DOCSLIB.ORG

Episcopul Maramureşului Cel Dintâiu Arhiereu Al Nouei Eparhii De Nord Este Canonicul Dr

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Episcopul Maramureşului Cel Dintâiu Arhiereu Al Nouei Eparhii De Nord Este Canonicul Dr Anul XL Blaj, Sâmbătă, 25 Octomvrie 1930 Numărul 43 DIRECTOR: REDACTOR: Dr. AUGUSTIN POPA Prof. DUMITRU NEDA REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA ABONAMENTUL 3LAJ-1UD. TÂRNAVA MICA Pe un an . 200 Lei Pe 6 luni ... 100 Lei I NSER ATE: Pentru străinătate 400 Lei Un şir garmond: 6 Lei. La publicări repetate după ;: :: învoială :: :: oaie bisericeascâ-politică — Apare în fiecare Sâmbătă Episcopul Maramureşului Cel dintâiu arhiereu al nouei eparhii de nord este canonicul Dr. ALEXANDRU RUSU, fostul director al „Unirii" Bucurie mare vestim la tot clerul şi po­ Rusu un cârmuitor cum nu-şi putea dori mai adevărurile evangheliei: El este cei mai chie­ porul sfintei noastre biserici româneşti unite bun, mai destoinic a stăpâni vânturile şi valu­ mat să dea pastoraţiei din noua dieceză di­ cu Roma: rile vremii, mai chiemat a-i croi drum drept şi recţia, formele şi pulsaţia cerute de zilele Vlădicia Maramureşului are Păstor! sigur prin vălmăşala lor, pentru a duce la bi­ noastre. .Osservatore Romano11, organul Vaticanului, în ruinţă steagul credinţii romane şi româneşti pe Spirit de organizator şi administrator re­ numărul său din 11 Octomvrie 1930, publică care ea trebue să-1 poarte cu vrednicie în pă­ cunoscut, gospodar priceput, putere de muncă oficial hotărîrea Sfântului Părinte Papa Pius mântul istoric al Maramureşului. rară, perseverant în [trudă şi energic în ur­ XI, care ridică în fruntea nouei eparhii pe mărirea asiduă a ţelurilor propuse, El este cum nu se poate [mai \ potrivit pentru a Dr. Alexandru Rusu forma cadrele şi a tăia drumurile nouei e- canonic mitropolitan în Blaj, până mai ieri di­ parhii, dând întregului organism ritmul de rector al gazetei noastre. continuă şi sigură înaintare, de progres cum­ Glasurile de nerăbdătoare aşteptare şi pănit, de viaţă pururi activă pe care l-au abia reţinută bucurie de până acum, au fost avut toate instituţiunile de sub conducerea Lui un preludiu grăitor al entusiasmului, cu care de până acum. biserica noastră întreagă primeşte înalta ho- Adăogaţi la aceste însuşiri — cari vor tărîre a Vicarului lui Hristos pe pământ. Este părea laude în ochii celor necunoscători, nespus de mângăitor pentru noi, că şi de simple constatări ale unei realităţi ce le astădată, ca de atâteaori în trecut, gândurile depăşeşte pentru cei deaproape — sănătatea şi decisiunile lui, urmate în toate cazurile cu şi puterea, voioşia neturburată a datoriei ascultare de fii şi nedesminţită fidelitate, se împlinite, stăpânirea de sine şi înţelegerea potrivesc atât de admirabil dorinţelor şi aş­ necasului altora,, tot atâtea podoabe pe cari teptărilor noastre, corespund atât de minunat noul episcop le duce zestre în noua sa că­ nevoilor si stărilor din biserica noastră cea atât rare, şi veţi înţelege însufleţirea sinceră cu I T care va fi primită pretutindeni vestea ale­ de vrăjmăşită de aţâţi neodihniţi mici şi mari. gerii făcute de Sfântul Părinte. Am vrea, ca întâia, cea mai caldă, cea Firm convinsă, că fostul ei director mai emoţionată expresie a acestor sentimente şi viitor patron Dr Alexandru Rusu, prin de entusiasm comun să fie îngăduită familiei darul lui Dumnezeu care nu va întârzia să „Unirii". Ea aduce cel mai