Ioan Bianu - Părintele Bibliologiei Româneşti
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
CZU: 02(498)”18/19”(092)Bianu I. SSĂĂRRBBĂĂTTOORRII ppeennttrruu SSUUFFLLEETT Ioan Bianu - părintele bibliologiei româneşti Preot Vasile SECRIERU ă rturarul ardelean, Ioan Bianu, s-a A condus Biblioteca Academiei, în peri- C n ăscut la 18 septembrie 1856, în satul oada (1879 - 1935), pe care tot el a orga- F ă get, judeţul Alba, a învăţat la Blaj. nizat-o după principiul ştiinţific. A fost În anul 1876, s-a înscris la Facultatea de Li- membru al Academiei Române şi preşe- tere din Bucureş ti. Profesorul dintele ei (1929 - 1932). Timp de August Treboniu Laurian, „văzînd 56 ani s-a aflat în slujba acestei testimonium numai cu „emi- instituţii ştiinţifice supreme. nenţe" şi scris latineşte", l-a Cu sprijinul unui alt mare bibliograf, desemnat custode la Biblioteca Alexandru Sădi Ionescu, a aranjat Centrală a Universităţii, iar, în biblioteca după cele mai moderne 1879, distinsul bibliograf, Ale- principii, adoptând şi clasificarea zeci- xandru Odobescu l-a adus la mală. Bianu, împreună cu colabora- Societatea Academică, î n singu- torii săi, a avut drept scop să adu- rul post de „scriitor – arhivar - ne în Biblioteca Academiei întregul bibliotecar" al acestei instituţii, patrimoniu al culturii române ş ti; să pentru ca, în 1884, să fie confir- facă din bibliotecă un adevărat cen- mat în funcţia de bibliotecar. tru bibliografic; să ridice un local Bianu a organizat Biblioteca spaţios şi adecvat pentru templul Academiei, înzestrând-o cu un cărţii, construit după cele mai avan- număr mare de manuscrise, cărţi ş i periodice. sate tehnologii arhitectonice, după modelul Sub con-ducerea sa, au fost alcă tuite primele bibliotecilor occidentale. Paralel cu întocmi- trei vo-lume din Bibliografia românească rea Bibliografiei româneşti vechi 1508 - veche (1508 - 1830), editate între anii 1830), Bianu a fost preocupat de realizarea 1903-1936 şi Catalogul manuscriptelor Cataloagelor manuscrise româ-neşti, române ş ti (3 vol., 1907 - 1931). A editat mai Catalogul manuscriselor greceşti, Bib- multe texte româ-neşti vechi: Predicile lui liografia publicaţiilor periodice şi Catalogul do- Antim Ivireanul, Psaltirea lui Dosoftei ş.a. A cumentelor istorice. Aceasta a necesitat o fost unul dintre autorii reformei ortografice din muncă migăloasă, aridă, căreia i s-au de- 1904, iniţiată de Academia Română. dicat Remus Caracas, G. Nicolaiasa, C. Litzica ş.a. Tot lui i se datorează elabo- 25 rarea planului bibliografic, aprobat de Aca- liotecare, care este biblioteconomia, ai făcut demie. ca Biblioteca Academiei să fie cel puţin ega- Evidenţiind unul din rolurile pe care trebuie lă oricărei biblioteci mari din Apus ... Ai re- să-l aibă Academia, Bianu aprecia că acest uşit astfel să ridici biblioteconomia la înălţi- înalt for ştiinţific are o dublă răspundere: „de mea unei ştiinţe superioare, care s-ar putea a strînge în biblioteca ei toate rămăşiţele scă- numi Bibliografia, adică ştiinţa cărţii în sensul pate de nimicire din viaţa intelectuală scrisă cel mai cuprinzător şi nobil al cuvîntului". a trecutului nostru, precum şi toată produc- Marele cărturar Nicolae Iorga îşi amintea că, ţiunea din zilele noastre; apoi obligaţiunea de deşi Biblioteca Academiei era puţin înzestrată a folosi bine şi păstra în bună stare averea cu lucrări de istorie, îi era de mare folos, nemărginit de preţioasă, care astfel se adu- deoarece aici