 de oameni in'avea niciun tun generalul Murawcef, care comanda trupele ruse§ti, nu pierdu prilejul de a jigni pe Domnitor. El primi propunerea necugetatä si nesabuita a colonelului Ion Odobescu de a trece in revista' militia romii- neaschi avu cutezanta de a fixael, printeun ordin de zi, ordinea in care se va desfasura aceasta revista militarä'. Domnitorul nu ia in seama acest ordin de zi. Jignirea insa rainâne 1. Izbucnesc insa curând evenimente mai grave. Rusia, reinnoind o cerere mai veche a ei, ceru raspicat, acum in vara lui 1836, ca Adunarea Obsteasca sà voteze faimosul articol aditional prin care o eventuala modificare a Regu- lamentului nu se va putea face cleat cu invoirea celor doua Curti impäratesti. Ce mai ramânea din autonomia tarii? Dar starea de spirit a Adunarii era protivnica. Alege- rile din 1836 despre care scrisorile lui Alexandru Raco-, vita, ispravnicul Craiovei, dau multe stiri adusesera in Adunare numerosi opozanti, condusii insufletiti de Ion Campineanu. Inca din primele zile ale Obstestei Adunari se manifesta in sanul ei un curent pentru aplicarea cinstita a Regulamentului Organic si pentru apararea autonomiei tarii, prin respectarea vechilor Capitulatiuni. In jurul partidului national se strange majoritatea Adunarii. De partea aceasta erani Union, vladica de Arges, qi Chesarie, dice de Buzau. Consulul rus socoteste cà trebue sä. intervina. Alexandru Dimitrie Ghica se vede silit sa ceara, prin ofis, Mitropoli- tului, ca prezident al Obste§tei Adunari, sa distrugaspi-

1. Ibid., XVII, p. 609-610.

www.dacoromanica.ro Boierii Golefti 41 ritul räzvratitori primej dios » de care era condusa prin §i intriganIi »1. AlexandruDimitrieGhica,strans intreexigemele ruse§ti §i rezistenIa partidei nalionale, se inIelege in ascuns, peste capul guvernului, care asculta de Ru§i, cu boierii. De altfel, chiar in sanul guvernului, Barbu Stirbey in aparenIa sus-0.11'4nd propunerea lui Riickmann sprijinea pe boieri in rezistema lor 2. In faIarespingerii propunerii lui Riickmann, acesta someaza pe Alexandru Dimitrie Ghica sà inchida Adunarea qi sa-i anuleze desbaterile. La cererea Rusiei &are Sublima Poartä, Aristarchi bey este insarcinat sa aducä la Bucu- re§ti la 7/19 Mai 1838 un firman care poruncea Adunarii sà introduca in Regulament articolul cerut de Ru§i, sub ameninIarea ea, altfel,to-p boierii aveau s6 fie exilaIi » 3. Aristarchi bey depune pe biroul Adunarii §i un act de pocainrd, pe care boierii trebuiau sa-1 semneze. Protestarile lui Ioan Câmpineanu contra acestui act de brutala inge- rinIa in treburile Váriidetermina' o rezistema din partea Adunarii, care rezistenrá fu insa infrânta. Sub presiune, articolul fuintrupat » in Regulament, iar Adunarea prorogata 4. RezistenIei lui Ion Câmpineanu, urmata de aqiunea sa protestatara in strainatate, Ii räspunse mai tarziu, pentru el, o aspra pedeapsä. Intr'adevar,un firman sosi dela Con- stantinopol serie la 12/24 Noemvrie 1839 Nicolae Go- lescu prin care Câmpineanu este surghiunit la Filipopoli. Din fericire, in momentul acela el se dusese in strainatate, a§a ea a seäpat de surghiun, dar va trebui sa ramâna totdeauna departe de patrie » 5. Ion Câmpineanu, indreptin- du-se totu§i spre %ark', avea sh' sufere pedeapsa inchisorii, pana in 1841. Situa%ia Domnitorului, silit a juca rolul acesta indoit, care avea sa nemul%umeasca §i pe Ruqi §i pe boierii na/io- nali, devine tot mai §ubrecla. Ru§ii planuesc rasturnarea lui. Rtickmann e inlocuit prin Titof. Billecocq, noul consul 1. Alex. Lapedatu, loc. cit. supra, p. 14. 2. A. D. Xenopol, loc. cit. supra, p. 136. 3. Vol. II, nr. 50, p. 71. 4. Ion C. Filitt i,loc. cit. supra, p. 38 sq. 6. Vol. II, nr. 78, p. 102.

www.dacoromanica.ro 42 George Fotino al Framei, imelegand jo'cul Rusieii greseala partidei na- Iionale, care färä sä. vrea inlesnea acest joc, incearca arunce pe Domnitor in braIele acesteia1. Tot mai soväelnic este Alexandru Dimitrie Ghica, strans intre partidul na-ponal, catre care-1 duce mima, si Rusia, de care se teme pentru tronul sau. La situaIiunea asa destul de grea a Domnito- rului se adaugai alte pricini de stirbire a autoritaIii sale. Are greutati cu consulii sträini, in deosebi cu Colquhoun, consulul britanic la Bucuresti si agentul lui Stratford Can- ning, puternicul ambasador britanic la Constantinopol adversar inversunat al influemei rusesti in Turcia. Colegii lui Colquhoun ne-au transmis ecoul scenelor violente ale acestuia cu Alexandru Dimitrie Ghica. Consulii sträini Colquhoun in deosebi reclamau, In Principate, in virtutea Capitula-punilor, dreptul de a liberà patente de protecIie. Consulul britanic avea un izvor bun de venituri in galbenul pe care-1 lua pentru once liberare de patenta de protecIie, care patenta deseori el nu sovaia s'o dea chiari supusilor români. Acest fapt crea greutaIi hare Carmuirea Väriii consuli. Sprijin efectiv nu puteau Domnii Tärii Românesti sä nadajduiasca dela Turci. Acestia erau neputinciosi a da un atare sprijin. Umilit de Sultan, caruia in 1837, la Silistra, trebuise sa se infäliseze4cu barba rasai cu mâinile incrucisate pe piept fara ca macar aceastä umilire sa fi adus vreo schimbare in bine si sa fi impiedecat ca Rusii ea-0 inmul- Ieasca gesturile de sfidare Alexandru Dimitrie Ghica se simte farä sprijin. La sprijinul Austriei, fireste, nu se putea gandi. Descurajarea prinse a incol/i tot mai mult in unele suflete românesti. La ce bun sa intreprinzi, daca Rusia inteo buna zi va pune mAna pe Iarä si se va purta cu ea cum s'a purtat cu Crimeea, Basarabiai Polonia? Nu s'a uitat ea Napoleon, la Tilsit, a oferit Rusiei Tärile Romanesti. Totusi, inspiritele multor Romani mij eserezisteme nationale. In constiima curajoasä a unora, in subconstientul 1. A. D. Xenopol, loc. ca. supra, p. 140.

www.dacoromanica.ro Boierii Golegit 43 multimiii chiar §i sub cuminIenia silitá a altora, pAlpaie focul sacru §i cre§te dorin%a de neatárnare a Värii, fie §i sub suzeranitatea PorIii, cu instituirea unui regim constitu-P- nal, abolirea privilegiilor §i unirea Principatelor. Mai mul/i boieri munteni din partida na%ionalá propuserä chiar Dom- nului Moldovei tronul Tärii Romane§ti principiul unirii fiind inscris in Regulamentul Organic I. Spiritele foarte multora deslu§esc in zare amurgul Pro- tectoratului rusesc, protectorat care c4iva 'ani mai tárziu, la 1848, avea sá fie atacat faIi.§.Spiritele mai indrásneIe cum era Ion Campineanu vád dincolo de zare chiar i unirea tuturor Românilor. Pentru moment insá Rusia e mai tare. Uneltirile ei Impotriva lui Alexandru Dimitrie Ghica izbutesc. Acesta pierde tronul in Octomvrie 1842, fapt care inspird lui Al. C.Golescu-Albul, ale cárui reaqiuni nalionale sunt totdeauna juste fiindcà totdeauna sunt din inimä urrnä- toarea dreaptá reflec-pe: # nu intrevkl nimic bun din aceas- tá comedie. Domnitorul a fost inläturat prin voinIa strái- nát4ii, nu prin aceea a Várii. Cel care va veni dupá el va trebui deci sd se gAndeascá mai mult la satisfacerea acestei voin- e stráine §i. nu la aceea a -prii sale. E singura moralá ce desprind din inlaurarea lui Ghica. False mijloace duc la false rezultate. Din nenorocire, cine sufere este Iara »2. . * * Boierii Gole§ti au suferit de sigur de suferinIele %Aril lor. Oameni cari din primii ani ai copildriei lor vor fi pästrat viziunea fanariotismului in declin, iar din primii ani ai tinere%ii lor viziunea rusismului in progres, ei vor simIi chemarea rázvrátirii na%ionale impotriva acestuia din urmä §i vor träi ceasul Rena§terii, dupá cum tráiserä párinIii ceasul rede§teptárii impotriva fanariotismului de odinioará.

1. A. D. Xenopo 1,loc. cit. supra, p. 143. 2. Vol. II, nr. 103, p. 154.

www.dacoromanica.ro IN PREAJMA REVOLIJTIEI

www.dacoromanica.ro Alexandru Dimitrie Ghica avea sä-i urmeze George Dim. Bibescu. Noul # ales » al Tärii cAci pentru prima Luioarà dela 1829, &And i se recunoscuse acest drept, Tara isi # alegea »1 Domnul era un om tänär, cu purtare ale,ask cu simIiminte românesti, cu fire cam pornità, dar minte mlädioasä, cu inclinäri romantice. Romantismul, la mod-6. In Parisul unde isi desävärsise inväVätura inaltà,il fäcea # sensibil la amintirile de vechi lupte ale pop orului sä*u » 2 Ales Domn, el imbracä pentru inscAunare la 14/26 Fe- bruarie 1843 costumul lui Mihai Viteazul, <( având dorinIa de a vAdi, mäcar in costumul ce-1 purta la o miruire din care ar fi voit sä facd o adeväratà incoronare, cä se in- dreaptà dupä eroul tot mai viu in sufletul românesc »3. In acelasi vestmânt al Viteazului se duse la mänästirea Dealului gest simbolic care nu fu pe placul Rusiei, dar räspundea simIimintelor Orii. Acestor simIiminte räspunse si hotarirea noului Domn de a ierta (la 21 Februarie 1843) pe complotistii dela 1840 printre cari pe Nicolae Balcescu. Printre cei cari intampinaserà binevoitor alegerea noului Domn sipriviserà increzkor inceputurile Domniei celei noui vor fi fost si Golestii. Dintr'o scrisoare a lui Al. G. Golescu-Aräpilä, din spre sfärsitul domniei lui George Dim. Bibescu, desprindem cg, la inceputul acesteia si chiar multà vreme in urmä, stefan Golescu isi punea oarecare nädejdi In noul Domn: # vreau sä cred in gändurile sale bune, in sentimentele nemärturisite care insufleIese pe Domnitorul nostru serie Al. G. Golescu-ArApilà lui $tefan

1. La 20 Decemvrie 1842/1 Ianuarie 1843. 2.N. Iorg a,loc. cit. supra, IX, p. 66. 3. Ibid.

www.dacoromanica.ro 48 George Fotino voiu destainui chiar ca eu inca impartaqesc puIin iluzia ta ;dar e totdeauna mai bine s'Afii cu bagare de seamä la ce s'ar putea ivi impotriva a§teptarilor... Urmarind pe Gole9ti prinscrisorile lor pe drumul vieçiilor, ajungem acum in fa%a unui gol. Vreme de mai bine de cinci ani, cat a durat domnia lui George Dim. Bi- bescu, s'ar zice ca Gole§tii nu vi-au scris. Doar ateva scrisori räzleIe au ajuns din vremea aceasta pana la noi; din ele, abia de aflam ea Goleqtii au ocupat sporadic unele inalte dregatorii §i ca la rastimpuri s'au mai desparIit unii de al/ii; cà Nicolae Golescu a stat o vreme prin strainataii §i ca la Viena Ii sosi svonul ca va fi destituit, svon care nu-1 intereseaza atat prin ce spunea firealui Nicolae Golescu nu se desminte cat pentru a §ti dacâ sa-i dea urmare, prelunginduli §ederea pe acolo ; ca la 1845 nepoata Elena Racovirá s'a mAritat cu Scarlat Filipescu 2; ca Ale- xandru-Albul a avut un rost in infiinIareaAsociatiei studentilor romeini » dela Paris ;cà unii studen/i romani de aici, printre cari Dimitrie Bolintineanu §i beizadea Mitica Ghica, s'ar cam fi lasat pe tanjala ; ea pictorul Barbu Isco- vescu s'a stabilit in 1847 in Bucure§ti, q.a. 3. Nu-§i vor fi scris? Sau daca iqi vor fi scris scrisorile vor fi fost distruse? Printre pu-pnele scrisori din acest rastimp abia de avem doled' cuprinzatoare, dela AL G. Go- lescu-Arapila, poreclit astfel fiind negricios pentru a-1 deosebi de värul sal' Al. C. Golescu-Albul. Strans asociat verilor sai in toate ostenelile §i nädejdile acestora, Al. G. Golescu-Arapila cere s'a ne oprim in dreptul numelui san...... Agentul consular francez Hugot4 poveste§te ca la 25 Mai 1825 un mare boier Golescu <( s'a aruncat la picioarele Märiei Sale pentru a cere invoirea de a trimite pe cei doi copii ai sai la §coala in FranIaLuat pe nea§teptate, Voda nu-i respinse cererea, de§i pare a fi vrut s'o fack dar po- runci s'A se treaca in pasaport cà boierul care-i facuse jaiba se ducea la Mehadia. Aceasta pentru a nu trezi aten-punea §i supärarea Por%ii. 1. Vol. II, nr. 111,p.169. 2. Vol. II, nr. 105, p. 156. 8. Vol. II, nr. 110, p. 163-164. 4. Hurmuzaki, XVII, p. 18.

www.dacoromanica.ro rr574"

cfaN

Eto .11ii 4 , , 4

471 kkte

GEORGE DIM. BIBESCU

TABLOU IN ULEI DIN COLECTIILE ACADEMIEI ROMAINE

www.dacoromanica.ro Boierii Golefti 49 Boierul care voia ducO pe cei doi feciori la inv5.- -pturà era Iordache Golescu. Feciorii sai erau Dimitrie Alexandru-Aräpilä. Dimitrie apare sporadic in scrisorile noastre 1. Reintors In patrie, cu frumoase studii juridicei literare %mute la París, unde fusese un obi9nuit al cenaclurilor literare'9i artis- tice, fu o vreme judecator la Curtea ApelativO,iar mai apoi dupà turburarile dela Begla din 1843 ocarmuitor al acelui judeç, slujb6 In care D. intalnim 9i In vremea revo- luPei dela 1848, cand ni se arata insuflePt de acelea9i idea- lun i má.'nat de acelea9i avânturi ca ale lumii din care Frumoasa-i scrisoare din 7/19 August 1848 2, in care are viziunea unirii de mai tOrziu a tuturor Românilor, pe cari i-ar cuprindeca un brOu de logodna » Marea, Nistrul, Tisai Dun'Area, stà mOrturie a siniprii sale române9ti. Dar flacOra patrioticA avea in curan.d sO nu mai ardá cleat innObu9it in sufletul lui, sub cenu9a desamagirilori protiv- niciilor de tot felul. O scrisoare mai tarzie, din 11 Aprilie 1850, a nepoatei sale Alexandrina-LuIa Racovi-VA, ni-1 aratO sceptic ; credinIa In cauza ce imbrOp9ase odinioard aPpise ;9iaceastapen- trucà cunowe bine Iara, adicA pe Várani serie Ale- xandrina-LuIa 9i nu cunoa9te decAt o societate de Fa- Trebue BA fie tare nenorocit sau, dacà nu e nenorocit, trebue sà fie tare insensibil la soarta -prii sale. inteun caz 9i intr'altul, este de plâns » 3. DArzenia In credinÇà nu a stOpânit sufletul acestui Di- mitrie. El dispare, dupO 1849, din scrisorile noastre in lumea visärilori a poeziei, de unde abia de-1 mai scoate scrisoarea din 4 Decemvrie 1849 a nepoatei Alexandrina-LuIa, care este incântath de versurile unchiului 4 9i care mai tarziu (la 22 Martie 1852) se intreabO dacA Dimitrie << nu s'a In- mormântat de viu printre Carp »5.i intr'adevdr, stator- nicit pe viea0 in Belgia 9i convertit la catolicism, Dimitrie

1. V. pentru Dimitrie G. Golescu, vol. H, p. 180, nota 1. Pentru mai ample Itimuriri: Georges Bengesco, loc. cit., p. 151 sq. gi G. Maxim Bur- dujan u, Démétre Golesco (1807-1892). Extras din Mélanges de l'Ecole Rou- maine en France, IX, 1930, Paris, 1931, pp. 85. 2. Vol. II, nr. 114, p. 178. 3. Vol. III, nr. 214, p. 33. 4. Vol. II, nr. 192, p. 388. 5. Vol. III, nr. 328, p. 312.

www.dacoromanica.ro 50 George Faino G. Golescu avea sä iasä din cuprinsul lumii pe care scrisorile ne-o aratä continuAnd a se fr5mânta pe drumul rena- §terii Tarii Române§ti. Celälalt frate, mai tândr, Al. G. Golescu-ArApil6, erou §ielal dramei golesciene care-§i toarce firul de-a-lungul scrisorilor noastre, fiul lui Iordache Golescu §ial Mariei Baläceanu, nAscut la 1819, crescut in ;ara §i invälat la Colegiul Sf. Saya, se Ose§te in vremea lui Alexandru Di- mitrie Ghica §iGeorge Dim. Bibescu in sträin4tate, la Paris, unde urmeaz5 cursurileScoaleiCentrale, incare patrunse in 1834 pare-se spre mirarea Zinc4i Golescu. Scrisorile lui,scrise intr'o fran-VizeascA mult mai co- rectà ca aceea a verilor s5i, aduc aceea§i notà de patriotism românesc ca§iscrisorile acestora. Impreun4 cu ei Alexandru-Ar5pilä colindase altAdat5Carpatii no§tri,in mijlocul cArora tovarà§ii ace§tia de drumeIie in munte au tälm'Acit mai adânc taina iubirii de Iar5. # Nu oare in scumpii nostriCarpaIi legat-am lanIurile prietenieinoastre? »1 serie Alexandru-ArApild lui $tefan la 1841. # Acolo a fost locul potrivit pentru a lega aceastà prietenie, care avea sA ne uneasc5 pentru acelea§i n5zuinIe... Iubesc la nebunie acele stânci uria§e, ace§ti codri, aceastä mulIime de pâraie. A§ don isà"le pot lua cu mine pretutindeni, pentru a avea mereu in faIa ochilor mei icoana Värii mele, °data Cu sus- pinele ce suspin pentru ea » 2. S'ar cuveni reprodus4 aici in intregime scrisoarea lui Alexandru-Ar4i15 prin care acest patriot 1§i spunea rah- nirea cA nu i-a fost dat lui §i celor de o vArstä cu dânsul sa primeascà o cre§tere cu adev5.rat naponala: # care dintre noi a fost legbiat in auzul legendelor na-ponale sau a adormit in viersul dulce al cântecelor patriei? Cine a purtat mai tarziu straie nalionale, s'a Inveselit cu jocurile na%ionale, sau s'a format in limba naPonalà, sau s'a electrizat la auzul poeziei na0onale, sau s'a inflAcarat la povestirea marilor isprävi ale strabunilor?Niciunul,niciunul, färà indoialà! » 3. Ca §i tizul §i v5rul s5u Alexandru-Albul, pentru care Alexandru-Arapilà era # fiin-çaintregitoare afii.x4eisale, 1. Vol. II, nr. 91, p. 131. 2. Ibid., p. 133. 3. Ibid., p. 136.

www.dacoromanica.ro MARITICA VACARESCU LA 1845

FOTOGRAFIE DIN COLECTIILE RIBLIOTECII ION I.C. BRATIANU

www.dacoromanica.ro Boierii Gokid 51 sufletul prieten al sufletului säu »1, acesta suferea la gandul poate, nu e de ajuns pregatit sufleteste. El desvalue scaderile educapunii romanestii arata cum ar putea fi implinite. Gases-Le ea tineretul românesc trebue sa colinde munpi nostri, undemelodiile popularei legendele aduc aminte de trecutul românesc,... unde fiece piatra iP vorbeste de vitejia strabuna,... unde intalnesti pe adevaratul Ronan verde §i unde intr'o zi, poate, va arde Melia la altarul unui Wilhelm Tell romanesc ! »2. Acolo ip vorbestetradipa pati- mirilor strabune », acolototul îçi graleste despre patrie3. Daca mai tarziu Golestii nu se vor lasa cu totul prinsi dusi de avanturile cosmopolite care insuflqeau pe framanta-Pi veacului al XIX-lea, daca ei nu vor fi prinsi cu totul in mrejile revoluponarismului mazzinian care in esen-0 nu e naponal eCa' aCesti boieri de -orb' räman, cu toata sederea lor indelungata prin Vári straine, cu tot cosmopolitismul atmosferei pariziene unde traisera, 'Imam oamenii pämantului lor ;nu ajung occidentali, cu toata ideologia lumii occidentale in cultura careia se iniIiaserä. Dramd româneascâ avea s6 se desfasoare in sufletul Golesc, proiectata pe decorul cosmopolitismului revoluPonar al veacului al XIX-lea.Da, ai dreptate serie dela Paris Alexandru-Arapila lui 8-tefan, la 1847 sà astepp intoarcerea noasträ, nu numai pe a mea si pe a lui Nicolae Bal- cescu, ci pe a tuturor fra-plor nostri unip in credinrá mai ales a acelei pleiade de tineri romani pe cari ne strä.- duim sà-i insuflepm pentru credin-p, pentru aceeasi ne vom urca pe cele mai inalte culmi ale Carpa- Plor, pentru a ne jura in fa-ça a tot ce este vieaia romaneasa prietenie ve§nic4 §i neostenità, staruin-p in impli- nirea misiunii noastre4. Catre sfarsitul domniei lui Bibescu, care in timpul cat a stat in scaunul Tarii Românesti a fäcut si multe lucruri ce se inscriu luminos pe rabojul domniei bibesciene desfiir4area hotarelor vamale ale MuntenieiiMoldovei (manifestare a unitapi românesti) 5, simplificarea natura-

1. Vol. III, nr. 319, p. 291. 2. Vol. II, nr. 91, p. 132. 8. Ibid., p. 137 133. 4. Vol. II, nr. 111, p. 167.-5. A. D. X enop o I,loc.cit.eupra, XI, p. 163, '166. -

www.dacoromanica.ro 52 George Fotino lizarilor Moldovenilor in Muntenial, a. Domnitorul, organizand inva/ämantul, face apel §i la Al. G. Golescu- Arapila, caruia i se propune o catedra la noul colegiu, dar care declina propunerea, intre altele §i sub motivul eh nu s'ar invoi cu inlocuirea limbii romanwi ca limb-a de predare cu limba franceza 2 Lasam pe Alexandru-Arapila sa se explicesingur: proiectul de reforma a §coalelor, dragul meu, da prea multe de bänuit... prea mare contra- zicere 'hare fapte §i cuvinte, pentru a nu ne gandi sà fim cu ochii in patru... Am vazut pe cei doi profesori de clasa II-a §i a III-a 3 pe cari vor sa-i trimita la noi.Intrebandu-i cum vor ajunge sa se faca inIele0 de tineri cari n'au urmat cleat clasa I-a qi cari nu §tiu doua cuvinte fran/uze§ti, au ramas impietri/i §i au sfar0t prin a spune cà li s'au dat asigurari ca vor avea in fa/a lor tineri caritiu fran/uze§te §i cà in fiecare an vor fi adu0 alçi profesori, pentru ca ace§ti tineri s5.-0 poata urma studiile colegiale in fran/uze§te ; ...cà erau convin0 ca Domnitorul vrea sa infiimeze un colegiu francezi cà i-ar trebui cinci ani pentru aceasta; c5. 'Ana acum trei clase ar fi fost infiin/ate anul acesta §i ca In anii urmatori s'ar infiin/a cate o nou5. clas5.... Au adau- gat &A nu aveau cuno§tin/â despre inten/iaDomnitorului de a inlocui 0 suprima treptat clasele colegiului romanesc In fiinrá prin clase corespunzatoare ale colegiului francez... Dar ofisul pe care ni l-au trimis nu spune oare limpede: se va suprima treptat in fiecare an câte o clasà a colegiului actual, pentru a o inlocui cu una a regimului nou»?... Se pastreaza insa o tacere machiavelica privitor la acest nou regim, and se spune cà limba franeeza va fi pretutindeni predata, nu insa cà va fi insa0 limba de predare4. Vor fi fost numai aces te nedumiriri, vor fi fost, poate, §ialtesocoteli fapt e ea inipativeicarturare§ti a lui Bibescu, tanarul Al. G. Golescu-ArapilaIiraspunse prin hotärirea de a nu se reintoarce in Valahia.

1. Ibid., p. 168. 2. N. I or g a,Istortcul famdntului ronadnem, 1928, p. 268. 8. Am transpus numerotatia claselor franceze (a VII-a T. a VI-a) In sis- temul romanesc = a II-a st a III-a ; de asemenea clasa a VIII-a = I-a. 4. Vol. II, nr. 111, p. 168169.

www.dacoromanica.ro Boierii Colefti 53 Para a parasi pe Alexandru-Arb."pila, rechemam langa el pe verii lui 0 pe ceilaFçi tineri romani framantaIi de na-b zuime comune. In ace§ti din urma ani avea sa se afirme tot mai des grija acestor tineri pentru desvoltarea culturii românqti rena§terea politica a Iarii lor implicând forme culturale de Al. C. Golescu-Albul se ingrijise de pictorul Ion Negulici 0 de poetul Dimitrie Bolintineanu 1 Nicolae Golescu ajutase pe pictorul Barbu Iscovescu sà se a§eze in Tara Romaneasca. 2. Al. G. Golescu-Arapila ceruse domnitorului George Dim. Bibescu sprijin pentru pictorul George Tätarascu 3, bursierul de pana acum al de curand raposatului Chesarie, vladica Buzaului (t 30 Noemvrie 1846). <4 Muzicai arta desenului serie Alexandru-Arapila sunt indeosebipotrivitesa desvolte simIimantul naIional al mulIimilor §isä exalte mai mult pe acela al claselor luminate. O muzica nalionala este vibraVa tremuranda a sufletului unei na-puni ; un tablou, o statue naIionala este ca §i o pietrificare a unei mari gandiri nalionale: poporul o prinde, pentruca ea are o forma care trece din generaIie In genera-pe» 4. Iniçiativele acestea, de altfel, nu sunt rasleIe. Cu mulIi ani in urma, tinerii români in Apus §i in %era* desfa§urau o vie activitate politicài culturala, pregatitoare a rena- §terii Värii lor. La Paris, Romanii infiinIaserä la 20 August 1839<4 So- cietatea pentru inveigiturapoporuluiromcin *,semnatarii actului de Intemeiere fiind Ion D. Ghica, Al. G. Golescu- Arapila §i Dumitru Bratianu, act din care un exemplar s'a datpolcovnicului Campineanu » sä-1 duca in Bucurwi, pentru a strangei in /ark' adeziuni5. La 25 Iulie 1846 se raspandea apelul pentru intemeierea Societatii studentilor români » care avea sa ajute pe tinerii romani in strainatate, caci <4 din nenorocire §coalele noastre nu pot a cultiva desavar0t duhul tinerimii » 0 multe talente 1. Vol. II, nr. 23, P. 36; v. notita biograficä a lui Ion D. Negulici vol. II, pi 36, note I. 2. Vol. II, nr. 109, p. 162; v. notita biografic5 a lui Barbu Iscovescu vol. II, p. 162, nota 2. 3. V. notita biografica In vol. II, p. 159, nota 1. 4. Vol. II, nr. 107, p. 158. 5. Anal 1848,I,p. 11.

www.dacoromanica.ro 64 George Fotino (( se sting nefolositoare ». Apelul veste§te ea Societatea e patronata de<( acea filomela din dumbravile paradiselor ce lumea Ii zice Lamartineiar art. 40 din statute spune ea' ctinerii nu vor avea nici o indatorire catre Societate, ci toata recuno§tinta lor o vor readuce catre natia romana »1. Tot in 1846 se intemeiaza §i Biblioteca Romeinei din Paris 2, care era mai mult decat o biblioteca ; era locul de intalnire a tinerilor romani ce-vi impärta§eau unii altora gandurile unde nouii veniti aflau indemnuri §i indrumari, cacitoate straduintele tineretii noastre lesne pot ramane neroditoare, daca invataturile ce le dobandim in strainatate nu vom cauta a le pune in lucrare spre intampinarea nevoilor de fata ale tarii noastre noua injghebare a studentilor romani lurmareqte o a cresce intru indeletniciri vrednice de fru- xnoasä viitorime ce a§teptam pentru natia noastra » 3. In climatul Parisului premergator revolutiei, framantarile tinerilor romani sporeau. Glasul lui Edgar Quinet qi Jules Michelet suna ca o chemare a razvratirii §i nadejdii. 4 Nu voiu putea vreodata uita serie Paul Bataillard, care la 17 Ianuarie 1847 a fost de fa-tà la vizita studentilor romani facuta lui Quinet nu voiu uita ceea ce era a§a de mi- c'átor §i intr'adevär solemn in aceastä intalnire a eatorva oameni plangand impreunä in numele unui popor care-§i cere partea de drepturi qi datorii in marea opera comuna » i caror oameni Quinet le spunes'a se gateaseà de moarte4. Societatii pentru ajutorarea studentilor avea sa-i ras- puna' o alta asociatie, pentru ajutorarea scriitorilor, caci (( literatura româneasea pierdu acel caracter patriotic§i romanesc ce-idetesera renaseatorii ei....,poeçii no§tri rupsera coardek nationale dela harpa lor, ca s'a se concen- treze in sine§i §i sa caute numai iluziile simluale » 5. Aceastä din urmäAsociajie literarei#, in care, cum afläm dinteo scrisoare a lui Alexandru-Aräpila, Stefan Golescu propuse salfie chematiIon Eliade Dumitru Brätianu neaso- ciindu-se la aceasta propunere 6 10 apaza centrul in Bucu- 1. Ibid., p. 16-19. 2. Btblioteka romene din Paris lundate in anul 1846, Paris, 1846, Edouard Boubruche, in 8°, pp. 13. 3. Anul 1848, I, p.27. 4. Anul 1848, I, p. 39, si Dan Simonescu, SoctettIttle studenftlor in trecut, Idealul Nostru, nr. I, 5, 20 Noemvrie 1927. 5. Anul 1848, I, p. 75. 6. Vol. II, nr. 111, p. 167.

www.dacoromanica.ro I.

NICOLAE C. GOLESCU VAZUT IN 1846 DE PICTORUL C. D. ROSENTAL

TABLOU IN ULEI DIN COLECTIA D-NELOR FANNY DERUSSI 91 ELENA A. GOLESCU

www.dacoromanica.ro Boierii Golefti 55 resti, unde ceva mai in.ainte vreme (in toamna lui 1843) se intemeiaseDreptatea gi Frätia unde acum ajunge tot mai deslusit ecoul framantarilor romanesti dela Paris. La Bucuresti aflam tot din aceeasi scrisoare se incearca acum i injghebarea unei asocia/iuni care sa lupte pentru instituireaimpozitului fonciar >>.Chiar dacä rezultatul nu va fi atins scrie Alexandru-Arapila cel pu/in lumea romaneasca va fi pusa in miscare pe o chestiune de progres»/. De aide', chiari coIegiul francez intemeiat 1847 de Domnitor cu scopul de a inlesnitinerilor romani invälatura superioara, pentru care nu sunt &Atli in limba romaneasca ceca ce silea pe tineri sa lipseasca din /al% la o varsta &and amintirile mosiei pärintesti, netrainice in* sfarsesc prin a se sterge, lasand loc unor intipariri a caror urma, de obiceiu, este de a-i face sträini de ai lor si nedestoinici de a in/elege treburile /aril lor chiar acest colegiu ajuta,prin mijlocirea culturii franceze si a profesorilor francezi, la pätrunderea in Valahia a ideilor de progresi reinnoire 2. De sigur, George Dim. Bibescu nu gandise si nu vroise sa se ajungâ la un atare rezultat, care, fireste, avu darul sa starneasca nemul/umirea Rusiei. Totul ajuta la aprinderea spiritelor. Främantarile tinerilor Romani se inte/esc, in pofida ameninVärilor rusesti cu o noua ocupaIie si a prezen/ei trupelor rusesti la Prut. In vechile case ale boierilor Floresti din mahalaua Scor- Iarului vechi, pare-se, incá din vremea lui Antonache banulunde altadata fuseserä primele adunari ale tinerilor Romani cari aveau sa fie promotorii miscarii de renastere, printre cari erauifra/ii Golesti, rude de-aproape cu Florestii,se mai strangeaui acum in tainä uniitineri români, printrecariboierii Grigore,Iancu,Constantin si Dumitru Florescu. #Erau inca vii, panä mai ieri, in amintirea celor cari au trait in casa aceasta scrie un coboritor al Florestilor de atunci clipele de ingrijorare, &And la bataile in poarta aleagen/ilor stäpanirii muscalesti incu- nostiin/a/i ca<< la Floreasca » (era vorba de Anica, vaduva lui Ionip Vornicul) se intruneaupropagandistii »i «raz-

1. Ibid. 2. Ion C. Filitti,loc. cit., p. 394.

www.dacoromanica.ro 56 George Fotino vratitorii », blanda cucoana Luxi-o. (fiica lui Iordache Flo- rescu)... parlamenta in faIa porIii cu acesti mosafiri nepof- tiIi si nedor4i, &and astfel timpul trebuincios celor intruniIi la sfat sà coboare fie in ascunzisul pivniIelor, a caror taina era pastrata cu sfinIenie de ai casei, fie sä se furiseze in liniste in :intunerecul nomii, prin frunzisulsilivada de piersici de Constantinopol din spatele casei, spre Dambo- viIa, de unde puteau sa se risipeasca in tihna, nebanuiIi de nimeni »1. *** Strabate acum la Bucuresti ecoul revoluIiei pariziene din Februarie, al proclamarii republicii franceze, al manifesta- -Pei romanesti cu steagul albastru-rosu-auriu la primaria Parisului revolOonar, cum si al unor miscari in Transil- vania si Ungaria. Kotzebue nu crede ca

www.dacoromanica.ro Boierii Golepti 57 Romanticul George Dim. Bibescu färd indoialä cinstit patriot strAns intre amenin-prile ruse§ti §i läuntricele främAntari, bAjbAeli ideologice §i intrigi incAlcite, nu prinse inIelesul a tot ce avea s'A se intAmple in curAnd. Am folosit expresiunea, oarecum asprkbAjbAeli ideologice *. CAci nu s'ar putea nega cà daca avanturile gene- raIi.ei dela 48 au mânat-o cAtre idealuri socialei nalio- nalecare îi cinstescamintirea,idealurileacestea cel puIin social vorbind nu erau indeajunsde lämurite §i coordonate in spiritul tuturor frunta§ilor acelei genera-pi. MulIimile Ina mai puIin se pätrunseserà de ideologia päturii care le conducea. Nicolae Bälcescu avea sà dea lumii romane§ti adevAratul inIeles a ceea ce ideea revoluIionarà putea sà fie pentru aceastä. lume §i a, ceea ce nu avea sàaib6 o realizare intreagä deck saptezeci de ani mai tarziu. In 1848, o reformà realài In adâncime a problemei agrare nu avea &eased o deslegare indestulätoare §i nici sà fie indeajuns inIeleask De altfel, inteo Iarä lipsità de neatArnare, starea de atArnare de alçii avea sà constitue o opreli§te pe drumul unei realedeslegg.ria problemelor Väräne§ti. RevoluIionarii dela 1848, ca §i scoboritorii lor liberali de mai tArziu, n'au fost inlesni/i de imprejurAri sä dea, multà vreme, acestor probleme adevaratul lor temeiu nalional, pe care temeiu, cand mai tArziu i l-au dat 1917 avea sä se clädeaseä unitatea §i solidaritatea na- La 48, mi§carea de reinnoire se infäli§a in forme simpliste, romantice ca un dor de libertate §i poate nimic nu ar reda o mai dreaptd imagine de ceea ce ea va fi fost pentru spiritele mul/imilor romAne§ti de atunci, neindeajuns legätoare a intAmplärilor pe care le träiau 1,decAt cele cAteva rAnduri serse de un umil alugardela mAnäs- tirea Cäldäru§ani intr'un manuscris-cronograf pästrat astäzi InBiblioteca IonI.C.Bratianu 2 §i. in care calugärul acestapoveste§tecum s'aintAmplat cu4 revolu0a s'au sculat $tefan Golescu, Cristache Tell, Ion Eliade cerAnd oarecare articole pentru u§urAtatea %Aril dela

1. N. Iorg a,loc. cit., IX, p. 157. 2. Sectia manuscrise, nr, 113.

www.dacoromanica.ro 58 George Fotino Märia Sa Gheorghe Bibescu §i, neinvoindu-se, au fugit din scaun. Tot intru acest an se face o invoiala cu num4ii de sus, mulIime de norod de toate naiile, ca sä facA o dreptate §i. fed-0.e, care o numea libertate. A§a s'au intamplat o mare turburare in toatä -Ora Marea turburare » izbucneqte in destul de pitore0i condi/ii la Islaz, la 9 Iunie 1848, iar douä zile mai tärziu la .Bucure§ti. Spre a n.0 mä bate vreodatà cugetul cä am primejduit soarta /Aril, çiind carma obläduirii mai mult decAt putinIa mä." ierta »1, domnitorul George Dim. Bibescu päräsi scaunul Tàrii Române§ti §i puinduli in piept cucarda tricolorä porni spre Bra§ov, pe drumul pribegiei.

1. Anal 1848, I, p.556.

www.dacoromanica.ro PROCLAMAREA CONSTITUT I UN I1 II IUNIE 1848

DESEN DE C. PETRESCU - DIN COLECTIILE ACADEMIEI ROMANE

www.dacoromanica.ro REVOLUTIA

www.dacoromanica.ro in dese randuri facuta descrierea acestei# mari turburari »1. Nu o vom face din nou in aceste pagini, Afostcu ata mai mult cu cat scrisorile ce publicam nu aduc multe stiri noui asupra revoluIiei insasi. De altfel, patru din scrisorile din aceasta veme sunt reeditari 2. Izbucnita inteo atmosfera de entuziasm, desfasurata in una de confuzie, revoluOunea avea sa fie infranta in curand, sub ameninIarea unor forIe straine, pe care revolu-ponarii romani le-ar fi putut intrevedea si prevedea nu irisa si infrunta cu slabele lor mijloace. Dupa episodul pripitei fugi a Guvernului Provizoriu spre munIi, la Valeni, in cea din urma zi a lui Iunie 1848 (s. v.), de teama apropierii armatei rusesti in care timp frAnele guvernului au fost incredintate Mitropolitului si dupà reintoarcerea lui # mai de voie, mai de nevoie >>3 in Bu- curesti, la 8 Iulie s. v., noul regim avea s'a' mai dureze doar cateva saptamani,evoluand intreporniri entuziastesi sumbre presimOri, avanturi increzatoare si grele desamagiri, planuri de organizare si usuratece improvizari. Astazi ne apare naiv si miscator optimismul lui stefan Golescu, care serie la 12 Iulie(s.v.) lui Al. G. Golescu- Arapila, acum agent al Guvernului Provizoriu la Paris, ca lucrurile merg bine, ea doar unii boieri din Oltenia se mai indaratnicesc impotriva revolu-pei, dar ea se vor potoli si acestia cand vor sosi # prietenestile » hotariri ale Por/ii fa-Vä de Guvernul Provizoriu. De altfel,stefan Golescu

1. Ne märginim a trimite la: C.Goles cu -V ar ti c, 1848 Zde rePolu- penare, Bucuresti, 1898, pp. VIII+ 500. 2. N-rele 112, 113 §i 115 au apfirut In Anul 1848, VI, pp. 12, 18 si 27, iar ni% 114 in I o n D. Ghic a,Anuntari din exil, Bucuresti, 1889, p. 34. 8. Vol. II, nr. 116, p. 186.

www.dacoromanica.ro 62 George Fottno nadajdue§te cala§ii reacIionarivor amui, caci Gheorghe Magheru ai plecat in Oltenia &a-0 organizeze pandurimea 1. Gheorghe Magheru aparea pe atunci, in inchipuirea unora, ca un om strapic §i de temut. (< Inalt de 71/2 stânjeni, dupä stanjenul nostru,i de 5%, dupa stânjenul nernIesc, e negricios la farg, ochii negri, pärul negru ;mustard are, barba §i favorite nu are. Un trup mu§chios, vanos, ager §i indemanatec, iute ; mersura lui mareara, falnica... De copil este deprins cu armelei bàtàliile. Pàrinçii lui nu 1-au lasat sa urmeze pe Tudor Vladimirescu §i 1-au insurat cam fara voie, totu§i a ajuns capitan de panduri la 21 de ani. S'a distins 'up-rand cu cetele de hoIi cari, fiind înçelei cu pa§a- lele turce§ti de pe malul drept al Dunarii, intrau in -Ora §i pradau. $i mare lauda a ca§tigat cu corpul sau de panduri In 1828 in batälia dela Sise§ti ». A§a ni-1 descrie contimporanul Ion Maiorescu 2. Avand ceva din firea haiducului in inIelesul romantic al cuvantului Gheorghe Magheru, om acum in varstä de 46 de ani, se simte bine cu flinta la spinare §i cu iataganul In brau §i nu vrea sà moara'Ana nu va taia macar un Calmuc » 3.Dea Domnul avea sà serie el la 6 Februarie 1849 dela Triest, din pribegie sa vie mai curand vremea In care sa-mi indreptez singura culpä ce am comis-o in faIa naçiei mele, aceea de a nu fi murit cu armele in mana, precum am jurat », juramant pe care el nu 1-a putut implini din pricinafatalelor circonstanIii » Desfä§urareafatalelor circonstanIii » nu confirma insà nici nadejdile ce $tefan Golescu i§i pusese in ispravile lui Gheorghe Magheru, nici pe acelea ce-§i pusese in a§teptatele prietene§tihotariri ale Turcilor. Printre randuri, citim In scrisoarea lui $tefan Golescu ea o umbra de indoiala i s'a furi§at in suflet. Pentru un moment insa, tot optimismul trage mai greu in cumpanä:totul atarna acum de dispo- ziIiunilecomisarilor turcifará denoi ;nadajduimsa-i atragem de partea noastra. Le pregätim o serbare stralucitä §i, la nevoie, vom da §i din punga de va trebui, pentru a invinge. Ion Voinescu a. plecat in intampinarea lui Suleiman 1. Vol. II, nr. 112, p. 171. 2. Anul 1848, V, p. 177-178. 8. Vol. II, nr. 156, p. 295. 4. Vol. II, nr. 131, p. 226.

www.dacoromanica.ro .edgtE,, sat "

I t 4 ¡ea,

f".

. r . GHEORGHE MAGHERU VAEUT DE PICTORUL GEORGE TATARESCU IN 1851

TABLOO IN ULM DIN COLECTIA D-LUI GENERAL ALExargoau MAGIEERU

www.dacoromanica.ro Boierii Golefti 63 Pava, care la 19/31lie soseste la Giurgiu. Lumea incepe sa se inapoieze in oras$i $tefan Golescu adaoga, cu o neindrepta/itäsin curând desminIita siguranIa: este sigur ca Turciii Rusii nu vor intra in Iara»1. $tefan Golescu intrevede linistirealucrurilori crede ca, pentru izbandirea cauzei, va fi indestulätoare de-acum inainte numai calea diplomatica2Pare insä a nu-si da seama ca nici aceasta cale si nu numai calea armelor nu era In maim entuziastilor patrioti. Primul act al comisarului Poqii, Suleiman Pasa, sosit la Giurgiu, e sa-si trimeata s.ecretarul, pe Anton Tinghir, sa vorbeasca direct, peste capul Guvernului Provizoriu, cu Mitropolitulçàriii, prin acesta,cu boierii.Dar Mitro- politul scrie $tefan Golescu este silit de popor sa nu stea de vorba cu Tinghir, care trebui sa se indrepte spre guvern. $tirea nu pare in intregime exacta. Dinteo alta informa-pe o ciorna a unui raport al secretarului consulatului britanic Effingham Grant catre Stratford Canning, ciorna aflatä printre scrisorile celui dintAi. Tinghir a stat de vorba cu Mitropolitul, dar in prezenIa. lui Ion Eliade, boierii liberali ne mai având incredere in mitropolit. Tri- misul lui Suleiman Pasa incredinteaza pe Români de pasni- cele intenOuni ale acestuiasi de nevoia instituirii unui caimacam, care sä pregateasca alegerea viitorului Domn. Pe Câmpia Libertapi, o adunare de (( peste zece mii de oameni... hotaraste sA protesteze impotriva intrdrii tru- p elor turcesti pe teritoriul nostrui, cu muzica in frunte, top acesti zece mii de oameni se duc la Palatul Guvernului, spre a felicita guvernulia-1 imbarbata *.Este aclamat Sultanul, este aclamat Suleiman Pasa, al cärui secretar, Tinghir,electrizat de aceasta for0 morala pe care o inspira o natiune chiari nearmata, in clipa cAnd prin fata lui trecu unul din steagurile noastre tricolorel-a cuprins l-a sarutat» 3. Trei zile Insa dupa sosirea lui Tinghir la Bucuresti, se citeste in faIa unei adunari de 150 de oameni, mai toIi ne- gústori, o protestare,(( cea mai nedemna, cea mai infama », I. Vol. II, nr. 112, p. 171.2. Ibid., p. 172, 8. Vol. II, nr. 113, p. 173 (scrisoare din 30 Iulie/12 August 1848).

www.dacoromanica.ro 64 George Fotino exclama ambit 8tefan Golescu inspirata, pe semne, de #perfida Rusie», impotriva Guvernului Provizoriu, ie§it din mi§carea catorvaindivizi fara patrie §i. {Ara nume »; §i. se cere disolvarea acestuiai numirea unui Locotenent 1. Ion Voinescu, membru al Guvernului Provizoriu §i care se dusese in intampinarea lui Suleiman Pava la Giurgiu, nu izbuti a fie primit oficial de acesta. 8tefan Golescu izbuti însà sà ajunga, el, ca membru al Guvernului Provi- zoriu, la Comisarul Poqii, care ceru, in primul rand,ca denumireaGuvern Provizoriu » sâ fie schimbata. 0 con- cesiune de forma spune Suleiman Pa§a dar careia va urma, din partea Porçii, acordarea multor articole din proclamaIia revolulionara. Cere de asemenea ca in loen! unuiGuvern Provizoriusà fie ales un singur om, un 4 Locotenent » al Principatelor. Suleiman Pava nu ascunde lui *tefan Golescu ca revolulia fusese ràu vazuta la Constantinopol. La intampinarile lui *tefan Golescu: cà revolulia fusese in.dreptata numai impotriva Rusiei, ea timp de 18 aniPoarta a n.esocotit toate plângerile Tarilor Romane§ti, care sufera apasarea Regulamentului Organic impus lor de<( 100.000 baionete ruse§ti§i. ca a cedat totdeauna in faIa ameninVarilor ruse§ti, Suleiman Pava, oarecum incurcat in fa/a unei vorbiri a§a de raspicate, se vazu silit sà raspunda cà Turcia n'ar fi putut face altfel fall a supara pe Ru§i, carora singura ea nu li se poate impotrivi 2. $tefan Golescu se intoarse la Bucure§ti. Poporul adunat la 25 Iulie/5 August pe Campia Libertalii alege, sub numele deLocotenen0 domneasca », tot pe membrii Guvernului Provizoriu. Suleiman Pala refuzand Insá sá recunoascáo alegere care ar desemn.a mai mult de trei persoanei ame- ninIand sa ocupe in 24 de ore Bucure§tii, Românii la staruinple§ifägaduelile consulului englez Colquhoun §i ale consulatului francez se inclinä. §ila 29 Iulie/9 August aleg pe Nicolae Golescu ministru de Interne, pe Ion Eliade ministru al InstrucOunii Publice §i pe Christian Tell ministru al Razboiului 3.

1. Ibid., p. 174. 2. Ibtd., p. 176. 3. Ibid., P. 177.

www.dacoromanica.ro Boierii Golefti 65 Nicolae Golescu, intovArOyit de Anton Tinghir, se duse la Giurgiu pentru a supune cele hotarite lui Suleiman Paya, care recunoscu alegereafOcuta de popor. Se ajunse la o inIelegere yi in ce priveyte alcätuirea viitoarei Adunäri pe bazä. de alegAtori ytiutori de carte ceca ,ce mulIumi pe Nicolae Golescu care, astfel, vAzu pentru Orani un indemn cAtre inv5.-pturà i in ce priveyte alegerea pe 7 ani a viitorului Domn Se vorbii despre o lege a presiii despre chestiunea agrarh, care va c5.dea in sarcina Adunärii. Se hotArAyte pentru a se ajunge la o inIelegere cu Poarta trimiterea la Constantinopol a unei deputaIiuni, alcätuitO din Nicolae BOlcescu, Nicolae Al.Kretzulescu, Dumitru Batianu, negustorul N. Vasiliade yi 8tefan Golescu, deputaIiune careva desAvaryi spune *tefan Golescu, "'nob*. optimist opera regenefärii noastre ; am fost asigu- raIi cà vom re-qi pe deplin )); tot ce ar mai fi de discutat ar fi<< numirea unui Domn a csárui domnie sd fie de o mai lungá durata, votul universal, libertatea preseii garda nalionalA #.Dar optimismul luí *tefan Golescu, membru al acestei deputa-puni care va pleca la Istambul, incepe fie umbrit de indoialà. De ce Suleiman Paya, care spusese cà are puteri depline de a negocia yi socotea aceste puteri deplineca o cinste de ce mutä campul disculiunilor la Constantinopol? PrezenIa celorlaiçi ambasadori ne va fi oare, cum sperAin, de folossau va inlesni câytigul de cauzä al Rusiei? Suntem hotOriIi sâ fim dArzi iyi dä curaj $tefan Golescu,care crede reacIionarii au pierdut once nädejdei acum vor sá ne mai punä câteva beIe in roate... Dumnezeu e cu noi!)>1.

Al. G. Golescu-Aräpi15.,aflat acum la Paris in propa- gandäi pentru cumparäri de arme, pierde pe pärintele eau Iordache Golescu, care rAposeaz5. in August 1848, la Oryova 2.Al.C.Golescu-.Albul trimite cuvinte de mAn- gAiere vOrului sAu, acestuisuflet religios care are viziunea lumii celeilalte, unde lute° zi n.e vom gOsi cu to0i vi-I

1. Ibid., p. 177-178. 2. N. Bänesc u,loc. cit., p. 43.

www.dacoromanica.ro 66 George Fotino conjuräsd-§i sacrifice Patriei durerea », sa fAmanä la Paris §i.sä. cumpere 50.000 de pu§ti,fArä de care s'a isprOvit cu revolulia noastrA »1. Bani nu au revollgionarii romani, dar nadäjduesc CA FranIa le va furniza pe credit arme, ofiIeri, etc. Este nevoie sà se infiinIeze o banca nalionald, pentru rOscumpOrarea pamanturilor in vederea reformei agrare. Statul ar garanta imprlimutul ce s'ar incheia, ipotecand domeniul sdu, al manOstirilor§icele1.500.000 pogoane VárOne§ti 2. Dar lucrurile nu merg cum le-ar vrea Al. C. Golescu- Albul. Poarta susIine foarte slabcererilePrincipatelor; FranIa. §i Anglia sunt ocupate aiurea ; Rusia face ce vrea. Ar trebui spune el ca guvernul francez sà trimitä instrucIiuni hothrite ambasadorului ski la Constantinopol, generalul Aupick,<( care a fost a§a de bun pentru noi3. Al. C. Golescu-Albul descoperd,poate ceva cam tarziu c4in politick pe langO drept, trebue sä* ai §i for0 » 4. (c Arme deci, arme §i iarà§i arme! FranIa, care <( singurA e generoasäi socialA », ni le va da. De asemenea trebuesc trei sute milioane pia§tri, pentru a invingecriza, care este treed-ware ». Revine pan'A la obsesie acela§i: arme §i iara§i arme ! Dacä le-am fi avut exclam4 elfdrd s'A fi socotit pe Turci de vräjmai, am fi putut face ca pAmantul çàrii sà fi fost respectat §i am fi discutat dincolo de Dundre 5. FATO arme, fdra muni%iuni...,numai cu evanghelia in mank revolutia dela 1848 nu putea fi cleat o posna » 6 avea sà se tânguiasc5 mai tArziu, in 1851, Al. C. Golescu- Albul, adunânduli in singurätatea surghiunului säu dela Brussa amintirile celor trei luni de revoluIie, lunide fericire voio§ie general'A cum le spune Zoe Golescu 7.

$i in chestiunea agrarA sunt poticneli. Dacä judecata f ormulatá asupra pOturii conducaoare de atunci, care nu ar fi avut sirrqul exact al intereselor acelei clase << care merita intr'adevAr o atenOune deosebitä

1. Vol. II, nr. 115, P. 181. 2. Vol. II, nr. 115, p. 181. 3. Vol. II, nr. 117, p. 187. 4. Vol. II, nr. 115, p. 183 (scrisoare din 18 August 1848 s.v.). 5. Ibul., p. 183. 6. Vol. III, nr. 264, p. 175. 7. Vol. III, nr. 206, P. 13.

www.dacoromanica.ro Boierii Goleft' 67 din punctul de vedere al consolidarii naVonale §i sociale»1, poate fi oarecum indreptaIitä, ea ar aparea cam aspra, cel puIin In ce priveste pe unii dintre Gole§ti. Cad In disculia privitoare la desfiinIarea boierescului§iimproprietarirea ¡Aranilor, pozi%iunea ideologic`á a lui Al. C. Golescu-Albul §i Al. G. Goleseu-Arapila ne indreptaIe§te sa le recunoa§tem simçul intereselor clasei care merita o aten%iune deosebita din punctul de vedere al consolidarii nalionalei sociale. Povestind In plina revoluIie despre discuOunileur- mate In sanul comisiunii alcatuite In vederea problemei agrareidespre opunerea proprietarilor la exproprierea silita, Al. C. Golescu-Albul ne spune: 4 ...proprietarii vor fi Invin§i neaparat; totul e insa ca lucrul sa se faca fara värsari de sange §i ineep sa cred ca acest rezultat, atat de dorit, cu greu va fi ajuns Ionescu-dela-Bradcombat en brave » exclama admirativ Al. C. Golescu-Albul 2. Iar mai tarziu, In toamna lui 1850, la Brussa, In singu- ratecele sale meditaIii, Al. C. Golescu-Albul, in§irând gre- §elile care dupa socotinIa lui dusesera la Infrangerea revoluIiei din 1848, facand planuri peste planuri pentru organizarea emigra0ei romane §i cautand printre exilaIi pe oamenii cei mai potriviIi pentru alcatuirea comitetului, avea sa serie, aducand astfel dovada cà nu to0 fruntasii fusesera neinIelegatori ai problemei agrare:din cele 21 de articole ale proclama-pei noastre, cel mai cu miez, cel mai Insemnat din toate, singurul cu adevarat social, nalional §i democratic, cel care recomanda mai mult revolu-pa noastra prquiriii admira%iei lumii intelectuale... este articolul 13, care face pe Oran proprietar, adica 11 duce la bun-a stare, la fericire, pentru ca apoi sà ajunga un cetä- lean, un soldat al patriei... Dar cui datoram inscrierea acestui articol in proclamaIia noastra §i fagaduialaca.'se va da fiecarui Oran cate 9 pogoane? continua Al. C. Golescu-Albul.Nu oare lui Ion D. Ghica, Al. G. Golescu- Arapilai Nicolae Balcescu? Aduli aminte de discOunea pe care am avut-o, in privinIa aceasta, in sanul comitetului

1.I o n C. Filitt i,Closet° wattle trttrecutul romdnesc, Bucure§ti, 1925, p. 22. 2. Vol. II, nr. 115, p. 184.

5* www.dacoromanica.ro 68 George Fotino revolirlionar: de pulinul pe care ceilafçi vroiau sa-1 dea (de sigur din nestiinIa) si de nevoia de a se da cel puIin 9 pogoane, nevoie pusa in lumina de cei trei arataIi mai sus... Cui se datoreaza limpezirea chestiunii proprietaIii? Nu oare lui Ionescu-dela-Brad? $i cine 1-a hotarit sà villa la noi? Nu oare Nicolae Balcescu si Al. G. Golescu-Arapild? ».$i Al. C. Golescu-Albul reaminteste fraIilor sai ca tot Nicolae Bälcescu 1-a sus%inut pe Ionescu-dela-Brad, 1-a imbärbatat, pe &Lid tineretul si unii membrii ai Guvernului Provizoriu ocoleau si.-1 invinuiau de a stArni anarhie, de a fi trimisul lui Mihail Sturdza si al Rusiei.$itiçi ce s'ar fi intâmplat dacä. Ionescu-dela-Brad n'ar fifost chemat sau, chemat fiind, n'ar fi venit in ajutorul revoltrpei? »1. Al. C. Golescu- Albul nu ne spune ce s'arfi intamplat caci sfärsitul scrisoriilipseste dar desvoltarea ulterioara a chestiunii agrare, in deceniile urmatoare revoluOei, ne ingadue sa bänuim räspunsul. Marturia aceasta fOrzie a lui Al. C. Golescu-Albul ajuta la fixarea poziliunii ideologice a unora dintre Golesti in problema agrara pusa de revoligia din 1848, la care revo- luIie sâ ne intoarcem acum, pentru a vedea, la Bucuresti, pe -larani venind mereusà felicite guvernul » i<( sä. jure credinrá ConstituIiei »i pentru a vedea cum pe Câmpul Liberta-Pi se fac in zilele de sarbatoare adunari in care poporul este iniIiat la<< vieala sociala si politica » 2.

* * La Paris, AL G. Golescu-Aräpild, inca plin de nädejde, Dumnezeu nu ne va parasi » nici Franla » serie el la 18 Septemvrie se sbate, capará fägadueli, face propaganda ajutat de Paul Bataillard, indeamnä si determina pe Rom'Onii din Transilvania sä faca petiliuni in favoarea unitàçii nationale. Dar << niciuna din aceste petiliuni n'a fost primita la ministerul Afacerilor Sträine ».BlestemaIii Un- guri » intercepteaza tot 3. In Transilvania se poartanu se poate mai las »4. August Treboniu Laurian a fost arestat. Cand ne va fi oare dat s'O ne rafuim cu ei? » se intreaba 1. Vol. III, nr. 235, p. 108-109. 2. Vol. II, nr. 115, p. 184. 3. Vol. II, nr. 117, p. 191. 4. Vol. II, nr. 115, p. 184.

www.dacoromanica.ro Boterii Goleftt 69 Al. G. Golescu-Aräpilä, cäruia se cuvine sä-i recunoaytem cà dintre Goleyti este acel care a vAzut cel dintAi imposi- bilitatea unei inIelegeri cu Ungurii.Pozi/iunea pecare el o ia faId de tendinIele maghiare este limpede: fida maghiarica, nulla fida scrisese el lui Ghèorghe Magheru Maghiarii ne sunt Teleki, trhnisul ungur, a sosit la Paris scrie Al.G. Golescu-Arapilà yi mi se pregAteyte o intrevedere cu el la redactorul yef al Nationa- lului, cu speran-a cà ne vom pune de acord. N'am refuzat, dar i-am inytiinIat c4 mä voi infäliya in adversar cinstit yi voi vorbi ca un Român care are groazä de despotismul unguresc 2. Al. G. Golescu-ArApild vrea mai intâi egalitate pentru toate na-tionalitäOle Orientului, egalitate realizatä printr'o unitate federativa,lar nu maghiaräpentru a se ajunge laCon- federaIia tuturor na-tionalitäOlor Orientului ».Sau, cum spusese yi Dimitrie Golescu: intâi dreptul fiecArei na/iona- litäli de a se constitui de sine stätätoarei numai apoi federalizarea naçionalitàçilor3. Dar qrosteasca vanitate» un- gureascA va impiedeca aceastä infäptuire 4.i Al. G. Go- lescu-ArApilà recomandà sà se trimeatà la Pesta cineva care s'a nu lase pe emisarii francezi, duyi acolo ca sä mai domoleascä vanitatea Ungurilor, de a cAdea in capcana propagandei ungureyti. Ii sfatueyte prietenii sä incerce o inIelegere cu Jelacici,pentru o aqiune comuna» de presiune asupra Ungurilor. Al. G. Golescu-ArApilà a gäsit yi arme de cumpArat, dar n'are bani nici pentru a-vi duce vieala acolo unde se aflä. Socoteyte a este nevoie ca Loco- tenenIa Tdrii Româneyti sä cearà Parlamentelor dela Viena, Franckfurt,Parisyi Londra sä punä Tara Româneascä aceasta pästrându-yi suveranitatea interioarä», sub garanIia marilor Puteri, nu numai sub aceea (< de tristä experienIä » a Rusiei 5. In Apus, Al.G.Golescu-Arapilà se sbate, sfätueyte, crede, sperä. Dar Poarta, care socotind pe Suleiman Paya prea slab fa0. de Româniml inlocuise ctif Fuad, facand

1. Vol. II, nr. 140, p. 254. 2. Vol. II, nr. 117, p. 189. 8. Vol. II, nr. 114, p. 180. 4. Vol. II, nr. 117, p. 189. 5. Ibul., p. 191.

www.dacoromanica.ro 70 Ge,orge Fotino astfel voia Rusiei 1 9tire ce stärni mare ingrij orare printre Românii liberali cari, rasvrätindu-se, arserä cu mare alaiu, la Mitropolie, Regulamentul Organic (6/18 Septem- vrie) porund trupelor turce9ti sä inainteze spre Capitala rárii Române9ti.i,astfel, Turcii, cari pe Dealul Spirei intälnesc vitejeasca impotrivire a pompierilor români, °cup& la 13/25 Septemvrie Bucure9tii, un.de cateva zile mai tärziu (la 1/13 Octomvrie) vor pätrundei trupele ruse9ti. Frun- ta9ii revolu%iei sunt Inchii in mänä.stirea Cotroceni. Fuad Effendi nume9te, la 16/28 Septemvrie, pe Constantin Can- tacuzino caimacam al Tärii Române9tii repune in vigoare Regulamentul Organic. Se alcätui un guvern mai inclinat catre Ru9i, in care aflärn pe Ion Filipescu, Grigore Grädi9- teanu, Constantin Belio, Ion Filipescu-Vulpoi, Alecu Ghica, 9.a. Frunta9ii revolu-pei, sco9i din inchisoarea Cotroceni, làsai unii liberi sà plece unde vor vrea, surghiuni%i trimi9i in aspre condiOuni in ghimii pe Du- näre, se risipirà in cele patru vänturi. Revolu-pa träise.

1. N.I org a,loc. cit., IX, p. 174.

www.dacoromanica.ro RISIPIREA GOLE$TILOR IN LUME INTAMPLARI DIN TRANSILVANIA

www.dacoromanica.ro Golescu s'a refugiat la Sibiiu impreunä cu Catinca Rosetti, tovara§a peregrinaIiilor ei de mai tärziu. Frun- zoeta0i revoluVei sunt exila-çi qi trimiqi in lotci turceqti pe Dunäre spre Semlin, (( cincisprezece zile, toatà ziva in soare §i In vânt »1. (( Dormeau pe rogojini spunea mai tarziu Ion C. Brätianu §i. and cei mai tineri: Ion C. BrAtianu, Nicolae Balcescu, C. A. Rosetti §i al-0i se plângeau >>, stefan Golescu, cu firea-i lini§titä, ii dojenea ; nu le ingAduia s'a fie stapâni-0 (( decat de sim-0.mântuliubirii de Iarà, de suferin;ele ce cazuserà peste &Lisa » 2.Nicolae Golescu, imbolnAvit in timpul (( penibilului traiect », trebui sä fiecoborit pentru odihnä la Vidin 3.(( Nici cu criminalii exclama Zoe Go- lescu nu s'ar fi purtat mai rAu » decAt cu acei cari au voit 4 sä scape pe cel oropsit §i sä dea paine celui särac )L Dar (( Dumnezeu este infinit in dreptatea lui »; nu-i va paräsi §i nici cauza lor, care e (( sfântà ca el insu§i » 4. Exila-0.i au ajuns la Semlin. Ce vor deveni oare? se intreabA nelini§titä Zoe Golescu. Vor fi l'Asa-0 liberi? Sau, poate, Rusia ii va cere Austriei care, (( slabä. cum e *, ii va preda,Ii. vor fi inchi0 in vreo fortäreará ?(( Mämicuta » ar vrea s4 imparn cu ei toate suferinIele care, oriate ar fi, nu pot fi puse in cumpänä cu (( mangaierea de a fi redat libertatea la douä milioane de oameni... Da, bunii mei copii, vorbesc sigurà de acest viitor ferice§i poate apropiat. Lua-0 pildä pe mama voastrà ; vede-0, ea rämäne tare in credinrá » 5.

1. Vol. II, nr. 122, p. 202. 2. Cuvântarea lui Ion C. BrAtianu la inmormAn- tarea lui $tefan Golescu, republicatfi in Voinia Naftonalcl, 22 Februarie /6 Martie 1904. 3. Vol II, nr. 118, p. 197. 4. Vol. II, nr. 123, p. 204. 5. Vol. II, nr. 118, p. 192, sq.

www.dacoromanica.ro 74 George Fotcrio Dach dela Semlin vor fi lasaft liberi sá se duca unde vor voi, Zoe Golescu i-ar vrea mai intAi la Sibiiu, vada mama,care nu respira cleat pentru ei O. La stirea ca tefan qi Nicolae vor veni s'o vada tresalta de fericire ; dar daca interesul patriei va cere, pe lânga alte sacrificii, sacrificiul acesta »,Ii sfatueste sà ramana departe de ea : rarnanqi unde sunte0 leserie cu minunata stapanire a dragostei de mama daca e nevoie. Parerea mea de räu ca voi imi lipsiçi imi va fi indulcita de nadejdea cä. sluji bine Iarii voastre » 2.Intr'adevar, stefani Nicolae n'au mai putut veni laSibiiu. Radu msai Alexandru- Albul sunt pe lânga &Lisa, ca §i nepotul Constantin Raco- viIa, pe care in curând 11 vom afla luptând in rândurile armatei revolutionare maghiare. La Sibiiu s'austrAns acum peste 150 de refugia/i cari au luat parte la Constitulie ;cei mai mulIi sunt a§a de saraci cá abia de au pAinea de toate zilele. T se face mila » 3. Unii dintre ei sunt sili0 de autoritaIile imperiale, sub cuvânt cà fac propaganda republicana, sá paraseasca Sibiiul §i mai tarziuchiar §i Transilvania #.Constantin Balcescu a 0 plecat in primele zile ale lui Octomvrie 1848, pentru o destinaIie necunoscuta ;Ion Eliade pleaca peste cateva zile spre Braov ;Christian Tell avea sa plece §i el In curând ; de asemenea Alexandru Paleologu, Nicolae Ple- §oianu, Petre Teulescu, Alexandru Cristofi unii spre Franc- furt, alçii spre Paris. Gheorghe Magheru ar vrea sá ramâna de iamb*. la Sibiiu, dar se pare ea va fii el gonitsub cuvânt ca ai no9tri ar fi din partidul maghiar, ceea ce este absolut fals exclama Zoe Golescu caci bieçii refugia0 nu indrasnesc sa deschidä gura pentru spune gandul »4. Inteo scrisoare mai tArzie, din 6 Mai 1849, Gheorghe Magheru avea sa ne dea o versiune mai completa a motivelor izgonirii sale din Sibiiu, povestindu-ne totdeodata §i imprejurarile in care, dupa infrangerea revolu-pei, el a trebuit parasind Oltenia sa-si libereze pandurii. Ne povestew cum vi-a strAns atunci pandurii, ce indemnuri le-a dat, cum i-a pus sa jure ca in ziva in care vor afla cà vreunul din frunta0i 1. Ibld., p. 193. 2. Vol. II, nr. 123, p. 205-206. 3. Vol. II, nr. 118, p. 195. 4. lInd., p. 196.

www.dacoromanica.ro BoieriiGoleitt 75 emigratiei s'a intors in lar% vi-i chiama, ei sa raspunda §i sa se adune de pretutindeni: o acest juramant 1-au facut bietii Romani cu toata ardoarea unui adevarat patriotism»; dar o voitorii no§tri de räu » au interpretat acest juramant In sensul unui legämant pe care Romanii 1-ar fi facut impotriva imperialilor, cari trebuesc combätu-p ca o ni§te inimici ai Liberta-0i ». Când se 15.0 in Sibiiu vorba aceasta, lui Gheorghe Magheru i se qi notifica sa plece o tara cea mai mica intarziere » 1. Parasi Sibiiul indreptandu-se spre Triest, unde 11 aflam impreuna cu G. Peretz §i Dumitru Al. Kretzulescu la 1 Ianuarie 1849 §i de acolo la Viena, unde ajunse la 21 Februa- rie. De aici ar fi vrut sà se duc4, prin Francfurt, spre París 2. Dela Stefan Golescu, care in trecere prin Agram spre Apus ti scrisese la 27 Noemvrie 1848, maica-sa nu primeqte §tiri decat dupa zile intregi de o teribilä weptarei nesigu- ranrá ». Dar familia dela Gole§ti oare ce va mai fi facand? Din Iara §tirile sosesc anevoie:o lagrani-0, un escadron de Cazaci coboara pe to-i calatorii, färâ excepiie, din trasuri cauta panai in ghete pentru a vedea daca nu cumva este ascunsa vreo amarit6 de scrisoare » ceca ce Zoe Golescu socote§te o foarte umilitor » pentru carmuirea Tarii Romane§ti.MamicuIa» e framântata de f el §i chip de ganduri. o Ce vreIi? mima unei mame este cea mai intunecard pasare prevestitoare de rau. Ea vede totul in negru inchipue lucruri lugubre 3. Tare ingrijorata este Zoe Golescu §i fiindca fiul ei Ale- xandru-Albul, abia sosit la Sibiiu, a §i pornit spre Buco- vina, manat de patima propagandei impotriva Ru§ilor. A plecat trecand printr'o Iara in plina framantarei razboiu. o E teribil cu propaganda lui» exclama maieä-sa, ingrijorata panà nu va §ti unde s'o afla §i daca este in sigu- ranIa 4. Alexandru-Albul este aqa cum 1-am cunoscut pana acum §i cum nu va inceta vreodata de a fi: mereu chinuit de gandul de a-vi sluji Iara. Ana RacoviIä, sora lui, o ar doni

1. Vol. II, ni% 156, p. 295. 2. Vol. II, nr. 127, p. 216 si nr. 131, p. 227. 3. Vol. II, nr. 123, p. 204 (scrisoare din 22 Decemvrie 1848). 4. Vol. II, nr. 125, p. 213.

www.dacoromanica.ro 76 George Fottno sa fie pe undeva ascunsa §i. sa asculte planurile pe care el le face pentru viitoarea liberare a Orii. sale » Cu atat mai fireasca ingrijorarea Zineài Golescu cu cat In Transilvania se desfäpara acum lupte de exterminare intre Români qi Unguri. Daca acetia din urma avurà unele izbanzi impotriva armatei imperiale austriacei amenin- Iau acum, spre sfar§itul lui 1848, partea de jos a Transil- vaniei, cei dintai, condu§i de vajnicul Avram Iancu, ramas credincios CurÇii Imperiale, biruiau pe Unguri in munIii Apuseni §i cot la cot cu Românii cari veneau puhoi pana de prin Satmar, din parIile Maramure§ului §i din Tara Oaplui, se invrednicira de biruinIa dela Cluj impotriva asupritorilor Unguri2. Cu ingrijorare se gandqte Zoe Golescu ea dacä luptele dintre Imperiali §i Ungurii revoluIionari se prelungesc,iar Austria prin forIeleei nu le va putea conteni Ru§ii vor patrunde in Transilvania, pentru a se a§eza §i aici ca in Tara Româneasa. 3. In nesiguranÇa zilei de maine, fara. §tiri din Iara sau cu §tiri ce se bat cap in cap ceea ce astazi e dat ca sigur fiind maine minciuna cu toçi ai ei risipiçi in lume, Zoe Golescu la Sibiiu nu vede mai pe nimeni;n'o lasa inima sa frecventeze persoanele mai de seama... §i apoi Sa§ii sunt prea pu%in faculi ca sà inspire simpatie Sunt adevara0 Fanario0 germanici va spune Radu-Pupu 6. Retrasa inumila-i locuinrá inconjurata de ei compatrioIi incearca sa mai uite necazurile §i sa nadaj- duiasch inteun viitor mai bun 7. In ziva de Sfântul $tefan 1848, in timp ce in Iara fiica §i nepoateleei,singure doar cu imbatrânitul Alexandru Racovi-0, se strangeau in jurul sobei din conacul parintesc dela Gole§tii din Muscel pentru a sarbatori in tristeIe ziva celui mai varstnic dintre cei patru fraIi., Zoe Golescu la Sibiiu, in sfioasa-i casuIä unde iata pe Radu-Pupu §i pe Catinca Rosetti venind §i aruncându-i-se in braIe§i unde s'au strans acum toçi bieçii expatriaIi, barbaIi§i.femei, 1. Vol. II, nr. 122, p. 203 (scrisoare din 20 Octomvrie 1848). 2. Silviu Dragomir, N. Beiteescu n Ardeal, In Anuarul Instautului de Istorie natio- nata', Cluj, 1930, V, p. 8. 8. Vol.II, nr. 125, p. 212. 4. Vol. II, nr. 118, p. 193. 5. Vol. II, nr. 123, p. 205. 6. Vol. II, nr. 128, p. 220. 7. Vol. II, nr. 123, p. 205.

www.dacoromanica.ro Boierii Golefti 77 printre care Maria Magheru si Maria Marghiloman, trimite lui Stefan # binecuvântarile ei impreuna cu rugaciunile fier- binIi catre Cel-A-Tot-Puternic pentru to-Çicei ce sufera pentru aceeasi cauza », urari care sunt atat de sincere ea 4 nu e cu putin0 s'A' nu fie auzite in ceruri *.Doar stirea ca fiii ei mai varstnici sunt acum la Paris, # in Capitala Liber- tMii, unde gandul si cuvantul libertaiii nu se tem ca vor fi innabusite de sbirii poliIiei », mai mangaie si linisteste pe mamicuIa. # Fericita /ara..., fericiIicei ce-si pot spune copiii ei! Trebue sa fie mandri cà se numesc Francezi. Lor le sunt date bucuria si fericirea de a fi liberi; nouä, tristelea si descurajarea de a avea la doi pasi de noi cnutul despotismului. Oh, Doamne Dumnezeule !ai milä de copiii mei cari te implora s'a aperi propria ta cauza. Ai milä de scumpii mei copii izgoniIi din /ara lor de niste barbari cari n'au decat chip omenesc, dar o inima mai cruntä decat a fiarelor ! »1. Asa trecu pentru Zoe Golescu anul 1848. * * * Anul cel nou vine intoväräsit de caldele-i uräri O pentru copiii ei, pentru tovarasii lor de suferin-0 si pentru scumpa lor Patrie » 2. Primele s6pfäniâni ale anuluicel nou gäsesc pe Zoe Golescu tot in refugiu la Sibiiu. Fiul ei Alexandru-Albul, peste care la 18 Ianuarie 1849 &din la Zlatna, de unde serie lui Avram Iancu cerandu-i ajutor pentru a se duce in propaganda in Bucovina 3, se intoarce la sfarsitul lui Ianua- rie la Sibiiu de unde, abia sosit, fu silit sa se indeparteze. Avea insä sa mai intarzie o vreme prin Transilvania si chiar sa mai dea si cate o fuga la Sibiiu, la maic5.-sa.ti.zn eg In preajma cucerini Sibiiului de catre Bem deci la sfár- situl lui Februarie 1849 soiia lui Ion Maiorescu il intalneste aici. Spicuim stirea aceasta din amintirile lui Titu Maiorescu, care povestinduli mai tarziu copilaria isi aduce aminte de cruzimile solda-plor lui Bem la cucerirea Sibiiului 4. Informa/ia aceasta a lui Titu Maiorescu contrazice pe aceea

1. Vol.II,nr. 125, p. 210-211. 2. Vol. II, nr. 123, p. 206. B. I o n Lupaq, Avram lancu, Cluj, 1924, p. 45. 4. S[imeon] M[ehedinA, Titu Maio- rescu, notire biografice, In 4 Convortnri Lacrare*, XLIV, nr. 2,Februarie 1910, p. V.

www.dacoromanica.ro 78 George Fotuto a Zincäi Golescu despre buna purtare a Ungurilor cand au patruns in Sibiiul. Versiunea despre buna lor purtare se cere deci primita cu indoiala ; aceasta, si fiindca Zoe Golescu ea vorbind despre luptele anterioare din Decemvrie 1848 dintre Romanii Unguri, recunoaste ca acestia din urma läsau pe unde treceaucenuse, focsi parjol»2; fiindcä ea nu a fost martora la cele intamplate in Sibiiu dupä intrarea Ungurilor, câci chiar a doua zi avea s'a plece spre Iard ;i fiindca, in sfarsit cand da stirile bune despre Unguri Zoe Golescu era in faza de entuziasm pentru acestia, socotindu-i democraIi, liberali si bine intenIionaIi fa-p de Români. Alexandru-Albul nu avea s'A mai intarzie insa prea multa vreme in Transilvania. In cea dintai jumatate a lunii Martie fu silit sä-si ja drumul spre alteçàri,ca nu mai inceta Cu propaganda impotriva Rusieii Austriei 3. Radu-Pupu avea s'A päraseasca si el Sibiiul, indreptandu-se spre HaIeg, unde s'au dusi verii sal Radui Dimitrie G. Golescu 4 unde avea sa cheme si pe fratele Alexandru-Albul si pe nepotul Constantin Racovi-p, pentru ca mai tarziu dupä ce Zoe Golescu va fi parasit Sibiiul sä plece cu toçii spre Orsova si,de acolo, mai departe afara de Constantin Racovi-p, care ramase in Transilvania, unde ajunse sa comande in armata lui Bemcateva sute de Transilvaneni 5. Planul era ca si Zoe Golescu sa se intalneasca cu ei la Orsova, dar imprejurarile aveau sa-i fie protivnice. De altfel, nici bani nu are. Când a trebuit sà fuga in pripa din tara n'a putut strange macar atâçia bani cat sa-i asigure, pentru o vreme, vieala de toate zilele. A incercat, inainte de a parasi Valahia, s'a faca un imprumut garantandu-1 cu documentele mosiei, darunor nenoroci/i proscrisi, goni0 dincolo de frontierele rárii lor, cine le-ar mai fi facut credit?... Esti respectat sau nu, dupa cum soarta i/i este prietena sau protivnica » 6. Grijulie de soarta fiilor ei, ea le trimite, din ce a putut agonisi, 300 de galbeni; ar vrea sà ajute si pe tovarasii de exil ai acestora cari, poate,n'au un ban >>. Nu o

1. Vol. II, nr. 142, p. 261. 2. Vol. II, nr. 125, p. 212. 3. Vol. II, nr. 141, p. 256 (serisoare din 22 Martie 1849). 4. Vol. E, nr. 137, p. 244. 5. Vol. II, nr. 138, p. 246. 6. Vol. II, nr. 137, p. 242.

www.dacoromanica.ro Boierii Golefti 79 poate insd face dupd pofta inimii, cdci ea insd§i este lipsitd de bani §i nevoitd sd mai intarzie la Sibiiu 1. Stefani Nicolae Golescu sunt la Paris 2. Nicolae pleacd in curând spre Constantinopol, trecand prin Marsilia, unde ajunse la 28 Martie 1849. Aici afld cà Austriacii au intrat in Turin, invingând pe regele Carol Albert, care << a trAdat cauza bietului popor » scrie Nicolae Golescu 3. Judecata lui Nicolae Golescu asupra regelui infrânt se támure§te dacd se §tie cd, In tinere/e, viitorul rege al Sar- diniei fusese amestecat in mi§cdrile liberale §i chiar fusese In strânse legAturi cu carbonarii ; cd, regent dupd abdicarea lui Victor Emmanuel I (1821), el practicase o politicä libe- raid, dar cd ajuns rege al Sardiniei, in 1832, el se vdzu silit de teama Austriei, incd tare, sd ,continue politica anti-revolu-Ponard a inainta§ilor sdi, luAnd unele aspre mdsuri impotriva societ4ilor secrete, printre carei societatea Gio- vane Italia » intemeiatd de Mazzini. Mi§cdrile na-Ponale din çärile italiene, tot mai vii in primele luni ale lui 1848, aveau sd-1 ducá la rdzboiu impotriva Austriei. InvingAtor vremelnic, el sfAr§i prin a ti infrant la Novara (Martie 1849), chrei infrangeri Ii urmd pierderea tronului,pribegia regelui §i, curand, moartea acestuia in singurdtatea unei mândstiri din Portugalia. Pe Nicolae Bdlcescu, care sosise in Transilvania incd dela inceputul lui Noemvrie 1848ca sà studieze mi§carea Românilor de acolo » 4,Il afldm impreunä cu Simeon Bar- nupu la Sibiiu pâ.nd la 21 Ianuarie 18495, când auzind inving Unguriis'au tras » spre Or§ova, unde avea sä intár- zie o vreme comunicaPile fiind intrerupte din pricina mäcelurilor ungure§ti asupra SArbilor iRomânilor 6.In sfâqit, Nicolae Bälcescu p'utu croiascd un drum §i porni mai departe. In curând Il vom gdsi la Constantinopol 7,

1. Ibid. 2. La 28 Februarie 1849 aflam pe Stefan Golescu, Nicolae Golescu, C. A. Rosetti si pe cei doi Bratieni, cerAnd o audienta Presedmtelui Republicii Franceze, Hurmuzaki, XVIII, p. 124. 3. Vol. II, nr. 144, p. 266-267. 4. I o n Ghica, Amintiri, p. 239. 5. Vol. II, nr. 132, p. 232 (scrisoare din 10 Fe- bruarie 1849, care rectifica stirea ca Nicolae Bälcescu a plecat din Sibliu la sfarsitul lui Decemvrie 1848, cf. Silviuagomir, Dr, /oc. cit., p. 11. 6. Vol. II, nr. 125, p. 214. 7. Vol. II, nr. 141, p. 256 (scrisoare din 22 Martie 1849).

www.dacoromanica.ro 80 George Fotino de unde ceva mai tarziu, la 14 Aprilie, avea sa plece into- vaedsit de Piemontezul Alessandro Monti, Polonezul Sken- der-Ilinski,Ion Balaceanu si Alexandru Mano spreBel- grad, in inten-Pa de a pregati, impreunai cu Kossuth, federalizarea preconizata de Mazzini Gheorghe Magheru, care se oprise la Triest, pleaca acum la Viena, unde ajunse la 21 Februarie. Tot la Viena este Alexandru-Arapila. Radu si Alexandru-Albul, cari para- sira Transilvania pe la jumatatea lui Martie 2, pornied spre Constantinopol, de unde curand sunt trimii in surghiun la Brussa. Aproape top refugiapi romani au fost siliçi sâ Ora- seasca Sibiiul. Unii au fost arestaIi de autoritaPle militare rusesti. Sopile lui Ion Eliade si Cesar BoIliac au fost si ele arestate la Brasov. Zoe Golescu tremurà la gandul ea Rusii, cari sunt in imprejurimile Sibiiului, vor ajunge sa fie sta- panii aici cum sunti la Brasov. La gandul acesta, ea ar vrea dar nu are bani sâ plece la Viena. La Sibiiu, Effingham Grant, secretarul Consulatului britanic din Bucuresti, care veni aici pentru cateva zile in Februarie, aduse Zincai Golescu stirea dupa ziare engleze a Anglia ar fi protestat contra ocupa-Pei rusesti din Principate. Printeo scrisoare a lui Grigore Gradisteanu catre Dimitrie Bolintineanu, aflätor si el la Sibiiu, Zoe Golescu isi confirmä stirea interesului pe care Marile Puteri pare-se cà incep poarte Tarilor Romane. Ea simte o bucurie copilareasca la gandul ca lumea civilizata nu ne va paeási: cand Anglia se preface ca amenin-p, noi ne bucuram. Cand FranIa maraie pu-Pn, suntem mai mult decat Suntem pusi sa jucam rolul de copii. BiePi Romani! Cine ar fi spus acum sase luni, and Suleiman Pap aproba si imbrapp cauza noasted cu aerul cel mai serios, cine ar fi spus ca voxn ajunge in starea in care ne gAsim acum? Asta e soarta tuturor napunilor slabe. Nu ne rdmâne cleat sä asteptam bunavoin/a Puterilor straine )>. Dar o mai mangaie stirile mai imbucuedtoare pe care le primeste dela stefan

1. Alexandru Marcu, O legiune italiana in Transavania (1849), in Anuarul Inotttutului de Istorte Naftonala, Cluj, 1936, p. 429. 2. Vol. II, nr. 142, p. 264.

www.dacoromanica.ro Boierii Golefti 81 care o lasä s'A spere cà in prirnävarà se vorintoarce in scumpa lor patrie.Cel-de-Sus audà rugile pe care i le inalrá zi §i noapte »1.

In jurul Sibiiului se urmeazà la sfär§itul luiIanuarie 1849 lupte intre Ungurii revoluIionari ai lui Bem, cari vor sà cucereascä orapl, §i trupele imperiale austriace, care apära. Ungurii pare-se cá. la 21 Ianuarie au fost respin§i cu mare pagulA >>; dar au cazut (( mai mul/i dintre impe- riali2 Cei dintâi sunt acumla o po§tä. de Sibiiu, in van- piri la Slamnic 3. Infrängerea Ungurilor, al carei ecou ajunge la Gole§ti, ii apare Fcliciei Racovirá care ca §i » este acum in faza entuziasmului pentru cauza ma- ghiarà, pe care o crede democratä ca(( ostratagemä. a Ungurilor pentru a in§ela pe Austriaci. 8i. Felicia Racovirá, care i§i ja drept realitâçi strategice, ne asi- gurà cà generalul austriac Windischgraetz(( nu mai are trupe de trimis impotriva Ungurilor4. A incercat din nou Bem, care primise intäriri dela Debre- 1in, sà atace la 4 Februarie Sibiiul. Sa§ii cer de§i Românii se impotrivesc ajutor dela Ru§i 5.Soarta ora§ului nelini§tete pe Zoe Golescu. Cu o nesocotinrá care astäzi ne apare uimitoare, ea nu plänge decat suferinIele Ungurilor. De sigur, ne surprinde azi faptul de a nu o gasi ingrijoran In primul ränd de viitorul pe care Ungurii Il rezervau Roma- nilor ardeleni. Dar inspirituleiideologia revolu/ionarä triumfà la vremea aceasta. Acum ea nu cunoa§te deat un du§man: Muscalul Cei cari luptà impotriva acestuia sunt vrednici de lauda ei. Rusofobia Ii este exasperan la §tirea ea' Ru§ii au pätruns in Transilvaniai au bätut pe Secui la Bra§ov. Se a§teaptä, zice-se, §i aiçi Ru§ipentru a reduce la t'Acere o mänä de oameni cari se bat in adevä.- ra/i. eroi §i. cu curajul despefärii » 6. Luptele dintre Unguri §i. Austriaci continuà in jurul Sibiiului, Ru§ii fiind cum li s'a intämplat lor adesea in cursul vremurilor mai mult

1. Vol. II, nr. 137, p. 243-245. 2. Vol. II, nr. 132, p. 232. a. Vol. II, nr. 133, p. 234. 4. Vol. II, nr. 130, p. 224. 5. Vol. II, nr. 133, p. 234. 6. Vol. H, nr. 134, p. 235.

www.dacoromanica.ro 82 George Foisno spectatori 1.Zoe Golescu deplangeca. # bravii Unguri » nu 0-au in-teles interesul, n.0 au intins mana §i nu au frater- nizat cu Romanii: atunci << Cazacul » nu ar mai fi pus piciorul nici in Transilvania,nici in Valahia spune ea §i Românii s'ar fi putut, astfel, apära impotriva # Colosului dela Nord » 2. Admira-tia ei pentru # faimosul » general revolu-tionar Bem ja forme romantice. Cand ea aflä ed in jurul Sibiiului generalul rus Lfiders ar fi pus 20.000 oameni pentru a sprijini pe Austriaci, revolta-i impotriva Ru§ilor spore§te pe cat ii spore§te simpatia pentru Unguri. Cat in ce prive§te pe Bem, pe care-1 admix% pentru chipul cum s'a bätut in contra RuOlor in 1830 in razboiul din Polonia, ea este sigurá c4 el << i.§i va face §i acum datoria *. Zoe Golescu vi.-1 inchipue pe Bem avand In fiece clipa cu sine(c cloud pistoale incarcate >>§i fiind o gata sa-§i sboare creerii, de indata ce s'ar vedea silit sa depuna armele ».8i. ea nu-vi stapane§te strigatul:<< vive la grande, la belliqueuse nation hongroise et honte a jamais A. ses ennemis! » 8. Pe &and # mamicu-ta» era a§a de entuziasta pentru cauza revolu-tionara maghiara §i se legana in ganduri de alian-ta cu dup-nanul de veacuri, pe care acum il socotea insufle-tit de idei liberale fa-ta de neamul ei, in mun-tii Apuseni se incle§tau In luptà pe viea-tä §i moarte Mo-tii Iancului cu Ungurii, iar # in modestele bisericu-te romane§ti ascunse prin vai sau ani- nate pe crestele mun-tilor räsunau neintrerupt cuvintele liturgiei strabune: pentru impreunarea tuturor, Domnului sei ne raga' nd »4. Cuvintele liturgice aveau talc na%ional pentru Romani, cari in viforul atator cumplite impilari de care veacuri de-a-rândul le patimisera sträbunii au a§teptat cu sigu- ranIa invierii ceasul# impreunarii tuturor». Ne miram ca Zoe Golescu nu §tia ce patimeau Romanii in mun-tii Apuseni din partea, Ungurilor; altfel, de sigur, vi-ar fi stapânit strigatul nepotrivit sau a§a cum o cunoa§temar fi cuprins §i pe Unguri in exaltatu-i strigat adresat Austriacilor. lata insa ca, spre bucuria ei, soarta armelor se schimba In Transilvania. Revolu-tionarii unguri ai lui Bem infrang pe Austriaci §i ocupa, la sfar§itul lui Februarie, Sibiiul. 1. Vol. II, nr. 139, p. 249. 2. Vol. II, nr. '134, p. 235.-8. Ibid., p. 235-236 4. Ion Lupa 9, loc. cit., p. 15.

www.dacoromanica.ro Boierii Goleft' 83 Dembinski, generalul polonez din armata lui Bem, a infrant pe imperiali langa Pesta 1. RevoluIionarii Görgeyi Kossuth si-ar fi unit puterile impotriva imperialilor si a Rusilor. Soarta armelor se apleack pentru moment, de partea revo- luIionarilor unguri. Entuziasmul Zincai Golescu nu mai cunoaste margini. Ea scrie: «15.000 de Austriaci i 10.000 Rusi au fost batuIi i daIi peste cap de vitejii Unguri, cari nu erau foarte superiori numericeste fará de inimicii lor Admirativ. naiv, ea adaoga ea, de altfel, Bemface el singur cat 20.000 de soldaIi ca, pe langa aceasta, mai e siteribil &And lupta. Ca pentru a preintampina once obiecIiune, Zoe Golescu se intreaba singur i singura îi raspunde: daca Bem e chiar asa, de ce a fost infrant pana acum? <( Fiindca pana acum Bem nu putuse opune dusmanilor sai decá't un soldat contra doi ; deci era firesc sa fie infrânt )>, dar acum, ea (c se afla la egalitate cu dusmanii sai » (mai sus ea spusese ea Ungurii erau chiar mai numerosi deck acestia), nu putea Bem sa nu castige batalia 2 Cum se vede, insusirea de capetenie a Zincai Golescu pare a nu fi silogis- mul. Sä fii condus de Bem, careface el singur cat 20.000 de solda0, iar acesta sa mai fie siteribilcand lupta, dar ca sa invingi trebue sa fiicel pulin la egalitate numerica cu dusmanul, este o laudä pe caremamicuIa ar fi vrut-o altfel pentru eroul ei. De altfel, Zoe Golescu intrevede si mai mari izbanzi pentru Unguri,caci grosul armatei ungare nu a intrat in Ardeal si se gaseste inca la DebreIin » 3 BiruinIa aceasta a lui Bem asupra armatelor irnperiale inseamna un moment important in evolulia raporturilor dintre Romanii Unguri. Trezind nadejdi noui ea absolu- tismul habsburgic care era o piedica in calea popoarelor va fi infrant, biruinIa aceasta avea sa dea un nou impuls acçiunii revolulionare. Inteadevar, revolu- Iionarii munteni socotesc prielnic momentul pentru a incerca o apropiere de Unguri.Din Constantinopol am väzut pornisera, la 14 Aprilie, Nicolae Balcescu, Ion Bala- ceanu, Alexandru Mano, Italianul Alessandro Monti, Polo-

1. Vol. II, nr. 136, p. 240. 2. Vol. II, nr. 142, p. 259. 8. Iind p. 260.

8* www.dacoromanica.ro 84 George Fottno nezul Skender-Ilinski spre Transilvania. Ajuns la cartierul lui Bem, Nicolae Balcescu initiator al planului de colaborare cu Ungurii avu o prima nemultumire: Bem Ii aparu caun om fals §i care tainue§te planuri mari; Kossuth, de§i cu veden i mai largi, Ii spuse ca intelege ca Românii sa se ridice pentru libertatea lor§ipentru unirea cu Tara Romaneasca, dar acest lucru el nu-1 poate acorda, t

1. Silviu Dragomir, loc. cit., p.17-18. 2. ¡bid., p.17. 3.Vol.II, nr. 156, P. 295.

www.dacoromanica.ro Boteni Golefit. 85 Poarta ar fi trimis un ultimatum Rusiei cerându-i sa evacueze Tara Romaneasca spune Zoe Golescu ceea ce aratá cädu§manii no§tri nu mai sunt atat de puternici ca atunci cand au cotropit nenorocita noasträ. patrie »1. Toate acestea ea le scrie dela Gole§ti, unde sosise cu nadejdea ca va putea ramane lini§tita la casa ei. Se in§e- lase. Nici nadejde de plecarea Ru§ilor. Ba se pare ca « numä- rul lor spore§te », cu toate notele Framei §i Angliei catre Curtea din Petersburg. « A sosit vremea când trebue para- sita diplomaIia §i trasa sabia » conchide Effingham Grant, care judeca aspruimpasibilitatea Turciei §i vorbaria Fran- cezilor » 2. In Iarä. vom vedea in alt capitol Zincai Golescu nu-i fu ingaduit sa ramana deeat trei saptamani. Trebui sa plece la Istambul, unde ajunse la 7/19 Aprilie §i unde acum o pärasim vremelnic, pentru a urmari pe ceilal/i emigra-çi romani pe unde ace§tia vor mai fi fiind.

In timp ce in Transilvania, in jurul Sibiiului, dupa ocu- parea acestuia de catre Bem, se urmeaza luptele intre Ungu- rii revolulionari §i Austriaci, emigraçii români in strainatate simt nevoia de a-§i strange randurile. Farä cea mai mica intarziere trebue facuta «elecIia » unui comitet. Si. Gheorghe Magheru propune, pentru aceastä. *,Triestul, ca fiind « un ora § liber §i la egala distanIa de catre FranIa §i tara noasträ. » 3. De aceasta parere este §i Ion Maiorescu. In Apus cauza romaneasca pare a ca§tiga teren; guvernele francez §i englez se intereseaza tot mai de aproape de ea. « Nu e jurnal care s'A nu ne ia apararea; rascolfin cerul pAinantul pentru a ne ajunge scopul » serie la 23 Ianua- rie 1849 Nicolae Golescu, care declina totu§i cu modestie partea lui de merit in acest reviriment prielnic al opiniunii publice apusene. Dar Gheorghe Magheru, incantat de activitatea Gole§tilor la Paris, ti incredimeaz5. de «admirarea» lui §ile atribue meritulpopularizarii chestiunii romane

1. Vol. II, nr. 142, p. 261. 2. Vol. II, nr. 143, p. 265. 8. Vol. II, nr. 127, p. 217. 4. Vol. II, nr. 131, p. 225.

www.dacoromanica.ro 86 George Fotin,o

Organizarea emigraIiei 11 apare lui Gheorghe Magheru dupà cum avea sä.-i aparà panà la obsesie lui Al. C. Golescu- Albul ca o absolutd trebuin-p, cAci oizolarea in lucräri produce putin folos eficaciu pentru lucru public..., oricAtar fi de intins amorul nostru de /al% ». Lipsa de organiza¡iea dus pare-se la urmäri supärkoare: la Constantinopol s'au acreditat, din pricina aceasta, tot felul de calomnii pe seama activitàçii Românilor emigraçi, pentru a arunca asuprä-le o un fel de interdict moral ».Cei c4iva Români aflaIi la Constantinopol fäcurä atunci un inceput deorga- nizare. Dar impotriva conceppei insäsi a acestorase ridicA hotärit Gheorghe Magheru. La Constantinopol se alesese un secretar alemigra-pei moldovene in persoana lui Teodor Räscanu si un altul al emigratiei oromâne », in persoana lui Ion Ghica. Aceasta, panä la alegerea o capilor » celordouä. emigraçii ». Cu bunu-i simç oltenesc, Gheorghe Magheru socoteste o foarte impolitic si foarte imprudent » de a recunoaste o noi insine in principiu douà emigraIii, care, din contra, prin interesurile lor omogene, prin legaturile lor de sange, ar trebui sä se confunde intr'o singurä emigrmie românä... A recunoaste o izolare in interesurilei lucrArile noastre ar fi un act de vedere scurtä.... $i apoi când o sa fie timpul a ne uni unul din trunchiuri dach nu acum? CAnd o sá avem ocazia mai favorabilà a protesta, prin faptä, in contra politicii machiavelice care a tdiat corpul román in mai multe bucäti?... Când o sà inIelegem mai bine c'ä numai o unire nedestructibilà intre deosebitele trunchiuri 'ale arbo- relui român este condi-pa de vieata a gentei noastre? >>. Se ridicA de asemenea raspicat Gheorghe Magheru impotriva ideii de a se alege 4 un singur capal emigra-pei. o astea monarhice » le gäseste nepotrivite cu emigra%ia romank care o este toatà democratied si n'are nenorocirea, ea Polonii, a fi imparIitä in dou'ä campuri: partida aristo- cratica si partida democratia. >>.De altfel, ideea alegerii unui 4 singur cap », idee o copi1àreasc i irealizabilä », a fost a aceloracari au scornit desbinärile »dintre români, desbinäri care n'ar fi decal o inchipuiri calomniatoare;cäci o färä de temeiu » s'a räspandit ideea cä' o asa

www.dacoromanica.ro Boierit Golefti 87 zisa partida germanä vi-a dat capul pe Eliad »; s'a raspandit aceasta pentru ca §i partida << a§a zisä nalionala sau turca sa-§i aleaga §i dansa un cap care sa o reprezinte la Stambul »1. Cazuta prin insa§i netemeiniciainchipuirilor calomniatoare » din care s'a nascut, ideea alegerii unuisingur cap al emigraIiei » face loe, in spiritul lui Gheorghe Magheru, ideiialcatuirii unuicomitet mixt »,din Moldoveni qi Români » 2; acest comitet, ca sâ sanc/ioneze pentru totdeauna uniunea legitima a Românilor din ambele Principate, deocamdata s'a se compuna din Romani §i Moldoveni... El sa reprezinteze nalia romana la Constantinopole, de va avea toate garanIiile de securitate dela guvernul otoman; va numi agen0 pe langa Cabinetele europene oriunde ar gasi de cuviin0 » 3. Ion Ghica la Istambul, fraçii GolWi la Paris, Ion Ma- iorescu in Germania, to-çi impartarse acest fel de a vedea. Daca insa » acestui comitet nu s'ar putea face §i pentru care elecIie se propuse Francfurtul sau Triestul, unde emigraIii din Transilvania vi-ar trimite voturile Gheorghe Magheru intrevede §i posibilitatea de a se recunoa§teLocotenenIia de cap al emigrapei ». Cu alta solu/ie decat cu una din aceste dota el declara ca nu s'ar putea uni. De altfel, emigraIii se unirain fine, inteo opiniune de a se recunoa§te Locotenen-pa aleasa de emigra/ii din Transilvania » 4. Cand insa tocmai Gheorghe Magheru socotea drept calomniatoare inchipuiridesbinarile dintre emigra-0.i romani, iata sose§te vestea ca Romanii dela Paris nu se Inçeleg asupra » pe care vor s'o supue Camerei franceze: Gole§tiii ceilalçi nu vor sa in-arate intru nimic pe Poarta inteaceasta petiOune, iar Rosetti, Voinescu 9i Bratienii vor din contra ».Si Gheorghe Magheru socote§te pe ace§tia din urma foarte gre0-0.: (cgrabi%i-vali, amici serie el Gole§tilor de a le deschide ochii §i de a-i face sa schimbe asemenea idei, care daca le-ar auzi Turcia negre§it ea ar socoti ca noi suntem inamicii ei...». Turcia spune el n'a considerat o alipire a Iarilor romane de Imperiul 1. Vol. II, nr. 132, p. 228-230 (scrisoare din 10 Februarie 1849). 2. Vol. II, nr. 127, p. 217. 3. Vol. II, nr. 132, p. 230. 4. Vol. II, nr. 135, p. 237.

www.dacoromanica.ro 88 George Fotin,o

Austrieidecat ca un mijloc de garanIie pentru pacea Tur- ciei, alungând din coastele ei influenIa primejdioasai intrigile Rusiei inlaturandnebunele sperame ale Slavilor, cari ar don i sa ne innece in elementul lor »1. Desbinärile dintre emigraÇii români, #calomniatoarele inchipuiri », se vor adânci insä cu vremea. Ele vor slabi, de sigur,activitatea emigraIilor romani. Totusi,chiardela inceputul exilului lor, cu toata lipsa de unitate si de coor- donare, Golestii pornesc propaganda si gäsesc imelegere la mul/i oameni in Apus. Gheorghe Magheru vrea ca Ledru Rollinsainterpelezein Camera franceza asuprarelei purtari a Rusilor in Transilvania 2.Al. G. Golescu-Arapila cerei obOne concursul lui Paul Bataillard, scriitorul francez care se va arata intotdeauna un prieten al cauzei romanesti, pentru o acOune de propaganda prin presa apuseana. La Tribune des Peuples, noul ziar al lui Adam Mickiewitz, este gata sa publice asupra chestiunilor românesti once articole, documente, sfaturi, Este o adevarata tribuna serie Al. G. Golescu-Arapild unde se discuta pro §i contra problema na-ponalitaIilor Europei Orientale... Ziarul s'a ocupat de curand de chestiunea austro-croato- maghiara. Trebue absolut sa se ocupe si de chestiunea austro-maghiaro-romana... RedacIia ziarului ne da ghes sä-i dam articole si noi n'avem ce sa-i dam pentru moment. Vezi bine ca nu trebue sa lasam sa se vorbeascä despre popoare ale Europei rasäriteneisa nu se vorbeascacelelalte despre noi. Reda-4ia nu va publica nimic asupra Romanilor, daca nu vine dela noi» inchee Al.G. Golescu-Arapira, cerând lui Paul Bataillard o lucrare a acestuia asupra chestiunii românesti 3. Emigraçii români stabilesc acum stranse legaturi cu libe- ralii din Apus, strecoarä stiri prin ziare, provoaca discOuni In Parlamentele apusene,/ scriucat pot »brosuri.Serie de Oda' Al. G. Golescu-Aräpila, intemeiata pe<< programul revoluIionar penedespärpta noastra unire cu Imperiul otoman», lucrarea: Die politische Stellung der Roumaenen (Moldo-Walachen) gegeniiber der Tuerkei, pentru a aid-W. ca.

1.Ibid., p. 232. 2. Vol. II, nr. 140, p. 254. 3. Vol. II, nr. 141, p. 257.

www.dacoromanica.ro Boterii 89 privilegiile pe care Rusia vrea sä §i. le #insu§easca » in Tärile Romane nu sunt intemeiate pe drept, câ trebuesc readuse Principatele la vechile lor legäturi cu Poarta. De asemenea pentru a ca§tiga Germania impotriva Protectoratului rusesc 1. Este ajutat, in aceastä aqiune de propaganda, de Vasile Alecsandri,

In timp ce emigra-pi din Apus se främantä cu organizarea §i propaganda, fac memoriii plangeri, increzAtori in viitor, c5.cinu a existat vreodatà o cauzä atat de dreaptäi atat de sacrà§i auconvincIia intimä ca nu va trece mult §i vor strange mana pe päinântul bellei noastre patrii », In timp ce ei se sbat pentru cainteo animä. » sâ ducà la bine «destinaiile Romaniei » 3, Romanii din Transilvania, Banat §i Bucovina se agità pe tema revendicärilor lor O deputMie compusä din Transilväneni, Bänäleni 9i. Bucovineni, in frunte cu August Treboniu Laurian, pro- topopul Ion Popau, Gheorghe Hurmuzachi, loan Dobranu, au fost la Olmütz, laimperatorul », care i-ar fi primit bine, i-ar fiinvitat la cinä.§i. i-ar fi incredinIat va pune la caleplangerile Romanilor cuprinse inopt punc- turi ». Alcätuirea deputäAiei romane§ti din Transilväneni, Bänä- Ieni §i Bucovineni §i infäli§area plangerilor romane§ti prin- cerere comunä, aceastäunire a tuturor Romanilor » îi pare lui Gheorghe Magheruun act de huna politic4 » 4. Cele opt puncte sunt: Uniunea Romanilor din Austria ; Autorizarea unui congres romanesc la Blaj, care sa aibe rolul unei Constituante romane ; Impäratul sä denumeascä un cap al na/iunii romane din casa Austriei ; Impäratul sä confirme pe un patriarh ales de Romani ; 6. Sà ja, intre alte titluri, titlul de duce al Romanilor ; 1. Vol. II, nr. 147, p. 269 (scrisoare din 6 Aprilie 1849). 2. Ibid., p. 270. 3. Vol. II, nr. 131, p. 227.-4. Vol. II, nr. 136, p. 241.

www.dacoromanica.ro 90 George Fotino Sa se formeze un organ consultativ pe langa ministere, compus din Romani, pentru chestiunile romanwi ; In Adunarea legislativa sa fiei deputaIi români, in propoqie Cu populaIia româna ; Limba romana sa fie recunoscutd oficiata intre provinciile române, acolo unde Românii sunt in majoritate 1. Dar acestor cereri, a caror implinire era weptata cu nadejdi de care Romani, le urmeaza in curand unele triste intamplari pentru acwia ;caci iata, la 15 Martie 1849, Gheorghe Magheru ale carui reaciiuni romanwi in toata aceasta vreme Il cinstesc vorbind desprevisul ce trebue sa framante toate capetele Romanilor »,vis a carui implinire ar insemna (< un viitor ferice al naOunii romanwi de 8 milioane de suflete vestwe ca imparatul Austrieia spart Camera deputaIilor dela Kremsier, care sfarOse de a elabora o constituIie liberala,i le-a octroyat o constituIie care e negarea naçìunii române... Transilvania geme de wire rush'. Bucovina este napadita de hordele lor. Cracovia i§i da cel din urnaà suflet sub barbariai cnutul Pretutindeni au intemeiat tribunaluri de inchizi-pi, tot astfel de infame ca cele care au mistuit floarea Poloniei 2. Pe Gheorghe Bariçiu 1'1 aflan la 14/26 Februarie 1849 arestat la Bra§ov, unde sunt acumi soçiile lui Ion Eliade 9i Gheorghe Magheru 3. Pentru spune suferinIele §i mai ales pentru a protesta impotriva nouei Constitupuni, care a inlaturat dreptele lor cereri, Românii trimit la Olmaz pe August Treboniu Lauriani pe Ion Maiorescu, cari sh se infaipze

www.dacoromanica.ro Boierii Golefti 91 lila parte intreaga emigratie moldo-românä îi pare a fi o adeVäratä märturie a increderii generale §i ar pune cap-át atkor desbinäri nedemne. Alegerea lui Constantin Negri, la Constantinopol, nu-i pare potrivitä, caci aceastá alegere a avut loe pentru a nu supära pe Turei,1 cari nu voiau sâ vazâ In capul emigra%ilor pe fwii revolu-ponari qi cari urmäreau, astfel, asigure bunavoinIa diferitelor fracOuni ivite printreexilaçii munteni: eu,din contra, socot scrie Gheorghe Magheru la 6 Mai 1849 cà trebue sà arätäm Portii cä ne stineárn unii pe alçii, cà n'avem defectele unor uzurpatori ». El in/elege ca nu cutare sau cutare personalitate este mai bine sau mai räu vazutsá. de Turci, dar cä.' aspira-punile Românilor §i cauza lor sunt urite de ace§tia. Crede cà nu trebue luate in seamd fracOunile ivite printre emi- gra0i munteni:in once caz scrie el datoriile ce avem a implini fatä de o biatá Iará impun ca egoistele neuniuni sä inceteze » 2. lute° lungá scrisoare el area greutälile pe care le-au intampinat Romanii transilväneni §i. toatä ura impotrivä.-le din partea SaOlor, cari se temeau cà, odatà curAIitä de Unguri, Transilvania va cädea sub preponderenIa Romä- nilor, cu mult mai numero0 decat dânii. lar Ungurii, a§a numiçi fideli Dinastiei, au conlucrat la aceasta, bine lucre- din- a-p. ce erau cá numai Românii le-ar fi putut Iinea piept. Astf el uniçi fiind Sa§ii cu Maghiarii, au izbutit, din <( dif e- rite interesuri », a face ca Românii sä fiesub suspiciune permanentä din partea autoritälilor austriace *. Arme, aceste autoritä.0 n'au impsárIit cleat Sa§ilor. Purtarea aceasta a guvernului austriac revoltà de-a-binelea pe Gheorghe Ma- gheru, care ne spune cäla once luptä. unde Românul iqi värsa sAngele cu bä.rbMie, gazetele semi-oficiale precum buletinurilegubernului atribuiau aceste inalte fapte de arme numai Sa§ilor; §i rolul ce aceqtia jucau pe câmpui

1. Sensul alegerii lui Constantin Negri era dupa Nicolae 1351cescu altul: acesta socotea ca sef al emigratiei trebuta sa fie un Moldovean. o Cu amorul propriu ce au Moldovenn serie la 14 Martie 1849 Nicolae Balcescu lui Al. G. Golescu- Arapilä anevoie s'ar uni cu noi, de nu vom avea un Moldovean In cap Importanta de a numi un Moldovean este mat cu seamh spre a menaja amorul lor propriu care stii oà e mare». cf. P. P: Panai t es c u, loc. cit., p. 102 103. 2. Ibid., p. 290-291.

www.dacoromanica.ro 92 George Fotino razboiului, acela adica de a da dosul de cum se zarea ina- micul, acest rol se atribuia farä rusinei intr'un chip infam bieIilor Romani, ale caror corpuri zaceau moarte pe campul de onoare ! Oricine poate inIelege cine s'a silit a deslipi pe Romani de cauza imperialà si cine i-a racit de a se mai bate pentru Dinastie >>.i Gheorghe Magheru pune in evi- den-0 statornicia Românilor, cari cutoate acestea... panä in ultimul moment au ramas fideli stindardului strain ce aparau.... Cum li s'au rasplatit insa, chiar aici la Viena, calamitaIile ce le-au suferit la invazia lui Bem? Aici s'au dat concerturi, s'au facut subscripçii. Ei bine!Stií cine sunt acei nenorociIi? Numai Sasii! Ca si &and niciun Roman n'ar face parte din populaIia din Transilvania! »1. Dar Gheorghe Magheru gäseste accente de mandrie romaneasca si chiar se bucurä cà din beneficiul serbarilor dela Viena in folosul Ardelenilor nu s'au impärtasit cu nimic Românii, cari, astfel, au scäpat de aatala soarta de a fi trataIi ca milogi ».Ce a facut guvernul Austriei pentru Romanii ardeleni? »se intreaba iaräi Gheorghe Magheru ; dupa ce Românii au luat, unele dupa altele,orasele cetalile, Viena a octroyat o Constitu0e unde numele de Roman nici nu este pomenit2; iar Bem, care dupa pro- mulgarea acestei Cons-614.i face d.rupIie in Transilvania, este pretutindeni Invingator, Imparte amnistie, proclama' respectulnaçionalitäçilor itoategaranOilepolitice » 8, la intrarea lui inSibiiu a convocat pe emigraIii romani, cu end ca acestia sä. formeze << o legiune cu stindard nal » sau daca nu vor fi numerosi iee serviciu in armata sanevorbindu-le de altceva decat de cei doi dus- mani ai na-ponalitMilor: Tarul i camarila dela Viena. Injghe- barea legiunii romanesti am vä.zut n'a izbutit ; cat in ce priveste inrolarea in rândurile armatei revoluIionare, nostri n'au socotit sà dea urmare...i toIi au plecat spre Orsova4, de unde vor porni mai departe, pe drumuri pe care ii vom intaTni mai tárziu si pe care îi vom intovärasi de-a-lungulcelor mai bine de opt ani,cat le va dura pribegia. 1. Ibid., p. 292. 2. Ibid., p. 293. 3. Vol. II, nr. 156, p. 293. 4. Ibid., p. 294.

www.dacoromanica.ro Bozerii Goleta' 93 Acum irisa. ne reintoarcem, pentru o vreme, la Istambul In cautarea Zincai Golescu, care filtre timp la 7/19 Aprilie 1849 ajunsese acolo Intovara§itä de Catinca Rosetti. * * * Nu i-a fost dat <>. <4Am devenit rea serie ea nu mai pot sa sufar nici pe Francezi, pe cari ii iubeam a-tata, nici pe Turci, faIa de cari inainte de revolqie eram indiferentä ;cat in ce priveste Rusia, a§ vrea s'o va(' exterminata, caci este vraj- masa omenirii » 3. Sunt semne ca inca multa vreme emigraIii romani vor mai rataci prin lume, departe de <4iubita lor patrie >> caci cine se va intoarce in Iarä, cotropità cum aceasta este astazi de Rusi? Zoe Golescu isi face planul de a se duce si ramane o vreme la Paris, daca va izbuti s'A ()Mina liberarea fiilor ei dela Brussa, desi mari nadejdi nu are, caci Turcii,<4 coboritorii Marelui Profet, se mica dupa cum le fac semn Rusii, In mainile cärora ei sunt niste papusi *4. Daca nu-si va putea implini planul, atunci s'ar duce si ar astepta la Smirna. Nu este greu de banuit care ii va fi fost starea de spirit la Constantinopol. Conferin%a Marilor Puteri nu a ajuns la 1. Vol. II, nr. 158, p. 301. 2. Vol. II, nr. 149, p. 273. 8. Vol. II, nr. 150, p. 275. 4. Vol. II, nr. 154, p. 284.

www.dacoromanica.ro 94 George Foteno niciun rezultat mulIumitor pentruÇàrile romane 1.Dela Golesti afla ca familia ei duce mare lipsä de bani si ca purtarea unor compatrio0 faIä de Rusi nu pare sà fi fost prea de lauda. Despre nepotul Constantin Racovirá, aflat in Tran- silvania, nu mai stie nimic. Pe Stratford Canning, caruia i-a cerut audien-p, cu gandul de a gasi laelsprijin pentru internaIii dela Brussa, nu 1-a putut vedea inca. De altfel, puternicul ambasador britanic nu avea prea multa indulgenrá pentru cauza romaneasca. Desvoltarea acçiunii diplomatice dela Constantinopol nu anulará nimic bun pentru Värile române. Conven-pa incheian la 1 Mai intre Turcia si Rusia, ca urmare a misiunii generalului rus Grabbe la Constantinopol, este un nou castig al tenacei politici Iariste, care o a prins in mrejile ei Poarta 2. Totul e protivnic astepnrilor Zincäi Golescu. Staruinele ei pe langä guvernul turc pentru liberarea surghiuniIilor dela Brussa nu vor duce la vreun rezultat. Guvernul Sulta- nuluiface pe surdul » 3 sau, cand se honraste sa-i auda plangerile, o incredinIeaza ca cei dela Brussa nu sunt acolo o ca pedeapsa »,ci ca o simpla mäsurä politica )). Zoe Golescu se honraste s'a' mai astepte totusi la Constanti- nopoli apoi sä plece ea insasi la Brussa, unde o aflam la 10 Iunie 1849. Este sanatoasa, caci o Dumnezeu intareste trupul celui amaritDespre liberarea fiilor ei nu pare a fi inca vorba. Turcii le spun mereu socotesc dreptcre- dinciosi supusi»i cà ei nu le doresc rata, dar ca sunt sa se poarte astfel din pricina o vederilor politice » ale aces- toro credinciosi supusi ». o Oare este de demnitatea marelui Sultan de a se justifica faIà de credinciosii sai supusi? » se intreaba revoltan Zoe Golescu4. Ea crede cà Turcii joaca o comedie. De altfel, se poarta bine cu surghiuni0i dela Brussa ;acestia se bucura de destula libertate, pot face preumbläri in imprejurimile Brussei. Pictorul Ion D. Negu- lici,delinut sielaici, s'a putut duce in intampinarea soIiei sale pana la malul marii, cale de cinci ore de Brussa5. Acest regim, care ingadue oarecum libera miscare, dä. fra- Olor Radu i Alexandru-Albul ideea de a evada, pentru a se 1. Vol. II, nr. 159, p. 302. 2. Vol. II, nr. 161, p. 306. 3. Vol. II, nr. 162, p. 308. 4. Vol. II, nr. 166, p. 317. 5. Ibid., p. 318.

www.dacoromanica.ro Boierii Golegti 95 duce in Transilvania ca sa lupte in rândurile revoluponarilor maghiari. Venirea la Brussa amamicuiei» intarzie insa punerea in aplicare a acestui plan. Nu doar ca ea nu ar fi incuviinIat ca ffii ei sà lupte alaturi degenero§ii Ma- ghiaripentru o cauzaatat de frumoasa.1> ca aceea a Ungurilor ;dar gasqte de prisos sà se dea prilej Turciei de a se razbuna §i,impinsa de Ru§i », sa confite averile din Iara ale emigraplor 1. In ideologia ei anti-rusa, ea nu vede nimic din tot ce desparte pe Unguri de Romani; vede, dimpotriva, infra-POpentru aceea§i lupta contra Colosului din Nord..., du§manul de moarte al libertaPi» 2. Declara cauza ungureasca drept cauzâ romaneasca, iar once izbanda a armatelor revoluPonare maghiare Ii descre/e§te fruntea ca de pilda biruinia Ungurilor asupra generalului austriac Puchner, din primele zile ale lui Mai. Tot acum, la inceputul lui Mai 1849, da §i Gheorghe Magheru, prin semne convenponale3prea u§or de citit ca sa nu desvalue ceva din naivitatea revoluponarilor no§tri §tireaimbucura- toareca Dembinski, generalul polonez din armata lui Bem, a taiat in bucaP 15.000 de Ru§i »i ca Buda a cazut in mainile Ungurilor. Cand victoriile ungurelti i se par mai mari, Zoe Golescu nu-vi mai stapane§te entuziasmul: izbanda., copiii mei, Ru§ii au fost bätup de Bem la Pagara! serie ea la 10 Iulie 1849 4, din care scrisoare aflam §i despre gandul fiilor ei dela Brussa de a evada, spre a se duce in Transilvania. Departe de a-vi desaproba copiii, cari se en- dese sa lupte in randurile revoluponarilor unguripentru a face ceva bun pentru Romanii din Transilvania §i pentru propria noastra cauza »,marnicula aproba §i roaga pe Dumnezeu,ca mama §i ca femeie care-vi iube§te Iara ca pe proprii sai copii, sà dea putere §i curaj acestor bravi »5 pentru a invinge pe << barbarii dela Nord ». Crede, cu ului- toare naivitate, ca Ungurii, in rândurile carora s'arafla deja Ion Balaceanu, ca aghiotant al generalului Bem, Nicolae Balcescu, Constantin Racovirá, Gheorghe Andreescu, §. a., 6 se vor socoti la randul lor datornici §i vor fi recunoscatori fara de Români, carora §i ei le vor .veni in ajutor. Intrevede 1. Ibid., p. 318. 2. Vol. II, nr. 166, p. 320. 3. Vol. II, nr. 160, p. 305. 4. Vol II. nr. 166, p. 321. 5. Vol. II, nr. 171, p. 330. 6. Vol. II, nr. 159, p. 303.

www.dacoromanica.ro 96 George Fottrto obieqiunea ce i s'ar putea aduce: ca Ungurii nu ar recu- 'Lowe nalionalitatea romanä; 9ise grabe9te sä adaoge, cu onaivitate care ne-ar supara daca nu ne-ar starni un suras ingaduitor, ea aceastä obieqiune nu poate sta in picioare, 4 caci Ungurii, de9i cam tarziu, recunosc naVonali- tatea Romanilor transilvaneni »1. Si Zoe Golescu precizeaza cà Nicolae Balcescu este acela care i-atrimis, prin Ion Ghica, aceasta 9tire 9i ca Dieta maghiara a 9i incredinIat lui Nicolae Balcescu scrisorile de recunowere. Ea intrevede o apropiere intre cele doua na/iuni, unite pentru acela9i ideal de libertatei fraternitate in faIa adversarului cornun : Muscalul ! Dumnezeu sà ajute scrie ea i sa uneasca inimile acestor doua naçiuni, pentru ca impreuna sa infaptuiasca planul mare% de egalitatei fraternitate ! » 2. Cat de ratacita era iluzia ei asupra liberalismului Ungu- rilor fa-VA de Românii ardeleni iluzie care nu era numai a ei ci 9i a atator frunta9i ai generaIiei revoluVonare: Nico- lae Balcescu, fraIii Stefani Nicolae Golescu, 9. a. imprejurarile nu vor intarzia s'o arate. De altf el, Inca din primavara acestui an 1849 Nicolae Balcescu avusese unele desamagiri. Incercarile sale de a ajunge la o colaborare cu Ungu- rii am vazut la vreme se izbisera de vanitatea 9.1 secta- rismul acestora. Dibacia lui nu ajunsese dei pusese inainte 9i ademenitoarea idee a unei legiuni románe9ti cleat la foarte firave rezultate. Cand in Mai al acestui an soarta armelor parea a le surade, Ungurii, abia ascunzand ca urma- reau asimileze pe Romanii din Transilvania 9i Banat, refuzara recunoa9terea romane 9i in schimbul pentru Romani, de a folosi limba româneasca in comunele majoritare romane9ti, cerura acestora sà recunoasca necondiIionat ideea unitâçii Statului maghiar, integritatea lui teritorialäi stapanirea exclusivä a limbii maghiare in administra0eijustiOe3. Abia tarziui numai in pragul infrangerii, Kossuth, care la 5 Iulie scrisese lui Avram Iancu respingand ideea recunowerii naçionalitáçii romane, se hotari la 14 Iulie sa insarcineze pe Nicolae Bälcescu, reintors inTransilvania, de a incercape langa Avram 1. Vol. II, nr. 171, p. 329. 2. Ibtd. 3. Silviu Dragomir, loc. cit.,p. 23.

www.dacoromanica.ro Boierii Golefti 97

Iancu impäcarea ungaro-romana: Ghica,iubiteGhica, ingenuncheimulIume§te lui Dumnezeu ;patria noastra se va mantui ! scrie inteo scaparare de nädejde Nicolae Balcescu 1. Apropierea ungaro-romana era totu§i greu de inchipuit ca fapt aevea. Era cald inca sangele Mo-plor lui Iancu cazu/i In inc1e9tarea cu Ungurii lui Kossuth, iar timp sa se raceasca nici ca mai ramase, caci iatä in curand se vor vesti infran- gerile acestora din urma in luptele cu Ru9ii. In ceasul din urma, Dieta maghiara dela Seghedin, sub apäsarea apropiatei intorsaturi a soartei armelor, voteaza. la 29 Iulie 1849, legea pentru recunowerea naÇionalitâii române. Aceastaesterecunowerea » in care, in entuziasmul ei, Zoe Golescu deslu§ealiberalism maghiar!. Stirea recunowerii nici macar nu mai avu ragaz sa ajunga printre Romani, caci acum pentru Unguri a §i ranjit infrangerea. De§i eroul ei Bem mai are unele mici izbanzi trupe de-ale lui izbutesc chiar sa patrunda vremelnic in Moldova §i dei Unguriifac minuni de vitejiesunt in cele din urma invin9i. Pretutindeni, dela Bra§ov unde Ungurii sunt bätqi printeo stratagema §ifiindca Bem nu eraacolo »2 pana mai inNordul9iApusul Transilvaniei, armatele ungare sunt acum infrante. Fugare, ele se risipesc spre Caransebe9 9i HaIeg. Chiar 9i ce mai rämase din armata lui Bem se risipi in palcuri, prin poteci de munte, in spre Orpva. Mare II este Zincai Golescu mahnirea ; §i nu numai ei, dar §i a lui Stefan mahnirea Ii fu mare. Ian', ce-i scrie maica-sa la 3 Septemvrie 1849:(< vad cà te legeni Inca in dulcea nadejde ca vei vedea in curand triumfând frumoasa sfanta cauza. a Ungurilor. Nu te mai in§ela, Stefane, caci totul s'a star9it pentru aceasta viteazai devotata na-pune. Blestemata tradare, aceasta flied a iadului, a patruns pana in adâncul inimii unui om cinstit §i viteaz, §ef al armatei ungare,i 1-a corupt prin ademenirea cu dictatura ce i s'a fagaduit, daca se va preda Generalul Görgey s'a facut

1. Ion Ghica, Amintiri, p. 366. 2. Vol. II, nr. 164, p. 312.

www.dacoromanica.ro 98 George Fottno vinovat de un atare act de la§itate... Generalii Dembinski, Mezaros 9i Perczel, cu mul/i ofiçeri, s'au predat Pari din Vidin... Faimosul Kossuth e printre ei »1. Zoe Golescu nu se impacä urr cu infrangereanobilei §i sfintei cauze >> a Ungurilor: vine sä te indoie§ti de dreptatea lui Dumnezeu! Cand te gande§ti cà a fost läsatä sä fie calcan in picioare §i mäceläritä o naIiune viteazä §i inzes- trata' cu simIimintele cele mai liberale §i generoase, o naliune care avea un viitor a§a de sträluciti poate il avea §i pentru toate naiionalitMile care o inconjoarà..., când vezi cà totul s'a intâmplat in faIa unei intregi Europe civilizate §i progre- sive, Içi vine sä te Indoiqti de tot, s'A te desgu§ti de tot §i s'A ued§ti tot neamul omenesc2. In aceastä nestäpanitä revoltä neexplicatä, dacä nu o interpretäm prin pätima§a ura a ZirtcAi Golescu impotriva du§manului comun care era Muscalul gäsim asociat §i pe Nicolae aálcescu, care la 9tirea infrângerii maghiare nu poate descrieal a suferit, väzandu-§i iluziile pierdute pentru totdeauna3; 11 gäsim asociat §ipe stefan Golescu, cäruia maied-sa Iiserie: a9ace se petrece in sufletul meu de când cu aceastä teribilä9ineweptatà catastrofä a Ungurilor vad cä o simIi §i tu in sufletul täu pätruns de aceea§i arzätoare durere. Sunt mai mult decat fericità sä väd cä acelea§i sentimente de generozitate, de devotament §i de sensibilitate umplu Mima celor patru viteji §i buni copii ai mei. Dumnezeu sä vä binecuvinteze s'A và dea puterea §i mijloacele pentru a face fdrii voastre tot binele pe care i-1 doriçi » 4. Soarta generalilor unguri §i polonezi cari s'au predat Pa§ei din Vidin nelini§te§te pe Zoe Golescu. Ru§ii i-au cerut Sublimei Poqi. Dar Sublima Poartà, din indemnul Angliei cäci, altfel, Turcia, care nu e decAt o umbrà de Putere», nu ar fi indrasnit sä #persifleze » pe trimisul rus §i invocand 9i indatoririle religiei musulmane, a refuzat sà-i predea §i a trimis un vapor turcesc la Vidin pentru a-i aduce la Constantinopol.Soldaçiicariau urmat pe Bem vorfi

1. Vol. II, nr. 174, p. 340-341. 2. Vol. II, nr. 176, p. 345. 3. Silviu Dr a g omir, loc. ca., p. 30. 4. Vol. II, nr. 176, p. 345.

www.dacoromanica.ro r T I 4 I 4 I LI I 11 I r r gr-7., a

ke41/141. , ° ateii

Fum 4

CAP ITULAREAGENERALULUI GORGEN, LA VILLAGOS -13 AUGUST 1849-

TABLOU IN ULEI DIN COLECTIILE BIBLIOTECII ION I. C. URATIANU

www.dacoromanica.ro Boieru Golefti 99 coloniza-O. zice-se in diferite regiuni ale Turciei iar generalii Bem, Dembinski yi numeroyi aiçi ofiçeri unguri poloni au yi trecut la mahomedanism. Bem a primit chiar

titlul de <4muyir2. Apostaziile acestea erau foarte incurajate pe atunci de catre Turci. Omer Paya, renegat el insuyi, trufayul care iyi zicea <4Mon Haltesse »,era la Bucureyti agentul activ al acestor convertiri la noua credin-p; fàçiu1 sau prozelitism scandaliza chiar pe agenIii diplomatici in Principate. Inter- pretarea pe care Catinca Rosetti o dä, aya de naiv, apos- taziilorlui Bemi Dembinski, cari s'ar fi turcitnumai pentru a se putea bate inca ()data impotriva duymanului lor de moarte, care este duymanul omenirii intregi »8, este aya de elocventa pentru starea de spirit a lumii din care pornea! In timpul yederii Zincai Golescu yi a Catincai Rosetti la Brussaila Constantinopol, tensiunea dintre Ruyi Turci sporeyte ;pare ca la orizont sedesluyesc oarecare sorIi de räzboiu. Plecarea, anunIata deocamdatä, a ambasadorului rus Titof dela Constantinopol e o dovada a l'icor- &dril dintre cele douà împàràçii. Sultanul,printr'un miracol, n'a leyinat4 in fa%a cererii Rusiei serie ironic Catinca Rosetti, careia li este totuyi teama ca el sà nu se caiascai s'a nu revie asupra actului sau de energie. Sunt semne cä, poate, totul se va reduce la o <4 maraiala » 5, caci ambasadorul rus, deyi Ii vestise plecarea, este inca la Istambul, iar Fuad Effendi este trimis, din Bucureyti, in misiune la Petersburg 6. Zoe Golescu ayteapta yi doreyte razboiul:dea Dumnezeu ca supararea MajestäIii Sale moscovite sa mearga pana' la a declara razboiu MajestaIii Sale otomane... Razboiul poate va schimbai starea actuará a Iarii noastre inteun viitor strälucit ». Numai izbucnind razboiul <4ce bonheur » 7-- Gole§tii dela Brussa vor fi elibera/i. La gandul reintrarii lor in<4scumpai nefericita- ara », Catinea Rosetti exulta:

<4ah, ah, Dumnezeule, nu indrasnesc sa mà gandesc la o atare fericire».

