Institutul De Istorie N. Iorga"

ACADEMIA ROMANIA INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA"

S 411

;

töndai6r 14.10r9a

11!;.' ollitiTifilliillik1111111P1

_erienouS, tornuf ,1991;

11 n- 9-10 8eptembrie-Octbmbrie EDITURA ACADEMIEI ROMANE

I www.dacoromanica.ro

' LI ACADEMIA R OM ANA

INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA"

COLEGIUE DE REDACTIE

SERBAN PAPACOSTEA (redactor fen, PAUL CERNOVODEANU VIRGIL CIOCILTAN, FLORIN CONSTANTINIU, EUGEN DE- NIZE, MIHAI OPRITESCU, GEORGETA PENELEA FILITTI, NAGY PIENARU, APOSTOL STAN, ION STANCIU, ANATOL T ARANU

REVISTA ISTORICA" apare de 6 orl pe an In numere duble. In tarA abonamentele se primesc la oficiile postale idifuzorl de weal prin Intreprinderi si institutii. Pretul unui abonament este de 180 lei. Cititorii din strAindtate se pot abona adresIndu-se la ROMPRES- FILATELIA. Departamentul Export-Import, presä P. 0. Box 12 - 201. Telex 10 376 prsfi r - Bucuresti, Calea GrIvitel nr. 64 - 66. 0

REDACTIA ION STANCIU (redactor ;ef adjunct ) MIHAI OPRITESCU NAGY PIENARU

Manuscrisele, cártilei revistele pentru schimb precumi orice corespondentil se vor trimite pe adresa redactiel revIstei - REVISTA ISTORICA".

. 4. Adresa Redactiel .e B-dul Aviatorilor nr. 1 71247 - Bucuresti, tel. 50.72.41.

www.dacoromanica.ro REVISTA ISTORICA

SERIE NOUA TOM II, NR. 9 - 10 Septembrie - Oetombrie 1991

SITMAR

DIN ISTORIA DIPLOMATIEI ROMANESTI kiERBAN PAPACOSTEA, Desilvirslrea ernancipdril politiec a rii Romänesti si a Molclovei (1330-1392) ...... 47 1 DAN BERINDEI, Zoril unei aetivitäti moderne de politieä externä (1821-1828). . 495 mARIN BUCUR, Statutul european, garant al existentet Itomâniei (1856-1878) . . 525

NICOLAE MARINICA, Aetivitatca revolutionarii a lui AL Papla Barian Intre martie si.septembrie 1849 5 31 MIRCEA lOSA, Ion I. C. Brätianull reformele social-econornice liberate (1909-1914) 541 SURSE DOCUMENTARE

2,1August 1944. Am1ntiri si refleetiuni (Mircea lannif lu) ...... 557 Corespondenta revolutionaralui Christian Tell. Marginalii (11) (Adrian 7'. Pascu) . 576

VIATA STIINTIFICA Anteeedentele mfinastirii hrâneovenesti de la SImbilta de Sus (Lakaes Aran(); Co- loevin de istoric romäno-ungar (Alexandra Por(eanu ) 587

RECENZ1I N(COLAE STOICESCU, Constantin .5erban, Edit. Militura, Bucuresti, 1900, 135 p. (Bogdan Murgeseu ) - . 59 1 ADOLF ARMBRUSTER, Der...... Donau-Karpatcnraum - in den miltel- und Westeuropc7isehen...... Quellen des 10.-16. Jahrhunderts: Eine historiographisclw Imagologie (Stadia Transylvanica, Bd. 17), Köln, Wien, Böhlau Verlag, 1090, X ± 310 p. (Nicolac Mari nicd ) 592 Fee Protol.olle des gemeinsamen Ministerrates der üsterreiehisch angarischen Monarchic, 1896- 1907, vol. V, bearbeitet von Eva Somogyi, Akademiai Kiadó, Buda- pest, 1991, LXXXVIII 4- 595 p.(erban lidulescu-Zoner ). 594 MARC FERRO, Nicolas 11, Editions Payot, Paris, 1990, :370 p. ± 29 il. ± anexe (Mi- hai Manca ) 595 BULETIN BIBLIOGRAFIC 599

wlevistaistorieli", tom IT, nr. 9-10, p. 469-610, 1991

www.dacoromanica.ro REVISTA ISTORICA NOUVELLE SÉRIE

TOME IP,Nos 9 -:-- 10 i iSeptembre -Octobre 1991 SCLATMAIR

PAGES DE L'IlISTOIRE DE LA DIPLOMATIE ROUMAINE *ERBAN PAPACOSTEA, Politique etrangére et diplomatic de la Valachie el de la Moldavie (13301392) eil DAN BERINDEI, Les débuts d'une activité moderne de politique extérieure (1821 - 1828) ...... 495 MARIN BUCUR, Le statut europeen, ' garant de l'existenee de la Roumanie (1856- . 1878) 525

NICOLAE MARINI CA, L'activité révolutionnaire de AI. Papiu Ilarian (mars -septembre 1849) 531 MIRCEA /OSA, Ion I. C. Bratianu et les reformes socio-économiques libérale.s (1909- 1914) 541

SOURCES DOCUMENTAIRES 23 Aofit 1944. Souvenirs el reflexions (Mireea /onni/in)... 5r.7 La mrrespondance du révolutionnaireChristianTell. Quelques considerations(11) (Adrian T. Posen) 576

LA VIE SC1ENTIFIQUE

Les anléOdents du monastere de Shubiita de Sus (Lukaes Argo(); Le Colloque d'his-. toire roumaino-hongrois (Alexandrlz Porfeanu) 587

COMPTES RENDUS NICOLAE STOICESCU,Conslanlincrban, Edit. Militarii, Bueureati, 1990,135 p. (Bogdan Murgesca) 5111 ADOLF ARMBRUSTER; Der Donau-Kmpalenraum in den millet- findwesleuropdis- &ten Quellen des 10.-16. Jahrhunderls: Eine hisloriographische linagologie (Stadia Transylvanica, Bd. 17), Köln, Wien,. Böhlau Verlag, 1990, X - 310 p. (Nicolae Marinicd) 5112 Die Prolokolle des gemeinsamen Minislerrales der 6slerreichisch ungarischen Monarchic, 1806-1.907, vol. V, bearbeitet von Eva Somogyi, Akadémiai Kiadó, Buda- pest, 1991, LXXXVIII + 595 p. ($erban Rrldulesed-Zoner) 594 MARC FERRO, Nicolas 11, Editions Payot, Paris, 1990, 370 p. + 29 il. anexe(Mi- hai Manea) rif)5

BULLETIN BIBLIOGRAPI I] QUE 590

,,RevistaistorieV,tom II, nr. 9-10, p. 469 -610, 1991

www.dacoromanica.ro ID N ISTORIA DIPLOMA TIEI R MA NE TI

DESAVÎIZIREA EMANCIPARH POLITICE A MIT ROMA.NETII A MOLDOVEI (1330 - 1392)

*ERBAN PAPACOST EA

Cadrul international. infringerea lui Carol Robert in Tara Roma neaseit la 1330 a blocat timp de mai bine de un deceniu politica de expansiune a regatului ungar la sudi räsä,rit de Carpati. Raportul de forte pe care 1-a dat la ivealä, infruntarea cu Tara RomAneascl a convins conducerea regatului sit nu repete incercarea de lichidare a statului ronulnese sud- carpatic ea premisä, a ofensivei antitätareF,d. a expansiunii spre gurile Dundriii spre Marea Neagril. Ofensiva antitätarä, a fost relansatil intr-un cadru international modificat ia deceniul urmä,tor de fiuli succesorul lui Carol Robert, Ludovic I (1342 - 1382). Alianta cu Polonia care, blocatil, de Ordinul teutonic in directia Märii Baltice, 10 orienteazii efortul ofeusiv spre sud-est,i eea incheiatil cíiva ani mai tirziu cu Tara Romilneascrt, au oferit regatului ungar posibilitatea de a,1nfrunta cu sanse Inuit mai niari dominatia tätarl in spatiul estcarpatic. Inceputä, in 1340 in cnezatul Halici, ofensiva polono-ungar& in aria de hegemonie a Hoardei de Aur a inregistrat succese decisive, cîtiva ani mai tirziu. In 1349, dupl un rástimp de actiuniindecise, regele Poloniei, Cazimir eel Mare (1333-1370), anexeazá cnezatulHalici, inlaurind definitiv dominatia tätarä, din spatiul rus apusean. Concomitent s-a desfásurati ofensiva regatului ungar la räsiirit de Carpati pe teritoriul viitorului principat al Moldovei. Dupil esecmi initiale, ()stile regatului ungar, indeosebi cele ale voievodatului transilvan si ale romanilor din Maramures, reusesc sit inregistreze succese insemnate si sä-i respingii spre mare pe tätari. Ofensiva incununatil de maces a regatului ungar s-a realizat neindoielnic In cooperare cu Tara Româneaseá. Semnul prim al acestor succese a fost reinfüntarea in 1347 a epis- eopiei catolice a Milcoviei in zona curburii Carpatilor, reactualizare a episcopiei eumane lichidate de invazia tiltaril din 1241. Rod al unei initiative a regelui Ludovic I, noua episeopie, asezatil, in dependenta arhi- episcopiei de Caloeea, a fost manifestarea pe planul organizärii ecleziastice aexpansionismului transcarpatic al regatului ungar si al efortului situ de a-si desehide calea spre Dunärea de Jos 0 Marea Neagrá. In deceniul urmAtor, dupä, respingerea unor noi tentative tiltare de recuperare a teritoriilor pierdute, regatul 'Areas/ se apropie considerabil tie implinirea unuia din dezideratele sale majore de politieä, externá : stabilirea legitturii directe cu Marea Neagrä. In 1358, Ludovic I a acordat negustorilor din Brasov un privilegiu de scutire vamaliti totalá intre Car- patii Duniire in limitele unui coridor cuprins intre rînrile Ialomitai

