ACADEMIA INSTITUTUL DE ISTORIE "NICOLAE IORGA"

STUDII MATERIALE DE ISTORIE MEDIE

VOLUMUL XXII 2004

MUZEUL EDITURA ISTROS www.digibuc.ro ACADEMIA INSTITUTUL DE ISTORIE IORGA"

DE

ANDREESCU, BARBU, PAUL CERNOVODEANU(redactor EUGEN DENIZE, GHEORGHE (secretar de redactie), PAPACOSTEA, KINGA

Revista "Studiimateriale de istorie medie" apare o pe an.

revista se poate procura pe de la Muzeul Piata Traian, nr. 3, 810153, 0339401002; 0339401003, Bráila,

La revue "Studiimateriale de istorie medie" parait une fois par an. Toute commande de Pétranger: Muzeul Piata Traian, nr. 3, 810153, tel./fax 0339401002; 0339401003,

Corespondenta, manuscrisele publicatiile vor fi trimise pe adresa Colegiului de redactie: B-dul Aviatorilor nr.1, 011851, Bucure$ti, tel. 021/2125337; fax 3110371

2004, MUZEUL EDITURA ISTROS Piata Traian, nr. 3, Tel. 0339401002; 0339401003

www.digibuc.ro ACADEMIA INSTITUTUL DE ISTORIE "NICOLAE IORGA"

STUDII MATERIALE

DE ISTORIE MEDIE VOL. XXIL 2004

SUMAR

$TEFAN CEL M4RE

STEFAN S. GOROVEI,Maria Asanina Paleologhina, Doamna Moldovlahiei" (I)... 9 CONSTANTIN REZACHEVICI, cel Mare, Ivan III, Tominicina (Paleolog)Elena Stefanovna - Legáturi dinasticepolitice 51 MARIA MAGDALENA Putna - de memorie 73 LIVIUPILAT, Mesianism imaginarul epocii lui Mare ..» 101 IONEL Edificii religioase la Cetatea cetatea Sucevei (secolele XIV-XV) 117 NAGY PIENARU, MoldovaHanatul din Crimeea. 1484-1492 125 ANDREESCU, Un nou act genovez privire la cel Mare 133 EUGEN DENIZE, cel Mare I Diarii Marino Sanudo 137

MISCELLANEA

VIRGIL CIOCÎLTAN, politic al "minunii" Nicodim de la Tismana 153 VIOLETA BARBU, Genealogia Christi. Forme de reprezentare a conceptului de 169

"StudiiMateriale de Istorie Medie", vol. XXII, 2004, p. 1-315

www.digibuc.ro ALEXANDRU MARES, lumii (anii 7000 8000) textele româneromânesti din secolele al XV-lea - al XVIII-Iea 193 IVAN BILIARSKY (Sophia), HA COH et le rite du couronnement 209

DOCUMENTAR

PAKUCS, "si nici nu mai sunt cum au fost, ci märit vämile..." Matia Corvinreforma sa din 1467 217 ALEXANDRU CIOCILTAN, Främântdri Brasov Tara Bârsei document din 1496 221 FLORINA comerciale Venetia Transilvania secolul al XVI-lea 225 GHEORGHE Documente inedite din timpul domniei lui Matei Basarab 249 CRISTIAN LUCA, EUGEN Noi surse documentare privitoarela misionarii catolici din Mile Române epoca lui Matei Basarab Vasile Lupu 257

ADDENDA ET CORRIGENDA 271

RECENZII $1 NOTITE BIBLIOGRAFICE. 279 Documenta Romaniae Historica, seria B, Tara Româneasca, vol. XXXI (1646) XXXV (1650), volume intocmite de Violeta Barbu, Ghitulescu, Andreea lancu, Gheorghe Lazär Oana Rizescu, Edit. Academiei Române, Bucuresti, 2003, 520 p. respectiv, 486 p. Andreescu); Quellen zur Geschichte der Stadt (Documente privind istoria oraplui Sibiu), Zweiter Band: und Gewerbe in Hermannstadt und in den Sieben 1224-1579 (Volumul doi: Coiner; cele Scaune, 1224-1579), ed. ingrijitä de Monica Vlaicu colaborare cu Radu Constantinescu, Adriana Ghibu, Costin Fenesan, Cristina Halichias Liliana Popa, Edit. Hora, Sibiu, Societatea de Studii Transilvane Heidelberg, 2003, 580 p. (Lukács Antal); ION VITAN, din istoric Muscel. Documente, 1502- 1968, Edit. Corint, Bucuresti, 2002, 203 p. 46 (Gheorghe LIGIA CADESCHI, LAURENTIU VLAD, Departamentuldecremenalion.Din activitatea unei instanfe penale muntene (1794-1795), Edit. Nemira, Bucuresti, 2002, 191 p. (Conslanta MIHAI OPROIU, insemnári din vol. II, literele A-C, Edit. Transversal, Colectia Historica, 2003, 135 p.; vol.III,literele D-P, Edit. Transversal, Colectia Historica, Târgoviste, 2004, 190 p. (Radu Vergatti); ELEK, Erdély középkori harangjai bronz (Clopotele cristelnitele medievale din Transilvania), Edit. Polis, Cluj-Budapesta, 2002, 541 p. S. Kinga); GEOFFROY DE VILLEHARDOUIN, Cucerirea Constantinopolului, Edit. Limes, Cluj, 2002, 212 p. (Ovidiu Cristea); MIHAI TIPAU, Domnii - 1821. enciclopedie. Cuvânt de Prof. dr. Pashalis M. Kitromilides, Edit. Omnia, Bucuresti, 2004, 228p.(Paul Cernovodeanu); EUGEN DENIZE, Mare.

www.digibuc.ro Dimensiunea internalionalä a domniei, Edit. Cetatea de Scaun, Târgovite, 2004, 180 p. (Paul Cernovodeanu); Mare Sfânt. 1504-2004. Bibliografie, Sfanta Putna, 2004, 193 p. (Paul Cernovodeanu); Mare Sfânt. 1504-2004. Portret istorie, Edit. "Muptinii", Sfanta Manastire Putna, 2003, 617 p. Aftodor); PETRONEL ZAHARIUC, Tara Moldovei vremea lui Gheorghe Stefan (1653- 1658), Edit. Universitatii "Alexandru loan Cuza", 2003, 609 p. + 55 (Gheorghe OBORNI, fejedelmei (Principii Transilvaniei), Edit. Pannonia, Budapest, 2002, 222 p. (Tüdös S. Kinga); CRISTIAN MOISESCU, Arhitectura epocii lui Matei Basarab, vol. 1, Edit. Meridiane, Bucurqti, 2002, 158 p. (Radu Stefan Vergatti); Pr. DANIEL BENGA, reformatori luterani sayi Biserica Ortodoxd. Contributii la tipologia relatiilor luterano-ortodoxe din secolul al XVI-lea, Edit.Sophia, Bucure5ti, 2003, 504 p. (Mária Pakucs); RADU VERGATTI, Populatie. Timp. Privire asupra istorice universale, Edit. Istros, 2003, 364 p. (Bogdan Popovici); LIVIU PILAT, täcute. din parohia (secolele cuvânt introductiv Gorovei, Edit. Dumitru Bacau, 2002, 307p. Vintild-Ghqulescu); Byzantium and East Europe, edited by Prinzing and Maciej Salmon with the assistance of Paul Stephenson, Cracovia, 2001, 248 p. (=Byzantina et Slavica Cracoviensia - III)(Stefan Andreescu); Moldova economia de schimb europeanä. Secolele XIV-XVIII, volum editat de Viorel M. Butnariu, Edit. Panfilius, Fundatia Academica "A.D. Xenopol", 2003, 140 p. (Liviu Pilat); Byzance et ses périphéries (Monde grec, balkanique et musulman). Alain Duce Hier, études reunies par Bernard Doumerc et Cristophe Picard, Université de Toulouse -Le 2004, 478 p. (Ovidiu Cristea); Caiete de antropologie istoria, an II, nr. 2 (4), iulie-decembrie 2003, 298 p., tematic: Istoria antropologia corpului uman (Constanja Vintild-Ghqulescu); ANGHEL POPA, de la Putna, Edit. Fundatiei Culturale "Alexandru Bogza", ampulung Moldovenesc, 2004, 222 p. Papacostea); Studia Medievalia,I,Lucrarile Masteratului de Studii Medievale Central- Europene, Cluj-Napoca, (Universitatea Babe§-Bolyai, Cluj-Napoca, Facultatea de Istorie Filozofie, Departamentul de Istorie), Presa Universitará Clujeana, 2004. (Serban Papacostea); Romanian and Polish Peoples in East-Central Europe Centuries), edited by Veniamin Ciobanu, Edit. Junimea, 2003, 248 p (Romanian Academy, "A. D. Xenopol Institute of History" Papacostea).

IN MEMORIAM ION GHETIE (1930-2004) (Violeta Barbu) 309 ABREVIERI 313

www.digibuc.ro ACADEMIA INSTITUTUL DE ISTORIE "NICOLAE IORGA"

STUDII MATERIALE

DE ISTORIE MEDIE VOL. XXII, 2004

SOMMAIRE

LE RÉGNE D'ET1ENNE LE GRAND (1457-1504)

STEFAN S. GOROVEI,Maria AsaninaPaleologhina,Princessede Moldovalachie (I) 9 CONSTANTIN REZACHEVICI, Etienne le Grand, Ivan III, Sophie Tominicina (Paleologue) et Stefanovna Volowca. Rapports dinastiques et politiques 51 MARIA MAGDALENA SZKELY, Le monastre de Poutna - lieu de memoire 73 LIVIU Le messianisme et l'eschatologie dans l'imaginaire de l'époque d'Etienne le Grand 101 IONEL Edifices religieusesCetatea etSuceava 117 NAGY PIENARU, La Moldavie et le Khanate de Crimée 1484-1492 125 ANDREESCU, Un document génois concernant Etienne le Grand 133 EUGEN Etienne le Grand dans lesDiarii de Marino Sanudo 137

MISCELLANEA

CIOCÎLTAN, La signification politique du "miracle" de Saint Nicodme Tismana 153

"StudiiMateriale de Istorie Medie", vol. XXII, 2004, p. 1315

www.digibuc.ro VIOLETA BARBU, Genealogia Christi. Formes de représentation de l'idée de «personneo 169 ALEXANDRU MARE$, La fin du monde (années 7000 et 8000) dans les documents slavo-roumains et roumains (XVe - XVIIIe 193 IVAN BILIARSKY (Sophia), HA COH et le rite du couronnement 209

DOCUMENTAR

PAKUCS, La Réforme de Mathias Corvin en 1467 217 ALEXANDRU CIOCÌLTAN, ErneutesBrasov et dans la de Bârsa dans un document de 1496 221 FLORINA CIURE, Relations commerciales entre Venise et la Transilvanie au XVIe sicle 225 GHEORGHE Documents inédits du rgne de Matei Basarab 249 CRISTIAN LUCA, EUGEN Nouveaux documents concernant les missionaires catholiques dans la Valachie et la Moldaviel'époque de Matei Basarab et Vasile Lupu 257

ADDENDA ET CORRIGENDA 271 COMPTES-RENDUS ET NOTES BIBLIOGRAPHIQUES 279 IN MEMORIAM GHETIE (1930-2004) (Violeta Barbu) 309 ABREVIATIONS 313

www.digibuc.ro ACADEMIA INSTITUTUL DE ISTORIE "NICOLAE IORGA"

STUDII MATERIALE

DE ISTORIE MEDIE VOL. XXII, 2004

CONTENTS

THE REIGN OF STEPHEN THE GREAT (1457-1504)

STEFAN S. GOROVEI,Maria Asanina Paleologhina, Princess Of Moldavia" (I) 9 CONSTANTIN REZACHEVICI, Stephen the Great, Ivan Sofia Tominicina (Palaeologus) Elena Stefanovna - Dinastic and Political Relations 51 MARIA MAGDALENA SZKELY, Putna Monastery As «Lieu De Memoire» 73 Messianism and eschatology during the time of Stephen the Great 101 IONEL CANDEA, Religious Edifices at Cetatea and Suceava 117 NAGY PIENARU, Moldavia and the . 1484-1492 125 STEFAN ANDREESCU, A New Genoese Document about Stephen the Great 133 EUGEN DENIZE, Stephen the Great's Image in Marino Sanudo's I Diarii 137

VIRGIL CIOCILTAN, The political meaning of the of Saint Nicodim of Tismana 153

"StudiiMateriale de Istorie Medie", vol. XXII, 2004, p. 1-315

www.digibuc.ro VIOLETA BARBU, Genealogia Christi. Forms of Representations of the Concept of Person " 169 ALEXANDRU MARES, The End of the World (years 7000-8000) in Slavo- Romanian and Romanian Texts from the 15th - 18th centuries 193 IVAN BILIARSKY (Sophia), MOJIHTBM HA COH and the ritual of coronation 209

DISCUSSIONS AND DOCUMENTS

PAKUCS, A Reform of Mathias Corvin from 1467 217 ALEXANDRU CIOCITAN, Social Uprisings in i County reflected in a document from 1496 221 FLORINA CIURE, Commercial Relations between Transylvania and in the century 225 GHEORGHE Unpublished Documents from the Reign of Matei Basarab ....249 CRISTIAN LUCA, EUGEN ZUICA, New documents concerning the Catholic Missionaries in Wallachia and Moldavia during the reign of Matei Basarab and Vasile Lupu 257

ADDENDA ET CORRIGENDA 271 REVIEWS AND BIBLIOGRAPHICAL NOTES 279 MEMORIAM ION GHETIE (1930-2004) (Violeta Barbu) 309 ABBREVIATIONS 313

www.digibuc.ro www.digibuc.ro CEL MARE

MARIA ASANINA PALEOLOGHINA, DOAMNA MOLDOVLAHIEI

STEFAN S. GOROVEI

Cronica cea mai veche a Tärii Moldovei - de la Bistrifa, pentru unii; pentru - povestind domniei lui Mare, da, pentru anul 1472, o anul 6980 (1472), luna septembrie 14, luat voievod doamnä, pe cneghina Maria de la Mangop"1. Evenimentul este relatat sec, alte comentarii, imediat dupä marele cutremur din 29 august 1471, petrecut vremea când

comunicari - cu titlul Cásátoriile imperiale ale lui Mare. Maria de Mangop - au fost prezentate cadrul Filialei a Comisiei de Heraldica, Genealogie Sigilografre a Academiei din 12 iunie 2001 decembrie 2001. Textul de reprezentand o mai concentrata, a fost citit din 23 ianuarie 2002 a Programului de cercetari privind de la Institutul de Istorie N. din Bucuresti titlul Moldova Mangopul. 1. Doamna Maria). Pregatindu-1 pentru tipar, constat cu ca unele concluzii sunt identice cu acelea comunicate ulterior de Thierry Ganchou Minghiras, Un nouveau documentpropos d'Alexios de Théodoro-Mangoup, vol. inchinare lui Petre la 80 de ani, de Paul Cernovodeanu Gheorghe 2003, p.111-118. Cronicile din sec. XV-XVI publicate de Ion Bogdan, ed. P. P. Panaitescu, Bucuresti, 1959 continuare: slavo-române), p.8 (textul 17 (textul romanesc). Cronica moldo-germana (ibidem, p.30) capitolul de sub anul 1471. cronica nu era cunoscuta N. a dat acelasi reper cronologic, rezultat din scaderea 6980-5509 (pentru luna septembrie), dupa cum se credea la vremea redactarii sintezei sale (cf. N. Istoria românilor, Cavalerii, ed. Ingrijita de Stela ChepteaVasile Bucuresti, 1996, p.127, n.31). Aceasta datare este acceptata de Andreescu, de la Cronica moldo-germana socotind ca ea ar coincide ridicarea scaunul de la Mangop a lui Isac, fratele doamnei Maria - Andreescu, Politica a Moldovei: Mare Mice" (1996), idem, Din istoria Negre (Genovezi, pontic secolele XIV-XVII), Bucuresti, 2001, p.124, n.23. cronologia interna a acestui izvor nu este intotdeauna corecta; astfel, Caffei este asezata capitolul anului 1474 (Cronicile slavo-române, p.32) data Mariei de Mangop - 19 decembrie 1477 - devine data casatoriei Maria-Voichita (ibidem, p.34) ! datarea cum din interpretarea celui mai vechi letopiset. Trebuie, se observe ca s-a zi de mare sarbatoare - Cruci - zi care se posteste sunt oprite cununiile. 1472, aceasta zi a luni; 1471, a

"StudiiMateriale de Istorie Medie", vol. XXII, 2004, p. 9-50

www.digibuc.ro 10 S. Gorovei sedea la imediat descrierii rdzboiului din noiembrie- decembrie 1473, purtat cu mare impotriva lui Radu Frumos al Tärii la incheierea a avut parte de o frumoasd" din partea mitropolitului a der bisericescm; asemenea primiri sunt descrise, mai ca aceeasi cronica a curtii lui Mare spune domnul capitala sa biruinta de la Vaslui, «i-au iesit in mitropolitii preotii[...] pe Este o veritabild entrée royale", care trebuie locul cercetare privind acest gen de manifestäri ale Puterii istoria Pentru a completa cadrul cronologic, trebuie addugat de a Impotriva lui Radu cel Frumos prin aceasta împotriva Imperiului otoman, $tefan Mare fäcuse sä se scrie un Tetraevanghel a Insemnare dedicatorie, din 17 iunie 1473, se intituleazd Binecinstitorul de Hristos iubitorul voievod, domn al prii Moldovlahiei"8.

2 Cronicile slavo-române, p.8 (textul 17 (textul Traducerea din forma la vedere textul termenul care contextul surselor slavone nu - socotesc mai traducere, pdstrarea, limba a termenului V., acest sens, Dumitru Nastase, Necunoscute" ale izvoarelor româneti, XXX, 1993, p.483- 497 bibliografia); idem, tefan Mare SMIM, XVI, 1998, p.65-102. recentele consideratii ale d-lui Radu G. PAun - L'idée impériale les anciennes chroniques roumaines. Repères pour histoire impossible, Studia Pontica", par Ivan Biliarsky (Méditerranèes". Revue de l'Association N° 26-27, L'Harmattan, 2001), p.175- 213 - rezerve cu privire la fond, (mai ales) la forma care au fost prezentate. Cronicile slavo-române, cit. acelasi pasaj, se spune, a dat un mare mitropolifilor vitejilor (ibidem), ce pe de o parte, i-au cei doi episcopi - Roman pe de parte, acestia din urmA erau socotiti Faptul este cert documentat pentru episcopul de (cf. Scarlat Porcescu, Episcopia Romanului, 1984, p.32-43). Cf. Grigore Ureche, Letopisepil Tárii Moldovei, ed. P. P. Panaitescu, Bucuresti, 1958, p.102 victoria Vaslui): ca unui 6 Cronicile slavo-române, p.9 (textul 18 (textul aici, am tradus prin unicul echivalent romanesc, conform observatiilor din nota 2. Cala 1473, a oferit un mare mitropolifilorvitejilor tuturor boierilor de la mare la mic" (ibidem). V., de exemplu, Bernard Guenée, F. Lehoux, Les entrées royales françaises de 1328 1515, Paris, 1968; Lawrence M. Bryant, La cérémonie de Paris au Moyen Age, Annales ESC", 1986, 3, p.5I3-542; idem, The King and the City in the Parisian Royal Ceremony: Politics, Ritual, and Art in the Renaissance, Genve, 1986; Ralph E. Giesey, de pouvoir dans les royaux en France, Annales ESC", 1986, 3, p.588-591. 8 Repertoriul monumentelor obiectelor de din timpul lui Mare, Bucuresti, 1958 continuare: Repertoriul), p.387-388. Textul contine termenul ca atare traducerea Am procedat la fel ca cazul anterior (cf. supra, n.2). Cu privire la aceast manuscris, Emil Turdeanu, Manuscrise slave din timpul lui tefan Mare (1943), idem, Oameni de ed. $tefan S. GoroveiMaria Magdalena Székely, Bucuresti, 1997, D. Nastase, Ideea imperiala Tárile Române. Geneza ei raport cu vechea (secolele X1V-XVI), Atena, 1972, p.10; idem, Mare

www.digibuc.ro "Maria Asanina Paleologhina, doamna Moldovlahier 11

acest context se cuvine a aminti chipul care despre casatoria lui Stefan cel Mare cu Maria de Mangop se a§a-numita moldo- Anul 6980 (1472) septembrie 14, luat voievod sotie, pe Maria din Mangopo; era acolo o cu de Perecop"9. o convietuire relativ 6985 (1477), decembrie 19, a raposat roaba lui Dumnezeu, doamna Maria de la Mangop"10. A fost ingropata necropola princiara de la Putna, sub o lespede de gresie care da aceea§i a mortii pentru mormântul ei s-a lucrat un somptuos acoperamânt, a carui inscrippe brodata precizarile ca doamna a murit vineri, la ceasul al 5-lea din zi"1 . Stirile interne despre aceastä printesa care a fost vreme de cinci anitrei luni lui cel Maredoamna Moldovei se reduc la atâta: nici un document - dintre cele cunoscute acum - nu-i aminte$te numele; nici o broderie liturgica, nici o carte de cult, nici o de argintarie, nici o icoana nu pare sa-i numele, noastre; nici o danie nu pare se facut numele lui voievod al doamnei sale Maria intervalul 1472 - decembrie 1477. Se mai pot totu§i, surse: o mentiune din pomelnicul i o aflatä la Grigoriou de la Athos. Ambele au devenit, ultimele decenii, controversate, ca data a printesei Maria Moldova. incep, deci, cu aceste elemente. Un paragraf din capitol al celebrului pomelnic bistritean rudeniile muntene mangopiene ale lui cel Mare. Ca efect al unor transcrieri, regrupari ulterioare, acestui paragraf - pe care avem versiunea stabilita spre mijlocul veacului XVI" - nu mai pastreaza aspectul initial, astfel numele lui Radul voievodi al doamnei lui Maria" (marginal: Muntenii") preced numelor caracterizate marginal drept ai Mangupului", devi cele doua evocate de aceste rude s-au succedatsens invers. continutul respectivului paragraf: Pomeneste, Doamne, sufletul robilor täi:al lui Radul voievod al doamnei lui Maria. Al lui Manoil al doamnei lui Ana. Al lui Avraam, al Anei, al lui Isaac, al lui lacov, al lui Melhisedec, al lui David".

cit., p.69 n.21); Claudiu Paradais, ale la Iasi, 1988, p.353-371 (la p.362, traducerea dedicatorii foloseste termenul Cronicile slavo-române, p.170 (textul 179 (textul românesc). acest caz, editorul a tradus czarstwo ... krzesczianczy" prin desi, consecvent celeilalte trebuit sa dea crestin" sau macar domnie ! V. D. Nastase, Mare cit., p.81. Cronicile slavo-române, p.18. Cred textul slavon p.10) se la traducere: Maria doamna de la Mangop". Virgula e de asezat doamna" -e preferabil

! ltRepertoriul, p.247-248. Claudiu Paradais, op. p.583-585. 12 Repertoriul, p.290 (traducerea româneascd a omis vineri"). Explicatia monogramelor din broderiei e partial eronatä - mai departe, In text. V. Claudiu Paradais, op. p.267-273. Damian P. Bogdan, Letopiseful de la la plus ancienne des chroniques roumaines. Sa langue, RESEE, 6, 1968, 3, p.499-524. Pomelnicul Bistrifa, publicat de Damian P. Bogdan, Bucuresti, 1941, p.50 (textul 86 (textul românesc). Cu privire la a se vedeacriticile foarte severe formulate de Petru Caraman studiu care, din a lumina tiparului la mai de

www.digibuc.ro 12 S. Gorovei

Icoana de la Grigoriou a Maicii Domnului - Hodighitria Pantanassa - are o inscriptie limba nici o precizare cronologica:

RugAciunea binecredincioasei doamne Maria Asanina Paleologhina, doamna Moldovlahiei.

Absenta precizari cronologice, pe de o parte, interpretarea unor informatii cu privire la rolul unui Alexandru voievod restaurarea mänastirii pe la pe de parte, m-au determinat, (1974), presupun ar putea vorba de fiullui Mare (mort la 26 iulie 1496), 1489 Constantinopol; context de obscuritate succesiune aparent de idei, Maria Asanina Paleologhina devenea, acest chip, sotia lui Alexandru voievod". Din aceleasi motive, ipoteza mea de acum trei decenii a putut unor istorici ca aträgatoare

de veac redactarea lui:. Cum nu trebuiesc editate vechile manuscrise RIS, I, 1996 (Iasi, 1997), p.563-591 1997-1998 (Iasi, 2000), p.479-506. Observatiile regretatului slavist iesean nu informatiile propriu-zise, de genealogica ale pomelnicului, editia de slavistul bucurestean. G. Millet, J. Pargoire, L. Petit, Recueil des inscriptions chrétiennes de Premire partie (a doua nu a mai niciodatä !), Paris, 1904, p.175. asupra acestei inscriptii a atras atentia G. 1913, donatoarea nu poate alta Maria de Mangop (G. Bals, Sfântul Munte, BCMI, VI, 1913, p.49). 16 G. Millet, J. Pargoire, L. Petit, Recueil des inscriptions chrétiennes de l'Athos, p.175. $i alte locuri se aceeasi informatie care, dau seama acum, ar posibil se raporteze la Alexandru Läpusneanu. S. Gorovei, biografie nescrisa: Alexandru voievod, MI, VIII, 1974, 2, p.15-17; idem, Bucuresti, 1976, p.70-71. chip cu totul surprinzdtor, textul publicat 1974 a fost preluat - fdra mentionarea autorului cu titlul usor modificat: nescrisa: Alexandru voievod - de revista Historia", an. 2, nr.22, august 2003, p.25-27. V., de exemplu, Andrei Pippidi, bizantina Tárile Române secolele XVI-XVIII, Bucuresti, 1983, p.150 (ed. Bucuresti, 2001, p.214): Nu se poate spune deocamdatä supozitia corespunde adevdrului. Trebuie izvoarele interne n-au socotit necesar releve aceastä imprejurare". Dar alte - mult mai pentru istoria - au nerelevate de izvoarele noastre interne ?! Totusi, ipoteza a continuare ispititoare, de vreme ce autorul continuat pe vechiul ideea Ar pututsora fratilor TomaGheorghe Asanis-Paleologos, din Corintrefugiati la Napoli la secolului al XV-lea" - ibidem, n.37). Recent, Matei Cazacu, Stratégies matrimoniales et politiques des Cantacuzéne de la Turcocratie (XV-e- XVI-e sikles), RER, XIX-XX, 1995-1996 (Iasi, 2000), p.160. Ca o curiozitate, mentionez concluzia la care ajunsese profesorul C. Cihodaru, anume cel Mare avut doi omonimi Alexandru, unul ramas la Bistrita 1496) unul plecat la Constantinopol, care

www.digibuc.ro Asanina Paleologhina, doamna Moldovlahiei" 13

Pe de altä parte, 1987, o a fost formulata pentru identificarea acestei Maria Asanina Paleologhina; anume, studiind dinastice ale principilor munteni, Andreescu s-a läsat ispitit de o altä aträgatoare solutie, inscriptia nedatatä a icoanei de la Grigoriou de faptul cä cercetäri recente [e vorba de cartea din 1986 a d-lui Petre Nästurel - n. au stabilit legaturile lui cel Mare mänästirea Grigoriu de fapt din preajma anului 150e9; or continua Andreescu demonstratia sa de acum 17 ani - 1500 este tocmai când, dupä 27 de ani de auritä captivitate moldoveneascâ, a murit roaba lui Dumnezeu, Maria Despina, doamna domnului Radul voievod, domnul Ungrovlahiei", Ingropatä de ginerele ei, vodä, cu cinste mänästirea lui de la Putna"20. Dupä aceste douä premise - concluzia, sugeratä de axul" constituit de anul 1500, relatie directä moartea doamnei Maria Despina a Ungrovlahiei: «De ce sä nu admitem moment fiica ei, Doamna Moldovlahiei", a trimis la Grigoriu, chip de icoana discutatä, probabil un de familie, pästrat din generatie generatie ?»21. De aici, o concluzie, aceeasi ipotetick plasatä contextul potrivit: «Adaosul Despina" nu interpretat ca un indiciu pentru o obârsie a printesei muntene. Ea putea la fel de bine sä o grecoaica sä aibä o imperialä bizantina»22. Indoialä, aceastä ipotezä a fost sugeratä colegului prietenului meu de o alta, atunci mai veche patru ani, apartinând coleguluiprietenului nostru comun, d-1 Andrei Pippidi; anume, referindu-se la aceleasi ale lui Mare, d-1 Pippidi a pus pe Maria Despina a Ungrovlahiei cu Manoil doamna lui Ana" din pomelnicul Bistritei; socotindu-i pe din urmä ca pärintii doamnei Maria Despina, d-sa a identifice pe Manoil un magnat bizantin din Peloponez, Manuil Buchali" (Bochalis)23. studiul acum voi reveni asupra acestei chestiuni, nu aici, asupra acesteiidentificari,pe cared-1 Matei Cazacu a urmat-o24, apoi Pippidi a d-1 Cazacu s-a Indreptat spre o identificare, cu nu mai putin celebrul cdsätorit cu Maria Asanina Paleologhina (C. Cihodaru, la tronul Moldovei anii 1504 1538, XIV, 1977, Andreescu, dinastice ale domnilor (secolele XIV-XVI), istoria coordonatori Agrigoroaiei, Gh. Buzatu, V. Cristian, 1987, p.675-684; aici, p.679. Cronicile slavo-române, p.31. 21 Stefan Andreescu, op. cit., p.679. 22 Andrei Pippidi, op. p. 150, nota (ed. - p.213, unde nu se faptul autorul a renuntat, între timp, la identificare , cf. infra, n.24). 24 Matei Cazacu, op. cit., p.159, trimitere la idem, Les parentés byzantines et ottomanes de l'historien Laonikos Chalkokondyle (c.1423-c.1470), Turcica", XVI, 1984, p.95- 114; aici, p.109 genealogiile de p.102-105, este vorba de Manuel Bochalis ca ginere al lui Gheorghe Paleolog Cantacuzino, dar numele acestuia (soria lui Bochalis) nu e mentionat: ipotetica identificare cu Ana se bizuie tocmai pe informatia pomelnicului de la Bistrita ! 25 comunicarea prezentatd la cel de-al Simpozion de Studii Genealogice 13-15 mai 1993): Un document publicat de Sathas dovedeste Manuil [Bochalis], rdnit prins a fost executat la Constantinopol 1476, sa primea pensie la Venetia, situatie greu de imaginat pentru fosta a domnului Tarii - Andrei Pippidi, False genealogii bizantine din constantinian, AG, I (VI), 1994, 3-4, p.107-108. Documentul

www.digibuc.ro 14 S. Gorovei

Manuel Cantacuzino, Gin26. Spun, de la ambele stau sub un mare semn al improbabilitatii, din cauza numelor, cunoscute, ale sotiilor celor doi Manuel : Eugenia, cazul lui Bochalis27, Maria, cazul lui Cantacuzino28. ceea ce priveste identificarea ipoteticd a d-lui Andreescu, socotesc ea se de la sine atunci când punem aldturi textul nedatat al inscriptiei de la Grigoriou acoperämântul de mormânt de la datat pecetluit cu monogramele Asanilor Paleologilor, elemente asupra revin imediat.

Cercetärile mele din ultima vreme - inlesnite de stagiul de documentare Grecia (noiembrie 2000 - mai 2001), oferit de Fundatia Alexander S. Onassis" - azi, rectific afirmatia fäcutä cu titlu de acum trei decenii cer iertare colegilor de breaslä care vor sä clädeascd alte ipoteze pornind tocmai de la aceasta. Märturisesc, de asemenea, gândul unor posibile eronate nu m-a tot lungul acestor ani am plecat spre Grecia cu dorinta de a limpezi dosar Maria de Mangop. Sunt fericit pot prezint acum rezultatele acestei lungi, anevoioase extrem de complexe cercetdri29, desfäsurarea segmente ar fost imposibil de sprijinul devotat al sotiei mele. Pe ce munca avansa informatiile se extindeau, repede inchipuire, prin conexiunile interferentele care se intrevedeau, ne-am pus nu o Intrebarea subiectul sine va un asemenea efort, o asemenea desfäsurare de forte incercarea de a cuprinde aspecte atât de variate

de d-1 Pippidi pentru retragerea mai vechii sale ipoteze genealogice din 26 iunie 1476 a fost publicat de C. N. Sathas, binecunoscuta sa colectie Documents inédits relatifs l'histoire de la au Moyen VII, Paris, 1888, p.15; Manuel Bochalis, unul dintre acei nobiles Peloponnenses" care luptaserd fortiter et fideliter" pentru Venetia, avusese un ingrozitor: excarnificatus proiectus fuit elefante dilaniandus"; copiii detineau quasdam [...] possessiones in territorio nostro Mothoni" primeau anual 300 de hiperperi; acum, ceruse un ajutor suplimentar (va 15 ducati) pro maritatione alterius filiarum suarum, jam legitime et desponsate". Pentru numele lui Manuel Bochalis - nementionat acest document - infra, n.27. 26 Comunicare scrisoare din 29 ianuarie 2001 (data postei). 27 Sphrantzes, ed. Ricardo Maisano (Corpus Fontium Historiae Byzantinae, XXIX, Series Italica), Roma, 1990, p.163, 28 Teodor Spandugino (Spandounes) Cantacuzino, urmasul unui frate al lui Manuel Cantacuzino - cf. Theodoro Spandugnino, Patritio Constantinopolitano, De la origine deli lmperatori Ottomani, ordini dela corte, forma del guerregiare loro, religione, rito et costumi dela natione, ed. C. N. Sathas, Documents inédits l'histoire de la au Moyen Age, IX, Paris, 1890, p.157 (nu am putut folosi recenta traducere editatä de profesorul Donald M. Nicol - cf. Ovidiu Cristea,SMIM, XIX, 2001, p.322-323); Donald M. Nicol, The Byzantine Family of Kantakouzenos (Cantacuzenus), ca.I100-1460. A Genealogical and Prosopographical Study, Washington, D.C., 1968, p.201. 29 Sunt recunoscdtor d-nei Vera Tchentsova (Moscova) d-lor Ion M. Cantacuzino (Paris) Dumitru Nastase (Atena) pentruinformatiile pe care mi le-au comunicat promptitudineamabilitate.

www.digibuc.ro "Maria Asanina Paleologhina, doamna (I) 15

uneori destul de de subiectul propriu-zis). Nu am putut gasi un alt decât acela afirmativ, justificat putin de faptul anii când Maria de Mangop a fost lui Mare doamna Moldovei tocmai rastimpul când strdlucitul nostru principe rupe legaturile cu Poarta (1473) porneste rdzboiul de 13 extinde cu fermitate controlul asupra Valahii", marea de la Vaslui (Podul ianuarie 1475, a câmpul de luptä de la Razboieni (Valea iulie 1476, meritul de a dintre trei români din cuceritorul Constantinopolului a trebuit piece, el, o decisiva.

vom monografiile Inchinate Mare, sinteze, tratate studii, informatii despre familia apartinea Maria de Mangop, nu vom mare sau, mai bun caz, vom afla discordante. Nu stä mea sä un catalog" al istoriografice despre acest personaj aproape necunoscut. doar câteva opinii, risipite veacurile XIX

Înainte de de istorie româneasca, episcopul Melchisedec a dat informatii pe care s-ar putut bizui originilor Mariei de Mangop. Vizitând Putna vara 1883, a de mormânt acestei doamne, i-a transcris inscriptie a atras atentia asupra celor mai importante elemente: La colturi, are pajura cu capete, alte colturi, monograme ca simbole originii din o familie a Copiate de pictorul Epaminonda Bucevschi, acestetrei simbole" au fost reproduse Din nici nici observatiile episcopului Melchisedec - despre coroana bizantina" de pe capul doamnei Maria, despre pajura bizantind cu capete" despre monogramele care atestä descendenta din o a bizantini" - nu au avut, se pare, mare ecou. Unui alt istoric aproape uitat, lui Alexandru Papadopol-Calimach (1833-1898), i se datoreaza, probabil, cea dintâi Incercare de investigare a istoriei Mariei de Mangop.

expresia d-lui Leon $imanschi - Leon $imanschi, Dumitru Agache, Moldova anii 1469 1473 : program de guvernare conjuncturi XXXV, 1998, p.18 (nota cu asterisc), unde se anuntä studiul nostru urmätor, moldo-otonian de 13 ani (1473-1486), aflat acum mss. dezvoltat mai multe 31 Episcopul Melchisedec, vizitá la biserici antice din Bucovina, RIAF, fasc.II, 1883, p.260, text traducere (din care, au fost omise luna ziva); väleatul 6985 a transpus 1476; indicatia doamna Maria a murit vineri, 19 decembrie, arputut sä determine de atunci fixarea 1477, adevär, 19 decembrie a vineri, tirnp ce anul anterior (1476) a joi ! 32 Ibidem, p.259 mea). 1888, V. A. scria despre acest acoperämänt: in opuse crucis, acvila la celelalte monograme. Cred se poate in primul monogram dar nu ne pe al II-lea" (Miron Costin, Opere complete, II, Bucuresti, p.562). preceda, astfel, aceastä descifrare pe O. Tafrali (V. mai departe, text). La aceluiasi volum al RIAF, Tabela 14.

www.digibuc.ro 16 S. Gorovei

Zece pagini din amplul studiu despre domnita Olena (Elena), fiica lui Mare la Moscova, sunt consacrate acestei doamne, familiei patriei sale34. Pentru Papadopol-Calimach, doamna Maria era fiica lui Isaac de la Mangop, din familia Comneni, care domneau la Trapezunta care fundase Imperiul Trapezuntei la 1204"35. 1904, N. scria aceste cuvinte despre principii de la Teodoro sau Mangup: Neamul stäpânitorilor acestora era de mare obârsie: dintâi dintre Alexie, venise din Trapezunt, unde a fost, 1461, greceascd. El urmasii au purtat pe cap haine pe care se desfdcea de aur vulturul cu capete36. Alexie mai dintre cari lua stäpânire Mangupul. el se care avea un frate Alexandru. Isac statea din1471 strânse domnul Moldovei [...]. Sora lui Isac [...], Maria, ajunse Suceava"37. Pentru A. D. Xenopol, Maria era fiica lui Olubei, fiullui Alexis din Trapezunt", de din neamul Comnenilor, caci o a acestei familii se retrdsese acea peninsula [ = Crimeea] aderea Trapezuntului sub domnia turcilor"38. räscruce a publicarea, cu un amplu comentariu, a faimoasei broderii care a acoperit cândva mormântul acestei printese39; Orest Tafrali are meritul de a descifrat primele mesaje imperiale ale - acvila monograma Paleologilor - pe baza a putut afirma apartenenta printesei la familia imperiald bizantind, pastrând inrudirea cu Comneni ai Trapezuntului40. Chiar

Alexandru Papadopol-Calimach, Paleolog, nepoata Constantin XII Paleolog, domnita Olena, domnului Moldovei Mare. 1472-1509, extras din AARMSI, s.II, tom.XVII, 1895, p.105-115. p.106. 36 Comneni din Trapezunt foloseau ca vulturul un singur cap, nu pe acela bicefal ! Existenta pajurei capete pe acoperdmântul de mormânt al doamnei Maria arata de la sine ce trebuie cautatä originea imperiali a printesei, ce nu exclude (mai vechi sau mai noi) cu trapezuntini. N. lorga, Istoria lui Mare (1904), Bucuresti, 1966, p.116262, n.134: Se spune despre Maria era sora lui Alexandru acesta era frate Isac. Cu totii par Fiji lui chipul acesta s-a stabilit Maria era fiica lui Olobei. V. jos, text. A. D. Xenopol, románilor din Dacia ed. IV, editie critica publicata sub ingrijirea lui Al. Zub, vol. II, ed. Nicolae Stoicescu, Bucuresti, 1986, p.337. (n.44) numai pe Emile Picot, Chronique d'Ureche, p.112. Va de informatiilor, de la 1888-1893, la cea din 1896-1912 apoi la aceea data de I. Vladescu 1925-1930 care a stat la baza celei de-a patra editii. O. Le byzantin et roumain du Monastère de Poutna. Texte, Paris, 1925, p.51-55. Sub acelasi titlu, O. Tafrali a prezentat o comunicare la Académie des Inscriptions et Belles Lettres din Paris, din 14 septembrie 1923, prezidata de Salomon Reinach (Académie des Inscriptions & Belles Lettres, Comptes rendus des séances de 1923, Paris, 1923, p.365-372), ca va publica une étude détaillée" (p.372), care e tocmai marea lucrare din 1925 (text album). acelasi an 1925, acoperämântul de mormânt al Mariei de Mangop a fost prezentat la Expozitia de româneascd de la Paris - cf. de roumain ancien & moderne, Paris, 1925, p.27 (comentariul lui Henri Focillon), 48 (catalog) nenumerotatd. O. Tafrali, op. cit.

www.digibuc.ro "Maria Asanina Paleologhina, doamna Moldovlahiei" 17 descifrarea celei de-a doua monograme s-a dovedit eronata41 chiar daca incercarea sa de a deschide o perspectiva noua istoriei politice a lui cel Mare42 a fost la vremea aceea43, faptele stabilite de bizantinistul român au iar lucrarea sa - textalbum - este aproape opt decenii, de neInlocuit. Constantin C. Giurescu a ocolit elegant punctele controversate, la nivelul Maria de Mangop era de neam fostii stapânitori ai Bizantului. Familia ei cârmuia [...] Mangop, Crimeia"44. 1938, N. lorga o pe Maria de Mangop ca Comnena, Paleologa"45. Compildnd anterioare, Alexandru V. Boldur scria - cu stilul" inconfundabil - despre o reprezentantä a dinastiibizantine Paleologi Comneni (din Trebizonda). Crimeia exista atunci o posesiune bizantina Mangup, de Isac. Fiica acestuia Maria a devenit sotie a domnului moldovean"46. Asemenea afirmatii sunt cu totul surprinzatoareneasteptate din partea unui istoric bine orientat istoriografia rusk seama de faptul tocmai unii istorici rusi au adus - cum voi imediat - limpezirile cele mai importante, vreme de cel al doilea mondial. monografia consacrata marelui domn acelasi an cu cartea Alexandru V. Boldur la Madrid, d-1 Manole Neagoe Maria venea din cetatea Mangopului, unde urmasi ai greci"47 jar pe dintre fratii ei, amestecat treburile politico-militare din 1475,numea, simplu direct, Alexandru Comnen"48. lucrare similara, 1982, Nicolae mentiona principatul greco-genovez Mangop, condus de urmasii Comnenilor din Trapezunt"49. Un an mai d-1 Andrei Pippidi desemna pe fratele Mariei de Mangop al acelui Alexandru Comnen" cu numele de Isac Gabras"50, revitalizând o teorie care niciodata nu a avut prea multi adeptidespre care vavorba mai Trei autori s-au ocupat, de fapt, mai serios de familia Mariei de Mangop: N. I. C. Filitti Marcel Romanescu Se

Acolo unde Tafrali a citit Marias, numele este, de fapt, Asanis;mai departe, text. 42 Ce mariage avait certainement un but politique. Etienne le Grand avait peut-étre conçu de devenir prétendant au trône de Byzance, si les Turcs venaient battus et repoussés hors d'Europe" (O. Tafrali, op. p.54). V. replica Generalului Radu Rosetti, Une supposition sur la politique d'Etienne le Grand, RHSEE, IV, 1927, 11-12, p.320-325. Constantin C. Giurescu, românilor, ed. Bucuresti, 1940, p.103. Pasajul se identic Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, Istoria românilor, Bucuresti, 1976, p.186. N. lorga, intinderea spre räsäril a Moldovei lui Mare. Cu prilejul unei AARMSI, s. t.XX, 1938, p.315; reluat idem, Studii asupra Evului romänesc, ed. Papacostea, Bucuresti, 1984, p.306. Alexandru V. Boldur, Mare, voievod al Moldovei (1457-1504). Studiu de Madrid, 1970, p.354. Manole Neagoe, Mare, Bucuresti, 1970, p.91. 48 Ibidem, p.125. Nicolae Grigoras, Moldova lui Mare, Iasi, 1982, p.140. Andrei Pippidi, op. cit., p.148 (ed. noua -p.211). N. Contribution l'histoire de la seigneurie de Theodoro-Mangoup en Crimée, BZ, 53, 1935,p. 20-37.

www.digibuc.ro 18 S. Gorovei pentruistoria aprincipatului,studiuldin1929alVirginieiVasiliu (Sacerdoteanu)54. Dar contributiile cele mai serioase mai importantelaistoria principatului a familiei domnitoare de la Mangop -se va vedea cât de nepotrivitä e aceastä numire, care e aceea -apartin istoricilor rusi N. V. Malickij55, A. A. Vasiliev56 A. V. Soloviev57. Din acestora au - din de - practic nefolosite, nepuse la contributie cum se cuvine, nu chiar total necunoscute (precum studiul fundamental al lui Malickij).

desacirea firelor care duc acelasi timp, la de la Maria de Mangop informatiile oferite de izvorul autentic contemporan vremiisale: acoperämântul pregätit pentru mormântul doamnei, operä de care, ultimele decenii, a fost atentia rnultor bizantinisti europeni americani (nu, pentru istoria personajului dupä cum voi la locul potrivit), astfel se poate spune majestuoasa broderie a fäcut o adeväratd internationalä. lnscriptia chenarulcare gisant"-u158 printeseinu-i decât numele de calitatea ei de doamnä a lui lo voievod". realitate, magnifica mult multe elemente care despre identitatea personajului, dar mesajul este transmis Cele patru ale acoperdmântului sunt ornate câte un medalion: stânga sus dreapta jos, medalioanele vulturul bicefal aripile o capete; dreapta sus stânga jos, se aflä câte o monograrnd stil bizantin. Monogramele bizantine reprezintä un fenomen cu totulexceptionalal

C. Marie Paléologue (t 1477), épouse d'Efienne le Grand, prince de Moldavie,Bucuresti, 1937, 7 p. Marcel Romanescu, Paleologii, Hrisovur, III, Bucuresti, 1943, p.93-100 la p.99). Virginie Sur la seigneurie de Tedoro" Crimée au XV-e l'occasion d'un document, Mélanges de Roumaine en France,1929, partie, p.301-336. N. V. Malickij. no Leningrad, p.3-47. 56 Alexander Alcxandrovich Vasiliev,The Goths in the (Monographs of the Medieval Academy of America, Cambridge, Massachusetts, 1936. A. V. Soloviev, no ucmopiu A. A. Vasiliev, Goths in Crimea ..., Seminarium Kondakovianum-, IX, p.93-104. 0 prezentare a acestor a dat B. Bogdan, V. 1940, p.363- 367 extras, de pagini, titlulAfangupul in lumina unor noi -cf. Ovidiu Bibliografia a Negre 1996. (se numai extrasul, publicatiei care a adapostit textul). 58 Acoperarnântul de al Mariei de Mangop a fost demult considerat ungisant" brodatde mai pura traditie imperiala bizantina - cf. André Grabar,Le du gisant" dans l'art byzantin, Cahiers archéologiques", 29, 1980-1981, p.143-156 p.I52-154). 0 directie de cercetare se deschide, din aceasta perspectiva, pentru istoria puterii Moldova medievala, de faptul asemenea piese sunt cunoscute din trei momente fundamentale ale istorii: domnia lui stefan eel Mare, epoca Movilestilor domnia Vasile Lupu. V. Maria Magdalena Székely, - de acest tom.

www.digibuc.ro Asanina Moldovlahiei" 19

bizantine general (find atestate din perioada timpurie a imperiului) cu deosebire a vremii spun - nu daca a mai fost spus monogramele acestea potprivite ca eclzivalentul bizamin al heraldicii din apusul Europei. Expresivitatea extraordinard este de caracterul criptic - ilustrând simbolica mentalitatea suprarafinatä a bizantinilor - care foarte adesea descifrarea (exact ca cazul stemelor din heraldica europeand). Daca privim doamnei Maria ca pe un scut heraldic, regäsim pajura ceea ce ar cartierele 4 - care transmit intotdeauna, scut sfertuit de acest gen, mesajul cel mai important - monogramele ceea ce ar fi cartierele 2 3. cartierul" 2 - dreapta sus - se aflä o monogramd (Fig.1) ca un alfa majuscul, Tafrali a propus descifrarea al Mariei"60. Istoricul rus A. V. Soloviev, recenzia pe care a fdcut-o 1937 clasicei a lui A. A. Vasiliev despre gotii din Crimeea, anul anterior, a demonstrat, prin descifrarea a respectivei monograme se obtine numele Asanis61. Zece ani mai - se pare, independent de Soloviev - Gabriel Millet a dat, prin raportare la icoana de la Grigoriou, aceeasi solutie; descriind monogramd, care semble avoir les archéologues", Millet o descifra dupa cummeazä: Remettez le sigma a l'endroit, cherchez H dans la barre du haut, vous lirez ACANHC"62. Monograma din tierul" 3 nu comportä nici o controversä: e aceea a ultimei familii domnitoare a Imperiul Roman de Räsärit, Paleologii; ea se pe tot imperiului, din XIII la sfärsitul lumii bizantine prin ultimii ei reprezentanti: pe monede, pe piese de argintarie, pe broderii, pe pergament, sculptatä piaträ marmurä, gravatä pe ceramick ziditä din rosiii unor ziduri de aparare63.

Din bogata bibliografie a acestui domeniu extraordinar de pasionant, citez aici doar in speranta unei viitoare a cercetdrii: Viktor Gardthausen, Das alte Monogramm, Leipzig, 1924; Vitalien Laurent, Monogrammes byzantines pour un hommage, 39-40, 1972-1973, p.324-341; Walter Fink, Neue Deutungsvorschläge zu einigen byzantinischen Monogrammen, Herbert Hunger zum 70. Geburtstag, herausgegeben von W. Flörandner, J. Koder, O. Kresten, E. Trapp, Viena, 1984, p.85-94; Werner Das Monogramm-Siegel eines Theodoros Dukas Synadenos der frühen Palaiologenzeit, Jahrbuch der österreichische Byzantinistik", 40, 1990, p.271-273; idem, Monogram, Reallexikon zur byzantinischen Kunst, herausgegeben von Marcel Band VI, Lieferung 44, Stuttgart, 1999, co1.589-614 alte lucrdri). V. Erica Cruikshank Dodd, Byzantine Silver Stamps [= Dumbarton Oaks Studies, Washington, 1961(pentrusecoleleVI-VII).Pentru uneoriinsurmontabile, intämpinate in descifrarea monogramelor bizantine, cf. Walter Fink, op. cit. Werner Seibt, Marie Luise Zarnitz, Das byzantinische Bleisiegel als Kunstwerk. Katalog zur Ausstellung, Viena, 1997, p.108-109, 124-125 mai 177. O. Tafrali, op. cit., p.52. A. V. Soloviev, op. cit., p.95-96. Concluziile lui Soloviev au fost receptate de Marcel Romanescu, op. cit., p.94-95, de Damian P. Bogdan, op. cit., p.364, care au fost in uitare! 62 Gabriel Millet (avec la collaboration de des Ylouses), Broderies religieuses de style byzantin, Paris, 1947, p.79. 63 Nu lipseau nici de pe unora dintre membrii familiei imperiale, cum se vede din fragmentele de scoase la Kariye Djami din Istanbul, foarte celebra Chora,

www.digibuc.ro 20 S. Gorovei

atunci, citim" heralclicá informatiile din cele patru medalioane, vedem ele privesc o persoanä de neam Impärätesc (pajura bicefalä din 4), apartinând neamurilor Asan (3) Paleolog (4). De fapt, nu sunt, propriu-zis, nume de familii, ci e singur, care trebuie citit Asan Paleolog64, dupä obiceiul specific bizantin care,ilustrând aceeai gândire intortocheatä, provoacä dificultäti mai adesea insurmontabile cercetarile de prosopografie genealogie bizantina65- de a propriului nume de familie pe unor prin femei; ca urmare a practickii acestui obicei, unii aristocrati bizantini aveau câte patru, cinci chiar mai multe nume de familie (ultimul de cel propriu66) nu de putine ori, dacä propriul patronim" era mai putin strälucit raport cu cele acumulate de pe urma strämoavlor, el dispärea pursimplu, läsând locul celorlalte67. Acesta este

ctitoria lui Theodoros Metochites - cf. Paul A. Underwood, The Kariye 1. Historical Introduction and Description of the Mosaics and Frescoes [= Bollingen Series, New York, 1966, p.284-292 (pentru mormintele E F); monogramele de pe haina personajului din mormântul E (p.285) dau numele Palcolog, Asan Raoul (Ralli); firida mormântului F (plansele 546 547), primul dintre cele trei personaje are un vesmânt pe care monograma Paleologilor alterneazA cu vulturul bicefal iar cel de-al treilea (probabil o femeie) poartä trei monograme, care dau numele Paleolog, Asan alta variana) DermokaTtes. V. idem, Notes on the Work of the Byzantine Institute in Istanbul: 1957, Dumbarton Oaks Papers", 13, 1959, p.219-225 6. Acoperâmântul de mormânt al de Mangop, cu monogramele sale, este citat ca un monument de referintä. S-ar putea propune lectura Paleolog Asan, asezare a numelor e contrazisa de inscriptia icoanei de la Grigoriou; cum ambele nume unor prin femei, ordinea nu e numaidecdt relevantä pentru tabla strämosilor". Le qui portait les descendants de grande famillechoisir entre les noms du pre et de la le plus connu ou momentanément le plus célbre était courant" (Vitalien Laurent, op. cit., p.332). Cf., de Donald M. Nicol, The Prosopography of the Byzantine Aristocracy, volumul The Byzantine Aristocracy. IX to XIII Centuries, edited by Michael Angold, Oxford, 1984, p.79-91. Este - cum observase Hippolyte 1921 - un mod de a exprima toate inrudirile (importante) ale unei persoane sau familii: Quiconque s'est occupé de la généalogie des Comnènes, des Paléologues, des Anges, des Doucas, des Lascaris, des Brana, etc., se rend compte de la difficulté que l'on éprouves'orienter dans la confusion des homonymes et dans un systéme de noms qui exprime toutes les alliances d'une famille" (Hippolyte Delehaye, S. J., Deux tipica byzantins de l'époque des Paléologues, Bruxelles, 1921, p.143; mea). Citez cazul, de la mijlocul veacului XIV, al unui al lui Manuel Asan Impärätesei Cantacuzino) al sotiei sale, Ana Synadena (de fapt, Doukaina Palaiologina Synadena): el se numea Doukas Angelos Palaiologos Raoul Laskaris Philantropenos o (cf. Titos Papamastorakis, Redolent and Perfume" and His Icon in the Mega Spelaion Monastery, 3orpar, 26, 1997, p.65-73). Exemplul fusese evocat anterior de Donald M. Nicol (op. cit., p.82), pe când se credea personajul ar apartine veacului XV: an obscure 15th-century gentleman, whose name appears only on an icon called John Doukas Angelos Palaiologos Raoul Laskaris Tornikes Philantropenos Asanes. One only assume that he was in some way connected with each one of these noble families; but the order in which he sets out their names remains obscure". 67 dispare, de pildä, cazul citat nota precedentà, numele familiei Synadenos, care - desi nu era al unei familii lipsite de strälucire C. Hannick, Gudrun Schmalzbauer, Die Synadenoi. Prospographische Untersuchung zu einer byzantinischen Familie, Jahrbuch der österreichischen Byzantinistik", 25, 1976, p.125-161) - este deoparte atunci vine la cu celelalte opt, dintre care cinci apanineau unor familii imperiale din

www.digibuc.ro "Maria Asanina Paleologhina, doamna Moldovlahiei" (I) cazul doamnei Moldovei, care pe icoana de la Grigoriou pe de de la Putna a dat numai numele Asanina Paleologhina". Dar avea ea, oare, un nume de familie, al bunicului patern ?! Voi reveni asupra acestei ca asupra mesajelor cuprinse broderia acoperamântului de al doarnnei Maria. Deocamdata, constatam ea nu pare sä fi urma5ilor alte informatii despre ei. Totu5i, din literatura de specialitate se vede numele ei sunt considerate cunoscute: Maria era fiica lui Joan Olobei de Mangop a Mariei Asan Paleolog, descendenti ai bizantini", scria, nu foarte demult (1988), ultimul cercetator care s-a ocupat de broderia de la Putna". Alexios - Olobei - Maria doanina cred fost stabilita, la sfar5itul veacului XIX de N. pe baza documentelor relative la afacerile genoveze Crimeea; aceste documente vorbesc despre Alexios pentru deceniile trei patru ale veacului XV, apoi, anii '50, despre Olobei la vremea chiar a lui despre alte izvoare pe Alexandru69, fratele doamnei Maria, a expeditie 1475 la Mangop, pentru dobandirea mo5tenirii paterne, a fost finantata de Astfel, presupunerea Maria era nu numai sora lui Alexandru, dara lui Isac prin aceasta, a aceluia5i Olobei, a fost totul Dar demonstrarea acestei a identitätii dintre Olobei loan (acesta din atestat singur izvor !) a revenit lui A. V. Soloviev, a contributie este acest punct. Frumoasa demonstratie a bizantinistului heraldistului rus s-a bazat pe izvoare, ingenios, logicnatural alaturate luminate

Bulgaria. Un alt caz, deosebit de e acela de celebrul typikon de la Lincoln College (Oxford), din prima a veacului XIV, care consemneaza 18 urmai (din generatii) ai unui frate al Mihail VIII Paleolog, amestecand numele a nu mai putin de 14 familii; aceste nume se reiau, obiceiul bizantin, mai putin unul, Mousakios, care a fost chip evident uitat boicotat) ca unei familii obscure (Donald M. Nicol, op. cit., p.83). Eudokia, lui Theodoros Mousakios, casatorita Synadenos, a fost bunica a lui Asanes, mentionat nota precedenta Demetrios I. Polemis, The Doukai. A Contribution to Byzantine Prosopography, Londra, 1968, p.148, nr.128 p.180-182, nr.196, 197, 199 200). Typikon-ul de la Lincoln College a dat mult de lucru rebusurilor" genealogice din numele personajelor, portretelor acestora: Hippolyte Delehaye, Deux typica byzantins de des Paléologues, cit., p.143-151; Anthony Paul Magdalino, Some Precisions of the Lincoln College Typikon, Cahiers Archéologiques", XXVII, 1978, p.179-198; Irmgard Hutter, Die Geschichte des Lincoln College Typikon, in Jahrbuch der österreichischen Byzantinistik", 45, 1995, p.78-114 (cu zece pagini de ilustratii la volumului). Claudiu Paradais, op. cit., p.269. 69 Nu ar o occidentala" a numelui Alexios: Alexandru Alexios sunt nume diferite, patronate de diferiti (30 august respectiv, 17 martie). in familia Marilor Comneni de la Trapezunt se folosesc numele (Alexios IV are un Alexandru, unui mort la 1463). Cele doua sunt folosite, pentru a desemna persoane diferite, Moldova medievala (este cazul celor doi ai lui Alexie - mort mic - Alexandru). N. lorga, Studii istorice asupra Chiliei .yi Albe, Bucurqti, 1899, p.114, 119, 142; idem, Istoria cel Mare, ed. cit., p.262, n.134. Nu pot identifica pe baza Alexandru V. Boldur o nu a lui Isac (cf. supra, in text, n.46.

www.digibuc.ro 22 S. Gorovei unul prin celdlalt. Unul e tocmai acoperämântul de mormânt de la Putna72; celälalt e un poem funerar, un asa-numit compus prin anii '40 ai veacului XV la Trapezunt de Eugenikos, fratele celebrului Markos Eugenikos, mitropolit de Efes adversar al unirii de la Florenta. Acest poem a fost unui authentopoulos, de domn (de print domnitor) numit Alexios, mort la autorul spune despre el era marelui loan, domnul Chazariei, care era vestitului Alexios, din mama micului defunct, Maria, era, din neamul ilustrilor Asani al impärätestilor Paleologi Infloritori purpurä ceea ce apartenenta la posteritatea Mihail VIII (m.1282), - din neamul minunatilor Tzamplakoni73. Pentru ca sotia lui Mare se numi ea Asanina Paleologhina, ca lui loan, ea trebuia sä ffica acesteia: numai pe aceastä cale se puteau transmite la doamna Moldovei acele nume de familie. Astfel, pe baza rationamentului lui A. V. Soloviev, Maria de Mangop" a fost identificatá ca a lui de Chazaria a Mariei Asanina Paleologhina Tzamplakonissa iar Olobei s-a semnul

Am ceva mai In Maria doamna nu pare sä läsat, Moldova, amintirea strälucitilor ei strämosi. genealogice precise ne lipsesc. totusi,

72 mod ciudat, A. V. Soloviev nu a apelat la inscriptia icoanei de la Grigoriou. Emile Legrand, In I, Atena, p.455-458, urmat de N. p.459-461. Textul a fost reeditat de Sp. P. Lampros, vol. I (ed. anastatica 1972), p.215-218 apoi, comentarii, D. S. Spiridonov, 3amemicu ucmopuu e (seria noua a publicatiei citate anterior), tom (59), Simferopol, 1928, p.93-95 primul capitol al studiului, intitulat ucmopuu p.93-99). V. S. Petrides, Les oeuvres de Jean Eugenikos, in Echos d'Orient", 13, 1910, 276-281 (p.113). Comentariile lui A. A. Vasiliev, op. cit., p.I95-198. Pentru acest epitaf", cf. Alexander Sideras, Zum Verfasser und Adressaten einer anonymen Monodie, Byzantion",54,1984, p.300-314; idem, Die byzantinischen Grabreden. Prosopographie, Datierung,(Therlieferung.142 Epitaphien und Monodien aus detn byzantinischen Jahrtausend (Wiener byzantinische Studien, XIX), Viena, 1994, p.354-355, nr.109 discutarea cronologiei implicit, a genealogiei personajelor, autorul nu ia observatiile lui A. V. Soloviev). A. V. Soloviev, op. p.96. V.mai departe, text. Asupra legaturilor Asanii Paleologii, propun sä revin partea a doua a studiului de consemnez aici constiincioasele (din care nu lipsesc referintele la istoriografia datorate eruditului istoric bulgar Ivan Ha (1186-1460). u 1985 anastatica, 1994), p.414-416 (pentru solia lui de Chazaria) 416- 418 (pentru soria lui privire la Asanii bizantini, sunt de trei studii - F. Uspenskij, Ha XIII-XV B (Bulletindel'Institut Archéologique RusseConstantinople), XIII, Sofia, 1908, p.1-16; Bar& Krekié, Contribution l'étude des Byzance, Travaux et Mémoires", 5, Paris, 1973, p.347-355; Erich Trapp, Beiträge zur Genealogie der Asanen in Byzanz, Jahrbuch der österreichischen Byzantinistik", 25, 1976, p.163-177. V. Prosopographisches Lexikon der Palaiologenzeit, numerele 1472-1535, 91366-91-379, 93125-93126.

www.digibuc.ro "Maria Asanina Paleologhina, doamna Moldovlahiei" 23 asemenea informatii au existat la curtea de la Suceavaau fost pomelnicele vremii; urma o regäsim, azi, numai pomelnicul de la Bistrita, pdstrat versiune de pe la mijlocul veacului XVI75; acest izvor, numele rudelor de la Mangop (ai Mangopului", precizarea din insemnarea marginald) sunt amestecate, cum am spus deja, cu altele, dintre care acelea ale pärintilor Mariei-Voichita pot identificate nici un dubiu. Reamintesc acest paragraf, sunt trei grupuri de personaje: Radul voievod (cel Frumos) doamna lui, Maria; 2) Manoil doamna lui, Anna; 3) Avraam, Anna, Isaac, lacov, Melchisedec David. Totusi, marginal sunt numai mentiuni explicative, Muntenii"ai Mangopului", care potpuse in relatie primul (indiscutabil!) respectiv, al treilea grup de astfel relatii neprecizate Manoil Anna. Las deocamdatä deoparte aceste personaje, pentru a ne concentra atentia asupra grupului reprezentat de Avraam, Anna, Isaac, MelchisedecDavid ai Mangopului". Din se un singur personaj ar identificabil din aceastá anume Isaac. domnul de Theodoro. fratele Mariei. Despre s-a afirmat ar putea ultimul at al Trapezuntului76, David Mare Comnen, cdsätorit o mätusä a lui Isac a doamna; dar acest era mort de cätiva la data cand nepoata sa de la Mangop s-a Mare de altä parte, e greu de crezut un principe de rangul putea quasi- anonim rudele sale de la Mangop. documente din XV spun seniorul de Theodoro avea mai multi s-a putut precizarea Cine erau ei Avraam, lacov. Melchisedec David"78. Nu am argumente unei asemenea presupuneri, dar trebuie sä observ cât e de ciudat ca din aceastä a celor care arfratii doamnei Maria de Mangop lipseasca micul Alexios. mort la Trapezunt pe la 1447 memoria s-a cornpus epitaful de câteva mentionat deja, Alevandru, pe care ajutat. 1475. sä a redobändi hereditas paterna"79. Trebuie sä de asemenea, e de ciudatä acestor dintre care primele trei pe patriarhii biblici, chiar ordinea existentei (Avraim, Isaac lacov), ultirnele - pe preotul-rege pe rege uns, personaje emblematice pentru traditie monarhicd. Arusor, desigur, sa presupunem sunt chiar ei cei trecuti pomelnic, ca strämosi legendari ai dinastiei de la Theodoro Mangop (asemenea legende legitimatoare au existat alte locuri: sä ne amintim dinastia a Abisiniei se socotea urmasa regelui a reginei Saba). Cum de Avraam este, aici, Ana,nu Sara, ca Vechiul Testament, o

Cf. Damian P. Bogdan. Letoprsetul de la cit. (supra, n.13). 76 Idem, Pomelnicul cit., p.28. Voi la potriva. asupra acestor informatii. V. Virginia op cit., ne gouvernait pas avec la ferme autorité de Ivestitul Alexios" din epitaful compus loan Eugenikos - n. Ses paraît étaient nombrem - s'ingéraient dans affaires, ants et querelleurs" (suhl. mea). Andrei Pippidi, op. cit., p.148. n (ed. n.29) Alexandru din pomelnicul a remarcatä nici un de comentariu de d-1 Petre $ Din dintre Moldova C'rimeea secolul al XV-lea. Pe marginea inscripiii Omagiu P. cu a 70 de ani. Bucurqti, 1965. p.261-266 (aici, p.264, n.14).

www.digibuc.ro 24 S. Gorovei

trebuie (Dar, in pomelnic, Anna ar putea numele unei surori a Avraam: calificativul doamnd", cneaghind" sau sotie" lipseste). Rämâne, intrebarea acestor nume familia domnitoare de la Mangop nu putin pe chazarii al numepurta Gotia. Nu voi acum aici, rdspunsul la aceastä intrebare. Cred, pot aduce un element nici o indoiala, totul neasteptat - discutarea acestor chestiuni. veacul XVIII, la Cherson s-a gäsit o de piaträ, cu trei monograme sculptate; s-a pästrat doar un desen, publicat la ultima (probabil a doua) 1933. Nici primul, nici ultimul editor nu au deslusit monogramele cele trei cartuse ovale (Fig.2). 1937, A. V. Soloviev a dat solutia pentru primele cel dintâi, se numele Isaac, al doilea - numele Manue182. Cel de-al treilea a ramas necitit, A. V. Soloviev declarându-si neputinta de a vedea vreun nume monograma respectivd83. de a chipul care propun sä descifratd cea de-a monogramd, ca toate trei insemnele se prezintä ancorate" fel de part sträpunsä de litera T"84. Absolut la fel se prezintämonograma lui Alexios, gäsitä pe patru pläci de - pisanii (dintre care una una ale unor compozitii cu destinatie necunoscutd (foarte probabil, tot pisanii). succesiunea impusä de starea de pästrare - prima (Fig.3) e din octombrie 1427 a fost pusä la biserica hramul Constantin Elena85; a doua e din octombrie 1425a fost pusä pe zidurile palatului de acelasi Alexios86; a treia, prezentând aceeasi monogramd nu are nici un element de datare87. fine, cea de-a patra, descoperitä 1912, are forma cunoscutd din primele dar slaba calitate a fotografiei publicatia pe care am folosit-o88 nu face reproducerea ei pentru a o aici. In aceste pisanii, monograma lui Alexios - se observä usor literele grecesti A, A (L) (X) - are acelasi mod de compunere ca cele trei de pe placa de la Cherson: aceeasi sträpunsa de litera T". Sunt de observat buclele care se orizontal al acestei asa-zise litere: acelasi chip este brodatä litera A din monograma Asanilor de pe acoperämäntul Mariei de Mangop. Ne intoarcem la placa de la Cherson. Daca cadrele ovale ale cartuselor, vedem mai aceste monogrameelementele comune, paracrucea

P. Bemerkungen auf einer Reise in die südlichen Statthalterschaften des russischen Reiches, II, 1801, p.54. Nu am lucrare -o citez dupa N. V. Malickij. N. V. Malickij, op. cit., p.36. Vasiliev placa cu three heart-like shields, a monogram which reminds us slightly of Alexis' monogram" (A. A. Vasiliev, op. cit., p.217), vreo lectura 82 A. V. Soloviev, op. p.99. Informatia a trecut la Damian P. Bogdan, AR, V, 1940, p.366 la Marcel Romanescu, AlbizziPaleologii, cit., p.94. 83 A. V. Soloviev, op. cit., p.99. N. V. Malickij se daca putea tot monograma lui Alexios (op.cit., p.46 rezumatul francez). 84 Damian P. Bogdan, op.cit., p.366. Dupa N. V. Malickij, op. cit., p.26. A fost reprodusa, 1896, de V. V. (cf. infra, n.122). 86 N. V. Malickij, op. p.34. La un turn, dupa A. A. Vasiliev, op. p.214. N. V. Malickij, op. p.32. p.35.

www.digibuc.ro "Maria Asanina Paleologhina, doamna Moldovlahiei" (I) 25 tau.Pe de parte, se la de literele care dau numele - ca de obicei, mai ales consoane zilele noastre, monogramele - fie cusute pe fete de batiste etc., fie gravate pe bijuterii tacamuri, imprirnate pe portelanuri - nu contin consoanele): I S K prima, M N a doua. Ce vedem a treia ? Prima marginea este, evident, un M, la ca monograma din Litera marginea este unkappa,K, ale brate unghiulare taie scutului" de piciorul luitau bara verticala a luikappa, se vede foarte undelta,A, a cärui une§te cele linii verticale. Imediat sub delta, acelea§i bare verticale ale lui tau kappa,unsigma, rotunjit cadrul de M D S K. Sunt suficiente pentru a ne la un nume pe care mentionat deja cu familia domnitoare de la Mangop: Melkisedek. reconstituit acest un miclambda,A, prin trasarea unei mici bare oblice pe bratul al cadrului de sus, aproape de orizontal al tau. Avem, astfel, consoanele necesare pentru a citi numele M(e)1k(i)s(e)d(e)k. acum, de ce nici Pallas la 1801, nici la 193789 nu au putut descifra aceastä numele pe care eacontine se mai aflä, relatie declaratä Mangopul,numai izvor necunoscut lumii la 1801 needitat versiunea sa originalä la 1937: acest an, se cuno§tea doar traducerea româneasca, integral 1932-1933 de Minea90, dar care mentiunea ai Mangopului" fusese omisä de traducatorul din 175091. Trei säpate pe aceeaFi .yi pomelnicul de la Bistrita: Isaac, Manuel, Melchisedec. Cu constatare, ne intoarcem la al doilea grup de nume din paragraful care se ai Mangopului". Acest al doilea grup are forma Manoil al doamnei sale Anna" - probabil nominativul numelui masculin e o eroare de copist, vedere genitivultuturorcelorlalte nume, inclusiv al doamnei sale Anna". Observand identitatea de nume personajul evocat de inscriptia de la Cherson acela pomenit la Bistrita, Damian P. Bogdan 194092 Marcel Romanescu,

89 A. V. Soloviev a intuit, totusi, literelor care dau numele lui Melchisedec: ue TOMAA(?)KC,ire TOMAAKC" (op.cit., p.99). Oricum, se de concluzia anume aici de-a face cu un membru al dinastiei din Mangop(ibidem). Minea,Pomelnicul de la M-rea CI, (1929-1931), 1932, p.344-348 VIII-IX (1932-1933), nr.1, 1933, p.30-88(II;aici, la p.64-88 sunt comentariile editorului, sub titlul observatiuni). Minea,op. p.346. Istoricul iesean a identificat neamurile de la Mangop - rudele domnului moldovenesc prin noua cdsätorie"(ibidem, p.71) - faptului 1905 Stoica Nicolaescu a inclus volum de documente textul al capitolului despre familia lui $tefan Mare (Stoica Nicolaescu, cu privire la Moldovei Ardealul sec. XV XVI, 1905, p.87). editie" fragmentard nu avea cum intre - ca cele care au precedat-o (cf. Damian P. Bogdan,op. p.7-8) - circuitul stiintific mai larg, pentru a ajunge la unui Vasiliev sau a unui Soloviev. 92 DamianP.Bogdan, op.cit.,p.28: Dar pe inscriptiile lui Alexis de Mangup - tatäl lui Olobei - se initialele unui Manuil, care poate primul personagiu,

www.digibuc.ro S. Gorovei

1943, au pe acest Manoil relatie genealogica directä familia domnitoare de la Mangop". Patru decenii mai tfirziu, 1983, Andrei Pippidi a propus identificarea lui Manoil a - necunoscuti. altminteriai Mariei-Despina, mama Mariei- Voichitasoacra Mare94. Peste zece ani, 1993, d-sa era mai transant, afirmänd: e de observat M. Romanescu le-a fdcut lui Manuil Anei genealogia doamnei Maria din Mangup nici un temei documentar. [...] Romanescu nu de decât preia identificarea propusä de Damian P. surprinzAtoare a acestei se pe dinastii de la Mangop ar fiapartinut neamului armeano-bizantin Gabras (Gabrazii) ca argument decisiv. era mentionat faptul Manoil Ana nu sunt inregistrati de autorul celui amänuntit studiu asupra Gabrazilor din Trapezunt Crimeea"96. Pe de pane, excluderea lui Manoila Anei din grupul ,.ai Mangopului" a determint includerea grupul Muntenii", adicä alâturi de Radu Frumos doamna Maria- Despina. s-a consolidat ipoteza cä ManoilAna ar Mariei-Despina.

Este a aminti A. A. Vasiliev a atras asupra unui very obscure official editat de N. acest document, din 17 august 1446, se un dar de 459 de aspri fâcut cândva unui anume Usdemoroch, pe când era domnul ce N. se remarce: C'est un chef des Goths, inconnu Vasiliev declara: I do not yet know the real name hidden in this

pornelnic dimpreuna doamna lui Ana". Bineinteles, nu este vorba despre inscriptiile lui Alexis din a autorul, neatenta a informatiilor Manuel din inscriptie trebuie lui Alexis acelasi cu amintit in pomelnicul doamna sa. Ana" (Marcel Romanescu, op. cit., p.94). acest autor lui Alexis din tale-quale lui Damian P. Bogdan ... Andrei Pippidi, op. p.I49-150, n.35: Ni se pare acum Manuil Ana din de la nu pot deck doamnei Maria", ai Mariei-Despina, lui Radii Manoil Bochalis. editia (2001) a acestei - p.213, n.35 se precizarea: Identificarile de mai sus au fost confirmate de Matei matrinioniales et politiques des de la Turcocratie (XV-e - XVI-e Revue des études otomanies", 1995-1996. p.159, 161". Este, de observat eroarea care numele Revue des Etudes Roumaines") confirmare priveste numai inrudirile balcanice ale lui Bochalis, nu ipotetica identilicare alui Manoil din pomelnicul Bochalis, un magnat bizantin din autorul a 1993 la identificare (cf. supra, n.24), ar o precizare in acest sens. Andrei False genealogii bizantine din ciclul constantinian supra, n.25), 108. Ibidem. Studiul la care se face aici Bryer, A Byzantine Family: the Gabrades, c.979-c.1653. University of Birmingham Historical Journal", XII (1970-1971), 2, p 164-187. V. infra. n.134, pentru familie, in general, studiile citate infra, notele 153- 156. A. A. Vasiliev, op. cit., p.223. N. lorga. Notes et pour servirl'histoire des Croisades au XV I, Paris, 1899, p.38. 99 Ibidem.

www.digibuc.ro "Maria Asanina Paleologhina, doamna Moldovlahiei no doubt distorted intreb transmis distorted im" nu ar putea tot numele Melchisedec, atestat de monograma de la pomelnicul bistritean, dar, cazul de cu referire la un persondin generatia anterioarA, frate al lui Olobei al lui Alexios. Adaug Sinaxarul Sougdaia este mentionat, sub anul 1309, un anume Vasile, lui Melkis - - sub numele de Varlaam monahulm. Numele se folosea, prin urmare, locurile acelea de care laici nu ce ar impiedicat atat pe Alexios, pe Olobei dea unuia dintre Oricum, e stranio acest nume este atestat la Cherson, tocmai acolo unde s-a placa cu monogiama lui Melchisedec cu cetatea. stabilitA istoricitatea personajului Melchisedec ca membru al familiei domnitoare de la Theodoro - al dinastiei Chazariei Gotiei, altfel spus - ne intoarcem de unde am pornit, la tripla monogramA de la Chersonesul Tauric la pomelnicul bistritean. Cu privire la cea se cade ne punem intrebarea: care este, oare, mesajul ei ? Când o pisanie care ceva se pune pe zidul unei - ce s-a mai din o - ea are un mesaj cele trei monograme nu sunt separate, ci se orizontal. prin e acela$i cadru, mi se pare deosebit de sugestiv chiar tulburAtor. Sunt inclinat, sunt tentat sä propun citirea celor trei Isaac, lui Manuel, lui Melchisedec sau, pozitia a numelui Manuel, Isaac, lui Manuel, (fratele Melchisedec (fiul lui Manuel). Dar nu se potriveste ceea ce a un bun achizitionat deja, anume Isaac (Saicho al izvoarelor genoveze) ar fost fiul lui supranumit Olobei - am constructia genealogicA ingenios de Soloviev 1937. Dar, de fapt, nici un izvor nu-1 aratä pe Isaac ca al lui nici un izvor nu atestä identitatea lui Olobei cu loan, atestat (acesta din urmä) singur text, epitaful compus de loan Eugenikos! identitatea sunt deductii aleistoricilor,intemeiate pe considerente de natura logia Pe de parte, nu se poate sä nu un fapt, peste care atentia cereetAtorilor de acum pare fi trecut cea mai mare interpretarea pe care tocmai am expus-o, pomelnicul de la Bistrita pare retinut numele atâtor rudenii de la Mangop, pe acelea ale doanmei Maria ! primul grup contine numele lui voievod (cel Frumos) al lui Maria (Despina), pärintii Mariei-Voichio, logica ne aratä cä, numele urmAtoare, desemnate marginal cu formula ai Mangopului", ar trebui pe acelea ale pArintilor Mariei de Mangop: nici numele lui loannici acela al Mariei, ei pArinti, nu acolo. schimb, un personaj calificat drept doamnr, nu cneaghinr sau doar sotie": e Anna, ca a lui Manoil, ceea ce adus pe Andrei Pippidi la observatia de doamnr al

A. A. Vasiliev, op. p.223, n.2. Maria G. Nystazopoulou (-Pélékidou), H ev Atena, 1965, p.129. Aceeasi autoaredat recent un alt studiu, care nu perioada investigatä aici: Maria Nystazopoulou-Pélékidou, L'administration locale de Cherson l'époque byzantine (IV-e - XII-e s.), Ahrweiler, Paris, 1998.

www.digibuc.ro 28 S. Gorovei

Anei ar indica un statut superior celui al sotului ei. Ne-am Ondi atunci - d-sa - la posibilitatea ca un mare boier, ca Manoil de la Hotin, membru al sfatului domnesc (1438-1448), säfost ginerele lui Alexandru Bun; cuplul de nume pierde relevanta pentru problema care ne intereseazd»102. problema care interesa pe Andrei Pippidi era cu totul alta deck aceea urmäritä aici, anume posibilitatea de a identifica ascendenta doamnei Maria-Despina, lui Radu cel Frumos. Pe de parte, d-sa declarase - cum am - adeziunea la teza conform dinastii de la Mangop erau o a Gabrazilor acest caz, Manoil Anna nefiind de istoricul care s-a ocupat de acea familie, cu trebuia, chip evident, exclusä. E, totusi, surprinzator s-a putut lua considerare (fie numai cu titlu de identificarea lui Manor din pomelnicul Bistritei cu boierul Manoil de la Hotin: mi se pare absolut imposibil ca - s-ar prefacut, de vreo decenii, respectivul paragraf din pomelnicul bistritean - un boier (fie el ginere domnesc) de la 1438-1448 fi ajuns a intercalat Munteni" cei ai Mangopului", personaje a importanta, ca rude domnesti dintr- o altä generatie, avea se 30 sau 40 de mai ! Nu nici o ratiune pentru ca ceva se putut petrece scriptoriul mändstirii Bistrita. Mi se pare mult mai rational respectivul paragraf nu avem de- a face deca cu grupuri, cum, de se precizeazdmarginal: Muntenii" cei ai Mangopului". interpretare, ai Mangopului" ar Manoil doamna sa Anna, Avraam, Anna, Isaac, Melchisedec David. Am subliniat numele care se tripla monogramd de la Cherson. grup rânduit astfel, se poate sä avem de-a face cu pärintii - primul cuplu de nume copiii bor. acest caz, Manoil doamna lui Anna sunt pärintii Mariei de Mangop - ei, nu loan Maria.

Documentele azi cunoscute par a sugera Isac - care a succedat lui pe la 14581" -a puterea sai: «On la place [d'Olobei], d'une manire invariable, dominus Tedori et fratres eius"»104: la la 1470106, la ca la 1474108. realitate perfect cu tripla monograma de la Cherson, indiferent de chipul care am citi-o - trei frati, ori doi ai unui parinte. De altminteri, acest mod de a domni comun, cu unuia dintre frati, pare fost un obicei la Mangop, despre Olobei avem astfel, la 1447 este vorba despre Olobei ceilalti ai raposatului iar la 1455 sunt mentionate

Andrei Pippidi, genealogii din ciclul constantinian, cit., p.108. A. A. Vasiliev, op. cit., p.235, 237. Virginie Vasiliu, op. cit., p.328. Ibidem, p.302. A. A. Vasiliev, op. cit., p.23, domini et ejusdem". p.238, n.2 4. Ibidem, p.245, n.2: domini Gotie", la plural,cum observäA. A. Vasiliev. N. lorga,Notes et extraits pour servirl'histoire des Croisades au XV Paris, 1902, p.216; A. A. Vasiliev, p.221, n.3 224, n.3 (doc. din 2 mai 1447: cum Olobei et ceteris condam Alexii").

www.digibuc.ro "Maria Asanina Paleologhina, doamna Moldovlahiei" 29 scrisori trimise doi dintre rdposatului Alexios"10, ce Olobei mai avea putin doi frati.

Numele Olobei a fost explicat ca insemnând nu un nume propriu-zis, ci cativul tätäresc mare cneaz N. V. Malickij a pus intrebarea nu cumva prima a numelui nu ar putea deriva dintr-o scurtatä turcizatä a numelui Alexios"2; ipoteza lui Malickij a fost acceptatä de A. A. Vasiliev, pentru care Olobei nu este un simplu titlu tätäresc, ci un nume propriu"3, derivat din Alexios"4. Aceastä ar putut sä la rigoare, de ce 1455 - vreme când domnia apartinea lui - apareun Alexios"5. recenzia la cartea lui Vasiliev, istoricul A. V. Soloviev a pus informatiile genealogice din epitaful lui loan Eugenikos - loan de Chazaria, marelui Alexios, cdsätorit cu Maria din neamul Asaniloral Paleologilor - monogramele de pe acoperämântul Mariei de Mangop, care dau numele Asan de el chiar cu acest prilej)Paleolog; din aceastä apropiere, a dedus sotia Mare a fost fiica lui loan de Chazaria a Asanina Paleologhina, al nume preluat, ca acela al unor familii bizantine foarte cunoscute; de aici, Soloviev a conchis Olobei nu au fost frati, cum presupusese Vasiliev, ci unul acelasi personaj, cunoscut la Trapezunt numele crestin (loan), iar Crimeea porecla sa tätäreascd (Olobei, printul s-a näscut o identitate pentru sotia Stefan Mare: Maria de Mangop, fiica lui loan-Olobei. Cercetarea de nu pare sä confirme aceastä identitate; din contra: lumina observatiilor anterioare, cred o altä imagine sä se contureze mai Manoil

"° A. A. Vasiliev, op. p.231, n.5 (doc. din 14 mai 1455: duobus ex filijs q. Alexij"). A. Berthier-Delagarde, u in 55, Simferopol, 1918, p.35, n.3; D. S. Spiridonov, U3 ucmopuu e in (seria a publicatiei citate anterior), tom (59), Simferopol, 1928, p.96. opinie a A. V. Soloviev ..., cit., p.95), de la care a preluat-o Damian P. Bogdan (AR, V, 1940, p.365). Numele cunoscutei familii Hulubei trebuie originea aceeasi N. lorga, VII, 1930, p.254), contrar opiniei lui lordan. care din ... hulub (lorgu al numelor familie Bucuresti, 1983, p.249; schimb, la numele de familie $iadbei, compuschip identic, explica - p.434 - partea prin bey", print). 112 N. V. Malickij, op. cit., p.40. A. A. Vasiliev, op. p.221: Olobei is a proper name, not the Tartar title meaning 'Grand Prince' as Spiridonov asserts". Ibidem, p.222: the second half of the name Olobei (Olubei), bei, means chief or prince; could the first half, (Olu) be the contracted form of Alexis ?". 115 Virginie Vasiliu,op. cit., p.326. Acest Alexios pare fiul mai mare al lui (ibidem, p.327). acest caz, daca Olobei este identic cu din epitaful lui Eugenikos, nu se mai potriveste nimic, Alexios, fiul lui a murit copil, la 1447, la Trapezunt,

se ! 116 A. V. Soloviev, op. cit., p.96.

www.digibuc.ro 30 S. Gorovei

Anna au multe de a celor cinci barbati trecuti pomelnicul Bistriter dintre care dot - Isaac Melchisedec - sunt atestati tripla monograma de la Cherson. Manoil Anna ar de asernenea, doamnei Maria a lui cel Mare, dar ai Anei, al carei nume se intercalat cele ale lui AvraamIsaac. Se felul acesta, nepotrivirile semnalate mai sus iar numele de Mangop se pomelnicul Bislrifei. Desigur, aceasta determind concluzia Olobei nu este porecla lui loan, ci a lui Manoil. Rezonanta orientald a numelui Olobei ar putea conduce la ipoteza el nu deck o deformare a ceea ce a putut sä sune Totusi, acest caz, cum se mai poate explica faptul sotia lui cel Mare poartä numele Asan Paleolog, evocând tocmai familiile din care cobora sotia lui loan de Chazaria virtutea Soloviev a stabilit identitatea loan - Olobei ?! explicatie s-ar putea formula, lumina constatärilor de aici de obiceiurile aliantelor matrimoniale ale dinastiilor medievale, ca de traditia bizantind a de familie. Cdsätoriile principilor medievali se - lucrul nu necesitä exemplificdri argumentäri speciale - rude; chiar dinastia zisä a Musatinilor ne furnizeazd exemple acest sens, precum cele ateva cdsätorii succesive lituaniene, de la PetruI la cel Mare dincolo de el, la lui Bogdan III dar cdsätoria Elenei, fiica lui a Evdochiei de Kiev, cercul de rude al acesteia din la Moscova119. Nu este exclus, de aceea, ca sotia lui loan sä nu fi fost singura cdsätoritä la Mangop; ea a putut fi precedatd de o alta, generatia imediat anterioard, cum este, de asemenea, foarte posibil ca Anna, sotia lui Manuel (Manoil), sä fi apartinut aceleiasi familii: de ori se ca doi frati ca sotii surori.

117 urma prezentarii acestui text la Institutul de Istorie N. lorga" (Bucuresti, 23 ianuarie 2002), Andrei Pippidi mi-a atras atentia asupra chipului care N. a comentat informatiile pomelnicului de la Bistrita, trecere, volumul IV (1937) al ultimei sale sinteze de istorie in pomelnicul de la Bistrita se scrie Isac de Mangup alti membri ai familiei, barbati cu nume imperiale, ca Manuil, ori biblice: Avram, David (ca din Trapezunt, o Melchisedec chiar, femei: Ana, sotia lui Manuil, care s-ar prea a incepätorul dinastiei, alta Ana" (N. lorga, românilor, .Cavalerii, ed. p.127, n.31 - subl. mea; idem, Histoire des Roumains et de la romanité orientale, IV, Bucuresti, 1937, p.205, Manoil arIncepatorul dinastiei", Inseamn ca N. vedea, probabil, ca tata al lui Olobei bunic al lui Isacal doamnei Maria (despre care scrisese, alteori, ca era fiica lui Olobei). opozitie cu aceasta formula, Marcel Romanescu a propus pe Manoil ca tata al lui Alexios, bunic al lui Olobei sträbunic al doamnei Maria (Marcel Romanescu, op. cit., p.94 99). trebuie sa se observe nimic nu indreptateste o asemenea reconstituire, pomelnic, a la a generatie ascendenta nu eraobisnuinta vremii. 118Stefan S. Gorovei, Alliances dynastiques des princes moldaves Internacional de las Ciencias Genealógica y Heráldica, Madrid, 19-25 septiembre 1982,II,Madrid, 1983, p.167-178; versiunea romaneasca - dinastice ale Moldovei (secolele XIV-XVI) - istoria universal, ed.I. Agrigoroaiei, Gh. Buzatu, V. Cristian, Iasi, 1987, p.685-697 (reprodus partial intemeierea Moldovei. Probleme 1997, p.131-139. 119 P. P. Panaitescu, Contriburii la istoria cel Mare, in AARMSI. t.XV, 1934, m.2, p.10-14; Damian P. Bogdan, de rudeniile de la Kiev de la Moscova lui AARMSI, t.XXII, 1940, m.26.

www.digibuc.ro Asanina Paleologhina, doamna Moldovlahiei" (I) 31

asemenea caz - i Anna era o Asanina Paleologhina Tzamplakonissa !) - ar o observatia d-lui Andrei Pippidi cu privire la eventualul statut Anei] superior celui al ei". Numele lui Manoil a nici un atribut specificat, lui el era apelativul dar acestea erau intraductibile erau ale domnilor pomelnice doar cu apelativul de voievod; schimb, pentru femei se echivala perfecttotal acceptabil cu doamna" (a$a este Maria de Mangop inscriptia icoanei de la Grigoriou, ceea ce echivalarea respectiva chiar Pentru vremea aceea, titluri ori implicau neconditionat ideea de putere suverana; acest chip - notiunea de consort neexistand - sotul unei doamne (princesse regnante) era el un domn (prince regnant). s-ar explica, mea, mentionarea lui Manoil - se foarte bine, la vremea aceea, cine fusese purtatorul acestui nume - nici un alt titlu pomelnicul Bistritei.

Pentru am ajuns la domeniul titlurilor, mi se pare ar putea utile - incheierea acestui capitol - precizari privind titlurile stapânilor de la Mangop. momentul mortii micului Alexios (pe la 1446), acestuia - loan, (fiu marelui Alexios din lia) Maria Asanina Paleologhina Tzamplakonissa - se aflau la Trapezunt, unde o a lui loan, Maria, devenise lui David Mare Comnen, viitorul ultim trapezuntin

120 David II Mare Comnen era luiAlexios IV Comnen al Trapezuntului, 1417-1429) al Theodorei Cantacuzino - M. La descendance IV, empereur de Trebizonde. Contribution la prosopographie des Grands REB, 37, 1979, p.239-247; un precedat in prin 1460 (Thierr) Ganchou, La date de la mort basileus Jean IV de BZ, 93, 2000. p.113-124) iar o a a sotie (1427-1439) ultima a imparatului loan Paleolog (Ivan Djuri, Le crepuscule de Paris. 1996, p.245-248). Fiica lui loan Theodora, a fost lui . hanul turcoman al (M. Kurganskis. Autour de la princesse de Trebizonde: Theodora, fille de Jean IV épouse d'Uzun Hasan. in Archeion Pontou", 34.1978), un rolimportant de coalizare a antiotomane din anii ai veacului XV ale cu Mare sunt bine cunoscute. de lui David 11 Mare Comnen i se atribuie o a doua Elena Cantacuzino, cea care ar fi avut tragica misiune de a-si ingropa sotul copiii executati 1463 din porunca sultanului Mehmed foarte frumos d-I Thierry Ganchou a dovedit, de cantacuzino este o a lui Spandugino, care a confundat-o cu mama lui David Theodora Paleologhina Cantacuzina, lui Theodor Paleolog (unchi Manuel Paleolog); trapezuntin a fost o datä, Maria de lui Alexios Mare Mangopului), care a urcat pe tron cu in 1460 - cf. Thierry Ganchou. Une imperatrice de Trebizonde: ou ?, REB, 58, 2000, p.215-229. in acest caz. Mariei de Mangop a fostultima a Trapezuntului,constatare care implicit, despre cercul de in care trebuie doanina Moldovei.

www.digibuc.ro 32 S. Gorovei chsätorie (1429), cronica lui Mihail Panaretos spune mireasa - - era lui kyr Alexios din Theodoro venea din Gotia121. Nu avem a ne Mariei de Mangop - nepoata de frate a precedentei -a trebuit i se la fel: Alexios se intituleazh, inscriptia push in octombrie 1427 biserica sa din Mangop Textele genoveze desemneaza, mod curent, drept dominus de Lotedoro (de lo Teodoro, Tedoro etc.)123, dar dominus Fiul sau Isac (Isaico), este deopotrivä dominus Tedori dominus dar domnul din Theodoro (10 februarie Unul dintre slujitorii de incredere ai acestui nefericit Isac a murit Moldova la 1480; pe piatra care i-a acoperit mormântul, numele räposatului principe de la Mangop este de un titlu mai deosebit care, pe pämântul Moldovei domnia lui Mare, se poate o semnificatie mai domn de Teodoroa toatä Chazaria127. La titulatura principilor, se aceea a mitropolitilor. inscriptie cu data de 10 septembrie 1427 - chiar din vremea Alexios termina biserica lui, hramul ConstantinElena - restaurarea unei alte biserici

Pentru formula Mare Comnen" care erau desemnati de la Trapezunt, O. Lampsides, Le Byzantion", 37,1967, 114-125; Bertrand Hemmerdinger, calque de Hohenstaufen, Byzantion", 40 (Hommage Loenertz), 1970, p.33-35; Ruth Macrides, What's in the Name 'Megas Konmenos'?, Archeion Pontou", 35, 1979, p.238-245 (cu bibliografia subiectului). 121Neos Ellenomnemon", 1907, p.294 (nu am putut vedea editia lui O. Lampsides, Atena, 1958); pasajul respectiv apartine unuia dintre continuatorii cronicii lui Panaretos - cf. Thierry Ganchou, op. cit., p.215, n.2. Data (1429, in timp ce din textul cronicii ar rezulta 1426) a fost stabilitd de O. Lampsides 1953 (ibidem, p.220, n.18). Cdsätoria s-a vremea David nu era despot, domnia taalui Alexios IV Mare Comnen. Din pasajele anterioare, se vede titlul era - de exemplu (ibidem, p.293) - cred c formula trebuie vedem titlul care mireasa venea din ei nu nurnaidecdt pe acela purtat numai de soria despotului. La 1395, sosesc miresele pentru Manuel III (a doua sotie, Anna Philantropina) pentru sau Alexios (Theodora Paleologhina Cantacuzina), ambele sunt numite doar (ibidem). 122 N. V. Malickij, op. cit., p.26 foto). Inscriptia se afla Corpus Graecarum, p.341, nr.8742, V. V. Latyev, St. Petersburg, 1896, p.51 (foto in plansa V). Aceeasi se poate deduce in fragmentul din pisania curtilor de la Mangop, din octombrie 1425 (N. V. Malickij, op. p.34). 123 Cf. A. A. Vasiliev, op. cit., p.201 urm. 124 Ibidem, p.206, (N. Notes et extraits pour servirl'histoire des Croisades au I, p.554; Virginie Vasiliu, op. cit., p.316). 125 A. A. Vasiliev, op. cit., p.236-237. 126 Papacostea, Moldova lui Maregenovezii din Marea in AUX, XXIX, 1992, p.72 A. Vigna, Codice diplomatico delle colonie Genova, 1879, p.194-195). PetreNdsturel, Din dintre MoldovaCrimeea in secolul al XV-lea supra, n.79), p.262, 264.

www.digibuc.ro "Maria Asanina Paleologhina, doamna Moldovlahiei" (I) 33

(inchinatä Sfintilor Apostoli Petru de care Damianos, mitropolitul Teodoroa Gotia"128. lumina acestor izvoare - cronica lui Panaretos, epitaful lui Joan Eugenikos, inscriptiile textele mentionate - cred printesei noastre ar trebui spunem Maria de GotiaChazaria numele nu doar Maria de Mangop numele capitalei). Pe domnii Moldovei nu-i numim ai Sucevei" sau ai lor", numele capitalelor mitropolitii erau ai Sucevei ai Moldove" (sau ai Moldovlahii"). Trebuie procedam prin analogie reconstituim (sau ?!) un nume acesta nu poate fi altul deck acela pe care ni transmis ea Maria Asanina Paleologhina un titlu intrat gresit literatura de specialitate. Cu mai mult cu o din aceeasi familie, la Trapezunt, este cunoscuta aceeasi literatura de specialitate drept Maria de ! Numai acest apelativ pe care Theodoro-Mangop o avea ca centru al unui principat care ca Moldova, o proprie se pentru libertatea sapentru intinderea hotarelor sale. La Mangop sau Theodoro rezidau principi care pentru genovezi erau, doar domni ai locului; ei, tineau afirme, felurite autoritatea se asupra Gotiei, asupra Chazarii - Imperium Chazariae! - se afla ärmul Parathalassia, carefacea ai ai - detinatori ai puterii Aceasta este tara aceasta este dinastia din care stefan cel Mare ales a doua sotie. caracterizare a cunoscutului

128 A. A. Vasiliev, op. cit., p.278. Mitropolia Gotiei- mostenitoare a unei episcopii stravechi -a supravietuit caderii sub puterea Semilunii (ibidem, p.278-280; cf.Anca Popescu, Mitropolia într-o de investire a patriarhului de Constantinopol, SMIM, XVIII, 2000, p.167-172). prima a veacului XVI, Teodor Spandugino Cantacuzino formula principe di Gothia" pentru cel care la Mangop - De la deli Imperatori Ottomani (cf. supra, n.28), ed. C. N. Sathas, Documents inédits relatifsl'histoire de la Grke au Moyen IX, p.143, 155; a cunoscut personal la Constantinopol pe fiul turcit al ultimului principe de la Mangop (ibidem, p.155), de la care a putut primi informatii precise. 129 textele biblice, este ca de la o mare la alta - Psalmi, 71:8; Zaharia, 9:10; Cartea lui Isus, lui Sirah, 44:24. Pentru bizantini, marea era nelipsita imperiului - cf. Ahrweiler, L'Empire byzantin, vol. Le concept d'Empire, sous la direction de Maurice Duverger, Paris, 1980, p.134; Dumitru Nastase, cel Mare cit. supra (n.2), p.71 - Stapanirea era un atribut de al puterii imperiale" notele 36-37. V. Andreescu, .yi un titlu domnesc, RI, XI, 2000, 1-2, reluat idem, Perspective medievale, Bucuresti, 2002, p.228: termenul parathalassia, folosit de Alexie pisaniile puse de el la Mangop 1425 In 1427 nu putea modesta realitate a micului port Calamita, construit de Alexie ...". acord cu A. A. Va.siliev, autorul atrage atentiaasupra titlurilor care includeau numele Chazariei. Imperium Gazariae" e o actele vremii. Paralela cu Moldova, unde - ani ! - termenul parathalassia apare atât titlul lui Alexandru Bun al doamnei Marina (epitrahilul de la Ladoga, nedatat), al Mitropolitului Macarie (epitaful din 1428), la similare. Autocratul AlexandrucelBun,fiulautocratului Roman I, e, de altminteri, primul dintre domnii Moldovei pe care cronica lui Mare titlul de - Cronicile slavo-romane, p.6).

www.digibuc.ro 34 S. Gorovei medievist francez Michel Balard bine aceastä bizantina din nordul Mrii Negre: L'attachementl'orthodoxie et au impérial reste vif dans la petite seigneurie de Théodoro-Mangoup, qui s'est constituée dans la seconde moitié du XIV' sicle dans un site inexpugnable de la Gothie. Descendants sans doute d'un toparque byzantin, les souverains de Théodoro sont apparentés aux Paléologues et concluent des alliances matrimoniales avec les voyvodes de ce trecuse un veac de la principatului de la Mangop a dinastiei sale, un polon, Marcin Broniowski, sol al regelui la gäsea ruinele palatului ale bisericilor, vedea cetate multe podoabe inscriptii grecesti (in qua porta insignis cum graecis textibus multo marmore ornata") stand de un preot de ani, culegea despre duci" ai Mangopului, unchi nepot (patruus et dusi captivitate la Istanbul ucisi acolo. preot mai sä de neam impärätesc, Constantinopolitarum vel Trapezuntii imperatorum sanguinis". cu uimire descoperea, pe ziduri de biserici mai rämäseserd picioare, un de portrete imperiale: In templis illis graecis, in parietibus effigies et habitus exornati imperatorum et imperatricum earum ex quorum sanguine eas et prognatas fuisse apparent"Ill. Erau strämosii rudele Mariei de Mangop", careca o este pe ei de Dar despre aceastä calitate a doamnei $tefan cel Mare, acelasi acoperdmânt mai contine alte mesaje, despre care va vorba cu alte prilejuri.

Cercetarea ale rezultate se acum specialistilor a impus examinarea mai indeaproape a unor ipoteze mai vechi sau mai noi, legate direct de neamul doamnei Maria Asanina Paleologhina. A trebuit constat desi dintre aceste ipoteze se exclud reciproc, istoricii au sä le lege vreun fel, pentru a obtine o imagine coerentä a familiei careastäpânit in Crimeea. Observatiile adunate prin aceste cercetdri colaterale - menite mai ales a elimina piste - materia urmdtoarelor appendices.

Michel Balard, et les mer (XIII' -XIV RH, an.116, 1992, p.25. 131Martini Broniovii, de Biezdzfedea, bis Primi Poloniae regis legati, Descriptio, Agripinnae, p.7-8. Mangopului de câtre Broniowski a fost reprodusä de O. Tafrali,Le de Poutna,p.54, n.3 A. A. Vasiliev, op. cit., p.253, (partial). Mullumesc aici d-lui Ion M. Cantacuzino, pentru fotocopia de la 1595. V. impresia puternica lsat5 lui Gabriel Millet broderie: Marie Mangop dort son dernier sommeil, dans sa robe somptueuse, comme nos princesses d'Occident, nos dames de pierre" (Gabriel Millet,Broderies religieuses de style byzantin.cit., p.79). V. studiile citatesupra,n.58.

www.digibuc.ro "Maria Asanina Paleologhina, doamna Moldovlahiei" (I) 35

Appendix

Acum decenii (am mai spus deja), unul dintre fratii Mariei de Mangop a desemnat drept Gabms133; dând acest patronim" dinastului de la Mangop, cumnat lui Mare, d-I Andrei Pippidi prelua subscria o opinie pe care autoritatea bizantinologului Anthony Bryer tocmai o consacrase, studiu de mare din acelora care au fundamentat prosopografia ca o principald directie de cercetare medievistica Numai nici dintre cei doi istorici n-a de care se aduseserd deja de la Mangop Gabrazii armeano-bizantini au perpetuat, astfel, o himerd nelucrAtoare" ar fi zis Tdutu acum aproape veacuri). pentru a elimina definitiv aceastä eroare din orizontul cercetdrilor genealogice românesti probabil, important sä vedem s-a ajuns la urmdm, (ca curnintele lui Costin: Toate lucrurile, a spune din mai lesne sä teorie s-a nftscut din conexarea a informatii a cdror aparentä de veridicitate, pentru vremea s-a pe baza e greu de apreciat azi. Pe de o parte, a existat ipoteza un Gabras ar ajuns Crirneea din secolul XII; astfel, F. A. Braun sugera, 1890, un Gabras a putut trimis de Manuel I Comnenul (1143-1180) ca toparh anii '30 ai veacului XX, A. A. Vasiliev propunea cartea sa despre gotii din Crimeea) un personaj foarte cunoscut aceleiasi epoci, Constantin Gabras - care pe la 1119-1140 a fost duce al themei Chaldea tinuturile Trapezuntului)care a fost virtually independent from c.1126"137- ar fi fost exilat Crimeea de bizantini, ce acestia restaurat stapânirea la Trapezunt138.

Andrei p. 148 134 A. Bryer, A Byzantine Family: the Gabrades, c.979-c. 1653, cit. (supra, n.96); aceeasi paginatie. studiul a reluat (sub numarul de collected studies" al aceluiasi autor, The Empire of Trebizotzd and Pontos, Londra, 1980 (Variorum Reprints). acelasi volum, sub se continuarea": A. Bryer, St. Fassoulakis, D. M. Nicol, A Byzantine Family: Gabrades. An Additional din Byzantinoslavica", 36, 1, 1975, p.38-45. Trebuie spus. in presupusilor Gabrades of Theodoro-Mangup in the Crimea, c.1391-c.1458" din primul studiu citat aici, Anthony Bryer nu a trecut nici pe Isac (Isaico), nici pe Maria lui Mare p.184). Numele dinastului de la Mangop" in forma Gabras este, deci. rezultatul a pe baza unui rationament logic, el nefiind atestat ca atare nici in vreun izvor contemporm autentic, dar nici lucrdrile de specialitate. 135 De neamul nioldovenilor, Miron Costin, Opere, ed. P. P. Panaitescu, Bucuresti, 1958, p.244. intrebare nu tocmai retorica: nu s-arpotrivit mai bine transcrierea di'nceputul" sau fie dinceputul" ?! F. A. Braun, Die letzten Schicksale der Krimgoten, St. Petersburg, 1890, p.44-45. 137A. Bryer, op. cit., p.177 (nr.5). 138 A. A. Vasiliev, op. p.157

www.digibuc.ro 36 S. Gorovei

Pe de altä parte, o mai fantasticd, venind din mediul rusesc, a legedinastii dela Mangop de neamul Gabrazilor;asa-zisetraditii genealogice, inregistrate in vechile surse rusesti cu referire la familiile Khovrin Golovin, pretindeau acestea descind dintr-un print" grec, numit Stepan Vasilievici, zis Khovra, care, pierzând stäpânirile sale de la , Mangop Caffa, arplecat din Crimeea la Moscova, la Dmitri Ivanovici Donskoi" (mare cneaz 1363-1389) sau la fiul acestuia, Vasile I Dmitrievici (mare cneaz 1389-1425). Printul" ar fi avut doi Grigore (care pribegie) Alexios (care pierdut viata la Balaklava). La Moscova, printul" s-a cdlugdrit sub numele Simon iar Grigore a intemeiat o pe care, onoarea a numit-o a lui Simon (Simonov); acest Grigore ar fi familiilor Khovrin Golovin139. A. A. Vasiliev s-a declarat sä accepte pierzându-si posesiunile urma din 1387, un dinast de la Sudak, Mangop Balaklava ar putut ajunge la Moscova porecla Khovra a numele Gabras141. Astfel, conexiunea dinastii de la Mangop neamul Gabras - sugeratä de F. A. Braun din 1890, dar dezvoltatäargumentatä de Vasiliev 1936 -a fost stabilitä". anul imediat urmätor aparitiei lui Vasiliev, alt mare savant rus, A. V. Soloviev, a cât de de era conexiune genealogica pe asa-zisele traditii genealogice rusesti: nu numai un nume vestit n-ar fost schimbat, dar nici din punct de vedere filologic Gabras nu se putea transforma Khovra; plus, aceastd are sensuri peiorative. Pe de alta parte, surse istorice autentice credibile vechii Khovrin, din veacurile XV-XVI, nu erau de neam nobil, ci târgoveti de obârsie Desi a recunoscut ipotezelelui Braun Vasiliev sunt Indoielnice'43, Anthony Bryer a cedat, totusi, autoriatii modelului" a acceptat un arhonte Ghadras - care la mijlocul veacului XIII a recucerit Sinope pentru Manuel I Mare

Ibidem, p.198-199. Aceea§i traditie" o raporta, din N. Contributionl'histoire de la seigneurie de Théodoro-Mangoup en Crimée, cit., p.36-37. A. A. Vasiliev, op. p.199: I am inclined to accept the year 1391 and connect the emigration of Stephan, prince of Sudak, Mankup, and Balaklava, with the results of the war between Genoa and the Tartars in the eighties of the fourteenth century, when after the peace of 1387 Stephan lost Sudak and Balaklava to Caffa. No doubt serious friction must have arisen with the of Solkhat, who was the suzerain of Gothia. Stripped of Maritime Gothia her important ports, such as Sugdaia (Sudak) and Cembalo (Balaklava), and facing difficulties with the Khan, Stephan was forced to emigrate; he left Gothia reluctantly, yielding to force of circumstances, perhaps even secretly". 141 Ibidem, p.200: Stephan surname was Khovra (Khomra or Komra) or the Russian form Khovrin, i.e., a slightly distorted form of Gabras". 142 A. V. Soloviev, op. cit. (supra, n.57), p.96-98. A. Bryer, op. p.172: The hypotheses of Braun and Vasiliev are dubious. They make no attempt to explain away the two centuries of silence in the sources between Michael Gabras (No.7) or Constantine Gabras (No.5) the named Khovra (No.34)". Cifrele din paranteze locul respectivelor personaje lista diverilor Gabrazi de autor: Mihail Gabras ar personajul avut vedere de Braun, Constantin Gabras - pentru care a optat Vasiliev; ambii sunt atestati veacul XII (A. Bryer, op. cit., p.180 respectiv, 177). Sub nr.34 se bineinteles, STEPAN VASILYEVICH KHOVRA, KHOVRIN, KHOMRA or KOMRA. Prince of Crimean Gothia", de la veacului XIV (ibidem, p.184).

www.digibuc.ro "Maria Asanina Paleologhina, doamna Moldovlahiei" 37

Comnen al Trapezuntului puteaveriga lipsä" care sä justifice wzarea dinati1or de la Mangop genealogic (oricum, cu foarte multe alte lipsuri !) Gabrazilor: N. Ghadras may therefore provide the hitherto missing link between the Anatolian Gabrades and Crimean Khovra It is no more than a hypothesis, but is at least more plausible than those of Braun and Ceea ce este adevärat foarte ciudat e, faptul ampla recenzie publicatä 1937 de A. V. Soloviev revistä de mare prestigiu pare rämas necunoscutd lui Anthony Bryer, care nu o evident, nu contra-argumentele cuprinsul ei. Pe de parte, aceastä recenzie - cum am spus deja -a fost popularizatd" România, printr-o dare de publicatd de Damian P. Bogdan 1940145, care, ea, pare särämas necunoscutd celor interesati. se perpetuarea, zilele noastre, a unei pseudo-ipoteze care, pe plan mondial, a fost demult abandonatd. Astfel, unul din pilonii acestei ipoteze - exilul lui Constantin Gabras in Crimeea, 1140 -a fost därâmat din 75 de bizantinologul ruso-american A. P. Ka2dan'46 dintre familia Khovrin Gabrazi nu mai este de nimeni luatäserios. Istoricul Gustave Alef a 1979, Stefan Vasilievici Khovra nu a nici print nici de cetäti Crimeea: In all probability he had been nothing more than a merchant. Grigorii Khovra followed in his father's profession in Moscow. Khovra's sohn, Vladimir, continued in the family business and his support of Vasilii II in the dynastic crisis earned him appointment to the office of state treasurer and to a seat on the royal council"147. Cât despre Gabrazii, avem de-a face o origine cum nu erau putine Rusia veacului XVI: The untitled aristocracy assumed fictional family origins in sixteenth-century Muscovy as a means of combating the princely competition for offices Numele Khovrin, inseamnä, altele, grosolan, prostänac"49. Chiar un cercetätor mai conciliant, ca Robert Croskey, dispus sä discute eventualitäti if the Gabras-Khovrin connection is correct"" atenuarea sentintelor mai tran§ante ale predecesorilor argumente mai ales logice recunoa§te the truth hereismatter of conjecture"". Nici ace§tiautori, comentariile jurul subiectului Gabras-Khovrin, nu pozitia observatiile lui A. V. Soloviev.

