DOCSLIB.ORG

„Culte-Secte” În Atenţia Securităţii Din Bihor Urmărirea Greco-Catolicilor

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
„Culte-Secte” În Atenţia Securităţii Din Bihor Urmărirea Greco-Catolicilor Problema „culte-secte” în atenţia Securităţii din Bihor Urmărirea greco-catolicilor 15 ianuarie 1947 Raport al Inspectoratului Regional de Poliţie Oradea către Direcţiunea Generală a Poliţiei în care sunt redate pasaje din predica rostită de episcopul Alexandru Rusu în catedrala din Baia Mare, la 25 decembrie 1946 În cadrul acestei predici episcopul reclamase îngrădirea libertăţilor cetăţeneşti şi falsificarea rezultatelor alegerilor din noiembrie 1946. Totodată, afirmase că preoţii greco- catolici vor prefera să aleagă moartea ca martiri decât compromisul. Predica episcopului avusese un ecou favorabil în rândurile cetăţenilor, spusele sale fiind apreciate inclusiv de muncitori, baza socială a Partidului Comunist. (ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 1222, vol. 2, ff. 16-16v) 21 februarie 1947 Raport al Inspectoratului Regional de Poliţie Oradea către Direcţiunea Generală a Poliţiei în care este prezentată activitatea anticomunistă a episcopului greco-catolic Alexandru Rusu Documentul este redactat cu precădere pe baza predicilor rostite de episcopul Alexandru Rusu şi a mesajului de Anul Nou tipărit în Buletinul Episcopiei Maramureşului nr. 1/ 1947, care fusese confiscat de poliţişti înainte de a fi difuzat. (ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 1222, vol. 2, ff. 17-19) 29 martie 1948 Memoriu adresat preşedintelui Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, Constantin I. Parhon, de episcopii greco-catolici: Valeriu Traian Frenţiu, Iuliu Hossu, Alexandru Rusu, Ioan Bălan, Ioan Suciu, Vasile Aftenie În cadrul acestui document emblematic, episcopii greco- catolici aduc o serie de critici, pe deplin justificate, proiectului Constituţiei Republicii Populare Române. Cele mai vii reacţii le-a stârnit Articolul 28, alin. 3, care le interzicea cultelor să deţină instituţii de învăţământ, cu excepţia celor destinate pregătirii personalului de cult. (ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 8792, ff. 359-367) Iunie 1948 Notă a informatorului „Vespasianus” despre consfătuirea episcopilor greco-catolici desfăşurată la Oradea, la data de 16 iunie 1948 La această consfătuire au participat cei şapte episcopi greco- catolici din România împreună cu principalii lor sfătuitori, fiecare dintre episcopi raportând situaţia din dieceza sa. Cea mai interesantă intervenţie i-a aparţinut episcopului Ioan Suciu, care a vorbit despre evenimentele petrecute la 15 mai 1948, cu prilejul aniversării centenarului Adunării de la Blaj. În opinia sa, apelul lansat atunci de mitropolitul ortodox Nicolae Bălan în vederea unificării Bisericii Greco-Catolice cu Biserica Ortodoxă Română se datorase presiunilor exercitate asupra sa de guvernul comunist. Înalţii ierarhi greco-catolici l-au desemnat pe episcopul Iuliu Hossu să redacteze trei memorii (unul adresat clerului şi credincioşilor, altul adresat primului ministru şi altul adresat preşedintelui Prezidiului Marii Adunări Naţionale) în care să fie precizată poziţia Bisericii faţă de tentativele de unificare cu Biserica Ortodoxă Română. Deşi s-au luat măsuri de precauţie pentru ca instituţiile represive să nu cunoască scopul întâlnirii sau conţinutul discuţiilor purtate de episcopi, documentul de mai jos este dovada faptului că Siguranţa avea un informator la cel mai înalt nivel, care nu a pregetat să trădeze cauza Bisericii Greco-Catolice. (ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 1222, vol. 2, ff. 64-65) 19 iunie 1948 Ordin trimis de Inspectoratul Regional de Siguranţă Oradea către Biroul de Siguranţă Marghita prin care solicita să se intensifice supravegherea ierarhilor greco-catolici Inspectoratul Regional de Poliţie Oradea fusese informat că episcopii greco-catolici pregăteau o circulară destinată preoţilor şi credincioşilor, în care respingeau cu fermitate ideea unificării cu Biserica Ortodoxă Română. Misiunea trasată lucrătorilor Siguranţei era aceea de a împiedica multiplicarea şi difuzarea acestei circulare. (ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 1222, vol. 2, f. 69) 31 iulie 1948 Telegramă trimisă de Inspectoratul Regional de Siguranţă