Institutul De Istorie N. Iorga"
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
ACADEMIA ROMANIA INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA" - S 411 ; töndai6r 14.10r9a 11!;.' ollitiTifilliillik1111111P1 _erienouS, tornuf ,1991; 11 n- 9-10 8eptembrie-Octbmbrie EDITURA ACADEMIEI ROMANE 11 I www.dacoromanica.ro ' LI ACADEMIA R OM ANA INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA" COLEGIUE DE REDACTIE SERBAN PAPACOSTEA (redactor fen, PAUL CERNOVODEANU VIRGIL CIOCILTAN, FLORIN CONSTANTINIU, EUGEN DE- NIZE, MIHAI OPRITESCU, GEORGETA PENELEA FILITTI, NAGY PIENARU, APOSTOL STAN, ION STANCIU, ANATOL T ARANU REVISTA ISTORICA" apare de 6 orl pe an In numere duble. In tarA abonamentele se primesc la oficiile postale idifuzorl de weal prin Intreprinderi si institutii. Pretul unui abonament este de 180 lei. Cititorii din strAindtate se pot abona adresIndu-se la ROMPRES- FILATELIA. Departamentul Export-Import, presä P. 0. Box 12 - 201. Telex 10 376 prsfi r - Bucuresti, Calea GrIvitel nr. 64 - 66. 0 REDACTIA ION STANCIU (redactor ;ef adjunct ) MIHAI OPRITESCU NAGY PIENARU Manuscrisele, cártilei revistele pentru schimb precumi orice corespondentil se vor trimite pe adresa redactiel revIstei - REVISTA ISTORICA". 1 . 4. Adresa Redactiel .e B-dul Aviatorilor nr. 1 71247 - Bucuresti, tel. 50.72.41. www.dacoromanica.ro REVISTA ISTORICA SERIE NOUA TOM II, NR. 9 - 10 Septembrie - Oetombrie 1991 SITMAR DIN ISTORIA DIPLOMATIEI ROMANESTI kiERBAN PAPACOSTEA, Desilvirslrea ernancipdril politiec a rii Romänesti si a Molclovei (1330-1392) ........ ..... 47 1 DAN BERINDEI, Zoril unei aetivitäti moderne de politieä externä (1821-1828). 495 mARIN BUCUR, Statutul european, garant al existentet Itomâniei (1856-1878) . 525 NICOLAE MARINICA, Aetivitatca revolutionarii a lui AL Papla Barian Intre martie si.septembrie 1849 5 31 MIRCEA lOSA, Ion I. C. Brätianull reformele social-econornice liberate (1909-1914) 541 SURSE DOCUMENTARE 2,1August 1944. Am1ntiri si refleetiuni (Mircea lannif lu) . 557 Corespondenta revolutionaralui Christian Tell. Marginalii (11) (Adrian 7'. Pascu) . 576 VIATA STIINTIFICA Anteeedentele mfinastirii hrâneovenesti de la SImbilta de Sus (Lakaes Aran(); Co- loevin de istoric romäno-ungar (Alexandra Por(eanu ) 587 RECENZ1I N(COLAE STOICESCU, Constantin .5erban, Edit. Militura, Bucuresti, 1900, 135 p. (Bogdan Murgeseu ) - . 59 1 ADOLF ARMBRUSTER, Der...... Donau-Karpatcnraum - in den miltel- und Westeuropc7isehen..... Quellen des 10.-16. Jahrhunderts: Eine historiographisclw Imagologie (Stadia Transylvanica, Bd. 17), Köln, Wien, Böhlau Verlag, 1090, X ± 310 p. (Nicolac Mari nicd ) 592 Fee Protol.olle des gemeinsamen Ministerrates der üsterreiehisch angarischen Monarchic, 1896- 1907, vol. V, bearbeitet von Eva Somogyi, Akademiai Kiadó, Buda- pest, 1991, LXXXVIII 4- 595 p.(erban lidulescu-Zoner ). 594 MARC FERRO, Nicolas 11, Editions Payot, Paris, 1990, :370 p. ± 29 il. ± anexe (Mi- hai Manca ) 595 BULETIN BIBLIOGRAFIC 599 wlevistaistorieli", tom IT, nr. 9-10, p. 469-610, 1991 www.dacoromanica.ro REVISTA ISTORICA NOUVELLE SÉRIE TOME IP,Nos 9 -:-- 10 i iSeptembre -Octobre 1991 SCLATMAIR PAGES DE L'IlISTOIRE DE LA DIPLOMATIE ROUMAINE *ERBAN PAPACOSTEA, Politique etrangére et diplomatic de la Valachie el de la Moldavie (13301392) eil DAN BERINDEI, Les débuts d'une activité moderne de politique extérieure (1821 - 1828) . ............. 