A. Bryer, op. p.173. 145 AR, V, 1940, p.363-367 (cf. supra, n.57). A. P. KaIdan, Armjane gospodstvujuiego imperil XII vv., Erevan, 1975, p.91. 147 Gustave Alef, Diaspora Greeks in Moscow, Byzantine Studies / Etudes Byzantines", 6, 1979, 1-2, p.28. 148 Ibidem, p.29. 149 p.28, n.8. Robert Croskey, Byzantine Greeks in Late and Early Sixteenth Russia, The Byzantine Legacy in Eastern Europe, Edited by Lowell Clucas, East European Monographs, No.CCXXX, 1988, n.7. Ibidem, p.34-35p.51-52 (n.7). 152 Ibidem, p.34.

www.digibuc.ro 38 S. Gorovei

ultima vreme, Gabras - de origine - is-a consacrat o monografie, publicata limba apoi limba problema eventualelor legaturi ale Gabrazilor156 Mangopul pare pierdut interesul Oricum, cred se poate spune avem de-a face cu lucruri diferite (chiar strânsä conexiune): a)apartineau dinastii de la Mangop neamului Gabras ? b)sunt nobilii rusi KhovrinGolovin urmasii unui Gabras de la Mangop ? Cum, pe de o parte, raspunsul la a doua intrebare e aproape cert negativcum, pe de parte, prezenta Crimeea, secolul XII, a vreunui care se poatä identifica un eventual al dinastilor de la Mangop) nu mai este nici ea de o certitudine absolutä, cä toata teoria Gabrazilor de la Mangop se ca o constructie de o subrezenie perfectd, intemeiatä pe un rationament din care nu se poate retine nimic. acest punct, sa aduc discutie o märturie care, cred, n-a stat atentia specialistilor prosopografie genealogie bizantind: monograma Gabrazilor. Am explicat mai sus, pe scurt, rostul mecanismul monogramelor bizantine care putern vedea un fel de heraldia Cantacuzinii, numele monogram care se transmiteau din generatie generatie, identificarea aunorpersonajeputându-seface ajutorulacestorsimboluri meta-heraldice158. intâmplarea face sadevenit cunoscut, anii din urm, un sigiliu de plumb, de la rdscrucea veacurilor XII-XIII, perfecta stare de conservare, care contine, In numele lui sebastos o Gabras, iar câmp - monograma cu numele familiei: un gamma lung diametrul cercului interior, un alpha unghiul

153 Hratch Bartikian, Les Gauradestravers les sources arméniennes, in L'Arménie et Byzance. Histoire et culture (Byzantina Sorbonensia, 12), Paris, 1996, p.19-30. 154 Idem, aristokratieskoj semje Gavras (avpag, Istoriko- Erevan, 1987-1988. 155 Idem, H oucoyévcia povoypaWa, Atena, Ed. 1993. 156 Referitor la aceeasi familie, Claude Cahen, Une famille au service des Seldjukides d'Asie Mineure, Polychronion. Franz Dölger zum 75. Geburtstag, Heidelberg, 1966, p.145-149; Basile Skoulatos, Les personnages byzantins de l'Alexiade. Analyse prosopographique Louvain, 1980, p.66-68 (Constantin Gabras - presupusul fugar Crimeea, dupä infrangerea din p.67: Nous ne connaissons du sort de Constantin Gabras la défaite"), 107-108 (Grigore Gabras) 295-298 (Teodor Gabras); Alexis G. C. Savvides, Theodore Gabras, Lord of Amisos in Early Thirteenth Century, Archeion Pontou", 40, 1985, p.43-46; idem, Bibliographical Advances in Byzantine Prosopography of the Middle and Periods. Part One, Medieval Prosopography", Western Michigan University, Vol.13, 1992, p.93; Antonio Rigo, martirion di Teodoro Gabras (BHG 1745), Analecta Bollandiana",116,1998, p.147-156; Jean-Francois Vanier, Notes généalogiques byzantino-géorgiennes, Mélanges Ahnveiller,II(Byzantina Sorbonensia, 16), Paris, 1998, p.677-679 686. Cf. Al. Kazhdan, Anthony Cutler, in The Oxford Dictionary of Byzantium, II, New York - Oxford, 1991, s.v. Gabras. Pentru rolul politic al membrilor acestei familii, Jean-Claude Cheynet, Pouvoir contestationsByzance (963- Paris, 1990 documentare ale protagonistilor unor revolte, precumcaracteriz5rile de p.221-222, 404-405, 420). Omeljan Pritsak, in The Oxford Dictionary of Byzantium, cit., s.v. Mangup. 158 Este cazul portretelor inscriptii de la Karye Djami -mai sus, n. 63.

www.digibuc.ro Asanina Paleologhina, doamna Moldovlahiei" (I) 39 literei-mamd apoi un beta un atasate de bara a aceleiasi Aceasta, este, monograma familiei Gabras: ea nu apare, pe materialele pânä azi cunoscute ca provenind de la Mangop acoperâmântul de mormânt al doamnei Maria nu decât monograma Paleologiloraceea a Asanilor, aläturi de alte semnalizäri" imperiale. se pare aldturatä celor obtinute din analiza anterioard a cazului", scade mai mult aproape de anihilare) ca dinastii de la Mangop sä fost o a neamului armeano-bizantin al Gabrazilor, de legatide istoria Trapezuntului. S-ar putea, ca genealogicd a farniliilor Khovrin Golovin porneascd de la o anurnitä realitate. s-ar pärea, surse rusesti conform carora cneazul Constantin de Suzdal (m.1355) ar fost cu Anna, fiica printului Vasile de Mangop; fiul marele cneaz Dmitri Constantinovici de Suzdal (m.1383), a fost tatäl Evdochiei, care a devenit (1366) Dmitri Donskoi, mare cneaz al Moscovei (1359-1389). Nu am avut posibilitatea sä cercetez mai indeaproape pe care o sugereazd aceastä informatie; o incercare de a gäsi izvorul pe care ea se nu a condus la un rezultat pozitivm. trebuie sä constat o lucrare de genealogie, autoritate materie, adevär pe cneazul Constantin de Suzdal (m.1355) cdsätorit Anna, fiica cneazului grec Vasile161. Ar fi, desigur, foarte ispititor de apropiat numele acestui cneaz" grec Vasile de acela al tatälui lui Vasilievici, care, din stdpânirile sale crimeene, arvenit la Moscova in domnia lui Dmitri Donskoi (coincidentä ?!) sau a fiului acestuia, Vasile I Dmitrievici (1389- 1425). aceasta - se pare, de nici dintre cei care s-au de de principatul de Theodoro - se va dovedi atunci genealogia familiei domnitoare de totusi, prima a veacului XIV cdsätoria lui Mare cu Maria Asanina Paleologhina de la Mangop apare altä Evdochia de - nepoata Annei (de Mangop ?!) - este sträbunica Evdochiei de Kiev, solia lui Mare. fine, nu pot acest capitol fdrä a aminti ipoteza genealogica discutatä aici (Gabras - Khovrin - Golovin - Mangop) a mai avut un adept, ale cärui observatii formulate pe marginea lui Vasiliev au s-ar zice, neluate 1946, cunoscutul cercetätor american J. Bromberg a publicat un mic articol - necitat (deci necitit ?!) de istoricii români care, s-au ocupat de problemele respective - lucrurile cu totul Interesullui

Werner Seibt, Marie Luise Zarnitz, Das byzantinische Bleisiegel als cit. (supra, n. 59), p.54 (descrierea sigiliuluidiscutia asupra personajului - p.52-54). Informatia este recuperatä din manuscrisele luiP. P. Panaitescu, referinta bibliografic5 a acestuia - Polnoe Sobranie, IV, 350" - s-a dovedit inexactä. Sunt indatorat Vera Tschentsova, care a verificat respectivul volum IV din pagina indicatä cele urmatoare fac parte din de-al patrulea al Novgorodului. dar numele unui cneaz Vasile de Mangop lipseste. 161 Genealogia, Varsovia,1959, plansa Anna, Bazylego ks. Greckiego". A. A. Vasiliev, op. p.282. 163 Bromberg, Du nouveau sur les princes de Theodoro-Mangoup en Gothie crimeenne, Byzantina A Journal of Byzantine an Modern Greek Studies",

www.digibuc.ro 40 S. Gorovei

J. Bromberg a fost stârnit de printul" Vasilievici de Mangop, devenit Simon, de la al nume ar fi derivat (am mai sus) acela al mänästirii Simonov de Moscova. nici un moment la originea bizantind a familiilor Khovrin Golovin - ale nume le socotea drept modifications du nom de la famille historique byzantine des apparentée aux Comnne et liée aussila lignée des princes de Gothie"164 - istoricul american a stabilit ca vérité incontestable faptul mänästirea Simonov purta acest nume de presupusa emigrare a printului" Stefan-Simon, pe la 1370: Le nom du couvent n'est donc pas dérivé de celui du prince Etienne-Simon. Aussi ne trouve-t-on pas le nom de Simon dans la liste - complte pour l'époque - des archimandrites de ce couvent, pourtant on s'attendrait rencontrer un religieux de cette distinction et pre d'un généreux donateur s'il était vrai [que] Simon était resté auprs de son fils cadet en Russie. ne reste aucun fondement pour croire que le prince Etienne-Simon, lui aussi, émigra en Russie son abdication et mourut"165. Aceastä constatare arfost suficientä pentru a arunca umbra cea mai asupra constructii genealogice amintite. sä se la ceea ce a putut stabili ca vérité incontestable sä cuvenitele concluzii, J. Bromberg a mers mai departe, propria sa contributie la ceea ce exista deja ca fantezistä; admitând, continuare, mangopian calugärit, el a presupus intrarea acestuia monahism a pututulterioard emigrdrii fiului Grigore Rusia numele de monah a pututsugerat par les attaches de son avec le clergé moscovite", addugând: Rien ne nous force, non plus,supposer que le prince Etienne, ou le moine Simon, ait jamais émigré ou simplement visité la Russie"166. Odatä stabilitä" aceastä premisä, autorul i-a o alta, privind existenta cetätii Maurocastro Crimeea, le-a pus pe documentul din aprilie 1435 (pus circuitul de N. mentionând un ca tatä al unui dominus Maurocastri, pe careanii reprezentase unele venetienii la Constantinopol. Concluzia: monahul - pe care istoricii româniidentificau cu popa luga (tatäl logofdtului Mihail), Petru Aron - nu ar fi decât printul" de la Mangop, Simon. Nu este, aici, locul pentru a intra amänuntele acestei chestiuni, care constituie o controversä aparte, pornind de la identificarea cetätii Maurocastrum. Se 1986 un studiu al d-lui Matei Cazacu a pus - argumentatie, pärerea mea - existenta a cetäti la gurile Nistrului, Cetatea dreapta, la liman, Cetatea Neagrá stânga, cum spune Dfugosz descrierile sale

1946, Part(Dedicated to Belgian School of Byzantinology Represented by Henri and Ernest Honigmann), New York, 1946, p.65-74. 164Ibidem, p.65. 165Ibidem, p.73 (sublinierile apartin). Este, acelasi timp, remarcabil faptul cA J. Bromberg a atras asupra caracterului fantezist al surselor genealogice rusesti, ca el sA seama de constatare: Les phrases stéréotypees des russes, l'on trouve des centaines de cas d'une prétendue immigration de telle noble famille venant de Prusse, de Lithuanie ou de n 'ont point valeur de source primordiale" mea). Ibidem.

www.digibuc.ro "Maria Asanina Paleologhina, doamna Moldovlahiei" (I) 41

Punctul acesta de vedere nu a prea multi adepti printre istoricii români168; se pare, participantii la discutie omit (deliberat ?!) punctul de vedere al lui Bromberg, care încheia micul articol cu ideea a produs une rectification des vues sur la localisation de Maurocastron, qui s'avre avoir été,non pas une station du périple pontique sur la voie de la Gothie criméenne, maisune partie de cette principaute reluare a discutiilor o aprofundare nepdrtinitoare a Intregului material documentar n-arfi,poate, de prisos, pentru a se închiderea a controversei privind acest mystérieux Maurocastrum criméen" expresia lui J. unde a guvernat sau a dont ridentité est enveloppée de expresia d-lui Papacostea171). Misterul punctul asupra se pun de acord autorii cu diametral opuse, va fi sper vor continua172.

Appendix II

Este cunoscut medievi§tilor episodul luptei de la le Albastre (Sinie Vody, Siniuha - afluent al Bugului de Sud): e relatat de sursele de lui Stanislaw Sarnicki. Istoricii datat 1362 sau 1363173. E vorba, de victoria repurtata de Olgierd, marele duce al Lituaniei (1341-1377)

167 Cazacu, A propos de l'expansion au nord de la mer Noire aux Czarnigrad, la Cité Noire" de l'embouchure du Dniestr, in Passé turco- tatar, Etudes offertesAlexandre Bennigsen, Paris, 1986, p.99-122. 168 erban Papacostea, Maurocastrum identitatea unei medievale, RI, VI, 1995, 11-12, p.911-915; idem, La du commerce génois en Europe Centrale: Maurocastrum (Moncastro) la route moldave, II Nero", 1997/1998, p.150. V. Andreescu, Note despre Cetatea SMIM, XVIII, 2000, p.57-77, retipärit in idem, Din Negre, cit., p.9-33; aici, despre calugärul de la 1435, la p.26. la Constantinopol a augärului al la Maurocastrum se in intervalul 1432-1434, Marino Zane care a purtat in secreto"discutiile mentionate la 1435) indeplinea functia de bail al Cetatea lui Constantin (Andrei Pippidi, Din nou despre de la volumul In Paul Cernovodeanu, ed. Violeta Barbu, 1998, p.79). Bromberg, op. cit., p.74; mea. Ibidem. 171 Papacostea. La du commerce génois en Europe Centrale, p.154. 172«Identitatea calugärului", domnul" din Maurocastrum, care a initiat contactele cu venetienii din Constantinopol, o problema deschisä. Enigma sporeste confuziile rästimpului de un sfert de secol care sfdrsitul domniei lui Alexandru cel Bun de inceputul celei a lui cel Mare» - în 1984, d-1 Papacostea, articolul lui N. lorga din 1937 (N. Iorga, asupra Evului Mediu romanesc, p.229). intregirile" omit, editia aceluiasi act, data de Bromberg care precizeazd tocmai personajelor discutie: lorga transcrisese cum caloiero, parte dicti domini", Bromberg da cum illo caloiero, dicti domini". Eroarea de transcriere fusese corectatd anterior de N. Bänescu, articol care, rdzboiului, nu a mai putut ajunge la cunostinta luiJ. Bromberg: N. Maurocastrum - Mo(n)castro - AARMSI, t.XXII, 1939-1940, p.167-168. 173 Cf. Victor Spinei, Moldova XI-XIV, Bucurqti, 1982, p.274.

www.digibuc.ro 42 S. Gorovei

asupra a trei hani Chaczybej, Kutlubugh (ambele nume au felurite variante) Demetrius. 1933, N. V. Malickij"4 - uitatul istoric rus despre care a fost vorbamai sus -a pus acest episod cu alte informatii. Pe de o parte, sunt culese din incontrolabile surse germane din veacul XVIII, care vorbesc despre o victorie a aceluiasi mare duce Olgierd tot asupra a trei hani Mari, ca stdpânind Crimeea, la Kirkel (Kirkier) la lop: drey Chane der Krimschen, Kirkelschen und Monlopschen Tartaren"I75; ultimul toponim a fost identificat cu Mangopul, astfel hanul" Dimitrie a fost identificat cu stäpânitorul Mangopului176. Pe de altä parte, este o inscriptie greceascd, descoperia din 1913, de R. Loeper) la Mangop, cândva pe unul din turnurile turn ridicat prin grija unui comandant militar Khuitani, care avea rangul de (sutas, conduatorul unei grupe de de ostasi). traducere româneascd (pentru prima cred, prin intermediar rusesc englezesc) textul acestei pisanii - care constituie prima atestare a numelui cetätii Theodoro - este urmätorul:

Doamne, Hristoase,Dumnezeulnostru, ?> pe innoitorii zidului. S-a construit acest turn al de sus a vechii Poiki cu ajutorul lui Dumnezeu al Sfântului Dimitrie prin grija preacinstitului nostru Khuitani, vrednic de> cinstea; refacerea Theodoro

Pentru Malickij, Khuitani - care la 1361-1362 invoca numele Sfântului Dimitrie - ar fi fost numele tätäresc al hanului crestinat Dimitrie atestat cu victoria lui Olgierd din Punctul de vedere al lui Malickij a fost adoptat de Vasiliev179, care, socotit pe acest Demetrius drept mai al familiei domnitoare de la Mangop prezumtiv pärinte al acelui (neatestat documentar) Vasile, acelui print" Vasilievici, plecat la Moscova veacului XIV sau la inceputul celui Altfel spus, dinastii de Mangop avea originea märunt comandant militar tätar, Khuitani, devenit Dimitrie.

N. V. Malickij, op. p.9-10. 175 A. L. Geschichte von Littauen, Halle, 1785 (Fortsetzung der Allgemeinen Welthistorie, L), p.109. 176 a fost prezentatä de N. Bänescu, Contribution l'histoire de la seigneurie de Théodoro-Mangoup en Crimée, cit., p.36. N. V. Malickij, op. cit., p.9-10; A. A. Vasiliev, op. cit., p.186. 178 N. V. Malickij, op. A. A. Vasiliev, op. cit., p.186-187. Desi, chip paradoxal, avea formuleze un fel de rezervä cu privire la identitatea Dimitrie (cel de - Khuitani: Wether or not this Demetrius is to be identified with KhuRani, as Malitzki believes on the basis of the inscription of 1361-1362, is a secondary question" (A. A. Vasiliev, op. cit., p.198). 180 p.282 (Genealogical table of princes of Gothia).

www.digibuc.ro Asanina Paleologhina, doamna Moldovlahiei" 43

Acestei ipoteze i-a Gheorghe Brdtianu, micul studiu intitulat Demetrius Princeps scris iulie 1948 mai 1950182, dar publicat abia 1965183 care a pledat pentru identificarea personajului din cronicile rusesti poloneze cu acela mentionat actul dat de Ludovic cel Mare, la 22 iunie 1368, pentru mercatores Domini Demetry, Principis Tartarorum", unui numit terra... Domini Demetry"184.Aceastä terra"ar fost une principautétatarequasi situat dans l'angle compris entre le delta danubien, le cours inférieur du Prut et le liman du Dniestr - le de l'époque ottomane - et sans doute aussi l'embouchure du Boug"185. Punctul de vedere exprimat studiul lui Gheorghe I. Brätianu - A. A. Vasiliev nu i-a mai putut rdspunde, date publickii sale de târzii -a fost adoptat de istoricii români, dezvoltat cu concluziile trase de pe urma descoperirilor arheologice numismatice din sudul Basarabiei (Orheiul Vechi)156. Este de observat, pe marginea acestei controverse Incheiate faute de combattants", identificarea de Malickij acceptatä de Vasiliev de Deja Brätianu remarcase de la Sinie Vody semblent avoir été d'un rang plus élevé"187 decât acela al sutasului Khuitani, care putea doar reprezentantul hanului la Mangop, dar nu hanul ! Adaug inscriptia de la 1361-1362 aratä cetatea avea un cre,stin, care invoca numele lui lisusal Sfântului Dimitrie, dar mentionape preacinstitul precum vor face mai târziudomnii români, când nu omiteau pe preacinstitul sultan ! E de mirare Vasiliev nu a sezisat contradictia dintre cele ramuri" ale teoriei sale despre dinastii de la Mangop: ori erau armeano-bizantinii Gabras, ori erau urmasii satasului Khuitani, devenit princeps Demetrius ! Pe de parte, sutasilor care supravegheau Mangopul nu s-a isprävit odatä cu presupusa crestinare a lui Khuitani: un alt apare altä inscriptie, tot pentru un turn de la Mangop, pe vremea când Hoarda de Aur era

181 Cf. G. I. Bratianu, Deux historiques. Encore la ville fantôme: une mention de Vicina au sikle; II. Demetrius Princeps Tartarorum (Ca. 1360-1380), RER, IX-X, Paris, 1965, p.34-46 (al doilea text la p.39). 182 Nu lista de de el 1948, desfiintarea Academiei care are ca penultim titlu Une nouvelle interpretation du nom de la Dobroudja, comunicarea celui VII-lea Congres International de Studii Bizantine (Bruxelles, 4-15 august 1948) -cf. stefan S. Gorovei, Gh. - completari la Memoriul de studii istoriografice europene, coordonator Victor Spinei, Iasi, 1988, p.361. comunicare este notele articolului Demetrius Princeps Tartarorum (ed. cit., p.43, n.4). Studiul Une nouvelle interpretation du nom de la Dobroudja a fost RER, XVII-XVIII, Paris-Iasi, 1993 (1995), (cu explicatiile Intregirile d-lui Petre Nästurel, p.32-35). 183 Cf. supra, n.181. 184 Hurmuzaki, Documente, I, 2, p.144; G. I. Brdtianu, Demetrius Princeps Tartarorwn, p.46. 185 G. I. Bratianu, op. cit., p.45. 186 Victor Spinei, op. cit., p.275-277. 187 G. I. Brätianu, op. cit., p.42.

www.digibuc.ro 44 S. Gorovei

188,adic anii 1380-1399. Or, tocmai aceasta vreme este atestat la Mangop un stäpânitor care nu poate fi decât cre§tin care, se vede bine, manifeste independenta de suzeranul mongol. Anume, un document pus in circulatie de Gabriella Airaldi din 1974189, dar asupra d-1 Andreescu a atras atentia, pentru istoria noasträ, abia 2000, comunicare prezentatä la aratä toamna anului 1381 Mangopul avea un dominus de lo Teodoro" de care se aflau fratele i Acel dominus", mentionatca despotus predicti are un nume foarte straniu: Affendizi. Daca nu e o consemnare atunci ar putea nu un nume, ci titlul al acelui dominus sau despotus, Din termen grecesc avea sä derive, mai târziu,titlulsau apelativul turcesc effendi. Apropierea mi se pare deosebit de Trebuie, deci, sä Mangopul a ramas, cu dinastia sa sub suzeranitatea atunci când, la 1380, genovezii tätarii Crimeea; numele Mangopului nu tratatul cu acest prilej: Il y avait certainement, un vassal des Tatares"192. Toate acestea de Totu§i, sunt anumite indicii care par sä sugereze sursele polono-ruse cele vechi germane referitoare la victoria lui Olgierd au vedere aceleai trei mongole, ale stäpâniri se intindeau i Crimeea spatiul dintre gurile Niprului ale elementele

N. V. Malickij, op. cit., p.5; A. A. Vasiliev, op. p.187; G. I. Brdtianu, op. p.41. 189 Gabriella Airaldi, Studi e documenti su Genova e l'Oltremare (Collana Storica di Fonti e Studi, 19), Genova, 1974, p.103 (contra Affendizi, dominum de Teodoro, eius fratrem, nepotes et propinquos ac despoti predicti ac universos subdictos et dicti Affendizi") 104. Aici, ca peste tot, consulul genovez este in toto imperio Gazarie". Andreescu, un titlu idem, Perspective medievale (cit. supra, n.129), p.227. 191 supozitie, exprimatd comunicArile din decembrie 2001 (Iasi) ianuarie 2002 (Bucuresti) coincide cu concluzia la care au ajuns Thierry Ganchou Minghiras, Un nouveau documentpropos d'Alexios de Théodoro-Mangoup, citat (supra, nota cu Nu se poate preciza formula despoti predicti dinastii de la Mangop erau efectiv despoti, sau avem de-a face numai cu folosirea a unui titlu. Cu mai bine de un deceniu urma, Sergiu Iosipescu scria urmdtoarele despre Maria de Mangop: Descendentd din Paleologi ale monograme au fost pe dintre colturile de mormánt al doamnei, cum spune autorul acelasi context], principesa era fiica domnului Mangupului, Olobei, din acea dinastie de Teodoro, cu inceputuri neldmurite. Cert este documentele de la inceputul secolului al XV- lea domnilor Mangupului titlul despotal, ce pare vulturul bicefal care pecetluieste alte ale de al principesei" (Sergiu losipescu, la Moldovei lui .5'tefan Mare, XXIX, 1992, p.56). N-am putut controla documentele de la Inceputul secolului al XV-lea" care conferd domnilor Mangupului titlul despotal", respectivului studiu nu a indicat nici o ele existä, coroborarea acela din 1381 poate statornici un element important pentru istoria dinastilor de la Mangop. priveste pajura se mai sus, text) ea era la Mangop pentru a pisaniile ctitoricesti ale lui Alexios (1425, 1427), de veac mdiestrului la Putna. 192 N. op. cit., p.36; A. A. Va.siliev, op. p.180-182. Victor Spinei, op. p.274.

www.digibuc.ro "Maria Asanina Paleologhina, doamna Moldovlahlei" 45 aduse discutie de Victor sunt sugestive, chiar nu suficiente pentru a fundamenta definitiv o asemenea opinie. caz ca acesta, trebuie acceptam terra domini Demetry" se din sudul Moldovei (si,eventual, nordul Dobrogei) la Mangop ?! Caci, identitatea sutasul Kltuitani nu se mai poate sustine, personalitatea lui Dimitrie, identificat ca chan der Monlopschen Tartaren" printr-un izvor german (?) combinat cele polono-ruse ca princeps Tartarorum" printr-un document autentic contemporan, din 1368. s-ar putea sustine, vazându-se ea expresia unei realitati strategice, politice economice, atunci n-ar deloc exclus ca ea stea la baza politicii pontice a Moldovei lui stefan Mare, cum o reconstituie, ultima vreme, Andreescu'95. Este, o chestiune care nu se acum, printre propuse pentru cercetare.

Cercetarile arheologice din Crimeea, de rusi din veacul XIX, au condus la rezultate remarcabile, doar partial cunoscute istoriografiei românesti196; cea mai mare parte a studiilor relative la la Mangop, limba rusk nu au fost folosite de cercetatorii rornâni interesati de istoria lui Mare. Personalitatea Maria Asanina Paleologhina rolul pe care ea putut Indeplini Moldova se chip neasteptat atunci când ochilor nostri li se pe de o parte, imaginile zidurilor ruinate, ale unor pietre funerare ori ancadramente de de ferestre la Mangopm, pe de parte, bazilici ale palatului

Ibidem, p.274-275. tefan Andreescu, Politica a Moldovei: tefan Mare castelul Illice", RI, VII, 1996, 7-8, p.511-520 ( = Moldavia's Policy: Stephen the Great and Illice" Castle, Mar Nero", III, 1997/1998, p.179-187); retipdrit idem, Din Negre, cit. supra, pe urmele lui A. A. Vasiliev - dar a tine de corectiile severe ale lui G. I. - d-1 Sergiu Iosipescu o reconstituire oarecurn similara: «Originea leg5turilor dintre Moldova despotia Theodoro de la Mangup, prin drumuri comerciale pontice, poate pânä a doua jumätate a celui de-al XIV-lea veac. Cercetdrile arheologice epigrafice ruse din primele decenii ale secolului nostru sintetizate de Alexandr Vasiliev [...] au argumentat asertiunea primul la Mangup a fost Dimitrie, identic acelui princeps Tartarorum" la la 1362 sau 1363 retras tinuturile pontice de la vest de Nistru. Era oare a lui Mare o inovatie ? cui vaapartinut mormântul de la care s-a aflat inelul de aur invocatia lui Allah ?» (Sergiu losipescu, op. cit., p.56; sublinierile mele). Eliminând zgura concluziilor deja contrazise de analiza izvoarelor, precum stropul de fantezie care vedea pe princeps Tartarorum" necropola de la trebuie spun subscriu la ideea a pledoariei d-lui losipescu, anume Moldovei Mangopul veacul XIV. indicii acest sens pare a furniza Teodor Spandugino Cantacuzino, scrierea sa despre otomani (cf. supra, n.28), ed. C. N. Sathas, Documents inédits l'hisioire de la au Moyen Age, IX, p.146-147. 196 Cf. G. Brätianu, Notes sur un voyage en Crimée, RHSEE, XIX, 1942, 1, 182 fotografii). A. Berthier-Delagarde, u cit. (supra, n.111), foto 3 4 (ziduri), 6 (fereasträ), 7 funerard), 9 (ancadrament de dintre aceste imagini (piatra

www.digibuc.ro 46 S. Gorovei

de acolo198. Dupa cum întinderea considerabild a stdpânirii principilor de la Mangop, o enormá parathalassia'99, efortul al lui cel Mare de a pästra principatul sub hegemonia sam, cu sacrificarii unui detasament de 300 de ostasi ai care trebuie säfost dintre cei mai buni. Astfel, istoria româneascd a anilor 1472-1477 poate sä ea luminä, atunci când istoria doamnei Maria Asanina Paleologhina va ceva mai bine cunoscutd.

funerara - acum ! - fereastra) se regäsescintre ilustratiile date de G.Brdtianu, op. cit., foto 8. M. A. Tihanova, e ucmopuu in no Kpbuua (Xepconec, Moscova-Leningrad, 1953 CCCP, 34), p.319-333; eadem, cercetärile din 1938), in volum, p.334-389; A. L. lakobson, volum, p.390-418. Pentru cercetärile ulterioare, Kpboia, Kiev, 1968, precum Les archéologiques en Crimée et au Caucase durant l'Antiquité tardive le Haut Moyen-Age, textes réunis et présentés par Michel Kazanski et Vanessa Soupault, Leiden-Boston-Köln, 2000 seria Colloquia Pontica). Cf. E. V. Vejmam, mepumopuu XV in volumul cit., p.77-82 harta de la 2W Pozitia domnului Moldovei fatä de bastina sale a fost perfect definita de A. A. ...through his marriage to Maria of Mangop, Stephen the Great had ambitious of exercising exceptional influence on Gothia and perhaps even of taking possession of the Crimean Principality" (The Goths in the Crimea, p.244; subl. mea). Ambitioasele planuri" ale lui Mare au putut avea in vedere chiar mai mult deck informatiile care au ajuns la Dlugosz, spre vara anului 1476 Stefan prinse in sufletul nadejdea de a Caffa" (cf. Mare 1504-2004. Portret Putna, 2004, p.168). Avem, de altminteri, dovada sperantä era vie sufletul domnului Moldovei anul mai 1477, solul sau la Venetia transmitea acest mesaj: daca vor ChiliaCetatea Alba, vacu putinta ca turcii CaffaChersonesul" (ibidem, p.354). Solul domnului nu era altcineva deck propriul unchi Tamblac (Tzamplakon), ruda principilor de la Mangop; astfel, mentionarea Cherson ar putea un indiciu la Suceava nu se renuntase la revendicarea succesiunii din Crimeea. Faptul Maria Asanina Paleologhina, doamna lui cel Mare, avea rude familia Tzamplakon - casotia lui loan de Chazaria (mama micului Alexios, de loan Eugenikos) - indica inrudirea dintre ele mai sus, text). Din pacate, despre aceastä familie informatiile sunt prea firave ca reconstituiri acceptabile; N. Peut-on le des documents ragusains ?, in Mélanges Charles Diehl, I.Histoire, Paris, 1930, p.31-35; G. I. Theocharides, in 5 (1961-1963), Thessalonik, 1963, p.125-183; idem, Eine Vermöchtnisurkunde des Gross-Stratopedarchen Demetrios Tzamblakon, Polychronion. Franz Dölger zum 75. Geburistag, Heidelberg, 1966, p.486-495. Voi reveniasupra acestei familii partea a doua a studiului de

www.digibuc.ro "Maria Asanina Paleologhina, doamna Moldovlahiei" (I) 47

MARIA ASSANINA PALEOLOGHINA", PRINCESSE DE MOLDOVALACHIE (I)

Résumé

L'étude porte sur les origines de Maria de Mangoup (m. le 19 décembre 1477), deuxirne épouse d'Etienne le Grand, prince de (1457-1504). Une inscription grecque, sur le en argent d'une icone du monastre athonite de Grigoriou, lui donne le nom de Maria Assanina Paléologhina; on retrouve ces deux patronymes - rappelant une branche de la descendance de l'empereur Michel VIII Paléologue - brodés en monogrammes sur la couverture du tombeau de cette princesse, gardée dans le trésor du monastre de Poutna. En dehors de ces sources - absolument authentiques et contemporaines - aucune autre ne donne des informations concernantles parents de la princesse Maria. On a (A. V. Soloviev, 1937) qu'elle était la fille du prince Jean de Khazarie - du grand Alexios, seigneur de Gothie - et de son épouse Marie, descendante des Paléologues, des et des Tzamplakons, personnages connus graceun pome funéraire dédié (aux environs de 1447) par Jean Eugenikosla mémoire de leur Alexios, mortTrébizonoe. On a identifié ce Jean de Chazarie" avec seigneur de Théodoro-Mangoup, bien connu (c.1447-1458) des documents génois concernant les affaires de Crimée. L'auteur conteste le bien-fondé de l'hypothse qui identifie Jean de Khazarie en tant que pre de Marie de Mangoup-Moldavie et qui soutient l'identité de ce personnage avec Olobei de Théodoro-Mangoup. Dans l'obituaire du monastre moldave de Bistritza, quelques noms sont group& dans un chapitre portant l'indication Ceux de Mangoup". Les voici: Manuel et sa princesse ero) Anne, Abraham, Anne, Isaac, Jacob, Melkisedek et David. Il nous faut remarquer que les noms de Jean et Marie - les parents présumés de la princesse Marie de Mangoup -y manquent. On ne saurait pas attribuer cette absence aux rédacteurs (compilateurs) ou copistes de ce monumental obituaire. faut observer aussi que Manuel est le seul inscrit dans cet obituaire avec son épouse, Anne, qualifiée de princesse ce qui présume que Manuel aura port& lui aussi, un titre souverain, équivalent du slavon L'absence de Jean et de Marie et, en méme temps, la présence de Manuel et Anne dans l'obituaire de Bistritza, incitentcroire que ces deux derniers noms appartiennent, en réalité, aux parents de Marie de Mangoup. Dans ce cas, faut, peut-étre, voir dans le nom une &formation du grec Manolis. L'appartenance de Manuella dynastie de Théodoro-Mangoup est prouvée par une plaque découverte au sicle Cherson en Crimée, et contenant trois monogrammes; en 1937, A. V. Soloviev a déchiffré les deux premiers monogrammes, lisant les noms Isaac et Manuel; quant au troisième, l'auteur de la présente étude propose d'y lire le nom Melkisedek, absent des sources diplomatiques, mais inscrit dans l'obituaire de Bistritza parmi ceux de Mangoup". De la sorte, les noms Isaac, Manuel et Melkisedek, chiffrés dans les monogrammes de Cherson, se lisent en toute lettre dans

www.digibuc.ro 48 S. Gorovei l'obituaire de Bistritza, ce qui prouve - selon l'auteur, d'une manire cohérente et convaincante -identité des personnages. Dans les appendices, on examine deux hypothses concernant l'origine de la dynastie de Théodoro-Mangoup. Selon la plus ancienne (souscrite par des historiens éminents, tels F. A. Braun, A. A. Vasiliev, N. Anthony Bryer, Andrei Pippidi), les princes de Mangoup auraient été une branche des Gabras (Gauras), famille byzantine dont l'origine arménienne est, de nos jours, suffisamment prouvée. L'auteur met en évidence les faiblesses de cette hypothse, en ajoutant - aux arguments produits - l'absence totale du monogramme des Gabras sur toute pice provenant de (ou ayant relation avec) Mangoup. L'auteur rejette aussi la thse de l'origine tatare de la dynastie de Mangoup, tout en retenant la suggestion d'une vielle domination tatare réunissant les territoires allant des bouches du Danube (la partie méridionale de la Moldavie du Moyen Age) jusqu'en Crimée. Pour mieux caractériser la famille de la princesse Maria Assanina Paléologhina, convient de rappeler les paroles de l'historien Michel Balard: L'attachement l'orthodoxie et au pouvoir impérial reste vif dans la petite seigneurie de Théodoro- Mangoup, qui s'est constituée dans la seconde moitié du sicle dans un site inexpugnable de la Gothie. Descendants sans doute d'un toparque byzantin,les souverains de Théodoro sont apparentés aux Paléologues et concluent des alliances matrimoniales avec les voi'vodes de Moldavie".

www.digibuc.ro doamna (I) 49

2

www.digibuc.ro t J

.

.

$

4

www.digibuc.ro STEFAN CEL MARE, IVAN III, SOFIA TOMINICINA (PALEOLOG) ELENA STEFANOVNA VOLOSANCA - DINASTICE POLITICE

CONSTANTIN REZACHEVICI

cândva, cu descoperirea pietrei de mormânt a Evdochiei de Kiev, cea dintâi sotie a lui Mare, prima a Mitropoliei de la Suceava (anterioard Mirdutilor), cdsätorie a fost una dintre cele mai prestigioase aliante matrimoniale contractate vreodatä de domnii Moldoveil. Ilia, mare al lui Alexandru Bun a fost sotul Mariei sora reginei Poloniei Sofia Holszaski, ultima sotie a lui Vladislav JagieHo, avadar, sotul materne a regelui Cazimir IV Jagiellonul (1445/1447-1492), mare cneaz al Lituaniei (din 1440)2, contemporanul lui Mare, acesta din a fost, la rândul sotul nepoatei de a aceluia$i rege Cazimir, Inrudindu-se, prin Evdochia de Kiev, cum vom vedea,cu cnezi ai Moscovei. Cum a izbutit domn al Moldovei, care la 1463, anul primei sale avea jur de 25 de ani nu se ilustrase prin ceva deosebit, plätind con$tiincios tribut Portii otomane3recunoscând din 4 aprilie 1459 suzeranitatea regelui Cazimir plus, unui inamic al polonilor, Bogdan II, se cu o a regelui Jagiellon de neam lituan, cu adevärat nu se Deoarece tatäl Evdochiei, Alexandru (Olelko), cneaz de Kiev (1441-1457), värul drept pe linie al lui Cazimir IV, murise din 1454, desigur de negocierea lui cu domnul Moldovei s-a ocupat sa, Anastasia, flica lui Vasile I, marele cneaz al Moscovei5. Parundem astfel din 1463, o cu din neamul complicatäinteresantä retea de dinastice moldo-lituano- polono-moscovite, nu Indeajuns de bine cunoscutd istoricilor români6, care

Constantin Rezachevici, Evdochia de Kiev prima a lui tefan cel Mare, MI, XXXII (1998), nr. 5, p. 68. 2 Idem, Cine a lui voievod, lui Alexandru Bun? Un episod moldo-polono-lituan, AG, s.n., (1995), nr. 3-4, p. 11-18+ tb. genealogic. spune chiar cel Mare la ianuarie 1468, scrisoarea adresatä regelui Cazimir IV (P. P. Panaitescu, la istoria lui Mare, AARMSI, s. III, t. XV, 1934, p. 63, 66). loan Bogdan, Documentele lui tefan Mare, II, Bucurqti, 1913, p. 266-269; D. Agache, regásitá: (1988), 499-506. Constantin Rezachevici, de Kiev, loc.cit. 6 Chiar un bun cunosator al genealogiilor din spatiul Europei Räsdritene ca G. Bezviconi, afirma eronat Evdochiei, Maria, era lui Vasile Ial Moscovei" [Contribufii la istoria relatiilor (din cele mai la secolului al XIX-lea), Bucure*ti, 1962, p. 32].

"StudiiMateriale de Istorie Medie", vol. XXII, 2004, p. 51-72

www.digibuc.ro 52 Constantin Rezachevici

de peste decenii a Elenei (Olenei) mostenitorul marelui cnezat moscovit nu este decât episodul al doilea al acestor dinastice ale lui Mare, de mai prestigiu Europa a vremii. Cum aceste aliante se fAceau din ratiuni de stat,iar partenerii nici nu se cunosteau, e lesne de mentalitatea a vremii. Evdochia facea parte, asadar, din marea dinastie a Gedimin- Jagiellonilor, care secolul XIV eliberaserd teritoriilefostei Rusii Kieviene de stäpânirea Hoardei de Aur (pe numele ei Ulusul lui Djuci sau Hoarda Albasträ), aducând stäpânirea lituanilor (a litvelor, locul tdtaro-mongolilor, la hotarele Moldovei. Bunicul ei era Vladimir (prirnul din ascendentii ei crestinat sub nurnele grecesc de Vasile), cneaz de Kiev (1362-1395), apoi de Kopil Slutk (1395- 1398, flu! marelui cneaz Algierdas Olgierd) (1345-1377) ca atare, frate vitreg, cdsätorie a cu Jogailas, mare cneaz, apoi cneaz suprem al Lituaniei (1377-1434), rege al Poloniei, urma botezului (sub numele de Vladislav) fiica regelui ungaro-polon Ludovic I de Anjou, sub numele de Vladislav II Jagiello (1386-1434). La rândul Algierdas, find lui Gediminas, mare cneaz (1316- 1341), adeväratul Intemeietor al al marelui stat lituan. Evdochia era, asadar, doar a patra generatie pornind de la acesta din urme. Dar prima sotie a lui cel Mare avea sânge aceasta, Anastasia, cdsätoritä Evdochiei Alexandru (Olelko), la 22 august 1417, era, cum am fica lui Vasile I, marele cneaz Moscovei Vladimirului (1389- 1425), a ica lui Vitautas Witold) mare cneaz al Lituaniei (1401-1430), värul regelui II Jagiello, dar al lui Vladimir (Vasile), amintit al Evdochiei. Vasile I, celebrului Dimitri Donskoi, marele cneaz al Moscovei Vladimirului (1359-1389), temnicului (comandant suprem) Marnai cea mai mare din secolul XIV, de la Culicovo (Câmpia Sitarului), (8 septembrie 1380), fugise 1386, pe când avea 14 ani, din resedinta hanului de la Sarai, unde era ostatec, prin Stepa la curtea de la Suceava a Petru, Margaretei (Musata) (1375-1391), de unde a trecut la "nemti", la cavalerii teutoni, de la care a fost luat de Vitautas (Witold), nepotul lui Gediminas, care i-a oferit de sotie pe flica sa Astfel Anastasia, fiica lui Vasile a lituancei era acelasi timp sora marelui cneaz moscovit Vasile II Tiomnâi Orb) (1425-1462, Intreruperi), urmasului acestuia, cneazul moscovit Ivan III Mare (1462- 1505) asociat la tron din 14498. plus, Ivan III descindea din Gediminas, intemeietorul dinastiei lituane a Gediminilor nu numai dinspre tatä (Vasile II Tiomnâi era prin mama sa Sofia, cum am nepotul lui Witautas-Witold, mare cneaz al Lituaniei) dinspre Aceasta era Maria, fiica cneazului nepoata lui Vladimir Viteaz (värul drept al lui Dimitrie Donskoi)a Elenei, lui Algierdas9. Având o astfel de ascendentä dinastica nu e de mirare Ivan III cdsätorit o Elena, cu.Alexandru, regelui Cazimir IV, ajunsel rege al (1501-1506) mare cneaz al Lituaniei (din 1492), iar ca sfetnic apropiat a

Constantin Rezachevici, op.cit., p. 67-68. Idem, Istoria popoarelor vecine neamul in Evul Mediu, Bucure§ti, 1998, p. 440-449. Damian P. Bogdan, Pomelnicul de la rudeniile de la Kievde la Moscova ale lui cel Mare, AARMSI, s. II, 1940, p. 647, nota 1, anexa II.

www.digibuc.ro cel Mare. dinasticepolitice 53 folosit 1499 pe Ivan lurievici Patrikeev, despre care unii istorici cred ar fost cumnatul Evdochiei, solia lui Mare, fiul lui Patrikeev, un stranepot al lui Gediminas dinastica lituano-moscovita s-a prin cu prima sa care aliantelor prin ce data din a doua a secolului XIV, ale Bogdane$tilor cu Gediminii (Jagielloni cum numiti din secolul XV)prin cea a fiicei sale a Evdochiei, Elena (Olena), cu Dimitrie, flul lui Ivan III, care deschide pe cea cu Riuricii moscoviti, descendenti ei prin femei, de la VasileTiomnâi, din Gedimini (Jagielloni). asadar, Mare s-a vara lui 1463 cu o cneaghina (printesä) care era de regelui Poloniei mare cneaz al Lituaniei Cazimir IV Jagiellonul, iar era cu marele cneaz al al Moscovei Ivan Este explicabil, astfel, de ce cronicarul Grigore Ureche o socotea pe Evdochia de mare pomelnicul mänastirii pe pagini multimea rudelor sale ortodoxe: lituane, moscovitechiar Paleologe, pe care la vremea respectiva chiar editorul acestuia, un slavist de ca nu mai vorbim de istorici, nu le-au totalitate. Cei trei dina$ti din a doua a secolului XV, Cazimir IV, Ivan III cel Mare, care stapâneau estul Europei CentraleEuropa un spatiu cu mult mai mare decât cel al Europei, se Inrudeau, astfel, destul de apropiat. Mai târziu, spre secolului, când Elena (Olena) fiica lui a Evdochiei a devenit nora rudei sale Ivan III, o a acestuia din Elena, s-a cu Alexandru,fiul lui Cazimir IV, mare cneaz al Lituaniei (1492-1506)rege al Poloniei (1501-1506), legaturile cele trei dinastii s-au strâns mai mult, chiar unii protagoni$ti s-au schimbat. Din afara acestei dinastice a intervenit doar hanul Mengli GhiraiI (1466-1467; 1469-1475; 1478-1515) al tatarilor din Crimeea, al hanat la 1420, care din 1449 rupsese dependenta de de Aur, iar 1475 (efectiv 1478) recunoscuse suzeranitatea Portii". Niciodatd cele patru state, Uniunea polono-lituana, Moldova, Moscova Crimeea nu au I-a apropiat uneori, la un anumit punct, pe ultimele trei, a a secolului XV, doar adversitatea de Hoarda de Aur, plinä decadere, dar care tot mai lovea Moldova. rest, Moscova Crimeea se uneau uneori lmpotriva Lituaniei Poloniei, acestea din impotriva Moscovei, cel Mare, inclinând când spre unii, când spre 1497, când atacul regelui Joan Albert la 1502 spre alianta moscovito-crâmleanä, succes, orienteze pe spre o actiune antiotomana. de Ivan III, care a contribuit decisiv la unificarea cnezatelor din Rusia de Nord-Est jurul Moscovei, la Inläturarea dominatiei Hoardei de la alipirea - G. Bezviconi, p. 32, nota 1, p. nota 1. Grigore Ureche, Letopisetul Moldovei, ed. a II-a, P.P. Panaitescu, Bucurqti, 1958, p. 92. 12 P. Bogdan, op.cit., p. 634-657; idem, Pomelnicul de la Bistrita, Bucuresti, 1941. 13 Mehmet Ablay, Din de la Ginghis Han la Gorbaciov, Bucure§ti, 1997, p. 143-148.

www.digibuc.ro 54 Constantin Rezachevici

multor teritorii neruse, karelo-finice, etc., bazele "imperialismului" multinational moscovit14, Mare nu ar fi intervenit cu insistentä, nu s-ar fi bazat pe de rudenie. Chiar vara acestuia, Evdochia, murise la 25 noiembrie 1467, foarte probabil, pärerea mea, la nasterea celui de-al treilea fiu, Petru, care el a trait putin (1467-1480)15, ceilalti doi copii ai ei cu Alexandru (1464-1496) Elena (1465-1505), erau totusi nepotii (de ai marelui cneaz moscovit, care, cum am prin avea sânge Jagiellon. plus, cei doi, cel Mare Ivan s-au mai o prin sotii, chiar acelasi an 1472, primul la 14 septembrie cu Maria de Mangop, din neamul Asanilor Paleologilor, cum atestä inscriptiile monogramele de pe acoperämântul ei de mormânt de la mänästirea sora lui Isac "domn de Todoro (Theodoro, Mangop - n.a.) a toatá (Crimeea) a lui Alexandru, care Inlocuit, luptä cu turcii la cel de-al doilea la 12 noiembrie cu Sofia Paleolog, fiica lui Toma Paleolog, ultimului bizantin Constantin XI'S, fapt pentru care era la Moscova Sofia Tominicina, a Ecaterina Asan, era vara Mariei de Mangop. Marea cneaghind a Moscovei, era, asadar, nepoatä de celei de-a doua sotii a lui cel Chiar acesteia din la 19 decembrie domnul Moldovei nu numai nu a Intrerupt legAturile cu Ivan III, ci urmätorii ani a demersurile pentru cdsätoria flicei sale din prima Elena, cu fiulurmasul la tron al marelui cneaz, tot din prima Ivan cel Pe acestea se pune Intrebarea afara interesului strategic comun antiotoman, a lui Mare cu Uzun Hasan, Iranului, Irakului, stat cunoscut sub numele de Akkoyunlu (Cei cule Albe)21 nu s-a datorat o oarecare unei prin sotiile bor. Poate nu aceastä din 147222, tocmai anul s-a cdsätorit cu Maria de Mangop, probabil cu Ecaterina Comnen, sotia lui Uzun Hasan. Or, se din cronica lui J. Dlugosz, referitor la o solie a lui Uzun la regele Poloniei din anul tocmai Ecaterina din neamul Mari lor Comneni, nepoata ultimului de Trapezunt, David

Constantin Rezachevici, op.cit., p. 444-447. Idem, Evdochia de Kiev, p. 67. 16 Repertoriul obiectelor monumentelor de din timpul lui Mare, Bucuresti, 1958, p. 290. Petre Nästurel, Din dintre Moldova Crimeea secolul al XV-lea. Pe marginea unei inscriptii grecevti, lui P. Constantinescu-Ia§1, 1965, p. 260- 265; N. Contribution a de la seigneurie de Theodoro-Mangoup en Crimée, BZ, LIII (1935), nr. 1, p. 33-37. G. Bezviconi, la istoria româno-ruse, p. 36; S. Gorovei, 1473: Moldovalumea catolicá, MareSfânt 1504-2004. Portret istorie, MAnästirea Putna, 2003, p. 397-398, 404. 19 Constantin Rezachevici, Istoria popoarelor vecine, p. 449. 20Repertoriul, p. 290. 21 Aurel Istoria la 1654, Bucuresti, 1978, p. 127. E. Esarcu, Scrisoarea ineditá a Uzun Hasan Mare, "Columna lui Traian", VII (1976), p. 464-466; P. Cancel, Data epistolei lui Uzun Hasan Mire Maremisiunea lui Isac-bey, Bucuresti, 1912; op.cit., p. 120, 127.

www.digibuc.ro Mare. Legaturi dinasticepolitice 55

Comnenul (1458-1461), era cea care Indemnase pe Uzun Hasan lupte impotriva sultanului Mehmed 1123. Cnezatul Moscovei, o colonie a Kievului, era pe atunci foarte departe de hotarele Moldovei, astfel parafrazdnd cugetarea lui Von Clausewitz, care depärtate se bine, spre deosebire de cele vecine, Ivan nu reprezenta, desigur, un pericol pentru stefan cel Mare, care spera doar sä din partea lui ajutor antiotoman sprijin politica sa de Lituania. domnul Moldovei nu putea ignora ca marele cneaz moscovit nu era un rdzboinic, ci un ipocrit, recetenace, dar destul de schimbätor, folosind pentru a-si atinge scopurile mai ales "politica cnutului", modelul tätardsc. Se auzise chiar la Moscova, cum consemna ambasadorul imperial Sigismund de Herberstein, cel Mare obisnuia la ospete, dupa 1485, vreme ce Ivan el hotarele, zi"24. a initiat cel Mare demersurile pentru cdsätoria sale Elena cu lui Ivan III, de-al doilea al acesteia? De obicei s-a vorbit de anul 148025, sau chiar de 147926. Cert este doar ele au dupa nasterea lui Bogdan III, la 16 iunie 1479, rezultat al ultimei cdsätorii a lui cu Maria Voichita (19 decembrie oricum, mult de 16 aprilie 1480, de instructiunile oficiale catre solul moscovit Ivan Zvenet trimis Crimeea la Mengli Ghirai, spre a o Impotriva hanului Ahmad al Hoardei de Aura regelui Cazimir IV, totodatä pentru a obtine un salv-conduct pentru trimisul marelui cneaz moscovit la domnul Moldovei pentru diacul Suhovo, cel al cneaghinei Fedka (, Teodosia), sora decedatei Evdochia28, asadar cumnata lui cel Mare, cdsatoritä cu cneazul Semen lurievici (Patrikeev, descendent din neamul lui Gediminas, fratele lui Ivan Iurievici Patrikeev, sfetnic al lui Ivan III ?)29. stefan cel Mare se adresase rudelor de ale Evdochiei, aflate la aceea data acesteia Mihail, cneaz de Kopil (care avea sä executat la 30 august 1481, din porunca lui Cazimir pentru participarea la un complot impotriva regelui), cneazului Ivan Iurievici de Pronsk, nepot de (sestriciciu) Evdochiei Fedkai, acesteia din urmä, determindnd-o sa

23 Minea, ale cronicii lui Ian Dlugosz, Iasi, 1926, p. 53; Decei, op.cit., p. 124-125. 24 Constantin Rezachevici, Istoria popoarelor vecine, p. 445. 25 G. Bezviconi, Contributii la istoria relapilor p.36. Constantin Rezachevici, op.cit., 448. 26 Alexandru V. Boldur, tefan cel Mare, voievod al Moldovei (1457-1504). Studiu de politica, Madrid, 1970, 244; Maria Magdalena Székely, Un destin tragic: domnija Elena, MI, XXXI (1997), nr. 6, p. 61. 27 Constantin Rezachevici, Cronologia a domnilor din Tara Moldova a. 1324-1881, I, Bucuresti, 2001, p. 546-547. 28 Istoriceskie sviazi narodov SSSR XV - naceale XVIII Moscova, 1965, p. 54-57. 29Pentru aceastä identificare cf. G. Bezviconi, op.cit., p. nota impotriva ei cf. discutia la K. V. Bazilevici, Politica a rus centralizat a doua a secolului al XV-1ea, Bucuresti, 1955, p. 211-212, nota

www.digibuc.ro 56 Constantin Rezachevici

intervina pe marea cneaghina a Moscovei, Maria, mama lui Ivan III, ca aceasta accepte proiectata a nepoatei sale Elena cu fiul cneazului moscovit". Fratele cel mare al Evdochiei, Simion (Semen) "tarul", cneazul de Kiev (1454-1470), conducator de slava bisericeasca31, murise din 1470 astfel nu mai puteasolicitat de Dar la Moscova Fedka indeplinit misiunea mama lui Ivan HI, a era lui Algierdas sora bunicului patern al Evdochiei, determinat pe marele cneaz accepte cu Elena fiica Evdochiei. al om era asteptat de solul moscovit Ivan Zvenet Crimeea pentru a merge la Moscova32, nu a intentionat trimiterea solului la marele cneaz al Moscovei problema cum se crede de obicei33. 1480-1481 regele Poloniei Cazimir IV, socotind nu era de complotul la care participase cumnatul Mihail de Slutk, a oprit trecerea solului spre Moscova, cu mai mult cu 1480 a avut Hoardei de Aur impotriva Moscovei, cu regele Poloniei cavalerii teutoni34. Ca atare, 1481 cere regelui Cazimir IV, de care din nou se apropie, solilor la Ivan III prin Lituania35. sfarsit, legaturile au fost deblocate numai atacul lui Meng li Ghirai asupra Kievului, ceea ce determina pe regele Poloniei acorde salv-conductul din 28 martie 1482 de la Troki, Vilna, trimisilor moscoviti, Andrei Plesceev Ivan Zinovievici, care urmau s-o pe Elena la Moscova36. de Craciunul anului 1482, Elena, cu o suitä de boieri moldoveni rusi a luat drumul spre Moscova, pe ruta stabilita de rege, care trecea pe la Sniatyn, Trembowla, Liov, Chelm, Brzek Litewski, apoi Lituania, unde la a primit chiar daruri numele regelui Cazimir, care era, cum am mare cneaz al Lituaniei37. Cu tot acest itinerar ocolit, care a mai Rusia

Istoriceskie sviazi, I, loc.cit., traduce gresit referirea cneaghinei Fedka la meu, cneazul Ivan lurievici" (p. 56), in original vorba de "nepotul de sore (p. 55). 31 cum am alte ocazii, termenul nu are, acest caz, ci doar "conducator de astfel numiti izvoarele moscovite din vremea lui Mare hanul Crimeei [cf. Alexandru V. op.cit., p. 243, care pe istoricul ucrainean M. Hrusevski (p. 240)] sau sultanul otoman. De altfel, slavistul Damian P. Bogdan aträgea pe dreptate, ce-1 pe cneazul Simion, fratele Evdochiei, izvoarele rusesti "nu numesc pe Semen; izvoarele titulatura lui Semen o impodobire" (Pomelnicul de la Bistrifa rudeniile de la Kiev de la Moscova ale Mare, p. 654, nota 5). ciuda acestor observatii, ultimul timp inexacte de felul: "Numindu-1 pe Semion (cezar), cronicarul (!'?) accentueazd Evdochiei devine posesor al unei titulaturi fostul Bizantin (?!), acesta prestigiul lui lumea [Gheorghe politice dintre Tara Moldovei rus timpul domniei lui Mare, "Revista de a Moldovei", 2003, nr. 1-2 (53-54), p. 28]. 32 Istoriceskie sviazi, I, loc.cit.; G. Bezviconi, op.cit., p. 36-37. Damian P. Bogdan, op.cit., p. 647. G. Bezviconi, p. 37; Mehmed Ablay, Din 144-145. loan Bogdan, Documentele lui Mare, II p. 365-366. 36 P.P. Panaitescu, Contributii la istoria lui tefan Mare, p. 70-72; G. Bezviconi, Istoriceskie sviazi, I, p. 292-293, nota P.P. Panaitescu, op.cit., p. 72; G. Bezviconi,

www.digibuc.ro Mare. dinasticepolitice 57

Rosie (Rutenia), spre apus, Elena a ajuns la Moscova destul de repede, la inceputul lui ianuarie 1483, cdsätorindu-se la 16 a luni38 lui Ivan III. Ce a reprezentat aceastä pentru Mare? De obicei istoricii perioadei au inscris-o sfera relatiilor moldo-moscovite ca atare, o orientare antipolond, cu mai mult cu netinând seama, sau mai adesea necunoscand, originea Jagiellond a Evdochiei de Kiev de vär a regelui Cazimir IV Jagiellonul, cu Ivan tot pe linia Jagiellond a mamei acestuia!) a fiicei acesteia Elena, le-au tratat pe ambele, sotie a lui Mare, drept cazul primeia un amestec ruso-roman referitor la cea de-a doua, confuzie, cáci secolul XV "rus" locuitor al Rusiei Rosii, a Halicului, vreme ce supusii lui Ivan III erau spatiul românesc "moscoviti" Mai cu istoriografia sovieticd cei care au urmat-o spatiul românesc au excelat aceastä directie. Pentru a rupe pe Evdochia de Kiev (necunoscutd istoriografiei polone ucrainiene) de familia Jagiellond, apartinea, s-a recurs chiarla un artificiu. Numele de botez al tatälui Evdochiei, Alexandru (Olelko formä a fost prezentat ca nume de familie, aceasta din urmä la rândul ei, eufemistic, drept cea a "cnezilor de Kiev" (?!), desi aceastá au fost din XIV la 1470, regele Cazimir IV transformä cnezatul de Kiev simplu voievodat (Impärtire administrativd)39, doar membrii ai familiei Gedimine ascendenti

lituani ai Evdochiei, care nu constituiau o "casä" aparte cum s-a . Drept urmare, pentru istoriografia sovieticd, la 1965, "Inrudirea lui Mare cu puternica familie din Kiev e o el spera ajutor lupta impotriva agresiunii polono-lituane tätärästi"41. Asta la 1463, nu trecuse nici un an de la urcarea pe tron a lui Ivan III, care numai la o aliantá impotriva Uniunii polono- lituane nu se atunci. apoi, care agresiune polono-lituand asupra Moldovei la aceea sau perspectivd, de vreme de singura "agresiune", aceasta, de fapt, a avut abia peste aproape un sfert de veac, 1497 (!), iar tätarii au avut doar ciocniri Insemnate cu Mare, 1469 (?) ei au fost atacati de care domnul Moldovei dumbrava de la Lipinti, la intoarcerea, prin dreapta Nistrului, dintr-o expeditie 1471, Eminek a fost prins de moldoveni Cetatea despre Meng li Ghirai I, hanul tätarilor din Crimeea, relatiile sale general bune cu Mare nu au fost influentate de Ivan mai raportul, pe plan diplomatic, a fost invers, oricum, Poartá a avut intotdeauna o influentä mai mare asupra hanului, decât cea exercitatd de marele cneaz moscovit. Cu toate acestea, teza amintitä a istoriografiei sovietice care plasa cdsätoria lui Stefan Evdochia de Kiev sfera interesului politic pentru o aliantä cu Moscova impotriva unei asa-zise agresiuni polono-lituane tätärästi, räsfrântä apoi asupra cdsätoriei fiicei Elena cu Ivan lui Ivan III, sä

Damian P. Bogdan, op.cit., p. 648; G. Bezviconi, loc.cit. Pentru Damian P. Bogdan, op.cit., p. 655. Gheorghe Gonta, p. 28. la Istoriceskie sviazi, I, p. 28. 42 Alexandru RomániiHoarda de Aur 1241-1502, 1983, p. 180-181.

www.digibuc.ro 58 Constantin Rezachevici ultimul time. realitate, stefan cel Mare a socotit intotdeauna marele inamic al Moldovei, chiar i rdstimpurile de pace cu aceasta considerand pe regele Poloniei, care pretindea doar o suzeranitate de tip feudal, obi§nuitä la aceea vreme, drept principalul potential sprijinitor, cel putin 1497, chiar mai mare deck pe regele Ungariei, care chip traditional o dominatie asupra sa a sale. De aceea, dincolo de interese politice, care nu puteau lipsi din cele cdsätorii dinastice, dar pe care, de fapt, documentele lui cel Mare nu ni le dezvdluie, a existat i dorinta, ca atare, de aliantä familiald cu ramura a dinastiei Jagiellone cea cu aceasta la nivelul veacului XIV secolului XV de la Moscova. fond, Ivan III nu putea influenta relatiile lui Cazimir IV cu cel Marei nici macar pe cele ale acestuia din cu Meng li Ghirai, care, cu politica sa ambivalentä Moscova 1478 a dat ascultare intotdeauna celei din Singurul domeniu care Ivan III putut ajuta parte pe cel Mare a fost cel al relatiilor acestuia cu Lituania,i aceasta doar moartea 1492 a lui Cazimir IV, care era mare cneaz al Lituaniei, venirea la conducerea acesteia 1492 1506) a lui Alexandru, fiul defunctului rege ginere a lui Ivan III. Tocmai ceea ce dorea mod deosebit cel Mare, obtinerea de ajutoare lupta antiotomand, nu constituia nici pe departe o prioritate pentru marele cneaz moscovit, interesat doar de relatiile cu Lituania Crimeea. Cel care l-a sprijinit pe 1492 relatiile sinuase cu noul rege al Poloniei loan Albert (Jan Olbracht, 1492-1501) nu a fost Ivan III ci Vladislav Jagiello, regele Boemiei (din 1471) al Ungariei (1490-1526), fratele acestuia, tocmai din interiorul clanului Jagiellon. E adevärat cel Mare s-a adresat lui Ivan III, conducatorul singurei mari puteri "pravoslavnice" din Räsdritul Europei,dupd cucerirea Caffei de turci (6 iunie 1475), aträgandu-i atentia ace§tia au cucerit Wile de la sud de acum turcii au Marea au luat aminte de cu vreme"! Domnul Moldovei aratä acestea numai eu unul am din este cea grea, din se numesc dar mai fapt, domnul Moldovei nici nu cerea atunci ajutor militar marelui cneaz, "noi finem piept celor din juri putem izbuti cu oamenii ceea ce dorea el era doar fafa spre noicu prietenia ne cea mai mare parte a timpului, 1475, au durat relatiile lui Ivan III, care a profitat de acestea, pe plan diplomatic, a fost mai cu marele cneaz moscovit, care putut trimite soliile spre Occident prin Polonia Lituania ostile, cu sprijinul domnului Moldovei a trimi§ilor la Moscova, care pe parcurs pe cei ai marelui cneaz45.

prima a lui Mare se 2003, "pornind de la interesele politico-militare, domnul sa se acelor i forte care aveau o fermA referitor la Poloniai Lituania Pe de alta parte, Inrudindu-se Olelko, i scopul de a se apropia de Moscova, de a cu Statul Rus centralizat o politico-militard" (Gheorghe p. 28). Istoriceskie sviazi, 1, p. 61-63. Documentul este datat de iunie 1484 - nu mai de martie 1486", de vreme ce doar cucerirea Caffei de care turci 1475, nui cea a Chiliei i Albe 1484. Ibidem, p. 28i p. 63i urm.

www.digibuc.ro Stefan Mare. dinasticepolitice 59

Zadarnic a solicitat cel Mare o sprijin militar marelui al 1485 1486, confruntat atunci cu ultimele mari atacuri turcesti asupra Moldovei, direct prin intermediul regelui Poloniei Cazimir IV. Ivan III i-a acestuia din vara 1486, la propunerea de pe printr-un refuz diplomatic, depärtarea de Moldova: "numai de nu ne-ar de departe, ne-ar facem ...", ajutorarea lui care de trei ani era cuscrul pe regilor Poloniei Ungariei: "care din craii cre,Ftini se aproape, mai s-o chiar regelui Poloniei, cdci este "datoria domn cre,stin stea pentru treaba aceea apere Problema distant& era doar un simplu pretext, Ivan III, un ipocrit, actiona zone mult mai depdrtate, Karelia, fluviul Obi la nord de Hanatul Siberiei47. Dincolo de incuscrirea dintre cel Mare Ivan III din 1483, nu se cunoaste existenta vreunui tratat acestia, istoriografia a propus pentru acesta mai multe date (1482-1483, 1491)48. Foarte probabil el nu a existat formal, nici nici Ivan III nu fac aluzie la el anii urmdtori, marele cneaz referindu-se intotdeauna doar la incuscrirea cu domnul Moldovei. schimb 1492, de 27 octombrie, Mare a propus un tratat de aliantä toatä regula, de jurdminte, cu hanul Mengli Ghirai I, ca fie in unire" impotriva noului rege al Poloniei, Albert, ales incoronat la 27 august an (un mai vechi inamic al domnului Moldovei),a Hoardei de Aur49. Nurnai prin aceasta nu se poate spune "dubla s-a transformat triplä cu addugirea la aliati a lui Stefan"50, pentru cei trei, Mengli Ghirai I Ivan III nu coordonat actiunile ei forme bilaterale. timp lui Mare cu Ivan HI a suferit o primä prin moartea ginerelui domnului Moldovei, mostenitorul tronului moscovit. 1490, consemneazd letopisetul Putna I, miercurea mare" (7 aprilie - n.a.) a cneazul Ivan, marelui cneaz al Moscovei"tirea datä de Putna II, cronica moldo-germand letopisetul intern folosit de Grigore Ureche51, a interesului de care s-a bucurat fiicei lui Mare cu fiul marelui cneaz al Moscovei, pe care Grigore Urechenumeste chiar "Ivan, fecior de Mosc, nepot lui era acestuia din doar ginere.

Ibidem, p. 63-64. Constantin Rezachevici, Istoria popoarelor vecine, p. 445. 48 Discutia referitoare la incheierea unui tratat Mare Ivan III la Alexandru V. Boldur, Mare, p. 247-257. Istoriceskie sviazi, I, p. 68-69. Cf. Alexandru Gonta, Hoarda de Aur, p. 187-188. Alexandru V. Boldur, Mare, p. 256. 51 Cronicile slavo-române din sec. XV-XVI publicate de Ion Bogdan, ed. P. P. Panaitescu, Bucuresti, 1959, 47, 51; cf. p. 59, 64, 171, 181. Grigore Ureche, Tárii Moldovei, ed. a III-a. P. P. Panaitescu, Bucuresti, 1958, p. 108. Letopisetele data de 7 martie 1490 (Damian P. Bogdan, Pomelnicul de la rudeniile de la Kiev de la Moscova ale lui Mare, p. 649). 52 Grigore Ureche,

www.digibuc.ro 60 Constantin Rezachevici

Ivan Ivanovici sau Ivan cel (Molodogo), cum mai era numit la Moscova, (1458-1490) era fiul multiubit al lui Ivan III din prima de la 1454, cu Maria de Tver, fiica cneazului Boris al Tverului mai a lui Mihail Borisovici, cneaz de Tver (1461-1486), cu Sofia, flica lui Semen cneazul de Kiev, cu Elena , fiica lui cel Mare53. Asadar, Ivan, fiul lui Ivan III era de-al doilea, cu sotia sa din Moldova, dar se cu aceasta prin unchiul matern, cdsätorit cu o dreaptä a acesteia. Mama sa, marea cneaghind Maria, murise 1467, acelasi an Evdochia de Kiev, astfel ambii soti au crescut mamele naturale, sub supravegherea atenta a Ivan cel näscut 1458, s-a cdsätorit fiica lui cel Mare, cum am 1483, la vârsta de 25 de ani, Elena având doar 18 ani, dar viata i-a fost scurtatd, se pare, prin 1490, numai 32 de ani, prin intermediul unor ceaiuri preparate de medicul evreu Leon, venit mai demult din Italia, timpul tratärii unei crize de podagrd55. e greu de crezut un de numai 32 de ani putut muri de Desigur, la mijloc era mâna Sofiei, cea de-a doua sotie a lui Ivan III, grecoaica corpolentä, dar inteligentd ambitioasä, care dorea tronul celei de a Rome, sub noua a acvilei bicefale, pe care Ivan III o credea simbolul imperial bizantin56, pentru fiul ei Vasile. lui Ivan cu Elena Stefanovna, zisä la Moscova Volosanca, Românca (Moldoveanca), nu a durat decât opt ani, rezultatul a fost cneazul Dimitrie, noaptea de octombrie 1484, purtând din botez numele strd-strdbunicului pe linie paternä, marele cneaz Dimitrie Donskoi (1363-1389)57. La moartea tatälui avea doar cinci ani cinci luni, dar bunicul Ivan III, care peste patru ani, 1494, luat titlul de "cneaz al Rusii", copilul urmându-1 peste tot. Crescând, Dimitrie a sä fie socotit cercul din jurul cneaghine Sofia un rival primejdios pentru fiul mare al acesteia, Vasile, la 25 martie 147658, care 1497 implinea, 21 de ani, timp ce Dimitrie avea 13 ani. ultimd mostenitorul marelui cnezat moscovit urma sä stabilit de Ivan III, care spre nepotul de la primul Mai mult chiar, marele cneaz manifesta o deosebitd atentie fatä de bunicul matern al lui Dimitrie, domnul Moldovei Mare. din 1495 Ivan III, care acel an o din

Damian P. Bogdan, op.cit., p. 647, notele 2. Tocmai virtutea relatiilor de rudenie indirectA cneazul Mihail de Tver, cumnatul sAu, Ivan a trimis daruri cu nasterii lui Dimitrie, nepotul al surorii acestuia, fiul lui Ivan cel al Elenei, fiica lui cel Mare, toamna anului 1484 (nu 1483, cum afirmA eronat K. V. Bazilevici, Politica externá a centralizat rus, p. 305). David Warnes, Cronica 2001, p. 21. Damian P. Bogdan, op.cit., p. 649. Teza otrAvirii lui Ivan Tândr de care la vechii istorici rusi, a fost de sustinutA la noi de B. P. Hasdeu, Domnifa Elena, "Foaia SocietAtii Românismul", (1871), nr. 2-5, p. 162. Medicul Leon a murit chip ciudat la 40 de zile dupA Ivan 56 Constantin Rezachevici, popoarelor vecine, p. 447. Damian P. Bogdan, op.cit., p. 648-649. 58 David op.cit., p. 21.

www.digibuc.ro Stefan Mare. dinasticepolitice 61 a doua cdsätorie, Elena, Alexandru Jagiello, marele cneaz al Lituaniei59, pe acesta cu domnul Moldovei, declardndu-i august va lui tine, ginerele nostru, ca stdruind aceastä incercare cursul anului 149661, izbutind, cele din urmä, chiar incheierea unui tratat de pace domnul Moldovei marele cneaz al Lituaniei, cursul aceluiasi an 1496. Acesta din declara lui s-a läsat Induplecat semneze tratatul pentru "prietenul socrul nostru precum cuscrul marele cneaz Ivan Vasilievici, ne-a spusJim cu tinepace timpul gravei crize din toamna anului 1497, provocatä de campania Moldova a regelui Poloniei loan Albert, Ivan III, de hanul Mengli Ghirai I marele cneaz al Lituaniei participd la expeditie de a trimis la aceasta solii pentru opri de la aceastä actiune, amintindu-i tratatul cu el care prevedea sä aceeasi prieteni inamici, "iar $tefan voievod este i cu de an mai 29 martie 1498, Ivan III mustra din ginerele Jagiellon din Lituania toamna a pornit impotriva lui condamndnd actiunea rdspunsul viclean al acestuia, care prin solii moscoviti informat nu a pornit personal impotriva domnului Moldovei, ci trimis doar comandantii ajutorul regele Poloniei. "Dar frate, oare e bine una ca asta? Ne-ai trimis prin naytri nu te-ai pornit impotriva lui voievod, iar oastea ta ai trimis-o asupra lui". cum acel moment, primävara 1498, se profila o actiune asemändtoare a celor doi Jagielloni impotriva lui cel Mare, Ivan III ginerele sä nu participe nici trimitä oamenii astfel de campanie, ca nu gcilceav cu E demersul lui Ivan III din 1497 1498 regele loan Albert, anul trecut la Codrul Cosminului, n-a mai avut puterea sä organizeze o campanie), singura $tefan Mare a de marelui cneaz moscovit, a fost doar plan diplomatic, cu toate s-a vorbit de venirea unor trupe moscovite la hotarul cu Lituania66, dar acesta cu cu opozitia marilor (panilor) lituani din Sfatul (Rada) marelui cneaz, facut pe Alexandru se la Bratlav, doar 1000 de lituani, sub conducerea unor dregdtori ai care nu au mai putut protejeze fuga fratelui de la spre Sniatyn. de campanie din 1497 al celor doi Jagielloni fusese ca lovit din pärti, prin Bucovina de Joan Albert de la Bratlav prin Soroca de

K.V. Bazilevici, op.cit., p. 315. lstoriceskie sviazi, I, p. 72-73. Pentru legaturile diplomatice dintre cel Mare Ivan III, din 1480, cf. Andrei Popovici, cel Mare cu Rusia, Bucuresti, 1946 G. Bezviconi, op.cit., p. 37-43 (un inventar al soliilor de ambele Din pacate, numai pentru putine solii cunoastem instructiunile solilor Istoriceskie sviazi, I, p. 54-81). 61Istoriceskie sviazi, I, p. 74-77. 62Gheorghe politice dintre Tara Moldovei rus, p. 34. 63Alexandru V. Boldur, cel Mare, p. 276. 64Gheorghe Gonta, Istoriceskie sviazi, I, p. 77-79. Gheorghe Gonta, op.cit., p. 35.

www.digibuc.ro 62 Constantin Rezachevici

Alexandru67. Rolul lui Ivan oprirea a actiunii ginerelui lituan, nu trebuie, asadar, exagerat, dar nici minimalizat68. acest context politic tensionat care loan favorizeazd se poate de limpede pe cuscrul säu din Moldova, dauna ginerelui din Lituania, cdsätorit cu cneaghine Tominicina, aceasta din urmä se hotäräste chiar 1497 sä actioneze pentru a asigura tronul moscovit fiului ei Vasile, dauna lui Dimitrie, nepotul preferat al marelui cneaz. Nu o face deschis pe mama acestuia, Elena Stefanovna, nici sub forma unei "lupte surde" cu aceasta69, cu mai putin are un al cneaghinelor. Grecoaica de grupul de boieri, general mici mijlocii, conservatori, adepti ai mentinerii vechilor randuieli pe plan intern, a fata Lituaniei, care teritorii moscovite, pe plan extern, spus, general, opozanti de tendintele politice autoritare centralizatoare ale lui calea complotului asasinarea adolescentului Dimitrie, abilitatea sä nu primul plan. De tot ce tine de acest complot a rämas mister numai putine date s-au strecurat paginile moscovite, fapt explicabil de vreme ce ulterior Ivan III s-a cu moartea lui acesteia scaun. Motivul imediat al complotului ce a declansat actiunea toamna 1497, cunoastem bine. Cert este tocmai atunci, Moldova stefan Mare ostile regelui loan Albert, cuscrul Ivan III determine ginerele din Lituania sä nu intervind acest conflict, "diacul de judecatd" Feodor Stromilov, care la 1488 fusese slujba lui Ivan cel informat pe Vasile, tatäl Ivan III vrea sä lase stäpanirea marelui cnezat al MoscoveiVladimirului nepotului Dimitrie, Elenei Stepanovnaal decedatului Ivan Apoi, cu alti de boieri din aceeasi grupare, i-a propus lui Vasile sä nord la Beloozero, desigur, pentru a nu se afla la Moscova Dimitrie urma sä oträvit, astfel sä acuzat de participare la Despre plänuirea acesteia, Ivan III, care pierduse, foarte probabil, pe lui Dimitrie, näscut din prima cdsätorie, a aflat decembrie 1497 din cercul marei cneaghine Sofia, unde au fost prinse niste babe cu un "filtru" oträvitoare). Extrem de Ivan III a poruncit sä "cercetate" (torturate) "acele babe astfel s-a dat de firul complotului. Mäsurile marelui cneaz au fost imediate necrutätoare. Babe le au fost noaptea Moscova, tot

67 Cronica cea zisä a lui Byhovec, la Damian P. Bogdan,$tiri despre in cronici publicate la Moscova, RA, LIV (1977), nr. 4, p. 442, 445-446. Cf. Constantin Rezachevici, Dan Campania lui tefan Mare din 1497 impotriva Albert. lia din Codrul Cosminului, File din istoria a poporului Bucurqti, 1975, p. 52-70. Pentru cele doua orientari G. Bezviconi, p. 41; Gheorghe Gonta,op.cit.,p. 34-35, Alexandru V. Boldur, op.cit., p. 277-279. Cf. Ursu,tefan Mare domn al Moldovei de la 12 aprilie 1457 la 2 1504,Bucurqti, 1925, p. 432. propriii ale istoriografiei ruse§ti in problemele intereselor ale participantilor la complot, inclusiv ale Sofiei, la K. V. Bazilevici, p. 304-314, Alexandru V. Boldur, op.cit., p. 283-284. K.V. Bazilevici, op.cit., p. 306.

www.digibuc.ro $tefan cel Mare. Legaturi dinasticepolitice 63

aceea furie", cum letopisetele moscovite, Ivan III a poruncit executarea fiilor de partizani ai cneazului Vasile, frunte chiar cu diacul Fedor Stromilovn. Desigur mai ace§tia fost ei torturati, cum se obi§nuia la aceea vreme, dezvaluind, foarte probabil, participarea la complotul Sofieia fiului ei Vasile. Oricum, marea cneaghina fusese implicata prin prinderea la ea a babelor amintite cu astfel Ivan III, un letopiset moscovit, "a lovit cu urgia sa pe sofia sa marea s-a de aceasta de cneazul Vasilemitropolitului, arhiepiscopuluisoborului moscovit, astfel Tominicina "a de a intrat disgratia, foarte periculoasä, a sotului ei. Urmarea a acestor evenimente a fost pozitiei fiicei lui cel Mare a fiului ei Dimitrie. Cum Ivan III socotea avea dreptul tronul oricui vroia dintre declarand trimi§ilor Pskov: "Nu oare liber ceea ce pe pe copiii deci cui voi voi, aceluiavoi da domnia"74, s-a proclame asociat succesor pe nepotul al cuscrului cel Mare. La 4 februarie 1498 Dimitrie Ivanovici avea doar 13 ani aproape patru a fost proclamat cadrul unor ceremonii stralucite, mare cneaz al Moscovei, Vladimirului al Rusii, Ivan III incoronat cu a§a-zisa lui Monomah, i-a dat sceptrul domniei,i-a recomandat ai din toatá . lunile urmatoare soliile lui Ivan III pornesc una alta spre Moldova, desigur, lui despre noua stare a lui Dimitrie a mamei sale, pe alte oficiale privind incercare a cneaz moscovit de pe cel Mare cu Alexandru, cneazul Lituaniei, pe care de fapt Ivan III nu o dorea, ca nu mai vorbim de trimi§ii lui cel Mare la Moscova, care se informau la fata locului76. Mai bine de un an (4 februarie 1498-21 martie 1499) a durat la Moscova epoca de glorie a Elenei a marelui cneaz Dimitrie, nepotul lui Mare, corespunzatoare celui mai mare interes pe care manifestat Ivan III pentru domnul Moldovei, despre care s-a spus "nu putut constata nici nici perioada"77. Cneaghina Elena Stepanovna, Volopnca, era mai o cunoscuta la Moscova. De numele ei se foarte probabil redactarea Povestirii despre Dracula voevod, un manuscris adus de la Buda de solul moscovit Feodor apropiata ei, ca Povestirea pe scurt despre domnii Moldovei, legenda despre eroii eponimi Roman Vlahata, scrieri aduse de la Suceava, menite arate descendenta din romani a Elenei, astfel prestigiul dinastiei moscovite cu care se

Ibidem, p. 303-304; Alexandru V. Boldur, op.cit., p. 283-284. K.V. Bazilevici, op.cit., p. 304. Ibidem, 311. Damian P. Bogdan, p. 649; Alexandru V. Boldur, p. 248; P. P. Panaitescu, Mare lumina cronicarilor contemporani din färile vecine, SCSI, XI (1960), 2, 221. 76 Istoriceskie sviazi, I, p. 77-81; G. Bezviconi, op.cit., 41-42. K.V. Bazilevici, op.cit.,

www.digibuc.ro 64 Constantin Rezachevici

148378. cercul ei sau sub influenta acestuia s-a redactat Povestirea despre bogatdrii (vitejii - n.a.) kievieni"79.

Fig. 1. Broderia capului Sfantului loan Botezdtorul"

Fig. 2. Broderia "Duminica Floriilor" a) Vedere de ansamblu

Demir Dragnev, Cu privire la Rusia Moscovitä a unor opere publicistice provenite din secolului al XV-lea), "Revista de istorie a Moldovei", 2003, nr. 1-2 (53-54), p. 39-45. Alexandru V. Boldur, op.cit., p. 288-289. Demir Dragnev, op.cit., p. 42. Pentru alte aspecte G. S. Ardeleanu, Note istorice româno-ruse. Rolul politic al Elenei, lui cel Mare, Rusia, "Studii cercetari stiintifice", Cluj,(1950), nr. 2, p. 127-142.

www.digibuc.ro Mare. dinasticepolitice 65

b) Detaliu cu familia lui Ivan III Elena

Ea era o femeie cultä carescria cu propria tatälui ei alease. Stäpânea arta brodatului. La Muzeul de istorie din Moscova se aflä broderii lucrate atelier care apartinea, reprezentând nerea capului Sfántului stil traditional bizantin, cea numitä conventional Duminica Floriilor81. Mai cu chenarul primeia, constând din rânduri de cruciate, constituie un motiv decorativ arta moldoveneasca a vremii82. Cea de-a doua broderie, mult mai personalizatd, o ceremonie moscovitd de Florii, personaje laice religioase de la curtea marelui cneaz, grupate coloane, cu câte o cruce mare, compozitiei aflându-se icoana Maicii Domnului cu Pruncul. Sub aspect istoric ne intereseazd coloana din stânga unde Ivan III sotia sa Incoronati (ca Moldova, coroane regale stilizate, fleuroane, care nu se foloseau atunci la Moscova), aureole. spatele acesteia, iar femeia negru care se ive§te acestea marea cneaghind este, foarte probabil, chiar Elena, reprezentatd ca Problema care se pune este cine e Incoronat aflat Ivan III dar cu un pas urma acestora, pe acela§i plan cu femeia negru (Elena)? Evident este asociatul la domniemo§tenitorul tronului moscovit. Dar care din ei, Dimitrie sau Vasile? E greu de crezut Elena arreprezentat pe rivalul ei,

80 sviazi, I, p. 57-58. Cf. Demir Dragnev, op.cit., p. 43, in cu felul care s-a scrisoarea Elenei. Pavel Man, Olenei, nostru, 1992, p. 97-102 cu ilustratii. 82 Pentru motivul inimilor Repertoriul, p. 249, 272, 273, 275, mai ales registrele superiorinferior ale unei miniaturi din Evangheliarul de la 1429 datorat lui Uric (Vasile La peinture murale de la Moldavie Bucuresti, 1983, p. 16-17.

www.digibuc.ro 66 Constantin Rezachevici

ar putea chiar Dimitrie, ceva mai matur, acest caz broderia datând din 1498-1499. Nu lipseste nici de-al doilea, la dreapta lui Ivan III, de asemenea dar o rosie. caz, chiar reprezentarea doi tineri rivali este broderia nu anul 1502, când Elenafiul ei pierdut libertatea. Apogeul nepotului lui Mare nu a durat deck la 21 martie 1499. Atunci Dimitrie a primit o primä semnificativä loviturä. Ivan III i-a acordat rivalului Vasile, flul Sofiei, titlul de mare de Novgorod de Pskov, stirbindu-i fiului Elenei doar autoritatea de mare al Rusii83. Ce a produs schimbare de atitudine a autoritarului bunic nu se de nenumäratele presupuneri din istoriografia rusä, se poate face doar o evenimente petrecute acelasi rästimp, care foarte probabil au la schimbarea pozitiei lui Ivan Ill de fiul de nepotul primul supunerea a Sofiei de sotul ei, documentar schimbarea atitudinii raport ginerele sa din Lituania, de Ivan III, care a dus la celor doi soti84. Apoi decapitarea la 5 februarie 1499 a marelui boier Semen Riapolovski Ivan lurievici Patrikeev (socotit de unii rusi români, cumnatul mätusa a lui Dimitrie) a fiului Vasile Kosal, persecutarea altor ai farniliei Patrikeev, din motive legate tot de atitudinea fatä de al Lituaniei, deosebitä de cea a marelui cneaz moscovit, caretinuse pe primii mare atunci85, care, a lipsit pe Elena Dimitrie de ajutorul important al familiei Patrikeev, de origine lituanä, din Gedirninas86, asadar, pe linie nepotul lui Mare. L. V. Cerepnin, de Alexandru V. Boldur, desigur, din urmä, au luat considerare atitudinea domnului Moldovei, care stabilise relatii pasnice Alexandru, al Lituaniei, refuzând mai lupte impotriva Poloniei Lituaniei, fapt prin care "devenea Moscove' 150287. realitate, pentru a momentul "21 martie 1499", din de vedere al lui Ivan Ill trebuie sä sub aspect cronologic la noua orientare a lui Mare de apropierea de Uniunea polono-lituand, din anii 1498-1499, potrivnicd intereselor pragmatice ale lui Ivan III, care nu dorea recuperarea teritorillor pe care le socotea moscovite de sub Lituaniei, or acesta nu se putea realiza prin ginerele Asa-zisa sträduintä a lui Ivan III de a media o Alexandru marele al Lituaniei Mare primävara 149888 a fost o simplä demersul similar din vara aceluiasi an lituan hanul Meng li alt mare oportunist, pe care informa despre sprijinul säu impotriva Lituaniei89.

K.V. Bazilevici, p. 316. 84 Ibidem, p. 307-311, 317. Ibidem, 313-316. Cf. lui Alexandru V. Boldur, 285, nota 2; G. Bezviconi, p. 43, nota 2; David Warnes, Cronica p. 25. 86 Damian P. Bogdan, op.cit., p. 649. 87 Alexandru V. Boldur, op.cit., p. 286-287. 88 Istoriceskie sviazi,1, p. 77-79. 89 G. Bezviconi, p. 41-42.

www.digibuc.ro Mare. dinasticepolitice 67

fapt, care a mijlocit pacea Mare, regele Poloniei loan Albert marele cneaz al Lituaniei, a fost, subliniez, fratele ultimilor doi Vladislav II, regele Ungariei a Boemiei, care ca, de stefan Mare, inchegarea unei aliante antiotomane, eventual la nivel european. timp ce devasta vara 1498, ca raspuns la expeditia din anul trecut", Vladislav II preliminariile Mai prin tratatul de pace ungaro-polon, semnat la 13 1498 la Cracovia la 1 august la Buda, regele Poloniei pace domnului Moldovei, ambele urmând sä se sprijine cazul unui atac turcesc91. Apoi la 4 ianuarie 1499 regele loan Albert lui $tefan Mare supusilor dreptul de a face comert nestingherit orasul Liov92. acest timp trimisii domnului Moldovei, Harman (fost trecut de Cetatea pitarul Ivanco incepuserä la Cracovia tratativele pentru incheierea tratatului dintre loan Albert Mare, care s-a semnat de regele Poloniei la 15 aprilie 1499 de cei doi negociatori moldoveni a doua zi93. Indoialä, Ivan III a aflat despre aceste demersuri diplomatice polono-moldo-ungare, desfasurate public. Oricum, la 21 martie 1499, trei de semnarea polono-moldovenesc, am väzut, el pe le, fiul Sofiei, e drept, doar de NovgorodPskov, dar prin aceasta limita amoritatea lui Dimitrie, nepotul arta limpede putea mostenitorul Cu trecerea timpului, pozitia lui Mare s-a indepärtat tot mai mult de interesele "lituane" ale lui Ivan III. La 12 iulie 1499 domnul Moldovei la forma finalä, propusä de elsustinuta de Vladislav II, a tratatului cu loan Albert Alexandru Jagiello, iar la 14 septembrie, la Suceava, un act de aliantä separat marele cneaz al Lituaniei94. Nu e de mirare domnul Moldovei nu a participat la moscovito-lituan din anii 1500-1503, ci s-a angajat 1501-1503 propriul Polonia pentru pästrarea stapânirii Pocutiei, care provenea din neplata intregime a sumei in 1388 de regele Vladislav Jagiello de la Petru, Margaretei (Musata)95. Dorinta sa de lnchegare a unei aliante europene, de räzboiul turco-venetian din 1499-1503, nu s-a indeplinit, 1499 1503 vecinii crestini Venetia pace Baiazid 1196. Zadarnic a Mare pe Ivan III toamna lui 1500 se unei cualitii antiotomane: craii tofi crestini, sunt, Apusului ale Italice se se ar impotriva págárnilor bine ca .yi tu in pace

N. Grigoras, Moldova lui Stefan Mare, 1982, p. 254-256; Alexandru V. Boldur, p. 292-295; I. Ursu, Mare, p. 247-252. Hurmuzaki, 11/2, p. 406-409. 92Ibidem, p. 446. Ibidem, p. 421-425, 438-439. Pentru delegatii moldoveni cf. loan Bogdan, lui Stefan Mare,II, Bucuresti, 1913, p. 415-417, 427-428. Hurmuzaki, p. 439-445; loan Bogdan, p. 417-446. Alexandru V. Boldur, p. 310-320. 96 Constantin Rezachevici, Rolul in Europei de expansiunea Secolele XIV-XVI - unui conceptcontextul vremii Bucuresti, 2001, p. 226- 227; Cf. Eugen Denize, Mare rázboiul otomano-venefian din 1499-1503, in RdI, XLI (1988), nr. 10, p. 977-991.

www.digibuc.ro 68 Constantin Rezachevici

creVinii cu domnii creVini stai lmpotriva Coalitia s-a dovedit iluzorie, Ivan III urmdrea propriile interese departe de Moldova, chiar interesat släbirea Uniunii polono-lituane de turci. timp, datoritä schimburilor dese de solii Moscova Suceava, prin Crimeea sau Lituania", cel Mare a aflat despre modificarea statutului fiicei nepotului la 21 martie 1499. anul Alexandru Jagiello facea aluzie oarecum la aceasta, adresându-se prin trimisul domnului: "Despre ta despre nepotul vor povesti domniei tale mai pe larg in ce cinste (Ivan Ulterior, situatia Elenei a marelui cneaz Dimitrie s-a schimbat cu totul. Cneazul Vasile tatäl, fugind cu boierii sfetnici la Viazma. Atunci, sub presiunea mamei sale Sofia, Ivan III rechemat la Moscova la 14 aprilie 1502 asociat la domnie, rânduindu-1 "la marelui cnezat al Moscovei, Vladimirului al intregii Rusii ca domnitor absolut". Cu trei zileurmä, la 11 aprilie 1502, Dimitrie mama sa Elena au fost loviti de dizgratie (opala), tândrului i s-a luat titlul de mare cneazcei doi au fost sub mai propriul palatm. miniaturi rusesti veacul XVI tocmai aceste Cum a justificat Ivan III ambele acte din 14 aprilie 1502? Dând vina pe comportamentul lui Dim itrie al Elenei, nici un fel de date concrete! Ca atare, la 16 octombrie an el informa pe Mengli Ghirai I, la care vin adesea solii moldoveni, domnitorul (Ivan III - n.a.) l-a miluit marea cnezie, elmama marea (Olena - n.a.) au grefit domnitorului nu s-au purtat cum se cuvine pentru acea a domnitorul i-a luat marea cnezie nepotului .yi a cnezatele pe ce a constat aceastä afläm la fel de vag dintr-o dintr-o solie hanul de Perekop din februarie 1503. "Domnitorul nostrumiluise pe el a cutezat pe domnitorul nostru: deci e pe care te este de iar pe care te pentru ce

Solii moscoviti, chiar caz ar ceva mai mult, nu au depäsit instructiunile lui Ivan nefurnizând alte amänunte. Totusi cel Mare a aflat câte ceva despre situatia a nepotului la Moscova din 1499 1502, ca atare, oprind Moldova aproape trei ani (1501-1503) pe solii moscoviti care se intorceau din Italia cu mesteri zidari, giuvaergii incercând din rdsputeri scoatä pe acestia din captivitatea domnului Moldovei, Ivan III a furnizat informatiile de mai sus lui Mengli Ghirai, care fdcea cu de fapt acestuia. se adresase hanului, septembrie 1502, Mengli Ghirai a transmis lui Ivan III chiar cuvintele sale: dacá mai

Istoriceskie sviazi,1, p. 83-84. Constantin Rezachevici, op.cit., p. 223. Traseul solilor prin marele cnezat al Lituaniei lstoriceskie sviazi, I, p. 80-81. loan Bogdan, op.cit., p. 414-415. K. V. Bazilevici, op.cit., p. 389. Alexandru V. Boldur, Mare, p. 286; K. V. Bazilevici, op.cit., p. 316-317; Richard d'Abnour, Histoire abrégée des peuples de la Russie, Paris, <1909>, p. 105. La Maria Magdalena Un destin tragic: Elena, p. 62-63. 102 K.V. Bazilevici, p. 414; cf. p. 317, 391. Alexandru V. Boldur, op.cit., p. 311-312.

www.digibuc.ro Stefan cel Mare. dinasticepolitice 69 nepotul meu?", revenind apoi cu "la tine adesea vin soli ai cneazi de ai lui; rdspunde-mi, este cneaz a luat de mare cneaz al Moscovei mea a dat marea cnezie a Moscovei marele cneaz Vasili?"1°3 La inceputul anului 1503 mânios, declara hanului de Perekop: "marele cneaz Ivan a prins mele i-a luat domnia cneziei; acum eu nu voi da drumul acelor oameni ai marelui cneaz Ivan", prelungind prizonieratul mesterilor italieni amintiti mai sus, la Moscova pentru constructia Kremlinului, spre mijlocul anului aprilie 1503 regele Poloniei, Alexandru Jagiello, scria lui aflat cu el pentru Pocutia, acest timp, dusmanul ambilor, marele cneaz al Moscovei "i-a prins fiicape nepotul cnezat l-a cel Mare a trimis din nou la Mengli Ghirai, omului solul moscovit a afirmat regele Poloniei minte, iar hanul i-a scris domnului solul la Moscova pentru a se cu fiica sa. Doar i-a pe mesterii italieni retinutiMoldova piece prin Crimeea spre Moscovam. Dezinformarea s-a la flica lui Ivan, acum a Poloniei, care cazul care ar pe solii moscoviti la Cracovia despre Elena Stepanovna fiul ei Dimitrie, trebuia i se acestia la fel ca Nici cel Mare, care s-a stins la 2 iulie 1504, nu a aflat cu adevärat care a fost soarta fiicei nepotului Istoricii rusi au socotit de fapt pretextul pentru din viata a Elenei a lui Dimitrie a fost participarea la erezia iudaizantilor ("jidovitilor"), care preluase o de obiceiuri precepte mozaice, conflict cu Biserica contestând autoritatea unor sfinti, proprietatea bisericeascA. Era o erezie a "elitelor" mult timp a fost de Ivan III, i-ar convenit mâna pe proprietAtile Bisericii. 1503 cneaz a condamnat pe ereticis-a cu biserica iar In anul 1504 un sobor al acesteia din a condamnat erezia, membrii ei primind pedepse variate mergând la arderea custi de fier'°7. fost persistenta erezie infruntareajignirea pe care am Ivan III o reprosa Eleneilui Dimitrie? Greu de spus, de vreme ce noranepotul au fost loviti de marele cneaz 1499 1502, acesta din a luat atitudine contra ereticilor doar 1503, Biserica a condamnat-o de-abia 1504. Oricum, ElenaDimitrie n-au fost trimisi la moarte. Fiica lui cel Mare s-a stins locul de detentie la 18 ianuarie 1505, vase luni moartea pArintelui ei, despre care nu se a auzit. Avea doar 40 de ani letopisetul moscovit pretinde a murit de ream, biserica (Voznesenskaia) cu ceremonii la care arasistat Ivan III, reprezentarea

103K.V. Bazilevici, op.cit., p. 391. loan Bogdan, op.cit., p. 415, nota 1. K.V. Bazilevici, op.cit., p. 392. Ibidem, p. 413-414; Alexandru V. Boldur, op.cit., p. 312-313. Alexandru Boldur, p. 314. Ibidem, p. 287-289; Maria Magdalena Székely, op.cit., p. 63; David Warnes, Cronica p. 24. G. Bezviconi, op.cit., p. 44.

www.digibuc.ro 70 Constantin Rezachevici unei miniaturi ruseti din secolul ce pare, totu§i, greu de admis cazul unei eretice condamnate. luni mai târziu, la 27 octombrie 1505, o urma mormânt marele cneaz. 1929, când biserica a fost demolatA, sarcofagul Elenei a fost mutat subsolul catedralei Arhanghelul Mihail, tot Kremlin. de a muri, afirmä ambasadorul imperial la Moscova. Sigismund de Herberstein, Ivan III 1-a eliberat pe nepotul Dimitrie, cerându-i iertare pentru nedreptatea pe care i-o Numai una dintre primele mAsuri luate de Vasile III, urcarea scaun, a fost de din pe nefericitul supus regim, am spune de exterminare. Acela§i Herberstein relateazA cA Dimitrie a murit la 14 februarie 1509 sau foame sau Avea doar 25 de ani. Mormântul sAu se aflä gropnita marilor cneji apoi moscoviti din catedrala Arhanghelului Mihail. Cu el s-a stins ultima a unei scurte uniuni dinastice moldo-lituano-moscovite unice istoria Moldovei.

STEPHEN GREAT, IVAN III, SOFIA TOMINICINA (PALAEOLOGUS) AND ELENA STEFANOVNA VOLOSANCA - DYNASTIC AND POLITICAL RELATIONS

By his marriage to Evdochia of Kiev in 1463, Stephen the Great, who belonged to the Moldavian family of the Boganescus, was setting dynastic links with the prominent Lithuanian family of the Gegymins-Jagellons, also related through its women to the family of the Muscovite Riurics. This dynastic alliance was being made at highest level, since Evdochia's father, Alexander (Olelko), was the cousin german of the Polish king Casimir IV (1447-1492), while Evdochia's mother, Anastasia, the daughter of Basil I Grand Cneze of Muscovy (1389-1425) and of Sofia, the daughter of (Witold), Casimir IV's uncle, was the sister of the Grand Muscovite Cneze Basil the Blind (1425-1462, with intermittence) and the aunt of the latter's son, Ivan III (1462-1505). In this way, the three dynastic figures ruling over Central and East Europe, Casimir IV, Ivan III and Stephen the Great, were being bound by dynastic links. The only character to interfere from without this equation was the Tatar Khan of Crimea, Mengli Ghirai(1466-1515, with intermittence), a regular ally of Ivan HI, but also of Stephen the Great, occasionally, against Poland, Lithuania and the . After two decades, this first dynastic episode by which the Prince of Moldavia had married the daughter of a cousin of the King of Poland and Grand Cneze of

109 B. P. Hasdeu, Elena, p. 171; Maria Magdalena Székely, op.cit.,p. 60, 63. "° I. Ursu, Mare,433; B. P. Hasdeu, loc.cit. Richard d'Abnour, op.cit., p. 108. 112 Alexandru V. Boldur, 289, nota 2.

www.digibuc.ro Mare. Legâturi dinasticei politice 71

Lithuania, Casimir IV Jagellon, who was a cousin german to the Great Cneze of Moscow Ivan III, was followed by a second dynastic episode in which, in 1483, Elena, the daughter of Stephen the Great and of Evdochia of Kiev, married her second cousin Ivan the Young, the son of Ivan III and of Mary of Tver. In points of politics, this marriage was seen as a Moldavian-Muscovite alliance with an anti Polish-Lithuanian character, based on the false assumption that Evdochia of Kiev, the bride's mother, was of Russian extraction. In fact, Evdochia of Kiev belonged to the Lithuanian of the Gedymins-Jagellons, and Stephen the Great, by his marriage to her, had in fact aimed to tighten links with King Casimir IV and secure the latter's support against the . The marriage of his daughter, Elena, to Ivan the Young, to whom a son, Dmitri, was born in 1484, yielded no real benefits to Stephen the Great in the area of his relations with the Turks, which were of prime concern to him, given the fact that Ivan III, his in-law, was devoting his attention mainly to the links with Lithuania and Crimea. It is only in 1497, when the Polish king John Albert sprang an attack on Moldavia, that Ivan III wielded any pressure, and this exclusively on a diplomatic level, so that his son- in-law of 1495, Alexander, Grand Cneze of Lithuania, should not launch a simultaneous attack on the Moldavian Prince. Otherwise, the latter himself settled in 1492 an alliance with Khan Meng li Ghirai I, without a tripartite Moldavian-Tatar-Muscovite alliance ever becoming effective, such as erroneously asserted on some occasions. On family level, Stephen's relations with Ivan III were unhappy. His son-in-law Ivan the Young died in 1490, very likely poisoned by the plotting of Sofia Tominicina (Palaeologus), the second wife of Ivan III, who sought to place her son Basil in the position of heir to the Muscovite throne. As a result, set afoot a plan to oust Dmitri and his widowed mother, Elena, the grandson and the daughter of Stephen the Great, exactly in 1497, when Ivan III was showing some real interest in the Moldavian Prince. The discovery of the plot led to the execution of some of the participants, a break in the relations between Sofia and Ivan III, and the appointment on 4 February 1498 of Dmitri as associate and heir to the throne, under the title of Grand Cneze of Muscovy, of Vladimir and of whole Russia. However, this situation did not last long, but just a little over a year (4 February 1498 - 21 March 1499), during which time Elena "Volo§anca" (the Romanian), from whom two pieces of embroidery of religious and political interest have been preserved in Moscow, became a first-rank The reconciliation between and Ivan III brought along the fall of Dmitri and Elena, in two stages, one beginning on 21 March 1499, when Basil, Sofia's son, was granted the title of Grand Cneze of Novgorod and Pskov, by which the authority of Dmitri was being encroached upon, very likely in response to the peace settled by Stephen the Great with the King of Poland and Grand Cneze of Lithuania, much to the dissatisfaction of Ivan III. A second stage was marked by the falling into disgrace of and Elena on 11 April 1502, followed within three days by the granting of the title of Grand Cneze of Muscovy to Basil. Ivan III never cared to explain his act, and his relations with Stephen the Great grew cold to begin with 1502-1503. Under the accusation of belonging to the "Judaicized" Christian sect, Elena and Dmitri perished in prison, on 18 January 1505 and 14 February 1509, accordingly, the latter very likely put to death by the order of his former rival, who in October 1505 had become Basil III.

www.digibuc.ro TABEL GENEALOGIC AL GEDIMINO-JAGIELLONO-R1URIC AL EVDOCHIEI KIEVAL FIICA ACESTEIA CU CEL MARE (Constatin Rezachevici)

Alexandre Vladimir PUKUVER X? (1252-1263)

1296 al Moscovei GEDIMINAS X 1. al 1326 131641341 IVAN I CALITA (Sac encaz de Moscova Vladimir ? de

1341-11366 (Mihail) Moscova Andrei al de de (Patriciu) Vladimir Moscova 1345-11377 X Grodno

Donskoi Vladimir X Elena Vladimilr de Moscova Viteaz de Kiev (Vladislav) 4. (Ana) 9i Vladimir (1363-1389) 1362-1395 (Boleslav) Moldovei Kopil al m. al al 1377-91434 ?. rege al

Vasi X Sofia al (1389 1425) IV X lui rege al II X X VIIIAnastasia X (Olelko) de Kiev Orb) m. 1441-91454 al al Lituaniei 1440-11492

Albert AlexandreX Elena Sigismund rege al al lui Ivan Ill rege al

Semen X X Marc X X Semen de (Marina) Pronsk Ivan X I. Maria lui Boris 01481 Gediminas al Tver 1467) Ivan al (1462-1505) 2. Sofia Asan Ivan III I. t t Elena X III Sofia X Alexandre Elena X Ivan al ni. al de primei (1464 (1465 al Ivan III Moscovei (1458-11490)

(1484

www.digibuc.ro MÁNASTIREA PUTNA- LOC DEMEMORIE*

MARIA MAGDALENA SZÉKELY

Biserica mandstirii Putna astäzi, pridvor, pronaos 12 pietre tombale. Dintre acestea, piatra mitropolitului lacov Putneanul cea a morminte târzii, de secol XVIII. unele lespedea mitropolitului Teoctist I ar fost asezatd, initial, peste mormântul amenajat afara bisericii2, pridvor mai târziu, probabil o data lucrarile de reconstructie din a doua a veacului XVII. Numärul mormintelor de la Putna a fost, certitudine, mult mai mare, lucru dovedit de de lespezi funerare descoperite de-a lungul timpului3. Din etapa veche a Inmormântärilor la Putna (cuprinsä 1477 - anul mortii doamnei Maria Asanina Paleologhina - 1529 - anul mortii doamnei Maria, lui Petru Rares), au funerare. ceea ce priveste mormântul doamnei Maria Despina, sotia lui Radu Frumos, mormânt a lespede nu s-a

*Studiul acesta Inglobeaza rezultatele observatiilor d-I S. Gorovei asupra mormintelor de la Putna, in anii 2002 2003. Sunt parintelui arhimandritul Melchisedec, soborului mandstirii Putna pentru binevoitoarea care mi-au examinez mormintele din somptuoasele din muzeul pentru promptitudinea care au feluritelor precumpentru sprijinul la realizarea unora dintre ilustratii. Roade ale acestei cercetari au fost publice, pentru prima data, de a Comisiei de Heraldicd, Genealogie Sigilografie (Filiala Iasi) din 16 septembrie 2003. forma a bisericii, naosul vechea camera a mormintelor din Putna luitefan Mare. loana Grigorescu, Repere de arhitecturá determinarea transformärilor bisericii de la Puma. Cercetare vederea SCIA, 21, 1974, 1, p.105; Cristian Moisescu, Maria Ana Musicescu, Adriana Putna, Bucuresti, 1982, p.16. K. A. Romstorfer, Das alte griechisch-orthodoxe Kloster Puma, 1904, p.45; Dimitrie Dan, comuna Putna, Bucuresti, 1905, p.41; Epifanie Norocel, Mormintele din biserica Putna, MMS, XLII, 1966, 7-8, p.581, nr.12. lapidariul din curtea mändstirii se aflä mai multe fragmente de pietre funerare, ale caror inscriptii - limba slava in - s-au pastrat total ori partial : //

... o) <72...11691-1791>". Aceasta lespede a fost refolositä mai tot ca de Pe una dintre ei a fost cioplita o cruce dubla, de o parte de alta initialele Is. Hs. Ni. . Aice robul Dumnezeu Dosothei <7262/1753>, s(e)p(tembrie)<2>".

