Vizita Oficiala De Prietenie a Delegației De Partid Si De Stat

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Vizita Oficiala De Prietenie a Delegației De Partid Si De Stat Proletari din toate țările, uniți-vă I ÎN PAGINA a 2-a Pornind de la hotărîrile ANUL XXXIII, Congresului țărănimii SERIA II, FESTIVALUL NATIONAL Nr. 8 706 „CINTAREA UN AMPLU ROMÂNIEI" 4 PAGINI • O conștiința artis PROGRAM 30 BANI tică — Ion Jalea • Tinerii pe frontul DE ÎNFLORIRE JOI construcției și recon­ strucției 19 MAI A SATELOR • Sport Element esențial al politicii de construire a societății socialiste 1977 CURSA PĂCII multilateral dezvoltate, activitatea de sistematizare creează cadrul ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST pentru repartiția rațională a forțelor de producție, dezvoltarea eco­ nomică a tuturor localităților țării și accelerarea procesului de urbanizare, în condițiile valorificării optime a resurselor și a creș­ terii nivelului de trai al populației. Așa cum sublinia secretarul general al partidului, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU în Expu­ nerea la Congresul consiliilor de conducere a unităților socialiste, al întregii țărănimi „va continua cu intensitate în mediul rural acțiunea de sistematizare, precum și construcția de școli, așezăminte SUB SEMNUL PRIETENIEI ȘI RESPECTULUI RECIPROC, culturale, magazine și alte unități social-culturale, toate acestea conferind satelor noastre un aspect tot mai modern, asigurînd popu­ lației un nivel de civilizație din ce în ce mai ridicat, accelerînd procesul de apropiere treptată a condițiilor de viață de la sate de cele de Ia orașe". I PE COORDONATELE UNUI DIALOG FRUCTUOS iar în mediul rural se vor con­ O concepție sistemicâ strui 250 000—300 000 de locuințe în dezvoltarea din fondurile proprii ale popu­ lației și circa 300 000 aparta­ LA CEL MAI ÎNALT NIVEL, IERI A CONTINUAT teritoriului și așezărilor mente îndeosebi pentru cazarea cadrelor de specialiști care își Procesul de sistematizare a te­ desfășoară activitatea la sate va ritoriului și localităților se inte­ permite un ritm susținut în ac­ grează dezvoltării social-econo- centuarea gradului de urbani­ mice într-o concepție sistemică zare. in care rolul hotărâtor îl are în concordantă cu prevederile dezvoltarea industriei și indus­ schițelor de sistematizare, noile trializarea tuturor ramurilor și locuințe se vor realiza în zonele VIZITA OFICIALA DE PRIETENIE IN R. P. POLON activităților. Pe această bază, stabilite la nivelul fiecărei așe­ dezvoltarea alături de cele 236 zări integrate în specificul con­ așezări urbane existente, a 350— dițiilor locale dar asigurînd o 400 orășele industrial-agrare — densitate care să permită reali­ din care 120 pînă în 1980. va zarea dotărilor social-cUlturaie și permite crearea unei rețele de a echipărilor tehnico-edilitare localități care vor asigura do- în condiții optime. A DELEGAȚIEI1 DE PARTID SI DE STAT, tarea și echiparea armonioasă a teritoriului, la fiecare 4—5 co­ mune. existînd o așezare urbană. înnoirea structurilor Aceasta este posibil de realizat social-agrare, în primul rînd prin dezvoltarea industriei și agriculturii. Numai premisă a dezvoltării în mediul rural industria își va CONDUSĂ DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUSESCU marca dezvoltarea prin ampla­ așezărilor 1 1 sarea a circa 400 obiective in­ A dustriale importante sau agro­ Urmarea progresului tehnico- industriale sporind cu 50 la sută științific care a determinat mo­ numărul localităților existente dificări în structura social-pro- pînă în prezent cu astfel de în­ fesională. extinderea muncii ca­ Intilnirea tovarășilor Nicolae Ceaușescu și Edward Gierek zestrări. Iar agricultura prin lificate. în contextul creșterii intensificare, specializare, con­ pregătirii tehnice și de cultură Miercuri, în cadrul unei noi colaborării româno-polone, pe centrare, integrare și industriali­ generală — în localitățile rurale întîlniri desfășurate la Palatul baza principiilor egalității și zare va contribui direct la redu­ sint peste 130 mii specialiști Wilanow din Varșovia, tova­ avantajului reciproc, în scopul cerea diferențelor intre sat și rășii Nicolae Ceaușescu, secre­ progresului tot mai rapid al oraș. în același timp faptul că Dr. ing. ION BOLD tar general al Partidului Co­ construcției socialiste în am­ în actualul cincinal se vor con­ munist Român, președintele