"Royistu isLo riert", tom lb nr. 9 -10, p. 471 -494, 1991

www.dacoromanica.ro 972 Serban Papacostea 2 Siret, indiciu al revendiegaii sale de dominatie directg in acest spaiiu. La nord de acest teritoriu, dominatia regatului s-a extins mai intii ping in valea riului Moldova iar apoi de aici spre nord ping la linia care avea 85,separe Moldova de cnezatul Halici, respectiv de Po Ionia. Succesele,inregistrate in ritsitrit de ofensiva celor doug regate catolice care au smuls hegemoniei tkare o parte insemnatg a stgpinirilor ei apusene au deschis calea, scurt timp dupg realizarea lor, unei aprigi rivalitatipentru controlul asupraacestor teritorii. Dupg manifestan timpurii in anii care au urmat celor dintii succese, rivalitatea polono-tm- garg a cunoscut o prima infruntare majorit pe teritoriul Moldovei, pentru hegemonia asupra noului voievodat pe care o revendica atit un regat eit sicelfilalt.Jocul rivalítii ungaro-polone s-a complicat si mai mult priu interventia Lituaniei 'Ed ea mare beneficiarg a clestrAmgrii puterii tatare, proees care i-a sg-si extindg considerabil aria de dominatiein rgsgrit, in spatiul rus si mongol. Prin pretentiile pe care le-a formulat asupra teritoriilor ruse apusene - enezatele Halicisi Volhinia si -asupra Podoliei, Lituania a intrat in conflict direct cu 'Polonia si.eu-Un- garia timp de aproape o jumgtate de secol (1340-1385). Dupg incorpo- rarea Haliciului la coroana polong in 1349, Polonia a anexat i Volhinia in 1366. 0 incercare de armonizare a intereselor coneurente ale celor ckni regate eatolice s-a produs in cadrul uniunii personale ungaro-polone sub Ludovic I care a preluati coroana polong dupit 1370, cind Cazirnir cel Mare a muritfäráurmasi. In fapt îns, in cadrul noii uniuni, Ludovic a favorizat interesele regatului ungari tendintele sale de expansiune spre ritsarit. Treptat el a desprins Haliciul din dependenta Polonieiti l-a adus sub dominatia ungarg; in conditiile politiee rezultate din aceastg mutatie, Ludovie a readus si Moldova in sistemul de state dependente de coroana regalii. Uniunea personalg ungaro-polong a avut insit viatí scurtg; ea mi a supravietuit sfirsitului lui Ludovic I. Seurt timp dupg moartea acestuia cele doug regate s-au separat sub conducerea color doug fiice ale defune- tului rege. Mai gray mcii, vechea rivalitate pentru teritoriile ruse apugene sipentru Moldova a izbucnit mai puternic deeit in trecut si a devenit.v.A. factor de lungg duratg, o tra.stiturg constittitivä a felatiilor internationale in Europa centralgi rgsraiteanil. O restructurare decisivg a acestor relai,ii s-a produs in urmaconsli- tuiriiuniunii polono-lituaniene in anii 1385-1386, dupg convertire.a la crestinism a eneazului lituanian Jagaillo, botezat Vladislav, si a cgsgtori- ei sale eu regina Poloniei, Jadviga. Asocierea'durabiliti a color doug' gat e, in ciuda rivalitgtilor care le-a opus in citeva rinduri, a dat nastere celei mai puternice grupiiri de forte din Europa central-rilsAhteanä. Ea a permis celor doug puteri institutional dsociate sg se opung en succes pre- siunii Ordinului teutonic, pe de o parte, iar pe de altasa-siimpuni into- resele in raport cu Ungaria in teritoriilé ruse apusenei in Moldova. In 1387, o oaste polong a intrat in enezatul Halici de unde a izgonit garm- zoanele ungare ; citeva luni mai tirziu, Moldova s-a asogiat noii grupäri de forte recunoscind suzeranitatea polonit Prin intermediul raportuhii instituit eu Moldova, ale ciirei hotare atinseserg intre timp malul Mgrii Negre, regatul polon a devenitlarindul sdu putere pontici. www.dacoromanica.ro 3 Emanciparea politica a Tara Romane§ti sj a Moklovei 473 Pozitia internalionala a celor doua state românesti a fost deteimi- nata,. in primele decenii dupa constituirea lor, nu numai de procesele politice din. Europa central-rasariteana, ei si de evolutia relatiilor internationale in sud-estul Europeii in bazinul MTh Negre. Vatra a trei vekitäti imperiale - cea bizantina, eea bulgarati .eea sîrM - dintre care primele dotill in declin ireversibil inea, de ia inceputul secolului XIV iar cea de a treia urmind aceea0 cale dupä un scurt rästimp de afirmare la mijlocul aceluiasisecol, Peninsula balcaniea a devenit obieetul tendintelor expansioniste a dotal puteri : eca a tureilor osmani din directia Asiei Micii cea a regatuhd ungar din directia Europei centrale. Infrint in 1330 la Velbujd, alitturi de aliatii sai, de forta in ascensi- une a Serbiei, lipsit de la mijlocul secolului XIV de protectia Hoardei de Aur i de sistemul de aliante patronat de puterea mongola eu central la Salmi, taratul Vulgar devine tot mai mult prad, in ulthnele decenii ale secolului XIV, actiunii factorilor de disolutie interni fortelor externe Cu tendinte hegemonice in Peninsula balcanica. In "ulna inscaunarii la Tirnovo a lui Joan Alexamhu (1331-1371), tendinta de fragmentare a taratului se impune. Tarul insusiisi imparte statul intre cei doi fii ai sai, E5isman,declarat succesor al tatalui sau în capitala taratului,i Sracimir care preia condueerea Vidinului si a tinutului inconjurat or, din care a facut un stat autonom fata de central taratului. Slabireai apoi disparitia dominatiei mongole la gurile Dunärii aadus la suprafatil o nottit realitate politica pe tarmul dc apus al Marii. Negre unde in seeolul anterior se instalasera, din initiativa 0 sub protec- liaBizantului, grupuri numeroase de turei selgiukizi emigrati din Asia Mica in urma invaziei mongole. Emancipatä de sub autoritatea Hoardci de Aur, entitatea statala noua care 10 face aparitia pe teritoriul Dobro- gei intra sub raport confesional in aria eivilizatiei bizantine sub eirnmi- torii ei succesivi : Balica, Dobrotici, fraiele sau, care obtine de la curt ea imperiala, titlul de despot, 0 fiul acestuia Ivaneu. Davolutia puterii bulgare, ea 0 a eelei bizantine, de altrninteri, a lasat teren de manifestare veleitilt,ilor de domivatie ale Serbiei ale earei aspiratii imperiale s-au manifestat puternic dupa, victoria de la Vel- bujd. In cursul vertiginoasei sale expansiuni sub Stefan Duan (1331 - 1355), statul sirb a cuprins vaste teritorii in Macedonia, Tracia, Albania, Epir, Etolia, Acarnaniai Tesalia, tetitorii smulse in principal domina- tieibizantine. Si inseinnatul eentru spiritual panortodox de la muntele Athos a intrat acum sub stapinirea statului sirb. Stiipîn pe aceste insein- pate pozitii teritoriale, Stefan Dut:an se proclama impatat al rsirbilor ti grecilor" (1345) 0 - indiciu al intentiei sale de a prelua mokIteuirea poli- licaispirituala a Rizantului- isi eieeaza o patriarhie proprie, independenta de cea din Constantinopol.