"StudiiMateriale de Istorie vol. XXII, 2004, p. 73-99

www.digibuc.ro 74 Maria Magdalena Székely pästrat, lui este atestatä de letopisete4 de elegantul acoperämânt din catifea albastrd, pästrat muzeul mänästirii5. Nu membrii familiei lui Mare au fost necropola sa domneascd. Prima Evdochia, fiica lui Alexandru (Olelko), marele cneaz de Kiev, s-a stins din la 25 noiembrie 1467, pe când Puma abia se a fost la Miräuti - pe atunci, biserica mitropolitane. Evdochia au avut doi copii : pe Alexandru pe Alexandru a murit la 26 1496 a fost strdbunicul lui, Alexandru voievod, mändstirea de la Bistrita"8. Olena, ajunsä a lui Ivan lui Ivan 111, marele cneaz al Moscovei, a murit dizgratie la Moscova, la 18 ianuarie 1505,a fost Inmormântatä mändstirea Voznesenskaia9. Cu cea de-a doua Maria, din familia dinastilor de la Theodoro- Mangop, a avut doi pe pe Bogdan'°, morti la vârste Mormântul lui Ilie nu este cunoscut, nici la Putna, nici vreo altä mänästire. fine, cu ultima Maria, fiica lui Radu cel Frumos, domnul Românesti, luatä ostaticd, dimpreund cu mama ei, din 1473, a avut trei copii : pe Bogdan-Vlad, viitorul domn Bogdan IIIal Moldovei12, flice Ana Maria

Cronicile din sec. XV-XVI publicate de Bogdan, completata de P. P. Panaitescu, Bucuresti, 1959, 65. Repertoriul monumentelor obiectelor de din timpul lui Mare, Bucuresti, 1958, p.331, nr.113; Claudiu Paradais, ale la Putna, 1988, p.275-277, nr.29. 6 Grigore Ureche, Letopiseful Moldovei, editia a II-a, de P. P. Panaitescu, 1959, p.94; Mircea D. Matei, Biserica sub lupa arheologilor, vol. Un reper al - Miräuti, Ingrijitä de Virgil Polizu Mihai Bradu, Suceava, p.15-16; idem, Miräutii Evdochiei de Kiev, MI, XXXVII, 2003, 3(432), p.24-25. DRH, A, II, volum de Leon Simanschi colaborare Georgeta Ignat Dumitru Agache, Bucuresti, 1976, p.193, nr.135; nr.138;I.Ursu, Mare, Bucuresti, 1925, (nota 1), 280-283, 429; S. Gorovei, istorice genealogice privire la lui Mare, In SMIM, VIII, 1975, Cronicile p.20, 52 data de 26 iunie 1496), 65. Alexandru Papadopol-Calimach, Paleolog, nepoata impáratului Constantin XII Paleolog Olena, domnului Moldovei Mare, extras din AARMSI, s. II, tom. XVII, 1895, p.143, 156; Maria Magdalena Székely, Un destin tragic Elena, MI, XXXI, 1997, 6(363), DRH, A, II, nr.191; Cronicile slavo-române, p.161; Pomelnicul Bistrifa,publicat de Damian P. Bogdan, Bucuresti,1941, p.86. Cronica moldo-germanä consemneaza Maria au avut fiice (Cronicile slavo-române, p.30), poate, o confuzie fetele rezultate din ultima casätorie a domnului Moldovei. Cronicile slavo-române, p.18, 51, 64, 180. 12 Ibidem, p.31, 34, 161. p.31.

www.digibuc.ro Putna - de memorie 75

Cneajna)'4. Ana a murit de 23 noiembrie 1499 a fost inmormântatä la mänästirea Bistrita15. Raportul facut de austrieci 1856, timpul partiale din biserica Putnei, descrie doar morminte: cinci pronaos patru naos'6. Mormântul Mariei Despina, mama doamnei Maria soacra lui cel Mare, n-a fost descoperit cu acel prilej. de a lui, sunt, necesare alte observatii. Lespedea a Mariei Asanina Paleologhina, o de gresie de 163 cm, de 73 cm de 16,5 cm, cu un splendid decor de inspiratie renascentistd, a ajuns la noi conditii foarte bune, addpostitä partea a naosului, arcosoliu''. Splendidul decor din câmp literele marginale par neatinse de trecerea vremii. Din nu acelasi lucru se poate spune despre acoperämântul de mormânt al acestei doamne. jumdtatea rosie este tocitä la cum se afara chenarului cu inscriptie din stânga, jurul medalionului cu vultur bicefal al celui cu monograma Paleologilor, spatiul dintre capul doamnei dintre vesmânt chenarul inscriptiei din stânga, dintre poalele vesmintelor chenarul inscriptiei de jos, spatiul dintre literele inscriptiei chenarul de jos similar, chenarul de sus literele inscriptiei. din dreapta, este tocitä mai ales la Se constatd, de asemenea, jumdtatea superioard a acoperämântului s-a pästrat conditii mult mai bune deck jumdtatea inferioard. Comparând dimensiunile pietrei de mormânt acelea ale acoperdmântului (190 x 102 am observat zonele de tocire mai intensä corespund cu muchiile pietrei, pe care de le depäsea cu câtiva centimetri. Cum circulatia se fAcea pe laturile de sud de est ale mormântului, este firesc ca jumdtatea cea de jos ale mult mai deteriorate jumatatea cea de sus, protejate de zidurile camerei mormintelor. Acoperämântul de mormânt al doamnei Maria Asanina Paleologhina nu a fost o de menitä sä necropola de la Putna. traditia acoperirii mormintelor imperiale scumpe era foarte veche, märturii despre aceastä existând scrierile autorilor latini. Din nici o de acest

tefan S. Gorovei, Note istoricegenealogice, p.193. Maria, zisa Cneajna", a fost, se pare, cu Teodor Winiowiecki Constantin Rezachevici, Principii Dimitrie wiSniowiecki Mihail Korybut inrudirile cu unor confuzii istorice, AG, 1II(VIII), 1996, 3-4, p.316, 320). DRH, A, III, volum de C. Cihodaru, I. N. Ciocan, Bucure5ti, 1980, p.442, nr.246. 16 Deschiderea mormintelor voievodale din Putna 1856, proces verbal acte publicate de K. A. Romstorfer, traducere de Paulin Popescu, vol. cel Mare 1504-2004. Portret istorie, carte cu binecuvantarea Prea Pimen, Arhiepiscop al Sucevei Putna,2003,p.145-157; Commissionprotokoll die Eröffnung der von traducere editie de Ion ZugravVasile M. Demciuc, Codrul Cosminului", serie 2(12), 1996, p.385-393. S-a spus doamnei lui stefan cel Mare are o deosebita pentru dezvoltarea monumentului funerar moldovenesc" (Virgil artei feudale Tárile Române, I, Bucure5ti, 1959, p.715). Claudiu Paradais, p.267, nr.27.

www.digibuc.ro 76 Maria Magdalena Székely gen n-a ajuns la Au supravietuit, câteva acoperitori pentru mormintele sau relicvariile iar pentru alte câteva avem surse scrise20. Spre deosebire de acestea, acoperdmântul de la Putna contine portretul brodat al defunctei, ceea ce face din el, opinia unor speciali§ti, cel mai exemplu de gisant brodat din arta bizantind postbizantind21. Gisantul, sculptat dar turnat metal, s-a bucurat de o oarecare spatiul ortodox, de mo§tenire sau bizantind22. Cea mai veche a existentei unui gisant brodat o efigie a SfIntului Dimitrie mort, 1149 de Manuel Comnenul de la Salonic la Constantinopol; nu se aceastä broderie acoperise cu mormântul sfântului23. Oriicum, este sigur pentru bizantini mai târziu, pentru gisantul era rezervat doar mormintelor de ce raritatea unor asemenea opere25.Spre deosebire de Europa orientald,Occident exista obiceiul de a se un gisant sculptat pe mormântul mai tuturor persoanelor de o anumitä din lumea din cea ecleziasticd26. Dintre ortodoxe, doar Bulgaria, Serbia, Bosnia Tärile Române au cunoscut gisantul (sculptat sau brodat) mormintele monarhilor27. Gisantul brodat, piesä arta bizantind

19 Slobodan Late ByzantineLoca Sancta ?Some Questions Regarding the Form and Function of Epitaphioi, vol. The Twilight of Byzantium. Aspects of Cultural and Religious History in the Late Byzantine Empire, Edited by Slobodan Curie and Doula Mouriki, Princeton, 1991, p.253. 20 Ibidem, p.254. 21 AndréGrabar,Le thème gisant" dansl'artbyzantin, Cahiers Archéologiques", 29,1980-1981, p.149-154 Tania Velmans, La peinture murale byzantine la fin du Moyen Age, 1, Paris, 1977, p.95; Athanassios Semoglou, Contribution du fitnéraire dans le monde byzantin 3orpacr, 24, 1995, p.8. 22 André Grabar, Le du gisant" dans l'art byzantin, p.143. lbidem, p.144, 149, 152. 24 pour les Byzantins, puis pour les Russes qui suivirent leur exemple, une sculptée de gisant sur une tombe n'était réservée qu'aux saints, parce que, leur corps étant incorruptible, ils gardaient pour l'éternité les formes plastiques de tout humain, tandis que les corps des simples fidles, quels que soient leur rang social et leurs vertus, étaient soumis inévitablementl'aphtarsie, et de ce fait perdaient les formes plastiques qui étaient les leurs avant leur mort" (ibidem, p.145). 25 Ibidem, p.146. 26 Ibidem, Tania Velmans, portrait dans des Paléologues, vol. Art et société Byzance souslesPaléologues. Actes du colloque organisé par l'Association Internationale des Byzantines Venise en septembre 1968, 1971, p.140-143. Pentru alte detalii, Emile Mâle, L'art religieux du au Paris, 1960, p.169-180; Bauch, Das mittelalterliche Grabbild. des 11. bis IS. Jahrhunderts in Europa, Berlin New York, 1976; Philippe Aris, L'homme devant la mort, I. des gisants, Paris, 1977 (Points. Histoire"), p.236-263; Georges Duby, Fondements d'un nouvel humanisme, 1280-1440, Geneva, 1995, p.127-133, 143-149. Cu privire la mormintele cu gisant din catedrala de la Alba incadrarea contextul cultural religios al Transilvaniei din secolul XVI, Rdzvan Theodorescu, Sur un chapitre de la Renaissance transylvaine : art du livre et funéraire aux débuts de la Réforme, idem, Roumains et balkaniques dans la civilisation sud-est européenne, Bucuresti, 1999, p.284-288. 27 André Grabar, Le gisant" dans byzantin, p.156; Tania Velmans, La peinture murale..., I, p.94; eadem, portrait..., p.137; Slobodan Curió, Medieval Royal Tombs

www.digibuc.ro Mändstirea Putna - de memorie 77 a fost pus cu epitaful, broderie liturgica pe Hristos mort, pe spate. Epitaful se scoate procesiune Vinerea Mare, care, Mare, se pe masa altarului, unde se la altarul asimilat mormântul Mântuitorului39. epitaful apare la secolului XIII, la inceputul epocii paleologe31. ceea ce locul care se

epitaful tot cursul anului, s-au avansat ipoteze : fie era pus deasupra mormântului donatorului era atârnat anume, care devenea, aceasta, locus sanctus"33. Epitaful evoca, plan simbolic, Sfântul fdcea lumea aceasta Rai35. Acoperdmântul de mormânt al doamnei Maria are träsäturi specifice artei Bizantului. Broderia continând imaginea doamnei plasatä sub o de piese cu reprezentäri similare ale unor impärätese bizantini, care mai cunoscute sunt cele sculpturi pästrate muzee din Viena36, placa cu chipul de pe Pala d'Oro37, relieful sculptat de pe soclul mormântului de la Arta al Teodora38, miniaturi cu certe influente gotice pe Mihail VIII Paleologul39, precum monede paleologe40. in the Balkans : An Aspea of the «Last or West» Question, in 'I he Greek Orthodox Theological Review", 29, 1984, 2, Danica Popovié, y Belgrad, 1992, p.133, 194, 195, 199. 28 André Grabar, Le gisant" dans byzantin, p.152. 29 Slobodan Curie, Byzantine Loca Sancta ?, p.252. 30 André Grabar, Le du gisant" dans byzantin, Athanassios Semoglou, Contributionl'étude du portrait p.10. Late Byzantine Loca Sancta ?, p.252. 32 p.253. Ibidem, p.260-261 nota 60. Ibidem, p.259. Ibidem, p.261. 36 Jean Ebersolt, Les arts somptuaires de Byzance. sur l'art impérial de Constantinople, Paris, 1923, p.40 W. F. Volbach, ivoires du Age, traduction de Maurice Bloch, Paris, 1923, p.10 plansa 5; André Grabar, L'empereur dans l'art byzantin. Recherches sur l'art de l'Empire d'Orient, Paris, 1936, p.13; Percy Ernst Schramm, Sphaira. Globus. Reichsapfel, Stuttgart, 1958, p.16-17, 190 fig.15; André Grabar, Christian Iconography. A Study of Its Origins, Princeton University Press, 1961, p.79 fig.201; Henry Maguire, Truth and Convention in Byzantine Descriptions of Work.s of Art, Dumbarton Oaks Papers", 28, 1974, p.120 Suzanne Spain, The Translation of Relics Trier, in Dumbarton Oaks Papers", 31, 1977, p.287 fig.12; Byzance. L'art byzantin dans les collections publiques françaises, Paris, 1992, p.43 p.64 Ebersolt, Les arts somptuaires de Byzance, p.94 fig.47; La Pala d'Oro. tesoro di San Marco, opera diretta da H. R. Hahnloser, testi di W. F. Volbach, A. Pertusi, B. H. R. Hahnloser, G. Fiocco, Florenta, 1965, p.7-9; Sergio Bettini, Venedig, die d'Oro und Konstantinopel, vol. Der Schatz von San Marco in Venedig, Römisch-Germanisches Museum der Stadt Köln, 1984, p.33-62. 38 André Grabar, Sculptures byzantines du Moyen Age, II, Paris, 1976, p.144-146, nr.152 pl.CXXI; Branislav Cvetkovid, The Investiture Relief in Arta, Epiros, 36opum XXXIII, 1994, p.103-112. Vojislav Djurié, y Cp6a 3orpair, 18, 1987, p.47-48 4; G. Galavaris, Illuminated Manuscripts,

www.digibuc.ro 78 Maria Magdalena Székely

Totodatd, trebuie faptul arti§tii bizantini i-au adeseori pe sub o arcade, frescele bisericilor, miniaturile manuscriselor, fie pictura icoanelor, sculpturi, sau broderii - modalitate de subliniere a unei calitäti : majestas deorum. Demne de semnalat, acest sens, sunt picturile din bisericile de la Mistra, icoana Pantelimon de la Nerezi Macedonia, Skoplje)42 maiales,numeroase epitrahile43.Comparatia cu aceste piese dovede§te reprezentarea doamnei Maria sub o nu s-a fdcut din ratiuni artistice sau estetice, ci cu scopul de a exprima ideea de maiestate. Destinatia de de la Putna o evidentä apuseand44. suveranului a§ezatä deasupra mormantului constituie, fond, o expresie a conceptiei politice despre dublul corp al regelui". Originea acesteia se regäse§te Antichitate, a fost maxima dignitas non moritur, aplicatd, cazul suveranilor medievali, sub forma regia majestas non tnoritur. Ganditorii medievali occidentali au pornit de la ideea lisus Hristos fusese rege Hristos de uns") prin propria sa acest caz, monarhul ca reprezentant lui lisus, era rege Hristos (uns) prin gratie45. era o persona, trupul lui se regäseau personalitdti : una cealaltä Monarhul nu era o persona prin natura lui,ci devenea prin ungerii46. la a monarhului asigura acestuia eternitatea (rex qui nunquam moritur), spus, continuitatea dinastiei imortalitatea demnitätii sale de suveran47. Franta medievald, Regele nu moare niciodatd" era o cunoscutd. Credinta imortalitatea regelui Frantei a tot regalitatea francezd, ea devenind o adeväratä dogma

vol. Sinai. Treasures of Monastery of Saint Catherine, General Editor Konstantinos A. Manafis, Atena, 1990, p.325 345, S. BendaP. J. Donald, The Later Palaeologan Coinage, 1282-1453, Bristol, 1979, p.220, nr.24; p.260-261, nr.4. 41 V. Lasareff, Trois fragments d'epistyles peintes et le templon byzantin, 4,1964-1965, p.117-143; Manolis Hatzidakis, ro 4, 1964-1965, p.377-403; Pauline Johnstone, The Byzantine Tradition in Church Embroidery, Londra, 1967, p.44-45. 42Angelo Procopiou, La question macédonienne dans la peinture byzantine, Atena, 1962, p1.42; Mirjana y Jyzocitaeuje, Belgrad, 1965, plansa I; André Grabar, Sculptures byzantines..., II, p.105- 106, nr.88 pl.LXXVII; Hans Belting, Bild und Kult. Eine Geschichte des Bildes vor dem Zeitalter der Kunst, München,1990,p.270,272-273(p1.146-148).Pentrualteicoane asemänätoare, pictate direct pe perete având deasupra un arc sculptat, Hans Belting, p.253, 262 (p1.137), 271, 275, 277 (p1.153). Gabriel Millet, avec la collaboration de Hélne des Ylouses, Broderies religieuses de style byzantin, Paris, 1947, p.23-24. Ibidem, p.79 (Les Byzantins peignaient, au-dessus des tombeaux, le personnage vivant, en Marie de Mangop dort son dernier sommeil, dans sa robe somptueuse, comme nos princesses d'Occident, nos dames de pierre"). Ernst Kantorowicz, Les deux corps du roi. Essai sur la théologie politique au Moyen Age, traduit de l'anglais par Jean-Philippe Genet et Nicole Genet, Paris, 1957, p.55. 46 p.54. p.230.

www.digibuc.ro Mdnastirea Putna - de memorie 79 religioasä pentru natiune"48. fapt, nu regele ca era nemuritor, ci regalitateà sa, ce primise prin gratia Conceptul de dublu corp al suveranului a fost analizat cercetându-se mai ceremoniile funerare ale regilor Frantei ai Angliei49, cadrul un rol importantaveau efigiile50. Este greu de spus acoperdmântul de mormânt al doamnei Maria Asanina Paleologhina va fi fost un gisant sau o efigie, sensul care sunt definite acestea pentru Europa apuseand. Dar, chiar el nu a avut, cadrul ceremoniei funerare, rolul pe care efigiajuca la inhumarea regilor Frantei sau ai Angliei51, un lucru este sigur:broderia de la reprezintd - prin caracteristicile sale care de arta occidentald, ca prin acelea specifice artei bizantine -o expresie a conceptiei medievale despre eternitatea institutiei monarhice. Soclul mormântului doamnei Maria Asanina Paleologhina din biserica Putnei o lungime de 163 cm, o de 54 cm o grosime de 18,5 cm) este constituit dintr-o lespede impodobitä un decor gotic, absolut identic acela care apare pe balustrada pridvorului de la turnul-clopotnitd al bisericii din La rândul balustrada de la Bälinesti (Fig.1) a fost aceea descoperitd cursa de soareci" de la cetatea Sucevei aceasta din urmä - balustrada capelei castelului de la Hunedoara53. Totodatd, ornamentatia balustradei de la a mai fost comparata cu ornamentatia refectorului fostei mänästiri franciscane din soclul mormântului doamnei Maria, cât balustrada de la sunt netraforate, ca partial, balustrada de la Hunedoara. La o privire mai atenta, se constata decorul de pe soclul mormântului Mariei Asanina Paleologhina este chenar care,

Ibidem, p.532-533, nota 319. p.296-315; Ralph E. Giesey, Le roi ne meurt jamais. Les royales dans la France de la Renaissance, traduit de l'anglais par Dominique Ebnöther, préface de François Furet, Paris, 1987; Alain Boureau, Le simple corps du roi. L'impossible sacralité des souverainsfrançais, Paris, 1988, p.24-42. Efigia a suveranilor, utilizatä pentru prima Anglia 1327 (Ralph E. Giesey, op.cit., p.130-131) iar 1422 (ibidem, p.145), era fie sculptata lemn, fie modelatä din sau din ceark era Imbräcatä vesminte regale purta insemnele puterii; era expusä pe capacul sicriului care era asezat trupul regelui (Ernst Kantorowicz, op.cit., p.303; Ralph E. Giesey, op.cit., p.129). 51 Its function was not quite the same as that of the English pall, which covered a coffin before burial, could therefore be used on many occasions was not connected with any one person. A tomb cover did in fact cover the tombstone of a person important enough for this honour, the underlying idea being, as always, that the draping of object with a sumptuous cloth was act of reverence. The tomb cover was therefore made for a specific person and was decorated with a funerary portrait" (Pauline Johnstone, The Byzantine Tradition in Church Embroidery, Londra, 1967, p.112). 52 Popa, Bucuresti, 1981, p.12 desenele de la p.14, 15. Mira Voitec-Dordea, gotice arhitectura Moldovei, Bucuresti, 1976, Vasile Drägut, Arta Bucuresti, 1979, Mircea D. Matei, Emil Emandi, de scaun curlea domneasca din Suceava, Bucuresti, 1988, p.104, 106 fig.12; Dr. Paraschiva-Victoria Batariuc, Cetatea de scaun a Sucevei. Monografie, Suceava, 2004, p.62. Pentru balustrada tribunei din capela castelului de la Hunedoara : Virgil Vätäsianu, artei le I, p.270 (fig.234), 272; 0. Velescu, Caste lul de la Hunedoara, Editura Meridiane, Bucuresti,a., colectia Monumentele patriei noastre", p.28-29 27. G. Bals, Bisericile lui cel Mare, Bucuresti, 1926, p.138 (fig.201), 139.

www.digibuc.ro 80 Maria Magdalena Székely partea (la capul defunctei), locul lui observându-se o veche pentru o de rândunicd" (Fig.2). Aceasta soclu este, de fapt, un fragment dintr-o balustradd care continua cu alte decorate la ele sistemul coadd de rândunicd". Fragmentul de balustradd, cu dimensiuni apropiate de acelea ale lespezii tombale, va fost recuperat, cândva, din de piaträ ale unor constructii demolate sau distruse din cuprinsul Putna. Pietre cu profile bogate, lucrate stil au fost, de altfel, scoase la timpul arheologice efectuate pe latura de sud a incintei mändstirii, care au fost descoperite urmele unei case domnqti"56. Este dificil de reconstituit felul care va soclul initial al morrnântului doamnei Maria. Dat faptul nu avea poale care nivelul pardoselii, este de presupus soclul era decorat57. o mormintele din vechea necropold domneascd de la Rädäuti. Pietrele funerare ale primilor domni ai Moldovei au fost sculptate aranjate cuprinsul bisericii din porunca lui stefan cel Mare, anii 1479- 1480. Soclurile unora dintre morminte, care deosebire ale lui I sau Bogdan lui Alexandru Bun), au vizibile urme de (Fig.3), cu motive foarte nu chiar identice, cu acelea de pe stofele vemintelor care apar membrii tabloul votiv de la (Fig.4). Or, acest tablou votiv apartine, el, vremii lui Mare58, soclurile mormintelor au fost pictate tot atunci, poate chiar momentul care au fost wzate lespezile funerare. Desigur nu intâmplätor decorul soclurilor vemintele domne§ti59 : mormintele apäreau privitorului ca cum ar avut acoperäminte din stofe de aur ca mormintele vechilor ai Bizantului. Piatra de mormânt a fiilor lui Mare, Bogdan Petru, pe pardoseal, de sarcofagul doamnei Maria, urme de tocire pe toatä lungimea ei, mai pe latura dar partial, pe laturile de est, vest nord. lespedea (162 x 42 x 13 cm) nu a fost niciodatä suprainältatä. Dispunerea zonelor de tocire spre est, sud vest faptul piatra s-a aflat intotdeauna partea a camerei mormintelor, acolo unde, de altfel, se gäseau, sub

Santierul arlzeologic Suceava (Trifu Martinovici, Mänästirea MCA, V, 1959, p.613. 56 Mircea D. Matei, Alexandru Rädulescu, Radu Ciuceanu, Principalele probleme ale cercetärii a casei domnesti de la RMM, Monumente istoricede XIV, 1983, 1, p.38-45. Pentru decorul unor socluri, Otto Feld, Sarkophage, Römische Quartalschrift", 65, 1970, p.158-184 5-14. 58 Sorin Ulea, artelor redactatä de un sub ingrijirea acad. prof. George Oprescu, I, Bucuresti, 1968, p.349; Ion I. Solcanu, Portretul lui cel Mare epocii sale. Noi in vol. Mare 1504- 2004. Portret istorie, p.122-125. Pentru similitudini între motivele unor din categoria drappi d'oro" motivele care apar pe stofele din tablourile votive, Corinei Nicolescu epocii lui Mare. in SMIM, 1975, p.83-88 fig.9-10; reluat vol. Mare 1504-2004. p.277-279

www.digibuc.ro Putna - de memorie 81 pardoseala bisericii, mormintele propriu-zise60. Data starea proastä de conservare a lespezii, este greu de spus ea a avut un muzeul Putna o italiana de catifea ro$ie, vrejuri, fructe de rodie, cu frunze de 150 cm de 80 cm61. Stofa ware urme de tocire pe o parte, aproximativ care lespedea copiilor este puternic tocitä. Daca nu va la o catifeaua cu de aurde ar putea pentru piatra de a lui Bogdan Petru. Lespedea din a doamnei Maria Voichita (177,5 x 51,5 x 13 cm), dispusä partea a naosului, este iar stricaciunile ei nesemnificative chenar inscriptie, toate pe latura de nord. ca cazul Mariei Asanina Paleologhina, de (170 x 100 cm62) -o de catifea - este destul de deteriorat. central este ceva mai bine dar bordura de ro$ie pe care au fost cusute slovele inscriptiei urmele unei folosiri efectiveIndelungate. dreapta naosului, arcosoliu, se sarcofagul lui stefan Mare. mormintele de la Putna, acesta este singurul sarcofag confectionat din Fire$te alegerea materialului nu a fost Evul Mediu, marmura era l'apanage de l'empire byzantin" afara imperiului, son utilisation se fait en référencel'Empire, dont on veut s'affirmer soit le serviteur, soit le continuateur légitime"63.Este evident locul odihnei sarcofag de marmure, Mare n-a numai necropola, ci exprime, prin aceasta, o anume conceptie politica. piatra (182 x 78 x 15 cm), soclul (lung de 170 cm Malt de circa 70 cm) mormantului lui sunt bogat impodobite decoruri vegetale. Tulpinile rasucite, cu in

60 Deschiderea mormintelor voievodale..., p.156; Commissionprotokoll..., p.396. 61 Claudiu Paradais, Comori..., nr.28. p.280, nr.31. 63 Sodini, Le du marbreByzance : sa signification pour les Byzantins et les non-Byzantins, Etudes Balkaniques. Cahiers Pierre 1, 1994, p.186. 64 sarcofagele care addposteau mormintele Bizantului erau din : Mme B. de Khitrowo, Itinéraires russes en Orient, Geneva, 1889, p.123; Richard Delbrueck, Antike Porphyrwerke, Berlin-Leipzig, 1932, p.26-30, 221-227; A. A. Vasiliev, Imperial Porphyry Sarcophagi in Constantinople, in Dumbarton Oaks Papers", 4, 1948, p.3-26 ilustratiile; Alfons Maria Schneider, Das Regium sepulchrum apud comitatum zu Konstantinopel, Nachrichten der Akademie der Wissenschaften in Göttingen aus dem Jahre 1950", Philologisch-Historische Klasse, 1950, p.15-21; Glanville Downey, The Tombs of the Byzantine Emperors at the Church of the Holy Apostles in Constantinople, The Journal of Hellenic Studies", LXXIX, 1959, p.32-37, 39-40, 42-51; Josef Deér, The Dynastic Porphyry Tombs of the Norman Period in Sicily, Cambridge, 1959, 134, 137; Philip Grierson, The Tombs and of the Byzantine Emperors (337-1042), Dumbarton Oaks Papers", 16, 1962, p.3, 39-48, 50, 52-59; Cyril Mango, Three 1nzperial Byzantine Sarcophagi Discovered in 1750, in Dumbarton Oaks Papers",16,1962, p.397-402 ilustratiile (reluat idem, Studies on Constantinople,Londra,1993, idem, A Newly DiscoveredByzantine Sarcophagus, Annual of the Archaeological Museums of Istanbul", XV-XVI, 1969, p.307-309 (reluat, cu o Addenda, p.5, volum, nr.V11). Tot din erau sarcofagele regilor (Danica Popovié, p.190-193).

www.digibuc.ro 82 Maria Magdalena Székely sus, care decoreazA soclul mormântului sunt foarte cu acelea pictate in biserici din Mistra, dar Moldova, la Sf. Gheorghe sau Soclul este sculptat numai pe laturile de vest nord; latura de est nu are nu a avut niciodatA decor. Aceasta dispunerea a mormintelor, partea de a sarcofagului nu era vizibild, accesul la ea impiedicat de un obstacol, poate de zidul care camera mormintelor de naos67. Totusi, a sarcofagului nu era cu totul lipia de zid, inscriptia de pe lespedea de mormânt, iesind din câmpul propriu-zis al pietrei, continua pe muchea ei, tocmai partea dinspre picioare. sarcofagul nu a fost lipit de zid o acoperAmântul de mormânt64 x52 trei poale, pentru laturile de vest, de nord de est. Dintre aceste poale, s-a in bune conditii doar cea corespunzând laturii nordice a mormântului. Din celelalte au numai Bordura de mätase rosie pe care se inscriptia a acoperAmântului este pe partea pe toatä lungimea ei, aproximativlamijloc, exact acolo unde cädea muchea lespeziifunerare. AcoperAmântul a avut canafuri de - din care s-a pastrat doar unul - ceea ce tesatura nu cobora la pardosealA, spatiul ramas liber acoperit de ciucuri. Dupa amplasare dupa inscriptiile pietrelor tombale, austriecii au identificat pronaosul Putnei mormântul lui Bogdan III, al lui al Mariei (Cneajna) al doamnei Maria, lui Petru Rares. ceea ce priveste un al cincilea mormânt, autorii raportului de l-au atribuit lui Alexandru, lui Mare69. Mai târziu, Petre avea se daca nu cumva respectivul mormânt va apartinut doamnei Maria, soacra lui stefan cel Nici una dintre aceste presupuneri nu este : a austriecilor, pentru Alexandru a fost la Bistrita iar a profesoruluiNAsturel,pentru persoanainmormântatäera,dupadescrierea vesmintelor, un bArbat71. cercetare de data foarte a pus acest mormânt cu de lespede descoperit la Putna care, odinioard, a acoperit mormântul lui vistiernicul Maren. pietrele tombale din pronaos sunt aranjate urmAtoarea ordine, de la nord spre sud : a Mariei, doamna lui Petru - de zidul nordic al bisericii -, a

65 G. Bals, Bisericile lui Mare, p.259 (fig.438), p.262 (fig.443), p.254-255 (fig.427-430), p.247 (fig.416). Popa, fig.44, 45. Pentru origineaevolutia motivelor de pe pietrele funerare din vremea lui Mare : Virgil Istoria artei feudale Tárile p.718-727. 67 0 situatie asemändtoare se biserica mändstirii Deani :sarcofagul de lemn care au fost asezate osemintele lui Deanski dupa canonizare este sculptat - in afara capacului - numai pe prtile de nord de est. sarcofagul era asezat un iconostas, celelalte laturi ale sale n-au mai fost decorate (Mirjana Ljubinkovi, ay6ope3..., p.55-56). Dimitrie Dan, comuna Putna, p.61, nr.3. Deschiderea mormintelor voievodale..., p.155; Commissionprotokoll..., p.400-401. Petre $. Nasturel, Date noi asupra unor odoare de la II, RSL, IV, 1960, nota 7. Deschiderea mormintelor voievodale..., p.152-153; Commissionprotokoll..., p.392. 72 fan S. Gorovei, Un la asocierea la atributele suverane, in SMIM, XXI, 2003, p.262.

www.digibuc.ro MAndstirea Putna - de memorie 83 lui a Mariei (Cneajna), a lui Bogdan HI - lipitä de zidul sudic - a lui luga vistiernicul - peretele care desparte pronaosul de naos. S-a remarcat demult faptul lespedea doamnei Maria o pozitie oarecum de aceea a lui : acesta din mort 1527, artrebuit zidul bisericii lui Petru Rares, lumea dreptilor la 1529 - de Spre comparatie, partea dreaptä a pronaosului, piatra de a lui Bogdan III 1517) se aflä zid aceea a Mariei Cneajna 1518), de lespedea lui Bogdan. Inversarea pietrei tombale a lui aceea a doamnei Maria - petrecutd la o care nu se poate preciza, poate chiar momentul amenajdrii respectivelor morminte74 - trebuie sä o explicgie. Este posibil ca dispunerea de astäzi a lespezilor nu dispunerea mormintelor de sub pardoseald, spus, mormântul lui sä se gäseascd, totusi, perete iar al doarnnei Maria, spre interiorul bisericii. Dar se poate ca se facut cronologic, de la sud catre nord, astfel sä fost de mätusa sa, Maria (Cneajna) iar locul liber mormântul zidul de nord fost ocupat, la putini ani, de groapa doamnei Maria a lui Petru acest caz, ordinea pietrelor ar indica, totusi, ordinea Piatra a lui aceea a doamnei Maria (179,5 x 63 cm) au fost din porunca lui Petru Rares7.5. sunt din gresie de aceeasi grosime - circa 25 cm (prin aceasta, ele sunt mult mai groase decât toate celelalte pietre din biserica Putnei, care au grosimi cuprinse 12 18 cm) au inscriptii similare. Probabil, au fost Mute odatä. acest moment, lespedea Mariei este asezatä arcosoliu, pe un soclu Malt, zidit, decoruri. Pe latura de sud a acestui soclu, aproape de coltul sud-estic, locurile unde tencuiala cea a cräpat, se mai pot observa urme de vopsea rosie, poate resturi ale unei vechi picturi, ceea ce duce din gândul la soclurile pictate ale mormintelor domnesti de la Piatra lui aceea a Marieimontatä pe pardoseald, se aflä stare relativ de conservare;lipsesc doar de la ambele ale laturii de vest; decorul din câmp,jumätatea superioard, este iar ultima parte a inscriptiei, cea care continea data mortii, este deterioratd pe o bine delimitatd, timp ce chenarul care inscriptia este Nu sunt cunoscute acoperäminte din scumpe, inscriptii, pentru mormântul Mariei sau al lui Piatra lui este la Putna prin forma ei trapezoidald; are lungimea de 144 cm lätimea de 61 cm (la cap) 50 cm (la picioare). tezaurul mndstirii se pästreazd o bucatä de italieneascd, din catifea rosie, un frumos decor vegetal, din de aur Intruchipând de lotus, de de rodie. provine de la un vesmânt domnesc76. Initial, bucata de a fost de dreptunghiulard. desigur, unor necesitäti practice,

Epifanie Norocel, Mormintele din biserica p.575. S-a presupus i in anul 1901, ocazia lucrdrilor de restaurare a executate sub conducerea arhitectului Karl Romstorfer, pozitia lespezilor a fost schimbata una in locul celeilalte" (ibidem, p.580). Eugen A. Kozak, Die Inschriften aus der Bukovina, Viena, 1903, p.91-92, nr.XV XVI. 76 Nicolescu, Istoria costumului de curte in Secolele XIV-XVIII, Bucure§ti, 1970, p.191, nr.17.

www.digibuc.ro 84 Maria Magdalena Székely ea a fost prelungita prin adaugarea unei alte din la un dreptunghiul a fost transformat trapez prin adaugarea unui clin pe o Ceea ce a rezultat este un trapez lung de 150 cm lat de 80 cm (la un 60 cm (la celdlalt)77. Cum piesa astfel nu puteafi,evident, de sau acoperamânt pentru amvon79, cum s-a crezut, nici acoperamânt de tetrapod sau de pristol, nu a presupune deck ea a fost drept acoperamânt de mormânt80. cum singura de mormânt trapezoidala de la Putna lui socotesc acesta este acoperamântul mormântului De altfel, se poate observa dimensiunileacoperdmântului dep4esc cu numaicâtivacentimetri dimensiunile pietrei de mormânt. partea a pronaosului, se lespedea de mormânt a lui Bogdan III (176,5 x 70 x 18 cm), arcosoliu, pe un soclu. Chenarul floral de la coltul nord-vestic al lespezii, precum inceputul inscriptiei pe latura de nord sunt u§or tocite. pe pardoseald, se piatra (178 x 62 x 12 cm) a Mariei (Cneajna). Chenarul ei, pe latura precum coltul de nord-vest sunt distruse; coltul de sud-est a fost cândva spart lipit; inscriptiei, pe laturile de vest sud sunt tocite. Soclul de al mormântului lui Bogdan III (lung de 169 cm de 41 cm) este sculptat cu un frumos decor vegetal care Intregime. S-a observat deja decorul acestui soclu este identic acela de pe piatra de mormânt a surorii lui Bogdan, Maria (Cneajna)81. Partea superioara a soclului, pe o de circa 24 cm, este mai partea inferioard, ca cum soclul ar fost cândva Ingropat82, apoi degajat, desfacut a§ezat invers, cu partea de jos (care sus. Bogdan Maria au murit la numai un an inscriptiile similare de pe pietrele tombale83, precum repetitia decorului amintit cele lespezi au fost a§ezate poate domnia lui poate aceea a lui Petru Rare§. toate aceste constatari, ne intoarcem la mormântul Mariei Despina. Potrivit letopisetelor, doamna Radului a murit la mai 1500 a fost cu cinste" la Putna84. biserica nu piatra ei de austrieci, la mijlocul veacului XIX, nu au dus la aflarea mormântului propriu-zis. Singura materiald doamna Maria Despina a fost cu la Putna este acoperamântul ei de mormânt, din catifea albastra,

Claudiu Paradais, p.265, nr.25. 78 Nicolescu, Istoria costumului de curie..., p.191, nr.17. Dimitrie Dan, comuna Putna, p.65, nr.17. Paradais, p.265, nr.25. Eugen A. Kozak, Die aus der Bukovina, p.89, nr.XIV; Virgil artei feudale Prile I, p.722. 82Din nu se poate stabili momentul unei asemenea interventii. 1843, descriind mormintele Putnei, Sevastian Georgiescul indica doar soclului mormäntului lui Mare (2 uhuri 2 = circa 68,46 cm) a soclului Mariei Asanina Paleologhina (1 §uh, 10 toluri" = circa 59,21 cm), märginindu-se lui Bogdan III un postament [...] rädicat mai sus de pardoseala bisericii" (Sevastian Georgiescul, Mormintele, odoarele, clopotele monastirei Puma din Bucovina, AR, II, editia a II-a, Ia§i, 1862, p.303-304, 307). 83 Eugen A. Kozak, Die aus der Bukovina, p.89-90, nr.XIII-XIV. Cronicile p.22, 65.

www.digibuc.ro Mänästirea Putna - de memorie 85

cu de aur. Câmpul acestuia este ocupat de o mare cruce cu trei brate, inconjuratä de litere slavegrecesti, prescurtare a formulei Iisus Hristos Nika, lumina lui Hristos se tuturor"85. Sub cruce se aflä inscriptia cu fir de aur matase. Câmpul este inconjurat de un chenar cu motive vegetale. Petre Nästurel a observat marea cruce care mai tot câmpul välului nu-si gäseste pe lespezile mormintelor din Moldova, ci pe unele pietre din Muntenia, ca de cele de la biserica mänästirii Argesu1ui"86. Aceastä observatie - la faptul, putin bizar, piatra a Mariei Despina lipseste din necropola de la Putna - naste o intrebare: nu cumva soacra lui cel Mare a fost lespede cu inscriptie, locul acesteia de acoperdmânt - tipic moldoveneascd, decoratd, precum lespezile mormântale muntenesti ? Aceastä presupunere ar da o explicatie pentru lipsa pietrei, dar nupentru lipsa mormântului. Cu exceptia unor pete de catifeaua din care a fost croit acoperämântul se aflä stare foarte de pästrare. Nu acelasi lucru se poate spune, despre marginile sale. acest acoperdmânt are, de jur imprejur, o din care lasä impresia la un moment dat, a fost o consolidare a piesei. Numai de este prins, partea de la picioare, un ciucure - singurul pästrat, ciucurilor de pe epitrahilele de la Puma, de cel Mare'. Aceasta bordura din nu reprezintd o târzie, scopul unei reparatii, ci este parte integrantä a acoperämântului Mariei Despina. Demn de semnalat este faptul aceeasi a fost utilizatä pentru a prelungi sau a consolida dvera Adormirii Domnului, Putnei de cel Mare, la 5 mai 148588. Bordura a acoperdmântului este tocitä, pätatä arsä pe partea ceea ce mormântul pe care acoperit cândva se afla partea dreaptä a bisericii. Cum partea dreaptä a gropnitei pentru un alt mormânt nu existä, presupun groapa Mariei Despina trebuie pe latura de sud a pronaosului.

forma ei biserica Putnei are patru arcosolii :la mormântul Mariei Asanina Paleologhina, la mormântul lui Mare, la mormântul lui Bogdan HI la acela al doamnei Maria, lui Petru Dar vor existat, oare, arcosolii Putna cea veche ? Arcosoliul a fost deosebit de popular de la inceputurile crestinismului. A fost utilizatarhitectura bizantind, mäsuri diferite de la o la alta",mai târziu

Petre Nästurel, Date noi asupra unor odoare de la Puma, p.269, nr.93. Ibidem, p.270. 87 Ibidem. 88 Repertoriul monumentelor obiectelor de art& p.295-297, nr.89; Claudiu Paradais, p.223-226, nr.9. Koethe, Das Konstantinsmausoleum und verwandte Jahrbuch des Deutschen Archaologischen Instituts", 48, 1933, p.185-203; Tania Velmans, Le portrait..., p.137; Cyril Mango, Ernest J. W. Hawkins, Additional Notes, Dumbarton Oaks Papers", 18, 1964, p.302-303; Cyril Mango, The Monument and Its History, Hans Belting, Cyril Mango, Doula Mouriki, The Mosaics and Frescoes of St. Mary Pammakaristos (Fethiye Camii) at

www.digibuc.ro 86 Maria Magdalena Székely

arhitectura La arcosoliile au fost decorate cu scene din ciclul Patimilor al invierii, pictate sau lucrate mozaic91. opinii, biserica Studenica este cea dintâi care, ni§a de deasupra sarcofagului, a fost reprezentat portretul ctitorului92. Tabloul îl pe Nemanja Inchinând modelul bisericii sale Mântuitorului, având-o ca intercesoare pe Maica Domnului93. Tipul acesta de reprezentare avea se apoi destul de repede, el putând fi regAsit pe o arie de la Constantinopol la Mistra din Bulgaria. Foarte adesea, imediata vecindtate a chipurilor de ctitori apare scena Deisis sau tronul Hetimasiei94. paralel cu reprezentarea ctitorilor, a continuat vechea traditie a pictärii arcosolii a unor chipuri sau a unor scene religioase95. altor speciali§ti, obiceiul de a picta chipul defunctului arcosoliul care-i addpostea sarcofagul este mult mai vechi, mergând veacul IX96. arcosolii erau decorate exterior cu splendide sculpturi. Nu o arheologii au descoperit arhivolte provenind de la arcosolii, Impodobite cu monogramele defunctilor sau cu capete de apostoli sculptate, continând inscriptii97. Remarcabil este, altele, de cu monograma sculptatä a Paleologilor, descoperit cartier al Istanbulului pdstrat la Muzeul Arheologic din acela§i (nr.709)98, un alt tot de ie§it la timpul sdpäturilor de la moscheea Fenari-Isa (fosta a lui Constantin Lips)99 mai ales, întregul arcosoliu al mormântului lui Mihail Tornikes de la Kariye

Istanbul, Edited by Cyril Mango, Washington, D.C., 1978, p.3-42; Slobodan Curié, Graanica. King Milutin's C'hurch and Its Place in Late Byzantine Architecture, The Pennsylvania State University Press,1979, p.129-130; Cyril Mango, Sepultures et epitaphes aristocratiques Byzance, vol. medievale greca e latina. Ideologia e funzione, Atti del Seminario di Erice (12-18 settembre 1991), a cura di Guglielmo Cavallo e Cyril Mango, Spoleto, 1995, p.99, 110, 116. V. discutia privind amplasarea aspectul mormântului pentru sine de sebastocratorul Isac Comnenul, Andronic I (Nancy P. evenko, The Tomb of Isaak Komnenos at Pherrai, in The Greek Orthodox Theological Review", 29, 1984, 2, p.135- 139; Cyril Mango, Sepultures et epitaphes..., p.103-105). Slobodan éurié, Graanica, p.130-131. 91 Tania Velmans, peinture murale...,p.89; eadem, Le portrait..., p.134. 92 Eadem, peinture murale..., I, p.89; eadem, Le portrait..., p.134, 143. Eadem, peinture murale...,p.89; Le portrait..., p.134; Danica p.190, 201. Tania Velmans, peinture murale..., I, p.90-92. Ibidem, p.92. 96 Cyril Mango, Sepultures et epitaphes..., p.101-103 cu observatii privind originea tabloului funerar), 116. André Grabar, Sculptures byzantines du Moyen Age, 11, p.133, nr.133 CXIV; Tania Velmans, peinture murale..., I, p.93-94; eadem, Le portrait..., p.137. 98 Gustave Mendel, Ottomans. Catalogue des sculptures grecques, romaines et byzantines, II, Constantinopol, 1914, p.508-509, nr.709; André Grabar, Sculptures byzantines du Moyen Age, p.137, nr.137 CXII; Hjort, The Sculpture of Kariye Camii, in Dumbarton Oaks Papers", 33, 1979, p.132, Tania Velmans, peinture murale..., I, p.93; eadem, portrait... , p.137. André Grabar, Sculptures byzantines du Moyen Age, II, p.129, nr.129 plan§a XCIX; Tania Velmans, peinture murale..., I, p.93; eadem, portrait..., p.137.

www.digibuc.ro Manastirea Putna - de memorie 87

Djami (fosta mandstire de Theodor Metochites)'°°. afara acestora, au mai fost descoperite cursul cercetdrilor arheologice sau intâmplätor alte arhivolte, dar este de spus acestea provin de la arcosolii sau de la ancadramente sculptate pentru icoane. pentru Moldova se pot da exemple de biserici-necropole cu Dovada indirectd Putna veche a existat cel putin un arcosoliu portret funerar o neobipuita inscriptie de pe mormântul lui cel Mare :Binecinstitorul domn, stefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Tärii Moldovei, lui Bogdan voievod, ctitor ziditor al sfântului acestuia, care aici zace. s-a strämutat la anul 7000..., luna... a domnit ani... de formulele consacrate - acesta este mormântul lui..." sau acest l-a sie§i..." inscriptia pare amai legenda unei imagini. acest context, se cuvine a reaminti situatia din biserica Capului Sfântului loan Botezdtorul, ctitoritä de portarul de Suceava Luca Arbure, 1502. La (Arbure), afara tabloului votiv din naos, care reprezintd pe ctitor de familia sa (jupâneasa cinci copii), oferind Mântuitorului macheta bisericii, mai existä un arcosoliul din pronaos, pe peretele de sud, unde Luca Arbure pregAtise locul de din timpul Acest din tablou, inclus pe dreptate in categoria tablourilor funerare'°4, pe portarul de Suceava - cu sa doi copii - tinând pe palme macheta bisericii, pe care o Mântuitorului. ambele tablouri, intercesor este Sfântul Joan Botezdtorul in tabloul funerar apare, in plus, Maica Domnului. Compozitia tabloului funerar de la Arbure este foarte a tablourilor funerare din sârbesc, unde ctitorii sunt Mântuitorului macheta bisericii, avându-1 ca intercesor pe sfântul era dedicat respectivul Pe de parte, s-a constatat Serbia mormintele regale constituiau, de fapt, un complex, din mormântul propriu-zis, aflat sub pardoseala bisericii (sepulcrum), un monument deasupra pardoselii (monumentum) un portret funerar'°6. Aceste paralele comparatii determind presupun la Putna, deasupra sarcofagului lui stefan Mare, era pictat, arcosoliu, portretul ctitorului,

Paul A. Underwood, The Kariye Djami, I, New York, 1966, p.276-277; Cyril Mango, Sepultures et epitaphes..., p.105 tab.III, p1.4; Tania Velmans, La peinture murale..., I, p.94-95; eadem, Le rrtrait..., p.138-140. Dumitru Nastase, Despre funerararhitectura moldoveneasca, SCIA, 14, 1967, 2, p.207. Eugen A. Kozak, Die aus der Bukovina, p.75, nr.VI. 103 Pentru compozitia acestor datarea frescelor: Ion I. Solcanu, Datarea ansamblului de de la biserica Arbure (I). Pictura in XII, 1975, p.35-55. Sorin Ulea, Portretul funerar al lui Ion - un necunoscut al lui Petru - datarea ansamblului de de la Probota, SCIA, VI, 1959, 1, p.65, nota 3; Vasile Drägut, Coman, frescelor de la Arbore, Bucuresti, 1969, p.30; Ion I. Solcanu, Datarea ansamblului de de la biserica Arbure, p.50. Pentru portretul funerar ortodoxe din sud-estul Europei, Maria-Ana Musicescu, Introduction une sur le portrait de fondateur dans le europeen. Essai de typologie, RESEE, VII, 1969, 2, p.302. Curid, Medieval Royal Tombs..., p.177, 187 (fig.1), 188 Danica 2po6..., Danica Popovi, 2po6...,

www.digibuc.ro 88 Maria Magdalena Székely arata pe acesta oferind lui Hristos macheta bisericii, ca intercesoare pe Maica Domnului. Foarte probabil, afara acestui tablou funerar, existai un tablou votiv, dispus naos, pe peretele de vest. afara arcosoliului care adapostea mormantul lui cel Mare, la Puma trebuie mai existat altele:biserica aceasta fusese de la ca necropola a ramurii dinastice Intemeiate de Or, lumea - Bizantul i de mai exemplu - asemenea erau prevazute de la cu ni§e pentru viitoarele morminte ale familiei ctitorilorm.

*

Cele opt lespezi funerare biserica Putnei sunt adapostite,

sub un baldachin, cum : sub baldachinul din naosului - piatra doamnei Maria Asanina Paleologhina a celor doi copii; sub baldachinul din dreapta naosului - sarcofagul lui cel Marei piatra doamnei Maria Voichita; sub baldachinul din pronaosului - piatra doamnei Mariai a lui sub baldachinul din dreapta pronaosului - piatra lui Bogdan i a Mariei (Cneajna). Baldachinul este succesorul anticului ciborium, o constructie cu coloane (de obicei, de patru), care marca mormantul sau racla cu moa§te a unui El apare adeseori mentionat surse scriseeste reprezentat miniaturile din manuscrise, fresce sau pe broderii liturgice, uneori ca semn distinctiv pentru mormantul Mantuitorului Din secolul XIII, mormintele bizantine adapostite de ciboria"°. lui G. Bal§, baldachinele din Moldova sunt expresia unei occidentale : asemenea baldachine se foarte des Occident, veacurile al XIV- lea XV-lea,i e destul ne amintim acele care la Wawel din Cracovia mormintele regilor Poloniei, altele acel al lui Cazimir Jagielo, contimporanul lui Mare, mort I. La Virgil observa : obiceiul de a mormintele mai de arcosolii e Moldova poate mai vechi ne inchipuim", mormantul awzat ni§ä, sub un baldachin" provenind din regiunea sud-germana, unde se goticul cu renaterea"1 Moldova, singurul baldachin contemporan epocii lui Mare neafectat de refaceri amenajari - precum Putna -, care sä luat ca reper ca termen de comparatie, este cel din biserica de la Arbure. dreapta

V. unele observatii acest sens la Cyril Mango, Sépultures et épitaphes..., p.110- 111. Slobodan Éurió, Late Byzantine Loca Sancta ?, p.255. Un foarte frumos exemplu de ciborium este acela tezaurul catedralei San Marco din Venetia (Der Schatz von San Marco in Venedig, nr.6). André Grabar, Le du gisant" dans l'art byzantin, p.144; Slobodan Curid, Late Byzantine Loca Sancta ?, p.255-256, 258. Tania Velmans, La peinture murale..., I, p.93; eadem, Le portrait..., p.137. G. Bal, Bisericile lui cel Mare, p.244. 112 Virgil Vät4ianu, artei Române, I, p.715.

www.digibuc.ro Putna - de memorie 89 pronaosului, pe peretele de sud, portarul de Suceava, Luca Arbure, pregAtit locul de sub un baldachin lucrat stil gotic tertiar"I13, decorat muluri arc acoladacu o rozetd, toate de Baldachinul din stânga naosului Putnei, care se astdzi deasupra pietrelor de mormânt ale doamnei Maria Asanina Paleologhina, Bogdan Petru, a fost supus, timpul, la tot soiul de interventii care au avut darul de a-1 mutila: curdtari, tencuiri sau de perete cu bare de fier. 1926, G. 1-a descris astfel: un chivot de perete parte partea de coloane. E de o mai moale. le capitelelor sunt aproape la fel ca la chivotul lui Mare"5. lui Virgil bazelecapitelurile simple ale stälpilor cu gândul la consolele gotice din Transilvania mijlocului de veac XV, timp ce arhivolta de deasupra stälpilor este de renascentistd"6. Analiza elementelor arhitectonice faptul baldachinul de deasupra mormântului doamnei Maria este contemporan vremii lui cel Stratul superficial de tencuiald aplicat pe a foarte multe locuri, scotând la urme de veche culorile rosu nuante) ocru. Coloana din stânga se asemenea resturi de vopsea pe fetele de vest, de nordmai ales de est ale soclului, pe fus, dar sub capitel, pe lui de estvest. Coloana din dreapta a urme de culoare pe fetele de est, de nord mai ales de vest ale soclului, pe fus sub capitel, pe exterior, peretele baldachinului este deteriorat spre din pricina lucrdrilor de consolidare; urme de vopsea sunt, totusi, destul de vizibile. ceea ce priveste peretele de apus (la capul defunctilor), el vechea nu numai prin urmele de vopsea rosie, ciprin dunga care a avut menirea de a delimita zona destinatA pictdrii. baldachinul care pietrele de mormânt ale lui Bogdan III Maria (Cneajna) a fost, cândva, pictat. Urme de vopsea ro§ie se pe latura de nord a soclului coloanei din stânga, pe toate laturile soclului coloanei din dreapta, pe fata a fusului aceleiasi coloane, precum pe partea exterioard interioard a peretilor de de apus ai baldachinului. Partea interioard a a urme mai consistente de : câte un cap de sfant, cu pe fond albastru, deasupra se distinge o rosie, separând acest registru de de un altul, din care nu se mai deck ale fondului albastru. Resturile acestea de au fost atribuite vremii lui Putneanul sau unei etape chiar mai Observ aici doar faptul fondul albastru pe care sunt redate chipurile cadunga de separatie a scenelor, de un rosu aprins, duc, totusi, cu gândul la pictura secolelor XV-XVII19. De cursul arheologice din curtea Putna au fost descoperite resturi de tencuiald cu coloratd rosu albastru [...], uneori de

G. Bals, Bisericile lui tefan Mare, p.116. 114Virgil Vätäsianu, Istoria artei feudale I, p.717. 115 G. Bals, Bisericile lui tefan Mare, p.243. 116Virgil Vätäsianu, Istoria artei I, p.715. S-a emis, cä baldachinul de piaträ armai (Epifanie Norocel, Mormintele din biserica mänástirii Putna, p.577). Claudiu Paradais, p.596-597. 119 Sorin Ulea, Istoria plastice I, p.352.

www.digibuc.ro 90 Maria Magdalena Székely

fragmente pe care se disting urme de de Arheologii au presupus, pe dreptate, renovatorii bisericii din secolul al XVII-lea au acest material din interiorul exteriorul bisericii preajrna acesteia, prilejul refacerii"121. Un alt fragment de tot pe fond albastru, cu o stea colturi cu foitä de aur, a fost descoperit pietrele folosite la contrafortului din dreptul altarului'22. Scutul continând sterna Moldovei'23 prins pe arcul al baldachinului lui Bogdan aminte5te monogramele Paleologilor de pe arhivoltele descoperite la Istanbul mai cu sterna lui Luca Arbure de pe arcul baldachinului din biserica de la Arbure'24. plus, micul decor al coloanelor este asemändtor acela care pläci din balustrada de la Analogiile acestea dau convingerea baldachinul lui Bogdan III poatedatat sigurantä la sfar5itul veacului XV inceputul veacului XVI. Cele coloane ale monumentului funerar sunt numai aparent identice, nu se poate au fost anume de la sau baldachinul cunoscut nu vor fost asamblate, coloane provenind de la monumente funerare diferite. Vopseaua ro5ie de la baldachinul Mariei Asanina Paleologhina de la acela al lui Bogdan III pare vopselei care se mai pe soclul morrnântului Mariei, doamna lui Petru Rare5. acest punct, se impune o privire asupra baldachinului din biserica de la Arbure. El a fost acoperitintregime zugräveald ro5ie : coloanele, exterior) chiar decorul gotic urme clare de culoare. Interiorul baldachinului a fost : centrul boltii - Hetimasia, câte doi de o parte de cealaltd; registrul urmAtor, de-a stângade-a dreapta - personaje aureolate cu arti (Evangheli5tii); ultimul registru, aflat la nivel tabloul ctitorilor de pe peretele de sud - personaje aureolate stânga (un ierarh un diacon) trei dreapta (un sfânt, un ierarh un diacon). Pictura nu are nici nu pare sä avut cu numele reprezentati.Semnificatia a compozitiei'26 (aluzie la A Doua Venire) este evidentd. Reamintesc faptul marea din dreapta pronaosului bisericii de la Dolhe5tii Mari, deasupra mormintelor ctitorice5ti, se distinge medalion de pe Hetimasia pe peretii ni5ei - chipurile celor patru Evangheli5ti primul registru), al Apostoli Petru Pavel, de doi al doilea registru) ale unor mucenici al

120 Ion Nestor, Diaconu, M. Matei, T. Martinovici, N. Constantinescu, Olteanu, arheologic Suceava. Raport asupra din anul 1955 efectute la mándstirea MCA, IV, 1957, p.268. 121 arheologic Suceava Diaconu, MCA, V, 1959, p.615. 122 Ion Nestor, Gh. Diaconu, M. Matei, T. Martinovici, N. Constantinescu, Olteanu, Santierul arheologic Suceava..., p.269. 123 M. Berza, Sterna Moldovei veacul al XVI-lea, SCIA, III, 1956, 1-2, p.100 101, fig.2. 124 Virgil Istoria artei Tárile I, p.717. 125 G. Bisericile Mare, p.243; Vasile Coman, frescelor de la p.15, 20. 126 Ion I. Solcanu, Datarea ansamblului de la biserica Arbure, p.41.

www.digibuc.ro Mänästirea Putna - de memorie 91 treilea registru)'27. Comparând resturile de fresca de la baldachinul lui Bogdan HI cu pictura baldachinului lui Luca Arbure se constatä caz celälalt, decorul pictat se pe mai multe registre suprapuse scenele nu aveau inscriptii. Aceste similitudini determind sä cred baldachinul lui Bogdan III a fost impodobit cu din momentul amenajdrii sale cele capete de care se mai astäzi provin din acest decor. spus, resturile de de la mormântul lui Bogdan sunt singurele urme pästrate din vechea a Putnei. Foarte probabil, ca cazul mormântului lui cel Mare, lespedea a lui Bogdan III era addpostitä arcosoliuavea deasupra un decor pictat, din care parte nu numai chipuri de ci un tablou funerar. Contrar opiniei baldachinul lui Bogdan ar fi mai cred refacerea zidurilor exterioare ale bisericii, secolul XVII, nu a afectat constructia acestuiam. De altfel, sdpäturile arheologice au dovedit biserica a fost teren fel sä cuprindd, la interiorul ei, intregime, aria interioard a primei biserici o din lätimea fundatiei zidurilor sale laterale, care proteje mormintele existente, pe timpul constructiei bisericii Pe de parte, comparatia baldachinele de la Putna cel de la Arbure dovede5te partea exterioard a acestor constructii din a fost zugrävitä ro5u, culoare care, anumite cazuri (de la mormântul doamnei Maria a lui Petru Rare5),fost utilizatäpentru decorarea soclurilor unor morminte. ceea ce o prive5te pe doamna Maria Asanina Paleologhina, se poate spune mormântul ei a fost sub un dublu ciborium : ideal, brodat pe acoperämântul de mormântaltul material, construit din gropnita Putnei. Nu sunt lipsite de interes nici unele observatii legate de baldachinul lui cel Mare. 1926, G. constata : La Putna, chivotul lui Mare e acuma desflcut sunt exonartex) printr-un fel de dulap de E de de simplä ca Sunt stâlpi subtiri de sectiune octogonald, care sustin acoperimentul prin capitele cu un profil gotic"I31. Baldachinul fusese demontat de austrieci 1856, cu prilejul sdpäturilor arheologice efectuate bisericd. intermediard, el a fost cu o copie din ipsos. Avea sä refäcut, utilizându-se din baldachinul vechi mänästire, abia o de ani, când s-au obtinut de la Viena releveele lui Karl RomstorferI32. baldachinului se pe coloane, ale capiteluri sunt foarte asemändtoare cu cele ale

127 G. Bal§, Bisericile lui Mare, p.251, fig.423; Virgil Vät4ianu, in I, p.804-805. 128 Epifanie Norocel, Mormintele din biserica p.579. 129Spre o concluzie duce comparafia, pe plan, traseul zidului de sud al bisericii lui cel Mare traseul zidului bisericii de veac XVII, raport cu amplasarea baldachinului lui Bogdan (K. A. Romstorfer, Das alte griechisch-orthodoxe Kloster Puma, Taf. Nr.1, Fig.3; Nicolae N. Informare asupra de cercetare efectuate la mánästirea 1969-1970, BMI, XLII, 1973, 4, p.72, planul). Nicolae N. Informare..., p.72. G. Bal§, Bisericile lui Mare, p.243; K. A. Romstorfer, Das griechisch-orthodoxe Kloster Puma, p.44-45. 132 monument de MMS, XLII, 1966, 7-8, p.439.

www.digibuc.ro 92 Maria Magdalena Székely baldachinului Mariei Asanina Paleologhina'33. Din acest motiv, baldachinul lui cel Mare a fost considerat o a celui de peste mormântul Mariei de Mangop"34. Cele trei arhivolte ale baldachinului (pe de est, nord vest), toate din sunt impodobite cu decoruri sculptate, complet diferite ele. Dintre toate, doar decorul arhivoltei dinspre vest este asemändtor aceluia de pe soclul sarcofagului. S-ar zice la un moment dat, cu prilejul unei refaceri, au fost utilizate trei de diferite dintre care una anume aceea de la cap, ar putea proveni din vechiul baldachin al lui cel Mare. acest caz, : au fost scoase celelalte arhivolte de la un alt baldachin din biserica Putnei da, ce alt mormânt va fost addpostit sub un baldachin de ? Este greu de reconstituit a de nord-est al pronaosului Putnei, acolo unde se aflä mormântul doamnei Maria - lui Petru - al lui Un lucru este cert: mormântul doamnei era pe un soclu pictat sau cel putin zugrävit foarte probabil, una dintre cele lespezi -a lui - avea un acoperdmânt dintr-o pretioasä. acest moment, toate cele patru baldachine de la Putna sunt adosate zidului. Nu este, obligatoriu ca biserica lui cel Mare ele fost dispuse la fel. Cel mai adesea, un ciborium avea patru coloane era asezat la o oarecare distanta de zid, uneori chiar spre bisericii. Un asemenea baldachin a fost de deasupra mormântului Trapezuntului Alexios IV Mare Comnen (asasinat 1429), afara bisericii Chrysokephalos135. Noile observatii asupra baldachinelor de la Putna determind credinta lui G. autenticitatea sau, cel putin, a unora dintre ele. Reconstructia bisericii veacul al XVII-lea al XVIII-lea era de a läsa un dubiu

Mormântul lui cel Mare a fost amenajat partea a gropniteiw, spre peretele de sud. Aceastä dispunere a rnormântului ctitorului avea sä respectatä necropole domnesti ulterioare Putnei. schimb, primele necropole ale domnilor Moldovei Bistrita - aceasta din având gropnitä, destinatä anume mormintelor) nu pare existat o atare Nu la fel stäteau, lucrurile Serbia Bulgaria, unde asezarea mormintelor era supusä unor reguli Aproape toate mormintele sârbi - cu cel al lui Nemanja

133 G. Bals, Bisericile lui tefan cel Mare, p.243. 134 Virgil Vät4ianu, artei I, p.716. F. I. Uspenskij, IV e Tpane3yHmR, XXIII, 1917-1922, p.8; A. A. M. Bryer,The Faithless Kabazitai and Scholarioi", vol. Classical, Byzantine and Renaissance Studies for Robert Browning, Canbera, 1984, p.309-327plan§a 3; Cyril Mango, Sepultures et épitaphes..., p.110. 136 G. Bal§, Bisericile lui cel Mare, p.244. 137 Deschiderea mormintelor voievodale..., p.157-158; Commissionprotokoll..., p.397- 398. 138 Slobodan Medieval Royal Tombs..., p.185.

www.digibuc.ro Manästirea Putna - de memorie 93

din biserica mänästirii Studenical39 - se aflau pe latura de sud a bisericilor, de obicei coltuldesud-vestm.Obiceiulacestas-apästrat dupästingereadinastiei Nemanizilor141. Bulgaria, mormintele tarilor Ivan Asan 11142 Ivan Alexandru143 au fost descoperite tot pe latura de sud a douä biserici din Târnovo. lasi amplasament avutmormäntul ctitorului bisericii Sf. Nicolae de Stanienje, un Constantin, altminteri greu de identificat, dar care a fost pictat tabloul votiv vesmânt Impodobit medalioane continând vulturi bicefalim. Din päcate, nu se poate afirma certitudine, acest moment, cel Mare a cunoscutaplicat, la regulile dupa care se fäceau suveranilor sau bulgari. Abia viitoarele cercetäri - privitoare la modelele politice urmate de Mare - ar putea aceastä chestiune.

Puma a fost construitá de cel Mare ca necropolá a familiei sale. Scopul acestui act de ctitorire - ca al danii, de altfel - a fost, primul rând, unul soteriologic escatologic. Dar Mare era domn al Moldovei ca suveran, uns al lui Dumnezeu, trebuia sä se nu numai de propria sa mäntuire, ci de mântuirea supusilor säi. Prin aceasta, locul de odihnä nu avea sä o biseria oarecare. lul care impodobit ctitoria (tot cu aur poleitä,

Idem, Graanica, p.1327133; idem, Medieval Royal Tombs..., p.184 193, A; Danica CpncKu p.191. Slobodan Curid, Medieval Royal Tombs..., p.184. Milelevo - mormântul regelui Vladislav (ibidem, p.177, 184 193, B; Danica CpncKu p.191); manastirea - mormântul lui I (Slobodan Curid, Medieval Royal Tombs..., p.184 193, C; Danica p.191); manastirea Gradac - mormântul reginei Jelena, solia lui (Slobodan Curid, Medieval Royal Tombs..., p.184 193, fig.7 D; Danica p.192); manastirea Deani - mormantul lui Stefan III Deanski (Slobodan Curid, Late Byzantine Loca Sancta ?, p.256-257; idem, Medieval Royal Tombs..., p.184 193, fig.7 E); Sf. Arhangheli de Prizren - mormântul Dusan (idem, Medieval Royal Tombs..., p.179, 184 193, F; Danica CpncKu p.194). Ravanica - mormantul cneazului (Danica CpncKu Ljubostinja - monnântul cneazului (ibidem, p.194); Resava - despotului fiul lui Lazar (Slobodan Curid, Graanica, nota 26; Danica CpncKu p.195). 142 Slobodan Medieval Royal Tombs..., p.184 194, B. 143 Ibidem, p.180, 184 194, fig.8 A. Smiljka Gabe ypKee Ce. 3orpar, 18, 1987, p.22-36 fig.4. S-a observat deja l'espace fundraire inventé en Serbie a servi commme modle" pentru bisericile din acest model a été interprétée manire propre" le portrait fundraire serbe, tout en gardant sa place sur le côté sud de la paroi ouest du naos, a plutôt la signification d'une image votive par excellence, qui n'exclue pas la signification fundraire, incluse seulement dans l'acception générale de l'acte de donation, supposant une prire permanente des pretres officiants pour le fondateur" (Tereza Sinigalia, L'église de l'Ascension du monastère de et le problème de l'espace funéraire en Moldavie aux RRHA, série Beaux-Arts, XXXV, 1998, p.27).

www.digibuc.ro 94 Maria Magdalena Székely zugrävala mai mult aur decât chipul care mormântul, grija care a adunat, zidurile acestei biserici, atâtea manifeste de putere dovedesc faptul Putna nu a fost doar un simbol al gândirii religioase a lui ci ideologiei sale politice148. Asezând funerare pe mormintele la Rädäuti, Bistrita sau la Probota, poruncind se letopisetul Moldovei, construind biserici pe locul unor crâncene confruntdri militarepovestind, pisaniile acelor biserici, desfasurarea luptelor, s-a dovedit un veritabil creator de memorie istoricd. ingropärii sale - biserica mänästirii Putna - nu puteaconceput altfel ca un de memorie149. Pästrând proportiile, Putna mormântul lui cu sarcofagul de lui Mare, tablourile funerare din arcosolii, cu a doamnei Maria Asanina stofele scumpe acoperind lespezile funerare, stemele domnesti impodobind mormintele celor doi ai lui morti nevârstnici, precum mormântul lui Bogdan III, se poate asemui, sub raportul semnificatiei ideologice, catedrala din Palermo sau cu catedrala Saint-Denis. lar se tine de faptul mormântul Mare avea pentru prima acea de veac XVIII când au fost - din alte motive, -mormântul Frederic II de la Palermo (1784)152 mormintele regilor Frantei de la Saint-Denis comparatia aceasta sä mai grditoare.

Ion Neculce, Opere, editie studiu introductiv de Gabriel $trempel, Bucure§ti, 1982, p.163. Paul Henry, Monumentele din Moldova de nord de la origini la secolului al XVI-lea. Contribufie la studiul civilizafiei moldave, la editia româneascd de Jean Delumeau, note de Vasile traducere indici de Constanta Bucure§ti, 1984, p.79. 148 Despre mormânt ca expresie a ideologiei politice : Danica p.189. Pentru acest concept, general, seria de volume Les lieux de mémoire, sous la direction de Pierre Nora, Paris, 1984-1993; pentru necropolele suveranilor ca locuri de memorie, C. Beaune, Les sanctuaires royaux, vol. Les lieux de mémoire, II. La Nation, I, Paris, 1986, p.57-87. Sorin Ulea, Prima a la fazelor de dezvoltare a arhitecturii medievale moldovenesti, SCIA, 16, 1969, 1, p.49, nota 48 (Ca va fAcut o biserica de lemn la e perfect acceptabil. De ce nu ? CA i-a mutat-o la Putna, n-arimposibil, dacA e o fabulatie marelui domn, ea ne da, prin faptul pune de ecoul unui lucru cert : cultul lui Mare pentru memoria primului CA la se afla sau nu mormantul lui Dram nu e important pentru descifrarea legendei. Important e cA credeau «oamenii din veacul al XVII-lea, care 1-au informat pe Costin. dacA oamenii din veacul al XVII- lea credeau un lucru atât de solemn pentru mentalitatea medievalA precum e acela cA cutare bisericA, precis localizatA, fusese primul al legenda era deplin cristalizatA la acea vreme avea, vechime"); S. Gorovei, Maria Magdalena Székely, Moldovaregalitatea vol. De potestate. Semneexpresii ale puterii Evul Mediu romdnesc, Ia§i, 2004 curs de aparitie). Dimitrie Dan, comuna p.45-48. 152 Percy Ernst Schramm, Sphaira. Globus. Reichsapfel, Tafel 40, Abb.79. Alain Boureau, Le simple corps du roi, p.71-91.

www.digibuc.ro Mänästirea Putna - de memorie 95

LE MONASTERE DE POUTNA - LIEU DE MEMOIRE

Résumé

Le monastre de Poutna a été fondé par Etienne le Grand de Moldavie pour abritter les sépultures de sa famille. De nos jours, y a encorePoutna 12 dalles funéraires : celles d'Etienne le Grand, des ses épouses (Maria Assanina Paléologhina et Maria Voichita), des ses enfants (Bogdan et Petru, Bogdan III prince de Moldavie et Maria-Cneajna), de sa belle-fille (Maria, épouse du prince Petru de son petit-fils (SteMnitä ou Etienne IV prince de Moldavie), de grand vistier (trésorier), du métropolite Teoctist (m. 1478), du métropolite Putneanul (m. 1778) et des parents de celui-ci. Quelques-uns des tombeaux (ou peut-être tous) ont été couverts avec de somptueuses couvertures, dont une seulement présente le portrait du défunt,savoir celle de Maria Assanina Paléologhina. Cette broderie funéraire, dont la dégradation dénote une longue utilisation effective, a été conçue comme un veritable gisant, qualité identifiée par André Grabar; maisy a encore quelque chose de plus. La princesse y est représentée sous une arcade, comme, parfois, les impératrices et les empereurs byzantins ou comme les saints - moyen artistique pour marquer la majestas deorum. Au fond, la broderie de Poutna est une expression de la conception médiévale sur les deux corps du roi" (Ernst Kantorowicz) et l'immortalité du souverain. Le socle actuel du tombeau de la princesse Maria Assanina Paléologhina (Fig. 2)est, en réalité, un fragment de balustrade, pareillecelle de l'église de (département de Suceava) (Fig. 1). l'époque d'Etienne le Grand, les socles des tombeaux de Poutna étaient peints comme ceux de l'église épiscopale de datant du méme temps (Fig. : la décoration des socles et celle des vétements portés par les princes représentés dans le tableau votif (Fig. 4) se ressemblent beaucoup. Le tombeau d'Etienne le Grand est taillé en marbre;l'époque, l'utilisation du marbre se fait en référencel'Empire [Byzantin], dont on veut s'affirmer soit le fidle serviteur, soit le continuateur légitime" (Jean-Pierre Sodini). Evidemment, le tombeau en marbre du prince de Moldavie transmet un message dont la nature n'est pas esthétique, mais politique. Les chroniques moldaves attestent que la belle-mre d'Etienne le Grand, la princesse Maria Despina (épouse de Radu le Bel, prince de Valachie), a été elle aussi ensevelie Poutna (1500), mais sa dalle funéraire n'existe plus dans ce couvent. En revanche, la couverture de celle-ci (conservée dans le trésor de Poutna) peut offrir des indices pour chercher l'endroit du tombeau disparu. La couverture est usée, tachée et sur son côté droit, ce qui signifie que le tombeau a été placé du côté droit de l'église, plus précisément du narthex. Les tombeaux du monastre de Poutna étaient abrités dans des enfeus peints aveclesportraitsfunérairesdespersonnesensevelies.Malheureusement,la reconstruction de l'église au sicle les a anéantis. Une étude comparée avec le baldaquin de l'église d'Arbure (département de Suceava), prouve que les baldaquins de

www.digibuc.ro 96 Maria Magdalena Székely

Poutna ne sont pas tardifs, mais contemporains des tombeaux. Ces baldaquins - successeurs des antiques ciboria - étaient peints l'intérieur avec des eschatologiques et funéraires et colorésl'extérieur en rouge. On retrouve des restes des seulement sous le baldaquin de Bogdan III. Le tombeau d'Etienne le Grand a été aménagé du côté droit, autrement dit dans la place d'honneur de l'église, suivant une rgle attestée pour les tombeaux des rois serbes et des tsars bulgares, mais pas en Moldavie avant Etienne le Grand. Le monastre de Poutna - avec la tombe de Drago(le fondateur du pays de Moldavie), avec le sarcophage en marbre d'Etienne le Grand, avec les portraits funéraires (aujourd'hui disparus), avec le gisant brodé de la princesse Maria Assanina Paléologhina, avec toutes les couvertures tombales, avec les armoiries de la dynastie sculptées au-dessus des tombes des fils d'Etienne - peut consideré, pour la Moldavie, un veritable lieu de mémoire,l'instar, pour d'autres espaces historiques, de la cathédrale de Palerme et de la cathédrale Saint-Denis.

www.digibuc.ro Mänästirea Putna - de memorie 97

Fragment din balustrada de la Bälinesti

Fig.2 Soclul mormäntului Mariei Asanina Paleologhina locul de coadd de rândunicd"

www.digibuc.ro Fig.3 Soclul mormântului lui I de la Rädäuti (detaliu)

www.digibuc.ro Mänästirea Putna - de memorie 99

Fig.4 domnesc din tabloul votiv de la (detaliu)

www.digibuc.ro www.digibuc.ro MESIANISM ESCATOLOGIE IMAGINARUL EPOCH LUI CEL MARE*

LIVIU PILAT

Modul care oamenii din trecut au conceput au timpul este o importantä cale de a societatea Din pacate, acest lucru este neglijat adesea de unii istorici, tentati priveascd trecutul prin prisma epocii bor. se face vom pe cel Mare, studii, prezentat nu ca un protagonist al timpului ci ca un precursor al vremurilor contemporane. Or, epoca lui Stefan Mareimaginarul colectiv al acestei epoci nu pot fi a tine de acea structurd care este timpul cre§tin. Acesta este un timp linear, timpul istoric creat de Dumnezeu, sacru orientat. El se o Implinire, marcatä prin Judecata de Apoi, el merge care careva aboli2. Acest timp produce ce am putea numi o mentalitate apocalipticd, practic una dintre referintele culturale fundamentale ale cre§tinismului medieval. nu demult s-a crezut singurele elemente culturale care de existenta unui spirit apocaliptic Moldova medievald sunt celebrele de Apoi prezente pictura unor biserici, care un optimism escatologic de tentä origenistä3, aceste imagini nu ne spun mai nimic despre atitudinile de a anticipa sfäritul lumii. Recent, Maria Magdalena Székely a pus un moment necunoscut al domniei lui Mare legat de anul 1492 (7000). Conform credintei "celui de-al mileniu" lumii artrebuit sä se la septembrie 14924. Or, prezenta biblioteca Mänästirii Putna a unei pascalii 1493 aratä anterior, existase una care mergea la 1492, putem vorbi de prezenta,

* Comunicare prezentatä cadrul celui de-al VI-lea Seminar (I*, 18 martie 2004) organizat de Programul de cercetári privind ideologia medievalä a cu tema Mare. ale Puterii. Tin sä multumesc pe aceast cale, pentru sprijinul acordat, istoricilor S.Gorovei, Maria Magdalena Alexandru-Florin Platon care, cu mi-au pus la dispozitie materiale, a consultare fost imposibild. Jacques Le Goff, Timpul, Dictionar tematic al Evului Mediu Occidental, coord. J. Le GoffJean Claude Schmitt, Ia§i, 2002, p. 763. 2 Ibidem, p. 767. Daniel Barbu, sur le sable. Temps, histoire et eschatologie dans la société roumaine de l'Ancien Régime, Temps et changement dans l'espace roumaine, ed. Al. Zub, Ia§i, 1991, p. 126. Radu G. Päun, Si Deus nobiscum, quis contra nos? Mihnea III: note de teologie politica, universal in istoria románilor. Studii oferite prof dr. Papacostea cu ocazia implinirii a 70 de ani, Bucure§ti, 1998, p. 97.

"StudiiMateriale de Istorie Medie", vol. XXII, 2004, 101-116

www.digibuc.ro 102 Liviu Pilat

Moldova, a dilemei escatologice care se afla lume ortodoxe. unii ar putea considera doar pe baza acestui calcul pascal, nu putem vorbi cu certitudine de o expectativä Moldova,la celuide-al mileniu, argumentul neconvingdtor sau insuficient. Este lipsesc märturiile directe legate de acest moment, existäalte indicii legate de acest ancare nu pot intâmplätoare. cum observaAndrei Pippidi, cu 1492, cel Mare are grijä sä precizeze, unele situatii, cdrui an al domniei sale corespunde data respective. Sä oare o simplä faptul anului "treizeci curgator"7corespunde anul 7000, an ce aparepe piatra de mormânt a marelui domn? Coincidentele nu se opresc aici. Pentru a avea un tablou complet al "anului 7000" trebuie sä calcul unele evenimente premergätoare acestei date, care au avut un impact deosebit de puternic asupra imaginarului social. Cutremurul din 29 august 1471, despre care letopisetul consemneazd "a fost cutremur mare atunci peste lumea, vremea când la a fost probabil privit ca o prevestire a sfarsitului lumii a Judeatii de Apoi, pentru Apocalipsa lui loan mesajul divin se preta la o asfel de interpretare: a luat a umplut-o din focul jertfelnicului a aruncat pe s-au pornit tuneteglasuri fulgerepämântul s-a cutremurat"9. acest cutremur nu a putut trece neobservat o dovedeste comentariul ulterior al lui Nicolae Costin referitor tocmai la acest eveniment: firesc lucru este acesta, cutremurul, când se tâmplä, iarä pot sä sä dzic semne cutremurul, vremilor viitoare Un "semn" avea sä se peste numai doi ani, anul 6981 s-au o stea luminoasd cu cutremur, ianuarie 22", eveniment care, de asemenea, putea interpretat prin prisma Apocalipsei lui Joan". Aparitia unei astfel de stele era consideratä a un semn al celei de a doua la fel cum nasterea lui Hristos fusese vestitä lumii de o stea, tot un astfel de semn avea sä vesteasca ultima venire'2. La acestea se pot alte elemente care gäsesc corespondent cea mai cititä carte a Evului Mediu. Ploaia de sânge din 1483, care a determinat intreruperea lucrdrilor la cetatea Romanului, incendiul asupra Mänästirii Putna in 1484, chiar Patimilor, puteauprivite ca prevestiri ale sfârsitului'3.

Maria Magdalena Székely, Mare i Lumii, SMIM, XXI (2003), p. 273-274. 6 Andrei Pippidi, bizantind Române adaugita, Bucuresti, 2001, p. 206. Repertoriul monumentelor obiectelor de din timpul lui tefan Mare, red. Mihai Berza, Bucuresti, 1958, p. 95. Cronicile din sec. XV-XVI publicate de Ion Bogdan, editie completatä de P.P.Panaitescu, Bucuresti, 1959, p. 17. Cf. Maria Magdalena Székely, S. Gorovei, "Semne minuni" voievod. Note de mentalitate medievalá, SMIM, XVI (1998), p. 51. Nicolae Costin, Scrieri, editie ingrijitä de Korolevski, 1990, p. 141. " Maria Magdalena Székely, S. Gorovei, "Semneminuni", p. 60. Cf. Jean Delumeau, Culpabilitatea in Occident secolele XIII-XVIII,II, trad. de Mihai UngureanLiviu Papuc, Iasi, 1998, p.241. Maria Magdalena Székely, S. Gorovei, "Semneminuni", p. 62.

www.digibuc.ro Mesianismescatologie imaginarul epocii lui Mare 103

Plasarea lumii la finele celui de-alaptelea mileniu era reflexia unei credinte vechi, destul de conform lumea, creatä zile, avea dureze numai mii de Perioada cuprinsa 1472-1492 a fost una de maximä atentie escatologica. 1472, Ghenadie Scholarios, primul patriarh ecumenic de cucerirea Constantinopolului de turci, alatuia un Cronograf, cuprinsul facea precizäri privire la data lumii, care ar fi putut fi 1492, era bizantind, sau 1513, dupa metoda de calcul a lui Flavius Josephus. Scholarios opta pentru prima Tinând cont de aceste "semne" de importanta deosebitd pe care gândirea omului medieval o atribuie simbolurilor, putem conchide anul 7000 a fost a§teptat, Moldova, ca un moment crucial, spiritul apocaliptic nu a dispärut nici dupa trecerea sa. Acest ultim aspect esteilustrat de un pasaj din moldoveneasca, din care reiese foarte bine existentapersistenta unui climat de atentie escatologica importanta deosebitd pe care oamenii de atunci o acordau "semnelor" prevestitoare. acel an [1512], timpul binecinstitorului Io Bogdan voievod a fost ucigatoare mare neorânduiald Moldovei, voia lui Dumnezeu, moarte, când foamete, apoi dese strângeri de o§ti, multi spuneau aceste sunt semne rele pentru se va ridica impäratul rau, despre care se Antihristul"16. De vreme ce la 1512 spuneau acestea sunt semne rele", asta tema sfär§itului lumii era destul de celor apti sä interpreteze aceste semne este destul de semnificativ, ceea ce denota inceputurile fenomenului sunt anterioare putin câteva decenii. nu putem vorbi de existenta unei puternice frici escatologice Moldova, dar nici nu putem spune clericii moldoveni a§teptau lumii o nepasare. Chiar principala trasdtura a cre§tinismului rdsaritean - atitudinea sa sociala - consta a socoti omul ca deja rascumparat slavit Hristos, trasaturd ce a contribuit la extirparea simtului raspunderii directe pentru istorie, Biserica nu a negat existenta judecatii particulare moarte". Datorita acestui aspect, iminenta judeatii divine actioneaza asupra individului, oferindu-i acestuia motive de ingrijorare, fapt ilustrat de invocarea Judeatii de Apoi cadrul unor blesteme. Pe Tetraevanghelul däruit de Mare bisericii din Borze§ti, 1495, gasim urmtoarea mentiune: cine va stricava clinti aceasta pomeniresa-ifiepotrivnia Sfânta Näscatoare de Dumnezeu ziva

F. Dvornik, Slavii istoria civilizatia europeanä, trad. Diana Stanciu, Bucuresti, 2001, 341, n. 15. Marie-Hélène Congourdeau, Byzance et la du monde. de pensée apocalyptiques sous les Paléologues, Les traditions apocalyptiques au tournant de la chute de Constantinople, ed. B. Lellouch, St. Yerasimos, Paris - Montreal, 1999, p. 72, apud Maria Magdalena Székely, tefan Mare Lumii, p. 273. 16 Cronicile slavo-române, p. 193.D.I. Muresan pune aceasta mentiune 1513, indicat Cronograful lui Ghenadie Scholarios (D.I. Muresan, Réver Byzance. Le dessire du prince Pierre Rares de Moldavie pour libérer Constantinople, EBPB, IV, studii publicate de E. PopescuT. Teoteoi, 2001, p. 229, nota 1). 17 John Meyendorff, Teologia bizantina, trad. Alexandru I. Stan, Bucuresti, 1996, p. 286- 294.

www.digibuc.ro 104 Liviu Pilat

a lui A§adar, chiar absenta unui intens proces de culpabilizare, tema de Apoi a putut genera Moldova o anumitä stare de spirit, manifestatä la nivelul pietätii individuale, mentalul colectiv. Acest ultim aspect a fost cel care a stat la baza intrebärilor unor istorici referitoare la impactul spiritului apocaliptic asupra vietii politicesociale. Referindu-se la dimensiunea a profetiei secolele XV-XVI, Marjorie Reeves se ce conducdtorii politicienii formulat ambitiile strategiile contextul Vremii Sfar§itului sau pur simplu au privit imaginile intense ale profetiei ca fiind folositoare pentru retoricediplomatice'. Recent au apärut unele studii menite sä evidentieze rolul profetiilor al mesianismului asupra imaginarului social. Aceste profetiile au fost un important mijloc de manipulare de legitimare a unei puteri sustinere a acesteia. se face ele au fost folosite in scopul sustinerii unei anumite dinastii, a legitimitätii unui bastard sau pentru a da consistentä unei noi politice. Profetiile gäsesc terenul predilect perioadele de crizä. Din perspectiva mesianicd milenaristä ele iau din secolul XV, expansiunea Europa contribuind din plin la acest fapt. Printre materialele adunate de Nicolae lorga, pentru a servi la o istorie a cruciadelor secolul XV, se unele profetii care atribuie un rol mesianic regelui Ungariei, sau impäratului romano-german, majoritatea sä anticipeze Imperiului Otoman, privit context escatologic21. Unul dintre aspectele foarte interesante ale profetiei este constituit de larga difuziune pe care a cunoscut-o acest gen literar la Evului Mediu, reu§ind sä nu doar pe clerici, ci largi sectoare ale nobilimii ale burgheziein. Secolul al XV-lea debuteazd cu mi§carea taboritä, singura mi§care milenaristd de scara larga la Reforma ce a creat o comunitate apocalipticd cu o ierarhie proprie. Mijlocul secolului este marcat de o recrudescentd a lui Gioacchino da Fiore, a celor despre papa angelic Ultimul impärat24, profetii ce tind ia spre secolului XV. Astfel, Italia, quatrocento-ului a fost un timp prolificanxietätiiescatologice, acordandu-se .0atentiedeosebita prevestirilor

Emil Turdeanu, Manuscrisele slave din timpul lui cel Mare, Bucuresti, 1943, p. 172. Veziobservatia Mariei Magdalena Székely: "Analiza testamentelor din Moldova medievala dovedeste la acea vreme, moartea era cu seninatate, cu degajare, cu liniste, era era ca spre adevarata - viata era nu moartea, ci Judecata de Apoi" (Maria Magdalena Székely, cel Mare Lumii, p. 277, nota 62.) Marjorie Reeves, Model scop in istorie in Evul Mediu in Renastere, Teoria Apocalipsei, ed. Malcolm Bull, trad. Bucuresti, 1999, p. 122. 20La comtne arme de guerre des pouvoires, - ed. Augustin Redondo, Paris, 2000, passim. 21 N. Iorga, Notes et extraits pour servir l'histoire des croisades au V, Bucuresti, 1915, p. 85-86, 238-239; VI, Bucuresti, 1916, p. 144-155. 22 André Vauchez, Saints, Prophètes et visionnaires. Le pouvoir surnaturelau Moyen Age, Paris, 1999, p. 128. 23 Bernard McGinn, Visions of the End: Apocalyptic Traditions in the Middle Age, Columbia University Press, 1979, p. 267, apud Damian Thompson, lumii, trad. Cristian Banu, Bucuresti, 1999, p. 101. 24Marjorie Reeves, Modelscop, p. 114-124.

www.digibuc.ro Mesianismescatologie imaginarul lui Mare 105 conjunctiilor astrologice25. Este perioada care Savonarola instaureazd la Florenta Ierusalim26, o republicd mesianicd ce va deschide portile regelui francez Carol al VIII-lea, personaj ce lua serios rolul escatologic, influentat de profetiile legate de Carol Mare. Numeroase texte ca al unui tip de mesianism, rdzboaiele din Italia ca o a unei treceri care avea, izgonirea turcilor eliberarea Locurilor Rareori a existat istoria europeand o serie de evenimente atât de viu cadrul dramei profetice ca expeditia a Carol al VIII-lea28, aprecia Marjorie Reeves. Au existat perioadd,i alte evenimente politice care s-au aflat sub amprenta mesianismului. Ferdinand Catolicul a fost un rege care a valoarea propagandei, pe care a folosit-o pentru a mobiliza Bisericai nobilimea tronului i a actiunilor sale, pentru Granada de o serie de profetii mesianice29. numit "noul David" urma timpurilor din cuceritor al lerusalimuluii monarh universal, puterea cu un "pap angelic"30. 1495, celebrul cosmograf german Hieronimus era convins lui Ferdinand i-a fost rezervatd cucerirea Locurilor care pericolul turcesc provoca o recrudescentd a mesianismului Ferdinand Catolicul ochii celor mai multi dintre spanioli, dar ca Cristofor Columb, ca singurul suveran capabil poarte o Impotriva Islamului. Mai mult, din 1494, FrantaSpania se va duce un al profetiilor, un psihologic ce armate diplomatice o dimensiune mesianicd. Evident, mesianismul spaniol nu putea nu intre conflict mesianismul francez, postura de campion al de ambii pretendenti31. Mitul Ultimului a avut un rol important istoria Ca surogatalluiHristosbiruitor asupra fortelor ela devenit instrumentul optimismului escatologici a mentinut vie Imperiul Roman cre§tin al lui Constantin32, fata realitätilor politice ale Europei secolului XV, monarhia universald nu putea deckcadrul unui scenariu apocaliptic. Cea mai rdspânditä relatare despre Ultimul ca apocalipticd este cea Apocalipsa lui Pseudo-Methodie din Patara, secolul VII. A circulat atât cât Occident, rdspândindu-se mai multe variante populare. La 1683 se mai publicau fragmente pe foi volante, pentru a trupele habsburgice apere Viena de turci33. Revelatiile lui Pseudo-Methodie

25 Petru Culianu, Eros magie RenaVere. 1484, trad. Dan Petrescu, Bucuresti, 1994, p. 259-262. 26 Jean-Louis Fournel, Les temps de la prophetie dans la Florence savonarolienne (automne 1494 - 1495),in La prophetie, p. 191-202. 27 André Vauchez, Saints, Prophetes et visionnaires, p. 131. 28Marjorie Reeves, Joachim of Fiore and The Prophetic Future, SPCK, 1976, p. 267, apud Damian Thompson, lumii, p. 103. Veziidem, Modelscop, p. 124. 29 Alain Milhou, Esquise d'un panorame de la prophetie messianique en Espagne (1482- 1614). Thematique, conjoncture et La prophetie, p. 23. p. 15. Ibidem, p. 24. 32 Bernard McGinn, lumii, p. 99. Ibidem, p. 97.

www.digibuc.ro 106 Liviu Pilat izgonirea din Rai cu o relatare a istoriei lumii pe parcursul duratei sale de 7000 de ani. Mileniul al martor distrugerii Imperiului Persan a ridicArii "fiilor lui Ismael". un rege al grecilor se vor ridica Impotriva vor aceasta, Ultimul va domni Ierusalim la aparitia lui Antichrist, va sui Golgota va a§eza coroana Crucii Sfinte, aceasta simbolizand cedarea sale lui Dumnezeu34. Crucea va imediat ceruri, regele grecilor va sufletul Creatorului Legenda nu a circulat doar greack ci mediul cultural slavon36, ea cunoscand o difuziune cucerirea, 1453, a Constantinopololui. pentru grecii slavii sub dominatia acest text alimenta speranta eliberdrii, cu totul altele erau semnificatiile pentru statele ortodoxe libere. 1492, mitropolitul Zosimanumea pe marele cneaz al Moscovei "suveran autocrat al Rusii, noul Constantin al noului Constantinopol-Moscova"37. Profetia lui Pseudo-Methodie a circulat spatiul romanesc, manuscrise slavone grece§ti38. Manuscrisul nr. 649 de la Biblioteca Academiei celebrul Codex de la Tulcea, contine faimoase texte escatologice referitoare la Imperiului cre§tin, viziunea lui Pseudo-Daniel cea a lui Pseudo-Methodie din Patara, de o a lerusalimului, care cronica lui cel Mare". aceste texte sunt prezentate asociate dupa un cod simbolic4° nu nu putem sbornicul original continea toate aceste texte, aceea§i ordine. Totu§i, profetia lui Pseudo-Methodie era cunoscutd Moldova veacului XV, fapt dovedit de prezenta sa manuscrisul nr. 135 de la Biblioteca Academiei provenit de la Neamt. de alte texte apocrife de apocalipticA sbornicul cuprinde despre limbilor celor din povestire de la primul la sfárfitul veacului "al sfantului mucenic, pArintele nostru Methodie, episcopul de Patara"41. Mai textul legendei din

Ibidem, p. 98. lui Pseudo-Metodie a atras, de-a lungul timpului, atentia a numerosi istorici, de aceea meritä mentionate câteva lucrâri de referintd: Franz Kampers, Kaiserprophetien und Kaisersagen im Mittelalter, München, 1895; E. Sackur, Sibyllinische Texte und Forschungen, Halle, 1898; Paul J. Alexander, Byzantium and the Migration of Literary Works and The Legend of the Last Roman Emperor, "Mediaevalia et Humanistica, 2, 1971, p. 47-82; Idem, The Byzantine Apocalyptic Tradition, Berkeley, 1985; Bernard McGinn, Visions of the End: Apocalyptic Traditions in the Middle Age, Columbia University Press, 1979; Gerhard Poskalsky, Byzantiniche Reichseschatologie, München, 1972. Paul J. Alexander, The Byzantine Apocalyptic Tradition, Berkeley, 1985, p. 50, apud Bernard McGinn, lumii, p. 98. 36 Dujcev, La conquete turque et la prise de Constantinople dans la literature slave de l'epoque, "Medioevo bizantino-slavo", II, Roma, 1968, p. 441-445. Câteva variante medio-bulgara rusä la N. Tihonravov, Pamiatniki otrecennoi russkoi literaturt, II, Moscova, 1863, p. F. Dvornik, Slavii, p. 329. 38 N. Cartojan, populare literatura româneascä, II, Bucuresti, 1974, p. 25. I. Bogdan, Scrieri alese, ed. Gh. Bucuresti, 1968, p. 376-381. D. Nastase, Remarque sur impériale en Russie avant 1453, in RER, XVII - XVIII (1993), p. 99. 41 P.P.Panaitescu, Manuscrisele slave din Biblioteca Academiei R.P.R., I, Bucuresti, 1959, p. 166.

www.digibuc.ro Mesianismescatologie imaginarul epocii lui Mare 107

manuscrisului moldovenesc la realitatile istorice, fapt ce atentia ce i-a fost acordata. Astfel, aparitia popoarelor lui Gog Magog este descrisä felul "Despre tatariicei Atunci se vor deschide portile de la miazanoaptevor iesi puterile care erau iadului"42. Larga circulatie a mitului Ultimului ne face sä ne care a fost influenta acestui reper cultural asupra spatiului moldovenesc. In conditiile in care, spre sfarsitul secolului XV, un puternic val de mesianism politic ce cuprinde de la Moscova la Madrid, este inevitabil sä nu niste intrebäri pe care multi dintre istorici surit tentati sä le evite. S-a considerat oare Mare sau a fost considerat a sortit Ultimul Credea el Dumnezeu i-a rezervat un rol important cadrul planului divin de mantuire? In lipsa unei asumki directe a acestui rol am putea spune raspunsul la aceste intrebäri nu poate deck negativ, totusi nu trebuie sä omitem faptul nici cazul altor suverani nu avem asemenea mdrturii, pentru asumarea a acestui rol ar o anticipare a vointei divine, deci un sacrilegiu. Asta nu apti sä ofere revelatii interpreteze "semnele" erau opriti sä opereze sau sä sugereze o asemenea identificare. Probabil, principe crestin trebuie fost atras flatat de rolul Ultimului dar asta nu el credea adevärat. Folosirea mitului ca mijloc de propaganda proiectiile create la nivelul imaginarului social erau benefice pentru monarhi, nici nu arputut o inseminare a retoricii apocaliptice chestiunile obiective ale statului. Pozitia monarhilor, indiferent de intinderea statului pe care conduc, era una de ambiguitate, primul faptului "necunoscute sunt Domnului". Impactul acestui mit asupra societkii moldovenesti analizat, mai ales el reprezinta o de translatio imperit43, or, recent, s-a vorbit despre Mare ca mostenitor al traditiei politice bizantine. aceastä translatie o componenta teologica ce o importanta pe cea politicd, pentru conceptia Bisericii räskitene, nu are un rol fundamental doar cadrul societatii, ci scenariile privind sfärsitul lumii. Constantinopolului, clericii ortodocsi sunt pusi situatia de a un nou care sä crestindtatea care aspect foarte bine ilustrat de cazulRusiei moscovite. In acest caz se observä foarte bine felul care oamenii Bisericii au construit jurul tronului cneazului moscovit - ai ocupanti au fost preocupati mai de unui titlu adecvat care sä exprime suveranitatea pozitia - un esafodaj simbolic, bazat pe mitul Ultimului pe componenta sa mesianicd. Am 1492, mitropolitul Zosima numea pe cneaz "noul Constantin". Autorul Hronografului din 1512, sale, descrierea

2 Ibidem, p. 167. de profetia lui Pseudo-Methodie spatiul românesc, secolul XV, au circulat multe alte texte apocrife apocaliptice, texte ce oferä mult mai multe detalii despre sfksitul lumii deck textele canonice. Vezi Ecaterina Piscupescu, Literatura din Principatele veacul XV-lea, Bucuresti, 1939, p. 78-106. Guran,propos de la imperii -le temoignage iconographique de la legende de et Josaphat, EPBP, IV, Iasi, 2001, p. 294. Dumitru Nastase, tefan Mare SMIM, XVI (1998), p. 65-102. Republicat volumul Mare $ Sfánt. Portretistorie, Suceava, 2003, p. 567-609. F. Dvornik, Slavii, p. 332.

www.digibuc.ro 108 Liviu Pilat

Constantinopolului, scria urmdtoarele: "Dumnezeu va reaprinde scânteia din cenu§a, va arde imperiul ismaelitilor ca pe o de spini, va face sa din nou lumina credintei va trimite un tar ortodox"". Ideea va defmitiv explicit formulata de calugarul Filotei din Pskov scrisorile sale. El explica modul care tarul rus imparatilor romani bizantini, faptul Imperiul Roman avea sä la lumii, moscovit, ca al avea ultimul imperiu, el urmând imprätia a lui Dumnezeu, de Hristos De§i, pentru Moldova, singura documentard care atestä o astfel de preocupare a clerului este cea de intâmpinarea aclamarea "tarului" victorios" aici legate de acest scenariu escatologic, chiar fapte de putând interpretate acest sens. Am mai sus intervalul cronologic 1472-1492 este unul de atentie escatologica. intämplator sau nu, este cea mai tumultoasa din domnia lui Mare. este evenimente petrecute jurul anului 1473, "un an-cheie" al luitefan Mare, gäsesc un corespondent scrierea lui Pseudo-Methodie. Motivul care determinat pe asume o atitudine antiotomand, chiar anul 1473, moment inoportun in conjuncturii internationale, o enigma pentru istorici49. Recent, aceastä atitudine a fost explicata prin "semnele" evenimentele a interpretare de catre abilitati nu puteadeck favorabild domnului Moldovei. aceste semne trägeau mai mult deck promisiuni ale monarhilor vremii, osta§ii lui Matias Corvinul, cordbiile venetienilor banii papei"50. Totu§i, pentru a asemenea interpretari, din preajma domnului, ei clerici sau laici, aveau nevoie de ni§te fundamente, iar mitul Ultimului era unul dintre ele. Nävälirea tätarilor 1471 (popoarele lui Gog Magog), Infrângerea dezastruoasd a lui Uzun Hasan mai 1473 Imperiului persan la Pseudo- Methodic) au putut considerate etape preliminare ale profetiei, cu Antihristul, "pierzAtorul cre§tindtäti", prima faza va reu§isa-itaie "mâna dreapta". lipsa unor comentarii contemporane, nu vom niciodata dacaspeculatiiledin acea vreme asupra evenimentelor politice au fost identice cele prezentate mai sus. Totu§i, exista aspecte de culturald legate de prezenta acestui scenariu, iar cultul Cruci este unul dintre ele. scena foarte des invocata literatura noastra istorica este numita Cavalcadd a Crucii, pictata biserica de la Fresca de la Patrauti, desfa§uratä Inaltimea de 1,5 metri, latime a peretelui de vest al pronaosului51. Referindu-se la aceasta Grabar afirma procesiunea sfintilor taxiarhi sub semnul victoriei cre§tine un sens alegoric evident. cum, odinioard, impäratul Constantin a pornit pagânilor i-a zdrobit, tot al Moldovei, un nou Constantin, va pe

Ibidem, p. 330.

