Senzaţie De Iarbă Crudă

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Senzaţie De Iarbă Crudă re ta s în ţă a en ur rg lt u cu de Săptămânal (serie nouă) * Anul XX * Nr. 20 (948) 22-28 mai 2020 * 16 pagini * 3 lei senzaţie de iarbă crudă În numele v• Aădrdianu Pvăuenelscou r Din literele mele scrisorile desenate liniar pe cărţile poştale plecau la rugămintea văduvelor să caute prin ţări străine să caute prin închisori româneşti pe românii despre care nu se ştia dacă mai sunt vii sau nu. În numele lacrimii, în numele văduvelor în numele neamului scriam scrisori şi căutam români câteodată venea şi răspunsul, în câteva cazuri soldaţii români s-au întors din prizonierat ca urmare a cărţilor poştale, dar niciodată din puşcării. Au trecut ani, în cicatricele neamului nostru mai sunt răni, nici un război al lumii Alexandra Păunescu-Șerban, Un om nu e definitiv încheiat, ţara îşi are propriile ei războaie lăuntrice, fiecare carte a mea Suntem aici, unde a reînceput vâ - e un mănunchi de cărţi poştale nătoarea pentru locuri de parcare și pe care, în numele lacrimii, unde domnii parcagii, cu pungile (care în numele văduvelor, i-au consacrat și recomandat pentru în numele neamului meu, post) în brațe, răspândesc, la numai le trimit încă se scot cuțite sau chiar pistoale cinci lei, un colț de asfalt disponibil. pentru a se regla conturi vechi și noi. Ilegal, desigur. Suntem aici, unde cla - şi aştept să se întoarcă S• Atna-aMaria ePăuane scu de absenţă xoanele au luat locul samovarelor și de pe toate fronturile Suntem aici, unde copiii văd în jurul lor țipete și înjurături moderne, presărate unde singurul zumzet permis este acela din toate timpurile, Suntem aici. Într-un colț de lume care răzbate prin parbrizul vreunei românii. cu englezisme, de la părinți care, mai care își mai scrie, uneori, cu agrama - devreme sau mai târziu, prin sfânta mașini cu instalație performantă de 1987 tismele de rigoare, numele pe tabla sunet. Suntem aici, unde a scrie poezie taină a adulterului, vor sfârși prin a-i nu mai înseamnă nimic, aici unde, neștearsă a continentelor. Suntem aici, părăsi, parțial sau total, acoperiți de o în orașele în care, în plină pandemie, printr-o simplă schimbare de custodie stabilită prin murdare acționariat, de exemplu, te poți trezi se scuipă pe jos și se tușește cu fața instanțe judecătorești. Suntem aici, pe spre răsărit. Feng Shui, probabil. Sau inutil într-un domeniu pe care îl cre - străzile pe care cutiile cu gunoi, aban - deai al tău. Și al tău. Aici, unde muzica doar șui. Suntem aici, în municipiile donate de foști chiriași care nu mai au declarate peste noapte, pentru o mai folk a devenit elitistă și, prin urmare, breaKinG neWs: nimic de pierdut și care, prin deducție nevânzând suficient, e scoasă din gri - bogată orânduire locală, pentru o mai logică, devin actuali dușmani ai scării lele supraviețuirii și aruncată în promi - O pasăre pe nume mare (și falsă totodată) importanță în de bloc, sunt luate de vânt, în plin ca - siuni pe care nimeni, niciodată nu le va lista scurtă a consiliilor județene. Sun - rosabil: jaloane spontane, într-un oraș îndeplini. Brâncuși tem aici, în cartierele mărginașe unde spontan. (continuarea în pagina 2) din iunie, reVine Şi TiParuL. abOnaȚi-Vă Pe WWW.POsTa-rOMana.rO 2 flacăra lui Adrian Păunescu 22-28 mai 2020 De ce să bombardezi Capitala? Spune- Punctul forte al romanului îl constituie mi, dom le, de ce? (…) tehnica sugestiei lirice, de esență sim - Uite aici! Ăsta e din 17: Evenimen - bolistă. Frazele sunt muzicale și Starea de Mariana TOMescu tele militare și politice văzute de cer - cadențate, extrem de rafinate.”. curile oficiale berlineze . Din recenziile la cel de-al doilea – romanciera de top Dă-i în mă-sa! Dă-i în mă-sa! Sunt roman al Marianei Tomescu, Clopotele absenţă sătul! – i-o reteză Raul. de la Sacre-Coeur , am optat pentru Atunci din 16… Știri de pe frontul trei puncte de vedere ale unor literați (iV) invaziei .”