Arta antică, medievală si, modernă

Tudor STAVILĂ

Statuetele de Tanagra şi operele sculptorului basarabean Moissey Kogan

Rezumat Statuetele de Tanagra şi operele sculptorului basarabean Moissey Kogan

Moissey Kogan s-a născut la 24 mai 1879 la Orhei şi a decedat la 3 martie 1943 în lagărul de concentrare de la Auschwitz. În 1903 se înscrie la Academia Bavareză de Arte (München) în atelierul sculptorului Wilhelm von Rümann, participând la expoziţii cu opere executate în bronz şi ceramică, lucrările fiind expuse în muzeele şi galeriile din München, Bremen, Essen şi Hale. În 1910 pleacă la Paris unde cu susţinerea lui A. Rodin şi A. Maillol participă la saloanele pariziene. Reliefu- rile sale au decorat Uzina de Expoziţii proiectată de Walter Gropius pentru Köln. În 1913 sculptorul se căsătoreşte cu Nini Bikel având doi copii, numiţi după varianta basarabeană – fiica Leano (1916) şi fiul Jean (1920). Opere de M. Kogan se păstrează în diverse muzee şi galerii din lume – , Köln, Paris, Amsterdam, San Francisco, München etc. Sculpturile sale poartă amprentele stilului neoclasicist cu variaţii ale formelor arhaice şi antice, reprezentând o originală abordare în arta europeană din secolul al XX-lea. Cuvinte-cheie: Moissey Kogan, sculptură, tabăra pictorilor din Baia Mare, stil neoclasic, ceramică, teracotă, motive antice.

Summary Tanagra figurines and works of the Bessarabian sculptor Moissey Kogan

Moissey Kogan was born at 24 of May 1879 in Orhei (Bessarabia) and died at 3 of March 1943 in the Aus- chwitz con Moissey Kogan was born on May 24, 1879 in Orhei (Bessarabia) and died on March 3, 1943 in Aus- chwitz concentration camp. In 1903, he entered the Bavarian Academy of Fine Arts (), worked in the studio of the sculptor Wilhelm von Rümann and participated in exhibitions with works of art made of bronze and ceramics. His works were exhibited in the museums and galleries in Munich, Bremen, Essen and Hale. In 1910 he moved to France, where being supported by A. Rodin and A. Maillol participates in Paris exhibitions. His reliefs adorned the «Factory Exhibition», designed by Walter Gropius for Collogne (1914). At present, M. Kogan’s works are found in museums and galleries around the world – in Hagen, Cologne, Paris, Amsterdam, San Francisco, Munich etc. His sculptures bear the features of the neoclassical style with dif- ferent variations of ancient and archaic forms. They render an original and unexpected approach in the European art of the XX century. Keywords: Moissey Kogan, sculpture, artist’s camp in Baia Mare, neoclassical style, ceramics, terracotta, ancient motifs.

Pe durata mai multor secole aspectele studie- (Civilizaţia Egeeană), care, mai apoi au fost stu- rii arheologiei şi ale istoriei artelor constituiau un diate de istoricii de artă Daniel Schroeder şi Silvia corpus comun, deoarece suportul de bază al cer- Horowitz, exemple care pot fi continuate. cetărilor au fost operele de artă. Abordate divers În acelaşi timp artefactele arheologice trans- în ambele domenii, ele aveau un numitor comun formau şi modificau tendinţele principale ale isto- – descoperirile arheologilor şi artefactele, care riei artelor universale, devenind suportul nume- ilustrau evoluţia civilizaţiilor în diferite timpuri. roaselor stiluri şi tendinţe, cum a fost, de exemplu, În istoria artei universale sunt bine cunoscute cu clasicismul european, apărut datorită descope- importanţa realizărilor lui Heinrich Schliemann ririlor oraşelor antice Pompei şi Herculanum. (Civilizaţia Miceniană) şi ale lui Arthur Evans

42 ARTA  2019 E-ISSN 2537 – 6136 Arta antică, medievală ,si modernă

Fig. 1. Arno Brecker. Portretul lui M. Kogan, 1927–1928. Fig. 2. Nud, 1910. Muzeul European din Castelul Bodenstein, Köln. Museum für Kunst und Gewerbe, Hamburg.