48 Cronicile slavo-române, p. 18. Stefan S. Gorovei, 1473 -Un an-cheie al domniei lui Mare, Stefan MareSfânt. Suceava, 2003, p. 393. Maria Magdalena Székely, S. Gorovei, "Semneminuni", p. 60. Sorin Ulea, Originea a picturii exterioare moldovenesti, SCIA, X, 1963, nr. 1, p. 75, nota 1.

www.digibuc.ro Mesianism escatologie imaginarul epocii lui Mare 109

dusmanul credintei numele crucii52. Afirmatia lui Grabar este perfect tinem de faptul cruciada nu este numai un sfant", ci un veritabil "pelerinaj eschatologic"53. Nurnai mesajul antiislamist al frescei, cum Grabar, a fost interpretat de istoriografia ca un mesaj politic net antiotoman, hramul extrem de rar al bisericii ca unicitatea considerate ele argumente sensul alegoriei antiotomane. Din nefericire, directie a condus la o tot mai de semnificatia a frescei, s-a ajuns la scoaterea ei din contextul istoric al epocii. Asemenea interpretdri fac ce istoricii de au consultat studiul reptatului istoric (altfel spus, au citit ce au citat), pentru diferentele sunt de-a dreptul Astfel, un renumit istoric de Vasile comenta: "Departe de a o imagine caracter teologal, Cavalcada de la oglindeste o realitateistoricd, dovedind pe gloriosul domnitor o avea despre functiile artei, slujeascd, chiar religios, cauzei politice militare a Moldovei"54, desi Grabar observase fresca de la are "une tenue purement religieuse"55. La stau lucrurile ceea ce priveste identificarea temei iconografice. S-a afirmat aceastä este o transpunere a episodului hoc vinces din Vita Constantin i56, a se acest text era cunoscut Moldova veacului XV ignorandu-se observatia istoricului francez referitoare la faptul imagine nu este prescrisd de nici o Herminie nu are nici o episodul istoric din Vita Constantini". De fapt, fresca de la este o escatologicd, spre concluzie analiza compozitiei, comparatia dejumdtatea veacului XVI. a fost de André Grabar, nici unul dintre istoricii nostri de nu pare sesizat acest lucru. Icoana moscovitd, "Biserica biruitoare", a fost cucerirea Kazanului de Ivan Groaznic, consideratd o ilustrare a aspiratiilor politice ale acelor vremuri58. Ea reprezintd un impresionant cortegiu militar, condus de arhanghelul Mihail, din care nu lipsesc Constantin rusi, ce se Noul Ierusalim din ceruri, de Fecioara Maria Isus59. Comparatia

52 André Grabar, Les croisades de l'Europe Orientale dans l'art, Idem, L'art de de l'Antiquitédu Moyen Age, I, Paris, 1968, p. 171. André Vauchez, Saints, et visionnaires, p. 95. Vasile I, Bucuresti, 1982, p. 188. André Grabar, Les croisades, p. 171. 56 Sorin Ulea, p. 75. André Grabar, Les croisades, p. 170, nota . Istoria russkogo iskusstva, III, Moscova, 1955, 572 p. 568, 569 571 pentru imagini. Un detaliu color de pe aceasta prim-plan pe Constantin, identificat gresit textul explicativ ca Vladimir II Monomahul, in Histoires des saints et de la sainteté chrétienne, ed. Pierre Riché, V, Paris, 1986, p. 41. Ibidem, p. 572-578. Petre Guran, citându-1 pe André Grabar (André Grabar, L'art du Moyen Age en Europe orientale, Paris, 1968, p. 208), semnaleazA existenta icoane, un similar cu al frescei de la aflatä la muzeul Tretiakov provenitk probabil, din catedrala Adormirii Maicii Domnului, unde era deasupra tronului icoana provenitä din atelierul mesterului Dionisie, ce a activat 1470 1516 (Petre Guran, Reprezentári iconografice: nimbului, in "Sud-Estul contextul european", IX, 1998, p. 138, nota

www.digibuc.ro 110 Liviu Pilat

ajutat pe Grabar sä sensurile ideii de ortodoxd, ca o misiune religioasä pe care Dumnezeu o unui monarh ortodox. Altfel spus, avem de-a face cu o de mesianism politic, care nuanteazd un anume optimismescatologic.Prinperspectivanovatoare,deta§atädetraditia bizantind, icoana moscovitd, privitä prin prisma cronicii rdzboiului din , reliefeazd foarte bine aceastä idee. Trupele celeste, se terestre, se depärteazd de un - care nu este altul Kazanul musulman - se spre Noul Ierusalim60. Reprezentarea vietii", care din cetatea celestä, faptul principala sursä de inspiratie a fost Apocalipsa lui Joan: mi-a un de a vietii, strdlucitor ca cristalul, ie§ind din tronul lui Dumnezeu al Mielului61". Tema Ierusalimului ceresc este de mesianice, pentru cetatea reconstruitä este promisä, Paradisul, care vor gäsi viala cei ale§i62. Dar Noul lerusalim, suprapus vechiului Ierusalim, reprezintd simbolul central al cre§tine, or, istoriografia s-a impus opinia restaurarea acestei era legatä de recucerirea Constantinopolului. Cred aceastä opinie ar trebui revizuitä, pentru un text apocrif de la veacului XVI este se poate de explicit: "locul sfant întru lumia iaste Ierusalimul"63. De altfel, cele trei "capitale" ale conceptia ortodoxismului moldovenesc, pronaosulDobrovätului,suntSinaiul,Ierusalimul Athosul", Constantinopolul locul printre ele. A§adar, putem conchide cruciada

21). lucrdrile ce apartin, sausunt atribuite me§terului Dionisie sale, nu am nici una de acest gen. Din nu am avut posibilitatea de a consulta lucrarea lui André Grabar pentru a vedea exact la ce anume se face referire, Petre nu nota sa suficiente detalii. Mai mult, oprindu-se alt studiu asupra temei "Bisericii biruitoare", Petre Guran mentioneazd fresca de la icoana de la secolului XVI la Galeriile Tretiakov o ansamblu reprezentând Apocalipsa, de la Schimbdrii la Fata din Iaroslav, pictata 1564, a mai pomeni nimic de icoana atribuitd me§terului Dionisie (Petre Guran,propos de la translatio imperii, p. 292, nota 4). in Les croisades, Grabar semnala scenei de secol XVI, reprezentând Judecata de Apoi, ce se afla la Muzeul din Stockolm (André Grabar, Les croisades, p. 173, nota 2). Un studiu amplu asupra temei "Biserica biruitoare" implicit asupra ideii de ortodoxd, ar putea aceste chestiuni, pentru se pare, consideratd a fi extrem de s-a bucurat totu§i de o popularitate. André Grabar, Les croisades, p. 172-173. Numeroase surse, care relateazd din Kazan, mentioneazd interventia unor diferitisfintiru§i timpul acestei campanii (Paul Bushkovitch, Religion and society in Russia. The and Seventeenth Centuries, New York - Oxford, 1992, p. 108). 61Apocalipsa lui loan, 22:1. 62Maria Magdalena Székely, "Vino pe mireasa, femeia Mielului". domneasca de la Putna ei, "inchinare lui Petre Nästurel la 80 de ani", vol. de I. Cândea, P. Cernovodeanu Gh. 2003, p. 425. mi-a cetatea cea lerusalimul, pogorându-se din cer, de la Dumnezeu, având slava lui Dumnezeu". natiile vor umbla lumina ei pämântuluivor aduce gloria (Apocalipsa lui 21: 23). 63 Simionescu, Apocalipsa dupá Sbornicul din "Ion Neculce", 1924, fasc. 4, p. 229. Vasile Drägut, Bucure§ti, 1984, p. 36.

www.digibuc.ro Mesianism escatologie imaginarul epocii lui Mare 1 ortodoxd, privitä ca pelerinaj escatologic, are drept scop eliberarea Locurilor Sfinte, a patrirnoniului lui Durnnezeu65 nu a Constantinopolului, asupra conceptia celor de atunci, s-a abdtut pedeapsa divina. De fapt, chiar pentru greci eliberarea Constantinopolului de sub stapânirea turceascd era doar o punctul final intrarea impäratului lerusalim. La sffirsitul secolului XVI, ciclu al victoriilor adormit, ultimul Constantin, este ilustrat cronica pictorului Gheorghios Klontzes. impäratul este pe mormântul apoi Incoronat la Sfânta bätälii cu turcii, este reprezentat la Constantinopol cele din urmä, intrând Ierusalim. Aici el crucea coroana sa bisericii invierii, de a-si da sufletul lui Durnnezeu, pe Golgota66. Revenind lafresca dela ea reprezintd, cadrul scenariului apocaliptic, un moment anterior pogorarii Noului Ierusalim anume luarea stäpânire a Ierusalimului de trupele ceresti. Se observä aici influenta literaturii apocrife, asupra importantei M. Gaster aträgea atentia din 188367. Ierusalimul este figurat prin reprezentarea muntelui Golgota, vârful se o cruce cu trei brate, Aceasta este Adevärata Cruce vârful potrivit Apocalipsei lui Pseudo-Methodie, urma coroana Ultimul trebuie tinem de faptul lerusalimul ceresc puteareprezentat prin irnaginea Adeväratei Cruci, mai ales Sfintei Cruci. Mai trebuie precizat faptul trupelor celeste nu se aflä Impäratul Constantin, s-a crezut, ci arhanghelul Mihail, cdpetenia ostirilor ceresti, care, conceptia medievald, Judecata de Apoi. Acest lucru este dovedit de faptul singurul sfânt cu numele deasupra capului este arhanghelul Mihail, ce nu s-ar fi Intâmplat el nu ar fost personajul principal. Nu intâmplätor, aceastä apocalipticd a fost deasupra iesirii din biserica, pentru ca, observa Sorin Ulea, privitorul sä aceastä imagine Intipäritä memoria vizuald68 este foarte probabil ca aceastä sä fi fost pictatä alte ctitorii stefaniene. o astfel de "Biblia särmanilor" vestea credinciosilor apropierea momentului biruintei crestine, dar de Apoi. pe imaginea rece impundtoare a sfintilor ce anuntau sfârsitul lumii, privitorul putea zäri un chip familiar, al iar asocierea imaginilor putea crea sentiment de atasamentincurajare. Aceasta pentru tabloul votiv, fata lui Hristos aflat pe tron, ipostaza sa de judecdtor, privitorulpoate vedea pe Mare, prezentat ceresc de Constantin. Prezenta lui Constantin Mare, aceastä ca rnijlocitor, se pe sfintenia sa

Termenul de Terra Sancta, dincolo de devotionalk are o semnificatie Conform dreptului roman, sistematizat vremea lui Iustinian, numitele res sanctae nu pot apartine nici unei puteri terestre, Tara considerata patrimonium Dei sau hereditas Dei (J. Kremer, Zur Geschichte des "Terra Sancta", "Das Heilige Land in Vergangenheit und Gegenwart", HI, 1941, p. 55-66, apud Turcus, Scaun secolul al Bucuresti, 2001, p. 191, nota 2). Donald M. Nicol, de moarte, trad. M.M. Székely S. Gorovei, 2003, p. 118. 67 M. Gaster, Conferinfe in literatura Bucuresti, 1883-1884, p. 260. 68 Ulea, p. 76.

www.digibuc.ro 12 Liviu Pilat specializatd a exprima o relatie puterea69, elementul comun care exprimä unicitatea puterii legätura dintre cele trei personaje este Sfanta Cruce. aceste conditii, asocierea celor trei personaje exprimä, pe de o parte, rolul atribuit lui Mare cadrul divin iar, pe de parte, medierea pe care o poate exercita pentru poporul chiar pentru cre5tindtate. Chiar lipsa unei märturii directe de scrisä, existä numeroase elemente care rolul mesianic pe care atribuie, saueste atribuit Moldovei, cadrul unui scenariu apocaliptic. Chiar titlul de se aflä evidentä cu cel de (impäratulcel titlucu careeste desemnat Antihristul. a mesianismului 5tefanian chiar din unele documente ce tin de istoria obiectivd, chiar nu este coordonat spre aceastä directie. Din Mariei Magdalena Székely dedicat limbajului folosit de Mare, se poate observa foarte bine tonul de salvator fatä de pericolul otoman, pe carefolose5te a doua parte a domniein, ce se datoreazd faptului domnul sä "cel Mare", conturdrii unei noi imagini despre sine. asemenea imagine, cu conotatie cruciatd, era dicolo de Moldovei, mai ales Polonia, dar din care, de asemenea, nu accentele mesianice. Mai toti istoricii care s-au ocupat de Mare s-au oprit asupra unui pasaj din cronica lui Ian tradus mod diferit dar unanim interpretat ca un elogiu adus domn. ce spune "Meo judicio dignisimus, cui totius Principatus et Imperium et praecipue munus lmperatoris et Ducis contra Turcorum, communi Christianorum consilio, consensu et decreto, Regibus et PrincipibusC'atholicis etvoluptates autinbellaciviliaresolutis commiteretur"73 fost Dlugosz chiat de naiv un principe schismatic, al regelui ar putut primi rolul de conducdtor cre5tinätäti aceasta cu acceptul unanim detindtorilor puterii temporale? Este greu de acceptat o asemenea concluzie chiar este vorba de un principe pe care papa numise verus christiane nu este vorba nici despre o retoricd. Investirea lui ca monarh universal era doar printr-un mandat divin, or, conceptia ata5at traditiei religioase, Dumnezeu intervine problemele umanechiar evenimentele de actualitate75. un reprezentant elitei intelectuale politice, polon nu putea sä nu cuno5tintä despre zvonurile legate de Ultimul la acea vreme cum am mai sus, le trata mod devenit traditional la nivelul ierarhiei catolice. credincioasä conceptiei augustiniene despre imposibilitatea anticipärii ierarhia Bisericii romane a militat pentru anihilarea profetiilor,

Petre Guran, p. 133. Repertoriul, p. 388. 71 Cronicile p. 190. 72 Maria Magdalena Szíkely, Waiwoda", XXIX (1992), p. 47. Dlugosz, Historia Polonica, H, Leipzig, 1712, 528. Hurmuzaki - Densusianu, II-2,p. 241. Moisie Täutu, Spirit "ecumenic" papalitate vremea lui tefan cel Mare, In tefan cel Mare p. 406. Biskup, Ian Dlugosz - istoric al Poloniei al din estul Europei Centrale, in (1988), p. 215.

www.digibuc.ro Mesianismescatologie imaginarul epocii lui Mare 113 nu le-a putut ignora totalitate continutu176. opinia mea, prin fragmentul pe care 1-am citat, Dlugosz nu face altceva sä acrediteze zvonuri77 care circulau la acea vreme despre un posibil rol mesianic al domnului Moldovei, pe care nu poate nega, deoarece vede semnele gratiei divine faptele acestui principe, dar nu poate nici afirma cu fermitate, pentru nu acorda deplinä crezare acestor zvonuri profetice. situatie asemänätoare, care faptul unele medii poloneze domnul Moldovei era considerat omul providentei, este cea inregistrata descrierea campaniei lui Ian Albert din 1496. Interventia cardinalului Frederic, regelui, prin intermediul episcopului Creslau, cancelarul regelui, pentru a-1 determina pe rege sä renunte la planurile sale, este completata de o serie de semne ce vin reliefeze protectia divinä de care se bucura Mare. Mai se calul regelui. Apoi, la Liov, un anume Propski, "nobil de neam dar cam nebun", prorocea dezastrul armatei polone. fme, preotul care slujea regelui a de trei ori tainele din mânä, completând seria sumbrelor prevestiri. Pentru Miekowski, armata regelui nu reprezintä deck o gloatä de päcäto§i care se indreaptä spre locul care Dumnezeu o va pedepsi, apropierea de acest devenind tot mai "si toate aceste intâmpläri nu se läsarä de päcate; oastea petrecea orgii de nedescris. când Moldovaapucä o un tremur de mare adesea multime de poloni erau alungati chip ru§inos de o mânä de moldoveni"78. Mai mult, descrierea acestei campanii cel Mare este prezentat ca contient de rolul fapt ilustrat de solia "sämatä" trimisä regelui: "De vei sä faci oastea aciasta asupra lui de nice o pricinä de pune-va vodä cât te vei ai rädicat sabiia asupra lui S-ar pärea aceastä solie exprima intr-adevär credinta moldovenilor providentialitatea domnului de vreme ce, mai târziu, Grigore Ureche va consemna, cu acest eveniment, traditia prezentei Sfântului Dimitrie pe câmpul de luptä, aläturi de o§tile moldovene. Aceastä legendä consemnatä de Ureche, de cea a prezentei Sfântului Procopie de la Râmnic, reprezintä o intrepätrudere temporal transcedental, creionând elementul de sacralitate al monarhiei §tefaniene. Obtinerea unor asemenea reprezentdri la nivelul imaginarului socialpropagarea timp nu a fost decât printr-o propaganda de asociere a persoanei domnului cu sfera sacrului, de aici rezultând baza structuralä a lui "Sfeti vodä", ce va rezista vreme de cinci secole a Legendele consemnate de

76 Marjorie Reeves, Model scop, 123-131. 1453, papa Nicolae V-leaacuza pe Frederic al de rolul carefusese profetit. 1484, al VIII- lea emite o bula Impotriva profetiei referitoare la nasterea unui profet (loan Petru Culianu, Erosmagie, p. 262). de la Pskov (scris 1486) un zvon, sub anul 1485: "Stefan voievod al Moldovei Ungarieiregele Andrei al Poloniei, mare cneaz al Litvaniei, multime de lefegii nemti, au pornit impotriva Imparatului al turcilor i-au luat Cetatea apoi Chilia, cetatea moldoveneasca. Apoi au mers peste Dunare, pe drumul spre uscat spre Tarigrad. nu mai ce va mai aceasta" (P.P. Panaitescu, Mare in lumina cronicarilor contemporani din vecine, SCSI, XI (1960), 2, p. 219). N. Orghidan, Ce spun cronicarii despre Mare, Craiova, 1915, p. 33. Nicolae Costin, Opere, I, p. 158 -159.

www.digibuc.ro 114 Liviu Pilat

Grigore Ureche - care a semnalat existenta acestui cult8° - reliefeazd faptul acesta avea, la secolului XVII, structura sa evenimente istorice suprapuse de dimensiunea spirituala, lipsa canonizkii oficiale a redactdrii unei hagiografii care sa cumuleze reprezentkile imaginarului social, ele nu au putut ajunge la noi aceastä forma. S-au pästrat totu§i un numär semnificativ de legende care apartin acestui cult, ele 0-au pierdut caracteristicile istorice initiale, astfel am putea considera sunt creatii sau au suferit "corectii" din partea celor care le-au cules. unele legende, figura lui Mare a fost de adânc coborâtä universul culturii populare cu epoca sa a fost rupta. Existä legende care, chiar nu au repere istorice, au conservat, formä populard, imaginea mesianismului §tefanian. Astfel, "când se lupta bätälie, totdeauna de-a dreapta lui era un arhanghel cu o sabie de foc. De aceea facea bisericimändstiri lui Dumnezeu Dumnezeu era tot agiutorul lui päräsea. Ori cine se scula asupra lui, el îl facea sä poarte frica un timp indelungat, era omul lui Dumnezeu"81. Alte elemente apar legendele din ciclul prorocirilor, dintre care una atrage atentia mod deosebit. Este vorba de lupta lui Mare o pe care domnul o ucide sägetând-o. Tema nu este pentru ea se regäse§te biografm sfäntului Hrisostomul, diferenta sfântul folose§te ca crucea, similitudinile uciderea balaurului de Sfäntul Gheorghe sunt se poate de evidente. Toate aceste legende au la un mit strävechi, a ckui plan escatologic este Infrângerea räului, cazul de elementul de noutate este constituit de dialogul pe care stefan are "un pärul alb ca o barba la genunchi", foarte asemändtor descriere "Dumnezeul de zile" din pictura Judeckilor de Apoi. "Dumnezeu te binecuvânteze, vorbi el se toiag. Mete norocos, astäzi sunt o mie de ani de când e omor duhul ista care a samanat numai sfada nevoie omenire. Toatä munca mea a fost acum degeaba numai sunt dezlegat de giurdmântul meu. Tu ai isprävit astäzi mai deck mine mie de ani. Ca multumire pentru fapta asta toatä tara asta mänoasä nici o putere sa nu te poata cândva"82. Chiar daca formuldri, cum ar"Ora asta par a apartine editorului acestei legende, ea nu exprima doar mesianismul tefanian, cipreluareatranspunerea forma populara a unor elemente de factura apocaliptica, cum ar fiara care discordie oameni, mileniul, dar forta de a putere lumeasca, care gândul la legenda Ultimului

De fapt, prima semnalare a cultului lui Mareapartine polonezului Maciej Stryjkowski: "Despre acesta [stefan Mare] moldovenii muntenii la toate adundrile pe rostind limba "Stefan, voievod, voievod a pe turci, a bätut pe a bätut pe unguri, pe pe poloni". mergeam spre Turcia am la Bucurqti, de scaun, la curtea domnului Tärii unde am fost la ospät, cum pe peretele iatacului domnului un chip, zugrävit pe lemn, dupä obiceiul arätându-I pe acest Malt la staturk coroanä regeaseä pe cap, moldovenii numesc de asemenea Cara Bogdan stefan (carus pe latinqte, pe cara - drag). Din cauza nespusei lui vitejii socotesc ca despre II, ed. Maria Holban, Bucurqti, 1970, p. 454). G.T. Kirileanu, tefan cel Mare 1904, p. 12. 82 p. 17.

www.digibuc.ro Mesianismescatologie imaginarul epocii lui Mare 15

caracterul mesianic este mai bine pus evidentä de una dintre cele mai forme de manifestare, legendele care se tesjurul unor monarhi, este vorba de tema regelui adormit, Occident, lumea musulmane. Asupra uneia dintre aceste legende s-a opritN. Iorga", prezenta unor elemente ce tin de constiinta unitätii etnice sau chiar de constiinta nationald, ne fac ne daca nu cumva ne fata unor creatii Astfel, una dintre legende unirea Bucovinei cu Moldova de lui cel Mare. Afläm el se va cu toti de pe fata "rdzboiul acesta va cel din Aceste atribute ale Ultimului transpar dintr-o altä despre care "are de cea de obste, pe calul lui cu sabia tiind-o drept sus, dar atunci trebuie mare necaz pe neamul nostru"86. legendä ne informeazd "toti baniitoate odoarele care sunt zidite temelia mänästirii Putna, la lui, are scoatä are celor care cred faptele lui, legea natia Salvarea natiei este un element care tine de perioda romantismului, fapt ce ne-ar putea determina considerdm aceastä legendä o creatie a secolului XIX. Totusi, ascunse sunt prezente dintre legendele despre intemeierea Mändstirii Putna, unde se locul ele au fost acunse, "in mändstirii, din partea Analizand aceste legende, ne fata unui mit, al lui Mare", similar mitului regelui adormit, principala este acest mit vine din Evul Mediu sau este o creatie a epocii moderne pentru a sluji mesianismului national. Mircea Eliade observa nu doar dintre mit sacru, ci faptul istoria mereu semnificatiinoi,care nu distrug structura simbolului90. cazul de este vorba tocmai de adaptarea unui mit la realitäti istorice, ce pästreazd semnificatiile initiale. Existä un element care ne permite sä consideram aceste legende se aflau circulatie prima a secolului XVII, chiar ele nu au fost consemnate. De la Ion Neculce Vasile Lupu a la temelii Mändstirea Putna, scopul acela de a banii odoarele ascunse aici91, spus comoara pe care urma sä o sa. Nu ne

3 Jacques Le Goff, Le roi dans l'Occident médieval: caracteres originaux, Kings and Kingship in Medieval Europe, ed. by Anne J. Duggan, London, 1993, p. 26-27. 4 N.Iorga, Mare, Bucuresti, 1966, p. 247. cel Mare Manastirea Putna, 2003, p. 48. 6 Ibidem, p. 49. p. 51. 8 Ibidem, p. 118. 9 Vasile Lovinescu a analizat mitul celei de a doua a lui Mare, racorddndu-1 la simbolistica universala a fenomenului. Acesta considera chiar o reprezentare a acestui fapt, este vorba de o de la jumatatea secolului XVII, provenita din biserica care ar reprezentati arhanghelul Mihail Mare (V. Lovinescu, Monarhul ascuns, a II-a, Iasi, 1999, p. 35-50). Mircea Eliade, simboluri. Eseu despre simbolismul magico-religios, trad. de Alexandra Bedescu, Bucuresti, 1994, p. 200. Ion Neculce, Opere, ed. Gabriel $trempel, Bucuresti, 1982, p. 180. "Vasilie-voda, aproape de mazilie, au gresit lui Dumnezeu, i s-au intunecat mintea spre de au stricat va gasi n-au s-au apucat sa o faca din nou precum au fost nu i-au ajutat Dumnezeu o faca. Ca au zidit-o numai din temelie la

www.digibuc.ro 116 Liviu Pilat

intereseazA aici Vasile Lupu a sau nu Putna din ci faptul i s-a pus la socoteald acest lucru, ceea ce aratA legenda trebuie sA avut o circulatie importantA fost cu mult anterioarA, de vreme ce a supravietuit chiar dArâmärii Putnei. Or, aceasta nu anterioard, s-au depus eforturi pentru imprimarea unei anumite imagini la nivelul mentalului colectiv cA acest lucru a reusit, mai ales partea de nord a Moldovei, spatiu care se gäseau cele mai multe dintre ctitoriile stefaniene. De trebuie spus mesianismul spiritul apocaliptic au putut genera Moldova lui cel Mare o exaltare religioasä specificA elanului cruciat, care poate constitui explicatia absentei, perioadd, a unor defectiuni caracteristice moldovenilor, "pururea lacomi de domnie nouA". stare de spirit a putut sta la baza succeselor stefaniene mult mai mare decât numita bazA a domniei. SA nu cA de la Vaslui cu o rugaciune92 se cu rugAciune post, iar nu cu un discurs demagogic despre improprietärire sau despre patriotism. Din nefericire, lipsa unor ample texte scrise, nu vom putea reconstitui niciodatA stare de spirit plenitudinea sale, pentru cA nu vom putea merge pe de difuzare pentru a proiectiile reflexiile unui anumit mesaj nici reconstitui procesiuni regizate de domn apropiatii sAi.

LE MESSIANISME ET L'ESCHATOLOGIE DANS L'IMAGINAIRE D'EPOQUE D' ÉTIENNE LE GRAND

Résumé

Cette étude est consacré au dimension messianique et eschatologique de l'imaginaire de l'epoque le Grand. Aprs la chute de Constantinople, en 1453, les survivants du monde byzantine accrochérent leurs éspoires aux nouvelles échéances eschatologiques et l'attente de la Parousie s'est concentrée autour de l'année 1492, l'an 7000 de byzantine. Dans ce contexte, s'ouvrit la voie de messianisme politique. le Grand était le premier prince de l'Europe Orientale qui gagna une grande bataille contre l'Islam et il assumait le rôle de défenseur de l'orthodoxie. Mais, ce rôle avait un grande enjeu messianique, parce qu'il était prévu dans le scenario de la du monde. L'analyse de l'iconographie, de la littérature eschatologique qui on a copié et lu, met en lumiere la présence, dans la Moldavie,une figure traditionelle dans l'eschatologie médiévale européene, de "l'empereur des derniers temps". Enfin, le caractère messianique d'Étienne le Grand se manifeste dans les légendes qui entourent sa mort.

ferestri, i-au luat Dumnezeu domnia". mod indirect, Neculce Putnei l-a costat pe Vasile Lupu domnia, pentru divinitatea domnul nu va mai beneficia de acesteia. va terminatA de succesorul sAu, Gheorghe cel care va celebrul Tetraevanghel de la Humor. 92 N. lorga, Acte privitoare la istoria HI, Bucuresti, 1897, 93.

www.digibuc.ro EDIFICII RELIGIOASE LA CETATEA CETATEA SUCEVEI (SECOLELE XIV-XV)

IONEL

Când mi-am propus cu privire la altarul paraclisului de la Cetatea aläturi de de la cetatea Sucevei, n-am voi fi nevoit sä asupra primului dintre ele. Observasem, pe tocmai absidei altarului zidul de est al citadelei, exclude cu ipoteza a construdiei acesteia. Grigore Avakian, raportul asupra cercetarilor arheologice intreprinse 1929 publicat doi ani mai aträsese atentia asupra acestui element cheie discutia privind constructorul citadelei: "... ceva spre sud de zidul nr. 7, un parazitar, (identificat de noi decursul din 1997 1998) o foarte la spre dreapta o de pe un mai a prin urmare un paradis". Cert este faptul autorul acestor observatii atât interesante, nu a dus la capät interpretarea a realitätilor pe care le semnala. Contactul direct cu monumentul ne-a dat posibilitatea sä imediat afirmatiile Marianei "Arta '96", periodic la Faptul se petrecea tocmai momentul care ne documentam pentru continuarea cercetarilor arheologice la Cetatea Am stäruit asupra acestui fapt pentru autoarea, n-a ca lucrarea sa consacrata de la Limanul Nistrului, de data aceasta chiar teza de doctorat a domniei sale4, sä la ceea ce numise 1996 ipoteza a construirii citadelei de la Cetatea expediind-o, eventual, note. Mai mult, - ipoteza - ne spune Mariana trebuie viziunea celor ce o (A. L. Bertier - DelagardeN. I. Veselovski), ca o refacere integralä, de la temelie, a pe cele afirmate de noinota amintita6 cercetatoarea istoriei arhitecturii militare medievale din Moldova conchide: "Are dreptate care

I. Altarul bisericii din citadela de la otomaná" privind ridicarea "Arheologia Medievald", II, 1998, p. 213-220. 2 Gr. Avakian, Sapäturile de la Cetatea "Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice", Basarabia, III, 1931, p. 115-175 extras, 60p.). M. Cetatea Alb& "Arta p. 56-71. M. Cetatea Alb& Studiu de Chiinu, 1998, 210 p. cu ilustr. p.39 6 op. cit., p. 213-220.

"StudiiMateriale de Istorie Medie", vol. XXII, 2004, 117-124

www.digibuc.ro 118 Ionel

paraclisul din este anterior perioadei otomane (la ce bun le-ar trebui musulmanilor un de cult crevin?)". Credeam asadar sublinierea de atunci dovedea pentru prima privinfa citadelei de la Cetatea comanditaruli de al citadelei nu putea un de rit Am sugerat acest sens pe moldoveni nu ultimul pe bizantini. Am constatat surprindere ultima contributie a cercetatoarei din Republica Moldova laistoria cetätilor medievale din regiune a spatiului romanesc7 vrea minimalizeze cu totul aportul nostru - citez: de acord lui I. paraclisul a fost construit citadela de acum era destul de cele - proscomidiai diaconicul - precumaltarul est nu potatribuite otomanilor cum dintr-o "á la lui Columb" am zice, observatia devine fapt banal, comun harnica cercetatoare care a perpetuat teza de doctorat, mai sus, povestea cu ipoteza purcede la a greseli ceea ce domnia sa numeste studiu special al subsemnatului dedicat acestui paradis de celallui Gr Avakian). Prima dintre ele este una de terminologie. "In primul arcul altarului este numit de cercetator «un fel de arc dublou», toate el se pe aceeasi restul semicalotei. Arcul nu preia o parte din impingerile altarului, cu mai mult intradosul lui nu se (de provine denumirea de "arc dublou"). Credem in cazul de ar mai potrivita formularea "arcul evidentiat de suprafata boltii"8. Referitor la cum o cercetatoarea de la pot spune urmatoarele: eu am vorbit de "un fel de arc dublou" deci nu despre un arc dublou, ideea de a sugera mai bine ce poate comparat. Este limpede pentru de am introdus o dubitativanu am pus semnul egal arcul dublousituatia de la Cetatea Domnia sa propune un termen de o impreciziemai mare: "arcul evidentiat de suprafata boltii". Pentru noi este evidentä dorinta autoarei de a ne corecta minimaliza, fapt mai cea de-a doua imprecizie pe care ne-o Este vorba de fácut de noi altarului paraclisului de la Cetatea despre care M. al doilea ce reprezinta citadelei lui I. nu corespunde 23b). Aici desenate gresit cele nise sacre de profilurile console. Acest fapt poate usor dovedit, comparand discutie niselor anexate Sub profiluri desenate piloane inexistente"9. Nu ce M. prin piloane inexistente. Vedem doar cele nise - proscomidia diaconiconul - sunt redate cum spune domnia sa ceva mai spre interior. Din corectia ce o face, diaconiconul putin sub profilul sudic

M. $lapac, medievale din Moldova. secolului al XIV-lea - secolului al XVI-lea, Chi§indu, 2004, 343 p. + rez. limbile englezä p. 294. Ibidem, p. 294-295.

www.digibuc.ro Edificii religioase la Cetatea cetatea Sucevei (secolele XIV-XV) 119 vreme ce proscomidia ea mai spre est nu nimic din concluzia ce am emis cu altarul paraclisului din citadela de la Cetatea Rämânem cu gustul amar dat de incercarea Mariei de a minimaliza observatia noasträ cu privire la acest obiectiv, gäsind imprecizii - inexistentecazul "un fel de arc dublou", fie nesemnificative raport concluziile noastre din 1998.

Iatä lucrare a aduce discutie de-al doilea al Albe: "Un alt al Cetätii Albe se curtea ei de sud (fig. 237). Dar, spre deosebire de precedent, citadeld, acest edificiu religios era plasat independent. Planului dreptunghiular, dimensiunile de 13,0 x 9,0 m i se racordeazd dinspre o semicirculard, orientatd est, (sic) dar cu o deviere de circa B. sustine edificiile de cult cu o asemenea orientare capätä spatiul hramul "invierea Domnului". Dar cazul de fatä nu dovezi certe de apartenentä a localitätii nici la Rusia Kieveand, nici la cnezatul halician. Paraclisul are dreptunghiulare - proscomidia diaconiconul! Fundatiile clädite din de calcar. Peretii bisericutei erau pictati cu fresce. Arheologii au mai aici resturi de de rezonantä, de sticle de fereasträ ale acoperiplui de plumb. Speciali§tii ucraineni dateze acest obiectiv religios secolul al XIII-lea, considerInd cea mai apropiata analogie este biserica Sf. din Cernigov (sec.alXII-lea).S. Ciocanu paraclisul sec. XII1-XIV, V. Ghimpu nu exclude faptul el a fost ltat aici teritoriile sudice ale interfluviului Prut-Nistru apartineau sugestii privind analogii cu lumea Bizantului de la sud de de-al doilea bulgar (secolele XI-XII). Se sugereazd chiar vremea apartenentei Cetätii Albe la bulgari dominatiei Hoardei de Aur - "fapt nedovedit" istoric) precum biserica din cetatea medievald Turnu Severin, secolul al XIII-lea. "Paraclisul din curtea a Albe §i-a existenta 1484, Cetatea a fost cuceritä de otomani". Acest al doilea edificiu cre§tin de la Cetatea cercetat arheologic la Inceputul anilor '80 de G. Mezenteva, raport cu prirnul probleme dintre cele mai interesante privitoare la cronologia citadelei. Mai avem de-a face o pentru de la a citadelei? Exista citadela la momentul acestei biserici? Cum s-ar putea explica existenta a ortodoxe la metri unul de celdlalt? Dar au existat ele simultan? Doar o cercetare arheologica care se raportul cronologic zidul citadelei fundatiile "celuilalt precum zidul celei de-a doua incinte cu fundatiile bisericii din curtea a treia ar putea lämuri dintre semnele de intrebare ce se Dar, acestui (sec. al XIII-lea, mai spre cum ucraineni), - credem noi - citadelei a paraclisului din ea).

Ibidem, p. 295-296.

www.digibuc.ro 120 Cândea

Cum acest caz - acceptAm datarea specialistilor ucraineni (inceputul secolului al XIII-lea) - celelalte biserici vechi de la Cetatea (din asezarea Este aceasta cea mai veche? Mai veche decât cea mai veche decât cea a Sf. cel Nou? (Inceputul secolului al XIV-lea?) Atribuirea ei slavilor (?) identificarea hramului pe baza abaterii cu 20° ni se par discutabile. Pe de parte prezenta acestei biserici de 13 x 9 metri curtea a - a lui Mare -, pentru o refacere a ei sub domnitorul ce a edificat de mult la Limanul Nistrului. Se vorbeste de Incetarea la 1484 - lucru absolut firesc - construirea pe acelasi a unei moschei cu minaret picioare. final dorim sA atragem atentia asupra unei asemAnAri - dupA pArerea - altarul paraclisului din zidul de est al citadelei de la Cetatea AlbA cu al paraclisului aflat pe zidul fortului construit de Petru Musat (1375-1391) la cetatea Sucevei Este drept, modalitatea de construire este diferitA. La Cetatea AlbA altarul e tesut cu mAiestrie zidul de est pe o adâncime de aproape 3 metri. La Suceava altarul o la interiorvreme ce pe extrados, peretele estic al altarului este tot o suprafatä planA. SA aceasta aproximativ aceeasi vreme, la secolului al XIV-lea sA unul Poate. Este vremea când Moldova spre Marea cea Mare.

Ibidem, p. 293.

www.digibuc.ro Edificii religioase la Cetatea i cetatea Sucevei (secolele XIV-XV) 121

- paraclisul din curtea lui cel Mare

Fig. 1. Cetatea Plan general cu paraclisul din curtea lui cel Mare

www.digibuc.ro 122 Cândea www.digibuc.ro Edificii religioase la Cetatea cetatea Sucevei (secolele XIV-XV) 123 www.digibuc.ro 124 Cândea

Fig. 4. Altarul paraclisului de la cetatea Sucevei- detaliu cu proscomidiai fereastra de est (2004)

www.digibuc.ro MOLDOVA HANATUL DIN CRIMEEA. 1484-1492

NAGY PIENARU

vara anului 1484 hanul Meng li Giray (1468-1475; 1478-1515) a solicitärii lui Bayezid II (1481-1512) a organizat o expeditie de hotarele Moldovei. Mäsura preconizatä de suveranul din Istanbul urma sä faciliteze indeplinirea obiectivului campaniei otomane de capturare a maritime Chilia Cetatea Kerman. Din motive pe care nu le cunoatem, conjunctia trupelor tätare cu cele otomane s-a produs tardiv, ce otomanii sä ocupe, urma unui scurt asediu, cetatea Chiliei. Dupa relatarea cronicarului Ibn Kemal, Bayezid II a respins propunerea hanului de organizare a unui atac comun turco-tätar asupra Albe cerut partenerului din Crimeea Intreprinderea unui akin devastator pe urmele lui Mihaloglu Ali beg'. am da crezare naratorului otornan, vara anului 1484 s-a produs cea mai distructivä invazie din domnie a lui care a fostultima. Urmärind cu tenacitate sä materiald a sultanului, prin propagarea unei imagini de cuceritor, care succesele trebuiau atribuite solitar suveranului, cronicari contemporani nu au inregistrat suportul oferit de Meng li Giray sau au minimalizat rolul lui cursul campaniei din 1484. Un exemplu clasic opera birocratului Tursun beg. lucrarea intitulatä Istoria Pärintelui cuceritor", in capitolul referitor la cucerirea Chiliei Cetätii Albe der Kili ve Kerman) s-a omis cu implicarea tätarilor din Hanatul Crimeei la operatiunile contra Moldovei3. Lacuna este prezentä in Cronicile anonime", redactate in anturaj aulic, dar care descriu lapidar, cetätilor moldovene4. schimb, atât Apkpa§azade5, cât Mevlana Mehmed care provin dintr-un mediu au semnalat implicarea hanului Meng li Giraycampania din 1484.

VIII. Deter, ed. Ahmet Ugur, Ankara, 1999, p. 71. Kemal (op. cit., p. 71-72) descrie tehnica de jaf a cumplite pentru Moldova a invaziei crâmlenilor. cronicar ofer o informatie, alte surse, referitoare la prezenta unui Mar, a carui identitate nu este dezvaluitä, slujba lui Mare. Acest Malt personaj fugise din serviciul hanilor" hizmetinden kaçub) Moldova, unde dobandise bulmisdi) se crestinase. Capturat, acuzat de tradare apostazie olub), a fost suprimat printr-o groaznica: ucis de (ibidem, p. 76-77). Tursun Bey, Ebü'l-Feth, ed. A.M. Mertol, Istanbul, 1977, p. 198-203. Fr. Giese, Die altosmanischen anonymen Chroniken in Text und Obersetzung, vol. Text und Varientenverzeichnis, Breslau, 1922, p. 117. Fr. Giese, Die altosmanische Chronik des Tevarih-i Al-i Osman, Leipzig, 1929, p. 188; trad. Cronici turcefti privind Extrase, vol. I Sec. XV - sec. XVII, ed. M. Guboglu, M. Bucuresti, 1966, p. 99.

"StudiiMateriale de Istorie Medie", vol. XXII, 2004, p. 125-132

www.digibuc.ro 126 Nagy Pienaru

mod surprinzAtor, câteva surse narative otomane, ce pot clasificate grupul de variante ale cronicilor anonime", circumstantele de la hotarul moldo-otoman din anul 1484 nu sunt corelate cu hanul Meng li Giray, un anume Murtaza. cronica lui ibn s-a Inregistrat acest episod care trebuie clarificat. versiunea mss. Cambridge s-a consemnat: de acolo, din vilayetul Dest, a venit un han numit Murtaza; numerosi Mari s-a asezat Ak Kerman Chilia; câtiva ani s-a strämutat vilayetul säu"7. Incidentul prezentei unor clanuri ale tätarilor din Hoarda Mare, care säläsluiau traditional pe , proximitatea hotarelor Moldovei este relatat mai amplu Biografie", cu autor necunoscut, a sultanului Bayezid II. Conform acestui izvor, zona delimitatä de Chilia Ak Kerman suveranul din Istanbul: a läsat acolo o oaste ttara cu hanul numit Murtaza, pentru ca acestia, ca unii ce aceste douä cetäti, sä le sä Impiedice apropierea ghiarului. Acesti Mari, rästimp de trei sau patru ani, cât au petrecut aici, aceastä au pustiit-o jefuit-o mäsurä, a devenit aproape de nelocuit. cele din când nu au mai gäsit nirnic de prädat, au cerut sultanului Bayezid pentru a se bor. obtinurä ce cu desävârsire aceastä Aceasta s-a Intâmplat anul hegirei 889 <30 ianuarie 1484 - 17 ianuarie 1485>, când sultanul Bayezid se fâcu stäpânul acestor cetäti prin asezarea tätarilor pentru paza Descifrarea episodului Murtaza", plasat de unele izvoare narative otomane coordonate cronologice geografice eronate, poate solutia plauzibilä la explicarea motivului neparticiparii tätarilor crâmleni la expeditiile succesive organizate de Bayezid II perioada toamna anului 1484 - Inceputul anului 1486, cu rostul de elimina pe cel Marede a promova pe tz-onul din Suceava un domn prootoman. Stefan cel Mare, pentru a recupera teritoriile din sudul tärii pentru a evita spectrul periculos al unui atac simultan dinspre sudräsärit, a recurs la o solutie care demonstrase eficienta anii 1475 1476. Voievodul Moldovei a reluat legAturile cu Hoarda Mare, adversarul traditional al Hanatului din Intrerupte de disparitia lui Ahmed Han (ianuarie 1481). Voievodul Moldovei a gäsit un partener intrepridpersoana lui Murtaza Han - unul din numerosii urmasi ai lui Ahmed Han -, un doritor de a pune practick cu aliati proiectul pärintelui säu de a deschide pentru Hoarda Mare o iesire la Marea segmentul litoralului crimeean9. Alianta parafatä domnul

6 Fr. Taeschner, Die altosmanische Chronik des Mehemmed vol. Einleitung und Text des Cod. Menzel, Leipzig, 1951, p. 224; trad. Cronici vol. I, ed. M. Guboglu, M. Mehmet, p. 131. Fr. Babinger, Die frühosmanischen Jahrbücher des Urudsch. Nach den Handschrifien zu Oxford und Cambridge, Hannover, 1925, p. 132-133: Andan vilayetinden Murtaza Han derler idi bir tatar han geldi; Ak Kerman ile Kili araliginda oturdu; bir nice yil andan vilayetine Cronici turceqti, vol.ed. M. Guboglu, M. Mehmet, p. 137. In anul 1485, pentru prima tätarii din Hoarda Mare au zona din Crimeea. ordin al sultanului, emis urma unui raport (arz) al sancakbegului din se preconiza adoptarea de msuri de protejare a plätitorilor de harac, deoarece afectati de invazia inamicului", H. Inalcik, Sources and Studies on the Ottoman Black Sea. The Customs

www.digibuc.ro MoldovaHanatul din Crimeea. 1484-1492 127

Moldovei armuitorul Hoardei Mari este mesaj din 24 mai 1485, adresat regelui Matia Corvin, dupa culese din Edirne, care se relata: lo Tartaro Grande siunito col di Rossia et lo Carabodan <$tefan>; quod valde displicet Turco , & Mordassa can; intendendo che Mordassa can fa nuovo essercito con intention de ritornar all'Isola

din Crimeea, care hanul era cu pierderea tronului din Kirk Yer, Bayezid II periclitat cu disparitia celui mai important bastion din regiune, cu claritate din actele oficiale emise de cancelaria lui Mengli Giray. Într-o corespondenta marelui cneaz al Moscovei, hanul detalia conjunctura din 1485: a venit asupra o mare noi atunci multe le-am pierdut;am avut chiarpentru acea vreme am pierdut-ope mama a trebuit atunci ne capetele"2. Contrar datinei, practicata vreme de pace, privilegiul (yarlik tarhan) acordat la 3 august 1485 de Mengli Giray lui Mirza Ibrahim nu a fost emis (Kirk Yer), pe care probabil o fortat, ci yurta Turbuga Evenimentele surprinzatoare din Crimeea, neutralizarea hanatului blocarea otomanilor, pe de o parte l-au incurajat pe Mare redobandirea Chiliei Albe pe de parte, fortat pe Bayezid II redirectioneze flota navigheze Mediterana orientald spre litoralul nordic al Märii Negre, pentru a capacitatea combativd a garnizoanelor din zona periclitata. Cu ajutorul noilor trupe debarcate peninsula, Mengli Giray pe Murtaza. Hanul Hoardei Mari a fost capturat pentru fortareata Caffa. Deoarece otomanii nu erau interesati dezvoltarea conflictului cu Hoarda Mare, deja implicati militar deschis contra Egiptului mameluc - iar lui Murtaza organizau expeditii de salvare a captivului sancakbegul din Caffa, Cezeri Kasim Pasa'4, desigur din

Register of Kaffa, 1487-1490/ Osmanli Karadeniz'i kaynaklar ve 1, defteri, 1487-1490, Harvard, 1995, p. 101-102. N. Acte din Florenfa privitoare la epoca lui Stefan-cel-Mare, idem, Studii documente privitoare la istoria vol. XVI, Bucuresti, 1909, doc. XVII, p. 122-123. J. Barbaro, viaggio della Tana, & nella Persia, vol. Delle Navigationi et Viaggi, ed. G.B. Ramusio, vol. II, Venetia, 1583, f. 97c. 12 G.T. Karpov, Pamiatniki diplomatieskih Moskovskogo gusudarstva i Krimskogo i Nagaiskogo ordami i Turciej, vol. I 1475-1505, Sbornik Imperatorskogo Russkogo Istorieskogo obsestva, vol. 41, Sankt Petersburg, 1884, doc. 13, p. 45-51 M.A. Usmanov, Jalovannie Cucieva Ulusa vv., Kazan, 1979, doc. 11, p. 35-36. 14 Cezeri Kasim Pasa a fost instalat ca sancakbeg la Caffa in anul 1482, ostracizat din Istanbul prin marelui vizir Isak Pasa, care se temea de concurenta acestuia. Cezeri

www.digibuc.ro 128 Nagy Pienaru sultanului, a gdsit o solutie pentru atrage pe Murtaza de partea otornanilor a despica astfel alianta dintre Mare Hoarda Mare. Dornic de afirmare spre politice majore, Murtaza a renuntat la cu cre§tinii, care ameninta direct hotarul septentrional Imperiului otoman, a acceptat oferta de cooperare. Din partener virtual a devenit un inamic real fo§tilor aliati. cu clanurile aderente, a fost transferat colonizat regiunea de la gurile NipruluiNistrului, probabil limitat de cele fluvii, cu misiunea de a destabiliza sistemul de fortificatii polon din culoarul terestru interfluvial, care lega Polonia de Marea Prin Bayezid II a o suplimentard pentru dinspre Moldova, un de manevrat asupra statelor cre§tine din nordul o pentru orbita pe Mengli Giray. Defectarea lui Murtaza de partea otomanilor a u§urat planul sultanului de izola pe domnitorul Moldovei. Clanurile tätarilor din Hoarda Mare au invadat Lituania au prädat dispuse pe malurile Merli Vorskla15. Presiunea asupra regelui Cazimir IV (1447-1492), suzeranul lui Mare, a crescut. La Inceputul anului 1486 Mengli Giray a adresat regelui polon un mesaj ultimativ: daca te vei uni cu moldoveanul noi nu vom avea un alt du§man mai mare tine; nu te vei moldoveanul vei face pace cu Padi§ahul nostrunoi te vom considera bun prieten" (sen Kara Bogdan ile bir olursan senden ve eger Kara Bogdan birle bir ile biz .dahi somatie ce trebuia rästimp de luni. neprevazut al initiativei lui de a o ofensivä a Hoardei Mari asupra Crimeei, prin care final Moldova a contrar o mai mai ales lipsa ajutorului cre§tin, conjunctura care Cazimir IV, fata pericolului atar, se limita numai la mäsuri defensive, l-au determinat pe voievodul din Suceava sä pace cu Bayezid primävara anului 1486. Tratatul, sanctiona grave asigura securitatea hotarelor Moldovei pe aliniamentul sudicrdsäritean. Acordul moldo-otoman din 1486 a avut consecinte directe asupra destinului lui Murtaza. Bayezid II, politica de a sustine hanatele mai slabe fata expansiunii Hoardei Mari dorind sä-§i asigure o frontierd securizatd prin

a edificat moschei, una la Caffaalta la Taman (copia actului de fundatie data 3 aprilie 1484 / 6 rebi ül-evvel 889 H.), M. F. Kirzioglu, Osmanhlar'm Kafkas-elleri'ni fethi (1451-1590), Ankara, 1993, p. 392. A post 1487, a fost cu Mesih din familia Paleolog, H Inalcik, art. Mesih, vol. VI, p. 1018. Karpov, Pamiatniki, doc. 14, p. 52-54. 16 F. Kurtoglu, Ilk hanlartnm mektuplart, Belleten", t. I, 1937, nr. 3-4, doc. 2, p. 645-647, foto X; A.N. Kurat, Müzesi Arsivindeki Ordu, ve ait ve bitilder, Istanbul, 1940, doc. 7, p. 91-100. Documentul a fost introdus istoriografia romana de Tahsin Gemil, documente la campania din 1476 a sultanului Mehmed al Moldova, A.D. Xenopol, t. V, 1968, p. 185-194, cu datarea in intervalul sfarsitul anului 1475 - inceputul 1476. Republicat de M. Guboglu, Cinci de ani de campania din 1476. culegere de texte, Bucuresti, 1977, doc. 15, p. 151-154 datarea: ianuarie - aprilie 1476).

www.digibuc.ro Moldova din Crirneea. 1484-1492 129 intermedtul hanului Meng li Giray, conditie indispensabild pentru concentrarea fortelor asupra Eg.iptului mameluc, pe Murtaza din perimetrul vecin hotarelor

Un segment din partizanilor lui Murtaza a trecut subordinea lui Meng li Giray, iar restul clanurilor a revenit zonele de nu a reluat legaturile cu capeteniile Hoardei Mari. dintre Hoarda MareCrimeea s- a conservat. 1487 hanul Murtaza, probabil instigat de regele Poloniei, a lanseze contra lui Meng li Giray pe fostul han Nurdevlet (1466-1468; 1475-1478), aflat custodia lui Ivan III (1462-1505), un scurt periplu toamna anului 1487 estimat la 5000 de au avansat amonte pe Nipru au Lituania. La revenire au azut ambuscada organizata de printul Joan Incursiunea tatarilor s-a repetat cursul anului cramlenii au fost secondatide clanuri care pe Volga'9. Atitudinea pragmatica a lui cel Mare, de a nu interveni confruntarea dintre Regatul polono-lituanian Hanatul din Crimeea, de a lca unilateral tratatul vasalic lega de regele Cazimir IV de a plasa Moldova in deja care ralia marele cnezat al Moscovei, Hanatul din CrimeeaUngaria, a marcat debutul unei noi etape legaturile dintre domnul moldav hanul cramlean. inceputul acestei faze de integrare a Moldovei antijagellonica, diplomatia promovatä de cel Mare, finalizatd directia orientalä in anul 1492 printr-un tatat cu hanul Crimeei ce avea la formula restrictiva de dusman prieten prietenului", poateplasatanul 1489. cursul acestui an din Crimeea au intreprins din nou raiduri teritoriile coroanei polone20. au jefuit Kievul zona adiacenta. Mare nu a cererii de ajutor de Cazimir IV, dar regelui a reusit pe Mari dincolo de Nistru. Atacul s-a repetat la sfarsitul anului, invadatorii au apropiere de Lublau/Lublin relatarea autoritatilor polone, 1489 au avut suportul turcilor22. Cu de a obtine o compensatie teritoriala

Proiectul de utiliza pe Murtaza contra dar esuarea lui au fost surprinse de J. Barbaro viaggio Tana, & nella Persia, ed. 1583, f. care scriajurul anului 1487: dicono che il gran can viene per la via la a posta dell'Ottomano, con proposito d'andar per la via di Moncastro nella Valachia, & Ungaria, & dove l'Ottomano. cosa falsa, quantunque s'habbia per lettere da Constantinopoli". A. Lewicki, Codex epistolaris saeculi decini quinti, vol. III, 1392-1501 (vol. XIV, col. Monumenta medii aevi historica res gestas.Poloniae illustrantia), Krakowiae, 1894, doc. 322, p. 341; K. Górski, M. Biskup, Stanów Prus Królewskich. Acta Statuum Terrarum Prussiae Reggalis, vol.(1479-1488), Torun, 1955, doc. 253, p. 473-474. mesaj din 13 decembrie 1488, adresat episcopului din Warmia, Nicolae Tungen, etnia tätarilor invadatori este precizatä Zawolski et Przekopszky" - tätarii de pe Volgadin Crimeea, A. Lewicki, Codex epistolaris, vol. III, doc. 329, p. 346-347. K. M. Biskup, Stanów, vol. (1489-1492), 1957, doc. 6, p. 12; doc. 19, p. 56-57; doc. 58, p. 132-160. 21 N. lui cel Mare pentru poporul Bucuresti, ed. a II-a, 1966, p. 179. 22 mesaj adresat, la 30 septembrie 1489, conducerii Gdansk, se precizeaza regele polon a cerut sprijin militar de la Ordinul german, deoarece tätarii aliati cu

www.digibuc.ro 130 Nagy Pienaru pentru pierderile suferite sudul de a reintegra conserva Pocutia hotarele Moldovei, directie de expansiune care nu interfera cu interesele strategice ale Hanatului din Crimeea ale Imperiului otoman, cel Mare a operatii militare hotarele regatului polono-lituanian, cu partenerii otomani. vara anului 1490 voievodul Moldovei a ocupat Colomeea Halici a zona Camenitei23. Cam acee0 vreme s-a produs o incursiune turco- care a Sniatin regiunile Aceste trupe, apreciate la 9000 de luptatori, au fost respinse declaratiile prizonierilor turci capturati de poloni, a instigata chiar de Marem. Meng li Giray a Incurajat proiectul nordic lui Mare din mai multe considerente. Hanului din Crimeeaera solidarizarea voievodului din Moldova pentru indeplinirea propriului el - recuperarea" Kievului (Mingkerman). Prin prisma acestui obiectiv, orizontul politic al lui Meng li Giray, Mare era un partener mai valid chiar deck Ivan III, deoarece ultimul, legat de hanul printr- un tratat defensiv ofensiv din 1480, avea aspiratii Lituania care lezau interesele lui Cengiz-Han. Mai marele cnezat al Moscovei activa o puternica politica, care includea membri ai dinastiei girayde, descendenti cengishanizi lideriaiclanurilor karacü. De asemenea, consolidarea hotarelor occidentale ale Hanatului lärgirea Europa erau treptele necesare care puteau asigure ascensiunea suprematiei lumea bratul drept al fostei Hoarde de Aur. Acest ultim obiectiv era de capturarea Saray-ului, sediul tronului (taht), aflat sub controlul Hoardei Mari. Modul care Bayezid a intervenit criza anii 1490-1491 influentat decisiv pe $tefan cel Mare pentru a pentru prima domnia sa, un tratat hanul din Crimeea. conditii obscure, ÖzdemirDevle§, primul fratele hanului, iar de-al doilea nepot lui Haydar), au evadat din spatiul otoman s-au refugiat un scurt stagiu Hoarda Mare regatul polono-lituanian. Incitati de Cazimir liderii Hoardei Mari, Seyyid Ahmed Ahmed, au asaltat Hanatul din Crimeea cu de instala pe tronul din Kirk Yer pe pretendentul Özdemir. Planul a interventiei diplomatice a otomanilor, care au stins conflictul intertatar au orientat triburile Hoardei Mari asupra Poloniei. biruiti apropiere de Lublau/Lublin (ianuarie 1491) s-au retras dezordine la gurile Niprului25. Bayezid II, ale forte devenisera disponibile Incheierea cu Egiptul, a fortificat garnizoane suplimentare Cetatea /Ak Kerman26 a solicitat

turcii ocupa o parte din teritoriul polonvor sä se aseze stabil locuri, A. Lewicki, Codex epistolaris, vol. III, doc. 357, p. 364-366. 23 A. Lewicki, Codex epistolaris, vol. III, doc. 362, p. 368-369. 24 K. Górki, M. Biskup, Acta Stanow, vol. II, doc. 90, p. 204-210; doc. 93, p. 211-224; doc. 96, p. 226-238. A. Lewicki, Codex epistolaris, vol. III, doc. 368, p. 387-388. 26 registru (conservat Biblioteca Primariei din Istanbul, mss. M. Cevdet, nr. 091) ce include cheltuielile (acoperite prin sistemul avariz akçesi) pentru plata mesterilor care au lucrat la fortificarea cetätii Ak Kerman, intervalul - septembrie 1490 ramazan -zükade 895 H.), sunt consemnate 14 (inclusiv din Asia din care au fost recrutati muncitori necalificati (argati), meseriasi mijloace de transport (un total de

www.digibuc.ro MoldovaHanatul din Crimeea. 1484-1492

lui Meng li Giray construirea unei fortfficatii la gurile Niprului, destinatä a constitui baza de lansare a atacurilor asupra Poloniei. Sub presiunea unui atac comun otomano-crämlean, divizate de disensiuni interne ce angrenau, pe de o parte, pe urma§ii lui Ahmed, pe de altä parte, pe ace§tia cu clanului triburile Hoardei Mari, lipsite de coeziune, s-au retras cu din zona Niprului Azovului27. Dupa organizarea unei incursiuni Pocutia, finalizatä cu distrugerea de fortificatiicapturarea de robi de vite28, a directionat spre Crimeea o care avea misiunea de a negocia clauzele acordului dintre Moldova hanatul crämlean. vara anului 1492 la Kirk Yer, prezenta ambasadorului moldovean, Meng li Giray a sigilatjurat un tratat de aliantä indreptat contra regelui polonconducdtorilor Hoardei Mari. Un ceremonial similar a avut ulterior la Suceava, prezenta solului tätar". Textul tratatului moldo-crämlean nu s-a conservat, o parte esentiald a clauzelor politico-militare poaterestabilitä prin informatiile incluse instructiunile scrisorile emisarilor moscoviti sositi Crimeea anii 1492 1493. Primul semn al acordului moldo-crämlean poateplasat iunie 1493, la care Meng li Giray informat pe Ivan III este deja sä actioneze impotriva regelui polon cu cel Mare turcii Nu avem clare coalitia preconizatä de hanul Crimeei a actionat ace§ti parametri, dar sigur doi dintre hanului au prädat zona CernigovKiev. Relatia dintre cel Mare Meng li Giray nu s-a fisurat, iar acordul moldo-crämlean a functionat cursul invaziei polone a Moldovei (1497) perioada care s-a produs o tensionare a raporturilor Moldovei cu Imperiul otoman (1499-1501).

MOLDAVIA AND THE CRIMEAN KHANATE. 1484-1492

Abstract

An analys is made of relations between Stephen the Great and Meng li Giray, evolving from confrontation to cooperation. In order the release the pressure exerted simultaneously on the southern and eastern borders by the Ottoman sultan and the khan of Crimeea, the Moldavian voivode settled an agreement with the Leads of the Golden Horde, the traditional enemie of the Crimean Khanate. With the failure of the surprise attack directed by Murtaza, khan of the Tatars from Volga valley, in Crimeea, Stephen the Great changes his attitudes toward Ottomans and their Tatar's partners from the north of Black Sea. After the signing of the Moldavian-Ottoman treaty (spring 1486),

418 L. Barkan, Saleymaniye Carni veIrnareti (1550-1557), Ankara, 1972, p. 104. 27 G.T. Karpov, Parniatniki, doc. 31, p. 118-120. 28 Hurmuzaki, Documente privitoare laistoria românilor, vol. 1451-1510, ed. N. Densu§ianu, Bucure§ti, 1891, doc. CCXC, p. 325. 29 G.T. Karpov, Pamiatniki, doc. 37, p. 166. 30 doc. 41, p. 181-192.

www.digibuc.ro 132 Nagy Pienaru

Stephen the Great and Meng liGiray acted together against the Polish-Lithuanian Kingdom, the Moldavian voivode with his eyes on Pocutia, and the Crimean Khan with a view to securing supremacy over Kiev (Mankennan). In order for these northern goals to be achived, Stephen the Great would sign in 1492 a treaty with Meng li Giray.

www.digibuc.ro UN NOU ACT GENOVEZ CU PRIVIRE LA STEFAN CEL MARE

STEFAN ANDREESCU

Cu prilejul unui colocviu italo-român, ale s-au desfdsurat la Venetia martie 1995, istoricul italian Enrico Basso a semnalat pentru prima un act inedit ce se Arhivele din Genova care vorbeste de un incident de notevole gravità", petrecut Moldova nel maggio 1467". Despre ce a fost vorba? rezumatul oferit de Enrico ... tre mercanti genovesi, de Camilla, Lanfranco Assereto e Battista Bocacio, vennero arrestati nella cittâ di Hotin, in Bucovina, mentre rientravano per via di terra da Caffa a Genova, dal locale castellano (procalabius = voivoda Stefano di Moldavia - nonostante essi avessero, oltre ad un salvacondotto generale, anche uno specifico lasciapassare rilasciato dal principe -; condotti alla presenza dello stesso sovrano dopo vari maltrattamenti, i tre furono addiriturra condannati a morte e solo dopo essere stati spogliati di gioelli, denaro e merci per un valore di 2000 ducati venne loro concesso di potersi riscattare, troppo tardi per Lanfranco Assereto, morto in seguito al rude trattamento subito"1. Luând de acest act, m-am gândit o ar putea raportat la pätania fostului consul din Caffa, Gregorio de Reza, de plângere autoritätile din Genova, datatä 18 ianuarie 1468. Dar rn-am izbit de impedirnente: mai unui act emis la Genova 15 ianuarie 1471, mai demult publicat, se numele insotitorilor genovezi ai lui Gregorio de Reza au fost Jacobus et Baptista de Axereto et Gentilis de Camilla"; apoi, din memoriul lui Gregorio de Reza nu rezulta in momentul Moldova, ar avut la un salvconduct special", ci doar o scrisoare de trecere", pe care a preluat-o de la jupanul din Cetatea Alba" (lo jupano di Maocastro). Asadar, nu un act emis de cancelaria domneascd din Suceava, ci de din Cetatea ... Se mai la toate acestea faptul Gregorio de mandatul de consul Caffa la data de 30 decembrie 1464 drept urmare, mi s-a greu de crezut a putut astepta mai 1467 ca sä la Genova: Am apreciat deci actele genoveze au vedere incidente deosebite2. in 1999, la Bucuresti, cu ocazia celui de-al VIII-lea Congres International de studii sud-est europene, actul de care a vorbit câtiva ani mai devreme Enrico Basso a fost pentru a doua semnalat. De asta autorul semnaldrii, Alfonso Assini, a indicat astfel numele negustorilor genovezi arestati Moldova:

Enrico Basso, "De rebus et alia" : Genova, la Moldavia e la Valacchia fra cooperazione e contrasto nel secondo Quattrocento, volumul : Italia e Romania. Due popoli e due storie a confronto (secc. XIV-XVIII), a cura di Sante Graciotti, Firenze, 1998, p. 93-94. 2 Andreescu, Din istoria Negre (Genovezi, secolele XIV-XVII), Ed. EnciclopedicA, Bucure§ti, 2001, p. 98-101. Nicolae probabil pe temeiul aceluia.5i rationament, a plasat tot 1466 trecerea prin Moldova a lui Gregorio de Reza (Istoria romailor, vol. Cavalerii, Bucure§ti, 1937, p. 145, n. 2).

"Studii si Materiale de Istorie Medie". vol. XXII. 2004. 133-136

www.digibuc.ro 134 Andreescu

Nicola de Camilla, Giacomo e Lazzaro Assereto e Battista Bocacio". Se observá de diferenta de indicatia lui Enrico Basso de Lanfranco Assereto acum apar alte Giacomo Lazzaro Assereto. Pe de altä parte, Alfonso Assini a din acelasi grup a fdcut parte Gregorio de Reza, fostul consul al Caffei, pomenind de faptul acesta din urmä evocat pdtimirile din Moldova scrisoare", pe care o socotea inedite, cu toate ea a fost acum mai bine de un de Nicolae Iorga4. Alfonso Assini nu a pe ce se bizuie a nu avem de-a face cu episoade, cu singur. Acest lucru m-a fdcut exprim lucrarea mea o anume retinere, cuvintele: la editarea integrald a nu ne putem pronunta la cea ocazie, am mers arhivä sä originalul. deci textul integral al actului pricina: Vobis illustri domino...ducali in Ianua locum et magnifico consilio dominorum Antianorum civitatis. reverenter exponi parte devotissimorum servitorum vestrorum Nicolai de Camilla, et Batiste de Axereto pro quondam Lazaro de Axereto, filio dicti Batiste, et Batiste Bocacii quod de anno presenti, de mense madii, dicti Nicolaus, quondam Lazarus, filius dicti Batiste, ac Bsta Bocacius redirent una cum Gregorio de Recia ex Caffa, dicti expone non solum salviconductus generalis omnibus Ianuensibus concessi in partib, sed etiam sub salviconductus specialis ipsis exponentibus concessi <...> am castrum nomine Cottinum in Velachia minori, capti <...>ncessa a quodam Valaco, castelano et procalabio ipsius castri, et <...> et inde ad septem dies missi vincti et ligati super currus bovinos cum maxima <...> et contumeliis ad quendam domum Stefani vaiuvodam dominum qui ipsos exponentes eorum bonis que secum detulerant <...> uit illosque violenter duci fecit ad occiasionem, ut illos interficeret et <...> fuisset quod apud eos reperta fuerint quedam iocalia et certi ducati, quibus inventis quievit rabies ipsius domini Stefani et omnes eos profecto trucidarifecisset, non obstante salvoconductu quem ab ipsomet domino Stefano habuerant, ex quo secutum est quod preter dispendia, contumelias, et incomoda quibus dicti exponentes affecti fuerunt, spoliati fuerunt a predictis tot peccuniis, iocalibus, rebus et bonis ascendentibus ad summam ducatorum milium et ultra et preter hec opportuit ut dicti exponentes et seu quidam ex eis redimerent. Ex quibus etiam dispendiis secuta fuit mors dicti quondam et nisi per dominationes vestras in premissis opportune ipsis exponentibus provideatur, compellentur in tam iniurioso damno quod publice erit valde ingnominiosum et ceteris indetestabile ac perniciosum transibit exemplum. Quo circa humiliter supplicatur parte qua supra dominationibusvestrisquatenusintuitupietatisetiustitiedignentureisdem supplicantibusprovidere de opportuno remedio reprehensaliarum contra dictum dominum Stefanum, dominum Valachie dictumque castelanum et procalabium eius eorumque et cuiuslibet eorum complices, sequaces et subditos, tam mari quam terra, servatis servandis, ex forma ordinamentorum comunis et seu prout in similibus

Vezi Alfonso Assini, Una ritrovata. La riscoperta di importanti documenti genovesi su Constantinopoli e il Mar Nero, Orientale", 12, 1999, p. 30. N. Actefragmente cu la istoria románilor, vol. III, Bucuresti, 1897, p. 42-45. §tefan Andreescu, op.cit., p. 101, n. 35. 6 In acest camai jos, In alte locuri indicate la fel, documentul este deteriorat sau rupt.

www.digibuc.ro Un act genovez cu privire la cel Mare 135 casibus fierisolet, quod cum equum sitet honestum ac deffensioni subditorum vestrorum conveniat credunt dominationesvestrasfacturas,quibussereddunt devotissime commendatos. + M*CCCC°LXVIII°, e XIII ianuarii. Magnificus ac illustris dominus duca Ianuensium vicegubernator et magnificum consilium dominorum Antianorum communis in u numero congregatum, solum viro egregio Paulo Iudic<...>, intellecta supplicatione suprascripta et ipsis supplicantibus oretenu upientes semper omnia mature et consulte decerni, omni iu forma quibus melius potuerunt et possunt ipsos supplican et remittunt ad magnificum Officium Sancti Georgii quod <...> in dicta supplicatione providere possit prout ipsi officio videbitur. Ambrosius de Sarega cancellarius'.

observatie pe care o lectura originalului este aceea genovezii pomeniti actul de au facut parte din suita fostului consul al Caffei Gregorio de Reza, care este pomenitmod expres. Este limpede genovezii implicati incidentul din s-au numit cum a indicat aproape corect Enrico Basso - de Camilla, Lazzaro (iar nu Assereto Battista Bocacio. Dat Lazzaro Assereto vi-a pierdut viala urma patimirilor sale, a fost reprezentat, plangerile contra lui de doi membri ai familiei, GiacomoBattista Assereto (ultimul chiar tatäl Arestarea grupului de genovezi a avut la Hotin, din porunca pârcalabului de acolo, identificabil cu Goian, cu unchiul lui cel Mare8. Documentul reprodus mai sus chip precis capturarea lui Gregorio de Reza a Insolitorilor luna mai 1467. Prin urmare, reactia autoritätilor din Caffa a fost deosebit de linem de faptul data de 19 iunie 1467, potrivit unei din registrul Massariei (trezoreriei) de acolo, un ambasador, pe nume Gulielmo Centurione, se sä piece Moldova, la causa arestacionis d. Gregorii de Rezia et comitive"9. Potrivit memoriului lui Gregorio de Reza din 18 ianuarie 1468, el a debarcat- cu suita lui - la Cetatea unde a primit acea scrisoare de trecere" (letera de paso). Apoi, cu tolii au cu bine Moldova, tratati cu deferenla (monto ben honorati e visti). Numai la ie§irea" din - acum a fost vorba de cetatea Hotin - au fost prädati (arobati). Fostul consul poveste§te mai departe cum au fost care cu de apte zile - sunt exact ca actul nou la -, la Acesta l-a pe de Reza de ce nu s-au lui. el a cum informati de din Cetatea (li soi rectori de Maocastro), numai cazul care 1-ar pe domn

ASG, San Giorgio, Sala 35, Cancellieri di San Giorgio, 223. Multumesc D-nei Prof. Ausilia Roccatagliata, de la Universitatea din Genova, care a revizuit lectura documentului de Cea din urmä mentiune a lui Goian calitate de de Hotin este din 1 ianuarie 1467 (DRH, A, vol. II, nr. 144, 208-209); noul de Hotin, Vlaicul, este atestat oark dupä documentele ce le avem la dispozitie, abia septembrie 1467 nr. 148, p. 215-216 ; vezi N. Stoicescu, Lista marilor moldoveni (1384-1711), VIII, 1971, 408). Vezi Gian Giacomo Musso, Nuove ricerche d'Archivio su Genova e l'Europa Centro- Orientale nell'ultimo Medio Evo, Storicaliana", an LXXXIII/1, 1971, p. 135.

www.digibuc.ro 136 Andreescu

drumul aveau datoria sä i se Cum, lucrul acesta nu s-a au aflat domnul se gasea la treizeci de mile depärtare de drumul pe urmau, fruntea ostilor sale, nu au socotit necesar säcaute. Or, acesta a fost chiar pretextul sub care au fost arestati, pe se pregAteau sä iasä din tara. Gregorio de Reza a protestat de motivul invocat pentru retinerea sa a grupului säu chipul ...ultra li dicemo che li altri principi christiani, e ancora infidelli, e specialmente sui vecini, non ano per costuma che chi pasa per sui paexi li vaga denanti, salvo in piaxer, e che questa ne pare causa indebita che ne trova, la qualle per li sopradicti respecti nocaxone d'uxar con Cu alt prilej am apreciat pretextul folosit de ilustreazd, se pare, politica lui de impunere a Moldovei ca mare putere ponticd". asta acea Indatorire a soli sau a înaltilor demnitari sträini de a se lui era menitä a sublinia atributele suveranitätii Dar nu am putut schimb, nici o cu privire la acest obicei, afara unui alt caz, de la secolului al XVI-lea. Totusi, de unde trägea obiceiul originea? Colegul Ovidiu Cristea mi-a atras atentia asupra unui din Istoriile lui Pachymeres, care, cum se istoria bizantind dintre anii 1261-1308. Acesta vorbeste la un moment dat de Indräzneala tot mai mare a genovezilor, care au sä traverseze Stramtorile Marea sä le pese de de obiceiul intr-adevär, nu exista navigator venind de la Genova ... care se de cealaltä parte sä prealabil la [palatul] Vlacherne aclame chipul cuvenit pe sä se prosterneze fata Pare deci foarte probabil ca Moldova lui - dar mai - sä fi supravietuit aceastä traditie de sorginte bizantind.

A NEW GENOESE DOCUMENT ABOUT STEPHEN THE GREAT

Abstract

The Italian historians Enrico Basso and Alfonso Assini have recently mentioned the presence in the Genoa's Archives of a document from January 12, 1468. It offers new evidence concerning an event from May 1467, when a former Consul in Caffa, Gregorio de Reza, together with three other Genoeses, members of his retinue, was arrested in Moldavia and obliged to meet the prince Stephen the Great. This document is now published and confronted with some other sources.

N. Actefragmente, III, p. 44. Despre lui cel Mare lunile mai-iunie 1467 nu mare lucru. Doar 30 iunie se gäsea la (DRH, A. II, nr. 147, p. 213-214). Andreescu, op.cit., p. 101. 12 George Pachymérs, Relations Historiques, t. IV, édition et notes par Albert Failler, trad. française par Vitalien Laurent, Paris, 1984, p. 536.

www.digibuc.ro STEFAN CEL MARE I DIARII LUI MARINO SANUDO

EUGEN DENIZE

Domnia lui Mare, cea mai din istoria Intregului spatiu perioada evului de a reprezentat o de prosperitate economicd, de consolidare a unor structuri sociale mobile, capabile pasul cu modernitatea care se fdcea tot mai puternic pe continentul nostru. De asemenea, ea a consolidarea puterii centrale, a aparatului militar, administrativ diplomatic al statului, a marcat progresulbisericiiortodoxe sistemului de valoricrestine, dezvoltarea unei culturi strAlucitoare, specific Consolidarea puternicd a statului a fdcut ca domnie o dimensiune internationald deosebit de importantd, ca Moldova un element de al vietii politice internationale din zona a de Jos, a Europei sud-estice general. Abilitatea Intelepciunea cu care cel Mare a condus politica a sale, talentul diplomatic sale militare, sa de a mentine un permanent echilibru puteri care amenintau existenta Moldovei ca stat, au din el o personalitate cunoscutd respectata de toate capetele Incoronate ale Europei, de prieteni, de dusmani. Cronicarii vremii au consemnat atentie faptele sale glorioase ne-au transmis peste veacuri admiratia de marele voievod. Printre cei mai importanti cronicari, contemporani cu care aplecat atentia asupra domniei sale s-a Marino Sanudo, unul dintre cei mai cunoscuti exponenti ai cronisticii venetiene de la secolului al XV- leadin prima a celui Este ansamblu, cronistica venetiand, cum considerd Marin studiu foarte recent', nu a avut vedere, mod deosebit, spatiul romanesc. Dar Mare nu a fost niciodatd mentionat de aceasta, de acelasi autor2, este absolut dovedeste necunoasterea izvoarelor narative venetiene, inclusiv a faimoaselorDiarii elaborate de Marino Sanudo Inceputul anului 1496 lunii septembrie a anului 1533editate integral, 58 de volume, la Venetia, 1879 1902. veche familie aristocraticA venetiand, la 22 iunie 1466, Marino Sanudo, cunoscut apelativul de "cel a intrat viata a lagunelor anul 1498. o se retrage din activitate anul 1531 situatiei materiale destul de precare, la 19 septembrie an, Consiliul

$erban Marin, I Vallachi nella cronachistica veneziana: tra e fizione, vol. Dall'Adriatico al Mar Nero: veneziani e romeni, tracciati di storie comuni, a cura di Grigore Arbore Consiglio Nazionale delle Ricerche, Roma, 2003, pp. 112-123. "E stata spesso invocata, per esempio, la di Stefano il Grande (principe della Moldavia, 1457-1504), come elemento esenziale nel sistema di alleanze cristiane antiottomane. La cronachistica veneziana, non lo menziona mai, insistendo invece su altri personaggi dell'epoca...". (Ibidem, p. 112).

"StudiiMateriale de Istorie Medie", vol. XXII, 2004, p. 137-151

www.digibuc.ro 138 Eugen Denize celor zece a hotärât acorde o pensie de 150 de ducati de aur. Moare câtiva ani, la 4 aprilie Opera sa fundamentald, I Diarii, este una dintre cele mai importante cronici venetiene, general, indiscutabil, cea mai importantä a Venetiei de la secolului al XV-leadin prima a secolului al XVI-lea. Scriind despre istoria natal, inevitabil, Sanudo a scris despre ora5ele provinciile cu care venetienii au intrat contact perioad. El a alcdtuit, acest fel, o adevdratä istorie universald doar de de dezvoltare al cuno5tintelor vremii de interesele venetiene. Tot ceea ce privea aceste interese in Europa, Asia nordul Africii i-aatras atentia a fost consemnat cu grijä monumentala sa Recunoscându-i-se importanta muncii considerat un adevärat cronicar oficial cetätii lagunelor, conducerea venetiand i-a pus la dispozitie toate informatiile oficiale neoficiale de care dispunea, scrisori ale baililor de la Constantinopol ale altor functionari din coloniile posesiunile venetiene, informatii cu privire lasoliile venetiene la soliile sträine venite la Venetia, formele provizorii definitive ale tratatelor Incheiate de Venetia ale tratatelor incheiate de alte state, informatii obtinute de la vasta retea de spioni constituitä Imperiul otoman alte state europene din afara continentului nostru, din AsiaAfrica de Nord, fine, toate tipurile de informatii posesia intra pe foarte variate. Având la dispozite atât de multe surse de informare, Marino Sanudo a elaborat o foarte dar nici pe departe perfectd, omisiunileconfuziile ce se gäsesc ea destul de multe reflectând limitele inerente ale sistemului de informatii venetian, datorate, mare mijloacelor, destul de rudimentare, folosite. Evident, Venetia dispuea de cea mai diplomatie a vremiide cele mai bune retele de spioni din dar capacitatea acestora de a aduna mai ales, de a interpreta informatii era lirnitatä de conditiile specifice epocii, mai ales de conditiile foarte de comunicare. acest sau lipsurile care se intâlnesccronica lui Sanudo pot imputate mai putin lui persoanal mai mult acuratetii, uneori deficitare, a surselor folosite. De asemenea, nu trebuie sä pierdem din vedere faptul Sanudo scris vasta sa din postura omului politic venetian, care avea ca principall intereselora punctelor de vedere ale sale nicidecum obligatia de a nepdrtinitor, de a prezenta faptele de pe pozitii neutre, neangajante. ciuda acestor limite evidente, opera lui Sanudo rämâne una din cele mai importante cronici venetiene europene ale acestei epoci, remarcabild ca rigoare, ca echilibru al analizelor ca orizont de cuprindere. Evident o astfel de monumentald nu putea ocoli evenimentele petrecute spatiul românesc, mai ales Moldova lui Mare, evenimente care

Pentru detalii cu privire la viala activitatea lui Marino Sanudo Tânar", a se vedea, printre altele, Rawdon Brown, Ragguagli sulla e sulle opere di Marino Sanudo detto iuniore, 2 vol., Venezia, 1837-1838; G. Berchet, Prefazione la I Diarii de Marino Sanudo, Venezia, 1903; Enciclopedia italiana, vol. XXX, Roma, 1936, pp. 800-801. A se vedea acest sens Franco Catalano, La diplomazia italiana nella seconda del quattrocento, "Nuova Rivista Storica", anno XLI, 1957, fascicolo II, pp. 246-269; Hans J. Kissling, Venezia come centro di informazioni sui turchi, vol. Venezia centro di mediazione tra Oriente e Occidente (secoli XV-XVI), a cura di Hans Georg Beck, Manoussos Manoussacas, Agostino Pertusi, vol. I, Firenze, 1977, pp. 97-109.

www.digibuc.ro $tefan Mare Diarii Marino Sanudo 139

aveau international interesau, mare factorii de conducere ai Venetiei, datoritä impactului pe puteu avea asupra relatiilor acesteia cu Imperiul otoman. Prin forta cronica lui Sanudo nu cuprinde dintre evenimentele petrecute ultimii opt ani de domnie ai lui stefan cel Mare, precum destul de multe zvonuriinformatii care s-au dovedit aneadevärate, inexactitatii unora dintre sursele la alcatuirea ei. momentul care Sanudo a redacteze cronica, primele ale 1496 anii imediat urmatori, situatia internationalä a Venetiei se caracteriza prin existenta majore la dresa intereselor ei, care, treptat, de-a lungul timpului, o vor transforma putere de rang inferior. Erau pericole mai precum descoperiri geografice ale spaniolilor portughezilor, care amenintau deplaseze principalele maritime comerciale ale lumii afara Mediterane, aparitia unor mari puteri teritoriale ca Spania Franta, mult mai puternice, mai ales sub aspect militar, Venetia, dar pericole imediate, precum declansarea italiene,care amenintau direct posesiunile venetiene din terraferma, un cu Imperiul otoman, care va avea 1499 1503 va provoca noi teritorialepentrucetatealagunelor. acesteimprejuräri putin favorabile, putut sä le impactul negativ era luat considerare tratat cu atentia cuvenita de conducerea Republicii, fapt care se reflecta cronica lui Sanudo. Cum actiunile lui cel Mareevenimentele de la de Jos, general, reprezentau potentiale amenintari pentru Imperiul otoman acelasi timp, ajutoare nesperate pentru Venetia, ele au provocat atentia lui Sanudo, care le-a consemnat cu multa promptitudine, de multe ori crezare unor zvonuri nefondate, unor informatii foarte putin credibile. de a vedea ce fapte a consemnat Sanudo cu privire la Mare, trebuie sä mai spunem doar faptul cronica sa Moldova apare, general, cu denumirea de Valahia, iar cu aceea de Transalpina. Prima informatie consemnatd de Sanudo cronica sa despre Moldova lui Stefan Mare este datata luna septembrie 1496 ce se ungurii au zdrobit un corp de oaste otoman format din 3000 de soldati, ni se spune regele Vladislav al II-lea al Ungariei Boemiei oastea pentru a o trimite la Chilia, fapt care ar provocat sultanului Baiazid al trimiterea spre cetate a 1000 de ieniceri5. Desi informatie, consemnatd, de altfel, de un alt cronicar venetian, Domenico Malipiero6, era ea avea totusi un de prin faptul ca relatiile ungaro-otomane continuau sa incordate, iar problema celor doua cetati din sudul Moldovei, Chilia Cetatea Alba, nu fusese definitiv rezolvata, dorinta lui stefan Mare de a le redobandiind, probabil, cunoscuta la Venetia.

che il re di Hungaria e Boemia feva exercito per mandar a Licostomo. Per le qual novità, el signor Bayzeto havia mandato a quelli 1000 janizari, e fato proclamar in besastan a Costantinopoli cje tuttidiputati andar in campo, debiano star preparati per andarvi". (Marino Sanuto,Diarii, editori generali R. Fulin, F. Stefani, N. Barozzi, G. Berchet, M. Allegri, tomo I, Venezia, 1879, col. 295). 6 Domenico Malipiero, Annali veneti dell'anno 1457 al 1500, "Archivio Storico Italiano", tomo VII, parte I, Firenze, 1843, p. 152.

www.digibuc.ro 140 Eugen Denize

Urmätoarele informatii despre cel Mare apar abia peste un an, august 1497 desi suntele neadevärate, sunt plasate contextul expeditiei asa-zis antiotomane a regelui polon Joan Albert, care se va termina cu dezastrul din Codrii Cosminului, din 26 octombrie acelasi an. Deoarece momentul consemnärii nimeni din cetatea lagunelor nu avea de unde sä care erau adeväratele intentii ale lui loan Albert, iar cel Mare facea el pregAtiri intense vederea unei eventuale campanii antiotomane, ele puteau adevärate chiar Incurajatoare pentru venetieni. Astfel, Sanudo consemneazd, baza unor scrisori venite din Corfu, faptul cel Mare cucerise Cetatea consideratd ca o pozitie foarte bine intäritä, ceea ce a provocat reactia sultanului Baiazid al II-lea, ordinele lansate de el vederea unei armate la Constantinopol, de unde sä trimisä pentru a recuceri cetatea7. De asemenea, Sanudo se formase o antiotomand cu participarea lui Mare, a marelui duce al Lituaniei, a regelui Poloniei a regelui Ungariei Boemiei, ce, spunea el, ar interesul Venetiei al Italii, deoarece vor prinsi luptä pe fronturi Ceva mai departe, dreptul lunii septembrie, Sanudo scrie regii Poloniei Ungariei Boemiei, loan AlbertVladislav al nemaiflind amintit marele duce al Lituaniei, Alexandru, au format o coalitie antiotomand, au cucerit mai multe locuri pärtile stäpanite de tätari, Cetatea Chilia, precumcastelul Lerici, se pregdtesc sä pentru a cuceri Caffa9. continuare, sunt mentionate pregAtirile terestre maritime facute de sultan pentru apärarea cetätilor de pe tärmul de nord al Märii Negrede la gurile Dunärii, agitatia provocatäImperiul otoman de informatiile cu privire la atacul iminent al armatelor informatiile consemnate de cronicarul venetian cu privire la pregätirile de ale turcilor, care nu ce intentii aveau loan Albert Mare, erau adevärate, schimb, cele referitoare la alianta la cuceririle de armatele crestine erau, intregime, false. Ele nu sunt un ecou al ajunse la Venetia cu privire la intentiile declarate ale regelui polon de a-i ataca pe turci. Se de octombrie 1497, eraplinä desfdsurare campania lui Mare de alungare din Moldova a armatei polone cotropitoare regele Ungariei, Vladislav al exponent, primul al intereselor nobilimii maghiare nu al

"...che Stephano de Mordavia Charabodam et ducha vlacho, con ajuto dil re di Rossia, havia tolto per tratado Moncastro loco fortissimo situado su la bocha dil Danubio sul Mar Mazor (confuzie cu Chilia - n.n.), el el Turcho posedeva, et era sta suo. Per la qual cossa, el Signor havia fato comandamento a molta zente che dovesse cavalchar a la Porta... Per lettere di Francesco Zigogna rector e proveditor di Cataro,etiamquesto se intese, et che li turchi erano a Zupa andavano via a Costantinopoli, per esserli venuto mandato dovesseno cavalchar a questo effecto per recuperar Moncastro". (M. Sanuto,op. cit.,I, col. 740). "Et per altre vie se intese come questo ducha Carabodam, il re di Rossia, il re di et il re di Boemia et Hungaria havevano insieme fato liga contra turchi, et haveano zente in hordine per danizar a quelli La nova perfectissima per la Signoria nostra e tutta Italia, acció il Turcho atendesse a caxa soa, et non li venisse pensier di altrove". (Thidem). "...Esta scrito come il re di Boemia e Hungaria,ttres concordes fecerunt exercitum,et hanno preso luogi in i confina cum Etiam Moncastro e Licostomo, etpreso il castello dieto Lorexo a la marina, et dice andarano scorendo a Caffa". col. 756-757). Ibidem,col. 800, 809, 844-846.

www.digibuc.ro cel Mare Diarii lui Marino Sanudo 141 celor ale dinastiei Jagiellone, s-a opus mereu loan Albert de a aduce stare de dependentä de Dar despre campania intreprinsä de loan Albert impotriva Moldovei dezastrul suferit de acesta Codrii Cosminului, Sanudo, mod inexplicabil, nu nimic. El arata doar plecând impotriva turcilor cu multä putere, Albert nu a gândul la capät, deoarece s-a a trebuit sä se Curios este faptul aceastä informatie este consemnatd abia luna martie 1498, la cinciluni evenimentelor, suficient timp pentru ca Sanudo afle despre cele ce se Moldova. La fel stau lucrurile mentiunea aprilie 1498, despre o nou coalitie antiotomad cu participarea Poloniei, Lituaniei, Ungariei, Boemiei a lui Mare12. Ori polonii sä vigilenta spionilor venetieni, ori Sanudo nu a avut acces la toate informatiile venetiene, ori vreo altä care pentru moment ne impiedicat sä consemneze ceva despre conflictul moldo-polon din anii 1497-1498 sä prezinte lucrurile totul altä

Schimbarea atitudinii politice a lui cel Mare, de ostilitatea de la reluarea, este pe a luptelor cu turcii tätarii, petrecutd a doua a anului 1498 la Inceputul celui urmätor a fost observatd destul de multä exactitate de Sanudo. informatii dintr-o scrisoare a proveditorului Piero Malipiero, din 25 ianuarie 1499, Sanudo consemneazd, luna februarie a acestui an, o expeditie impotriva Poloniei cu scopul de a cuceri cetäti ora§e, de Bali beg, faptul acesta a fost obligat sä se opreascd, la intoarcere, la granita cu Moldova datoritä nelncrederii pe care o avea Mare'3. Neincrederea sa era justificata deoarece domnul Moldovei nu a ezitat atace armata. Tot acest sens, putin mai târziu, martie 1499, cronicarul venetian despre un corp de oaste de 6000 de oameni nimicit de reaminte*te turcilor Moldova intâmplatä la inceputul anului, precum apropierea

"Item, che il re di Polana era venuto con grande posanza ai confini Turco, in tanto che in Constantinopoli se divulgava il Turco volea andar in persona a la volta di Andernopoli, e la sorta promesse ditto re si et tornoe in driedo in Polana, unde in Turcho ha licenziato tutti I soi exerciti". (Ibidem, col. 940). 12 "Fodivulgato una nova come, per avisi abuti di Polana, che il re di Polana, il re di Hungaria et Boemia, Stefano Carabodam, il re di Rossia haveranno facto una liga sinsieme contra turchi". (Ibidem, col. 950). Aceste erau scrise moment care se ca Mare se afla conflict deschis pe care a atacat-o el a permis turcilor tatarilor faca lucru. A se vedea in acest sens Ursu, cel Mare, Bucuresti, 1925, pp. 247-252; Nicolae lorga, Românilor, vol. IV, Bucuresti, 1937, 235-236; Constantin C. Giurescu, Istoria Români lor, ed. a II-a, vol. Bucuresti, 1940, p. 79; A.D.Xenopol, lor din Dacia II, Iasi, 1889, p. 383; A. Boldur, Mare, voievod al Moldovei (1457-1504). Studiu de istorie Madrid, 1970, pp. 292-295. 13 che Alibech vayvodarestato sui passi de Valachia con turchi 20 milia per dubito dil signor Stephano de Valachia". (M. Sanuto, op. cit., tomo II, Venezia, 1879, col. 394). il tartaro di Cafa per sia tornato e abuto rota, maxime da Stefano Carabodam, non havendo voluto lassarli passar per chehabi dato rotadi 6000 persone". (Ibidem, col. 562).

www.digibuc.ro 142 Eugen Denize

dintre Albert15, pe care credea interesati de lupta antiotomand. acela§i context, el semnaleazd pregatirile otomane de Indreptate, altele, impotriva Moldovei 6. Dar luna mai aanului 1500, cronica lui Sanudo nu mai apar informatii cu privire la Mare la Moldova, atentia sa Intregime de turco-venetian declan§at de sultanul Baiazid al II-lea vara anului 1499. Amenintat prins ca de coalitia antiotomand a puterilor cre§tine care se prefigureze partile centrale räsdritene ale continentului, dar cele apusene", Baiazid al II-lea nu a ezitat reactioneze imediat, lovitura principald impotriva Venetiei, ale posesiuni din Balcani constituiau obiective de cea mai mare importantä pentru imperiul Cetatea lagunelor, la ei, de§i nu mai avea bail la Constantinopol din 1492, acesta fusese datoritä unor scrisori cifrate interceptate18, era, bine informatd despre intentiile turcilor de cel mai bogat negustor venetian de aici, Andrea Gritti. din 1498, acesta scria la Venetia vizirii nu doreau mentinerea cu ea se pregAteau de cu aprobarea lui Baiazid al II-lea'. vara aceluia§i an, el anunta turcii fac mari pregAtiri militare, porturile Valona Butrino de la Adriatica intens pentru floe. Astfel, venetienii se pot atepta atacati de turci. vara anului 1499, zi, venetienii din Constantinopol au fost arestati21, la 30 iunie flota a pornit la ca prim obiectiv Lepanto, atacat simultan de pe uscat. Flota venetiand de Antonio Grimani Andrea Loredano a ezitat sä se angajeze luptä cu turcii, apropiere de Zonchio, la 12 august astfel, Lepanto a fost cucerit de ace§tia la 26 august24. anul urmätor, turcii continuat victoriilor

"...come turchihavia abuto gran in li passi tra Valachia, et bench era et sottoposti parte a turchi, pur si haveano acordato con il re di Polana a disperder turchi". (Ibidem, col. 562). 16 "...et che l'armada andava verso el Carabodam". (Ibidem, col. 871). "...et che turchi veniva a nostri danni, et hano fatto 4 spianade, una per , una per Valachia, una per Ungaria et una per Valona". (Ibidem, 929). Pentru aceastä a se vedea Eugen Denize, Mare otomano- din 1499-1503, RdI, tom 41, nr. 10, 1988, 477-484. Sydney Nettleton Fisher, The Foreign Relations of Turkey. 1481-1512, University of Illinois Press, 1948, pp. 52-56. 19 Ibidem, p. 57; M. Sanuto, op. cit., I, col. 916-917. N. Fisher, op. p. 59; M. Sanuto, op. cit., H, col. 233, 248, 256. 21 Dorothy M. Vaughan, Europe and the Turk A Pattern of Alliances. 1350-1700, Liverpool, 1954, p. 90. 22 S. N. Fisher, op. cit., pp. 67-70; Gaetano Cogo, La guerra di Venezia contro i Turchi (1499-1501), "Nuovo Archivio Veneto", anno IX, num. 35, tomo XVIII, parte I, 1899, p. 17. 23 L. Fincati, La deplorabile battaglia navale del Zonchio, in "Rivista Maritima", anno XVI, fasc. II, 1883, pp. 185urm.; G. Cogo, op. cit., num. 35, pp. 10-11. 24 Donado da Lezze, Historia turchesca (1300-1514), publicatà, adnotatä, cu o introducere de I. Ursu, Bucuresti, 1909, p. 231; M. Sanuto, op. cit., II, col. 1287, 1339 III, Venezia, 1880, col. 12; G. Cogo, op. cit., num. 35, p. 52; Camillo Storia della marina italiana dalla caduta di Costantinopoli alla battaglia di Lepanto, 1897, p. 218; Donald

www.digibuc.ro cel Mare Diarii lui Marino Sanudo 143 dauna Venetiei, reuvind cucereasca Durazzo Albania25, apoi deosebit de importante de la Modon, Coron Navarino26. Devi anii care au urmat, 1501 1502, Venetia a obtinut anumite victorii, ea nu a mai putut schimba soarta räzboiului a fost sä accepte ofertele de pace ale lui Baiazid al II-lea, presat, la la granitele rdsäritene ale imperiului de o Persie de vigoarea noii dinastii a Safavizilor27. Din Venetia a acceptat pacea de sultan, la 14 decembrie 150228, de dogele Leonardo Loredano la 20 mai 150329, pace prin care pierdea Lepanto, Modon, Coron, Navarino Durazzo, se obliga restituie insula Santa Maura, dar Cefalonia, cuceritä cu ajutorul spaniolilor. Venetia pastra, de asemenea, dreptul de a face Mediterana Orientald Marea Neagra, dar trebuia respecte regulile impuse de Imperiul otoman, devenit principala putere aceste zone geografice. aceste conditii politice militare conducerea Venetiei era la putut uvureze situatia. Cum cel Mare a sä profite de acest pentru a redobandi cele din sudul consecintä, a intrat lupta impotriva turcilor a el s-a plasat sfera de interes a Senatului venetian implicit, aceea a lui Marino Sanudo. o destul de domnitorul Moldovei reapare cronica acestuia, dreptul lunii mai a anului 1500. Este foarte posibil ca acest an, probabil spre jumatatea sa, sä nu maiplatit tributul datorat Portii30, ceea ce adus conflict deschis cu aceasta. dreptul lunii mai 1500, Sanudo, dupa ce consemna dinte turci tätari, arata avea armata pregatita pentru lupte. Importanta pe care Moldova lui stefan cel Mare, Tara Romaneasca a lui Radu cel Mare, avut-o cadrul unei eventuale antiotomane era consemnata de Sanudo, la 19 iulie 1500, cu referire la scrisoarea pe care solul papei o trimisese acestuia din Buda. Aici se spunea ca regele Ungariei, Vladislav al II-lea, considera necesar ca Suveranul Pontif sa trimita soli scrisori Tarile Române, care puteau sa inlocuiasca

Pitcher, An Historical Geography of the Ottoman Empire from earliest Times the End of the sixteenth Century, Leiden, 1972, p. 87. D. Da Lezze, op. p. 262; M. Sanuto, op. III, col. 218, 538-539. M. Sanuto, op. cit., III, col. 690-695, 717, 797-798; S. N. Fisher, op. cit., pp. 75-76; D. M. Vaughan, op. cit., p. 92; D. E. Pitcher, op. cit., p. 89. 27 S. N. Fisher, op. cit., 81; Raymond Furon, La Perse, Paris, 1938, pp. 132-134; Mustafa Ali Mehmed, turcilor, Bucuresti, 1976, p. 177; Decei, Imperiului la 1656, Bucuresti, 1978, p. 145. 28 I libri commemoriali della Repubblica di Venezia. Regesti,tomo VI, Venezia, 1903, p. 65, no. 9 10; D. da Lezze, op. cit., p. 268; Samuele Romanin, Storia documentata di Venezia, II- a edizione, tomo V, Venezia, 1914, p. 152. libri commemoriali..., VI, pp. 65-66, no. 12; M. Sanuto, op. cit., tomo V, Venezia, 1881, 42-47; Pitro Bembo, Historiae venetae libri XII, In vol. Degl'istorici delle cose venezianequalli hanno scritto per Pubblico Decreto, tomo II, Venezia, 1718, pp. 217-218; Dokumente historine e Shqiperise (1479-1506), ed. Injac Zamputi, Tirana, 1979, pp. 337-338. Radu Rosetti, la istoria lui cel Mare, AARMSI, s. III, t. XVI, 1934-1935, pp. 45-58. 31 "...Item, che tartari con turchi, et che il signor Stefano, valacho, vayvoda de Moldavia, era venuto con exercito in campagna". (M. Sanuto, op. cit., III, col. 288).

www.digibuc.ro 144 Eugen Denize

cadrul coalitiei cre§tine antiotomane32, recunoscandu-se, astfel, o importano romanilor cadrul luptei impotriva expansiunii Imperiului otoman. Rdspunsul papei la aceste solicitäri apare el cronica lui Sanudo, dreptul lunii august, Alexandru al VI-lea gata le celor doi voievozi". dreptul lunii septembrie 1500, Sanudo, informatii dintr-o scrisoare a unui venetian, Piero Querini, stefan atacase deja pe turci34 ungurii se pregAteau ei acela§i lucru. octombrie, el mentiona faptul papa va trimite soliscrisori Romane35. aceea§i Sanudo loan Albert a sä se mi§care impotriva turcilortrebuia sä jonctiunea armata luitefan, pe apoi sä atace Serbia, directia Smedereve. Este posibil ca regele polon sä promis va ataca pe turci, dar nu avea de sä-§i respecte aceastä promisiune, timp ce stefan Mare se confrunte cu ei, dorino de a recupera Chilia Cetatea Aceastä a luitefan a moldovenilor de a se lupta turcii a ajuns la cuno§tinta cronicarului venetian, prin intermediul unei trimise din Raguza de Geronimo Zorzi. Acesta in noiembrie 1500, toti moldovenii doresc turcii Moldova va putea o de 40 000 de Pe aceea§i cale, Sanudo a aflat din partea regelui Poloniei nu se poate spera la nici un fel de ajutor, deoarece regatul era atacat de tätari", dar, de fapt, se declamase un nou Lituania marele cnezat al Moscovei, care absorbeaintregime energiile lui Joan Albert. caz, probabil din inertie, Sanudo continua aceea§i despre o antiotomand formatA din Ungaria, Polonia, Boemia, Lituania Moldova", coalitie inexistentd, dar foarte bine ajutorul celorlalti cre§tini era foarte important pentru cei care luptau cu turcii. luna decembrie 1500, Mare era amintit postura de mediator marele duce al Lituaniei, Alexandru,marele cneaz al Moscovei, Ivan al

32 "Come l'orator dil papa A papa, et hanno avuto do zorni di di tempo ad haver la risposta. E il re A ditto, bon il papa mandasse l'orator suo a li valachi, per averli in luogo re di Polana, al valacho et moldavio, e disse bon il papa li scrivesse brievi, che, in caso il re rompi turco, debbi esser con nui...". (Ibidem, col. 567). "Etcontento far li brevi ai vayvoda di Transilvana e Voldavia". (Ibidem, col. 635). "Item, che'l vayvoda Moldaviocorso su quel di turchi...". (Ibidem, col. 713). mandarA jubileo ai (Ibidem, 879). "...Item, lui A jubileo; manda uno comissario in Moldavia...". (Ibidem, col. 883). "E re Alberto ancora lui si movea, e si doveano adunar insieme con il ducha Stephano de Valachia, con el suo exercito, a una terra sopra Danubio, ditta Baz (Bács - n.n.). De li poi si ponerano a l'assedio di Smedro, e questi signoridisposti a la destrution di turchi". (Ibidem, col. 917). li vlachi noncomputadi, et tutti desiderano guerra con turchi. Sono populi molto ferozi, et maxime quel Stefano vayvoda, uno di vlachi etc. Conclude, quel regno metterA contro turchi do cavalli 40 milia; et questocertissimo". (Ibidem, col. 1055). di Pollonia nonda sperar niun ajuto, per esser quel regno molestato da col. 1056). come quelli di Hongaria, Boemia, Rossia, insieme con carabodan, el per tuto resona, seno in hordine, e A fato qualche coravia a quelli confini, e, sealtri vorano dar qualche ajuto potria esser le cosse altramente etc." col. 1060).

www.digibuc.ro Mare I Diarii lui Marino Sanudo 145

ambasadorul venetian din Buda, Sebastiano Giustiniani, ca sä evitat astfel, sä se care era adevärata pozitie a Poloniei luptelor turcii40. Apare din evidentiatä importanta Moldovei lui Mare, cadrul luptei antiotomane, ca factor de echilibru relatiile politice din räsdritul Europei. In ceea ce lupta antiotomand, Sanudo consemna, aceea§i noiembrie, faptul stefan Mare invinsese o arrnatä condusä de unul din sultanului, luptä doi sangeacbei pierduserd viata41. 1500 a pentru Mare un an de conflict deschis cu turcii, 1501, el a pus mai mult pe armele diplomatiei. Domnul Moldovei seama a continuaa intensifica luptele turcii, a primi nici un ajutor din partea Ungariei, interesate ele, mai grad, de lupta sä-§i asume riscul unei confruntäri majore, de singur, marea putere ceea ce trebuia evitat pret. Din aceastä anul 1501, cum spuneam, nu a mai fost un an al militare, ciuda mentinerii stärii de ostilitate moldoveni turci, ci al diplomatice vederea unei coordondri generale a actiunilor antiotomane. stefan Mare era de dar dorea sa cu sigurantä pe cine mai poate conta, deoarece experienta sa anterioard de cele mai multe ori, a trebuit sä singur urgia Astfel, chiar la inceputul anului 1501, la 24 ianuarie, doi soli moldoveni din Tara au sosit la Buda pentru a vedea care erau intentiile lui Vladislav al Acest fapt este consemnat de Sanudo dreptul lunii februarie, informatia la cunotinta sa prin intermediul unei a ambasadorului venetian de la Buda, Sebastiano Giustiniani42. probabil, regele Ungariei nu era foarte privinta viitoarelor sale actiuni instructiuni precise din partea domnului solii s-au indreptat, destul de repede, cursul lunii februarie, spre Venetia, ca de aici unul din ei sä la Roma. Prezenta celor doi soli moldoveni cetatea lagunelor a retinut pe larg atentia lui Marino Sanudo. Ei i-au apärut cronicarului ca oameni prost ceea ce se prin faptul veneau dintr-o turcii, pe teritoriul se desfd§ura, parte, acest nu aveau timp, precum nobilii venetieni, sä acorde o atentie prea mare vestimentatiei. Solii erau de patru nobili venetieni. timpul audientei la doge au statpicioare, cuvintele traduse de un interpret, vi-au prezentat scrisorile de acreditare. Din scrisoarea lui Mare pe care solii o aduseserd , Sanudo a putut pe cei doi Antonio. scrisoare, domnul Moldovei cerea dogelui trimitä un medic, care sa-i suferintele. Solicita, de asemenea, permisiunea pentru solii sai de a putea cumpära stofe brodate de aur. Din cei doi soli, unul urma sä la Roma, la Venetia. Solii asigurat pe doge $tefan era viteaz lupte impotriva turcilor, dar punea conditia ca Venetia sä o aliantä

"...Disse, di aspetava la tornata di lo episcopo di Chai, per il si sapera la et sperava si acorderia quelle diferentie tra suo fratello, ducha di Lituania, ducha di Moscovia, aversi interposto di acordarli el ducha Stefano de Valachia". (Ibidem, col. 1178). "...Item, el carabodam, signor di Moldavia, Vlacho, haver roto uno turcho, era a quella impresa con do sanzachi, emorti do sanzachi forzo di le gente, e a pena dil signor (Ibidem, col. 1240). 42 Ibidem, col. 1453 1465.

www.digibuc.ro 146 Eugen Denize antitomanä cu Ungaria. Doge le, se spunea,primise folosind cuvinte frumoase, se instalaserd la hanul San Giorgio43. pentru luna cronica lui Sanudo importanta pe care ar avut-o pentru lupta antiotomanä o coalitie la care sä participe Ungaria, Lituania Moldova«, precum faptul moldovenii puteau arunca luptä aproximativ 30 000 de cäldreti45. Sanudo mai scria, nici o regele Ungariei cucerise Cetatea Albá asediase lia46 faptul regele Joan Albert al Poloniei se dispus sä se alieze cu Venetia atace pe turci. ecoul dezinformärilor pornite de la curtea din Cracovia, Sanudo scria armata nu va putea trece prin Moldova, deoarece se opunea la aceasta, domnul din nou discutie problema stäpanirii asupra a ceea ce apare cu numele de Podolia, dar de fapt este vorba de Pocutia47. realitate, Albert nu avea nici o porneascd la impotriva turcilor, ci dimpotrivd. El era preocupat de lituano-moscovit de reluarea atacurilor tätärqti48, din care a adoptat o atitudine tot mai neuträ de turci. Pentru a ascunde motivele acestei atitudini, Albert nu a ezitat sä la cuno§tinta venetienilor cel Mare nu va permite trecerea armatei sale prin Moldova, ceea va impiedica sä-§i transforme gandul Era o afirmatie nedreaptä ruvoitoare, care sä eroare. nu putea accepta trecerea prin teritoriul sale a unei armate care ar provocat numai daune striaciuni care 1497 manifestase intentia de alunga din domnie, dar regele polon avea alte variante de a-i ataca pe turci, care ocoleau Moldova. Adevärul este el nu dorea sä acest lucru de aceea, trimis la Constantinopol pe Nicolae Lanckoronski, sol care, la 19 1501, a obtinut partea sultanului Baiazid

"Venuto do oratori e nontji di Stefano Carabodam, non perhô homeni da conto, acompagnati da4 patricij eri fonno mandati a visitar; et erano mal vestiti; steteno im piedi, e per interpetre Presentano una letera di credenza, con la mansioni:Illustrissimo principi, domino Augustino Barbadico, duci amico nostro carissimo data ex arce nostra,la domenega drio la festa di la Nostra Dona. Et comenza Stephanus, Dei gratia haeres dominusque terrae vayvoda.Scrive mandar questi do, Raynaldo et Antonio, et prega se li mandi uno medico, dotor, sapi di doie. Poi lhoro disseno,suo signor vlacho, havia certe doie a le volte, perhö vol uno medico, evol dar danari. comprar certi panni d'oro, et uno qui fermo, l'altro va a Roma. Poi disse,suo signor esser gaiardo, e sarä contra turchi, si la Signoria si col re di Hongaria. principe lu usó bone parole; sono alozati a l'hosteria di San Zorzi". (Thidem, col. 1467-1468). scrive tituber el turcho, si el re di Hongaria, Valachia, Boemia, Polana e Rossiarompesseno col. 1502). "...Nara la potentia di valachi, qualli farano 30 milia col. 1537). si dicea l'ongaro haver preso Asprocastro, e haver Chiedi". (Thidem, col. 1542). "...et ilre di Polanaben disposto a la impresa, amico di la Signoria nostra... Et ditto se per tre vie danno a'turchi, malontano: una, per uno diserto va a Caffa, l'altro per li valachi, e quel Stefano Carabodam, qual non exercito grande nel suo paexe; et dito Stefano voleva do ditto re uno paexe diserto, nominato la Podolia, crede il re li consentirr. (Thidem, col. 1550). 48 V. Maku§ev,Monumenta historica slavorum meridionalium vicinorumque populorum e tabulariis et bibliothecis italicis deprompta,tomus I, Varsaviae, 1874, p. 315.

www.digibuc.ro Mare I Diarii lui Marino Sanudo 147 al II-lea confirmarea cu de ce loan Albert i-a mintit venetieni cum minciunile sale au ajuns cronica lui Sanudo. ceea ce priveste Pocutia, tratatul moldo-polon din 12 iulie 14995°, prevedea ca acestä problemä sä rezolvatä pe calea tratativelor, dar la moartea lui loan Albert, survenitä la 17 iunie 1501, ele nici

ciuda acestei dezinformäri, diplomatia nu s-a läsat decât partial indusä eroare, solii trimisi la impäratul Maximilian I asigurându-1 pe acesta la ofensiva teresträ antiotomand vor participa polonii moldovenii, informatia consemnatd de Sanudo51. Ei i-au prezentat impäratului planul traditional de luptä impotriva turcilor, care urmärea pe acestia ca cleste, o componentd cu participarea Suveranului Pontif, a Frantei a Spaniei, una terestrd, cu participarea Ungariei, Poloniei Moldovei. Dar, ca de atâtea alte ori trecut, planul nu s-a putut pune, nici de aceastä aplicare. Fapt sigur este aceeasi martie a anului 1501, Marino Sanudo scria cronica sa, pe baza unei scrisori din 29 decembrie 1500, trimisä de rectorii din Malvasia, Giacomo di Renier Alvise Barbarigo, se aflase despre Mare taiase nasul scosese ochii solului otoman care venise tributul trimisese pe vornicul Boldur atace Chilia Cetatea sä le incendieze imprjurimile52.

Monumenta medii aevi historica res gestas Poloniae illustrantia, tomus XIX, Cracoviae, 1927, Bogdan, Documentele lui Mare, vol. II, Bucuresti, 1913, pp. 417-435; Corneliu Cojocaru, "Terra Sepenicensis" nordic al Moldovei, AIIX, tom XXXII, 1995, pp. 347-348. "Il papaben disposto, fa armata, e ajuto al re di Hongaria;christianissimo re di Franza, col legato nostro, fa armata; serenissimi reali di Spagna, etiam; et per terra il re di Hongaria farà, il re di Polana alachi". (M. Sanuto, op. cit., III, col. 1589-1590). 52 "Da Napoli di Romania, di sier Jacomo di Renier e sier Alvise Barbarigo, rectori, di 29 decembrio... Copia di una lettera, tradutta di turchesco in latin, per la conta come signor turcho rechiedeva certo carazo da un signor confederado re di qualle non li ha volesto mandar ditto carazo, ma ha fato cavar e tagiar el naso a ditto messo. Voi, Murataga (Amurat aga), tu a mandado una letera a la mia Porta, come il mio comesso, che ho mandado li per scuoder el charazo de ducati 500 et el signor carabogdam, optinudo Modon, et tagliado el naso et etiam comoochij; et per che rason non haveti mandado quel homo, che haveti fato lu ochij insieme con la letera, ch'e de quel carazo che domandava? Domando, se tu ha sentido carabogdar, se l' vero che'l dissedi aspetar do et mezo, per dito carazo. Et si vero che havea ditto parole, te mando questa presente letera, che debiate mandarla al ditto carabogdam a lezerla. Et etiam per veder li mei comandamenti. A la de Bogdan salute Cum sit, come havemo saputo, che el nostro homo, che havemo per scuoder el charazo, quello haveti pigliato et tagliato el naso et etiam chavado lu ochij, et in effecto causa el vorave a saper, quomodo vala im pace o im guerra, perch sempre, presente, avanti che fusse compi termine, tu mandavi ditto et mi havemo mandato el nostro comesso per scuoder el tuor ditto et voi, haveti fato el naso et etiam ochij. Ma quello che tu vadi cerchando, presto tu trovarà, a Deo dante, perch nui havevamo fade pura a noi, e che non speravimo de a questo modo. Ma poi che haveti fato cussi, aspetene, che presto vedereti. E ti, Maradaga, ogni modo de darme information e noticia de questa cason, donde nassete tal malle, o da Asprocastro o da Chicly; se per caso ha mandato ho o ver

www.digibuc.ro 148 Eugen Denize

Actiunea avusese probabil, 9 august 1500, atunci turcii au cucerit Modonul, eveniment amintit scrisoare. Era sfidarea supremä ce putea adresatä de domnul Moldovei sultaului acesta a exact gestul, dar nu a putut reactiona cum ar fi datoritä faptului era prins impotriva Venetiei. Mai trebuie mentionat faptul scrisoarea celor doi rectori continea o traducere din limba a adresate de Baiazid al II-lea unuia dintre demnitarii pe nume Murad Aga, lui stefan Mare este singurul izvor narativ care ni s-a aceste evenimente. Revenind la evenimentele anului 1501, Sanudo mai aminte§te o de Mare, dreptul lunii septembrie, dar referire la o scrisoare din luna iunie care se spunea la sosise un sol al domnului Moldovei, de altii ai regelui napolitan, polon ai cavalerilor ioaniti din insula Rodos53. situatia care Stefan Mare seama ajutoare din partea puterilor mai ales din partea Ungariei, Venetieii a Suveranului Pontif, nu va primi prea nu este mirare a devenit mult mai circumspect, a evitat sä se angajeze noi ciocniri militare turcii a trimis chiar un sol la pentru a vedea care este atmosfera din capitala Imperiului otoman privinta sa. La anului 1502, situatia nu suferise $tefan Mare era totu§i pregAtiti pentru o eventual% turcii, cum rezultä din raportul ambasadorului venetian de la Buda, Zacharia Contarini54. timp, el a o la Venetia pentru a cere un medici, probabil, pentru a afla stadiul pregdtirilor militare intentiile pe care le avea Republica, solie consemnatäi cronica lui Sanudo. a intra amänunte, acesta spre sfaritul lunii martie 1502, la venise un sol al lul stefan Mare, care a fost primit de Senat de dogeii s-a titlul de cavaler aurat55, probabil semn de pretuire pentru eforturile antiotomane ale domnitorului continuare, dreptul 1502, Sanudo pentru luna septembrie, regele Ungariei primise de la Mare prin care era informat sultanul indreaptä principalele forte militare impotriva noului al Persiei56. Apoi, pentru luna octombrie, arata a trimis un corp de oaste de 7000

che fusse tolto qulcossa o homeni, o animali, a ver che hanno fato altro algum, danne a saper. E, domandado vuj, carabogdan, pe che cason tu ha mandato el vayvoda a corer ad Asprocastro o ver Chely a far tal danno a quelli lochi; et etiam haveti buta frese brusade, per brusar I diti et credo che, le frese, tu vol brusar li ditti castelli, o li tui fuogi; ma a Deo dante, presto te i tui, o corarie, e li tui trati de con fuogi. E che Idio il veda a cadaun, perch che presto lo trova". col. 1627-1628). dice,visto a la Porta del signor turco l'ambasador dil re e quello di Valachia e di Rodi e di (Ibidem, tomo IV, Venezia, 1880, col. 105). Hurmuzaki, Documente, VIII, pp. 33-34. "Item, in questi zorni, hassendo venuto a Venecia uno orator de l'olacho, Stefano Carabodan, fo in coleia, per il principe, fato cavalier et vestito d'oro". (M. Sanuto, op. cit., IV, col. 248). 56 "Per letere di Hongaria, di sier Zustignan, el cavalier, e sier Zuan Badoer, dotor, date a Buda, a di 9. Scriveno, il re aver letere di Valachia, come el turcho mandava el suo exercito, per via de la Rouda, contra il signor Soffl, el qual, a caso, descendendo de Tauris, vene a la via de Trabesonda, e intrato nel paexe di l'otoman". col. 320).

www.digibuc.ro Stefan cel Mare I Diarii lui Marino Sanudo 149 de oameni, care lupte de comitele de Timisoara, Jósza Somi, cadrul ofensivei lansatä de acesta la sud de zona Serbiei57. Dar Sanudo nu nimic, dreptul acestui an, despre plecarea medicului Matteo Muriano Moldova, datoratd, probabil, ordinului dogelui Leonardo Loredano58. Abia ce prezintä solia lui Dimitrie Purcivi, dreptul lunii februarie 1503, Sanudo se opreste asupra rapoartelor trimise de Matteo Muriano din Moldova, la 7 decembrie 1502 5 ianuarie 1503, rapoarte pe care le transcrie intregime. cea priveste pe Dimitrie Purcivi, acesta a fost trimis de la Venetia luna decembrie 1502. El a ajuns aici februarie 1503, cu o scrisoare adreatä dogelui Loredano prin care acesta era rugat achizitionarea unor medicamente recomandate de medicul Muriano. Dupä ce prezintä scrisoarea lui cel Mare59, Sanudo transcrie primul raport al lui Muriano, dreptul lunii februarie dreptul lunii martie pe cel de-al doilea61. Informatiile cuprinse aceste rapoarte, referitoare la situatia domnului a urmasului la potentialul economic militar al la relatiile Moldovei cu puterile vecine, la situatia raporturilor de putere din la dintre Imperiul otoman, remarcabile prin exactitatea nu mai aveau o practia pentru deoarece aceasta, tocmai acea pacea Imperiul otoman. dreptul anului 1503, lunile ianuarie martie, Sanudo de mediere ale lui Vladislav al II-lea al Ungariei conflictul dintre noul rege al Poloniei, Alexandru, pentru Pocutia62, precum tratatul de pace de acesta cu sultanul Baiazid al la 22 februarie, tratat care includeape domnitorii Moldovei Românesti63. Ceva mai departe, la 9 octombrie, Sanudo consemneaza

di novo, il magnifico Josa con 7000 cavalitraDanubio, et il con 7 persone". col. 333). Despre Matteo Muriano misiunea sa a se vedea Nicolae lorga, Breve storia dei Rumeni, Bucuresti, 1911, pp. 70-72; idem, Istoria prin vol. Bucuresti, 1928, pp. 73-74; Ramiro Ortiz, Per la storia della cultura italiana in Rumania, Bucuresti, 1916, p. 32 urm.; Claudio Isopescu, Notizie intorno ai Romeni nella letteratura italiana del cinquecento, BSHAR, XVI, 1929, pp. 6-7; George Nicolae Stoicescu, Tárile Italia la 1600, Bucuresti, 1972, pp. 94-95; Eugen Denize, politice (1441-1541). De la lancu de Hunedoara la Petru Raref, Bucuresti, 1995, p. 163. Scrsoarea lui apare la Sanudo IV al cronicii sale, col. 734-735, dar a publicatä Hurmuzaki, Documente, VIII, p. 35 de I. Bogdan, op. cit., II, pp. 465-466, nu mai considerdm redarea ei aici. M. Sanuto, op. cit., IV, 735-737. Scrisoarea a mai Hurmuzaki, Documente, VIII, pp. 36-37 traducere româneascd despre vol.Bucuresti, 1968, pp. 148-150. 61 M. Sanuto, op. cit., , col. 804-806 traducerea Calätori..., I, pp. 151-154. "Di Hongaria, a di primo, zonze li do oratori ducha Stefano, valacho, venuti per adatar deferentie col re di Polana". (M. Sanuto, op.cit.,IV, col. 629). "...Di ritornato uno orator re di Hongaria, stato dal ducha Stefano, valacho, per acordo re di Polonia". (Ibidem, col. 830). 63 sicuti praemissum est, regna nostra regnis praefatis,videlicet Moldaviae et partes transalpina.s, cum vayvodis ipsorum, haeresque et desuccesores eorumdem,

www.digibuc.ro 150 Eugen Denize o o scrisoare a lui Mare, din data de 9 august, prin care se aducea la cunostinta dogelui moartea medicului Murianoi se solicita permisiunea de a angaja un alt doctor". Pentru luna decembrie, Sanudo mentioneazd tributul pe care Moldova Tara Româneasca pläteascd Portii otomane, prima, 4000 de ducati, cea de-a doua, 8000 de ducati65, la 2 ianuarie 1504 scrie despre o solie a lui condusa de postelnicul Teodor având scrisori de recomandare din partea lui Vladislav al II-lea", venitä pentru un nou medic venetian, pe va gäsi persoana lui Geronimo di Cesena67. Tot ianuarie 1504, cronicarul venetian Pocutia fusese cuceritä de la Buda sosise deja un sol acestuia erau asteptatisoli ai regelui polon68, amândoua apelând la medierea Ungariei. Ultimele informatii din cronica lui Marino Sanudo referitoare la Mare pot intâlnite dreptul lunilor iunie august 1504. iunie, Sanudo, pe baza informatiilor provenite scrisoare a medicului Leonardo di Massari, din Buda la 30 martie, consemna teama transilvdnenilor datoritä bolii lui stefan cel Mare, a moarte ardeschis drumul armatelor otomane69. august, tot pe baza unei scrisori a lui Leonardo di Massari, din Buda la 26 iulie,el descria evenimentele din ultimele zile de viatä ale lui felul care acesta impus pe Bogdan al pe tron pregatirile militare ale lui Vladislav al II-lea aveau ca scop, printre altele, sprijine pe noul domnitor impotriva unui pretendent aflat la pe care turcii ar In ansamblu, din toate cele spuse aici, putem constata faptul MareMoldova, a ocupa un de prim plan cronica lui Marino Sanudo, nu sunt neglijati deloc, ci dimpotrivd. Ultimii opt ani de domniei ai lui sunt urmariti penas nos aparte includantur et inclusi sint, et habeantur, et quod alia servitia sive census et solictiones ab eis non exigantur et nisi quae prius fecerunt...". 883). "Di Stefano vayvoda. Fo leto una lettera latina; ma gran barbarie. Per la advisava, che altre l'anno soi nontj qui a tuor uno phisico per la sua egritudine: qual venuto, maestro Matio Moriani, al qualdete ducati 400, et zunto de li si etmorto, adeo mai li dete alcun remedio in medicina. Pertanto prega la Sigoria fazi recuperarditti danari, poi mandarli uno altro medico, che lui tutto etc. Et la leteradi tal titolo: dentro Stephanus, Dei gratia, haeres dominusque terrae, vayvoda, amice dilecto. Data in oppido nostro Temes, nono chalendas augusti 1503. A tergo .1llustrissimo principi et domino, domino Leonardo Lauredano duci, amico nobis dilecto. Et in Colegio fu concluso: si vol miedegimandi a tuor lui". tomo V, Venezia, 1881, col. 150). "...da Stefano vayvoda de Moldavia ducati 4 milia; da Rado transalpin dicto Calciero, ducati 8 milia, quale vien ogni anno ad bassar la mano al Signor, e se ne ritorna vestito da sua excellentia". (Ibidem, col. 464). Ibidem, col. 473, 577, 573-582, 639. 67 "A dl 2 zener. Veneno l'orator ducha Zuan Corvino con l'orator dil vayvoda di Moldavia, per causa dil medico. Et per siano restati di tuor domino Hieronimo di Cesena, el Colegio di medici lo ha ricordato,zovane. E cussi si col. 639). 68 "Di Zuan Badoer, Buda, 7 zener...Or.venuto uno orator di Stefano valacho; si aspeta di vieneno per li lochi tolti a'poloni per ditto valacho". (Ibidem, col. 741). e poi non suficienti a resister soli, et etiam perch Stefano vayvoda, vechio, se occoresse la so morte, che turchi non pigliano quello (Ibidem, tomo VI, Venezia, 1881, col. 36). Ibidem, col. 49-51. se vedeaHurmuzaki, Documente, VIII, 40-41.

www.digibuc.ro cel Mare Diarii lui Marino Sanudo 151 cu atentie de cronicarul venetian, preocupat mai ales de capacitatea acestuia de sfida pe sultan, de a intra turcii de a atrage, pe cale, o parte importanta a fortelor armate pe alte pe pe care luptau venetienii. Interesante pentru Sanudo suntrelatiile directe ale lui cetatea lagunelor, relatiile sale alte care puteau participe la o coalitie antiotomana, precum Ungaria, Polonia Lituania, darpersonalitatea sa, obiectiv de multe ori, chiar admirativ. El nu este ca principalul element de dintre Venetia proiectele coalitiei moldo-jagiellone antiotomane, dar este considerat de cronicar ca un factor foarte important al acestor al luptei antiotomane. Era normal se asa, deoarece, de Venetiade Ungaria, a fost singurul care a ridicat, cu destul succes, armele impotriva puterii otomane. acest Sanudo, care avea intersul elaboreze o nu o ne ultima parte a domniei lui Mare de o echilibrata neezitand meritele marelui nostru domnitor.

