PERIODIC AL CENTRULUI CULTURAL INTERNAŢIONAL "GEORGE APOSTU"- BACAU e ANUL XVI, NR. 1-2 (30) APRILIE 2008 e LEI3,50
"Cu ajutorul culturii faptele omeneşti pot trece în domeniul istoriei, cimentând între membrii unei societăţi raportul de solidaritate şi între diferitele generaţii raporturi de continuitate ce constituie singura temelie a vieţii sociale." Eugen LOVINESCU
https://biblioteca-digitala.ro 1 tl,t.\ 'TI< , ,\'l"U ',\i;: u·� 1:\'n...li'I'K, l'iJIIIUI\' ,\K.t 1'1]\'UIII1 H.l ',\('K Privilegiul comercial \l'J'$ J 1' tl.t ,\! !.11'�, \' C'''I,Utt, •TII ll'j)HKII\' '1'1'11 l'jl>)llfll, 1',1 C'A\t!ITI. fi'" llj)•' din 6 octombrie 1408, ;\AT•I t:-'.\\\' 'f:UTI. ,\ ... .•1 1(1'\' 11,'\,l'l'li )"\' U,\1!;\'I{J• 11.1 I'•'MIIHN • acordat de ,\IILJT\'; N11.tiiW, •'1'"' CI(•'T,I >1,\ltHl\ l'j).-Uu:, ('Tll ,\fCMTl\ CltHilil! (',\11111 !'j)'l'ltlll, voievodul Moldovei ,\It" N:f·l�b (',\lllllt �1'11 1 F"l'h1 11 111 4 �'1'1. t.:\'1\liJMo.l U>l lllfC'TI\ 1'9
"'ITI\IjlH I'JICIUlll, ,t \' ..t.CIIrJ•jJ R�1' OIUH 1 .tIM Tl\'li'MHR.I:M'I"' ).KJ i'p�UIIi.
" .;oT&; CT� NiUlk, • Co'IJB-k, Il fCTI.J,fCR.Tr t·p�WII, � r MC'l\1 1 P"·'V·
MITI l'pC"IUH, ,\ ti� T--'1"" 1 �KRo'IIO> Tj)H,I.ICR\ J rjli'IUH. 1'" ,\\1\JTO 1"_,,\\ll. "'"Kil.1 TI-I IU1'" lt),y•n, .':." TolTII!ll· A lloCTtfBhJ H,\1.11-.'TII tfXJ; li 0_1, •1•1
IIC:K•'L.IJ,�, \" C04.!11i:, ,1 \' HIIIJIHfl. Toprors; tU lh\\,tl-l1"7. K''•\1-1 111)'),4"1"11 2() T\'PI'\"IdTJf li 11f7o, J � T'"•\\11 "Jl"IUII lUMii\' Ho\\11. X<�,!.ltTII 11 N&ll, �
,.t xx ToiJrdfl. HJIIIHX�, lliT-' tNt\li fi::tll.tlt.\,-,.�.. J .1.' ·r,px )j ..\"
C:\'1\ihi ••• KT llNU3lT$ C\'KNO &IU�l�Gt. C•\•GO,\If" lt.\\:11 KhJKQ$111'fl d
/1..0 IHC:�i141�:5, ).d'l'll lf,\HT&1 tU ro,IORilN 1\\hlTo, \' (.;ol.fdK'k, "TI& rpllRU\' rjl�tllll. d I!ITO M 1·pu rpotull, 4KOidl, >''1':11 I'PIIKit ' ,1,KJ 25 l::\'.\1\ ·nj!HIWUT& U.!15 t>tC.�P4� IMII nfpU.ţllo, K•tH G.tKMH\'1 111\H lUT..-, \'IT$ I'CI\�RIICI ,\\t..IT Ki K.t iiTJjln, r .!!,�Kottj. nM51l •t;f,\h Cfllfl>p4. ·' 11,1 '• \' eo'lotK-k, .:-'F S. tii' N.ui'll'.tpu c-),.�111111 9\'GMh ctpt&po�. 4 K'l'o 11•\\tTI n\'tU:iTH
t\'KII•, ,\.o &w<:T�utVI, ),' ·rop1, v c.�4JR'k, ('T:l rpHRH\' ne TPII rp"IUH, l'jlNI.Iol CTIII. rpllllll\' 30 .t \' li�IIU .:!'Tlt. l'j!li&Ur O'M:IIITQjl;l .1 • ,\\(III.J.,UlHIVI K•lfl,l,�l'() ""-"I.K1'��;1 rp•'IU�o. ,\ 1;\hllt c,;o. Koji\\T.il1'5 1131 ''I"COpl, OTI\ \' K.!)l(.f.ON Tlll " 'll'f(I·X\"• r ,\\"'1).dll1U�U1 IIC· 1\l!..t I'P"UHI1 <1 CJIIII <'1'$ X\
Oi! ,\It,\ l'ip'llU IIt, .t liTC lf,\\FTZ R"ICf31'11 t'\'1'110 ,\� tijl.lUIOK�, HJ I'IMCKII�f ' i\\1\11'0.1 r '\"'folKii:• 011'1. I'Pitlm\' T.PII rp uni, .J \ litil:oi'K-k "1'11 I'PIIKIII\' IHU\' 111:'.\&K'Np.t 35 fiOAJ.ItTOj)J. 1•po11lJ1 J \" !<' T '"''!!!' ii"T5 l"j)I I'P<'IIl.l, .1 T�Tp '1:01\.il CM 11'.\1-\"1'1, I!.CPCTIITif'o O>TZ 1\J)I(,l.QI•Q 1'fjl,\'\'t tiJ 'Ulii. li<'
\' Tfi}r\' l'pC'UJtl• I>NIII ,\Rol I'P"lllll, J, ,, '<'K-k <'1'1 ltJlK,!."N n\1 ,.\.&J .t I)U l'jlliKUr.J, C\' 11�S Utllll�l-l !11,\\,\lf, 111"1'<' uo T ,ţ,\\'li"Ă.III 11.\l:l It \'I"<'P• K\'TOjHh\1:& TQ�r'\' CTill K.,)lllt C.. \l)f>o)).IHI 11.\\Z., ,, r 11•\l\'Th H.(J. K\.IIH'I'If,
T•Att. tl.l\'TI.1 .\4"1' 1, lt Kol:• ).""N K.:-*11\'1 fh' 'UTIIIJ,Jif rpi)UIH, ,1 H,a 40
.•• iari i11 Unguit ''în T111 Ro111âlleuci slo'bod le este si1 duci poshv. &ine va ·d11ce1 postav in Ţara Ro111i·neuci, va da fa va111a principali, fn Sucealla, de griYni eite trei groJi, iar la margine, în Baclu, de grhlni doi gro,i. lu cei ce aduc din far• Românusd, fiepiper, fie lini uu oriee, pentt 12 cintate, in Baeiu, o jllmitate de t.abli de argint. ltr li vama princip·ali,in Suceava1, penhta12eintare o ttbli de argint.
Iar chle "'' duce postav l11 Bra,ov� la vama prlnei;pali, irit Suee•va, de grivni trei groşi, iart 1'11 Bacit 4e gdvlll u• tro, şi jumitate, ier It Trotu' de grivnă un groş fi jumatate. Iar când se vor înturna, de fiecare powă,
la Tfotuş, cite doi groşi, tu în lheiu de fiecare povari cite doi gro.şi •••
https://biblioteca-digitala.ro BACAU&OO
Civilizatie şi istorie multimilenară in regiunea de geneză a oraşului Bacău
Omul preistoric şi începuturile Cultura Cucuteni-apogeul s-a gasit o reprezentare antropomorfa, Pe fo ndul culturilor eneolitice şi prin civilizaţiei comunltllţlloreneolltice respectiv un cap de fe meie, cu evidente aportul unor comunitati venite din stepele semnificaţii cultuale; iar din nivelul nord-pontice, s-a trecut şi în spatiul carpato Sarbatorirea a 600 de ani de la prima Revoluţia neolitică", despre care cucutenian de la Brad provine un depozit dunarean la epoca bronzului, când deja " atestare documentara certa a ora.o;uluiBacău, vorbea marele savant englez V. Gordon de obiecte de podoaba, cuprinzând 480 de putem vorbi de tracii timpurii. V. Pârvan, la 6 octombrie 1408, este un prilej de a ne Childe, fe nomen ce a cuprins întinse zone piese din metal şi os, între care şi doua la vremea lui, vorbea de bronzul tracic. îndrepta atenţia şi asupra a ceea ce a fost cu ale Europei, cu diversele sale fo rme de piese de aur, redând într-o fo rma stilizata Tracii şi apoi urmaşii şi continuatorii milenii mai înainte de secolul al XV-lea în manifestare, de la "o revoluţie idoli fem inini legaţi evident de cultul lor geto-dacii au fost prezenti, cu o aceasta regiune din zona centrala a blândei tehnologica" concretizată într-o noua fe cunditaţii şi fertilitaţii. Depozitul de la densitate sporita în epoca Burebista şi melancolicci Moldove, zona în care azi, tehnica de prelucrare a uneltelor şi Brad-Bacau constituie un ansamblu de Decebal, dar şi în urmatoarele secole, în la contluenta Bistritei cu Siretul, se întinde obiectelor din piatra, la apariţia primelor piese cu valoare cultuala sau mai probabil vatra oraşului Bacau şi împrejurimilor sale. !Tumosul minicipiu Bacau. dovezi de prelucrare a aramei şi aurului; reprezinta un simbol al puterii, fiind Este posibil ca unora sintagma de la confecţionarea ceramicii, autentica proprietatea unei importante căpetenii lo Traco-dacii şi contactele lor cu alte fo losita, adica "frumosul municipiu " fo sila directoare" în cunoaşterea cale, poate chiar un şef al unei uniuni civilizaţii Bacau", sa li se para exagerata. Noua nu ni culturilor preistorice, la trecereala un nou tribale. În stadiul actual al cercetarilor, se pare o exagerare. Aşa cum fiecare om mod de viaţa, respectiv, trecerea de la depozitul de la Brad se constituie într-un Civilizaţia bronzului tracic, cu o crede că satul sau oraşul în care s-a născu! stadiul de culegători la cel de cultivalori unicat, fiind cel mai mare ansamblu" de durata de cea. un mileniu, este bine " este cel mai !Tumos din lume, tot aşa cei şi de la "o revoluţie" în domeniul vietii acest fel din aria culturii Cucuteni şi din documentata în vatra oraşului Bacau şi care traiesc azi în oraşul în care s-au nascut spirituale până la "o revoluţie întreaga arie carpato-balcanica a epocii. zonele învecinate. Se cunosc cea. 50 de Alecsandri şi Bacovia, oraşul prin care şi demografica", s-a manifestat şi pe plaiurile Nu putem sa nu menţionam ca de la aşezari şi necropole, majoritatea aparţinând au purtat paşii V. Pârvan, George Enescu, bacauane. Margineni-Bacau, Brad şi Poduri, staţiuni bronzului mijlociu (culturile Costişa şi Gh. Vranceanu, GeorgeAposlu şi multi alti Apogeul comunităţilor eneolilice a precucuteniene şi cucuteniene celebre, dar Monteoru) şi bronzului târziu (cultura mari oameni de cultura şi ştiinţă, cred ca fo st atins în vremea culturii Cucuteni, o şi din alte aşeZăriprecum cele de laAideşti Noua). oraşul lor este unul dintre cele mai culme în dezvoltarea comunităţilor pe plan Filipeşti, Fulgeriş-Pânceşti şi multe altele Dintre descoperirile de excepţie fru moase. economic, spiritual şi artistic, care s-a din judeţul Bacau, provine o mare mentionam ca, în aşezarea de la Racatau, Pentru a îndepărta orice posibile manifestat vreme de cea. un mileniu, între cantitate de vase ceramice, într-o gamă de în nivelul culturii Monteoru s-a descoperit rezerve sau confuzia ce se mai fa ce uneori cea. 4600 şi cea. 3700 î. Hr. fo rme şi motive ornamentale un tezaur cuprinzând 48 de piese de aur, între prima atestare documentara şi Splendida cultura Cucuteni este impresionante, ce dezvăluie talentul şi aparţinând probabil unei fe mei care facea vechimea locuirii în vatra unei localitaţi, cunoscuta şi în împrejurimile mai rafinamentulartistic al anonimilor meşteri. parte dintr-o fa milie cu pozitie şi rol cum este în cazul de fata oraşul Bacau, apropiate sau mai îndepărtate ale velrei Daca adaugam şi plastica antropomorfa şi importante în viata comunitatii tribale din precizăm ca începuturile locuirii, de către oraşului Bacău, amintind aici doar zoomorfa foarte bogată, precum şi acea aşezare. Mai mentionam ca, în chiar mici comunităţi umane, a acestor plaiuri descoperirile de la Margineni-Bacau, importantele sanctuare şi piese de cult, vatra veche a Bacaului, pe terasa unde s-a " coboară mult spre zorile istoriei în spaţiul punctul "Cetăţuie , Brad, comuna Negri, între care celebrul ansamblu "Soborul construit Curtea Domneasca şi Biserica est-carpatic. Aşa încât prima mentiune judetul Bacau şi pâna la Poduri -"Dealul zeiţelor" de la Poduri-Bacau, avem o suma Precista în epoca ştefaniana, au fost documentara a Bacaului, cu şase secole în Ghindaru", judeţul Bacau, ultima statiune importanta de argumente pentru a afirma descoperite materiale arheologice urma,reprezintă doar un moment din acest fiind considerata o adevarata "Troie în ca celebra cultura Cucuteni, descoperita aparţinând unei aşezări din bronzul târziu drumlung, o boma pe acest drum, marcând subcarpaţii Moldovei". cu aproape 125 de ani în urma, şi cercetată (cultura Noua), dovedind vieţuirea unei saltul calitativ, cauzat de mari transformari Fara a putea sa intramîn detalii, deşi intens în ultimele decenii, reprezinta nu comunităţi tracice pe acest loc. economico-sociale şi politico-administra multe fo arte interesante, ne mulţumim sa numai apogeul dezvoltarii comunitatilor Dupa câteva secole de viaţa în care a tive care s-a produs într-o etapa istorică ce consemnam ca în staţiunea cucuteniana de eneolitice din spaţiul carpato-dunarean, adoptat şi metalurgia lierului, alaturi de trebuie situată în ultimele decenii ale la Margineni-Bacau a fost descoperit, între dar şi o manifestare culturala unicat în multe alte ocupaţii devenite deja secolului al XIV-lea şi începutul secolului altele, un fo arte important sanctuar în care preistoria Europei. tradiţionale, lumea gelo-dacica, care se al XV-lea, al trecerii de la rural la urban individualizeaza cu claritate de prin sau, altfel spus, al trecerii de la sat la oraşul secolul al VIII-lea î. Hr., va cunoaşte o etapa medieval. de mare întlorire economica şi culturala în Aceste plaiuri minunate, în care îşi a doua epoca a fierului, îndeosebi în vremea dau mâna diversele forme de relief, cu lui Burebista şi Decebal. Tabloul vietii, al pamânturi fertile udate de râurile Bistriţa istoriei şi civilizaţiei gelo-dacice, din vatra şi Siret, cu numeroşii lor afluenţi, au fo st Bacău lui şi împrejurimi lor, este ilustrat de locuite cel puţin din fazele târzii ale numeroasele siluri arheologice paleoliticului superior,aşa cum o dovedesc descoperite, dar în primul rând de descoperirile de la Bacau sau din importantele cetati (dave) de la Brad şi apropiere, de pe valea Bistritei, de la Buda Racatau. şi Lespezi. Prin analizele realizate prin Este important de evidenţiat şi de metode moderne, cum ar li metoda Cl4, reţinut că din cele trei dave" de pe Siret " efectuate în laboratoarele din Berlin, consemnate în celebra harta a lui Ptolemeu, vechimea unora dintre aceste dovezi de cu cea. doua milenii în urma, doua se locuire se ridica la cea. 15.000- 16.000 gasesc pe teritoriul judeţului Bacau. La de ani. nord de Bacau se atla cetatea dacica de la Daca oamenii preistorici care au trait Brad-Negri (foarte probabil antica în împrejurimile vetrei oraşului Bacău de Zargidava), iar la sud de Bacău, se atla azi, la Buda-Biăgeşti şi Lespezi-Gârleni pe cetatea dacica de la Racatau (probabil valea Bistritei, au pus primele pietre la antica Tamasidava). temelia începuturilor civilizatiei pe aceste Cercetarile arheologice efectuate plaiuri, un salt calitativ s-a facut în epoca vreme de 45 de ani la Brad, de către dr. V. neo-eneolitică ce începe pe la cea. 6500 î. Ursachi, şi timp de cea. 40 de ani la Hr., vreme în care se manifesta primele Racatau, de catre arheologul V. Capitanu, comunitati de cultivatori şi crescatori de au dus la descoperirea unui material animale şi pasari domestice; timpuri arheologic impresionant, bogat şi divers, stravechi în care au trait oameni ce permitând reconstituirea tabloului a doua practicau numeroase meşteşuguri, între cetati cu importante rosturi economice. care cel al ceramicii a atins o culme a maiestrici şi rafinamentului artistic ce impresioneaza şi azi. 3
https://biblioteca-digitala.ro BACAU 600
îşi vor continua viata în tot spaţiul vechii mici sate, în fapt trei mici obşti sateşti, re Dacii. Începând cu veacul al IV-lea d. Hr., unite probabil într-o romanie populara", " comunitaţile autohtone sunt în fa pt nişte fo rmade organizare a comuni taţilor sateşti comunitaţi daca-romanice, unele deja autohtone şi romanice, despre care a vorbit romanizate, altele în curs de romanizarc şi pentru prima data N. Iorga. încreştinare. Dupa Edictul de la Milano, Din epoca urmatoare a secolelor VIII din 313, dat de Constantin cel Mare, prin X, au fo st descoperite mai multe aşezari, care s-a dat libertate de exprimare în fa pt adevarate sate, aparţinând deja creştinilor, la care se adauga Edictul lui populaţiei vechi româneşti, cum sunt cele Theodosiu 1, din 39 1, prin care de la Bereşti-Bistrita, Faraoani, Clcja,
. creştinismul devine singura religie oficiala Onceşti etc., pâna la cele din Va lea c a Imperiului Roman, noua religie se Trotuşului şi pasul Oittlzului, cum sunt cele e raspândeşte tot mai mult şi în masa de la Viişoara, Pârâul Boghii şi Oituz. � . comunitatilor romanice din nordul Aproape fara întrerupere comunitati le
]o Dunarii. Creştinismul devine, în fapt, un sateşti romanice (din sec. IV-VII) şi apoi cele E puternic factor de romanizare contribuind vechi româneşti (din sec. VIII-XI) au la desavârşirea acestui proces. De aici continuat sa mentina numeroaselegaturi cu izvoraşte binecunoscuta sintagma care lumea şi civilizaţia romana-bizantina şi, spune ca românii s-au nascut creştini". respectiv, bizantina. Dovada sunt " Atât în vatra oraşului Bacau, cât şi a materialele arheologice descoperite de împrejurimilor sale s-au descoperit şi, în fa ctura sau influenţa bizantina, precum parte, s-au cercetat mai multe aşezari din obiectele de podoaba şi port, amforele L------J � � secolele IV-VII, etapa în care s-a hotarât pentru vin şi ulei, dar şi monedele bizantine soarta romanit.a.ţii orientale, ce va deveni izolate sau constituiteîn importante tezaure " Deşi cuceri ta în întregime, Dacia lui "o insula de latini tate într-o mare slava. precum cele de la Horgeşti (din sec. VI) şi Decebal nu a fo st inclusa în totalitate în Din aceasta importanta vreme avem Cleja-Bacau (sec. IX-X). graniţele Imperiului roman. Moldova cen descoperiri la Bacau, Cârligi-Filipeşti, Comunitati le sateşti din veacurile IV culturale, religioase şi politico-militare în trala şi de nord, precum şi alte regiuni ale Damieneşti, Horgeşti, Ştefan cel Mare ş.a. X din vatra Bacaului şi împrejurimilor, viaţa comunitatilor geto-dacice din Va lea fo stului stat dacic au ramas în afara La Bacau-Curtea Domneasca, în asemenea celor din tot spaţiul vechii Dacii, Siretului, în epoca de apogeu a culturii şi limesului roman, aceste teritorii fiind secolele IV-VII, a trait o comunitate erau comunitati stabile care se ocupau cu istoriei acestora, respectiv, în secolul 1 î. locuite în continuare de dacii ramaşi liberi, sateasca autohtona, romanica şi creştina agricultura, creşterea vitelor şi numeroase Hr. şi secolul 1 d. Hr., cunoscuta sub numele cei din zona Bacaului, şi, respectiv, din în mare masura începând cel puţin din meşteşuguri. Erau comunitati care se de epoca Burebista-Decebal. zona centrala a Moldovei, fiind cunoscuţi secolul al VI-lea d.Hr. În secolele VI-VII, caractcrizau prin struct'uri economico Descoperirile de la Brad, între care sub numele de carpi. în vatra Bacaului, ca în alte zone arc loc sociale şi etno-culturalc specifice, indiciile unui palat, un mare sanctuar şi Dacii liberi, respectiv carpii din vatra un spor de populaţie, dovada ca pe lânga incompatibile cu nomadismul ce numeroasele elemente de viata urbana ne oraşului Bacau şi împrejurimilor sale au aşezarea de la Curtea Domneasca, înca în caracteriza unele populaţii ale vremii. pun în fata unui important centru politic, intrat într-un dialog permanent şi benefic doua puncte au fo st semnalate locuinţe din Structurile ce caracterizeaza comunitati le economic şi cultural-religios. Exista multe cu lumea şi civilizaţia romana, al carui acea vreme (un punct fiind pe str. Gh. autohtone din spaţiul şi timpul la care ne argumente plauzibile care converg spre rezultat va fi romanizarea. Sigiliul Romei Vranceanu şi un altul pe str. G. Bacovia). referim, definesc în fa pt un model cultural concluzia ca centrul în curs de urbanizare s-a impus şi extins treptat asupra întregului Putem afirma ca în vatra Bacaului, în romanic in secolele IV-VII şi, respectiv, de la Brad, respectiv Zargidava, ar putea fi spaţiu dacic. secolele VI-VII, au existat cel puţin trei un model cultural vechi românesc di11 cetatea pomenita în cunoscutul decret al O prima dovada a permanentelor şi secolul al VIII-lea incoace. oraşului grec Dionysopolis din anul 48 î. intenselor legaturi dintre dacii liberi şi Cercetarile arheologice referitoare la Hr., dat în cinstea cetateanului Acornion. lumea romana o constituie numeroasele epoca secolelor XI-XIII, precum cele de la Ne-am aflaprin urmareîn fata capitalei unei produse de factura romana, dar în primul Bacau, Faraoani, Racaciuni, Fântânelc, capetenii locale, conducator al unui mic rând intensa circulaţie, şi în aceste regiuni, Oituz, Prajeşti etc., dovedesc continuitatea regat dacic dintre acelea existente înainte a monedei romane imperiale. Între de viaţa a comunitatilor vechi româneşti; de momentul Burebista. Dar nimic nu ne descoperirile de excepţie amintim ca, în ca aceste comunitati au supravieţuit împiedica sa afirmam ca,desigur, centrul primavara anului 1976, la Magura-Bacau tulburarilor, grave uneori, provocate de de la Brad (antica Zargidava) va fi fost şi s-a descoperit întâmplator un mare tezaur ultimele valuri migratoare, din secolele XI Una dintre capitalele lui Burebista din din care s-au recuperat 2830 de monede XIII, şi ca dupa marea invaziemongola din primii sai anide domnie. (2828 denari şi 2 drahme), în greutate to 1241 se reinstaureaza, treptat, o epoca de Este de reţinut ca atât tracii, cât mai tala de 9075,17 g argint bun, monede care linişte şi relativa stabilitate. În aceasta ales geto-dacii au avut numeroase şi se eşaloneaza în timp de la primul imparat . atmosfera mai propice, comunita)ile deseori intense contacte cu alte popoare şi Augustus pâna la Septimius Severus, deci � româneşti vor cunoaşte o înviorare civilizaţii ale antichitatii. Este suficientsa o acumulare monetara ce se întinde pe � caracterizata.printr-o autentica "renaştere" mentionam ca atât izvoarele scrise, cât şi aproape doua secole. Traian, cuceritorul '7 ce va duce la fo rmarea statului medieval cele arheologice evidentiaza legaturile Daciei şi organizatorul pamântului ] Moldova. geto-dacilor cu grecii, sciţii, perşii, celţii cucerit, este prezent cu 623 denari în acest i. Dupa fo rmarea statului medieval de şi îndeosebi cu romanii. Aceste legaturi au tezaur. Proprietarulacestei bogaţii de 2830 � sine statator Moldova, în urma grabit procesul evolutiv al societatii geto de monede din argint nu putea fi decât o .!! evenimentelor din 1359-1362, societatea dacice, atât pe plan economic şi social capetenie a dacilor liberi, respectiv, a ,:: româneasca de la est de Carpati va politic, dar şi pe plan cultural-religios, carpilor. Tezaurulde la Magura-Bacau, cel � cunoaşte noi dimensiuni şi fo rme de facând din statul dac în vremea lui Decebal mai mare tezaur de acest fel din spaţiul e organizare, context în care se înscrie şi un stat important al antichitatii, temut şi est-carpatic a fost proprietatea unei :; apariţia oraşelor medievale, în ultimele de romani. De aici la marile confruntari capetenii importante, probabil un rege al :® decenii ale sec. al XIV-lea, între acestea militare dintre daci şi romani din 10 1-102 unei formaţiuni statale din regiunea de la 'E fiind şi oraşul Bacau, atestat însa cu. şi 1 05-l 06 nu a mai fo st decât un singur confluenţaBistriţei cu Siretul, carea existat � certitudine, în urma cu 600 de ani, într-un pas. Sfărşitul celor doua cetati dacice, de în prima jumatate a sec. al III-lea d.Hr. .5 document dat de Alexandru cel Bun, la Brad şi Racatau, dar şi a altor aşezari din primulmare gospodar al Moldovei, cum il aceasta regiune precum şi din tot spaţiul De la daco-romanlcl la români considera N. Iorga, document ce poarta dacic trebuie pus în legatura cu razboaiele înscrisa data de 6 octombrie 1408. purtate de romani, împotriva dacilor, sub Dupa retragerea autoritatilor romane -i! la sud de Dunare, comunitaţile autohtone Ioan MITREA comanda imparatului-general Traian. gc 4 . �L------�
https://biblioteca-digitala.ro BACĂU 600
Bacăul secular • Bacăul vital
Bacau! este un oraş secular. lata, împlineşte in acest an şase secole. Documentele spun ca e chiar mai batrân de şase veacuri, cât reiese din prima sa atestare documentara de la 1408, când, intr-un hrisov, existenta era consemnata ca centru orăşenesc şi punct vamal. Vechimea Bacaului coboara dincolo de anul intemeierii statului moldovenesc. A fost aici, la varsarea Bistriţei in Siret, un loc prielnic negoţului şi un nod strategic. Navalnica Bistriţa, mai Catolicii, la rândul lor, inalţasera cu tot fastul cuvenit, Tabacaru. Era meritul indiscutabil al lui Radu Cârneci, domoala pe cursul inferior decât pe cel superior, dar inca reşedinţa episcopala la Bacau, în ţinutul ce numara şi azi cel pentru care uşile mai marilor zilei nu ramâneau destul de abraşa, a insemnat, de buna seama, locurile şi cei mai multi dintre cei aproape trei sute de mii de niciodata închise. În jurul ,.Ateneului" s-a urzit o plasma oamenii cu energia ei. Deşi Bacovia, căruia oraşul ii credincioşi de acest ritdin Moldova. Bacau! n-a fost lipsit de viata scriitoriceasca aleasa şi s-au afirmat veritabile datoreaza o mare parte din faima sa, il percepea şi descria nici de o boierime rafinata, care zidise conace falnice in elite intelectuale. Cam in acelaşi timp, Bacau! Şi-a creat o ca plumburiu, amorf, cuprins de spleen, neantizat, Bacau!, toate colţurile judeţului. Cel al lui Rosetti-Tescanu este constelaţie de muzee prin meritul unui om care, istoric având din toate acestea câte ceva, a sfidat zicerilc ilustrativ pentru spiritul luminat al acestor aristocraţi ai fiind, ştia sa scrie istorie, lulian Antonescu, neuitat, din bacovicne şi a demonstrat statornic şi incapaţânat ca e un locului, pentru bunatatea şi înţelepciunea ce-o revarsau fericire, de bacauani. Oamenii locului au cultivat, totodata, centru plin de vitalitate, cu faţa tot timpul atintita catre asupra traitorilor de pe moşiile lor. Erau aceste curţi dimensiunea de oraş al prestigioaselor şcoale secundare, viitor. Mai ales pâna la ultimul razboi mondial Bacau! a boiereşti tarâmul unor elevate climate spirituale şi nu dobândit intre cele Doua Razboaie, şi au mers mai departe, avut acea dominanta gri de care pomenea George Bacovia. intâmplator George Eenscu, casatorit cu Maruca conferind Bacaului rang de centru universitar, la inceput N-a scapat de aceasta cu totul nici azi. Lasa impresia unui Cantacuzino, moştenitoarea domeniului de la Tescani, a cu cursuri pedagogice şi tehnice de trei ani, iar dupa spaţiu al golului, unde nevrozele infloresc. Era un târg al gasit aici spaţiul ideal de tihna şi de creaţie, unde şi-a decembrie 1989, cu statut de universitate. cazarmilor, al pravaliilor evreieşti din casele-vagon, ce scris capodopera sa «Oedip>>. Şi intelectualii de vârf Bacau! este o stare de spirit. Pulseaza in fiinta sa o tiveau uliţele, al caldarâmelor glodoase. Dar şi atunci când puteau fi întâlniţi in Bacau, deşi oraşul era unul irepresibila dorinţa de afirmare.A ieşit la iveala la fel de imaginea aceasta, atât de bine surprinsa in stanţele muncitoresc şi negustoresc. George Bacovia gasise un vârtos şi dupa schimbarile din 1989. Bacauanii au dovedit poetului cu o hipersensibilitate aproape maladiva, se reazam in Grigore Tabacaru, cel care inliinţase revista ca ţin la oraşul lor. Nu se mândresc doar in vorbe ca aparţin dovedea a ti indubitabila, Bacau!, oraşul de la care George .,Ateneu". Acesta fa.cea parte din rândul râvnitorilor locului acestuia, ci o arata prin fapte. Oamenii politici ai Bacovia îşi luase pseudonimul, se arata drept o urbe cu dascalide ţaraşi dela oraş,oameni formaţi in spirit haretian Bacaului, destui controversaţi, unii cu o reputaţie morala privirea indreptata spre ziua de mâine. Se industrializase şi care vadeau o remarcabila vocaţie ziditoare spiritual. proasta, au folosit multe dintre oportunitaţile aparute şi mai grabit ca alte centre urbane. Prima fabrica de hârtie a Dupa al Doilea Razboi, dimensiunea de dinamic centru au oferit Bacaului investiţii consistente, sedii de institutii Moldovei s-a ridicat la Bacau in veacul al XIX-lea, la economic se va accentua, dar Bacau! secular îşi va pune regionale, precum F.P.P.ll Moldova, ceea ce a imprimat 1841. Şi alte industrii au aparut aici la inceputul secolului panaş şi de cetate culturala, mai insemnata decât a multor dinamism vietii oraşului şi prosperitate economica. al XX-lea, numarându-se printrecele dintâi din România. oraşe de dimensiunea sa. Acum, când cultura e privita ca o cenuşareasa, când E vorba de fabrici de ţesaturi sau de incalţaminte. Asta s-a Înperioada postbelica, Bacau!, oraşul care împlineşte afacerile, politica, sportul, captează interesul şi consuma întâmplat nu doar la Bacau, ci şi in imprejurimi, la Buhuşi, in 2008 şase veacuri de la prima sa atestare documentara, finanţele din visteriile locale, dregatorii Bacaului nu şi-au la Tirgu-Ocna, la Darmaneşti, Moineşti. In industria a utilizat din plin atuul tradiţieisale industriale. Dregatorii intors cu totul fata de la cele spirituale. Ceea ce au extractiva a petrolului, carbunelui şi sarii, Bacau! a fa.cut urbei au manifestat, in condiţiile constrângatoare pentru intreprins pionierii anilor '60, '70, a fost continuat de cei opera de pionierat. iniţiativa locala din timpul regimului comunist, un activ care i-au urmat dupa 1989. Bacau! are doua centre Industria a dinamizat viaţa Bacaului şi şi-a pus spirit intrepid şi au fost animati de un nobil şi avântat culturale internaţionale, Centrul ,.George Apostu", la amprenta şi asupra felului de a li al oamenilor. Bacauanii patriotism local. Au reuşit sa aduca la Bacau investiţii Bacau, şi Centrul"George Enescu", la Tescani. Amândoua au fost şi sunt mai plini de iniţiativa şi mai ataşaţi majore, cum este industria aviatica, ceea ce a generat o au o intensa viaţa spiritula, gazduind an de an prestigioase progresului, mai pragmatici, mai prospectivi decât expansiune urbana fa.raprecedent. Oraşul, care a devenit manifestari culturale cu rasunet naţional şi internaţional. retrospectivi. Erau indreptaţiţi sa se intoarca şi spre trecut, municipiu in 1968, cu o populatie in prezent de aproape Cu resurse locale s-au construit doua moderne şi elegante deoarece aveau cu ce se mândri, dar inturnarea lor nu se doua sute de mii de locuitori, a capatat carura de sedii pentru Muzeul de Istorie şi Muzeul de Stiinte Natu arata niciodata prea staruitoare. Nu prea uitau insa sa-ţi aglomerare urbana moderna. rale. Bacau! a înalţat şi o impunatoare catedrala ortodoxa, aminteasca orgolios ca aici, la Bacau, Alexandrel, fiullui Ambiţioşi, bacauanii au cautat a intregi fAptura ce constituie punctul central al unei piete de larga Ştefan cel Mare, a ridicat o splendoare de curte la 1491, aşezarii lor şi a-i darui acele funcţiuni care, chiar daca nu-i respiratie, unde se afla şi o inspirata statuie ecvestra a lui ce cuprindea şi biserica Precista, cea marturisitoare pâna lipseau cu totul, erau hipertrofiate.Au purces la intemeierea Ştefan cel Mare. azi a nobilei şi stralucitoarei plasmuiri domneşti. teatrului dramatic, a celui pentru copii. Au pus bazele La şase secole de la prima atestare documentara, unei tilarmonici şi au inzestrat-o şi cu o sala de concerte, Bacau) se prezinta ca un oraş vital. Este fructulam bitiei şi pe care simbolic au botezat-o < https://biblioteca-digitala.ro BACAU 600 Bacau! a fo st intemeiat ca Oraşul Bacău. Geneză şi evolutie (sec. XIV-XVI) a!Jezare urbana la un vad al Bistriţei, aproape de varsarca acesteia, anume acolo unde râul era taiat de o ramura a marelui drum transcon tincntal care, pornindde la Dunare, mergea de-a lungul Siretului spre tradiţia populara, in care s-a pastrat miazănoapte. Aceasta poziţie locutiunea "ti-ai gilsit Bacilu/1". geografica admirabila a fost Oraşul Bacau era şi un impor determinata in evolutia a!;ezarii şi tant centru mcşteşugaresc in de existenţa aici a unui nod al secolele XIV-XV principalelor drumuri comerciale Un alt aspect care trebuie din partea central - vestica a relevat privind urbanizarea Moldovei. Pe aici trecea drumul Bacaului in secolul al XV-lea este moldovenesc care venea dinspre şi acela ca el devine şi un centru nord pe Va lea Sirctului şi mergea politic. Dupa opinia unor istorici, la Galati cu ramificatiile spre Ţara la 1447 la Bacilu rezida Roman Românească. De asemenea, în Vo ievod, aşa dupa cum reiese din Bacau, ramificatiile drumului documentulpăstrat in original, scris Sirctului se intcrscctau cu in Bacau la 4 august 1447. Prin drumurile sarii şi pacurci, care unnare, la acea vreme, Bacau! era veneau de la Ocna spre Va lea probabil reşedinţa domneasca, Tazlaului şi de la Moineşti pe Va lea ceea ce presupune ca era un impor Trebeşului.Tot de la Bacau se putea tant centru economic şi politic ajunge in Transilvania pe drumul pentruMoldova acelor vremuri. Oituzului. Aceastapoz iţie naturala, Dupa preluarea domniei de deosebit de favorabila, a tllcut ca catre Ştefan cel Mare (1457 - teritoriul in care s-a fo rmat viitorul 1504), Bacau! devine cu centru urban sa fie locuit din cele certitudine reşedinţa domneasca. mai vechi timpuri. În scopul supravegherii cu Cercetarile arheologice pe care o vor importa din Ţara pozitiaunor istorici care inclina sa O evidenţicre a izvoarelor deosebita atentie, din punct de întreprinse în zona veche a Româneascăsau de la Bra!joV vor sustina ca Ofa!Julapare in acte inca scrise din vremea voievodului vedere strategic, a zonei de sud - " Bacaului au dovedit ca, la mijlocul da, de fiecare "piatra câte un gros din perioada anilor 1391 - 1392. Alexandru cel Bun ( 1400 - 1432), vest a Moldovei, marele voievod secolului al XIV-lea, a!jezarea de la Bacău. Pc baza analizei unor a urma!jilor lui, dar şi din timpul organizeaza administrativ aceasta. aici era in plin proces de Un lucru trebuie precizat şi documente controversate, istoricul lui Ştefan cel Mare, ne releva ca parte a ţarii şi stabileşte rcşedinla urbanizare. Vatra veche a oraşului anume ca în acest act nu apare ieşean Ştefan S. Gorovei ajunge la Bacau! devenise un important aici pentru fiul sau cel mai mare, " a fost depistata in cadrul menţiunea de "oraş , dar nici de concluzia ca un important act pa centrucomercial şi vamal pentru " Alexandru. Pentruaceasta, in zona cercetarilorîntreprinse in perioada "târg . Înorice caz merita aratat ca pal din secolul al XV-lea, emis la zona de sud- vest a Moldovei, aşa central - estica a oraşului, s-a 1967 - 1990, 15 1408, care cuprindeau toate erau târguri, pentruca tot in Florenla (Italia), la septembrie cum reiese din actele anilor realizat un vast program de 1439 1431, 1432, 1435, 1447, 1449, perimetrul actual al bisericii document apare formularea: "Iar de papaEugeniu IVşi adresat construcţii, prinpreluarea de catre 1455, 1456, 1458 1460. Precis ta,Piala Centrala, zona unde cine va cumpara vite cornute sau episcopului catolic al Severinului, şi domnie a unei întinse zone şi dupa a existat fostul sediu al berbeci, în Bacau,in Roman,in târg in problema a doua dintre Din aceste acte rezulta ca la eradicarea locuintclor ce apar Pompierilor, blocul de locuinţe sau in sau in Baia sau in Neamţ, episcopiile catolice din Moldova, Bacausoseau negustori straini fie tineau oraşcnilor, s-a ridicat Lucretiu Patraşcanu, Liceul Gh. alte târguri ale noastre (ale din Polonia sau alte tari, fieîn spe " Siretul şi Bacau!, este autentic. complexul arhitectonic al Curţii Vranceanu", Banca Nationala, domniei), Despre Episcopia Bacau, cial din Ţara Românească şi nu va avea sa dea vama domneşti, fo rmat din Casa cladirea fo stului Muzeu de scrisoarea papala menţionează ca Transilvania, cu marfurinecesare in alt loc, decât acolo unde a voievodala, Turnul de aparare, Stiintele Naturii, biserica Sf. Ioan, cumparat şi sa ia pecete de la a fo st intemeiata de papa Bonifaciu atât Curtii domneşti, cât şi Bisericadomneasca şi alte anexe. Prefectura Judetului Bacau şi vameşi ..." . Asupra acestui fapt in al treileaan al pontificatului desfacerii unor produse pe piala IX, in vremea acestui voicvod, Policlinica Veche. menţionam ca izvoarele scrise şi sau, adica in intervalul noiembrie ofa!Jului. În acest sens menţionam Bacau! devine un impOrtant centru În acest perimetru au fost materialele arheologice ne ofera 1391 -noiembrie 1392 (ştiind ca ca Ştefan cel Mare acorda, la 13 politic,meşteşugaresc şi comercial. descoperite vestigii din istoria posibilitatea de a considera ca in el a fost ales ca papa la 2 noiembrie martie 1458, un privilegiu Menţionam in acest sens ora!jului,s-a gasitşi un bogat ma Moldova medievala au existat in 1389). comercial negustorilor din documentul din 8 septembrie terial arheologic