Oradea către Direcţia Generală a Siguranţei Statului cu privire la activitatea episcopului Iuliu Hossu La 19 iulie 1948 episcopul Iuliu Hossu participase la pelerinajul greco-catolicilor de la mănăstirea din comuna Strâmba, judeţul Cluj. În cadrul predicii rostite cu acest prilej, el le solicitase preoţilor şi credincioşilor să-şi păstreze credinţa, indiferent de presiunile la care vor fi supuşi. (ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 1222, vol. 2, ff. 74-75) 16 august 1948 Raport al Serviciului de Siguranţă al judeţului Maramureş către Inspectoratul Regional de Siguranţă Oradea despre modul cum s-a desfăşurat pelerinajul greco-catolicilor de la mănăstirea Moisei Pelerinajul a fost organizat în data de 15 august, cu prilejul sărbătorii de Sfânta Maria şi a beneficiat de prezenţa episcopului Alexandru Rusu. Principalele idei ale predicii rostite atunci de episcop în faţa pelerinilor au fost: • obiectivul major al credincioşilor trebuie să fie mântuirea sufletului; • legătura cu Roma trebuie păstrată în pofida denunţării Concordatului cu Vaticanul de către autorităţile comuniste la 17 iulie 1948; • credinţa greco-catolică trebuie menţinută cu orice risc. (ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 1222, vol. 2, ff. 79-80) 29 august 1948 Ordin telefonic al Inspectoratului Regional de Siguranţă Oradea către Biroul de Siguranţă Marghita prin care se solicita întocmirea unui raport privind starea de spirit a greco-catolicilor după discursul ţinut de patriarhul Justinian Marina la 6 iunie 1948, cu prilejul ceremoniei de instalare Printre obiectivele pe care şi le fixase noul patriarh se numărau inclusiv desfiinţarea Bisericii Greco-Catolice şi integrarea credincioşilor acesteia în Biserica Ortodoxă Română. (ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 1222, vol. 2, f. 83) 30 august 1948 Raport al Biroului de Siguranţă Marghita către Inspectoratul Regional de Siguranţă Oradea prin care se comunica impactul discursului ţinut de patriarhul ortodox la 6 iunie 1948 în rândurile clerului şi credincioşilor din zonă În general, ideea unificării Bisericii Greco-Catolice cu Biserica Ortodoxă Română, fusese bine primită doar de clerul şi credincioşii ortodocşi. Chiar dacă nu toţi se manifestau deschis, cei mai mulţi dintre preoţii şi credincioşii greco-catolici respingeau această iniţiativă. (ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 1222, vol. 2, f. 84) 31 august 1948 Raport al Biroului de Siguranţă Beiuş către Inspectoratul Regional de Siguranţă Oradea prin care se comunica impactul apelurilor de unificare lansate de înalţii ierarhi ortodocşi în rândurile clerului şi credincioşilor greco-catolici din zonă În acest raport, elaborat pe baza datelor primite de la informatorii din rândul preoţilor greco-catolici, se arăta că principala reacţie venise din partea episcopului Traian Valeriu Frenţiu. După discursul mitropolitului Nicolae Bălan de la Blaj din 15 mai 1948, acesta trimisese preoţilor greco- catolici o circulară în care respingea categoric ideea unificării şi le solicita parohilor să le vorbească enoriaşilor de necesitatea menţinerii credinţei. (ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 1222, vol. 2, f. 85) 31 august 1948 Raport al Serviciului de Siguranţă al Judeţului Maramureş către Inspectoratul Regional de Siguranţă Oradea prin care se comunica impactul discursului ţinut de patriarhul ortodox, la 6 iunie 1948, în rândurile clerului şi credincioşilor din zonă În cadrul documentului se menţiona că, în general, preoţii şi credincioşii greco-catolici erau împotriva unificării cu Biserica Ortodoxă Română. (ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 1222, vol. 2, ff. 87-87v) 24 septembrie 1948 Ordin al Direcţiei Regionale a Securităţii Poporului Oradea către Biroul de Securitate Salonta prin care se solicita întocmirea unei sinteze privind situaţia catolicilor şi a uniţilor din raza sa de activitate Mai precis, Direcţia Regională a Securităţii Poporului Oradea dorea să primească informaţii despre: • numărul credincioşilor diferitelor culte din regiune; • data şi locul pelerinajelor organizate de catolici şi uniţi; • mănăstirile catolice şi unite din zonă şi personalul acestora; • preoţii uniţi şi catolici din zonă şi atitudinea lor faţă de regimul comunist; • preoţii catolici şi uniţi