Memoria Oltului Şi Romana Ţilor
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
An. V, nr. 3 (49) MARTIE 2016 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANA ŢILOR MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANA ŢILOR Revist ă de istorie şi cultur ă Anul V, nr. 3 (49), martie 2016 Editat ă de Asocia ţia Cultural ă MEMORIA OLTULUI Director: Ion D. Tîlv ănoiu Comitetul de redac ţie: Dr. Aurelia Grosu, dr. Mircea Şerbu, dr. Nicolae Scurtu, Ion Andrei ţă, Jean Lupu, Dumitru Botar, Jeana P ătru, Cornel Manolescu, Floriana Tîlv ănoiu, Costel Vasilescu, Vasile Radian. Plan şele noastre: 1. Pictorul caracalean Marius Bunescu (14 mai 1881-31 martie 1971). 2. a) Sculptorul Vasile Blendea în fa ţa statuii lui Tudor Vladimirescu de la Slatina la inaugurare (26 noiembrie 1968). Fotografia poart ă urm ătoarea dedica ţie: ,,Prietenie şi pre ţuire tovar ăş ului Marin Nec şulescu, pre şedinte al Consiliului Popular Or ăş enesc, pentru entuziasmul şi st ăruin ţa în realizarea statuii lui Tudor Vladimirescu. 26 noiembrie 1968, Slatina. Sculptor V. Blendea.” b) Dedica ţie a lui D. Caracostea: ,,Prietenului meu, d-lui Popescu-Spineni (Puiul). D. Caracostea, 1929. XII. 11”. c) Însemnare din 5 iunie 1998 a pictorului sl ătinean Spiru Vergulescu în cartea de onoare a Liceului ,,Ioni ţă Asan” din Caracal (pag. 6-7). d) Ţă ranc ă din Romana ţi -Veta Ioani ţoiu de Şopârli ţa (colec ţia Dumitru Botar). 3. Grigore Constantinescu împreun ă cu nepo ţii premian ţi: Dinu, Cornel, Nicu şi Bibi. 4. Îndr ăgitul actor Mitic ă Popescu a acordat un interviu revistei noastre. www.memoriaoltului.ro 1 An. V, nr. 3 (49) MARTIE 2016 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANA ŢILOR CUPRINS 1. Ion Andrei ţă - ,,De Dumnezeu nu ne putem ascunde… ”……………………...../ 3 2. Dumitru Botar- Cu Spiru Vergulescu prin Caracal ……………………………../5 3. Cornel Manolescu- Conduc ătorii ora şului Slatina (VIII)………………………./7 4. Ion D. Tîlv ănoiu, Nicu Petria- Din coresponden ţa inedit ă a poetului Ion Minulescu ………………………………………………………………………..../25 5. Jeana P ătru- In memoriam Marius Bunescu ………………………………….../32 6. Lumini ţa Iv ănescu- Un memoriu al înv ăţă torilor sl ătineni din 1880 …………./35 7. Nicu Vintil ă- Inedit. Memoriile prefectului de Romana ţi Al. Constantinescu, 1917 (II)…………………………………………................................................../37 8. Cornel Manolescu- Grigore Constantinescu, institutor şi deputat ……………./49 9. Ion Z ăuleanu- Jude ţul Romanaţi în izvoarele documentare (IV)…………….../55 10. Vasile Radian, Ion D. Tîlv ănoiu- Drama înv ăţă torilor refugia ţi din Olt şi Romana ţi………………………………………………………………………...../60 11. Ionu ţ Mih ăiţă Ocoleanu- Şi oltenii şi romana ţenii au luptat la Stalingrad …../63 12. Interviurile Memoriei. De vorb ă cu actorul Mitic ă Popescu ……………….../67 13. Marius Bunescu- Însemn ările unui pictor (III) ………………………………./73 14. Ilie Dumitru- Memoria locului. Importan ţa studierii toponimiei (II) ……….../81 15. Mircea Damian- Problema c ărţii ……………………………………………../83 16. Costel Vasilescu- Istoricul unit ăţ ilor mobilizate în 1913 de Recrutare R-ţi…/88 17. Claudia-Theodora Tru ţă , Mihai Barbu- Vechii proprietari ai mo şiei Catanele, comuna, jud. Ol ………………………………………………………….../97 18. dr. Nicolae Scurtu- Inscrip ţii. Noi complet ări la biografia lui Marin Popescu- Spineni …………………………………………………………………………../100 Câteva însemn ări despre tân ărul Demetru Iordana ……………/107 Câteva note despre c ărturarul Ilie Constantinescu ……………../111 19 . Calendarul Memoriei Oltului şi Romana ţilor. Martie …………………......./113 20. Marin Dumitru P ătru- Însemn ări mai vechi despre unele sate romana ţene ../114 ISSN 2284 – 7766 Tiparul executat la Editura Hoffman www.EdituraHoffman.com Tel./fax: 0249 460 218; 0740 984 910 www.memoriaoltului.ro 2 An. V, nr. 3 (49) MARTIE 2016 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANA ŢILOR „De Dumnezeu nu ne putem ascunde”... Ion Andrei ţă Cercetez – prin amabilitatea bunului preot Radu Mironovici, superiorul Capelei Ortodoxe Române „Mihail Sturdza” din Baden-Baden – cele câteva C ărţi de Onoare puse la dispozi ţia vizitatorilor voitori să-şi înscrie numele şi impresia în ele. Descop ăr nume ilustre, de pe întregul mapamond: slujitori ai Bisericii, arti şti, scriitori, savan ţi, demnitari, oameni de toate culorile – ale pielii şi op ţiunii politice –, al ături de marii anonimi ai clipei c ălătoare. M ă opresc mai pe îndelete asupra celei de-a 6-a C ărţi, poate şi pentru c ă, prin timpul ce-l Ion Andreiţă conserv ă, este mai aproape de sfera activ ă a memoriei mele. Pe ultima pagin ă, datat ă 16 mai 1996, p ărintele Radu Mironovici consemneaz ă: „Încheiem prin aceste rânduri, în al 14-lea an de slujire la aceast ă sfânt ă Capel ă a vrednicului întru pomenire ctitor şi fost domn al Moldovei Mihail Sturdza, cea de-a 6-a Carte, de însemn ări, a Bisericii. Mul ţumesc Atotputernicului c ă mi-a dat s ănătate şi putere s ă slujesc altarul sfânt al acestui a şez ământ şi s ă împ ărt ăş esc credincio şilor din tezaurul spiritual al credin ţei Bisericii noastre ortodoxe şi al tradi ţiei neamului românesc”. Frumoase cuvinte, vrednic slujitor... Dau timpul înapoi, fil ă cu fil ă, şi ajung la prima pagin ă, datat ă 9 septembrie 1984. Citind, simt cum m ă împresoar ă surpriza. Dar iat ă, ini ţial, textul p ărintelui Mironovici: „Deschidem aceast ă a şasea Carte cu însemn ările vizitatorilor Bisericii, din Baden-Baden, ctitorie a Domnului Ţă rii Moldovei - Mihail Sturdza, exprimându-ne bucuria de a fi s ăvâr şit sfânta Liturghie la altarul ei. Am pomenit cu evlavie pe ctitorii, binef ăcătorii şi slujitorii ei şi ne-am rugat lui Dumnezeu pentru binele, prop ăş irea şi mântuirea neamului nostru şi pentru pacea a toat ă lumea”. Şi – textul surpriz ă: „Venim cu scriitorul Ioan Alexandru şi cu profesorul teologic Emilian Popescu de la lucr ările Ioan Alexandru celui de-al 7-lea Seminar sud-est european www.memoriaoltului.ro 3 An. V, nr. 3 (49) MARTIE 2016 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANA ŢILOR de la Heidelberg, unde s-au discutat, în mod fructuos, probleme teologice şi istorice care privesc via ţa popoarelor şi bisericilor din aceast ă parte a Europei. Acum am poposit la aceast ă vatr ă de credin ţă ortodox ă şi via ţă româneasc