1. 'bid., p. 346. 2. Vol. II, nr. 181, p. 358. 3. Vol. II, nr. 178, p. 349. 4. Vol. II, nr. 177, p. 347. 5. Vol. II, nr. 178, p. 349. 6. Vol. II, nr. 179, p. 352. 7. Vol. II, nr. 177, p. 347.

www.dacoromanica.ro 100 George Fotino Dar nu numai intorskura soartei armelor in luptele dintre revoluVonarii maghiari qi imperialii austriaci, spri- jiniIi. de Ru§i, amAräsc pe Zoe Golescu, ci §i eclipsa mi§c6- rilor liberale din Apus. Totul pare acum protivnic gandurilor eii totul Ii intunecä aceste gânduri. Din Apus aflase, prin scrisorile lui Stefan Golescu, câ #nu mai po/i spera decat In dreptatea lui Dumnezeu, caci oamenii cari pot face binele §i da libertatea lumii se coalizeazA filtreei, pentru a o innabuqi §i nimici de pe faIa pämântului ... hOrOzim blestemului §i räzbundrii dumnezee§ti!»ii. afuriseqte Zoe Golescu in culmea revoltei 1. In FranIa miqcOrile revoluIionare par adormite. La Roma, republica mazzinianà este acum infranta. Jalnicul sfar§it» al Republicii romane revoltä de-a-binelea pe Zoe Golescu impotriva Republicii franceze, care,färä cea mai mica remuqcare sau grije de locul pe care-1 va ocupa in paginile istoriei marilor naOuni, vi-a asasinat sora. Ru§ine pururea FranIei qi reprezentantilor ei!2 O mai incântä puIin cä starea de asediu nu mai exista la Paris ;cAt despre rest, nu mai nadOjdue§te nimic dela bunul simI al Fran- cezilor ;Ii prive§te pe toIi ca pe ni§te reacIionari » 3.lar a:leva zile mai apoi, la 24 Septemvrie, ea avea s'a adauge: guvernul actual al FranIei 1.0 face milä §i politica lui de acum Il acopere de ruqine. Frano. liberä §i progresista' dä acum cu un veac inapoi... Dar sA avem nädejde in viitor 4. Pe Zoe Golescu o roade puIin §itirea cO Barbu Stirbey a fost numit Domn al Tärii Române§ti, qtire pe care ea a aflat-o sosind dela Brussa la Istambul in ziva de 8 August, Inaceea§i ziincare Barbu Stirbey, sanctionné par Sa Hautesse le Sultan #,plecase spre iarà spre bucuria ZincaiGolescu,careiaise spusesecà noul Domnitor arfi vrut s'o vadOnu ca Domnitor, dar ca prietenul de altädatà >>.Zoe Golescu, care e in idee a lui i se dato- reazà intarzierea liberàriifiilorei dela Brussa,crede cà intrevederea ar fi dus mai de grabO la o inOsprire de rapor- turi cOci dac6 Barbu Stirbey ar fi indrasnit spunä

1. Vol. II, nr. 166, p. 321. 2. Vol. II, nr. 171, p. 330. 3. Vol. II, nr. 174, p. 341. 4. Vol. E, nr. 179, p. 351.

www.dacoromanica.ro Boierii Golefti 101 cuvinte neindatoritoare pentru copiii ei, Dumnezeu stie ce i-ar fi ripostat »1. Zoe Golescu mai varsa o lacrimä pe cauzad'Anta si crestineasca » a Ungurilor 2, cari au trebuit sa-si plece capul sub jugul austriac ; mai deplange soarta lui ,Kossuth care, fugar, a ajuns si el la Vidin impreuna cu revolu-ponari unguri;i ingrijorata de soarta Românilor din Transilvania, unde se pare ca Ion Bälaceanui Gheorghe Vernescu au fost prinsi de Rusi, ca Nicolae Bälcescu si Constantin Florescu s'au refugiat pe lânga Avram lancu3 aceasta dupa stirile pe care le-au adus la Constantinopol Gheorghe Andreescu Cesar Bolliac, sosiIi de curand din Transilvaniavi de unde nu mai stie nimic despre nepotul Constantin Racovirá, care s'a batut in mai multe randuriea un viteaz »4, vrea 85. gil- beasca de se va putea liberarea fiilor sai dela Brussa sa se intoarca in Iara, ranga fiica ei Ana Racovirá,care este cea mai de plâns dintre to-0. Vrea sä scape din aceastainchisoare » care este Istam- bulul;frumosul Bosfor o apasä pe inima sau mai bine zis o innabuse pana sa-si piardä rasuflarea...» 5. Vrea s'A se intoarca in Iarä. Prin Ionescu-dela-Brad, om cu trecere in lumea din jurul Vizirului, cere audienrä Marelui Vizir, cu nadejdea ea va izbuti sà ()Mina liberarea fiilor eii invoirea pentru intoarcerea ei insasi in laxa. AudienIa cerutä intArzie ; iar cand Ii fu acordatä, Zoe Golescu avu alt neajuns. La ora fixata ea se infaIi§eaza Ia Marele Vizirat,dar care-ifu indignarea serie eala3 Septemvrie 1849 când s'a pomenit l'asará singura intr'o odaie timp de trei ore uciga- toare, dupa care a väzut iesind pe Vizir, Para ca acesta sa-i spunà un singur cuvant de mangaiere<( E adevarat ea, in timpul cat astepta, se aflau acolo si ministri sträini Dar,

1. Vol. II, nr. 171, P. 331. 2. Vol. II, nr. 179, p. 352. S. InteadevAr, Nicolae Balcescu, Indurerat de InfrAngerea lui Bem, a luat drumul munplor, ducandu-se la Avram Iancu. A trecut Muresul Intre Simeriai Deva, dupá ce a scApat din miinile une/ patrule rusesti ca si Constantin Florescusi Constantin Racovi$4, can 11 1ntoväräseau i ajunse la Câmpeni, /a Avram Iancu; acesta Il adAposti tuteo coliba dinteo pädure Ir/vecina-tb.', pana pe la mijlocul lui Septemvrie 1849, and Impreunä cu Constantin Racovrta i aiçii pornira, travestiti In vAnzAtori de ciubare, unii spre Istambul, alii spre Apus. Pe la juma-Latea lui Octomvrie 1849, Nicolae Bilcescu ajungea la Paris. cf. Sil viu Dr a gomi r,loc. cit., p. 31. 4. Vol. II, nr. 178, p. 348i nr. 181, p. 357. 5. Vol. II, nr. 172, p. 334.

www.dacoromanica.ro 102 George Fottno nerozii, ar fi trebuit sä-i spue ca in acea zi nu va putea vedea pe Vizir §i sä vie a doua zi *. Pe cand ea a§tepta acolo, dragomanul Vizirului a vroit s'a §tiece dorea, darmämi- cuIa..., infuriatài plina de manie », a trecut pe langa el spunându-i cä n'a venit sd se planga dragomanului, ci InäAimii Sale Vizirului insu§i»; §i, plecand,a jurat cä nu se va mai injosi cu asemenea vizite fäcute Turcilor.Sä-i ja dracul ! exclamä Zoe Golescu, care acumnu §tie ce sa facä pentru a se intoarce in Iarä, c'acia se hotäri sä scrie lui Stirbey este peste puterile ei ; niciodatänu s'ar injosi pana' inteatata! ». Trebue deci sa mai a§tepte cateva zile pentru a vedea dacä nu e chip de ajuns in Iarä ((fara sä faca ploconeli in dreapta §i in stanga » Avea sä a§tepte cateva lungi säptamani. Trec saptämânile; o aflänni in Septemvrie i in Octom- vrie tot la Istambul, a§teptand zadarnic ca fiii ei sa fie liberaIi dela Brussa. In sfar0t, mulIumità lui Aali Pa§a, Zoe Golescu putu parasi Istambulul §i se reintoarse in lara, unde cum vom vedea intampinä multe neajunsuri din partea unei car- muiri eicälitoare. La 20 Noemvrie 1849 se regäse§telaGole§ti. Prima ei grije fu sa.' trimitä puçini bani, ataIia cat putu strange In graba, fiilor ei. ...O urmare9te Inca tristelea pentru soarta Ungurilor, se cutremurà de scarbä la gandul ea Ungurii cari au fost amnistiaIi au fost apoi totu§i impu§caIi §i se mangaie de a se regäsi intre ai In curand insa, prin scrisorile fiului ei cel mic Alexandru- Albul, care din lungile sale intalniri §i convorbiri cu unguri dela Kutahia nu va intarzia sä descopere cat de in§elatoare erau iluziile ale fraIilor lui mai varstnici, cat de anacronice erau idealurilepolitice maghiare§ice neprietenoase ganduri nutreau Ungurii faIä de Romanii transilväneni, ZoeGolescuse va mangaia de pierderea sfintei cauze ungure§ti Iluzia Gole§tilor, exceptand pe Alexandru-Albul §i pe Alexandru-Aräpila, ciar

1. Vol. II, nr. 174, p. 340.

www.dacoromanica.ro Boierii Gola fti 103 vazatori inca dela inceput asupra 41iberalismului» maghiar, avea incet, Meet sa paleasca si rätäcitele lor nadeidi sa se imprastie ca n.egurile diminqii. * * * Radu si Alexandru-Albul au ramas si your mai intarzia inca aproape trei ani la Brussa. Ne vom duce in curand sä-i gasim acolo. FraIii cei varstnici $tefan si Nicolae sunt acum in Apus. Ii vom urmari in neostenita lor aqiune de propaganda romaneasca, in tot timpul pribegiei lor. Constantin RacoviI4 in toamna aceasta 1.849 va scäpa din Transilvania si-1 vom regasi curand langä unchii sai la Brussa 1, iar mai tarziu il vóm afla In Piemont, unde-1 vom urmari la vreme. Zoe Golescu este acum in mijlocul femeilor si copiilor din neamul ski, laGolesti, unde ne intoarcem si noi acum, parasind vremelnic pe cei dela Brussa si pe cei din Apus si unde s'a depanam firul povestirii golesciene, dinclipa insasi a infrangerii romanticei revoluOi pasoptiste pana la intoarcerea peste ata%ia amar de ani apribegilor In cäminul parintesc.

1. Vol. [II, nr. 202, p. 9.

www.dacoromanica.ro CEI RAMASI IN TARA CASA DIN GOLESTI

www.dacoromanica.ro se va duce la Gole§ti (c panä nu va afla câ i-au scos pe uscat §icä.' sunt liberi » i§i spuse in Octomvrie 1848 NuAna RacoviVá, ingrijoratä de soarta frmilor säi trimi§i In lotci turcwi pe Dunare 1. Va mai intarzia in Bucure§ti, impreunä cu soIul ei, cu fiicele §i. fiii ei, pentru a putea avea mai lesne §tiri despre exilaIi. ; ca sä le aiba insá a trebuit # tot devotamentul prietenilor ». # Furnicarul de aristocraIi » eleve- te§te O näscoce§te9tiri pfäpästioase pe socoteala celor acum pribegi. Ca sä scape de ei, nepoata Zoe Racovi0 a trebuit sd le spunä ritos cA # mint » 2. Familia rämasä. in -tara träieW acum in casa dela Belvedere 3,(iin singurä- tatea cea mai desAvar§itä ». Trec zile POI% sä vadä # Iipenie de om ».# Din visärile noastre scrie Zoe RacoviVä nu suntem turburate decat de paqii sgomoto§i ai Ruqilor cari locuesc la noi ». Se pare cd Ru§ii s'au purtat ceva mai bine cu q republicanii » decat cu # aristocraIii ». Elisaveta S tirbey a trebuit chiar sà dea un bal in ziva de 14 Octomvrie ;ca de nu, generalul rus o amenimase cà-i va aduce in casa # un regiment intreg». # Barometrul politic e la timp frumos » serie Zoe RacoviO, care deduce aceasta din faptul ch. Fuad Effendi # a ridicat tonul faIä de Ru§i ». Ceea ce o bucurä puIin ee-O 4 boierii sunt tr4ti >> 4. In Bucurwii ocupa0 de trupe turce§ti §i.ruse§ti, cele dintai s'au a§ezat in partea din spre Cotroceni, panä. la DâmboviIa ;celelalte ocupa partea de dincoace de Dam- boviIa., pana la capul Podului Mogopaiei. Omer Pava,

1. Vol. II, nr. 122, p. 202. 2. Vol. II, nr. 119, p. 198-9. 8.Odinioarä dina dela Belvedere era una din splendori/e imprejurimllor Bucurestilor ». (Dinteo scrisoare din 27 Mai 1862 a lui Ef. Grant, pe care n'am mai publicat-o, cuprinsul ei finad färä interes). V. despre Belvedere, vol. II, p. 7, nota 1. 4. Vol. II, nr. 119, p. 199.

www.dacoromanica.ro 108 George Fotino comandantul trupelor turcesti, locueste in fosta casä Golescu de pe Podul Mogosoaiei, de unde Liiders, comandantul trupelor rusesti, care ar fi vrut sä se mute el aici, a incercat färä a izbuti sà-1 scoatà. Turcii se pare c'ä se poartä bine. Rusii insä nu: rechiziIioneaz6 si nu plätesc sau plä- tesc preIuri de batjocurà. Intre ei au avut loei unele un soldat turca spintecat in douà >> un °filer rus; a doua zi a cAzuti capul Turcului 1. Asupririle impotriva celor bänuili de a fi luat parte la revoluiie nu contenesc. FraIii Turnavitu au avut mai mult de pätimit ;insusi Marele Vornic i-a lovitcu propria4 mânä » 2. Trei sute de oameni au fost tnchii la Väcäresti, to-çi condamnaIi pentrucä au luat parte lasfânta noastrà ConstituIie ». In jude-le, preo%i, Iärani, mici negustorisunt aresta0, pusi in lançurii dusi cu cäruIele la Bucuresti » 3. Dar se ivesci intâmpläri ce mai trezesc nädejdi in sufletele celor rämasi in /arä si in acela al Zinc-di Golescu, refugiatä acum la Sibiiu,unde Iiajungeecoulacestor intampläri. Se pare c`A in Oltenia, cum si prin Prahova Teleorman, s'au räsculat çàranii impotriva Regulamentului Organic siau cerut Constitu-pe Ormuirea a trimis im- potrivä-le trupeturcestiirusestiiar fi fost morp Boierii, cu bas-boierul George Filipescu in frunte, speriali, cer protecIia lui Fuad Effendi; acesta,vrând, pare-se, sa-si batä joc de ei, le-a räspuns cà se mirä sä-i vazä cA li-e teamä, când au douà armate care s6.-i apere ». Cer de asemenea sprijinul lui Duhamel care,ca adevärat apdrätor al boierilor, a luat lucrul mai la inimä i-a in- credinIat cà el nu va päräsi Iara mai inainte de a fi stArpit insäsi ideea de libertate... Särmanä patrie ! avea sä exclame Zoe Golescu, când iiajunse laSibiiu ecoul acestor intAmpläri säraci de noi ! Ian ce soar-CA ni se pre- gäteste. icerul a auzit glasul acestui om infernal si nu 1-a strivit in clipa aceea cu fulgerele sale? Dar nu, InA insel! Doamne !Içi cer iertare cA ma indoii o clipä de dreptatea ta ! Vei pedepsi pe cei räii vei 111'4'1101a pe cei In suferinrá »4.

1. Vol. II, nr. 118, p. 195-196.-2. Ibid., p. 195. 8. Vol. II, nr. 123, p. 205. 4. Vol. II, nr. 118, p. 194.

www.dacoromanica.ro Boierii Goiefti 109 Cei rämasi in Bucuresti îi dau curaj:nu trebue desnädäjduim de dreptatea dumnezeeasc6 » honraste Fe- liciaRacovi-p ;dareste indureratä cA nu poate serie unchilor ei, acum pribegi, ((tot ce are pe inimä».i singura dorin%6 a celor rAmasi in %arä. singura lor urareesä.-i stie liberi pe cei ce sunt acum departe. (( PAnA. atunci, vor träi din amintiri, inconjuraIi de portrete de familie, care le sunt singurii tovaräsi si singura mângaiere »1. Câteva säptamâni mai tArziu se vor retrage la Golestii din MusceI, in batränul conac pärintesc, unde vor tai de acum inainte ani lungi de grele incercAri.

* Pätrundeai in curtea imprèjmuitä cu ziduriprintr'o poartä boltità deasupra cäreia se inAl%a adäpost pentru paznicul casei foisorul in care, in 1821, Cäpitanul Ior- dache prinse pe Tudor Pandurul si care fu mai tArziu, in 1859, dArâmat 2.Filmase atunci in picioare doar poarta holtitä näruitä si ea mai tArziu de cutremurul ce närui si clopotniIa vechei biserici de peste drum a Leurdeanului Stroe, duratà in zilele lui Matei Basarab Voevod. De o parte si de alta a porlii strAjuiau doi lei de piaträ, prin gura cärora Apea apa adusä prin olane din izvorul de sus, de sub coastä, din via zisäGoleasca ». La intrare, o inscrimie in piatràpohtea » pe treator sä-si astAmpere aici setea si, de era ostenit, sä-si afle aici locsor de odihnä. In dreapta, cum intrai prin poarta aceasta, aveaicasa cu sase odaiclädità pe vremuri, pentru säraci, de Radu Banul Golescu i in care acestaau asezat » mai tarziu dasc5.1» si scoal6 pentru inväVätura copiilor satuluiin limbà româneasascoald care (( s'au urmat »i in vremea lui Dinicu Golescu, pânä la(( cunoscutele intâmplate az- vrätiri» din 1821, (( care n'au pricinuit un cAt de mic folos la obsteasca fericire » 4.

1. Vol. II, nr. 121, p. 201. 2. Vol. IV, nr. 562, p. 301. 3. Din testamentul banulm Radu Golescu din 2 Februarie 1815, publicat de Nerva H o d o n Pre- fata la: Constantin Goles cu,Insemnare a caldtortei mete, Bucuregti, 1910, p. XXIV. 4. Din Infeunfarea peniru ficoala din satul Golefti, publica-U 'bid., p. XLXLI.

www.dacoromanica.ro 110 George Fotino O luai pe aleea cea mare tività de-o parte si dealta cu bujori rosii si albi, amestecaIi icisi colo cu plante si flori crescute in sera si abia cunoscute pe atunci pe la noi: magnolii, lAmairá, azaleei lauri. Inflorea ici, colo ate o clematità cu frunza increIitäi flori stacojii. Ajungeai la conac. Conacul avea, in fafá,grOdina cea micA »cu flori; in dreapta cum Il priveai grädina cea mare » Cufeliurimi de pometuri »1. La scarà te primeau numeroaseflori de cearä floarea de cearäfusese adus6 in Iar6. de Ilarion, vrädica de Arges, prietenul bun al lui Tudor Vladimirescu i gru- puridefuchsias mai piticiunii,iaralçii inal0 in ghivece oranduite pe dreapta si stanga pe treptele Passiflore se agO- au pe grilajul celor douà scOri de stejar ce se desfAceau in potcoavâi urcau in pridvorul cu stalpi ce propteau invelisul de sindrild al casei. Se incolOceau pe stalpii din prispäbignoniirosii-portocalii,caprifoliicu flori albe-galbui, iasomie galbenäi albA cu miros asculit, glicine cu flori violetei albastre ce infloresc, uneori, de doua ori inteun an. Casa, cu zidurile groase cum se fäceau odinioarà incOperile maxi: odaia din-C.6, din spre stanga, (cand se strangeau, altklata, cu toçii acasà), era a lui Stefan; a doua, cu faIa spre amiazà, a Zincai Golescu; a treia, odaia Anei- LeliIa si a patra, cu faIa spre curtea din dos, odaia lui Radu- Pupil. In partea din dreapta cum priveai din spre scara In potcoava salonul cu trei ferestre ce dau in pridvor: in salon, douä divanecu o mäsutO rotundä intre elelipite de zidul din fa%a ferestrelor; in mijloc, o mas6 ovalä cu jilIuri in jur imbrOcate in catifea de Utrecht de un rosu aprins ;deasupra mäsu%ei rotunde, ag-4at in perete, intre portretele socrului ei Radu Banul si al soIului ei Dinicu Golescu, portretul Zincäi Golescu, arätand-o tanar4, intr'o rochie <( empire » inflorità, cu un trandafir rosu la piept impodobità cu giuvaericale pe care mai tarziu » le vandu, &and pribegia indelung-á a fiilor ei o sili s'a le vandä. Cu ochi mari cäutând naiv si departe, cu obraz

1. Ibid., p. XLIII.

www.dacoromanica.ro Pe ... . ._, :LTA [ C s i ba'' . (.., J...... I.

- A - S.t

CASA DIN GOLESTI VAZUTA DE PICTORUL N. GRANT

TABLOU IN ULEI DIN COLECVA D-NELOR FANNY DERUSSII ELENA A. GOLESCU

www.dacoromanica.ro Boterii Golegit 111 tras in linii subçiri, cu ceva copilaresc in infaIi§are, Cu zu- lufi lungi revarsaIi peste umeri, cu maini o minune, era de o frumuseie poetica pe care aveau s'o mo§teneasca unele din nepoate de o frumuseIe cum totu§i portretul In ulei §i copia lui, aflata candva poatei astazi la Pele, cerutä. de Carol I, care admirase portretuf in salon la Golqti, nu ne-o pot reda destul de credinciosi a§a de frumoasa cum tradiIia oralä §i faima ne spun ca Zoe Go- lescu a fost. Sub portretul Zincai Golescu fu a§ezat mai tarziu, in Mai 1866, chipul lui Carol I, trimis de acesta cu cateva randuri:(( nu am sa uit ea sosind in noua mea patrie am aflat sub acoperiqul casei voastre cea dintai gazduire qi o primire ala de gralioasä ca-i voius purta totdeauna o amintire scumpä Pe aceea§i parte cu salonul cu ferestrele spre miazä- noapte se inOruiau trei incaperi, pentru ai casei §i oaspeIi. In fund, pe linia mijlocie a casei §i cu ferestrele spre curtea din dos unde se aflai baia turceasca frumos arcuitacese mai vede §i astäzi acolo era sufrageria cu o masä lunga §i scaune multe, Ca doar, altàdatà, se adunau mulÇi de-ai casei, iar casa mai era §i. bunà de oaspeIi.

* * Acum se adunau mai puIini. Zoe Golescu fugise la Sibiiu, unde ramase iarna 1848-49. Stefan§iNicolae Golescu pribegeau printre straini. Radui Alexandru-Albul, dupä cateva saptämani colindate prin Ardeal, ajungeau in curand In surghiun la Brussa, in Asia Mica. Constantin RacoviVä, nepotul cel varstnic, dupa cateva luni de luptä in rândurile armatei revoluIionareungare,rätacea acum prin lume. Drama neamului Golescu se desfa§oara in cele patru vanturi. La Gole§ti se stranse doar partea femeeasca, nepqeii 2 imbatranitul Alexandru Racovka, fostul ispravnic destituit din ispravnicia Craiovei de catrediavolul de Duha- mel numai fiindca indrasnise sA poarte in faIa consu- 1. Dmtr'o scrisoare incredintatà nouä de doamna Elena general Perticari, näscuta Davila. 2. Deci Ana Racovitä, cu fiicele ei: Felicia, Elena (aceasta, fund ca'satoritä, venea doar la rästimpuri la Golegti), Alexandrina-Luta, Ana, Zoe gi Ecaterina ci cu fuji ei nevtirstmci: Dumitru cAlexandru.

www.dacoromanica.ro 112 GeorgeFotino lului rus dela Galai e§arpa tricòlorA »0 care se indArät- nicea a crede, de0 destul de bAtran, cputerile Il mai On sA-0 slujeascd Iara2. SingurAtatea §i lipsa de §tiri sporesc tristeleai grijile celor retra0 acum in bAtrAnul conac. Primele sAptAmAni dupä infrAngerea revoluIiei, mare li-e nelini§tea pAna ce pe pribegi nu-i vor §ti ajun0in IarA cre§tinäa. Vin acum, la sfAr0tul lui 1848, svonuri peste svonuri: CA Transilvania estein foc qi sAnge »i cA la frontierele rArii se sävAr§esc barbarii §i cruzimi,de crezi cA s'au intors vremurile Vandalilori Hunilor4; CA Ungurii au ars 200 de sate romAne§ti §i cA inainteazA In inima çàrii, exterminAnd tot ce le stä in drumi mai ales pe Sa0, pe cari îi bänuesc cA au rasculat impotrivA-le pe RomAnii lui Avram Iancu, acum inclqtat in lupta cu Maghiarii; CA ar fi venit o deputä/ie de Romani §i de Sa0 la Bu- curwi 0 a cerut ajutorul Rusiei ceea ce infurie peste fire pe Ana Racovirá (( de pared 0-au pierdut capul, cerAnd ajutor strAin s'A batA pe Unguri!»5; CA Turcii vor trece in Transilvania ; Cà Lajos Kossuth a fost pro clamat rege al Ungariei ; CA Louis Napoleons'a fäcut pre§edinte al Republicii 0 Ana Racovirá, foarte nelini§titA de soarta Republicii franceze, se intreabA : oare este el demn de acest post?6. CA in FranIa sunt turburAri ;cà generalul Cavaignac a fost omorit §icAtA vreme in Fran-0 sunt turburäri, vai de celelalte !» 7. Despre cele ce se petrec la Bucure§ti in acestsfAr0t de an 1848 ajung, fire§te, mai repede 9tiri 0 mai ade- värate la Gole§ti. Se fac mereu arestari. 8i Ana Racovirä nu inIelege ce rost mai au cercetärile, cA doarnimio nu s'a fA cut pe sub ascuns, ci totul pe fará Douà sute de persoane care au luat parte la Constitu0e sunt gonite din Iar'ä §i trimise sub escortA ruseascA pAnA la frontierA...Ce viitor ni se 1. Vol. II, nr. 118, p. 195i nr. 123, p. 205. 2. Vol. III, nr. 206, p. 14 nr. 212, P. 27. 8. Vol. II, nr. 124, P. 207. 4. Ibid. 5. Vol. II, nr. 126, p. 215. 6. Ibid., p. 216. 7. Ibid.-8. Ibid.

www.dacoromanica.ro Boterii Gole fti 113

pregate§te ! >> exclamâ cu ingrijorare Zoe Golescu, cand afla la Sibiiu despre cele ce se intampla in %ara 1 t( Nu se mai ingadue, pentru doi ani de aci inainte, sa se mai facà nunIi, pentru ca sa fie recru%i de trimis impotriva Ungurilor. MiliIia noasträ a fost reorganiza-a §i a jurat credin0 in Biserica Sarindar, care jurämänt va fi /inut cat va placea seniorilor suzerani,reprezentaIi la aceastä ceremonie prin Omer Pava §i Duhamel » 2 serie inciudata Felicia Racovirá.Iar cand, mai tärziu, Tarul Rusiei ingadui soldaIilor s.-di sa se casatoreascä in Tara Ro- maneasca, ea rabufne§te de manie: (< mai infama politica nici nu se poate inchipui ; simte ca. /ara ii scapa ;§i atunci incearcä, prin aceste mijloace extreme, s'o pastreze ! » 3. Ro§ul an 1848 i§i palpaie ultimele zile. lata Craciunul, primul Craciun dupa revoluIie,petrecut acum rara cei ce pribegesc printre straini §i fara # mamicuIa ». Celor dela Gole§tile-au facut de sarbatori Cazacii o bucurie:# au plecat spre Transilvania »; # §i sa va dau o proba de vitejia acestor stupizi cari vor s'a cucereasca lumea serie Felicia RacoviIä : toata noaptea s'au rugat §i au jelit§i tot repetau: Francezii !Francezii !Spuneau ca s'ar bate impotriva tuturor neamurilor, dar ea de Francezi se tem ca de dracu... In sfar§it, au plecat disprquiIi »4,# au scapat bieIii Värani de ei..., dar se spune ca astäzi sosesc alIii... »5. Chiar §i Turcii i§i aveau partea lor in gändurile celor dela Gole§ti:# Omer Paya strabate %ara pentru a-§i inspecta trupele. La cina ce i s'a dat la Pite§ti el a ridicat primul toast pentru sanatatea Sultanului ; al doilea, pentru prosperitatea 'Dril Romane§ti. Que le Bon Dieu lui dessèche la langue, s'il ment ! » il afurise§te Felicia Racovirá 6. In ajunul Cräciunului au venit la conac toli copiii satului §i au urat # buna dimineala la _Mo§-Ajun *.<( Erau mai bine de §aizeci. Li s'au dat prune, nuci, covrigi, sta- fide §i vin ; au plecat voio§i, puIin päsandu-le de ziva de mäine ». Copiilor astora # viitorul de sigur le va fi humos »7.

1. Vol. II, nr. 125, p. 212. 2. Vol. II, nr. 124, p. 208 8. Vol. II, nr. 189, p. 380. 4. Vol. II, nr. 124, p. 207. 5. Vol. II, nr. 126, p. 216. 6. Vol. II, nr. 124, p. 208. 7. Iba., p. 209.

www.dacoromanica.ro 114 George Fottno A treia zi de CrAciun, de Sfántul Stefan, ziva celui mai vArstnicdintrefraiiGole§ti, zi scumpä §idureroas6 scrie Felicia Racovi0 csáci era acum färà unchii ei »1, am mâncat o colivA delicioasa in cinstea sfântului martir, patronul; ca s6-1 facem prielnic cauzei noastre am aprins o lumânare §i nu mä indoiesc ea' va lua seama la coliva noastrà, caci §i el a fost un martir al credin%ei: a murit pentru libertate, egalitate §i fraternitate! 2. Doar nadejdea inteun viitor mai bun Ii sprijinai mAn- gaie pe cei dela Gole§ti, cari trimit acum, in pragu1 anului cel nou, urAri de izbAndäi imbärb6tAri scumpilor pribegi 3.

Anul 1849 se veste§te aidoma celui ce s'a dus. Asupririle impotriva celor cari luaserà parte lasfânta noastrà Constitu/ie » nu contenesc, iar judecarea celor inchi§i la Väcäre§ti nu se mai mântuie °data.Judecaorii no§tri au altceva mai bun de fäcut rabufne§te de ciudà Felicia Racovi0 danseaza §i-§i fac teatru, ca sà acopere tot tragicul purtärii lor. Mai deunazi au jucat o piesd de Scribe, intitulatàHéritière, in care §i consulul rus Ko- tzebue a avut un rol »4. La generalul Liiders a fost bal mascat 5.Baluri, mas- carade, paskinade, arlequinade, coarne cu carul pe la bär- ba-0; vai de generaIia din anul acesta! » cornenteaza re- voltati compdtimitor Gheorghe Magheru, cäruia Ii ajunge, departe, ecoul celor ce se intámplà in .0.11 6. In casadela ColentinaabAtrânei principese Maria Ghica (nAscutà Hangerli) sunt mereu petreceri, la care iau parte §i strAini§iofiterii armatelor de ocupaIie, printre cari intAlneai deseori pe Fuad Effendi, orn distins, curtenitor cu femeile, poet inzestrat, recitând frumos versurile-i pe care le traducea el insu§i in frantuze§te 7, dar costând ceva cam scump visticria Tärii Române§ti 1.Vol.III, nr201,p. 7. 2. Vol. II, nr. 124, p. 209 3. Vol. II, nr. 124, p. 210i nr. 126, p. 216. 4.Vol. II, nr. 130, p. 223 (serisoare din 30 Ianuarie 1849). 5.Ibid. 6.Vol.II, nr. 136, p.240. 7. Aurélie G h i e a, La Valachte moderne, Paris, 1850, p. 109-111. 8. Dintr'o serisoare mai tärzie, din OetomvrieNoemvrie 1850, a lui Al. C. Goleseu-Albul, afläm Fuad Effendi s'arfipurtat ru and In 1848 a intrat In Bueureqti, vol. HI, nr. 425, p. 132.

www.dacoromanica.ro Boierii Golefti 115 Se mahne§te lumea din Gole§ti la auzul calor ce se intampla in Capitalai mai ales la svonul unor casätorii din lumea mare bucure§teanä: Elena Ghica (Dora D'Istria) se va manita cu un Rus, milionar. 4 Sa-i fie de bine! » ti ureaza Felicia Racovirá 1.Cat despre Catinca Vladaianu, republicanii din Gole§ti » o credeaumai patrioata »;ea zice ca revoluIia a fost o calamitate » 2...;§i dupa toate astea mai cite§te Evanghelia pe care i-ai dat-o tu, $tefane » serie revoltata buna Ana Racovirá, caredespre celelalte boierese nu mai spune nimio »3. Cand se duceau la biserica, in zilele de sarbatoare, alta mahnire: preotul pomenea la rugaciune numele Nicolae §ial<( scumpei sale jumätbli ».Cu insulta asta Felicia RacoviI6 nu se poate' impaca » 4. Incepi framântArile pentru Domnie. Se svoneste Turcii sprijin6 pe caimacamul Constantin Cantacuzino, iar Rusii pe fostul domnitor George Dim. Bibescu 5. Nu se stie insä nimic sigur, la inceputul lui 1849, asupraferici- tului muritor care ne va guverna » O. In Iara,saracie: s'ar muja inima, ráranii sunt exa- speraIi, asteaptà vara ca s'a fuga §i s'A traiasca ascun§i prin padure, ca n'au ce manca »7. Ru§ii,ca lacustele, cand au pustiit un loe, cauta altul 8;i 4 pe langa toate burla- talile pe care ni le aduc Ru§ii, mai este §i armata lor mo- lipsita de boala numitä tifos »3. Se svone§te la Gole§ti ca din FranIa au fost izgoni%i strainii amestecaIi in revoluIiile din diferitele §iea nuli pot gasi azil decat in Anglia §i America.Pentru Dumnezeu! Oare putem crede in atata la§itate a popoarelor? » se intreaba ingrijorata Felicia Racovira 12. Vine §isvonul ca vom avea un Domnitor ales pe trei ani §idoua_ Adunari Camera Deputa/ilor§i Camera Lor- zile-r azil de trancanitori » va spune Felicia Racovirá, care nu-vi stapane§te mânia:sarmana tinerime ! va trebui sa patime§ti mulçi ani pana s'a ispä§e§ti crimele OrinOlor !»"-. 1. Vol. II,nr. 130, p. 223. Dora d'Istria s'a cäsAtorit la 5 Februarie 1849 cu Alexandru Koltzoff Massalski. 2. Vol. III, nr. 234, p. 89. 8. Vol. II, nr. 158, p. 301. 4. Vol. II, nr. 130, p. 224. 5. Vol. II, nr. 132, p. 233.- 6. Vol. II, nr. '130, p. 222. 7. Vol. II, nr. 150, p. 275. 8. Vol. II, nr.183, p. 362. 9. Vol. II, nr. 165, p. 316. 10. Vol. II, nr. 151,, p. 277. 11. Ibid.

www.dacoromanica.ro 116 George Fottno Din cand in cand cate o izbucnire de veselie strica monotonia din Golesti. Caci in lumea aceasta romanticä atat de naivà care traia intre zidurile conacului din Go- lesti, doar prea pu%in lucru trebuia pentru a o face 0 sä 'Ma cu lacrimi »:0 a dat o baba cu bobii si a ghicit... ea o sa desgroape douä tunuri ale lui Negru-Voda... Dupà ce o muta PitestiiiGolestii din loe, apoi cu ele o sa se apuce Turcii la bataie cu Muscalii... $i noi zicem: sa dea Domnul! Cand un om din Pitesti, fost prizonier la Vacaresti, 0 care avea peri albi veni la conaci povesti nepoatelor Golestilor despre vieala aresta-plor din manästirea. Vaca- resti, desprenebuniile » acestora, despreprocesul-verbal » al lui Popa $apcä, 0 qui est charmant »,rasera cu lacrimi Rad cu lacrimi cand li se spuse ea arestaIii dela Vacäresti au imbatat inteo zi garda, care era toatà ruseascai,vazand-o cu chef, i-au explicat Constit4a. Dar un °filer, care tocmai sosea, puse capat acesteiopere caritabile insa o vor lua-o altädata d'a capo 2 De altfel, mai in serios, mai in glurnä, propaganda aceasta incepu sa prinda In randurile armatei rusesti din Valahia ;i mul0 ofiçeri rusi, polonezii curlandezi, prinsi Onand pe furis,in miez de noapte cuvantari liberalei purtand 0 la inimä, sub uni- forma, scumpa noastra proclamaVetrebuirä sä fie trimisi inapoi in Rusia. Pal& siai dracului copilasi de Romani nu se lasäi fac propaganda se minuneaza Rusii 3. Sunt mandremicile revoluIionare » dela Golesti cand afla cat de bine se poarta arestaIii dela Väcaresti: Ion Voi- nescu, Roata, Catina, Scarlat Turnavitu, s. a. Sunt pline de admiraIie cand aftà cá acesta din urma s'a rastit la Rusul ce-1 conducea la interogator: 0 nu mit atinge Cu labele,cet sunt liber!4. Raspunsul acesta capata propoqiile unui adevarat act de eroism in inchipuireamicilor revolulionare care vor avea bucuria de a vedea ca manifestaIiunile ce se vor produce peste cateva luni in lax% in favorul Tur- cilor vor face pe Rusisa-si mute buzele pana la sange » 5. # 1. Vol. II, nr. 139, p. 247. 2. Ilnd. 8. Vol. II, nr. 128, p. 219-220. 4. Vol. II, nr. 164, p. 313. 5. Vol. III, nr. 205, p. 13.

www.dacoromanica.ro Boierii Goleitt 117

Zoe Golescu, refugiatä la sfärsitul lui Septemvrie1848 peste munO, la Sibiiu, unde l'amase pana catre inceputul lui Martie1849si unde o vreme avu pe lânga ea pe fiii Radui Alexandru-Albul cari insa curând se vor trezi la Brussa In exil avea sa se intoarca la Golesti In ziva de 12 Martie1849(s. n.) 1 t( Trectmd peste once alte socoteli scrie ea mima m'a impins catre patrie, unde stiam c6 atAtea inimi bat pentru mine, ca ata:tea bra/e mi se intind la sosire... E ce m'a facut sa cad in ghiarele ur- sului alb >> 2. Dar in /ara masurile jignitoare se /in sir. Scgiai fiica lui Gheorghe Magheru sunt arestate si trimise peste frontiera, la Brasov,(( ca douà vinovate de crime politice O. Sunt arestatei percheziponate ísoçiile lui Ion Eliade, Christian Tell si Cesar Bolliac4.Trebue sa ffi Rus sau im- piegat in administra/ia çàrii noastre de astäzi, ca sä te por/i astfel! exclama mânios Zoe Golescu 5. Ii vine si ei rândul numai dupä o sedere de trei sap- tamâni acasd, când Rusii fac o perchezi/ie la Golesti, au aflat c'a venit Radu-Pupu », dar (( au ramas rusina/i » cand li s'a spus caRadu nu putea sä faca un astfel de gest nechibzuit ». Dar de supärarea aceasta i-au razbunat Ungurii, cariau bätut si au scos pe Rusi din Transil- vania » 6. Gelosi irisa de pu/ina mea fericire scrie Zoe Golescu Rusii m'au poftit sä parasesc in sase zile /ara » 7. Se pregati in pripa de plecare, ajutata de Effingham Grant, care arate cu noi sä fi fost n'ar fi aratat o mai mare prietenie..., oferind rnamei si punga »i ajutatä de asemenea de Colquhoun, ((la care mama a tras..., si nicio ruda nu i-a oferit casa... »5. (4 ce rusine sa nu gaseasca mama gazda la un Romän ! »6. La Istambul, Zoe Golescu ajunge la7/19Aprilie1849. Nu-si gaseste Ins6 copiii: Nicolae, care sosise impreuna cu ceilal/i membrii ai Locotenen/ei, fusese oprit sä debarce si, intors din drum, plecase spre Fran/a cu vaporul cu care

1. Vol. II, nr. 142, p. 263. 2. Vol. II, nr. 149, p. 272. 3. Vol. II, nr. 142, p. 263. 4. Vol. II, nr. 139, p. 249. 5. Vol. H, nr. 142, p. 263. 6. Vol. II, nr. 138, p. 246-247. 7. Vol.II,nr. 149, p. 272. 8. Vol. II, nr. 152, p. 281. 9. Vol. II, nr. 184, p. 366.

www.dacoromanica.ro 118 George Fotino

venise 1.Radu si Alexandru-Albul ajunseserä la Brussa, unde sunt acum internaii. Zoe Golescu dä fuga la Brussa, revine la Istambul, incearca zadarnic sa obling liberarea fiilor ei dela Brussa. S'ar intoarce in Iarä, lâng4 biata Ana Racovirá care suferà in singurätate si care, rAmasä in Va- lahia, nu intAlneste decat vrAjmäsie, # de nu mai vrea s'a' mai audä vorbindu-se de revoluIie »2. S'ar intoarce, desi isi jurase<< sä nu mai dea ochii cu muträ. de Rus >>3.I se cere insä # sà se lepede de miscarea din 1848 si sä se declare # supus servitor »al celor # doi comisan iimpärä'testi sial AlteIei Sale >>.(c Numai asa te poli. intoarce in Iarà, cu fruntea pe sus si cu nasul in vant... Dar cine va avea atAt de pqin respect de sine-si si atAt de pu/inà mândrie cas'a' se t'Araseà in noroiu?... Pas votre mamicoutza! » incre- dinIeaz4 revoltatä Zoe Golescu pe fiul ei stefan 4. * * * Vara anului 1849 aduce stirea cä viitorul domn al Tärii Românesti va fi Barbutirbey. In cercul Golestilor stirea este primita* cu supArare:(< prin urmare, toa-LAclica lui Bibescu va juca mereu primul rol in Iarä »6.Se pare cä mulfi boieri se gAndese sä. pet4ioneze Sultanului, pentru a impiedeca numirea lui $tirbey. # Acesti vulpoi bkrâni de boieri au si reinceput reacOunea si, prin ea, fac jocul Rusiei» scrie Effingham Grant 6. Cand in August 1849 Barbu $tirbey sosi in /ara, prin Bräila, # nenorocul avea sà-1 astepte la filtrare...Villara, ginere-s4u, care il intovAr6§ea, s'a inecat inDux-16re...1a-t'A cum ursitoarea prinIului si-a primit fiul iubit...Este semn räu pentru intreaga familie » serie Zoe Golescu dela Istambul la 24 August 1849 7. ImprejurArile din vara acestui an 1849 nu se vestesc pri- elMce lumii revolqionare. La Golesti sosesc stiri tot mai rele despre mersul revolu%iei unguresti din Transilvania. Inteadevär, armata lui Bem, acum infrântä, se reträgea risipit spre HaIeg, iar din urmä Rusii ii goneau pâlcurile fugare. NicolaeBAlcescu,

1. Vol. II, nr. 148, p. 271. 2. Vol. II, nr. 155, p. 286 3. Vol. II, nr. 169, p. 326. 4. Vol. II, nr. 179, p. 353 5. Vol, II, nr. 166, p. 319. 6. Vol. II, nr. 161, p. 306. 7. Vol. II, nr. 172, p. 335.

www.dacoromanica.ro B o ierii Golegti 119 care venea dela Avram Iancu si era in drum spre Arad ca sà vaza pe Kossuth se amesteca acum in resturile armatei unguresti, urmand-o in retragerea-i spre HWg. Cu el mai erauiaiçi Romani: Constantin Racovirá, Ion Baläceanu, s.a. Mare ingrijorare starneste, in lumea dela Golesti ecoul acestor intampläri. Despre Constantin. Raco- vira' maica-sa nu mai stie nimic. Ii e teamàsa nu fi pälit vreun rau...i ar don i sa-1 vada °data gafa din hotarele turcesti »1;multe poate sà indure omul..., dar nu des- nadajduesc... dupa ploaie va iesii soarele » da curaj Ana Racovira 2. Despre NicolaeBälcescu, carevazand infrangerea de acum tara leac a armatei ungare, pornise pe la mijlocul lui August pe drumul intoarcerii in munIi la Avram Iancu, impreuna cu ConstantinRacovirä,ConstantinFlorescu s. a. 8 scàpand cu toçii, prin siretenie, din mainile unei patrule rusesti care ii prinsesedespre el, cai despre Ion Bäläceanu, Gheorghe Vernescui Grigore Caracas, se aude la Golesti ca au cazut in mainile Rusilor in Transilvania gand care pe Alexandrina-LuIa o ingrozeste:de-ar da Dumnezeu sa nu fie adevarat..., c'á ma ingrozesc la ce-i asteapta pe cei cazuIi in mainile barbarilor àstora »4. Se aude de asemenea ca generalul Bem, pentru care Zoe Golescu a avut o vreme un adev6rat cult,si-a pierdut braçuli douä degete dela mana stangä »i ca s'a turcit ceea ce face pe Alexandrina-LuIa sa izbucneasca en- tuziasmará: admirabil exemplu de devotament pentru laxa sa! 5. Tot stiri rele! $i svonuri peste svonuri. Ba unii

1. Vol. II, nr 175, p. 344. 2. Vol II, nr. 158, p. 301. 8. Vol. II, nr. 178, p. 348i nr. 179, p. 354. 4. Vol. II, nr. 180, p. 355 5. Vol. II, nr. 183, p. 362. 6. Vol. II, nr. 151, p. 277. 7. Vol. II, nr. 183, p. 362.

www.dacoromanica.ro 120 George Fotino neasca, de aceasta patrioticämiscarecare nu urmärea cleat independenta nationala scapata de teribilul Protec- torat rusesc» 1, aceastä nascocire cum si svonurile scornite ca Nicolae Golescu s'ar fi dus la Petersburg Ali primeasca rasplata scot din särite pe mamicuta si pe nepoate: negustorii din Pitesti au venit sà ne felicite, in batjocura... SA-0 vinà sà te turcestii sä strigi Allah! Allah! si alta nu! » räbufneste de manie Alexandrina-Luta 2. Se speed totusi la Golesti cà incordarea dintre Turci Rusi acum inspre toamna lui 1849 pe chestiunea predärii de catre cei dintai a refugiatilor ungurii poloni, va putea duce la razboiui ea, deci,i soartanenorocitei noastre taxi » se va putea schimba in bine 3. Zilele s'au scurtat incet,incet si vara acestui an 1849 s'a sfarsit. Toamna insufleteste putin dealurile ruginite ale Gole- stilor.Culesul viilor mai 'aduce vieata pe coline. Pentru nepoatele Golestilor, chiari aceste nurnarate cupe de voie buna se pierd in ceasurile nenumärate de tristete si visare. Dealurile din Golesti scrie Alexandrina-Luta sunt mai insufletite, cad se apropie culesul viilori câmpul are un farmec nou. Mi-aduc aminte cum la timpul asta, altadata, ne adunam cu toÇii in familie sä petrecem bucurosi o sap- tämana, douà Erau timpuri bune. Astäzi, trecand drumul cel mare pentru a o lua spre deal, am vazut o trupä numeroasa de soldati pe cari Ii luaräm drept Rusii iatä ca nei pärea rau ea nu-i puteam ocoli, &and deodata Ii au- ziräin cântand in cor un cântec românesc, duiosi jalnic, ca toate cântecele din scumpa noasträ çarâ. Ne oprifänn surprinsevi-ipriviram. Erau inteadevarsoldati români cari se duceau la Bucuresti. Ii urmau drumul, cu ofiterul In frunte, cantând mereu acelasi cântec, care se raspandea ca un plans din pieptul lor. Zangänitul armeloripasii cadentati pared tineau isonul cântecului lor monoton. R5.- mäsei tintuita pe loei desi curand Ii pierdui din ochi, nu puteam sa ma hotarasc sa plec, cá din cand in cand au- zeam cántecul lor räzbatand panä la mine. Era pentru 1. Vol. III, nr. 238, p. 113. 2. Vol. II, nr. 183, p. 362. 3. Vol. II, nr. 180, p. 355.

www.dacoromanica.ro Boterii Golefti 121 intaia§i data' de cand au intrat Ruqii in ;ara ea' vedeam soldaçi romani. Mi-au fäcut o tare trista impresie »1. Atat de duioasele randuri ale Alexandrinei-LuIa, copil de 16-17 ani cand le serie, destainuesc toata nota sufleteasca a lumii din Gole§ti, pe care asprimeç imprejurarilor o despärIise de restul lumii.

Zoe Golescu <

www.dacoromanica.ro 122 George Fotino

gol in suflet, FAT% sä §i-1 märturiseasa., pentru a nu turbura aceste clipe de fericire §i veselie, atat de puIine dela trista noastrA despäAire ; fiecare i§i spunea: unchii no§tri lipsesc, ;ara ne e nenorocitä §i panä and soarta ei nenorocitä nu se schimbk nu poate fi pentru noi adeväratA fericire »1. Batrânul conac din Gole§ti, loc de credinrá §i de vechiu patriotism românesc, a fost in anii restri§tei, pentru mämi- cuIa care aici uitä de mizeriile ce i-au fäcutMosco-Ghia- urii2 §i pentru ai säi,oaza räcoritoare §i inverzitä a cara- vanei istovite §i insetate mergAnd prin pustiu. Oriincotro §i-ar arunca privirea, nu vede decát tristeIe §i pustiu; doar un punct, in natura asta moartä, pare c'A suride; se indreaptä zorit intr'acolo, mulIumind Celui-de-Sus c4 §i-a gäsit loe sä odihneascä la umbrà... Aceastä oazd in pustiul nefericitei noastre rári n'o s'o mai päräsim multä vreme ; ha ea va adäposti §i pe drumeiii cari, ca §i noi, cautä singurAtatea » 3. Dacä pentru nevoi bäne§ti, pentru imprumuturi, care incet, incet aveau sä le iroseascä averea, pentru felurite griji ale casei sau in caz de boalä mai grea pentru a consulta vreun doftor, mai plecau uneori la Bucure§ti, nu rämâneau mult acolo. Nu-i vorbä, nici nu li se prea da voie sä rämâe acolo. Când se ingklui Zinc6i. Golescu de cAtre Omer Pava sä vinä la Bucure§ti 4, unde väzu pe Barbu Stirbey, care o primi bine, îiof eri sprijinul §i care #sä §tii, Stefane, c*A nu ne vrea räul » 5 serie Zoe Golescu nu trecurà trei zile §i i se puse in vedere, la cererea lui Liiders 6, lucru care o jigne§te adânc sä reja drumul Gole§tilor, de unde iat-o scriind fiilor säi:am citit cu pläcere micile mäguleli cu care rä.sfälaIi pe marea hoIoaicä. §i panduroaic6; §i dacä nu a§ avea sentimentul puterii mele, care e mediocrä, a§ fi sfAr§it ca broasca lui Lafontaine. Caci prea mä. Si. apoi, la ceasul acesta, trebue sä §t4i cAci v'am scris renghiul ce au jucat temutei Inzqoaice când, abia sositä de ateva zile la Bucure§ti, i s'a pus in vedere sä-1 päräseascä ; a§a cà temuta panduroaicä trebue sà fi pierdut mult din vitejia sa in ochii dragilor ei copii §i admiratori7. De altfel,

1. Vol. II, nr. 186, p. 372. 2. Vol. II, nr. 185, p. 368i vol. III, nr. 200, p. 5. 3. Vol. III, nr. 249, p. 144. 4. Vol. II, nr. 193, p. 389. 5. Vol. III, nr. 256, p. 158. 6. Vol. II, nr. 198, p. 403. 7. Vol. III, nr. 207, p. 16,

www.dacoromanica.ro Boierii Golefti 123 pare-se ea « mamicuIa » a §tiut sa se räsbune. O legenda de familie ne spune ea' atunci cand generalul rus Ltiders vesti vizita la Zoe Golescu, cu prilejul masurii luate impotriva-i, aceasta scoase toate mobilele din salon, urcandu-le in pod, coborindu-le in pivnipi neläsand ,in salon cleat un singur jill, pe care s'a apzat ea, pentru a nu fi indatorata sa pofteasca pe generalul rus a lua loc. Opreli§tile pentru Zoe Golescu de a locui in Bucureoi sunt puse de aceasta 0 de feciorii ei pe seama domnitorului Barbu 8tirbey, pe care 8tefan Golescu Il judeca aspru §i-1 invinuete de a fi « fricas »1, ca'ci acesta ar fi putut invoca spune el scrisoarea marelui vizir Re0d Pap care Omer Pap §i ar fi putut, astfel, autoriza pe Zoe Golescu locuiasca in Bucure§ti. Judecalii lui stefan Golescu asupra lui Barbu 8tirbey s'ar cere opusa judecata stapanitä a istoriei, care ne spune cà intarzierea pribegilor pa§opti§ti printre straini §i indepartarea alor lor de Bucure§ti se datoreaza mai puIin voinIei du§manoase a Domnitorului, cat poruncitoarei voin-le a Iarismului « protector ».Oare *tefan Golescu, scriind lui Ion Ghica la 17 Ianuarie 1850, nu spune el insu0 cà hotarirea e in mana Rusiei? careia el niciodata nu va consimIi sa se adreseze pentru a-i cere iertare »2.Barbu 8tirbey, du§man a ceea ce socotea ca e des ordine §i avand cultul principiului de autoritate, n'ar fi ingaduit nimänui sä-1 vatame ;pentru respectarea acestui principiu, el a socotit de bine sa puna unele opreli§ti celar din lumea carora pornise revolulia. De altfel, chiar daca lis'ar fi ingaduit sa ramanä la Bucure§ti, tot n'ar fi zabovit mult acolo, « in plictisitoareg Capitala » « in aceasta lume corupta §i vrajmap »4, in Bucure§tii « adevarat iad » 5, unde uniiprieteni » le ocolesc « de parca ar avea o boala molipsitoare », iar alçii se gräbirä sä vinä sa le vada « cum poartä doliu dupä ConstituIie »6 sau daca nu cumva « le lipse§te vreo -landära7. Dar noi ne facem o cinste de a fiastfel calomniate scrie cu

1. Vol. III, nr 203, p. 10. 2. Ibid. 3. Vol. III, nr. 271, p. 196. 4. Vol. II, nr. 167, p. 322. 5. Vol. II, nr. 193, p. 390. 6. Vol. II, nr. 186, p. 373. 7. Vol. II, nr. 194, p. 391.

www.dacoromanica.ro 124 George Fotino mândrie Catinca Rosetti la 8 Noemvrie 1849 1. N'ar fi zabovit mult in Bucuresti, ea n'ar fi räbdat #sa auda invinuirile impotriva fraplor Golesti2, sa vada&Asti rusesti sa fie de faIa laapoteoza acestui caporal » 3 [Tarul Nico- lae I] sau svada ((cum se dau baluri si se cantä. Te-Deum- uri, pana ce Europa democratica va putea sà le intoneze un de-profundis hotaraste Felicia Racovila 4. Suspinau dupaGolesti, mon village », ma chère retraite cette terre promise » 5.S'au inchisIn castelul delaGolestii foisorul cu amintirea lui Tudor Vladimi- rescu ii va ocroti de vrajmasi »6. Nici aici, de altfel, nu lipsesc neajunsurile. Ti doare vada caadministratorii poartà sepci rusestii pantaloni cu postav Trebue sà fii aici vezi, ca sá.0. se suie toata ziva sangele 'n cap >>7.Cateodata mai faceau Rusii percheziIii In casa. Intoarcerea Zincai Golescu laGolesti, la 8 Noemvrie 1849, aduse, fireste, mangaiere In batranul conac. Bucuria reintoarcerii acasa coincide si cu buna veste ca nepotul Constantin Racovi-p, care fusese cu Nicolae Bal- cescu la Avram Iancula Campeni, de unde plecase catre mijlocul lui Septemvrie, a sapat acum din Transilvania si se gäseste la Vidin, langa. Bem (Amurat Pasa).Ce a sarmanul, pana sa treaca in Turciaeste de nedescris...; a facut pepescarul,n'avea niciun ban In punga sis'a hranit cu ierburi mai multe zile »8.S'a prefäcut si ca e vân- zator de combustibil» (< o minciunä nevinovata! serie la 8 Noemvrie 1849 Alexandrina-Li.qa, dela care aflam ea si Grigore Caracas ar fi izbutit sà treaca din Transilvania In Turcia, In chip de potcovar 9. Ajunge la Golesti stirea bunk la inceputul lui Noem- vrie,cà Duhamel, ursul monstru »,aparäsit Iara Ajungeitirea ramasa nascocire ea surghiuniIii dela Brussa ar fi fost pusi In libertate, dar Zoe Golescu nu vrea ca ei sa vie in Valahia >>; mai ales sa nu vie fiul ei cel mic, 1. Vol. II, nr. 186, p. 373. 2. Vol. II, nr. 158, p. 300 3. Vol. III,nr. 201, p. 7. 4. Vol. III, nr. 227, p. 67. 5. Vol. III, nr. 253, p 152; vol. III, nr. 271, p. 196; vol. III, nr. 243, p. 121. 6. Vol. II, nr. 180, p. 356. 7. Vol. II, nr. 184, p. 366. 8. Vol. II,nr. 187, p. 376. 9. Vol. II, nr. 189, p.380. 10. Ibid.

www.dacoromanica.ro Boterii Golefti 125

Alexandru-Albul,caci el nu-si poate One limba va vrea sa faca mereu propaganda si va fi expus la noui neajunsuri »1. Dar si vesti rele aduse reintoarcerea Zincai Golescu; pare-se, intr'adevar, cá emigraPi români nu, se mai inIeleg intre eii ca s'au împàit in trei grupe 2.<< Cat m'a mAhnit aceasta veste scrie Ana RacoviIa dusmanii Iärii nu cer mai mult decat sá nu fiti de acord... Aud ea Eliade a facut multe intrigi;tiì,tefane, ca a fäcuti altadata. ca la Bucuresti, dupà revoluIie, nu-1 mai cunosteam. fraIii mei, sa nu gresiIi din cauza lui. Crede-ma ca sunt in stare sá rabd once, dar nu pot sa aud criticându-se faptele voastrei ea nu slujit cum trebue Iara, voi cari a%i sacrificat totul pentru ea » Se intristeazà cei dela Golesti si la stirile care le sosesc din FranIa si care le spun ca pretutindeni, spre sfarsitul acestui an 1849, cauza liberala e in declin. Pretutindeni partidul reacIionar sau monarhic este mult mai tare cleat partidul democrat, care este dat peste cap si innabusit prin mijloacele cele mai crude sicele mai anticrestine... Au- striacii spanzura sau impusca fara mila pe bieçii Unguri.. serie Zoe Golescu tiranii n'au nici constiinIa onoarei, ca.ci fac aceasta dupä ce-au fagaduit amnistie... Prusienii fac laf el...Tirania va ajunge sa innabuse libertatea4. Politica Frai4ei fa-0 de Republica dela Roma e aspru judecata de (< republicanii » din Golesti: ((Louis Bonaparte tri- mete o armatà pentru a se bate impotriva Italiei..., expulzeaza pe Adam Czartoryskiia-CA-tea alte infamii» serie Catinca Rosetti, care doreste sa izbucneasca o revoluIie In folosul popoarelor oprimate,dar a devenit incredula... nu-i mai plac visurile frumoase ; cu toate silinIele Insa de a nu-si mai face iluzii, tot nu se poate impiedeca din and In când sa-si mai faca. » 5.

1. Vol. II, nr 194, p. 393. .2. Inca din primele luni dexil, emigratia romina' se desbinä: unii, cu Ion Ehade si Christian Tell hi frunte, constituese am spune dreapta t emigratiei; altn, cu C. A. Rosettii Bratiemi, u stanga »;la mijloc aunt Nicolae Bälcescu, Golestii, Ion Ghica, s. a ;Al. Cretzian u, Din arhwa lut Dumttru Brittianu, Bucuresti, 1933, I, p. 42. 3. Vol. II, nr. 187, p. 376. 4. Vol. II, nr. 185, p. 369. 5. Vol. II, nr. 186 p. 372.

www.dacoromanica.ro 126 George Fottno Svonurile toate câte ajung la Gole§ti sunt intampinate, dui:a imprejurari, cu racealk resemnare, revolta sau desgust. Deseori nu pot controla temeinicia svonurilor, ca aproape nimeni nu mai ja drumul Gole§tilor sa.-i vadk Atâ-pa com- patrio0 §i atália prieteni # ne reneaga. §i ne 1ntorc spatele » constatä. melancolic Zoe Golescu 1.Numai Effingham Grant, # acest tAnar incântator »,# acest suflet caritabil » 2 §1(< daca mulii conalionali ai lui ii seamänk atunci au dreptate sa fie mândri » 3 numai el,Grigore Filipescu- GAO, # unul din cei mai de isprava tineri §i vrednic Roman» 4, §i. Elena Bengescu mai vin câteodata sà-i vadä. * * * Sarbätorile Craciunului adunau in conacul dela Gole§ti pe toIi ai casei.Cei care plecasera pentru treburi la Bucu- re§ti sau aiurea, se gaseau in preajma Craciunului in jurul vetrii din conacul parintesc. Mai luau drumul Gole§tilor §i câ%iva putini prieteni rama§i credincio§i. «A venit §i same§ul care a invä¡at la §coala din Gole§ti §i care se nume§te Furduescu. Nicolache il facuse same§ &And aveam Constitu-pa. Trebue sa§tiica nu pomene§te de numele vostru {Ara sa-i vie lacrimi in ochi » scrie Ana RacoviIä 5. Se sträng cu to/ii la Gole§ti, # afara de cei patru dragi baieli » 6. (< De Sf. Niculae am fost in drum dela Bucure§ti scrie Felicia RacoviIa am preferat sa fim pe drum cleat sà fim de fa-VA in ora § la apoteoza acestui caporal ;dar sora mea Elena 7, care era la Gole§ti, a fäcut o hora §i a baut cu c4iva prieteni in sänatatea voastrk in ciuda tuturor Cazacilor din lume. A§a sa fie in toata Tara Româneasca! » 8. Doar särbatorile mai adunau ceva veselie §i voie bunä In casa. Gändurile tuturor se duceau departe, la cei ce pribegeau In lumea larga. Se faceau urari pentru ei :<< de Sfântul $tefan am ridicat solemn un toast in san-átatea voastrà scrie Zoe Racovi0 unchiului ei stefan Golescu pe urma pentru

1. Vol. 11, nr. 185, p. 369. 2. Vol. II, nr. 130, p. 222 si nr. 142, p. 262. 8. Vol. II, nr. 184, p. 365. 4. Vol. III, nr.284, p.230. 5. Vol.III, nr. 258, P. 161. O. Vol. III,nr.256, P. 157. 7. CAsAtoritä cu Scarlet N. Fill- pescu, v. nota 1, p. 61, vol. II. 8. Vol. III, nr. 201, p. 7.

www.dacoromanica.ro /11b:4

ELENA SCARLAT FILIPESCU FOTOGRAFIE DIN COLECTIA D-NELOR FANNY DERUSSI SI ELENA A. GOLESCU

www.dacoromanica.ro Boierii Golefti 127 fiecare din familia noastra, prezenp sau absenP §i. apoi un toast din cele mai gälagioase in sankatea tuturor emigraplor §i penult izbanda sfintei cauze »1,pentru incercarea voas,tra' frumoasa §i. generoasa de a scäpa Iara de jugul tiranilor » 2. Tarul tuturor Ru§ilor §i top Ru§ii Tarului îi aveau partea lor in urarile sgomotoase ale nepoatelor Gole§tilor ;<( 40.000 de baionete moscovite n'au putut sä puna randuialä legalä In republica dela Gole§ti sfideazä Catinca Rosetti 3. Cand ecoul dela Golqti ajungea pana la cei depart-61i fericea : sunt incânt6toare nepoIelele noastre scrie Ni- colae Golescu sunt minunate micile revoluPonare. De nu le-ar pärasi niciodata frumoasele lorsimPminte ! »4. Mica (crepublica din Gole§ti avea o sorä §i mai mica la Bucure§ti, In casa veriparei Elena Bengescu, care .4i trece vremea dand baieIelului ei Tanculirà o educaPe republicanä.. Nu-i canta toata ziva deck la Marseillaise, la Carmagnole, Monsieur Guizot etses amis §iNous entrerons dans la carrière quand nos dings n'y seront plus #. In casa §i neamul Golqtilor domne§te un suflu revoluponar. Mi- cupd Alexandru Al. RacoviO, ästa va ajunge un republican rap ; nu se gande§te deck sa-§i räzbune Iara vi-i pare rau Inca prea copil ca s'o poatä face...Elena Bengescu luat asuprä-§i sä faca pe Gheorghe Bräiloiu republican »6. Cand vremea nu era peste fire de aspra, cum a fost iarna grea din 1849-50, <( un hiver tout A. fait russe )>care face pe Zoe Golescu sa exclame :<< que l'ange exterminateur les confonde ensemble: les Russes avec leur hiver7, se plimbau prin zapada panä spre coline, iar In sanie mult mai departee. 0 luau pe drumul cel mare, pe la punctul ce-i zicea <( La Trandafir », unde odinioara fusese o troi0 in piatra §i o casa de om instärit§i. unde strabunii Gole§ti pästrau, pe vremuri, träsura §i caii cu hamuri pe ei, gata de fuga cand venea svonul:vin Turcii ! ». 0 luau pe drumul cel mare spre Campulung sau, tot intr'acolo, prin valea Isvoranilor, pe drumul Ortacului. 1. Vol. III, nr. 202, p. 9. 2. Vol. III, nr.262,p. 171. 8. Vol. III, nr. 213,p.28. 4. Vol.II,nr. 129,p. 221. 5. Vol. III, nr. 252, p. 150. 6. Vol.II,nr.194, p. 392i vol. III, nr. 213, p. 29. 7. Vol. III, nr. 206, p. 15. 8. Vol. III, nr. 207, p. 19.-

www.dacoromanica.ro 128 GeorgeFottrio Bätranul Alexandru RacoviV5 se mai ducea uneori la mosia lui, la vanatoare1. In zilele mai aspre de iarna rämaneau insa mai mult intre patru ziduri*2.In serile lungi de iarna, Oa gura sobei din salonul cel mic unde odinioara se strangeau cu toÇii, pentru a träiclipe pläcute cu gandul la o soarta mai bunä pentru Iarg se strangeau acum doar mamicuIa, fiicai nepoatele ei, nepoIeii sinotre bon vieux Tata, qui passe son temps A. jouer le soir les quatre robbers de whist et à lire quelques journaux3. In jilç, la lumina uleiului de rapiO, marnicuIa rasfoia cate o gazetä ce se intampla cada in mama'. L'Europe Démocratique ise pare caeste ce a citit mai bun pana astazi in de-ale politicei*i ar vrea sa se si aboneze la ea, «daca nu costa prea mult4. Ar vrea sa afle mai multe, sa citeasca mai mult, dar censura,4acest act arbitrar din partea unei Puteri civilizate*5, Iitineca la secret 6,indeplina necunostinIa de tot ce se intamplä in lume*7.Gazetele sunt oprite. Mara de Journal des _Mats, niciunulaltul pare-se nu patrunde in /ara. Baiacesta, de cum cuprinde ceva4at de pulin liberal* este oprit de censura ruseasea 9. Zoe Golescuinepoatele, revolu-ponarele *,ar vrea sa aibà si cer carIi republicane, rosii *.Manai- rnicuIa ar vrea mult sa. citeascä Les derniers moments de la Polo gne, cartea << faimosului* Miekiewicz 9. Dar nu este usor sa le aiba. La Bucuresti car0 nu se vand :spiritul intelec- tual a parasit Capitala noastra Sarman. spirit !Si-a luat sborul spre alte meleaguri, unde inteligenia nu este gonita cu cnutul*1°. Scriuiiar scriu scrisori.Serie mamicula, iubitoare, sensibila, credincioasa in Dumnezeu,care e bun si milos cu cei ce se supun fära murmur supremei sale voin011, serienesdruncinatä in nadejdile eiscrisori vrednice de cele mai bune tradi-puni epistolaresicare-si pot afla unele loe de cuviima in antologia literaturii mamei Romancei *. 1. Vol. III, nr. 257, p. 159. 2. Vol. III, nr. 207, p. 18. 3. Vol. III, nr. 206, p. 14. 4. Vol. III, nr. 206, p. 14.-5. Vol. III, nr. 284, p. 229. 6. Vol. II, nr. 151, p. 278. 7. Vol. II, nr. 126, p. 215. 8. Vol. II, nr. 185, p. 368. 9. Vol. III, nr. 268, p. 192. 10. Vol. III, nr. 238, p. 114. 11. Vol. III,nr. 200,p. 5.

www.dacoromanica.ro Boierii Golepti 129 Scrie Ana RacoviO, sora celor patru Gole§ti. Ana Ra- covird, care n'a §tiut niciodata st serie cu caractere latine, serie numai grece§te. Serie sincer, simplu, cuminte, sfätos. Cat a mahnit-o vestea eà emigraIii nu sunt o Du§- manii %aril nu cer mai mult decat sa nu fraIii mei, sà nu gre0Ii. »1. o De ce nu va insura/i? le serie altädatä. sora Ana copiii vo§tri vor fi buni patrio0... Cu insuratoarea tot patria voasträ servi%i >> 2 I§i incurajeaza fraçii, cäci o once açi facut, con§tiinIa va spune cd trebuia s'o face/i ca fii buni ai patriei voastre... Cum vre-p voi sà obIinem o Constitu-pe a§a cum am cerut-o, fara ca Romanii sali verse sangele? » 3. Are nädejde in Dumnezeu ca o daca nu vom avea norocul sà izbutim, urma§ii noqtri Il vor avea... Ei vor indrepta gre§elile noastre... Voi sà và mangaia/i cu gandul ca facut datoria4. Ana Racovira serie cum vorbe§te. Scriu nepoatele, orevoluIionarele», primejdioasele» 5, care daca ar fi sä creada ce le spune unchiul Nicolae sunt de-a- dreptul o des petites merveilles sinon des grandes » 6 Dar ele §tiu ea nu xnerita aceste laude, caci daca au unele sen- timentenobile §i generoase »ledatoreaza unchilor lor, fiinda ace§tia le-au invaIat ce este o virtutea §i abnegaIia de sine7. Serie Felicia Racovirá, onotre plus beau bijou #8, Felicia despre care unchiul Alexandru-Albul,in extaz, spune este frumoasa, o de la beauté idéale et immortelle9, dar care, dacà avea multä graIie in mi§cari §i in mers §i multa distinc-pune §i aristocraIie in linii, nu era ea nepoata care mo§tenise frumuseleaZincaiGolescu.FeliciaRacoviO, prefedintele tribunalului »10 cum i se spunea in cash* serieiubitor,naiv,uneoriin formule, hotarind cà o nu vom pieri cat vor fio Anglie§io Fran-VA » 11. Cand §i cand serie doctrinar, convinsa cao nu po-çi lupta cu tu- nul impotriva principiilor §i.ca o nici cand despotismul nu va invinge libertatea »12 ;seriesfatosalteori,cand 1. Vol. II, nr. 187, p. 376. 2. Vol. III, nr. 241, p. 120. 3. Vol. II, nr. 158, p. 299. 4. Vol. II, nr. 145, p. 268. 5. Vol. III, nr. 214, p. 32. 6. Vol. III, nr.202, p. 8. 7. Vol. III, nr. 202, p. 8. 8. Vol. III, nr.225,p.61. 9. Vol. IV, nr. 403, p. 20. 10. Vol. III, nr. 211, p. 25. 11. Vol. H, nr. 153,p. 282. 12. Vol. II, nr. 163, p. 309-310.

www.dacoromanica.ro 130 GeorgeFotino se supAra pe<< comunistii din FranIa »,§i spune unchilor ei # sa nu se ja duph atare doctrine...ce i-ar face nefolo- sitorirárii,care are nevoie de inimi devotate O. Uneori naiv §iin formule,alteori doctrinar, deseori sfkos, Felicia Racovirá scrie insa intotdeauna cu credinIa «In bunatatea dumnezeeasca §i in dreptatea rárii sale»2, CACi << avem un viitor... chiar daca vremelnic nu am izbutit sa avem o Constitu-pe a§a cum am cerut-o» 3. Scrie Zoe Racovirá, in curand Zoe Grant, (c la Créole» 4, 5; # la petite républicaine» scrie iubitor, uneori stangaciu, deseori dupä tipic, fäcand cand §i cand politica inalta §i certandu-se ca dela om la om cu Europa, careia # nu-icere sa punà baioneta in coasta Rusiei, dar careia-iceresa vor- beascä in sal:An »§i pe care Europa n'o poate imelege cum de se in§eala asupra puterii Rusiei, care o spuneea, Zoe Racovirá <( nu-i deck o umbra de putere » 6. Serie Alexandrina-LuIa, da charmante petite grand' maman » 7 CUM ii spune unchiul Alexandru-Albul serie frumos, cu mult dar de scris, cu darul pe care-I mo§tenise dela<( mamicuIa »; scrie sincer, duios, ,indurerata ca # patria geme in' lamuri *' §i ingrijorata la gandul ca # nu mai este nimeni care sA apere sfanta noastrà eau* c'aci to-P oamenii de inima sunt in exil >>.*i. copilul de 15-16 ani care este Alexandriná-LuIa i§i incredinIeaza unchii ea <( patria le va pastra. o amintire frumoasa pentru tot ce au facut §i nu vor inceta sä faca pentru ea» 8. Serie, mai rar §i. numai dela o vreme, nepoata Ana Al. ,RacoviO, alta# petite folle » cum insa§i i§i spune 9 Ana Al. Racovirá, care este frumoasa,(< cu frunte larga, par negru, ochi vii §i isteIi, cu eleganrá §i. mandrie in 1i- nutä » ". Scrie §i Catinca Rosetti, # la petite comtesse » n, serie uneori cäutat, deseori g'ume% cu inIepauri cam stall- gace, svarlite de-o pilda q boierilor insemnaIi cu o cruce

1. Vol. II,nr. 130, p. 224. 2. Vol II,nr. 153, p. 282. 3. Vol. II, nr. 153, p. 281. 4. Vol. III, nr. 267, p. 188. 5. Vol. III, nr. 252, p. 150. 6. Vol. II, nr. 159, p. 303. 7. Vol. III, nr. 225, p. 61. 8. Vol. II, nr. 120, p. 200 (scrisoare din Octomvrie 1848). 9. VolIV, nr. 453, p. 135. 10. Ge or g es Benge sc o,loc. cit., p. 266. 11. Vol. II, nr. 177, p. 347.

www.dacoromanica.ro FELICIA RACOVIT i FOTOGRAFIE DIN COLECTIA D-NELOR FANNY DERUSSI SI ELENA A. GOLESCU

www.dacoromanica.ro Boierit Golefti 131 rosie in calendar...»1 sau « sahului padisahilor serie alteori sentemios cu ideii intorsäturi de frazâ mate ade- seadela mätusa Zoe Golescu serie cateodatä mânios, cu Osniri uneori impotriva Francezilorpe cari odinioarä Ii iubea atAta »,deseori impotrivaRusilor «pe cari ar vrea sä-i vazA exterminati... » 2. Serie la rästimpuri, din ce in ce mai rar,i bAtranul Alexandru Racovi-0 povestindu-si necazurile, greut4ile bA- nestii trimeIánd cumnaiilor säi exìlati cuvinte de im- bärbätare. Este desamägit s'ä afle c5., la ananghie, aproape to-O. 1-au Oilsit. In Bucuresti, unde a locuit atata vreme färä sà fi avut un proces, färä s'A fi avut vreo datorie, nu poate gäsi un imprumut decat cu extremä greutate. Abia de a gäsit sä imprumute 200 de galbeni cu 30% dobAndà punând in gaj toate giuvaericalele lui 3. Oamenii nu z'am- bese omului in restriste. Dar Alexandru RacoviVä imbär- bäteazä totusi pe cei ce pribegeau prin lume. Pe *tefan Golescu Il indeamnä sä fie increz4tor si-i märturiseste c'ä vede mai mult curaj la femeile care-1 inconjoarà » decât gäsise In scrisoarea ce-i trimisesetefan. Pare-se cä acesta îi exprimase revolta la stirea cä in -01.6 unele femei ar fi dansat cu Rusii; Alexandru Racovi0 11 linisteste, spunandu-i: croyez-vous donc que les principes de la révolution ont poussé chez nous de si profondes racines pour arriver jusqu'aux femmes? » 4. Citesci recitesc scrisorile pe care le primesc prin mijlocirea lui Effingham Grant,acest adevärat prieten in nenorociri »5,i prin Colquhoun, scrisori pe care le aduce ade- seori a conac credinciosul Ion Geantä, sätean.ul cäruia i s'a zisasa fiindcä ducea geanta cu scrisori le Mercure Evangile » al familiei Golescu 6.Citesci recitesc scrisorile pe care le scriu, de acolo de pe unde sunt, mai sfdtos mäsurat stefan, mai usurateci gräbit Nicolae, mai jovial Radui acelea dela Alexandru-Albul dela Brussa, care acuzà, propune, declamä, Albul-apostolul, fratelecel mai iubit de prietenii celor patru frap.

1. Vol. III, nr. 274, p. 199. 2. Vol. II, nr. 150, p. 275. 3. Vol. II, nr. 157, p. 297. 4. Vol. II, nr. 157, p. 296-297. 5. Vol. II, nr. 185, p. 368. 6. Vol. II, nr. 163, p. 310.

www.dacoromanica.ro 132 George Fotino Asteaptà scrisorile,aceste mici comori atat de dragi si.atát de necesare linistiimämicuIei »1,(< ca Evreii pe Mesia2. Când nu sosesc, &Ate suspine !3. Gaud sosesc, mare bucurie in casä ;ne socotim muritoarele cele mai fericite »4.Sunt cu scrisorile voastre... Oh! in clipa aceasta mulIumesc fierbinte lui Dumnezeu ea m'a rasplatit de tot ce am pätimit6. Le citeste inämicula si<< nu poate sä nu plangä' de bucuriei recunostin0 catre Cel-de-Suscà i-a dat atat de buni copii, atat de iubitori si devotaIi alor lor » Continua, Tefänica al meu, sä-mi scrii scrisori ca cea din 4 August. Pentru sufletul meu este o armonie care incanta curaj ; and vad ea sunt atat de iubita de copii.. , mà simt tare sa infrunt nenorocirile. Continua, drag copil, sa-mi infrumuseIezi singuratatea cu glasul tau... care imi stoarce lacrimi de fericire ca te am copil... Continua sa-mi insufleIesti nädejdea ca ne vom strange in curand laolalta voiu iubi vieala, care adesea inä apasa, si te voiu binecuvanta; copil drag, ea m'ai fäcut s'o iubesc » 7.<( Nu voiu incerca sà va. spun serie altadatá Zoe Golescu, citind scrisorile copiilor ei cu urari pentru sarbatori cu cat drag le-am primitinici jumataIile de cuvinte intretaiate de lacrimii suspine pe care inimile noastre vi le trimit in tristelea prezentului » 8; apuc sisà deschid scrisoa- reali... fu treaba de o clipa »i mämicuIa, care era bol- navä, se fäcuprin miracol sanatoasa : duren i de cap, totul a disparut » 9. Ba treceai dincolo de zidurile casei bucuria starnita de scrisorile celor departe de lard.E sarbatoare in sat serie nepoata Felicia cäci trebue sàtiÇi ca in inchipuirea acestor oameni cumsecade voi sunte-%i fiinçe foarte de searnA, care hotari0 de soarta neamurilor si care mai curand sau mai tarziu o sà sfarsiIi prin a pune libertatea pe picioare. Asa dar curaj, mai sunt inimi care nädäjduesc ! In lumea aceasta sentimentala, Inçelegi usor pe Ana Racov4a, careia fratele eiStefan Ii scrisese incredinOnd-o

1. Vol. III, nr. 207, p. 18. 2. Vol. II, nr. 163, p. 310. 3. Vol. III, nr. 258, p. 162. 4. Vol. III, nr. 214, p. 31. 5. Vol. II,nr. 185, p. 369. 6. Vol.. III, nr. 207, p 15-1-6. 7. Vol. III, 'tr. 292, p. 246. 8, Vol III, nr. 256, p. 156. 9. Vol. IV, nr. 427, p. 63. 10. Vol. II, mr. 139, p. 247.

www.dacoromanica.ro Boierii Golefti 133 ca el o iubeste mai mult decAt Il iubeste easi careia atata ii fu deajuns ca sä-i raspunda: tefanuca, sa nu mai imi scrii o astfel de scrisoare, fiindca aceasta mi-a pricinuit multe lacrimi.i eu stiu ea tu nu vrei sä plâng Cand scrisorile au adus i portretele celor ce sunt departe, le-am sarutat fiecare de mai multe ori scrie buna sofa Ana 2. Cand nu sunt gazetei cand scrisori n'au venit pare-se ca uneori le intercepteaza censura, dei Zoe Golescu n'ar crede niciodata intr'o «atare infamie (ideea censurii face pe Effingham Grant, care stie ca la réflexion n'est pas le fort de la jeunesse roumaine »,sa-i indemne a fi cuminIi In cele ce-si scriu4) (unamicuIa » se aseazà la masa ovala siface o pasen-Vä.Nepoatele Mai dau incar/i, mai fac cusaturi românesti, mai scriu, mai citesc 5.Versurile unchiului lor Dimitrie G.Golescu suntincântatoare »; Alexandrina-LuIa. 1.1 sfatuestesä nu se lase in voia des- nadejdii, ci sä mai faca asa de frumoase poezii» 6. Cusäturi românesti faci pentru ele si pentru unchii lor (lui Alexandru-Aräpilâ i-au trimis un frumos costum româ- nesc 7),darsi pentru a insufla arancilor gustul pentru portul nalional si a le indemnasa nu mai poarte rochii, care le prind asa de rau ».Noi insine serie Catinca Ro- setti ne-am fäcut fiecare un costum si o sa-i purnm adesea la vara. Unele iaranci au inceput sa se ja dupa noi sa-si faca si ele cämäsi cu rOuri » 8. Puneau sà Ieasapanza de casa subIirei crea-p, pAnzà de cânepai mätase din gandacii crescu-çi in deal la vie, unde erau sadite, pentru aceasta, alei de duzi. Din firele trase, depanate pe raschitor trecute apoi pe mosoare, se Iesea cu inisor sau numai cu borangic, in douài patru içe, matase alba, din care se facea imbräcaminte » 9. Mai lucraui pentru a strânge bani pentru diferite nevoi de propaganda, cacicu greu sfacem subscrimia pe care ne-ocere-0. serie Catinca Rosetti unchilor sai. 1. Vol. III, nr. 248, p.142. 2. Vol. III, nr. 226, p.66. 3. Vol. III, nr. 256, p. 158. 4. Vol. III, nr. 299, p. 260. 5. Vol. II, nr. 124, p. 209. 6. Vol. II, nr. 192, p. 388. 7. Vol. II, nr. 189, p. 381. 8. Vol. III, nr. 213, p. 29.-9.G.T. Niculescu-Varone, Inceputul propagandei ronuinefti pentru lesciturile ft cuseiturtie ronuineftt, In Universul, 8 August 1938.

www.dacoromanica.ro 134 George Fotino Tot ce putem e sä lucram zi §i noapte. Dar cine va vrea de lucrul nostru? »1. I§i mai povesteau una alteia, mai vorbeau despre cei departe, evocau zile trecute §i apoi se retrageau la culcare, (< pour recommencer le lendemain2. In odaia de culcare, in care in 1866 domnitorul Carol I avea sa odihneasca prima lui noapte pe pamOnt romanesc, in odaia cu un pat de lemn Bidermayer, cu un spa- lator ascuns dupa paravan, cu o oglinda potrivita intre ferestre, cu un scrin §i un birou, cu o canapea imbracata intr'o stofa Iesutä in alb §i albastru, cu cateva passiflore sau vreun trandafir gloire de Dijon » inteun vas de por- elan de coloare verde inchis alte flori hare geamuri, pästrate ca in sera in odaia ei, marnicuIaretraie§te in gand un intreg trecut de fericire §i de lini§te, pe care odinioara 11 traiau laolaltà » 3. Se scurgeau greu nopçile lungi §i zilele scurte ale iernii. Nadejdea care inveselise primul Craciun dupa infrAn- gerea revolu-pei, Craciun sarbatorit fax% scumpii pribegi, nadejdea cà(c la anul ziva de Sf. Stefan o vor särbatori impreuna »4, avea sa se implineascà doar peste vreo opt ani..Nadejdea insâ ramânea intreaga. §i ea intovaralea fiecare inceput de an, pe care Il saluta calda urare a Zincäi Golescu. Anul 1849 s'a dus. A luat cu el multe iluzii nimicite, nadejdi neimplinite §i a läsat in loe nenorociri§i mizerii care multà vreme vor apasa pe bieçii Várani. Dea Domnul ca anul care-i urmeazà sâ fie mai bun §i mai prielnic dorin- Ielor inimilor noastre! Vremurile de astazi sunt teribile §i reci pentru mima mea de mama. Totu§i de amintirea unui trecut cand nimic nu lipsea fericirii mele se leaga atAta amaräciune §i atAta tristep, in urma atâtor nenorociri ce s'au perindat, caa§ vrea sa-miterg din amintire, daca este cu putinIa, ultimii doi ani. Imi ve/i spune, poate, ca sunt nedreapta vrând sà arunc in neantul uitarii cele trei luni ale sfintei noastre revoluOi. 0 nu, dragii mei copii. N'a§ uita niciodata acele trei luni de fericire §i de voio§ie 1. Vol. III, nr. 243, p. 122. 2. Vol. III, nr. 207, p. 19. 3. Vol III, nr. 282, p. 224. 4. Vol. II, nr. 126,. p. 216.

www.dacoromanica.ro Boierii Golef ti, 135 generalä, care singure vor face cinste natiei mele §i care singure trebue s'o ridice dupä un secol de orbire qi de su- punere servilä in fata vointei despotilor. Dar aceste trei luni, atat de scurte, au trecut ca un vis a cä.rui disparitie nu lasä decAt Orerea de rä'u dupä ce te-ai xrezit. Cu atät mai tare mà doare pierderea acestei fericiri de trei luni. Mä gandesc cu pärere de räu, din toatà inima, la zilele fericite pe care le träiam langA voi, dragii mei copii. In aceastä clipá Dumnezeu sà audä glasul tainic al inimii mele §i sä-1 asculte! Sä và binecuvanteze, cum o fac §i eu in fiecare clipä,i voiu träi cu credinta cä yeti fi fericiti. Anul 1850 sä ne strAngd In sarsit laolaltä, ca odinioarä. N'am cerut niciodatä Providentei, pentru copiii mei, bogätii sau märiri, ci doar sänätatei putinta de sluji tara *1.

A sosit anul nou 1850. La Golwi 1-au intAmpinat urArile celor cari 1-au a§- teptat cu tot atätea nädejdi ate desamägiri le adusese anul ce s'a scurs. Sose§te in %ark la inceputul acestui an, noul comisar al Portii, Achmet Vefyk Effendi, pe carein primele zile ale lui Februarie Il afläm In carantinä la Giurgiu. Se a§- teaptä la Bucure§ti qi reintoarcerea lui Duhamel §i a lui Fuad Effendi, dela Petersburg. In Apus, fiiiZincä'i Golescu continuà propaganda impotriva stärii de lucruri din Iarà. Ii atrag sfatul mamei lor, care le spune sd mai Inceteze cu o ces brochures que vous fabriquez là »2 0 care vor fi luate de Ru0 ca pretext pentru prelungirea ocupatiunii lor, cä deja incidentul anglo- grec pe chestiunea insulelor Ioniene ultimatul Angliei cätre Grecia, urmat de blocusul porturilor le serve§te de pretext ca amâne plecarea3. $tefan Golescu, care pu- blicä acum bro§ura sa impotriva Domnitorului: Un mot sur le manifeste de M. , tirbey, prince régnant de Valachie [Paris], (pp. 12), 10 atrage de asemenea blända observatie a sorei sale Ana Racovitä. Aceasta a§a cum am cunoscut-o 1. Vol. III, nr. 206, p. 13-14. 2. Vol. III, nr. 275, p. 203. 3. Vol. III, nr. 208, p. 19.

www.dacoromanica.ro 136 Geòrge Fotino marturise§te cá i-a plácut ráspunsul,care nu putea sh spunä mai multe deck a spus », -dar nu i-a pläcut cuvântul ciocoiu fiindcá nu sunt obipuità, Stefane, sà aud ie- §ind din gura ta un astfel de cuvânt »1. Vine svonul care reapare la rástimpuri c`ápro- scriqii, afarä de vreo §apte dintre ei, vor fi amnistiaIi 2. Vine §i §tirea, care invesele§te pe Zoe Golescu, cä poate in curand (in primávara aceasta 1850) Stefan Golescu va da o fugá la Sibiiu, unde atunci se va duce §i maicä-sa §i se vor intalni. Dar se cutremurd la gandul eä poate lucrul nu se va intampla §i atunciteribilá îi va fi desamAgirea »3. O umbrá de indoialá se strecoarä in sufletul Zincái Golescu in ce priveqte viitorul. StefanIiscrisese despre viitorul stralucit al Europei civilizate », dar maicá-sii pare cá fiul eiplute§te intr'o lume de iluzii... ».Imagi- naIia mea de bátraná ii räspunse ea nu sboará a§a de repede... Acest rai pámantesc pe care 11 visezi pentru binele omenirii nu va fi implinit deck peste o jumätate de veac, and eu nu voiu mai fi pe acest pämant, ca sa mä pot bucura. S4 vád pe oameni... infrkindu-se pentru a-vi realiza binele, färá sä recurgh la räzboaie §i sä se má- celäreascá unii pe al-pi ca fiarele sälbatice, oh ! intr'o atare fericire nu cred pentru multa vreme de acum inainte ! »4. Dar daca are indoiald asupra sorocului implinirii acestui ideal, nu are niciuna asupra. implinirii insä§i a acestuia. Ea crede in izbandademocra/iei binefáckoare » 5 ;§i cre- dinIa aceasta a ei in izbandasocialismului *, al cárui triumf va aduceacea epoch' de aur pe care Evanghelia o ves- tete »6, stràbate,larä.stimpuri, in scrisorile Zincai Go- lescuin tot cursul anilor 1850 §i 1851; dupä lovitura de Stat din FranIa, aceastä credinIà insá incepe sà páleascá. In a§teptarea unor vremuri mai bune, a<( vremilor de 4ur » pe care le veste§te Evanghelia, vieala devine tot mai grea inrepublica » dela Gole§ti. Golul in vistieria acesteia se tot adânce§te. Mai \rand o mo0e, mai zálogesc o alta, o vând apoi §i pe aceasta ; vand Hanul Ro§u, trece la rand

1. Vol. III, nr. 248, p. 143. 2. Vol. III, nr. 208, p. 19. 3. Vol. III, nr. 209,p.21. 4.Vol.III, nr. 209, p. 21. -- 5. Vol. III, nr. 218, p. 39. 6. Vol. III, nr. 281, p. 222.

www.dacoromanica.ro Boieru Go'WI 137 o altä mo§ie. Giuvaericalele Zinai Golescu s'au dus §i ele. A vândut §i Ana RacoviVátoate giuvaericalele ei...§i acurn nu mai are nimic... ;abia de are cu ce sa träiasck cu mare economic, la Gole§ti Ar vrea sA-§i trimità copiii, pe Alexandru §i Dumitru, in pensionul lui Ubicini, iar lui Costache trebue trimita bani pentru studii laParis. Uneori insä li se intamplä delipse§te strictul necesar in casa » 2. Irosirea averii ins`á nu le zdruncina credinIa. Doar a fost pentru o cauza vrednia. Tu §tii serie Zoe Golescu fiului ei cel mare c'ä cea rnai mare parte a averii a fost intrebuinIatä pentru a face binele... Trebue s`á afli in amintirea binelui pe care 1-ai Pácut mangAierea pentru lipsurile ce vei incerca de astAzi Daca ar fi sà va para rau de ceva, e c6 nu veIi mai putea face puOnul bine ce açi fi vrut sa facep » 3. Ce mai fugAre§te grijile celor dela Gole§ti §i le mai risi- pe§te amärAciunile, sunt cand &A in primavara inde- letnicirile cu gràdina, cu via, cu câmpul, cu florile. CAnd zilele intunecate §i aspre de iarna treceaui omà- tul incepea s6 se sub0eze in pädure, porneau nepoatele Gole§tilor spre coline, cAutând ghiocei. trimit flori din scumpa voastrà patrie serieFelicia Racovirá unchilor ei care v4 vor face o plAcere nespusa. Le gasesti In pä- dure de mai bine de 15 zile4. Din primavara pana toamna tärziu, sus pe deal, in vie, pe câmp, la arat, semänati cules ; jos pe Arge§, la moarà §i iaz, erau pretutindeni, cu m`ámicuIa in frunte.$i mai ales le gäseai in grädina cu flori. Acolo 4i aflausingura mangáiere, in mijlocul atator dragi iluzii pierdute... 5§1 In ceasurile acestea grele in care destinul le-a redus6. Marnicula avea voca-pune de gradinäreasà. De cum se lumina de ziva, mdmicuta,cu obrajii ar§i de soare7, im- bfäcatà cu o scurteick pe cap cu o batistä de mätase pe care o innoda sub bArbie, cu foarfeci de gràdina §i cu o stro- pitoare cu gât lung §i incovoiat, era printre flori, smulgAnd ierburile rele §i stropind florile 8.(c Toatä ziva nu face decAt

1. Vol. III, nr 212, p. 28.-2. Vol. III, nr. 206, p. 14. 3. Vol. III, nr. 250, p. 146.-4. Vol. II, nr. 139, p. 249. 5. Vol. III, nr. 210, p. 24. 6. Vol. III, nr. 209, p. 22. 7. Vol. III, nr. 214, p. 33. 8. Vol. III, nr. 249, p. 145.

www.dacoromanica.ro 138 George Fottno asta §i trebue sä vezi câ totul e infrumuse%at §i surazà-tor. Gole§tii sunt o grädina frumoask cu straturi de flori §i cu umbrare unde o sâ pute/i, pe vreme de ar0Iä, sa vä re- trage0 §i sà gustaIi din r6coarea de primävarà Printre flori, á cäror culturà a incercat sà o insufle §i Iäräncilor din Gole§ti, Zoe Golescu Ii trecea cea mai mare parte din zi. Nepoa tele, care o intovärà§eau prin grädink n'o mai slabeau cu intrebarile:mama mare, ce floare e asta ? Asta? Este un' Hedysarum. Dar ce floare face? O floare in spic, ro0e aprins. A! Trebue sà fie fru- moasä, am sä fac o bordura. Ba asta nu, ca e inaltà de un metru... 2 $1 märnicula nu obosea rAspunzand la fel §i chip de intrebAri. Spunea florilor pe numele lor latinesc §i nepoatele invä%aserà pe de rost zeci de nume latine§ti. Aducea tot felul de flori din sträinatate 3. Vä. inchipui scriu lui Stefan Golescu, la Paris, nepoatele cu ce neräbdare a§teptAin seminIele ce ni le trimiteIi. O sun de plante felurite, tot atatea nume de invälat pe de rost ; toate plante necunoscute sau aproape toate ; ne fac sà ne ban mima panà ce floarea atät de doritä.' se ive§te, de ne umple de mandrie §i ne rdspläte§te osteneala4. Nu ingäduia nimAnui sâ calce pe covorul de iarbà sau sà smulgâ vreo floare. Ii voia doar plAcerea de a ingriji §i privi inflorind trandafirii agarátori ce-0 pästrau floarea pânà tarziu cand adea z5.pada §i trandafirii 4 Rose Pom- pon» sauGloire de Dijon». Dar nepoatele tot mai smul- geau catevapans ele monstre le trimiteau unchilor lor. (( In fiece floare o sa citim numele lui Tefänieá » serie Zoe Golescu lui $tefan 5. Flori peste tot. Aici un (( ienuperus virginica », pe care ea insä0 Ii adusese din sträinätate(( in poalele rochii » care mai estei astäzi acolo, martor al unor vremi trecute ; dincolo, pavlonia cu flori violete,(( catalpas » cu flori albe in ciorchini §i castani cu floare ro§catä impodobeau aleea care ducea dela portila grädinii celei mici la grädina cea mare cu pomi roditori §i straturi de zarzavat §i la un

1. Vol. III, nr. 214, p. 33. 2. Vol. III, nr. 328, p. 311. 3. Vol. III, nr. 297, p. 257, nr. 326, p. 309 p nr. 335, p. 324. 4. Vol. III, nr. 328, p. 311. 5. Vol. III, nr..335. p. 324.

www.dacoromanica.ro Boierii Golefti 139 pod VAednese aruncat peste o groapà -/Ormuritä Cu o pinus montana§i cu ienuperi, ale cOror boabe slujeau la afumat. Sà cultivi, sà ingrije§ti, sä iube§ti florile,era pentru Zoe Golescui nepoatele ei nu numai o plAcere, ci §i o grijA socialà in lumea aceasta säteasc4 din Golwii din Museel, unde §i astAzi nu lipse§te din fereastra casei Românului ghiveciul eu mu§catà. Cautau §i au izbutit sä insufle I'ArAncilor gustul pentru flori. La Gole§ti bate vânt de innoire. o De and suntem la Iarä, am silit pe fiece Váraneä s6-§i faca un coil de grädinä, cu flori frumoase: le-am dat seminIe; ele au vAzut ca noi in§ine ne ingrijim grädina §i atunci au prins §i ele gust; §i a§a, incet, incet o s'd facem reforme in satul nostru »1. In curand, cätre sfar§itul acestui an 1850, Zoe Golescu, reinnoind gestul cOrtuedrese al lui Dinicu, deschide o §coal'A laGoleqti, in care dela inceput avu vreo 25 de elevi §i pe care se gande§te s'o mArease6 la primävaed, aducand §i un dase61 o care sä. §tie mai mult decat cel de acum... ; nu poate face binele a§a cum ii do- rete mimainima »2. Ar vrea s'A ajute §i pe tinerii Romani la Paris §i nu o poate face atata pe cat ar vrea 8. COci nu voiau cei dela Gole§ti sà ramanâ mai prejos de scumpii lor pribegi, o cari hotArau de soarta popoarelor »; §i in o mica re- publieä. » din Gole§ti fäceau §i nepoatele micile lor reforme sociale. o MO intrebi, dragO unchiule, daeä am inspirat Ora- nilor no§tri gustul pentru cultura florilori pentru curO- Ienie. In ce prive§te cultura florilor, nu-i lucru greu. Bunul nostru popor rominese are moravuri blânde §i. cultura florilor ti place, a§a e'd rar gäse§ti vreun 'Oran care s'A nu aibà In dosul casei o grädinu/A de zarzavat, pe care o infrumu- seleaed cu flori, trandafiri §i pomi fructiferi. Cat despre cur4epie, asta-i altä poveste; e peste putin-lele noastre; Oranul nostru este särae §i asuprit... Cum vrei ea un popor care de veacuri tege§te in mizerie §i ne§tiinrd s'A simta nevoia de cura-onie? Se spune eà rdranul incepe s'd se mai civilizeze. Dar ce zicem noi cä.-i civiliza-0e, e moda, e luxul §i.sunt moravurile relepe care le introduce boierimea.

1. Vol. III, nr. 213, p. 29. 2. Vol. III, nr. 258, p. 161. 3. Vol. III, nr. 246, p. 135.

www.dacoromanica.ro 140 Giorge Fottno De-ar putea Iäranul nostru sä nu guste niciodatà din civi- lizaPa asta! »1. RegAse§ti in aceste constatäri ale Alexandrinei-LuIa pe Alexandru-Albul din primele lui scrisori. In aceastä lume, in care se serie adesea dupä tipic, antiteza intre boieri cari sunt top räi §i intre Orani cari sunt to-P buni se gäse§te la unul, se regäse§te la top... Täranul nostru, singurul adevärat Romän serie Alexandrina-LuIa este curat de once viPu, in mijlocul coruppunii. pranul nostru are o virtute mai presus de oricare alta, care face at vitejia Ungurilor (aicie tipicul Zincai Golescudin epoca entuziasmului säu pentru Unguri) §i care face cat spiritul Francezilor ;are un minunat bun o räbdare§i incredere in Providen-0, cä a putut suferi pänà azi tot felul de tiranii §i a avut sub ochi tot felul de corupPi, färä sà se lase dus de vreun viciu, Mr% sà ja niciunul din nära- vurile ciocoiului... ».i Alexandrina-LuIa desprinde, din constatärile ei, o lecPe de optimism:

www.dacoromanica.ro Boierii Golegit 141 poate face mai mult rau decat binedandu-le pretext de statornicire in -Wile romane§ti S'a descoperit §i un complot filo-rus, cu Nicolae Ma- vros in frunte ; marele vizir a dat ordin de aspra reprimare. Zoe Golescu crede cà adevaratultalc al acestui complot In care, pare-se, sunt amestecaIi §i caIiva mini§tri, era sa ingreuneze situa%ia lui Barbu *tirbey, pentru ca apoi acesta sa fie rasturnat. De altfel scrie ea proclamaIia pe care acesta a publicat-o i-a facut « mai mult rau, caci a confirmat, astfel, svonurile de revoluIie, svonuri care sunt luate de Ru§i ca pretext pentru a-vi prelungi ocupa-pa *2. La proclama-pa Domnitorului, emigraIii se gandesc dea o riposta. Unii dintre ei, ca de pilda Al. G. Gnlescu- Arapilä, aflator la Viena, vad, in toata aceasta urzeala, «pusa la cale de agen0i ru§iintenIia Domnitorului de a amesteca §i pe Gole§ti §i, de asemenea, intemiunea Rusiei ajutata de « stupiditateasau «perfidia» unora dintre boieri de a starni framantari in lark pentru a justifica prelungirea ocupaIiei. Ar fi nevoie spune Al. G. Golescu- Arapilä de un drastic protest colectiv indreptat Cabine- telor europene, pentru a arata talcul cel adevarat al acestei urzeli: prelungirea ocupa-pei ruse§ti §i respingerea, de &are $tirbey, a amnistierii emigraçilor, amnistiereceruta de Poarta» 3. alte intampräri amarase pe cei dela Gole§ti §i pe emi- graIi: alegerile de ylklici dela 14 Septemvrie 1850 aduc in fruntea bisericii pe mitropolitul Nifon §i câçiva episcopi filo-ru§i, ceea ce sup-L.6 §i pe Achmet Vefyk Effendiy care nu-§i as cunde in fain. lui Barbu *tirbey nemulIumirea ;lar formarea, in Septemvrie 1850, a unui guvern filo-rus, cu George Filipescu, Ion Slatineanu, Manoil Arghiropol, Ion Mano §i Ion Otetele§eanu, treze§te §i ea mare supärare, care i§i trimite räsunetul pana la Brussa, de unde Ii räspunde ecoul amaraciunii lui Al. C. Golescu-Albul; acesta insa se mangaie la gandul ea« dach ar fi fost pu§i aiçi boieri, tot una ar fi fost, caci to0 marii boieri sunt ru§i »4.