arestaţi. (ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 1222, vol. 2, f. 108) 10 octombrie 1948 Raport al Direcţiunii Regionale a Securităţii Poporului Oradea către Direcţiunea Generală a Securităţii Poporului despre modul cum s-a desfăşurat programul religios în Catedrala Greco-Catolică din Oradea La slujba ţinută în dimineaţa zilei de 10 octombrie luaseră parte episcopul Valeriu Frenţiu, canonicul Augustin Maghiar şi canonicul Coriolan Tămâianu. Discursul ţinut de episcop i-a emoţionat pe credincioşii prezenţi, care au simţit că acesta îşi ia rămas bun. Într-adevăr, Valeriu Frenţiu avea să fie arestat, la 28 octombrie 1948. (ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 1222, vol. 2, f. 144) 21 iulie 1949 Referat despre impactul Decretului papal din 1 iulie 1949 în rândul preoţilor şi credincioşilor greco-catolici din Oradea Conţinutul acestui decret prin care erau excomunicaţi ipso facto (automat) creştinii înscrişi în partidul comunist, fusese popularizat de Radio „Vatican”, în zilele de 13-14 iulie 1949. Cum era de aşteptat, el era interpretat în mod diferit de clerul şi credincioşii din România. (ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 1192, vol. 7, f. 11) 17 august 1949 Notă-informativă a sursei „F.I.” despre modul de organizare şi obiectivele rezistenţei greco-catolice din nord-vestul României Potrivit autorului notei, rezistenţa greco-catolică era condusă
Load more

Recommended publications
  • The Greek-Catholic Discourse of Identity in the Inter-War Period: the Relation Between the Nation and People’S Religious Confession
    The Greek-Catholic Discourse of Identity in the Inter-War Period: The Relation between the Nation and People’s Religious Confession Ciprian Ghişa ”Babeş-Bolyai” University Abstract: The Greek-Catholic Discourse of Identity in the Inter-War Period: The Relation between the Nation and People’s Religious Confession. This paper aims to analyze the question of the confessional identity, focusing on one of its main constitutive elements: the relation between the nation and people’s religious confession. The national identity and the confessional one have numerous common characteristics, influencing each other more or less depending on the historical evolution of events. These aspects are more profound in a multi-ethnic, multi-cultural and multi-confessional environment, as otherness is one of the strongest factors that defines and strengthens the confessional as well as the national identity. This was also the case of the Greek- Catholic Church in Romania, in the inter-war period, taking into consideration its new status after the Union of 1918: a minority church in a country with an Orthodox majority. Its relation of otherness with the Romanian Orthodox Church also influenced its relation with the state and therefore it determined also the structure and the intensity of its discourse of identity. Among the most important themes of this discourse we can mention: the Greek-Catholic Church is the church of the forefathers; this Church, its faith and its believers are Romanian; the Union with Rome brought the Romanian people a lot of benefices
    [Show full text]
  • Dobes Andrea Alexandru-Rusu Si Regimul
    Episcopul Alexandru Rusu şi regimul comunist (1945 – 1963) La sfârşitul celui de al doilea război mondial, situaţia geopolitică din Europa Central Răsăriteană a generat în ţările intrate în sfera de influenţă sovietică schimbări de structură şi fond cu implicaţii profunde asupra vieţii politice, economice, sociale şi religioase. În România, instaurarea guvernului Groza, la 6 martie 1945, a avut drept consecinţă subordonarea treptată a instituţiilor statului, şi în cele din urmă a societăţi în ansamblul ei, puterii comuniste. În aceste condiţii, biserica nu putea să rămână în afara procesului de comunizare a societăţii româneşti, iar complexitatea demografiei confesionale impunea atitudini diferenţiate pentru fiecare comunitate religioasă, care a evoluat în funcţie de „disponibilitatea” acestora spre cooperare cu puterea laică. Biserica Catolică a reprezentat pentru regimul comunist o problemă importantă, întrucât avea o structură centralizată, subordonată, atât din punct de vedere spiritual, cât şi canonic, Sfântului Scaun, considerat de comunişti drept un „centru al reacţiunii internaţionale”.1 În cazul credincioşilor