fo rmat din ce forme specifice, centre urbane de Pe bazaacestui act, considerat Transilvania, care poposesc şi la 1457, prin care voievodul Ştefan ramica de uz casnic şi omamentala, tipul fo rum, oppidum, civitas de unii istorici români con Bacau. intareşte manastirii Bistrila vama ceramică de import, unelte (menţionate in actele de cancelarie troversat, cercetatorul ieşean În vremea acestui voievod, meşteşugareşti, agricole şi domneasca, redactate in limba ajunge la concluzia ca prima intr-un document din 23 aprilie şi pietrelede cearadin târgui Bacau, gospodareşti, obiecte de podoaba, latina) sau torg, gorod, measto menţiune documentara a oraşului 1460, Bacău/ obţine dreptul de morileîntemeiate mai sus de oraş. 23 1460, monede emise de voievozii (cum apar in actele redactate in Bacau ar fi din anii 1391 - 1392. depozit pentru marfurile care În ziua de aprilie Ştefan Moldovei (Petru 1 Muşat, Ştefan 1 slavo - româna de cancelaria Din pacate, in aceastaproble circulau in acest oraş pe calea Vo ievod întăreşte manastirii Muşat, Alexandru cel Bun, Iliaş domneasca). ma, nu s-au adus şi alte argumente schimburilor comerciale. Bistrila vama mare, vama mica şi 15 Vo ievod,Ştef anal II-lea, Ştefan cel Aşa cum am menţionat mai care sa lumineze existenţa la La Bacau, era una dintre numaratoarea de la Bacau. În 1462, Mare), dar şi monede străine sus, in actul din 6 octombrie 1408, Bacau, în aceasta vreme, a unei vamile cele mai severe, pentrucare mai Ştefan cel Mare se afla (ungureşti, poloneze, turceşti, ger redactat in limba slavona, Bacau! episcopii catolice. vameşii bacauani erau foarte in Bacau, pentru luarea unor mane, suedeze, raguzanc, olandeze este menţionat târg in forma În problema episcopiei exigenţi, ceea ce a bagat groaza in masuride aparare a granitelor ţarii etc.) ,,Bakovâ", puţin mai târziu, intr-un catolice de la Bacau, s-au conturat negustorii care erauin trecere prin in eventualitatea unui atac turcesc Prima menţiune documentara act redactat in limba latina, Bacau! doua opinii: unii istorici admit Bacau. Acest lucru a ramas şi in şi de unde emite un act prin care intareşte Stanei, soţia lui Sima certa a Bacaului o avem in apare sub denumirea de "civitas" existenla ei la sf'arşitulsecolului al privilegiul comercial acordat de ( Ora!J). Ne referim la scrisoarea din XIV-lea, iar alţii o atribuie Turluianu, satul Sperleşti (azi voievodul Moldovei, Alexandru 5 martie 1431, trimisadin Baia de sfiirşitului secolului al XVI-lea - Bârzuleşti,comuna Sanduleni,jud. cel Bun, negustorilor lioveni, la 6 episcopul catolic Ioan de Ruza inceputul secolului al XVII-lea. Bacau). Acest act a fo st scris in octombrie 1408. În acest act se catre episcopul Cracoviei, in care Într-o recenta lucrare aparuta Bacau de Ste(co (in Bacovâ). Tot " mentioneaza ca, pentru posta se arata ca responsabilul acestor in 2007 ("Catolicii din Bacau ), in acest an, dar la 15 septembrie " vurile pe care le vor duce in Ţara refugiati "eretici (husili) primise istoricii Danuţ Doboş şi Anton 1462, Ştefan întăreşte manastirii Româneasca, ei vor plati, in afara din partea voievodului Alexandru Despinescu, profesori la Institutul Bistrila morile de la Bacau şi via de vama principala din Suceava şi cel Bun " un loc de locuinţă in Teologic Romano - Catolic din de la sare in dealul Sării şi o vama de doi groşi de grivnain oraşul Bacău- in civitate Bako- Iaşi, analizând izvoarele scrise Vlasineşti mai sus de Bacau şi cu " Bacau ("Bakovâ ). Daca vor aduce unde trăieşte ca un adevărat eretic, externeşi interne,cu ipotezele la dârsta din Ţara Româneasca,fie piper, fie având pe lângă el pe un ap ostat care ne-am referit mai sus, ajung � Înconflictul pe care Ştefan cel /ânilsau orice" vor plati pentru12 din ordinul minoriţilor (adică un la concluzia ca fo ndarea O'! Mare 1-a avut cu regele ungar cântare, o jumatate rublade argint călugilrfr anciscan- s.n.)" episcopiei de Bacău are loc la c Matei Corvin, in data de 25 "in Bacilu" şi o rubla in Suceava. Aceste documente sunt inceputul secolului al XVII-lea, '.:; noiembrie 1467, oastea maghiara Iara daca vor duce postavuri la relevante pentru cunoaşterea mai precis la I607, când este :; a ajuns la Bacau, iar oraşul a fo st Braşov, atunci vor plati in Bacău stadiului in care se aflaBacau! la menţionat primul episcop leronim � incendiat. Înfinal, oastea maghiara un gros şi jumatate, iar la sfărşitul secolului al XIV-lea, in Arscngo, ipoteza susţinuta şi de � condusa de Matei Corvin a fost intoarcerea din Transilvania vor drumul spre urbanizarea lui şi la alti istorici români. infrânta la Baia, in 15 decembrie da de fiecare povara la Bacău doi care ne vom referi mai târziu in În concluzie, merita sa � 1467 de oastea lui Ştefan Voievod. vor aduce peşte de la � groşi. Daca rândurile de fa ţa. evidenţiem ca pânala aducereaunor u Brăila vor plati la vama de margine Un alt aspect care trebuie noi argumente solide, prima de la Bacilu câte un gros şi jumatate subliniat privind prima menţiune atestare documentară a Bacilului .!1 de grivna. În sfărşit, pentru ceara documentara a Bacaului este rilmâne actul din 6 octombrie 1408. i 6 ."� . :;; L------�u https://biblioteca-digitala.ro Oraşul Bacau. Geneza şi evolutie (sec. XIV·XVI) constructii noi de curţi domneşti şi ceramice se înregistreaza un boiereşti, locuinţe de orăşeni, progres semnificativ. Acum apare •. t-·l' lll IL1 t .. r \ 1 .� mănăstiri şi biserici) pe întreg o noua specieceramica a carei prin � .i. �,H;·�-:.d.l i�:f�·..teM'J Dupa victoria de la Baia, teritoriul tarii. cipala particularitateeste realizarea - ,:, · Jilt�o;r,H' tT "IILII CA Ştefan a urmarit sa rezolve Pentru o mai buna coordonare ei din pasta de caolin.Acest lucru a ·,n · l·i· p c· p,_,•m problema cu prclendentul la a tarii Moldovei, pe plan fost posibil şi datorita patrunderii . r,; domnie, Petru Aron, ucigaşul administrativ, Ştefan cel Mare, aşa în Moldova a unor produse . 1'\Ă... , ,�j9.otl' https://biblioteca-digitala.ro BACAU 600 Bacău, inceputuri, toponim, organizare şi conducere prin comercializarea, prin intermediul monedei, echivalentul marfurilor destinate vânzarii. Epoca aceasta a fost şi cea a migrarii indoeuropenilor de la nordul Marii Negre Formarea şi dezvoltarea aşezării catre India şi Europa, înainte şi dupa anul municipale de astazi, numita de multa vreme 2.000,anterior erei creştine. Bacau, este rezultatul unor activitaţi Efectul principal sub raport etnic a fo st omeneşti realizate cu cel puţin zece milenii contopirea autohtonilor cu indoeuropenii şi înainte de era creştina. Omul timpurilor fo rmarea grupurilor etnice din Europa paleolitice a lasat puţine urme asupra posterioara: celţi, germani, slavi, greci, existenţei lui pe vatra de fo rmare a satului, etrusci,traci, latini. Din neamul traci lors-au devenit târg medieval, transformat în desprins geto-dacii. Viaţa statornica a timpurile moderne în oraş, organizat, în acestoraa determinatdezvoltarea tehn icii de vremurile contemporane, ca municipiu. lucru, creşterea productivitatii muncii, Marturiile descoperite de arheologii intensificarea comercializarii produselor. bacauanine permitsa gândim şi sa acceptam Condiţiile au impus comunicarea între începuturile acestei aşezari omeneşti cu oamenii locului şi cei îndepartaţi, cu care 15.000 - 10.000 de ani înainte de naşterea veneau în contact. A aparut astfel o limba lui Hristos. Omul paleolitic nu a dus o viaţa proprie a geto-dacilor, cu vocabular şi statornica, deoarece posibilitaţiletehnice din construcţii gramaticale proprii. acele vremuri nu i-au putut asigura Civilizaţia neolitica şi cea a metalelor mijloacele necesare de hrana,imbracaminte, sunt bine documentate pe vatra de fo rmare locui re şi satisfacerea altor nevoi ale traiului şi dezvoltare a localitatii Bacau. Nevoile de sau. Lipsa informatiilor arheologice se comunicare, în condiţiile progresului zonele învecinate. Din epoca respectiva parţi importante pe care le-au dat boierilor datoreazaacestui fa pt. Revl!r.larileNe gelului, comerţului cu lumea mediteraneana, au dateaza fo losirea în limba româna a devotaţi lor, manastirilor Bistriţa, Ta zlau, " Trebeşului şi mai ales cele ale Bistriţei au impus fo losirea scrisului într-un alfabet cuvintelor BaciJu şi târg. BaciJu provine din ,,Precista , Târgu-Ocna, "Precista" Bacaului, spalat frecvent aria pe care au putut sa propriu. Tabliţele de la Sinaia şi Rohonczi latinulbacca-baccae, boabede grâu, de mei, manastirii catolice şi Episcopiei catolice locuiasca oamenii vremurilor trecute. Codexconfirma situaţia. Teza urele monetare samânţa, sâmbure. Cuvântultârg derivat din Bacau. Aşezarea Bacau s-a format pealuviunile descoperite la Magura Bacaului şi în alte celticul tower, turn, construcţie mai inalta, Ocolul domnesc a fo st micşorat până aduse de pârâul Nege!, probabil şi de Trebeş. zone vecine acestuia demonstreaza destinata supravegherii, observarii de la aproape la dispariţie. Masura adoptata de Bistriţa contribuita şi ea la formareape malul amploarea schimburilor comerciale dintre distanţa a fe nomenelor naturale şi a celor Vasile Lupu a pus capat situaţiei de târg drept a unei suprafeţe de pamântmai ridicate locuitoriizonei şi cei din Greciaşi cuprinsul provocate de oameni. domnesc, deoarece acesta a evoluat şi pe care întimp a oprit apeleNeg elului ce nu s-au statului roman. Bacau! a cunoscut aceste fe nomene din moşia manastireasca. Conducerea târgului mai varsat direct în albia ei, în partea nordica Oamenii locului au fo st buni epoca fo rmarii poporului român. Evoluţia Bacau a fost încredinţata unei colectivitati a localitaţii de astazi. Aluviunile proprii au agricultori, pomicultori, viticultori, catre aşezarea urbana a fo st una indelungata fo rmate din oameni devotaţi. În timpul determinat cursul Negelului prin partea apicultori, pescari, meşteşugari şi negustori şi lenta. domniei urmaşilor lui Alexandru cel Bun, vestica a acestuia şi varsareaîn Bistriţa prin vestiţi. Dezvoltarea meşteşugurilor, a aceştia au fo st numiţi şoltuzi şi 12 pârgari. zona unde ulterior a fo st construita fa brica În aceste condiţii a început schimburilor de produse a determinat Rolul principal al acestora a fo st apararea Letea". transformarea unor sate în aşezari de tip ur apropierea dintre oameni, fo rmarea unei proprietatii domneşti a târgului. Domnia a " Omul aten� care sta pe peronul garii ban. Lânga. Bacau, au fo st descoperite doua comunitati de interese economice, a unei avut trimişii sai în târgui Bacau. Cele doua Bacau, observa înclinaţia uşoară a terenului aşezari de acest fe l: Zargidava, la nord, şi proprietaţi obşteşti extinse între Siret şi fo rme de conducere au coexista! pâna în catre ceea ce a fo st odinioara "Halta Letea", Tamasidava, la sud, ambele pe cursul culmea Pietricica.i, cursul Bahnei şi cel al secolul al XVIII-lea. Rolul şoltuzilor şi al prima oprire a trenurilorcatreAdjud. Nu este Siretului. Pe vatra defo rmare a Bacaului n Bistriţei inferioare. pârgarilor a fo st mereu diminuat prin exclus ca şi apa Trebeşului sa fi curs catre au fo stgasite asemeneavest igii. Esteposibil Podgoriile şi livezile, ogoarele şi poruncile domneşti, prin care li s-a interzis albia Negelului, temporar sau permanent. în sanu se fi pututorganiza o aşezare de acest imaşuriledocumentate de pecoastele vestice amestecul în treburileparţi lor de proprietate zona nordica curgea o parte din apa Bistriţei, tip din cauza spaţiului restrâns, pe care s-a conving asupra acestei realitaţi. luate şi date boierilor, manastirilor, iar pe la est principalul debit al râului fo rmat localitatea. Schimbul de produse, în Conducerea comunităţii umane era episcopilor, deveniţi proprietari prin cărţi respectiv. aceasta zona, a fo st organizat la vadurile încredinţata unui sfat format din oameni domneşti. Prin masura luatade Vas ile Lupu, " Ceea ce a numit atât de semnificativ Negelului, Trebeşului şi cel al Bistriţei. In harnici, destoinici, pricepuţi,drepţi, cinstiţi. în anul 1641, biserica ,,Precista a fo st " DimitrieCantemir "Insula Bistriţei n-a fost locurile respective au fost descoperite cele Invazia mongolilor din 1241 a desprinsa de aşezarea urbana. Hotarul o creaţie a omului medieval, ci una a naturii, mai importante vestigii arheologice: zona indepartat primejdia maghiaro-catolica moşiei Poporula fo st stabilitpe unde trece mai precis a cursurilor de apa, care au aj utat podului de trecere peste calea fe rata spre asupra zonei. Piaţa comerciala creata a astazi strada 9 Mai şi Bulevardul Unirii. Pe pe oamenii acestor pamânturi, dar le-a Romanşi Piatra-Neamţ, ceade lânga biserica stimulat producţia agricol-meşteşugareasca moşia domneasca locuiau românii provocat şi mari necazuri, atunci când nu au Sfântul Nicolae, precum şi cea din şi schimbul de produse. Satul format şi autohtoni de religie ortodoxa şi catolica. respectat albia acestuia şi au încercat vecinatatea bisericii Precista, Curtea dezvoltat pe "Insula Bistriţei" a avut Strainii de neam, ţara şi localitate se aşezau fo losirea abuziva a debirului ei. Razbunarea domneasca. inultima perioadade înflorire a condiţiile devenirii sale în localitate de tip pe moşia manastireasca Poporul apelor a fost uneori cumplita. civilizaţiei metalelor, a avut locexpansiunea urban, care avea în jurul sau o intinsa (Cremenea), cu condiţia de a plati Pe terenul mai ridicat dintre cursul cel ţi lor şi convieţuireaacestora cudaco-geţi i. proprietate obşteasca, pe care existau sate, bezma.nul, încasat de reprezentanţii apelor inconjuratoare, oamenii timpurilor Producţia cerealiera, a grâului şi a meiului, mori, ateliere rneşteşugareşti, producatori proprietaţii. Prin reforma lui Mavrocordat, îndepartate au început sa duca o viaţa creşterea animalelor şi apicultura, plantarea agricoli,negusto ri. Tatarii au instituit vamile a fo st inlocuita conducerea veche prin sedentara, atunci când posibilitatile tehnice" pomilor şi a viţei-de-vie au luat proporţii. şi recensamintelelocuitorilor dependenţi de epitropie, iar aceasta prin Eforia târgului " le-au permis sa-şi procure hrana, Nevoia transformarii grânelorşi a meiului în hanat. Conducerea obştcasca a societaţii de Bacau, în timpul aplicarii Regulamentului imbracamintea, încalţamintea, locuinţa faina a crescut. Geto-dacii locali, carpii, au aici intretinea legaturile cu hanatul. Organic. încalzita pe vreme fiiguroasa. Fenomenul a gasit soluţia macinarii mai rentabila, mai Formarea statului independent Anul 1840 a adus Bacaului modificari avut loc în epoca neolitica. Atunci a avut loc rapida şi mai uşoara prin fo losirea apei Moldova a adus zona sub autoritatea importante, sub raport economic şi al şi o înmulţire exploziva a oamenilor. inaceste Negelului, Trebeşului şi a Bistriţei. Iniţial, domneasca. Proprietatea obştească a fost conducerii. timpuri, omul a produs mai multe alimente instalaţiile au fo st de proporţii reduse.in timp, numita una domneasca. Târgui Bacau, Proprietarul moşiei Fântânele, Canta, a decât consuma. Nevoile de a le conserva au acestea au fo st extinse. Condiţiile au impus consemnat în documente în 1400 şi 1408, a oprit cursul canalului din Bistriţa spre determinat pc oameni sa confecţioneze unirea apelor Negelului cu cele ale fo st considerat drept unul domnesc. Situaţia Trebeş-Negel. Morile, care funcţionau pe ceramica pentru depozitarea şi pastrarea Trebeşului, ulterior aducerea unei parţi din a durat pâna. în timpul domniei lui Vas ile canalul din vestul localitaţii Bacau, şi-au hranci, vinurilor şi celorlalte bunuri de bitul Bistriţei,printr-un canal anumesapat. Lupu. ln martie 1641, domnul şi divanul sau încetat activitatea din cauza lipsei apei. alimentare. Astfel, debitul a devenit suficien�permanent au rupt din proprietatea obşteasca parţilc Centruleconom ic al târgului a fost schimbat "Revoluţia neolitica" în privinta şi dirijat. Morile de apa au cunoscut Letea şi Poporul,pe care le-au dat manastirii pe Bistriţa. Morile au început sa funcţioneze " " activi taţii economice a fo st urmata de cea a per.fecţionari, extindere, rcntabilitate. Trei Ierarhi" din Iaşi, iar "Preei sta Bacau lui numai în aceasta zona."Strâmtornrca moşiei " metalelor. Acum productivitatea muncii Asemenea construcţii n-au putut fi a devenit metoh al acesteia, închinate târgului a impus instituirea Ocrotitorilor oamenilor a devenit şi mai rentabila. Au realizate decât atunci când a existat împreuna muntelui Athos. Vasile Lupu a proprietăţii târgului Bacau, cu scopul de a crescut nevoile de pastrare a produselor. proprietatea obştească asupra terenului continuat politica iniţiata de Alexandru cel apara şi redobândi pamântul raşluit deboieri, Epoca creşterii producţiei muncii umane a cultiva� pa.şuna� cosi� plantat şi a malurilor Bun, continuata de mai toţi domnii starcţi, episcopi prin cărţile domneşti. determinat nevoia schimburilor de bunuri, râurilor. Faptele s-au petrecut în perioada Moldovei pâna la Mihail Sturdza, de a lua mai întâi în natura (troc), iar ceva mai târziu convieţuirii daco-romane-celte în Dacia şi din proprietatea târgoveţilor de la Bacau Dumitru ZAHARIA 8 https://biblioteca-digitala.ro BACĂU 600 Când inca nu împlinisem patru ani de subsoluri, cu terase şi zeci de incaperi, În paduricea de lânga calca ferata, viata, am ajuns la Bacau. Veneam din unele nelocuite, cu dependinţe în care deasupra Câmpului Poştei, ultimul meu misterioasa Piatra-Neamţ în fabulosul gaseam obiecte ciudate, de origine şi domiciliu bacauan, o mahala extraordinara Bacau. Descalecarea s-a facut cu ajutorul întrebuinţare militara, locul în care eu, plina de scriitori, gaseai cartuşe, fire de unui camion deschis, poate era un ZIS cu chiar eu, am gasit o mina de infanterie (am termit, negre, care ardeau stralucitor, obuze capota de lemn, înconjurat de mobile revazut-o recent într-un documentar Dis neexplodate şi resturi de echipamente desperechea te şi ţinându-ma aproape de un covery) ceea ce mi-a confirmat ca militare. Daca o luai pcvalea Negelului în chiup pccare îl banuiam plin cu miere din întâmplare nu era, o falsa memorie, cu sus, avea nişte maluri povâmite care numai cauza culorii sale, dar de fapt era gol, dar fa milii diverse, alcatuia un univers ele faceau toţi banii, gaseai locuri mirifice reprezenta o piesa de baza a bucatariei şi eteroclit, de la un meşter care faceaopinci cu pajişti şi salcii, daca o luai la vale te chiar a existenţei, deoarece în vasul cu din anvelope uzate la un avocat de o întâlneai cu Bistriţa. Iar daca erai puţin mai pricina umplea mama borş. Pâna astazicon bunatate şi o atenţie deosebita faţa de curios şi te ţineau picioarele, ajungeai la sider ca borşul este o licoare a vietii şi un copii. Nu eram puţini în cladire, iar el ne-a Letea, cu colonia ei aproape fa lansteriana, specificnaţional pentru ca niciun alt popor invitat sa vedem primele transmisii de unde toate casele, lucrurile şi faptele erau din partea asta de lume nu-l foloseşte nici televiziune pentru ca era unicul personaj altfel decât în oraşul de negustori şi ca ingredient,nici ca bauturaracoritoare de pe care îl cunoşteam care avea bani şi îşi amploiaţi. În drum gaseai strada Aroneanu vara. Bacau! m-a primit cu generozitate cumparase chiar televizor. Mai era un cu caselesale evreieşti construite în lungul Fulgurlri oferindu-mi spaţiile de fa ntezie ale misterios personaj care mi-a marcat viaţa, curtii, nu al strazii, cu marchize şi copilariei. Din cauza acestor spaţii cu alaturi de pomenitul deja Basarab, un domn glasvanduri. Acolo traiau evreii saraci. Cei dimensiuni fantasticema simt legat nu doar inalt, slab, foarte ingrijit şi care ieşea fo arte mai instariţi erau pc Filimon Sârbu, fosta sufleteşte, ci şi estetic de urbea care pe rar din chilia lui din turnul cladirii, era Regina Maria. Strada Mare era un vis de neobservate a devenit matusalemica. Am vecin cu porumbeii care se înmulţeau aventura pentru cine voia sa cunoasca locuit în trei locuri, toate în aceeaşi zona, nestingherit in alte incaperi, le ziceam lumea. De la pravalii la mici ateliere, fiecare " pe strada Pacii, la mansarda unei case la "chichineţe , puştii din turn,un om fa bulos cu mirosul şi zgomotul sau, cu firmele de parterul careia locuiaupropri etarii,o fam ilie şi fa scinant care incetul cu încetul mi-a tabla şi uşile mereu deschise. Puteai fa ce pccare am îndragit-omult, mai cu seama pc dezvaluit istoria sa şi istoria adevarata a înconjurul lumii doar trecând prin faţa lor. un domn in vârsta care îmi povestea despre multor evenimente. Era inginer de Viena, Cafea, stofe, gaz lampant, lemn proaspat razboiul troian şi alte întâmplari din fo st şef al Garzii Financiare din Bucovina geluit, peşte. Pe Centru,care eraaltceva decât vechime. Era un fost magistrat, îi reţin în pâna la sfărşitulrazb oiului, traia retras sau Strada Mare, te întâlneai cu actorii de la memorie chipul puternic ridat şi pielea aproape ascuns. Avea şi de ce. Fusese · Teatru şi cu pozele lor expuse în vitrina galbuie a feţei, din cauza tutunului. Sunt cândva membru intr-o expediţie in Tibet fotografului Marcel. Ofiterii de la unitatea convins ca înclinaţia mea catre istorie şi şi îl cunoscuse personal pe marele de reactoare se plimbau cu nevestele lor istorisire a fost descoperita şi cultivata de explorator Sven Hedin. Poveştile de blonde, iar doctorii cu cabinete particulare catre domnul Basarab, o ruda apropiata a calatorie, istoria luptei naţionale din se plimbau cu nevestele lor brunete. Puteai stapânilor casei . Acolo am învaţat sa citesc Basarabia, ideea ca lumea nu sta pe loc, auzi idiş pe strada, dar şi limba ciudata a " cu doi ani înainte de a merge la şcoala. A dar oamenii nu trebuie sa-şi paraseasca "catolicilor ceangai care încet, incet se " doua locuinţa, în care ne-am mutat exact locurile şi nici trecutul, oricât de urbanizau. Mergeai la cinema "Fantasio , " înainte de a intrala şcoala primara era ceea dezagreabil ar parea pc moment, poveşti cam pe unde e hotelul "Decebal acum, sau " ce se cheama o locuinţa "la comun , în care despre miracole şi lucruri simple de care la Teatrul de Papuşi din dreptul caruiaîncepea mai multe familii aveau acces la acelaşi WC multa lume atunci şi poate şi acum se o alta lume, industriala,catre Podul Paloşanu şi, daca voiai, chiar la aceeaşi baie. Eu nu cadeau sa vorbeasca, le-am aflat de la el. sau catre Podul Bistriţei inspre Şerbaneşti. voiam, aşa ca ma îmbaiam într-ocada de Poate ca nu tot ce am descoperit în Bacau! Era Moara Filderman, fa brica de tabla zincata. Cu acest inconvenient copilariei avea aceeaşi dimensiune încalţaminte şi cea de confecţii. Gara şi acceptat, ma mutasem într-un castel. fa buloasa dar nu puteam privi altfel. CartierulURA nu erauîn teritoriul meu. Toate Castelul exista şi astazi, iarpc fa ţada sa este Pentru mine în acea vreme Bacau! era aceste fulgurari vin din anul când Bacau! prinsao placacomemorativa în carese spune patria lucrurilor fantastice sau macar împlinea doar 5 50 de ani. Astazine aflamîn ca acolo a funcţionat Marele Stat Major al ciudate. În faţa cladirii unde este astazi alt secol. Altele sunt legendele, altele sunt Armatei Române în perioadagrea aretrag erii Prefectura erau palmieri. ÎnGradi napubli misterele şi altfel se fa buleaza. Importanteste în Moldova, dupa batalia de la Maraşeşti. ca era un arbore cu frunzeroşii alaturi de faptul ca de sute de ani a fost locuit Încel de al Doilea RazboiMondial, cladirea nişte platani care produceau pastai negre, neîntrerupt.Toţi cei careau traitmacar o luna, a adăpostittot fe lul de instituţii militare ger lungi şi ascuţite. Într-o curte de lânga un anin acest oraş sunt contributori la istoria mane. Este vorba de prima construcţie din Liceul Comercial, vizavi de intrarea din lui. Te simţi bine ca aparţii unuioraş care nu betonarmat de pe teritoriul ţarii şi fusese CuzaVo da, creştea un copac care faceanişte s-a nascut ieri. Pentru ca şi el îţi aparţine. construitade un celebru şi bogat avocat pe fructe ca maslinele numai ca erau albe şi Macar pe momente. nume Anania. Pentru copilul cu nasul in astringente, având frunzele exact ca carti care eram, cladirea cu turnuri şi maslinul. Eugen URICARU 9 https://biblioteca-digitala.ro Ştefan cel Mare . Ştefan cel Mare este atât de stralucitor şi de singular arhitectura, pictura, sculptura, broderia, argintaria şi în toata istoria Moldovei, încât pare neverosimil. Şi, lotuşi, miniatura -au realizat un spectaculos salt valoric. el a existat cu adevarat. Ne-o dovedesc hrisoavele cu În loc sa-i estompeze dimensiunea faptelor, cum se pecetea lui, inscripţiile sapate în piatra şi marmura, întâmpla de obicei, curgerea vremii le-a sporit pomelnicele, lelopiseţele, legendele, cetatile, curţile semnificaţia. Mai mult inca, invalui! în aburul legendei, domneşti, bisericile şi manastirile pe care ni le-a lasat. Ştefan aîncetat sa mai fie un om, un domnilor. El a devenit A urcat pe tron cu sprijinul lui Vlad Ţepeş, domnul un simbol pe care îl arati mulţimii, spre imbarbatare, ca pe Ţarii Româneşti, într-o vreme când Moldova era vlaguita un drapel glorios. de luptele internedintre urmaşii lui Alexandru cel Bun şi Poeţii I-au cânta! de-a lungul vremii în versuri nu s-a hodinit pâna ce n-a pus pretutindeni capitani, pâna înaripate, prozatorii i-au închinat tomuri voluminoase, " ce n-a întocmit poştele şi curierii. A poposit în sfintele dramaturgii I-au adus pe scena în cele mai diverse ipostaze, manastiri înzestrându-le. A cercetat mormintele domnilor compozitorii I-au preamarit în cantale şi simfonii, raposati din neamul sau, rânduindu-le pomenire. A poftit sculptorii i-au daltuit chipul în piatra, în marmura şi în sa gaseasca pretutindeni în calea sa iazurile bine astupate bronz sunator. Dar cel mai sugestiv s-a exprimat, totuşi, şi morile umblând. A cercetat breslele din târguri. A trimes omul simplu de la coarnele plugului atunci când, raspuns de prietenie neguţatorilor şi fau rilor braşoveni, odihnindu-se între doua brazde, pe un deal fa ra nume, a aratându-le ce postav îi place mariei sale pentru oştenii rostit înfiorat: curţii şi cu ce greutate cata sa fie cumpanite sabiile şi "Ştefan, Ştefan, domn cel mare suliţele care-i trebuiesc ( ... ). A rânduit umblatori repezi la Seaman pe lume nu are toate cetaţile şi la toate punctele de margine, ca sa aiba Decât numai sîantul soare ..." ştiri de la dregatori în orice clipa a zilei şi a nopţii ( ... ). A Cultul lui Ştefan cel Mare este şi astazi atât de adânc hotarât semnele locurilor de primejdie şi muzica surlelor şi de viu în popor, încât tot ce pare vechi, durabil şi valoros de la un deal la altul, ca sa ştie capitanii şi dregatorii ce şi nu se mai ştie cui a aparţinut, indiferent daca e cetate, este şi ce porunca vine de la Suceava. A învaţat pe anume biserica sau simplu pod peste un firicel de apa, i se atribuie Curteadomnească slujitori cum sa pârjoleasca fânaţurile în ţara de Jos, pentru lui, dobândind astfel brusc o noua şi statornic! stralucire. duşmanii navalitori, cum sa rupa podurile şi sa inchida Ba chiar, locuitorii celor mai îndepartate catune îţi jura din Bacău pasurile în munţi, pentru oşti de catra Lehia ori catra cu mâna pe inima ca Ştefan a poposit iri anul cutare, cu unguri". 10 https://biblioteca-digitala.ro BACĂU 600 Biserica Precista din Bacău inaltata in 149 1 de Alexandrcl, fiul lui Stefan cel Mare. Pisania, aşczata in stânga uşii de la intrare, spune: "Cu voia Tatalui şi cu aj utorul Fi ul ui şi cu savârşirea Sfântului Duh, binecinstitorul şi de Hristos iubitorul, !o Alexandru voicvod, fiul lui Ştefan voicvod, domn al tarii Moldovei, a zidit acest hram intru numele preacuratei nascatoarc de Dumnezeu şi pururea fe cioarei Maria; şi s-a sfârşit in anul 6999, Juna ianuarie !". Biserica de plan triconic, cu turla pe naos. Se compune din altar, naos şi pronaos. Zidaria c din piatra bruta. Peretele care desparţca pronaosul de naos a fos t inlocuit cu o arcada larga, pentru a se mari spatiul destinat credincioşilor. Pronaosul, de fo rma patrata, e acoperit cu o calota s fe ri ca pc pandantivi şi arcuri, iar naosul in stilul clasic moldovenesc. Toate trei absidele sunt semicircularc in interior şi poligonale in exterior. Cea de la altar c dccorata cu 9 firide alungite, iar cele laterale, cu câte 5. Ferestrele sunt mici şi dreptunghiularc. Dupa cât se pare, sunt cele initiale. Turla, construita din caramida, are fo rma cilindri ca în interior, cu opt laturi în exterior. Este aşezata pe doua baze: una patrata, cealalta stelara, cu 12 vârfuri. Zidurile şi bolti riie naosului sunt cele originale. Turla şi calota pronaosului au fo st refacute în intregime mai târziu. Pictura interioara dateaza din 1854. "Facând sondaje, nu s-a gasit alta dedesubt; este probabil ca la aceasta zugravire s-au dat jos toate tencuieli le, refacându-se în întregime"C1>. În pronaos se afla mormântul unui necunoscut. Dupa G. Balş, apartine unui fiual lui Alexandrel. "Piatra, foarte fru mos Jucrata, are o ornamentatie gotica unica la noi în aceasta întrcbuinţarc"C2l. Fatadele sunt decorate cu caramizi aparente şi discuri smaltui te. Sub streaşina se gasesc obişnuitele doua rânduri Biserica din Borzeşti (judetul Bacău) de ocnite - mari şi mici. lll G. Blaş, Bisericile lui Ştefa n cel Mare. Cartea Româneasca. Ştefan cel Mare s-a nascut şi a copilariila Borzeşti. Legenda spune ca în aceste Jocuri a fo st ucis de tatari, S.A. Bucureşti, 1926, pp. 62. 