Geograful REVIST Ă DE INFORMARE, ANALIZĂ, CULTUR Ă ŞI OPINIE GEOGRAFICĂ ASOCIA ŢIA ANUL III NUM Ă R U L 3 - 4 PROFESIONAL Ă IULIE — DECEMBRIE 2011 A GEOGRAFILOR

D I N R O MÂNIA

 Opinie geografică - Câteva efecte perverse ale “hei-  Geografia ca rupismului” reformist asupra calităţii în învăţământ (Some

ştiinţă Pervert Effects of the Sudden and Random Reform on Quality in Education) 3  Geografia ca  Pe meridianele şi paralele Globului - Transnistria - obiect de anatomia unui faliment politic (Transnistria – the Anatomy învăţământ of a Political Failure) 9 - America Latină în context geopolitic regional şi mondial (Latin America in the Regional and International Geopolitical Context) 18 - Segregarea urbană. Cauze şi efecte (Urban Segregation. Causes and Effects) 31

 Dezvoltare regională şi locală - Muzeul etnografic din Slătinioara (Mun.Petroşani) - o enclavă a patrimoniului rural într-un sistem urban-industrial (The Ethnographic Museum in SLĂTINIOARA, the Municipality of Petroşani – An Enclave of the Rural Heritage in an Urban-Industrial System) 36 - Brăila şi statutul de porto-franco (Brăila and Free Port Status) 44 - Etnografie dobrogeană - Studiu de caz: Başpunar/Fântâna Mare (Dobrudjan Ethnography - Case Study: Başpunar/ Fântâna Mare) 51 - Aspecte ale dezvoltării economice în Sighişoara de la începutul secolului XX până în prezent (Economic Development Aspects in Sighişoara from the Beggining of www.apgr.eu the XXth Century until Now) 58 - Turismul cultural pe valea Târnavei Mari, sectorul Sighişoara- ISSN 2067-4090 Copşa Mică (Cultural Tourism on the Târnava Mare Valley, e-ISSN 2068-9977 Sighişoara – Copşa Mică Sector) 65 L- ISSN 2067-4090  Din lumea geografilor... - Un manual american de Geografie Fizică: Geosystems. An Introduction to Physical Geography (A Physical Geography American Manual: Geosystems. An Introduction to Editura 73 Universitară Physical Geography)

P A G I N A 2 GEOGRAFUL

GEOGRAFUL Revistă de informare, analiză, cultură şi opinie geografică

COLEGIUL EDITORIAL

Editor şef Prof.univ.dr. Ioan IANOŞ

Editori şefi adjuncţi Prof.univ.dr.Cristian BRAGHINĂ, prof.univ.dr.Pompei COCEAN, prof.univ.dr. Alexandru ILIEŞ, prof.univ.dr.Constantin RUSU, prof.univ.dr.Petru URDEA

Membrii Colegiului editorial Prof.univ.dr.Nicolae CIANGĂ, prof.univ.dr.Ioan MAC, prof.univ.dr.Bogdan MIHAI, prof.univ.dr.Ionel MUNTELE, prof.univ.dr.Maria PĂTROESCU, prof.univ.dr.Nicolae POPA, prof. univ.dr.Maria RĂDOANE, prof.univ.dr.Vasile SURD, conf.univ.dr.Dănuţ-Radu SĂGEATĂ, dr.Vasile SIMILEANU

Secretar general Prof.univ.dr.Cristian TĂLÂNGĂ

Revista GEOGRAFUL este editată de:

ASOCIAŢIA PROFESIONALĂ A GEOGRAFILOR DIN ROMÂNIA

Înscrisă în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor nr.111 din 16.10.2008, Judecătoria Sector 1, Bucureşti CIF 25807732 / 2009, IBAN RO93CECEB31943RON2300998 CEC BANK S.A., S.M.Bucureşti, Agenţia Sala Palatului Bucureşti, Sector 1, Bd.Nicolae Bălcescu nr.1, cod 010041 tel. 021-3138410, 021-3143508/2137, 0745121408 fax. 021-3138410, e-mail: [email protected] În colaborare cu: CENTRUL INTERDISCIPLINAR DE CERCETĂRI AVANSATE ASUPRA DINAMICII TERITORIALE (C.I.C.A.D.I.T) - Universitatea din Bucureşti Bucureşti, sector 3, Bd. Regina Elisabeta nr.4-12, cod 030018 web: www.cicadit.ro Secretariat de redacţie: Lector univ.dr. Andreea Loreta CERCLEUX, lector univ.dr. Daniel PEPTENATU, lector univ.dr. Daniela ZAMFIR, asist.univ.dr. Cristian DRĂGHICI, dr. Florentina-Cristina MERCIU, dr. Radu PINTILII, dr. Ilinca Valentina STOICA, drd. Daniela STOIAN, drd. Andrei SCHVAB ANUL III NUM Ă R U L 3 - 4 P A G I N A 3

Editorial

CÂTEVA EFECTE PERVERSE ALE « HEI-RUPISMULUI » REFORMIST ASUPRA CALITĂŢII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT

Prof. univ. dr. Ioan IANOŞ [email protected]

Some Pervert Effects of the Sudden and Random Reform on Quality in Education. The article reveals the importance of the prudence in the interventions in the Romanian education system. The Education Quality Assurance Law, but mainly, the Education Law, with its associated papers, are perceived as tools that cause bouleversements in the main structures of the schools and universities. These structures aimed at the teaching and research process in the universities, the manner in which the quality is assured, as well as the teaching staff at all levels. The trends exaggeration and their transformation into slogans (such as the student centred teaching process or the performance valued only through ISI articles, with a score of influence over a certain threshold) can bring only a pseudo-reform in the teaching process, a disturbance of the real society values, a destruction of the educational and professional training process, a touch of the training mechanisms of the thinking systems in education and science. The costs linked to a less designed reform consequences are unmeasured at a nation level, therefore the correction measures for the serious legislation errors are more than necessary.

Key words: Education Law, professional training, geography.

termeni de rentabilitate imediată: câştigurile Introducere „muncitorilor” (cadrelor didactice) sunt în funcţie de numărul pieselor modelate (elevi sau Învăţământul românesc este într-o studenţi), calitatea este măsurată imediat, continuă dinamică, rezultând dintr-o tendinţă de producţia este redusă sau amplificată în funcţie adaptare prin restructurări permanente, de cele de ce se caută pe piaţă în momentul respectiv mai multe ori fragmentate şi contradictorii. Prin ş.a.m.d. Dar, mai presus de toate, este complexitatea şi caracteristicile sale, intervenţia politicului, directă sau indirectă, în învăţământul se adaptează la exigenţele treburile şcolii, sub masca democratizării societăţii, dar constituie şi motorul schimbării acesteia, al parteneriatului dintre actori, al acesteia, anticipând provocările viitoare. Multă eficientizării procesului de învăţământ. Ce erori vreme s-a vorbit numai de capacitatea mare de imense se fac prin depărtarea de esenţa rezistenţă la schimbare a învăţământului şi mult modelării personalităţii în formare, prin egoismul prea puţin de flexibilitatea acestuia. De altfel, momentului, care limitează sau distruge trebuie să remarcăm că sunt inerţiale structurile, speranţele unei colectivităţi sau ale unui popor, dar extrem de flexibil procesul de învăţământ. printr-o gestiune a învăţământului dominată de o Succesul unui învăţământ de calitate depinde de gândire contabilicească, în sensul cel mai pur! modul de armonizare a acestor două laturi şi de Nu este o noutate că învăţământul de toate deschiderea pe care acestea le au faţă de gradele a marcat o scădere calitativă, atât în schimbările venite din mediul social-economic şi ţările dezvoltate, dar şi în cele aflate în proces de cultural. tranziţie spre o democraţie şi economie de piaţă Intenţia noastră este aceea de a arăta că solide. Creşterea calităţii se constată în ţările decidenţii pot deforma relaţii fireşti, istoriceşte slab dezvoltate, iar efectul poate fi apreciat prin stabilite între actorii din învăţământul de toate scăderea numărului de analfabeţi. Situaţia cea gradele. Orice exagerare se taxează: nu imediat, mai periculoasă este a popoarelor aflate în ci în timp, nu superficial, ci profund! De aceea, tranziţie şi în proces de consolidare a propriilor ansamblul problemelor legate de educaţie şi economii şi democraţii, pentru că aici creşte învăţământ trebuie tratate cu mare atenţie, orice abandonul şcolar şi numărul analfabeţilor, dar, schimbare bruscă riscând a aduce mari mai ales, al pseudo-specialiştilor şi pseudo- prejudicii. Frecvent, aceste schimbări sunt educaţilor. Vulnerabilitatea acestor popoare este determinate de o gândire în care şcoala şi extrem de ridicată la implementarea de către universitatea sunt judecate ca o întreprindere, în statele lor a modelelor din ţările dezvoltate. P A G I N A 4 GEOGRAFUL

Bulversarea este atât de puternică, încât aceiaşi medici foarte buni (chiar dacă aparatura efectele sunt contrare! Dorinţa de schimbare a modernă ajută actul medical), că din punct de celor care încearcă nu o copiere a modelelor vedere tehnic este mai convenabil să importăm occidentale, ci o caricaturizare a acestora, prin licenţe şi brevete, decât să le valorificăm pe ale exagerare maximală în procesul de noastre ş.a.m.d. Logica simplă ne conduce la implementare, aduce deservicii grave ideea că universităţile nu sunt capabile să scoată învăţământului românesc. absolvenţi foarte bine pregătiţi! Deci, calitatea România este un stat integrat în structurile învăţământului superior trebuie îmbunătăţită! militare euroatlantice şi într-un proces de Cum? Printr-o schimbare fundamentală a integrare social-economică de durată în cadrul modului de pregătire, promovare şi evaluare a Uniunii Europene. Din punct de vedere politic personalului didactic! Voi încerca să demontez o integrarea în UE este realizată, dar până la o astfel de viziune extrem de îngustă şi integrare deplină este o cale lungă, necesitând periculoasă, întrucât calitatea învăţământului tact, resurse şi, mai ales, multă minte! Accesul superior presupune nu numai un personal tot mai direct şi mai puţin limitat pe piaţa forţei de didactic cu CV rezumat la articole ISI Thomson muncă europene trebuie să conducă la Reuters, ci mult mai multe elemente, începând realizarea unui învăţământ care să permită de la baza materială, sistemul de finanţare, oricărui cetăţean român, absolvent al unei şcoli, calitatea „intrărilor”, promovarea cadrelor inclusiv universităţi, să se integreze fără didactice capabile să formeze absolvenţilor dificultăţi pe o astfel de piaţă. Dar învăţământul sisteme de gândire în ştiinţă, accesul la facilităţi nostru trebuie să privească, în primul rând, către sociale şi de documentare etc.

societatea românească, spre nevoile acesteia, O nouă calitate în învăţământ implică viziuni care sunt altfel definite decât ale celorlalte specifice pentru educaţie şi pentru formarea societăţi vestice. Din acest punct de vedere nu de specialişti putem să nu acceptăm o orientare dominantă a învăţământului românesc spre necesităţile Majoritatea celor care lucrează în comunităţilor locale, regionale şi spre interesele învăţământ îmi împărtăşesc părerea că se naţionale. Criza actuală a readus pe tapet vorbeşte atât de mult de reformă şi calitate, încât importanţa statului şi a interesului naţional, într- aceasta din urmă este pe cale de dispariţie! un context global, în care interesul european Exagerăm, pentru a scoate în evidenţă efectele rămâne doar unul de suprafaţă, fiecare stat nefaste ale birocratizării calităţii în învăţământ, privind, în primul rând, spre poporul său. Iată de ale măsurilor de tip hei-rupism, luate fără o ce responsabilitatea decidenţilor în materie de fundamentare ştiinţifică asupra realităţii gestiune a sistemului de învăţământ românesc sistemului şi fără o simulare în a estima efectele. (înţelegând toate structurile, dar şi procesul într- Calitatea absolvenţilor depinde de modul în care o conexiune perfect integrată) este foarte mare. întregul lanţ de educare şi formare a tinerilor Înainte de responsabilitatea politică, juridică sau funcţionează, de calitatea intrărilor în fiecare profesională, eu aş accentua-o pe cea morală. ciclu de învăţământ. Prin urmare, dacă discutăm Aceasta ar trebui să îndemne la prudenţă, la de competenţele pe care le are un absolvent al respect faţă de valorile naţionale, pe care trebuie învăţământului superior, ar trebui să pornim de la să le consolideze şi să privească spre analiza fracturilor petrecute în lanţul menţionat modalităţile de armonizare a modului de a mai sus, precum şi în modul de finanţare. produce buni specialişti, buni cetăţeni români, O primă fractură este determinată de buni cetăţeni europeni. efectele polarizării societăţii: un pol preponderent În cele ce urmează doresc să exprim în populaţia ţării care nu are resursele necesare câteva opinii legate de evaluarea calităţii în pentru un trai decent şi care neglijează educaţia învăţământ şi a personalului didactic în vederea copiilor, pe de o parte, şi un altul relativ restrâns, promovării acestuia. De ce scade calitatea cu o populaţie antreprenoare, care nivelului de pregătire a absolvenţilor din compensează lipsa timpului dedicat educaţiei în universităţi? Este o întrebare firească pe care familie printr-o exagerare a „libertăţii” copiilor. şi-o pune orice locuitor al acestei ţări, care Rezultatul este că la intrarea în ciclul primar, observă că din punct de vedere cultural nu mai copii sunt mult mai greu de modelat. Ciclurile avem acelaşi spirit creator, că din punct de primar şi gimnazial, în mediul rural, sunt vedere economic, nu găsim soluţii, că din punct deficitare şi riscă să aibă efecte negative asupra de vedere al asistenţei sanitare nu mai avem întregii naţiuni. Şansele inegale pe care le au copii din mediul rural pornesc de la lipsa unor ANUL III NUM Ă R U L 3 - 4 P A G I N A 5

cadre didactice bine pregătite, dar mai ales un efort fizic extrem de ridicat pentru copii, care dedicate profesiei de dascăl. Cum să fie se repercutează asupra eficienţei intelectuale şi cointeresat un cadru didactic din aceste cicluri, a participării active la lecţii. După o jumătate de când finanţarea se face pe număr de elevi? oră de aşteptare a autobuzului care trebuie să-i Dacă nu sunt suficienţi elevi s-a găsit o soluţie: transporte la şcoală, după o altă oră de parcurs desfiinţarea şcolilor! După aprecierea noastră cu acesta, începerea programului se produce câteva sute de şcoli au fost desfiinţate în ultimii într-un context extrem de obositor. Copii nu mai ani, fără a se remarca un salt calitativ şi au puterea fizică de a se concentra la ore, de performanţă în învăţământul primar şi gimnazial. unde şi eficienţa redusă. Singurul rezultat, care este fals, de altfel, se ARACIP-ul reprezintă pentru învăţământul concretizează prin economii nesemnificative la obligatoriu un organism parazit, care nu numai nivelul bugetului dedicat învăţământului. că nu aduce o nouă calitate, dar este un mare Infiinţarea Agenţiei de asigurare a calităţii consumator de timp pentru cadrele didactice şi în învăţământul preuniversitar (ARACIP) s-a de resurse. De ce? Pentru că evaluarea calităţii considerat a fi un element central al reformei, se face prin numărul mare de „hârtii”, cadrele dar, din păcate, efectele pozitive ale creerii didactice trebuie să neglijeze calitatea propriu- acestui „colos” rămân doar teoretice. Unul din zisă a procesului didactic, pentru a se acoperi de foştii miniştri a reuşit să convingă decidenţii că tot felul de documente, ca unităţi de măsură a această agenţie va avea un rol important, calităţii. Spre deosebire de universitate, calitatea demonstrând care şcoală este bună şi care este în învăţământul preuniversitar de stat şi mai puţin performantă, în aşa fel încât „părinţii să particular, trebuie asigurată de către poate alege şcoala pe care o doresc!”. Acea inspectoratele teritoriale şi de cadrele didactice „bulină roşie” pusă pe şcoala din satul X era de-a însele. Sistemul de altădată, în care calitatea era dreptul revoluţionară! Numai că s-a uitat un lucru asigurată de inspecţiile directorului la ore, de esenţial: învăţământul (primar şi gimnazial) este vizitele din partea inspectoratului şi de colegi, obligatoriu şi intră în sarcina STATULUI (evident, prin prezentările în cadrul şedinţelor metodice prin ministerul de profil)! Acesta trebuie să sau ale consiliilor profesorale, s-a dovedit a fi asigure şanse egale de acces la un învăţământ mult mai performant. Şcolile gimnaziale şi liceale de calitate pentru toţi elevii! Nu părinţii trebuie să nu se compară cu universităţile, care au alerge cu copii de la o şcoală la alta, ci libertatea alegerii programelor de studii şi decalajele dintre şcoli, în materie de calitate, obligaţia certificării calităţii acestora. Pentru trebuie să se reducă. Cu alte cuvinte, în loc să acestea este obligatorie respectarea curriculum- se stimuleze calitatea în şcolile izolate din mediul ului naţional, a structurii generale a lecţiilor, rural, în şcolile fără cadre didactice, prin oferirea cadrul didactic adaptandu-şi sistemul de predare de facilităţi acestora, s-a găsit o cale de în raport de calităţile psiho-somatice şi rezolvare prin birocratizare şi creşterea costurilor intelectuale ale elevilor. exact pentru cei care au resurse reduse. Existenţa unui organism similar ARACIP- Confuzia făcută între şcoală şi ului s-ar justifica pentru şcolile particulare din universitate, între ambele şi o întreprindere a învăţământul preuniversitar, pentru a se asigura avut şi are consecinţe catastrofale. Şcolile din instrumentele specifice unei calităţi similare sau ciclul primar şi gimnazial sunt esenţiale în superioare învăţământului de stat. Spunem că formarea tinerilor, ori măsurile de selecţie, prin s-ar justifica (deşi acreditarea o poate face chiar „oferta calitativă” a acestora, vin în contradicţie ministerul de profil sau inspectoratul regional/ cu Constituţia României (art.32, alin.1 şi alin.4), judeţean), întrucât rezultatele la testele naţionale conform căreia dreptul la învăţătură este sau/şi la admiterea în licee pot constitui obligatoriu pentru învăţământul general, elemente încurajatoare sau descurajante pentru respectiv gratuit! De ce trebuie să fie mai scump cei care doresc a urma cursurile unei şcoli pentru unii şi aceia defavorizaţi! private. Astfel, eliminarea celor mai puţin Este greu de imaginat, cât rău poate să performante s-ar face natural. Justificarea producă desfiinţarea unei şcoli, pentru că nu pot parţială a creerii unui astfel de organism pentru fi asigurate normele pentru cadrele didactice! Pe şcolile particulare rezultă chiar din dorinţa de a lângă faptul că dispare o instituţie fundamentală împiedica sacrificarea câtorva serii de elevi, a satului, şansele copiilor din mediul rural de a până la demonstrarea că acea şcoală se bucura de aceleaşi drepturi, ca cei de la oraş promovează un învăţământ de slabă calitate. sau cei din reşedinţele de comună, se În legislaţia actuală, în diferite luări de diminuează. Desfiinţarea unei şcoli presupune poziţie şi justificări privind implementarea P A G I N A 6 GEOGRAFUL

reformei prezente în învăţământ se porneşte de efectele negative pe care le are un sistem de la ideea centrării acestuia pe elev, respectiv finanţare axat pe numărul de elevi, grila de student. Promovarea obsesivă a acestui salarizare total neatractivă pentru absolvenţii de concept l-a transformat în slogan, iar de aici la universităţi care s-ar orienta pentru o carieră dogmă nu este decât un pas. La prima vedere didactică, reducerea calităţii absolvenţilor pe pare o idee nouă şi cu posibile rezultate fiecare ciclu de învăţământ. spectaculoase. În realitate, învăţământul Universităţile româneşti la răscruce românesc a trecut prin faze în care învăţământul a fost centrat pe elev, iar ulterior pe profesor. Spre deosebire de învăţământul Este cunoscut faptul că reforma lui Spiru Haret preuniversitar obligatoriu, unde asigurarea în învăţământul românesc a avut succes şi calităţii este un proces continuu, reieşit din datorită faptului că elevul era în centrul atenţiei; existenţa unui curriculum naţional, a unui sistem acesta trebuia să ştie patru lucruri: să scrie după de inspecţii şi de asistenţă la ore, a obligaţiei dictare, să cunoască cele patru operaţii (inclusiv statului de a asigura şanse egale de educaţie regula de trei simple), să facă o cerere şi să pentru orice elev sau tânăr din oricare colţ al cunoască cele 7 note muzicale. După succesul ţării, la nivelul învăţământului superior asigurarea extraordinar al reformei sale, aplicată continuu calităţii trebuie să se facă prin sisteme proprii, timp de aproape trei decenii, în perioada anilor generate de: autonomia universitară în stabilirea ‘30, când situaţia României s-a schimbat programelor de studii, în stablirea programelor fundamental, mulţi dintre marii pedagogi ai ţării pe discipline, în domeniul financiar şi al (printre care Simion Mehedinţi, Gheorghe managementului universitar; responsabilitatea Lupaşcu şi Dimitrie Gusti) au cerut schimbarea universităţilor în formarea competenţelor sistemului de învăţământ care a trebuit centrat profesionale şi academice; posibilitatea retragerii pe profesor. Profesorul trebuie să fie un model licenţelor de desfăşurare a unor programe de pentru elevii şi studenţii săi, atât în ceea ce studii sau desfiinţarea instituţiei respective; priveşte pregătirea, cât şi comportamentul în mobilitatea crescută a studenţilor; societate şi în afara acesteia. transdisciplinaritatea şi interdisciplinaritatea unor Prin urmare, după circa 100 de ani, programe de studii; creşterea transparenţei în procesul Bologna reconsideră sistemul de procesul de învăţământ; posibilitatea de alegere învăţământ superior, propunând centrarea în raport de capacităţi, aptitudini şi preferinţe a acestuia pe student, iar de aici, prin extrapolare, programelor de studii. învăţământul preuniversitar este central pe elev! Astfel, este justificată crearea Agenţiei În cei aproape 10 ani de difuzie a acestei idei, Române de Asigurarea Calităţii în Învăţământul învăţământul centrat pe elev-student a devenit Superior (ARACIS), precum şi a altor agenţii deja un slogan, iar acceptarea fără comentarii a similare, care, prin sisteme de evaluare şi unor astfel de idei ne conduce la erori metodologii agreate de Registrul European al fundamentale în derularea unui proces de agenţiilor în domeniu, garantează îndeplinirea învăţământ normal. Dacă pentru învăţământul standardelor minimale de funcţionare a unui preuniversitar, mai ales în învăţământul primar, program de studii universitar. În România doar centrarea pe elev este necesară, întrucât este ARACIS este acreditată de către Asociaţia perioada esenţială în formarea unui sistem Universităţilor Europene pentru a evalua elementar de gândire şi de comportament, programele de studii şi pentru a propune pentru ciclurile ulterioare învăţământul trebuie ministerului de profil autorizarea respectiv centrat pe profesor. Excepţia ar putea-o constitui acreditarea programelor de studii de licenţă şi de ciclul III al învăţământului universitar, unde master. Funcţionarea acesteia, deşi resimte, accentul trebuie să cadă pe doctorand. uneori, influenţa politicului, urmează o linie Iată doar câteva din „elementele relativ independentă. Totuşi, în materie de reformatoare” care, din start, asigură o pregătire organizare şi decizie, relaţia de interacţiune mult mai redusă elevilor absolvenţi ai ciclului trebuie să fie mult mai evidentă cu Asociaţia primar şi gimnazial. Acest handicap se amplifică Universităţilor Europene decât cu ministerul de în ciclul liceal, care nu face o selecţie a tinerilor profil, care este beneficiarul evaluării la intrare, ci doar la ieşire. Rezultatele obţinute la independente a programelor de studii. Ţinând bacalaureat confirmă acest lucru, dar vinovaţi nu cont de faptul că ARACIS depinde foarte mult de sunt doar elevii, ci şi sistemul, care a creat o Guvern, în ceea ce priveşte aprobarea astfel de situaţie. Este de prisos să demonstrăm metodologiilor, structura internă, elementele de P A G I N A 7 ANUL III NUM Ă R U L 3 - 4 P A G I N A 7

funcţionare, se consideră că gradul de întâlnesc nici la cele mai puternice universităţi independenţă este mai mult afectat decât în din lume, inclusiv americane. Introducerea cazul în care aceasta ar fi responsabilă de scorului de influenţă al revistelor ca unic propriile decizii. indicator de ocupare a unui post de cadru În ultimul timp, odată cu intrarea în vigoare didactic universitar, pare o măsură stângistă a Legii Educaţiei Naţionale (Legea 1/2011), (similară dosarului de muncitor, de altădată)! universităţile româneşti au fost supuse unor Efectele acestei măsuri sunt perverse şi nu presiuni uriaşe din partea implementării benefice: prevederilor acestei legi. Niciodată, în istoria - discreditarea corpului profesoral de elită învăţământului superior românesc, inclusiv în al universităţilor româneşti (există domenii în perioada regimului abolit în decembrie 1989, nu care nici un profesor universitar, spre exemplu, au fost pensionate cadrele didactice universitare nu îndeplineşte standardele minimale fixate în timpul anului universitar, ci doar la sfârşitul pentru acestea); efectul poate fi dezastruos acestuia. Universităţile au fost puse, in cursul pentru credibilitatea universităţilor româneşti în acestui an, la adoptarea unor măsuri extreme de străinătate (atâta vreme cât tu însuţi recunoşti că pensionare a cadrelor didactice la sfârşitul nu ai profesori universitari care să merite acest semestrului I, în multe situaţii chiar înaintea statut!), dar poate fi benefic pentru pătrunderea susţinerii examenelor în sesiunea de iarnă! unor universităţi străine pe piaţa românească, Renunţarea la cadre didactice valoroase chiar în piaţă care nu este de neglijat! timpul anului universitar a adus prejudicii - confuzia creată între universitate şi invizibile, dar puternice sistemului de învăţământ institut de cercetare; de aici şi concluzia că toate superior. Considerăm cu nu aşa se petrec universităţile trebuie judecate numai după lucrurile într-o ţară civilizată, care îşi respectă activitatea de cercetare (măsurată exclusiv prin valorile! O astfel de măsură nu a deschis poarta publicaţii în reviste cotate ISI cu scor de influenţă promovărilor, creând resurse suplimentare, ci care depăşeşte un anumit prag) şi neglijarea dimpotrivă, a determinat neîndeplinrea activităţii de învăţământ, inclusiv de formare a standardelor de acreditare a multor programe de specialiştilor (nu sunt luate în considerare alte studii. activităţi importante ale cadrelor didactice, Retragerea dreptului de conducere a precum articole de cercetare publicate în reviste doctoranzilor şi doar posibilitatea de a primi europene, cărţile publicate sau capitolele doctoranzi numai în cotutelă cu un coleg mai publicate în edituri internaţionale, contracte de tânăr cu 3-4 ani care este activ, reprezintă un act cercetare internaţionale, participarea la de umilire a unui corp profesoral de elită. De manifestări internaţionale); acord, că, în anumite situaţii, unii dintre - atribuirea unor domenii din categoria conducătorii de doctorat nu îndeplineau ştiinţelor sociale sau chiar umaniste, de indicatori standardele minimale pentru a conduce similari unor ştiinţe care au beneficiat înainte de doctoranzi, dar Senatele, prin consiliile 1989 de investiţii masive în infrastructură, de profesorale, erau acelea care hotărau pregătire a cercetătorilor în stagii la mari posibilitatea prelungirii acestui drept sau nu! universităţi sau institute de cercetare din lume Efectul a fost unul dezastruos, reflectat cel mai (chimia, fizica, matematica, geofizica, biologia); bine în funcţionarea precară sau desfiinţarea în opoziţie cu aceste ştiinţe, altele sunt relativ noi unor Şcoli doctorale, care nu mai îndeplineau în ţara noastră (sociologia - desfiinţată în criteriile în baza cărora au funcţionat. deceniul VII, ştiinţele comunicării, managementul Dorindu-se schimbarea „hei-rupistă” a etc.), iar altele sunt foarte complexe, precum unei generaţii cu alta, criteriile de promovare a geografia; cadrelor didactice universitare pe posturi de - transformarea cercetării ştiinţifice dintr-o conferenţiar şi profesor sunt stabilite după activitate sistemică, într-una speculativă şi propriile dosare ale decidenţilor, în mare parte fragmentară; orice tânăr cadru didactic, care nu beneficiari ai unor împrejurări (doctorat sau a beneficiat de avantajul unei specializări de stagii prelungite în străinătate, la recomandarea lungă durată (interesat pentru promovare), unui fost profesor pensionat la 65 de ani!) şi constată cu uşurinţă că revistele internaţionale necunoscători ai realităţii sistemului românesc, foarte bine cotate sunt interesate în subiecte în ansamblul său. Cu alte cuvinte, se încearcă spectaculoase; acestea publică foarte rapid implementarea unui sistem de evaluare având articole în care prezinţi fie aspecte negative care criterii atât de exclusiviste, încât acestea nu se privesc propria ţară, regiune sau oraş, fie P A G I N A 8 GEOGRAFUL

elemente reieşite dintr-o măsurare specifică, învăţământ. În România, Legea educaţiei, uneori întâmplătoare, fie prin plată; prin urmare, bulversând întreg sistemul, este pusă imediat în acest tip de preocupare ştiinţifică va fi cel aplicare, pe când la nivel european introducerea dominant; sistemului Bologna a durat între 3 şi 10 ani. - distrugerea sistemului de gândire în Prima, determină schimbări „radicaliste” la ştiinţă; consecinţă a orientării spre cercetări nivelul şcolii româneşti, afectând toate palierele speculative, efortul pentru dezvoltarea sistemului structurale, pe când cea de-a doua a vizat mai de gândire în ştiinţă este neglijat. De aici vor mult modul de structurare a învăţământului avea de suferit viitorii profesionişti în domeniu, universitar, cu unele schimbări asociate care se care vor primi frânturi de cunoştinţe, unele petrec şi astăzi. Personal, dacă nu se intervine, rezultate ale unor cercetări în colaborare cu prin corecturi de fond, în următorii 5 ani, cred că experţi din străinătate. Rezultatele respective nu vom asista la o implozie a sistemului de pot fi obţinute în România datorită lipsei învăţământ românesc, la o pseudo-reformare, infrastructurii specifice de cercetare, prin urmare manifestată într-o scădere mai accentuată a studentul va fi nevoit să facă echilibristică calităţii acestuia. Totodată, prin decredibilizarea intelectuală pentru o înţelegere sumară a unor universităţilor româneşti, pătrunderea unor filiale astfel de cunoştinţe; ale universităţilor străine (multe pe sistemul - aplicarea unei idei total greşite că cei învăţământului la distanţă) va însemna care au mai multe articole în reviste ştiinţifice diminuarea resurselor pentru dezvoltarea proprie cotate ISI şi cu scor de influenţă mare, provenind şi scăderea caracterul identitar naţional. dintr-un domeniu de cercetare îngust, sunt şi cei Reamintesc (fără a fi nostalgic) că mai apţi de a deveni profesori universitari; România a avut un învăţământ extrem de experienţa de până acum arată că sistemul de credibil de-a lungul timpului, ceea ce a plasat-o cunoştinţe pe care-l posedă aceştia este extrem în anul universitar 1980/1981 pe locul 8 între de fragmentar, care le permite să puncteze la ţările lumii, ca furnizor de învăţământ superior! impresia artistică (prezentarea sofisticată a unor Atrăgea atunci circa 17.000 de studenţi străini cercetări extrem de focalizate), dar să nu (din care nici-unul din R.S.S. Moldovenească!) şi culeagă puncte în privinţa impactului profesional; se situa înaintea unor ţări ca Japonia, Elveţia, nişa preocupărilor este atât de redusă, încât el Austria, Suedia, Spania ş.a.m.d. În 2004, însuşi are mari deficienţe în a demonstra că România ocupa poziţia 34 cu 9.730 de studenţi, posedă un sistem de cunoştinţe la nivelul din care peste 60% erau studenţi provenind din domeniului, că este capabil să facă o infinitate Europa Centrală și de Est (90% din Republica de corelaţii cu alte discipline, că poate transmite Moldova). Indiferent de comentariile legate de cunoştinţe coerente cu impact asupra formării provenienţa acestor studenţi la începutul anilor studenţilor. Mai mult, unii sunt specializaţi pe `80, trebuie să remarcăm că eram o ţară cu un metode sau instrumente folosite în alte ştiinţe şi sistem de învăţământ superior performant şi că nu posedă cunoştinţele minimale domeniului în după anul 1990, ar fi trebuit să nu renunţăm, atât care activează sau ar dori să activeze. de uşor, la multe dintre atuurile pe care le posedam. În plus, trebuia să susţinem Concluzii introducerea a cât mai multe programe de studii în limba engleză, pentru a ne conserva piaţa Rezumând cele de mai sus, apare mai externă. mult decât evidentă ideea că sistemul de Deocamdată, perspectivele învăţământului învăţământ, preuniversitar şi universitar, sunt naţional românesc sunt suficient de sumbre sisteme mari, în care răspunsurile nu sunt rapide pentru a ne îndemna la a lămuri decidenţii pentru pentru a-ţi corecta impulsul reformist imediat. necesitatea realizării unor reforme reale, atât la Aceste răspunsuri necesită intervale mari de nivelul educaţiei preuniversitare, cât şi al timp, pentru că transmiterea schimbării se învăţământului superior şi cercetării ştiinţifice. O produce relativ lent, iar efectele se pot măsura certitudine este evidentă: în condiţii de după intervale mari de timp. Orice abuz subfinanţare crasă şi cu pretenţii aberante de înseamnă costuri enorme pentru societate, performanţă, nu se poate face şcoală bună, pentru popor, pentru existenţa şi evoluţia stimula producţia ştiinţifică şi asigura inserţia acestuia ca o naţiune respectată. universităţilor în viaţa social-economică reală a Mesajul acestei analize îndeamnă la ţării! prudenţă în intervenţiile asupra sistemelor de ANUL III NUM Ă R U L 3 - 4 P A G I N A 9

Pe meridianele și paralele Globului

TRANSNISTRIA – ANATOMIA UNUI FALIMENT POLITIC

Conf.univ.dr. Radu Dănuț SĂGEATĂ [email protected]

Transnistria – the Anatomy of a Political Failure. The paper presents a real and objective territory picture stretching west Dniester, known under the name of Dnistrean Moldavian Republic, or Transnistria, officially part of the Republic of Moldova, but actually behaving like a separatist, independent political entity. The statistical, historical, geographical and economic data reported in this paper are associated with the author’s personal observations and impressions gathered during a recent journey to the towns of Tiraspol and Tighina (Bender in Russian).

Key words: separatism, autonomy, Republic of Moldova, Russian Federation, Transnistria.

Cadrul conceptual caracterizează teritoriul Federaţiei Ruse sau unele state ce au făcut parte din URSS cu Din punct de vedere juridic, teritoriul unui graniţe trasate arbitrar, în dezacord cu structura stat suveran reprezintă spaţiul geografic între etnică. Republica Moldova reprezintă un caz tipic limitele căruia statul îşi exercită suveranitatea sa în acest sens datorită tendinţelor separatiste ale deplină şi exclusivă. El defineşte limitele spaţiale populaţiei rusofone din Transnistria şi într-o mai ale existenţei şi organizării statale suverane, mică măsură, a celei găgăuze din raioanele reprezentând una dintre premisele naturale care sudice. condiţionează însuşi existenţa statului. În anumite situaţii însă, în special în Transnistria pe scara timpului statele mari sau în cele cu importante minorităţi etnice şi/sau condiţii de mediu restrictive, există În limitele sale actuale, teritoriul regiuni care sunt mai puţin integrate sistemului Transnistriei a luat fiinţă odată cu înfiinţarea RSS funcţional al statului, în care autoritatea centrală Moldoveneşti la 2 august 1940 prin decret al se exercită cu dificultate sau nu se exercită Sovietului Suprem al URSS semnat de Stalin, deloc. Se poate vorbi, deci, din această fără nici un fel de consultare a locuitorilor perspectivă, de teritoriu statal efectiv1), ce regiunii. Cu acest prilej teritoriul Basarabiei reprezintă o porţiune din teritoriul statal care ocupate în urma ultimatumului sovietic din 28 deţine cele mai mari densităţi de populaţie şi cel iunie 19402) a fost modificat arbitrar cu scopul de mai bun sistem de comunicaţii şi care contribuie a i se diminua ponderea elementului etnic efectiv la economia statului (Bodocan 1997). românesc, separându-i-se atât partea nordică Zonele rămase în afara sa se (cea mai mare parte a judeţului Hotin) cât şi cea caracterizează printr-o lipsă de control real al sudică (judeţele Ismail şi Cetatea Albă) care au statului, printr-un grad ridicat de insecuritate, intrat în componenţa Ucrainei şi alipindu-i-se în acestea fiind controlate de nuclee de putere schimb o fâşie lungă de teritoriu din stânga secundare, ostile de obicei puterii centrale. Astfel Nistrului de circa 200 km, cu lăţimi cuprinse între de cazuri se întâlnesc frecvent în unele state 5 şi 30 km, care avea să alcătuiască Transnistria africane (Somalia, Angola, Ciad, Etiopia, Sudan, (4 192 km2, respectiv 12,4% din suprafaţa totală Nigeria, R.D. Congo, Rwanda etc), asiatice (Irak, a RSS Moldoveneşti). Astfel Moldova Sovietică Afghanistan, Pakistan, Tadjikistan etc) sau latino era decuplată de la trecutul său românesc, -americane (Columbia), supuse unor războaie devenind o entitate politico-administrativă civile sau conflicte interne cu caracter separatist. hibridă, cu o graniţă estică trasată arbitrar, în Pe continentul european, astfel de situaţii care Nistrul avea să devină din frontieră 1) Termen introdus de Zaidi, în analiza sa asupra statului Pakistan (citat de Muir, 1981 şi Bodocan, 1997). 2) Nota ultimativă sovietică din 28 iunie 1940 a fost o consecinţă directă a Pactului Molotov-Ribentropp cu privire la sferele de influenţă şi dominaţie din Europa de Est, semnat între URSS şi Germania nazistă la 23 august 1939. P A G I N A 10 GEOGRAFUL

seculară, element unificator. Transnistria, ca teritoriu dintre Nistru şi Bug Un an mai târziu, la 22 iunie 1941, în ocupat de trupe româneşti intră astfel sub contextul în care România, aliată a Germaniei, a administrarea României (1941-1944), fără însă a atacat URSS, trupele româneşti au preluat fi încorporată oficial. Deşi nu era dominant, controlul asupra Basarabiei şi nordului elementul etnic românesc era amplu reprezentat Bucovinei, însă la ordinele mareşalului în acest teritoriu, urmare a unor vechi colonizări Antonescu, au traversat şi Nistrul, continuând făcute încă din secolele XIV-XVI (Fig. 1). înaintarea spre est, în teritoriul sovietic.