STEPHEN THE GREAT'S IMAGE IN MARINO SANUDO'S DIARII

Abstract

The most important Venetian source from the end of the century and the decades of the next one, also known under the name of I Diarii and covering the events that took place between 1496 and 1533, was written by Marino Sanudo, and it confers a great importance to the last eight years of Stephen the Great's reign. For Sanudo, as exponent of the Venetian interests, Stephen the Great's position towards the Turks was also interesting just like his capacity of facing these ones, relieving thus the military and political situation of the town of lagoons confronted with the Ottoman expansionism. Also interesting the chronicle are Stephen the Great's direct relations both with the Venetians, as well as with the other states that could theorically take part in an anti-Ottoman coalition: Hungary, Poland and Lithuania. Sanudo's correct and balanced presentation of Stephan the Great and his actions, is based on Venetian sources of foremost importance, our voivode's personality being depicted objectively and sometimes with admiration. The chronicle of Sanudo made a further contribution to a better knowledge of Stephen the Great's reign in the town of Saint Mark, the Venetians probably being the best informed Westerners of our great voivode's deeds.

www.digibuc.ro www.digibuc.ro iNTELESUL POLITIC AL "MINUNII" SFÂNTULUI NICODIM DE LA TISMANA

VIRGIL CIOCILTAN

incremenit traditia bisericeascd sau de inspiratie bisericeascd, chipul sfântului Nicodim a sträbätut nealterat veacurile, Inconjurat astäzi de aceeasi veneratie de neclintit. dintâi istoric, care a avut curiozitatea vada ce se ascunde in spatele imaginii hieratice, a fost B. P. Cu toate a näzuit sä o istorie a românilor s-a detasat in consecintä net de canonul hagiografic "crede nu cerceta", cuviosului datä la la secolului XIX "mai avea ceva din aureola de romantice, acord cu gustul epocii care a marele savant. Va mai trece aproape un veac când E. a analizat cu rigoare Intr-adevär biografia intemeietorului Voditei Tismanei. studiu capital pentru vietii faptelor staretului, istoricul român a scos la un personaj-cheie de interes strategic covârsitor: regiunea controlatd de cetatea Severinului. aceastä tumultoasä, viu disputatä intersectie, s-au cooperánd sau Infruntându-se mai multe "limbi" (români, unguri, sârbi, bulgari, turci) confesiuni (ortodoxd, catolica, islamicd), a ctitorit cuviosul cele mänästiri a säläsluit ultimele trei decenii ale veacului XIV la inceputul celui urmätor. Concluzia a exegezei Intreprinse de E. Nicodim, departe de petrecut viata doar posturi de lume, a fost un pivot activ al rezistentei ortodoxe din spatiul carpato-balcanic impotriva prozelitismului catolic al regatului ungar expansiune3. Examinarea traditiei monastice privitoare la Nicodim cu scopul de a degaja miezul ei istoric a constituit primul pas demersului de E. Läzdrescu cu eruditie, inteligentä exemplare4. Povestirile despre sfânt - transmise, pare-se, multä vreme doar oral - au fost consemnate patru izvoare, redactate epoci diferite, de persoane diferite ca provenientänivel de pregdtire intelectuald.

B. P. Hasdeu, criticä a romänilor, editie i studiu introductiv de G. Brâncus, Bucuresti 1984, p. 179-182, 191-199. 2 Caracterizarea apartine lui E. Nicodim de la Tismana cultura veche la 1385), RSL, 11, 1965, Istorie, 237. p. 253-278. Ibidem, p. 238-253.

"StudiiMateriale de Istorie Medie", vol. XXII, 2004, p. 153-168

www.digibuc.ro 154 Virgil Ciociltan

Seria este deschisä de arhidiaconul arab Paul de Alep, care, lunga cäldtorie Intreprinsä la mijlocul secolului XVII ca al patriarhului Antiohiei, Macarie, a ajuns la Tismana. Valoarea sale nu numai faptul este sursa narativä cea mai apropiatd timp de perioada care a träit sfäntul, sunt despdrtite 250 de ani5, ci, mai cu seamä, "ignoranta" sa: necunoscator al oamenilor al locurilor, el nu a putut sä adauge de la sine nici un element distorsionant a inregistrat, a§adar, tale quale relatdrile cAlugärilor. Mai aparte este a doua sursä ordine cronologicd, anume o de argint pästratä la Tismana, menitä sä un deget al fondatorului. Executatä de me§teri sârbi din Chiprovat, ea a fost anul 1670 de Nicodim, ierodiaconul mentionatei mänästiri de Petronie, egumenul aceluia§i ei ca izvor istoric stä cele gravuri care prezintä scene din viata cuviosului cu legende limba a consemnare a faptelor sale, ea, a fost tipäritä 1767 la Râmnic ca cadrul slujbei pentru comemorat7. Textul ei a fost incorporat cu omisiuni nesemnificative masa de interpoldri glose a biografiei cuviosului Nicodim, intocmitä de ieromonahul duhovnicul Tismanei, in 18398. categoriile de izvoare folosite: "hrisoavele mänäsirii", privilegiile acordate Voditei Tismanei de domnii munteni de regele Ungariei Sigismund de Luxemburg, "alte hrisoave", precum traditii orale, nu numai din mediul cälugäresc, ci laic9. Valoarea de izvor a acestei opere, compusä dintr-un amestec deconcertant de informatiisigure, sau de-a dreptulgre§ite, interpretate când cu realism, când fantezist, se aflä multimea compulsate de ierodiacon, care alcdtuiesc un material documentar indispensabil pentru reconstituirea vietii Nicodimi°. Trecândprinsitä deasäacestepatruizvoaredeprovenientä mänästireascd, comparându-le apoi cu alte surse referitoare la Nicodim, E. Läzärescu a separat convingdtor grâul de el a degajat astfel din magma a izvoarelor câteva episoade distincte, de istoricitate Pentru a da acestor elemente disparatepentru a le aceea suitä cercetätorul cuviosului le-a integrat, cum se exprimä,

Vezi acest sens ibidem, p. 238. 6 Ibidem. a prea-cuviosului nostru Nicodim cel din Lavra a Tismanei: Acum zilele luminatuluiprea domn Io Alexandru Ghica vvd blgoslovenia cu sale de Dumnezeu Kir episcopul Episcopie a la anul de la Hs 1767. S-au de popa Constantin textul pomenirii a fost republicat ca anexä E. Läzdrescu, op. p. 278-279. 8 preacuviosului nostru Nicodim arhimandritul din monastire Tismana. Lucratá de ieromonahulduhovnicul din Tismana, 1839, cea 1763 de episcopul Ramnicului, Kir Partenie un manuscris vechi, iar acum in zilele Carol I, regele i Elisaveta regina s-a s-a cu cheltuiala sa de smeritul episcop al Ramnicului, Noul Severin, Bobulescu, Bucuresti 1883; citat continuare $tefan, Ibidem 14-15; vezi exegeza acestui izvor la E. Lazarescu, op. cit., p. 239 urm. acest sens E. Läzrescu, op. cit., p. 241.

www.digibuc.ro politic al "minunii" Nicodim de la Tismana 155

vremii". Recurgandla dealtminteri,E. a schitat din urmatoarele momente viata a sfantului. probabil din tata grec, originar din Castoria, mama cuviosul Nicodim facut ucenicia la muntele Athos. Nu se nici nici ce a venit nord-vestul Peninsulei Balcanice a intrat gratiile suveranilor Serbiei ai Potrivit viziunii istoricului cea cu exceptionala, din care a aura de a Nicodim, astazi nepieritoare, a fost "minunea" trecerii prin foc corporala, constrans de regele Ungariei, Ludovic de Anjou, la Vidin anul . Nu mai putin grea de consecinte pe multiple planuri a fost urmatoarea actiune a sfantului Nicodim: intemeierea Voditei intervalul 1370-1372, cea ctitorie pe teritoriul cu sustinerea materiala a voievodului Vladislav-Vlaicu a craiului care au Inzestrat-o cu surse de venit generoase Tara respectiv Serbia. E. a dedus semnificatia a acestei initiative din contextul cuceririi ungure§ti a Vidinului 1365, cu o actiune de convertire la catolicism a localnicilor, al compromisului consecutiv realizat de amintitul domn de Ludovic de Anjou. Pozitia a Voditei, anume la apus de cetatea Severinului, imediata vecinatate a punctului de a frontierelor a Ungariei a Serbiei, dar, mai ales, la sudic al culoarului Timi§-Cerna, viu disputata cale de acces a regatului maghiar spre teritoriul statului muntean spre Peninsula Balcanica, predestina alt rost pe mantuirea sufletelor. Sensul Voditei a fost surprins incontestabil corect de E. nu numai din situarea a ci din ei contextul istoric: potrivit viziunii sale, prima a sfantului Nicodim a fost un "bastion" al contraofensivei ortodoxe impotriva expansionismului ungar, desfa§urat sub stindard catolic. E. a remarcat, de asemenea, ridicarea acestui de cult a fost, de inflintarea la Severin a celei de a doua mitropolii a principala a voievodul Vladislav-Vlaicu pentru consolidarea ortodoxiei ipso facto a statului muntean regiunea din extremitatea a prioritar de tendintele hegemonice ale regelui angevin'2. Ceea ce s-ar cuveni poate subliniat mai pentru cursului ulterior al evenimentelor este de§i a fost primul o creatie a domnului din Curtea de s-a aflat pe teritoriul sale, ea nu numai s-a bucurat din capul locului de un grad sporit de autonomie, conferit de privilegiul voievodului-ctitor, dar a fost material spiritual din afara statului, fapt care a generat, dependente. Cel care a sustinut prin danii generoase de sate aflate dreapta apoi fiintarea din fluviului a fost cneazul de la patriarhul bulgar din Nicodim a cenit primit doar sfaturi duhovnice§ti subtile, din partea capului bisericii ortodoxe, patriarhul Filotei, a obtinut mai mult: legitimitate autoritate sporite postul pe care ocupa la marginea lumii ortodoxe. Este vorba de ungerea cuviosului ca arhimandrit dreptul de a purta foarte probabil vizitei la Constantinopol, 1375 ca membru

Ibidem, p. 262-264. 12 Ibidem, p. 264-267.

www.digibuc.ro 156 Virgil CiocIltan al delegatiei care a negociat cu succes celor bisericii3. din perspectivä integratoare, Vodita apare ca o Intreprindere a "schismaticilor" din spatiul carpato-balcanic. Ea a Indeplinit functia unei märci de a "internationalei ortodoxe", destinatd sä stävileascd revärsarea puterii ungure§ti sub Sud-Estul Europei. Cuviosul Nicodim a fost exponentul acestei mari realitäticonducdtorul ei din Identificat cu misiunea sa, sfäntul nu a abandonat lupta pierderea Voditei, petrecutd mai târziu 1376, o cu instalarea unei garnizoane maghiare cetatea Severinului. cu tagma monahiceasca pe care o la repliere, el a gäsit oarecari la Tismana locul potrivit pentru a crea un substitut al Voditei, destinat aceea5i functie de antimaghiard anticatolicd. Contribuabili la ridicarea edificiului 1375 1378 la inzestrarea lui au fost voievozii munteni Radu, Dan I, Cel din urma eveniment de seama la care a participat Nicodim viziunea lui E. Lazarescu a fost recuperarea Voditei. Ea s-a petrecut intervalul 1382-1385 din initiativa armatä a domnului Dan I, care, profitând de anarhia instalatd statul ungar disparitia lui Ludovic de Anjouseptembrie 1382, a reocupat Slabiciunea a regatului timpul domnieiluiSigismund de Luxemburg, manifestatd prin presiunii Sud-Estul Europei, concomitentd cu aparitia contraponderii otomane sudul a contribuit decisiv, potrivit concluziei lui E. la incetarea activitätii politice a staretului mändstirilor Vodita Tismana. pärerea sa, "de aici desfd§urarea vietii lui Nicodim aici activitatea lui a avut, ciuda formei sale confesionale, un caracter predominant politic autorului), de aici vietii sale pe la 1404-1405),pare a renunta la viata activä pe care o dusese atunci a se complace pasivä retragere de lume, sau cel mult destul de modestä activitate intr-adevär, 3 octombrie 1385 la data mentionatä mai sus, asupra lui Nicodim nu avem deck o de el printre clericii martori ai hrisovului dat, la 4 septembrie 1389, de care Mircea mänästirii Cozia. Putem distinge, viataactivitatea lui Nicodim, faze distincte (subl. autorului): prima, cea de care ne-am ocupat acum pe care am sä o numim o a doua, de care ne vom ocupa de aici pe care am putea-o numi cea

Aceastä a fost atât de bine motivatd, a pärut vreme Cercetärile intreprinse generatia urmätoare deistorici,de Papacostea referitoare la manifestdrile externe ale regatului ungar secolele XIV XV au adus noi lumini cazul Nicodim, care permit intentarea recursului. Cu toate nu a sä descurce ale dosarului, i-a dat conchizand nici un echivoc: "Asertiuni incontrolabile realitatea dar care, laolaltd, au dat na$tere imaginii sau au conservat amintirea unui dialog intens regele catolic

Ibidem, p. 267-270. p. 267-275. Ibidem, p. 276. 16Ibidem, p. 277-278; promisa parte a doua nu a mai fost publicatä.

www.digibuc.ro politic al "minunii" Nicodim de la Tismana 157

, fatá de credinta rásáriteaná, unul dintre mai ai acesteia, cálugárul isihast Prin urmare, pensionarea a staretului 1385, de E. este nejustificatá. Concluzia lui Papacostea nu este atât de examinarea propriu-zisá a relatiilor lui Nicodim cu Sigismund - sumará partial -, cât de plasarea desigur potrivitd, contextul noii politici a regatului apostolic fatá de ortodocsi, initiatä de amintitul rege. "Dialogul intens", adicá raporturile de cooperare monarhul catolic cAlugärul "schismatic", a fost doar un element serie fenomenalä, i-au apartinut, potrivit medievistului român, alte manifestári adresate ortodocsilor din interiorul statului ungardin afara sa. Primii benefkiari cunoscutiaicursuluipolitic schimbat au fostnobilii maramureseni Drag din neamul lui Dragos, descalecátorul Moldovei, a cálátorie la patriarhia din Constantinopol 1391 a avut cu asentimentul, nu chiar din initiativa lui Sigismund. Capul bisericii ortodoxe a inzestrat cu autoritate bisericeascd proprie mänástirea din Peri sub un egumen devenit exarh patriarhal'9. Un implant asemänätor aluat cam aceeasi vreme Tara . Generalizarea regionale. a devenit cel mai târziu 1401 fapt implinit, când Sigismund de Luxemburg a acceptat ca mitropolitul Tárii Românesti sá-si jurisdictia asupra locuitorilor de rit rdsäritean din Ungarie21. Prin atitudinea sa favorabild, regele a sá capteze "schismaticiloe din afara statului Deosebit de instructivä acest sens - constatä continuare Papacostea - este declaratia publicá prin care Sigismund a dezväluit el timpul tensionatelor cu regele Poloniei, Vladislav Iagiello, cu marele cneaz al Lituaniei, Vito desfäsurate la Luck 1429 chintesenta acestei politici, inregistratá cu efectele ei imediate de Jan Diugosz: "«$i nu e necesar sä se procedeze la asimilarea [confesionalá] a grecilor ortodocsilor], ei märturisesc aceeasi cu noinu se deosebesc de noi prin bárbisotii [ale preotilor]. Acest fapt nu trebuie considerat un defect, preotii räsdriteni se multumesc cu o vreme ce cei latini au câte zecemai multe». Aceste cuvinte au popoarele rutene care ritul le-a confirmat erorile din care pricinä cau sfânt pe Sigismund, concluzia cä credinta e superioará celei a latinilor: iar [numele lui] Sigismund era pe buzele tuturor rutenilor, deoarece acesta ritul grecilor e superior celui roman"22. moment

Papacostea, cruciata la Dunrea de Jos la secolului al XIV-lea, idem, Evul mediu romnesc. Realitáti politice spirituale, Bucuresti 2001, p. 69. 18 Vezi mai jos n. 34. 19 Papacostea, Bizanful, p. 53, 64. 20 Ibidem, p. 64-65. 21 p. 67. Jan Dlugosz, Historiae Polonicae libri XII, Opera omnia,t.XIII, ed. A. Przedziedzcki, Cracoviae 1877, p. 368: Nec reductioni Grecorum intendere expedit, cum unam nobiscum barbis a nobis secreti Id illis vitio non est, una cum uxore Grecorum presbyteri contenti latini decem amplius tenent. Scandalisavit hic sermo Ruthenos populos viventes Grecorum, in suis erroribus, quod regem Sigismundum sanctum vocabant, deducentem Grecorum esse praestantiorem quam Latinorum; in ore omnium ac sermone Ruthenorum, Sigismundus

www.digibuc.ro 158 Virgil Ciociltan de recrudescentd a rivalitätii cu conducdtorii uniunii polono-lituaniene pentru teritoriile rutene Moldova, a cdror populatie era proportie ortodoxd, declaratia suveranului nu a fost numai spectaculoasd, ci grea de consecinte: ea a contribuit 1432 ca ferment decisiv la declan§area "rdscoalei ortodoxe" de secesiune, condusä de cneazul lituanian Svidrigailo impotriva Poloniei. Demn de este faptul Sigismund nu a rämas doar la nivelul declaratiilor verbale, ci a garantat scris "schismaticilor" dreptul de exercita confesiunea. Un exemplu aceastä privintä constituie privilegiile acordate 1419 Agathon, succesorul sfântului Nicodim la conducerea mänästirilor Tismana; ele stipuleazd echivoc dreptul ca "toti oamenii care acea sä-§i legea sä credinta iar sä ne slujeascd cu dreptate"23. Aceste manifestdri au fost considerate Occident grave de la standardele curente: timpul conciliului de la Konstanz (1414-1418), Sigismund, care organizase, a fost blamat sever pentru däduse câteva biserici din Ungaria unui "grec schismatic"24. Recunoa§terea validitätii credintei ortodoxe a mers cu efortul consecvent de unire a bisericilor vederea refacerii Europei cadrul imperiului a relansdrii cruciadei, de astä impotriva turcilor otomani25. alte care pe Sigismund ca principal promotor al unirii, special cursul marilor concilii din prima a secolului XV, stä propria sa märturisire, se poate de concludentä pentru zelul unionist, la Buda 1423 viitorului loan VIII Paleologul: sä faci unirea; de vei realiza acest lucru, tu vei reformabiserica aceasta, ai no§tri au multe puncte preceptele, vreme ce reprezentantii bisericii räsdritene au o rânduiald mai vei face deci unirea,vei corecta pe ai no§tri». multe alte lucruri mi-a mai spus - relata basileul 1436 - despre noi, iar eu cunosc bine scopul cel bun al aceluiatoate intentiile sale despre noi, desigur, se va produce unirea; altele, mi-a mai declarat va face succesoral propriei sale Aceastä conduitä a lui Sigismund, devenitä cel mai târziu 1391 a statului ungar, nu a constituit doar o relaxare fatä de cea a precursorului Ludovic de Anjou - cum a presupus, altii, E. Läzärescu -, ci pur simplu solutie. vreme al doilea rege angevin pe tronul Ungariei se angajase efort de convertire fortatä la catolicism a "schismatici" din interiorul regatului din teritoriile proaspät cucerite, cazul Vidinului 1365-1366 exemplar aceastä din

Rex, summis laudibus efferentium, quod Grecorum ritum propensiorem ritum quam Rornanorum indicasset; fragmentul latin traducerea lui româneasa la Papacostea, Bizanful, p. 63. 23 Documenta Romaniae Historica, D. I:1222-1456, Bucuresti 1977 (citat continuare DRH, D, I), p. 210-212. 24 Maria Wakounig, Dalmatien und Friaul: die Auseinandersetzung zwischen Sigismund von Luxemburg und der Republik Venedig um die im adriatischen Raum, Wien, 1990, p. 61. 25 Vezi Papacostea, Bizanful, p. 62-63. 26Fragmentul apartine discursului rostit de bizantin mentionat favoarea viitorului sinod (Sylvestros Syropoulos, Memorii, Fontes Historiae Dacoromanae, IV, 1982, p. 369, 371).

www.digibuc.ro politic al "minunii" de la Tismana 159

ginerele succesorul a adoptat o atitudine diametral fat de lumea ortodoxd. Sprijinit pe aporturi documentare edificatoare pentru politica confesionald aluiLudovic, oglinditd mai cu memoriul franciscanului Bartolomeu de Alverna, consilierul numitului rege domeniu religios28, cea a lui Sigismund, mai sus, Papacostea a redat sintetic aceastä opozitie prin cuvinte-cheie, curente epoca, care sintetizeazd obiectivele de protagoni§ti: reductio, "readucerea" ortodoc§ilor bisericii romane, respectiv, "unirea" pe picior de egalitate a celor biserici, ceea ce presupunea recunoa§terea prealabild a valabilitätii ritului rdsäritean de autoritätile ecleziastice laice din Apus29. Din deosebire nu a fost remarcatd de istoricii care 1-au precedat pe medievistul citat - fapt cu urmäri fatale pentru deslu§irea contextului substratului politic al "minunii" sfantului Nicodim. "Miracolul", pe care sursele nu poate a§adar, repartizat epoci distincte: cea a lui Ludovic de Anjou cea a lui Sigismund de Luxemburg - regi cu care cuviosul a fost contemporan. de a izvoarele, se cade amintitä o observatie cu caracter general a lui E. Läzärescu, referitoare nemijlocitla chestiunea in discutie: "De obicei, traditiile orale nu se pästreazd multä vreme neschimbate este de la sine ceea ce se pierde sau se mai lesne nu este fondul, mare, al acestora, ci amdnuntele care treptat pierd precizia. primul aceste tind se «modernizeze», sä se adapteze chipului de a vedea, de a de a se exprima al purtätorilor traditiei orale. de conservator am socoti mediul genere de mare am considera veneratia augärilor de la Tismana pentru intemeietorul totu§i, cu greu s-ar putea crede acolo - prin exceptie - transmisiunea arpästrat exactitate ceea ce, peste tot alte pärti, s-a pierdut mai u§or Intr-adevdr, ceea ce a stäbätut veacurile de la Paul de Alep la este miezul naratiunii despre "miracol": el a fost de sfäntul Nicodim prezenta unui crai al Ungariei, care a validat-o. de acest numitor comun apar divergentele ceea ce prive§te identitatea monarhului, situarea in timp spatiu a episodului. Cea care numele suveranului este inscriptia de sub una dintre scenele din viata sfantului Nicodim, incizate a doua a secolului XVII peracla deargintdelaTismana,careconfinedegetulctitorului:Minunea Nicodim, au trecut pren foc unui personaj incoronat, indicat ca kral31. Este vorba, desigur, de Matia Corvin a§adar, de o

27 E. op. cit., p. 259 urm., Maria Holban, Din cronica relatiilor ungare secolelel XIII-XIV, Bucuresti, 1981, p. 168 urm.; M. Päcurariu, Bisericii Ortodoxe Sibiu, 1972, p. 50; Papacostea, intemeierea Româneytia Moldovei din Transilvania: un nou izvor, idem, Geneza statului evul mediu românesc. Studii critice, Cluj-Napoca 1988, p. 87urm. Papacostea, p. 87 urm. 29 Papacostea, Bizantul, p. 64. 30 E. op. p. 245. p. 238, n. 6.

www.digibuc.ro 160 Virgil Ciociltan inadevertentä cronologica, regele nu putut asista pe staret la realizarea "minunii", deoarece s-a näscut ce a decedat. Cea mai circumstantiatd relatare a evenimentului este datoratä lui Ieromonahul prima a veacului XIX. El a cu talent epic evident o povestire sine, care facerea "minunii" la Tismana prezenta lui Jicmond, Sigismund de Luxemburg. Potrivit acestei versiuni, regele a venit la trateze o incurabil, pentru staretul nu a putut da curs invitatiei de a merge la sä tämäduiascd pacienta princiard atunci bolnav neputincios pentru Autorul a deconspirat cu o candoare dezarmantä argumentul acestei localizäri: precum a fdst adevaratä venirea in a nwnitului Jicmond se din zicerea de mai sus a perilipsului hrisovului s-a dat Tismana Actul la care face trimitere este u§or de identificat datoritä traducerii facute de el "mai sus" la paginile 51-52: este vorba de privilegiul acordat de Sigismund din Vodita mänästirii din localitate suratei ei din Tismana 1419. surprinzdtoarea datare a hrisovului 1520 s-a datorat chip evident unei de lectiune, schimb modificarea locului de emitere a documentului prin substituirea Voditei cu Tismana a beneficiarelor, anume "mänästirile popii Agathon" cu secventa inexistentä "mänästirea popii Nicodim", este cu un comis de Ieromonahul pentru a fundamenta cu un chipurile, autentic, veracitatea povestirilor despre Nicodim34. temeiul localizärii "minunii" la Tismana dispare, identitatea suveranului Ungariei devine inzestrat cu un orizont istoric incomparabil mai larg cu un aparat critic mult mai pefectionat, E. Läzärescu a propus o solutie alternativd. La baza interpretärii sale au stat informatii necunoscute lui leromonahul: pe de o parte, mentionarea incontestabil Vidinu135, ca al producerii "miracolului" relatarea lui Paul de Alep, cea mai veche cea mai valoroasä sursä referitoare la "minunea" sfântului Nicodim, iar pe de alta, cucerirea de Ludovic de Anjou 1365. Exegetul modern al cuviosului a plasat episodul bulgäreasca proaspät de unguri, care se sälbatic sub conducerea ultimului rege angevin converteasca pe "schsmatici" la catolicism cu ajutorul augärilor franciscani. Ordalia organizatä din initiativa lui Ludovic a fost interpretatä de E. ca a dintre campionul regional al rezistentei anticatolice amintitul rege cadrul "rdzboiului religios" purtat pentru promovarea intereselor Ungariei angevine carpato-balcanice36. Constatând avem de a face cu o ordalie istoricul a remarcat proba trecerii prin foc sau, mai exact, cum numeroase exemple,

32 Stefan, Viaw, p. 54-55. Ibidem, p. 55. DRH, D, I, p. 210-212; a sesiza aceastä inadvertenp, E. a respins tacit cronologia localizarea propuse de ieromonahul Tismanei din secolul XIX, Limp ce AI. $tefulescu, Tismana, Târgu-Jiu, 1896, p. 21 urm., P. P. Panaitescu, Mircea cel editie Ingrijitä, note, comentarii indice de Gheorghe Bucuresti, 2000, p. 182-183 $. Papacostea, p. 69 au victimä trucului. Vezi pe larg argumentele acestei la E. op. p. 260, n. 6, p. 264-265. p. 262-264.

www.digibuc.ro intelesul politic al "minunii" Nicodim de la Tismana printre ruguri aprinse, ce reducea considerabil de periculozitate, a fost ca judiciara numai pentru transarea litigiilor interconfesionale37. seama de Imprejurarile vremii" de prezenta intransigentului monarh "catolic apostolic", dupa cum a tinut sublinieze, E. a dedus arhimandritul "s-a supus sub imperiul unei constrangeri de ordin moral, (mai probabil) al uneia manu militari"38 a conchis: "Trebuie deci credem legenda trecerii lui Nicodim prin foc ne-a (alterata ca sens, ca exagerata, la fantezie, ca amintirea unei probe judiciare «a focului», pe care intemeietorul Tismanei n-a putut-o suferi la Vidin, numai vremea cetate aflandu-se sub maghiara, locuitorii ei erau supusi unei actiuni de catolicizare cu Exegetul "miracolului" are, desigur, dreptate, pe nucleul initial al istorisirii au proliferat cu vremea detalii parazitare hiperbola, hagiografie, a tins denatureze esenta: botezul regelui, impresionat de sfantului, este, de incontestabil un produs al folclorului domeniul certitudinii rezultatul trecerii cu bine prin foc a lui Nicodim, amintit sotto voce de E. care - fapt de importantä pentru lämurirea problemei discutie - a fost omologat de suveranul "catolic apostolic". Stau la dosar nu numai cuvintele, mai versatile prin felul de a ci o materiala, care sigur nu a fost se o de de de rege sfantului la incheierea cu succes a "minunii"42. Prin acest gest, menit vorbele, monarhul catolic a dat un certificat de valabilitate confesiunii ortodoxe ansamblul ei, "religie recepta". Or, recunogterea ritului ar contravenit fundamental politicii promovate de Ludovic de Anjou de "schismatici" de-a lungul sale vieti

Ibidem, p. 262-263. Ibidem, p. 263. p. 264. Paul de Alep a potrivit traducerii engleze (The travels of Patriarch of Antioch, written by his attendent Archdeacon PaulAlep in arabic, translated by F. C. Belfour, London, 1836, II, p. 352: "He... preached him the faith of Christ"), interpretate de op. cit., p. 251, ca "o convertire la crestinism" a craiului; versiunea despre VI, Partea I: Paul de Alep, de M. M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru; Partea II: Evlia Celebi, de Mustafa Ali Mehmet, Bucuresti, 1976, p. 197-198; citat continuare VI) nu permite asemenea concluzie: Nicodim s-a dus craiul Ungarieia predicat credinta Hristos". Ieromonahul p. 60, afirmä doar regele a trecut la ortodoxie, prilej care arfost botezat Matei. Paul de Alep VI, p. 198: i-a dat o cadelnitä masiva de argintforma cettii de la Buda, turnurile sale, care ne-a fost aratata"; pasajul corespunzator al traducerii engleze citate nota prececenta, p. 352, apare de "Buda", regatului, mai probabilul "Bodom", Vidin. 42 E. Lazarescu, op. p. 252 a contestat provenienta cadelnitei argumentul imaginea de pe acest de cult nu reprezintä "castelul din Bodom, tumurile ci o de central"; a admis de la intemeietorul Tismanei a "binecunoscutul tetravanghel eventual, crucea de plumb". La acest inventar se mai adauga sfita care Nicodim trecut prin foc, mentionata catagrafia mänästirii Tismana din anul 1735 VI, p. 198, n. 212).

www.digibuc.ro 162 Virgil Ciociltan mai cu anii 1365-1366, când virulenta ei, exemplar tocmai la Vidin, a atins cote extreme43. Pe de categoric este, deci, respinsä, ca un corp "minunea" Nicodim de acest context, dominat de reductio Grecorum,care anihilarea confesiunii ortodoxe, pe atât de imperios celdlalt, care cuvântul de ordine a fost pe baza deplinei egalitäti a celor biserici despärtite secolul XI. indiciu geografic, anume mentionarea Vidinului relatarea lui Paul de Alep ca de desfäsurare a ordaliei - precizare consideratd pe dreptate de E. ca märturie istoria de nezdruncinat", functie de care a realizat scenariul intrevederii dintre NicodimLudovic de Anjou -, constituiepentru solutia alternativä elementul cardinal,jurul se contureazd conjunctura imediatd. cum se al doilea rege al Ungariei care a vizitat tot o datä Vidinul veacul XIV a fost Sigismund de Luxemburg la 1396, ce trecuse fruntea armatei cruciate pe la de Fier se spre bätälia cu oastea sultanului Baiazid, septembrie a aceluiasi an la Nicopol. Tarul bulgar Sratimir a deschis la 28 august portile orasului, musafirii au mäceldrit garnizoana turceasca alcatuitä din trei sute de ostasi. A fost prima biruintä a crucii asupra semilunei ea promitea un triumfal la Constantinopol izgonirea otomanilor din Europa, cum prevedea planul campaniei45. acest moment s-a pus pentru Sigismund de Luxemburg cu acuitate o care de multä vreme lucide Occidentului, formulatä de strategul cruciadei târzii, venetianul Marino Sanudo, in prima a secolului al XIV: "Admitând am stäpâni in cea mai mare parte teritoriul imperiului , totusi nu am putea supune inima poporului de Biserica romand"46. Regele catolic al Ungariei a perfect nu poate cuceri pämântul "schismaticilor" sä le cucereascdsufletele. Sigismund a pornit aceastä campanie spirituald cu un dublu handicap. Pe de o parte, experienole exceptie traumatice ale locuitorilor Peninsulei Balcanice cu cruciatii, incheiate cu aceeasi brutalitate intolerantä de precursorul Ludovic de Anjou, fAceau pe ortodocsi din capul locului de initiativele apusenilor Räsdritul Europei. Pe de parte, noii stäpâni ai peninsulei, turcii otomani, desi de altä religie, acordaserd conform legii islamice dreptul de exercita neingrädit cultul.Politica consecventä a de captare a crestinilor, cunoscutd din sub numele deistimalet, de "atragere a cuiva de partea sa"47, nu a rämas când marele duce Luca Notara

Vezi mai sus n. 27; Ludovic a dat concomitent ordin ca preotii alungati cu familiile din regat (M. Pacurariu,op. cit.,p. 519). Vezi mai sus n. 35. Vezi mai jos n. 50. Sanudo Marino,Gesta Dei perFrancos, ed. J. Bongars, II, Hanovra 1611, p.299:Et ponamus quod haberemus terram Imperii pro magna parte, non haberemus cor populi ad obedientiam Ecclesiae Romanae... H. Inalcik,The Status of the Greek Orthodox Patriarch under the Ottomans,In "Turcica", 21-23, 1991, p. 407urm.

www.digibuc.ro intelesul politic al "minunii" Nicodim de la Tismana 163 declara domnind in Constantinopol "turbanul turcesc tiara el nu comitea o extravaganta, ci exprima, desigur, un curent de opinie. Ostilitatea potentiala a celor ce urmau sa salvati din robia musulmana l-a constrans pe Sigismund, conducatorul catolic al expeditiei, precizeze public pozitia de masa ortodoc§ilor, cu scopul evident deacceptat ca protector al vietii al confesiunii bor. lul a facut contraoferta la politica de istimalet a sultanului Baiazid pe regele Ungariei, ca alte episoade din lunga sa deplin al mijloacelor propagandistice. Pentru face cunoscuta atitudinea urbi et orbi, el a ales, cum nu se poate mai potrivit momentul, locul, partenerul modalitatea de exprimare a mesajului. Vidinul era predestinat o manifestare exemplara nu numai prin sa de cel eliberat de sub turci, cipentru locuitorii ortodoc§i martirizati treizeci de ani in catolicismului de soldatii laiciecleziastici ai lui Ludovic de Anjou: noul curs politic, care Sigismund se ca salvator al ritului ie§ea prin contrast mai puternic in acest pe fundalulamintirii viiasocrului marele prigonitoral "schismaticilor". Omul ideal pentru a face credibil a difuza mesajul lui Sigismund a fost staretul Nicodim. Asocierea acestei personalitati de al prestigiu se datora chip tocmai rezistentei infailibile impotriva prozelitismului catolic, actiunii militare conduse de regele Ungariei un certificat de valabilitate extrem de pretios mediile populare, care cuviosul era venerat ca de minunitemut pentru eficienta blestemelor49, la nivel politic superior, unde poliglot Indeplinise misiuni interesul al Serbiei, al Bulgariei al Bizantului - toate scopul salvgardarii credintei ortodoxe. Edificatoare este sarcina de mare rdspundere care i-a revenit ca al conducatorului armatei cruciate: acest rol, chiar a fost rezultatul unui aranjament bilateral Sigismund Nicodim, ci s-a inscris cadrul mai larg al tratatului ungaro-bizantin, iarna 1395-1396, care prevedea eliberarea popoarelor balcanice despresurarea Constantinopolului50. Este de presupus Mircea suveranul staretului aliatul lui Sigismund, a fost la curent Prin modul de valorificare a resurselor puse la dispozitie de hazard, anume omul locul, regele a facut o dovada talentului de politic inspirat. Obi§nuit toate timpurile, discursul comandantului de la de menit mobilizeze pe combatanti prin evocarea obiectivului - nobiljust, - pentru care a fost o proclamatie de alt tip, perfect circumstantelor scopului. Practicata Occident, ordalia a constituit lumea cosmopolita la Vidin 1396 un mijloc de comunicare optim, inteleasä deopotriva de cea a Intregului Apus" de poporenii Bisericii ortodoxe. Superioritatea ei asupra cuvintelor a stat nu numai calitate, ci

Ducas, Istoria turco-bizantina (1341-1462), editie critica de V. Grecu, Bucure§ti, 1958, p. 328. "Blestemul lui Nicodim" este pomenit hrisov al lui Mircea Batrân din noiembrie 1406 (Documenta Romaniae Historica, B, Tara I: 1247-1500, Bucure§ti, 1966 (citat continuare DRH, B, I), p. 71. Papacostea, Bizantul, p. 55.

www.digibuc.ro 164 Virgil Ciociltan caracterul ei persuasiv egal: nici un discurs omenesc, oricât de iscusit, nu putea rivaliza ca putere de convingere a credincio§ilor cu judecatä Omologând "minunea" sfântului Nicodim, Sigismund ii-a de fapt ca a lui Dumnezeu, inatacabila ca atare, programul politic unionist, care punea semnul egalitätii intre catolicismortodoxie. Rezultatul deplin concordant al "miracolului" cu obiectivul major urmärit de suveranul Ungariei, ca alte amänunte ale episodului, preteazd, desigur, la speculatii - cred nevrednice -, anume nu cumva "minunea" a fost coautori ai scenariului interpreti ai spectacolului politic regele i staretul. Contractat cel mai târziu 1396, angajamentul cuviosului Nicodim ca al proiectelor lui Sigismund de Luxemburg fata de lumea a fost ferm. El a influentat profund destinul pdmântesc al sfäntului la moartei chiar dincolo de ea. Departe de a se cantona doar activitati culturale, cum Inchipuit E. viata egumenului 1385, nici dezastrul de la Nicopol nu facut sä renunte la plarnirile de izbävire a popoarelor ortodoxe din Balcani de sub jugul turcesc. Singura nädejde a ciuda din 1396, tot regele Ungariei, optimistul Sigismund de Luxemburg, care a fixat revenirea pentru luna martie a anului urmätor51: dificultätile interne, provocate tocmai de militar suferit, nu vor la deck 1406 atunci cu o suitä restrânsd, armatä cruciatä care nu se va mai niciodatd52. acest context se un eveniment din biografia lui Nicodim, despre care a depus el märturie slavone§te: "Aceastä Evanghelie a popa Nicodim Ungureasca anul al al prigonirii lui, de la inceputul lumii socotindu-se adica 1404/05. Pe cât de limpede este continutul sine al declaratiei, pe de enigmatica este cauza "izgonirii" autorului ei. se trec cu vederea unele explicatii totul improbabilem, inceputul lämuririi cu ajutorul rationamentului istoric autentic apartine lui P. P. Panaitescu: "Un conflict cu Mircea pare evident, darce marele domn cuprins de mânie s-a nevoit sa alunge peste granitä pe bâtrânul bisericesc nu tim. Se va fi amestecat el cele politice, ca mai târziu Nifon sau Antim Ivireanu?"55. La aceasta intrebare aproape retorica a crezut ca poate da un concret R. Creteanu. De ce Nicodim a cazut "dizgratia lui Mircea cel dupa revenirea acestuia pe tron primavara anului 1397" este clarificat de "interpretarea logica" a istoricului,pornind dela"trecutulmilitant delasentimenteleanticatolice neindoielnice ale staretului mänästirii Tismana". a constatat astfel egumenul,

Ibidem, p. 56-57. 52 P. P. Panaitescu, op. cit., p. 184. Ibidem, p. 368-371. Al. Stefulescu, op. cit., p. 57, n.1, socoteste cä Nicodim s-a refugiat din cauza "persecutiunii crestinilor de turci... biruinta de la Nicopole", vreme ce T. Simedrea, pe marginea unei MO, 13, 1961, p.15-24, fortând sensul cuvintului "prigonire", a vrut sä "o dupa isihie"; vezi critica acestor interpretäri la R. Creteanu, Personalitatea cuviosului Nicodim de la Tismana documentele vremii, MO, 28, 1976, 11-12, p. 944-945. P. P. Panaitescu, op. cit., p. 184.

www.digibuc.ro intelesul politic al "minunii" sfäntului Nicodim de la Tismana 165

"minimalizând poate gravitatea pericolulului otoman", trebuie sä avut o atitudine favorabild de I, candidatul Portii la domnia Românesti. Mai greu deck aceastä defectiune a decizia de expulzare faptul staretul devenise un obstacol politica a statului muntean: "Spre deosebire de Nicodim, rämas neclintit optica sa de-acum perimatd, domnul a intuit privinta raporturilor noastre cu ungurii, situatia se schimbase; desi vecindtatea cu regatul maghiar constituia o amenintare pentru Tara Româneascd, aceastä amenintare nu mai avea caracterul de pe careavusese vremea dinastiei angevine"56. Aceastä deductie confine o contradictie flagrantä: ireductibilul adversar al catolicismului gäsit timp de ani tocmai la inamicii de veche datä in regatul apostolic al Ungariei, nu - cum arfost mai lesne de inchipuit - la turcii de peste

Aceastä interpretare, intemeiatä expressis verbis pe viziunea lui E. nu tine seama de noul context politic religios, care staretul s-a afirmat categoric ca partizan al lui Sigismund de Luxemburg. Este de la sine asteptarea revenirii pentru a elibera popoarele balcanice a singurului salvator credibil, egumenul Voditei al Tismanei a rämas ceea ce fusese la Vidin in 1396: agent de al suveranului Ungariei lumea "schismaticilor". Prin colaborarea sa Sigismund folosul general al ritului oriental, el pregätea - vrere sau vrere - sufletele credinciosilor ortodocsi din circumscriptia sa ecleziastica, mult disputata adiacentä cetätii Severinului, pentru prezumtiva incorporare Ungaria catolicd, care s-a Intâmplat - e drept, la treisprezece ani disparitia staretului - Expulzarea decisä de Mircea cel a fost, asadar, o dictatä de ratiunea de stat pentru salvgardarea integritätii teritoriale a Tärii Exilul Ungaria a coincis mod semnificativ perioada de contractie de vremelnicd a puterii care asigurase protectia nepretuitului de la de Jos. Una dintre primele initiative externe ale lui Sigismund depäsirea crizei interne a constat reorganizarea frontului dundrean vederea luptei cu imperiul otoman, aflat dezagregare

56 R. Creteanu, op. cit., p. 943- 944. De altfel, R. Creteanu, ibidem, p. 945, urmându-1 pe R. Theodorescu, Balcani, Occident la începuturile culturii medievale (sec. X-XIV), Bucuresti, 1974, p. 257, mod bizar prin "Tara Ungureascr, de Nicodim ca al exilului, "trebuie Banatul de Severin" deci, cuviosul a vietuit perioada prigonirii la or, cetatea Severinului hinterlandul ei au redevenit Ungureascd" abia 1419 (vezi mai jos n. 59). Ibidem, p. 944, n. 87. Vezi Viorica Pervain, Lupta antiotomand a 1419-1420, AIIAC, 19, 1976, p. 67-68. Sau chiar 1406, 1404/05 este anul copierii evangheliarului, care, cândva noiembrie 1406, care Nicodim este atestat documentar la Tismana (DRH, B, I, p. 70-71), s-a sa fortatä In sträinAtate. 61 Vezi J.Aschbach, Geschichte Kaiser I,p.112-132,162-234; G. Beckmann, Der Kampf Kaiser Sigmunds gegen die werdende Weltmacht der Osmanen 1392-1437, Gotha, 1902, p. 10; P. Panaitescu, op. cit., p. 368; E. Mályusz, Kaiser Sigismund in Ungarn 1387-1437, Budapest, 1990, p. 59-68; J. K. Hoensch, Kaiser Sigismund: Herrscher an der Schwelle der Neuzeit 1368- 1437, 1996, p. 93-118.

www.digibuc.ro 166 Virgil Ciociltan urma suferite la Ankara 1402. Tratativele purtate cetatea Severinului la lui noiembrie sau la Inceputul lui decembrie 1406 au constituit un succes diplomatic incontestabil al regelui: Mircea care anii dificili ai lui Sigismund se distanSase de aliatul din 1396 se apropiase de Ungariei62, despotul stefan Lazarevici, care, mai gray, luptase ca al sultanului Impotriva cruciatilor la au acceptat sä antiotoman al sub egida craiului de la Buda°. acest context a revenit Nicodim la ctitoriile lui nu oricum: mod cu totul semnificativ pentru a ajunul morSii sale, tripartita gäsit o expresie diplomatica aparte, anume vechilor privilegii ale celor pastorite de stares prin acte emise de muntean - mai de nevoie deck de voie -de despotul Serbiei". Serviciile fácute lui Sigismund de Luxemburg au fost de mari, au cauzat egumenului neplaceri nu numai cursul ci i-au tulburatodihna au ascuns sale apoi uitat de teama ca ungurii, carevenerau din cale nu le fure. Informatia, de Paul de Alep65, se intenSia de a prelungi postum, prin moaste actiunea sfantului ortodox folosul regelui catolic. * concluzie, participarea cuviosului Nicodim la viata politica ca agent ca pacient vremurilor schimbatoare este mai mai deck se admite Ea se compune din capitole net distincte: arhimandritul de la Tismana a fost, pe de o parte, cum magistral E. cea mai personalitate ecleziastica din Sud-estul Europei, direct efortul de a expansionismului maghiar catolic, efort depus stäruitor de Ludovic de Anjou, iar, pe de alta, partizanul de al lui Sigismund de Luxemburg, promotorul unirii pe baza culte, care a pe singurul mantuitor posibil popoarelor "schismatice" din Balcani, aflate captivitatea turcilor musulmani. OpSiunea care nu a fost singulara, a constituit term-enul alternativ la preferinta exprimata de Luca Notara: cei doi poli, occidental oriental, va consuma nu numai la ci lume astäzi interioara. Atitudinile sfântului Nicodim - o Impotriva Ungariei catolice, aläturi de ea - sunt doar contradictorii: el a militat ambele situatii cu aceeasi fervoare pentru interesele superioare ale de rit

62 P. P. Panaitescu, op. p. 357-360. 63 p. 368-371. DRH, B, I, p. 67-71. VI, p. 200; pe nedrept de E. op. cit., p. 251.

www.digibuc.ro politic al "minunii" sffintului Nicodim de la Tismana 167

DER POLITISCHE GEHALT IM "WUNDER" NICODIMS,

ABT DES TISMANA-KLOSTERS

Zusammenfassung

Der Mönch Nicodim (gest. 1406), der Gründer der ersten zwei Klöster in der Walachei,Vodita und Tismana,lebte jahrhundertelang im Bewusstseinseiner Landsleute ausschlialich als Heiliger, den die orthodoxe Kirche am 26. Dezember, sein Todestag, feiert. Erst 1965 enthüllte Emil in einer grundlegenden Studie das politische Wirken de hoch verehrten Geist lichen. Das an den Tag gebrachte Porträt zeigt den Abt als einen hartnäckigen Verteidiger der Ostkirche gegen die Bekehrungspolitik (reductio Grecorum), die der ungarische König Ludwig von Anjou (1342-1382) unter dem Banner des Katholizismus mit harter Hand in Mittel- und Südosteuropa durchführte. Die Beweisführung des Historikers ist überzeugend: Nicodim ist tatsächlich während der Herrschaft des letzten Angiovinen die Galionsfigur des "schismatischen" Widerstandes im strategisch überaus wichtigen Landstrich um die Festung Severin an der unteren Donau gewesen. Das an sich korrekte Bild des antikatholisch stark engagierten Abtes ist aber einseitig und wiedergibt nur etwa die seiner politischen Tätigkeit. Emil hat nämlich nicht wahrgenommen, dass der unnachgiebige Gegner Ludwigs von Anjou sich in einen Anhänger und Mitarbeiter seines Nachfolgers Sigismunds von Luxemburg (1386-1437) verwandelt hat. Der Forscher des rumänischen Mittelalters konnte eine solche radikale Umwandlung ahnen, weil die politischen Umstände, die sie bedingt haben, historiographisch nicht geklärt waren. Voraussetzung für einen gesamten Umriss der politischen Persönlichkeit de Abtes Nicodim bilden die nachträglich erschienenen Beitäge von Papacostea, die den scharfen Gegensatz zwischen der forcierten Assimilierungsbestrebungen Ludwigs und die unermüdlichen Versuche Sigismunds, das Vertrauen und den Beistand der Angehörigen der Ostkirche durch die Anerkennung des orthodoxen Glaubens als gleichwertig und somit gleichberechtigt mit dem katholischen zu gewinnen. Es war der erste Schritt auf dem Weg zur Wiedervereinigung der Christenheit, um deren Verwirklichung der letzte Luxemburger sich ständig bemüht hat. Damit eng verbunden ein weiteres Problem, dessen Lösung er ebenfalls als Lebensaufgabe betrachtete: die Vertreibung der Türken aus Europa, d. h. die Befreiung der Balkanvölker. Zu Beginn des Kreuzzuges gegen die Osmanen, der mit der Niederlage von Nikopolis im Herbst 1396 enden sollte, war es für Sigismund, der Feldherr und der wichtigste Nutznießer des Unternehmens, unentbehrlich, sich als Retter der Orthodoxen, die unter der Herrschaft des muslimischen Sultans schmachteten, bekanntmachen. Die

www.digibuc.ro 168 Virgil Ciociltan

Art dieser Kundgebung ist sui generis. In der ersten befreiten Stadt, Widin an der Donau, veranstaltete er im Spätsommer 1396 in Zusammenarbeit mit dem Abt Nicodim ein die vom orthodoxen Mönch erfolgreich bestandene Feuerprobe war das das der katholische König öffentlich beglaubigte. Dadurch setzte Sigismund von Luxemburg sowohl die Kreuzritter aus dem Abend land als auch die zu befreienden "Schismatiker" auf der Balkanhalbinsel in Kenntnis, dass durch ein Gottesurteil die Heiligkeit des Glaubens in der Ostkirche bestätigt ist.

www.digibuc.ro GENEALOGIA CHRISTI. FORME DE REPREZENTARE A CONCEPTULUI DE

VIOLETA BARBU

La cumpana anilor 1990, un vechi concept suferea o serioasä punere discutie: conceptul de reprezentare. articol-manifest, publicat revista Anna les, Roger Chartier' propunea o Intoarcerea la sociologice ale termenului, cum acestea de Emile Durkheimi Marcel Mauss, cu un se conceptul de «reprezentare colectiva»2. viziunea celor doi ai Scolii de sociologie, experienta religioasa este de «le rituel la base de la plus inviduelle scria Mauss paginile dedicate functiei sociale a sacrului3. mai departe acest lant de toate fenomenele sociale sunt fenomene de colectiva"4, domeniul social unul al Scopul cercetarii unor astfel de fenomene, ce nu o cauzalitate sau este degajezevariabilelefunctionalecare permit definirea ca o configuratie a mecanismului studiat. Contemporanii lui Durkheim Mauss - Lucien Febvre mai ales - abandonasera conceptul de reprezentare" favoarea «mentalitatilor colective», de cercetare care avea se ancoreze o parte a colii Noii istorii anii 1960-1970. Adeptul cel mai consecvent al curentului mentalist, Jacques Le Goff define§te imaginarul, prefata la cartea Imaginariului medieval5, ca un produs «poetic» al mentalului colectiv, de sfera mai a reprezentarilor, de cea a simbolicului, ca de cea a ideologiei. Criteriul esential este natura obiectului investigatiei: imaginea, furnizata de text (operele literare)i de istoria artei. Punctul focal al diferentei de teoria reprezentarii ar fi, lui Le Goff, natura plastica, neabstracta a acestui tip de reprezentare. De nu dificultäti demersul pune la contributie metoda iconologica a lui Erwin Panofsky6, binecunoscuta hermeneutica a celor trei nivele: preiconografic, iconografici iconologic, raportata la structuri sociale producatoare de semne. Or, instrumentele lui Panofsky contestate de Jean Wirth celebra sa carte image médiévale. Naissance et développement7 , i de Michel Foucault,

Roger Chartier, Le monde comme representation, Annales ESC, 1989, 6, p. 1513-1514. 2 Emile Durkheim, Les formes elémentaires de la vie religieuse, Paris, 1912. Marcel Mauss, Les fonctions sociales du Oeuvres, Editions de Minuit, 1968, p. 380-382. Marcel Mauss, Mentalites et notions collectives, Oeuvres, II, Editions de Minuit, 1968, p. 123-127. Trad. rom. de Marina Radulescu, Bucuresti, 1991, p. 6-9. 6Meaning in the visual art, New York, 1955, Essai d'iconologie, tad. Paris, 1967. Jean Wirth, L'image médievale. Naissance et développement - Meridiens Klincksieck, 1989, p. 14-23.

"StudiiMateriale de Istorie Medie", vol. XXII, 2004, p. 170-192

www.digibuc.ro 170 Violeta Barbu

prin teoria sa pragmaticd asupra epistemei ca reprezentare8. Daca Wirth teoria imaginii pe textele logicienilor medievali, valorizând deopotrivd mo5tenirea lui Ludwig Witgenstein a fenomenologiei, Roger Chartier ayoi Alain Boureau se la virtutile epistemologice ale termenului de reprezentare. Mode lul propus de Chartier de Boureau este structurat el tot pe trei nivele: nivelul obiectelor (inclusiv imagini sau enunturi colective care pot proveni din unor de cauzalitate independentd), nivelul de codificare al practi'cilor prin care anumite grupuri sociale exprimä modul de a exista lume, o anumitä identitate nivelul ultim, de prin care producdtorii de reprezentäri (instante colective sau indivizi) institutii obiectivate, prin care marcheazd vizibil perpetueazd timp Din ceea ce fusese noutatea metodologicd de abordare a lui Marcel Mauss, Chartier a pdstrat doar capacitatea operationald a clasifickii, ca ordonatoare a cercetdtorului de premiza modul propriu al oamenilor de a clasifica lucrurile, imaginile conceptele genuri specii coincide cu modul care ei se societate. Existenta unor cadre sociale ale reprezentdrilor, furnizate de experienta de a colectivitätii(clanurile, triburile, clasele sociale, decuparea teritoriald a regiunilor, plasarea locurilor sacre etc.) a slujit, cu alte cuvinte, la formarea gândirii Pentru cine este familiarizat cu pragmatica lingvisticd este mai u5or de descoperit de incidentä alteoriei reprezentärii cu modelul competentelor inductive calificative utilizate pragmatica discursului metodele conexe ale gramaticilor generative functionale abandonarea cotituriilingvistice (the linguistic turn), care a declan5at, prin structuralismul generic, o revolutie metodologica câmpul sociale anii '70-'80 ai secolului trecut, este rândul unei alte etape a 5tiintelor limbajului dovedeasca virtutile epistemologice antropologia istoricd. Perspective le deschise sunt promitätoare plan metodologic, chiar o se recunoa5te imposibilitatea istoricilor de a-5i creea, epoca postmodernd, propriile instrumente coerenta acestui ultim model de ancheta noasträ a plecat de la urmätoarea interogatie:ce reprezentare figurativä a genealogiei a produs lumea româneascd pe o lung cuprinsä 1500 termenii etapelor de enuntate, care sunt «obiectele» care câmpul cercetärii, cum pot clasificate, ce tip de practici le-au produs ce forme institutionale au fost ele obiectivate? Ca restul spatiului european, imaginarul medieval românesc din Moldova Tara Româneascd, reprezentärilor genealogice, are ca suport arborele,

Les les choses, Gallimard, 1976. La compétence inductive in vol. Les formes de l'expérience, ed. de Bernard Lepetit, Albin Michel, 1995, p. 23-38. R. Chartier, art. cit., p. 1514 - 1516. Emile DurhkeimM. Mauss, Essai sur quelques formes primitives de classifkation, Année sociologique", 10, p. 306 sq. 12 Cercetarea noastra nu a luat discutie reprezentdrile genealogice din tablourile votive, ckora li s-au dedicat acum studii speciale.

www.digibuc.ro Genealogia Christi 171

mai secolul al XVII-lea diagrama, tablourile cercuri Nu este de o clasificare de la aceste delimitdri de ordin formal. Atunci considerare criteriul continutului, situatia se pe suntem sä arborelele, ca reprezentare iconografica, serveste unei multiple. Imaginea arborelui nu e numai o a inrudirii, a originii, apartenentei a legitimitätii, cia generdrii spirituale (arborele care pe Isus pe cei 12 apostoli) sau a a concordiei dintre cele Testamente, cel Vechi cel Nou (arborele lui Eseu). La diagramele sau simplele tabele genealogice servesc asa-numitor arbor juris, arborii juridici, cei care gradele de rudenie interzise cazul care au circulat cuprinsul Nomocanoanelor, cum este de fndreptarea Este vorba de arbori reprezentand genealogii construite abstract pentru uzul exemplificarii articolelor canonice, dar care au instituit primele reguli de reprezentare a rudeniei. Un exemplu extrem de interesant al unei vaste diagrame de tip istorico-genealogic este opera mitropolitului Antim Ivireanul, Chipurile Vechiului Noului Testament, care exprima forma narativ-discursiva plastica, genealogia lui Cristos, reprezentata cu un secol mai devreme sub forma arborescenta tema Arborelui lui Eseu. de singulara ar opera atribuita lui Antim nu e cu totul de reprezentarea temei arborelui lui Eseu sculptura Deasupra icoanelor decorul sculptat al tamplelor ce ating epoca dimensiuni monumentale, Eseu sustine suprapuse de icoane praznicare, ale apostolilor etc., Inväluite decor luxuriantsomptuos de vrejuri de de vie pornite din coasta lui15. Micul repertoriu de «obiecte» ale cercetärii este asadar din reprezentäri drept suport programele iconografice ale picturilor murale, manuscrise ilustrate, arta decorativa. Dificultatile o data ce se o clasfficarea a acestor documente iconografice, potrivitd cu contextele temporale spatiale care ele se Astfel, discontinuitatea seriilor temporale este derutantä: din pictura se grupeaza, cu o exceptie primele decenii ale veaculuialXVI-lea,miniaturileluiAnastasie unveacmai nomocanoanele apar la veacului al XVII-lea, sulul Chipurilor Vechiului Noului Testament a fost terminat 1709. Cu exceptia lui a sculpturii lemn, toate reprezentarile arborescente se la spatiul Moldovei. Corpusul este prea eterogen pentru a vorbi de acumuldri seriale; el contine prea multe piese totusi pentru a ne cu expresia lui Alain Boureau de rare». Singura dintre aceste reprezentari care a fost studiata perspectiva morfologico- comparatista a fost Arborele lui Eseu, figurat pe peretele exterior de la nord la bisericile de la Arbore Humor, la Voronet, Moldovita, Sucevita, Probota, Sf. Gheorghe

13 Christiane Klapisch-Zuber, l'ombre des Essai sur l'imaginaire médiévale de la parenté, Fayard, 2000. mdreptarea (1652), ed. intocmitä de un colectiv coord. de Andrei Radulescu, Bucurqti, 1962, p. 196-209. Versiunile sculptate nu lipsesc nici aria occidentala a Europei Evului Mediu cea mai arborele monumental de Heinrich Douvermann (1535) ca a altarului Fecioare din domul Sf. Victor (Xanten, Germania Inferioara).

www.digibuc.ro 172 Violeta Barbu din Suceava pronaos la studiul consacrat acestei teme Paul Henry stabilea relatii de filiatie cu arborele din trapeza Lavre de la Muntele Athos care este contemporan) sau cea de la Dochiarou, toate variantele coborand, pärerea lui, dintr-un prototip comun, pe care dar pe care intuieste ca preexistent aria balcanicd. I. D. ldrgeste perspectiva cu elemente noi, discutie monumente din Bulgaria (biserica Sf. Apostoli din Bakovo, Arbanassi), dar presupunerile lui, ceea ce modelele, se a se invoca argumente sau exemple, prin intermediul faimosului vitraliu al catedralei din Chartres, manuscrise occidentale17. Istoriografia occidentald a stabilit, timp, reprezentärile miniaturale sunt anterioare celor parietale, cel mai vechi exemplar cunoscut din veaculalXI-lea. Asa-numitul Evangheliar al (Biblioteca Universitätii din Praga) a fost realizat cinstea primului rege al Boemiei, Wratislaw, la 15 iunie 1086, de episcopul de Trier, Egilbert. Manuscrisul a fost decorat cu 54 de medalioane ale Genealogiei lui Cristos, exact numärul de persoane amintite Evanghelia Matei,1, Ulterior, compozitia a fost amplificatä progresiv, aria occidentald, cea orientald cu de profeti de scene profetice, scene din Evanghelii sau chiar cu locali19. Din perspectivd geneticd, filiera de parundere a temei este un fapt mai secundar, chiar putem acum dosarul ocurentelor cu considerabil de monumente balcanice, databile mare parte secolul al XIII-lea. Ele au fost indexate repertoriul de Tania Velmans2° ca monumente ce includ aceastä temä programul iconografic. Se poate completa de asemenea bibliografic cu perspectiva ideologizantä, dezvoltatä de Virgil care pune relatie aparitia acestei teme Moldova la ctitoriile lui Petru cu situatia de ilegitimitate care se afla domnul, ca bastard al lui cel Mare21. Interpretarea «istorica» se apoi, expresieextrernä,ideologizantd, studiileluiSorin Petre

16 Paul Henry, L'Arbre dans les Eglises de Boukovine, Institut de Hautes Etudes Bucharest, 1928 ; idem, Les Eglises de la Moldavie du Nord des origines du XVIe siècle, Paris, 1930, p. 234-235. I. D. Stefanescu, bizantine si a picturii feudale românesti, ed. a doua, Bucuresti, 1973, 176-177. 18 N. Watson, The Early Iconography of the Tree of Jesse, London, Oxford, 1934, p. 15- 17; Paul Hartmann, Kunstlexikon, Böhlau, 1996, Jesse. 19 Michael Taylor, A historiated Tree of Jesse, "Dumbarton Oaks Papers of Harvard University, 24/25, 1980/1981, p. 125-136; H. H. Hofstatter, Mittelalter, in der Buchreiche Kunst im Bild, Wienhaim, 1982, p. 243. 20La peinture murale byzantine du Moyen Age, Editions Klinsckieck, 1977 arbre se amintesc urmatoarele localitäti : Serbia Sopoani, Zica pentru secolul al Deani, Matei Prizren pentru veacul urmator), Bulgaria (Trapezita), Macedonia (Kastoria), Grecia (Salonic-Biserica Sf.Apostoli, Mistra, Constantinopol-Biserica Fecioarei Péribleptos, Trebizonda), Georgia (Culé ; locul temei este, mai adesea, pe peretele de apus al nartexului de teme marianice, Judecata de Apoi sau de Conciliile ecumenice. 21Virgil Istoria artei europene. Arta in epoca Renafterii, vol. II, Bucure§ti, 1972, p. 201; idem, Pictura din Moldova, Bucure§ti, 1974, p. 21. 22 Origineai ideologica a picturii exterioare moldovenefti, I, SCIA, vol. I, 1963, p. 88: tema «a fost introdusa pictura exterioara pentru a sprijini, printr-o actiune de lauda, marea rugaciune a absidelor lui Isus Hristos» lupta antiotomana a ideea

www.digibuc.ro Genealogia Christi 173

Comarnescu Ion Solcanu23, care arborele lui Eseu de imnografia asa-zis «antiotomand» expresie rational-documentatä la Krista Alte lecturi privilegiazd rosturile liturgico-teologice, transformand programele iconografice adevärate tratate de dogmaticd. Un astfel de exemplu este studiul lui Michael D. Taylor, exeget atent al iconografiei catedralei din Orvieto25, mai important exemplu apusean de interpretare a temei Arborelui lui Eseu. Din aceastä perspectivä comparatd, cercetätorul american zona bucovineand trei motive locale, cu functie de hapax aceastä compozitie: Adormirea Maicii Domnului, Anuntarea celei de-a doua Cele 12 ale lui Sintaxa programului, care Arborele lui Eseu inträ rezonantä Cinurile este circumscrisd apoi textelorliturgice(lecturileevanghelice sinaxarulultimeiduminicidinaintea numitä Durninica Sfintilor Strämosi care sunt pomeniti toti strämosii trup ailuiCristos, dreptii, patriarhii Vechiului Testament proorocii27) interpretatd, cele din urmä, tot ca un reflex al contextului istoric-social antiotoman28. aceeasi directie de comparatism liturgico-teologic se cele studii ale Aurorei Nasta, dedicate surselor orientale (indiene) ale temei, precum interpretärii apologetice a scenelor negenealogice prezente arborele zugrävit la Voronet29. sfarsit, se cuvine acestui excurs bibliografic demersul mai original, ipoteza a lui Grigore Nandris, Intemeiatä pe prezenta filosofilor antichitätii Pentru Nandris, formula a arborelui lui Eseu, care include aceste portrete, este expresia neoplatonismului palamit, revitalizat mostenirea postbizantind.

dezvoltA, de fapt, o observatie a lui André Grabar, L'origine des façades peintes des églises moldavesL'art de la fin de l'antiquité et du moyen II, Paris, 1968, p. 906. 23Biserica Voronef, Mänästirea Neamt, 1984, p. 48-49. Ni se pare inutil asupra partialitätii acestor lecturi, din care unele un instrumentar rudimentar la rangul de hermeneuticA 24Die lkonographie als Quelle zur Geschichte der in der Zeit wachsenden Einflusses (15. und 16. Jahrhunder), Südosteuropa unter dem Halbmond, Professor Georg Stadmüller, München, 1975, p. 275-288. 25Michael D. Taylor, The Prophetic Scenes in the Tree of Jesse at Orvieto, Bulletin», LIV, 1972,401-413. 26Michael D. Taylor, Three local in Moldavian Trees of Jesse, with an Excursus on theLitursical Basis of the exterior Mural Painting, RESSE, XII, 1974, nr. 2, p. 267-275. Ene Braniste, Programul iconografic al bisericilor ortodoxe, Bucuresti, 1975, p. 24- 25. 28M. Taylor, op. cit., p. 273-275. 29Aurora Nasta, Sources orientales dans l'iconographie sud-est européenne. L'arbre de Jessé,Actes du premier congrès international des études balkaniques et sud-est européennes, II, Sofia, p. 899-909, versiune amplificatä eadem, « L'arbre de Jessé » dans la peinture sud-est européenne. Essai d'une nouvelle interprétation iconographique du type des «arbres de Jessé » du XVIe en Moldavie et des exemplaires sud-est européens qui s'y rattachent, RESSE, XIV, 1976, nr, 1, p. 29-4.4. 30Christian Humanism in the Neo-Byzantine Mural-Paintings of Eastern Europe, Wiesbaden, 1970, p. 86-116.

www.digibuc.ro 174 Violeta Barbu

Ce din examenul structurii a temei, cum este ea cristalizatä monumentele din grupul bucovineanm? se constituie, cu alte cuvinte, nivelul de structura lui 32? Cele aproape 130 de personaje plasate pe ramurile copacului care din coasta lui Eseu cel adormit alcatuiesc un variabil de desfa§urate pe verticala, grupate jurul unui ax central care este cel al regilor care purced din semintia lui lesei la Isus: David, fiul lui lesei, Solomon, Roboam, Manase, Fecioara. De-o parte de alta a trunchiului regilor, se cele douasprezece ale lui Israel, ordinea succesiunii fiilor lui Simeoni Ruben, Levi luda, Isahar Zabulon, Dan Gad, Aeri Neflali, i Benjamin. La dreapta la seriilor verticale, se scene din Vechiul Testament care reprezinta profetii ale unor evenimente din Noul Testament, cu care fac pandant compozitie: mai grupul de metafore ale Fecioarei lui Ghedeon, Scara lui Jacob, Toiagul al lui Aaron, cei trei evrei cuptor, Balaam oprit de apoi viziunile profetiile care premerg evenimentelor din Noul Testament (blestemarea Ierusalimului, interventia reginei de la Räsarit la a doua venire a lui Cristos, tablele legii, faptelor, visul lui Nabucodonosor viziunea lui Iezechiel), cu scenele din Noul Testament (Bunavestire, Na§terea, Rastignirea). de acestea, sunt cei patru profeti mari, cei doisprezece profeti mici, patriarhii cu Abraham personajele considerate profetice (Ilie Tesviteanu, Baruh, Elisei, Sf. loan inaintemergAtorul, Natan, Zaharia etc.), cu «dreptii trup ai Domnului». istoriciii poetii elini ai Antichitatii (Apolonius, Solon, Tucidide, Filon, Plutarh, Platon, Aristotel, Socrate, Homer, Sofocle, Sibila) strajuiesc de pe un contrafort arbore (Sucevita), sunt plasati, perspectiva istorica, la baza arborelui de-o parte de alta a lui Eseu (Moldovita). Nivelul al doilea al analizei este unul sintactic privete deci functiile seriilor de personajei scene. logica a acestui nivel de axele verticale registrele orizontale (ate fiecare) propria coerentd. Raportarea normativa la textele genealogice la care trimit erminiile (Luca III 23i Matei1-17) privind pe trup ai Domnului nu ne duce prea departe: compozitia virga Esei nu reproduce plastic succesiunea 42 de generatii care au precedat evenimentul Cuvantului din Fecioara. Alfel spus, corespondenta dintre cele tipuri de documente, cel discursivcel iconografic, este vizibil la nivelele literale sau istorice, ceea ce ne caracterul strict genealogic reprezentariiplastice. schimb, sinaxar regäsim taxinomiile prosopografice ale arborelui, cu exceptia scenelor narative sau simbolice. cum observase deja Michael D. Taylor, Duminica (duminica dinaintea Craiunului) este, bunä parte, suportul liturgic al Arborelui lui Eseu. sunt pomeniti: patriarhii Vechiului Testament, dreptiii trup ai Domnului, profetii marii mici. Ansamblul compozitiei se plasat sub regimul oniricului: Eseu doarme, arborele ce-§i trage din trupul lui este evident o viziune, un vis. Fire§te, ca celelalte viziuni ce gäsesc pe ramurile copacului (cea a lui Ezechiel, a lui

31 P. peinture religieuse, p. 234. 32 Marcel Mauss, Les fonctions sociales du Sacré, p. 398.

www.digibuc.ro Genealogia Christi 175 a lui Nabucodonosor), visul lui Eseu este investit cu un caracter mistic, dar nu mai putin asupra privitorului, expresia lui Jean-Claude Schmitt33; aceste reprezentdri genealogice sunt lipsite de caracterul realist pe care vor mai arziu arborii de familie, ceea ce nu le face mai putin «reale», verosimile. Cu toate nu au fost Insotite, ca Serbia, de arborii genealogici ai locali (Deani Matei, arborele Nemanizilor), arborii bucovineni nu se sustrag pe de-a genealogice ; ce rost ar mai avea prezenta de Cristos, pandant rudenie trup profet totodatd, Sf. loan BotezAtorul, pozitie dominantd, a adoptiv al lui Isus, ? Semintia lui este cea de Evanghelii, chiar Biserica Orientald nu i-a acordat niciodatd un de cinste, spre deosebire de Biserica Occidentald unde el este, de Sfänta Fecioard, patron al Bisericii universale. Chiar hermeneutica medievald recomanda afara sensului istoric celui alegoric, a altor pneumatic cel eshatologic, nu vom persevera directie, ea nu ne circumscrierea tipului de codificare a reprezentdrii arborelui. A spune arborele sintetizeazd unitatea Bisericii comuniunea sfintilor, a Legii celei vechi a Legii celei Noi, primeste o semnificatiemarianicd,acolo unde esteasociat Imnuluiacatistsau o valoare eshatologicA, atunci când se juxtapune nu corespunde deat partial exigentelor modelului nostru de organizarea lui internA acele elemente care traduc comportamente practici generatoare ale reprezentdrii filiatiei. Nimic nu ne permite reprezentarea ca preexistentd sistemului care o pune

chip limpede, câteva de codifkare par actioneze simultan, organizând, parte, temporale asincronice. Consanguinitatea (regula biologicd a legAturii naturale) regizeazd o serie de personaje (strAmosii trup, triburile lui Israel), izbuteascd, cum am o reprezentare a realului. ei, ca genealogicd, aceea este genereze, printr-un de persoane, o succesiune de tip istoric. interactioneazd simultan cu cea a spirituale supranaturale de tip prefigurativ-profetic (profetii,lantul de imagini simbolice asezate simetric de evenimentele anuntate). acest caz, principiul de grupare compunere a imaginilor este evenimentul profetizat (Intruparea, rdstignirea, Invierea, distrugerea Ierusalimului, a doua venire a lui Mesia), iar regimul de temporalitate este evenimential, de a fluxului temporalde insertie a exceptionalului ordinea istoria existentd. Mediatoare cele dimensiuni aleInrudirii, consanguinitatea i este apartenenfa. Mesajul antropologic social ce se din arborele lui Eseu de pe zidurile noastre este acela apartenenta la istoria mântuirii o istoricd. Ea se reveleazd prin continuitatea «poporului lui Israel» prin evenimentul al Logosului istorie. de ce, apartenenta este, acest tip de reprezentare, constiinta unui eu personal care se functie de un popor, de poporul ales, chemat ca semintie a lui Abraham

L'imagination Imagination und Wirklichkeit, ed de Klaus Kruger Alessandro Nova, Mainz, Philipp von Zabern Verlag, 2000, p. 14-18. Jérome Baschet, Ficondité et limites d'une approche systimatique de l'iconographie médiévale, in Annales ESC, 2, 1991, p. 375-380.

www.digibuc.ro 176 Violeta Barbu

poarte o orizontul istoriei. din generatiile sustinute de crengile inflorite ale arborelui, ca parte, este provocatd, interpelatd de aceastä recunoastere, este generata de adeziunea ei la chemarea, la misiunea cu care a fost investitä. Nu exactitatea filiatiei naturale, biologice (vrejurile unesc ele personajele toate sensurile) vigoare arborelui, ci constiinta alegerii a misiunii regale sau profetice pe care o au de personajele din genealogia spirituald a lui Cristos. dinamicd, persoana este mod inseparabil, de raportul ei direct Creatorul de sa de membru unui corp vizibil «familia a lui Cristos. Acest dublu raport investeste din personajele arborelui cu o distinctä unicitate, evidentiatä plastic figurativ (posturd, fizionomie, dar «pozitie» ansamblul compozitiei, un pe caredetine functie de Reprezentarea ca tensiune istorie eveniment, continuitate discontinuitate, contingent supranatural se orizontul social ca a apartenenfei persoanei la colectivitate. Astfel determinatd, temporalitatea reprezentärii este absorbitä aceea a grupului social, care se se construieste progresiv acest mod. alunecare a reprezentärii de la un grup la altul (de la Biserica la Biserica ca grup social) ar mai avea de un argument suplimentar. Este vedem apartenenta la o unitate de corp (Biserica ca comuniune a sfmtilor, dar ca populus Dei, totalitatea indivizilor care recunosc pe pämânt apartenenta la Cristos) ca pe o reprezentare ilustratä de metafora arborelui lui Spre a rdspunde, este deplasarea planul al treilea, prin care un grup obiectiveazd identitatea sau modul de a lume prin intermediul institutiilor. Este oare Biserica institutia ce seva ddtätoare de viatä a reprezentärii arborelui lui Eseu? Cu certitudine, Moldova veacului al XVI-lea nu numai nu a elaborat propriul ei discurs ecleziologic, dar nici nu a receptat din Bizant vreuna din scrierile, foarte rare, care sä poarte, chip articulat conceptia despre Bisericd. epoca de care ne (sobomost'), conceptul-cheie al ecleziologiei orientale moderne35, este, mai o antropologica a imposibilitätii individului de a se rupe de identitar, un termen teologic inzestrat continut structurat3°. Limbajul predilect culturii moldovenesti a fost figurativ, bogat analogii de aceea flexibil plurisemantic, incremenit repertoriul traditional al erminiilor, de aceea atât de rigid. Dintr-una ca din cealaltä sursä, sensurile s-au construit uimitoare misterioasä profunzime, purificatä de previzibilitatea

Or, pentru veacurile al XV-lea al XVI-lea, ecleziologia pare iconografic imaginea Judeatii cu care arborele lui Eseu se adesea, dialog care din cele reprezentäri colective lumineazd reciproc noi sensuri ale apartenentei. termenii istoricitätii, Arborele

Georges V. Florovsky, Catholicity of the church, The church of the God. An anglo-russian symposium, London,1925,p.51-74; Nicolai Zabolotsky, Esprit communautaire Conciliarité (Sobornost'), Procès-verbaux du Deuxième de Théologie orthodoxe, Athnes, 1978, 129, 140. 36 Aaron Gurjewitsch, Das Inviduum im Europäische Mittelalter, München, C. H. Beck Verlag, 1999, p. 14.

www.digibuc.ro Genealogia Christi 177 lui Eseu introduce evenimentulfluxul unei istorii de persoane, cel mai adesea prin filiatia naturald, trup», Judecata dizolvarea tuturor legaturilor biologice sociale, triumful evenimentului asupra istoriei, acesteia. cadrul apartenentei, teoriile de grupuri etnice confesionale damnate (latinii, evreii, armenii, musulmanii)" nu altceva judecata nu este o implinire a responsabilitätii personale - de acceptatd Occident la Conciliul de la Lyon 127438ci o consecintä a apartenentei la Koine, la ceata celor dreptcredinciosi, la poporul celor alesi, la Biserica «pravoslavnicd». Nu fericirile din predica de pe munte, cele zece porunci sau cele capitale sunt criteriile care despart pe cei damnati de cei justificati, aceastea ar persoana, ca reponsabild de actele sale, centrul Este usor de observat câtorva personaje privilegiate (Mântuitorul, Fecioard, Arhanghelul Mihail, Moise, Adam Eva etc.), spatiul central al Judeatii este populat,la dreaptala stânga, de grupuri «cete», fapt nediferentiate, reduplicate anonim, privind directie, cu aceeasi Poporul convocat la judecatä este nu din persoane individualizate, ci din ideal-tipuri. ultimä criteriul Judecdtii din urmä este apartenenta la o anume Biserica, cea Biserica Räsdritului, tuturor celorlalte confesiuni sau religii rezervându-li-se un la stânga Mântuitorului. Acestei Biserici, a identitate se modul clasic weberian, prin delimitare «impotriva unui inamic», i se incorporeazd identitatea persoanei, mai identitea La secolului al XVII-lea, Contrareformä europeand, o altä reprezentare a Bisericii, de data aceasta Tara Româneascd, va acelasi caracter oconfesionalizat»40, dar va da expresie unui continut ecleziologic complet diferit, cu tot atâtea consecinte majore pentru antropologia persoanei. exonarthexul de la Hurezi, Biserica are «figura» alegoricd sub care se Europa Reformei catolice,

Spre deosebire de restulistoriografiei consensuala asupra acestei interpretari, Grigore Nandris, op. crede grupurile heterodoxe sunt destinateele mantuirii, de Legea cea Veche (Moise). Prin urmare, Judecata formula construita nu pe principiul diferentei, ci al unei armonioase ecumenice. Temeiul antropologic al dogmei individuale este a Toma: persona dominium acta sui. Violeta Barbu, Deux voyages dans l'imaginaire: l'ascension au paradis et la descente en Enfer dans la littérature apoctyphe du Moyen Age Roumain, RER, XVII, Paris-lasi, 1992, p. 203-208. Termenul, folosit cu 1990 istoriografia Reformei a Contrareformei, denumeste clivajul confesional al statelor pe baza opozitiei catolic/protestant, dar poate desemna proces de construire a pe criteriu confesional; W. Reinhard, Was ist Konfessionalisierung, W. Reinhard et (ed.), Die katholische Konfessionalisierung, Münster, 1995, p. 419-452; idem, Abschied von der Gegenreformation" und neue Perspektive der Forschung, K. Reichert (ed.), Zeitschprunge. Forschungen zur Neuzeit, Frankfurt am Main, 1997, p. 440-451; idem, Konfessionalisierung" auf den Prufstand, J. Bachlcke et Konfessionalisierung in Ostmitteleuropa. Wirkungen des religiosen Wandels im 16. und 17. Jahrhundert in Staat, Geselschaft und Kultur, Stuttgart 1999, p. 79-88; cf. H. Schilling, Die Konfessionalisierung. Kirche, Staat und Geselschaft. Profil, Leistung, Defizite und Perspektiven eines geisteswissenschaftliches Paradigmas, W. Reinhard et (ed.), Die katholische Konfessionalisierung, p. 1-49.

www.digibuc.ro 178 Violeta Barbu

«ecclezia afflicta»41, de primejdii de dusmani la tot pasul. centrul imaginii, se simbolul baroc al bärcii, care se cu valurile potrivnice42, ceea ce reprezintd un mod cu totul diferit de a o insera istorie de a marca, de data aceasta mod hotdrator, dintre temporal spiritual. La cârma se Cristos, cap al Bisericii. locul apostolilor, el este inconjurat de episcopi monahi, de o reprezentativd,institutionalizatd,clericald43, din care poporul nu mai face parte. vâslesc din rdsputeri, pe potriva rolului hotärâtor pe care au mântuirea tuturor. Cât despre episcopi, acestia sunt strânsi jurul mesei euharistice, pe care o de calvinii mahomedanii care pândesc barca, aluzie la numeroasele dispute ale epocii, care au avut miezul Toate aceste elemente: simbolulbärciipimejduite,institutionalizarea clericalizareaBisericii,cultul Euharistic, confesionalizarea corespund unora din cele mai comune reprezentäri ecleziologice ale Europei Reformei catolice45. Nici Judecata din pridvorul mändstirii Hurezi nu mai aminteste, cel putin reprezentarea damnatilor, de solidaritatea de corp, etnic confesional, a teoriilordinfrescelenordului Moldovei,salvatisau damnati doar decriteriul apartenentei la Biserica pravoslavnicd. Cei häräziti chinurilor vesnice sunt persoane individualizate prin figurate, care iau figuri sociale noi, ca de negustorul necinstit, morarul, brutarul etc., categorii aspru admonestate de mitropolitul Antim Ivireanul predicile sale". Asupra acestor grupuri orizontul social, Biserica clericald exercitä, prin reformele lui Antim, un control o disciplind prin aceleasi mijloace ca cele recomandate de Conciliul Tridentin: pastorala, spovada, posturile. Totusi, de grave ar fi faptele comise, botezul, care determind identititea confesionald, generic, spune acelasi ierarh,iar rdspunderea individuald se vede din nou preluatä de meritele indelebile ale Bisericii. La inceputul secolului al XVII-Iea, când arborele lui Eseu se reträgea din lumina strälucitoare a peretilor exteriori penumbra naosului, el o un diferit pe manuscriselor ilustrate, legate de numele mitropolitului Anastasie Crimca. mai arborele are vârf pe Isus, inconjurat simetric de sus jos de cei 12 apostoli din A actualmente Biblioteca Nationald a Austriei (Viena) realizat in Existä, reprezentare care

Ronnie Po-Chia Hsia, The World of Catholic Renewal: 1540-1770, Cambridge University Press, 1996, p. 114-145. 42 Daniel Barbu, Arta semnele timpului structurile spatiului, in Constantin Brancoveanu, ed. de Paul Cernovodeanu Florin Constantiniu, Bucuresti, 1989, p. 238. Expresia apartine lui Giuseppe Alberigo, Storia dei concili ecumenici, Queriniana, Brescia, 1987, trad. germ. Patmos Verlag, 1993, p. 378 descrie Biserica catolia dupä Conciliul de la Trento. Violeta Barbu, Contrareforma la al XVII-lea, vol. Historia manet. Volum omagial Démeny p. 327-364, ed. de Violeta Barbu Kinga, Bucuresti, Kriterion, 2001, p. 337. Robert Bireley, The Refashioning of Catholicism, 1450-1700. A Reassessment of the Counter Reformation, McMillan, 1999, passim. Daniel Barbu, Arta semnele timpuluistructurile spatiului, p. 239. Cod. 6, f 4r, Nicolae Les arts mineurs en Roumanie, Bucuresti, 1937, 28, Gheorghe Popescu-Valcea, Anastasie Crimca, Bucuresti, 1972, p. 20; idem, Miniatura

www.digibuc.ro Genealogia Christi 179 naturalismul mai fidel redarea trunchiului a rädäcinilor cu rigoarea perfectiunea abstractä a compozitiei, se pare, un singur interes: acela de a reda formä alegorica filiatia spirituald. Generat de Isus genereazd, la rândul pe apostoli, personalizati prin diverse atribute: pentru evangheli§ti, adelnite, chivoturi a siluetä este moldoveneascd. Alegoria lui Isus, vita de vie 15, 1-5), figuratä aceastä reprezentare genealogicd, se pictatä la mändstirea Dochiariou din secolul al XVI-lea) de la Sfântul Munte48. La f. 312r a manuscris ne un arbore genealogic care îl chip insolit pe Isus cu sfinti pustnici: Antonie, Pahomie, Hariton, Athanasie Atonitul Eftimie Mare. Este greu de rostul acestei compozitii, miniatura neavând, aparent, nici o cu textul Apostolului, care se pe 304. un ilustrator subtil ca mitropolitul Crimca ar putut plasa grupul coerent de eremiti din jurul lui Cristos ca protectori ai monastice din era häräzit manuscrisul, schitul figurat pe o a Apostol. Unei file din Liturghierul din 1616, pästrat actualmente muzeul mändstirii Dragomirna, artistul i-a Incredintat un arbore Isus cei doisprezece apostoli, similar celui de la f. 4r a codicelui vienez49, care se repetä Psaltirea din colectie50. La câteva distantä, Liturghierul din 1616 este Impodobit cu un alt arbore, readus la o esentializatd,careare aaeruluneiicoane. depersonajele veterotestamentare care au prevestit intruparea Verbului din - Moise, David, Solomon, Samuel, Zaharia etc. - Maica Domnului cu pruncul de tipul Hodighitria arborele. cum se poate constata, toate exemplele de compozitii genealogice din manuscrisele concepute Impodobite de mitropolitul Anastasie Crimca o familie distinctd, care arborele genalogic ilustreazd sensul figurat al descendentei sau al înrudirii spirituale. Prototipul acestor compozitii nu este Arborele lui Eseu, ci icoanele bandouri de bizantind de tipul Isus cei doisprezece apostoli sau Maica Domnului cu prooroci. Locul unei reprezentdri statice, cu un personaj central, Inconjurat de bandouri laterale sau de frize care sunt figurate, la dimensiuni sensibil mai mici, celelalte personaje secundare (apostolii, respectiv proorocii), dispuse pe toate cele patru laturile ale icoanei, este luat, miniaturile lui Anastasie Crimca de o compozitie dinamicd, centratä pe raportul organicierarhic dintre personaje. Un suficient de exemple de astfel de arbori pictati icoanele de la jumdtatea secolului al ne la întelegerea filierei prin care acest tip de reprezentare a ajuns fascineze pe Anastasie sä din ea un motiv caracteristic al miniaturilor sale. Compozitiile au grade diferite de elaborare, de la cele mai rafinate, reprezentând simbolic implantarea Statului Rus sub formä de arbore concrescut Biserica sub ocrotirea Maicii Domnului de la Vladimir

Buctiresti, 1982, p. 109-110; Emil Turdeanu, Manuscrisele robite de cazaci la 1653, reprod. Emil Turdeanu, Oameni de Bucurqti, 1997, ed. itä de Gorovei Maria Magdalena Székely, p. 366-368. 48 Aurora Nasta, Sources orientales, p. 903. Gh. Popescu-Valcea, Anastasie p. 21, XXIV. Ibidem, p. 24. 51 Hetty Roozemond Ginhoven, Ikons from de De Wijenburg, Echteld, 1980, pl. 6486.

www.digibuc.ro 180 Violeta Barbu

executatä de Simeon Ushiakov la jumdtatea secolului al XVII-lea), la cele simple, cum este icoana Nicolae din Moiaisk, care arborele devine o compozitionaldcarereinterpreteazd bandourilateralecu redistribuindu-lecâmpul icoanei sub forma arborelui. Ultima din reprezentarea genealogiei lui Cristos a fost atribuitä pe lui Antim Ivireanul popei Nicola, notarul Mitropoliei, copist miniaturist contemporan52. Vechiuluii Noului Testament, adecá obrazele oamenilor celor ce se Scripturd, lie Evanghelie data de 1709 este o de o artisticd cáci pictate culori, circa 500 de portrete extrase din izvoarele mentionate titlu, dar cronografe. Cu aceste din scrieri istorice, Chipurile VechiuluiNoului Testament au fost puse de editorul textului, Gabriel cel care in 1966 a publicat un studiu amänuntit asupra ilustratiei manuscrisului, pästrat actualmente la Biblioteca de Stat din Kiev. Comentând cu aceastä ocazie maniera stilistica a portretelor, precum vestimentatia personajelor, cu deosebire a celor profane, Gabriel influenta occidentald nu poate tägdduitä, nu aduce nici un argument favoarea acestei observatii, care astfel doar o intuitie53. Totodatd, cercetätorul amintit o comparatie inconsistentä cu tema Arborele lui Eseu. Factura manuscrisului, din asa-zisele «medalioane», de fapt diagrame orânduite pe axe longitudinale paralele, ne manuscrisele din familia «Ruloului timpului», care au caprototip opera Compendium historiae in genealogia Christi de Pierre de Poitiers secolul al XIII-lea, reluatä in multiple variante manuscrise pe toatä durata epocii medievale diverse occidentale apoi tipäritä la Renasterii (1592-1593). aceastä propunere de identificare a sursei, ne-am bizuit pe descrierea amänuntitä a continutului acestui rulou de Christiane Klapisch-Zuber cartea sa A l'ombre des Coincidentele operaatribuitdmitropolituluiAntim familiade manuscrise «Ruloul timpului » nu sunt putine: dispunerea diagramelor planul paginii raportul cu textul, liniile de filiatie a lui Cristos pornind de la Adam, culorile pentru genealogia Mariei a lui atasarea personajelor istorice din cronografe: proconsulii Iudeii, romani etc. Una din träsdturile specifice operei lui Pierre de Poitiers este dispunerea ei pe rulou, o alegere, crede Christiane Klapisch- Zuber, de ordin simbolic, un astfel de format sugerând unitatea timpului finalitatea a mântuirii. Antim Ivireanul nu a urmat aceastä solutie dar o copie executatä la putin timp moartea a mitropolitului, de un ucenic al popa Flor, se pe un grandios sul 7 metri; cum in prezent o comparatie a celor manuscrise nu a fost un astfel de examen ar putea dea de apropierea de prototip a celor opere.

52 Stefan Berechet, Un manuscris de al mitropolitului Antim, publicat «Comisiunea monumentelor istorice (Sectiunea Basarabia)», Anuar II, Chi§inäu, 1928, p. 128- ; G. $trempel, Un ecronograf» ilustrat atribuit mitropolitului Antim Ivireanul RSL, XIII, 1966, 309-353 ;idem, Antim Ivireanul. Opere, ed. studiu introductiv de Gabriel Strempel, Bucure§ti, 1972, p. XXXIX-XLII; idem, Antim lvireanul, Bucure§ti, 1997, p. 224. G. Un cronograf ilustrat, p. 329. l'ombre des ancêtres. Essai sur imaginaire médiévale de la parenté, p. 112-138. Introducerea celor manuscrise este diferitä.

www.digibuc.ro Genealogia Christi 181

Un argument demn de a fi luat consideratie discutia privind raportul dintre manuscrisul atribuit lui Antim Compendium historiae in genealogia Christi este prezenta Chipurile Vechiului Noului Testament a unei genealogii care a circulat exclusiv Europa Occidentald, bucurdndu-se de variate interpretäri iconografice56, printre care binecunoscutul trinubium: arborele genealogic al Sfintei Ana. Pornind de la Protoevanghelii Apocrife (Pseudo Pseudo Matei, Povestea Marieia copiläria lui Isus), comentatorii medievali au descoperit Sfânta Ana un personaj cu functie-cheie, incercarea de a explica familia a lui Isus - «fratii Domnului»mentionatä in din Evangheliile canonice (Marcu 6,3Matei 13, 55-56)57. Foarte populara, biografia Ana, construitd pe baza celor trei casatorii succesive (trinubium), a trecut din Pseudo Evanghelia dupa Matei faimoasa Legenda aurea58, a fost apoi consacratä scolasticd de unui teolog de autoritatea lui Petrus Lombardus, reprezentarea artisticd a trinubiumului, grefata pe tema mai veche a Arboreului lui Eseu a veacurile al XV-leaal XVI-lea, odatä cu raspdndirea cultului marianic. S-a mentinut vie mai apoi pictura Contrareformei, extrem de de tema Sfintei Familii de cultul Sfintei Ana. indeosebi ca femeie binecuvântatä prin darul miraculos al nasterii, dar ca inconjurata de multi nepoti, figura Sfdntei Ana deveni repede a doua importantd, Fecioard, cele mai felurite feluri de reprezentdri, a bisericilor, trona ipostaza numitä spatiul german Anna Selbdritt cu Fecioara Maria Isus prunc), domina o Familie, ca un clan vigurosnumeros. Potrivit acestei genealogiei trinubium, Ana, mama Fecioarei ar fi avut, succesiv, trei soti (Salome, Cleopa Ioachim)59 prin care ea devenea mama celor trei mentionate adesea Evanghelii, uneori Fecioara, Maria, lui Zebedeu Maria, sotia lui Alfeu. Scopul era de a lAmuri genealogicd convenabild misterul lui Isus», care, in solutia genealogica a aprocrifelor,erau de fapt veri: lui Zebedeu erau apostolii cel mare° Joan evanghelistul, lui Alfeu sunt apostolii Simon zelotul, lacob cel Mic, Tadeu Baraba. De departe chestiunea cea mai interesantä din punctul de vedere al acestui arbore este de a realiza o matriarhald: diagrama Anei pe trei soti sub ea, ca cum i-ar Logica simbolica contrazice aici regula genealogicd pe cea maritald. Nici Chipurile Vechiului Noului Testament lucrurile nu stau altfel: portretele cu numerele 482-495

56 programele iconografice din MoldovaTara secolul al XVII-lea, Sfanta Ana este figurata picioare brate pe Sfanta Fecioara prunc, de Elisabeta cu pruncul Botezatorul, spre a ilustra maternitatea miraculoasd. Icoanele dedicate acestei sunt foarte rare, cea mai cunoscuta cea de la mandstirea Bistrita moldoveana, caIcoana Maicii domnului de la Neamt, de traditia paleologa. Sheila Delany, A Legend of a Holy Women, McMillan, 1992, p. 29-41. Jacobus de Voragine. Legenda Aurea, ed. trad. de William Granger Ryan, Oxford University Press, 1993, vol. II, p. 149-158. Reprezentarea celor trei soti ai Ana a fost interzisa de Conciliul de la Trento, dar popularitatea trinubiumului a se asupra acestei decizii, Paul Hartmann, Kunstlexikon, s. Heilige Sippe. al cult iezuitii se straduiau sa-1 prin diverse strategii (portrete, rugaciuni speciale, proecsiuni, amulete), la de cinste de Maica Domnului, ceilalti membrii ai familiei a lui Isus: Sfanta Ana, lacob.

www.digibuc.ro 182 Violeta Barbu

exact particularitate a reprezentdrii trinubiumului, Gabriel s-a confundând aliantele matrimoniale cu descendenta. Dincolo deinteresulpurgenealogic,s-aobservat originalitatea popularitatea Compendiului lui Pierre de Poitiers se datoreazd rosturilor didactictice mnemotehnice ale gândirii de tip genealogic-istoric, ilustrate de conceptia operei. Prin orânduirea celor 500 de personaje succesiunea expresiv genealogica a diagramelor, nici Antim nu pare fi intentionat «una pentru acéle ce Infelegem auz a zile cu vederea chipurilor insemnate cu povestirei pre mai ne mai pre pomenire le putem ». De altfel, predoslovia manuscrisului, din care face parte acest fragment, catitlul formulat de autor contin câtiva termeni, ei o cultura româneascd. Pentru a echivala termenul greco-latin «genealogie»,prefatä apare calcul slavon rodoslovie = povestea neamului». Pe de altä parte, titlul raport de sinonimie, cuvintele «chipuri» «obraze», restrângând astfel aria semantica a acestui din termen, care avea, limba a veacului al XVII-lea, sensul de «persoand», gr. folosit discursul teologic (teologia persoanelor Sfintei Treimi) discursul social (obraz de cinste", boieresc" etc.). Cele acceptii mai-sus amintite nu sunt diferite de sensurile de ale cuvântului persona aria occidentald epoca medievald: sensul teologic din metafizica scolastica sensul juridico-civic, mostenit din dreptul roman. ambele cazuri, cum au demonstrat-o cercetätorii care au abordat problema antropologica a nasterii individului" de epoca Renasterii (Walter Colin Morris62, Aaron Gurjewitsch63), persona nu desemna o individualitate concretä Inzestratä cu o personalitate distinctd, ci o categorie genericd, având caracterul unei fictiuni teologice La cererealuiConstantin Brâncoveanu, profesorulde leremia Cacavelas a tradus 1687, din faimoasa compilatie a lui Bartolomeo Platina (Sacchi), Vita Platina historici liber de vita Christi ac omnium qui hactenus ducenti fuere, la Venetia acest prim tratat de istorie a papilor, Platina se cu o foarte succintä biografie a lui Cristos, care debuteazd cu referinte vagi generice la genealogia lui (stirpe ce din casa lui David, din neamul lui pentru care se trimite la Scripturi". Atentia autorului e mai istoricistä, schimb personajele istorice

The Individual and Society in the Middle Age, Baltimore, 1966. 62 The Discovery of the Individual. 1050-1200, London, 1972. 63 A. Gurjewitsch, op. cit., p. 290-303. M. D. Chenu, L'éveil de la conscience dans la civilisation médiévale, Montreal-Paris, 1969, p. 14-44; Jean-Claude Schmidt, Le découverte de l'individu; une fiction historiographique?, La fabrique, la figure de la feinte. Fictions et Statut des fictions en Psychologie, sub dir. lui P. MengalF. Parot, Paris, 1989, p. 213-236. Nicolae Manuscripte din biblioteci relative la istoria românilor, AARMSI, s.II,t.20,1897-1898, p. 212-214; Herbert Hunger, Katalog der griechische Handschriften der Oesterreichischen National Bibliotheken, Wien,1957,nr.29;Victor Papacostea, Manuscrise grecesti din arhive relative la istoria românilor, RA, 4, 1961, nr, 2, p. 280; Virgil Cândea, Márturii peste hotare, Editura Enciclopedick 1991, nr. 367. Oesterreichische National Bibliothek, Cod. Suppl. Gr. 29, f. 1v.

www.digibuc.ro Genealogia Christi 183 contemporane evenimentelor istorisite de Evanghelii: i proconsulii romani67. ca altele, comparatie cu biografiile papilor, umanitatea lui Cristos este cea privilegiatd,nu divinitatea lui. Cele scrieri occidentale de diferitä, receptate aceea§i epoca, domnia ultimuluiprincipe pämantean, gustultraditionalpentruimagini genealogice fastuoase cu sensibilitatea modernä" pentru biografie, pentru istoria personald, context istoric precis. Pe drumul anevoios alna§terii persoanei, acesta nu vadeck un timid

67 Ibidem, f. 2r-v.

www.digibuc.ro 184 Violeta Barbu

Arborele lui Eseu. Sucevita

www.digibuc.ro Genealogia Christi 185

Fig.2 Arborele lui Eseu.

www.digibuc.ro 186 Violeta Barbu

Fig.3 Arborele lui Eseu. Moldovita

www.digibuc.ro Genealogia Christi 187

Fig.4 Anastasie Crimca, Apostolul din 1610

www.digibuc.ro 188 Violetaarbu

Fig.5 Anastasie Apostolul 1616

www.digibuc.ro Genealogia Christi 189

Fig.6 Simeon Ushakov (1666), Maica Domnului de la Vladimir arborele de tip plantatio

www.digibuc.ro 190 Violeta Barbu

Fig.7 Sfântul Nicolae din Moiaisk (a doua a sec. XVI-lea)

www.digibuc.ro Genealogia Christi 191

Fig.8 Antim Ivireanul. Chipurile VechiuluiNoului Testament

www.digibuc.ro 192 Violeta Barbu

Fig.9 Strämosii Carolingienilor. (Planusous, prima treimea sec. al XIV-lea, Bibliothèque Nationale de France)

Fig.10 Papi, regi. (Ms. din 1272, Bibliothèque Nationalede France)

www.digibuc.ro LUMII 7000 8000) TEXTELE SLAVO-ROMANE DIN SECOLELE AL XV-LEA- AL XVIII-LEA

ALEXANDRU

1. Intepretarile diverse atribuite cifrelor din textele biblice au stat la baza numeroaselor preziceri privind data Incetärii existentei umane. primele veacuri ale crestinismului s-a crezut acest se va produce la trecerea a 6000 de ani de la zidire, care corespundea celor vase zile ale creatiunii, socotite acceptia o zi Domnului este ca o mie de o mie de ani ca o zi" (II Petru 3, 8; cf. 89, 4). NeImplinirea acestei profetii nu a putut opri aparitia altora: o mie de ani de la ori de la patimile Mantuitorului, o mie de ani de la Constantin etc. 2. Anul 7000. Fixarea duratei universului la 7000 de ani e.n.), corespunzatori celor zile ale creatiuniiziva odihnei lui Dumnezeu', a reprezentat o profetie care a circulat Indeosebi Wile ortodoxe2. Desi acestui izvoarele sunt discrete, se pare biserica de rit oriental a acordat credit profetiei. La Inceputul secolului al XV-lea, Fotie, mitropolitul Rusiei, scria lui Grigore epicopul de Lvov, despre apropierea sfarsitului Ideea reapare aceeasi epoca la Briennios, predicatorul de la curtea bizantin4. se va produce al veac" se prefatä la Evanghelie de Constantin Filozoful5. De stabilirea datei va avea fenomenul se interesat cunoscutul Ghenadie Scholarius. credit profetiei celor 7000 de el calcula lumii la doua date diferite: 1492 (dupa Septuaginta)

Pentru alte explicatii, vezi rom. 2195 (B.A.R.), f. 195"-196", ms. rom. 5328 (B.A.R.), f. 2 Despre lumii In anul 7000 vorbeste Cristofor Columb, cä, potrivit calculelor sale, acesta urma sä se 1656; vezi Jean Delumeau, Frica Occident (secolele XIV-XVIII). cetate Bucuresti, 1986, p. 57. 1880, p. 318 (se va cita continuare Hildegard Schaeder, Moskau das Dritte Rom, 1963, (reeditarea din 1929), p. 49-50. Marie-Hélène Congourdeau, Byzance et la du monde. Courants de pens& apocalyptiques sous les paleologues, volumul Les traditions apocalyptiques au tournant de la chute de Consiantinopole (Actes de la Table Ronde d'Istanbul (13-14 avril 1996) édités par Benjamin Lellouch et Stéphane et publiés par l'Institut Français d'Etudes Anatoliennes Georges-Dumezil d'Istanbul, Paris, Montreal, p. 67). La geste du prince Igor'. Epopée russe du Texte.établi, traduit et commenté sous la direction d'Henri Gregoire, de Roman Jakobson et de Marc Szeftel, assistés de J. A. Joffe, Annuaire de l'Institut de philologie et d'histoire orientales et slaves", Tome VIII (1945-1947) volume offertMichel Rostovtzeff, New York, p. 297.