1. Ibtd., p. 83i vol. III, nr. 229, p. 72. 2. Vol. III, nr. 238, p. 112-115. 3. Vol. III, nr. 240, p. 118. 4. Voh III, nr. 245, p. 133.

www.dacoromanica.ro 142 George Fotino

Mai vin ins6 §i zile bune la Gole§ti.Incântätorul domn Grant se va c6sAtori cu nepoata noastrà * veste§te ma- micuIa la 1 Iunie 1850.<( Dumnezeu ne-a trimis, de sigur, pe acest tbar, c6ci in disgraIia in care ne gAsim sà V se prezinte o partidà atAt de bunà sà ceara ma.na feteinoa- stre, färà sà vorbeasca de zestre, este intr'adevär provi- denIial 9i cu totul neobi§nuit in -Ora noastrà ». Zoe Golescu dä zestre nepoatei Zoe Racovi-0, pentru cas6toriacu Grant, <( care n'ar fi fost refuzat de nicio fata bogan #1, 4.000 de galbeni, ce qui est très peu » pentru Tara RomâneascA où on demande des sommes énormes ».<( Am sà caut sA vând o mo§ie, ca sh dau zestre Zinc4i » scrie Ana Ra- cov46 la 27 Iunie 1850 2. Zoe Racovi-p, anunOnd unchilor ei càsätoria,un su- biect care mä face sä ro§esc 9i care §i. astAzi na face s5.-mi las ochii 'n jos »,ii incredin/eaz4 c`á are con§tiinIainda- toririlor viitoare, care sunt mari §i frumoase »,§i le va in- deplinipentru a se face demna de numele sacru ce va purta » 3. Cu prilejul acesta, dinteo scrisoare de minunatà a Zinc4i Golescu aflam càfiulei*tefan ar fi vrut sA vie pe furi§ in Iar4:imi vorbe§ti,tefane Ii serie m4- de venirea ta aici,deghizat, pentru a fi de fa-p la nunta nepoatei noastre Zoe. SA mh fereasa Dumnezeu s6 te vä'd aici, in Iara ta, mai inainte de totala ei evacuare de cätre trupele inamice!i sub once deghizare ai veni, nu vreau sä te väd 9i nici sä te imbräIi§ez aici, mai inainte de plecarea tuturor Cazacilor ».De altfel, se zice Ru§ii vor pleca pan4 la sfAr§itul toamnei;c'est une nouvelle heureuse et douce à entendre *4. Pregkirile pentru càskoria nepoatei Zoe Racovi0 cu domnul diplomat »,cumpArarea trusoului,se fac la Bu- cure§ti 9i apoi se reintorc cu toçii, pentru nuntà, la Gole§ti. La nunt4, stran§i laolaltà in ziva de 8/20 Octomvrie 1850, pentru a consacra fericirea unei surioare iubite serie Alexandrina-LuIa am dat Oranilor s'ä bea §i le-am f6.cut hoed » 5; la sfAr§itul cinei, dup4 ce s'a urat san5.tate mi- 1. Vol. III, nr. 218, p. 39. 2. Vol. III, nr. 226, p. 66. 3. Vol. III, nr. 228, p. 68-69. 4. Vol. III, nr. 229, p. 73. 5. Vol. III, nr, 242, p. 121.

www.dacoromanica.ro Boierii Golefdi 143 rilor, veni randul scumpilor nostri emigraIi; toatä lumea a baut in sänätatea voastrk ciocnind paharele cu sampanie si urându-va sa vä reintoarce0 in curand fericiIi in lard »1. Douk trei zile dupä nuntk Zoe si# son digne époux » 2 porn.esc spre Bucuresti. # Mi s'a rupt Mima and i-am vazut pleand » scrie Ana Racovip. La Golesti raman acum inca mai puIini si mai tristi. Vieala isi reja cursul, mereu acelasi, mereu monoton. Doar unele intampläri mai aduc din and in and o nota nouä In lumea aceasta din Golesti. Odatk avand nevoie de doftor, au fost siliIi sa recurgä la stiinIa # de qui croyez-vous? » scrie Zoe Golescu fiilor sai:(< la stiinIa unui medic polonez, dar care este in serviciul Rusiei. Pup sa-Ii inchipui un mai n.eplacut ghinion? Dar ce sâ faci, la nevoie? Si atunci, ca O. ne razbunam de neajunsul asta al sorIii, ne-am apucat sa-i facem o propaganda strasnicä si la urma urmelor am ciocnit cu el pentru reinvierea Poloniei; si de ate ori mai vine sa ne vadk ii vorbim impotriva Rusiei si a politicei ei infernale, deschis, cum se cuvine unui republican din Golesti » 3. Altädata se oplosise la Golesti # une dame hongroise )), vaduva unui Polonez Kondrawski, cäzut la Sibiiu. Le povesteste orori 4 care sali ridice pärul in cap... A urmat pe bärbatu-sau in toate razboaiele... InchipuiIi-va a la Sibiiu l-a autat printre mormane de cadavre si l-a aflat ori- bil mutilat. Este o viteaza! Ea insasi a fost ranita... $i culmea e ca, pentru a patimi de toate nenorocirile pe care le aduce un razboiu civil, vedea in primele randuri ale armatei inamice pe tatäl si pe fraIii BM., cari se luptau impotriva Ungurilor: De cum am cunoscut-o, am primit-os'i nu stim ce sa-i mai facem ca s'o ajutam sä-si uite nenorocirile * 4. In lumea aceasta sentimentalk nail* credulk toate nenorocirile isi afla räsunet si toate povestile isi aflä crezare. Zi dupà zi si s'a dus si anul 1850. * 4 4

1. Vol. III, nr. 246, p. 135. 2. Ibid. 8. Vol. III, nr. 268, p. 192. 4. Vol. III, nr. 249, p. 144.

www.dacoromanica.ro 144 George Fotino Aceeasi urare ca cea de acum un an intampinä, din partea Zincäi Golescu, si noul an 1851:cu nAdejdea in Cel-de-Sus, nu mA tem de loviturile soarteisi-mi spun cA Cel-de-Sus,care m'a creat si care vremelnic mä pedep- seste pentru greselile noastre, va sti sA-mi indulceascà mai tarziu suferinIele totul cu curaj !VA cunosc forIa mora16. Copiii mei vor fisusIinuti de credinIa cA vor izbuti realizeze dorinIele cele mai scumpe ale inimii... Pentru 1851 sà vA revad in scumpa noastrA patrie, unde multe braIe se intind sA vä' primeascAi sA vä strang6 la piept UrArile Zinc4i Golescu in pragul anului trecut 1850, in pragul anului acesta 1851, in pragul anului viitor 1852, aveau sa fie implinite doar peste caIiva ani, peste vreo sapte. Cu inceputul acestui an mijesc speranIe de indreptare a stArilor din lard. Zincai Golescu i s'a' dat voie sA locuiascA, dacä vrea, In Bucuresti. Nu prea pare stanjenità in miscArile ei. Iat-o In Februarie 1851 la Bucuresti. Ingrijorarea-i de a vedea averile fiilor ei confiscate cAci asa propusese Divanul comisarul rus Kalcinski, urmasul lui Duhamel se poto- leste curand, In fata opuneriide nesdruncinat » a lui Ach- met Vefyk Effendi, comisarul Portii,care face sä cadA propunerea comisarului rus 2 De altfel, incet, incet averea Golestilor avea sä se iroseascA singurAi fArd m'Asura Di- -vanului si a lui Kalcinski. Ori si ce ar fi insä, Zoe Golescu îi incredinIeazä copiii càbinecuvantarea ei o vor avea totdeauna » 3, iar pentru lipsurile de care vor suferi in ei gäseascä mangaiere in amintirea binelui sAvarsit ; singura lor pärere de fau sA le fie cà cn.0 vor mai avea mijloace destule pentru cat bine vor vrea sA facA %Arid lor » 4. De atare ganduri erau luminate minçile celor cari träiau In conacul din valea Argesului, cai minçile vecinilor de colo de sus, din deal,dela Florica Brätienilor pribegi ei acum si a caror sorA vine &andsi and in ,vale la Golesti, la Ana Racovirá, de-si gAseste mangaiere pentru

1. Vol. III, nr. 256, p. 156-157 2. Vol. III, nr. 267, p. 187. 8. Vol. III, nr. 268, p. 191. 4. Vol. III, nr. 250; p. 146.

www.dacoromanica.ro Boierii Golefti 145 lacrimile pe care le plange ca. n'are 9tiri dela fraIi §i ea ace§tia nu vor fi avand eu ce trai pe-acolo pe unde vor fi fiind Zoe Golescu ar vrea revada copiii in Iara, dar se resemneaza la gandul ca aceoia nu vor sa se intoarca acasa cleat cand Calmucii vor fi dincolo de Prut cand pamantul iärii nu va mai fi pangarit de picioarele ignobile ale Cazacilor » 2. De altfel, nici nu crede cà vor fi invo4i sa se reintoarca mai inainte in patrie, caci (< on les craint trop3. 4 Mamicula », care Ora astazi a dat destule dovezi de curaj mai presus de varsta ei, acum este destul de bätrana pentru a nu putea rezista uqor i altor nenorociri4. DA fiilor sai sfaturi de cumpatare §i cuminIenie in ce fac §i ce scriu §i le transmite mahnirea lui Achmet Vefyk Ef- fendi,acest vrednic dregators», care crede ea bro§urile pe care Gole9tii le tiparesc qi raspandesc in strainatate fac mai mult eau, caci spune el Ru§ii se vor agala de ele pentru a aVaIa spiritele in /arai a-vi justifica prelungirea §ederii lor aici. $i Zoe Golescu face o pledoarie filo- turca, predicand ca. Turcii nu trebuesc confundaIi. cu Ru§ii, caci ei nu suntdu§manii de moarteai poporului roman 5. Poate cà deslu§im, in aceste idei, inraurirea lui Effingham Grant: Englezii sprijineau Poarta atat cat Englezii au sprijinit vreodata alta Puterepentru a o opune, sub forma unui imperiu reformat §i reinnoit, Rusiei. Oarecare mulIumire mai aduce laGoleoi 9tirea nepotul Constantin RacoviIaarfiintrat, impreuna cu Alexandru Mano, la inceputul acestui an 1851, in armata piemonteza. In capitolul urmAtor vom urmari activitatea acestora in lumea Zoe Golescu inregistreaza acum, cu o Párárnicie care ne face sa suradem, qtirea morçii d-nei d'Uxhiill 6.Moartea aceastava atinge mima iubitoare a unui inalt persona- giu scrie ea, svarlind o inIepatura rautacioasa lui Barbu *tirbey, prieten al d-nei d'Uxhilll:Dumnezeu da dreptate dupa a sa voínçà. Ainsi soit-il! 7.

1. Vol. II, nr. 175, p. 344. 2. Vol. III, nr. 280, p. 220 si nr. 282, p. 224. -8. Vol. III, nr. 274, p. 198. 4. Vol. III, nr. 268, p. 191.5. Vol. III, nr. 275, p. 203. 6. Fiica lui Teodor VACarescu-Furtunai a Mariei Constantin Ghica. 7. Vol. III, nr. 268, p. 191 (scrisoare din 12/24 Februarie 1851).

www.dacoromanica.ro 146 aeorge Fotm Se mähne9te Zoe Golescu la §tirea cäsätoriei, in primä- vara aceasta 1851, a generalului rus Al. Bremsen cu Zoe Bäläceanu:(< iubew pe acest Rus ;se vede c`á a uitat ce datoreazA ca Românca patriei sale: urà§idispre% naIiei ruswi »1. Dar o mangaie §i unele §tiri xnai bune, care aduc acum mijiri de speranIe intr'o indreptare a stärilor din Iarä. Se svone9te de amnistie. Dintre arestaIi, Turnavitu, Ion Voi- nescu 9i Costache Zaman au fost läsaIi liberi, (< liberi ca pä- särile cerului » 2 Vin §itiri despre eliberarea surghiuni-plor dela Brussa ; dar iarà§i §tirile acestea rämän simple svonuri, iar svonurile n'au fost cleat simple näscociri. Printre atatea §tiri, svonuri, näscociri, este un svon care timp de aproape doi ani rämase doar o näscocire, lar §tire adeväratä nu deveni decat tärziu, un svon care descre/ea frun-ple la Gole§ti: (ipleaca RuOi 1.. ». De-a-lungul multelor scrisori, svonul acesta sträbate la rästimpuri. (< Pleacä Ru§ii», # stupizii » spune Felicia Racovirá in Decemvrie 1848. Dar la 29 Martie 1849 Effingham Grant serie cä # nu sunt semne de plecarea Ru§ilor »; iar Catinca Rosetti desnädäjdue§te de a vedea Iara scäpan de aceasta # leprà » 3. (< PleacA Ru§ii in curând » serie Effingham Grant la 25 Noemvrie 1849. (c Pleacä RuOi » veste9te prin Ianuarie 1850 Alexandru Racovirá 4. (c Pleacä. Ru§ii », cad (c incepe ali da searna Colosul rus de urmärile funeste ale incApärAnärii de a nu evacua Prin- cipatele » comenteazä. Zoe Golescu svonul plecärii, svon care o invesele§te cum o invesele§te §i §tirea cA(c ne-am descotorosit de Timoni, demnul reprezentant al Austriei »; §i poate ea # inlocuitorul acestuia va avea idei mai cre- 9tine » 5. (( Ru§ii au päräsit Pite§tii » anunrá intempestiv §i ne- confirmat Catinca Rosetti la 11 Aprilie 1850.

1. Vol. III, nr. 282, P. 227. 2. Ibid., p. 226 (scrisoare din 30 Mai 1851). 8. Vol. II, nr. 150, p. 275 (24/12 Aprilie 1849). 4. Vol. III, nr. 204, p. 12. 5. Vol. III, nr. 207, p. 18 (6 Februarie 1850).

www.dacoromanica.ro Boiera Goleftt 147

Se svoneytei prin Iunie 1850 ca, potrivit ConvenOunii dela Balta Liman,pleaca Ruyii Dumnezeu sa se milo- stiveasca de Iara noastra §i s'o scape mai curAnd de jugul asta de fier » exclama Zoe Golescu Cazacii vor parasi Iara 'Ana la sfaryitul toamnei serie Zoe Golescu la 16 Iulie 1850; este o ytire atat de fericita yi de dulce de auzit a nu indrasnese sä mà incred ei, pentru ca, de nu se implineyte, desamagirea sa nu fie mai mare deat nadejdea » 2. Dar se sfaryeytei anul 1850 yi nici nadejde de plecarea Ruyilor. Ba se pare a <( vini mai mul%i», cu toate pro- testele Frameii Angliei la Curtea Tarului din Petersburg. Curand shoal% iarayi svonul pleaca Ruyii in prima.- vara » 3. Primävara urmätoare, a anului 1851, aduce yi ea svonul pleacá duymanii de moarte pasari preves- litoare de rdu » 4. Se duc, lacustele » se svoneyte in Februarie 1851.5. In curând pamantul rárii nu va mai fi manjit de pi- 'cioareleignobilealeCazacilor» scrie ZoeGolescuin Mai 1851. (< Au plecat bipezii importuni anunIa tot Zoe Go- lescu la 30 Mai 1851. Si, aya, ndscocirea din iarna lui 48 ramase svon in tot lungul anilor 49,50yi51yi nu deveni ytire adevärata deat in Mai 1851, and yi Effingham Grant confirma' pie- careabipezilor importuni » 6. Dar copiii Zincai Golescu vor mai rat'Aci inca mulIi ani prin lume. La Goleyti vieala se desfäyoara in acelayi ritm molcom. Cateodatärareori nepoatele, cu mamicuIapandu- roaicain frunte, calare, ea vrednica urmaye de panduri, porneau in plimbari prin munçi, prin munIii care le umple de teroarei admira%ieprivind de aproape atAtea pra- 'pastii >> 7. Immortelle Dâmbovicioara, c'est toujours a toi

1. Vol. III, nr. 218, p. 41 (1 Iunie 1850). 2. Vol. III, nr. 229, p. 73. 8. Vol. III, nr. 252, p. 151 (scrisoare din 20 Decemvrie 1850). 4. Vol. III, nr. 268, p. 191. 5. Vol. III, nr. 272, p. 197. 6. Vol. III, nr. 283, p. 228. 7. Vol. III, nr. 286, p. 237 §i nr. 287, p. 238.

10*

www.dacoromanica.ro 148 Georg e Fotino que mon esprit s'arrête quand il s'égare dans nos belles montagnes serie Alexandrina-Luta 1. cu sentimenta- lismul lumii din Gole§ti §ialepocii, trimite unchilor ei des fleurs charmantes,cueillies à l'entrée même de la grotte, qui vous disent: ne m'oubliez pas ». Alteori rup monotonia vieçii la tara &and cate o fuga In ora. << Pe Felicia, Lucica 9i Catinca le-am trimis la Bu- cure§ti, fiindca este acolo o trupä de actori bunicica, s'auda §i ele putina muzica serie Ana Racovita 2. In curand, spre sfar§itul lui 1851, pleaca dela Gole§ti, la §coala, in strainatate, copiii cei mici ai Anei Racovita: Dumitru la Paris §i Alexandru Al. Racovita la Halle, in Prusia. Pe cel dintai Il vom afla ceva mai tarziu, impreuna Cu aiçi Romani, lacoala de Agricultura din Grignon 3. La Gole§ti au ramas Inca §i mai putini. Alternându-se bucuriile cu grijile, se scurg lunile §i trece anul 1851, aducand insa numai griji§i nelini§ti, care deschid anul cel nou 1852. In Franta se produsese lovitura de Stat din Decemvrie 1851. Svonuri cmii de victime au cazut pe sträzile Parisului, ea qapte tineri romani, printre cari Gole§tii, ar fi fost asasinati in cafenelele bulevar- delor, ajung la Gole§ti, iar scrisori nu ajung 4.(< Mamicuta este intransemortale » 5.Sarbatorile le-autrecutin mijlocul nelini§tilor §i grijilor. Abia daca vizita la Golqti a lui Effingham Grant, a sotiei sale, a lui Scarlat §i Elena Filipescu<( au mai inveselit singuratatea§i au facut sa trecem cu amintiri mai putin triste aceste zile solemne... Dar Dumnezeu este mare §iinfinitin mila sa §i toata nadejdea mamicuta vi-o pune in el, cerandu-i, mai inainte de once, protectie pentru copiii ei » 6. Cand sosesc scrisori lini§titoare, se mai insenineaza casa. Dar alte griji §i neajunsuri trec la rand. Inundatiile strich morile dela Gole§ti. Zoe Golescu intampina greutati in ad- ministrarea averii. O supara procesele. Ar vrea sa nu mai faca vânzari din pamanturile copiilor. Dela Bucure§ti afla ca Winterhalder, prietenul lui Costache Rosetti, a fost expulzat ;

1. Vol. III, nr 285, p 233. 2. Vol. III, nr. 313, p. 280. 3. Vol. III, nr. 298, P. 258 i nr. 372, p 379. 4. Vol. III, nr. 315, p. 282. 5. Vol.III,nr. 316, p. 284 (scrisoare din 10 Februarie 1852). 6. Vol. III, nr. 309, p. 273.

www.dacoromanica.ro Boierii Golefti 149

§i §tirea<( o rnahne§te §i revolta». O neliniqte§te §i soarta lui Nicolae Balcescu,a carui mama este a§a de nefericita, caci crede ea' boala fiului ei este incurabila »i. Peste toate aceste griji §i necazuri, iata câ luxnea dela Gole§ti se adince§te in durere. Alexandrina-LuIa. RacoviIa, cette ange de beauté... »,cette charmante fille, la jolie Lu/a. d'autrefois »,al carei suflet aveatoate darurile firii pe care o fiinVà omeneaseà le poate don i §i. cu care se poate fali », aceasta fiinyä rara,care nu numai in Iara la nol dar peste tot ar putea fi chata ca model Ligaaqa tanara, a§a de frumoasa §i dulce », cazu bolnava ingrijind pe o bolnavà din sat. Se stinge din viea-p in ziva de 21 Mai 1.852(s.v.), t'Aliara de 20 de ani, rapita de tifosul care pe atunci facea prapad când veneas. La Gole§ti s'a lasat intu- nerec. Doar d.deea ea un suflet aa de frumos §i aqa de curat locue§te acum in sferele cere§ti » mai strecoara o raza de mângAiere in lumea durerii inchisa in vechiul conac 2. Departe, in FranIa, unde se aflä. Stefan Golescu,i in Grecia, unde ratace§te fratele Nicolae, raspunde ecoul durerii:privesc fara sä vad serie Stefan Golescu Saôna, aceasta panza de apa lini§titá ducând cu sine atätea bucurii §i tristeV, caci ochii sufletului meu vad dincolo de zare §i Iintesc cu dureroasa atenOune un co4i§or de 0- mânt unde o intreaga familie in lacrimi patime§te de nenorocirea ce a lovit-o3. Sunt doborit,- sunt doborit intoarce ecoul durerii lui Nicolae era un inger » 4. Alexandrina-LuIa odihne§te in biserica lui Stroe Leur- deanul.

Singuratatea apasa acum mai tare pe oamenii ace§tia Mamicu%a simte nevoie de sprijinul fiilor ei:am facut ce am putut pânà azi, ca sa orânduiesc interesele voastre. De acum insa nu-mi va mai fi cu putinIa sâ m'a ocup singura. SuferinIele §i amäraciunile mele, cei 60 de ani ai mei mai ales m'a impiedicà sa ma ingrijesc de ele

1. Vol. III,nr. 335,p. 323-324 (scrisoare din 23 Aprilie 1852). 2. Vol. III, nr. 347, 351, 352, 355. 3. Vol.III,nr. 354, p. 356. 4. Vol. III, nr. 356, p. 361.

www.dacoromanica.ro 150 George Fottrio a§a cum a§i vrea »1. Simte nevoia ca fiul säu Radu sä. vie In tarà. Il chiamä. Iatä Insä eä ea Insä§i trebue sà plece din Iarä. O veste nelini§titoare o chiamä. la Viéna: boala nepoatei Catinca Rosetti, care-i fusese tovarä§e In peregrinärile pe la Sibiiu, Istambul, Brussa §i peste tot.Nimio nu ni se arath scrie Zoe Golescu In colori care ar putea .sä ne inveseleascä sufletul... Viitorul este trist§i de temut pentru cei ce cuteazä sä-1 priveaseä de aproape. Singura m'AngAiere ce ne rämáne este convingerea cä am luptat pentru binele nefericitei noastre Cel-de-Sus nu ne va päräsi... Stefane, ia pe mämicuIa ta de model. Ea este bolnavä §i de o sänätate destul de §ubred.ä. Suferä. mult §i totu§i nu se sfar§e§te. Cine o sprijinä? Nädejdea §i credin/a ei. Cäci ridic ochii spre ceri rog pe Cel-A-Tot-Puternic pentru copiii mei 2. Pleacd la Viena. In drum intalne§te douà Moldovence, pe Eufrosina Rosetti-TeIcanu cu sora ei, pe care le soco- tetecompatrioate3. La Viena o a§teaptâ filed o bucurie: Catinca Rosetti, insänäto§itä, se pregAte§te de nuntä cu Radu G. Golescu 4. Se face nunta la sa.r§itul lui Octom- vrie 1852 5. Zoe Golescu porne§te apoi spre Dresda, unde spre sfar§itul lui 1852 o afläm impreunà cu fiul ei Stefan. Curand se regäse§tei cu Alexandru-Albul §i cu Radu, cari veniserä. dela Brussa ; raman cu to-Vila Genova, unde scrisorile ni-i aratä. In primele luni ale lui 1853. La Gole§ti, locul mämicu/ei Ilçine acum fiica ei Ana Racovi.O. Grijile casei le are ea. N'au rämas decat femei mai puIine ca altädatà, de când se stinsese din viea-Vä buna §i frumoasa LuIa *. . . .Scrisorile au incetat de a pomeni de bätrânul Alexandru RacoviVä. Se stinge din viea-çà in scurgerea anului 1853. Asupra mor%ii sale scrisorile noastre tac. Catre sfar§itul lui 1853 Zoe Golescu porne§te impreun6 cu Constantin Racoviçà spre Çarà, trecand prin Elvevia, cälätorie pe care n'o va uita niciodatä *, dar care a fost

1. Vol. III, nr. 355, p. 359 (scrisoare din 12 Iulie 1852). 2. Vol. III, nr. 367, p. 373. 8. Vol. III, nr. 371, p. 378. 4. VArul celor patru fro:0 Gole§ti,, v. Insemnarea biograficä: vol. II, p. 90, nota 2. 5. Vol. III, nr. 376, p. 384

www.dacoromanica.ro Botera Gole0i 151 §i o ultima ei clipa de bucurie *. Aceastä bucurie a parasit-o la grani/a. /*dril »1. Aici o a§teapta tot felul de greut5.0.: boale, procese, neajunsuri cu arenda§ul etc. Dar un mare n.ecaz Ii Veni curand,`caci abia ajunsese la Gole§ti §i abia trecura trei saptamäni de, când ajunsese, cà venira RuOi, scotociraprinhârtii §i o dei n'au gasit nimic care sa-1 compromita » serie la 23 Ianuarie 1854 maica-sa au luat pe sus pe Constantin Racovi/a §i 1-au trimis in Rusia, inchizandu-1 la Kiew. 2 Ana Racovi/a trebue sä anun-/e aceastä §tire fra-/ilor sai, o dar nu poate s'a ja condeiul in mana §i. sa nu planga Cere fra/ilor sä-i serie, prin Effingham Grant, dars'a nu cumva s5.-i serie ceva <(care ar putea s'o compromitä *,caci o scrisorile se deschid 3. Iara§i nu au ramas decat femei la Gole§ti, cu Zoe Go- lescu in frunte, care este tot mai necajita §i tot mai tristä o ea vi-ar vrea sfar§itul, gändindu-se la viitor, ale carui adancimi sunt a§a de greu de patruns... Despar/ita de §ase ani de copiii ei, nu vede nimic in viitor care s'o lini§teasca... Totul e in voia soartei » sau, mai degraba, o la voia unei politici careia nici nu-i pasa de cei ce cer dreptate §i ajutor pentru cei slabi »4. Poate insâ ea va da Dumnezeu sa fie räzboiu serienepoata Zoe Grant §iatuncio nous n'aurons plus rien à redouter de cette abominable paix dont on ne cesse de nous menacer 5. ...Nimio care sa strice monotonia vie/ii din conacul Go- le9ti1or nu ne mai opre§te staruitor aten/iunea, de acum, din 1854, vreme de aproape trei ani.Greuta-ple bäne§ti sporesc ; trebuesc vandute pamanturile ce le-au mai ramas; rarescrisoritrimisei primite prin Effingham Grant §i Colquhoun, caci, altf el, scrisorile se censureaza. Pe m'Ami- cu-/a o mai allana impreunä cu Felicia Racovi/5. la Paris spre sfar§itul lui 1854, iar in vara lui 1855 la Enghien, impreuna cu fiii ei Radu i Alexandru-Albul. Acesta din urma are teorii proprii asupra terapeuticei apelor minerale de

1. Vol. IV, nr. 427, p. 65. 2. Vol. IV, nr. 427, 428, 432. 8. Vol. IV, nr. 428, p. 66. 4. Vol. IV, nr. 432, p. 75 (sonseare din 14 Februarze 1854),- . Vol. IV, nr. 431, p. 73.

www.dacoromanica.ro 152 George Fotino

acolo 0 mai aflam catre sfarOtul lui 1856 la Dieppe, unde are §tiri contradictorii asupra repatrierii exilaçilor 2 Grija care framanta in toata aceasn vreme lumea dela Goleqti, mai ales de cand randurile acestei lumi s'au rarit a§a de dureros qi de &And singuratatea s'a aqternut tot mai mult asupra-i, este aceasta: reintoarcerea acasa a scumpilor pribegi. Buna Ana Racovila trimite pe Catinca R. Golescu, care dupa casatoria ei se intorsese in %ark sä ceara lui Barbu Stirbey invoirea pentru repatrierea lui Radu-Pupii. Trage nadejde: << ah! Dumnezeule, cand o sa vad qi eu aici pe unul din voi patru? 3.

Dar pribegii aveau sa mai ranceascä prin lume. Catre zarea lor vor mai privi cu toate iluziile departarii Inca muln vreme. De-a-lungulacestei vremidesfantaa§- teptare a ceasului intoarcerii acasa, sufletele pribegilor se räzvratesc impotriva celor cari socoteau ei le stateau opreli§ti pe drumul intoarcerii. Barbutirbey, domnitorul Tarii Romane§ti, era cel care cu mai multa indärätnicie credeau ei se a§eza de-a- curmezi§ul drumului de intors acasa. De aici, razmerila lor sufleteasca impotriva lui, razmerifá care omene§te se inIe- lege, dar care, istoriceqte, se cere integran in imprejurärile de atunci, pentru dreapta situare a Domnitorului Várii in judecata postum6. Indatorat a donna pe untron de o indoin vasalitate harIuit intredouà suzeranitäli banuitoare aqa cum incatu§atoarea ConvenOune dela Balta Liman statornicise lucrurile el se cere judecat in lumina vitregelor imprejurari, care erau mai tari decat dansul. Dacä Grigore Ghica al Moldovei, om de alese insu§iri,figura de visa-tor » care avea sfar§easca zilele departe de lark a avut parte nu numai de o cruntoare judecan a PosterinIii, dar uneori chiar §i de induio§area acesteia 4, lui Barbutirbey al Tärii

1. Vol. IV, nr. 450, p. 123-124. 2. Vol. IV, nr. 473, p. 169. 3. Vol. IV, nr. 402, p. 18. 4. N.I o r g a,Corespondero ha Bucurqti, 1904, p. VVII.

www.dacoromanica.ro ^

BARBU $T1RBEY 1835-1840

MINIATURW DIN COLECTIILE DOAMNEI ELISA BRITIANU

www.dacoromanica.ro Boierii Golefti 153 Române§ti i-a fost hArAzit un verdict mai aspru §i pe alo- c uri nedrept. Intampinat din ins4§i inceputurile Domniei de du§mà- nia Ghicule§tilor munteni,cari nu socoteau indrept4.0 la hospodarat decAt pe cei din neamul lor §i pentru cari Bibescu §i Stirbey erauparveniIi » §iuzurpatori», strain intre sâcgtoarea suzeranitate turceasca §i apäsAtoarea pro- tecIie ruseasck in.vinuit de lumea pribegilor dela 1848, cari nu puteau mnçelege cd vointa poruncitoare a Rusiei, mai mult cleat du§mänia Domnitorului, Ii Iinea departe de Iarà, Barbu Stirbey se socotea dator, cu slabele-i mijloace,sà". apere Iara de urm6rile cotropirii strAine, de care el invino- v6Iea pe cei dela 1848 §i de pe urma cäreia el suferea cel puOn tot atata cat Consulul britanic Colquhoun, care folosea cu dibacie impotriva lui Barbu Stirbey,ca §i de altfel impotriva prede- cesorilor acestuia, rusofobia puternicului ambasador Strat- ford Canning, aVàIa. §i mai mult nemulIumirea pribegilor, cärora elle mijlocea trimitereai primirea scrisorilor§i banilor dela unii laal-pi. Pa§opti§tii §i in deosebi Ion Eliade inf5.0§au pe Stirbey ca pe un hospodar teáind din mila Ru§ilor §iin tovärglia acestoracu grija la imbo- gMire §i la o &at mai lung4 §edere in Scaunul Rusofil poate. De nevoie sigur. CAci o stApânire ruseasc5. in Orile rornâne§tiBarbu Stirbey o socotea ca ruina acestora. Un dialogintre Domnitor§iPoujade, consulul FranIei, in August 1849, ne arata pe cel dintai incredinIând pe celgalt cà in Principatele române nu sunt elemente de rezistenrásau de ràzvrAtire §ic4, deci, o ocupaIie ruseasck pentru a domoli pe Români, este << tout à fait inutile »1. Altädatä Il afläm protestând impotri-va contingentului trupelor ruse§ti, care dep4ise cu mult pe cel prevazut prin Convemia dela Balta Liman2, sau vedem trimiOnd lui Aali Pava, prin Aristarchi bey, o notà prin care arata tot ce avea ruin5.tor, pentru çàrile române, ocupa%ia ruseascáfàrà de niciun rost » 3.

1. Hurmuzala, XVIII, p. 192. 2. Ibid., p. 303. 3. Ibid., p. 342.

www.dacoromanica.ro 154 George Fotato DacA mai asprâ s'a räsfrânt totu0 asuprä-i judecata Posteritkii deck asupra celorlalçi domni pämânteni, e mai ales fiindcä Domnia lui s'a nimerit odatà cu pribegia revo- luIionarilor din 1848, a aror intarziere printre sträini ei au atribuit-o n.umai lui 8tirbey. Stingherit §i supraveghiat de (< Protector »§i. de (< Suze- ran», silit s'd indure feli chip de umilinçi, omul acesta rece qi sever va fi gäsit mângAiere in.tr'o cuminte qi cinstità gos- podärire a Várii. Se pricepea in rAnduiala gospoddreascA, pe care o invkase de tanar, incepAnd ca zapciu de plasä, qi mai era i unul din capetele luminate ale Orii. I se datoreazà inceputul de injghebare a unei armate române§ti; temeinica zare a invkamântului porne§te dela acest om cu indelungatà invkAturä. in FranIa. §i priceput efor qcoläresc ; multe alte nevoi gospodäre§ti aleçàrii au format de asemenea obi- ectul grijilor sale. Cand Zoe Golescu, supäratä. pe 8tirbey, vorbew despremilioaneleacestuia, ea sau se face ecoul propriei ei supäräri sau, poate, vrea sä ne spue cà$tirbey era cAskorit cu tare bogata nepoatà a lui Grigore Bran- coveanui cä mo§tenise dela ultimul 8tirbey o mare avere In Oltenia. Vistieria %Aril el a läsat-o plin5. 9i a-tat de bogat4 cum nu o cunoscuserä domniile inainta§e.Om lipsit de pasiune §i de poezie »1, a excelat printr'o imelegere deed- vä.rOtà a stärilor de fapt. Restrânganduli rosturile Domniei mai mult la nevoile gospodare§ti ale Värii §i la ferirea ei de pericolele ce o pan- deau, Barbu 8tirbey s'a gAndit uneori §i mai departe chiar §ila o unire a Principatelori la oräscump5.rare dela Turci, printr'o platà odatà pentru totdeauna inielegand cä acolo se va putea ajunge numai printr'ostabilitate roditoare qi o statornicie in toate ». Deosebirea, din punct de vedere metodic, intre eli revolOonarii pa§opti§ti-, pe cari nu i-a iertat niciodatà, era aceea càlui i se 'Area mai grabnicA intemeierea inläuntru deck liberarea de le-0- turile cu sträinul, pe când ceilatti inIelegeau sà inceapà intAiu cu aceasta »2. La o mai temeinic6 adâncire a lucrurilor nu se prea vede insA deosebirea, din punctul de vedere

1.N.I ô r g a, loc. cit., p. VIIIIX. 2. Ibid.

www.dacoromanica.ro Boierii Golefti 155 romanesc 9i al viitorului, intrerusofilul » Stirbey 9i vizio- nariirusofobi ». S'au intalnit in aceea9i inIelegere exactá a viitoruluiàrii lor. Când izbucni razboiul Crimeii care avea sa duca la liberarea Çàrii razboiu dorit 9i de pribegii romani 9i de Stirbey,prigonitorul » ion, Stirbey lese nevoia participarii Romanilor la acest razboiu. El spunea fiilor sai ca macar douà batalioane romane9ti ar fi trebuit daca ar fi fost cu putinIa sá ja faIi9 parte alaturi de ; neatarnarea Çàrii, gandea el, s'ar fi dobandit mai de vreme. De patriotismul acestui #calau» Posteritatea nu este in- dreptaIita a se indoi.Caläu » 9i 4 victime aceea9i credin0 romaneasca Ii insuflelea pe toIi. Cand printr'una din acele obi9nuite intorsaturi ale mersului Istoriei victimele »se intoarsera in lark iar calaul lua mai tarziu drumul strain-di-4H, acesta duse cu sine aceea9i credinrá care-i in- sufleIise pe cei dintai in pribegia lor, credinIa in destinele române9ti, 9i care intovarä9i. pe Stirbey in anii vieÇii sale traite in FranIa de unde, mai tarziu, fostul hospodar Oman- tean avea sàseintoarca pentru a saluta inceputurile Domniei lui Carol I 9i marturisi acestuia credin-ça in izbanda. StiIi cine mi-a prevestit un bun viitor 9i m'a intärit inca mai mult in hotärirea mea ? spunea Carol I uneia din nepoatelefostului Domn pa.mantean Estebunicul D-voastra.

Pela Gole9ti, unde dupa infrangerea revoluIiei am tors vreme de caIiva ani firul povestirii a9a cum pe aceasta vi-o povesteau cei rama9i singurateci a cash'. pornim acum pe urmele pribegiltr, pentru a relua din mainile acestora firul aceleia9i povestiri a9a cum pe aceasta au trait-0 cei ce pribegeau printre straini.

www.dacoromanica.ro PRIBEGIA

www.dacoromanica.ro dela Brussa incep sä piarda nädejdea ea vor fi puqi curand in libertate. Vor trebui sä se impace cu ExilaIiigandul ca luni §i poate ani de-acum inainte vor ramanea aici, in Capitala straveche a Sultanilor. In alta stare sufleteasca, ei ar fi aflat in aceste locuri # magice »,<( incantatoare »,# faimoase prin frumuselea lor §i prin tot ce antichitatea le-a dat ca mare-Pe », loe potrivit sä-qi depene in liniqte visurile, # sä-§i adune amintirile..., sä retraiasca in end clipele fericite din viea-p, sa se legene In iluzii, sa se gandeasca cu drag §i cu parere de ram la Gole- §tii lor », caci oriunde 1-çi arunci privirea, valea Brussei, cu natura ei # simpla §i rustica, dar bogata §i graIioasä, te induioqeaza §i te minuneaza »1.(< Colinele din jur sunt aco- perite cu vi0 de vie §i duzii cresc peste tot; peste tot paduri de mOslini; parch' sunt colinde Lornbardiei sau dealurile ce inconjura Verona. Si dacä peisagiul apropiat te incantä, cel pe care-1 vezi in depärtare te uirne§te. De o parte, Marea de Marmara cu insulele Prin-plor; de alta, märe/u1 Olimp 2 cu creasta inzapezitä dominând braul de non. Mirosul vilei de vie strabate aerul. Ai trecut un qir de dealuri joase §i iatä ea zare§ti in intinsa vale inverzitä dela poalele Olimpului minaretele §i albele cupole ale Brussei... De sub coasta dealurilor inverzite Ia§nesc quvoaie de apa §i din stancá izvoare bogate ape termale unele, reci ca ghia%a altele ce se impraOie prin multele cipnele ale orapilui... »8. Dar nu-i vreme de visare. Cand <( prive§ti surazätoarele coline §i paji§ti... §i vezi cine calcä in picioare aceste locuri

1. Vol. III, m.. 231, p. 77. 2. Este Olimpul din Asia Mica (tnalt de 2.910 m.). Olunpul din Thessalia, unde mitologia greaca asezase läcasul zeilor, este inalt de 2.985 m. 8. Brief e itber Zustande und Begebenhetten in der Turkei, Berlin, Posen und Bromberg, 1841, p. 63.

www.dacoromanica.ro 160 George Fotino frumoase, and te gandeoi cá vor mai trece poate veacuri pana ce aceastä lume nenorocita sa fie ca pe vremurile cla- sice de odinioara..., &and vezi ca toata viema politica i. sociala a omului din Räsarit nu se intemeiaza decat pe mereu acela§i ifala, alacherimi bacalim » iarfemeia traieqte in sclavie », fugi, sa fugi, sa fugi!2. Rasaritul urasc adauga Radu C. Golescu pentruca mà One departe de fraPi mei dragi; Il urasc de cand vad cat sufera aici fratele meu Alexandru, Il urasc pentruca nu vrea sa vada limpede, 11 urasc... » 3. Daca gandurile triste ale exilapor din Apus mai pot fi furate de vieqa mai veselá sau mai framantata de acolo, aici nimic nu te poate face Bali mai uipdurerile na0onale se tangue§te Alexandru-Albul. Aici, o ce s'ar putea a9eza intre nenorocirile patriei talei sufletul tau? Natura? Este frumoasä, de sigur, dar este neinsuflepta! Ornul meleagurilor acestora nutie s'o impodobeasca cu insà§i prezenIa lui !Lumea de aici? Ea nu are viea-Va. Gandul §i. simPmantul n'au aitare§i. n'au inchinatori In Rasarit. Si daca, aici, traiesc undeva ganduri §i simpminte, este doar in spiritul, in sufletul Polonezilor, Ungurilor, Roma- nilor ; ele trajese in stare de suferin-p, de a§teptare, de vagi presimpri §i fiecare din aceste trei naponalitap traiqte aparte, cu visurile ei, adesea dufmane unele fata de celelalte4. Autenticul suflet romanesc al lui Al. C. Golescu-Albul este sträbatut de sentimentul incei nedefinit in sufletele tuturor celorla4i emigrati eaovisurile » Romanilor §i Ungu- rilor se por infrunta, chiar daca acum, aparent 9i social- ideologic, par a se intalni. In lumea exila-por dela Brussa §i in vremea aceasta de viea-Vä inghesuita intr'un.colp§or de pämant asiatic, Al. C. Golescu-Albul, framantat qi nostalgic, se realizeazä desavar§it.Scrisorile lui din vremea traita in lumea aceasta arata Inca ()data §i arata Inca mai luminos ce suflet limpede a avut Albul-apostolul. Biet muritor care ratace§te visa-tor o in plimbari singuratece » prin locuri straine, biet om care are pe retina ochilor o imaginea dureroasa a patriei sale » qi. o in al carui creer alearga neincetat ideea unei Romanii 1. Vol. III, nr. 231, p. 77-78. 2. Ibid., p. 77.-3. Ibid., p. 78. 4. Vol. III, nr. 225, p. 59.

www.dacoromanica.ro VEDERE DIN BRUSSA - MIJLOCUL I/EACULUI AL XIX-LEA -

GRAVURÁ ENGLEfit DIN COLECTIILE BIBLIOTECII ION I. C. BR4TIANU

www.dacoromanica.ro Boierii Golepti 161 abia Iinându-si räsuflarea si luptându-se cu Iarismul, cu Ungurii, Sarbii, Saii, cu Austria si cu nesiguranIa zilei de mäine...», Alexandru-Albul, tc In transe mortale uneori » träieste acum zile care vor contura in linii definitive con-0.- nutul vie%ii sale sufletesti. Moment hotdritor pentru crista- lizarea patriotismului säu si care, poate, vd insemna un moment in insasi evoluIia patriotismului românesc. Sensibil la vederea nedreptä-plor neamului omenesc, Alexandru-Albul este acum tot mai sensibil la aspectul nedreptMirii neamului romelnesc. Elsuferà acum de duren inalionale » cum mnsui spune. Surghiunul dela Brussa este, nelndoios, capitolul de seamä al vieçiisale.InsufleIitorul emigraIilor români dinRäsärit esteel acum. Ii Indeamnä,Iidojeneste, sffitueste.Unii,de sigur, au vorbit mai bine ;al/ii au scris, de sigur, mai bine deat el; niciunul altul nu a gäsit insâ acele accente ale lui, izvorite dinteun suflet cald dinteo minte dreaptà, accente care ne Induioseazä si astäzi, dupä atatea d.ecenii. El nu-si aflä liniste. Face planuri peste planuri. Ina. din Noemvrie 1849 stabileste stranse legAturi cu Polonii cu Ungurii exilaçi la Brussai apoi la Kutahiai in deosebi cu generalul Dembinski. In intalnirile «scurtei spionate » Cu acesta din urmä, ei se inIeleg repede, fraternizeazä din primul ceas. Cu Ungurii,mai inchisi la fire, mai fanfaroni 2, merg mai greu lucrurile. Nici mai inainte vreme Alexandru- Albul spre deosebire de maia-sa si de fra-pi säi stefan Nicolae nu-si fAcuse iluzii despre Unguri. Contactul sdu cu Polonezii, In vederea unei in-Olegeri care urmärea un scop comAn : ca emigraVile românä i polonä sä se apropie, fiecare, de patrie, iar apoi fiecare, la ea acasä, sà infäptuiascá un regim de libertate, evidenIiazA in ochii lui Al. C. Golescu-Albul 'Incà mai mult nevoia de organizare a emigra%iei, cu o conducere unicei, nutripartita 3, aci s'ar putea trece spune el peste uneleprejudea%i democratice(indiciu al evoluIiei sale ideologice). Pentru eventualitatea and totusi va trebui impäcatài aceastàpreju- decatä democraticä », el propune o conducere alcAtuitä din 1. nut., p. 58-59.2. Vol. IL nr. 196, p. 395. 8. Am vlzut Inteun alt capitol, (p. 86) ca Gheorghe Magheru era Impotriva unei conducen i unice.

www.dacoromanica.ro 162 George Fotino

cinci membri cate unul de fiecare dincelecincipro- vincii române9ti (se adance§te evoluIia in sens naVonal)§i din mijlocul carora s'ar alege unul: primus inter pares. Programul imediat al emigra-pei române, astfel organi- zate, trebue sâ cuprindâautonomia çárii cu suzeranitatea turceascä *, deoarece Românii, singuri, fara ajutorul Tur- ciei cu greu ar putea intreprinde vreo acIiune impotriva Rusiei ». Cat in ce prive§te mijlocul de propagare a acestui program, el ar fi un ziar liberal in Orient, care ar porni un razboiu pe viea-pi pe moarte impotriva Rusiei », cheia de bola a despotismului §i. ar urmari injghebarea unui partidelenic » independent de once guvern oricare ar fi acesta partid care0-ar intemeia speranIele pe conformitatea intereselor tuturor popoarelor, pe verita- bila aliançà cu democraIii Italieni, Unguri, Poloni, Romani §i chiar Turci...., caci §i ace§tia au moravuri democratice Aqiunea acestui ziag anti-rus ar putea fi ajutata §i completatà cu o acOune de propaganda pe care ar face-o capitanii vapoarelor grece§ti ce strabat Marea Neagra, Arhi- pelagul, Adriatica §i chiar Mediterana. Anglia ar sprijini aceasta acIiune pe care spune Al.C.Goles cu-Albul Turcii ar trebuis'oinlesneasca prin acordarea catorva reforme liberale popoarelor cre§tine din Imperiul otoman 2. NInâ la obsesie reapare in toate scrisorile lui Alexandru- Albul cuvântulorganizare ». Mai inainte de once cere el fiecare emigratie, românä., polonä., maghiark italianO, sa se organizezei apoi, intre ele, sà alcOtuiased un organ de centralizare, care ar fi la Paris. Catre Paris,focarul luminii se indreaptä acum repetatele lui apeluri. EmigraIii din Apus scrie elsa nu uite ca in Räsarit stapane§te intunericul la adapostul caruia Rusia, in Orient, §i Austria, la ea acasa, se pot mica in voie. Al. C. Golescu-Albul declama, demon- streazä, roaga, porunce§te:trebue, trebue!».Trebue sa opunem despotismului rus §i austriac lumina, dreptatea, adevarul, care sa indeparteze minciuna, faIarnicia §i ura Comitetul central °data organizat la Paris, emisari italieni, germani, polonezi, unguri, români sa se raspandeasca in

1. Vol. II, nr. 196, p. 395-396. 2. Ibid., p. 397. 3. Ibid.

www.dacoromanica.ro Boterii Goleftt 163 Orient, inGrecia, Turcia,Serbia, Bulgaria,<( peste tot, peste tot ! ». #Peste tot trebue luminati insufleIit »1. Apelurile lui nu lasä rägaz de ripostä. Alexandru-Albul e deslärquit. Nu ingklue nicio clipä de preget:Stefane Nicolae, vtiu ca sunte0 satui de obosealä, de lupte... Tre- bue insä terminatä sau mai bine spus reincepun opera de care ne-am legat: liberarea patriei noastre, a tuturor patrii- lor Tiled o silinp, o nobilä silinÇàvi vom ajunge la capdt !2 Pare-se a värul sdu Alexandru-Anpilä Ii scrisese cà lucreazA oarecum izolat de ceila1-0. emigra-p. Anta Ii fu de ajuns lui Alexandru-Albul ca sä-i facä o aspn mustrare: (( Alexandre, içi vade bine sä spui: eu lucrez de o parte pentru ora mea, lucrez in acelavi timp pentru propria-mi perfectibilitate, sunt mulIumit. Nu! n'ar trebui sa fii, muiçumit, fiindcà ceila10, cari n'au insuvirile tale, mor in jurul nu de anarhia vi de desorganizarea in care noi cevtila1-çi soldaçi ne sirmim scu- funda-p. Brätiene Dumitru, fä pe fratele nu Ion vi pe Rose, tache mai impdciuitori, mai prudemi, mai moderatori, intinde mama lui Alexandru (Aräpilä), fra-plor mei vi impreunä desAvarviIi minunea, infäptui0 organizarea noastn ! » 3. Emigraçii români dela Brussa nu-i greu de bänuit cine le va fifost animatorul indreapn acum, la 5/17 Decemvrie 1849, un apel colectiv cAtre emigraIii dela Paris. Ei amintesc c`d mivcarea din 1848 a urmärit libertatea <( qua binele supremuc6 a proclamatDreptateai FräIia de divisà» intre Romani vi popoli cà ea a imeles sà respecte suzeranitatea Poqii vi sà inläture abuzul ilegalitatea Protectoratului rusesc ».Cà s'au fAcut greveli, o recunosc, de sigur ; devi nu ant grevelile precocitatea reformelor » au dus la <( cäderea Constitu-pei spune apelul catpreponderença spiritului reac-ponar » ce incepuse a dolma in Europa. Dar nu-i vreme de recriminäri vi depas- siuni personale >>;posiOunea patrieitrebue sa.-i preocupe acum. Nu se mai poate sta in inaqiune, acum cand populu geme subt baionetele russe )). 4 Que am fäcutu noi de quänd suntemu affan din Patrie qua sá tragemu increderea, sim- pathia vi estima attatu a Augustului nostru Suzeranu quatu

1. Ibtd.,p. 398. 2.Ibtd. 3. Ibid.

11*

www.dacoromanica.ro 164 George Fottno

§i a cabineteloru dela quari asceptAmu a fi sprijiniIi in binele §i. in fericirea Patriei? Que amu fäcutu noi qua sä. ficsAmu atten-liunea Occidentului assupra caussei sufferindei noastre Patrii... §i sà o facem causa europeanii?. FAcut-am noi queva de quinquinspredece luni de quandu rá.tacimu din locu in locu, qua sà se poatä justifica emigrarea noastra inaintea compatrioOlor quari sufferä in çierài inaintea Europii quare ne prives ce? Nu, nu!... 8i caus ele au fostu. discordia, partidele §i neorganisarea, etc.... Accumu, cre- demu cà o organisa-pune e sim-litä de totu RomAnul bine cugetOtoru §i noi implinimu o datorie imperi6s4 fäcându appelu la patriotismul tutuloru emigra/iloru, conjurându-i qua sä concure intr'o unanimitate la infiinIarea ei Apelul acesta al emigra-plor din ROsärit cätre cei din Apus incheie anul 1849.

#Cauzä europeaneh> sO faca din cauza româneascA au spus, a§a dar, emigraIii dela Brussa. Este in aceastä formulare märturisireaunui simI politiccare,in dreapta judecatO istorick se cere prquit dup5. cuviin0. A fi infäli§at lumii un program atät de cuprinzOtor ca acela al Românilor veacului al XIX-lea autonomia TOrilor Române, unirea acestora, Domn strOin ereditari regim constitu-ponal, toate acestea profilate, in apoteozO, pe fondul marei Uniri romä- ne§ti de mai tarziudar a-1 fi infAIi§at nu numai ca pe un postulat românesc, nu numai ca o legitim6 aspira%iune ci §i ca pe un postulat european2, ca o nevoie de ordin general, cAreia rOspundea §i pe care o implinea prezenIa. unui Stat puternic la Dun-área de Jos, a§ezat 'filtre o Rusie nä.zuind cdtre marea calda §i o Austrie visOnd la atotputernicie in RäsArit, a fi solidarizat legitimele interese române§ti cu acelea ale intregii Europe, inseamna a fi fOcut operä trainicA §i de istoric5. viziune. Façà de atät de pAtrunzä.toarea inIelegere a desfä§urárii destinelor române§ti pe care au avut-opribegii no§tri, scäderile acestora &te vor fi fost pot fi iertate. 1. Vol. II, nr. 197, p. 400-401.-2. Alex. Lapedatu, Aboltrea Pro- tectoratului rusesc tu Tarde Romdne, in Anuarul Instautulut de Istorte Naftonald, Cluj, 1936, VI, p. 413.

www.dacoromanica.ro Bozerh Golep. 165 Trec primele luni ale anului 1850. Viea/a exilaPlor dela Brussa se urmeazA aceea§i ; nu pare aa ne spun scrisorile s6 fi fost prea ingrädità ; ei se puteau mica liberi ; plirub6rile nu le erau oprite ;chiar §i c616-toriile la Constantinopol qi Atena le erau ing6duite. Asupra eliberdrii lor insa i§i fac zadarnic iluzii. Curând, in Mai 1850, ti vor da seama cä eliberarea va mai intArzia cu cateva luni, &ad Turcii nu s'au invoit cu Petersburgul asupra num6rului de refugia-P cari ar putea fi amnistiap...# RAbdare dar,dragi fraP, fi/i sänätoO de dragul mamei noastre *1. *** In cursul prim6verii 1850,laGole§ti(< mämicu/a »§i nepoatele fac planuri de carátorie in Ardeal sau la Viena, ca sä intalneascä pe unii din scumpii lor exila-p. In§tiin/at despre aceste planuri, Al. G. Golescu-Arapilà, aflat la Viena, sfä- tue§te pe verii sài. stefan §i.Nicolae sä-§i ia, cand vor veni la intAlnire in Transilvania, pappoarte turce§ti, # care sunt cele mai bune », caci acum s'au luat masuri aspre in ce privwe pe Românii cari sunt sau se duc In Transilvania 2 Sunt temen i ca tinerimea ardelean6 sA nu fie de coniven-/6 cu emigra-Pi români. Ca sA nu trezeascà bänuieli in jurul proiectatei intalniri, Alexandru-ArApil6 sfaue§te ca plecarea Zincäi Golescu in Ardeal s6 fie motivatà prin nevoia de a-0 face o curà la b5ile dela Arapatak, <( unde nu e consul rus » 3. Totu§i el cere verilor sai când vor veni in Transil- vania sä. aducà§i.exemplare din Memoriul justificatis, asupra repolutiei din 1848 4. Dar aceste planuri nu s'au realizat. Sfaturile caimatamului Constantin Cantacuzino §i. mai ales acelea ale lui Achmet Vefky Effendi,<< acest bray 9i capabil dregaor » care a inlocuit pe Fuad Effendi, au deter- minat pe Zoe Golescu sä rhmânà in Iarà. 0 intAlnire cu fifi ei in Transilvania ar fi putut fi socotitä cu tAlc §i, poate, Ru§ii ar fi folosit-o ca pretext pentru a-§i prelungi ocupaPa 5. De altfel, se §i r6spandise in Iarà svonul mincinos ca. *-tefan §i Nicolae ar fi vex& la Mehadia (< ca s5. rascoale Iara » svon care face pe Barbu tirbey s'A trimitä' pe Nicolae Bibescu 1. Vol. III, nr. 216, p. 36.-2. Vol. III, nr. 217, p. 37-38. 8. Vol. III, nr. 224, p. 49-50.4. Vol. III, nr. 223, p. 48. 5. Vol. III, iu.. 229, p. 70-71.

www.dacoromanica.ro 166 George Folino in cercetare, iar pe Felicia Racovila o face sâ o râcla de nas- cocirea asta *1. o Mâna lui Dumnezeu» a impiedicat aceasta intAlnire 9i i-a ferit astfel de a cadea o in prapastia nenoro- cirii avea sä serie mai tArziu, la 17 Septemvrie 1850, Zoe Golescu, dupa ce se descoperi in lax% complotul filo-rus despre care am amintit intr'un capitol precedent. Itauta- cio0i ar fi raspanditi acreditat svonul cà intAlnirea Gole- §tilor in Transilvania ar fi fost in legatura cu acest complot filo-rus §i i-ar fi amestecat o in acest plan criminal » 2. Al. G. Golescu-Arapila sugereazä chiar verilor säi de a ridica un protest impotriva uneltirilor rusWi §i a o relei credinIe » a lui Stirbey, care ar incerca spune el sä amestece pe revoluIionari in complotul descoperit, pentru justifica opunerea la acordarea unei amnistii, pe care Poarta ar fi gata s'o cearä. Numai Alexandru-Aräpila avea intalneasca mama sora la Marienbad, de unde la 10 August 1850 trimite lui Stefan Golescu §tirile pe care ai lui i le aduseserä din Iara, unde o vieala e scumpa »i con§tiimele unora o ieftine » unde boieriidoresc acum plecarea Ru0lor din lard 3. Din scrisoarea lui Alexandru-Aräpilä dram cá el imparta- e§te ideea unei propagande anti-ruseprinteun ziar grecesc ideea lui Alexandru-Albul. Dar ce poli face fara bani? In once caz, el a 0 trimis lui Palmerston, prin Sefels, agentul turc la Paris, un memoriu asupra cauzei române§ti 4.

In Apus, emigra/ii români inteIesc actiunea lor de propaganda. o Acum se scriu, pentru a pregati viitorul, carOle, articolele de revistd, coloanele de gazeta care au raspândit In Europa cunoa§terea numelui românesc, a trecutului §i a idealelor române§ti Indemnul acestuiapostolat, and folositor, cand serios numai, când mai putin serios, dar totdeauna calduros, desinteresat, patriotic » 5,va fi venit foarte adesea dela emigra0i din Ilasärit. Nu credem cá gre0m atribuind acestora din urmä un rol de seamä in aqiunea celor din-CM; mai ales un rol de animatori. Monotonia 1. Vol. III, nr. 227, p. 67. 2. Vol. III, nr. 238, p. 113. 3. Vol. III, nr. 230, p. 75. 4. Ibid., p. 76. 5. N. I or g a, Corespondenta tut .Ftirbei-Vodd , 1904, I, p. 1.

www.dacoromanica.ro Boierii Golepti 167 vieçiilor in stravechea Capitalä a Sultanilor, unde nimio nu era potrivit sà le fure gandurile ; lungile plimbari pe dealurile Brussei, care le aminteau de colinele Golestilor ; contactul cu aspra vieará a internaIilor de la Kutahia ; dorul de a pleca din colIul acesta asiatic, din o iadul asta stralu- citor »1 de undesà fugi, sa fugi le vor fi prididit mai nestäpanit sufletele de dor de-acasa si le vor fi starnit mai violent patriotismul.Si mai ales vor fiprididit sufletul vizionarului Alexandru-Albul,alearui patriotism se va exalta tot mai mult in cursul lungilor ani de pribegie, ani pe care mai tarziu, in faIa desamagirilor, el Ii va evoca nostalgic: o ani asa de scurTi si asa de sfimi ! ». Mereu chinuit de gandul ea este nevoie de organizare, o Pk% de care o naIiune färamiIata nu se va putea reconstitui », Al. C. Golescu-Albul, ajutat de Gheorghe Andreescu care era si el acum la Brussa, unde sosisera de cateva luni venind din Transilvania siConstantin Racovi0i Alexandru Mano, elaboreaza in vara anului 1850 si trimite emigra- Iilor dela Paris un proiect de statute, pe care-I intovaräseste de un patimas rechizitoriu:o nu ne cunoastem noi nu ne cunoastem trecutul, populaIia noastra, puterile noastre »2. o Nu cunoastem nici limba noastra reja el mai tarziu aspru-i rechizitoriu nici istoria, nici poporul nostru, nici legaturile, nici nazuimele, nici geniul acestuia; si aceastä necunoastere a tot ce ne priveste pe noi insine este inca mai mare cand e vorba despre Banat, Ardeal, Bucovina, Moldova,Basarabia sau despre Romanii de dincolo de Dunare, din Balcani, sau despre cei din mima Ungariei...3. o Care va fi soarta acestui neam la viitoarea revoluIie ?... Va ramânea un popor inapoiat » 4. Asa dar trebue desvoltat sentimentul na%ional. Dar cum la un popor oprimat, lipsit de scoale si de ziare, alt mijloc de propaganda nu poate fi cleat o o societate secreta' », Alexandru-Albul propune injghebarea unei atare societaIi care, cu sau fara emigraIi, tot se va constituí. Trebue spune el In interesul Varii nu lasam altora, exalta-plor sau zàpàciçilor, prostilor sau

1. Vol. III, nr. 245, p. 134. 2. Vol. III, nr. 225, p 51-53. Din aceastä scrisoare gram a la discutarea proiectului de statute au luat parte gi Ion D. Ghica Alexandru Mano. B. Vo/.III, nr. 235, p. 105. 4. Vol. III, isir. 225, P. 52.

www.dacoromanica.ro 168 George Foti.no ambi-Posilor, ci noi sá luäm initiativa constituirii unui comitet compus din oameni cunoscuti in cele 5 provincii... cari prin patriotismul lor, capacitateai devotamentul lor ar inspira incredere tuturor ar putea dispunefärä cr6.c- nire de vietile si de averile noastre »1. $i Alexandru-Albul propune, in acest comitet, pe C. A. Rosetti si pe fraIii Ion (Firfirica)i Dumitru Bratianu, cari auo minte lumina-Ca, sunt oameni de inimäi devotati cauzei, patrio-p prin exce- len-0 Renumele lor,mai ales acela al lui Firfiricä, este destul de mare in Bucuresti, ca si in Iarà ». FaId de oameni ca acestia, Al. C. Golescu-Albul, cu sfiala si modestia ce-i cunoastem, ar fi mândru a se poatà socoti fratele lor sufletesc ». Dar au si scAderi. Au <( scdderile insusirilor lor... sunt vizionari, utopisti, confundà prea des starea lor sufle- teascA isfintele lor aspiratiuni cu ceea ce se petrece in afarä Totusi Firfiricä,

www.dacoromanica.ro Boierti Golefti 169 cu toate inteligergele mai de seama a-tat ale Romaniei, cat si ale Polonieii Ungariei si care, in sfarsit, sa aibe un renume bun ».Locul lui Nicolae Bälcescu, la Paris, ar fi sa fie ocupat de Al. G. Golescu-Arapila care, sfatuit fie de Nicolae 135.1cescu, fie de Ion Ghica, ar putea raspunde nouei insarcinari. Al treilea membru al coMitetului ar fi $tefan Golescu, element de concordie, care ar putea sa poto- leasca si dusmaniile e1iadìtilor. Numele lui inspira incredere In Valahiai printre emigra0. Este cunoscut ca un om linistit, serios, cu judecata, prieten al liberfalii, indragostitul/arilsale »1. Ar fi socoteste Alexandru-Albul singurul comitet cu putin0. Fusese vorba si de un altul, alcatuit din Al. G. Golescu-Arapilä, *fan i Nicolae Golescu. Un comitet ar mai putea fi intocmit si din unul dintre Bra- stieni, din Al. G. Golescu-Arapilsa i Nicolae Balcescu. Al. C. Golescu-Albul implora pe cei dela Paris sa se alature ideii unei societä0 secretecare ar urmarì sa sprijine moralul celor tinerii sa raspandeasca in romanesti sim%imintele nalionalei sfântul dor al apropiatei Uniri » 2.Ii conjura sà primeasca aceasta solu/iune. Cei cari vor forma acest comitet vor sti Irmâ pandeste riscul de a nu se putea intoarce In patrie mai inainte de ziva ferice and oRomanie » va lua fiima 3. Dar <( fericiçi sunt acestia ! spune in chip de binecuvantare Alexandru-Albul 4. Cu naivitate i cu pasiunea-i de a diserta MI% intrerupere, elstudiaza tehnica alegerii comitetului secret, pentru ca nici macar cei ce-1 vor alcatui sa nu se fi stiut mai inainte ntre ei. ()data comitetul ales, va trebui sa-si asocieze noui membri (cate unul de fiecare provincie romaneasca) 5. Celecinci provincii ronilinaytiapar tot mai des in scrisorile lui Al. C. Golescu-Albul. Tot mai stäruitor i se pune problema romanismului, In intregimea lui.Ideea românesti apare tot mai limpede din grija aceasta de coor- donare a acOunii Romanilor de pretutindeni: Valahia, Mol- dova si Ardeal. Daca pentru a atrage tot mai mult aten- punea lumii politice europene asupra cauzei romanesti ar fi bine ca aceasta cauza sa fie legata de aceea a Polonezilor

1. Ibid., p57. 2.Ibid. 3. Ibid., p.58. 4.Ibid., p. 57. 5. Ibid., p. 60.

www.dacoromanica.ro 170 George Fottrio Ungurilor, Al. C. Golescu-Albul nu-si ascunde insa con- tradicPa dintre cauza acestora din urrnai aceea a Roma- nilor. Ca si Nicolae Balcescu, care isi aratase mahnirea ca Ungurii, ciocoii Romanilor », s'au purtat ráu cu acestia Alexandru-Albulsocoteste ea Maghiarii s'au purtat tare rau Orgoliul lor, politica lortrufasa, dorinIa lor de asesubstituiisucceda Austriei dorinIasi tendin/e care s'au tradat in mii de prilejuri terorismul despotismul lor vandal, au fost pricina rupturiii repre- saliilordintre Romanii Unguri 2 Acestea toatetre- buesc cunoscutei dovedite mai ales Polonezilor. De altfel, Polonezii interna-p la Brussai Cutahia generalii Dem- binski si Wisocki aui cerut in mai multe randuri lui Alexandru-Albul un rezumat al intamplarilor dintre Romani Unguri 3. In (< disgrapain care traiesc Romanii la Brussa le lipseste informaPa necesara intocmirii unui istorical raporturilor dintre Romani si Unguri.Suntem aici doua- zecii niciunul nu este in masura sa articuleze nume, date, fapte pozitive... Cand vom deveni oare oameni? » 4 se intreaba Al. C. Golescu-Albul, care in numele tuturor coin- patrioPlor sài cere grabnic lui Nicolae Balcescu sa alca- tuiascapovestirea cronologica a tuturor intamplarilor romanesti (si explicarea lor), din clipa in care deputapunea arde- leanä a fost silità sà paraseasca pe furis Pesta, apoi span- zurarea celor 16 Transilvaneni la Cluj, apoi macelul Roma- nilor asupra Ungurilor la Zlatna, 'Ana la ultimele momente ale misiunii lui Nicolae Bälcescu la Abrudi pana la infama tradare dela Hatvany 5. Exilaçii sunt oarecum desorientap. Unii sunt acrip ; altora le lipseste viziunea viitorului ; dihonia se va furia printre ei ; Ion Ghica sta sub influen0 britanica ;Ion Eliade pare a avea la Constantinopol o acPune nepotrivita adevaratelor

1. P. P. Panaitescu, Contribufii la o blografie a lui Nicolae scu..,p.94. 2. Vol.III,nr.225, P. 62 B. In ce priveste colaborarea polono-romAnd, stinle din serisonle acestea intregesc pe aceleaap, de prelioase- din P. P. Panaitescu, Emigra pa poloncii revolutia ronaiind dela 1848 (ed. Aseztimântul Ion C. Brätianu), Bucuresti, 1922, p. 135, cum si pe acelea din lucrarea mai nouä- Marceli Handelsman, Czartoryski, Nicolas I-er et la Question du Proche Orient, Pans, 1934, pp. 151. 4. Vol. III, nr. 225, p. 63. 5. Ibid., p. 63.

www.dacoromanica.ro Boierii Golepti. 171 interese romanesti; pictorul Ion Negulici s'a stins din vieara odihneste intr'un cimitir din Istambul; Dumitru G. Flo- rescu, care dupä spusa lui Al. C. Golescu-Albul a sim- -lito tout le vide de nos Brutus >>, izbuteste sà plece dela Brussa la Paris, unde vrea sà se pregateasca o pentru a fi de folos patriei »,fiind un tanarcare meritä prquire prietenie »1. Pe cand Radu C. Golescu este prins de dor de duca ar vrea sa paraseasca Rasaritul, pe care-1 uraste mai ales pentrucà vede cat suferá aici de o duren i na-ponalefratele sau Alexandru-Albul, acesta se exalta tot mai tare ; ti da seama ca, poate, unele din gandurile sale vor fi aparand prea poetice » desi au un fond si se indu- rereazà la ideea ca poate nici fraçii sai nu-1 imeleg in deajuns 2 Gandul lui se intoarce c"átre revolu-pa din 48. Ii vede greselile: neindestulatoare pregatire militarà,farsa arme, o numai cu evanghelia in mánä.'nedeplina deslegare a nevoilor milioanelor de Ihrani, pentru a crala câteva mii de trantori reac-lionari »,neindestulatoare grijei stäruinçà pentru strangerea legaturilor dintre Romanii din o cele cinci provincii românesti >>i pentru desvoltarea o confraternitaIii» intereselor acestora, etc.,etc.o Ah! daca am fi cunoscut poziOa exacta a Transilvanenilor atat faIa de Unguri cat faVä de Austria...n'am fifacut posna de a canta glorie Ungurilor..., instrainandu-ne inimile Romanilor !>> 3. Daca spune iarài Alexandru-Albul in vremea din Transilvania emigra0i romani din Apus n'ar fi ramas In Apus, ci si-ar fi dat cu toi intalnire in Ardeal o de unde n'ar fi trebuit s'A pleam niciodatä »ar fi grabit cu trei luni concesiile pe care Dieta avea sà le facá, prea -Lar- ziu, Romanilor. o De s'ar fi urmat asa, in loc sà fim astäzi noi la Brussa, voi la Paris, generalii unguri i poloni la Vidin, am fi fost fiecare in Iara noastra, aparand cu armelei cu drapelul nostru in m'Alfa drepturile §i liberta-Pe noastre »; poate o visul nostru de fiece clipä: o Romanie unitai puternica, ar fi astazi un fapt aievea » 4. Dar din critica trecutei

1. Vol. III, nr. 231, p. 79. 2. Vol. III, nr. 235, p. 90. 3.11nd., p. 92-94. 4. Ibid., p. 94-95.

www.dacoromanica.ro 172 George Fottrio revoluii §i pentru cea viitoare, care<( va duce la constituirea Statului roman » Al. C. Golescu-Albul desprinde o lec-pune de optimism, caci (c a fi fost infrant ()data, de cloud ori..., de zece ori, nu inseamna ca nu vei sf'àr§i biruitor Optimismul Il sus-pne cu atat mai tare cu cat mai adanc este raul, cu cat mai mare este haosul care stapane§te pe emi- Organizare iata leacul ! iunire, in numele iubirii vii §i duioase pentru nefericita noastra patrie! >> 2 Si Alexandru-Albul, respingand pärerea lui Ion Eliade, care socotea dreptrai patrio0 » pe Romanii cari se desprind de suzeranitatea turceasca, construe§te iara§i ipoteze de organizare. Fo§tii revolu/ionari sa ramana credincio§i devi- zei cu care au pornit:autonomia %Aril, cu suzeranitatea Porpi. Ace§tia, printre cari Gole§tii, ar forma un partid care ar ramanea in legaturd cu diferitele Cabinete europene§is'arsprijini pe Turcia: partidul Porçii »,opus partidului moscovit ». Un numar de emigraIi ar trebui sà formeze un al treilea partid:(( partidul viitorului », care nu ar aveaincredere inniciun guvern strain, niciturc, nici francez, nici englez §i care §i-ar pune nadejdile numai In viitor,numai in eterna unitate româneasca, numai in Romania viitoare,trecand pesteobstacolelevremelnice §i barierele provincialismului» 3. «Al exclama Alexandru- Albul cu mi§a.toarea-i modestie de ce n'am eu insu§irile necesare unei atare misiuni? A§ spunecelorla10: ramanqi credincio§i Suzeranului nostru, iar eu m'a§ a§eza in fruntea acestui mic partid,a§lua in jurul meu cateva in- teligenieputernice ia§cânta refrenulfavorital lui Nicolae:etvogue la nacelle qui mène mes amours,dra- gostele mele fiind frumoasa, marea, aträgatoarea Romanie » 4. °data aceste trei partide constituite, Al.C. Golescu- Albul le imparte rolurile, facand acum toata gama ipoteze- lor. Partidul cel nou,(c al viitorului», ar sprijini, de forma, suzeranitatea Austriei asupra celor trei provincii romane§ti: Bucovina, Transilvania §i Banatul. El ar strecura guvernului austriac ideea de (( a juca Rusiei acela§i renghiu pe care aceasta 1-a jucat Austriei in 1834..., cand Rusia a inzestrat

1. Ibid., p.90. 2.Ibid., p.97. 3.Ibid., p.98. 4.Ibid., p.99.

www.dacoromanica.ro CONSTANTIN SI DUMITRU G. FLORESCU IN 1852 LA PARIS

FOTOGRAF1E DIN COLEGTIA D-1-1.11 GEORGE D. FLORESCU

www.dacoromanica.ro Boierii Golefti 173 Principatele române cu un simulacru de Constittgie yi le-a lasat sa spere intr'o unire a acestor Principate », care ar fi format, astfel, sâmburele unui Stat, al viitoarei Romanii 1. # De ce seintreabaAlexandru-Albul,care pentru toate eventualitäAile are solu-pi de ce Austria nu ar face unirea celor trei provincii din monarhia sa? De ce n'ar suprima) vama care ne desparte materialmente de fra%ii noytri? De ce Austria, hotarindu-se safie mai liberal-6., n'ar trage aceleayi foloase pe care Rusia le-a tras numai prefacandu-se ca e liberard? ». Odata aceste concesiuni acor- date de Austria, # spre binele echilibrului diferitelor rase din imperiul ei..., spre marea ei glorie », Austria spune Alexandru-Albul, care pornit acum pe povarniyul ipoteze- lor nu se mai poate opri ar pregati apoi 4 alipirea celor doua Principate romdneyti *.In' acelayi timp partidul ramas credinciossuzeranitaIii turceyti ar putea starui pe lânga Poarta (ce simpla i se pare aceasta maneyed!) ca urmand exemplul Austriei, devenita ca prin minune liberala, sa uneasca Principatele yi sa daruiasca instituOuni liberale 2. Impaqinduii astfel rolurile, partidul celor credincioyi suzeranita0i PorIii yi partidul<< viitorului », aparent zelos pentru suzeranitatea Austriei cel de-al treilea partid, 4 Mos- coVit », ar juca un rol yters ar inlatura toate pricinile de supärare ale Turciei yi Austriei (care amandoua ar fi stimu- late sa-yi uneasca puterile impotriva Rusiei yi, astfel, se vor apara mai uyor Impotriva acesteia) ; procedandu-se aya, daca Austria ar invinui pe Romanii din partidul # austriac » de agitapi la Constantinopol, partidul acesta le-ar da pe seama partidului # turc »; iar daca Turcia ar protesta impotriva agita-pilor yi activitaIii Romdnilor la Viena, partidul # turc * ar arunca vina pe seama partidului <( austriac ». Odata ce va fi dejucat suspiciunile yi dintr'o parte yi din alta, partidul << viitorului » va trebui sa stabileased in%e- legeri cu fruntayii vie/ii romaneyti din Transilvania, Banat yi Bucovina chipuluica pentru a conlucra Infolosul suzeranitaIii Austriei yi va pregati(< uni rea celor cinci provincii romeinesti intr'un singur trup #, intemeinduli deci

1. Ibid.-2. Lind., p. 99-100.

www.dacoromanica.ro 174 George Fotino

politica sanu pe ceea ce este asteizi », dar pe ceea ce <( va fi adeveir peste doueizeci de ani » 1. CredinIa inceea ce va fi<( adeveir peste doueizeci de ani » strAbate tot mai stdruitor In scrisorile vizionarului Alexandru-Albul. Dacà cele trei partide vor izbuti a se constitui declara el atunciemigra-pa Ii va fi fäcut datoria *;i aceasta In ciudadomnului Eliade », care in loc sä. arunce (( anatema »asupraemigraIilor dernocraIi. »,sä-isocoteascA moscoviIi. » lucru care(( vtia bine Eliade ea* nu-i adevarat » i sä-i ataIe pe unii impotriva altora, ar fi fäcut mai cuminte sä-i ajute, ava cum ar fi putut-o facecu suvirile sale. De sigur, n'are insuviri de a conduce (( cu sabia In mânä sau cu diploma-pa »; dar ar fi putut-o facecu condeiul in mänä, cu aceastä armä care insufleIevte gän- direa » 2. In lungi pagini, uneori incAlcite, totdeauna insä cinstite, pline de sama mânie impotriva a tot ce i se pare josnic, Al. C. Golescu-Albul se ridia impotriva märuntelor intrigi ce se Ieseau la Constantinopoli impotriva dihoniei care s'a furivat printre emigraçii români. In pornirea lui, el nu-vi mai alege cuvintele cu careava de aspru judecd pe unii pe Grigore Zossima, GrigoreiNicolae Ipätescu, Damian DuIulescu, Nica Russu, G. Giurescu, Scarlat Fi- lipescu, Grigore Serurieialçii. El simte adânc diferenIa dintre acevtisceleraIi, ciocoi, acolitori, josnici vi fra.-0.i säi sau prietenii acestora. Dar calitMile fraIilor sau prietenilor sai cari <( au vi scäderile lor nu-1 pot orbi. Dintre Golevti, in afarä de Al.G.Golescu-Aräpilà, mai pe nici unul el nu-1 socotevte in deajuns de pregätit pentru a conduce emigraIia. Intr'o scurtà spovedanie care este vi o cre- dincioasä portretizare a fraIilor sài el recunoavte ca le lipsevtecette subtilité, ce coup d'ceil, cette présence d'esprit », insuviri ce se cer protagonivtilor unei aqiuni ideologice ;condeiul, gändirea, cunovtiinIele, aceste mari unelte revoluIionare ne lipsesc cu desävärvire... Suntem in frunte mai mult prin inima decat prin inteligençá. Venim mai pe

1. Vol. III, nr. 235, P. 101.-2. ibid., p. 102. Pentru Ion Eliade ca scriitor, v. temeinica lucrare: D. Poi) ovici Ideología ltterard a lui Ion Heltade Rddu- lescu, Bucure0i, 1935, pp. 335. 3. Ibtd., p. 104-105.

www.dacoromanica.ro Boierii Golefti 175 randul al doilea sau chiar pe al treilea ca oameni de On- dire si de stiin0 ; dar ca oameni de sentiment venim printre cei dintai De aceea revenind asupra unei propuneri pe care el insusi o Meuse mai inainte cu câteva luni in ce priveste rostul Golestilor in conducerea emigra-peiAlexandru-Albul crede acum cä locul fra/ilor sái nu este in fruntea acesteia: ah! partea voasträ strig5. el este cea mai frumoas5.: In mijlocul ei! Sà o purificaIi, sà o indemna/i spre bine... sä-i predica/i, prin pilde, abnegalia. ; trebue sà ocupa/i postu- rile grelei primejdioase..., trebue la once ora sá fi/i la avanposturi,in fa/a primejdiei, pentru a vá devota, a vá sacrifica, a muri, dacá asa o cere nevoia !Cunoaste/i oare mai frumos loc de cinste? Nici Christian Tell, nici Gheor- ghe Magheru nu sunt potriviçi pentru locurile din comitet: sunt ca si Goletii. Nici C. A. Rosetti, Ion Bratianu, Ion Voinescu n'ar fi aici la locul lor:sunt prea exaltaçi, prea pártinitori, prea pasion4 » pentru a fila carmä, acolo unde judecata cea mai rece trebue sá stápâneascá ».Si Alexandru-Albul reaminteste fra/ilor sáinebunestilei vi- novatelelorstáruin/e, din timpul revolu/iei, pentru a aduce pe Ion Cámpineanu sá participe la guvernare. Rolul ce se potriveste Golestilor e sà conspire, sä serie in ziare, sä plece ca misionan i In Ardeal, in Croa/ia, in Serbia, in Grecia, peste tot ; sà stArneascâ eázmeriIa in /arä, sâ fäscoale Iara! 2. Dupà socotin/a lui Alexandru-Albul, cei mai potrivi/i a lua conducerea emigra/iei ca având insusirile politice necesare unei atare chemári ar fi Nicolae Bälcescu, Al. G. Golescu-Arápilä, Ion Ghica si Ion Maiorescu. Aceastá ju- decatá vi-o intemeiaz5 el pe rolul jucat de acestia, in deosebi de cei trei dintâi, in problema agrark pe care ei incer- caserá s'o deslege in vremea revolif/iei din 1848 si ale cárei postulateeileintroduseserain proclamaiiarevolu0o- narä 3. Despre aceasta am mai scris la sfärsitul capitolului: Revolutia 4.

1. Ibid., p.106. 2.Ibid., p. 107. 3. Ibid., p.108.4. Supra,p. 66-68.

www.dacoromanica.ro 176 George Fotino In ce prive§te lima pe Ion Ghica, incep sâ mijeasca semnele neinTelegerilor care cu vremea se vor adânci intre el §i Gole§tii. La Brussa ajunsese §tirea complotuluibolero- rus » din vara acestui an 1850, complot care ar fi tins la prelungirea ocupaIiunii ruse§tii despre care am amintit la vreme 1. o Rautacio§ii », cu Ion Eliade in frunte, rastäl- mdcind rolul lui Ion Ghica in aceasta intamplare (in care Ghica nu avusese alt amestec cleat cá aflase despre ea mai devreme decAt aiçii, prin Achmet Vefyk Effendi, §i preve- nise la vreme pe 11 infaIi§eaza pe acesta ca trecut de partea Ru§ilor. Pare-se ca §i Stefan Golescu, la Paris, dase crezare fästälmAcirilor lui Ion Eliade, acestor o min- ciuni mai mari cleat inq4i dentiqtii pot nAscoci » ceea ce infurie peste fire pe Alexandru-Albul care, necru-Ondu-§i adjectivele ce svârle lui Eliade, apara pe Ion Ghica de nedreapta invinuire pe care i-o adusese in deosebi o fana- ticul eliadist » Grigore Serurie 2. Trebue cued/it'd emigraIia de elementele ei rele §i josnice spune Alexandru-Albul dar Ion Ghicanu-i printre acestea0 fi, poate,intri- gant », §iret », ambi%ios *,o acru »,dar nu eo tradator rusofil ». El este o Turc pana. 'n gât §i RomAn pana dincolo de urechi » §i, pe de-asupra, mai e §iom capabil », spre deosebire de Ion Eliade spune Alexandru-Albul 3, care starue§te ca insu§irile lui Ion Ghica sa fie folosite o cu grije 9i cuminIenie *, pentru apärarea intereselor vitale ale uniceii marei Românii »4. La Brussa, in toamna lui 1850, Al. C. Golescu-Albul face cuno§tinIa scriitorului englez Thomas Urquardt, o tur- coman la extrem, mai mult cleat Czaikowski, deal Ion Ghica, cleat noi toçi ». El viseaza decaderea Austriei, o care nu poate intarzia »,§i predica, in eventualitatea aceasta, ca Românii, SArbii, Croaçii, Maghiarii, Poloneziii chiar Italienii sa se stráng6 In jurul Turcieii sa o impinga apoi la razboiu impotriva Rusiei. Chiar §i Alexandru-Albul gase§te ideea o excentrica r> 5.

1. Supra, p. 141. 2. Vol. III, nr. 245, p. 125. 3. Ibid., p. 129-130. 4. Ibid., p. 127. 5. Ibid., p. 132.

www.dacoromanica.ro Boterii Golefti 177 In Ianuarie 1851 soseste la Brussa, venind dela Paris, Vasile Mälinescu. Infä-Psarea orasului Il desamägeste. Unde sunt o luxul si belsugul de pominä ale Orientului? >>.Este descurajatneobosituli incorigibilul revoluPonar* de cele ce se intamplä printre emigrapi români. Asa dar o aceleasi neinIelegeri, aceleasi vanitä0, acelasi spirit de intrigä, aceleasi copilärii, aceleasi desamAgiriprintre Românii pari- sienicaiprintreceibrussieni iconstantinopolitani. o De ce am fäcut revolupe? strigä el de ce am fost surghiuniP, dacä emigrapi nu stiu sà se organizeze si se lasa dusi de gänduri de desbinare si de marunte vanitaP?... De ce nu strigAm atunci cu aman! aman! si sa ne intoarcem in Iarä? »1 unde Vasile Mälinescu ar vrea sä plece, iar de acolo sä meargä in Bucovina, pentru ca,prin ajutorurile compatrioplor din tzearà, sä reinvie jurnalul ceesia acolo »2. Nesfärsitele discuPuni pe care el le are despre Proudhon, Lamennais, Aimé Martin si alçii cu o neprquitul Albul » 3 nu-1 distrag pe acesta din unnà dela grija ce-1 apasä urmäreste ca umbra: organizarea emigratiei. Dihonia dintre emigra-P, perspectivele tot mai intune- catei grijile Il amärdsc tot mai tare pe Alexandru-Albul. Dar tot mai limpede desluseste el, din contactul cu interna-Pi unguriipoloni dela Kutahia, contradicpa dintre scopurilei idealurile celor dot& popoare vecine: Românii Ungurii. Lungile convorbiri cu exilapi ungurii cu pere- grinii cari trec prin Brussa spre Kutahia, spreacest loc de pelerinaj »4,fixeazädefinitiv inspiritul säu poziPunea fiecäreiemigrapi. Aproape toate îi recunosc .greselile. Românii Ii dau seama de cele ce vor fi gresit la 1848. Po- lonezii märturisesc cà s'au gràbit la Posen. Germanii greseala de a fi avut pietenPuni asupra naPonalinplor ne- germanice. Singuri Maghiarii scrie acum Al. C. Golescu- Albul, in Martie-Aprilie 1851 nu-si recunosc greseala In frunte cu Lajos Kossuth, o personificarea in carne si oase a aberapunii monstruoase ianacronice »careesteo o

1. Vol. III, nr. 264, p. 173-174. 2. Vol. III, nr. 269, p. 193. 8.Ibid. 4. Vol. III, nr. 278, p. 209.

www.dacoromanica.ro 178 George Fotino Ungarie intemeiata pe cucerire »I, se indaratnicesc in ideea de a revendica un regat istoric intemeiat pe un atare principiu. Spre deosebire de maicä-sa 0 de fraIii sai mai varstnici Stefani Nicolae,el nu-0 facuse niciodatä iluzii cum nu-0 facuse iluzii nici varul säu Alexandru-Aräpila despre posibilita-ple de acordare a tendinIelor politice divergente maghiaro-romane. Dar Ii este dat acum sä faca o descoperire amara: nutrufia prosteasca » 2a Ungurilor 1-ar ingrijora (nu se in§elase, dela inceput, asupra ei). Dar 11 doare §i ingrijoreaza sa vada ea ace§tia se bucurä de sprijinul Pute- rilor §i democraOilor apusene, gre0t informate. Chiar Maz- zini,cel mai convins revoluIionar », Ii sprijine ; apoi Anglia, cu Palmerston in frunte cu mul0 publici§ti britanici, vede In Kossuth un adevarat democrat care dore§teegalitatea intre toçi, libertatea pentru to-p ». Or, Kossuth, care a vorbit de atatea ori impotriva despotismului austriac, este el in- §usi 4 despotul cel mai desävar0t » ;el esteacela0, in fericire ca in restr4te, in Ungaria cai la Kutahia ; nu vrea sä §tie de dreptate, de egalitate intre nalionalitä03. Al. C. Golescu-Albul ar mai imelege, in cele din urn* ca Un- gurii sä afle sprijin pe l'anga guvernulmonarhico-aristo- cratic » al Angliei i(c Istoria ne învaçâ multe » 4,scrie el prididit de ganduri triste dar nu int,elege cum de o cauzaatat de nedreapta » ca aceea a Ungurilor faIä de alte naçionalitaçi, poate afla sprijin la Mazzinii la demo- craIii dela 1848. <( Ce? Pentruca Ungurii au vrut sä scuture un despotism pentru a-i substitui un altul Inc6 mai umilitor ? Ce? Pentruca au combatut infama Austrie, pentru a-i mo§teni infamiile? Pentru aceasta sunt ridica0 in slävi...i sunt proclam4 soldaçi ai democra0ei ? Ah! daca astfel in- Ieleg democraIii europeni libertatea, egalitatea, dreptatea, sä fie siguri ca nu le vor avea ! Oricat ar ajuta ei pe Unguri... Inca infama Austrie nu va pieri; §i cu toata infamia ei,va fi susTinutä de Sarbi, de Romani, da! de Romani, §i de noi in§ine in primul iand o jur pe ce am mai sfant .Nu admit privilegii dela om la om §i incä mai puOn dela popor la popor ».Si Al. C. Goles cu-Albul indeamna pe fraIii

1. Vol. III, nr. 278, p. 210. 2. Ibid. 8. Ibid. 4. Ibid., p. 211.

www.dacoromanica.ro Boierti Golefti 179 prietenii sai sä intre in legäturi stranse cu comitetele democratice ale celorlalte emigraIii, pentru mai sigura deslegare a chestiunii naiionalitaIilor, sa se inIeleaga tot mai de aproape cu emigraiii poloni sisa staruiasca neostenit la Londra pentru reconstituirea Poloniei, care este (< o necesitate pentru securitatea Europei >> 1.La randul lor, Poronezii ar sprijini in comitetul dela Londra nevoia unei Romanii in con- federaIie cu Ungaria, # daca aceasta consimte >>,{Ara Un- gana, # daca aceasta se incäpataneaza >>. Chinuit de gandul cA va trebui totusi ajuns la un rezultat, Al. C. Golescu-Albul incearca acum sa-si stapaneasca revolta impotriva incomprehensiunii maghiare si vrea sa se apropie de planul de confederare al lui Mazzini. Iata-1 pro- punand lui Kossuth oolarga confederaIie egalitara >>care ar cuprinde, pe picior de egalitate, toate na-ponalitMile din vechea Ungarie, caror nalionalitali s'ar uni apoi Moldovenii si Muntenii si mai tarziu Sarbii si Bulgarii, (< oferind astfel lumii intregi o pilda mai frumoasa decat aceea a Statelor Unite ale Americii >>. Kossuth nu pare a fi dat urmare acestei propuneri ;s'a marginit sä faca <( urari calde pentru unirea celor douà Principate inteun Stat liber si neatarnat, ca si Ungaria una qiindivizibilei, asa cum trecutul a consti- tuit-o » 2.... # $tiii voi ce raspuns a smuls suflatului meu revoltat ? >> scrie Alexandru-Albul, utopistul, cum 11so- coteaucontimporanii. Utopistul,care se marturiseste vi- zionarul marei uniri romelnevi ce aveaseivie, raspunse raspicat, cu profetica patrundere a viitorului:(< &and Romanii din cele doua Principate vor forma un Stat independent, cand Slavii din Turcia se vor constitui in douá State indepen- dente, Ungaria istoricei va fi trait. Romanii siSlavii vor face totul pentru a se rupe de ea, dar nu se vor lasa ma- ghiariza-p » 3. Un Stat romanesc independent avea sä fie centrul de atracIie al românismului subjugat, polarizatorul nadejdilor 1. Ibtd., p. 213. Poate ca interpretarea data de Marceli Handelsma n, (loc. cit., p. 120-122) colaborärii emigratilor poloni qi romAni ar cA§tiga o mai adAnca valoare istorica 0 etick dacd din aceastà colaborare polono-romAna scriitorul polonez ar desprinde o viziune in care am regAsi, asociap in acelea§iosteneli, nd- zuinti §i merite, §.1 pe Rombu alaturi de Polonezi. 2. Vol. III, nr. 278, P. 210. 8. Ibtd., P. 211.

12*

www.dacoromanica.ro 180 George Fotino acestuia, nädejdi a caror implinire cerea ca o condiIie neaparata iprealabilä. existenia unui atareStatro- manesc. NicolaeBalcescu, cu mai adanca inIelegere a fenomenelor istoricei cu mai temeinica pregatire, o spusese: o românismul nu se va putea desvolta... 'Ana and ambele Principate nu vor fi libere».' Al. C. Golescu-Albul, cu sigur instinct romanesc, avea sa se regäseascä pe aceeavi linie de gandire vi in aceeavi intelegere profetica a destinelor romanismului, cai doctrinarul acestuia: Nicolae Bälcescu. Dar neostenitul propagandist nu poate avtepta contem- plativ indeplinireadestinelor.El intrevede izbucnind o mivcare revoluIionara general:6, care ar descatuva popoarele oprimate. De altfel, apelurile presei democratice, acelea alecomitetelor revolu/ionare dela LausanneviLondra, nesfarviteledu-te vino», intre Kutahia vi Istambul o pre- vestesc pentru vara aceasta 2.Ceasul razvratirii generale trebue sâ nu surprindä pe Romani nepregatiIi. o Numele de RomaniirevoluIionariporuncevte mari indatoriri: o am intrat in dansul revoluIionar, trebue mers pana la eapat... pana la mormant!... » 3. Trebue sä fie bine facut cunoscut lumii neamul romanesc, cu cele ale lui 9 milioane de oameni, cu bogàçiile lui, cu nadejdile lui. Trebue saditä tot mai mult printre Romani ideea de patrie, ideea unei Romanii mari »4. Viitoarea revolu-pe nu va mai fi facuta, ca la 1848, o numai cu evanghelia in manä *. Vor trebui o puvti, arme, praf de puvcä, oameni pregatiIi in mevtevugul armelor *.E deci nevoie de o bani, banii iarävi bani ». Lipsa acestora nu impiedicä insa avântul lui Alexandru- Albul. In câteva randuri miveatoare predicä de patriotism romanese el propune ea fraiii sài, cei doi Brätieni vi Ion Ghica, o singurii dintre revolu/ionarii emigraIi cari au ceva avere», sd-vi vaned o parte din aceasta, pentru a putea strange o suma de 30.000 galbeni necesara pregatirii viitoarei mivcari nmionale:sa ne facem datoria, sa luäm iniçiativa binelui, a devotamentului, a jertfeii apoi intample-se ce s'o intampla! ».Cat ince-i privevte pe ei, pe 1. Cf. Sil viu Dr a g omi r,loc.cit.,p.15. 2. Vol. III, nr. 278, p. 21.3. 8. Ibid., p. 214. 4. ¡bid., p. 213-214.

www.dacoromanica.ro Boterii Golepti 181

Gole§ti, el propune sa-§i vanza mo§iile Berivoe§ti, ChiIe§ti §i Udeni; dar cum banii ce i-ar putea scoate de pe aceste mo§ii nu ar fi indestulatori,el propune vanzarea intregii lor averiy compris Gole§ti qi y compris Belvedere >>: ce? sa vindem Belvedere? singura pläcer,e, singura re- sursa care mai ramane bunei noastre marnicuIe pentru zilele batrâneIelor sale? Este prea crud! Da! mi-o spun §i eu, dar nu inä opresc aici; imi mai spun ca daca prin inimä aparIinem familiei §i xnai ales bunei §i iubitoarei noastre mame, tot prin inima aparlinem patriei noastre, României, aceasta mamà milenard a noastra a tuturor ; ea este mult mai in suferima qi mult mai nenorocita §i cat p'aci sa fie smulsa dragostei noastre. mima noastra, prin tot ce ea are duios, iubitor, omenesc, sboara spre mima mamei noastre... Prin tot ce ea are ideal §i, a§ spune, supra omenesc, revine de drept patriei noastre... Sa nu §ovaim !.... Ceea ce ar putea fio mangaiere pentru una din cele doua mame, ar putea fi scaparea pentru cealaltä... Mama, ea insa§i, sunt incredinat, in fundul sufletului meu, va fi incantata sa mai poata adauga inca o jertfala cele fäcute parià acum2. Bietul copil!... Are mereu in faIa ochilor gandul §i nadejdea de a sluji patriei sale. Dumnezeu sä-1 intäreasca in aceasta credinIa! » serie mi§cator maicä-sa, la 12 Fe- bruarie 1851, celorlal%i fii ai ei 3. Nici grijile nu-1 doboara, nici nelini§tea pentru sänätatea-i firavä' §i pentru släbirea ochilor, boalä care-i masoarä cu sgarceniedragile lui ore de scris4, nu-1 abat din drum §i nu pot domoli iure§ul de dorin0 §i de nadejdi ale celui care (( viseaza sa ajunga mar- tirul lib ertàçii » 5. Prin jertfirea averii, vor avea spune Al. C. Golescu-Albul mijloace de propaganda §i lupta.IiIn- colIe§te acum In minte planul de a fugi dela Brussa, sä se ducä in propaganda in Moldova, Dobrogea, Macedonia Alçii sa strabata in lung §i In lat Apusul 6.

* * 1. Vol. III, nr. 270, pp. 194-195. 2. VolIII, nr. 264, pp. 175-177. 3. Vol. III, nr. 268, p. 192. 4. Vol. IH, nr. 342, p. 333. 5. Vol. II, nr. 178, p. 350. 6. Vol. III, nr. 333, p. 318.

www.dacoromanica.ro 182 Ge-orge Fottno Paräsim pe emigra%ii din Räsariti mergem in rastimp pe urmele celor ce plecaserä In Apus. Cu tot mai mult interes se discuta la Brussa, catre sfarsitul anului 1850, nevoia organizarii unei armate revolu- Iionare rornanesti, pentru eventualitatea unor noui miscari nationale. Mai se Incercase altadata, in 1849, de catre Ni- colae Balcescu constituirea unei atare armate In Transil- vania, unde venise intovarasit de ofiIerul piemontez Ales- sandro Monti, care si el urmarea injghebarea unei legiuni revolutionare italiene 1. Incercarea de atunci ramasese Insa fära ziva-de-maine. Momentul unei aqiuni de propaganda printre Italieni era prielnic si bine ales. Pe de o parte, dusmania acestora fa-Vä de Austria si Rusia se intalnea cu dusmänia Roma- nilor Impotriva acelorasi Iari reac-ponarei deci se conjugau impotriva aceleeasi Iinte ; pe de alta parte, scolile italiene, mai ales cele militare, puteau pregäti pe tinerii ofi/eri romani in mestesugul armelor ; iar In al treilea rand, legaturile Italienilor mazzinieni cu Ungurii puteau fi folosite In netn- %elegerile dintre acestia din urmäi Romani, netn%elegeri in care mazzinienii italieni ar fi putut fi mijlocitori. Spre sfarsitul lui 1850 sau,i mai sigur, In Ianuarie 1851 Constantin RacoviI6i Alexandru Mano suntla Turin. Cel dintai, care dupa ce scäpase din Transilvania, in toamna lui 1849, se dusese la Brussa, la unchii sai Raduì Al. C. Golescu-Albul, ti pärasise impins de dorinIa lui de a inväIa mai bine in çànile Apusului mestesugul armelor,pentru care are mari Indemnat si de unchii sai, In ur- marirea scopurilor aratate mai sus 3. Ca si Alexandru Mano, un alt tanàr revolulionar roman, care si el fusese la Brussa, Con- stantin Racovila capatä invoirea ministrului piemontez dela Constantinopol, baronul Tecco, acelasi care mijlocisei lui Nicolae Balcescu si Alessandro Monti incercarea de Injghe- bare a amintitelor legiuni. Caracterul aproape oficial in sens revoluIionar al misiunii celor doitinerila Turin se desprinde din faptul insusi al scrisorilor de recoman- da0e cu care ti prevazuse diplomatul piemontez, ca si din

1. Supra, p. 83-84. 2. Vol. [II, nr. 278, p. 215. 3. Vol. III, nr. 266, p. 181.

www.dacoromanica.ro Boierii Golefti 183 scrisorile ce li s'au dat de catre Stratford Canning1. Cu invoirea deci a autoritälilor piemonteze §i cu scrisorile incre- dinIate lui Alexandru Mano, cei doi tineri pun la cale cu atata pripeala cälätoria incat nici n'au avut cum se ingriji In deajuns de mijloacele de traiu, a caror lipsa cat pe-aci sa.-i lase in drum; iar ajun§i la Turin, abia 'avea sa le ingaduie, cu mare calicie, o vieala de cateva zile 2. Amanuntul caracterizeazàexpresivpsihologiatinerilorrevolulionari romani. Se cuno§tea incercarea mai veche a lui Nicolae Balcescu ramasa In stadiul intemiei de a se inrola in 1849 in armata piemonteza pentru a lupta impotriva despotismului austriac 3. Se cuno§tea prezenIa lui Alexandru Mano printre exilaçii romani in Piemont §i legaturile lui cu patriqii italieni, in scopul unei colaborari, eventual chiar militare, cu ace§tia §i cu Ungurii lui Kossuth, pentru realizarea confede- raIiei dunarene preconizate de Mazzini 4. In felul acesta se tindea la infäptuirea unuia din marile idealuri ale revolu- Iionarilor italienii se incerca desfiimarea imperialismului habsburgic nu numai In Lombardo-Veneto, dar §i In Tran- silvania §i Ungaria. Se cunweau legaturile revoluIionarilor romani cu mica- rea mazziniana §i la Brussa §i la Parisi la Londra. Seri- sorilecepublicam confirma prezenta §i in Piemont a unor agençi ai revoluIionarilor no§tri. Daca ele nu sporesc informaIia asupra lui Alexandru Mano, au in schimb me- ritul de a-i adauga un tovara§ despre care nimic nu s'a §tiut pana acum: el este Constantin RacoviO, nepotul Golescu. De asemenea ele ne aduc informaIii despre un alt tanàr revoluIionar roman Gheorghe Andreescu,care In Aprilie 1851. soswe §i el la Turini despre a carui prezema in Piemont iara§i nu se §tia. Nascut la 1825, Alexandru Mano are 26 de ani. Näscut la 1830, Constantin RacoviIa e inca mai tanar. Are 21 de ani. E varsta care coloreaza cu avant §i aventura incercarea lor de Inrolare in armata piemontezä §i prezema lor printre re- l. Ibid. 2. Vol. III, nr. 265, p. 178 qi nr. 266, p. 182-183.-8. S ilviu Dragomir, loc. cit., p. 14.-4. Alexandru Marcu, Conspiratori consptra0iin epoca Renafterti politice a Romdniei, ed. AlezämAntul Ion C. Brätianu, Bucure§ti, 1930, p. 65. 5. Vol. III, nr. 278, p. 214 §i nr. 279, p. 217.

www.dacoromanica.ro 184 George Fottno voluçionarii italieni. Din scrisorile noastre mai afläm ea tanarul Constantin RacoviIä s'a gandit la un moment dat sa se inroleze §i in armata din Algeria, dar 1-a oprit grija de a nu-vi instraina libertatea pentru caliva anii 1-a Iinut in loeprevederea unui eveniment politic, care cum insu§i serie va cere prezenIa tuturor Romanilor in Iara lor Spre sfar§itullui Aprilieal acestui an 1851, George Adrian, care fusese o vremeintemniIat » la Genova, cäci au &sit scrisori compromiOtoare la dansul » 2, §i care a scäpat din intemniIare prin staruin%ele consulului Turciei la Genova N. Alegretti atre cardinalul Giacomo Antonelli 3, sose§tei el la Turin. In Capitala regatului Sardiniei erau acum adunaIi numero§i emigraIi politici revoluIionari din diferite Iari ;o scrisoare din 11 Februarie a lui Constantin RacoviIà da cifra de 20.0004. Piemontul, patria lui Mazzinii a contelui Cavour, era pe atunci centrul na-ponalismului italian. Ta- narul Alexandru Mano, aflat acum aici, nu-§iascundea fará de prietenicalitatea de agent instigator la revolta impotriva Austriei printre solda-pi romani transilvaneni cu garnizoana in provinciile italiene. In acest scop, el pästra contact atat cu Mazzini cat §i cu Kossuth, prin binecu- noscutul emisar ungur $tefan Túrr,careili declara', inteun raportcatreKossuth din27Octomvrie1852, (( bravo amico 5.Intr'adevar, in toamna acestui an Ale- xandru Mano 4i oferea serviciile pentru misiunea de con- spirator in Lombardia ocupata de armatele austriace. Alexandru Mano§iConstantin Racovi0 incearcasa intrevoluntariin armata piemonteza. Nu izbutesc insà. InceareAi sá intre in Academia militarä dela Turin, unde iara§i cu toate scrisorile ministrului Sardiniei dela Con- stantinopol, baronul Tecco,catre bine cunoscutul colonel Alessandro Monti §i cu tot sprijinul acestuia nu izbutesc sá pätrunda, fiind straini. Se märginesc sa ja lecÇii parti- culare, pe care s'a oferit sa le dea gratuit un ofiIer de arti- leriefoarte inv6Iat in §tiirga militarä §i catre care

1. Vol. III, nr. 279, p 217. 2. Vol. III, nr. 288, p. 239. 3. Vol. III, nr. 290, p. 243. 4. Vol. III, nr. 266, p. 182. 5. Alexandru Marc u, loc. ctt., p. 65. 6. Vol. III, nr. 276, p. 207i nr. 279, p. 218.

www.dacoromanica.ro Boten Goleftc 185 indreptase un deputat piemontez de stanga. De altfel, Con- stantin Racovitänumai cu militariii cu democraIii se poate inIelege Bucuros eä se poate pregati pentru ca- riera militark pe careo iube§te cu pasiune2, pentru care e fäcut§i prin care << va putea fi de folos Värii » 3,11 cam chinue insä lipsa de bani, care A. sile§te la b vieaIä oarecum necäjità, despre care scrisorile ne dau unele amänunte pitore§ti 4. Figurä de aventurier romantic, tânärul Constantin Ra- coviO dädea totu§i dovadä de oarecare obosealà §i desgust de viea-0, care alterneazà in scrisorile lui cu entuziaste porniri.Se presimte lael, cu fiecare scrisoare, influerqa aceluimal du siècle », care-1 infrble§te de-a-dreptul cu inceputurile romargioase ale secolului. Câteodatà ti apropie de gAndul sinuciderii frica de moartea sufleteascd. Dar 11 opre§te la timp gAndul ce se duce la ai sai §i la cele ce ar putea face §i el spre a fi de folos 5. Din aceastä complexi- tate de stäri suflete§ti se contureaza silueta tânärului romantic, pe care o reveleazä pentru prima oarä aceste scrisori. Refugialii români acum in Capitala regatului sard incearcA o apropiere de revolulionarii unguri, prin mijlocirea revoluIionarilor mazzinieni. Constantin Racovifd cere In acest scop lui Nicolae Bälcescuarticole asupra unei posibile inIelegeri cu Ungurii revolu-ponari, sub auspicii italiene. Dar Ilsfätue§te sä nu i le aducA el insu§ii sä nu cumva sä treacä prin Roma, cämi acolo va risca inchisoarea 6. Deja Gheorghe Andreescu, care scrisese un articol asupra acelea0 chestiuni, a fost

1. Vol. III, nr. 266, p 183. 2. Vol. III, nr. 261, p. 169. S. Vol. [II, nr. 275, p. 204. 4. Vol. III, nr. 290, p. 243. 5. Vol. III, nr. 261, p. 168. 6. Vol. III, nr. 288; p. 240. 7. Vol. III, nr. 293, p. 249. 8. Vol. III, nr. 334, p. 320.

www.dacoromanica.ro 186 George Fottrto acum este cercetat laSacra Consulta » Tot atAtea arn-d- nuntei precizäri pe care Istoria rena§terii politice romane§ti, n.eavându-le din alt izvor, le scoate acum din scrisorile acestea, care aduc §i unele folositoare§tiri despre vieaÇa refugia-plor romani aflaçi acum in Piemont. Subli- niem pärerile acestora despredemocraIii §i ofiçerii italieni cu cari stabiliserà legäturi de prietenie pe bazâ de comunitate ideologicei,dar qi de latinitate comuniiAr trebui sä-i vede%i scrie Constantin Racovi0 unchilor säi când le vorbim de graiul nostru, de obiceiurile noastre, de portul nostru, ce bucurie au vazAnd aceste vestigii latine !2. Zia- rele italiene suntfoarte incântatesà publice articole qtiri de propagandä româneasck iar fruntaqii democraIi sunt foarte apropiaIi. Ian.' de ce Constantin RacoviO roagà pe unchii säi sä viei ei in Piemont, spre a incepe, cu mai multe inlesniri cleat in alte Väri ale Apusului, o acOune de propaganda româneasa 3. Imprejurärilei locurile in care träiau acum Constantin Racoviràiceilal/i emigraii români erau foarte potrivite pentru a-si completa educmia de propagandisti conspiratori. De altfel, nu numai aici, in pàrçile piemonteze, ci qi In Triest, pe atunci austriac (unde se aflase la un moment dat §i Gheorghe Magheru), ci §i mai departe, in Räsärit 'Ana In Asia Mic5., iar spre Apus, fire§te, la Paris, se intindeau ramificaçiile acestea de conspiratori acOunea lor imbi- nandu-se intr'o mi§care largä de caracter cosmopolit. Dela Brussa, Al. C. Golescu-Albul indeamna pe Con- stantin Racovip. §i pe Gheorghe Andreescu sà destäpare o aqiune româneasca printre democraIii.iofiçerii italieni: ne intoarcem &At mai des privirile spre Italia ... Da! trAiascä Italia! » strigA el, trecand peste sup6rarea fin- potriva lui Mazziniprea prieten cu Ungurii Totu§i, români serie Alexandru-Albul,i lucrul e semnifi- cativ ar fi bine sä intre in legäturi cu comitetul mazzinian dela Londra, ceea ce Nicolae Bälcescu, sfAtuiti de Ion Ghica, avea sà refuze, dar ceea ce avea sä. facä. Dumi- tru Brätianucare,<( mai anarhist »,este incredinIat

1. Vol. III, nr. 293, p. 29. 2. Vol. III, nr. 261, p. 170. 8. Ibid.

www.dacoromanica.ro Boierii Golegi 187 # mantuirea poporului roman se va produce prin rascoala universalá a popoarelor impotriva asupritorilor lor » 1. # Da, traiasca Italia ! continua Al. C. Golescu-Albul traiasca Polonia !lard aliaIii no§tri fire§ti, adevaraIii pecari ne putem sprijini 1 ... Francezii sunt prea departe de noi... Germanii se uitä eau la noi... Englezii, din impatie fa-V5. de Unguri, invartesc in momentul de fara nu §tiu ce cu Turcii§i sati-0. Anglia va fi de partea noastra. impotriva Rusiei, dar in chestia maghiarä va fi impotriva noasträ. » 2. Dupa cum am vazut mai inainte, Al. C. Golescu-Albul nu-§i fäcuse iluzii despre apropierea ungaro-romana §i. nu-vi face nici acum, cand aceasta apropiere se pune sub auspi- ciile mazziniene. In primavara lui 1851 el adreseazä dela Brussa fraOlor sai Stefan §i Nicolae, cat §i värului sail Ale- xandru-Arapi1ái lui Nicolae Balcescu, o lunga scrisoare in care i§i spune punctul de vedere in privinIa tratativelor care se purtau cu revoluIionarii unguri in vederea unei in%elegeri pentru o actiune comuna. Scrisoarea aceasta aduce o informaIie dintre cele mai interesante pentru precizarea atitudinii unui factor rornânesc de seama in aceastá problema a eventualei uniuni româno-maghiare sub auspicii mazziniene, problez-ná care a ocupat la un moment dat in cel mai inalt grad mi§carea revollgionara romaneasca. In aceasta direcIie se angajase nu numai Nicolae Balcescu, prin inIele- gerile lui directe cu Mazzini sau, mai inainte, prin cunoscutele incercAri in timpul revoluIiei din 1848-49 in Transilvania, ci avea sá militeze in curand §i Dumitru Bratianu, sus-0.115.nd cunoscutele polemici cu revoluIionarul ungur Daniel Ira'nyi, polemici care aveau sä ducä de fapt la risipirea ultimelor spe- ranIe in aceastä. privinVä. Momentul din scrisoarea noasträ este insa anterior§ireprezinta precizarea punctului de vedere nalional romeinesc, in cadrul ideologiei cosmopolite mazziniene. Aceasta ideologie urmarea infaptuirea unei confederatii a popoarelor din Orient, pe haze internationale. Prin glasul lui Al. C.' Golescu-Albul nationalismul romanesc a gäsit posibilitatea sa-§i spuna cuvantul raspicat in aceasta 1. Alexandru Cretzianu, Din arhiva lui Dumitru Bratianu, Bucu- re§ti, 1933, I, p. 45. 2, Vol. III, nr. 278, p. 215.

www.dacoromanica.ro 188 George Fotino chiar cu riscul dureros de a contrazice postulatele romantice la care visan mul%i patrio-p revoluIionari. In felul acesta, fovinismului maghiar i s'a opus, Inca de atunci, na- jionalismul romeinese ; iar rezultatul, din nefericire pentru miscarea lui Mazzini, a fost compromiterea vastului plan de confederaIie in Orient. Problema aceasta era de mare actualitate in anul 1851. E destul sa men-ponam memoriile, articolele,proclamaçiile,manifestele,scrisorilecare s'au schimbat intre factorii raspunzatori ai celor douà particle, cati tratativele directe care s'au dus in aceasta privin0 in anii 1850-51'. Documentul pe care Ilpublicä.'m noi a cum intregeste insa materialul cunoscut, destainuind care era Inca din primele luni ale lui 1851 punctul de vedere al unui factor activ ca Al. C. Golescu-Albul, neostenitul propagandist si animator al tovaräsilor sai de arnäraciunei nadejdi.

* Zile de durere !Rosental s'a spanzurat in ternniIa sa » scrie C. A. Rosetti, la 9 .August 1851, in Notele sale intime 2 Intiadevar, pictorul C. D. Rosental, prietenul lui C. A. Rosetti si al prietenilor acestuia îi aflá in misterioase imprejurari moartea, in temni%a la Pesta, unde fusese inchis pentru vina de a fi dus in Transilvania brosuri de propaganda româneasca. Ce adânceste incä si mai tare emotia emigraplor români este banuiala cä poliçia secretà franceza va fi avut un amestec in imprejurarile care au dus la durerosul des- nodämänt din temni¡a ungureasca.

www.dacoromanica.ro Boierii Golep 189 mereu spiona/i§iperchezi/iona/i.Dumitru Bratianu, de cand a devenit membru al Comitetului revolu/ionar dela Londra qi, ca atare, tot mai supärätor pentru viitorul imparat Napoleon al III-lea, se a§teapta din zi in zi sa fie expulzat din Fran/a, # uncle strainii nu mai sunt in sigu- ran/a » 1.Lui Paul Bataillard, care in eventualitatea izgonirii acestora din Paris le oferise gazduire la el la /ark la Chartreuse de Siget (Indre et Loire), Alexandru-Arapila, ve- stindu-i inten/iunea emigra/ilor romani de a se refugia inteo /al% vecina Fran/ei, pentru a fi aproape de hotarul acesteia in Belgia sau Elve/ia2ii serie mi§cator: # Francezi prin spirit 0 prin inima, vom socoti izgonirea noastra din Fran/a ca pe un al doilea exil... ; ne vom duce §i ne vom a9eza la hotarulacestei a§a de frumoase rári, care ne este cea de a doua patrie..., patria insa0 a ideii, caci aici, in Fran/a, au inmugurit ideile noui care pun in m4care acum milioane de oameni » 3. ...Un an mai tarziu ecoul durerii pricinuite Rosete§tilor cu atat mai indurer4 cu cat ei incredin/asera lui Rosental bro§urile impricinate nu se stinsese. Evocand amintirea prietenului dispärut, Maria C. Rosetti serie la 22 Iulie 1852 so/ului ei 0 lui Ion C. Brätianu: # pentru el am plans astazi cele dintai lacrimi. Sarmane Rosental! numele tau §i acela al Romaniei nu pot fidespäAite. Prieten de zile bune, frate in nenorocire, martir al viitorului nostru, tu ai un templu in sufletele noastre... ! » 4. Prin romane§tile sale sim/iminte, C. D. Rosental indrep- VA/We cuvintele Mariei Ros etti §i statornicirea numelui lui In amintirea postuma printre numele revolu/ionarilor dela 1848, alaturi de cari el luptase §i se jertfise. Candva, la 26 Iulie 1848, dela Giurgiu unde se dusese sâ faca portretul lui Suleiman Pava nefericitul pictor scrisese lui C. A. Ro- setti: << admir tot mai mult, pe zi ce trece, poporul valah... Ce inteligen/a! ce blande/e! Uita-te la Unguri sau la alte popoare civilizate. Ce brutalitate !ce sete de sange ! Dum- 1. Vol. III, nr. 289, P. 241. 2. De altfel,se pare ea' fn Elvetia patrun- derea emigraftlor polittci este acum mai grea; iar cei can sunt aici, vor h si4i, pare-se, O. plece: a o cer Marile Puteri ostile partidului socialist », vol. III, nr. 280, p. 221. 3. Vol. III, nr. 291, p. 245. 4. Ms. Biblioteca Ion I. C. Bratianu, pachetul R, nr. 18.

www.dacoromanica.ro 190 George Fotino nezeu, el ne va salva ; nu se poate ca atare nedreptate sä se faca sub ceruri, Para. ca Dumnezeu sa nu intervinal. trebue sà intervinal... Nu va pute0 inchipui cat sufar pentru cauza voastra. Nu m'a§fi crezut atat de Valah. Patria mea este Valahia »1. InIelesese dela inceput spre deosebire de aiçi revo- luIionari contradicIia nu numai intre idealurile celor doua popoare: Ungurii §i Rol/Anil, dar §i intre firea unora, de a cäror mama avea sa piarà,i firea celorlaiçi, carora el §i-a däruit

Cu toate ameninOrile de expulsare, cu toate perchezi- çiile cu toate piedicile pe care o poliIie sacaitoare le-ar fi putut aduce activitaIii exilaçilor, cu toata durerea pricinuita de moartea lui Rosental, propaganda acestora nu ostenea. Al. G. Golescu-Arapila, care nu Imparta§ise niciodatà iluziile unora dintre revolu%ionarii romani in ce prive§te pe Unguri, face apel la scriitorul care << cu atata abnega0e §i devotament s'a consacrat cauzei romane§ti » 2, Paul Ba- taillard, ca unul care a vazut bine in chestiunea maghiara intr'un moment cand toata lumea erauluita » de aceasta chestiune. De altfel, pe temeiul articolelor anterioare ale lui Paul Bataillard, numero§i scriitori francezi: Leopold, Duras, Géroult, Perreymond, §. a., scriu acum articole §i bro- §uri sprijinind acela§i punct de vedere in problema maghiara. Alexandru-Arapilâ roaga staruitor pe prietenul francez sä intervina din nou In discu-pune, pentru a indruma opinia publica §i a acIiona astfel asupra mentalitàçii maghiare: momentul este critic ;ovaçiile {acute lui Kossuth tind intareasca increderea oarba pe care Ungurii o au In steaua lor...Trebuesc treziçi, pentru caei sa nu interpreteze aceste ovaçii in sensul unei aprobari a politicii care i-a pier- .dut la 1848... Trebuesc readu§i la realitate, sä recunoasca adevarul §i sa se supuna §i ei dreptului comun, fará care nu e nadejde de libertate in Orient ».i caldurosul apel

1. Ms. Acad. Rom., plic. 55, A. 2. Vol. III, nr. 291, p. 243-244,

www.dacoromanica.ro ALEXANDRU G. GOLESCU-ARAPILA

FOTOGRAFIE DIN COLECTIA D-NEI MARIA SCARLAT GOLESCU

www.dacoromanica.ro Boierii Golefti 191 indreptat catre scriitorul francez se incheie Cu: o republica pentru to%i, libertate pentru toIi: Statele-Unite ale Dunärii de ¡os! » 1 EmigraVi romani nu pierd niciun prilej pentru a face cunoscuta lumii cauza çàrii lor. La Londra are loe acum, in vara lui 1851, marea ExpoziOe universalä, tare va arata tuturor o minunile industriei qi geniului omenesc2 §i care o vine la §ir dupa. cele §apte minuni ale lumii » 3.Stefan Golescu se duce la Londra, face legaturi cu oamenii de seama adunaIi acolo o din cele patru parIi ale lumii»-9tire care,ajunsalaGole§ti,bucura tare peo mamicuIa *, fiindca aceste intalniri ale atator oamenigrijulii de binele omeniriicu fiul ei Il intaresc pe acesta in credinIa unui oviitor stralucit» §i mai ales o bucura fiindca «in vartejul atator atator minunate parcuri englezwi, lui $tefan Ii fuge totu§i gandul undeva, departe, spre gradinuIa din Gole§ti in care de dis-de-diminea-pi pana 'n noapte mämicuIa smulge ierburile rele, uda florilei 1§i °mom% amarul.E9ti pentru mine acela§i bun copil Ii raspunde ea, trimiVandu-i o un milion de binecuvantari » 4. Sfar§itul anului 1851 aduce lovitura de Stat din FranIa dela 2 Decemvrie, al carei ecou am vazut inteun capitol anterior avea sà starneasca atatea nelini§ti in departatul conac din Golwi 3.