ă de pe meleagurile Germaniei, rugând pe Dumnezeu, de la care vine toat ă darea cea bun ă şi tot darul cel des ăvâr şit, şi mul ţumind pentru tot ajutorul dat. Primirea c ălduroas ă a p ărintelui Mironovici Radu şi dragostea cu care ne-au înconjurat credincio şii veni ţi la slujb ă ne-au dat clipe de în ălţare sufleteasc ă şi de încredere în viitorul poporului român. Binecuvânteaz ă, Doamne, sfintele biserici şi le p ăze şte pe ele”. Semneaz ă, olograf: Vasile, Episcopul Oradei, Prof. Emilian Popescu, Ioan Alexandru, Ierod. Casian Cr ăciun. Dar adev ărata surpriz ă acum urmeaz ă. Pe pagina a doua se afl ă o poezie scris ă de mâna poetului Ioan Alexandru. „P ărinte – i-ar fi zis preotului Mironovici, dup ă cum acesta îmi spune mie, ast ăzi –, d ă-mi pu ţin cartea aceea...” Şi-n cele câteva momente, cât înso ţitorii s ăi s-au r ăcorit la o chesea de dulcea ţă oferit ă de coana preoteas ă, poetul a scris în Carte urm ătoarea poezie, creat ă ad-hoc: Liturghie la Capela Sturdza -Părintelui Radu Mironovici- Să ne ţin ă cald în ţă ri str ăine În strai ţa Transilvaniei str ăbun ă Lu ăm cu noi icoanele divine, Cu trandafirii r ănilor în mân ă. Şi dincolo de stele de ne-am duce De Dumnezeu nu ne putem ascunde: Un antimis cu Mirele pe Cruce, Cu clopotele sunt ajuns oriunde, O candel ă s ă spânzure-n altare Cu str ămo şii-mi bubuie pe urme Să nu m ă însp ăimânt între popoare, Pân ă suflarea-n mine-o s ă se curme, Cu pruncu-n bra ţe Precista Fecioar ă Cu cât nu m ă dezic de suferin ţă Îmi ţine loc de patrie şi ţar ă, Ţin de neam prin mil ă şi credin ţă , Când eu n-o voi mai putea plânge Pe cât purt ăm o fa ţă cuvioas ă Să-nceap ă ea cu lacrime de sânge, Ţara-i cu noi, nu am plecat de-acas ă – Cu un surâs ceresc s ă se abat ă Pe Domnul s ă-l întâmpin - e la u şă !- Peste Carpa ţi şi Bucovina toat ă, Din pulbere ie şi-voi, din cenu şă ! Să nu ne fie ţara pustiit ă Într-un dosoi o prescure-nvelit ă Semneaz ă: Ioan Alexandru, Baden-Baden, 9 septembrie 1984, Sf. Ioachim şi Ana * ...Poezie necunoscut ă, poezie-testament, poezie de via ţă şi de moarte, dar, mai ales, poezie de încredere în neamul s ău care nu se poate mântui decât prin credin ţa în Dumnezeu. * Ce s-a întâmplat, mai departe, cu poetul Ioan Alexandru – în mare se ştie. M ă voi opri doar asupra unui aspect legat de plecarea sa întru Domnul, împlinindu-se în aceast ă toamn ă ( şi iarn ă) un an de la intrarea sa în eternitate – şi 60 de ani de la na ştere [m. 16 sept. 2000, n.n]. Pu ţini, neîng ăduit de pu ţini, au fost cei care, în septembrie trecut, i-au stat www.memoriaoltului.ro 4 An. V, nr. 3 (49) MARTIE 2016 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANA ŢILOR câteva ceasuri la catafalc, dup ă ce sicriul cu corpul neînsufle ţit fusese adus din Germania şi aşezat în Biserica Sf. Gheorghe, din centrul Capitalei, ctitorit ă de Constantin Brâncoveanu. Dar şi mai pu ţini ştiu c ă familia nu a primit învoirea ca Ioan Alexandru s ă fie înmormântat în curtea acestei biserici, ştiindu-se afec ţiunea special ă pe care poetul o avusese pentru domnitorul-martir, exprimat ă în poeziile sale şi în multe alte lu ări de cuvânt.