495 MARIN BUCUR, Le statut europeen, ' garant de l'existenee de la Roumanie (1856- . 1878) 525 NICOLAE MARINI CA, L'activité révolutionnaire de AI. Papiu Ilarian (mars -septembre 1849) 531 MIRCEA /OSA, Ion I. C. Bratianu et les reformes socio-économiques libérale.s (1909- 1914) 541 SOURCES DOCUMENTAIRES 23 Aofit 1944. Souvenirs el reflexions (Mireea /onni/in)... 5r.7 La mrrespondance du révolutionnaireChristianTell. Quelques considerations(11) (Adrian T. Posen) 576 LA VIE SC1ENTIFIQUE Les anléOdents du monastere de Shubiita de Sus (Lukaes Argo(); Le Colloque d'his-. toire roumaino-hongrois (Alexandrlz Porfeanu) 587 COMPTES RENDUS NICOLAE STOICESCU,Conslanlincrban, Edit. Militarii, Bueureati, 1990,135 p. (Bogdan Murgesca) 5111 ADOLF ARMBRUSTER; Der Donau-Kmpalenraum in den millet- findwesleuropdis- &ten Quellen des 10.-16. Jahrhunderls: Eine hisloriographische linagologie (Stadia Transylvanica, Bd. 17), Köln, Wien,. Böhlau Verlag, 1990, X - 310 p. (Nicolae Marinicd) 5112 Die Prolokolle des gemeinsamen Minislerrales der 6slerreichisch ungarischen Monarchic, 1806-1.907, vol. V, bearbeitet von Eva Somogyi, Akadémiai Kiadó, Buda- pest, 1991, LXXXVIII + 595 p. ($erban Rrldulesed-Zoner) 594 MARC FERRO, Nicolas 11, Editions Payot, Paris, 1990, 370 p. + 29 il. anexe(Mi- hai Manea) rif)5 BULLETIN BIBLIOGRAPI I] QUE 590 ,,RevistaistorieV,tom II, nr. 9-10, p. 469 -610, 1991 www.dacoromanica.ro ID N ISTORIA DIPLOMA TIEI R MA NE TI DESAVÎIZIREA EMANCIPARH POLITICE A MIT ROMA.NETII A MOLDOVEI (1330 - 1392) *ERBAN PAPACOST EA Cadrul international. infringerea lui Carol Robert in Tara Roma neaseit la 1330 a blocat timp de mai bine de un deceniu politica de expansiune a regatului ungar la sudi räsä,rit de Carpati. Raportul de forte pe care 1-a dat la ivealä, infruntarea cu Tara RomAneascl a convins conducerea regatului sit nu repete incercarea de lichidare a statului ronulnese sud- carpatic ea premisä, a ofensivei antitätareF,d. a expansiunii spre gurile Dundriii spre Marea Neagril. Ofensiva antitätarä, a fost relansatil intr-un cadru international modificat ia deceniul urmä,tor de fiuli succesorul lui Carol Robert, Ludovic I (1342 - 1382). Alianta cu Polonia care, blocatil, de Ordinul teutonic in directia Märii Baltice, 10 orienteazii efortul ofeusiv spre sud-est,i eea incheiatil cíiva ani mai tirziu cu Tara Romilneascrt, au oferit regatului ungar po- sibilitatea de a,1nfrunta cu sanse Inuit mai niari dominatia tätarl in spa- tiul estcarpatic. Inceputä, in 1340 in cnezatul Halici, ofensiva polono-un- gar& in aria de hegemonie a Hoardei de Aur a inregistrat succese decisive, cîtiva ani mai tirziu. In 1349, dupl un rástimp de actiuniindecise, regele Poloniei, Cazimir eel Mare (1333-1370), anexeazá cnezatulHalici, inlaurind definitiv dominatia tätarä, din spatiul rus apusean. Concomitent s-a desfásurati ofensiva regatului ungar la räsiirit de Carpati pe terito- riul viitorului principat al Moldovei. Dupil esecmi initiale, ()stile regatu- lui ungar, indeosebi cele ale voievodatului transilvan si ale romanilor din Maramures, reusesc sit inregistreze succese