. Dar, pentru a-si atinge obiectivul maximal, Stefan Du;an trebuia sa.c,ucereasca central insu0 al imperiului bizantin, tel care nu putea fi reabzat decit în cooperare cu o putere navalä. Cum insil incerchrile, sale de a obtine .concursul flotei venetiene, indispensabil pentru punerea in aplitare a planului sau, au dat gre, planul insu0 a fost sortit esecului. Indmartalea sa de hnnea eatoliea, urmare a acestui esee, a deschis tyre- nul unei noi interventii militare a regatului ungar in Serbia.

www.dacoromanica.ro 474 $erban Papacostea 4

Disparitda lui Stefan Dusan in 1355 a dat impuls puternic fortelor particularismului sirb sub presiunea carora imperiul salt s-a farimitat in fragmente autonome. Sub conducerea nominala, a tarului Stefan Uros (1355-1371), fiul lui Stefan Dusan, care a domnit efectiv doar in Serbia, se constituie zone de guvernare cvasiindependente in Macedonia, Tesalia, Epir, Albania, Zeta sub dinasti sirbi sau de alte proveniente. Banatul Bosniei aflat sub suzeranitatea ungara se proclama regat sub Tvirtko I. Expansiunea turcilor osmani in Macedonia dupa, infringerea ostilor sirbesti la Cernomen in 1371 a Incrbustat considerabil aria de dominatie sir- beasca in sudul Peninstlei balcanice. Bezistenta Impotriva primejdiei turcesti a fost asumata dupa, ba- Cilia de la Cernomen de cneazul Lazar (1371-1389), care f -a consolidat stapinirea asupra unei parti a teritoriului sirbesci a restabilit raporturi de eolaborare cu Bizantul in scopul ap'drarii lmpotriva primejdiei comnne. Dar, dupa unele succese, rezistenta slrba, a fost zdrobita la Cossovo {15 iunie 1389), bati-die in urma careiai cneazul Lazar9i apierdut viata. Sub fiuli urmasul sau, kitefan Lazarevici (1389-1426), Serbia a oscilat intre dependenta fatil, de turcii cea fata de regatul ungar. Inca Inainte de inceputul indelungatei domnii a imparatului roan V Paleolon6ul (1341-1391), Imperiul bizantin iF,d Vierduse ultimelepo- sesiuni in Asia Mica, cucerite de turcii osmani. Concomitent, teritoriul imperiului suferise grave amputari si in Europa, mai tali in favoarea Serbiei, apoi a turcilor, instalati durabil in Tracia in timpul razboiului dinastic dintre Than V Paleologuli loan VI Cantacuzino. Chiari teritoriul aflat Inca in stapinirea sa nominali nu mai era controlat efectiv in intregime de imparat ; Moreea tinde tot mai mult sii devina un apanaj guvernat autonom de unul din membrii familiei imperiale. Uncle succese intermitente a inregistrat Bizantul in acest interval in rivalitate cu taratul de la Tirnovo pentru controlul asupra unor insemnate orase pontice (Mesembria, Anhialos, Sozopolis). Tot pe tarmul apusean al Maid Negre, Bizantul îi asiguri cooperarea lui Dobrotici ciruia îi acorda titlul de despot si cu care loan V se incuscreste. Gray diminuat teritorial, Bizantul pierde acum i insemnate pozi(ii comerciale in favoarea republicilor comerciale italiene, Genova si Venetia. La Strimtori, functia vamala comerciala a fost preluata, de genovezii din Pera in detrimentul vámii imperiale din Constantinopol, anterior una din principalele surse de venit ale vistieriei imperiale. Incercarea Itizan- luhii de a recupera pozitia pierduti in aliantä, cu Venetia in timpul razboiului veneto-genovez din 1350-1355 s-a incheiat printr-o infringere totala in urma cireia genovezii nu numai ca, si-au consolidat pozitia la Strimtori, dar au preluati insemnate pozitii bizantine din Marea Nea- gra, inclusiv gurile Dunarii. In timpul urmatoarei inclestari veneto-genoveze pentru controlul Strimtorilori pentru comertul in bazinul pontic, atit genovezii cit si venetienii iptervin chiar in problema dinastica, la Bizant, sprijinind cei dintii pe Andronic VI pe care 11 instaureaza la ch.- ma imperiului, cei de al doilea pe Ioan V, imparatul legitim. Subminat sub raport politic, teritoriali comercial, Bizantul mani- festi inca o remarcabila vigoare pe plan religios-bisericese; bisericii si ale monahismului bizantin aveau si influenteze puternie in acest rilstimp evolutia evenimentelor politice.