Fig.1 - Românii transnistreni în perioada interbelică În contextul retragerii spre vest a frontului lucreze în Moldova, prioritar în oraşe. Scopul a şi a insurecţiei armate din august 1944, teritoriile fost îndepărtarea elementelor româneşti din de la est de Prut au reintrat sub administraţie teritoriu, întreruperea legăturilor istorice cu sovietică, fiind restaurată RSS Moldovenească România, întărirea segmentului neromânesc, în (Fig. 2), aproximativ între aceleaşi limite de special al celui rusesc (Deică 2000). dinainte de 1941. Este reluat procesul de Potrivit surselor NKVD-MVD-KGB3), citate modificare brutală a structurii etnice, prin de istoricul rus N.T. Bugai, între iulie 1940 şi deportări masive ale populaţiei autohtone decembrie 1953 au fost deportate din Basarabia româneşti în cele mai îndepărtate regiuni ale şi Bucovina de Nord 332 500 persoane URSS (Tabel 1) sau stimulare a emigrărilor prin (predominant români şi „ruşi albi” – imigrări organizate prin sistemul repartiţiilor. Pe antibolşevici), dintre care doar 47 000 persoane de altă parte, numeroşi ruşi, ucraineni şi alte mai erau în viaţă în locurile de deportare, în populaţii din spaţiul fostei URSS au fost aduşi să 1954 (Sursa: http://www.wikipedia.org).

3) NKVD – Comisariatul Poporului pentru Afaceri Interne din URSS (1934-1954); MVD – Ministerul Afacerilor Interne din Federaţia Rusă; KGB – Comitetul Securităţii Statului din Federaţia Rusă. ANUL III NUM Ă R U L 3 - 4 P A G I N A 11

Tabel 1 Deportări din Basarabia şi Bucovina de Nord între 1940 şi 1953

Perioada Număr Număr Structura etnică persoane persoane deportate decedate sau ucise Iunie 1940 – Iunie 1941 300 000 Români basarabeni şi Martie 1944 – Mai 1945 390 000 bucovineni, evrei, germani Mai 1945 – Decembrie 1953 1 654 000 Total 2 344 000 703 000 Sursa: R.J. Rummel, în Freedom, Democracy, Peace, Power, Democide and War, University of Hawaii.

Fig.2 - R.S.S. Moldovenească înainte şi după restaurarea sa

Potrivit raportului Tismăneanu4), în 1940- Deficitul demografic astfel creat a fost 1941, pe timp de pace 86 604 persoane au fost compensat prin colonizări cu elemente etnice arestate şi deportate, în timp ce istoricii ruşi alohtone (predominant ruşi şi ucraineni), citând surse KGB estimează pentru aceeaşi direcţionate în principal către mediul urban şi mai perioadă 90 000 persoane, un număr important ales în oraşele mari. Cu toate acestea, datorită fiind împuşcaţi sau murind datorită condiţiilor sporului natural ridicat din mediul rural al precare. Autorităţile bolşevice au vizat mai multe populaţiei româneşti, populaţia autohtonă grupuri etnice şi sociale datorită situaţiei lor românească s-a menţinut la un procent de 65% economice sau datorită legăturilor acestora cu din total, faţă de 74% înainte de război (Tabel 2). fostul regim românesc: aşa-zişii „chiaburi” (ţărani proprietari din Moldova)5), etnicii germani, sau unele comunităţi religioase, precum Martorii lui Iehova (King, 2000). 4) Raport final al Comisiei Prezidenţiale pentru analiza dictaturii comuniste din România, Bucureşti, 2006, http:// www.cornelui-coposu.ro/u/m/raport_final_cadcr.pdf. 5) Pe 6-7 iulie 1949, 11 342 familii de „chiaburi” au fost deportate din Republica Moldova în Siberia şi Kazahstan prin ordin al Ministrului de stat şi securitate I.L. Mordoveţ, în conformitate cu un plan denumit „Operaţiunea Sud” (King 2000). P A G I N A 12 GEOGRAFUL

Tabel 2

Evoluţia structurii etnice a RSS Moldovenească între 1940 şi 1989

Grupul 1941 1959 1970 1979 1989 etnic pers. % pers. % pers. % pers. % pers. %

români 1620000 68,8 1888229 66,0 2305497 64,6 2527344 63,9 2797225 65,1

ucraineni 261200 11,1 420820 14,6 506560 14,2 560679 14,2 600366 13,8

ruşi 158100 6,7 292930 10,2 414444 11,6 505730 12,8 562069 13,0

evrei - - 95107 3,2 98072 2,7 80127 2,0 65672 1,5 găgăuzi 115700 4,9 95856 3,3 124902 3,5 138000 3,5 153458 3,5 bulgari 177700 7,5 61652 2,1 73776 2,1 80665 2,0 88419 2,0 rromi - - 7265 0,2 9235 0,2 10666 0,3 11571 0,3 alţii 23 200 1,0 22 618 0,8 43 768 1,1 48 202 1,2 56 579 1,3 Total 2 356 700 2 884 477 3 568 873 3 949 756 4 335 360 Transnistria a evoluat ca un teritoriu Decupajul teritorial al noului stat, rezultat multietnic care s-a integrat pe parcursul timpului din unificarea unor foste teritorii româneşti ce au tot mai mult în RSS Moldovenească datorită aparţinut Basarabiei istorice cu altele din stânga investiţiilor făcute în sectoare economice Nistrului dominate de rusofoni, avea însă să strategice (energetică, siderurgie, construcţii de creeze premisele apariţiei unor mişcări maşini şi industrie de apărare) astfel încât a centrifugale ce au culminat cu un conflict armat ajuns să devină la nivelul anului 1989 „motorul în 19926) în urma căruia autorităţile separatiste economic” al RSS Moldoveneşti. Astfel, în de la Tiraspol cu sprijinul Armatei a 14-a ruse au preajma anului 1989 în Transnistria se realizau preluat controlul asupra celei mai mari părţi a 90% din necesarul de energie electrică (prin teritoriului din stânga Nistrului7) autoproclamat la termocentrala de la Dnestrovsk şi hidrocentrala 2 septembrie 1990 Republica Moldovenească de la Dubăsari), circa o treime din producţia Nistreană. Aceasta a fost alcătuită din cinci industrială şi jumătate din bunurile de consum raioane: Camenca, Dubăsari, Grigoriopol, din RSS Moldovenească, existând aici Râbniţa şi Slobozia (Fig. 3). întreprinderi unicat la nivelul întregii URSS. La Deşi autorităţile de la Chişinău nu au această politică de dezvoltare şi-au adus renunţat niciodată la principiul integrităţii contribuţia liderii politici moldoveni din perioada teritoriale a Republicii Moldova, acestea au făcut 1941-1989 care aproape fără excepţie concesii după concesii separatiştilor, care ajutaţi proveneau din RSS Ucraineană sau Transnistria. de prezenţa trupelor miliatre ruseşti de menţinere a păcii au preluat întregul control al Transnistria – de la independenţa Republicii teritoriului, pornind către o secesiune deschisă Moldova până astăzi faţă de Moldova. Rând pe rând Transnistria adoptă prerogative statale: imn naţional, drapel Prăbuşirea URSS şi reafirmarea valorilor (drapelul fostei RSS Moldoveneşti), control naţionale în fostele republici sovietice au deschis vamal la frontieră8), monedă proprie (rubla calea către independenţa Republicii Moldova, transnistrenă), chiar timbre poştale distincte sau proclamată la 27 august 1991 şi la apariţia unor mişcări ale românilor majoritari ce sprijineau un sistem propriu de îmnatriculare a reunificarea Republicii Moldova cu România. autoturismelor (Fig. 4 a-c).

6) In urma războiului civil din 1992 au murit circa 1 500 persoane. 7) Au rămas în afara jurisdicţiei autorităţilor separatiste de la Tiraspol şase comune de la est de Nistru, însă acestea controlează municipiul Tighina (Bender) împreună cu două comune situate la vest de Nistru. 8) La frontiera moldoveano-transnistreană se practică un sistem triplu de control vamal. P A G I N A 13 ANUL III NUM Ă R U L 3 - 4 P A G I N A 13

Fig. 3 - Transnistria - Harta administrativă

Fig. 4 - Prerogative statele transnistrene: Stânga - Monedă proprie, Centru - Control vamal la frontieră, Dreapta - Autoturism înmatriculat în Transnistria (simbolurile statale sunt vizibile în partea stângă a numărului de înmatriculare). (Foto: Radu Săgeată) P A G I N A 14 GEOGRAFUL

In pofida unor eforturi susţinute de a clădi Osetia de Sud, republici separatiste din Georgia, tinerei generaţii o conştiinţă naţională, statul a căror independenţă, spre deosebire de a transnistrean este departe de a avea o Transnistriei, a fost recunoscută oficial de recunoaştere internaţională. Statalitatea sa nu a Moscova. Acestea şi-au deschis reprezentanţe fost recunoscută nici măcar de Federaţia Rusă, diplomatice într-o clădire din centrul Tiraspolului puternicul său vecin şi prieten de la răsărit, (Fig. 5b). garant al însăşi existenţei sale. De altfel Prezenţa militară rusească este Transnistria reprezintă pentru Rusia un „pivot omniprezentă în teritoriu: de la podul peste geostrategic” la Marea Neagră, rolul său, în Nistru din Tiraspol, la unitatea militară din incinta contextul retragerii trupelor ruseşti din Europa stadionului „Sheriff” din Tiraspol, sau chiar în Centrală şi al independenţei Ucrainei, devenind incinta ctitoriei lui Ştefan cel Mare de la Tighina... aproape similar cu cel al exclavei Kaliningrad de străveche cetate medievală moldovenească din la Marea Baltică. De altfel, Rusia înseamnă secolul al XIV-lea ce alcătuia linia defensivă a pentru autorităţile separatiste de la Tiraspol, Nistrului şi care a fost transformată în 2008 de „singura alternativă de dezvoltare”, după cum o autorităţile separatiste de la Tiraspol în „complex exprima şi un panou publicitar din oraş (Fig. 5a). militaro-memorial”, fiind introdusă în circuitul Singurele „republici” care au recunoscut oficial turistic (Fig. 6a). independenţa Transnistriei sunt Abhazia şi

Fig.5 - Încercări de afirmare a statalităţii transnistrene: Stânga - „Naşa sila v edinstve s Rossei”, doctrina politică a autorităţilor transnistrene, Dreapta - „Ambasadele” Abhaziei şi Osetiei de Sud la Tiraspol (Foto: Radu Săgeată)

Fig. 6 - Cetatea Tighina: Stânga - Vedere de ansamblu, Centru - Prima constituţie a Radei Supreme a Ucrainei, Dreapta - Crearea unei conştiinţe naţionale proprii prin vizite sistematice ale grupurilor de elevi la situl istoric Tighina. (Foto: Radu Săgeată)

ANUL III NUM Ă R U L 3 - 4 P A G I N A 15

Complexul se întinde pe 65 hectare, însă sau iese. Datorită formei extrem de alungite a vecinătatea cu marea unitate militară unde s-au teritoriului său, este greu să vorbim de un sistem dat lupte în 1992 a împiedicat extinderea urban funcţional în Transnistria. Reţeaua urbană săpăturilor pentru cercetări arheologice. Aici a este alcătuită din două municipii (Tiraspol şi fost proclamată în 1710 prima Constituţie a Tighina)10) şi nouă oraşe (Camenca, Crasnoe, Radei Supreme a Ucrainei, unde pentru prima Dnestrovsc, Dubăsari, Grigoriopol, Maiac, dată în Europa au fost divizate puterile în stat: Râbniţa, Slobozia şi Tiraspolul Nou). La acestea legislativă, administrativă şi juridică (Fig. 6b). se adaugă 69 comune ce cuprind 135 sate. Astăzi cetatea este plină de copii care merg Simbolurile ruseşti sunt prezente la orice pas: de obligatoriu cu şcolile pentru a li se forma la statuia lui Lenin care tronează în faţa clădirii conştiinţa patriotică transnistreană (Fig. 6c). Guvernului de la Tiraspol, ea însăşi un Conflictul din Transnistria a căpătat un monument de arhitectură stalinistă (Fig. 7a), caracter latent: de exemplu, reţelele de telefonie până la efigia generalului rus Suvorov, mobilă din Republica Moldova sunt bruiate în transformat ad-hoc într-un simbol naţional Transnistria, iar cele din Transnistria nu sunt transnistrean şi care a fost reprodusă pe prima recepţionate dincolo de Prut. In Transnistria, marcă poştală emisă în Transnistria (Fig. 7b). toate oraşele au pază militarizată la fiecare Tancul sovietic T-34 ce veghează cimitirul eroilor intrare, iar după orele 23 se fac controale la transnistreni din centrul Tiraspolului reprezintă documente pentru fiecare autovehicul care intră un alt simbol al oraşului (Fig. 7c).

Fig.7 - „Statalitatea” transnistreană clădită pe simboluri ruseşti: Stânga - Clădirea guvernului transnistrean („Dom Sovietov”) în faţa căreia se află statuia lui V.I. Lenin, Centru - Primul timbru poştal emis în Transnistria, având efigia generalului rus Suvorov, Dreapta - Tancul sovietic T-34, unul dintre simbolurile oraşului Tiraspol. (Foto: Radu Săgeată)

Conflictul armat din 1992 şi politica recensământul din 1989 cât şi la cel organizat de sistematică dusă de autorităţile separatiste autorităţile separatiste cinci ani mai târziu, împotriva comunităţii româneşti (moldoveneşti)11) Transnistria se caracteriza printr-o structură au condus la o scădere considerabilă a ponderii etnică amestecată în care coexistau trei moldovenilor din raioanele transnistrene, prin comunităţi etnice distincte: românii (moldovenii), refugierea acestora la vest de Nistru. Cu toate care la ambele raportări statistice deţineau o acestea, în Transnistria există regiuni cu majoritate relativă, ruşii (a căror pondere a populaţie compact românească, mai ales în crescut) şi ucrainenii (Tabel 3, Fig. 8). unele zone rurale şi cu precădere în arealul Dubăsari-Grigoriopol, areal ce separă zona majoritar rusească de la Tiraspol de cea predominant ucraineană de la Râbniţa. Atât la 10) Între cele două municipii ale Transnistriei funcţionează una dintre cele mai lungi linii de trolebuz din Europa (26 km) şi singura interurbană. 11) Între multe alte măsuri coercitive, această politică s-a concretizat prin închiderea sau nealocarea de fonduri pentru şcolile cu predare în limba română sau acte violente, precum profanarea cimitirului românesc din Tighina. P A G I N A 16 GEOGRAFUL

Tabel 3 Structura etnică a Transnistriei la recensămintele din 1989 şi 2004

Comunitatea etnică 1989 1994 români (moldoveni) 39,9 % 32 % ucraineni 28,3 % 29 % ruşi 25,5 % 30 % alţii 6,3 % 9 %

de 8,8 tone). In perioada sovietică a fost muzeu (Muzeul Slavei Militare); a fost închisă de sovietici în 1962 şi redeschisă în 1990; acum aparţine de Mitropolia Moldovei.

Fig. 9 - Mănăstirea Noul Neamţ – Chiscani

Fig. 8 - Transnistria. Principalele etnii.

In pofida liniei politice antimoldoveneşti promovată de autorităţile de la Tiraspol, prezenţele româneşti în Transnistria sunt incontestabile. Pe lângă cetatea Tighinei, un alt exemplu l-ar putea constitui Mănăstirea Noul Fig. 10 - Complexul sportiv „Sheriff” Neamţ – Chiscani, cea mai mare mănăstire din din Tiraspol Basarabia (Fig. 9), situată la aproximativ 6-7 km de Tighina. Ctitorită de călugării din Neamţ, care s-au retras aici când a început secularizarea averilor mănăstireşti şi a fost scoasă limba slavonă din biserică, măsuri luate sub Al. I. Cuza, pentru întărirea autorităţii statului (1860- 1864), biserica dispune în prezent de cea mai înaltă clopotniţă din Republica Moldova (clopot ANUL III NUM Ă R U L 3 - 4 P A G I N A 17

După 1990 situaţia economică s-a Bibliografie degradat considerabil. Intr-o primă fază (1990- 1995) corespunzătoare conflictului deschis cu Bodocan, V. (1997), Geografie politică, autorităţile de la Chişinău, producţia a fost Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca. orientată către apărare, armamentul de Deică, P. (2000), Transnistria în jocul provenienţă transnistreană contribuind la geopolitic al Rusiei, în Revista Română de întreţinerea, prin fel de fel de filiere intermediare, Geografie Politică, anul II, nr.1, p. 45-52. a zonelor de conflict din spaţiul ex-sovietic. Grimm, F.-D. (1997), Transnistrien - ein Unele uzine, profitabile înainte de 1990, au fost postsowjetisches Relict mit ungewissen privatizate „strategic” şi falimentate în mod voit. Perspectiven, în Europa Regional, 5. Un astfel de exemplu îl constituie uzina Iacob, Gh. (1997), Consideraţii geo- metalurgică de la Râbniţa construită în anii 1980 istorice şi politice privind prezenţa românilor pe ce acoperea aproape 60% din producţia teritoriul fostului Imperiu Rus (ţarist şi sovietic), în industrială a Transnistriei şi care a fost Buletin Geografic, I, 1, Institutul de Geografie, p. cumpărată de magnatul ucrainean Rinat 13-22. Ahmedov pentru a fi închisă şi a fi scoasă din Heuberger, V., Jordan, P., Kahl, Th., circuitul productiv, astfel încât să nu mai facă Lozovanu, D. (2010), Ethnic consciousness in concurenţă metalurgiei ucrainene. the Republic of Moldova in 2004, în Atlas Principala realizare a autorităţilor Ost- und Südosteuropa / Atlas of Eastern and separatiste din Transnistria ce a ajuns să Southeastern Europe, 2.10 – MD, Österrei- constituie cartea de vizită a oraşului Tiraspol, o chischen Akademie den Wissenchaften, Wien. constituie complexul sportiv „Sheriff”, cu o King, Ch. (2000), The Moldovans: suprafaţă de peste 40 hectare şi 13 300 locuri, Romania, Russia, and the Politics of Culture, inaugurat în luna august 2000 (Fig.10). Hoover Institution Press. Corporaţia „Sheriff” ce deţine stadionul şi clubul Săgeată, R. (2006), Graniţa româno- de fotbal se ocupă deopotrivă şi cu petrolul, română. Recurs la memorie, în GeoPolitica. supermarketuri, posturi de televiziune etc, Revistă de Geografie politică, Geopolitică şi constituind practic principalul agent economic al Geostrategie, IV, 16-17, Edit. Top Form, p. 165- Transnistriei. 172. Simileanu, V., Săgeată, R. (2009), Geopolitica României, Edit. Top Form, Bucureşti.

P A G I N A 18 GEOGRAFUL

AMERICA LATINĂ ÎN CONTEXT GEOPOLITIC REGIONAL ŞI MONDIAL

Drd. Florina BADEA [email protected]

Latin America in the Regional and International Geopolitical Context. The present paper pursues to highlight the actors (powers like the USA, the EU or China) that have been influencing the Latin American region and to identify the political, economic and strategic interests in the current geopolitical context. Moreover, the article describes the regional and sub-regional integration mechanisms, the formats of association with other states or geographical areas, by assessing the viability of such mechanisms.

Key words: Latin America, regional integration mechanism, (neo) populism, spheres of influence, emerging economies

Introducere politicii externe a ţărilor latinoamericane faţă de politica SUA şi o atenţie sporită acordată Anul 2010 a însemnat aniversarea proceselor regionale de integrare; Bicentenarului Independenţei pentru multe dintre 3. o mai mare inserţie a ţărilor statele latino-americane. Este deci, un moment latinoamericane pe piaţa economică propice, pentru a face un bilanţ al realizărilor şi al internaţională – cu siguranţă America Latină este neîmplinirilor. Ce rol joacă astăzi America Latină o regiune mult mai stabilă din punct de vedere pe scena internaţională? Cei 200 de ani nu au economic decât politic; adus numai abolirea sclaviei, ci şi o nouă 4. criza modelului statului democratic- schimbare în geopolitica imperiilor colonizatoare. reprezentativ asociat unei scheme economice Despre America Latină ca actor politic se poate capitaliste neoliberale şi accentuarea inechităţilor vorbi numai începând de la obţinerea sociale, economice şi teritoriale. independenţei (Castañeda Delgado). Până la America Latină reprezintă 15% din începutul secolului XIX, America Latină s-a aflat suprafaţa Terrei, 8,6% din populaţia globului, 8% sub „împărţirea” Spaniei, Portugaliei, Marii din PIB-ul mondial, cu un venit pe cap de locuitor Britanii şi Franţei, în special. Primul libertador- de circa 10.500 USD, în funcţie de paritatea geopolitician latinoamerican care a introdus puterii de cumpărare (dublu faţă de cel al unor ideea unui stat independent şi suveran a fost ţări emergente). Directorul financiar al Diviziei Simón Bolívar (1783 – 1830), care şi-a trasat America a Băncii Santander, Francisco Luzón ideile geopolitice în faimoasa „Carta de afirmă cu toată încrederea că „centrul de Jamaica” (Scrisoare din Jamaica – 1815). gravitaţie al populaţiei, PIB-ului şi al Dacă se poate caracteriza regiunea perspectivelor pentru viitor se mută din Nord în America Latină cu un singur cuvânt, acesta ar fi Sud, iar America Latină ocupă un loc privilegiat incertitudine. Analistul politic chilian Manuel Luís pe noua scenă mondială”, cu un potenţial enorm Rodríguez1) a identificat patru tendinţe de creştere. Specialistul Băncii Santander afirmă geopolitice ale regiunii Americii Latine: că perioada 2010-2020 este decada Americii 1. instalarea unor regimuri (neo)populiste, Latine. de factură naţionalistă, consecinţă a crizei Astfel, nu este de mirare faptul că economice şi a saturaţiei poporului faţă de regiunea latinoamericană a fost printre primele promisiunile neîndeplinite ale guvernelor (de care au ieşit din recesiune, cu o creştere multe ori, aflate în mâna unui singur partid); 2. un nivel mai crescut al autonomiei 1) În articolul „Incertitudinea geopolitică a Americii Latine – tendinţe şi scenarii”, publicat la 24 aprilie 2011, http://geopoliticaxxi.wordpress.com/2011/04/24/la-incertidumbre-geopolitica-de-america-latina- tendencias-y-escenarios/ ANUL III NUM Ă R U L 3 - 4 P A G I N A 19

estimată de Fondul Monetar Internaţional la neoliberale. 10% dintre cei mai bogaţi deţin 48% peste 4,5% pentru anul 20112). din veniturile totale, în timp ce 10% dintre cei mai săraci doar 1,6%. 52 latinoamericani (dintre care America Latină, din punct de vedere 30 sunt brazilieni) se regăsesc în lista Forbes a geopolitic – cadru conceptual celor mai bogaţi oameni din lume, cu averi ce depăşesc 1 miliard de dolari SUA. Printre ei se America Latină a fost percepută, la numără mexicanul Carlos Slim (cel mai bogat începuturile geopoliticii, ca o regiune marginală, om din lume, cu o avere estimată la 74 miliarde fie de către Halford John MacKinder (regiune USD în 2011 – preşedinte al Telmex, Grupo dominată de puterile maritime), fie de către Karl Carso, Inbursa), brazilianul Eike Batista (locul 8 Haushofer (o pan-regiune a Statelor Unite ale cu 30 miliarde USD – are afaceri în domeniul Americii, catalogată ca sursă de materii prime). mineritului) sau actualul preşedinte al Republicii De-a lungul vremii, geopoliticienii au văzut Chile, Sebastián Piñera (locul 488, cu 2,4 America Latină ca o anexă, o prelungire a miliarde USD – proprietar al companiei aeriene principalelor puteri mondiale. În perioada LAN Chile, al televiziunii Chilevisión şi al clubului războiului rece, America Latină s-a aflat sub de fotbal Colo Colo). sfera de influenţă a SUA, care au şi intervenit În zilele noastre, America Latină este o militar în zonă, bazându-se pe doctrina Monroe. regiune care îşi caută autonomia şi un model Se impun câteva observaţii cu privire la propriu de urmat, fără influenţele europene sau regiunea Americii Latine, din punct de vedere americane. Apar foarte multe proiecte politice geopolitic: separate (blocuri regionale şi subregionale de 1. Se poate vorbi de America Latină în integrare), pentru prima dată în istorie a fost ales plan geopolitic ca despre o regiune nouă, care un preşedinte indigen (Evo Morales, în 2006, în de-abia acum începe să emită pretenţii de actor Bolivia – de origine aymara) şi ca dovadă a relevant în plan internaţional – este mai ales maturităţii politice avem primele femei alese cazul Braziliei şi Mexicului. preşedinte în: Chile (2006), Argentina (2007), 2. Tendinţa Statelor Unite de a se Costa Rica (2010) şi Brazilia (2011). dezinteresa tot mai mult de America Latină. 3. Solidaritatea statelor latinoamericane, Principalele mecanisme de integrare mai ales în ceea ce priveşte asumarea poziţiilor subregională sau regională în America Latină: în cadrul reuniunilor internaţionale. 4. Existenţa unor probleme serioase cu I. NAFTA (North American Free Trade care se confruntă regiunea latinoamericană, care Agreement) – Acordul Nord American de Comerţ sunt următoarele, conform Secretarului General Liber este un acord regional între Canada, SUA şi al Organizaţiei Statelor Americane, José Miguel Mexic pentru crearea unei zone de comerţ liber, 3) Insulza : criminalitatea organizată (spre semnat la 17 decembrie 1992 şi care a intrat în exemplu, în America Latină au loc 75% din vigoare la 1 ianuarie 1994. Scopul principal al numărul răpirilor la nivel mondial), traficul de acestui acord este liberalizarea comerţului cu droguri, de persoane şi arme, sărăcia, produse şi servicii, prin eliminarea barierelor inechitatea, discriminările sociale, rasiale, tarifare şi netarifare între părţi şi prin liberalizarea fluxurile migratorii crescânde către SUA şi investiţiilor intra-zonale. NAFTA nu are obiective Uniunea Europeană, poluarea. de natură politică. Spre deosebire de alte tratate 5. Existenţa unor sisteme politice încă similare (cum ar fi cel al Uniunii Europene), fragile, cu frecvente cazuri/acuzaţii de corupţie la NAFTA nu instituie un organism central de nivel instituţional (guverne, parlamente, armată, coordonare. poliţie), apariţia (neo)populismului şi revenirea Secretariatul NAFTA este un organism regimurilor politice de stânga, contrare celor pro- independent, responsabil de administrarea americane (de dreapta). rezoluţiilor privind soluţionarea controverselor 6. Polarizarea societăţii, cu diminuarea legate de aplicarea NAFTA. Are trei secţiuni clasei de mijloc, în contextul aplicării neadecvate (canadiană, americană şi mexicană), fiecare cu sau defectuoase a politicilor economice un secretar naţional şi birouri de reprezentare în 2) Sursa: http://informe21.com/fondo-monetario-internacional/fmi-consolida-crecimiento-latinoamerica- venezuela-crecera-33-2011 . 3) În articolul publicat la adresa http://www.vitral.org/vitral/vitral79/reflex1.htm , mai-iunie 2007.

P A G I N A 20 GEOGRAFUL

cele trei capitale. Secretariatul NAFTA este coordonate prin Mecanismul de Negociere subordonat Comisiei de Comerţ Liber a NAFTA, Regională (CRNM), creat în 1997. care este formată din miniştrii comerţului din cele IV. CAN (Comunitatea Andină) – La trei ţări. De la semnarea NAFTA şi până în reuniunea Consiliului Prezidenţial Andin din martie prezent, comerţul trilateral s-a triplat, s-a 1996, din oraşul peruan Trujillo, au fost semnate îmbunătăţit accesul la produse cu preţ şi calitate ‚Declaraţia de la Trujillo” şi „Protocolul de mai competitive, s-au creat noi locuri de muncă şi modificare a Acordului de la Cartagena”, conform au crescut fluxurile de investiţii. cărora Pactul Andin, constituit în 1969, prin II. SICA (Sistemul de Integrare Acordul de la Cartagena de Indias (Columbia), s-a Centroamericană) – este cadrul instituţional al transformat în Comunitatea Andină de Naţiuni integrării regiunii Americii Centrale. A fost stabilit (CAN). la 13 decembrie 1991 prin semnarea Membri: Bolivia, Columbia, Ecuador şi Peru. Protocolului de la Tegucigalpa. Scopul Observatori: au statut de observator 25 de ţări şi fundamental este cel al creerii regiunii într-o organizaţii internaţionale, între care şi România “zonă a păcii, libertăţii, democraţiei şi dezvoltării, (din 1982). CAN are drept obiectiv realizarea unei bazată pe respectul ferm, încurajarea şi pieţe comune andine şi integrarea economică a promovarea drepturilor omului”. Membri: Belize, ţărilor membre, dar şi integrarea la nivel Costa Rica, El Salvador, Guatemala, Honduras, continental. Nicaragua şi Panama. Stat asociat: Republica V. MERCOSUR (Piaţa Comună a Sudului) Dominicană. Observatori regionali: Mexic, Chile – Tratatul de constituire a Pieţei Comune a şi Brazilia. Observatori extraregionali: Republica Sudului - MERCOSUR (Tratatul de la Asunción) a China (Taiwan), Spania şi Germania. Sediul fost semnat de preşedinţii Argentinei, Braziliei, Secretariatului General al SICA este în San Paraguayului şi Uruguayului la 26 martie 1991. Salvador. Structura instituţională a fost stabilită în decembrie III. CARICOM (Comunitatea Caraibilor) – 1994, prin semnarea Protocolului de la Ouro Preto Tratatul de constituire a Comunităţii Statelor din (Brazilia), ceea ce i-a conferit personalitate juridică zona Caraibilor şi a Pieţei Comune – CARICOM internaţională. Membri: Argentina, Brazilia, (Tratatul de la Chaguaramas, Trinidad şi Paraguay şi Uruguay; din decembrie 2005 a Tobago) a fost semnat de Barbados, Jamaica, depus cerere de aderare Venezuela, care a Guyana şi Trinidad şi Tobago la 4 iulie 1973 şi a părăsit CAN. Până la această dată statutul intrat în vigoare în cursul aceluiaşi an, la 1 Venezuelei a rămas incert, nefiind ratificată august. Tratatul a fost revizuit şi extins şi asupra intrarea sa ca membru cu drepturi depline de către Economiei şi Pieţei Unice (Common Single Congresul din Paraguay. Asociaţi: Bolivia (1996), Market and Economy – CSME) de către şefii de Chile (1996), Columbia (2004), Ecuador (2004) şi guvern ai statelor membre la 5 iulie 2001, la Peru (2003). Obsevator: Mexic. Obiective: Nassau, Bahamas. Membri (15): Antigua şi Integrarea sub-regională şi crearea unei pieţe Barbuda, Bahamas4), Barbados, Belize, comune. Republica Dominicană, Grenada, Guyana, Haiti, În 1997 s-a inaugurat, la Montevideo, Jamaica, Montserrat, Saint Kitts şi Nevis, Saint Secretariatul Administrativ al MERCOSUR. Lucia, Saint Vincent şi Grenadine, Surinam, Procesul de integrare în cadrul MERCOSUR are Trinidad şi Tobago. Asociaţi (5): Anguilla (1999), o evoluţie complexă, în special datorită Bermuda (2003), Insulele Virgine Britanice dificultăţilor de armonizare a intereselor (1991), Insulele Cayman (2002), Insulele Turks economice ale principalilor parteneri: Brazilia şi şi Caicos (1991). Argentina. Pentru extinderea relaţiilor sale în VI. ALBA (Alternativa Bolivariană pentru emisferă, CARICOM a înfiinţat în 1993 America Latină şi Caraibi – Tratatul de Comerţ al CARIFORUM (Forumul Caraibian al Statelor Popoarelor) – Apare ca propunere inspirată din Africane, din Caraibi şi Pacific)5) şi în 1994 ideile lui Simón Bolívar de a crea o Confederaţie Asociaţia Statelor Caraibiene (ACS). La nivel Americană de republici, foste colonii spaniole, cu global, relaţiile externe ale Comunităţii sunt scopul de a contrabalansa diferitele blocuri 4) Bahamas e membră doar în Comunitate, nu şi la piaţa comună. 5) CARIFORUM este configurarea regională caraibiană a ACP: Grupul Statelor din Africa, Caraibi şi Pacific. ACP a fost fondat în 1975 prin Acordul de la Georgetown, Guyana şi reactualizat în 2000 prin Acordul de la Cotonou, Benin; are 79 de state membre, care, în afară de Cuba, au semnat la Cotonou acordul cu UE: 48 state din Africa sub-sahariană, 16 din Caraibi, 15 din Pacific. ANUL III NUM Ă R U L 3 - 4 P A G I N A 21

economice (european, asiatic şi SUA). La singura ţară care ar putea emite pretenţii de lider Summit-ul Americilor de la Miami (1994) şefii de regional, cel puţin din punct de vedere economic, state şi de guverne din regiune au stabilit să şi anume Mexicul, care nu poate aspira la mai pună bazele unei Zone de Liber Schimb a mult decât la statutul de observator. După Americilor (ALCA). Pentru că nu s-a dovedit un moartea fostului preşedinte argentinian, Nestor proiect uşor de realizat, preşedintele venezuelan Kirchner (octombrie 2010), a fost aleasă Hugo Chávez a propus, în decembrie 2001, Secretar General al UNASUR Maria Emma crearea ALBA, ca alternativă de integrare Mejía, fost ministru de externe columbian. regională. Membri: Venezuela, Cuba, Bolivia, VIII. Grupul de la Rio – Mecanismul Nicaragua, Ecuador, Dominica, Antigua & Permanent de Consultare şi Concertare Politică Barbuda, Saint Vincent şi Grenadine. – s-a înfiinţat la reuniunea miniştrilor de externe Observatori: Granada, Haiti, Paraguay, Uruguay ai ţărilor membre ale Grupului de la Contadora şi şi Siria. Grupului de Sprijin desfăşurată în decembrie Obiective: lupta împotriva sărăciei, 1986, la Rio de Janeiro. Membrii fondatori: asimetriilor dintre ţări, analfabetismului şi Columbia, Mexic, Panama, Venezuela (fostul excluziunii sociale; reforma statului; realizarea Grup de la Contadora), Argentina, Brazilia, Peru unei integrări regionale fără influenţele şi Uruguay (fostul Grup de Sprijin). Ulterior au organismelor internaţionale. aderat: Bolivia, Chile, Ecuador, Paraguay (1990), VII. UNASUR (Uniunea Naţiunilor Costa Rica, El Salvador, Guatemala, Honduras, Sudamericane) – este o uniune Nicaragua, Republica Dominicană (2000), Belize interguvernamentală care ar urma să integreze (2005), Guyana, Haiti şi Cuba (2008), Surinam şi două uniuni vamale: MERCOSUR şi Jamaica (2009). CARICOM are un reprezentant Comunitatea Andină, care fac parte dintr-un în Grupul de la Rio, prin rotaţie. proces continuu de integrare a Americii de Sud. Obiectivul iniţial a fost sprijinirea eforturilor Modelul este Uniunea Europeană şi include o de soluţionare a conflictelor din America monedă comună, parlament comun şi paşaport Centrală din perioada formării Grupului. Grupul comunitar. Mecanismele noii entităţi s-au constituit de la Rio abordează şi dezbate majoritatea la primul Summit al Şefilor de Stat al Comunităţii problemelor care preocupă statele din zonă, atât Sudamericane de Naţiuni (Brasilia, 29-30 din punctul de vedere al relaţiilor bi- şi septembrie 2005). O condiţie de lucru importantă a multilaterale, cât şi al prezenţei şi integrării UNASUR este aceea că, într-o primă fază, nu vor fi eficiente a regiunii în actualul context create noi instituţii, Uniunea urmând a folosi internaţional. Este principalul for de consultare, instituţiile deja existente, aparţinând precedentelor coordonare şi concertare a poziţiilor ţărilor blocuri comerciale. membre în abordarea şi tratarea problematicii Tratatul constitutiv al UNASUR a fost regionale şi globale, în eliminarea stărilor semnat la 23 mai 2008, la cel de-al treilea Summit conflictuale prin orientarea eforturilor în direcţia al Şefilor de stat, care a avut loc la Brasilia. consolidării evoluţiilor democratice şi rezolvării Conform Tratatului Constitutiv, sediul Uniunii este gravelor probleme sociale. la Quito, Parlamentul Sudamerican la Grupul de la Rio nu are o structura Cochabamba, iar Banca Sudului la Caracas. S-a instituţională proprie. Organizarea şi renunţat la fosta denumire de Comunitatea coordonarea activităţilor şi reuniunilor Grupului Sudamericană a Naţiunilor (CSAN), la primul este în sarcina Secretariatului Pro-Tempore Summit Sudamerican pe energie, din 16 aprilie (rotativ) care este deţinut pe perioada unui an de 2007 (Insula Margarita, Venezuela). ţara care organizează Reuniunea şefilor de stat La cel de-al treilea Summit sudamerican, din şi de guvern. 8 decembrie 2004, preşedinţii sau reprezentanţii a IX. Organizaţia Statelor Americane celor 12 state sudamericane au semnat „Declaraţia (OSA) – Fondată în 1948, la Bogotá, OSA este de la Cuzco”, o declaraţie de intenţie care anunţa succesoarea Uniunii Internaţionale a Republicilor constituirea Comunităţii Sudamericane. Panama şi Americane, constituită în 1890. Membri: Antigua şi Mexic au participat la semnare în calitate de Barbuda (1981), Argentina, Bahamas (1982), observatori. Allan Wagner Tizón, fost secretar Barbados (1967), Belize (1991), Bolivia, Brazilia, general al Comunităţii Andine, considera că o Canada (1990), Chile, Columbia, Costa Rica, uniune integrală, ca cea a UE, ar putea fi Cuba, Dominica (1979), Ecuador, El Salvador, posibilă până în anul 2019. Grenada (1975), Guatemala, Guyana (1991), Crearea UNASUR elimină din ecuaţie Haiti, Honduras, Jamaica (1969), Mexic, P A G I N A 22 GEOGRAFUL

Nicaragua, Panama, Paraguay, Peru, Republica Dominicană, Surinam, Trinidad şi Tobago, Dominicană, Saint Kitts şi Nevis (1984), Saint Uruguay şi Venezuela. Vincent şi Grenadine (1981), Santa Lucia (1979), Obiectiv: promovarea unui sistem de Statele Unite ale Americii, Surinam (1977), consultare şi coordonare a poziţiilor şi strategiilor Trinidad şi Tobago (1967), Uruguay, Venezuela. comune ale statelor Americii Latine şi caraibiene, Are 66 observatori permanenţi, printre care şi în materie economică, în faţa forurilor şi România (din 1990). organismelor internaţionale; impulsionarea Obiective: întărirea păcii şi securităţii cooperării şi integrării regionale. continentului; prevenirea conflictelor şi asigurarea XII. Asociaţia Latinoamericană de soluţionării paşnice a acestora; organizarea unei Integrare (ALADI) – a fost constituită în 1980, acţiuni solidare a acestor ţări în cazul unei prin Tratatul de la Montevideo, înlocuind agresiuni externe; soluţionarea problemelor Asociaţia Latino-Americană a Comerţului Liber – politice, juridice şi economice între statele ALALC, înfiinţată în 1960. membre; promovarea dezvoltării economice, Membri: Argentina, Brazilia, Bolivia, Chile, sociale şi culturale a regiunii. Sediul OSA este la Columbia, Cuba, Ecuador, Mexic, Nicaragua (din Washington. Actualul secretar general al OSA 11 august 2011), Paraguay, Panama (din 2009), este chilianul José Miguel Insulza, fost ministru Peru, Uruguay şi Venezuela. Observatori: China de externe. (1994), Republica Coreea (2004), Costa Rica X . Comunitatea Statelor (1986), Republica Dominicană (1984), El Latinoamericane şi Caraibiene (CELAC) – Salvador (1981), Elveţia (1991), Guatemala Reacţia Mexicului la crearea UNASUR, din care (1984), Honduras (1982), Italia (1987), Japonia fusese exclus pe criterii aparent geografice, a (2004), Pakistan (2011), Portugalia (1983), fost propunerea, lansată şi aprobată, în principiu, România (1993), Rusia (1993), San Marino la Summit-ul Unităţii de la Cancun din februarie (2010), Spania (1982), Ucraina (2006). Obiective 2010, de creare a Comunităţii Statelor din America – constituirea unei pieţe comune latino-americane Latină şi Caraibi. În principiu este vorba de o prin: instituţionalizare, la un nivel superior, a Grupului de - Crearea unui regim preferenţial de taxe la Rio, în calitatea sa de mecanism de concertare comerciale regionale care să se aplice produselor politică la nivel regional. Evoluţiile acestei noi originare din ţările membre, faţă de cele în vigoare structuri de integrare sunt imprevizibile, pentru terţe state; majoritatea analiştilor fiind prea puţin optimişti, - Acorduri regionale (comune, pentru toate datorită diferenţelor ideologice marcante dintre ţările membre); parteneri. - Acorduri parţiale, între două sau mai multe Membri (32): Antigua & Barbuda, ţări din zonă. Argentina, Bahamas, Barbados, Belize, Bolivia, Organisme ale ALADI: Consiliul Brazilia, Chile, Columbia, Costa Rica, Cuba, Miniştrilor este organul suprem al ALADI, Republica Dominicană, Dominica, Ecuador, El adoptând deciziile referitoare la direcţiile politice Salvador, Grenada, Guatemala, Guyana, Haiti, ale procesului de integrare. Este constituit, după Jamaica, Mexic, Nicaragua, Panama, Paraguay, caz, din miniştrii afacerilor externe sau ai integrării Peru, Santa Lucia, Saint Kitts şi Nevis, Saint din ţările membre. Comitetul Reprezentanţilor Vincent şi Grenadine, Surinam, Trinidad şi este organul politic permanent şi forul de Tobago, Uruguay, Venezuela. negociere în care se analizează şi se pun de XI. Sistemul Economic Latinoamerican acord iniţiativele în vederea atingerii obiectivelor şi al Caraibilor (SELA) – este un organism fixate prin Tratatul constitutiv. Este compus din regional interguvernamental, cu sediul la câte un reprezentant al fiecărei ţări membre, cu Caracas, constituit din 28 de state din America drept la un singur vot. Are sesiuni la fiecare două Latină şi Caraibi, creat la 17 octombrie 1975, săptămâni şi hotărârile sunt adoptate prin votul a prin Acordul Constitutiv din Panama. Membri: două treimi din ţările membre. Este condus de un Argentina, Bahamas, Barbados, Belize, Bolivia, preşedinte şi doi vicepreşedinţi. Secretariatul Brazilia, Columbia, Costa Rica, Cuba6), Chile, General este organul tehnic al ALADI. Are atribuţii Ecuador, El Salvador, Grenada, Guatemala, de propunere, evaluare, studiu şi gestionare în Guyana, Haiti, Honduras, Jamaica, Mexic, vederea îndeplinirii obiectivului Asociaţiei. Sprijină Nicaragua, Panama, Paraguay, Peru, Republica tehnic ţările membre pentru facilitarea negocierilor.