bele țări. Discuțiile au eviden­ strui peste 1 milion de locuințe. (Continuare in pag. a lll-a) Republicii Socialiste România, țiat căi noi de cooperare ra- și Edward Gierek, prim-secre- mâno-polonă în diverse do­ tar al C.C. al Partidului Mun­ menii, între care metalurgia, citoresc Unit Polonez, au re­ chimia, agricultura, cercetarea luat schimbul de opinii asupra științifică, aplicarea în pro­ Campania agricolă unor probleme fundamentale ducție a cuceririlor științei și privind mersul construcției so­ progresului tehnic. cialiste în cele două țări, stadiul Tovarășii Nicolae Ceaușescu STAREA DE VEGETAȚIE și perspectivele relațiilor ro- și Edward Gierek au analizat, mâno-polone, precum și diver­ de asemenea, unele probleme se aspecte ale activității poli­ de interes comun ale vieții in­ A CULTURILOR IMPUNE tice internaționale actuale. ternaționale, cei doi conducă­ Cei doi conducători de par­ tori de partid s-au pronunțat tid au continuat informarea reciprocă în legătură cu acti­ asupra necesității instaurării vitatea- pe care Partidul Comu­ unor relații de tip nou între Folosirea tuturor forțelor nist Român și Partidul Mun­ state, a evitării conflictelor, citoresc Unit Polonez o desfă-i înfăptuirii stringente a dezan­ șoară pentru edificarea noii gajării militare și dezarmării. orînduiri, cu experiența dobîn- Au fost evidențiate, totodată, mecanice și umane ( dită în domeniile politic, eco­ puncte de vedere comune pri­ nomic, social-cultural. Au fost vind desfășurarea în bune abordate apoi unele probleme condițiuni a reuniunii de privind relațiile dintre Româ­ Belgrad, exprimîndu-se nia și Polonia, dintre partidele ranța abordării în mod adec­ și popoarele noastre. Exprimîn- vat a problemelor esențiale du-și satisfacția pentru conti­ pentru aplicarea acordurilor nua dezvoltare și diversificare semnate la Helsinki. Tovarășii a acestor raporturi, tovarășii Nicolae Ceaușescu și Edward Gierek au analizat unele pro­ în toate județele continuă întreținerea culturilor — lucrări Nicolae Ceaușescu și Edward de care depinde în mare măsură nivelul recoltelor. Gierek au relevat largile posi­ bleme care privesc instaurarea evoluția politică pe continen­ unui climat de progres, pace, Intîlnirea s-a desfășurat în- caracteristică relațiilor dintre La sfecla de zahăr, prima prașilă manuală a fost executată bilități ce se deschid pentru unei păci juste și trainice în pe mai mult dc 90 la sută din suprafața cultivată, fiind termi­ tul african și pe alte conti­ securitate și înțelegere între tr-o atmosferă de deplină în­ partidele, țările și popoarele nată în 19 județe îndeosebi din sudul și vestul țării. De ase­ extinderea pe mai departe a Orientul Mijlociu, precum și nente, în scopul instaurării toate statele lumii. țelegere și respect reciproc, noastre. menea, prașila I mecanică a fost realizată pe jumătate din terenurile aflate în cultură. în unitățile agricole cooperatiste din Timiș, cel mai mare cultivator de sfeclă, precum și în județele Constanța și Tulcea, prașila mecanică și manuală a fost ter­ minată pe întreaga suprafață cultivată. In prezent se continuă • Vizite ale tovarășei Elena Ceausescu intens a doua prașilă. întîlnire prietenească a tovarășului La floarea-soarelui, prima prașilă mecanică și manuală a fost efectuată in proporție de circa 60 la sută. Aceste lucrări au fost • Activități ale delegației române terminate in unitățile agricole cooperatiste din județele Buzău, Bihor și Argeș. Culturile de cartofi au fost prășite cu mijloace Nicolae Ceaușescu și tovarășei Elena Ceaușescu in orașele Gdansk și Gdynia mecanice in proporție de 60 la sută, iar porumbul de 10 la sută. tei Kandler, președintele consi­ • TIMIȘ liului intercooperatist, și, pen­ • „O expresie a prieteniei tru a ne convinge de operativi­ Cele șapte unități din Consi­ tatea cu care se lucrează pe o- cu tovarășul Edward Gierek si tovarășa Stanislawa Gierek liul intercooperatist Jebel, ju­ goare, ne invită pe una din tar­ și simpatiei profunde a dețul Timiș și-au planificat rea­ lalele C.A.P. Jebel. Formația de lizarea a 3100 tone semisiloz lucru întîlnită aici printre care din culturile de trifoliene și orz îi remarcăm pe tinerii Cornel întregului nostru popor masă verde. în acest scop, în Lupșor, Cornel Lupșan și Mir­ fiecare comună au fost consti­ cea Jema avea la ora 9 dimi­ tuite formații de lucru dotate neața 5 ha realizate, iar 35 