www.dacoromanica.ro Emanciparea politicS a Tara Romitne5ti 5i a Moldovei 475

. ,Tendintele de destrAmare feudalg manifestate in, cadrul principalelor, puteri. balcanice au creat conditii favorabile expansionismulut din directii opuse ale otatului osman si ale regatului ungar. .. In decurs de jumAtate de secol, turcii, instalati pe tgrmul european al MArii de Marmara, In eontextul favorabil al conflictelor dinastice din Imperiul bizantin, au reusit sii cucereascgi sg-si subordoneze cea mai Mare parte a Peninsulei Balcanice. Inceputul acestei vertiginoase ex- punsiuni a fost cucerirea capului de pod de la Gallipoli (1354) care le-a asigurat leettura dintre posesiunile lor din Asia Midi,i cele din Europa. Reg,emati pe aceastit poziie strateoicg cheie, turcii cueerese in deems de zece äni cea mai mare parte a l`raciei, inclusiv orw;ml Adrianopol, cire, devine acumcentrul posesiunilor lor europenei apoi capitala imperiului ping la cucerirea Constantinopolei. Opriti de reactia puterilor crestine in 1365-1366 - dud pierd pentru Oliva ani controlul asupra portului Gallipoli -, tmcii reiau ofen- siya..clupg 1371, cind zdrobesc incerearea principilor sirbi Ugliesa si Vu- .kasin de a-i eliminá din stgpinirile lor europene (lupta de la Cernomen de pe fluviul Manta). Bittglie decisivg care a avut drept consecintil imediatg 141 uou avans al stApinirii osmane in interiorul Peninsulei balcanice, .annme in Macedonia, si intrarea in vasalitate osmang a taratului de la 1.1rnovo,- a Imperiului bizantini a fragmentelor sudice ale statului sirb. In anii unnittori, direct sau prin interpusi, turcii se strgduiesc sg-si extindit dominatia in nordul Peninsulei balcanice. Eforttl a fost blocat, dar numai pentru cîliva ani, de victoria repurtatg asupra lor de regele Lpdpvic I al Ungariei. DestrAmarea sistemului politic constituit de regalitatea angeving in.TIngaria, in anii care au urmat disparitiei lui Ludovic I (1382), a creat net.oportunitgli expansiunii osmane. In 1383/1386 turcii ocupg Sofia, in .1386 Nisul, atrAgind în vasalitatea lor pe eneazul sirb Lazgr iar in anul urmAtor orasele SerresiSalonic. Nici infringerea suferitg fa Ploc- nic in 1387 din partea coalitiei nord-balcanice - sirbi, bosniecii bul- garinu a mai fost in mitsurg sil infrineze expansionismul osman. In 1389, la Cossovo, oastea cneazului Lazgr si a aliatilor sgi a fost zdrobitor infrintit de.fortele osmane ale lui Murad I, eveniment care a deschis larg caleä .dominatiei turcesti in nordul Peninsulei Balcanice. In 1391/1392 turcil ating linia Dungrii intrind astfel in contact direct cu Tara Romä- neaseg. Cuceririle turcesti in Peninsula balcanicg au dat o noug actualitate cruciä0ei al cirei teren de manifestare s-a deplasat maim tot mai mull, prin forla lucrurilor, din bazinul oriental al MArii Mediterane in sud-estul enropean. .`::.Aetduneacea mai reusitä a cruciadei in acest interval a fost cea in- treprinsg in 1365-1366 de regatul ungar, pe de o parteiar pe de alta deflota Condusä de principele Amedeu de Savoia. In 1365,' o oaste un- gurä sub conducerea lui Ludovic de Anjou cucereste Vidinuliinutul inconjuritor, transfonnat Intr-un banat direct çontrolat de regat. Ope- ratia a fost conceputg ca o etapg Preliminant a unor noi ofensive in interiorul Peninstilei .Balcanice cu scopul elimingrii turcilor din Europa. lis aniiurmätori, puterile crestine; intro carei Tara RomAneascg, Intro- Prind actiuni ofensive In Bulgaria inipotriva turcilor si a aliatului lor, , www.dacoromanica.ro 476 Serban Papacostea 6 tarul de la Tlrnovo. Scurt timp dupa cucerirea Vidinului de catre La- dovic I, forta navala condusa de Amedeu de Savoia cucereste orastd- Gallipoli (1366), fapt care a tiliat legatura dintre cele doua fragmente continentale ale statului osman. Dar, in lipsa unor noi initiative din partea fortelor cruciatei, turcii reiau ofensiva rasturnind in cele din urnifi, cursul evenimentelor. Conditionind reluarea ofensivei de acceptarea de catre Bizant; a unirii bisericesti cu Boma, factorii de decizie ai lumii apusene au impiedicat exploatarea succeselor din 1365-1366 0 au creat conditii. favorabile relansarii ofensivei turcesti. , Prins intro expansionismul turcilor osmanii cel al lumii catoliec., Irnperiul bizantin sau mai degrabil ceea ce mai ramasese din el, a oscilat intre doua directii de politica externa : cea a cooperarii eu Apusul catolic sicea care preconiza cooperarea au puterile ortodoxe- si la nevoie chiar. inclinarea fall de turci. Prima tendinta s-a manifestat predominant dupa evenimentele. din 1365-1366 care pareau sincline balanta in favoarea cruciatei: Calatoriile irnparatului Toan V Paleologul la Buda (1365/1366) 0 la Boma (1369), care au culminat cu adezianea sa personala la crezul catolie,pii- reau sa impuna cursul favorabil cooperarii au fortele cruciatei, cu lumea apuseana, si al integrarii in sistemul de valori al acesteia. Impotrivirea fata de aceasta tendinta, de politica externa s-ar dovedit insa bi cele din urma mai puternica. Cercurile conducatoare ale. spiritualitatiibizantine - Patriarhia constantinopolitanai lumea mo- nahala bizantina cu central la Athos - s-au opus cu inversunare accep- tarii TJnirii cu Boma si au elaborat o alternativa proprie la aceasta politica; aname alianta popoarelor ortodoxe atit impotriva expansiunii osmane cIti impotriva cruciatei si a spiritului care o anima. In fapt, dincolo de intentiile sustinatoalor ei, aceasta optiune a Inlesnit considerabil expansiunea puterii osmane, care s-a straduit constant sa impiedice cooperarea Intro lurnea apuseanai cea ortodoxa. In cadrul acestui croft de solidarizare a puterilor ortodoxe sub egida spirituala a Bizantului s-au desfkurat inktiativele unora dintre cele mai reprezentative figuri ale bisericii bizantine de a asigara cooperarea intra. bizantini, bulgari, sirbii romani in vederea luptei de rezistentaltnpo triva,tureilor. Desì a-a incheiat cu un esec, incercarea bisericii bizantine de a area trak front eomun pan-ortodox a avut insemnate repercusiuni- nu numai spiritua/-bisericesti dari politice in sud-estul Europei in a. doua jumatate a secolului XIV. Mutatii de prima Inseranatate au avut loc in aceeasi vremei in bazinul Mani Negre, pe de o parte ca unnare atit a repetatelor conflagratii veneto-genoveze pentru controlul Strimtorilori pentru comertulpantie, ail 0 a constituirii unor noi puteri pontice pe tarmul vestic al mariisi deschiderii unor artere comerciale noi, verigi de legatura intro Europa cent ralai lurnea asiatica. Penetratia comertnlui venetian in nordul baziuului pontici insta larea unei colonii comerciale venetione la gma Donului, la Tana, in al patrulea deceniu al secolului XIV, a creat premisele unei noi infruntari de intense veneto-genoveze pentru comertul -pontic. Intirziat de diversi faciori, noul razboi care a opus cola doua, thaIasocratii in Marea Neagia (1350-1355) a fost la plimul rind manifestarea hotarini Genovei de aL§i www.dacoromanica.ro 7 Zmanciparea politic& a Tariai nornitne§tij a Moldovei 477

.mentine pozitia privilegiatg in teritoriilei în centrele comerciale aflate sift) controlul Hoardei "de Aur s,i de a pune eapgt activittii contoarului venetian de la Tana. Incereare esuatg, a cgrei urmare a fost preluarea de care genovezi a controlului intregului tgrm pontic, din Crimeea ping la gurile Dungrii. Ca represalii impotriva bizaniinilor, care s-au aliat cu venetienii, genovezii s-au instalat la gurile Dungrii, anume la Chiliasi Licostomo, pe care le-au smnls dominatiei bizantine. Probabil tot acum s-a autonomizati eolonia genovezg de la Cetatea Albg (Maurocastrum). Instalarea genovezilor la gurile Dungrii a dat un pui ernic impuls comertului cu Europa centralg pe drumul continental al cgrui segment final se afla cuprins intre Brasov si Brila. Legglur a comercialg eu regatul ungar stabilitg pe aceastg eale a luat cnrindi o dimensiunepolitiet,

- anurne alianta antivenetiang, ale cgrei prime manifestgri se constatg îucii .din vremea rgzboiului 1350-1355. Urmare a strilduintei regelui Ludovie dea-siemaneipa toritoriile de tutela cornercialg venetiang in- Mar ea Adri- aticg, efort incununat cu succes in 1358, jonetiunea pe care comertul regatului ungar a fileut-o eu comertul genovez politic a deschis perspectiva deelasgrii Venetiei ea mare putere comercialg si a instituirii rmor retele de .itinerarii comerciale care mrnau sl ocoleaseg Venetia. Cooperarea ungaro-genovez5 in acest seop a fost unul din factorii de seamg ai &clan- sgrii urnagtorului rgzboi vencto-genovez, ritzboiul de la Tenedos sau de la Chioggia (1376-1381). in cursul acestui152boipe care a fost nevoitg s5,1 poarte in apele ei teritorialei pe propriul ei teritoriu impotriva fie- tei genoveze, a ostilor ungare si a altor adversari,s-aaflat in joc însi supravietuirea Venetiei ea mare pulere comercialà. Pacea de la Torino (1381) a lgsat iusg aproape intacte pozitiile pontice ale Venetiei. in a doua jumgtate a secolului XIV, Tara Româneaseg mai intii, Moldova pe ulna ating cursul inferior al Dunäriii t5zmul Mrii Negre, devenind puteri pontice. Controlul insemnatelor en ale comertului international care faceau leggtura intre Europa Centralg, si Marea Baltieg prin Tara :Româneasci, respectiv, prin Moldova, au conferit celor dung state o insemnatg functie comercialg eu implieatii politice internationale. Dircegile ?i, obiectivele politicii externe a Tärii Bovidnotii Mol- dova. Principalele naanifestgri ale politicii externe a celor chug state in i)rocesul insusi al constituirii lor si in perioada imediat urmgtoare au fosi expresia efortului lor de a eonsolidai desgvirsi rezultatele obtinute in perioada anterioarg, de a asigura exiStenta statalg propriei dreptul lor de a se afirma autonom pe plan international. Acest efort s-a des0.surat in principal in opozitie en fortele care dominaserg in trecuti tindeau in continuare sä domine teritoriile extracarpatice in care s-au constituit eele doug state : regatul ungar i Hoarda de Aur. in alternanta de antagonism sicooperare eu aceste puteri s-au fixat directiilei manifestgrile principale ale politicii externe a statelor romilnesti, efortul lor de a asigura un cadru extern eh mai favorabil politicii lor. Prima evolutie insemnatg a politicii externe a TgriiRomânesti dupg rázboiul lui Basarab en i egatul ungar a fost marcatg de initiativa fiului sán, Nicolae Alexandru (1352-1364), care a aderat la coalitia anti- mongolg ai cgrei protagonisti erau regatele poloni ungar. Nona directie de politieg externg a Tgrii Românesti a avut doug objective principale : emanciparea de sub hegemonia Hoardei de Aur, odatá cu extinderea