6) Suspendată din 1962, reinvitată condiţionat din 2009, a refuzat invitaţia. ANUL III NUM Ă R U L 3 - 4 P A G I N A 23

Este condus de un secretar general, sprijinit de doi Organisme ale PARLATINO: Adunarea secretari generali adjuncţi, aleşi cu mandate de trei Generală, Adunarea Directivă, Comisii ani, reînnoibile pe aceeaşi perioadă. Sediul este la Permanente, Secretariatul General. Se prevede Montevideo. Actualul Secretar General al ALADI ca PARLATINO să devină organul legislativ al este fostul vicepreşedinte argentinian Carlos CELAC. Alvarez. XIV. Alianţa Pacificului (AP) – este o Realizările concrete obţinute de ALADI, alianţă strategică de integrare a patru state din până în prezent, pe linia integrării economice America Latină, riverane Oceanului Pacific, sunt relativ modeste, motiv pentru care, pentru respectiv Mexic, Columbia, Chile şi Peru cu asigurarea unui rol mai bine definit al ALADI în scopul de a construi relaţii comerciale solide cu cadrul dinamicii actualelor procese de integrare regiunea Asia-Pacific. Acordul Pacificului s-a economică din America Latină, majoritatea ţărilor semnat la Lima, la 28 aprilie 2011, de către membre se pronunţă pentru restructurarea preşedinţii celor patru ţări. Observator: Panama. Tratatului de la Montevideo din 1980, pe baza Prevederi: libera circulaţie a persoanelor, căruia funcţionează în prezent Asociaţia. bunurilor şi serviciilor şi a capitalului. Cele patru XIII. Parlamentul Latinoamerican state asigură 55% din exporturile (PARLATINO) – s-a constituit la 10 decembrie latinoamericane şi 35% din PIB-ul regiunii. Se 1964, prin Declaraţia de la Lima. Este un speră ca în viitor şi Columbia va deveni membru organism regional, permanent şi unicameral, al APEC, iar Alianţa Pacificului va fi mai format din parlamentele naţionale ale statelor puternică decât MERCOSUR. membre. Sediul este în Panama. Actualul preşedinte este deputatul panamez Elías Ariel America Latină în context geopolitic regional Castillo González. şi mondial State membre: Argentina, Bolivia, Brazilia, Chile, Columbia, Costa Rica, Cuba, Republica Relaţia America Latină – Statele Unite ale Dominicană, Ecuador, El Salvador, Guatemala, Americii 7) Mexic, Nicaragua, Panama, Paraguay, Peru, Uruguay, Venezuela, Surinam, Aruba, Curaçao, Din raţiuni geopolitice, Statele Unite au Sint Maarten. Fiecare stat desemnează 12 fost mereu prezente în regiunea reprezentanţi naţionali, aleşi prin vot, în latinoamericană, numită şi „curtea din spate a PARLATINO. SUA”8). Tabel 1 Principalele mecanisme de integrare latinoamericană

La nivel continental: OSA (Organizaţia Statelor Americane), 1948 ALCA (Zona de Liber Schimb a Americilor), 1994 La nivel regional: SELA (Sistemul Economic Latinoamerican şi al Caraibilor), 1975 ALADI (Asociaţia Latinoamericană de Integrare), 1980 GRUPUL DE LA RIO, 1986 PARLATINO (Parlamentul Latinoamerican), 1964 La nivel subregional: CAN (Comunitatea Andină), 1969 CARICOM (Comunitatea Caraibilor), 1973 MERCOSUR (Piaţa Comună a Sudului), 1991 SICA (Sistemul de Integrare Centroamericană), 1991 NAFTA (Zona de Liber Schimb a Americii), 1994 ALBA (Alternativa Bolivariană pentru America Latină şi Caraibi), 2004 UNASUR (Uniunea Naţiunilor Sudamericane), 2008 ALIANŢA PACIFICULUI, 2011

7) Adaptare după BADEA Florina (2010), „Politica SUA faţă de America Latină”, articol apărut în nr. 36- 37 al revistei GeoPolitica, editura TOP FORM şi Asociaţia de Geopolitică „Ion Conea”, p. 167-170. 8) Preşedintele mexican Porfirio Díaz spunea despre ţara sa că este „atât de departe de Dumnezeu şi atât de aproape de Statele Unite”. P A G I N A 24 GEOGRAFUL

America Latină a fost constrânsă să fie de la Rio de Janeiro, septembrie 1947), prin care dependentă de SUA, fiind un furnizor constant s-a adoptat un sistem colectiv de apărare de resurse de materii prime abundente şi ieftine împotriva agresiunilor externe şi o piaţă de desfacere pentru produsele (extracontinentale). În 1948, la iniţiativa lui americane. Principalul interes al SUA în zonă Roosevelt, s-a înfiinţat Organizaţia Statelor este asigurarea stabilităţii politice, economice şi Americane (OSA), cu scopul de a consolida militare şi stoparea expansiunii chineze. pacea şi securitatea, a promova democraţia, a Susţinerea dezvoltării economice presupune şi asigura rezolvarea paşnică a conflictelor dintre crearea locurilor de muncă astfel încât să se statele semnatare şi a acorda ajutor comun în reducă numărul imigranţilor ilegali9) care ajung în cazul unei ameninţări externe. Alte obiective SUA. erau: promovarea cooperării în domeniul economic, social, educaţional, cultural şi ştiinţific. Scurtă istorie a relaţiilor SUA – America Latină10) Doctrina Truman a fost lansată de preşedintele Harry Truman, într-un discurs în La începutul secolului al XIX-lea, faţa Congresului, la 12 martie 1947, ca o reacţie preşedintele Thomas Jefferson a propus la pericolul extinderii ameninţării comuniste. principiile panamericanismului, care Preşedintele John F. Kennedy a lansat, în martie presupuneau soluţionarea conflictelor regionale 1961, un program de asistenţă economică din prin utilizarea mijloacelor paşnice. În 1823, în partea SUA pentru America Latină, numit Alianţa SUA se proclamă Doctrina Monroe – „America pentru Progres, pentru a contrabalansa politicile pentru americani”, prin care se stipula că puterile revoluţionare (din Cuba, în principal). Programul coloniale nu se vor mai implica în problemele stabilea ca pe o perioadă de 10 ani, statele din emisferei vestice; se dorea astfel evitarea America Latină să investească 80 miliarde de oricărei intervenţii a statelor europene pentru dolari, în timp ce SUA garantau un ajutor de 20 recuperarea datoriilor în America Latină. În miliarde de dolari, ca asistenţă împotriva această perioadă, America Centrală şi zona acţiunilor subversive de natură comunistă. Planul caraibiană reprezintă zonele predilecte de nu a fost dus la bun sfârşit întrucât Statele Unite interes şi influenţă pentru SUA. şi-au îndreptat atenţia şi fondurile către războiul Doctrina Destinul Manifest a fost utilizată din Vietnam. Doctrina Reagan (începutul anilor pentru a justifica expansiunea teritorială a SUA, '80) se traducea prin intervenţionismul SUA pe de la Oceanul Atlantic la Pacific, dar şi continent, în vederea eliminării regimurilor intervenţionismul american în afara teritoriului. În comuniste (Cuba, Nicaragua). decembrie 1904, preşedintele Theodore În 1990, preşedintele George H.W. Bush a Roosevelt a emis „Corolarul Roosevelt” – prin propus iniţiativa “Enterprise for the Americas”, care SUA aveau drept de intervenţie pentru a militând pentru crearea unei zone de liber garanta respectarea drepturilor de proprietate schimb de la Anchorage şi până la Ţara de Foc, ale cetăţenilor şi firmelor americane, putând idee bine primită de multe ţări latinoamericane. chiar să intervină pentru restabilirea ordinii În decembrie 1994 a avut loc, la Miami, primul interne. Aşa şi-au justificat SUA intervenţiile în Summit al Americilor (care propunea – prin Republica Dominicană, Cuba, Haiti şi Nicaragua. vocea lui Bill Clinton, lansarea unei Zone de Preşedintele Franklin D. Roosevelt a Liber Schimb a Americilor) marcat însă, o introdus „politica bunei vecinătăţii” (în decembrie săptămână mai târziu, de prăbuşirea peso-ului 1933, la Conferinţa Panamericană, ce a avut loc mexican. Pentru tot mai mulţi era evident eşecul la Montevideo). Roosevelt a transformat reformelor economice neoliberale destinate apărarea naţională în apărare continentală. eradicării sărăciei în America Latină şi Caraibi. Astfel, în 1938, la Conferinţa Panamericană de În timpul campaniei prezidenţiale, George la Lima, SUA au obţinut adoptarea unei „politici Bush promitea “un secol al Americilor”, însă externe emisferice”, fiind un punct cheie pentru atentatele de la 11 septembrie 2001 au schimbat cooperarea politică, economică şi militară cu situaţia, iar combaterea terorismului a devenit ţările latinoamericane. După încheierea celui de- ţinta primordială pentru americani. Din acel al doilea război mondial, s-a semnat Tratatul moment, SUA au perceput America Latină prin Interamerican de Asistenţă Reciprocă (Tratatul prisma securităţii. Datorită instabilităţii

9) În prezent există aprox. 12 milioane de imigranţi ilegali în SUA. 10) KERN, Soeren “¿Cuáles son los intereses de EEUU en Latinoamérica?”, ARI nr. 141/2005. ANUL III NUM Ă R U L 3 - 4 P A G I N A 25

Orientului Mijlociu, resursele energetice ale drept; b) securitatea şi lupta împotriva Americii Latine au devenit strategice pentru ameninţărilor comune (traficul de droguri, interesul SUA. După atentatele teroriste de la 11 gherilele, terorismul); c) bunăstarea regiunii, septembrie 2001, lupta împotriva traficului de combaterea sărăciei, a foametei şi a schimbărilor droguri s-a transformat într-un război împotriva climatice. Aproape nicio referire la America „narco-terorismului”, iar SUA au intervenit în Latină. politica internă a statelor latino-americane. În primul an de mandat, Obama a acordat În relaţia cu statele latinoamericane, o atenţie specială Mexicului (aliat natural, George Bush considera ca priorităţi: liberul datorită poziţiei geografice şi apartenenţei la schimb, lupta împotriva traficului de droguri şi a NAFTA) şi luptei împotriva cartelurilor de droguri. crimei organizate, migraţia, tranziţia spre De asemenea, Brazilia, ca putere emergentă şi democraţie în Cuba. În cel de-al doilea mandat cu un protagonism crescând pe scena al său, preocupările SUA în regiune au fost: internaţională (partener strategic al UE), a Hugo Chávez, influenţa crescândă în regiune a devenit un partener–cheie pentru politica externă Chinei şi a Iranului, predominanţa „stângii”, iar americană, mai ales în chestiunile energetice. principale ameninţări: sărăcia, inechitatea, După aproape trei ani de mandat, Obama corupţia, terorismul şi crima organizată. nu a stabilit o strategie clară, obiective concrete Unul din proiectele strategice ale SUA sau un proiect al politicii sale faţă de America pentru America Latină este crearea ALCA – Latină, zonă care nu creează situaţii conflictuale Zona de Liber Schimb a Americilor grave care să necesite intervenţia (nematerializată, deşi trebuia să intre în vigoare Washingtonului. Au avut loc mai mult acţiuni şi la 1 ianuarie 2005) – în care ar intra 34 de state gesturi simbolice, spre nemulţumirea statelor americane, mai puţin Cuba. latinoamericane. În practică, asistăm la o Politica de neglijare/abandon a regiunii de scădere a prezenţei SUA în zona Americii către George Bush şi incapacitatea de a Latine, chiar dacă cele două regiuni sunt promova o politică regională coerentă au partenere în domeniul economic şi al securităţii. provocat un puternic sentiment antiamerican11). Trebuie avut în vedere faptul că este o relaţie Cu toate acestea, George Bush este bidirecţională, în care ambele părţi trebuie să-şi preşedintele care a efectuat cele mai multe vizite dea silinţa pentru a se ajunge la concertarea în regiune şi a semnat cele mai multe acorduri poziţiilor. de liber schimb12). Printre schimbările pozitive aduse de Bush s-a numărat şi numirea lui Relaţia America Latină – Uniunea Europeană Thomas Shannon, diplomat de carieră13), ca secretar de stat adjunct pentru emisfera vestică. Din păcate, America Latină nu se Asumarea preşedinţiei de către Obama14) regăseşte mereu în lista priorităţilor pentru UE, ci a fost privită cu scepticism de majoritatea doar în cadrul priorităţilor de politică externă ale guvernelor latinoamericane, care nu se aşteptau Spaniei şi Portugaliei. Atenţia statelor europene la o îmbunătăţire substanţială a relaţiilor s-a îndreptat asupra Americii Latine după bilaterale, având în vedere faptul că acesta nu integrarea Spaniei şi Portugaliei în UE (1986), vizitase niciodată regiunea. Priorităţile sale datorită afinităţilor culturale şi lingvistice. În declarate au fost criza financiară, Irak, dialogul cu America Latină, Uniunea Europeană Afganistan şi Iran. În timpul campaniei urmăreşte să contribuie la integrarea graduală a electorale, în mai 2008, şi-a lansat documentul statelor în curs de dezvoltare în economia „New Partnership for the Americas”, bazat pe mondială, precum şi la dezvoltarea şi principiul simplu conform căruia „ceea ce este consolidarea democraţiei şi a statului de drept, al bun pentru popoarele Americii este bun pentru respectării drepturilor omului şi a libertăţilor Statele Unite”. Cele trei puncte fundamentale fundamentale. erau: a) apărarea democraţiei şi a statului de

11) HAKIM, Peter “Qué puede esperar Latinoamérica del próximo presidente de EEUU”, ARI nr. 135/2008. 12) MALAMUD, Carlos şi GARCIA ENCINA, Carlota, „EEUU y América Latina”, ARI nr. 44/2010. 13 Actual ambasador al SUA în Brazilia. Postul rămăsese vacant până în iulie 2003, aproape de finalul mandatului lui George Bush. 14) Obama a obţinut 2/3 din voturile hispanicilor la alegerile din 2008. În SUA sunt 48 de milioane de hispanici (peste 16% din totalul populaţiei). P A G I N A 26 GEOGRAFUL

La nivel bilateral, UE a lansat Parteneriate Roma). Au loc întâlniri ministeriale, informale şi strategice cu Brazilia (4 iulie 2007) şi Mexic (13 pe teme economice sau tehnice. octombrie 2008). De asemenea, UE a încheiat b) UE – SICA (Sistemul de Integrare un Acord de parteneriat economic, coordonare Centroamericană) datează din 1984, pentru politică şi cooperare (Acord global) cu Mexicul şi sprijinirea soluţiilor negociate la conflictele un Acord de Asociere cu Chile. UE este armate centroamericane. La Summitul de la principalul donator de fonduri de asistenţă pentru Madrid (2010) s-a semnat Acordul de asociere şi dezvoltare în America Latină, principalul liber schimb dintre UE şi America Centrală investitor şi al treilea partener comercial al (Guatemala, Honduras, Costa Rica, El Salvador, regiunii (până în 2010, a fost al doilea), după Nicaragua şi Panama). SUA şi China. c) UE – CAN (Comunitatea Andină), dialogul s-a iniţiat în 1993 (Pactul Andin). Instituţionalizarea dialogului UE – America Latină Problematica traficului de droguri este o temă importantă de dialog. În 2010, la Madrid, UE a În 1999 s-a semnat la Rio de Janeiro semnat cu Peru şi Columbia acorduri separate Parteneriatul Strategic între Uniunea Europeană de asociere economică. Se află în curs de şi America Latină şi zona Caraibilor. Acest ratificare un Acord de dialog politic şi cooperare parteneriat îşi propune ca obiective: întărirea şi au loc negocieri pentru un Acord de asociere dialogului politic, la toate nivelele, sprijinirea între UE şi CAN, bazat pe trei piloni: politic, integrării regionale şi subregionale, lupta cooperare şi comercial. împotriva sărăciei, inegalităţilor şi excluziunii. De d) UE – MERCOSUR, cooperare ce atunci şi până în prezent, Comisia Europeană a datează din 1992, ce îşi propune susţinerea finanţat peste 450 de proiecte totalizând circa 3 integrării MERCOSUR. Iniţial a fost încheiat un miliarde de euro. acord de asociere interregională între două La fiecare doi ani are loc Summit-ul uniuni vamale (1995). Se negociază, în prezent, Uniunea Europeană – America Latină şi Caraibi, un Acord de asociere, bazat pe cei trei piloni: o reuniune la nivel de şef de stat sau de guvern politic, cooperare şi comercial. Pentru perioada din statele celor două regiuni. Prima astfel de 2007-2013, bugetul UE alocat pentru diverse întâlnire a avut loc la Rio de Janeiro (1999), proiecte de cooperare este de 50 de milioane urmând apoi altele la Madrid (2002), euro. La cel de-al VI-lea Summit UE-America Guadalajara (2004), Viena (2006), Lima (2008) Latină s-a relansat relaţia UE-MERCOSUR, şi Madrid (2010). Următorul Summit va avea loc după o perioadă mai lungă de blocaj datorită la Santiago de Chile, în iunie 2012. Această scepticismului statelor sudamericane (în special asociere strategică are nu numai efecte politice al Venezuelei). şi economice, dar şi sociale, cum ar fi: sprijinirea e) UE – CARICOM (Comunitatea proceselor democratice în America Latină, Caraibilor) a avut ca scop coordonarea asistenţei creşterea cooperării bilaterale, modernizarea financiare oferite de statele membre UE ţărilor infrastructurii, facilitarea investiţiilor, sporirea caraibiene semnatare ale Convenţiei de la rolului societăţii civile, o mai bună cunoaştere Lomé15). În 2002, în Jamaica, au început reciprocă, creşterea schimburilor comerciale negocierile pentru un acord de asociere bilaterale (în anul 2010, acestea au totalizat 208 economică, acord semnat în 2008. miliarde euro). Dialogul instituţionalizat între America Uniunea Europeană are statut de Latină şi Asia cuprinde: observator permanent în cadrul Organizaţiei a) Forumul de Cooperare Economică Asia Statelor Americane (OSA), Sistemului Economic – Pacific (APEC), lansat în 1989, pentru Latinoamerican (SELA), ALADI (Asociaţia promovarea comerţului între cele 21 de state Latinoamericană pentru Integrare). Există relaţii riverane Pacificului (Australia, Brunei, Canada, instituţionalizate cu aproape toate formele de Coreea de Sud, Chile, China, Hong Kong, asociere regională şi subregională: Filipine, Indonezia, Japonia, Malaiezia, Mexic, a) UE – Grupul de la Rio (începând din Noua Zeelandă, Papua-Noua Guinee, Peru, 1990, odată cu adoptarea Declaraţiei de la Rusia, Singapore, Thailanda, SUA şi Vietnam) şi

15) Convenţia de la Lomé este un acord de schimburi comerciale între Uniunea Europeană şi statele ACP (Africa, Caraibi şi Pacific), în vigoare între 1975-1995. Ulterior au fost semnate Acordurile de la Yaoundé şi Cotonou. ANUL III NUM Ă R U L 3 - 4 P A G I N A 27

atragerea de investiţii. Anual are loc câte o Economice a ONU pentru America Latină reuniune, iar la final se aprobă, prin consens, o (CEPAL), investiţiile chineze în America Latină declaraţie. Sediul Secretariatului General este la sunt de circa 10 miliarde USD pe an. Spre Singapore. APEC a primit solicitări de aderare şi exemplu, în 2010, China a destinat Americii din partea unor state fără ieşire la Pacific (cum Latine circa 9% din totalul investiţiilor sale directe ar fi Columbia sau Ecuador). în străinătate. b) Forumul de Cooperare America Latină Comunitatea chineză din America Latină – Asia de Est (FOCALAE). Este un forum de este estimată la peste 2 milioane de persoane, dezbateri, pe teme politice, culturale, economice, cele mai multe fiind stabilite în Republica Peru, sociale, de educaţie, ştiinţă şi tehnologie, între Brazilia, Panama şi Argentina. Este de menţionat state fără ieşire la Oceanul Pacific. Prima faptul că în China funcţionează unul dintre cele reuniune a avut loc în 1999, la Singapore. mai mari centre de studii asupra Americii Latine Relaţiile bilaterale cu R.P. Chineză au la din lume (în cadrul Academiei de Ştiinţe Sociale bază mai ales comerţul („drumul mătăsii”). China din Beijing). China duce şi o ofensivă culturală, a stabilit relaţii diplomatice cu ţările Americii prin deschiderea de Institute Confucius în Latine încă din secolul XIX (1874 – Peru). Astăzi, regiune (la Buenos Aires, La Plata, Sao Paulo, China este cel de-al doilea partener comercial al Brasilia, Ciudad de México, Chihuahua, Santiago Americii Latine, detronând Uniunea Europeană de Chile, Viña del Mar, Bogota, Medellín, San (în 2011) şi Japonia. Pentru Brazilia este chiar José, Havana, Lima etc). primul partener comercial, schimburile comerciale bilaterale ajungând la un total de Relaţia America Latină – Orientul Mijlociu 62,5 miliarde USD în 2010. America Latină este o zonă foarte atragătoare pentru economia În America Latină locuieşte o importantă chineză, pentru aprovizionarea cu materii prime comunitate musulmană sau arabă (peste 1,5 (soia, cafea, carne, cupru şi uraniu), industriale milioane în Brazilia, circa 700.000 în Argentina şi şi resurse energetice, dar şi ca piaţă de 500.000 în Venezuela, în special de origine desfacere a produselor chinezeşti, fiind o relaţie libaneză, siriană şi turcă). Aceştia s-au stabilit în de tip win-win. Din 2008 există şi un document zona Triplei Frontiere – în Foz de Iguaçu, de strategie a politicii externe chineze faţă de Encarnación sau Ciudad del Este; în sudul America Latină. Atracţia Chinei pentru America Braziliei, în Columbia sau Chile (în special Latină are şi un interes diplomatic, acela de a palestinieni). Mulţi dintre aceştia s-au afirmat în scoate Taiwanul din scena politică internaţională. politică: fostul preşedinte argentinian Carlos În 2010, din cele 23 de state din lume care Menem este de origine sirian, la fel ca Tareck el aveau relaţii diplomatice cu Taiwanul, 12 erau Aissami, actualul ministru de interne ţări din America Latină (respectiv: Belize, venezuelean; foştii preşedinţi Carlos Roberto Republica Dominicană, El Salvador, Guatemala, Flores Facussé (în Honduras) şi Elías Antonio Haiti, Honduras, Nicaragua, Panama, Paraguay, Saca González (El Salvador) – sunt palestinieni, Saint Kitts şi Nevis, Santa Lucia, Saint Vincent şi ca de altfel şi fostul prim ministru din Belize, Said Grenadine)! Wilbert Musa. America Latină reprezintă a patra regiune În ultima perioadă, şi Iranul a devenit un ca prioritate de politică externă a Chinei (după actor interesant pentru unele din statele ţările din bazinul Pacificului şi Asia de Sud-Est; latinoamericane, cum ar fi Venezuela, Cuba, Europa şi Africa). Din punct de vedere Bolivia, Nicaragua sau Brazilia. Iran, ca şi instituţional, există un Forum China – America Venezuela – care este „avocatul” Iranului în Latină, cu accent pe problematica economică şi regiune, este membru fondator al OPEC de cooperare. Preşedintele Chinei, Hu Jintao, a (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol) şi vizitat regiunea în mai multe ocazii: Argentina, este în căutare de alianţe pentru a evita izolarea Brazilia, Chile, Cuba (2004); Mexic (2005); pe plan internaţional. Au fost semnate contracte Cuba, Costa Rica, Peru (2008); Brazilia, culturale, comerciale şi de investiţii. Statele Unite Venezuela şi Chile (2010). urmăresc cu mare atenţie această relaţie pentru China a încheiat tratate de liber schimb cu a se asigura că nu este vorba despre o prezenţă Chile, Peru şi Costa Rica şi desfăşoară negocieri militară iraniană în zonă sau despre livrarea de cu alte state latinoamericane. Are alianţe/ armament nuclear (în ciuda sancţiunilor impuse asocieri strategice cu Argentina, Mexic, de Consiliul de Securitate al ONU). Venezuela, Brazilia şi Cuba. Conform Comisiei P A G I N A 28 GEOGRAFUL

Ca urmare a revoltelor din ţările arabe din Bibescu şi ale doctorului Ilarie Mitrea la primăvara anului 2011, preţul petrolului a campania militară franceză în Mexic (1862-1867) crescut, lucru favorabil statelor latinoamericane şi expediţiile lui Iuliu Popper în Ţara de Foc, producătoare (Venezuela, mai ales), dar a adus Brazilia, Cuba, Mexic (1884-1893). şi pagube companiilor braziliene (Petrobras) cu După obţinerea independenţei, România a investiţii în zonă. Guvernele din Cuba, stabilit relaţii diplomatice cu statele Venezuela şi Nicaragua s-au solidarizat cu fostul latinoamericane şi a deschis legaţii – în 1925, în preşedinte libian Muammar al-Gaddafi. Chile; în 1927, în Cuba; în 1928, în Brazilia; în 1931 – în Argentina; în 1935 – în Mexic, Relaţia America Latină – Rusia Uruguay şi Venezuela; în 1939 – în Peru. Relaţiile au fost întrerupte temporar, în perioada Şi Rusia a stabilit, încă de la începutul comunismului. secolului al XIX-lea, relaţii diplomatice cu statele Relaţiile României cu ţările latinoamericane, mai întâi cu Brazilia, apoi cu latinoamericane au fost mereu caracterizate de o restul. Mulţi dintre politicienii latinoamericani au bună cooperare în cadrul organizaţiilor adoptat măsuri de inspiraţie comunistă. De internaţionale, respectul reciproc, înţelegere, asemenea, Mexicul lui Lázaro Cárdenas i-a oferit dialogul constructiv şi împărtăşirea valorilor azil politic lui Leon Troţky (între anii 1937-1940). democratice. În cadrul UE, România ar trebui să Partidele comuniste din America Latină (destul valorifice relaţiile tradiţionale cu America Latină, de modeste) au fost susţinute de la Moscova. bazate pe moştenirea culturală comună şi pe Cuba a devenit poarta de răspândire a împărtăşirea valorilor fundamentale. comunismului în America Latină („exportul de revoluţie”). URRS a furnizat Cubei armament în Concluzii 1962 şi a staţionat trupe în baze militare proprii. America Latină a fost văzută de URSS doar ca o Miza privind sfera de influenţă asupra zonă de confruntare cu interesele şi sfera de regiunii Americii Latine este una uriaşă: o piaţă influenţă a SUA. După căderea comunismului, de desfacere de aproape 600 de milioane de America Latină nu s-a regăsit printre priorităţile locuitori, imense rezerve de apă, petrol, gaze Rusiei. Cu toate acestea, preşedintele Dmitri naturale şi biomasă, plus o creştere economică Medvedev a avut reuniuni bilaterale (vizite sau de cel puţin 4,5%, în vreme ce alte state se luptă întâlniri în marja evenimentelor internaţionale) cu să iasă din recesiune. În America Latină avem o majoritatea preşedinţilor latinoamericani. Odată lume a contrastelor, procentul cel mai mare de cu debutul crizei economico-financiare, Rusia populaţie urbanizată la nivel global (79%, plus s-a reorientat către îmbunătăţirea prezenţei sale megalopolisuri precum São Paulo, Ciudad de în America Latină, pentru relansarea comerţului México, Rio de Janeiro), cea mai mare pădure bilateral, adâncirea cooperării militare (cu tropicală din lume (Amazon), cel mai arid deşert Venezuela, în special) sau prin noile proiecte de din lume (Atacama), cel mai mare producător de cooperare la nivel global (BRICS – Brazilia, cafea, citrice, zahăr, cupru, argint; dar şi o Rusia, India, China şi Africa de Sud, adică grupul moştenire culturală de neegalat, care a dat mai economiilor emergente). Prin acţiunile sale, mulţi laureaţi ai Premiului Nobel. Rusia doreşte să se asigure că va fi un actor America Latină este un continent paşnic şi important în noua configuraţie mondială de una dintre cele mai pacifice regiuni ale lumii, dar multipolaritate. Pentru a contrabalansa influenţa în acelaşi timp având de rezolvat conflicte SUA în regiune, Rusia a căutat să se apropie de interne, dispute teritoriale sau de mediu regimurile ostile Washingtonului (Nicaragua, (exemple: între Columbia şi Venezuela, Cuba, Venezuela, Bolivia, Ecuador). Argentina şi Uruguay, Chile şi Bolivia, Chile şi În America Latină trăiesc peste 350.000 Peru, Costa Rica şi Nicaragua, Guatemala şi de originari ruşi, în special în Argentina şi Belize etc). În plan politic, a apărut o schimbare Brazilia, iar Biserica Ortodoxă Rusă este o în politica regimurilor de stânga, cu tendinţe de prezenţă constantă în viaţa culturală. populism, care creează incertitudini privind consolidarea democraţiei în zonă. Relaţia America Latină – România Din punct de vedere al asigurării securităţii în regiune, America Latină rămâne Primele contacte româneşti cunoscute cu dependentă de ajutorul (mai ales financiar) SUA America Latină sunt participările lui George – prin proiecte cum ar fi Planul Columbia, Planul ANUL III NUM Ă R U L 3 - 4 P A G I N A 29