"StudiiMateriale de Istorie Medie", vol. XXII, 2004, p. 193-207

www.digibuc.ro 194 Alexandru

1513 Josephus Flavius). Prima data este de preferat, nota Ghenadie Scholarius, prevestitoare ale sfarsitului s-au deja, ceea ce denota este aproape6. elocventa biserica acceptase noul orizont cronologic ne este furnizata de pascaliile anterioare anului 1492, toate alcatuite numai pentru mii de 7 . pascalii, cu anul 7001 datorate lui Zosim, mitropolitul Rusiei lui Gherman, arhiepiscopul Novgorodului, fac referiri la vechea pascalie elaborata pentru mii de ani: sfarsitul a mii de ani I-am ajuns cel din an al pascaliei pentru mii de ani n., Al. Mares) s-a mai pascalia scrisä pentruapte mii de ani milenii aveau va lumii"9. Credinta lumea se va 7000 de o vedern strecurandu-se unele scrieri Indeosebi cu caracter escatologic. Roman Jakobson a indicat dintre acestea: sfântului Ipolit, al Romei, sfântului al Efesului, sfântului Andrei , Prorocirealui Metodie al Patarelor". Lista care desigur este mai lunga, poatecompletata cu Moartea Avraam, care se decesul patriarhului, corpul va sta pe se vor sfarsi 7000 de ani"12 cu vise tâlcuirea lui care viata de apoi" este al veac al lumii"13 sau, cum o versiune a aceleiasi scrieri, la a mii

6 A. Vasiliev, Medieval ideas of the End of the World: West and Est, Byzantion", Volume XVI, Fascicle 2, 1942-1943, p. 498-499; Congourdeau, op. cit., p. 72, 94, 95. Vezi, de exemplu, continuta de inscriptiile din biserica Dimitrie din Tesalonic, pentru perioada 1473-1492 (Marie-Hlne Congourdeau, op. cit., p. 72). Pentru a altä care se opre§te, de asemenea, la anul 1492, vezi mai jos p. 195. VI, p. 795-796. VI, p. 803-804. Probabil este vorba de Andrei cel Nebun pentru Hristos, chestionar care acesta Epifanie se fac referiri la durata lumii de 7000 de ani; vezi ms. 134 (B.A.R.), de dar cu localizare necunoscutg,

Mica culegere din viala nostru Andrei cel Nebun pentru Hristos, cuprinzdnd Epifanie cu räspunsurile Andrei, foarte folositoare" (f. iar despre continutul prezicerilor, vezi infra, p. 198). La geste du prince Igor', 297-299. 12 monravov, tom. I, 1863, p. 83. Bodleian Library Oxford, Ms. (Can.) Lit 413=993, f. (am folosit fotocopiile textului). 14 P. Potapov, K o 12 czax gapz Bmecrb VIBaHOBWIa p. 129.

www.digibuc.ro lumii textele slavo-româneromâne5ti 195

astfel de pascalie se in anexa Liturghierului slavon de la Feleac15. Ea a fost pentru anii 1482-149216 (f. 107% vezi fig. 1), iar pe baza primului an din fruntea Pascaliei se considera manuscrisul a fost copiat anul Identitatea copistului numele localitatii care a activat acesta au necunoscute. insemnare târzie, probabil din secolul al XVII-lea sau al XVIII-lea, dovede§te manuscrisul a fost donat din Feleac de un localnic cu fameia Alexandru Toth, ar ca autorul manuscrisului de la Feleac fost unul dintrecopi§tiisavantiai Putna"19.Ipotezasaestedezmintitade elementelor decorative (initiale, vignete) care, potrivit lui V. denota interferente de e admitem totu§i o autohtona, de§i nu avem nici un indiciu sigur in acest sens, manuscrisul trebuie localizat, având vedere felul scrierii, mai curând in Transilvania decât Moldova. Astfel de pascalii au fost uz in Tara Româneasca Moldova, dovada indirecta a existentei furnizând-o pascalii ale tabele cu date cronologice calendaristice debuteaza cu anul 7001 Una este Pascalia la Putna la sfar§itul secolului al XV-1ea21, alcatuitä pentru anii 7001-7084 (.1493-1576)22 intitulata HOBHAO

15 Biblioteca Centrala Universitard din Cluj, cota 4745. trei ani manuscrisul s-a aflat la Muzeul de Istorie al orasului Bucuresti, unde fusese adus prin anii saptezeci de la biblioteca clujeand. Pentru descrierea lui, vezi Elena Linta Catalogul manuscriselor slavo-romdne din Bucureoi, colaborare Lucia Djamo-Diaconitd Olga Stoianovici), Bucuresti, 1981, p. 118-119. 16 Reprodusd de Alexandru Toth, Primele manuscrise matematice din Transilvania, 1974, fig. 9a, b; cf. Elena Linta care afirmä gresit Pascalia se opreste la anul 6979 (=1471)" (op. p. 119). 17 Metes, Istoria bisericii religioase a din Transilvania Ungaria. Volumul I la 1698), Sibiu, 1935, p. 172; cf. Elena Linta, care, datoritä unei lectiuni gresite a primului an din Pascalie, manuscrisul anul 1471 (op. cit., p. 118). IS Elena op. p. 119. Pe f. mai o 1nsemnare ilizibild. Elena pretinde lectura lui M. Berza, insemnare ar atesta copierea manuscrisului Feleac, din porunca arhiepiscopului Daniil, zilele craiului (op. cit., p. 119). Din nou autoarea comite ogreseald, Insemnarea respectivä apartine realitateunuialtmanuscris, Tetraevanghelului de la Feleac; vezi M. Berza, Miniaturi manuscrise,in Repertoriul manuscriselorobiectelor de din timpul lui Mare, [Bucuresti], 1958, p. 371, nota 2. Pentru reproducerea Insemnärii, vezi Timotei Cipariu,Archivu pentru filologia istoria, nr. XXXIX, 20 octombrie 1870-71, p. 777. Bucuresti, 1972, p. 36. 20 Istoria artei feudale Vol. perioada de dezvoltare a feudalismului, [Bucuresti], 1959, p. 913, 874 875. Pentru reproducerea initialelor, vezi Iuliu Alfabete vechi Almanahul 1929, cele pagini nenumerotate p. 52. 21 Asupra a atras atentia de Maria Magdalena Szikely, Mare lumii, SMIM, vol. XXI, 2003, p. 273. 22 Paulin Popescu, Manuscrise slavone din BOR, LXXX, 1962, nr. 1-2, p. 143-144, cu o reproducere a primei pagini din textul Pascaliei.

www.digibuc.ro 196 Alexandru

indreptarea Pascaliei, (fig. 2). A doua este o Pascalie Tara ms. 277 al Bibliotecii Academiei Din nefericire, nu s-a deck primei cu materia pentru anii 7001-7003 (=1493-1495). Titlul ei este diferit de cel al versiunii putnene: Pascalia de la inceputul mileniului al (vezi 3). titlurilor diferite, continutul ordinea elementelor cronologice a datelor calendaristice din cele pascalii sunt identice:

Versiunea putneanä25 Versiunea dim 277

XBo. HeA. . -- H AgH. . H, , . , WOW.

g. HeA B HHe. B B,

g. g. 'F T H H, B s Anul 7001, crugul - anul 7001, indictionul11, soarelui 1, lunii 9, indictionul 11,crugul soarelui 1, al lunii 9, temelia 12, temelia 12, na§terea lui Hristos marti,na§terea lui Hristos marti, postul mare 6 postul mare 6 6zile, 6 zile, Triodul Triodul ianuarie 27, glasulianuarie 27, secului februarie 10, 8,evanghelia 40 de mucenici 3<-a> secului februarie 10, 40 de mucenici Blagove*tenile 3<-a> de post luni, fasca evreiasca aprilie Blagove§tenile 4 joi, iar Pa§tele lui Hristos aprilie 7, de post luni,fasca Gheorghe 3<-a> evreiascaaprilie4 Joia Mare, marti, secului de Petru PateleluiHristosaprilie7,iunie2,postulPetru3 Gheorghe marti 3<-a> 5 zile, Petru läsatul secului de 209") Petru iunie 2, postul Petru 3 5 zile, Petru

Versiunea Pascaliei putnene se diferentiaza de aceea din ms. 277 prin nesemnificative. Notarea indictionului pe pozitia a treia de

23 mAna noastrr, probabil pentru mana anului", multe elemente cronolgice pot fi socotite pe Incheiturile degetelor. 24 A.I. H 1905, p. 424; P. P. Panaitescu, Manuscrisele slave din Biblioteca Academiei RPR, Vol. 1, [Bucuresti], 1959, p 371-372. 25Textul reprodus dupä facsimilul publicat de Paulin Popescu, op.cit.,p.144. Facsimilul a fost reprodus de noi sub fig. 2.

www.digibuc.ro lumii textele slavo-româneromânesti 197 copist, pentru ceilalti ani, 7002 7003, indictionul este notat pe prima pozitie)26, prezenta epitetului de post substantivul (omis versiunea din Tara Româneascd), specificarea la Triod a unei indicatii de ritual bisericesc (glasul 8, evanghelia11-a), care nu este caracteristicd calendarului, sfarsit, precizarea joia care va fasca evreaisca este Joia Mare, precizare superflud de vreme ce data Pastelui evreiesc a cdzut anul respectiv trei zile mai devreme Pastele ortodox. Ultimele particularitäti sunt evident adaosuri la textul de al Pascaliei. S-ar putea foarte bine ca ambele pascalii derive dintr-o desigur nu una ceea ce ar explica identitatea de Chiar admitem asemdnare este pur intâmplätoare, alcdtuirea celor pascalii datorându-se unor actiuni independente, initiativele nu puteau veni decât din partea bisericii. Precizare nu este gratuitä, s-a sustinut de curând realizarea Pascaliei putnene pentru anii 1493-1576 ar constitui implinirea porunci din partea ctitorului mändstirii Putna"28. A considera o datä cu trecerea anului 7000, biserica din Moldova a asteptat ca Mare ia initiativa noului calendar, a degreva institutie de una dintre sarcinile ei cele mai importante, atribuind, schimb, domnitorului o responsabilitate ce nu era de competenta sa. ce aprehensiunile legate de iminenta sfarsitului lumii, putin de o parte a clerului, ne primul rand la cei implicati alcdtuirea calendarului, s-au transmis mirenilor este de stabilit. Chiar rândul clerului avizat de aceastä profetie vor existat, poate, unii care aveau realizdrii ei, alte profetii anterioare (6000 de ani de la zidire", o mie de ani de la nasterea lui Hristos") nu se adeveriserd. S-au auzit, e drept nu la noi, voci apartinând reprezentantior bisericii ortodoxe, care au predictia despre declinul lumii anul 7000. Este cazul unora dintre iudaizantii de la NovgorodMoscova", a

26 Vezi 2. 27 raport cele 16 elemente comune acestor pascalii, pascaliile din jurul anului 1500 urmätoarea situatie: Pascalia din Liturghierul de la Feleac are numai 9 elemente acestea altfel ordonate (Blagoveftenile evreiasca Triodul Postul Mare vezi Alexandru Toth, Primele manuscrise matematice din Transilvania, 9a, b; cf. 1), Pascalia mitropolitului Zosim al Rusiei 22 de elemente, dintre care 6 nu se pascaliile noastre (Descoperirea capului lui anului, Evdochia, Alexie, lui Lazár loan Teologul; vezi VI, p. 801-802, nota 3; cf. Pascalia arhiepiscopului Gherasim al Novgorodului pentru anii 1493-1562, care cele 6 elemente nu au fost retinute; vezi P1/16, VI, p. 804-805), iar Pascalia la Putna anul 1523 are 15 elemente (lipseste temelia, iar Triodul este denumit ca Pascalia mitropolitului Zosim prin termenul prescurtat vezi B.A.R., 101, f. aceste particularitdti, este putin probabil ca Pascalie reprezinte o reluare a Pascaliei putnene pentru anii 1493-1576, cum Claudiu Paradais, ale la Putna, Iasi, 1988, p. 125. cele pascalii putnene abordeazd o (1519-1576), ar fost de asteptat ca elementele cronologice calendaristice coincida. De remarcat o Pascalie dintr-un alt manuscris putnean de la secolului al XVI- lea (B.A.R., rom. 4620, f. Intocmitä pentru anii 1592-1613, confine numai 6 elemente, dintre care 4 sunt complet noi. 28 Maria Magdalena op. cit., p. 275. 29 dintre acestia a fost protopopul Alexie, moarte (+1490) i s-a atribuit afirmatia: 7000 de ani au trecut, nu este scrierile au mintit" (N. A.

www.digibuc.ro 198 Alexandru

sectä fusese printesa Olena, lui cel Marenora Ivan al Nu avem ca ecourile demistificarii profetiei celor 7000 de ani ajuns la curtea domneasca a Moldovei, cum nu detinem nici informatii despre frica pe care vor Incercat-o pe ce se apropia fatidicul an 7000. aceste speculatiile pe tema spaimelor escatologice de care vafost Stefan Mare, special anul 148331, ni se par nemotivate. Actele interne nu transpara nici mai mic indiciu privitor la un astfel de fenomen. Singura certitudine ne-o actele de din anii 1491-1492, care ca anii anteriori, recomandarea domnitorului celui ce va urma scaun moarte de a-i respecta adoptate32. 4. De probabil Codicele de la Tulcea, prima mentiune despre profetia celor 7000 de ani text slavon copiatMoldova. Manuscrisul, de redactie mediobulgara, contine, altele, textul Mica culegere despre viata sfantului parintelui nostru Andrei Nebun pentru Hristos" (B.A.R., ms. sl. 649, f. trei locuri ale textului se fac referiri la cele milenii sortite lumii: cero intrerupere apte veacuri34 ale acestei lumi" (f.

iar unii spun poporului, Domnul va lua sceptrul israelitilor, care vor a§adar la celui de-al veac" (f. H H ero.H

B'kK. H va pe va da faptele lui. atunci va primi Inceputul al optulea veac, spusele lui Solomon: partea a la fel a opta»35, acest veac are Implinirea celor viitoare" (f. 82"). cum ne o scriere din circa 1495 Expunere despre sfäritul a mii "), interpretarile pe care unii ai bisericii le-au dat citatului atribuit lui Solomon plasau lumii veacul al a doua venirea a lui Hristos veacul al optulea36.

Kazakova I. S. eperHvecKHe Ha PyccH XIV-Ha XVI 1951, p. 391). 30 M. Karamsin, Histoire de l'empire de Russie. Traduite par M. M. St.-Thomas et Jauffret, tome Paris, 1820, p. 244; George Vernadsky, The Heresy of the Judaizers and the Policies of Ivan III of Moskow, Speculum", VIII, 1933, p. 453. Cf. Maria Magdalena Székely, op. cit., p. 276-277. 32 Documente privind istoria României. Veacul XV. Moldova, Vol. (1476-1500), [Bucuresti], 1954, p. 170 (nr. 153), 172 (nr. 154), 174 (nr. 157), 175-176 (nr. 158), 177 (nr. 159), 178 (nr. 162), 179-180 (nr. 164), 183 (nr. 167) etc. Vezi descrierea manuscrisului la Bogdan, Cronice inedite de României, Bucuresti, 1895, p. 4-12. Pentru semnificatia mileniu"v. vezi La geste du prince Igor', p. 298. Citatul atribuit lui Solomon nu se textele Vechiului Testament referitoare la acest personaj (3 1-11; 2 Paralipomene, 1-9; lui Solomon). N. A. KazakovaI. S. op. cit., p. 395-396.

www.digibuc.ro lumii textele slavo-româneromânesti 199

versiune a scrierii, tot de redactie mediobulgard, despre care se afirmä a fost copiata Tara Româneascd, se ms. 298 (B.A.R., f. datând din secolul al XVI-lea". 5. textele românesti profelia despre lumii anul 7000 apare destul de târziu. Cea mai veche mentiune cunoscutd o Tâlcuirea Apocalipsului apartinând lui Andrei, arhiepiscopul Cezareii Cappadociei, traducere din anul 1704 a episcopului Damaschin. comentariul care primul verset din capitolul 13 al scrierii se spune la un moment dat: Si lumii acestiia cea cu 7 curgeri de vremi ale eicu vremi de 7 zile cu 7 petreaceri precum ceale ce va zice. care Domnui veacului acestuia au fost mai nainte insemnatä sä carele va lucra Satana" (B.A.R., ms. rom. 2469, f.

De la mijlocul secolului al XVIII-Iea primele copii manuscrise românesti intrebärile lui Epifanierdspunsurile lui Andrei cel Nebun pentru Hristos, apartinând chestionarul pe care 1-am inregistrat circulând mai devreme cu secole versiuni slavone provenind din Moldova Tara Româneasa. Aceste copii apartin la traduced: una pästratäms. rom. 2523 alta mai multe manuscrise, dintre care mai vechi pare a fi ms. rom. 1197. primul dintre pasajele care ne intereseazd versiunile celor traduced: una sântu aceastea 7 veacuri a cestii lumi, ailor nu s-au (ms. rom. 1197, f. - singele a veacuri a lumii acestie sä sävârsaste prin ailor" (ms. rom. 2523, f. cf. alte pasaje revelatoare din cele si va giudeatorul pre pämântu va plati dupa lucrurile lui. atunci di ciia sä va priimi a vacu, cum Solomon: «Din parte 7<-a> i a opta», acelor ce vor are umplerea acestui veacu" (ms. rom. 1197, f.1"), Iar oarecari dzic limbilor, va sä rädice pre cei mai de pre a lui Israil ca proroceascd plinirea celui veac" (ms. rom. 2523; f.

Vezi P. P. Panaitescu, op. cit., vol. I, p. 399. Pentru pasajul care se citatul din pseudo-Solomon, vezi f. Ms. 309 (B.A.R.), scris probabil (P. P. Panaitescu, Catalogul manuscriselor slavo-române slave din Biblioteca Academiei Vol. H, Editie de Dalila-Lucia Aramärevizuita de G. cu de Gabriel $trempel, Bucuresti, 2003, p. 55), confine o versiune a lui Epifanie cu raspunsurile lui care nu se mai sus-reproduse despre durata de 7000 de ani ai 38 Cf. Gheorghe la Apocalips a sfäntului párintelui nostru Andrei, arhiepiscopul Cezareii Capadochie1 Manuscris chirilicá din- anul 1704 Comentar extras la Apocalipsä a sfäntului Ambrozie, episcopul Milanului, traducere din italianj, Oradea, 1991, p. 85-86, unde respectiv este reprodus versiunea aceleiasi ms. rom. 4826 (B.A.R.), copiat de popa Stanciu de la Biserica Tuturor din Bucuresti. Cf. datarea pe care i-o G. (Catalogul manuscriselor B.A.R., 1-1600,[vol. Bucuresti, 1978, p. 253). 0 versiune a traducerii, cea din ms. rom. 2430 (B.A.R.), considerata de G. a data de la mijlocul secolului al XVIII-lea (op. cit., vol II, p. 271), nu confine pasajele cu prevestirea respectiva, lacunar filele bine editie a acestui chestionar, pe textul ms. rom. 2786, copiat de 1807 la Bistrita, o Velculescu; vezi Nebunul Texte uitate, texte regäsite, vol. II, Bucuresti, 2003, p. 215-278.

www.digibuc.ro 200 Alexandru

Cum era de a§teptat profetia respectiva apare Prorocirea svântului nostru Metodie, arhiepiscopul Patarilor, pentru cele ce vor zilele de apoi: zilile de apoi, la al rädica-sd-vor ismailteanii agareanii" (B.A.R., ms. rom. 1701, f. copie de la secolului al XVIII-lea)41. versiune de la inceputul secolului al XIX-lea a intrebärilor lui cu ale lui Panaiot Filosoful, la Intrebarea Ce inchipuiesc acéle zile ale cänd s-au odihnit a zi?", se inchipuia§te sä lumé pe 7000 mii de ani", continuare adäugändu-se §i a optulé véc sä sfar§itul vécului zisa aici aceea§i disociere sfär§itul lumii (veacul al judecata de apoi (veacul al optulea), la care referireinterpretarea citatului din pseudo-Solomon. 6. Anul 8000. Nici nu se incheiase bine anul 1492 o profetie a fost spatiul ortodox: lumea va lua sfär§it trecerea a opt milenii. Primul care a afirmat-o a fost Zosim, mitropolitul Rusiei, din a Pascalie afläm noua lucrare a fost elaboratd pentru opt mii de ani, care venirea universald a lui Hristos" (H4 B'h aceastä profetie, mileniul suplimentar a fost dedus din speculatia sfär§itul creatiunii se va produce ca debutul ei (deci 7 zile + 1 zi = 8 zile). Explicatia ne este de o versiune remaniatä secrete despre rápirea lui Enoh cel drept: A opta zi, am stabilit-o aceea§i zi, pentru ca a opta prima, prima de mine, chip de 7 mii, sä la de 8 mii, precum la prima zi duminica, la fella a opta zi, pentru ca duminica sä pururea"

(B. H. .H. H

CE .3. THCALVHX, H .H. B'h W

AHH H .H. Noul ciclu cronologic pätrunde texte apocaliptice. Intr-o versiune mediobugard a lui Avraam, corpul patriarhului va sta pe pämânt pdnä se vor sfär§i 8000 de ani" inlocuindu-se astfel vechea prezicere (vezi mai sus, p. 194). 7. Ultima a istoriei, veacul al optulea, 8000 de ani, apare consemnatä text slavon copiat Moldova. versiune a lui Avraam, transcrisd la mänästirea 1557 de ieromonahul ca versiunea editatä de G. Polivka aceea§i emendare 8000 de ani" B.A.R., ms. sl. 636, f. 7000 de ani" din mai vechi ale scrierii.

o alta versiune a scrierii Alt hrizmos al presvântului parintelui nostru Metodie, arhiepiscopul , cuvântu pentru celi ce vor de apoi, care citim O, Vizantie, de apoi, al pruncul asupra ." (B.A.R., ms. rom. 4731, f. 18'). 42AL. Cioränescu, Cercetäri literare, Bucure§ti, I, 1934, p. 65. P1/16, VI, p. 800. A. Vaillant, Le livre des secrets d'Hénoch, Paris, 1952, p. 102 104 (textul slavon). G. Polivka, Die Erzâhlung vom Tode Abrahams, für slavische Philologie", XVIII, 1896, p. 120. Vezi descrierea manuscrisului la loan Bogdan, op. p. 81-90.

www.digibuc.ro lumii textele 201

8. Textele contin putine referiri la veacul al optulea ca punct al existentei umane. Cea mai veche mentiune o gäsim manuscrisul nr. 69 al bibliotecii Mitropoliei Ortodoxe din Sibiu, care din jurul anului omilie din cuprinsul manuscrisului, referitoare la a doua venire a lui Hristos, se cu urmätorul adresat credincio0or: Deci deaca sä va apropia lumi sä creadem nu iaste departe. s-au prorocit au fost 8 chiti marelumea iaste tocmitä pre 8 mie de ai vecuiascd. Ci vor peri den mare acei 8 chiti, lumea va peri. de atuncea vreamea de astä au trecut 7 au ramas numai unul. 7000 de ani ai au trecut au rämas 1000 de ani" (p. 152/11-15 - 155/1-5)48. Interesul pasajului consta punerearelatie a duratei lumii de 8000 de ani cu cei 8 chiti" (=balene) din mare. Sprijinirea pämantului pe pe§ti reprezintä o veche populard. lnterrogatio versiunea a unei vechi scrieri bogomilice bulgäre§ti, afläm doi sustin la§i motiv se chestionar slavon, sub forma de Intrebärirdspunsuri. La intrebarea Ce tine se specifica sta pe iar apa este de o foarte plata, sustinutd la ei de patru balene de aur (.X. versiunea amintitä a lui cu ale lui Panaiol Filosoful aceea.5i explicatie a sustinerii pe trei chiti; chitii trei Mai consemndm faptul tema sprijinirii pämantului pe pe§ti, explicatd uneori drept cauza cutremurelor, o regäsim unele credinte ale poporului nostru privitoare la creatiune52.

apartine morii din o de filigran (vezi 4) apartinând tipului IX clasificarea lui NussbAcher, cu documentare din anii 1648- 1649 (Date privind istoricul morii de din Apulum, XV, 1977, Alba p. 687). Variante acestui tip se pe hârtia Psaltirii la 1651 Din istoria a filigranului: tipografia a Balgradului (sec. XVII), Alba lulia, 1999, p. 74 2-4). continuare a fost ale cestii lumi. Dintr-acea mie de ani au trecut acum 639 de ani" (p. 155/5-6), care a fost anulat cu o linie de copist. Bizuindu-se pe informatie, Atanasie Popa a copierea manuscrisului anul 1639 o cazanie in secolul al XVI-lea? cu izvoarele Cazaniei lui Varlaam, de lingvistica", X, 1965, nr.1, p. 77). Datarea este de filigranelor (vezi supra, nota 47). 1639 fabrica din Lancr producea alte tipuri de filigrane; vezi Gernot Nussbächer, op. cit., p. 686: tipurile ilustrarea la Sigismund Jáko, Az erdélyi feudalizmuskori történetének (XVI-XVII. század), Studia Universitatis Babes-Boliyai", series Historia, fasciculus 2, 1962, 11 (pentru tipul 1), Josephus Signa interna chartarum saeculo XIV, XV, XVI, XVII et XVIII in Transsilvania obviarum. Collegit. Tomus I, p. 188 (pentru tipul II) Lidia Filigranele npärite la secolul al XVII-lea, Studia bibliologica, vol. III, 1969, 49 (pentru tipul III). bor. Ivanov, BOMMHACKH 1925, p. 74. N. Tihonravov, op. tom. II, p. 443. Al. Ciordnescu, op. cit., p. 66. 52 despre ceriu stele, SezAtoarea", I, 1892, nr. 9 10, p. 232; I. Zane, Proverbele din Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istria Macedonia, vol. I, Bucuresti, 1895, p. 238; Ion Creangd", III, 1910, nr. 10, p. 303; I. Otescu, Credintele despre cerstele, AARMSL, tom. XXIX, seria a II-a, p. 476; Tudor Povestea lumii de demult, Bucuresti, 1913, p. 23; Gh. F. Ciausanu, poporului

www.digibuc.ro 202 Alexandru

Un alt text care este referirea la cele 8 veacuri sortite vietii terestre este intitulat Antihristi semnele vremii de apoi. versiunea scrierii copiatä 1845 de un localnic din Bogdänesti (jud. 8000 de ani marcheazd lupta dintre Isus Hristos Satana, care se va produce eliberarea ultimului din temnita iadului", unde fusese damnat sä stea legat, cum relateazd Evanghelia lui la a doua venire a Mantuitorului: scrie 1000 de ani fac un veac, a trecut acum 7 veacuri, 7370 de ani mai sunt 630 de anim, se va 8 veacuri, 8000 de ani de la omu cel Adam ... de aceia bägdm de la [al] 8-lea veac sä va Satana din temnita iadului", Hristos i-a zis: vom face amandoi"55. Opinia lui T. Bäläsel, editorul textului, ne-am afla prezenta unei scrieri de inspiratie bogomilicd nu poateacceptatd. Elemente ale doctrinei dualiste nu se regäsesc text. Dimpotrivd, prezentarea lui Adam ca o creatie a lu Dumnezeum contravine acestei doctrine. Nici ridicarea lui Adam rai nu are vreo cu conceptia bogomilica, tema literatura apocria religioasä din primele veacuri ale crestinismului57. 9. Rar Inregistrate texte termenul scadent abia anul 2492 e.n., profetia celor 8000 de ani nu a putut avea un impact de serios romanilor din epoca veche. Probabil biserica de la noi a luat pozitie fatä de asemenea profetii, o astfel de atitudine fiindu-i de respectarea evanghelic privitor la neputinta omului de a ziva ceasul va veni a doua Fiul omenesc (Matei 25, 13; Marcu 13, 32). Pe de altä parte, nu scriere o predictie escatologica fusese tradusä trecut pentru s-ar dat crezare continutului profetic. mitropolitul Dosoftei recunoaste traducerea limba pe care a dat-o liturghii a patriarhului Gherman,s-a strecurati un cuvânt nepotrivit evanghelie n.; Al. Mares). Acesta este pe care oamenii spun a doua venire a lui Hristos are sä fie mii cinci sute de ani, ca märturiile sf Ipolit, precum lui loan de Aur".58 Mai la jumdtatea secolului XVIII-lea prima luare de pozitie spatiul impotriva acestor profetii escatologice copie de monahul Rafail de la Bistrita Semnele lui Antihrist ale

asemanare cu ale popoare vechi Bucuresti, 1914, p. 9; Tudor Painfile, Mitologia credinfele poporului [Bucuresti], 1924, p. 14. Evanghelii apocrife. Traducere, studiu introductiv, note prezentari de Cristian [Bucuresti], 1999, p. 202. Cifrele nu au nici o valoare pentru aflarea datei a fost textul. 7370 de ani, scursi acum", transpusi anii erei noastre 1862, iar copia din 1845. Am vazut manuscrisul sibian nr. 69 s-a notat, la un moment dat, artrecut acum" 639 de ani peste 7000 (vezi mai sus, p., nota 42), ce anul 2139 e.n., o de-a dreptul T. Vechi texte bogomilice &site prin Oltenia, AO, XII, 1933, nr. 67-68, p. 206-207. 56 p. 207. Evanghelii p. 202, 209-210. Ciobanu, Dosoftei mitropolitul activitatea lui la istoria literaturii românefti a literare din al XVII-lea, Iasi, 1918, p. 163-164.

www.digibuc.ro lumii textele slavo-române i 203

din dumnezeiestile scripturi traducere a editiei tipärite la Moscova

END OF THE WORLD (YEARS 7000-8000) IN SLAVO-ROMANIAN AND ROMANIAN TEXTS FROM THE CENTURIES

Abstract

Although only one Pascalia is known from the year 1482-1492, originating in Transylvania, we have indices that such Pascalias, the calendar dates of which did not exceed the year 7000, did exist also in Moldavia an Wallachia. The absence of data does not allow us to make any remarks about the echo held by the prophecy about the end of the world in the year 7000 had had among Romanians. The prediction about the decline of the world in the year 8000, seldom registered in texts, did not create any escatological fears, as its deadline was too far ahead.

Ms. rom. 2195 (B.A.R.), f.

www.digibuc.ro 204 Alexandru

-r - - -- r 5 u,

.

K3

'

.

-

. -

.

. i

. r .

. .

. (

.

www.digibuc.ro textele slavo-române româneti 205

I

- - ;; -:

.

A ' .-

,

:

Fig.2

www.digibuc.ro - ,

-

. , b

www.digibuc.ro lumii textele slavo-româneromânesti 207

Fig.4

www.digibuc.ro www.digibuc.ro A mes amis roumains

HA COH ET LE RITE DU COURONNEMENT

(Notes et corrections sur une faute multipliée concernant le Mss. 1,

IVAN BFLIARSKY (Sophia)

Les textes liturgiques rendent grand non seulement parmi les spécialistes dans le domaine particulier de l'hymnographie et du rituel mais aussi parmi ceux qui se sont consacrés aux du Droit et de ladite théologie politique. En ce sens faudrait dédier une attention spéciale l'étude de l'investiture des souverains dans les pays orthodoxes au Moyen Age et durant l'époque dite post-byzantine. Tenant compte de mon intérét sur la signification des textes liturgiques et particulièrement en ce qui concerne le couronnement et la promotion des différentes dignités qui dure donc depuis des mon attention était attirée pararticle des collgues Violeta Barbu et George qui traite justement ce problme2. rapprécie les qualités scientifiques et les mérites de cette mais je ne peux pas m'abstenirproposer quelques remarques sur une des textes y publiés qui ne devrait pas situ& parmi les textes liturgiques, liés la coronation des souverains. Je voudrais préalablement et expressément noter que les origines de la faute doivent étre cherchées dans le catalogue des manuscrits slaves de la Bibliothèque de l'Académie roumaine, préparé par P. P. Panaitescu dont certaines qualités pourraient mises en cause3. Je voudrais noter que le manuscrit dont on va parler est présenté dans le catalogue des manuscrits slaves en Roumanie de A. I. Jatsimirsky (A. n'est pas décrit en détail4. L'auteur nous informe seulement que le contenu du codex est ordinaire pour ce type des recueils. Quand ce contenu l'oraison en

* Cet article a été préparé durant mon séjour en Roumanie grâce â la bourse de New Europe College, Bucarest. Iv. Biliarsky, Le du couronnement des tsars dans les pays slaves promotion d'autres axiai, dans OCP, Vol. 59, 1, 1993, 91-139. 2 V. Barbu, G. Coronatio. liturgica dans universal in istoria Prof Dr. Papacostea ocazia implinirii a 70 de ani, Bucurevi, 1998, p. 40-68. P. P. Panaitescu, Manuscrisele slave din Biblioteca Academiei RPR, vol. I, Bucurevi, 1959. A. H. u pyrconucu pycocaeo u T. LXXIX), HeTep6ypr, 1905, c. 85 No 1).

"StudiiMateriale de Istorie Medie", vol. XXII, 2004, p. 209-215

www.digibuc.ro 210 Ivan Biliarsky question n'est pas citée mais il cite la taxis dont elle fait partie Monumebl » avant de dormir). Revenons au catalogue de P. Panaitescu! Il s'agit de la description du manuscrit Noce qui est un Psautier avec acolouties. Aux ff. 215v-216v est situ& une que l'auteur du catalogue intitule et puis - pour éviter chaque doute - il explique en roumain «De asemenea la voevodul ales»5. Cette lecture est compltement fautive ce qui devient aussitôt lors du travail avec le manuscrit lui-méme. Cette faute peut reconnue également par le manque de concordance entre le substantif et l'adjectif car le terme «voYévode» est masculin bien qu'il se &cline comme les substantifs féminins de la seconde terminant en «-a». La lecture de Panaitescu devrait correcte seulement dans le cas la forme serait un possessivus, mais dans ce cas on rencontrerait le problme comment le participe pourrait interprété en tant que le substantif «élection», «procédure de vote». Dans un tel cas l'expression serait ou bien et non point cela que l'on retrouve dans le manuscrit. Quand plusieurs chercheurs, moi y compris (en se fondant seulement sur le catalogue publié de Panaitescu) ont été leurrés par cette lecture en traitant la comme partie du rite investiture des gospodars de Valachie et de Moldavie. Justement c'est le cas avec les collgues V. Barbu et G. Lazar qui ont publié pour la fois le texte de l'oraison: ils l'ont inclus dans l'annexe de leur mais ils l'ont aussi comment& en ce sens7. Le texte est défini comme «la rédaction» des du rite du couronnement qui est également la plus ancienne tenant compte aussi de la de son «rédaction morave», par eux8. Evidemment ils avaient une sensation qu'il y avait des problèmes avec ce texte car ils ont déclaré qu'il n'était pas typique vue les motifs «christologiques», «mariologiques», «archangélologiques» y prédominant au lieu des vétérotestamentaires8. Il est ä noter aussi la &termination que le texte de la était probablement créé pour utilisé ad hoc parce qu'il n'est pas inclus dans l'étude de M. En effet, il s'agit d'une oraison qui n'a rienvoire avec le couronnement ni avec l'élection de souverain ce qui devient évident non seulement du texte mais aussi du contexte. La liaison de ce texte avec le rite monarchique provient de la faute de P. Panaitescu qui a lu comme Cette faut était quand vue leséditeursquiontécartélalettre«H»inexistante. Malheureusement ils se sont jusqu'ici.

P.P. Panaitescu, op. vol. I, No 1, 4. 6 Iv. Biliarsky, Le rite du couronnement, p. 98. V. Barbu, G. Lazar, Coronatio, p. 59-62, 49, 56 suiv. V. Barbu, G. Lazar, Coronatio, p. 49. Je voudrais expressément noter que les textes en question font partie des livres liturgique de l'école de Tarnovgrade-Mont Athos, au Typikon de Jérusalem. Cela se confirme par l'orthographe euthymien du manuscrit. En ce sens ilest complètement inacceptable de parle des moravismes au moins sans des témoignages concrets. V. Barbu, G. Lazar, Coronatio, p. 56. V. Barbu, G. Coronatio, p. 56.

www.digibuc.ro Le rite du couronnement 211

La prire exige une nouvelle publication avec toute la taxis de avant de dormir ce que je vais proposer ci dessous. Le méme on peut dire pour la description du manuscrit car dans le catalogue publiéy a certains fautes, inexactitudes et omissions.

Bibliotheca Academiei Române, Mss. 51. 1 Psautier avec acolouties (XV-XVI Psautier et leitourgicon 219ff. Parchemin - La colonne &rite 90x60-65 mm. Les feuilles sont bien conservées mais leur attachement l'ensemble n'est pas en bon y a une pagination originelle mais non pas partout. Reliure en cuir avec des plaques de bois.n'y a pas de décorations sur le cuir. Les fermoirs sont conservés. Décorations Les titres ont une décoration en nattes f. 4r, 98r, 179r, 187r). Les premières lettres sont décorées en nattes colorées f. 4r, 12r, 32v, 42v, 51v, 63r, 72v, 80r, 88v, 98r, 109r, 116v, 124r, 132r, 146v, 172v). L'écriture est onciale-semionciale, &rite en encre noire mais les titres et les rubriques - en rouge ; 17 lignes par page. L'orthographe avec deux voyelles et et deux voyelles nasales («m» et - l'orthographe de Târnovgrade selon la reforme du patriarche Euthymius. Le scribe usait la lettre «o» (avec deux points dedans) dans le mot (yeux). Le manuscrit devrait préparé en Moldavie qui était l'unique place cette orthographe était en fonction durant l'époque de la création du codex. Littérature : c. 85 ; Panaitescu, No 1, p. 3-4 ; Biliarsky, rite du couronnement...», p. 98 ; Barbu, "Coronatio...", p. 44, 49, 56, 59-62. Contenu : ff. Psautier.

- ff. : ...

ff. 179r : Les neuf cantiques bibliques

:

: o

:

o

:

o :

o :

www.digibuc.ro 212 Ivan Biliarsky

o f. 186v : no A 2. ff. 187r- : 3. f. 207r : 4. f. 214v avant de

f. 215r .

215v .

f. : If. 216r/ f. 216r : Troparion notre SeigneurJésus Christ. f. 216r Troparion Vierge.

f. 216r : . La prire du saint Ioannikios avant de dormir. 5. f. 216v

- f. 217v : 6. f. 218r :

7. f. 218r : CA

- 218v Notes : Sur le dos de la couverture du frontispicey a quelques notes illisibles. 2. f. ....(illisible n'est pas claire si la note est en slavon ou en roumain). 3. f. 3r :En haut sur la partie droite : Cette phrase est &rite encore quatre fois entire ou partiellement : ». Evidemment quelqu'un a essayé la plume. 4.De nouveau sur f. 3r

CTM.

5.De nouveau sur f. : "+ 1850 5 6. Sur f. 3vy a plusieurs notes, par différents scribes mais seulement une est lisible : Ko // Ne

www.digibuc.ro Le rite du couronnement 213

CE 0

7. :

8. : sur marge) (???) 9.f. 53v : des essais avec la plume parmi lesquels un lisible : 10.f. 92r - notes-corrections illisibles. 11.f. 122r (une adition au texte). 12.f. 145v (c'est peut-être unenote du scribe du manuscrit qui était coup& lors de la préparation des pages). 13.f. 172v (adition au texte). 14.f. 179r - une signature embrouillée peut-étre identique avec celle de la f. 187r. 15.f. 187r: (cancellé) Ici y a une signature embrouillée qui peut &re lue comme celle de Ion Dascalescu :

Le texte en question se trouve sur les ff. 215v-216v. Je le présente en entier en suivant l'orthographe du scribe sans aucune intervention de ma part, sans dénouer les titres, en gardant les lettres diacritiques et la ponctuation telle quelle on la retrouve dans le manuscrit :

[f. 214v] M

:- XOWE KTO N. N

MA MN

At//AW MN [f. 215r]

MA H

. MA

MA NH MA

Le texte souligné est écriten rouge.

www.digibuc.ro 214 Ivan Biliarsky

MA MATH

// H 1/

MA. //

H [f. 216r]

1/ MOH

CA

MA MA

CA

MATH MA CH // NH e [f.216v] NH emt.

On voit donc que ce texte n'a rien voire avec le couronnement ni avec l'élection du gospodar-voîévode dans les principautés roumaines. Il fait partie des prires monacales avant de dormir et appartient un groupe des prires du Typikon de Jérusalem, situéesla fin des Wpres, pendant lesquelles elles ont lieu12. Quant au manuscrit que l'on étudie dans cette recherche, le contexte de la prire en question est bien clairelle est située dans la Taxis pour la préparation de dormir qui commencela f. 214v. Dans le début de la prire méme on a bien noté la liaison avec la prire précédentela Vierge par l'expression « »ce qui veut direde nouveau elle ». C'est un texte normatif que l'on retrouve aussi dans les éditions imprimées de l'Horologion et du Psautier avec acolouties. En tant qu'exemple on peut prendre deux quelconques comme le Psautier avec acolouties, publiéVenise par Vincenzo (Vikenti) Vukovié en 154613 ainsi que l'Horologion, publiéMoscou en 1836. Dans l'édition vénitienne la taxis, imprimée sous le titre », suit la structure que l'on connaît du Mss. SI. de la Bibliothque de l'Académie roumaine avec la seule différence que les deux troparia de la f. 216r (celui dominical et celui marial) ont été remplacés par d'autres ce qui était une pratique ordinaire14. En méme temps on découvre les mémes textes en méme traduction dans l'édition imprimée de

12Je voudrais profiter du cas pour remercierla collgue Maria Yovtcheva qui m'a beaucoup aidé lors de l'identification de l'oraison. 13 UOHCB, Onuc pbHonucume u cmaponeHamHume Ha Hapodnama e I, 1910, No 455, c. 475. 14Psautier avec acolouties, Venise, 1546, 302r-303r.

www.digibuc.ro Le rite du couronnement 215 l'Horologion, situés dans les Grands Complices (le troparion dominical) faut souligner aussi que la prire laquelle est consacrée l'étude actuelle est encore en fonction parmi les rites de l'Eglise Orthodoxe Roumaine. On la découvre traduite en roumain dans l'Horologion récemment imprime. Quantl'expression », ce n'est que le début du kondakion qui correspond l'Hymne Acatiste de la Vierge malgré que trs réduit. Ce texte liturgique est trs bien connu ce qui est la raison que dans plusieurs manuscrits et livres imprimés n'est pas présenté en entier et les scribes se limitent la citation de son commencement. De telle façon ils renvoient au texte complet situé ailleurs. C'est justement le cas - on ne dispose que des premiers mots du kondakion, suivi immédiatement par le troparion de l'oraison. Le Psautier imprimé vénitien de Vincenzo

présente son texte tout entier et je le citerai en suivant cette : :-

» . est or que cette citation n'a rien voire avec l'investiture des souverains, ni avec l'élection, ni avec le couronnement.ai noté que la faute de P. Panaitescu était trs facilement apercevable et la construction grammaticale serait erronée dans le cas s'agirait du souverain-homme. J'ai proposé ces remarques sur le catalogue des manuscrits slaves de la Bibliothque de l'Académie roumaine et sur l'édition de l'oraison en question non seulement parce que je suis, moi aussi, tentéde recherches dans le domaine de la théologie pohtique. Ma motivation la primordiale c'est que je trouve cette direction des recherches trs importante et je ne veux pas que l'on continue des fautes dues la tradition et la confiance profonde aux autorités du passé. Ils pourraient sans doute mériter notre respect et évidemment tel était le cas de P. Panaitescu mais chaque opinion devrait mise en probation. J'espre que ces remarques seront prises en considération et de telle façon on ajoutera encore une petite pierre au bâtiment des recherches sur l'institution monarchique en principautés roumaines.

(Horologion), 1836, r Ceaslov, cu aprobarea Sfintului Sinod, editia a patra, Editura Institutului biblic de misiune al Bisericii ortodoxe române, Bucurqti, 1990, p. 190-191. avec acolouties, Venise, 1546, n. 302v-303r.

www.digibuc.ro www.digibuc.ro DOCUMENTAR

NICI NU MAI SUNT CUM AU FOST, CI ATI MATIA CORVIN REFORMA SA DIN 1467

PAKUCS

Astfel suna reprosul domnului muntean Basarab din scrisoarea de acestasfatuluiorasului Brasov jurulanului1480'. Cuvintele amare ale domnitorului fac referire la o situatie realä: a doua jumatate a secolului al lea, perceputa din sudul Transilvaniei, cu care Tara avea economice de durata, a crescut de la 3,3% (tricesitna) la 5% (vigesima). studiul de propun duc la capat argumentatia de regretatul istoric maghiar Zsigmond Pach articolul din 1995 care discuta modul care tricesima s-a transformat in regatul medieval al Ungariei2. Cu solutia de mine este cea de Pach, permit dedic mica lucrare rnemoriei domniei sale. secolul al XVI-lea, taxa oficiul vamal al oraselor din Transilvania se numeau vigesima, deoarece cuantumul taxelor vamale colectate de la negustori reprezentau a douazecea parte, 5%, din acestora sau valoarea ei. Despre acest fapt stau registrele vamale ale Brasovului La ce anume facea atunci referire domnul cele ce voi demonstrez modul care de din regatul Ungariei au trecut modificare importanta, care nu este cunoscuta Indeajuns numeroase semne de intrebare cercetatorilor. la destramarea statului maghiar medieval, din Transilvania au facut parte din sistemul vamal al regatului maghiar. Acesta s-a format pe deplin la sfarsitul secolului al XIV-Iea, un lung proces de schimbari mai mult sau mai putin radicale.

loan Bogdan, Documente regeste privitoare la cu Brasovul I Ungaria XVI, Bucuresti, 1912, doc. 104, 102-3. 2 Zsigmond Pach, Hogyan a harmincadvámból huszad? (1436-1457) "Történelmi Szemle" tom XXXVII, nr. 3, 1995, p. 257-276. de binecunoscutele studii ale lui Radu Manolescu, comerciale ale Prii cu Sibiul la inceputul veacului al XVI-lea in "Analele Universitätii C.I. Parhon, Seria Sociale (Istorie), nr. 5, 1956, p. 207-260; Idem, Moldovei cu sec. XIV-XVI, Bucuresti, 1965; vezi Samuel Goldenberg, Despre (vigesima) AMN, II, 1965, p. 673-677.

Materiale de Istorie Medie", vol. XXII, 2004, p. 217-220

www.digibuc.ro 218 Mária Pakucs

Dacä evolutia a punctelor vamale din vestul Ungariei este cunoscute, inceputuriledevenirea transilvänene nu sunt pe deplin explorate. Originea procesul de cristalizare a sistemului vamal al regatului maghiar a fost exam inatä cu atentie pentru prima de catre Sándor Domanovszky, care a stabilit la sfarsitul secolului al sau inceputul celui de-al XIII-lea, taxa vamala pe exterior (importexport) se numea tricesima reprezenta 3,3% din valoarea sau cantitatea märfri5. Pach a reusit inceputurile mai timpurii ale tricesime, deducând aceasta a evoluat dintr-o de târg (tributum fori) a vechea arpadiand de 1/80 abia secolul al XIV-lea. Tot perioada regilor angevini au fost create punctele vamale de la granita a regatului, cele mai importante Bratislava Sopron6. altä lucrare minutioasä dedicata istoriei din Ungaria medievaldapartine lui Jenö Sólyom, nu a tratat detaliu din Transilvania, afirmând doar la secolului al XV-lea, sasii ardeleni numeau vigesima7. In secolul al XV-lea taxa colectatd pe märfurile trecute prin oficiile vamale de pe orasele säsesti de la granita sud-esticd a regatului maghiar se numea tricesima, cuantumul acesteia corespundea numelui negustorii plateau 3,3% din valorea märfii sau din cantitatea de pe care o treceau prin vame. La aceluiasi veac au avut transformäri importante care au foarte bine intuite de Pach. El a observat deja 1457 taxele percepute la din Bratislava erau mai mari de 3,3%. arendase de la regele Matia Corvin recursese la aceastä crestere a pe cont propriu, ca sporeascd veniturile. Urmând calea de oficialii de la Bratislava, regele a decis sä taxa percepute la toate vamile de granitä ale regatului sau. Astfel ca, sub motivul nevoii de a veniturile visteriei pentru o mai aparare a tuturor supusilor, a fost emis decretul regal din 24 martie 146710. Prin acesta se instituia crearea unei noi numita vectigal coronae, care urma sä vechea tricesimd: Inter cetera vero id extitit dispositum ut ea, que hactenus triceshna vocabaturnonullisrationabilibusdecausispenitusinposterumaboleretur, annullareture et cessaret, se loco eius alia exactio institueretur vectigal coronae perpetuis futuris temporibus appellanda".

Printre altii, reputatul medievist Kubinyi nu a constat decât schimbare a numelui vamii miza ei sa regasea fapt anularea privilegiilor scutirilor de De asemenea, editorii volurnul de socoteli ale au discutat despre decretul regelui Matia privinta vamilor, dar la rândul

Károly Mollay, A soproniak harmincadvámja 1383-1542 Jen6 Emlékkönyv", ed. Péter DominkovitsEva Turbuly, Sopron, Soproni 1993, p. 129-153. Domanovszky, A harmincadvám eredete, Budapesta, 1916. Zsigmond A harmincadvám eredete, Budapesta, 1990. Sólyom, A magyar vámügy fejlôdése 1519-ig, Budapest, 1933. Z.sigmond Pach, A harmincadvám Erdélyben és Havasalföldön a 15. század felében Szemle" tom XL, nr. 1-2, 1998, p. 33-41. Am prezentat principalele idei ale acestui SMIM, 2001, 345. Hogyan 257-76. Otto Dahinten, Geschichte der Stadt Bistritz in Köln, 1988, p. 394 discutä faptul Matia Corvin a introdus un sistem de impozitarede taxe vamale regni Hungariae. Gesetze und Verordnungen Ungarns. 1458-1490, vol. II, ed. Ferenc György Géza Erszegi, Zsuzsa Teke, Budapesta, 1989, p. 169-171. Kubinyi, Mátyás király, Budapesta, 2001, p. 59-60.

www.digibuc.ro Matia Corvinreforma sa din 1467 219

au considerat reforma a presupus doar a schimbare a denumirii acestora numele vechi, vigesima sau tricesima, au fost intr-adevär, decretul nu nici un fel schimbarea taxelor vamale, consecintele acestei reforme Transilvania dincolo de dubiu acesta a fost momentul când vdmile de granitä din regat au sä colecteze taxe vamale de 5% de 3,3%. ipoteza lui Kubinyi privind intentiile regelui de a toate scutirile privilegiile vamale ale diferitelor ora§e persoane pentru a mári astfel veniturile visteriei regale, atunci rezultatele acestei reforme ale lui Matia par sä fost departe de regelui. Negustorii din Cluj au fost scutiti de plata chiar ziva emiterii decretului primävara aceluia§i an 1467, regele Matia a introducd o altä reformä: colectarea unei taxe (tributum regali) pe gospoddrie (porta) din regat. Amenintarea pe care aceste reforme o aduceau privilegiilor, a determinat nobilimea transilvand se räzvräteascd Impotriva regelui, la revoltä s-au ora§ele säse§ti Sibiu Bistrita. Analiza lui Konrad Gündisch a ridicarea anumitor comunitäti säse§ti regelui nu a fost nicidecum incitatä de reformele fiscale ale lui Matia ci cauzele unei asemenea decizii politice transformärile sociale din rândul sa§ilor, mai ales mediu urban16. Spre deosebire de celelalte ale sa§ilor, bra§ovenii nu a luat parte la revolta transilvänenilor, ba chiar pe Matia campania sa din Moldova, iar recuno§tinta regelui a fost pe La numai un an de la emiterea decretului cu pricina, bra§ovenii au primit mult râvnita scutire de plata noii regale". Textul privilegiului acordat negustorilor din Corona de protectorul pe deplin misterul de aceasta. Bra§ovenii erau astfel de "plata regale, de plata vigesimei märfurile conform noului decret emis la Buda": ab exactione proventuum vectigalis sacrae coronae regni nostri, hoc est ab exactione vigesimae de rebus et mercibus ipsorum decretum novissime Budae superinde Confuzia care existä istoriografia privitoare la din Ungaria Transilvania secolul al XVI-lea are originea confuzia terminologicd perpetuatä reforma lui Matia Corvin. Din acest moment, nu mai existä suprapunerea sinonimia dintre numele cuantumul taxelor vamale percepute la vamal respectiv. de granitäin Ungaria superioard au continuat sä numite "tricesime", ambele sensurialecuvântului,de§i registrele de pästrate demonstreazd nici o urmä de taxa perceputd la din

13Quellen zur Geschichte Siebenbürgens. Rechnungen aus dem Archiv der Stadt Hermannstadt, vol. I, Sibiu, 1880, p. XIV. 14 Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen, vol. VII, (1474-1486), ed. Gustav Gündisch, Herta Gündisch, Konrad G. Gündisch, Gernot Nussbdcher, Bucuresti, 1991, doc. 3524, p. 279. 15 Aceasta este afirmatia lui Antonio Rerum Vngaricarum decades cum dimidia, Basel, 1568, p. 568: Benedictus Rufus acuza pe rege "Matthiam ex rege tyrannum euasisse, grauissimis inusitatisque vectigalibus populos afficere, nemini priuilegia, sanctiones, immunitates et municipalia servare...". 16 Konrad G. Gündisch, Participarea saqilor la din anul 1467 a transilvänenilor lui Matia Corvin, "Studia Universitatis Babes-Bólyai. Series Historica", XVII, fasc. 2, 1972, p. 21-30. 17Atitudinea de protectie promovare a intereselor comerciale ale de catre regele Matia Corvin este foarte bine surprinsd de catre Maja Philippi, Die Bürger von Kronstadt im 14. und 15. Jahrhundert, Bucuresti, 1986, 74-78. UKB, vol. VI, ed. Gustav Gündisch, Bucuresti, 1981, doc. 3578, 315.

www.digibuc.ro 220 Mária Pakucs

Bratislava'9 de pildd, era de 1/20, 5%. istoria sa a orasului Bistrita, Otto Dahinten faptul Matia Corvin a introdus un nou sistem de impozitare de taxe vamale, care a vechea care de atunci s-a numit "vigesimä" sau "tricesimd"21. Lidia Demény a analizat minutios deciziile dietei Transilvaniei privitoare la la comertul exterior, sä mentioneze deloc existenta simultand a celor nume ale vigesima tricesima, deoarece documentele pe care se analiza folosesc exclusiv cel de-al doilea termen atunci când se la genera122. Autoarea nu problema nici atunci prezintä instructiunile trimise de loan Batizi colectorilor de 1685, document care mod cât se poate de limpede explica aceastä dihotomie: vigesima se percepea pentru comertul exterior, tricesima pentru comertul intern de tranzit23, desi aici se explicatia celor denumiri institutii diferite cazul Transilvaniei. studiu recent, Rusz Fogarasi cade aceeasi a celor nume date externe din Transilvania: "de la inceputul secolului al XIV-lea apare se (!) tricesima sau vicesima"24. concluzie, Transilvania cu 1467, vigesima era perceputd la de hotar, spetä punctele vamale de pe orasele säsesti de la granita a principatului, aflate de-a lungul marilor drumuri comerciale care legau principatul de Tara respectiv Moldova. Tricesima se plätea la punctele vamale din interiorul principatului, cum cel mai bine se poate observa cazul orasului Cluj, care anii 1599-1637 a primit dreptul de a nume propriu de la negustorii care treceau prin oras. Registrele vamale pästrate astfel arhiva orasului atestä faptul acestia ca 3.3% din valoarea märfurilor cele din urmä, reforma deghizatä a lui Matia Corvin s-a doar pe jumdtate: taxele vamale pentru exterior au crescut, dar dorinta lui ca noul nume dat regale sä dureze perpetuu nu s-a indeplinit. Practica regat de a numi generic "tricesimä" a rezistat la schimbare, ciuda faptului pierduse continutul strict. Nici Transilvania noua denumire de nu a avut mai mult succes, aici a avut o schimbare de nume, chiar nu directia de decretul regal. Sasii au sä conform taxelor pe care le percepeau, acest lucru singularizându-i practica a regiunii timpurie.

19 Ember, Magyarország kereskedelme a XVI.század közepén, Budapesta, 1988, 59. 20 Granasztói, La ville de Kassa dans le commerce hungaro polonais au La Pologne et la Hongrie aux Actes du colloque polono-hongrois, Budapest, 15-16 octobre 1576, Budapesta, 1978, p. 58: "En ce qui concerne la trentime (tricesima), faut savoir que c'etait un droit de douane régalien, perçu sur les marchandises exportées ou importées, et qui représentait 5 % de la valeur en douane de l'objet." 21 Otto Dahinten, Geschichte der Stadt Bistritz in Siebenbürgen, Köln, 1988, p. 394. 22 Lidia Demény, Regimul tricesimelorpunctelor din Transilvania perioada principatului autonom, SMIM, tom VII, 1974, p. 207-221. Eadem, Le des douanes et des commergants grecs en Transylvanie au cours de la période de la principauté autonom (1541- 1691), "Makedonika", 1975, p. 62-113. 23 Eadem, Le régime, p. 79. 24 Rusz Fogarasi, Privilegiile economice dezvoltarea Transilvania al "Historia Urbana", VI, nr. 1-2, 1998, p. 60. o precizare referitoare la tricesima de la Cluj: 1599 i-a fost concedat dreptul de a tricesima nume propriu in contul unei datorii a principelui Sigismund Báthori. Vezi nota urmátoare. Ferenc Pap, Kolozsvári harmincadjegyzékek (1599-1637), Cluj, 2000, p. 7-10.

www.digibuc.ro BRASOV TARA DOCUMENT DIN 1496

ALEXANDRU CIOCILTAN

Un document inedit din anul 1496 aflat arhiva orasului Brasov pune unele aspecte ale realitätilor locale ale raportului urbei cu regele Ungariei Vladislav informatiilor cuprinse documentul mentionat impune o vedere de ansamblu asupra evolutieisituatieigenerale din Regatul specialdin Transilvaniadin orasul Brasov ultimul deceniu al secolului XV. Moartea regelui Matia 1490 a Inceputul declinului statului ungar, situatie care a culminat 1526 cu dezastrul de la Mohács. Politica autoritard a regelui a reusit sä fortele centrifuge reprezentate cu precadere de magnatii prelatii regatului. Nu acelasi lucru au reusitcei doi succesori ai sai la tron, Vladislav (1490- 1516) Ladislau(1516-1526), care nu au putut stävili tendintele anarhice ale páturilor sociale suprapuse. Nemultumirile au izbucnit la moartea lui Matia, noul rege accepte capitulatiile" impuse de magnati tutela acestora guvernarea Vdrfurile aristocratiei aveau controlul asupra Dietei regatului s-au folosit de acest instrument pentru a impune däri exceptionale, pe care trebuiau le pläteasca de pe domeniile nobilimii mici Fiscalitatea afecta orasele, obligate prin impozite suplimentare (subsidium) sä contribuie la cámara regal/ Aceastä realitate, caracteristia domniei regelui Matia, a fost prezentä - e drept, la mai redusä vremea succesorului säu.3 Impozitele pentru aparare, de rege de diete, nu puteau refuzate de orasele libere regale, fapt care le-a Ingreunat situatia financiard.4 Documentul inedit care face obiectul contributiei de fatá a fost emis la 4 ianuarie 1496 la Bács de regele Ungariei Vladislav Actul latin este original are sigiliul timbrat deteriorat6:

Kubinyi, A., König und Volk im spdtmittelalterlichen Ungarn. Stddteentwicklung, Alltagsleben und Regierung im mittelalterlichen Königreich 1998, p. 342. 2 Ibidem, p. 304-305, 345, 358 (nota 55). Ibidem, p. 80-87; Engel, P., The Realm of St. Stephen. A History of Medieval Hungary 895-1526, London, New-York, 2001, 357. I. A., Geschichte von Ungarn, III. Bd., Die Zeit der Könige von Matthias I. bis Maximilian 1457-1576, Leipzig, 1874, p. 379. Statului Fond Primäria Colectia Privilegii, vol. I (1353-1531), doc. nr. 254. 6 V. inventarul colectiei citat la anterioara.

"StudiiMateriale de Istorie Medie", vol. XXII, 2004, 221-223

www.digibuc.ro 222 Alexandru Ciociltan

Wladislaus Dei gracia rex et Bohemie etcetera. Fidelibus nostris prudentibus et circumspectis judicibus et juratis ceterisque universis civibuset Saxonibus nostris in civitate nostra Brassoviensi ac Terra Barcza commorantibus salutem et graciam. Intelleximus qualiter plurimi forent ex vobis qui propter nimiam famem et victualium caristiam vero forte gravati oneribus de bonis et possessionibus nostris atque eciam de regno illo exire ac bona et possessiones nostras desertas relinquere intenderent. Quare hortamur et requirirnus fidelitates vestras quatinus nullus vestrum se occasione premissorum de loco habitacionis rnovere debeat vel ex regno nostro recedat certi sitis nos quieti ac et utilitati vestre omni adhibita cura consulere et deinceps vos omni gracia, favore et benivolentia prosequi volumus ita quod vos bono modo manere et vivere poteritis. Aliud igitur nulla racione faciatis. Datum Bachie feria secunda proxima post festurn Circumcisionis Domini anno eiusdem millesimo quadringentesimo sexto. Ad relacionem Reverendissimi domini Sigismundi Episcopi Quinqueecclesiensis thesaurarii Regie Majestatis.

Nu actul a fost emis pe baza darii de (relacio) a episcopului de Sigismund [Ernuszt], tezaurarul regal: urma reformei fiscale a regelui Matia, sa5ii se aflau sfera de a acestui regal.7 DocumentuI pare rezultatul unor plângeri ale din Bra5ov la curtea atentia asupra situatiei grele care se aflau: Am aflat foarte multi dintre voi atât din cauza cumplitei foamete a lipsei alimentelor, poate, de alte sarcini ar piece din posesiunile noastre chiar din acel [Tara Bârsei, n. lase bunurile posesiunile noastre pustii". Regele le porunce5te ca absolut nici unul dintre ei nu se din locul sale", promitându-le sprijinulprotectia Actul regal nu mentioneaza destinatia preconizatei a oaspetilor" sa5i, fapt ce presupunerea era vorba doar de o amenintare a situatia care sa5ii ameninte regalitatea cu emigrarea este E firesc, deci, ne va fi provocat o atât de puternica la Tara Bârsei, la doar zece ani de la crearea Universitatii anii 1493-1494 o puternica a provocat o epizootie o foamete Tara Bârsei8. Foametea semnalata avea o arie de raspândire mai un document emis de rege la Sibiu la 8 septembrie 1494 aminte5te lipsa bucateloralimentelor" scaunul secuiesc Sepsi, imediata vecinatate a Bârsei.9 1495 Bra5ov Tara Bârsei a urmat o epidemie de ulterior de cronica din Biserica Neagra.1° Numärul locuitorilor

Kubinyi, A., op. cit., p. 87. Cernovodeanu, P. Binder, P., Cavalerii naturale din trecutul la 1800), Bucure§ti, 1993, p. 37, 39. Oklevéhár, ed. Károly,1211-1519, 1872, doc. nr. CCX, p. 281-282. Breve Chronicon Quellen zur Geschichte der Stadt Brassó, IV. Bd., Chroniken und (1143-1867), Brass& 1903, p. 4; Cernovodeanu, P. Binder, P., op.

www.digibuc.ro Frdmântäri BrasovTara 223

Brasovului al suburbiilor sale anii 1488-1489, calculat pe baza registrelor de impozitare la circa va fost cu redus de marea din 1495. lunile august-septembrie 1494, regele Vladislav II s-a aflat cu suita sa la Sibiu unde a convocat o congregatie provinciald.'2 Scopul pare säfost impunerea unor dari suplimentare care avea nevoie stringentä de bani» ce impuse de rege 1494 sau anul urmätor au afectat Brasov e de apreciat; documentul regal din 4 ianuarie 1496 totusi nemultumirile sasilor o apäsare Promisiunea regelui de a-i proteja pe brasoveni - cu mila, sprijinul astfel voi sä träiti stare - e un indiciu aceastä directie. Gravitatea situatiei care se afla Tara intervalul 1493- 1495 a rezultat din calamitätilor naturale - epizootie, foamete, ciumä - cu fiscalitatea sporitä a curtii regale. din Brasov se integreazd realitate mai de sociale semnalate de izvoare Transilvania ultimuldeceniual secolului XV.

cit.,p. 39; Armbruster, A., Dacoromano-Saxonica. Cronicari románi despre sasi. cronistica Bucuresti, 1980, p. 398. Philippi, M., Die Bürger von Kronstadt im 14. und 15. Jahrhundert. Untersuchungen zur Geschichte und Sozialstruktur einer siebenbürgischen Stadt im Mittelalter, Bukarest, 1986, p. 92-93. 12 Rechnungen aus dem Archiv der Stadt Hermannstadt und der Sächsischen Nation, I. Bd., von c. 1380-1516, vol. Quellen zur Geschichte aus sächsischen Archiven, Hermannstadt, 1880, p. 137-153. 13 I. A., op. cit., p. 257, 377, 379 ; Engel, P., op. p. 357.

www.digibuc.ro www.digibuc.ro RELATII COMERCIALE VENETIA TRANSILVANIA SECOLUL AL XVI-LEA

FLORINA

debutul secolului al XVI-lea, depdsind momentul critic reprezentat de dezastrul de la Agnadello, Venetia a reusit sä pastreze pozitia importantd Peninsula dar Europa epocii, consolidându-si controlul asupra teritoriilor din terraferma, ce aveau constituie astfel, vreme de secole, extensia a venetian: un vast spatiu cuprins Alpi, la nord,Pad, la sud, Adda, la vest, la care se addugau est Friuli, Istriaposesiunile costiere din Dalmatia, caunele insule din Mediterana, precum Creta Cipru. Venetia mentinut, de asemenea, pozitia preeminentä cadruleconomiei-universeuropene,beneficiinddeexperienta negustorilor de calitatea floteide numeroasele comerciale traditionale care garantau functionalitatea relatiilor externe de schimb'. Negustorii venetieni desfäceau produse achizitionau märfuri de pe europene, Franta, teritoriile germane, Anglia, Levant, iar convoaiele de galere ce navigau sub pavilion marcian ajungeau an porturile din Constantinopol. Totusi, aceeasi perioadd, o serie de factori interni mai ales, externi au concurat la aparitia primelor semne ale unui lent declin economic al Republicii Sf. Marcu. Pierderea unor insemnate posesiuni din Levant, transferul centrului de greutate al comertului international porturile Atlanticului, ca urmare a marilor descoperiri geografice, penetratia negustorilor francezi, englezi olandezi Mediterana orientald, ca concurenta tot mai a acestora pe pietele levantine, au constituit tot atâtea cauze ale inexorabilei progresivei decadente economice venetiene. Politica orientald a Venetiei a vizat primul rând mentinerea posesiunilor sale din Dalmatia din Mediterana amenintate de expansiunea a controlului bazinului septentrional al Adriaticii, deci implicit perpetuarea pozitiei hegemonice cadrul comertului vital cu Levantul Orientul Apropiat3. functie de Venetia a alternat politica de tratative sau de cedare fata Imperiului Otoman cu armate, fata superioritätii otomane Republica a fost nevoitä sä pace cu otomanii 1573, recunoscând pierderea Ciprului schimbul reinnoirii privilegiilor sale comerciale Politica pragmaticd a Venetiei evitarea prelungirii operatiunilor militare spre a impiedica Intreruperea

Fernand Braudel, Jocurile schimbului, vol. I, Bucurqti, 1985, pp. 153-156, pp. 224- 225; Idem, Timpul lumii, vol. I, Bucure*ti, 1989, pp. 129-134, pp. 155-166. 2 Frederic C. Lane, Storia di Venezia, Torino, 2001, pp. 463-465. F. Jocurile, vol. I, pp. 153-156; Idem, Timpul, vol. I, pp. 155-166. Maria Pia Pedani, Tra economia e geo-politica: la visione ottomana della Guerra di Cipro, Annuario dell'Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia", V, nr. 5, 2003, p. 297.

"StudiiMateriale de Istorie Medie", vol. XXII, 2004, p. 225-248

www.digibuc.ro 226 Florina Ciure

a schimburilor comerciale cu Imperiul Otoman, deoarece externe de schimb erau pentru asigurarea optimei a economiei venetiene. Locuitä majoritar de dar componenta Regatului maghiar din secolul al secolului al XIII-lea5, Transilvania a cunoscut o economicd parte deosebitä de aceea a Moldovei a Dezvoltând de timpuriu o productie consistentd de calitate, Transilvania a fost puternic din punct de vedere economic, de spatiul extracarpatic, areal care majoritatea produselor de importa mare parte dintre märfurile agricole necesare pietei interne: pe§te, vin, cereale altele6. Constituirea principatului Transilvaniei (1541) a cu putintä dezvoltarea a noului stat, beneficiind de o pozitie sensibil diferentiatä raporturile de subordonare de era asemeni Moldovei, ce favoriza dezvoltarea economica pästrarea aproape ne§tirbitä a contactelor externe. Domeniile care se manifesta cel mai pregnant autonomia principatului Transilvaniei, prin pästrarea rinduielilor interne, au fost politica comertul exterior. Regimul negustorilor sträini al circulatiei mdrfurilor a fost reglementat de-a lungul vremurilor de care Dietele Transilvaniei, in functie de interesele categoriilor sociale privilegiate care guvernau de fapt principatul de principele ales. declinul puterii genoveze bazinul pontic restrdngerea accesului navelor venetiene dincolo de Strdmtori, aderea Chiliei Albe a procesul de transformare a Negre lac otoman", iar le s-au nevoite procure, altele, articole de lux, diverse -achizitionate vreme indeosebi mijlocirea genovezilor- direct din Italia, mai ales de la Venetia, cu care Transilvania avusese relatii comerciale durabile secolele XIV-XV7. se pe lungi anevoioase rute terestre. La inceputul secolului al XVI-lea se prin Buda sau Pesta, urmandu-se apoitraseul Fehérvdr- Koprivnica-Zagreb-Brinje-Pola-Grado sau Veszprém-Tapolca-Kanisza-Koprivnica; din Moldova se trecea Transilvania prin pasurile din Carpatii Räsdriteni, iar de aici negustorii ajungeau la Venetia pe traseul amintit sau prin Viena, urmând Semmering- Bruck a. M., prin Judenburg sau Ljubljana. Drumul ce pornea din Tara urma cursul la Pécs, de unde continua spre Szigetvár-Babócsa-Petau- Friedau-Gorizia, ori pe calea Dravei sau pe cea a spre Zagreb Ljubljana, de unde prin pasul Nauporto ajungea la Postumia. Mai des folosit era, probabil, a doua a secolului al XVI-lea, special pentru conducerea spre a vitelor,

Thomas Transilvania 900 1300, Transilvaniei, vol. I, la 1541), coord. PopTh. ler, Cluj-Napoca, 2003, pp. 204-219. 6 Cf. Radu Manolescu, comerciale ale rárii cu la fnceputul secolului al XVI-lea, AUBI, 1956, pp. 207-260; Idem, Le rôle commercial de la ville de Brafov dans le Sud-Est de l'Europe au NEH, II, 1960, pp. 207-220. romanilor, vol. IV, De la universalitatea Europa patriilor", coord. Camil Muresan, Bucuresti, 2001, p. 101.

www.digibuc.ro Relatii comerciale VenetiaTransilvania secolul al 227

drumul prin Viena -uneori prin Ko§ice- de aici, traversAndu-se Kraina, Italia8. secolul al XVI-lea, formarea paplâcului de Buda, intervin mutatii importante privinta cailor de comunicatie ce asigurau legaturile comerciale ale teritoriului intracarpatic cu Italia, care nu se mai realizeaza prin Buda, ci prin nord-vestul Transilvaniei, prin Ko§ice Bratislava, Viena jucând un rol de prim ordin aprovizionarea cu postavuri a Europei Orientale pe a secolelor XVI-XVII un traseu privilegiat de tranzit al produselor textile manufacturiere occidentale destinate polone9. Transilvania nu a avut comerciale intense cu genovezii, primând schimburile de cu Florenta. Prime le cunoscute despre aceste legaturi comerciale sunt destul de timpurii, datând din 1217, an care regele maghiar Andrei al un privilegiu negustorilor venetieni care veneau Ungaria §i toate tinuturile" sale, precizând ace§tia erau de taxe vamale pentru aur, pietre pretioase, catifea scumpe. Pentru celelalte produse se platea a optzecea parte din valoarea Dupa 9 ani, 1226, dogele dadea asigurari negustorilor din Regatul Ungariei privinta facilitarii comertului cu lagunar". indeosebi prin intermediul negustorilor venetieni soseau Ungaria produsele manufacturiere italiene. a de regele Ungariei, probabil Bela al perioada 1238-februarie 1241, este o a volumului ridicat al schimburilor comerciale cele doua state, acest caz valoarea marfurilor achizitionate flind considerabie. Bela al II-lea a favorizat productive comerciale chemând regat numero§i negustori care italieni special venetieni. principalele ora§e ale Ungariei italienii rezidau zone distincte, având locuintele plasate pe numite, general, vicus latinorum"13. Relatiile de schimb transilvano-venetiene nu erau asigurate exclusiv prin implicarea unor negustori venetieni. Negustorii transilväneni levantini luau adeseori drumul Italiei, Indreptându-se special spre spre a desface tipice a achizitiona produse locale. Acest lucru este atestat, altele, de Ascanio care Commentarii della guerra di Transilvania vreme de pace negustorii transilvaneni duceau marfurile traversând Intreaga a turcilor apoi, mai departe, prin Germania, Ungaria, Italia"14. Prin deciziile Dietei, destinate irnpiedice scoaterea a metalelor care

8 Goldenberg, Italieniraguzani in economicd a Transilvaniei in secolul XVI-lea, Studii", XVI, nr. 3, 1963, p. 599; Idem, Notizie commercio italiano in Transilvania secolo XVI, Archivio Storico Italiano", II, 1963, pp. 253-288. Idem, consumul de postavuri de in le (secolul secolului Studii", XXIV, nr. 5, 1971, p. 879. C, veacurile XI-XIII, vol. I, de Pascu et Bucure5ti , p. 164; D. Huszti, Mercanti italiani in Ungheria nel Medioevo,Corvina", 1940, pp. 14-15. Ibidem, p. 16. 12 Ibidem, p. 17. 13 p. 19. Claudiu Isopescu, Notizie intorno ai romeni nella letteratura geograjica italiana Cinquecento, ARBSH, XVI, 1929, p. 38.

www.digibuc.ro 228 Florina Ciure cresterea pretwilor era se interzicea negustorilor piece venetiene. Cu aceeasi ocazie se interzicea practicarea comertului autorizatia acordatä de puterea centrald, deci privilegiu scris, de care negustorii italieni, precumexportul de aur pentru cei care aveau privilegii comerciale privitoare oricare alt tip de márfuri. La 29 iulie 1404 se acorda negustorilor trecere prin Ungaria spre Venetia, Viena, Boemia, Moravia's. Expansiunea Balcani direct al UngarieiMarea Adriaticd, iar acest Intrerupea legdturile nemijlocite cu Mediteranei. Relatiile cu Peninsula se realizeazd aceastä prin Austria. Desi comertul italian cu Europa Centro- Orientald a fost afectat urma evolutiilor politico-militare din Sud-Estul continentului, negustorii s-au adaptat noilor realitäti. Drept urmare, secolul al XVI-lea se pot Protocoalele juridice ale orasului Cluj unele mentiuni despre afacerile [...] venetiene", despre drumuri la Venetia Milano pentru diferiteachizitii comerciale despre unii negustori clujeni implicati aceste tranzactii, ca de Wolphgang Gyulai, care era debitorul lui Leonard oräsean din din secolul al XV-lea apar date despre diferiti florentini detindtori ai monopolului de achizitie a metalelor pretioase de la proprietarii de mine sau de la spälätorii de aurde argint, ori care activau ca arendasi de monetdrii. Personajul cel mai important din aceastä serie este, timp de aproape decenii, negustorul florentin Rason Vontenpis. Acesta s-a stabilit la Buda, iar de aici, personal sau prin agentii conducea afacerile din Transilvania. Rason maghiard, cum rezultä din unele documente datând din anii 1502-1519, recuperându-si creditele, probabil inclusiv cu dobânda aferentä, de pe urma veniturilor obtinute din taxele adunate de autoritatea din Transilvania. create de revoltele din 1514 determinaserd regalitatea contracteze imprumuturi de la mai multi creditori, schimbul unor garantii precise. Astfel, censul Sf. Martin pe anul 1515, oferit schimbul unor imprumuturi, era divizat anticipat creditori: la Rason negustorul florentin Felice, apoi Rason, pe de o parte, Felice Antonio venecianis mercatoribus", pe de altä parte". Un trimis al negustorului venetian Antonio, care rezida tot la Buda, ajungea 1507 la Sibiude aici pleca spre Bistrita, vederea unor sume contul censului Sf. Martin. sprijinul aceluiasi Antonio intervenea 1513 Vladislav al solicitând imperativ sibienilor achite imediat 2.500 de florini din censul Sf. Martin18. Acest negustor venetian, Antonio, este mentionat de ambasadorul venetianla Buda, Pietro Pasqua mai multe dispacci trimise Senatului

S. Goldenberg, Clujul secolul al XVI-lea. Producjia schimbul de márfuri, Bucuresti, 1958, p. 289. p. 270. 17 Idem, Italieniraguzani, p. 595. Ibidem, p. 596. Pentru datele esentiale referitoare la activitatea lui Pietro Pasqualigo ca ambasador al Serenissimei Ungaria a se vedea Carla Coco, Flora Manzonetto, Da Corvino agli Ottomani: rapporti diplomatici Venezia e l'Ungheria, 1458-1541, Venezia, 1990, capitolul La missione di Pietro Pasqualigo durante la crisi di Cambrai", pp. 57-66; ceea ce biografia lui Pasqualigo, vezi Emmarniele Antonio Cicogna, Personaggi illustri della veneta patrizia gente:

www.digibuc.ro Relatii comerciale VenetiaTransilvania secolul al XVI-lea 229

Serenissimei". Într-o Insemnare din 14 aprilie 1511, ambasadorulscria dogelui ziva de 10 1-au chemat pe numitul Antonio obligat toate mdrfurile pe care le avea prävälie, ale sale, cât ale altora, ile promitându-i, asigurându-1 de onestitatea a regelui, ile vor pläti la Venetia contul contributiei Serenitätii Voastre"21. A doua zi, Péter Beriszló, prepozitul de Alba autorizat de suveranul ungar sä prezinte explicatiioficiale ambasadorului Serenissimei, motiva mäsurile luate fatä de negustorul venetian prin necesitatea urgentä a de a dispune de asigurându-1 pe diplomat de faptul regele scrisese dogelui asupra celor Intâmplateun trimis maghiar urma vederea reglementärii acestei chestiuni. Totusi, regele Ungariei ambasadorului venetian sä initieze demersuri pe doge spre a obtine amânarea pentru o vreme a märfurilor preluate de la negustorul Antonio la acea nu suma pe care o datora22. Pasqualigo scria dogelui, la 22 octombrie 1511, cerând se expedieze 2.000 de ducati necesari pentru acoperirea cheltuielilor calitate de ambasador la Buda, amintind cu aceastä ocazie luase diverse märfuri de la negustorul spaniol Francesco Cotta, näddjduind ca Signoria i le achite, contul sumei ce i se datora ca reprezentant al Republicii marciane la Buda23. Astfel, la 26 decembrie 1511, ambasadorul venetian preciza dispaccio: Acest negustor spaniol, Francesco Cotta, se pare i-a dat de Palatinului [Emeric Deperen] a fost de agentul sau de la Martin Bufal, Serenitatea Voastra nu vrea sä se de acord asupra restituirii celor 2.000 de ducati decât pe o de trei ani"24. Ambasadorul mentiona câteva zile mai la 31 decembrie 1511, negustorul spaniol pentru a se consulta cu problema sumei care trebuia sä i se restituie, acesta de acord astepte doi ani trei luni, solicitând schimb o garantie plata Intregului credit doar trei rate; Pasqua ligo a pomis restituirea 2.000 de ducati doar un an, iar Serenissima nu ar fi fost de acord cu termenii acestei se dispus sä pläteascd transä25.

Pasqualigo richiamati alla memoria per celebrare le fauste nozze Pasqualigo-Scavolo, Venezia, 1821, pp. 13-14. Biblioteca Cívico Museo Correr-Venetia continuare se va cita BMC), Ms. Cicogna 2126: Dispacci di Pietro Pasqualigo ambasciatore in Ungheria, 1509-1512, f. f. (acest codice este descris de catre E. A. Cicogna, Delle inscrizioni veneziane, vol. V, Venetia, 1835, pp. 517-523; multe dintre rapoartele lui Pasqualigo, conservate acest codice, au fost publicate de catre Vladimir Lamansky, Secrets de Venise. Documents, extraits, notices et études servant a éclaircir les rapports de la Seigneurie avec les Grecs, les Slaves la Porte Ottomane fin du et au Sankt Petersburg, 1884, pp. 308-437). 21Probabila trimitere la prevederile tratatului bilateral veneto-maghiar din 1510, conform Ungaria urma sa primeasca din laguna 36.400 de aur, pietre pretioase, de matase, dar numerar, cf. Zorzi, La Repubblica del Leone, Milano, 1982, p. 297. 22 BMC, Ms. Cicogna 2126: Dispacci di Pietro ambasciatore in Ungheria, 1509-1512, ff. Ibidem, ff. 264g-264". 24 f. 274". 25 Ibidem, ff. 276r-276".

www.digibuc.ro 230 Florina Ciure

la 3 iunie 1512, Pietro Pasqualigo anunta Intr-unul dintre obisnuitele-i rapoarte trimise venetiene moartea lui Francesco Cotta, survenitä la 30 mai la Buda, urmatä imediat de sechestrul tuturor mdrfurilor defunctului, ca urmare a ordinului prepozitului de a recupera de 2.000 de ducati preluat de la negustorul spaniol. Rude le executorii testamentari ai defunctului au respins aceastä dogele nu confirmase garantia fapt ce scutea pe Cotta de obligatie de autoritAtile maghiare, iar ambasadorul venetian nu a mai mentionat ulterior modalitatea care a fost solutionat diferendu126. lui Pasqualigo referitoare la negustorul spaniol ne determina sä apreciem prin puterea financiard, datoratä implicdrii active comertul cu produse importate exportate Ungaria, acest rezident de la Buda a fost un sustindtor al intereselor venetiene Regatul maghiar. Potrivit lui Francesco Massaro, secretar al ambasadorului Venetiei la Buda, Lorenzo rästimpul 1519-1523, Filip More de - care, calitate de ambasador al Ungariei, a fost mai multe la Venetia - se implica cu succes comertul veneto-transilvan. Filip More, calitate de intermediar: din ordinul nobililor unguri cumpära tesäturi de aur, de de acestea 11 costau 100 de ducati, dar le vindea 140, a de mult aceste alätorii aici, de la 40 de mii [de ducati] sus"28. Secretarul venetian este singurul care mentioneazd activitatea comerciald a umanistului maghiar de origine posibilitatea ca opiniile sale sä fie subiective, motivate, probabil, de dorinta de discredita pe fostul ambasador al regelui Ungariei. Se Massaro sosise capitala care relatiile veneto-ungare erau destul de tensionate, el räu primit la curtea chiar amenintat moartea". Negustorii italieni plecau din Cluj sau treceau prin urbea transilvand Viena alte directii, urmärirea propriilor interese sau diverse Italienii veneau cu märfuri sau pentru achizitii de produse la SibiuBrasov, Indeosebi prin Balcani apoi prin Tara Româneascd. Astfel, anul 1500 un anume Giovanni, asociatul Geronimo, aducea din la Sibiu postav schamlot"31. Un Geronimo are 1507 un diferend brasovenii, pentru care la judecata magistratilor din Sibiu, iar acestia convoacd, probabil ca martori, pe bistritenin. Italianul Vincenzio, care vite Transilvania, achizitiona niste

26 f. 27 Cu privire la activitatea lui Filip More de Ciula, a se vedea loan Drägan, Diplomatul de origine Filip More din Ciula (1470?-1526), Apulum", XXI, 1983, pp. 185-186; C. Coco, F. Manzonetto, op. cit., capitolul: Fülöp Mór de Csula, letterato e politico, a Venezia nei primi anni del XVI secolo", pp. 67-74. 28 Marin Sanudo,Diarii di Marin Sanudo (MCCCCXCV1-MDXXXIII) dall'autografo Marciano CI. VIL 228-286 (=9215-9273), vol. XXXV, ed. Ingrijitä de Rinaldo Fulin, Federico Stefani, Barozzi, Guglielmo Berchet Marco Allegri, Venetia, 1879-1902, col. 110. 29 sträini despre Tári le Române, vol. I, vol. de Maria Holban, BucureVi, 1968, p. 163. Andrei Veress, Fontes Rerum Transylvanicarum, vol. I, Budapesta, 1911, p. 171, p. 228. S. Goldenberg, Italieniraguzani, p. 597. 32

www.digibuc.ro comerciale VenetiaTransilvania secolul al XVI-Iea 231

de la un moldovean, Dräghici, a achita contravaloarea datoratä ca urmare, domnul Moldovei se adresa brasovenilor -probabil Vincenzio rezida la Brasov- spre a obtine despägubirea acestora33. Este binecunoscut spiritul civic al venetienilor, care considerau un privilegiu obligatia de a servi se sträduiau sä se slujba acestuia ori de câte ori calätoreau, cadrul Serenisimei, afara acestora, calitate de ambasadori, negustori sau agenti secreti, nu putine cazurile care aceeasi persoana indeplinea concomitent toate cele trei atributiuni. Este cazul lui Saler, numit Ungurul, care a fost trimis la Viena Buda pentru a informa Signoria despre starea de spirit a regelui loan asupra situatiei militare pe care acesta le comanda; Saler solicita ajutorul Consiliului celor Zece al Republicii venetiene, dupä rezultä din scrisoarea pe care el o expedia acestei importante magistraturi politice a Serenissimei, care adopta acest sens o decizie la 12 noiembrie 1530. Din epistola lui Nicolö Saler reiese pentru a-si misiunea, el a mers acele pärti calitate de negustor", spre a nu descoperit, apoi, märfurile debitor mai multor persoane, a ajuns Inchisoare, de unde a iesit cu ajutorul lui Andrea Claysmiler, era dator cu 20 de ducati. Deoarece pierduse toate marfurile, a valoare era considerabilä, el cerea, printre altele, bani pentru achita datoria un venit lunar de 6 ducati, solicitäri care primeau un räspuns favorabil din partea autoritätilor venetiene34. Frecvente sunt secolul al XVI-Iea schimburile comerciale ale Moldovei Românesti cu Venetia, directe sau tranzitate prin Transilvania. Din spatiul extracarpatic se exportau, de toate, boi, apoi piei, cearäalte materii prime, din lagunä se importau sticlärie, diverse articole de orfevrärie de lux. Foarte solicitate pe pietele italiene, mai ales la Venetia, erau vitele provenind din Tarile Române35, furnizate Indeosebi de domeniul domnescde boierime. Dintr-o cantitate de 126,5 bucati" (peciae) de postavuri transportate 1500 de la Sibiu Tara Româneasa: 72,5 veneau Malines, Weert, Maastricht; 48 din Nürnberg, 4 din Köln Speyer2 din Verona. Gräitoare este statistica privitoare la importurile din BrasovTara Româneascä la 1503: dintr-un total de 1059,50 bucAti" 11 (ulnae) (=25.000 m) de postav, 729,5 bucati" soseau din Köln, NOrnberg, Speyer Aachen, 114 bucati" din VeronaBergamo. ordinea per pecia: Verona - 25 florini, Malines - 18 florini, Köln - 11 florini 50 d., Maastricht - 11 florini, Bergamo -9 florini, WeertNürnberg -6 florini 50 d., Verona -6 florini, Bruges -4 florini36. 1520 amintitul Vincenzo Italianul", ginerele lui Italianul, directä cu unii negustori moldoveni, fäcea cu vite Ardeal37. Comertul cu bovine era deosebit de rentabil. Epoca de a acestei prospere activitäti comerciale

Hurmuzaki, vol. XV, Bucuresti, 1894, p. 248. Archivio di Stato di Venezia continuare se va cita ASV), Consiglio dei X. Parti Secrete, fz. [filza=pachetul] 3, doc. nenumerotate. Al. Dobosi, comerciale ale Principatelor cu Cluj, 1936, pp. 7-12; Lia Lehr, Moldoveia doua a secolului XVI prima a secolului XVII, SMIM, IV, 1960, pp. 279-280; S. Goldenberg, Les relations économique entre Est et Ouest aux AIIAC, XXIV, 1981, p. 156. 36 Idem, productia, p. 883. Hurmuzaki, vol. XI, Bucuresti, 1900, p. 793.

www.digibuc.ro 232 Florina Ciure se timpul domniei lui Alexandru Läpusneanu (1552-1561, 1564-1568). Italianul Anton Maria Graziani, unul dintre biografli lui Jacob Basilikos Despot (1561-1563), scria din comertul cu vite fac mare boierii, care cresc cirezi, voievodul de aici se foarte mult, el obisnuieste a vinde un mare numär de pe an, din mosiile sale"38. exportati de catre domni proveneau de pe domeniul domnesc sau personal, erau adunati din ca Läpusneanu, care a o fermä domneascd39, promovarea acestui negot, special transilvano-moldovean, extinderea exporturilor spre piete primul rând laguna venetiand40, spre care aceeasi se indreaptä unele transporturi de boi din Moldova. lasi Graziani specifica, referindu-se la provenind din Moldova: cu carnea se mare parte [...] polonii, germanii chiar Italia, mai ales cetatea Venetiei. Acestora le zic venetienii boi unguresti tranzitati prin Ungaria] celei a altor soiuri"41. Uneori se antrenati exportul de vite din Moldova italienii ce soseau din Transilvania sau erau statorniciti aici. raport transmis dogelui de Marino Cava bailul venetian la Constantinopol, la 14 noiembrie 1559, se precizeazd la lunii precedente sau prima parte a lunii noiembrie a an un florentin, nepot al unui personaj aflat slujba principelui Transilvaniei,un venetian au sosit Moldova pentru a achizitiona un mare de spre a-i exporta Germania42. primävara anului 1560 un numär mare de ovine piei de samur sunt trimise de la Venetia43. Dintr-o scrisoare a dogelui domnul Moldovei a fost la Venetia o formatä din sibianul Joan Nyro moldoveanul Toma, a ajunge la un acord cu exportul moldovean de vite la Venetia". acelasi an se stabilea o exportul de piei cu Giuseppe de' Francisci care trimitea la fata locului, vederea tratativelor cu domnul Moldovei, pe agentul Gianbattista Gallicciuoli din Brescia45. Trecerea prin Transilvania a acestor trimisi venetieni este consemnatd Socotelile Brasovului. venetiand, formatä din negustori supusi ai Serenissimei, a fost de boieri moldoveni, cu acest prilej autoritätile brasovene cu

38 Nicolae lorga, Istoria Epoca veche, Bucuresti, 1925, p. 177. Gheorghe Pungä, Tara Moldovei vremea lui Alexandru 1994, pp. 65-66. Cristian Luca, Alcune considerazioni concernenti una letteradi Alessandro Läpusneanu al mercante cretese Leonin Servo, con particolare riguardo alle implicazioni di tipo politico ed economico nei Principati Romeni, SMIM, XXI, 2003, pp. 169-171. 41 N. op.cit., p. 177; Antonius Maria Gratianus, De Despota Valachorum Principe, in lui Despot Istoriografia Renayerii despre editie bilingvä, introducere, schite biografice, text latin stabilit, traducere, note comentarii, indice de Traian Diaconescu, Iasi, 1998, pp. 129-131. 42 Hurmuzaki, vol. VIII, Bucuresti, 1894, p. 97. A. Veress, Documente privitoare la Ardealului, Moldovei vol. I, Bucuresti, 1929, p. 173; Gh. op. cit., p. 80; Andrei Pippidi, I Paesi Romeni e Venezia. Nuove testimonianze, Annuario dell'Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia",nr. 1, 1999, p. 29nota 33; Cr. Luca, op. cit., p. 163. Constantin Esarcu, Documente istorice inedite descoperite arhivele din Venetia, RIAF, I, 1883, p. 141. Hurmuzaki, vol. VIII, pp. 88-89.

www.digibuc.ro Relatii comerciale VenetiaTransilvania secolul al XVI-lea 233 scrupulozitate cheltuielile determinate de gdzduirea oaspetilor46, alaiul mesagerului venetian impundtor: de Bartolomeo, cetätean din Padova", aflandu-se 21 de cäläreti de moldoveni. Brasovenii s-au crezut datori a face cheltuieli substantiale pentru primireaintretinerea acestor oaspeti italieni, care au petrecut trei zile urbea 1556, urma disponibilitätii de cereale destinate exportului semnalatä din anii anteriori de care negustorii transilväneni48, mai multi italieni veneau la Brasov pentru a achizitiona Un Alessandro Morosini a fost oaspetele brasovenilor, drum spre Bucuresti, la intoarcerea din capitala Genovezul Franco Sivori, secretarul personal al lui Petru Cercel, trecea prin Brasov 51, drum Alba unde urma sä se prezinte principelui Sigismund Báthory ca sol al domnului cursul secolului al XVI-lea sunt amintiti numerosi negustori florentini sau venetieni implicati diverse tranzactii märfuri Transilvania: Felice, Antonio, Pietro Martellini, Francesco Florentinul. Unii dintre acesti negustori intermediau comertul Transilvaniei cu Tara ca un anume Antonio din Venetia care, pe la mijlocul secolului al XVI-lea, aducea de la Brasov Tara postav märfuri valoare de circa 240 de florini. Din 1563 o altä informatie certä despre un transport de din Moldova, trimis la Venetia prin Transilvania. La 30 iunie arhiducele Maximilian, scrisoare adresatä Camerei Ungare cu referire la taxele vamale de tranzit percepute la intrarea la iesirea vitelor de pe teritoriul imperia153, explicit cazul unui negustor italian care tocmai ducea un transport de boi prin Transilvania Slovacia spre Venetia, caz care subzistau neldmuriri privitoare la tipul de impunere ce trebuia aplicat: doar taxa de import sautricesima de export54. De altfel, cu toate interdictiile impuse uneori exportului de vite de Dietä, se exportau Italia din teritoriul Transilvaniei anume din Arad, Zarand, Cenad, Caransebes, Cluj, Aiud, Turda etc55. La 24 noiembrie 1564 Consiglio dei Dieci al Venetiei se decidea comunicate Senatului scrisorile lui loan Sigismund de propunerea concretä transmisä autoritätilor venetiene de Giovanni Andrea Gromo de a se animale bovine din Transilvania pentru nevoile acestui oras"56. Nu cunoastem autoritätile venetiene au acceptat propunerea venitä

Ibidem, vol. XI, p. 804. Ibidem, p. 804. 48 Cr. Luca, op. cit., p. 167. Hurmuzaki, vol. XI, p. 793. Ibidem, 810, p. 812. Ibidem, p. 813. 52 Cristian Luca, Petru Cercel-un domn umanist in Tara Bucuresti, 2000, p. 85. A. Veress, Documente, vol. I, pp. 245-246. Ibidem, p. 245. S. Goldenberg, Italieniraguzani, pp. 56 ASV, Consiglio dei X. Parti Secrete, fz. 11, doc. nenumerotat.

www.digibuc.ro 234 Florina Ciure din partea principelui, prin intermediul comandantului sale personale", nici aceasta era misiunea pe care loan Sigismund Zápolya i-o mesagerului cert este Gromo a la Venetia mai multe prilej care puteaustabilititermenii unui acord comercial bilateral. Comertul cu vite a cunoscut o Inflorire deosebitä a doua a secolului al XVI-lea, care Ungaria exporta la 200.000 de anual58, s-a mentinut la aceleasi cote valorice ridicate prima parte a secolului al XVII-lea. Transilvania Moldova exportau mai ales pe Europei Centrale". rästimpul 1599-1637 vitele au reprezentat peste 2/3 din valoarea a exporturilor transilvänene inregistrate registrele tricesimale ale Cluj, totusi media nu 1.000 de 110 vaci. Chiar la aceste statistici se adauga cifrele privitoare la vitele exportate prin alte puncte vamale, precum animalele de cele mai multe cazuri proprietate a principelui- totusi exportul nu cuprindea mai mult de mii de anual. Ponderea redusä a Transilvaniei comertul cu vite se explica prin potentialul animalier superior al pustei ungare, care läsa putin spatiu concurentei altor exportatori pe pietele Italiei ale Germaniei. schimb Moldova, unde cresterea vitelor la larga asigura disponibilitdti notabile de desfacere, exporta la 20.000 de capete . Lucas Bazin, cel care a detinut compania venetiene din 1577 1587 din 1593 1597, monopolizase, cu certitudine, comertul cu bovine Provenind din Ungaria. Aceastä pozitie privilegiatä a negustorului a determinat o stagnare apoi o crestere a pretului vitelor la Viena orasele din Germania meridionald. Ca urmare, Rudolf II a revocat arenda lui Lucas Bazin 1597, contractul de import-export al acestuia a expirat, a interzis comertul liber cu bovine Ungaria. De fapt, suveranul german viza concentrarea comertului cu vite pe pietele Vienei, unde comerciantii locali aveau drept de preemtiune,timp ce venetienii puteau numai dupa vienezi. Decizia aceastä privintä a fost promulgata Ungaria imperiald de asemenea, s-a impus exporturilor din Transilvania, Moldova Româneascd obligativitatea dreptului de depozit al Vienei, vreme ce Venetia a fost informatä pe cale diplomatica asupra noilor reguli ce reglementau comertul pe

Zevedei-loan Draghita, Italiani ad Alba Julia nell'epoca del Principato autonomo di Transilvania (1541-1691), L'Italia e l'Europa Centro-Orientale attraverso i secoli. Miscellanea di studi di storia politico-diplomatica, economica e dei rapporti culturali, vol. de Cr. Luca, Gianluca Masi Andrea Piccardi, 2004, 155-156. Zsigmond Pach, Le commerce du Levant la Hongrie au La Pologne et la Hongrie aux sikles. Actes du Colloque polono-hongrois, Budapest 15- octobre 1976, vol. de Vera Zimányi, Budapesta, 1981, pp. 54-55, passim. Bogdan Murgescu, Impactul conjuncturii europene asupra comerfului in a doua a secolului al XVII-lea (I), RdI, 41, nr. 5, 1988, p. 518; Idem, Participarea Tärilor la comerful european cu vite in secolele Regularitáfi conjuncturale, Studii de istorie economicá istoria economice, vol. III, In honorem Cernovodeanu. Demografie comer; structuri alimentare, economie juridice, coord. N. N. Constantinescu, vol. de B. Murgescu, 1998, 107-108. Idem, Impactul conjuncturii europene (I), p. 514.

www.digibuc.ro Relatii comerciale VenetiaTransilvania secolul al XVI-lea 235

teritoriul austriac". Acest n-a putut fi realizat, primul pentru negustorii vienezi nu dispuneau de capitaluri de rulaj similare celor venetiene, al doilea pentru venetienii nu puteau renunta la bovinele ungurevti, dar nici nu ar acceptat limitarile impuse de catre imperiali. Astfel, vitele exportate din Transilvania spatiul extracarpatic nu au mai tranzitat teritoriile austriece, ci au fost transportate prin Croatia sau pe alte rute balcanice62. Devi schimburile de Venetia Ungaria erau deosebit de active, venetienii sunt practic absenti comertul cu minerale, vreme ce importul din Transilvania era controlat de negustorii germanici, putin la secolului al XVI-1ea63. Transporturile de din MoldovaTara ajungeau la Venetia mai ales pe uscat, cu caravanele care rutele balcanice sau uneori treceau prin UngariaAustria". timpul campaniilor militare Intreprinse de otomani Ungaria, perioada 1565-1567, la care Transilvania a participat calitate de principat al Portii, medicul principelui -Giorgio Blandrata- s-a de organizarea unei retele de agenti care expediau informatii confidentiale din Italia. Pe temeiul unor scrisori din Blandrata avea agenti putin italiene, la Venetia Napoli65. mai multe dovezi contemporane despre activitatea agentului din Venetia. Prin principelui Transilvaniei, la 28 mai 1567, agentul lui Blandrata din lagunar era numit capitanul nostru", principala sa Indatorire Inrolarea de mercenari pentru oastea ardeleana. Mercenarii pe teritoriul Republicii marciane soseau Transilvania prin Ragusa sau tranzitând otomane din Balcani. care soseau din Transilvania urmau, sens invers, itinerarii. Abia Incheiate operatiunile militare, curtea de la Alba s-a avertizeze pe agentul venetian -Pietro Grisoni"- suspende inrolarea de mercenari angajeze locul experti Angajarea acestora era o de importanta din punct de vedere economic. acei ani, principalul produs mineral de export al principatului era mercurul extras din Muntii Metaliferi ai Transilvaniei. Agentul venetian, Grisoni, trebuia se ocupe de vânzarea mercurului, din sumele urma achite cheltuielile generate de plata intretinerea retelei de agenti italieni. Desigur Blandrata s-a implicat gestionarea afacerii cu mercur din acest punct de vedere, e destul de dificildelimitam interesele economice oficiale ale principatului de cele private ale medicului de curte.