tone, fiecare cu cite o combină de cosite cu o zi mai înainte, au fafă de poporul român, recoltat furaje, două C.S.U,, o luat drumul silozului din ferma cositoare, o greblă rotativă și zootehnică. cite 6—8 remorci. Producția re­ într-o altă comună, la Lie- fafă de realizările sale" — coltată pînă în prezent a depă­ bling, secretarul comitetului da șit sarcinile planificate deși ac­ partid pe C.A.P., Konrad Glass, revista presei poloneze țiunea continuă pe încă 48 ha din cele 298 însămînțate. „Este ION DANCEA în pagina a lll-a o realizare deosebit de bună“, apreciază tovarășul inginer Ma- * (Continuare in pag. a Ill-a) Umanismul revoluționar o permanență a artei și literaturii noastre Epoca noastră se întreabă tot de Dan Zamfirescu virtual, toate șansele de a ina­ mai acut dacă arta, creația ar- ugura un nou ciclu de creație tistică de orice fel, de la litera­ majoră în istoria spirituală a u- tură și pictură la muzică, mai astfel incit ea să nu rămînă junse Ia totala golire de sens, manității. Problema centrală. în poate avea sensul major, mai stearpă, închircită,
Recommended publications
  • Bucharest Booklet
    Contact: Website: www.eadsociety.com Facebook: www.facebook.com/EADSociety Twitter (@EADSociety): www.twitter.com/EADSociety Instagram: https://www.instagram.com/eadsociety/ Google+: www.google.com/+EADSociety LinkedIn: www.linkedin.com/company/euro-atlantic- diplomacy-society YouTube: www.youtube.com/c/Eadsociety Contents History of Romania ………………………………………………………………………………………………………………………………………………….3 What you can visit in Bucharest ……………………………………………………………………………………………………………………………………..4 Where to Eat or Drink ……………………………………………………………………………………………………………………………………………….8 Night life in Bucharest ……………………………………………………………………………………………………………………………………………….9 Travel in Romania ……………………………………………………………………………………………………………………………………………….....10 Other recommendations …………………………………………………………………………………………………………………………………………….11 BUCHAREST, ROMANIA MIDDLE AGES MODERN ERA Unlike plenty other European capitals, Bucharest does not boast of a For several centuries after the reign of Vlad the Impaler, millenniums-long history. The first historical reference to this city under Bucharest, irrespective of its constantly increasing the name of Bucharest dates back to the Middle Ages, in 1459. chiefdom on the political scene of Wallachia, did undergo The story goes, however, that Bucharest was founded several centuries the Ottoman rule (it was a vassal of the Empire), the earlier, by a controversial and rather legendary character named Bucur Russian occupation, as well as short intermittent periods of (from where the name of the city is said to derive). What is certain is the Hapsburg
    [Show full text]
  • The ION JALEA Museum
    Învăţâmânt, Cercetare, Creaţie Vol. 3 No. 1 - 2017 One artist on the seashore – The ION JALEA Museum Lelia RUS PÎRVAN1 Abstract: Located on the seashore, near the Casino boardwalk of Constanta, the ION JALEA MUSEUM is one of the few cultural edifices in our country, exclusively dedicated to sculpture. Ion Jalea was born on May 19, 1887 in Casimcea, Tulcea; his bond with the Dobrudjan lands is proven not only by his cultural legacy, but also by a series of small portraits or sculptures, in which the people’s features, traditional dress or trades materialize in genuine anthropological studies. Carved from all sorts of materials like: plaster, bronze, stone or marble, his theme cycles include allegorical, religious or mythological, war or work scenes, nudes, portraits, peasant characters, culminating with his monumental works, all of them involving his own trademark that rambles anything simple or hazardous favouring a clear, classicized shape. Key-words: Sculpture, museum, artist, war, nude, portrait, human body, mythology Located on the seashore, near the Casino boardwalk of Constanta, the ION JALEA MUSEUM is one of the few cultural edifices in our country, exclusively dedicated to sculpture. The house belonged to Constantin Pariano, Prefect of Constanta and was designed in national (Neo-Romanian) style by the architect Victor Stephanescu, after the Great War. The building became a museum in 1968, when the sculptor initially donated the house to the city of Constanta. Subsequently, in 1984, when the collection was completed with several other sculptures donated by the family of the artist, it reached a total of 227 works.