Mérida, Planul Mesoamerica (fostul Plan Puebla- economică (a 8-a din lume). Pe de altă parte, Panama). De asemenea, se constată o cursă a vizează afirmarea sa ca protagonist de primă înarmărilor în Venezuela, Columbia, Brazilia, mărime pe scena internaţională. Chile şi o creştere a cheltuielilor pentru apărare. Mexicul are şi el veleităţi de influenţă în Regiunea latinoamericană este din ce în America Latină, mai ales în America Centrală. ce mai globalizată. Avem de-a face cu un Datorită apropierii geografice, este, la rândul paradox: integrarea este văzută ca o său, influenţat de SUA, mai ales din motive oportunitate, dar în acelaşi timp, ca o ameninţare economice (maquiladoras) şi de asigurare a (datorită luptei pentru resurse). Din punct de securităţii. Mexicul rămâne o punte de legătură vedere economic, statele latinoamericane, între SUA şi America de Sud. Spre deosebire de obişnuite cu perioadele de instabilitate, s-au Mexic, care realizează 80% din schimburile dovedit a fi mult mai bine pregătite pentru a trece comerciale cu SUA, Brazilia are un comerţ peste criza economică şi financiară, dar cu o exterior diversificat ca parteneri (Asia, Europa, provocare uriaşă – aceea de a reduce imensa SUA). Este singura ţară capabilă să fie un rival al inechitate socială. În ceea ce priveşte raporturile SUA, datorită dimensiunilor geografice, Americii Latine cu restul lumii, se observă că economice şi poziţiei geostrategice. Pe de altă multe dintre statele latinoamericane sunt parte, Venezuela îşi extinde sfera „bolivariană” dependente de exporturi, în special de produse de influenţă în Ecuador, Bolivia, Cuba şi primare (America Centrală, Paraguay, Uruguay, Nicaragua. Bolivia etc) şi de veniturile obţinute din turism, iar majoritatea exporturilor au loc intraregional. * * * * * Raportul Comisiei Economice a ONU pentru America Latină (CEPAL) pe 2010 arată La 200 de ani de la obţinerea că America Latină este regiunea unde a crescut independenţei, ţările latinoamericane sunt încă cel mai mult procentul investiţiilor străine directe, în curs de dezvoltare şi încearcă să-şi facă loc însumând 112,6 miliarde USD. Principalii pe scena internaţională, neavând un rol investitori în America Latină au fost: SUA (17%), protagonist, dar participând cu succes la agenda Olanda (13%), China (9%), Canada, Spania şi politică a ONU (schimbări climatice, mediu Marea Britanie (fiecare din ele cu 4%), Japonia înconjurător etc.). (3%). Referitor la organizaţiile de integrare Bibliografie latinoamericane, OSA se afirmă ca principala entitate continentală, dar sub controlul SUA; Bettoni, G. (2009), Dalla geografia alla UNASUR se află încă la început, în proces de geopolitica, Franco Angeli, Milano. organizare; ALADI nu are componentă politică; Bratu, D. (2000), Istoria relaţiilor româno- aderarea Venezuelei la MERCOSUR ar putea latino-americane, Editura Lumina Lex, Bucureşti. aduce fracturi în sânul grupării; SICA pare mai Braudel, F. (1994), Gramatica civilizaţiilor, degrabă interesată de negocierile cu UE, iar Editura Meridiane, Bucureşti CARICOM de întărirea relaţiilor cu vecinii din Cadena Montenegro, J., L. (2009), “200 America Centrală. Legăturile de cooperare sunt años de independencia de Latinoamérica y su mai degrabă între preşedinţi decât între popoare. evolución geopolítica. Una visión desde Dintre ţările Americii Latine, Mexicul (din Sudamérica”, Revista de Relaciones 1994) şi Chile (din 2010) sunt singurele state Internacionales, Estrategia y Seguridad, vol. 4., membre al Organizaţiei pentru Cooperare şi nr. 1, Universitatea Militară Nueva Granada, Dezvoltare Economică (OCDE); Venezuela şi Columbia. Ecuador sunt membre ale Organizaţiei Ţărilor Carmagnani, M. (2003), L' altro Occidente. Exportatoare de Petrol (OPEC), Mexic, Peru, L' America Latina dall' invasione europea al Chile sunt membre ale APEC (Forum de nuovo millenio, Piccolo Biblioteca Einaudi, Storia Cooperare Economică Asia-Pacific); iar din G-20 e geografia, Torino fac parte Argentina, Brazilia şi Mexicul. Carriquiry Lecour Guzmán, M. (2003), Prin proiectele de integrare, Brazilia Una scomessa per l' America Latina. Memoria e doreşte să-şi consolideze statutul de lider destino storico di un continente, Le Lettere, regional (să fie unanim recunoscut ca atare), de Firenze. reprezentant al întregului continent, date fiind Castaneda, Delgado, P. (2004), Las dimensiunile sale, influenţa politică şi puterea guerras en el primer tercio del siglo XIX P A G I N A 30 GEOGRAFUL

en Espańa y América, Editura Deimos, Madrid. Latina contemporanea, Editore Laterza, Roma. Corna Pellegrini, G. (1988), L' America Latina, UTET- Libreria, Torino. Articole ce pot fi studiate pe Internet, pe Daudel, C. (1994), Geografie, Geopolitică site-ul http://www.realinstitutoelcano.org/wps/ şi Geostrategie – Termeni în schimbare, în portal: Geopolitica vol. I, Iaşi. Del Arenal, Celestino, “Las relaciones D' Avanzo, B., Morelli, G. (2003), Parliamo entre la UE y América Latina”, DT 36/2009. Dell' America Latina, Quaderni di Orientamento, Hakim, P. “Qué puede esperar Libri Liberi Srl, Firenze. Latinoamérica del próximo presidente de EEUU”, Fukuyama, F. (2004), Construcţia statelor. ARI nr. 135/2008. Ordinea mondială în secolul XXI, Edit. Antet XX Kern, S. “¿Cuáles son los intereses de Press, Bucureşti. EEUU en Latinoamérica?”, ARI 141/2005. Giaconi, M. (2003), Spazio e potere. Malamud, C., García Encina, Carlota, Modelli di geopolitica, Franco Angeli, Milano. „EEUU y América Latina”, ARI 44/2010. Heredia, Edmundo A., Otero Delia del Pilar (1996), Los escenarios de la historia. Pagini oficiale ale organizaţiilor regionale Imágenes espaciales en las relaciones sau internaţionale: internacionales latinoamericanas, CIFFYH, http://www.aladi.org/nsfweb/sitioIng/ Córdoba, Argentina. http://www.alianzabolivariana.org/ Jean, C. (2004), Geopolitica del 21 secolo, http://www.apec.org/ Editori Laterza, Bari. http://www.caricom.org/ Jean, C. (2003), Manuale di geopolitica, http://www.comunidadandina.org/ Editori Laterza, Roma. quienes.htm Lizza, G. (2001), Itinerari del potere, UTET http://www.eeas.europa.eu/la/ Libreria, Torino. index_en.htm Marin, V. (2004), Geopolitica şi noile http://www.eclac.org/ provocări ale secolului XXI, Edit. Universităţii http://www2.goldmansachs.com/ideas/ Transilvania, Braşov. brics/index.html Moscato, A. (2008), Il risveglio dell' http://grupoderio.org/ America Latina. Storia e presente di un http://www.latinobarometro.org/latino/ continente in movimento, Edizioni Alegre, Roma. latinobarometro.jsp Neguţ, S. (2005), Introducere în http://www.mercosur.int/msweb/Portal% geopolitică, Edit. Meteor Press, Bucureşti. 20Intermediario/ Plana, M., Trento A. (1992), L' America http://www.nafta-sec-alena.org/sp/ Latina nel XX secolo. Economia e società. view.aspx Instituzioni e politica, Ponte Alle Grazie, Firenze. http://www.oas.org/en/default.asp Pompejano, Daniele (2006), L' America http://www.oecd.org/home/ Latina contemporanea. Tra democrazia e http://www.opec.org/opec_web/en/ mercato, Carocci editore, Roma. http://www.parlatino.org/ Ramonet, I. (1998), Geopolitica del caos, http://www.sela.org/view/index.asp? Asterios Editore, Trieste. ms=258 Rouquie, A. (2007), L' America Latina, www.sica.int/ Bruno Mondadori, Milano. http://www.pptunasur.com/inicio.php Zanatta, Loris (2010), Storia dell' America ANUL III NUM Ă R U L 3 - 4 P A G I N A 31

SEGREGAREA URBANĂ. CAUZE ŞI EFECTE

Drd. Viorel MIONEL [email protected]

de mahala sau de „ghetou urban”1) – cazul Introducere populaţiilor sărace din unele oraşe ale Americii Latine, sau al populaţiei negre din SUA şi Africa Viaţa contemporană este din ce în ce mai de Sud –, precum şi acele fortăreţe, citadele sau mult legată de oraşe – cel puţin pentru cei „ghetouri ale bogaţilor”2) – prezente în foarte aproape 50% din locuitorii mediului urban la nivel multe metropole ale lumii. Invers, dacă nu se iau mondial – de dinamica, procesele şi fenomenele măsuri pentru combatere acestor dezechilibre care se dezvoltă, atât în interiorul, cât şi în sau disfuncţionalităţi, componenta fizică – sau imediata vecinătate a acestora. Viaţa urbană mai exact spaţiul în care îşi duc viaţa de zi cu zi este animată şi ghidată de modalitatea de locuitorii spaţiilor urbane segragate – se percepţie a spaţiului urban. Această percepţie se răsfrânge asupra vieţii socio-economice. Astfel, bazează pe realităţile spaţiale create în urma locuitorii segregaţi din punct de vedere urban, contactului dintre individ (locuitor al oraşului, vor avea de suferit datorită imaginii negative pe rezident etc.) şi spaţiul urban. Complexitatea care o expune spaţiul rezidenţial segregat. Nu de spaţiului urban creşte odată cu dimensiunea puţine ori, populaţia acestor spaţii urbane este spaţială şi umană a oraşelor, de pildă, cu cât un discriminată pe piaţa forţei de muncă, în mediul oraş este mai mare (metropolă, conurbaţie, educaţional, cel de sănătate sau cel instituţional. megalopolis etc.), cu atât mai mult se amplifică şi Imaginea zonelor urbane segregate este se radicalizează procesele şi fenomenele asociată cu lipsa educaţiei, şomaj, violenţă, trafic urbane. Totodată, în acest mediu antropic cele de droguri, criminalitate etc. – în cazul populaţiei mai importante procese şi fenomene sunt legate sărace sau al diferitelor rase şi etnii –, sau de cele două componente de bază ale oraşelor: accesul restricţionat pentru restul populaţiei, în componenta fizică şi componenta socio- spaţui rezidenţial al elitelor (adevărate fortăreţe, economică. Este foarte adevărat, însă, că unii cu garduri foarte înalte şi măsuri de securitate cercetători sau specialişti ar putea opina faptul sporite sau, aş spune, chiar exagerate), precum că, exista mult mai multe elemente extrem de şi relativa izolare. importante pentru spaţiului urban, dar consider Astfel, articolul de faţă va încerca să că numai cele două menţionate anterior sunt creeze o viziune de ansamblu asupra aspectelor cele care stau la baza dinamicii evolutive a metodologice, socio-economice şi spaţiale ale oraşelor. segregării urbane. Analiza se va concentra Cu toate acestea, cele două componente asupra laturilor teoretice, metodologice şi fundamentale ale spaţiului urban evoluează în practice, precum şi a modalităţilor relevante de strânsă legătură cauzală, completându-se evidenţiere a dimensiunilor şi modului de reciproc sau, dimpotrivă, creând dezechilibre măsurare sau cuantificare a segregării din grave în peisajul urban. Aşadar, atunci când spaţiul urban. Segregarea urbană a atras atenţia componenta socio-economică nu ţine cont de multor cercetători din domenii precum: geografie, cea fizică, apar acele dezechilibre de care sociologie, psihologie etc. vorbeam anterior, materializate, de exemplu, prin Şcoala de la Chicago, care se dovedeşte apariţia segregării urbane şi a unei „arhitecturi” a fi cea mai prestigioasă sursă a sociologiei

1) Gonzalo Saravi, Urban segregation and public space: young people in enclaves of structural poverty, Cepal Review, no. 83, 2004, p. 35. 2) Peter Marcuse, Enclaves Yes, Ghettoes, No: Segregation And The State, Lincoln Institute of Land Policy, Conference Paper, 2001, p. 2. P A G I N A 32 GEOGRAFUL

americane, a efectuat o mulţime de studii în sunt toţi „o apă şi un pământ”. De exemplu, domeniu, arătând că locuitorii oraşului sunt grupurile de persoane cu venituri medii şi mari foarte diferiţi şi extrem de independenţi în pot considera membrii grupurilor sărace din competiţia pentru o poziţie socială şi un loc comunităţile segregate ca fiind violenţi, leneşi, convenabil în arealul urban. Grupurile spaţiale nesociabili etc., iar cadrul care se creează nu distincte şi arealul către care converg sunt este altceva decât condiţia de bază pentru dependente de anumite caracteristici, astfel discriminare, excludere şi perpetuarea segregării apărând persoane cu însuşiri/caracteristici urbane. Dar aceasta nu este singura cauză a similare care ocupă spaţii similare3). Rezultă în segregării urbane, deoarece acest fenomen este acest mod ceea ce Şcoala de la Chicago unul multidimensional. denumeşte „segregare ecologică”. Această Segregarea urbană ca fenomen segregare este întâlnită în toate clasele sociale multidimensional precum şi cauzele şi efectele şi poate fi atât voluntară, cât şi involuntară4). acestuia, vor fi analizate pe larg în următoarele Segregarea voluntară este dată de dorinţa secvenţe ale acestei lucrari. Înţelegând toate anumitor grupuri de a trăi în anumite spaţii – fiind elementele componente, putem apoi aprecia, un efect indirect al excluderii celorlalte grupurii – atât adevăratele efecte ale segregării asupra în timp ce segregarea involuntară se datorează mediului urban – fizic şi social –, cât şi mijloacele atât factorilor socio-economici, cât şi discriminării prin care se pot contracara efectele acestuia. sau excluderii, pricinuite de politici ţintă asupra anumitor grupuri spaţiale. Cauzele segregării urbane În general, percepţia tinde să sesizeze obiectivele individuale nu atât ca pe niste entităţi Segregarea urbană este un proces singulare, cît mai ales ca pe nişte grupuri sau complex atât din punct de vedere al formării, cât clase de obiecte. În aces mod, oamenii se şi din punct de vedere al cauzelor care îl clasifică unii pe ceilalţi după rasă, profesie, provoacă şi al efectelor asupra mediului urban în statutul socioeconomic (SES)5) şi alte atribute ansamblu. Dacă privim modelele de adunare comune în procesul de categorizare socailă. spaţială în oraşele istorice, putem sesiza un Oricum, clasificarea oamenilor se aseamănă în model general care ne ajută să diferenţiem multe privinţe cu cea a obiectelor, însă aici există formele de segregare acceptate şi pe cele o deosebire extrem de importantă: în cazul neacceptate. Oraşele au fost diferenţiate de-a categoriilor sociale, subiecţii percepţiei sociale lungul unui număr de linii sau limite, formând o sunt ei înşişi membri sau non-membri ai diversitate de modele de concentrare. Multe, dar categoriilor pe care la clasifică. Grupurile cu care nu toate dintre ele sunt de natură socială: individul se identifică (naţionalitatea, etnia, rasa, diviziunile provocate de către faptele concrete religia, statut socioeconomic, echipa de fotbal ale rezidenţilor şi mai ales ale acelora care deţin etc.) se numesc endogrupuri, în moment ce puterea printre ei. Am putea astfel să evidenţiem altele, din care individul nu simte sau nu vrea să o serie de cauze care au generat acele linii sau facă parte, se numesc exogrupuri7). Şi, în acest limite (falii) cum ar fi: naţionalitatea, clasele mod, tendinţa de a împărţi lumea între noi şi ei sociale – datorate nivelului socio-economic –, are consecinţe extrem de importante în general, rasa, culoarea, etnia, limba, preferinţele culturale iar asupra comunităţilor urbane în special. ale persoanelor, stilul de viaţă etc.; alte cauze nu O consecinţă specifică a acestei situaţii pot fi clar definite. La o analiză a literaturii de este efectul omogenităţii exogrupului8), care specialitate vom constata că există foarte multe consideră că există foarte multe asemănări între cauze8) care provoacă segregarea persoanelor membrii comunităţii urbane, decât între membrii în mediul urban. grupurilor urbane segregate (endogrupuri), care

3) Alfred Omenya, Theoretical conceptualisations of urban segregation and their relevance to housing in post-apartheid South Africa, CNR Conference Glasgow, 2003, p. 12. 4) Idem. 5) SES este prescurtarea denumirii englezeşti - socioeconomic status. 6) Dan Crăciun, Psihologie socială, Editura ASE, Bucureşti, 2005, p. 123. 7) Exogrupul este văzut în cazul de faţă ca fiind societatea urbană în ansamblu, exceptând grupurile segregate din punct de vedere urban. 8) Din punct de vedere teoretic cauzele pot fi extrem de multe şi de diferite. ANUL III NUM Ă R U L 3 - 4 P A G I N A 33

Cu toate că segregarea urbană este o construit, în acelaşi timp, crează un impact variabilă neglijabilă în discuţiile contemporane, negativ asupra lor. Iată cum ia naştere un ciclu al vom observa că unele acţiuni sociale sunt cauzelor dezavantajoase care se datorează extrem de importante în ceea ce însemnă acest perpetuării lor10). proces. Dintre cauzele cele mai des întâlnite în marile oraşe, cele de natură economică, rasială, Efectele segregării urbane etnică şi ideologică sunt cele mai vizibile. Cauzele de natură economică au generat Raportând segregarea urbană la diferenţierea populaţiei oraşelor în funcţie de funcţionarea în ansamblu a proceselor şi nivelul veniturilor. Neconcordanţa dintre cererea fenomenele geografice, putem observa, şi în şi oferta de muncă a ghidat rata şomajului. În acest caz, legătura strânsă dintre cauză şi efect. acest mod a apărut structura pe clase socio- În secţiunea anterioară am prezentat într-un mod economice, unde nivelul salarial joacă rolul exhaustiv maniera în care anumite elemente dominant. Un venit scăzut înseamnă cauzale, provoacă şi menţin procesul segregării incapacitatea de a-ţi permite o locuiţă decentă urbane, indiferent de natura spaţială a oraşelor sau un trai normal, totodată acest lucru face ca afectate de segregare. accesul la educaţie şi sănătate să fie foarte Efectele segregării urbane sunt dintre cele precar. De petrecerea timpului liber nici nu mai mai diverse – pornind de la cele de natură poate fi vorba. Astfel, familiile cu venituri mici socială, economică şi până la cele de natură sunt practic obligate să trăiască în acele enclave fizică – provocând o serie de avantaje şi/sau ale sărăciei. Contrar, familiile cu venituri foarte dezavantaje care se răsfrâng direct (sau nu!) mari se concentrează în anumite spaţii asupra grupurilor angrenate în acest proces. beneficiind de condiţii sporite de trai şi siguranţă. În primul rând, în urma segregării ia Etnia şi rasa sunt de asemenea extrem de naştere aşa-numita „cultură a străzii”11), care importante în ceea ce priveşte segregarea este total diferită prin standard şi valori de cea a urbană. În unele state segregarea rasială are comunităţii urbane în ansamblu, unde a avea un rădăcini adânci în istorie. Am putea menţiona loc de muncă, o educaţie aleasă sau relaţii aici oraşele din Statele Unite şi Africa de Sud, iar stabile, nu sunt tocmai valorile predominante. în cazul etniei, cele mai concludente exemple de Aceasta este urmată de degradarea unor aşezări excludere şi segregare sunt cele ale (locuinţe) şi de creşterea criminalităţii. Astfel, magrebienilor din Paris sau cele ale populaţiei zonele rezidenţiale segregate rămân puncte de hispanice din SUA9). reproducere a sărăciei şi a actelor de delicvenţă, O altă cauză importantă este dată de în timp ce alte spaţii sunt asociate grupurilor care controlul şi discriminarea persoanelor din au venituri sigure. anumite grupuri sociale, în privinţa pieţei Stigmatizarea zonelor depărtate spaţial imobiliare şi a utilizării terenurilor. Agenţii (suburbiile) – ocupate de clasele sociale cu imobiliari şi statul controlează preţul terenurilor şi venituri foarte mici şi care trăiesc la limita al locuinţelor. subzistenţei – datorată unei palete largi de Astfel se produce stigmatizarea zonelor dezavantaje este, de asemenea, un efect nedorit depărtate spaţial, ocupate de clasele sociale cu al segregării. Un exemplu concludent în acest venituri foarte mici sau de anumite grupuri etnice sens, este dat de contactul nefavorabil dintre şi rasiale, rezultată din paleta largă de dorinţa de angajare a indivizilor din zonele dezavantaje de pe piaţa deschisă. Chiar şi atunci stigmatizate şi discriminarea de pe piaţa muncii, când oamenii din aceste cartiere stigmatizate datorită percepţiei negative a întregii comunităţi doresc să se califice, tot tind să fie defavorizaţi cu privire la populaţia zonelor segregate pe piaţa forţei de muncă datorită percepţiei (excepţie făcând comunitatea din care fac parte negative a întregii comunităţi (exceptând persoanele care doresc să se angajeze). comunitatea din care fac parte). Acest fapt le Aşadar, în prima situaţie se observă cum reduce perspectiva de a avea o slujbă bună. În impactul negativ al mediului segregat se acest caz, observăm o situaţie în care impactul răsfrânge asupra populaţiei, iar în a doua negativ al mediului segregat şi apoi mediul situaţie, mediul construit generează, de

9) Putem adăuga aici şi imigranţii din Mozambic şi Zimbabwe care ocupă spaţiile sărace din oraşele mari ale Africii de Sud. 10) Alfred Omenya, op. cit., p. 13. 11) Idem, p. 14-15. P A G I N A 34 GEOGRAFUL

S-a argumentat faptul că, concentrarea măsuri în acest sens, vom asista la un fenomen dezavantajelor rezultă, în cele mai multe cazuri, de fragmentare spaţială datorat diverselor cauze din perpetuarea lor. Acest fapt este denumit (mare parte dintre ele sunt de natură drept ciclul dezavantajelor12). În acest mod perceptuală), care generează falii între grupurile handicapurile fizice, economice şi sociale sunt sociale. În acest mod, într-un viitor nu foarte auto-accelerate. Diferitele generaţii ale grupurilor îndepărtat, este posibil să observăm o segregate – unele dintre acestea situându-se în multipolarizare a ariilor urbane datorată rupturii arealele cu concentrări importante ale sărăciei – dintre diferitele grupuri sociale care împart au avut parte de multiple privaţiuni datorate norme, modele şi valori cu totul diferite. spaţiului urban (sărac în foarte multe cazuri!) în care au fost concentrate. Unii cercetători au Bibliografie observat că acolo unde săracii locuiesc în comunităţi/medii mixte, natura sărăciei lor – şi, Barbosa, Eva Machado (2001), Urban implicit, a dezavantajelor – nu se auto- Spatial Segregation and Social Differentiation: reproduce. Totodată, trebuie precizat şi faptul că Foundation for a Typological Analysis, Lincoln nu în toate cazurile apropierea dintre săraci şi Institute of Land Policy, Conference Paper. bogaţi (negrii/albi etc.), au îmbunătăţit soarta Clark, W. (2001), Residential Segregation primilor13). Trends, Thernstrom, Rev. 2 (http// media.hoover.org). Concluzii Crăciun, D. (2005), Psihologie socială, Edit. ASE, Bucureşti. Segregarea urbană este un concept destul Marcuse, P. (2001), Enclaves Yes, de delicat din punct de vedere analitic, datorită Ghettoes, No: Segregation And The State, includerii unor elemente care reprezintă, practic, Lincoln Institute of Land Policy, Conference nişte obiective de studiu de sine stătătoare. Paper. Elemente precum segregarea rezidenţială, Fairchild, Gr. (2007), Residential segregarea rasială, segregare socială ş.a., segregation influences on the likelihood of black contribuie la înţelegerea conceptului cadru, care and white self-employment, Journal of Business a fost analizat în lucrarea de faţă. Fiind, în Venturing. acelaşi timp, un proces multidimensional a Massey, D., Denton, Nancy (1988), The suscitat interesul cercetătorilor din varii domenii Dimensions of Residential Segregation, Social în încercarea de a găsi cauzele şi efectele care Forces, no. 67. (www.questia.com). stau la baza lui. Omenya, A. (2003), Theoretical După cum am observat în cadrul analizei, conceptualisations of urban segregation and segregarea urbană este provocată de cauze their relevance to housing in post-apartheid multiple, care în decursul timpului se auto- South Africa, CNR Conference Glasgow. accelerează şi generează efecte negative. Acest Sabatini, Fr. The Social Spatial circuit cauză-efect se perpetuează creând din ce Segregation in the Cities of Latin America, în ce mai multe dezavantaje grupurilor implicate. (www.iadb.org). Totodată, segregarea urbană a afectat (şi Sabatini, Fr., Cáceres G., Cerda J. (2001), afectează), aproape toate marile regiuni ale Residential Segregation Pattern Changes in Terrei. Putem identifica diferite moduri de Main Chilean Cities: Scale Shifts and Increasing segregare atât în America Latină, America de Malignancy, Lincoln Institute of Land Policy, Nord, Africa, cât şi în Asia sau Europa. În Conference Paper. general, cele mai afectate de acest proces sunt Saravi, G. (2004), Urban segregation and marile oraşe din statele în dezvoltare precum public space: young people in enclaves of Brazilia, Argentina, Mexic etc. structural poverty, Cepal Review, no. 83. Pentru a stopa acest proces nedorit, Vaughan, Laura (2007), The Spatial datorită problemelor pe care le generează în Syntax of Urban Segregation, Progress in cadrul ariilor urbane, este nevoie de o politică şi Planing, vol. 67, Issue 4. o legislaţie care să permită interacţiunea şi coeziunea grupurilor sociale. Dacă nu se vor lua

12) Ibidem. 13) Situaţie familiară în Standton, cartierul Alexandra din Johannesburg. ANUL III NUM Ă R U L 3 - 4 P A G I N A 35

Villaca, F. (2001), Segregation in the Segregation in the United States: 1980-2000. Brazilian metropolis, Lincoln Institute of Land (www.census.gov) Policy, Conference Paper. Williams D., Collins Chiquita (2001), Weinberg, Iceland, Steinmetz, Racial Residential Segregation: A Fundamental Measurement of Segregation by the U.S. Bureau Cause of Racial Disparities in Health, Public of the Census in Racial and Ethnic Residential Health Reports, vol. 116.

Revista GEOGRAFUL vă invită să colaboraţi la realizarea viitoarelor numere cu articole pentru rubricile:  Educaţie prin geografie  Dezvoltare regională şi locală  Pe meridianele şi paralele Globului  Opinie geografică  Documentar geografic  Recenzii de carte geografică şi din domenii complementare Geografiei  Cronici ale unor manifestări geografice interne şi internaţionale

 Toate articolele propuse spre publicare vor fi redactate în format electronic (A4, Word 97-2003 sau Word 2007, Arial, font 12, la un rând, cu caractere româneşti, fără a depăşi 6-7 pag., inclusiv ilustraţia - hărţi, grafice, tabele, fotografii color).

 Pot publica articole membrii sau simpatizanţii APGR.

 Invităm toţi geografii din ţară să transmită scurte informaţii privind modificări ale componentelor naturale şi a celor antropice din orizontul local. Informaţiile vor fi redactate de către Colegiul Editorial, bineînţeles cu respectarea dreptului de autor.

 Responsabilitatea pentru conţinutul articolelor revine în totalitate autorilor.

 Pentru corespondenţă vă rugăm să folosiţi adresa de e-mail a Secretarului general de redacţie: [email protected]. P A G I N A 36 GEOGRAFUL

Dezvoltare regională şi locală

MUZEUL ETNOGRAFIC DIN SLĂTINIOARA (MUN. PETROŞANI) – O ENCLAVĂ A PATRIMONIULUI RURAL ÎNTR-UN SISTEM URBAN- INDUSTRIAL Cercet. şt. dr. Florentina-Cristina MERCIU [email protected]

The Ethnographic Museum in SLĂTINIOARA (The Municipality of Petroşani) – An Enclave of the Rural Heritage in an Urban-Industrial System. Petroşani Depression includes within its limits particular ethnographic elements rooted in the local culture. Momârlans have preserved their archaic living environment and their cultural values despite increased industrialization process during the communist regime. Petroşani Depression is a well-defined ethnographic micro- zone, evidenced by the rich elements of rural culture: folk costumes, traditional households, habits, elements that have attracted the interest of specialists in the field study. In the study area an ethnographic museum was identified and its collections summarises the local civilization. At a time when economic and social changes succeed quickly, the museum preserves an archaic world with profound cultural connotations and in which the time seems to stand still. The ethnographic museum entered under the monitoring of the Ministry of Culture and National Heritage, and a team of experts inventories the collections of the museum.

Key words: rural culture, momârlani, social and cultural identity, Petroşani Depression, Slătinioara.

de cultură locală bine conservate cu un mod de Introducere viaţă specific, arhaic. Dezvoltarea spaţiului rural românesc pe toate treptele de relief a favorizat Într-o perioadă a schimbărilor accelerate, câştigarea unui element deosebit de important indiferent la ce scară ne raportăm, economică, pentru turism, respectiv poziţionarea în cadrul socială, culturală, spaţiul rural românesc unui peisaj pitoresc, bucolic, unic la nivelul reprezintă un reper al unei civilizaţii care Europei: spaţiul mioritic (Merciu et al 2011, p. transmite un cod de valori dublate de bunurile 75). Păstrarea unui vast spaţiu rural cu atributele culturale imateriale caracterizate prin simplitate, fizice şi culturale în forma lor originală, chiar şi în profunzime şi estetică. această perioadă dominată de procesul de Este poate surprinzător să observăm cum urbanizare, a îndreptăţit pe unii autori să în faţa ochilor noştri îşi deschid porţile noi muzee considere România ca fiind una dintre ultimele etnografice care conservă într-un perimetru mai rămăşite supravieţuitoare a „vechii mult sau mai puţin restrâns, colecţii de obiecte Europe” (Iorio, Corsale citat de Merciu et al care definesc o lume aparte, civilizaţia rurală. 2011). Muzeele etnografice sunt pentru anumite regiuni/zone/ţări singurele elemente ce mai Metodologie amintesc de o civilizaţie veche ale cărei forme cu greu mai pot fi identificate în spaţiul vestic Au fost efectuate deplasări pe teren în european. perioada 2007-2009 pentru cunoaşterea În România, spaţiul rural cunoaşte, pe spaţiului depresionar analizat (perioadă lângă o extensiune spaţială considerabilă, şi o suprapusă elaborării tezei de doctorat). Ulterior serie de repere culturale, care îl definesc ca pe au fost continuate cercetări de teren (2010-2011) un spaţiu particular, reperabil prin modul de pentru a se asigura o monitorizare continuă a organizare a comunităţii, arhitectură vernaculară, spaţiului depresionar cu scopul de a evidenţia modalităţi lucrative, obiceiuri şi tradiţii. În ultimii schimbările intervenite într-un spaţiu geografic ani, particularitatea spaţiului rural românesc este cu o anumită dinamică funcţional-economică. reliefată şi de noul rol pe care îl joacă şi anume Prezentul studiu este axat pe analiza importanţei acela de destinaţie turistică. Spaţiul rural culturale a unui muzeu etnografic amenajat de românesc păstrează în interiorul său elemente doi membrii ai comunităţii locale (momârlani). ANUL III NUM Ă R U L 3 - 4 P A G I N A 37

Contextul geografic şi socio-economic disoluţia (în timpul regimului comunist s-a luat decizia de a transforma satul Câmpu lui Neag Depresiunea Petroşani a înregistrat cea într-un mic oraş minier, fapt care a condus la mai mare dinamică a populaţiei şi a aşezărilor distrugerea a 50 de gospodării tradiţionale, însă umane comparativ cu celelalte arii depresionare momentul ‘89 avea să marcheze căderea din cadrul Carpaţiilor Merdionali (Cândea1996), regimului comunist, fapt ce a împiedicat deşi condiţiile geografice (mai ales finalizarea procesului de “reconstrucţie caracteristicile reliefului predominant colinar) au socialistă”). Deşi industrializarea zonei a fost impus o dispersare geografică a colectivităţilor urmată de o dezvoltare progresivă a urbanizării, omeneşti, reflectată printr-o extindere pe o parte din localităţile rurale şi-au conservat atât orizontală şi verticală a habitatului uman. specificul funcţional, cât şi cel socio-cultural. Evoluţia umanizării Depresiunii Petroşani Deşi unele sate au intrat în structura poate fi divizată în două etape determinate de administrativă a oraşelor miniere din cadrul activitǎţile economice dominante (agricultura şi depresiunii, modul de viaţă al locuitorilor nu s-a industria) (Conea,Tufescu 1968). Iniţial schimbat sau nu a generat modificări în ceea ce dezvoltarea umană a fost de factură rurală priveşte tehnica de construcţie a locuinţelor (deşi concentrându-se cu predilecţie în spaţiul au fost construite noi gospodării în cea mai mare montan, care prin resursele diversificate (păşuni parte acestea respectă modalitatea de şi fâneţe, arealul forestier) a devenit suportul construcţie a gospodăriilor tradiţionale; locuinţele economic al populaţiei locale (Alexandrescu din spaţiul rural analizat nu au cunoscut 1995, p. 54-55, Cândea 1996, p. 142). modificări de proastă factură pentru a avea un Faza pastorală a umanizării zonei a aspect mai estetic în ideea de a atrage mai mult presupus conturarea unor forme superioare de atenţia vizitatorilor iubitori de rural (Merciu 2011, organizare a teritoriului, când are loc migrarea p. 182). dinspre Depresiunea Haţeg, în spaţiul drenat de Un alt moment important a fost marcat cele două Jiuri, în special a populaţiei tinere, odată cu anii ’90, când reducerea sectorului care a întemeiat satele dublete de colonizare industrial a determinat ca o mare parte a liberă (Tufescu, Mocanu 1964, citat de Merciu populaţiei locale, care era ocupată în minerit, să 2011, p. 61). se reîntoarcă la activitatea de bază, Cu toate acestea cele mai vechi aşezări agropastorală, reprezentând, totodată, o întărire din vatra Depresiunii Petroşani datează din a valorilor culturale ale spaţiului de viaţă al perioada dacică (primul amplasament al momârlanilor. Se mai poate menţiona că foarte aşezărilor s-a dezvoltat în golful din nord-estul puţini momârlani au optat pentru munca în depresiunii care se suprapune în prezent limitei minerit, cei mai mulţi dintre aceştia preferând să administrative a comunei Băniţa; amplasamentul lucreze în agricultură, activitatea lucrativă pe este reprezentat de ruinele unei cetăţi datând din care au moştenit-o de la predecesorii lor şi cu timpul lui Burebista care făcea parte din sistemul care se identifică în totalitate. de apărare al dacilor din Munţii Orăştiei) (Daicoviciu, Ferenczi, Glodariu 1989, citat de Caracteristici ale civilizaţiei momârlane Merciu 2011, p. 56). Acest fapt indică vechimea civilizaţiei rurale locale de origine dacică care a Spaţiul rural analizat este rezultatul acumulat în timp şi multiple atribute socio- influenţei acţiunii conjugate a unor factori de culturale. ordin istoric, social, cultural şi economic care au Importanţa nucleului rural, care a stat la creat un model cultural specific. Identitatea so- baza procesului de formare a sistemului de cio-culturală a spaţiului rural din Depresiunea aşezări din Depresiunea Petroşani, este Petroşani are la bază o serie de elemente simbol reflectată prin perpetuarea caracteristicilor socio- care individualizează civilizaţia momârlană şi economice şi de ordin cultural. Acestea totodată o plasează alături de alte grupări formează matricea identitară a spaţiului rural al colective rurale naţionale (moţi, sibieni, Depresiunii Petroşani. maramureşeni, etc.) (Merciu, Stoica, Unguraş Ulterior, pe fondul dezvoltării activităţii 2011, p. 75). Aflată la intersecţia a două miniere, care a presupus în paralel şi o subareale etnografice, Depresiunea Petroşani industrializare forţată a microregiunii drenată de prezintă elemente comune cu zone etnografice valea Jiului superior, civilizaţia momârlană a fost precum Mărginimea Sibiului şi zona de nord a o perioadă relativ mare de timp ameninţată cu P A G I N A 38 GEOGRAFUL

Gorjului, reflectate de arhitectura vernaculară şi civiliaţiei momârlane. Cele mai multe tradiţii şi utilizarea predominantă a lemnului la construcţia obiceiuri îşi au originea în practicile economice gospodăriilor tradiţionale. (păstorit sau lucrul la pădure) sau sunt legate de Comunitatea locală şi-a conservat în timp sărbători religioase. Practicarea tradiţiilor şi a identitatea socio-culturală printr-o serie de atribu- obiceiurilor, mai ales a nedeilor, este o ocazie te particulare. Între acestea se pot aminti : prielnică de întregire a comunităţii (la nivel de Gospodăria momârlănă reprezintă unul grup social). În prezent se organizează dintre semnele materiale cele mai impunătoare. primăvara nedei în satul Băniţa şi marchează Gospodăria tradiţională a zonei văii superioare a începutul activităţii pastorale sau în perioada Jiului este casa de bârne de lemn; bârnele sunt Sărbătorile Pascale organizate în satele din estul îmbinate după tehnica “coadă de rândunică” prin depresiunii (Slătinioara, Cimpa, etc.). aplicarea unor scobituri pătrate în părţile laterale Menţinerea modului tradiţional de viaţă: exterioare ale încheieturilor care permit astfel o mediu rural este spaţiul suport de manifestare a îmbinare perfectă care nu necesită folosirea vieţii în toată complexitatea sa (economic, cuielor (Lascu, citat de Merciu 2011, p. 161). De elementele de ordin social-cultural şi de factură regulă, predomină tipul de casă cu un singur ni- religioasă); în perioada regimului comunist, când vel, dar se întâlnesc şi case de dimensiuni mai a fost luată decizia de sistematizare a spaţiului mari care au două nivele (casa cu foişor) depresionar prin transformarea nucleelor rurale (Merciu, Stoica, Unguraş 2011, p. 76). în aşezări urbane, a constituit un element de Portul popular reprezintă unul dintre antiteză între momârlani care nu concepeau elementele definitorii pentru comunitatea derularea vieţii decât în spaţiul rural şi coloniştii momârlănă în primul rând pentru estetica şi care locuiau în mediul urban. Momârlanii nu au ornamentaţia acestuia. Momârlanii continuă să renunţat să locuiască în gospodăriile lor îmbrace şi în prezent cu mândrie portul lor tradiţionale în favoarea locuinţelor tip bloc. popular în zilele de sărbătoare cu ocazia nedeilor sau a procesiunilor în cadrul marilor Muzeul etnografic (al Momârlanului) din satul sărbători din timpul anului (Merciu, Merciu 2009, Slătinioara p. 267). Datorită frumuseţii portului popular conferită de modelele utilizate, de modul de Muzeul Momârlanului amenajat de familia lucru, de îmbinarea culorilor, aceştia au folosit Gălăţan conţine obiecte ale populaţiei rurale portul popular ca o marcă identitară a culturii lor locale şi reprezintă o iniţiativă lăudabilă ca populare (Crăciun, Grecu, Stan 2002, p.112) în urmare a importanţei sale culturale rezultată din perioada când depresiunea a înregistrat valuri de conservarea unor elemente ale unei culturi rurale imigranţi proveniţi din toate regiunile istorice ale mai puţin cunoscută publicului larg. ţării motivaţi de locurile de muncă din sectorul Muzeul etnografic din Slătinioara minier. (localitate rurală componentă a municipiului Continuarea practicării activităţii Petroşani, judeţul Hunedoara) este dedicat tradiţionale, oieritul, este un element ce defineşte civilizaţiei momârlane, populaţia originară din civiliaţia momârlană. Oieritul, activitatea Depresiunea Petroşani. economică de bază desfăşurată în spaţiul rural Civilizaţia momârlanilor a fost studiată în analizat, practicat din cele mai vechi timpuri, a detaliu abia în ultimii ani de către specialiştii repreentat totodată şi o modalitate de înfruntare muzeului Astra din Sibiu, care au selectat o directă şi de negare a activităţii miniere. În faţa locuinţă tradiţională din cadrul Depresiunii pericolului schimbării noii ordini social- Petroşani ca fiind reprezentativă pentru judeţul economice în care activitatea industrială căpăta Hunedoara, pe care au translocat-o di nsatul o importanţă din ce în ce mai mare, iar minerul Câmpu lui Neag în cadrul muzeului. Totodată, o devenea figura centrală în peisajul economic, locuinţă cu ocol întărit, gospodărie specifică momârlanii au simţit că abandonarea ocupaţiei arealului depresionar analizat se găseşte alături lor de bază ar fi putut pune în pericol structura de locuinţe tradiţionale din alte zone etnografice identităţii colective. Continuitatea practicării ale ţării la Muzeul Satului din Bucureşti. Cu toate oieritului subliniază identificarea lor totală cu că civilizaţia momârlanilor a cunoscut relativ această activitate economică, moştenită din moşi târziu o recunoaştere culturală amplă, strămoşi, ei însuşi afirmând că sunt ciobani. demersurile întreprinse pe diferite direcţii Continuitatea tradiţiilor şi obiceiurilor reflectă, scoaterea din anonimat a unei zone reflectă manifestarea laturii socio-culturale a care merită să fie vizitată pentru obiectivele sale ANUL III NUM Ă R U L 3 - 4 P A G I N A 39

culturale între care se remarcă şi cele înscrise în Muzeele şi colecţii săteşti din România” apărut în patrimoniu etnografic. anul 2008. Recent, civilizaţia momârlanilor a intrat în Pentru a ajunge la Muzeul Momârlanilor atenţia specialiştilor Muzeului Ţăranului Român de pe linia de circulaţie centrală a oraşului care au acordat un spaţiu generos de descriere Petroşani (Bd. 1 Decembrie 1918) se intră pe a componentelor colecţiei particulare a familiei drumul care duce spre satul Slătinioara (Fig.1). Gălăţan în volumul intitulat “Robii frumosului -

