ANUARUL MUZEULUI LITERATURII ROMÂNE IAȘI Anul VI, 2013
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
ANUARUL MUZEULUI LITERATURII ROMÂNE IAȘI Anul VI, 2013 Editura Muzeelor Literare Iași – 2014 © 2014 Editura Muzeelor Literare Iași, str. V. Pogor, nr. 4, 700110 Tel. 0747.499.400; fax: 0232.213.210 E-mail: [email protected] ANUARUL MUZEULUI LITERATURII ROMÂNE IAŞI Redacţia: Dan JUMARĂ – redactor coordonator Iulian PRUTEANU – secretar de redacţie Andreea TACU – traduceri, corectură Colegiul de redacţie: Cătălin BORDEIANU Constantin PARASCAN Cătălin TURLIUC Responsabilitatea pentru corectitudinea şi obiectivitatea ştiinţifică a materialelor inserate în volum aparţine fiecărui autor în parte. ISSN: 2066-7469 CUPRINS CULTURĂ ŞI CIVILIZAŢIE Ciprian TEODORESCU, Jubileul Cantemir. Ediţii de patrimoniu din colecţiile Bibliotecii Judeţene „Gh. Asachi” Iaşi: Paris 1743, Hamburg 1745, Londra 1749 / 9 Maria DANILOV, O epocă literară a Basarabiei (sau despre Petre V. Haneș și epoca „Gavriil Bănulescu”) / 15 Mircea-Cristian GHENGHEA, Identitate creştină şi memorie românească. Basarabia în paginile revistei „Biserica Ortodoxă Română” după proclamarea Regatului României / 25 Irina CROITORU, Doctori în Iaşul medieval (III). Doftorul Tudurachi Draliri şi reţeta lui de friguri din 1795 / 30 Mircea COLOȘENCO, Vasile Alecsandri – în context muzeal și de for public / 33 Mădălina NIȚELEA, Familia regală şi germanofilia elitei intelectuale româneşti la sfârşitul secolului al XIX-lea şi la începutul secolului următor / 37 Dan JUMARĂ, Din arhiva lui Paul Bujor / 46 Călin CIOBOTARI, Marginalii lui Cehov. Studiu de caz – „Livada de vișini” / 71 Luminița CORNEA, Receptarea critică a operei scriitorului Romulus Cioflec (1882-1955) / 99 Elena PRUS, Spectacolul muzealizării lumii în societatea post/postmodernă / 106 CONSERVAREA ȘI RESTAURAREA VALORILOR DE PATRIMONIU Mirela BRĂILEAN, Tratamentul prin privare de oxigen în incintă etanşă a pieselor de patrimoniu pe suport organic; metodă şi rezultate / 115 Marius ȘTEFANACHI, Cercetare – restaurare, mijloc de conservare a meşteşugurilor şi artei tradiţionale / 118 SUMMARY CULTURE AND CIVILIZATION Ciprian TEODORESCU, The Cantemir Jubilee. Patrimony Editions from the Collections of the ”Gh. Asachi” County Library: Paris 1743, Hamburg 1745, London 1749 / 9 Maria DANILOV, A Literary Age of Bessarabia (or About Petre V. Haneș and the ”Gavriil Bănulescu” Age) / 15 Mircea-Cristian GHENGHEA, Christian Identity and Romanian Memory. Bessarabia in the Pages of ”The Romanian Orthodox Church” Journal after the Proclamation of the Romanian Kingdom / 25 Irina CROITORU, Physicians in the Medieval City of Iasi (III). Physician Tudurachi Draliri and His Treatment for Malaria from 1795 / 30 Mircea COLOȘENCO, Vasile Alecsandri – in Museal and Public Context / 33 Mădălina NIȚELEA, The Royal Family and the Germanophily of the Romanian Intellectual Elite at the end of the 19th century and the beginning of the following century / 37 Dan JUMARĂ, From Paul Bujor’s Archive / 46 Călin CIOBOTARI, Chekhov’s Marginals. Case Study – ”The Cherry Orchard” / 71 Luminița CORNEA, Critical Approach of the Works of Romulus Cioflec (1882- 1955) / 99 Elena PRUS, World Musealization in