In timp ce in Apus se intamplau acestea toate §i se intelea aqiunea de propaganda a emigratilor romani, in Rasärit, in afara de neostenitul sbucium al lui Alexandru- Albul dela Brussa, aflam acum agitându-se oarecum §i pe Nicolae Golescu, care spre sfar§itul lui Decemvrie 1851 sose§te la Atena. Poate ca rostul sosirii §i apoi al indelungatei sale §ederi la Atena nu va fi fost numai unul ;§i suntem ne intreb6.m, °data cu mämicuta: o ce face Ni-

1. Vol. III, nr. 296, p. 253-254. 2. Vol. III, nr. 297, P. 255. Dintr'o scrisoare din 21 Decemvrie 1850, afIára c4 dommtorul Barbufirbey insärcinase o comisie, in frunte cu Nicolae Gr. Baleanu, care a organizeze reprezentarea industriei valahe la ExpoziIia din Londra, unde se vor trimitelumanäri, Iesaturi si borangic valah ». (vol. III, nr. 253, p. 153). 8. Vol. III, nr. 283, p. 228. 4. Vol. III, nr. 297, p. 255-256. 5. Supra, p. 148.

www.dacoromanica.ro 192 George Foti no colae la Atena ? » << Ro§culi-p » al ei, care cu vreo doua- zeci de ani in urrnä, pe la Mehadia, Calärasi, Pite§ti..., era strengarul pe care II §tim, .pare acum, la Atena, destul de grijuliu ca frumoasa doamna X... sà fie abonata la cutare sau cutare ziar francezi in acest scop seriei iara§i serie fratelui sâu *tefan la Paris 2. Nicolae Golescu are insa §i o misiune politica de indeplinit la Atena. O scrisoare a lui Alexandru-Arapila, din primele zile ale anului 1852, ne aduce prelioasai noua informa0e ca Nicolae venise in Greciaca agent al comitetului revo- luIionar italian » 3. Atena pare un centru propice unei ac- Iiuni de conspiraIieside propagandä.. Inteadevar, aici mi§unau cuiburile de conspiratori; de curând se intemeiase §i o societate secreta a tinerilor greci, cu care Alexandru- Albul propune sa se caute o colaborare. Pe de alta parte, noua genera-0.e greaca parea foarte hotarita la luptà. Tineri emisari greci intreIineau active legaturi cu emigraçii poloni §i italieni acum §i cu Românil §i nevrând auda de nicio monarhie, de niciun Cabinet european », urmaresc un plan mai indrasneI: liberarea a-rat din Turcia muribunda cati din Rusia despotica *, apoi constituirea lor in State libere §i, in cele din urmä, confederarea acestora sub numele:Statele confederate ale Orientului » o replica meridionala a formulei mazziniene. In sfarsit, din Atena ar mai putea porni sugereaza Alexandru-Albul o ac-pune de propaganda in par-ple acestea rasaritene,care n'au fost batute de emigraIii no§tri » poate fiindca au fost socotite ca preaignorante §i fanatice ». Un motiv mai mult spune Alexandru-Albul pentru a incerca o acOune de duminare a acestora asupra idealurilor românesti » 4. In Grecia este si un mijloc lesnicios pentru raspandirea ideilor printre Bulgari, Sarbi, Macedo- neni, Albanezi:§tii tu serie Alexandru-Albul fratelui $tefan ca.Grecia dispune de 4.000 de corabii care fac curse intre toate porturile Mediteraneii Mari Negre? *. Acestea sunt comandate de capitani iste%i iperspicaci, ca tot ce e grec »,i cari daca astazi sunt folosiIi de Rusi, 1. Vol. III, nr. 355, p. 360. 2. Vol. III, nr. 307, p. 269. 8. Vol. III, nr. 314, p. 281. 4. Vol. III, nr. 319, p. 293.

www.dacoromanica.ro Boierii Golefti 193 mAine vor putea fi intrebuin/a/ica elemente disolvante a despotismului »,ca elemente de propaganda revolu/io- nark nu impotrivaregiqoruluiOthon al Greciei i-am face prea multà cinste sâ ne ocupäm de el! » 1 dar impotriva despotismului insu9i. - Dar unele imprejuräri par protivnice unei aqiuni repezi radicale. Mai intAi lovitura de Stat din Fran/a, dela sfá'r- 9itul lui 1851, reteazA nadejdea multora inteo revol4e apropiatä. Nu pare a este acum timpul unor ini/iative indräsne/e, ci mai de grabä al unor aqiuni prudente 9i de duratà. Trebue schimbatà tactica spune Alexandru- Ardpilä. ca pentru ceva ce nu se mai poate intâmpla pe curând >>2 Golescu sâ vorbeascà acum pru- dent, sä se in/eleagä cu Grecii, pentru ca aceastànäscandä. legAminte » dintre eii Români,când se va coace »,sä ne dea putima ca singuri,cu singurele noastre puteri, sä decidem de soarta Orientului » 3. De altf el 9i guvernul grec incepe sá ia mäsuri mai aspre impotriva emisarilor revolu/ionari 9i refugia/ilor printre cari acum se allá la Atenai sculptorul francez David d'An- gers, proscris dupä lovitura de Stat 4 i impotriva tinerilor greci din partidul progresist, expulsând numero9i emigra/i polonezii italienii arestând numero9i tineri greci. Aceste mäsuri, luate sub presiunea Rusiei care face

www.dacoromanica.ro 194 George Fotino de plin de taine lar altadatä: pulin supärarea impotriva Francezilor... Eu unul Ii iubesc mereu pe bunii mei Francezi. Cand citesc pe Proudhon: La propriété est un gol; apoi: Idée générale de la révolution ; apoi: Les contra- dictions économiques, apoi, In sfar9it: De la création de l'ordre dans l'humanité, cand citesc aceste sublime concep-Ouni imi spun: libertatea n'a murit! na/iunea francezä e cea dintai dintre Viitorul e al nostru! Traiasca naliunea franceza! Cinste acestei naliuni care s'ar fi putut opri la forma ca atatea alte naIiuni la republicei, dar care a §tiut sá dea acesteia un coniinut umanitar... ;ea e egali- tarä ; nu ca America, unde gase9ti inca hada sclavie, sau ca moralai protestanta Anglie, care geme de ru§inea ru9i- nilor: pauperismul, pe care nu 1-a 9tiut lecui printeo alta organizare socialä... Fi! c'est indigne d'une nation!» 2... O intalnire de cateva zile la Atena, unde in Februarie 1852 Alexandru-Albul 9i Radu-Pupu venira dela Brussa sa vadä pe Nicolae, le rascoli mai tare dorul de-acasä 9i dorul regasirii laolalta a tuturor celor cari acum pribegesc in cele patru vanturi.Cand 9i unde ne vom revedea? Fi-va oare tot ca emigraçi, in Iari de exil? Fi-va, fericiçi, in Romania noastra iubitä?... Sau, poate, savarT4i din vieala aceasta qi renascuIi in cealalta viea-0, pe vreuna din nenumaratele cai lactee ce mi§una in infinit?... >>. Nu §tie iubitul nostru vizionar, dar 9tie ca oriunde se vor intalni inimile tuturor se vor simp prietenei se vor iubi3. Intors la Istambul §i apoi la Brussa, el a uitat cum se intrebuinIeaza cheia alfabetului convemional §i nu mai §tie cum sa comunice fra-plor sài lucrurile secrete 4 amanunt care destainuqte ceva din naivitatea revoluiionarilor no§tri, mai ales and §tim cat de lesne se puteau citi aceste semne convenIionale5. Al. C. Golescu-Albul face acum, in Martie 1852, o incercare de a se intoarce in Iara. Nu izbuteW. Cat in ce prive§te sä mai incerce inc'odata, prin maica-sa, de a obIinea

1. Vol. .111, nr. 333, P. 318. 2. Vol. III, nr. 319, pp. 295-296. 3. Vol. [II, nr. 319, p. 291. 4. Vol. III, nr. 330, p. 313. 5. V. scrisoarea lui Gheorghe Magheru nr. 160 din 16 Mai 1849, ale carel semne conventionale le-am reprodus Intocmai, pentru a se vedea cit de lesne pot fi citite (vol. II, p. 305).

www.dacoromanica.ro Boierii Gotefti 195 Invoirea de intors acasà, nici vorbA nu poate fi.Zoe Go- lescu n'ar vrea-o in ruptul capului qtie pe Albul cO t(nu-vi poate line gura » 2 §i veájma§ii no§tri abia atata ar a§tepta ;11§tie a are mereu in fa%a ochilor nOdejdea de a face cu once vreun bine Värii sale 4. PrimOvara aceasta a anului 1852 nu e pr'evestitoare de schimbOri prielnice cauzei revolu-ponare. Lovitura de Stat din FranIa dela 2 Decemvrie 1851 a indepOrtat putima unor mi§cdri de rästurnare repede a stdrilor de faVä.. E drept câ unii emigraIi nu-i dau lui Napoleon al 111-lea,uzurpato- rului cum Ii spune Alexandru-Aräpilà cleat trei, patru luni. A§a crede, intre alçii,tefan Golescu 5; a§a crede §i ministrul Greciei la Paris; iar Nicolae Golescu zice:dea Domnul! » 6 Alexandru-Ardpilà, mai realist, îi dä doi, trei ani 7. (CUzurpatorul » va domni optsprezece. Indepärtarea ceasului a§teptat de tinerii revoluIionari nu le sdruncinä insa credinIa.i când credima intrà In joc, cine altul cleat Alexandru-Albul ise poate face un mai elocvent interpret? Realitatea,de-ar fi de zece ori mai tristO cleat estenu-1 poate sdruncina in credin0. ideile revolulionare abia mai palpaie acum sub obroc §i cä nddejdile unora dintre revoluOonarii pribegi mai pälirà acum, aceasta nu-1 poate face pe Alexandru-Albul sä aIi- peascO in resemnare. COci va veni din noucontagiunea revoluIionara » §i va mai sclipi odatà nAdejdea inteun viitor nu prea departe, «In lumina caruia Içi vezi patria surazand de fericire8 De sigur, FranIa este ilia «prea influenIatO de trecutul eii de tradiOunile ei catolico-aristocratice »; dar c4iva ani de experienIe anti-despotice §i de propagandO a doctrinelor sociale §i democratice... §i totul va fi fost..., totul va fi trecut... Räbdare deci...§i sä* fim gata pentru ziva marei reforme a indivizilori a raselor »9. A§a grAie§te AL C. Golescu-Albul, utopistul, In prim4- vara lui 1852.

1. Vol III, nr. 333, p. 317. 2. Vol. II, nr. 194, p. 393. 3. Vol. III, nr. 280, p220. 4. Vol. III, nr. 268, p. 192. 5. Vol. III, nr. 330, p. 314. 6. Vol. III, nr. 334, p. 321. 7. Vol. III, nr. 330, p. 314. 8. Vol. III, nr. 342, p. 336-337. 9. Vol. III, nr. 330, p. 314.

13*

www.dacoromanica.ro 196 George Fotino Nu altfel graie§te Al. G. Golescu-Arapilä, varul sau mai realist. Acesta inIelege ca s'a schimbat ceva in Europa ; ea, pentru o vreme, o aqiune revolu;ionara repede §i fa%i§e nu mai e cu putin-p; ea trebue sä lase locul unei aqiuni mai ascunse, conspirative. In acest sens trebuesc modifi- cate spune el indrumarile date lui Nicolae Golescu la Atena. I se pare greOt sa se vorbeasca populaIiunilor din Rasärit pe tonul in care vorbesc democraIii dela Londra. Alexandru-Arapila, care de catava vreme (c este bosumflat impotriva Apusului »1, se arata neincrezator in ce priveqte activitatea lui Dumitru Bratianui a celor din comitetul revoluIionar dela Londra ; nu a§teaptaceva mana... dela politica lor de saltimbanci2. Mai sceptic cleat verii sáii avand mai puIin patima propagandei, Alexandru-Arapila nu da urmare chemarii pe care i-o Meuse Alexandru-Albul de a veni la Brussa, unde viea/a celor de aici este tot mai apasatoarei de unde ar fi vrut sa plece impreuna mai departe in propaganda, In Dobrogea, in Macedonia, caci pretutindeni prin acesteavor da peste Romani » 4. Aici 9i acum se apaza o interesanta iniIiativa a lui Alexandru-Albul, care in Mai 1852 4i propune (§i cauta pentru aceasta omul potrivit) sa deschidä §coale romane§ti In satele din Dobrogea, la care §coale el vrea sa aduca, prin mo- canii instari%i cari strabat in fiece an Valahia, profesorilarani din Transilvania 5. Este, in acest gand de o a§a de departe vazatoare inspira-Oe caoi cateva decenii mai tArziu, in sinteza vieçii dobrogene mocanismul transilvan i§i va aduce contribuliacreatoare intrevazuta de Alexandru-Albul este, in acest gand, vizfune de precursor, care °data' mai mult dovedwe cat de realiste sunt indemnurile inimii. 1. Vol. III, nr. 319, p. 318. 2. Vol. III, nr. 327, P. 309. 3. Unii dintre exilan romani fac f eli chip de planuri de viitor, duc vieata de 4 du-te vino >> Intre Brussai Kutahia, unde sunt exilatil ungurii poloni; alp' se eternizeaza In con- templatii orientale; iar altu I§i gasesc de lucru, dupa pnceperea fiecarma; bunaoara, ingmeni Constantin Padeanui Alexandru Zane, Impreuna eu C. Ser- ghied, interna'i ei la Brussa, faci conduc lucrarile de drumurii poduri din partile Brussei, lucrari care cum e podul de pe goseaua Brussa - Mundania- poartai astazi inscriptia amintitoare a Romamlor can le-au facut. (Pentru ama- nunte, v. vol. III, p. 319, nota 3). La Brussa sose§te acum, In primavara anului 1852, 0 Popaapc'dliberat dela Muntele Athos », vol. III, nr. 333, p. 319. 4. Ibld., p. 318. 5. Vol. III, nr. 342, p. 338.

www.dacoromanica.ro Boierii Golefti 197 Nicolae Golescu, care avea sá rämanä la Atena tot anul 1.8521, se gande§te, pe la sfar§itul primäverii acestui an, sä dea o fugä prin insulele grece§ti §i. de acolo la Ianina, <>, pentru a strange banii necesari emisarilor ce trebuesc trimi§i pretutindeni In propagandä., Dumitru Bra- tianu §i Ledru Rollin vor sà plece chiar §i in America, gaud care lui Nicolae Golescu li pareläudati bun )), dar pentru care trebuesc 10.000 franci,bani §i iarä§i bani 2 Alexandru-Albul se gandise altklatä cä i-ar putea strange din Moldova, care este crede el California noasträ.3. Acum se gande§te sä mai vandä inc6 ce le mai rämäsese din mo§ii, pentru a inlesni mersul celor doi revolulionari români peste Ocean. Dar pentru prima oarä §i. ultima descoperim un Alexandru-Albul socotit In ale banilor. El este pentru a se da celor doi de mai sus banii necesari cälä- toriei, dar trebue ca aceastä cälätorie sä fie aproape sigur a va duce la un rezultat bun, cä.ciin curand spune el vom fi poftivi a restitui vistieriei Statului suma consi- derabilä de 5.000 de galbeni, pentru care tu, *tefane, ai dat chitanlä domnului Colquhoun... Cunoa§te-0., poate, povestea acestor 5.000 de galbeni scrie Al. C. Golescu-Albul prietenilor din Apus [tirbey] avea de mult un dinte impotriva lui Colquhoun §i, convins cá acesta n'avea chitan-p la ma.nä, a cerut in mai multe randuri Consula; tului britanic ace§ti bani... Colquhoun, intemeiat pe faptul cä avea chitan-p la mana, fäcea pe surdul, pentru a juca mai bine, la rândul Au, pe *tirbey... In cele din urmä, ambasada britanicä dela Constantinopol a trebuit säse amestece §i sä trimeatà in cercetare pe ata§atul de amba- sadä Alison >>. irezultatul va fi a. Gole§tii vor trebui sä. plä'teasc5. Statului cei 5.000 de galbeni.4 Nu regret atat spune Alexandru-Albul pierderea celor 5.000 de galbeni, cat mai ales pierderea lor pentru cauza noastra4. Este cam incurcatä povestea acestor 5.000 de galbeni. Poate cä in ajunul infrangerii revoluIiei pa§optiste, *tefan Golescu va fi ridicat din vistieria Statului 5.000 de gal-

1. Vol. III, nr. 390, p. 404. 2. Vol. III, nr. 337, p. 326. 8. Vol. III, nr. 264, p. 178. 4. Vol. III, nr. 342, pp. 339-340.

www.dacoromanica.ro 198 George Fogino beni, pe care i-a incredinIat lui Colquhoun pentru ca acesta care avea sä fie mai tärziu mijlocitorul trimiterii qi pri- mirii scrisorilor §i banilor intre pribegii români qi familiile lor sä-i transfere in sträinätate, unde vor avea sä"fie folosiçi pentru nevoile propagandei (ceea ce ar explica ade- verinIa scrisä datà de $tefan Golescu lui Colquhoun). In- terpretarea in sensul ca ace§ti 5.000 de galbeni ar fi fost ridicaIi din vistierie se desprinde din §tirea, pe care ne-o dau scrisorile1, cà domnitorul Barbu $tirbey avea sä-i cearä mai tärziu lui Colquhoun. Domnitorul va fi putut da lesne de urma acestei chestiuni, a-tat din pricina lipsei amintitei sume din vistierie, câti din informaIiile ce va fi avut despre trimiterea lor in sträinätate. Cum va fi fost insä eljucat nu prea se vede ; cci el nu reclama cleat pentru vistierie galbenii despre care e vorba. Ar fi interesant de §tiut cam ce va fi raportat, despre aceastä chestiune, trimisul la Bucu- re§ti al ambasadei britanice dela Constantinopol, Charles Alison. Povestea aceasta necäje§te pe Zoe Golescu. Ideea cá se va fi ridicat din vistierie, in vremea Guvernului Provizoriu, vreo sumä de bani ti estede nesuferit ». Se lini§te§te insh când un slujba§ delavistierie,ob§tescul controlor >> Gh. NiIescu, carela cererea unui important personaj » fdcuse o cercetare, o incredinIeazà, poate cam evaziv, bravii ei copii au cheltuitin cele trei luni ale revolu-Pei » mai puIin deckt cheltuiserk in §ase luni, ultimul guvern din domnia lui George Dim. Bibescu §i tot in §ase luni guvernul Cäimäcämiei, pänä la numirea lui Barbu $tirbey. A§a cä. 4 mämicuIeii s'a luato piated de pe inima »2.

** Dar sä ne intoarcem la pribegii no§tri. O intAmplare interesantä pentru definirea stärii lor de spirit §i mai ales pentru desväluirea sbuciumului sufletesc al bietului Alexandru-Albul se a§eazà in spre toamna acestui an 1852:autoritälileturce§tiauconfiscat pare-seqi dinteo gre§eala a unora dintre emigraIi un numAr mare

1. Vol. III, nr. 342, p. 339. 2. VoI. III, nr. 246, p. 137.

www.dacoromanica.ro Boterii Golegi 199 de exemplare dinCatehismul seitenilor sau slaturi la palm focului intre un revoluflonar si un seitean >> Faptul acesta deslanIue revolta lui Alexandru-Albul. El merge pana la a arunca anatema asupra emigraIilor dela Paris si chiar asupra fratelui sau $tetan, carora le svarle cele mai grele adjective: », mizerabili Isi atrage violenta riposta a lui Dumitru Braianu, care merge 'Ana la a-i spune cà revolta Ii este nu numai nedreapta, ci este un act de rátacire si dedemenrá *....Cu ce drept invi- novátesti pe emigraii de lasitate ? Oare Ion Braianu spune fratele acestuia nu a colindat luni intregi Banatuli Tran- silvania cu riscul de a fi arestat? N'a tipariti raspandit revoluVonare? Costache Rosetti n'ar fi Mcut la fel ?.. $tefan Golescu nu a indeplinit oare siel misiuni pericu- loase?...$i câçi alÇi poltroni dela Paris nu si-au riscat vieaça numai sà poan duce cuvântul cel bun fra-Olor din ».Iar daca Alexandru-Albul ar fi vazut ceírticica, le monstre rouge », cum Ii spune Dumitru Braianu,ar binecuvanta-o, ar cere-o in miii mii de exemplarei ar rasp andi-o printre Romani ».i in cuvinte inaripate Dumi- tru Braianu îi spune credinIa va fi o Romanie !... Alexandre, esti Roman, te numesti Golescu, esti fiul cel mic al celei mai eroice dintre mame ;mi-ai fost dascal, cad tu m'ai invaat sa iubesci sa sufar. Mai mult decat oricare altul tu ai instinctul ráranului roman..., cad i-ai impArtà§it vieqa pe Câmpia fraternitaii si in inchisorile Co- trocenilor...Sus inimile, Alexandre !... Omenirea intreaga este acum solidará cu destínele dragii noastre Romanii ; sa ridican drapelul nostru cat mai sus..., sà acopere intreaga Romanie, iar lozinca lui, scrisa in litere de foc sange..., sa straluceascäi sa lumineze in cele patru col- Iuri ale lumii... N'auzi tu suflul lui Dumnezeu cum bate In panzele coräbiei noastre?... lard, ajungem'...... Trà- iascàRomania! » 2. Acum, dela un capa la altul al lumii, pribegii nostri îi trimit unii altora cuvinte de imbabaare si de credinrá : Dumitru Braianu dela Parissi Londra lui Alexandru- 1. Ge or ge F o tin o,Btblioteca Ion I. C. Brüttanu, nionografie, extras din Boabe de grdu, IV, nr. 5, Max 1933, p. 10. 2. Vol. III, nr. 386, p. 395-396.

www.dacoromanica.ro 200 George Fotino Albul in Asia Mick la Brussa ; Alexandru-Albul dela Brussa lui Stefan, and la Paris, and in Elvelia, and la Dresda unde acum, in Noemvrie 1852, sosi §i Gheorghe BariI, care-i pärusdravän Român »1 ; Stefan lui Nicolae, la Atena ; Nicolae », la Gole§ti ;mämicuIa. », tuturor, peste tot ;Alexandru-ArApilä lui Stefan in Elve-pa, indemnându-1sà-§i ja toiagul de pelerini sà-§i intremeze sufletul pecresteleAlpilor »2; Gheorghe Magheru dela Viena lui Alexandru-Aräpilä., and la Hyères, and la Dresda ; Alexandru-Aräpitä, dela Dresda, lui Nicolae Bälcescu la...

Dela Dresda Alexandru-Arapilä Ii scrie lui Nicolae cescu in ziva de 15 Decemvrie 1852:te plângi, draga, de egoismul lumii... ; nu folose§ti cu nimica fäcânduli inimä rea... la-%i dar mima in dinçii. rabdä cu 1341.1360e necesi- omene§ti... Lasä pe oameni in voia Dom- nului §i te intoarce mai bine atre acela ce stä mai presus cleat oameniii cleat toatä fäptura lumeaseä... In acela vei gäsi mângaierea ce cau-p... Acestea toate le spui din suflet, ne§tiind and §i. cum o sd te mai väd... 3. ...L-a vä.zut in primele zile ale lui Ianuarie 1853, la Berlin...Bietul Bälcescu! L-am vazut in vis acum vreo zece zile...Se sfarqea, päräsit de to-p. Nu §tiu cu cine mai eram acolo, dar nu m'arätam mai gräbit deat al/ii SA-1 viu In ajutor; atunci bietul om m'a chemat cu amara durere ; ne-am ne-am cerut unul altuia iertare §i apoi... 1-am lasat sà moarä N'am luat niciodatä seama la visuri; içi märturisesc insä cà visul Asta mi-a dat mult de &Ida »4. ...11ândurile dela 15 Decemvrie 1852 ale lui Alexandru- Aräpilà nu i-au mai ajuns niciodatä lui Nicolae B'älcescu, caci visul din noaptea de Ianuarie 1853 se implini3e de mult, ina din Noemvrie al anului trecut. Nicolae Bälcescu, singuratec, departe de ai säi§i.de prieteni, inchisese ochii la 28 Noemvrie 1852, pe pdmânt strgin, la Palermo. 1. Vol. III, nr. 384, p. 392. 2. Vol. III, nr. 361, p. 366. 3. Vol. III, nr. 389, p. 402-403. 4. Vol. IV, nr. 392, p. 3.

www.dacoromanica.ro Boierii Golefti 201

Turburätorul vis nu fusese un vis premonitoriu, ci o tArzie mustrare pe care con9tiinIa lui Alexandru-ArApilà vi-o fäcea ei mnsài. Ne1ini9tea acestuia pentru sdruncinata sànàtate a nefericitului prieten, mAhnirea de a-1 9ti departe qi a9a de pArAsit de top, durerea de a nu se afla lang6 patul suferin- Ielor, pentru a fi martor la ultimele palphiri ale unei vie/i ce se stingei pentru a-9i minçi prietenul binecuvantat6 minciunä ! asupra a ceea ce era un a9a de dureros apropiat adevAr, toate acestea ne dau tAlcul visului ce ascundea atata realitate. In somn, logica îi urma, treazà, cursul: (( ce cruzime de a-1 fi läsat sà piar6 a9a de uitat de toIi! se invinue9te bunul prieten al lui Nicolae LiAl- cescu 1... Ii lega, intr'adev6r, o veche prietenie. Fuseserà amândoi p4rta9i pare-se laminunata revolu-pe » pariziana din Februarie 1848, care <(va schimba faIa lumii ».Se intor- seserà impreun6 in lark in Aprilie 1848. Se gAsiserà laolaltà In comitetul asociaIieiDreptate qi Frátie )),din mijlocul cgreia avea sà porneasca mirarea parptistA. Flcuser6 amandoi parte, pe vremea revoluIiei, din comisiunea insarci- nata cu cercetareai deslegarea problemei agrare.i totu9i, Alexandru-Aràpilä nu se poate duce acum s'a vegheze la patul de suferinfá al prietenului sdu. Cu cateva luni mai inainte (dela 2 Ianuarie 0115 in primele zile ale lui Aprilie 1852) el Il intovärà9ise la Hyères 2 unde Nicolae Balcescu sosise inc4 din toamna lui 1851 i unde 9i Maria Canta- cuzino, viitoarea so-Pe a lui Puvis de Chavannes, 9ezuse o vreme pe lângä bolnav, pentru a-i mai alina suferinIa tot mai grea. Intr'a devdr, la Hyères, Nicolae Bälcescu fusese scuturat de repetate hemoptizii. Lovitura de Stat dela Paris, din 2 Decemvrie 1851, and Napoleon al 111-lea Ii insu9i coroana imperialä, Ii adâncise inch' mai tare boala. Nu avea voie sA se mi9te, s6 serie, sà vorbeascA.Totul este de temut » spuneau doctorii nätre sfar9itul lui Decemvrie 1851 4. Il chinuia insä tare Ondul c4 nu-9i va mai putea mântui lucrarea asupra lui Mihai Viteazul. Prietenul Alexandru-

1.P. P. P anaitesc u,loc. cit., p. 78. 2. Vol. III, nr. 305, p. 267 si nr. 331, p. 315. 8. Vol. III, nr. 296, p. 253. 4. P.P. P an ait esc u, loc. cit., p. 147.

www.dacoromanica.ro 202 George Fotino Arapila vroia sa-1 ajute sa gräbeasca tiparirea,pe care urmeaza s'o ja asupra-si Asociafla Literarei >>.El scrisese lui Stefan Golescu, la Paris, rugandu-1 sa faca unele cercetari In Biblioteca Nalionala, privitor la niste portrete ale lui Mihai Viteazul, pentru a fi reproduse in cartea lui Bälcescu si de asemenea rugandu-1 sa gaseascape cineva care sä identifice câmpurile de luptä ale viteazului domnitor. 4 Ras- punde te rog la aceste douä intrebari cat mai curand, pentru a linisti pe sarmanul Bälcescu, care e foarte greu bolnav. A avut o cried mai violentai suntem foarte ingrijora-p. Singura usurare ce putem aduce starii sale este de a-i face pläcere... Este bine cautat, dar ce folos? Ce pot face medicii pentru a combate raul care-1 roade?... Imaginea Il urmareste... seria dureros Alexandru-Arapila la 13 Ianuarie 1852 1 Maria Cantacuzino incerca sä-1 finis-teased, fara a izbuti intotdeauna. El avea uneori porniri de razvratire impotriva nedreptaIii soartei; il infricosa sà vadä sange ; Ii spovedea prietenei sale credinIa cà i se apropie sfarsitul,dar la urma urmelor ce insemnatate are viea-p. mea ? Tara noastra sa traiasca! spunea nefericituli nobilul Balcescu.Aceasta urare Ii rezuma toata vieala » 2 Spre primävara lui 1852, starea lui Balcescu se päruse insa mai imbunafalita. Tragicul sfarsit al celui mai bine inzestrat dintre revoluIionarii romani ar fi putut fi indepartat. Stapanit Tulsa de febrila dorinIa de a se apropia de hotarele Orii sale si de a-si imbraIisa iubita-i mama, batranai bol- navä 3, el face in Mai 1852 o nechibzuita calatorie la Con- stantinopol si de acolo pana la Gala%i. Nu-i fu insä dat sa calce decat o clipa pe pamântul Iärii sale, in care nu-i va fi niciodata dat sa-si gäseasca culcusul vesnic al bietului säu trup 4. Catre sfarsitul verii lui 1852, Nicolae Balcescu se gandise sa se ducä la Cairo ;dar prietenul Alexandru-Ardpilä 11 sfatuise pentru Italia, unde ar veni si Zoe Goiescu, care <(i-ar fi o mare mangaiere » 5. 1. Vol. III, nr. 308, p. 271 si nr. 320, p. 298. 2. Asa li seria Maria Ceuta- cuzino lui Al. G. Goleseu-ArApilà, la 22 Decemvrie 1851, loc.cit. supra, p. 146. 8. Vol. III, nr. 356, p. 325. 4. P. P. P anait es c u,loc. ca., p. 148. 5. Vol. III, nr. 363, p. 368.

www.dacoromanica.ro t

' - 10/..15,' t " '. LI"- /

.5;if / I ,fst j) , e' , ,)' ,/r ,tt , I.

' If-:':''',` l' " ,1 ..., ' . ;71' ...,''..,

MARIA CANTACUZINO, viirutli In x856 de Chassériauwww.dacoromanica.roDesen din coleetia D-lui arhiteet George M. Cantacurim Boterii Golefti 203 Trecuse pe la Malta la 10 Octomvrie 1852, de unde trei zile mai tárziu pornise spre Palermo. Il chemau aici, poate, amintirile fericite ale zilelor din primävara lui 1847, când pe terasa vilei Delfina se l'asa mângâiat de soarele minunatei Sicilii, scotocea prin cärli stiri despre Mihai Viteazul asculta cum Vasile Alecsandri îi recita versu'ri. Acum era singur. stefan Golescu ti trimitea scrisori de delicatà cumpätimire. Alexandru-Aräpilä, la Dresda, era muncit de dorul de a-si vedea prietenul ce se sfArsea undeva, departe. S'ar fi vrut langá el, dar lipsa de bani 11 Iintuise locului, unde intr'o chinuità noapte de Ianuarie 1853 1-a scuturat visul cel asa de dureros... Ochii lui Nicolae Bälcescu se acoperisera de umbre... Un popä grec ti dase impärrásania din urmä 1.

Trist fu anul 1852. Catre toamnä, Zoe Golescu, a cdrei asa de bunä nepoatà Alexandrina-Lu%a se stinsese din vieará laGolesti, porni din Iarä spre Apus, oprindu-se mai intAi la Viena, unde o chemase stirea grelei boale a Catinc4i Rosetti si de unde apoi va pleca mai departe, la Paris, sä intAlneasa pe stefan, ale cArui mângaieri <(i-ar mai indulci suferinIele si i-ar da rária sä indure lipsa celorlaiçi trei copii ai ei2 Ajunsä- la Viena, la 26 Septemvrie, gäseste pe Catinca Rosetti nätositd si in ajunul cäsätoriei ei cu Radu G. Golescu (CA- tanä) 3. Dupä savarsirea c6sAtoriei, in Octomvrie, la care fusese nas Ion B5.16ceanu 4, Zoe Golescu porni spre Dresda, unde in prixnele zile ale lui Noemvrie se intálni cu stefan, venit aici dela Louèche 5. De cand îitie pe maicä-sa in Apus, Nicolae Golescu, la Atena, nu-si mai gäseste locul. Trebue sd-si vanz6 niste giuvaericale pentru a-si face bani de drum 6. Abia in ultimele zile ale lui Decemvrie 1852 el putu p'äräsi Atena 7,indreptându-se spre Apus. säi

1. Vol. IV, ni% 399, p. 12. In ce priveste discutia privitoare /a data mortii lui Nicolae Balcescu 28 sau 29 Noemvrie 1852 vezi P. P. P anait es c u, loc. cit., p. 159, nota 2. 2. Vol. III, nr. 367, p. 372. 8. V. notita biograficti volumul II, p. 90, nota 1. 4. Vol. III,nr. 376, p.385. 5. Vol.III, nr. 384, p. 391. 6. Vol. III, nr. 380, p. 389. 7. La 17 Decemvrie 1852 era 'inca la Atena, vol. III, nr. 390, p. 404.

www.dacoromanica.ro 204 George Fotino dela Brussa päräsiräiadulacesta in iarna 1852-53, in- dreptându-se §iei tot intr'acolo, toate drumurile ducând spreneprquita lor maia. »1. Dupä patru ani de despärIire se regäsesc laolaltà la Genova. In imprejurimile ora§ului locue§te colonelul Alessandro Monti, #unul din Italienii cei mai inaintaIi din ziva de astazi Costache Rosetti 1.§i in- deamnä prietenii sä caute a-1 cunoa§te 2. Catinca Rosetti, acum Catinca R. Golescu, este cu solul ei ineä la Viena, de unde trimite §tiri a cäror temeinicie se cere deseori pusä la indoialà. A§a, bunàoarä, ea aflä §i transmite ck. in Valahia a izbucnit revolu/ia, cä numeroase trupe austriace au fost pornite spre Dalmaçia, iar cele din Austria vor pätrunde in lark cä." Ru§ii, Austriacii §i Turcii vor ocupa din nou Värile române, etc....3. Stiri sinistre, din cercuri diplomatice, i§i aflä ecoui in scrisorile lui Stefan Golescu: la Petersburg §i prin saloanele Parisului se spune cá in cazul unei desmembräri a imperiului otoman, çàrile romane§ti ar fi<( cedateAustriei. Svonurile acestea vor fi avut, poate, §i. un sambure de adevär ; o putem crede astäzi, cand §tim cä. Anglia oferea märinimos, pe atunci, Austriei Principatele române, in schimbul Venetiei 4. Cu acest prilej, Stefan Golescu Ii märturise§te un gänd care se cere a fi subliniat: dacA ar fi silit sä aleagä .i n'ar putea face altfel,elar alege aceastä solutie :cedarea Värilor române§ti Austriei. Ar pref era <( ce grand mal » aceluia de a vedea Värile române§ti devenind gubernii ruse§ti, chci In tot acel <( mare räus'ar gäsi poate §i ceva bun: cel puIin Românii vor fi toIi laolaltài vor putea, astf el, sà-§i intä- reascä unitatea, #prin suferinIe comune ». Dar Stefan Golescu -despicA viitorul §i vede care va fi, in acest caz, soarta Au- striei, cäreiais'ar face(( un dar tare räu » 5. Tot in aceastä vreme mai aflä. Stefan Golescu cà Ru§ii s'ar pregäti sä ocupe din nou Orile romanwi, punct stra- tegic impotriva Turciei. De asemenea aflä cä Grigorb Ghica-

1. *tefan Golescu catre Nicolae Rálcescu (15 Noemvrie 1852), in N. Iorg a, Ultimele scrisori din tara nitre N. Blilcescu, Acad. Rom., mem. sect. ist., III, tom. VII, mem. 10, p. 8. 2. Vol. IV, nr. 394, P. 5. 8.Vol. IV,nr. 397,p. 9 (scrisoare din 5 Februarie 1853). 4. Haro I d T emperle y,British secret diplomacy, in Cambridge Historical Journal, 1938, nr. 1, p. 11. 5. Vol. IV nr. 399, P. 12-13.

www.dacoromanica.ro Boierii Golefti 205 Vodà al Moldovei a avut un acces care i-a intunecat mm- lile 1.Sederea Golestilor la Genova e sträbätutä de stiri rele si de gAnduri negre. Nicolae, care e neräbdätor de a pleca de aici, ne semnaleazA acum Iunie 1853 prezetqa la Genova a pictorului moldovean Gheorghe Nästäsianu, 4 un democrat turbat2, care a fost ränit in luptele pentru apärarea Republicei Romane impotriva Francezilor si care Republic6 sfärseste spre marea mähnire a Zincäi Golescu- prin a fi infrânt5. Si harem de-ar izbucni un räzboiu, ce bonheur cum Il socotea Catinca! Pare-se insä cà nu le va fi datä aceastä bucurie, c5.cisuveranii se tem de räz- boiu mai tare ca de ciumä ;li-e teamà cä un räzboiu va fi mormântul lor si al urmasilor lor » 3. Alexandru-Albul tot Alexandru-Albul! simte totusi, simte indrept4it cg va fi räzboiui gändeste ca Românii vor trebui sä ia parte la el. Deci unii dintre ei sä plece spre Iarà,<( in munIi »4. Nicolae, care la sfärsitul lui Iunie 1853 pär5.si Genova plecând la Paris si Londra, gändeste la fe!; dar... sä se astepte mai intaiu räzboiul cäci muiçi cred cä nu vafi.AlçiidintreemigraIi sunt contra inrolärii Românilor in randurile armatei turcesti, vor pierde, prin aceasta, in ochii democraIilor » 5. Dumitru Brätianu socoteste c5. Poarta n'ar trebui s'A piarzä o clip-6.: sä deschiz4 deci proscrisilor români por%ile Principatelor. Nu-1 inspäi- mäntä pe Dumitru Brätianu svonul c5. Rusii vor pätrunde din nou in rárile românesti. Dimpotrivä, el preferä acum la solution du pire », cäci numai asa Marile Puteri se vor hotäri sä facà ceva pentru Iärile românesti; 4 altminteri, nu vor face nimic, cas'a' nu sgAnd5re Rusia »4. Intre ernigraIi deci pärerile sunt impärIite. Ion C. Bratianu lipseste dintre ei. El este acum, in 1853, arestat la S-te Pélagie, sub invinuirea de altf el färä de temeiu cä ar fi luat partela un complot, neizbutit, pentru asasinarea lui Napoleon al III-lea. Incercärile prietenilor de a-1 scoate din inchisoare nu izbutesc ;nici mäcar

1. Ibid. 2. Vol. IV, nr.404, p. 21. 3. Vol.IV,nr. 405,p.22. 4. Vol. IV, nr. 406, p. 23. 5. Vol. IV, nr. 409, p. 25. G. Vol. IV, nr. 410, p.26.

www.dacoromanica.ro 206 George Foano intervemia ambasadorului otoman la Paris nu avu un rezultat mai bun 1. Pare-se cä nici propaganda lui Dumitru BrAtianu§i Nicolae Golescu in cercurile britanice nu are prea mare räsunet. Incercärile lor de a organiza meetinguri intâmpinä greutäIi.Aici serie Nicolaedela Manchester, la 7 Iulie 1853 comeryul merge a§a de bine incât §i Dumnezeu d'ar scobori §i sä voiascA sä facä un meeting n'ar izbuti 2. Se sbat pentru ca, prin presäi prin legäturi cu frunta§ii viei politice, sä trezeascä interesul cercurilor parlamentare qi negustore§ti din Anglia, hotäritä, de altf el, sä sprijine Poarta, doctrina britania. fiind se §tie intangibilitatea imperiului otoman. Nicolae Golescu cautä s'a* cA§tige sprijinul lui Clarendon, ministrul Afacerilor sträine, celcare la Congresul dela Paris din 1856 avea sä se opue incerarii ruse§ti de a relua judeIele de Sud ale Basarabiei. El cautä de asemenea sprijinul lordului Palxnerston, viitorul prim- ministru. Pe Layard Austen Henry, scriitor §i om politic, Dumitru Brätianu vreasä-1 foloseasca pentru lämurirea cercurilor negustore§ti asupra problemelor Orientului apropiat. Lordului Dudley Stuart tot el ti pregate§te documen- taIia necesarä interpelärii pe careo va face in Camera Lorzilor asupra chestiunii române§ti 3. Silinçele celor doi tineri români dela Londra nu merg insä färä. poticneli. Intre ei se furi§eaza §i o oarecare nein/elegere, Nicolae Golescu socotind cä sacrificiile bäne§ti ce se fac nu sunt proporlionate puIinelor rezultate ce se dobandesc 4. La Genova au mai rämas Zoe Golescui fiii ei Radu §i Alexandru-Albul, intristaIi cä §tirile nu vestesc nimic bun pentru Iarä ;altfel spus, cä.<< nu va fi razboiu >> 5. Zoe Go- lescu ar vrea sä.-qi mai uite necazul, fäcând o plimbare prin munIi, dar se teme de prea mare obosealä pentru cei §aizeci de ani ai ei,de§i coboarä din neam de panduri§i a mo§- tenitdin bärbMia acestui neam. De va fi insä räzboiu, nu va intarzia o clipä prin çàri sträine, ci valua drum. ul intoarcerii acasä 6.

1. Vol. IV, nr. 415, p. 30. 2. Vol. IV, nr. 417,p. 32. 3. Vol.IV,nr. 420, p. 40. 4. Vol.IV,nr.418,p. 33. 5. Vol.IV, nr. 416, p. 31. 6. Ibul.

www.dacoromanica.ro Boierii GoIola 207 Alexandru-Albul traleste la Genova, cu lumea lui de ganduri. O scrisoare din 1 Iunie si care e de pur stil Alexandru-Albul ni-1 arata pe terasa locuinIei sale, fu- mand Iigare dupa ngarei vrand sä scrie lui stefan, dar uitand si de *tefan si de ploaia care cadeacu galeata, cäci iota Ii sosi scrisoare<4 de pe malurile indepartatei dragi ale Dunärii », dela nepoata Felicia Racovirá,adorabila incomparabila fan, podoaba sexului ei, gloria, mandria familiei... cununa, ghirlanda vieni noastre si al carei fiecare suras este pentru noi o recompensa, iar fiecare a ei bucurie este pentru noi o fericire, o incantare... E asa de frumoasa, de o frumuseIe idealäi nemuritoare... »1. Cand se gandeste insa la de-ale politicei, Alexandru- Albul tuna si fulgera. Caci se pare ca la orizont el desluseste liniile unui proiect anglo-francez pentru o noua imparnre a Europei, potrivit caruia s'ar reconstitui un regat al Po- loniei si unul al Ungariei, s'ar pune Slavii din Sudul Austriei sub un singur sceptru, s'ar pästra integritatea Turciei, iar In ce priveste Principatele romane ele, poate, s'ar constitui intr'un singur Stat sau, mai degraba, ar fi alipite Ungariei. Ar trebui ca Alexandru-Albul sa nu fie Alexandru-Albul daca n'ar izbucni de mânie in faIa unor atare planuri. lata-1 napustindu-se asupra Occidentuluiinapoiat si egoist »; este foci para.:stii tu scrie el fratelui sâu *tefan ca pe aici, prin Apus, mulçi ne-au intrebat daca nu suntem Slavi, Polonezi, Unguri sau Rusi? Ah! turbez !2 Occidentul s'ar trudi zadarnic sa infaptuiasca un regat al Ungariei, operä de cucerirei opresiune dintre toate opresiunile cea mai odioasa, fiind aceea a unei nalionalitän asupra alteia ; zadarnic s'ar stradui sa-1 cladeasca ;el nu va trai, cacinoi Romanii, Sarbii, Sasii, noi cei sacrifican, tot Sudul Europei, ne vom ridica pentru a impiedeca aceastä nascocire a Apusului egoist si stramt... Ungurii se reintorc la vechea lor trufie si la ideea, atat de scumpa lor, a unei Ungarii neleginme, nedrepte, imposibile, sortite pieirii atat in ce priveste propria ei nanonalitate, cat si celelalte din care s'ar alcatui... Nu vrem sa alegem intre despotism si des-

1. Vol. IV, nr. 403, P. 19. 2. Vol. IV, nr. 419, P. 38.

www.dacoromanica.ro 208 George Fotino potism... vrem libertatea noastra ca qi pe aceea a vecinilor noqtri. Ah! cu Ungurii, in viitor, ne vom gasi faIä. In fa-0, cu pu9tile indreptate unii impotriva celorlaiçi, insâ cu folosul cu slava de partea noastra, fiinda nu ne vom sprijini decat pe dreptatea noastra...Nici infama Austrie, nici nevrednica Rusie nu vor mai fi acolo pentru a schimonosi §i pangäri frumoasa §i nemuritoarea noastra cauza! » 1. Strigat din inima, profetic strigat de dincolo de mormant ! Dar Al. C. Golescu-Albul nu se ridica numai impotriva duqmanului milenar ;ci qi Impotriva celor cari 1.1sprijinä, ajutand Ungariei sà ja loculinfamei Austrii », aceastäim- para.-Pe viermanoasa ». Occidentul s'ar cuveni sa inIeleaga toata antinomia intre o confedera-pune a nalionalitälilor §i un regat ungar intemeiat pe cucerire. Once oapta pe care Occidentul o strecoara la urechea Ungurilor mai mult indaratnice§te pe ace§tia in ratacirea, pe care abia 0.-o pot ascunde, a unei Ungarii despotice. Or, despotismul, cà va fi fiind el rus, austriac sau maghiar, duce de-a-dreptul la comunism preveste§te Alexandrul-Albul, care eau-Ca §i descopere efectul acesta al despotismului In Basarabia, In Ga- li/ia, In Polonia, unde el a dus la distrugerea proprietalii. Excesele revoluIionare spune Alexandru-Albul au un sfa'rqit mai mult sau mai puIin apropiat ;excesele despotismului se strecoara lima pe nesimIite de-a-lungul zecilor qi sutelor de ani, pana ce popoarele cad in toropeala §i se indobitocesc..., de sa-0 piardä. nalionalitatea »... ( Des- poIii (rus qi austriac) practica a§a dar comunismul, atat sub raportul moral cat §i sub acela al dreptului de proprietate2. Revine mereu, exprimat din ce in ce mai apäsat, sentimentul neIncrederii in ce prive§te gandurile Ungurilor faIa de celelalte naçionalitàçi. Alexandru-Albul Ii simte stapani-p de fratricida » de a domina §i se revoltd de a vedea ce nein%elegatoare sunt democraIiile apusene, care par a sprijini proiectul constituirii unui regat maghiar cuprinzand in hotarele lui i naçionalitàçile nemaghiare. Zadarnic va incerca Occidentul spune Al. C. Golescu-Albul sa puna in aplicare,sprijinit pe baionete », acest proiect egoistitc In totul

1. Vol. IV, nr. 419, p. 36-39. 2. Ibid.

www.dacoromanica.ro Boterii 209 aseMänätor planurilor autocraIilor rusi». Räsärituli Sudul Europei se vor ridicai îi vor cere drepturilede data aceasta nu insä impotriva Nordului <4 vandal si barbar ci impotriva Apusului Cinapoiat si egoist*. Cat In ce priveste pe Unguri, cari se simt sprijini/i de unele çâri apusene, ei au r'ämas tot la, a b. c... ; nu väd mai limpede ca acum douäzeci de ani... »1.

Se indesesc insà semnele de räzboiu. Se intqeste cearta intre Rusi si Turci pentru stdpanirea cheilor Sfantului Mor- mânt. Cererea celor dintai, infä/isatä sub formä de ultimatum, este respinsä de Turci, cari nu recunosc Rusiei dreptul de protectorat asupra crestinilor din Räsärit. Si- luetele armatelor turcestiirusesti se deslusesc profilan- du-se In zare. La 3 Iulie 1853 trupele rusesti pätrund din nou in çärile românesti. angänitul armelor Ii ajunge lui Alexandru-Albul in Apus si-i fäscoleste f el si chip de ganduri. Planuri peste planuri Ii alearga hires In minte. Toate rotesc In jurul dorinIelor de intoarcere a pribegilor in lark unde pe toate càile, prin toate mijloacele, trebue sa se deslänpie rascoale impotriva Rusilor:in mun-p, ajuta%i de Turci, vom da de lucruRusilori totdeodata vom oIeli,prin lupte, pe Romani* 2. Alexandru-Albul vrea amnistierea proscrisilor ;cere arme, muniIii ;se vede in CarpaIi,fäcând Rusilor un aprig räzboiu de häquialà; vede pe cei din Apus indreptându-se spre Iarà, prin Serbia, incercand sä pätrundä InOltenia si ducand proclamaIii c4tre Romani pentru a-i starni sa se räscoale impotriva Rusilor proclamaIii al cAror cuprins II dicteazA el, Alexandru-Albul. Acei dintre proscrisi cari vor rämanea In Apus, sà nu-si criqe nicio truda pentru a dobandi sprijinul Angliei, FranIeii Turciei pentru cauza romaneascä. Dacä insä nenorocul va vrea sä nu fie räzboiu, Alexandru- Albul vede nevoia de a se inmulIi indemnurile pe Lan& Poartä, pentru a o determina sä nu se lase intimidatä de Rusi ; sä nu se lase a i se stirbi influenIa asupra Principatelor

1. Vol. IV, nr. 419, p. 36.2. Vol. IV, nr. 421, p. 41.

www.dacoromanica.ro 210 George Fotino romane ; sä impinga la anularea Conven%iei dela Balta Liman ; sa repuna Principatele in drepturile lor de dinainte de 1848. La gandul insa ca Turcia s'ar putea lasa intimidata de Rusi i ca diplomafia europeana ar sacrifica Austriei Valahia, iar Rusiei Moldova, Alexandru-Albul, aprins de mânie, declara razboiu tuturor: Turciei, Austriei, Rusiei... El se vede rasculând pe crestini impotriva Turciei ;()data Turcia invinsa, el se intoarce, cu ajutorul Italienilor, Polonezilor Ungurilor, impotriva Austriei ; odata Austria la pamânt, el se(< näpusteste »impotrivaRusiei.Deci, sa incepem » spune Alexandru-Albul prin a ne pune in legaturä cu Sarbii, Bulgariii Albaneziii prin a ne apropia de hotarele Dar razboiul intre Rusia si Turcia a izbucnit. Anglia si FranIa vor fi alaturi de aceasta din urma. Razboiul atat de dorit de pribegii nostri razboiu sfant », cum Il numeste Stefan Golescu smulge un strigat de bucurie din toate piepturile românesti..,cacise stia In acel moment ea soarta Imperiului moscovit va fi pecetluita ca, deci, chestiunea romaneasca va fi si ea rezolvitä prin desfiinIarea Protectoratului rusesc asupra Principatelor prin punerea aces Lora sub garanIia colectiva a celor sapte Puteri Lumea pribegilor se framânta tot mai tare. C. A. Rosetti socoate cà ar trebui ca Nicolae Golescu sau Alexandru- Albul sa se duca la Constantinopol, mai aproape de centrul intamplarilor cese desfasoara. Gheorghe Magheru, dela Viena 2 de unde din lipsa de bani nu poateplecala Istanabul aratä care s'ar cuveni sa fie atitudinea Roma- nilor fará de Poartasuzeranä » cum o aratasei inteo scrisoare catre marele vizir Resid Pasa 3,caruia Iiceruse amnistie pentru emigraIi. El se mira totusi cum Poarta, acum ca razboiul contra Rusilor a inceput, nu amnistiaza pe emigraIi inu-i ajutá sà se intoarca in %ark pe ei cari au lupfat impotriva Protectoratului rus in 1848, cari s'a'u arätat credinciosi Care #legitimul lor Suzeran » 4i cari, 1. Alex. Lapedatu, Abolirea protectoratului rusesc in 7' &de Romdne, In Anuarul InstitutuluideIstorie National& VI, Cluj, 1936, p. 414. 2. Vol. IV, nr. 422, p. 44. 8. Ibid., pp. 49, 53. 4. Ibid., p. 46.

www.dacoromanica.ro Boierii Golefti 211 intor9i in lark vor inlesni aqiunea Turciei. Daca frunta9ii Romani proscri9i nu vor fi ingaduiIi sA vie in %ark poporul nevazand pe f o9tii lui conducatori va da crezare svonului, raspandit de agenIii ru9i, cum ea nu sunt impotriva Rusieil. Emigraçii cer diferitelor Cabinete europene ca poporul roman sä fie admis a lua parte la razboiu, gasind in acasta cel mai fericit moment pentru liberarea Çrii lor. Ei inielegeau cata valoare arfiavut o atare cooperare9i ca cat ar fi grabit ea liberarea Värilor dunärene.(< De ar fi putut Romanii, fie numai chiar cu un regiment, sa participe alaturi de Turci la razboiul Crimeii, independenIa Värii ar fi fost mai curand dobandita » spunea mai tarziu bätranul Barbu Stirbey fiilorsai. i,astfel, rusofilul » Stirbey, avea sa se intalneasca in acela9i gaud curusofobii » vizionari, cari acum se leagänä in iluzia ea vor putea alcatui un batalion românesc. Primirea lui Ion Deivos, Gheorghe Magheru cel tanar 9i Christian Tell care ar fi ea comande legiunea romana in armata lui Omer Pap 9i prezenIa catorva zeci de Romani in randurile armatei turce9ti in9i- ruite de-a-lungul Dun6rii, indrepnIesc aceasta iluzie 2. Pentru a realiza planul lor de injghebare a unui batalion românesc, emigraIii din Apus hotdr4sc sà ja drumul RAsà- ritului. Fled prea multe pregatiri §i fdrà r4suceascä prea mult planul in minte, Dumitru Bratianu, Al. C. Go- lescu-Albul 9i C. A. Rosetti pleacd la21 Noemvrie 1853 din Marsilia, cu gAndul de a ajunge la Belgrad, de unde vor cäuta sa pätrunda in Oltenia, sä rascoale %ara... Cine va fi fiind autorul planului nu-i greu de ghicit: Alexandru-Albul. Dar C. A. Rosetti are cele mai indrept6Ote nedumeriri in ce prive9te reu§ita ;incotro mA duc? Turcii nu ne vor seria el in No tele sale intime 3. Au ajuns laGallipoli in ziva de 14 Decemvrie 1853. Acolo primesc o scrisoare dojenitoare sau, cum spune el, o scrisoare de << injuraturi » dela Alexandru-Arapila, care fiind la Constantinopol1.9ida mai bine seamä de starea lucrurilor din imperiul otoman. Plecarea lor pripitä, färä bani, in toiul iernii, i se pare o fapta copiläreascai n.ebuna 4. 1. Ibid., p. 48-49. 2. Vol. IV, nr. 424, p. 57. 8. In volumul Lui C. A. Rosetti, Bucuregti, 1909, p. 262. 4. Vol. IV, nr. 423, p. 53.

14*

www.dacoromanica.ro 212 George Fotino Il ingrijoreaza venirea lui C. A. Rosetti §i mai ales aceea a lui Dumitru Bratianu, care e banuit de Turcii care, pe de altä parte, ar fi fost mai folositor sà ramaie in Apus, pentru propaganda. Stirile dela Constantinopol sunt rele. Ion Eliade,acest mizerabil &Lida Gole§tii nu-i pot intinde mana » 1, ar vrea sâ imparta Iara in o pqalacuri» turceqti 2 Dar are trecere in cercurile fanatice §i razboinice dela Constantinopol 0 pe langa ministrul de räzboiu ; punandu-0 in joc aceasta trecere, a impiedecat pe Nicolae Golescu de a fi primit de ministru. De altfel §i guvernele spune Alexandru-Arapila se feresc ca de dracu de fo§tii revoluIionari » 3. Sunt bânuiçi cà o vor sa puie foe la cele -patru colIuri ale Europei » 4. Nici Polonezii democraIi n'au oMinut nimic. Iar cat despre cei din partida lui Czartoryski, ei nu se imeleg intre ei: o sunt care generahl, care colonehl. 0 se nevoesct ca sa de- parteze toate celelalte partidei emigraIii dela once posi/ie In care ar putea sa aibe oarecare influenIa » 5. Pe langä Stratford Canning nu puteau nädajdui emigra%ii romani ca vor gäsi vreun sprijin. Ambasadorul britanic se arata protivnic amnistierii lor. Trebuia spune Alexandru- Arapila ca proscri0i romani sä fi ramas la Londra Paris, ca osa. aduca pe oamenii guvernului sa inIeleaga ea pentru Romani este vorba acum numai de o chestiune nationald §i numai nalionalci » 6 0 ca venirea acestora la Dunare nu s'a facut in vreo inIelegere cu 4 demagogii » din alte çâri deci cu membrii Comitetului revolulionar dela Londra. Daca vor prinde de veste spionii ea Dumitru Bra- tianu a trecut prin Constantinopol 0 s'a indreptat spre Vidini Belgrad, <(s'a dus draculuii amnistiei mijloc de armareNici venirea la Constantinopol a lui C. A. Ros etti nu pare oportuna. Cel care ar trebui sa vie la Constantinopol, sà vazanebunia » pe care au facut-o proscri§ii ducandu-se la Dunäre, este Stefan Golescu, care vazand cum stau lucrurile ar putea lua o hotarire buna. S'ar duce insu0 Alexandru-

1. Thad., p. 54. 2. Launala, unde il vom mntâlniuiìcuriind, Ion Eliade purta Les, se lasa recomandat ca Hehad bey, trimis de malta Poarta ca reprezentant al natiei române #,N. I or g a,Istoria Reminder, Bucurqti, 1938, IX, p. 251. 8. Vol. IV, nr. 423, P. 54. 4. Vol. IV, nr. 425, p. 60. 5. Vol. IV, nr. 423, p. 56. 6. Vol. IV, nr. 425, p. 60.

www.dacoromanica.ro Boierii Golefti 213 Arapila dupa ei la Dunare, dar # n'are para frânta »1. Din scrisoarea acestuia inIelegem a 0 Christian Tell, Nicolae 0 Al. C. Golescu-Albul ii imparta§esc punctul de vedere. Si Alexandru-Arapilä conchide: Dumitru Brätianu <( 'inapoi la Paris si Londrah>; C. A. Rosetti # tot af a,» sau < (sei mai astepte! >>. Din aceea0 scrisoare desprindem §tirea a la Constand- nopol s'a organizat un corp de emigrati poloni, sub comanda lui Czaika (Sadik Pava), dar ca ambasada austriaca de acolo il tine sub observaIie. # La/indu-se chiar vorba a Lajos Kossuth ar fi ajuns aici §i ar fi ständu ascuns in casarma » corpului emigraIilor poloni, ambasada austriaca a 0 trimis comisan i cari sa faca cercetari aici qi sa-1 gaseasa 2. Dojana lui Alexandru-Arapila nu prea turbura insa pe prietenii sal. Alexandru-Albul pleaca dela Gallipoli la Con- stantinopol. De acolo el se va indrepta spre Sumla ;iar Stefan Golescu, C. A. Rosetti §i Dumitru Bratianu parasesc Gallipoli 0 pornesc calari prin Bulgaria, spre Belgrad 0 Vidin alatorie lungä, plinà de greuta%i, prin ploi §i zapezi. Cu toate lipsurile ce indura, Stefan ann. §i recita versuri. De ziva onomastica a Zinai Golescu, calatorii no§tri beau entuziast in sänatatea ei. Si acum ca 0 in 1848, and au fost trimi0 in lotci turce§ti pe Dunare, Stefan Golescu este acela care infrunta mai voios §i cu inima mai egala greuta/ile drumului3. # Mäine sunt douà luni de când am plecat 0 Ina n'am ajuns»scrie la 20 Ianuarie 1854 Dumitru Bra- tianu fratelui sail, Ina de%inut in casa de sänatate a d-rului Blanche . # Maine plecam cu o scrisoare de recomandaIie a Pa§alei de aicea catre cel din Vidin, recomandaIie in care suntem onorati cu titlul de prea credinciosi fi prea supufi vasali ai Padifahului. Iubite Iancule, vino, caci Românii din -Ora sunt inai presus deat ceea ce socotim, ad in loe sa a§tepte iniIiativa dela noi, ne-o dau ei. Suntem toIi cu nerabdare sa ne vedem in mijlocul lor, ca sa gustam fericirea de care, poate, nu suntem demni » 4. La 27 Ianuarie calatorii no§tri au sosit la Vidin. In ziva de 31 Ianuarie, C. A. Rosetti a reu0t sa treacä pentru scurt

1. Ibid , p. 61. 2. ¡bid., p. 62. 8. C. A. R osett i,loc.cit., p. 271. 4. Revista Denzocratta, I, ru. 3, 1913, p. 115.

www.dacoromanica.ro 214 George Fotino timp la Calafat. 4 Dupâ cinci anii patru luni am pus piciorul in fine pe pamântul maicii mele inseamna el in ale sale Note intime I. Pare ca. Dumitru Bratianu a izbutit sa ajunga pe furiy chiari la Bucureyti. Alexandru-Albul, neturburat de cele prevestitei desva.- luite de varul sau Alexandru-Arapiläi intarite acum prin propria-i experien-p dobandita in cele yaseomoritoare saptamâni traite la Constantinopol omoritoare caci a väzut intrigile lui Eliade, Czaika, Grigore Mihail Sturdza, inaqiunea lui Ion Ghica,om cu trecere, dar numai pe lânga Turcii cari din nenorocire viseaza pace » 2, neindestulä- toarele recomanda-1ii pentru Nicolae Golescu catre ambasadorii FranIeii Angliei soseyte in saryit laumla 3. De aici trimite fratelui sau $tefani prietenilor indemnul de a se aduna cu to-1ii la Calafat. El starueyte in iluziile ce-vi facuse despre intemiunile lui Omer Paya faIä de Români. Se yi vede inrolat in legiunea romana, in a cärei formare el persista a crede ;se yi vede in plina lupta in<< mumii noytri, cari vor rasuna de vivaturilei impuyeaturile carabi- nelor noastre ». Pare-se cadrapelul nostru tricolor ari flu- tura pe multe clopotni%e ale Olteniei... Doamne1 Cand vom avea macar o m'Ana' de solda-li români, cand vom sävAryi vreo fapta de vitejie, and presa europeana va rasuna de ecoul vreunei batalii in care legiunile române, inferioare in numar, vor fi pus pe fuga o intreaga armata rusa?. Oh! da Doamne ca o singura data macar sa-mi vada ochii o atare sarba- loarei apoi sà se inchida pentru totdeauna ! 5. Lui Alexandru-Albul nu avea sa-i fie data o atare f e- Ticire. Ochii i se vor acopen i de umbre, fara sà fi vazut izbAnda inchipuita.i totuyi, prilejul s'ar fi ivit in cursul rázboiului ce izbucnise, daca Românii ar fi putut injgheba legiunea pentru care acum se framantau pribegii i pentru care 1 tefan Golescu se duse la *umla, la cartierul lui Omer Paya,, unde Il ayteptau fraçii sâi Nicolaei Alexandru-Albuli du- reroase desamagiri.

1. C. A. Ro s e t t i, loc. cit., p. 273. 2. Vol. IV, nr. 423, p. 54. 3. Vol. IV, nr. 430, p.68. 4. Ibtd., p. 72. 5. 'bid.

www.dacoromanica.ro Boierii Golefti 215 Omer Paya, # muyir » de Rumelia, fostul comandant al trupelor turceyti de ocupaIiune in Tara Româneasca dupa revolulia din 1848 yi pe care Alexandru-Albul il socoteyte ca fiind << omul ce ne trebue », cad # arde de nerabdare de a se bate cu Ruyii »1, era chipey la stat yi trufa y la fire. Nu se potrivea firii aya de masurate yi curtenitoare a lui Fuad Paya. De foarte de sus refuzase de a fi de fala la inscaunarea domnitorului Tarii Româneyti Barbu $tirbey, pe care el Omer Paya, # muyirul » 11 socotea ca pe un gil- vernator de rang mai mic decat al sau. Socotea ca ceremonia inschunArii atingea majestatea Sultanului 2. Era, in aceastà purtare a muyirului, mai pu-lin o marturisire a iubirii sale faIa de Majestatea Sa Sultanul, cat una din obiynuitele Vayniri ale nemasuratei sale trufii. Cand vorbea despre sine insuyi, el nu-vi spunea altfel decat: (c Mon Haltesse qui..., Mon Haltesse que..., Mon Haltesse est d'avis que... » 3. Nuli cumpAnea cuvintele, care porneau adesea jignitor yi obraznic.La Bucureyti, cand <( Son Haltesse » se ducea la teatru, iyi facea singur poli-pa, escortandu-se de solda.-çi turci, cari imprumutaserà in purtarea lor, §i fire§te In forme potrivit gradului, ceva din purtarea jignitoare yi agresiva a stäpanului lor. Domnitorul Barbu *tirbey se plangea adesea, cu amaraciune, de insolenia muyirului 4,care nu ocolea niciun prilej cand putea jigni. In purtarea acestuia era yi. ceva din excesul apostatului. Croat de obaryie pe numele lui adevärat Mihail Late § trecut la religia Profetului (una din multele apostazii ale vremii yi pe care Omer Paya le incuraja y'ichiar platea), Mihail Late § se lua la intrecere cu Turcii, pentru a fi mai Turc cleat Turcii. Este obilnuita psihologie a aposta-lilor. Inclinarile Payalelor catre fast yi podoabe aratoase, la Mihail Latey-Paya erau exagerate. 0 avere intreaga o avea numai in ciubuce incrustatc cu nestimate yi aur ; grajdurile-i cu nenumära-li cai de pur sange arab erau de pomina. Fusese un general care cunoscuse izbanzi in razboiul din Kurdistan,

1. Vol. IV, nr. 430, p. 69. 2. Hurmuzaki, XVIII, p. 253. 8. B ar onne Durand de Fontmagne, Un séjour ci l'ambassade de France el, Constanti- nople souslesecond Empire, Paris,1902,p.65. 4. Hurmuzakt, XVIII, p. 258.

www.dacoromanica.ro 216 George Fottno despre ale cärui cruzimi ti pläcea sä povesteasca adesea 1. Evocarea izbanzilor de odinioara ii creytea trufia yi aya destul de nemäsurata yi care starnise multe nemulIumiri pe vremea &and Omer Paya comanda trupele de ocupa-Pune in Tara Romaneasca 2. Aceeayi purtare o avusese yi la comanda trupelor din Rumelia, In care in 1850 fusese inlocu it prin Halim Paya. PuIin statornic In sentimentele sale, le schimba ca pe o simplä religie la prima desamägire. Cand nadejdea de a ajunge seraskier, adica ministru de razboiu al Sultanului, nu i se putu implini, desamagirea ii smulse vorbe pulin socotite despre cel cäruia ii fusese pana atunci # prea supus yi umil servitor » yi nu se opri nici la marginea destai- nuirilor pe care le rasa sä-i scape asupra slabiciunii militare a Turciei. E o veche yi trainica poveste a multor Sultani yi a multor Payale, # prea supuyi yi plecaIi servitori » veche Incâ de pe cand nici macar nu erau Sultani yi Payale yi trainica 'Ana chiar yi dui:fa ce n'au mai fost nici Payale, nici Sultani. Schimbacios in impresiile yi atitudinile sale, el apleca uyor urechea la intrigi yi yoapte. Aya avea sa-i fie purtarea yifaIä. de 8tefan Golescu, ajuns acum la cartierul säu, cum yi fa-VA de cauza pe c,are trimisul roman o apara. Aratandu-se la inceput binevoitot acestuia yi cauzei romaneyti sau cum ne spune Alexandru- Albul aratandu-se # mai Valah decat Valahii » 3 (zel firesc yi de aceeayi esenra la Mihail Late, care cand era Omer Paya era mai Turc cleat autenticii Turci coboritori din coboritorii Profetului insuyi), el primi tare bine pe 8tefan Golescu,iiasculta cererea, apoi darui lui Christian Tell # un cal de preI » 4 din faimosu-i grajd aräbesc, dar... cateva zile in urma Omer Paya (Mihail Late) avea sa treaca la cu totul alte ganduri yi sa-yi schimbe cu totul purtarea faIa de trimiyii romani. Lui stefan §i. Nicolae li se ceru acum sa se impace cu Ion Eliade. Deyi ei desluyesc, in aceasta schimbare de atitudine, urmele intrigilor lui Ion Eliade impotriva lor yi a prietenilor lor yi dei 8tefan nu cere sa fie decat simplu soldat 1. Aurélie Ghica, La Valachie moderne, Paris, 1850, p. 121. 2. Hur- muzaki, XVIII, p. 258. 3. Vol. IV, nr. 433, p. 78. 4. Ibzd.

www.dacoromanica.ro -

NO , -- 4; / ,

OMER PA$ A vAzuT IN 1854 DE EDUARD KA1SSER

GR-AVURÀ IN CULORI DIN COLECTIILE BIBLIOTECII ION I. C. BRATIANU

www.dacoromanica.ro Boierii Goleft' 217 sub ordinele lui Christian Tell, totuyi # fiindcä. aya e ordinul lui Omer Paya yi numai din ordin » 1yi. fiindca nu vor ca <(0 cauz4 nobirá sä fie compromisä pentru repulsiuni personale )) 2, Stefan yi Nicolae Golescu, ca yi Christian Tell, având in fa/a ochilor numai serviciile de adus Värii, iyi stä- pánesc amäräciunea yi desgustul yi primesc impäcarea cu Ion Eliade. Dar Omer Paya avea säli sporeasca exigen/ele 3. El ceru trimiyilor români sä retracteze scrierile lor anterioare impotriva Por/ii yi. Austriei, aci spunea el Turciei ii este necesard in acest räzboiu impotriva Ruyilor neutrali- tatea Austriei, care s'ar socoti jignitä dac4 acei ce o ataca- serä ar fi primi/i in rändurile tfirceyti 4. Räspunsul lui Stefan Golescu, care nu ytie O. fi scris vreodatä impotriva Por/ii suzerane, ci numai impotriva # odiosului yi umilitorului Pro- tectorat rusesc #, dar care totuyi e gata sä retracteze tot ce ar putea fi socotit ca jignitor pentru Poartà, este insä foarte räspicat negativ in ce priveyte << perfida yi. periculoasa Austrie», impotriva careia el recunoayte cà scrisese, dar respinge ideea de a retracta ceva din ceea ce scrisese. De altfel, Stefan Golescu nu vrea sä fie cleat simplu soldat ; nu in/elege sä ail* cat va dura fäzboiul, vreo aqiune politic-á ; iar dacà dupà mântuirea räzboiului el ar putea fi socotit ca o piedicä In calea politicei Puterii suzerane, se declarä # gata sä se expatrieze din nou » yi. sä ja din nou drumul dureros yi nostalgic al pribegiei 5. Brusc, Omer Paya rupe discu/iile yi la 8 Martie 1854, printr'o scrisoare trufaye in care Stefan Golescu crede a recunoayte stilul lui Eliade 6 pofte§te pe Stefan yi pe prietenii acestuia sà päräseascA fail intärziere Sumla. In purtarea schimbAcioasä a lui Omer Paya, va fi fost cred Go- leytii yi. ceva din firea-i trufaye yi ceva din mähnirea-i de a se' vedea redus la un foarte yters rol in räzboiul Crimeii, acum in toiu, dar vor fi fost cred ei yi. oarecare stre- curäri de intrigi facute de Ion Eliade, ajutat intr'aceasta de Grigore Mihail Sturdza yi de Czaica (Mihail Czaikowski), agent polon la Constantinopol 7.

1. Vol. IV, nr. 433, p. 79. 2. Vol. IV, nr. 433, p. 78. 3. Ibid., p. 79 qi nr. 436, p. 87. 4. Vol. IV, nr. 438, p. 93. 5. Ibid., p. 95. 6. Ibid., p. 95, 7. Vol. IV, nr. 437, p. 92-97.

www.dacoromanica.ro 218 George Fotino Poftii sä päräseascäumla, stefan Golescu cu ai pornesc spre Constantinopol, unde-i afläm la sfarqitul lui Martie, revoltaIi de uneltirile lui Eliade, mâhniçi acum §i de purtarea lui Ion Ghica, aflat sub inraurirea lui Stratford Canning, care 11 ajutase sä ajung6 bey de Samos, supäraIi pe Gheorghe Magheru, pe care Ion Ghica 1-ar avea acum In mâneca »,§i desamägiIi de neizbutirea incercarii lor §i de risipirea visului de injghebare a unei legiuni române0i, legiune pe care abia o a§teptau granicerii români de dincolo de Dunäre, din Oltenia, de unde ochii tuturor cautä acum spre cei cari insä nu vor mai veni 1. Fäcând partea cuvenità amäräciunii §i mAhnirii din care pornesc asprele euvinte svarlite lui Ion Ghica, om de altfel admirabil §i cum spuneau altädata in§i§i Gole§tii ((Ito- mân pánä dincolo de urechibänuim totu§i cä in alungarea acestora delauinla el va fi avut un rol, mai ales sub inraurirea lui Stratford Canning. adnuiala ne este indreptälitä §i de faptul 65' agentul acestuia la Bucure§ti, consulul Col- quhoun, ascunsese câtu§i de puTin faIä de Români credinIa cà misiunea lui Christian Tell de a injgheba o legiune româneascA nu va izbuti;i de faptul ed. Stratford Canning, aprig rusofob, care se temea câ Principatele ro- mâne, odatä neatArnate §i unite, vor ajunge vasale Rusiei, avea din pricina aceasta sâ fie un statornic adversar al Unirii §i avea sä se a§eze totdeauna de-a-curmezi§ul oricäror ini- Vative române§ti care puteau duce la aceasta. Dupà ruptura cu Ion Ghica, Nicolae Golescu ia drumul Parisului ;ceilaiçi vor mai intArzia la Constantinopol. IngrijoraIi de soarta patriei, pe care o intrevkl amenin- Iatà de invaziune, ei n'au pierdut nädejdea de a forma, când imprejurArile o vor ingädui, legiunea a cärei injghebare fusese acum zädärnicitä. Ei sunt Incredinçaçi cá totu§i, Cu ajutorul alia-plor din räzboiul Crimeii, o atare legiune 9i de asemenea una polonezä §i italianä se vor forma in cele din urmä 2 Fire§te, concluzia aceasta increzAtoare nu e va- labilá dacA aliaçii urmaresc serios sä termine odatä cu Rusia, sä punä capdt Iarismului cotropitor, stävileased 1. Vol. IV, nr. 436, p. 85-91 (scrisoare din 25 Martie 1854) inr. 438, p. 93. 2. Vol. IV, III'. 439, p. 102.

www.dacoromanica.ro Boterii 219 pofta cuceririi qi sa deslege ()data pentru totdeauna Che- gtiunea Orientului, reconstituind o Polonie independenta §,i un Stat moldo-valah,y compris le Bessarabie 9i -Mind astfel drumul çarismului spre Bizan/ 1 Trebue insä lucrat repede. Este de neaparatä nevoie serie la 1 Aprilie 1854 Alexandru-Albul ca aceste legiuni cre§tine' sa se injghebe mai inainte ca Austria sa ocupe Bosnia, Muntenegru, 01- tenia..., caci, altf el,adio ! atat pentru noi Romanii cat §i pentru Polonezi, Ungurii Italieni, adio mijlocul de a mai avea vreo aqiune asupra çàrilor lor respective! » 2. Este adevärat spune Alexandru-Albul ca multe piedici stau in drumul infäptuirii acestor legiuni care sä lupte In randurile Puterilor aliate impotriva Ru§ilor.i piedecile acestea vin atat din partea Puterilor apusene cat §i, mai ales, din partea Austriei. Cele dintai se tem ca formarea Unor legiuni na0onale in Turcia sa nu ia, in Apus unde se vor injgheba alcätuiri similare forma unor grupäri ur- märind mi§cari revoluIionare §i socialiste. Iar in ce prive§te Austria, care in Transilvaniai Bucovina domina pe Ro- mani, iar in Galiçia apuseanä pe Poloni, ea i§i dà seama de primejdia, pentru ea, a cooperarii unor legiuni romane§ti polone intr'un razboiu care ar putea duce la constituirea unui Stat roman §i a unui Stat polon State care ar constitui punctul de sprijin al romanismuluii al polonismului subjugati deci centrul viitoarelor sinteze romanai po- Iona 3.Deci Austria nu-vi va cruIa silinIele pentru a impiedeca o atare cooperare. Pentru a inlatura neajunsul de care se ingrijoreaza Pu- tenle apusene, Al. C. Golescu-Albul, devenit acum i strateg, preconizeaza circumscrierea razboiului numai pe malurile Dunariii numai intre pop oarele Rasaritului; el chiama la lupta pe Finlandezi, Polonezi, Romani, Circasieni qi, astfel, nu va mai fi nevoie de sprijinul unor çàri apus ene ca Italia §i Germania. Iar pentru a inlatura piedecile pe care le pune Austria, el preconizeaza graba cea mai mare in alcatuirea legiunilor, care, luand-o inaintea Austriei, ar pune-o in fa%a unui fapt implinit. Dar Austria, sub cuvant cä, astfel, In-

1. Ibid.,p. 103.-2. Ibid.,p. 104. 3. Al ex. Lapedatu,loc.cit., p. 414-415.

www.dacoromanica.ro 220 George Fottno lesnew Turciei lupta impotriva Rusiei, silind-o pe aceasta din urmä sä evacueze Principatele române, pe care le-ar pune la adäpost de noui incalcari ruse§ti, incheie la 14 Iunie 1854 un tratat cu Poarta, pe temeiul caruia ea ocupb". Prim- cipatele, unde va rämâne panà la sfar§itul räzboiului Tratatul este, pentru patrio-Pi no9tri, o dureroasä loviturä. Ace§tia se ridicà raspicat impotrivä-i. Stefan Golescu, Inca la Constantinopol, trimite la 25 Iunie 1854 Mariei Rosetti, la Paris, pentru a fi reprodusä In ziarele franceze La Presse sau Le Siècle, o copie a convenpunii dintre Austria aceasta biatä Turcie >>.Ziarele vor trebui insà sa atraga atenpunea tuturor Romanilor aflatori In Apus, iar ace§tia sà protesteze impotriva ingäduirgei pe care Turcia o dase Austriei de a se amesteca in rosturile Várilor romane§ti 2 Pot fi intarziate, pe drumul implinirii lor, dreptele na.- zuinIe ale unui popor. Li se pot a§terne tot felul de piedeci In drum. NazuinIele hied nu pot fi distrusei nici drumul acestora nu poate fi intors. El este drumul chemarii ce vine din adancul unei istorii care-i arata sensul. La cooperarea militarä dorita de pribegi nu s'a putut ajunge in vremea razboiului Crimeii. Ea ar fi Insemnat de sigur o puternicä afirmare na-Ponala §i ar fi a§ezat liberarea %Aril §i autonoxnia ei pe temeiul de nesdruncinat al sangelui jertfit. Nu s'a putut atunci. Se va putea insä mai tarziu, inteo zi care se pregatea. Pentru ziva aceea, pribegii nowi s'au pus din nou la lucru. Cand cei ce vor avea a hotari de urmärile apropiatei biruinIe impotriva Ru§ilor se vor strange In jurul mesei verzi, ei vor trebui sà fie luminap asupra problemelor romane§ti. A§a dar activitatea de propaganda politicai ro- mâneasca se cere acum desfä§urata inteun ritm tot mai intept. Austria, << infama Austrie )>, impotriva cäreia Gole9tii se ridicasera de atatea ori, este acum On-ta tot mai staruitoa- relor lor atacuri. Alexandru-Albul, care dela Constantinopol da o fugä in vara lui 1854 la Brussa, pentru a revedea locurile unde träise cinci din cei noua ani aisfântului §i scur-

1. A. D. Xenopo 1,loc.cit., XII, p. 175. 2. Vol. IV, nr. 446, p. 116.

www.dacoromanica.ro r._ t.---.... rr nu n t it-4 I '4 a . , el a., AO A -11 AL B--- ` A. _Ed&_ r7

,, vatI , I I 4116 ;I, ire^e.

4041 a

, .1. 6" - sOr

BARBU BTIRBEY PRIMESTE ONORURILE UNUI DETA*AMENT AUSTRIAC AL GENERALULUI CORONINI -5 OCTOMVRIE 1854 -

TA BLOU IN ULEI DIN COLECTIA D-LUI E. BOXSHALL

www.dacoromanica.ro Boterii Golefti 221 tului exil »,este, fire§te, cel care ii indreaptä mai multe sägqi 1.Intors dela Brussa la Constantinopol, el prime§te In August, dela värul Alexandru-Ardpilä, ciorna unui memoriu pe care il copiazd 0.4 trimite marelui vizir Re§id Paya ; va trimite o copie qi lui Mehemet Ali Pava, adversarul celui din-CAL Ar vrea sa-1 faca in multe exemplare, s'a-1 litografieze §i sa-1 trimitä §i.lui Riza Pa§a, seraskierul Sultanului §i neinduplecatul du§man al Rusiei ; de asemenea lui Stratford Canning §i lui St. Arnaud, comandantul armatelor aliate in räzhoiul Crimeii. Dar cu ce ? N'are leIcae. Alexandru-Albul s'ar duce de-a-dreptul la Re§id Pa§a, i-ar Infälisa toate plangerile Românilor impotriva PorIii, i-ar aminti cä la Balta Liman aceastá i-a sacrificat Rusiei, iar cà acum, pria tratatul dela 14 Iunie 1854 cu Austria, i-a sacrificat din nou, clându-le « un alt stäpan, mai primejdios, mai vätämhtor decht cel din-CA fiindcâ este mai perfid qi mai machiavelic » 2.

* 4 4 In curand exila0i no§tri vor pärasi Constantinopolul. Spre sfârsitul lui 1854 Golestii se vor regäsi cu « neprquita lor maicA » si cu nepoata Felicia Racovird. la Paris, unde vor fämänea iarna 1854-55. Scrisorile au täcut. Apropierea unora de al/ii le filtre- rupe sirul. Abia de mai afläm, din cateva scrisori rAzlelite din aceastä vreme, c'd In vara lui 1855 Zoe Golescu este cu fiiisäi Radu-Pupu si Alexandru-Albul sicu nepoata Felicia Racovird la Enghien, pentru ingrijirea sänàtälii 3. Vieala la Enghien le pare posomoritä ;s'au dus petrecerile de odinioarà ; frumoas ele femei ale Parisului nu mai vin la Enghien. Radu-Pupu §i Alexandru-Albul i§i omoarà vremea In discuIii. Acesta din urmA, cu pasiunea lui de a tot discuta, cu ideile lui totdeauna personale cum ni-1 ara-tase alfädat4 Töpffer are §i acum idei originale asupra terapeuticei apelor dela Enghien §i nu-i lasA pe ai sAi sä-§i urmeze cura dupà prescrip%iile doftorului, ci dupä idei pe care singur # le scoate dintr'un volum gros » 4.

1. Vol. IV, nr. 447, p. 118. 2. Vol. IV, m.. 448, p. 119. B. Vol. IV, nr. 449 §i 450. 4. Vol. IV, nr. 450, p. 123-124.

www.dacoromanica.ro 222 George Fotino In toamna lui 1855 sunt cu to-Pi la Paris. Emigrapi ro- mâni trimit in Iara un apel prin care lämuresc pricina ne- izbutirii injghebarii unei legiuni romanesti. Ei incredinIeaza pe cei rämasi in lard ca nu vor inceta lupta ;le impärtäsesc cuprinsul intampinarilor ce au trimis lui Napoleon al III-lea si le arata silinIele ce au depus pentru a dovedi Englezilor Francezilor nevoia constituirii unui Stat romanesc intre Ma- rea Neagra, Nistru, CarpaP iDunäre, a carui fiinrá este chiar in interesul Puterilor apusene si a carui temeinia organizare ar fi mijlocul cel mai potrivit de a deschide acestora drumul Märii Negre 1 apelul incheie:...pana ce nu ne vom manifesta In once chip §i.cu once prq, nimeni nu va crede ca suntem... Inca °data dar, fra-Plor, credinfá, unire si o lucrare necontenita ifiçi incredimati ca vom avea ocazii a sterge inteo singura zi toate durerile si toatä rusinea in care jacem astazi » 2. Sebastopolul cade in Septemvrie 1855. In sbuciumul exila-Plor apare din nou gandul, care i-a chinuit de atâtea ori, al alcatuirii unei legiuni romanesti chematà sa plateasca cu preI de sange liberarea patriei. Dumitru Bratianu in- tocmeste un nou plan de organizare a unei armate românesti de 100.000 de oameni cari sá lupte alaturi de aliaP, plan care, inaintat guvernului britanic, se opri acolo 3 Anglia nearatându-se inclinata a-1 sprijini, dupa cum la vremea aceea nu avea o deosebita inclinare de a sprijini mai niciuna din inipativele romanesti si Inca mai pupn pe acelea, asa de scumpe inimilor romanesti, care aveau sa deschida drumul Unirii. In vederea apropiatei conferinp de pace, exilapi se stra- duesc a lumina constiimele lumii apusene asupra dreptaPi fárii lor. Spre sfarsitul lui 1855 apar numeroase articole In ziarele La Presse, iscalite de Ubicini, in Le Siècle, in Journal des Débats, iscalite de Elias Régnault si de St. Marc-Girardin si care conchid in sprijinul unirii Principatelor. Sunt insa ziare sträine care au o atitudine mai neprielnicai adesea pa-Limas de nedreapta. Ele acuza poporul romanesc de le- targie, de inacPune faIà de gravele evenimente in curs. 1. Vol. IV, ni. 451, p. 128. 2. ¡bid., p, 132. 8. Al ex an dru Cr e- tzianu, loc. cit ,I, p. 61..

www.dacoromanica.ro Boierti Golegti 223 Alexandru-Albul, fire§te, sare ca ars:sunt §apte ani strigä el in Decemvrie 1855 de cândIara e ocupatà aproape färä intrerupere de o§tiri sträine ; fiecare din aceste ocupaIii face un numär de expulzali.i i se cere iärii sä se mi§te ? Sä IndräsneascA sä se mai plängä? Aceste plängeri s'ar fi auzit, dacA consulii anglo-francezi, mai ales' cel francez, nu le-ar fi descurajat de atätea ori Räzboiul Crimeii se apropie de sfär§it. El ja intorsatura cea a-rat de dorità de Romani. Anul ce se incheie 1855 deschide un nou capitol al Istoriei politice române§ti. Congresul de pace i§i incepe lu- crärile la 25 Februarie 1856 la Paris ; le sfär§e§te la 30 Martie al aceluia§i an. Rusia este indepärtatà dela gurile Dunärii, protectoratul ei abolit ; judeIele de miazä-zi ale Basarabiei se Intorc In hotarele Moldovei ;cele §apte Puteri europene iau Çârile románe§ti sub garan0a lor colectivä. Pentru aceste revendicAri, Românii avurä sprijinul Angliei §i. FranIei. Nu §i. pentru celelalte: unirea, independen%a faIä de Poartä, Domnitorul sträin-ereditar §i regimul constitulional reprezentativ. Acestea intämpinard impotrivirea Austriei §i Turciei, mai apoi §i pe aceea a Angliei, sub fälarnicul motiv cä postulatele susIinute de emigra0 nu ar fi fost, In integralitatea lor, acelea ale Orilor române§ti ele in§ile, care a§a pretextau cele trei Puteri voiau sá rämänä desparIite, cu domni pämänteni §i cu vechile lor orândueli 2 Ivindu-se rezisten/a celor trei Puteri, ConferinIa se vazu in neputin0 de a lua o hotärire care sd implineascä cele mai de seamä revendicäri române§ti. Dar ea nu se opri aici. Ea luä hotärirea de a consulta Orile române, prin mijlocirea unor Adunäri pe care acestea le-ar desemna prin alegeri puse sub supravegherea unor comisan i ai Puterilor garante, trimii anume la Bucure§ti §i la§i §i. cari vor transmite, prin mijlocirea guvernelor respective, viitoarei ConferinIe ce se va intruni la Paris desideratele Adunärilor romäne§ti anume alese divanurile ad hoc ale Valahiei §i Moldovei. Nu erau, de sigur, implinite decAt parte din näzuinIele române§ti pentru care de aproape opt ani ai no§tri indurau

1.Vol. IV, nr. 452, p. 133-135. -- 2. Al e x. Lapedat u,loc, cit., p. 415-416.

www.dacoromanica.ro 224 George Fotino pribegia si patimeau de dorul de-acasä. Dar era un inceput care isi cherna irezistibil urmarea.i aceasta va veni. * Nu a vrut Stratford Canning rusofobiei caruia se dato- reste in mare parte deslamuirea razboiului Crimeii si nu a dorit, pentru Iarile românesti, aceste rezultate. Politica per- sonala a puternicului ambasador britanic, fire voluntara si poruncitoare, legii caruia trebuia sâ te supui fail discutii, era in primul ränd indreptata impotriva Rusiei, a carei ingenunchere el o urmärise &And impinsese la räzboiu. Pentru patria lui Stratford Canning, rezultatele acestui räzboiu sunt discutate. De sigur, el le-ar fi vrut asa inat sa nu fi fost discutate. Pentru Várile romanesti insa, rezultatele lui aveau sa fie abolirea Protectoratului rusesc, reintoarcerea Basara- biei de jos in stravechile hotare moldovenesti, garantia colectiva a celor sapte Puteri si, in curând, unirea, neatarnarea, Domnul strain si regimul constitulional reprezentativ. Stratford Canning ar fi vrut ca cele doua Väri românesti sa fi ramas desparpte. Pentru ceea ce el n'a vrut, dar a izbutit totusi sa fack istoria renasterii noastre ii poate po- rneni recunoscator numele. * * * Inceputul acestui an 1.856 gaseste rändurile pribegilor români tot mai rärite. Ion Voinescu, fruntas al emigra%iei, se stinsese din vieata la Pau, in cea din urmä zi a lui 1855. Câteva zile mai inainte de a inchide ochii, el avusese macar mangaierea de a sim0 ca. Ian& patul suferin¡elor sale sunt doi prieteni: stefan si Nicolae Golescu, veniIi aici la chemarea hotelierului celui care in curand va porni pe drumul färà de intors. o Bine au facut fratii mei serie Alexandru- Albul ca s'au dus länga un prieten asa de aproape de moarte..., cad toatà vieala mea má voiu sim-Çi vinovat de a nu fi facut la fel cu iubitul si in veci regretatul nostru Nicolae Balcescu»1. La inmormântarea prietenului disparut, care avu loe In cimitirul Père Lachaise din Paris, la 13 Ianuarie 1856, au 1. Vol. IV, nr. 452, p. 134.

www.dacoromanica.ro Boierii Golefti 225 fost de fa-0 fostul pre§edinte al Republicii venePene, Daniele Manin, istoricul Henri Martin, publicistul Elias Régnault, A. Griin, editorul Baladelor lui Vasile Aleesandri, §.a. 1. A§a dar, dupa Ion Negulici, care i0 aflase mai de mult loe de ingrop5.ciune inteun cimitir din Istambul, dupa Ni- colae Balcescu, care-0 dormea somnul din urma in groapa de-avalma a unui cimitir din Palermo, Inca' un tovar4 de lupta odihne§te acum in parnânt strain. Va mai merge multa vreme a§a? » se intreaba indurerat Alexandru- Albul Activitatea Golwilor insâ nu se opre§te. Ei sunt in strânsa legatura cu Edgar Quinet 3, care traie§te exilat la Bruxelles, unde s'a refugiat dupa lovitura de Stat din 2 Decemvrie 1851 §i unde Alexandru-Arapilà se duce in tainä sà-1 vaza in Ianuarie 1856 4. Edgar Quinet, prietenul nostru de veche data, scrie acum in Revue des deux Mondes articole care entuziasmeazä pe emigrap: Les Roumains Les titres de nationalité et la Renaissance de la Roumanie (nr. din 15 Ianuarie 1856)iLes Roumains Leur histoireetleurs Princes De la réorganisation des provinces danubiennes (nr. din 1 Martie 1856) 6. Prietenia dintre proscri0i francezi §i români nu impiedeca pe ambasadorul otoman la Paris, Mehemet Djemil bey, de a propune lui Stefan Golescu sa fie prezentat impäratului Napoleon al: III-lea 6 Vadit lucru, cauza româneasca este In mers. Tot mai mult se invioreaza activitatea propagan- distica a emigraplor români. Legaturile lor cu frunta0i publicisticei franceze se inmulIesc 0 se adâncesc. F r a n- c ois Bulo z,redactor la Revue des deux Mondes, ia parte la consfatuirile tinerilor romani §i scrie in sensul vederilor lor. Sub impulsul lor scrie§i Paul Bat a i1- lard: La Moldo-Valachie dans la manifestation de ses efforts et de ses vceux §i Les Principautés de Moldavie et de Valachie 1. Vol. IV, nr. 455, p. 137 Inmormântarea s'a savArsit sub ingrijirea Emi- gratiei române, in al carei nume au fost trimisefaire-part pentru trista ceremome. La cimitir au rostit indurerate cuvinte C. A. Rosettii A. Ubicini. Câte un exemplar din textul acestor cuvântäri se gaselte In Biblioteca Ion I. C.Brätianu, pachetul R, 6 (foi volante). 2.Vol. IV, nr. 452, p. 134. 8. Jean Breazu, Edgar Qutnet et les Roumatn,s, in Mélanges de l'Ecole roumaine en France (1927), Paris, pp. 213-401. 4. Vol. IV, nr. 454, p. 136. 5. Vol. IV, p. 143, nota 2. 6. Vol. IV, nr. 456, p. 136.

www.dacoromanica.ro 226 George Fotino

devant le Congrès 1. Le scrie pe temeiul informaIiilor pe care i le da. AL C. Golescu-Albul, ale carui ciorne, larg folosite de Bataillard. §i date acum la iveala 2, aduc o contribuOe noua la o viitoare monografie de care poate va mai fi in- vrednicitä memoria scriitorului francez, caruia, de altf el, literatura istorica romaneasca i-a inchinat unele pioase§i luminoase pagini a.Serie§i. Edmond Texie r,prietenul fra-Wor Bratieni, Appel au Congrès en faveur des Rou- mains 4. Serie Grigore Ganes cu 5 sub anonimat Coup d'tvil sur l' administration de la Principauté de Valachie La Valachie depuis 1830 jusqu'a ce four, lucrare aparuta mai de mult 6.Serie Vasile Boerescu: La Rou- manie après le traité de Paris du 30 mars 1856, lucrare foarte prquita detefan Golescu 7.Serie Dora D'I stri a, fiica banului Mihail Dim. Ghica, La vie monastique en Orient, lucrare <( fära oportunitate » apreciaza Alexandru-Albul caci nu poate fi folosita pentru propaganda 6. Serie §i Elena Sturdza: Le régime actuel des Principautés danubiennes, apà- randminunat de bine » teza Unirii, dar nu sub un domnitor pamantean sau fanariot. Dacà ea nu vorbqte insa nimic de eventualitatea unui prin% german sau austriac ipoteza impotriva careia Alexandru-Albul se ridica §i in realizarea careia el vede un pericolpentru Iara e hind* spune el, Elena Sturdza nu e deckun diplomat austriac in fuste» 9. Ipoteza unui domnitor german sau austriac 11 revolta. pe Alexandru-Albul, foarte pornit acum impotriva Austriei. El vrea uni rea independenta, cu o dinastie pentru a se putea injgheba la Dunarea de jos o ordine de lucruri statornicaqi conformei intereselor euro pene. Hotärit pentru un domnitor strain ca.ci o unire cu un pamântean, In jurul caruia s'ar urzi acelea0 intrigi ruse§ti 9i austriace, ar fi o intoarcere la trecut cu toate neajunsurile acestuia el s'ar gandi la un prinI francez, englez sau piemontez ; dar cum acesta ar mntâlni opunerea austro-ruso-germana, el

1. Vol. IV, p. 145, nota 1. 2. Vol. IV, nr. 459, 460, 461. 8. N. Iorg a, Un colaborator francez al Untru Principatelor: Paul Bateullard, in Mem. Acad. Rom., sect, ist., seria III, tom. VII, memoriul 7, pp. 14 §i O limpiu B o i t o Paul Bataalard et la révolution roumaine de 1848, Paris, 1930, pp. 158. 4. Vol. IV, nr. 464, p. 155. 5. Vol. IV, nr. 463, p. 152. 6. Vol. IV, nr. 463, p. 152. 7. Vol. IV, nr. 472, p. 168. 8. Vol IV, nr. 457, P. 143. 9. Ibid.

www.dacoromanica.ro Boierit GoIeFti 227 s'ar opri asupra unui prin% belgian,care ar potoli once neliniste ».Protivnic eventualin/ii unui domnitor rus sou austriac, el nu ar fi nici pentru unul german, caci se teme acestava fi tot austriac». Or Alexandru-Albul nu poate suferiAustria. Niciodata el nu i-a cri4at adjectivele, fie acestea cat de aspre. i Acum insa, in 1856 si in preajma noului Congres ce va hotari definitiv de soarta çàrilor romane, el se deslanIue de-a-binelea Impotriva Austriei, pe care n'o cru0: 4 notre plus juré ennemi <4plus perfide que la Russie »,cette putaine d'Autriche .Rusofobia lui este dublan de o tot mai inversunata austrofobie, caciAustria tinde a se pune in fruntea intregii Germaniii, prin mijlocirea acesteia, a apasa cu toan greutatea asupra Orien- tului, pentru ca la urma sa-si alipeasca, daca nu chiar amandoua Principatele romane, cel pu%in Muntenia si sä puna stapanire pe gurile Dunarii *.Pentru a-si face din Ger- maniatc o pärtase interest:O. »,Austria o pofteste sa colo- nizeze cele doua Principatei coastele Asiei mici. 4 Vorbarie inselatoare » spune Alexandru-Albul pe care foile austriacei scrierile cele mai serioase o räspandesc pentru a amägii castiga Germania 4. Cu atat mai mare ura lui impotriva Austriei, cu cat aceasta a izbutitsä. influenIeze Turcia impotriva Unirii. 8tirea nouei orientari a PorOi el o primise, prin beizadea Mitica Ghica, dela financiarul si omul politic francez Achille Fould siIi fusese confirman si de Ubicini, care el insusi o stia dela ambasada otomana din Paris 5. Ra0onamentul Turciei, care acum se opune Unirii fiindca, odatä. unite, Principatele romane vor nazui spre neatarnare si deci vor inlatura once urmà de suzeranitate a PorIii,miroase de departe a Austria », aceasn Austrie care, mai mult decat toate celelalte Puteri, are nevoie de statu quo, caci nu poate don i ca in preajma populaOunilor

1. Vol. III, nr. 460, p. 150 si nr. 461, p. 150-151. 0 contributie la istoricul acestei chestium aduce si scrisoarea din 16 August 1856 a lui Stefan Golescu, din care aflära ca Ion Baläceanu lucreaza pentru untre, cu Ion D. Gluca, fostul bey de Samos, ca domnitor (vol. IV, nr. 470, p. 165). C. A. Rosetti, pe de altà parte, crede asti desi nu pune temeiu pe stirea aceasta cá Alexandru Dimitrie Ghica, actualul caimacam, ar fi impotriva unirti. I s'ar fi promis de atre Strat- ford Canning # l'ho;rédité sauf de la trammettre ensuite à Jean Mika », vol. IV, nr. 474, p. 172. 2. Vol. IV, nr. 456, p. 141 8. Ibid., p. 140. 4. Vol. IV, nr. 459, P. 147. 5. Vol. IV, nr. 456, p. 138.

15*

www.dacoromanica.ro 228 George Fotino romanesti de sub sceptrul ei sa se constitue un Stat roman, <

1. But., p. 139. 2. find., p. 140. 3. Ibtd. 4. Ibtd., p. 142.

www.dacoromanica.ro Boierii Golefti 229 nu constituiau deat o etapà in desfäsurarea procesului istoric ai cArui apärätori se fAcuserà fruntasii eroicei gene- raIii strAduinIeleacestea se desräsurau nu numai sub formä de articole si brosuri, ci si sub forma de legbituri personale cu fruntasii politici ai acestor järi. Sub aspectul articolelor si brosurilor le-am väzut. Sà le urmärim acum sub celalalt aspect: al legAturilor pribegilor români cu fruntasii politici ai Várilor sträine. PoziIia politicei franceze era neindoielnic prielnica nä- zuir4elor românesti. Imparatul Napoleon alIII-lea vrea <( mai mult decat oricând » unirea sub un domnitor sträin serie Nicolae Golescu la 24 Iulie 1856 1. De asemenea guvernul francez, sub inspiraIia c4ruia ziarele, de pildd # Le Constitutionnel » din 18 Iulie 1856, apärä cauza româneased, <( n'a fost niciodatä mai hotärit » 2. Consulul Fran/ei la Bucu- resti, Béclard, nu ascunde câtusi de puIin cá. FranIa priveste cu ochi buni pe cei ce luptä pentru unire. De altfel, se pare ea el a si arätat pe candidatul intreväzut de cercurile franceze: Lucien Bonaparte, principe de Canino, sau fiul acestuia Pierre Bonaparte 3. Acesta din urmä ar vrea s'A obIinä din partea Românilor exprimarea scrisä a dorin/ei lor de a-1 avea Domn. Nicolae Golescu, care nu stie dacä Pierre Napoleon are sau nu consingimântul lui Napoleon al III-lea, se va duce la secretarul acestuia, Mocquard, impreunä cu Dumitru Brätianu, pentru a afla gandurile impäratului 4.In once caz, guvernul englez este impotriva unei candidaturi franceze 5. Anglia, care isi fAcuse o dogma din integritatea imperiului otoman, nu privea binevoitor eventualitatea unirii Prin- cipatelor 6, iar ambasadorul britanic la Constantinopol era cu indärätnicie protivnic unei atare eventualitäli. Poate a lui Stratford Canning i se datoreaz6 domolirea, uneori, a ze- lului pe care colegul shu francez Thouvenel 11 punea in a comunica guvernului turc instrucOunile asa de prielnice unirii pe care le primea dela guvernul din Paris 7. Consulul Prusiei la Bucuresti, Karl von Meusebach, il aratä pe Thouvenel chiar

1. Vol. IV, nr. 466, p. 157. 2. Ibld., p. 156. 3. Vol. IV, nr. 464, p. 155. 4. Vol. IV, pr. 468, p. 161. 5. Vol. IV, nr. 464, p. 155. 6. Vol. IV, nr. 463, p. 153. 7. Ibid., p 154.

www.dacoromanica.ro 230 George Fotino ca fiind ostil unirii §i. ca impärtä§ind in totul vederile lui Stratford Canning 1Aceastä versiune, pe care Meusebach, In trecere prin Paris, i-o clase lui Nicolae Golescu in Iulie 1856,nu va fi räspunzAnd decat pe departe adevärului. Cat in ce prive§te Turcia, ea este cu totul impotriva unirii. A trimis chiar o nota in acest sens Puterilor semnatare a tratatului din 30 Martie1856.Cand insá vrea sá apara mai puIin protivnic6 unirii, ea se declara gata a o primi sub condiOunea ca toatd Basarabiai Bucovina sä se in- toarc5. la Moldova ».Ce zici de machiavelismul ästa ?1.1 intreba la 9 August1856*tefan Golescu pe Alexandru- ArApilä 2 Impotrivirea, mai fäii§e sau mai ascunsä, a unor Puteri §i a unor ambasadori nu constitue, in spiritul Gole§tilor, decat neajunsuri §i greut`4, nu insäi piedici de netrecut pe drumul unirii, cäci pe de o parte, in FranIa, sprijinul lui Napoleon al 111-lea era ca§tigat cauzei române§ti, iar pe de alta parte, in Anglia, sunt §i. oameni cari nu impärtä9ese vederile strâmte » ale lui Stratford Canning. Inteo carte de evocare, numele acestora se cere sä nu fie trecut sub uitare. Câteva au §i fost rostite mai inainte ; e randul sâ fie rostit acum numele lui Evans Crowe, istoric §i ziarist, care este pentru unire §i pentru domnitor strain care a §i fägAcluit sprijinul säu lui *tefan Golescu 3. El se duce la Constantinopolspre sfAr§itul lui August1856, unde Alexandru-Aräpilä, aflat acolo, Il va cauta pentru a-1 informa asupra postulatelor noastre. romani §i Alexandru-Albul li se face interpretul gAndurilor vor arä.ta cà unirea folose§te deopotrivä. 9i FranIeii Angliei:sprijinul celei dintai va trezi in sufletele române§ti a-Catare- cuno§tin-0 ca nimic nu va mai putea sta in drumul expan- siunii geniului francez in Itäsärit ;iar sprijinul celeilalte, inlesnind Orilor române§ti o viea0 proprie care va crea o economie româneased, va ingklui comer/ului britanic o mare desvoltare in pär-ple räsäritene 4. Sprijinul strdin §i pe care emigraIii fi cauta §i Il cer le va fi de mare folos. Dar clacA acesta le va lipsi, ei nu se vor 1. Vol. IV, nr. 466, p. 157. 2. Vol.IV, nr. 469, p. 163. 3. Vol. IV, nr. 472, p. 168. 4. Vol. IV, nr. 460, p. 148-149.

www.dacoromanica.ro STEFAN C. GOLESCU FOTOGRAFIE DIN COLECTIA D.REI MARIA C. GOLESCU

www.dacoromanica.ro Boient Golefti 231 l'asa in voia desnädejdii. In doctrina lui StefanGolescu deslegarea problemei unirii sta in mdinile Romdnilor. Pie- dicile ridicate de alIii o pot cel mult intärzia ;dar daca # opinia publica din Valahia se va rosti cu aceeasi tärie cu care s'a rostit in Moldova, Puterile apusene vrdnd, nevrdnd vor trebui s.-6. ne sprijine » 1. De altfel, pare'rea generara' e ca dupa abdicarea lui Barbu $tirbey (ceea ce se si intamplä la 7 Iulie 1856),manifesta-pile pentru unire, in Valahia, vor fi tot atat de generale ca in Moldova 2 Alexandru Dimitrie Ghica, fostul domnitor, este numit caimacam al Tarii Românesti. Nicolae Golescu ti socoteste prielnic proscrisilor si cauzei lor 3. Stefan Golescu, dimpotrivä, il socoteste ostilaceasta dinpricinaprieteniei noului caimacam cu Colquhoun, consulul britanic, care vadit este adversar al unirii4. In versiunea lui Nicolae, noul caimacam ar fi si cerut repatrierea proscrisilor ; in versiunea lui $tefan, el ar fi interzis once manifesta0e pentru repatriere. Ceea ce främäntä acum luntiea pribegilor, cari au printre ei in vara 1856 si pe Ion Bratianu, liberat din inchisoare 6, este intoarcerea in patrie, unde vor avea a pregati lupta in vederea alegerilor pentru divanul ad-hoc §i unde comisarii Puterilor, membrii comisiunei de ancheta, sunt asteptaIi # ca Messia » mai ales ca administraIia sub cäim4c6mie e tare rea 6. Cine erau acesti comisan i asteptaIi cu atäta neräbdare si cu ata-tea nadejdi? Talleyrand-Périgord, comisarul francez, purtator al unui nume stralucit, avea o personalitate nepotrivita numelui. Savfet Effendi, comisarul otoman, era un om cumsecade si nu mult mai mult decat atata. Cavalerul Raffaelo Benzi, comisarul piemontez, fire deschisa, era un sprijinitor al cauzei românesti. Lichman, comisarul austriac, SI era faIis protivnic. Baronul de Richtofen, comisarul Prusiei, al carei rol incd nu era precumpAnitor printre State, este un om impAciuitor. Rusia a trimis un om blajin si invdIat: de Basily. Cea mai puternicA si interesanta personalitate este aceea a cornisa-

1. Vol. IV, nr. 464, p. 155. 2. Ibed. 3. Vol. IV, nr. 468, p. 160. 4. Vol. IV, nr. 470, p. 164. 5. Vol. IV, nr. 464, p. 155 §ii nr. 471, p. 166. 6. Vol. IV, nr. 478, p. 177.

www.dacoromanica.ro 232 George Fotino rului britanic, Sir Henry Bulwer Lytton, om foarte inde- manatee, binevoitor, pitoresc §i excentric. Bine väzut de Palmerston, räu de Stratford Canning, el venea cu prestigiul unui trecut frumos Ace§tia sunt membrii comisiunii de anchetä in Princi- pate, chemaIi a cercetai pregäti temeiurile viitoarei orga- nizAri a Idrilor noastre. Despre sosirea comisarilor in lard scrisorile nu aduc multe informavii. De altfel, faptele sunt cunoscute din alte izvoare. Cel mult dacA o informaIie pe care la 8 August 1856 ne-o dà Nicolae Golescu ne spune c4 primirea in - a.rà a lui Talleyrand Périgorda fost strälucitä » 2 dacä o alta, dela $tefan Golescu, ne spune ca beizadea MiticA Ghica oprise once atare manifesta/ie §i.aceasta <( in numele interesului çârii » 3. Toamna anului 1856 nu aduce vreo limpezire a problemei care acum pune tot mai tare in mi§care lumea ro- inâneasca unirea. Puterile europene sunt, când protivnice, când prielnice, când surde la chemarea aspira-punilor ro- mâne§ti. Sublima Poartä se menIine ferm impotriva unirii 4. $tefan Golescu crede a §ti, prin ambasadorul otoman dela Paris, câ FranIa a cerut Sublimei PorIi unirea Principatelor, dar ziarele engleze socotesc chestiunea inchisä in sens negativ 5. In Anglia, politica lui Stratford Canning, foarte impotriva unirii, este aceea care stäpane§te lumea oficialä. ; la randul lor, multe ziare britanice declarä cä unirea nu se va face 6. Dar sunt §i mi§cäri de opinie publicä prielnice unirii. In Camera Comunelor se produc interpeldri, ca aceea a depu- tatului A. Otway dela 16 Iulie 1856, favorabile cauzei ro- mâne0 §i repatrierii proscri§ilor, guvernul marginindu-se a räspunde cà va sprijini repatrierea 7.Iar in manifestaIiile populare, 1h meetinguri, cu a cäror organizare se stradue§te In deosebi Dumitru BrAtianu, cauza uniriica§tiga teren. Poimaine va avea loe la Brighton scrie $tefan Golescu la 27 Septemvrie 1856 un meeting organizat de Dumitru

1. Sir Henry Drummond Wolff, Rambling Recollections, London, 1908, I, p. 178-183. 2. Vol. IV, nr. 467, p. 160. 3. Vol. IV, nr. 468, p. 160. 4. Vol. IV, nr. 476, p. 174. 5. Vol. IV, nr. 479, p. 180. 6. Vol. IV, nr. 474, p. 171. 7. Vol. IV, nr. 465, p. 156 9i rut% 466, p. 158.

www.dacoromanica.ro Boierii Golepti 233 BfAtianu in favoarea unirii. Englezii au luat foc §i merg pAna la a cere acum independenIa des6vArqith a Principa- telor. Dumitru i-a rugat chiar ca, deocamdatä, s'o lase mai doxnol §i sA se märgineasca a cere pur §i simplu unirea »1. Aceasta, pentru a nu starni mai tare opunerea Sublimei Meetingul anunIat a avut loe; potrivit unui vechiu obiceiu englez, <( s'a strigat de trei oripentru unirea Prin- cipatelor ;s'a subs cris §i o petiIie in acest sens, care sä fie supusä reginei Victoria 2 Austria, fire§te, rämâne hotArit protivnicA unirii §i nu se gande§te a evacua Principatele. Stefan Golescu spera alianIa despre care se vorbwe c'd s'ar incheia (ziarele germane afirma câ s'ar fi §i incheiat) 3 intre FranIa, Rusia §i Piemont, va gäsi prilejul de a sili Austria,cu lovituri de tun », de a pune in prim4varà capat ocupaIiunii militare In TArile române§ti, ocupaIiune impotriva cäreia presa fran- cezà, dupa indicaIii care vin <( de sus », este << foc §i parà dar pe care o aprobà qi justificA presa englezà, chiar §i cea oficioas6 4. Ziarele germane nu cred in Unire §i anunrá cài Rusia ar fi pArasit ideea aceasta. «Din fericire scrie Stefan Go- lescu FranIai Românii nici nu vor sà auda cà unirea s'ar putea sä nu se faca» 5. Intre timp, in Iará se fac zilnic adunàri §ise semneazA Intoatà ValahiapetiOuni cerandunirea.Autoritä-ple insà incearcA sà stAvileascä aceste manifestaIiuni caimacamul Alexandru Dimitrie Ghica fiind,pare-se, sub in- rAurirea consulului britanic Colquhoun, careel guverneazei ;ara » 6§i care, adversar alunirii, socote§te drept 4 visatori §i utopi§ti » pe cei ce cred in ea 7. Se urzesc intrigi, se in- cearcà s'a' se strecoare §ovAiala in minçile multora. NeinIe- legerile 'filtre Colquhoun §i consulul Franiei Béclard, care sprijine mi§carile pentru unire 8, sporesc incurcaturile. Ma- rele prieten al Gole§tilor, caimacamul, n'are o Iinutä fdli§e §i nu pare a se stradui serios pentru repatrierea proscri§ilor.

1. Vol. IV, nr. 476, p. 175. 2. Vol. IV, nr. 477, p. 176. 8. Vol. IV, nr. 479, p. 180 (scrisoare din 8 Noemvrie 1856). 4. Vol. IV, nr. 478, p. 178i nr. 479,p. 180. 5. Vol. IV,nr. 474, p. 171. 6. Vol. IV, nr. 478, p. 177. 7. Vol. IV, nr. 470, p. '164. 8. Iba.

www.dacoromanica.ro 234 George Fotino Sunt inca multe piedici pe drumul intoarcerii pribegilor acasä. Se pare ca multe din cererile acestora, indreptate guvernelor Puterilor apusene, nici nu au ajuns inca in mainile ambasadorilor de pe langä Sublima Poarta.Nu te des- nadajdui Iiserie Stefan varului Alexandru-Arapilä la Constantinopol, indemnandu-1 sà grabeasca lucrurile 1. Co- misarul britanic Bulwer fagadue§te ca, ajuns la Istambul, va sprijini §i el cererile de repatriere 2. 0 umbrä de amaraciune se strecoara in sufletul Zincai Golescu, aflata in vara §i toamna 1856 in Frama, de unde serieindurerata ca nu-i este dat sà se intoarca n patrieinsolita de cei patru dragi copii»3 i de unde la 18 Octomvrie porne§te spre Iara, pentru a putea face aici, cu mai mulIi sorIi de izbanda, staruinele cuvenite pentru repatrierea proscriOlor 4. Catre sfar§itul anuluise pare a obIinuse invoirea pentru repatrierea mezinilor ei, Radu-Pupu §i Alexandru-Albul 5. lama 1856-57 trece in aceasta atmosfera. Dorul de Iarà strange tot mai tare inimile tuturor pribegilor ; nevoia de a se intoarce acasa, pentru a priveghia ca apropiatele alegeri pentru divanul ad hoc s'A se desfä§ure in condiOuni care sa ingadue märturisirea cinstitä a voinIei ob§te§ti a Várii, mana tot mai graba din urmä.Dorul de patrie ma munce§te mai mult ca oricand serie Gheorghe Magheru la 10 Martie 1857 dela Constantinopol lui Alexandru-Arapila, acum intors in Iarä., indemnandu-1 inteteasca stäruin- Iele pe Muga comisan,pentru a ne putea inturna la vetrele noastre §i ne bucura §i noi de regenerarea patriei noastre 6 In sfar§it, pornesc cu toçii spre Iara. Se opresc insa la Rusciuc, unde vor a§tepta 'fila multe saptdmâni invoirea de a pune piciorul pe pdmantul çàrii. Radu-Pupu §i Ale- xandru-Albul, apoi Stefan §i Nicolae Golescu, de asemenea §i C. A. Rosetti obIin mai de vreme aceasta invoire. Dumitru Bratianu se vede insd impiedecat de a intra in 1ara 7. De ce unii da §i alçii nu? Gheorghe Magheru, inca la Istambul, *tefan §i Nicolae Golescu, la Rusciuc, se intreaba dacä însu§i caimacamul Alexandru Dimitrie Ghica se poarta cum ar

1. Vol. IV, nr. 474, p. 171. 2. Vol. IV, nr. 472, p. 170. 3. Vol. IV, nr. 473, p. 169. 4. Vol. IV, nr. 478, p. 178. 5. Vol. IV, nr. 480, p. 181. 6. Vol. IV, nr. 481, p. 182-183. 7. Vol. IV, nr. 482, p. 184 §i nr. 483, p. 185.

www.dacoromanica.ro Boieril Golefti 235 trebui. PetiOile semnate de numero§i cetäIeni din Bucure§ti §i judge §i.prin care cer intoarcerea proscri§ilor nu sunt primite de caimacam. Destul de inrAurit de Colquhoun, har- Iuit de Austriaci §i de Turci adversari repatrierii lui Du- mitru Brätianu, pe care11 invinuesc de, a fi scris impotriva Turciei 1 §i. de a fi membru al comitetului revoluIionar dela Londra, prins intre§ovaielile comisarilor, # a cäror purtare i/i face milä », O slAbiciunea pre§edintelui acestora Savfet Effendi, # cet imbécile de Turc »caruia m5micuIa iitrimitede-a-dreptul o vficpXce 2,caimacamul seteme de prezenIa fo§tilor revoluIionari in lar-a, mai ales in ajunul alegerilor,§i.tot amânä" invoirea de repatriere. In fa%a opreli§tii puse in drumul intoarcerli luí Dumitru Braianu in Iará., Zoe Golescu, <( cu toatA durerea de a vedea copiii deat peste trei luni »,ii sf6tue§te s5 nu se intoarcä nici ei acasä 3. q Sà rAman5 cu to0i la hotarul rárii.» i§i. indeamnä Al. C. Golescu-Albul fra0i 4. Trebuesc irisa intgite st5ruinIele pentru repatrierea generalci; Zoe Golescu indeamn4 pe Dumitru Bratianu sà se inapoieze la Istambul §i. Londra §i sà facà acolo demersurile necesare 5. Gheorghe Magheru dela Istambul serie la 1 Mai 1857 ca ambasadorul Statelor-Unite acolo, Caroll Spence, # care ne poartA cel mai mare interes » §i. e foarte prielnic repatrierii proscri§ilor 6, va veni in Iarà §i va trebui cunoscut §i. folosit pentru cauza acestora. Alexandru-Albul, intors acum acasà, serie in Mai 1857 fra-plor sAi.. -tefan§i Nicolae, lui Dumitru Brätianu §i. C. A. Rosetti la Rusciuc, indemnând pe Nicolae Golescu §i. pe Dumitru Bratianu sâ plece ei in0§i la Constantinopol sà apere cauza repatrierii generale:(< Dumitru caltigâ a fi cunoscut de aproape... trebue ca domnii ceia sä se incre- dinIeze c5 el nu e un cäpaun ». Trebue infrant5 rezistenIa Turciei prea ascultätoare faIA de Austria §i de ambasadorul acesteia Prokesch-Osten. Ziva reintoarcerii lui Dumitru Brä- tianu in Iara lui va fi pentru Austria << o adev5rata zi de doliu§i de furie » 7 serie Alexandru-Albul, care 10 in- 1. Vol. IV, nr. 491, p. 199. Brosura de care Dumitru Bratianu este invinuit. Méntotre sur ola sttuation de la Moldo-Valachte deputs le tratté de Parts (Paris, 1857, pp. 80) este insa scrisa de Ion C. Brätianu. 2. Vol. IV, nr. 490, p. 198. 3. Vol IV, nr. 494, p. 203. 4. Vol. IV, nr. 484, p. 187. 6. Vol. IV, nr. 483, P. 186. 6. Vol. IV, nr. 484, p. 187 si nr. 485, p. 189. 7. Vol. IV, nr. 493, p. 201.

www.dacoromanica.ro 236 George Fotino deamna totdeodata prietenii sa cruIe nicio osteneala pentru a se putea injgheba pretutindeni comitete filo-romane cum au qi Grecii peste tot comitete filo-elene i pentru a aror injghebare au 9i fost panà acum propu9i, in FranIa, Hypolyte Carnot, in Piemont Giovenali Vegezzi Ruscalla, « filo-roman turbatramânând s'A se mai gaseasa doi liberali modera0 cam a9a cum este in FranIa Vincent Etienne Arago pentru Berlin 9i Londra 1. Trec a9a de infloritele 9i de imbietoarele zile de Mai 9i pribegii no9tri privesc tot de departe spre ampia Várii lor ; o privesc de pe Ormul celälalt al Dunarii, dela Rusciuc, unde nepoata Felicia RacoviIa se duce sa-i vaza i unde mamictqa le trimite tutun, dulcquri, ceai, un joc de 9ahi perne « pe care dragii ei sa-9i poate odibni capul » 2. ...In sfar9it,la 10 Iunie mamicu/a poate sa serie: « ...cele zece zile pana la sosirea voastra imi par zece veacuri3. $tirea amnistierii 9i repatrierii tuturor proscri9ilor este acum oficiará 4. Trecusera aproape nouà ani de and cei patru Gole9ti pribegeau in cele patru vânturi. Nota ani batranul conac, In care acum tedia o familie cu randuri razleIite, 9i-a a9teptat stapânii « cu viçelul cel gras in poarta, pentru a le sarbätori intoarcerea » 5. Mezinii Radu-PupuiAlexandru-Albul se intorsesera primii acasa 6. Le urmeaza la rand Stefan 9i Nicolae. pupa aproape noug ani de pribegie ei pot trai ceasul fericit and pun piciorul pe pamantul sfânt al patriei. « Sunt ca nebuna de fericires'A va revad In scumpa noastra patrie 7 izbucne§te mamicuIa, acum incarunIita de ami, dar in credinIa aceea9i.