În egală măsură aceste influenţe s-au reflectat tul orelor, mai apoi numele lui figurând la expo- indirect în operele de artă şi creaţia pictorilor de ziţiile din muzeele şi galeriile din München, Bre- la începutul secolului XX, un experiment în acest men, Essen şi Halle cu opere realizate în bronză sens fiind demonstrat de Moissey Kogan, sculptor şi teracotă. francez cu origini basarabene. Existenţa şi calea sa În 1910 Kogan se afla, deja, în Franţa, unde, de creaţie a fost similară cu soarta multor pictori cu sprijinul lui şi Aristide Mailoll, basarabeni de la începutul secolului al XX-lea, dar participă la expoziţiile parisiene [2, p. 250], iar comparativ cu alţii, la sfârşitul vieţii a avut parte în 1914 patru reliefuri monumentale decorează de un destin tragic. Uzina Universală de Expoziţii proiectată de Wal- Moissey Kogan s-a născut la 24 mai 1879 la ter Gropius pentru oraşul Köln [9, p. 114]. Cu un Ohei şi a decedat la 3 martie 1943 în lagărul de an înainte, în 1913, se căsătoreşte cu Nini Bikel, concentrare din Auschwitz [4, p. 171]. În 1897 îl având doi copii – Leano, numită într-o varian- găsim la Odesa, pregătit să studieze chimia, pe tă basarabeană (1916) şi Jean, care s-a născut în care, peste un an o abandonează şi îl întâlnim 1920 [9, p. 223-227]. printre participanţii Şcolii de vară a lui Simon Moissey Kogan vizitează Basarabia de două Hollosy de la Baia Mare, pe care o continuă şi în ori – în ajunul Primului Război Mondial (1914) şi 1899 [1, p. 6]. în 1933. La Chişinău, la ultima sa revenire, parti- Datorită susţinerii conducătorului cursuri- cipă la salonul Societăţii de Belle Arte din Basara- lor şi al fratelui mai mare Şneer Cogan, care deja bia. Din amintirile Olgăi Plămădeală cunoaştem absolvise Academia Regală de Arte Frumoase din că sculptorul francez s-a împrietenit cu Alexan- Bavaria, Moissey pleacă spre München în 1903. dru Plămădeală şi a realizat un portret în cărbune, Numele său se întâlneşte printre studenţii sculp- expus la vernisajul societăţii care a avut loc în ace- torului Wilhelm fon Rumann, fiind admis la lec- laşi an şi se păstrează astăzi în colecţia Muzeului ţii de la 13 mai cu numărul 02613. În catalogul Naţional de Artă a Moldovei [12, p. 80]. aniversar al Academiei „200 Jahre Kunstakademie Operele lui Moissey Kogan executate, în ega- München” [11, p. 250], Moissey Kogan este po- lă măsură, în teracotă şi bronză, linogravură sau menit ca participant la Şcoala lui Simon Hollosy, xilogravură, reflectă multitudinea căutărilor plas- care, de altfel, absolvise această instituţie între anii tice ale sculptorului, dar suportul de bază şi inte- 1878–1882. resul nostru se referă la legătura lucrărilor sale cu Studiile sale la Academie nu au durat însă ceramica meşterilor de Tanagra, influenţa cărora prea mult, plecând doar după 3 luni de la începu- este evidentă în sculptura formelor mici.

E-ISSN 2537 – 6136 ARTA  2019 43 Arta antică, medievală si, modernă

Fig. 3. Trei graţii, 1910. Fig. 4. Nud aşezat, anii 1920. Hauswedell and Holte Auction. Gervraard Work of Museum, Amsterdam.