. autorizați: • Ana-Maria Păunescu Sacadat și frenetic, ca într-o caval - Valeriu Râpeanu : „o mărturie dra - cadă fără sfârșit, au loc alte și alte matică despre destine semnificative (continuare din pagina 1) discuții în contradictoriu: „Se dau lupte pentru istoria noastră contemporană” ; • Dan Lupescu pe trei fronturi: de răsărit, în Norman - Ovidiu Ghidirmic : „o radiografie a Suntem aici, în metropola dia și în Italia” ; „Rușii sunt ca și intrați totalitarismului, care se vrea cartea fără spitale performante, în în Polonia, mâine-poimâine intră și unei generații” ; țara care și-a permis, urmând Nuanțând și amplificând argumen - peste noi și gata!” ; „Dar de ce crezi că Dan Mutașcu : „o carte care se cine știe ce trenduri tele, Philip Blair Rice preciza: „Accen - bombardează ăia Ploieștiul? achită (…) de o datorie a generației ti - internaționale, să lase oameni tuând însușirile stilului ei, nu vom Bucureștiul, nu zic, ce-au făcut acolo e nere în anii 60, de a se înțelege și a se să moară, pentru că nu prezen - umbri faptul că Miss Porter are și alte un act de imbecilitate și până la urmă împăca cu ea însăși”. tau la internarea în unitatea atribute ale unui bun prozator. Cele mai o crimă, dar cine mai pune la socoteală În prelungirea acestor praguri her - medicală, transformată peste bune opere ale ei stăpânesc ritmul și crimele într-un război, cine mai știe ce meneutice, pe coperta ultimă a celui noapte în unitate dedicată (???) construcția narativă; dialogul e coloc - e crimă și ce nu, dar cui îi mai arde să de-al treilea roman al Marianei Tomescu coronavirusului, simptomatologie COVID 19. În vial și, în același timp, plin de grație și facă asemenea distincții?” ; „un titlu de întâlnim următoarea precizare: „Pentru multe cazuri, ghinion, altă „unitate medicală” de demnitate; a păstrat cu minuție o pe pagina Universului : Presa poloneză aceasta, va fi necesară mărturisirea, ca nu exista în oraș. Practic, o „urare” pentru o mare varietate de caracteristici locale și evenimentele de la Varșovia ” ; „Am un ritual al purificării. Este punctul moarte liniștită. Cât cinism! și ale modului de viață; oamenii descriși o misiune. Trebuie să-l omor pe Hit - nodal al romanului Orizonturi bar - Suntem aici, unde nu există niciun plan de de ea vorbesc foarte firesc; e spiri - ler.”. bare , care vine să continue conținutul relansare economică, doar orgolii mărunte, im - tuală; o inteligență modernă (…), domi - * Clopotelor de la Sacre-Coeur .”. posibil de disecat, ca virușii care ne fac, iată, nându-și narațiunea de la o oarecare * * * viețile să sară de pe șine și să muște din câm - distanță.”. Mariana Tomescu pare să fi În ritmuri înfocate, Perinița avea * * puri vecine de rapiță uscată. Suntem aici, în ca - scris tetralogia sa având, dacă nu în să se dovedească preludiul fatal al unui Apropiindu-ne de finalul comenta - sele pentru care plătim rate până la adânci apropierea mesei de lucru, măcar în eveniment pe care nimeni nu-l antici - riului nostru, cedăm - cu mărturisită bătrâneți, doar ca să ne mințim că nu am trecut subconștient, ecourile acestor creații pase: „Simțeau cu toții nevoia unei des - plăcere – imboldului de a lărgi aria con - degeaba prin viață și că am putut construi, prin beletristice nord-americane. tinderi. Lumea din sat se-ntorsese și se exiunilor hermeneutice, încercând să muncă, un acoperiș deasupra capului copilului Revenind la cronica literară scrisă așezase în fața porților și pe la gard. demonstrăm, astfel, că Mariana To - nostru. Suntem aici, în țara-veșnic-neguver - de Ovidiu Ghidirmic menționăm: „Tri - Jucau orășenii și se pupau. (…) Doamna mescu este o romancieră de top și nată, în care lupta anti e totdeauna mai impor - unghiul Georgi-Alexa-Pascal are ceva Tita își pierduse pălăria și juca și ea grație faptului că beletristica sa se află tantă decât bătălia pro. din triunghiul Felix-Otilia-Pascalopol desculță, ca și poloneza, iar sora pro - în consonanță cu multe dintre valorile Suntem aici, în primăveri care amenință cu din Enigma Otiliei a lui G. Călinescu. fesorului Papadat își lăsase fiicele în de excepție, din domeniu, de pe plan despărțirea, prin adieri violente de verde la fe - Georgi reprezintă pentru Alexa purita - grija Berthei și o îndemna pe Marisa Ko - internațional. restrele părăginite ale casei. Suntem aici, tea adolescentină a prieteniei, în ra - valcik să facă la fel. Numai Hanya cu Ilustrând, parcă, legea și rigorile blocați în destine, ca papagali în colivii, încer - port cu maturitatea iubirii lui Pascal. copilul în brațe, rămăsese deoparte, armoniei, ea calcă apăsat pe urmele când să uităm, să iubim, să ținem pentru noi Vară fără sfârșit este un roman despre lângă Bertha, de care nu se despărțea mari și sigure ale pașilor lui Wallace instanțele nepământene, să credem, tot pentru sensul grav și tragic, profund, al nici o clipă și lângă Mamușa, urmărind Stevens, care, după cum observa Dan binele nostru, că mai există dor și lacrimă pe existenței, marcată de destin și de li - pe cerul plin de stele un punct știut Grigorescu: „reia ideea că imaginația lume. berul arbitru, de iubire în confruntare numai de ea.”