    [Show full text]
  • Date Calitative Despre Școlile Gimnaziale Constanța
    Date calitative despre școlile gimnaziale Constanța Media Media diferenţelor Media mediilor la Număr mediilor de mediei mediilor Maximul Minimul Cod Judeţ evaluarea școli absolvire evaluarea diferenței diferenței naţională cls. 5-8 națională - absolvire 5-8 CT 165 8,62 6,84 -2,11 -4,89 -0,17 Național 5.867 8,59 6,79 -2,16 -7,11 0,26 Diferenţa mediei Media mediilor Media mediilor la mediilor Rang după Cod Număr de Rang după Judeţ Nume Mediu de absolvire cls. 5- evaluarea evaluarea diferență pe Şcoală elevi diferență pe țară 8 naţională națională - județ absolvire 5-8 CT 110 LICEUL TEORETIC 'EDUCATIONAL CENTER' CONSTANTA 1 U 9,97 9,80 -0,17 1 49 CT 113 LICEUL TEORETIC 'OVIDIUS' CONSTANTA 91 U 9,73 9,54 -0,19 2 55 CT 103 COLEGIUL NATIONAL 'MIRCEA CEL BATRAN' CONSTANTA 67 U 9,79 9,47 -0,32 3 108 CT 114 LICEUL TEORETIC 'TRAIAN' CONSTANTA 50 U 9,44 9,05 -0,40 4 146 CT 264 LICEUL 'REGELE CAROL I' OSTROV 31 R 8,44 8,03 -0,41 5 155 CT 105 COLEGIUL NATIONAL PEDAGOGIC 'CONSTANTIN BRATESCU' CONSTANTA 27 U 9,48 8,97 -0,50 6 209 CT 131 SCOALA GIMNAZIALA NR. 29 'MIHAI VITEAZU' CONSTANTA 66 U 9,32 8,75 -0,58 7 253 CT 138 SCOALA GIMNAZIALA NR. 43 'FERDINAND' CONSTANTA 32 U 9,06 8,41 -0,65 8 311 CT 136 SCOALA GIMNAZIALA NR. 39 'NICOLAE TONITZA' CONSTANTA 91 U 9,19 8,49 -0,70 9 361 CT 112 LICEUL TEORETIC 'LUCIAN BLAGA' CONSTANTA 64 U 8,82 8,10 -0,71 10 374 CT 192 SCOALA GIMNAZIALA 'TITU MAIORESCU' DULCESTI 13 R 8,64 7,92 -0,72 11 383 CT 133 SCOALA GIMNAZIALA NR.
