Problema „culte-secte” în atenţia Securităţii din Bihor Urmărirea greco-catolicilor 15 ianuarie 1947 Raport al Inspectoratului Regional de Poliţie Oradea către Direcţiunea Generală a Poliţiei în care sunt redate pasaje din predica rostită de episcopul Alexandru Rusu în catedrala din Baia Mare, la 25 decembrie 1946 În cadrul acestei predici episcopul reclamase îngrădirea libertăţilor cetăţeneşti şi falsificarea rezultatelor alegerilor din noiembrie 1946. Totodată, afirmase că preoţii greco- catolici vor prefera să aleagă moartea ca martiri decât compromisul. Predica episcopului avusese un ecou favorabil în rândurile cetăţenilor, spusele sale fiind apreciate inclusiv de muncitori, baza socială a Partidului Comunist. (ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 1222, vol. 2, ff. 16-16v) 21 februarie 1947 Raport al Inspectoratului Regional de Poliţie Oradea către Direcţiunea Generală a Poliţiei în care este prezentată activitatea anticomunistă a episcopului greco-catolic Alexandru Rusu Documentul este redactat cu precădere pe baza predicilor rostite de episcopul Alexandru Rusu şi a mesajului de Anul Nou tipărit în Buletinul Episcopiei Maramureşului nr. 1/ 1947, care fusese confiscat de poliţişti înainte de a fi difuzat. (ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 1222, vol. 2, ff. 17-19) 29 martie 1948 Memoriu adresat preşedintelui Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, Constantin I. Parhon, de episcopii greco-catolici: Valeriu Traian Frenţiu, Iuliu Hossu, Alexandru Rusu, Ioan Bălan, Ioan Suciu, Vasile Aftenie În cadrul acestui document emblematic, episcopii greco- catolici aduc o serie de critici, pe deplin justificate, proiectului Constituţiei Republicii Populare Române. Cele mai vii reacţii le-a stârnit Articolul 28, alin. 3, care le interzicea cultelor să deţină instituţii de învăţământ, cu excepţia celor destinate pregătirii personalului de cult. (ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 8792, ff. 359-367) Iunie 1948 Notă a informatorului „Vespasianus” despre consfătuirea episcopilor greco-catolici desfăşurată la Oradea, la data de 16 iunie 1948 La această consfătuire au participat cei şapte episcopi greco- catolici din România împreună cu principalii lor sfătuitori, fiecare dintre episcopi raportând situaţia din dieceza sa. Cea mai interesantă intervenţie i-a aparţinut episcopului Ioan Suciu, care a vorbit despre evenimentele petrecute la 15 mai 1948, cu prilejul aniversării centenarului Adunării de la Blaj. În opinia sa, apelul lansat atunci de mitropolitul ortodox Nicolae Bălan în vederea unificării Bisericii Greco-Catolice cu Biserica Ortodoxă Română se datorase presiunilor exercitate asupra sa de guvernul comunist. Înalţii ierarhi greco-catolici l-au desemnat pe episcopul Iuliu Hossu să redacteze trei memorii (unul adresat clerului şi credincioşilor, altul adresat primului ministru şi altul adresat preşedintelui Prezidiului Marii Adunări Naţionale) în care să fie precizată poziţia Bisericii faţă de tentativele de unificare cu Biserica Ortodoxă Română. Deşi s-au luat măsuri de precauţie pentru ca instituţiile represive să nu cunoască scopul întâlnirii sau conţinutul discuţiilor purtate de episcopi, documentul de mai jos este dovada faptului că Siguranţa avea un informator la cel mai înalt nivel, care nu a pregetat să trădeze cauza Bisericii Greco-Catolice. (ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 1222, vol. 2, ff. 64-65) 19 iunie 1948 Ordin trimis de Inspectoratul Regional de Siguranţă Oradea către Biroul de Siguranţă Marghita prin care solicita să se intensifice supravegherea ierarhilor greco-catolici Inspectoratul Regional de Poliţie Oradea fusese informat că episcopii greco-catolici pregăteau o circulară destinată preoţilor şi credincioşilor, în care respingeau cu fermitate ideea unificării cu Biserica Ortodoxă Română. Misiunea trasată lucrătorilor Siguranţei era aceea de a împiedica multiplicarea şi difuzarea acestei circulare. (ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 1222, vol. 2, f. 69) 31 iulie 1948 Telegramă trimisă de Inspectoratul Regional de Siguranţă Oradea către Direcţia Generală a Siguranţei Statului cu privire la activitatea episcopului Iuliu Hossu La 19 iulie 1948 episcopul Iuliu Hossu participase la pelerinajul greco-catolicilor de la mănăstirea din comuna Strâmba, judeţul Cluj. În cadrul predicii rostite cu acest prilej, el le solicitase preoţilor şi credincioşilor să-şi păstreze credinţa, indiferent de presiunile la care vor fi supuşi. (ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 1222, vol. 2, ff. 74-75) 16 august 1948 Raport al Serviciului de Siguranţă al judeţului Maramureş către Inspectoratul Regional de Siguranţă Oradea despre modul cum s-a desfăşurat pelerinajul greco-catolicilor de la mănăstirea Moisei Pelerinajul a fost organizat în data de 15 august, cu prilejul sărbătorii de Sfânta Maria şi a beneficiat de prezenţa