Post/Postmodern Society / 106 PRESERVATION AND RESTAURATION OF CULTURAL GOODS Mirela BRĂILEAN, The Oxygen Free Treatment in Impervious Devices of Cultural Goods on Organic Support; Method and Results / 115 Marius ȘTEFANACHI, Research – Restoration, Mean of Preservation of Traditional Art and Crafts / 118 CULTURĂ ŞI CIVILIZAŢIE Ciprian TEODORESCU JUBILEUL CANTEMIR. EDIŢII DE PATRIMONIU DIN COLECŢIILE BIBLIOTECII JUDEŢENE „GH. ASACHI” IAŞI: PARIS 1743, HAMBURG 1745, LONDRA 1749 De ce Jubileu Cantemir în anul 2013? Simpla privire a principalelor repere din viaţa principelui-cǎrturar moldav, nǎscut în data de 26 octombrie 1673 la Silişteni, în actualul judeţ Vaslui şi mort la 21 august 1723, la moşia sa din Rusia, ales ca domn al Moldovei, pe 19 martie 1603, relevǎ o simetrie a acestor date faţǎ de anii terminaţi în cifra 3, aşadar 2013 marcheazǎ 340 de ani de la naştere, 320 de la prima sa urcare pe tron şi 290 de ani de la moartea sa. La aceste date adǎugǎm, alte trei cifre cu aceeaşi referinţǎ: prima este prezentǎ chiar în titlul lucrǎrii de faţǎ, Paris 1743, reprezentând 270 de ani de la apariţia primei traducerii în limba francezǎ a lucrǎrii care l-a consacrat în Occident, timp de mai bine de un secol, ca principal orientalist, Historia incrementorum atque decrementorum Aulae Othomanicae – Istoria creşterilor şi descreşterilor Curții Otomane1; a doua propunere este legatǎ direct de Iaşi, unde în 1698, apǎrea la Tipografia Domneascǎ, în româneşte şi greceşte, Divanul sau Gâlceava Înţeleptului cu lumea sau Giudeţul sufletului cu trupul, prima lucrare de filosofie modernǎ din cultura românǎ, care astfel conferǎ Iaşului încǎ un primat cultural; iar a treia este legatǎ de anul 1703, momentul de început al redactǎrii lucrǎrii Istoria Hieroglifică, consideratǎ de cei mai mulţi exegeţi ca fiind primul roman din cultura română. Dacǎ locul lui Dimitrie Cantemir în cultura românǎ este o temǎ unanim situatǎ sub semnul de întemeietor, aşa cum demonstreazǎ şi rândurile de mai sus prin sintagmele „prima carte de filosofie modernǎ”, „primul roman”, demersul nostru în cadrul simpozionului de faţǎ, care şi-a fixat ca temǎ „patrimoniul Iaşului în context naţional şi internaţional” are obligaţia de a fi convinǎtor în a demonstra existenţa şi situarea valorilor patrimoniale europene care se regǎsesc în prezent în custodia proprie. În aceastǎ direcţie de argumentare se situeazǎ cea de a doua parte a titlului nostru care prezintǎ ediţii de patrimoniu din colecţiile Bibliotecii Judeţene „Gh. Asachi” din Iași având înscrise ca loc şi datǎ de apariţie, Paris 1743, Hamburg 1745 și Londra 1749, argumente indubitabile prin ele însele, în a proba pe de o parte dimensiunea europeanǎ a recunoaşterii şi notorietǎţii europene de care s-a bucurat, încǎ din timpul vieţii sale, principele moldav, iar pe de altǎ parte situându-ne, în contextul momentului actual, al prezentǎrii unor valori de 1 Histoire de l’empire othoman, vol. 1-4. Traduite en français par M. de Joncguières, Paris, 1743 (vol. 1: CXIV + 366 pp.; vol. 2: 502 pp.; vol. 3: 576 pp.; vol. 4: 568 pp.); Histoire de l’empire othoman où se voyent les causes de son aggrandissement et de sa décadence avec des notes très instructives par S.A.S. Demetrius Cantimir Prince de Moldavie, vol. 1-2. Traduite en français par M. de Joncquières, Commandeur Chanoine, Paris, 1743 (vol. 1: XLVIII + 300 pp.; vol. 2: 400 pp.). 