Fig. 1 - Localizarea satului Slătinioara şi a muzeului etnografic

Satul, deşi este de mici dimensiuni, este albastru deschis, obţinut prin adăugarea unui format din gospodării cu specific local construite oxid colorat (sineală), aceste gospodării fiind predominant din lemn (Fig. 2 a, b) a căror aspect cunoscute sub denumirea de case pictorite, contrastează evident cu blocurile muncitoreşti adică pictate (Lascu 2004). Şi în cazul acestora construite în perioada socialistă. Cu toate din urmă, se foloseşte lemnul ca element de acestea, izolarea satului Slătinioara de oraşul bază în construcţia caselor, baza pictată fiind din Petroşani, îi conferă statutul de enclavă rurală piatră, având în interiorul său un tip de cămară ai într-un sistem urban-industrial. cărei pereţi din piatră păstrau o temperatură Gospodăriile din satul Slătinoara se constantă scăzută utilă pentru menţinerea în înscriu în tiparul arhitectural vernacular al zonei stare bună a alimentelor (Lascu 2004, citat de depresionare. Unele dintre case au interioarele Merciu 2011, p. 162) (Fig. 2 b). şi în exterior baza inferioară zugrăvite în culoare

a) b) Fig. 2 a, b - Case tradiţionale din satul Slătinioara, a doua (b) având baza “pictată” (Foto: Merciu Cristina 2011) P A G I N A 40 GEOGRAFUL

Traversarea satului poate fi comparată cu şi de prezenţa gospodăriei care găzduieşte parcurgerea unui muzeu etnografic în aer liber, muzeul civilizaţiei momârlane, a cărei locaţie gospodăriile tradiţionale fiind risipite pe vatra printre ultimele case din cadrul satului, este satului situată în alternanţă cu moşia. În general asemeni unei descoperiri a piesei de rezistenţă a în cazul satelor de momârlani, cele două zone se Slătinioarei, care se lasă aşteptată pentru a fi află una în prelungirea celeilalte şi ca urmare a admirată şi apreciată. reliefului predominant piemontan, aria Muzeul a fost amenajat la iniţiativa familiei depresionară fiind desfăşurată pe o suprafaţă Gălăţan în cadrul propriei gospodării tradiţionale restrânsă. (Fig. 3 a) şi conservă elemente ale culturii Amplasarea satului într-o zonă colinară, momârlane (Informaţie obţinută în urma unui care mărgineşte oraşul Petroşani, îi conferă interviu acordat de proprietarul muzeului, Elena caracterul de izolare, fapt ce a favorizat Gălăţan, pe data de 11.06.2007). Familia conservarea unui microunivers rural caracterizat Gălăţan a deţinut o parte din obiectele de de o atmosferă bucolică şi în care timpul pare să colecţie la care s-au adăugat şi altele dobândite stea în loc. în urma activităţii de colectare a obiectelor Farmecul satului Slătinioara este conferit

a) b) c)

Fig. 3 - a) Gospodăria tradiţională care găzduieşte muzeul; b, c) Pensiune agroturistică (Foto: Merciu Cristina 2011) muzeistice din satele componente ale proprietara muzeului a identificat modalităţi municipiului Petroşani, fie din donaţii, fie prin ingenioase de expunere a costumelor populare: cumpărarea acestora. De asemenea, o altă cuiere-pom şi umeraşe care au fost supuse unor iniţiativă a familiei Gălăţan a fost şi aceea de a intervenţii “artistice” (Mihalache 2008, p. 54) crea o serie de pensiuni agroturistice în curtea (Fig.4). muzeului (fig. 3 a, b) pentru a asigura un sejur În cadrul muzeului pot fi observate şi prelungit turiştilor care doresc să cunoască în haine folosite în zilelele obişnuite de muncă (ex. detaliu civilizaţia momârlană. haine folosite de ciobani) (Fig.5) precum şi: Criteriile după care familia Gălăţan şi-a - obiecte folosite ca accesorii (traistele organizat colecţia au fost puţine şi simple: înfrumuseţate cu diferite motive); obiectele să aparţină culturii momârlane şi să fie - obiecte decorative de interior (ştergare cât mai vechi (Mihalache 2008, p. 54). aşezate deasupra icoanelor, covoare) (Fig.6); Componenta cea mai preţioasă a colecţiei sunt - obiecte de mobilier (lăzi de zestre); costumele populare: piese de o frumuseţe aparte - obiecte folosite în diferite procesiuni care momentan nu sunt puse în valoare în mod oficiate cu ocazia sărbătorilor de peste an: corespunzător din cauza lipsei de spaţiu şi de Steagul Piţărăilor-obiect de valoare ornamentală mijloace. Proprietara muzeului a expus şi de individualizare: zurgălăii anunţă sosirea costumele populare în funcţie de ordinea rolurilor tinerilor, a piţărăilor, care vestesc Naşterea ceremoniale îndeplinite de participanţii la o nuntă Domnului în Ajunul Crăciunului (Fig. 7); ţărănească: pe un perete, costume de mire şi de - alte obiecte de interior (ceasuri vechi, mireasă, alături naşi şi de cuscri; urmează magnetofon). costumele bătrâneşti de sărbătoare şi cele ale copiilor. Dispunând de puţine manechine, ANUL III NUM Ă R U L 3 - 4 P A G I N A 41

Fig. 4 - Costume populare pentru adulţi şi copii (Foto: Merciu Cristina 2007)

Fig. 5 - Costume populare şi haine de lucru (Foto: Merciu Cristina 2007)

Fig. 6 - Obiecte decorative de interior Fig. 7 - Steagul Piţărăilor (Foto: Merciu Cristina 2007) (Foto: Merciu Cristina 2007)

Alte obiecte din cadrul muzeului sunt untului şi a brânzei. Se mai pot observa în cadrul reprezentate de diferite ustensile de lemn muzeului război de ţesut, vârtelniţe, sucale folosite în gospodăria momârlănească sau în folosite pentru depănarea lânii, fusuri (Fig.8). cadrul stânei: vase pentru depozitarea laptelui, a P A G I N A 42 GEOGRAFUL

Fig. 8 - Ustensile folosite de femei pentru cusut (Foto: Merciu Cristina 2007)

Muzeul oferă în miniatură peisajul unei legătura indisolubilă dintre populaţia momârlană civilizaţii arhaice, dar care tocmai prin acest şi glie, pâmântul moştenit din străbuni. atribut al său poate deveni un element de Una dintre nemulţumirile familiei, care s-a atracţie pentru turişti. ocupat de amenajarea muzeului, este legată de Iniţiativa familiei Gălăţan nu s-a limitat lipsa de sprijin manifestată de către administraţia numai la acţiunile de colectare şi expunere a locală. Din acest punct de vedere nu au fost obiectelor de colecţie, ci şi la mijlocirea iniţiate acţiuni de promovare a muzeului (ex. omologării muzeului de către instituţia care se realizarea unui panou care să menţioneze ocupă de evidenţa muzeelor de interes local şi prezenţa muzeului etnografic). Acesta ar putea fi naţional, Ministerul Culturii şi Patrimoniului amplasat la intersecţia dintre Bd. 1 Decembrie Naţional, prin instituţiile sale abilitate. Experţii 1918 (din Mun. Petroşani) şi drumul care urcă în Ministerului Culturii şi Patrimoniului Cultural au satul Slătinioara, fiind o zonă foarte tranzitată a vizitat muzeul şi sunt interesaţi de omologarea oraşului (fiind artera care conduce şi spre centrul acestuia deoarece conţine piese valoroase ale civic al oraşului). Municipiul Petroşani este o patrimoniului material al spaţiului depresionar localitate frecvent tranzitată deoarece acesta petroşănean, aflat la limita dintre două subareale stabileşte legătura dintre sudul, centrul şi locale: oltean şi transilvănean. Însă, o expertiză respectiv vestul ţării, de când a fost dat în a obiectelor de patrimoniu presupune o serie de folosinţă drumul din lungul Defileului Jiului cu costuri ridicate (Informaţie obţinută în urma acces rutier şi feroviar. interviului aplicat proprietarului Muzeul Mai mult decât atât accesul în cadrul Etnografic din Slătinioara în data de 21.05.2011). satului Slătinioara se realizează anevoios Deşi muzeul etnografic este realizat dintr-o deoarece drumul de acces este neîntreţinut, iar iniţiativă privată, omologarea acestuia de către în perioadele cu precipitaţii abundente, acesta Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional ar devine impracticabil pentru autoturisme. Deşi a favoriza, pe de o parte recunoaşterea valorii fost semnalată această problemă primăriei culturale a exponatelor, iar pe de altă parte ar municipiului Petroşani, nu au fost luate măsuri asigura o îmbogăţire a patrimoniului cultural local de remediere. Aceasta îngrădeşte şi accesul şi judeţean. turiştilor care ar dori să viziteze muzeul. În plus, proprietarii muzeului, Elena şi Petru Gălăţan, îşi doresc să aducă în curtea Concluzii muzeului o stână pentru a pune în lumină activitatea de bază a momârlanilor. Stâna şi Depresiunea Petroşani deţine un bogat şi sălaşul reprezintă elemente definitorii ale diversificat patrimoniu rural ale cărui coordonate civilizaţiei momârlane atât din punct de vedere istorice îl clasează printre cele mai vechi de pe economic, cât şi în plan socio-cultural. Stâna, teritoriul ţării noastre. Muzeul etnografic prezentă în tot spaţiul montan care mărgineşte Slătinioara este o mărturie a acestui bogat depresiunea, este un element care se constituie patrimoniu etnografic şi totodată o carte de vizită ca o mărturie puternică în ceea ce priveşte care transmite dincolo de limitele zonei studiate ANUL III NUM Ă R U L 3 - 4 P A G I N A 43

elementele particulare care o definesc. Muzeul de geografie umană, Edit. Economică, Bucureşti. este rezultatul unei munci asiduee a familiei Crăciun, Magdalena, Grecu, Maria, Stan, Gălăţan, care cu pasiune şi răbdare a adunat R. (2002), Lumea Văii. Unitatea minei, diversita- variate obiecte relaţionate civilizaţiei momârlane. tea minerilor, Edit. Paideia, Bucureşti. Scopul principal al muncii lor a fost acela de a Iancu, Florentina-Cristina, Merciu, G.-L. conserva o lume arhaică caracterizată prin (2009), Modelul cultural al identităţii sociale a simplitate şi frumos, iar pe de altă parte de a aşezărilor rurale din Depresiunea Petroşani, certifica valenţele culturale ale unei civilizaţii ce revista Geis, Referate şi Comunicări de are rădăcinile înscrise în antichitate. Colecţiile Geografie, vol. XIII, Edit. Casei Corpului Didactic adunate laolaltă de către familia Gălăţan, deşi nu Deva. au fost încă inventariate şi evaluate, au o Iancu (Merciu), Cristina, Stoica, Valentina, valoare culturală şi etnografică deosebită. Unguraş, Iustina (2011), Rural tourism in the Muzeul Momârlanului reprezintă o marcă Petroşani Depression – current features and culturală a unei civilizaţii care se perpetuează de outlooks for future development, Buletinul secole şi prin intermediul căruia îşi conservă Universităţii Petrol-Gaze din Ploieşti, Seria atributele de unicitate. Muzeul etnografic de la Ştiinţe Economice, vol. LXIII, pp. 73-84. Slătinioara reprezintă chintesenţa civilizaţiei Lascu, I. (2004), Tradiţii care dispar. momârlane, un prototip al culturii hunedorene. Comunitatea momârlanilor din zona Petroşani, Muzeul cuprinde colecţii ce fac trimitere la toate Edit. Vatra, Craiova. aspectele vieţii: cultură, religie, activităţi Merciu, Florentina-Cristina (2011), economice. Muzeul reliefează un mod de viaţă Managementul spaţiilor restructurate funcţional. arhaic nealterat până în prezent, încărcat de Regenerarea spaţiilor industriale din profunzime şi a cărui prezenţă reflectă Depresiuena Petroşani prin dezvoltarea respectarea legilor nescrise de conduită morală activităţilor turistice, Edit. Universitară, Bucureşti. ale momârlanilor transmise din generaţie în Merciu, Cristina, Cercleux, Loreta, generaţie. Prezenţa sa certifică importanţa Peptenatu, D., Văidianu, Nataşa, Drăghici, C., culturală a civilizaţiei momârlane conservată în Pintilii, R. (2011), Tourism - an opportunity for mediul său de viaţă aşa cum predecesorii au the economic invigoration of rural areas in construit-o în reperele socio-culturale şi Romania?, Annals of the University of economice specifice. Bucharest, Series Geography, Anul LX, pp. 75- 90. Bibliografie Mihalache, Carmen (coord.) (2008), Robii frumosului - Muzeele şi colecţii săteşti din Alexandrescu, Valeria (1995), România, Muzeul Ţăranului Român, Edit. Martor, Depresiunea Petroşani-studiu de geografie a Bucureşti. aşezărilor umane, teză de doctorat, manuscris. Tufescu, V., Mocanu, C. (1964), Cândea, Melinda (1996), Carpaţii Depresiunea Petroşanilor, Edit. Ştiinţifică, Meridionali în sistemul montan românesc. Studiu Bucureşti.

Revista GEOGRAFUL vă invită să colaboraţi la realizarea viitoarelor numere cu articole pentru rubricile:  Educaţie prin geografie  Dezvoltare regională şi locală  Pe meridianele şi paralele Globului  Opinie geografică  Documentar geografic  Recenzii de carte geografică şi din domenii complementare Geografiei  Cronici ale unor manifestări geografice interne şi internaţionale P A G I N A 44 GEOGRAFUL

BRĂILA ŞI STATUTUL DE PORTO-FRANCO

Drd. Violeta SĂRARU

Brăila este locul unde apa Dunării se unt, cherestea şi sare munteană iar din import se contopeşte cu pământul fertil al Bărăganului şi aduceau ţesături de mătase, bumbac sau lână, cu stuful bălţilor, cu tropotele de cai care vin fier, cositor şi coloniale: zahăr din trestie, cafea, dintr-o istorie frământată, cu legenda Chirei ceai, piper, scorţişoară, nucşoară, măsline, fistic, Chiralina dar şi cu amintiri şi patimi născute din migdale, vinuri mediteraneene, lămâi şi dramele ori victoriile unui amalgam de naţii care portocale. şi-au împletit aici existenţa lor în timp. În anul 1790, atunci când căpitanul von Concret, timpul oraşului începe la 20 Vermatti ridică planul cetăţii, oraşul avea 2580 ianuarie 1368, când este menţionat sub numele de case adică aproximativ 13.000 locuitori. de Brayla într-un document al domnitorului Luând în considerare pe cei nedeclaraţi din Vladislav Vlaicu, prin care se acordau privilegii motive fiscale si flotanţii, se poate aprecia că de transport şi comerţ, negustorilor braşoveni din populaţia era de 15.000 locuitori. Ţara Bârsei. După terminarea războiului ruso-turc, la În perioada 1538-1540 aşezarea este 2/14 septembrie 1829 este semnat Tratatul de ocupată de turci şi în scurt timp, transformată în pace de la Adrianopol în al cărui articol V se raia sau kaza, sub numele de Ibrail. In “Studii şi prevedea înapoierea cetăţilor turceşti de pe documente”, marele istoric Nicolae Iorga malul stâng al Dunării împreună cu insulele preluând dintr-un raport polon din 30 octombrie dinspre mal, iar hotarul este stabilit pe talvegul 1540 spune că “ turcul, luând un oraş mare şi Dunării. In acelaşi act este recunoscută puternic anume Brăila, l-a supus stăpânirii sale şi libertatea de navigaţie pe Dunăre şi Marea a început a face cetate de zid”. Neagră, ceea ce însemna că după 289 ani era Trebuie subliniat că lunga perioadă de desfiinţat monopolul turcesc asupra mărfurilor ocupaţie otomană nu a însemnat nicidecum o romăneşti. stagnare pentru activitatea comercială şi nici La 13 ianuarie 1836, din porunca măcar o diminuare a acesteia. Singurele domnitorului Alexandru Ghica, oraşul este modificări se referă la sensul exportului care este declarat porto-franco, sau cum se spunea în direcţionat acum spre sistemul militar de la ordinul domnesc “antrepo”. In opis scria că “tot Dunărea de Jos şi spre Constantinopole şi oraşul Brăila, cu portul său, de la apa Dunării şi implicit, beneficiarii veniturilor, care vor deveni până la şanţurile ce-l ocolesc” are regim de porto sultanul si dregătorii lui, în detrimentul -franco şi că “oricâte mărfuri şi producturi, din domnitorului român. cele ce au slobodă intrare, vor intra de peste Importanţa oraşului ca mare antrepozit de graniţă printr-acest port, în toată întinderea grâne este dovedită de faptul că aici se stabileau ocolului său ori pentru consumaţia locuitorilor din preţurile iar măsura folosită în tranzacţiile cu acest ocol, sau ca să se exporteze iarăşi pe Imperiul Otoman şi cu cele două principate, Ţara Dunăre la alt loc de vânzare , să fie slobode de Românească şi Moldova era “chila de orice plată de vamă”. Brăila” (chila de grau = 400 ocale; chila de orz = Aşa cum opina şi prof. Toma Georgescu, 280 ocale). este evident că legalizarea primelor zone libere Cetatea trece prin mai multe războaie, în porturile Brăila şi Galaţi, a avut ca scop este prădată, asediată şi incendiată în mai multe relansarea comerţului şi facilitarea aprovizionării rânduri dar se reface de fiecare dată şi continuă populaţiei acestor oraşe care avuseseră destul să aibă un comerţ remarcabil. Se exportau de suferit în cele aproape trei secole de grâne, peşte, vite, ceară, cerviş, pastramă şi ocupaţie. Aşa se explică faptul că zona liberă de maduvă, seu, pieile brute sau lucrate, brânză, taxe vamale se extinde asupra întregului oraş şi ANUL III NUM Ă R U L 3 - 4 P A G I N A 45

nu doar asupra portului. care operează în port şi în strânsă relaţie cu Sintetizând, avantajele acestui statut erau aceştia, mii de muncitori şi căruţaşi au venituri următoarele : sigure; - scutirea de taxe vamale pentru mărfurile - amplificarea funcţiilor portuare şi produsele importate, cu excepţia vinului, constuituie catalizatorul extinderii si dezvoltării rachiului, tutunului şi tabacului ceea ce însemna oraşului şi implicit al unei extrem de vii şi bogate că locuitorii oraşului puteau cumpăra mai ieftin vieţi sociale. articole manufacturate, coloniale etc; pentru cele În anul 1831 sunt înregistrate la Brăila 111 exportate se aplica o taxa de 4% la orice punct vase, în 1837 numarul lor creşte la 449, pentru de frontieră; ca în 1847 să se ajungă la 1583, ceea ce - este încurajat comerţul de tranzit care înseamnă o creştere de 1200%. prin volumul său mare aducea importante Conform datelor lui I.C. Filitti din beneficii; “Principatele române de la 1828 la 1834”, - cresc considerabil veniturile statului şi Bucureşti, 1934, tabelul şi graficul de mai jos ale municipalităţii pe seama taxelor de ancoraj, prezintă valorile în franci ale importului şi cheiaj, agenturare nave şi, în mare măsură , din exportului din care se evidenţiază o balanţă chiriile percepute pentru spaţiile de depozitare; comercială excedentară care nu mai are nevoie - creşte foarte mult numărul comercianţilor de nici un comentariu. Tabel 1 Veniturile portului Brăila, în franci, în perioada 1831 - 1845

1831 1832 1833 1844 1845 import 570.000 880.000 1.935.000 4.285.000 5.219.000 export 995.547 5.935.000 7.744.000 9.433.000 14.774.000

Intensa activitate comercială determină negustorilor ajunge la domnitorul Alexandru apariţia de noi instituţii şi întreprinderi, de Ghica care-i adaugă o rezoluţie în mai multe asociaţii şi preocupări privind funcţionalitatea şi puncte şi o trimite in 1840 Departamentului dezvoltarea portului dar şi a unor căi lesnicioase Internelor. Dintre acestea, merită amintite: de transport. mărirea islazului oraşului pentru că “muncitorii În anul 1837 soseşte în port primul vapor oraşului s-au înmulţit”, construirea de noi de la Constantinopol. Este austriac şi va fi urmat magazii “afară de linia pe care acum se de alte numeroase vapoare pentru că Brăila clădeşte”, construirea unui nou “ambarcader” devenise punctul terminus pentru vasele de mari pentru a creşte capacitatea de a încărca rapid dimensiuni care urcau pe Dunăre. corăbiile, generalizarea chilei de 400 ocale şi La 22 mai 1838, treizeci şi cinci de accesul la “vânarea slobodă a peştelui “. negustori de vază ai oraşului decid să înfiinţeze În 1846, zece negustori hotărăsc o “deputăţie” care să le apere interesele şi care înfiinţarea primei bănci, Banca Filemborică, care să-i reprezinte în faţa autorităţilor. Aceasta era va avea un capital de 10.000 galbeni olandezi constituită din cinci membri, trei greci, un român împărţiţi în 200 de acţiuni. şi un turc. În actul care se întocmeşte cu acest În 1855 este data în folosinţă linia prilej sunt trecute şapte puncte, dintre ele merită telegrafică Brăila-Bucureşti şi mai târziu, în subliniat cel care se referea la colectarea unei acelaşi an, Brăila-Galaţi, făcându-se astfel taxe de 0,25% din toate mărfurile exportate sau legătura cu întreaga Moldovă. importate. Suma rezultată urma să fie folosită la Pentru că transporturile pe uscat erau la “dregiri de drumuri trebuincioase pentru negoţ, în acea dată periculoase şi mari consumatoare de mijloace întâmpinătoare înnecăciunii” şi în alte timp, se dezvoltă cu precădere, cele de pe scopuri pe care le hotăra adunarea. Dunăre şi mare. În 1845, filiala de la Galaţi a Conform Arhivelor Statului, prefectura societăţii Lloyd din Triest inaugurează linia Brăila, anul 1835 marchează înfiinţarea Constantinopol-Galaţi-Brăila, iar un an mai târziu viceconsulatului englez şi începând cu 1838, al vaporul rus “Petru cel Mare” îşi prelungeşte celui austriac, sardin, francez, rus, olandez, cursa Odessa-Galaţi până la Brăila. Din suedez şi norvegian. scrisoarea lui Costache Negri din 5/17 mai 1859, La 27 august, în acelaşi an, cererea P A G I N A 46 GEOGRAFUL

trimisă ministrului de externe, Scarlat Fălcoianu, deputăţia mercantilă se desfiinţase, este probată aflăm că pacheboturi austriece şi franceze de faptul că în 1860, ministrul de interne G. asigurau curse regulate, de trei ori pe Costa-Foru îl însărcinează pe ing. D. săptămână, între Brăila – Odessa şi Brăila - Aninoşeanu să facă un studiu privind “trebuinţa Constantinopol. de executare a cheiurilor”. Din 1863, pe lângă Forţa mecanică este folosită pentru prima taxa de ancoraj obişnuită se mai percepea o dată de Antonio Borghetti care înfiinţează prima taxă de îmbunătăţire a portului pentru că “cea moară mecanică în 1857, care avea 90 cai mai de căpetenie şi de mai urgentă îmbunătăţire putere şi măcina 100 chile in 24 de ore este înfiinţarea unui chei de piatră în care să se (aproximativ 45.000 kg), iar in 1859 asigure viitorul”. În perioada 1864-1868 se întreprinderile ”Gerbolini şi Borghetti” care aveau execută pavaje pe o suprafaţă de 195 stânjeni mai multe mori de făină şi anexele trebuincioase. pătraţi şi se înfiinţează 12 schele. În anii care Pe islazul oraşului se ridică noi mori care urmează faţa portului continuă să se schimbe. folosesc forţa aburului. Aşa au luat fiinţă în 1869 Se construieşte cheiul şi docurile, magaziile de cele din proprietatea lui Alexandru White şi scândură sunt dărâmate şi se construiesc altele Samoil Reinikele şi a lui F. Brown care vor noi din zid sub coordonarea inginerului Anghel funcţiona până în 1874 când se impune mutarea Saligny şi se face legătura cu calea ferată. În lor în interiorul oraşului pentru a fi reconstruite 1872 când se termină de construit cheiurile de după un sistem “mai perfecţionat”. piatră de-a lungul portului, se bate în aur, argint În anul 1859 iau fiinţă primele societăţi de şi bronz o medalie comemorativă, care avea pe asigurări pentru cereale şi alte mărfuri avers cheiul Brăilei şi două vase sub care era transportate pe Dunăre cu capital în întregime scris “Cheul portului Brăila”, iar pe revers, subscris, “Danubiul” şi “Concordia”. Incepând cu “Fondat la anul 1872, în timpul domnii lui Carol I, 1861 se înfiinţează “Unirea”, “Lealitatea”, fiind preşedinte al consiliului şi ministru de “Brăila”,”Progresul”, “Brown şi Cie”, ”Sotir” etc. interne L. Catargi, ministru lucrări publice N. Teritoriul acoperit de aceste societăţi era Kreţulescu, primar colonel C. Petrescu, consilieri reprezentat de Dunăre, Prut şi Siret. …”. În 1875 erau şapte dane, două pentru Preocuparea municipalităţii pentru corăbii şi restul pentru vapoare şi şlepuri. îmbunătăţirea activităţii portului, mai ales că

Fig. 1 - Hamali încărcând un vapor ANUL III NUM Ă R U L 3 - 4 P A G I N A 47

Fig. 2 - Portul Brăilei în plină activitate

În “Istoricul oraşului Brăila”, Constantin C. funcţiune, în mod provizoriu, linia ferată Brăila- Giurescu afirmă că a existat un vechi şantier Bucureşti. Deschiderea oficială pentru cele două naval la Brăila, constatat documentar încă din staţii, Brăila şi Brăila-Port are loc la 13/25 sec.al XVIII-lea, capabil să construiască nu septembrie 1872. Consiliul prefecturii a propus numai vase de transport şi comerţ - şăici, construirea “pe seama judeţului” a unei căi ferate dubase - ci şi vase de război de mari dimensiuni, spre Transilvania, prin Buzău şi Cheia, dar a înarmate cu tunuri. Bazându-se probabil pe rămas doar un proiect pentru că a fost structura şi vechiul amplasament, în 1864 se considerat prea costisitor. înfiinţează Şantierul pentru reparaţiuni navale Se înfiinţează Banca Brăilei, dar traseul “Brăila”. său va fi scurt pentru că se angajează în În 1863 erau în oraş 36 de stabilimente investiţii riscante din domeniul industrial şi după printre care o fabrică de macaroane, 6 mori cu perioada de criză din 1875-1877, va fi obligată cai, 9 brutării, 3 fabrici de lumânări, una de să înceteze plăţile. săpun, o tăbăcărie şi o tipografie, zalhanale, Schimbări majore se produc în viaţa cherhanale, cărămidării, lânării, şi numeroase oraşului şi din punct de vedere demografic. mori de vânt pe islazul oraşului. Rafinăriile, Poziţia oraşului, situat la răscrucea unor organizate destul de rudimentar, iau fiinţă importante rute comerciale, terestre şi maritime, începând cu 1857 cu aceea care se afla în care fac legătura între Occident şi Orient, a făcut proprietatea lui Grigore Grădinaru şi mai târziu posibilă apariţia şi dezvoltarea unor comunităţi cu cea a lui Grigore Constantinescu şi Iohan alogene care au imprimat o notă distinctă Brăilei, Clorenco. In 1865, două companii engleze şi una ce devine un adevărat mozaic etnic. Aici au trăit, franceză construiesc trei distilerii de păcură la alături de români, greci, ruşi, bulgari, armeni, marginea oraşului, cea mai mare fiind a lui evrei, italieni etc., dar ceea ce-i mai important Frederich Brown care avea trei rezervoare. este faptul că au vieţuit unii lângă alţii în pace şi Din datele preluate de la Arhivele Statului, înţelegere. Toţi şi-au avut bisericile lor, datinile Primăria Brăila, reiese că după o înverşunată lor, credinţele lor şi prietenii lor, din care, cei mai opoziţie şi un proces între municipalitate şi mulţi au fost români. Prietenia, toleranţa, deputăţia mercantilă, aceasta din urmă este sentimente nobile, au pulsat şi mai pulsează desfiinţată şi în locul ei este înfiinţată, tot în încă în inimile brăilenilor. 1864, Camera de Comerţ şi Industrie. Odată cu încorporarea raialei Brăilei la În luna iulie 1869 începe construcţia gării Ţara Româneasca, primul ispravnic al ţinutului Brăila, iar în decembrie 1870 este pusă în serdarul Grigore Tăut a realizat o catagrafie a P A G I N A 48 GEOGRAFUL

tuturor locuitorilor din întreg judeţul Brăila (care de căpitanul Vasile Petrovici Vilkov se stabilesc corespundea ca suprafaţă fostei raiale). Conform în oraş unde li se acordă scutire completă de acestei catagrafii, rezultă că populaţia Brăilei era dări timp de trei ani şi la jumătate în următorii formată din 591 de familii, dintre care 46 de şapte ani. Cei mai mulţi proveneau din Sliven, familii de străini, armeni şi evrei. Multiplicând apoi au venit şi din alte zone ale Bulgariei, astfel numărul familiilor cu 5 reiese o populaţie de circa încât colonia emigranţilor bulgari de la Brăila 3000 de locuitori, rezultând o diferenţă izbitoare: devenise o Bulgarie în miniatură. 30000 de locuitori înainte de 1828 şi 3000 de Colonia bulgară din Brăila creşte de-a locuitori în anul începerii războiului lungul timpului, în 1843, consulul francez din Iaşi În anii ce vin populaţia va creşte în mod evaluând numărul populaţiei bulgare din Brăila la constant, ajungând în 1832 la 4.045, în 1834 la o treime din populaţia oraşului, estimare 6.000, în 1838 la 8.695, în 1843 la 14.000, în exagerată după părerea lui C.C. Giurescu. 1859 la 15.780 iar în 1891 la 46.715 locuitori. Potrivit statisticii oficiale din 1838, ea număra Aşa cum spune Constantin C. Giurescu “într-un 412 capi de familie, reprezentând mai puţin de răstimp de circa şapte decenii, populaţia un sfert din populaţia totală a oraşului, mai exact crescuse de aproape 4,7 ori; e una din creşterile 23,69%. cele mai mari, mai spectaculoase, ale oraşelor În ceea ce-i priveşte pe lipovenii din româneşti, mai mare, proporţional, decât Brăila, aceştia au venit în perioada 1829-1830, creşterea capitalei”. adică imediat după ocupaţia turcească, când Alături de românii din partea locului se Brăila, în urma războiului victorios al ruşilor stabilesc aici munteni din judeţele învecinate, contra turcilor, trece împreună cu cetăţile de pe transilvăneni mai ales din zona Braşovului, malul drept al Dunării în seama domnitorilor dobrogeni, basarabeni şi aromâni din munţii români. Lipovenii vin din sudul Basarabiei, trec Pindului, unii mocani, alţii negustori. Ilustrativă în prin mlaştinile de la gura Siretului, ajung în acest sens este catagrafia din 1837 în care apar păduricea ce se întindea atunci unde se găseşte numele noilor veniţi şi locul naşterii acestora. azi cartierul Pisc, lângă fosta comună Brăiliţa, pe Dezvoltarea portului şi atracţia pe care o drumul ce duce la Galaţi. Primind permisiunea exercita posibilitatea câştigurilor prin intermediul de a se stabili în aceste locuri, aceştia au trăit la comerţului tot mai înfloritor aduc la Brăila şi alte început în bordeie construite în pământ. Aveau elemente etnice. drept ocupaţie pescuitul pe Dunăre şi în bălţile Grecii erau ca importanţă numerică, pe de la marginea oraşului Brăila, precum şi locul doi după români. In 1838 erau 469 capi de cultivarea pământului, îndeletniciri pe care le familie, adică 2.300. Greutatea acestei avuseseră şi în Rusia natală. comunităţi este dovedită de evenimentele din Evreii au fost prezenţi în Brăila înainte de 1863. Deşi Alexandru I. Cuza stabilise ca actul împământenirii. Pe axul dunărean cu slujbele religioase să se ţină numai în limba posibilităţi de atingere a Brăilei, s-ar putea nota română, după ce primeşte la Galaţi o delegaţie a prezenţe evreieşti datând din secolul al XII-lea, grecilor din Brăila, este de acord să facă o circa 1165, în relaţiile comerciale cu valahii sud- excepţie şi le permite acestora să înalţe un dunăreni, reieşite din periplul lui Benjamin de impunător lăcaş de cult, Catedrala Greacă, pe Tudela. strada Călăraşilor, construcţia acesteia durând În anii 1821-1822, locuiau în Brăila cinci până în 1872. familii de evrei, recunoscute de către Pentru a întregi rolul economic jucat de Departamentul Pricinilor din Lăuntru, aşa cum elementul comercial grec în portul Brăilei, în reiese din „Lista de evrei statorniciţi în oraşul prima jumătate a secolului al XIX-lea, trebuie Brăila”. Din documentele găsite în arhiva precizat numărul navelor cu pavilion grecesc ce primăriei oraşului Brăila şi publicate în volum de au sosit în port în 1860, şi anume 952 dintr-un Nicolae Iorga sub titlul „Cei d’intâiu ani de nouă total de 2152. Elementul grec brăilean a dat şi Brăilă românească” reiese că, pe parcursul industriaşi de seamă, cum au fost întemeietorii secolului al XIX-lea, mari demnitari s-au ocupat marilor mori din localitate, Violatos şi îndeaproape de situaţia evreilor, fie în urma Likiardopulos. ordinilor primite de la „Departamentul din • Bulgarii încep să vină la Brăila în timpul Lăuntru”, fie din proprie iniţiativă. Începând din războiului ruso-turc din 1828-1829, atunci când 1837, a urmat o întreagă corespondenţă între işi dau seama că nu pot scăpa de ocupaţia conducerea judeţului Brăila şi Departamentul din otomană. În aprilie 1830, 38 de familii, conduse Lăuntru, având ca temă izgonirea evreilor, ANUL III NUM Ă R U L 3 - 4 P A G I N A 49

problemă care a luat sfârşit odată cu instalarea - se stabileşte amplasarea unei noi pieţe, la domnie a lui Alexandru Ioan Cuza. Pentru anul a unei cazărmi, a carantinei şi a unei şcoli; 1841 se poate cita statistica din Buletinul - se continuă planul de sistematizare, se Societăţii Regale de Geografie, în care evreii adaugă noi străzi în formă de semicerc şi se sunt menţionaţi în număr de 107. Mai mult, tot în aliniază unele mai vechi; acest an, însuşi Magistratul Brăilei cere - oraşul se extinde şi este săpat un nou Departamentului din Lăuntru sa se permită şanţ; dincolo de el se parcelează 400 de loturi stabilirea evreilor „cu purtări bune şi stare pentru construcţia de noi case; însemnată” (Iorga, N., 1929, ). Peste câţiva ani - sunt reamenajate vadurile care coborau însă, municipalitatea oraşului cere Tribunalului spre port; Brăilei să nu mai permită cumpărarea de - se pavează piaţa centrală, se pun proprietăţi de către evreii veniţi de peste graniţă, felinare (în care ardeau opaiţe sau lumânări cu pentru a se stabili în oraş, excepţie făcând cei seu; in 1858 vor fi înlocuite cu lămpi cu petrol cunoscuţi ca vechi locuitori. La sfârşitul anului care erau numite “fotogen”) pe toate uliţele şi 1857, ca urmare acestei cereri, 41 de evrei vor este mutată pescăria, care deranja prin depune plângere împotriva nedreptăţii ce li se mirosurile sale, pe una din laturile portului; face, de a nu fi lăsaţi să se stabilească în Brăila. În anul 1835 este refăcută şi În anul 1862, numărul evreilor era destul de înfrumuseţată grădina publică “Belvedere” care mare, întrucât erau constituiţi în Comunitate iar oferea o panoramă deosebită asupra Dunării, a reprezentanţii ei intervin la Ministerul de Interne Munţilor Măcin şi asupra bălţilor. să li se aprobe construirea ”unei biserici în religia Un an mai târziu, colonelul Blaremberg, noastră”, specificând în acelaşi timp că au numai cumnatul domnitorului Alexandru Ghica este şcoală. Cererile motivate ale evreilor, de a li se însărcinat să facă studiile necesare şi să da dreptul de stabilire în Brăila, dispar după construiască cheiurile portului. 1860, în schimb se reînnoiesc cele privitoare la Şcoli au existat şi în perioada ocupaţiei cumpărarea de terenuri şi imobile, în timpul turceşti, dar acestea aveau caracter privat. După domniei lui Al. I. Cuza. 1 iulie 1831, începe să se aplice Regulamentul Acestora li se adăugau puţinii turci rămaşi Organic în care se stipula că fiecare capitală de si un număr mic de albanezi, armeni şi italieni judeţ trebuia să aibă o şcoala publică cu doi din regatul Sardiniei. profesori plătiţi de stat. În virtutea acestuia şi în conformitate cu Regulamentul şcolar din 1832, Avântul economic fără precedent Marea Vornicie din Lăuntru ordona administraţiei determină mutaţii importante şi în fizionomia Brăila să găsească local pentru o şcoală a oraşului. statului. Casele fostului paşă sunt renovate şi În luna mai 1830 locotenent-colonelul G. amenajate iar Ion Penescu, care urmase Riniev face un plan al oraşului care avea un “metodul lancasterian”, în urma unui examen la mare bulevard de centură în forma de arc de care dăduse dovadă de “vrednicie”, este numit cerc şi care va fi prezentat un an mai târziu, profesor. Deschiderea cursurilor se face la 14 împreună cu planul unor instituţii realizate de februarie 1833 cu doar 21 de elevi şi prima lor colonelul Nilson, divanului ţării, dar nu este găsit carte de citire şi totodată prima întrebuinţată în satisfăcător. oraş va fi “Manual de patriotism, tălmăcit şi mai În aceste condiţii, contele Pavel Dmitrievici adăugat de Iancu Nicola”. În 1841 se deschide Kiseliov, mai cunoscut sub numele de Kiseleff, un nou local cu trei săli de clasă, unde se preda în forma sa franceză, generalul rus care a greaca, slavona pentru bulgari şi sârbi, franceza condus administraţia militară rusească a Ţării şi italiana. Româneşti şi a contribuit la întocmirea Acelaşi vizionar şi profesor de excepţie, Regulamentelor Organice, îl însărcinează pe Ion Penescu, are iniţiativa înfiinţării unei şcoli baronul Rudolf Arthur Borroczyn să întocmească comerciale în care să se studieze agricultura, un nou plan al oraşului. economia şi “nautica” şi tot el cumpără în 1839 o Având ca punct de plecare vechiul plan al tipografie cu 100 galbeni pe care îi imprumută de oraşului, acesta aduce o serie de îmbunătăţiri la “maghistrat” (conducerea oraşului). Pe 18 remarcabile: decembrie scoate de sub tipar primul ziar - se impune un anumit aspect pentru brăilean care este şi primul ziar economic din faţadele clădirilor şi materialul de construcţie - Principatele Române, “Mercur, journal comerţial cărămida; al portului Brăilei”. P A G I N A 50 GEOGRAFUL

În paralel cu şcoala românească mai erau Judeţului Brăila, Edit. ART, Bucureşti. două şcoli greceşti cu un efectiv de 100 elevi din Filip, C. (2004), Comunitatea greacă la care peste jumătate erau români. Brăila 1864-1900, Muzeul Brăilei, Edit. Istros, Perioadei de regres din 1848-1850 când Brăila. şcoala publică devine spital pentru soldaţii ruşi, îi Gâştescu, P., Gruescu, S., I. (1973), urmează una de evoluţie calitativă si cantitativă. Judeţul Brăila, Edit. Academiei R.S.R., Se înfiinţează a doua şcoală publică cu 60 de Bucureşti. elevi în 1857, prima şcoală de fete în 1861, a Giurescu, C., C. (1968), Istoricul oraşului doua şcoală de fete în 1864 şi în acelaşi an Brăila, Edit. Ştiinţifică, Bucureşti. şcoala reală care se va trasforma în gimnaziu şi Iorga, N. (1931), Caracteristici ale mai târziu, in 1871, în şcoală comercială. brăilenilor, Analele Brăilei, III, 2, Brăila. Începând cu anul 1860 se organizează Iorga, N. (1999), Din trecutul istoric al spectacole de teatru sub conducerea lui oraşului Brăila, Edit. Istros, Brăila. Costache Caragiale si a lui Matei Millo. În Lupu, Aura (2002), Pluralism etnic - trecut aceeaşi perioadă funcţiona un “teatru de şi prezent la Brăila, Revista „Dunărea”, I, 2, varieteu”, în fundătura străzii Rubinelor, care se Brăila. numea “Palatul de flori”. Mocioiu, N., Bounegru, S., Iavorski, Gh., Evoluţia învăţământului public şi a vieţii Vidis, A. (1975), Documente privind istoria culturale în general în Brăila secolului al XIX –lea oraşului Brăila, Direcţia Generală a Arhivelor sunt strâns legate de evenimentele politice şi de Statului din R.S.R. specificul local. Aflată sub turci aproape 300 de Papacostea-Danielopolu, Cornelia (1996), ani, la întretăierea mentalităţilor atâtor neamuri Comunităţile greceşti din România în secolul al ademenite de Dunăre, Brăila a rămas un oraş XIX-lea, Edit. Omonia, Bucureşti. românesc, care nu şi-a pierdut spiritul naţional în Perianu, R. (1941), Istoria şcoalelor din ciuda vicisitudinilor vremii, care l-ar fi putut oraşul şi judeţul Brăila (1832-1864), Edit. Casa înstrăina, până la pierderea identităţii. Şcoalelor, Bucureşti. Semilian, S. (1927), Istoricul presei Bibliografie brăilene, de la 1839 până la 1926, Tipografia Modernă, Brăila. Cândea, I. (2004), Comunitatea greacă la * * * Analele Brăilei (1999), serie nouă an Brăila din cele mai vechi timpuri până în secolul III nr. 3, Muzeul Brăilei, Edit. Paper Print Invest al XIX-lea, Muzeul Brăilei, Edit. Istros, Brăila. S.A., Brăila. Dan, S., Pîrlog, C. (2006), Geografia

Revista GEOGRAFUL vă invită să colaboraţi la realizarea viitoarelor numere cu articole pentru rubricile:  Educaţie prin geografie  Dezvoltare regională şi locală  Pe meridianele şi paralele Globului  Opinie geografică  Documentar geografic  Recenzii de carte geografică şi din domenii complementare Geografiei  Cronici ale unor manifestări geografice interne şi internaţionale ANUL III NUM Ă R U L 3 - 4 P A G I N A 51

ETNOGRAFIE DOBROGEANĂ- STUDIU DE CAZ: BAŞ PUNAR / FÂNTÂNA MARE

Drd. Polixenia Gabriela POPESCU

Dobrudjan Ethnography - Case Study: Başpunar/ Fântâna Mare. Considered an ethnic enclave and having integral Turkish inhabitants, Fântâna Mare, the subject for this study, is a unique village in Dobrudja and in Romania. A wide variety of traditions and beliefs has been preserved during its existence and could be associated with a model for Turkish cultural identity. In order to let everyone know about the Turkish cultural heritage, the local and national authorities are expected to develop sustainable cultural projects, before this inestimable cultural treasure is spoiled or altered.