1. Ibid., p. 202. V. tot acolo insemnArile biografice pentru toate aceste personagii. V. si Alexandru Marcu, Un prieten uttat: G. V. Ruscalla, in Con.. vorbirt Laerare, anul al 60-lea, Sept.Dec. 1927, p. 242-265. 2. Vol. IV, nr. 482, p. 183, nr. 483, p. 186, nr. 487, p. 193 si nr. 490, p. 199. 3. Vol. IV, nr. 495, p. 204. 4. Vol. IV, nr. 496, p. 205. 5.Ibtd.,p. 206. 6. 0 scrisoare din 30 Aprilie 1857 ni-1 arat6 pe Alexandru-Albul la Bucuresti (vol. IV, nr. 484, p. 187); o alta, dela 16 Mai, ne aratA si pe Radu-Pupu 1a Bucuresti, unde, pare-se, sosise inainte (vol. IV, nr. 487, p. 193) ; vArul Alexandru-Arapila se Intorsese lila din prirnavarà(vol. IV, nr. 481, p. 182). 7. Vol. IV, nr. 495, p. 204.

www.dacoromanica.ro PRIBEGIE, PATRIOTISM SI DRAGOSTE DE MAMA

www.dacoromanica.ro care din urea lui se poate intämpla safie sceptic sau caredin propria-i experien0 sau din cititorul,exegeza istoria la modà in vremea mai nouà se va fi convertit la doctrina inutilitäIii efortului neconform, va fi citit poate nedumirit paginile de sbucium ale Gole§tilor din lungii ani ai pribegiei. Ca ni§te oameni cärora destinul nu vrusese sa lefie aspru 0 a cäror vieaIä s'ar fi putut desfä§ura imbel§ugatä, intr'o lume ale cärei rosturi se potriveau a§a de u§or cu rosturile tagmei boiere§ti din Valahia anilor din jurul lui 1840, sä fi läsat viea-a de tihnä la care le da dreptul averea, sa fi päräsit drumul firesc al unei cariere la care ii indrep- tMea arhondologia, pentru a träi viea%a chinuitä a carbo- narului §i a lua drumul surghiunului, este o ipotezA pe care cititorul mijlociu al vremurilor noastre nu 0-o poate, färä nelini§te, inchipui. Daraceastaface din Gole§ti chipuri reprezentative ale Rena§terii noastre na/ionale, pe care ei 0 alIii ca ei au pregätit-o §i plätit-o cujertfa intregei lor averi §i cu preIul, ined mai scump, a noted ani de surghiun 0 de pribegie, departe de ai lor 0 de Tarà. CAnd din surghiunul säu dela Brussa Al. C. Golescu-Albul seria la 1850 fraiilor säi propunându-le säli vanz4 intreaga avere pentru a aduna mijloace cu care sä poatd pregäti 0 purta viitoarea revoluIie nalionalà; cAnd el nu se oprea nici mä car la gAndul cä. # buna lui mämicurá » va rämänea färä mijloace de trai<< la zile de bätrâneIe )); cand intre # buna 0 iubitoarea lui mämicuIä » 0 România, # milenara noastra mamä a tuturor », el nu §ovaia a o jertfi pe cea dintAi, cäci (< dacä prin tot ce mima noastrà are iubitor 0 omenesc ea

www.dacoromanica.ro 240 George Fottrio sboar4 cAtre mima maicii noastre, prin tot ce ea are ideal 9i supraomenesc revine de drept patriei noastre »1; and Al. C. Golescu-Albul a lAsat Posterit4Iii Pei a beinui at ca leisa o a9a de frumoasä lec/ie de patriotism românesc, el a9i.eternizat, prin faptul acesta, numele Gole9ti1or in istoria Rena9terii /Aril sale 9i ne-a 9i. aratat prin ce anume 9i prin ce mai ales ei sunt chipuri reprezentative ale Re- na9terii române9ti. * * 4 Dar 9i. printr'o altâ interpretare a faptelor istorice, Go- le9tii sunt reprezentativi ai Rena9terii române9ti, pe care mai mult cleat prin jertfa averii ei au preg4tit-o prin nou4 ani de exil, ani care inseamnä poate capitolul cel mai luminos al vie/ii genera/iei eroice a veacului trecut 9i cdror ani de chinuità dar 9i de visätoare pribegie se datore9te definirea mai deplinä, in sens actual, a patriotismului ro- mânese. * 4 4 112ät4citori prin lume, ei au dus peste tot dorul de-acasa, dorul de mo9ie. I9i iubiserà, de sigur, instinctiv 9i casa 9i mo9ia. Dar departarea 9i. pribegia au dat acestei iubiri o form4 nostalgick de dor.i dorul adânce9te iubirea. Aga adanci pribegia pappti9ti1or prin dorul de patrie iubirea de aceasta. Patriotism in sensul instinctivei iubiri de mo9ie a existat, neindoios, intotdeauna in lumea româneascA. Patriotism ins4 in in/elesul unui sentiment, con9tient de apartenen/â la un anumit cadru geografic 9i istoric, la un anumit climat sufletesc9ifizic deci patriotism in/eles actual este un fenomen ce s'a conturat mai bine in veacul al XIX-lea. Fenomenul se definise in Fran/a in vremea Revolu/iei. Mai inainte vreme, iubirea de Iarâ era inIeleasä acolo mai mult ca un sentiment faVá de monarh. In Fran/a monarhicA de dinainte de 1789 temeiul acestei iubiri era in leghtura de fidelitate dintre monarh 9i supus. Pentru acesta din urink

1. Vol. III, nr. 264, p. 1'76.

www.dacoromanica.ro Boierii Golefti 241

Franta, patria, era dinastia, regalitatea. Dinastia eraLa Maison de France ». Cand se produse emigraliunea, monar- hi9tii francezi socotin taraLa Maison de France >>, plus servitorii sAi fideli un fel de comunitate idealà, care se putea lipsi de cadrul geografic, de teritoriul material 9i de atmosfera specialä pe care o creaza elementul etnic, specific, cutumele, peisagiile, etc.... Franta era acolo unde eraLa Maison de France ». Cu timpul insà, a inceput sä* se raspandeasca printre emigrati sentimentul de nostalgie, de dor de-acasä, de dor de pcimcintul francez, de acel cadru care conditionase forma- tiunea lor materialà 9i spiritualä. A inceput s4 se contureze spleen-ul pentru ceea ce Barrès a definit mai tärziu ca esentä a nationalismului:la terre et les mortsFranta aceea po- liticOi dinastica in imaginea cäreia intra de sigur muln substann istoried s'a ingreuiat de un sens mai concret, de sentimente mai puternice 9i mai adânc infädäcinate In natura uman5.. A devenit, pentru oamenii cari rAnceau prin alte Çàri, tara, adicä grupul etnic cOruia apartinuserä, climatul moral §i fizic unde vietuiserä strämo§ii, pAmântul unde odihnesc ace§tia : laterreetlesmorts patria. Atunci In emigratia provocan de Revolutie se näe scu sau mai exact sedefini, in intelesactual, patriotismul francez. Printr'un paralelism istoric §i Istoria universalä desni- nue§te adesea atare paralelisme acela§i fenomen se va fi intämplat §i in lumea româneascä. In vremea pribegiei pa- pptiste. Neindoios cà patrie §i patriotism erau notiuni simlite de lumea româneased 9i inainte de 1848 mult inainte. Ele vor fi avut ins4 rezonante nu totdeauna acelea§i. Astfel, In preajma lui 1848 notiunile acestea erau intru catva s Led- bAtute de utopism §i imitaçie. Cuprindeau, poate, intr'o mäsurä §i elemente din imprumuturi ideologice cum se vAd. §i in epoca noastra fOrO un continut psihologic autohton substantial. In scrisorile Gole§tilor de dinainte de 1848 §i din vremea revolutieiins4§i, cum §i din acelea curAnd dupä aceasta, lucrul se observä deslu§it. Patria este totdeauna o anumitä patrie: patria liberalà dupà modelul

www.dacoromanica.ro 242 George Fotino francez. Uneori se vorbeste chiar detoate patriile »1. Vi.. ziunea Golestilor, ca si a multor fruntasi ai generaIiei revo- luIionare, era o viziune incarcata de idealurile revoluOei franceze, de ideile circulante in mediul utopist, umanitar abstract al Parisului de dinainte de caderea lui Louis Philippe. Ei inIelegeau sä creeze o Iara dupa tiparele vremii ;sa for- Ieze adica realit4ile sub forma construcIiilor abstracte. ()data cu indepartarea de Iara, cu pribegia, lucrurile incep sa se schimbe. Dorul de-acasa, nostalgia Iarii concrete, a peimântului, a mediului moral i fizic, se fac tot mai simOte. cai al%i contimporanii cona-Ponalii poate mai mult cleat alçii din cauza sensibilitâçii lor deosebite si a legaturii de familie, asa de puternice la ei incearch acum o profundà criza sufleteasca. Ei simt apeisarea depär- tariii in acelasi timp absenta teirii. Patria, sub forma ei concreta, pamânt al stramosilor 0 la terre et les morts ale lui Barrès se defineste tot mai deslusit. Ca si la Ni- eolae Balcescu, dorul de %ark nevoia sufleteascä a apropierii de acele coordonate fizicei psihologice tara unde le erau ingropaIi stramosii, se deslusesc tot mai limpede tot mai adanc in scrisorile ce-si scriu Golestii in vremea pribegiei. SeparaIia fizica. de acest cadru Ii face sa simta un vide dans le cceur viseze lacolinele dela Golesti si la timpul, <( le bon vieux temps » cand simteau sub picioare pämantul çàrii. De data aceasta, &and vorbesc deliberarea patriei noastre », care se vrea sc4pata de apAsätoarea ocupa-0.e ruseascà, cuvantul capätà sensul concret al %aril reale, al pet meintului stramosilor, pe care Il vor acum, pentru ei, emigrapi.Ranile sangerande ale patriei despre care aminteste apelul emigraIilor din Brussa catre cei din Paris, in 1849 3, sunt acum simOte de ei ca o durere pe pro priul lor trup. Aerul strabatut de mirosul viIei de vie de pe dealurile Brussei, pe care Alexandru-Albul se plimba nostalgic si singuratec, Ii fin% duce gandul spre colinele inverzite ale Golestilori spre via de sus, de sub coasta zisa Goleasca. Veleita/ile prometeene sunt domolite de viziunea inde- partatä a dealurilor Valahiei, de cerdacul conacului dela 1. Vol. II, nr. 196, p. 398. 2. Vol. II, nr. 186, p. 372. S. Vol. II, nr. 197, p. 399.

www.dacoromanica.ro Boierii Golefti 243 Gole§ti, de clopotniIa bisericii de peste drum unde odihnesc strämo0i, de atmosfera mätasoasa din casä...Ah! and ne vom mai vedea in lark in mijlocul alor no§tri, in braIele maicii noastre dragi! ofteaza Nicolae Golescu la Atena 1. Lui Constantin Racovi-p, rancitor §i el cai unchii lui, primavara Ii aprindecu mai multä furie acea dorinIä de vedea ; un mizerabil peticOu de pamant care inverze§te aduce aminte de acel colIiu de pamant unde te-ai näscut §i pe care se aflä tot ce inimaqi iube§te mai mult 2. Radu C. Golescu mai uitä de idealurile ce-i inalzise odinioarä prima-i tinerw, mai aruncä in umbra ideologia inceputurilor romantice ale revolulionarismului pa§optist, ideilerepublico-democratico-socialiste » 0 se gande§te la 4 Romania Romaniasub once regim ar fi sa fie » 3. lar dealurile Brussei i se oglindesc pe retina aidoma dealurilor dela Gole§ti 4. Noaptea, pe vapor spre Syra, Nicolae Golescu aude langa el vorbindu-se romane§te...,fäcu un salt §i se trezi In braIelecelor cari vorbeau limba din satul Gole§ti Lui Alexandru-Arapild, aflat la Berlin, iarna cu zapezile §i saniile ei,tot a§a de multe ca la noi», suradi Ii aduc aminte de /ara... »6. Pe Gheorghe Magheru, la Istambul, munce§te dorul de patrie » 7, iar patria sunt munçii Olteniei, este pamantul insu0. C. A. Rosetti a9teaptà chinuit de nerabdare ceasul and ii va fi dat sä se Intoarca in Iarä, sa punä piciorulpe pä- melntul maicii sale 8. Tonul scrisorilor pribegilor devine din ce in ce mai autentic, mai plin de realitate 0 de sens. Patria abstracta, ridicatä pe teorii utopiste, lasa acum locul celeilalte patrii, celei concrete, fizice §i psihologice. Acum se define§te sensibilitatea romaneasca, in ei actual. Ca §i Nicolae Balcescu, care era insä mult mai

1. Vol. III, nr. 353, p. 355. 2. Vol. IV, nr. 400, p. 14. 8. Vol, III, nr. 231, p. 77. 4. Ibid. 5. Vol. III, nr. 362, p. 367.6. Va. IV, nr. 398, p. 11. 7. Vol. IV, nr. 481, p. 182. 8.C. A. Rosett i,Note Intime, In volumul Lui C. A. Rosetti, Bucuresti, 1916, p. 273.

16*

www.dacoromanica.ro 244 George Fotino talentat In folla lui de expresie, insà cu aceeasi putere sinceritate, Goletii, cai muiçi aiçi emigra/i, au fost acestui proces de cristalizare a sensibilitaii patriotice. Prin ei, poate mai mult cleat prin alçii, s'a manifestat continuu legatura organicâ intre oamenii panântul strämosilor. Prin ei se divulgä vocea pasionanta a iubirii de Tara, atunci &And pribegia i-a rupt din cadrul concret al WI poate aici stä si una din laturile interesante ale istoriei neamului Golesc. Ca oameni de Infaptuiri, ca oameni de Stat, Golestii vom vedea-o nu-si eternizeaza numele in expunerea istorica a rárii lor si nu-si profileazd silueta pe fresca marilor Infaptuitori. Erau finafective, personalitai de puternica sensibilitate româneasca, puri prin autentici- tatea sentimentelor ion. In felul acesta, Golestii au fost dintre glasurile cele mai impresionante prin care s'a rostit patriotismulromânese. Ei au gasit accente simple si autentice si se identifica cu un moment hotaritor din istoria patriotismului românese. Ei au impus contemporaneitaii prin forIa onestitatea sentimentelor lor, lar Posterifaii i-au deschis dâra patriotismului autohton, In evoligia caruia pribegia pasoptistilor a insemnat un mare popasi, oarecum, un punct de plecare.

Astazi am pus piciorul pe pamântul maicii meIe scrise Costache Rosetti in ceasul cand, dupà lungi ani de pribegie, Ii fu dat sa treaca, pentru o clipd, dela Vidin la Calafat. Pmdnt al maicii sale aya apare patria In sensibilitatea generaIiei românesti a veacului al XIX-lea. Este, In aceasta forma de a simli patria, una din valorile etice caracteristice generaIiei Renasterii noastre nalionale si am spune caracteristice In genere sufletului romd nesc. Daca asa de caldd a fost iubirea de patrie a generaVei Renasterii noastre efiindeä. si nu credem cá gresim spunând-o In substan/a acestei lubiri intra asa de multd iubire de mama. Mama, de voiu trai, nadajduese sá ara lumii cine ai fost tu! serie In I nsemnei rile sale Costache Rosetti, care din ziva mor%ii maicii sale nu mai socoti dela Christos anii zilele, ci dela ziva aceea cumplitä.Daca ai stiut ce pierde

www.dacoromanica.ro Boierii Golefti 245 un fiu cand pierde pe maitä-sa, cum ai putut muri? » se tângue§te el mai tarziu. Biatä mumä-mea, singura dragostei adoraIie a mea! serie Nicolae Balcescu Nepre-viita noastra maica aa apare Zoe Golescu de-a-lungul scrisorilor fiilor ei.8i. nu numai fiii ei Ii aratau aceasta iubire, ci §i. toata genera-0.a Renwerii traia in cultul iubirii de, mama §i. in cultulneprquitei maice » a Gole- §tilor, <

1. Apud P. P. P an ai t es c u, loc. cit., p. 105. 2. Vol III, nr. 382, p. 390. 8. Lipsesc dou'a cuvinte: originalul rupt.

www.dacoromanica.ro 246 George Fotino mères, este sängele Domnului, este o precestanie, encore un baiser, mon bon Etienne et encore une fois: sä träiascä» 1 Frate Brätiene, räspunse *tefan Golescu mulIumit cu lacrimi pe obraz de scrisoarea ce mi-ai ser... Esam pe uliO, când consiergu, strigändu-mä, imi dete scrisoarea ta. O descepecetlui Indatä, aci o presimOre imi pre. vestea frumoasele talecuvinte ; nu fäcui zece pasi pe uli0 si fui silit sä Mà opresc, cacilacrimile Imi I.ntunecau vederea. Frate Bratiene, acei ce prquiesc pe maic6-mea mà fac robul lor ; nimic nu imi este mai scump pe pamânt cleat aceastä maicài când oi avea nenorocirea sä o pierd, nu stiu dacä oi mai avea destulä voinâ ca sä mai doresc vieala *2. In exil, când vreunul dintre Golesti primea scrisoare dela maicä-sa, o da celorlalIi pribegi, cari o copiau si o pästrau 3. lama, prin zäpezii viscol, trecând caäri Balcanii, pentru a se indrepta spre Dunäre, $tefan Golescu, entuziast, cânta spunea versuri de Lamartine, iar ceilaiçi pribegi beau in sänätateacelei mai incomparabile mame cäci este 30 Decemvrie, ziva Zincai. Golescu 4. Pdmeint al maicii lor » oamenii acestia 1-au iubit ca pe ea ins*. Este, In aceastä formä de a simli patria, una din valorile etice caracteristice generaIiei Renasterii n.oastre na- /ionalei am spune caracteristice In genere sufletului romdnesc. Dela iubirea de mamä la aceea de patrie acesta e drumul firesc al #celei mai frumoasesfinte dintreiubiri» cum ti spunea Alexandru-Albul iubirii de Iar5.5. Poate cäin scrisorile Golestilor vea cului lor s'ar gäsi cle- mente pentru o pedagogie româneascä a veacului nostru.

1. Vol. III, nr. 339, p. 329. 2. Vol. III, nr. no, p. 330. 3. C. A. R o- se t t i,loc. cit., p. 232. 4. Ibtcl., p. 271. 5. Vol. II,nr. 23, p. 32.

www.dacoromanica.ro ANA RACOVITA NASCUTA GOLESCU

FOTOGRAFIC DIN COLECTIILE Et, BuorEcii ION I. C. BR ÄTIANU

www.dacoromanica.ro GOLESTII OAMENI DE STAT UNIREA - CAROL I

www.dacoromanica.ro de pribegie a revolmionarilor nowi a luat sfar9it. Vieala oamenilor de Stat incepe. viealaDar marele capitol al boierilor Golqti In istoria Re- na§terii nmionale a Tärii Romane§ti s'a Incheiat. Ei strgba- tusera biruitor etapa eroick aceea care cere avant, jertfa, apostolat. ()data Ina Ielul vizibil ajuns, etapa aceasta se incheie.Se deschide etapa fundsárii. Unii dintre Go1e9ti vor ajunge mari dregatori: mini§tri, pre§edimi de Consiliu, postulami la hospodarat, locotenen0 domnwi... Dar revo- lmionarii vor ramânea mai presus deck mini§trii, preqedimii de Consiliu, postulanOi la hospodarat 9i locotenemii domne§ti. Pionieri, mai mult deck Infàptuitori, misiunea lor era implinita. De altfel, cu mulIi ani in urma, prin glasul lui Alexandru-Albul, ei in§i0 i9i rostiser6 verdictul:# ca oameni de gandire, venim pe rândul al doilea sau al treilea ; ca oameni de inima venim insà printre cei dintai. Noua ni se cuvine sa cerem locul de cinste pentru once lucru pentru a eárui reu§ita se cere devotament §i jertfa de sine, mai mult deck cuno§time §i pricepere. Cand e vorba insa de un lucru care cere mai mult cunwime §i pricepere, trebue sa ldsäm locul altor Romani mai capabili »1. La ei, latura sentimentala domina. §i umbrea pe celelalte. Aveau geniul afectiv, mai mult deck pe cel politic. Din feMia egalitarä a revolMionarilor avea sá se ridice acum omul ajuns la viziunea realitMilor: Ion C. Bratianu pionier §i totodata constructor. Prin acesta §i prin un altul care acum se ridica din randurile celor ce nu pribegiser4 pe drumurile epopeii revolmionare Mihail Ko- galniceanu avea sA se desavar§easca etapa fundarii 2

1.Vol.III,In..235,p.106 (scrisoare din AugustSeptemvrie 1850). 2. N. Iorg a,Istorta Romdnilor, 1938, IX, p. 230.

www.dacoromanica.ro 250 George Fotino Intor§i in Iarà, Golwii nu-vi afla rAgaz de odihn5.. Alege- rile pentru Divanul ad-hoc pun din nou in miqcare pe fo§tii pribegi. *i., fire§te, tot Alexandru-Albul este mai neostenit. In vara lui 1857 el sträbate in lung §i in lat Oltenia, r5z- boindu-se cu partidul reacIionar, # care folose§te once mijloc pentru a intimida pe §ovAielnici »1. Peste tot, cu excemia Craiovei, # unde oamenii indrAsnesc §i luptä.», §i a Targu- Jiului, <( ai cArui locuitori s'au distins totdeauna prin patrio- tisrnul lor *, Alexandru-Albul se izbe§te de toropeala celor mai mulIi. Numai clasa liberala §tie ce vrea 0 §tie s'A vrea 2. De aceea Alexandru-Albul i§i indeamnâ fra/iii prietenii sä inteleascA propaganda, c5ci # partida nu e pierdutä » 3. Alegerile aduc izbAnda doritä. Noul Divan al Tdrii Ro- mâne§ti al cArui secretar este ales*tefan Golescu4 intrunit in Octomvrie, i§i insu§e§te in intregime programul fo§tilor pribegi: unirea, domnitorul striiin, deseiveirgita autonomie §i regimul constitutionat. Urrnä. ca Puterile garante s5-i dea cuvenita aprobare. Nicolae Golescu §i. Dumitru BrAtianu iau din nou drumul Apusului 5. Ei sunt acum ale§ii na¡iunii §i sunt misionarii Divanului ad-hoe pentru a suqinea cauza unui popor ale c`drui drepturi nu erau inc4 deplin recunoscute. Trec prin Berlin in primele zile ale lui Ianuarie 1858. Au fost bine primiIi de regentul Prusiei, PrinIul Wilbelm Friederich Ludwig, care # le-a Págkluit tot sprijinul ». O scrisoare de recomanda-pe din partea unui prieten de-al lui Ion Brätianu c5tre fostul ministru prusian Alfred von Auerswald le-a fost de mult folos,cä.' ci acesta i-a primit foarte binevoitdr. Ministrul FranIei la Berlin nu le-a raspuns irisa la cererea de audienp.. Dar Nicolae Golescu, care pare-se a fi r5mas tot cel din tinereIe, ii iartà pe Francezi, aci la o recemie la care a luat parte # tout le beau monde » al Berlinului # cuvântul beau nefiind nicidecum la locul lui, fiindcA nu este nimic mai urit decat le beau monde al Berlinului » cea mai frumoas5 femeie era o FranIu- zoaic5 ; deci # vive la femme française ! » 6. 1. Vol. IV, nr. 497, p. 207.-2. Ibld., p. 208. 3. Ibid., p. 209. 4. Vol. IV, ni% 498, p. 210.-5. A 1 e x. Cretzian u,loc.cit.,I, p. 73-74,-6. Vol. IV, nr. 503, p. 215.

www.dacoromanica.ro ION C. BRATIANU FOTOGRAFIE DIN COLECTIILF. ACADEMIEI ROM ANE

www.dacoromanica.ro Boierii Goleta 251 Nicolae Golescu, aflând cä.regele Belgiei ar avea oarecare inrAurire asupra reginei Victoria a Marei Britanii, se boaräste sä se clued la Bruxelles. Prin once mijloc trebue dobandit sprijinul Parisului si mai ales al Londrei, al cäror cuvânt va apäsa mai greu asupra hotäririlor ce se vor lua Ajunge in Februarie 1858 la Paris. Primele impresii par a fi fost rele. Conferima pe care potrivit hotäririlor Congre- sului din 1856 Puterilegarante o vor avea in curAnd se vesteste neprielnicA dorimelor românesti. Mare este mânia Zincäi Golescu impotriva acestormessieurs les grands *2: toate visurile noastre de viitor mai bun au cäzut in apä scrie ea lui $tefan la 28 Aprilie 1858 ori s'au imprä- stiat ca un vis dup5. trezire. Iatà, copilul meu, ce inseamnä a nu te putea sprijini pe propria ta putere, ci a fi silit sä te miluiestila ajutorul strainilor pentru a rândui treburile propriei noastre patrii* 3. Intr'adevär, Puterile n'au ajuns la vreo inIelegere in ce priveste unirea Principatelor, domnitorul sträin, regimul constitu-ponali des4varsita autonomie desiderate votate de Divanurile ad-hoc ale Tärii Românestii Moldovei. In- trevederile pe care Nicolae Golescu le are la Paris nu-1 mulIumesc. Lui Fuad Pava avu prilejul sä-i spunä insä ateva adevárurii in deosebi sä-i arate cä.' ideea unirii a incälzit sufletele românesti cu mult inainte de 1848. Tot acum el aflä cä. Talleyrand Perigord, comisarul franeez, ar fi spus ca unirea s'ar putea face...si mai tarziu. Ii pare rau lui Nicolae Golescu cà nu a fost el insusi de fará pentru a-i spune cä cei cari, asemenea PoloneziloriItalienilor, s'au sprijinit pe asigurärile FranIei, si-au vg.zutnädejdile inselate 4. Nicolae Golescui Dumitru Brä.tianu inmulIesc acum stäruimele pe l'angâ cercurile britanice. Amandoi iscälesc un memoriu pe careiltrimit membrilor Parlamentului britanici in care infäliseazA temeiurile desideratelor Diva- nurilor ad-hoc 5.Dumitru Brätianu pleacä la sfârsitul lui Iunie la Londra. Va incerca organizarea de meetinguri va provoca interpelan i in Parlamentul britanic pentru cauza 1. Ibid., p. 216 2. Vol. IV, nr. 506, p. 221. 3. Vol. IV, nr. 508, p. 223. 4. Vol. IV, nr. 512, p. 229-230. 5. Al e x. Cre tzian u,loc. cit., p. 77.

www.dacoromanica.ro 252 GeorgeFotuto romaneasca. Nicola e Golescu 'Imane la Paris, unde la 22 Iunie 1858 are o lunga si sincera convorbire cu Lordul Cowley, ambasadorul britanic la Paris, al carui rol in nego- cierile privitoare la Chestiunea Orientului a fost asa de insemnat. Lordul Cowley gaseste intemeiate cererile na/iona- listilor romani. Daca ar fi fost Roman spuse el nu ar fi lucrat intr'alt chip, dar crede ea' deslegarea problemelor politice românesti, in sensul exprimat de cele dota Adunari, nu mai e posibila ; ar fi trebuit rezolvate in cursul primelor conferinie dela Paris. Iar in ce priveste reformele interne, el se margini a spune ca Iara singura poate sti ce-i con- vine: am trimis in Principate sapte comisan; toli au acum insa pareri deosebite*. De altfel ar fi addogat ambasadorul britanic Romanii nu doresc unireafära Prin% strain*. Nicolae Golescu respinge aceastä'afirmare caci Rcrmânii vor mai presus de once Unirea dar ambasadorul susIine ca aceasta era parerea tuturor comisarilor, cari, de altfel, judeca foarte aspru pe toIi fostii domnitori romani Pentru a grabi hotarirea ConferinIei, Alexandru-Albul propune chiar trimiterea la Paris a unor delegaIi ai tuturor oraselor ca sa arate cafericirea Várii este in unirea Prin- cipatelori in.Domnitorul strain* 2. Dar Conferima se apropie de sfarsit, iarunirea a fost definitiv respinsa Tot ce ConferinIa va face serie Nicolae Golescu la 10 Iulie 1858 nu va fi decat un provizorat*. Se crede ca alegerea Domnitorului va fi lasata pe seama unei Adunäri.Noroc ca nu ni se va ridicai acest drept 3. Conferima, care se inchide la 18 August 1858, avea fixeze cadrul viitoarei organizari a Principatelor Romane: Domn ales, Adunari legislative pentru fiecare Principat, o Comisiune Centrará comuna celor doua Principate si care se va aduna intr'un oras altul decat Bucurestii siIasii 4. Dei unirea fusese respinsa de Conferino dela Paris, totusi un mare pas se facuse pe drumul unei Romanii unite neatarnate, inlaturandu-se definitiv amestecul Rusiei in treburile launtrice ale Principatelor. Dupa o aqiune bine 1. Vol. IV, nr. 514,p. 232-233. 2. Vol. IV, nr. 517, p. 237. 8. Vol. IV, nr. 519, p. 238-239. 4. Vol. IV, nr. 522, p. 243.

www.dacoromanica.ro Bo ierii Golepli 253 condusäi temeinic sus/inutä vreme de aproape trei decenii, Romanii erau acum liberii stäpani pe soarta b'. nu se va putea totusi sä. nu se facA afirmä optimist si in- crezätor Zoe Golescu, care la gandul acesta nu-si poate stäpâni bucuria :atunci Iara noastrà va fi, printre cele mai fericite de pe continent » 2. Lumea romaneascä se främantá acum in jurul alegerilor care vor duce la alcätuirea Adunärii Legislative cäreia Ii va revenii istorica misiune de a da Principatelor Romane pe viitorul Domn al Unirii. Nu vom stärui asupra celor hotärite de Conferino. dela Paris in ce priveste tehnica acestor alegeri. Lucrurile sunt cunoscute, iar scrisorile Golestilor, desi destul de amänun- Ote, nu aduc asupra acestui punct stiri nouä.. Ceca ce ne opreste aten/iunea sunt silin/eleGolestilor de a asigura izbanda na/ionalilor in apropiatele alegerisi incercarea, oarecum timidä, a lui Nicolae Golescu de a-si pune candidatura la hospodaratul Tärii Romanesti. Inteadevär, de indatä ce firmanul prin care se fixeazt tehnica alegerilor hotärite prin Conven/ia dela Paris apärii nu färà a starni nemu4umirea na/ionalilor Golestii se avantarä in luptä. Ei au a infrunta presiunile Caimäcämiei provizoriisi ale administra/iei. Stäpanirea face incercari pentru a stävili o eventualä izbandä a lui Ion C. Brätianu, pe care cu niciun pre/ nu-1 vroia ales. El este sters de pe listele electorale. Dar le petit Electeur et Eligible» nu se lasä. Hotä- Area CàimAcbmiei luatä. #pentru pricini binecu- vântate » este atacatä in fa/a Tribunalului de Arges, care rein- tegreaz4 pe Ion C. Brätianu in drepturile sale politice, spre marea bucurie a celor << o sutä cincizeci de sans-culottes, cari In sala Tribunalului a§teptau cu respira/ia tgatä. hotä- rirea Procurorul gä.seste insä apärarea lui Ion Brätianu ultra-rosiesi o trimite guvernului cu o stafetä<( grab- nicA-grabnicä » 3. Cäimäcä.mia Tärii Românesti avea in curand, la 27 De- cemvrie 1858, sà anuleze hotärirea Tribunalului Arges, sub

1. A 1 e x. La pedat u,loc. cit., p. 419. 2. Vol. IV, nr. 521, p. 241. 8. Vol. IV, nr. 543, p. 273-274.

www.dacoromanica.ro 254 George Fotino cuvânt c5. Ion C. Brätianu fusese condamnat de Tribunalul din Paris, in 1852, la doi ani inchisoare. De asemenea din drepturile electorale ale lui Radu qi Al. C. Golescu-Albul CArmuirea vrea sa facaune bou- chée »1. Alexandru-Albul este acum laGole9ti. Cu pasiune caci nimic n'a facut fara pasiune omul acesta el facea acolo pe gradinarul. Incepuse cu ajutorul luiRadu-Pupù lucrarea unei gradini romantice, lucrare care face pemami- cuIa, a carei vocaliune de gradinareasani-i9tiutä,sa surAda ingaduitor 9i ironic: (( lucreaza cât patru scrie ea la gradina lui, in care 9i-a propus sa faca pe9teri, caderi de apa, poduri suspendate ; toate acestea in plin yes. Ba nu, ma caci a gäsit fundatura basinului nostru foarte potrivita pentru a-9i atArna poduli pentru a-9i realiza idealul &Au de gradina pitoreascä, in gradina de zarzavaturi. In sfAr9it, e sigur ca cei ce vor veni la Go1e9ti se vor uimi la vederea minunilor pe care le va crea. Pregati/i-va deci sa vedqi imposibilul ca artai frumuseIe in gradina dela Gole9ti » 2. Dar Al. C. Golescu-Albul îi lasa gradina romanticai se avânta in lupta. I9i stárne9te prietenii la aqiune impotriva partidului reacIionar, care (( prin fel 9i chip de svonurivrea sà intimideze opinia publica 3. Daca va trebui, el insu9i va renunIa a mai fi candidat la Caracal 9i va vota la Pite9ti, numaii numai pentru a asigura izbAnda lui Ion C. Bra- tianu 4.(( Va conjur serie el prietenilori fraIilor once scrupul, once socoteala de falsa modestie... o buna Adunare... » 5.i adresAndu-se fratelui ski Nicolae lui Dumitru Bratianu, el le cere sa rascoleasca cerul 9i pamântul, sa oteleasc5. sufletul Ah! exclama Al. C. Golescu-Albul, care acum e mai batrân, dar mereu acela9, mereu mi9cator de modest mie situalia sociala a unuia, talentuli priceperea celuilalti, far% a ro9i, ci cu lini9tea in spirit 9i cu bucuria in suflet, m'a9 adresa tuturor alegatorilor cari vor vrea sau nu vor vrea sà m'asculte ! 6. Nu-i este tea ma de infrângere. (( He! pared e prima data ea ve/i fi infrânIi! Oare in 1848 incercarile noastre n'au fost 1. Ibid., p. 274. 2. Vol. IV, nr. 521, p. 242. 3. Vol. IV, nr. 531, p. 253, 4. ¡bid., p. 252. 5. Vol. IV, nr. 535, p. 259. 6. Ibid.

www.dacoromanica.ro Boierii Golefti 255 huiduite yi ironizate de domnii reac/ionari?... Dar care cauzá sfântä a izbandit dela inceput?... $i apoi, a fi infrant pentru patrie este un privilegiu al inimilor nobile ! »1. AI. C. Golescu-Albul se avânta in lupta ca in zilele de odinioara ale tinereIii yi fara grijede masurile pe care Carmuirea le-ar putea lua impotriva-i. «Inca nu a fost arestat ? » se intreaba fratele sau Radu 2. Presiunile electorale, inteadevar, sunt mari yi rezultatul nu este cel dorit de partidul naIional. Zoe Golescu insa nädajdueyte in caderea guvernului: # daca Dumnezeu va vrea ca lucrul sá se intample, atunci izbanda cauzei na/ionale este tot aya de sigura ca aceea a fraIilor noytri Moldoveni >> 3. Cat In ce priveyte incercarea lui Nicolae Golescu de a-vi pune candidatura la hospodaratul Tarii Romaneyti, ea ramase Para urmare. Dela inceput intalni impotrivirea Zincai Golescu, care la 10 Octomvrie 1858 serie fiului ei, intors acum in - a.rä dela Paris yi Turin unde vazuse pe Cavour 4 : # poate vrei sa pleci in propaganda in Oltenia. Nu ytiu totuyi dach prezenIa ta prin judeIe va fi de folos partidului nalional, dar ceca ce este sigur e ea se va spune ca te-ai dus pentru a caytiga spiritele alegatorilor yi pentru a fi ales Domn, lucru care m'ar jigni adanc daca nu te-ay cunoayte yi nu Ii-ay cunoayte abnegaIia, atunci cand este vorba de fericirea Váriitale... »6.Cu drept cuvânt Zoe Golescu nu se putea indoi de simIimintele ce främantau sufletul fiuluiei.$tia cA nu o marunta vanitate orne- neasca II manà. Dar propaganda se desfayura chiar yi fara voia lui yi patrunsese pana la Iayi, unde ziarul Patria publica o scrisoare care cherna pe Várani # sa vie la toate ju- deIele sa aleagä pe Golescu ca Domn ». # Care Ira este candidatul ? Golescu?» --intreba generalul Vladaianu in noaptea de 23 spre 24 Ianuarie 1859 pe Ion C. Bratianu. # Nu raspunse acesta -- sa alegem pe Domnul Moldovei !>> 6 $i Domnul Moldovei fu ales Domn al Tara Romaneyti. Imprejurarile in care se desavaTyi marele actistoric sunt cunoscute. Nu staruim asupra lor. Nu a fost, in Adu-

1.Ibid.,p.260. 2. Vol. IV, nr. 541, p. 271. 3. Vol. IV, nr. 545, p. 276. 4. Vol. IV, nr. 525, p. 246. 5. Vol. IV, nr. 534, p. 257.6. I o n C. F ilitt i, Alegerea dela 24 Ianuarie 1859, Bucureoi, 1938, p. 11.

www.dacoromanica.ro 256 George Fotino narea Tärii Romaneyti, nicio voce discordanta in minunata zi de 24 Ianuarie 1859. Doar cateva, venind ca de departe, se mai desluyeau din spre Moldova. Unirea insa era acum un fapt aievea yi ea raspundea unei mari nevoi naiionale. Vor fi fost yi unele rivalitMi;ele insa aya cum scrie inteo veridica yi frumoasa formula Ion C. Filitti (< de- sarmara inteun avant patriotic... Sufletele se simOra uyu- rate in faIa triumfului unui mare principiu na/ional Nu era izbanda unora impotrivaaltora,ciimplinirea ayteptatai visata a insayi destinelor româneyti. 0 interpretare redusà la proporIii mai marunte ar nedreptaIi pe unii sau pe Batrana Zoe Golescu este acum fericita: cu to/ii de faVä in Bucureyti la serbarile unirii serie ea nepoatei Felicia Racovila caci trebue sà fiçi printre cei cari sincer se bucura de fericirea dragii noastre patrii 2. Neindoielnicyi scrisorile noastre o marturisesc- Iarea unui pamântean pe scaunul celor doua. Vari româneyti lua in spiritul tuturor, chiar i in spiritul a-tat de patrun- zator al lui Alexandru Cuza, alesul, infMiyarea unui provizorat. Cad to-p, chiari alesuli chiar i cei cari ravniseia la locul acestuia, vroiau unirea sub un Domn strain. Once alta solOune le parea lucru vremelnic, impus not& de Pu- terile apusene pentru a nu starni supararea Turciei. Incheierea trainica pe care de multa vreme o intrevedeau Românii era unirea sub un Domn strain. Incà din inceputurile celui de al XIX-lea veac mangaiau ei visul acesta.Seria la 17 Mai 1834 trimisul special al FranIei in Iarile româneyti, Bois le Comte:(c la gandul unirii celor cloud Principate se adaugäi acela de a incre- dinIa unui prinI strain Domnia. i aceasta este o dorinrá obyteasca... Imi spunea beizadea Mitica. Ghica: tatal meu a fost hospodar, unchiul meu este Domn acumi totuyi nu mi-ay cruIa nicio jertfa pentru a dovedi rárii mele cà temeliile care, singure,Ii pot da nadejdea unei In viitor sunt: unirea Principatelori ridicarea la Domnie a unui prin/ strain. Noi am primi cu lacrimi de

I. Ion C. Filit t i,loc. cit., p. 13. 2. Vol. IV, nr. 546, p.278.

www.dacoromanica.ro ALEXANDRU CUZA VAZUT INAINTE DE 1859

TABLou IN ULM! DIN COLECTIILE ACADEMIC! ROMANE

www.dacoromanica.ro Boierii Golefti 257 recuno§tinçã once prinI strain, oricare ar fi imi spunea marele vornic Filipescu numai sa nu fie Turc, Grec sau Evreu Grigore Alexandru Ghica al Moldovei nu vi-a cruIat osteneala pentru a raspandi in Iara sa gandul unirii sub un domnitor strain. George Dim. Bibescu, domnitorul de pe vremuri, scrisese In 1857 sub pseudonimul Sanéjouand, in bropra Les Princi- pautés Roumaines devant l'Europe, tot in sensul acesta. Barbu Stirbey nu ()datas'aaratat partaal unirii Principatelor sub o dinastie straina, alcatuire in care fostul domnitorrus oilvedea o bariera in drumul tendinIelor ruse§ti de expansiune catre Stramtori 2. Pentru fixarea acestui punct de Istorie am putea evoca §i o intamplare mai pu-pu cunoscuta. Dei inca de%inut cu domiciliul forIat in casa de sanatate a doctorului Blanche, Ion C. Bratianu, care aflase ca Napoleon al III-lea nu privea cu ostilitate ideea candidaturii unui principe strain la tronul Tärilor Romane, izbuti sa aiba, in 1856, o intalnire pastrata tainuita cu imparatul. O atare intalnire, in astfel de condiIii, era a§a de potrivita cu firea romanticului ,imparat ! In cursul intre- vederii, care ava loe in casa secretarului imparatului, Na- poleon al III-lea aratà lui Ion C. Bratianu o scrisoare a domnitorului Barbu Stirbey in care acesta susIinea ideea unui domnitor strain.Comprenez-vous ce que cette lettre peut signifier? intreba imparatul. Ion Brätianu raspunse:le prince Stirbey est un homme intelligent; il se rend compte que Votre Majesté est pour cette idée, qui doit se réaliser, et il a pris les devants 3. Cat in ce privew pe revolulionarii pa§opti§ti,§tergerea maiestritei linii de desparIire intre Moldovenii Munteni iar apoi Domnul strain, mantuitor de certuri, eraucre- dinie de totdeauna.

Indoita alegere a lui Alexandru Cuza mai de-a-dreptul spus: Unirea surprinse Puterile europene, care se grabira 1. Hurmuzaki, XVII, p. 394. 2. Cf.I o n C. Filit t i,loc. cit. p. 1-2. 8. Povestit nota de Ion I. C. Brátianu.

www.dacoromanica.ro 258 George Fogino sä n'o recunoasc5.. In curand ins5., cum se intampla adesea, ele primirä faptul implinit. In Martie 1859, stefan Golescu avu prilejul, la Paris, sä constate ca. Puterile garante nu se mai impotriveau unirii. Din intrevederile pe care le avu cu lumea politicä qi diploma tic5 a Apusului intre cu Cavour el desprinse impresia cä, fArà a mai fi protivnice, Puterile garante ar voi ca Romanii s5 nu mearga totu§i mai departe pe calea unirii qi s5 se multumeascd deocamdatä cu rezultatul oMinut: adica acela§i Domnitor pentru ambele Principate, douà ministere distincte §i formaVunea unei Comisiuni centrale. Anglia, ostilä ca qi Turcia §i Austria ar voi sa in- troducA in hotäririle Conferintei o clauzà interzicand numirea Moldovenilor in slujbe in Muntenia §i a Muntenilor in Moldova, pentru a impiedica numiri ca aceea a lui Ion D. Ghica in ministerul moldovean. Turcia §i Austria, de§i par in cele din urmA hotarite sà recunoascA alegerea domnitorului Alexandru Cuza, vor sà punä totu§ibeIe in roate A§a Ii spuse lui *tefan Golescu generalul Kisseleff, aruia lucrul i se pare insàtrop fort et impossible »1. Aceste Puteri, inclinandu-se in faia faptului implinit, ar vrea totu§i s'arezerve viitorul cerand ca alegerea lui Alexandru Cuza, ca unic Donan al celor douä Principate, sä nu creeze pentru Moldo-Valahi obligaçia, in cazde vacanIA, de a alege tot un singur Domn pentru ambele Principate.Pen- trued se mulIumesc cu atat de pulin, trebue sà le trecem aceastà fantezie de copil supdrat #scrie la 30 Martie 1859 *tefan Golescu dela Paris lui Dumitru Bratianu 2.In cu. rand insä., la 15 Aprilie, stefan Golescu, care sosise in Fran%a cu indoita misiune: a) de a asigura alegeriilui Alexandru Cuza sprijinul Puterilor §i b) de a gäsi in Franta sau in Anglia un imprumut de 5 milioane de franci 3, are bucuria de a putea vesti lui Paul Bataillard cà in sesiunea celei de a doua Conferime, la 13 Aprilie, Frama, Anglia,Rusia, Prusia qi Piemontul au recunoscut alegerea lui Alexandru Cuza. Dar bucuria lui nu se manifestà deceit pentru triumful

1. Vol. IV, nr. 549, p. 282-283. 2. Vol. IV, nr. 549, p. 284. 8. Vol. IV, nr. 550, p. 286 gi nr. 551, p. 287.

www.dacoromanica.ro Boterii Golegi 259 principiului insu.yi al Unirii. Caci in suflet i se furi§eaza mari indoieli in ce privew pe Domnitorul insu§i ;i se pare ca acestase poartä räu cu poporul care 1-a ales... Dar, maiinainte de a-1 judeca sever, sa-1 a§teptam la lucru, dupa ce alegerea sa va fi oficial validatä »1. La Paris fiind, Stefan Golescu afra de numirea sa in Comisiunea Centrara* dela Foc§ani 2. Intors in tara in Mai 1859, el i§i §i incepe activitatea, asupra careia maica-sa iqi face cele mai frumoase iluzii. Zoe Golescu nadajdue§te ca partidul national, avAnd majoritatea in Comisiune, va putea aduce mari servicii patriei. Ea chiama binecuvantarea lui Dum- nezeu asupra lui Alexandru Cuza,care a fost bine inspirat de data aceasta adresandu-se oamenilor din partidul national pentru a-§i forma ministerele... Dumnezeu sa-1 binecuvanteze §i sa-1 ajute implinicu bine insärcinarea, facand fericit poporul care 1-a inaltat pe tronul celor doua Principate3. Dar iluziileei nu pot dainui. In August, Zoe Golescu constata cu durere cà cei 16 membri din Co- misia Centrara nu se pot intelege.(c Ce e de facut ? Cui sa cerem ajutor §i ocrotire pentru a feri tara noastra de primejdia ce o ameninta ?.. Strainilor? Dar atunci ei ne vor )).Revoltat5., ea se ridica impotriva celor cari, servili §i vor sa sacrifice tot ce e mai sfant §i mai scump pe lume: patria, pentru a reveni la vechiul sistem de guvernamant... Sà speram insa in Dreptatea suprema..., caci nu se va mai putea ca cel slab sa fie mereu asuprit §i ca nedreptatea sä domneasca » 4. Tensiunea intre partide, frecaturile de tot felul, urzelile dinauntru, uneltirile dinafara, ingreuneaza situatiunea noului Stat. Nicolae Golescu 1§i clase inca in luna Mai demisia din Locotenenta Domneasca, loc pe care Il ocupa de cate ori Domnitorul lipsea din Bucure§ti ; in arman se ivesc mari nemultumiri ;chestiunile personale, inaintarile, zice-se ar- bitrare, creazamare valva 5.Regimul se inaspre§te ; incep suspendarile de ziare. << Vive la liberté de la presse ! » este strigätul multora 6.

1. Vol. IV, nr. 550, p. 286. 2. Vol. IV, nr. 551, p. 287. 8. Vol. IV, nr. 554, p. 291. 4. Vol. IV, nr. 558, p. 297. 5. Vol. IV, nr. 552, p. 288. 6. Vol. IV, nr. 557, p. 295.

17*

www.dacoromanica.ro 260 George Fotino Mai aduce insä o limpezire in situa%iunea, fila incurcatä, recunoasterea, in August 1859, si de atre cele douä Puteri care intärziaserä Austria si Turcia a indoitei alegeri a lui Alexandru Cuza 1 Singura condiIiune pe care acum ar mai pune-o Sublima Poartd, pentru a da noului Donan investitura, ar fi ducerea acestuia la Constantinopol pentru a se infälisa Sultanului 2. Nu avem a insirui aci toate neinIelegerile care îi fac loo 'filtre Domnitor si unii fruntasi ai vieçii publice. Inci- dente ca acelea cu ministrul Trebilor militare, Alexandru Macedonski 3, sau cu ministrul Constantin Al. Kretzulescu 4, se inmultesc ; frecventele schimbäri de guverne creazä o stare de nesiguran0 ;ministere ca acela, ultra-liberal, al lui Nicolae Golescu, format la 28 Mai 1860 si pe care 11 in- tämpina ostilitatea Adunärii, asupra careia tot mai mult îi exercitä acum inräurirea Barbu Catargiu fruntasul dreptei nu avu deat o viewp de 48 de zile. Alte forma- nici ele nu däinuirä mult mai mult. Disolvärile parlamentelor de asemenea se urmeaz4 nu la prea lungi rästimpuri. Aceea din Decemvrie 1859 avea s'A fie chiar foarte aspru judecata de Golesti:acum and lucrurile se incura in Europa, e cuminte lucru sà fim färä parlament 5. In lumea bisericii romAnesti se ivesc multe neinIelegeri intre Mitropoliti preoÇii mireni, iar curand intre Domnitor Mitropolit 6. Al. C. Golescu-Albul, care rämäne acelasi entuziast din vremurile tinereIii, nu poate privi nepäsAtor. Reac- Iiunile lui sunt si acum, ca si in trecut, vii si interesante. Iatä-1 pe acest produs al unor misari laice cum au fost veacului al XIX-lea, liand apararea clerului sätesc:este una din cele mai grabnice reforme serie el in Noemvrie 1859 aceea care va duce la moralisarea clerului mic: bravii cinstiO popi in satele noastre i vom fi räcut mult pentru viitorul României » 7 . El este, ca intotdeauna, plin de nädejde:greul a fost fAcut ; de sigur mai e mult de fäcut... dar ce pot insemna amäräciunile de fiece zi in faIa imaginii

1. Vol. IV, nr. 561, p. 300. 2. Vol. IV, nr. 559, p. 299. 3. Vol. IV, nr. 559, p. 298. 4. Vol. IV, nr. 560,p. 299. 5. Vol. IV, nr. 571, p. 313. 6. Vol. IV, nr. 566, P. 305. 7. Ibtd., p. 307.

www.dacoromanica.ro Boierii Golefti 261 dragi a patriei..., a marei §i frumoasei Românii He! da, sa luptäm, sa suferim, sa murim §i sa nu ne indoim o clipa: Romania va fi! »1. Optimismul acesta nu acopere insä greutaIile situaliunii. Domnitorul nu ajunge a alcatui guverne tari. Acestea se schimba la scurte rastimpuri §i multe din ele starnesc ne- mulIumiri in Iara. # De ce oare totdeauna sfetnicii 1'41 gasesc intrare la §eful Statului? Cum nu vedem ea släbiciunea noastra folose§te Rusiei §i Austriei? » se intreaba ingrijorat Nicolae Golescu 2. Luptele launtrice se adâncesc. Doi ani dupa unire care inca nu e recunoscuta problemele esen- Iiale ale %Aril sunt tot in faza dibuirii. In primavara lui 1861, unirea definitiva, problema electorala §i. reforma agrara i§i a§teptau Inca deslegarea. Nu-i era dat nouei Adunari de curand alese§i.nici noului guvern al lui Stefan Golescu alcatuit la sfar§itul lui Mai 1861, cu misiune limitan la nevoile gospodare§ti ale Ora sa le deslege.Aceasta §i din pricina sensului misiunii incredinIate guvernului &Au, dar §i din pricina orientarii pe care la acea vreme # ro9ii » cum li se spunea fo§tilor revolOonari o dau politicii lor, indreptate mai mult atre problema electorala. Inceprive§te misiunea guvernului *tefanGolescu, ideea ca ea este restrânsa doar la gospodarirea nevoilor curente ale Iarii revoln de-a-binelea pe Al. C. Golescu- Albul: # nu spune, dragatefane, cá tui colegii ni n'aIi primit guvernarea decat pentru a administra..., caci pre- zenIa voasträ ar fi atunci de prisos... Dimpotriva, pre- zenIa voastrà acolo are cu totul alt talc ... Tara asteaptä ca trecerea voastra la carma ei sa oduca direct launire 9i apoi, printeo larga lege electorala, la libertate.i aceasta nu prin sprijinul strainatalii, darprin insa§i Iara...» 3. °data' unirea definitiva consacrata, # sa nu lasaIi serie Alexandru-Albul sä se raceasca entuziasmul %aril§i.al Adunarli §i veniIi cu un proiect de reformä electoralä largä, foarte larga... $i atunci vom putea spune in plinä constiin/A : patria romänä este salvatà ; domnitorul nostru Cuza, din principe al celor doug Principate, devine regele României !*i. voi,

1. Ibid., p. 308. 2. Vol. VI, nr. 585, p. 333. 8. Vol IV, nr. 604, ..p. 358.

www.dacoromanica.ro 262 George Fottno Domnilor din cele douà ministere provizorii, §i de§i provizorii, deveniIi adevaraIii intemeietori ai viitoarei mari uniri române§ti.., iar mai tarziu, la batrânele, vevi avea dulcea mangaiere de a va putea marturisi you'd in§iva ca in scurta voastra trecere pe acest pamânt v'aIi facut datoria... »1. In ce prive§te unirea definitiva, din scrisorile Gole§tilor se desprind cateva interesante aspecte: mai intaiu credinIa lor ca piedicele pe care i le-ar pune in drum strainatatea nu pot opri unirea ; ca lucrurile s'ar cere gra bite, iar unirea definitiva proclamata printr'un act de autoritate al Iarii insa§i. De altfel, in vara lui 1861 ostilitatea Angliei faIa de unire päle9te 9i lash' loe unei atitudini mai prielnice. Austria, de asemenea, pare a privirnaibinevoitor unirea ;aceasta, pentru a se putea crea intre Rusia §i Turcia un Stat neutru care ar fi o garanIie pentru toatä Europa. Cat in ce prive§te Rusia, a ceasta nu s'ar putea cu succes singulariza inteo atitudine protivnicâ unirii, atunci cand celelalte Pu- ten i sunt pentru §i and un act de autoritate facut prin noi infine ar pune-o in faIa faptului irnplinit » 2. De asemenea se desprinde din scrisori §i un alt aspect care opre§te asupra-i luarea aminte:Gole§tii, ca§iIon Bratianu, par ingrijoraIi la ideea ca cele doua Adunari ale celor doua Principate, votand unireadefinitiva, ar putea sa voteze totdeodata§i. principiul domnitoruluisträin3. S'ar 'Area nefireasca aceasta ingrijorare, cand se 9tie ca inca din anii pribegiei lor ei Ili facusera un postulat esen- Iial din aducerea pe tronul Iärilor romane a unui principe strain. Dar momentul politic, acum, in preajma unirii definitive, era astfel incat a fi pus Puterilor, in acela0 timp, §i problema definitivei uniri in privinIa careia inIelege- rea intre ele aproape era facuta qi problema principelui strain in privinIa careia s'ar fi putut isca noui name- legeri 4 ar fi fost puIin politic§i.destul de imprudent. Si mai se desprinde o interesanta constatare care lamure§te starea de spirit a Gole§tilor adesea presupusa ostila faIä de Alexandru Cuza :Al. C. Goles cu-Albul ar vrea ca domnitorul, pentru a curma intarzierile§i amanarile, sa 1. Ibld.,p. 359. 2. lbtd ,p. 360-361. 8. Ibld., p.361-362.4. Ibld., ly.362.

www.dacoromanica.ro Boierti Golefti 263 aduca un decret bine motivat proclamand Unirea ;din aceastä iniVativa* serie Alexandru-Albul ar Vasni, intre alte lucruri bune,o nouà splendoare care s'ar resfrange atat asupra Domnitorului roman catiasupra Tronului roman, sporirea prestigiului acestuia in mijlocul intarireasimpatiei idevota mentuluiçàriifaIade Domnitor In sfarsit, in Decemvrie 1861, Poartai Puterile garante F e hotarasc sà consacre oficial unirea Principatelor. lata implinit unul din frumoasele noastre visuri serie fericita Zoe Golescu la 19 Decemvrie 1861 2. Cat in ce priveste reforma agrara, nu i-a fost dat efe- meruluí minister al luí *tefan Golescu s-o deslege. De altfel, Golestiiiprietenii lor par a atribui intaietate problemei politice si electorale 3.In disculiunea legii rurale, care se urmeazä in Camera pe la sfarsitul primäverii 1861, Nicolae Golescu nu gaseste o alta atitudine mai potrivita decat aNinerea partidului sau dela vot 4.Mai puternic prinse ros-tul vremurilor noua clarvazatoruli agerul Moldovean Mihail Kogalniceanu, care din drepturile çäranimii noastre Ii facu indreptarul straduinIelor sale, asezandu-se astfel cu toata indarjita opoziIie a dreptei pe primul plan al vie-pi. românesti. Rostiri ca aceasta Ii eternizeaza amintirea:in imbunataIirea soartei Iaranilor vad fundarea romane. Pânà cand Iaranii nu vor fi cetäleni, noi nu vom avea o na/i.e... Doua mii de boieri nu fac o naIie!» 5. De altfel, ministerul lui *tefan Golescu, intocmit cu rosturii misiuni pur administrative, avea sa demisioneze In Iulie 1861, deci abia cateva saptämani dela formarea lui. Tonul puIin curtenitor al Domnitorului faIa de presedintele säu de Consiliupe care Il acuza c'ar face prea multa po- aka neincrederea pe care cel dintaiu o arata unora dintre aveau sä clued la aceastäretragere. din toate pärIile de dreapta Adunarii, pe punctul de a fi parasit de presa liberala, *tefan Golescu hotari retragerea sa in randurile opoziiiei 6 1. Ibtd., p. 363 §i nr. 612, p. 369. 2. Vol. -IV, nr. 618, p. 375. 8. I o n C. I o n, Adeviírata cauzcl a reisturadrii lui Cuza, In Vtata Romcineascii, XXX., 1930, nr. 10, p52. 4. Vol. IV, nr. 601, p. 350. 5. Discura rostrt la 28 Mai 1862. 6. Vol. IV,nr. 609, p. 366 i nr. 615 p. 373.

www.dacoromanica.ro 264 George Fotino Unirea definitiva, odatä desavar0tä, primul minister al Romciniei se alcatue§te sub pre§edenIia lui Barbu Catargiu. Aceasta numire nelini§te§te pe progresi§ti; iar nelini§tea trimite ecoul pana la Gole§ti. Zoe Golescu nu mai are in- creciere in Alexandru Cuza:de cate ori, cu frumoase cuvinte, nu v'a incredinIat cài el e din partidul naVonal, ca §i el a fost persecutat §i exilat de reaqionari i cà dore§te sa fa ca fericirea fárii; §i acum cazut cu mainile qi picioarele legate in mainile dreptei Barbu Catargiu ataca dela inceput problema rurala. Pro- iectele pe care el le prezinta Adunarii gäsesc insä impotrivirea Domnitorului. Dar vor intruni voturile majoritälii parlamentare. Conflict deci intre cei doi factori constitu- Vonali. OpoziIia liberata se vedea invinsa ; propunerea lui Nicolae Golescu, de abtinere, se exprima prin retragerea lui Ion C. Brätianu 0 C. A. Rosetti din Parlament. FaVà In fata nu se gasira acum decat Barbu Catargiu §i Mihail Kogalniceanu, duel magistral asupra caruia corespondema noastra tace, dar pe care il inscrim aici pentru a urma mai bine §irul evenimentelor. Conceptiile ultra-conservatoare ale autoritarului prep- dinte de Consiliu se vor izbi de opunerea ultra-liberalilor; ingrijorarea cuprinsese pe multi, cari vedeau in politica conducatorului guvernului o primejduire a drepturilor ceta- ene9ti a9a de greu cucerite ; tensiunea dintre Domnitor §i pre9edintele sail de Consiliu pe tema reformei agrare ajunsese acolo ea o formula de intelegere nu mai aparea cu putinta.Atmosfera este încrcati prevestitoare de furtuna. Barbu Catargiu cade asasinat in ziva de 8 Iunie 1862. Nu s'a putut despica taina care invele§te Inca pe fap- ta0iodiosului atentat.Staruitoarelecercetari mai nouä ale d-lui A 1 e x. Lap edatu au resfrant asupra acestei taine unele lumini 2.Intui0a feminina a batrânei Zoe Go- lescu pare a aduce 0 ea o licarire de lumina, cel pulin atata cat sà lumineze pentru a aräta cine nu erau fapta0i aten-

1. Vol. IV, nr. 620, p. 376. 2. Al e x. Lap edat u,In jurul asasinärti lui &mitt adargiu, A. A. R. m. s. i., s. III, t. XIV, mem. 7, 1933 §i Mariam fi precizari noua Cu privire la slarptul lui Barbu Catargiu, A. A. R., m. s. i., s. III, t. XXI, mem. 6, 1939.

www.dacoromanica.ro Boierii Go lefti 265 tatului. Ea serie la 30 Iunie 1862 fiului ei:<4 asasinarea bietului Catargiu a mAhnit §i intristat toatA lumea. Ceea ce pretinde dreapta este o calomnie care cade asupra oamenilor dinstAnga,inaceste timpuri de du§mAnie. DA, Doamne, capentru cinstea oamenilor de bine sA se gA- seascA uciga§ul ; numai atunci va inceta bänu'iala, iar onoarea oamenilor cinstiIi va fi salvatA. »1. Asasinul nu s'a gAsit ; bhnuielile nu au incetat. In sufletul luí Al.C.Golescu-Albul aceastOucidere räscole§te adAnci sentimente. El i§i dojene§te amar prietenii pentru apatia lor, pentru descurajarea care pare a fi pus stOpAnire pe sufletele lor, pe cAnd el vi q aceasta o poate jura »# a luat totul in serios », tot ap de serios cAt ii este de serioasO credima a # va fi o RomAnie una §i nedespOr/ità»2 ; in§irä toate gre9elile sAvAr§ite prin nepäsarea lor 9i le aratO In sumbre colori primejdiile la care va fi expus4 Iara: << opri- <( maIii se vor scula impotriva opresorilor, sAngele fratricid # va curge, crimele§i omorurile se vor inmulIi (ultimul # asasinat nu este decAt inceputul), cOci convingerea mea # este ca numai un liberal fanatic §i. descreerat a putut-o sä- # vAr§i... Noi atunci vom fi neputincio§i a stävili rOul )). *i. Al. C. Golescu-Albul conchide câ in acest §irag de nenorociri locul lor va fi printre victime, # printre acei cari cei dintAi ar primi moartea » 3.(( Nu ma preocupà serie el # ce va face Domnitorul ; mA preocupä ce vom face noi... f Trebue sA ne organizAm, cu Domnitorul sau fArA el... # DacA stAruim in marasmul in care zacem, evenimentele <( se vor nOpusti asupra Várii... Istoria 9i generaIiile viitoare # ne vor blestema, cAci misiunea de a conduce o IarO in- # cumbA elementelor sAnOtoase §i vii ale ei... Inainte deci, (< sO ne reorganizAm §i ajutorul lui Dumnezeu, Dumnezeul (< RomAniei §i al celor dremi, fi/i siguri &A nu ne va lipsi » 4. Ca in zilele din vremea pribegiei, Al. C. Golescu-Albul rämAne entuziast, vizionar, duios, indAranic in credin0. Dar umbrele amarOciunii i s'au fuript in suflet. Intre vis §i realitate i se pare drum lung. Visurile care l-au cercetat In vremea rAtAcirilor sale departe de Iara nu s'au implinit 1. Vol. IV, m...621, p. 379. 2. Vol. IV, nr. 623, p. 382. 8. Ibid., p. 393. 4. Ibid., p. 394-395.

www.dacoromanica.ro 266 George Fotino toate. Pe retina ochilor i-au fämas intiparitezilelede sfântà imbätare » ale lui 1848 1;i-au rämas lungii ani ai pribegiei sale si cari acum 'ii parasa de scurIi si asa de sfinti. »2; i-a fämas intipäritä noaptea aceea de 1857 când, strânsi In casa lui Costache Rosetti, hotärau de soarta ziarului Romeinu13. acum, c4 totusi unirea s'a fAcut, ea un singur Domn s'a inAl/at pe scaunul voievozilor de odinioarâ ai celor douâ çàri românesti, realitatea e inc4 departe de a räspunde visurilor pe care el le visase pentru Iara lui. I se pare cá mole- seala a pus stäpanire pe sufletele, altadata asa de entuziaste, ale prietenilor säi;11 doare pe atAt de modestul nostru Alexandru-Albul de a nu putea face rárii sale tot binele pe care i-1 viseazäi doreste. De ce n'are eldarul vorbii si al scrisului, sau o autoritate nediscutatä? ))4. Câte n'ar face pentru Iara sa!i cât sufere ea n'o poate face ! 5 E indurerat cà unirea nu a lecuit toate relele pe care el le vedea dis- pärute ca prin farmec odatà cu unirea. Nu regaseste, in România aievea, România visurilor sale.i lacrimile Il po- didesc...Il me semble sentir des larmes rouler dans mes yeux; ha! rentrez vite mes chères larmes, les temps sont durs, difficiles et il ne vous est plus permis de couler, pas même pour regretter les saintes aspirations de ma jeunesse, mon rêve! mon bon rêve! Acestea sunt sim%imintele pe care le räscolesc in sufletul lui Alexandru-Albul imprejurArile din anii urmätori unirii. Pentru fin i ca aceea a lui, scäderile contemporaneitälii par mai adânci decAt poate in realitate sunt, iar trecutul pare mai frumos cleat poate aievea a fost. In fond, passé-is- mul, inclinarea de a idealiza trecutul, de a-1 inchipui de treabäi desä.vArsit, este o fireascä pornire sufleteaseä: el ilustreazâ biata dorin-0 a omului de a träi timpuri mai bune, pe care din säräcia inchipuirii neputând sä le proiec- teze utopic in viitor, le cauth cu nesaç pe trena vremurilor trecute. Celor cari au crezut ca unirea va tämädui toate relele de care suferea -Ora, starea in care aceasta a continuat a

1.Ibid., p.395. 2.Ibid., p.396. 3.Ibid., p.,385. 4.Ibid., p.399. 5.¡bid., p. 400. 6. Ibid., p.396-397.

www.dacoromanica.ro Boterii Golefti 267 se afla in anii urmatori unirii nu putea sä nu le pricinuiasca desamagire. Unirea insa, dupa veacuri de desparIire, nu se putea face Tara oarecare sdruncini fära inerentele §oväiri prilejuite de procesul de adaptare. Zincai jGolescu insa desamagirile unora dintre contimporani nu ,i-au putut clinti credinIa in izbanda finala. In casa din Golwi stapane§te tot credinia:curaj !, bunul §i iubitorul meu copil scrie ea lui *tefan la 20 Decemvrie 1860 caci daca veacuri de suferinIe nu au izbutit sä nimiceasca neamul romanesc, nimic nu va izbuti de astäzi inainte »1. In cei din urma trei ani ai domniei lui Alexandru Cuza s'ar zice ea Gole9tii nu vi-au scris. De altfel, acum ei traiau laolalta. Despre framantarile care au premers abdicärii lui Alexandru Cuza nu putem a§a dar avea lämuriri nouä. Nici despre cele cateva luni de locotenen0 domneascä a lui Nicolae Golescu, pána la venirea noului Domn, nu putem spicui vreo §tire. Numai dela Ia§i ne vin in sfar§it, la 1866, cateva §tiri dela *tefan Golescu, acum prefect al judewlui moldovean. Caci Munteanul stefan Golescu, fost ministru, fost prim- ministru sub Alexandru Cuza, a primit sa fie in Moldova numai prefect, in preajma alegerii unui nou domnitor, ca o manifestare a unitäIii de sirmire romaneasca. Situaliunea judewlui moldovean nu este u§oara ;mijloacele financiare lipsesc ; *tefan Golescu, pentru unele plàçi, se vede silit sa recurga cum au facut-o Gole§tii in atatea alte imprejurari lapropriisai bani; administrmiaeste putredä ; Ru§ii aVaIä impotriva unirii, iar Evreii §i unii boieri le On isonul. Acest curent, a carui tarie avea sa fie vremelnica, se mai potole§te cand se deslupsc mai limpede zorii alegerii unui domnitor strain 2.

4. Carol de Hohenzollern este ales domnitor al Principa- telor-Unite. El primise greaua sarcina de a domni asupra unei Vari incä tributare Turciei §i peste un popor ale carui drepturi 1. Vol. IV, nr. 589, p. 338. 2. Vol. IV, n-rele 626, 627, 228.

www.dacoromanica.ro 268 George Fotino nu erau pe deplin recunoscute.i aceasta in clipa când non inegrii se indesau pe orizontul politici prevesteau furtuna ce va izbucni intre Prusia si Austria. Cand tocmai Austria, care era falis ostila noului domnitor român, se pregätea de razboiu si fAcea mari miscäri de trupe pe teri- toriulei,principeleCarol porni in tainà spre noua sa patrie, cu un pasaport elve0an, sub numele de Carol Het- tinger. La Buzias, din pricina miscärilor de trupe, vaporul care trebuia sà-1 duca spre malurile românesti fu in intarziere, iar principele silit sä-1 astepte 24 de ore. Avu aici prilejul sà prinzä, din comentariile calAtorilor,cele mai intunecate pronosticuri despre viitorul Domniei sale. Tot aici el intalni pe Ion C. Brätianu. S'au facut insä cä nu se cunosc. Sosi la Turnu-Severin in ziva de 8/20 Mai, la ora 4 seara. Capitanul vasului vru sà impiedece debarcarea acestui modest arátor, sub euvânt cà avand bilet pentru Odessa n'avea ce cauta la mal; dar principele sari pe ponton, impins de Ion Brätianu si de locotenentul Len, spre uimirea cApitanului care abia acum Inçelese, &and vAza pe Ion Br6tianu facând front si descoperindu-se, cá vasul säu adusese pe domnitorul cel nou al Principatelor române. Dupa cateva ore de plimbare prin oras, Domnitorul a luat catre searà drumul Craiovei, impreunä cu Ion BrA- tianu, cu un atelaj improvizat si rustic. A cälätorit toata noaptea pe vreme rea ;a trecut Jiul pe un pod plutitor si a sosit In zorii zilei de 9 Mai la Craiova. Sub o ploaie de florii in aclama-punile mulçimii, Domnitorul a intrat in vechea capitala a Olteniei. De astä datà trasura principelui fu escortata de detasamente de dorobanIi. Dupa un scurt popas, caleasca domneasca, urmaa de un lung sir de tfa- suri, porni la drum. Pe soare, sub un cer luminat, peste câmpul fArà drum mai ca lumea, de-a-lungul poalelor Car- pa-Wor inca incununa%i de zäpadk agerii cai români, in chiotul surugiilor, au adus in goana mare pe tânarul domnitor la Pitesti, unde sosi catre seara aceleiasi zile. Ilasteptau aici Ion Ghica, presedintele Consiliului Nicolae Golescu, locotenentul domnesc. Dupà primirea ofi- cialä, Domnitorul se urcA in caleasca, de asta data dpmneased,

www.dacoromanica.ro r

www.dacoromanica.ro Boierii Golefti 269 trash* de opt cai si porni spre Golesti. A trecut Argesul, a privit in departare Negoiul si mun/ii Muscelului, a trecut 11111 Doamnei, a mers de-a-lungul dealurilor inverzite pe care se insirue frumoasele podgorii ce inmuguresc in al- dura primaveriiisosi laGolesti; pOtrunse, prin poarta boltità, pe aleea tività de o parte si de alta cu bujori rosii si albi,i ajunse la scara bátranului conac,in cerdacul cäreia batrâna Zoe Golescu, acum mergAnd pe al 75-lea an al vieii, dar ale cOrei trOsOturi mai aminteau de frumuse/ea-i de odinioar6, l-a intampinat inconjuratâ de nepo/ii si de nepoatele ei. Dupä cinä, Domnitorul iscàli cel dintai act din Domnia sa: graVerea mitropolitului Calinic Miclescu al Moldovei, care In Aprilie 1866 se avezase in fruntea razveäti/ilor separatisti. In conaculrepublicanilor >> din Golesti odihni Intemeietorul regalitO/ii romOnesti cea dintAi noapte pe pOmânt românesc. Dis de_ diminea0 porni spre Bucuresti. Caleasca domneasa trasa de 12 cai, cu trei surugii in straie multicolore, Il aduse dupa cateva popasuri, cAtre 2 ceasuri dupa amiazä, la Cotroceni. O ploaie usoarA, dupä o lungä secerá, fu semn bun pentru noua Domnie. Dela Cotroceni laosea, de acolo prin Podul Mogosoaiei la Mitropolie, Domnitorul trece sub o ploaie de flori, in sunetul clopotelori in sunetul salvelor de artilerie 1. In vechea casa arepublicanilorGolesti, de pe Podul Mogosoaiei astOzi Palatul regal incepu Carol I domnia. InfA/isarea sfioasO a nouei a§ezAri domnesti, cai in- fälisarea orientalä a Cetä/ii de domnie a Bucurestilor nu aveau sa fie desamOgiri pentru atát de sobrul Domn al României. Altele aveau sO fie neajunsurile care Il intampi- naa: ostilitatea TurcieiiAustriei, nesiguran/azilei de mAine, frOmântArile läuntrice... Cu rObdare, imelepciune iscusin/ä, Carol I urmat färä sovaire drumul. Cum vi-aimplinit datoria,ce mOrire a dat Statului român, prin ce jertfe a ajuns sà incheie in apoteozO lunga-i domnie, cronica unui neam recunoscátor a inscris-o de mult in filele ei.

1. Notes sur la me du roi Charles de Roumanie par un téntoin oculaire, Bucarest, Imprinterte de l'Indépendance Roumaine, pp. 14-19.

www.dacoromanica.ro 270 George Fottno

Unii dintre Golesti Stefani Nicolae si de asemenea Al. G. Golescu-Arapila au mai avut oarecare roluri, mai mult reprezentative, in viea/a Iarii. Inraurirea lor asupra trebilor publice este redusa. Despre aqiunea lor politica, scrisorile din aceasta vreme ate avem tac. In Mai 1867, Stefan Golescu este, ministru al Afacerilor Stráine. Ministeriatul sau se izbeste de numeroase greutaIi: incidentele antisemite, a/a/ate si de unii consuli straini, con- flictele, din pricina eceasta, cu consulul austro-ungar, neajunsurile ce se fac /aril in privin/a dreptului ei de a incheia con- vemiuni, toate acestea stânjenesc o activitate mai rodnica. Ion C. Brätianu, la Paris, primeste in sfarsit asigurarea nu se mai contesta tânärului Stat dreptul de a incheia conven/ii speciale. Trebue deci scrie Stefan lui Al. G. Golescu- Arapila, acum trimisul Romaniei la Constantinopolca ambasadorii sä fie impiedeca/i de a lua o hotärire pripita prin care ne-ar silisa men/inem dreptul de patenta,atunci când suntem dispusi sa incheiem convemii: sus/ine dreptul nostru de atrata, mai ales pe langä ambasadorii Marei Britaniii Rusiei, caci consulii lor sunt cei cari ne mai sunt ostili »1. Nici cu Poarta raporturile noastre nu se desfäsura Para poticneli. Poarta incearca mereu sä. nesocoteasca Principa- tele, iar tânärul Domnitor i guvernul sau nu vor sà recurga la interven/ia Puterilor garante pentru a o sili sa respecte drepturile Romániei.Trebue sa facem prin noi insine tot ce ne sta in putin/a, fära a ne adresa strainilor » 2. Unirea nu este inca desavArsit inchegata. Intrigile se /in Ian./ ;framântärile nu mai contenesc ; reac/ionarii isi dan mana in timp de alegeri. Rusia /esei urzeste planuri machiavelice in jurul unui proiect de casatorie a Domnitorului român cu o mare ducesa si impinge pe Patriarhul dela Constantinopol sa nu recunoasca Sinodul roman 3, Para in Aprilie 1868, se discuta fara incetare chestia asa zisei persecu/iuni evreesti in Moldova. Stefan Golescu se vede silit sà trimeata o circularä'

1. Vol. IV, nr. 635, p. 416. 2. Vol. IV, nr. 636, p. 417. 3. Vol. IV, nr. 637, p. 419.

www.dacoromanica.ro Soierii Golefti 271 agemilor consulilor Puterilor garante, mai alesbaro- nului Eder, care räspAndise §tirea cà cinci sute familii evree§ti au fost expulzate din judeIul Baau, de§i s'a dovedit putin0 de rdstälmacire càtirea aceasta era falsd §i näsco- cità chiar de acest agent 1. Câte §i ate piedeci pentru libera desvoltare a Várilor române§ti! Scrisorile s'au färit. Greutälile bäne§ti se indeasá in casa Gole§tilor. Mdmicula s'a a§ezat iar6§i la Gole§ti, in baranul conae. Radu-Pupii se indeletnice§te cu grija casei §i a am- pului ; nimie nu-1 mai scoate din anonimat. Al. C. Goleseu- Albul, neostenit, entuziast §i indärätnic, dreneazä ampia dela Gole§ti, pânä atunci mereu inundatä de apele venite din deal; i§i aduce aminte de ce scria in Insemnarea cáliftoriei Värin- tele ssau Dinicu Golescu despreapele tämäduitoare » pe care in alte Iäri maim omuluile-a scos din intunerecul pàmântului >>, spre binele celor säraci §i suferinzi ; se duce la aciulata, unde se pune pe lucru ; intArzie aici luni §i luni ; apua iarna ; nici macar CrAciunul nu-1 urne§te din loe pentru a-1 aduce, ca altä datä, in jurul vetrei din conacul pärintese ; rdmâne la Caciulata, singur, in plinä iarnä, pentru a scoate din intunerecul pämântului apele tämäduitoare, care da- toreazä lui Al. C. Golescu-Albul de a fi fost ferite de revAr- sarile Oltului 2. Tot utopistului i-a fost dat sâ savAr§easeä o faptä ea aceasta, o ispravä de un aqa de real folos, ardtând inca odatà eat de realiste sunt indemnurile inimii.

* * Scrisorile au ineetat. Le incheie rAndurile de uräri ale lui 5tefan Goleseu atre domnitorul Carol I, cu prilejul asä- toriei acestuia, in 1869, cu Elisaveta de Wied, areia destinul i-a häräzit sä seidentifice cu aspira/iile mari qi generoase ale poporului român #3, implinind astfel urärile eu care republicanii» din Gole§ti Intampinara pe aceea care va fi prima reginA a -prii lor.

1. Vol. IV, nr. 639, p. 421.-422. 2. Vol. IV, n-rele 640 f¡i 641. 8. Vol. IV, nr. 642, p. 427.

www.dacoromanica.ro 272 George Fotino Le incheie de asemenea cuvintele lui *tefan Golescu adresate, de Sfântul Ion, copilului Ionel BrAtianu in varstä de qapte ani la 1871pentru a-i ura #sà-§i iubeasca tara cum au iubit-o pArintiii sa se fach demn de afec- tiunea Românilor »1.

1. Vol. IV, nr, 643, p. 428.

www.dacoromanica.ro IN LUMEA DREPTATII

Its

www.dacoromanica.ro in amurgul vieIii lor 0 când, iatà, se ivesc zorile neatarnarii României, drama Gole§tilor se apropie de Acum,sfär0t. 1145.micuIa, apäsath de povara celor aproape nouázeci de ani, a surzit. Ea nu mai poate lua parte, cu puterea de odi- nioarä, la vieala de familie 0 cople§esc suferin/ele 0 nici cea mai dureroasä dintre acestea nu-i fuse cruIatà. Alexandru-Albul, ultimul ei näscut, inchise cel dintaiu ochii. Se stinse din vieará in ziva de 29 Octomvrie 1873. ...0 feti-Vä de vreo §ase ani, care fuse martorà la ingro- paciunea o celui mai frumos, mai dulce §i mai sublim chip de apostol » cum ii spunea Ion C. Brätianu lui Alexandru- Albul i0 aducea aminte zeci de ani in urmä de jalea lumii stränse in jurul cosciugului 0 nici dupä zeci de ani d-na Sarmiza Alimäne§teanu-Bilcescu (fetila de odinioarà) nu putea povestindu-mi uita lacrimile ce podidiserä pe Dumitru Bfätianu, când la cApataiul prietenului drag el rostea cuvintele: o umil 0 indulgent cu cei slabi, semq. 0 sever cu cei tari, a fost färä indurare pentru dânsul §i cel mai tare dintre toii; caci a face binele era singura-i pasiune, singura-i trebuin-p. Tezaurele inimii sale nu aveau sfär0t... Cum nimeni altul §i-a iubit Iara, 0-a iubit familia, a iubit omenirea... Iubire, iubire 0 iar4i iubire, iatà vieala lui! »1. Lui $tefan nu i se implini temerea de a supraviqui mamei sale. Copilul a§a de iubit 0 prquit de ea §i ale cärui virtuIi trebuiau gändea maica-sa sä slujeasa tuturor de model: o serios, cumpätat, prieten al libertälii, indra-

1. Cuvinte apate mai tArziu pe piatra funerarà dela Gole,ti.

180

www.dacoromanica.ro 276 George Fotino gostit al Iarii sale )>, lua drumul cel fara de intors, la un an numai dupa fratele ce! mic. Grijei iubitoare cu care el a pastrat tot ce i-au scris maica-sa, fraçiii nepoatele dela micile rava§e glumeIe din ceasurile bune 'Ana la lungile scrisori din anii restri§tei datoram de a fi putut patrunde in atmosfera uneicase boiere§ti de acum un veaci de a fi putut trai aievea chteva cupe in caminul de vechiu patriotism românesc dela Gole§tii din Muscel. Nicolae, micul §trengar din- zileletinere/ii§i marele dregator din spre sfaqitul zilelor sale Locotenentul domnesc din ale carui maini Carol I primi semnele Domniei se stinse din vieala la 10/22 Decemvrie 1877. A vazut izbucnirea razboiului Independen%ei. Va mai fi putut oare afla, in ultimele cupe ale vieçii sale, vestea caderii Plevnei? Cht ne-am bucura s'o qtim! Ana-Lel4a, fiica cea bunk inchise ochii un an mai tarziu, In 1878. Singur Radu a supraviquit maica-sii. El singur, in numele tuturor, i-a dat cea din urma sarutare §i a adormit-o in somnul cel fara de sfArqit. Scumpa noastra bunica s'a stins Miercuri la ceasurile 9 seara, tära durere, fara suferin/a..., o lumina care se stinge, o viea-Va lunga ce se intoarce la Dumnezeu. MulIume§te lui Dumnezeu care a ajutat pe scumpa ta bunica sa se trial- neasca, acolo sus, cu seria la 10/22 Februarie 1879 generalul Carol Davila fiicei sale doamna Elena Perticari. Tot Bucure§tii se strânse la slujba ingropaciunii. Cel dintaiu vladica al Tarii, inconjurat de sobor de popi, ceti rugaciunea pentru iertarea pacatelor. Trimisul domnesc al lui Carol I intovara§i 'Ana la gara Targoviqtei cosciugul. ReprezentanIii Adunarilor Legislative ale iarii purtara pan- glicile pe tot lungul drumului. Mul-pme nesfarqita urmh tristul convoiu. La Goleqti, satenii in zabranic s'au strâns in jurul mormântului ce se deschise pentru a inchide in ve§nica odihnh' pe aceea care aproape un veac traise printreei. Trei ani mai tarziu, la 5 Mai 1882, se savarqi_ din vieala Radu.

www.dacoromanica.ro NICOLAE C. GOLESCU

FOTOGRAFIE DIN COLECTIII,-. ACADEMIE! ROM ANE

www.dacoromanica.ro Goiefti 277 Singura de veghe la asa de dragi morminte ramase Racovita, o ce fleuron, cette couronne de notre vie » cum Ii spunea unchiul Alexandru-Albul care in conacul acum pustiit detateo vieti omenesti isi duse cu rara vred- nicie vieata, pana in ziva de 25 Decemvrie 1906, and trecù si ea in lumea dreptatii. Golestii îi dorm somnul sub lespezile din vechea biserica a lui Stroe teurdeanul, uniti si in xnoarte. Singur Alexandru- Albul, vizidnarul, care fiindca judeca asa de mult cu mima judeca asa de adevarat, doarme la umbra brazilor s5diti de el, in tarana acestei patrii asa de scumpe lui, mai scumpà chiar decat îi era mamicuta.

Casa din Golesti este ast-Ozi paraginäi pustiu. Pe acoperisul sub care au trait odata oameni cari au crezut, au iubit, luptati izbandit si care a ad5postit candva pe o republicanii o din Golesti si pe intemeietorul regalitatii roma- neti, in cea dintai a lui noapte odihnita pe pamant romanesc, -pe acoperisul astazi fara fumuri Ii au cuibul credincioasele berze. Acareturile s'au prabusit ;boiçile bàii turcesti, cate au mai ramas, stau gata sä se surpe si ele. Ce se va fi intamplat cu tainita de sub pamânt, despre care povesteste traditia ? Din gradina romantica a lui ,A.lexandru-Albul n'au mai ramas decat gavana si movila inchipuiri gradinaresti pentru care märnicuta Il lua in zeflemea. Vitele satului paso In parcul vraiste. 4 Ce insemnatate au acestea toate? ar spune Ale- xandru-Albul o frumosul brau de logodna »s'a legat. o Romania cea visata de mine este astazi Implinitá >>. Nu s'a nascut o nici din sete de cuceriri, nici din asuprire, ci din dragostea mare a acelora cari au iubit-o ca si mine >>.

Judecata postuma, daca uneori va fi fost prea ingadui- toare, deseori a fost patimas de aspra cu revolutionarii pasoptisti cu revolutiainfrânta Cei din-rai au fost adesea zugraviti in colori intunecate sau in linii caricaturale, iar revolutia insasi a fost adesea rästalmacita i infatisata

www.dacoromanica.ro 278 George Fotino numai ca o miscare de import, ca un produs al ideologiei revolulionare burgheze din Apus ;deci ca o revoluIie fark niciun cuprins autohtoni färä. Ieluri potrivite näzuin/elor na-ponale sau desprinse din insäli structura socialk a Iärilor românesti. Paqoptistii n'au avut s'a spus adesea inIelegerea problemelor sociale romanestii indeosebi n'au prins tAlcul problemei agrare, ckreia n'au stiut a-i da deslegarea cerutá de indreptkIitele nevoi ale mulIimilor IkrAnesti. Verdictul acesta ni se pare oarecum aspru. Färk a nega partea de inrAurire a ideologiei revolu/ionare apusene asupra revoluOunii pasoptiste românesti, fkrâ a contesta ck mulçi fruntasi ai acesteia se miscau fark adan- cimea cuvenitä, nu am putea totu§i sä nu recunoastem unora printre cari lui Al. C. Golescu-Albul si Al. G. Go- lescu-Arkpilk dreptul de a apela acest verdict inaintea PosteritkIii. Mari boieri qi mari stapanitori de mo§ii, ei preconizeaza un regim anulator al privilegiilor clasei ion i deschid, astfel, drumul regimului viitor, distribuitor in mAini Iärknesti al ogoarelor boiere§ti. Doctrina lor nu este ortodoxk, liberalismul apusean proclamând sfimenia proprietkIii individuale. Ea este adaptatà stärilor românesti §i va fi mereu asa chiar mai tarziu, and cuvantulliberal » Ii va fi legat numele de partidul mostenitor al luptei Golestilor. In problema agrark, Al. C. Golescu-Albul si Al. G. Go- lescu-Arkpilk in/eleg ca nu s'ar fi cuvenit sàse distruga sufletul a douà milioane de Ikrani credinIa, asa In far cum era, pe care acestia o aveau In sfinIenia revoluIiei §i In frunta§ii ei *;i aceasta, pentru a cAstiga la cauza revo- luIionarà pe boieri 1.In problema politickei înçeleg cà libertatea socialk nu poate fi desparIitá de libertatea naTio- nalk, pe care cea dintai o pregAteste si o inlesneste. Libera- lismul Golestilor este credima ck libertatea naIionala libertatea socialà se leagä.. ConstiinIa na/ionalk se desvoltä. armonic °data" cu desvoltareacondiçieiomenesti.Atitu- dinea politick" a Golestilor diferk asa dar de nalionalismul retrograd, care rkmâne In intArziere pe planul social. 1. Vol. III, nr. 235, p. 92.

www.dacoromanica.ro Boisiii Gofrig 279 Revolutia din 1.848 nu poate fi desprinsä cu totul de pe linia de filiaIiune care o duce la revolutia pandurilor din 1821. La 1821 miscarea izbutise mai mult pe plan national prin indepartarea fanariotismului decat pe plan social, cäci Regulamentul Organic avea sä intäreascà regimul privilegiilor boieresti. La 1.848 miscarea avea sä adän- ceasca drumul deschis de revolutia pandurilor din 1821 cätre marile transformäri democratice §i sociale care vor sta In curând la temelia României moderne. Sau cum serie insusi Nicolae Bälcescu programul dela 1848 este la fel cu cel din 1821, minus Fanariotii, plus chestiunea socialä >>1. FM% a nega unele släbiciuni in actiunei unele soväieli in idei, miscarii pasoptiste din Tara Româneasa spre deosebire de miscarea din Moldova nu i se poate totusi contesta dinamica revoluVonark iar pe planul ideologic nu i se poate conteste con%inutul social si democratic din care se va initia liberalismul românesc. Dar dacä din patrimoniul revolutiei Golestilor, a BrAtie- nilor, a Balcestilor, a Rosetestilor s. a., nu pot fi izgonite idealurile democratice 2, Inca mai puçin ar putea fi indepar- tate idealurile nationale, care inscriu pe pasoptisti pe fresca recunostintei românesti. In plinä, revoligie, la 7 August 1848, Dimitrie G. Golescu scrie aceste randuri,chiarisingure, indreptaIesc eternizarea, In filele istoriei Renasterii românesti, a celui ce le-a scrisi aduc dovada sensului national al revoluOunii pasoptiste :aruncam deunäzi ochii asupra unei hart; tiOritä la Viena acum xnai bine de 20 de ani, hartä care cuprindea ioate çàrile locuite de Römäni: Valahia, Basarabia, Mol- dova, Bucovina, Transilvania si Banatul.tiçi voi cà acestea ar forma un regat frumusel, rotund, cu frontiere pe care Insäsi natura pare a le fi indicat? Marea Neagra, Dunärea, Tisa, i-ar forma un frumos bräu de logodnä... Aceastä. idee 1mi pare astä'.zi asa de realizabilä a a pune rämäsag cà lucrul se va si intämpla. Dar când? E singurul punct de nesigurantä pe care 11 mai am » 3.

1. Cf. I o n C.I o n, Adevdratul 1848, in Viala Rorildneascd, 1938, XXX, nr. 3, p. 46. 2. Ibid., nr. 2, p. 7. 3. Vol. II, nr. 114, p. 179.

www.dacoromanica.ro 280 George Foteno Tot in revolutie, la 18 August 1848, Al. C. 'Golescu- Albul nu se indoie9te cà principiul nalionalitälilor se va impune Statelor §i cà o in cinci, §ase ani o nouà revolutie va terge Austria de pe harta europeanä, iar se vor constitui de sine-stäntoare Intr'o stralucità formulä de sintezä a nationalismului românesc, Nicolae Bälcescu proclamä, catre sfar§itul lui 1848, primatul nationalului :chestiunea naiionalitälii o pun mai presus de libertate... ; mai intaiu un popor sä existe ca nalie» 2. Din refugiu, dela Sibiiu, la inceputul lui 1849, Radu C. Golescu avea sä strige: o vive la Roumanie grande !§i. avea sä puncteze acest strigät cu un cerc mare care deseneaza insä§i forma o României Mari », cuprinsä intre Tisa, Dui-14re, Mare §i Nistru.i avea sä incheie scrisoarea cu strightul: n'oubliez pas la Roumanie !la Roumanie ! 3. Iar mai tArziu, Al. C. Golescu-Albul, in singurätatea surghiunului säu dela Brussa, fAcand la 1850 procesul gre- §elilor sävar§ite in vremea revolu-pei din 48, pentru ca prin evocarea acestora ele sä poatä fi ocolitedacä maine se va ivi prilejul de a reincepe revolulia », predicäinIelegerea intre frunta§ii tuturor provinciilor române§ti... Altf el, obiec- tul iubirii noastre, al visurilor n.oastre,al gandurilor de toate clipele ale vie/ii noastre: o Romdnie uniteii puternicei, niciodata nu s'ar putea: Trebuia spune el ca mai inainte de infralige. revoluIionarii Mun- teni sä fi dat mai mult sprijin Ardelenilor 9i Beineilenilor ameninIaIi nu numai de panslavism dar §i de maghiarism §i sä fi inscris, astf el, in sufletele acestora o identitatea freitia romdneascd »4.i Al. C. Golescu-Albul, care viseaza unirea celor cinci provincii românqti intr'un singur trup », tie câ aceastava fiadeveir de-acum peste doueizeci de ani6. Ideea unei Românii o regat frumu§el, rotund, cu fron-- tiere pe care insa§i natura pare a le fi indicat » apäruse, in plinà revolupe, Gole§tilora§a de realizabilä » pu- 1. Vol. II, nr. 115, p. 182.-2. Cf. Silviu Drago mi r, loc. cit., p. 12. 8. Vol. II, nr. 128, p. 220. 4. Vol. III, nr. 235, p. 93. 5. Vol. III, nr. 235, p. 101,

www.dacoromanica.ro Boierii Golefti 281 neau si rämäsag ca lucrul se va intâmpla )), singurul punct de indoialä fiind numai sorocul când lucrul se va intfimpla, Pentru a fi afirmat o atare credinIA, revolu-lia pasop- tistä nu a fost o infrângere, # caci pe de o parte cum avea sä serie mai tärziu asa de frumos, din exil, Al. C. Golescu- Albul din aceea a ai fost infrânt ()data, de douà ori, de zece ori..., nu poli ajunge la incheierea ch.' vei fi totdeauna infrânt... ;ci dimpotrivä, cine indräsneste sä se ridice cu arma in mana pentru a zecea oarä dovedeste t'Aria si voinIa de a iesi biruitor >> 1; iar, pe de alta parte, a fi incercat chiar si imposibilul, a fi infruntat inIelepciunea chibzuità, a fi ridicat frunIi ce de mai bine de un veac se- deau prosternate, a fi afirmat atunci siguranta implinirii apropriate a unei Românii cuprinsä

1. Vol. [II, nr. 235, p. 90. 2. Cuvinte rostite de Ion. I. C. BrAtianu la 14 August 1916, InConsiliulde Coroana carehotarl razboiul unititii noastre nationale.

www.dacoromanica.ro INDICE

www.dacoromanica.ro A

Aali Pass Mehemet Emin, om politic, corespondentafamilieiGolescucu 183 nota biogr.; II, 273 mmistru emigratii; 133 Impotriva guvernului de Interne ;286 despre exilatii dela filo-rus al Taxi' Rom. (1850) ; 148 si ma,. Brussa; I, 102, II,367, 373 ministru nifestulluiBarbu 8tirbey; I, 144, de Exteme, inlesneste reintoarcerea HI, 186-187, 214, 340 protivnic con- Zincai Golescu In Tara Rom. ;IV, hscarii averii exilatilor ; III, 202-203 140-141si unirea Princ. Rom.; 158 si propaganda emigratilor romani con- ostil Unirii; I, 93, 121, 153; II, 282, tra Ruplor228 plecarealuidin 387; III, 317; IV, 138, 173. Bucuresti; I, 145, 165, 176; III, 128, AMI Pasa, IV, 61 Indepartat dela co- 228, 340. manda armateiturcestidinAsia. Ackerman,I,33conventiunea dela. Abdul Medgid, sultan, II, 282 nota biogr. ; Acure' (?), IV, 27. 282 prepara o constitutie liberala In Adrian George, 111, 167 notA biogr.; II, Turcia ;IV, 53 sovaie sa acorde pro- 402 la Brussa; I, 184, 111, 167 la Ge- serisilor amnistie (1853) ; 119 casätoria nova ; 111,167 §coala «General Adrian s; fiiceilui; 368 moartea lui(1861) ; 239-240 intemnitarea lui; 242-243 47; IV, 45, 46, 58, 82, 83, 90, eliberarea lui; I, 184, III, 249-250 so- 94, 95, 172. seste la Turin-111., 342 subscriptie Aberdeen Lord, II, 243. pentru studiile 'lui; IV, 294 despre o Abrud, I, 170; III, 63. comanda de munitii; III, 218, 240, Academia France* IV, 163. 263, 289, 299, 301, 362; IV, 2, 29, 44, Academia de Medicina t3i tItlinte, (Paris), 81, 91, 107, 325. 122. Adrianopol, I, 32; II, 278; IV, 103. Academia Mihalleana, II,184 Ion Io- Adunaren constituanta, din Tara Rom.; neseu-dela-Brad, profesor la ; 190 Efti- 11,399. mie Murgu, profesor la; IV, 403 Al. Adunaren electiva, III, 129; IV, 209, 345. Papiu Milian, profesor la. Adunaren legislativa,I, 251-253, 276; Academia militara dela Turin, I,184, II, 239; IV, 246, 248, 315, 339. HI, 181-182 Al. Mano li Const. Raco- Adunarea Nationala, III, 82; IV, 363. vita la. Adunaren Obsteasci, I, 39-41 conflictul Academia Romani, I, (X), 3,11, 190, ei cu Rusia privitor la Reg. Organic ; 226; II, 1, 7,100, 180, 183, 184, 221, II, 102. 269, 278, 315, 382; 111, 10, 165, 401; Agram, v. Zagreb. IV, 282. Aix-en-Savoie, Mile dela, IV, 117. Academia SI. Luca, (Roma), II, 159. Akaskil, localitate, IV, 61infrAngerea Achmet Pass, comandant laCalafat, Turolor lAngA. IV, 79, 86, 93. Albanezil, III, 293 necesitatea legaturilor Achmet Velyk Effendi, comisar al Tur- Intre emigratii romard si; I, 192, 210; ciei In Princ. Rom.; 111, 20 not& biogr.; IV, 43. I, 135, III, 20 sosirea lui la Giurgiu Albania, DI, 339, IV, 104. (1850) ;I, 141 nemultumit de alegerea AlbertHeinrich Albert, v. Engelhart mitropolitului Nilón; III, 71 in vi- Andrei Andreevici. zita la Zoe Golescu; ,74mijloceste Albury, III, 51.

www.dacoromanica.ro 286 George Fotino

Alecsandri Ion,II,384 nota biogr.; Albul un proieet de statute pentru or- III, 302. gmuzarea emigratiei romana; I, 95, II, Aleesandri Vasile,11, 270 propaganda 303-304 lupta alaturi de Unguri (1849) ; luirevolutionaralaParis(1849); 357 la Constantinopol ;III, 130-131 III, 378 in drum spre Paris (1852) ; vrea sä faca' studii militare la Paris ; I, 89, 203, 225; II, 306, 347, 374, 384, 167 despre chestia maghiaro-romána ; 385; III, 31, 302; IV, 13, 137. I, 183, III, 214-215, 217 la Turin ; Aléon, bancher la Constantinopol, III, 249 intemnitat din pricina unui 176. articol al lui N. Baleasen; I, 101, 185, Alexandresen Costaehe, II, 332; IV, 54. 186; 11, 344; Ill, 53, 96, 215, 217,.218. Alexandresen Grigore, membru in Co-Andronescu, tratat de agricultura de, misia Centrará, IV, 297. III, 165. Alexandreseu Nicolae, IV, 68 si intrigileAngelescu, advocat, III, 205, 287, 398, contra emigraTilor romAni; 11, 332; 400, 401. IV, 54. Angelescu Mano!!, membru In Comisia Alexandri Ion, v. Alecsandri Ion. Centrara, IV, 297. Alexandri Vasile, v. Alecsandri Vasile. Anghelesen, deputat, (1861), IV, 364. Alexandria, localitate (Egipt), IV, 346. Les Anglais et les Franpats, drama, IV, Alexandria, localitate(Italia),IV, 22. 131. Alexi (?), IV, 40. Anglia, I, 206 propaganda lui Dura. Bra- Algeria, I, 184, III, 217 dorinta lui Const. tianu §1.1 N. Golescu in; I, 80, II, 245 Racovitá de a se inrola In armata din ; protestul ei contra ocupatiunii ruse§ti 18g, 303. In Princ. Rom.; II, 247 despre bite- alianta franco-ruso-piemontezA, IV, 180. legerea dintre Franta, Turcia 1i; 265 Alimiinisteanu-Bileesen Sarmiza, I, 275. ocupa-tia ruseasca. dinPrinc. Rom. Alison Charles, diplomat englez, DI, 339 (1849) ; III, 185 /iocupatia ruseasca nota biogr.; 1,197, 198 ataqat la amba- din Princ. Rom. (1851) ; I, 115, II, 277 sada britanica dela Constantinopol. revolutionani straini; II, 341 ajuta Allegretti N., consul al Turciei la Ge- pe refugiatii politict unguri, 352 spri- nova, I, 184; III, 289, 290; IV, 5, jina Turma; 397 speranta emigratilor 23, 24. In ajutorul ei;I, 135, III, 19 con- Almanahul Statului, I, 31; II, 58, 72, 77. flictul cu Grecia pentru Insulele lo- Alpi, muirtii, I, 200; II, 131; III, 362, mee; III, 134 Intervine pentru libe- 367, 376; IV, 123. rarea lui Kossuth; I, 178, III, 210, 211 Amaradia, plasa, II, 54. sprijina pe Unguri; III, 290 pregatiri America, II, 277 qi revolutionarii straini; de rázbom in; 295-296 saracia din; 295 sclavia din ;326, 338-339 29 §.1 razboiul Crimeii; 35 despre proiectul unei calatorii a lui Dumitru incorporarea Olandei §.1 a Hanovrei Bratianui Ledru-Rollin in;I, 115, la ; 35 §i planurile ei antiruse ; 105 §i 179, 194, 197; II,209;III, 51. formarea tmor legiuni straine impotriva Americanii, III,210. Rusiei; 140-141, 158 favorabilä unirii amnistia, III, 19, 226 svon de amnistie Princ. Rom. ; 148-149 importanta uni- In Tara Rom.; 185 §i Barbu *tirbey; rii Princ. Rom. pentru; 171 qi unirea 317 nadejdea emigratilor romani In- Princ. Rom.; 178 sprijina ocupatiunea tr'o ; IV, 47, 49, 51i emigratii romani austriaca in Princ. Rom.; 178 impo- cari vor sä lupte alaturi de Turci; triva unei noui conferinte la Paris ; 53 se va acorda emigratilor romani; 286 recunoa§te alegerea lui AL Cura; 58i apropiatul firman de ; 60 Can- 339 pentru unirea definitiva' a Princ. ning protivnic amnistiei; 61 Gheorghe Rom.; I,66, 85, 98, 115, 129, 147, Magheru despre ;108 refuzata emi- 162, 187, 194, 204, 209, 210, 214, 222, gra-Olor romani. 223, 228, 229, 230, 232, 238,251, Amsterdam rne de, (Paris), IV, 240. 258, 262, 270; II, 182, 183, 185, 188, Amnrat Pasa, v. Bem Iosif,general. 194, 209, 244, 273, 282, 284, 396; III, Anatolia, IV, 357. 12, 34, 98, 208, 215, 238, 307, 358, Ancora, oras in Asia Mica, III,319. 360, 369; IV, 24, 37, 42, 50, 61, 68, Andral Gabriel, medic, IV, 122 nota 102-104, 106, 118, 127, 129, 132, 145, biogr.; 292. 146, 153, 164, 168, 171, 180, 283, 287, Andreescu Gheorghe, II, 304 nota biogr.; 324, 389, 416, 421§i passim. I, 167 intocme§te cu Al. C. Golescu- Animo (?), IV, 235, 278.

www.dacoromanica.ro Boterti Colefti 287

Anino Vittoria Trinzinata di, gazda lui Arion Maria, C8. cu Evghenie Predescu, Const. Racovita la Turin, III, 177-178. IV, 307. Antoinette M-elle, IV, 167. Aristarchi Nicolae Bey, II, 13 nota biogr.; Antonache, banul, I, 55. 11, 13 mustrat de N. C. Golescu pentru Antonelli Giacomo, cardinal itaban, BI, tficerea lui; I, 11, 13, 41, 153; II, 1, 299 nota biogr.; I, 184, III, 243 stfi- 143; III, 317. rueste pentru eliberarea luiGeorge Aristia Costache, II, 201 nota biogr.; Adrian. II, 201 In exil; 405 slaveste in versuri Anuarui Instttutulut de Istorie naftonald, pe Zoe Golescu; DI, 36-37 dela Viena Cluj, I, 76, 80. In drum spre Rusciuc (1850) ;51 la Anvers, III, 298. Ruscmc; II, 252; Ill, 48. Apelul nationalilor din Paris dare natio- armata austriad, II, 275 in Tara Rom. nalii din Bucure§ti, IV, 124-133. armata germanA, II, 310 in trecere prin Apoliniada, oras in Asia Mica, III, 319. Tara Rom. ApoIonia N., revolutionar roman, IV, 55, armata 'omit* II, 69, 73 recrutari la 57. Pitesti; 72, 77 inaintari in. Arad,I,119; II, 312. armata 'weasel, II, 183-184 paraseste Arago Etienne Vincent, scriitori om po- Moldova ; 215 va trece in Transilvania; htic francez, IV, 202 nota biogr.; 233 In Moldova ; 240 In Austria (1849) ; I, 236. 280 retrasa la Targovistei Ploesti; Arapatak, bAile, I, 165; II, 109, 148; 315 intra in Bucuresti (1849) ;319 III, 38, 43, 46, 49, 50. din Tara Rom. spreTransilvania ; Arden!, v. Transilvania. ID, 35, 41, 221, 226 retragerea ei din Ardelenii,v.Transilvanenii. Tara Rom. Argev, episcopul de, I, 40, 110. armata turd, II, 280 si paza hotarelor Argegi, judetul, I, 253 Tribunalul din Ar- Tarii Rom.; III, 226 paräseste Tara ges recunoaste drepturile politice lui Rom. ; IV, 98 despre desorganizarea ei. Ion C. Bratianu ; II, 219 locuitorii lui armata ungarA, II, 209. ansteaza pe subprefect ;247 armate armatele deocupatiune,III, 228 au rusestii austriace in; 11, 195, 315; pärasit Tara Rom. 133, 275; IV, 243, 267, 346, 348, arme, II,181, 183-184 revolutionarii 361. romani car arme si bani dela Paris ; Arge§, ram, II, 96, 99 revarsarea lui la 188 pentru Tara Rom.; 190 din Austria Golesti; IV, 279, 292pagubele pri- pentru Tara Rom.; 190 Al. G. Golescu- cinuite la Golesti de revarsarea lui; Arapila care sa se fabrice in tara. 211, 213-214, 226 despre construirea Armei Eliseu, II, 384. unui pod peste; I, 137, 144, 269. Arsachi ApostolChina, IV, 288 nota Argegi, tribunalul,I, 253 reintegreaza biogr.; IV, 288 svonul alegerii lui ca pe Ion C. Bratianu In drepturile sale pres. al Comisiei Centrale; 297 mem- politice. bru alComisiei Centrale ;350. Arghiropol Grigore, III, 44. A§ezAmAntul Ion C. BrAtianu,I,170, Arghlropulo Manoil, ID, 133 nota biogr.; 183. I, 141, III, 133 membru in ministerulAsia Mick IV, 98 despre desorganizarea filo-rus (1850) ;IV, 372-373 in con- armatei turcesti din ;I, 32, 111, 159, flict Cu Al. Cuza ;364 elaboreaza un 186, 200, 227; II, 209, 395, 397; proiect de lege electoral& ; 52, 300, 307, 75, 294: IV, 2, 47, 56, 58, 61, 102, 341, 381. 103, 147. Argus, °chi de, III, 229. Asociatia literarA din Bucuregdi, I, 54, Arhipelagui, 11E, 295. 202. Aril:veto Oltenia, I, 4. Asociatia literarA a studengilor romini din Arkunda Panaki, II, 78. Frantz, I, 48, 54, 202; II, 167;III, Aricesen Constantin, IV, 320 nota biogr. 165, 225, 235, 271, 298; IV, 7. Aril Effendi, ambasador al Turciei la Assaki Ermiona, cAs. cu Edgar Quinet, Viena, IV, 44, 45. IV, 136. Arion (?), IV, 381. Assaki Gheorghe, IV, 21, 136. Arlon Anton Ion, IV, 334. Atena, I, 194 Radu si Al. C. Golescu-Al- Arlon C. C., IV, 334, bul la; I, 191-193, 11, 307 N. Golescu Arion Elisaveta Anton, nAsc. Lipoianu, In propagandala;III, 294 despre 334. libertatea presei dela ; 295 nevoia unui

www.dacoromanica.ro 288 George Fotino

reprezentant al enaigratiel romane la; triva repatrierii lui Dumitru Bra- 301expulzarea emigratilor polonezi tianu ; IV, 283,286-287 si alegerea din; 306 N. Golescu paraseste ; 355 des- lui Al. Cuza ;300 rectmoaste indoita pro societatea din; 1,165, 193, 196, 197, alegere a lui Al. Cuza; 409 victoria 200, 203, 243; II, 185, 266, 398; Prusiei asupra ei; I, 42,73, 76, 78, 269, 274, 279, 292, 293, 296, 306, 310, 79, 88, 89, 90, 92, 146, 161, 162, 164, 320, 321, 323, 326, 330, 331, 342, 170, 171, 172, 173, 176, 178, 182, 184, 343, 348, 354, 355, 360, 367, 371, 374, 188, 190, 204, 207, 208, 210, 217, 219, 380, 381, 382, 388, 391, 404. 220, 221, 223, 226-228, 233, 258, 260, A teneul Itomiln, II, 315. 261, 262, 268, 269, 280; II, 84, 182, Athos, muntele, I, 196; III, 319. 190, 203, 206, 208, 209, 212, 219, 232, Anerswald Alfred von, om politic pru- 240, 241, 254, 256, 281, 292-295, 349, sian, IV, 215 nota biogr.; I, 250. 390, 398; HI, 18, 38, 47, 49, 55, 59, Aupick Jacques, general, ambasador al 62, 65, 93, 99, 100, '101, 132, 134, 148, Frantei la Constantmopol, II, 182 nota 212, 215, 238, 298, 320, 327,344; biogr.; I, 66; II, 178, 187. IV, 22, 36, 37, 38, 43, 59, 69, 74, 80, Austria, II, 209 refuzul ei de tt sprijini 81, 88, 93, 94, 104, 118, 119, 129, pe Unguri ;250 imparatul Austriei 130, 133, 135, 142, 158, 166, 176, 179, contra unei constitutii hberale In; 251 180, 201, 216, 282, 284, 285, 323, 333, Imparatul ei refuza titlul de Duce al 356, 360 si passim. Romamlor; 303 care ajutorul RusieiAustria Casa de, II, 239. contra Ungurilor (1849) ;DI, 134 si Austriaeii, I, 79, II, 266-267 la Turin; I, internarea lui Kossuth; 242 despo- 76,81,82, 85,11, 224, 235-236, 259, 261 tismul din ; 260 posta din ; 344 Gheor- luptele lor cu Ungurii (1849); I, 125, ghe Magheru In; IV, 12-13 svonul II, 369 cruzimele lor impotriva Un- anexarii Princ. Rom. la ; 35 si Slavii gurilor ;IV, 9 svonul intrarii lor in din Rasaritul ei ; 46 cere ca Turcia Tara Rom.(1853) ;153 evacuarea nu se serveasca de emigratii unguri Princ. Rom. de (1856) ; 1, 82, 83, 204, poloni ;116, 118 despre conventia 226,227,-228,235;II,163, 219, ei cu Turcia (1854) ; 138-140 influenta ei 240, 252, 254, 272, 278, 348, 349; asupra Turciei; 139-141, 158, 360, 365 IV, 12, 43, 127, 132, 176, 180. unirea Princ. Rom.; 146 si Buco- Austro-Ungaria, IV, 415. vina; 147 nazuinteleei In Orient; Avram Ianen, v. Iancu Avram. 149-151i unirea Princ. Rom. sub Avril Adolphe baron de, diplomat fran- mi Domn strain; 178 impotriva unei cez, IV, 157 nota biogr.; IV, 178 cere noui Conferinte la Paris ;186-187, in casatorie pe Maria I. Odobescu; 196,201se opune repatrierii emi- 158, 161, 178, 411. gratilor romini; I, 235, IV, 201 impo-

Babadag, II, 277 ocupat de Rusi in 1809. BiliceannElena, ea's. Cu Manuil al- Babylon, DI, 11. leanu, IV, 246. Bacán, judetul, I, 271 svon despre expul- Bälaceanu Frosa C.,cas. Cu Waldemar zarea unor familii evreesti din; IV, de Gravais, II, 210; IV, 20, 115. 415 razvratireai disolvarea garzii na- Balaceanu Ianen C., II, '155. tionale din; IV, 421, 422. Biliceanu Ion C., II, 210 notä biogr.; Bacán, orasul, III, 378. II, 210 obtine invoirea de intoarcere In- Baden, locahtate, III, 47. tara; I, 95, 11,227,303, 318 aghiotant al Biliceann Catinca C., cis. cu Gauthier, lui Bem, luptä alaturi de Unguri (1849) ; 210. I, 101, II, 348, 354 arestat de Rusi in Baliceann Constantin, banul, casatorit Cu Transilvania ;I, 80 la Be/grad ;IV, Sultana Par§coveanu, I, 4; II,155, 39 la Geneva ;233 despre o brosura 49. calomnioasá a lui; 412 agent diplo- Bilaceanu Constantin C., cas. Cu Maria matic la Paris, demisiunea lin; I, 83; Al. Vacarescu, I, 71; II, 155, 210, 119, 203, 227; IlI, 227, 385; IV, 10, '12,

www.dacoromanica.ro Boierii Golefti 289

20, 115, 153, 156, 165, 199, 246, 324, Racovig care gtiri despre sAnAtatea 411. lui ;240 vrea sA petreacti iarna (1851) BAlliceann Ion, doamna, IV, 39. la Roma ;242, 267-268, 270-271, 275, BAliceann Linfa C., cAs. cu Matei Can- 301-302,319, 324 despre stinfitatea tacuzino, HI, 49 notA biogr.;II, 155. lui; 249 sfátuit sA nu meargA la Roma; Biliceann Maria C., nAsc. Al. VAcArescu, 249 un articol al lui pricinuegte Intern- II, 71, 210. nitarea lui Gheorghe Andreescu ; 253 la BAliteeann Maria C., as. 1° cu C. N. Hyères ; 268, 270-271, 280, 297-298, Glogoveanu gi 2° cu Petru Ruckraan, 403 despre tipArirea Istoriei Romelntlor 71 notä biogr.; II, 210; IV, 331. sub Mthat Vtteazut; 289 despre manus- BAliteeann Maria (Marghioala) C., &As. cu crisele lui; 296 sfAtuit sA meargA la Iordache Golescu, I, 50; II,6,90, Louéche ; 296 indemnat SA nu se lase 128, 155, 263, 278, 311, 333; DI, 87; demoralizat de boalä ; 325 pleacA din v.iGolescu Maria Gheorghe (Tor- Franta spre tarA ; 330 In drum spre dacha). Constantinopol; 340, 342 la Constan- Billiceann Mihail, I, 4. tinopol (1852) ;368 planul lui de a BAlkeann Otefan C., II, 155 notA biogr. merge la Cairo ;402 InSicilia ; BilAceann Sultana,nfisc. t.PArgco- 200-203, IV,1 moartea lui; IV, 1. veanu, &As. 1° cu Mihail HálAceanu si Maria N. Cantacuzino plAtegte dato- 20 cu Const. BAlAceanu, I, 4; 11, 155; riile Itu; 1, 4 manuscrisele lui depuse 49. la consulatul turc dela Palermo ;1 BAlAceann Sultana, cAs. cu Const. Lang, Const. RacovitA despre moartea lui; HI, 34. 3-4 Catinca R. Golescu despre moartea Billiteeann Sultana C., &As. cu D. Kretzu- lui; 3 visul lui Al. G. Golescu-ArApiltt lescu, II, 210, 227. despre moartea lui ; 11 Al. G. Golescu- Billiteeann Zoo, cAs. cu Al. Bremsen, ArApilA care gtiri despre ; 12tefari Go- 146 despre crisAtoria ei ; IV, 12 In drum lescu despre moartea luí; 144 ca redac- spre Nissa;II,71,210, 348, 349; tor la Magaztrull Istoric; I, 37, 47, 51, III, 227. 57, 67, 68, 73, 76, 79, 83, 84, 91, 124, Baleani, muntii, I, 167, 246; DI, 105; 125, 149, 168-170, 175, 180, 182, 183, IV, 102, 103. 185-187, 200, 204, 224, 225, 242, 243, Bfileesen Constantin, II, 197 notA biogr.; 245, 279, 280; II, 166, 184, 191, 192, II, 205 refugiat la Sibiiu dupà revo- 197, 201, 214, 225, 226, 358, 379; HI, lutie ; I, 74 pArAsegte Sibiiul; II, 385; 31, 48, 51, 56, 57, 62, 79, 80, 103, 105, DI, 126, 271; IV, 144, 379. 108, 109, 129, 130, 134, 178, 193, 209, BAlcesen Dimitrie (?), III, 126. 218, 245, 252, 268, 272, 276, 282, 295, Bitleescu Nicolae, II, 125 notA biogr.; 306, 318, 321, 332, 363, 375, 404; IV, I, 65, 11,177, 183 cu deputatiunea revo- 5, 134. lirtionarA la Constantinopol ; I, 67-68 Niemen Sevastia, 111, 271, 282, 310, 402. gl problema agrafá ;II, 191, 385 igi BAlcesen Zinca, cAs. cu Barbu Petrescu, procurAcarti ;232laSibiiu; 256 HI, 271, 275, 324. la Constantmopol; I, 84 irtrtiator al Bacon, fratii, I, 279. unui plan de colaborare cu Ungurii; BAlcegti, localitate In Argeg, DI, 275. I, 95, 187, II, 303, 318 In Transilvania, }Mann Ecaterina N., ea's. cu Gh. Gr. luptAnd alAturide Unguri(1849) ; Cantacuzino, III, 153. 96-97, II, 329 gi recunoagterea na-Bileann Elena, as. cu Const. Mature! tionalitAtii RomArulor transilvAneni de Herescu, JI, 105. afro Unguri; I, 98 mAhnit de InfrAn- Bileann Elena M., nAsc.Bfiliceanu; gerea Ungurilor ; II, 354, 355 arestat de 246. Rugi In Transilvania ; I, 101, 118, 119, Minna Grigore, banul, II, 105; DI, 153; 348 refugiat la Avram Iancu; IV, 246. 374 refugiat la Paris ; 383 despre acti-Minna Irina N., nAsc. VAcArescu, vitatea sa revolutionarA; I, 170 emi- 153. gratii dela Brussa li cer un expozeu Billeann Malta, cAs. cu Nicolae VIcArescu, cronologic al relatiunilor romAno-ma- II, 94. ghiare ; Ea, 56-57 propus membru inMeant' Maria Gr., näsc. Brincoveanu, comitetul Ennigratiei ; 167 despre che- 105; DI, 153; IV, 246. stiunea maghiaro-romAnA; 217 trimite Minna Maria N., cAs. cu Blaremberg, brogurile sale lui Al. Mano ; 218 Const. 153.