puteau fi găsite principalele nă an după an tot mai bogată în colecţiunile colecţii: Pertz, Muratori şi altele. „Lucram de noastre". zor prin odăiţa cu puţini cetitori, încălzită de Ioan Bianu a cercetat şi comentat mai ameţeai, cu serviciul făcut cum se putea, dar multe reviste: Gazeta Transilvaniei, Româ- cu temuta autoritate a d-lui Ion Bianu, şeful, nul, Tribuna, Cultura creştină din Blaj şi Ana- care apărea cu ochii de pisică pînditoare, dîrz lele Academiei. în păr, supţire în mustăţi, ca să prindă cea S-a ocupat de sistematizarea colecţiilor şi a mai mică abatere a funcţionarului sau a ceti- manifestat o mare pasiune în adunarea docu- torului ...". mentelor. Fiind trimis în Italia, mai apoi la Cea mai reprezentativă lucrare, semnată Paris, pentru specializare în filologie, el n-a de Ioan Bianu, este Bibliografia româneas- avut ochi decît pentru biblioteci, cataloage şi că veche 1508 - 1830, despre care istoricul bibliografii. Nicolae Iorga menţiona că este o lucrare şti- Munca şi priceperea sa s-au răsfrînt asup- inţifică şi în acelaşi timp artistică, care „e una ra tuturor bibliotecilor din ţară, prin donaţii din mîndriile noastre ...". de cărţi, sfaturi, conferinţe. A iniţiat colabo- Bibliografia românească veche 1508 - 1830 rarea cu marile biblioteci ale lumii, cu care a apărut în IV volume. Primul volum (1903) s- făcea schimb de publicaţii şi informaţii docu- a constituit treptat prin publicarea în fasci- mentare. cule, începând din anul 1898. Următoarele Sextil Puşcariu, distins filolog român, îl volume au apărut în anii 1910 (II), 1936 (III), considera pe Bianu unul dintre cei mai iscusiţi 1944 (IV), toate la aceeaşi tipografie - organizatori de instituţii: „Prin talentul şi „Atelierele grafice Socec". pregătirea sa, Ion Bianu a fost indicat să In colecţiile Bibliotecii Ştiinţifice a Univer- devină unul din filologii şi istoricii noştri literari sităţii de Stat „Alecu Russo" din Bălţi, se de frunte". păstrează vol. III şi IV a acestei lucrări: Dimitrie Guşti, ilustru sociolog român, îl ca- Bibliografia românească veche 1508 - racteriza astfel pe Ioan Bianu: „Prin faptul că 1830", vol. III (1809 - 1830), semnată de Ioan ai dat ţării singura bibliotecă de erudiţie a Bianu, Nerva Hodoş şi Dan Simonescu, neamului. La curent cu progresele ştiinţei bib- Bucureşti, tipărită la Atelierele grafice Socec 26 & Co., Soc. Anonimă, 1912 - 1936, 777 p.; titanică din partea tuturor celor care au Bibliografia românească veche 1508 - contribuit la apariţia acestei „Biblii". Materi- 1830, vol. IV. Adăogiri şi îndreptări, aparţi- alul utilizat l-au constituit documentele din nînd lui Ioan Bianu şi Dan Simonescu, Bu- fondul Bibliotecii Academiei Române, dar şi cureşti, imprimată la Atelierele grafice Socec bibliotecile publice sau particulare, din ţară & Co., Soc. Anonimă Română, 1944, 372 p. sau străinătate. Au fost consultate, de ase- In volumul III sunt descrise 832 lucrări, al- menea, contribuţiile din domeniul cunoaşterii cătuite de autori români şi tipărite în România cărţii vechi româneşti, a mai multor cerce- sau peste hotarele ei, în anii 1508-1830. tători: N. M. Popescu, I. Roşu, A. Filimon, O. Volumul IV este structurat în două părţi: în Ghibu, A. Veress, Al. David, P. Mihailovici, Th. prima parte sunt supuse analizei 491 de Bălan, Gh. Bran, D. P. Bogdan, C. Lacea, P. cărţi necunoscute autorilor Bibliografiei româ- Constantinescu-Iaşi, C. Tagliavini ş.a. Lucra- neşti vechi 1508 - 1830 şi