www.dacoromanica.ro 478 $erban Papacostea 8 teritorialä a Virii spre rsrit, in directia gurilor Dunrii si a Märii Negre-si reconfirmarea reennoasterii de cAtre regatul ungar a statului românese in cadrul teritorial realizat in deceniile auterioare. I ntelegerea dintre Nieolae Alexandru, probabil domn asociat,'.'si Ludovic de Anjou, rege de dati ecentrti al Ungariei, infäptuitil potri*it ritualului feudal in eursul unei intrevederi a color doi dinasti in 1343 .Sati 1344, a pus bazele si a fixat cadrelei conditiile cooperärii bor. Ofensiva coalitiei antitätare hi cursul anilor mmittori a respins spre räsgritdominatia tätarä, redusä, in spatiul romiluese, la o arie din ce in co mai ingustä pe trirmul Märii Negre, ;;;i a pus eaprit legiiturii de dependen- trt a prii Itomânesti fatrt de Hoarda de Aur. Refluxul puterii Ware a avut îns ialte consecinte insemnate pentru viata politicil, a românilor si. pentru manifestärile lor in cimpul relatillor internationale. Pe teritorille de la räsärit de Carpati, regalitatea ungarri a hotririt sre constituie o arie de dominatie direetri proprie pe valea riului Moldova unde a instituit o mama regalri sub conducerea unui irnputernicit al coroanei, tendintä care s-a lovit de rezistenta elementului românese din regiune. Fat5 de rezistenta intimpinatri, Ludovic adopiri in 1359 o nouri, solutie, instituind un voievodat romrtnese in frunte eu nobilul maraimile- san Dragos, care admite insit dominatia regatului. in acest cadiuvoie- vodatul din valea Moldovei se extinde spre nord 0 se consolideazä. ,C4iva ani mai tirZiu, sub un alt maramuresan, voievodul Bogdan, Moldova inlriturit dominatia ungarä si se constituie, la rindul ei, ea stat de sine stiitätor. Tendinta manifesta regatului ungar de a-si extinde dominatia a supra teritoriilor transcarpatice s-a aflat la originea miei puternice tensiuni si a unui sir de infruntäri politicei militare cu cele douä state ro- mânesti, Tara Itomâneascri, constituitä in deceniile anterioare, 0 Mol- dova in curs de constituire. In 1347, in vremea chid Moldova devenise o mareä a regatului, din initiativa regelui Ludovic I se infiinteazä epis- copia catoliert a Milcoviei, indiciu cert al interesului manifestat de regat pentru teritoriile din zona exterioarä a eurburii Carpatilor. Mai gray Meg, in 1358, acelasi Ludovic I instituie o zona de imunitate vamalä to- tautpentrunegustorii brasoveni, intro riurile Ialomitai Siret, manifestare a tendintei regatului ungar de a asigura legritura directri, cu Dunärea de Jos si de a face jonctiunea cu genovezii de la gurile Dunärii. Act de suveranitate Intr-un teritoriu al Tärii Românesti sau revendicat de aceasta, initiativa regelui a dat acuitate extremrt tensiunii cu bazri, teritorialä si comercialä care s-a instalat in raporturile dintre regatul ungar £;ti ro- mâniinacesti ani. In 1359, Nicolae Alexandru se desprinde din alianta eu regatul ungari initiazI o non:A directie insemnatä de politicä externä in cursul afirmärii eäreia s-a desävirsit neatirnarea Tärii Românesti. In 1359, asadar in p1indesfäsurare a conflictului cu Ludovic I, Nicolae Alexandru obtine, in urma unor negocieri prelungite cu autoritä- tile supreme ale Imperiului bizantin, instituirea unei mitropolii a Tarii Românesti. Faptul a avut implicatii ;CI consecinte multiple 0 insemnate. In primul rind, crearea unei instante bisericesti superioare in Tara Bomâneasert, in dependentri, direetil de patriarhia constantinopolitanä insemna integrarea tärii ca stat de 8ive steiteitor in sistemul de state format in

www.dacoromanica.ro 9 Ernanciparea politica a 'park Roanfine§ti 0 a Moldovei 479 aria de eivilizatie a Bizantului. Tara Româneascii, se integra asadar in legitimitatea internationaRi în cooperare eu Bizantul, until din cele douil centre de putere spirituaill sup emit - celalalt fiind Roma - care se constituiser5 ea surse de legitimitate in Europa medieval6. Tot in cadrul aceleia0 evolutii, Nicolae Alexandru, pin,c1 atunci mare voievod - titlu care exprima o simplA preeminent6 in raport cu ceilalti voievozi i enezi, din tarrt e recunoscut ea avthentis, adicA domn, autocrat san de sine stbipinitor. Puterea pe care o exprimri acest element al titula- turii lui nu mai e produsul unei delegatii de puteri de entre tar4", adie1 al alegerii de ckre cApeteniile locale, ei efectul unei investituri divine- ,'din mila lui Dumnezeu" - obtinuta prin mijlocirea scaunului mitropoh- tan recent instituit 0 al ungerii domaului de critre mitropolitul munit in intelegere cu Bizantul. .Atit pe plan intern eiti pe plan extern, actul din 1359 a constituit o manif astern de suveranitate cu profundei durabile repercusiuni. AceastA insemnatä, evolutie politicil, a implicat mai mult decit inainte Tara Romneasert in problernele politice ale Europeisud-es- tire,in legilturil direct:1 eu Bizantuli eu celelalte state din aria sa de civilizatie. Proclamarea autocratiei, a suveranitkii, in legkuril eu instantele supreme ale lumii bizantine, a atras fircste ruptura deschisä cu regatul ungar, pentru care noua orientare a politicii externe a Tkii Romilne,ti constituia o inciacare a acordului din anii 1343-1344. Astfel a interpre- tat Ludovic I faptul, dupil cum rezult5, dintr-unul din textele sale emise citiva ani mai tirziu, intr-un stadiu mai avansat al conilictului SU cu Tara Româneascii, atunci chid china tkii a fost preluatà de fiul lui Ni- colae Alexandru, Yladiblav I (Vlaicu, 1364 - cca. 1376). In textul con- vockii la oastea pe care o pregiltea imrotriva Trii Române0i - cu care se afla asadar in stare de rkboi Ludovic I denunta in termeni vehe- menti asumarea de catre Vlaien a unui titlu mincinos" (titulus fietus ), pieluat de la ta01 säu. Noul titlu al domnilor Tkii Romângti infrunta pretentille la suzeranitate ale regelui, care se considera domnul firesc" (dominus naturalis ) al voievozilor trii sud-carpatice ; pentru Ludovic I, Tara Româneasc5, nu era decit tara noastrA de dincolo de munti" (terra nostra transalpina ) ckeia ii refuza categoric recunoa0erea suver a- nitätii 1Conflictul dintre cele douA state a decurs fundamental din opozitia intre dou5, conceptii de politicil:cea a domniei Trii Românesti care tindeasä-§iafirme suveranitatea sau s5, redued suzeranitatea regatului la aspecte formale,i acestea acceptate in sehimbul unor concesii teritoriale substantiale,i cea a regalitkii ungare care se straluia el, con- fere suzeraniatii un cortinut real cit mai cuprinzkor. Politica externri a phi Românesti in intervalul urmgtor a oscilat intre rupturA 0 antagonism cu regatul ungar §i cooperare, In conditii cit mai favorabile cu pu- tintg. Cucerirea Vidinului de &are Ludovic I in 1365 0 cärkoria consecu- tivä, a impkatului Ioan V Paleologul la Buda au sporit considerabil avantajul strategic 0 pr estigiul regalitAtii ungare. Intelegind dificultätile noi ale situatiei create de aceste evenimente, Vlaicu se reconciliazA cu regatul ungar a ckui suzeranitate o recunoa0e, obtinind in schimb in-