romano-catolici, majoritatea de etnie maghiară, regimul a urmărit înlocuirea controlului de la Vatican cu cel de la Bucureşti, deoarece încercarea de lichidare putea fi interpretată ca o acţiune îndreptată împotriva minorităţii maghiare. În aceste condiţii, cultul romano-catolic a avut de-a lungul perioadei comuniste un statut de biserică tolerată, dar nerecunoscută oficial, în care statul nu a putut să-şi impună propria autoritate.2 În cazul Bisericii Greco-Catolice3, măsurile guvernului comunist în problema religioasă exprimau foarte clar că ierarhii erau puşi în situaţia de a alege colaborarea cu noul regim sau suprimarea. De altfel, situaţia Bisericii Greco-Catolice se încadrează, începând din anul 1948, în contextul general al relaţiilor dintre Moscova şi Vatican, iar în plan intern, în cadrul raporturilor dintre regimul comunist aflat la putere şi o biserică făţiş 1 Cristian Vasile, Între Vatican şi Kremlin.
    [Show full text]
  • Martyred Romanian Bishops Fought Communist Regime
    Martyred Romanian bishops fought communist regime The memory and witness of Romania’s martyred bishops are a reminder that Christians are called to stand firm against ideologies that seek to stifle and suppress their cultural and religious traditions, Pope Francis said. On the last leg of his visit to Romania, the pope June 2 celebrated a Divine Liturgy during which seven Eastern-rite Catholic bishops, who died during a fierce anti-religious campaign waged by the communist regime in Romania, were beatified. “These pastors, martyrs for the faith, re-appropriated and handed down to the Romanian people a precious legacy that we can sum up in two words: freedom and mercy,” the pope said. According to the Vatican, an estimated 60,000 people filled Blaj’s Liberty Field, while some 20,000 people followed the liturgy on big screens set up in various squares around the city. For Eastern Catholics in Romania, the field – located on the grounds of Blaj’s Greek Catholic Theological Seminary – is both a symbol of national pride and sorrow. It was in Liberty Field where, during the 100th anniversary of the Romanian nationalist revolution that communist authorities formerly dissolved the Eastern-rite Romanian Catholic Church. One of the newly beatified bishops, Bishop Ioan Suciu, the apostolic administrator of Fagaras and Alba Iulia, refused to appear at the event, which was perceived by his flock as a sign that they were called to remain steadfast in their faith and follow the path of persecution and martyrdom. Thirty years after the fall of communism, the sun shined brightly and solemn hymns echoed over the field that was once the site of the Eastern Catholic Church’s darkest period.
    [Show full text]
  • Calea Desavarsirii
    rugați-vă Domnului să se îndure spre sufl etele noastre. rugați-vă Domnului sufl spre să se îndure Fericiților Martiri,Fericiților care bine v-ați nevoit și v-ați încununat, SFÂNTA MARIA MARE CALEA DESĂVÂRŞIRII Revistă de spiritualitate şi de cultură creştină a Societăţii „EPISCOP DR. IOAN SUCIU” Anul XXIV Nr. 7-8 (312-313) iulie-august 2020 Tot despre zilele noastre… De o jumătate de an sunt aceleași zile, le trăim sub amenințarea unui virus mai puțin cunoscut, agresiv și contagios. Pentru apărarea vieții, până la fi nalizarea unui vaccin, protejarea noastră cere respectarea cerințelor de igienă - ceea ce în școlile din trecut se învăța în clasele primare - și o cunoaștere reală despre tot ce ne poate ajuta, cunoaștere venită din partea Sistemului sanitar sau Sistem de sănătate, care are ca scop menținerea, restabilirea și promovarea sănătății. Așa ar trebui să fi e, și totuși nu este așa. O mare parte a populației respectă cerințele normale, o altă parte însă nu numai că nu le respectă, dar susține că virusul nici nu există, neagă pericolul și respinge orice argument medical. Vacanța la mare o demonstrează deplin. Și numărul de infectări crește zilnic. Încercarea prin care trecem, de data aceasta, este de lungă durată și comportamentul nostru devine adesea problematic. În momentele noastre mai grele, să ne amintim de sfatul ce ni-l dă Sf. Josemaria Escriva: ,,Reculege-te…Caută-L pe Dumnezeu în tine și ascultă-L”. Dacă l-ai găsit, ascultă-i cuvântul: ,,Poruncă nouă vă dau vouă: să vă iubiți unii pe alții. Întru aceasta vor cunoaște că sunteți ucenicii mei”.
