1 Colectivul de redac Ńie al revistei „ Primul zbor “ a Liceului de Metrologie „ Traian Vuia “, Bucure ti Nr. 22 / 2008
Redactor ef: Iulia STROE
Redactori: George Florin IONESCU Ana Maria TOTORO łEA Daniel VLAD Marian Silviu P ĂDURARIU
Tehnoredactori: Andrei Mih ăiŃă MURARIU Loredana MURARIU Alexandru GRECU
Coordonator: Prof. Mihai FLOAREA
2
17 martie: Ziua Liceului M.T.V!
Cu ocazia anivers ării a 40 de ani înfiin Ńarea Liceului de Metrologie de la „Traian Vuia“ am aflat de la doamna directoare, profesoara Marilena Bercea, c ă sunt prezen Ńi i fo ti profesori ai liceului care au lucrat cu noi , în diferite ateliere prezentate de fiecare clas ă. Cum am primit aceast ă informa Ńie am fost „indiscre Ńi“, a a cum le st ă bine unor reporteri, s ă le lu ăm un mic interviu. R ăspunsurile acestora sunt prezentate mai jos. Reporter: Bun ă ziua ! Sunt redactorul revistei „Primul zbor“ a Liceului „Traian Vuia“ i a dori s ă v ă adresez câteva întreb ări. Sunte Ńi de acord ? Profesor Cristian B ărăitaru (în continuare notat cu 1): Da. Profesor Dan Pârvule Ńu (în continuare notat cu 2): Da, desigur. Reporter: Cum v ă numi Ńi i ce materie a Ńi predat în acest liceu i cât timp? Profesor 1: Mă numesc Cristian B ărăitaru i am fost profesor de matematic ă. Nu îmi mai aduc aminte cu exactitate cât timp am plecat din acest liceu. Profesor 2: Mă numesc Dan Pârvule Ńu i am fost profesor de limba i literatura român ă. Am predat aici dou ăzeci i cinci de ani. Am plecat acum patru ani, iar acum sunt profesor la „Liceul Mihai Eminescu“.În acest liceu am fost director opt ani. Eu am dat numele Liceului de Metrologie „Traian Vuia“ i am introdus
3 clasele de filologie i matematic ă informatic ă. (Acum mă laud i eu, dac ă tot am ocazia de a mi se lua un mic interviu!). Reporter : Cum vi s-au p ărut acum elevii liceului? Profesor 1: Mi s-au p ărut ni te copii serio i, interesa Ńi i dornici de înv ăŃă tur ă, beneficiind i de condi Ńii de înv ăŃă tur ă foarte bune. Profesor 2: Acum nu tiu. Dar cei mai serio i au fost cei din promo Ńia anilor ’80, dovad ă ceea ce au ajuns ast ăzi i cum au prosperat. Sper c ă i cei de ast ăzi îi urmeaz ă... Reporter: AŃi mai dori s ă mai preda Ńi în acest liceu ? Profesor 1: Da, a mai dori; îns ă starea mea de s ănătate nu îmi permite acest lucru. A mai dori s ă mai predau datorit ă faptului c ă nu sunt mul Ńumit de ce am f ăcut pân ă acum în înv ăŃă mânt. Profesor 2: Da, pentru simplul fapt c ă am predat aici dou ăzeci i cinci de ani i am mul Ńi colegi, dar din păcate peste trei ani ies la pensie. Poate dup ă ce ies la pensie... Reporter : V ă mul Ńumesc pentru timpul acordat . Profesor 1: La revedere i mult succes la înv ăŃă tur ă! Profesor 2: Asta a fost tot?! Eu vă mul Ńumesc c ă mi-aŃi dat ocazia de a m ă lăuda. Mica noastr ă echip ă redac Ńional ă a avut prilejul s ă asiste i la ziua liceului. Ne-am bucurat împreun ă cu ceilal Ńi colegi i profesori de aceast ă aniversare . Doamna directoare, profesoara ing. doctorand Dorina Dragomir a Ńinut un scurt discurs despre istoria sărb ătoririi liceului.