episcopului Alexandru Rusu. Principalele idei ale predicii rostite atunci de episcop în faţa pelerinilor au fost: • obiectivul major al credincioşilor trebuie să fie mântuirea sufletului; • legătura cu Roma trebuie păstrată în pofida denunţării Concordatului cu Vaticanul de către autorităţile comuniste la 17 iulie 1948; • credinţa greco-catolică trebuie menţinută cu orice risc. (ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 1222, vol. 2, ff. 79-80) 29 august 1948 Ordin telefonic al Inspectoratului Regional de Siguranţă Oradea către Biroul de Siguranţă Marghita prin care se solicita întocmirea unui raport privind starea de spirit a greco-catolicilor după discursul ţinut de patriarhul Justinian Marina la 6 iunie 1948, cu prilejul ceremoniei de instalare Printre obiectivele pe care şi le fixase noul patriarh se numărau inclusiv desfiinţarea Bisericii Greco-Catolice şi integrarea credincioşilor acesteia în Biserica Ortodoxă Română. (ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 1222, vol. 2, f. 83) 30 august 1948 Raport al Biroului de Siguranţă Marghita către Inspectoratul Regional de Siguranţă Oradea prin care se comunica impactul discursului ţinut de patriarhul ortodox la 6 iunie 1948 în rândurile clerului şi credincioşilor din zonă În general, ideea unificării Bisericii Greco-Catolice cu Biserica Ortodoxă Română, fusese bine primită doar de clerul şi credincioşii ortodocşi. Chiar dacă nu toţi se manifestau deschis, cei mai mulţi dintre preoţii şi credincioşii greco-catolici respingeau această iniţiativă. (ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 1222, vol. 2, f. 84) 31 august 1948 Raport al Biroului de Siguranţă Beiuş către Inspectoratul Regional de Siguranţă Oradea prin care se comunica impactul apelurilor de unificare lansate de înalţii ierarhi ortodocşi în rândurile clerului şi credincioşilor greco-catolici din zonă În acest raport, elaborat pe baza datelor primite de la informatorii din rândul preoţilor greco-catolici, se arăta că principala reacţie venise din partea episcopului Traian Valeriu Frenţiu. După discursul mitropolitului Nicolae Bălan de la Blaj din 15 mai 1948, acesta trimisese preoţilor greco- catolici o circulară în care respingea categoric ideea unificării şi le solicita parohilor să le vorbească enoriaşilor de necesitatea menţinerii credinţei. (ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 1222, vol. 2, f. 85) 31 august 1948 Raport al Serviciului de Siguranţă al Judeţului Maramureş către Inspectoratul Regional de Siguranţă Oradea prin care se comunica impactul discursului ţinut de patriarhul ortodox, la 6 iunie 1948, în rândurile clerului şi credincioşilor din zonă În cadrul documentului se menţiona că, în general, preoţii şi credincioşii greco-catolici erau împotriva unificării cu Biserica Ortodoxă Română. (ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 1222, vol. 2, ff. 87-87v) 24 septembrie 1948 Ordin al Direcţiei Regionale a Securităţii Poporului Oradea către Biroul de Securitate Salonta prin care se solicita întocmirea unei sinteze privind situaţia catolicilor şi a uniţilor din raza sa de activitate Mai precis, Direcţia Regională a Securităţii Poporului Oradea dorea să primească informaţii despre: • numărul credincioşilor diferitelor culte din regiune; • data şi locul pelerinajelor organizate de catolici şi uniţi; • mănăstirile catolice şi unite din zonă şi personalul acestora; • preoţii uniţi şi catolici din zonă şi atitudinea lor faţă de regimul comunist; • preoţii catolici şi uniţi arestaţi. (ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 1222, vol. 2, f. 108) 10 octombrie 1948 Raport al Direcţiunii Regionale a Securităţii Poporului Oradea către Direcţiunea Generală a Securităţii Poporului despre modul cum s-a desfăşurat programul religios în Catedrala Greco-Catolică din Oradea La slujba ţinută în dimineaţa zilei de 10 octombrie luaseră parte episcopul Valeriu Frenţiu, canonicul Augustin Maghiar şi canonicul Coriolan Tămâianu. Discursul ţinut de episcop i-a emoţionat pe credincioşii prezenţi, care au simţit că acesta îşi ia rămas bun. Într-adevăr, Valeriu Frenţiu avea să fie arestat, la 28 octombrie 1948. (ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 1222, vol. 2, f. 144) 21 iulie 1949 Referat despre impactul Decretului papal din 1 iulie 1949 în rândul preoţilor şi credincioşilor greco-catolici din Oradea Conţinutul acestui decret prin care erau excomunicaţi ipso facto (automat) creştinii înscrişi în partidul comunist, fusese popularizat de Radio „Vatican”, în zilele de 13-14 iulie 1949. Cum era de aşteptat, el era interpretat în mod diferit de clerul şi credincioşii din România. (ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 1192, vol. 7, f. 11) 17 august 1949 Notă-informativă a sursei „F.I.” despre modul de organizare şi obiectivele rezistenţei greco-catolice din nord-vestul României Potrivit autorului notei, rezistenţa greco-catolică era condusă