mare sacrificiu se pogoare asupra Lui şi pentru care ru­ pe altarul acestei bucurii generale. Pierzând găciune vărsăm către Domnul, va fi păstor pe Acela care zece ani i-a dat suflet şi viaţă bun şi blând, pe urmele marelui Păstor al tuturor, apostol râvnitor spre mântuirea su­ din prisosul bogăţiilor sale spirituale; care a Dr. ALEXANDRU RUSU risipit talent şi trudă, nebănuită de profani, Episcopul Maramureşului fletelor, pe urmele apostolilor Domnului, ple­ pe miile ei de coloane: holdă minunată, în cat cu iubire spre cei mici şi neînfricat în câmpiile bisericii noastre; care şi-a risipit faţa celor mari, părinte milostiv şi arhiereu respectat, tăietor de drumuri noui în câmpia su­ dragostea mare pentru sfânta cauză a dreptei 25"' P Preot, mai întâi şi mai presus de toate, fletelor şi păstrător al bunelor aşezări moştenite, credinţe pe fiecare slovă a ei, ca şi pe fiecare cu dragoste adâncă, bărbătească, pentru altarul ca marii vlădici din trecutul nostru. „Unirea" cleric din seminarul Bunei-Vestiri, „Unirea" are Domnului şi sufletele Lui, episcopul Alexandru îi^strigă cu toată căldura inimii: dreptul să socoată oarecum a sa, în întregime, Rusu va şti răspândi peste câmpia spirituală, Jntru mulţi ani, Stăpâne!" însufleţirea tuturor. ce i-s'a încredinţat, duhul apostolic al credinţii Felicitând pe credincioşii din noua epar­ vii, al creştinismului practic şi practicant, pre- hie a Maramureşului, ,.Unirea" nu-şi poate re­ făcând nostalgia sfinţeniei ce stăpâneşte su­ * tine un sentiment de sfântă invidie pentru da­ fletul duios si domol al acelor ţinuturi, în elan Date *biografic * e rul ce-1 primesc ei dela Sfântul Părinte în per­ conştient şi rodnic spre viaţa de veci. Noul ierarh al Sionului nostru român unit soana întâiului lor mare Păstor. Căci, cuno­ Prins, conştient şi organic, în marele fluviu s'a născut la 22 Noemvrie 1884, In Şăulia de scătoare a necontestatelor greutăţi şi grelelor al vieţii catolice, prin solida sa erudiţie teo­ câmpie (pe atunci jud. Turda-Arieş, azi jud. probleme deschise de acest început de pasto- logică ţinută la zi, ca şi prin acel delicat „sen- Mure»), din cinstită familie preoţească. Tatăl: raţie, deoparte, şi mai în măsură decât oricine sus catholicus" pe care i-l-a dat o neîntreruptă Vasile Rusu, protopop onorar; mamă: Rozalia altul să aprecieze valoarea personală a noului cercetare a altarului si obişnuinţa ştiinţifică a născ. Sabo, o nepoată a canonicului Ioan Anto- Arhiereu, de altă parte, „Unirea" afirmă cu » » » > » nelli, cel ce îşi are partea sa de neînfricată toată convingerea — fără a-şi îngădui, bine­ dogmelor; în aceeaş vreme modern în toată acţiune în mişcările dela patruzeci şi opt. Din înţeles, nici cea mai mică umbră de compa­ puterea cuvântului, înţelegător deplin al vre- căsătoria binecuvântată de Dumnezeu cu 12 raţie deplasată între aceia, slavă Domnului milor noastre, vâltoarea cărora a ispitit dintru odrasle, a acestor soţi de marcă veche, mai destul de numeroşi, cari ar fi putut sta cu început — temperamentul lui de gazetar, şi în- trăiesc încă 5 fraţi (2 preoţi, 2 advocaţi, 1 medic) vrednicie Ia înaltul post — că noua barcă vălmăşala cărora judecata lui rapidă, clară, ne­ şi 1 soră (preoteasă). a bisericii noastre a găsit în Dr. Alexandru şovăitoare a ştiut-o despica, hotărît şi sigur, cu Pag. 2 UNIREA Nr. 43 Ani de formaţie războiului mondial, îl mână la alt post. Din Brînzeu, Dr. Firexa); elaborează noul plan de Decemvrie 1918 