I, 1 A DRH,D, I, p. 78-79. www.dacoromanica.ro 440 $erban Papacostea 10 semnate concesii de ordiu teritorial : recunoasterea cu titlu feudal a sal, pinirii sale in banatul Severinului si in ducatul" de Fäggras, precurn, in cele din urn* si asupra teritoriilor ritsgiilene &intestate, culoarul care wsigura leg5tura Mire curbura Caipatilori Duniirea de Jos, asupia cd- rina dieptul ievendicat de domnia T1ii Românesti a fost recunoscut in schimbul insa al unor insemnate concesii comerciale in favoarea Braso- yului. Prezenta militarg a Ungariei la Vidin constituia insa pentru Tara Romancasca o primejdie prea mare pentru ea domuul sit nu foloseaseg primul prilej favorabil Fpre a o inlittura. Bascoala ile yaste proporth a localnicilor impotriva dominatiei ungare i-a oferit lui Vladislav I prilejul asteptat. Intrarea domnului la Vidin in fruntea ostilor sale a pus capiit stapinirii ungare, adic banatului regal constituit in aceasta regiune. Initiativa domnului roman a declawt reactia regatului caie a pornit in iarna anului 1367-1368 o vastg expeditie militara impotriva TariiRo- mânoti, eu scopul de a o aduce la supunere si, eventual, de a o desmembra. Eecul actiunii militaie s-a aflat la originea reinnoiiii compromisului e cele doug. state. Alianta reinnoitg cu Ungaria, in contextul general al pregâtirilor de actiune cruciata impotriva tincilor otomani, a inaugurat o noug directie insemnatg a politicii extern() a 'VIE Bomfinesti:lupta impotriva putelii hi aseensiune a semilunii in sud-estul Europei. Aceasta directie initiatil de Vladislav ayea sconstituie in deceniilei secolele urrnatoare una din optiunile majore de politic:it extern:1 a Tarii Romanesti. In anii urmittori reconcilierii sale cu Ludovic I, Vladislav participg efectiv cu succes la luptele cu turciii eu aliatul Mr, tarul din Tirnovo. Ang:aja- rea Trail Românesti in luptefe cu turcii a fost inregistrata in cercurile couducgtoare ale cruciateii s-a aflat la originea unui noui insemnat contact diplomatic infra papahl ate si domnia Trii Românesti. Actiunea de cruciat a domnului roman s-a desfAsurat intr-o vreme cindi Bizantml 'Area sit incline spre eooperare cu cruciata, prin acceptarea unirii cu biserica romang. Modificarea cursului politicii bizantine in urma victoriei turcesti de la Cernomen, preluarea initiativei la Bizant de &Are fortele ostile coopergrii cu Apusul catolic si favorabil incercitrii de solidarizare a popoarelor ortodoxe atit impotriva semilunei cît si a catolicismului, al cärui prozelitism se manifesta virulent indeosebi in aria teritorialg controlatg direct sau indirect de regatul ungar, l-a determinat in cele din urmi pe Vladislav I sg se asocieze frontului anticatolic. Domnul roman adineeste acum considerabil integrarea tgrii In aria spiritual-bisericeascil a Bizan- tului prin stiingerea legâturilor initiate de tatgl su atit cu Patriarhia din Constantinopol citi cu centrul spiritualitatii ortodoxe de la muntele Athos. Din 1373-1374, el se angajeaza intr-o noug confruntare militarg cu regatul ungar in cursul creia pierdut viata. Succesul final al faseoalei antiungare a românilor de la rgsärit de Carpati, sub conducerea voieyodului Bogdan, - care dupg ce s-a opus timp de doug decenii in Maiamures, efortului regalitâtii ungare de a incadra tam in tiparele ei de organizara a transferat rezistenta la rgsArit de Carpati -a dus in cele din urmä la constituirea celui de-al doilea stat www.dacoromanica.ro 11 Emanciparea politica a Taxii Romane0iii a Moklovei 481 ion-I:II-lase, Moldova. Dupg alte incercgri, Ingbu5ite de fortele regatului, riiscoala triurnM in 1364-1365. De la inceputul existentei ei ca siat de sine stAtAtor, Moldova a fost constant confruntatit cu tendinta regatului ungar de a-5i restaura donlinatia la rAsitirit dc Carpati. Paralel 5i concomitent cu efortul de 'M- D turaie a resturilor dominatiei tittare de pe teritoriul dintre Carpati, Nisirui Marea Neagril, organizarea rezistentei impotriva hegemonis- muted regatului ungar 5i a tendintei sale de a domina efectiv teritoriile transearpalice smulse dominatiei Male a cdnstituit principala problemg, de politicit externit a Moldovei. _A.altatä repetat de o5ti1e regatului ungar aflatg, permanent sub aceastä amenintare, Moldova lui Bogdan 5i a urrna5ului situ imedial, Lateu, s-a stiruluits-5irezerne rezistenta pe coopeiarea cu acele forte din Europa räsgaiteang care tindeau sinfri- neze expansionismul coroanei ungare. Ina din timpul rgscoalei din 1358-1359 5i apoi, repetat, in 1364- 136_5, actiunea fortelor care s.e impotriveau dominatiei ungare in Moldova a coincis dacti nu a fost chiar coordonatA en coa a domniei din Tara Ro- mâneascg ;convergentg, de directie de po1itic5, externit care avea sg, se afirme deschisisA" aparit la nivelul documentatiei istorice un sfert de secol mai tirziu. Fundamental:I avea sg se dovedeasc in definirea pe termen lung' apoliticii externe a Moldovei orientarea spre Polonia, angajatä, intr-o indelungatil rivalH ate cu Ungaria, in urma anexgrii cnezatului Halici la coroana polong, in 1349. Amenintati asaltat5 de o5tile regatului ungar, Moldova intemeietorilor s-a orientat, fire5te, sprePoloniapentru a-siconsolida recent obtinuta neatirnare prin legAturi externe eficiente. Inceputul in aceastä directie a fost fícut, foarte probabil, inc5 din, zilele lui Bogdan din initiativa sa, chiar dad, demersmile sale nu 5i-au produs rezultatul decit la inceputul domniei lui Latcu. Prin mijlocirea unor cluggri franciscanii a ierarhioi ecleziastice superioare din Polonia ii Boemia, contactul stabilit in 1370-1371 intro Latcui curia papal5 s-a porfectat prin crearea unei episcopii catolice la Siret - la acea datg re5edinta domniei - in dependenki directä de papalitate. Faptul, consa- erat prin numiroa unui episcop catolic la Siret, polon de origine, promovat de imarhia catolicpolonA, insemna recunoa5terea neatirnArii politico a ducatului" Moldoveii a calitkii corespunzgtoare a conducAtorului ei, Latcu ducele Moldovei" (Laczko Dux Moldaviensis")2. Noua dio- cozA kzi-a ci5tigat independenta prin desprinderea din dioceza de Halici, reminiscent5 a legkurii dintre Moldovai fostul cnezat rus incorporat la Polonia. Initiativa de politicA externg, a Moldovei, scurt timp dup`a constituirea ei ea stat, a hasemnat a5adar o dublä emancipare pe plan international atit in raport cu vechea suzeranitate haliciang, citi cu cea care tindea insistent sg, i se impunA, cea a regatului ungar. Directia principalg, imprimatá politicii externe a Moldovei de fon- datorii ei s-a mentinut ping, chid Ludovic I, care din 1370 a fost ales5i lege al Poloniei, a desprins enezatul Halici de coroana polonA 5i 1-a anexat la Ungaria (1377-1378). Dupg, infruntAri militare repetate in timpul cárora Moldova s-a aflat incA o datg, concomitent eu Tara RomâneascA,

2 Humuzaki, I, 2, p. 180.

www.dacoromanica.ro 482 erban Papacostea 12

In conflict cu regatal ungar, cel de al doilea stat romnesc a fost constrins sii accepte suzeranitatea legelui Ludovic, dar in conditii mai avantajoase cleat cele initiale. Moartea lui Ludovic in 1382 si desträmarea, in anii urmätori, a formulei sale hegemonice in Europa centralii risäriteani, a pus curind capit acestei situaii. Reintrarea Poloniei In stäpinirea na- liciului in 1387, eveniment care a pus capit din nou, si de data aceasta definitiv, dominatiei ungale in teritoriile ruse apusene - nu insi si a s- piratiilor Unaariei In aceasti directie -a fost la originea unor noi si insemnatemodificiri ale politicii externea Moldovei. Situatia geopoh- ticä noui creatä de infiptuirea uniunii polono-lituaniene a dat stabilitate preponderentei regatului polon in Europa central-rilsiriteanii legiturii stabilite de Moldova cu noua putere, looäturä al chei principal rosta fost apirarea impotrivaexpansionismuliungar. in 1387, laLwów,. Petru I, domnul Moldovei (1386-1392), confori aliantei cu Po Ionia caracter oficial prin prestarea omagiului si a jurimintului de credinti fatä de regele Yladislav, I Jagiello (1386-1434). Timp de un secol, alianta poloni, cu multiple finalititii semnificatii, a constituit legitura externä principali a Moldovei. hicontextul creat de evenimentele din 1386-1387 - constituirea uniunii polono-lituaniene, adeziunea Moldovei la aceasti grupare de forte, destrimarea hegemoniei ungare in Europa central-risäriteani - s-au produs citeva noi evolutii care au marcat puternic politica externii a celor douä state românesti. in primul rind, la o dati imposibil de stabilit dar al cärei termen limiti e anul 1386, Moldova pune capit ultimei rämäsite a dominatiei titare In regiunea Dunärii de Jos, prin incadrarea tärmului Minh. Negre (parathalassia") kd a Cetätii Albe. In 1386, o ambasadi a genovezilor din Caffa - aflati In aceasti vreme in rizboi cu titarii -a sosit in Mol- dova, la curtea domnulni tirii prima ambasadi semnalati de izvoare la, curtea domneascä a nouluistát. Intrarea Moldovei in rindul statelorpon- tice avea sä aibi vaste consecinte, imediatei pe termen lung, in evolutia pozitiei ei internationale si a politicii ei externe. Una dintre acestea, rezultat neindoielnic al contactului diplomatic moldo-genovez amintit, a fost deschiderea, prin Moldova, a unui mare itinerar al comertului in- tercontinental, care lega Cetatea ADA cu Lwówul si de aici cu diverse regiuni ale Europei Centrale. Statuarea regimului international al acestui drum avea si dea nastere unei componente importante a relatiilor moldo- polone. Tot in contextul nou creat de evolutia relatiilor Internationale dupi 1386-1387 s-a produs consacrarea, in cooperare cu Bizantul, a pozitiei Moldovei ca stat de sine stätitor. La Intrevederea de la Lwówin 1387, Intre Petru I si emisarul imperial si patriarhal Ciprian s-au pus ,bazele Infiintirii mitropoliei Moldovei, sursä interni de legitimare a puterii domnesti. La distanti de citeva decenii dupi Tara Româneasci, Mol- dova se integra, la rindul ei, in Commenwealth-ul bizantin, obtimnd de la Constantinopol legitimarea spiritual5, a puterii domnesti. Conflictul cu patriarhia constantinopolitani, izvorlt din neintelegerea eu privire la dreptul de a-1 deserana pe titularul noului scam mitropolitan - revendicat deopotrivä de domnii Moldovei side patriarhii ecumenici -

