Petru Botezatu, Maica Domnului Orantă, Capela Seminarului Teologic, Frescă, Cluj-Napoca

9 Români din toate ţă rile, uni ţi-vă! Lunar de cultur ă * Serie veche nou ă* Anul XII, nr. 9 (141) septembrie 2020 *ISSN 2066-0952 VATRA, Foaie ilustrat ă pentru familie (1894) *Fondatori I. Slavici, I. L. Caragiale, G. Co şbuc VATRA, 1971 *Redactor-şef fondator Romulus Guga* VATRA VECHE, 2009, Redactor-şef Nicolae B ăciu ţ _____________________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________________ Petru Botezatu, Maica Domnului Orant ă, capela Seminarului teologic, fresc ă, Cluj-Napoca _____________________________________________________________________________________________ Asterisc. Dup ă 20 de ani. Întoarcerea lui Ioan Alexandru, de Nicolae Băciu ț/3 Întâlniri cu Ioan Alexandru, de Ana Blandiana/4 Poetul și pustia, de Gabriela Vasiliu/5 Casa în care a fost îngropat ă „Casa Memorial ă Ioan Alexandru”, de Nicolae B ăciu ț/6 Vatra veche dialog cu Petru Botezatu, de Nicolae B ăciu ț/7 Regresie, poem de Cora Botez/11 100 de ani de la moartea lui Alexandru Macedonski, de Ioan Gheorghi șor/12 Mai altfel, despre Veronica Micle, de Dumitru Hurubă/14 Se ne (re)amintim de Liviu Rebreanu, de Dumitru Hurub ă/15 Portretizarea unicului – estetica lovinescian ă, de Loredana Dan/17 Lucian Blaga în memoria afectiv ă, interviu cu lelia Rugescu, de Veronica B ălaj/18 Coresponden ţa lui Dimitrie Stelaru, de Gheorghe Sar ău/20 Ochean întors. Iubirile lui Nichita St ănescu. Dora Târâ ță , de Emilia Luchian/21 Dou ăzeci de ani f ără Emil Cioran, de Ognean Stamboliev/22 Remember Anton Cosma.Realitate și utopie, de Ioan Marco ș/23 Miraculoasa mas ă (Anton Cosma), de Nicolae Suciu/26 Vasko Popa. Mitul și mitologia imaginarului, de Florian Copcea/29 Poeme de R ăzvan Ducan/31 Asterisc. Memorialistic ă. Jurnalul Ecaterinei Oproiu, de Dorin Nădr ău/32 Vitrina. Lumea ca limbaj (Eugen Dorcescu), de Constantin Stancu/33 Comunismul de apoi (Lucian P ătr ășconiu), de Veronica Pavel Lerner/35 George V. Precup și cartea sa „Aferim”, de Mihai Posada/37 Dumitru M ălin, un cre știn luciferic, de Mihai Posada/38 „Virusologul poeziei” (R ăzvan Ducan), de Valentin Co șereanu/40 Colec ționarul de lucruri m ărunte (Lörinczi Francisc-Mihai), de Petru Botezatu, Madona Albă acrilic pe pânz ă Constantin Stancu/43 Stau de vorb ă cu inima mea (Ana-Maria Frank), de Cristina Sava/44 Gentil trubadur (Cosmin Neidoni ), de Mihaela Ro șu Bân ă/46 Portret în umbr ă (Maria Vaida-Voevod), de Livia Fumurescu/48 Un roman despre Timi șoara (Silvia Hildebrandt), de Mircea M. Pop/50 Studiu în clarobscur (Petre R ău), de Gh. Nazare/51 Un roman matein (Gabriela banu), de Nicolae dan Fruntelat ă/52 Suferin țele și biruin țele unui mic meseria ș (Livia Fumurescu), de Silvia Urdea/52 Acuarele de demult ( Roni C ăciularu ), de Mihai Batog-Bujeni ță /54 Anivers ări. Valeriu Stancu -70. Poeme de Valeriu Stancu/56 Documentele continuit ăţ ii. Transilvania, starea noastr ă de veghe, de Ioan-Aurel Pop/57 Nicolae Iorga - primul istoric literar român complet, de