Probleme Mari Oameni Mici

Anul II. Sibiiu, 30 Martie (12 Aprilie) 1908. Nr. 14. Aïonamentnl : Redacţia pe 1 an 5 cor. şi pe Vi an 2'50 pe V, an 1-25 administraţia ROMANIA: SIBIIU pe 1 an 7 lei I NAGYSZEBEN strada Morii 8. pe »/i an 3-50 TARA NOASTRĂ P Revistă politică-culturală Apare sà,ptâxio.êLXia,l, eiib cond-u.ceiea -u.zru.i comitet. şelor, în cari cred că pot asigura dom atât de orbiţi de patima şovinismului nia rassei maghiare. că nu văd şi nu aud celece se petrec Probleme mari Aici însă le stau împotrivă socia nici chiar în cealaltă jumătate a monar şi liştii — cari organizaţi cum sunt — pot hiei, unde principiul de guvernămînt este deveni o primejdie şi mai mare pentru şi rămâne împăcarea cu tot preţul a po oameni mici. oligarchi, ca ţăranii delà sate, cari azi poarelor şi guvernul încunjură orice con Guvernul unguresc stă, în preajma sunt slab organizaţi, sunt timizi şi stau flict, pentru binele public, pentru pacea unor evenimente mari — a căror rezol în unele privinţe sub influenţa rea a or generală. vare se vede că nu va merge aşa uşor ganelor stăpânirii, care dispune de ei Dar la noi par'că iese la suprafaţă cum credeau domnii când erau în opo după plac. tot mai mult tendinţa de a ne învrăjbi ziţie. Mai stă în legătură cu legea elec reciproc, căci altminteri nu se pot explica înainte de toate îi leagă cuvântul torală şi legea municipală şi eventual măsurile drastice de guvernămînt ce se dat Domnitorului, că vor face legea elec cea comunală, iar în „fundul regiu" se pun în aplicare pe întreagă linie, fără torală, şi anume aşafel ca ea să fie cel ştie, că alegătorii dietali au ales şi de pic de rernuşcare de conştiinţă. puţin tot aşa de liberală, cum erà in putaţii universităţii săseşti, cari dispoziţii proiectul lui Kristofy. nu pot rămânea în valoare, ci trebuie şi Parlamentul. Guvernul se apropie repede de Dacă nu ar fi interesele aristocra ele schimbate, cu toate că compatrioţii ţintă. Proiectul pentru revizuirea regulamentului ţiei maghiare la mijloc şi susţinerea ace noştri saşi se ţin cu mâni cu picioare de intern va fi încurând încorporat în lege. Primul steia la cârma afacerilor publice pentru aceste favoruri, cari le asigură dreptul punct din cele trei în cari a fost împărţit pro vremi îndelungate, guvernul s'ar putea de a dispune după bunul lor plac de iectul pentru desbaterile în specia), a fost primit. achita uşor de cuvântul dat. milioanele averii universităţii. La trecerea atât de grabnică prin maşina de vo Magnaţii şi ciocoii noştri nici nu vor Aşa se explică intrarea saşilor în turi a majorităţii a contribuit pe lângă „impar să audă de o lege electorală liberală, — partidul constituţional, aşa ţinuta lor şo ţialitatea" preşedintelui, desigur şi lipsa de orga de aci trăgănare, de aci refugiul la apu văielnică în dieta ţării, ţinută pe care nizaţie temeinică a opoziţiei. Nu vorbim de ne caturi, cum ar fi votul plural, cunoaşte cei delà ziarul săsesc din Braşov „Kron- cesitatea unei apropieri între elementele din cari rea limbei statului şi alte năzdrăvenii. stădter Zeitung" o înfierează şi condamnă se compune actuala opoziţie. O astfel de frăţie Din toate simtomele s'ar vedea, că cu toată hotărîrea. de arme nu se poate închipui cu o seamă de mai ales titularul actual delà interne, Chiar şi numai chestia aceasta se oameni între cari individul Nagy György poate s'ar desărcina bucuros de greaua che vede, ca aduce cu sine atâtea compli ajunge la un rol de conducător. Dar e vorba mare de a prezenta dietei proiectul legei caţii, încât s'ar cere, ca la cârma ţării de-o strângere firească a rândurilor din partea electorale, pentrucă altminteri, după pac să fie cei mai probaţi şi destoinici băr deputaţilor naţionalişti. Ori-cine îşi poate da tul şi angajamentele luate de mult trebuia baţi, iar nu nişte oameni politici înce seama de greutăţile foarte importante ce putea să fie pus pe masa dietei, acest proiect pători, cari până aci nu au dat dovadă face guvernului partidul naţionalităţilor, dacă la aşteptat cu atâta interes de către des- că ştiu crea ceva, ci din contră ani dea- aceste desbateri se prezentau toţi deputaţii. Numai moşteniţii cei mulţi din ţara noastră. rândul s'au desfătat în hainele de săr contribuind cu toţii după puterile lor se poate Se dă ca sigur, că ministrul ar fi bătoare ale apostolilor maghiarizării, pur închipui o luptă serioasă. Şi în adevăr a face cerut deja în câteva rânduri sancţiunea taţi de osanalele publicului de stradă. act de prezenţă în parlamentul din Budapesta, prealabilă şi Domnitorul tot de-atâtea Dar chestia aceasta nu e izolată. — e astăzi o datorie elementară a ori-cărui de ori 1-a îndemnat să se ţină de proiectul Alăturea de ea stă alta tot atât de im putat. Să ne închipuim cu cât se putea amâna făcut şi să ia în proiect dispoziţii mai portantă, a băncii naţionale independente votarea asupra punctului prim, dacă numărul de favorabile pentru clasele burgheze şi mun şi urcarea soldei oficerilor, care fiecare putaţilor naţionalişti prezenţi trecea peste două citoare. ascunde în sine câte o criză mai mare zeci, dând astfel posibilitatea de-a cere votarea Dacă e aşa ori nu, nu putem şti, sau mai mică, fără ca stăpânirea actuală nominală! Noi cei de-acasă aşteptăm împlinirea ziarele mari din capitală în repeţite rân să poată trece peste aceste probleme datoriei din partea tuturor membrilor din clubul duri au scos la iveală această împreju mari şi grele cu siguranţa ce se cere nostru parlamentar. 