www.dacoromanica.ro 11 Emanciparea politicd a Tärii Române*tii 4i a Madovei 483 a intirziat perfectarea acordului pinil la inceputul secolului XV, in vremea lui Alexandru eel Bun. Inevitabila incercare de restaurare a pozitiilor pierdute de crare regattil ungar, incercare care s-a produs efectiv dup5, consolidarea la putere a noului rege Sigismund. de Luxemburg (1387- 1437) asolidari- zat fortele amenintate de politica ungarä. Acum solidaritatea intro cele donä state romänesti, spontan manifestatä anterior, se transformä in cooperare deschisäi a1ian. Pentru a se asigura impotriva unui nou val ofensiv al regatului ungar, cele douil state îi consolideaz5, legkurile intre ele si le reazemä pe alianta cu Polonia, care avea si ea motive sä, seteamä de recrudescenta expansionismului ungar. Intre cele dong state romäne s-a stabilit, Ina ,' de la inceput, o co- relatie intemeiatä pe identitatea etnia, a creatorilor lcr. Denumiille a- plicate celor douä state in unele texte diplomatice igeografice contemporane - Valahia Magna 0 Valahia Minor (sau Tara Rometneascei vea Mare 0 Tara .Rometneascei cea Inca) exprimä in acelasi timp reali- tatea etniccomun i raportul de intiietate in cadrul acestei dualitäti statale. Alit in colaborare citi in rivalitatea care a apärut in raporturile lor in ultimul deceniu al secolului XVI, comunitatea de origine a color douä state si unitatea statalä, idealä a fost recunoscutä ;de la sfirsitul secolului XV, Moldova se strkluieste chiar sä impunä Tkii Românesti o rästurnare de raport care i-arfi rezervat denumirea de Valahia Mare. /n martie 1390, dupii, negocieri incepute desigur Ma, din anul precedent, Mircea, domnul Tkii Romänesti (1386 - 1418) incheie aliantä en Vladislav Jagiello, reaele Poloniei.Trimiiicelor doug, Orti s-au intilnit la Suceava, resedintta domnului Moldovei Petru I, care a avut un ol important in realizarea aliantei, dacä nu a fost chiar mijlocitorul ei principal. Telul declarati real al aliantei - de fapt o aliantà, tripartitä - era apárarea comunä impotriva asteptatelor tentative de restauratie ale regatului ungar. Tratatul a fost reinnoit in cursul anului urmätor la Lwów de solii donmului Tärii Românesti. 0 evolutie neasteptatä a pus insä capät curind acestei directii de politicä externä a Tkii Bomänesti, care nu mai avea sä, se manifeste decit intermitent in deceniile urmätoare. Avansul rapid al puterii otomane in nordul Peninsulei balcanice care atinge linia Dunkii de Jos in 1391 - 1392 si se instaleazá definitiv in vecinkateaárii Itomânesti, a dat nastere unei preocupári externe devenitä de indatá prioritarg, apä- rarea impotriva amenintärii turcesti. Dar in aceastä privintá indepkta- ta Polonie sau alte legäturi politice nu puteau fi de folos ; apropierea de Ungaria, amenintatä si ea in teritoriul propriu ca si in veleitätile ei de expansiune sud-esticl d.e prirnejdia otomanä,s-a impus cu necesitate Tärii Romänesti. Inevitabil insä, aceastä nouä orientare, sesizabilä încá din 1392 si mult mai pronuntat in anii urmätoria indepärtat Tara Ro- mäneascä de Polonia. Alianta cu Polonia avea 'de acum inainte sà; rä- minä, o alternativá episodicá a politicii ei externe, in ultimii ani ai secolului XIV si in cursul secolului XV. Direct legate de modificarea cadrului international in aceastä vreme au fosti manifestkile de rivalitate intre cele dou5, state romänesti ;

www.dacoromanica.ro 484 $erban Papacostea 14 antrenate in aliante diferite, eu interese uneori contradictorii, Tara no- nulneasca si Moldova s-au angajat In litigii teritorialei de interese comerciale care nu o data au degenerat In conflicte militare. Diplomatic04,traktte. In primele decenü dui:A constituirea celoi doul state, in procesul consolidarii 0 al afirmärii lor pe scena interna- tionalit, incep sa apará in lumina documentatieii primele manifestly] ale actiunii lor diplomatice : misiuni - soliii ambasade negocierisi acorduri interstatale (primele tratate cunoscute). Elementele de informatie furnizate de &arse, desi putine, permit intelegerea sensului principal al actiunii a-tit a Tarii Romlaesti en 0 a Moldovei - consolidarea situatiei lor pniii legaturi externe cunoasterea mecanismului deciAo- nal in materie de politica externai modalitatile concrete de manifestare a diplomatiei lor. Decizia in materie de politica externa apartinea domniei i boieritnii, partenerul de guvernare al puterii centrale. In calitatea lor de stapini de most,boierii, clasa dominanta, erau de drept asociati la marile initiative de politica externa ale domniei, fie in cadrul imor mari aduneiri care erau presupuse a exprima vointa tarii", fie prin aceia dintre reprezentantii lor care faceau parte din sfatul domnesc. Mai putin evidenta in cazul Tárii Eomânesti, unde procesul de centralizare a inceput mai timpuriu si wade deci rolul marii boierimi in adoptarea hotaririlor de politica externa pare mai estompat, participarea boierimii, indeosebi a marii boierimi, la adoptarea 0 la aplicarea deciziilor de politica externa e evidenta in cazul Moldovei. Textul tratatului Incheiat in 1390 de Mircea cel Batfin cu Vladis- lay Jagiello, regele Poloniei, mentioneaza asentimentul sau sfatul u- nanim al boierilor nostri" (...de baronum nostrorum unanimo consilio") 3. Cinci ani mai trziu, tratatul incheiat de acelasi Mircea cu regele Sigismund al Ungariei, In conjunctura politicä decisiv modificata de agresiunea otomana la Dunarea de Jos si In Tara Româneasca, aminteste la rindul sau participarea boierilor la desavissirea acestui act de politica externa (...sub fide et juramento nostris et baronum nostro- runo4. Mult mai explicite decit datele referitoare la T, ara Româneasca sint, in aceasta privinta, cele privitoare la Moldova. Inca, de la primul acord international al Moldovei, al carui text ni s-a pastrat, tratatul moldo-polon din 1387, rolul boierimii moldovene in definirea politicii externe apare deosebit de clar. Ca si amintitele tratate ale TáriiBomâ- neti, textul scris care a consacrat actul omagial al lui Petru I mentioneaza consimtamintul"i vointa" expresa a credinciosilor nostri boieri" ca factor insemnat de codecizie la stabilirea legaturii de cooperare politicai militara cu Polonia (...ex certa scientia et ultronea vo- imitate bojaronum nostrorum fidelium communicato consilio, ymmo specialiter accedente...")5. Mai semnificativ Inca, ceicincimnaliji sfetnici care l-au insotit pe Petru I la Lwów certifica printr-un act se-