Florin Bengen/58 Universitatea Popular ă „Nicolae Iorga”. Alocu țiune de Ionu ț Vulpescu/59 Convorbiri duhovnice şti cu Î.P. S. Ioan, de Lumini ţa Cornea/61 Amvon. Sfînta Cruce, de Gheorghe Nicolae Șincan/62 Pagini de istorie bisericeasc ă (Ioan Dur ă), de Radu Șerban/63 Ieromonahul Maxim Morariu, de Lumini ța Cornea/65 Muntele Athos din Muntele Athos, de Nicolae B ăciu ț/67 Am vrut s ă-ți spun cuvinte frumoase (Mihail Diaconescu), de Nicolae Diaconescu/69 Asterisc. Nelini ști americane, de Silvia Urdea/70 Vatra veche dialog cu Anca Sîrghie, de Victor Neghin ă/73 Arta de a face compromisuri, de Veronica Pavel Lerner/74 Poeme de Adriana Weimer/75 Cea ță în septembrie, de Alexandru Cazacu/76 Poeme de Dumitru Hurub ă/78 Blocnotes. E toamn ă iar, de Maria Cecilia Nicu/79 Șarpele Lucifer, de Eugen Mera/80 Poeme de Liliana Popa/81 Mesajul lemnului (Bara Barnabás), de Nicolae B ăcur/82 Zilele babelor, de Horea Porumb/83 Epigrame, de Nicolae Matca ş/84 Lumea lui Larco, de Vasile Larco/85 Petru Botezatu, Maica Domnului Panakranta, De la un clasic citire. Nicolae Petrescu/85 acrilic pe pânz ă Literatur ă și film. Bel-Ami și Iisus Cristos, de Alexandru Jurcan/86 Maica Domnului, bucuria îngerilor și Catrene de Victor Marola/86 arhanghelilor, acrilic pe pânz ă, 2015 Curier/86 _________________________________________________ Num ăr ilustrat cu lucr ări de Petru Botezatu 2 Asterisc acele vremuri. Dup ă 20 de ani De ce e marginalizat Ioan Ale- xandru? De ce opera lui nu e recu- perarat ă şi readus ă în actualitate? Nu L-am v ăzut prima oar ă pe Ioan mă gândesc nici la conspira ţii, nici la Alexandru în Amfiteatrul „Eminescu” ignoran ţă ! Poate exist ă şi motive al Filologiei clujene, în anii optzeci, obiective, legate de drepturile de au- dar poezia i-o citisem înc ă din anii de tor!? Eram dispus, m ă angajasem într- liceu, iar în cenaclurile bistri ţene erau o discu ţie avut ă la Bonn, cu unul din- poe ţi (între care Virgil Ra ţiu, el însu şi ______________________________________________________________________ tre fiii lui Ioan Alexandru, Ioachim, eseuri etc., care îi certificau pozi ţia fiu de preot... greco-catolic), care în septembrie 2010, s ă tip ăresc pe lui în orizontul ata şamentului fa ţă de aveau un cult pentru poezia lui, pe cheltuial ă proprie o antologie din poporul s ău. care mi l-au inoculat şi mie. Îi citisem poezia lui Ioan Alexandru şi s ă dedic Am plecat nu doar cu interviul pe cărţile ap ătrute pân ă atunci - Cum s ă un num ăr special din Vatra veche po- care l-am realizat „dup ă dictare”, c ăci vă spun, 1964, Via ța, deocamdat ă, etului imnelor. Cu concursul familiei îi puneam întreb ările, la care-mi r ăs- 1965, Infernul discutabil , 1967, Vina poetului. Din p ăcate, au fost doar pundea rar, cump ătat, în ţeleg ător cu (versuri) 1967, Vămile pustiei , 1969, vise… mijloacele precare ale tân ărului Poeme , 1970, dar cartea pe care mi- Receptarea operei lui Ioan reporter. am asumat-o ca reper a fost Imnele Alexandru, relectura ei nu mai ţin Mi-a dat şi un text despre bucuriei (1973). M-au