    [Show full text]
  • Aspecte Specifice Privind Examinarea Şi Interpretarea Urmelor Criminalistice Pentru Identificarea Victimelor Unor Crime Săvârşite În Timpul Represiunii Comuniste”
    ,,ASPECTE SPECIFICE PRIVIND EXAMINAREA ŞI INTERPRETAREA URMELOR CRIMINALISTICE PENTRU IDENTIFICAREA VICTIMELOR UNOR CRIME SĂVÂRŞITE ÎN TIMPUL REPRESIUNII COMUNISTE” Dr. Viorel SISERMAN Procuror militar Colonel magistrat Examinarea şi interpretarea urmelor criminalistice pentru identificarea victimelor unor crime săvârşite în timpul represiunii comuniste, comportă o multitudine de dificultăţi, ca urmare a faptului că, - regulă generală - aceste crime au fost sau cel puţin s-a încercat să fie deosebit de bine camuflate. Evident că, în toată perioada dictaturii comuniste, conducătorii de atunci ai statului, nu au dorit ca aceste crime să fie descoperite iar atunci când totuşi s-au făcut unele anchete, cum a fost de exemplu în anul 1968, rezultatul acestora nu s-a putut materializa, ca urmare a faptului că, o parte dintre conducătorii partidului – stat, în frunte cu Nicolae Ceauşescu (fost General), erau ei înşişi implicaţi într-o formă sau alta de participaţie (instigatori, complici, tăinuitori sau chiar autori) la astfel de acţiuni abominabile, soldate cu zeci de mii de victime omeneşti. Astfel, s-a preferat muşamalizarea şi ,,punerea la păstrare” a acestor documente, apreciindu-se că nu vor fi descoperite crimele prin împlinirea termenului de prescripţie. Abordând problema prescripţiei, este limpede că, dacă aceste crime ar fi cercetate separat, ajungându-se chiar la stabilirea autorilor nemijlociţi ai faptei termenul de prescripţie este împlinit, de mult. Dacă însă aceste crime sunt analizate global de pe întregul teritoriu al ţării şi pe toată durata dictaturii comuniste, nu se pune problema prescripţiei, întrucât multitudinea cazurilor de suprimare a vieţii opozanţilor politici îmbracă formele crimelor contra păcii şi omenirii, care, potrivit art. 121, alin.
    [Show full text]
  • The Greek Catholics and the Orthodoxs in Contemporary Romania
    THE GREEK CATHOLICS AND THE ORTHODOXS IN CONTEMPORARY ROMANIA Victor Neumann The different religious identity of the Greek-Catholics is marked by the fact that they recognize the Pope as the supreme head of the Church. In contrast with the Orthodoxs they practice the Eucharist with yeasted and unyeasted bread; the Holy Spirit comes not only from the Father but also from the Son. Purgatory is the place of the pure like for the Roman Catholics. Their structure is the same as in the Roman Catholic Church, and it respects its discipline and dogmas; the hierarchy is established by papal rules. High functions are nomi- nated through papal decrees. Messes, fasts and holidays are like those of the Orthodox Church. Therefore there are different names for the Church such as Greek-Catholic, Catholic of Byzantine rite or the Church united with Rome. Among the divergent elements the most provocative has always been the submission to the Pope. Studies and articles that tackle the theme of the relations between the Orthodox and Greek-Catholic Church in Romania are dominated by the confessional and sometimes even by the political partisanship. Many of the articles and studies are signed by the representatives of the clergy. Historians, for whom one or the other of the churches has become an important issue, write some. It must be added that the majority of them put into value the documentary information (excerpts from the diocesan archives, from the old books, from the press of the time) important for the knowledge of the past but they do not rise to the level of an objective analysis.