    [Show full text]
  • MONITOREPARTEA LEG1, D ECIIIETE PLIRNALE ALE CONSILIRILM DE Minirt3trii, DECIZILINI MINISTERIAL%C'07t1unicatis
    10 C. \ ,Aiiul OXV Nr. 88. 10,00 EI EXEMPLAPUL Vineri 18Aprilie 1947. MONITOREPARTEA LEG1, D ECIIIETE PLIRNALE ALE CONSILIRILM DE MINIrt3TRII, DECIZILINI MINISTERIAL%C'07t1UNICATIS. ANUNTURI MEDICI ARE (DE INTERES GENERAL) Desbaterile ADONAMENTE IN LEi Partca t-a san a 11-a parlamentare PUBLICATII IN tEl lesartla t an6 luni 13 luni 11 lunAsesituae 1 lunA -10M. IN TARA: DECRETE $1 IURNALII ALE CONSILIULUI DE MIN1STRI P articular& Pentrn acordareri avrmtajelor 200.000 tern nentrn ineurajarea In. am Autoribilti de Stat, ¡nag1 comune dustrici /a Industrinsi sl fabricanti . Went pentru meseriasi si marl Or5nestI. .. .... 1.800.000 urbane MN. 375.000 360.000 ,. ineetAtentre si denuneri de ltirOm5nt 1.000.000 Autorit-A$1 comunale rurale 250.000 DEeio ,, nutorizArl pt. inflintilri de blrouri vainale 700.000 Zil :F.thimbAri de name . O rice eh:matt OND 1.200.000 ....... 1.000.000 . IN STRMNATATE IMO 2.400.000 500.000CITATIILE: Curtilor de Casalle, Conturi, Apel, Pribunalelor si notar Un exersprar din anui curent lei 10.000 o. 1.21 0.000 p II-aI 10.000 publIel 150.000 udecstorillor 75.000 anil expirati . ......I 20.000 201000 PUDLICATII PENTRU AMENAJAMENTE DE PADURI: Abonarneatul la parten 111-a (Desbaterile parlamentnrc)pentrusesiunlie paditri dela 0- 10 ha 100.000 .4rdinarc prehingitc sau extraordinare se socoieste r 10,01 20 200.000 250.000 lei lunar (minimum 20.01- 100 ."0,0 000 lun1). y ,, 100.01 203,, 1 000 000 Abonameatele sl ,, 200,01 500e, 1.500.000 publicatflle pentrn autorifati si particularl se plAtese ll i. E00.01-1000,, 2 000 000 kitticipat.
    [Show full text]
  • Florica CRUCER.U UN MARE SCULPTOR OOBROGEAN: ION JALEA (1887-1983)
    Florica CRUCER. U UN MARE SCULPTOR OOBROGEAN: ION JALEA (1887-1983) „ Toţi oamenii, din totdea una şi de oriunde, îşi iubesc Jocurile unde s-a u mlscut. Dar la noi poate mai mult decâ t atât; noi suntem neamuri lega te strâns de pclmânt, de Jocurile în care ne-am pomenit, aşa încâ t purtclm cu noi, ca pe zestrea cea mai de preţ, chiar daccl viaţa ne împinge sc1 hcllclduim pe alte meleaguri, amin tirea dragcl a oamenilor şi pclmânturilor în tre care am venit pe lume. Pen tru mine Dobrogea rcl mâne, aşadar, tclrâmul cel mai minunat din câ te am vclzut în viaţa mea. Aici m-am simţitîntotdea una fericit şi ori de câ te ori trec Dunclrea şi azi mi se pare cel fa c drumulîn tors ccl tre o ţarcl de basm. Dobrogea este un tclrâ m al perspectivelor lungi, al orizontului la rg deschis. Aici artistul poate cu adevclrat în văţa şi cunoaşte liberta tea şi sem­ nifica ţia dimensiunilor". Ion Ja lea 1970 Dobrogea a fost - şi continuă să fie - pentru artişti „lumina luminii". Către ea au pornit, la finele unui veac academic, Teodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Eugeniu Voinescu, Nicolae Vermont, Dimitrie Hîrlescu ş.a., lăsând, prin opere, mărturii ale întâlnirii lor cu Dobrogea. Dar, marii pictori ai acestui ţinut şi ai acestei lumini, în fortăreaţa cărora, această întâlnire le-a deschis calea către observarea naturii, către luminozitatea culorii aparţin generaţiilor imediat următoare. George Petraşcu, Nicolae N. Tonitza, Francisc Şirato, Iosif Iser, Ştefan Dimitrescu, Nicolae Dărăscu, Jean Al. Streriadi, Petre Iorgulescu-Yor, Ion Theodorescu Sion, Rodica Maniu, Samuel Miitzer, Nutziu Acontz, Vasile Popescu, Lucian Grigorescu, Cecilia Cuţescu Storck, Paul Miracovici, Micaela Eleutheriade, Lucia Dem.