9 patrimoniu cu acoperire europeanǎ pe care oraşul nostru le posedǎ, pledând astfel, cu argumentul concret al cǎrţii pǎstrate timp de secole pe rafturile bibliotecilor din oraşul celor şapte coline, aserţiunea cercetǎtorul ieşean Bogdan Creţu, care recent l-a calificat pe Dimitrie Cantemir ca fiind „mai degrabă un scriitor european decât unul român. Acest lucru nu trebuie să ne deranjeze, ci, dimpotrivă, să ne bucure. Odată cu el, devenim şi noi europeni cu câteva secole mai devreme”2. Pentru cǎ ediţiile anterioare ale simpozionul organizat sub egida Muzeului Literaturii Române Iași au creat o tradiţie culturalǎ şi s-au constituit în tot atâtea prilejuri de a demonstra locul special al tiparului ieşean în cadrul culturii române şi chiar în al unei zone mult mai vaste, cu întinderi în graniţele fostului imperiu otoman, datoritǎ artei tipografilor locali, care au realizat cǎrţi, atât în limba românǎ, cât şi în limbile slavonǎ, greacǎ şi arabǎ, am rezervat în lucrare şi un spaţiu adecvat prezentǎrii momentului 1698, care se va dovedi în timp fix jumǎtatea vieţii principelui-savant, când apǎrea la Tipografia Domneascǎ a fratelui acestuia, domnul Antioh Cantemir, în româneşte şi greceşte, Divanul sau Gâlceava Înţeleptului cu lumea sau Giudeţul sufletului cu trupul, subliniind astfel valoarea specialǎ în cadrul istoriei tiparului autohton a singurei cǎrţi tipǎrite la Iaşi, în timpul vieţii sale, de cel care avea sǎ fie numit de cǎtre contemporani „principe al geniilor şi geniu al principilor”. Deşi Biblioteca Judeţeanǎ „Gh. Asachi” Iaşi poate fi consideratǎ o instituţie de culturǎ relativ tânărǎ, actul sǎu formal de naştere plasând momentul în anul 1950, ca bibliotecǎ regionalǎ, întemeiatǎ în urma reformei administrative a ţǎrii de cǎtre noul regim, analiza fondurilor de carte rarǎ şi veche pe care le deţine instituţia noastrǎ, ne îndreptǎţeşte sǎ o privim ca fiind continuatoarea de drept a Bibliotecii municipalităţii ieşene, inaugurate la 1 octombrie 1920, ca parte componentǎ a Societăţii Culturale „Muzeul Oraşului Iaşi”, care ajungea sǎ deţinǎ în 1943 peste 24.000 de volume, provenite din achiziţii, din transferuri de la alte instituţii şi din importante donaţii personale, precum cele 574 de volume dǎruite la 1 iulie 1937 de istoricul Nicolae Iorga, asfel cǎ în prezent colecţia de carte veche şi rarǎ a Bibliotecii Judeţene „Gh. Asachi” Iaşi îşi poate demonstra valoarea prin varietatea volumelor deţinute atât ca vechime şi prin conţinutul lor cât şi prin contextualizarea circulaţiei lor şi documentǎrii importanţei lor în istoria comunitǎţii locale, asfel încât începând cu cea mai veche carte deţinută de bibliotecă – incunabulul Sermones de clericorum. Vita et moribus, apărut la Padova în tipografia lui Mathaeus Cerdonis în anul 1484, scrisă de importantul reprezentant al patristicii, Fericitul Augustin şi continuând cu cele câteva zeci de volume aparţinând secolelor al XVI-lea, al XVII-lea, şi al XVIII-lea, ajungând la sutele de volume din secolele al XVIII-lea, al XIX-şi al XX-lea, putem reconstitui un veritabil Muzeu al Cǎrţii