şi până în 10 Aprilie 1920, — învăţământ la şcolile secundare; e sufletul co­ Cel menit de Domnul să-i fie cândva mare ziua desfiinţării consiliului Dirigent — e secre­ misiunii catehetice organizate fi conduce peste păstor turmei binecredincioase şi luminar în bi­ tar general la resortul cultelor, alături de Dr. 5 ani Reuniunea mariană a elevilor de liceu din serica sa, şi-a început ucenicia slovelor cu greu­ Ion Lupaş (pentru biserica ortodoxă) şi Dr. O. loc (1912—1918) înfiripată pe vremea păr. Dr. tate îndoită: învaţă carte intre străini, dela Ghibu (la instrucţie). Revenit la Blajul doririlor Nicolescu. Şi la care dintre preoţii Blajului au străini. Primarele şi 2 clase liceale le face la sale, ca să nu-1 mai părăsească până la urcarea bătut la uşă şi deatunci încoace mai mulţi elevi liceul german din Bistriţa. Deaci trece, încă pe pe scaunul arhieresc al Maramureşului, în 12 dela liceu, şcoala de meserii, mai mulţi servitori doui ani, la Târgu-Mureş, unde se ţine între Maiu 1920 devine secretar mitropolitan. In luna şi servitoare, săteni şi sătence din jur, ca să-şi cei dintâiu elevi ai liceului ridicat şi susţinut August al aceluiaşi an îl vedem din nou profesor descarce, sub patraiir, sufletul, de povara pă­ de Status-ul catolic. Şi tot între puţinii »pur de Dogmatică şi tot atunci (în 17 August) catului...? Cine poate zice c'ar fi stat mai mult eminenţi* va rămânea şi în ceialalţi patru ani capătă şi Rectoratul Internatului Vancean, pe ca această slugă a Domnului, in confesionalul de studii liceale, făcute mai apoi între ai săi, la care-1 conduce cu pricepere şi energie (până din catedrală, de când acest confesional a fost Blaj, unde în 1903 o să-şi facă examenul de la 1 Octomvrie 1925), mai având, cu începere aranjat acolo din grija curatorului actual? maturitate eximio modo. dela 11 Ianuarie 1923 când, fiindu-i apreciată Dragostea de muncă, inteligenţa vădită şi Politică militantă a făcut în 1919—1920, după cuviinţă, activitatea şi destoinicia, fu ridi­ mentalitatea-i serioasă, bine cunoscută celor puşi pe vremea guvernului Vaida, când e ales depu­ cat la stalul canonical (întâiu canonic teolog, să vegheze asupra tineretului dela aceste scoale, tat. Candidează şi sub guvernul Averescu, în apoi custode, azi canonic scolastic), să facă îl recomandă atenţiei mai marilor bisericeşti, 1920, ia Teaca. Celea văzute cu acel prilej l'au înaceeaşi vreme şi pe curatorul catedralei, — cari îl trimit în Seminarul central din Budapesta, desiluzionat însă cu totul de «idealul* politicii slujbă pe carea purtat-o până azi. să-şi facă studiile teologice la Universitatea militante. S'a retras de pe această arenă, urmând deacolo. Ciclul de patru ani plinit, se reîntoarce, Natura abhorret vacuum. Noul ales al să facă politică culturală. Cetitorii »Unirii« pe lângă absolutorul teologic şi cu un riguros Romei pentru greaua sarcină a ierarhiei dac'ar cunosc bine gândul drept, cuvântul deschis şi făcut. E destinat pentru Augustineu-1 din Viena, ti capabil de ură, apoi numai vidul vieţei, lipsa conduita consecventă a fostului Director al unde a fost primit dar, în urma unui matentendu, de ocupaţie, ar fi în stare s'o urască. Lucrul acestui ziar. acesta l'au ştiut şi alţii. Aşa se face că pe lângă rămâne să-şi facă doctoratul în Budapesta, in- Miles Christi terim susţinftndu-se din cateheză pela diferite ocupaţiile menţionate, îl aflăm încărcat şi cu scoale primare şi secundare din metropola Un­ altele.