. este elementul capabil să distileze în Suntem aici, unde altundeva să fim?, cu moartea. Din Vară fără sfârșit se Instantaneu, se declanșează urgia: frumusețe neliniștile existenței zilnice. granițele sunt închise, certificate sunt încuiate desprinde o anumită filozofie despre ci - „Un vuiet ca o furtună dezlănțuită s-a Negând speranța într-un viitor cosmic în sertare de metal, verighetele sunt înțepenite clicitatea timpului . Așa se explică și prăvălit din cerul plin, puzderie, de și într-o justiție poetică , omul pe inelar, dar când se strigă catalogul și când titlul romanului, care nu ne sugerează stele, strivind satul, valea și pădurea aparține vieții pământene, recunoscând imaginea pe care o vedem în oglindă are nevoie o vară continuă, nesfârșită, ci o vară ocrotită de liniștea în care te puteai durerea ca parte integrantă a lumii de o mână stângace dispusă să iasă la tablă, să care revine ciclic și care se repetă la crede la capătul Pământului.
Recommended publications
  • Bucharest Booklet
    Contact: Website: www.eadsociety.com Facebook: www.facebook.com/EADSociety Twitter (@EADSociety): www.twitter.com/EADSociety Instagram: https://www.instagram.com/eadsociety/ Google+: www.google.com/+EADSociety LinkedIn: www.linkedin.com/company/euro-atlantic- diplomacy-society YouTube: www.youtube.com/c/Eadsociety Contents History of Romania ………………………………………………………………………………………………………………………………………………….3 What you can visit in Bucharest ……………………………………………………………………………………………………………………………………..4 Where to Eat or Drink ……………………………………………………………………………………………………………………………………………….8 Night life in Bucharest ……………………………………………………………………………………………………………………………………………….9 Travel in Romania ……………………………………………………………………………………………………………………………………………….....10 Other recommendations …………………………………………………………………………………………………………………………………………….11 BUCHAREST, ROMANIA MIDDLE AGES MODERN ERA Unlike plenty other European capitals, Bucharest does not boast of a For several centuries after the reign of Vlad the Impaler, millenniums-long history. The first historical reference to this city under Bucharest, irrespective of its constantly increasing the name of Bucharest dates back to the Middle Ages, in 1459. chiefdom on the political scene of Wallachia, did undergo The story goes, however, that Bucharest was founded several centuries the Ottoman rule (it was a vassal of the Empire), the earlier, by a controversial and rather legendary character named Bucur Russian occupation, as well as short intermittent periods of (from where the name of the city is said to derive). What is certain is the Hapsburg
    [Show full text]
  • The ION JALEA Museum
    Învăţâmânt, Cercetare, Creaţie Vol. 3 No. 1 - 2017 One artist on the seashore – The ION JALEA Museum Lelia RUS PÎRVAN1 Abstract: Located on the seashore, near the Casino boardwalk of Constanta, the ION JALEA MUSEUM is one of the few cultural edifices in our country, exclusively dedicated to sculpture. Ion Jalea was born on May 19, 1887 in Casimcea, Tulcea; his bond with the Dobrudjan lands is proven not only by his cultural legacy, but also by a series of small portraits or sculptures, in which the people’s features, traditional dress or trades materialize in genuine anthropological studies. Carved from all sorts of materials like: plaster, bronze, stone or marble, his theme cycles include allegorical, religious or mythological, war or work scenes, nudes, portraits, peasant characters, culminating with his monumental works, all of them involving his own trademark that rambles anything simple or hazardous favouring a clear, classicized shape. Key-words: Sculpture, museum, artist, war, nude, portrait, human body, mythology Located on the seashore, near the Casino boardwalk of Constanta, the ION JALEA MUSEUM is one of the few cultural edifices in our country, exclusively dedicated to sculpture. The house belonged to Constantin Pariano, Prefect of Constanta and was designed in national (Neo-Romanian) style by the architect Victor Stephanescu, after the Great War. The building became a museum in 1968, when the sculptor initially donated the house to the city of Constanta. Subsequently, in 1984, when the collection was completed with several other sculptures donated by the family of the artist, it reached a total of 227 works.