www.dacoromanica.ro 290 George Fotino

Bileanu Mann% IV, 246 nota biogr.; (1849); I, 200, III, 392 intalnirea lui 256. cut. Golescu la Dresda (1852). BilleanuNicolaeGr.,LII, 153nota Barnutiu Simion, II, 232 nail biogr.; biogr.; I, 191; III, 304, 374, 388, 391, 79, II, 232 parasegte Sibiiul (1849); 404; IV, 8. 180 girevolutia dela 1848; 294 Baligot Arthur de Boyne, II, 270 not& arestat. biogr.;270 propaganda lui pentru Barrès Maurice, I, 241, 242. cauza romaneasca (1849); I, 89; IV, Barrieux, croitoreasa, BI, 23, 139, 221; 173. IV, 225, 327, 328. Dal§ Eeaterina, eh's. cu George Filipescu, Barrieux, sotul celei de mai sus, III, 23. II, 145 nota biogr.; 146 moartea ei la Barroche, IV, 158. Carlsbad; 148 inmormantarea ei. Barthélemi Constantin, II, 227, 233. Bal§ Elisaveta, càs. cu Gr. Brancoveanu, Basarabia, IV, 146 cedata Rusiei; I. 42, IV, 303. 167, 206, 208, 219, 223, 230, 279; Bal§Teodor, caimacamalMoldovei, II, 179; III, 105; IV, 38, 40, 64, 73, IV, 162, 174, 181, 184. 76, 103, 135, 140, 163, 178. Baits Alba, Mile dela, II, 74-75 Stefan Basibuzuci, IV, 98-99 despre cruzimile Golescu la. lor. Balta Liman, conventia dela, I, 147, 152, %Allah, v. Vasiliade N. 153, 210, 221; II,301, 401; In, 18, Easily de, comisar al Rusiei in Prin- 20, 41, 221; IV, 42, 82, 119, 358. cipate, I, 231. baluldela Curten Domneascl, I,13; Bastide Jules, II, 187 nota biogr. II, 96, 98, 100, 111, 118. Bataillard Lilie P., IV, 288. balnri publice, II, 78. Bataillard Paul, II, 192 nota biogr.; Bra* (?), 11, 125. 225-226 sane pentru cauza rozna- proprietate a Golegtilor,IV, neascä; II, 188 despre tipa'rirea lucra- 243, 252, 254. rilor lui; 256-258 gi emigrapi romani Banat, I, 89-90 revendicarile Romanilor dela Paris ; 243-244 Al. G. Golescu- din; 96 Ungurii vor sa asimileze pe Arapila Ii multumetrte pentru sprijinul Romaniidin;II,308, 310 cucerit dat zauzei romanegti; 253-255 Al. G. de Unguri (1849); DI, 93 amenintat Golescu-Arapila Ii cere concursul pen- de panslavism; I, 167, 172, 173, 199, tru cauza romaneasca; 267 primeste 279; II, 179, 190, 239, 241, 312, 385; stiri despre sänätatea lui N. Ralcescu; III, 105, 395. IV, 145 un memoriu allui despre Bitnitenii, I, 89, 280; II, 320; III, 93. Princ. Rom.; 151-152 despre brogu- Banca Frantei, II, 181 revolutionarii ro- rile lui filo-romane; 155 nevoia reedi- mâni (1848) cer un imprumut dela. tárii lui despre Princ. Rom.; Banca Nationali, I, 66, II, 181 nevoia I, 54, 68, 88, 188-190, 258; JI, 191; lnfinflärii ei in Tara Rom. (1848); II, 241, 245, 268, 275, 276, 302, 325; 315. 145, 148, 181, 182, 275, 276, 287, Banca Otomani, IV, 325. 288. Banca Romani, IV, 414. Bataillard Thérèse P., 111, 267 i se dau Binescu N., I, 8, 65. stiri despre sanatatea lui N. Ralcescu; Bank of. Roumanian Ltd., IV, 206. 325 despre boala ei; 242, 245, 255, Banov, gradina,(Bucuregti), II,304 268, 275, 276, 325; IV, 182, 275, 287, colonelul Ion Solomon arestat In. 288. Banov Alexandru, ofiter, trecut din ar- Bathiany Casimir, om politic maghiar, mata rusa in cea romana',I,31; IV, 85 nota biogr.; 37. II, 72, 75, 86, 90. Bathori Andrei, III, 403 un portret al lui Banov Maria Al., nasc. Bibescu, II, 75. In biblioteca dela Dresda. Barbès Armand, om politic francez, I, 26. Bathori Gavril, Ill, 403 un portret al lui Bärcineseu, II, 123 si studnle lui Dim. In biblioteca dela Dresda. Bolintineanu la Paris. Bathory Sigismund, III, 298 nota biogr.; BArcinescu Sultana, cas. cu Ion Coma- 298 N. Memel' vrea sa-i reproduca nescu, II, 97. portretul in Istoria sa; 403 un por- Barèges, Mile, IV, 299. tret al lui in biblioteca dela Dresda. Baritiu Gheorghe, III, 892 nota biogr.; Bathory Velan, príncipe al Transilva- I, 90 arestat la Brasov; II, 251-254 niei, HI, 298. despre persecutiile Rugilor la Bragov Datum, IV, 61 victoria Turcilor

www.dacoromanica.ro Boierii Golefti 291

Bobee, localitate, HI, 340. care s'a turcit; I, 77, 78, 83-85, 92, Melard Leon-Philippe, consul al Frairtei la 95, 101,124; 11, 190, 236, 237, 253, 272, Bucuresti, IV, 135 nota biogr.; 155, 292-294, 296, 312, 318, 349, 354, 376. 158 si unirea Prmcipatelor; 164 In localitate, IV, 73 Const. Raco- conflict cu Colquhoun; I, 229, 233; Bender'vita Inchis la. IV, 156, 159. Bengesen Alexandrn (Achil) Gr., II, 278. Beizadea Vitel, v. Sturdza Grigore M. Bengeseu Aneufa,nasc.Parscoveanu, Belgia, IV, 35 despre Incorporarea ei la I, 4. Franta; 176, 178 Al. Paleologu In; Bengeseu Lulea Riducan, cas. Cu Dimi- I, 49, 189, 251; DI, 245, 349; IV, 145, trie Scarlat RosettiII, 143; 111, 32. 150. Rengos en Eeaterina Riduean, Laso. Far- Belgienii, IV, 216. fax* II, 11 despre moartea ei; Belgrad, IV, 60 despre nevoia de propa- 2, 21, 143. ganda romina la ; 332 despre un con- Bengesen-Samureati Elena Gr., rase. G. flict Intre Sarbii Turci la ;I, 80, Golescu, II, 278 nota biogr.; III, 111 211-213; II, 228, 363, 377, 380; IV, despre nasterea fucei sale Maria ; I, 126, 59, 61, 69-73, 390. 127; II, 128, 185, 278, 349, 374, 376, Bellevue, localitate, IV, 157, 160, 171, 378, 380, 387, 392; DI, 29, 33, 75, 305, 177. 344, 350, 353, 354, 364, 365, 372; IV, BOW, cornpozitor, II, 35. 331, 379. Bello Barbu, IV, 814 nota biogr.; IV,Bengescu-Samnrea§ Elena Gr., as. 1° Cu 3, 212, 314, 346, 348. Alexandru Al. Racovita si 20 cu Scarlet Bello Constantin, I, 70; IV, 314-316. I. Trasnea, II, 12 nota biogr.; II, 278. Bellio George, IV, 314-316. Bengesen George Gr., ll, 185 nota biogr.; Bellu Alexandru 8t., II, 246. 9, 49, 130; II, 178, 185, 278; DI, Bellu Elisa 8t., nasc. *tirbey, II, 246. 111. Bella Irina Al., iiasc. Vacarescu, II, 246. Bengeseu Gheorghe Radu, I, 4. Bella 8tefan, II, 246 nota biogr.; 263 Bengeseu Grigore, II, 185 nota biogr. administrator la Prtesti, face perchezitii Bengeseu-Samurea§ Grigore Al., II, 185 la Golesti; ifi, 28, 31. not& biogr.; III, 393 numit la malta Belvedere, proprietatea Golestilor, I, 7, Curte din Bucuresti;II, 161, 278, 107, 181; II, 7, 106, 149; III, 139, 144, 343, 349, 373, 376, 381, 392, 405; 146, 165, 166, 176, 177, 220, 231, 232, ICI, 15, 29, 33, 35, 41, 73, 75; IV, 376. 234, 235, 248, 256, 264, 283, 285, 287, Bengesen-Samnreaq Ianeuliti Gr., I, 127, 307, 323, 339, 358; IV, 7, 18, 192, 198, 392, HI, 29 primeste o educatie 202, 214, 218, 220-223, 225-228, 234, republicana. 236, 237 244, 245, 289, 322, 333, Bengesen Maria Gr., II, 278; II1, 111. 334, 376. Bengescn Maria $t., cas. cu Al. Samurcas, Bem Iosif, general, II, 232 nota biogr.; II, 185, 278. 81, II, 232 luptele lui lângà Sibim; Bengeseu Maria, &As. Racota, III, 380. 239 infrange pe Rusi; 256 areBengesen Rildneanu, medelnicer, II, 2, Romani In armata lui; I, 82-83,II, 143. 259-260 victoria lui asupra AustriacilorBengesen Zoo Aehil, nasc. Rosetti, Rusilor (1849) ;I, 82-83 admiratia 143. Zincai Golescu pentru; 84 N. BalcescuBenzi Raffaelo, comisar al Sardiniei In despre; II, 300 desprepurtarea lui Princ. Rom., I, 231; IV, 189, 197. la Sibim; I,95,II, 321 invinge pe Beppo, porecla lui Ion C. Bratianu, IV, Rusi la Fagaras(1849) ; II, 249, 335 115. ränit ;320 retras la Brasov; 337 pa- Berindei Dimitrie I., IV, 807 nota biogr.; trunde In Moldova(1849) ;I,118 307 premiat la Paris; HI, 315. armata lui se retrage spre Ha-teg; Berindei Ioniti N., IV, 307. 278 la Caransebes; 282 la Orsova ; Berindei Mate!, postelnicul, IV, 307. 310 Infrange trupele germane la Or-Berindei Nuns) cäsatorita Cu Hristodor soya ;I, 97-98 se refugiaza la Vidin; Lapati, III, 44. if, 98, II, 346 despre colonizarea solda- Berivoe§ti, mosia Golestilor, I, 181; II, tilor lui in Turcia ; I, 99, 119, II, 358, 315, ID, 146, 176, 307, 308, 322, 323, 362 despre trecerea lui la mahomeda- 339; IV, 18, 22, 192. nism ;II, 374 scoala lui militara' dela Berlin,I, 159, 200, 236, 243, 250; II, umla ; 379 Amurat Pala, numele sub 96, 183; DI, 38, 47, 118, 259,335,

19°

www.dacoromanica.ro 292 George Fotino

402; IV, 2, 10, 11, 54, 153, 201, 202, Biblioteca romana, dinParis,I,54; 215, 216. HI, 60. Bertaut Mes, scriitor, I,26. Bidermayer, mobila, I, 134. Bibeseu, partidul, IV, 269. Billecocq Adolphe Etienne, consul al Fran- Bibesen Anca Ion, nasc.Florescu, -pi la Bucuresti, II, 96 nota biogr.; 123. 13, II, 96 despre balul dela Curtea Bibescn Dimitrie, II, 64. domneasca; I, 41; II, 188. Bibesen Ecaterina Dim., n'ase. Vacarescu, Bis Hippolyte, scriitor, II, 35. 150. Bizant, I, 219; IV, 62, 103. Bibescu Elisa,&As.CllIon Filipescu- Blaj, II, 239 congresul Romanilor (1849) Vulpoi, II, 123. dala; I, 89; II, 189, 384. Bibeseu Eufrosina 5t., ase. Scanavi, H, Blanc Louis, I, 26. 157. Blanche, casa de sanatate a doctorului, Bibescn George Dim., domnitor, II, 160 I, 213, 257, IV, 166 Ion C. Bratianu In. nota biogr.;I,47 inscaunarealui Blanqni Lonis Angust, revolutionar fran- (1843) ;51 desfiinteaza hotarele va- cez, I, 26. male intre Moldova gi Valahia; 55 in- Blaremberg Alexandrina T., cas. cu Ion fiinTeaza.Colegiul francez la Bucu- Gr. Ghica, III, 187 nota Imogr. regti ; II, 157 cásatoria lui cu MaripcaBlaremberg Elisa,II, 73 nota biogr.; Vacarescu (1845) ;167 despre impo- 101, 150. zitul funciar(1847) ;176filo-rus ; Blaremberg Maria, rase. Bäleanu, 178 svonuri despre plecarea lui peste 153. hotare;I,58 abdicarea lui gi fuga Blaremberg Pulcheria (Profira) V., 'Ase. la Bragov;I,115 giII, 233 Rugii Ghica,II,84 nota biogr.;84-85 sprijina la Domnia Tarii Rom. pe moartea copilului el; IH, 155, 187. (1849) ; 331 refugiat la Constantmopol, Blaremberg Vladimir, II, 73, 84 aghio- In grea situatie financiara; LII, 128 tant domnesc; Hl, 187. Intors In -tara, obligat s'o paráseascaBleschamps Alexandrina de, III, 335. (1850) ; IV, 172 negustorii din Bucu-Boabe de Grdu, revista', I, 199; III, 394. regti cer Intoarcerea lui (1856) ; 191, Body Joséphine, cas.cu Dim. G. Go- 246 despre partidul naTional; I, 257 lescu, II, 180. seriesub pseudonimul SanéjouandBoemia, IH, 47, 305, 365. despre Principate (1857) ; I, 48, 50-53, Boeresen Vasile, IV, 168 nota biogr.; I, 55-57, 118, 153, 198; II, 64, 123, 157, 226; IV, 274, 284, 320, 322, 345, 349. 165, 319; III, 17,72, 137; IV, 144, Bogdan-Duici G., II, 190. 246, 303. Boiaroglu, IV, 244. Bibescn Ion, II, 123, 813 nota biogr.; boieri, II, 71 un firman privitor la; 102 123-124 gi studiile lui D. Bolintineanu intrigile lor impotriva Domnitorului; la Paris. 112-117 Al. C.Golescu-Albul ironi- Bibescn Maria, cas. cu Dumitrache Brai- zeaza pe ; 194 cer s'A fie apara$i de rás- loiu, II, 64. coala Váramlor; HI, 32 despre servi- Bibesen Maria Stelan, cas. cu Alexandru lismul lor fata de Rusi. Banov, II, 75. Bois le Comte, trimis al Frantei in Princ. Bibeseu MariticaG., rase. Vacarescu, Rom., I, 256. Il, 94 nota biogr.; 157, 161 la Viena; Boitog °limpia, I, 226. 162 plecarea ei dela Viena; 111, 17, 72. Bolgrad, IV, 174, 180. Bibescn Nicolae II., II, 157 nota biogr.; Bolintineana Dimitrie, II, 123 nota biogr. ; 67, 70 trimis in cercetare la Me- 123-124, 164 ajutat la studii, la Paris, hadia ;I, 165; II, 75, 154. de Al. Dim. Ghica gi de calma boieri; Bibesen Stefan, II, 157. 164 putin studios la Paria; 170 taga- Bibesen ZoitaG.,n'ase.Mavrocordat, duegte treacä examenele ;I, 80 303. la Sibiiu (1848) ; HI, 321 la Constan- biblioteca, IV, 225, 228 Golestii o trans- tinopol ; IV, 403 Golegtii se aboneazä la porta dela Belvedere la Golesti. operile lui; I, 25, 48, 53; II, 244, 370, Biblioteca Ion I. C. Britianu, III, 394 382, 384, 390, 403; IH, 96; IV, 189. posada Cateluamul adtenilor; I, (VII), Bolliac, fratele lui Cesar, IH, 327. 57, 189, 199, 225; II, 164. Bolliae Aristia Cesar, I, 80, 117, H, 241, Biblioteca Nationaltt, dela París, I, 202; 249, 252 persecutata de Rugi la Bragov III, 298. (1849).

www.dacoromanica.ro Boierii Golefti 293

Bolliac Cesar, II, 294 not& biogr.; 225 Ipsilante i Legiuirea lui Caragea; IV, despre liberarea tigandor familiei lui; 179 darea in judecata a lui;297 253 refugiat printre Secui; 294 care raembru in Comisia Centrala ;II, 23, Ungurilor ospitahtate (1849) ; 305 edi- 25, 26, 44, 64, 139, 141; III,29,45, teazsa la Brasov ziarul Espolriatul; 348 115, 205; IV, 343, 350, 351. la Cons tantinopol (1849) ; HI, 333-334 Brailoiu Dumitrache, II, 64. rAu vazut de emigratii romani; IV, Bràioiu Ecaterina Const. N., nasc. Hagi 23 Al.C.Golescu-Albul critica pe ; Moscu, II, 22.' 283-284 Stefan Golescu critic& arti-Bräiloia Gheorghe N., I, 127,III, 29 colele lui; I, 80, 101, 117; 11,354, 357; Elena Bengescu vrea sa-1 faca repu- III, 126, 395; IV, 273, 385, 386, 417. blican; m, 45, 49 inceteaza din vieata Bonafous Freres, casa de transporturi, la Viena ;II, 64. III, 217, 218. Brailolu Ion N., II, 64, 141. Bonaparte, biblioteca dela Paris, IV, 161. BMW!' Maria Dam., nAso.Bibescu, Bonaparte Carlo Luciano, 2° principe de II, 64. Canino, DI, 335 nota biogr. , 335-336 Brailoiu Maria (Marghioala) N., cas. cu misiunea lui in Italia; I, 229, IV, 155 Manolache Faca, II, 64, 121; III, 49. candidat la tronul Princ. Rom. Briiiloin-Zittreanu Nicola°,II, 64 nota Bonaparte Cristina, IV, 26. biogr.; II, 22, 67. Bonaparte Louis, I, 125 impotriva Repu- Brailoin Zitreann Zoita, nasc. Vlada- blicei dela Roma (1849) ;125 expul- ianu, II, 22. zeazä pe Adam Czartoryski. Brincoveanu, spitalul, II, 220 Fuad Pasa Bonaparte Luciano, 1° prmcipe de Ca- Luders viziteaza. nino, III, 835 notä biogr. ; IV, 159, 161. Brancoveanu Constantin Ion, Domn al Bonaparte Pierre NapoleonI, 229, IV, TArii Rom., 111, 403 un portret a lui 155 candidat la tronul Princ. Rom. In biblioteca dela Dresda. Bonaparte Roland, IV, 161. Brancoveanu Elena Em., cgs. cu Al. Can- Borroczyn, baron, aghiotant domnesc, tacuzmo-Pascanu, II, 199. II, 24. Brancoveanu Elisaveta Gr., nasc. Ball, Borroczyn Rudolf Arthur von,II,7 IV, 303. planul Bucurestilor de. Brancoveanu Grigore, I, 154; IV, 303. Borsec, localitate, II, 107, 108. Brancoveanu Grigore,fiulluiGeorge Bosfor, I, 101; II, 334 ; 111, 318; IV, 146. Dim. Bibescu, IV, 303 nota biogr. Bosianu Constantin, IV, 339 no ta biogr.; Briincoveanu Maria, cas. cu Grigore BA- 339 demisioneaza din Adunarea Le- leanu, II, 105; III, 153; IV, 246. gislativa' (1860) ; 349, 398. Brancoveanu Zoita, lase. Mavrocordat, Bosnia, I, 219; II, 97, 339; IV, 80, 99, (adoptata de Gr. Brancoveanu), IV, 104, 357. 303. Bossel, procesul sala, IV, 303, 315. Braqov (Rronstadt), I,9, 17-18, II, 33 Bossel Mr., IV, 319. Golestii In copilarie la ; I, 58 George Botaris, ofiter grec, DI, 349 trimis sa re- Dim. Bibescu refugiat In 1848 la ; primemiscarea preotului Papulakis 117 familia lui Gh. Magheru arestata (Grecia). la ;11, 36 Ion Negulici la ; 178 reactio- Bonbruche Edouard, imprimerie, (Paris), narii din Tara Rom. (1848) refugiati I, 54. la; 208 la Golesti se aud tunurile Braconier Antoinette, IV, 167. dela ;235 Rusii s'au bfitut cu Secuii Braconier IV, 167. la; 237 cucerit de Sasi; 282 Omer Braila, I, 118,Mr.9 II, 352-353 primirea, in Pala la ;312 cucerit de Rusi (1849) ; 1849, a domnitorului Barbu Stirbey 320 generalul Bem retras la ;I, 9, 17, la; I, 11, 49, 121; II, 22, 43, 44, 51, 18, 58, 74, 80, 81, 90, 97, 117; II, 178, 180,233,363, 365, 373, 376, 33, 36, 123, 148, 177, 196, 208, 217, 387, 403; III, 17, 82. 239, 243, 249, 251-253, 259, 260, 262, Brailoiu, familia, II, 113, 119, 120. 263, 305, 383-385; III, 42, 46, 71; Briiiloiu Cassia Nic., cgs. cu Radu D. IV, 41. Rosetti, II, 64, 143; Ill, 109, 110. Britii§anu, III, 201 procesul lui cu Zoe Briiiloiu Cleopatra Nic., cas. cu Gr. Ra- Golescu. covitä, II, 2, 25, 64, 81. Britianu, fratii, I, 87 controversele lor Briiiloiu Constantin N., II, 22 nota biogr.; cu Golestii privitoare la modahatile 22 editeaza in romaneste Conch= lui propagandei; I, 180-181, Ill, 175, 214

www.dacoromanica.ro 294 George Fotino

vanzarea averii lor pentru cauza 161, 163, 167, 179, 194, 198, 199, 202, tärit;IV, 330 refuza de a ultra In 203,205,207,232, 233,258,322, guvern (1860);I, (VII), 79, 125, 144, 382,383,388, 402. 169, 226, 279; II, 183, 192, 231; B1,Briitiann Florio* Ion, IV, 378 botezul ei. 57, 103, 242; IV, 155, 275, 381, 382, 404. Brätiann Ion C., (Beppo, Buzescn, Fir- Brätianu Anica, II, 344. Mica), II, 350 svonul plecarti lui in Brätiann Caliopi (Pia) Ion, nasc. Pleso- Ungaria si Transilvania; DI, 55 propus ianu, IV, 378. membru in comitetul Emigratiei ro- Britiann Dina, doctor, I, (X) ; HI, 329, mane; 316, 364 in Prusia(1852) ; 330. 394-395 guvernul turc confisch' bro- Britian!' Damitru C. (Buzescn), II, 167 surile Catehismulsatentlor scrisde impotriva admiterh luiIon Ehade C. A. Rosettisi; IV, 25 arestat in Radulescu in Asoctafta Literard a stu- Fraryta, invinuit de complot contra lui deirtilorroman]. din Franta ;I,65, Napoleon III (1853) ; I, 205, IV, 26-27, 177, 183 in misiune la Constanti- 40 arestat laS-tePélagie ; staruinv nopol (1848) ; II, 201 la Orsova ; tele Mariei C. Rosetti pentru liberarea 55 propus membru in conutetul Emi- lui; IV, 63 liberat din inchisoare; 116 gratiei romane (1850) ; 241 membru in achitat pentru complot,condamnat Comrtetul democratic dela Londra; pentru detinerea unei prese clandestine; 189, 111, 241 indezirabil in Franta I, 257 o intalnire a lui Cu Napoleon III; lut Napoleon III; HI, 245 la Londra ; IV, 155 pus in libertate (1856) ;199 1,497, III, 326, 338-339 vrea sa mearga serie impotriva Turcilor; 214 in tara, In America pentru strangere de fon- la Pitesti (1857) ;252 candideaza la duri (1852) ;I, 187 polemica lui cu Pitesti (1858) ;I, 253-254 Garmuma Daniel Ira'nyi; III, 329 entuziasmul vrea sà impiedice alegerea lui; IV, 274 lm pentru Zoe Golescu; 394-397 doje- procesul lui la Pitesti; 289 la Focsani; neste pe Al. C. Golescu-Albul pentru 351ministerullui;378 sicultura revolta acestuia impotriva emigrati- gandacilor de matase; 410 participa lor ; 1,214, IV, 53 la Galipoli; IV, 55, la Consiliul domnesc (1866) ; 412 si 59 oprelisti in drumul sàu spre Dunare ; chestiunea evreiasca ; 416 actiunea lui 72-73 la Belgrad; I, 214 s'ar fi dus la Paris pentru dreptul Romaniei de a pe furis la Bucuresti; IV, 153 despre incheia conventiuni comerciale (1867) ; Bulwer siStanley, protivnict unirii I, 11, 17, 73, 163, 168, 175, 189, 199, Princ. Rom.; 155 anuntaimpotri- 231, 235, 249, 250, 254, 255, 262, 264, virea guvernului englez la ideea unei 268, 270, 275; II, 80, 343, 354, 398; III, candidaturi franceze la tronul Princ. 80, 107, 108, 327, 332, 361; IV, 23, 29, Rom.; 156, 158 despre sprijmul dat 30, 39, 74, 81, 90, 92, 97, 115, 120, 166, de Camera Comunelor i guvernul en- 199, 215, 228, 242, 258, 265, 273, 290, glez repatrierit proscrisilor (1856) ; 311, 318, 319, 320, 322, 334-336, 345, 206, IV, 175-176 propaganda lui in 346, 348, 349, 362, 378, 382, 383, 402. Anglia pentru unirea Princip. Rom Brätianu Ion I. C., I, 257, 272, 281; IV, IV, 184-187, 190, 194-195 se interzice 428 urarile lui $tefan Golescu pentru. repatrierea lui;I, 235, IV, 201 Pro- Brätiann (maim Maximila), v. Maximila. kesch-Osten ostil repatrierii lui; I, 235, Brätianu Sabina,cas.cuDr.Const. IV, 201 la Rusciuc; I, 235, IV, 201 ne- Cantacuzino, IV, 144. voia prezentii lui la Constantutopol; Brätiann Teodor, II, 843 nota biogr.; 207 intors in tara; I, 250 in =shine IV, 297 membru in Commis. Centraba; ofxciala in Apus (1858) ;251 trunite 314. Parlamentului englez un memoriu cu Brazilia, III, 252. desiderateieDivanurzlor ad-hoc; IV, Breaza, localitate, II, 77 resedinta de 259 in propaganda pentru alegeri; 418, vara a doranitorului Al. Dim. Ghica ; 420 in mistime la Viena pentru che- 139, 140, 143, 253. stium consulare si comereiale; I, (X), Bream Ion, I, 225. 22, 53, 54, 125, 163, 168, 186, 196, 199, Bremsen Al., general rus, I, 146; II, 71; 205, 212, 213, 222, 229, 232-235, 245, III, 227; IV, 12. 246, 254, 258, 275; 11, 191, 254, 395, Bremsen Zoo Al., 'lam Balaceanu, 398; 1119 56, 62, 79, 80, 271, 276, 330, 146; II, 71, 210; III, 227; IV, 10. 342, 381; IV, 24, 26, 28, 30, 32, 33, 40, Bretagne, ifi, 348, 351 familia lui C. .51, 58, 61, 68, 70, 86, 107, 126, 154, A. Rosetti In.

www.dacoromanica.ro Boierii Golefti 295

Brighton, localitate in Anglia, I, 232, IV, covitá nu s'ar muta in; 72 incen- 175-176 meeting (in 1856) pentru dull Bucuregtilor (1847) ; 143 despre unirea Princ. Rom. medicii din; I, 56 atmosfera pre-revo- La Brodemse, mar, III, 269. lutionarti deia 1848 din; 170 revolutio- Bromberg, localitate in Germania, I, 159. narii dela 1848 in; 174 disolvarea Gu- Brussa, I, 80, 93, II, 273, 275 Radu gi Ale- vernului Provizoriu este cerutti de o xandru-Albul C. Golescu internati la; adunare dela; 176 se alege Locotenenta II, 303 Rizat Paga la; 304 Gheorghe domneasa pe ,Campul Libertatii de/a; Gh. Magheru la; 318 vieata exilaplor 184 th'r' anii manifesteaa pentru Consti- romAni la; 318, 325, 329 despre planul tutie la ; I, 70, 11, 195 armatele turcegti de evadare al exilatilor rom'ani dela; gi rusegti in 1848 infra In; II, 205 are- 321, 331, 391-392 svonuri de eliberarea stäri de revolutionan la; I, 112,II, exilatilor dela; 395 despre exilatn po- 215 o deputatie de Romini gi Sagi din loni, români gi unguri dela; III, 51-60 Transilvama, pentru a cere ajutorul organizarea emigratiei ti emigratiz ro- Rugilor, In 1848 vine la; II, 315 tru. mâni dela ; I, 159, III, 77 despre frumu- pele rusegti in; 367, 373, 376 Zoe Go- se-tea peisagmlui de/a; I, 17, 66, 67, 80, iescu, intoarsà.' intara(1849),este 94, 95, 99, 100, 101-103, H1, 117, 118, oprità de a trece prin; 386, 388-389, 121, 124, 131, 141, 146, 150, 160, 161, Zoe Golescu autorizaa a locui In; 163, 164, 165, 167, 170, 171, 176, 177, I, 122-124, II, 403-404 Zoo Golescu, 181, 182, 183, 186, 187, 191, 194, 196, din ordinul lui Luders, párasete; I, 200, 204, 220, 221, 239, 242, 243, 280; 128, HI, 114 vieata intelectuaa sea, II, 176, 183, 276, 282, 284, 286, 308, zutA dela (in 1850) ; IV, 160 despre 311, 317, 319, 321, 324, 325, 328, 329, primirea, in 1856, a lui Al. Dim. Ghica 330, 333, 334, 335, 337, 339, 342, 346, g'i Talleyrand-Périgord la; 250 N, Go- 348, 350, 359, 368, 399; Ill, 7, 9, 10, lescu,in 1858, candideaza la;292 35, 36, 51, 52, 61, 62, 75, 76, 78, 79, svonul transferariiComisiuneiCen.. 90, 94, 95, 104, 123, 124, 129, 132, 134, trale la; I, (X), 5, 6, 7, 12, 13, 21-23, 154, 168, 169, 172, 173, 178, 181, 184, 31, 33, 35, 37, 39, 40, 41, 42, 45, 48, 190, 193, 194, 200, 203, 204, 209, 217, 53, 56, 58, 61, 63, 64, 67, 68, 99, 107- 313, 315, 316, 318-320, 337, 338, 342; 109, 114, 115, 120, 121-127, 131, 135, IV, 63, 117, 118, 135, 183 gi passim. 142, 143, 144, 148, 152, 168, 170, 174, Brutus, III, 79; IV, 142. 183, 187, 188, 198, 211, 212, 214, 215, Bruxelles, I, 225, 251; II, 168, 315; II/, 218,223,229, 235,236,243, 252, 394; IV, 14, 30, 31, 136, 137, 152, 174, 255, 256, 259, 269, 276; II, 4, 5, 6, 7, 181, 202, 215, 216, 376. 10, 12, 13, 14, 19, 20, 21, 22, 24-26, 35, Bucegi, muntii, II, 148. 36, 43, 44, 45, 52, 57, 66-69, 71-74, 76- Buciumul Roman, tipografie, IV, 359. 83, 85, 87-89, 95-97, 101, 139-142, Bucovina, I, 89-90 revendicarile Roma- 172, 173, 178, 187, 188, 197, 198, 200, nilor din; II, 188 propaganda (1848) 204, 208, 212, 222, 223, 242, 248, 253, pentru umtatea nationalà in; I, 75, 77, 261, 262, 264, 269, 271, 273, 278, 280, II, 213 Al. C. Golescu-Albul in propa.- 281, 290, 294, 295, 297, 300, 301, 305, gandà contra Rugilor (1848) in; II, 308, 309, 312, 314, 335, 349, 356, 359, 251 imparatul Austrieigititlul de 361, 369, 374, 376, 380-391, 394; III, 7, Duce al Bucovinei; III, 193, 216 emi- 8, 10,12, 16, 19, 22, 27, 34, 38, 40, 42- gratul V. Mälinescu vrea EA se intoared 47, 55, 61, 62, 65-68, 70, 71, 74, 75, In; IV, 146 rapità de Austria; I, 77, 84,86,110, 112, 114, 115, 118, 90, 167, 172, 173, 177, 219, 230, 279; 120, 132, 135-137, 147, 149-153, 157, II, 179, 239, 241, 254, 384; III, 4105; 163, 165, 167, 184, 185, 190, 195-198, IV, 163. 201, 204, 208, 226, 228, 230, 231, 234, Bucovinenii, I,89 gi revendiarile los 235, 238, 247, 248, 250, 251, 258, 259, nationale. 261, 264, 266, 268, 271, 279, 280, 282, Bucure§tenii,IV,130 gi guvernul filo-rus. 286, 288, 304, 305, 308, 327, 346, 347, Bucure§ti,I,5-6desprefrumoasele 350, 352, 376, 379, 380, 383, 396; IV, femei din; II, 5 intoarcerea (la 1834) 6, 17, 22, 32, 53, 56, 64, 66, 67, 73, 76, lui Stefan Golescu din Constantinopol 112, 122, 131, 133-135, 140, 144, 148, la; I, 12-13 balurile dela; I, 35, II, 153-157, 159, 164, 165, 168, 172, 180, 18-19 Al.C.Golescu-Albul critic& 183, 185, 187, 189-195, 197-199, 200, societatea din; II, 30 Alexandru Ra- 202-205, 207-210, 212, 216-218, 231,

www.dacoromanica.ro 296 George Fotbno

233, 238, 243, 245, 248, 252, 253, 255, Bulgaria, IV, 97 Rusii trec la 1854 In; 256, 259, 266, 269, 270, 271, 275, 277, I, 163, 213; II, 398; IV, 58, 77, 96, 278, 280, 285, 288, 289, 294-296,298, 104. 299, 303-305, 308, 309, 310, 311, 315, Bulgarii, HI, 210 si Confederatia danu- 317, 318, 322, 324, 325, 327, 329, 331, imana ; 293 necesitatea legaturilor filtre 333, 335, 336, 337, 339, 340, 341, 343, emigratii I, 179, 192, 210. 345, 346, 348, 349, 354, 355, 363-368, Bullettn Roumzun,III,130Ion D. 370, 372, 374, 376, 379, 381, 382, 391, Ghica lauda pe Gh. Valeanu in. 402, 403, 405, 409, 410, 411, 413-416, Bulla Francois, pubhcistfraneez IV, 420, 421, 428 qi passtm. 144 nota' biogr.; I, 225. Bucuresti-Targoviste, bariera, HI, 287. Bulwer HenrySir,comisar englez in Buda, I, 95, II, 282, 305 cucerità de Princ. Rom., IV, 153 nota biogr.; 153 Unguri (1849); II, 190, 278. protivmc unirii Princ. Rom. ; 168 pen- Budapesta, II, 190. trurepatriereaproscriplorromani Budesti, inIlfov, mo§ia familiei Ion (1856); 199-200 interesul lui pentru Mano, IV, 289, 290. eraigratii roraani; I, 232, 234; IV, 155, Budisteanu (?), II, 70. 163, 183-185, 189, 204-206. Budisteann Ecaterina Al., nasa. Rosetti; Buneseu (?), IV, 263. 143. Buol Harl Ferdinand de, om politic au- Bueseu Maria, as. Cu Gr. Marghiloman, striac, IV, 216 nota biogr. II, 211. Burebi Stefan C., IV, 324. Bultos, IV, 298. Butculescu Linfa M., cas. cu Alecu Isvo- Bughia, localitate, IV, 290. ranu, II, 243. Bujoreanu Maria, cas. cu Manuil Fili- Rutila, IV, 299 despre expulzarea lui pescu, III, 9. (1859). Bujudi, membru al coraitetului demo- Buzitu, judetui, ora§ul, I, 40,53; II, 158, crat dela Atena, DI, 331, 343. 159, 160, 197, 294; III, 133, 226. Buletinul,gazetaadministrativa, DI, trecatoarea, II, 278. 164. Buzias, I, 268.

Cabet Etienne, scriitor francez, I, 26. biogr.; III, 133 ales episcop de l'Urania Caciulata, I, 25, 271, IV, 423-424 Al. C. (1850). Golescu-Albul capteaza apele minerale Mulo Micleseu, mitropolit, I, 269 gra- dela; IV, 426. tiat de Carol I (1866). Cdineni, II, 259 Rusii l'otras' la; 282 Calliadi, familia, IV, 324, 326, 327. Omer Pa§a la: 262. Callimachi Eufrosina, cas. Cu Alexandru Cairo, I, 202, III, 368 planul lui N. B'al- Voda Sutzo, III, 269. cescu de a se duce la. Callimachi Searlat Alexandru, domn al Calafat, I, 244 C. A. Rosetti la ;II, 20 Moldovei, III, 404 un portret al lui Nicolae Golescu la; IV, 72 Grigore la Dresda. Joranu 1i Ion Filipescu-Curcanache la ; Calmen, II, 305 uci§i de Dembinsky; 72 necesitatea prezentei emigra:ti/0r 62, 145; II, 294, 295; 1H, 75, 220; v. romani la; I, 11, 214, 244;II,72, 75, 76, 78, 79; IV, 61, 63, 69, 70, 71, Calomfireseu (?), IV, 422. 72, 79, 81, 86, 87, 88, 90, 93, 99, 100, Camarasi (?), III, 380. 101, 131. Camarato (?), IV, 28. localitate,I, 11-12 NicolaeCamariano Nestor, I, (XI). Golescu la: I, 192; 11, 35, 45, 58. Cambridge, I, 204. Cildärusani, mânastirea, I,57. Camera de Comer, IV, 206. Calendarul parttdului naftonal-ltberal, Camera Comunelor, IV, 156, 158 pentru (X) ; IV, 124. repatrierea proscri§ilor romani se fac Cantan, creditorul Gole§tilor, III, 116, interpelar in; 26, 30, 32, 33, 240, 243. 164, 248, 260, 286, 287, 306, 322, 352. Camera deputatilor, IV, 142 se va cera California, I, 197; III, 178. Congresului dela Paris o singura Ca- Canje, staret la Cernica, DI, 183 notA- mera pentru Tara Rom.; 312, 313 disol-

www.dacoromanica.ro Boierii Golefti 297

varea ei (1859); 281, 283, 342 disol- Cantaeuzino Cleopatra N., nasc. Filipeseu, varea ei (1861). 304. Camera !ranee* I, 88. Cantaenzino Constants Ion, IV, 299. Camera Lorzilor, I, 115, 206; IV, 40. Cantaeuzino Constantin, eaimacam, Camera prusianä, IV, 215. 195 no-LA biogr.; I, 115, JI, 233 candi- Campeni, localitate, I, 101, 124. deaza la tronul Tärii Rom., sprijimt Câmpia Libertitil, I, 63, 68, II, 173, 184 de Turci (1849) ; I, 70,II, 287 numit Adunarea de pe, I, 64 poporul alege caimacam; III,230 criticele Zinai (1848) Locotenenta domneasa pe. Golescu impotriva lui; I, 165; II, 84, COmpina, mosia lui Ion Canapineanu, IV, 233, 387, 403, 404; Ill, 70, 71; IV, 52, 324, 327. 299. Campineann Alexandrina Ion, cas. cu Ro- Cantaeuzino Constantin, doctor, IV, 144. setti-Rosnovanu, III, 65. Cantaeuzino-Rifoveanu Constantin G., IV, Campineanu Anica, a's. cu Alexandru 144 notä biogr.; IV, 155, 176. Kretzulescu, II, 78, 177. Cantaenzino Eeaterina Gh.Gr.,misc. Campineanu Constantin Ion, III, 65. Bàleanu, III, 153. Campineann Eeaterina Ion, lase. Dudes- Cantaeuzino-Paseann ElenaAl.,nasc. cu, BrAncoveanu, II, 199. Campineann Grigore Ion, III, 65. Cantacuzino Elena Ion, as. Sturdza, IV, Cimpineanu Ion, II, 102 notä biogr.; 299. 40 inversunat apärätor al autonomiei Cantaeuzino-Pascann Elena AL, nasc. tArii; I, 41, II, 102 surghiunit la Fili- BrAncoveanu, II, 199. popole ; I, 43 intrevede umrea tuturor Cantacuzino-Paseantt Elisaveta, cAs. cu Romtinilor ;I, 32-33,41, 53,175; George $tirbey, IV, 412. II, 181; III, 65, 107; IV, 106, 324, Cantaeuzino Gheorghe, IV, 144. 327. Cantaeuzino Ion C., IV, 299 notii biogr.; Campineanu Ion Ion, III, 65. 297, 339. Ciimpineann Maria, a's.euDimitrie Cantaeuzino Ion L, doctor, II, 57; IV, 299. Sc. Ghica, II, 181. Cantaeuzino Iordaehe, I, 4. Climpineanu Salta, as. cu Ion Oteteli- Cantaeuzino unta N., rase. BAlliceanu, sanu, II, 108, 122; III, 44, 149. 155; III, O. CtimpW lui Traian, II, 295. Cantaeuzino Maria Ion, näsc. Mavros, Cimpulung,IV,313despreluptele IV, 299. electorale dela (1860) ;363 alegerile Cantaeuzino Maria Iordaehe, nbc. PArsco- dela (1861) ; I, 8, 9, 127 , 36 ; 111, 237, veanu, I, 4; IQ, 71. 238; IV, 203, 235, 241, 270, 271, 299, Cantaeuzino Maria N., as. Cu Puvis de 314, 332, 344, 346, 348. Chavannes, III, 267 notä biogr.; IV, 1 Canini Marc Antonio, IV, 295 expulzat va pläti parte din datorzile lui N. litä- din Tara RomAneasa. men; I, 201, 202; HI, 276, 282, 310; Canning Stratford, arnbasador al Angliei IV, 144; v. Chavannes Maria Puvis de. la Constantinopol, 11, 273 nota biogr.; Cantacuzino Matei, aga, II, 155; IV, 49. I, 218 sprOnä pe Ion Ghica sa ajungä Cantaenzino Nieolae, 111, 267, 304. bey de Samos ;III, 181 sprijinä pe Cantaeuzino Puleheria N., Ilan. Sturdza, Al. Mano si Const. Racovitä sä intre 267. In armata piemontea; IV, 60 se opune Cantacuzino-Raducanu Ruxandra, ca. cu laammstiereaemigratilor romAni; Constantin Dim. Ghica, general-cneaz, 108 intrevederea lui Cu Gh. Magheru; II, 2, 14, 94, 140-141 si unirea Princ. Rom.; 154, Cantaeuzino Ruxandra Gh., laso. Rifo- 157, 263-164 contra unirii Princ. Rom. ; veanu, /V, 144. I, 42, 63, 93, 94, 153, 183, 212, 221, 224, Cantacuzino Sabina C., Ilan. Bratianu, 227, 229, 230, 232; 11, 284; IV, 68, 144. 118, 155, 157, 168, 172, 232, 233, 249. Cantacuzino tierban Vodi, DI, 49; IV, Canta loan, spkarul, IV, 145. 144. Cantaeuzino (?), II, 13, 72. Cantaeuzino Sevastia Ion, cas. cu Petre Cantaeuzino Adolf, IV, 363 ales deputat P. Carp, IV, 299. de CAmpulung (1861). Cantaeuzino Zoo, näsc. Slätineanu, Cantaeuzino-Paseann Alexandru, II, 199. 84 se stinge din vieatä (1839). Cantaeuzino Mina I., as. Cu Ion Miclescu, Cantaeuzino Zoe Ion, cas.cu D. A. IV, 299. Sturdza, IV, 299.

www.dacoromanica.ro 298 George Fotino

efintecelepatriotiee,II, 136 in desvol. Carol Mbert, rege al Sardmiei, II, 266 tarea patriotismului. nota biogr. ;I, 79 invins de Austriaci ; Cantemir Dimitrie, domn al Moldovei, II, 267. 403 un portret al lui se afila la Carp Sevastia P., n'Ase. Cantacuzino, IV, Dresda. 299. Cara Hissar, localitate in Asia Mica, Carpati, muntii, I, 50, 51, 209, 222, 268 DI, 319. 131, 133, 137, 167 gi patriotismul Caraeal, IV, 320 despre alegerile dela romanesc; III, 21, 99; IV, 128. (1860) ; I, 254; III, 353; IV, 207, 208, Casimir Maria Teodor, flan. Mihalescu, 251, 252, 257, 258, 259, 263, 269, 323. 271, 274, 300, 312, 362. Catargi (?), IV, 351. Caracaleni, IV, 258. Catargi, doamna, II, 391. Caracas (?), IV, 234. Catargiu Barbu, 1,264 gi problema agrara ; CaracasConstantin,doctor,II,354; I, 265, IV, 379, 393 asasinarea lui; DI, 48. 260; IV, 135. Caracas Dimitrie (Luca), III, 48. Catargiu Lucir, IV, 314. Caracas Ecaterina C.cás. cu Ion Odo- Catargiu Nieolae, membru In Comisia bescu, II, 354; III, 48; IV, 178; v. gi Centrara, IV, 297. Odobescu Ecaterina Ion. Catargiu Stefan, IV, 407 nota' biogr. Caracas Grigore, II, 854 nota biogr.; Catehtsmul stitentlor, I, 198-199, III, 394 119, II, 354-355 cazut in mainile Ru- confiscat de autoritatile turcegti. Olor in Transilvama (1849) ;I, 124, Catina Constantin, I, 116 inchis la Vaca- II, 380 trece travestrt din Transilvania regti; II, 248. In Turcia. Caton, IV, 128. Caragea Ion Vodil, I, 3; II, 22; IV, 320 Cattaro, IV, 41. Legunrea lui. Caueaz, IV, 103. Caramali Serban, zapciu al plasii Gilortul, Cavaignae Louis Eugène, II, 188 not6. 51. biogr.; I, 112, II, 208 svonul asasinarii Caramanlin Maria, cas. cu Gh. Magheru, lui;II,254, 303. II, 211. Cavonr Camille Benso Conte de, IV, 246 Caransebeg, I, 97; II, 239, 278. nota biogr.; IV, 246 gi umtatea Italiei; carantina, DI, 197 svonul desfiintarii ei. 282 intrevederea lin stefan Golescu Cu; Carealechi Zaharia, III, 164. 285 la Paris ;387 planul Romanilor Cireinov, targ, IV, 268. de a ridica un monument lin; I, 184, Carlowitz, IV, 146. 255, 258. Carlsbad, II, 84, 85, 130, 134 stefan C. Cazaeii, II, 204 percheziVile lor la fron- Golescu la ; II, 146 moartea Ecaterinei tiera romana; 220 la Golegti; HI, 73, Ball la ;I, 12; II, 148, 156, 157; 220 numai dupa ce Cazach vor evacua 47, 49, 50, 361. Tara Rom. Golegtii se vor repatria; I, La Carmagnole, I, 127, II, 392 cantata' 75, 113, 126, 145, 147; II, 212, 219; In familia Bengescu. 7, 224; IV, 56, 88, 89, 105; v. gi Rusii. Carnado (?), DI, 404. Cechirehe,statiunebalneafain Asia Carnot-FeulinsClaude Marie,general, Mica, HI, 319. IV, 202. Ceganul, v. Cesianu Stanut. Carnet Lazare Hypolyte, om politic fran-Celei, localitate, U, 394. cez, IV, 202 nota biogr.; I, 236. Celibidache Floriea, III, 326. Carnot Lazare Nicolas, (marele Carnot), censura, II, 251 la Bragov (1849) ;IV, IV, 202. 138 se suprima' in Moldova (1856). Carol, croitor, II, 332. Cerkez Constantin, II, 72 Inaintat aghio- Carol I, 111 cere portretul Zincai Golescu; tant domnesc. 134 la Golegti , 267-269 despre vemrea Cermena Petra, II, 241 membru in depu- sa in tara ; IV, 410 dificulta-1i din partea tatiunea banateana trimisa Impara- Turciei la recunoagterea Dommtorului; tului Austriei (1849), 410 convoaca un Consiliu domnesc la Cerniiteseu (?), IV, 322. Cotrocem ; 414 viziteaza Oltenia (1867) ; Cerniteseu Petre, III, 61 nota biogr.; 418 proiectul sal' de casatorie si greu- 61, 195 exilat la Brussa; 132 gi vizita tätile facute de Fuad Pala; I, 134, 155, lui Fuad Paga la Brussa ;IV, 120 270, 271, 276; II, 177; PI', 20, 233, obtine permisiunea de a se intoarce In 307, 412, 413, 415-418, 422. tara; III, 79, 340; IV, 45, 117.

www.dacoromanica.ro Boierii Golefti 299

CernAuti, II, 239; IV, 41. Christn Nicolae, bancher, IV, 222, 226, Cerneg,localztateinMacedonia,IV, 227. 254. Cimbrn, doamna, IV, 340. Cerneti,localitate,II,72,310,312; mAnAstirea, III, 133. DI,' 274; IV, 93. Cioroi, terenul, IV, 401. Cernica, maids-4re, III, 133. Cha Ion, arendagul Golestilor, IV, 254. Cernieann, vtádicA, 11, 354. Circasia, DI, 339; IV, 104. Ceruti Ludovico, consul al Sardiniei la Meade* I, 219; IV, 105. Paris, III, 240. ciuma, la Constantinopol, II, 2, 4. Cesianu Constantin St., II, 394. Clarendon Georges, om de Stat francez, Cesianu Dimitrie St., II, 394. IV, 40 notA biogr.; I, 206, IV, 40 N. Cesianu Ion St., II, 394. Golescu core audientà la. Cesianu Lelia St., &As. cu Ion Oteteliganu, Clejani, localitate, IV, 421. II, 394. Clémence (Ubieini/), IV, 281, 363. Cesianu Nieolae qt., II, 394. C/iment Foigeann, egumen, III, 133 notA Cesianu Stlinut, II, 394 notA biogr.; I, 8. biogr.; III, 133 ales episcop de Argeg Cesieni, Iocalitate, (fostA CorlAtegti), II, (1850). 394. Clink (?) III, 206. Cetatea, localitate, IV, 99. Cluj, I, 76 biruinta RomAnilor la; I,76, Chaika, v. Czaikowski 77, 80, 164, 170, 210; II, 305; III, 63. Chillons-sur-Satine, locahtate,III, 356. Coeoreeen, administrator al jud. Teleor, Chamonix, localitate, IV, 31. man, II, 193 alungat de tArani. Chamouny, locahtate, IV, 28. Cocoresen, creditorul Golegtalor, DI, 116. Charwart, ziar satiric, II, 351. Cocoreseu, doamna, Ill, 164, 206. Charras Jean Baptiste Adolphe, III, 290 Codreann, prof. de geografie,ILI, 340 notA biogr. alungat de Rugi din gcoalA. Charton Edonard, directorul revistei Le Codreseu T., tipografie, IV, 359. Magasin pittoresque, II, 13. Colburn's New Monthly Magazine, revistii, Chartreuse deSiget, locahtate, I, 189; III, 151 gi Princ. Rom. DI, 244, 245, 252, 276, 302; IV, 182, Colegial francez, II, 165, 168, 169 trite- 276, 287, 288. meerea lui in Tara Rom.; I, 52, 55. Chassériau, pictor, DI, 267. Colentina, I, 114. Chassinat, medicul lui N. Racesou, III, Collège de France, II, 191, 257; IV, 60. 275. Collet Meygret, IV, 157 notA biogr. Chateau Denis, DI, 268, 269. Colocotronis, general grec, III, 349 trimis Chateaugiron Le Prestre, marchizde, contra revolutionarului Papulakis. consul al Frantei la Bucuregti, II, 96 Colquhoun Robert Gilmour, consul al notä biogr.; I, 13. Angliei la Bucuregti, II, 97 notä biogr. ; Chavannes Maria Puvis de, nAsc. Can- I, 153WOdugmAma emigratilor tacuzino,Ill,267 notä biogr.;v. potriva lui Barbu Stirbey; II,186, Cantacuzino Maria N. IV, 114 mijlocegte expedierea scriso- Chavannes Puvis de, I, 201; III, 267. rilor familiei Golescu; 11,273-274 bunk- Cherbourg, IV, 239. vointa lui fatA de Zoe Golescu; Chereseo, v. Herescu-NAsturel. 197-198, III, 339 gi banii ridicati de Chesarie,vIddicA deBuzAu,II, 159 St. Golescu din vistieria Statului; IV, notA biogr. ;I, 40, 53; II, 158, 159. 108 in misnme in Serbia; 110-111 Chestiunea Orientulni, v. Orient. rugat sä mijloceasck trimiterea unei Chil4 IV, 157 Ado/ph d'Avril mmistru in. sume de bani fratilor Golegti; 164 In Chio, localitate in Asia Mick., III, 319; conflict en Béclard; 177impotriva IV, 69. propagandei unioniste In Tara Rom. ; Chiseolu Teodorache, I, 3 ispravnic de 346 numit consul al Angliei in Egipt Mehednyti. (1859) ;I, 42, 64, 93, 117, 131, 151, Chiginku, I, 31. 218, 231, 233, 235, 252, 258; II, 177, Chitegti, proprietatea Golegtilor, I, 181; 209, 215, 264,280, 281,308,360; 111, 146, 176, 231, 339, 340, 358; IV, DI, 43, 68, 76, 114, 149, 151, 152, 18, 192, 235, 238, 245, 254, 321. 186, 228, 230,235,236, 238,262, Chiucine-Cainargi, pacea dela, I, 4. 328, 339; IV, 80, 90, 113, 167, 206. Choumla, v. Sumla. Colson Jules, II, 178. Chrisoscolen, v. Hrisoscoleu. Cates, spitalul, IV, 288.

www.dacoromanica.ro 300 George Fotino

Comineann Ion, II, 97. Conferinta Pica, (1919), IV, 167, 216. Comineann I. A., redactorlaziarul Congresal ¡lela Paris, IV, 141-142 emi- Reforma, IV, 403. gratii romAni preparà un memoriu Comineann Zoita Ion, eft. cu Nimias pentru;142cuprinsul memoriului R. Golescu-Deli aga, II, 12, 97. pentru; 150 se gandeste pentru Princ. Comanesen Sultana, näsc. Bärcanescu, Rom. la un Domn pamantean; I, 206; II, 97. IV, 38, 40, 168. Combi AMert, III, 182. Le Consedler des enfants, mar, III, 269. Comisia Centralà, dela Focsani, IV, 281, Conservatorul de mulcts', dm Bucuresti, 287 despre numirea luit. Golescu In; HI, 78. 288 deschiderea sedintelor ei; 292 svo- Constantin Toma, II, 385. nul transferärii ei la Bucuresti; 297 Constants (Kustindje), IV, 77. despre neIntelegerile dintre membrii ei; Constantinopol (Istambnl, Stambnl, Ta- 306, 343 si incidentul Mitropolitului rigrad), I, 32 Al. Dim. Ghica primeste Moldovei cu clerul miman; 347 si con- Investitura la; II, 2, 4 cusma la; 162 trolul actelor guvernului; 365, 370 si pictorul B. Iscovescu fnmormântat la; legea rurará; 366-367 si legea electo- I, 65, II, 177, 183 trianterea unei dele- ralà;I, 259; II, 22; IV, 283, 291, gatii române la C. pentru reformele 294, 306-308, 310, 313, 343, 349, 350, constitutionale; II, 228 pe seama emi- 354, 362. - gratiei romAne s'auräspandit ca- comitete filo-romane, IV, 201-202 ne- lomnii la ;229 propunere ca sediul voia 1ntemeerii la Paris, Turin, Londra emigratiei romAne sa fie la; 289 Const. si Berlin a unor. Negrireprezentant alPrinc. Rom. eomitetele romitne, dela Sibnu, II, 232. la; I, 85, 93-94, 117-118, II, 300 comitetul democratic, dela Atena, Zoe Golescu la; I, 86-87, 91 emigra- 331, 343. tii Fromani dela; IV, 109 expulzäri comitetuldemocratic,delaLausanne, de familii grecesti din; 350 calatoria III, 213. lui Alexandru Cuza la; 419 patriarhia comitetuldemocraticenropean,dela din Const. indemnatà de Rusia sd nu Londra, III, 212 sprijina pe Unguri ; recunoascA sinodul român; I, 11, 13, 213sieventualitatea reconstrtuirii 27, 31-34, 37, 41,42, 56, 64-66, unei Poloniisia unei Confederatii 79, 80, 83, 85-87, 91, 93,94, 98- romAno-maglaiare; I, 189, 196,212, 100, 101, 102, 117, 118, 121, 150, 165, 235; III, 212, 213, 241, 394; IV, 185. 166, 168, 170, 171, 173, 174, 180, 182, omitetulemigratilor romani, II, 217, 184, 194, 197, 198, 202, 210-214, 215, 383. 217, 218, 220, 221, 225, 229, 230, 234, pomitetul regeneratlei, (1848), III, 240. 235, 243, 260, 270; II, 3, 36, 96, 102, comitetal revolutionar, dela Roma, III, 147, 178, 185-188, 191, 205-206, 214, 249. 221, 225, 228, 230, 232, 237, 238, 244, comitetul revolutionar roman, II,383, 246, 247, 252, 253, 255-257, 264, 266, desfiintat (1849). 268, 270-277, 279, 283, 285, 290, 291, Compiègne, IV, 180 membrii Congresului 301-307, 311, 312, 320, 321, 325, 328, dela Paris intruniti la. 331, 334, 336, 337, 339, 345- 350, 354, complot filo-rus, In Tara Rom. (1850), 357, 360, 367, 368, 370, 381, 382, 390, III, 112. 391, 398, 403; 114 5, 7, 9, 10, 17, Concordia, ziar, IV, 206 despre censurarea 19, 25, 37, 47, 48, 50, 56, 57, 59, 71, lui. 84, 97, 129, 155, 162, 169, 172, 175, Condralski, v. Kondravski. 181, 192, 195, 196, 200, 204, 209, 213, Confederatia dannbiana, I, 183 preconi- 217, 239, 243, 269, 291, 292, 299, 300, zata de Mazzini; II, 218, 220 Radu 318,321, 325,330-332,337,339, C. Golescu pentru; III, 210 si rezervele 340-342, 344, 354, 363, 380, 394, 395; lui Kossuth. IV, 15, 24, 26, 27, 39, 41, 43-45, 50, Confederatia romano-maghiara, DI, 213 51, 53, 54, 56-59, 60-62, 68, 70, 71, planul unei. 72, 74, 77, 79, 80-85, 88, 89-91, 92, ConfederatiaStatelor dinOrient, 96, 97, 101, 102, 107, 109, 110, 114, 292. 115, 118, 126, 140, 147, 148, 150, Conferinta Mellor Pater', I, 93; IV, 228, 152, 153, 155, 157, 159, 160, 162, 163, 233, 236, 237, 238, 239, 242, 243, 245, 164, 168, 169, 171, 177, 182, 184, 187, 246. 188, 190, 194, 195, '199, 200, 201, 203,

www.dacoromanica.ro Boierii Gogala 301

206, 248, 249, 295, 298, 303, 339, 360, costnmul national, II, 136 In desvoltarea 369, 410, 415, 420 si passim. patnotismului. Constitntia, II, 176 revolutionarii romani Cotroceni, I, 70, 199, 11, 183, HI, 338 cer lui Suleiman Pala confirmarea ei fruntasii revolutiei din 1848 arestati (1848) ; 195 partizanii ei refugiati la In mântistirea ;I, 269, /V, 366, 410 Sibiiu; 205 sustinatorii ei Inchi1i la palatul; I, 107; II, 7, 195; JI!, 396; Vacaresti; 212 izgozurea din tara a odor IV, 234, 304. cari au luptat pentru; 248 arestatii Conlin Claude profesor,II, 874 nota dela Vacaresti fac propaganda prin- biogr. tre soldatii rusi pentru;281 Felicia Cour Edouard de la, v. La Cour Edou- Racovitä despre ; 282 sultanul Abdul ard de. Medgid prepara o constitutie liberal& Courier, revolutionar, Ell, 315 subscriptie In Turcia ;399 din Tara Rom. (1848) pentru plecarea lui In Spania; DI, 349; supusa lntäririiSultanului; 400 din IV, 15. Tara Rom. si cauzele caderii ei (1848) ; Le Courrier, ziar, II, 189. 99 data de Rusia Principatelor Le Courrter d'Athines, mar, III, 301. Rom.; 242 In Austria nu se mai Tea-Le Courrier du Dimanche, IV, 152. pectä (1851) ;IV, 156 un proiect deLe Coumer d'Orient, mar, IV, 420. constitutie al 1m Ion Glum; li, 227, Cousin Victor, filosof, II, 125. 250, 251, 293, 300, 373; III, 83, 161; Cowley Henry Lord, ambasador al An- 50, 232. gliei la Paris, IV, 232 nota biogr.; Le Constituttonnel, ziar, IV, 156 sus-tine 252, IV, 232 intrevederea lui N. Golescu unirea Princ. Rom. sub un Domrutor Cu; IV, 233. strain; 176 protesteazia contra ocu- Cozia, manastirea, III, 133. patitmei austriace InPrinc. Rom.;Cracovia, I, 90; II, 251. 229; II, 270; IV, 159. Craiova, II, 12 Ana Racovita vrea Conventiunea Jeta Paris, I, 253; IV, 261, paraseasc& ; I, 7, II, 12 lipsa de doctori 262, 272, 354, 371. la ;II, 24 Al. Racovit& famine ocar- Convorkri Literare, 1, 77, 236. muitor la (1836); 143 despre Cor Mathurin-Joseph, diplomat francez, din; III, 61, 226 clubul revolutionar dela; IV, 171 mamfestatii pentru Unire IV, 60 notA biogr. la; 337, 342 turburari la; I, 3, 7, 11, Coranul, IV, 99 12, 14, 32, 34, 40, 111, 250, 268; II, 1, Coressi Alexandrina, cas. cu Grigore Gr. 3, 4, 5, 7, 8, 9, 10, 11-13, 20, 21, 22, Ghica, IV, 247. 24, 25, 26, 28, 29, 30, 38; 40, 41, 42, Corfu, 111, 348, 355, 371. 47, 48, 50, 54, 55, 57, 60, 62, 64, 66, Corint, BI, 371. 67, 73, 76, 79-83, 92, 93, 97, 102, 145, Corlalefti, localitate (Cesieni),II, 394. 148, 162, 185, 304, 308, 313, 349; III, Corniteann Zotta, cas. Cu Nicolae Ro- 61, 133, 167; IV, 208, 235, 257, 269, setti, II, 45. 270, 311, 337. Cornescu-Grecianu Constantin, IV, 235, Creteann George, poet, IV, 153 nota biogr. ; 238. IV, 20, 184. Cornescu-Greelann Constantin C., II 223. Cretianu Maria Zamfir, IV, 303. Cornesen-Greciann Elena Const., Cretziann Al., I, (X), 125, 187, 222, 250, Mano, II, 223 nota biogr.; IV, 235. 251; IV, 167, 282. Corradini, tanar moldovean, II, 385. Cretziann Constantin, II, 68 nota biogr.; Cosadini Dimitrie, om politic roman, IV, II, 68 moartea lui. 364 nota biogr. ;350. Cretziann TarsitaConst.,nfisc.Lacu- Costachi, cäpitanul, 11, 224. steanu, II, 68. Costalorn Gheorghe, II, 124 not1 biogr.; Cretzianu Zamtir, II, 68. 124 ajutat la Paris, la studd, de IonCretznlesen, v. Kretzulescu Otetelisanu, Iancu Mihalescuside Crimean, I, 42, 155, 217, 218, 220, 221, guvern; IV, 313, 344-346, 348. 223, 224; LE, 171, 174, 207; IV, 24, 38, Costea, stolnicul, I, 3. 103, 118, 232, 243, 356, 388 razboiul Costesen Sultana, cas. cu Constantin Gr. dm. Ghica, IV, 249. Cristo:di Alexandra, II, 205 nota biogr. ; Costici, profesor, II, 101. I, 74, II, 205 refugiat la Sibiiu dupa Costin Miron, cronicar, IV, 145. revolutia dela 1848; IV, 176 seIn- Costin Nicolae, crorucar, IV, 145. toarce in tara ; IV, 63.

www.dacoromanica.ro 3O2 George Fotuto

Croatia, III, 15 revolutia din; I, 175; complot Impotriva lui; 295, 298 despre 190, 293; DI, 107. Investitura lui; 299 despre procesul Croatii, II, 303, 309 s'au unit Cu Ungurii atentatonlor contra lui; 300-301 recu- contra Austnacilor (1849) ;111, 132 si noscut de Turma si Austria ca Domn Turcia; I, 176; II, 257; IV, 35, 134. al Moldoveisi al M'id Rom.; 310 Crowe Eyre Evans, zianst englez, IV, svonul despre plecarealui;315 si 167 nota biogr.; I, 230, IV, 167, 168 procesal Bossel; 337 faya' de neguston; pentru unirea Princ. Rom.; IV, 169, 342 pentru disolvarea Camerei; 350 177, 282. chilätoria lui la Constantinopol; 364 Crowe Eyre Sir, diplomat englez, IV, 167. despre aniversarea revoltrkei din 1848; Culoglu Dumitru, IV, 190. 256, 261, 262, 263, 264, 267; II, Cureanache, v. Filipescu-Curcanache Ion. 108, 157, 177, 210, 229, 247, 270, 289; Curdistan, I, 215; IV, 99. 20, 82; IV, 154, 284, 286, 291, Curient/ romdrtesc,ziar,I,3 anunta 295, 314, 339, 359, 366, 367, 368, 370, moartea lui Dinicu Golescu;II, 20 372, 374, 394, 410. Nicolae Golescu cera;II, 20. Czaika, v. Czaikowski Mihail. Camelad de ambe sexe, 1t, 36. Czaikowski Mihail (Czaika, Sadic-Pasa), Curias Ion T., HI, 321, 332. LE, 171 nota biogr.; III, 132 despre Cartea de Arges, III, 238. turco-filia lui; IV, 56 conduce un corp Cartea Apelativi, I, 49; II, 180. de Cazaci; 68, 69, 70 intrigue lui contra Cartea de Casatie, IV, 243 Romania va emigratilor romani; 88 la Simula; 89 avea o; 369 despre instalarea ei (4861); va ajuta pe D. Kretzulescu impotriva II, (VII, IX) ; IV, 307, 371, 414. lui Omer Pasa; I, 176, 213, 214, 217; Curten Proteetoare i Curten Suzeranii, 62, 68, 104, 105. 31, 38, 40, 85, 147. Czartoryski Adam, II, 172 nota biogr.; Cutahia, v. Kutahia. II, 172 recomanda pe M. Czaikowski Caza Alexandra Ion, I, 257-260, IV, 283 In armata romana; I, 125, 170, 212; despre Indoita sa alegere; IV, 287 II, 372; IV, 35, 56.

Dalling Lord, v. Bulwer Henri Sir, IV, 341, 349 dsätoria lui cu Ana Raco- 153 nota biogr. vita ; 1,276 vesteste moartea Zindi Go- Dalmatia, IV, 9 trupe austriaca in; I, lescu ;I, (X) ;II, 349;III,61; IV, 204.' 112,267, 277, 351, 370, 376, 380, Damari Sultana, cas. cu Nicolae Baco- 426. M'A, II, 25. Davila Elena, cas. Perticari, I, (IX), 111; Dâmbovicioara, petera, I, 147; III, 233, IV, 278, 327. 238. Dealul, manastirea, I, 47. Dambovita, judetul, IV,341. Dealul Mitropoliei, IV, 361 manifestatia Dâmbovita, rau, I, 56, 107; II, 7, 195. de pe, privitoare la vutorul Domn al Danemarea IV, 35 un proiect pentru In- Tan). (1861). corporarea ei la Suedia. Dealul Spirei, I, 70 lupta de pe; IV, 56. Dan& Petrovie, principe al Muntene-Debretin, I, 81, 83; II, 232, 260. grului, IV, 332 nota biogr.; IV, 332 Deeinda, padure, IV, 255, 264 despre svon despre ranirea lui. vanzarea ei; 192, 231, 240, 244, 252. dansurile nationale, II, 136 In desvoltarea Dedu (?), IV, 329. patnotismului. Dedulescu Luxandra, cas. cu Constantin Danzig, (Gedanum), HI, 403. Al. Kretzulescu, II, 78. Diiselleseu Dimitrie, membru in Comisia Dehon I. H., tipografie, III, 394. Centrala, IV, 297. Delires Ion, II, 402 exilat la Brussa; IV, David d'Angers, sculptor francez, 56, 63 numit maior In armata turca; 849 nota' biogr. ; I, 193, III, 349 proscris I, 211; IV, 58. refugiat la Atena. Délavigne, III, 109. Davila Ana C., liase. Racovita, IV, 351, Deliina, villa, (Palermo),!, 203 Nicolae 364, 376, 426. Balcescu In. Davila Carol, IV, 233 nota biogT.; IV, Dembinski Enric, revolutionar polonez,

www.dacoromanica.ro Boierii GokW 303

240 not& biogr.; I, 83, II, 240, 264 despre ale gerile pentru ;I, 223, 231 comanda armata ungara i infrange pe 234, 251; II, 41, 164, 171, 177, 257; Austriaci langa Pesta (1849) ;/, 95, II, IV, 190, 198, 208 210, 212, 232, 246, 305 a taiat 15 nui Calmuci; I, 97-98, II, 248, 322, 340, 350. 335, 341 refugiat la Vidin ; I, 99 trece la Divanurile legiuitoare,III, 48 svonul mahomedarusm; In, 36, 58 exilat la despre apropiata lor funcionare (1850); Brusca; I, 170, III, 62 cere o relatare 289, 378. cronologicaa raporturilor romano- Doamnei, raid, J, 269. ungare; I, 161 legaturile emigratilor Dobran loan, I, 89, II, 241 membru In romani dela Brusca Cu; II, 349; III, deputatiuneabanateanatrimisa la 300. Imparat; III, 344-345 agent roman In Demetreseu G. Mil., I, 4. Austria. Democratta, revista, I, (X), 213; IV, 81, Dobrogea, 1,196, DI, 337-338 propaganda 84, 85,92. romaneasca in; III, 338 Rulii i Turcii demoeratii italieni, III, 211 sprijinti pe ravnesc ; I, 27, 181, 11, 171 Czaikowski Unguri. In; IM, 301, 318; IV, 56. Dentu E., editor, Paris, IV, 137, 168, 239. Doean Ion, membru In Comisia Centrald, Depretis Agostiño om de Stat italian, IV, 297. III, 277 notä D61e, localitate In muntii Jura, I, 16; Derby Lord, om politic englez IV, 33. II, 103. Derussi Fanny, am Träsnea, I, (IX) ; Doljiu, judet, II, 47, 51. 21, 310. Domnesti, mosia, II, 106. Descombes Alfons Vaissier, casatoria lui Don Juan, III, 34. cu Caty G. Golescu, 111, 348. Donici, III, 342 subscriptie pentru ea Bali Descombes Caty Vaissier, IV, 379; v. continue studille ; 277, 299; IV, 4. Golescu Caty G. Donne, firma comerciala laViena, Desna Aniea I., nase. Neculescu, 111,323. 156. Desliu Iordache, III, 323. Thinniges Elena von, ea's. cu !Ion Ra- Desna Maria cas. cu Iancu Mihalescu, covrta, IV, 235. II, 124; Id, 323. Dora DIstria (Elena Ghica, cgs. cu Al. Dessain, aghlotant al generalului Aupick, KoltzoffMassalsky),II,223 not& II, 178. biogr.; IV, 143 despre bro§ura ei La Days, localitateI, 101; 144. vte monastique en Orient; I, 115, 226; Dieu, colonel, I+, 130. II, 34, 35; 111, 155; IV, 182. Dieppe, localitate, I, 152, IV, 169-170 Dorrinner, colonel, II, 252. Zoe Golescu la ; IV, 170, 171, 173, 175. Dragomir Silvia, I, 76, 79, 84, 96, 98, Dieta maghiarii, I, 96-97 kd legea pentru 101, 180, 183, 280. recunoaqterea nationalitatii Romani-Drigisani, II, 201 Walla dela (1821). lor din Transilvania ; II,232Sim. Dräguseni, mosia lui T. Rdscanu, Barnuvu autorul protestuhu catre. 229. Dijon, I, 134, 138; HI 394. Dreptate ft. Fregie, societatea, I, 55, 201, Dines, ofxter român, If, 380 arestat InDreptul, revista, IV, 339. Transilvania ; IV, 403. Dresda, I, 150, 200, 203; In, 47, 349, Dionisie, arhimandrit, starqul manastirii 350, 353, 354, 362, 363, 365, 367, 368, Neannu, IV, 162 despre Incarcerarealui. 375, 376, 377, 379, 384, 385, 387, 390, diplomatia angler:II, DI, 293. 391, 393, 398, 399, 402, 403; IV, 3, 6, diplomatia franeeza, DI, 293. 12, 239. diplomatia germana, III, 293. Driault E., DI, 343. diplomatia italianä, III, 293. Drouyn de Lhuys, doamna, IV, 27. diplomatia poloneza III, 293. Drouyn de Lhuys Edmond, om politic diplomatia ungard, IM, 293. francez, IV, 27 nota biogr. Divanul general,III, 186 ideficitul Drugänescu Zoo,eds.Cu Constantin bugetului; IV, 138 din Moldova dis- Filipeseu, II, 72. cuta o lege a presii (1856). Drummond Henry, I, 232. Divanul turcesc, IV, 60 discuta armi- Dabas Mr., /V, 285. stitmli evacuarea Princ. Rom. (1853) ; Baca Costache, Ill, 240, 338. II, 183, 194. Duca Ion G., 11, 279; 111, 304. Divanurile ad-hoc, IV, 178 despre com- Duca Lucia G., mdse. Ghica, II, 279; punerea lor ; I, 250, IV, 161, 162, 163 IQ, 304.

www.dacoromanica.ro 304 George Fotino

Duconnut Mr., IV, 166. fratilor Golesti pe; I, 118, II,335, Dndescu Ecaterina C., cäs. cu Ion Cam- Villara inecat in; IV, 77, 109 Rusii pineanu, HI, 65. trec (1854) ; 157 Comisiunea europeanä Duhamel, trimisul guvernuluirus in a Dunärii; I, 40, 49, 62, 66, 70, 73, 107, Princ. Rom., II, 145 conflictul lui cu 118, 164, 167, 207, 211, 212, 213, 218, ambasadorul Turciei ; 176 Bibescu Dim. 219, 222, 223, 226, 227, 236, 246, 279, Georgeexecutáordinelelui;194 280, 281; II, 179, 183, 204, 281, 355, contra libertätii; 195 destitue pe Al. 397; III, 93, 105, 190, 254, 294, 377; Racovità din isprävnicia Craiovei; 380 IV, 19, 31, 32, 41, 47, 48, 51, 55, 57, rechemat ; III, 186, 207 pAräseste -Ora; 58, 60-62, 93, 99, 102, 103, 105, 128, 56, 108, 111, 113, 124, 135, 144; 133, 147, 151, 176, 206, 262, 311, 325. 208; III, 20, 27, 32. Dupont Bussacde, redactor la ziarul Dumba Constantin, bancher la Viena, L'Europe Démocrattque, III, 15. II, 444; III, 398 ; IV, 6, 8, 17, 22. Duprat Pascal, publicist,II, 190 notà Dumbrava, plas5. tu jud. Doljm, II, 47,55. biogr. Dumesnil Alfred, ID, 361. Duras Léopold, ziarzst francez, I, 190; Dumovici (?), II, 108. II, 256; DI, 253. Dunfirea, 11, 172 Suleiman Paga trece Diisseldorf, orasul, IV, 307. (1848) ;I,70, 73,II, 201exilarea Dutulescu Damian, I, 174; DI, 104.

E Ecole des Chartes, (Paris), II, 192. Elvetienii, II, 131. Ecole des Pouts et Chaussées, (Paris), Elysée, resedinta presedintelui Republi- III, 300. cei Franceze, II, 303. Les Écoles, revistà, II, 191. emigralia moldoveanft, II, 229 alege se- Eder, baron, consul al Austriei la Bu- cretar pe Teodor Räscanu. curesti, I, 271; IV, 421, 422. emigratia romfuni, JI, 211, 225, 228-233, Egipt, II, 97 Colquhoun consul in; DI, 288-291 Gheorghe Magheru despre ; 229 371 N. Golescu renunta la proiectul proiectul RomArulor din Constantmo- de c515torie in; II, 188, 323; III, 319, pol pentru; 231 Gh. Magheru propune 339, 346. ca organ conducator al ei pe Insta Loco- Eichtal Mr., bancher, Paris, DI, 301. teneatä revolutionarä ; 383 retragerea Ekel Catinca, IV, 278 ajutatade Zoe lui Chiistian Tell din comitetul ei; Golescu. 383retragerea luiN.Golescu din Eliade Ion, v. Ràdulescu Ion Ehade. coraitetul ei , 383 si Ion Ehade Radu- Eliadistii, DI, 333contraluiCesar lescu ; 395-396 Al.C. Golescu-Albul Boll= ; III, 57, 96. despre organizarea ei; 401-402 pro - Elisabeta de Wied, I, 271, IV, 427 cAsä- punerea emigratilor dela Brussa pentru toria ei cu Carol I. organizarea ei; I, 6.7, 225; DI, 51-60, Elliot Henry G., ambasador al Angliei 96-98, 103-109 despre organizarea ei; la Constantmopol, IV, 421. HI, 274. L'Elu du peuple, journal de la Démocratte emigratii, HI, 316Franta lamfisuri Napoléonienne, M, 394 anunfa' con- contra lor. fiscarea Catehismului atentior. emigratil germani, III, 209, 210. Elvetia, I, 9 fratii Golesti fac studii in; emigratii italieni, DI, 292 si genera-0a II, 31 Al. C. Golescu-Albul laud5.; 96 revolutionara greaca ;I, 193,III, 292 St. Golescu obtine permisnmea dela expulzarea lor din Grecia ; IV, 23 vor Domnitor sà viziteze (1839) ; 103 Radu sfi intre tu armata turc5; IQ, 209; C. Golescu evoaca amintirile lm din; IV, 25. 131 Al.G. Golescu-Aräpiläiiface emigratii polonezi, 11, 172 condusi de apologia; III, 23 cAlatoria lui N. Go- Adam Czartoryski; ID, 36,132 exilati la lescu In; 221 alungä pe refugiatii po- Kutahia ; 134 despre liberarea lor dela litici; IV, 65 Zoe Golescu despre 6515- Kutahia; 209 dela Kutahiai legatu- toria sa in; I, 10, 14, 16, 150, 189, 200; rilelor cu emigratiirom&ni.dela II, 130, 135, 139,189; M, 23, 220, Brussa ; 210 despre gresehle lor ;292 221, 245, 296, 361, 362, 374, 375; IV, si generatia revolutionara greac5.; 22, 29, 31, 153, 163, 213. 193, III, 292, 301 expulzarea lor din

www.dacoromanica.ro Boterti Golefti 305

Grecia ;DI, 301 expulzarea lor din 129, 130, 175. Tulcea ; IV, 46 Austria cere ea TurciaEnglitera, v. Anglia. s5. nu se serveasci de ; IV, 25. Enrieigtii, IV, 58 fuzionarea lor Cu Or- emigratii romani, II, 243 obligati si pä- leamItii. räseasci Transilvania (1849) ;I, 163- L'Eperron rue de, (Paris), III, 289. 164, II, 399-402 dela Brussa trimit un Epir, IV, 104, 109 räscoalele din. apel catre cei dela Paris (1849); DI,Eptstolele lui C. A. Rosetti atre Barbu 36 dela Brussa, despre liberarea lor; Stirbey, TEE, 148. 51-60 dela Brussa, despre organizarea Epureanu Costache, IV, 336. emigratiei; 54-58 dula Brussa propun Epureanu Manolache C., IV, 345. infiintarea unei societfiti secrete; 209 Eschi-Sehir, ora g in Asia Mick III, 319. dela Brussai legiturile lor cu emi-Eskeles Arasteis, bancher la Viena, gratii poloni gi unguri dela Kutahia ; 261. 220 dela Brussa, ajutati de guvernul Espatructul, ziar editat de Cesar Bolliac tun ;1,125, 111, 241 despre neintelegerile la Brasov, II, 305. dintre ; III, 245 fati de Franta; 340 gi L'Etode au Danube, ziar, IV, 209. confiscarea averii lor ; I, 211-218, IV, 25 Europa, II, 265 gi ocupatia ruseasei din vor si lupte alätiui de Turci in rfizbo- Princ. Rom. (1849) ; III, 224 triumful iul Crimeii; IV, 72 vor si piece la Gala- demoeratiei in; 290 despre pregatirile fat (1854) ; I, 86, 87, III, 174 dela Paris, fizboimce aleei impotriva Rusiei; despre desbinärile dmtre ; III, 241, 255 IV,139 indiferenta ei fat& de Chestiunea dela Paris gi mäsurile poiiiei franceze oriental5 ;I, 98, 124, 130, 136, 163, fatä de ei;I, 88 activitatea lor In 164, 166, 179, 196, 207, 209, 212, 260, Apus ; IV, 182, 197 despre repatrierea 262; II, 180, 191, 198, 257, 303, 309, lor ;195-196, 200, 205 se cere repa- 315, 327, 345, 369, 399, 400, 401; III, trierea lor; 55 din Ardeal, in Serbia; 11, 21, 67, 91, 100, 118, 148, 175, 192, 46, 47. 213, 244, 253, 280, 289, 293, 396, 397; emigratii unguri, III, 36, 132 exilati la IV, 22, 36, 50, 60,77,86,98, 103, Kutahia ; 209, 210 despre gregehle re- 105, 126,127,128, 130, 131, 141, volupei ungare ;III, 134 dela Kuta- 146, 151, 152, 249, 313, 412 i passim. lua,despre liberarealor;209 dela Europa oriental, I, 88; II, 257; HI, 253, Kutahiai legäturile lor cu emigratii 255. români dela Brussa ; IV, 46 Austria L'Europe démocrattque, ziar, I, 128, III, cere Turciei si nu se serveaseä de; IV, 14, 22 ZoeGoleseudoregtesise 25. aboneze la ; DI, 15. Emin Muhlis Effendi, dragoman al Portii, Europenii, IV, 105. II, 183. Evreii, IV, 407 despre propaganda lor Enfantin Berthélemy Prosper, scriitor, dis- anti-unionista ;412 chestiunea evre- cipol Jus Samt Simon, I, 26. iascä gi strAinátatea; 421-422 svonul EngelJulia,ofiter in armata romin5., ci sunt persecutati in Moldova; I, 37; II, 77, 78, 79. 132, 257, 267. Engelhart Andrei Andreevici,general, Evstratie, logoMtul, IV, 145. 251 notä biogr.; II, 252. Expozilia dela Londra, III, 153 va lua Enghien, Mile, 1,151,221, IV, 121-124 Zoe parte gi Tara Rom. la; I, 191; Golescu cu fiji ei Radu i Alexandru- 153, 200, 228, 236, 242. . Albul la (in 1855). Expozitia dela Paris, IV, 410 Al. Odo- Englezii, ILL, 296 si stifácia ; IV, 40 fa- bescu numit comisar pentru. vorabili Portii; I, 145, 182, 187, 222, exproprierea, II, 184 despre discutiunile 233 ; 11, 26; III, 210, 215; IV, 40, 103, dela 1848 pentru.

Fad (?), II, 60. biogr.; IV, 298 conflictul lui cu Fad Anica M., nisc. Racovità, III, 49. gore Filipescu-Gtiti; LII, 155. Fad Costache, IV, 298. Pack Maria(Marghioala)Manolache,* Fad Ecaterina Ion, a's. cu Mihail Dim. nase. Briiloiu, II, 64; HI, 49. Ghica, II, 21, 223; III, 155, 187; IV, 298. Facit Smaranda M., cas. cu Polizu, Fad Manolache (Mache), III, 49 notä 49.

www.dacoromanica.ro 306 George Fottno

Fad Zines, ea:3. eu Manolache Floreseu, pescu Ion, II, 390; V. si Filipeseu Elena IV, 298. Ion. Higirats, I, 95, II, 251, 321 Rusii Filipeseu Elena Ion, &As. 1° cu Mitica Gr. de generalul Bem la. Filipescu si 2° cu Ion Otetelisanu, II, Plileoianu Maria Scarlet, nase. Vacareseu, 390 not& biogr.; II, 108, 377; III, 44, HI, 20. 65, 131. Filleoianu Scarlet, HI, 20 nota biogr. ; Pilipesen Elena Scarlet (*lot% nasc. III, 22, 44, 46; IV, 298. Racovittä,II, 61 nota biogr ; III, 7 Fileoiann ZoeConst.,näsc.Rosetti, lace urari pentru emigrati; I, 126, II, 45. 148; II,61, 363, 366, 387, 388, 392; Fanarioti, I, 49, 76, 279; 111, 33, 174, III, 40,154, 157, 273, 304, 305, 358, Fireilsann (?), IV, 208. 393; IV, 76, 112, 186, 204, 256, 277, Parlará, casa (dela Craiova), I, 4. 319, 376, 378; v. si Racovitä Elena Al. Feriará, ispravmc (Gorpu), I, 3, Pilipeseu Elisa Ion (Vulpoi), näsc. Bi- Fader* Alexandru, serdar, ispravnic la bescu, II, 123. Mehedinti, I, 3, 4. Filipesen Enfrosina G., cas,, co. I. Ghica- Federal Dnmitrana Al., am Parsco- Brigadier, 11, 145, 147, 148; HI, 9. veanu, I, 3, 4; Ill, 71. Filipeseu George, II, 145,194 notä 'mgr.; Fader& Eeaterina AL, cas. cu RA ducanu I, 34 ministru remaniat de Al. Dim. Bengescu, I, 3; II, 2, 143. Gluca (1835) ; 108 de teama raseoalei Perim). Zoe Al., v. Golescu Zoe C. taranilorcere proteatiaTurcilor Ferdinand I, imparat al Austriei, II, 208 Rutsilor (1849) 253 carmurtor (1849) ; nota biogr. III, 9 judecat aspru de Zoe Racovitä ; Ferekide Mihail, IV, 198. I, 141; IQ, 133, 355. Ferekide Stefan, IV, 198, 230, 264, 265, Filipesen George, maresalul CurtirRegelui 267, 335, 336. Carol I, IV, 412 nota biogr.; IV, 412 Fernex Camille Gnyet de, eas. cu Pantazi decorat. Ghica, IV, 300. Filipeseu George G., colonel, II, 145. Filarmonica, societatea, I, 39; II, 102, Filipesen George M. (Pomadin), MI, 9. 201. Filipeseu Grigore N. (Gatti, GAgâtil), II, FilipescnAlexandrineAl.,(Caeason), 44, 297 nota biogr.; III, 230 Zoe Go- flan. Ghica, HI, 343. leseu laudä purtarea lui fatä de Rusi; Filipesen Alexandrine Ion, cas. cu Al. IV, 298 conflictul lui cu M. Faeh ; Lens, II, 223 despre casatoria ei cu 126; II, 61, 72, 298, 322, 328, 356, 374, Al. Lents ; HI, 131. 376,378,380, 388; 111,7, 9, 23, 122, 147, Filipesen Alexandrine M., cgs, eu g-ralul 163, 164, 165, 189, 199, 200, 201, 205* AI. Zefcari, III, 9. 206, 207, 224, 225, 226, 231, 246, 256, Filipesen Alexandrn (eacagen), III, 843 286; IV, 6, 141, 154, 155, 156, 158, nota biogr. 159, 176. Filipesen Alexandru (Vulpe), II, 123 nota Filipesen Ion, I, 70; 11, 44, 108, 223, 390. biogr. Filipesen Ion (Cureanaehe), II, 44 nota Filipesen Anastasia Grigore, nase. Rosetti, biogr.; II, 206 despre turcirea lui; 229 II, 44, 45. rolul lui In emigratia romAna ; 283 la Filipeseu Anita, as. eu Radu Nasturel Constantinopol; 363, 377 la Belgrad; Herescu, II, 105. DI, 131 vrea sa ajute pe tinerii romani; Filipesen Catinea, eas. cu Scarlet Släti- 177 pentru organizarea emigratiei ro- neanu, III, 133. mine ;IV, 72 la Calafat ; 237 despre Filipesen Cleopatra N., eas. 1° eu Vasile greutatile lui banesti; II,161,223, Gr. Glum si 2° cu Nicolae Cantacu- 267, 307, 390; In, 181, 343; IV, 107, zino, II, 279; III, 304. 131, 169, 193, 197, 214, 220, 222, 240, Filipesen Constantin Const., II, 72 nota 322. biogr.; 72 a provocat ineendiul Bueu- Filipeseu Ion Al. (Vulpoi), II, 128 not& restilor (1847). biogr.; II, 123 si stuchile lui Dimitrie Bolintineanu la Paris ; I, 70; II, 125; Filipesen Constantin G., II, 145, 164, 246, 256, 314, 346, 348. Filipesen Constantin N., colonel, II, 72 Filipesen Manuil G., III, 9 nota biogr.; notabiogr. ;72Inaintat aghiotant 145. doranese. Filipesen Maria M., nAse.Bujoreanu, Filipesen Elena Gr. Mid* nase, Fili- 9.

www.dacoromanica.ro Boierii Golefti 307

FilipesenMaria R.,nasc. VAcArescu, Millen Elena Ern. Al., nasc. Mano, II, 123. 223 nota biogr. Filipesen Merope Scarlat, Volpi, Floreseu George D., I, (X), 3, 56 ; II, 154; II, 61. IH, 52. Filipesen Mitieä Gr., II, 390. Floreseu Grigore, 1, 55. Filipesen Nicolae,I1,44, 279 notä. biogr., Florasen Ianeu, I, 55. 297; III, 304. Florasen Ion Emanuel, JI, 123. Filipeeen Nieolae N., II, 44, Floreseu Ioniti4 I, 55; HI, 78. Filipesen Radu C., II, 123. Florasen Iordache, vornic, I, 56; 11,5,348; Filipeseu Rana Ion, näsc, Nenciulescu, III, 78. II, 44, 108. Floresen Luxita Iordaehe, I, 56. Filipescu. Salta Nicolae, flan, Hrisoscoleu, Florasen Zinca M., Ilan. Fack, IV, 298. 44, 279, 297; IV, 304, 305 moar.Florecen Zoita (Zinea) C., as. cu Radu tea ei. Golescu, banul, II, 181; III, 78. Filipeseu Scarlet N. (8ar1oti), II, 333 la Florecti, boiern, I, 55-56. Brusca; I, 48, 126, 148, 174; II, 61, 72, Floresti, localitate, IV, 354. 156, 278; III, 7, 104, 154, 201, 224, Florian Aaron, II, 294 nota biogr.; 273, 286, 358. 294 arestat. Filipesen Smaranda Ion, as. cu G. Fill-Floriea, mosia BrAtienilor, I, 144. sanu, III, 131. Foam pentru minte, mindi literaturd, Filipeseu Zoe Const., näsc. Druganescu, III, 392. .II, 72. Foccani, I, 259; II, 278, 322, 333, 363; Filipeseu Zoe G., II, 145, 147, 148. M, 18, 82; IV, 287, 289, 305, 306, Filipopole, I, 41, II, 102 Ion Campineanu 307, 312, 325, 331, 340, 350, 366. surghimut la; IV, 103. Fontmagne Baronne Durand de, I, 215. Filicanu Smaranda G., am, I. Filipescu,Foreign Office, II, 97; III, 339, 369. 131. Formacu Nichita, administrator de Gor.. FIRM Ion C., I, 34, 37, 41, 55, 67, 255, jiu, IV, 52. 256, 257; II, 154, 225. Fotino George, I, (XII), 199; DI, 394. Filotein,arhimandrit, M, 188 nota Fonblanque de, IV, 73. biogr.; DI, 133 ales episcop de Buzan Fonld Achille, om politic francez, IV, (1850). 188 nota biogr.; IV, 156 cere presei Finlanda, IV, 35 un plan de Incorpo- franceze sä sprijine unirea Prine. Rom.. rarea ei la Suedia ; 104, sub un Domn strain; I, 227. Finlaudezii, I, 219; IV, 105. Fourier Francois Charles, filosof firman, II,71privitor la boieri; 102 ciolog, I, 26. pentru exilarea lui Ion Campineanu; Le foyer domestique ou de la tamale, ziar, 58 pentru ammstierea proscrisilor. 269, 381. Fiore*, ll, 96 StefanGolescu invoit Fraivald Mr., IV, 213, 214, 219, 226. de Dommtor a merge la; II, 322 Eu-Franasoviei Richard, doamna, II, 61. gène Poujade consul la. Francezil, I, 113, II, 208 frica Rusilor de ; Floresen, (?), HI, 362. II, 275 supArarea Catincai Rosetti lm- Florescu Alexandrina D., nasc. Miha- potriva lor ; I, 77, 85, 93, 100, 131, 140, lescu, HI, 323. 187, 189, 194, 205, 222, 250; II, 210, Florescu Alexandru Em., II, 223. 216, 261, 341, 351; III, 6, 32, 215, 245, Florescu Anica, ea's. cu Ion Bibescu, 280,281,295; IV, 21, 35, 69, 103, 129, 123. 130,131. Floreseu Anica Ioniá, I, 55. Franeise lose! Carol, Imparat al Austriei, Florasen Attica Iordache, nasc, Sutzo, 303 contra Ungurilor. 5; DI, 78. Franck (?), IV, 56. Florasen Constantin(Costaehe)G.,II,Frankfurt, II, 181 despre un Imprumut 848 nota biogr.; I, 101, 119, II, 348 al Guvernultu Provizoriu (1848) la; se refugiaza la Avram Iancu (1849); 205 Gh. Magheru la; 205 revolutio- 11, 402 exilat la Brusca; I, 55; III, 349. narii dela 1848 se refugiaza la; 231 Floreseu D., IV, 130. propus ca sediu pentru alegerea comi- Florasen Dumitru G., IQ, 78 nota biogr.; tetului emigratiei romane ;I, 69,74, 171, III 79 pleaca dela Bruma la 75, 87; 11, 84, 191, 203, 214, 216, 232, Paris pentru studii; I, 55;II, 402; 248, 385; DI, 91; IV, 152, 178. III, 315, 349, 362; IV, 14, 44, 130, Franta, I, 26 framantarile ideologice sub

20* www.dacoromanica.ro 308 George Fottno

Louis Philippe in; I,66, II, 181 re- 314, 356, 370; IV, 21, 24, 25, 27, 28, 37, volutionarii romani allá sprijin in; 42, 50, 61, 68, 102-104, 106, 118, 121, II, 208 svonuri de turburAri In (1848) ; 127, 129-132, 135, 145, 146, 152, 158, 247 intelegerea dintre Anglia, Turcia 164, 171, 180, 230, 250, 285-287, 316, ; 265 protesteaea impotriva ocupa- 324, 389, 412 si passim. tiei rusesti in Princ. Rom. (1849) ;Franfuzitele, piesa lui Costache Faca, 1, 115, II, 277 svonul expulzarii sträini- IV, 298. lor revolutionari din; II, 351 politica eiFred, sotia lui Al. Paleologu, IV, 281, criticata de Zoe Golescu; 368 Zoe Gole- 311. scu cere stiri despre ;III, 222 social's- Friburg, IV, 74. mul din; I, 188-189, III, 241 ja inFriederic Wilhelm Ludwig, rege al Pru- 1851 mäsuri impotrivarevolutionarilor siei; v. Wilhelm Friedrich Ludwig. refugiati in; I, 188, III, 244 si asasina-FrnmusannSevastia,cäs.cu Zamfir tul pictorului Rosental; III, 245 senti- Parkanu, IV, 352. mentele emigratilor români fatá de; Fuad Pasa Mehemet, 11, 194 notfi biogr. ; 266-267, 272-273, 282-283 lovitura II, 194 si boierii romani; 195 impotriva de Stat (1851) din ; 290 pregAtiri de abuzurilor ocupatiei rusesti in Princ. räzbom ale; 314 si traditia ei catolico- Rom.; 197 svon despre rechemarea lui aristocratia. ; 320 ministrul ei la Atena din Princ. Rom.; 199 si aprovizionarea çi republicami grew.; IV, 29 si razboiul armatelor de ocupatiune; 200 institue Crimen; 35 despre incorporarea Bel- o comisiune pentru cercetarea cauzelor gieila ;105iformarea legiunilor revolutiei din Tara Rom.; 220 la spi- straine impotriva Rusiei; 140-141, 171, talul Brâncovenesc; 226 memorandele 180 favorabira umriiPrinc. Rom.; lui Gh. Magheru cAtre; I, 99, 135, II, 148 influenta ei In Orient ; 275 Stefan 352, 358, 359 in misiune la Petersburg Golescu despre sprijinul dat de Fraata In chestiunea refugiatilor poloni si un- cauzei rornânesti; 286-287 St. Golescu guri in Turcia ; II, 361 la Varsovia; Inmisiune in;I, 154-155 Barbu 71 inlocuit prin Achmet Vefyk; 131, Stirbey se retrage in; I, 10, 13, 26, 132 viziteaza Brussa si pe emigratii 42, 48, 66, 68, 80, 85, 93, 100, 112, români; IV, 178 cere Insula Serpilor 117, 125, 129, 130, 136, 147, 148, 149, pentru Turcia ;229 intrevederea 153, 154, 155, 191, 193, 195, 209, 210, N. Golescu in 1858 Cu; 236 svon nein- 214, 215, 223, 225, 228-230, 232, 233, temeiat despre moartea sa; 419 si &Asa- 234, 236, 240, 241, 250, 251, 256, 258; toria dommtorultu Caro/ I; I, 69, 70, II, 96, 103, 181-185, 187, 189, 194, 107, 108, 114, 135, 165, 215, 251; II, 216, 217, 224, 232,240, 244, 247, 271, 195, 208, 237; III, 20, 35; IV, 56, 57, 282, 303, 304, 306,309, 330, 369, 372, 197, 247, 422. 396,398; 111, 12, 21, 98, 102, 170, 220, Furdneseu, samesul, I, 126; III, 1 61 ; 225, 242, 248, 269, 284, 300, 302, 311, IV, 254, 277.

Gabrnja (?), II, 86. I, 226, IV, 152 brosurile lui despre Tara Gliesti, II, 278 Rusii la (1849). Rom. mânästirea dela, III, 133. Gars de Nord, II, 7. Gillian Nicolae, II, 384. Garbaski Anton, ofiter, II, 72 nota biogr.; Galati, I, 112, 202; If, 102, 179, 195, I, 31 numit in Statul Major al lui Al. 229; III, 340; IV, 157, 350. Dim. Ghica ;I,37, II, 72 inaintat Galignani, librar, III, 151. colonel; II, 171. Galitia, I, 208, 219; II, 239, 281, 303, garda nationali, HI, 104, 320. 309, 349; III, 62; IV, 38. Garibaldi, III, 277. Gallipoli, /, 211, 213, IV, 53 St. Golescu, Garla Mare, localitate, IV, 93. D. Brätianu si C. A.Rosetti la ;III, Garnier Frères, editurk Paris, I, 15. 169; IV, 57, 59, 61, 62, 103. Gatii, v. Filipescu Grigore GAtà. Gambier, cäpitan, III, 50. Gauthier Catinea, nasc. Báläceanu, Gambon, publicist francez, II, 191. 210. Gänescn Grigore, IV, 152 not& biogr.; Gauthier N-me, oculista, IV, 120.

www.dacoromanica.ro Boierii Golefti '309

Gavala (?), IV, 338. Ghiea Alexandrina Ion, am. Mavres, Gazeta de Transilvania, ziarul lui Gh. III, 11. Baritm, III, 392. Ghiea Alexandru Dimitrie, domnitor al gazete, II, 215 censurate in Tara Rom. Tali' Rom., II, 1 nota biogr.; II, 3 in La Gazette de Bucarest, III, 284i eveni- In drum spre tara dela Constantinopol; mentele dela Paris(1852). I, 31 nurrurea lui ca Domn al Tarii Rom. La Gazette de Constantinople, IV, 61. (1834) ; 32 primeste investitura la Con- Gazza Ladra, opera comma, II, 35. stantinopol ; 1, 34, II, 4 inscaunarea lui; Geanoglu Ion A., redactor la ziarul umo- II, 68 in Oltenia ; 77 petrece vara la ristic Nichipercea, IV, 403. Breaza ; 78 despre un incident cu Kotof, Geantii Ion, I, 131; II, 310; IV, 209. dragoman rus ;I, 36 acorda ranguri Gedanum (Danzig), III, 403. boieresti unor profesori; I, 39-41 firea Genadie, V. Ghenadie. lui ; inceputurile Domniei; 39, 41 con- Geneva, I, 9, 10, 15, 16, 18; II, 22, 31, flictul Cu consulul rus P. Ruckman ; 101, 103 fratii Golescu la studii 39-41 si Obsteasca Adunare ;II, 80 la la ;In, 357; IV,. 24, 28, 29, 30, 31, Craiova ; 82 aduce pe medicul Mayer 37, 41, 166. In Tara Rom.; I, 38-39, II, 80-81, Genova, III, 320A1. Milbitz, revolutionar 84,91,110, 118-119, 163despre polonez, obligat BA paraseasca ; I, 150, relapile lui cu St. Golescu; 1,13, II, 96 184, 185, 204, 205, 206, 207; 111, 169, balul dela Curten domneasca' a lui; 240, 243, 277, 289, 404 ; IV,1, 2, 3, 5, 6, II, 105 la Silistra (1837) ; 123 ajuta la 10, 11, 14,15, 17, 19, 20, 21, 23, 24, Paris pe D. Bolintmeanu s'it Ion Ne- 41, 159. ; 154 svonuri despre detronarea Georgeseu-Tistu N., I, 168. lui;I,43 pierde tronul;uneltirile Georgidis (?), II, 253. Rusiei; 11, 157, 221 la Viena ; 163 vinde Gérando baron de, scriitor francez, un teren printului Milos Obrenovici; 190 ostil Romarulor. 163 imprumuta bani Zincai Golescu; Germani Constanta E., nasc. Mihalescu, 213 dela Viena la Neapole ;HI, 116-117, 323. 197, 205-206, 226, 234-235 sisi- Germania, I, 10, 17, 18, II, 33 fratii Go- tuatia financiará a lui N. Golescu; lesti la studii In; 278 despre Coroana 159, 187, 190 despre intoarcerea lui ei; 306 sidinastia Habsburgilor ; HI, In Tara (1851) ;I, 231, IV, 156 numit 222 socialismul din ;I, 10, 17, 18, 87, caimacam (1856) ; IV, 160 pentru repa- 89, 219, 227; II, 216, 232, 270, 309, trierea emigratilor ;160 despre pri- 384; IH, 37, 192, 215, 252, 305, 325; mirea lui la Bucuresti (1856) ;164 14, 35, 105, 147, 148, 149. contra Unirii; 194 pentru repatrierea Germanii, II, 369 si cruzimile Prusienilor ; neconditionata a Golestilor ; 181 a acor- I, 177, 187; II, 249; III, 209, 210, 215, dat repatrierea proscrisilor ; 195-196 335; IV, 147. refuzul lm de a primi petrtiunea popo- Géroult, publicist francez,I,190, DI, rului pentru repatrierea emigratilor ; 253 sum impotriva Ungurilor. I, 6, 7, 11, 15, 32-35, 37, 40, 42, 47, 50, 227, 233, 234; II, 2, 13, 21, 64, 73, 75, Ghenadie,II, 294, 305 cere ospitalitate 79, 82, 84, 86, 91, 99, 108, 142, 145, 156, la Unguri. 161, 241, 262, 294, 315, 330; 111, 47, 50, Gheorghe, capitanul, II, 224. 85, 155, 236, 237, 248, 308, 323 ;IV, 158, Gherardini,autorul hbretului ()peril Gazza 160, 161, 164, 168, 169, 171, 172, 174, Ladra, II, 35. 175,-182,185,186, 188, 193, 200,204, Ghica, admimstratorul casei hu Al. Dim. 205, 206,218,219, 229, 319. Ghica, III, 236. Ghiea Alexandra Ion, II, 145; III, 9, Ghica, M-me (?), LII, 40. Ghiea Alexandra Scarlat (Barbi-Ro51e), Ghica, partidul, IV, 191, 269, 270. 259. Ghica Aleeu, mare postelmc, I, 70; 1I, Ghiea Ana Al., &as. Cu Ion Mano, II, 157, 68, 77. 223; Ill, 259, 309, 347. Ghica Alexandrina Gr., nasc. Coressi, IV, Ghica Anica, cas. cu Aristide I. Rosetti- 247. Bibica, III, 326. Ghica Alexandrina Gr., cgs. cu Al. Fili- Ghica Amine Gr., Ilan. Soubiran, pescu (Cacason), III, 343. 114, 216; IV, 247. Ghica Alexandrina Ion, nasc. Blarem- Ghica Camille P., nasc. Guyet de Fernex, berg, III, 187. 300.

www.dacoromanica.ro 310 Ge-orge Fotino

Ghica Cleopatra Dim., as. cu Trubetzkoi, Constantinopol;I, 176,III, 95-.105, II, 94. 124-130 nehrtelegerea partizanilor lui Ghica Cleopatra T., nasc. Filipescu, cu Ehadistii ; I, 176 aparat de Al. C. 304, 305; IV, 159. Golescu-Albul de invinutrile partizanilor Ghica Constantin Dim., spa-tar, 11, 2 nota lui Ehade ;218 sprijimt de Canning; biogr.; III, 187 moartea lui ;II, 43, III, 127 comparat cu Ion Eliade 45, 52, 65, 94, 122. loam ; 129 si complotul rusofil din Tara Ghica Constantin Dim., general cneaz, Rom. (1850) ; 130 despre Gh. Väleanu; II, 2, 14, 94. 132 si vizita lui Fuad Pala la Brussa ; Ghica Constantin Gr., II, 164, IV, 249 248 creditor al lui Nicolae Golescu; I, nota biogr ; H, 323. 180-181, II, 175-176 Al. C. Golescu- ,Ghica Dimitrie, mare ban, II, 2; 111, 155. Albul ii propune sali vanda averea pen- Ghica Dimitrie Al., fost mirustru, II, 79. tru cauzatärit; IV, 53-54 o proclama- Ghica Dimitrie(Cominesti),IV,143. tie a sa trimisa lui Omer Pasa; 56-57 Ghiea Dimitrie Gr., (Beizadea Mitica) influenta lui pe langa cercurile turcesti ; 164 nota biogr.; I, 48, 227, 232,256;111, 79-80, 85, 90-91 despre intrigile lui 321, 327, 374 ; IV, 138, 160, 179, 406, contra emigratilor roman]. ; 106 contra 408. formarii unei legium romane ; 106 Al. Ghica Dimitrie Scarlat, II, 181. Golescu-Albul rupe relatule cu; 108 tri- Ghica Eeaterina (Budesti), eh's. Cu Ion mis de guvernul turc la Samos pentru Vladdianu, II, 69, 70, 141, 148; IV, 414. ancheta ; 108 cearta lui cu Gr. M. Stur- Ghica EcaterinaAl.,näsc.Nasturel dza; 1,218, IV,109 comisar imparatesc la Herescu, Ill, 259. Samos ; 120 Al. C. Golescu-Albul despre Ghica Ecaterina Al. (Brigadier), III, 331. cearta lui cu; 156 despre un proiect de Ghica Eeaterina Mih. Dim., rase. Facà, constitutie al lui ; 165 pentru Unirea 21, 223; 111, 155, 187; IV, 298. Prmc. Rom.; I, 53, 61, 67, 79, 87, 96, 97, Ghica Elena Dim., näsc. Razu, II, 2; 123,125,167-170, 175,186, 214, 227, 258, 155. 268; II, 178, 182, 228, 231, 269, 319, %lea Elena M., v. Dora d'Istria. 329, 330, 334, 365, 382, 404; HI, 11, 51, Ghica Elisa Scarlat, nasc. Sutzo, II, 79. 57, 60, 103, 108, 109, 248, 259, 308, 322, Ghica Emil Ion, II, 145; 111, 9. 332, 336, 337, 340, 352, 358; IV, 45, Ghiea EnfrosinaGr.,Ilan.Sevescu, 46, 50, 51, 55, 56, 60, 62, 69, 90, 91, 92, 343. 96, 104, 153, 154, 172, 233, 283, 299, flica Eufrosina I. (Brigadier), nasc. Fili- 300, 310, 398. pescu, II, 145; III, 9. Ghiea Ion Gr., III, 187. Ghica Gheorghe N., II, 35; IV, 182. Ghica Lucia Vasile, cas. cu George Duca, Ghica Gr., arhondologia lui, 11, 225. 279; III, 304. Ghica Grigore Al., Domn al Moldovei, Ghica Maria, printesa, HI, 236. II, 321 la Constantmopol, pentru con- Ghka Maria (Comine§ti), cas. cu N. firmare; 331 a Mont bunk' impresie la Rosettt-Rosnovanu, II, 222. Constantinopol ;11k, 290 si apropiata Ghica Maria Cond., &As. cu Eugène Pou- intrare a Rusilor In Moldova ;336 jade, II, 323; IV, 249. serie lui Napoleon III; IV, 13bol- Ghica Maria Const. Dim., cas. nu Teodor nav; 176-177 casatoria sa cu Marie Väcarescu (Furtuna), I, 145; II, 14; Leroy ; 161 hitalnirea sa cu Walew- 188. ski ;I, 152, 204, 257; H, 352; III Ghica Maria Dim., nasc. Barbu 187, 341; IV, 162. rescu, II, 2. Ghica Grigore Dim., Domn al Tara Ro- Ghica Maria Dim., rase. Campineanu, manesti, II, 79, 142, 164; III, 343; II, 181. 247, 249, 288. Ghiea Maria Gr., Ilan. Leroy, IV, 177. Ghica Grigore Gr., IV, 247 nota hiogr. Ghica Maria(Marghioala)Gr.,nasc. Ghica Grigore Ion, II, 145; III, 9. Hangerli, I, 114 si petrecerile la care &hies Ion, efor al Spitalelor civile, if, 79. iau parte agentii strainii ofiterii tru- Ghica Ion D., 11, 181 nota biogr., ; I, 86, pelor de ocupatie ; II, 79, 142, 164; IV, II, 229 ales secretar al emigratiei ro- 249. mane; II, 238 chiama pe Gh. Magheru Ghica Maria Scarlat N., nasc. Iancu Go- la Constantinopol (1849) ; 321 despre lescu, II, 12. liberarea exilatilor romini dela Brussa ; Ghica Maritiea Const., ram N. Vaca- I, 168, III, 56 nevoia prezenth lui la rescu, II, 94, 97.