Load more

Recommended publications
  • The Greek-Catholic Discourse of Identity in the Inter-War Period: the Relation Between the Nation and People’S Religious Confession
    The Greek-Catholic Discourse of Identity in the Inter-War Period: The Relation between the Nation and People’s Religious Confession Ciprian Ghişa ”Babeş-Bolyai” University Abstract: The Greek-Catholic Discourse of Identity in the Inter-War Period: The Relation between the Nation and People’s Religious Confession. This paper aims to analyze the question of the confessional identity, focusing on one of its main constitutive elements: the relation between the nation and people’s religious confession. The national identity and the confessional one have numerous common characteristics, influencing each other more or less depending on the historical evolution of events. These aspects are more profound in a multi-ethnic, multi-cultural and multi-confessional environment, as otherness is one of the strongest factors that defines and strengthens the confessional as well as the national identity. This was also the case of the Greek- Catholic Church in Romania, in the inter-war period, taking into consideration its new status after the Union of 1918: a minority church in a country with an Orthodox majority. Its relation of otherness with the Romanian Orthodox Church also influenced its relation with the state and therefore it determined also the structure and the intensity of its discourse of identity. Among the most important themes of this discourse we can mention: the Greek-Catholic Church is the church of the forefathers; this Church, its faith and its believers are Romanian; the Union with Rome brought the Romanian people a lot of benefices
    [Show full text]
  • Dobes Andrea Alexandru-Rusu Si Regimul
    Episcopul Alexandru Rusu şi regimul comunist (1945 – 1963) La sfârşitul celui de al doilea război mondial, situaţia geopolitică din Europa Central Răsăriteană a generat în ţările intrate în sfera de influenţă sovietică schimbări de structură şi fond cu implicaţii profunde asupra vieţii politice, economice, sociale şi religioase. În România, instaurarea guvernului Groza, la 6 martie 1945, a avut drept consecinţă subordonarea treptată a instituţiilor statului, şi în cele din urmă a societăţi în ansamblul ei, puterii comuniste. În aceste condiţii, biserica nu putea să rămână în afara procesului de comunizare a societăţii româneşti, iar complexitatea demografiei confesionale impunea atitudini diferenţiate pentru fiecare comunitate religioasă, care a evoluat în funcţie de „disponibilitatea” acestora spre cooperare cu puterea laică. Biserica Catolică a reprezentat pentru regimul comunist o problemă importantă, întrucât avea o structură centralizată, subordonată, atât din punct de vedere spiritual, cât şi canonic, Sfântului Scaun, considerat de comunişti drept un „centru al reacţiunii internaţionale”.1 În cazul credincioşilor romano-catolici, majoritatea de etnie maghiară, regimul a urmărit înlocuirea controlului de la Vatican cu cel de la Bucureşti, deoarece încercarea de lichidare putea fi interpretată ca o acţiune îndreptată împotriva minorităţii maghiare. În aceste condiţii, cultul romano-catolic a avut de-a lungul perioadei comuniste un statut de biserică tolerată, dar nerecunoscută oficial, în care statul nu a putut să-şi impună propria autoritate.2 În cazul Bisericii Greco-Catolice3, măsurile guvernului comunist în problema religioasă exprimau foarte clar că ierarhii erau puşi în situaţia de a alege colaborarea cu noul regim sau suprimarea. De altfel, situaţia Bisericii Greco-Catolice se încadrează, începând din anul 1948, în contextul general al relaţiilor dintre Moscova şi Vatican, iar în plan intern, în cadrul raporturilor dintre regimul comunist aflat la putere şi o biserică făţiş 1 Cristian Vasile, Între Vatican şi Kremlin.
    [Show full text]
  • Martyred Romanian Bishops Fought Communist Regime
    Martyred Romanian bishops fought communist regime The memory and witness of Romania’s martyred bishops are a reminder that Christians are called to stand firm against ideologies that seek to stifle and suppress their cultural and religious traditions, Pope Francis said. On the last leg of his visit to Romania, the pope June 2 celebrated a Divine Liturgy during which seven Eastern-rite Catholic bishops, who died during a fierce anti-religious campaign waged by the communist regime in Romania, were beatified. “These pastors, martyrs for the faith, re-appropriated and handed down to the Romanian people a precious legacy that we can sum up in two words: freedom and mercy,” the pope said. According to the Vatican, an estimated 60,000 people filled Blaj’s Liberty Field, while some 20,000 people followed the liturgy on big screens set up in various squares around the city. For Eastern Catholics in Romania, the field – located on the grounds of Blaj’s Greek Catholic Theological Seminary – is both a symbol of national pride and sorrow. It was in Liberty Field where, during the 100th anniversary of the Romanian nationalist revolution that communist authorities formerly dissolved the Eastern-rite Romanian Catholic Church. One of the newly beatified bishops, Bishop Ioan Suciu, the apostolic administrator of Fagaras and Alba Iulia, refused to appear at the event, which was perceived by his flock as a sign that they were called to remain steadfast in their faith and follow the path of persecution and martyrdom. Thirty years after the fall of communism, the sun shined brightly and solemn hymns echoed over the field that was once the site of the Eastern Catholic Church’s darkest period.