    [Show full text]
  • In Slujba Credinţei Oradea Mare
    pret«l unui număr 3 Lei. Anul XIII. Blaj, la 22 Noemvrie 1931 Nr. 46 ABONAMENTUL: Iese odată la săptămână ANUNŢURI ŞI RECLAME Un an • 180 Lei te primesc la Administraţie si »• Adresa: „UNIREA POPORULUI", Blaj, Jud. TArnava-mică Pe jumătate .... 90 Lei plătesc: un şir mărunt odată 5 Lei In America pe an 2 dolari. Director ALEXANDRU LUPEANU-MELIN a doua şi a treia oră 4 Lei. Un steag al lui Isus se desfăşură astăzi şi în partea noastră de ţară, Ja In slujba credinţei Oradea Mare. Este drapelul „Agrului" caro înţelege sa adune în jurul său pe însoţirea creştinească a Românilor uniţi „Agrul" îşi ţine astăzi congresul toţi acei creştini, cari, ca sfântul Apo­ In Oradea-Mare înâlţând steagul nebiruit al ostaşilor crucii stol Pavel, au curajul şi tăria să spună şi să mărturisească sus şi tare : „Nu De Dascălul Sandu mă ruşinez de evangheliei" Nu mă ru­ In lumea plină de necazuri şi de noastră mântuire s'a pogorît din ce- şinez de Hristos, nu mă ruşinez de • • tt credinţa mea şi vreau să trăiesc după plânsori din zilele noastre oamenii se nurr poruncile şi îndemnurile ei. Sunt ostaş desfac, pe nesimţite, în două taberi Ostaşii din tabăra aceasta cred şi al crucii Mântuitorului şi ştiu, că amără­ mari, uşor de deosebit. mărturisesc, că lumea numai atunci va ciunile şi greutăţile acestei vieţi trecă­ fi mulţumită şi împăcată, când lumina Tabăra cea dintâi este a acelora toare nu se pot vindeca şi birui decât lui Hristos va lumina tuturor şi toţi cari, sub povara durerilor şi greutăţilor sub semnul de slavă oare a dus la în­ oamenii vor trăi după evanghelie şi de fiecare zi, îşi pierd repede cumpăna vingere şi ostile lui Constantin împă­ sfintele tradiţii creştineşti.
    [Show full text]
  • Articolul În Format *.Pdf
    Codruþa Maria ªTIRBAN C iser, ºi episcopul de Timiºoara – Augustin Paka. Au fost lãsaþi însã în Dupã pãrerea noastrã, acest grupaj de 4 pagini dedicat Bise- funcþiile lor episcopul Iuliu Hossu, la Cluj, ºi episcopul Vasile Aftenie, ricii Române Unite nu este nici pe departe complet. În conti- Marcel ªTIRBAN vicarul mitropoliei de Blaj, la Bucureºti. Episcopul Ioan Suciu, admi- n uare aºteptãm ºi, pe rînd, publicãm ºi alte pãreri, studii ºi nistrator apostolic al întregii Provincii Mitropolitane, va fi demis prin- contribuþii. Redacþia. tr-o decizie a Ministerului Culturii încã din 3 septembrie 1948, anu- lîndu-se astfel decizia de numire din februarie 1947. Acþiunile sînt preluate ºi continuate în luna octombrie 1948 de cã- anticomunistã catolicã depãºeºte cercul membrilor acestei credinþe 1948. tre ierarhia BOR, sprijinitã de organele politice ºi de ordine ale statu- ºi cautã sã se rãsfrîngã la toate celelalte confesiuni. Mai ales tentative lui. La 1 octombrie 1948 are loc adunarea de la Cluj a celor 36 de pre- se fac în Anglia pentru cîºtigarea anglicanilor, ºi în Rãsãritul Orto- Momente pregãtitoare. oþi uniþi care „hotãrãsc” trecerea la ortodoxie; aceastã hotãrîre e sanc- dox... În România se pun mari speranþe în Biserica Unitã, care trebu- þionatã de Patriarhia Ortodoxã Românã prin Actul sãu sinodal din 3 ie sã serveascã de punte pentru trecerea ortodoxiei la catolicism.” octombrie; la 21 octombrie se organizeazã la Alba Iulia „manifestãri- Concluz ia notei este urmãtoarea: „Sf. Scaun este astãzi cea mai mare Episcopi sub urmãrire le” în cinstea revenirii la ortodoxie. forþã din Europa care se opune comunismului ºi tuturor Guvernelor Replica întregului episcopat român unit, a celui romano-catolic ºi în care aceºtia sunt reprezentaþi.