121 lbidem. într-o zi de vara, Gheorghiţa, fec iorul de ţaran, prieten de joaca al viitorului domn. Si mai spune legenda ca Ştefan a îngenuncheat lânga prietenul trecut în moarte şi a jurat sa-I razbune, iar mai târziu, dupa ce şi-a îndeplinit fagaduiala, a înalţat în amintirea lui biserica pe care trecatorii o vad şi astazi. E o constructie modesta şi a fo st zidita, în anii 1493 şi 1494, de catre Ştefan cel Mare şi fiul sau Alexandrel. Inscriptia, aflata pe peretele dinspre apus, zice: "!o Ştefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Ţarii Moldovei şi cu prea iubitul sau fiuAlexandru au zidit acest hram care este la Borzeşti, pe Trotuş, aAdormirii preasfintei nascatoare de Dumnezeu, întru ruga sieşi şi întru pomenirea raposati lor înaintaşilor şi parintilor lor şi care s-a început a se zidi în anul 700 1, luna iulie 9 şi s-a sfărşit în anul 7002, iar al domniei lui anul al 30 şi optulea curga tor, luna octombrie 12". Biserica are plan dreptunghiular mixt, faraturla pe naos. Se compune din altar, naos şi pronaos. Ultimele doua incaperi sunt desparţite printr-un perete în care s-a taiat o uşa. Altarul e acoperit cu o calota în sfert de sfera, naosul, cu una sferica, iar pronaosul, cu doua calote "sprijinite pe un arc dublu transversal, care împarte suprafaţa incaperii în doua parţi egale<'>". Uşa de la intrare şi cele patru fe restre ale pronaosului (2 la sud şi 2 la nord) sunt în arc frânt. Ferestrele naosului şi altarului au dimensiuni mult mai mici şi chenare cu baghete încrucişate. Forma acestor chenare este dreptunghiulara în afara şi uşor ogivala înauntru. Bisericanu are pictura interioara. Faţadele sunt taiate de trei brâie de caramizi smalţuite, colorate în diferite nuante de verde şi dispuse astfel: primul brâu sub fe restrele pronaosului, al doilea deasupra acestor ferestre, iar al treilea sub streaşina, între cele doua şiruri de ocniţe care inconjoara biserica. Absida altarului e decorata cu 13 firide alungite şi înguste, între arcurile carora se afladiscuri smalţuite, colorate în verde, galben, cafeniu-închis şi portocaliu. Ol Repertoriul monumente lor şi obiectelor de arlil din timpul lui Şlefa n cel Mare .. Editura Academiei, Bucureşti, 1 958, p. 109. SergiuADAM 11 https://biblioteca-digitala.ro BACAU &OO Primul sigiliu cunoscut al târgului Bacău Sandu Sturdza, în 23 iulie 1823, arata ca acesta a poruncitforuri lor conducatoare de la Bacau sa intocmeasca condici pentru scrierea documentelor. Dispariţia acestora în timpul Autenticitatea documentelor oficiale, ocupaţiilor armatelor rusa-austriece eliberate de instituţiilestatale, a fost şi este convinge ca fapte distrugatoare de confirmataprin aplicarea sigiliului. Acesta documente referitoare la istoria românilor confirma şi emblema caracteristica a s-au petrecut în secolele al XIX-lea şi al localitaţii şi a statului respectiv. XX-lea. În trecutul statului Moldova, au fo st Cu toate efectele distrugatoare ale confecţionate matrice sigilare în care se agresiunilor maghiaro-pecenego-cumane, turna ceara colorata, peste care se aplica tataro-otomane, austro-ruses-au mai pastrat stema statala, iniţial reprezentata prin capul puţine documente cu sigilii le lor autentice, de bour. Sigiliul respectiv era legat într-un care confirma cu puterea originalitaţii lor anumit fel şi era atârnat cu şnur la continuitatea organizata şi permanenta a documentul în cauza. românilor pe întregul spaţiu de formare ca Practica era una europeana. În popor creştin. cercetarile noastre asupra documentelor re Cel mai vechi sigiliu pastrat al târgului gale şi imperiale primite de statul pontifi Bacau este cel confecţionat la începutul cal ne-am convins asupramanierei de lucru. secolului al XVII-lea. Acesta a avut forma cu numele de Mihai Argeşanu, a fo st " Sigiliile primite de pontiful Romei erau ovala, în scut probabil o emblema şi semne Tufan . Domnul Moldovei daduse. carte lucrate din aur, cu emblema statului sau grafice indescifrabile. dezlantuit uraganul distrugerii domneasca autoritatilor ţinutului şi personalitatii emitente. Documentele timpului, pe care a fost documentelor din trecut. Cetateanul român târgului Bacau sa nu se mai amestece în Practica a fo st cunoscuta şi în statul imprimat,se pastreaza la Direcţia generala Laba, de origine straina neamului, a luat treburile proprietatii manastireşti,adminis Moldova, precum şi de conducerile a Arhivelor Naţionale, Bucureşti, în arhivele masura incarcarii documentelor de la trate de calugarulTof an, pe care era plantat oraşului Lucea şi cele ale Propagandei Fi de, conacul Schiimburg, transportarea aşezarilor urbane şi rurale. Din nefericire, un "deal cu vii". Administratorii ţinutului cele mai vechi şi foarte importante Roma, Italia. acestuia, cu doua camioane, la Fabrica şi târgului au consimţit nu mai învaluiasca " sa documente şi sigilii au fo st distruse de catre Acestea demonstreaza fa ptul ca târgui "Letea . Prin fa pta sa distrugatoare, a lipsit moşia respectiva. Documentul mai are cunoaşterea trecutului Bacaului şi armateleinvadatoare asupra acestui teritoriu de pe Bistriţa, format şi dezvoltat pe malul semnaturile: Condrea, Gheorghie Bostan, aşezari lor sateşti învecinate. al românilor, fie ele maghiare, pecenego drept al râului, mai era inca un centrueco popa Ghiorghie, Vasile Pelin, Ionaşcu Radu Rosetti, savantul care a studiat cumane, tataro-otomane, polono-austriccc, nomic, social, politic, cultural al Moldovei. Chibil. Autoriiau menţionatprezenţa anoua Pe aici calatoreau negustori şi misionari şi a publicat multe dintre documentele ruso-cazaceşti. peceţi aplicate şi pe cea a Bacaului. catolici. Localitatea, dupa 1590, a fo st pastrateîn arhiva Schiimburg,în anul l888, Dupa cotropirea nordului Moldovei de În ordine cronologica, sigiliul a fost centrul unei episcopii catolice, cu demnitari a transmislui Ioan Bianu o reproducere dupa catre habsburgi, prin înşelatorie diplo pus în poziţie orizontala, pe un raport de numiţi de Sfântul Scaun, activi în dioceza. un zapis de vânzare-cumparare a unei matica, înţelegerea şi coruperea generalului înaintare a unui document scris la Bacau, OrganizareaEpiscopi ei catolice Bacau suprafeţe de teren din hotarul satului ţarist, Piotr Alexandrovici Rumeantev, în data de 1 iulie 1653, adresat Cardinalului uciderea domnului Moldovei, Curtea Im a exercitat influenţe pozitive de ordin cul Biraeşti, azi cartierul Gheraieşti din Propagandei Fide, cu rugamintea de a fi periala de la Viena, în timpul domniei lui tural-lingvistic şi administrativ-juridice. municipiul Bacau. Documentul în cauza a prezentat conducatorului Sfântului Scaun Constantin Moruzi, a vrut sa afle daca pe Corespondenţele primite de fo st întocmit în anul 161O, avea semnaturn Summo Pontifice". teritoriul acestui stat se pastrau izvoade" autoritatile ecleziastice şi administrative şoltuzului Toader şi a celor 12 pârgari ai " " " localitaţii urbane de pe Bistriţa. Sigiliul a fost imprimat dupa sau hotarnici" privitoare la organizarea purtau sigiliul "Cetatii Eterne . Exemplul " semnaturile: Stephanus Goriczojuratus ju celei mai întâi" a târgurilor moldoveneşti. a obligat la fo losirea sigiliului pentru Situaţia prezentata nu exclude " dex civitatis cum duodecim officialibus La 19 fe bruarie 1782, marii boieri şi documentele expediate, daca pâna atunci posibilitatea confecţionarii anterioare a demnitari ai statului moldovenesc - Ion n-a existat practica. sigiliului. Dumitru Ciurea, profesor la omnis itemjuratis; Blasius Kosin, Gregorius " " Cantacuzin, vel logofat; Ştefan Sturza, vei Documentele originale expediate din Universitatea ,,Al. 1. Cuza Iaşi, a publicat, Boldor, Georgius Zorar, Georgius Kadar, " vornic; Nicolai Roset, vei vornic; Gheorghe Moldova perioadei anterioareanului 1600, în lucrarea "Organizarea administrativa , Martinus Vindler. Pentru toţi a fost scrisa fa csimilul sigiliului respectiv, figura 9. " Sturza, vei vornic; Laskaraki Roset, vei studiate de noi la Arhivele Secrete ale expresia "olim judex juratus (odinioara vornic; Laskaraki Sturza, hatman" - au Vaticanului, ordinului iezuit, Veneţia, Documentul publicat în Documenta judecator jurat); et nunc Illustrissimi " " " comunicat, prin intermediul domnului, Milano, Florenţa, Torino, Napoli, Palermo, Romaniae Historica , A, Moldova, voi. XXI, Principis" consilieri princiariîn problemele solicitanţilorurmatoarea situaţie reala. alte localitati italiene nu au sigilii atârnate Bucureşti, 1971, pag. 503, 504, nr. 400, a târgului' tradus în limba latina şi scris ,, În vremurile vechi a stapânirii şi nici imprimate. La Propaganda Fide se fo st semnat de catre "Danciul paharnicul şi castns . " " Moldovei, au fo st condice întru care se afla pastreaza multe documente originale Boldescul pârcalabul de Bacau şi preotul Întreaga onomastica a conducatorilor cel domnescu, Gheorghie şi şoltuzul înscris, nu numai pricinile oraşelor şi a expediate din Bacau, dar nu au imprimat ţinutului şi ai târgului este una româneasca Dumitru de târgu de Bacau şi 12 pârgari". moşiilor, ci şi hotarele lor, cum şi alte pricini sigiliul localitaţii. în documenteleprezentate, ca în majoritatea Acesta cuprinde informaţii referitoare la a ţarii, care din vremelnici le întâmplari de Prima imprimare a sigiliului în celor ce se refera la localitatea de peBistriţa. discuţie pastrataeste cea facutape docu uricul prin care Alexandru cel Bun donase prazi şi de robii, ce sunt ştiute de toate un Faptul demonstreaza ca Marcus ment, pastrat pâna dupa începutul anului manastirii Bistriţa o parte din proprietatea megieşiile ţarei Moldovei, toate acele Bandinusşi secretarii sai, Beke, Parcevich, 1948 în arhiva fo stei proprietati Fântânele, obşteasca a târgoveţilor de Bacau. În 1633, condici s-au prapadit şi nu se afla, faranumai n-au scris adevarul în ceea ce priveşte terenul respectiv a fost aratat ca la târg la din testamentele şi hrisoavele ce au dat Hemeiuşi, judeţul Bacau. Dupa abdicarea " Bacau, ce se chiama Valea Calugara lui alegerea anuala a acestora. Credincioşii luminaţii domni din locul domnesc ... cum lui Mihai, plecarea lui în statele apusene, " catolici, "români de secole , erau încadrati şi din hotarnice, care mai pe urma din perfectîn societatea româneasca a târgului porunca domneasca s-au facut dupa vremi, Bacau şi se bucurau de toate drepturile şi dupa ştiinţa stapânirii". libertatile acordate de domnii ţarii. Nu se Fragmentul extrasdin rnportul boierilor manifestau atunci segregari şi nici ura între responsabili de întocmirea şi pastrarea locuitorii aşezarii. documentelor autoritatilor statului, buni Ultima imprimare cunoscuta a fost cunoscatori ai situaţiilor din trecut, arata realizata în anul 1675, pe un document practica fo rmarii de condici pentru transcrierea şi scrierea documentelor pastrat în arhivele din oraşul Lucea, Italia. referitoare la evenimentele care aveau loc Cercetarea a fost realizata de Viorica în interiorulşi exteriorulfiecarei aşezaridin Lascu. Rezulatele muncii depuse au fo st granitele Moldovei. Acestea se întindeau publicate în periodicul de la Cluj al de la Cercmuş la Putna, Dunare şi Marea Institutului Academic de aşezari urbane Neagra, între culmile Carpaţilor Orientali de pe Someş. şi Nistru. Documentele prezentate demonstreaza " Practica întocmirii de "perilipsisuri ca aşezarea medievala de pe malul drept al (liste de documente rezumate) în privinţa Bistriţei îndepa linit cerinţeleunei organizari Bacau lui convinge ca târgui de pe Bistriţa corespunzatoare acelor timpuri. n-a ramas în afara fe nomenului. Hrisovul acordat târgoveţilor de aici de catre Ioniţa Dumitru ZAHARIA 12 https://biblioteca-digitala.ro BACAU &OO Bizar · Cu toate acestea, ştiu ca s-a întâmplat pe acoperiş la Valurile Mării Negre, astfel: în dimineaţa zilei de 29 iunie, anul ocheanul-minune şi oglinda Mariei 1915, el deschise ochii şi, ca de obicei, Tereza, omul de fier, magie neagră, muzeul deasupra patului sau plutea un nor galben. cu figuri de ceară, câinele care ghiceşte O culoare misterioasa? Încheieturile îl trecutul şi prevede viitorul, siropul, dureau, trupul lui purta adânc în el urmele halviţa, mititeii, miraculoasa aventura a bolii din iarna.Poetul este foarte batrân, la unui englez la cani baii, printesa Brunhilda toamna ar trebui sa aiba treizeci şi patru de în primejdie, gloria doctorului King. ani. În fereastra, dând la o parte perdeaua: Soldaţi, burghezi, servitoare, negustori, fru nzele prafuite, firul paianjcnului în meşteşugari. Dar, grabindu-te, mai poţi lumina, buruieni le înalte sub cerdac, verde prinde târgui de vite, acolo altJJ.Iume,omul şi cenuşiu, umbra intunecata a nucului, dar şi animalele paşnice din preajma lui, cele urechea stânga atinsa de soarele rau simte pe care le taie şi le mănânca el, cele care îi caldura unei zile primejdioase.Muşte grele, sunt de ajutor, cele blânde şi cele afurisite. verzi şi indigo, se reped cu indaratnicie Lumea. Daca le grabeşli, poţi aj unge ... Dar într-un loc apropiat, ascuns în zidul casei. de ce sa te grăbeşti? Eşti singur, timpul nu Semnele ploii. Dar acum, ceaţa existJI.Te opreşti în drum şi priveşti vreme nepasatoare. La Bacau, când nu ploua, vine îndelungatJI porcul care poarta în spate un ceaţa. Nu este chiar începutul zilei, dar inca corb. Când porcul se mişca, pasărea se trec care de la munte, coviltire înalte şi cai ridica greoi deasupra lui, pluteşte cu aripile marunţi, sau numai caruţele tllracoş, sate abia destllcute, ghearele piezişe, capul din împrejurimi, roţile rotindu-se încet, repezit în jos. Clonţul. Porcul se opreşte osiile legate între ele doar de crucea de din nou, râtul lui cautJI, corbul se aşaza iar lemn fe recat. Boi lenevoşi, dar şi vaci pe spinarea lungă. Se poate spune, chiar rabdătoare în jugul lustruit. Ţărani solemni lin. Da, asta inseamna ceva. Drumul se în cămăşile lor albe, fe mei gureşe, călcând largeşte, praful este gros de o palmă, cât de apasat în urma lor, purtând poverile. odihnitor pentru tălpile tale ... Stai şi Harabale pline cu babe uscate şi copii cu priveşti, simţi cum picioarele se adâncesc ochi lacomi şi neîncrezători. Ei rod în încet în praful veşnic. Binecuvântare, dinţii lor netociţi turte mici, galbene, poate meditaţie în drumul spre iarmaroc. Un şi dulci. Sfinţii apostoli Petru şi Pavel, ziua caraghioslâc, tllra indoiala, dar un gând marelui iarmaroc la Bacău. Singur, ascuns, un semn. Ziarele pe care le citeşti furişându-seprintre maidane, pârâul Negel cu evlavie, Doamne, ce tllptura senina, trecut prin albia lui plină cu gunoaie, sărind neatinsăde trufieşi de nicio ambiţie, ziarele peste leşul calului, lătrat de câinii îmi aj ung, ziarele aduc ştiri neliniştitoare. paznicului de la grajdurile primăriei, Globul arde. Dar, iata o fata. Subţire, broaştele oac, oac în apa clocită, şi o străvezie, ea trece într-o pulbere de aur. şopârla nemişcată sub frunza lată a Polen. Nu, nimic din ce va treceprin minte. brusturelui. Socul şi mătrăguna de pe Trecerea, doar trecerea ei îmi ajunge. celălalt mal. Si apoi, peste Câmpul Poştei, Traiesc într-o substanţa nordică, pe un sol dincolo de grădinile bulgarilor, dincolo de cu licheni, aspiratia mea este un fiord, dar tăbacării, şi iată, iată iarrnarocul. Lume, asta rămâne o taină. Iarna este cu totul lume, ceaţa aurie, mişcare şi zgomot, altceva. Da, trecerea acestei fe te, iata o mirosuri, fum,oameni, animale. Un infern bucurie ra tll seaman. Şi atunci, pentru ce caraghios, paradisul clovnilor, caii de lemn graba?! Azi timpul nu ma înspaimânta. şi fe meia şarpe, inghititorul de săbii, tigru) Chiar aici, lânga bariera de lemn, vad din Bengal, Vasilache şi Mărioara, lupta magarul. Un fe l de iepure mai mare şi mai dintre husar şi dorobanţ, elefantul alb, fiul îndăratnic. Dar mult mai slab la fugă. Cu " rajahului, regina Cleopatra, brahmanul şi urechile însa stă destul de bine. "!... haa ... , cobra lui, roata norocului, da, roata spune magarul. !... haa poate îşi aminteşte norocului, milogii, trapezista Matilda, vremurile fericite, când era rege şi stapân. dresorul de şoareci albi, lanţurile Un animal vrednic sa domnească peste învârtindu-se, scaunele deasupra lumii, lumea de o zi a iarrnarocului. fa nţii, vrăjitoarele şi virgina cu căprioara La sfărşitulacestei zile, da, aşa a fo st, Poetul se întoarse în odaia lui şi începu să scrie: "!... haa ... orăşelul e plin de praf, de oameni, de animale ... " Totul sub semnul măgarului? George BĂLĂIŢĂ Î · n Orizonturi noi, Bacau, nr. 3, iulie 1915, apare o scurta proza de Bacovia (semnata Bob) purtând titlul: Iarmaroc. 13 https://biblioteca-digitala.ro BACAU&OO Constantin PLATON şi Grigore TABACARU • incepatorii şcolii bacauane Constantin PLATON cel al lui Constantin Platon, la Şcoala liturghie la care se aflau şcolarii din nou - "GheorgheASACffial Bacaulul" Primara de Baieţi Nr. 1 (1839) şi cel al lui înscrişi cu d. C. Platon, al lor profesor; toţi SavaAriton, la Şcoala Primara de Baieti Nr. s-au adunat în sala şcoalei, unde fiinta 2 ( 1 859). O buna parte din datele prezentate dregatoriile locale, a boierilor şi în continuare sunt extrase din lucrarea lui neguţatorilor. Chirasul a facut sfinţire, iar N. Mitrofan . (Nu le fo losesc acum prima O. Aga G. Asaki, referendul invataturilor oara: în 1992, adunându-le şi expunându-le publice, a facut soloneala ·deschiderii prin cadrelor didactice de la Şcoala cu Clasele un cuvânt şi citirea programei de învaţatura. I-VIII Nr. 2 din Bacau, cu ocazia unui Dumnealui comis Lupaşcu şi d-1 president consiliu profesoral, am reuşit sa provoc o al Eforiei au din partea obştei simtirile unei atitudine favorabila botezarii şcolii cu adânci recunoştinţă catre P. 1. Domn şi Cel ce doreşte sa cunoasca numele lui C. Platon. Visul de atunci s-a einstitei Epitropii pentru aşezamânt, care trecutul învaţamântului românesc va realizat în 2005, spre folosul obştei, care ca şi celelalte va produce cele mai constata cu placuta surprindere ca va avea de reflectat la modelul uman mântuitoare rezultaturi" ("Albina Bacau! a avut parte de o istoric bogata ilustrat de patronul şcolii.) româneasca", nr. 78, din 10 oct. 1839). în planul aşezarii şcolii ca Aşadar C. Platon a deschis şcoala fu ndamentul cel mai serios în S-a nascut la Roman, în 1820, dar a publica din Bacau la 24 sept. 1839, cu un devcnirea locuitorilor. La confluenta plecat din târgui moldav spre laşi, unde tatal numar de 67 de elevi îh clasele 1 şi a 11-a. Bistritei cu Siretul s-au aflat oameni sau era preot. Se pare ca primeleinvataturi Dupa şapte ani, efectivul era de 130 de elevi, cu deschidere catre ştiinţa de carte, cu le-a primit de la parintele sau, în greaca (e fii ai negustorilor, meseriaşilor, mai putin marea curiozitate de a afla pulsul posibil sa fi ştiut bine aceasta limba, de ai boierilor. A lucrat cu pasiune şi raspundere naţiunii şi chiar al Europei şi, apoi, cu vreme ce familia sa era de origine pentru munca lui şi deci pentru viitorul nerabdarea de a intra în rând cu lumea. greceasca), iar mai apoiîn slavona. Urmeaza tinerilor, ceea ce a atras atentia stapânirii. Precum ceilalti români, cursurile Institutului Sfinţilor"Trei Ierarhi" În 1847, Gh. Asaehi inspecteaza şcoala din bacauanii traiau cu intensitate Nu este prima oara când este publicata pe la 13 ani, ca bursier al Epitropiei. La Bacau şi apreciaza la superlativ osârdia comandamentele secolului al XIX-lea, aceasta eticheta. În 1992, se împlineau 100 acelaşi institut îi aflam stipcndişti pc Ion dascalului. Laude îi aduce însuşi domnitorul numit şi "secolul nationalitatilor", ori de ani de la trecerea în eternitate a celui Ionescu de la Brad, IancuAlecsandri (fratele Gr. Ghica în 1851, când 1-a· vizitat pe entate spre configurarea unei identitati "care a dat stralucire şcolii bacauane şi poetului), fiul lui Gh. Asachi -AiecuAsachi, Constantin Platon în drum spre Tg.-Ocna. " culturale şi a conştiinţei de sine a acestei urbe . În revista Fântâna fr atele lui Al. 1. Cuza - Dimitrie Cuza ş.a. LaŞcoala Domneasca - adevaratul nume " " neamului nostru. Blanduziei (nr. 3/1992), îndrazneam sa-i Dupa trei ani, îl gasimcursant la Academia veneau multi elevi din zonele limitrofe În acest context, învaţamântul alatur numele ctitorului de şcoala în limba Mihaileana, perioada în care este solicitat Bacaului, atraşi de renumelc directorului ci. capata o fu ncţie vitala. Un îndemn ca româna, Gheorghe Asachi, tocmai pentru sa traduca lucrari didactice din greaca, latina În afara de munca la catedra, a coordonat acesta: Când semana ti în marele ogor învaţamântul public din judeţele Bacau şi " a evidenţia contribuţia uriaşa a sau franceza. al naţiei, nu trebuie sa socotiţi preţul concitadinului nostru la întemeierea În 1839, dupa mai multe solicitari, Roman, în conformitate cu "Legea seminţei. Dupa pâine, educatia este învaţamântului la noi. Epitropia Învaţaturilor Publice înştiinteaza instructiunii publice" din 1864. În acest an prima nevoie a poporului" (Danton) În una dintre cele mai importante obştea târgului Bacau ca la 8 mai 1839, s-a a iniţiat şi condus Şcoala Prcparandala din era în voga la începutul de secol XIX, monografii ale Bacaului, scrisa de Grigore aprobat printr-o inalta rezolutie "de a se reda Bacau, care pregatea invatatori pentru de vreme ce pastra ceva din idealismul Grigorovici în 1933 -"Bacau! din trecut şi o şcoala publica, asemanatoare cu alte şcolile de la sate. Cât timp a fost revizor Şcolii Ardelene, aşezat cu fo los în de azi"-,Constantin Platon era portretiza! ţinutale", urmând a se îngriji de "o casa şcolar ( 1864- 1 866), conducerea Şcolii conştiinţa moldoveanului, muntea drept ctitor al şcolii bacauane (pag. 67), de potrivita unei asemenea trebuinţe, fiind Domneşti i-a fo st incredintata lui Nicolae nului ori ardclcanului. fapt al Şcolii Primare de Baieti Nr. 1. întâi la un loc îndemânatic pentru venirea Romano, absolvent de gimnaziu. " Am cercetat lucrari în domeniu Poate ca nu s-ar fi ştiut prea multe tinerilor . La aceasta şcoala îl gasimca prim Constantin Platon nu a fo st doar o tipari te la Galati ("Şcoala galatcana - despre dascalul bacauan daca nu ar fiexistat dascal pc C. Platon. personalitate a învaţamântului românesc, ci " 1765-1948", de Ioan Brezeanu şi Gh.I. un fo st elev al lui Grigore Tabacaru, pcnume "Istoria şcoalelor a lui V. A.Urechia şi a fi lologiei şi publicisticii. În 1845, Stefanescu), Craiova ("Istoria Nicolae Mitrofan - învaţator emerit -, care consemneaza astfel evenimentul: Şcolile tipareşte un "Manual de gramatica " " " învatamântului din Oltenia , de ne-a lasat în anul 1975, în manuscris, primarese mai inmultescprin crearea şcoalei româna , dupa scrierile celor mai buni " " Nicolae Andrei şi Gh. Pâmuţa), Braşov monografiile primelor doua unitati de publice din Bacau. Obştea acestui oraş a autori , cu precizarea ca autorul este ("Şcoala româncasca din Şchcii învaţamânt din oraş: şcolile de baieti nr. 1 insarcinat pe comisul M. Lupaşcu sa "profesor şcoalei publice din Bacau". Braşovului", de Va sile Oltean), Arad şi 2. În spiritul ideilor promovate de fo stul pregateasca local pentru şcoala primara în Lucrarea este foarte bine întocmi ta, ceea ce " ("Şcoala Normala din Arad , de Anton sau dascal , N. Mitrofan a alcatuit doua lucrari casele lasate pentru aceasta de caminarul fa ce ca în 185 1 sa fie retiparita, prin decret Ilica) sau Iaşi ("Pagini din viaţa Şcolii monumentale, scrise cu profesionalism şi Christea, fost president al Eforieidin Bacau. Nonnale < https://biblioteca-digitala.ro BACAU&OO Constantin PLATON şi Grigore TABACARU • incepatorii şcolii bacauane cei doi sunt vechi colaboratori pc ogorul culturii româneşti: "De mulţi ani l-am cunoscut pe acest pedagog zelos -noteaza domnesc, şi recomandata pentru şcoalele istoricul -, care era legat de şcoala nu prin " publice'' de catre Consiliul Şcolastic. consideratii de cariera, nici prin dorinta - Subtitlul c modificat astfel: "Prelucrata de aşa de raspândita astazi - de a parveni, ci Constantin Platon, profesor la şcoala publi printr-un sincer, calduros şi statornic " ca din Bacau". Vede lumina tiparului tot la devotament . Ce poate fi mai emoţionant laşi, dar nu la "Institutul Albinei", ci Ia spus despre un dascal? Zelul profesional TipografiaRomâna-Franceza. nu era (şi nu este) un pacat, ci semnul În publicistica se remarca prin editarea, pasiunii într-una dintre cele mai curate şi " in 1871, a "Gazettei de Bacau , conducând- rs https://biblioteca-digitala.ro BACAU 600 Constantin PLATON şi Grigore TABACARU • incepatorii şcolii bacauane ,,Psihologia" - 1929), de pedagogie( Problema " şcoalei active" - 1924, Pri ncipiile şcoalei ac " tive" - 1924/1929, Problema pedagogiei " sociale" - 1926, Pedagogia" - 1928, " Didactica"- 1928, ,,Didactica experimentala" " - 1935, Protectia copiilor" - 1936), de " psihopedagogie (,,Psihopedagogia gândirii şi pedagogia" - 1920, ,,Psihologia pedagogica" - 1929), de istorie a pedagogiei ( .. intelegerea operei lui J.H.Pestalozzi" - 1908, Istoria " pedagogiei româneşti" - 1929, Scrieri " pedagogice" - postum, 1979, editieingri jita de D. Mus!erşi ConstantinMoscu), dedidactica invatamântului primar (,,Jocurile româneşti copiii şcolilor primare" - 1905, Carte pentru " de lectura pentru clasa a il-a primara" - 1925), de filozofie( Introducerein filozofie" - 1924), " de istorieliterara ( ŞtefanPetica" - 1925, prefaţa " la Ion Creanga, Opere complete" - 1927), " istorie locala ( Bacau! de altadata" - 1930, " Bisericile Bacaului" - 1932). " La aceasta lunga lista de scrieri, realizate intr-un timp relativ scurt, se adauga munca de editor de publicaţii cu conţinut preponderent pedagogic: Şcoala" (1905), " Vulturul" (1907 -19 15 ), Pedagogia experi ori informativa, nu se sfia sa aduca elevilor examen, un profesor al secolului nostru le Omagierea pedagogului bacauan a " " mentala" (1908; 1933-1935), Buletinul sai de la Şcoala Normala din Bacau un spunea studentilor ca este mult mai capatat, mai ales dupa 1990, expresii di " pedagogic" ( 1909), Revista filozofica" maldar de carti sau de reviste, pentru a le odihnitor sa aplici o generozitate gratuita verse. În 1991, entuziasmati de libertatea " (191 5), Ateneul cultural" ( 1925-1928), distribui. În 1992, când am realizat mai decât sa fiicorect. Pentru a ficorect, trebuie câşligata, am anunta!, în sala mare a Casei " Revista învaţatorilor" (1928-1930). multe interviuri cufo şti elevi ai sai, am aflat sa ai în faţa un harem, sa-I urmareşti, sa de Cultura Alecsandri" din Bacau, ca " "V. În ordine, Grigore Tabacaru este ca existau carti editate de Ministerul calculezi fr agmente de nota şi mai ales sa instituim Premiul Grigore Ta bacaru " pedagog şi psiholog, istoric al pedagogiei, InstrucţiuniiPublice, dar şi ale profesorului nu laşi nesanctionata nicio eroare. Pentru a pentru performanţa didactica". Obligat de filosof, didactician,autor de manuale, istoric Grigore Tabacaru. Nu ne impunea cartea fi declaratgeneros, nu ai decât citeşti în funcţiape care o ocupam - director al-Casei " sa " literar, editor, animator cultural, publicist, lui niciodata - mi-a declarat învaţatorul alb", sa te laşi sedus de o sintagma fe ricit Corpului Didactic -, ma simţeam dator sa adica o personalitate proteica, aşa cum ar Petru Lazar, de la Oţeleşti, corn. Izvorul meşteşugita şi a oferi numai pentruaceasta propun o forma de stimulare a prestaţiilor trebui sa arate profesorul ideal. Şi pentrua Berheciului. Noi nu cumparam nici cartile nota maxima.)Aurora Nemeşiu,invatatoare de calitate aparţinând cadrelor didactice din nu se crede ca este adeptul noţiunilor de pedagogie de Radulescu-Motru sau de nonagenara din Târgu-Ocna, a fo st intrebata judeţ. În 1992, la propunerea şi cu sprijinul teoretice aşezate intre copertele unei carti Teodosiu. Noi luam carţile lui. De ce? Ca se de participantii la simpozionul organizat lui Tiberiu Caliman, primul rector al ori in paginile unei publicaţii, a exploatat întâmpla ca la elevii de la şcoala militara în 2006 de Societatea Cultural-Pedagogica Universitatii Bacau, am mers în judeţ şi în privilegiile unor fo rmede organizare a vietii sau chiar ca la fa cultate ... Daca eu invaţ la Grigore Tabacaru" din Tarhauş daca pentru a inregistra dialoguri cu fo şti " ţara publice. Prinde gustul acestora probabil în fa cultate şi profesorul de acolo are şi el un Grigore Tabacaru era generos sau corect. elevi şi colaboratori ai lui Grigore Tabacaru. 1905, când devine membru al Societatii curs, dar eu am gasit un al! curs de alt Banuiţi raspunsul: Se adunau atât de multe A rezultatastfel al doilea volum, În memo " " Franceze pentru Studiul Psihologic al profesor şi nu-s în tema cu cursul lui, note de 3 şi 4 [in catalogul normaliştilor riacontemporan ilor sai", mai amplu decât Copilului, la conducerea careia se aflau profesorul de la universitate îţi cere cursul bacauani, la disciplinele predate de Gr. primul ( Concepţia pedagogica", de T. " Femand Buisson şi Alfrcd Binet. În acelaşi lui." Un alt motiv este legat de Tabacaru], încât cineva 1-a intrebat: < Grigore Tabacaru îşi propune sa reuneasca de unde veneau, urmând ca banii sa tie Daca un candidatnu erabine pregatit, suporta hemeiuşeni poarta semnatura lui Ştefan forţele inlelectualitaţii româneşti prin depuşi intr-un timp destul de larg. Intuiţia consecinţele acestei realitaţi. Vasile D. Spulber, directorul Liceului Grigore " infiintarea Asociaţiei de absolvenţi" pe calitatii poeziei lui G. Bacovia 1-a fll.cutsa Manciu, care alaturi de Constantin Moscu Ta bacaru" Bacau, şi a lui Petru Bilibok " tara (1915 ) şi a Asociatiei generale a ia atitudine când acestaera ignorat chiar de devine un foarte apropiat colaborator al lui Bârsan, preşedintele societatii culturale din " corpului didactic primar şi secundar". concitadini: ,,Aşa Bacau! s-a trudit o iarna Grigore Tabacaru, nu a primitnota de trecere Tarhauş. Din pacate, plecarea dintre noi a O alta forma de raspândire a lunga cu < https://biblioteca-digitala.ro RESTITUIR Dimensiunea axia la a opereisale se dezvaluie începând cu titluri ca Sofocle şi condiţia umaniJ ( 1974), Renaşterea. Um anismul şi destinul artelor (1975), Va lori şi echivalenţe umanistice (1973), Zoe DUMITRESCU • BUŞULENGA şi literatura româna ori Periplu umanistic (1979). Consecvent, fe nomenul umanist, antic şi modern, devine sistematic teritoriu de investigaţii aprofundate, inclusiv din perspective comparatiste. La Zoe Dumitrescu-Buşulengali teratura româna,obiect de studiu, este in toto reflexul unui umanism com n Ipotezele au şi ele partea lor. Poate prin "intermediul plex, cu însemne relevante. înrâuririi catalitice, el va filuat în calcul "propriile radacini Exegeta a fe nomenului Eminescu, Zoe Dumitrescu naţionale". Ulterior, în ambianţa de la "Junimea" s-au Buşulenga a dat, de-a lungul anilor, studii fundamentale produs alte limpeziri care, suprapunându-se "experienţei vizând imaginea integrala a Faurului, motiv de demersuri iniţiatice" germane, aveau sa-i radicalizeze gândi rea. analitico-sintetice, de reorchestrari şi intertextualizare de Catre concepte ca influenţi! ori inrâurire, Zoe strategii riguroaseşi ipoteze conexe. Feluritele explici tari Dumitrescu-Buşulenga priveştecu maxima circumspecţie. devin echivalenţe a ceea ce Paul Zarifipol înţelegea prin Cât şi cum 1-a marcat pe Eminescu romantismul german? " .. exerciţii de precizie . Când, în 1976, publica volumul Ce sa înţelegem prin "înrâurire"? Şi cât de semnificativa Eminescu - Culturii şi creaţie, exegeta avea în vedere e aceasta? Raspunsul ţine de fo ndul etno-spiritual - cu Universul motivelor; întocmea Glose şi semnala atributele lui defensive şi nu de fa ctorul emiţator din afara. Confluenţe, altfel spus punea în pagina dezbateri de tip Sevele milo-folclorice autohtone şi, în legatura cu ele, comparati si. Peste ani (1989), substanţa respectivei carti "sinteza Orient-Occident" particularizeaza pe români în tranzita parţial în Eminescu - ViaţiJ, Creaţie, Cultură; în orizontul romantic european, conchide Zoe Dumitrescu plus, cu o suta cincizeci de pagini de biografie esenţiala. Buşulenga: "Nu mai putem vorbi despre înrâurirca lui O alta versiune, Mihai Eminescu - Creaţie şi culturd Heine sau Lenau, în parte de pilda, adevarate poncife ale (Ediţie revazuta şi adaugita) aparea în 2000, construcţie batrânilor critici din anii '20, '30, decât cu un foarte acut încorporând pagini noi, bunaoara despre Sp iritul Iute/ar sentiment de insuficienţa, ba chiar de jena" (p. 7). al culturii populare ori despre Eminescu intre credinţiJşi Trimiterea merge în special spre Ilie E. Torouţiu, care tiigadii. publicase (în 1930, 1931) doua volume despre H Heine Câteşitrei volumele se constituie, finalmente, într-un şi Heinismul. repertoriu eminescian rotund; de observat aici principiul vaselor comunicante, în intenţia descifrariiunui Eminescu III mirabil, radiografiat din toate unghiurile, un vizionar modern cu radacini arhetipale. Studiile renascentiste dumitresciene, cu accente pe Deschisa lucid principiilor hermeneutice şi Umanism (197 1; 1975) probau frapant apetenta pentru beneficiind de lecţia lui Tudor Vianu (a caruiasistenta mari sinteze de filozofie a culturii. Si în Itinerarii prin fusese),Zoe Dumitrescu-Buşulenga utilizeaza cu aplomb cultură ( 1982) se succed eseuri şi medalioane în partitura instrumentaţia cea mai variata, înaintând pe divers-umanista; altele, multe, au ramas prin periodice. complementaritaţi. Ca atare, intra în joc norme ale Geniul neliniştitului Eliade (Radulescu) fu sese al unui antropologiei filozofice şi ale psihocriticii, sugestii ale vizionar din categoria "arhitecţilor de cultura". Dupa el, criticii genetice, preocupari tematiste şi, necontenit, Eminescu "investea istoria cu sens legând-o de destinul consideraţii comparatiste; o data interesata (analitic) de popoarelor, de misiunea lor în lume". Cuprinzatorul microtext, deschisa alta data problemelor de intertext, Sadoveanu "pare a veni ca martor din strafunduri de istorie tentata concomitent de concepte, de curente şi simbolisme pe de o parte, iar, pe de alta, se poate întoarce înapoi pe revelatorii, dialecticiana trece, dupa caz, de la indoiala firul timpului spre obârşii, fllcând, printr-un proces adânc logica la idei generale certe. Intrarea în timpul şi spaţiul şi misterios, de cunoaştere, timpul repetabil şi timpul eminescian inseamna, pe de o parte, acces in miezul reversibil". Un istoric prodigios, N. Iorga, acţionase ca Chiar în deschiderea monografiei Ion Creangă culturii populare, pe de alta, inserţie în universul "mare conştiinţa a vremii". În galeria personalitatilor (1963), Zoe Dumitrescu-Buşulenga considera ca opera filozofico-mito-poetic, construct cauţionând o axiologic modelatoare oricatal itice figureaza, de asemenea, Arghezi, acestuia e "una din cele mai dificile din câte cunoaşte plurala: istorica, etica, estetica. Despre arhitecturile Voiculescu, Galaction, Al. Philippide, Mircea Eliade. literatura româna"; idee anticipata, în alţi termeni, cu Motivul istoric, Ttmp şi " eminesciene informeaza texte ca Umanistul Tudor Vianu, europeanul raţionalist , de o douazeci şi cinci de ani înainte, de G. Calinescu în Viaţa spaţiu naţional, Mitul pildurii, Mo tivul ,.domei ", Motivul " gravitate funciara", a dat suprema lecţie de suflet lui Ion Crangă (1938), dupa ce La vie el /'oeuvre de Ion melancoliei. " " << Ne putem spune ca melancolia lui Eminescu, frumoasa>>", iar G. Calinescu aspira sa transforme orice Creangă de Jean Boutiere (1930) fusese întâmpinata cu una subsecventa relativitaţilor şi situaţiilor flotante, " frântura de real în opera de arta ..." laude de catre Mihail Sadoveanu şi primise un premiu reapare expurgata, sublimata - cum conchide " In spiritul lui Iorga din Oameni cari au fo st se succed prestigios al Academiei Române. Însa monografia comentatoarea - în Luceajilrul ("Hyperionulromânesc ), pagini remarcabile despre Brâncuşi, Pallady şi G: Enescu. viitorului magistru la Sorbona excela în laturadocumentar în Floare albastri! şi în varii texte erotice. Structura Din alte literaturi erau invocaţi moralistul Montaigne, biografica, nu şi în ordine estetica. A fost necesara gânditoare, "fundamentaldivizata ", poetul percepe ulcerat Rousseau, Rilke şi alţii, iar în încheiere figureazaGiînduri intervenţia lui G. Calinescu - cum rezulta din Postfaţa" prapastiadintre aparenţa şi esenţa", constatare careia doar " " de umanist, proiecţii îndelung cristalizate. Dintre tinerii propriei construcţii: Biografia de date trebuia prefllcuta erosul (idealizant) şi visul li se opune iluzoriu. Toata opera " în ascensiune, doar Ioan Alexandru avea sa fieîncorporat într-o biografie de substanţa". Din perspectiva demiurgului - citim în Eminescu şi visul- e priveliştea în Itinerarii; alte trei micro-texte, nişte prefeţe, semnaleaza calinesciana, Viaţa - regândita de el - era un Portret; unei cautari continue, fantasticitate, însumare de anxietaţi apariţii curente. O suta douazeci de prefeţe şi studii "judecaţile asupra operei le-am unit cu naraţiunea şi aprehensiuni: Aria cunoaşteriieminesciene desfllşurate " " introductive trimitspre scriitori români şi straini -de mult biografica într-un portret totalitar . În fa pt, antrenanta-i de cel mai târziu romantic european care a trecut prin consacraţi ori debutanţi. Deşi îşi recuza calitatea de critic evocare e un pseudoroman, câta vreme documentarii toate orizonturileînaintaşilor întru tipologie şi în a carui literar, de asta data Zoe Dumitrescu-Buşulenga participa riguroase i se suprapune un narativism alert urmând domiigasim ca într-o sinteza, fundata pe o evoluţie de canoanele epicului. Discursul cu vibraţie subliniat fe lul celei implicate în principiul ontogenia repetii frecvent la activitatea culturala curenta, practicând romanesca da curs, pe alocurea, oralitaţii crengiste. jilogenia, reminiscenţe din Sturm und Drang, din Byron, degaja! critica de lansare. Faţa de atare precedente, Zoe Dumitrescu-Buşulenga Shelley, Vigny, din Novalis, Brentano ori Heine etc., etc., preciza din capul locului: Biografia scriitorului nu va fi este enorma. Ea se descopera în universul operei, în Spectacol de idei - în special în materie de " " tratata în aceste pagini". Investigaţiile sale pornesc doar geografia acestuia ... eminescologie-, demersul global al gânditoarei orienteaza " spre un umanism plural. Intr-o masura, ea fa ce un cuplu de la opera, demers de o "temeritate asumata. Numeroase, fragmentare şi inegale, comentariile Faptele şi semnele lor, iata temeiuri prioritare întru anterioare ale altora despre Eminescu şi cultura germana, impunator cu Rosa Oei Conte, analista absolutului abordarea fenomenului Creanga; naratorul din amintiri, despre contactele cu filozofia, cu literatura şi artele, eminescian. Ea, Zoe Dumitrescu-Buşulenga, comporta dar şi cel din poveşti, este produsul mentalului popular ramaseseradispersate prin volume şi periodice. Atenta lor fe rvori ideatice în modul unei Alice Vo inescu; se întâlneşte genuin. Nu cu Caragiale ori cu Slavici i se gasesc analogii, regândire, în Eminescu şi romantismul german (1986), e cu Svetlana Paleologu-Matta în latura asociativa. ci cu precursori medievali necunoscuţi; virtuţile lui un fe l de summa, o totalizare problematica; germanista şi Creanga sunt, în esenţa, ale unui "umanist european''. francizanta, Zoe Dumitrescu-Buşulenga procedeaza la o Cincizeci de ani de la prima întâlnire cu Zoe Umaniştii Renaşterii reluau vechi modele greco-latine; docta cartografiere, de anvergura, urmarind relaţiile Dumitrescu-Buşulenga! Revederi periodice, la Bucureşti humuleşteanul merge la "izvoarele milenare ale tânarului în formaţie cu literatura germana-austriaca, şi în alte parţi. Peste douazeci de vacanţe estivale în fo lclorului", patruns fiind,bineînţeles, de etosul stabilizat, inclusiv cu artele vizuale, cu muzica şi teatrul, cu filozofia preajma, în spaţiul sacru al Manastirii Varatec. Întâlniri trait direct. Teza lui Ibraileanu despre realismul autorului şi celelalte. Cartea în cauza, una emblematica, ilustreaza (şi în anii din urma) în casa de sub padure a maicii de poveşti e şi teza Zoei Dumitrescu-Buşulenga. La nu numai mecanismele comparatistei, dar şi un stil Benedicta, unde o invitase odinioara Valeria Sadoveanu Creanga, impresioneaza mulţimea detaliilor de viaţa rus intelectual, în obiectiv intrând Jean Paul Richter, şi unde fu sese gazduita un timp antrenanta Lily tică - în acord cu "viziunea despre lume"; în comentariile Holderlin, Novalis, "Şcoala de la Jena", "Şcoala din Heidel Teodoreanu. Apoi, iat-o în ultima ei saptamâna de viaţa la " calinesciene, observa ea, "lipsesc detaliile analizei (p. berg", Brentano, Amim, Eichendorf şi ceilalţi. Pagini ca laşi. O regaseam cotidian în patul de spital de la "Sfântul 22). Câteva formulari dumitresciene sunt dintre cele mai acestea (peste 180, reproduse din Eminescu - Vi aţd, Spiridon". Epuizata fizic, era acum un duh vorbitor, gata feri cit-expresive. Astfel,Amintirile au pulsaţie de ,,roman"; Creaţie. Culturd " 1989) sunt modele de acribie, de erudiţie de marea calatorie. comicul bonom (gen Rabelais) vizând o "lume pe dos , şi vivacitate dialectica. În timpul stagiului lui berlinez, Categoric, eminescologa a fo st o personalitate charis, are un aer de clasicitate; stilistic, se vorbeşte de "lipsa în context favorabil, Poetulva fi meditat la "relaţiile dintre matica. O conştiinţa grava. Un model global. tropilor"; lipsesc, de asemenea, notaţiile cromatice, dar individual şi naţional, dintre naţional şi universal, pe abunda cele de tip auditiv. temeiuri antropologice, psihologice şi fi lozofice". Constantin CIOPRAGA 17 https://biblioteca-digitala.ro EVENIMENT Simpozionul Naţional de Estetică Pro domo discurs de recepţie Ca student, ma revendic din gruparea revistei " "Meşterul Manole , care a fo st mica mea patrie a regasirii în cultura nationala, o adevarata vatra a recttlegerii î? aceasta cultura. Alături de neuitaţii prieteni, poeţii Ion Siugariu, Ovid Caledoniu, inclusiv vârstnicul Vintila Horia şi gânditorul Coriolan Gheţie, corifeii revistei "Meşterul Manole", prin care mi s-a deschis calea în literatură, aş putea zice, în cultura noastră, prietenii de aici au fost evenimente morale şi intelectuale, alese daruri ale vieţii mele, căreia i-au acordat profunzime şi înălţime, i-au deschis orizont şi -în perspectiva - au contribuit la fo rmarea şi, într-un sens, la împlinirea mea ca profesor şi scri itor. Nu pot ocoli credinţa mea în cultură ca o achiziţie a Filosofiei. O concepţieactivista a culturii profesa în cursul A XIII-a ediţie a programului cultural sau de Filosofia culturii la Facultatea de Filosofie şi Litere ştiinţific, Simpozionul Naţional de Estetica a Universităţii din Bucureşti, neuitatul profesor Tudor organizat de Centrol Internaţional de Culturii " Vianu, invocând promovarea specialislului care nu şi Arte " George Apostu Bacilu, în parteneriat retlecteaza doar la destinul global al culturii, dar se şi cu Secţia de Filosofie, Te ologie, Psihologie şi implică în civilizatia ţarii sale, e creator de valori, de care Pedagogie a Academiei Române, " cultura românească are cea mai mare nevoie. Aşijderea, Universitatea "George Bacovia Bacilu, C. Rădulescu-Motru arbora steagul culturii, în concepţia Consiliul Local şi Primaria Stilnişeşti, şcoala sa-condiţia indispensabila pentru dezvoltarea popoarelor " cu clasele !