De la bun început specificăm că majoritatea Hauswedell and Holte Action în luna decembrie a modelelor în acest gen de sculptură se atribuie anului 2009. unei teme concrete – nudului figurei adolescenti- Tehnologia aplicată este permanent perfec- ne. Aceste statuete au conturul armonios al liniei, ţionată, conferindu-i creaţiei sculptorului note care scoate în evidenţă plasticitatea formelor. Da- de originalitate şi o anumită recunoaştere în do- torită graţiei şi fineţei tratării, lucrările se percep ca meniu. Cele trei nuduri ale reliefului, încadrate o renaştere a tradiţiilor statuietelor de teracotă din într-o compoziţie dreptunghiulară sunt lipsite Tanagra. În acest sens, poate fi amintită o abordare de spaţiu, amplasate compact şi simetric faţă de similară în creaţia sculptorului german Adolf von axa principală. Şi dacă din punct de vedere tehnic Hildebrand şi principiile sale estetice, orientate sunt folosite tradiţiile ceramicii tanagriene, atunci spre moştenirea artei antice greceşti [10, p. 115]. din punct de vedere tematic şi al reflectării ei, sunt Statuetele de Tanagra au atras atenţia lui Mo- prezente influenţele cunoscute ale lui Sandro Bot- issey Kogan nu doar datorită formelor lor estetice, ticeli sau ale neoclasicistului Dominique Ingres. dar şi unei tehnologii specifice în crearea sculp- În aceste prime opere ale sculptorului încă turii. El a fost printre primii sculptori ai secolului mai predomină o anumită neregularitate a formei al XX-lea, care a utilizat teracota în sculptură şi inclusă într-un spaţiu compoziţional limitat, dar tehnologia antică, demult dispărută. anume în aceste lucrări se crează maniera stilisti- Procesul modelării statuetelor din lut cores- că individuală a sculptorului, pe care ulterior o va pund procesului turnării sculpturii din bronz, în dezvolta şi perfecţiona. care modelul se acoperă cu ghips, se usucă şi ob- Astfel, această calitate permite să distingem ţine forma inversată a imaginii. Mulajul, desfăcut lucrările lui Moissey Kogan în ambianţa sculpturii simetric în două părţi se foloseşte pentru obţine- europene din prima jumătate a secolului al XX-lea. rea formei finite a sculpturii. În cazul lui Moissey În plus la cele relatate, sculptorul nu rămâne indife- Kogan, sculptorul prelucrează „negativul”, înlătu- rent la realizările portretistice ale lui Amedeo Mo- rând surplusurile, obţinând integritatea formelor. digliani şi ale lui Constantin Brâncuşi. Pe el îl atrage Această tehnică, amorfă la începuturi, este arta anticilor, spiritul căreia se păstrează în diverse prezentă în una dintre rarele statuete miniaturale fragmente de figuri fără mâini, ca în renumita Ve- din anul 1910 – Nud-ul aflat în Museum fur Kunst nus de Milo sau Nike de Samothrace. Tratarea chi- und Gewerbe din Hamburg şi în relieful similar purilor, lipsite de particularităţi concrete, individu- Trei nuduri feminine din aceeaşi perioadă, licitat la ale, se aseamănă cu cea a zeităţilor antice feminine.

44 ARTA  2019 E-ISSN 2537 – 6136 Arta antică, medievală ,si modernă

Fig. 5. Nud în genunchi, 1927. Fig. 6. Bust feminin,1927. Gervraard Work of Museum, Amsterdam. Gervraard Work of Museum, Amsterdam.