4 A urmat spectacolul prezentat de echipa dansatorilor i apoi s-a trecut pe ateliere: de fizic ă, atelierul culinar i al noii imagini a revistei „Primul zbor“. Vă prezent ăm cîteva aspecte din aceast ă vie manifestare, pe care ne-o dorim de-acum tradi Ńional ă:
Domnul profesor Dan Pârvuletu Atelierul culinar A fost multa voie bun ă , iar peroanele participante la interviu au fost amabile cu noi dovad ă fiind fotografiile realizate cu u urin Ńă .
Reporter: Ana-Maria Totoro Ńea
Fotoreporter: Iulia Stroe Cl. a XI-a C
5 Meloterapia (muzicoterapia)
Manifestare a frumosului artistic, muzica a fost considerata dintotdeaua un mijloc esen Ńial de cultivare spiritual ă a omului, de edificare a unei personalit ăŃ i armonioase, complete. Napoleon Bonaparte spunea c ă, dintre toate artele, muzica are influen Ńa direct ă i cea mai puternic ă asupra psihicului, fiind parte integranta a existen Ńei umane. Muzica ne înso Ńe te de-a lungul întregii noastre vie Ńi, indiferent dac ă suntem sau nu con tien Ńi de aceast ă realitate. Meloterapia este o form ă de tratament care vizeaz ă anumite tulbur ări neuro-psihice, prin intermediul audi Ńiilor muzicale (este considerat ă o ramur ă a psihoterapiei). Psihoterapia, implicit meloterapia, se aplic ă indiferent de vîrsta, atît celor s ănato i, cît i celor care prezint ă diverse simptomatologii nevrotice, psihotice ori somatice. Meloterapia a fost introdus ă i promovat ă de Platon, metoda curent ă pe care filosoful grec o folosea pentru a reda s ănătatea celor din jur. Meloterapia este cunoscut ă înc ă din antichitate, cînd era folosit ă pentru revigorarea persoanelor deprimate. Cu timpul, s-a constatat ca muzica modific ă undele cerebrale i frecven Ńa cardiac ă. Muzica este cunoscut ă ca f ăcînd parte din tradi Ńia magic ă a lumii, unul dintre cele mai eficiente i puternice instrumente de acces, prin fenomenul de rezonan Ńă , la planurile subtile ale universului. Meloterapia poate avea un puternic efect
6 contra durerilor i oboselii, faciliteaz ă îndep ărtarea pesimismului, îmbun ătăŃ e te calitatea somnului i creativit ăŃ ii, reducînd st ările de stres i depresie. Puterea terapeutic ă a muzicii este eficientã nu numai asupra fiin Ńelor umane, plantele i animalele reac Ńionînd pozitiv, potrivit experiementelor de ultim ă or ă. Vă suger ăm, de aceea, s ă asculta Ńi mult ă, mult ă muzic ă: va va face bine! „F ără muzicã, viata ar fi o eroare“, spunea filosoful german Fr. Nietzsche. (Articol realizat în colaborare cu d-ra profesoar ă Ivanovici Cristina).
Iulia Stroe Cl. a XI-a C Sursa: Enciclopedia pentru tineret LAROUSSE - Muzica
Psihoterapia ortodoxă este vindecarea sufletului prin suflet
Ziarul „Lumina” îi ia un interviu psihiatrului rus Dmitri Avdeev care a fost recent la noi în Ńară. Acesta este recunoscut drept unul din marii psihiatri care se bazează în practica medicală pe credinŃa în Hristos. Metoda sa este a a numita „psihiatrie ortodoxă”. Am extras cîteva întrebari interesante :
7 Care sunt principiile psihoterapiei ortodoxe?
– Există trei principii fundamentale ale psihoterapiei ortodoxe. În primul rând, mărturisirea credinŃei din partea psihoterapeutului însu i, pe care trebuie să o aducă în demersul terapeutic pentru a se raporta la sufletul pacientului ca la chipul lui Dumnezeu. Mai apoi, bazarea activităŃii sale pe temeiuri patristice, însotiŃă de instruirea pacienŃilor în vederea obŃinerii deprinderilor duhovnice ti i a educaŃiei morale. i în sfâr it, să elimine din activitatea sa acele metode care coboară omul, fiinŃa complexă, la nivelul unui organism văzut eminamente biologic, asemănător ma inii, să se renunŃe la metodele legate de constrângerea persoanei, la psihotehnicile mistico oculte de tip mecanic, precum programarea sau codarea, de exemplu.