- VIII "George Apostu SAM în lumea civilizata. Prin ea, fa ptele omeneşti devin istorice. Stilnişeşti s-a desflişurat în perioada 29 Prin cultura, o societate îşi dobândeşte rolul sau istoric. noiembrie 1 decembrie 2007. Poporul fhra cultura n-are istorie... îndomeniuJ·spiritului, Firesc afectat de prestigiul Diplomei de Excelenta şi individul e chemat prin vocaţiasa sa activeze ca promo Confe rinţa NaţionaliJ de EsteticiJ cu al Premiului Centrului Internaţional de Cultura "George tor al culturii sub steagul ei. " tema "Sensul artei " a fo st susţinutil de Al. Apostu pentru anul 2007, nu pot eluda un raspuns Deopotriva, la Iaşi ma aflu în succesiunea valorilor, Husar, Grigore Smeu, Ion Mocioi, Va lentin gentileţei Dumneavoastra, privind profesiunea de credinţa în imperiul culturii. De când, ca elev, prin intermediul lui Ciucii, Ma rin AiftinciJ, George Astaloş, Geo solicitata. Eminescu şi Sadoveanu, preţuiam gloria lui, vedeam în Popa şi Ştefa n Munteanu. Aceasta, fiindca - în primul rând - dupa diversele Iaşi un pilastru, aş fi zis un pilon al culturii naţionale, premii obţinute prin ani, inclusiv Premiul de excelenta coloana vertebrala a istoriei noastre, fibra intima a În cadrul programului a avut loc acordat de Asociaţia pentru Patrimoniu, acest premiu îmi spiritualitaţii acestui popor. Cele mai dragi locuri din laşi lansarea celui de al 29-/ea numilr al revistei legitimeazaun crez, o credinţa, aş spune thraocol, credinta îmi sunt mănăstirile Gal ata şi Cetăţuia. Locurile din jurul de cultură n VI traliu", edita tii de Centrol de mea în cultura, în fo rta şi vitalitatea culturii. Şi constituie, lor mi-au devenit scumpe şi, într-un sens categoric, moral, Cultură " George Apostu ", vernisajul ca atare, un blazon imediat, o garanţie a unei evoluţii, metafizic, am sentimentul ca-mi aparţin. Le simt pentru ."Semneşi desemne", expoziţiei a sculptorului tine de ceea ce am putea numi evoluţia unei culturi, în vecie aproape de mine şi nu ştiu mulţi oameni carora aceste George Zilrnescu, prezentata de criticul de ultima instanţa de însaşi vocaţia ei. locuri le pot fi sub specie aeternitatis mai apropiate. artil Va lentin Ciucii, Sp ectacolul ciJrţii, în Datorez, logic, aceasta credinţa unor factori activi, Cu gândul la "o predanie, un cuvânt de învăţătura cadrul cilruia au fo st lansate volumele " " de ordin obiectiv şi subiectiv, deopotriva, cert, nu lipsiţi pentru urmaşi, o chintesenta - daca ar fi sa anin o idee Misterul artei si experienţa estetica de " " de semnificaţie,a caror psihogeneza s-ar cuveni invocata. oarecum unei profesiuni de credinţa, v-aş marturisi: nu Ma rin Aiftincil, Tr ansplant de vocaţie de " Ar fi vorba de formaţia mea intelectuala, întâi, în vechea uit ce-mi spunea mie cu ani în urmă un bătrân monah, " Grigore Smeu şi albumele: "Artil şi destin - vatra a culturii, "Ţara lui Coşbuc şi Rebreanu , zona cu temut carturar, abia întors din lume: " Alecu !van Ghilia , respectiv, "Marturii peste un trecut istoric şi cultural incomparabil, cu celebrul liceu Aşezam acum lumea nu pe-un an doi, ci pe o suta, " veac - Doina Vt?turiaPapp de Va lentin Ciucii. fundaţional din Nasaud, unul dintre cele mai vechi licee poate o mie de ani. Nu e vorba acum de a dărâma sau de a româneşti din Ardeal, o vatră a culturii, un sanctuar al distruge. E vremea de a cladi din temelii o lume noua, o Festivitatea de decernare a Diplomelor � spiritului, cu oameni pătrunşi de fllclia gândirii şi ceea ce lume mai buna. E vorba de a pune, deci, baze no stei de Exce/enţiJ şi a premiilor Centrului de am putea numi conştiinţa unor spirite alese, figuri ale Culturii " George Apostu " pentru anul 2007, literaturii române, cărora le datorez optica în care privesc urmată de concertul de galiJ susţinut de literatura şi cultiv fenomenul literar în ansamblu. cvartetul "Fagotissimo " au prefaţat pelerinajul participanţilor la Stilnişeşti, unde a avut loc întâlnirea memoria/il, anua/il "Apostu 73 ". 18 https://biblioteca-digitala.ro EVENIMENT Pro domo Urmeaza-ti calea cu ochii tinta înainte, nu te lasa înfrânt1 aceastaopera în lucrari cu caracter general în limba româna Fii calm în suferinţa; se va întoarce din nou la tine un om, şi în alte limbi, studii, recenzii, eseuri în volume si în când îi vei duce dorul, un prieten uitat, şi-ţi vei gasi în el periodice, întregesc un tablou fidel reconstituit În fine, lumi. Şi atunci? ... Vrei sa schimbi lumea? - zicea... un înger pierdut.. interviuri, corespondente (extrase), inregistrari audio şi o Gândeşte sa le schimbi pe tine în primul rând spre a fiun Apoi, zicea batrânul pustnic, - Recules, treci la lupta! rara selecţie de autografe primite din partea unor scriitori model pentru ceilalţi. Aşa cum vrei sa fieei înaintea ta, sa Izbavit în viaţa, cauta oamenii! Jubeşte-i şi pe cei care nu ca Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Tudor Vianu, Domnita fii tu însuţi înaintea lor' Dumneata eşti omul chemat de te iubesc. De duşmani sa n-ai teama, treci printre ei cu Gherghinescu-Vania, Otilia Cazimir, Leon Negruzzi, soarta (aşa-mi spunea batrânul sihastru: când tu, când nepasare. in iubire cauta-ţi mântuirea! Şi ia aminte, în Vintila Horia, Ion Siugariu, Laurenţiu Fulga, Ovid dumneata... )- ca unul care simti ce nu simt toţi ceilalţi, lupta având sufletul cald şi inima buna, va trebui sa arzi, Caledoniu, George Lesnea, N. Ţaţomir, Gavril lstrate, înţelegi ce nu înţeleg ei toţi şi crezi în ce nu cred toţi, dar fiind o vapaie pe rug, nu o flacarade opaiţ ... Stins cândva Constantin Ciopraga, Cristofor Simionescu, Pavel Chihaia îi fa ci sa simta şi ce nu simt ei, sa inteleaga şi ce nu înţeleg între oameni, plecat dintre ei, disparut ca om din viata, - împodobesc o carte cu care - le Întrebi - cine nu s-ar ei şi sa creada în ceea ce crezi dumneata ... Totul e sa crezi, vei supravieţui în inima lor prin opera ta ce va trai însaşi putea mândri? ... aşadar, în ceva, sa lupti pentru ceea ce crezi, indiferent de prin propria-ţi inima, nestinsa în ea ... De asemenea, recent aparuta carte a prof. Petru Ioan, " ecoul luptei din aceasta lume, fii dreptcu tine însuţi şi cu Astfel ascultându-1-închei marturisindu-va -mi-amin în editura" Ştefan Lupaşcu din laşi, în colectia "Profiluri " toţi ceilalţi. Împarte dreptatea oriunde vei fi şi - nu team marea vorba a unui iubit dascal al nostru, care - (!) -prima colecţie clasic intitulata" Semiograma omului " îndurând tirania -cu sânge rece, fiica un leu împotriva gândeam - îndreptaţi! spunea: "Tot ce aduna omul în şi operei e, daca pot considera, un obol prin care inimosul tiranului, cu ochii ţinta spre el şi, înfruntând furtuni cu liniştea lui solitara şi tot ce, deplin izolat de mulţime, dascal şi savant prezinta în baza unei prodigioase luare aminte, ai mila mai ales de cel lovit... poate modela în formestatornice ale gândului, e un dar al investigaţii -o aievea adânca şi comprehensiva, compe Da! -zicea - eşti un singuratic; alergi printre ruine, inimii sale iubitoare de oameni în tot ce aceştia pol avea tenta analiza, care închide calea oricarei reveniri. in pagini prin cetaţi le vechi. Ca scriior, te ocupi de trecut... Poate ca sublim în ea". definitive, fara cusur, apelând fidel,în deplina lumina, la nu fa ci rau, dar nu uita ce-ţi spun: traind în prezent, nu Raspund astfel, în fo rma ce o consider cea mai tot ce s-a scris, în cele din urma, privind în sinteza un uita oamenii, mai ales. Eşti om, nu uita ca eşti om! potrivita, solicitarii dumneavoastra, în fond dominat de-o edificiua carui coloana de sprijin e, dupa acad. Constantin " Ca om, gândeşte: ţi s-a dat o viata în lumea aceasta; anume discreţie care îmi aparţine şi-mi impune natural Ciopraga, "vadit filosofia , cu selecte observaţii, subtile ti se pare totul trecator, zadarnic. Bucura-te ca în aceasta reticenţe în cazul confesiunii. Dar cine sunt eu ca scriitor intuiţii şi atente aprecieri, d-sa releva "patru înfaţişari lume zadarnicaţi-ai gasit un rost. Ai în vedere un ţel: ţelul expune strict documentatul volum scos cu subtitlul memorabile ale operei În atenţie", conturând în mod exem " " vieţii tale şi, având un ţel în viaţa, te indreapta statornic "Biobibliografie de Biblioteca "Gh. Asachi din Iaşi plar un profil tratat ca model. " spre acest tel. Fa din propria-ti viaţa un sanctuar, un templu, (2000 şi 2003, ediţia a 11-a), o lucrare alcatuita de Catinca În context, sub emblema "Un profil de colaborator , " " " din creaţia ta un imn adresat vietii, fiintei a tot ce exista şi Agachi, în seria "Oameni ai cetatii , cu un "Profil semnal În revista "Cronica din iunie 2007, prof. univ. Gavril viazaîntru sine iar prin opera ta va trai în noi. Nimic sa de acad. Constantin Ciopraga (cu generosul titlu "Un Jstrate, fo st ani în şir decan al Facultatii de Filologie a " " nu-ţi treaca, deci, zadarnic prin fa ta ochilor. Nu bagateliza, umanist modem ) şi cele scrise de Gheorghe Grigurcu, Universitatii "Al. !. Cuza din laşi, semneaza o luminoasa, nu dispreţui nimic în viata. Totul este important, toate au Adrian Vo ica, Grigore Jlisei sau rostite la lansarea vibranta evocare, de inalta rezonanta, în care - spre " sau pot avea un sens. Ceea ce-ti parc azi anodin, banal, volumului "Anti-Gog de regretatul profesor Gh. Bulgar, surprinderea mea - Întrebarea "de unde vin şi unde ma obişnuit, comun, mâine îţi va parea rar, neobişnuit şi demn inclusiv prof. Marcel Crihana şi OnofrioCerbone, profesor duc?" -În calea unei profesiuni de credinţa, îşi afla im de toata atenlia unui condei. Nu închide ochii în fa ta la Universitatea din Bucureşti, catedra de limba italiana plicit un amplu raspuns şi ma dispenseaza, ca atare, pe vieţii. Lumineaza mintea dumitale şi, dând fiecarei clipe în termeni de un larg credit. Un bogat capitol, Activitiiţi, aceasta tema, de orice cuvânt în plus. preţul ei, cheltuieşte-ţiviaţa cu deplina cruţare, nu te risipi, Participări, Prezenţe, Aprecieri in ţară şi străinătate, Nu-mi ramâne decât, în modul cel mai deschis, sa nu-ţi pierde anii în zadar! Patrunde în viaţa aflândfiecarei unele Milrturisiri (o selecţie din interviuri) şi un alt capi transmit distinsului juriu expresia gratitudinii pentru clipe eternitatea ei. Cert, nu-ţi cere nimeni sa spui oricând tol Opera, semnalând cele scriseîn limba româna în volume decernarea Diplomei de Excelenţa şi a Premiului Centrului " orice. Având ca om, în primul rând, o viaţa proprie, nu proprii, în volume diferite, în periodice, în cursul vremii Internaţional de Cultura şi Arte "George Aposiu , care - încerca sa-ţi pui multe probleme, caci multe sunt sau au (începând din 1936 pâna în 2002), în alte limbi de ca o obligaţie morala ad hoc - îmi impune şi scuza, fo st lamurite de mult... Mai ales, ţine minte, nu scrie orice, asemenea, în volume, în periodice, inclusiv prefeţe şi totodata, aceastamartur isire. nu dispreţui înţelepciunea tacerii. Când n-ai de spus ceva traduceri -prezinta pe larg (poate, exhaustiv) ceea ce ar " al tau, mai bine taci! Ca om, deci, problemele mari ale fi, cu un cuvânt "opera mea. Referinţe critice despre Al. HUSAR vietii, enigmele ei sa te tramânteşi chinul tau nu va ramâne steril. Ca om, dumneata va trebui sa traieşti, însa ... Apara-ţi sanatatea şi puterea morala. Pastreaza-ţi cu grija taria sufleteasca, pazeşte-ti tot ce ai mai scump - numele bun; cu frâne puterniceapara în viaţa un hotar de cumpana în echilibru stabil. Fii val lovind în mal fararagaz; cu minte cauta-ti vadul şi nu-ţi ieşi din albie, nu inunda valea, nu spulbera surpând sensul unei vieti ... Aici c totul! -zicea batrânul sihastruîn sfiirşit. Stapân pc tine însuţi, sa ai o buna conducere de sine în lume. Nu putem fi stapânii vieţii noastre decât în masura în care ne stapânim noi înşine pe noi. De rest, ce-ţi pasa? ... Vrei linişte în jurul tau? Sa te retragi cu modestie, lipsit de îngâmfare, cu înţelepciune, în pace cu conştiinţa ta. Ai o conştiinţa, înţelege-te cu ea! Ceea ce-ţi spune ea " "nu , sa nu fa ci niciodata. Treci cu nepasare peste ce zic alţii ... Ai un principiu personal de viaţa, prin care tu însuţi te organizezi? Nu te lasa dus de vânt, caci vântul trece. Aduna-ti puterile în ceasuri grele; ramâi tare, senin şi cinstit în caderi şi înfrângcri, caci ele vin fara veste şi fara numar. Loviturile vieţii sa le suporti cu demnitate. Lovituri şi mai grele se pot ivi. Vei avea necazuri, mâhniri şi dureri . Primeşte-le deopotriva cuminte şi senin. Nu te fr amânta din pricina lor, nu te lasa zdrobit. Curajos în cadere, fii gata la timp pentru un nou pas în viata. incadere, gândeşte: nu e nimic statornic, precum niciun triumf nu e pecetluit. Aflatîn dureri, sa le înduri în tacere; parasind întristarea, nu-ţi pierde nadejdea în tine şi în oameni. Alunga durerea prin munca îndârji ta! Unica povara, deci, munca sa-ţi fie, povara şi pavaza în viaţa ... Înfrânt, vino-ţi în fire şi te reculege, regaseşte-te în munca dumitale. Convins ca fa ci bine ceea ce fa ci, fachiar de-ar fi sanu-i poţi vedea rodul... 19 https://biblioteca-digitala.ro EVENIMENT discurs de receptie În jurul unei distinc1ii de excelen1ă Central Internaţional "George colo, şi când spuneam da, da, aveam Apostu" din Bacau, condus cu o pertinenţa impresia ca am spus o fraza uriaşa), alteori remarcabila de Geo Popa, pe care am avut taceam pâna la ora despartirii, fara sa ocazia sa-I întâlnesc în mai multe rânduri scoatem un sunet. Ceea ce este absolut fie la Paris, fie la Bucure�ti, fie laBacau, a emotionant pentru mine e fa ptul ca în timp instituit o distinctie de excelenta care ce eu tricotam la bucatarie nastruşniciile poarta numele marelui nostru sculptor.Am praznicului ce urmasa izbucneasca, Apostu avut onoarea sa ma numar printre cei trei îmi fila în dulapul din sufragerie (un foarte laureaţi, alaturi de Valentin Ciuca şi de mare dulap) câte un sul de desene pe care Alexandru Husar, �i marturisesc ca emotia eu nu le ştiam acolo şi nici nu mi-ar fi trecut pe care mi-a produs-o momentul decernarii prin cap ca Apostu le lasa în loc sigur unde titlului a fo st, a� spune, scaldata în lacrimi risca sa fie înramate şi, prin carambolaj interioare intense. Pentru ca., aşa cum unii relaţional, vazute mai târziu de catreoameni dintre cititorii Vitraliului o �tiu (s-a şi scris care ştiu ce vad. Astfel se face ca astazi am în paginile revistei, de altfel), între mine şi cea mai mare colecţie de desene Apostu, nu George Apostu a existat o complicitate care din Franţa, nici din România, ci pur şi nu poate prinde corp decât atunci când simplu din lume. Sculptorul are dreptate, protagoniştii au aceea�i conceptie despre creaţia lui trebuie vazutade oameni de bine lume, despre crea�e şi desprecomportamentul şi în ce priveştedesenele pe care le am eu, relaţional. L-am cunoscut pe George Apostu pot spune ca sunt vazute atâtla Bucureşti, în ca de la începuturile lui bucure� lene, când unde e plin de Apostu, cât şi la Paris, dar şi a venit în Capitala pentru a da examenul de la Deauville, unde protagonistul admitere la Institutul de Arte Plastice -sectia investitiilor americane, Gabriel Chiriac, sculptura. Destinul ne-a despartit atunci fo ndatorul Editurii Capitol, în care, din când Academia Franceza, oferindu-mi o 2004, îmi apar absolut toate carţile (pâna în bursa de şase luni la Paris, am plecat spre prezent mi-au aparut 28 de volume în ediţie Hexagon cautându-mi o libertate, himerica de lux de circa 350 de pagini fiecare), poate, dar de puternica rezonanta în sfera expune cel puţin 12 portrete pc care Apostu sensibilitatii mele. Ne-a desparţi! destinul, mi le-a lllcut înaintede plecarea noastra spre spun, dar tot destinul ne-a reunit pe malul Canada. Senei dupa câţiva ani. Apostu la rândul lui �i din acelea�i motive ca mine a ramas la Vo rbescde plecarea nostra spre Canada mi-a fo st incredintata la Congresul Mondial imensitatea spaţiului. Era pur şi simplu o Paris în cautarea unui drept la sculpturii. pentru ca, în aprilie 1984, am primit un al Poe� lor de la Corfou de catre preşedintele catedrala suspendata. Privind prin pereţii Este unul dintre sculptorii intrati în istoria telefon din Edmonton unde, la capatul Leopold Sedar Senghor, de la Academia de sticla ai Centrului, aveai impresia ca artelor plastice pepoarta de aur a consacrarii firului, se afla Guy Pariseau, directorul Franceza, preşedintele Organizaţiei priveşti oraşul din avion. Ni s-a oferit în pamânt galoi se alaturi de patronul spiri Centrului de Creaţie Performing and Visu Mondiale a Poeţilor. Congresul se ţinea din sprijinul manutanţionar al unui grup de tual al cioplitorilor, Constantin Brâncu�i, als Arts, care îmi propunea sa realizez primul doi în doi ani. La urmatorul congres de la muncitori specializaţi în carauşie, dar noi, şi de colegul sau de promoţie Victor Ro model analogic vivant din istoria Marrakesh, a trebuit sa prezint în public nobili şi distinşi, am refuzat. Am refuzat man, disparut şi el tot atât de nemilos �i de analogiilor atât de rastalmacite în Statele rezultatul cercetarii. Ansamblul lucrarii a pentru ca sa nu vada muncitorii ca nu ştim devreme caApostu. Unite ale Americii. Evident, am raspuns, fo st publicat în mai multe ţari şi trimis la pe unde s-o luam ca sa devenim analogiei. pentru a fa ce o analogie, îmi trebuie un diversele mariuniversitati din America de Deplasareanoastra a durat trei luni, modelul Ne-am întâlnit prima oara la Paris termende reprezentare paralela şi l-am rugat Nord, Afiica şi Europa. Aşa a cazut Guy analogic pivotând pe textul piesei mele imediat dupa ce aj unsese în capitala Franţei pe director sa ma sune saptamâna urmatoare Pariseau (un excelent poet de expresie Ceaiul nostru cel de toale zilele, spectacolul şi întâmplator acel imediat a fo st chiar în ca sa am timpul de a cauta un partener de franceza) pe textul analogiilor mele. În fiindinterpretat de doua trupe, una engleza noaptea de Înviere pe care am facut-o nazbâtii analogice. L-am sunat pe Apostu septembrie1984 ne soseau biletele de avion şi una franceza,care jucau alternativ.Pentru împreuna (Victor Roman sarbatorea şi seara l-am vazut la mine ca sa-I pun la şi 48 de ore mai târziu începeam lucrul în spectacol, Apostu a conceput (printre multe evenimentul cu noi) la o biserica ortodoxa curent cu proiectul, întrebându-1 daca voia marea sala de spectacola centruluide creaţie altele) o suita de 1500 de ceşti de pamânt situata pe o colina dintr-un cartier mai sa mergem împreuna în Canada. Apostu canadian. Sar peste o groaza de detalii. inspirate de ceramica antica greaca avându-şi marginaş al Parisului. Eram acompaniati de mi-a raspuns inteligent zicându-mi ca era Limitându-ma la a declara ca pâna atunci rolul bine definit în ansamblul doamnele noastre, aşa ca am putut fa ce o gata de plecare, dar cu condiţia sa-i explic nu se realizase în lume nici un model spectacolului, dar pe care Performing Arts copioasa Înviere între noi trei la cârciuma ce-i aia analogie. Lasând la o parte umorul analogic, aşacum am spus-o întrunul dintre le vindea dupa reprezentaţie cu 25 de dolari. de la poalele colinci unde a înviat absolut regretatului meu prieten, ne-am retras paragrafele de mai sus. Sala se afla la ultimul În decembrie,a avut loc premiera şi ne-am tot ce ni s-a pus pe masa. Primaria oraşului amândoi în Normandia, unde ne faceam etaj al celui mai mare zgârie-nori din întors la Paris în preajma Craciunului. cunoştea valoarea lui Apostu pentruca, în iahnia de fa sole zilnica şi tocana de cartofi Edmonton, având o lungime de 45 de metri şi o laţime de 25 de metri, înalţimea fiind 1968, i-a fo st comandat de catre generalul alternativaîncercând sa determinamo fo rma Reîntorşi la matca, am reluat de 15 metri. Nu ştiu daca citind aceste De Gaulle un triptic monumental pe care analogica vie între teatru şi sculptura. programul nostru cel de toate zilele şi, într-o Vitraliului masuratori, ne putem da seama de orice cititor al îl poate vedea în Necazul mi se tragea de la o cercetare care buna dimineaţa de primavara, primesc un parcul Mistral din Grenoble - comanda telefon de laApostu caremi-a spus cu spaima fa cuta de preşedintele Franţei în vederea în glas ca, uitându-se în oglinda, a Olimpiadei de iarna din acel an. Nu e lipsit descoperit ca era galben. Am încercat sa-I de interes fa ptul ca doar doi sculptori au IONESCO/ASTALOS liniştesc vorbindu-i despre icter şi despre fo st solicitati cu acest prilej, şi anume: medicamentaţia moderna, nereuşind însa Alexander Calder �i Apostu. Pentru cei care sa-i astâmpar spaima. A intrat în spital, a sunt iniţiaţi în mobilele �i stativele lui fo st operatde pancreas(de acolo venea tenta Calder, constituie una dintre comorile galbena) şi la începutul toamnei s-a stins expresiei sculpturale universale ale anilor din viaţa lasând în urma lui şi o opera şi o de dupa razboi. Subliniez acest detaliu tristeţe uriaşe. Este înmormântat la Pere pentru a ilustra importanţa pe care George Lachaise. strajuit de unul dintre fa buloşii Apostu o avea deja la sfii�itul anilor '60. sai Crişti, despre care un mare cotidian francezscria dupa o expoziţie de sculptura Locuiam la o oarecare distanţa unul din sala de lânga Senatul francez: Christs de altul (municipalitatea Parisului i-a dat " un splendit atelier undeva pe lânga Avenue de George Apostu sont les plus beaux du " Gambena), dar ne vedeam fo arte des şi chiar SCENA THIATRE monde . Pentru tot ce am evocat aici, dar şi daca preocuparile noastre ne împiedicau sa -- pentrumulte altele inca, sunt mândru ca Geo ne întâlnim cam cum am fi vrut noi, ne Popa, directorul Centrului Internaţional IONUCO/ASI'ALOS " vedeam de doua ori pe saptamâna dupa 8 "George Apostu , mi-a conferit distincţia ' seara, la mine, în Rue de Boullainvilliers ""n.: •UD IOIUD ecc•· ,._,..,_ ...... , de excelenţa care poarta numele bunului şi lrr FY,- ...... , ,·� fllt' �\olth-" de neînlocuit prieten GeorgeApostu. Mi-am din arondisementul al XVI-lea. Mâncam ... dat randevu cu el în Constelatia Lirei, unde împreuna, amândoi fi ind convinşi ca ''DOWUM.T"/d ...... t,. ".,..,."'."..... ma aşteapta din 1986 şi unde nu voi întârzia bucatarul este depozitarul culturii şi • paharnicul, gardiitnul istoriei. Uneori sa-I regasescpentru a relua împreuna marea ''TaONUOI m'AIIIU.n • .. .--...... vorbeam cât ne ţineau coardele vocale (era .., ....., A..-/111_....� .,...... noastra tacere. fa lsa ideea ca Apostu nu vorbeşte. Când se t'AST GeorgeASTALOŞ punea pe spuselea, nu mai puteam sa scot "..,.., L.hu!:llll. ... c.,.r ...... k.w�.,._ c-...... _..._...... Bucureşti, toata noaptea decât câte un da pe ici, pe ...... 2008 20 https://biblioteca-digitala.ro Cânturi de ocnă /2 . . . Nu-i nimica ţin'lc bine Gheorghe ! -l: � Tin 'te bine ca sa ştii iar restu ce-o fi o fi Da s-ajungi sa vezi Banatu unde s-a nascut baiatu Care-a dat din rau in rau la prominca din bul au Unde nici destin nici soarta nu intra la chinta sparta Spunc-i mamei lui ca fiuşi-a aflat in zori târziu Când o stea dadea sa cada tllra ca nimeni s-o vada Şi c-a lui era cazuta dintr-o apa ne-nceputa Din apa de apa vie care nu a fo st sa fie Nu-i nimica tin 'te bine Gheorghe ' Şi-ntr-o zi de dimineata Ţin 'te bine ca te-ajunge lacrima lacrima plânge Mi-au intrat spurcaţi i-n casa Şi-ai promis când ieşi din vrie sa iei calea spre Banic Tocmai când eram la masa Unde fe tele fac fc ti şi oltenii marafcti Cu copilaşi şi nevasta Şi-unde s-a nascut Beton cu care-ai stai in pripon Pai nu-i nimica trece şi-asta draga mea .. Du-te vezi-o pe mireasa şi spunc-i ca poa'sa iasa Din rochia de musclinc ca mirele nu mai vine Şi sa-şi puna-n loc linţoliu culori din culori de doliu Ca-ntr-o noapte grea de iarna s-adus mirele sa doarma Nu-i nimica ţin'le bine Gheorghe ! Ţin'te ţine-te şi ţine cât respiri e inca bine Ca-i poţi spune ca sa ştie şi turcu din Mcdgidie Despre fr ate-su mai mare saltat din ascunzătoare De o hai ta de ciraci blatuiţi printre araci Balada martoruluiocular La picior de murfatlar unde struguru-i cu har Şi-unde la mezat de teasca a calcat turcu pe broasca De-1 dadura la moloz fiindca n-a vrut de colhoz Nu-i nimica ţin 'te bine Gheorghe ! Ieşeam seara la cişmea cu toata opera mea Ca il lua Al ah in cer os din os de ienicer Opera mea de hârtie cu cerneli de puşcărie Ţin-te bine cât mai eşti ca sa ieşi sa povesteşti Pusa-n freza bigudiu ca s-o-nvat şi ca s-o ştiu Nu-i nimica ţin 'te bine Gheorghe ! Când şi-o pune lautari Sandu de pe Ferentari Sa-i spui mamei din Ţicau ca ai stat cu fiu-sau Şi ca n-a plâns n-a oftatnici la guşteri n-a cânta! Ţin'te bine ca mai ai ce sa spui şi cât sa dai Când I-au dus la izolare ca sa nu mai vaza soare Sau când o taia purcclu tata lui Jozc din Bellu Un 'sa mergi şi ce sa crezi şi pe cine sa mai vezi S-o spun verde din molan ca-n hale le lui Traian Sa spui vorba care-a vrut basarabu de la Prut Izolarea racorita sa-i fa ca plamânu sita În ziua când din belele mi-a cazut zaru pe rele Cu care te-a pus in lanţ Pandele fu tu-1 in jbanţ Ş-au batut la uşa mea priponarii sa ma ia Şi sa-I scoata-n miez de noapte ca sa scuipe vorbe coapte Vo rbe coapte de trânteala care-ţi dau gaura-n zala Maharul din colonie dat cu steaua albastrie Şi cep greu la antricoţi pe vreo inca şase coţi Nu-i nimica tin'tc bine Gheorghe ! De cizme şi epoleţi peste feţi şi logofeţi Sa-i puna-n gropi de pământ fara suflet in cuvânt Nu-i nimica ţin'te bine Gheorghe ! Sa ma ia şi sa ma-nchida fiindca o dadui vorbita La picioru Nistrului unde vorba face pui Aruncând cu voce tare cuvinte de suparare Ţin 'te bine ca sa ştii unde-ai fost şi d-unde vii Care i-au zgâriat urechea lui Arsi ca-Terchea-Berchea Nu-i nimica tin 'te bine Gheorghe ! Ce-ai vazut ca i-au tllcut moţalaului tacut Mama lui de pularau care m-a bagat la rau Luat in jbilţ ca sa-I îndoaie şi sa-I duca la pârnaie Am tllcutce mi s-a spus şi-am tinut de jos in sus Ca s-a dat gagiu deştept şi a luat Carpatu-n piept Ieşi-i-ar plozii pc strâmbe cu mintile date-n tumbe Am ţinut de sus in jos şi pe faţa şi pe dos Sa se-nchine lumea-n strada când or trece ca sa-i vada Din Bucala la Paris le-am tot spus şi le-am tot zis Sa iasa la drum de seara şi sa puna schimschi-n ţara Şi s-o tina in belele ca dihaniilc rele Degeaba m-am ţinut bine curge exilu din mine Din şurie cu tăişuri trase-n dungi pe ascunzişuri C-a venit cu potera sa ma ia din casa mea Şurie de implântat in pântece de spurcat Nu-i nimica ţin 'te bine Gheorghe ' Şi de-ntors din glezna mâinii ca in mucegaiu pâinii Nu-i nimica ţin' le bine Gheorghe ! GeorgeASTALOŞ Nu-i nimica ţin 'te bine Gheorghe ! Sa ma duca in subsoluri şi sa-mi dea cu turnesoluri Fantele de la anchete pus pe ochiuri şi omţete Ţin'te bine cât mai poţi ca sa treci sa-i vezi pe toţi Care ma umplu de borş ca matu de caltaboş Pâna-n fundu Bucovei unde ielele nasc zmei Şi care ma lasa lat ca pe-o zdreanta la uscat Sa le spui celor rămaşi c-ai vazut un bucovaş Stors şi jupuit de viu dând cu trânta-n caraliu Cu numar la butoniera scris cu ranga plutoniera Os cu os sa-i rupa şira ca-l ginise tllcândvira Când pe dos şi când pe fata de cu dis-de-dimineaţa Şi mai spune-le sa ştie c-a rămas in iasomie Ba in şale ba-n cotoaie sa ma rupa din bataie Ca un lujer de isprava tras in plumbi din plumb de ţeava Nu tu masa nu tu pat doar canale de spalat Ca nimeni nu ştie locu unde 1-a-ngropat sorocu 21 https://biblioteca-digitala.ro EVENIMENT Un desavârşit sculptor al eternului feminin discurs de recepţie Asemenea oricarui artist autentic, a vedea simplu notaţie de jurnal:Nu ştiu dacăDumnezeu ne-afocul după echivaleaza cu a vedea departe, iar lecţia lui Brâncuşi i-a chipul şi asemanarea sa, dar pentru mine Dumnezeu std reconfirmat faptul ca numai sintezele simbolice pot cu în toate. Savantul ne invita, probabil preventiv, sa privim adevarat recupera arhetipuri, imagini ale unui fa bulos il/o laolalta fr umosul estetic şi binele moral, sa nu confundam tempore, ca dominanta a trecutului utopic. Caracterul cercetarea unui domeniu cu apologia lui şi se situeaza, original al sculpturii lui Guguianu sta deopotriva în idee cât îi este posibil, pe o poziţie raţionali sta. Astfel, el con şi în soluţii. Astfel şi-a configurat o viziune şi un stil, stata ca ionienii, primitivii în general, aveau în raport cu ambele inconfundabile,bazate peo filosofieunde a exista zeii mai degraba o atitudine pesimista decât apologetica, nu este aidoma cu a fi. Mesajele lui sunt în mare masura deoarece aveau impresia ca aceştia s-au retras din lume şi veritabile glose despre condiţia omului şi umanitate, au devenit zei fa ra ocupaţie (dei otiosi). În asemenea despre creativitate şi perfecţiune. Considera, probabil, ca imprejurari, s-a produs un fe l de abandon, deoarece soarta omul este cu adevarat liber doar prin gând şi inteligenţa omului, implicit destinul artei, au devenit chestiuni şi cu siguranţa demiurgic doar prin creaţie. Structural secundare în raport cu propria lor vocaţie. DetaşaÎ de solar şi apolinic, face din elogiul fe minitatii vectorul unei creaţia dintâi, Cosmosul, Zeus lasa în voia altor zeitaţi, cordiale confraternitaţi cu natura. Nu o exalta din secundare, treburile lumii. S-a pastrat însa sacralitatea, perspectiva misterului, ca romanticii altadata, ci doar o dar cu unele corecţii şi nuanţari. Zeitati le fertilitatii şi ale respecta şi lucreaza permanent în sensul ei. Vedem aici opulenţei s-au substituit Zeului suprem. Am putea spune opţiunea unui lucid dublat de un spirit deschis spre lectura ca oamenii au devenit mai practici şi interesaţi de eficienţa poetica a lumii, în care simbolismul metaforei înlesneşte cum am spune noi astăZi. Teofaniile par sa se desacralizeze. accesul în metarealitate. Conceptul plastic al operei lui iar ceea ce intereseaza cu adevarat tine de viata., amor, Guguianu se defineşte în relaţie cu valorile româneşti sanatate şi alte îndeletniciri profane. perene ale genului şi, prin acestea, cu orizontul artistic Cu siguranta însa, în spaţiul arhaic, omul era A fi invitat la fe stinul artelor european deschis catre toate azimuturile. Desenele lui de eminamente religios. Evident nu în sensul conotaţiilor organizat anual de catre Centrul de sugestie monumentala exprima, cu verva inepuizabila contemporane. Prin religios el înţelegea o interrelatie cu Cultura George Apostu şi la Simpozionul imprimata amplitudinii duetului şi accentelor de culoare, realului, încât Eliade îl numeşte chiar pe acest stramoş naţional de estetica este, desigur, o o strategie a esentializarii. Dinamica liniilor viguroase mitic, insetat de real. Gustul vieţii avea prioritate ca onoare. A participa activ, implicat la configureaza prin curbe ample şi structura morfologica regretul ca viaţa e prea scurta. Se pare ca adevarata religie manifestari devine însa o datorie. Simpla impresia de mişcare şi ritm. Astfel, desenele lui devin a aparut dupa ce Dumnezeu s-a retras din lume. Religia ar evocare a numelui acestui stralucit veritabile poeme grafice, muzicale, crochiuri vitale pentru fi,3.'iadar, invocarea unei absente şi regretul indepartarii maestru al sculpturii contemporane viitoarele compoziţii sculpturale. sale voluntare. La Guguianu, compoziţia Pieta, sugereaza genereaza o responsabilitate şi, o temporara desparţire care creeazapremisele rcîntâlnirii compensativ, o substantiala satisfacţie. O alta fo rmulare poetica eminesciana, credinţa cu fiuliubit în rugaciune.A evoca echivaleaza cu a crede. Editia din 2007 a avut, ca întotdeauna, zugrăveş/e icoanele-n biserici, are darul de a sugera Or Marcel Guguianu face o in vocatie cu virtuţi de ritual. solemnitate şi fa st, stralucire şi, totodata, dimensiunea metafizicaa sacrului,dimensiune polivalenta El invoca potentialitatea regretului colectiv ce parc a fi un impresionant firesc. Întâlnirile cu şi eterna a artei. Sigur, conjuncţia dintre sacru şi profa n substantaunei posibile iertari. Gândirea merge înainte cu studenţii, prezenţele de marca, caracterul face obiectul dezbaterilor filosofice şi mai puţin al adevarat doar atunci când revine în zonele prin care a mai elevat al intervenţiilor distinşilor comentariului de expoziţie. Oricum, ideea sacralitaţii pare trecut. Principiul repetiţiei a fo st invocat şi de Heidegger pahicipanţi, emoţia plina de respect a fi consubstantiala n"'iterii şi evaluarii estetice a operei. în Sein und Zeit. Ideea fo rmulataabrupt şi scandalos, pentru resimţita cu prilejul pelerinajului la Problema originilor artei a angajat dezbaterea de la unii, de catre Nietzsche, Dumnezeu a murit, parea o Stanişeşti şi caracterul colocvial al presocratici încoace, pâna la Heidegger, Blaga sau Eliade, renunţare la transcendent. Arta este, în viziunea lui Hegel, evocarilor au însemnat enorm pentru astfel încât fiecare a simţit permanent nevoia unei desfaşurarea a ceea ce a existat mai înainte ca spirit. mine şi pentru toti cei care au conturat clarificari, cu sentimentul ca, paradoxal, cu cât definim Obsesia originarului i-a preocupat pe toti modemii care liniile mari ale destinului lui George mai nuanţat conceptul, cu atât simţim efectul dramei de a au acceptat fo rmularea lui Hegel privind metafora Apostu, fie ca unii I-au cunosc! direct, fie ramâne mereu în teritoriile amagitoare ale aproximaţiei. creatorul-Sisif, harazitsa tot urce piatra în vârful muntelui, ca au avut acces doar la exemplara lui Mircea Eliade, privind operele lui Guguianu la Paris, opera. a exclamat oarecum sibilinic şi curios ca artistuldin Bârlad Cu atât mai mult emoţiile s-au este un moralist imoral... Guguianu n-a mai avut timp sa-i amplificat, cu cât între participanţi s-a dea replica în sti lu-i caracteristic, dar nu a uitat sa faca o statornicit o veritabila solidaritate şi prietenie intelectuala. Un premiu purtând sigla de autoritate a Centrului Apostu, primit alaturi de alte doua somitati culturale cum sunt profesorul ieşean Alexandru Husar şi scriitorul european George Astaloş genereaza pentru comentatorul de arta obligatii suplimentare şi naşte, poate utopic, ideea unui posibil album-studiu dedicat lui Apostu. Aici şi acum, multumesc inconfundabilului actor şi manager cul tural Geo Popa, echipei sale profesioniste pentru distincţia acordata şi voi evoca personalitatea unui alt sculptor notoriu, prieten de aspiraţii artistice comune şi de slujire devotata a valorilor artei româneşti de ieri şi de astazi : Marcel Guguianu. Provenind amândoi de pe aceleaşi meleaguri, ei sunt mesagerii toposului moldav a carui valoare şi semnificaţiene va calauzi spre veşnicia triadei Binelui, Frumosului şi Adevărului ... 