    [Show full text]
  • Romanian Art Society - a Landmark of the Autochthonous Aesthetics in 1918
    I N T E R N A T I O NA L CO N F E R E N C E RCIC’18 Redefining Community in Intercultural Context Bucharest, 17-19 May 2018 ROMANIAN ART SOCIETY - A LANDMARK OF THE AUTOCHTHONOUS AESTHETICS IN 1918 Cristina GELAN Music, Theater and Visual Arts Faculty, “Ovidius” University, Constanţa, Romania Abstract: On March 9, 1918, the Romanian Art Society was founded in Bucharest. This was an organization that appeared as a form of protest at the proposal of an authorized artistic force of the time, the Artistic Youth Society, addressed to the artists who were mobilized by the Great General Headquarters of the Romanian Army in Iasi to participate in the great exhibition that they organized in April 1918. Revolted by the academic-romantic-idyllic spirit, reflected in the works of the representatives of the Artistic Youth Society, out at the issues of daily life, artists such as Ştefan Dimitrescu, Camil Ressu, Nicolae Tonitza, I. Ştefănescu, Ion Theodorescu- Sion, Nicolae Dărăscu, Alexis Macedonski, Ionescu Doru, Oscar Han and Traian Cornescu wanted to create an artistic bastion that would provide them with a framework where their aspirations can be revealed and offer them the legitimacy to seek a line of expansion and deepening of the ways of expression specific to Romanian art. During the period 1918 - 1924, the Romanian Art Society became the main attraction of the ideals of the artists who were mobilized on the front of the First World War and who contributed to the realization of works of art, of a high artistic level, grounded in the surrounding reality.
    [Show full text]
  • Arhive Personale Şi Familiale
    Arhive personale şi familiale Vol. 1 Repertoriu arhivistic 2 ISBN 973-8308-04-6 3 ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI Arhive personale şi familiale Vol. I Repertoriu arhivistic Autor: Filofteia Rînziş Bucureşti 2001 4 • Redactor: Ioana Alexandra Negreanu • Au colaborat: Florica Bucur, Nataşa Popovici, Anuţa Bichir • Indici de arhive, antroponimic, toponimic: Florica Bucur, Nataşa Popovici • Traducere: Margareta Mihaela Chiva • Culegere computerizată: Filofteia Rînziş • Tehnoredactare şi corectură: Nicoleta Borcea, Otilia Biton • Coperta: Filofteia Rînziş • Coperta 1: Alexandru Marghiloman, Alexandra Ghica Ion C. Brătianu, Alexandrina Gr. Cantacuzino • Coperta 4: Constantin Argetoianu, Nicolae Iorga Sinaia, iulie 1931 Cartea a apărut cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor 5 CUPRINS Introducere……………………………….7 Résumé …………………………………..24 Lista abrevierilor ……………………….29 Arhive personale şi familiale……………30 Bibliografie…………………………….298 Indice de arhive………………………...304 Indice antroponimic……………………313 Indice toponimic……………………….356 6 INTRODUCERE „…avem marea datorie să dăm şi noi arhivelor noastre întreaga atenţie ce o merită, să adunăm şi să organizăm pentru posteritate toate categoriile de material arhivistic, care pot să lămurească generaţiilor viitoare viaţa actuală a poporului român în toată deplinătatea lui.” Constantin Moisil Prospectarea trecutului istoric al poporului român este o condiţie esenţială pentru siguranţa viitorului politic, economic şi cultural al acestuia. Evoluţia unei societăţi, familii sau persoane va putea fi conturată
    [Show full text]
  • Raport Cu Locurile Rămase Libere După Prima Etapă Județul CONSTANŢA Clasa Pregătitoare - an Școlar 2020-2021
    Raport cu locurile rămase libere după prima etapă județul CONSTANŢA Clasa pregătitoare - An școlar 2020-2021 Masă / Normal / Step by Step / Buget / Limba română Oferta educațională Număr locuri Număr admiși Nr. crt. Localitate Unitate școlară libere pentru Număr clase etapa I Capacitate locuri etapa a II-a aprobate 1 CONSTANŢA COLEGIUL NAŢIONAL PEDAGOGIC ’CONSTANTIN 1 25 25 0 BRĂTESCU’ CONSTANŢA 2 CONSTANŢA ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 22 ’I.C.BRĂTIANU’ 1 25 26 0 CONSTANŢA 3 MEDGIDIA ŞCOALA GIMNAZIALĂ ’LUCIAN GRIGORESCU’ 1 25 20 5 MEDGIDIA Total Masă / Normal / Step by Step / Buget / Limba română 3 75 71 4 Pagina 1 / 11 Masă / Normal / Tradițional / Buget / Limba română Oferta educațională Număr locuri Număr admiși Nr. crt. Localitate Unitate școlară libere pentru Număr clase etapa I Capacitate locuri etapa a II-a aprobate 1 ADAMCLISI LICEUL TEHNOLOGIC ’JEAN DINU’ ADAMCLISI 1 18 21 0 2 AGIGEA ŞCOALA GIMNAZIALĂ ’ION BORCEA’ AGIGEA 2 50 42 8 3 ALBEŞTI ŞCOALA GIMNAZIALĂ ’ION CREANGĂ’ ALBEŞTI 1 19 21 0 4 ALBEŞTI ŞCOALA GIMNAZIALĂ ’ION CREANGĂ’ ALBEŞTI / 1 14 13 1 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 COTU VĂII 5 ALIMAN ŞCOALA GIMNAZIALĂ ’DAN SPĂTARU’ ALIMAN / 1 15 14 1 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 DUNĂRENI 6 ALIMAN ŞCOALA GIMNAZIALĂ ’DAN SPĂTARU’ ALIMAN 1 13 12 1 7 AMZACEA ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 AMZACEA 1 14 9 5 8 AMZACEA ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 AMZACEA / ŞCOALA 1 17 8 9 GIMNAZIALĂ NR. 2 GENERAL SCĂRIŞOREANU 9 BĂNEASA LICEUL TEORETIC BĂNEASA / ŞCOALA 2 34 10 24 GIMNAZIALĂ NR. 1 FĂUREI 10 BĂNEASA LICEUL TEORETIC BĂNEASA 2 40 20 20 11 BĂRĂGANU ŞCOALA GIMNAZIALĂ ’EMIL GÂRLEANU’ 1 25 19 6 BĂRĂGANU 12 CASTELU ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.