Key words: Turkish community, Turkish ethnicity, customs, traditions, beliefs, ethnic

stâncoase. Este închis la răsărit de Dealul Baş- Introducere Punar (Bair), la NV de dealul Ceşme (Bair), la V de dealul Tuzla- Mezarlîc Bair şi la SV de dealul Dobrogea, o “Europă şi Asie în Cialî- Perde, de 176 m. Suprafaţa sa este de miniatura" , cum o denumise geograful Dobrogei, 1381 hectare, dintre care 8 ha sunt ocupate de Constantin Brătescu, a jucat şi încă mai joacă vatra satului şi de grădini”. rolul de “uriaş muzeu etnografic viu", unde marile culturi şi civilizaţii ale Orientului şi Occidentului Considerente istorice şi actuale s-au contopit, în spaţiul în care vitregiile naturii, dar şi cele ale războaielor, au fost învinse de Toponimia. Oiconimul “Başpunar” are oameni de diferite etnii. Numeroase localităţi origine turcă: “baş” = cap, “punar” = fântână, cu dobrogene îşi leagă evoluţia de existenţa unei aproximare, Capul Fântânii (asemenea Dealul şi componente etnice, uneori majoritară, aşa cum Valea omonimă) şi face referire la existenţa unui este cazul localităţii Fântâna Mare, alcătuită, în izvor, situat la intrarea în vale (localitate) şi totalitate din etnici turci, rămaşi pe aceste locuri astăzi sursă de alimentare cu apă pentru cea de secole. În prezentul studiu au fost urmărite mai mare parte a locuitorilor aşezării. Numirea a elementele de etnografie, ce definesc această fost păstrată până în 1924, când, în sesiunea aşezare ca o “enclavă etnică”, păstrătoare de ordinară a adunării deputaţilor, s-a propus un vechi obiceiuri şi tradiţii, a unui mod de viaţă nou proiect de lege pentru schimbarea particular, ce-i conferă un caracter de unicitate, denumirilor comunelor şi cătunelor din puţin cunoscut, apreciat şi valorificat. Dobrogea, în cele mai multe situaţii făcându-se traducerea din limba turcă. Aşezare geografică Istoricul aşezării. Referiri la vechimea aşezării în acelaşi spaţiu se fac în lucrările: În sudul Dobrogei, aproape de graniţa cu “Marele Dicţionar Geografic al României” editat Bulgaria, se află comuna Independenţa, cu o de către Societatea Geografică Română, în anii pondere mare a populaţiei de etnie turcă, 1898 şi 1900, în cadrul cărora, localitatea aproximativ 13 % din totalul populaţiei de 3200 Başpunar, actuala Fântâna Mare, este descrisă de persoane. În componenţa comunei, alături de ca un sat, cătun al comunei Hairam Chioi alte 3 sate, se află şi satul Fântâna Mare sau (Dumbrăveni, astăzi), situată la 6 km NE de Baş-Punar, ori Başpînar, cum îi spun localnicii. acesta şi la 2,5 km NV de cătunul Bairam - Dede Satul este aşezat într-o microdepresiune culoar, (actuala Independenţa, de care aparţine, la intrarea într-un canion dezvoltat în şisturi administrativ), populaţia fiind alcătuită şi în puternic alterate, pe valea Fântâna Mare Baş- acele vremuri numai din turci (“16 familii, cu 78 Punar, într-un loc unde valea devine mai largă şi de suflete, ocupându-se mai mult cu unde malurile ei sunt mai puţin înalte şi mai puţin agricultura"). Drumurile comunale sunt descrise P A G I N A 52 GEOGRAFUL

ca “pleacând de la Demircea (localitatea o avuseseră înainte de 1878, iar o parte îşi Mirceşti, astăzi - Olteni), la Bairam Dede vânduseră pământurile cu gândul de a emigra, (Independenţa), la Cozîl - Murad (Feteşti, apoi, datorită unor conjuncturi nefavorabile, au devenită Movila Verde), la Becter şi la Malcoci, rămas pe loc. Cei care nu aveau pământ mergând fiecare în direcţii opuse, întocmai ca munceau ca argaţi pe pământurile moşierilor sau nişte raze, care pleacă dintr-un centru al unei lucrau pământul în dijmă. O parte dintre aceştia circumferinţe”. se angajau în fabricile recent înfiinţate în Valea Baş-Punar (astăzi Fântâna Mare) localităţile dobrogene, sau în porturile din este prezentată ca “una din braţele principale ce Constanţa, Tulcea sau Sulina, dar şi câştigurile formează valea Urluia, cu apă numai primăvara, acestora erau neînsemnate, având drept cauză după topirea zăpezilor şi toamna, după ploi, cu o “enormitatea de chirii ce aduce din zi în zi la lungime de 15 km, purtând denumiri diferite, sărăcie şi mizerie”, implorând printr-o petiţie după localităţile traversate: Dere-Chioi, Ali-Bei- primăria Constanţei obţinerea dreptului de Chioi, Afighinea, Baş- Punar, însoţită de un construcţie a unor bordeie la periferie (Arhivele drum communal”. Dealul Baş-Punar-Bair Statului Constanţa, Fond Primăria oraş (Fântâna Mare) era prezentat astfel: “se Constanţa, dosar 20/ 1889). Cu timpul, vechile desfăşoară pe o direcţie generală NV-SE, printre relaţii de tip feudal au fost complet desfiinţate, văile: Baş-Punar, Cazîmerad- Ceair şi Borungea. formându-se şi dezvoltându-se o nouă clasă Are o înalţime de 167 de metri şi domină satul şi socială. Naţionalitatea turcă a fost în majoritate valea Baş-Punar. Este de natură stâncoasă, cuprinsă în pătura mijlocie, formată din mici acoperit de tufărişuri şi fâneţe”. proprietari funciari sau comerciali. Cu precădere, Localitatea apare menţionată ca Başpunar în oraşe existau proprietari turci de manufacturi, şi de Dragomir, N în lucrarea: “Despre istoria băcănii, depozite de cherestea, proprietari de mocanilor din Sălişte”, în Studii geografice ale cafenele. În sudul Dobrogei prezenţa Institutului din Cluj, vol II (1924, 1925) referitor la negustorilor de piei şi blănuri era pusă pe seama trecerea către Dobrogea, la iernat a turmelor de îndeletnicirii de bază a turcilor dobrogeni, oi, spre Bazargic: “Bătrânii spuneau că lângă creşterea animalelor. În târguri şi oraşe locuia un Bazargic ei se opreau în satul cel mai apropiat, număr însemnat de mici meseriaşi de origine la Ghelengic, Cobaşacal, Izibei, Hoşcadan, turcă, ce deţineau ateliere de cizmărie, Başpunar, Suiugiuc.” tinichigerie, croitorie, fierărie, potcovărie, frizerie, Evoluţia socială şi economică a aşezării. măcelarie. Stilul de viaţă, deosebit de simplu, chiar Am prezentat aceste particularităţi ale rudimentar cere răspuns la întrebări legate de vieţii sociale, caracteristice vieţii turcilor gradul mare de sărăcie şi cauzele pentru care în dobrogeni, cu peste 130 de ani în urmă, tocmai mileniul trei, există comunităţi dintr-o ţară, pentru a evidenţia similitudinea acestora cu membră a Uniunii Europene, care se luptă starea prezentă a comunităţii turce din satul pentru subzistenţă. Căutăm răspunsul în Fântâna Mare. Martori ai succesiunii mai multor particularităţile vieţii economice şi sociale în orânduiri, au rămas doar cu experienţa acestora. urmă cu mai bine de un secol. Măsurile Între cele două războaie mondiale o bună parte întreprinse în industria şi agricultura Dobrogei, a populaţiei musulmane a Dobrogei a emigrat în după războiul de independenţă, au accentuat Turcia (efectivul scăzând la jumătate) din raţiuni stratificarea socială. economice, politice şi sociale (motivele În momentul stabilirii administraţiei religioase erau legate de viaţa într-o ţară ne- româneşti în Dobrogea, în societatea turcă de musulmană), astfel încât sate întregi au fost aici predominau relaţiile feudale. Exista o clasă depopulate. feudală şi o ţărănime alcătuită, în majoritate din Regimul politic comunist instaurat în mici producători liberi şi argaţi ce trudeau pe România după anul 1945, a influenţat în mare domeniile feudalilor. 85% din populaţia turcă din măsură turcii dobrogeni. După 1950 prin unirea Dobrogea locuia la sate şi se ocupa cu pământurilor mai multor sate, s-au format agricultura şi creşterea vitelor. (M. Ulkusal, cooperativele agricole, astfel că turcii dobrogeni, “Dobruca ve Turkler”- “Dobrogea şi turcii”, Ediţia după o viaţă închisă în comunităţile lor, au trebuit a II-a, Ankara, 1966). Unii din turcii dobrogeni îşi să se deschidă spre exterior, să intre în contact pierduseră pământurile din cauza legii pentru cu populaţia nemusulmană.În acelaşi timp, ei reglementarea posesiunilor rurale, neputând şi-au pierdut pământurile, iar în locul unei vieţi justifica cu acte sau martori proprietatea pe care independente, au început să ducă o viaţă ANUL III NUM Ă R U L 3 - 4 P A G I N A 53

dependentă de stat. Primele măsuri luate în satul situate de o parte şi de alta a lor. Acestea puteau Fântâna Mare de noua conducere comunistă a îndeplini atât funcţie agricolă, ca sate tip fermă, fost închiderea geamiei şi confiscarea feregelelor dar aveau şi un rol strategic, militar. Constituite femeilor şi arse în centrul satului. Aceste măsuri în favoarea unor mari vasali imperiali, ciflik-urile erau primele semene ale faptului că noua puteau cuprinde terenuri arabile, grădini, livezi, conducere avea să intervină direct şi masiv în păduri, ape, păşuni, dar şi locuinţe solide, case, viaţa de zi cu zi a acestora. Femeile turce, care fortăreţe de tip cule (cula = locuinţă din piatră, până atunci lucraseră doar în propria casă sau casă fortăreaţă cu etaje, dar termenul ajunge să pe propriul pământ ferite de bărbaţi, au început desemneze şi proprietăţi funciare mari, de tip să lucreze alături de ei în cadrul C.A.P.-urilor, seniorial), ori cocioabe sărăcăcioase din lut sau aflându-se adesea în compania unor oameni din lemn ale supuşilor, acesta devenind un sat al afara comunităţii lor, aparţinând altei culturi. lucrătorilor pe moşie. Este definit ca un sat Aceste deschideri au adus cu sine noi aglomerat, cu străzi înguste şi întortocheate, cunoştinţe, înclinaţii şi deprinderi ce se vor având la origini nucleul definit de gospodăria manifesta în anii următori, schimbări în viaţa marelui proprietar (Surd 2003). socială, folclor şi obiceiuri. Forma vetrei este poligonală neregulată, După anul 1955, alături de transformările cu o structură adunată şi, datorită reliefului mai majore în registrul social, se conturează procesul accidentat şi necesităţilor de adaptare la de urbanizare în care intra România. Mulţi dintre condiţiile cadrului natural, satul are o tramă turcii din satul Fântâna Mare şi zona învecinată stradală neregulată. nu au făcut faţă acestor tensiuni sociale şi s-au Aspectul satului Fântâna Mare este tipic mutat în oraşele Mangalia, Constanţa, anatolian, cu o reţea de străzi labirintice, parţial Techirghiol, Medgidia, trăind despărţiţi şi risipiţi neasfaltate, ce se îngustează spre periferia de comunitatea în care fuseseră atât de uniţi aşezării, delimitate fiind de însăşi gardurile timp de secole. Copiii acestora au început să curţilor, înălţate din pietre şi argilă, până la 1- 2 meargă la şcolile de stat şi să fie educaţi acolo, metri. Porţile de lemn conduc spre curţi de 300- abandonând o serie de tradiţii şi obiceiuri 1000 m2 cu forme neregulate şi cu anexe străvechi, înlocuind treptat limba lor maternă cu gospodăreşti dispuse haotic, construite din argilă limba română. (chirpic) şi piatră, delimitate uneori de garduri Privitor la funcţia economică, asemenea mici din sârmă ori nuiele (saivanul ori curtea zonei rurale dobrogene, profilul general este păsărilor). Casele au în medie 3 camere, dominat de activităţile agricole şi datorită dispuse în linie, cu ferestre mici şi cu prispă, ori distanţei mari faţă de principalele oraşe: câte 60 un mic balcon şi sunt construite din chirpic şi km până la Constanţa, Mangalia sau Medgidia, piatră, material de construcţie locale, puţin 23 km până la Negru Vodă. Pe fondul general al costisitoare (Nicoară 2006). Unele case au funcţiei agricole, se întâlnesc subtipurile: pereţii scorojiţi, acoperişurile stau să cadă, cerealier, pomicol, de creştere a animalelor ferestrele sunt crăpate, atât sărăcia, cât şi timpul (ovine şi bovine). La acestea se adaugă şi punându-şi amprenta asupra lor. Cuptorul este valorificarea resurselor locale, predominant un element important al gospodăriei, el fiind agricole. La nivelul comunei Independenţa se amplasat, fie în fundul curţii, ori chiar în partea înregistrează o pondere mare a terenurilor centrală a acestuia (Foto 1). agricole, peste 90%. Cea mai mare parte din acestea sunt terenuri arabile, iar acolo unde gradul de fragmentare a reliefului este mai ridicat, păşunile naturale sunt valorificate în activitatea tradiţională a localnicilor. Aspectul satului Fântâna Mare. În Harta topografică a Dobrogei, realizată de Statul Major Român în anii 1880-1884 specifică pentru modul de utilizare a terenului, în dreptul localităţii Fântâna Mare (Baş Punar pe hartă), apare ciflik- ul. Satele de tip ciflik, de influenţă turcească din Peninsula Balcanică, sunt descrise ca aşezări cu textură neordonată ce dispun de o reţea de uliţe desfăşurate haotic ce deservesc gospodăriile Foto 1 - Cuptor dintr-o gospodărie P A G I N A 54 GEOGRAFUL

De cele mai multe ori, este folosit o sigură dată cu dublă denumire, considerând că toponimia pe săptămână, însă destule cuptoare au doar un Dobrogei acelor timpuri căpărase în mare parte rol decorativ, lipsa făinii ori vârsta prea înaintată aspect turanic: Independenţa (Bairam Dede, a gospodinei casei fiind principalele motive. comuna din care face parte în prezent satul Inventarul agricol este sărăcăcios, dispersat în Fântâna Mare), Negru Vodă (Kara Ömer). curte, alături de o grădină de legume sau o mică Procesul de etnogeneză a turcilor livadă. Cea mai înaltă clădire este geamia cu un dobrogeni a avut un caracter eterogen şi minaret alb, împrejmuită de un gard de culoare complex. Sinteza elementului turc s-a desfăşurat turcoaz, refăcută, la presiunea comunităţii, la eşalonată, în mai multe etape. În Dobrogea se sfârşitul anilor 1980. În imediata sa apropiere se poate identifica tipul brunet (specific sudului află al doilea element important al vieţii sociale, imperiului), cât şi cel blond (din nord), mongoloid şi anume fântâna de la care se aprovizionează şi indo- European. Deosebit de interesant este cu apă tot satul, amenajată în 1858 (Foto 2). faptul că printer turcii oguzi, crimeeni şi nogai din Dobrogea se întălneşte şi astăzi tipul blond- roşcat, frecvent regăsit şi la locuitorii din Fântâna Mare. Nu există nici o îndoială că această culoare specific este moştenită de la cumani (M.Ekrem, 1994). Caracteristici demografice. Structura etno- geo-demografică. Turcii (Türkler în turcă) sunt o minoritate etnică din România, numărând 32.596 de persoane, conform recensământului din 2002, reprezentând 0,2% din populaţia totală a ţării. Majoritatea turcilor din România trăiesc în Dobrogea (în limba turcă: Dobruca), în special în judeţul Constanţa (24.602 adică 87,8%). În anul 1900, populaţia aşezării Fântâna Mare era compusă numai din turci: 78 de personae aparţinând la 16 familii; un secol mai Foto 2 - Fântâna satului târziu, structura etnică turcă, în exclusivitate, se păstrează pentru toţi cei 374 de locuitori ce Alimentată de un izvor cu apă apreciată nu aparţin la 111 familii din 106 gospodării. numai de localnici, devine punctul de întâlnire Densitatea populaţiei. Valoarea densităţii pentru gospodinele care, fie că se populaţiei în comuna Independenţa (Fântâna aprovizionează cu apă, fie spală rufele, lângă Mare fiind sat component) este una dintre cele copilaşii care se bălăcesc în apa care curge mai reduse din Dobrogea, de 17 loc/km2, continuu pe un jgheab, folosit şi de toată gama specifică satelor izolate. de animale care vin la adăpat. Structura populaţiei pe sexe şi grupe de vârstă. Analizând structura populaţiei pe grupe Populatia localităţii de vârstă a localităţii Fântâna Mare, raportată la anul 2002, prin analiza datelor statistice puse la Originea populaţiei. Făcând referire la dispoziţie de primăria comunei Independenţa, se colonizarea regiunii balcanice, prof. Tayyib poate concluziona o pondere echilibrată între Gökbilgin, în “Rumelide Yürükler, Tatarlar ve cele trei categorii: în medie, grupa 0-14 ani evlad-i faihan (Nomazii, tătarii şi urmaşii lui reprezintă 27,5% cu diferenţieri: 25% pentru Mehmet al II-lea Cuceritorul în Rumelia)”, populaţia de sex masculin şi 30 % din populaţia precizează faptul că elementele turkmene au de sex feminin. O diferenţă destul de importantă pătruns în Rumelia, ca triburi nomade, ca au se poate sesiza în cazul grupei de vârstă 15-59 urmat stabilirea în acest spaţiu, încă de la între populaţia de sex masculin, care este mai mijlocul secolului al XIV-lea. Potrivit condicilor bine reprezentata (66%) şi populaţia de sex otomane, între anii 1543- 1666, turcii aparţinând feminin, care are o pondere doar de 52%. La triburilor Kogeagik, locuiau în 63-64 de sate din turcii tătari din Dobrogea există următorul Dobrogea. Alături de Başpînar, se găsesc proverb: “Fata aparţine altora, însă băiatul menţionate o serie de aşezări actuale aparţine vetrei părinteşti”. Pornind de la această dobrogene, învecinate, pe care le voi menţiona concepţie de viaţă, potrivit căreia fata care se ANUL III NUM Ă R U L 3 - 4 P A G I N A 55

marită îşi urmează soţul, se pot remarca o serie ştiinţifice pentru a avea sau nu copii, cele mai de particularităţi în structura populaţiei pe grupe multe abandonate astăzi. de vârstă, cu precădere în ponderea populatiei Obiceiuri şi tradiţii legate de căsătorie. de sex feminin, mult mai scăzută faţă de Ceremoniile de nuntă au suferit importante populaţia de sex masculin pentru această grupă schimbări în ultimul secol. Conform tradiţiilor de vârstă. dinainte de anul 1930, nici mirele şi nici mireasa Structura ocupaţională. Cea mai mare nu-îşi puteau alege perechea; hotărârea privind parte a populaţiei active a satului Fântâna Mare căsătoria o luau taţii celor doi miri. Singura lucrează în agricultură (peste 60%). Un număr şansă a doi tineri de a se putea alege liber unul mic de persoane lucrează în construcţii şi pe altul era răpirea fetei. La turcii din Dobrogea, industrie în oraşele situate la distanţe destul de mama băiatului bun de însurătoare alegea o fată mari, sau în sectorul servicii, considerând după gustul ei, pe care avea ocazia să o activităţile sezoniere (turistice, cunoască bine, acordându-se o atenţie balneoclimaterice). deosebită înfăţişării, educaţiei şi stării materiale. Relaţii interetnice. Este de remarcat buna După anul 1950, fetele şi băieţii care lucrau în înţelegere a comunităţiii turce a satului Fântâna C.A.P.-uri au început a se vedea zilnic, având Mare cu ceilalţi locuitori ai comunei şansa de a-şi vorbi; astfel, tinerii au căpătat Independenţa (cu precădere români şi tătari), şansa de a se alege unul pe celălalt, băiatul aflaţi doar la câţiva kilometri distanţă. Pe ultimul trimiţându-şi părinţii la peţit. Începând cu anul loc în topul preferinţelor etnice îi situează pe 1990, cuplurile se înţeleg în privinţa căsătoriei bulgari, poate şi urmare a întâmplărilor pe care direct, fără intermedierea altor persoane, cu le-au iertat, dar nu le-au uitat. Acest resentiment condiţia ca atât băiatul cât şi fata să fie îşi are ca una din cauze “jefuirea turcilor de către musulmani. Cel mai frecvent, fetele îşi cunosc bandele de comitagii (terorişti bulgari), care în viitorul soţ la discoteca, atât la sate, cât şi la incursiunile făcute, au avut ordin de la oraşe, iar dacă se plac, familiile acceptă Societatea “Dobrogea” să atace populaţia turcă căsătoria copiilor, fiind, indiscutabil, preferată şi să o ţină în permanenţă sub teroare” – unei căsătorii alături de un nemusulman. Turcii Arhivele Statului Bucureşti, fond Preşedinţia din Dobrogea şi tătarii acceptă şi astăzi cu Consiliului de Miniştri, dosar 21/ 1936, f.43 şi dificultate în cadrul comunităţii căsătoriile mixte, urm. astfel, mai ales în mediul rural, unde există comunităţi turco-tătare compacte, aşa cum este Tradiţii şi obiceiuri şi cazul localităţii Fântâna Mare, acestea sunt evitate. La logodnă, spre deosebire de În cadrul comunităţilor rurale, în special în ceremonia înţelegerii definitive privind căsătoria, cele cu populaţie predominant de etnie turcă, participă mai multe persoane, rude şi vecini ai aşa cum este cazul satului Fântâna Mare, s-au fetei şi băiatului; acest obicei se păstrează şi în păstrat, cu predilecţie, obiceiuri legate de cele zilele noastre. Cele două familii îşi trimit, trei momente fundamentale din viaţa omului: reciproc, boccele (cadouri ce constau din haine, naşterea, căsătoria şi decesul. cămăşi, lenjerie, cămăşi de noapte, ciorapi). Obiceiuri şi tradiţii legate de naştere. Cele Zestrea miresei se aranjează şi se pune în mai multe din obiceiurile şi tradiţiile legate de ordine în casa acesteia, fiind arătată rudelor şi naştere nu se mai păstrează. În prima zi când vecinilor. Dacă înainte de anii 1950 zestrea se mireasa venea în casa mirelui, un copil compunea din textile, cu precădere, astăzi sunt descoperea faţa miresei înlăturându-i voalul, adăugate covoare, mobilă, aparatură electronică, gest ce exprima urarea ca mireasa să aibă copii. toate expuse publicului interesat, până în Femeile care nu puteau avea copii, mergeau momentul când aceasta este dusă la casa primăvara şi în timpul celor două Bairamuri mirelui, cu puţin timp înainte de nuntă. Tradiţiile musulmane la mormintele unor sfinţi islamici, culinare încă mai cer pregătirea unor reţete unde se rugau să aibă copii. În localitatea tradiţionale: friptură, sarmale, pilaf, baclavale, Fântâna Mare există un loc de pelerinaj, la orez cu lapte, iar în zona localităţii Fântâna Mare mormântul lui Sigirtmaç Evliya. Aici se aprind un desert numit “gogurdak” şi plăcinta cu lumânări şi se lasă bani ca ofrandă pentru smântână. De-a lungul timpului cununia sfântul musulman, având credinţa împlinirii religioasă a cunoscut o serie de schimbări: data dorinţei viitoarei mame. Existau şi o serie de la care se efectua, prezenţa vechililor şi a metode şi practici, mai mult sau mai puţin martorilor, rugăciunea de vineri, cântecele P A G I N A 56 GEOGRAFUL

tobelor şi goarnelor, hena-ua, lumânările, este lumină, sănătate şi belşug, se bucură şi trecerea podului, ceremonia nopţii nunţii. Au pleacă liniştit. La turcii din Dobrogea nu se rămas, însă, unele practici, simboluri şi obiceiuri, întâlneşte nici un însemn de doliu, în afară de a cum ar fi: citirea rugăciunilor specifice din Coran, evita participarea la ceremonii şi petreceri în despletirea părului şi “dreptul miresei” sau comunitate. Pentru pomenirea persoanei “dreptul laptelui”, o sumă de bani (înainte se decedate, se jertfesc animale (vaci sau oi) în cumpărau salbe sau podoabe de aur) ca plată anumite zile ale anului, cel mai adesea cu o zi pentru mireasă. În oraşele şi satele unde turcii înainte de Kurban bayrami (sarbătoarea s-au redus numeric, multe obiceiuri s-au uitat musulmană a jertfelor), sau la anumite interval sau nu s-au mai practicat decât acolo unde turcii de timp după deces ölü kurbani (jertfa pentru trăiesc în număr mare, în schimb cununia decedat); carnea se împarte de pomană (numai religioasă a continuat să existe peste tot. musulmanilor) săracilor, văduvelor şi rudelor. Obiceiuri şi tradiţii legate de Alte obiceiuri / credinţe. În tradiţiile şi înmormântare. Cutumele locului sunt cunoscute obiceiurile locuitorilor de origine turcă din de întreaga populaţie adultă a satului; deşi Dobrogea se întâlnesc astăzi urme vechi ale neschimbate de sute de ani, ritualurile de credinţelor anterioare Islamului. Acestea sunt înmormîntare pentru femei sunt diferite faţă de legate de cultul focului, atestat de obicei în cele privitoare la bărbaţi. Diferă numărul de zile ritualul funerar şi în special în manifestările în care se citeşte din Coran, timpul la care au loc prilejuite de sosirea primăverii. mesele de pomenire. Există însă şi asemănări: Cea mai importantă sărbătoare a turcilor, în ziua morţii, în amebele cazuri se pregăteşte, din punct de vedere al unităţii lor etnice, la ceaun, o… halva turcească (în conformitate cu sărbătorită anual şi de turcii dobrogeni este reţeta locală): “se pune uleiul la încins şi se Nevruzul - echivalentul Sărbătorilor Pascale prăjeşte în el făină, apoi se pune şerbet (adică… româneşti. Aceasta este şi cea mai veche apă dulce), se dă focul mai încet şi se face aşa, sărbătoare a lor, datând de peste 5.000 de ani. ca o mămăligă; se oferă împreună cu scovergi Cuvântul „Nevruz“, în traducere din limba (un fel de gogoşi uscate, prăjite în ulei).” persană, înseamnă „zi nouă“, de la „Nev“, adică Participarea femeilor la obiceiurile de nou şi de la „ruz“, adică zi. Este vorba aşadar de înmormîntare, chiar dacă persoana decedată o nouă zi în care natura reînvie, şi oamenii se este femeie, sa reduce doar la spălarea şi bucură de începutul unui nou an ca şi de venirea înfăşurarea în giulgiu a celei decedate. Femeile primăverii. În Romania cei peste 66 de mii de nu însoţesc mortul la cimitir şi nu participă la turci şi tătari sărbătoresc primăvara pe 21 martie. înmormântarea propriu-zisă. Un alt obicei este Este cunoscut obiceiul turcilor dobrogeni de a legat de răscumpararea pentru rugăciunile şi aprinde focuri mari în curţile lor, sau în centrul posturile neefectuate. Astfel, dacă hogea nu a satului. fost solicitat să calculeze răscumpărarea încă În folclorul turcilor dobrogeni se păstrează din timpul vieţii persoanei în cauză, o sumă de şi urmele cultului unor animale, cum ar fi de pildă bani, iskat, este oferită de familia defunctului cultul lupului, calului, ursului, taurului etc. Până hogei, care, împreună cu musulmanii din nu de mult, în satele izolate din Dobrogea, copiii localitate, timp de patruzeci de zile se roagă obişnuiau să poarte la gât un talisman alcătuit pentru decedat şi citeşte cu glas tare fragmente din colţi şi păr de lup (considerat un animal care din Coran, pentru iertarea păcatelor şi suplinirea aduce noroc), înfăşuraţi într-o pânză, crezându- rugăciunilor şi posturilor neefectuate. Pregătirile se că acestea protejează copiii împotriva bolilor se fac după starea materială a fiecărei familii. şi nenorocirilor. Organizatorii înmormântării, mai înstăriţi, dau o Simboluri. Gospodăriile din Fântâna Mare masă acasă la ei, iar cei mai modeşti, oferă conservă înscrisuri coranice săpate în piatră, halva, pesmet şi şerbet. Până în anul 1960 în posibil locuri familiale de cult, simboluri otomane, localitatea Fântâna Mare nu exista obiceiul de a islamice, turce (semnul semilunii săpat în piatră, se da o masă după înmormântare. Hainele pictat cu verde pe ziduri sau semiluna roşie, ori decedatului se oferă persoanelor sărace, de chiar drapelul Turciei, fixat pe pereţii interiori ai preferinţă musulmani credincioşi care îşi casei). îndeplinesc toate îndatoririle religioase. Potrivit credinţei populare, sufletul decedatului vizitează Oportunităţi de dezvoltare casa timp de patruzeci de zile şi el va şti tot ce se întâmplă în casă; dacă vede că în casa sa Başpunar, aşa cum le place localnicilor ANUL III NUM Ă R U L 3 - 4 P A G I N A 57

să-i spună, pare un sat încremenit la începutul găzduieşte frecvente manifestări iniţiate de secolului trecut. Componenţa etnică unică în comunitatea musulmană din judeţul Constanţa: România, ca sat locuit în totalitate de populaţie festivaluri de arta gastronomică, sărbători turcă, atrage interesul pentru a fi cunoscut. Din populare ş.a. nefericire, nivelul de trai la limita subzistenţei şi inexistenţa unor facilităţi esenţiale pentru mileniul Concluzii trei (reţea de canalizare, alimentare cu apa curentă), a întârziat proiectele pe care Considerată o “enclavă etnică” având, autoritatea locală le-a planificat. Dintre acestea: integral, populaţie musulmană, localitatea - introducerea, ca sat - muzeu în circuitul Fântâna Mare (Başpunar) este încă păstrătoare turistic al judeţului; la acest proiect Direcţia de a unui bogat registru de tradiţii şi obiceiuri. Cultură Constanţa face demersuri pentru a Constituită dintr-un grup etnic pur a avut şanse include localitatea pe lista patrimoniului mondial să reziste de-a lungul secolelor, oferind astăzi, UNESCO din România, aceasta este chiar şi nespecialistului, un model de conservare menţionată în nomenclatorul monumentelor ca a elementelor de cultură turcă. O atenţie mult sit antic; mai mare ar trebui să fie acordată de autorităţi - refacerea infrastructurii localităţii: ca sprijin la dezvoltarea infrastructurii, cerinţă drumuri, podeţe, reţeaua de apă şi în final, esenţială dezvoltării, ce ar da noi şanse acestei reabilitarea locuinţelor într-un proiect la care şi-a localităţi ca centru etnoturistic atât de preţios manifestat susţinerea ambasadorul Turciei la pentru spaţiul Dobrogei multietnice. Bucureşti, împreună cu 120 de oameni de afaceri din Turcia, care vor prelua câte o casă şi Bibliografie o vor recondiţiona, păstrând intacte arhitectura şi specificul turcesc. Locuinţele vor fi Ekrem, Mehmet, Ali (1994), Din istoria transformate în muzee, dar, totodată, vor putea turcilor dobrogeni, Edit. Kriterion, Bucureşti. oferi mâncare tradiţională şi chiar găzdui peste Onal, Mehmet, Naci (1997), Din folclorul noapte turişti. În centrul satului este prevazută a turcilor dobrogeni, Edit. Kriterion, Bucureşti. se construi o narghile-cafe. Deşi anunţat cu mai Nicoară, V. (2006), Dobrogea, spaţiu bine de doi ani în urmă acest proiect, nu a fost geografic multicultural, Edit. Muntenia, realizat nici un obiectiv, până în prezent; Constanţa. - studiile geologice din zonă au pus în Surd, V. (2003), Geografia aşezărilor, evidenţă un depozit de calcar ce a stârnit Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca. interesul geologilor şi a cuprins de speranţă * * * (1898-1890), Marele Dicţionar localnicii care văd o oportunitate pentru locurile Geografic al României, S.G.R., Bucureşti, de muncă atât de puţine la număr din zonă; * * * (2005), Geografia României , vol. V, - ca viitor centru etnoturistic, satul Edit. Academiei, Bucureşti.

Revista GEOGRAFUL vă invită să colaboraţi la realizarea viitoarelor numere cu articole pentru rubricile:  Educaţie prin geografie  Dezvoltare regională şi locală  Pe meridianele şi paralele Globului  Opinie geografică  Documentar geografic  Recenzii de carte geografică şi din domenii complementare Geografiei  Cronici ale unor manifestări geografice interne şi internaţionale P A G I N A 5 8 GEOGRAFUL

ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII ECONOMICE ÎN SIGHIŞOARA DE LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XX PÂNĂ ÎN PREZENT

Drd. Carmen Georgeta IONIŢĂ [email protected]

Economic Development Aspects in Sighişoara from the Beggining of the XXth Century until Now. The industrial process in Sighişoara started to develop at the end of the 19-th century and reached its peak in the XXth century, during the socialist period. The qualitative changes in the city’s activities after 1955 created a remarkably dynamic evolution, the development of industries being the main component that reinforced social - economic activities. The starting of the new national important companies led to a trebling of the existing population in the last thirty years. The strengthening of the city’s industrial function and the increase in the number of inhabitants generated and diversified the rest of the other urban functions: tourism, commerce, social security, transports activities, including the administrative functions.