    [Show full text]
  • Episcopul Iuliu Hossu, Biserica Greco-Catolică Şi Impactul Instaurării Regimului Comunist Din România Asupra Acestora
    Seria “{tiin\e umanistice” Istorie ISSN 1811-2668 EPISCOPUL IULIU HOSSU, BISERICA GRECO-CATOLICĂ ŞI IMPACTUL INSTAURĂRII REGIMULUI COMUNIST DIN ROMÂNIA ASUPRA ACESTORA Florin GATEA Universitatea Liberă Internaţională din Moldova În acest studiu sunt: identificate cauzele lichidării cultului greco-catolic din România prin prisma politicii antireligi- oase promovate de regimul comunist; analizate primele acţiuni ale PCR cu caracter represiv; caracterizate tacticile, me- todele şi acţiunile comuniste de lichidare a Bisericii Greco-Catolice; reflectate circumstanţele de denunţare a Concorda- tului şi aplicare a legilor cu caracter antireligios; analizate impactul politicii comuniste antireligioase şi situaţia jurisdic- ţională a eparhiilor unite după 1 decembrie 1948; este evidenţiată activitatea pastorală şi politică a Episcopului Cardinal – Iuliu Hossu, fiind reflectate şi analizate evenimentele ce ţin de suprimarea şi exterminarea Ierarhiei Bisericii Greco- Catolice din România. Cuvinte-cheie: Biserica Unită, Nunţiatura Apostolică, Sf. Scaun, Dieceză, Concordat, Episcop, Arhiepiscop, culte, sovietizare, ateism. BISHOP IULIU HOSSU, THE GREEK-CATHOLIC CHURCH AND THE IMPACT OF ESTABLISHMENT OF THE COMMUNIST POLICY IN ROMANIA ON THEM This study identifies the liquidation causes of the Greek-Catholic Church of Romania through the antireligious policy promoted by the communist regime, considering first PCR repressive actions, characterizing tactics, methods and communist actions of liquidation of the Greek Catholic Church. It reflects the circumstances of denunciation of the Concordat and enforcement of anti-religious character; it examines the impact of communist antireligious policy and the judicial situation of the united eparchies after December 1, 1948; It shows pastoral and political activity of Cardinal Bishop - Iuliu Hossu; It also reflects and analyzes events related to the suppression and extermination of the Greek Catholic Church Hierarchy in Romania.
    [Show full text]
  • The Holy See
    The Holy See APOSTOLIC JOURNEY TO ROMANIA EUCHARISTIC CELEBRATION HOMILY OF HIS HOLINESS JOHN PAUL II St Joseph Latin-Rite Cathedral, Bucharest Saturday, 8 May 1999 1. “Dress yourself and put on your sandals” (Acts 12:8). The angel says these words to the Apostle Peter, whom the first reading shows us confined in prison. Guided by the angel, Peter escaped from prison and regained his freedom. The Lord Jesus also spoke to us of freedom in the Gospel passage we have just heard: “You will know the truth, and the truth will make you free” (Jn 8:32). Those who are listening to him do not understand: “From what slavery must we be freed?”, they ask themselves. And Jesus explains that the most deceptive and repressive slavery is that of sin (cf. Jn 8:34). Only he can free us from that slavery. This is the message that the Church proclaims to the world: Christ is our freedom, because he is the truth. Not an abstract truth, gropingly sought by ever restless human reason. The truth for us is the person of Christ. It is he who told us: “I am the way, and the truth and the life” (Jn 14:6). If the darkness of sin is defeated by the light of life, then there is no slavery that can suppress freedom. 2. You know this truth well, beloved brother Alexandru Todea, Cardinal of the Holy Roman Church, and you, Archbishop Gheorghe Gutiu, because before you, as before Peter, the heavy door of slavery opened by itself and you were given back to your Churches together with many other brothers and sisters, some of whom we have the joy and privilege of greeting and spiritually kissing here at this Divine Liturgy in the Byzantine rite.