    [Show full text]
  • Date Calitative Despre Școlile Gimnaziale Constanța
    Date calitative despre școlile gimnaziale Constanța Media Media diferenţelor Media mediilor la Număr mediilor de mediei mediilor Maximul Minimul Cod Judeţ evaluarea școli absolvire evaluarea diferenței diferenței naţională cls. 5-8 națională - absolvire 5-8 CT 165 8,62 6,84 -2,11 -4,89 -0,17 Național 5.867 8,59 6,79 -2,16 -7,11 0,26 Diferenţa mediei Media mediilor Media mediilor la mediilor Rang după Cod Număr de Rang după Judeţ Nume Mediu de absolvire cls. 5- evaluarea evaluarea diferență pe Şcoală elevi diferență pe țară 8 naţională națională - județ absolvire 5-8 CT 110 LICEUL TEORETIC 'EDUCATIONAL CENTER' CONSTANTA 1 U 9,97 9,80 -0,17 1 49 CT 113 LICEUL TEORETIC 'OVIDIUS' CONSTANTA 91 U 9,73 9,54 -0,19 2 55 CT 103 COLEGIUL NATIONAL 'MIRCEA CEL BATRAN' CONSTANTA 67 U 9,79 9,47 -0,32 3 108 CT 114 LICEUL TEORETIC 'TRAIAN' CONSTANTA 50 U 9,44 9,05 -0,40 4 146 CT 264 LICEUL 'REGELE CAROL I' OSTROV 31 R 8,44 8,03 -0,41 5 155 CT 105 COLEGIUL NATIONAL PEDAGOGIC 'CONSTANTIN BRATESCU' CONSTANTA 27 U 9,48 8,97 -0,50 6 209 CT 131 SCOALA GIMNAZIALA NR. 29 'MIHAI VITEAZU' CONSTANTA 66 U 9,32 8,75 -0,58 7 253 CT 138 SCOALA GIMNAZIALA NR. 43 'FERDINAND' CONSTANTA 32 U 9,06 8,41 -0,65 8 311 CT 136 SCOALA GIMNAZIALA NR. 39 'NICOLAE TONITZA' CONSTANTA 91 U 9,19 8,49 -0,70 9 361 CT 112 LICEUL TEORETIC 'LUCIAN BLAGA' CONSTANTA 64 U 8,82 8,10 -0,71 10 374 CT 192 SCOALA GIMNAZIALA 'TITU MAIORESCU' DULCESTI 13 R 8,64 7,92 -0,72 11 383 CT 133 SCOALA GIMNAZIALA NR.