    [Show full text]
  • Florica CRUCERU ISTORICUL MUZEULUI DE SCULPTURĂ „ION
    Florica CRUCERU ISTORICUL MUZEULUI DE SCULPTURĂ „ION JALEA” La 14 octombrie 1961, preluam, ca muzeograf, Secţia de Artă a Muzeului Regional de Arheologie Dobrogea, abia înfiinţată, sub direcţia lui Vasile Canarache; la 15 noiembrie al aceluiaşi an, secţia devenea Muzeul Regional de Artă Dobrogea, instituţie cu statut juridic, cont în bancă, ştampilă, stat de funcţiuni, stipulate în decizia nr. 882/15 noiembrie 1961 a Biroului executiv al Consiliului Popular Regional Dobrogea. Deveneam, astfel, primul director al Muzeului de Artă Constanţa (cum se va numi peste câţiva ani), calitate deţinută până în iulie 1984, când s-a dispus unificarea muzeelor judeţene ale ţării, cu scopul reducerii personalului de specialitate. Măsura fusese concepută şi luată de către Tamara Dobrin, care, în Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă din Bucureşti, răspundea direct de reţeaua muzeală a ţării. Odată cu desprinderea sa de Muzeul Regional de Arheologie Dobrogea, în decembrie 1961, noul Muzeu de Artă primea în subordine şi cele două secţii existente: Muzeul de Artă din comuna Limanu, înfiinţat în mai 1960, pe baza unei donaţii a celor peste 100 de artişti, membri ai Uniunii Artiştilor Plastici din România, care lucraseră, în vara anului 1959, în satele Dobrogei, încheind etapa de PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com documentare cu expoziţia „Imagini dobrogene”, găzduită, în 1960, de Cazinoul Constanţei. Cea de a doua secţie era Muzeul „Dinu şi Sevasta Vintilă” din comuna Topalu, care grupează 224 de opere de pictură, sculptură şi grafică, aparţinând unor artişti de la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX, ce au fost donate primăriei comunei de către colecţionarul dr.
    [Show full text]
  • Brânduşa Răileanu
    Brânduşa Răileanu Retrospectiva Dimitrie şi Aurelia Ghiaţă. Volumul 1. Cronologie, concordanţe, bibliografie Consilier ştiinţific Editat de Marina Preutu Lidia Vianu Press Release Thursday 11 February 2016 Brânduşa Răileanu Dimitrie and Aurelia Ghiaţă. Four Retrospective Volumes ISBN 978-606-760-035-3; 978-606-760-037-7; 978-606-760-036-0; 978-606-760-034-6 Edited by Lidia Vianu Die Gedanken sind frei Four days older than T.S. Eliot, Cu patru zile mai mare decât and twelve years younger than T.S. Eliot şi cu doisprezece ani mai Brancusi, Dimitrie Ghiaţă was born in tânăr decât Brancusi, Dimitrie Ghiaţă the kingdom of Romania. He painted s-a născut în Regatul României. A under communism as if communism pictat sub comunism de parcă nu ar fi did not exist. He married Aurelia— existat comunism. S-a însurat cu creator of tapestries that were equally Aurelia—creatoare de tapiserii la fel free from any compromise with de libere de orice compromis cu totalitarian ideology. Communism ideologia totalitarismului. România a took hold of Romania in 1944, when căzut sub comunism în anul 1944, când they were both, more or less, nel mezzo amândoi se aflau nel mezzo del camin. del camin. Contemporary Literature Press Contemporary Literature Press is publică astăzi 4 volume retrospective publishing four retrospective volumes despre opera lor. Aceste volume of their work. These volumes are full cuprind nenumărate picturi şi tapiserii of extraordinary paintings and extraordinare—adevărate miracole de tapestries—miracles of strength and forţă şi culoare. Din ele se desprinde colour. They are images of true imaginea adevărată a României: aşa Romania: as it was, as it still is.