Key words: economic development, industry, enterprise, commerce, services.

Introducere Intervenţia externă materializată ca urmare a dezvoltării planificate poate să aibă un Tendinţele uneori anarhice de dezvoltare rol stimulator saureglator. În cazul unor sisteme a sistemelor urbane, centralitatea excesivă a urbane relativ instabile este mult mai evident funcţiilor şi activităţilor determină o rolul stimulator al intervenţiilor, respectiv de a dezechilibrare a acestora precum şi efecte impulsiona dezvoltarea funcţiilor unor oraşe în negative sub raport economico-social în profil scopul creării de noi structuri, adecvate, teritorial. De aceea problemele evoluţiei dirijate a modificând în perspectivă ierarhia iniţială. Pentru sistemelor urbane, ale corectării sau eliminării sistemele urbane cu o mare stabilitate, unor tendinţe ce nu converg spre o eficienţă intervenţiile sub forma investiţiilor arareori economico-socială de durată, sunt aspecte perturbă ierarhia acestora. esenţiale în dezvoltarea echilibrată a aşezărilor Pentru dezvoltarea armonioasă a oraşului în profil teritorial. şi a ariei sale înconjurătoare este necesară Cel mai important principiu care trebuie să elaborareamodelelor de prognoză a evoluţiei funcţioneze în cadrul sistemelor urbane îl sistemului urban şi a localităţilor aflate în sfera reprezintă optimizarea relaţiilor dintre resursele sa de influenţă. Spre exemplu, anumiţi parametri naturale şi umane - gradul de echipare - caracterizează un asemenea centru situat în ierarhizarea şi centralitatea. Dimensionarea apropierea unui mare oraş sau într-o arie acestor relaţii este dată de noul concept despre geografică fără posibilităţi de polarizare urbană resurse care care şi-au demonstrat caracterul (depresiuni mici, închise, cu legături limitat şi dezvoltare. Asigurarea unei unidirecţionale; sectorul superior al unei văi, fără concordanţe depline între locul ocupat de oraş posibilitate de a comunica în amonte) şi alţi în ierarhia complexă urbană şi posibilităţile sale parametri sunt puşi în evidenţă în cazul unor reale de dezvoltare constituie un element de centre situate într-o arie rurală intens populată mare stabilitate a structurilor sistemului urban. sau la interferenţa influenţelor unor oraşe aflate Este evident faptul că în timp pot avea loc mutaţii la mari distanţe. Analizele de detaliu asupra cantitative şi calitative în domeniul resurselor potenţialului uman, a viitoarei baze economice, naturale (descoperirea de noi substanţe utile, ale dotărilor social-edilitare şi culturale precum şi spre exemplu) şi în gradul de echipare al analiza gradului de accesibilitate, pot fi relevante localităţii respective, ceea ce poate atrage în conturarea unor modele de prognoză a modificarea locului ocupat de aceasta în ierarhia evoluţiei sistemului urban, oferindu-se un regională sau naţională. portofoliu de variante în cazul dezvoltării sau restricţionării unui anume centru. ANUL III NUM Ă R U L 3 - 4 P A G I N A 5 9

Dezvoltarea economică până în anul 1945 oraşului, 15 erau săseşti şi evreieşti (Kroner M., 1998). Premisele dezvoltării. Culoarul Târnavei Până în anul 1940 fabricile mai vechi din Mari concentrează 50% din populaţia totală a Sighişoara „Ţesătoria Löw” şi Fabrica de postav podişului. Cele 4 oraşe - Mediaş, Sighişoara, „Fraţii Zimmermann” (Foto 1) s-au extins cu hale Dumbrăveni şi Copşa Mică totalizează noi şi au fost dotate cu maşini moderne, aproximativ 84% din populaţia totală a culoarului. devenind furnizori importanţi ai armatei române. Prezenţa unor bogate resurse ale subsolului (gaz metan, materiale de construcţii, terenuri agricole - pe lunci, terase, versanţi) şi posibilităţile largi de circulaţie oferite de culoarul Târnavei Mari, au constituit premisele dezvoltării acestei regiuni. Începutul procesului de industrializare în Sighişoara. Procesul de urbanizare s-a desfăşurat în strânsă corelaţie cu cel de industrializare. Industrializarea îşi are începuturile în întreprinderile manufacturiere din secolul al XVIII-lea, dar fenomenul industrial se manifestă mai pregnant către sfârşitul secolului al XIX-lea, pentru ca să atingă un maxim de Foto 1 - Fabrica de postav „Fraţii Zimmermann”, dezvoltare în secolul XX, în perioada socialistă. în anul 1940 Dezvoltarea economică a oraşului a fost resimţită după constituirea României Mari, când În anul 1931 atelierul lui Daniel West a economia sighişoreană a luat avânt ca urmare a devenit „Fabrica Daniel West und Söhne”, eliminării graniţelor cu vechiul Regat. specializându-se în fabricarea pieselor de În anul 1922 fraţii Kral au întemeiat o schimb pentru războaie de ţesut, producând mică, dar durabilă fabrică de seringi, aparate ulterior războaie de ţesut complete, astfel că în medicale miniaturale, numită „Sanitaria”, care a anul 1932 ţesătoria de bumbac ajunsese să continuat să funcţioneze şi după al doilea război deţină 120 de războaie mecanice. Tot în anul mondial. 1931 Martin Barth Ernest Tichy (Barth und Tichy) S-a dezvoltat în primul rând industria au întemeiat un „Atelier mecanic de strungărie şi textilă şi au apărut noi ţesătorii. Personalităţile fierărie”, în care se realizau piese de schimb şi vremii: J.Fayn (1920), Fr.Gross (1922) şi Othmar se reparau maşini agricole mari. Essigman (1925) au înfiinţat fiecare câte o Comerţul. Începând cu jumătatea secolului ţesătorie de bumbac. În anul 1923 se XIX majoritatea comercianţilor se mută din întemeiază, pe lângă „Moara cu aburi Lingner”, Cetate în Oraşul de Jos, astfel că importanţa Fabrica Albert Lingner, „Ţesătorie de bumbac şi acestuia a crescut în detrimentul Cetăţii. Între vopsitorie cu aburi”. anii 1920 şi 1945, comerţul deservea o populaţie În anul 1924, elveţianul Emil Walcher de aproximativ 10000 de locuitori (Foto 2). fondează „Ţesătoria de mătase AG”, care a început să producă a Sighişoara mătase de cea mai bună calitate, iar în anul 1929 această fabrică a obţinut Diploma de onoare la Expoziţia Internaţională de la Barcelona (Schneider G.A., 1998). În anul 1924, Karl Adleff pune bazele celei de a doua fabrici de piele din Sighişoara, după fabrica lui B. Zimmermann. Ambele fabrici produceau sortimente de piele de foarte bună calitate. În domeniul economic, în primul rând industriaşii saşi şi în al doilea rând cei evrei au continuat să domine la Sighişoara, astfel că în Foto 2 - Casa de Comerţ J.B.Misselbacher, anul 1924, din cele 16 fabrici importante ale Fotografie din anul 1920 (aproximativ) P A G I N A 6 0 GEOGRAFUL

Unităţile comerciale erau din cele mai Sectorul bancar. Băncile care deserveau diverse, de la brutării (Gonser, Hubatsch, populaţia Sighişoarei între cele două războaie Kamili), birturi (Graef, Homner, Kwiecinscky), mondiale erau în număr de 4, din care două librării (Branişte, Fabritius, Horeth), drogherii săseşti (Banca Industrială SA, Banca Populară (Henning/Bratsch, Radler Ernest, Radler Hans), SA) una românească (Banca Română SA) şi restaurante (Bokor, Christiani, Colcer), băcănii una maghiară (Banca Târnăveană SA). (Bruckner, Denes, Drăgan) până la magazine de textile şi confecţii (Graef, Zimmermann, Girscht) Dezvoltarea economică a Sighişoarei după (Foto nr.3), magazine de jucării (Adlef, Istok), de anul 1945 încălţăminte şi produse din piele (Adleff, Ernst, Fronikus), cofetării (Arz, Beer, Haberman) şi Industria. În anul 1945, prin reforma magazine cu aparate de radio (Schuller und agrară, sunt expropriate (mai ales saşilor) 1455 Tausch, Zielinski et Co.). ha de teren agricol. În anul 1948 în oraş existau cinci întreprinderi industriale cu 881 de salariaţi, şi 133 de ateliere meşteşugăreşti cu 364 de muncitori (Foto 4). La naţionalizare, fabrica de postav avea 130 de salariaţi şi 35 de războaie de ţesut. Printre întreprinderile naţionalizate se numărat şi o lăcătuşărie denumită ulterior „Nicovala”, iar în anul 1949 se înfiinţează întreprinderea de confecţii „Târnava”, ambele existând şi astăzi. Oraşul Sighişoara a fost centru administrativ şi reşedinţă de judeţ până în anul 1950. Ulterior, odată cu desfiinţarea comitatului Târnava Mare, oraşul devine reşedinţă de raion Foto 3 - Magazin de textile în centru

Foto 4 - Grup de muncitori, Sighişoara, 1946 până în anul 1968. În prezent Sighişoara este Cu această întreprindere începe extinderea şi municipiu şi totodată centru de coordonare şi construcţia oraşului spre est, în lungul şoselei deservire în teritoriu. E60 spre Braşov. Principala platformă industrială În anul 1957, odată cu amplele prefaceri a oraşului era amplasată în această zonă, de social-politice şi economice, se înfiinţează o unde se exploata şi se exploatează încă, în întreprindere de sticlărie şi faianţă construită în carieră, materie primă pentru construcţii, argile, lunca Târnavei Mari, în partea de est a oraşului. nisipuri cuarţoase şi caolinoase. ANUL III NUM Ă R U L 3 - 4 P A G I N A 6 1

Totodată industria textilă s-a dezvoltat continuu, accesarea de fonduri materiale. astfel că în anul 1962 întreprinderea „Târnava” Liberalizarea preţurilor la materiile prime şi avea peste 1000 de muncitori. energie electrică, lipsa fondurilor pentru În anii 1980, municipiul Sighişoara retehnologizarea şi modernizarea fabricilor care beneficia de un profil industrial complex în care să asigure pe piaţă produsele finite în condiţii de ponderea era deţinută de ramurile textile şi de calitate, incapacitatea de a face faţă confecţii, construcţii de maşini şi prelucrarea competitivităţii produselor din import, au avut ca metalelor, sticlă şi faianţă, materiale de rezultat diminuarea drastică a activităţilor construcţii, exploatarea şi prelucrarea lemnului, industriale şi chiar dispariţia unor unităţi pielărie, blănărie, încălţăminte, articole pentru reprezentative pentru industria tradiţională menaj şi produse alimentare etc. Cea mai mare sighişoreană. Ramura cea mai afectată a fost a parte a întreprinderilor erau profilate pe industria industriei textile. Declinul s-a datorat unui cumul uşoară, mai ales textilă (65% pondere valorică de factori, precum: importul, la preţuri mici, de din produsele sighişorene), precum şi pe ţesături de pe pieţele asiatice, lipsa utilajelor extragerea materiei prime şi prelucrarea performante, în special pentru finisarea produselor ceramice. Din totalul locuitorilor, 78% articolelor finite, calitatea din ce în ce mai slabă reprezenta populaţia activă, din care: 47% lucrau a produselor brute româneşti (în special lâna), în activităţi industriale, astfel: 66% în industria au fost obstacole de netrecut, astfel că ţesătoriile textilă, 13% în construcţii de maşini, 11% în de bumbac, mătase şi întreprinderea de stofe şi- fabrici de ceramică, faianţă şi sticlă, 6% în au încetat activitatea. industria alimentară şi 4% la materiale de În următorii ani şi până în anul 2000 oraşul construcţii şi în diferite ateliere. cunoaşte profunde frământări social-politice care Între anii 1982 - 1989, situaţia au afectat negativ şi alte ramuri industriale, întreprinderilor sighişorene se prezenta astfel: precum: prelucrarea materiei prime şi întreprinderea de stofe avea 1100 de angajaţi, producerea materialelor de construcţii, var, ţesătoria de mătase avea circa 900, cărămizi, ţigle, blocuri ceramice refractare, sticlă, întreprinderea de confecţii 3400, întreprinderea pentru deservirea producţiei interne şi externe, de vase emailate 900, iar fabrica de produse fabricarea de maşini şi utilaje specifice etc. metalice şi piese de schimb pentru industria Aceste prefaceri au avut loc şi într-o chimică 800. Tot în această perioadă în oraş perioadă de importante fluctuaţii de forţă de existau peste 180 de unităţi comerciale, care muncă generate de lipsa locurilor de muncă, deserveau un număr 32210 de locuitori, din care: restructurarea industrială sau salariile foarte 17630 erau români, 7540 erau maghiari, 6320 mici, fapt ce a determinat emigrarea forţei de saşi şi germani şi 720 alte naţionalităţi. muncă în străinătate şi instituirea şomajului. După anul 1990, procesul de reformă După anul 2003 economia oraşului economică s-a declanşat în condiţiile unui vid Sighişoara începe să se redreseze. Fabricile total de viziuni şi concepţii democratice. închise anterior sunt retehnologizate şi puse în Necesară în orice economie de piaţă aflată în funcţiune de investitori străini - în principal procesul de tranziţie la modelul occidental, germani, italieni şi elveţieni. În scurt timp, toate restructurarea societăţilor comerciale cu capital societăţile comerciale sighişorene au capital majoritar de stat s-a derulat pe baza unor privat iar ramurile economice care îşi reiau strategii insuficient structurate, stabilite de activitatea sunt cele din industria textilă (ţesătorii ministerele de profil sub coordonarea Fondului şi croitorii), industria ceramică (porţelan, faianţă), Proprietăţii de Stat în colaborare cu unităţile materiale de construcţii, prelucrarea lemnului. comerciale solicitante de fonduri necesare în Totodată, începe să se acorde o mai mare acest sens. Privatizarea spre trecerea la atenţie potenţialului turistic al zonei. economia de piaţă s-a înfăptuit prin metoda Astăzi, oraşul se dezvoltă într-un cadru MEBO* sau prin varianta privatizării rapide, în competitiv de evoluţie. Atragerea investitorilor care sarcina restructurării masive a revenit străini, calitatea vieţii, evenimentele culturale şi proprietarilor (ale căror rezultate s-au resimţit sportive, schimburile comerciale, turismul urban, după anul 1997), acestea fiind departe de cele reorganizarea zonelor dezafectate sunt factorii scontate. Programele de restructurare industrială care au contribuit la întărirea economiei locale şi au fost în mică măsură sau deloc corelate cu promovarea activităţilor sociale actuale. Numărul cele de dezvoltare locală, fapt care s-a reflectat construcţiilor industriale a crescut în anul 2007, negativ în demersul iniţierii acţiunilor pentru faţă de anul 2006. P A G I N A 6 2 GEOGRAFUL

Din analiza datelor Biroului de Urbanism, din cadrul cu preponderenţă activităţile de turism, aici fiind Primăriei Sighişoara, reiese faptul că numărul de amplasate majoritatea hotelurilor şi autorizaţii de construire eliberate pentru construcţii restaurantelor din oraş, activităţile de industriale a crescut în anul 2007, faţă de anul 2006 intermediere financiară, comerţ sau prestări de la 9 la 15, de asemenea construcţiile pentru servicii. Platforma industrială a oraşului este amenajarea spaţiilor comerciale a crescut de la 17 la 39, în acelaşi interval de timp. amplasată în partea de est, pe strada Mihai Între anii 2002 şi 2007 numărul societăţilor Viteazul, iar în extravilanul Sighişoarei întâlnim comerciale, al regiilor autonome şi organizaţiilor societăţile comerciale care desfăşoară activităţi cooperatiste a crescut permanent, pe fondul scăderii în sectorul agricol. numărului micilor întreprinzători (asociaţii familiale sau Comerţul. Activitatea comercială persoane fizice autorizate), după cum reiese din sighişoreană dominată de micii întreprinzători, tabelul 1: este în permanentă extindere. În anul 2006 erau Tabel 1 înregistrate 394 de firme care aveau ca obiect de Evoluţia numărului de unităţi economice activitate comerţul, acestea reprezentând 46% din totalul firmelor din oraş. Majoritatea dintre Entităţi economice 2002 2006 2007 acestea au ca principală activitatea Societăţi comerciale, regii 658 783 849 comercializarea de produse alimentare şi şi organizaţii cooperatiste nealimentare în magazinele generale sau Persoane fizice autorizate 540 347 374 asociaţii familiale proprii. În această activitate şi asociaţii familiale sunt angrenate peste 800 de persoane, în TOTAL 1198 1130 1223 calitate de angajatori. Serviciile către populaţie şi comerţul deţin Reorientarea industriei de bază şi apariţia o pondere importantă în economia locală. întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-urilor) au Acestea reprezintă domeniul de activitate cel mai astăzi cea mai mare pondere în economia atractiv şi larg practicat de antreprenorii locali. locală. Gama largă a prestaţiilor către populaţie este Sectorul IMM-urilor este foarte bine foarte bine reprezentată de serviciile de reprezentat în activităţile de comerţ, hoteluri şi transport de mărfuri şi persoane, serviciile de restaurante, prestări servicii şi mai puţin în cele telefonie fixă şi mobilă, reţelele de televiziune productive. În Sighişoara sunt înregistrate un prin cablu, serviciile de consultanţă, cele număr de 551 firme din categoria IMM-urilor, bancare şi până la serviciile de protecţie şi pază care aparţin proprietarilor autohtoni. sau de curăţenie, astfel că municipiul beneficiază Structura investiţiilor străine are o pondere de o ofertă variată şi adaptată nevoilor locale. importantă în dezvoltarea economică a oraşului. Telecomunicaţiile. La nivelul municipiului Investiţiile străine la nivelul anului 2007 Sighişoara furnizorii de servicii de telefonie fixă au fost puţine la număr, sunt orientate cu sunt Compania Romtelecom S.A., S.C. Teleson precădere către industria auto (cablaje, S.R.L., S.C. Vodafone România S.A. şi Orange airbag-uri), turism (în special proprietăţi din România S.A. Furnizorii de servicii de telefonie centrul istoric) şi mai nou, comerţ (spaţii mobilă existenţi în prezent pe piaţa locală şi care comerciale şi pieţe). Fostele întreprinderi cu au acoperire la nivelul municipiului Sighişoara capital de stat precum Fabrica de faianţă pentru sunt: S.C. Vodafone România S.A., Orange menaj CESIRO, fabrica producătoare de ţiglă, România S.A. şi Cosmote România. cărămidă, termobloc şi vase ceramice Serviciile de televiziune analogică, SICERAM, fabrica de cămăşi TÂRNAVA, fabrica digitală şi transmisie prin satelit sunt furnizate de de vase emailate VES au în prezent acţionari S.C. Teleson S.R.L. şi de compania Romtelecom români. S.A. La sfârşitul anului 2007, reţeaua de cablu În intervalul 1998-2008 antreprenorii locali TV a S.C. Teleson S.R.L din Sighişoara avea un au fondat un număr de 347 de societăţi număr aproximativ de 7000 de abonaţi, ceea ce comerciale 347, astfel încât Sighişoara are în reprezintă circa 605 din locuinţele din oraş. prezent o economie cu capital preponderent Numărul abonaţilor la serviciile de internet autohton. furnizate de aceeaşi societate este în jur de Actuala structură teritorială a economiei 3000, ceea ce înseamnă 30% din locuinţele sighişorene este marcată de desfăşurarea municipiului. Un procent de 50% din abonaţi urbană a oraşului, care a influenţat şi beneficiază de servicii de internet pe cablu, iar dispunerea activităţilor economice în teriroriu. 50% sunt racordaţi la reţele de distribuţie Astfel, în zona centrală a oraşului se realizează ANUL III NUM Ă R U L 3 - 4 P A G I N A 6 3

pe fibră optică. Schuster Ecosal SRL. Majoritatea agenţilor În anul 2007 serviciile de internet erau economici au încheiat contract de prestări asigurate de patru societăţi: S.C. Teleson S.R.L., servicii cu această firmă, pentru transportul compania Romtelecom S.A., S.C. Vodafone deşeurilor, în acest contract fiind stipulate România S.A. şi Orange România S.A. În obligaţiile ambelor părţi. Municipiul Sighişoara următorii doi ani, S.C. Teleson S.R.L. şi-a propus beneficiază de existenţa unei rampe ecologice îndeplinirea unui important şi ambiţios obiectiv: pentru depozitarea deşeurilor menajere. planul de modernizare şi dezvoltare a serviciilor Serviciile de protecţie şi pază civilă în furnizate către clienţi ce prevede: municipiul Sighişoara sunt asigurate de • înlocuirea cu fibră optică reţelele de societăţile Legion Guard S.R.L. şi Prod Guard internet şi cablu care deservesc locuinţele din S.R.L. Activitatea acestora constă în paza şi Cetate şi blocurile de pe străzile Dumbravei, protecţia unor obiective, din care ponderea cea Mihai Viteazu, Ana Ipătescu şi Anton Pann; mai mare o deţin magazinele, locuinţele, spaţiile • finalizarea lucrărilor de modernizare a industriale, depozitele, băncile şi instituţiile. reţelei din străzile Plopilor şi Andrei Mureşanu; Populaţia autohtonă deţine o mare • introducerea sistemului ultramodern al pondere în activităţile din sfera serviciilor, televiziunii digitale HD (de înaltă definiţie) şi al acoperind domenii din cele mai diverse: telefoniei I.P. care înlocuieşte tradiţionala proiectare construcţii civile, servicii de telefonie fixă. arhitectură, de asigurări, de contabilitate, • înlocuirea amplificatoarelor reţelelor cu intermedieri financiare, servicii de internet, transmisie prin cablu sau trecerea pe fibră optică tehnică de calcul, birotică, informatică, acolo unde sunt solicitări ale actualilor abonaţi. electronică, servicii instalaţii electrice, servicii de Serviciile bancare. La nivelul anului 2008, depozitare, refrigerare şi congelare, servicii serviciile bancare erau bine reprezentate pe funerare, servicii de curăţenie, de croitorie, foto, teritoriul municipiului prin sucursalele băncilor: servicii în turism, în alimentaţie publică, servicii Banca Comercială Română, Banca Română de pentru autovehicule (reparaţii auto, vulcanizare, Dezvoltare, Banca Transilvania, Raiffeisen Bank, inspecţii tehnice), servicii în construcţii, servicii CEC Bank, VOLKSBANK, Banca Carpatica, de curierat rapid, servicii de consultanţă activităţi Alpha Bank, UniCredit Ţiriac Bank, Credit notariale, servicii medicale şi alte servicii. Europe Bank şi OTP Bank. Băncile oferă credite atât în lei, cât şi în Concluzii valută. Obiectul creditului pentru persoane fizice este destul de variat, de la cumpărarea unor În Sighişoara fenomenul industrial s-a bunuri, autoturisme, până la cumpărarea de manifestat mai pregnant către sfârşitul secolului imobile, în timp ce creditele solicitate de al XIX-lea şi a avut un maxim de dezvoltare în persoanele juridice vizează utilizarea acestora secolul XX, în perioada socialistă. pentru dezvoltarea afacerilor. După 1955, în activitatea oraşului s-au Alte servicii. În anul 2008 serviciile de produs schimbări calitative care au generat o transport mărfuri şi persoane ale oraşului erau dezvoltare dinamică remarcabilă, dezvoltarea asigurate de un număr de 73 de firme autorizate industriei fiind principalul factor de dinamizare al - persoane fizice şi juridice - astfel: un număr de activităţii economico-sociale. 17 agenţi economici (societăţi comerciale) Intrarea în funcţiune a noilor întreprinderi deţineau autorizaţii pentru prestarea serviciilor industriale de importanţă naţională a determinat de transport persoane în regim de taximetrie, iar în ultimii 30 de ani creşterea de aproape 3 ori a pentru persoane fizice autorizate s-au înregistrat populaţiei urbane. 47 de licenţe. Dintr-un un număr de 9 agenţi Consolidarea funcţiei industriale a oraşului economici autorizaţi să presteze servicii de şi creşterea numărului de locuitori au generat şi transport marfă, 3 deţineau şi autorizaţii pentru diversificat celelalte funcţii urbane: turismul, efectuarea transportului de persoane. funcţia comercială, cea de asistenţă socială, de Serviciile de salubrizare şi curăţenie ale servicii în activităţile de transport, precum şi a oraşului, precum şi monitorizarea deşeurilor celor de natură administrativă. stradale, menajere etc., este efectuată de Biroul Tendinţa actuală de dezvoltare urbană a Salubritate din cadrul Primăriei. Atât serviciile de oraşului este de a muta către periferie (zonele colectare şi transport deşeuri, cât şi curăţenia estice şi vestice ale oraşului) activităţile stradală sunt asigurate de către firma SC industriale. P A G I N A 6 4 GEOGRAFUL

Propuneri Bibliografie

Deoarece Sighişoara deţine şi Baltag, Gh. (2000), Sighişoara înainte de administrează un patrimoniu mondial UNESCO – Sighişoara, Edit. All Educations, Bucureşti. Cetatea Medievală Sighişoara, obiectiv care Baltag, Gh. (2004), Sighişoara - Schäss- polarizează turismul local, eforturile trebuie să se burg - Segesvár - Istoria Sighişoarei de la înte- concentreze pe dezvoltarea integrată a serviciilor meierea oraşului până în 1945, Edit. Nereania de turism, pe creşterea valorii adăugate în Napocae, Cluj-Napoca. activităţile de turism. Cândea, Melinda, Bran, Florina (2003), Un alt imperativ il constituie asocierea Spaţiul geografic românesc – Organizarea, autorităţilor publice locale cu operatorii din amenajarea, dezvoltarea durabilă, Edit. turism, într-un parteneriat public-privat, în scopul Europontic, Bucureşti. elaborării unei strategii de dezvoltare complexă Ianoş, I. (1987), Oraşele şi organizarea şi durabilă a turismului în Sighişoara, dar şi în spaţiilor geografice, Edit. Academiei, Bucureşti. localităţile din aria periurbană, în care există Ianoş, I., Tălângă, Cr. (1994), Oraşul şi obiective de interes turistic. sistemul urban românesc în condiţiile economiei Modernizarea şi amenajarea căilor de de piaţă, Institutul de Geografie, Bucureşti. acces, dar şi creşterea mobilităţii în zonă vor Ianoş, I. (2000), Sisteme teritoriale - o contribui substanţial la dezvoltarea economică a abordare geografică, Edit. Tehnică, Bucureşti. Sighişoarei. Ianoş, I. (2004), Dinamica urbană – O posibilă direcţie pentru dezvoltare pe Aplicaţii la oraşul şi sistemul urban românesc, termen lung, pe lângă turism, ar putea fi Edit. Tehnică, Bucureşti. orientarea economiei locale către activităţi * * * (2002), Agenda Locală 21 – producătoare de bunuri cu potenţial crescut de Sighişoara - Strategia de dezvoltare durabilă a valorificare pe pieţele externe. Sighişoarei, Primăria Municipiului Sighişoara, Vastele spaţii şi clădiri industriale Judeţul Mureş. neutilizate în prezent şi care mutilează aspectul * * * (2005), Anuarul Statistic al României, peisajului urban pot constitui o parte a unui Institutul Naţional de Statistică, România. proiect local de reamenajare şi utilizare în scopul * * * (1991), Planul Urbanistic General desfăşurării unor diverse activităţi economice, etapa a II-a, Municipiul Sighişoara, Primăria sociale, educative, culturale, de asistenţă socială Municipiului Sighişoara, Judeţul Mureş. sau din alte domenii. * * * (2005), Planul Urbanistic General şi Pentru ca aceste planuri de dezvoltare să Regulamentul Local de Urbanism - Municipiul se materializeze, este necesar ca eforturile Sighişoara, judeţul Mureş - Studiu de conjugate ale autorităţilor publice şi ale fundamentare, Primăria Municipiului Sighişoara, comunităţii locale să se concentreze în primul Judeţul Mureş. rând pe identificarea şi atragerea unor surse de finanţare.

ANUL III NUM Ă R U L 3 - 4 P A G I N A 6 5

TURISMUL CULTURAL PE VALEA TÂRNAVEI MARI – (SECTORUL SIGHIŞOARA – COPŞA MICĂ)

Drd. Dumitru VOICU

Cultural Tourism on the Târnava Mare Valley – (Sighişoara – Copşa Mică Sector). The cultural tourism is a different tourism type, especially due to some motivation reasons to value anthropogenic reasons. The touristic area Sighisoara – Medias – Copsa Mica has a very strong touristic heritage from an anthropogenic point of view, being represented by various historic, art and architectural monuments, religious buildings, museums and memorial houses, architecture and popular creative technique, traditional folk events, ethnography and oral tradition, very important cultural and scientific des institutions, local personalities, minorities cultural traditions. There are two centres with a very high touristic potential, Sighişoara and Medias, besides which other centres and localities might be added , being situated next to the main axis formed by the Târnava Mare.

Key Words: cultural tourism, cultural objectives, Sighişoara, heritage, touristic axis, festival

Turismul reprezintă unul din cele mai - fluxurile turistice sunt alcătuite dinamice şi complexe fenomene care preponderent din populaţie urbană. caracterizează societatea omenească Pentru foarte mulţi oameni turismul contemporană şi care s-a dezvoltat spectaculos cultural înseamnă vizitarea unui obiectiv cultural în ultima perioadă de timp. Putem spune că sau vizionarea unui spectacol ori participarea la turismul înglobează atât activităţile prin care un festival, indiferent de natura acestuia. Pentru omul îşi petrece timpul liber cât şi „industria ca acest tip de turism să aibă o mai mare turismului” creată să satisfacă cererea pondere in dezvoltarea economică a unei zone crescândă şi diversificată a serviciilor solicitate trebuie privit ca o activitate complexă la care să de turişti. Activitatea turistică trebuie să vizeze participe mai mulţi factori: autorităţi locale, atingerea unui înalt nivel calitativ dar în acelaşi instituţii de cultură naţionale şi locale, operatori timp trebuie să urmărească şi protecţia şi de turism. Acolo unde există un patrimoniu conservarea resurselor turistice prin exploatarea spiritual interesant vor apare şi premisele lor durabilă în vederea protecţiei mediului dezvoltării turismului cultural pentru o anumită înconjurător în ansamblul său. categorie de turişti dornici de a cunoaşte Caracteristicile turismului cultural: monumente şi locuri istorice, lăcaşe vechi de În cadrul tipurilor de turism, cel cultural cult, case memoriale, manifestări folclorice etc. este cu totul aparte datorită caracteristicilor sale: Având în vedre aceste aspecte se poate contura - utilizează doar resursele turistice şi un profil al turistului interesat de cultură care antropice (prin cultură, se înţelege, în sens larg, ar putea avea urătoarele caracteristici: totalitatea creaţiilor umane, materiale sau - nivel ridicat al educaţiei şi veniturilor; spirituale); - petrece mai mult timp într-un centru sau - are în vedere mai ales obiective zonă turistică; antropice, situate cu preponderenţă în oraşe sau - ca medie de vârstă au între 45 şi 65 de sate; ani; - realizează o anumită selecţie a turiştilor - în rândul turiştilor au o pondere mai mare din anumite categorii socio-profesionale(elevi, femeile; studenţi, intelectuali etc.); - de preferinţă se cazează la hoteluri şi - are mai puţin caracter de masă; moteluri; - are o durată mai mică (3-7 zile); - cheltuieşte mai mulţi bani; - are cea mai scăzută eficienţă economică - cele mai frecvente deplasări se fac în dintre toate tipurile de turism; extrasezon (mai ales toamna). P A G I N A 6 6 GEOGRAFUL

Turismul cultural apare şi ca un tip de multiple de manifestare turistică şi pot determina turism diferit faţă de alte forme de turism mai orientarea fluxurilor turistice spre areale unde un ales prin motivaţie, fiind o formă de valorificare a anumit tip de turism are o pondere mai resurselor antropice. Principalele teme ale însemnată (religios, gastronomic, etnografic etc.) turismului cultural (Tabel 1) generează forme

Tabel 1 Principalele teme ale turismului cultural şi formele de manifestare turistică pe care le generează

Tema Formula turistică Religioasă Pelerinaj, întâlniri carismatice Descoperirea de oraşe, regiuni, ţări Circuit, sejur cu excursii Istorică Circuit, vizitarea sitului Amintire Circuit şi excursie Etnică Circuit, sejur Artistică Circuit, stagiu Artizanat / Industrie Circuit tematic, excursie în situri industriale Parcuri şi grădini Circuit, sejur, excursie Festivaluri, manifestări culturale Sejur Gastronomic Sejur, circuit, stagiu culinar Cumpărături Sejur în oraş Lingvistică Sejur în şcoală, în familii Pedagogia culturii Ore în afara şcolii

După P. Origet du Cluzeau – „Le Tourisme Culturel”, PUF, Paris, 1994 (cu modificări)

Practicat la standarde ridicate, turismul (subunităţi ale Pod. Hârtibaciului). Condiţiile cultural poate deveni o importantă sursă de venit naturale (în special relieful şi clima) favorizează acolo unde autorităţile locale ştiu să-şi pună în desfăşurarea turismului cultural pe toată valoare patrimoniul turistic cultural de care perioada anului, cu un vârf al fluxului turistic vara dispun. şi toamna. Zona beneficiază, de asemenea, şi Turismul cultural reprezintă principalul tip de o infrastructură rutieră şi feroviară importantă de turism practicat şi în sectorul Sighişoara – care facilitează legături cu marile oraşe din Mediaş de pe valea Târnavei Mari tocmai Transilvania şi din ţară (magistrala feroviară 300, datorită potenţialului cultural-turistic de care E 60, DN 13, DN 14 etc.). dispune. Zona turistică Sighişoara – Mediaş – Copşa Mică beneficiază de un valoros Localizare geografică patrimoniu turistic antropic, reprezentat prin numeroase monumente istorice, de arhitectură şi Zona Sighişoara – Mediaş – Copşa Mică artă, edificii religioase, muzee şi case face parte din axa turistică Târnava Mare şi este memoriale, arhitectură şi creaţie tehnică situată în bazinul râului cu acelaşi nume (Fig.1). populară, manifestări populare tradiţionale, Zona turistică se extinde spre nord în Pod. etnografie şi tradiţie orală, importante instituţii Dumbrăveni (parte a Dealurilor Târnavei Mici) iar culturale şi de ştiinţă, personalităţi locale, tradiţii spre sud în Pod. Mediaşului şi Pod. Vânători culturale ale minorităţilor. ANUL III NUM Ă R U L 3 - 4 P A G I N A 6 7

Fig. 1 - Localizarea geografică a zonei turistice Sighişoara – Mediaş – Copşa Mică

Compoziţia etnică eterogenă a zonei şi-a zonele de deal - podiş cu un fond cultural-istoric pus amprenta asupra diversităţii culturale a dispus pe o arie relativ mare. acesteia. Configuraţia reliefului şi bazinului Eterogenitatea etnică şi bogăţia hidrografic a impus şi dispunerea asimetrică a patrimoniului turistic reprezintă atuurile zonei, obiectivelor turistice sub formă de axe principale care o individualizează faţă de celelalte zone şi secundare, dezvoltate în lungul principalelor turistice din ţară. râuri (Fig.2). Turismul cultural practicat pe valea Se individualizează două centre cu Târnavei Mari are ca motivaţie existenţa unui potenţial turistic important (Sighişoara şi Mediaş) valoros patrimoniu cultural - istoric şi etnografic- la care se adaugă alte centre şi localităţi aflate în folcloric cu un caracter original, chiar de unicat apropierea axei principale formată de Târnava cum sunt complexele arhitectonice urbane Mare. Mediaş şi Sighişoara sau ariile cuprinse în

Fig. 2 - Axa turistică Târnava Mare în sectorul Sighişoara – Mediaş – Copşa Mică P A G I N A 6 8 GEOGRAFUL

Centre de convergenţă a fluxurilor turistice: Catedrala Ortodoxă, construită între anii 1934- 1937 de către arhitectul Dumitru Petrescu SIGHIŞOARA Gopeş; Biserica Leproşilor, construită între anii 1480-1500; Biserica Ortodoxă din Cornesti, Cetatea Sighişoarei poate fi considerată primul lăcaş românesc din piatră din această a fi „cea mai frumoasă cetate locuită din Europa” zonă, construită în anii 1798-1797 (se mai şi „cel mai frumos şi complet ansamblu de păstrează clopotul şi un potir de aur); Biserica arhitectură medievală din România”. Reformată, construită în 1888 în stil neo-romanic Într-un raport al Consiliului Mondial pentru cu elemente neo-gotice; Biserica Unitariană, Turism şi Călătorii (WTTC) se arată că datează din anul 1936-1938; Monumentul "La Sighişoara (centrul istoric) face parte din cele Chip" (legenda cu un paşă turc călare pe un şapte zone World Heritage Site alături de Delta elefant alb). Dunării, mănăstirile din Moldova, mănăstirea Oraşul de Sus (Cetatea): Horezu, satele cu biserici fortificate din - Cetatea medievală, atestată documentar Transilvania, fortăreţele dacice din Munţii în 1280, cu ansambluri arhitecturale în stil gotic Orăştiei şi bisericile de lemn din Maramureş. rural, dar şi în stil renascentist şi baroc, iniţial cu Localitatea a fost întemeiată, pe actualul 14 turnuri şi 5 bastioane (azi 9 turnuri şi 2 Deal al Cetăţii în anul 1190, însă prima atestare bastioane) şi zid de incintă de 930 m lungime şi documentară este din anul 1280 sub denumirea 4 m înălţime. Declarată patrimoniu mondial de Castrum Sex. UNESCO. Numele românesc al oraşului este atestat În Cetate se pot admira: în scris din anul 1435 sub numele de Sighişoara. Turnul cu Ceas, de 64 m înălţime, În a doua jumătate a secolului al XIV-lea şi construcţie din sec. XIII- XIV, până în 1556 a al XV-lea Sighişoara era una dintre cele mai adăpostit sfatul oraşului (Fig.4). Pe ambele puternice cetăţii ale vremii din Transilvania faţade ale turnului există câte un cadran uriaş de Oraşul a fost supranumit încă de la ceasornic (instalat în 1648) şi nişele cu figurine sfârşitul secolului al XIX-lea "Perla Transilvaniei“. (alte turnuri: Tabacarilor, Cositorilor, Aurarilor, Frangherilor, Macelarilor, Croitorilor, Cizmarilor, Fierarilor); Biserica din Deal, cel mai valoros monument arhitectonic al Cetăţii Sighişoara, construită în anul 1345 şi continuată cu intermitenţe până în 1525; Casa cu Cerb, construcţie specifică renaşterii transilvane, o locuinţă nobiliară, datând din sec. al XVII-lea; Biserica Mănăstirii, construită începând din sec. al XIII-lea, fiind pomenită într-o indulgenţă dată de Papa Bonifaciu al VIII-lea în 1298;