    [Show full text]
  • Justice and Repression in Communist Romania
    •holidays religious Justice and Repression in Communist Romania: takepart The Trial of Greek-Catholic Bishop Alexandru Rusu in 1957 · emned, '·order to Ioan-Marius Bucur ted the Babe§-Bolyai University,Cluj-Napoca Abstract In early July, 1957, the Greek-Catholic Bishop of Maramure§, Alexandru Rusu was sentenced, following a mock trial, to a lifetime heavy detention. Thus, in the year that has to be the 73rd anniversary, Bishop Rusu had to face, again, almost two years after its dischargein the"relative freedom", the rigors of communist prisons. This time,the prison experience of would be fatal, bishop Rusu ceasing from living on May 9, 1963. The present study, that take advantage of both recent history and unpublished archives sources, aims to reconstruct the internal and external círcumstances in which the trial occurred and the stakes of the judicial presentations. In the same time,the study seeks to argue the limits of destalinization in the middle of the sixth decade of the last century, illustrated by the violent answer of the Communist authorities to the movement of Greek-Catholics in the summer of 1956. Last but not least, the study reveals the importantrole of the SecretPolice (Securitatea)and communist justice in the constructionof the political guilt and repression. Keywords: Greek-Catholic Church, communism, repression, détente, communistjustice, trial. Rezumat Justiµe §i represiune in Romania comunista: procesul episcopului greco-catolic Alexandru Rusu din 1957. La inceputul lunii iulie 1957, episcopul grece><atolic de Maramure§, Alexandru Rusu era condamnat, in urma unui simulacru judiciar, la temnita,grea pe viata,. Ínanul incare avea sa implineasca73 de ani, episcopul Rusu avea sa infrunte, din nou, la mai bine de doi ani de la punereasa in„relativa libertate", rigorile inchisorilor comuniste.De aceasta data, experienta carcerala aveasa-i fiefatala, episcopul incetand din viata, la 9 mai 1963.
    [Show full text]
  • Şapte Vieți De Sfinți Români Monica Broşteanu (N
    Şapte vieți de sfinți români Monica Broşteanu (n. 5 ianuarie 1948, Broşteni, jud. Suceava). Licenţiată în filologie (engleză–română, 1970) și limbi orientale (arabă–persană, 1978) la Universitatea din Bucureşti şi în teologie (1996, Institutul Teologic Romano-Catolic din Bucureşti), doctor în filologie (2003). A predat la Institutul Teologic Romano-Catolic cursuri de ebraică biblică, teologie sacramentală şi liturgică, ştiinţe biblice. Este conferenţiar universitar la Universitatea din Bucureşti, unde predă cursurile: Coranul şi Biblia: probleme de traducere şi interpretare, Comunităţile creştine din ţările Orientului Mijlociu, Tradiţii textuale (Noul Testament). Din lucrări: Numele divine în Biblie şi în Coran şi traducerea lor în limba română. Studiu lexical, Ed. Polirom, 2004; „Com- pararea Incomparabilelor – câteva Nume privind atributele divine în scripturile marilor religii monoteiste“, în Caietele Institutului Catolic, nr. 2/2001; Vladimir Ghika: Profesor de speranță (în colaborare), Ed. ARCB, 2013. Din traduceri: Conciliul Vatican II – Constituţii, Decrete, Declaraţii (în colaborare cu Francisca Băltăceanu), Ed. ARCB, 1990, 1999, 2019; A. Scrima, Comentariu la Evanghelia după Ioan, cap. 1–17, tr. din arabă, Ed. Humanitas, 2008; Pierre Claverie, Mic tratat despre întâlnire şi dialog, Ed. Hu- manitas, 2015; Brant Pitre, Misterul Cinei de pe urmă: Isus și rădăcinile iudaice ale Euharistiei, tr. din engleză, Ed. Humanitas, 2016; Henri J.M. Nouwen, Fiul risipitor: Povestea unei întoarceri acasă, tr. din engleză, Ed. Humanitas, 2017; Michel Remaud, Creștini în fața lui Israel: Slujitor al lui Dumnezeu, tr. din franceză, Ed. Galaxia Gutenberg, 2018. Francisca Băltăceanu (n. 15 iunie 1943, București). Licenţiată în filologie clasică (1965, Universitatea din Bucureşti) şi teologie (1996, Institutul Teologic Romano-Ca- tolic din Bucureşti), doctor în filologie (1979).
    [Show full text]