Perceperea Operei Lui Dimitrie Şi Antioh Cantemir În
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Istorie PERCEPEREA OPEREI prince me rapportera, quand il se mettra en voyage, suivant les ordres que l`Empereur défunt a donnés LUI DIMITRIE ŞI ANTIOH en me présence” („…tânărul prinţ îmi va aduce la CANTEMIR ÎN GERMANIA cunoştinţă îndată ce va porni la drum, în urma ordi- nelor pe care împăratul defunct i le-a dat în prezenţa SECOLULUI AL XVIII-LEA mea”) [2,578]. Baronul von Huyssen îşi propunea să traducă şi Dr. hab. Gheorghe BOBÂNĂ să editeze în Germania şi alte opere ale lui Dimitrie Institutul Integrare Europeană Cantemir. El scria la 13 martie 1726 vicepreşedinte- şi Ştiinţe Politice, AŞM lui Societăţii Berlineze Daniel Ernest Jablonski: „Si Mr. Frisch se trouve assez fort de traduire du livre Russien imprimé icy in folio De Religione Turca- RECEPTION OF DEMETRIUS AND ANTIOC- rim par le feu Prince Cantemyr, je pourrois le luy HUS CANTEMIR’S WORK IN THE EIGHTEENTH envoyer parcequ`isy on ne trouve personne désoe- CENTURY IN GERMANY vré pour entreprendre cette version” („Dacă domnul The abstract is dedicated to the reception of Frisch este sufi cient de capabil în a traduce cartea Demetrius and Antiochus Cantemir‘s work in eigh- teenth-century Germany. The author highlights the rusească tipărită in folio De Religione Turcarim de historical and cultural conditions that have aroused către Prinţul Cantemir, aş putea să i-o trimit, pentru interest in the work of Moldovan scholar and his son. că nimeni nu este în stare să o facă în această ver- The circumstances of publishing The History of the siune”) [1,61]. Jablonski şi-a exprimat însă îndoiala Ottoman Empire and Descriptio Moldaviae of Deme- în legătură cu posibilităţile lui Frisch de a traduce trius Cantemir and The Satires of Antiochus Cante- Kнига систима или Состояние мухамеданския mir are being considered, proving that the knowled- религии a lui Dimitrie Cantemir. Astfel, lucrarea ge of work of Demetrius and Antiochus Cantemir in n-a fost tradusă. eighteenth-century Germany was not achieved from Traducerea Daciei de asemenea întârzia. Baronul a simple literary curiosity, but for some cultural ne- von Huyssen considera că sunt necesare unele mici eds of German society. modifi cări în text. Într-un mesaj din 3 iunie 1727, acesta îi scria lui Jablonski că un oarecare Bech şi-a Opera lui Dimitrie Cantemir era cunoscută în propus să redacteze cartea lui Dimitrie Cantemir: Germania încă din timpul vieţii celebrului cărturar „Comme il a fait de bonnes observations en ce pais- român. Receptarea ei a început odată cu alegerea sa là, j`ai cru qu`il seroit en estat d`augmenter Daciam la 1 august 1714 ca membru de onoare al Academiei Cantemiri, et en cette vue je luy ay conseillé … il de Ştiinţe din Berlin (în acea perioadă Societatea şti- prist chez luy, comme il a fait, le manuscrit du Prin- inţifi că Berlineză), la recomandarea baronului Hein- ce défunt sur Dacia veteris et nova. Il promet de rich von Huyssen, la rândul său membru de onoare l`envoyer ensuite à la Societé augmentée de ses no- al acestei Societăţi, afl at în anturajul lui Petru I. tes et additions suivant son Postscriptum et suivant Interesul pentru opera lui Dimitrie Cantemir la disposition de l`auteur défunt, fût ce malgré les continuă în Germania şi după moartea enciclopedis- héritiers, qui ont toujurs promis vouloir les apporter tului moldovean. Huyssen se adresa cu o scrisoare eux-mêmes, quand ils commenceroient leurs voya- din Moscova la Berlin, datată cu 10 februarie 1724, ges en Allemagne qui sont toujours differés” („Aşa în care menţiona că fi ii răposatului prinţ Cantemir cum aţi remarcat bine, m-am gândit că ar fi în stare sunt de acord ca Societatea Berlineză să editeze să îmbunătăţească Daciam lui Cantemir şi din acest lucrarea tatălui lor Dacia antiqua et nova (titlul de punct de vedere a făcut cum l-am sfătuit, … a păs- mai târziu Descriptio Moldaviae). În procesele ver- trat la el manuscrisul prinţului defunct Dacia Nova bale ale Societăţii întâlnim o remarcă de la 1 noiem- et veteris, la care a adăugat notele sale şi completă- brie 1724, prin care se confi rmă primirea hărţii lui rile în Postscriptum în conformitate cu dispoziţiile Dimitrie Cantemir ca anexă la Dacia, expediată de autorului defunct. El promite să-l trimită după aceea Huyssen [1,60]. Manuscrisul trebuia să fi e adus de Societăţii, în pofi da moştenitorilor, care întotdeauna către fi ii lui Cantemir, care se adresaseră lui Petru I au promis să o facă, atunci când vor călători în Ger- cu rugămintea de a-şi continua studiile în Europa. mania, vizite care au fost mereu amânate) [1,61]. Din scrisoarea lui Huyssen, datată cu 19 octombrie Totuşi, manuscrisul Daciei aşa şi nu a ajuns la Ber- 1725, reiese că Petru I i-ar fi permis lui Antioh Can- lin. Antioh Cantemir, desemnat ambasador în An- temir să-şi continue studiile în Europa: „… le jeune glia, a luat cu el