BOIERII GOLE VI www.dacoromanica.ro , - ' , ... , tv - . , A ° 4 3 . A at. 1 ` a `A e ' 4 %I- . * ; ..I' . ' 4 ,t.1 ,.., , , , 1 1, 4: t ' ' * n : C i ' 41 -0-:-...-, t - . hie - t -,t-'1- ' . 44 4 - o 4, ' '. "N" .. .3 .4 X" ".S.. .. O. ° '' it i - I .-- 4 . 1 " i .4t - e Pt 4 .. 't Y + g - ' :Yug ,E,,A*1., o. '' , °,5 " S 1:o C'zro Ut, ZOEC. GOLESC.0 VAZUTA PE LA 1820 raeLou tN ULEI DIN COLECTIA D-NELOR FANNY DERU59II ELENA A. GOLESCU www.dacoromanica.ro A*EZAMANTUL CULTURAL ION C. BRATIANU DIN VREMEA RENATERII NATIONALE A TARII ROMANE§TI BOIERII GOLEM DE GEORGE FOTINO I M 0 NITORUL OFICIAL *I IMPRIMERIILE STATULUI IMPR1MERIA NATIONALÀ, BUCURE$T 11939 www.dacoromanica.ro 4 . ..avair toujours devant les yeux l'idée etl'espoir de rendre quelque service isz la patrie .. * ZOE GOLESCIF CATRE FIII 8XI, Vol. III, nr. 268, p. 192. INCHIN ACEA STA. CARTE DOAMNEI ELISA ION BRATIANU GEORGE FOTINO www.dacoromanica.ro toate scriserile cuprinse in aceste volume se aflii asteizi in colectiunile Bibliotecii Ion I. C. Bratianu. Ele i-au Mailost däruite de cl-1 Filip Lahovary, tare el insufi le avea dela pärintele Au, Grigore Lahopary, fost prefedinte al Inaltei Curti de Caggiune fi Justitie, ceiruia i le incredintase pe Premuri prietenul säu ,5'tefart Golescu. Pieteitii acestuia qi nesfeirfitei sale iubiri pentru ai scii fi in deosebi pentrumaicei-sase datorefte pet' strarea acestor scrisori. Dela micile ramp glumete ale mamei sale, din anii tineretii copiilor, panel la entuziastele sau sfeltoasele ei scrisori care se infirue de-a-tungui a vreo patru decenii ; dela scurtele reinduri friPole ale frateluiset* u Nicolae, peinei la lungile scrisori, sträbeitute de credintei, ale lui Alexandru-Albul, fratele set' u mezin ; dela aya de cumigile scrisori ale sorei sale Ana RacoPitá, parlä la acelea, naive uneori, duioase alteori, dar cinstite intotdeauna, ale multelor sale nepoate,te fan Golescu a streins fi pästrat mai tot ce fi-au scris intre ei Goleftii vreme de aproape jumeitate de veac. Numai scrisorile lui ne-au ajuns mai putine laeura de care ne pare cu atilt mai Mu cu ceit cele ceiteva care ni s'att pet strat ne aduc met' rturisirea unei aiese simpiri. Dar chiar fi c12 acea,stä lipsei, scrisorile a ceiror editare am ingrijit-o tu lubire constituesc un lucru aproape unic in literatura noastrel istoricel. Nu cunosc, in toed aceastá literature:I in *HI de scrisorile Brätienilor, dar care privesc e epocä mai teirzie sel rti se fi peistrat, atelt de intreagel,corespondenta vreunei alte familli romeinefti a cärei vie* fi al ceirei rost sä se fi impletit afa de streins eu piega fi rosturile societeitii romeinefti in curs de aproape jumeitate de veac. Niciunul din cei bari le-au scris nu s'a geindit cei zeci de ani mai tdrziu scrisorile acestea vor porni 'in lume, investmein- www.dacoromanica.ro VIII George Faino tate in haina tiparului ; ca indiscretia Posteritatii le va scotoci sau surprinde fi le va imparta fi lumii. Gdnduri afternute pe hdrtie si impartafite intre mama fi copii, intre frati f i surori, intre bunici fi nepoti, intre prieteni pentru a ramdnea intre aceltia marturisiri de bucurii fi amaraciuni, de nadejdi fi desama giri cu atdt mai mare este valoareaacestor documente omenefti