În calitate de tendinţă artistică a artei din Influenţele sculpturii antice pot fi urmărite prima jumătate a secolului al XX-lea, operele lui şi în alte lucrări ale sculptorului, cum, de exem- Moissey Kogan nu pot fi incluse în limitele cău- plu, în bustul de teracotă Tânăra domnişoară, re- tărilor impresioniste ale lui Auguste Rodin, dar lieful Toaleta de dimineaţă (1927, 1928, Te Koop sunt apropiate de stilul experimental al lucrărilor Gervraard Werk van Museum, Amsterdam), în lui Aristide Maillol şi Antoine Bourdelle, pe care îi Domnişoara şezând şi în Prietenele din Museum uneşte dorinţa de a unifica şi generaliza în sculp- Ludvig (1933, Köln). tură detaliile nesemnificative, modelând chipuri Printre cele mai caracteristice portrete sculp- atemporale, integre ca mesaje şi formă. În diverse turale ale artistului, care concomitent sunt şi un perioade Moissey Kogan s-a ocupat de gravură, model tipic, se numără bustul Tinerei domnişoa- artă medalieră, plastică monumentală, dar lucră- re din sus-menționatul muzeu din Amsterdam. rilor din teracotă totdeauna le-a acordat prioritate. Este o imagine generalizată, care, în egală măsură, Cele mai cunoscute dintre sculpturile păstra- dezvăluie mesajul idealului şi al simbolului lumii te, executate în argilă se referă la anul 1927. Anu- antice, transferat în ambianţa contemporană, prin me prin intermediul Galery Vomel din Düssel- intermediul liniei profilului şi umbrei sprâncene- dorf, Gervraard Work of Museum din Amster- lor arcuite ale feţii alungite, încadrate de şuviţele dam expune pentru licitaţie sculptura Nud şezând stilizate, decorative ale părului. (1927). În această operă autorul propune principi- O trăsătură caracteristică a lucrărilor sculp- ile propriei viziuni privitor la graţia şi proporţiile torului din această perioadă se referă la materialul ideale ale grecilor antici. În statuetă nu deranjează şi tehnologia creării operelor, majoritatea dintre lipsa mâinilor şi al picioarelor, accentul principal care sunt executate în teracotă – exemplu singular fiind concentrat asupra modelării scurgerii linii- în arta interbelică europeană. Argila, de culoare lor, simpleţii pozei şi creării unui chip feminin ide- albă sau roşiatică, cu o structură specifică poroa- al. Asemenea model devine dominant în creaţia să, redă o plasticitate aparte a formei, inaccesibilă maestrului, fiind repetat în diferite sculpturi din pietrei, ghipsului sau marmurei. această perioadă, cum ar fi un altNud aşezat din Posibil, anume de aceea Moissey Kogan este Gemeentemuseum (Haga, 1920–1930) sau Nud în invitatul, în 1937, al prestigioasei Galerii Brigos genunchi din Gervraard Work of Museum (1927), din Londra, pentru vernisajul unei expoziţii per- precum şi o altă operă similară din anul 1933, lici- sonale, cu ocazia căreia a fost editat şi catalogul tată la Van Ham Aschenbah Art Auction [8, p. 30]. respectiv [7, p. 46].

E-ISSN 2537 – 6136 ARTA  2019 45 Arta antică, medievală si, modernă

Fig. 7. Prietenele, 1933. Museum Ludwig, Köln. Fig. 8. Domnişoară şezând, 1933. Museum Ludwig, Köln.

Nudul feminin a fost unicul subiect al opere- parea în activităţile expoziţionale, a avut şi prac- lor lui M. Kogan pe care l-a reflectat prin chipuri, tici pedagogice. Astfel, în atelierul său din Düsel- lipsite de banalitate, exprimând un model în per- dorf, în anii 1910–1914 a studiat sculptura şi ce- manentă perfecţionare. A realizat o imagine com- ramica viitorului sculptor german . plexă, consacrată tinereţii şi valorilor estetice ale Printre elevii săi din aceste timpuri mai figurează secolului al XX-lea, în care au fost întruchipate as- şi , lucrările căreia poartă amprenta şi pectele spirituale ale existenţei materiale. Ritmul influenţa profesorului [5, p. 358-363]. ondulat al formei, accentuat de nuanţele uşoare În perioada aflării la Paris de după 1910, Mo- ale umbrei, ce vibrează pe suprafaţă, cu mişcări issey Kogan l-a determinat să studieze sculptu- graţioase, simple şi fireşti, i-a conferit operelor lui ra pe un alt viitor sculptor german – pe tânărul Moissey Kogan acel suflu poetic şi artistism, apre- Wilhelm Lembruk cu care s-a împrietenit şi l-a ciate şi admirate de contemporani. inclus în cercul sculptorilor francezi de pe strada O latură specifică a creaţiei sculptorului este Danzig nr. 2, unde se aflau atelierele pictorilor, iar cameralismul operelor, genul pe care îl profesa ulterior îi face cunoştinţă la „Cafe du Domme” cu făcând parte din categoria „artelor minore”, ceea Constantin Brâcuşi, Auguste Rodin şi Aleksander ce-l apropie pe artist de statuetele de Tanagra, de Archipenko. Mai târziu, spre mijlocul deceniului aceleaşi dimensiuni şi aceleaşi forme decorative, (1927–1928) în atelierul lui Moissey Kogan îşi face create de grecii antici. Pe de altă parte, opera lui stagiere , care a realizat bustul în ghips Moissey Kogan este apropiată ca semantică de al sculptorului, aflat astăzi în colecţiile Muzeului creaţia francezilor Aristide Maillol și Antoine Bo- de Artă din Bodenstein Castle din Köln [3, p. 147]. urdelle – prin forma sintetică a imaginii, dar şi ca Discipoli ai sculptorului pot fi consideraţi şi elevii tratare decorativă. Ultimul aspect este important săi olandezi Jan Mefot, Jan Havermans, Fritz van prin faptul că scoate în evidenţă maniera stilistică Hall ş.a. [6, p. 16-23]. individuală a sculptorului, inconfundabilă pentru S-au păstrat puţine imagini ale sculptorului. întreg secolul al XX-lea. Pe de altă parte, mesajul Două fotografii, una din perioada pariziană şi alta artistic al creaţiei lui Moissey Kogan ţine de ten- – împreună cu membrii Asociaţiei „Das Junges dinţele artei moderne, de acele căutări şi frămân- Rheinland” din Köln şi câteva lucrări, executate de tări artistice, care au bulversat arta europeană prin elevi sau colegii săi de breaslă. Două dintre ele, o frumuseţea arhaică a sculpturii africane sau exo- schiţă în cărbune şi bustul lui Moissey Kogan, au tismul icoanei ruse şi al gravurii nipone. fost executate de sculptorul Arno Breker în anul Activând decenii în Germania, Franţa şi 1927, la Paris. Prima se păstrează în colecţiile Mu- Olanda, Moissey Kogan, concomitent cu partici- zeului memorial „Arno Breker” din Norvenich