manuscrisul, dar nu a găsit editor. nr. 4 (27), decembrie 2012 - 135 Akademos Doar în 1769 Descriptio Moldaviae apare la Ham- Dimitrie Cantemir Istoria Imperiului Otoman (Ges- burg în traducere germană [3,135]. Despre aceasta chichte des osmanischen Reiches, nach seinem vom vorbi însă puţin mai târziu. Anwachse und Abnehmen beschreiben von Deme- Interesul pentru opera lui Dimitrie şi Antioh trie Kantemir, ehmaligen Fürsten in der Moldau. Cantemir reapare în Germania la mijlocul secolu- Hamburg, 1748; a doua ediţie: Breslau, 1751). În lui al XVIII-lea, în legătură cu traducerea i editarea recenzie sunt aduse elogii lucrării lui Cantemir, este în limba germană a Satirelor lui Antioh Cantemir. povestită istoria manuscrisului latin al cărţii, adus Articole consacrate lui Dimitrie şi Antioh Cantemir de Antioh Cantemir la Londra, unde în 1737 fuse- inserează revista „Noutăţile artelor frumoase” (Das se lansată traducerea engleză realizată de „Magister Neuste aus der anmutighen Gelehrsamkeit), edita- Tindal” care a scris şi comentariile la tratat. Mai de- tă la Leipzig sub conducerea cunoscutului fi losof parte se menţionează că în 1743 a apărut traducerea iluminist german, teoretician al literaturii Johann franceză în patru volume a lui Joncquières, însă în Christoph Gottsched (1700-1766). Revista de ori- această traducere textul lui Cantemir este complet entare liberală moderată apărea sub egida Societăţii schimonosit, o carte serioasă fi ind expusă într-un de arte frumoase din Leipzig (Die Gesellschaft der stil superfi cial, astfel că autorul este aproape de ne- freyen Künst zu Leipzig), preşedinte al căreia era recunoscut. În afară de aceasta, traducerea france- Gottsched, revista fi ind cunoscută în majoritatea ză abundă în omiteri. În continuare recenzentul (se ţărilor din Europa. „Noutăţile” inserau cu prepon- presupune că ar fi acelaşi Gottsched) realizează o derenţă informaţii şi recenzii despre apariţiile edito- analiză amănunţită a traducerii în limba germană şi riale atât din Leipzig, cât şi din Germania şi de peste expune o amplă biografi e a lui Dimitrie Cantemir hotarele ei. Revista nu publica texte literare, însă, pe cu enumerarea lucrărilor sale. Se menţionează, de lângă recenzii, oferea cititorului studii cu caracter asemenea, că nu demult în revistă s-a scris despre literar şi istoric, precum şi poezii. Sistematic erau fi ul acestuia, Antioh Cantemir, cu prilejul apariţiei oglindite activităţile Societăţii de arte frumoase din Satirelor sale în limba franceză. Leipzig. Revista apare cu regularitate (câte 12 nu- În anul următor, în iulie 1752, revista „Noută- mere pe an) până în anul 1762. ţile artelor frumoase” publică un studiu-recenzie la Chiar în anul fondării, în aprilie 1751, în revis- traducerea în limba germană a Satirelor lui Antioh tă este tipărită o recenzie la ediţia „londoneză”[4] Cantemir realizată de baronul Heinrich Eberhard din 1750 a Satirelor lui Antioh Cantemir traduse în von Spilker, apărută în 1752 la Berlin cu o introdu- limba franceză, însoţită de o biografi e amănunţită a cere a lui Christlob Mylius. Lucrarea începe astfel: poetului. Faptul că ediţia respectivă a fost susţinută „Cititorii noştri îşi vor aminti informaţiile despre de cercurile iluministe franceze, şi în primul rând de satirele prinţului Cantemir şi mostra pe care noi Montesquieu, conferea cărţii o semnifi caţie deose- le-am prezentat-o aproximativ un an în urmă. Acum bită. În recenzia din „Noutăţi” Antioh Cantemir se avem plăcerea să vă comunicăm că dorinţa expri- bucură de o apreciere înaltă: „Acesta a fost un om mată atunci de noi s-a realizat. Într-adevăr s-a găsit de talent cu adevărat excepţional şi de mare erudiţie, un baron curajos care mânuieşte la fel de bine pana care a onorat patria sa în multe domenii. El a fost ca şi spada şi care a tradus în limba germană toate un adept şi continuator fi del al prefacerilor lui Petru piesele prinţului rus”. Imediat după această prezen- cel Mare şi de aceea îl deplânge atât de mult Rusia” tare, recenzentul din „Noutăţi” redă introducerea lui [5,383-384]. Recenzia este scrisă într-un stil panegi- Mylius şi studiul lui Spilker despre satiră şi istoria rist. Recenzentul, care pare a fi însuşi Gottsched (lui ei. Se menţionează că, între altele, Spilker scrie: îi aparţin majoritatea recenziilor publicate în revis- „Germania este o ţară prea servilă pentru ca prin tă), afi rmă că despre satirele lui Cantemir îţi poţi crea imaginaţia sa greoaie să se înalţe până la ideea în- adevărata impresie doar citind măcar una în traducere dreptării moravurilor” [5,385]. După cum obiectea- germană. Astfel putem intui maniera fi nă şi elegantă ză recenzentul, este spus „puţin cam dur” că în Ger- de exprimare a autorului. Urmează apoi traducerea în mania nu există critici ale moravurilor. Din aceste germană a uneia dintre satirele lui Cantemir, realizată obiecţii, la fel ca şi din abordarea satirei în cercurile în stil alexandrin.