    [Show full text]
  • MONITOREPARTEA LEG1, D ECIIIETE PLIRNALE ALE CONSILIRILM DE Minirt3trii, DECIZILINI MINISTERIAL%C'07t1unicatis
    10 C. \ ,Aiiul OXV Nr. 88. 10,00 EI EXEMPLAPUL Vineri 18Aprilie 1947. MONITOREPARTEA LEG1, D ECIIIETE PLIRNALE ALE CONSILIRILM DE MINIrt3TRII, DECIZILINI MINISTERIAL%C'07t1UNICATIS. ANUNTURI MEDICI ARE (DE INTERES GENERAL) Desbaterile ADONAMENTE IN LEi Partca t-a san a 11-a parlamentare PUBLICATII IN tEl lesartla t an6 luni 13 luni 11 lunAsesituae 1 lunA -10M. IN TARA: DECRETE $1 IURNALII ALE CONSILIULUI DE MIN1STRI P articular& Pentrn acordareri avrmtajelor 200.000 tern nentrn ineurajarea In. am Autoribilti de Stat, ¡nag1 comune dustrici /a Industrinsi sl fabricanti . Went pentru meseriasi si marl Or5nestI. .. .... 1.800.000 urbane MN. 375.000 360.000 ,. ineetAtentre si denuneri de ltirOm5nt 1.000.000 Autorit-A$1 comunale rurale 250.000 DEeio ,, nutorizArl pt. inflintilri de blrouri vainale 700.000 Zil :F.thimbAri de name . O rice eh:matt OND 1.200.000 ....... 1.000.000 . IN STRMNATATE IMO 2.400.000 500.000CITATIILE: Curtilor de Casalle, Conturi, Apel, Pribunalelor si notar Un exersprar din anui curent lei 10.000 o. 1.21 0.000 p II-aI 10.000 publIel 150.000 udecstorillor 75.000 anil expirati . ......I 20.000 201000 PUDLICATII PENTRU AMENAJAMENTE DE PADURI: Abonarneatul la parten 111-a (Desbaterile parlamentnrc)pentrusesiunlie paditri dela 0- 10 ha 100.000 .4rdinarc prehingitc sau extraordinare se socoieste r 10,01 20 200.000 250.000 lei lunar (minimum 20.01- 100 ."0,0 000 lun1). y ,, 100.01 203,, 1 000 000 Abonameatele sl ,, 200,01 500e, 1.500.000 publicatflle pentrn autorifati si particularl se plAtese ll i. E00.01-1000,, 2 000 000 kitticipat.
    [Show full text]
  • Florica CRUCER.U UN MARE SCULPTOR OOBROGEAN: ION JALEA (1887-1983)
    Florica CRUCER. U UN MARE SCULPTOR OOBROGEAN: ION JALEA (1887-1983) „ Toţi oamenii, din totdea una şi de oriunde, îşi iubesc Jocurile unde s-a u mlscut. Dar la noi poate mai mult decâ t atât; noi suntem neamuri lega te strâns de pclmânt, de Jocurile în care ne-am pomenit, aşa încâ t purtclm cu noi, ca pe zestrea cea mai de preţ, chiar daccl viaţa ne împinge sc1 hcllclduim pe alte meleaguri, amin tirea dragcl a oamenilor şi pclmânturilor în tre care am venit pe lume. Pen tru mine Dobrogea rcl mâne, aşadar, tclrâmul cel mai minunat din câ te am vclzut în viaţa mea. Aici m-am simţitîntotdea una fericit şi ori de câ te ori trec Dunclrea şi azi mi se pare cel fa c drumulîn tors ccl tre o ţarcl de basm. Dobrogea este un tclrâ m al perspectivelor lungi, al orizontului la rg deschis. Aici artistul poate cu adevclrat în văţa şi cunoaşte liberta tea şi sem­ nifica ţia dimensiunilor". Ion Ja lea 1970 Dobrogea a fost - şi continuă să fie - pentru artişti „lumina luminii". Către ea au pornit, la finele unui veac academic, Teodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Eugeniu Voinescu, Nicolae Vermont, Dimitrie Hîrlescu ş.a., lăsând, prin opere, mărturii ale întâlnirii lor cu Dobrogea. Dar, marii pictori ai acestui ţinut şi ai acestei lumini, în fortăreaţa cărora, această întâlnire le-a deschis calea către observarea naturii, către luminozitatea culorii aparţin generaţiilor imediat următoare. George Petraşcu, Nicolae N. Tonitza, Francisc Şirato, Iosif Iser, Ştefan Dimitrescu, Nicolae Dărăscu, Jean Al. Streriadi, Petre Iorgulescu-Yor, Ion Theodorescu Sion, Rodica Maniu, Samuel Miitzer, Nutziu Acontz, Vasile Popescu, Lucian Grigorescu, Cecilia Cuţescu Storck, Paul Miracovici, Micaela Eleutheriade, Lucia Dem.