    [Show full text]
  • In Slujba Credinţei Oradea Mare
    pret«l unui număr 3 Lei. Anul XIII. Blaj, la 22 Noemvrie 1931 Nr. 46 ABONAMENTUL: Iese odată la săptămână ANUNŢURI ŞI RECLAME Un an • 180 Lei te primesc la Administraţie si »• Adresa: „UNIREA POPORULUI", Blaj, Jud. TArnava-mică Pe jumătate .... 90 Lei plătesc: un şir mărunt odată 5 Lei In America pe an 2 dolari. Director ALEXANDRU LUPEANU-MELIN a doua şi a treia oră 4 Lei. Un steag al lui Isus se desfăşură astăzi şi în partea noastră de ţară, Ja In slujba credinţei Oradea Mare. Este drapelul „Agrului" caro înţelege sa adune în jurul său pe însoţirea creştinească a Românilor uniţi „Agrul" îşi ţine astăzi congresul toţi acei creştini, cari, ca sfântul Apo­ In Oradea-Mare înâlţând steagul nebiruit al ostaşilor crucii stol Pavel, au curajul şi tăria să spună şi să mărturisească sus şi tare : „Nu De Dascălul Sandu mă ruşinez de evangheliei" Nu mă ru­ In lumea plină de necazuri şi de noastră mântuire s'a pogorît din ce- şinez de Hristos, nu mă ruşinez de • • tt credinţa mea şi vreau să trăiesc după plânsori din zilele noastre oamenii se nurr poruncile şi îndemnurile ei. Sunt ostaş desfac, pe nesimţite, în două taberi Ostaşii din tabăra aceasta cred şi al crucii Mântuitorului şi ştiu, că amără­ mari, uşor de deosebit. mărturisesc, că lumea numai atunci va ciunile şi greutăţile acestei vieţi trecă­ fi mulţumită şi împăcată, când lumina Tabăra cea dintâi este a acelora toare nu se pot vindeca şi birui decât lui Hristos va lumina tuturor şi toţi cari, sub povara durerilor şi greutăţilor sub semnul de slavă oare a dus la în­ oamenii vor trăi după evanghelie şi de fiecare zi, îşi pierd repede cumpăna vingere şi ostile lui Constantin împă­ sfintele tradiţii creştineşti.
    [Show full text]
  • Justice and Repression in Communist Romania
    •holidays religious Justice and Repression in Communist Romania: takepart The Trial of Greek-Catholic Bishop Alexandru Rusu in 1957 · emned, '·order to Ioan-Marius Bucur ted the Babe§-Bolyai University,Cluj-Napoca Abstract In early July, 1957, the Greek-Catholic Bishop of Maramure§, Alexandru Rusu was sentenced, following a mock trial, to a lifetime heavy detention. Thus, in the year that has to be the 73rd anniversary, Bishop Rusu had to face, again, almost two years after its dischargein the"relative freedom", the rigors of communist prisons. This time,the prison experience of would be fatal, bishop Rusu ceasing from living on May 9, 1963. The present study, that take advantage of both recent history and unpublished archives sources, aims to reconstruct the internal and external círcumstances in which the trial occurred and the stakes of the judicial presentations. In the same time,the study seeks to argue the limits of destalinization in the middle of the sixth decade of the last century, illustrated by the violent answer of the Communist authorities to the movement of Greek-Catholics in the summer of 1956. Last but not least, the study reveals the importantrole of the SecretPolice (Securitatea)and communist justice in the constructionof the political guilt and repression. Keywords: Greek-Catholic Church, communism, repression, détente, communistjustice, trial. Rezumat Justiµe §i represiune in Romania comunista: procesul episcopului greco-catolic Alexandru Rusu din 1957. La inceputul lunii iulie 1957, episcopul grece><atolic de Maramure§, Alexandru Rusu era condamnat, in urma unui simulacru judiciar, la temnita,grea pe viata,. Ínanul incare avea sa implineasca73 de ani, episcopul Rusu avea sa infrunte, din nou, la mai bine de doi ani de la punereasa in„relativa libertate", rigorile inchisorilor comuniste.De aceasta data, experienta carcerala aveasa-i fiefatala, episcopul incetand din viata, la 9 mai 1963.