22 https://biblioteca-digitala.ro EVENIMEN1 Un desavârşit sculptor al eternului feminin sa o pravalcasca în tina realului spre a o lua mereu de la capat. Putem fo losi insa, poate mai motivat în cazul creatiei lui Marcel Guguianu, metafora desprinsa din mitul lui Py gmalion şi al Galateei. Harul il fa ce pc inspiratul sculp tor sa disloce trupul ascuns din strânsoarca rocii de marmura şi sa elibereze fru museţea Galatcei. Cel indragostit de propria lui creatie invoca divinitatea şi, astfel. Galatcca se trezeşte miraculos la viata. Prin rugaciune şi implinirea ei, Pygmalion a creat insa posibilitatea de a o pierde .. Esenta artei este poezia şi o identificam ca prezenta în toate fonncle de expresie artistica. Cu atât mai mult în artele plastice despre a caror muţenie ar trebui sa mai discutam. Distinctia dintre existen(il şi devenire, timp profan, timp sacru şi eterna intoarcere invita la acceptarea termenului de profim in raport cu propria stagnare, ignorare a devenirii. În acest caz, sacrul arc virtutea mobilitatii. De altfel, în Le sacre et le profane (Gallimard, 1965) se consacra ideea ca prin participare rituala omul devine contemporan cu timpul mitic. De aceea, cred ca cele mai multe dintre interpretările sculpturalc ale lui Marcel Guguianu fo losesc mitologia doar ca pretext al dezbaterii unor enigme despovarate de posibilele corpul uman este reprezentat nud, mai ales in cazul Selene, Aurora, Amurg sunt opere de un exceptional efect constrângcri ale contingentului. Prin mit se produce o personajelor mitologice. Este cunoscuta ca un exces provocat de aura de lumina ce contureaza corpul in spaţiu. ridicare a omului, iar notiunile de sacru şi profan asociaza intenţia unora ca, dupa moartea lui Michelangelo, sa lmponderabile zboruri, asemenea lucrari sugereaza un al treilea concept, acela de hierofanie. Acesta este actul adauge protecţii vestimentare personajelor din zbaterea dramatica a soarelui de a învinge intunericul şi prin care se manifesta sacrul. in context, iata o observa tie compozitia Judecata de ap oi. Ar fi fost un sacrilegiu, nostalgia luminii in fa ptul serii fa ţa de bucuriile zilei ce cliadesca cutremuratoare: Daciisacru/ nu s-ar manifes ta, desigur. tocmai se stinge. Momentele de desprindere dintr-o omul uu ar putea lua cunoştinţd lle el Însuşi. Arta Eternul fe minin este atât de des invocat în relaţie cu condiţie şi trecerea într-alta detcnnina perceptii in registrul mijloceşte relatia dintre profanitatca timpului şi opera sculptorului Marcel Guguianu, încât trebuie privit dramaticului. Aşa trebuie privite şi le/ele sau Ciocârlia, sacralitatea naturii cosmice. Cele doua moduri de a fi in ca o realitate complexa, polivalenta şi oricum ca o desprinse din mitologia populara românesca atât de fe rtila lume, sacrul şi profanul, au devenit, inevitabil, teme de pennaneţa umana. El trebuie raportat la o complexitatea şi de marcata simbolic, încât pot transmite in spatiul uni reflectie filozofica, dar şi de expresie artistica în toate de elemente privind natura biologica a omului, portretul versal eresuri de o perenitate milenara. Nu intâmplator fo rmele ei de manifestare. sau psihologic, valorile ideilor şi mediul unei culturi. aceste pasari ale soarelui cânta sub cerul lumii la Banca Deşi se declara deseori, spre deliciul revistelor Simţind imposibilitatea unei definiriabsolute, vechii greci Mondiala, in colecţia Madelaine Coutess Galery din New mondene, un as în materie de etern feminin, artistul ştie au imaginat mai multe zeităţi spre a contura imaginea York şi la Fundatia John F Kennedy din New York. prea bine ca orice vulgarizare a temei poate genera impresia desavârşita.a frumuseşii fe minine. Astfel, Pal/as Athena, Invariabil, sugestiile muzicale ţin de sonoritati astrale şi, de derizoriu. Unii prea grabiti considera ca cele patru Artemis şi Afrodita, prin însumare simbolica, pot defini cum crede artistul, de ritmul apocaliptic al Boleroului casatorii ale sculptorului ar fi semnul unei superficiale imaginea grecilor despre frumuseţe. Eternul fem inin ravelian. Muzicalitatea fo rmelor unduioase ca un madri atitudini în raport cu misterul feminin. Eu consider ca presupune mereu valori complementare: voluptate şi gal medieval, ritmica volumelor creeaza impresia unui lucrurile stau tocmai invers, deoarece nimeni în afara unui castitate, dăruire şi abandon, virginitate şi maternitate, cântec al apelor molcome, ipostaza a chietudinii. Nu avem creator autentic şi inspirat nu poate depune o mai profunda egoism şi scarificiu. in fapt, eternul feminin poate fi niciodata sentimentul de involburari tragice, ci doar de marturie decât operele sale. Unii confunda nudurile oricândpus in relatie cu armoniauniversala. În plan strict bucurie a spiritului înfraţita cu veşnicia. sculptorilor cu nişte frivoleipoteze asupra corpului uman sculptura! s-a ajuns la un ideal de frumuseţe fe minina, La Marcel Guguianu, perseverenta in continuitate din perspectiva exclusiva a senzualitaţii sau a erotismului. astfel încât anticii Polictet şi Lisip au stabilit canonul devine o virtute, o opţiune intelectuala. Stie bine ca Or senzualitatea este doar un element din acest miraculos proportiilor ideale. Apoi, în RenaştereVitruviu, Pierro monotonia poate deveni oricând un belestem şi, de aceea, cosmos numit fe meie. Celelate elemente ţin de eternul delia Francesca, Leon Battista Alberti, Albrecht Diirer, un ochi atent va avea acces la cultura diferentelor. Stilistica fe minin, de tandreţe şi gratie. El însuşi a glosat asupra Leonardo da Vinei au invocat armonia. Operele lor privesc se poate repeta pentrua genera o inconfundabila amprenta temei, modelând trupuri suple, etansate ca nişte pasari în corpul fe minin ca expresie a perfecţiuni divine. a personalitatii, atitudinea va fi diferita întotdeauna. zbor avântat, iscodind în labirintul materiei spre a Admirându-1, artistul, poetul, amantul au acces la Modelator plin de har, a dobândit arta modelarii lutului, descoperi inefabilul şi permanenţa. O fe meie dezbrilcatil, idealitate ... Are dreptate Maestrul Guguianu când se re ştiinţa de a pregati şi utiliza tiparele, concomitent cu (nudul pictorilor, al sculptorilor) este opera ei completil. fe ra la profesiunea sa de credinţiicu privire la statornica abilitatea de a ciopli direct în trupul mannurei şi a şlefui Sau, intr-o alta formulare, Guguianu afirma: Am un cult cultivării motivului fe minin suna definitiv: Nu pot sil-i bronzul. in fa pt, privindu-1 cum lucreaza, ai impresia ca pentru trupul fe meii, dar şi pentru interiorul ei. Am descopilrfr umuseţea corpului decât cutreierându-i oficiaza intr-un altar al solitudinii. Daca în pictura lu armoniza/ aceste sentimente şi am dat valoare atât sufletul... Şi a fllcut-o cu statornicia celui care trăieşte mina iese la iveala din amorful mineral al culorilor, in fr umuseţii corpului, dar, in primul rând, fr umuseţii ambiţia perfecţiunii. Aşa se explica reluarile sau variantele sculpturaea deseneazacon ture, gencrcza umbre şi, in totul, spirituale, filril de care cea dinlâi calitate nu e�istil. aceluiaşi motiv. De pilda, o lucrarea la care ţine imens sugereaza potentiale revelaţii. Mitologiile lui subiective Subiectele mele au fo st Medila{ia, Nostalgia, este Dalila, poate pentru caracterul ei duplicitar, viclean. se motiveaza prin palpitul imaginaţiei şi se obiectiveaza Maternitatea. Ele nu-şi puteau sil-şi gilseascil expresie Prima lucrare apartineMuzeului de Arta din Galati, o alta prin substanta estetica. decât in fo rmefe minine. Femeile mele au fo st una singurii: se aflala Arandjelovac, Serbia, in fine,o alta la Muzeul in Femeia. aer liber de la Arandjelovac, de data aceasta o viziune Valentin CIUCA Trebuie aici şi acum lamurita problema nudului. monumentala de peste 1 O tone, o performanţa de arta, dar Împreuna cu Hans Biedermann vom considera ca şi de tehnologie. Aşa se întâmpla şi cu Se/ene, Ciocârlia, goliciunea reprezinta în sens simbolic starea primara a Clio, Pieta, Antineea, Muzii, torsurile fe minine sau oamenilor, fiind excluse diferenţierile sociale şi ierarhice. metaforele Armoniei, Ti nereţii, Nostalgiei, Salomeei, Ritualurile de iniţiere sau de adoraţie excludeau Euterpei. vestimentatia. in ritualuri,omul trebuia sa apara pur ca un Reţine atenţia prin subtilitatea cu care exploateaza nou-nascut. Este evocata astfel, ca la adamiti, inocenta efectele de lumina directa pe suprafaţa marmoreana sau primordiala. Un Paradis inainte de caderea în pacat. in de bronz a operelor, atunci când st.aruiesa afle echivalente Renaştere, prin recuperarea orizontului cultural grec, plastice unor fe nomene cosmice. Astfel, Ziua şi noaptea, 23 https://biblioteca-digitala.ro POESIS Ovidiu GENARU Tunelul Trec prin tunel şi luminez cu sânge pazitde câini electrici, capat n-are, acest coşmar fo rând subsoluri acest tunel al noilor suplicii prin roca unui timp ce nu mai curge, strapuns prin suflete în aiurare. în lanţuri prins şi încleiat în noduri. O toba bate: a foamei şi a fricii, Plângându-şi amnezia, lumi întoarse iar primul toboşar, cu polonicul pe dos, aduna în gamele sila. Coduri împarte zeama sociala. Un Da Vinei oculte ard sus şi jos sub metatarse. malefic proiecteaza dom ridicul, Pânze de somn acopera vagi chipuri cu somnul cimentat la temelie. de somnambuli cu sufletele arse. Nu scapi din buncar. Doar cu dricul! E-un miros de statut şi de nisipuri Mai e puţin, dar mult, nimeni nu ştie; ca de fu ndaţii mari de piramide; tunelul râmei duce-n umilinţa; prezicatoare-ntepenite-n nituri pâine şi circ. Sloganuri. Şi trufie stau în genunchi pe coji acide; în primul cerc. În ultimul, cainta, salvarea din tunel nu-i înainte, şi dislocari în celelalte şapte, se tânguie aceste false Danaide. fiinţa fracturata de fiinţa. cercul dintâi se reazima pe podul pava! cu suflete; e monopolul Sunt hotarât: dau dinte pentru dinte, O, tu, ţesut de mucegaiuri coapte! celor din vârf, al lor e codul nu-mi vând nici ochii nici rarunchii Gunoaie frematând! Plina-i gamela ca sa pastrez în mine cele sfinte. cu zoaie neagra; şi pleaca noapte, din tata-n fiu. Voi bântuiţi subsolul diseminaţi în şoareci; sus e ciclopul Cârlige, laţuri, menghine, şi frânghii şi vine iaraşi noapte; sentinela acestei peşteri şi paznic la navodul atâma-n cuie pe mai multe rânduri, se pripaşeştepe furiş în gura, pentru smuls limba, degete şi unghii fllcându-mi prizonier cuvântu-acela de care ţi-am vorbit la gura gropii, unde ard veşnic sa întreţina fo cul şi un burghiu de sfredeli!în gânduri. ce-ar denumi şi scârba mea şi ura; Bibliile sfinte ale Europei. Sunt dus în lanţuri ca un surghiunit linguşitori-şi ling cu dragoste catuşa; prin subteranele cofrate-n scânduri spirit ţestos; şi, oarba, semnatura! Dea, Domnul, sa traieşti,sa ai norocul! Veni-va înger ca sa va dezlege de o echipa de perforatori în zid: Tu ai un deget vânat strâns cu uşa, de acest blestem şi sufletul şi locul. pe orizontul de ecrane vad obrazul tu, Doamne, aici; Lumina şi Florenţa apostolului de la Maglavid. sunt utopii; a noastra-i doar cenuşa; Mi-e tot mai frigîn ţara fllra lege vecina Asiei; cu doliu-n poarta, Mulţi sfinti linguşitori, când este cazul, Dante-mişopteşte: observa coerenţa mi-e lot mai cald în patria mea rece. spala cu ceara calda rana, vaier, acestor duhuri prinse în navodul sa fie linişte cum a prescris ucazul: abil tentaculat: aceasta e esenţa; Au nu auzi? E îngerul la poarta ... nu tremure vreo lacrima prin aer! Cisteme cu lavanda-mproaşca hoituri mutilate de-un bomfaier şi nu e cheie pentru nicio broasca; soldati cu cap de lemn şi bici de plastic plesnesc gravidele sa nasca. Dresorul îşi aţâţa prada. Spastic, deja mi s-a înfipt un tub în nas, şi-n carne roade un cuţit elastic, deschizator de vene pentru muls şi ras de vlaga; în purgatoriu! de pelagra, din nume doar un numar mi-a ramas. Hârdau la dreapta şi la stânga, acra, adapatoare ca sa-ţi bei cucuta şi raţia de înjosire macra. Cu un sigiliu mânuit de-o paparuda sunt însemnaţi pe omoplat proscrişii; mi-e sila, ca de-o trâmbiţa în buda, de vocea ei de baba cu decizii. Se-aud comenzi şi ritmuri sangvinare, se picura sul furie pe incizii; :; o.� &aiutărl din �B acău 24 � � L------� https://biblioteca-digitala.ro POESIS Nicolae MIHAI Farduri printre cicatrici Litotă În alaiul timpului bolnav O alta speranţa va împodobi mâine dor pâna şi cuvintele visul meu, aratând lumii haiducile prin padurile cum pasari înfricoşate se vor fu rişa fu mului de eşapament pc sub ramuri bântui te ca ar fi evadat din puşcăria municipala. straiul florii de salcâm Aplauzele vor fi scoase în afara legii, c cemit cu praful iar paianjenii, liliccii vor fi singurele ncgrclor margaritarc podoabe pc obrazul omului de rând. O vina Caderea unei fr unze arc poate şi urâtul mineral nu va mai supara pc nimeni, iar mirosul cu mirosul de scorbura smog va fi mereu o placere dorita batrâna invitat cu trâmbiţc şi binecuvântata doar de invazia muştelor în wcekend sau de sarbatori egoiste. la cina În spatele ghetourilor ploile batute cu pietre (precum vorba unei ploi vor acoperi cu plânsul lor geamurile cazutc acide: "Da-mi, Doamne, în agonii racoroase. vânt la prova, nimicitor de case şi-aceeaşi agonie În sfărşit gunoicrii vor incarca în tomberoane de culori, de gri - venin Din jurnalul unui pescar dorinţele abia stârnite transportate mai apoi şi plâns mirositor de oase") la capatul strazii principale, acolo unde lui Sergiu Adam se sfărşeşte de fiecare data plictiseala unei zile . .. . am vazut domnule fluturi în pielea goala surghiuniţi de marturisirea unui ochi lipsit de martori (urmeaza o pata de cerneala ...) regina bălţii pe care toţi o socotira pierduta Gipsy Quasimodo desena prin valuri respiraţia noastra De ce nu crezi ca şi cânii poarta semnul asfinţitului zdrenţuita de atâta pânda - pot da uneori buna seara. pe obraz realitatea dulce amaruie mulţimea îl petrece în hohote - a unei zile de iulie În ochii lor poţi frunzari vânzatori de cenuşa scrisa cu acul de pescar la întâmplare o lacrima îl cred nebunul oraşului în stare sa înece într-o lacrima un cuvânt de alint, o mirare. paznic peste întunericul din biserica crapul condamnat la batrâneţe cine nu I-ar crede vazându-1 aşa Pentru un codru de pâine, cu clopotul uimirii de gât atârnat se bucura ca nişte copii. Fara sa puna intrebari îmbatrânesc la umbra Clipa de gratie unor vorbe bune. umbre şi sunete stârnite de zborul unei pasari sunt costisitoare poeme în valea adâncă Vinerea Mare miresme ce se fac auzite pentru cei care vor sa auda Obosiţi Veşnicie pierduta nicaieriul la îndemâna ochii tai cauta ploii adapost târziului grabit şi o anumita confesiune purifica sonor întinde o mâna celui ratacit echilibrul La frontiera celor patruzeci de zile, iar ştiutul pas încape efemerida când sângele devine, pentru totdeauna, sub o litera ori sub o frageda parca o mie de lancii oprite o amăgitoare, nevrednica târâtoare, frunza e clipa de graţie când cântari din zbor par mirate mesaje date de-a dura iese tata în faţa casei şi tace poţi prin baltoacele negre cât îl ţin puterile, în dreptul unui trandafir în palme ca pe o palarie arsa de soare ghiftui! de frumuseţe şi veşnicie trecatoare. o lacrima ce nu le mai ţine minte magii un punct graitor însemnând s-au strâns de pe drumuri şi picheteaza Merge, mai apoi, în spatele bisericii, numara întreg universul prefectura îngropaţi până la gât în uitare lacrimele unor rude şi prieteni apropiaţi, dupa care, adunîndu-le cu matura şi fllraşul, le arunca credincioşii dau buzna în restaurantul garii împreuna cu restul lumânarilor, în lada şi se înfruptavinerea mare din disperare de gunoi a lumii pe datorie Frigulîi îmbată trupul şi urechile surde. iar tribunalele internaţionale Între timp, întunericul a început sa faca dau un verdict categoric: Bacovia rămâne multa galagie, iar tata,grabit, mai apuca sa spuna: singurul hibernal înnoptat sub ghilotina Ce ştiţi voi, dragilor, cum îmi cheltui eu nopţile torenţială a ploii ori deşertăciuneacare nu îmi mai aj unge? 2S https://biblioteca-digitala.ro INSEMNARI Scriitorii de azi ra/e Închise" în care fiecare traieşte cum spunea Eugen Uricaru însuşi, fer icit doar propria sa plaSmuirc, Supunerea a început din clipa in facând necunoscutul - palpabil, care tot mai mulţi oameni au fo st de transfonnând irealilatea in reali late, acord ca important este .,sa treci minciuna in adevar; toţi cei din puntea, chiar daca ar trebui sa fa ci o Vladia sunt nişte .,tulpa" ai înţelegere cu el, administratorul Aceasta carte este o propriilor nascociri, victime ale Infernului. De cele mai multe ori, " reconstituire afectiva şi nu istorica capacita�i lor de iluzionarc. nici nu-ţi dai seama ca, de fapt, il a unor evenimente tragice,petrecute Într-un roman din 1989, IA aj uţi pe el sa o treaca. Singur n-ar fi ..., era o propoziţie dupa terminarea celui dintâi razboi anii treizeci reuşit niciodata. De multe ori nici mondial. Mi s-a parut firesc sa profetica pentru lumea din tu". Un roman excepţional, despre încredinţez unor personaje din Supunerea, ultimul roman, din lumea în care, în adevar, am trait şi romanul Aşteptându-i pe învin 2006,şi pentru cititorul sau de azi: poate mai traim. gdtori povara desprinderii fa ptelor "0 alta.viaţa în aceeaşi lume este din real pentrua le trecein imaginar. imposibila".Tot acolo, cu alte tinte, Toate cartilelui Radu Cârnecl, se poate gasiun fragmentcare spune de la Orgii şi iarbil (1966) la Amnumit cartea Memoria deoarece la izvorul sau grecesc mnimi - me ce şi cum se întâmpla cu cele doua Pasilrea de cenuşd ( 19&6), Sonete moriaeste umbra cuvântului mnima revolutii - bolşevică şi democratica şi Cântarea cântarilor (rc)editatc - la trebuie sa faca fa ţa Petra dupa 1990,ilustreaza una dintre cele - loc insemnat spre a aminti de care cineva care nu mai este. Ce altceva Maier, personajul central al mai importante directii de este o pagina de carte daca nu un romanului Supunerea. Iata ce zicea, dezvoltare a liricii noastre con loc plin de semne spre a aminti?'' În în urma cu ani, un ,,revoluţionar de temporane,unde se regasesc virtuţile profesie" unui tânar arivist (şi ce versului clasic", recuzita acestuia, aceasta nota catre cititor, prin care " " Eugen Uricaru deschide textul simplu este sa-i treci, pe ambii, pe unde "podoabele (rima, ritmul, romanului Me moria, se afla, info nd, scena politica de azi): ,,Aţi venit pe dcdicatiile, mottourile, vocile, esenta intregii sale creaţii, din Uricaru? Mai întâi pentru fru dragoste de pe vremea valsului; lume la de-a gala, cine a trebuit sa decorul, grafica etc.) joaca un rol teritoriul fictiunii ori din cel core museţea tarâmului utopic pe care îl profesorul de naturale Creicu şi-a moara, a murit, cine a trebuitsa zaca important; Radu Cârneci spondent, al realitatii supuse propunea, pentru cautareaunui sens nascocit teoria cu fluturi", in puşcarie, a zacut, cine şi-a cheltuit exploreaza un mod de expresie " al existenţei, in primul rând, in acea viaţl luând în piept toate greutatile tradiţional" in perspectiva temporalitaţii istorice: Despre Mihalceanu şi-a gasit rostul in " purpura ( 197 4 ), Rug şi flacilra competiţie" dramatica a cu mesajele directorului", inginerul şi nenorocirile începutului, şi-a orizontului pecare 1-a deschis ceea " " (1977), Antonia. O poveste de noaşterii care angaja toate Başaliga se pregateşte tot anul fllcut doar datoria. Acum veniti voi, ce a numit altadata neoromantismul personajele cartii, pentrusug estiile cu norocul vostru şi v-aţi nascut la literaturii noastre actuale. Fapt dragoste ( 1978), Mierea (1978), pentru clipa iluzorie a unui trans " prin care lumea imaginara viza port de vin catre Comana, Copaciu vremea potrivita şi singurul lucru semnificativ, "poetica din Pasilrea Aşteptându-i peînvingiltori ( 1981) , Vladia (1982), Memoria (1983), textura celei reale, in s�it, pentru are convingerea ca va tranşa de de care sunteţi in stare este sa va de cenuşă, de exemplu, îşi dezvaluie 1784. Vre me În schimbare (1984), incercarea de a reabilita un anume partea sa connictul ascuns cu sui ţi cât mai sus, in fr unte, ca specificilatea prin raportare la alta Stdpânirea de sine ( 1986), Glorie romantism prin "miza" sentimen Başaliga, Vicol Antim cauta un paduchele. Şi pentru ca nici nu "poetica", aceea a generatiei '80 ( 1987), IA anii treizeci ... ( 1989), tala a cartii.Toate aceste calitati ale inexistent aerodrom, Gelu Ravac, trebuia sa staţi la puşcaric, cum am intr-un sonet ce se dedica Pentimento (2000), Navigare primului volum se transmit integral ultimul venit, o descopera pe stat noi, şi pentru ca nici nu trebuie Magdalenei Ghica; Sonetul XXVIJJ (200 1 ), Supunerea (2006). în Vladia; in plus, scris la vârsta Antuza, dublul" soţiei sale sava daţi viaţa, sa va varsaţi sângele, marcheaza acest transfer al " cum au fllcut-o alţii, mai buni sau generaţiilor, care inseamna, inainte Toate cartile lui Eugen Uricaru maturităţii, acest roman depaşeşte disparute: aici, in Vladia,,,se poate mai rai decât mine, cu am fo st de toate, modificarea perspectivei sunt locuri pline de semne spre a valoric atât prima carte, pe care o întâmpla tot ceea ce ai vrea sa se care aminti pentru ca, iata, fie ca scrie rescrie, cât şi celelalte volume ale întâmple". Existenţa tarâmului in acelaşi rând, şi pentru ca nu asupra realului şi dinamitare a proza fan tastica, roman istoric sau prozatorului. Vladia este, in fond, imaginar, fiinţ�rea lui dincolo de trebuie sa va roada fo amea, sa tuturor conventiilor; ruptura este un roman sentimental a carui limitele posibilului, ale realitatii, dormiţi in birouri, sa fa ceţi evidenta şi irevocabila: Cuvântul roman-parabola, nu paraseşte un loc " colectivizare, sa bateti stâlpii cu violent izbind in rele/ precum un şi un stil pe care şi le-a asumat inca premisa seafla intentativa autorului intr-un cadru al idealita�i iluziei, de la volumul de debut; adevarurile sau de a regasi statutul originar al provoaca o chemare perpetua a mânagoala, sava plesneasca ţeasla bici cu pleazna de-acuzare/ gemând din amintitul avertisment la lectura unor cuvinte pe care sensibililatea spiritului catre propria sa creaţie; de gânduri pentru ziua de mâine, sa cuvântul, dens de-atâta sare,/ sunt urmatoarele: proza este o moderna pare a le fi repudiat, fiecare locuitor al Vladiei este un va ţineţi cu ghearele şi cu dinlii sa dinamitând la ziduri şi zabrele/ reconstituire mai mult afectiva, parasindu-le sub crusta groasa a Pygrnalion îşi creeaza propria nu greşiti şi sa pierdeţi tot ce s-a Desculţ cuvântul: pas şi intrebare/ " care "povara substanţei epice o poarta, prafului romantic: iubirea şi iluzia. sa Galatee in a carei imagine câştiga! in revoluţie pentru ciJ nu fllra joben, cravata sau inele/ din ;" parte, personajele care trec O stare a poeziei lucrurilor de proiecteaza tot ceea ce îi agita ştiţi cum evolueazd o revoluţie care tâmpla-i scaparând cuvinte grele/ la dintr-un roman in altul, iar altadata. este ceea ce transmite, la sunetul: Vladia este o suma a se fa ce pentru prima data aşaşi aici, Secolul cu zilele amare!.../ (Cine eşti pentru transferul in imaginaral fa ptelor nu primul nivelal leclllrii, luminacre iluziilor !iecamia, iarcunoaşterea ca n-a trebuit sa înduraţi tu sosind fllra podoabe/ in mâna se fa ce decât pentru a oferi un sens puscul ara a Vladiei, o lume structuriisale labirintice nu se poate nimic din toate astea, vi se urca doar cu sabia de aer/ şi vorbele realitatii. În toate cartile lui Eugen conlaminatairemed iabil de "boala" realiza decât acceptând tulbu sângelein capşi faceţicrize isteric,de facându-ţi-le roabe/ zideşti pe Uricaru cele doua planuri sunt trecutului; pentru locuitorii ratoarea,"periculoasa lipsa de de personalilate". mlaştini un castel de roua/ strângând convergente pentru ca Vladia - acesteia, trecutul real sauimaginat explica�i fireşti, logice". Şi pentru Câta istorie şi cât prezent în versu-ţi omenescul vaier/ şi " închide acest fragment? Biografii, desenând cu fruntea Luna spaţiul epic de referinţa din primele urma sa devina singura perioada a trai,pasarea rara a iluziei arenevoie romane ale prozatorului - nu este fe ricita ori demna de incredere in de o colivie cu zabrelc de argint; istorii, oameni, Estul cu revoluţiile, Noua!?... )". nici realitatea imaginarului, nici viaţl lor". Fiecare traieşte cu iluzia vila Katerina, Crama, gospodaria lagarele, inchisorile, coloniile, Poezia lui Radu Câmeci este reeducarile, simbolurile sale. Sau, una a starilor pe care le descopera inchipuirea realitatii, ci o identitate sa şi to� cu trecutul unei poveşti de Adamilorsunt astfel de ,,mediinatu- care este reala şi ireala in acelaşi scenariile succesive ale miturilor timp, cele doua atribute vechi şi noi din primele carţi, "prezentilicându-se" in func�e de precum şi cele ale dialogurilor, unghiul şi calitatea privitorului monologurilor şi ale invocarii (cititor şi narator), câta fic�une,atâta momentului Genezei din cartile de realitate in romanele lui Eugen dupa 1980; de pilda, ideea de iubire, Uricaru. dintr-un poem al volumului Reperul prozei din anii '80 a Pasarea de cenuşiinu reprezinta atât lui Eugen Uricaru este, incon conceptul, cât starea pe care o testabil,romanul Vladia, darcar tile provoaca intrezarirea esentei comunica intre ele pentru ca, iata, ascunse in sentimentul erotic, dupa Vlodia este o datorie" pe care aceleaşi reguli ale convieţuirii perici " prozatorul o avea de platit primului cu scoica; poetul închipuie un sau volum, Despre purpura, ca şi spectacol fa stuos al acestor stari, intâmpinarii entuziaste, aş zice, a proiectate la scara cosmica, in acea criticii care, comentând apoi zona a ,.purgatoriului" de dincolo de infernul" contingentului şi de celelalte �. a pastrat o nostalgie, " uneori.,secreta", alteori marturisita, dincoace de "paradisul" ideilor; pentru acel spaţiu epic in care stralucea purpura Vladiei. De ce a placut acea prima carte a lui Eugen 26 alutărl din 'Bacdu :i � - �------_j� https://biblioteca-digitala.ro ÎNSEMNARI Scriitorii de azi din Arborele chinuit de miresme, ca şi poemeledin Cântarea cântilrilor, provin dintr-o aceeasi substanţa şi dialectica internaa acestui spectacol se constituie in orizontul aceleiaşi este afirmarea din negaţie, ivirea semnificaţii: erosul dobândeşte, formei din inform, a viu lui dinamorf, aici, concreteţe, dialogul suav cu reperul mereu invocat fiind geneza ideea devine comunicare cu un "personaj", uimirea şi leganarea erosului intr-un univers al tuturor " " fragezimilor; iata-1: ... de peste lot imateriala se sublimeaza in ardere, " miresme ne-mpresoarnl cu voaluri vocilepoetului, criticului şi orbului dulci in aripa u�oarnl polenuri vii, sunt înlocuite cu cele ale mirelui, ca nouri de placere,/ purtându-şi miresei, regelui şi de "corul auria loravere/ spre fe cundări, - ca barbatilor"; tonalitatea imnica, deşi lumea sa nu moara! de peste tot inca prezenta, este dublata acum de miresme ne-mpresoara - 1 din aceea elcgiaca, ga. https://biblioteca-digitala.ro POESIS Fuga Violeta SAVU tuburi topite muzica rara gravitaţie privirea mea inspira timpul trecut batai dupa o uşa veşnic inchisa nu vei înfige cuie în talpi sângcrânde aş fi vrut sa ma vezi cât eram de fr umoasa Pustielnica zi cere viol etc cu veşminte de eşafod Dedublare şi acre de grand - dame cu un puls de balada Repetate tradari le tale îmi tremura trupul când îţi muşina inima cu mai port inima ard potolit şi revolta cea mare depaşea firea adânca alta nemurire nu ştiu Cade o stea şi-un surâs sa vina cu rana deschisa întristat peste dualul amin. tu lasa-ti haina Împarate, ca un fu lg peste marca bat în uşa ta nestemate. în care ma sting Deschide camera Samba. atât de uşor Amon cu pelin de inima, Poem de iubire inca nu-ţi este fr untea brazda ta şi nu ai cunoaştere câte rani îmi pot mari cutezanta. Tinerete de sânziene pe sân ii mei voi coborî noapte şi nori albi eliade sed De-aş fi fost. .. îţi voi pune pe degete ma voi inalta la şoldul tau doar sa-mi ascund faţa plina de lacrimi mergem pâna departe? de-aş fi fo st o midincta amuzanta şi cocheta prcaplin de dragoste vocea mea stinge tumult nu mai exista. carare lânga lanuri de cicoare rara mirare scapare ti-ai gasit între stânci de la om la aproapele. sigur m-ai fi iubit o vara şi durerea ta o porti într-un clopot sa mergem dar nu sunt decât straina nu ştiu mai departe sa arat cum e dragostea mea unde nu se mai calca de amoruri pe razoare suferinţa îmi şade cuminte într-un racnet de leu decât împreuna. nu ştiam ca-n sarutare gura mea s-a istovit de rugaciuni e şi gust de inulina prin mijlocul inimii sa nu te mai simt Dumnezeu Pieta îşi va încâlci barba peste strângerea noastra de mâna. cu petale de crini bunica pe drumul de întoarcere îmi ştergea de pe buze ne vor întreba trecatorii Dialog alb-negru roua înroşi ta de coltii mai e mult pâna la stâna?" " furioşi lorzmei - Omule negru, o fa ta trista Este ascunsa la tine în beci. O moartecu Cliff - Da, Zâna Alba. Nocturna Tu vrei în lapte sa o îneci?' Daca într-o zi voi trage şi eu un as de pica îngenuncheam în trupul barbatului - Fata e tânara şi n-are iubit. Aş vrea sa fievara torida sa port rachita roz ca-ntr-un templu pagân Pe care ţi-au cazut privirile când mergeai apasat iar el îmi presa inima - ştiu, ZânaAiba. Spre biserica unde nu se mai ţin liturghii de duminica. într-o amintire straina Eu mâine o-nghit. şi odata cu gestul meu prin care voi fa ce Metallica eu nu mai tin minte decât Alegere ma voi întreba câte idile ai mai cladit pe ruine minciunile frumoase despre Câte femei ai mai iubit cu aceleaşi culori în cuvinte o catifea care învelea Cum le-ai lasat ridicându-te ca un plop dimineaţa. sarutul trivial tremurul perdelei dinaintea întâmplarii o imagine alungi ta a unui zeu sfidator nesfârşitîmi condamna la moarte blândeţea Semn creştin Fluturele greul albului coboara însemn de stea Renaştere da, era semeţ pe creştet de bour ca un brad solitar ca un palmier strain voi creşte neîmblânzit un balaur în uriaşul ursit iar când voi înflori la nadir niciodata scuipa flacari peste moldova îmi vor scobi pieptul rapitoare avide nu l-am atins de lacrimile vii picurate din carne. tu strigi dar el a început haituirea însa nici vulturii negri nu vor gasi iubitul mi-a gena! ochii în aceasta patrie darui tu-mi nectarul chiar daca zaganii mai sunt oameni ce au staruinta vor zavori respiraţia cerului în pliscuri ma desprind paşilor pe ape bataia vântului de Ceahlau în aripi. din faguri salbatici fiindcamoartea mea nu va fi-nsemnând prabuşire ci moarte getica se va numi fara aripi şi va fi cu dor de-nalţare şi toaca de inima. 