pentru definireanotei sufletefti a celor cari le-au scris. Aceasta e lauda cea mai de seama ce se cuvine adusa scrisorilor: absoluta lor sinceritate, totala lor desba rare de pregatire sau pref acere literara. Oamenii aceftia nu compun pentru Posteritate, ca doamna de Sévigné sau domnul de Voltaire. Scrisoarea este, pentru ei, mijloc de legatura sufleteasca, de comunicare de vefti fi gdnduri. Seri- soarea merge greu, inteirzie seipteimeini qi e scumpa. Ea raspunde deci unei nevoi atunci cdnd indrasnefti sa o trimiti. Cei cari scriu sunt o md,na de oameni ce se iubesc qi pe cari im- prejurarile aspre i-au razletit in cele patru vdnturi. Scrisorile ce-fi scriu sunt afa dar un drum deschis catre gdndurile si net' dejdilelor launtrice. Un autentic document omenesc. Este adevarat ea, rescrise de o familie cu o sensibilitate conternpo- rana, scrisorile ar suna altfel. Cuvintele ar fi mai alese, ex- presiunile nu s'ar repeta, inchegarile ar fi mai armonioase, opozitiile, alterna rile, cadentele, toate artificiile meseriei ar iefi la iveala. Ele insa nu ar mai suna la fel ; claviatura pianului nu mai reda sunetul liras), timid fi autentic al clavecinului lui Scarlatti sau Rameau. Este mai frumos, dar este altceva. In schimb fiecare cuveint din scrisorile Goleftilor respira adevarul. Valoarea cuvdntului este intreaga. Accentul de sin- ceritate este at& de veridic inat te sub jugá. De aceea chipurile oamenilor cari rasar din scrisori sunt autentice fivii. Pretioase documente omenefti, scrisorile acestea, prin rostul pe care cei ce le-au scris l-au avut in fra mcinta rile istorice dela jumatatea veacului trecut, pot fi tot atitea documentari politice asupra epocii de renaftere nationala a Tara Ronuinefti. Izvodind din ele mai mult nota sufleteasca a acestei epoci fi a oamenilor cari au trait-o din plin, identificdndu-se prin aspiratii, patimiri f iizbeinzi cu'inset' fi Renafterea noastra nationala, rdvnim mai putin la reconstituirea qi infiruirea fap- telor inset' fi. in mare parte,dealtfel,cunoscute catla www.dacoromanica.ro Boierii Golefti. IX evocarea veridicei prin autentice documente a unor vre- muri apuse, din care a rli särit Romania noasträ, f i a unor oameni cari au adus istoriei acesteia jertlä fi iubire. Carte mai mult de evocari deceit de destäinuiri de fapte, aqa urea sei fie cartea aceasta, care, tocmai pentru aceea, se sprijinä aproape numai pe scrisorile cé o intovarä fesc f i nu se duce deceit cu sgeircenie la literatura istoricä , destul de bogatä, privitoare la cel de al XIX-lea veac rometnesc. Deind astäzi la ivealä acest material documentar care poate resfrcinge licäririasupra anilor cari au precedat fi urmat anului revoluflonar 1848 cum f i asupra revolutiunii inseifi din acest an, dar care mai ales destäinuefte nota sufleteasca a societätii romeinefti din acea vreme fi in deosebi a boierilor Golef ti,al diror rost in epoca revolulionarä a fostattit de insemnat,exprimam toatä gratitudihea noasträ domnului Filip Lahovary, intelegerii f i generozitälii diruia datoräm de a putea aduce astä zi aceastä contributie la istoria patriei noastre. Doamnei Elena general Perticari, neiscutä Davila, care a binevoit sä ne ajute cu amintirile sale pentru a descrie casa din