    [Show full text]
  • In the Name of Brâncuşi: Complexes, Projections, and Historical Symptoms
    Kunsttexte.de/ostblick 3/2014 - 1 Daria Ghiu In the Name of Brâncuşi: Complexes, Projections, and Historical Symptoms On August 19, as this text was just being finished, the Almost falling into ridicule, this statement reminds Romanian press coincidentally published an article on us of a cultural debate which has periodically flooded Constantin Brâncuşi. “Amazing! Brâncuşi's donation to the Romanian media in the last two years, namely Romania rejected by Călinescu and Sadoveanu”, the discussion pertaining to repatriating Brâncuşi's re- writes the Ring, a local newspaper distributed for free mains. This initiative was started by a fierce Romanian in the Bucharest subway1. The article discusses a well intellectual, Laurian Stănchescu, to whom I will come known topic which continues to attract the attention of back later. Being difficult to categorize, Brâncuşi cre- the Romanian cultural milieu, still, after 62 years: ates confusion as everyone can project their own in 1951, at the peak of socialist realism, Brâncuşi views onto him. wanted to donate his work to the Romanian State. One of the most recent Romanian publications on The Romanian Academy members refused the offer. Brâncuşi is the study written by the art historian Doina The official records of that meeting reveal political Lemny: Brâncuşi – the Artist Who Crosses All Bound- arguments against the artist. Here I quote two of them: aries, first published in Paris in 2012 and in Bucharest “Brâncuşi cannot be considered a creator in the field of the same year. The author draws attention to the flexi- sculpture since he does not express himself through bility required of a researcher who approaches his the essential and characteristic means of this art”, work, leaving aside all abusive nationalistic marks states the literary critic and writer George Călinescu.
    [Show full text]
  • News from Romania
    ROMANIA 10th year - No.21(919) March 11, 1968 CONTENTS: ECONOMY - Chemical Equipment Industry....... 1 - Handicraft Cooperatives. 2 -FOREIGN-TRkDE - M-461 Jeep-Type Car for Export.. 3 - Products for Rubber Processing Industry. 3 CULTURAL ITEMS - Academy*S'Prize for 1966 Awarded to Two . Composers.. 4- - One Hundred Contemporary Art Shows ... 5 TOURISM - Motoring Tourism in Romania. 6 - Facilities for Participants - in Hunters* Congress..mm...6 DIARY... 7 AGERPRES, Piata Scinteii, Bucharest, Phone: 18.20.30 Telex: 00225 00272 | 42710 LIBRARY ) jf7V 2r ALitRTA \ SCOHOMY Chemical Equipment Industry The Romanian chemical equipment industry covers now more than 70.per cent of the equipment needed by the national economy. There are several enterprises cooperat¬ ing in the building of such plant, yet three of them - the "Grivi^a Ro§ie", "23 August" and "Vulcan" works of Bucha¬ rest - are majors in this industrial branch. A large gamut of apparatus - from technological component parts of plant and steam boilers, to complex technological lines - this being at present the guideline in the chemical equipment output - is being built. The 1968 novelties are telling examples. The "Gri- vii^a Ro$ie" works, for example, is now building technolo¬ gical lines for the production of ammonia and phosphoric acid, and the processing of caustic.soda, on a par with the best similar makes in the world. This big works is also building, for the first time in Romania, high-voltage container for ammonia synthesis, and tankers for petro¬ chemical products with capacities of 46, 60 and 90 tons respectively. The ”23 August" works is this year building a large gamut of products, especially single specimens in terms of form, size and weight, such as equipment for crude- oil processing, for the cellulose and paper industry, in¬ dustrial boilers and heat-recovery boilers, containers under pressure, equipment for the manufacturing of alumina, for the non-ferrous.chemistry, and for the organic and inorganic chemistry.
    [Show full text]