    [Show full text]
  • Romanian Art Society - a Landmark of the Autochthonous Aesthetics in 1918
    I N T E R N A T I O NA L CO N F E R E N C E RCIC’18 Redefining Community in Intercultural Context Bucharest, 17-19 May 2018 ROMANIAN ART SOCIETY - A LANDMARK OF THE AUTOCHTHONOUS AESTHETICS IN 1918 Cristina GELAN Music, Theater and Visual Arts Faculty, “Ovidius” University, Constanţa, Romania Abstract: On March 9, 1918, the Romanian Art Society was founded in Bucharest. This was an organization that appeared as a form of protest at the proposal of an authorized artistic force of the time, the Artistic Youth Society, addressed to the artists who were mobilized by the Great General Headquarters of the Romanian Army in Iasi to participate in the great exhibition that they organized in April 1918. Revolted by the academic-romantic-idyllic spirit, reflected in the works of the representatives of the Artistic Youth Society, out at the issues of daily life, artists such as Ştefan Dimitrescu, Camil Ressu, Nicolae Tonitza, I. Ştefănescu, Ion Theodorescu- Sion, Nicolae Dărăscu, Alexis Macedonski, Ionescu Doru, Oscar Han and Traian Cornescu wanted to create an artistic bastion that would provide them with a framework where their aspirations can be revealed and offer them the legitimacy to seek a line of expansion and deepening of the ways of expression specific to Romanian art. During the period 1918 - 1924, the Romanian Art Society became the main attraction of the ideals of the artists who were mobilized on the front of the First World War and who contributed to the realization of works of art, of a high artistic level, grounded in the surrounding reality.
    [Show full text]
  • Arhive Personale Şi Familiale
    Arhive personale şi familiale Vol. 1 Repertoriu arhivistic 2 ISBN 973-8308-04-6 3 ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI Arhive personale şi familiale Vol. I Repertoriu arhivistic Autor: Filofteia Rînziş Bucureşti 2001 4 • Redactor: Ioana Alexandra Negreanu • Au colaborat: Florica Bucur, Nataşa Popovici, Anuţa Bichir • Indici de arhive, antroponimic, toponimic: Florica Bucur, Nataşa Popovici • Traducere: Margareta Mihaela Chiva • Culegere computerizată: Filofteia Rînziş • Tehnoredactare şi corectură: Nicoleta Borcea, Otilia Biton • Coperta: Filofteia Rînziş • Coperta 1: Alexandru Marghiloman, Alexandra Ghica Ion C. Brătianu, Alexandrina Gr. Cantacuzino • Coperta 4: Constantin Argetoianu, Nicolae Iorga Sinaia, iulie 1931 Cartea a apărut cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor 5 CUPRINS Introducere……………………………….7 Résumé …………………………………..24 Lista abrevierilor ……………………….29 Arhive personale şi familiale……………30 Bibliografie…………………………….298 Indice de arhive………………………...304 Indice antroponimic……………………313 Indice toponimic……………………….356 6 INTRODUCERE „…avem marea datorie să dăm şi noi arhivelor noastre întreaga atenţie ce o merită, să adunăm şi să organizăm pentru posteritate toate categoriile de material arhivistic, care pot să lămurească generaţiilor viitoare viaţa actuală a poporului român în toată deplinătatea lui.” Constantin Moisil Prospectarea trecutului istoric al poporului român este o condiţie esenţială pentru siguranţa viitorului politic, economic şi cultural al acestuia. Evoluţia unei societăţi, familii sau persoane va putea fi conturată
    [Show full text]
  • Raport Cu Locurile Rămase Libere După Prima Etapă Județul CONSTANŢA Clasa Pregătitoare - an Școlar 2020-2021
    Raport cu locurile rămase libere după prima etapă județul CONSTANŢA Clasa pregătitoare - An școlar 2020-2021 Masă / Normal / Step by Step / Buget / Limba română Oferta educațională Număr locuri Număr admiși Nr. crt. Localitate Unitate școlară libere pentru Număr clase etapa I Capacitate locuri etapa a II-a aprobate 1 CONSTANŢA COLEGIUL NAŢIONAL PEDAGOGIC ’CONSTANTIN 1 25 25 0 BRĂTESCU’ CONSTANŢA 2 CONSTANŢA ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 22 ’I.C.BRĂTIANU’ 1 25 26 0 CONSTANŢA 3 MEDGIDIA ŞCOALA GIMNAZIALĂ ’LUCIAN GRIGORESCU’ 1 25 20 5 MEDGIDIA Total Masă / Normal / Step by Step / Buget / Limba română 3 75 71 4 Pagina 1 / 11 Masă / Normal / Tradițional / Buget / Limba română Oferta educațională Număr locuri Număr admiși Nr. crt. Localitate Unitate școlară libere pentru Număr clase etapa I Capacitate locuri etapa a II-a aprobate 1 ADAMCLISI LICEUL TEHNOLOGIC ’JEAN DINU’ ADAMCLISI 1 18 21 0 2 AGIGEA ŞCOALA GIMNAZIALĂ ’ION BORCEA’ AGIGEA 2 50 42 8 3 ALBEŞTI ŞCOALA GIMNAZIALĂ ’ION CREANGĂ’ ALBEŞTI 1 19 21 0 4 ALBEŞTI ŞCOALA GIMNAZIALĂ ’ION CREANGĂ’ ALBEŞTI / 1 14 13 1 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 COTU VĂII 5 ALIMAN ŞCOALA GIMNAZIALĂ ’DAN SPĂTARU’ ALIMAN / 1 15 14 1 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 DUNĂRENI 6 ALIMAN ŞCOALA GIMNAZIALĂ ’DAN SPĂTARU’ ALIMAN 1 13 12 1 7 AMZACEA ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 AMZACEA 1 14 9 5 8 AMZACEA ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 AMZACEA / ŞCOALA 1 17 8 9 GIMNAZIALĂ NR. 2 GENERAL SCĂRIŞOREANU 9 BĂNEASA LICEUL TEORETIC BĂNEASA / ŞCOALA 2 34 10 24 GIMNAZIALĂ NR. 1 FĂUREI 10 BĂNEASA LICEUL TEORETIC BĂNEASA 2 40 20 20 11 BĂRĂGANU ŞCOALA GIMNAZIALĂ ’EMIL GÂRLEANU’ 1 25 19 6 BĂRĂGANU 12 CASTELU ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.