nedescrise în cele rea conţine mai multe gravuri de o calitate înaltă, care reprezintă nişte documente preţi- oase ce fac referire la istoria artei grafice ro- mâneşti, cît şi la preocupările artistice. Este BIBLIOGRAFIA prezent şi un bogat indice analitic, pentru ROMÂNEASCĂ nume onomastice, toponomastice şi pentru titlurile cărţilor descrise. VECHE Ioan Bianu aprecia că Bibliografia româ- 1 5O8-183O nească veche 1508 - 1830 este „cea mai lOAN BlANU preţioasă colecţiune de material de documen- I 1J Mir. 1US te pentru istoria vechei noastre literaturi şi DAN SIMONESCU TOMU L II] pentru istoria artei tipografice la noi". 18OFI—1B3D KDIŢIUNKA Această deosebită lucrare ne aduce o rază MHDBMIEJ UOMiNE de lumină asupra unor probleme contro- versate: înlocuirea limbii slavone vechi cu BUCUREŞTI cea românească, circulaţia cărţii în spaţiul ATELIERELE QHAF1CE SOCEC. .*. românesc ş.a. Ea reprezintă o sursă nese- .Cu., SOC. AKONJMÂ cată de informaţii preţioase pentru istoricii trei volume anterioare; a doua parte include literari şi cei de artă. descrierea bibliografică a 341 lucrări, înregis- Dan Simonescu, unul din colaboratorii trate în cele trei volume ale Bibliografiei. acestei lucrări, arăta că Bibliografia româ- Aceste monumentale volume, precum şi alte nească veche este mai mult decât un cata- lucrări, au fost donate Bibliotecii de către Aso- log descriptiv al cărţilor româneşti vechi din ciaţia culturală „Pro Basarabia şi Bucovina", perioada 1508 - 1830, „este o înfăţişare Filiala „C. Negri" din Galaţi. sistematică a tuturor elementelor de cultură Elaborarea Bibliografiei româneşti vechi românească pînă la 1830, în măsura în care 1508 - 1830 a presupus o muncă asiduă şi ele s-au arătat sub forma tiparului". 27 Înainte de a trece la cele veşnice, Ioan Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică; Socie- Bianu lăsa în grija urmaşilor: „... să continu- tatea de Ştiinţe Filologice din R. S. aţi cu acelaşi devotament şi cinste ca şi în România, 1984. trecut a servi Academia, spre a o ţine ferită de 4. Biblioteca, Bucureşti, anul III, nr. 11 - relele şi abuzurile care dărimă moralmente şi 12, 1992, P. 2-13. materialiceşte atîtea instituţii de tot felul în 5. Dicţionar enciclopedic, vol. I (A-C), Bu- această frumoasă şi bogată patrie a noastră cureşti, Ed. Enciclopedică, 1993. pe care am avut fericirea să o vedem întregită 6. Gălătescu, Cornelia. Contribuţii biblio- cum o visam în copilăria noastră ...". logice şi cercetări de arhivă, Cluj-Na- Nicolae Iorga a avut un respect deosebit poca, Ed. „Philobiblor” a Bibliotecii pentru Bianu, astfel, la moartea acestuia, în Centrale Universitare „Lucian Blaga", 1935, afirma: „S-a dus întemeietorul cel 1995. adevărat, păzitorul statornic şi harnicul 7. Iorga, Nicolae. O viaţă de om aşa cum străjer al cărţilor, aşa de multe şi de scumpe, a fost, vol. I, Bucureşti, Ed. N. Stroilă, aflate, aşezate, catalogate şi cu străşnicie 1934. apărate de dînsul, însuşi sufletul viu al 8. Idem. Oameni care au fost, Chişinău, Academiei Române, zeul ei tutelar, viu acolo Ed. Cartea Moldovenească, 1990. pentru eternitate - Ioan Bianu". El a jertfit totul 9. Magazin bibliologic, Chişinău, nr. 1, pentru interesele Academiei, „a cărei rînduială 1994, P. 18 - 22. constituie un ajutor nepreţuit pentru cercetă- 10. Simonescu, Dan, Buluţă, Gheorghe. tori şi o mîndrie pentru ţară". Scurtă istorie a cărţii româneşti, Bucu- Toată viaţa sa, Ioan Bianu a slujit cu multă reşti, Ed.