61 0. Die Auswirkungen der auf den Handel zwischen Ungarn und Italien im 16. Die wirtschaftlichen Auswirkungen der Türkenkriege, Graz, 78, apud V. Zimány,ruolo degli italiani tra i capitalisti stranieri che svolsero la loro attiviM in Ungheria nella seconda secolo XVI, Rapporti veneto-ungheresi all'epoca del Rinascimento, Budapesta, 1975, p. 178. 62 63 Giovanni Antonio Magini, Geografia, vol.Venezia, 1598, p. 112. Gheorghe Bartos, cu XVI- Apicultura", 25, nr. 11, 1972, 30. Per una nuova interpretazione dell'attivita di Giorgio Biandrata, Rapporti veneto-ungheresi, p. 363. Comandant al regale timpul reginei Isabella a sAu, principele Sigismund Zápolya (1556-1559).

www.digibuc.ro 236 Florina Ciure

instructiunile sale din 3iunie1567, Blandrata transmitea luiGrisoni: banii Principelui, contul argintului viu [mercur], puneti-i toti numele meu Zecca [Venetiei]", iar ar Intâmpinat din cauza confesiunii protestante a medicului, Grisoni era sa opteze pentru urmatoarea solutie: puneti toata suma, cea de pe argintul viu, numai numele Sale aduceti scrisoarea voi"". Pietro Grisoni a fost chemat la Alba vara anului 1567. Ulterior, principele Sigismund Zápolya asolicitat dogelui, prin mai multe scrisori, acceptarea lui Grisoni pe teritoriul Republicii, a primit doar rdspunsuri negative, motivându-se acesta condamnat pentru delicte grave exilat din Padova, cum rezultä din mesajul transmis principelui Transilvaniei de Consiglio dei Dieci, la 9 iulie . Din corespondenta aceluia5i Grisoni pe protestantul Blandrata, principele loan Sigismund Zápolya mai avea un medic. Acest medic de curte, Dionisio Avolo, era apropiatä a familiei Grisoni probabil, a intrat serviciul principelui transilväneananul 1566. Despre situatia sa la curtea de la Alba despre propria-i activitate profesionald despre raporturile cu Blandrata, doctorul Avoloscria lui Pietro Grisoni, la 28 mai 1567: Majestatea Sa e mai bine se va [...], ca eu sä cer nimic mi-a fost o decimä, care trei sute de florini pe an, mi-a spus aceasta este nimic pe ce va urma", apreciind pozitiv atitudinea pe care experimentatul medic unitarian o avea fatä de el". Familia Grisoni a avut un rol activ viata economicd a Transilvaniei. 1574, francezul Pierre Lescalopier afirma minele de aur de mercur de la Zlatna erau arendate de doi italieni: venetianul Giacomo Grisoni romanul Fausto Guai, mentionând, pläcut impresionat, faptul ace5tia ospäteaza din pe cei care viziteazd". martie 1585 Girolamo Vida li, originar din Cremona, de artilerie Transilvania, denuntat Inchizitiei venetiene pe Giacomo Grisoni, decedat de curând la Alba Julia. Potrivit lui Vida li, venetianul era un eretic" (unitarian) declarat, aflat strânsä cu grup de conationali protestanti rezidenti principat, din care fäcea Blandrata. Denuntätorul urmärea sä favorizeze grabnica rezolvare a chestiunii mo5tenirii astfel fratele acestuia, negustorul Gian Battista Grisoni, un bun catolic care locuia la Cracovia, sä principalul beneficiar al bunurilor

Pe negustorii venetieni, comertul dintre lagunar Transilvania au avut un rol important negustorii balcano-levantini. de atâtea limitäri impuse de dreptul de depozit, negustorii balcano-levantini situatia raport cu concurentii ardeleni, obtinând cetätenia din principat, fie procurându-5i privilegii comerciale. Pentru putea exercita nestingheriti activitatea Transilvanie, negustorii balcano-levantini au obtinut privilegii princiare ori care le garantau buna desNurare a afacerilor. Astfel, septembrie 1571, negustorului italian din Levant, Marco Gilliatti, care a sosit la cu piperalte mirodenii intentiona mai departe Alba unde se

67 Ibidem, p. 364. 68 ASV, Consiglio dei X. Parti Secrete, reg. 8, f. doc. nenumerotat. A. op. cit., p. 365. 70 Domenico Caccamo, Eretici italiani in Moravia, Transilvania (1558-1611). Studi e documenti, Florenta, 1970, p. 30.

www.digibuc.ro Relatii comerciale VenetiaTransilvania secolul al XVI-lea 237

&eau chiar unele rude ale sale, i s-a cerut,virtutea dreptului de depozit, la Brasov. Gilliatti a invocat privilegiul obtinut de la principele Báthory, care-i mdrfurile oriunde Transilvania. Prin urmare, ciuda privilegiului princiar, brasovenii insistau sä respectat dreptul de depozit al orasului cele din Gilliatti s-a declarat de acord mdrfurile la Brasov, cu conditia ca tot ceea ce rämânea nevândut sä dus va voi el, la Cracovia pe drumva conveni"71. Autoritätile venetiene nu par prea interesate de importul de cai din Transilvania, desi reprezentantul a initiat unele contacte acest sens, cum din scrisoarea trimisä,la18 1572, de Consiliul celor Zece Proveditorului General Dalmatia Albania, spre informa un raguzan, care a fost trimis din ordinul vostru Transilvania pentru a face rost de cai a fácut, ajungând la Monfalcon 88 de cai", oferise detalii asupra actiunii duse la indeplinire demnitarului venetian. magistrati venetieni considerau distanta mult prea mare dintre cele state constituia un impediment care descuraja realizarea unei asemenea operatiuni, nefiind de acord ca o atâtea deodatä teritoriile Serenissimei"72. Mai frecventa este prezenta italienilor la Brasov 1575, majoritate aflati slujba principeluia lui Blandrata. februarie, dintre slujitorii italieni ai lui Blandrata se afla la Brasov cu alte patru persoane, probabil tot italieni. Cu totii duceau mercur la unde se afla o sticldrie care producea pentru nevoile curtii princiare. Tot un italian aprilie, de la Brasov la Italianul Giacobo Plesius sosea la Brasov septembrie, de slujitorul un alt italian -Paleologus- ajungea octombrie, poate misiune ambii pe socoteala magistraturiilocale. Un italian nenumit se spre Dragoslave, iar Scipio, negustor italian, päräsea orasul destinatia Imperiul Otoman, de unde revenea märfuri de pentru principe, la Brasov, drumul Alba Despre legAturile de ale lui Blandrata cu principii Transilvaniei relata ambasadorul imperial la Constantinopol, David Ungnad. La 4 septembrie 1577 acesta mentiona Márton Berzeviczy, diplomat al lui sosise capitala Portii. Conform raportului din 14 septembrie, autoritätile otomane au intrebärilor lui Ungnad, informându-1 Berzeviczy nu sosise calitate ci pentru rezolvarea unor chestiuni private, scopul sale recuperarea numele lui Blandrata a unui credit valoare de 6.000 de ducati de la un comerciant care locuia la Costantinopol73. acest caz, interesele financiare ale medicului protestant serveau pentru acoperirea tratativelor secrete transilvano-otomane. 1583 principele Báthory a emis o dispozitie prin care interzicea negustorilor greci" sä din aurargint. Faptul numai doi ani mai 1585, Dieta reconfirma interdictia, ei sistematicd de levantini. vremea regentei lui Cristofor Báthory (1585), Dieta din Alba a decis ca negustorilor

71 Mihail Dan, S. Goldenberg, Regimul comercial al negustorilor balcano-levantini Transilvania secolele Apulum", 1968, p. 549. 72 ASV, Consiglio dei X. Parti Secrete, fz. 16, doc. nenumerotat. A. Veress, Documente, vol. II, Bucurqti, 1930, p. 132.

www.digibuc.ro 238 Florina Ciure greci" italieni sä le a face comert Transilvania numai detineau privilegii de la principe, dar nici acestora nu li se permitea sä scoatä din de argint, numeraraurmetale pretioase formä Negustorii italieni contractau nestingheriti diverse sträbätând drumurile din principat, adesea alAturi de mercenari de aceeasi origine recrutati oastea Transilvaniei". Ei achizitioneazA slujba Moldovei grâu sau alte produse de la Brasov'. 1592 Giovanni Francesi, foarte probabil negustor, se primä pentru un proces la Sibiu, iar Sigismund Báthoryrecomanda magistratilor spre a tratat cu anul 1538 un italian fusese retinut la posibil unor pläti scadente, iar 1590 se aflau mai multi italieni, trimisi de principe, probabil pentru a achizitiona märfuri Negustorul Antoni[o] di Vinetia" aducea de la Bra§ov Tara RomâneascA, foarte probabil 1594, postavale produse märunte valoare de circa 240 de florini80. exportul transilvänean Italia consta cu preadere din produse agricole, importurile din Italia priveau produsele industriei manufacturiere: coloranti, zaharicale, arme, bijuterii etc. indoialä, principalul articol de importconstituiau textilele italiene. Câmpia Padului, serie de orase din Lombardia,la Venetia, manufacturile ce prelucrau cunosc o dezvoltare deosebitä veacul al XVI-lea. special ca Venetia, Lucca, Florenta, Bergamo, Milano, Brescia, se produc mari cantitäti de stofe destinate comertului international, de calitäti sortimente dintre cele mai variate81. Postavuri italiene s-au importat Transilvania cu preadere prima a secolului al XVI-lea, dar se gäsesc pe piata principatului a doua a aceluiasi Din nefericire, lacunare despre comertul cu textile nu permit evaluAri cantitative edificatoare. Postavul mai des mentionat in izvoare, mai ales prima jumätate a secolului, este produs la Bergamo. Postavul bergamasc se vindea 1507 cu florini bucata (pecia82). Dupä mai putin de de ani, acestuia crescuse considerabil. anii 1520 1524 se pläteau la Brasov pentru 7 (ulnae) de postav de Bergamo 5 30 aspri, respectiv 3 14 aspri, având vedere, cu certitudine, in acest caz sunt vizate cantitäti calitäti diferite83; 1533 pentru unum pannum Purgamar se pläteau 24 1540 - 21 1556 pentru 1 cot de postav rosu de Bergamo se pläteau la 25 aspri, timp ce 39 de coti se vindeau cu 19 25 asprim. urmare, pretul unei buati de postav de

M. Dan, S. Goldenberg, op. cit., p. 557. A. Veress, Fontes, Budapesta, 1913, p. 196. E. de Hurmuzaki, vol. XI, p. 793. S. Goldenberg, Italieniraguzani, p. 597. 78 Ibidem, p. 598. E. de Hurmuzaki, vol. XI, p. 840. S. Goldenberg, Italieniraguzani, p. 597. 81 Armando Sapori, Studi di storia economica (secoli XIII-XIV-XV), vol. I, Florenta, 1955, pp. 569-570. 82pecia (bucatä)=30-40 ulnae;ulna (co0=0,62-0,77 cm, cf. S. Goldenberg, Italieni raguzani, 601. dinari=50 aspri, cf. Ibidem. 84 Ibidem.

www.digibuc.ro comerciale VenetiaTransilvania secolul al XVI-lea 239

Bergamo aproape se dublase acest rastimp. De aproape acelasi era postavului verde de Bergamo". Acest tip de stofa, care apare des mentionat socotelile oraselor ardelene, era achizitionat de locale, de la diferiti negustori, cum e cazul celor din Brasov, deseori oferit dar domnilor unor sau dregatorilorsolilor care erau gazduiti urbe trecere, precum celor ce functii publice localitate. La 1538, orasului se cantitatea de postav bergamasc care putea desfacutä localitate,anume 6 (panni=pezze=rotoli)86. La Inceputul secolului al XVI-lea avea mare locuitorilor din Ardeal postavul de Verona, denumit Pernis. 1467, la Sibiu, un cot de postav de Verona costa 66 dinari, iar la 1495 se pentru 18 ulne 10 florini. 1500, pentru 2 de postav de Verona aduse din Brasov Tara de negustorul s-au pl.tit 45 de florini, adic 22florini/bucat. Prin urmare, pretul postavului de Verona era mult mai ridicat de de Bergamo, de trei ori mai mare postavului de Köln de ori mai mare ca de Görlicz. de Verona apare uneori sub denumirea de Halbernisch gesturczt. 1503 Halbemisch-ul costa 6 florini/pecia. Postavul de Verona constituia un important de export din Transilvania Tara deseori cu postavul de Bergamo, Köln, Langwerderde alte proveniente. Se desfaceau pe principatului, de aici ajungeau spatiul extracarpatic, alte asa-numite postavuri italiene"; la Cluj, acestea puteau 1538 numai cu bucata (,pannum italicum pecia una"). 1503 o din acest postav costa 30 Tot la Cluj, ordonantele din 8 1584, se dispunea ca postavurile italiene sä se numai cu iar ata cu fontul. Transilvania se importau, de asemenea, venetianä special de la/prin Viena, brocart, dantelä, atlascatifea". ordonantele Clujului din 1538, care reglementau comertul cu aduse de negustorii din Buda, PestaOradea, prescriptii privind urmätoarelor postavuri de lânä (indicandu-se provenienta calitatea märfii): de Bruges, Poperinghe, St. Trond, Nürnberg, Bergamo, Londra, Wyzyn, dar generic, postav italian" sau lung de NUrnberg"; unele sunt de import, altele sunt finisate In Transilvania88. Stofele fine, de calitate folosite pentru confectionarea persoanelor erau parte importate din cum am mentionat, purtau de obicei numele localitätii de Unele dintre aceste stofe erau produseIn Transilvania, purtau denumire menitä, astfel de cazuri, diferentieze calitatea produsului Dintre stofele mentionam scarlatul, londys, catifeaua. Scarlatul era un postav rosu, ceva mai scump numit londys, se importa din Italia, In special din Venetia. Luxul etalat prin vestimentatie de categoriile sociale din orasele principatului, de nobilimea general, i-a determinat, spre exemplu, pe croitorii clujeni, care lucrau pentru aceastä clientela, sä foloseasca la confectionarea

Ibidem. Idem, Clujulsecolul al XVI-lea, p. 283, p. 369. 87 Idem, Italieniraguzani, pp. 601-602. 88 Idem, Comerful, producfia, p. 883.

www.digibuc.ro 240 Florina Ciure

preponderent materiale din import, mai rar din productia precum de adusä indeosebi din laguna Registrele vamale ale (din anii 1529-1530, 1542, 1545 1546), Socotelile" consulului (din 1546) ale procuratorului (din 1556) regulat urmdtoarele tipuri de postavuri de import: de Bruges, Maastricht, lines, lo, Poperinghe, Weert, Nürnberg, Breslau, Londra, postavuri de Aachen, Speyer, Bergamo, Saia, Görlitz, Zwickau, Kutno, Cynsyng. Incepând cu a doua jumätate a secolului al XVI-lea sporesc tot mai mult cantitätile de scarlat italian, postavurile de Verona de aduse frecvent Transilvania. Acestea au fost incluse tarifele vamale privind postavurile de import intrate principat 1620, a faptului importurile de textile au fost neintrerupte anterioark Alte produse ale industriei artizanatului italian sau articole de lux intrau Transilvania pe cele mai diferite Astfel de erau achizitionate direct din Peninsula Italia, dar de pe alte piete externe (Viena, Buda, Breslau, Liov, Cracovia) sau erau aduse spre desfacere de atre intermediari negustori italieni sau balcanici. Tesäturile de pret, sunt cele preferate de persoanele de vazä: nobilii, prelati, patriciatul oraselor, rezidentii sau comandantii mercenarilor italieni aflati slujba principilor. Clujenii importau de pe piata Cracoviei postavuri, pânzeturi mätäsuri de provenientä central vest-europeand, mirodeniifructe exotice din Orientdin Italia, chimicale vopsele, atä, sticlärie, oglinzi91. Registrele vamale cracoviene amintesc de negustorul venetian Giovanni Andrea Recordati care, la 4 1597, a trecut prin Cracoviei cu marfa pe care nu reusise o vândä oras, nu pentru nu ar fi gäsit cumpärätor, ci probabil deoarece de desfacere era destul de vânzarea märfurilor, astfel de conditii, ar devenit neprofitabilä92. Din Cracovia s-au adus la Cluj, anul 1599, numeroase pahare, farfurii, oglinzi, instrumente de iar din Jaroslaw Andrei Garay aducea, la 17 mai 1599, 16 perechi de ochelari alte mArfuri93. Produsele din sticlä importate din Polonia erau märfuri de venetianä, sosite Marea pe rutele maritime tranzitate prin Danzig, chiar articole de productie indigenä. In 1599 s-au importat la Cluj, din Viena, printre altele, 16 sortimente de postav, venetiand, satin, damasc, coloranti, fructe din Orient. Numerosi negustori din Transilvania erau prezenti Germania, Polonia ales la Liov Cracovia- Ungaria in Slovacia, la Venetia Milano. Câtiva dintre acestia s-au stabilit sträinätate, obtinând naturalizarea, au continuat sä intense relatii cu orasele ardelene. Exportul de vite Occident, deosebit de profitabil secolele XVI-XVII, pretul acestora era destul de ridicat, a fost o activitate aduatoare de venituri consistente, cum de s-a dovedit a egalä mäsurä, comertul extern cu produse rezultate

Idem, Clujul secolul al XVI-lea, p. 116. Idem, Comerful, productia, p. 884. 91 M. Dan, Negustori clujeni la Cracovia ultimul deceniu al secolului al XVI-lea, AMN, VIII, 1971, 211. 92 Ibidem, p. 214. Pap, Schimbul de Polonia registrele clujene (1599-1637), AMN, XIV, 1977, p. 390.

www.digibuc.ro Relatii comerciale Transilvania secolul al XVI-lea 241 din traditionalele activitäti agro-pastorale, ca pieile ceara94. De rezultatele materiale ale acestui extern cu vite beneficia mai ales principele Transilvaniei, dar domnii Moldovei Românesti. Se inregistra un flux relativ constant al exporturilor de bovine din Täri le Române, transporturile directionate pe rutele traditionale, lungi anevoioase, dar care, ciuda tuturor inconvenientelor, asigurau atât vânzatorilor, cumpärätorilor, la Venetia, Austria in Germania. registrele vamale ale Clujului, din anii 1599-1637, au fost inregistrate 255 de transporturi de bovine exportate diferite destinatii, pentru care au fost achitate taxele vamale totale de 22.578 florini, ceea ce faptul valoarea vitelor exportate depäsea 680.000 florini95. Oglinzile se destul de documentele privitoare la din secolul al XVI-lea. 1558, de la Brasov se exporta Tara Româneasa o specula, vulgo Fewr Spyger96. a doua a secolului, oglinda, ca obiect de utilitate cotidianä, facea mod obisnuit parte din inventarul curtilor nobiliare, dar al multor locuinte din orase. Desigur nu toate oglinzile erau din sticlä, cele confectionate din acest material proveneau, cel mai adesea, de la 1585 Dieta Transilvaniei se ingrijoratä de scurgerea metalului pretios afara granitelor principatului, prin achizitionarea, devenitä obisnuitä, a unor produse de lux cu relativ ridicat. Ca urmare, au fost interzise importurile de oglinzi venetiene, care nu a reusit sä Impiedice acestui produs, ajuns pe pietele transilvane prin flliera polonä". Numeroase pahare de sticlä proveneau, de asemenea, din italice. nivel arheologic, datat cu aproximatie secolul al XV-lea, sunt semnalate pahare venetiene" rezidenta nobiliara de la Hunedoara. Un anume Egidiu, de profesie avusese trei astfel de recipiente. casele de sticläria de import apare cu Astfel, uzul unor produse de acest tip este semnalat casa unui din Cristuru Secuiesc sau inventarul unei case de la Cechesti (judetul Harghita)". anul 1580 o farmacie brasoveanä detinea cdni" venetiene". obiectele apartinând episcopului Francisc Várday, gäsite 1521 dintre casele sale din Albalia, stint inventariate urmatoarele: un pat italian cu saltea pernä, amfore italiene, monstrante cupe italiene. aceluiasi Várday s-au mai gäsit, provenind dintre märfurile cumpärate la Buda de la florentinul Antonio Bini, tablouri cupe precum alte multe probabil tot de provenientä italianä: candelabre, veselä, orologii, de orfevrarie etc. catastiful averii doamnei Voica, lui Mihnea (1508-1509), decedatä Transilvania, o din Venetia o altä din atlas florentin, bunurile de din privat al lui II Sigismund Zápolya se gäsea

Pentru importurile de piei din Române la In secolul al XVII- lea la Inceputul veacului a se vedea mai recent studiu: Luca, Le importazioni di merci levantine nella Venezia del Seicento e del prim Settecento: la cera e i pellami provenienti dai Principati Romeni, Centro-Orientale, pp. 321-361. S. Goldenberg, Les relations économique, pp. 157-158. Hurmuzaki, vol. XI, p. 799. Adrian Andrei Rusu,Sticläria medievald dinTransilvania, Ephemeris Napocensis", V, 1995, p. 308. p. 310.

www.digibuc.ro 242 Florina Ciure o sabie cu pietre pretioasem. Mihai Viteazul comanda 1600 Venetia foi de aur pentru 350 florini, smalt (smaltino), bolum armenicum, miniu, cinabru, alti coloranti (verde azzurro, verde aramo, terra verde, vernice, indigo, sbiata) orpimento, lac pahare de (bicchieri), un (barilezo) de romaranezr, altul de 6 (panni) de de dulciuri (confetti); postavuri scumpe: paonazze, postav verde negru, verde (raso verde), o piele de leopard, 6 iatagane (scirnitarre)i 4 piei pentru tecilor (per fod[e]rar[e] le vagine di Pentru aceste domnul cereaprimea din partea venetiene scutirea de la plata taxelor vamale, de impunerea a§a-numitei di uscita. Unele dintre obiectele ce aveau Transilvania erau confectionate de me§terii italieni statorniciti aici, temporar sau definitiv, sau de care me§te§ugarii care au deprins noile meserii Italia. insemnare venetiana din anul 1468 mentioneaza depozitia lui Giovanni Curzola in Cancelariei Serenissimei, in care se face referire la faptul in Valaco districtu Ongarie et Alemanie" se aflau sticlari din Murano, care erau dar cristal'02. secolul al XVI-lea sunt amintiti Bartolomeus de Koloswar", Johanes aurifaber de precum Petru Schelt, ultimul trimis la pentru a se specializa baterea monedelorw4. Me§teri sticlari italieni, probabil din Venetia, se pentru perioade diferite in slujba principelui Transilvaniei. La Bra§ov, exista un atelier sau o manufactura de productie prelucrare a sticlei. Aicitrimitea, la 3 august 1537, Báthory pe Alessandro Morosini (Moresinus me§terii sticlari localnici, pentru a confectiona geamuri (ad vitreanos pro confectione quorundam vitrorum") modelul pe care italianul trebuia Acela§i Morosini a fost oaspetele bra§ovenilor, trecere spre la intoarcerea din capitala munteana, in anii 1573-1574m. Italienii, speciali§ti confectionarea produselor din a oglinzilor, revin la anii care au urmat: la 21 aprilie 1578 sosea la Bra§ov un italian pentru a prelua o de produse de sticlarie destinata nevoilor princiare de la Alba lulia. Un alt italian, Giovanni, tranzita ora§ul de sub drum sudul Dunärii, unde ducea un transport de mercur, proprietate a principelui, destinat desfacerii pe pietele otomane. Unii ardeleni me§te§ugul monetare la Venetiaapoipun cum este cazul lui Petru Scherlt anul 1551. La veacului este mentionat Transilvania chiar un cizmar italian, SpilimbergerItalussuttor,implicat proces de omorw7.Tipografiidin Transilvania acest nobil me§te§ug tipografli italiene, la Venetia, Mantova,

S. Goldenberg, raguzani, p. 603. Hurmuzaki, vol. VIII, p. 203. Luciano Zecchin, Prodotti nei documenti veneziani, Rivista della stazione sperimentale del vetro", nr. 1, 1980,21. S. Goldenberg, Clujulsecolul al XVI-lea, p. 20. Idem, Italieniraguzani, p. 605. Ibidem, p. 604. Hurmuzaki, vol. XI, p. 810, p. 812. 107S. Goldenberg, Italieniraguzani, p. 604.

www.digibuc.ro latii comerciale VenetiaTransilvania secolul al XVI-lea 243

Modena, Napoli, tipdriturile italiene, Indeosebi cele venetiene, se gäsesc vreme de secole toate bibliotecile medievalepremoderne ale Transilvanieim. cum dinaceastä analizá arelatiilorcomerciale transilvano-venetiene, schimburile economice bilaterale au fost destul de intense decursul secolului al XVI-lea, perpetuând legdturile existente secolele precedente. comerciale ale Transilvaniei cu Venetia erau directe sau intermediate de negustori mari centre negustoresti ale epocii, ca Viena, Cracovia, Liov sau germane -piete occidentale central-europene orientate Europa de unde negustorii transilvdneni produse de provenientä directe se efectuau prin mijlocirea negustorilor ardeleni, special din Brasov Cluj, prin implicarea negustorilor venetieni veniti Transilvania prin Ungaria sau prin Tara Româneascd. S-a putut constata pe venetienitransilväneni, acest comert erau angrenati negustori balcano-levantini sau raguzani care, ciuda limitärilor impuse de uzul privilegiat al dreptului de depozit, au sä un statut defavorabil raport cu concurenta obtinând cetätenia ardelean, procurându-si privilegii comerciale care le garantau drepturile le reglementau activitatea. Prin Transilvania se derula comertul de tranzit, parte a fluxului schimburilor de märfuri Venetia Tara Româneascd, Moldova Frecvente sunt secolul al XVI-lea relatiile comerciale ale Moldovei cu din spatiul est-carpatic se exportau, de toate, bovine, apoi piei, alte materii prime se importau tesäturi de sticlä, articole de lux. schimb, Tärii Românesti erau destinate diverse produse textile venetiene, postavuri de Bergamo sau de Verona, tranzitate prin Sibiu Brasov. ceea ce priveste produsele exportate din Transilvania laguna se individualizeazd vitele materiile prime - piei, mercur - aducându-se, schimb, hârtie, din sticlä.Surse contemporane pretioase, care documenteazd volumul acestor schimburi comerciale bilaterale, sunt registrele tricesimale ale oraselor Cluj Brasov, nici acestea nu eantitative globale sä schiteze evolutia comerciale a celor doua state, demonstrând, totusi, cu certitudine, existenta un comert activ VenetiaTransilvania.

108 Pascu, din Transilvania secolul al XVI-1ea, Bucure§ti, 1954, p. 230.

www.digibuc.ro 244 Florina Ciure

ANEXE

In questo Regno un fedelissimo procurator et factor Suo, al qual non manco la po' et die comandare in ogni tempo, de quel che la fa ad ogni altro suo agente ubicuni, et che sua signoria non desiderava né voleva haver da quel Stato alcuna cosaalcuna sorte, se non la Sua benevolenza et gratia, persuadendose che el dicto Stato solamente cum parole possi zovar a la posteritä sua, et presertim a suo fiol [al] vescovo de Transylvania, de quel che ciasend'un altro de Marco et edificarselo in questa parte come una columna stabile, la qual habbi a substenir quella Incliita Repubblica dapoi la morte de lui Palatino, et disse: io ho visto che la Illustrissima Signoria ha facto il Reverendissimo Strigoniense Cardinal et Patriarchal°9, non dubito che cum tempo la possi eque bene anche mio fio; et mi una parola de li do mille ducati richiesti, dicendo haver tolto per suo[i] bisogni de qui alcune robe da Francesco Cotta mercandante spagnolo, sopra questa certa speranza che la Celsitudine Vostra a complascentiade sua signoria habbi omnino a sattisfare, ovver accordare quelli do mille ducati, cum li respodenti de H del prefatto Cotta, promettendo che, sattisfacti ovver accordati dicti ducati do mille, sua signoria non fastidio a la Serenia Vostra d'alcuna cosa. Bude, die XXIJ octobris, MDXI in mane.

(BMC,Ms. Cicogna 2126: Dispacci di Pietro Pasqualigo ambasciatore in Ungheria, 1509-1512,ff.

In questi zorni zonse qui el Cancellier Grando de Bohemia, per quanto intendo da ogni bando, ha referito che quel Regno non vol venir a Dieta, se prima questo Regno congregato in Racos non poter[e] et auctoria a li prelati et baroni, ovver a chi de et concluder ogni differenzia che hanno insieme, et che non pol esser se non dapoi San Zorzi. El Serenissimo Re di fratello di questa Maestö, nuovamente se ha maritato con una sorella del Conte de Sepusio, cheVaivoda de Transylvania' cum una gran dote, et le nozze se dieno celebrare principio de zennar proxime futuro. Questo Francesco Cotta mercadante spagnol pare che habbi facto intenderPalatino esser avvisato del suo factor de Venezia che la Vostra non vol ricordare cum luiduo millia ducati, se non in tempo de anni, el che subito inteso, suo signore me ha scripto una lettera de la qualità, che per la copia d'esso che cum questemando, la Celsitudine Vostra et ben che hec materia et volte II habbi scripto, cum dirli el parer mio, pure anchor da novo reverente a la exhorta a metter omnino qualche fin a quella pratica principiata cum l'antedicto factor de sto Cotta, che Martin Bufal, et questo per confermarsi amico esso palatino, benché al presente non possa nuocere, essendo tutto de qui ben assetato, tarnen per l'advenir in ogni cosa che occorresse zovare assai, et senza di lui essendo prefertim absenteReverendissimo Strigoniense. die XXVI decembris MDXI.

(BMC, Ms. Cicogna 2126: Dispacci di Pietro Pasqualigo ambasciatore in Ungheria, 1509-1512,f.

Tamás Bakócz (1442-1521) a fost numit 1491 episcop de Eger prim cancelar, 1498 cardinal arhiepiscop de (Strigonia), iar 1507 a fost desemnat patriarh latin" de Constantinopol. Zápolya, voievod al Transilvaniei (1510-1526)rege al Ungariei (1526-1540).

www.digibuc.ro latii comerciale VenetiaTransilvania secolul 245

Et per execution de li soi mandati [il palatino] ha facto venir a mi Francesco Cotta, et cum lui ho havuto che fare assai cerca l'accordo de li do mille ducati. Tandem siamo devenuti a questa conclusione, se a la Celsitudine Vostra, videlicet che el dicto Francesco si contenta expectare do anni et tre mesi, ma vol haver partita de banco et esser pagato in tre rate per terzo, comenzando a correr il tempo de la prima primo de zenner proximo in avanti, et ne' successive poi le altre de nove mesi. In nove mesi, et ha commesso a Martin Bufal suo factor de che exeguisco in suo nome precise ut supra dictu est. A l'incontro promette prefatto palatino dicti due millia dentro de un anno, et casu quo sua signoria non volesse expectar un anno ad haver dicti danari, esso Francesco promette pagarglieli immediate et far, che sua signoria resti bon contenta et sattisfacta de la Illustrissima Signoria Vostra. Bude, die ultimo Decembris MDXI.

(B MC, Ms. Cicogna 2126: Dispacci di Pietro Pasqualigo ambasciatore in Ungheria, 1509-1512, ff.

[...] dicto mio segretario ringrazia molto Sua Signoria de la comunicazione facta, excusando meglio che el poté la cosa del Cotta, poi de 11 a poco sua signoria se partisse cum el Conte de Sepusio Vaivoda, el va da la madre a trincino, se partite et Domino Moises verso Jambock, né altrorestato qui cum la Maestä Regia, che el Reverendissimo Quinque ecclessiense solo. Buda, die secondo Aprilii MDXIJ.

(I3MC, Ms. Cicogna 2126: Dispacci di Pietro Pasqualigo ambasciatore in 1509-1512, f. 284e)

V

Francesco Cotta [sid] a XXX passato qui da mal de preda, et subito questi palatino sequestrarono le sue robe per pagare dedo mille ducati, ma all'incontro eredi et commissarii dicto Francesco se defendeno, dicendo che la Celsitudine non havea data anchora la cauzione banco, per il che cessa ogni loro obbligazione Bude, die tertio Junii MDXIJ.

(BMC, Ms. Cicogna 2126: Dispacci di Pietro Pasqualigo ambasciatore in 1509-1512, f.

VI

1530, die 12 Novembre, in Consilio [dei] X Collendissimo

Questo Consilio per la supplication hora letta ha inteso operazioni et meriti fedelissimo nostro Saler dicto.hungaro,qualesta' volte mandato a Vienna et a Buda per esplorar, etstato cum lettere nostre in Campo Serenissimo Re chenelli eserciti Signor Turco, essendo sta fatto persona in terra todesca con manifesto pericolo esser appiccato per la gala, come consta per lettere locotenente della de Friul, che convenendosi alla gratitudine della Serenissima recognoscer detto fedelissimo et benemerito nostro la maniera [in cui] che per autoria di quella Commissia concesso al detto Saler per uno dalli soi in vita la expectativa di una da i Camerlenghi di Comun,

loan Zápolya.

www.digibuc.ro 246 Florina Ciure

prima venuti adempitealtri expectative ovver depositi fino questo giorno concesse per li consigli nostri, et interim che venghi il tempo di cavar nella ditta fantaria haver debba dalla Cassa di questo Conse[gl]io ducati quattro al mese, li quali habbino ad cassar subito avuto ditta fantaria; che sin li data sommissione di mesi 6 avanti tratto che sono ducati 24 azza, ne possa sattisfar alcuni soi debiti et sia tenuto notificar uno delli soi figlioli, sua termine de giorni 15, che per movendo nominato avanti la vacantia della detta fantaria, notificar possa uno [ad] altro delli detti soi figlioli, et cum de una in una incassar sino che detta fantaria venuta, che possessa per uno de' suoi figlioli in vita, comedetto. parte: 12. De non: Non sinceri: O.

Serenissimo Princeps e Illustrissimo Domino ac Excellentissimi Domini Capitibus Excellentissimo Consiglio dei X

noto a Vostra Serenita, Serenissimo Princeps Illustrissimo, Domine Excellentissimo, [e] a questo Excellentissimo Consilio che io Saler, dicto hongaro, molte volte alli bisogni di questa Serenissima, e del Domino et Illustrissimo Consilio, desideroso de ben servir a quella habbia abbandonato la moglie et tanti miei poveri figlioletti, et andato in diversi luoghi della terra todesca et Hongaria, non stimando alcuno pericolo di la propria vita, né fatichi, o stente, per exeguir et explorar, quanto era il desiderio et bisogno di Vostra Signoria, per poter operazioni cum debito modo portato, cum diverse mezze [sic!], per dimostrar in quelle parti per mercandatar, e ad effectto, per non esser discoperto, le quale ho perse et ristato debitor a diverse persone in questa Terra, et in quelli loci volte passato, cum el lazo alla gola, et preso conduco in le forze posto in dure et amarissime prison, et habuto volte de la corda et gravissimi tormenti, pattiti cum tutto minato di la vita et condizionato. E cum stato lungamente ammalato, vivendo in miseria, cum la povera numerosa famiglia, ma ben cum la speranza di li promesse di questo Illustrissimo Dominio, el mai mancha alli suoi fedeli servitori, per tanto astritto da bisogno piedi di quella, supplicando se degni concedermi in premio de tante mie fatiche et stente bona spectativa prima bacante de bona fantaria. Di lossitio di Camerlenghi de Comun, in nome de uno de' miei figlioli dovendo di ono in altro; et perché Principe Serenissimo le concesse tante numerose spectative che longissimo tempo a venir de benefitio, et io povero servitor non ho di che viver. Supplico quella si degni concedermi, hoc interim, ducatiseial mese dalla Casa dello Eccellentissimo Consilio de' X, offerendomi sempre bisogno andar ogni volta per Vostra Signoria imposto ad servir fuora in ogni difficil impresa, et poner la vita a sbaraglio, senza rispetto alcuno, cum quella ferma fede, come fin qui ho facto, de bon animo, perché sapevo almeno che morendo in tal servitii che'l provvista a miei che non anderanno ramenghi, et perché Serenissimo Principe la mia fede in pugno per ducati 20 ad uno in quelli parti, nominato Messer Andria Claysmiler, che scossi da le carceri, e non ho modo di pagarlo che persi tutte le robe, cum mi per bona de li non dimando niente, ma solum questi ducati 20 siano pagati agenti colui per liberarmi, che ritornando in quelle parti perservitii de Vostra Signoria io non habbia perso el credito, e possi per beneffitio de Vostra Signoria alla gratia della humilmente raccomando. Nicolaus Saler, detto hungaricus.

(ASV, Consiglio dei X. Secrete, fz. 3, doc. nenumerotat, copie contemporana)

www.digibuc.ro Relatii comerciale VenetiaTransilvania secolul al XVI-lea 247

VII

1564, die 24 novembris in add.

Che siano comunicati al Senato le lettere di credenza del Re Zuanne di Transilvania"2, scritte aHa Signoria Nostra fino alla parola che disse ceteron dispositione fatta ultimamente dall'ambasciatore nostro intendea scritta, et sia data libera Savii Collegio Nostro di poter dire ad esso Senato che detto capitanio Giovan Andrea Gromo ordinar fu fatta offerta de bovini et de frumenti di Transilvania, per servitio di questa non dicendo per che habbia fatta espositione non altra offerta alquanto fu scrittura. De parte: 20. De non: 5. Non sinceri: 3.

(ASV, Consiglio X. Parti Secrete, 11, doc. nenumerotat, copie contemporana)

VIII

1572, 18 luglio, in Zonta. Al Provveditor General di Dalmazia

suddetto [?] Capitano [?] Xaarchia Raguseostato a noi, e mi ha resposto esser stato di ordini vostro in Transilvania per conto [di] cavalli, et che cosi ha eseguito essendo capitato a Montfalcon con cavalli ottanta otto, uno da quel posto nostro listata fatta la mostra 17, noi non i complementi piaceria con ispeditioni, per molti rispetti particolarmente, perché non ne habbino noi sambli piacer, che se havesse di questo dato avviso prima che mandasse in patria tanto lontano a una simil operazione, et anco che quel numero di cento cavalli fosse pare diviso sotto capi, massimamente che come ancor per do nostre giudicaria a proposito nostro che sotto un capo solo sia tanto numero de cavalli, tutti di una natione, et massimamente sotto questa capita fo accettare nostro servizio con soi cavalli, et poi servir con numero de quindici, per vi esser non mi par sicuro, havendo quella capparia della sua fede che'l bisogneria, non vedemmo come potersi de tenerlo con mezzi lo su presenti unirsi quelli importantissimi forze nostre, né se avanza altro di quella Provincia.

(ASV, Consiglio dei X. Parti Secrete, fz. 16, doc. nenumerotat, coMe contemporanä)

112 Sigismund Zápolya,rege ales" Ungariei (1540-1541) principe al Transilvaniei (1540-1551, din 15 septembrie 1556 cu regina Isabella, mama sa, 1559-14 martie 1571).

www.digibuc.ro 248 Florina Ciure

COMMERCIAL RELATIONS BETWEEN TRANSYLVANIA AND VENICE IN THE XVIth CENTURY

Abstract

This paper brings new details about the trade between Transylvania and Republic of Venice in the XVI century, the author trying to prove that was made many exchanges between this two states in that period. There are many evidences about the exchanges made in special by the Venetians merchants, but there also Transylvanian and Levantines merchants involved in this. The exchanges was made on the way who ties the Transylvania with the center of the Europe, especially through Vienna and then to Venice. Through Transylvania was transited products from Venice to Moldavia Wallachia in other way too. In Transylvania the Venetian products arrived not only direct from Venice but also from other cities from Poland or Vienna brought by the Transylvanian merchants. From Transylvania were exported especially owes, hides, beeswax, mercury and from Venice were brought textiles, product of glass, paper. helpfully are the registries of the custom of various Transylvanian towns who registered the quantity of products transmitted between Venice Transylvania, however cannot be done an exactly evaluation of the trade between this states.

www.digibuc.ro DOCUMENTE INEDITE DIN DOMNIEI LUI BASARAB

GHEORGHE

Documentele pe care le provin din colectia particulara a ing. G.G. Cantacuzino* (USA) se referä la vistierul Gheorghe una din cunoscute din timpul domniei lui Matei Basarab. increderea de care se bucura fata lui Matei Basarab este doveditä de faptul cä pentru o lung perioadä din domnia acestuia va ocupa de al doilea vistier, care va posibilitatea sä importante achizitii imobiliare. Ca multi alti greci prezenti Wile acesta se va integra rapid societatea munteanä. concludentä acest sens este cu Sofiica, descendentä din importanta familie a boierilor Popescu-Sintescu a moie de zestre va zice din Pope§ti".Preocuparea pentru realizarea unor aliante matrimoniale cu importante familii autohtone este vizibiläla nivelul celei de- a doua generatii, säu, Hrizea, ajuns mare vistier se va cu flica lui Gheorghe mare ban2. Din punct de vedere alcontinutului, documentele pe care le consemneaa cumpArarea unor de rumâni Stälpenii de Sus Pope§ti, care se mai lung de asemenea achizitii pe care Gheorghe le face perioade. Ca o particularitate utilizarea termenului de pentru paharnic, rar lnitädocurnentele muntene din acestä perioade. De asemenea, din cercearile noastre rezultä cä informatiile oferite de aceste documente nu au fost consemnate alte surse interne, ceea ce justificA necesitatea publicArii introducerii circuitul

* Documentele ne-au fost puse la dispozitie domnul Paul Cernovodeanu, fapt pentru care multumim cu ocazie. De asemenea, ne exprimAm recunostinta fata de domnul Constantin care a avut amabilitatea de a verifica transcrierile documentelor slavo-romane. 0 succinta prezentare a greci din Wile la Olga Cicanci, Dregätori greci veacul al XVII-lea, vol. Existente, dinamici. Omagiu academicianului vol. de Tudor Teoteoi, Bogdan Murgescu, Bucuresti, 2000, p. 199-210. 2 Detalii despre familia acestuia, printre care se cronicarul Radu Popescu, la N. Stoicescu, Dictionar al marilor dregatori din Tara Moldova. Sec. Bucuresti, 1971, s.v. Vezi Documenta Romaniae Historica, seria B, Tara vol. XXV (1635- 1636), Damaschin Mioc, Maria Man, Ruxandra Coralia Fotino, Bucuresti, 1985, p. 72-74, nr. 56. Vezi de exemplu, Catalogul documentelor din Arhivele Statului, vol. IV (1633-1639) vol. V (1640-1644), de Marcel-Dumitru Ciuck Duca- Tinculescu, Silvia Bucuresti, 1981, 1985.

"StudiiMateriale de Medie", vol. XXII, 2004, 249-256

www.digibuc.ro 250 Gheorghe

1.1634 (7142) mai 3, Bucuresti

noi megiiasii de lpnii de Sus de Elhovului, anume: Micul Radul, feciorii Otelea Ciurica Voico Sora Boba, fétele popei lu Raico Stoica copilul, feciorul lu Tudor, scris-arn acesta al nostru zapis la mâna jupânului Ghierghie vistier a jupânései lui, ca se cum le-am vândut de Sus de câmpude de cu vie deal de satului depretutindinea, oareck va alége de preste tot hotarul. se am vândut eu, Micul, cu Radul, feciorii stânjeni 36cu 2 rozoare de vie stânjenul 12 costande, fac ughi 21 pol. eu, Otelea, vândut-am 17 stânjeni de curozor de vie, stânjanul câte 12 costande, fac ughi 9, costande 4. eu, Ciurica, feciorul vândut-am stânjeni 16, stânjenul vie 8 costande, fac ughi 8 pol. eu, Voico, cu feciorii miei, Udrea Craia, vândut-am stânjeni 15 cu 3 rozoare, stânjenul 12 costande, fac ughi 9. eu, vândut-am 52 de stânjeni cu 4 de vie, stânjenul câte 12 costande, fac ughi 31, costande 4. eu, SoraBoba, fétele popei lu Raico, vândutu-i-am stânjeni 33 cu 4 rozoare de vie, stânjenul câte 12 costande, fac ughi 9 pol, costande 6. eu, Stoica copilul, vândut-am partea stânjeni 9cu un rozor de vie, stânjenul câte 12 costandé, fac ughi 5, costande 8. eu, feciorul Radului den lpénii de Jos cu 2 feciori ai miei, anume Visul Radul vândut cu feciorii miei Gherghe vistiariul2jupânései lui, za ughi 23 ca rumâni de mosie. ne-am vândut noi aceste3 de ce sântu mai [mai sus eise de a bunavoie, de nici o cu tuturor demprejurul au fostu la tocmeala multi oameni buni, na irne: jupan [.]4 biv vel peharnic i Radul feciorul lui Staico dvornicul i Bu[n]ea i i Nan ot Bârzesti Micul i Sima ot Stâlpéni ce iaste de Târgoviste i Bogdan, feciorul Badei din6 Stâlpénii de Jos, Stanciul fratele Stanciului. pentru mai adeverita pusune-ampecetile.

<1634>. t Micul. tCiurica.tUdrea.Otelea. t Radul.

1. 2. 3. 4.Loc rupt 5. 6. post t.

2. 1635 (7143)martie17,

H CH OCHOACTBA

epeie H

g Fop WT H A CH,

www.digibuc.ro Documente inedite din timpul domniei lui Matei Basarab 251

WT H BOA" C'hC WT WT XTHT WT

AW3H WT Op no WT CAHN pogop no H no no H H WT no H

C'hC BIIHOrpAAy no H H WT WT no

WT CH,

H repae 4TO 464 4TO HMM WT WT WT H WT WT CC XTHT WT no

WT WT ero, H WT 4TO WT no

H

HA H C'hC ero, CST HM H

C'hC EMS, WT CSACTBO 6AXOB, OTAN WT COyT H H

C'hC WKOAHO

MiCTOM C'6C WT C'hC

H ero, H WT OHM" H H BHWSA, BRAT H BOTSWApIOA, H CH, H

www.digibuc.ro 252 Gheorghe

no H H CANA CH,

H WT H BOA'kpOM OCNOACTBA repre WT HAA no HME WT OTOBH AhHH

H MN,

NA CH, H Toro WiANH H C'hC ero H MN MHO5H

H H 11 H H

WHH H WhCAM OCNOACTBA MN H A MiCTOM WT OCNOACTBA

Gero OCKOACTBO H 44 W4HH% H no

H H no

H OCKOACTBO BAN

H ABOPHHK H H

H CTOAHHK H

H AhHH H B'h

p.>

Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievoddomn a Tara Ungrovlahiei, nepotul marelui preabunului, batrânului, Io Basarab voievod. domnia mea a domniei mele cinstitului boier al domniei mele, jupan Gherghe ce a fost al doilea vistier feciorilor lui Dumnezeu i-a ca lui mo§ie StAlpenii de Sus din judetul Ilfov, din partea lui Micul a fratelui Radul, feciorii lui Stoica, 36, din câmpdin din cu de vie dealdin vatra satului de pretutindenea, se va alege de peste tot hotarul, pentru a boierul domniei mele, jupan Gherghe ce a fost al doilea vistier, ace§ti mai sus-zi§i 36 de vie de la Micul de la fratele Radul, feciorii lui Stoica din StAlpenii de Sus, drept 4 300 aspri gata, stânjenul 12 costande.

www.digibuc.ro Documente inedite din timpul domniei lui Matei Basarab 253

a cumparat boierul domniei mele, Gherghe ce a fost al doilea vistier, de la stânjeni de movie din tot hotarul cu un razor de vie drept840 de aspri gata, stânjenul 12 costande. de la Ciorâca, feciorul lui Stoica, 16 stânjeni de peste tot hotarul vie, drept 1 700 aspri gata, stänjenul 8 costande. de la Voico de la feciorii lui, UdreaCraia, 15 de moviecu trei razoare de vie deal drept 1 800 aspri gata, stânjenul 12 costande. de la 52 de patru de vie drept 6 240 de aspri gata, stânjenul 12 costande. de la Sorade la Boia, fetele popei Raicul, 33 de stânjeni de movie patru razoare de vie deal drept 1 960 aspri gata, 12 costande. de la Stoica copilul, partea mamei lui, Muva, stânjeni 9 cu un de vie drept 1 000 de aspri gata. cinstitului boier al domniei mele, jupan Gherghe ce a fost al doilea movie Stâlpenii de Sus, partea stânjeni 25 de movie, ceeste de movtenire, partea lui Bobe, Ianei, stânjeni 6, ce i-au fost de din din din din vatra satului de peste tot locul se va alege de peste tot hotarul, pentru a jupan Gherghe ce a fost al doilea vistier aceyti mai sus-zivi 31 stânjeni de movie de la Bobe de la feciorii lui, Neagoe din Stalpenii de Sus, pe care i-a tocmit din partea lui Bobe a drept 2 630 de aspri gata, stânjenul 85 bani noi. cinstitului boier al domniei mele, pan Gherghe ce a fost al doilea vistier, un vecin Stalpenii de Jos, feciorul lui Radul cu feciorii lui, Radul, pentru s-au vândut ei vecini lui Gherghe vistier de a bunavoie, numai cu capul movie, drept 4 600 aspri gata. cinstitului boier al domniei mele, pan Gherghe ce a fost al doilea vistier, un vecin, anume Stan robul cu feciorii lui, feciorul popei Stanciul, nepotul Sima din din Ilfov, pentru a fost Stan rob la Giurgiu, apoi s-au Intâmplat de a luat bani de la jupan Gherghe vistier de s-a din robie s-au vândut Stan robul vecin drept 2 000 gata. au vândut aceyti mai sus-numiti oameni ale de movie vii, ei de a cu tuturor boierilor a megieyilor dimprejurul domniei melecu zapise de la de cu multi scrivi zapise, anume: Para fost mare paharnic Radul logofat, feciorul Staicului vornic Bunea din Nan Micul din Stalpeni, Sima Bogdan, feciorul lui Badea din Stâlpenii de Jos, Stanciul Vivul, fratele Stanciului. iar a cumparat pan Gherghe ce a fost al doilea vistier un de anume Stanciul botuvarul, nepotul lui Balea cu lui, cu copii anume Necula Str[oe..]1 a Voica, de la Radul banul Buzescul drept 15 400 aspri cu zapis de la lui. cinstitului boier al domniei mele, jupan Gherghe vistier, de la Radul banul Buzescul un anume Tudor lautarul, feciorul lui Dumitru zlatarul, pentru Gherghe vistierul de la Radul banul Buzescul pe acest Tudor zlatarul, drept 4 000 aspri gata zilele lui Leon voievod anul 7138. cinstitului boier al domniei mele, pan Gheorghe vistier, un de anume: cu lui, anume Ma[linacu feciorii Stana Fiera, pentru Gherghe vistier acest de ce s-au scris mai sus de la Eremia postelnic, feciorul Paraschivei din drept ughi 52 aspri gatacu de la mâna lui de am domnia mea zapisul [Radului banul Buzescul zapisul lui Erdmia postelnic la mâna boierului domniei mele, pan Gherghe vistierul de vânzare

www.digibuc.ro 254 Gheorghe Lazär cu multi mârturie zapise, anume: Para fost mare ciasnicGrama pitarul Dumitrasco clucerul Socol clucerul Andrei, feciorul Neagu[lui aga Radul Bunea logofatul. au vândut mai sus-zisi acesti ei de a cu tuturor boierilor din curtea domniei mele a megiesilor dimprejurul locului dinaintea domniei mele. Pentru aceea am dat domnia [mea cinstitului boier al domniei mele, jupan Gherghe fost al vistier, ca acesti stânjeni de igani ce s-au zis mai sus vecinii care sunt mai sus - scrisi mostenire veci, copiilor strAnepotilorde nimeni nemi[scat spusa domniei mele. Iatä dar märturii pune domnia jupan Hrizea mare ban al Craiovei jupan Ivasco mare vornicjupan Gligorie mare logofatjupan Dumitru mare vistier jupan Mihai mare spätarjupan Vasilie mare stolnicjupan Buzinca mare com[is jupan Vucina mare paharnic jupan Costandin mare postelnic. ispravnic, Gligorie mare am scris eu, Pârvul spudeul, cu lui Lepädat logofatul cetatea de scaun Bucuresti, luna martie 17 de la Adam [pânä la scriere curgerea aniloranul 7143, deNasterea lui Hristosanul 1634. Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu;domn. Io Matei voievod

copia xerox textul este acoperit cu timbrul sigiliului; intregirile au fost dupä traducerea de epocä a textului original.

3. <1643 septembrie- 1644 august> 30, 7152,

t H MH

MN, H g 6AXOB,

CH, CAM

rOTOBH H H

H AA OCT H

BRAT CHMA H OCT HA "AMA HX AA

NH CAHN H

H AA 8 H WT WT H WT BOA" WT RO WT CAHNO riepie WT no

, H H AA riepie g WT

H OCT

www.digibuc.ro Documente inedite din timpul domniei lui Matei Basarab 255

B ABE H COTOBH C'hC H AA iepie C'hC pogop

CH, WT ECT

Op H EH KOAHKO B'hC H WT WT BOA" WT

H H CAHN no WT nomo WT BOA" H CEAOB WT 110 B'hC ECT pogop WT NA PAAyA, H NA ero, 11M% WT WT WhA'hpAW H AA ECT AO" O ECT WT WT WT

WN ECT ECT

Ap8r. H AIOAYH CBOHM NH CANA CHAOCT

ECT

H WT

MH:

H

KOMHC H

H WT

p.>

t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod domn a toatä Tara Ungrovlahiei. domnia mea poruna a domniei mele boierului domniei mele, Ghierghie vistier cu lui, Dumnezeu va ca sä-i sat Popesti, Ilfov, un vecin, anume Dragomir, lui cu fiul lui, Sturzea, pentru s-a vândut vecin Dragomir cu fiul lui, Sturzea, numai el ocink pentru 13 ughi gatacu zapis martori. Ghierghie vistier niste vecini sat Popesti, anume Tudor cu fratele lui, SimaVladulcu care au fost din Ocna Mick pentru s-au vândut

www.digibuc.ro 256 Gheorghe ei vecini lui Ghierghie vistier cu pentru 31 ughi bani gata, nici o cu zapis martori. iar lui Ghierghie vistier sat 30 stânjeni de de vie din din din de peste tot hotarul, din hotar hotar, se va alege, pentru a Ghiorghie vistier de de vie de la lui Stoica din Stâlpeni, stânjenul pe 155 bani, ughi 23, costande 5 cu zapiscu martori. iar lui Ghierghie vistiar pogoane de vie deal jos care sunt pe Otelea pe Voicu din Stalpeni, pentru a Ghierghie vistier aceste pogoane de vie de la Andrei de la fratele lui, Oprea, pentru ughi gata cu zapis de vânzare cu martori. iar lui Ghierghie vistier sat de Sus 16 stânjeni de cu un de vie, se va alege, a fost mai de Dobra, femeia lui Stoica, sora lui Badeacu fiul ei, Ciorica Stalpeni, apoi a Dobra 10 de cu trei de vie iar Stalpenii de Sus din Stalpenii de Jos, partea ei a avut din ocina cu viecu tot din din din din vatra satului de peste tot hotarul,. din hotar hotar, se va alege, pentru 22 ughi bani gatacu zapis cu martori. iar sa lui Ghierghie vistier 30 de sat un razor de vie care este pe lui se va alege, din campdin padure din din vatra satului de peste tot hotarul, pentru a Ghierghie vistier acesti stânjeni de de vie de la Radul, lui Dumitru Turcul din Bucuresti de la nepotii lui, Dumitru Dima, fratelui lui, Mihalcea, care fost de de la de la Udrea pentru 16 ughi gata, vecini cu zapiscu martori. iar sa lui Ghierghie vistierStalpenii de Jos 9 stânjeni de se va afla un de vie, care au fost de lui Dumitru iuzbasa din Bobesti de la lui Ghierghie iuzbasa din iar apoi a prins Ghierghie vistier de el i-a banii ughi 19 pentru a fost el mai cu dreptate au vândut acesti mai sus-numiti oameni ale de a nici o cu stirea tuturor dimprejurul locului. Pentru aceea am dat domnia mea lui Ghierghie vistier ca sa-i aceste ocine vii mosie de nepotilorstrdnepotilorde nimeni neclintit porunca domniei mele. dar martori am pus domnia mea: pan Dragomir mare vornic Radul mare Stroe mare vistierPreda mare spatar Socol mare clucerDumitru mare [..2 comis DrAgusin mare paharnic Costandin mare postelnic. ispravnic, Radul mare am scris eu, orasul Târgoviste, luna [.]2 30 zile de la Adam acum, cursul anilor 7152. Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voievod

1. orig. 2.Loc de timbrul sigiliului.

www.digibuc.ro NOI SURSE DOCUMENTARE PRIVITOARE LA MISIONARII CATOLICI DIN IN EPOCA LUI BASARAB VASILE LUPU

CRISTIAN LUCA, EUGEN

Perioada de stabilitate interna care a caracterizat domniile lui Matei Basarab Vasile Lupu, ciuda adversitatii reciproce ce a generat episoadele de confruntare moldo-munteana, a asigurat conditii propice dezvoltarii economiei locale, impulsionând cresterea schimburilor de acumularea (incipienta) de capital consolidarea funciare'. Aceeasi s-a individualizat istoria românilor printr-o deosebit de dinamica, care a reauus Tara Româneasca Moldova atentia europene, reflectând astfel, prin aceastä importanta componenta a gestiunii nemijlocite a puterii, valente ale personalitatii marcante a celor doi voievozi. pragmatismul domnului Moldovei propensiunea domnului muntean pentru o linie antiotomana, la o lunga espectativa de concretizare imediata, relatiile externe ale Române2 au urmat totusi un parcurs comun ceea ce priveste raporturile cu Scaun, reflectat Indeosebi prin conduita de misiunile catolice prezente spatiul extracarpatic. care Matei Basarab Vasile Lupu asumat calitatea de protectori ai ortodoxiei, sustinând fmanciar monasticepatronând un program cultural menit dea o noua dimensiune domnia a manifestat tolerantä falä de comunitätile catolice. átitudine de comunitatilor ortodoxe din spatiul românesc - care prin distributia teritoriu prin solidaritatea confesionala limita eventualele de prozelitism are explicatia prin ratiunile strict politice care o motivau. Astfel, atitudinea binevoitoare de misionarii catolici trimisi de Congregatia "De Propaganda Fide" spatiul extracarpatic raspundea strategiei politice prin care domnii Romane

Victor Motogna, Epoca lui Matei Basarab Vasile Lupu, CI, XII-XIV, nr. 1940, pp. 453-544; Nicolae Stoicescu, Matei Basarab, 1988, passim; Constantin $erban, Vasile Lupu, domn al Moldovei (1634-1653), Bucuresti, 1991, passim [recenzii de Bogdan Murgescu, RI, s. n., nr. 3-4, 1993, pp. 644-646 Maria Magdalena Székely, XXXII, 1995, pp. 558-563]; Nicolae Istoria românilor, vol. VI, Monarhii, editie ingrijita de Stefan Andreescu, Bucuresti, 2000, 41-169. 2 Pentru politica a voievozi, a se vedea ce analizeaza cu predilectie problematica: Andreescu, Restitutio Daciae, vol. II, iile politice dintre Tara Moldova Transilvania 1601-1659, Bucuresti, 1989, pp. 135- 235; Ion externe ale lui Matei Basarab, 1632-1654 (Cu privire la istoria Orientului European), editie de Rudolf Timisoara, 1992, passim Ion Eremia, externe ale lui Lupu (1634-1653). Contriburii la istoria secolul al 1999, passim.

"StudiiMateriale de Istorie Medie", vol. XXII, 2004, p. 257-270

www.digibuc.ro 258 Cristian Luca, Eugen

de toate, cordiale cu reprezentantii diplomatici occidentali acreditati la Constantinopol -ambasadorul francez bailul venetian recunoscuti de ca protectori ai catolicilor din Europa spre a beneficia de eventuala sustinere a acestora pe sultan marele vizir vederea tronului3. Aflat sub diplomaticd vicarul patriarhal al Orientului, numit de Congregatie, coordona din capitala misiunile apostolice le era pastorirea comunitatilor catolice din Sud-Estul Europei. Influenta a diplomatiei occidentale, contribuind la obtinerea garantiilor formale a suportului institutional necesare misionarilor pentru a actiona zonele care rezidau credincio§ii catolici, a neindoielnic bunul mers al acestor misiuni, care au operat cu regularitate veacul al XVII-lea Tara Moldova. virtutea pozitiei sale oficialea prestigiului puteri pe care o reprezenta calitate de diplomat, Philippe Harlay, conte de ambasadorul Frantei la Constantinopol,scria lui Matei Basarab spre a-i solicita acorde protectie misonarilor catolici care urmau Tara cum de altfel proceda ianuarie 1632, prilejul trimiterii franciscanilor Angelo Petricca da Francesco Antonio da San Felice Moldova, expediind o lui Vasile Lupu5. acela§i scop, bailul Pietro Foscarini, registru retoric specific aparatului diplomatic al Serenissimei, scria la 16 aprilie 1633 domnului Munteniei:

Illustrissimo et Eccellentissimo Signore, Signor Osservandissimo, Essendo a tutti nota la di Vostra Eccellenza e la Sua inclinatione alle religioni, io, conscio della Sua grande prudenza e buona dispositione verso la mia Serenissima Repubblica di Venetia, abbraccio volentieri l'occasione di pregarLa di favore molto giusto per invitarLa a valersi della singolare che Le conservo e darmi modo di servirLa. Si trovano Maestro Francescano Antonio da S. Felice, Commissario Provinciale, baccillier Gregorio da Bari, et altri di S. Francesco, minori conventuali, i quali ricorrono a Vostra Eccellenza per la manutenzione de' loro antichi possessi, convento in Tragovisti e d'altro convento che si continua a fabbricar in Bucorosti, affinché quei buoni religiosi, liberi da molestie et esenti d'agravij, possino continuar le preghiere a Dio per la conservatione e di Vostra Eccellenza, che puö confidar habbino ad esser esauditi per la vita loro ritirata et esemplare, e di cosa molto grata alla mia Serenissima Repubblica di Venetia, la quale ricevendo a molto grado favore non si mai scarsa nella corrispondenza, abbracciando l'occorrenze di Lei, alla quale io

Pentru o astfel de imprejurare, care Matei Basarab solicita ambasadorului francez la Constantinopol, Philippe Harlay, conte de Césy, sustinere pe a se vedea N. Actefragmente cu privire la istoria adunate din depozitele de manuscrise ale Apusului, vol. I, Bucuresti, 1895, p. 78; Andreescu, Le missionnaire Giovenale Falco da Cuneo en Valachie: nouvelles données pour une biographie, RRH, XXV, nr. 1-2, 1986, p. 87 nota 32; Idem, Giovenale Falco da Cuneo "enigma" de la Galda, in Idem, Istoria românilor: cronicari, (sec. XV-XVI1), Bucuresti, 1997, p. 182 nota 34. N. lorga, Actefragmente, vol. I, p. 76; Bonaventura M. Morariu, Missione dei Frati Minori Conventuali in Moldavia e Valacchia nel suo primo periodo,1623-50, Miscellanea Francescana", LXII, fasc. I-II, 1962, p. 33. Localitate situatA Lazio, prezent, din de vedere administrativ, provinciei Latina. N. lorga, Actefragmente, vol. 1, p. 73.

www.digibuc.ro Noi surse documentare privitoare la misionarii catolici din le Române 259

qui puntualissimo i miei et opera a comodo e soddisfazione di Vostra Eccellenza, et affezionatamente Le bacio la mano"6.

cum din scrisoare, reprezentantul diplomatic al Venetiei nu se limita doar la a solicita protectia domneasca pentru misionarii catolici, ci se ar fost de o eventuala subventie pentru incheierea lucrarilor la biserica din Bucuresti,constructie de zid care se ridica prin staruinta franciscanului Gregorio da Bari ye amplasamentul edificiului de cult din lemn distrus prin incendiere cu un an inainte'. Probabil ca urmare a acestui lobby politic, Matei Basarab sustinea prin domneasca o campanie apostolica prin care Gregorio da Bari reusea temporar formal sub autoritatea Bisericii Romane pe catolicii trecuti la protestantism Câmpulung (Muscel)8. Utilitatea incontestabila a corespondentei domnului muntean de catre Pietro Foscarini, sprijinul misionarilor Congregatiei, este confirmatä de o scrisoare pe care comisarul provincial Antonio da San Felice9 o expedia din Tara Româneasca aceluiasi bail venetian. Epistola s-a conservat copie contemporana nedatata, vafost redactataluna mai sau, mai arziu, prima a lunii iunie 1634:

Eccellentissimo Signore, Vostra Eccellenza si compiacera di scrivere una lettera al Principe di Valacchia, con raccomandarenostro Monasterio Religione, et Padri che s'indirizzano pro tempore, e conservar buoniiloro antichiprivilegij,indulti, e gratie, conforme hanno fatto gantecessori di Vostra Eccellenza, favorevoli in quello che occorrera, che oltre l'obbligo de' Padri a pregar per noi [il] Signore. Et un'altra lettera al Signor Vornico Pira da Valacchia con pregarlo che voglia abbracciare la cura della nostra Religione e Conventi, et Padri, sapendo che per il passato gl'ha sempre favorito, aiutati et protetti, pregandola a far il simile per l'avvenire, acciö detti possino proseguir nel servitio di Dio, et pregar per Sua Signoria molt'Illustre che noi .

6 Archivio di Stato di Venezia continuare se va cita ASV), Bailo a Costantinopoli. Lettere, b. [pachetul] 110, doc. nenumerotat, ad datum. Andreescu, de Tara Moldova din anii 1632-1633, in universala, coord. Ion Agrigoroaiei, Gheorghe Buzatu Vasile Cristian, vol Izvoare pentru istoria romanilor, vol. de S. Gorovei, 1988, p. 52; Eugen Appunti sulla missione minore conventuale Gregorio da Bari nei Principati Romeni prima del XVII secolo, L'Italia e Centro-Orientale attraverso i secoli. Miscellanea di studi di storia politico-diplomatica, economica e dei rapporti culturali, vol. de Cristian Luca, Gianluca Masi Andrea Piccardi, Braila-Venetia, 2004, pp. 176-178. Archivio della Sacra Congregazione "De Popaganda Fide"-Roma continuare se va cita APF), Scritture originali riferite nelle Congregazioni Generali (SOCG), vol. '76, ff. B. M. Morariu, Series Chronologica Praefectorum Apostolicorum Missionis Fr. Min. in Moldavia et Valachia durante saec. XVII et XVIII cui accedit series chronologica Episcoporum Bacoviensium,extrasdinCommentariumOrdinisFratrumMinorum S. Francisci Conventualium", XXXVII, nr. 6-10, 1940, p. 5; E. op. cit., p. 180. B. M. Series Chronologica Praefectorum Apostolicorum, p. 5. ASV, Bailo a Costantinopoli. Lettere, b. 110, doc. nenumerotat.

www.digibuc.ro 260 Cristian Luca, Eugen

Mesajul concis al comisarului provincial al minoritilor conventuali avea un ecou imediat, la 26 iunie 1634 Pietro Foscarini scriind lui Matei Basarab, amintitului vornic Pira", numele acestuia din urmä redat documentul venetian formä eronatä care face dificilä identificarea destinatarului". Este improbabil ca persoana vizatä säfost marele Iva§cu Ceparul, fost vornic vremea domniilor lui Gavril Leon Tom§a; din perioada domniei acestuia din data, de fapt, cea mai recentä realizare -cu sprijinul institutionalmaterial al voievodului probabil, unor demnitari munteni, carora se varegäsitvornicul amintit- a misiunii din Tara Romaneascä: initierea constructiei celei biserici catolice din Bucure§ti, edificiu din lemn apoi fläcarilor cursul confruntärilor militare care au precedat lui Matei Basarab'2. Noul mesaj scris, adresat domnului muntean de diplomatul venetian, unele dintre formulele stereotipe utilizate corespondenta diplomatick esentä, acelea§i solicitäri de sustinere de autoritatea centralä a misionarilor catolici ce urmau sä-§i indeplineascä misiunea pastoraläTara

Mi tanto nota la dispositione di Vostra Eccellenza verso gl'interessi della Serenissima Repubblica e verso la mia persona anche, anchora la Sua verso i nostri Religiosi Franciscani, che stimo poco necessario raccomandarglielo, nondimeno l'occasione che hora mi porge il Padre Maestro [...], che se ne ritorna alla cura di quei conventi suo Ordine, mi muove a pregare come faccio con molto affetto Vostra Eccellenza che si compiaccia vederlo volentieri e proteggere con la Sua e col Suo benigno affettoMonasterio Religione, e padri che ivi si trattenirano, conservandoli i loro antichi privilegi e indulti come han' fatto i Pre[de]cessori e Vostra Eccellenza medesima con gran certa di cosa molto grata alla Serenissima Repubblica, e d'obbligar me singolarmente, mentre Le affermo la corrispondenza per quando l'occasione mi offerisce modoadoperarmi in servitio dell'Eccellenza Vostra, alla quale prego da Nostro Signore lunga prosperità e Le bacio la mano"13. Utilizand aceea§i terminologie diplomatick Foscarini expedia o scrisoare similarä vornicului Pira", apel la bunele sale oficii pe domn la influenta personalä pe care arfost sä o exercite sprijinul misiunii catolice din arealul sud-carpatic:

" Cel mai probabil, acest vornic Pira" ar putea identificat, ipotetic, cu Hrizea din mare perioada iunie 1628-iulie 1632, care apare mentionat ca biv vel dvornec", document datat 10 aprilie 1633, vezi DRH, B, vol. XXIV, (1633-1634), vol. de Damaschin Mioc, Caraca Constantin Balan, Bucure§ti, 1974, doc. 33, pp. 38-39; initial oponent al lui Matei Basarab, Hrizea s-a retras Moldova dupä bätälia de la Obile§ti, de unde a revenit, probabil urma medierii lui Baleanu, bucurandu-se de Increderea noului domn care i-a Incredintat importanta dregtorie de mare ban (6 ianuarie 1634-13 decembrie 1637); pentru aceste date biografice a se vedea N. Stoicescu, Dictionar al dregatori din Tara Moldova (secolele XIV-XVII), Bucure§ti, 1971, pp. 195-196; DRH, B, vol. XXIV, doc. 183, 243-245, doc. 422. p. 562. E. Zuick op. cit., p. 177. Omisiune documentul olograf. ASV, Bailo a Costantinopoli. Lettere, b. 110, doc. nenumerotat, ad datum.

www.digibuc.ro Noi surse documentare privitoare la misionarii catolici din Târile 261

Le relazioni che tengo della e prudenza singolare di Vostra Signoria molto lustre e della buona inclinatione verso la Serenissima Repubblica, come anche della Sua affezione ai Padri Franciscani, m'invitano a pregarLa come faccio con tutto l'animo di continuar la Sua amorevole disposizione verso medesimi Padri, fargli sentir sotto l'ombra della Sua autoritä i frutti della Sua protetione presso l'Eccellentissimo Signor Principe, la conservatione dei loro privilegi e gratie godute per innanzi che tuttavia godono, onde con vita tranquilla possino trattenersi in cotesta Provintia alla loro vita esemplare nel servitio del Signor Dio, affermando a Vostra Signoria moltolustre che le mie obligationi per ciô seranno non ordinarie, et che incontrera ogni occasione di dimostrarLe con la mia prontezza nelle Sue occorrenze la stima di questo favore, con il che a Vostra Signoria moltolustre prego dal lo suprema

SosireamisionaruluifranciscanGiuvenaleFalcoda Tara a milanez Benedetto Emanuele Remondi" Moldova era, de asemenea, precedatä de scrisorile trimise de bailul Pietro Foscarini lui Matei Basarab Vasile Lupu, urma solicitärii primite acest sens de la Guglielmo vicarul patriarhal al Orientului al Congregatiei. Astfel, la 7 martie 1635, bailul venetian se adresa domnului muntean:

Illustrissimo et Eccellentissimo Signore, Signor Osservandissimo, Vengono mandati costi, e nella Moldavia, dal loro Superiore, doi franciscani conventuali, uno per Provintia, et sono fra' Giuvenale18, e Benedetto°, di

26 iunie 1634. * Localitate situata Piemonte, prezent oras-resedinta al provinciei omonime. B. M. Morariu, Series Chronologica Praefectorum Apostolicorum, p. 5. 16 Ibidem. 17ASV, Bailo a Costantinopoli. Lettere, b. 110, doc. nenumerotat, februarie 1635; E. Zuica, op. cit., p. 181 nota 57; privinta vicarului patriarhal Guglielmo Vizani, a se vedea Patritium Gauchat, Cony, Hierarchia Catholica Medii et Recentioris Aevi sive S. R. E. Cardinalium, Ecclesiarum antistitum series e documentis tabularii praesertim Vaticani collecta, digesta, edita, vol. IV, a Clementis PP. VIII (1592) usque ad Pontificatum Alexandri PP. (1667), Monasterii, 1935, p.162; B. M. Morariu, Series Chronologica Praefectorum Apostolicorum, p. 5. Pentru activitatea pastorala a misionarului Giuvenale Falco da Cuneo a se vedea: Ibidem; Profesorului D. Miscellanea din studiile sale inedite sau rare, vol. I, Studii istorico-filologice, Freiburg im Breisgau, 1974, p. 122, pp. 152-154, pp. 157-158; despre Prile Române, vol. VII, vol. de Maria Holban (redactor responsabil), Maria Matilda Alexandrescu-Dersca Bulgaru, Paul Bucuresti, 1980, p. 40, pp. 98-106; Andreescu, Le missionnaire Giovenale Falco, pp. 81-87; Idem, inedite unor catolici, Idem, pp. 168-171; Idem, Giovenale Falco da Cuneo, pp. 172-183. 19 Elemente biografice relative la rnisionarul Benedetto Emanuele Remondi da Milano au fost rezumate de editorii corpusului de izvoare vol. V, vol. de M. Holban (redactor responsabil), M. M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru, P. Cemovodeanu, Bucuresti, 1973, pp. 94-96, unde este inclus, traducere romaneasca, un raport din prima etapa a misiunii milanez In Moldova, izvor editat pentru oara de catre N. Acte fragmente, vol. I, pp. 78-81; asupra activitatii lui Remondi a se vedea B. M. Morariu, Series Chronologica Praefectorum Apostolicorum, p. 5; Idem, La Missione dei Frati Minori, pp. 38-43; Andreescu, Benedetto Emanuele Remondi o de la Trei lerarhi, Idem,

www.digibuc.ro 262 Cristian Luca, Eugen

conditioni molto degne e virtuose, per attendere al servitio di quei conventi nel culto di Dio; et essendo io stato ricercato di accompagnarli con mie lettere a Vostra Eccellenza, ho abbracciato con gusto quest'occasione di riverirLa per confirmarLe anco la mia perfetta dispositione in servirLa, confidando nell'humanità di Vostra Eccellenza, che a far di questa mia raccomandazione si compiacerä di esser liberale della Sua gratia con essi Padri delle loro occorrenze; et sebbene in ciô conforme al Suo pio instituto, obbligherä me d'obbligazione che onoraria; con il che a Vostra Eccellenza bacio affettuosamente la mano"2 .

vreme ce scrisoarea de recomandare lui Matei Basarab viza pe misionarul Giuvenale Falco da Cuneo, fusese responsabilitatea de comisar21 al misionarilor apostolici trimi§i Tara anterior de franciscanul Gregorio da Bari, epistola lui Vasile Lupu anunta apropiata initiere a misiunii lui Benedetto Emanuele Remondi Moldova. Franciscanul originar din Milano, bailul venetian intentiona faciliteze drumul Ia§i, optima derulare a activitatii pastorale spatiul est-carpatic, era prezentat domnului Molciovei cu aceea§i diplomatica cazul scrisorii destinate domnului muntean. La 7 martie 1635, Pietro Foscarini scria domnului Moldovei:

Illustrissimo et Eccellentissimo Signore, La bontä infinita di Vostra Eccellenza m'incita ad seco la confidenza, come desideroda Lei pure sij usata liberamente, meco col comandarmi per farmi piacere. Sono mandati in cotesta Provincia e nella Valacchia, dal loro Superiore qui, li Padri Conventuali di S. Francesco Giuvenale e Benedetto, uno per Provincia, Religiosi di stima vita e di singolare bontA, per impiegarsi nelle funtioni spirituali ne' loro conventi, et essendo questa Religione in protetione della Serenissima Repubblica di Venezia, io che per lei risiedo qui Bailo prego ogni maggior affetto l'Eccellenza Vostra di vederli volentieri, e di favorirli in che potesse loro occorrere, conformesolito della Sua pieth, assicurandoLa di obbligarmi molto con tutti quegl'atti di benignitA che verso essi che raccomando con molto affetto a Vostra Eccellenza, a cui bacio affettuosamente la mano"22.

vederea sustineriilui Remondi, Foscarini facea apel la unul dintre venetienii ce rezidau Ia§i, un personaj asupra detinem putine informatii, care provin din diferite surse contemporane. Signor Fedrici spizier" se Moldova din vara anului 1627, an care era mentionat ca debitor al negustorului Iseppo Sansonio da Zogni din Val Brembana, supus al Serenissimei, document notarial autentificat la ambasada venetiana de la Constantinopol23. Stabilindu-se la foarte probabil de la deceniului trei al veacului al XVII-lea, de unde cu a transmis frecvent informatii confidentiale baililor venetieni care s-au succedat postul diplomatic de la Constantinopol, Fedrici a cu timpul beneficieze de directe cu autoritatile politico-administrative locale, relatii

pp. 184-196; Valeriu Leu, lui Benedeuo Emanuele Remondi prin Moldova lui Vasile Lupu, XXXVI, 1999, pp. 83-99. Bailo a Costantinopoli. Lettere, b. 110, doc. nenumerotat, ad datum. 21 Andreescu, inedite, p. 168. 22 ASV, Bailo a Costantinopoli. Lettere, b. 110, doc. nenumerotat, ad datum. 23 ASV, Bailo a Costantinopoli. Atti protocolli, b. 282, f.

www.digibuc.ro Noi surse documentare privitoare la misionarii catolici din Täri le Române 263 suficient de importante ca determine pe Pietro Foscarini a i se adresa spre a-i solicita se de buna primire a misionarului franciscan ce urma sä Moldova. Cele câteva rânduri pe care bailul Foscarini le scria lui Fedrici stint edificatoare pentru a ilustra reputatia de care se bucura farmacistur venetian:

Molto Magnifico Signore, Venendo spediti costi dal loro Superiore Padri Conventuali di S. Francesco, Giuvenale e Benedetto, perché uno a fermarsi in cotesto loro convento a ministrar le funzioni a salute dei Cattolici, et l'altro a passar in Valacchia a questo medesimo effetto, ho voluto accompagnarli colle presentia Vostra Signoria,accióin mia giustificatione, oltre merito delle loro ottime condizioni, voglia vederli con occhio amorevole, et essergli cortese in ogni loro occorrenza. Suo favore, e della Sua protetione, certo di farmi gran piacere, et di trovar in me sempre prontezza verso ogni soddisfatione di Vostra Signoria, a cui prego da Nostro Signore ogni vero contento. Dalle vigne di Pera, a 16 marzo

Asadar, corespondenta bailului venetian faptul misionarul Benedetto Emanuele Remondi a ajuns Moldova anul 1635, a doua a lunii martie sau, cel mai târziu, luna mai. Perioada care minoritul conventual milanez indeplinit teritoriulest-carpaticmisiunea incredintatäde care Congregatie este, relativ bine cunoscutd, cele mai recente studii dedicate acestor aspecte reusesc sä un cadru complex care trecut a fost analizat doar secvential25. La registrul documentar ce priveste activitatea acestui misionar catolic acum unele elemente necunoscute istoriografiei românesti, publicând scrisori inedite expediate de care Benedetto Emanuele Remondi superiorilor din "De Propaganda Fide". Cea dintâi olografd, consistentä, minutios redactatd, continând explicatii argumentate, se prezintä, esentä, sub forma unui memoriu menit a determina Congregatia sä acordarea de subsidii pentru intretinerea emitentului implicit pentru asigurarea misiunii pe care acesta o indeplinea. Scrisoarea, expediatä din Constantinopol la 13 iunie 1637, dovedeste faptul cä Benedetto Emanuele Remondi, de pe care a intreprins-o Polonia vara aceluiasi an, päräsise temporar Moldova revenind la sediul Vicariatului Patriarhal al Orientului din capitala toamna anului 163626 vara anului urmätor. Motivatia deplasdrii sale din 1637 capitala pare a alta decât cea prezentä corespondenta la Roma. E posibil ca sosirea franciscanului milanez la Constantinopol säfost determinatä de dorinta de a obtine de la vicarul patriarhal al Orientului, cu intârziere de mai bine de un an, titlul de magister teologie, fusese din noiembrie1635 printr-odispozitiea Congregatiei27. Din conventul franciscan din Pera, Benedetto Emanuele Remondi scria secretarului Congregatiei, monseniorul Francesco Ingoli:

24 ASV, Bailo a Costantinopoli. Lettere, b. 110, doc. nenumerotat, ad datum. Studiul lui Andreescu, Benedetto Emanuele Remondi, pp. 184-196 al lui V. Leu, op. cit., pp. 83-99 dovedesc complementaritatea examinarea unor surse documentare cumulate, cuprind1ntreaga a misiunii acestui franciscanMoldova. Leu, op. cit., p. 88. 27 B. M. Morariu, La Missione dei Frati Minori, p. 43.

www.digibuc.ro 264 Cristian Luca, Eugen

Eminentissimo et Reverendissimo Signore, Con questa mia non resto, per quanto s'aspetta all'obbligo mio particolare et devoto verso l'Eminenza Vostra Reverendissima et cotesta Sacra Congregatione, di dar ragguaglio come mese prossimo passato mi parti dalli confini della Provintia di Moldavia, missione a me particolarmente dal Molto Reverendissimo Padre Vizzani, Vicario Patriarcale Costantinopolitano et Prefetto di quella, assegnata, trasferendomi qui in Galata per fuggire incursioni et scorrerie de' Tartari, che in quelle parti a danni delli Stati del Gran Turco erano venuti, con la presenza Can Re di suddetta; ma hora havendo presentito che in sino al giorno d'hoggi le cose et differenze tra di loro senza motione di gente, né fationi d'arme, che dovevano per il sospetto succedere, et loro controversie sono quasi aggiustate, mi sono risoluto a gloria di Dio a beneficio di quelle anime nostre Cattoliche che in detta Provintia habitano, et anche per proseguire et perfectionare la et comandamenti di Vostra Eminenza Reverendissima et di cotesta Sacra Congregatione, dimani ritornarmene di nuovo in quelle parti accompagnato da una caravana polacca di gente Armena mercanti, con dieci reali di Spagna, quali mi ha promesso hoggi l'istesso Padre Vicario mio Prefetto di in prestito, et quindeci altri per le spese del viaggio, che in tutto venticinque reali, a buon conto delli danari per la mia provvisione mandati un mese fa per via di un mercante qui in Costantinopoli, quali mi dice il suddetto Prefetto che tiene lettere di non receverli dalle mani di detto mercante sino a nuovo avviso di cotesta Sacra Congregatione; danaro ho inteso esser di cento scudi di Camera, che rendarebbe qui cento et otto reali di Spagna, et anche di ho inteso, che s'ha da dividere in parti, essendo noi tre missionari in queste Provintie di Moldavia et di Valacchia, duoi particolarmente in Valacchia et io per il terzo in Moldavia, sicché a ogn'uno toccarebbe trentasei reali, et questi rendarebbero frutto per vivere et vestire, et mantenere anche un servo che m'accompagni per li luoghi per amministrare, dove non sono sacerdoti, Sacramenti della Santa Madre Chiesa; de tre reali al mese, il che ha del impossibile ad uno particolarmente che vuole fare il suo debito di missionario esecutore delli ordini, et mente di Vostra Eminenza Reverendissima et di cotesta Sacra Congregatione, quale io indegnamente professo sempre in sino all'ultimo di vita mia osservare, ossequiare et obbedire.Pertantopregol'Eminenza Vostra ReverendissimaecotestaSacra Congregatione, con ogni debita et riverenza, a volere havere qualche risguardo et compassione alle mie che in quelle parti sostengo fra varie de' Turchi et Tartari, et oltraggi di quella perfida gente Valaccha, quali con doni et amorevolezze di captivarsi loro, non solo per poterli a suoi scismatici, et farli conoscere et venire alla vera strada di salute, con obbedire particolarmente al Sommo Pontefice nostro Capo della vera Santa Madre Chiesa Cattholica Apostolicha Romana, con mandarmi almeno provvisione de' cinquanta di Camera l'anno, che sarebbero quattro reali e mezzo il mese, travivere, vestire et essendo solo in quelle parti, oltre che non ho altro di proprio benefitio in detta Provintia che le provvisioni che mi sono mandate da cotesta Sacra Congregatione. Tutto al contrario delli altri duoi missionarij che stanno in Valacchia, hanno in una di detta Provintia, chiamata Trogoisti, un Monastero con Chiesa dove habitano, annesso del qual Monastero vi un bellissimo giardino attorniato per di dentro di de' viti molto lungo, della qui [sic!] uva si fa annualmente vino, et fruttuosi in mezzo, et in terra hortaglia molto abbondante, et di godonofrutto et vino d'un'altra vigna posseduta dal detto Convento per molti anni addietro, et campi per seminare et raccogliere grano per uso suo lavorati gratis dá diversi huomini d'un Villaggio vicino, ab antiquo assegnati in servitio detto Monastero dalli Illustrissimi Prencipi di quella Provintia di Valacchia pro tempore, che hanno regnati, et da questo presente confermati, dei quali frutti ne ho fatto instanza al Padre Prefetto mio affinché volendomi trattare ugualmente con li missionarij, dividendo danaro de'

www.digibuc.ro Noi surse documentare privitoare la misionarii catolici din Române 265

cento scudi in tre parti, restasse contento de quelli istessi frutti che godono loro li suddetti miei compagni in Valacchia, ordinare che mi sia data una terza parte per me missionario da godere in Moldavia, al che mi ha risposto che non ha tal ordine da cotesta Sacra Congregatione di farmi parte de' detti frutti, ma solo tiene ordine di dividere il denaro in tre parti; il che supplichevolmente rimetto alla prudenza et integrità di Vostra Eminenza Reverendissima et di cotesta Sacra Congregatione, humilmente ricorrendo a quella pregandoLa a voler ordinare una di queste due Padre suddetto, Padre Vicario Patriarchale mio Prefetto, o che mi dia la delli danari assegnati da cotesta Sacra Congregatione, chedi cento scudi di Camera Romana, che a me basterebbero cinquanta per ogni anno, ovvero dividendosi per ordine di cotesta Sacra Congregatione la suddetta somma de cento scudi in tre parti, li frutti anche annuali di detta Provintia di Valacchia siano divisiintreparti, una delle quali m'aspetterà a me in maggior agiuto et accrescimento per vivere nella Provintia di Moldavia, che peró per non esser molesto nelscrivere a Vostra Eminenza Reverendissima faccio fine baciandogli, con un profondissimo inchino, le purpuree vesti, con raccomandarmeli devotamente alla Sua infinita bonta, gentilezza et protetione, con la quale spero vivere in queste parti con concedermi quel tanto che l'animo mio desidera ottenere, per quanto ho esposto in questa a quella e a cotesta Sacra Congregatione, tutto a gloria di Dio, a salute di quell' anime cattoliche abbandonate dal Pastore, et mercenarij, et a beneficio anche dell'anima mia. Di 13 giugno 1637. Di Vostra Eminenza Reverendissima, Humile et Obbligatissimo servo, fra' Benedetto Emanuel Remondi da Milano, minor conventuale di S. Francesco, missionario di Moldavia e Valacchia"28.

Päräsind Constantinopolul ziva urmätoare, misionarul franciscan revenea Moldova aläturi de o caravanä a negustorilor armeni ce aveau ca destinatie mai probabil orasul Liov, la lunii iunie se afla la Iasi, de unde expedia la 2 o scrisoare ambasadorului de la Constantinopol, Philippe Harlay, conte de Césy. Diplomatul francez era asigurat epistola sa29, trimisä domnului Moldovei spre a-1 recomanda chiar pe Remondi, fusese bine primitä de destinatar:

Illustrissimo et Eccellentissimo Signore, Questa mia per significare a Vostra Signoria Illustrissima et Eccellentissima come la vigilia di S. Pietro* io gionsi qui in Iassi, sano et libero per gratia di Dio d'ogni pericolo, et questa mattina ho presentato a questo Eccellentissimo Prencipe la lettera di Vostra Eccellenza, la qualestata da esso Prencipe cortesemente ricevuta, et ha promesso di rispondere et di effettuare nella persona quanto m'occorrerk haver di bisogno suo agiuto et patrocinio, per mezzo delle singole raccomandazioni nella suddetta lettera di Vostra Eccellenza; che molto La ringrazio, et La riverisco, a.ssicurandoLa di vivere in perpetuo senso obbligatissimo di Vostra Eccellenza, racordevole di tanti benefitij ricevuti et fatemi da Lei. Intanto per hora non occorrendomi altro brevemente faccio fine con darLi solamente nova come il di 8 settembre futuro le nozze tra il Re di con l'infante di Germania, sorella del Re dei Romani eletto, et per2 agosto prossimo futuro s'aspetta in Cracovia; et questo Prencipe di Moldaviastato da esso Re di invitato a tali nozze, al quale ha promesso di altro in suo luogho, avendo detto Prencipe fatto stretta amicitia con detto Re, dal quale il Prencipe ha ricevuto

28 APF, SOCG, vol. 79, ff. 29 B. M. Morariu, La Missione dei Frati Minori, p. 43. * Preziva Sfintilor Apostoli Petru Pavel.

www.digibuc.ro 266 Cristian Luca, Eugen

et tiene di presente una compagnia de 200 Polacchi pedestri per sua principale guardia, et custodiati 6.000 Polacchi sono poi in armi confini Nistro, spesati con il danaro tributario dei Giudei, quali guardano et custodiscono le di Russia et di dalle impeti et insulti dei Tartari, quali in breve (per quanto si dice) s'aspettano. Vostra Eccellenza mi per ultimo riverire da mia parte l'Eccellentissima Madama Sua consorte raccomandandomi ancheall'Illustrissimo Suo figlioloeta Camperone, a' quali con profondo inchino riverente bacio le mani, et a Vostra Eccellenza le purpuree vesti. Da lassi, li 2 luglio 1637. Di Vostra Signoria Illustrissima et Eccellentissima (Supplico Vostra Eccellenza per il spaggio dell'annessa), obbligatissimo servo nel Signore, fra' Benedetto Emmanuel Remondi da Milano, minorita conventuale e Missionario Apostolico nelle Provincie di Moldavia e Valacchia"30. La 3 iulie Vasile Lupu acorda lui Benedetto Emanuele Remondi un salvconduct pentru a-i prin nordul spre prilej care nu este exclus ca misionarul sä o insärcinare diplomaticanumele domnului Revenind la mentionata scrisoare a franciscanului milanez, din la Constantinopol contelui de Césy, ambasadorul Frantei la este de mentionat aceasta continea o deosebit de interesantä: o vicarului patriarhal, franciscanul bolognez Guglielmo Vizani, de cdtre misionarul Giuvenale Falco da Cuneo. Acesta din solicita sä retras de la misiunea apostolica din Româneascd, poate ca urmare a debutului cu subordonat al franciscanul Silverino Pilotti32, originar din localitatea Penne din Abruzzo, disensiuni care apoi aveau se manifeste deschis o serie de reclamatii virulente adresate Congregatiei de Pilotti33. Giuvenale Falco, comisar al misionarilordinTara scriaastfelvicaruluipatriarhal34dela Constantinopol:

APF,SOCG,vol. 79, 440, cu grafie de aceea a expeditorului scrisorii: Iassi, 2 luglio 1637, fra' Benedetto Emmanuel Remondi da Milano, minore conventuale missionario in Valacchia et Moldavia. Avvisa l'arrivo suo e come sia stato cortesemente ricevuto da quel Principe in riguardo delle raccomandazioni fattegli". 31 Andreescu,Benedetto Emanuele Remondi,p. 185 nota 4. 32 B. M. Morariu,Series Chronologica Praefectorum Apostolicorum,p. 5. APF,SOCG,vol. 137, ff. (Bucuresti, 2 decembrie 1637), ff. (Ruse, 28 decembrie 1637), ff. (Ruse, 1 martie 1638), f. 268 (Ruse, 4 aprilie 1638); a se vedea vol. V, pp. 98-106; Andreescu,Le missionnaire Giovenale Falco,p. 82; Idem,Giovenale Falco da Cuneo,p. 173. Scrisoarea expediata de Giuvenale Falco a ajuns, foarte probabil, in lui Angelo Petricca da Sonnino, cel care preluase responsabilitatile vicarului patriarhal Guglielmo Vizani, deoarece acesta din era gray bolnav; de fapt, moartea lui Vizani (17 octombrie 1637), Angelo Petricca a fost numit patriarhal de demnitate la care renuntase, favoarea acestuia, chiar franciscanul Sebastiano da Sonnino; asupra tuturor aspectelor privitoare la amintitii din ierarhia de la Constantinopol, a se vedea G. B. Cervellini,Relazioni da Costantinopoli vicario patriarcale Angelo Petricca (1636-1639), Bessarione", XVI, fasc. 1912, p. 15; Idem,Anticalvinismo in Oriente, Bessarione", XVI, fasc. 1912, p. 320; P. Gauchat,op. cit.,p. 162; E. Dalleggio D'Alessio,Quelques relations de Fra Angelo da Sonnino vicaire patriarcal de Constantinople (1637-1639), un manuscrit du Gennadeion, Echos d'Orient. Revue trimestrielle d'histoire, de géographie et de

www.digibuc.ro Noi surse documentare privitoare la misionarii catolici din Române 267

Reverendissimo Padre mio Signor Colendissimo, Ho ricevuto una gratissirna di Vostra Eccellenza Reverendissima, la m'ha recato molto dispiacere per intender la Sua in breve partenza, e ch'io habbi da restar in queste parti a purgar i miei peccati, circa quanto mi scrive di magistero per esser la cosa tanto longa no[n] ci penso, atteso che si mutano stati, e persone, procurara star quanto per starvi sempre in continui pericoli; circa quanto mi dice di trasferirmi sin da Lei, non avendo comodia per la del tempo e per non haver cavallo al proposito, non penso poter l'effettuare; dove sempre sar alli Suoi comandi. Non scrivo a Monsignor Ingo li, né al Padre Reverendissimo Generale, attesa la partenza Sua, chetutto a bocca, La prego e supplico a non smenticarsi di me. a cavarmi quanto prima di questo Purgatorio, o con magistero o senza, poiché non so come la con successori. La prego ad avvisarmi onde et a [chi] devo rimettere le lettere mie, sijno sicure. Havevo pensiero scriver miei di casa, pur tralascio attesa la lunghezza viaggio troppa. La supplico, giongendo in Italia, di farmi grata scriver al Guardiano di Torino o al Provinciale di Genoa, inviandoli una Sua diretta a mio fratello, che si domanda Giorgio Falco, con raccomandarlo al Guardiano di Cuneo. Ogni giorno della Nontiata della Beatissima Vergine, parte una carovana di mercanti di questo Paese per Venetia; mi faccia favore avvisarmi che se fusse spedito qualche mio negotio quest'altr'anno m'invierei con essi, essendo passaggio sicuro; se cosa posso per Lei in queste parti m'avvisi, e mi dia qualche nuova, giongendo in quelle parti d'Italia, come si vive e passa, che per tutto cuore mi raccomando alle Sue orationi, pregando di continuo Santo Dio mi si degni condurLa con salvamento dove desidera. Di Buccoresti,29 marzo 1637. Di Vostra Signoria Reverendissima servitore, di tutto cuore affezionatissimo, fra' Giuvenale Falco, minore conventuale"35.

misonarii care se aflau Româneascd, anul 1637, se gäsea Lucio Pilotti, un alt minorit conventual originar din localitatea Penne, care prezent face parte din provincia Pescara a regiunii italiene Abruzzo. Prezenta acestui misionar catolic spatiul românesc nu este atestatä de nici o altä sursä contemporand, singura märturie a trecerii sale prin Muntenia o scrisoare pe care o expedia din Târgovite secretarului Congregatiei, Francesco Ingo li, septembrie 1637. ceea ce identitatea acestui franciscan, credem sosirea sa Româneasa este mai un indiciu, nu doar o simplä coincidentä, care ne sä considerdm Lucio Pilotti era, neindoielnic, Silverino Pilotti, neobositul contestatar al lui Giuvenale Falco da Cuneo. Epistola misionarului Lucio Pilotti confirmä sustinerea pe care ambasada venetiand din Constantinopol, prin disponibilitatea manifestatä de noul bail Alvise Contarini, o misiunilor din subordinea vicarului patriarhalal Orientului al Congregatiei:

Liturgie orientales", nr. 37, 1938, pp. 163-164; B. M. Morariu, Series Chronologica Praefectorum Apostolicorum, p. 5. APF, SOCG, vol. 79,441, cu olografd, de aceeasi Al Reverendissimo Padre mio Signore e Padron sempre Colendissimo, il Padre Guglielmo Vizzani, Vicario Patriarcale e Provinciale de' minori conventuali. S. Francesco. [de o altä Buccoresti, 29 marzo 1637. Padre Giuvenale Falco minore conventuale prega Vicario Patriarcale di Costantinopoli a liberarlo da quella missione di Valacchia, o con magistero o senza, perché vive in continui travagli. R[icevuta] Die 27 settembre 1637, Cong[regazion]e 236".

www.digibuc.ro 268 Cristian Luca, Eugen

Illustrissimo et Reverendissimo Padrone Colendissimo, Significo a Vostra Signoria Illustrissima et Reverendissima come coll'aiuto divino sono arrivato qui a Tracqisti, ove mi trattennero ad issercitare l'ammissione in salute delle anime, et affaticandomene per tutte le parti circonvicine. Il Padre Vizzani Vicario Patriarcale m'ha fatto carezze per molti giorni nel Convento di Pera, ma sussidio alcuno non ha voluto darme da potere venire e vivere. Della rimessa delli cento e quaranta scudi, havuti per mano del Signor Tondi di commissione del Signor Giovanni Storani, non ha mancato al Padre scuse d'allegarmene. ho trovato credito 20 reali per sin'hora, et me l'ha prestati un Veneziano per commissione dell'Eccellentissimo Contarini, che non gli addimandô niente, ma si prega Vostra Signoria Illustrissima et Reverendissima che non mi faccia far adultero traaltri, mentre la Sacra Congregatione fa l'elemosina e le gratie per tutti. Non Le scrivo cose di nuovo ancora non sento ripiegnanza alcuna delli successi a me occorsi, nemmeno perché stimo esser superflui. Le faccio humilissima riverenza. 11 settembre 1637, di Tracoisti di Valacchia. Devotissimo servo, fra' Lucio Pilotti dalla Penne, minore conventuale. Al Monsignor Ingoli"36.

perioada care a detinut responsabilitatea de comisar al misionarilor din Moldova, Benedetto Emanuele Remondi s-a bucurat de Increderea lui Vasile Lupu, deseori prezent la curtea domneascd din Cu ocazia unei audiente la domnul Moldovei a avut prezenta mitropolitului cunoscuta discutie privitoare la diverse probleme confesionale de actualitate epoca, Imprejurare care i-a permis lui Benedetto Emanuele Remondi uz de materiale iconografice care prezentau grafic Purgatoriul37. Interesul generat de acest determinat pe Vasile Lupu sä proiecteze o teologicd misionarii catolici dintre cei mai reprezentativi alugäri ierarhi din Moldova. Asupra apropiatei dispute dogmatice, franciscanul Bartolomeo Bassetti da Piancastagnaioi -care se afla ca misionar Moldova din primele luni ale aceluia§i an, cu Simone da Veglia""38, vreme ce un alt minorit conventual, fra' Gerolamo Giordanich da Acquapendente"*", prezent est-carpatic din fusese trimis Muntenia 16394°- scria la 4 aprilie 1640 secretarului Congregatiei, Ingoli, informandu-1 se acest scop studiind scrierile Sfintilor ai Bisericii"

f. 433, având o ce indicA destinatarul: All'Illustrissimo Signore Padrone Colendissimo Monsignore Francesco Ingoli, Secretario della Sacra Congregatione". APF, SOCG, vol. 139, ff. Andreescu, Benedetto Emanuele Remondi, pp. 187-188. Localitate Toscana, apartinkid prezent, din punct de vedere administrativ, provinciei Siena. Acest franciscan era, probabil, originar din Insula Veglia Krk), situatA Marea AdriaticA, largul coastelor Dalmatiei, teritoriu ce apartineprezent Croatiei. 38 APF, SOCG, vol. 139, f. 355. Localitate situatA Lazio, apartinând prezent, din punct de vedere administrativ, provinciei Viterbo. APF, SOCG, vol. 139, f. 348. B. M. Morariu, Series Chronologica Praefectorum Apostolicorum, p.5; Andreescu, Le missionnaire Giovenale Falco, p. 86; Idem, Giovenale Falco da Cuneo, pp. 181- 182.

www.digibuc.ro Noi surse documentare privitoare la misionarii catolici din Täri le 269

sä elemente minime de limba românet. Nu existä, din alte indicii care sä probeze faptul aceastä controversä privitoare la Purgatoriu, darla problematica indulgentelor, s-ar concretizat42. o altä scrisoare expediata la Roma, la 7 1640, din de Benedetto Emanuele Remondi, spre informa pe monseniorul Francesco Ingo li asupra intentiei domnului Moldovei de a trimite o la Sfäntul Scaun totodatä spre a solicita sä fie expediate per la via di Costantinopoli" subsidiile anuale alocate de Congregatie misionarilor din spatiul est-carpatic. noasträ aceastä scrisoare a lui Remondi nu este cunoscutd istoriografia utilitatea publicdrii sale este incontestabild, datoritä numeroaselorinteresantelor informatii pe care le contine.

Illustrissimo et Reverendissimo Signore mio Padrone Colendissimo, Gia nel mese di gennaro scrissi una mia all'Eminentissimo et Reverendissimo Signor Cardinale Don Antonio Barberini", con la quale davo ragguaglio a cotesta Sacra Cogregatione De Fide Propaganda della amorevolezza et prontezza con la quale furono ricevute le lettere di quella da questo Illustrissimo et Eccellentissimo Prencipe Basilio di Moldavia, da me a nome di cotesta Sacra Cogregatione presentategli;quale Prencipe si ha lasciato intendere primi tempi freschi di volere di nuovo mandare a salutarenostro Sommo Pontefice45 per mezzo d'un gran personaggio di questo Paese, con ringraziarlo Breve Apostolico, che per mezzo mio gli ha mandato, del che non mancare di darne qualche maggior certezza tale partenza et venuta a suo tempo a cotesta Santa Sede Apostolica. Per un'altra mia poi scrissial medesimo Eminentissimo et Reverendissimo Signor Cardinal Don Antonio, acciô ordinasse che fussero inviatemi le mie provvisioni presente anno, come fu decretato mentre io dimoravo, che sono de cinquanta scudi per ciasched'uno missionario di Moldavia, quali danari, se pure in sin adesso non sono stati rimessi, supplico Vostra Signoria Illustrissima et Reverendissima che si rimettano per la via di Costantinopoli, poiché manco si perde che rimetterli per la via di Polonia, et qui hora non occorrendomi altro bacio per humilissimamente le mani et vesti alla Signoria Vostra Illustrissima et Reverendissima, alla quale desidero da Sua Divina ogni vero bene, et colmo de' Suoi santi desiderij. Da lassi,7 luglio 1640. Humilissimo et obbligatissimo servo nel Signore, fra' Benedetto Emanuel Remondi da Milano, minore conventuale Commissario Generale et missionario di Moldavia. [Adaugire de In sin adesso non comparso Baptist Zarnoyski, episcop de alla residenza, né tra poco per il spazio di sette mesi non si ritrova de qui in Diocesisuo Vicario Generale [Giacinto da Osimo]"46.

APF, SOCG, vol. 139, f. 370; scrisoare publicata fragmentar, mentionarea datei, la George Calinescu, Altre notizie sui missionari cattolici nei Paesi Romeni, DI, II, 1930, pp. 310-311 nota 7, republicataanalizata de care Andreescu, Benedetto Emanuele Remondi, pp. 192 secs. cum a Andreescu, Ibidem, p. 192, e foarte probabil ca anuntata dezbatere teologica fi doar la stadiul de proiect, altminteri, concretizat, ar fi generat cel putin vagi ecouri sursele contemporane interne sau externe. Lipsesc referirile la acest izvor la Andreescu, Ibidem, pp. 184-196, la V. Leu, op. pp. 83-99. Cardinalul Antonio Barberini, prefect al Congregatiei "De Propaganda Fide". Florentinul Maffeo Barberini (1568-1644), papa VIII (1623-1644). APF, SOCG, vol. 138, f. 358.

www.digibuc.ro 270 Cristian Luca, Eugen

Toate aceste noi izvoare privitoare la misionarii catolici prezenti prile Române prima a veaculuial XVII-lea constituie pretioase contemporane ale unor observatori occidentali care, rezidând pentru perioade variabile Moldova Muntenia, au surprins adeseori corespondenta adevârate fresce ale societätii românesti a epocii. Importanta acestor surse de primä decurge, asadar, din varietatea informatiilor pe care le contin, precum din relativ ridicat de obiectivitate prin care prezintä locale.

NUOVE FONTI DOCUMENTARIE RIGUARDANTI I MISSIONARI CATTOLICI NEI PRINCIPATI ROMENI ALL'EPOCA DI MATTEO BASSARAB E BASILIO LUPU

Riassunto

L'articolo allestampealcunefontiseicentescheinediteraccolte dall'Archivio della Sacra Congregazione "De Propaganda Fide" di Roma, rilevando importanti notizie riguardanti i missionari cattolici che svolsero pastorale nei Principati Romeni tra il 1633 e il 1640. Dall'esame di questi documenti si riconferma il sostegnodiplomaticochevenivaoffertoalVicariatoPatriarcaledell'Oriente dall'ambasciatore francese e dal bailo veneto a Costantinopoli, i quali, in veste ufficiale di protettori dei cattolici dell'Impero Ottomano, attivarono regolare corrispondenza con i principi romeni al fine di agevolare l'attivia dei missionari cattolici. I protagonisti delle missioni cui accennano inostri documenti sono innanzituttoiminori conventuali Benedetto Emanuele Remondi da Milano e Giuvenale Falco da Cuneo, inviati nelle terre romene nel 1635. Questi giunsero in Moldavia e in Valacchia e operarono in condizioni meno difficoltose rispetto ai missionari che gli precedettero, avvalendosi sostegno politico dei diplomatici occidentali e della tolleranza dimostrata nei loro confronti dai principi Matteo Bassarab e Basilio Lupu. I documenti pubblicati integralmente in questo lavoro rivelano particolari interessanti sull'attivia missionaria dei minori conventuali e sui rapporti all'interno delle missioni, nonché sul modo in cui il vicario patriarcale coordinava da Costantinopoli il funzionamento delle missioni insediatesi nelle terre romene dopo breve tempo dalla fondazione della Congregazione "De Propaganda Fide".

www.digibuc.ro ADDENDA ET CORRIGENDA

Partea a doua a articolului publicat de d-1 Alexandru XXI, 2003, p.209-221, Consideratil pe marginea a valoroase Tetraevanghele slavone, este consacratA Tetraevanghelului cneaghinei Teodora, descoperit, cu câteva decenii la Varsovia, de Constantin Rezachevici. Convins manuscrisul respectiv s-a bucurat de o atentie din partea specialistilor", de el aratându-se interesat numai Petre NAsturel" (p.212), d-1 face o serie de observatii pertinente privire la dintre miniaturile manuscrisului - Profetul Isac loan BotezAtorul. Din d-sa nu se opreste aici trece la de ordin genealogic, referitoare la persoanele mentionate Insemnarea de danie a Tetraevanghelului. Corectând traducerea mai veche a d-lui Constantin Rezachevici, d-1 reconstituie, pe temeiul ei, genealogica a donatorilor, cum (p.213):

Vlaicu

Duma

Dragna (Teodora)

Ion zis Isac Ana spätar

Ilia

"Studii si Materiale de Istorie Medie", vol. XXII, 2004, p. 271-278

www.digibuc.ro 272 Addenda et Corrigenda

plus, autorul mai precizeazá Dram - pe care Constantin Rezachevici socotise al Duma - era, de fapt, ginerele acestuia, adia Dragnei (p.214). ciuda celor afirmate de d-1 Mare§, manuscrisul de la s-a aflat, atentiaistoricilor. comunicare la Comisia de Heraldick Genealogie Sigilografie (Filiala Ia§i), la 14 octombrie 1997, publicatä revista Arhiva V(X), 1998, 1-2, p.107-123, sub titlul lui $tefan Mare, colaborare cu S. Gorovei (autor al celei de-a doua a studiului respectiv, p.111, nota *), am analizat am Indreptat, la rándu-mi, inscriptia de danie a manuscrisului, däruit de cneaghina Theodora, numitä Dragna, lui Duma pentru sufletul al al al lui al celorlalti [...], al copiilor säi, Ion zis spätar, fratelui lui [...], al lui Isacal surorii Anna, al fiului ei [...], lui este forma de genitiv, numele este nu [...]) al celorlalte rude dreptcredincioase ale ei" (p.108). urma acestor precizAri, am conchis IsacAnna nu erau ai Theodorei, ci ai lui Ion zis Vlaicu, deci erau ai donatoarei" (p.108). privinta lui Drago, al lui Duma unele precizari au fost cuprinse chiar studiul amintit (p.108-109). Demonstratia completd, pe tuturor izvoarelor care mi-au stat la Indemânä, am facut-o, cartea mea, Sfetnicii lui Petru Studiu prosopografic, Editura Universitätii Alexandru loan Cuza", 2002, p.345-346 anexa 35. Unificând spita Dragnei cu aceea a lui Drago§, se poate lumina posteritatea urmätor :

Duma

Dragna (Theodora) = Marina Ion Limbädulce

I Ion Isac = spätar vistiernic

Ana Ilea = Toma = Turcu vistiernic sulger

www.digibuc.ro Addenda et Corrigenda 273

Ana, fiica DragneiAnusca, fiica lui nu sunt una aceeasi persoand, cum crede Mares. Faptul cele vere primare aveau acelasi prenume dintre ele, a avut un numit identic nu este prin nimic surprinzdtor. Cercetdtorii genealogiilor vechi cadrul aceleiasi familii, repetarea prenumelor era un fenomen obisnuit multe cazuri, aceastä repetare constituie dovada Inrudirii unor persoane. aceste cu mâhnirea precizdrile genealogice de d-1 Alexandru 2003 au prea ce chestiunile respective deja analizate, lämuritepublicate de câtiva ani.

MARIA MAGDALENA

1. noi portrete de domni români la Muntele Athos. cercetAtor grec Nikos Dionysopoulos sustinut luna iulie 2002, la Facultatea de Filosofie din Belgrad, teza de master, cu titlul Ktitorski portreti XVI i XVII veka na freskata svetogorskih manastira (Portrete de ctitori din secolele XVI XVII de la Muntele Athos). Din aceastä lucrare, domnia sa a extras publicat contributii care ne intereseazd Indeaproape'. Mai s-a ocupat de portretele ctitoricesti de la mänästirea Cutlumus. Pe peretii catholiconului de acolo trei portrete, zugrävite veacul al XVI-lea, dintre care erau cunoscute mai demult ca apartinând unor voievozi ai Românesti, anume Neagoe BasarabRadu Mare. ce a analizat aceste portrete - aflate interior rolul jucat de domnii amintiti viata mändstirii Cutlumus, autorul a trecut la de-al treilea, exteriorul absidei de miazdnoapte, care are o inscriptie drept alt ctitor pe impäratul Alexios I Comnenul. InscriMia cuprinde precizarea - aproape -a anilor de domnie dar socotiti...de la Nasterea lui nu de la "Facerea Lumii". Tocmai acest element, precum alte observatii legate de grafia inscriptiei pricina, facut pe Nikos Dionysopoulos considere avem de-a face cu o "suprascriere" realitate, este vorba de un al treilea portret de domn Mircea semnalat la Cutlumus de loan Comnenul 1698 sau de Vasili Barski 1744. Un al portret, al lui de la Slatina, mentionatel aceste scrieri, nu mai contributie a lui Nikos Dionysopoulos priveste o identificare de portret de domn dar de de la Marea Lava interiorul catholiconului de aici, "in the nave, on the northern side of the southwestern pier beneath the dome", chipul Mercurie, se gäseste portretul Nikephor Phokas (963-969), al mändstirii. exact de cealaltä parte - "on the southern side of the northwestern pier beneath the dome" - se poate vedea, imaginea Cristofor, un

Nikos Dionysopoulos, Movfiç vol.: f.a.,p. 121-147; Idem, The Expression of the Imperial Idea of a Romanian Ruler in the Katholikon of the Great Lavra Monastery, 29, Belgrad, 2002- 2003, p. 207-218.

www.digibuc.ro 274 Addenda et Corrigenda alt portet de donator la Marea Lavrd. de curând s-a crezut acesta este loan Tzimiskes, caci gläsuia inscriMia greceascd de chipul incoronat al personajului, care modelul catholiconului. Recenta restaurare a frescelor a sub inscriptia se de fapt, o alta. Dar ce indica aceasta nu a putut deduce autorul decât recurgând la o scriere din 1757, vechiul proskinitarion al Lavre, de Makarios Trigonis, care este pomenit portretul pictat al voievodului al (1532- 1535). plus, cursul frescei a fost barba care fusese pe chipul domnului român mai cu a ie§it la el portretul unui copil, având cap o inscriptie greceascd, care este numele Este vorba de un cunoscut al lui reprezentat, de pe broderii de la Cutlumus. Grija voievoclului al Române§ti fatä de Marea Lavrä este pusä de un hrisov al din 12 ianuarie 1533. Drept pentru sa, el a cerut de acolo, cum era de fapt obiceiul, pomenit numele lui al membrilor familiei rândul ctitorilor. Autorul contributiei semnalate s-a aplecat insistentd asupra chipului care a fost de la Slatina interiorul catholiconului de la Marea Lava Dar aici este mai bine reproduc consideratiile sale, care se contextul viziunii lui Dumitru Nästase asupra supravietuirii ideii imperiale bizantine ortodoxe, cucerirea din 1453: "This is the only surviving representation portraying a Romanian voevod with the clearly monarchical insignia of the Byzantine emperors and the medieval Balkan sovereigns,i.e.with the loros,maniakis, perivrachionia and epirnanikia. Relying on the models of the medieval royal tradition, dons the imperial insignia with the intention of clearly demonstrating his supreme position in the Orthodox Christian world. As the new Nikephoros Phokas - the identification that is undoubtedly facilitated by the presence of Nikephoros' figure positioned opposite Vintild's portrait - he appears not only as the legitimate upholder of the monarchical and patronal tradition of the founder of the Great Lavra, as the symbol of the Byzantine imperial idea, but also as the defender of Christianity in the struggle against the heathens. This latter idea is both emphasised with the loros, crossed over the patron's breast, the symbol of the cruciferous nature of the Vasdevs' power and with the figure of St Christopher who... is depicted beside the portrait of (p. 215). Oricum, din perspectiva acestor noi cercetäri legdturile lui Muntele Athos apar mult mai strânse decât se se credea acum2. pärerea lui Nikos Dionysopoulos, portretele de la cealaltä mändstire, de la Cutlumus, au fost comandate de acela§i voievod, inclusiv al lui Mircea cel identificat. Nu pot decât saluta cu bucurie pe acest reprezentant al noii generatii de istorici greci, care, liberi de preconceptii nationaliste, investigatiile autentic spirit european.

2Pentru legdturile mitropolitului sau, Varlaam I, cu mAnastirea Vatoped, vezi SMIM, t. XVIII, 2000, p. 250-251.

www.digibuc.ro Addenda et Corrigenda 275

2. Un procedeu anul 1991 am publicat seria a "Revistei Istorice" un studiu care se intitula "Sultanul Radu Mihnea: un episod din istoria Negre veacul Cu acel prilej am pus pe posibil cu alt material documentar, un izvor deosebit de pretios cu privire la evenimentele din zona Negre cursul celei de-a treia decade a secolului al XVII-lea: biografia pretendentului cunoscut sub numele de "Sultan sau "Alexandru conte de Muntenegru". Ea a fost de clericul catolic croat Rafael Levakovié pe temeiul chiar al relatdrilor amintirilor eroului de un aventurier, dar care a participat la marea expeditie a cazacilor pe Marea din 1625. Am precizat atunci am folosit izvorul cu pricina din unica monografle editie care ziva de la Trieste, anul 1889. Numai aceastä carte a fost se pare tiraje, unul indicat drept autor pe Oskarre de Hassek, iar pe Vittorio Catualdi. De aceea, bineInteles, notä a trebuit sä arät exemplarul pe care 1-am putut consulta, bibliotecii Universitätii Caroline din Praga, avea imprimat la nume. Informatia de mare interes-niciodatä la mine istoriografia - care de fapt m-a determinat ocup pe larg de acest izvor, era aceea Radu a sprijinit miscarea care se nordul Märii Negre contra turcilor, lui Jahja "de trei ori"(tre volte), pe acesta se gäsea "Zaporojia", sume de bani, cai turcestialte daruri. Era vorba de o menitä proiecteze o altä mai asupra politicii räsdritene a voievodului care 1625 conducea de fapt politica a ambelor extracarpatice. De anul 2001, la un colocviu italo-roman, istoric Cristian Luca a prezentat o comunicare, cu Appunti sui rapporti "sultano" Jahja (c. 1585-1648) con i Paesi Romeni e Venezia4. Nu discut acum valoarea informatiei din documentele puse circulatie de autor, care toate, de altminteri, privesc o mai din evolutia "sultanului Jahja". Mi-au retinut, schimb, atentia cele trei pagini ale acestei comunicdri, care autorul reface prima parte a personajului, pe temeiul aceluiasi text al lui Rafael Levakovid. Aparent chip corect, nota 2 dl. C. Luca a citat studiul meu, dar apoi facut trimiterile direct la izvor, ceea ce poate induce, unui cititor mai putin avizat - cum este, de fapt, unul italian, care nu are acces lesnicios la revistele - , ideea domnia sa este primul care pune oferite de Rafael Levakovid. Cristian Luca a tinut sä a consultat exemplarul din cartea lui Oskarre de Hassek de la Biblioteca Civica din Trieste. Nu prin ce se acest exemplar de folosit de mine la Praga. S-ar nu existä nici o Atunci de ce a mai aceastä mentiune ? Ca sä sugereze o justificare pentru faptul nu m-a citat chip onest ? Cu asemenea procedee, la limita fraudei, istoric C. Luca poate sigur la urmä se va autoizolacadrul obstei istoricilor

A fost retipärit volumul meu: Din istoria Márii Negre (Genovezi, in pontic in secolele XIV-XVII), Ed. Enciclopedick Bucuresti, 2001, p. 236-260. Studiul a fost redactat din primavara anului 1989, cum am mentionat la pagina 259. Comunicarea a volumul: Dall'Adriatico al Mar Nero: tracciati di storie comuni, a cura di Grigore Arbore Popescu, Roma, 2003. p. 71-80.

www.digibuc.ro 276 Addenda et Corrigenda

3. Autenticitatea unui act al patriarhului Paisie al lerusalimului. La 13 septembrie 1650, patriarhul Paisie al Ierusalimului, care pe atunci se Tara a emis un act prin care inchinarea mänästirii Butoiul la Sf. de la Meteore. textul acestui act este amintit drept ctitor al mändstirii Butoiul boierul Spahiul, mare lui din El a vechea a "... de lemn, släbitäputrezitr, cu o alta, "din piatrr. Inchinarea ca metoh la Meteore data din secolul precedent, amintit chip special numele lui "Mina", desigur voievodul Mihnea Turcitul, dar - mai vag - , "ctitorii de mai nainte de dansul"5. Spahiul din nu a facut asadar sä o confirme, "gramata" patriarhald de Rolul de ctitor la Butoiul jucat de acest boier, cu precizarea chiar a anului a zidit noua (7157 "de la Adam", 1648-1649), este verificat de altminteri de alte indicii, trecute odinioard revistä de Nicolae Iorga6. Existau deci suficiente premise pentru ca actul din 13 septembrie 1650, care, ce-i drept, nu ni s-a original, ci doar transcriere condica mandstirii $tefan de la Meteore, sä inclus de apärutul tom XXXV al seriei B - Tara din colectia Documenta Romaniae Historica. Totusi, lucrul acesta nu s-a Ceea ce a nedumerit-o pe d-na Violata Barbu, unul dintre editorii volumului autoarea studiului introductiv, a fost mai faptul aceastä "presupusä de afierosire" ar"singura sursr despre inchinarea mändstirii Butoiul. Falsificarea actului patriarhal ar de pus cu intentia a alcdtuitorului condicii de la Sf. Stefan de a "demonstra inchinarea mändstirii Meteore". Pe de parte, un alt document, inclus de astä data volum, din 10 februarie 1650 (doc. nr. 63), atestä se poate de limpede la acea vreme erau socotiti drept ctitori la Butoiul doi din Leca vornicul Udrea vornic. Or, se Violeta Barbu: "De ce documentul 63 din 1650 nupomeneste pe acest boier din (Spahiul - A.), ci prezintä ca pe ctitori legitimi pe boierii din Bänesti, despre care actele din nu ne lasä sä credem armanifestat un interes de aceastä mänästire ? Cu datele care le avem la dispozitie nu ne este posibil stabilim o de rudenie cei doi frati din Bänestifamilia puternicilor boieri din Valsänesti"7. Este istoria mänästirii Potoc, cum s-a numit la sau Butoiul, cu hramul Schimbarea la este deosebit de Dar un de descalcire a faptelor din trecutul ei 1-am putut anul 1981, am publicat un act gäsit de mine la Sf. de la Meteore8. Ulterior, acest act a fost retipArit cuprinsul volumului al VI-lea al seriei B din colectia Documenta Romaniae Historica, anul In acest document, emis de mitropolitul Eftimie al doar data de zi, 24 octombrie, se spune "Dragomir velicago vornic

Vezi N. Acte grecefti privitoare la române, "Neamul literar", III, 1911, p. 394 (anexa VI). 6 N. BCMI, XXII, 1929, p. 23-25. DRH, B, XXXV, volum de Violeta Barbu, Constanta Ghitulescu, Andreea lancu, Gh. Oana Rizescu, Bucure§ti, 2003, XVI-XVII. 8 stefan Andreescu, Acte medievale din arhive RdI, t. 34, 1981, 9, p. 1738- 1746. it de Olimpia Diaconescu.

www.digibuc.ro Addenda et Corrigenda 277 den fiul "Mänei cari de ruda Vadislav voevoda", a däruit mänästirii de la Meteore capul mucenic Haralambie, präznuitfiecare an la 10 februarie. Cartea de Inchinare a fost prezenta egumenului Ghenadie de la Butoiul, iaste mea - A.) la aceeasi mänästire Sf. de la Metore. Am cu acel prilej avem de-a face marele vornic Dragomir, favorit al voievodului Alexandru Mircea (1568-1577). Satul Bänesti din Dâmbovita a facut parte dintre posesiunile neamului boierilor Märginenit°. spus, boierul era un membru al acestei familii boieresti muntene de primä care a ctitorit mänästirea Potoc sau Se poate constata, din document, mänästirea era deja veacul al XVI-lea la Meteore. Indiferent este chiar originalul, cum am sä cred, sau doar "...une vieille traduction roumaine" a unui original slavon", actul din 24 octombrie <1568- 1573>, ar fost cunoscut de colega V. Barbu, ar obligat-o neindoielnic sä volumul de documente amintit "gramata" din 13 septembrie 1650 a patriarhului Paisie al Ierusalimului.