Golefti f i a evoca mai credincios lumea care a tre'zit ceindva sub acoperiful acesteia, ii exprimeim aici respectuos sentimen- tele noastre recunoscatoare. In expresiunea aceleiali gratitudini cuprindem numele doamnelor Fanny Derussi f i Elena A. Golescu, care ne-au pus la indemilnä parte din materialul ce ilustreazä aceastä editiune, inlesnindu-ne astfel o prezentare mai evocatoare a cliqii. Multumirea noasträ se indreaptä de asemenea di tre dom- nifoara Maria C. Golescu, care ne-a däruit scrisoarea nr. 243 a luite fan Golescu dar cu atilt mai prelios cu ceit putine sunt scrisorile ce ni s'au pästrat dela cel mai varstnic dintre fratii Golefti. D-lui Gheorghe A. Golescu, care ne-a däruit un numär insemnat de scrisoril, ii multumim pentru sprijinul acordat, In aceastä formä, lucrärii in care este evocat fi pärintele säu: Al. G. Golescu-Arä pilä. D-lui Titu Magheru, consilier la malta Curte de Casafiune f i Justitie, aruia datoräm de a fi putut completa aceastä cu- 1. N-rele 112, 113, 115, 626-639. www.dacoromanica.ro X George Folino legere de scrisori prin acelea ale bunicului säu, generalul Gheorghe Magheru, peirtaf de frunte el insufi la freimeintdrile pentru renafterea noastrei nafionalä,ii exprimä m aici toatä gratitudinea noastrei, pe care o impeirteifim fi d-lui general Alexandru Magheru, buneivoinfei caruia datoreim reproducerea frumosului portret al generalului revolupionar. Scrisoarea nr. 339 a lui Dumitru Breitianu celtre'te fan Golescu fi scrisoarea nr. 340 a lui . tefan Golescu care Dumitru Breitianu afa de mifcatoare prin märturisirea dragostei lui ,..5.tefan pentru maicei-sa, dragoste care definea insei fi nota su- fleteascä a familiei romeinefti de odinioarei le avem din arhiva räposatului doctor Dinu Brätianu, a ceirui amintire o evoc aici cu un simlimcint de pioasä recunoftingi . Scrisorile nr. 1, 191, 203 fi 389 se aflä in colectiunile Aca- demiei Romeine. Nu ne-am ierta-o dacä nu am mei rturisi aici ceit datoram priceperii fi boiereftei curtenii ale d-lui George Dem. Florescu pentru identificarea fi pentru insemnä rile biografice ale multora dintre personagiile de altä datä care apar in cursul scrisorilor cuprinse in aceste volume. Am spune: ale mai tuturor perso- nagiilor, dacei nu am avea credinta cei acolo unde se va fi putut strecura vreo grefealä vina este a nepriceperii noastre. Multumim d-lui Henri Stahl pentru priceputa cercetare graficei a ditorva scrisori. * ** Din cele 643 de scrisori cuprinse in lucrarea aceasta, 624 sunt inedite. Numai 19 au vei,zut mai inainte lumina tiparului 1. Le reeditä m aici fi pentrucei ele pot ajuta la completarea ima- ginilor desprinse din restul scrisorilor fi pentrucei unele din ele fuseserä publicate nu in forma lor originalä,ci in traduceni pe alocuri defectuoase. Am socotit cei o mai credincioasei a lor reproducere era necesarei. 1. Nr. 112-115 in Anul .1848 tn Principatele Romtine, III, p. 278 qi VI, pp. 12, 18, 27. Nr. 197 in Vointa Nationald, (25 Decemvne 1904). Nr. 410, 412 §i 549 In Al. Cretzian u, Din arhiva tut Dumitru Bratianu, Bucure§ti, 1933, I, pp. 338-339 0 II, p. 239.Nr. 433-439 i 446 in Democratia, 1913, pp. 173-179, 211-217, 261§i. 612. Nr. 451 in Calendarul partedului national-liberal (1913).