46 ARTA  2019 E-ISSN 2537 – 6136 Arta antică, medievală ,si modernă

(lângă Köln), iar portretul – în Muzeul de Artă Europeană din Köln, fiind unul dintre cele mai ex- presioniste imagini ale lui Breker. Un portret în pictură (70×51 cm) a fost reali- zat de expresionistul american, originar din Aus- tria, Max Hoppenheimer, în 1932 şi se află astăzi în Galeria Albertina din Viena, care mai mult amin- teşte un studiu în ulei, decât o lucrare finalizată.

Bibliografie 1. Alexa T., Şcoala lui Simon Hollosy din Baia Mare. În: Gazeta de Maramureş, Baia Mare, 6 din 19.02.2007. 2. Aronson C., Scènes et visages de Montparnasse. Preface de Marc Chagal, Paris, 1963. 3. Gotte G., Hartog A., Henkel K., Shiner H., Moissey Kogan (1879–1943): Bildhauer und Graphi- ker. Stadt Neuss Clemens-Sels-Museum, Neuss, 2002. 4. Henkel K., Moissey Kogan: Sein Leben Und Sein Plastisches Werk. Edition GS, Cologne, 2002. Fig. 9. Nud în genunchi, 1933. 5. Hoberg A., Friedel H., Der Blaue Reiter und das Van Ham Aschenbah Art Auction. Neue Bild, 1909–1912, Munchen, London, New York, 1999. 6. Koopmans Y., Sculptor without a home. Jong Holland, n.3, 16-23. 7. Moissey Kogan, May 19 – Jun 1937. An Exhibi- tion of Terracottas. Brigos Gallery, London, 46. 8. Scheur E., Moissey Kogan. Amsterdam, 1934. 9. Shiner H., Artistic Radicalism and Radical Conservatism: Moissy Kogan and his German Patrons, 1903–1928. London, 2003, p. 223-227. 10. Zangs C., Fitschen J., Moissey Kogan. Neuss- Bremen, 2002. 11. 200 Jahre. 2008. 200 Jahre Kunstakademie Munchen, Munchen, 2008. 12. Пламадяла O., Александр Пламадяла. Жизнь и творчество (Кишинев 1965) // Plama- deala O., Aleksandr Plamadeala. Zhizn’ i tvorchestvo Fig. 10. Toaleta de dimineaţă, 1933. (Kishinev 1965). Gervraard Work of Museum, Amsterdam.

Fig. 11. Nud în genunchi, 1927. Fig. 12. Bust de domnişoară, 1925. Kunsthandel Henk van der Kamp, Amsterdam. Kunsthandel Henk van der Kamp, Amsterdam.

E-ISSN 2537 – 6136 ARTA  2019 47