1 Colectivul de redac Ńie al revistei „ Primul zbor “ a Liceului de Metrologie „ Traian Vuia “, Bucure şti Nr. 22 / 2008 Redactor şef: Iulia STROE Redactori: George Florin IONESCU Ana Maria TOTORO łEA Daniel VLAD Marian Silviu P ĂDURARIU Tehnoredactori: Andrei Mih ăiŃă MURARIU Loredana MURARIU Alexandru GRECU Coordonator: Prof. Mihai FLOAREA 2 17 martie: Ziua Liceului M.T.V! Cu ocazia anivers ării a 40 de ani înfiin Ńarea Liceului de Metrologie de la „Traian Vuia“ am aflat de la doamna directoare, profesoara Marilena Bercea, c ă sunt prezen Ńi şi fo şti profesori ai liceului care au lucrat cu noi , în diferite ateliere prezentate de fiecare clas ă. Cum am primit aceast ă informa Ńie am fost „indiscre Ńi“, aşa cum le st ă bine unor reporteri, s ă le lu ăm un mic interviu. R ăspunsurile acestora sunt prezentate mai jos. Reporter: Bun ă ziua ! Sunt redactorul revistei „Primul zbor“ a Liceului „Traian Vuia“ şi a ş dori s ă v ă adresez câteva întreb ări. Sunte Ńi de acord ? Profesor Cristian B ărăitaru (în continuare notat cu 1): Da. Profesor Dan Pârvule Ńu (în continuare notat cu 2): Da, desigur. Reporter: Cum v ă numi Ńi şi ce materie a Ńi predat în acest liceu şi cât timp? Profesor 1: Mă numesc Cristian B ărăitaru şi am fost profesor de matematic ă. Nu îmi mai aduc aminte cu exactitate cât timp am plecat din acest liceu. Profesor 2: Mă numesc Dan Pârvule Ńu şi am fost profesor de limba şi literatura român ă. Am predat aici dou ăzeci şi cinci de ani. Am plecat acum patru ani, iar acum sunt profesor la „Liceul Mihai Eminescu“.În acest liceu am fost director opt ani. Eu am dat numele Liceului de Metrologie „Traian Vuia“ şi am introdus 3 clasele de filologie şi matematic ă informatic ă. (Acum mă laud şi eu, dac ă tot am ocazia de a mi se lua un mic interviu!). Reporter : Cum vi s-au p ărut acum elevii liceului? Profesor 1: Mi s-au p ărut ni şte copii serio şi, interesa Ńi şi dornici de înv ăŃă tur ă, beneficiind şi de condi Ńii de înv ăŃă tur ă foarte bune. Profesor 2: Acum nu ştiu. Dar cei mai serio şi au fost cei din promo Ńia anilor ’80, dovad ă ceea ce au ajuns ast ăzi şi cum au prosperat. Sper c ă şi cei de ast ăzi îi urmeaz ă... Reporter: AŃi mai dori s ă mai preda Ńi în acest liceu ? Profesor 1: Da, a ş mai dori; îns ă starea mea de s ănătate nu îmi permite acest lucru. A ş mai dori s ă mai predau datorit ă faptului c ă nu sunt mul Ńumit de ce am f ăcut pân ă acum în înv ăŃă mânt. Profesor 2: Da, pentru simplul fapt c ă am predat aici dou ăzeci şi cinci de ani şi am mul Ńi colegi, dar din păcate peste trei ani ies la pensie. Poate dup ă ce ies la pensie... Reporter : V ă mul Ńumesc pentru timpul acordat . Profesor 1: La revedere şi mult succes la înv ăŃă tur ă! Profesor 2: Asta a fost tot?! Eu vă mul Ńumesc c ă mi-aŃi dat ocazia de a m ă lăuda. Mica noastr ă echip ă redac Ńional ă a avut prilejul s ă asiste şi la ziua liceului. Ne-am bucurat împreun ă cu ceilal Ńi colegi şi profesori de aceast ă aniversare . Doamna directoare, profesoara ing. doctorand Dorina Dragomir a Ńinut un scurt discurs despre istoria sărb ătoririi liceului. 4 A urmat spectacolul prezentat de echipa dansatorilor şi apoi s-a trecut pe ateliere: de fizic ă, atelierul culinar şi al noii imagini a revistei „Primul zbor“. Vă prezent ăm cîteva aspecte din aceast ă vie manifestare, pe care ne-o dorim de-acum tradi Ńional ă: Domnul profesor Dan Pârvuletu Atelierul culinar A fost multa voie bun ă , iar peroanele participante la interviu au fost amabile cu noi dovad ă fiind fotografiile realizate cu uşurin Ńă . Reporter: Ana-Maria Totoro Ńea Fotoreporter: Iulia Stroe Cl. a XI-a C 5 Meloterapia (muzicoterapia) Manifestare a frumosului artistic, muzica a fost considerata dintotdeaua un mijloc esen Ńial de cultivare spiritual ă a omului, de edificare a unei personalit ăŃ i armonioase, complete. Napoleon Bonaparte spunea c ă, dintre toate artele, muzica are influen Ńa direct ă şi cea mai puternic ă asupra psihicului, fiind parte integranta a existen Ńei umane. Muzica ne înso Ńeşte de-a lungul întregii noastre vie Ńi, indiferent dac ă suntem sau nu con ştien Ńi de aceast ă realitate. Meloterapia este o form ă de tratament care vizeaz ă anumite tulbur ări neuro-psihice, prin intermediul audi Ńiilor muzicale (este considerat ă o ramur ă a psihoterapiei). Psihoterapia, implicit meloterapia, se aplic ă indiferent de vîrsta, atît celor s ănato şi, cît şi celor care prezint ă diverse simptomatologii nevrotice, psihotice ori somatice. Meloterapia a fost introdus ă şi promovat ă de Platon, metoda curent ă pe care filosoful grec o folosea pentru a reda s ănătatea celor din jur. Meloterapia este cunoscut ă înc ă din