Fig.3 - Imagine satelitară a „Oraşului de Jos” - Sighişoara

Obiective turistice în Sighişoara:

Oraşul de Jos: Casa Zilinschi, din secolul XVIII;Casa Rosenthal, din secolul XIX; Casa Meseriasilor, din secolul XIX; Clădirea hotelului- restaurant „Steaua” din sec. XIX şi refăcută în anul 1912 de către arhitectul Baltes în stil artnuveau; Casa Hermann Oberth, din secolul Fig.4 - Turnul cu Ceas şi Casa cu cerb – XX; Clădirea notariatului, din secolului XX; Sighişoara ANUL III NUM Ă R U L 3 - 4 P A G I N A 6 9

Biserica Romano-Catolică, construită în conservat trecutul istoric în 17 turnuri şi 1894, după demolarea mănăstirii maicilor bastioane, ziduri multiseculare înalte de peste 7 franciscane; metri, 3 porţi principale şi 4 secundare de acces Casa de pe stâncă, construită după în vechea cetate. Construcţiile realizate aici marele incendiu din 1676, astăzi este sediul prezintă o alternanţă de stiluri arhitectonice, de centrului educaţional şi de schimb intercultural; la gotic la cel renascentist şi neoclasic, la baroc Casa Veneţiană, imită goticul veneţian şi şi secession (Jugendstil). datează din sec. al XVI-lea, fiind reşedinţa Prima biserică românească din oraş a fost primarului Stephanus Mann; ridicată în anul 1826 prin eforturile episcopului Casa Vlad Dracul, pare să fie cea mai greco-catolic Ioan Bob, cel care tot atunci a veche construcţie civilă de piatra din cetate. Aici înfiinţat şi prima şcoală românească din oraş; a locuit, între 1431-1436, până să fie domnitor al Este un important centru de exploatare a Valahiei, Vlad II Dracul, fiul lui Mircea cel Bătrân, gazului metan (din anul 1900) şi deţine câteva tatăl lui Vlad Ţepeş; priorităţi naţionale: aici s-a produs primul cristal Scara Şcolarilor (Acoperită), din lemn, şi primul email românesc. construită în 1654 (iniţial cu 300 de trepte, azi 175), prin grija primarului Johann Both, pentru a înlesni accesul elevilor, în timpul iernilor grele, la Şcoala Publică situata lângă Biserica din Deal. O altă atracţie turistică în Sighişoara o reprezintă manifestările culturale organizate aici, cum sunt: - Festivalul “Sighişoara Medievală” – anual, în ultima săptămână din iulie, ca o manifestare a creativităţii şi a bucuriei de a trăi; - Festivalul interetnic “Proetnica” al minorităţilor – anual, 24 – 25 august, impresionează prin calitatea manifestărilor culturale prezentate de diverse comunităţi etnice; - Festivalul de Muzică Academică – anual, între 1 – 10 august, foarte apreciat de un public ales; Fig.6 - Mediaş. Centrul istoric - Concerte de orgă, vinerea, în Biserica Mănăstiri şi în Biserica din Deal. Obiective turistice: Centrul vechi al oraşului Mediaş a fost punctul de întâlnire al micilor producători de cereale, sticlă, olari, textilişti care veneau aici pentru a-şi vinde marfa; Complexul Arhitectural Franciscan este unul din cele mai vizitate obiective turistice din Mediaş: cuprinde biserica şi mănăstirea franciscană. În jurul anului 1444, lăcaşul de cult se afla în administraţia călugărilor franciscani, ulterior fiind transformat în spital; Biserica Sf. Margareta, în forma ei actuală, este o construcţie în stil gotic târziu, compusă din trei nave, având o lungime de 56 m Fig.5 - Toboşarul cetăţii şi o lăţime de 20 m. În interior bolţile bisericii se ridică până la înălţimea de 12 m. Turnul MEDIAŞ Trompeţilor, înalt de 68,5 m este unul dintre cele mai înalte turnuri din ţară. În interior piesa cea Un alt centru de convergenţă pe valea mai valoroasă o reprezintă altarul triptic gotic Târnavei Mari este Mediaş, menţionat pentru târziu, datând din perioada 1480 - 1490. prima dată într-un document istoric în anul 1267. Turnurile medievale: Clopotelor, Centrul vechi al oraşului, Civitas Mediensis, şi-a Croitorilor, Aurarilor, Forkesch, Funarilor, Mariei, P A G I N A 7 0 GEOGRAFUL

Rotarilor, Steingasser. Turnul Pietrarilor a fost evanghelică fortificată (sec.XIV-XVI); construit în anul 1507, fiind una din porţile de - Axente Sever sat Axente Sever - intrare în oraş. Turnul Forkesch este o Biserica evanghelică fortificată (sec.XV); Biserica construcţie în formă de prismă rectangulară, fiind „Învierea Domnului” (1836) - picturi murale; una din porţile de bază ale vechiului Mediaş. A - Bazna sat Bazna - Schitul "Naşterea fost folosit de-a lungul timpului ca muzeu. A fost Maicii Domnului - Bazna" (1997); Biserica construit în jurul anului 1450. evanghelică fortificată, 1402 (altarul la muzeul Casa Schuller – una din cele mai Brukenthal); importzante construcţii din Transilvania, atestată - Bazna sat Boian - Biserica fortificată documentar din 1588 ca fiind proprietatea lui (sec.XV); Johannes Schuller, primarul Mediaşului. - Bazna sat Velţ - Biserica evanghelică Scara acoperită – construită în 1803 cu (sec.XV); ocazia renovării vechii primării ca o cale de - Biertan sat Biertan - Biserica evanghelică acces în cetate. În inteiorul scării a fost (1492), Turnul catolicilor; amenajată o temniţă. Muzeul Municipal Mediaş a luat fiinţă în anul 1950, având ca bază o colecţie mai veche (prima jumătate a secolului. al XIX-lea) a Gimnaziului Evanghelic din Mediaş, la care s-au adăugat piese din Muzeul Biertan. Casa Memorială Hermann Oberth (1894 - 1989), părintele rachetei şi astronauticii. Casa Memorială Stephen Ludwig Roth cu piese de mobilier original (scrin pirogravat), fotografii, documente, texte, decupaje, legate de activitatea istoricului, gânditorului şi revoluţionarului paşoptist din Transilvania St. L. Roth (1796 - 1849). Festivalul “Mediaş - Cetate Medievală”, organizat anual în iulie. Fig.7 - Biserica evanghelică din Biertan Alte resurse turistice în zonă: - Biertan sat Copşa Mare - Bazilică Biserici / catedrale (în număr de 37, (sec.XIV); grupate pe oraşe, comune şi sate): - Brateiu sat Brateiu - Biserica fortificată Datorită numărului mare de comune şi (1283); sate în care sunt conservate aceste biserici - Brateiu sat Buzd - Biserica evanghelică fortificate, cetăţi ţărăneşti, alături de arhitectura (sec.XV); specifică satelor săseşti am preferat o - Copşa Mică - Biserică evanghelică prezentare generală a celor mai importante fortificată (sec.XIV); Biserică fortificată (sec.XV); obiective, astfel: Biserică (1901); - Albeşti sat Albeşti - Biserică (sec.XV); - Daneş sat Daneş - Biserica "Sf. - Apold sat Şaeş - Biserica “Schimbarea la Nicolae" (1796); Faţă” (1805); - Dârlos sat Curciu - Biserica evanghelică - Apold sat Vulcan - Biserică evanghelică de incintă (sec.XV-XVI); (1300); - Dârlos sat Dârlos - Biserica evanghelică - Aţel sat Aţel - Biserica evanghelică (sec.XVI),cu pictură murală din 1544; (sec.XIV); - Dumbrăveni - Biserica evanghelică - Aţel sat Dupuş - Biserica evanghelică (1771); fortificată (sec.XV); - Dumbrăveni – oraş - Catedrala - Aţel sat Giacaş - Biserica evanghelică armenească (1785); (sec.XV); - Dumbrăveni sat Şaroş pe Târnave - - Aţel sat Şmig - Biserica evanghelică Biserică evanghelică (sec.XIII), fortificată în (sec.XV); 1500; - Axente Sever sat Agârbiciu - Biserica - Hetiur (Sighişoara) - Biserica ANUL III NUM Ă R U L 3 - 4 P A G I N A 7 1

evanghelică, sec.XV; Biserica „Buna evanghelică (sec.XIV); Vestire" (1808); - Moşna sat Moşna - Biserica evanghelică - Hoghilag sat Hoghilag -Biserică (1446), din 1480 în stil gotic înconjurată de o centură de turnul de poartă al fostei cetăţi săseşti (sec.XV); ziduri cu turnuri de apărare; - Laslea sat Floreşti - Biserica evanghelică - Nadeş sat Nadeş - Biserică (sec. XIV- (1424); XV) în interiorul cetăţii şi o casă parohială - Laslea sat Mălăncrav - Biserica (1771); evanghelică (sec.XIV), picturi murale interioare - Târnava sat Târnava - Casă veche de factură gotică (după 1350); ţărănească (1574) - Laslea sat Nou Săsesc - Biserica Muzee, case memoriale: evanghelică (1345); - Albeşti sat Albeşti - muzeu memorial - Laslea sat Roandola - Biserica Petofi Sandor (1966); Biserică (sec.XV); evanghelică (1500); - Axente Sever sat Axente Sever - Casa - Mediaş sat Ighişu Nou - Biserica memorială Axente Ioan (Sever)-politician (1821- fortificată (din sec.XV), Biserica "Buna 1906); Vestire" (sec.XVIII); Castele: - Moşna sat Alma Vii - Biserica - Albeşti sat Ţopa - Castelul Bethlen evanghelică (sec.XIV), cu fortificaţii; (1665); - Moşna sat Moşna - Biserica ortodoxă - Daneş sat Criş - Castel renascentist (1841); (sec.1559) cu turnuri circulare, cu încăperi de - Moşna sat Nemşa - Biserica evanghelică locuit şi vitralii; (1400); - Dumbrăveni – oraş - Castelul "Apafi" cu - Nadeş sat Măgheruş - Biserică parc (sec.XVII); evanghelică (sec.XIV) cu zid de incintă; Mănăstiri: - Târnava sat Târnava - Biserica - Albeşti sat Jacu - Mănăstirea "Jacu evanghelică (1500); Român" (1977), oglindă din epoca sciţilor (sec.6 - Valea Viilor sat Motiş - Cetate cu biserică I.Hr); evanghelică de incintă (sec.XV); - Bazna sat Bazna - Schitul "Naşterea - Valea Viilor sat Valea Viilor - Biserica Maicii Domnului-Bazna" (1997); fortificată "Sf. Petru" (sec.XIII), cu piese vechi de Vestigii arheologice: mobilier; - Apold sat Şaeş - tezaur dacic (sec.1 Cetăţi ţărăneşti cu biserică evanghelică (în i.Hr); număr de 13, grupate pe comune şi sate): - Axente Sever sat Axente Sever - - Apold sat Apold - Biserica „Sf. necropolă de incineraţie (sec.XVI-XIII i.Hr); Gheorghe” ,1721 (cetate ţărănească cu Biserică - Brateiu sat Brateiu - Aşezare romană - Evanghelică de incintă); Cultura Brateiu; - Apold sat Daia - cetate ţărănească cu Centre meşteşugăreşti: Biserică evanghelică (1457); - Moşna sat Nemşa - Centru săsesc de - Apold sat Şaeş - cetate ţărănească cu ceramică populară albastru pe alb; Biserică evanghelică (sec.XVI); tezaur dacic Staţiuni turistice: (sec.1 i.Hr); - Bazna sat Bazna – Staţiune balneară de - Apold sat Vulcan - cetate ţărănească interes local; (1521); În concluzie putem spune că peisajului - Aţel sat Alma - Cetate ţărănească istoric şi cultural din zonă i se poate adăuga şi (sec.XVI), cu biserică din 1502 - picturi originale; cel natural cu păduri de stejar şi carpen, cu - Aţel sat Aţel - Cetate ţărănească (1471); fâneţe şi pajişti bogate care adăpostesc - Axente Sever sat Şoala - Cetate numeroase specii valoroase de plante, păsări, ţărănească cu biserica evanghelică (sec.XV- animale sau insecte. Datorită acestor XIX); caracteristici zona Târnava Mare a fost - Biertan sat Biertan - Cetate de pământ desemnată ca parte din reţeaua Natura 2000 a (sec.XII-XIII); Uniunii Europene, prin care se asigură protecţia - Daneş sat Seleuş - Cetate ţărănească celor mai importante specii şi habitate. (1503) cu Biserică evanghelică de incintă (1476) Aceste premise favorabile, la care se în stil gotic; adaugă şi frumuseţea peisajului rural, constituie - Hoghilag sat Valchid - Cetate cu biserică o importantă oportunitate de dezvoltare durabilă P A G I N A 7 2 GEOGRAFUL

şi de integrare a acestor obiective în circuitul Ielenicz, M., Comănescu Laura, (2006), turistic naţional şi intenaţional. România. Potenţial turistic, Edit. Universitară, Bucureşti. Bibliografie Muntele, I., Iaţu, C. (2003), Geografia turismului - concepte, metode şi forme de Anghel, Gh. (1973), Cetăţi medievale din manifestare spaţio-temporală, Edit. Sedcom Transilvania, Edit. Meridiane, Bucureşti. Libris, Iaşi. Cândea, Melinda, Bran, Florina (2001), P. Origet du Cluzeau (1994), Le Tourisme Spaţiul geografic românesc. Organizare- Culturel, PUF, Paris. amenajare-dezvoltare, Edit. Economică, * * * (1982), Enciclopedia geografică a Bucureşti. României, Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Ciangă, N. (2002), Geografia turismului, Bucureşti; Presa Universitară Clujană, Cluj Napoca. * * * (1994), România. Atlas turistic rutier, Cocean, P. (1997), Geografia turismului Ed. Flomarco, Bucureşti; românesc, Edit. Focul Viu, Cluj Napoca. * * * (1983), România. Ghid turistic, Edit. Cocean, P., Vlăsceanu, Gh., Negoescu, B. sport-turism, Bucureşti; (2002), Geografia generală a turismului, Edit. * * * (2001), Ghidul muzeelor şi Meteor Press, Bucureşti. colecţiilor din România, Edit. Cimec, Bucureşti; Erdeli, G., Gheorghilaş, A. (2006), * * * (2008), România, Ghid rutier şi Amenajări turistice, Edit. Universitară, Bucureşti. turistic, S.H.A. Artă-Law, Bucureşti; Ielenicz, M. şi colab., (2003), România. * * * (2009), Atlas rutier Europa, Enciclopedie turistică, Edit. Corint, Bucureşti. Edit.Reader’s Digest, Bucureşti.

 Toate articolele propuse spre publicare vor fi redactate în format electronic (A4, Word 97-2003 sau Word 2007, Arial, font 12, la un rând, cu caractere româneşti, fără a depăşi 6-7 pag., inclusiv ilustraţia - hărţi, grafice, tabele, fotografii color).

 Pot publica articole membrii sau simpatizanţii APGR.

 Invităm toţi geografii din ţară să transmită scurte informaţii privind modificări ale componentelor naturale şi a celor antropice din orizontul local. Informaţiile vor fi redactate de către Colegiul Editorial, bineînţeles cu respectarea dreptului de autor.

 Responsabilitatea pentru conţinutul articolelor revine în totalitate autorilor.

 Pentru corespondenţă vă rugăm să folosiţi adresa de e-mail a Secretarului general de redacţie: [email protected]. ANUL III NUM Ă R U L 3 - 4 P A G I N A 7 3

Din lumea geografilor...

UN MANUAL AMERICAN DE GEOGRAFIE FIZICĂ: GEOSYSTEMS. AN INTRODUCTION TO PHYSICAL GEOGRAPHY DE ROBERT W. CHRISTOPHERSON

Conf.univ.dr. Vasile LOGHIN [email protected]

A Phisical Geography American Manual: Geosystems. An Introduction to Physical GEOGRAPHY, by Robert W. Christopherson. In this book presentation, the following aspects are taken into account: the author’s profile, Professor Robert W. Christopherson., the general work structure (chapters and subchapters), the concepts and the methodology that were the ground of the resulting handbook “Geosystems. An introduction to Physical Geography.” This work’s theoretical bases are largely exposed, being inspired by the systems’’ theory that can be found in chapter 1 (Essentials of Geography): the definition of geography in general and of physical geography in particular, the concept of system applied in the Earth studies, the spatial analysis as a method of studying geosystems, the instruments of the geographical analysis.

Key Words: Physical Geography, geosystem, USA Manualul Geosystems. An Introduction to Essentials, Terrestrial Biomes, Earth and Human Physical Geography, semnat de profesorul Denominator. american Robert W. Christopherson, a fost Capitolele lucrării sunt grupate publicat în şapte ediţii – ultima în anul 2009 – la corespunzător celor patru sfere ale Pământului Editura Pearson Prentice Hall din New Jersey. (atmosfera, hidrosfera, litosfera şi biosfera), Ca şi celelalte lucrări (Elemental Geosystems, privite în complexitatea interferenţelor şi Applied Physical Geography), Geosystems s-a condiţionărilor dintre ele, ca sisteme deschise. bucurat de aprecieri elogioase în mediile ştiinţifice din lumea întreagă (S.U.A., Canada, Mexic, Marea Britanie, Australia, Japonia etc.). Mai notăm că Robert W. Christopherson este profesor emerit şi predă la American River College din Sacramento (California), dar şi la diferite universităţi şi colegii din S.U.A. şi Canada. Conceptul care a stat la baza elaborării acestui tratat a fost acela că Pământul are organizarea şi funcţionarea unui sistem, că Pământul este un sistem alcătuit din mai multe sisteme (subsisteme), utilizând termenul de geosistem, pe care îl reţine şi în titlul lucrării sale. Formulele sub care sunt denumite cele patru părţi ale manualului reflectă gândirea geografului american, guvernată de teoria sistemelor: Partea I: The Energy – Atmosphere System; Partea a II-a: The Water, Weather and Climate Systems; Partea a III-a: Earth – Atmosphere Interface; Partea a IV-a: Soils, Ecosystems and Biomes. La fel şi titlurile multor capitole din cele 21 ale lucrării sale: Atmosphere and Oceanic Circulations, Global Climate Systems, River Systems and Landforms, Eolian Processes and Arid Landscapes, Ecosystems P A G I N A 7 4 GEOGRAFUL

Conţinutul fiecărui capitol este divizat pe complete Instructor’s Resource Manual), Instruc- subiecte, respectiv pe subtitluri, în vederea unei tor’s Resource Manual, Geosystem Text Item analize cât mai aprofundate a diferitelor procese File, Overhead Transparencies. Partea metodico şi fenomene, a diferitelor aspecte fizico- -didactică este redată şi pe suport electronic (CD geografice (climate, forme de relief, biomuri, sau DVD). ecosisteme, peisaje). De exemplu, în capitolul 10 Remarcăm cu plăcere maniera (Global Climate Systems) sunt prezentate prietenoasă în care Robert W. Christopherson se următoarele subiecte: Earth’s Climate System adresează studenţilor, tuturor celor interesaţi de and Its Classification, Tropical Climates înţelegerea cât mai aprofundată a planetei (equatorial and tropical latitudes), Mesothermal noastre. Climates (midlatitudes, mild winters), Microther- Profesorul foloseşte o serie de formule mal Climates (mid- and high- latitudes, cold win- mai puţin obişnuite pentru un manual universitar, ter), Polar and Highland Climates, Arid and redactat, de regulă, într-un stil sobru, de multe Semiarid Climates, Global Climate Change. Iată ori pedant şi rece. Prin dedicaţia făcută („To all şi succesiunea de subiecte la capitolul 14 the students and teachers of Earth, our home (Rivers Systems and Landformes): Fluvial Proc- planet and a sustainable future”, „For the polar esses and Landscapes (Base Level of Streams, bears and all the grandchildren who will enjoy Drainage Basins, Drainage Density and them, may there be sea ice”), prin felul cum îi Patterns), Streamflow Characteristics (Exotic invită pe cititori să studieze Pământul spre a Streams, Streams Erosion, Stream Transport, obţine o viziune holistică (completă) asupra Flow and Channel Characteristics, Stream acestuia („Welcome to physical geography!”, Gradient, Stream Deposition and Landforms), „The best to you in your studies – and carpe Floods and River Management (Engineering diem!”) prin modul cum se adresează Failures in New Orleans, 2005; Rating Flood- utilizatorilor („For you, the student”, „For you, the plain Risk, Streamflow Measurement). teacher”), Robert W. Christopherson dezvăluie Autorul consideră că textul manualului ataşamentul său faţă de cei cărora le-a fost culminează cu capitolul 21, intitulat Earth and the dedicată activitatea de cercetător şi profesor. Human Denominator / Pământul şi numitorul Este o manieră care atestă relaţia de apropiere, uman, în care este prezentată starea prezentă a de parteneriat dintre profesori şi student. Este un Pământului şi viitorul său posibil. Aici sunt exemplu de urmat şi de către cadrele didactice expuse aspectele legate de impactul universitare din ţara noastră, care ar trebui să fie componentei umane asupra sistemului Pământ, preocupate în mai mare măsură şi de latura asupra mediului (creşterea populaţiei mondiale şi didactică a disciplinelor curriculare pe care le a cerinţelor pentru resurse) şi cele privind modul predau, în scopul creşterii randamentului actului cum trebuie ajustat acest sistem. de predare-învăţare a cunoştinţelor şi a celui de Pe de altă parte, fiecare capitol este aplicare a acestora. alcătuit dintr-o componentă ştiinţifică, informativ- În articolul de faţă nu dorim să recenzăm explicativă, şi una metodico-didactică. Partea de fiecare capitol în parte, ci să facem cunoscute didactică a geografiei, care aduce o pronunţată fundamentele teoretice şi metodologice pe care notă de originalitate şi modernitate acestui geograful american şi-a clădit gândirea ştiinţifică manual universitar, este destinată atât şi a elaborat tratatele sale de geografie fizică studenţilor (For you, the student), pentru generală. Sunt concepte şi metode pe care le însuşirea cu uşurinţă a cunoştinţelor, cât şi redă în preambulul acestui manual, respectiv în profesorilor (For you, the teacher), pentru capitolul 1 (Essentials of Geography). utilizarea celor mai moderne şi eficiente metode Suita de probleme pe care autorul a ţinut şi mijloace de predare-învăţare a geografiei în să le precizeze şi să le lămurească de la început general şi a geografiei fizice în special. este următoarea: definiţia geografiei ca ştiinţă şi În secţiunea pentru studenţi găsim a geografiei fizice în particular, conceptul de următoarele secvenţe: Student Animation CD, sistem aplicat în studiul Pământului (Pământul Student Study Guide, Geosystems www site, ca sistem, ca geosistem); analiza spaţială ca Science on the Internet. În secţiunea pentru metodă de studiu a geosistemelor de diferite profesori întâlnim, de asemenea, o serie de ordine, instrumentele analizei spaţiale. materiale destinate aplicaţiilor metodico- Robert W. Christopherson defineşte didactice: Instructor Resource Center DVD geografia ca fiind ştiinţa care studiază relaţiile (Animations, PowerPoint, Electronic files – The dintre sistemele naturale (fizice, chimice, ANUL III NUM Ă R U L 3 - 4 P A G I N A 7 5

biologice), societate şi activităţile culturale, latitudinilor mari (Arctica): reculul banchizei, interdependenţa dintre acestea în spaţiul concret retragerea gheţarilor din Groenlanda, (arealul geografic şi suprafaţa Pământului în modificarea habitatelor, a ecosistemelor, ansamblu). Sunt relaţii interdependente ameninţarea speciilor (cazul ursului polar). caracterizate prin deosebită complexitate Conceptul de bază în studiile şi cercetările (complexitatea relaţiilor om-natură, a relaţiilor din profesorului Robert W. Christopherson, în interiorul geosistemelor şi dintre geosisteme). Se elaborarea lucrărilor sale ştiinţifice este cel de porneşte de la observaţia că omul influenţează sistem, inspirat de teoria sistemelor (Systems profund arii vaste ale Pământului, iar influenţa Theory), care i-a permis dezvoltarea viziunii de sistemelor naturale asupra vieţii şi activităţii ansamblu, de întreg asupra Pământului ca omului este esenţială (sistemele Pământului planetă şi asupra componentelor sale structurale furnizează oxigen, apă, nutrienţi, energie, (atmosferă, hidrosferă, litosferă, biosferă; diverse materiale). ecosisteme, biomuri, peisaje) şi a celor spaţiale Geografia aduce împreună cu celelalte de diferite categorii şi ordine (loc/locaţie, regiune, discipline din sistemul ştiinţelor fizice şi ale vieţii zonă etc.). De aici generarea termenului de o privire holistică (sintetică, de ansamblu, de geosistem pentru desemnarea unui concept şi a întreg) asupra Pământului, asupra obiectului de studiu al geografiei. Iar cartea la componentelor sale spaţiale de diferite ordine care ne referim este organizată după logica (zone latitudinale, etaje, regiuni, provincii, dictată de teoria sistemelor. El defineşte sistemul areale). Integrând informaţie şi subiecte din ca fiind un set (grup) ordonat şi interrelaţionat de diverse domenii ale cunoaşterii, geografia este o obiecte, cu proprietăţile lor, legate prin fluxuri de ştiinţă eclectică. Dar obiectivul său este de a energie şi materie, ca formă distincă a mediului face posibilă înţelegerea modului de funcţionare terestru. În sistemele Pământului, materia şi a Pământului ca întreg, ca sistem, respectiv energia intră (input) şi ies (output), fiind continuu geosistem. transformate în alte tipuri de materie şi energie. Geografia fizică, ramură a geografiei, este, De asemenea, geograful american observă că în acelaşi timp, în centrul ştiinţelor sistemului / un sistem cuprinde, de regulă, un număr de sistemelor Pământ. Ea răspunde la chestiunile subsisteme. Aşadar, Pământul, ca geosistem privind interacţiunile dintre cele patru sfere ale planetar, este organizat şi funcţionează în Pământului, dintre sistemele fizice, chimice şi geosisteme multiple, de diferite ordine biologice (care compun geosistemele de diferite dimensionale şi de diferite complexităţi. ordine) şi societatea umană: ea contribuie la Aplicând teoria sistemelor la studiul fizico- dezvoltarea viziunii că Pământul este un întreg, geografic al Pământului, Robert W. un ansamblu, o entitate completă, o unitate. Christopherson aduce în discuţie şi clarifică, prin Geografia fizică este cheia pentru studierea explicaţii şi exemple convingătoare, o serie de sistemului Pământ în întregul său, deoarece noţiuni specifice: sisteme deschise, sisteme oferă o abordare spaţială integrativă. Prin închise, feedback, sistem în echilibru, conceptul geografia fizică, opinează Robert W. de prag. Christopherson, putem înţelege cum Sistemele deschise sunt cele funcţionează sistemele Pământ, cum evoluează neautonome, cele care interrelaţionează cu şi se schimbă aceste sisteme, pentru a prevedea sistemele înconjurătoare. Sistemele din natură viitorul planetei noastre, al geosistemelor de sunt, aşa cum observă şi autorul acestui manual, diferite ordine, al mediilor environmentale. în general deschise, cu intrări şi ieşiri de materie Cercetările actuale, în care geograful american şi energie. Pământul, în ansamblul său, este un este profund implicat, urmăresc obţinerea de noi sistem deschis în termeni de energie (sunt avute informaţii necesare înţelegerii impactului local, în vedere raporturile energetice dintre Pământ şi regional şi mondial al schimbărilor globale Soare, schimburile energetice ale Pământului cu (Global Change). Schimbările dramatice cer spaţiul cosmic). Sistemele închise sunt înţelegerea aprofundată a sistemelor fizice, autonome; ele nu interrelaţionează cu sistemele chimice şi biologice care compun diferitele înconjurătoare. Acestea se găsesc rar în natură. geosisteme şi geosistemul planetar în ansamblu, Pământul este un sistem închis în termeni de pornind de la mecanismele şi legile care materie, de resurse materiale (aer, apă, diferite acţionează şi le guvernează. Robert W. resurse materiale). Excepţie fac gazele rare, ca Christopherson se referă, în primul rând, la hidrogenul, care ies din atmosferă în spaţiu, dar efectele încălzirii globale a climei asupra care revin prin intermediul meteoriţilor sau P A G I N A 7 6 GEOGRAFUL

prafului meteoric. În legătură cu această mediul terestru, să integreze informaţia pentru a însuşire, geograful american conchide: „Faptul forma conceptul de întreg al Pământului. Este că Pământul este un sistem material închis face deci o analiză sistemică, integrativă. din reciclare un efort inevitabil dacă noi dorim o Geografia, aplicând analiza spaţială, economie globală sustenabilă”. operează cu un limbaj specific: spaţiu, teritoriu, Feedback-ul (System feedback) este un zonă, regiune, provincie, sferă; loc, locaţie, arie, răspuns în funcţionarea sistemului areal, distribuţie, distanţă etc. Autorul invocat (geosistemului) ca urmare a unei acţiuni noi (o consideră că procesul (un set de acţiuni şi intervenţie, o modificare). Este, de fapt, o mecanisme care operează în virtutea unor legi retroacţiune. El funcţionează ca o informaţie. speciale) este în centrul analizei spaţiale. Informaţia feedback poate ghida sau controla Geografia utilizează analiza spaţială pentru a funcţionarea sistemului. Este diferenţiat un explica modul cum interacţionează procesele în feedback negativ, cel care reduce o tendinţă de spaţiul terestru concret (determinat). Geografia evoluţie în sistem, şi un feedback pozitiv, care fizică, în particular, realizează analiza spaţială a accelerează un proces, o evoluţie. Ca urmare, tuturor proceselor fizice, chimice şi biologice din feedback-ul negativ asigură autoreglarea în mediu: energie, aer, apă, vreme, climă, relief, sistemele naturale şi stabilizarea acestora, în sol, animale, plante, microorganisme şi timp ce feedback-ul pozitiv poate să ducă Pământul însuşi. De asemenea, nu omite să sistemele naturale spre o limită critică în precizeze că spaţiul şi timpul sunt cele două funcţionarea lor, la dezechilibru, la instabilitatea coordonate necesare în investigarea elementelor şi degradarea acestora. În acest sens, autorul şi proceselor geografice, a sistemelor consideră că schimbarea globală a climei este geografice. un feedback pozitiv pentru latitudinile mari ale Mai mult, profesorul american ne planetei. aminteşte şi ne explică paşii necesari în În legătură cu sistemele în echilibru, aplicarea metodei ştiinţifice a geosistemului/ Robert W. Christopherson deosebeşte două geosistemelor: Percepţia lumii reale (Ce trebuie categorii: sisteme în echilibru constant (steady să cunoaştem şi înţelege?, Cum putem cunoaşte equilibrium), care fluctuează în jurul unei medii şi înţelege?, Ce chestiuni au nevoie de un stabile, şi sisteme în echilibru dinamic (dynamic răspuns?) – Observaţii şi măsurători, respectiv equilibrium), cu tendinţă de creştere sau colectarea datelor (Ce informaţii sunt necesare?, descreştere funcţională, cu schimbări graduale Metode de colectare, Revizii necesare) – sau bruşte spre un nou set de relaţii, spre un nou Raţionamentul inductiv, ce presupune explicare, sistem, trecând printr-un prag (threshold sau analiză şi interpretare (Construcţia de modele de tipping point). Se apreciază că un sistem poate sisteme reale – conceptual şi numeric) – Ipoteze, trece un prag când nu poate menţine caracterul adică cercetare pentru modelare şi standardizare său structural-funcţional, când se îndreaptă spre (bilanţuri generale, informaţii însumate, simulări un nou echilibru. Un nou echilibru este realizabil de modele) – Predicţie pe bază de experimente, în timp, dar în alte condiţii de energie şi materie. testări şi verificări (realizarea de experienţe pe Sistemele naturale îşi măresc sau îşi bază de observaţii şi măsurători multiple, reduc limitele de prag. De exemplu, încălzirea şi formularea de ipoteze) – Formularea teoriei poluarea apelor marine a redus limitele de prag generale, a legilor, a principiilor generale, ceea ale ecosistemului coralilor, încât, în special după ce înseamnă înţelegerea lumii reale. 1997, pragul acestuia a intrat în colaps, Privind tehnicile şi mijloacele utilizate de rezultatul fiind dispariţia a mai mult de 50% din geografie în analiza informaţiei fizice şi culturale coralii de pe Pământ după anul respectiv. (cum formulează autorul) Robert W. Pentru cercetarea sistemului Terra şi a Christopherson ne prezintă cartografia, ca subsistemelor sale de diferite ordine, geografia tehnică tradiţională şi harta ca mijloc (instrument) are nevoie de o metodă adecvată, o metodă specific şi indispensabil pentru efectuarea proprie, aceasta fiind, aşa cum arată şi analizei spaţiale, dar şi teledetecţia (aeriană – profesorul american, analiza spaţială sau analiza aerofotogrammetria, spaţială/satelitară), cu geografică. Prin această metodă poate fi documentele generate (aerofotograme, imagini adâncită cunoaşterea ştiinţifică a corpului şi hărţi spaţiale, Modele Digitale de Teren, specific de informaţii despre Pământ. Totodată, interferograme) şi tehnologia generată de aceasta permite geografiei să sintetizeze computer, aplicată în colectarea, stocarea, subiecte din mai multe domenii referitoare la analiza, sinteza, reprezentarea şi diseminarea ANUL III NUM Ă R U L 3 - 4 P A G I N A 7 7

informaţiei geografice (Sisteme Informaţionale, metodologia odată precizate, Robert W. Geografice – SIG, Geographic Information Christopherson avea să treacă la elaborarea Systems – GIS), acestea reprezentând noile propriu-zisă a manualului său de geografie fizică tehnologii utilizate în observarea, măsurarea şi intitulat Geosystems, aflat la a şaptea ediţie, pe reprezentarea elementelor şi proceselor din care îl recomandăm studenţilor, profesorilor şi mediul geografic. În mod exact, omul de ştiinţă cercetătorilor români din domeniul geografiei. american apreciază că ele au dat „o nouă dimensiune geografiei”. De exemplu, prin Referinţe bibliografice aplicarea metodologiei GIS, geografii studiază teme de mare interes: tendinţele încălzirii Christopherson, W. Robert (2009), globale, pierderea de ozon, hazardele naturale, Geosystems. Geosystems. An Introduction to despăduririle şi eroziunea solului, declinul Physical Geography, Seventh Edition, Pearson diversităţii speciilor de plante şi animale, starea Prentice Hall, New Jersey. ecosistemelor, poluarea aerului şi apei, impactul Christopherson, W. Robert (2009), creşterii populaţiei umane, dezvoltările urbane Instructor Resource Center on DVD, Pearson (în S.U.A., multe oraşe dispun deja de hărţi GIS Education, Inc., Pearson Prentice Hall, New realizate de geografi) etc. Jersey, http://www.prenhall.com/christopherson/ Cu aceste fundamente teoretice şi P A G I N A 7 8 GEOGRAFUL

Revista GEOGRAFUL vă invită să colaboraţi la realizarea viitoarelor numere cu articole pentru rubricile:  Educaţie prin geografie  Dezvoltare regională şi locală  Pe meridianele şi paralele Globului  Opinie geografică  Documentar geografic  Recenzii de carte geografică şi din domenii complementare Geografiei  Cronici ale unor manifestări geografice interne şi internaţionale

 Toate articolele propuse spre publicare vor fi redactate în format electronic (A4, Word 97-2003 sau Word 2007, Arial, font 12, la un rând, cu caractere româneşti, fără a depăşi 6-7 pag., inclusiv ilustraţia - hărţi, grafice, tabele, fotografii color).

 Pot publica articole membrii sau simpatizanţii APGR.

 Invităm toţi geografii din ţară să transmită scurte informaţii privind modificări ale componentelor naturale şi a celor antropice din orizontul local. Informaţiile vor fi redactate de către Colegiul Editorial, bineînţeles cu respectarea dreptului de autor.

 Responsabilitatea pentru conţinutul articolelor revine în totalitate autorilor.

 Pentru corespondenţă vă rugăm să folosiţi adresa de e-mail a Secretarului general de redacţie: [email protected]. ANUL III NUM Ă R U L 3 - 4 P A G I N A 7 9

Investeşte în oameni!

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie 1.5 „Programe doctorale şi postdoctorale în sprijinul cercetării”, Numărul de identificare al contractului: POSDRU/89/1.5/S/58852.

PROGRAM POSTDOCTORAL PENTRU FORMARE CERCETĂTORI ÎN ŞTIINŢE

Programul urmăreşte dezvoltarea şi susţinerea unui program postdoctoral de formare resurse umane înalt calificate pentru cercetare în ştiinţe, la nivel naţional şi transnaţional, organizat pe trei clustere (ştiinţe umaniste interdisciplinare, matematica şi ştiinţele naturii, ştiinţele vieţii şi pământului) care concentrază 8 domenii fundamentale ale cunoaşterii: ştiinţe umaniste, matematică, fizică, chimie, biologie, ştiinţele mediului, geologie-geofizică şi geografie. 10 instituţii, în parteneriat, dezvoltă şi susţin formarea de cercetători, prin atragerea tinerilor doctori în ştiinţe în programe postdoctorale (PPD).

Investeşte în oameni ! „Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane” Axa prioritară 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie 1.2 “Calitate în învăţământul superior” Titlul proiectului: ,,Optimizarea procesului de inserţie a absolvenţilor din domeniul geografie pe piaţa forţei de muncă” Beneficiar: “Universitatea din Bucureşti” Numărul de identificare al contractului: Contract nr. POSDRU/86/1.2/S/57462

OPTIMIZAREA PROCESULUI DE INSERŢIE A ABSOLVENŢILOR DIN DOMENIUL GEOGRAFIE PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ

Universitatea “Alexandru Universitatea “Babeş - Universitatea din Oradea Ioan Cuza”, Iaşi Bolyai”, Cluj-Napoca

I SSN 2067 - 4090

9 7 7 2 0 6 7 4 0 9 0 0 3 www.editurauniversitara.ro