4. "Prima veneziani e po cristiani". Aceastä expresie i-a slujit de colegului Ovidiu Cristea drept pentru a medita din nou asupra atitudinii Serenissimei de chestiunea secolele al XIV-lea al XV-lea. Studiul domniei sale, bine documentatarticulat, concluzii valabile, asupra nici nu voi Expresia amintitä pare, sä se refere la cu totul altceva. Nicolae la rubrica de din a sa "Revistä Istoricd", s-a la un moment dat asupra unui din lucrarea lui Cesare Musatti, intitulatä Motti storici popolo veneziano fascicol din anul 1931 al periodicului "Ateneo Veneto". El a fost interesat tocmai de comentariile pe marginea expresiei discutate, care astfel: "Se ci fu epoca in cui questo girö per le bocche de veneziani, al pari dell'altro: La ciesa, in ciesa e basta, dev'esser stata certamente quella dell'interdetto: e vi si direbbe trasfuso lo spirito stesso del Sarpi, nel quale vide sempre segnacolo della supremazia della Repubblica contro tutte le prepotenze straniere, fossero armate di spada o di scomuniche"13. acum observatia lui Nicolae "Acolo se mai aratä «Primo Veneziani e poi cristiani» n-are a face cu cruciata contra turcilor, ci cu certele din secolul al cu Biserica (p.

Vezi George D. Florescu, Boierii Margineni din XV genealogic, de Munte, 1930, p. 21-22, 31-32 80. Este parerea lui Petre ("Byzantinische Zeitschrift", Bd. 78/1, 1985, p. 162). 12 Vezi Ovidiu Cristea, "Siamo Veneziani, poi Christiani": Serenissima problema cruciadei, RI, serie nouä, XI, 2000, p. 17-29; o limba a aceluia§i studiu, "Annuario dell'Istituto di Cultura e Ricerca Umanistica", an. 3, Venezia, 2001, p. 105-116. 13 Cesare Musatti, storici popolo veneziano, "Ateneo Veneto", anno CXXII, vol. 197, p. 112-113. RI, an. XVIII, 1932, 1-3, p. 84.

www.digibuc.ro 278 Addenda et Corrigenda

intr-adevär, se anul 1605 noul Paul al V-lea a o excomunicare Impotriva Serenissimei, guvernatorul Milanului concentrat trupele la ei. Dar Venetia a reactionat expulzându-i pe iezuiti reafirmânduli suveranitatea materie de politica eclesiasticd. Cel ce a condus contraofensiva contra campaniei propagandistice antivenetiene de Roma de Spania a fost cAlugärul Paolo Sarpi (1552-1623). Acesta fAcea o distinctie netä Biserica lui Dumnezeui Biserica el prea Inclinatä spre puterea temporaldi spre mäsurile coercitive.

STEFAN ANDREESCU

www.digibuc.ro RECENZII BIBLIOGRAFICE

Documenta Romaniae Historica, seria B, Tara Româneasca, vol. XXXI (1646) XXXV (1650), volume Intocmite de Violeta Barbu, Constanta Andreea lancu, Gheorghe Oana Rizescu, Edit. Academiei Române, Bucuresti, 2003, 520 p. respectiv, 486 p.

Aparitia concomitentä a volume de documente interne ale Românesti, colectia Documenta Romaniae Historica, nu poate decât un prilej de bucurie satisfactie.Trebuiefelicitat pentru aceastä grupul de cercetkori, care au preluat 1989 misiunea grea de editori de documente, cadrul Institutului de Istorie "Nicolae din Bucuresti. Datoritä trudei atât de putin rdsplätitä, s-a considerabil ultimii ani informatia noasträ cu privire la politica din ultima parte a domniei lui Matei vodä Basarab. Indiferent câte märunte lipsuri sau erori ar puteasesizate, ansamblul nu poateapreciat decât chip pozitiv, cu speranta efortul acestei echipe vacontinuatva la potrivit, sprijinul editorial absolut necesar. Volumul anului 1646 reuneste un numär de 380 de documente, rezumatementiuni ale unor documente celdlalt, pentru anul 1650, ne oferä spre alte 354 de documente, rezumatementiuni. Este greu de pus câteva cuvinte, de informatii de tot felul, de la cele economicesociale, la cele geografice sau genealogice, care ne devin acum accesibile, datoritä aparitiei acestor volume. De fapt, pe ce toate actele interne din vremea lui Matei Basarab voreditate, se va putea cu ce a aceastä domnie istoria Tärii Românesti. Oricum, meritä a aici semnalatä gramata din septembrie 1646, prin care patriarhul ecumenic Partenie cu membrii sinodului, acceptä cererea mitropolitului Teofil al Ungrovlahiei sä se ca, cazul retragerii din scaun, mitropolitul sä-si poatä desemna un urmas. Sau, cazul mortii mitropolitului, se confirmä alegerea succesorului va avea interior, de care domn, episcopi (vezi observatiile pertinente din studiul introductiv semnat de V. Barbu, p. XIV-XVI). Un alt act, databil imprecis, rästimpul 10 ianuarie 1646 - 10 decembrie 1647, contine extrem de pretioase asupra celui atac dezläntuit din Moldova lui Vasile Lupu contra lui Matei Basarab, pe care 1-am plasat cronologic, cu alt anul 1635 (AIIAX, XX, 1983, p. 428-431). Atunci au venit asupra domnului, la Bucuresti, "Catargiestii... cu sabiacu oaste din Moldovei cu (doc. nr. 10, p. 16). Cât despre actele anului 1650, mai eveniment pe carereveleazd este prezenta Indelungatä Româneascd a patriarhului Paisie al Ierusalimului. mai sunt, o de alte documente interesante, precum din 29 august 1650 pentru mändstirea Gruiul, care indicii despre biografia unuia dintre

si Materiale de Istorie Medie", vol. XXII, 2004, p. 279-308

www.digibuc.ro 280 Recenziinotite bibliografice boierii lui Mihai Viteazul, Borcea logofdtul, membru al delegatiei ce a tratatul de la Alba din 20 mai 1595 (doc. nr. 254, p. 279-281). a mai stärui prea mult, atrag atentia actul din 25 aprilie 1650 confirmä preluarea averilor dispdrutei familii de mari a Drägoiestilor de Goran din iuzbasa din (doc. nr. 121, p. 148). Ulterior, cum atestä marele hrisov al din anul 1656, s-a ajuns la o altä pentru acelor averi (RI, serie V, 1994, 7-8, p. 789-794).

stefan Andreescu

Quellen zur Geschichte der Stadt Hermannstadt (Documente privind istoria Sibiu), Zweiter Band: Handel und Gewerbe in Hermannstadt und in den Sieben Stühlen, 1224-1579 (Volumul doi: Comer Sibiu cele Scaune, 1224- 1579), ed. Ingrijitä de Monica Vlaicu colaborare cu Radu Constantinescu, Adriana Ghibu, Costin Fenesan, Cristina Halichias liana Popa, Edit. Hora, Sibiu, Societatea de Studii Transilvane Heidelberg, 2003, 580 p.

Volumul reprezintä continuarea uneia dintre cele mai valoroase publicatii de izvoare, initiatä din 1880, care, de prestigioasa colectie de documente Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen, avea sä un instrument de lucru indispensabil nu numai pentru istoria sasilor din Transilvania, ci pentru teritoriu românesc. Initiativa relansdrii seriei fusese luatä cu trei decenii urmä dar abia ultimii ani s-a reusit publicarea unor volume noi cu sprijinul Socientii Transilvane Heidelberg, societate care s-a implicat editarea documentelor de breaslä brasovene. Documentele provin numai din fondurile arhivelor sibiene, gruparea permitând cuprinderea a peste 160 de piese dintre care mai mult de sunt inedite. Includerea unui numär de documente edite este de autori prin Inscrierea tematica diplomatariului, prin completarea informatiilor privind cotele descrierea diplomaticd ca prin traducerea limba

la veacului al XV-lea, cea mai mare parte a documentelor publicate volum îl privilegiile comerciale acordate negustorilor sibieni de regiiUngariei,poruncilevoievozilorTransilvanieisauducilorAustrieipentru respectarea acestora de vamesii din Wile Pozitia deosebit de avantajoasd pe care a dobandit-o Sibiul comertul cu Tara Româneascd, Europa Zara angajat într-o competitie ale manifestäri sunt reflectate de piesele cuprinse volum. Din a doua a secolului al XV-lea la explozia surselor care privesc organizarea breslelor de mestesugari, statutele de bresle, reglementdri de o mare varietate privind orgaizarea productiei, aprovizionarea cu materii prime, aspectele sociale, conflictele dintre mestesugari negustori. Numeroase sunt deciziile Universitätii Säsesti cu privire la litigiile dintre bresle, rolul breslelor apärarea zidurilor oraselor, confirmarea statutelor de breaslä. Valoarea acestor izvoare este sporitä de faptul spre deosebire de cele mai vechi, ele sunt marea majoritate inedite.

www.digibuc.ro Recenziinotite 281

Autorii au respectat normele de editare, transcrierea documentelor original sau copia care s-a pästrat. Traducerile au fost realizate atentie fidelitate fatä de text. Utilizarea volumului este facilitatä de indicii de lucruri, onomastic geografic de un glosar de termeni care cuprinde cuvinte germane maghiare sensuri mai rar Trebuie subliniatfaptul avem de-a face o editie care permite accesul unui cerc mult mai larg de specialisti.

Lukács Antal

ION VITAN, din istoric Muscel. Documente, 1502- 1968, Edit. Corint, Bucuresti, 2002, 203 p.46

implinirea a cinci sute de ani de atastare a satului Stänesti din vechiul istoric Muscel a oferit un prilej autorului de a publica un volum de documente care sä reflecte evolutia de-a lungul timpului a acestei subcarpatice. Cum erafiresc, primul document inclus volum - din totalul celor 143 - este emis de cancelaria lui Radu voievod, la 19 iunie 1502 care pentru prima existenta satului Documentele din acest volum o lung de timp - ultimul document inclus este un fragment din legea nr. 2/ 1968 privind noua organizarea administrativä a statului -, o variatä problematia ; din aceastä perspectivd, documentele inclusevolum ne informatii privind evolutia dreptului de proprietate asupra mosieisatului,litigiileexistente diversiiproprietari, locuitorilor fatä de acestia starea economicd cum rezultä din catagraflile intocmite aplicarea Regulamentelor Organice, la unele probleme mai apropiate de zilele noastre, cum ar demersurile autoritätilor pentru fmalizarea electrificdrii respectivei comune etc. Cum nu avem competenta de a ne pronunta asupra tuturor acestor aspecte, cele ce ne vom rezuma a face comentarii asupra informatiilor oferite de documentele ce istoria acestei la aplicarea Regulamentelor Organice. primul ca urmare a faptului la secolului al XVII-lea o parte din mosia satului se afla proprietatea boierilor Bäleanu, documentele aduc un plus de informatii privind genealogia acestei importante familiii. Afläm astfel una din Mariei Bäleanu, Vilaia, a fost cdsätoritä marele Stroe din Drängesti (N. Stoicescuconsidera cdsätorit Neacsa Vilaia, a alte detalii), din care vor rezulta doi copii, dintre care lui Matei postelniva reveni ca mostenire satul Stänesti ce a fost de zestre al mamei lui; ceea de-a doua a Mariei a lui Vasile spätar, descendent el din neamul boierilor din Pietrosani, Neacsa, se va Ghidu este mama lui , mare vistier timpul domniei lui Constantin Brancoveanu (doc. nr. 42, p. ) despre a nu se cunosteau foarte multe date (vezi, de exemplu, amintitul Dictionar). Necdsätorit ajuns la « vreme de i de », Matei postelnicul satul Stänesti mänästirii Campulung pentru pomenirea lui a aceasta din urmä mai multe

Avem vedere, special, datele stabilite de Stoicescu binecunoscutul dictionar privind din Tara RomâneasaMoldova.

www.digibuc.ro 282 Recenziinotite bibliografice judecäti cu mare vistier care contestä in fata domnuluia divanului valabilitatea actului de danie al varului säu. Documentele nr. 52 54 (din anii 1786 1815) ele informatii pretioase despre obligatiile stabilite prin » egumenul mändstirii Campulung, care va satul momentul secularizdrii averilor mändstiresti, siungurenii » din Translivania - cea mai mare parte de origine - pe mosia satului. Volumul este de tm util de necesar indice onomastic (p. 153- 190) de niaterii (p. 191- 203), precum de o de de cuvinte slave in documentele de (p. 152). Prezenta acestor instrumente indispensabile pentru o consultare rapida a profesionalismul cu care au fost alcatuite, aspect ce caracterizeazd de altfel volum, pe deplin seriozitatea autorului. Cele erori sau neconcordano depistate de noiredactarea indicilor (cum ar fi, de exemplu :dubla indexare a Mariei , s.v. Bäleanca Maria - nu cum ar fi fost corect -, s.v. Maria, fiica lui Ivasco mare vornic, p. 155 168; indexarea lui mare vistier s.v. nu s.v. cum s-a procedat alte situatii, cum este cazul celor din familia sau etc.) nu sunt sä vreun fel importanta valoarea acestui volum de documente. Nu ne rämâne deck sä ne speranta acest exemplu va fi urmatde alte asemenea intreprinderi, de folositoare pentru cercetarea istorica. Lucrarea se cu o bogata variatä care sunt prezentate 46 ilustratii, reproduse documente de epoca, imagini ale unor sau figuri importante pentru istoria satului Stänesti.

Gheorghe

LIGIA LIVADA-CADESCHI, LAURENTIU VLAD, Departamentul de cremenalion. Din activitatea unei penale muntene (1794-1795), Edit. Nemira, Bucuresti, 2002, 191 p.

Cartea a fost construitä pärti: prima parte se prezintä ca un studiu asupra justitiei Vechiul Regim, cea de-a doua parte se organizeazdjurul publicarii de documente. fapt, cele pärti se completeazd, oferind o imagine, mai putin cunoscutd, a secolului al XVIII-lea. Studiul Despre penale Vechiul Regim lege $ analizeazd actul de justitie de la mijlocul secolului al XVII-lea (Îndreptarea Legii, 1652) primele decenii ale secolului al XIX-lea (Legiuirea Caragea, 1818). Dupa o scurtä asupra conceptelor lege, dreptate, se trece la prezentarea faptelor pedepselor penale legiuirile scrise. Hotia hotul, uciderile ucigatorii fac obiectul mai multor capitole din vechile coduri de legi, iar pedepsele sunt foarte dure, dar ca o caracteristicd generala a acestor coduri se marea libertate de actiune acordatä judecatorilor (p. 17). Acestia au evitat constant aplicarea pedepselor severe prevazute de legea bizantind, schimband pedeapsa conform unei dispozitii

www.digibuc.ro Recenziinotite bibliografice 283 cutumiare, preferând rdscumpärarea unor delicte grave de pretentiile jeluitorilor. departamentului de cremenalion la Bucuresti Craiova a doua a secolului al XVIII-Iea de domnul Alexandru Ipsilanti fixarea atributiilor judecItorilor prin hrisovul din 1775 artrebuit sä o oarecare ordine administrarea actului de justitie, dar la numai ani apar semne de ea nu era de profesionalizare. Târziu, la practica constituia singura formatie" a judecatorilor. Pricinile trimise spre judecare acestui departament sunt foarte diverse: ucideri, curvii, stricare de feciorie etc. Autorii prezintä o serie de cazuri judecate la acest departament, unele spectaculoase, altele ordinare dar care modul de al acestor oameni modalitatea de organizare a lumii care o societate care era un fapt de cotidiand. Cu Constantin Mavrocordat Alexandru Ipsilanti, represiunea va o anume pedepsele mutilante dispar, dar bätaia ca formä de corectie prin principala aplicatä imprejurare ciuda principiului iubirii de oameni" sustinut de domnii din ultimul sfert de veac. Partea a doua cuprinde un numär de 63 de documente asezate tematic, functie de continut. De fapt, documentele provin din Condica lui Alexandru Constantin Moruzi Vv. sunt anaforale cu tacriruri, jelbi din anii 1794-1795. Autorii au ales sä le redea intregime, folosind metodele de transcriere promovate de colectia Documenta Romaniae Historica. Ele informatii despre ucidere, de viol stricare de feciorie, falsificare de bani, furt din bisericd, furt de bani, furt de animale, furt de furt de alimente etc. De fapt, aceste documente aratä maniera care functiona justitia vechiul regim românesc mai ales sensurile pe care le capätä modalitätile care jeluitori judecatori agenti executivi interpreteazd conceptul de lege. dincolo de aceste fapte care fac obiectul major al actului, detaliile, aparent neinsemnate, sunt la de importante. Inventarele cu lucrurile furate informatii cu privire la avutul acestor oameni, valoarea pe care o capätä cel mai märunt lucru, tenacitatea cu care se pentru a Altele vorbesc despre lumea modul de operare, complicitätile cu sätenii impotriva autoritätilor cu dregdtorii impotriva sätenilor-victime,ascunzdtorile, modalitätile de valorificare a bunurilor furate etc. De asemenea, documentele contin o serie de aspecte de cotidiand care pun nu numai problemele care preocupau pe oamenii secolului al XVIII-lea, ci maniera de a gândi de a-si reprezenta lumea inconjurätoare. Volumul este de un glosar careva ajuta pe cititor sä mai bine textul. Iatä asadar, numai câteva din informatiile pe care acest volum le poate cercetätorul sau numai simplu cititor vor desigur altele. autorii vor continua sä trudeascd" arhive ne vor mai astfel de cu atât mai importante, cu cât se munca de transcriere publicare de documente nu este deloc

www.digibuc.ro 284 Recenziinotite bibliografice

MIHAI OPROIU, din vol. II, literele A-C, Edit. Transversal, Colectia Historica, 2003, 135 p.; vol. III, literele D-P, Edit. Transversal, Colectia Historica, 2004, 190 p.

Cititorul ar putea sä se sä mä de ce prezint, cazul de fatä, exclusiv volumele IIIII din Dâmbovita. Rdspunsul este simplu. Procedez astfel, deoarece cele douä volume reprezintä, pe de o parte, o continuare a muncii anul 1976 cu Radu Gioglovan, pe de alta o republicare a inscriptiilor, prezentate de autor editie extrem de restrânsä, anii 1997-1999. Volumele de fatä au meritul de a pune mâna specialistului a omului de culturä un valoros instrument de lucru. Pe plan national, Târgovi§te reprezintä al doilea al tärii care corpus inscriptiile insemnärile medievale. Ele au putut reunite tot datoritä unei munci spirit benedictin a autorului. El a lucrat mai mult de trei decenii pentru a aduna materialul, pentru prelucra, a-1 organiza a-1 publica. Autorul a sä publice inscriptiile functie de localitätile unde au fost gäsite, adicä: vol. - cuprinde inscriptii din localitätile al nume cu literele A-C; vol. III - cuprinde inscriMii din localitätile al nume cu literele D-P; vol. IV - cuprinde inscriptii din al nume cu literele vol. V propune sä reprezinte o restituire la volumul I. Fiecare inscriptie insemnare este amänuntit, este tradusä, are un rezumat al traducerii, iar este de o bibliografie. Sunt puse valoare inscriptiiinsemnäri din biserici mänästiri, de pe cruci din piaträ lemn, de pe clopote, de pe icoane etc. Desigur, univ. Mihai Oproiu a o neobi§nuitä pentru (uneori refacerea) transcrierea celor scrise cu multi ani Toate scrierile au un caracter deosebit, deoarece se la monumente, la istoria satelor, la invätämânt, la mentalitate, la situatia special la mocrodemografie - la aspectele juridice - acte de danie, de succesiune etc. Practic, se realizeaza astfel o radiografie a societätii dâmbovitene de-a lungul intregului Ev Mediu românesc. Este o completare a cuvântului scris cuprins hrisoave cronici, epistolele relatiile cälätorilor, atâtea câte s-au pästrat. Textul autorului este de un cuvânt introductiv, Indreptätit elogios, semnat de Prea prof. dr. Nifon Mihäitä, arhiepiscop de Am ca scrierea prof. Mihai Oproiu sä de imagini. mod cert, fotografiile, desenele, schitele ar gräit de la sine, intregind viziunea asupra trecutului. Stiind cä s-a pornit alcatuirea corpusului de la o idee schitä a lui Virgil Dräghiceanu, continuatä de Nicolae finalizatä acum de prof. Mihai Oproiu, nu pot sä nu fac o sugestie. Poate, cândva viitor, se va scrie o a Dâmbovitei prin inscriptii, fäcându-se pietrele sä vorbeasca. Ar o realizare a autorului ale urmätoare volume le a§teptäm cu legitimä neräbdare.

Radu

www.digibuc.ro Recenzii notite bibliografice 285

ELEK, BENKÓ, Erdély középkori harangjai bronz keresztelômedencéi (Clopotele cristelnitele medievale din Transilvania), Edit. Polis, Cluj-Budapesta, 2002, 541 p.

Este vorba de un catalog extrem de precedat de un documentat studiu introductiv asupra clopotelorcristelnitelor din Transilvania din perioada 1501-1600. total sunt prezentate 391 de clopote9 cristelnite. Studiul introductiv se ocupa de materialul din care erau confectionate piesele respective - bronz -, de tehnica de formele utilizate pentru turnat precum de greutatea bor. Tot 'aici sunt examinate date despre despre terminologia despre practica clopotelor Biserica apuseana cea chip special este prezentata traditia din Ungaria medievala directie, cu precizarea separarii, la un moment dat, a folosirii clopotelor spatiul eclesiastic un alt paragraf al aceluiasi studiu este dedicat clopotarilorinscriptilor de pe clopote. In continuare sunt studiate separat cristelnitele din sec al XV-lea prima din 1404 (Altina, jud Sibiu). a abordat chestiunea din aceleasi perspective ca mai sus. Cu precizarea de se asupra originii cristelnitelor, locului cadrul liturghiei, daramplasarii spatiul interior al bisericilor. Apoi sunt prezentate centrele de fabricatie ale cristelnitelor din Transilvania din Partium. Sunt enumerate centre precum Sibiu, Sighisoara, Bistrila, Brasov,Oradea. inchipseparatsuntdiscutatecentrenecunoscutesau neidentificabile, precumclopotele importante. Cu toate subiectul piesele din secolul al XV-lea, extins investigatiaasupra putinelor clopote din secolele anterioare. catalog sunt reproduse de pe fiecare clopot sau cristelnita. De asemenea sunt publicate fotografii alb-negru ale piese de indicarea dimensiunilor bor. La bibliografia pieselor inventariate. Un catalog special trece semnele specifice fiecarui centru, precum decorariile tipice. Volumul, de o remarcabila este prevazut, la sfârsit, cu un lung rezumat germana.

S. Kinga

DE VILLEHARDOUIN, Cucerirea Constantinopolului, Edit. Limes, Cluj, 2002, 212 p.

Anticipând a opt veacuri de la cucerirea Constantinopolului de care participantii la cruciada a patra, editura Limes a publicat, pentru prima versiune integrala românä, traducerea cronicii lui de Villehardouin. Este vorba de o initiativa primul din cauza interesului destul de pentru istoria cruciadelor (exceptie face desigur lunga de titluri gen "românii cruciada fapt atât mai surprinzator cu Nicolae Gheorghe I. mai recent, Papacostea, au adus contributii Insemnate acest domeniu. al doilea rând transpunerea limba constitui o de Incercare chiar pentru

www.digibuc.ro 286 Recenziii notite bibliografice cunoscatorii limbii medievale; nu numai textul prezintä deseori dificultdti, dar de multe ori este greu de gäsit un echivalent acceptabil limba Din acest motiv se cuvine apreciat efortul d-nei Tatiana Ana Fluieraru care a oferit cititorului un text foarte apropiat de cel original nu numai litera lui, cii spiritul acestuia. Textul limba este precedat de o introducere semnatä de d-1 Ovidiu Pecican care cititorului mai putin familiarizat cu evenimentele care au dus la Constantinopolului 1204 repere esentiale asupra autorului, cronicii cruciadei a IV-a. Note le de la capitol vin, la lämureasca o serie de chestiuni de detaliu.

Ovidiu Cristea

Domnii i in 1711 - 1821. enciclopedie. de Prof. dr. Pashalis M. Kitromilides, Edit. Omnia, Bucurqti, 2004, 228 p.

cercetätor Mihai dovedind buna sa pregatire domeniul auxiliare ale istoriei, cacuno§tintele necesare asupra relatiilor romano-elene, special domeniul culturii, a o bine venitä enciclopedie a domnilor fanarioti pile 1711 - 1821. Prefatatä de profesor Pashalis M. Kitromilides care scoate evidentä importanta ca "instrument de valoare pentru toti cei care istoria a secolului 18", autorul ei notä introductivä motivele ce indrituit aceastä enciclopedie a domnitorilor domniilor fanariote ca "o Incercare de sintetizare a informatiilor oferite de sursele istoricea rezultatelor istoriografiei elene) cu privire la perioada Totodatd, domnul a considerat includerea unei cronologii cUprinsul sale, unde sunt cele mai Insemnate evenimente ale intervalului 1700 - 1821 din Principate balcanic, cu precddere insulele lonice. Cronologia se arata a fi pe este posibil cuprinzatoare, consemnarea datelor privind consulatelor sträine Principate, este cea privind consulatul englez (1803). Este apoi revistä galerie a fanarioti, ordine alfabetica, indicandu-se originea istoricul familiei respective, datele biografice, realizärile importanta domniei, raporturile culturale cu lumea religioasd. Trebuie admiratä acribia autorului care s-a reuneascd sub forma unor monografii toate datele cunoscute despre domn fanariot, pentru cei de mica cu o domnie eforturile cu mai läudabile. Nu am remarcat erori de fond sau inexacte. Cel mult putea sugera autorului ca o completare sä analizeze relatärile ambasadorului britanic la Constantinopol, Sir Robert Ainslie, asupra mortii lui Grigore al Ghica (1777), condamnat la pieire de Poartä prin descoperirea sale täinuite ru§ii, desconspirate de dragomanul rezidentei prusiene Imperiul Otoman (a se vedea RRH, tom 33, 1994, nr. 3-4, p. 275-291).

www.digibuc.ro Recenziinotite bibliografice 287

Anexele cuprind listele cronologice ale patriarhilor de Constantinopol, mitropolitilor domnilor Românesti ai Moldovei, guvernatorilor Transilvaniei, conducatorilor Imperiului otoman viziri dragomani ai Portii), ai Rusiei, Austriei, Britanii Frantei. totusi publicarea primilor ministri ai Angliei, care nu au nici o contingentä cu tratarea subiectului nici nu sunt amintiti cronologie sau cuprinsul schimb arfost publicarea listelor de ambasadori (austrieci, rusi, prusieni englezi) acreditati la Poartä 1711 - 1821; acest sens consultarea repertoriului de diplomati sträini de la pacea westfalica la Congresul din Viena 1815 de Ludwig BittnerLothar Gross, apoi continuat de Friedrich Hausman de Otto Friedrich Winter trei volume Repertorium der diplomatischen Vertreter aller Länder la Berlin, 1936, Zürich, 1950 Graz-Köln, 1965, ar fost de o Mai pot remarca listele cuprinzând domnii, guvernatorii alti demnitari sträini din epoca fanariotd - ca arborii genealogici ai familiilor domnitoare - au fost publicate anterior aparitiei prezentei ca anexe ale volumului VI din românilor, tipärit 2002, la Edit. Enciclopedia sub egida Academiei Române. concluzie, socotesc foarte general, bine mica enciclopedie a domnilor române, subliniind eforturile autorului de a realiza o lucrare cât mai completd; o editie, cu cuvenitele ajustäricompletdri, va cred, un plus de credibilitate eforturilor demne de ale tândrului cercetätor Mihai Tipäu.

Paul Cernovodeanu

EUGEN DENIZE, $tefan Mare. Dimensiunea a Edit. Cetatea de Scaun, Târgoviste, 2004, 180 p.

inzestratul medievist Eugen Denize figura marelui voievod al Moldovei, Stefan cel Mare, prilejuitä de comemorarea a 500 de ani de la stingerea sa din Autorul, preocupat special de indelungata ciocnire dintre Imperiul Otoman Republica Venetiei, ce a caracterizat veacurile XIV XV sud- estul EuropeiMediterana orientald, a scoatä relief indeosebi dimensiunea a domniei lui un "atlet a lui Christ" al epocii sale. ce face unele consideratii necesare asupra situatiei Moldovei a doua a secolului al XV-lea evolutiei generale a continentului european, caracterizatd prin spargerea tiparelor medievale odatä cu deschiderea Lumea prin inflorirea capitalismului comercial, domnul Denize aratä se istovitorul de 100 de ani dintre Franta Anglia urma cea dintâi unitatea, cea de-a doua consolideazd monarhia, dezastruosul civilal Roze. Totodatd, Spania se "Reconquista" de sub stäpânirea papalitatea afirme din nou puterea timp ce catolice din centrul rdsäritul Europei, Ungaria nesprijinite mod eficient de Sf. romano-germanic, ca cnezatele ruse ortodoxe, fac fatä cu greu turco-tätare, pentru lumea este divizatä pareneputincioasäInstävilireaofensiveiotomane;

www.digibuc.ro 288 Recenzii notite bibliografice

Constantinopolului,turcii expansiunea spre Apus consolideaza succeseleAsia. calea Semilunei se aflau micile principate dunarene, care domnul Tara o§tile ale sultanului Mehmed al Fatih, Moldova se ridica acum a voievodului Autorul monografiei se putin asupra cadrului oferea Moldova stadiul dezvoltarii sale socio-economice, puterea ei personalitatea domnului care se scaun vremuri de tulburi. urmatoarele consistentele capitole ale monografiei sale, domnul Eugen Denize analizeaza succesiunea razboaielor purtate de cel Mare cu adversarii cei mai periculo§i cuceritorii otomani; suficient de nocivi s-au dovedit ala Inceputul domniei, ungurii lui Matia Corvin, iar la sfar§itul ei, polonii lui Ion Albert, cu totii animati de nestavilite dorinte nejustificate de expansiune. De§i se domn a avut tratate de - perioadele care nu s-au manifestat tensiuni - cu ungurii cu polonii, totu§i ace§tia nu i-au fost sprijinitori, nici constanti nici Autorul cel Mare a mai trainice mai departe lumea catolica, spre a rezista turcilor, la Venetia, reputatul adversar al Portii Otomane, la suveranul pontif de la Roma, Opetenia spirituala a cre§tinilor occidentali. Dar ecourile inregistrate - aparent favorabile -, nu s-au prea concretizat din punct de vedere material prin arme, luptatori bani. Domnul Moldovei a alternativ alte strategii, aliati, randurile dingtilor bizantini din bazinul Pontic - mai rezistasera Otoman - ca cei din Mangop de a luptatori turcomani ai lui Uzun Hassan din vestul Iranului, sau chiar a tatarilor din Hoarda de Aur. Dar aceste tactice n-au adus rezultatele sperate. cum subliniaza autorul, fapt a trebuit mai mult singur puterea otomanilor in acest tip de asimetric de slabele forte ale Moldovei n-au putut rezista pofida unor dar efemere victorii, ca de cea de la Vaslui (1475). Puternica campanie a sultanului al II-lea din 1476 a considerabil Moldovei, iar 1484, In urma atacului inopinant al turcilor, de la mare, Chilia Cetatea au cazut cuceritorilor. De aceea la sfar§itul secolului al XV-lea, ultimii ani ai domniei, mai multe cu turcii care cu cre§tinii s-au prezentat dezamagitor, a nu se putea opune cu succes colosului otoman spre a elimina amenintarea ce plutea asupra de a cotropitatransformata a optat pentru o reglementare diplomatica in limitele posibilului, care, recunoscand suzeranitatea Portii tribut, a salvat totu§i statalitatea Autorul monografiei subliniaza faptul acest lucru nu a mic§orat nimic meritele de luptätor antiotoman ale lui ci a doar un plus de realism politicii sale pragmatice de a Moldovei impotriva tendintelor cotropitoare ale tuturor cu aplomb con§tinciozitate pe o bibliografie, sinteza domnului Eugen Denize privitoare la domnia personalitatea lui cel Mare, se dovede§te pentru detectarea reperelor prestigioasei domnii a celui care a fost cel mai vestit domn al Moldovei de la a trecere celor drepti se Implinesc cinci veacuri.

Paul Cernovodeanu

www.digibuc.ro Recenziinotite bibliografice 289

Stefan MareSfânt. 1504-2004. Bibliografie, Santa Manästire Putna, 2004, 193 p.

Comemorarea stingerii din viatä a marelui voievod a prilejuit aparitia unei necesare bibliografli epocii sale datoratä initiativei staretului ctitoriei lui Stefan de la manästirea Putna. ldmuritorul de arhiepiscopul Pimen al Sucevei lor, mentorul spiritual al lucrärii, urmat de un convingtor "Argument" al cunoscutului istoric iesean S. Gorovei, se trece la tratarea bibliografiei temei enuntate. ordine succesivä sunt inserate rubiricile: diplomatice inscriptii", "Izvoare narative", despre despre culturr, de istorie economicdsocialä", "Lucrdri de istorie politicA", "Lucräri de literatura folclor", "Monografii, studii caracter general, comemorki", despre organizarea statului", despre personalitatea lui Maredespre familia sa" instrumentele generale de orientare lucrare, "Index de autori" Lucrarea are meritul de a cuprinzAtoarea Bibliografie istoricä a epocii lui $tefan cel Mare, publicata de Papacostea volumul Cultura moldoveneasa timpul lui $tefan Mare, sub profesorului Mihai Berza Edit. Academiei, Bucuresti, 1964, precedata la ei de Repertoriul monumentelor obiectelor de din timpul lui Mare, tot Edit. Academiei la Bucuresti 1958. Bibliografia de aduce la zi trimiterile la publicatii izvoare ce epoca domniei personalitatea marelui voievod din 1964 2003, extrase mai cu dintr-o serie de publicatii ecleziastice mai putin cunoscute cu o circulatie mai

Apreciem publicarea acestei lucräri de la mänästirea Putna ca absolut foarte folositoare pentru cercetätorii ce se sau aprofundeze istoria Moldoveia lui Mare a doua jumätate a secolului al XV-lea.

Paul Cernovodeanu

Mare Sfânt. 1504-2004. Portret istorie,Edit. "Musatinii", Santa Mänästire Putna, 2003, 617 p.

volumul celor patru veacuri de la trecerea a Marelui Domn al Moldovei, Mare, Nicolae scria: "amintirea sa a luminat marea a constiintei neamului", amintire pe care "nici un näprasnic n-a putut-o stinge". Iatä la un secol opera marelui istoric aceeasi amintire, dovadä a recunostintei nemärginite neminimalizate de trecerea necruptoare a timpului, a fost imboldul sufletesc al celor care dat strddania pentru aparitia acestei inchinate, cum cinstirii lui "sveti De Mare nu este receptat doar ca domnitorul simbol al Moldovei. Figura sa monumentalä acest cadru spatial istoric, oarecum limitat, constiinta intregului nostru neam a devenit, dupä expresia marelui tragic, puternicul senin al romanimii". Volumul prezentat nu este opera unui singur autor, ci reprezintä de fapt o culegere de 34 de texte, mai bine zis de articole, medievistilor de

www.digibuc.ro 290 Recenzii bibliografice

care au fost deja publicate diferite reviste de specialitate precum "Studii Materiale de Istorie Medie" sau "Anuarul Institutului de Istorie Arheologie A.D. Xenopol". Printre numele de autori prezente aceastä carte amintim doar pe cele mai cunoscute: Gorovei, Papacostea, Leon Simanschi, Andreescu ori P.P. Panaitescu, care aduc certitudine privinta tetneiniciei cercetdrilor valorii volumului. Scopul intrisec al - prin formula Portret istorie - este acela de a prezenta personalitatea lui cel Mare, ipostazd: de Suveran, bineinteles, contextul epocii pe care a defmit-o. cum se precizeazd dintr-un cartea prezentä nu se poate substitui unei monografii din chiar unele realizäri notabile semnate de Nicolae lorga, I. Ursu, N. sau Papacostea, nu a fost realizatd o monografie la dimensiunile semnificatiile reclamate de importanta domniei Marelui a§a, valoarea articolelor (re)citite acest volum nu poate pusä cumva Faptul de sub tipar a ie§it o lucrare destul de voluminoasd, de§i au fost cuprinse doar o parte din cercetdrile ce au privit "orizonturile spirituale, culturale politice ale marelui domn"nici vreuna care sä trateze problemele militare ori socio-economice, din motive lesne de ne la titlu, nu poate decât incurajator. Necesitatea unei monografii despre Mare este semnalatä paginile acestui volum de istoricul Gorovei, caracterizeazd pe domnul moldovean drept "personalitatea cea mai complexa, dar cea mai unitar-armonioasä din istorie medievald premodernä" (p. 556), apoi "a scrie, azi, despre cel Mare e o daracela§i timp un privilegiu" (p. 556). Lucrarea este structuratä patru pärti, functie de aspectul tematic abordat de cercetätori evidentierea personalitätii lui cel Mare. prima parte "...ca un ce era...", se studiile istoricilor Leon Simanschi, S. Gorovei Mariei Magdalena Székely, care probleme sugestiv raportate la titlu, precum momentul de al copildriei lui - Reuseni 1451, sau sä impact pe care avut "semnele minunile" - relatate de cronici, pentru faptele initiativele lui Mare. Pe T. Ghitan Cr. Mircioiu urmäresc elucideze adevdratul diagnostic al bolii domnitorului - aceste opinii documentate au totu§i valoare supozitionald, lipsa unor märturii irefutabile - studiul lui I. Solcanu se chiar de "portretul lui Mare pictura moldoveneascr. Din al doilea grup de studii, la fel de sugestiv numit pentru tratat - zicu sveti - amintim contributia lui Ovidiu Cristea despre semnificatia legendei referitoare la intâlnirea dintre Mare Daniil Sihastrul, dar analiza pe care P.s. Nästurel o face celei mai vechi inscriptii din timpul domnului moldav (1463). a treia parte, darul porunca lui sintagmä este aleasä de editori pentru a ilustra convingator personalitatea celui trecut"Lumea celor drepti" acum 500 de ani.I.C. Chitimia, Andreescu Leon ciuda diferentelor de nuantä ale studiilor, (re)pun convingkor rolul de "ctitor" pe care avut domeniul istoriografic. Cea mai graitoare nimerit aleasä dintre formulele folosite pentru a da identitate de a structura aceastä lucrare este "cel dintre principii lumii", astfel intitulatä cea mai consistentä parte dar ultima a volumului Marelui Domn. Cei mai prestigio§i medievi§ti care au cercetat istoria domniei lui

www.digibuc.ro Recenziinotite bibliografice 291 regkesc studiile aici. Leon Simanschi, Constantin Rezachevici, S. Gorovei, Serban Papacostea, analizeazA toate momentele importante, toate realizArile domnului moldav. Astfel, dupä ce este prezentatä sunt abordate disecate relatiile Moldovei lui Mare cu Ungaria, Otoman, darcele cu Tara Româneasa, Transilvania, coloniile genoveze din Nordul Negre, Venetia, Hanatul Crirneei, Hoarda de Aur sau cu hanul turcoman Uzun Hassan. Toate mornentele de referintä din politica a Marelui Domn sunt analizate cauzalitatea semnificatiile neavând rost a insista asupra acestora. se poate aprecia acest este un adevärat omagiu adus de istoricii nostri consacrati domeniu celui considerat "Soarele Moldovei" aceeasi adevärului istoric.

PETRONEL ZAHARIUC, Tara Moldoveivremea lui Gheorghe (1653- 1658), Edit. Universitkii "Alexandru Cuza", Iasi, 2003, 609 p. + 55

Prin lucrarea colegului iesean Petronel Zahariuc, sustinutä ca de doctorat cadrul Universitkii "Al. I. Cuza", evului mediu românesc au la o atât de Inchinatä domnului moldovean Gheorghe pe care cronicarul Miron Costin caracteriza, stilu-i specific, ca deplin, capu hire adâna". UtilizAndinformatiileoferitedediverseleizvoareaflatela cercentorului medivist -cronici, acte de cumpkare vânzare de mosii, surse iconografice sigilografice,etc.-, primul capitolalcärtii (p.18-48) autorul reconstituie cu acribie inceputurile stefanindelungata carierä a lui Gheorghe stefan dinainte urarii pe tronul Moldovei. familie care "construieste" temeinic ascensiunea socialä de la secolului al mod inteligent contractarea unor aliante matrimoniale avantajoase cu cea a unor functii functia de mare pare a fi preferatä cu predilectie, "mostenitä" pe parcursul a nu mai putin de patru generatii); importanta avere "adunatä" cu trudä de-a lungul timpului treburile politice la care a participat cel mai direct ne putem explica gândurile de rnärire ce au mintea lui Gheorghe $tefan momentele de ale domniei lui Vasile Lupu. a dimensiune externä este preponderentä ale ckei principale momente sunt reconstitite mod pe parcursul celui de-al doilea capitol al lucrkii, intitulat Politica a lui Vasile Lupu in ultima parte a domniei (1648- 1653) (p. 49- 103). Primele semne, opinia autorului, sä aparä din anul 1648 moldovean, contextul declanskii crizei dinastice polone, evenimentelor tulburi de la Stambul proiectelor utopice ale principelui ardelean, este confruntat cu problemele cauzate de initiativele militare politice ale cazacilor sub conducerea hatmanului Bogdan Nici repetate totodatä disperate de a obtine ajutorul nici fortatä a fiicei mult iubite cu hatmanului cazac nu au fost sä opreasa lui Vasile Lupu care, urma trädärii dregAtorului cu domnul muntean principele Rakoczy, drumul pribegiei

www.digibuc.ro 292 Recenziinotite bibliografice spre oferindu-i acestuia din posibilitatea, ce-i drept pentru un scurt rägaz, de a ocupa tronul Moldovei (aspecte tratate cap. III, Rasturnarea lui Vasile Lupu, p. 104- 124cap. IV, "Prima domnie" a lui Gheorghe tefan (4/14 aprilie21 aprilie/1 mai 1653), p. 125 - 140). Recuperand tronul, gratie ajutorului obtinut din partea sälbaticului ginere cazac, Vasile Lupu, renuntand la de precautie, va da liber dorintei de räzbunare, pornind o campania impotriva mai vechiului dusman, Matei Basarab domnul muntean, tara gäsise refugiurivalul Esecul militar de la Finta inregistrat fata trupelor muntene, ciuda de a-si apropia "tara" odatä cetatea de scaun a Moldovei, va greu domniei lui Vasile Lupu, care va ceda definitiv tronul fata lui Gheorghe acesta din urmä ajutat de trupe muntene, va un lung dureros exil (cap. V, "A doua domnie" a lui Vasile Lupu (21 aprilie/1 mai - 6/16 1653), p. 141- 161). Alungarea din scaun a lui Vasile Lupu nu a rezolvarea problemelor pentru noul domn. Obtinerea recunoasterii din partea sultanului, alungarea trupelor aflate la addpostul zidurilor cetätii Suceava, recuperarea mult ravnitului "tezaur" al dusmanului care s-a dovedit amult mai mic decât se credeacu care noul domn spera poatämultumi » pe cei care ajutat sä pe tron, sunt tot atâtea vitrege" cu care Gheorghe se din primele zile ale domniei (cap. VI, Inceputul domniei lui Gheorghe $tefan, p. 162 - 198). Tuturor acestor probleme Gheorghe va le rezolvarea printr-o ale dimensiuni sunt expuse mod amänuntit documentat consistent capitol (cap. VII, Politica p. 199- 383). Politica a lui Gheorghe este analizatä prezentatd aspectele sale principale capitolul VIII (p. 385 - 513). metoda se reconstituirea, sursele au permis, a ceea ce autorul numeste "aparatul de stat" al noului domn; astfel sunt prezentate toate dregAtorii ale Sfatului titularii cu marele logofätterminând cu micii functionari din tinuturi. aceeasi a demersului se prezentarea principalelor evolutii inregistrate de noua domnie. Sunt prezentate donatiile pe care familia domneascd le-a facut timp unor läcasuri de cult, desi Gheorghe "nu a fost un mare protector al Crestindtatii" ca relatiile pe care acesta le-a avut cu ierarhi ce au pästorit scaunul mitropolitan, precum evolutia principalelor moldave, sub aspectul vietii interne, cel al domeniului Un subcapitol separat este ctitoriei domnesti de la Casin, pe care domnul, urmând pilda o va cu "toatä intäritura" o va aseza sub patronajul Patriarhiilor de Constantinopol Ierusalim pentru a face mai bine vitregiei vremurilor. ciuda acestor mäsuri, mänästirea nu vaferitä de räutäti, la scurt timp exilul domnescului ei ctitor de mai ales de vite" (p. 512) läsarea uitare va continua, la Inceputul sec. al va necesita refacerea. Lungul exil, precum lui Gheorghe este prezentat succinct ultimul capitol al (Pribegia lui Gheorghe tefan (1658- 1668), p. 514 - 536), problematica ce va cum promite autorul, cercetare viitoare. Ne este prezentatd o altä a celui care timp de cinci ani s-a aflat pe tronul Moldovei; documentele de epock valorificate mod inteligent de autor, pun.

www.digibuc.ro Recenziinotite bibliografice 293

un domn zilnice, abandonat pe de slujitori, bolnav de dorul casei scrisoare catre regele Suedie spunea se simte "ca o pasare colivie de fier", p. 531) obligat vândä bijuteriile familiei pentru asigura cele necesare traiului. realitate ce ne "un tablou al unei cumplite deznadejdi" princiare (p. 531), cu mult diferitä de cea pe care acelasi Miron Costin ne-a läsat-o despre mesele petrecerile din timpul domniei lui Gheorghe Lucrarea este de exhaustivd (p. 542 - 567), un indice onomastic toponimic (p. 568 - 607), precum o fotografii, care sunt inserate diverse din timpul domniei lui Gheorghe schimbul dorintei de afirmare cu pret, stilului atotstiutor senzationaluluichiar acolo nuestecazul,PetronelZahariucaales constiinciozitatea, cercetarea a documentelor din arhive, reusind sä ofere specialistilor o lucrare care, prinsolida documentare, acribie profesionalism, va deveni un reper atât ceea ce priveste domniei lui Gheorghe dar un model de cazul altor asemenea monografii, atât de necesare pentru deslusirea istorie medievale românesti.

Gheorghe Lazär

TERÉZ, OBORNI, Erdély fejedelmei (Principii Transilvaniei), Edit. Pannonia, Budapest, 2002 222 p.

acest volum sunt biograflile principilor transilvaneni cu vaduva lui Joan Zäpolya, regina Izabella urmatä de ei Joan Sigismund (1540-1571), la ultimul principe ales al Transilvaniei, Ferencz Rakoczi al II-lea (1704). Autoarea - lucrând ani de zile arhive - a putut pune valoare o serie de documente inedite sau doar partial cunoscute. Astfel, prezentarea cumpätata a autoarei privind rolul social-politic al principilor transilväneni ne obliga la regândirea istoriei principatului transilvan autonom. Lucrarea este completata cu un tabel cronologic al principilor Transilvaniei, care sunt cuprinse data alegerii cea a Inceperii efective a momentului care domnia a Trebuie mentionat faptul aici autoarea a fAcut unele pe baza documentatiei de care a dispus. Pe coperta volumului se aflä o fotografie a unui tablou, acum necunoscut al principelui care se Franta castelul Beauregard al contesei Alain de Imaginea respectiva foarte mult cu portretul voievodului Mihai Viteazul (vezi: Andrei Pippidi, Mihai Viteazul arta epocii sale, Cluj-Napoca,'1987).

Tüdös S. Kinga

www.digibuc.ro 294 Recenzii notite bibliografice

CRISTIAN MOISESCU, Arhitectura epocii lui Matei Basarab, vol. 1, Edit. Meridiane, Bucuresti, 2002, 158 p.

Arhitectul Cristian Moisescu, preocupdripentru cercetarea monumentelor medievale a istoriei romanilor, materializate pe de o parte de restaurare, pe de alta studii, articole devenite clasice, a reusit prin lucrarea de fatä sä umple un gol cunostintele oamenilor de Fac aceastä afirmatie deoarece despre arhitectura epocii lui Matei Basarab mai exista lucrarea scrisä de N. Ghica-Budesti acum trei sferturi de veac, dar ea se referea exclusiv la arhitectura bisericeascd. de acel moment, profesorul Cristian Moisescu a facut un progres remarcabil. El a discutat arhitectura secolului al XVII-lea complexitatea interdependenta constructivd:edificii defensive laice eclesiastice, edificii civile domnesti, boierestioräsenesti, edificii eclesiastice. discutarea tuturor acestor monumente au fost prezentate unele care erau inedite sau datate. Este un merit deosebit al autorului de adiscutat problemele sine ira nec studio, argumentat, convingtor, pentru a exprimandu-si punctul de vedere. Un exemplu acest sens poate rediscutarea clädirii complexului monastic Comana (p. 60, nota 1)'. Binevenit este capitolul dedicat plasticii decorative. El poate releva, ca cazul lapidarium-ului targovistean, inter-influenta curentelor artistice de civilizatie. Piatra demonstreazd modul mai convingator pätrunderea curentului renascentist central- european Tara epoca lui Matei Basarab. Neindoielnic, efortul constructiv anii domniei lui Matei Basarab a fost impresionant. Roadele lui permit sä pe drept numit cel mai mare ctitor al Evului Mediu Dar cred este o exagerare sä se afirme anii domniei lui s-a atins apogeul din punctul de vedere al arhitecturii medievale valahe. se sub aspect cantitativ, profesorul Cristian Moisescu are dreptate. cazul care se priveste complexitatea procesului arhitectonic, atunci, desigur, epoca de maximä implinirea este anii domniilor lui Cantacuzino a nepotului Constantin Brancoveanu. Discutia deschisd. Argumente procontra sunt pentru ambele puncte de vedere. Totodatd, fi pentru o prezentare de este posibil, a arhitecturii sätestia structurii resedintelor Textul este de numeroase planuri bogate fotografii. Ele intregesc scris, ca cele 225 de ilustratii-planse, la care se perspective axonometrice, relevee, sectiuni etc. sä permitä celui curios sä mai bine trecutul. altä Intregire este adusä prin volumul al doilea al arhitecturii acestei epoci, care, practic, este un repertoriumonumentelor ridicate anii domniei lui Matei Basarab. ansamblu, scrierea datoratä profesorului Cristian Moisescu trebuie iar felicitat, a adus o serie de noutäti cu domnul a trecere neflintä o comemordm anul acesta.

Radu

altele, mai pot fi amintite lucrare discutiile privind complexul monastic Mänästirea Gura Motru, Arnota etc.

www.digibuc.ro Recenziinotite bibliografice 295

Pr. DANIEL BENGA, reformatori luterani safiBiserica Ortodox& la tipologia luterano-ortodoxe din secolul al XVI-lea, Edit. Sophia, Bucure§ti, 2003,504 p.

La o primä cartea pr. Daniel Benga izbe§te prin acribie prin impresionanta bibliografie parcursä de ei autor. Acesta asumat o grea de care se achitä foarte convingator. De§i pentru un vocabularul stilul sunt pe alocuri emotionale didactice, iar profunde de teologie ale autorului ei stânjenitoare, ea este o lucrare de istorie teologica construitä toate canoanele meseriei noastre, pe care asumä "Lucrarea de fatä este o demersul microistoric macroistoric [...] De aceea a construi, a deconstrui, a reconstrui sunt gesturi familiare istoricului" (p. 14). Relatiile luterano-ortodoxe sunt surprinse de care pr. Daniel Benga complexitatea de la relatiile accidentale dintre reformatorii luterani special greci refugiati spatiul german, la fascinanta corespondentä dintre teologii luterani de la Tübingen patriarhul al II-lea. Aceastä a raporturilor dintre lumea reformatorii protestanti germani s-a produs treptat de-a lungul celei de-a doua a secolului XVI-lea. Constructia reconstructia lui Daniel Benga sunt foarte amänuntite bine documentate. Sursele istoricului constau mare parte din corespondenta diferitilor reformatorilor germani din tipäriturile acestora. Accesul pe care autorul le-a avut la bogatatraditie i-apermis multecontributii importante.Voi aminti aici mai aspectele privitoare la istoria române contextul relatiilor dintre luterani ortodoc§i. Interesul de Martin Luther fatä de Moldova este documentat de scrisoarea lui Nicolai Pflugers din 1532 prin care acesta relata venirea la Wittenberg a din Moldova, interesat publicarea Evangheliilor a Epistolelor lui Pavel limba Pr. Daniel Benga aceasta este de fapt "prima de relatii lumea Wittenberg-ul luteran"(p.89). Primul contact personal dintre un reformator protestant ortodoc§i, ne demonstreazd pr. Daniel Benga parcurgând atentie corespondenta marelui teolog german, este din Philip Melanchthon profesorul grec Franciscus Magera din Patras din anii 1540-41, mai devreme fatä de cum s-a crezut. Pr. Benga este de pärere "relatia dintre Melanchthon diaconul Dimitrie constituie maiimportantepisod legAturilorortodoxo-luterane la corespondenta dintre Patriarhul II teologii luterani din Tübingen" (p. 173). Fiecare moment al acestor raporturi este analizat mare atentie de care autor, care tot timpul sä reevalueze corecteze acolo unde este cazul erorile lipsurile din istoriografte. Astfel, pr. Benga reu§e§te sä elucideze "cazul" diaconului Dimitrie, stabilind acesta a fost secretarul domnului Radu Paisie din Tara Româneascanu al unuia dintre lui Petru sau Alexandru cum sugerase Papacostea (p. 164, nota 472). Textul abundä de trimiteri la literatura nume sau idee are putin o de subsol, ce desigur mäsura rigorii a lucrdrii, dar este unele cazuri obositoare pentru cititor. Cantitatea de informatii cople§e§te, iar munca detectivistica a autorului este uimitoare. conditiile care aceste contacte

www.digibuc.ro 296 Recenzii notite bibliografice luterano-ortodoxe au constat din nenumarate scrisori care au fost scrise, au fost intermediate transportate de care diferite personaje istorice mai mult sau mai putin importante, nu cred era o exhaustivd pentru fiecare dintre acestea. Fidelitatea fatä de document, de sursa originald de secol XVI a dus la inconsecvente: astfel, diaconul Dimitrei vorbe§te "limba valahr (p. 171), grupul de reformatori de la Urach a trimis Moldova la Despot "limba chirilica" (p. 234). Personal am citit pe neräsuflatecapitolul dedicat corespondentei dintre reformatorii din Tübingen patriarhul leremia al II-lea. Diferentele de mentalitate de viziune asupra lumii misiunii religioase dintre cele pärti sunt foarte bine evidentiate de autor. Analiza scrisorilor trimise din Germania la Constantinopol sunt un exercitiu de nidiestrie profesionald ca istoricteolog deopotrivd. Concluziile structureazd principalele contributiialeautorului o tipologie a relatiilor luterano-ortodoxesecolul al XVI-lea.

Mária Pakucs

RADU VERGATTI, Populatie. Timp. Privire asupra demografiei istorice universale, Edit. Istros, 2003,364 p.

Lucrarea prof. Radu Vergatti este o aparitie mediul studiilor de demografie din Studiile de demografie istoria au deja o traditie, o lucrare menitä sintetizeze evolutiiacumuldri era absolut Lucrarea de fata se deschide cu defmirea aparatului conceptual, de delimitare a demografiei mod particular a demografiei istorice rândul §tiintelor sociale. Astfel, viziunea autorului, demografia istoria este "§tiinta relativ cantitativä care se cu dinamica societätii umane perioada prestatisticd". Capitolul al doilea sectiunea teoreticd, definitivând o serie de termeni specifici disciplinei (populatia, rate de natalitate, mortalitate, familia etc.). sectiunea dedicatä teoriei se capitolul al treilea prin prezentarea izvoarelor, a metodologiei specifice prin stabilirea legAturilor cu alte Capitolele ar putea incluse sectiune,referitoarela demografia diferitelor perioade istorice. Astfel, sunt abordate succesiv problemele demografiei istorice pentru preistorie (paleoistria), demografia antichitätii a perioadei migratiilor, pentru a sfar§i Lumea Evului mediu clasic perioada premodernä, la Inceputurile epocii statisticii: (sec. 19). aceste capitole, autorul abordeazd probleme de larginteres, o viziune pluridisciplinard, tratând fenomenul directä cu mediul, evenimentele social-politice religioase etc. Este analizatd evolutia populatiei rurale a celei urbane, atât la nivelul Europei afara acestui continent. Capitole distincte sunt acordate relatiei dintre om-naturd-divinitate, familiei cdsätoriei, calamitätilor naturale. ultimele capitole sunt primul capitol pare insolit; motiveazd abordare prin aceea prin intermediul institutiilor ecleziastice, cele care asigurau om

www.digibuc.ro Recenziii notite bibliografke 297 divinitate, se ating directii esentiale pentru evolutia omului pentru demografie: nutritiei procreare" (p. 157). Lucrarea este completatä cu tabele date de menite sä ilustreze afirmatiile din textul lucrarii. De asemenea, lista de la (numitä poate Bibliografie orientativa, cuprinzänd peste 800 de titluri), amploarea seriozitatea documentärii. Lucrarea se cu util indice general. cum spuneami la lucrarea realizeazd o a problemelor de demografie istoricd, un ghid ce cuprinde aspecte de pentru cei care doresc sä abordeze disciplind. uneleaspecte"tehnice",importantepentru "practicienii" disciplinei, nu sunt abordate, lucrarea o contributie pentru demografia româneascd.

Bogdan Popovici

LIVIU PILAT, Comunitäll tácute. din parohia (secolele introductiv Gorovei, Edit. Dumitru Märtinar, Back, 2002, 307 p.

Autorul propune spre o temä de istorie care are ca punct principal de interes comunitätile tkute", cu alte cuvinte lumea satului medieval romänesc. Cartea are la informatiile oferite, mai ales, de misionarii catolici cu privire la sate catolice - Adjudeni Rächiteni - din Moldova secolelor XVIIXVIII, la care se lucrari caracter etnografic, studii antropologicei lingvistice", inclusiv informatii culese de Liviu Pilat la fata locului" (p. 12). Cartea debuteazd o i asupra trecutului satelor analizate; In fapt, pretext pentru istoric de a o serie de probleme controversate, neclare sau pur simplu putin abordate acum privire la boierimea moldoveand, la ei cu puterea domneascd, raporturile ei la ascensiunea ei sau oferindu-ne de cotidiand, ca acele pagini despre lui loan (pp. 38-42). Capitolul al II-lea se opre§te asupra climei, recoltelor, ciumeii rdzboaielor ca factori cu impact important desfd§urarea vietii cotidiene, pentru ca de-al treilea capitol sä ne introducd In structurile de organizare ale lumii rurale: gospodarie, familie, cask grup familial, neam, sate, hotare, comunitate parohiald. Astfel, constatä familia estepreponderentä,constituindchiarmajoritatea zdrobitoare" (p. 119), dar se alte tipuri de menajuri", cum ar familia conjugald lärgitä ifamilia multiplä. Interesante sunt paginile dedicate Sistemului de numire unde observä numele preferate sunt Anton, Mihai, Petru, Martin pentru bärbatii Varvara, Maria, Catrina, Elena pentru femei, ele provenind din calendarul catolici marcând momente importante ale acestuia (p.131). Nevoia de distinctie"ducelatransformareaantroponimului elementimportantal patronimului simbolic" preluat de generatiile urmdtoare datoritä rezonantei. Apar astfel nume ca Gäläteanul, Hu§eanul, Secuiul, Ungurul, Bejan, (tobo§ar), Katona Puskas, Bako Bakocia Cantor, Clam, Bodone

www.digibuc.ro 298 Recenziii notite bibliografice

(butnar), Karakai (rotar), Szocs (cojocar), Boros (pielar), Varga (cizmar), Löre Bena (paralizat), Santa (§chiop), Farca (lup), Kakas Guze (§oarece), Ursu etc.; nume care geografice, sociale economice ale epocii. Comunitatea este ierarhizatd, de la locul pe care fiecare, timpul liturghieii la hora satului", apoi familii vechi familii de nou-veniti, familii instärite familii oameni slujba de mo§ie bdjenari, poslupicii vecini, i feciori de biseria" (p. 167). Dar Liviu Pilat crede aceste ierarhii locale se structurile de putere se se i se completeazd reciproc, in de moment" (p. 167). Parohul, vornicul, vätämanul, vätaful compun ierarhiile locale, primii doi reprezentand autoritatea ecleziasticd, trei autoritatea domneascd sau boiereascd. Un alt ierarhiei locale se concentreazd din comunitate - sfatul oamenilor buni - a autoritate se exprimä i colectiv probleme strict legate de comunitate (p. 201). Unele grupuri familiale au anumite perioade joace un rol important structurile de putere locale datoritä construirii unui patrimoniu simbolicsocial care le-a permis sä ocupe o pozitie de prestigiu. Capitolul al V-lea, Structurile mentale, propune sä cerceteze riturile de trecere" impactul asupra vietii de zi cu zi. Credinta moldoveni din cercetate apare ca un amestec religia i cea ortodoxd, misionarii acuzandu-i deseori sunt cre§tini doar cu numele, iar obiceiuri asemändtori totul schismaticilor". Liviu lat aceastä situatie are mai multe explicatii, cea mai importantä mo§tenirea a practicilor cre§tinismului popular" care a dus la unor practici comune, a unei terminologii religioase comune sau la särbätorilor calendar; plus, compromisul era necesar conditiile unei bune convietuiri (p. 206). al XVII-lea mai ales al XVIII-lea, sunt perioade de ofensivä foarte puternicd, misionarii redacteazd catehisme predici in limba impun obligativitatea spovedanieii a putin o pe an etc. Dar succesul acestui proces de aculturatie n-a fost unul total, practicile magice continuind sä observate secolul XX. Etapele principale ale vietii - copildria, cdsätoriamoartea - alcatuiesc partea a doua a capitolului;iar ultima parte este o continuare problema sociabilitätii mediul rural. Sätenii se la liturghie, la la la iarmaroc, la hora satului sau prilejul unor procesiuni. Dar participarea la un asemenea pelerinaj" nu era accesibild oricui, deoarece candidatul trebuia sä de o oarecare bundstare materiald pentru a suporta cheltuielile de drumi Moldova, credincioii catolici mergeau pelerinaj la bisericuta de lemn hramul sfmtilor Cosma i Damian din din apropiera Se considera acel se minunii, din acest motiv, catolici ortodoci se adunau ajunul Rusaliilor pentru a urca muntele a se ruga. Dar procesiunea nu este numai o simplä reuniune religioasä, ea credincioii care petrec cu läutari, rachiu, cozonaci jocuri, petreceri care se adesea cu scandaluri (p. 261). Acest tip de sociabilitate transgreseazd spatiul comunitarasigurd comunicarea oameni aflati la distante apreciabile din punct de vedere geografic"; timp ce sociabilitatea din interiorul comunitätii este folositä de indivizi pentru marca identitateai statutul social competitie ceilalti membri ai colectivitätii (p. 274).

www.digibuc.ro Recenzii notite bibliografice 299

Cartea lui Liviu Pilat ofera informatii importante despre lumea comunitatea din Moldova, teme de istorie care parte ar putea deveni un de cercetare aparte. Cartea deschide un istoriografic"speram autorul va continua cercetarea aceeasi directie.

Constanta

Byzantium and East Central Europe, edited by Günter Prinzing and Maciej Salamon with the assistance of Paul Stephenson, Cracovia, 2001, 248 p. (=Byzantina et Slavica Cracoviensia - III).

Volumul acesta comunicarile unui grup de bizantinologi care s-a reunit la Cracovia, 24-26 septembrie 2000, spre a discuta dintre Europa Centro-Orientala. numai din subiectele care sunt discutate cuprinsul studiilor ulterior, in volumul de Telemachos C. Lounghis, Byzantine political encounter concerning Eastern Europe (V-XI centuries)(p. 17-25); Walter K. Hanak, Saint Procopius, the Sázava monastery, and the Byzantine-Slavonic legacy: Some reconsiderations (p.71-80); Ivo Goldstein, The dissapearance of Byzantine Rule in Dalmatia in the century (p. 129-139); Georgi N. Nikolov, The Bulgarian aristocracy in the war against the Byzantine Empire (971-1019) (p. 141-158); Grzegorz Rostowski, Hungary between Byzantium, Central and Eastern Europe (ca. 118-1135) (p. 159-177); Malgorzata Smorag L'architecture sacrale orthodoxe de Galicie-Volhynie du une synthèse formes traditionelles byzantines et romanes ? (p. 181-192); tlisabeth Malamut, Les discours de Démétrius comme támoignage de byzantine vis-a-vis de.s peuples de l'Europe Orientale dans les années 1360- 1372 (p. 203-219). Voi chip special asupra unuia din studiile cu care se volumul, anume cel semnat de Maciej Salamon, intitulat Cyprian (Kyprianos, Kiprian) the Metropolitan of Kiev and Byzantine policy in East-Central Europe (p. 221-235). Autorul a subliniat de la bun spatiul care desfasurat mai activitatea acest reprezentant al Bizantului din ultimul sfert al secolului al XIV-lea, Lituania, Halici principatele rusesti adiacente", a fost cel care el a fost cu probleme tipice pentru Europa Centro-orientala", mai exact cu expansiunea Bisericii catolice a culturii latine. De aceea, "pentru oricine citeste scrisorile patriarhale vremea lui Ciprian este evident scopul de capetenie al politicii bizantine de Europa a fost Bisericii rusesti sub conducerea Moscovei sau, pentru a mai precisi, sub mitropolitul de Kiev cu resedinta la Moscova". ridicarea lui Ciprian la treapta de mitropolit al Kievului, responsabil pentru Lituania tinuturile dependente de ea din Rusia, anul 1375, pare in chip plauzibil fost reactia Patriarhatului din Constantinopol la de ceva mai devreme cursul aceluiasi an, a unei mitropolii latine Halici (p. 226). Este un punct de vedere se poate de judicios, cum la fel de este presupunerea misiunea lui Ciprian din 1387, el a sosit la Liov s-a cu regele Vladislav Jagiello, ce acesta a recucerit pentru Polonia tinutul Haliciului, a fost aceea de a pozitia Bisericii regatul polono-

www.digibuc.ro 300 Recenzii notite bibliografice lituanian, care cuprindea vaste teritorii cu ortodoxa. Aceea§i menire a avut de bunä gestul de a primi la Liov de credintä al domnului Moldovei - un ortodox ! - fata de regele catolic polon. Autorul mai sustine, urmatorul lucru: "Since Galicia did not belong to his metropolitanate he acted here as an envoy of the Byzantine emperor, as well as the most distinguished orthodox prelate of Jagiello's realm. And by doing so, he manifested his loyalty to a monarch who had just accepted catholicism, but who at the same time acknowledged the dignity ofthe Orthodox Church hierarchy represented by the metropolitan" (p. 228-229). Am cu alt prilej sä demonstrez dimpotriva, Haliciul era in moment tocmai de Ciprian, caci fostul mitropolit numit de Bizant, Antonie, conditii necunoscute, din 1375. nu 1391, cum se crede (Perspective medievale, Bucure§ti, 2002, p. 11-23). Este de remarcat studiului prezentat acum a Wit, de§i destul de timid, o anume cu privire la durata pastoriei lui Antonie al Haliciului. notä, vorbind despre Antonie "whose death is usually dated (correctly ?) to 1391" (p. 229, n. 40). sfar§it, ultima Imprejurare discutiei este cea din 1396, Ciprian a mai mult timp Lituania a faurit, cu regele polon, proiectul unui conciliu ecumenic pentru unirea Bisericilor ortodoxd, care arurmat sä tinuturile ruse§ti de sub autoritatea lui Vladislav Jagiello. initiativa "pare sä dovedeasca o strânsä cooperare o incredere monarh arhiepiscop care, dupa märturia patriarhului

Andreescu

Moldova economia de schimb europeand. XIV-XVIII, volum editat de Viorel M. Butnariu, Edit. Panfilius, Fundatia AcademicA "A.D. Xenopol", 2003, 140 p.

Apärut cu sprijinul al Ministerului Educatiei Cercetarii, volumul editat de Viorel M. Butnariu reune§te contributiile a patru cercetätori ai sectiei de Istorie Medievala din cadrul Institutului de Istorie "A.D. Xenopol" Ia§i se dore§te a o contributie insemnatä ceea ce prive§te importanta Moldovei cadrul economiei de schimb europene. Analiza relatiilor economice din perspectiva de Wallerstein - un autor important economia acestei - poatebenefica, chiar daca marxismul nu mai este la mai ales atunci ea permite evidentierea unui particularism regional. Intr-adevar, pozitia Moldovei, conform teorieilui Immanuel Wallerstein, la periferia a doua sisteme economice diferite, face ca o de sa extrem de interesanta, numai dimensiunile trezesc cititorilui o de scepticism. Acesta se accentueazA dupa lecturarea atorva pagini, pentru debuteazA mod destul de nefericit. Dupa ce ne atrage atentia asupra

www.digibuc.ro Recenziinotite bibliografice 301 faptului "sursele documentare constituie baze informafionale care nu trebuie ignorate cercetarea autorul Introducerii ne avem de-a face cu o abordare interdisciplinard, pentru "lucrarea izvoare numismatice" (p. 7). Eroarea este se poate de evidentd, pentru numismatica este o auxiliard a istoriei nu o disciplina, o asemenea nepermisd la acest nivel. Primul capitol, a Moldovei la 1412. Strategii politico-militaresisteme monetare (p. are ca autor pe Viorel M. Butnariu, jar titlul se doar partial. Daca primele pagini sunt dedicate hegemoniei politice economice a Hoardei de Aur (p. 15-16) un numär mai substantial de pagini este acordat relatiilor politice dintre regatele din Europa Centrald. Autorul o trecere revistä a evolutiei raportului de de la invazia la secolului XV, stabilind o relatie se poate de strictä etapele politice circulatia monetard. Dat caracterul sumar al expunerii, pozitia a Moldovei, contextul acestor are parte de un tratament destul de lapidar, ceva mai atentie acordatä anului 1372. Referindu-se la aceastä autorul considerd afirmarea suveranitätii asupra Moldovei de Ludovic de Anjou, prin actul din 14 martie 1372, nu constituie doar o a unei pretentii de stäpanire (p. 26), argumentul oferit, numärul mic de monede boemiene inregistrat tezaurele din nordul Moldovei, nu este prea convingator. De asemenea, afirmatia, Intemeiatä pe observatiile asupra aceleeasi monetare, "prin controlul asupra Haliczului, Ludovic I a blocat argintului din Europa prin Moldova, spre Orient, erau create premisele coridorului spre Chilia Marea aducerii Poloniei la statutul de provincie a trebuia spre Balcani interesul exclusiv al UngarieP (p. 27) pare ahazardatd. acest prim capitol dedicat relatiilor internationale, ne-am asteptat ca urmätorul sä dedicat problemelor de ordin economic ale Moldovei. Cititorul va surprins sä constate urmdtorul capitol, semnat de acelasi Viorel M. Butnaru, se intituleazd Europa de la medieval la modern. Secolele XVI-XVII (p. 33-72). Nu numai faptul acest capitol nu deloc prezenta structura atrage atentia, ci unele erori stilul lapidar, ce aspectul unei maxime Astfel, vorbeste despre "criza constiintei medievale europene",*denumind prin aceastä ilefericitä ceea ce istoricii occidentali numesc "marea a crestinätätii", numai patru pagini Renasterea, Reforma, disputa dintre catolicism protestantism, chiar pentru lumea ortodoxd. Sinteza sintezelor se relevä din acordat sistemului politic european pentru perioada XVI-XVII. Autorul face o incursiune prin Statul papal, Imperiul Romano- German, Franta, Spania, Anglia, Provinciile Unite, Suedia, Imperiul Otoman etc, cu o superficialitate cu cea a tmui elev ce manualul de istorie prima zi de Ceva mai serios se doreste a fi subcapitolul dedicat monetare", aspect ilustrat de nivelul ceva mai ridicat al documentärii, nici aici, nu putut suprima tentatia de a amesteca aspectele monetare cu ratiuni de stat, concepte juridicerealitäti politice. De asemenea, Butnaru nu diferenta dintre monetare" sistemele monetare, lucru care s-ar impus, pentru circulatia monedei face nu chiar imposibild, raportarea la un anume spatiu regional. Trebuie sä remaram a dedicat Moldovei, cadrul acestui capitol, peste

www.digibuc.ro 302 Recenziinotite bibliografice douazeci de fapt pe care, vedere titlul capitolului, putea considera o abordare exhaustiva. Al treilea capitol, intitulat Comunicare, disjungiiare ca autor pe Dumitru Agache. european din capitolul anterior, cititorul vauimit descopere, la o introducere, pentru fond, contributia d-lui Agache nu reprezinta deck partea introductiva a uneia dintre lucrarile sale, ale "ultime vordezvoltate cu un alt (p. 88 nota 52). Desi breasla istoricilor opinia introducerea unei lucräri se scrie doar fmalizarea acesteia, autorul de exceptionalitatea nu doar prin abaterea de la regulä, ci prin publicarea a introductive. preliminare, care este prezentata importanta drumurilor, "considerate ca prime de oamenilor" (p. 76), o retrospectiva referitoarelaistoriadrumurilor Moldova medievala. Desi s-a mentioneze aproape toate lucrarile importante referitoare la drumurile moldovenesti, i-au ckeva, pe care, pe cale, i le aducem la speranta vorfolositoare la redactarea capitolelor restante: Gh. Nastase, Ungurii din Moldova 1646 Codex Bandinus; Ion Todergcu, Unitatea Costin Murgescu, Drumurile mai departe, alocat Precizarilor metodologice, autorul atrage atentia asupra faptului vreme s-a jurul (p. 85) se "impune o cercetare cu caracter pluri sau interdisciplinar" (p. 86), autorul se dovedeste a legat de vechile "clisee", ce priveste forma continutul. se face el preia vechiul "cliseu" al decaderii cucerirea a Chiliei Albe (p. 96) desi Halil Inalcik recent, Andreescu au nu a fost vorba de o diminuare a comerciale ci doar de o redistribuire a rolurilor. D-1 Agache nu are de aceste opinii, ideile sale prea lupta cu "vechile viitoarele capitole, pe care domnia sa ni le-a promis, vom asista la o rasturnare de situatie. Ultimul capitol al lucrkii, Aspecte de Moldova (secolele XVI-XVII), se doreste aun colaj ce cuprinde trei studii de caz totodata, o incercare de a justifica titlul Primul studiu, despre politica financiara a lui Petru este semnat de Chelcu. de la se tentatia de a nu cadrul politic international, autoarea primele patru pagini acestor probleme. Numai intentia de a cuprinde mai mult din Istoria Imperiului Otoman a lui mai putine duce la constructii haotice, cum ar suferite la Lepanto, 7 octombrie 1571, fala crestine din Spania, Papal Pius al V-lea care pierduse insula Cipru, pentru recuperarea de sub fusese purtat din 1570-1571 (ideea de era puternic de crestin), Imperiul sultanului intact" (p. 103). De altfel, autoarea nu pare a fi de rolul fundamental pe care are predicatul limba cum se poate observa din urmatorul "Glasul cronicii, despre Moldova de luptele din martie-iunie 1574: n-au niciodata mai mare pustietate atuncea, pre i-au coprinsu pre la PrutNistru au pustietate, de nu s-au mai descalicat oameni»" (p. 105). Nu doar exprimarea

www.digibuc.ro Recenzii notite bibliografice 303

iese cu evidentd, ci modul defectuos care sunt fdcute trimiteri. Astfel, autoarea sä ne asigure pe Zotu Tzigara "nu printre ai sfatului domnesc, cum este pe ci de Hotin pentru anii La nota 67 gäsim urmätorul text: "Despre grecii din timpul domniei lui Petru Schiopul, alt studiu, elementului grec in economia Moldovei vremea lui Petru $chiopul, vol. Studii greco-române, coord. Al. Zub Leonida Rados, mss" (p. Evident, citarea unui studiu unui anonim dintr-un volum manuscris este se poate de convingatoare. principala carentä a acestui studiu este de lipsa de concordantä continut tema autoarea altceva sä prezinte "un tablou al domniilor lui Petru chiopur (p. 113). Desigur, autoarea ar fi citit studiul lui loan Capro5u, Creditul moldovenesc in timpul lui Petru $chiopui Circulafia in al XVI-lea a lui Bogdan Murgescu, ar trebuie vorbeascd despre evolutia fiscalitätii, mijloace de platä de tezaurizare nu s-ar limitat doar la o expunere incompletä nesistematizatä. Finalul scoate, evidentä carentele exprimare totodatd, o undä de proletard: "Asta nu, achitarea lui [a lui Petru - n.n], sociale care izbucnescMoldova in timp, imediatá a regimului care este populafia foarte pendulând satisfacerea mereu a cererilor de ale gásirea a unor de contracarare a regimului politic impus Moldovei veacului 114). Studiul Vasile Lupu - "prinful argintului" in Moldova este semnat de Viorel M. Butnaru. Autorul poate reprima tendinta de a mai da o "raitä" prin Europa, probabil, a mai facut o asemenea incursiune capitol anterior. rest, formula bombastia din titlu nu este prin nimic Butnaru sä gloseze pe marginea unui studiu mai vechi al domniei sale, Introducerea talerului-leu Moldova lui Vasile Lupu, publicat 1994. Cu aceastä ocazie, cum unele formuldri siropoase folosite atunci s-au transformat, peste ani, veritabile concluzii: "Cu alt «domnia Lupului o istoria a fundamentat transmis urma filor o economie bine (p. 118). Autorul nu prezintä elementele pe baza a ajuns la aceastä concluzie nici nu avea cum, pentru nu o nici studiul pe care Ultima parte, care autorul reconstituie componenta unui tezaur, descoperit la sfar5itul secolului XIX, pe baza descrierii fäcute atunci, este ceva mai interesantä, insuficient de grditoare pentru a justifica titlul propus. Ultimul studiu, Gheorghe Duca: un negustor pe tronul Moldovei (p. 121-138), are ca autor pe Marius Chelcu. Spre deosebire de autorii anterior amintiti, Marius Chelcu ne pune la dispozitie un studiu valoros, bine structurat documentare pe nu se pierde detalii inutile, atentia strict asupra etapelor carierei lui Gheorghe Duca, recurgand la elemente ce de statutul juridic sau cadrul politic international doar atunci este necesar. Astfel, urmärind Calea spre tron, evidentiaza ascensiunea a personajului manifestatd prin cu boierii legati de casa prin acumularea unei importante averi. continuare, Marius Chelcu cu deosebitä atentie jocul politic, concentrandu-se asupra sustindtoriloradversarilor lui Gheorghe Duca. Este cu familia Buhu5e5tilor, cea cu Miron Costin, ca puternica rivalitate

www.digibuc.ro 304 Recenziinotite bibliografice dintre Gheorghe Duca Gheorghe Ursache vistiernicul. Contrastele dintre cele trei domnii sunt de asemenea evidentiate de autor spatiul dedicat Practicilor fiscale, evolutia spre fiscalä extrem de duri, ce va afecta toate categoriile sociale. Folosind un numär mare de documente, multe dintre ele inedite, dovadä de disciplinä rigoare, Marius Chelcu reuseste sä adua o contributie valoroasä la cunoasterea unei perioade ce nu a beneficiat de cercetdri prea ample. Trebuie maniera de structurare a lucrärii spiritul critic permit autorului exprime o concluzie privitoare la problemele economice, Intemeiatä: "...asigurarea prin mijloace a resurselor vistieriei ale venituri caregarantau sumele necesare reinoirii firmanului darpe acelea de care ar nevoie cazul unei maziliri. Asel, se ajunge ca ultima domnie nici o categorie nu se mai simtá Având vocafie de negustor o subordonare a extern al in special pe acela indreptat Polonia anihilarea concurenfe" (p. 137-138). la fel cum cu o floare nu se face primävarä, nici studiul d-lui Chelcu nu reuseste sä modifice imaginea de ansamblu a volumului, care este una dezastruoasä. Desigur, nu este nici primanu va fi nici ultima carte de ce apare pe piata post-decembristä. Odatä cu eliminarea cenzurii a dispärut singurul aspect benefic al acesteia, de a nu permite aparitia proaste. In noul climat, fiecare este liber ce vrea cu banii ideile lui, mai ales o carte aplicatii diverse, de necesitätilede nivelul de culturä al utilizatorului. Insä, conditiile care cultura necontenit lipsa de fonduri, aparitia unei asemenea pe banii contribuabililor nu mai poate privitä cu aceeasi pasivitate. Regretabil este, de asemenea, faptul o astfel de lucrare girul unui prestigios institut de cercetarecel al Academiei cum o aratä coperta unde cele douä institutii sunt cu litere de märimeagrosimea celor din titlu, copertä cu sigiliul celui mai Malt for Este inexplicabil de ce Academia care are o abilitatä sä acest permite folosirea lui de edituri obscure, ceea ce nu face sä compromitä imaginea forului academic. Volumul de fatä contine o sumedenie de nu literele numele proprii scrise cu literä socheazä, mai ales faptul s-a gresit anul aparitiei. Astfel, pe copertä putem citi Fundatia Academia "A"D.Xenopol","Editura Panfilius, Iasi, 2003, pe pagina de gardä gäsim scris: Fundatia Academia "A"D.Xenopol, Iasi, 2002. Ar bine ca academic sä manifeste mai multä grijä de simbolul pentru a evita, acest fel, asocierea cu mediocritatealipsa de profesionalism. La sfarsitul acestei prezentäri, tema "Moldova economia de schimb europeanä" asteaptä cercetätorii. Volumul de fatä nu a tratat deloc temä de aceea nu poate fi considerat nici mäcar un Devi studiul lui Marius demonstreazA se puteaaltfel, ceilalti autori au preferat pursimplu umple niste pagini, au o räspundere o reputatie de apärat. Citind aceastä carte, impresia cu care cititorul este foarte bine exprimatd de cuvintele cronicarului: a Moldovei...

Liviu Pilat

www.digibuc.ro Recenziinotite bibliografice 305

Byzance et ses périphéries (Monde grec, balkanique et musulman). HommageAlain Ducellier, études reunies par Bernard Doumerc et Cristophe Picard, Université de Toulouse -Le Mirail, 2004, 478 p.

Volumul reputatului bizantinist cuprinde 30 de contributii care o problematica extrem de pe un segment cronologic foarte care are ca punct de pomire secolul al se veacul al XX-lea. Contributiile autorilor au fost grupate trei sectiuni: Le monde byzantin, Des Balkans au Caucase, Perceptions méditerranéennes. dintre studiile prezente volum pot utile cercetatorilor români. refer primul la textele semnate de Joudiou, Le rôle des chroniques roumaines dans la transmission des traditions "nationales": propagande et "mémoire" de Dumitru Le (Mont et la Méditerranée. Amorce d'une recherche. Marie Hlene Blanchet cercetatorilor interesati de problema Unirii Bisericilor secolul al XV-lea o detaliata a unei apartinând lui loan Eugenikos care pune disputele provocate de conciliul de la Ferrara-Florenta Bisericii ortodoxe; prezentei italiene Levant sunt consacrate analizele lui Mario Gallina, lle origini della colonia veneziana a Tessalonica, Michel Balard, Clarence, escale génoise aux XIIIe-XIVe i Pierre Racine care discutia lui Orient; razboiului anti-otomansunt consacrate studii, unul substantial, semnat de Bernard Doumerc, referitor la otomano- venetian (1463-1479) la posesiunilor Serenissimei Albania, al doilea apartinând lui Benjamin Weber prive§te "cruciada imposibila" a lui Matia Corvin.

Ovidiu Cristea

Caiete de antropologie istorica, an II, nr. 2 (4), iulie-decembrie 2003, 298 p., tematic: antropologia corpului uman

Caietele de antropologie sunt editate de Seminarul de Antropologie din cadrul Catedrei de Istorie a Facultatii de filozofie a Universitatii Babe§-Bolyai » din Cluj-Napoca. Revista este organizata tematic, momentul de au trei numere, concentrandu-se asupra unui anumit subiect: Pentru o antropologie istoriografic Istorie Familiei moralitate - studii de gen Europa patru se de corpul uman din perspectivaistoriei a antropologiei se vrea panorama reprezentativa a cercetarilor contemporane române§ti » acest domeniu dupa cum anunta Constantin Barbulescu cuvântul introductiv (p. 5). Primul studiu apartine lui Alexandru Florin Platoni analizeaza Metafora corpului politic" cultura a Occidentului latin (secolele de la un corpus de cinci texte, elaborate 1285 i1324, autorul afle modul concret care este descris, ele, corpul ca a statului a Bisericii, i posibilele semnificatii ale acestor ocurente, precumi valoarea simbolic-instrumentala" (p. 11).

www.digibuc.ro 306 Recenziinotite bibliografice

Simona se de Corpul, o in duratá Avatarurile corpului teologie, istoriei antropologie. o lung incursiune problematica corpului de-a lungul secolelor, prin Aristotel, Hesiod, Toma d'Aquino, Thomas Hobbes, Bossuet, Blaise Pascal etc., autoarea se opreste asupra viziunii asupra corpului spatiul romanesc. care de la viziunea teocentrica a mitrpolitului Vaarlam, surprinde adevarata revolutie de iluminism prin conturarea profilului omului luminat" apoi promovarea naturalismului prin revista doctorului Iuliu Barasch, pentru ca cu rnodelarea conceptiei laice despre lume", ca o constanta a din secolul al XIX-lea (p. 44-50). Marius Rotar propune o mai putin abordata, Cadavre, cimitire, crematorii sau despre corp carest Transilvania a doua a secolului al XIX-lea, surprinda modalitatile concrete de perceptie fata cadavrului", de la discursul legislativ, medical-stiintific, religios literar asupra corpului. astfel prima incipienta a morgii" este prin reglementarea din 1854 care date foarte importante despre organizarea cimitirelor, amplasarea gropilormai ales atributiile unui profesionist" al mortii: de gropi". Reglementarile din anii 1857, 1876, dezbaterile din demonstreaza tratamentul de care beneficiaza cadavrul" corpul uman ca rest" este rezultatul evolutiei discursului stiintifico-medical care va influenta celelalte discursuri. modelul traditional, influentatsustinut de discursul religios, va impune practici conduite jurul preajma cadavrului" (p. 82). Cu Andi Mihalache studiul despre Trupul discursul patrimonial din a doua a secolului XIX in prima parte a secolului XX: ceremonii, excursii, poposim dinastiei de Hohenzollern pentru a descoperi prin intermediul cortegiilor regale, a turismului patriotico-funerara cu heraldica o geografie patetica" (p. 85). Deosebit de interesant este studiul Trei ipostaze ale corpului feminin sau despre sexualitate sacru semnat de Carmen Hulutä-Mihalache care propune descopere nu cumva discriminarea marginalizarea de ordin socio-cultural a femeii, pozitia sa secundara societatea traditionalä se datoreaza trupului femininmodului cum acesta a fost valorizat (p. 109). Demonstratia are la analiza celor trei ipostaze tipologice feminine: fecioara, femeia femeia iertata". Cercetarea riguroasa pe baza unui important material etnografic, literaristoric informatii ipoteze de lucru foarte interesante privind organizarea functionarea societatii traditionale structurata pe respectarea unui set de interdictiipe practicarea unor ritualuri. Studiul Cristinei-Alexandra Pop completeaza pe cel anterior o cercetare despre Trup vindecare in ritualul descintatului. timp ce propus de Constantin Barbulescu vorbeste despre Reprezentdrile menstrualiei a menstrual. Studiu de caz. De fapt, paginile de fac parte dintr-un proiect mai amplu consacrat imaginarului corporal uman in cultura curajul tenacitatea istoric-etnolog care nu s-a intimidat de zambetele celor care considera un astfel de subiect ar fi minor stiintele sociale". De altfel, cercetarea sa tematica nu este deloc de dimpotriva ea este un plus de informatii cu privire la perceptia asupra corpului feminin, dar asupra

www.digibuc.ro Recenziinotite bibliografice 307 unui aspect de sociala mai putin cunoscut de cercetarea din

Numarul tematic este de un dialog cu Paul H. Stahl intitulat Corpul omului realizat de Constantin Barbulescu. De mentionat temele propuse pentru numerele viitoare: Oamenii moartea societatea româneascd, Metamorfozele societatea româneascá, alimentare central-sud-est europene, Timp istorie etc. Asadar subiecte mai incitate care vor de studii de calitate care vor aduce un plus de prospetime cercetarea

Vintild-Ghitulescu

ANGHEL POPA, de la Putna, Edit. Fundatiei Culturale "Alexandru Bogza", ampulung Moldovenesc, 2004, 222 p.

Autorul a avut excelenta inspiratie de a cerceta istoria comemorarilor lui Mare decurs de un secol. Materia este trei capitole dintre care serbarile organizate timpul dominatiei habsburgice, de-al doilea vremii Mari de-al treilea comemordrilor organizate de regimul comunist. Un aspect al evolutiei societatii moderne se aceastä succesiune de manifestäri festive consacrate lui Mare. Tema este originald iar tratarea la inältimea temei.

erban Papacostea

Studia Medievalia, I, Lucrarile Masteratului de Studii Medievale Central-Europene, Cluj-Napoca, (Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca, Facultatea deIstorie Filozofie, Departamentul de Istorie), Presa Universitara Clujeana, 2004.

Primul volum al noii colectii cuprinde, cum din titlu, lucräri din domeniul istoriei medievale sustinute ca teze de masterat cadrul seriei de studii central-europene. Problema limes-ului de Jos secolele V - VII este discutata lumina conceptului de geopolitica de Mihai Hassan; situatia Maramuresului mileniul I - inceputul mileniului II al crestine este de Victor Vizauer; istoria este prin studiul lui Agnes Mihalyi consacrat Ighiu secolele XIII - XVIII prin al lui Alexandru Simon care trecutul Feleacului secolele XIV - XVI; istoria familiei Bethlen este sub raportul averii familiei - problema zestrei - articolul lui Noemi Edit. Bechtold; problemele de religioasd la uniti cu biserica Romei sunt discutate de Ciprian Ghisa; politica mercantilista a principilor tansilvani secolul XVII este cercetata studiul lui Cristian Luca; Gabriel Virgil Rusu, lumina cronicilor a de proiectele polone ale principilor Transilvaniei, cu privire la campania lui Gheorghe II Rakoczi Polonia; politica habsburgicd Europa Central-Orientala intervalul 1526 - 1556 face obiectul studiului lui Florin Dumitru

www.digibuc.ro 308 Recenziii notite bibliografice

Soporan. Meritä relevatä tematica bogatá abordarea innoitoare a materiei aceastä culegere deschizAtoare a unei noi colectii areia durabilitate succes.

erban Papacostea

Romanian and Polish Peoples in East-Central Europe Centuries), edited by Veniamin Ciobanu, Edit. Junimea, Iai, 2003, 248 p (Romanian Academy, "A. D. Xenopol Institute of History" Iai).

Pentru secolul XVII sunt de semnalat studiul consacrat intervalului de timp dintre Movile5tii Dosoftei de Ilona Czamanska, al lui Veniamin Ciobanu dedicat politicii Prusiei raport cu i Principatele Române la secolului al XVIII-lea, allui Eduard Baidaus, care analizeazA relatiile româno-polone contextul crizei politice Europa Räsäriteand la mijlocul secolului al XVII-lea, notele lui Andrei Pippidi cu privire la presupusele portrete ale lui Miron Costin, datele noi cu privire la corespondeno misionarilor italieni Congregatia De Propaganda Fide secoleleXVII-leaal XVIII-lea articolul semnat de Teresa Ferro.

erban Papacostea

www.digibuc.ro IN MEMORIAM

ION GHETIE (1930.2004)

Adeseori, maestrii ai cdror discipoli avem norocul sä fim, chiar ei nu mai sunt aceastä lume, ne sunt spirituali. Din aceastä care ne lämureste vocatia profesionald, se naste o relatie de filiatie, mai profundä, cu mai subiectivä mai complicata, din care nu lipsesc bucuriile dezamagirile, frusträrile. Pentru cine acceptä sä genereze sau sä acest chip, un lucru e sigur: e una din cele mai frumoase aventuri ale existent& noastre umane, asupra memoriadusmanul ei, uitarea, nu mai au nici o putere. De aceea, aceste nu slujesc memoria nu vor sä impiedice uitarea. Ele nu sum deck interpretarea subiectivä iremediabil neconventionald a unei a unei etici profesionale i-am fost martor modest, uimit mai cu seamd, fascinat. Despre acest sens implicit al operei vorbeste märturia de fatä, din sernnificatia lui se naste ceea ce a omul sunt inchinate aceste nu sunt putine,iar omuluiise potriveste, cred pe deplin, caracterizarea de unul din cei mai ilustrii filologi ai veacului trecut, Ulrich von Willamowitz-Moellendorf: Treiben mag der Philologe sehr viel Verschiedenes, mag's auch auf verschiedene Weise treiben, aber eins muss er sein, wenn er etwas Bleibendes leisten will: vir bonus, discendit Ion Ghetie a multe, a fdcut-o moduri originale, elaborand metode noi, a läsat durabile a fost, Intr-adevär un destoinic, un savant priceput. Un savant priceput are o viziune originald asupra domeniului de cercetare, obiectul de cercetare arme" noi, care sunt ale salepe care le altora, o Mai presus de toate care este demnitatea profesiei sale fidel. Venea din Ardeal, din Silvaniei, din lumea burgheziei asezate, oranduitä reguli stricte, de principii, exigentä cu sine chibzuitá räbdatoare. Se familie veche, Innobilatä de Cristophor Báthory la 19 noiembrie 1578, care avea sä dea, trei ani mai un vremelnic guvernator al Transilvaniei, pe Getzi, mai apoi, deceniul al al secolului Ardelene, un lung de protopopi asesori consistoriali greco-catolici, profesori de limbi clasice, medici. De la tatäl doctor drept, Ion Ghetie mostenise pasiunea pentru judecata de o geometricd, prudenta argurnentatiei spiritulcritic, de la mama sa, sensibilitatea neobisnuitä, pe care avea sä o converteascd zeci de nuvele romane, dintre care ultimul, autobiografic.

"Studii si Materiale de Istorie Medie", vol. XXII, 2004, p. 309-312

www.digibuc.ro 310 Violeta Barbu

Studiase Ardeal, ca discipol al lui Emil Petrovici al lui Dimitrie Popovici Clujul care fllologiei române§ti pe Nicolae Draganu, Sextil Pu§cariu. devine membru al Institutului de Lingvistica din Bucure§ti, singurul de la moarte. 1966, obtine premiul Timotei Cipariu al Academiei Române pentru editia critica a Operei lingvistice a lui loan Budai Deleanu, iar 1968 pentru limbii poetice a lui Eminescu. Din 1967 conduce departamentul de filologie, pe careorganizeaza cadrul caruia deschide un §antier de cercetare lingvistica a era teme de proportii semnificative pentru istoria culturii civilizatiei române§ti: originile scrisului limba istoria limbii literare. Pentru redeschiderea problemei complicate controversate era nevoie de noi metode de o investigatie exhaustiva nu scape nici din textele manuscrise sau limba din secolul al XVI-lea. Ion Ghetie a aceste metode, a coordonat apoi cercetarile unei echipe sudate competente, a elaborat tratate instrumente de lucru de neinlocuit Vreme de aproape decenii, eforturile sale ale colectivului pe careconducea s-au concentrat directie. 1974, o a stadiului cercetarilor este cartea inceputurile scrisului in limba Contribufii filologice lingvistice. acela§i an, scrie Alexandru o Introducerefilologia pe baza vorapoi elaborate toate aceste interval. Un set de probleme, metode interpretari au fost repuse discutiesolutionate principii noi: autenticitatea textelor, problema paternitatii, datarea localizarea criterii lingvistice, problemele de filiatie, tipul structura editiilor, stabilirea textului de norme de reproducere a textelor. Editii de studii filologice lingvistice ale unor texte au fost date la de el, cât de membriisectorului: Ion Ghetie va edita sotia sa, Teodorescu) Manuscrisul de la leud (1977) (lucrare curs de Vladimir Drimba, evangheliilor Molitvelnicul (1998), Al. va edita 1969, Liturghierul lui Coresi va coordona colectivul de autori al singurei editii filologice a tuturor documentelor române§ti de din secolul al XVI-lea (1979), Ion Rizescu, Pravila retorului Lucaci (1971). Mariana Costinescu va 1981 editia a Codicelui Voronelean, Gheorghe Chivu, editia manuscrisului Codex Sturdzanus (1993). paralel, probleme de filologie ridicate de cele mai vechi texte române§ti vor abordate volumele de studii coordonate de Ion Ghetie, Studii de vol, I-III, 1969 1974, 1982 alte volume colective, tot sub coordonarea lui:Texte din secolul XVI-lea Catehismul lui Coresi Pravila lui Coressi F'ragmentul Todorescu IV Bogdan epiloguri Cele mai vechi texte Contributii filologicei lingvistice. 1990, Ion Ghetie a initiat coordonat Alexandru colectia de populare române§ti, editate filologic cele mai vechi pastrate, serie care a ajuns la volumul al zecelea. Deja finalul Introducerii in filologia Ion formula un plan de cercetare, menit alte instrumente de lucru indispensabile lamuririi problemei originii scrisului, dar progresului real al Intregului domeniu. Dintre instrumentele de lucru mentionate 1974, au fost realizate Repertoriul filigranelor in Wile al XVI-lea, monumentala lucrare care a necesitat investigarea a mii de documente istorice, texte manuscrise din zeci de

www.digibuc.ro In Memoriam Ion Ghetie 311

depozite arhivistice, (Mexandru Mares, Bibliografia a secolului al (Gheorghe ChivuMariana Costinescu, Istoria limbii române literare a fost a doua directie majora a cercetärilor lui Ion Ghetie. 1975, vede lumina tiparului tratatul de dialectologie Baza a românei literare singura monografie istoria a dialectelor românei literare cea mai importantä istorie a limbii române literare, realizatä pe temeiul exemplelor excerptate din sute de documente, manuscrise tipärituri, printr-o metodä nouä, critic ca o ruptura irevocabilä cu tentativele predecesorilor. Baza dialectalä a românei literare cea mai importantä lucrare realizatä de Ion Ghetie, pe temeiul areia au putut fi datate localizate ulterior un numär important de texte ale culturii vechi românesti. Monografia dialectelor limbii literare a fost precedatä de o altä lucrare de sintezä exhaustivä, publicatä 1974, Graiurile dacoromâne secolul al XVI-lea, scrisä cu Alexandru a fost urmatä de alte trei lucari de mai mici proportii: limbii literare. Privire (1978) Introducere studiului limbii române literare (1982), menite sä defineasa conceptele, sä evalueze critic stadiul cercetärii sä defineascä noile metodeiar 1994 de Introducere dialectologia istoricá 1997 apare, sub coordonarea sa, monumentala lucrare colectivä Istoria limbii române literare. Epoca veche (1532-1780). Cele douä etape importante ale intervalului examinat (1532-1640 1640-1780) contin probleme specifice cum ar originile scrisului limba românä, dar probleme comune, care traseazä structura cum ar cultura scrisä, configuratia graiurilor, fonetica, morfologia, sintaxa, lexicul, formarea cuvintelor, variantele regionale variantele stilistice. 2000, un volum de studii privitoare la limba In secolul al XVIII-lea, coordonat tot de Ion Ghetie, completeaza tratatul din 1997. Am läsat la peste zecile de studii publicate revistele de specialitate, douä contributii la sfera mai largä a culturii care legitimeazA evocarea acestei personalitäti paginile unei reviste de istorie medievald: monografiile Originile scrisului in limba (1985) Diaconul Coresi scrisului limba (1994), ambele scrise cu Alexandru Mares. Ele minutioaselesistematicele cercetärile anterioare desNurate pe parcursul a decenii, menite sä lämureasca din punct de vedere filologiccultural, situatia a primelor texte românesti care ni s-au In limba românä. Noile metode de datare localizare, analiza straturilor lingvistice, incadrarea contextele istorice, religioase culturale au zguduit din temelii modelele interpretative anterioare, care certitudinile mai multor generatii. Concluziile, exprimate cu prudentascrupulozitatea caracteristice stilului celor doi autori, nu privilegiau nici un centru cultural ca scrisului românesc, dar Indreptau regiunea Banat-Hunedoara cele mai vechi versiuni ale Psaltirii, Apostolului ale Evangheliei. Dogme constituite locuri comune, erau pe autoritatea unor mari savanti ca Nicolae lorga ori Petre P. Panaitescu - vechimea textelor rotacizante, ca anterioare tipäriturilor diaconului Coresi, plasarea In a Inceputurilor scrisului românesc, privilegiarea factorilor culturali religiosi culturali - mod irevocabil remodelate. Pânä scrisoarea lui Neacsu din ca certificat de nastere al scrisului limba avea sä se dovedeascl un mit, de vreme ce filigranele Psaltirii Hurmuzaki, cercetate cu acribie de care Alexandru arhivele italiene de curând, aratä acesta este cel mai vechi text românesc care ni s-a pästrat. Activitatea diaconului Coresi

www.digibuc.ro 312 Violeta Barbu a fost restituitä dimensiunile ei reale, stabilindu-i-se raporturile cu diversele curente culturale ale epocii, mai ales cu Reforma. cazul acestui mit" al culturii au fost corectate afirmatii nefondate redimensionata contributia lui Coresi la faurirea limbii literare secolul al XVI-lea. Din pacate, manualele de istoriecele de limba vehiculeze aceleasiteoriivechiprivitoarelainceputurilescrisuluiromanesc,chiar monograffile lui Ion Ghetie Alexandru s-au bucurat de recenzii elogioase din partea unor medievisti de ca Papacostea Demény Lajos. Cauza acestei obtuzitäti este pe de simplä, pe de campul intelectual" romanesc, pentru a folosi un concept al lui Pierre Bourdieu, Ion a ales nu joace roluri de putere nu scrierile sale tezelor nationaliste. societate care vizibilitatea este urmäritä perseverentd, Ion Ghetie a decis sä nu participe la nici o de..putere, din cele care alcdtuiesc strategiile de impunere de recunoastere a stiintei. Aceasta i-a fost pozitia care a muncit a scris de 1990,tolerat de conducerile institutiilor, cu o neclintitä compromisuri prin valurile de prin cenzurarea cu texte religioase, se manifeste public, parte la o viatä pe care o considera profund viciatä de imposturd, ideologie superficialitate. Nu a cdlätorit niciodatä pile a le iubea le cunostea ca nimeni altul. Scrisul era asceza lui pariul vietii lui cu posteritatea. o cercetare sau sugera colaboratorilor o mäsura impunea standardele de calitate functie de deceniilecare acestea urmau reziste. Pentru unele dintre ele, obisnuia e de imaginat nu vor mai facute de nimeni altcineva viitor. Este cazul cele mai importante dintre pe care le-a sau le-a coordonat, putin pentru veacul al XVI-lea, pe care jalonat, explorat epuizat planul scrisului limba de la detaliul unui fonetism rar la problemele sale esentiale. 1989, a consecvent cu sine. Singura schimbare de libertatea dobanditä decembrie au fost articole de care exprimau crezurilepolitice religioase pe care nuleascunsese niciodatä nici anii comunismului careapropiau de ardelenii Iuliu ManiuCorneliu Coposu. Nu a sä recupereze pozitiile pe care cei care respectau autoritatea le doreau pentru el, mai mult deck el A refuzat sä preia conducerea Institutului de lingvistica, desi fusese votat de majoritatea membrilor institutului, bine exigenta intransigenta lui vor provoca nemultumiri. A refuzat sä intre Academia nu se vedea de persoane compromise vechiul regim. Pentru el, era singura de putere de autoritate, iar scrisul, forma supremä de demnitate.

Violeta Barbu

www.digibuc.ro ABREVIERI

AARMSI = Academiei Române. Memoriile Sectiunii Istorice AARMSL = Analele Academiei Române. Memoriile Secliunii AB = Arhivele Basarabiei AG = Arhiva Genealogica AGR = Arhiva Genealogica = Anuarul Institutului de IstorieArheologie, Cluj = Anuarul Institutului de IstorieArheologie "A. D. Xcnopol", AIINC = Anuarul de Istorie Nationalä din Cluj = Anuarul Institutului de "A. D. Xenopol", ALIL = Anuarul de LingvisticdIstorie Literarh, Iasi AM = Arheologia Moldovei AMM = Acta Moldaviae Meridionalis (Vaslui) AMN = Acta Musei Napocensis AnB = Analele Bräilei AnD = Analele Dobrogei AnM = Analele Moldovei AO = Arhivele Olteniei = Acta Poloniae Historica AR = Arhiva Româneascä ARBSH = Roumain. Bulletin de la Section Historique ASUI = Analele ale Universitälii "Al. I. Cuza", Iasi AUBI = Analele Universitälii Bucuresti. Seria Istorie AUI = Analele Universitätii Iasi. Seria BAIESEE = Bulletin de l'Association Internationale du Sud-Est EuropéLn BAR = Biblioteca Academiei Române BBRF = Buletinul Bibliotecii din Freiburg BCI = BCIR BCIR = Buletinul a BCMI = Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice BF = Byzantinische Forschungen BMI = Buletinul Monumentelor Istorice BOR = Biserica Românä BRV = Bibliografia Veche BS = Byzantinoslovica BSt = Balkan Studies (Thesaloniki) BSH. BSHAR ARBSH BSGR = Buletinul Geografice Române BSNR = Buletinul Numismatice Române BZ = Byzantinische Zeitschrift = Cercetäri Istorice CL = Cercetäri Literare

"Studii si Materiale de Istorie Medie", vol. XXII, 2004, p. 313-315

www.digibuc.ro 314

Cv. L = Convorbiri Literare CMRS = Cahiers du Monde Russe et Soviétique CN = Numismatice CNA = Cronica NumismaticgArheologicg DIR = Documente privind Istoria României (seria A: Moldova; seria B: Tara Româneascg; seria C: Transilvania) DR = Dacoromania DRH = Documenta Romaniae Historica (seria A: Moldova; seria B: Tara Româneascä; seria C: Transilvania; seria D: Relatii între române) EB = Etudes Balcaniques, Paris EDr = Ephemeris Daco-romana EBPB = Etudes Byzantines et Post Byzantines FHDR = Fontes Historiae Dacoromanae GB = Glasul Bisericii Hurmuzaki = Hurmuzaki, Eudoxiu de colaboratorii), Documente privind colab.) istoria LAR = LiteraturaArta LL = Literaturg MA = Mitropolia Ardealului MB = Mitropolia Banatului MCA = MaterialeCercetäri Arheologice MI = Magazin MMS = Mitropolia MoldoveiSucevei MO = Mitropolia Olteniei NEH = Nouvelles d'Histoire OCP = Orietalia Christiana Periodica RA = Revista Arhivelor RC = Revista RCr. = Revista REB = Revue des Byzantines REG = Revue des Grecques REI = Revue des Islamiques RER = Revue des Roumaines RES = Revue des Slaves RESEE = Revue des Sud-Est Européennes RFR = Revista Fundatiilor Regale = Revue Historique RHSEE = Revue Historique du Sud-Est Européen RdI = Revista de Istorie RI = Revista (ambele RIAF = Revista pentru Istorie, ArheologieFilologie RIB = Revista de Istorie Bisericeascg RIM = Revista de Istorie RIR = Revista RIS = Revista de Istorie = Revista de IstorieTeorie

www.digibuc.ro 315

RM = Revista Muzeelor RMM = Revista MuzeelorMonumentelor RRH = Revue Roumaine d'Histoire RSL = Romanoslavica RT = Revista Teologica SAI = StudiiArticole de Istorie SAO = Studia et Acta Orientalia SB = Studia Balcanica SCI = StudiiCercetki Istorice SCIA = Studii si Cercetki de Istoria Artei SCIM = Studii de Istorie Medie SCN = StudiiCercetki de Numismatica SCSI = Studii Iasi SEER = The Slavonic and East European Review SMIM = StudiiMateriale de Istorie Medie SOF = Ost Forschungen, München ST = Studii Teologice Studii = Studii. de Istorie SUBB = Studia Universitatis Babes-Bolyai. Historia UKB = Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen

Autorii sunt rugati foloseasa aceste materialele trimise pentru publicare, semnaland titlurile necuprinse listA.

www.digibuc.ro ALE MEMBRILOk INSTITUTULUI DE ISTORIE "N. IORGA"

DREESCU, Perspective medievale, Edit. Nemira, Bucuresti, 2002. Violeta BARBU, De bono coniugali. istorie din Tara Româneascá secolulXVII-lea, Edit. Meridianc, Bucuresti, 2003. Paul CERNOVODEANU, BRATESCU, Biciul holerei românése Edit. Academiei, Bucuresti, 2002. Eugen DENIZE, cel Mare. Dimensiunea internationalä a domniei, Edit. Cetatea de Scaun, 2004. Constanta GHITULESCU, In cu Bisericâ, sexualitate, Tara Româneascâ a secolului al XVIII-lea, Humanitas, Bucuresti, 2004. Serban PAPACOSTEA, Evul Mediu românesc. politice curente spirituale, Bucuresti, 2001. Paul CERNOVODEANU, Arhondologiile Tárii de la 1837, Edit. Istros, Muzeul 2002. DOCUMENTA HISTORICA, seria B, Tara XXXIV (1649), volum de Violeta Barbu, Gheorghe Oana Rizescu; vol XXXI (1646), vol. XXXV (1650), intocmite de Violeta Barbu, Ghitulescu, Andreea Gheorghe Oana Rizescu, Edit. Academiei, Bucuresti, 2002-2003. Stephen the Great. Prince of Moldavia (1457-1504). Historical Bibliography, edited by: Andreescu, Tatiana Cojocaru, Ovidiu Cristea, Mariana Mihailescu, Anca Popescu, Adrian Tertecel, The Romanian Cultural Institute PUblishing House, Bucharest, 2004.

APARITII ED1TURA ISTROS A MUZEULUI

I. Origini yi la jumátatea secolului al XVI-lea, 1995. SPINEI, Reprezentanti de ai istoriografiei mondiale, 1996. I. CANDEA, Máxineni, 1996. I. CANDEA, Comunitatea de la din cele mai vechi timpuri in secolulXIX-lea in limba englezd), 2004.

D. Tiparul la sfârfitul secolului al XVII-lea .utul

secoluluiXVIII-lea, 1998. . L'Italia e Centro-Orientale attraverso i secoli, a cura di Cristian Luca, Gianluca Masi e Andrea Piccardi, Braila-Venezia,-2004. Mihai Sorin RADULESCU, Genealogia româneascâ. Istoric bibliografie, 2000. cercetarea istoriei, Muzeul 2003.

ISSN www.digibuc.ro1222 4766