Care sunt cel mai des întalnite boli psihice în societatea contemporană?
– Medicina psihiatrică lucrează cu două concepte. Există marea psihiatrie care cuprinde boli ca schizofrenia, depresiile maniacale, psihozele, bolile legate de senectute, iar proporŃia acestor maladii a fost aceea i în
8 toate timpurile. i există mica psihiatrie, care ca volum este mai mare decât prima i unde intră nevrozele, bolile psiho somatice, dependenŃa de alcool, de droguri, de jocuri pe calculator, fumatul. Această grupă este foarte extinsă i este legată de păcat, de modul de viaŃă păcătos, iar numărul acestor afecŃiuni cre te pe zi ce trece.
Care ar fi cauzele principale care declan ează depresia?
– Atât de multe persoane suferă de această boală, încât catalogul antidepresivelor care există la ora actuală este o carte ce depă e te în grosime trei centimetri. Numărul mare al bolnavilor a făcut să crească i numărul medicamentelor care se folosesc în tratarea acestor suferinŃe. În 2010, depresia va ajunge pe locul întâi în topul bolilor invalidante. Adesea, cauza acestor afecŃiuni este o orientare axiologică incorectă. Dacă, spre exemplu, omul pune la baza vieŃii sale o ma ină scumpă, un colier, o casă mare i nu le va obŃine, va fi deprimat. De asemenea, o altă cauză generală este viaŃa lipsită de har i de Dumnezeu.
9
Depresia Ńine de singurătate i de lipsă de iubire?
– Am spus că depresiile sunt diferite. Există o depresie care este conditionată biologic i alta care are la baza factori nevrotici. Nevroza este un conflict între ceea ce este dorit i realitate. Totul depinde aici de om. Cunoa tem sfinŃi care au stat toată viaŃa în pat plini de răni i de bube care erau pentru ei bucurii, căci erau plini de har, erau cu Hristos. Astăzi, dacă cineva are o mică zgârietură, vai, îi chinuie pe toŃi din jurul lui.
Care este rolul Sfintelor Taine în vindecare?
– tiu cazuri în care în urma spovedaniei profunde s au vindecat de boli psihice de nevindecat. În cazul stărilor de nevroză, spovedania i o viaŃă duhovnicească corectă pot să vindece i să schimbe viaŃa omului.
Daniel Vlad Cl. a XII a D
Preluat de pe: http://www.ziarullumina.ro/articol.php
10 Încercări literare
ÎÎÎmiÎmi amintesc
Hm! Nu mi amintesc numele domni∆oarei Dar îmi amintesc ochii ei Erau a∆a de p ătrunz ători Încât mi au ajuns pân ă în adâncul inimii.
Îmi amintesc c ă era singur ă ≈i valul nop Ńii o înconjurã ≈optindu i vorbe dulci Pentru a o atrage în lumea sa.
Dar ea nu se l ăsa a∆a u∆or ≈i se luptã ∆i se luptã Nevrând s ă fie atras ă De misterele nop Ńii.
≈i l ăsând o puterile S a l ăsat prad ă întunericului Iar el era numai zâmbet Că ea a fost atras ă de mrejele lui.
11
Am rugat...
Am rugat stelele s ă Ńi ∆opteasc ă De fiecare dat ă Când te ui Ńi la ele: Te iubesc ∆i dor îmi e de tine, Ca ∆i cum aceste cuvinte Ar fi rostite de mine.
Am rugat valul nop Ńii s ă Ńi ∆opteasc ă Că nu e∆ti singur ≈i s ă te îmbr ăŃ i∆eze, Pentru ca sufletul meu Va fi mereu în preajm ă ≈i Ńi va fi al ături.
Am rugat luna s ă te vegheze Ca ∆i cum ea ar fi ochii mei, De fiecare dat ă ≈i s ă aib ă grij ă De visele tale, Dragul meu,iubit. Iulia Stroe Cl. a XI a C
12
Ploi
Cerul se uit ă în jos c ătre noi Cad pe p ământ amarele ploi Ce parc ă te caut ă pe tine mereu Tu e ti acolo… aici sunt doar eu!