    [Show full text]
  • Alocu Iunea Preşedintelui României, Domnul Klaus Iohannis, În Cadrul
    Alocuţiunea Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, în cadrul întâlnirii cu studenţii români care studiază în instituţiile de învăţământ pontificale din Roma (15 mai 2015) Preedintele României, domnul Klaus Iohannis, s-a întâlnit vineri, 15 mai a.c., cu studenţii români care studiază în instituţiile de învăţământ pontificale din Roma (Republica Italiană). Vă prezentăm textul alocuţiunii susţinute cu acest prilej: Preasfinţia Voastră Părinte Rector, Preacucernici părinţi, Excelenţe, Dragi studenţi, Distini invitaţi, Sunt bucuros să mă aflu aici, la Colegiul pontifical "Pio Romeno", i să vă întâlnesc astăzi, 15 mai, când aniversăm 25 de ani de la restabilirea relaţiilor diplomatice dintre România i Sfântul Scaun. Sanctitatea Sa Papa Francisc ne-a oferit acest prilej sărbătoresc pentru care îmi exprim întreaga gratitudine. A dori, totodată, să vă spun că România acordă o atenţie specială relaţiei cu Sfântul Scaun i apreciază în mod deosebit viziunea Sanctităţii Sale despre nevoia de a crea mai multă solidaritate, mai mult dialog în societăţile noastre, precum i despre urgenţa combaterii plăgilor care afectează lumea contemporană. România are, prin istoria i cultura sa, vocaţia unei relaţii speciale cu Sfântul Scaun, vocaţie pe care a exprimat-o în numeroase rânduri prin dialogul ecumenic i prin rolul pe care îl recunoate Bisericilor în societate. Dorinţa noastră este să dezvoltăm i să aprofundăm colaborarea excelentă existentă în prezent în planul relaţiilor bilaterale. tiu că acest Colegiu pontifical, aflat în grija Congregaţiei
    [Show full text]
  • Catholics." Sectarianism and Renewal in 1920S Romania: the Limits of Orthodoxy and Nation-Building
    Clark, Roland. "Catholics." Sectarianism and Renewal in 1920s Romania: The Limits of Orthodoxy and Nation-Building. London,: Bloomsbury Academic, 2021. 87–99. Bloomsbury Collections. Web. 29 Sep. 2021. <http://dx.doi.org/10.5040/9781350100985.ch-005>. Downloaded from Bloomsbury Collections, www.bloomsburycollections.com, 29 September 2021, 02:22 UTC. Copyright © Roland Clark 2021. You may share this work for non-commercial purposes only, provided you give attribution to the copyright holder and the publisher, and provide a link to the Creative Commons licence. 5 Catholics Of all the churches, it was the status of Catholicism that was most bitterly contested by Orthodox leaders during the 1920s. In particular, the negotiation of the 1927 concordat with the Vatican prompted accusations from the Romanian Orthodox Church (ROC) that the government was surrendering control to a foreign power. Between them, Roman and Greek Catholics made up 14.7 per cent of the country’s population at the time of the 1930 census. Catholicism was strongly identified with ethnic and regional minorities which had been incorporated into Greater Romania after the First World War. Ninety-five per cent of Greek Catholics came from either Transylvania, Crişana or Maramureş, and only 13.5 per cent of Roman Catholics were from regions that had been part of Romania before 1918.1 The Roman Catholic Church had only created archdioceses in Bucharest and Iaşi in the 1880s, and was commonly associated with Hungarian-ness because many Roman Catholics identified either as Hungarians or Csangos.2 Discussions about the status of Catholicism in Greater Romania had begun in 1920 but were not concluded until 1929.3 The Orthodox position was that any reconciliation with Catholicism was ‘too difficult’ and any attempts to make peace should be abandoned.
    [Show full text]
  • October 1948
    Today’s Martyrs Resources for understanding current Christian witness and martyrdom Events – October 1948 Friday October 8, 1948 Russia: Dubravlag labor camp, Potma, Yavas, Zubovo-Polyansk region, Mordovian ASSR Fr Pietro Leoni SJ (aged 39, Italian citizen, arrested on April 29, 1945 in Odessa, Ukraine; transferred to Lefortovo Prison in Moscow on July 13, 1945; indicted on anti-Soviet agitation charges on September 13, 1945; sentenced to 10 years' imprisonment in a labor camp on November 12, 1945; transferred to Butyrka Prison on November 24, 1945; transferred to Temlag on December 12, 1945; arrested on June 15, 1947 on false charges of preparing an armed uprising in the camp; sentenced