28 https://biblioteca-digitala.ro POESIS Ioan Tudor IOVIAN 1. vedere de pe pod in intra-negru daca îli vine sa-ţi s�ii carnea când priveşti amurgul asta fara sfărşitdintre cuvinte când simţi ca Dumnezeu nu mai e cu tine şi li-a uitat limba şi te-a uitat pc movila ta de balegar daca îţi vine sa urii dintre pulpele uscate ale micii vicioase poezia daca se-ncheaga din frigul zidurilor între care a sfărşitdragostea zidul departarilor din smogul cianotic 2. pregatiri de razboi intr-o dupa-amiaza cianoza acestei primule pe la 51a "unamica" din croncanitul de corbi ai Bacaului croncanitul inimii daca se-nchcaga din tusea acra cu cheaguri .,dar noi nu vrem sa intram in rândul lumii acesteia din noi nu vrem sa fimstâlpii puterii oţetul cu care îmi spal ranile aici durerea de a fi unde îndragosliţii îşi schimba pc bani sentimentele daca se zbate între pereţii subţiri ai minţii pe un parfum chanel pe un kil de motorina un rock'n'roll în dezacord cu muzica firelor de telegraf şi-s tot mai rari cu vântul huind fluierarii-n livezi prin ochii statuilor şi glorii le tin trei zile cu cea de alaltaieri şi se spulbera şi luna în creştere o sa fe te pe dealuri daca sufletulşi creierii nu mai produc vise şi visari ci doar capatâni de poeţi postmodemi pentru marfarul de 8 vânt şi urui! de mecanisme în delir de autodistrugere noi nu vrem sa depunem armele cu care ne aparam nebunia daca în new brave world nu-i nimic altceva decât noi nu vrem ceaţa şi smog nebunie şi voma şi vene sparte sa ne depunem icrele decât în uriaşa lui Baudelairc nu renuntam daca nu-ţi mai aminteşti la tu bul de oxigen când facem dragoste prin paduri închipuite cine eşti cine suntem nici la patinele cu care am cucerit cel de-al treilea Reich daca eu nu pol exista în zilele noi nu dam din mâna în care nu scriu nu spunem adio celor care s-au intoxicat deja cu poezia gravida de intelect daca halci din viaţa din trupul meu s-au dus deja pe apa sâmbetei cu poezia plângareaţa deşi chiar aici in ciuda tuturor şi a morţii vreau sa ridic a celor ce sug esenţa a cincea direct din cer edificiu dincristale pufoase şi mângâieri (noi ii trimitem în raftul al şaptelea din osuariile literare) pentru vaca-Domnului pentru merişorul salbatic pentru copilul din no man 's land noi n-am inventat .,scufundarea in WC" nici mersul bebeluşului pe plafon daca el de pe pod (astea toate s-au auloinvenlat pe pielea noastra) arunca ochi şi degete din care inca mai picura lumina şi litere gânduri le noastre nu sunt parfumate nici cârlionţate nici trase la strung daca el arunca nici ambalate in staniol poeme cu unghii cu intestine şi dinţi de fiara bilete de tramvai cu poveşli rasuflare de dragoste gânduri le noastre sunt grenade chitanţe ştampilate cu bocancul de pus sub perne sub şale in AND floristanţate cu fierul roşu in prajiturica de dupa-amiaza suflete perforate cu picamerul texte de fier cu ele vom face praf şi pulbere paradisul de turta dulce şi posmagi şi Coca-Cola daca e gata-gata sa arunce capul însângera! pe lava cu arginţii înclciaţi alaturi noi vrem sa va stam in gât in veacul vecilor vrem sa fim daca eu il împing in hauri şi nu se întâmpla nimic junghiul care va face viata amara şi de pc pod în infraroşu în infranegru şi va aminteşte ca aţi murit de lot durerea n-are contur ca salvare n-aveti şi din voi şi eul n-arc contur nici ţara nici drum n-o sa ramâna nicaieri nicio urma daca stau singur pc un pod care nu leaga nimic într-o lumina de oţel şi mâl dar prin smogul atâtor inimi de carton şi chewing-gum şi ca o pasare între doua lumi priviri istovite şi litere de sânge care nu mai exista eu aş vrea sa mai vad liziera de mesteceni plina de fragi înrourati şi tablouri de Van Gogh 29 https://biblioteca-digitala.ro PORTRET ;;: ...o Q .:; c . .:: O lec1ie cu Ioan MITREA Sunt momente de gratitudine pe care romanizare. La sfârşitul prelegerii, ne-a aleşii comunitatii le ofera semenilor, lasând invitat să participam, în săptămâna care la o parte treburile administrative, certurile urma, la o conferinţa, pe aceeaşi tema, la şi ambitiile politice, încercând parca sa Casa de Cultura a Sindicatelor, unde avea opreasca clipa şi 's a se bucure de ceea ce sa participe şi Hadrian Daicoviciu. Am fo st Istorice din România şi Premiul Eudoxiu a susţinut peste 1500 de prelegeri elevilor, numai spiritul poate percepe: valoarea prezenta şi m-am bucurat de triumful " Hurmuzachi" al Academiei Române. De diferitelor categorii sociale iubitoare de fiintei umane. Atunci gasesc ragazul sa-i adevarului istoric. Cei doi istorici şi-au asemenea, a primit Premiul pe 2002 al istoric, cu ocazia unor evenimente cunoasca şi sa-i aprecieze pe cei care şi-au argumentat punctele de vedere cu multa revistei << Cartea », periodic de atitudine importante din istoria noastra, urmarind depaşit semenii, prin ceea ce au fllcut şi convingere şi indrazneala. Atunci am culturala, pentru deosebita activitate dezvoltarea la auditor a sentimentelor de prin valorile pe care le-au creat şi le lasa înţeles ca menirea unui istoric este sa fa ca " ştiinţifica în domeniul istoriei şi mândrie nationala, de apartenenţa la o lor, drept moştenire. Într-un astfel de ragaz, cunoscut adevarul istoric, sa-şi duca la arheologiei", cât şi Premiul Gheorghe 1. naţiune care a trecut cu demnitate prin consilierii locali i-au acordat, în luna îndeplinire crezul pentru care şi-a ales " Bratianu", pentru revista de istorie vârtejurile vremurilor, de fo rmare a unor martie. titlul Cetatean de Onoare al aceasta meserie, ca nu este suficient sa " Zargidava", al carui fo ndator şi redactor atitudini şi comportamente civice. Municipiului Bacau" domnului profesor descoperi, daca nu împartaşeşti cu " şef este. La aceste premii, se adauga Am participat alaturi de domnul doctor Ioan Mitrea, în semn de demnitate, celor din jur, concluziile la care distinctiile: profesor evidenţiat, acordat în profesor la sesiuni ştiinţifice,la întruniri le recunoaştere şi de recunoştinţa, în anul în ai aj uns, dupa ani de cercetare, riscând sa anul 1987 de Ministerul Educaţiei şi cercurilor pedagogice, fo st colegi de care urbea sarbatoreşte 600 de ani de la nemulţumeşti pe cei care te dirijeaza sa am Învaţamântului, Ordinul Naţional pentru cancelariela Colegiul Nationai"Ferdinand! ", prima atestare documentara într-un act in- spui numai ceea ce doctrina îţi permite. Merit în Grad de Cavaler, acordat în anul colaboram la revista de istorie tem. Eu nu i-am fost studenta şi nu am 2000 de Preşedintele României, titlu de < https://biblioteca-digitala.ro OPINII Elemente artisticein " Getica" Motto: " Va loarea unei idei se arată ca şi graţia unei fe cioare: când se prinde-n horă cu altele. " (Ion Petrovici, Aforisme, 1976) Indubitabil, Getica' lui Vasile Pârvan, inca de la aparitia ei, în 1926, a devenit fundamentala prin forta de sinteza a ideilor înfllţişând izvoarele profunde ale românilor. Dincolo de valoarea istorica a monumentalei Getica, cititorului avizat îi va fi la îndemâna sa sesizeze calitaţile literar-lingvistice ale acesteia, numai astfel cunoştinţele tehnice de specialitate devenind accesibile (şi) pentru un public care are doar aplecari simptomatice pentru fa ptele trecutului,fie ele şi de sorginte vemaculara. Poate ca însuşirile literare şi simţul limbii nu vor fi fo st aplicate pro domo de catremarele savan�dar e plauzibil sa cred ca,data fiind valoarea cercetarilor de care era conştien� a dorit ca învaţa.mintele lui sa aj unga, fllra prea mulţi intermediari, la traitorii care populeaza (înca) spaţiile clanubiano-carpato-pontice. Ma bizui pe acurateţea şi armonia limbajului pe care 1-a întrebuinţat în scriere le sale, când afirm ca Va sile Pârvan este un stilist incontestabil în cultura româna. E seaca (oarecum) afirmaţiamea, clarse va însenina cititorul gratulat cu o motivaţie. În 1913, luna mai, a fo st primit în Academia distrugerea viţei in intregul regat. Nimic deci din nebunia e muzicala. Asemenea lui George Calinescu, mi-a fo st Româna. În discursul sau de receptie, In memoriam dionysiaca thraco-phrygica nu e admis ori tolerat de geţi" lesnicios sa aşez rândurile unei unitati sintactice sub forma Constantin Erbiceanu (publicat în seria "Discursuri de (pag. 91 ). Şi mai apoi, nu departe: ,,Zeul e în cer, iar nu pe de poem (pag. 92, a1.3): "Şi tot aşa,/ când patria! nu mai recepţie", XLIII, Bucureşti, 1914, p.3-26), Maestrul îşi pamânt. El e cerul senin : turburarea firiie adusa de demonii poate fi aparata,/ regele şi fruntaşii se ucid,/ când sotul etaleaza talentul literar, asigurând portanţa fireasca rai ai furtunilor,norilor gradinii; de aceea getul ajuta zeului moare,/ soţia se ucide.// Iar a muri moarte de razboi/e tot ce procedeului frecvent numit portret, clar şi sensibilizândcu suprem la liniştea !urnei,tragând el însuşi cu arcul in nourii poate fii mai fericit/pentru un get". boarea figurilorde stil şi a tropilor. "În ţara unde chiparoşii care ascund şi întuneca forţa zeului din cer. Şi tot de aceea Fara indoiala, istoricul de notorietate este dublat de stau de paza la capetele celor întru vecinica pace adormiţi, zeul e adorat pe munţii înalţi, in singuratatea unde numai scriitorul al carui instinct estetic se manifesta cu firescul unde maslinii cu frunzele lor argintii imbraca munţii ce se vulturii, iar nu oamenii mai pot urca. Acolo sus, pierdut de propriu marilor creatori, Pârvan având o vadita aplecare oglindesc în marea nemarginita, unde bolta cerului se înalţa lume, şi cercetat numai de rege, ca sa-i aflesfatul la cazde spre expresia imnica adesea exacerbata. "Istoricii antici şi în infinit, iar lumina soarelui patrunde toate, dându-le primejdie şi necazuri, sta marele preot. Te mplul şi locuinţa modemi i-au aratat mirarea şi admiraţia pentru apariţia lumina din lumina, -acolo omul are sufletul mai simplu şi lui e acolo într-o peştera, cum din stravechile timpuri acestui popor aşa de deosebit în mijlocul celorlalţi barbari" mai clar, seninul cerului şi al marii îl însenineazaşi pe el şi minoice fuseseadorat zeul securii duble - Zeul trasnetului (pag. 100), iar continuarea evidentiaza o trasatura a stilului gândul iubitor de lumina se avânta în visare spre înalţimile -într-o peştera de pe muntele !da" (pag.92). sau pe care am numit-o obiectivitate lirica, dat fiind albastrecu Platon ori pe marilede smarald şi safircu Homer. Şi pentru a completa, persuasiv, fireşte, nepreţuitul ingemanareafa ptului real cu subtila beatitudine a autorului. " Acolo viaţa omului se desfllşoara în mijlocul firii înseşi. critic descopera "o serioasa filosofiea istoriei şi culturii,pc "Ovidius, pentru care, în amaraciunea exilului lui, getii Cu subtilitatea proprie numai creatorului de frumos, într-un care a şi început a o aplica în Getica, încercare de protoistorie sunt aspri, cruzi, hirsuţi, murdari, chiar stupizi - aceasta asemenea spaţiu descriptiv apare chipul, aparent abia a Daciei. Însa Getica nu era decât o lucrare pregatitoare. pentru ca glume pe socoteala poetului, care le ţine schiţat, al celui evocat - Constantin Erbiceanu (1883 - To tuşi se va observa pentru întâia oara într-o specialitate discursuri latine, nu crede ridicolşi zadarnic, ca, dupa ce 1913), predecesorul lui Pârvan la Academie: "În gând senin, tratata de obicei pedestru sforţarea de a deprinde spiritualul le-a învaţat limba, sa le fa ca poeme în limba lor şi sa le cu caritate şi blândeţe, cumpanind binele şi raul celor de din documentele atât de mute." cucereasca admiraţia, simţindu-se mişcat de sincera şi grava veci adormiţi cu spirit de înţelegere larg iertatoareşi pietate Neputând totuşi renunţa la citatele care, şi-aşa par ca lor admiraţie" (pag. IOO).Dar Pârvan însuşi s-a aratatîncântat adânc recunoscatoare fa ţa de toate cele omeneşti, capatam abunda, adaugam un exemplu. "Cât priveşte legenda de modul de viaţa al geto-dacilor, îndemnând tinerii sa noi înşine o linişte şi o ecvanimitate care pare a pleca din pastrata de Herodot asupra bogatiei de aur a agathyrsilor, caute acolo radacinile spiritualitaţii noastre şi neliniştile " însaşi liniştea pamântului, seninul cerului şi potolirea marii, dupa cele expuse mai sus asupra artei aurului in Dacia pentru care merita "sa sara peste bancile şcolii , cum ar fi aşa de mult ne apropiem de ritmul firii: larg, maiestos, bronzului IV, înţelegem ca e vorba de bogaţiile pradate de spus Nicolae Iorga. înalţat peste agitaţii le şi patimile omeneşti, - şi aşa de adânc scythii Hallstattului II de la thracii noştri din Carpaţi, care Oare ne hazardamnumindu-1 pc Va sile Pârvan scriitor, ne unim cu natura etern liniştita şi etern luminoasa./ Cu de secole strânsese atâta aur cât rar alţi barbari ai Europei artistal cuvântului? De buna seama, opiniile vor fidiferite, astfel de sentimente despre rostul nostru în mijlocul lumii centrale, şi anumeîn toata vârsta bronzului, pâna la sfârşitul mai ales ca forţa artistica a rostirii sale s-a fr ânt înainte de sa ne indreptam acum gândul catre unul din cei aleşi de perioadei a IV-a (a Hallstattului !), când vin scythii de-i posibilitatea desavârşirii. Chiar aşa insa, marele merit artis soarta pentru a creşte cu sufletul lor sufletulcelor mulţi şi supun. Şi, la fe l, aurul lui Decebal e sau pre-La Tene, sau tic sta în inegalabila fo rma pe care a dat-o conţinutului care aici, sub acest acoperamânts-au socotit peei mai liniştiti pseudodacic" (pag. 311). magnificei Getica, dar şi în ceea ce banuim ca s-ar fi şi înalţaţi faţa de ei înşişi şi faţa de vâltoarea lumii din care Getica, lucrarea în care artisticitatea este o compo cristalizat mai târziu. Oricum, Vasile Pârvan e de regasit în erau chemaţi aici de Platon şi discipolii sai." nenta esenţiala a întregului, ajuta la intelegerea cutele vorbelor pe care însuşi le-a scris în 16 septembrie " Deşi puţin uzitat, acest portret psiho-moral ramâne un documentului "mut . Pagina elaborata de Vasile Pârvan e 1919, cu pana de poet: "Oamenii noi, inflorind in marea model generalizator, care priveşte o categorie întreaga de ca o partitura intrepretata oratoric, în compoziţii lungi sau lumina a vieţii, se pleaca cu recunoştinta spre pamântul " " " oameni sub specia caracteristicii lor comune. "pe sugestii antice , ori reluându-şi timbru! elegiac . unde dorm oamenii vechi, din taria carora au crescut ci, Istoric din specia cea mai aleasa, Vasile Pârvan deţine Impresionant, daca nu chiar impresionist, este stilul oamenii noi, ca florile noi din pulberea florilor vechi." şi principalele instrumente de comunicare frumoasa, autorului, care se descarca. cumva de rigoarea cuvântului impresionanta. G. Calinescu însuşi, în neegalata încalstorie exact, fllra a-1 umili insa, pentru a da armonieunei sintaxe Grula NOVAC a literaturii române de la origini până in prezent(ed. a II-a, proprii, definind pe cei cu acut simt al limbii. E o simbioza Edit. Minerva, 1982, Bucureşti, pp. 949-951), scrie direct între exprimarea rece a adevarului ştiinţific şi ca "idealul intim al lui Pârvan era de a fa ce cariera lui Renan, înveşmântarea acestuia cu trairea emoţionala. "Oraşele crescute peste noapte din creştet pâna în talpi romane " unind un maximum de erudiţie (pe care o avea) cu o dicţiune 1 Va sile Pârvan, Gelica - O protoistorie a Daciei, poetica fe stiva, muzicala." (pag. 159), pare a avea cadenţa unui poem imperial; ca sa editia a 11-a, Editura Meridiane, 1982, Bucureşti,editie Getica abunda, în toate capitolele, de secvenţe nu mai amintim, in sprijin, posibilele sintagme care pot fi îngijita,note, comentariişi postfata de Radu Florescu. " stilistice inopinabile, în întregime melioriste, aşa încât, converti te în versuri:" geţii, ca popor de padure (pag. 164 ). pentru noi, se naşte dificultatea selectarii unor elemente Uşurinţa cu care se exprima e detectabila inca din persuasive, fllra ca acestea însa sa fie intruvabile. Dar iata: primul alineat (citeşte verset) al lucrarii de care vorbim. "Sufletul e nemuritor. Timpul e o impiedicare pentru suflet "Prin anii 1000 i.e.n. inflorea in tinutul dintre ultimele de a se bucura de nemuriri: de aceea el nu are niciun preţ; prelungiri ale Alpilor, deoparte, Carpaţii Nordici cu Galiţia poftele lui nu trebuie ascultate; la razboi, el trebuie jertfit şi Bucovina, de alta, in sfârşit regiunea catre Nistru şi fllra parere de rau. Omul nu poate aj unge la nemurire decât Dunarea de Jos ca limta de est şi sud, ultima şi cea mai curaţindu-se de orice fel de patima; carnea, vinul, femeile dezvoltata fo rma a civilizaţiei bronzului" (pag.9). sunt o murdarie a sufletului. Mai alesvinul aduce ticaloşirea Cam peste tot, citind Getica, ai senzaţia ca eşti însoţit omului: în numele divinitatii, marele preot al naţiunii cere de cântec şi nu-ti mai este greu sa crezi ca fraza, in totul ei, 31 https://biblioteca-digitala.ro ARTE Patru unghiuri din care se arata muzica .Boctlu llJc�ul, P.1 1"tlo, P�mplcdl devine ceea ce era sortit sa fie dintru început". Munca de betonist a Titanului din Bonn a fost surprinsa şi redata de un muzicolog şi un dirijor cu o certa vocaţie întemeietoare: Eugen Pricope. Monografia sa despre Beethoven se dovedeşte a fi şi astazi un reper al analizei muzicale de tip fo rkelian ori riemaniann, polemizând,într-un . fel, cu modelele romantice rollandian şi serovian. Ca şef de orchestra, s-a situat i deliberat în siajul lui George Georgescu �� (pe care 1-a comentat îndelung şi în .;;: adâncime), relevând apeten(a acestuia pentru frazarilc ample, oarecum retorice, � capabile sa oglindcasca travaliul L------=�---=�------_B � dczvoltator, intensivitatca cu care este l. Se potrivesc azide minune spusele conceput mai multe variante monodice". Donceanu perseverează în a descoperi proliferat materialul tematic. Ca Beethoven lui Lucian Blaga conform carora daca De fa pt, Felicia Donccanu este o adepta perfecţiunea atât de impartajabila a actului este un raţional strateg al formalizarilor " principalilor parametri sonori şi mai puţin privim timpul nostru în toate framântarile loiala a muzicilor deschise. De aici creator ca o suprema desllttare, dar şi o un mclodist spontan, Eugen Pricopc o ştia sale, descoperim o completa anarhic în ce componenta ludica a creatiei sale. Aşa cum necesara jertfa.Un joc caruia, iata, cuteaza priveşte idealul cultural. Ne lipseşte se întâmpla în majoritatea jocurilor şi sa-i imprime viata. de la Paul Bekker: "exista compozitori din impulsul sigur al unei idei care sa strabata ficţiunilor (şi demersul componistic este categoria a doua şi a treia care au scris toate preocuparile noastre sufleteşti. Cele de la ori pâna la un punct zbenguiala şi 2. Ceea ce natura lasa nedesavârşit, melodii mai frumoase decâtBeethoven, dar " care sunt prctuiţi mai puţin. Estetica lui mai contradictoriitrebuinte se lupta într-olalta plasmuire), compozitoarea adera la orice arta desavârşeşte" -spun alchimiştii. Exista Beethoven nu se limiteaza la o determi fa ra de nadejdea unei apropiate împacari fel de autoritate pentru a scapa de o desavârşire, pe de o parte, ca o din care sa se în firi pe mult aşteptata idee". plictiseala, de inconsistent• sau de oroarea întreprindere introvertita (rectificare per nanta unilaterala a fru musetii absolute a Dincolo însa de disputele intestine, de existenţei. Ca sa fu ga de lumea în care sonala, interioara) şi, pe de alta parte, ca o artei, ci inglobeaza şi scopul sau, acela de a insufla o comunitate de sentimente şi prezervarea orgolioasa a intereselor traieşte, Felicia Donceanu se lasa vraj ita acţiune extravertita (modelarea alteritatii gânduri, o voinţa unica în masa personale, exista o deruta adânca asupra de ficţiunea unei lumi imaginare. Jocul noastre, cu alte cuvinte, a spaţiului nostru ascullatorilor. Pentru a crea o adevarata opţiunilor, orientarilor, sensurilor, într-un autoarei nu exista decât prin placerea pe vital). Dar cum toate entitaţile manifesta dramaturgie simfonica, el concentreaza la cuvânt, a logisticii fa ptului artistic. În care o are jucându-1. Placerea aceasta consta tendinţa de a se transforma în opusul lor câmpul creatiei muzicale este clara dihonia din a simţi viaţa materiei sonore cu atât (enantiodromia heraclitiana), extravertitul maximum inspiraţia sa, o canalizeaza cu chibzuinţa pe fagaşul voit, întocmeşte un dintre adepţii utilitarismului cosmopolit mai intens cu cât arc sentimentul ca ţine în poate transcende în introvertit şi invers, plan riguros al arhitecturii lucrarii, în care şi aparatorii consecventelor autohtone. Nu fiecare clipa structurile fo rmale în amintindu-ne de principiul compensaţiei. ne putem raporta la credinţa lui Wundt suspensie. Timpul jocului este unul aflat Concept-cheie al psihodinamicii fiecare etapa constituie tot atâtca verigi ale unei logici supuse unui sens bine precum ca unui neam "îi este interzis sa în fuziune: orice se poate întâmpla oricând. jungiene. De altfel, regula homeostaticlla împrumute o cultura straina de fiinţa sa, Poate de aceea jocul componistic seduce autoreglarii, pe care Jung a preluat-o din determinat, clar schiţat". Fireşte, caci viitorul e al acelora care cultiva graţie deprinderilor şi provocarilor al caror biologie spre a o aplica psihologiei umane, muzicologia pricopeana nu întruneşte mugurii încoltiti în propriul lor trecut". pretext este. De multe ori însa dimensiunea opereaza în muzica savanta europeana datele unei analize lingvistice (cu tot Nici nu ne este în fire sa abandonam total ludica e impregnata de lirism ori chiar odata cu instaurarea primelor accente semantismulşi narativismul ce decurge din arsenalul datelor noastre originare. Sunetul dramatism (Pledoarii lirice din Omar dialectice ale travaliuluicomponistic. Mai aceasta), şi nici mecanismele unei locului este deopotriva actual şi virtual: Khayyam sau ln vocatio). Felicia Donceanu întotdeauna un proces sonor atrage dupa dezbateri structuraliste (aşa cum procedau, sa ne gândim numai la cantabilitatea şi pare un jucator prins în logica unei strategii sine declanşarea altui proces sonor de bunaoara, un Jean Barraque sau Heinrich Strobel. Sa ne gândim totuşi ca ne aflam la spontaneitatea muzicii italiene contem în care variile elemente nu figureaza decât semn şi sens contrar, ajungându-se pâna porane, la rigoarea, dar şi la metafizica celei tot atâtea funcţiife lurite. Frecvenţe, durate, acolo încât la Beethoven, culmea mijlocul veacului trecut, perioada în care germane, ori la rafinamentul şi eleganta culori, intensitaţi reprezinta doar mijloace constructivismului muzical, un mecanism ştiinţa noastra despre arta sunetelor avea noii componistici franceze. Noi, în schimb, de acţiune şi de relaţie. Toate sunt semne. componistic dus prea departe, sa atraga acea timiditate a începuturilor, iar cotizam abuziv la edificarea unei muzici Iar faptul ca ele aparţin sistemului moda!, dupa sine, imediat şi inevitabil, muzicologii noştri se formau în planetare, ignorând şi ironizând tot mai tonaJ, serial sau spectral, celui giusto compensaţii sub fo rma desfaşurarilor exclusivitate la şcoala lui Stasov şi insistent specificitatea şi naturalitatea silabic, parlando-rubato, aksaak sau contrare, fara de care n-ar putea exista un Kremlev. Impresionanta ramâne la Eugen noastra fu nciara, imanenta. Vom rodi nu divizionar, diverselor moduri de atac ori metabolism normal al opusului muzical. Pricope consecventa cu care a aplicat prin cantonarea în clişee autohtone, nici dinamicii progresive sau în trepte este atât Dincolo însa de acest sindrom al principiile analitice în actul interpretativ. prin convertirea creatiilor noastre la un soi de relativ, ca abia se remarca. contrariilor, al antinomiilor rezolvate, Eram copil când îl vedeam dirijând cvasi de Euro fo rte (mai ales ca moneda noastra Compozitoarea trateaza substanţa sonora actul creator este şi expresia propriei lui improvizata orchestra bacauana. Punea mult patos şi multa staruinta în acumularea muzicala inca nu s-a stabilizat îndeajuns), drept suport al tuturor semnelor cu care individuaţii, în sensul pe care acelaşi Jung şi rezolvarea tensiunilor tona le ori formale. ci prin reconcilierea cu acel sunet al locului are de-a fa ce. Caci niciun semn nu poate îl atribuie individuaţiei unei fiinţe umane: Lui îi datorez dragostea mea timpurie (audibil pretutindeni) declanşat de Enescu exista fara ca o muzica sa-I poarte. Din "fiecare lucru viu (şi creaţia muzicala şi cultivat apoi de un Jora, Niculescu sau fericire jocul continua, iar Felicia reprezinta un asemenea lucru viu - n.n.) pentru Beethoven în particular şi pentru Olah. Va trebui însa mai întâi sa renuntam efuziunileromantice în general. Mergeam la başcalie şi superficialitate, sa ne lepadam la concertele-lecţii nu pentru a înţelege de ce de intruşi şi cârcotaşi, şi sa nu ne fie, în sensibila se rezolva neaparat la tonica niciun caz, ruşine. Aşa cum Felicia şi nici de ce dezvoltarile prin eliminare reprezinta una dintre peceţile Donceanu nu are nicio reţinere în a exersa tlJcbu un sound profund autohton. Ori în a Gr3J..n.o l'ob!lca simfonismului beethovenian, ci ca sa ma destainui apartenenta la o anume las purtat aidoma unui surfer de valul spiritualitate. Îmi amintesc de restituirea sonoritaţilor miraculoase. Mai târziu am avut frecvente discuţii pe diverse teme opusului sau Pater emon într-una dintre ediţiile .,Zilelor muzicii contemporane", dogoritoare atât din domeniul creaţiei, cât prilej cu care autoarea indraznea sa mai ales al pedagogiei muzicale. Într-un fel, Eugen Pricope mi-a fost profesor. Adica, lamureasca geneza lucrarii: "Dupa ani şi " un om de la care am putut sa împrumut ani de reculeasa zicere "in pieto a Rugaciunii Domneşti, mai mult ca oricând ceva pe baza de încredere. acum m-am convins ca cele cuprinse în 3. " versetele 10-12 din capitolul 6 al Va mai amintiţi acele "shopuri , Evangheliei dupa Matei trebuie clamate. magazine cu vânzare în valuta. dinainte de 1989, unde strainii puteau sa-şi con Iata motivaţia gestului"meu componistic ! � Oricum: fi ecare se roaga în fe lul sau ... serve deprinderile, iar românii de sa Marturisesc: din dorinţa ca aceasta .,cântare" sa fie cât mai raspândita ( ...)a m 32 https://biblioteca-digitala.ro ARTE Patru unghiuri din care se arata muzica ştiut sa le capteze şi sa le direcţioneze catre Dinicu a trudit intreaga sa cariera la aceasta noastra. Piesele de rezistenta ale acestui zonele manoase ale ethosului autohton. opera colectiva, de o mare insemnatate in duet pianistic erau parafraze la Balada Gheorghe Doja, precum şi câteva evoluţia culturala a unei societaţi. Oriunde binecunoscuta lucrare Zborul cilrilbuşului saliveze şi sa taca? Ei bine, ceva analog dintre piesele vocale strânse in volumul se manifesta avangarda muzicii uşoare de Rimski Korsakov şi o suita de dansuri locuieşte azi viaţa noastra artistica, in care Coruri populare româneşti sunt testimonii româneşti, el era prezent (pe faz a, cum se româneşti prelucrate in manierajazz-istica. " de netagaduit. Profesor (la diferite şcoli spune). De fiecare data am regasit la el Ca dirijor al Orchestrei de estrada a s-a cuibarit o suma de "shopuri detonatoare ale impartialitaţii balantei vocaţionale), dirijor (de coruri şi fo rmaţii voinţa constanta de investigaţie, de largire Radioteleviziunii a reuşit sa fo rmeze un noastre muzicale. Astfel, modul de instrumentale), director (de filarmonici şi a orizontului in care vieţuia muzica de stil in domeniul orchcstrci de gen. În anul distribuire şi de rulare, precum şi TVA-ul ansambluri fo lclorice), Constantin Palade estrada, imbinata cu o uimitoare capaci 1965, Sile Dinicu a realizat o tripla " aplicat produselor sonore din import şi a fost duşmanul acelor "shopuri tate de adaptare, de transpunere, precum şi performanţa artistica, dobândind la celor indigene este discriminatoriu şi discriminatorii fie şi numai datorita cu o ureche cum rar mi-a fo st dat sa Mama ia premiul de interpretare ca dirijor, fu nciarmente defavorabil acestora din fa ptului ca, dincolo de zicala conform întâlnesc. De asemenea, din orice gest pe apoi, alaturi de Alexandru Imre, premiul urma.Tot mai frecvent, muzica româncasca careia nimeni nu e profet in tara lui, profeţii care-I savârşea, razbatea preocuparea de a discului oferit pentru şeful de orchestra cu reuşeşte sa câştige in deplasare, dar pierde, nu trebuie, în niciun caz, lasaţi sa fie nu cadea in facil şi ridicol. El însuşi cele mai multe discuri vândutc, şi, in al involuntar, acasa. De la oferte, contracte alungaţi din tara. obişnuia sa spuna, glumind: "trebuie sa treilea rând, un premiu de compoziţie ori concerte şi pâna la cronicile sporim sfera muzicii de estrada ca sa nu pentru melodia Seri la malul milrii. Marele " preponderent encomiastice ne bucuram de 4. Demonopolizarea muzicii, fimnevoiţi sa o abandonam . Sile Dinicu lui şlagar a fo st melodia intitulata Nopţi respectul şi recunoaşterea strainatatii, oralizarea creaţiei componistice, dar şi a fost (poate alaturi de Richard cu lund-n Bucureşti care a intrat definitiv pentru care parem a fi din ce in ce mai democratizarea ei duc inevitabil Ia un soi Oschanitzky) singurul muzician român în repertoriul de aur al muzicii uşoare " de fo lclorism recurent, de sens şi semn care sa poata concepe un aranjament de româneşti". "periculoşi ... Înţara insa chiar suntem! Sau cel putin aşa ne obişnuiesc (şi nu oricum, contrar, în care punctul de origine nu se jazz, un cântec de divertisment, dar şi o ci cu osârdie) organizatorii vieţii noastre mai confunda cu acei autori (mai mult sau fantezie simfonica sau concertanta cu şansa Felicia Donccanu, Eugen Pricopc, muzicale. Aşa se explica palidi tatea mai putin anonimi) investiţi cu har, cu reala de a le izbuti pe toate trei. Încartea sa Constantin Palade, Si le Dinicu sunt nume creatiei naţionale sesizabila pc obrazul intuiţie muzicala, ci cu acei veleitari dedicata vedetelor muzicii noastre uşoare, pe care Bacau! le-a cesionat muzicii pentru programelor de concerte din tara; ori confiscaţi de sonoritaţile dcjâ-vu, Edmond Deda il portretizeaza succint, ca aceasta sa adune noi aluviuni întru umilintele materiale la care sunt supuşi incapsulate, de o fac ila deconspirare, ale sintetic, apelând la tuşe simple, retinute: consolidarea unei deltc fccundc, interpreţii solidari muzicii româneşti aparaturilor electronice, abandonati insa "şi-a facut debutul in diferite orchestre de luxuriante. Atâta doar ca vizibilitatea lor c savante. Dimpotriva, asistam la inflorirea in majoritatea cazurilor de harul şi dans; a fo rmat apoi impreuna cu Edmond compromisa de smogul pc care il înalţa cu unui cult al musafirilor, la o recrudescenţa instinctul artistic ori ignoranţi in faţa Deda un cuplu pianistic, care a prezentat harnicieurmaşii lor, contemporanii noştri. a ascrvirii aştcptarilor şi speranţelor noastre hrisoavelor şi a experienţelor muzicale in decembrie 1949, la Sala Dalles, primul oaspeţilor de aiurea. Se instaureaza astfel esenţiale. S-a dus de mult vremea lui Sile concert de muzica de estrada din ţara Liviu DĂNCEANU un soi de segrcgaţie care, sigur, e Dinicu al carui secret de plamadire a explicabila in parte prin absenţa orchestraţiilor rafinate, vârtoase era indelungata a valorilor internationale de impartaşit unui numar restrâns de iniţiaţi pe estradele de concert, dar nicidecum (aleşi intru arta sunetelor). Una era atunci acceptabila. Nu avem intenţia sugerarii un interpret (alias compozitorul) care unor masuri protccţioniste (cu toate ca ele obliga orchestra sa suspine sau sa se bucure exista aproape pretutindeni in lume), ci in mâinile sale şi alta este acum un inter avem nostalgia revenirii la echilibrul şi pret (compozitor ?) care apasa pc butonul bunul simţ propriu spiritului cel mai neaoş cu programul x şi pe clapa cu parametrul y românesc. Un spirit care a lucrat decenii ca sa obtina orchestra care sa-i suspine şi de-a rândul şi care a fo st întreţinut cu sa-I bucure, de multe ori indiferent de sacrificiisemnificative de catre o suma de voinţa lui. Paul Valery ne-a furnizat una muzicieni de rasa. Printre ei, Constantin dintre regulile de aur ale evoluţiei esteticii: Palade s-a remarcat prin civismul unicul criteriu este cel al gustului, pe care traiectului sau creator şi managcrial. A avut experienta comuna trebuie sa-I confirme. mentori pe masura: Mihail Jora, Ştefan În domeniul muzicii (cu precadere, al celei Popescu, Constantin Bugeanu, Faust de divertisment), evoluţia se confunda nu Nicolescu, Paul Jelescu. Dar mai ales pe numai cu distilarea preferinţelor, ci şi cu Constantin Brailoiu, cel care i-a inspirat conştiinţa existentei unor realitaţi adeziunea la o sursa propriu-zis muzicala obiective care nu apar de la prima vedere. esentiala: creaţia orala. A cules şi a Dar gustul - nu-i aşa ?-se fo rmeaza. Si le investigat fo lclorulrural inca din perioada studentiei. Din pacate vicisitudinile vremii şi presiunile ideologice ale timpului i-au alterat uneori opţiunile şi au vaduvit muzica româneasca de un talent prospectiv-specu]ativ in stare sa sublimeze stilistic şi atitudinal sursa tradiţionala. Sidney Gasi spunea undeva ca un artist autentic nu poate face abstracţie de descoperirea creatiilor exotice, primitive, arhaice şi ca izvorul tuturor acestor surse fo lclorice este fo arte temeinic scufundat in trecut. Propriile peregrinari etnomuzicologice I-au condus pe Constantin Palade spre revelaţia identificarii surselor muzicii sale in creaţi ile colective, dupa un stagiu componistic pe parcursul caruia liniile de forţa ale funcţionalismului vest-european I-au marcat in mod vizibil. Dar nu creaţiile fo lclorice sau etnograficesunt acelea care pot reînnoi şi imbogati arta moderna, ci descoperirea surselor lor. Constantin Palade nu a avu1 ragazul sau, poate, disponibilitatea de a fora atât de afund. Nu e insa mai puţin adevarat ca odata aj uns la straturile fr eatice ale muzicii populare a 33 https://biblioteca-digitala.ro Mihai SABIN • melancolia unui vizionar Apreciind ca Bacilulliterar ar pragul unor largi organizari poetice puse sa moara în creier.