Cerul ne cheam ă neîncetat Dar nu ne mai afl ă pe drumul uitat Alerg ăm i noi dup ă noi, Iar pe p ământ apar amarele ploi!
Cerul ne strig ă, via Ńa se duce Iubirea ne intr ă în r ăscruce i nu ne mai amintim de noi doi i cad pe p ământ amarele ploi Daniela Cobrescu Cl. a X-a F
Mic dic Ńionar de simboluri (II)
Focul
Cele mai multe dintre aspectele simbolismului focului sunt cuprinse în rezumat în doctrina hindus ă, care îi confer ă o importan Ńă fundamental ă.
13 Agni, Indra i Surya sunt focurile lumilor terestr ă, intermediar ă i cereasc ă, adic ă focul obi nuit, tr ăsnetul i soarele. Focul este simbolul divin esen Ńial al mazdeismului. P ăstrarea focului sacru a fost practicat ă începînd cu Roma i pîn ă la Angkor. Simbolul focului purificator i regenarator se extinde din Occident i pîn ă în Japonia. Liturghia catolic ă a focului nou se celebreaz ă în noaptea de Pa te.Cea a lui Shinto coincide cu reînnoirea anului. Dup ă unele legende, Hristos ( i unii sfin Ńi) reînsufle Ńesc trupurile oamenilor, trecîndu-le prin focul din vatra unei forje. Focului de sacrificiu al hinduismului, Buddha îi substituie focul interior, care este totodat ă cunoa tere p ătrunz ătoare, iluminare i distrugere a înveli ului: ,,Atît în mine e o flac ără…Inima mea este vatra, flac ăra este sîngele meu îmblînzit’’. Upanisdele asigur ă i ele c ă arde în exterior nu înseamn ă a arde.De unde i simbolurile despre Kundalin arzînd în yoga hindus ă i cel privitor la focul interior în tantrismul tibetan.Acest ultim sistem, care ia în considerare numai trei centre subtile, face s ă corespund ă focul cu inima. La fel i în India, Taijasa, condi Ńia fiin Ńei care corespunde visului i st ării subtile, deriv ă de jos, focul. Pentru popula Ńia bambar ă, focul hitonian reprezint ă în Ńelepciunea uman ă, iar focul uranian întelep Ńiunea divin ă.Dependen Ńa divinului de
14 uman, la triburile bambar ă, indinc ă faptul c ă puterea religioas ă are prioritate asupra prafanului. Aspectul distructiv al focului comport ă evident i un aspect negativ i a st ăpîni focul este i o func Ńie diabolic ă. Cu privire la forj ă trebuie notat că focul ei este totodat ă ceresc i subteran, instrument al unui demiurg i al unui demon. Căderea de sus îi apar Ńine lui Lucifer, purt ător al luminii cere ti, zvîrlit în fl ăcările iadului : un foc care arde s ă consume, dar care exclude pentru totdeauna de la regenerare. Asemeni soarelui prin razele sale, focul cu fl ăcările lui simbolizeaz ă ac Ńiunea de purificare si iluminare. Dar focul prezint ă i un aspect negativ: el întuneca i sufoca datorit ă fumului s ău; arde, consuma, distruge; e vorba de focul pasiunilor, al pedepsei, al r ăzboiului. Conform cu interpretarea analitic ă a lui Paul Diehl ,,focul terestru simbolizeaz ă intelectul, deci con tiin Ńa cu întreaga ei ambivalen Ńă .“ Inima
Inima, organ central al omului, corespunde în general no Ńiunii de centru. Dac ă Occidentul face din ea sediul sentimentelor, toate civiliza Ńiile tradi Ńionale, dimpotriv ă, localizeaz ă în inima inteligent ă i intui Ńia: poate c ă astfel centrul personalita Ńii s-a deplasat de la intelect la afectivitate. Oare nu spune Pascal c ă ,,ideile mari vin din inim ă“ ?Se poate spune, de asemenea, c ă,