insemnate si sä-i respingii spre mare pe tätari. Ofensiva incununatil de maces a regatului ungar s-a realizat neindoielnic In cooperare cu Tara Româneaseá. Semnul prim al acestor succese a fost reinfüntarea in 1347 a epis- eopiei catolice a Milcoviei in zona curburii Carpatilor, reactualizare a episcopiei eumane lichidate de invazia tiltaril din 1241. Rod al unei ini- tiative a regelui Ludovic I, noua episeopie, asezatil, in dependenta arhi- episcopiei de Caloeea, a fost manifestarea pe planul organizärii ecleziastice aexpansionismului transcarpatic al regatului ungar si al efortului situ de a-si desehide calea spre Dunärea de Jos 0 Marea Neagrá. In deceniul urmAtor, dupä, respingerea unor noi tentative tiltare de recuperare a teritoriilor pierdute, regatul 'Areas/ se apropie considerabil tie implinirea unuia din dezideratele sale majore de politieä, externá : stabilirea legitturii directe cu Marea Neagrä. In 1358, Ludovic I a acordat negustorilor din Brasov un privilegiu de scutire vamaliti totalá intre Car- patii Duniire in limitele unui coridor cuprins intre rînrile Ialomitai "Royistu isLo riert", tom lb nr. 9 -10, p. 471 -494, 1991 www.dacoromanica.ro 972 Serban Papacostea 2 Siret, indiciu al revendiegaii sale de dominatie directg in acest spaiiu. La nord de acest teritoriu, dominatia regatului s-a extins mai intii ping in valea riului Moldova iar apoi de aici spre nord ping la linia care avea 85,separe Moldova de cnezatul Halici, respectiv de Po Ionia. Succesele,inregistrate in ritsitrit de ofensiva celor doug regate ca- tolice care au smuls hegemoniei tkare o parte insemnatg a stgpinirilor ei apusene au deschis calea, scurt timp dupg realizarea lor, unei aprigi rivalitatipentru controlul asupraacestor teritorii. Dupg manifestan timpurii in anii care au urmat celor dintii succese, rivalitatea polono-tm- garg a cunoscut o prima infruntare majorit pe teritoriul Moldovei, pentru hegemonia asupra noului voievodat pe care o revendica atit un regat eit sicelfilalt.Jocul rivalítii ungaro-polone s-a complicat si mai mult priu interventia Lituaniei 'Ed ea mare beneficiarg a clestrAmgrii puterii tatare, proees care i-a sg-si extindg considerabil aria de dominatiein rgsgrit, in spatiul rus si mongol. Prin pretentiile pe care le-a formulat asupra teritoriilor ruse apusene - enezatele Halicisi Volhinia si -asupra Podoliei, Lituania a intrat in conflict direct cu 'Polonia si.eu-Un- garia timp de aproape o jumgtate de secol (1340-1385). Dupg incorpo- rarea Haliciului la coroana polong in 1349, Polonia a anexat i Volhinia in 1366. 0 incercare de armonizare a intereselor coneurente ale celor ckni regate eatolice s-a produs in cadrul uniunii personale ungaro-polone sub Ludovic I care a preluati coroana polong dupit 1370, cind Cazirnir cel Mare a muritfäráurmasi. In fapt îns, in cadrul noii uniuni, Ludovic a favorizat interesele regatului ungari tendintele sale de expansiune spre ritsarit. Treptat el a desprins Haliciul din dependenta Polonieiti l-a adus sub dominatia ungarg; in conditiile politiee rezultate din aceastg mutatie, Ludovie a readus si Moldova in sistemul de state dependente de coroana regalii. Uniunea personalg ungaro-polong a avut insit viatí scurtg; ea mi a supravietuit sfirsitului