// Cred ca a dragostei abandonate, ori de cu adi eri de parfum de barbat, vom trebui macar cu prilejul unor ameninţate de alunecarea retorica". fost un clopot viaţa Voastra, 1 amaraciunea înfrângerii, compen fi 1 fragili, trompet, vom schimba momente deosebite sa-şi aduca Lumea cartilor este infuzata sub domnule Ludwig, cu un sunet sata prin încredere în dragostea saruturiîn 1 balcoane altadata cele aminte de oamenii sai de valoare, fo nnaunui act tainic, a unui miracol enorm, 1 el destrama zgomotul salvatoare, de destinul de ratacitor bre, vom flutura1 cristal în priviri ma opresc pentru acest numar la de care se lasa absorbit. Sabin lumii; 1 nu mi se pare trist ca a fo st al neîmpacatului chemat mereu adormiteîn tactul solemn1 şi ca-ntr-o câteva note ce ţin de istoria 1 critica preţuieşte cartile mai ales pentru uitata 1 orbirea auzului Vostru şi într-o nesupusa calatorie catre minciuna de iarna frumoasa şi literara, note cu referire la cel ce a zestrea lor de înţelepciune disperarea 1 preţul bucuriei l-aţi iluzia unui liman şi astfel cruda 1 vom dormi surâzând fo st Mihai Sabin. nealterata: Sa fii îndurerat de platit singuri pentru ca iarba de condamnat la veşnica pribegie" marionete de ceara ... " ( Menuet"). " 1 " Mihai Sabin (pseudonimul lui moartea cartilor1 când între coperţi sub paşii Vo ştri 1 a fost blestemata (Vlad Sorianu). Tot dupa doar doi ani, în 1972, Mişu Schechter) s-a nascut la 25 se micşorează poveştile... " şi n-aţi împarţi! 1 gloria de a fi in Cel de-al doilea volum de va aparea şi ,,Arena cu paiaţe". De august 1935 în Cernauti. Provine Poetul pare a prefera acest firm decât cu Dumnezeu" versuri al lui Mihail Sabin, Îngerul data aceasta, monologul dispare şi 1 " dintr-o fam ilie de funcţionari, iar univers decantat al cartilor şi de ( Eroica"). şi mascariciul", apare în 1970. este înlocuit de dialog. Autorul are " sarind peste timp, în 1953, îl aflam aceea sintetizeaza adevarul lor cu Scurte episoade ce aduc Autorul ni se impune şi de aceasta drept oponent însaşi existenţa. în postura celui ce termina Şcoala cel al naturii, atribuind noii aminte de lirica lui Blaga se revarsa data ca unul dintre scriitorii care Paradoxal, Mihail Sabin nu mai este Medie Te hnicii Mecanicii de la descoperiri un echilibru al în fiintâna alaturi de balauri la au predilecţie pentru raţionalizare• un inspirat, ci pur şi simplu se Giurgiu. Dupa alţi patru ani va fi convingerilor intelectuale. Mihail porţile caselor, aratari de mit, cu imaginarului. Efectele obţinute de inspira. Punctul de plecare este absolventul Facultăţii de Filologie Sabin crede în destinul geniului. E cântari din fluier, cu .,nocturne el sunt neobişnuite deoarece motivul lumii ca teatru. Vedetele din Bucureşti, secţia de germana. cazul poeziei Eroica", dedicata drumuri"sub de rai,în cautarea sistemul de fo rmuletropice nu este sunt doar nişte personaje jalnice, " gura Între 1957 şi 1962 e profesor la lui Beethoven, pe care Ştefan veşnica a izvoarelor, acolo unde altceva decît o înlantuire de epuizate de efort şi care evolueaza Liceul de Băie(i din Bacau, apoi Augustin Doinaş o încadra în conştiinţa poetului o traverseaza pe termeni codificaţi ai biografiei la un trapez straniu, în aer liber.Un pentru o perioada de doi ani, rândul acelor poezii în care "o aceea colectiva, cu zonele ei lirice. Universul creat în Îngerul peisaj la limita grotescului ne " metodist la Casa Regională a inteligenţa artisticasobra şi eficace abisale. şi mascariciul" permite cele mai propune tigve ce se rostogolesc în Creaţiei Populare. Perioada 1964- prezideaza zborul fanteziei" şi Bufonul" sau gluma" variate contrarii. Perechile de rumeguş şi talaş, iar privitorii în " "0 1974, în care este redactor la revista izbutesc sa impuna în lirismul ofera un tragismuşor pigmentat cu negaţii nu constituie numai un lume se simt ca la teatru, lumea " Ateneu", îl impune pe scena modern principiul unitatii de grotesc, iar reflexivitateasarcasti ca balet de semne hieroglifice, dar nereprezentând ceva mai mult " literaturii contemporane. În ultimul viziune, singurul capabil sa salveze nu poate pricinui mâhnirea, ci o vizeaza eliminarea amanuntelor decât un contrafond. Dar Mihail an al vieţii sale este director ad actul poetic de la Iabarţarea ver compatimire solidara. Poezia prozaice şi fixarea unor ritualuri Sabin ramâne fara îndoiala un junct al Te atrului Dramatic bala": Spaima acelei dimineţi, acestui volum are o ţinuta po domestice încremenite în gesturi melancolic, un visator ce " " Bacovia. domnule Ludwig, 1 cândn-aţi mai lemica efervescenta şi uneori tipice fundamentale. E cazul contempleaza ,.icoane vagi", Debutul şi-1 face în 1961, auzitdecât umbrele, şi pianul mut, violenţa este autentica; patetismul, poeziilor Moştenitor", Salt în inconsistente: Dansul raneşte şi 1 " " " într-o culegere literara ocazională pianul infirm, departe de sincer. Fie ca e vorba de amintirea adolescenta", Dialog", Despre vindeca, glasul din zori cheama 1 " " 1 din Bacau, iar debutul editorial stralucitorul zgomot care înce- cotropitoare, dar reprimata a litere", Îngerul şi mascariciul". oprirea din fa rmece". 1 " va marcat odata cu volumul Personajele mitologice" nu aduc Ultimul volum de versuri, fi " ,.Întreţinerea fo cului", în 1968. cu apariţia lor o problematica Pasarea medievala" (1973 ), ne " Chiar de la aparitia acestuia, deosebita, ci ofera pretexte pentru înfaţişeaza poetul deja integrat poetul promoveaza o lirica simple improvizaţii. Casandra Cetaţii medievale: spiritele Cetatii intelectualista în care îngusteaza (personaj antic), Hamlet şi Peer sunt umbrele ei. Evul Mediu nu aria emoţiei directe, odata cu Gynt nu construiesc un dialog, aşa apartine evenimentului istoriei, ci refuzul etalarii lipsite de discretie cum ar fi fo st de aşteptat, ci este contemporan, refacut din şi de rafinare a starilor sufleteşti supravieţuiesc în monologul impus atemporalitatea ideilor perene". " elementare. Poezia nu e o simpla de catre poet, un monolog pornit Intrarea în umbra Cetatii nu este argumentare a unei idei filosofice, dintr-o conştiinţa complexa ta. Sunt doar o zidire interioară, ci mai ales morale, sociale, chiar daca, într-o pasajebiogr aficenu particulare, ci un joc de contraste, între starea de prima faza, ea porneşte din acest generale, universal valabile. Privit vis şi starea de veghe. punct. În propria accepţie, poetului structural, volumul prezinta doua Dincolo de faptul ca Mihail îi este destinata cea mai înalta nivele: un strat afectiv, rezultat din Sabin a fost legat de Bacau şi de treapta pe scara cunoaşterii: relevarea selectata a momentelor figura literara emblematica a liumoşii batrâni care faureau com de viaţa, şiun strat superior, tradus acestuia, numele lui Bacovia, în " plicate cursuri de 1 Morala ori de prin discursul poetic propriu-zis şi mod social - sa nu uitam ca a fost buna creştere ori de Seninatate s-au 1 care se concretizeaza în sistemul profesor de germana la Liceul de trezit dintr-o data datornicii acestui codificat al simbolurilor. Dintr-o Băieţi şi director adjunct al copil zilnic ucis 1 de propriul sau astfel de binaritate a textului po teatrului bacauan cu acelaşi nume, cîntec neinventat"( Întreţinerea etic ia naştere de fapt dramatismul. lucruce ar putea reprezenta o simpla dar " focului"). Arhitectura supractajata pune coincidenta sau, dimpotriva, o Profesorul ieşean Al. cititorul faţa în fa ţa cu gândirea disponibilitate a destinului -, vom Andriescu arata ca intelectua vizionara: Frumosul meu trompet regasi în lirica sa accente " " litatea excesiva a uneltelor politice suna adunarea1 măştilor e timpul sa bacoviene ce transpar în edificiul acuza unele dintre aceste versuri fimsagetaţi de menuete ca 1 într-un arhitectural al discursului poetic. de o anume raceala. Capacitatea bal al bunicilor sentimentali poetului de a-şi exprima emoţiile, minunat 1 vom petrece în acest de a le domina lucid, îl aduce în castel de lumina cu uşi 1 fe recate, 34 https://biblioteca-digitala.ro Mihai SABIN • melancolia unui vizionar dimpotriva, la imposibilitatea asudat;/ E miros de cadavre, iubito/ mult decât convins de provin deformeaza culoarea" ( Cursa cu 1 " acestuia de a-şi stapâni propria-i . .. 1 Sînt cîţiva morti în oraş, iubito/ cialismul operei sale. El rarnânc un obstacole") . viaţa, pcde o parte, iar, pcde alta, şi-ncct, cadavrele se descompun... " sociabil, dupa cum singur declara, Ca o reverenta adusa lui Cititorul poate simti în câteva furtunadevastatoa re: Trece astru) ( Cuptor"). Deşi nu atât de mor - locuiesc într-o urbe peste care Bacovia, Mihail Sabin publica în " " " pasaje, nu neaparat acelaşi cadru furtunii prin mahala 1 rastumând bida, imaginea spatiului creat de trecura râzând 1 patru decenii de numarul omagia) din 9 septembrie impus de Bacovia ori lonusul ele podurile de peste apa amara 1 Mihail Sabin este asemanatoare Bacovia", un caracter ce nu 1971 al revistei ,,Atcncu", poezia giac exasperant, ci mai degraba pocnesc din încheieturi papuşile celei bacoviene. Marea molima obişnuieşte sa cada în transa ca ,,Aventura", în care face portretul " melancolia unui vizionar, a unui de seara/şi din trenul speranţei cade poate fi şi o prezenta metaforica, numitul Narcis" şi ironic îi lui Bacovia în Costum de mire", " contcmplator. cineva. 1 Risipa şi umilinţa într-un dar cert este ca ca distruge în avertizeaza pe ceilalti de el însuşi emisar al inserarii şi al " Sensul cuvântului agapa" târg de gips Bacovia martorul urla întregime peisajul şi caldura la "importanţa" sa: Stimati vecini " 1 " umbrei violctc, umorist fara este de ospat cu caracter intim, la luna ca Paganini cinlând pe o Bacovia: Ei zaceau stivuiti în copiii dumneavoastra ma vor 1 " 1 permise", absolvit de locuinţele prietenesc, sau masa comuna " singura struna 1 in zodia întâiului piata cetatii 1 care cu ochii scurşi invata la şcoala 1 într-un capitol lacustre". Monotona noastra fraţeasca la vechii creştini. În închinat poetilorde provincie iar " apocalips. 1 Apoi o pauza cât un de febra 1 care cu limbile umflate şi 1 urbe" nu c altceva decât locul unde poezia cu acelaşi titlu, Sabin ne tratat de istorie şi vechile nume negre care îmbratişându-şi fe meile puştiul care joaca acum tenis 1 1 pc caldarâmul nu vibreaza, unde se invita, practic, la una dintre dispar de sub nuci e vremea care cu trupuri chircitc într-un asfaltul încins şi murdar mânuind " 1 1 1 destrama tuberoze prin fa nfarc şi ultimele posibile agape. ,,Agapa" prietene sa spelişi sa-i usuci toale ultim salut pentru soarele în loculrachetei un capat de scândura 1 1 clavirc/ care intoneaza marşul nu e resemnarea totala, ci mai rufele infectate de glorie" ( Trece blestemat 1 care senini ca şi cum ar /îşi vada doctoratul cu viaţa şi opera " " fericitului Chopin". Aşa cum am degraba ne arata o capacitate astrul furtunii prin mahala"). fi ales 1 in clipa suprema meditaţia. mea" ( Nu va speriati ). " vazutdej a, Sabin locuieşte "într-o deosebita a poetului de a se impaca ,,Apa amara" aduce aminte de 1 Trecatorule nu uita sa mulţumeşti Mihail Sabin e, ca Bacovia, urbe pestecare trecura râzând 1 patru cu soarta, cu însuşi destinul. Ploaia verdele de Paris" otravea lumea zilnic morţilor daca Marea un supravieţuitor de profesie" sau, " ce 1 " decenii de Bacovia", patru decenii nu este exterioara ca la Bacovia, ci lui Ovidu Genaru, iar sfintii Molima nu /-ar fi întâlnit pe ei 1 ar altfel spus, un om atât de obosit, " " în care Bacovia martorul urla la mai degraba ea coexista cu timpul bizantini" sunt semnele pentru un fi aj uns la casa ta" (,,Hei, şi dupa ce încât nimic nu-l poate atinge, nici " luna". El a gasit în Bacovia ce erodeaza sufletul omului: "0, cadru amortit în propria-i existenta: a trecut Marea Molima"). macar moartea care atinge de " modelul unei tristeti mclancolicc întâmplari de dinainteaploii care-a 1 Ploua cu sfinti bizantini în oraşul Din fericire, molima din obicei 1 pc cei ce se apara" ... ( Eu " " ce razbate dincolo de tonul adesea fo st spalat în şarje fara noima 1 de toamna 1 ziua de ieri se strecoara poezia lui Sabin are un srarşil şi nu sunt un supravieţuitor de profesie"). ironic. promoţia marelui liceu ... // Nc sub nori stravezii 1 trec functionari reuşeşte sa distruga totul. Se poate Mihai Sabin este pictorul la ore În ciuda compromisurilor ntoarcem, ne-ntoarcem spre sud, 1 apretaţi şi saluta o doamna 1 vorbi despre supravieţuitori, târzii al unor nevrotice gari" prin " fa cutc şi a unei existente marcate timpul alearga flamând printre/ ridicând înspre cer respectuoasele personaje ce nu exista în târgui lui care trenuri mai lungi decât timpul " de bucurii iluzorii, Mihail Sabin pleoape,1 Sfărşit decapitol, bine- 1 lor palarii. // Juriştii alearga-n Bacovia. O stare de plictis şi trec lin şi despart capul de trup", aţi venit la agapa 1 printr-o ceaţa instanta catre orele când respingere caracterizeaza şi a(l) nopţilor de ţigari în sali de ramânc optimist în fa ţa înccrcarii Il " erotica, 1 printr-o ceaţa eroica" certitudinea umple cu zâmbet Cunosc aceste lumi", în care prin aşteptare", al somnului împietrit". ultime. Cu câteva ore înainte de " " (,,Agapa"). fapturile lor/ inspectorii curg pe repetarea de trei ori a versului Trenul, precum viaţa deraiaza, deces, aşternepe hârtie ultimele sale " Ca în cazul lui Bacovia, teren în cautare de fapte/ Cunosc aceste lumi, le-am mai deraiaza, mereu la schimbarea cuvinte: Ştiu ca la capatul lumii " " ninsoarea defineşte spatiul, dar la tranzistoare de toate marimi le intra vazut", Mihail Sabin hotaraşte macazului"( Secvenţa nocturna"). se afla iertare 1 un elan parintesc îşi " Mihail Sabin ca contureaza in decor.// Numai poetul detaşarea sa de un astfel de spaţiu Mihail Sabin îşi aşteapta duce de mâna progen iturile 1 pâna obiectele şi personajele unei lumi provinciilor implora destinul care cu aceiaşi arbori dczradacinati", sfărşitul cu detaşare, neopunându la atingerea mctalului pur 1 pâna la 1 " fa lse", de fapt ale unei lumi se ştie nu vrea sa se lase mituit in iubirea uscata" damnata sub se clipei fatale, sperând într-o lacrima dar mai ştiu ca nu-i nimic " 1 " dar decazute. Personaje importante sufletul sau impermeabil se scutura maleficele forte ale aceluiaşi amânare a ei: "Vino, spun sângelui de fll.cut 1 cu oasele melc, cu inima altadata, suprarealiştii, dadaiştii nu crinul iar peecrane apare cuvîntul octombrie palid atât de-aproape care ma tradeaza şi îşi cheltuie mea ..." 1 " 1 mai şocheaza, ci s-au integrat unei de gratie: Sfărşit" ( Ploua cu sfinti de geniul nefiintei" ( Cunosc ritmul în sunete mici, vino şi nu " " 1 Europe îmbatrânite în propriile ci bizantini în oraşul de toamna"). aceste lumi"). Poetul pare a fi mai te opri 1 la oglinda care îţi Marius MANTA iluzii: Ninge-n Europa cu fulgi Poetul implora destinul deşi ştie ca " fa buloşi 1 nu c nici o scapare 1 nu poate spera, ca nu mai poate zapada trimiteîntregul decor/î ntr-un sparge cercul vicios. Bacovia fa ls 1 surrealiştii sunt bucatari prin refuza în fibra sa intima natura, saloane 1 savantele lor colaje au în schiteazaun gest infantil de aparare vedere 1 morcovi şi resturi infame în fata infinitului pe care de peşte 1 dadaiştii sunt tati de reprezentarea acesteia îl propaga. fam ilie 1 cu chelie şi burta" Oraşul provincial e, pentru ( Ninge"). Bacovia, cetatea blestemata" ori " " În portretizarca unei astfel de azil al ftiziei". Eventualul rol de " lumi putem consemna şi o ironie protecţie al provinciei e precar, uşoara, dublata de o tristete spaimele obsesive infiltrându-se şi mclancolica. Trece astrul furtunii în cadrul trasat: Pe catafalc, de " " prin mahala" vine cu un peisaj caldura-n oraş/ încet, cadavrele se realizat în maniera bacoviana. descompun.// Cei vii se mişca şi ei Asistam nu la gloria omului, ci descompuşi/ Cu lutul de caldura ' " . 8 z = = e"' ' 35 https://biblioteca-digitala.ro INEDIT George BACOVIA in amintirea Poiana Ţapului - Zamora fratelui său Ioan 1 Eugen /Fara data/ Draga Agatha, În Arhivele Naţionale din Iaşi, a fo st constituit în decembrie 2003 (arhivist Rodica Iftimi),Fondul fa milial ni.!) George şi Agatha Bacovia (n �inv. 2358), cercetat de noi Trimet notiţele promise, cu în doua rânduri (2006, 2007), şi de nimeni altcineva, rugamintea sa le treci prin sita talentului conţinând documente personale (acte de stare civila, cer tau, pentru a capata o înfaţişare literara. Te tificate de studii, diplome etc.), manuscrise 1 dactilograme mai rog, ca în înşirarea acestor amintiri, sa cu poezii şi proza, corespondenta aparţinând celor doi nu apara numele meu; am trait o viaţa în soţi 1 poeţi, structurale pe fiecareîn parte, precum şi un set anonimat şi aceasta e mica mea glorie. de stampe şi fo tografii comune (95 buc.). Unele dintre sa incep cu un sinoptic din biografia documente sunt originale 1 olografe, altele sunt copii tatei şi a mamei: existente şi în diverse colectii publice: muzee din Bacau, Tata: fiu al taranului razeş Andonie Bucureşti, Iaşi; Arhivele Naţionale Centrale din Capitala. şi al Pachiei, nascuta Muslea. Pe timpul Scrisoarea inedita pe care o dam publici taţii apartine copilariei !atei, nu exista Starea Civila; penultimului fr ate al poetului, respectiv, lui Ioan 1 Eugen numele sau de Andonie a fo st schimbat de Vas iliu (Bacau, 6 aprilie 1886-23 ianuarie 1975, Buşteni învaţatorul de pe acea vreme, dupa 1 Zamora), avocat, expediata din Poiana Ţapului, Zamora prenumele bunicului Va sile şi, în loc de (unde s-a retras spre apusul vietii) Agathei Grigorescu Dimitrie Andonie, I-au numit Va siliu D. Bacovia, fara a fi datata; presupunem a fi scrisa înainte de Printre rudeletatii, mai cunoşteam un anul 1963, anul aparitiei volumului Vi aţa poetului var bun, cu numele de Ţaralunga, taran (Editura Eminescu, 1963, 368p.), dedicat vieţii şi operei razeş de pe Va lea Siretului, satul Onceşli bacoviene în trilogia Poezie sau destin. Lazu. Scrisoarea contine informatii intime de bun-simt şi Mama: al treilea copil al lui Iancu certa valoare din viaţa poetului, care vin din partea unui Langa, ispravnic de Iaşi, mare moşier în frate şi prieten lipsit de orgolii, dovedit integru, pe care :S jud. Roman şi laşi, mare chelliu şi amator Agalha Grigorescu-Bacovia le-a fo losit ca atare (fara a !: de jocuri de noroc şi desfrâuri. Pentru mo preciza sursa, respectând dorinţa fr atelui), pentru a marca � ment, nu-mi aduc aminte de prenumele etape obscure ale existentei poetului şi pe care, nu o data, E bunicii Langa. Aceşti bunici mor amândoi distinctul universitar biograf bacauan bacovian ;;E fo arte tineri, ramânând în urma lor trei Constantin Calin le-a persiflat, fienegându-le superfluu, i orfani - fratele mamii, ofiţer, moare şi el fie contrabalansându-le cu surogate metapsihice � fo arte tânar, iar fe tele orfane - Ecaterina, personale, în cartea sa coapta, plina de invective şi de '------__J în etate de 7 ani, şi Zoe (mama), de 5 ani. elucubratii, invaliditate de acte şi memoriale indubitabile Ele au fo st puse sub tutela unei doamne, (Dosarul Bacovia, l, 1999; II, 2004). Astfel, numai cu numele de Hoit, ruda de aproape cu inadvertentele caline caliniene privind perioada cât a fo st bunica. Aceasta femeie tutoare a fo st o poetul elev la şcoala Militara de Infanterie din Iasi (voi. 1, adevarata megerea pentru orfane (din p. 311-314) ori cele mijloace privitoare la nevroza lui averea bunicilor mai ramasese cea. 2.000 (voi. Il, p. 126-132), provocata ani indelungati de o hectaredin moşia Galben Roman). Astfel eczema blestemata, şi câte altele, îl metamorfozeaza pe se explica maritişul timpuriual orfanelor: distinctul C.C. din exeget echidistant şi doct (cum se vrea Ecaterina, la 17 ani, şi mama, la 15 ani a fi considerat!) în denigrator arogant şi atoateştiutor. neîmpliniţi; cea dintâi, maritata cu Goi an, Oricum, poetul George Bacovia este inca o mina de subprefect în jud. Roman, şi mama, cercetat. maritata cu Dimitrie Va siliu, care, în acel timp, era Preşedintele Societatii Comerciale "Stânca". Aceasta Soc. en gros "Stânca" aproviziona jud. Bacau, Roman şi P. Neamţ cu produse alimentare. Ea a fost lichidata dupa câţiva ani, iar tata a înscris firma pe numele sau, activând în negoţ pâna în anul 1906, când a vândut fo ndul comercial altui negustor. Tata era ceva mai ·sever cu copiii; mama a fo st o mama care, în afara de pasiunea copiilor, mai avea micile pasiuni: cititul şi fumatul. Iorgu, în ordinea naşterilor, a fost al cincilea copil: 1. un baiat moare copil, 2-3 ani; 2. Maria; 3. Aneta; 4. Tinca;5. Iorgu; 6. Lina; 7. Virginia; 8. Eugen; 9. Costlea. Din pluralitatea talentelor mari ale lui lorgu: A. Muzica. Cânta cu mult talent la vioara. Pe când era în clasa 6 de liceu, a concertat în faţa unui numeros public şi a fo st mult ovaţiona!. Daca nu ma înşel, a cânta! Tancred. B. Desen. În el. a 4-a de liceu, a fo st trimes la Bucureşti, pentru a lua parte la " Concursul/ "Tineri mea româna / pe ţara a celor mai bune desene. La acel concurs, au luat parte toate liceele din ţara. Iorgu a luat 36 https://biblioteca-digitala.ro INEDIT George BACOVIA in amintirea fratelui sau Ioan 1 Eugen superioara. Atunci, Iorgu, care ierta orice la liceul militar. Dorea şi îi placea sa se franceza (pe vremea aceea, era en vogue. avânt tineresc, dar nu şi înfgâmfarea, privi faca ofiter şi a dat examen, a reuşit şi-a acest poet) şi Roscior - profesor de peste capul colegului meu şi, cu acel aer cumparat uniforma, chipiu şi, dupa doua matematici, care se spunea ca era un geniu de plnce sans rlre, îi spuse: saptamâni, a fu git din internatul acelei în matematica, dar era şi un dipsoman care/ premiul 1 pentru care a primit medalia de - .,0, tu, creatura, totdeauna ai creat şcoli, neputând suporta regimul de şi a murit în delirium tremens, exact ca bronz. Daca s-ar cerceta arhiva liceului din ura şi altceva nimic!" cazarma. Edgar Poe. Bacau, trebuieşte sa se gaseasca vreunul, Apoi, întorcându-se spre mine, mi-a 4. Ve nind iaraşi la liceul din Bacau, a 1 O. Ca orice creator de geniu, Iorgu fiindca orice desen ieşit din mâna sa era spus: avut, în cursul superior, pe Garabet nu prea citea; îmi aduc aminte ca son livre " pastrat de directia acestui liceu şi - "Sa mergem, Eugen, acasa. Ibraileanu ca profesor de 1. româna. Iorgu chevet era numai Mauricc Rollinat. El împodobea cancelaria profesorilor. Colegul a fo st nimicit; ceilalţi colegi, era apreciat de acest dascal fo arte mult; admira, de asemeni, un alt mare creator În cei opt ani, cât am fo st la acel liceu, când îl întâlneau, strigau: deduc aceasta, findca Ibraileanu a observat Ştefan Petica. Şi eu nu cred decât în creaţia am vazut în cancclaria profesorilor un - "Ura, creat ura!" cu ironie, la o compoziţie a mea (eram în acestor doua fenomene care au strafulgerat desen de multa arta ce reprezenta pe Tudor el. II şi aveam la româna tot pe Ibraileanu), lirica româna dincolo de veacuri: Bacovia Vladimirescu. În urma, prin el. 6 şi 7, Iorgu ca se aştepta la mai mult talent, fiind frate şi Ştefan Petica. lucra la mai multe gazete şi reviste Trec la câteva amintiri, din care, cu Gh. Vasiliu din a (7) şaptea. Il. in liceu, Iorgu se ocupa mult şi cu caricaturi, îndeosebi a oamenilor politici Agatha, vei conclude tu de starile sufleteşti 5. Din colegii lui de liceu, cred ca sunt sportul - patinaj, înot- avea o musculatura cunoscuţi. distincte ale lui Iorgu. inca în viaţa: Const. Cernat -fost Comisar de atlet. Lucra mult la bare, la paralele şi C. Din inşlrulrlle sufleteşti 1. in şcoala primara şi liceu curs infe regal şi Director general al închisorilor, V. verigi. Cred ca datorita numai gimnasticii caracteristice lui Iorgu. in Iorgu, rior, Iorgu iubea mult porumbeii. Avea peste Poltzer - avocat, fo st Decan la Barou) facuta în adolesccnţa, a putut sa reziste salaşluia,în afara de acel tinut al iluminarii, 200 de porumbei de toate rasele şi toate Covurlui (aceştia locuiesc în Bucureşti), atâtor vicisitudini ce s-au abatut asupra şi o delicateţa sufleteascade vestala: mila culorile. Avea porumbei ratati ca paunii, Mircea Cancicov - fost ministru, Iancu naturii hipersensibile a lui Iorgu. Nu pot de oameni, de fl ori, de orice vietate. motati, de cei cari faceau tumbe în aer şi Kraus - fost profesor la şc. Evreiasca sa uit cât 1-a chinuit pe el nesuferita cea de Înţelegea şi ierta toate slabiciunile cadeau osteniţi la picioarele lui. Fiecare (locuieşte în Bacau). eczema. El care era un desavârşit este!, a omeneşti, dar nu putea suferi îngâmfarea, porumbel purta un nume. Când se pierdea 6. Dupa terminarea liceului, am locuit trebuit sa suporte periodic hidoşenia unei trufia obraznica animalica. Contra unul, fie ucis de uliu, fie de pisica, el cu Iorgu, la Bucureşti, str. Fântânii, la o boli, care 1-a toturat pâna la nebunie. acestora, avea o anna puternica - ironia -, plângea pâna ce-l impaca mama. doamna Lapuşneanu, nepoata de a Nevroza lui a fo st o consecinta atâtor nu ironia sardonica şi nici sarcastica, ci 2. Iorgu era în ci.II de liceu; avea Domnitorului,apoi, în str. Berzii şi Virgiliu. refaceri fizice şi sufleteşti şi numai fo rta ironia fina, în care se simte aroma acelui profesor la 1. Româna pe Chiru. Acest Iorgu vizita des Cafeneaua Kiibler, lui vitala şi, desigur, şi viata liniştita, pe sel attlque. profesor avea obiceiul de a pedepsi unde se întâlnea cu Maccdonski, Caion, care i-a dat-o un suflet care 1-a inteles şi a Îmi aduc aminte de un fapt divers. întreaga clasa pentru greşeala unui singur Bogdan-Piteşti; era un cenaclu la Kiibler, suportat cu el zi de zi drama unei paraiezii Nu eram inca licean, când Iorgu era elev; el scotea pe toţi elevii şi-i punea în cari apoi a trecut la Terasa Otcteleşanu. lente a unui creier ce nu mai putea crea, 1-a deja un maestru. Într-o zi, fiind cu lorgu, genunchi. Toţi elevii s-au pus în genunchi, 7. Iorgu a parasit Bucureştiul şi a mai ţinut în viata. amîntâlnit un coleg - C.R., licean ca mine -, afara de Iorgu. Scandal, consiliu profesoral, urmat cursurile Facultatii de Drept la Iaşi, însa cu oarecare talent literar. Era un mare amenintari cu excluderea din şcoala. Nimic unde şi-a luat licenţa. Din 1912-1913, eu n-am mai locuit admirator al lui Iorgu, dar şi un hipertrofia! nu 1-a impresionat pe Iorgu. Concluzia a 8. Iorgu a primit, la Bacau, în str. cu lorgu şi îl vedeam rar. În 1913, venind în eu sau. Pentru a-şi da acre de savant, fost ca profesorul a renunţat sa mai aplice Liceului 7, vizita lui Macedonski, pentru o zi-doua acasa, în strada Liceului 1 critic de arta, a început sa râda de unii pedeapsa colectiva. Petrescu-Comnen - ambasador în Franţa, din/ Bacau, am avut o strângere de inima, poeţi, caci pe vremea aceea ei erau destul Iorgu a refuzatpedeapsa, fiindca nu Donar Munteanu şi alti poeţi. când, pentru prima oara, am observat ceva de apreciaţi. Fiindca eu nu am fost de partea avea nici o vina. 9. Alţi profesori, pe care i-a avut Iorgu schimbat la Iorgu. Lipsea seninatatea pc lui, m-a invectivat faţa de Iorgu, ca sunt 3. Dupa terminarea celor patru clase şi care au avut oarecare influenţa asupra care o avea veşnic. in acel moment, avea un filistin şi ca nu pot înţelege arta liceale, Iorgu a plecat la Iaşi, pentru a intra lui, au fost: poetul Grandea -profesor de un aer de plutire, dincolo de viata şi un râs fara noima. Între 1914-1919, nu l-am mai vazut pe Iorgu, eu fiind mobilizat şi plecat în razboi. Tu, draga Agatha, l-ai cunoscut în 1916, când el avea 35 ani. Din acest an, cred ca a fo st mai aproape de tine şi las sa se depene amintirile tale. Acum, sunt şi eu batrân, fo arte batrân. Am amnezii, îmi tremura mâna când scriu şi, crede-ma, ca nu mai am puterea nici sa mai revad ce-am scris. O rog pe Florica sa o citeasca, s-o corecteze şi s-o refaca. Te îmbraţişez pe tine şi pe copilul tau, (ss) Eugen Scrisoarea lui Eugen Vasiliu (6 aprilie 1886 -23 ianuarie 1975), unul dintre fratii poetului, stabilit catre finalul vieţii în oraşul Buşteni, cartierul Zamora (Poiana Ţapului). (Arhivele Naţionale ale României. Fondul Familial G. Bacovia) Mircea COLOŞENCO 37 https://biblioteca-digitala.ro ARTE Gheorghe ZĂRNESCU. semnificante. O prima manevra le decontextualizeaza din rigoarea prag matica, indefinit combinatorie, determinata De la signaletic geografic (şi urban) a semnalizarii rutiere, reangajându-lc intr-un joc de configurari la semnificant geometrice, dupa o sintaxa a unui discurs cu conotaţii identificabile ca referinte culturale asupra circularitaţii, a intersecţiei, a vortexului, dincolo de ţelul imediat al Gheorghe Zamescu este unul dintre decontextualizarii ludice. Sintaxa impune artiştii mereu dispuşi sa investigheze un ritm impus de regulile noului posibilitati noi, diferite de cele precedente, angajament discursiv, intre cerc, triunghi şi de investire a gestului artistic. Nomadismul patrat, ariile stereotipe care indica sau tematic şi lingvistic nu vizeaza, aşacum interdicţiile, priorităţile,lib crtaţilc de acces. am putea aştepta, teritoriile fo rmei,materiei, Aceasta noua ordonare a macrosemnelor se volumelor şi, implicit, ale spatiului, in reflecta şi in conţinutul precis al fiecareia maniera traditionala a unui sculptor. dintre imaginile ce individualizeaza Desigur, toate aceste paliere sunt implicate, indicaţia. Pastrându-le, deci, stereotipul for dar mediate de poetica - şi de concretul - mal recongnoscibil, autorul noului sistem anexat artei contemporane de ready-made de indicii-comentariu opereaza asupra şi de apropricrc. Ajuns la o epurare a fo rmei configuraţiei grafice a discursului plastice de expresie minimalista, dar obstaculant contras in semne de maxima acoperind un nucleu simbolic, deci explicit lizibilitate şi de maxima explicitare. Ca straina ca intentie de programul minimalist, orice text/icon a carui funcţionalitate este sculptorul a parasit-pentru un timp - acest reglementarea comportamentala, traseu, pentru a intra intr-o relaţie de indicatoarele rutiere sunt denotative, comentariu critic cu modalitatile selecţia materialului figurativ fiind strict neodadaiste intens comentate, in spatiul determinata de semnificaţia univoca a românesc şi in arealul Bacaului, in momentului/locului vizat de reglementare. programele de reevaluarc a aportutui lui Or intervenţia artistului, cu gravitate ludica Tristan Tzara şi a grupului intelectual din limitata de respectarea fo rmalala stereotipul jurul sau. Desigur, interesul sculptorului planului circular, patrat sau triunghiular, pentru tehnica de deviere a semnificatiilor, ataca tocmai aceasta condiţie denotativa. prin ironic, oximoron, ruptura a Artistul confisca aparenta indicatorului şi Semiotica derizoriu lui operaţionalitatii cuvântului sau iconului, simplitatea sa sintactica, dar introduce in nu este un reflex imediat al prelungirii repertoriul de figuri elemente cu caracter acestei atmosfere, dar bogatia de nuante a aluziv inconfundabil, sau extinde particula fen omenului radical al avangardei/ predicativa a interdicţiei (bara oblica, neoavangardei, de multe ori aplatizat in elementul cromatic stopant) asupra unor acest radicalism, a contribuit la alegerea situatii pe care artificializarea şi Cum se ştie, semiotica se ocupa cu studiul semnelor din existenta noastra so acestui areal de fe nomene, iar jocul tehnicizarea contemporana le exclud lent ciala. Într-un anume fel, lot ceea ce ne inconjoara poate fi identificat cu semnele sculptorului cu patrimoniul formal al din arealul actualitatii. Imaginea unui mar, purtatoare de sensuri. Naşterea noastra, viata noastra, lumea in care traim pot fi şi ele obiectelor dczafectate de originara lor a carui conditie simbolic sinecdotica, interpretate ca semne. Interesat pâna acum indeosebi de semnele polivalente ale sculpturii funcţionalitate a sustinut preocuparea sa indicând toposul paradiziac, introdusa in unde a realizat performanţe de originalitate şi profunzime, Glleorg/1e Zilrnescu, artist majora pentru manevrarea semnificatiilor. repertoriul figurativ al circulaţiei titrat inmediile profesioniste, ne propune o schimbare de opţiune şi, evident, de stilistica. Fascinaţia pentru tropii specificili mbajului obstaculate sau doar dirijate, deschide El pare, in excelenta expoziţie ce a deschis-o Salonul national de estetica organizat de literar apropriati de universul mutant, banalul registru semiologie spre Academia Româna şi CentrulInternational de Cultura şi Arte "George Apostu " Bacau, expansiv, al imaginii, pentru jocul seman semnificaţii extensive, polemice, şi spre interesat de cultura derizoriului ca o fo rma de interpretare şi evaluarea a semnelor lumii tic susţinut de un provocator joc lanţuri referenţiale şi jocuri metaforice inevitabil marcate de rrisoaneleglobalizarii şi stabilirii altor standarde valorice. semiologie, a oferit demersului sau specifice densitatii semantice a imaginii Aflatintr-o excelenta dispoziţie ludica, artistul nu se erijeazaintr-un moralist de posibilitati din ce in ce mai captivante. artistice. Aceeaşi amploare conotativa serviciu, ci se comporta doar ca un observator atent şi perspicace atras de studiul Odata stabilita opţiunea sa pentru dobândeşte vehicolul hipopomp cu mesajelor ce ne parvinpe toate canalele posibile, media in special. Strategia lui asociaza privilegierea functieide comunicare a artei, prestigioasa sa apartenenţa la percutanta ideii cu expresia deseori ready mode, unde obiecte din inventarul nostru asupra conditiei productive de obiecte instrumentalitatea psihopompa, introdus in obişnuit, in functie de context, genereaza semnificatii noi. Expoziţia lui nu poate fi semnificante, a condiţiei sale expresive şi discursul interdictii lor de circulaţie. Parodia socotita a fi nici de sculptura, in sensul obişnuit, dar nici de pictura, deşi apartine in calofile, putem urmaritipul