15 în toate culturile tradi Ńionale, cunoa terea este în Ńeleas ă într-un sens foarte larg, care nu exclude valorile afective. Inima este un organ regal, st ă scris în Huangdi neijing ; ea îl reprezint ă pe rege; acolo î i are s ăla ul Spiritul. Dac ă biserica, în forma de cruce, se identific ă cu trupul lui Hristos, locul inimii este altarul. Pentru c ă se afl ă în centru, chinezii atribuie drept corespondent al inimii elementul p ămînt i num ărul cinci. Dar, ca urmare a naturii sale – deoarece ea este soarele –, îi pun în seam ă i elementul foc. Ea se înal Ńă pîn ă la principiul luminii, se spune în Souwen. Lumina spiritului, cea a intui Ńiei intelectuale, a revela Ńiei str ăluce te în inim ă. Organul unei atare percep Ńii este, potrivit sufismului, Ochiul Inimii (Ayn el-Qalb), expresie care se reg ăse te în numeroase texte cre tine i îndeosebi la Sfîntul Augustin. În religia egiptean ă, inima joaca un rol fundamental : dup ă cosmogonia memfit ă, zeul Ptaf a gîndit universul cu inima sa înainte de a-l materializa prin for Ńa verbului creator. Dar inima este mai cu seam ă, în fiecare om, centrul vie Ńii, al voin Ńei, al inteligen Ńei .Astfel, inima este în noi simbolul însu i al prezen Ńei divine i al con tiin Ńei privind aceast ă prezen Ńă. Inima este asociat ă cu spiritul i uneori termenii se amestec ă datorit ă în Ńelesului lor identic. De unde expresiile: duh nou i inim ă
16 nou ă. Inima este întotdeauna mult mai legat ă de spirit decît de suflet. În tradi Ńia islamic ă, inima(qalb) reprezint ă nu organul afectivita Ńii, ci pe acela al contempl ării i al vie Ńiii spirituale. Pentru misticii sufi Ńi, inima este i Tronul îndur ării. Dragostea, al c ărei s ăla este, exprim ă într-adev ăr dragostea pentru Dumnezeu. Inima iubitoare este o teofanie, oglinda lumii invizibile i a lui Dumnezeu. René Guénon a f ăcut observa Ńia c ă inima are forma unui triunghi întors. Asemeni simbolurilor care au aceasta form ă, inima s-ar referi la principiul pasiv sau feminin al manifest ării universale… În vreme ce acelea (simbolurile) schematizate prin triunghiul dreptunghic se raporteaz ă la principiul activ sau masculin. În vechiul Egipt, pocalul era hieroglifa inimii i c ă, în India, triunghiul r ăsturnat este unul din principalele simboluri ale lui Shakti, elementul feminin al fiin Ńei. Iulia Stroe Cl. a XI a C
Sursa: Jean Chevalier i Alain Gheerbrant, Dic Ńionar de simboluri , volumul 2, Bucure ti, Editura Artemis, 2006.
17 Rire en Chaînes Cascade de rîs Peals of laughter
Deux poissons rouges tournent en rond dans un bocal. Soudain, l’un dit à l’autre: – Qu’est-ce qu’on fait pour les vacances? – Si on tournait dans l’autre sens ?
Doi pe ti ro ii se învîrteau într-un borcan. Dintr-o dat ă unul dintre ei îi spune celuilalt: – Ce facem în vacan Ńă ? – Ce ai zice s ă ne întoarcem în cel ălalt sens?
Two red fish were turning in a jar. Suddenly one says to the other. – What can we do for the holiday? – What about turning in the other direction?
Au tribunal de Londres, le president s’adresse a l’accuse: – Vous avez tué dix femmes. – J’m’en fous! – Vous avez fait dix veufs. – J’m’en fous! – Vous avez fait trente-deux orphelins. – J’m’en fous! – Vous allez entre pendu. – J’m’en balance!
La tribunalul din Londra, judec ătorul se adreseaz ă acuzatului: – AŃi omorît 10 femei. – Nu-mi pas ă! – AŃi f ăcut-o l ăsînd 10 v ăduvi.
18 – Nu-mi pas ă! – Ve Ńi fi spînzurat. – O s ă m ă leg ăn.
At the London Court, the judge talks with the accused: – You killed ten women. – I was making! – You let ten widowers. – Couldn`t care less! – You let thirty-two orphans. – Couldn`t care less! – You will be hanged. – I `ll be dangling.