    [Show full text]
  • Vizita Oficiala De Prietenie a Delegației De Partid Si De Stat
    Proletari din toate țările, uniți-vă I ÎN PAGINA a 2-a Pornind de la hotărîrile ANUL XXXIII, Congresului țărănimii SERIA II, FESTIVALUL NATIONAL Nr. 8 706 „CINTAREA UN AMPLU ROMÂNIEI" 4 PAGINI • O conștiința artis PROGRAM 30 BANI tică — Ion Jalea • Tinerii pe frontul DE ÎNFLORIRE JOI construcției și recon­ strucției 19 MAI A SATELOR • Sport Element esențial al politicii de construire a societății socialiste 1977 CURSA PĂCII multilateral dezvoltate, activitatea de sistematizare creează cadrul ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST pentru repartiția rațională a forțelor de producție, dezvoltarea eco­ nomică a tuturor localităților țării și accelerarea procesului de urbanizare, în condițiile valorificării optime a resurselor și a creș­ terii nivelului de trai al populației. Așa cum sublinia secretarul general al partidului, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU în Expu­ nerea la Congresul consiliilor de conducere a unităților socialiste, al întregii țărănimi „va continua cu intensitate în mediul rural acțiunea de sistematizare, precum și construcția de școli, așezăminte SUB SEMNUL PRIETENIEI ȘI RESPECTULUI RECIPROC, culturale, magazine și alte unități social-culturale, toate acestea conferind satelor noastre un aspect tot mai modern, asigurînd popu­ lației un nivel de civilizație din ce în ce mai ridicat, accelerînd procesul de apropiere treptată a condițiilor de viață de la sate de cele de Ia orașe". I PE COORDONATELE UNUI DIALOG FRUCTUOS iar în mediul rural se vor con­ O concepție sistemicâ strui 250 000—300 000 de locuințe în dezvoltarea din fondurile proprii ale popu­ lației și circa 300 000 aparta­ LA CEL MAI ÎNALT NIVEL, IERI A CONTINUAT teritoriului și așezărilor mente îndeosebi pentru cazarea cadrelor de specialiști care își Procesul de sistematizare a te­ desfășoară activitatea la sate va ritoriului și localităților se inte­ permite un ritm susținut în ac­ grează dezvoltării social-econo- centuarea gradului de urbani­ mice într-o concepție sistemică zare.
    [Show full text]
  • Florica CRUCERU ISTORICUL MUZEULUI DE SCULPTURĂ „ION
    Florica CRUCERU ISTORICUL MUZEULUI DE SCULPTURĂ „ION JALEA” La 14 octombrie 1961, preluam, ca muzeograf, Secţia de Artă a Muzeului Regional de Arheologie Dobrogea, abia înfiinţată, sub direcţia lui Vasile Canarache; la 15 noiembrie al aceluiaşi an, secţia devenea Muzeul Regional de Artă Dobrogea, instituţie cu statut juridic, cont în bancă, ştampilă, stat de funcţiuni, stipulate în decizia nr. 882/15 noiembrie 1961 a Biroului executiv al Consiliului Popular Regional Dobrogea. Deveneam, astfel, primul director al Muzeului de Artă Constanţa (cum se va numi peste câţiva ani), calitate deţinută până în iulie 1984, când s-a dispus unificarea muzeelor judeţene ale ţării, cu scopul reducerii personalului de specialitate. Măsura fusese concepută şi luată de către Tamara Dobrin, care, în Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă din Bucureşti, răspundea direct de reţeaua muzeală a ţării. Odată cu desprinderea sa de Muzeul Regional de Arheologie Dobrogea, în decembrie 1961, noul Muzeu de Artă primea în subordine şi cele două secţii existente: Muzeul de Artă din comuna Limanu, înfiinţat în mai 1960, pe baza unei donaţii a celor peste 100 de artişti, membri ai Uniunii Artiştilor Plastici din România, care lucraseră, în vara anului 1959, în satele Dobrogei, încheind etapa de PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com documentare cu expoziţia „Imagini dobrogene”, găzduită, în 1960, de Cazinoul Constanţei. Cea de a doua secţie era Muzeul „Dinu şi Sevasta Vintilă” din comuna Topalu, care grupează 224 de opere de pictură, sculptură şi grafică, aparţinând unor artişti de la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX, ce au fost donate primăriei comunei de către colecţionarul dr.