0 aşteptam aceasta în pu rare şi de aci nu putem deduce altceva, delà un regim conştient de chemarea sa. terea dreptului pe care ni-1 dă încrederea mare decât, că însuş domnitorul are interes Dacă va rauşl guvernul să rezolve a Întregului neam, de care s'au bucurat toţi re ca legea să se facă aşa ca să deschidă şi aceste chestii cum a rezolvat chestia prezentanţii noştri din cameră şi de care trebuie porţile constituţiei pentru cercuri cât se limbei la drumurile de fer croate şi să se ţie seama. Dimpotrivă vom fi siliţi pentru poate de largi. legea şcolară la noi, atunci acoperit o mai bună orientare să distingem între oamenii Maghiarii — căci de ei e vorba — de aureola nemurirei — guvernul actual noştri... cu toată statistica făcută în favorul lor, se poate duce, căci a asiguiat pacea şi o nu trec peste jumătate din populaţiunea liniştea între cetăţeni pe mai multe de Libertatea conştiinţei. Iată eticheta cu care întreagă a Ungariei, şi dacă ei au în cenii, şi a stârnit nespusă dragoste în a fost înzestrată purtarea unui înalt funcţionar parte mare oraşele, apoi în cercurile delà inimile cetăţenilor nemaghiari pentru pa de stat... E vorba de baronul Barkoczi marele ţară, şi cele mai cutezate combinaţiuni tria, ai cărei cetăţeni egali ar fi să fim dignitar care stă în fruntea ministerului de in nu sunt în favorul lor. Voind să asigure cu toţii fără deosebire de neam şi lege, strucţie şi care şi-a accentuat zilele trecute în- dominaţia oraşelor aceasta se va putea atunci Kossuth fiiul şi contele Apponyi tr'un mod destul de curios convingerile religioase. numai dacă aceste se fac cercuri electo au pus temelii tari şi puternice la con Barkoczi s'a înfăţişat ca martor la o căsătorie rale de sine stătătoare, căci altfel îi solidarea statului naţional maghiar şi au civilă înaintea reprezentantului stării civile. Când năpădesc satele şi-i maiorizează. întrecut pe baronul Bánfy Dezső în por s'a cetit jurământul, baronul Barkoczi în mod Până aci cercurile electorale le-a nirile lui nebune de a preface în stat demonstrativ nu s'a ridicat de pe scaun nici la făcut şi arondat municipiile. Legislaţia naţional unitar maghiar statul poliglot provocarea repeţită a funcţionarului, iar' la urmă vrea pentru viitor să smulgă acest drept de azi al nostru. a refuzat să iscălească procesul verbal. Din acest din mâna municipiilor, şi să facă însăşi Unescu-se aceste porniri cu interesele caz, ventilat prin ziarele mai mult sau mai puţin arondare cercurilor, şi după toate pro dinastiei — şi mai ales cu interesele mari semite din Budapesta, s'a făcut o mare încurcă babilităţile să le înmulţască cel puţin cu ale Monarhiei, lăsăm să judece cetitorii tură. Zilele trecute a fost şi interpelare în ca 50—80, ca să dee teren mai mare ora noştri, dupăce cei delà cârmă'şi aşa sunt meră din partea unui ovrei Bródy căruia i-a răs- Pag. 112. „ŢARA NOASTRĂ" Nr. 14 — 1908. puns în termeni foarte] aspri clericalul Zboray, în adevăr, închipuiţi-vă, cum are să iar' pe urmă ministrul Apponyi — care a declarat fiarbă de manie straşnică sufletul cetă acest act al lui Barkoczi o simplă chestiune Friguri patriotice. ţeanului cu pintenii delà Salonta-mare, a libertăţii de conştiinţă, o afirmare a credinţei Din nou s'au înfierbântat creeriilou^ la cetirea acestor veşti? Cum se vor religioase. Ziarele cele mai multe au amuţit după tărui gazetar ovreu din „Dohány-utcza". strânge pumnii lui, cum îi vor zurul cuvintele de mustrare ale lui Apponyi, stându-le Şi ziarele „maghiare" buciumă o nouă pintenii, cum se va răzvrăti cinstita şi în interes a evita orice ciocnire cu puternicul — trădare... dreapta lui manie? Şi în alt colţ de mandarin al bugetului... :Ar ti interesant să E cunoscută reţeta stăpânitorilor ţară, la cutare moară cum se vor tul vedem atitudinea d-!ui§ ministru Apponyi, când noştri. Când e prea multă linişte în ţară bură în sufletul lor oamenii cum se cade unul dintre noi şi-ar permite luxul vre-unei aBrmări se simte necesitatea unei încurcături tre veniţi din satele din jur, — când le va de acest fel a convingerii religioase.

Load more