Un petit garçon demande à son père: – Papa, c’est quoi, l’hérédité? – C’est hyper simple. Par exemple, si je n’avais pas pu avoir d’enfant, eh bien, toi non plus, tu ne pourrais pas en avoir!
Un Ńînc î i întreab ă tat ăl: – Tat ă, ce-i aia ereditate? – Este super simplu. De exemplu, dac ă eu n-a fi putut avea copil, ei bine, nici tu, la fel, nu ai fi putut s ă ai.
A little boy asks his father: – Daddy, what heredity means? – It’s very easy. For example, if I couldn’t have a child, well, you couldn’t have one, either.
À la sortie d’une représentation qu’il venait de donner au théatre, le grand premier rôle disait à un camarade: – Je ne connais rien de plus désagréable que de voir entrer des spectateurs pendant que l’on est en scène. – Si, repondit l’autre, c’est d’en voir partir!
19
Ie ind de la o pies ă de teatru, protagonistul spune unui prieten de-al său: – Nu gasesc nimic mai neplacut decat să v ăd spectatorii intrînd în timp ce eu m ă aflu pe scen ă. – Dar s ă-i vezi plecînd?!
When the main character was out from the theatre he told his friend: – I don’t now anything more disturbing that then when people come in when we are playing on stage. – Yes, but what about when they`re leaving?
Marian Silviu P ădurariu Cl. a X-a A Sport:
Leonard Doroftei (n. 10 aprilie 1970) este cel mai mare pugilist român, campion mondial WBA la categoria semi-u oar ă (61,9 kg) între 5 ianuarie 2002 i 24 octombrie 2003.
Născut la Ploie ti, Leonard a început s ă practice boxul la vârsta de 14 ani la clubul Prahova Ploie ti. Între 1986 i 1988 a cucerit în fiecare an titlul na Ńional la juniori. Mai târziu a ob Ńinut cinci titluri na Ńionale la seniori în 1992, 1993, 1994, 1996 i 1997. A câ tigat medalii de bronz la Jocurile Olimpice de la Barcelona în 1992 i la Atlanta în 1996. De asemenea, a fost campion mondial în 1995 i campion european în 1996 i 1997. Palmaresul s ău la amatori este de 239 de victorii i 15 înfrângeri.
În 1997 Doroftei a devenit boxer profesionist f ăcând un contract cu clubul canadian Interbox. Pe 5 ianuarie 2002 a cucerit titlul de campion mondial profesionist la categoria semi-u oar ă a versiunii WBA, învingându-l la puncte pe argentinianul Raul Horacio Balbi. Pe 31 mai, la Bucure ti, Doroftei a luptat din nou
20 împotriva lui Balbi i de data aceasta românul s-a impus în mod clar.
Pe 24 octombrie 2003, Doroftei urma s ă dispute un meci împotriva panamezului Miguel Callist. Meciul a fost anulat îns ă dup ă ce românul a dep ă it greutatea categoriei sale la cântarul oficial. Doroftei a pierdut astfel titlul de campion mondial WBA.
Născut: 10 aprilie 1970 • Medalie de bronz Resedin Ńa: Montreal Jocurile Olimpice Barcelona Manager InterBox 1992 Antrenor InterBox • Campion Mondial 1995 • De dou ă ori Campion
Titlu: Campion WBA European Record amatori: 239- • Medalie de bronz 15 Jocurile Olimpice Atlana 1996 • Campion European 1996-1997
21 Cuprins:
Din via Ńa liceului : Ana-Maria TotoroŃea, Iulia Stroe, 17 martie Ziua Liceului M.T.V! 2-4 Iulia Stroe :Meloterapia (muzicoterapia ) 5-6 Daniel Vlad :Psihoterapia ortodoxa este vindecarea sufletului prin suflet 6-9 Încerc ări literare : Poezie : Iulia Stroe, Imi amintesc 10 Iulia Stroe, Am rugat… 11 Daniela Cobrescu, Ploi 12 Mic dic Ńionar de simboluri (II) : Iulia Stroe, Focul Iulia Stroe, Inima 12-16 Marian Silviu P ădurariu, Bancuri 16-18 Sport : George Florin Ionescu, Leonard Doroftei 19-20
22
23