to 25 years' imprisonment in a labor camp on August 29, 1947; transferred to Dubravlag on September 8, 1948; UPDATE: transferred to Rechlag) https://biographies.library.nd.edu/catalog/biography-1837 Wednesday October 13, 1948 Belarus: Polatsk Fr Peter Bartoszewicz (aged 34, arrested, sentenced to 25 years' imprisonment in a labor camp, sent to Vorkutlag) https://biographies.library.nd.edu/catalog/biography-0077 Tuesday October 19, 1948 Romania: Oradea Fr Alexander Ratiu (aged 32, U.S. citizen, arrested in Giurtelecu Simleului in May 1947; released in July 1948; UPDATE: arrested, imprisoned at Caldarusani) https://en.wikipedia.org/wiki/Alexander_Ratiu Tuesday October 26, 1948 Albania Fr Josif Mihali (aged 36, arrested in 1945, sentenced to 10 years’ hard labor; UPDATE: collapsed while working, buried alive) https://en.wikipedia.org/wiki/Martyrs_of_Albania
    [Show full text]
  • O Viaţă De Om, Aºa Cum a Fost: Cardinalul Alexandru Todea
    în s peranþa cã-i vor bãga minþile în cap ºi frica în oase. Dupã ce a zare a fost episcopul Todea ºi în activitatea sa de „memorandist”: protestat public împotriva abdicãrii silite a regelui, a fost ridicat a memorandum-urile trimise tuturor autoritãþilor de stat ºi de partid cincea oarã ºi þinut la Gherla pînã în iunie 1948. Luat de-acasã, în alcãtuiesc singure un volum consistent în paginile cãruia episcopul reverendã, aceasta i-a ºi fost haina de detenþie (închisorile încã mai pledeazã pentru revenirea asupra abuzului din 1948. E vorba de 35 Al. CISTELECAN aveau capele, aºa încît a putut sluji într-o vestimentaþie „corespun- de memorii, de peste 300 de pagini, depuse pe mesele tuturor dem- zãtoare”). A ºasea arestare a avut loc la 14 octombrie 1948, pentru nitarilor, de la Gheorghe Gheorghiu-Dej la Nicolae Ceauºescu, la cã nu „revenise” la Biserica Ortodoxã dupã „sinodul de revenire” M A N ºi la alte foruri. Crezînd în legalitate, în obligaþiile oricui faþã de þinut la 1 octombrie din acelaºi an, la Cluj. Într-un mod aventuros, legalitate, episcopul îºi lua toate precauþiile pentru ca „supllex”-uri- evadeazã însã din sediul securitãþii din Reghin ºi trãieºte ascuns, pî- le sale sã primeascã numere de ordine de la registratura diverselor O viaþã de om, aºa nã în 1951, cînd, în 31 ianuarie, e din nou prins. De aceastã datã e foruri, aºteptînd în zadar vreun rãspuns. Acest rãspuns n-a venit în- trimis pachet la Tîrgu Mureº, iar de aici mai departe la Bucureºti ºi sã niciodatã. La suplicile episcopale a rãspuns doar istoria, în de- cum a fost: Cardinalul anchetat, la Ministerul de Interne, la Jilava ºi la Uranus, vreme de cem brie 1989.
    [Show full text]
  • Episcopul Ioan Suciu S-A Născut La Blaj, La 4 Decembrie 1907 Într-O Familie De Preoți
    BISERICA ROMÂNA UNITA CU ROMA GRECO-CATOLICA MISIUNEA BUNAVESTIRE TORONTO ANNUNCIATION BYZANTINE ROMANIAN CATHOLIC MISSION CALENDAR 201 6 Episcopii Martiri si marturisitori ai Bisericii Greco-Catolice Române Martyr and Confessor Bishops of the Romanian Byzantine Catholic Church. www.bunavestire.org 78 Clifton Road, Toronto, Ontario, M4T 2G2 Our Lady of Perpetual Help Church Tel: 416 443 8796 Pr. Paroh Ionel Maier; pr. Emil Jude Thanks to our sponsors: Mr. PUBLIUS C. ISMANESCU Mihaela Moraru, M.Sc. Mrs. Mirela Lidia Ismanescu Real Estate Broker Accredited Buyer’s Representative (ABR) Certified Negotiation Expert® (CNE) Seller Representative Specialist (SRS) RIGHT AT HOME REALTY INC., Brokerage Business/voice/fax Direct: 416-890-8366 888.860.7589 [email protected] www.core2win.com www.sellwithmihaela.com Episcopul Valeriu Traian Frenţiu S-a născut la 25 aprilie 1875 în orașul Reșiţa. A studiat Teologia la Budapesta, după care a fost hirotonit preot la 28 septembrie 1898. A activat în Eparhia de Lugoj ca și cancelar, paroh, apoi ca Vicar foraneu iar pe 4 noiembrie 1912, la vârsta de 37 de ani, a fost numit Episcop al Lugojului. Între 1922 și 1948 a activat în Eparhiile de Oradea și Alba Iulia și Făgăraș. A fost arestat pe 28 octombrie 1948, și dus în lagărul de la Dragoslavele, iar apoi, în februarie 1949, la Mănăstirea Căldărușani. În 1950 a ajuns în Penitenciarul de la Sighet, unde după 2 ani, nemaiputând suporta duritatea regimului de exterminare, a murit în 11 iulie 1952. Asemenea și celorlalți Episcopi morți la Sighet, a fost înhumat într-o noapte, fără sicriu, într-o groapă comună din Cimitirul Săracilor.