www.dacoromanica.ro Boierii Golefti 311

Ghica Mihail Dim., banul, U. 21, HI, In limbafranceza, gandind insl romane- 155 nota biogr.; DI, 154-155, 187 §te ; 35-37 i II, 32-33 se mandreqte ca e moartea lui; I, 34, 35, 226; II, 223; fiul lui Dimcu Golescu; 112-117 impo- IV, 143, 182. triva boierilor i a celar avuti ; 119-120 Ghica Nieolae Ion, II, 145; III, 9. refuza slujba ce i se olerá la Secretariatul Ghica Olga M.,CaO.cuGrigore M. general al Tarii Rom.; I, 48 rolul lui in Sturdza, DI, 187. infiintarea Asociafiei studerifilor ronaini Ghica Pantazi, IV, 300 nota biogr. dela Paris ; 23-24i II, 33 dragostea lui GhicaPulcheria(Profira)Dim.,cfis. pentru Çáranii ura fata de boieri; 1° cu N. Mavros,i 2° Cu Vladimir II, 15-20 despre egoismul celor bogati; Blaremberg, II, 84 nota biogr. 15 dragostea lui pentru frati; 19 chiama Ghiea Ruxandra, tam Raducanu Can- pe Zoe Golescu la Paris ;33 copilaria . tacuzino, II, 2, 14, 94. lui la Brapv ; 31-32 proslavegte iu- Ghica Searlat Gr., II, 79 notl biogr.; birea de patrie ; 35 critic& societatea - IV, 299 revocarea sa dela o eforie. bucureqteana ; 86, 87, 89, 95 despre sa- Ghiea Searlat N., If, 12. natatea lui ; I, 53, II, 123-125 despre Ghica Sultana Const., nasc. Costescu, studiile lui D. Bolintineanu la Paris ; IV, 249. II, 125 apara pe studentii romani dela Ghica Vasil° Gr., II, 279; HI, 304. Paris de invinuirile ce li se aduc ; 125- Ghica Vladimir Ion, II, 105. 128 entuziasmul lui pentru Jules Si- Ghica Zoo Scarlat, nAso. Sorescu, fosta mon ; 147, 150 bolnav la Viena ; 1,65, Lipanescu, II, 79. II, 180-181 la moartea lui fordache Ghicistii, contra lui Cesar Bolliac, 111,333. Golescu (1848); I, 67-68 gi problema Ghicule§til, I, 153 ostih lui George Dim, agrara ; 11, 193 la Semlin ; 201 In exil ; Bibescu gi lui Barbutirbey. 75, 77, H, 213 in propaganda in Buco- Giano (?), III, 202 cumpara moqia Zincai vina; I, 74, 77, H, 224 paraseqte Golescu dela Valeni ; 286. (1849) ; I, 78 la Hateg; H, 256 silit a pa- Gilort, plasa, II, 51. räsi Transilvania ; I, 80 la Constantino- Ginta romiink II, 232. pol ;I, 80, 93, 111, 118, 11, 273, 275, Guwanne Italia, societate intemeiata de 284 ajunge la Brussa in ; I, 94-95, Mazzini, I, 79; III, 211. II, 318 vrea 65. evadeze dela Brussa; Giurescu G., exilat la Brussa, I, 174; I, 102 intrevede antinomia idealuri- HI, 104. lor Romanflori Ungurilor ; 160 su- Giurgiu, I,63,II, 171-172 Suleiman ferintele luila Bruma; I, 161,II, Pa§a la; II, 174 intrevederea lui *t. 395t legaturile lui cu exilaÇii poloni Golescu cu Suleiman Paqa la ; I, 65, dela Brussa ;I, 161-163, 172-174, II, 177 intrevederea hu N. Golescu cu 395-396 despre organizarea emigratiei ; Suleiman Paa la ;II, 182 misiunea I. 167-169, III, 53-60 alcatme§te un turca la; 1,135, IH, 20 sosirea lui Ach- proiect de statute pentru o societate met Vefyk Effendi la (1850) ; IV, 363 secreta.; I, 170 despre purtarea Ungu- despre alegerile dela (1861) ;I, 32, 63, rilor fata de Romani; 170 care lui N. 65, 135, 189; II, 178, 225; HI, 382, Ralcescu un expozeu al raporturilor 384; IV, 96, 120, 173, 346, 350, 363. romano-ungare ; 175 despre conducerea Glavani, bancher, IV, 62. emigratiei roman° ; 176 apara pe Ion Glogoveanu Maria C., näsc. Ralaceanu, D. Ghica de invmuirile Eliadqtilor ; II, 71. 178 impotriva democratiilor apusene Glogoveanu N. C., H, 71. care sprijina pe Ungar' ; 186-187 cere Gogilniceanu, v. Kogalniceanu. o apropiere de democratii italieni; Les Golesco, lucrare de. Georges Ben- 187-188 despre tratativele pentru o gesco, I, 9. tntelegere cu Ungurii; 192-193 vrea Golan Alexandra-Albul C., (Papa), I, colaborarecutineriirevolutionari 9 despre anul na§terii lui ;I, 17 ami greci gi propaganda prin capitanii va- copilariei lui ; 1, 17-18, II, 4, 31, 104 la selor greceqti ;197-198 despre banii studu, In strainatate ; I, 17-22 portre- riclicati /a 1848 de t. Golescu din Vistie- tizarea lui ; 1,21-22, 11, 119-120 mode- Ile ;198-199 invinue§te pe emigratii dela stia lui ;I, 22-25 inraurirea lui Dinicu Paris de confiscarea Catehismului ad- Golescu asupra lui ; 25 pentru desvolta- tenilor; 207-209 §i svonurile pentru rea invataturiii artelor ;26 influenta modificarea hárÇu Europei; III, 92 franceza asupra lui; 27-28 serie numai despre graphics revolutiei ; 137 calom-

www.dacoromanica.ro 312 George Fotino

niat de Ion Oteteligeanu ;I,19-20, 251, 253, 255, 263-265, 270, 271, 278, III, 176 despre iubirea de mamá i de 281, 290, 293, 305, 308, 312, 315, 321, tarA ;1, 180-181, III, 175-177, 194, 328, 334, 335, 336, 342, 344-346, 362, 214 propune vanzarea averii Golegtilor, 364, 379, 411, 426 gx pctssun. BrAtiemlor gi a lui Ion Ghica, pentru Golesen Alexandru-ArtIpilii G., II, 6 nota cauza tdrii; III, 227 Zoe Golescu biogr.; I, 33, 49 la studii In Pral*.; sfaturi de cump Atare lui; 189 gi ajuto- 50-51 dragostea liii pentru muntil Car- rarea tinerilor s'arad; I, 179, III, 210 pati; II, 133-139 despre patriotism; propune lui Kossuth o Confederape 136 despre influentele strAine asupra dunAreanA ; III, 213-214 cere intensi- poporului romAn ; 134 In Elvetia ; 158 ficarea propagandei in -taräi strAina- sprxjinA literaturaiartele ;I,53, tate ;220 s'ar duce In Elvetia ; 295 II, 159-160 sprijufa pe langa George despre Proudhon; 299 vrea s'a ajute Dim. Bibescu pe pictorul G. TAtArescu; pe compatriotii s'al la studu ; 308, 322 165 despre abnegatie; I, 52,II, datoria lux catre Ion D. Gluca; 313-314 165, 168-169 propus profesor la Cola- cera cheia cifrului conventional; 316- giul francez din Tara Rom.; II, 181, 317 ; i se respinge cererea de repatriere 213 la Paris ,I, 67-68 gi problema (1852) ; 1, 196,111, 338 vrea sA intemeieze agraz% ; 69 gi Confederatia nationah- gcoli romAnegti in Dobrogea ; 394-397 -M'Olor din Orient ;II, 188 cere bani dojenit de Dumitru BrAtianu ; IV, 19 la pentru arme gi tiparirea lucrArilor lui Genova (1853) ; 23 critica' pe Cesar Bol- P. Bataillard ; 188 cera sprijmul Porpi liac ; 69 la *umla (1854) ; 106, 120 rupe impotrivaRugilor ;I,69,II,189 legAturile cu Ion Ghica; 117 din nou despre o intAlnire a lui cu Telekx la Pa- la Brussa (1854) ; 1, 151, 221, IV, 123- ris ; 191 cere bani pentru propagandä ; 124 la Enghien (1855) ; I, 209-221 9.1 I, 88, II, 257 are sprijmul lux Paul rAzboiul Crimeix ; IV, 175, 176 cere In- Bataillard pentru cauza romana; voirea de a se intoarce in -tara (1856) ; 88-89,II,269-270 desprepropa- 181 obtine invoire de repatnere ; 188 se ganda sa revolutionarA la Para ; intoarce in tara (1857) ; 225, 228 igi a- 383-386 despre intrebuintarea banilor duce la Golegti biblioteca dela Belve- publiciInraisituulesale ;I,166, dere; 257-258 inpropagandAelectoral5 ; 75 igi intalnegte mama la Marien- 1, 260, IV, 305-307 ia apárarea clerului bad ; I, 166, III, 75 aproha ideea unei satesc ; IV, 355-357 despre unirea Prm- propagande anti-ruse prmteun ziar cipatelori reactiunea Rusiei; 361-362 grecesc ;III, 244 multumegte lui Paul propune organizarea pazei de noapte Bataillard pentru sprijmul dat cauzei la sate ; 357-363 despre unirea gi legea romanegti ;I,188,III, 244 despre electoral& ; I, 271, IV, 423-424 capteaza' moartea lui Rosental, I, 189, III, 245 apele minerale dela Caciukta ;I, 275 despre eventuala izgonire a emigratilor se stmge din ineatA ; I, (VII), 5, 8-11, romAni din Franta ; III, 272 veglnazA 14, 15, 17, 22, 33, 35, 36, 37, 43, 48, la cApätAml lui N. Ralcescu ; I, 200-203 50, 53, 66, 74, 75, 80, 86, 93, 102, 103, gi boala lux N. BAlcescu ; III, 295 propus 111, 114, 117, 118, 125, 129, 130, 131, ca reprezentant al emigratiei romAne 140, 141, 150, 151, 160, 166, 167, 171, la Atena ; 318 chemat la Constantmopol 177, 180, 182, 191, 193-196, 200, 205, de catre Al. C. Golescu-Albul; 344 ge- 206, 223, 224, 226-228, 230, 234-236, derea lui interzig la Viena ; 403 despre 239, 240, 242,245,246,249,250,252,254, tipfirirea Istoriet lui Mthat Viteazul a 255, 261-263, 265, 266, 277, 278, 280, lui N. BAlcescu ; 402-403 imbArbäteazA 281; II, 19, 20, 26, 71, 81, 101, 108, 121, pe N. Bälcescu; IV, 3 vede In vis pe 134, 145, 154,164,185, 203,244,264,277, Nicolae BAlcescu d'andu-gi sfArgitul; 311, 342, 350, 360, 370, 392, 398, 402; 55 dorurta lui de a merge la Duna're III, 11, 25, 30, 36, 63, 78, 96, 134, 136, (1854) ; 72 pArAsegte Constantinopolul; 162, 163, 178, 192, 193, 195, 216, 248, 140 indemnat a serie un memoriu 274, 296, 298, 301, 302, 314, 319, 329, pentru Congresul dela Paris ;182 se 352, 358, 360, 363, 364, 374, 375, 392, intoarce in-tara (1857) ; 411-422 re- 394; IV, 2-5, 10, 15, 19, 20, 23, 30, prezentant al RomAniei la Constan- 39, 59, 61, 73, 74, 81, 85, 92, 107, 113, tmopol ; I, (X), 11, 21, 47,48, 50, 53-55, 114, 118, 120, 142, 143, 154, 156, 163, 61, 65, 67-69,80,91, 102, 133,141,163, 167, 188, 195, 198, 203, 209, 210, 212- 165; 168, 169,174, 175, 178,187,190 214, 218, 219, 221, 227, 241, 242, 244, 192, 193, 195, 196, 200, 211-214, 221,

www.dacoromanica.ro Bolen'. Golefti 313

225, 228, 230, 234, 236, 243, 270, 278; Braila; 49 convertit la catolicism; I, II, 69, 122, 129, 139, 148, 160, 170, 180, 78,II, 245 la Haleg;I, 279, II, 191, 245, 248, 249, 258, 265, 267, 270, 179 despre unirea tuturor Rominilor; 274, 276, 278, 279, 282, 311, 333, 337, II, 185 entuziasmat de revolutia dela 344, 349, 350, 360, 373, 374, 378, 379, 1848;I,133,II, 378, 388 despre 381, 386, 388, 395, 398; III, 20, 38, 47, poemile lui; III, 33 nu cunoaste pe 48, 50-52, 56, 57, 76, 80, 83, 84, 87, 90, tAranul romAn; I,49, 69, 133; II, 103, 104, 108, 109, 117, 130, 134, 149, 178, 311,333,337, 344, 349, 350, 167, 178, 193, 209, 232, 242, 245, 255, 360, 373, 379, 402; M, 20, 31, 33, 268, 269, 272, 276, 282, 291, 296, 301, 47,103, 104, 105, 143, 149, 153,167, 302, 305, 310, 315, 316, 325, 333, 338, 281,312. 341, 345, 353, 354, 363, 364, 367, 368, Golesen Dinicu, v. Golescu Constantin R. 376, 387, 388, 393, 398, 400, 401, 404; Goleseu EcaterinaAl. (Aripili), nAsc. IV, 3, 4, 10, 11, 13, 24, 39, 57, 62, 63, VadAianu, II, 69; IV, 340, 409, 412, 70, 77, 91, 97, 107, 110, 118, 120, 133, 414, 415, 420, 422. 136-138, 142-144, 151, 152, 154, 156, Golescu Elena A., näsc. TrAsnea, I, (IX) ; 157, 159, 160, 162, 164, 166, 167, 171, 21, 310; IQ, 193. 174, 175, 177, 179, 183, 193, 194, 199, Goleseu Elena G., c'áa. Cu Grigore Ben- 200, 204, 205, 208, 234, 237, 239, 248, gescu-Samumas, II, 278 notA biogr.; 250, 322, 331, 340, 379, 409, 411, 413, 128, 185, 278, 311, 324, 333, 344; III, 415, 416, 418, 421sipassim. 29, 68, 239. Golescu Ana C., cAs. Cu Alexandru Ra- Goleseu Elena Ianeu, nAsc. Kretzulescu, covitä 1,4; II, 2, 12,106, 107, 119; 12; IV, 303. 353; IV, 235; v. Racovitä Ana. Goleseu George Dim., 11, 180. Goleseu Anica R., cgs. Cu Mihail Raco- Goleseu Gheorghe(Iordache),II,181 vifa, II, 93. notA biogr.; I, 48-49 trimite pe Golescu C. (Vartic), I, 61. la studiiIn Franta; I,65,II, 181 Golescu Catinca R., näsc. Rosetti, I, 152, moartea lui (1848) ;IV, 331 relnhu- IV, 3-4 despre moartea lui Nicolae Bal- marea osemintelor lui la Golesti (1860); cescu; 18 cere lui Barbu Stirbey repa- 278 casa lui rechiziponatá de Rusi trierea lui Radu C. Golescu ; 1,204, 205; pentru spital ; I, 8, 50; II, 6, 90, 93, 263, 90, 143, 185; III, 389-391, 394, 398, 278, 333; IR, 47, 381. 399, 401; IV, 3, 8, 10, 12, 18, 91, 92, Goleseu Gheorghe A., I, (IX). 108, 110, 117, 120, 170, 264, 378, 414; Goleseu Gheorghe G., II, 185, 278. vezii Rosetti Catinca. Goleseu hum N., (Deli aga), II, 12 notA Golesen Caty G., cAs. cu Alfons Vaissier biogr.; II, 327; III, 381. Descombes, III, 16 la Paris ; 346, 362 Golescu Iordache, v. Golescu Gheorghe. despre cAsAtoria ei cu Alfons Vaissier Goleseu Joséphine, nAsc. Body, II, 180. Descombes ; 11,128, 185, 278, 285, 311, Goleseu Maria C., I, (IX) ;II, 107; IV, 11. 315, 322, 324, 333, 336, 337, 343, 344, Goleseu Maria Gheorghe (Iordaehe), nAsc. 349, 354, 363, 371-373, 376, 379, 381, BAlAceanu, II, 833 notA biogr.; II, 263 386, 387, 392-394, 404; III, 6, 7, 33, 61, obligatA sA pArAseascA Sibiiul (1849) ; 68, 89, 111, 143, 145, 153, 159, 167, 47 la Viena; TV, 331 reInhumarea 172, 173, 196, 198, 200, 238, 239, 262, osemintelor ei la Golesti (1860) ; 305, 306, 348, 354, 360. 6, 90, 128, 155, 278, 311, 343; III, 47, Golescu Constantin R. (Dinicu), I, 22-25 49, 84, 87, 88, 114, 138, 166, 393. inrAurirea Im asupra Im Al. C. Golescu- Golescu Maria Gheorghe (Iordache), fiica Albul ; 24 despre inegalitatea socialA; celei de mai sus, III, 381. 24 pentru desvoltarea InvAtäturii; 25 Golescu Maria Ianen, ea's. cu Scarlet N. pentru captarea apelor mmerale din Ghica, 11, 12, 327, 328. larA; 11, 32-33 Al. C. Goles cu-Albul se Golescu Maria Nicolae R, (Deli-aga), mAndreste &A este fiul lui; I, 3-5, 8, 9, II, 12; III, 381. 10, 21, 109, 110, 139, 271; II, 5, 93, Goleseu Maria Rada G., IV, 91, 110. 102, 294, 374; DI, 78. Goleseu Nicolae C.,(Rokiculiti, Rotml, Golesen Constantin R., &as. cu Zoe RacotA, Ro§ca), I, 9 despre anul nasterii hin; DI, 380. 9 la studii ;I, 31, II, 1, 2 tnaintat ma- Goleseu Dimitrie G., II, 180 notA biogr.; ior ; I, 11-14, 37 firea veselA i usura- I, 49 la studii In Franta; 49 judecAtor tea a lui; 11, 18 grafologia scrisului la Curtea ApelativAsiocArmuitor la lui; 131 stilul epistolar al lui; 32 hum-

www.dacoromanica.ro 314 George Fotuto

teste pe Al. Dim. Ghica la Constantino-, cu Fuad ;232intrevederealuicu pol (1834) ; II, 35 in garnizoanä la Cäld- Cowley; I, 253, 255, IV, 247, 250 si rasi ; 43 felicità pe St. Golescu pentru candidatura lui la hospodarat; IV, inaintarea la gradul de maior ; 45 vieata 259-260 in propaganda pentru ale- lui la Cälärasi ;52 lauda celibatul; 69-70 gen; 343-344 despre ilegalitâçile gu- cu servicial la Prtesti ; 72 decorat ; 73 vernului ;350 despre legea electoralà doreste sä se intoarcä la Bucarest; cea rural& ; 283 despre nurairea sa ca 73-74, 75-76 la Mehadia ; 81-82, 86 Locotenent al Tkli Rom. ;I,259 supkarea lui Al. Dim. Ghica fatä de demisiasadinLocoteneirtadom- t. Golescu ;96, 104 aghiotant dom- neascä ; IV, 288 demisia Im din armatä ; nesc ;96, 98 inaintat colonel; 156 la 289 la ; 322 numit prim-nunistru Viena si Pesta ; 156 la Paria; I, 53, II, (Mai 1860) ; 330 refina' de a intra 162 ajutä pe pictorul Barbu Iscovescu guvern (1860) ; 341 despre chestumea sä se aseze in Tara Rom. ;I, 64, II, täräneasca si intocmirea listelor elec- 177 membru inLocoteneirta Domneasca' torale ; 1,276 moartealui ;I, (VII), 8-10, (1848) ;I, 65, II, 177 intrevederea lui 15, 17, 18, 25, 31-33, 35-37, 41, 48, cu Suleiman Pasa la Giurgiu; I, 73, 74, 79, 85, 96, 102, 103, 111, 117, 126, II, 197 bolnav la Vidin; I, 79, II, 210, 127, 129, 131, 149, 161, 163, 168, 169, 213 la Paris (1848) ; I, 79, II, 246 spre 172, 178, 187, 194, 196, 200, 203, 205, Constantinopol (1849) ; I, 93, 117, li, 210, 212-214, 218, 224, 229-232, 234 271, 273, 275, 277, 304 impiedecat sä -236, 243, 245, 251, 252, 254, 260, 261, debarce la Constantinopol ;I, 120, II, 263, 264, 267, 268, 270; II, 1, 2, 10, 13, 362 svonuri cA s'ar fi dus la Petersburg ; 23, 24, 33, 44, 46, 80, 90, 94,99,100, 108, II, 383 se retrage din comitetul Emi- 155, 157, 161, 163, 164, 197, 203, 213, gratiei ;111, 23 cälätoreste in Elvetia ; 225, 244, 245, 247, 249, 265, 267-269, I, 165, BLI, 42, 67, 70 svonul despre 271, 273, 275, 282, 290, 301, 304, 307, prezenta lui la Mehadia (1850) pentru 324, 327, 330, 333, 335, 338, 341, scopuri revolutionare ; III, 73, 114 vrea 341, 344, 347, 360, 365, 390, 398, 404 ; sä-si vändä biblioteca; 116-117, 197, III, 7, 8, 12, 16, 17, 20, 22,23, 25, 205, 226,234-235 socotelile lui bänesti ; 27, 28, 30, 31, 33, 42, 45, 47, 50, 51, 126 cere impäcarea Ghicistilor cu Eh- 65, 66,68,69,74, 85,89,99, 103, adistii ;271, 280-281 despre propa- 105, 111,114,118, 120, 126, 130, ganda lui;I, 191-193, IR, 269 in 131, 134, 139, 143, 145, 151, 152, 155, propagandä la Atena ;III, 301 inci- 159, 161, 162, 164, 167, 170, 188-190, dental hu cu ziarul grecesc Curterul 194, 198, 207, 209, 218, 221, 224, 228, Atenei; I, 197, 111, 320 doreste sä vizi- 229, 232, 236, 240, 243, 250, 251, 256, teze insulele lomee; ifi, 348 renuntä 258, 261, 266, 274, 279, 285, 286, 292, la cálAtoria la Ianina ;371 remalla 295, 296, 299, 302, 306, 308, 310, 321, la cälätoria in Egipt ; 360-361 despre 323, 327, 329, 332-334, 338-341, 343, moartea Alexandrinei-Luta Racovità; 355, 360, 361, 363, 364, 368, 371, 375, 388-389 doreste ca maich-sa sä 378, 381, 382, 391, 392, 404; IV, 5, 10, la Paris ; I, 205-206, IV, 25, 32-33 acti- 11, 19, 21, 26, 30, 32, 33, 39, 43, 56, vitatea lin la Paris iLondra; IV, 58, 59, 61, 62, 68, 69, 70, 71, 74, 79, 85, 40 cere audientä lui Clarendon si lui 89, 90, 113, 114, 117, 120, 122, 124, 145, Palmerston; 54 in audien0 la ministrul 159, 167, 170, 172, 173, 181, 182, 184, de Räzbom al Turciei ; 57 in audientä la 189, 192, 200, 204, 207, 212, 214, 216, Regidi Fuad Pasa; 69 cauta un im- 218-222, 224, 228, 230, 231, 233, 236, prumut la Constantinopol; I, 216, IV, 239-241, 243, 247-249, 251, 253, 255, 79 despre impäcarea lui Cu Ion Eliade; 257, 258, 264, 266, 268, 270, 281, 290, IV, 88 la Sumla ; 134 la Pau, langä Ion 299-301, 304, 309, 310, 313, 314, 316, Voinescu greu bolnav ; 184-185, 190, 324, 326, 331, 333, 335, 338-342, despre repatrierea lui; 200-201 nevoia 345, 346, 348-351, 362-364, 378-380, prezentei lui la Constantmopol, pentru 382, 388, 403-405, 410, 426 si passim. repatriereaemigratilor ;202, 205- Golesen Nimia° R., (Deli-aga), II, 12 nota 206 despre amnistierea lui ; 198, 202 si biogr.; 11, 93, 97, 181; III, 381. dreptul ski de eligibilitate in Buca- Golesen Radn, banul, 1,109, 110; 11, 181. rest'; I, 250, IV, 215 intrevederea lui Golesen Rada C., (Ro dolphe, Pupa), I, 9 cu Wilhelm Friederich Manteuffel despre anul nasterii ; 14-17 si II, 33- Auerswald; IV, 229 intrevederea 34 despre «rea lui; I, 17-18, II, 4, 33,

www.dacoromanica.ro Boierii Gole 315

104 la studii, in strainatate ; 119 74 la pre studule lui in sträinatate; I, 31, baile dela Balta Alba ; 103 serie versuri; 11,3, 31 aghiotant al lui Al. Dim. Ghica ; 103 evoca amintinle din Elvetia ; I, 74, I, 32 insote§te pe Al. Dim. Ghica la 11, 197, 201 refugiat la Sibiiu (1848) ; Constantinopol; II, 3 prime§te decora- 78,II, 244 la Hateg; II, 246, 263 tii; 42, 58 tnaintat maior; 74-751a cautat de Ru§i la Gole§ti (1849) ; 259 baile dela Balta-Alba ;86, 94 despre parase§te Sibuul (1849); I, 80 la Con- o calatorie a lui in Italia ;88,98, stantinopol ;I. 80, 93, 111, 118,II, 101 la Viena; 91 sfatuit de a se In- 273, 275, 284 -este exilat la Brussa; tornee in tara ;I, 38-39, 119 80, 81, 94-95, II, 318 planue§te sa evadeze 84, 91, 110, 118-119, 163 vi relatiile dela Brussa ;I,159, BI, 77 despre lui ou domnitorul Al. Dim. Ghica ; imprejurinule Brussel; I, 160, 111, 78 95 §icalatoria lui in strainatate; despre Orient ; III, 78 despre ca's.átoria 96 atine invoirea dela Domnitor de Zoe Racovitá-Ef. Grant ; 175 propune a se duce in Elvetia r¡i Florenta ; 98 la vanzarea averii Gole§tilor, Bratienilor Toeplitz; 101 la Geneva ; 130, 134 la §i Ion Ghica, pentru cauza tárii; 359 Carlsbad; I, 64, II, 174-175 intreve- Zoe Golescu il vrea intors in tara; derea lui cu Suleiman Paqa; I, 65, 119 221,1V, 1221a Englmen (1855) ; 177, 183, 185 cu deputatiunea revoluti- IV, 18 Catinca R. Golescu onara la Constantinopol (1848) ;1979,11, cere lui Barbu Itirbey repatrierea lui 210, 213 la Paris (1848) ; I, 97,II, 340 (1853) ; IV, 175-176 cere invoirea de mahnit de infrangerea Ungurilor ; la, 21 intoarcere In tara (1856) ; 181 ohtine in- planul de in-tahura cu ai sal la Sibmi; voire de repatriere; 188 se intoarce 33, 37-38, 40, 42, 45, 66, 67, 70-71, tara (1857) ; 257-258 in propaganda 74, 81-82 proiectata lui intalnire cu electorala ; 272i Conveatia dela Pa- Zoe Golescu (1850) ; 57 propus membru ris ; I, 276 moartea hu ; I, 8, 9, 17, 25, In comitetulEmigratiei romane; I, 33, 76, 80, 94, 95, 103, 110, 111, 117, 165, III, 67, 70 svonul despre prezenta 131, 150, 151, 152, 160, 171, 182, 194, lui la Mehadia (1850) ; III, 72, 73 In- 206, 234, 236, 243, 245, 254, 255, 271, zestreaza pe Zoe Racovita ;72, 114 280; II, 4, 6, 26, 33, 71, 74, 81, 91, 100, dore§te sa-§i viuda biblioteca ; I, 142, 104, 141, 149, 211, 220, 244, 245, 264, 73 planul lui de a veni pe furi§ in 277, 284, 307, 342, 370, 402; DI, 25, tara (1850) ; la, 116 datoriile lut ba- 36, 79, 103, 104, 136, 162, 163, 171, ne§ti; I, 135, HL 143 serie impotriva 190, 192, 195, 203, 216, 220, 274, 285, lui Barbutirbey; III, 145-146 iro- 292, 296, 314, 329, 332, 342, 368, 371, sirea averea lui ;220 nu se va in- 397; IV, 2, 4, 5, 9, 10, 11, 15, 17, 18,19, toarce in Tara Rom. pina ce Rupi n'o 24, 29, 34, 39, 65, 77, 91, 92, 107, 109, evacueazä ;227,249 socotehlelui 112, 115, 117, 120, 124,156,165-167, bane§ti; I, 191, III, 255 la Londra; 193, 195, 198, 207, 212, 214, 216, 217, 11I, 299 §i Soctetatea literarcl; 330 mu/- 222, 225, 235, 241, 244, 245, 251, 252, tume§te lui Durn. Bratianu pentru ura- 254, 255, 264, 265, 272, 278, 281, 290, rile trinzuse mamei sale ;I, 197-198, 301, 305, 310, 319,323, 329-331, DI, 339-340 despre bami rulicati din 333-335, 339, 345, 349, 362, 377, 378, Vistierie de; III, 391 cu mama sa la 402-404, 424i passtm. Dresda (1852) ; 392 intahurea lui cu Golesen Rada G. (Maui), II, 90, 135 nota Gh. Barrtiu la Dresda (1852) ; IV, 13 biogr.; I, 78, 119245 la Hateg ;1119 363 despre anexarea Principatelor la Aus- despreintoarcerea lui hilará; 1,150,1119 tria; I, 210-221 §i razboiul Crimeii; 377, 385 casatoria lui cu Catmca Ro- 53 la Galipoli; 79 despre impa- setti ; IV, 378, 379 cultiva gandaci de carea lui Cu Ion Eliade; 81-84 res- matase; I, 203; II, 99, 185, 333, 360; pinge mtrigilelui Ion Eliade ; 86 la DI, 47, 87, 104, 368, 379, 382, 384, 388, *umla ; I, 216-217, IV, 94-95 despre 393, 394, 398, 400, 401; IV, 4, 9, 10, propunerea lui Omer Paya de a re- 91, 108, 117, 170, 379. trage scrierile saleqi de a se !m'Acá Golesen Searlat AL, IV, 414. cu Ion Eliade ; IV, 95 dore§te sá lupte Golesea Stefan C., (Stefanos, Tefanika), sub ordtnele lui Chr. Tell, I, 217-218, I, 8 despre anul na§teriilui;9la IV, 95 silit si paräseasca *umla ; studii; 10-11 desprefirea lui; 119 120 prime§te ordm de a se duce la 31 dojenit de Alexandru-Albul; 31-32 Ruscmc; 123 in Alpi; 134 laPau, descris de doamna Mussard; 33 des- Muga Ion Voinescu greu bolnav ;. 184,

www.dacoromanica.ro 316 George Fotzrzo

185, 190 despre repatrierea lui; 202, 135-137, 145, 152, 154,156, 158, 160, 205-206 despre amnistierea lui; 163, 165, 169-171, 173, 175, 177, 180, 250, IV, 212 secretaral Divanului 186, 187, 189, 195, 201, 202, 207, 209, ad-hoc; IV, 282 intrevederea lui cu 210, 211, 213-216, 220, 221, 222, 224, CavouriKisseleff, pentru recunoa- 226,227,230, 232,234,235,236-245, stereaalegeriiluiAl. Cuza;281, 247,250,254, 257,258,264,266, 267, 287, 297 in Comisia Centrala dela Foc- 269, 271, 272, 276, 279, 285, 287, 288, sani; 349 presednite al Comisei Cen- 294, 296, 298-303, 305, 309, 310-313, trale ;285-287 in misiune oficialä In 315-319, 332, 336, 338-341, 343, 345, Franta; 287, 289 insärcinat de guvern 346, 348, 350, 352, 353, 363-366, 368, a contracta un imprumut in Franta 369, 375, 376, 377, 379, 381, 404, sau Anglia ; 330 refuzul lui de a forma 405, 407-416, 418, 420, 421, 422, 428 guvernul (1860) ; 341 primeste o deco- §i passim. rape sarda; 351, 352, 365, 366 Prep- Golesen Zinca C., v. Golescu Zoe C. dinte de Consiliu (1861) ; 368 despre de- Golescu Zinca (Zoita) Rada, nase. Flo- sorgamzarea armatei; 368-369 despre rescu, II, 181; LLI, 78. amanarea Conferintelor In chestiunea Golescu Zoo C., 'am Farfara; I, 3 despre Unirii i necesitatea proclamarii anul nasterii ei; 4-5 anii copiläriei ei; din partea lui Cuza ; 370-372 despre re- 4 invätätura ei; serie numai frantu- ducerea arenzilor mosiilor manastiresti ; zeste;5 hulurirea fiilor sal asupra 374 deraisitmea mmisterului;I, 270, ei; 5 darul sàu epistolar; 5-6 tinere- IV, 411 mimstru de Externe ;I, 271, tea ei; 5-7 portretizarea ei;I, 32, IV, 426-428 felicita pe Carol I peiatru II,3-4 inpelerinajla manastirile casatoria sa ; I, 275-276 moartea lui; dinOltenia ;67-68desprevan- I, (VII, IX, X), 6, 8, 9, 14-17, 19, zarea casei ei din Bucuresti; 68 si 20, 25, 31-33, 34, 37, 47, 50, 51, 54, datornleei banesti &Aire Al. Dim. 57, 61-65, 73-75, 79, 80, 93, 96, 98, Ghica ;81, 84, 110, 118-119 despre 100, 1.02, 103, 110, 1.11, 115, 118, 1.22, neintelegerile dintre Al. Dim. Ghica 123, 125, 126, 131-133, 136, 138, 140, *t. Golescu; 99-100 siratimântul 149, 150, 1.61, 163, 165, 1.66, 1.68, 169, ei de maiadrie; 104 vieata ei la Golesti; 176, 1.78, 187, 192, 195, 199, 200, 202- 104 milostenia ei; I, 36, II, 105cere 204, 207, 224, 225-227, 230-236, 245, sa i se restituie mai multe familii de 246, 251,258, 259, 261, 263, 267, 270, robi tigani ;II, 108-109 la Borsec ; 272; II, 3, 4, 6-8, 13, 21, 23, 25, 43, 44, 110 A' sfaturi fiului ei in cearta cu 47, 52, 68, 90, 91, 95, 145, 172, 178, Al. Dim. Ghica: 118 recunostinta ei 179, 191, 192, 197, 211, 215, 216, fata de Al. Dim. Ghica ;1.40 despre 225, 238, 241, 246, 247, 248, 258, 266, dragostea de mamá; I, 73-74, 80, 267, 268, 271, 274, 275, 276, 280, 283, 117, II, 200-202 refugiata la Sibiiu 286, 296, 298, 299, 302, 307, 309, 31.4, (1848) ;II, 204 credinta ei in drep- 315, 324, 332, 340, 344, 345, 357, 365, tatea tarii sale;206 patriotismul ei; 370, 376, 382,398; III, 7, 8, 11, 16, 23, I, 77, II, 210-211 slaveste libertatea 25, 27, 28, 31, 36, 38, 43, 45-47, 49, franceza ;I, 77-78, II, 260-261 lauclä 51, 60, 61, 65, 69, 70, 74, 80, 84, 86, purtareaUngurilor la Sibnu ;261 88, 90, 96, 103, 109, 111, 112, 114, spera ca Ruii vor evacua Princ. Rom.; 117, 120, 122, 124, 129-131, 134, 135, I, 82-83 admira' pe Bem i deplange pe 137, 139, 1.42, 143, 145, 147, 148-150, Unguri in lupta cu Ru9u i Austriacii; 161, 162, 165, 173, 174, 178, 1.94, 195, 1,84,1.02,11.7,11,260-261, 263 päraseste 197, 201, 209, 216, 219, 225, 226, 229, mergand la Golesti (1849) ; 230-232, 235-237, 255, 257, 258, 260, 117, II, 263 revoltatä de purtarea Ru- 262, 263, 268-270, 272, 274, 278, 284, silor; I, 99, 117, II, 271-275, 277, 308 297, 299, 301, 303, 314, 315, 317, 320, silita de Rusi a parasi tara, se duce la 321, 326, 329, 330, 332, 333, 335, Constantinopol (1849) ; I, 95 entuzias- 340-342, 345-349, 352-354,357, mata de izbanzile Ungurilor asupra Ru- 360, 363, 365, 367, 368, 370-372, silor (1849) ; I, 97-98, 101, 11, 340-341, 374-377, 380-383, 386, 388, 389, 345 revoltata de tradarea hu Gorgey, 392,394, 397-402, 404; IV, 2-4, deplange infrangerea Ungurilor i soarta 9,1.0, 13, 18-28, 30-34, 39, 58, 59, lui Kossuth; II, 273 cere audienta lui 61, 62, 64, 66, 68, 71, 73-75, 84, 85, Aali Pala, pentru eliberarea fiilor ei 91, 97, 107, 110, 112, 114-118, 121, 122, dela Brussa ; I, 93, 1.18, II, 282, 284,

www.dacoromanica.ro Boierii Golefti 317

308, 339 saruintele ei pentru elibe- eventuala evacuare a tarii de Rugi; rarea fidor ei dela Brussa; I, 93, II, igi sfatuegte copiii a nu se repatria mai 284 s'ar ageza la Paris (1849) ; II, 320 de vreme ;III, 224, 225, 230, 231 re- ingrijorata la ideea unirii Transilva- nun-VA la calatoria la Paris ; 236 11i BM- nemlor cu Ruii; I, 99, II, 346 doregte tuegte fiii sa se ductile Londra ; 227, 232, un razboiu ruso-turc; I, 100, II, 351 307-308 impotriva propunerii lui Ale- critica politica Republicei Franceze ; xandru-Albul de a vinde intreaga lor I, 95, 99, LI, 317 la Brussa; II, 328, avere ; 322 se opune unor noui vanzari 334 dela Brussa la Constantmopol; de mo0i ;I, 137-139, DI, 311 dra- I, 101, II, 339-340 in audienta la gostea ei pentru flori; DI, 323 des- marele vizir Regid Paga; II, 349 in pre suferiatele taranului roman; 329 audientä la Suleiman Paga; 334, 339, entuziasmulluiDumitru Bratianu 353, 357, 360, 365 s'ar intoarce la Go- pentru; 1M, 357-358 1imoartea ; I, 121, II, 367, 373 obtine spriji- Alexandrinei-LutaRacovit a ;359 nul lui Aali Paga gi invoirea de intors in vrea ca Radu C. Golescu sa vie in Tara; 11,367-368,371-372,377-378, tara, ajutor in admmistrarea averii; 379, Ill, 5-6 se intoarce laGole9ti I, 150, III, 373 increzatoare in viitor ; (Noemvrie1849) ;IT,382,386- I, 150, III, 372-373, 376-377 plead. 387, 388-389 invoita a locui in Bu- la Viena, chemata de Catinca Rosetti cureti ;I,122-124, II,403,Ili, bolnavä (1852) ; HI, 390 C. A. Rosetti 10 obligata, din ordinul lui Ltiders, a slavegte pe ;I, 150, HI, 391 la Dresda pavan Bucure0u; II, 405 slavitá in (1852) ; I, 150-151, IV, 63 reintoarsa versuri de C. Aristia ; DI, 13-14 evocti In tara (1853) ;I, 151, 221 la Paris revolutia dela 1848; I, 128, HI, 14- (1854) ; I, 151, 221, IV, 121 la Enghien 15, 22 vrea cärti 1i mare republicane ; (1855) ; IV, 178, 180 intoarsa in tar& III, 16 se rasfatä cu copiii ei; 17 (1856) ;IV, 181 obtine invoirea de despre familia lui George Dim. Bi- repatriere a fiilor ei; 276-277 despre b escu ;23 entuziasmata de institutiunile rezultatul alegerilor pentru Adunarea frumusetea Elviftiei; I, 136, III, 39 electiva(1859), guverni edintele crede in izbanda democratiei; I, 165, Adunarii; I, 276 se stinge din vieata ; 33, 37-38, 40, 42, 45, 66-67, I, 5 7, 14, 32, 33, 34, 35, 36, 38, 50, 66, 70-71, 74, 81-82i proiectata ei 75-78, 80-83, 85, 97, 99, 103, 108, intahure cu Stefan Golescu In Transil- 110, 111, 113, 118, 119, 125-127, 129, vania (1850) ; HI, 71 vizitata de Achmet 131-135,136, 140-146, 148, 150, Vefyk , 84-85, 114 despre biblioteca 151, 154, 160, 165, 166, 183, 195, fhlor; I, 141, 111,112 §i complotulfilo- 202, 203, 205, 206, 213,234,235, rus (1850) ; 115 lvanzarea Hanului 245, 246, 251,253, 255, 256, 259, Rou ; 116-117 §i datorule fiilor ei ;135 264, 267, 269; II, 2, 4,5, 6, 7, vrea sa ajute pe Romarui dela Paris ; 11, 26, 44, 83, 91, 128, 140, 145, 148, 198, ILI, 137 nelimgtita de svonurile des- 150, 155, 158, 163, 186, 198, 206, 213, pre gestiunea lui Stefan Golescu in vre- 236, 245, 253, 254, 264, 274, 284, 287, mea Guvernului Provizoriu;111,138 ca- 303,309, 326, 342,354, 359,370, lomniata cà ar fi primit un dar dela 391, 405; HI, 6, 13, 15, 19, 22, 25, 41, B. Stirbey; 139 ajuta banqte scoaterea 42, 11 16, 71, 74, 85, 115, 117, 138, unui mar romanesc la Paris ; I, 136- 140, 148, 155, 158, 166, 192, 197, 137 ip vinde moghle 1i giuvaericalele ; 206, 221, 223, 227, 232, 237, 248, 257, HI, 134-135, 140, 142, 147 proiec- 274, 288, 308, 311, 324, 352, 377, tata intahlire Cu fui ei la Paris ; 148 379, 383, 385, 388, 390; IV, 22, 32, despre manifestul lui Barbu Stirbey ; 65,: 76, 111, 122, 156, 186, 194, 195, I, 142, 111, 74, 136 gi casatoria Ef. 196, 198, 200, 204, 205, 210, 213, Grant-Zoe Al. Racovita; III, 148, 229 214, 218, 220, 221, 222, 224, 227, 228, despre censurareascrisorilorei; 232, 235, 236, 238, 242,255-257, 139, BI, 161 deschide o gcoalä la Go- 266, 268, 273, 277-279, 292, le§ti ; HI, 192 vrea sa citeasca pe Mic- 294, 297, 309, 317, 338, 353, 374- kiewicz ;196, 197 invoita a locui la 376, 3791i possum Bucuregti; 201 procesele ei; 219 incan- Golescu Zoe C. R., as. Racot5., DI, 380. tata de izbanile democratiei; I, 145, Golescu Zoita Nicolae R. (Deli age), Ilan. III, 191despre moartea Anicai d' Comaneanu, II, 12, 97. Uxhull; I, 142, 145, 146, 147,111, 220 Golescu Zoita R., v. Golescu Zinca Radu.

www.dacoromanica.ro 318 George Fotino

Goleti, boierii, passtm. 143, 145, 146, 149, 152, 153, 154, 156, Golesti, fratii,I, 8 formeazA o unitate 157, 159, 162, 171, 172, 188, 196, Inistoria Rena9terii romineqti ; -36 198, 201, 204, 219, 222, 225, 229, 233, ironizeaza boierimea; 85 activitatea lor 238, 246, 247, 255, 261, 263, 272, 278, la Paris ; 87 controverse intre C. A. 284, 303, 305, 306, 309, 310, 312, Rosetti, Ion Voinescu, Brätienii 9i ; 321, 323, 327, 328, 347, 353, 372, 145 propaganda lor anti-rusA ;148 376, 383; IV, 17, 18, 19, 63, 74, 75, 76, svonuri de asasmarea lor in mi9carile 110, 112, 122, 135, 136, 192, 193, 209, dela Paris din 1851; 176 neintele- 210, 212-214, 216-219, 221, 223, 224, gerile lor cu Ion Ghica ; 180-181 Al. 226, 227, 230, 234-237, 240-244, 246, C.Golescu-Albulli indeamnA 250, 251,253,255,256, 264-267, vandfi averile pentru cauza tarii ; 269, 271, 273, 276-278, 291, 292, 296, 89-90 Zoe Golescu fericità de calitätile 301-303, 309, 312, 313, 315-319, lor; II, 199, DI, 137 clevetiri pe seama 327, 331, 332, 338-340,345, 352, lor ; IV, 192 9.1 dreptul lor de eligibili- 374, 375, 377, 381, 401, 402, 404, tate ;I, (VII-IX, XII), 17, 18, 23, 410, 424, 426 9i passtm, 26, 38, 48, 55,68,76,87, 88,99, Görgey Arthur, general ungur, II, 240 102, 114, 116, 118, 124, 125, 129, 136, notà biogr. ;140 armata lui s'a unit cu 137, 141, 144, 150, 166, 172, 174, 175, Kossuth (1849) ;I, 97, II, 340, 341, 178, 205, 212, 217, 218, 220, 221, 225, 392 despre trAdarea lui; s'a predat 230, 233, 235, 239, 240, 241, 242, 244, Pagei din Vidm; I, 83; 11, 209, 340; 245, 246, 249, 250, 253, 260, 262, 263, DI, 90. 267, 269, 271, 275, 277, 278-280; 11,7, Gorjanu,prefectulPolitieiCapitalei; 31, 183, 192, 225, 226, 231, 376; III, IV, 314. 177; IV, 4, 86, 90, 96, 120, 169, 178, Gorjiu, judetul ,I, 3; II, 28, 217; IV, 52. 180, 193-195, 197, 199. Gostavato, molla Gole9tilor (Roman*, Golesti, localitate, I, 109-111 descrierea IV, 210, 219. casei din ;II, 195, 201, 204, 213, 300 Gonteho (?), IV, 227, familia Alexandru Racovita'la ; 209 Goutehaux, IV, 370 propune o conce- copiii satului i datinile Craciunului la; siune a cAllor ferate din Moldova (1861). 207, 216 plecarea Rulilor dela (1849) ; Grabbe, general rus, I, 94, II, 303, 306, 220 incuartiruirea Cazacilor la ;223 346, 351 misiunea luilaConstanti- Ef. Grant, in drum spre Sibiiu, trece nopol (1849). prin ;I, 84-85, II, 263 Zoe GolescuGrädisteanu Emanoil Gr., II, 161 notä se intoarce dela Sibiu la; I, 117 Rupi biogr. fac perchezitii la ; 11, 368, 372, 389, Grödisteanu Eufrosina Gr. Em., nösc. III, 5 Zoe Golescu sose9te dela Constan- Rosetti, II, 45, 102 161. tinopol la ; ifi, 33 despre Infrumuse- GrädisteannFeonia 8erban,eds.cu tänile ; I, 138-139 cultura florilor Raoul de Pontbriant, III, 135. la ; I, 139, III, 161 Zoe Golescu deschide Grildisteanu Grigore, II, 183 notä biogr.; (in 1851) o 9coalà la ;I, 127, DI, 150 183 in delegape la Constantmopol; republica din; 194 Al. C. Golescu-Albul 194 mare logorát,inlocuit prinC. propune vanzarea proprieatii dela; IV, Sutzo ; 201 in exil; IV, 188 s'a intors 254 movia dela G. este arendata" ; In tarA (1857) ;1,80;II, 161, 244, (IX), 5-9, 75, 76, 81, 84, 85, 94, 102, 267; Ill, 342, 365, 374, 382. 103, 107, 109, 111-122,124-126, 127, Grädisteanu Grigore, I, 70 mimstru (1848). 135, 141, 142-152, 155, 159, 165, 167, Grädisteanu Gr. Em., II, 102, 161. 181, 191, 200, 203, 242, 243, 254, 264, Grädisteanu Maria Gr., cgs. cu Nicolae 267, 269, 271, 275, 276; II, 17, 21, Mano, II, 102. 24-26, 68, 74, 84, 87, 89, 91, 95, 104, Gramont, stTadà din Paris, IV, 27. 155, 193, 212,213, - 215, 222, 236, Grant Anne-Marie-Zoe E.,111,251, 246-248, 258, 261, 274, 276, 277, 280, 257, 259, 262, 305. 281, 296, 299, 307, 309, 310, 311, 319, Grant Bibi E., IV, 296. 321, 324, 327, 342, 343, 354-356, Grant Constantin E.,IV,281,296, 361, 365, 367, 370, 371, 376,377-379, 298. 386-390, 394, 403, 404; 1111, 6,7, 8, Grant Effingham, 11, 222 notti biogr. ;1,80, 10, 11, 12, 13, 15 -17, 20-22, 25, 27, 28, 14 223, 236,245 la Sibliu (1849) ;11,281 31, 38, 43, 46, 65, 77, 81, 85, 109-111, solicitudinea lui fa tà de familia Gole9- 120, 121, 123, 134, 135, 138, 139, 142, -Libor ; 315 pleacä.laParis ; I, 142-143,

www.dacoromanica.ro I3oierii Goleftii 319

Ill, 39 casatoria lui Cu Zoe Racovita; Gravais Prosa de, nasc. Balaceanu, I, 146-147 despre plecarea Rusilor; 210; IV, 20, 115. III, 150 despre ratacirea unor scrisori Gravais Waldemar de, IV, 115. ale Golestilor ; 231i vAnzarea Hanului Grecia, II, 362 Rusia ar fi carat Turciei Rosa; 282sicensurarea scrisorilor ; sa cedeze Greciei unele insule; 396 369 relators dupa o lunga absentà in emigratii vor sa scoata un zmr antirus Anglia; 385-386 despre casatoria Ca- In; II, 397, DI, 294 emigratii vor sa se tincai Rosetti; IV, 122 in Turcia; 206 foloseasca de marina eicomerciala editeaza ziarul Concordia; 351 ma- ca nujlocde propaganda antirusa; gazinul lui ; I, 63, 80, 85, 107, 117, 118, II, 396-397 despre inhintarea unui 126, 131, 133, 145,148,151; 11,128, 199, partid antirus in; I, 135, M, 19-20 202, 222, 262, 265, 271, 274, 286, 300, conflictul ei cu Anglia pentru insulele 301, 306-308, 310, 314, 316, 319, 322, Ioniene (1850); DI, 292 ja masuri 323, 328, 354, 356, 360, 365, 368-370, potriva emigratilor strainisia revo. 374, 376, 378, 380,382, 388, 389, lutionarilor greci; 301 expulzarea emi. 391, 393, 403; DI, 6,8,9,13, 14, gratilor polonezi din; I, 195 minis. 20, 35, 39, 40, 43, 45, 48, 61, 65, 67, 68, trul ei la Paris despre Napoleon III; 69, 74, 78, 88, 120, 122, 139, 143, 148, I, 149, 163, 175, 192, 193;II,188, 151, 152, 153, 154, 161, 162, 163, 171, 398; III,107, 269,320,323, 326, 172, 188, 189, 203, 207, 208, 217, 225, 331, 342, 349, 360; IV,5, 90, 104, 228, 229, 230, 235, 236, 238, 247, 248, 106, 357. 251, 252, 256, 261, 264, 267, 273, 274, Grecii, DI, 281, 293 nevoia unei apro- 279, 284-287, 304-309, 314, 321-323, pien a eraigratilor romine cu ; 292, 293 329, 331, 340, 347, 348, 352,358, expulzeaza pe emigratii polonii un. gun iaresteazaperevolutionarii 360, 363, 367,371, 376,379, 387, gram; 348 nu se preocupa de tank 390, 392; IV, 1, 7, 15, 29, 65, 74, 184, strame; IV, 109 incaierärile lor cu 185, 204-206, 210, 212, 218, 221, armata turca (1854) ; 270 comertul 224, 225, 232,234-236, 243, 245, mâmile lor; I, 193, 236, 257; 398; 247, 257, 263, 271, 277, 281, 282, 289, 320, 335; IV, 43, 77, 202. 290, 295, 296, 299, 304, 312, 318, 319, Green John, consul englez in Tara Rom., 323, 325, 226, 327, 330, 334, 336, 351, IV, 346. 362, 364sipassim. Green M-me, III, 321. Grant Felix-§tefan E., IV, 295. Grignon, scoala de agricultura dela, I, Grant Lucio E., IV, 296. 148; III, 380, 389; IV, 15, Grant Maria, as. cu C. A.Rosetti, Grigore, mitropolit al Ungro-Vlahiei, I? II, 247, 281; HI, 348, 369, 370; 33 moartea lui. Rosetti Maria C. A. Grigoreseu, funcionar, Craiova, IV, 337. Grant Mitza E., IV, 296. Grossman, ziarist, IV, 295 expulzat din Grant Toto E., IV, 296. Tara Rom. Gran A., I, 225, IV, 137 la inmormAn- Grant Zoo EL, nasc. Racovit,a, IH, 152 tarea lui Ion Voinescu; IV, 142, 281, despre vieata ei in Bucuresti; I, 130 Guildford, DI, 51. stilul ei epistolar ; III, 386-387 despre Gums, negutator din Sibiiu,II,241, casatoria Catincai Rosetti; I, 130, II, 242, 261, 262. 303 ura ei impotriva Rusiei ; IV, 113 Gusti, primar al Iasilor, IV, 407. la Paris; I, 148, 151; II, 128, 301; Gusti D., tipografie, IV, 359. III, 113, 116, 120,123,136,143, Gavernul Provizoriu (1848), I, 63-64, II, 145, 149, 150, 152-154, 157, 161-163, 173 mamfestatii la Bucuresti pentru; 171, 188, 190, 196, 206, 218, 228, 230, 173-175 Suleiman Pasa care schim- 235, 239, 247, 250, 257, 259, 262, 273, barea lui; 176 poporul realege ;I, 61 283, 284, 305, 307, 328, 329, 345, fuga lm la Valeni; I, 68, 111, 109si 346, 348, 351, 353, 358, 367, 370, 371, problema agrara; I, 61, 63, 64, 198; 376, 379, 381, 386, 387, 390; IV, 74, 112, II,73, 171, 173, 176, 177, 185, 195, 115, 117, 120, 122, 206, 210, 211, 212, 216, 218, 248, 294, 304, 384; III, 27, 73, 225, 232, 235, 236, 238, 241, 257, 94, 104, 123, 137, 274, 319; IV, 32. 263, 292, 296, 298, 315, 325, 329-331, Guyet Camille de Fernex, ca. cu Pantazi 336; v.siRacovita Zoe Al. Ghica, IV, 300.

www.dacoromanica.ro 320 George Fotino

Habsburg, dinastia de, II, 219, 306. Hermanstadt, v. Sibiiu. Haga, II, 159. Hertegovina, IV, 278 Zoo Golescu sub- Hagi Mona EeaterinaV.,cas. cu Const. serie in folosul säracilor din; 357. N. Bräiloiu, II, 22. Hertford, editor, IV, 153. Hagiopulo, IV, 258. Hettinger Carol, nume sub care Carol I Halcinski, v. Kalcinsky. a cälätorit venind in România, Halion, banca, II, 315; DI, 304; IV, 6, 268. 112, 113, 251, 289, 303. Hillel, bancher, II, 315. Halton Abraham S., bancher, II, 315.Hillel Manoach, bancher, IV, 206, 303. Halton Iosif S., bancher, II, 315. Hiotu Vasil°, IV, 20 notä biogr.; IV, 155. hallen Nissim, bancher, U, 315. Hoare Charles, bancher, LI, 264. Hallan Solomon, bancher, II, 315. Rodin Nerva, I, 9, 21, 23, 109. Halim Pala, I, 216. Hoetsch, proprietarul magazinului Piep- Halle, localitate, 1, 148; HI, 252, 259, tenaru, IV, 351. 364, 387; IV, 14. Hohenzollern Anton, IV, 426. Hallegrin, IV, 56. Hollande hotel de,(Paris), II, 192. Handelsman Marcell, I, 170, 179. Hondius Wilhelm, HI, 403agravat Hangerli Constantin Vodit, II, 142. portretul lui Vasile Lupu. Hangerli Maria (Marghioala),ea's.cu Grigore Dirn. Ghica, I, 114; II, 79, Hotahova-Corita, localitate, IV, 288. 142, 164; IV, 249. Hotel d'Angleterre (Atena), III, 355. Hanovra, IV, 35 despre incorporarea eiHotin, IV, 64, 73, 76 Constantin Raco- la Anglia. vità inchis la, Rana! Rosa, proprietatea familiei Go- HrisoscoleuCaliopi,cäs.cu Petrache lescu, I, 136; DI, 67, 73, 79, 82, 84, Poenaru, II, 28. 112, 115, 142, 147, 154, 164, 206, Hrisoscolen Salta, &As. cu Nicolae Fili- 221, 231, 247, 250, 251, 256, 283, pescu, DI, 304, 305 moartea ei; 309, 321, 327, 339despre vänzarea 44, 279, 297. lui. HrisoscoleuZoo,&as.cu Constantin Haralamb Alexandrian D., näsc. Ma- Rizo-Nerulo, HI, 331. gheru, II, 253. HristidisN., arendasul Golestilor,IV, Háralamb Dimitrie, II, 253. 254, 293, 361. Harrach, contesa de, II, 157. Hristu Nicola°, IV, 218. Hirsova, IV, 77 Rugii au trecut Dunärea Hudavendichiar, vilaetul, DI, 319. pe la (1854). Huet Mbert, consul al FranIei la Odessa Hateg, I, 78, 97, 118, 119; II, 244-245; IV, 41. gi par-interim la Bucuresti, HI, 225 Hatvany, localitate, I, 170; HI, 63. notà biogr. ; 111,225 in vizitä la Golegti. Havas, agenlia, IV, 420. Hngot, agent consular francez,I, 48 Haynau von, general austriac, II, 312. despre plecareafulorluiIordache Hotta& Ridulesen, v. Radulescu Ion Golescu pentru studu in Franta. Hann, I, 112, II, 207 cruzami ea pe tiro.- Hellada, III, 292. pul lor. HeresonNisturel Anita Rada, rase. Fi-Hurmuzakt, publicatia, I, 31, 32, 34, 39, lipescu, II, 105. 48, 79, 153, 215, 216, 257. HerescuNitsturelConstantin,IL105 Hurmuzachi Alexandra, II, 239. no% biogr.; II, 117, 118, 154, 155. Hurmuzachi Gheorghe, II, 239 notä biogr. ; HerescuNästurel Ecaterina R., &as. cu I,89, II, 239, 241 membru in depu- Alexandru Scarlat Ghica (Barbl Rogie), taIiunea bucovineanä trimisä impAra- DI, 259. HerescuNtisturel Elena Constantin, näsc. tului Austriei. Baleanu, II, 105. Hyde Park, dm Londra, 111, 228. HerescuNästurel Rada, paharnicul, Hyères, I, 200, 201, IH, 253 Nicolae FM- 105. cescu se stabileoe la (in 1852) ;267, L'Héritidre, piesa lui Scribe, jucatä la 268, 269, 270, 275, 276, 280, 297, Bucuresti, I, 114; II 223. 301, 309, 325, 332.

www.dacoromanica.ro Boierii Golefti 321

I ¡anca (?), II, 60. Ioanid Dimitrie, III, 395; IV, 52, 64. ¡anca Avram, II, 293 notA biogr.; I, 76, Ion, serdarul, IV, 25. 82, 84 lup tele lux cu linguini ; 96-97 Ion C. Ion, I, 263, 279. Kossuth vrea A se Impace cu-II, Ionesen, (?), IV, 274. 305 amenintä Clujul ; I, 77, 101, '112,Ionescu Ion, IV, 359 redactor la ziarul 119, 124; Ii, 348, 358. TribunaRorniind. Ianina, I, 197, III, 326 N. Golescu vreaIonescu Ion, IV, 403 redactor la ziarul s& se dila la, pentru a stringe fon- TeranulRonidn. duri; 348 N. Golescu renuntä la acest Ionescu Ion dela-Brad, II, 184 not& biogr., proiect. I, 67-68 gi problema agrarti ; II, 184 Iagi, II, 184 armata ruseasc& la ;IV, vice-presedintealcomisieiagrare 409 pentru separatism ;I, 31, 223, (1848) ;I, 101, II, 334 intervine la 252, 255, 267; II, 70, 147, 148, 179, Regid Pala pentru Zoe Golescu; III, 232, 251, 257; IV, 21, 41, 140, 148, 338 planueste sa deschni& (peale ro- 181, 184, 243, 289, 324, 339, 341, 343, minesti In Dobrogea; DI, 109, 300. 349, 355, 364-366, 368, 370, 403, 405, Iones= Nicolae, IV, 181 nota blogr.; IV, 406-408, 421, 422. 181 redactor la Steaua Dundrii; 359. Iazn, brat al räului Argeg, III, 288. Ionescu Polihronie, III, 836. Ibrailow, v. BrAlla. Iordaehe Olimpiotul (Capitanul), I, 109. Idealulnostru, revistà, I, 55. Iordache, serdarul, III, 84 a vändut ch.- IelaciciIosif, banul Croatiei,II,190 -Ole Golegtilor ;II,281; DI, 139; nota biogr.; II, 190 despre intAlnirea 18. lui cu Al. G, Golescu-Aräinlä ;197 Iordan, (?), IV, 98. asedierea Vienei de catre; I, 69; II, Iorga Nieolae, I, 18, 22, 47, 52, 57, 70, 260, 293. 152, 154, 166, 204, 212, 226, 249; II, Ignatieff Nicolae, ambasador al Rusiei 165; III, 124. la Constantinopol, IV, 418. Iosafat Snagoveanul, 11, 294 not& brogr. ; Darion, vl&dica de Argeg, I, 40, 110. II, 294 cera ospitalitate la Unguri. Ilfov, judetul, I, 8 (Politiceasca Jude- Ioungue N-me, IV, 167. atorie. din; H, 164, 248; DI, 240, IpAtesen Grigore, II, 237 not& biogr..; I, 319; IV, 198, 289. 174; III, 104. ¡liada, II, 201 C. Aristux traduce. l'Atoen Nicolae, M, 96 demersul lui Imperial Otoman, v. Turcia. la Barbu *tirbey; I, 174; II, 237; HI, impozit fundar, I, 55, II, 167-168 In- 104. temeierea in Tara Rom. a unei soci- Ipsilanti, principesa,III, 380. etäti pentru. Ipsilanti Alexandru, II, 22 Pravilniceasca L'Ind,épendance, ziar, IV, 58. condied a luz. L'Independance belge, ziar, IV, 239. Ipsilanti Rala, ch. Cu Alexandru Mano, L'Indépendance Roumaine, tipografie I, III, 52. 269. Ipsilanti Salta Const., raso. VázArescu, Independenta, I, 176 fázboiul pentru. 150. Independenfa,ziar, IV, 337 suprimat. Ira'nyi Daniel, revolutionar ungur, I, India, IV, 40, 129. 187. Indre et Loire, departament In Franta, Irimie 'Verdea, propagandist transilvA- I, 189 ;III, 245, 302; IV, 182, 287, 288. nean, II, 384. Inocentiepreot, ¡II, 361. Irlandezil, III, 296 seexpatriazli din Institutd Pedagogium, dela Halle, III, cauza stulciei. 252 Alexandru Al. Racovrta trxmis la Isaccea, localitate, II, 277 ocupatá de studri In. Rugi in 1809. Insulaerpilor, IV, 174, 178 preterrtlile Iscovesen Barba (Itskovitz), pictor, II, Turciel asupra ei. 162 notä brogr.; II, 162 se stabilegte Insuiele Ionice, I, 135, III, 19 conflictul In Bucuregtx ;I, 48, 53; II, 164, 383; anglo-grec pentru; III, 320, 354 dorirrta 20. lui N. Golescu de a vizita. Isère, departament In Franta, III,315. Insuiele Prinkipo, I, 159. Islaz, localitate, I,58 revolutia dela ; Loan (?), IV, 405. II, 177, 248, 310.

www.dacoromanica.ro 322 George Fotino

Isly hotel de, (Paris), II, 276. de Canino in; IV, 246 Cavour si uni- Ismail Pasa, IV, 100. tatea ei; 365 si unirea Princ. Rom., lstambul, v. Constantinopol. 1,186, 187, 202, 219; II, 145, 162, 163, Isvorani, valea, (jud. Muscel), I, 127. 182, 185, 254, 257, 266, 278, 282, 341, Isvoranu Aleen, II, 243. 372; III, 52, 91, 169, 215, 225, 242, Isvoranu. Aristia Al., cas. cu Cesar Bo- 243, 319, 320, 368, 401, 404; IV, 21, liac, II, 243. 105, 153, 230, 282, 339. Isvoranu Linfa AL, liase. Marin Buten- Hallen% 1119 132 si Turcia ; 170 interesul lescu, II, 243. lor pentru Romam; IV, 39 din Anglia Italia, 11, 86, 94 St. Golescu vrea sa cala- alcatuiese un cormtet in frunte toreasca in; 159 pictorul G. Tatarescu Dudley Stuart; 106 inrolasi in armata In; I, 125, II, 372i Louis Bonaparte; turca.; I, 162, 176, 182, 204, 210, 219, DI, 170 St. Golescu sfatuit sa cala- 251; III, 209, 215, 335; IV, 5, 25, 36, toreasca in;217 Gh. Andreescu in; 43, 104. 335-336 misiunea lui Bonaparte Carlo

Jianu Dumitrache, II, 394. Jouy de, autor al operiz Wilhelm Tell, diana Gheorghe, I, 4. 35. Jiann Stännt, v. Cesianu StánuS. Journal de Constantinople, IV, 96, 126. Jianu Zoita Gh., ase. Parscoveanu, I, 4.Journal des Debata, I, 128,II,368 si Jiu, plasa, II, 47, 55. censura din Tara Rom. ; IV, 133 pu- Jiu, rail, I, 268. blica articole filo-romane; 166 publica Job, personaj biblic, II, 360. adresele Rom'amlor catre Saint Marc Jobin, palarierul, li, 394; DI, 352. Girardin si Talleyrand-Périgord ; 163, Jobin, sosia palfirierului, III, 74, 256, 173 Ion Éliade serie In;I, 222; II, 285, 322, 352; IV, 212, 271. 168, 270, 304; IV, 173. Johannesgasse (dela Dresda), III, 367. Journal du Nord, IV, 178 despre preten'- Joranu Grigore, III, 289 nota biogr.; iile asupra Insulei Serpilor; 402 exilat la Brussa ; ID, 342 sub- 174. scriptia pentrustuchilelui; 392 la Journal o/ ficiel, dela Viena, III, 38. Dresda ; IV, 72 la Calafat;ifi,290, Jura, munsi in Fransa, II, 103. 299, 301, 392; IV, 209. Justin SI., II, 216.

Halcinsky, III, 186 comisar al Rusiei in Hiritescu M.-me, IV, 225. Princ, Rom., in locul lui Duhamel; Kisseleff Paul, II, 278 notä biogr.; I, 31 I, 144, III, 186-187, 340 cereconfiscarea sprijma pe Al. Dim. Ghica la Tronul averii exilaplor romani. l'ami Rom. ;IV, 73 plecarea lui dela Kallamogdartis Zuna, Cs. Cll Petrache Paris; 282 intrevederea luit. Go- Peretz, II, 225. lescu cu; 283 favorabil recunoasterii Haragheorghevid Alexandru,printal indoitei alegeri a lui Al. Cuza ;I, 31, Serbiei, II, 163. 258; II, 278. Karagheorghevici George, print al Ser- Kisz Ernest, general ungur, II, 812 nota biei, II, 163. biogr. localitate, (Rusia) IV, 135. KlapkaGeorge,generalungur,IV, KestnerMathilde, DI, 290logodnica 839 nota blogr.; IV, 339 la Iasi. a lui Ion C. Bratianu; casatorita cu Kogilniceanu G. T., IV, 370. Jean Baptiste Adolphe Charras. Kogalniceann Ienachi, IV, 145. Kiew, I, 151, IV, 64, 66, 67, 73, 76, 92 Kogiilniceann Mihail, I, 249 siconso- Const. Racovisa deportatla. lidarea Statului romin; II, 185 Gr. Kinezu Em., IV, 303 arestat cu prilejul Bengescu-Samurcas in guvernul lui ; intrumrii din sala Bossel ; 311 con- IV, 342 despre probabila revenire a lui damnat pentru un articol. la guvern (1861) ; 415 despre fráman- Kiritescu (?), IV, 361. tarile parlamentare din 1867; 417 in

www.dacoromanica.ro Botera Golefti 323

audieng la dommtorul Carol; I, 263, KretzulescuCleopatra,cAs.cu Vasile 264; II, 185; IV, 303, 306, 398, 418. Vladaianu, IV, 414. Komorno, batalia dela, III, 62. Kretzulescu Constantin Al., II, 78 nota Kondrawski, Polonez cazut in luptele biogr.; IV, 206 redactor la ziarul Con- din Ungaria (1849), I, 143; M, 144. cordia; 212 secretar al Divanului ad- Kondrawski, vaduva celtu de mai sus, hoc; 248 refuza de a intra In guvern 143; III, 144. (1858);299-300demisiasa din Kornea MihaB, II, 247. guvern; 412 decorat de Sultan; I, 260; Kosciusko, localitate, II, 172 insurectia IV, 413. dela (1794). Kretzulescu Dnmitru (Mache) Al., II, 227 Koslovski /Vladimir, III, 300. not). biogr.; I, 75 la Triest gi Viena; Kossuth Lajos, II, 209 no IA biogr.; I, IV, 56 numit maior in armata turca; 112, II, 209 svon despre proclamarea 88 laumla; 89 invinuit ca prega- lui ca rege al Ungariei; II, 232 lucre- te§te suprimarea lui Ion Eliade; 288 dinteaza lui Bem comanda armatei numit ajutor al ministrului de lift- ungare; 278 svon despre proclamarea boiu Al. Macedonski; I, 75; II, 227, lui ca pre§edinte al Republicei ungare; 241, 267; IV, 45, 46. 240 armata lui s'a mut cu aceea a lm Kretzulescu Elena, &As. cu Iancu N. Go- Gorgey; 278, 282 a cucerit Buda 9i lescu, II, 12; IV, 303. Pesta; I, 96-97 vrea sa se impace cu KretztdescuElenaSe.,nasc.Villara, Avram Iancu ; 1,98, 101 ; 11,341, 352 re- II, 78. fugiat la Vidin (1849); I, 84,171,210 ura- Kretzulescu Elisa, cas. cu Ion Rosetti; rea lui ca Princ. Rom sa formeze un II, 45. singur Stat liber ; III, 134 Anglia intervine pentru liberarea lui; 210 dore§te Kretzulescu loan, IV, 218. un regat maghiar istoric, intemeiat pe Kretzulescu Luxandra C., nasc. Dedu- cucerire; I, 179 ei propunerea lui Al. lescu, II, 78. C. Golescu-Albul pentru o Confede- Kretzulescu Luxita, cAs. cu Ion Voinescu, ratig a Statelor din Orient; I,213, II, 171, 201. IV, 62 svon despreprezenta lui la Kretzulescu Nicolae Al.,II, 177 nota Constantinopol(1853) ;1, 80, 83, 84, biogr.;465, II, 177 in delegatia re- 119, 177, 178, 183, 184, 190; II, 232, volutionara la Constantinopol; II, 332 312; III, 169, 254; IV, 30, 35. refugiat la Constantinopol, se intoarce Kostachi Dines, càs, cu Iancu Racovita, cu Barbutirbey in tara; IV, 248 25. refuza de a mtra in guvern (1858) ; Kotot Eustratie Simionovici, dragoman al II, 129, 130, 148, 225, 226, 227; IV, Consulatului Rusiei din Bucure§ti, 154, 159, 161, 298, 303, 336, 380. 78 despre un incident cu domnitorul Kretzulescu Salta,cAs. cu Constantin Al. Dim. Ghica. Vacarescu,II, 150. Kotzebue, consul al Rusiei in Princ. Kretzulescu Scarlat Al., II, 78 notA biogr. Rom , I, 56 qi revolupa dela 1848; I, Kretzulescu Sultana D., nasc. Balaceanu, 114, II, 223 a jucat in piesa L'Héritière II, 210. a lui Scribe. Kronstadt, port langa Petersburg, IV, Kotzebue Ernest, II, 223. 102 devastat. Kremsier, localitate in Moravia, I, 90; Krupenski Elisa, cas, cu beizadea Dim. II, 250. Sutzo, III, 269. Kretzulescu, biserica, II, 394. Krzemieniec, localitate in Polonia, III, 62. Kretzulescu, guvernele, II, 297. Kurdistan, I, 215; IV, 99. Kretzulescu Alexandru, II, 78, 177. Kustindje, v. Constanta. Kretzulescu Anica Al., näsc. Campineanu, Hutahia, localitate in Asia MicA, I, 102, II, 78, 177. 161, 167, 170, 177, 178, 180, 196; Kretzulescu Catinca, cas. Cu Anghelache II, 209, 395; III, 36, 59, 62, 132, 134, Samurcaq, IV, 303. 209, 210, 211, 213, 319.

Labare Louis, ziarist, IV, 30. Llicusteann Grigore. colonel, II, 198. La CourEdouardde,ambasador al licusteann IonitA, zapciu al plaqii Dum- Frantei la Constantmopol, IV, 68. brava, II, 47.

21*

www.dacoromanica.ro 324 George Fotino

Licusteanu Tarsita,cas. Cu Const. Cre-Ledru-Rollin Al. Aug., om politic fran- tzianu, II, 68. cez, II, 254 nota biogr.;I, 26, 88; Laffite, strada, Paris, /I, 276. III, 241, 338, 394. La Fontaine, I, 122; III, 16. legea electorala (1861), IV, 350-351 dis- Lahovari Filip, I, VII, IX. cutarea ei la Camera; 358, 364-367. Lahovari Grigore, I, VII. legea rurali (1861), IV, 350 discutarea Lahovarl Manolaehe, IV, 363 ales depu- ei la Camera; 365-367, 370. tat la Giurgiu. legendele national°, II, 136 In desvoltarea Lahovari Nicolae, IV, 209. patriotismului. Lamartine, I, 54, II, 167 0 Asociatia lite- legiune cre§tinä, IV, 105. rani' a studentilor ronfani din Franta; legiunea polonezi, II, 341 plecarea ei I, 26, 56, 246; II, 187, 332; DI, 60. spre Turcia; 379 dela Vidin. Lamennais F. R., Ill, 193 nota 'mgr.; I, leginni nation°, IV, 102, 104 nevoia for 177. marn unor. Lamorciire Louis de, general 0 om politic legiuni poloneze, IV, 102, 104, 106 nevoia francez, II, 803 nota biogr. formarii unor. Landwehr, DI, 252. legiuni romilne, IV, 70 Christian Tell Langlots (I), IV, 116. numit comandant al lor ; 102, 104 ne- Lapati Alexandru, HI, 44; IV, 300. voia formarii unor. Lapati Clémentine Al., lase.Roullier, legiuni ungare, IV, 102, 104 nevoia for- III, 44. märii unor. Lapati Cornel, IV, 350, 364. legiuni striline fn Turcia, IV, 104 Anglia qi Lapatl Eliodor, deputat In Divanul ad- Franta contra formard unor ;106. hoc, IV, 350. Lehliu Maria, cgs. Cu Const. Rosetti, Lapati Hristodor, Ill, 44. 45. Lapati Maria, °as. cu Al. M. Sutzo, IV, Leipzig, II, 240. 158. Lemberg, IV, 41. Lapati Mihail, pictor, HI, 44, 45, 46; IV, Lengnich Mr., IV, 119. 350. Len§ (?), II, 125. Lapati Patina, nasc. Berindei, III, 44. Lem, locotenent, I, 268. Lapati Zoe, eh' s. cu Iacov George Rizo- Len§ Al., III, 131. Nerulo, DI, 331. Len§ Alexandrina Al., nasc. Filipescu, Lapedatu Alexandru, I, 33, 41, 164, 210, II, 223; 111, 131. 219, 223, 253, 264. Len§ Constantin F., III, 84 nota biogr.; Lasalle Ferdinand, IV, 235. DI, 34 in ziarul Times proslave§te Late § Mihail, v. Omer Paga. stapinirea ruseasca §i Regulamentul Laudatos, II, 71. Organic ; 34-35 Indepartat din fruntea Laurian August Treboniu, II, 184 nota primariei Bucurelti. biogr.; I, 68, II, 184 arestat de Un- Len§ Elena, cas. cu Const. Vaca'rescu T., guri (1848) ;198 despre arestarea lui II, 14. fncercarea Romimlor de a-1 libera; Len§ Filip, III, 34. I, 89, If, 239 membru In deputatiuneaLen§ Filip Const., DI, 34. transilvaneanatrimisalaimparat Len§ Sultana C., näsc. Balaceanu, DI, 34. (1849) ; IV, 144 redactor la Magazinul Leopold I, rege al Belgiei, IV, 216 nota istoric;I, 90; II, 190, 254, 384; biogr. 177. Leroux Pierre,scriitor§i revolutionar Laurin Anton de, consul al Austriei francez, I, 26. Tara Rom., ID, 148. Leroy Marie, ea's. cu Gr. Ghica, IV, 177. Lausanne, I, 180; DI, 213. Leuchtenberg Eugenia Maximilian, Du- Layard Austen Henry, IV, 83 nota biogr.; cesa de, IV, 419 casatoria ex cu dom- I, 206; IV, 155. nitorul Carol I z'adarnicita; 418-419 Lazir Gheorghe, II, 181. casatorita cu Ducele de Oldenburg. Lazaro Constantin, I, 4. Leurdeni, localitate,II, 311; IV, 268. Lazar° Zoita Const., nasc. Par§coveanu, Levant, IV, 60, 323. I, 4. Levy Armand, publicist, IV, 193. Leca Ion, IV, 359redactorlaziarul Lhéritier M., istoric, III, 323. Tribuna Romeind. Liban, IV, 197. Lecca Ienache, IV, 405 ales deputat de liberalismul francez, II, 210 Zoe Golescu Tecuci. despre.

www.dacoromanica.ro Boierii Golefti 325

libertate, II, 131 Al. G. Golescu-ArApilii Londra, I, 191, III, 200, 228, 236, 242 despre; 218 Radu C. Golescu despre. expozitia dela ; III, 255 St. Golescu la ; Liehman, comisar austriacInPruic. 69, 179, 180, 183, 186, 189, 196, Rom., I, 231. 199, 205, 206, 212, 213, 232, 235, 236, Ligne printul de, I, 6. 251; II, 182, 183, 188, 191, 194, 225, Lima, capitala Perului, III, 225 Albert 226, 264, 315; ILI, 47,50,51, 57, Huet consul la. 110, 151, 209, 211, 212, 213, 245, 263, Lintz Mr., II, 118. 271,281,288, 302, 309, 320, 322, Lipineseu Zoo, v. Ghica Zoe Scarlat. 326, 329, 335, 342, 360, 364, 369; IV, Lipoianu Elisaveta, cAs. Cu Anton Arion, 11, 25-27, 30, 33, 40, 51, 53, 58, 60, IV, 334. 61, 70, 72, 126, 155, 179, 185-187, 195, Liszt Franz, II, 94 a cAntat In casa Cle- 197, 201, 202, 216, 232, 240, 243, 282, opatrei Trubetzkoi. 325, 376. literatura, II, 158 Al. G. Golescu-ArApilA Lothario, In, 34. pentru fncurajarea ei. Lonèche, localitate, (Elvatia), I, 203, III, Livaditu, inginer, IV, 361. 362 Stefan Golescu la ;III, 220, 296, Liverpool, IV, 30 activitatea emigratilor 355, 360, 365, 367, 375; IV, 28, 31, romAni la. 34, 121, 123, 163, 165. Loeotenenta Domneasei, din Tara Ro- Louis Philippe, I, 26, 242; IV, 316. mineascA (1848), I, 64, II, 174-175Inca Dimitrie, v. Caracas Dimitrie. Suleiman Pala cere Inlocuirea Guyer-Liiders Alexandra Nicolaevici,general nului Provizoriu printeo ;I, 64, II, rus, II, 207 notA biogr. ;I, 114, II, 176-177 poporulalego pe CAmpul 223 balul deja;II, 236 In ajutorul Liberatii ;I, 69, II, 191 sfAtuità sA Austriacilor ;J,122-123,II,403 cearA garantia Marilor Puteri; I, 117; Zoe Golescu alungatA din Bucuresti II, 197, 218, 271, 282; III,94,95. de; III, 10 Zoe Golescu nu se umileste Locotenentaemigratilor, dinTransil- In fata lui; 221 pArAseste tara; I, 82, vania, II, 237 Gh. Magheru o propune 108; II,216,220,348,354; IV, ca organ de conducere aemigratilor 115. -romAni ; 231. Ladovic XIV, rege al Frantei, I, 13. Locotenenta princiari (1866), I, 259; IV, Lulu (Rosetti (J. A.), IV, 185, 245. 405, 408. Lapas Ion, I, 77, 82. Local* Sfinte, II, 181 revolutionarii dela Luxemburg, grAdma dela Paris, II, 129. 1848 si conflictul pentru; IV, 24, 149.Luzin, preot, II, 162. Lombardia, DI, 289 msurectia din; IV,Lyon, II, 266. 35 va trece sub stApAnirea regeluiLyons, deputat italian, III, 169, 183; III, Piemontului; I, 159, 183, 184. 276 moartea lui.

Macedonia, I, 27, 181, 196; III, 318;Magazinu istoric pentru Dacia, II, 184; IV, 357. IV, 144. Macedonenii, I, 192 propaganda romi-Maghera Alexandrina Gh., cAs. cu Di- neascA printre ;III, 293 necesitatea mitrie II, 232 refugiatA la legAturilor futre emigratii romAni Sibiiu (1848) ; 1,117 arestatA la Brasov ; Macedonski Alexandra, IV, 288 numit JI, 253, 262, 263; III, 387, 400. ministru de RAzboiu ;I, 260, IV, 298Maghern Alexandra, general, I, X. nebrtelegerile lui Al. Cuza cu. Maghera Ancnta Gh., nAsc. Plesoianu, Micesca George, clucer, medelnicer, II, 217, 253. 40, 41, 47, 48. Magheru Gheorghe, general, 11, 171 notA Mein, localitate, II, 277 generalul Prozo- biogr.; I, 62 portretizarea lui ;I, 62, rovski moare lAngA ; IV, 109 cruzimile 119 171 organizeazA pandurimea din basibuzucilor la. Oltenia (1848) ;H, 196 refugiat la Madrid, II, 182 generalul Aupick amba- Sibiiu; I, 74-75, II, 205, 213, 295 obli- sador al Frantei la. gat sA pArAseascA Sibiiul (1849) ; 1,85- Le Magasin pittoresque, revistA, II, 13 88, 90-91, li, 217 despre orgamzarea Zoe Golescu cere ; 123. emigratiei romttne; II, 238 Ion Ghica.

www.dacoromanica.ro 326 George Fotino

Il chiama la Constantinopol; I, 80, 90, in tara ; 297 membru in Comisia Cen- II, 238 dela Triest pleacä la Viena; tred; 304 se logodeste cu Felicia Raco- 294 Austria nu a vrut ca el sa-si formeze vita ; 314-318, 322despreruperea o legiune In Transilvama; 296 trimite logodnei lui cu Felicia Racovitä ; 351 lui Al. G. Golescu-Arapila cheia unui legea militará; 364 a elaborat un pro- alfabet secret; I, 114, II, 240 critic& lea de lege militara; 373 in conflict purtarea societätn bucurestene; I, 95, cu Al. Cuza; II, 257, 384; III, 194, II, 305 despre victornle lui Dembinski 215, 346; IV, 41, 116, 117, 275, 301, asupraRusilor; III, 344 restrictiunile se- 303,305, 306, 308,309,311, 312, darn lm in Austria ; IV, 45-51 a trimis 365,374. un memoriu lui Resid Pasa (1853) ; Malta, insula, I, 203 Nicolae Balcescu la ; 54, 56, 57 Turcii, razboiul Crimen si ; 266, 307; III, 169, 177, 320, 371. 108 intrevederea lui cu Canning; 120 Manachi, prieten al Golestilor,II, 74. In audienta la Resid Pala; I, (X),69, 74, indnistirea St. Ion, III, 231, 287. 84, 87, 89, 90, 92, 117, 161, 175, 186, Manchester, I,206, IV, 30 activitatea 194, 200, 210, 211, 218, 234, 235, 243; enugratilor romani la; IV, 32, 33, 39. 11, 211, 217, 219, 227, 233, 238, 241, Manega Maria,ea's.cu M. Padeanu, 253, 305; III, 36, 37, 47, 50, 61, 107, 319 342, 345, 368, 385, 398, 400, 401; IV, Minesen Dimitrie, aghiotant domnesc, 3, 4, 51, 63, 72, 80, 85, 86, 91, 96, 97, II, 108. 106, 107,108,109, 110, 117, 118, Manin Daniele, patriot italian,II, 254 119, 163, 169, 173, 183, 189. nota biogr.; I, 225, IV, 137 la inunor- Maghern GheorgheGh.,II,217 nota mantarea lui Ion Voinescu. biogr.; 217, 225, 237 la studu la Paris ; Mano, casa, II, 94. 304 la Brussa;IV, 56 capitan in Mano, familia din Moldova, III, 51. armata turca; H, 233; III, 37, 341, Nano Alexandrn G., Ill, 51 not& biogr. ; 345, 364, 387, 400; IV, 2, 58, 97. 80 la Belgrad;I, 83 inTransil- Maghern Maria Gh., näsc. Caramanlau, vania; II, 402 la Brussa;III, 161 II, 211 nota biogr.; I, 90, 117, II, 252, pleacä in Sardinia al intre in armata 262-263 arestata la Camera i trimisa el; I, 145 in armata piemontezä ; la Brasov; I, 77; II, 211. 182-184, III, 177-184 la Turin; III, 217 Magheru Nitii, II, 253 nota biogr.; II, 295, N. Bälcescu trimite carti lui; IV, 88 296; Ill, 126, 128, 129; IV, 63, 86. la Sumla; 89 invinuitca urmareste Magheru Paulina N., lase. Tell, II, 253. suprimarealuiIon Eliade;I,83, Maghern Romulus Gh., II, 211. 167, 183; III, 169, 170, 181, 204, 207, Maghern Titu, I, IX. 240, 276; IV, 2, 44. Maghiarii, v. Ungurii. Nano Alexandru Manoil, III, 52. maghiarism, I, 280 Romanii transilv5.- Mano Ana Ion, näsc. Ghica, III, 259 nota nerni banäteni amenintati de. biogr.; 11,157; 111, 259, 309, 311, 347. Mitgureni, localitate, II, 142. Mano C. G., HI, 52. Mahmud II, sultan, II, 58 nota biogr.; Mano Elena Ion, cas. 1-° cu Al. Em. Flo- 58 vizita lui laSilistra(1837) ;282. rescui2-° cu C. C.Cornescu-Gre- Miinescu (?), IT, 258. ceanu ;H, 223 notä biogr.; III, 309, Maioreseu AnaTitu,n'dsc.Rosetti, 347; IV, 235, 290. 143. Mano George A., ifi, 51. Maioresen Ion, II, 216 nota biogr.; 216 Mano George Ion, general, II, 157 notä la Triest ;217 despre formarea unui biogr.; III, 259. comitet al emigrapei; III, 345 la Viena ; Mano Ion,11,157 nota biogr.; 157 svonuri 62, 77, 85, 87, 90, 175; II, 227, 231, de destituirea lui;I, 141, III, 133 in 232, 234, 237, 238,240, 241, 254, guvernul filo-rus (1850) ;II, 102, 223, 384, 385; III, 63, 103, 108, 177. 313; III, 51, 259; IV, 172, 246, 256, Maioresen Titn, I, 77; II, 216. 289, 290. Mala Dimitrie, seful carantinei Calarasi, Mano Maria Nicolae, nasc. Gradisteanu, 45. 102; III, 270. Malinescu Vasile,II, 257 nota biogr.; Mano Mihail, II, 102. 1,177, 111, 193, 2151a Brussa ; 111,173 - Mano Nicolae, II, 102 nota biogr. 174 desamagit de emigrapi romani ; Mano Rain Al., nasc. Ipsilanti, IH, 52. 216 vrea s'a' se duc5. In Bucovina; IV, Mano Smaranda M., nasc. Vacarescu, 120is'a dat invoire de intoarcere II, 102, 150.

www.dacoromanica.ro Boieri; Golefti 327

Mano Zefira, cas. cu Iacov Rizo-Nerulo, Massalski Alexandru Koltzoff, I, 115casa- ILL 331. toria lui cu Dora D'Istria ;II, 223. Manteaff el Otto Theodor von, om politic Massalski Elena Al., v. Dora D'Istria. prusian, IV, 215 nota' biogr. Massia, publicist francez, I, 26. Manufactura tutunurilor, H, 7. Massinka, doamna, II, 9 Nicolae Go- Maramures Imutul, I, 76. leseu la serata dela (Craiova). Mattello, medic, casatorit cu Ecaterina C. Matei Basarab Voevod, I, 109. Samurcag, IV, 303. Mathurins rue des, (Paris), DI, 321 ; IV, 27. Marcu Alexandru, I, 80,183, 184, 188, Maupas Emile, TII, 895 nota biogr. 236. Mavroeordat (?), ifi, 404; IV, 361. Marea Adriatica, I, 162; II, 397; IV, 147. Mavrocordat Constantin Gh., IV, 300. Marea Barnet's', IV, 103. Mavroeordat Dumitru C., IV, 800 nota Marea Britanie, v. Anglia. biogr. Marea Miinecii, Ili, 228. Mavrocordat Gheorghe C., IV, 800 nota Marea Marmara, I, 159. biogr. Marea Mediterank I, 162, 192; II, 397; Mavrocordat Luesandra C., nasc. Rosetti, HI, 294. IV, 300. Marea Neagrii, IV, 141, 147 Austria urmä- Mavrocordat Maria G., laso. Ion Schina, reste sä ajunga la ; I, 49, 162, 192, 222, DI, 270. 27'9, 280, 281; II, 179, 222, 397; III, Mavrocordat Matei C., IV, 300. 294; IV, 40, 103, 128, 129, 133, 140. MavrocordatZoila,adoptatadeGr. Miirgarit, IV, 420. Brâncoveanu,cas. cu George Dim. Marghiloman Chr., II, 304, 382. Bibescu, IV, 309. Marghiloman Grigore, 11,211 notä biogr.; Mavroeordatos Alex., ministru Greciei /a IV, 342, 381. Paris, III, 321 crede In caderea apro- Marghiloman Maria Gr., 'lase. Buescu, piata a lm Napoleon III I, 77; II, 211. Mavroiani, generalgrec, HI, 343 ar fi Marghiloman Mihail, DI, 82 nota biogr.; orgamzat un complot contra regelui I, 140, HI, 82 arestat gi trimis la Foc- Othon. gani din cauza limbajului säu revolu-Mavros, familia, If, 289. ponar (1850) ; HI, 112; IV, 333, 335. Mavros Alexandrina, cas. cu Ion Ghica, Margineni, mânastirea, HI, 226 Costache HI, 11. Zaman arestat in. Mavros Maria N., cats. cu Ion Cantacu- Maria d-ra (?), HI, 163, 235. zmo, IV, 299. Maria, actrita, IH, 34 gi Const. Lens. Mavros Nicolae, 11, 57 nota biogr., 1,141, Mariani Rustem bey conte de, v. Rustem, HI, 112 in fruntea unui complot filo- IV, 197 nota biogr ; 198. rus (1850) ;II, 84, 110, 223, 289; HI, Marienbad, baile, HI, 74 Al. G. Golescu- 78; IV, 90. Arapila la ;I, 166; II, 154; IR, 47, Mavros Paulina, cas. cu Ernest Kotzebue, 74, 76, 305. II, 223. Marin Alexandru, profesor, III, 337. MavrosPulcheria(Profira)N.,rase. Ghica, II, 84 nota biogr. Marin (Nafionalul), v. Serghiescu Marin. Mawer, medic englez adus de D. Brätianu Marlin (?), III, 310. In Tara Rom., IV, 233, 296, 298. Maroc, II, 96. Maximilian, duce de Leuchtenberg, IV, La Marseillaise, I, 127, II, 392 cantata' 419. In familia Bengescu; IV, 131. May Carolina, as. cu Al. Plagino, IV, Marsilia, I, 79, 211; If, 266; III, 325, 135. 331, 332, 400, 404; IV, 41, 67. Mayer I. N., cavaler de, medic, I, 13 Marsillon J., II, 197 nota biogr. despre balurile dela Curtea lui Al. Dim. Martigny, localitate, IV, 31. Ghica ; II, 82, 83. Martin, croitor, II, 58. Mayer M-me, HI, 347. Martin Henri, IV, 137 nota biogr.; 1, 225 Mayers (?), IV, 209, 296, 323-325, 327, IV, 137la inmormantarea lui Ion 330. Voinescu. Max (?), IV, 153. Martin Louis Ain* DI, 193 nota biog.; Maxim-Burdujanu G., I, 49. I, 177. Maximila, calugarita,;Aso.Brätianu, Martyrt George Hristu, II, 129 nota biogr.; stareta manastini Ostrov,II,344; 144, 145, 153, 154, 211, 213, 214, 234. IV, 378.

www.dacoromanica.ro 328 George Fotino

Mazarine, biblioteca dela Paris, IV, 163. MiJiaI Cilugärul, cronicar, IV, 145. Mazas, inchisoarea, (Paris), II, 303. Mihai Viteazul, I, 201 lucrarea lui N. Mazzini Giuseppe, III, 211 nota biogr.I, Balcescu despre ; I, 202,111, 270, 280, 178, III, 211 sprijina pe Unguri ; 297-298 despre reproducerea portre- 289i insureatia din Lombardia; I, 79, tului lui In lucrarea lui N. Ralcescu ; 80, 179, 183, 184, 186, 187, 188; III, 403-404 in biblioteca dela Dresda 330; III, 277, 394; IV, 30. un portret al lui; I, 47, 203. Mehadia, II, 73-76 N. Golescu la baile; Mihäileni, localitate, IV, 408. 90 Alexandru Racovita la; 170 Ion Mihailidis, creditor al Gole§tilor, III, 116. Solomon la ; I, 165, ifi, 42, 67-70 svon Mihalesen Alexandrina ¡anca, cas.cu despre prezenta luit..1 N. Golescu la, Dim. G. Flarescu, III, 323. pentru provocar de rascoale in Tara Mihalesen Constanta Ianen, cas. cu Efrem Rom.I, 12, 13, 25, 48, 192; II, 97, Germani, DI, 323. 107; in, 50; IV, 292, 295, 299, 331, Mihalescu Ecaterina ea's. cu Const. 353, 377. M. Sutzo, HI, 323. Mehedinji, judatul,I, 3; H, 310; Mihalescu Linen Searlat, II, 124 nota 289, 319; IV, 361. biogr.; 124 §i studiile lui Dim. Bolin- Mehedinji Simeon, I, 77. tineanu la Paris ; II, 129; HI, 323. Mehemet All Pap, DI, 47 not& biogr.; Mihaleseu Maria ¡anca,clts. ca Teodor 221 ; II, 142; IV, 78, 79, 100, 101, 118. Casimir, III, 323. Mehemet Djemil bey, ambasador otoman Mihalescu Maria ¡anca Sc., näsc. De§liu, la Paris, I, 225; IV, 136, 138. 124; DI, 828 nota biogr. Mélanges de l'Ecole Romaine en France, Mihalescu Searlat, I, 34. I, 49. Milbitz Alexander, revolutionar polonez, Meldegg Richard Reehlin de, IV, 189. 820 nota biogr. ;I, 185, III, 320 Meletie, vladica Sardeonului, &lac. Ra- siht a paräsi Genova. covita, II, 25. Mileov, raid, IV, 323. Melle Iaeov, arhitect, IV, 96 nota biogr.; Milei (?), IV, 175. 108, 110, 212, 226, 346, 363. militia romank I, 113, II, 208 depune ju- Mencikov Alexandru S., ambasador rus, ramantul in biserica Särindar. IV, 24 not& biogr.; 15, 38. Miromesnil, strada, (Paris), IV, 136, 137, Meru (1), IV, 32, 33. 144, 162, 164, 167, 179. Mese!, M-elle, II, 157. Miscall, II, 403. Mesnilmontant, cartier al Parisului, I, 26. Mocquard Jean, secretarul lui Napoleon Messageries Nationales, firma, III, 218. IV, 161 nota biogr ; I, 229. Metz, II, 225, 226. Moesony Petro, membru in deputätia Hendon, avenue, (Paris), IV, 157. banateana trimisa imparatului, II, 241. Meusebaeh Karl consul al Prusiei in Hogs, serdar, II, 71. Princ. Rom., DI,von' 252 notA biogr.; Mogopaia Podul, I, 7, 8, 107, 269; 229, 230, IV, 157 despre unirea Princ. 195; DI, 264; IV, 351. Rom.; IV, 153, 198, 251. - Moldova, I, 51 George Dim. Bibescu des- Mezaros, general ungur, II, 841 notA fiinteaza vama, dintre Muntenia 1i; biogr.I, 98, II, 341 s'a predat Papi II, 178 trupele ruselti ocupa (1848) ; din Vidin' (1849). 179 despre o probabilä rascoala in; Miehailide Ion, medic, II, 87, 89. 183 armata rusa par'ase§te (1849) ; Michelet, familia, IV, 115. 97, II, 337 trupele generalului Bem, Miehelet Jules, I, 54; II, 191; III, 361; In 1849, patrund vremelnic in; DI, 11 IV, 132. trape ruse§ti in (1850) ; 40t. Golescu Mieklewiez Adam, II, 257 not& biogr.; vrea sa intalneasca pe Zoe Golescu In; 88 ziarul lui publica articole despre 290 o apropiata intrare a Ruqilor in; Romani ; I, 128, JI!, 192 Zoe Golescu I, 270, IV, 421 agitatii pe chestiunea nerabdatoare de a citi pe. evreiasca in; IV, 13 svonul intrarii Ru- Mielesen Mina Ion, nasc. Cantacuzino, vilor in (1853) ; 86 fratele lui Omer Pala IV, 299. profesor In; 138 suprimarea censurii HielesenCalinie,mitropolitul,I, 269 In (1856) ; 145, 146 despre tributul ei gratiat de domnitorul Carol I (1866); catre Poarta; 178 gi insulaerpilor ; MIculeseli G., prefect de Mehedinti, IV, 343 mitropolitul ei in conflict cu cle- 361. rul mirean ;370 despre construirea vistierul, IV, 314. de cäi ferate In; 1,6, 7, 43, 152, 167,

www.dacoromanica.ro Bozerti Goleftt 329

169, 181, 197, 210, 223, 225, 230, 231, Mosca, 111, 379-380 la scoala de agricul- 251, 255, 256, 258, 267, 269, 279; II, tura dinGrignon; v. Hagi Moscu. 105, 179, 194, 229, 233, 257, 321, 327, Monstier Lionel, marquis de, ambasador 331,352, 380; III,51,55, 82,92, al Frantei la Constantinopol, IV, 411 105, 175, 178, 187, 252, 270, 317, 321, nota hiogr. 345, 378, 1403, 404; IV, 13, 54, 55, Motii, I, 82 luptele lor cu Ungurii; 97. 94, 142, 155, 158, 161-163, 178, 184, Muhlis Pasa, v. Grigore Mihail Sturdza. 209, 275, 297, 303, 307, 345, 354, 364, Mfiller Hugo, , proprietarul magazinului 394, 401, 407, 414, 415. Pieptanaru, IV. 351. Moldo-Valabia, I, 235 Ion C. BratianuMfiller Oscar, proprietarul magazinului serie un memoriu despre ;IV, 108 Pieptanaru, IV, 351. despre un firman privitor la unirea ei. Manchen, I, 10, 18 Gole§tii in ijcoala la ; Moldovenee, I, 150. II, 134. Moldoveni, I, 52 simplificarea naturali-Mundania, ora9 in Asia Mica, I, 196; zarilor lor in Muntenia ;L179, DI, 210 qi 319. confederatia danubiaid; IV, 41-44 ac- Muntenegrenii, IV, 77. tiunea lor in eventualitateaunui razboiu Muntenegra, I, 219; IV, 80, 99, 104, 332, ruso-turc ; 166 se adreseaza lui Saint 357. Marc Girardin çi Talleyrand-Périgord; Muntenia, v. Tara Romineasca. I, 87, 91, 179, 255, 257, 258, 263; Muntenii, I, 179, In, 210 gi eventuali- 176, 217, 229, 230, 288; IV, 43, 181, tatea unei Confederatii dunarene ; IV, 412, 417. 41-44 actiunea lor In eventualitatea Molière, I, 27. unui razboiu ruso-tare ;I, 179, 257, Le Montteur, ziar, IV, 160 despre primi- 258, 280; II, 290, 291. rea lui Talleyrand-Périgord in Buen- Monta Apuseni, I, 76, 82, 84, II, 293 resti ;174 favorabil Unirn; 173, 245, Avram Iancu infrange armatele ungu- 412, 417. resti Monsteur Guizot et sea ama, cantee revo- Muraweef, general rus, I, 40. lirtionar, I, 127, II, 392 cintat in fa- Mares, rau, I, 101. milia Bengescu. Murga Eftimie, 11, 190 nota biogr. Mont Blane, II, 131. Muruzi, IV, 350. Montalambert de, om politic,III, 895 Musealli, v. Ruin. nota biogr. Museel, judetul, I, 76, 269, 276; II, 105, Monti Alessandro, patriot hallan, 111, 169 109, 315; III, 319; IV, 192, 211, 243, nota biogr.; I, 80 la Belgrad; 83 In 245, 268, 272, 314, 315, 348. Transilvania ;I, 182, 184, 204; IV, 5. Museeleanu Grigore, preot, IV, 401. Montparnasse, cimitirul, III, 48. Mussard, familia, prietenä a Golestilor, Montrésor, localitate in Franta, III, 245, Il, 104. 302; IV, 182, 287, 288. Mussard M-me, II, 31, 104. Moraito, mart proprietari in Pite§ti, IV, Musset Alfred de, I, 14. 314. Mamaras Bey, ambasador al Turciei la Moravia, II, 250, 305. Londra, IV, 40, 282. Morntng Post, ziar englez, IV, 171 contra Muzeul narional, suphment la Curierul unirn Princ. Rom. Rorrulneac, II, 20. Morris et Co., tipografie, Paris, IV, 143.muziea, II, 158 In desvoltarea sentimen- Moruzi Alexandra, membru in Comisia tului national. Central', IV, 297. Mosco-Ghiauri, I, 122, ID, 5 nume dat de Turci Ru§ilor.

N. Nantes, ifi, 241, 369, 370, 374-376, 384, Franceze ; III, 314 despre domnia lui; 386. I, 205, IV, 25 Ion C. Bratianu acuzat Napoleon I, I, 42 la Tilsit a oferit Rusiei de complot impotriva lui ; I9 229, IV, Tàrile Romine ; III. 335; IV, 161. 157-161 pentru unirea Princ. Rom. ; IV, Napoleon DI (Louis), I, 112, II, 208, 216 129i razboiul Crimeh; IV, 411 atitu- alegerea lui ca pretsedinte al Republicei dinea lui fata de Romania; I, 189, 195,

www.dacoromanica.ro 330 George Fotino

201,205, 222, 225, 230, 257; II, 125, Nenovici N., IV, 153. 240, 257, 372; III, 244, 321, 336; IV, Neofit II, mitropoht al Ungro-Vlahiei; 25, 26, 35, 37, 116, 118, 127, 128, 130, II, 173 nota biogr.; 354 demisia Im. 136, 138, 140, 161, 166, 174, 202, 239, Necia Cristodol, subocarmuitor in Doljiu, 295. 55. NapoleonPierre, I, 229, IV, 161 despre Nesselrode Karl, diplomat rus, IV, 38 candidatura lui la tronul Princ. Rom. nota biogr. Napoleon, mar, III, 11. Neuchatel, localitate, IV, 174. NiistiísianaGheorghe,pictor,IV,21 Nichipercea, mar satiric, IV, 303, 337 nota biogr.; 21 ramt in luptele pentru suspendarea lui; 320, 336, 337, 403. apararea Republicei Romane ;I, 205 Nieolae I,arul Rusiei, I, 115, If, 224 la Genova; IV, 29. pomenirea numelui lui in bisericile ro- Niisturel-Herescu,v. Herescu-Nasturel. manesti revolta familia Golestilor ; La Nation Beige, ziar, IV, 30. 303,346, 351 trimite pe generalul Le National, ziar, I, 69; II, 121, 189; Grabbe cu un ultimatum catre Poarta 221, 244. (1849) ; 359 i refugiatu poloni çi unguri Nationalul, ziar, IV, 274, 284, 295, 299, din Turcia ,i, 124, 170; III, 7, 113, 244; 347, 403. 38, 83, 89, 103. Neagoe §tefan, III, 48 vrea sa scoata un Nicoletti, comerciant, II, 233. mar romanesc la Pesta (1850). Niculce Ion, v. Neculce Ion. Neapole, II, 213 Al. Dim. Ghica la; IV, Niculeseu (?), IV, 334, 335. 35 coroana regatului Neapole pentru Nicalesca Constantin, administrator la familia lin Louis Napoleon ;II, 330, Slatina, II, 223. 338; HI, 217, 331, 404; IV, 174. NicalescuTarone G. T., I, 133. Necalce Ion, cronicarul, IV, 145. Nifon, mitropolit al Ungro-Vlahiei, Neal*, manastirea, IV, 162. 133 notabiogr.; II, 354 vicar al Mitro- Neculeseu Anica, cAs. cu Iordache Desliu, poliei Ungro-Vlahiei (Nifon Sevastos) ; III, 323. I, 141, II, 173, DI, 133 alegerea lui Negoiu, muntele, I, 269. ca rnitropoht. Negri Constantin, II, 289 nota biogr.; semmarul, DI, 133. 91, II, 289 alegerea lui ca sef al Emi- NijniNifon' Novgorod, localitate in Rusia, II, grape' dela Constantmopol ;IV,367-368 348 Costache G. Florescu in captivi- anunta guvernului roman moartea sul- tate la. tanului Abdul Medjid (1861) ;II, 290.Nimes, localitate, (Franta), III, 315. Negri Lucia Nic., näsc. Racovita, IV, 235. locahtate, (Serbia,) IV, 103. Negri Nicolae, IV, 235. Nissa, localitate, III, 310; IV, 12. Negra VodA, I, 116; II, 247. Nistru, I, 49, 222, 280, 281; IV, 103, 128. Negra Vodä, cetatea, 111, 238. Nitescu, un tartar pe care 31 lauda Al. C. Negruzzi Maria Iacob, rasa. Rosetti, Golescu-Albul, IV, 402. 143. Niteseu Gh., controlor obstese,I, 198, Negulici Ion D.,pietor, II, 36 nota biogr.; 137 si calommile pe seama fratilor 36 Al. C. Golescu-Albul intrevede un GolestiIV, 323. viitor frumos artei romanesti prin; Noailles Ina de IV, 303. 123 primeste dela Al. Dim. Ghica o Le Nord, mar, IV, 179. bursa pentru Paris ; I, 94, II, 318 exilat Notre Dame-des-Victoires, strada, Paris, la Brussa ; I, 171 moartea lui; II, 162 46, 218. Inmormântat laConstantinopol; Nous entrerons dans la carrière, cantee 25, 53, 225; II, 125. revoltrtionar, I, 127, 111, 29 cantat in Nenciulescu Al., I, 34. familia Bengescu. Nenciulesen Ralita, eas. cu Ion Filipescu, Novara, I, 79, II, 266 regele Carol Albert II, 44, 108, 223, 390. infrant la. Nenisor Petrache, II, 380; III, 338. Nyon, consul al Frantei la Bucuresti, I, 56. o Oasul, tinutul, I, 76. Obrenovici Milos, print al Serbiei, Obrenovici Mffiail, Print al Serbiei, IV, 163 nota biogr.; II, 163 cumpara tere- 390 no ta biogr. rani dela Al. Dim. Ghica ; 315.

www.dacoromanica.ro Boterii Golefts 331

Observatoriul, ziarul lui Gheorghe Baritiu, 113 vorbe§te pentru prosperitatea Tara 392. Rom.; 215-216 caracterizarea lui; Occidentul, IV, 35, 36 §i Intemeierea unui 174 Intrevederea lui cu Ion Voinescu regat ungar; 42 presa din Occident la Rusciuc ;208 la Pitefti; 223 In favorabilä Turciei ;I, 26,164, 207, inspectiein Valahia ;I,216-217, 208; II, 398, 400, 401; Ill, 318, 335; 88-89,94-95care lui N. 28, 38, 70, 105, 128, 140, 150, Golescu sä se impace Cu Ion Eliade; 390. IV, 54 prociamatia lui Ion Ghica tri- Ocna, localitate, (Moldova), II, 249. misd lui; 55 despre soldatii romtini.; Odessa, I, 268; III, 225; IV, 115. 60 Parisul 1i Londra se opun la ocu- Odobeseu Alexandrn, IV, 410 nota biogr. ; parea Olteniei de &are; 78-80, 84-90 III, 48, 50 la studii la Paris; IV, 379, fatà de emigratii romtuai; 81-84 380 ministru (1863) ;403 director la Golescu scrie lui (la 1854) ; 89 contra Remsta ; 410 comisar pentru formärii uneilegiuniromline;85 expontia dela Paris (1866) ;II, 73. invitä pet. Golescu 1i pe prietemi Odobeseu Ecaterina Ion, näsc. Caracaq, acestuia sá paraseascäumla ;86-87, III, 48 nota biogr.; III, 270 la Paris ; 89, 90, 94-96 fratele lui, profesor in II, 354, III, 50,76,310, 332; IV, Moldova ;I, 107, 108, 113, 121-123, 26, 178 211, 214, 215; II, 194, 208, 282, 367, Odobescu Ion, colonel, II, 73 nota biogr.; 373, 389; III, 10, 12, 16; IV, 45, 51, 170 plecarea lui la Paris ; IV, 160, 56, 58, 63, 69, 70-72, 77, 79, 80, 90, 164 numit comandant al militiei; 92-94, 96, 99-101, 105, 107-109, 120, 40; II, 41; III, 48, 92; IV, 164, 178. 126, 127, 130. Odobescn Maria Ion, cäs. Cu Adolph Oporto, localitatein Portugalia, d'Avril, IV, 178. 266 regele Carol Albert moare la. Oituz, II, 337. Opran Ghitä, negustor brapvean, II, 315. Olanda, IV, 35 eventualitatea incorpo- Opranu-Pira, IV, 270. fariiei la Anglia. Opreanu (?), IV, 208. Oldenburg Alexandru, duce de, IV, 418, °preset,. Gh., II, 36. 419 despre easatoria sa cu Ducesa de Orlipanu Nicolae T., IV, 820 notä biogr.; Leuchtenberg. IV, 295 redactor la publicatia SpInduf ; Olimp, munte in Asia Mica', I, 159 ; HI, 77. 337 administrator la ziarul Ntchtpercea; Olimp, munte in Tessalia, I, 159. 303. Olmiitz, localitate, I, 89-90, II, 238- Orbigny Mr., IV, 135. 239, 254 deputatiunea Romärulor tran- Orelly, Mr., III, 35. silväneni se infäti,eaza imparatuluiOrient, I, 252, III, 27, IV, 60-61, 139, Austriei la. 148,232( hestiunea Orientuhu; Olt, judetul, II, 41; DI, 129; IV, 361. 69, 187, 188, II, 189 despre o con- Olt, raul, I, 4, 271; IV, 244. federatie a popoarelor din ;II, 312 Oltenia (Valahia Midi), I, 32 pelerinajul leacul holenji in; 3981i Rusia ; Zincai Golescu in muntii i mänästirile 78 Radu C. Golescu urä§te Orientul ; din; 61-62 Gh. Magheru organizeazä IV, 147 näzuintele Austriei in; I, 69 pandurimea din; II, 171 revolutia dela Al.G.Golescu-Aräpilä vrea egali- 1848in; I, 108,II, 193 impotriva tate pentru toate nationalitAtile din; Regulamentului Organic se räscoalà O- I, 13, 162,163,170, 177, 190, 193, ra= din; II, 193 tärann din Oltenia 206, 219, 226, 227; II, 270, 396, 397, cer o Constrtutie ; 280 armata rusä a 401; III, 59, 132, 173, 243, 254, 281 paräsit; IV, 60 Omer Pala doreqte sä 295, 320, 333, 370; IV, 33, 38, 50, 51, ocupe ; 414 Carol I viziteazä (1867) ; 103-105, 126, 128, 129, 143, 148, 157, 61, 74, 154, 209, 211, 214, 218, 219, 243, 330, 356, 357, 360, 390. 250, 255, 268; II, 68, 91, 171, 278; Orlat, localitate, II, 189 adunarea Ro- 237; IV, 41, 61, 72, 93, 100, 104, minilor dela. 129, 207, 251, 257, 269, 332. Orléani§tii, IV, 58 fuziunea ion Cu Oltenita, II, 174 Rulii infranti la ; IV, 129, 132. Orpva, I, 65 Iordache Golescu rapo- Om Ferdinand, tipografie, IV, 385. seazA la ; 11, 214 revoluctionarii romani Omer Pala (Mihail Lateq), II, 174 notá dala 1848 la ;249 Zoe Golescu la; biogr.; I, 99 propovadue§te in Bucu- 282 Bem Iosif la ;308 cucerità de re§ti convertirea la mahomedamsm; Unguri (1849) ; 310 armata germanä

www.dacoromanica.ro 332 George Fotrno

spre; I, 78, 79, 92, 97; II, 62, 243-245, lomniile lui pe seama fratilor Golesti; 253, 259, 272, 294, 303,312, 341; 11, 122, 145, 377, 390; IH, 65; IV, III, 378; IV, 41, 331. 303. °daca], drum in jud. Muscel, I, 127. Oteteli§anu Lelia Ion, ntisc. Cesianu, Osmanlii, III, 292. 394. Ostende, IH, 350. Otetell§anu Salta Ion, nasc. Campineanu, Ostrov, manästirea, IV, 378. II, 108, 122, 144; IH, 44, 65. Otetell§ann Elena Ion,nAsc. Ion Filipescu, OtetelipmuSerban 1H, 44. II, 108, 377; III, 65, 131. Othon rege aldreciei, IH, 294se pre- Otetell§ann Ion, II, 108 nota biogr.; gateste inlaturarea lui; 1,193; IV, 229. 141, IH, 133 in ministerulfilo-rus Otway A., deputat englez, I,232, IV, (1850) ; 11, 123-125 si studille lui Dim. 156 interpeleaza in Camera Comunelor Bolintineanu la Paris; III, 44 casa- pentru repatrierea proscrisilor romani toria lui cu Elena Filipescu; 137 ca- (1856).

Pideanu, familia, Hl, 319. Panaiteseu P. P., I, 37, 91, 170, 201, 202, Pädeanu Constantin M., III, 819 nota 203, 245; DI, 340; IV, 32. biogr. ;II, 402 exilat laBrussa; Pandora, (Panceva), localitate, II, 380. 196, 111, 319 constructor de drumuri la Pandravos, HI, 164 credttorul lui *t. Brussa; IH, 338; IV, 120. Golescu; IH, 205, 226, 227, 234-235 Pideanu Nanolaehe, III, 319. socotehle lux banesti cu N. Golescu; Mesita Maria N., nAso. Manega, II, 161; IH, 85, 116-117, 190, 197, 319. 232, 248, 287, 322, 352. Pädeanu E. C., director in Ministerul panslavism, I, 280, III, 93 Transilvanenii Industrieii Comertului, III, 319. Baxatemi amenintati de; IV, 38 Ro- Padova, II, 164; III, 319. mâniiiUngurii fata de; II,219, Paf; rue de la, (Paris), II, 192. 232; HI, 93, 212. Pal,(Paleologu), caricaturist, DI, 110. Pantelimon, spitalul, IV, 288. Palavielni, gradina Janga Genova, IV, 5. Panthéon, IH, 267, 349. Paleologu (?), IV, 335. Panu Anastase, IV, 288 nota blogr.; IV, Paleologu, d-na, III, 138 raspandeste 283 numit ministril de Interne; 370 svonul ca Zoe Golescu a primit daruri se retrage din politica;365, 367 dela Barbutirbey. 370, 382, 383. Paleologu Alexandru, 11, 205 nota biogr.; Papa, dela Roma, IV, 21 revolutia im- 74,11, 205 refugiat la Sibim dupa potriva lui;35 despre puterea lui revoltillo; IV, 165 In drum spre Bucuresti spirituala; 419 si casatoria lui Carol I. (1856); 169, 172-173 despre repatri-Papia Hallan Al., IV, 408 nota biogr.; eres lui; 176, 178 in Belgia; IV, 92, II, 184. 107, 233, 281, 311. Papnlakis Cristoforos, calugar grec, Paleologu Fred Al., IV, 281, 311. 343, 348-349 rascoala lui; 355 mis- Paleologu Ion, IQ, 110 nota biogr.; carea lui purga la cale de Ring; 361 110-111 relavile lui cu $t. Golescu; arestarea lui. 86, 349, 350, 380-382. Parilianu Sevastia Z., nasc. Frumusianu, Paleologa Lisbeth Ion, IV, 166, 167. IV, 352. Paléologue Maurice,II, 205. M'asna Zamnr, IV, 352. Paleologa Zoi¡a, II, 205; DI, 110. Paris, I, 17, 11, 19 Al. C. Goleseu-Albul Palermo, I,200, 203, 225 N. Balcescu chiama pe Zoe Golescu la; I, 26 Al. C. se stinge din vicatai odihneste la; Golescu-Albul la studii la; 53 activi- 125; III, 404; IV, 12. tatea studentilor romani la ; II, 96-97 Palestina, 1H, 319. eleganta femeilor bucurestene se com- Palmerston Henry, III, 84 nota biogr.; I, para cu a celor din;164despre 178,III, 210 sprijina pe Kossuth ká studentiiromanidela; 166 centru intemeierea unui regat maghiar; IV, al activitatii romanesti; 170 Ion Odo- 40 N. Golescu cera audlenta lui; 158 besen la; I, 65-66, 68-69, II, 181 despre proscrisii romani; I, 166, 168, Al. G. Golescu-Arapila la; 189 Ladislas 206, 232; III, 56, 72, 76, 208. Telekila;205revolutionariidela

www.dacoromanica.ro Boierii Goleftt 333

1848 se refugiaza la; 210 Capitala 113, 116, 120, 122-124, 130, 131, 133, libertätii ;210, 213 N. sit. Golescu 136-138, 142-145, 151-156, 159, 161, la(1848) ;231despre nehrtelegerile 162,164,165, 167,168,173-179, 181, emigratilor români dela ;277 despre 187,189,193, 199,201,202, 203, 205, o nouä revolutie la; 284 dorinta 221, 225, 228-230, 216, 232, 238-240, Golescu de a se stabili la (1849) ; 372 242, 245, 247, 250, 280, 282, 285, 287, despre evenimentele dela (1849) ; 382 300, 360, 369, 388, 416 si passim. adunarea Romanilor dela ; 398 despre Parlzienee, IV, 123 Inveseleau altadata organizarea tuturoremigratillor la ; vieata dela Enghien. 244 polztla francezà contra stra- ParleaVladu, propagandist transilva- imlor dela ;201 Zoe Golescu vrea nean, II, 384. intalneascä la ; 224-225 Zoe Golescu Parseoveni, familia, I, 4. renuntd la catatona la; 265-266, 272, Parseoveann Anenta st., cAs. Cu Gheorghe 273 despre lovitura de Stat dela (1851) R. Bengescu, I, 4. 289 C. Racovita prosläveste revolutia Parseoveanu Dumitrana, cas. cu Alex. dm 1848 dala; IV, 38, 40 Congresul Farfara, I, 3, 4; II, 91. si pacea dela; 72 planul emigraplor Piirseoveanu Maria St, cas. 1° cu Iordache romani dela Paris pentru a pleca la Cantacuzino si 2° cu Grigore Ralea, Calafat ;161 Congresul dela Paris I, 4; DI, 71. alegerea divanurilor ad hoc; 237 tri- Parseoveann Stains St., näse. Stirbey, I, 4. miterea unei deputatiuniromanesti Pihroveann kiloton, vornic, I, 3, 4.; 11 la Conferinta dela ; 307 despre succe- 333. sale studentilor romani la ;I, 6, 10, 13, ParscoveannSultanaSt.,ea's.1° Cu 15, 17, 19, 20, 22, 25, 26, 33, 35, 47 - %hail Balaceanu si 2° cu Const. Ba- 51, 53, 54, 55, 56, 61, 65, 66, 68, 69, 74, Faceanu, I, 4; II, 155; III, 49. 75,77, 79,85, 87, 93, 100, 101, 114, 136, Parseoveann Uta et., &as. cu Ionita 137, 138, 139, 148, 151, 162, 163, 166, daianu, I, 4; II, 69, 91. 167, 169, 170, 171, 176, 177, 183, 186, Parseoveann Zoita St., as. 10 cu Gheor- 189, 192, 195, 199, 200-206, 212, 213, ghe Jianu i 20 Cu Const. Lazaro, I, 4. 215, 216, 218, 220-226, 227, 228, 229, partidul eroato-roman, 111,94 si Un- 230, 232, 242, 251, 252,254, 255, gum. 258, 259, 270; II, 6, 15, 19, 22, 31, partidul democrat din Fruits, III, 316 35, 36, 123, 125, 129, 130, 156, 162, arestäri printre membni 165, 177, 183, 187, 191, 205, 210, 217, Pasajul Roman, IV, 351. 221, 222, 225, 227, 228, 229, 235, 236, Pascali (?), II, 220. 238, 241, 242, 248, 256-258, 261, 262, III, 155, 190, 236. 264, 270, 271, 273, 283-285, 294, 304, Pasnansky Ignatie, ofiter,II, 171. 311, 312, 315, 320, 321, 324-326, 332, Patras, oras maritim (Grecia), III, 371. 333, 336, 338, 341, 343, 344, 353, Patria, ziar, I, 255 sustme candidatura 355, 360, 374, 376, 378, 381, 384, 385, ltu N. Golescu la hospodaratul Tani 392, 393, 394, 397, 402,405: III, 10, 16, Rom. 19, 20, 23, 24, 28, 35, 37, 38, 40-42, patriarh, II, 239 RoFaanii din Transil- 1119, 51, 53, 56, 57, 59, 60, 65, 66, 74, vania cer dreptul de a alege un (1849). 76, 78, 79, 81, 87, 88, 91, 94, 102, 110, Patriarhul dela Constantinopol,I, 270, 111, 115, 118,130,131, 135, 147, IV, 419 Rusia care ca Sinodul roman 151-153, 155, 162, 167, 168, 174, 175, id nu fi e recunoscut de. 177, 179, 181, 182, 184, 189, 190, La Pattie, ziar, IV, 173, 174. 193, 196, 199, 200, 204, 206, 209, patriotismuI francez, I, 240-241 rolul 215, 217, 218, 220-225, 227, 230, 231, emigratiunei post-revolutionareIn 235, 238, 240-244, 246-248, 251, 252- desvoltarea lui. 255, 262, 263, 268, 272, 276, 279, 282- patriotismul romanese, I, 241-244 rolul 284, 288, 289, 301, 302, 306, 309, 315, pribeglei revolutionarilor pasoptisti 317, 320, 321, 323-325, 330, 331, 335, desvoltarea ; 244-246 si dragostea 338, 345, 346, 349-350, 353, 356, de mama. 358, 361, 363, 364,373,375,376, Pan, locahtate, I, 224; IV, 134, 137. 378-388, 390-392, 394, 395, 397,Le Pays, ziar IV,158 despre ururea 402, 403 ; IV, 1, 2, 4, 12, 13, 14, 15, 20, Princ. Rom.; 176 protesteaza contra 25, 27, 29-35, 38, 41, 42, 44, 53, 55, 56, ocupatiunei austnace In Princ. Rom.; 59, 60-63, 65, 68, 7.0, 73, 91, 106, 108, 178.

www.dacoromanica.ro 334 George Fotino

Peel Robert Sir, om politic englez, IV, 40. pictura, II, 159 in desvoltarea sentimen- Pélagie S-te, inchisoarea, I, 205, IV, 27, tului national. 166 Ion C. Bratianu detinut la. Piemont,I,103,I11,190 plecarea hu Const. Peles, castelul, I, 111. Racovitii in; I, 258, IV, 286 recunoaste Pelimon Alexandrn, IV, 829 nota biogr.; alegerea lui Al. Cuza ;I, 183, 184, IV, 328-329 despre poeziile lui istorice. 186, 228, 233, 236; 111, 204, 214; IV, Peloponez, DI, 348. 35, 139, 145, 180. Pencovici (?), II, 335. Pieptenaru, magazmul, (Bucuresti), IV, Pensionatul Domnesc de tete, Bucuresti, 351. II, 73. Pierrot Noel, scriitor, IV, 225. Pera, cattier dinConstantinopol,IV, Pillat Constantin, general, II, 247. 110. Pinacoteca, din Iasi, IV, 21. Pereza! Mauritiu, general ungur, H, 341 Il Pirata, opera comick II, 35. nota biogr.; I, 98, II, 341 refugiat la Pirinei, murrtu, IV, 299. Vidin (1849). Piski (Simeria), localitate, Da, 144. Pbre Lachaise, cimitirul, I, 224, IV, 137 Pitestenii, IV, 209, 252. Ion Voinescu Inmormantat la. Pitesti, II, 69-70 vleata lui N. Golescu Peretz G., II, 225 nota biogr.; I, 75, II, la ; 69, 72 recrutarea In regiunea; 208 255 la Triestsila Viena ; II, 227, Omer Pap la; I, 146HI, 30 Rusii 296; Ili, 126. au plecat din; IV, 311 instalarea hmei Peretz Petrache, II, 225. telegrafice intre Bucuresti si;I, 11, Perieteann, v. Peretz Grigore, II, 225. 113, 116, 120, 192, 254, 268; II, 7, 87, Perpignan, oras in Franta, II, 258. 210, 220, 248, 262, 263, 322, 361, 362, Perreymond, publicist, I, 190, DI, 254 387; HI, 28, 31, 109, 161, 221; IV, scrie In chestmnea maghiarai pentru 202, 207, 208, 214, 218, 230, 231, 234, Romani. 252, 258, 266, 267, 270, 272, 274, 294, Persia, IV, 58 alaturi de Rusia. 314, 319, 348, 352, 361, 363, 375, 428. Persiani M-me, artista, II, 156. Pius al IX-lea, Papa, HI, 239. Persigny Jean, om politic francez, IV, 179 Plagino Alexandra, IV, 185 nota biogr. nota biogr.; IV, 179 Impotrwa Aus- Plagino Anna Al., Base. Stirbey, IV, 135. triei. Plagino Carolina AL, nasc. May, IV, 135. Perticari (?), IV, 277. Playano Mr., v. Plagino Alexandru. Perticari Elena, rase. Davila, I,(IX, Plesoiann (?), 111, 338. X), 111, 276; IV, 278, 327, 423, 426. Plesoiann Ancuta, cas. cu Gh. Magheru, Pests, II, 156 Nicolae Golescu la ; 278 II, 217, 253. Kossuth la ; 282 cucerrta de Kossuth; Plesoianu Caliopi (Pia), cas. cu Ion C. HI, 240-241 C. D. Rosental spanzurat Bratianu, IV, 378. la ; 19 69, 83, 170, 188; II, 73, 189, 190, Plesoianu Grigore, HI, 274 nota biogr. 216, 240; BI, 31, 48, 63, 91, 240, 241, Plesoiann Nicolae, II, 205 no-M. biogr.; 362, 378. 1,74, II, 205 refugtat la Sibiiu dupa Peten Ion, propagandist transilvanean, revolupa dela 1848; III, 344-345 nu II, 384. i se Ingaduie plecarea In Austria ; IV, Petersburg, Ill, 118 intrigile Cabmetului 88 la Sumla; 176laRusciuc;La, dela; I, 85, 99,120, 135, 148. 165, 274, 319, 336; IV, 25, 169. 204; II, 172, 189, 194, 205, 234, 261,Plesoianu Virgil, III, 274. 265, 358, 359, 362; Ill, 20, 36; IV,Plevna, I, 276. 12, 102, 150, 420. Ploesti, II, 280 armata rusa retrasa la ; Petreann Ion, II, 384. IV, 337 despre turburarile dela (1859) ; Petrescu (?), IV, 280. 11,142, 266; IV, 255, 256, 270, 348, 363. Petrescu Barbn, logofat,111,275. Plumbuita, mânastire, II, 195 revolutio- Petrovici (?), II, 297; 111, 116, 248; IV, narn Inchisi In. 334, 335, 336. Plymouth, la, 369, 370. Pfaff, III, 328 cumpära o parte din Hanul Poarta, (Sublima, malta) I, 31 cere lui Rosu. Alexandru Dim. Ghica sa mearga la PhiliponCharles,directoral ziarului ConstantinopolpentruInvestiturä ; Chartvart, II, 351. 32 sporeste tributul Tarii Rom.; 41 in- Philippe Louis, JI, 372. tervine, la cererea Rusiei, pentru modi- Philippsborn, agent la Viena al Domni- ficarea Regulamentului Organic; 69- torilor romam, II, 85. 70 inlocuieste pe Suleiman Pata cu

www.dacoromanica.ro Boierii Golefti 335

Fuad in Tara Rom.; II, 175 desabrobá II, 395, III, 59, 62 exilati la Brussa migcarea revolutionarà dela 1848; 175 gi Kutahia ;I, 161, 11, 395 legâtu- cere inlocuirea Guvernului Provizoriu rile cuemigratii románidela prinLocoteneata DomneascA ;176 Brussa ; III, 132 gi Turcia ; IV, 408 dela släbzciunea ei fará de Rusia ;I, 85, II, protestul lor (1866) ;I, 86, 261 ar fi trinus un ultimatum Rusiei 160, 162, 169, 170, 176, 177, 179, 207, cerändu-i evacuarea Tani Rom.; I, 210, 212, 219, 251; II, 182, 230, 302, 98, II, 346 refuzä Rusiei predarea refu- 320, 346, 396, 398; ifi, 36, 106, 134, giatilor polonii unguri ;II, 351-352 209, 210, 213, 215, 300, 338; IV, 25, relaiile Rusiei cu ;DI, 11 vrea 38, 43, 56, 69, 100, 104, 105, 128. punä Princ. Rom. sub protectoratul Polonia, Ili, 213 necesitatea une Polomi Marilor Puteri ; 56 nevoia prezentii lui pentru securitatea popoarelor vecine Ion Glum pe längä ; 100 Al. C. Golescu- Rusiei; IV, 34.-35 Franta gi Anglia Albul propune sä se cearä Portii unirea pentru intemeierea unui regat al ; I, 42, Princ. Rom.i reforme liberale ; 125, 82, 90, 143, 169, 179, 187, 207, 208, 126 gi Christian Tell; 185 gi intelegerea 219; II, 171, 172, 207, 228, 232, 236, cu Rusia pentru retragerea trupelor ru- 240, 251, 257, 372; III, 57, 62, 192, segti din Princ. Rom.; IV, 116, 118 213,215,320; IV, 26, 33,103, 104, conventia Austriei Cu; 138 ar renunta 230,298,357, 360. la suzeramtatea ei asupra Princ. Rom.; Poniatowski Stanislas Aug., rege al Po- 146 gi integrrtatea Princ. Rom. ; 173 im- loniei, 11, 172. potriva intoarcerii in tail a lui Al. Pa- Poninski Alfred, DI, 62. leologu ; 174 contra unini Princ. Rom. ; Pontbriant Feonia Raoul de, nAsc. Gra- 174 suprimä rangunle boieregti din disteanu, III, 135. Princ. Rom.; 176 cere impiedecarea Pontbriant Raoul de, profesor de fran- manifestatiunilor pentru umre ;41,9 gi cezà, III, 185 notA lnogr. ; 120. proiectul de cásátorie a domnitorului Popa, (?), IV, 154. Carol I; I, 31, 34, 41, 43, 48, 61, 64, Popa Ion, 111, 338; IV, 29. 66, 69, 87, 89, 91, 94, 141, 145, 163,Popa tiapel Radn, 1,116, 196; II, 248; 163, 172, 173, 205, 206,209, 210, 319; V.apcá Radu Popa. 212,217, 220, 221, 223, 227, 228, Popasu Ion, preot, II, 239 notä biogr.; 232, 233, 234, 260, 263, 270; JI, 13, I, 89, II, 239 membru In deputatiunea 171, 178, 188, 191, 231, 232, 270, 290, transilvineana trunisäla Imparatul 291, 306, 361, 399, 401, 402; DI, 20, Austriei (1849). 56, 243; IV, 25, 26, 40, 45-52, 80-83, Popesen Teodor, maior, aghiotant dom- 88, 90, 93, 94, 97, 98,119, 161, 162, nesc, II, 75. 169, 180, 188, 189, 246, 409, 410, 417, Popoviel D., I, 174. 418, 422 gi passim. Porta Nova, strada din Turin, III, 218. Podgoria, plasá, (Muscel), IV, 271. 239. Podul Mogosoaiei, I, 7, 8, 107, 269; II, Porto, vin de, I, 245; III, 329. 195, 394; III, 84, 264. Portngalia, 19 79, II, 266 regele Carol Al- Po enarn Callopi P., nasc.Hrisoseoleu, 11,28. bert moare in; IV, 413 despre numirea Poenarn Constantin, II, 28. unui consul al ex la Bucuregti. Poenarn Constantin P., general, JI, 28. Posen, localitate, I, 159, 177; III, 210. Poenarn Elena, näsc. Väleanu, II, 28.Poujade Maria P., näsc. Ghica, II, 323; Poenarn Petrache, II, 28 notti biogr.; 249. 28-29, 38 despre alegerile din 1836; Poujade Pierre Engine, diplomat fran- 39 cäderea lui in alegeri; 40 Al. Raco- cez, II, 323 non biogr. ;I, 153 consul al vitä despre alegerea lui. Prantei la Bucure§ti; DI, 225, 336; IV, poezia naponalä, II, 136 In desvoltarea 80, 108, 179, 249, 283. patriotismului. Praga, DI, 47, 298. Poiana, localitate, (in Argeg), II, 315. Prahova, I, 108, II, 193 täranii din Pra- Polihronie (?), IV, 249. hova, contra Regulamentului Organic, Polihronie, serdar, I, 3. cer Constrtutie ;II, 36, 77, 248. Po litieeasea dudeeltorie, din Ilfov, I, 8 Predeal, 11, 312 Rugii la. (IA scutire de värstä. fratilor Golegti. Predesen Evghenie C.,IV, 807 notA biogr. ; Polizn Smaranda, näsc. Faca, III, 49. IV, 297 membru in Comisia CentralA ; Polonezil,I,86 desbinárile dintreei ; 364. II, 374 la gcoala militará delaunila ; Predesen Maria Ev., n'ase. Arion, IV, 307.

www.dacoromanica.ro 336 George Fotino

Predesca &Aulac, IV, 319. Princ. Rom.; 168 Stratford Canning Eli presa, IV, 138 Divanul din Moldova pre- unirea Princ. Rom.; 175-176 un mee- para o lege pentru (1856). tmg la Brighton pentru unirea lor; 176, presa democratica europeanit, III, 210 180 despre ocupaliunea austriaca in; sprijina pe Kossuth i intemeirea unui 178 Anglia sprijina eontinuarea ocupa- regat maghiar. tiunei austriace in; 180 Franta pentru presa din Occident, IV, 42 favorabila Tur- unirea Princ. Rom.; 184 despre par- ciei. tidul unionist r¡*1 reactionar din; 189 presa englezi, IV, 180 sprijina ocupatia Comisia pentru organizarea lor ;228 austriaca In Princ. Rom.; 360 favo- despre conferintele Manlor Puteri pri- rabila uniiri Princ. Rom. vitoare la; 238-240, 242-243, 245-246 presa trance* II, 270 favorabila pro- despre hotarinle ConfennIei dela Paris 'pagandei revolutionare romane. a Marilor Puteri referitoare la ;249 Presburg, II, 309 Rusii langa ; 282. Putenle Europei 1i unirea; 300 Turcia La Presse, ziar, I, 220, 222; II, 270; IV, §i Austria au recunoscut indoita ale- 116, 134, 174. gere a lui Al. Cuza in; 375 recunoa- La Presse d'Orient, II, 270. qterea uniriz lor de catre Poarta La Presse de Vtenne,ziar, IV, 158 despre Puterile garante;-!, (X), 22, 31, 38, unirea Princ. Ruin. 40, 42, 43, 66,80, 87, 89, 94,99, Principatele Dunärene, v.Principatele 146, 153, 154, 164, 173, 179, 180, 204, Romane. 205, 207, 209, 210,218,220, 222, Princip stele Romano, I,70, 107-108, 225, 226, 227, 229, 232, 233, 252, 253, II, 174 Turcii si Rusii in 1848 ocupa; 256, 257, 258, 261, 262, 263, 267, 268, II, 179 Dimitrie G. Golescu intrevede 270; II,145, 230, 261, 265, 269, 270, 273, uturea lor; 245 An glia impotriva ocu- 278, 289, 352, 384; III, 19, 71, 75, pa-tiunei rusesti In; 302 politica Tur- 78, 98, 99, 100, 115, 211, 339; IV, 13, cleii Rusiei fata de (in 1849) ; 358 35, 38, 40, 42, 46-51, 60, 90, 94, 126, çi infrangerea Ungurilor (1849) ;381 133, 137-140, 142, 143, 152, 154, 168, trupele ruse§ti vor parasi; III, 18, 83 178, 180, 181, 183, 229, 232, 233, 241, despre plecarea armatei ruse§ti din; 246, 253, 254, 261, 284, 286, 339, 347, 73 Radu C. Golescu le-ar vrea unite, 357, 360, 394 passtm. sub once regim; 151 9i presa englez'a' ; Principatele Sarbe, IV, 357. I, 179, III, 210 Kossuth le-ar ura con-proclamatia dela 1848, II, 219 tradusa stitturea inteun singur Stat indepen- In bimba franceza ;384 tradusain dent ; I, 179, HI, 210, 221 armatele ru- bimba germanai tiparita la Viena. selti parasesc; IV, 26 interpelarile dinproclamatia monahului Varlaam, II, 384 Camera engleza pentru; 35 despre uni- tipanta la Viena. rea lor cu Ungaria ;58 proclamatia profesen i francezi, II, 168 pentru colegiul Sultanuluicatrelocuitonidin;71 francez din Tara Rom. impropnetarirea celor cari vor lupta Prokesch- OstenAnton,ambasador al pentru eliberareaPrinc. Rom.; 77 Austrieila Constantmopol, IV, 201 somaIiunea anglo-franceza ca Rusia nota biogr.;I,235,IV, 201ostil sa päraseasca (1854); 138-139 Turcia, repatrierii emigraIilor romani. sub influenta Austnei, se opune laprotectoratal rasesc, I, 33 Ion Câmpi- unirea lor ; I, 251 desideratele Divanu- neanu combate ;II, 384 bro§urire- rilor ad-hoc ale Princ. Rom. §i Putenle feritoare la, traduse In limba germana; straine ;IV, 138-139 Poarta s'a On- 399 ilegalitatile ; I, 223-224 abolit ; dit, in 1848, la unirea Princ. Rom.; 33, 43, 56, 89, 120, 163, 164, 210, 217, 148-149 importanIa unini lor pentru 228; DI, 35, 336; IV, 46. Anglia; 149-151 unirea lor sub un Protopopesen (I), IV, 323. Douai strainiinteresele Rusiei Proudhon Pierre J., ifi, 193 not& biogr.; Austriei; 153 Bulwer 1i Stanley nefa- I, 26, 177, 194, DI, 295 cititi admi- vorabili unirii lor; 156 presa franceza rat de Al. C. Golescu-Albul. pentru unirea lor; 157 Napoleon III Provence, DI, 315. pentru unirea lor ;158 Austria§i Prozorovski Alexandra Alexandrovici, unirea lor ; 163 Turcia prime§te unirea 277 nota biog. lor, cu condiTia ea Basarabia qi Bu-Pruncul romdn, ziar, HI, 73. covina sa fie inapoiate Moldovei ; 167- Prusia, DI, 364 Ion C. Bratianu pleaca. 168 Crowe Eyre Evans sprijina unirea In; IV, 286 recunoa§te alegerea lui Al.

www.dacoromanica.ro Boierii Golepti 337

Cuza ; 409 victoria ei asupra Austriei; Pachner, general austriac, I, 95, II, 308 I, 148, 229, 250, 258, 268; HI, 222, infrant de Unguri; II, 237, 293. 252, 259; IV, 27, 215, 249, 250. Pater& europene, I, 80 §i cauza roma- Prusia rhenanä, In, 316 Ion C. Bratianu neasca ;IV,45,50,60,132, 138, 139, 151, 191, 197, 228, 232, 249, 261, Prusienele, IV, 216. 277, 283, 354, 360, 363, 375, 410, 416, fin:WNW, I, 125, II, 369 cruzimile lor 417, 420, 421. impotriva Germanilor; IV, 409. Puterile occidentale, II, 263; IV, 54, 141, Prat, raid, I, 31, 55, 145; III, 92, 220; 146, 155. IV, 103. Pygmalion, sculptor legendar, In, 8.