antichitate, cînd era folosit ă pentru revigorarea persoanelor deprimate. Cu timpul, s-a constatat ca muzica modific ă undele cerebrale şi frecven Ńa cardiac ă. Muzica este cunoscut ă ca f ăcînd parte din tradi Ńia magic ă a lumii, unul dintre cele mai eficiente şi puternice instrumente de acces, prin fenomenul de rezonan Ńă , la planurile subtile ale universului. Meloterapia poate avea un puternic efect 6 contra durerilor şi oboselii, faciliteaz ă îndep ărtarea pesimismului, îmbun ătăŃ eşte calitatea somnului şi creativit ăŃ ii, reducînd st ările de stres şi depresie. Puterea terapeutic ă a muzicii este eficientã nu numai asupra fiin Ńelor umane, plantele şi animalele reac Ńionînd pozitiv, potrivit experiementelor de ultim ă or ă. Vă suger ăm, de aceea, s ă asculta Ńi mult ă, mult ă muzic ă: va va face bine! „F ără muzicã, viata ar fi o eroare“, spunea filosoful german Fr. Nietzsche. (Articol realizat în colaborare cu d-ra profesoar ă Ivanovici Cristina). Iulia Stroe Cl. a XI-a C Sursa: Enciclopedia pentru tineret LAROUSSE - Muzica Psihoterapia ortodoxă este vindecarea sufletului prin suflet Ziarul „Lumina” îi ia un interviu psihiatrului rus Dmitri Avdeev care a fost recent la noi în Ńară. Acesta este recunoscut drept unul din marii psihiatri care se bazează în practica medicală pe credinŃa în Hristos. Metoda sa este aşa numita „psihiatrie ortodoxă”. Am extras cîteva întrebari interesante : 7 Care sunt principiile psihoterapiei ortodoxe? – Există trei principii fundamentale ale psihoterapiei ortodoxe. În primul rând, mărturisirea credinŃei din partea psihoterapeutului însuşi, pe care trebuie să o aducă în demersul terapeutic pentru a se raporta la sufletul pacientului ca la chipul lui Dumnezeu. Mai apoi, bazarea activităŃii sale pe temeiuri patristice, însotiŃă de instruirea pacienŃilor în vederea obŃinerii deprinderilor duhovniceşti şi a educaŃiei morale. Şi în sfârşit, să elimine din activitatea sa acele metode care coboară omul, fiinŃa complexă, la nivelul unui organism văzut eminamente biologic, asemănător maşinii, să se renunŃe la metodele legate de constrângerea persoanei, la psihotehnicile mistico-oculte de tip mecanic, precum programarea sau codarea, de exemplu. Care sunt cel mai des întalnite boli psihice în societatea contemporană? – Medicina psihiatrică lucrează cu două concepte. Există marea psihiatrie care cuprinde boli ca schizofrenia, depresiile maniacale, psihozele, bolile legate de senectute, iar proporŃia acestor maladii a fost aceeaşi în 8 toate timpurile. Şi există mica psihiatrie, care ca volum este mai mare decât prima şi unde intră nevrozele, bolile psiho-somatice, dependenŃa de alcool, de droguri, de jocuri pe calculator, fumatul. Această grupă este foarte extinsă şi este legată de păcat, de modul de viaŃă păcătos, iar numărul acestor afecŃiuni creşte pe zi ce trece. Care ar fi cauzele principale care declanşează depresia? – Atât de multe persoane suferă de această boală, încât catalogul antidepresivelor care există la ora actuală este o carte ce depăşeşte în grosime trei centimetri. Numărul mare al bolnavilor a făcut să crească şi numărul medicamentelor care se folosesc în tratarea acestor suferinŃe. În 2010, depresia va ajunge pe locul întâi în topul bolilor invalidante. Adesea, cauza acestor afecŃiuni este o orientare axiologică incorectă. Dacă, spre exemplu, omul pune la baza vieŃii sale o maşină scumpă, un colier, o casă mare şi nu le va obŃine, va fi deprimat. De asemenea, o altă cauză generală este viaŃa lipsită de har şi de Dumnezeu. 9 Depresia Ńine de singurătate şi de lipsă de iubire? – Am spus că depresiile sunt diferite. Există o depresie care este conditionată biologic şi alta care are la baza factori nevrotici. Nevroza este un conflict între ceea ce este dorit şi realitate. Totul depinde aici de om. Cunoaştem sfinŃi care au stat toată viaŃa în pat plini de răni şi de bube care erau pentru ei bucurii, căci erau plini de har, erau cu Hristos. Astăzi, dacă cineva are o mică zgârietură, vai, îi chinuie pe toŃi din jurul lui. Care este rolul Sfintelor Taine în vindecare? – Ştiu cazuri în care în urma spovedaniei profunde s-au vindecat de boli psihice de nevindecat. În cazul stărilor de nevroză, spovedania şi o viaŃă duhovnicească corectă pot să vindece şi să schimbe viaŃa omului. Daniel Vlad Cl. a XII-a D Preluat de pe: http://www.ziarullumina.ro/articol.php 10 Încercări literare ÎÎÎmiÎmi amintesc Hm! Nu-mi amintesc numele domni∆oarei Dar îmi amintesc ochii ei Erau a∆a de p ătrunz ători Încât mi-au ajuns pân ă în adâncul inimii. Îmi amintesc c ă era singur ă ≈i valul nop Ńii o înconjurã ≈optindu-i vorbe dulci Pentru a o atrage în lumea sa.