    [Show full text]
  • Episcopi Greco-Catolici, La Dragoslavele, a Venit Patriarhul Ortodox Iustinian Şi Le-A Propus Să Treacă La Biserica Ortodoxă Căci, Dacă Nu, Vor Fi Duşi La Închisoare2
    EPISCOPII GRECO-CATOLICI Cardinalul Alexandru Todea s-a născut în 1912, în comuna Teleac, judeţul Mureş; a făcut studiile primare în satul natal şi la Căuci, cele gimnaziale la Reghin, iar cele liceale la Liceul «Sf. Vasile» din Blaj. Ulterior a studiat la Institutul «De Propaganda Fide» din Roma, obţinând doctoratul în 1940, când s-a întors în ţară, unde a devenit secretar mitropolitan şi profesor la şcolile din Blaj, unde a predat Religia, Limba latină şi Limba italiană. Din 1945 până în 14 octombrie 1948, a fost paroh şi protopop districtual la Reghin - Mureş, fiind arestat în această perioadă de mai multe ori, pentru că a vorbit împotriva abuzurilor guvernanţilor comunişti. La a patra arestare a fost dus la Ministerul de Interne - Bucureşti şi reţinut timp de o lună. A cincea oară a fost arestat pentru că a protestat public împotriva înlăturării Regelui Mihai I. În 14 octombrie 1948 a fost arestat şi reţinut la Securitatea din Reghin, de unde a evadat şi a trăit ascuns trei ani şi trei luni, timp în care, la 19 noiembrie 1950, a fost consacrat clandestin episcop titular de Cezaropolis şi auxiliar al episcopului Ioan Suciu de la Blaj, de către episcopul romano- catolic Iosif Schubert din Bucureşti, în capela baptisteriu a catedralei «Sf. Iosif» din capitală, în prezenţa preotului George Guţiu. În 31 ianuarie a fost arestat din nou şi dus la Ministerul de Interne, anchetat 13 luni, apoi judecat în procesul din Joia Mare 1952, alături de protopopul Busoi din Blaj, protopopul Iosif Pop din Târgu Mureş, preotul Iosif Cherecheş din Milaşul Mare, judeţul Bistriţa-Năsăud, preotul Ion Crăciun din Luduş, preotul Dredenţean din Târgu Mureş, preotul Simion Pop din Toldal, preotul Ion Şerban din împrejurimile Reghinului, preotul Ion Ţălnaru şi fiica protopopului Ariton Popa din Reghin.
    [Show full text]
  • „Culte-Secte” În Atenţia Securităţii Din Bihor Urmărirea Greco-Catolicilor
    Problema „culte-secte” în atenţia Securităţii din Bihor Urmărirea greco-catolicilor 15 ianuarie 1947 Raport al Inspectoratului Regional de Poliţie Oradea către Direcţiunea Generală a Poliţiei în care sunt redate pasaje din predica rostită de episcopul Alexandru Rusu în catedrala din Baia Mare, la 25 decembrie 1946 În cadrul acestei predici episcopul reclamase îngrădirea libertăţilor cetăţeneşti şi falsificarea rezultatelor alegerilor din noiembrie 1946. Totodată, afirmase că preoţii greco- catolici vor prefera să aleagă moartea ca martiri decât compromisul. Predica episcopului avusese un ecou favorabil în rândurile cetăţenilor, spusele sale fiind apreciate inclusiv de muncitori, baza socială a Partidului Comunist. (ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 1222, vol. 2, ff. 16-16v) 21 februarie 1947 Raport al Inspectoratului Regional de Poliţie Oradea către Direcţiunea Generală a Poliţiei în care este prezentată activitatea anticomunistă a episcopului greco-catolic Alexandru Rusu Documentul este redactat cu precădere pe baza predicilor rostite de episcopul Alexandru Rusu şi a mesajului de Anul Nou tipărit în Buletinul Episcopiei Maramureşului nr. 1/ 1947, care fusese confiscat de poliţişti înainte de a fi difuzat. (ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 1222, vol. 2, ff. 17-19) 29 martie 1948 Memoriu adresat preşedintelui Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, Constantin I. Parhon, de episcopii greco-catolici: Valeriu Traian Frenţiu, Iuliu Hossu, Alexandru Rusu, Ioan Bălan, Ioan Suciu, Vasile Aftenie În cadrul acestui document emblematic, episcopii greco- catolici aduc o serie de critici, pe deplin justificate, proiectului Constituţiei Republicii Populare Române. Cele mai vii reacţii le-a stârnit Articolul 28, alin. 3, care le interzicea cultelor să deţină instituţii de învăţământ, cu excepţia celor destinate pregătirii personalului de cult.
    [Show full text]