de semnificaţii dobândeşte prin aceste manevre atât de bune proporţii şi unui domeniu şi al altuia. Sclipitor ca imaginaţie, Gheorghe Zamescu asupra carora îşi fo calizeaza interesul, şi sa simple la prima lectura, o direcţie inedita, se bazeaza şi pe manualitatea şi inventivitatea lui recunoscute şi trece la elaborarea observam ca primeazapreocuparea pentru ce depaşeşte obişnui ta investire culturala a unor obiecte de mare impact vizual şi emoţional. Din perimetrul semnelor de circulaţie, obiectului banal, izolat din fl uxul obiectele-suport al deplasarii - selectând, de pilda, el extrage, cu un desavârşit umor, opere de arta. Astfel, semnul staţionarii ca Duchamp, vehicolul cel mai tipic pentru fu nctionalitatii sale, atacând insaşi interzise este un prilej de sugerare a faptului ca pe autostrazile vremii şi ale Europei debutul ready-made-u!ui, bicicleta, a carui orientarea fo calizarii sale subminative. oprirea voluntara este sau nu este interzisa.Tot astfel, banalul semn care ne avertizeaza fo rma contrazice radical, prin linearitatea Utilizata cel mai frecvent pentru a distruge ca parcarea este posibila, prin schimbarea poziţiei cu josul in sus putem fo arte bine sa graficaşi fr agilitatea sa, imaginea clasica - sau macar discredita - patrimoniul staţiona oricât vrem în lumea umbrelor. Ceea ce oricumse va întâmpla... Înalte artefacte, a patrupedului - animal monumental, atât mitologiei tradiţionale, parodia, aşa cum o la fel de savuroase de altfel, artistul prezinta indicatoare de localitaţi sau nume de strazi de potrivit retoricii monumentului - manevreaza Gheorghe Zarnescu, ţinteşte care, in relaţie cu derizoriul imediatului, sugereaza un umor aproapenegru. Steaua cu monolitul barcii, sau tectonica oricât de tocmai in nucleul demitizarii, reinstalând cinci colţuri nu scapa nici ea de ironiilc vituperante ale autorului aflat acum intr-o mitul in centru de emergenţa şi in orizontul slream-line, totuşi compacta, a dispozitie excelenta. Taciturn sau doar monosilabic cel mai adesea, acum se dezlanţuie automobilului. Dar vehicolul este doar un spre care indica imaginea artistica, şi, prin cu o verva de nestavilit. accesoriu al deplasarii, participând la un extensie, demersul cultural. Interesat de prezentagenerica a omului pestecare trece,semnul interzisuluigloseaza pachet simbolic al mişcarii, trecerii, de fapt petema omului anonim,a cetateanului fl!raidentitate. Am desluşit aici o obsesie evoluţiei, capabil sa absoarba - sau sa-şi Alexandra TI TU aproape bacoviana a iremediabilei tristeţi, a cenuşiului şi a pecetei plumbului reporteze sensul asupra calatoriei celei mai uniformizant. Predicatele acestei comunicari simbolice anima fiecare imagine-obiect banale, şi, deci, asupra oricarui tip de suport cu sensurile perisabilului, ale improvizatiei fa ctice ca substitut al valorii perene. dinamic. Regimul simbolic al Utilizarea unor obiecte destinate unor intrebuinţariconcrete face parte dintr-un scenariu CĂLĂTORIEI se extinde, de fapt, asupra prin care nu intentioneaza sa devina un moralist, ci doar, glumind parca, sa indrepte intreg arealului spaţial, obieclual şi moravuri. Instalaţiile lui tridimensionale sunt montaje ce produc reactii imediate, evenemenţial legat de deplasarea (trecere, ilariante prinsatira, triste prin adevarurile induse imaginilor. traversare, iniţiere, vagabondaj, chiar Picturile lui, fixate pc suportul unor cartoane de ambalaj pe care se descifreaza parcurs motivat pragmatic, cu durate şi inca normele de intrebuintare, evident expirate, reiau obsesiv figuri umane anonime, ţeluri de rutina). Gheorghe Zarnescu barate de tuşelemari, funebre, ale unei gesticulaţii onirice. Pareca participa conştient la selecteaza - in ciclul de lucrari expuse la un fel de desacralizare a artei tradiţionale,apro priindu-se de furibundeleimaginii grafitti Centrul Cultural "George Apostu" - atât de des întâlnite in spatiile underground. Cultura derizoriului se inpleteşte fo arte semnele de circulaţie, a caror aparenta bine, cum se vede, cu noua cultura a subsolurilor imun de, ale unei umanitati in deriva. banalitatefunctionala acopera un traseucul Gestul artistuluinu-l poateasocia cu o Casandraapoc aliptica,dar nici mult nu-i lipseşte. turaladânc inradacinat in discursul iniţierii, Gheorghe Zamescu ilustreaza prin aceasta expozitie o veritabila schimbare la al indicarii/obstacularii parcursului. faţa, un proces launtricde socializare cu el însuşi. Prin talent face din conştiinţa sa de Sculptorul opereaza asupra unităţii creator diferenta dintrea avea pareri şi a avea atitudini. Lucizii au zâmbit deseori, dar mi acestui sistem de semne ce articuleaza, în s-a parut ca nu era râsul lor... raport direct, denotativ, cu traseul rutier, o dubla strategie a deturnarii investitiei Valentin CIUCĂ 38 https://biblioteca-digitala.ro Dictionar de arta contemporana balcanica ILIE BOCA teribile, de forte magice, ce se ascund sub MARIANAMOROŞANU-POPA înşelatorul joc al măştilor. În clipa BOCA, Ilie (Botoşana, Suceava, 21 suspendata de temporara afirmare a MOROŞANU-POPA, Mariana fe bruarie 1937). Pictor român. Studiaza la maştilor, fi inta umana moare ritual, (Bacau, 21 august 1961 ). Sculptor român. Institutul de Arte Plastice "Nicolae permitând pe aceasta calc, odata cu A studiat la Academia de Arta .,George " Grigorescu" Bucureşti, 1961-1967, cu indepartarea maştii, un nou drum, o noua Enescu Iaşi, 1989- 1993. Expozitii de Alexandru Ciucurencu. În 1974 face o dimineata, o renaştere. În cotidianul grup: Pictura şi sculptura", Galeriile de " calatorie de studii în Italia. Fondator al tulburat de varii şi divergente tensiuni, Arta, laşi, 1992; Salonul anual. Galeriile Simpozionului internaţional de arta de la fondul arhaic este estompat pâna la Alfa. Bacau, din 1994; Saloanele Tescani, Bacau (1974) şi al Saloanelor pierderea contururilor, fiind dislocat de Moldovei, Bacau-Chişinau-Bacau, 1996, Moldovei ( 1991). Expoziţii personale: urgente de tot fe lul, de jocuri ale 1997, 2000; "Sculptura, pictura. pcrfor Galeriile Apollo, Bucureşti, 1972; incidentalului. Numai fantasmagorica mance", Galeria de Arta, Bistrita, 1997; Accademia di Romania, Roma, 1974; derulare a fapturilor desprinse din Ieri elevi, astazi profesori", Galeriile Arta, " Vieller Conen Gallery, Dlisseldorf, 1979; scenariile mitice poate reda cu adevarat Bascau, 2007. Simpozioane: Simpozionul Sala Dallcs, Bucureşti, 1987; Muzeul de dimensiumile lumii vechi, în ceea ce are International, Centrul George Apostu, Arta Contemporana, Galati, 1989; Muzeul ca intangibil, durabil sub înfaţişarea Bacau, 1994, 1998; Oarba de Murcş, 1995; Brlickcnthal, Sibiu, 1990; Galeriile atemporala. Imaginile create de pictor Magura, Bacau, 1997; Sângcorz-Bai, Brâncuşi, Chişinau, 1991; Galerie Du funqioneaza rareori individal, devenind Bistrita, 1997. În 2005 a avut rezidenta Manoir, La Chaux-De-Fonds, 1992; Inter cel mai adesea elementele unei structuri artististica in Centrul de Cultura Arcuş, national Ari Centre, Cairo, 1994; Muzeul compoziţionale complexe, direcţionate Covasna. Monumente: "Spiru Haref', bust, de Arta, laşi, 1995; Centrul Cultural vertical sau orizontal, cu o certa aluzie la şcoala ,.Spiru Haref', Bacau, 1995; "Iulian Român, New York, 1998; Galeriile de Arta fr esca medievala şi la icoana ce cumuleaza Antonescu", bust, Muzeul .. Iulian Alfa, Bacau, 2002; Centrul international secventele unei istorii sacre. Formele Antonescu", Bacau, 1997. Distinctii: Apostu, Bacau, 2005; Galeria Calina, complexe, istoriate, se adapteaza unor Premiul la Saloanele Moldovei, Bacau Timişoara, 2007. Expozitii de grup: spatii expozitionale, pastrându-şi Africa de Sud, 1996. Distinctii: Premiul Chişinau, 2000. Bienala Euro-Asia, Ankara, Turcia, 1990; disponbilitatea de a-şi sustine Uniunii Artiştilor Plastice din România Val orile materialului - în special Trienala de la Sofia, 1996; Expozitia demonstratia, care depăşeşte provizoria pentru arta religioasa, 1998; Premiul lemn şi piatra - sunt urmarile în modul în internationala, Ceske Budejovicc, 1999; separare în episoade, firul demonstratiei Uniunii Artiştilor Plastice din Republica care se instapâncsc in spatiu, facând Festival Montmarte, Paris, 2002; Galerie rcfacându-şi mereu coerenta. Pictorul, Moldova, 1999; Premiul Ministerului vizibile tensiunile sale launtrice. În Maurice Rave!, Paris, 2003. Distictii: urmaş al pictorilor medievali (s-a nascut Culturii din Republica Moldova, 2001. procesul de creştere a volumclor se Premio Caravaggio, Roma, 1984; Premiul intr-un sat din din preajma manastirilor din Fondul spiritual profund din lucrarile prefigureaza configuratii arhaice, II, Bienala Euro-Asia, Ankara, 1990; nordul Moldovei), al meşterilor populari, cu finalitate religioasa se prelungeşte şi în desprinse dintr-un sistem simbolic venind Premiul Expozitiei de la Ceskc şi beneficiar al sintezelor din perioada restul creaţiei sale. Într-o prima faza, din tipurile stravechi, al carui prestigiu Budejovice, 1999; Marele Premiu al moderna, apeleaza la o paleta bogata, incercarea de a capta valorile simbolice razbate prin timp, pâna la determinarile din Uniunii Artiştilor Plastici din România, surprinzatoare de fiecare data, cu culori ale sufletului I-au facut sa recurga la o prezent. Oriunde e instituita o astfel de 2002; Premiul Mihail Grecu al Uniunii saturate de lumina. Pictorul evadeaza în bogata figuratie, deschizând o fereastraspre fo rma, plina şi pozitiva, spatiul se Artiştilor Plastice din Republica Moldova, aparenta din actualitate,dar el fa ce dovada spatiul imaginar al mumiilor. Actul pictarii modifica. devenind sensibil la interventia Saloanele Moldovei, Bacau-Chişinau, prezentei sale imperioase în prezent, in devine un ritual, pe care artistul il traieşte artistului.Mai întâi de toate, structurile 2006. dimensiunea verificabila a existentei. cu o nedisimulata bucurie. Coaja sensibila sculpturalc au o valoare mnemotehnica, Prima dintre tainele palimpsestului asupra a lucrurilor se desface şi de sub aparenţa care face posibila delivrarca unui fo nd caruia se apleaca este fa ntastica gestuala rasar fiinţe fantastice, la limita arhelipal (stau marturie lucrarile din scria configurare a lumii de azi. unei construcţii sacre, în care se pastreaza ,.Totem"). Uneori, fo rma masiva, intens Bibliografie: Carmen Mihalache, elemente pagâne, cu ecou in tensiunile materiala, este supusa unui proces de Magia amintirii. Convorbiri cu llie Boca, spirituale actuale. Operând permanente reductie, de indepartare a maselor inutile, Ed. Deşteptarea, Bacau, 2007; Emil iluminari în aceasta masa cromatica pentru a pastra esenţa, de tip osteologie. a Stratan, Politice, album, Ed. Eismed, Iaşi, framântata de mecanismele unei volumelor cu adevarat semnificative " 2007. "arheologii simbolice , artistul realizeaza (ciclul "Ferestre"). nenumarate fragmente de pânza colorate, MIHAICIDUARU pc care, uneori, le aduna în casete, Bibliografic: disponibile unui joc al improvizatiei, Lexicon al artei contemporane, " Ed. CIDUARU, Mihai (Hangu, Neamt, 17 "frunzaririi aducatoare de neaşteptate Corgalprcs, Bacau, 2003; ART. Album al august 1951 ). Pictor român. A studiat la descoperiri (ciclul "Sertare"). Prin fluxul Filialei U. A.P Bacclu, Europrint, Bac<\u, Institutul de Arte Plastice "Nicolae cromatic trec elemente ale unor naturi 2003; Max Dumitraş (coord), CaraloJ!ul " Grigorescu din Bucureşti, 1970-1 976, statice şi repere antropomorfe, Muzeului de ArUl ComparaM Sângeorz sectia Arta monumentala. Expozitii prezentându-ne un punct de vedere origi Bdi, Ed. Macsb, Sângcorz-llai,2006. personale: Galeriile Municipiului, nal privind situatia imaginii în aceasta Bucureşti, 1986; Muzeul de Arta, Galeria parte europeana (ciclurile "Agapa", Constantin PRUT " " Alfa, Bacau, 1987, 1999; Muzeul de Arta, "Grotesca , "Capriciu ). Piatra-Neamţ, 1994; Galeria Covalenco, Bibliografie: Valentin Ciuca, Olanda, 1994; Galeria Cupola, laşi, 1999, Constantin Prut, Top os eminescian. 2006; Galeria Apollo, Bucureşti, 2001; lp oteşti, Ed. Geea, Botoşani, 2000; Koga City Museum, Japonia, 2004; Galeria Carmen Mihalache, Dialoguri În atelier. Calina, Timişoara, 2007. Expozitii de grup: Ed. Cronica, Iaşi, 2005; Alexandra Titu, " "Paul Louis We iller , Concurs Mihai Chiuaru. Capricii, Galeria Calina, Sistemul sau imagistic se leaga de internaţional de portret, Paris, 1985; Timişoara, 2007. universul culturii populare, care îi asigura, Sinaide Ghi, Roma, Italia, 1986, 1987; împreuna cu un senzorium special, Greenwood, Seattle, S.U.A, 1989;Mai! Art, originalitatea demersului artistic. O serie University Art Galleries, Vemillon, Green nesfârşită de lucrari, reunile de cele mai wood, Seattle, S.U.A, 1990; "Des Artistcs multe ori sub semnul palimpsestului, ne pour des Artistes", Paris, Franta, 1990; arata fa scinatia pe care o exercita asupra Saloanele Moldovei, Bacau-Chişinau, din sa imaginile ce vin dintr-un trecut care, 1991; Wiesbaden, Germania, 1993; " " datorita "actualitatii permanente a "Sacrul în arta , Sala Brâncuşi, Bucureşti, expresiilor din cosmosul artei populare, se 1996, 1999; Moscova, Rusia, 1994; " extind fa bulos asupra gesturilor curente. Bienala Lascar Vo rel , Piatra-Neamt, " Un trecut care inseamna secvente demult 2003, 2005; Palatele brâncoveneşti apuse, pastrate de inertiile conservatoare Mogoşoaia, 2006; Trienala de pictura, ce staruie în imaginatia fo lclorica, dar şi Osaka, Japonia, 1996; Cape Town, Africa amintiri din experienta proprie, la fel de de Sud, 1996; Bienala de Arta Sarjah, " prestigios înscrise in "inventarul imagis Emiratele Arabe Unite, 2001; "Commc tic al urgentelor reconstituirilor vizuale vous Emoi", Paris-Mountreuil, 2002. care îi atrag atentia. Cortegii de figuri Lucrari de arta monumentala: Fresca, simbolice, de personaje aparţinând Manastirirea Horaita, Neamt, 1988- 1992; obiceiurilor, sunt puse în mişcare de energii Fresca, Biserica Saint George, Cape Town, 39 https://biblioteca-digitala.ro CRITICI / POESIS Dan PETRUŞCi · un ludic intre catifelat şi metafizic Pe Dan Petruşca, poetul, l-am descoperit ales scriitoare -ITcaca, imbujorati de excitare, o rezultanta tot a eroticii, tot a unor parfumate în revista Vitraliu. Acolo, în marginea din acest tip de eros prin cartile lor, storcând fâlfăiri de rochii ce navalesc neaşteptat în dreapta a unei pagini, în numere la rând, cu lacrimi unor comisii de critici care-i scena, ca delicate batai de aripi în vazduh. Tu câte un poem. Ca într-o rubrica fixa. Din premiaza. Şi cine îndrazneşte sa-i traga de in fine, un al treilea strat ideatic al capul locului versurileacestui - pentru mine mâneca pentruca s-au cam întrecutcu gluma poeziei lui Dan Petruşca îl constituie o Dan PETRUŞCĂ necunoscut - poet m-au surprins printr-o e taxat cu dispret drept retrograd, incult, ieşit discreta rezonantametafizica. in fa ta acestei imprevizibila savoare cu surdina, ceva în din rândul lumii, neeuropean şi nealiniat la aprecieri se impune o precizare. Straturile " genul dcsluşitului nedesluşit al pcnumbrclor "axa . ideatice pe care le-am nominalizat nu rembrandtiene. Aci parca sa fie un parodist Nici Dan Petruşcanu face pe mironosita reprezinta "cantitati", care sa se înşiruieuna sadea, ca, dupa ce a fluturat şi prefirat nitel în versurile sale. Şi el este un insistent liric dupa alta, ele se interrelaţioneaza şi se Tu care eşti şi care nu scducatoarclc fuste aleunor fe mei mortale erotist. Riscând, poate, o anume sintagma interconditioneaza într-o muzicala eşti pipaibila şi cu i-auzi' chiar din mahala-sa te trezeşti cuprins cu greutate, aş spune, însa, ca erotica acestui atmosfe ră spirituală. Ei bine, tenta de mirozne metafizicc. poet e una cu halou helenizant. Tot descriind metafizica este data aci tocmai de haloul imagini otravit fr ison Încordat, daca nu cumva oleaca enervat chipurile unor fe mei seducatoare, întinzând acestei atmosferc. Un ecou prelungit al unui şi-un bip scurmând în telefon ca nu reuşeam sa fixcz poezia lui Dan mânuţa dupa ele, pipaindu-lc ca la carte, concert cu nimb. Un ludic metafizicizat?Iata sa vii din nou sa te invoc Petruşca într-o rama şi sa-i descifrez veşnic îndragostitul poet ne rasuceşte catre ca posibil. Iar acel tremolo muzical care " c din pat strain din nenoroc ,.canonul , am ramas, pâna la urma, la embleme antice. Receptorul se trezeşte strabate de la un capat la altul lirica acestui sa te conjug sa te declin imaginea unui ludic care pluteşte muzical treptat ca acele figuri fem inine devin poet, nu tinde catre tragicul tunetwagnerian, cu vorbe tulburi cu pelin între catifelat şi metafizic. evanescente,se "dematerializeaza",se trans ci mai degraba spre reveria jucauşa şi " Ve nind în fiecaretoamna la Conferinta fo rma în curgere "helenizanta , în devenire. deopotriva nostalgica din Anotimpurile lui Nationala de Estetica, de la Centrul Cultural Într-un ce al unei treceri cu aura metafizica. Vivaldi. haide ieşi arata-mi-te " International "George Apostu Bacau, am Câteva exemple: Una din trasaturile cele mai rupe-mi carnea şi trimite întrebat în dreapta şi-n stânga cine-i Dan personalizante ale li ricii lui Dan Petruşca o semne vrcascuri fi rmituri Petruşca. Aşa se fa ce ca, la sfârşitul lui "ea se dezbraca constituie puritatea catifelata a stilului, a cu desuuri cu prescuri noiembrie 2007, l-am cunoscut pc în biserica în sinagoga în moschee limbii. Mai toata lumea se plânge - pe buna când nu-i nici tipcnie somptuoascle culoare a prea fr umoasei din cupola cadea în fa lduri grele o muzica dreptate - de o vreme încoace, de jalnica " de om sau vedenie Universitati "George Bacovia , într-o pauza în mijlocul navei singura între coloane degradare a limbii române. Curios este fa ptul " a Conferintei. Şi prczcn(a fizica a lui Dan între titluri şterse ca statea ca unii aj ung la atare rezultat cu "bune într-o noapte " Pctruşca m-a şocat. Înloc sa am în fa ta ludicul sa îngcnuncheze intentii şi aş zice, din prea multa "ştiinta . tac şi spun " " guraliv din unele versuri, mi-a fo st prezentat aştcptându-ma Adica? Obsedati de sintagma "globalizare , cât eram de rau de bun un blond înalt, aşa, cu "moaca" de lord sti lat, (Între titluri şterse) impinsa pâna în pânzclc albe, nu putini te iubeam pc scari şi-n gând caruia nu-i plac strainii, retractil, prea putin autori de titluri, de eseuri, de panseuri, de prin biserici şi flamând comunicativ. La urma urmei, un ins Sau: prin reviste şi ziare, carti şi televiziuni etc., dezgolita şi în rochii surprinzator ca propriile-i versuri. Care te compun un gen de ghiveci al cuvintelor, de " te sorbeam gemând cu ochii adcmeneştc, fara sa se lase ghicit pâna la "auzeam în urma un clipoci! maimutareala lingvistica - cica elitista - " capat. de talpi goale pe marmura unde troneaza o pasareasca alcatuita, prin toata dintr-o rasuflare Din una în alta, am aflat ca Dan Petruşca un fo şnet de rochie alternante,de barosane cuvinte englezeşti şi ce-aveai tu si alta n-are este profesor de limba româna în Bacau. Un sa fi fo st ale ei ruşinate, niscai cuvinte româneşti, din loc în nici acum şi nici atunci distins profesor, mi-au precizat mai multe ma striga din întuneric speriata loc. Oricâtam fi de generoşi cu atare tevatură " voci. Şi tot acum am aflat ca poezie scrie de ratacita printre lucruri lingvistica, ca semn "înalt al cxprimarilor " fara lege şi porunci multa vreme, publicând prin reviste. Dar în uitare în ziua de azi, ma tem ca în asemeneacazuri " sa mai joc cu tine inca primul volum de versuri intitulat Poezia imi (În urmă) cuvântul "globalizare aluneca pe nesimtite " stătea pe genunchi (Universitas XXI Iaşi catrecuvântul "gloaba . Ca sa nu mai vorbim te lipea i-mi dadeai o brânca 2005), autorul 1-a publicat abia când a atins Trupul cel mai concret, mai atât-ator, mai de ieftina miştocarizare, de toata ziua, a limbii trupul tau cu mirodenii vârstajumatatii de veac. De ce atât de târziu, fierbinte, de fe meie e insotit în versurile lui române. m-ameţea isca vedenii când este ştiut ca poetii dau navala în fa ta Petruşca precum aura sfinţilor din vechile in atare contexte, poezia lui Dan jar râdea adânc sub spuza cam de pc când mamicile lor inca îi mai icoane - de o indicibila rezonanta nostal Petruşca ofera o lectie pilduitoare de precum tâta ta sub bluza şterg la nas? Cum inca nu-l cunosc prea bine gica. Parca ceva ca temporalitatea fiumusete a exprimarii stilistice, a resurselor o minune şi-n calcâi pe omul Dan Petruşca, deocamdata pot sa intristatoare din unele amintiri.Astfel încât, de acurateţe a limbii române. Mizând mai dulce acru sa ramâi fo rmulez o singura apreciere: probabil, dintr erotica petruşchiană se metamorfozeaza pe cu seama pe vocale, acest original stilist o fo arte exigenta pretentie fata de sinele sau alocuri într-un paradox: o iubire fo arte elibereaza resurse ascunse, de muzicalitate, artistic. concreta, fo arte camala, care se rasuceşte, !lira ale cuvintelor, ale împerecherii lor, facându stam Şi acum sa ma întorc la întâiul volum, regrete, catre abstract, catre metafizic. Într lc sa sune asemeni unor exerciţii de în rând cu pacatoşi i Poezia imi stătea pe genunchi. atât, încât, din corporalitatea iubitei, uneori violoncel. limba printre buze roşii Trei straturi ideatice, acute, pot nu mai ramâne decât vibratia umbrei, o intr-o Precuvântare şi o Postfaţă, la fi o simteam depistate în lirica lui Dan Petruşca: o erotica; înşelatoarc devenire, o stare. întâiul volum de versuri în discutie, pe o vertebra o anume dinamica a cotidianului; în fine, Un al doilea strat ideatic pe care-I ConstantinDram şi, respectiv,Gheorghe Iorga imprevizibile sondari ale unor rezonante întâlnim în poezia lui Dan Pctruşca îl fo rmuleaza aprecieri penetrante, inteligente mctafizicc. constituie o anume dinamica, o fâ lfâire şi exacte, asupraoriginalita�i poe ziei lui Dan gheata pe buric şi febra În centrul eroticii etalata de acest poet muzicală a cotidianului. Scriitorii noştri de Petruşca. Şi ma asociez sperantei şi încrederii astazi ieri trecea si mâine se afla chipurile unor fe mei cu o seductie dupa 1989 - şi nouazeciştii şi douamiiştii - lor ca acest creator de spiritualitatemetafizic " piele de catea de câine aparte, surprinzatoare, senzuale, însetate şi cu oricâte diferente de "canon între ci, au jucauşa nu va ramâne "pe genunchi" doar sa ma gudur latru uşi deopotriva evancsccntc, ca umbrele în lu mizat, aproape copleşitor, pe un cu versurile unui singur volum. pe la inventând matuşi mina lunii, ale caror contururi au precizia ti-agmcntarism al cotidianului. Dar peunul te între imagini pierd impreciziei. E o banaliate sa spun ca erosul cum sa zic? - desubstanţializat, secatuit de Grlgore SMEU constituie astazi o copleşitoare moda în seva, dominat de un soi de huma a temului. tocmai când sa te desmierd poezia de pretutindeni. De-a lungul şi de-a Nici versurile lui Petruşca nu exalta frumuseti latul lumii. Ce mai ! E o obsesie nobiliare ale cotidianului. Dar nici nu sunt poate sfânt sau hot integru " "globalizanta . Dar, de cele mai multe ori, neantizeaza dinamica acestuia,n-o reduc la mai dincolo de alb de negru un eros care te înhata, fara multe mofturi, de sordid, la zdrente tlendurite ale urâtului. te ştiu zâmbind de-atunci de boala bracinar şi-ti pune - vrei nu vrei - poalele-n Lirica acestui poet aşaza mereu cotidianul printre oglinzi în pielea goala cap. Un cros intens se.xualizant, cu toate pe partitura unei reverii discrete, cauta în sculele la vedere. Lumea e trecuta prin maruntaiele lui o flirâma inmiresmata. De tu care eşti sau nu cuvântul sex, ca printr-un soi de purgatoriu pilda: din mers " "rcgcncrator , flicându-sc cam prea des din a coapse mirosind a vers inteleptul şi sofisticatul savant Freud un gen "pe podea în bucatarie pari toata prinsa de alint de "tataie", stapân al universului, cu un uriaş parca dincolo de orizont în sfintebale de argint fa lus în mâna, pe care îl învârte ca pe un auzeam glasul vecinului de o zapada de-un incendiu neaoş şi noduros ciomag ciobanesc, sa adune suind treptele oile rataci te. Ce-i drept: cuvântul eros e fo arte încet în somn " fiumos, fo arte elitist, emblematic, ba chiar începea sa ninga de jos în sus arzând pe-un rug din evul mediu "mişto". Dar prea multi poeti ai lumii de (O noapte) sa joci în flacari bela! ii astazi uita sa spuna şi sa recunoasca faptul şi strânsa-n blugi sa pleci sa vii ca ci etaleaza, reductionist, un eros exclusiv De fa pt, înmiresmarea cotidianului este c-o limuzina c-un tramvai pe bazăde .,caras ". Diverşiscriitori -şi mai cel mai adesea, în poezia pe care o analizam, uc;f4,:s cu.a sa te trimit la naiba hai 40 https://biblioteca-digitala.ro BACAU 600 cale care ii cereau eliberarea terenului de constructia ce ameninta sa se prabuşeasca. Au existat mai multe incercari de edificare a unui teatru permanent, cu sala proprie şi cu dotarile necesare. Un anume Ion Pisoschi cerea Primariei, in 1872, sala cea mare pentru a infiintaun theatru în acest oraş". Evident, " nu i se aproba. Dar apare cineva cu gânduri mai bune şi mai generoase: Neculai Dragoianu, care, construind un hotel, in 1873, fa ce şi o sala de teatru. Se inaugureaza, deci, acest teatru atât de mult dorit, în 1874, sub conducerea lui Mihai Climescu. Sunt aduşi actori de la Iaşi, Botoşani, Bucureşti şi Craiova. Aceştia joaca piese originale şi localizari realizate de mai sus pomenitul Constantin Radu, între care o comedie în cinci acte - " " "Baile de la Slanic şi localizarile "Senatorul somnoros " (care ar fi potrivita şi azi!) şi "Doctori a soacrclor . Dupa repetate refuzuri din partea oficialitatilor de a sustine financiar activitatea teatrului, primarul Hociung aproba cererea lui Mihai Climcscu pentru finantarea stagiunii " 1876/77. Iata cum "suna aceasta cerere: "În toată lumea civilizată, pe lângă biserică, şcoalil. presă, teatrul ocupă şi el un loc destul de important, că peste tol se fa c sacrificii imense pentru acest scop, cilpe calea artelor naţiunile În definirea personalitatii unui oraş, dimensiunea Ramaşagul" - care s-au bucurat de o entuziasta primire " rivalizeazil şi cu teatrul; cii Îll sp ecial oraşul Bacău - spirituala este esentiala. Nu-şi poate aroga drept de cetate din partea publicului. Numele acestui pionier, Ale cu dintre multele oraşe ale României - conţine un public o aşezare umana - oricât de bogata şi de puternica sub Vilner, trebuie pastrat in memoria oraşului şi a oamenilor apt pentru teatru ". Mişcat, primarul a aprobat suma de de teatru bacauani in special, pasiunea lui - dar, fara raport social-economic ar fi - fara a-şi asigura un profil 2000 de lei. Comentatorii au pus gestul lui mai mult pe cultural amplu şi divers prin care sa-şi afirmeresurse le de indoiala, şi convingerea utilitatii sociale a artei teatrale seama fa ptului ca primarul era casatorit cu o actrita din gândire, de simtire şi de creaţie. Caci - cum zicea E. nefiindcu nimic mai prejos de ale altor înaintaşi carora le fam ilia Moruzan. Lovinescu - cu aj utorul culturiifa ptele omeneşti pot trece datoram dezvoltarea acestei arte şi care îşi au locul Pe lânga activitatea artiştilor locali, oraşul a început in domeniul istoriei, cimentând intre membrii unei recunoscut in istoria teatrului românesc. Regasim acest sa fievizit at de trupe româneşti şi strainc care contribuie nume, impreuna cu ale altor pionieri, intr-un document societati raportul de solidaritateşi intre diferitelegenera ţii la rafinarea gustului pentru teatru al publicului. Dar - Act mărturisitoriu, raporturi de continuitate ce constituie singura temelie a data! 4 ianuarie 1852 şi intitulat prin cum se intâmplase şi la Iaşi cu un an înainte, când arsese vietii sociale. Cultura ii permite individului sa simta care 40 de bacauani de vaza, animati de "mulţamirea ce Teatrul cel Mare de la Copou - , în 1889 hotelul lui " apropierea şi solidaritatea sa cu ceilalţi oameni, in spaţiu ne-au produs moralele privclişti teatrale , solicitau de la Dragoianu şi sala teatrului sunt distruse de un incendiu. şi timp, cu cei din generaţia sa, ca şi cu cei din generatiile Departamentul Treburilor Dinlauntru aprobare şi o Mişcarea teatrala intra într-o perioada de stagnare trecute şi viitoare. Iar in spaţiul mare al culturii, una dintre subventie pentru in fiintarea unui teatru permanent şi il pâna in 1895, când va fi deschisa o sala de spectacole în zonele cele mai dinamice, mai apropiate de individ şi mai insarcinau pe acelaşi clucer Alecu Vilner cu implinirea Palatul municipal, dar cronicarul" Constantin Radu e teatrul, " antrenante, a fo st dintotdeauna acest "punct de acestei mari doleanţe. Dar, cum se întâmpla de obicei, nemultumit de trupele actoriceşti care poposeau în oraş, fr ontiera al gândirii umane cu libertatile, fanteziile, iniţiativa lor nu gaseşte sprijin din partea oficialitatilor, doar in trecere, fara a se putea închega o stagiune perma aspiraţiile, magnetismul şi invatamintcle ei", cum il ceea ce insa nu-i fa ce pe initiatori sa dezarmeze. Despre nenta. Sunt citate, totuşi, cu multumire, unele trupe numea Victor Hugo. zbaterile lor, despre dificultatile şi realizarile acestei valoroase, precum cea a Teatrului National din Bucureşti perioade va vorbi un alt contemporan, Costache Radu Ca aşa a fo st simtit teatrul şi la Bacau şi ca oamenii (cu Nottara şi Agatha Bârsescu), laşi şi Craiova. Actorii acestui mare şi fr umos oraş s-au zbatut intotdeauna sa-şi (publicist şi dramaturg), intr-o lucrare publicata in 1906: acestor trupe i-au bucurat pe bacauani cu spectacole de innobileze urbea cu podoaba acestei arte se va vedea, Bacău/ de la 1850 - 1900, din care organizatoriijubileului " " tinuta, cu "Hamlet , "Intriga şi iubire şi cu piese ale sper, din rândurile ce le voi aşterne aici, ca unul care am din 1998 ai Teatrului Bacovia vor reproduce date dramaturgilor antici. Te atrul Bacovia 50. cunoscut binişor cam tot ce s-a aflat in lumina semnificative in albumul Ceva mai târziu, dupa 1914, datorita şi fa ptului ca reflectoarelorin ultimii patruzeci de ani şi care, dincolo De la o vreme, spectatorii bacauani nu se mai teatrului îi fu sese destinat un sediu in palatul Atcneu de aceasta, am cercetat istoriateatr ului românesc in gen multumesc cu jocul diletantilor; in mod firesc, exigentele (inaugurat în 1895), oraşul Bacau începe sa fie vizitat, cu eral şi a teatrului moldovenesc in special. Am aflat astfel cresc şi ei îşi doresc spectacole susţinute de actori oarecare regularitate, de companii teatrale alcatuite din ca, inca pe la 1846, tineri entuziaştidin Bacau jucau teatru profesionişti. Prin Bacau trecusera, pe la jumatatea artişti remarcabili: Compania Bulandra, avându-i in fr unte -ca diletanţi, fireşte - urmând, poate, exemplul celor de secolului al XIX-lea, trupe italienede opera, iar in 1852, pe Tony Bulandra şi Lucia Sturdza-Bulandra, trupe la Iaşi, care incepusera la fe l, cu treizeci de ani mai inainte, un grup de actori ieşeni s-au deplasat aici şi au susţinut conduse de Ion Manolcscu, Constantin Tanase, Maria " sub indrumarea carturarului Gh. Asachi. spectacole cu texte de Vasile Alecsandri("Piatra din casa , Filotti, Tudor Muşatescu-Sica Alexandrescu, Iancu " " Remarcabilul istoric al teatrului T.T. Burada citeaza, "Nunta taraneasca , "Creditorii ), de Costache Negruzzi Brezeanu, precum şi grupuri de artişti de la Teatrele in voluminoasa sa lucrare Istoria teatrului in Moldova", ( Cârlanii") şi cu Baba Hârca", de Matei MiIlo. În mica " " " Naţionale din Iaşi şi Craiova. Publicul bacauan prinde cazul unui spectacol petrecut la Bacau, la 20 ianuarie orchestra care insotea trupa, cânta la vioara Al. gustul marilor spectacole, cu artişti de inalta 1848, organizat din initiativa clucerului Alecu Vilner. Au Flechtenmacher. Spectacolele, care au avutloc in timpul profesionalitate. fo st reprezentate atunci texte de Vas ile Alecsandri - iarmarocului de vara, au fo st menţionate in "Gazeta de De prin 1920 şi pâna spre 1936 a existat la Bacau o " " "Farmazonul din Hârlau", "lorgu de la Sadagura şi Moldavia de la Iaşi. Tot de la Iaşi vor veni, in 1857, o trupa locala, stabila, de diletanti, care a purtat numele lui seama de actori - nemultumiti de situatia lor de sub Vas ile Alecsandri, apoi pc al lui Petre Liciu. Spectacolele directia lui N. Luchian -, vor ramâne la Bacau o vreme, cu erau susţinute in sala Teatrului comunal - care avea sa dorinta de a infiinta un teatru permanent. Lipseau insa devina mai târziu sediul Filarmonicii de Stat (cladirea a conditiile trebuitoare şi in special o sala de spectacole. Se ars în 1959). Aceasta trupa a facutşi turnee in tara cu piese juca în diferitecase particulare şi, uneori, în sala mare a de Victor Ion Popa, Victor Eftimiu ("Omul care a vazut Primariei. moartea") şi Mircea Stefanescu.Activit atea de amatori s În perioada luptei pentru Unire, diletantii bacauani a desfăşurat,cu intermitcnte, pâna la razboi, fiind rcluata s-au implicat fara rezerve, jucând şi recitând texte in 1945 pe lânga Casa de Cultura. S-a incercat chiar crearea unioniste. Documentele mentioneaza un spectacol din unui conservator de arta dramatica. Se faceau paşi siguri " 1857 cu "Pacala şi Tândala de Va sile Alecsandri, in care spre profesionism, din trupa aceasta afirmându-se tinere jucau Alecu Vilner, Costache Bârzu şi unionistul Iancu talente care au devenit apoi componenti ai teatrului " Gheorghiu-Budu, care a şi cânat, la vioara, "Hora Unirii . profesionist. Printre aceştia: Lory Cambos, Mişu Rozeanu, O etapa superioara in impunerea şi imbogatirea ideii Constantin Gheorghiu, Anna Cristic, Luigi Ionescu - de teatru a fost marcata de turneele trupelor condusede personalitati ale scenei bacauanc pe care le-am cunoscut, Fanny Tardini, de Matei Millo şi de alti artişti le-am vazut jucând şi le-am pretuit. În repertoriul acestei profesionişti. A fo st ridicata, in curtea Primariei, o baraca trupe permanentese aflau: Omul care a vazut moartea", de lemn, fo arte incapatoare (700 de locuri), in care trupa " actritei Fanny Tardini, dar şi altele, au sustinut spectacole din 1866 pâna târziu, spre jumatatca deceniului urmator, când s-a iscat un conflict intre actrita şi oficialitatile lo- 41 https://biblioteca-digitala.ro BACAU 600 1 REMEMBER .1 Luminile oraşului • Dimensiunea TEATRU Dictionar teatral