entuziasmat îns ă de aceste, s ă le zicem, Transilvania, scris de mân ă, pe care Imnele Transilvaniei , ap ărut ă în 1976, circumstan ţe obiective, pentru c ă mi-a spus s ă-l... topesc în con ţinutul nu-l mai sim ţeam îns ă la fel de opera lui se afl ă în biblioteci, ea poate dialogului nostru, într-un firesc al proasp ăt în Imnele Moldovei , 1980, fi cercetat ă, abordat ă din perspective temei despre spa ţiul transilvan şi ori în Imnele Ță rii Române ști , 1981. noi. Tratat ă monografic! Exist ă istoria sa zbuciumat ă. Nici nu-i de Dar era unul dintre poe ţii de re- suficiente voci critice de autoritate, mirare c ă, dup ă evenimentele din ferin ţă ai adolescen ţei mele, iar atunci credibile, care s ă sus ţin ă, într-un fel, decembrie 1989, Ioan Alexandru s-a când s-a ivit ocazia, eram în ultimul reinser ţia operei lui Ioan Alexandru în înscris, ca fondator, ajungând şi an de facultate, eram „veteran” actualitate, în integralitatea ei, nu în vicepre şedinte, în nou reînfiin ţatul echinoxist şi „în probe” la Vatra (c ăci polaritate, cea indus ă de schimbarea Partid Na ţional Ţă rănesc, devenit Romulus Guga îmi promisese prenumelui poetului din Ion în Ioan. Cre ştin şi Democrat, unde se reg ăsea categoric c ă m ă va angaja la revista Pentru c ă marea cultur ă a lumii prin cu credin ţa sa şi cu iubirea sa pentru târgu-mure şean ă – eram deja c ăsătorit care a trecut – bursier Humboldt, în poporul român. Cum nu-i de mirare şi stabilit la Târgu-Mure ş) şi, la Germania, cursuri de specializare în că el a adus crucea de veghe în solicitarea lui Romulus Guga de a filosofie, teologie, filologie clasic ă Parlamentul României, în momente face interviuri pentru „Vatra dialog”, (limba şi literatura greac ă şi ebraică), de mare tensiune politic ă şi social ă. rubrica emblematic ă a revistei, l-am istoria artei la Freiburg, Basel, Din p ăcate, ideile lui n-au intrat propus şi pe Ioan Alexandru. Aachen și München – l-au f ăcut nu s ă în rezonan ţă cu cei care s-au trezit Aşa c ă, cu temele f ăcute, cu re- se rup ă de tradi ţie, ci s ă-i în ţeleag ă peste noapte mari europeni şti, pentru lectura la zi a c ărţilor sale, în 25 mai mai bine semnifica ţiile acesteia. care identitatea na ţională nu mai avea 1982, i-am p ăş it pragul casei sale, din Spunea în dialogul nostru: „Cu al ţi niciun sens, refuzând intrarea în str. Belgrad nr. 5, din Bucure şti. ochi m-am întors în Maramure ş. M- concertul na ţiunilor cu demnitate, M-a întâmpinat cu entuziasm am apropiat mai mult de ţara mea. S-a lăsându-se momi ţi cu poleiul fr ăţ esc, prietenesc, cople şitor pentru declan şat o sete dup ă spa ţiul occidentalismului de tinichea. mine, cel care-l veneram şi-l priveam românilor şi cred c ă contactul cu alte Patetismul, înfl ăcărarea na ţional ă de jos în sus. Mi-l amintesc îmbr ăcat civiliza ţii e declan şator”. Şi altfel a ale lui Ioan Alexandru p ăreau în c ăma şă alb ă de in, cu i ţari, ţă răne ş- scris şi Imnele Putnei (1985), şi dep ăş ite, neconforme europeniz ării la te, probabil ca în Topa Mic ă a lui.

Load more