    [Show full text]
  • Brânduşa Răileanu
    Brânduşa Răileanu Retrospectiva Dimitrie şi Aurelia Ghiaţă. Volumul 1. Cronologie, concordanţe, bibliografie Consilier ştiinţific Editat de Marina Preutu Lidia Vianu Press Release Thursday 11 February 2016 Brânduşa Răileanu Dimitrie and Aurelia Ghiaţă. Four Retrospective Volumes ISBN 978-606-760-035-3; 978-606-760-037-7; 978-606-760-036-0; 978-606-760-034-6 Edited by Lidia Vianu Die Gedanken sind frei Four days older than T.S. Eliot, Cu patru zile mai mare decât and twelve years younger than T.S. Eliot şi cu doisprezece ani mai Brancusi, Dimitrie Ghiaţă was born in tânăr decât Brancusi, Dimitrie Ghiaţă the kingdom of Romania. He painted s-a născut în Regatul României. A under communism as if communism pictat sub comunism de parcă nu ar fi did not exist. He married Aurelia— existat comunism. S-a însurat cu creator of tapestries that were equally Aurelia—creatoare de tapiserii la fel free from any compromise with de libere de orice compromis cu totalitarian ideology. Communism ideologia totalitarismului. România a took hold of Romania in 1944, when căzut sub comunism în anul 1944, când they were both, more or less, nel mezzo amândoi se aflau nel mezzo del camin. del camin. Contemporary Literature Press Contemporary Literature Press is publică astăzi 4 volume retrospective publishing four retrospective volumes despre opera lor. Aceste volume of their work. These volumes are full cuprind nenumărate picturi şi tapiserii of extraordinary paintings and extraordinare—adevărate miracole de tapestries—miracles of strength and forţă şi culoare. Din ele se desprinde colour. They are images of true imaginea adevărată a României: aşa Romania: as it was, as it still is.
    [Show full text]
  • In the Name of Brâncuşi: Complexes, Projections, and Historical Symptoms
    Kunsttexte.de/ostblick 3/2014 - 1 Daria Ghiu In the Name of Brâncuşi: Complexes, Projections, and Historical Symptoms On August 19, as this text was just being finished, the Almost falling into ridicule, this statement reminds Romanian press coincidentally published an article on us of a cultural debate which has periodically flooded Constantin Brâncuşi. “Amazing! Brâncuşi's donation to the Romanian media in the last two years, namely Romania rejected by Călinescu and Sadoveanu”, the discussion pertaining to repatriating Brâncuşi's re- writes the Ring, a local newspaper distributed for free mains. This initiative was started by a fierce Romanian in the Bucharest subway1. The article discusses a well intellectual, Laurian Stănchescu, to whom I will come known topic which continues to attract the attention of back later. Being difficult to categorize, Brâncuşi cre- the Romanian cultural milieu, still, after 62 years: ates confusion as everyone can project their own in 1951, at the peak of socialist realism, Brâncuşi views onto him. wanted to donate his work to the Romanian State. One of the most recent Romanian publications on The Romanian Academy members refused the offer. Brâncuşi is the study written by the art historian Doina The official records of that meeting reveal political Lemny: Brâncuşi – the Artist Who Crosses All Bound- arguments against the artist. Here I quote two of them: aries, first published in Paris in 2012 and in Bucharest “Brâncuşi cannot be considered a creator in the field of the same year. The author draws attention to the flexi- sculpture since he does not express himself through bility required of a researcher who approaches his the essential and characteristic means of this art”, work, leaving aside all abusive nationalistic marks states the literary critic and writer George Călinescu.
    [Show full text]