Quai d'Orsay,II, 96; III, 225, 269; IV, 54, 225; II, 191, 192; IV, 142, 145. 60, 157. Quinet Ermiona Edgar, Misc. Assaki, IV, Quinet Edgar, IV, 136 nota biogr. ;IV, 137, 136. 143 despre articolele lui filo-romane; I, Quinezu Em., v. Kinezu Em.

'Wog, Alexandra N., HI, 380. inaintat maior; 47-51, 54-57, 59-61, 65 Racotii Constantin N., HI, 380. despre confirmarea unor subprefecti; Rama Ecaterina V., Ilan. Romanescu, 56, 57 se gandegte la deputatia Teleor- In, 380. manului; 62, 65 despre un export de Racotä Hariton N., III, 379. lipitori; 146 director al departamen- Racotä Ion N., 1H, 379. tului Justittei; 157 va fi facut po- Racoti Ionitä, BI, 379. stelnic; 184 pregedinte alcomisiunei Racotii Maria, nasc. Bengescu, HI, 380. de exproprieredela1848;I,111, Racoti Nieolae, In, 379. II,195, 201, 204 destituit de Du- Racotä Vasile N., In, 380. hamel din ispravnicia Craiovei; Raeoti Zoo, cas. cu Const. R. Golescu, 195, 204 se retrage la Golegti; HI, In, 380. 27, 66, 68, 136 gi drepturile lui la Racovitä, familia, II, 113. pensie; 40gi inzestrarea fiiceisale Racovitä, v. Meletie. Zoe; 237 la Mile dela Campulung; Racovitä Alexandrina-Luta AL, I, 5, 130 311, 379 despre boala lui; 356 *t. Go- talentul ei epistolar; I, 119,II, 355 lescu ingrijorat la ideea mortii lui; despre arestarile facute de Rugi 150 moartea lui ; I, (XI), 7, 10, 34, 35, 40, Transilvania; I,119, II, 362 despre 76, 128, 131, 146; II, 2, 8, 20, 21, 25, turcirea lui Bem; In, 311 despre cul- 26, 61, 67, 70, 71, 75, 77, 82, 83, 86, tura florilor la Golegti; I, 140, In, 90, 94, 106, 107, 109, 118, 119, 128, 32-33 critica' pe boieri; lauda pe la- 148, 150, 156, 201, 216, 221, 222, 263, ram ; DI, 121 despre casatoria Zoe Al. 274, 298, 301, 308; DI, 12, 14, 16, 43, Racovita-Ef. Grant; 346-347, 353 greu 61,111, 250, 251, 305, 351, 370; IV, bolnava; I, 149, ifi, 351 moartea ei; 235, 311. 141, III, 356t. Golescu tndurerat de Racovitä Alexandra Al.,II,12 nota moartea ei; 357-358 Zoe Golescu des- btogr.; I, 148, In, 24, 199,200, 252, pre moartea ei; 360-361 N. Golescu 259, 305gistudille lui;I, 3,111, indurerat de moartea el; I, 5, 49, 111, 127, 137; II, 12, 99, 278; In, 29, 41, 120, 121, 124, 133, 140, 142, 148, 150, 120, 305, 364, 387; IV, 14, 281. 203; II, 128, 200, 300, 34.9, 356, 363, Racovitä Alexandra Al. Al., II, 12. 367, 381, 388; III, 33, 61, 112, 145, Raeovitii Ana Al. (Lelita), nasc. Golescu, 163, 171, 196, 233, 280, 312, 353, 379. II, 2 nab.' biogr.; I, 8 inva/atura pri- Racovitä Alexandra (Aleco, Tata), II, 12 mita de; I, 8, 129, II, 11 seria numai nota biogr.;8-9 imprumuta pe grecegte; 1, 129 stiluleiepistolar; Golescu; 9 desprereauasituatie a II, 42 felicitä pe *t. Golescu tnaintat tarn (1835) ;10 ingrijorat de vutor; I, 7, maior; 286suferinteleeiIn urma 24 ocarmuitor la Craiova ; 1,35, II, 29 revolutiei; I, 115, II, 300 revolta ei II, 28-29, 38, 41 gi ale- impotriva Catincai Vladaianu; In, 27 genie din 1836; 30 nu s'ar muta la Bucu- destituirea sotului eidin isprav- regti; 42 felicita pe stefan Golescu, nicia Craiovei de catre Duhamel;

www.dacoromanica.ro 338' George Fotino

137, III, 27, 28 Ili vinde giuvaericalele reuseste sá intre in armata piemonteza pentru Invätätura copiilor ei; III, 65, si la Academia militara din Turin; Ill, 66 si casatoria hicei sale Zoe cu 218 despre cälatoria Zincai Golescu la Grant ; 120 despre educatia copiilor sal; Paris; /,485, 111, 265-266 suferintele 135 greutatile ei familiare; I, 135-136, lui sufletesti; I, 150, IV, 65 se Intoarce III, 143 despre Rdspunsul lint, Go- In tara (4853); I, 151, IV, 64, 66-67, lescu la manifestul lui Barbu *tirbey 73, 75-76 ares tat de catre Rusi si (1850) ;III, 143 citeste carti republi, deportat In Rusia (1854) ; I, 94, 101, cane; 199 vi-ar trimite pe fiul ei Ale- 103,111, 119, 137, 167, 183,185, xandru la pensionatul lui Ubicini; 186, 243; II, 244, 255, 304, 316, 344, 152, IV, 18 cere lui Barbutirbey re- 353, 355, 357, 376, 377, 386, 387, patrierea lui Radu C. Golescu; IV, 297 394; III, 66, 78, 162, 167, 170, 178, la Mehadia ; 378 cultiva gandaci de ma- 180, 184, 185, 196, 200,203,204, tase; I, 121, II, 376 despre decaderea 214, 215, 240, 250, 262, 263, 266, 277, Carmuirei; I, 125, II, 376 mahnita de 279, 284, 289, 290, 301, 305, 306, 312, nefirte/egerileernigratilor romani; 316, 327, 348, 349, 362, 364, 380, 384, 276 moartea ei; I, (VII, XI), 5, 7, 10, 389; IV, 2, 5, 14, 16, 29, 44, 65, 92, 32, 75, 101, 107, 110, 111, 112, 118, 113, 134,252, 253,258, 274, 295, 119, 126, 132, 133, 143, 144, 148, 150, 378, 379, 401. 151; II, 2, 12, 22, 25, 61, 70, 119, 128, Raeoviti Constantin, spatar, II, 25. 170, 201, 203, 216, 268, 274, 276, 281, Racovitä Dumitrn M., I, 148, III, 252, 286, 301, 316, 324, 328, 344, 366, 377, 258, 259, 324, 389, IV, 14, 15 la Paris 393; III, 28, 29, 43, 61, 66, 120, 143, Grignon, pentru studii; I, 111, 137; 149, 159, 162, 280, 305, 351, 353, 367; II, 42; 111, 41, 120, 199, 262, 266, 274, IV, 19, 64, 67, 76, 113,170, 220, 252, 279, 280, 304-306, 312, 327, 349, 362, 273, 308, 317, 405. 364; IV, 67, 189, 204, 252, 281, 319. Racoviti Ana Al., eh's. cu Carol Davila Racovitä Ecaterina (Catinea) Al., cas. cu II, 349 nota biogr.;I, 130 portreti- Scarlat Trasnea, II, 21 notabiogr.; zarea ei; I, 139-140, III, 312-313 II, 315, 316 pleaca la Paris; I, 111; despre cultura f/orilor idespre lipsa 128, 349; III, 29, 123; IV, 210, 225, de igiena in vieata tar' anuhu roman; 340, 349. IV, 341, 349 cäsatoria ei cu Carol Da- Racovitli Elena Al., cas. cu Scarlat N. vila; 1, 111, 130; III, 29,61, 313; Fifipescu ($arloti), II, 61 notä biogr.; IV, 76, 112, 136, 218, 267, 271, 277, I, 48, 111; II, 42, 94, 156, 278, 333, 278, 301, 327, 340. 366; III, 7, 123, 273,304, 393; Racoviti Anica, cas. cu Manolache Faca, v. si Filipescu Elena Scarlat (arloti). III, 49. Raeovitä Elena Al., nasc. Gr. Bengescu- Racovitä Aniea Mihail, näsc. R. Golescu, Samurcas, I, 3; II, 12, 278. II, 9.3. Racovitä Elena Ion, nasc. Donniges, IV, Racovitil, Cleopatra Gr., nasc. Brailoiu; 235. 2, 25, 64, 81. Racovitä Felicia Al., 107 nota biogr.; Raeoviti Constantin AL,IL201 nota 113, II, 208 afuriseste pe Omer biogr..; I, 74, II, 201 la Sibiiu; I, 78, Pasa ; I, 113, 114, 124, 126 impotriva II, 244 la Hateg; I, 78, 95,II, 246 Rusilor ; 129-130 stilul ei epistolar; 268, 301, 303 luptä In Transilvania 107 la Borsec; III, 380 svonul &Asa- In armata revolutionara ungara ; toriei ei; IV, 19-20 Al.C. Golescu- 119, II, 348 la Avram Iancu; II, 363, Albul admit% pe; I, 151, 221 la Paris 366 lipsesc starile dela ;I, 124, II, 376 (1854) ; I, 221, IV, 124 la Enghien; trece travestit din Transilvania la Vidin ; 235 la Ruserue; IV, 304 se logodeste II, 374, 376, 379 la Vidin; I, 103, II, cu Vasile Malinescu; 314, 316-318, 322 402, III,7, 9la Constantinopol despre ruperea /ogodnei ei cu Vasile la Brussa ; III, 12, 16, 28, 169, 180, 181, Mälinescu; I, 277 moartea ei; I, 10, 81, 190, 207, 217, 218, 304, 324 despre 109, 111, 113-115, 124, 126, 132, 137, studiilei aptitudinile lui militare; 146,148,166,207,235,236,256; I, 184, DI, 217 planul lui de a se lnrola 107,128,201,210,220,224,249, 279, In armata din Algeria;I, 182, 183, 282, 311, 313, 323, 349, 386, 387, 390; DI, 161, 172, '173, '177 In drum spre III, 6, 7, 25, 43, 61,65,68, 75, 85,114, capitala Sardiniei; III, 179, 182, 183, 122, 123, 140, 143,149,150, 152,154, 243 vieata lui la Turin; I, 145, 184 nu 157, 163, 172, 173, 204, 218, 233, 280,

www.dacoromanica.ro BoieriiGoMO 339

306; IV, 10, 19, 20, 64, 67, 74, 76, 112, bru In Locotenenta Domneasca ;11, 156, 163, 165-167, 183, 185, 187, 207, 196 se stabileete cu familia la Braeov 224, 277, 281, 291, 292, 295, 297, 302, (1848) ; 205 refugiat la Sibiiu (1848) ; 303, 305, 308, 309, 311, 312, 314, 319, I, 74,II, 217 din Braeov spre Paris 330, 336, 339, 375, 376, 381, 405 yi (1848) ; 1,80, 90, 117, II, 243, 249, 252 pa,ssim. sotia lui persecutata de Ruei la Braeov Racovita, Florica AL, II, 12. (1849) ; I, 125, II, 376 despre intrigile Racovitä George Al., II, 12. ; II, 383 ei comitetul emigratiei ro- Raeoviti Grigore M., H, 2, 25, 81, 82; mane; III, 108 emigratii nu-1 socotesc IV, 235, 311, 335, 336. potrivit in fruntea emigratiei romine ; Racovitit Iancu, spatar, II, 25. I, 176, III, 95-105, 125-130 nefntele- Racovita Iancu AL, II, 106 boInav; 109, gerea partizamlor lui Cu ; 110, 119 moartea lui. 127 comparat cu Ion D. Ghica ; 367 sea- Racovita Hinca Iancu, flaw.Kostaki, derea prestigiului lui ; IV, 54 judecat II, 2'5. aspru de Al. G. Golescu-Arapila ; 54 Racovita Ion Gr., IV, 235. influenta lui pe ling% cercurile tur- Racovitä Lucia Gr., cat'. cu Nicolae Nen ceeti ; 54 invitat la Constantinopol; 68, gri, IV, 235, 238. 69, 78-81, 85-90, 108 despre intriv Racoviti Maria Mihall,nascuta Sutzo, gile lui printre emigrati ei eventuala 12, 81. lor Impacare ; 90 contra formarii unei Raeoviti Meletie, vladica Sardeonului, legiuni romane ; I, 216-217, IV, 94-95 25. Omer Pa1a cere lui St. Golescu sa se Racovitit Mihail, beizadea, II, 12, 81. fmpace Cu; IV, 120 la Giurgiu ; 163 pu- Raeovitä Nicolae, II, 25 nota biogr. blica In Journal des Débats un articol Raeovitä Nicolae Gr., IV, 311 notà biogr. despre ; I, 54, 57, 63, 87, 153, 170, IV, 172, 174, 212, 214, 218; II, 20, 36, 102, Racovitä Pepita N., näsc. Socolescu, IV, 227, 230, 255, 269, 282, 290, 332, 404; 311. la, 93, 334, 374; IV, 91, 92, 94-96, 104, Racovitä Ruxandra, cAs. cu Const. Gr. 120, 162, 173, 313, 344, 346, 348, 349. Sutzo, II, 5, 194. Ragenille, II, 349. Racoviti Sultana Nicolae, (Damari), Ralf-Bey, III, 45. 25. Rakotzi Gheorghe, HI, 403 un portret Racovita Zoe AL, cas. cu Ef. Grant,II, al Im in biblioteca dela Dresda. 301 nota biogr. ; III, 8 despre educatia Ralea Grigore, 1, 4. ei; I, 130 stilul ei epistolar ;I, 142- Ralea MAIO Gr., lase. Parecoveanu, I, 4. 143, In, 39, 68-69 despre cas'atoria Roman dean Philippe, of mpozitor Iran- ei cu Ef. Grant ; III, 60-61 bucuria lui cez, I, VIII. Al. C. Golescu-Albul pentru casatoriaRilmnicu Sfirat, judetul, II, 171. ei; 72-73 St. Golescu fi da' zestre ; 135, ramnicu-Valcea, II, 232, 262; III, 133, 162-163 nunta ei;I, 107, 126; II, 221; IV, 208, 252, 424, 128, 199,268,301, 349,379; III, Raycann Iordache, II, 229. 9, 13, 43, 48, 65, 67, 78, 81, 85, 353, Rilycanu Teodor, II, 229 nota biogr.; 354; v. eiGrant Zoe Ef. 86, II, 229 ales secretar al emigratiei Raeovitestii, moldoveni, I, 7. moldovene din Cons tantinopol. Raeovitzit Constantin, farmacist la Tecuci, Raspail Fr., om politic yi chimist fran. IV, 401, 405. cez, I, 26. Mclean'', din Ploieeti, IV, 270. Rasidescu Stefan, tipografia, IV, 403. Radetzky Iohann Ioseph, mareeal au-Ratiu Petru, medic, II, 252 arestat la striae, II, 282 nota biogr.; 282 contra Braeov. Ungurilor ; 310. Razu Elena, cas. cu Dimitrie Ghica, I1, Radianu Vasile, prefect de Olt, IV, 361. 2; In, 155. Rada Vodà, biserica,II, 146; cartier Radcliff Lord, v. Canning Stratford. (Bucureeti), II, 253. Reforma, ziar,IV, 403 fratii Golescu Raducann-Cantacuzino Ruxandra, II, 94 abonati la. v. Cantacuzino-Raducanu. La .Réfarme, ziar, II, 188, 189. Ridulescu, serdar, IV, 353. Rfgnault Elias, IV, 183 nota biogr.; Ridulescu Ion Eliade (Heliade), II, 167 I, 222, IV, 133 scrie articolefilo-ro- In Asoczapa literard a studentilor romane; I, 225, IV, 137 la inmormin. mani din Franta ; I, 64, II, 177 mem- tarea lui Ion Voinescu ; IV, 137, 151.

www.dacoromanica.ro 340 George Fotino

Regulamentul Organic,I, 40-41 Ru-Rizo-Neralo Constantin Ism, III, 331 sia cere modificarea lui (1836); I, 108, non.' biogr. 193-194 Iarami din Oltenia, Pra- Rizo-Nerulo Eeaterina George, cas. Cu hove si Teleorman se rascoala impo- Al. Ghica-Brigadier, III, 331. triva-i; II, 399 a introdus despotismulRizo-Nerulo Iacov, DI, 331 notä biogr. In ; I, 70, II, 346 despre arderea Rizo-Nerulo Iacov George, III, 331 not4 lui (1848) ; III, 34 proslavit de C. Lens ; biogr. 313 schimbarile, in 1852, a unor ar- Rizo-Nerulo Zefira Iacov, näsc. Mano, ticole din; 133 Seminarul Regularnen- Ill, 331. tului Organic; I, 33, 34, 43, 64, 70, Rizo-Nerulo Zoo Const., nIne. Hrisosco- 279; II, 175, 176, 179; DI, 187, 313; leu, III, 331. IV, 144, 168, 229, 320. Rizo-Nerulo Zoo Iacov, näsc. Lapati, Republica France* I, 100, 112, II, 330 si BI, 331. sfirsitul Republicei romane ;II,330 Rizo-Rangabé Euglme, III, 331. despre sfarsitul ei; III, 273 si alegerea Boa* avocet al familiei Golescu, Ill, Presedintelui ei; I, 79; II, 372; III, 231-232. 241, 244. Roati Constantin, III, 360 functionar la Republica mazziniank I, 100. Consulatul brae= dinBucuresti; Republica ronaank I, 100, 125, 205; 360 arestat de Rwi in 1854; II, 248. 211; IV, 21. Rosa N., I, 116, II, 313 inchis la Vaca- Republica Venetiank IV, 137. resti (1849) ;II, 248. La Républigue, ziarul, DI, 253-254. Rocca, bancher, IV, 6. Reach, III, 352. RoebuckE. A., om politic englez, IV, Resid Pala Mustafa, II, 183 nota biogr.; 243 nota biogr. 113 cere reprimarea complotului Roita (?), DI, 205. filo-rus din Tara Rom. (1850) ; IV, 181 Rollin Ledru, v. Ledru Rollin. favorabil unini Princ. Rom.; I, 123, Roma, II, 159 pictorul G. Tätärescu la 210, 221; II, 303, 334, 339, 404; III, studii la; 369 politica Frantei fatà de; 10, 47; IV, VI 46, 49, 57, 69, 88, 108, I, 100, 185; III, 217, 240, 249; IV, 21. 118-120. Romalo Eufrosina, cAs. cu Costachi Ro- Resid Pala, fiul, IV, 119 casatoria lui. setti-Tetcanu, Ill, 378. Revista Fundatiilor Regale, II, 198, 229. Roman, localitate, II, 179. Revista politicd, IV, 370. Roman Gheorghe, II, 384. Revista romcinci, IV, 403 Stefan Golescu Romanati, judetul, I, 3; DI, 163 tribu- abonat la; IV, 307, 420. nalul ; 111, 104, 226; IV, 210, 274, Revue des Deux Mondes, I, 225; II, 168; 352. 132, 142, 143, 144. Romanescu Ecaterina, &as. cu Vasile Ra- Revue de Genéve, IV, 166 despre cauza cota, 11E, 380. romarteasca. Romani Felice, scriitor, II, 35. Revue de Paria, IV, 145, 152 publica arti- România, I, 179 centru de atractie al cole filo-romane ale lui P. Bataillard. romanismului; I, 279, II, 179 Dimitrie Revue indépendante, II, 168. Golescu are in 1848 viziunea Rom'amei Rheineck, castelul, IV, 426. Mari ; 11,131 -132, 137-138 mbirea lui Richelieu rue de, (Paris), III, 298. Al. G. Golescu-Arapila pentru; III, 213 Riehthofen, baron de, comisar al Pru- si o coniederatie cu Ungaria; ifi, 395- siei in Princ. Rom.; I, 231; IV, 198. 397 Dumitru Bratianu intrevede Ro- Rifoveann Ruxandra L, cAs. cu Gh. Can- mania infäptiuta ;IV, 275 sprijmul tacuzino, IV, 144. Frantei pentru; 416 idreptul de a in- Rimnic (?) II, 145. cheia tractate cu Puterile straine ; 418 Rimniceanu (?), IV, 251. Rusia suprima serviciul postal In; I, Rin, fluviul, IV, 105. (IX), 89, 168, 169, 171, 172, 176, 179, Ritzo, II, 26. 180, 181, 183, 189, 194, 199, 239, 243, Riza Pala, II, 226 Gh. Magheru trimite 245, 252, 260, 261, 264, 265, 266, 269, un memorandum lui; 303 la Brussa ; 270, 275, 277, 279, 280, 281; 11, 219, IV, 61, numit mmistru al marinei; 220, 227, 256, 293, 296, 315, 365, 405, 221;II,197;III,132;IV,79, ill, 57-60, 62, 77, 93, 95, 98, 99, 102, 118. 1.05,127, 176, 195, 213, 291,329, Rizo d-na, II, 223 a jucat in piesa 11-16- 330, 395, 397; IV, 39, 116, 125-126, ritidre; III, 331. 130, 131, 137, 142, 168, 202, 207, 233,

www.dacoromanica.ro Bolera Golefti 341

286, 307, 308, 057, 374, 379, 382, 396, 217-220, 228, 230, 233, 234, 238, 241, 397, 413, 422 gi passim ; vezi gi Tara 244, 251, 253-257, 270, 282, 288, 292- Romineaseä, Prineipatele nomine. 295, 300, 301, 318, 320, 329, 332, 344, Romanii, ID, 249. 358, 366, 382, 384, 398; III, 38, 48, Rominii, I, 42-43, 49 gi visul unirii lor ; 54, 55, 59, 60, 62, 63, 94, 101, 104-106, I, 70 dau foc Regulamentului Organic 175, 212, 215, 217, 224, 334, 380, 400; (1848) ; II, 198 presa din Viena lauda IV, 13, 25, 27, 40, 48-51, 54, 55, 56, vitejia lor; I, 76, II, 207 in lupte de 78, 80, 82, 83, 84, 89, 90, 91, 96, 101, exterminare cu Ungurii(1848);I, 104, 105, 119, 126, 127, 129-132, 136, 78-79,II, 214 macelurile Ungurilor 139, 143, 145, 147, 155, 171, 172, 182, asupri-le ;1, 83-84 raporturile Ungu- 183, 202, 229, 246, 262, 263, 283, 284, rilor Cu; I, 112, II, 215 gi Sagii ar fi 360, 394, 400 gi passim. cerut ajutorul Rugilor (1849); II, 214, romdnism, II, 166 Palie centru de. 224, 249 refugiati In Transilvania, sunt Romanov Iosit, tipografie, IV, 206, 274, persécutati de Unguri (1849); I, E 6, II, 403. 229 emigratilaConstantinopol, in- Romdnul ziar, IV, 278 Zoe Golescu se cearci sä se organizeze; I, 89, II, 239 aboneazi la; 245 Radu C. Golescu se transilvineni, bucovineni çi biniteni aboneazi la; 303 despre suspendarea Inntigeazi revendicarile lor lui; 387 nevoia de a fi pubhcat gi in Austriei; I, 89, II, 239 din Aus- bimba francezä; I, 266; III, 73; IV, tria cer un congres al lor la Blaj; 266, 268, 336, 359, 370, 379, 380, 385, II, 239 cer numirea unui Cap al 387, 401. natiunei române, alesdin Casa de Rosca, porecla lm Nicolae C. Golescu, Austria; I, 89, II, 239 vor un Patri- 155; v. Golescu Nicolae. arh; I, 89, II, 239 cer ca imparatul Rolen, protejatul Zinc& Golescu, II, 104. Austriei 55 ia titlul de Duce al los; Rogenliti, v. Nicolae C. Golescu. II, 239 cer un organ consulativ ro- Rosental Constantin Daniel, pictor, mânesc pe lingi mimstere ; I, 90,11, 239 31 nota biogr.; I, 188, III, 240-242, vor deputati români in Parlamentul dela 244 moartea lui in inchisoarea dela Viena ;I, 90, II, 239 cer recunoagterea, Pesta; I, 189, 190; DI, 89, 194. ca hmbi ofician, a limbei românegti Rosetestii, familia, I, 189, 279; III, 327, in regiumle românegti; I, 91-92 Sagii 332, 371; IV, 40, 115. Ungurii uräsc;I, 96-97 gire- Rosetti (-Lens-Billuti), II, 125. cunoagterea na,onaljtAjj lor de catre Rosetti-Alexandrina Rosnoveanu, Unguri; II, 250 despre unirea Romti- Câmpineanu, DI, 65. nilor din Transilvania;249 inving, Rosetti Alexandra C., II, 45 notä biogr. impreunti cu Sagii, pe Unguri (1848); Rosetti Ana R., cis. cu Titu Maiorescu, 300 vortrebui si despigubeasel pe 11, 143. proprietarii diunati de revolupe; 309 Rosetti Anastasia Ion, cis. Cu Grigore Fi- Transilvania si intelegerea lor cu Un- lipescu-Gitä, II, 44, 45. gtirii (1849) ;III, 132 gi Turcia; 195 Roseta Anica Ar. (Bibica), nAse. Ghica, nevoia desvoltärn patriotismului la; 111, 326. 203 gi detona lor fati de Turcia; 210 Rosetti Anica Dim., nisc. Inducan-Ben- confederatia danubianä ; IV, 36 con- gescu, II, 143 nota biogr. ; H, 107 vieata tra unui regat maghiar; 41-44, 46 gi ei la Borsec; 146 despre moartea gi un eventual räzboiu ruso-turc; 45, 47, testamentul ei ; 21, 82, 108, 143, 145; 49 fidelitatea lor fati de Sultan; 156 DI, 32, 202. proscrigi, gäsesc sprijin in Camera Co- Rosetti Aristide Ion (Biblea), III, 326. munelor ;198 dorinta lor deumre Rosetti Biche (Bichette) C. A., v. Rosetti sub un Donui strim; 426-427gi Liberté. cisitoria Domnitorului Carol I; I, 10,Rosetti C. A., (Rosetaki) I, 87,11, 231 22, 26, 27, 31, 42, 43, 49, 53, 55, 63, 64, contra Turciei; III, 55 propus membru 68, 69, 75, 78-84, 87, 88, 95, 101, In comitetul emigratiei române; 297 102, 116, 117, 119, 129,139,153, moartea copilulm säu Ion; 390 despre 155, 160, 162-165, 167, 170-173, 176- Zoe C. Golescu; 394 scrie impreuni 182, 184, 190,192, 193, 196, 204, 205, cu Ion C. Brätianu Catechismul a- 207, 209-214, 216, 218-220, 221, 222, tenilor; I, 211-212, IV, 53 la Gallipoli; 225, 226, 229, 231, 233, 245, 249, 252, IV, 55 greutatea ducerii lui la DurtAre 253, 256, 258, 272, 279; II, 188, 213, (1854) ;I, 213-214 la Canfat ; 214 -215

www.dacoromanica.ro 342 George Fotino

iubirea de mama ; 235 la Rusciuc ; Rosetti Coralia R., as. cu Panait Se- IV, 59 si eventualitatea aresta'rii lui vescu, 119 143. de catre Turci; 184, 185, 186, 194 Rosetti Costachi (Teleanu), III, 378 nota despre repatrierea lui; 190 inscrierea biogr. lui In listele electoralei conditiile de Rosetti Dimitrie Scarlat, II, 443; III, 32, eligibilitate; 212 secretar al Divanului Rosetti Dumitrit C. (Tetcanu), III, 378. ad-hoc; 237 cabinetul de lecturl al lui; Rosetti Diunitru R. (Max), II, 143, III, 82 261-263 Al, C. Golescu-Albul admira nota biogr. articolele lui; 266 calendarul lui; 330Rosetti Ecaterina R., cäs. cu Al. Budi- refuza de a intra in guvern (1860) ; 370 steanu, 11, 143. atacurile lui impotriva lui Anastase Rosetti Elefteria, v. Rosetti Liberté. Panu; 387si sacrificulelui pentruRosetti Elena C. A., IV, 305. ziarul Romdnul; 410 ja parte la Consi- Rosetti Elisa Ion, ram Kretzulescu, II, 45. liul domnesc (1866) ;I, 73, 79, 87, 125, Rosetti Eufrosina C. (Tetcanu), lam Ro-. 148, 163, 168, 175, 188, 189, 199, 204, malo, I, 150; DI, 378, 382, 384. 210, 212, 214,225, 227, 234,235, Rosetti Eufrosina C., cam. cu Grigore Em. 243-246, 264, 266; II, 192, 247, 265, Gradisteanu, II, 45, 102, 161. 281, 304, 398; DI, 31, 40, 73, 80, 103, Rosetti Ion C., II, 45 notä biogr. 107, 108, 155, 236, 242, 260, 270, 282, Rosetti Ion C. A., B1, 297 moartea lui. 308, 332, 343, 348, 351, 357, 371, 373, Rosetti Libertó C., (Biche, Bichette, Elef- 376, 381, 390, 395; IV, 43, 53, 57, teria), II, 247 nota biogr.; II, 281; 58, 61, 62, 68, 71, 74, 86, 90, 91, 107, 270, 357, 371; IV, 30, 91, 110, 185. 117, 120, 166, 172, 194, 201, 203, 205, Rosetti Lucsandra Sc.,ea's.cu Const. 217, 225, 238, 258, 271, 275, 285, 298, Mavrocordat, IV, 300. 303, 305, 311, 312, 315, 317, 320, 322, Rosetti Lulu C., IV, 185, 245. 349, 381, 382, 383, 385, 387, 404 si Rosetti M-elle (?), III, 352. passim. Rosetti Maria C. A., ram Grant, II, Rosetti Cassia Radu, nAso. Brailoiu, II, 201 la Ogova ;I, 189 despre moartea 64, 143; III, 109-110. lui C. D. Rosental; IV, 26, 40 sta- Rosetti Catinca Dim, eds. cu Radu G. ruintele ei pentru eliberarea lui Ion Golescu, I, 130-131 stilul ei epistolar; C. Bratianu; 185 in audienta la cal- 11, 143 in pension la Viena ; I, 73, 11,197 macamul Ghica pentru repatrierea so- refugiata la Sibim; II, 244 bolnava ; tuluu; 186 in audienta la Talleyrand I, 99, II, 349 despre turcirea lui Bem Périgord, pentru repatrierea sottilm el; si Dembmski; II, 275 revolta ei im- 10, 220; II, 247, 268, 281, 369, potriva Francezilor, Turcilori Ru- 378; III, 88, 121, 262, 270, 341, 348, silor;III, 67 procesal cu fratele ei 368, 369, 370, 376, 384; IV, 27, 29, 30, Radu; 83 eventualitatea cäsatoriei ei 74, 81, 86, 91, 92, 97, 107, 108, 110, 113, cu Al. G. Golescu-Arapila ; I, 133, III, 120, 166, 184, 195, 225,245, 263, 305, 29 vrea fa insufle tarancelor gustul 311, 312. pentru portal nalional; III, 140, 142Rosetti Maria Const, näsc. Lehliu, II, In conflict cu fratele ei Radu pentru 45. averea parinteasca ;I, 150, III, 368, Rosetti Maria R., c4s. cu Iacob Negruzzi, 372 bobaava la Viena; III, 376 Zoe Go- 143. lescu pleaca la Viena ranga; I,150, Rosetti Maria (Rosnoveanu), rase. Ghica- DI, 377, 385 casatoria ei cu Radu G. Comaneoi, II, 222. Golescu; I, 76, 93, 99, 121, 124, 125, Rosetti Mircea C., III, 357; IV, 91, 110, 127, 133, 146, 148, 203, 204; II, 90, 107, 115, 166. 143, 185, 211, 276, 303, 313, 325, 332, Rosetti Nicola° (Rosnovanu), II, 222. 338, 347, 350, 359, 363, 374, 378, 386, Rosetti Nicolae C., II, 45. 387, 390, 393 ; 111, 11, 31, 43, 65, 66, 86, Rosetti Radu, general, III, 378. 89, 123, 149, 150, 152, 154, 157, 163, Rosetti Radii D., II, 143 notabiogr.; 172, 193, 200, 218, 232, 250, 251, 262, 322 administrator laPitesti; III, 70 280, 305, 350, 354, 362, 364, 365, 368, trimis la Sibim; 67, 86, 140, 142 ne- 378, 379, 382, 384, 386-391; v. intelegerea cu sora sa Catinca; II, 143, Golescu R. Catinca. 366; III, 32, 109, 262,386;IV,8, Rosetti Constantin, II, 45. 130, 351. RosettiConstantin Ion (Bibica), Rosetti Ruxandra, cas. cu Barbu Vaca- 326. rescu, II, 2.

www.dacoromanica.ro Boterii Golefti .343

Rosetti SalvatorSe. (Biblea), III, 326. Provizoriu; 181si Locurile Sfinte; Rosetti Searlat C., III, 45. 191 Tara Rom. nu se lucrada nu- Rosettl Searlat Ion (Biblea), III, 326. mai In garanpa Rusiei;233 spri- Rosetti Zoo C., cae. Cu Const. Falcomnu, ¡ida' pa George Dim. Bibescu la tro- II, 45. nul Tarii Rom. (1849) ; 275 ura Ca- Rosetti Zoo R., ca's. cu Achil Bengescu, tincai Rosetti fata de ;302 tutela- II, 143. gerea cu Turcia pentru Princ. Rom. Rosetti Zoita N., n'Ase. Cornkteanu, (1849) ; 303 in ajutorul Austriei, contra 45. Ungurilor (1849) ; 306 succesele Rossini, compozitor, II, 35. ticei ei la Constantmopol; 341 si refu- Rostan Louis Léon, media,Paris, BI, gia-0i polonezii unguri din Turcia; 887 noté biogr.; III, 275. 346 cera Portii predarea refugiatilor Rothschild, banca, II, 181 despre un im- polonii unguri; 351 si relatole ei cu 'prumut al Guvernului Provizoriu dela Poarta; 396 emigratii vor sé editeze 1848 la ;II, 315; IV, 179. InGrecia un ziarde propaganda Rougemont, banca la Paris, II, 315. contra Rusiei; 398 si Orientul; I, 141 Roujoux Alexandre, consul al Frantei la starneste zniqcAri In Tara Rom., pentru Syra, ra, 269 nota biogr. a justifica prelungirea ocupatiei; Roullier Clémentine, cas. cu Alexandru 106 despotismul eii emigratia roma- Lapati, ifi, 44. neasea ; III, 113 si revolutm deia 1848; Rueäreann, frato, IV, 313, 346. 290 si intrigile boierilor din Moldova; Rueäreann Mihail, administrator al jude- 292 generatia greacé tararaintr'un tului Muscel, IV, 314. eventual razboiu futre Turma si; 294 Rueäreanu Pandele, IV, 363 ales deputat capitami vapoarelor comerciale gre- la Campulung. cestifacpropaganda pentru;301 Ruekman María Petra, nasa. Balaceanu, persecuta pe emigratii polonezi; 355 II, 71 nota biogr. ;II, 210. a pus la cale rascoala preotului Papu- Ruekman Petru Ivanoviei, baron, agent lakis in Grecia ;I, 209-221 razboiul al Rusiei la Bucuresti,II, 71 nota ei eu Turcia (1853) gi incercarile emi- biogr. ; I, 39, 41 conflictul lui cu domni- gratilor romani de a lupta de partea torul Al. Dim. Ghica; 41 inlocuit prin Turciei; IV, 29 si razbonil Crimeii; 58 Trtof. Persia alaturi de ; 77 respinga somatia Rudolf II, imparat al Austriei, III, 298. de a evacua Princ. Rom.; 98-106 Ruge, revolutmnar, membru in coral- despre razbonil ei cu Turcia (1853) ; 140 telul dela Londra, II, 254; III, 394. scadeinfluentaeiasupraTurciel; Rumelia, 1, 215, 216. 146 Basarabiai ; 150-151 si unirea Rurbin Elyre, directorul ziarului Napo- Princ. Rom. sub un Domn stréin; 171, léon, DI, 11. 339 si unirea Princ. Rom.; 286 recu- Rusiinesti, localitatein Oltenia, IV, 414. noaste alegerea lui Al. Cuza; 408 cera Rusavar, localitate in Transilvania, II, guvernului roman masuri contra Po- 252. lonezilor dela Mihaileni; 418 suprima Rusealla Giovenale Vegezzi, scriltor serviciul postal din Romania; 419 si om politic italian, IV, 202 nota biogr.; prozectul de casatorie a domnitorului I, 236. Carol I; I, 27, 31, 32, 39, 42, 43, 47, Rusciue, II, 174 Ion Voinescu la Sulei- 55, 64-66, 68-70, 73, 78, 85, 88, 89, 93, man Pasa la ; 174 intrevederealui 94, 99, 112, 113, 116, 118,119, 123, 130, Omer Pasa cu Ion Voinescu la ; 143, 145, 151, 153, 162, 164, 172, 173, 51 C. Arista la ; I, 234-236, IV, 183, 176, 182, 187, 192, 193, 205, 208, 223, 185-186, 193, 194-196 fratii Golesti, 224, 227, 231, 233, 252, 258, 261, 262, Bratienii siC. A. Rosetti asteapta 270; II, 35, 71, 145, 159,172, 176, 178, la Ruseiuc repatrierea; IR, 36, 37; 182, 219, 221, 232, 256, 269, 270, 301, IV, 120, 173, 176, 197, 203, 205. 303, 318, 339, 359, 361, 362, 395, 396, Rusia, I,32§idrapelul national al 397 ; III, 10, 18, 49, 62, 99, 100, 109, Tárii Rom. ;40-41 obliga Obsteasca 118, 128, 132, 134, 148, 186, 192, 213, Adunare sé voteze un articol dispunand 215, 226, 340; IV,12, 13, 22, 24, 26-28, ca. Regulamentul Organic nu se poate 35, 38, 41-43, 46, 47, 51, 60, 64, 66, modifica decat cu aprobarea Rusiei 77, 83, 94,116, 119, 139, 140, 141, Turciei; II, 167 si impozitul funciar 147, 180, 310, 333, 356, 357, 360, 361, din Tara Rom. ; 174 contra Guvernului 407, 416, 420 si paestrn.

www.dacoromanica.ro 344 George Fotino

Ru§ii, (Cazad, Cahnueii, Museslii, Ito§ chezitii laGoleiti ;III, 11, 12,18, calii), I, 41-42 nemultumiti de dommto 185, 198, 207 despre retragerea lor rul Al. Dim. Ghica ; 11, it- 3 in Moldova dinPrinc.Rom.;12 nemultumiti (1848) ; 194 Zoe Golescu blestemä ; 195 de manifestatiumle din tara pentru ocupa Bucure9tii(1848) ;199 purtarea lo Turcia ;32 servihsmul boierilor fata fata de republicani i aristocrati; I, 81 de; 73 Zoe Golescu interzice fiilor ei 11, 207, 209, 215, 234 Românii repatrierea, pana ce Ruiii nu eva- din Transilvania chi ma in ajutorul cueaza tara; 115 despre ocupapa lor in lor pe (1848) ;II, 207-208 frica Ion Princ. Rom. ; 203i brogurile emigra- de Francezi; 208 la Turnu-Roiu; 212 tilor romani impotriva-le ; 220 Goleitii persecutiunile Ion in Tara Rom. (1849) ; nu se intorc in Tara pana ce Ruin n'o 212, 213, 214, 215 1i Transilvania; evacueaza ; 226 au deportat pe Costa- I, 76, II, 222, 235, 236 in Transilvania; che Zaman In Rusia ;230 purtarea I, 81 hiving pe Secui la Bragov; I, 85 lui Grigore Filipescu-Gâta Ltd de ; fac censura severa la frontiera 289 in Tara Rom. (1852) ;290 din RomAnetiti;II, 220 fac arestari nou in Moldova (1852) : 338 ravnesc In Tara Rom.; 245 Anglia impo- Dobrogea ; IV, 9 in Tara Rom. (1853) ; triva ocupatiunei lor In Princ. Rom.; 13 in Moldova (1853): 25 negustorii 249 au arestat pe sotiile lui Eliade, englezi impotriva intrarii Ruidor in Tell td Bolliac;251persecutille lor Tara Rom.; 40i Basarabia ;77, 97, In Transilvania, BucovinaiCraco- 109 tree Dunarea (1854) ; I, 33, 41, 63, via; 259-261 luptele lor cu Ungu- 64,70,75, 76, 80,81, 82,83,84,85,88,90, rii ; 263 fac perchezitii la Goleiti (1849) ; 93, 94, 95, 96, 97, 99, 100, 101, 107, 108, 265 ocupatia lor in Princ. Rom. 115-120, 124, 127, 131, 135, 140-142, interventia Frantei gi Angliei (1849) ; 145, 153, 165, 166, 176, 192, 204, 205, 278 la Gaeiti; 308 silesc pe Zoe Go- 207, 209, 210, 215, 217, 219, 220, 228, lescu sa paraseasca tara; 312 la Bra- 267; II, 171, 174, 182, 188, 190, 198, goy; I, 115, II, 316 mmiciti de tifos; 209, 213, 216, 219, 223, 237, 239, 240, 95, II, 321 invinii de generalul Bem 243, 248, 252, 253, 254, 257, 259, 272, la Fagarai; II, 322 svonul cuceririi 276, 278, 283, 284, 293, 294, 295, 296, Sibiiului de catre; II, 327 infrânti de 301, 303, 306, 309, 320, 327, 341, 348, Unguri langa &him; 337 Bem fuga- 356, 360,362, 363, 373, 374, 387, rete pe ; I, 119, II, 354-355 au arestat 392,404; III,12, 15,27, 30,73, pe I. Bälaceanu, N. Balcescu, Gr. Ca- 83, 92, 129, 138, 158, 191, 220, 226, racai Gh. Vernescu; I, 98, II, 358 264, 392; IV, 12, 13, 25, 26, 27, 38, 43, cer Portii extradarea generahlor uriguri 41, 42, 55, 57, 61, 69, 77, 78, 80, 88, polonezi; I, 121,II, 367 interzic 93, 99-104, 119, 126, 127, 129, 130, Zincai Golescu, la intoarcerea ei in 132, 140 ii passim. Tara, sa treaca prm Bucureiti; I, 113, Russel John Russel, om de stat englez, 380 permit soldatilor lor O. se casa- DI, 208 nota biogr.; DI, 369; IV, toreasca in Tara Rom.; I, 140, 145 vor 33. prelungeas cA ocupatia in Princ. Bussu Nica, I, 174; IQ, 104, 127-129. Rom. ;I, 146-147 svonuri de pleca- Bustem Bey (Pa§a), conte Mariani, IV, rea lor din Tara Rom.; 115 fac per- 197 nota biogr.; 198.

S Sabattier, aghiotant al generalului Au- SafvetEffendiMehemet, comisarin pick, II, 178. Princ. Rom., IV, 197 nota 'mgr.; I, Saehelarie Dimitrie, medic, III, 279. 231,235, IV, 197, 199-200 despre Saehelarios, IV, 335. repatrierea Golegtilor. Sacra Consulta, I, 186; III, 249. Saint-Arnaud, mareial francez,IV, Saey Samuel, ziarist francez, IV, 163 118 nota biogr.; I, 221. no-a biogr. Saint-Cloud, IV, 233. Sadeler Aegidius, gravor, III, 298 nota Saint-Galen,cantoninElvetia,IV, biogr. 426. Sadeler Iohan, gravor, III, 298. Saint Germain du Four rue, Paris, IV, Sadie Pap, v. C7aikowski. 280.

www.dacoromanica.ro Boterzi Goleftc 345

Saint-Marc Girardin, IV, 133 notá biogr.; Sasii, II, 207 luptele lor dela 1848 cu 222,IV,133 serie articole filo-romgne ; Ungurii; I, 81, 112, II, 215, 234 din 166 Moldovenii trimit o adresg atm. Transilvama car ajutorul Ruplor (1848) ; Sainte Genevi6ve veillant sur Paris, fresca 237 Brapvul cucerit- de ;249 ou a Panthéonului, III, 267. ajutorul Romgmlor 'hiving pe Unguri; Saints P6res, ruedes, Paris, III,276, 36 contra unui regat maghiar ; I, 91 302, 315. ura lor impotriva Romgmlor ; 76, 84, Saizon, localitate, II, 123. 112, 161, 207; II, 205, 220, 292, 293, Salaberry conte de, I, 6. 296; III, 59. Samil Pala, IV, 84, 86, 92, 93. Sittmar, I, 76. Samos, IV, 108 Ion Ghicatrimis de Sauerhof, adresg la Baden, HI, 47. guvernul turcesc pentru o ancheta" la; Saumur, localitate, IV, 1. 218, II, 181, IV, 109 numit comi- Scanavi Eufrosina, &As. cu Stefan Bi- sar impärätesc la ;I, 227; Ill, 259. bescu, II, 157. Samurcas Alexandru, II,185. Scaramanga, bancher, II, 95. Samurca§ Anghelachi, serdar, IV, 303. Scarlato, arendaq, IV, 216. Samurca§ Catinca An., Jake.Kretzu- Segal-item, creditor al Gole,tilor, IV, 289. lescu, IV, I03. Scarlatti, compozitor italian, I, VIII. Samurca§ Ecaterina C., as. cu doctorul Schina Augustina Ion, ngsc. Sutzo, III, Marcello, IV, 303. 270. Samurca§ Elena Gr., cgs. 1° cu Alexandru Schina Dumitru, DI, 270 notfi biogr. ; 375. Al. Racovità ?I 2° cu Scarlat I. Tras- Schina Ion, DI, 270. nea,I, 3, II, 278. Schina Maria Ion, cgs. cu George D. Ma- Samurcas Elena Gr. (Bengescu), ngsc. vrocordat, III, 270. Golescu, II, 278. Schnell, general austriac, IV, 63. Samurcas loan, IV, 303. Schumla, v.umla. Samurcas Maria Al.,Tan. Bengescu, Schuster, general, II, 252. 185. Scinder bey, IV, 100. Samurcas Maria Gr., II, 278. Scoala de Arte Frumoase, (Bucuresti), Sanda, din servicml Zincai Golescu, II, 6. 159. Sandulache Nità,zapcm al plg§ii Jiu, Scoala Wanting, 190 Eft. Mur- II, 47. gul profesor la. Sanéjouand,pseudonimul luiGeorge ticoala Centred, dela Paris, I, 33, 50, II, 6 Dim. Bibescu, I, 257. Al. G. Golescu-Arapila la. Sankey Mr., IV, 323. ScudsCentral, din Bucure9ti, II, 73. Santa Sindone, stradg din Turin, III, 178. I3coala Politehnici, dela Paris, II, 6 Al. Sa6ne, rgu, I, 149; III, 356. G. Golescu-Aräpilä la ; II, 182. Salmi Rada Pops, I, 116, II, 248 inchis Scortarul,mahalaua,(Bucure9ti), la VAcgrefti ;I, 196, DI, 319 liberat 55-56. dela muntele Athos, pleacg la Brussa. Scribe Augustin Eugène, I, 114, II, 223, piesa lui, L'Héraie're, juca LA la Bucu- &Irbil, I, 79, II, 214 mgcelgriti de Ungtiri reoi (1849). (1848) ; II, 309 luptg cu Ungurii (1849) ; ScrisuI Romdnesc, tipografia, I, 4. 132 9i Turcia ; 210 §i Confederataa sculptura, II, 159 in desvoltarea senti- danubiang ; 293 nevoia strfingerii legg- mentului national turilor intre emigratii romfini 1i; IV, Bebop!, II, 234 atacat de Unguri (1849) ; 36 contra unui regat maghiar ;332 237 atacat de Sa§i. In conflict cu Turcii la Belgrad; 390 Seckel, dentist, II, 87. In luptä cu Turcia ;I, 161, 176, 178, Seca, I, 81, II, 235 lupta lor cu Ru9ii 179, 192, 207, 210; III, 59, 93, 211, la Brapv; 11, 245, 249, 251, 253, 312; 212; IV, 43, 59, 77, 130. 403 G. Rakotzi al Sectulor (cornea Sardeon, II, 25 Meletie (RacovitA), Siculorum). did' de. Sefels, agent al Turciei la Paris, I, 166; Sardinia, I, 79, 184, 185; II, 266; III, 76; IV, 25. 161, 204, 240; IV, 189, 332. Seghedin, I, 97 Dieta dela Seghedin vo- Sarim Pala, dela Brussa, 111, 132. teazg legea pentru recunoa§terea na- Sitrindar, biserica, I, 113, II, 208 mi- tionalitatii Rominilor din Transilvania. litia romfing depune jurgmânt de ere- Ségur-Dupeyron Pierre, II, 188 nota biogr. dinta in. Seltzer, apti de, III, 350.

www.dacoromanica.ro 346 George Fottrio

Seminarul Niton, III, 133. 18, 40, 49,71,144, 220,392; Seminarul Regulamentului Organic, III, IV, 41. 133. Sicilia, I, 203, DI, 402 N. Baleescu in; &milli, I, 73-74, II, 193 revolutionarii 404. roman' ajung la; II, 196, 203, 204,Le Sude, ziar, I, 220, 222, IV, 133 pu- 206, 227, 231, 379. blic& articole filo-romane ; IV, 116, 174. Serajevo, IV, 114. Silistra, I, 42 Al. Dim. Ghica se pre- Serban-Vodi, hanul, II, 315. zmta Sultanulm la ; II, 58 vizita sul- Serbia IV, 55 emigrati romani din Ar- tanului Mahmud lila; 174 Omer Pala deal in; I, 163, 175, 209; II, 163, 190, In 1853 cucereqte ; I, 31, 40, 42 ; II, 105. a15, 398; III, 107, 339; IV, 41, 43, 58, Simeria (Piski), locahtate, I, 101; 59, 104, 108, 321, 390. 144. Serghiad C., III, 319 nota biogr.II, 402 Simeon Dasealul, cronicar, IV, 145. exilat la Brussa; I, 196, III, 319 cons- Simitz, II, 75, 76 imprumuta bani lui N. tructor de drumuri la Brussa. Golescu. Serghieseu Marin (zis Nafionalul), III, 337 klimon I., exilat la Brussa, II, 402. nota biogr.; 111,337 gi propaganda in Simon Jules Francois, 11, 125 nota biogr.; Dobrogea; IV, 62. I, 26, II, 125-128 Al. C. Golescu-Albul Sernrie Grigore, DI, 104 nota biogr.; entuziasmat pentru cursul lui. 125 despre Ion D. Ghica; I, 174, 176; Simonesen Dan, I, 54. Ill, 126, 338; IV, 303. Sinaia, II, 170, 384. Sevastopol, IV, 102 devastat;I, 222 Sinescn Hie, registrator, II, 56. caderea lui (1855). Singnrov, ofiter, H, 7a trecut din ar- Seven!' Condit' P., nasc. Rosetti, II, 143. mata rusa in cea romana. Seveseu Eutrosina,cas. cu Gr. Dim.Sinodul roman, I, 270, IV, 419patri- DI, 343. arhia din Constantmopol indemnata SévignéGhica' M-me de, I, VIII. de Ruvi A nu recunoasca. Slants Aliantä111, 320. Sinop°, IV, 58, 61 lupta navald deja. Sfantul Gheorgle, pia-VC Bucure§ti, IV, Siria, II, 194; DI, 319, 339; IV, 365. 206. Sise§ti, I, 62 bataha dela. Stantul loan, manastire, III, 231, 287 un Skender-Ilinski, revolutionar polonez, proces al Zincsai Golescu cu, 80 la Belgrad; 84 in Transilvania. Sfantul mormant, I, 209 conflictul dintre Slamnic, localitate, I,81,II, 234 Un- Turcia 1i Rusia pentru. guru la. Stanfill Saya, Colegiul, I, 50; II, 181, 183, Slatina, II, 25, 26, 223; IV, 207, 208, 201, 294. 257, 269. SHnii Apostoli, biseria, Bucureqti, II, 83. Slatineann Ana B.,cas. cu Dimitrie Siberia,II, 341, 348 Costache G. Flo-. Berindei, IV, 307. rescu deportat in; 111, 360 Constantin Sliitineanu CatineaSc.,Ilan, Filipescu, Roata deportat in. III, 133. Sibiiu (Hermanstadt), I, 73-74, 11, 192, Slatineann Costache, 11, 129. 200, 201-202, 209 Zoe Golescu refu- Slätineanu Ion S., DI, 133 nota biogr.; giata, dupa revolutia dela 1848, la ; I, 141, III, 133 membru In rainisterul 75, II,205, 213, 227 Gh. Magheru filo-rus (1850). obligat sa paraseasca ; 232 luptele Statineanu Mme, la Paris, II, 34, 35. treUnguri gi Austriaci la;I,79, Sliitineanu Maria, II, 394. 223 Nicolae BalcescuiSimeon Sliitineann Searlat, HI, 133. Barnutiu la ; I, 81-82, II, 215, 234 Slatineann Zoe, cas. cu Const. Cantacu- despre luptele Ungurilor la; II, 320, zino, II, 84 moartea ei. 322 Ruqii au cucerrt; III, 21, 33, 37-38, Slatioara, localitate, (jud. Romanati), I, 3. 40, 42 dorinta lui St. Golescu de a seSlitiorenii, I, 3. intalni cu Zoe Golescu la ;70 RaduSlavii, I, 88, 179, 207; II, 209, 232; III, Rosetti tTimis in ancheta la ; I, 73-80, 211; IV, 35, 38, 390. 82, 84, 85, 92, 108, 111, 113, 117, 121, Smider, croitor, DI, 326. 136, 143, 150, 280; II, 22, 170,193,196, Smirna, IV, 108, 165 Christian Tell pleaca 203, 210, 214, 217, 218, 223,224,233 la; I, 93; II, 183, 266, 282, 284; III, 234, 236, 241, 243, 245, 249, 251, 252, 363; IV, 83. 253, 255, 259, 261, 262, 268, 272, 283 Smolensk, localitate, II, 240. 291, 294-296, 300, 322, 327, 380, 384; Snagov, manastirea, II, 294.

www.dacoromanica.ro Boierii Golefti 347

socialismul,I,136, IH, 221-222 in Stat tederativ, v. Ungaria. Franta 1i Germania; credinta &lie& Statele confederate ale Orientnlui, I, 192. Golescu in triurnful lui. 1H, 392. Societatea literati a Ronaldlor, dela Pa- Statele italiene, IV, 323. ris (1839), 111, 116, 164, 188-189 dato- Statele papale, I, 185; IV, 35. ria1mSt.Golescu catre; 204 i s'au pier- Statele Unite, ale Americei, I, 179, 235. dut procesele-verbale; 298 ái reprodu- Statele Unite, ale Dunarii de jos, I, 191. cerea portretului lui MI6 Viteazul in 254. Istoria lui N. Balcescu; IV, 7 despre Stati, din serviciul fainiliei Golescu, vânzarea publicatillor eiI, 53; 365 ; III,84, 85, 206, 304; IV, 184, 212, 167; HI, 139, 184, 192, 225, 235, 271. 219, 220, 227, 228, 236, 238, 241, 263, Societatea pentru impozitul titular, I, 272, 351, 403. 55; II, 167. Stato pontifico, DI, 40t. Societatea pentrtt invititura poporului Steaua Duncirtt, ziar, IV, 181 apare inteo romin, I, 53-54. editie la Bruxelles. Societate sore* HI,57-60, 80 emi- Steege Ludovic, IV, 307 nota biogr.; IV, gratii romani dela Brussa propun sa 297 membru in Comisia Central& ; infiinteze o. 349 refuza de a intra in rainister (1861). Societatea studentilor romini dela Paris Stefan Vocli,I, 11 asa Ii spunea Ion (1846), I, 22, 53; H, 229; DI, 299. C. Bratianu lui Stefan Golescu. Socolescn Pepita, cas. cu N. Gr. Racovita, Steninescu (?), II, 278. IV, 311. Stefulesen Al., I, 3. Solontsbe, tragedie de Dim. G. Golescu, Steluta, melodic) de Dumitru G. Florescu, II, 180. 78. Sokulski, emigrat polonez, III, 300; IV, Stépanski, IV, 15 student la 9coa1a din 62. Grignon. Soldatul, ziar al lui Cesar Bolliac, IV, 283. Steriadis, IV, 233, 239, 243. Soldenhoff, DI, 47 transmite niqte me-Stern, banca din Londra, II, 315 morii de-ale lui Stefan Golescu. Stirbey Alma B., cas. cu Al. Plagino, IV, Soliman Pala, v. Suleiman Pa§a. 135. Soliman Pala, dela Brussa, 111, 132, 319. tirbey Barb; dommtor, H, 64 no tti bio gr. ; Solomon, maior, IV, 267 numit admini- II, 286, 306 candidai la tronul Tarii strator al judetului Arge9. Rom.; 312, 319 numit Domn in Tara Solomon Ion, II, 41 nota biogr.; 72 a tre- Rom.; 321 la Constantinopol pentru cut din armata rusa in cea romana; confirmare ;I, 100, II, 331 confirmat 31 in Statul Major al lui Al. Dim. Domn, se intoarce in Tara Rom.; I, Ghica ;II, 170 la Mehadia; 47, 55; 118, II, 335 despre primirea lui in IV, 209. ara; 11, 331 se opune la liberarea exila- Solomon N., luptator ardelean, II, 293. vlor dela Brussa; 403 Zoe Golescu de- Sorbonne, place de la, HI, 60. spre intrevederea ei cu ;III, 113 core &resell Zoo D., cas. cu Scarlat Gr. Ghica, demisia minigtrilorsal amestecati 79. complot (1850) ; 118 ofisul lui despre Sonbiran Aurélie,cas. cu Grigore Gr. complotul filo-rus ; 138 ar fi dat un Ghica, IV, 247. dar de 1000 galbeni Zincai Golescu ; Soulti M-elle, cAs. Cu Ventura, II, 102. 148 despre manifestul ; 158 Zoe Go- Spania, 11, 188; III, 200, 315, 335. lescu despre ;I, 141, HI, 185i amni- Sparrer, II, medic, 160, 162. stierea emigratilor ;HI, 188 viziteaza Spence Caroll, ambasador al Americei la pe Al. Dim. Ghica ; I, 135, 143, 148, Constantmopol, I, 235, IV, 187, 189, 198-199 atacurile luiSt. Golescu con- 201 favorabil emigratilor romani. tra lui; 111, 336 serie lm Napoleon III; Spirtdus, publicatie satirica, IV, 295 sus- I, 197-198, DI, 339§i St. Golescu; pendat. 233 aduce in tara pe Carol Davila ; Stael M-11e, IV, 420. I, 257 parta al Unirei; IV, 155 abdi- Stahl Henri, I,(x). carea lui ; 246 §i partidul national; 267 Stambul, v. Constantinopol. despre influenta hu; I, 152-155 despre Stamo, creditor al Goleqtilor, IV, 335. Domnia lui;I, 33, 34, 41, 102, 122, Stanley Henry, IV, 153 nota biogr.; IV, 123, 141, 145, 152, 165, 166, 191, 211, 153 publica in englezeqte o autologie 215, 231; 11, 123, 177, 199, 245, 331, a poetilor romani ;155. 332, 340, 352, 389; 111, 9, 10, 27, 67,

www.dacoromanica.ro 348 George Fotino

89, 96, 124, 130, 137, 148, 191, 317, Sublima Poartä, v. Poarta. 339, 341, 359; IV, 18, 52, 130, 135, Suehtelen eontesa de,II, 86 prietena 156, 158,191,218,221, 260, 298, Domnitorului Al. Dim. Ghica. 324, 412. Suedia, IV, 35 un plan de incorporarea titirbey Elisa, cas. cu Bellu, II, 246. Danemarceii Finlandei la. tirbey Elisareta B., nasc. Cantacuzino- Suleiman Pasa, comisar In Princ. Rom. Pascanu, II, 199 notä biogr.; I, 107, (1848) ; I, 62-64, II, 174 Ion Voinescu 199, 201 balul dela ; DI, 227 la Pa- In intampinarea lui la Giurgiu; I, 64, ris ;II, 389; DI, 363; IV, 412. II, 174 cere, In local Guvernului Pro- tirbey George B., IV, 412 nota biogr.; vizoriu, o Locotenenta ;I,64, II, IV, 342, 413. 175 primeste In audienta pet. Golescu ; tirbey, partidul, IV, 191, 269. 65,II, 177 intrevederea lui cu N. tirbey Stanea, cas. cut. Parscoveanu, Golescu la Giurgiu; II, 176 si alegerea I, 4. LocotenenteiDomnesti;177recu- Stiria, localitate, II, 153. noaste Locotenenta Domneascä ;172 Stoeneseu, familia, IV, 378 cultiva trece Dunarea ;174 intrevederea lui daci de matase; ILI, 161. cu Ion Voinescu la Rusciuc; 357 Zoo Stoics d-1, II, 108. Golescu in audientä la; I, 69 inlocuit Stradella, localitate In Italia, 111, 277. cu Fuad Pasa, I, 63, 65, 80,189; II, Stramhio, consul al Sardiniei in Princ. 171, 172, 173, 176, 178, 183, 197, 206, Rom., IV, 332. 244, 349. Strassburg, ifi, 380. umla, I, 214, 216-217, IV, 81, 84 *t. Stroe Leurdeanul, I, 109, 149, 277 bise- Golescu la; I, 218, IV, 84-85 Omer rica lui. Pasa obligä pe stefan Golescu emi- Stuart Dudley Lord, deputat, IV, 26 not& grati sä paräseasca ;IV, 35 Casimir biogr.; IV, 39 ales presedmte al aso- Dathiany internat la ;I, 212-214, 217, ciatiei Italienilor republicani din An- 218;!!, 374; III, 210, 339; IV, 68, 70, glia ; I, 206; IV, 25, 33, 40. 71, 77-81, 86, 89, 90, 91, 92, 98, 106, Sturdza, II, 313 Intovaraseste pe Barbu 107, 108, 109, 229. tirbey la Constantinopol (1849). Slitzo (?), II, 22, 76. Sturdza Elena, flan. Cantacuzino, IV, Sutzo Alexandru Von, I, 9; III, 269. 299. SuizoAl. M., IV, 158. Sturdza Elena D., I, 226, IV, 143 despre Sutzo Aniea, CAS. cu Iordache Florescu, brosura ei: Régtme aetuel des Princi- 5, 348; La, 78. pautés Danubtennes. SuizoAugustina,cas. cu Ion Schina, Sturdza Grigore Mihail (Muhlis Pasa, Bei- I11, 270. zadea Vitel), IV, 54 nota biogr.; IV, Sutzo Constantin Al., (Sutzachi), IV, 158 54-55 numit pasai comandant al ar- nota biogr ; IV, 158 contra unirii Princ. matelor din Tara Rom. si Moldova; Rom.; 160 numit ministru al Justitiei; 57 conduce trupele ronaäne din armata 164 i se olerá Ministerul de Interne. turca;68-70intrigueluicontra Sutzo Constantin Gr., II, 194 nota biogr.; emigraplor români; 88 la $umla; 407 II, 5; IV, 158, 164. prefect al politiei (1866) ; I, 214, 217; Satz° Constantin M., beizadea, III, 323. 187; IV, 54, 55, 80, 91, 92, 96, 108. SuizoD., seful Statului Major grec, Sturdza Mihail, donan al Moldovei; 349i rfiscoala lui Papulakis. 179 no ta' biogr.; II, 179 se pregäteste SutzoDimitrie, Beizadea, DI, 269. destituirea lui; 233 sustine pe George Sutzo Eeaterina C., näsc. Mihalescu, DI, D. Bibescu la tronul Tani Rom. (1849) ; 323. III, 128 obligat sa paraseasca tara; Sutzo Elisa Dim., nasc. Krupenski, 68; II, 184, 222, 229, 251, 257; la, 72, 269 nota biogr.; 269-270cereziare 109, 336; IV, 54. franceze; 381 se aboneaza la le Foyer Sturdza Olga Gr., nasc. Ghica, la, 187. Domestique; II, 266; III, 269. Sturdza Puleheria, &as. cu N. Cantacu- Sutzo Elisa Nieolae, cas. cu Scarlat Gr. zino, DI, 267. Ghica, II, 79. Sturdza Zoo D. A., lartsc. Cantacuzino, SutzoEufrosina Al., näsc. Callimachi, 299. 269. Stfirmer, ambas ador al Austriei la Con- Suizo Maria, eas. cu Mihail Racovig, 111, stantinopol, II, 349 a rupt relaçiile cu 12, 81. guvernul turc. Sutzo Maria Al., näsc. Lapati, IV, 158.

www.dacoromanica.ro Boterii Goleft' 349

Sutzo Mihail, domn al Tara Rom., I, 3. Sutzo Itnaandra C., nasc. Racovita, 11, Sutzo Mihail C.,numismat, IV, 158. 5, 194. Sutzo Mihail Gr., domn al Moldovei, Syra, port In Grecia, I, 243, III, 367 N. 5, 194. Golescu spre; DI, 269, 331, 367, 380, Sutzo Nicolae, membru in Comisia Cen- 382. trail, IV, 297. Szatmarl Pop Carol, pictor, IV, 233.

Tabacu Nicolae, biserica din Bucuregti, tributul ei catre Poarta ; 171 petitiuni 278. manifestatii pentru Unire in; I, 256 Talaat Effendi, insotitorul lui Suleiman alegerea dela 24 Ianuarie 1859 in; Paga in Tara Rom., II, 176. IV, 361-362 paza de noapte in;I, Talleyrand Périgord Charles de, comisar (VIII), 6, 7, 8, 10, 21, 24, 25, 27, 31- al Frantei in Princ. Rom. (1856), IV, 33, 40, 42, 43, 50, 52, 53, 55, 58, 64, 152 notä biogr.; IV, 153 la Viena; 70, 75, 76, 78, 82, 84, 85, 114, 118, 1,232, IV, 160 primirea lui la Bueure§ti; 121, 124, 126, 135,140, 152, 153, 166 Moldovenii trimit o adresa 169, 190, 196, 204, 210, 215, 216, lui; 200-201 pentru repatrierea emi- 223, 225-227, 231,233,239, 242, gratilor ;I, 231, 251; IV, 183, 184, 249-251, 253, 235, 257, 258, 279; II, 186, 191, 197, 229. 25, 31, 36, 41, 82, 112, 161, 173, 179, TantaI, personaj mitologic, II, 140. 208, 225, 229, 232, 235, 274, 278, 283, Tara Oasului, I, 76. 286, 297, 313,315,323, 335,336, Tara Romtineasca, (Talahla) I,25 des- 339, 353, 355, 374, 384, 389; HI, 7, voltareaartelor in; 32 sitributul 18, 31, 51, 57, 129, 143, 180, 231, plätit Turciei; 32 obtine dreptul de a 252, 317, 338, 339,379,392,394, arbora drapelul national; 40 militia 403; IV, 46, 55, 135, 147, 155, 168, din; 51 G. Dim. &beseu desfiinteaza 206, 209, 297 si passtm; vezi si Ro- vama intre Moldova si;52 natura- mania, Principatele Unite. lizarile Moldovenilor In; 55 cultura Tdrgoviste, II, 280 armata rusa retrasa franceza In; II, 145 despre schimbarea la ; 14 7 bariera ;I, 276 gara Targo- guvernului din; 163 Milos Obrenovici visteiIV341/ 343 In; 173 intrarea trupelor turcesti inTirgu-diu, I, 3, 250;II, 71; IV, 208 (1848) ;165, 168-169 infiiMarea unui patriotismul locuitorilor din. colegiu francezIn; 178 aghiotanpi Tarigrad, v. Constantinopol. generalului Aupick in; I, 69, II, 191 si raffle Et:online, v. Principatele Romane garantia Marilor Puteri 200 Fuad si Romania. stituie o comma pentru cercetarea cau- Tärtäteseu (?), IV, 352, 353 Zoe Go- zelor revolutiei dm; I, 113, II, 208 Omer lescu Il recomandä ca prefect de Ro- Paga trichina pentru;II, 216, 220 manati; 252, 270, 363 nurait inspector arestari facute de Rusi In (1848) ; 233 al Postelor. refugiap din Sibim in (1849) ;I, 116, Tiitilreanu Nicolae, deputat de Vlagca, If, 248 propaganda liberalain ran- IV, 342. durile armatei rusesti din; II, 277 Tithrescu George M., pictor, II, 159 notä despreinstituirea acloud' Adunäri biogr.; I, 53, II, 159 bursier la Roma legislative si a unui Domnitor trimis de episcopul Chesarie al Bu- In; 310 armata germana In trecere zaului ; 160 care sprijinul Domnitorului prin; 312, 319 Barbu $tirbey numit G. Dim. Bibescu pentru studu in Italia. Dommtor in; 322 armatele ruse in; 339 Tchaica, v. Czaikowsio. Zoe Golescu s'ar Intoarce in;I, 121 Tchartorinski,Sr.Czartoriski. Zoe Golescu se intoarre in (1849) ; Tecco Giovani, baron, ministru al Sar- 361 Rusia ar fi cerut Turciei ca Tara diniei la Constantinopol, I, 182, 184, Romaneascä sa. nu mai plateascatribut ; DI, 181 sprijina pe Al. Mano gi pe 12 svon de plecarea Rusilor din ; Const. Racovita sa intre in armata 18 trupe rusesti parasesc ; 129 complot piemontezii; I, 182sprijina pe N. filo-rus in (1850) ;IV, 9 svonul unei Balcescu pentru a forma o legiune revolutii in(1853) ; 145-146 despre roman& ; DI, 204.

www.dacoromanica.ro 350 George Fotino

Tonel, IV, 405 despre farmaciile din; Tesauru de monumente istorice pentru 401. Romdma, IV, 403 Golestii doresc BA se- Tefan-Vodi, I, 11 nume pe care Ion C. aboneze la. BratianuIlda uneori luiStefan Tenlescu Petre, II, 205 nota biogr.; 205 Golescu. refugiat la Sibiiu dupa revolutia dela Teheran, Ill, 20 Achmet Vefyk, ambasa, 1848; IH, 326 a plecat dela Atena; dor la ; 339 Charles Mison munstru la. 341 intoarcerea lui In tara; I, 74; III, Telega, salinele dela, I, 16; II, 149. 326, 341, 360. Teleki Ladish's, conte, fruntas al emigra- Texier Edmond, IV, 155 no tä biogr.; tiei in Frairta, II, 189 nota 226, IV, 155 publica un apel in fa- biogr.; I, 69, II, 189intalnirealui voarea Romarulor. St, Golescu la Paris Cu;IV, 37 pre-Thérèse (?), HI, 347. ferä despotismul Im Napoleon aceluia Thorine (I), III, 393, 398, 399. al Tarului; IV, 36, 38. Thouvenel Edonard, ambasador al Fran- Teleorman, I, 108, II, 193 taranii se räs- lei la Constantinopol, IV, 153 nota coala impotriva Regulamentului Orga- biogr.; I, 229, IV, 153-154, 157 si nic in; II, 56, 57; IV, 350. unirea Princ. Rom.; 161 despre ale- Tell Christian, II, 177 no-LA biogr.; I, 64, gerile pentru Divanul ad-hoc; IV, 178, II, 177 ales membru in Locotenenta 181, 201, 249, 295. Domneasca; II, 196 delaSibiiu la Ticuresen (?), II, 170. Brasov; 205 refugiat la Sibnu dupaTiflis, IV, 58. revolutia dela 1848; 217 pleaca la Pa- Tiganii, I, 36, II, 105 Zoe Golescu cere ris(1848); I, 117,II, 249 sotia lui sá i se restitue tiganii robi; II, 225 arestata deRusi la Brasov (1849); familiei Bolliac eliberati. II, 383 se retrage din comitetul emi-Tilsit, I, 42 tratatul dela. gratiei; III, 125-126 si Poarta; 334 Times, ziar, 111, 34 Const. Len s prosla- In sfera de actitme a lui Ion Eliade; veste in ziar stapanirea ruseasca. IV, 54 (Ara serviciile sale guvernului Timis, II, 312. turc; 54 cere impacarea emigratilor Timisoara, II, 240, 312. romani; 57 bine primit de Turci laTimoni Casimir de, agent consular al Constantinopol; 69 la Sumla; 69 do- Austriei in Tara Rom. (1835-1850); regte sa se duca la Chios ;70 numit I, 146; III, 18, 148. general In armata turca, la conducerea ziar, IV, 182. unei legnmi romane; 71 la Calafat; Tinghir Anton, secretar al lui Suleiman 78-79 despre Impacarea lui Ion Eliade Paga, I, 63, II, 173 la Bucuregti cu o cu ; 85-90 mtrigile lui Ion Eliade contra man/ catre mitropoliti boieri; lui; 108, 165 la Smirna; 379, 380 de- 65; II, 172, 183. misiunea sa din guvern (1863); I, 57, Tirol, III, 50. 74, 125, 175, 211, 213, 216-218; II, Tisa, I, 49, 279-281; II, 179. 227, 269, 282, 290; In, 103, 107, 128, Tismana, '44 IV, 223. 129, 269, 274, 333, 338, 368; IV, 61,Tisza, legile lui, II, 209. 63, 80, 85, 90, 92, 95, 96, 307, 316. Titof Wladimir de, ambasador al Rusiei Tell Paulina, ea's. cu Nita Magheru, la Constantmopol, II, 347, 349, 351, 253. 352 si refuzul Turciei de a preda pe Tell Wilhelm, v. Wilhelm Tell. refugigii polonii unguri; lIT, 185 si Temperley Harold, I, 204. intelegerea cu Poarta pentru retrage- Tenedos, II, 261 flota engleza çi franceza rea trupelor rusesti din Princ. Rom.; la. I, 41,93, 99;II,301,346,347, Teologu Nicolae, revolutionar, III, 320 358. exilat la Brussa; 341 se intoarce in Toeplitz, localitate, 11, 91, 98 St. Golescu tara; 360; IV, 5. la; 103, 157. Teranul romdn, ziar, IV, 403 fratii Go,Tomescu (?), IV, 417. lescu abonati la. Topeider, localitate, IV, 390 Mihail Obre- Teriachi Alexandrn, IV, 851 nota biogr.; novici asasmat la. 297 membru in Comisia Centrata, Tdpffer, M-me, IV, 29. Tessalia, IV, 109 razvrätireadin;I, Topffer Rodolphe, II, 104 notä biogr.; 159; IV, 104, 357. I, 15, 18, II, 104 Al. C. Golescu-Albul Tessalieni, DI, 293 necesitatea legaturilor Radu C. Golescu in §coala luz; intre emigratii români 221.

www.dacoromanica.ro Boierii Goleft?. 351

Toporanu I. M., redactor la ziarul Nichi- Tratatul de Pace, dela Paris,(1854) ; percea, IV, 337. IV, 168, 174, 180, 275, 363. Torino, v. Turin. Tribuna Rornand, ziar, IV, 359. Tdrok, sala, IV, 298. La Tribune des Peuples, ziar, I, 88, II, Toscana, IV, 310 svonul cä ducele de 257 emigratii români din Franta pot Toscana va inlocui pe Al. Cuza. serie In. Toulon, III, 301, 310. Triest, I, 85, 87, II, 231 propus ea sediu Traian, tabära, II, 231. al emigratiei, romane ; I, 62, 75, 80, 85, «La Trandalin, I, 127 loc de refugiu al 87, 186;II, 205, 213, 216, 217, 221, strämosilor Golesti in vreme de in- 225, 226, 227, 231, 232, 233, 237, 238; vazii. 168. Trandafirestii, v. Rosetestii, familia. Tronchet rue, (Paris), II, 256. Transilvania, II, 184 asupririle Ungurilor Trubetzkoi Cleopatra, flan. Const. Ghica, In; 186 emigratii in; 188-189 propa- I, 10; II, 94. ganda pentru unirea nationalaIn; Tulcea, III, 301 expulzarea eraigratilor 207 luptele intre Unguri, Romani si polonezi din; II, 277. Sasi in (1848) ; 212 Ungurii devasteazil; Tunis, II, 323 Eugène Poujade consul in. 213 St.i N. Golescu sfäturti de a nu Tunis, II, (Imperiul Otoman), 191 re- se duce In (1848) ; 215 Rusu vor trece cunoaste suveranitatea intern& a Tärii In (1848) ;222, 235,237,240, 319 Rom.; 247 intelegerea dmtre Franta Rusii In; 224 prigonirea refugiatilor Anglia si; 265 si ocupatia ruseaseä romani din ;I, 89-90, II, 239 reven- din Princ. Rom. (1849) ;302r¡ilute- dicArile infäpsate impäratulm Austriei legerea cu Rusia pentru Princ. Rom. de Romanii din (1849) ;II, 243, 249, (1849) ; 303 se pregäteste de razbom 256 emigratii romanii obligati 84 Ora- impotriva Rusiei; I, 99, II, 346 co- seascä ;338 Ungurii Invmi in; 350 lonizarea armatei lui Bem in; II, 347 plecarea lui Ion C. Brätianu In; 362 refuza de a preda Rusin pe relu- intoarcerea Rusilor din; III, 93 ame- giaii i unguri; 355, 358, 361 nintata de panslavism; 222, 223 despre svonuri de razbom intre Rusia si; intalnireafarmlieiGolescu in;IV, 132 va trebui sä facä räzbom Rusiei; 9 trupe austriace In; 55 emigratii ro- 220 ajutà pe emigratii romani dela mani din Transilvania tree In Serbia; Brussa; 292 generatia tanara greacä 56, 68, 74, 76-85, 87, 88, 90, 91, 92, inteun eventual räzboiu intre Rusia ti; 94-97, 101, 103, 111, 112, 113, 117-119, IV, 12-13 planuri de desmembrare a ei; 124, 165-167, 169, 171-173, 175, 182, 98-106 razboiul Rusiei cu (1853-1854); 183, 187, 188, 196, 199, 219, 279; II, I, 209-221 incercärile emigrwtilor 171, 179, 196, 214, 217, 220, 231, 232, mani de a intra in razboiu de partea 234, 247, 249, 250, 254-256, 259-264, ei; IV, 129iräzboml Crimeh ; 104 272, 278, 283, 291, 292-295, 305, 318, Angliasi Fraata contra formärii de 320, 325, 327, 344, 348, 349, 353-355, legiuni sträine in; 116, 118 conventia 357, 358, 366, 374, 380, 385; III, 15, Austriei cu; 138-141 sub innueirta 18, 31, 37, 38, 40, 43, 47-50, 62, 66, Austriei, I1i schimbä politica fata de 67, 70, 71, 74, 94, 102, 105, 107, 113, Princ. Rom.; 146-147i integritatea 204, 235, 298, 338, 392, 395, 403. Princ. Rom.; 150-151 suzeranitatea Transilvinenii, II, 208 inTara Rom. cii unirea Princ. Rom.; 186, 196 im- (1848); 300 se unesc cu generalul Bem; potriva repatrierii emigratilor romani; 303 se unesc cu Ungurii contra Aus- 282-283 impotriva indoitei alegeri a lui triacilor (1849); I, 95, II, 329 planul Al. Cuza ; 286-287 rezervele eifall( exilatilor romani dela Brussa de a de alegerea lui Al. Cuza ; 300 recunoaste veni in ajutorul lor; I, 78, 81, 89, indoita alegere a lm Cuza ; 390 Sarbii 91, 92, 95, 96, 101, 102, 171, 280; li, se räscoala contra al; I, 27, 42, 64, 85, 245, 301, 320, 355, 358; III, 93. 87, 88, 94, 95, 98, 124, 162, 163, 172, Trilsnea Ecaterina Scarlat Ion, näsc. Ra- 173,'176,179, 184, 192, 204, 207, covitä, II, 21, 128. 209, 210, 211, 217, 223, 227, 228, 230, Telenet'. Elena Scarlat, näsc. Bengescu, 235, 256, 258, 260, 262, 267, 269; II, 21, 278. 145,171, 176, 182, 184, 188, 219, Trisnea-Greceanu Nicolae, II, 21. 225, 231, 232, 240, 265, 269, 281, 282, Trisnea Searlat Ion, II, 21, 128, 278; 290, 318, 339, 341, 349, 376, 380, IV, 210. 396, 398; 111, 35,47, 75,76, 98,

www.dacoromanica.ro 352 George Fotc no

100-102, 118, 125, 128, 134,148, 192, 322, 325, 327, 331, 339,340, 346, 349, 211, 215, 220, 289, 293,294, 320; 355, 357, 358, 362, 367,380, 398; In, IV, 5, 23, 24, 25, 35, 36, 41, 42, 55, 5, 35, 129, 167, 184, 281, 337; IV, 36, 60, 61, 77, 80, 82, 86, 90, 94, 98, 106, 39, 41, 43, 53-59, 60, 61, 62, 77, 78, 122, 126, 133, 140, 148, 149, 169, 90, 99, 100-102, 108, 119, 126, 127, 129, 170, 180, 187, 194, 199, 201, 206, 229, 130, 132, 138, 140, 158si pasan'. 232, 241, 284, 321, 330, 356, 360, Turin, I, 79, II, 266, 267 armata austriaa 393 si passim. intrà In; DI, 172 plecarea lui C. Ra- Tureii, I, 70 lupta lor cu pompierii ro- covita la; I, 182, HL 178 C. Racovitä rnâni pe Dealul Spirei; 99 incuraazfi la; I, 183, 184, 255; II, 209, 323; III, apostaziile; II, 195 ocupà Bucurestii; 166, 167, 169, 177, 179, 180, 181, 196, 221 chiamA pe N. Golescu la Constan- 204, 207, 214-217, 239, 242, 249, 262, tinopol ; 275-276 revolta Catinciii Ro- 263,265,276, 277, 279; IV, 28,152, setti impotriva lor; 341 fará de pre- 154,157,201, 202, 246, 250. tentiile Rusilor; I, 122, DI, 5 numesc Turnavitu Ion, IV, 341 despre mdsluirea pe Rusi Mosco-Ghtauri; HI, 12 mani- listelor electorale din Dambovita. festatium in tara pentru; 203 despre Turnavitu Searlat, II, 171 note'. biogr.; purtarea unor emigrap români fatá de; II, 171 numit administrator la Slam 338 ravnesc Dobrogea; IV, 9 svonul RAmnic; I, 108, II, 195 maltratat de intrani lor In Tara Rom. (1853) ; 120 Rusi ;I, 116, II, 313 bicha la Väcà- fafa' de emigratii români; 188 si repa- resti; I, 146, III, 226 eliberarea lui; IV, triereaemigratilor români; 332In 212 secretar al Divanului ad-hoc; II, conflict cu Sarbil la Belgrad; I, 19, 248; III, 314; IV, 186, 254, 273, 348. 42, 62, 63, 66, 91, 93, 94, 99, 102,108, Turnavitn Stefan, I, 108, II, 195 maltra- 112, 113, 115, 116, 120, 121, 127, 145, tat de Rusi ; IV, 212, 271, 273. 154, 162, 165, 176, 187, 204, 209, 211, Turnu Rin% II, 208 Rusii la; II, 310. 212, 214-216, 228, 235, 257; 11, 32, Turna Severin, I, 268; II, 232; IV, 207, 171, 182, 194, 198, 199, 208, 209, 218- 208. 220, 222, 224, 228, 235, 248, 253, 265, Tiirr leían, revolutionar ungur, I, 184. 277, 278, 280, 282, 286, 290, 301, 317, Tutova, judetul, IV, 345.

U Ubieini han A., DI, 27 nota liogr.; Ungro-Vlahia, v. Tara RomIneasca. 137, 222, 225, 227; III, 27, 28, 47, Ungurii, II, 184 asupresc pe Rominii din 48, 50, 66, 76, 199; IV, 134, 137, 138, Transilvania; 209 despre armata lor; 142, 145, 152, 164, 247, 281, 303, 409. 212 cruzimile i pusturile lor in Transil- Udeni, mosia Golestilor, I, 181; III, 176; vaina (1848) ; 214 Sarbiii Romimi IV, 254, 344. prigoniti de; I, 76, II, 215 Romtinii Ukraina, II, 171 Czaikowski Mthail in. Sasii prigoniti de; I, 78 purtarea lor in Ulrih Adolf, tipograf, IV, 295. Sibiiul cucerit ; I, 112, II, 215 ar fi in- Ungaria, II, 209 svon de proclamarea lui cendiat 200 sate românesti in Transil- Kossuth ca rege in; 329 planul vania; I, 81-82, 85, II, 223-224, 232, tibor români dela Brussa de a se duce 234, 235, 236 luptele lor cu Austriacii In;338generalul BemInvins la Sibiiu; I, 82 luptele lor cu Motii; (1849) ; 350 plecarea lui Ion C. Brä- II, 235 entuziasmul ZuricaiGolescu tianu In; 362 Rusia ar fi cerut Turczei pentru; I, 83-84 raporturile Roma- plata cheltuelilor razboiului din; HI, mlor Cu; H, 247 inving pe Rusi si Aus- 211 independenta Romamlori Sla- triaci in Transilvania; 249 invinsi de vilor va Insemna sfArsitul ex; IV, 35- Români i Sasi; 260-261, 272 patrimd 36 Occidentuli intemeierea unui rein Sibiiu (1849) ; 266 prizonieri la Au- gat ungar; 36-37 Stat federativ ; I, 56, striaci; 278 proclama republica; 303 112, 167, 169, 178, 179, 183, 207, 208; ocupà Viena (1849) ; 305 ocupá. Buda II, 190, 219, 240, 251, 260, 305, 322, (1849) ; 308 inving pe Puchner; 309 341, 359; 398; III, 57,62,93, 105, se unesc cu Croapi, Ssárbili Romanii 169, 209, 210, 213, 215,253, 254, 403; (1849) ; I, 97, II, 312 invinsi de Rusi la IV, 5, 37, 38, 41. Predeal; II, 318 exilatii români dela

www.dacoromanica.ro Boierit Colepti 353

Brussa vor sà evadeze pentru a lupta 294, 296, 306, 309, 312, 319, 320, 322, aläturi de ; 322 se predau Turcilor; 327, 337, 340, 341, 344, 346, 349, 358, 96-97, II, 329 si recunoasterea natio- 392, 396, 398; 111,32, 36, 59, 62, 63, nalitapi Rominilor transilvaneni; 90, 93, 94, 134, 144, 209-213, 215, 253, 335, 337-338 invinsi de armatele austro- 254; IV, 25, 36, 38, 43, 104i passtm. ruse (1849) ; I, 98, II, 345 Zoe Goiescu L'Univers, ziar, IV, 173. indureratä de infrangerea lor; II, 352 Universid, ziar, I, 133. sunt defimtiv infraini; 369 AustriaciiUreehia V. A.; I, 3. fi prigonesc; 395 exilati la Brussa; Ureehie Vornieul, cronicar, IV, 144, 145. 161, II, 395 legaturile emigratilor ro-Urlifeanu (?), III, 116, 206, 237. mâni dela Brussa Cu; III, 132 si Tur- UrlAteanu Ion, mare proprietar, IV, 348. ma; 211 ajutati de Mazzinii derao- Urquardt III, 132 nota biogr.; cratii italieni; I, 68, 69, 78, 79, 82- I, 176,Thomas' 132 turco-filia lui. 85, 91, 95, 101, 102, 113, 117, 125, 140, Utrecht, localitate,I, 110 catifeade. 143, 160-162, 170, 171, 176-178, 182, Uxhiill Anica, nàsc. Vactirescu-Furtunii, 183, 185-187, 189, 190, 207-210, 219; IR, 188 greu bolnava ; I, 145, LIT, 191 II, 189-192, 196, 208, 213, 243, 245, raoartea ei. 246, 251, 256, 257, 259, 282, 283, 292,

V Vielreseu Aniea (FurtnnA), cas. Cu ba- "%egresenSmarandaConst.,cás,cu ronul d'Uxhull, IR, 188. Mihail Mano, II, 102, 150. VAdireseu Barbu, II, 2, 205; III, 110. Vieäreseu Teodor C., general, II, 14. VAeAreseu ConstantinT.,II,14 nota Vieireseu Teodor (FurtunA) C., li, 150 biogr.; II, 150. nota biogr.; II, 149, 150 numit la De- VAelreseu Eeaterina Const., cás. cu Di- partamentu/ Internelor ;/, 145;II, mitrie Bibescu, II, 150. 14, 277; III, 188, 246. ViteAresen Elena C., näsc. Lens, II, 14. Viefiresti, manästirea, I, 108, 116, II, 205 VleAresen Ianeu, poetul, 111, 85. revolutionarn Inchisi la ; II, 223 despre Väettreseu bina, cäs. cu Al. Bellu, prizomerii dela ;I, 114 despre jude- 246. carea celor inchisi la ; 116 vieata prizo- VAcAresen Irina, cas. cu Nicolae Gr. Rá- merilor dela ;11,248, 313; III, 48. leanu, IR, 153. Vaillant d. A., IV, 402 necazurile lui la l'Amarasen Luxita N., näsc. Balean'', II, batranete; II, 188. 94.- Vaissier Deseombes Alfons, II, 185; III, ficAreseu Maria, eas. Cu Radu Filipescu, 348. II, 123. Vaissier Descombes Caty Alfons, ase. ileireseu Maria Al., CAS. cu Constantin Golescu, II, 128; III, 360; v. Golescu Balaceanu, II, 71, 210. Caty. 'Mirasen Maria Barbu, cas. cu DimitrieLa Valachie moderne, de Aurélie Ghica, Ghica, II, 2. I, 114. Tiletireseu Maria Ianeu, &As. cu Scarlat Valahia, v. Tara Romaneasca. Fälcoianu, III, 20. Valahia m'A, v. Oltenia. 1/egresen Maria T.,(Furtuntt), Valahii, v. Românii. Ghica, H, 14; 111, 188. Alfinesen (?), IV, 155. Vileiresen Maritica N., cas. 1° cu Cons-Valeos, judetul, IV, 209. tantin Dim. Ghica i 2° cu George Dim. ileanu Elena, cas. cu Const. Poenaru, Bibescu; II, 157 cäsätoria ei cu George H, 28. Dim. Bibescu; I, 13; II, 94, 97; III,VAleanu Gheorghe, ocirmuitor sidepu- 17, 72. tat, 111, 129 la Constantinopol; 130 Ion Vieáreseu Meolae, II, 94. D. Ghica despre; 240; IV, 208. VileAreseu Ruxandra Barbu, nasa. Ro- VAleni, I, 61 fuga Guvernului Provizoriu setti, II, 2. la; III, 201-202 mosia Zincái Golescu Viieitireseu Safta Const. cas. cu Constantin dela Valen' vandutd lui Giano. Ipsilanti, II, 150. Valentineanu I. G., IV, 403 redactor la AeAreseu Sana Const.,n'ase. Kretzu- ziarul Reforma; 303. lescu, II, 150. Tandalli, I, 112; II, 207.

23 www.dacoromanica.ro B54 George Fotino

Var, departament in Franta, HI, 268, 269. 203, 204, 210,279; II, 85, 88, 96, 122, Varlaam, monah la Sinaia, II, 170 lup- 142-144,148,151, 157, 160, 162,163, tator nationalist; 384 despre tiparirea 164, 172,179,181, 189, 190, 191,206, proclamapei lui. 216, 217, 227, 234, 237, 238-240, 241, I, 33, II, 4 unul din insotitorii 244, 245, 249, 250, 253, 254, 260, 261, Varna'lui AL Dim. Ghica (1834)inceteaza 269, 272, 287, 292, 293, 301, 304, 308, din vieatä la; I, 32; IV, 109, 422. 359, 384, 385, 386; III, 36, 38, 42, 44, Viirnav Scarlat, I, 22. 45, 47-50, 63, 66, 67, 71, 75, 82, 101, Varsovia, II, 361 Fuad Paya la; IV, 116-118, 131, 177, 201, 208, 218, 237, 128. 241, 288, 302, 305, 335, 350, 372, 373, Viirtosu Emil, I, 8. 375-377, 378, 382-384, 387, 392, 398, Vasil°, protejat al familiei Golescu; 399, 400; IV, 3, 4, 6, 8, 9, 17, 22, 41, 111, 115, 119 sprijinit de Zoe Golescu; 44, 45, 50, 63, 134, 150, 153, 182, 409, 154-155 are un proces. 418, 420, 422. Vasil° Lupa, Domnul Moldovei, Ill, 403 Vienne, din departamentul Is ère, (Frai4a), portretul lui in biblioteca dela Dresda. 315. Vasiliade N., negustor, 11,183 not& biogr.; Viisoreanu (?), IV, 361. I, 65, II, 177, 183 in delegatia revo- Viisoreanu Costache, II, 40, 41. lutionara la Constantinopol; II, 268, Tillagos, II, 240, 312, IV, 35 infrangerea 297; III, 45, 84. Ungurilor la. Vasilopulo (?), II, 86. Villara (?), II, 313. Vaucher,d-na,soraluiColquhoun, Villara, ginerele lui Barbu Stirbey, IV, 167. 118, II, 335 inecat in Dunare. Vely Eddin Rifaat, ambasador al Turciei Mara AL, I, 34; II, 335. la Paris, IV, 30, 42, 70, 72. Villara Elena, Os. cu Sc. Kretzulescu, Venetia, I, 183, 204; II, 164, 254. II, 78. Ventura, din II, 102. Ville d'Avray, HI, 76, 77. Vernescu (?),Galati' IV, 161. Villeneuve, IV, 31. Vernescu Gh. I, 101, 119, II, 348, 354Vinterhalder, v. Winterhalder. arestat de Ruqi in Transilvania. Vintilà Vodi, manästire, HI, 226 Costa- Verona, IV, 38 Congresul dela; I, 159. che Zaman arestat in. Vestitorut ronulnesc, II, 72; III, 133. Virtosu Emil, I, 8. Viata Ildnuineasccl, revista, I, 263, 279. Visoski, v. Wysocki. Vicenza, II, 164. Vliidliianu, general, I, 255 despre can- Vicsoreanu, v. Viivoreanu. didatura lui N. Golescu la hospoda- Victor Emanuel I, rege al ratul Tarii Rom. 266 not& biogr.; I, 79 politicaSardiniei' lui; Vlidliianu Cleopatra, näsc. Kretzulescu, IV, 339. 414. Victoria, regina a Angliei, I, 233, 251; Vilidttiann Constantin, II, 28. IV, 216. Vlidkianu Ecaterina Ion, nasc. Ghica- I, 73, II, 197 N. Golescu debarcat Bude§ti, I, 115, II, 300, III, 89 despre Vidin'laI, 98 Pw dinII, 209 Kossuth la ; revolutie; II,69,81,84,91,139, I, 98,' 101, 124, 171, 212, 213, 244; II, 141, 148, 152, 153; III, 44, 85, 115, 209, 335, 341, 346, 351, 352, 358, 374, 204; IV, 414. 376, 379, 380, 386; III, 94, 169;IV, Vládäianu Ecaterina Ion, cAs. Cu Al. G. 61, 79, 83, 84, 86, 93, 95, 96, 107, 108. Golescu-Arapila,II, 69, 70; IV, 340. Viena, II, 98, 101 St. Golescu la; 147, Ylidtilanu Ion Ionita, II, 69 nota biogr.; 150 Al., C. Golescu-Albul la; 156 Ni- 70, 81, 84, 91; IV, 414. colae Golescu la; 221 Al. Dim. Ghica VlädAianuIonitii,cas. cu 'Uta Parro- la; 213 Al. Dim. Ghica a päräsit; 197 veanu, I, 4; H, 69, 91, 94 moartea lui. asediata de Iosif Ielacici; 303 cucerita Vlàdäianu Luxandra, III, 44. de Unguri (1849); 309 Ru§ii langá; Vlidlianu Stefan, II, 84 moartea lui. 198 ziarele din Viena despre evenimen- VlàdàianuUta Ioniti, nasc. Par§coveanu, tale din Tara Rom HI, 45 moartea I, 4; II, 69, 91. lui Gh. Bräilorti la; 344 §ederea lui Vliditianu Vasile, IV, 414. Al. G. Golescu-Arapila interzis'a la ; Vlildilianu Zoita, cas. cu Nicolae Brai- 372 Catinca Rosettibolnavfi la; IV, lom-Zatreanu, II, 22. 38, 45 Congresul dela; I, 21, 48, 69, Vladimir, oral in Rusia, IH, 226 Costa- 75, 80, 90, 92, 141, 150,165,173, 200, che Zaman deportat la.

www.dacoromanica.ro Boterii Golefti 355

Vladimirescu Tudor, I, 62, 109, 110, 124; 146, III, 226 despre liberarea lui; II, 28, 356. 224, IV, 134 bolnav, se stinge din Vlidoianu B., IV, 322. vieatá la Pau; IV, 137 desprein- Vlasea, judetul,II, 225; III, 104; /V, mormintarea lui; I,64, 87, 175; II, 342. 191, 192, 201, 248, 304, 382, 383, 385; Voghera, provincie in Italia, Ill, 277. III, 22, 103, 107, 327; IV, 144. Vogoride Nieolae K., IV, 184 notä biogr. ; Voinescu Luxla Ion, nfisc. Kretzulescu, II, 229, IV, 40, II, 171, 201. Voicovici, bancher, III, 85. Voinescu Serghie Ion, Ill, p. Voinescu Ion, II, 171 no tá biogr.; I, 62- Votrita nationalii, mar, I, 73; II, 399. 61k,II, 171 in intámpinarea lui Sulei-Volpi Merope, cAs. cu Scarlat N. Fili- man Pala la Giurgiu; II, 174 intreve- pescu, II, 61. derea lui cu Suleiman Pasa si Omer Voltaire, I, (VIII) ; III, 99. Pasa la Rusciuk ; I, 87, II, 231 contra Volynia, III, 62. Turciei; II, 253 a trecut la Seem; 19Vrana, IV, 413, 421, 422. 116,II, 313 inchis /a VAcAresti; Valpoi, v. Fillpeseu Ion Yu/poi.

Walbaum Friederich, librar, II, 83. Walhelm Tell, opera, II, 35. Waldor Manic, III, 268. Wilhelmstrasse, III,252. Walewski Florian, diplomat francez, IV, WindischGritz Alfred, general austriac, 161 notA biografic5 ; IV, 153, 179, 223, II, 224 notrt biogr.; I, 81; II, 260. 282. Winterhalder Enric, librar, III, 73 not5 Walewski Maria, IV, 161. biogr.; la, 114, 165 si biblioteca fra- Weber Karl, compozitor, II, 35. tilor Golescu 1, 148,111, 323 si expulza- Weinburg, castelul, IV, 426. rea lm din Tara; III, 74, 85, 139, 143, Wellington, IV, 232. 155, 192, 206; IV, 237. Westerveldt Abraham, III, 403 a Mont Wolf Eduard, II, 269 traduce in limba portretul lui Vasile Lupu (1651). germanA brosura lui Al. G. Golescu- Wildenbruch baron de, mmistru al Pru- ArApilä. siei la Constantinopol, IV, 249. Woodhouse Francis V., ifi, 51. Wilhelm Friedrich Ludwig, regental Wysocki Thsef, general polonez, III, 62 Prusiei, IV, 215 notA biogr.;I, 250 notá biogr.; I, 170, ill, 62 cere o re- N. Golescu si D. BrAtianu in audientá latare cronologicA a luptelor dintre la. Románi si Unguri; IV, 80, 106, 117. Willhelm Tell, erou legendar, I, 51; II, Wysocki Piotr, revolutionar polonez, 132. 62. X Xenopol A. D., I, 31,39,41,42,43,51,220.

Zablockl, colonel, IV, p2 agent polon Ziltreanu Nicola°, II, 304. la Bucuresti. Ziuceanu, III, 345 mspector general al Zagreb (Agram), I, 75; II, 203, 209, 215, scoalelor. 247. Zefeari Alexandrina Al., lase. Filipescu, Zaman Costache, III, 226 notd biogr.; III, 9. 146, III, 226 arestat in mánAstirea Mgr- ziar,III, 48 Stefan Neagoe vrea sA gineni ; liberarea lui. scoatAun ziar románesc la Pesta Zamoiski, v. Zamoyski. (1850) ; 193 dorinta lui V. Mälinescu Zamoyski Vladislav, general polonez, IV, de a scoate In Bucovina un ziar ro- 106 not5 biogr.; IV, 104. manes° (1851). Zane Alexandru, III, 319 notA biogr. ; ajareis franceze, IV, 156 sprijin5 unirea II, 402 exilat la Brussa; I, 196, III, Princ. Rom. 319 constructor de drumuri la Brussa. ziarele germane, IV, 171 contra unirii Zante, insulA greacA, Ill, 371. Princ. Rom. Zappa, om de afaceri, IV, 335. Zinca (?), IV, 9. Ziltreanu (?), II, 40-41; Ill, 182; IV,Zlatna, I, 77, 170; III, 63. 207, 208. Zossima Grigore, Ill, 104 notä biogr.; Zatreanu Iordache, 11, 64. I, 174; III, 104, 127, 129.

23* www.dacoromanica.ro LISTA ILUSTRATIILOR VOLUMELOR I, II, III, IV

VOL. Pagina

ZOE C. GOLESCU, portret, poltcromie 1 CLEOPATRA TRUBETZKOI, portret, T Lei (truck 10 NICOLAE C. GOLESCU, portret, policronue 14 ALEXANDRU DIMITRIE GHICA, portret de Joseph Kriehuber, autotipie 32 GEORGE DIM. BIBESCU, portret, autotipte 48 MARITICA VICARESCU, portret, autottpte 50 NICOLAE C. GOLESCU, portret de C. D. Rosental, poltcromte 54 PROCLAMAREA CONSTITUTIUNII 11 Iume 1848 gravurii de C Petrescu, poltcromie 58 GHEORGHE MAGHERU, portret de George Tatarescu, poltcromte .. 62 CAPITULAREA GENERALULUI GÖRGEY LA VILLAGOS, 13 August 1849, poltcromie 98 CASA DIN GOLESTI, picturä de N. Grant, poltcromte 110 ELENA SCARLAT FILIPESCU, portret, autottpie 126 FELICIA RACOVITÀ, portret, autotipie 130 BARBU STIRBEY, portret, poltcromie 152 VEDERE DIN BRUSSA, autottpie 160 CONSTANTIN SI DUMITRU G. FLORESCU, portret, 1852, autottpie 172 AL. G. GOLESCU-ARAPILA, portret, autottpie 190 MARIA CANTACUZINO, portret de Chassériau, 1856, heltogravurcY . 202 OMER PASA, portret de Eduard Kaiser, 1854, poltcromie 216 BARBU STIRBEY primind onorurile unui detasament austriac al generalului Coronini 5 Octomvrie 1854 poltcromie 220 STEFAN C. GOLESCU, portret, autotipie 230 ANA RACOVITA, portret, autotipie 246 ION C. BRATIANU, portret, autottpie 250 ALEXANDRU CUZA, portret, policronue 256 CAROL I, portret, 1866, T ie f druch 268 NICOLAE C. GOLESCU, portret, autottpte...... 276 VOL.

ZOE C. GOLESCU, portret, autottpie 1 BARBU ISCOVESCU, autoportret, autotipte ...... 162 RADU C. GOLESCU CATRE STEFAN SI NICOLAE C. GOLESCU, scrisoare, Inceputul anului 1849, facstnul ...... 218 FELICIA RACOVITÀ CATRE STEFAN SI NICOLAE C. GOLESCU, scrisoare, 30 Ianuarie 1849,acsimil 224 LUPTA DINTRE BEM SI LUDERS 19 Iulie 1849 autotipie.. . 326 www.dacoromanica.ro 358 George Fottno

Pagina GÖRGEY, PERCZEL, BEM, DEMI3INSKI $1 KOSSUTH, portrete, autottpte 340 ALEXANDRINA-LUTA RACOVITA CATRE $TEFAN $1 NICOLAE C GOLESCU, scrisoare, 20 Septemvrie 1849, facstmil 354 ANA RACOVITA CATRE $TEFAN C. GOLESCU, scrisoare, 8 Noemvrie 1849, facsunil 374 VOL. III

ZOE C. GOLESCU, portret, autottpie 1 C. D. ROSENTAL, portret de I. D. Negulici, 1848, autotipie 32 ZOE C. GOLESCU CATRE $TEFAN $1 NICOLAE C. GOLESCU, scrisoare, 31 Decemvrie 1850, facstmll ...... 156 AL. C. GOLESCU-ALBUL CATRE $TEFAN $1 NICOLAE C. GOLESCU, scrisoare, Ianuarie-Februarie 1851, facsimil 174 GRIGORE FILIPESCU, portret, autottpie...... 232 AL. G. GOLESCU-ARAPILA CATRE PAUL BATAILLARD, scrisoare, 3 Septemvrie 1851, *smut 242 VOL, IV ZOE C. GOLESCU, portret, autottpte NICOLAE BALCESCU, portret, autotipie ...... 2 $TEFAN C. GOLESCU CATRE AL. G. GOLESCU-ARAPILX, scrisoare 20 Februarie 1856, facstmti 144 NICOLAE C GOLESCU CATRE AL. G. GOLESCU-ARAPILA, scrisoare 8 Noemvrie 1856, facstma ...... 180 STEFAN, NICOLAE, ALEXANDRU $1 RADU C. GOLESCU, portrete, autottpie...... 204. EFFINGHAM GRANT CATRE $TEFAN C. GOLESCU, scrisoare, 25 Iunie 1857, facstmtl 206 NICOLAE C. GOLESCU CATRE $TEFAN C. GOLESCU, scrisoare, 5 Fe- bruarie 1858, facsimil ...... 216 $TEFAN C. GOLESCU CATRE PAUL BATAILLARD, scrisoare, 10 1a- nuarie 1859, facstmil 274

www.dacoromanica.ro CUPRINSUL Paghla

CUVANT INTRODUCTIV . . , ...... ZOE GOLESCU $1 COPIII- PORTRETE SUFLETE$T1 1 SUB DOMNIA LUI ALEXANDRU DIMITRIE GHICA 29 IN PREAJMA REVOLUTIEI 45 REVOLUTIA ...... 59 RISIPIREA GOLE$TILOR...... IN LUME- INTAMPLARI . DIN TRAN- SILVANIA ...... 71 CEI RAMA$1 IN TARA- CASA DIN GOLE$TI 105 PRIBEGIA ...... , 157 PRIBEGIE, PATRIOTISM $1 DRAGOSTE DE MAMA 237 GOLE$TII OAMENI DE STAT- UNIREA- CAROL I 247 IN LUMEA DREPTATII 273 INDICE 283 LISTA ILUSTRATHLOR 357

www.dacoromanica.ro f

www.dacoromanica.ro