3Ibidem, 2, p. 322. DRH, D, I, p. 139-141. 5 M. Costachescu, Documentele moldovene$i tnainte de ,tefan cel Mare, II, Ia0, 1932, p. 599-600.

www.dacoromanica.ro 15 Emanciparea politieä a pcirig Roincine§ti a a Maldovei 48:) pang adezinnea lor la actul omagial al domnului Moldovei in numele nostra si al tuturor celorlalti locuitori ai Tkii Valahiei care ne-au investit cu autoritate depliná in acest scop" ( ... nostro nomine et alionim omnium terrigenarum terre Valahie qui in nos ad id ipsum fa- ciendum autoritatem omnimodam transtulerunt") 6 Inca si mai explicit apare partieiparea stkilor privilegiate moldovene la proeesul de elaborare si de infilptuire a marilor hotkiri de politic& extern& in actul omagial al lui Roman 1, emis din Suceava in ianuarie 1393, act de recunoastere a suzeranitatii regelui Poloniei. Textul angajamentului noului domn al Moldovei mentioneaz& faptul cii hotkirea de inchinare si de asumare a indatoririlor corespunzkoare a lost adoptatil de domn

7 7din bun si intelept sfat al slugilor noastre si al panilor nostri credin- ciosii eu invoirea intregiiäri românesti...".ta cuprinsul aceluiasi act e inscris angajamentul de fidelitate asumat fat& de regele Poloniei de . ..paniii comunitatea intregii tki românesti..." 7. Maxim, in eazul Moldovei eel putin, domnuli tara" - adic& stdrile privilegiate, stäpinii de p&mint in primul rind - apar ea factori egali - i slut tratati ea atare de coroana polonii -in filurirea deciziilor de politic& extern&. 1ntelegerile incheiate de Tara Româneasc& si de Moldova cu alte puteri erau precedate de negocieri mai mult sau mai putin laborioase si prelungite, care filceau posibili armonizarea final& a intereselor pirpor implicate in tratative. Mai bine eunoscute, datorit& conservirii unei do- cumentatii mai abundente, sint negocierile dintre domnia Tkii Roma- nest si a Moldovei cu factorii de decizie din Constantinopol, sinodul patriarhiei ecumenicei imparatul. Actul patriarhal care l-a transferat in Tara Româneasc& pe mitropolitul de Vicina si care, instituind mitropolia Tirii Românesti, a consacrat autocratia lui Nicolae Alexandru, las& sit se intrevad& caracterul laborios al negocierilor, repetarea soliilor care au netezit calea intelegerii. Potrivit actului, domnul a cerut la Con- stantinopol nu numai o data, ci de mai multe ori prin scrisorile sale si s-a rugat de smerenia noastr& si de dumnezeiescul fiti de sfintul sinod de pe ling& dinsa, ca si fie de acum inainte si in viitor, el si intreaga lui stipinirei domnie, sub jurisdictia ecleziastic&ic&l&uzirea prea- sfintei marii biserici a lui Dumnezeu".i actul prin care patriarhul comunica lui Nicolae Alexandra hotkirea sin odului aminteste demersurile repetate ale domnitorului 8. Textul celor don& acte patriarhale nu divulgi nici numele nici calitatea puratorilor scrisorilor domnesti primite la Constantinopol ; dar continutul lor indrept&teste constatarea c6, la aceasti dati, domnia Ti- ru Românesti dispunea de o rutin& a relatiilor diplomatice si de un a- parat pregitit pentru a indeplini misiunile care ii erau incredintate. Imprejuriri legate de asemeni de raporturile dintre domniei sfe- rele superioare ale lumii ortodoxe -in cazul de fat& cu centrul mona-

5 Ibidem, p. 601-602. 7 Ibidem, p. 607-608. eFontes historiae Dacoromanae, IV, Scriitori acte bizantine secolele IV -XV, ed. N. Mih5escu, R. Lazäresou, N. S. Tana§oca, T. Teoteoi, Bucure§ti, 1982, p. 196-203.

2 -e. 3190 www.dacoromanica.ro 4,16 Serban Papdcestea 16 hal de la Athos - ne ingäduie sit cunoastem mai indeaproape desfkurarea actiunilor diplomatice ale Tà,rii Romänestii pe unii din princi- palii ei interpreti. Incä din zilele lui Nicolae Alexandrft, domnia instituise legät-uricu Sfintul Munteprobabil concomitent cu cele instituite cu Patriarhia e- cumenicä. Sub' Vlaicu, aceste legitturi s-au intensificat. Domnul, hotgrit inteffbreze complet tara in formula vietii monahale athonite, ia sub patronajul säu mänästirea Cutlumuz, urmind exemplul celorlalti principi ortodocsi (. . . cum au fäcuti ceilai domni sirbi, bulgari, rusi iberi... 9. Cum insä un asemenea patronaj atrigea inevitabil statuarea regimului mänästirii patronate, uncle alituri de cilugärii greci mmau sit vinä si cilugäri romistni, fixarea statutului Cutlumuzului a pe- venit obiect de dificile neffocieri intre domniesiconduatorul comunitä- tii monahale, egumenul kariton. Sosit la resedinta domnului in Tara itomitneascit, Hariton a rezistat presiunilor acestuia, iar negocierileau intrat in impas. În ciuda insiatentelor lui Vladislav I, egumenul, care declara c5, nu e mandatat de comunitatea cillugärilor de la Cutlumuz sii accepte solicitarea domnului, anume introducerea regulei idioritmice, ce- rutil de monahii romäni, a refuzat sii fad, concesii in cele din urmä, arupt negocierile si a plecat la muntele Athos. Pe cl;umul de inapoiere, egumenul grec a fost insä insotit de un trimis al domniei jupanul Than Neagu viteazul", unul dintre dregätorii cei mai apropiáti ai domnului (oikeiotatos arhon") loNegocierile au continuat asadar la Athos unde trimisul donmului - ne asig-urä izvorul - a miscat din loc toate stincile" sau a pus In miscare toatit greutatea cuvintului säu" 11, pentru a obtine din partea comuniattii de la Cutlumuz cistig de cauzä. La inapoierea sa din misiunea implinitit la mimtele Athos, solul i-a raportat domnului rezultatul demersurilor sale. Jupinul Ion Neaff6u Viteazul, emisar al domnului, care a indeplinit o insemnatit misiunediplomaticä si a purtat negocieri intense le muntele Athos cu comunitatea cälugärilor de la Cutlu- muz e cel dintii diplomat romAn al cärui nume ne-a parvenit. Negocie- rile au fost reluate in tari, cu participarea activä a domnului si a sfet- nicilor BM,i s-au incheiat cu un compromis. Negocieri probabil mai intense cleat cele cu patriarhia constant- nopolitanäi cu mänästirea Cutlumuz a purtat domnia Tärii Eomânesti cu regatul ungar, stat in functie de care s-a definit in principal in aceastä perioadä politica externä a tärii. Putine date ne-au fost insä transmise de surse in aceasti privintä. E neindoielnic c`a acordul incheiat de Nicolae Alexandru cu Ludo- vic de Anjou in 1343 - 1344 a fost pregätit de un sir de negocieri prealabile, perfectate doar cu prilejul intilnirii celor doi conducätori. 0 sin- gurä mirturie documentari, o diplorni din 18 februarie 1355 a regelui Ungariei emisä in favoarea episcopului Dimitrie al Oradiei, evoci soliile repetate indeplinite de clericul ungur din insircinarea regelui la Ale- xandru al lui Basarab, voievodul nostru transalpin, cu prilejul dezbate- rii, asezäriii intäririi picii dintre noii dinsul..."12. Neindoielnicel

Ibidem, p.280-281. 10lbidem, p.288-289. .lbidem, p.288-289. "DRH, D, 1, p. 70-71. www.dacoromanica.ro 17 Emanciparea polilica' a Tri1i Roanâne§ti 4i a Moldovei 487

soliilor regale le-au corespuns solii ale domniei T5rii Romänesti, darsm- sele documentare nu le-au eonservat amintirea. Un sfert de secol mai tirziu, in ianuarie 1368, un document emis de cancelaria lui Vladislav I mentioneazä numele solului trimis de regele Ludovic, anume magistrul Dimitrie zis Lepes", cavaler" al eurtii re- b°alela curtea domnului roman pentru a reglementa raporturile comerciale dintre Tara Rometneascä, pe de o parte,i orasul Brasov, inclusiv Tara Birsei, pe de altä parte 13 Seurt timp dupil aceastä insemnatä solie e semnalatä prezenta in Tara Româneascä a lui Nicolae, fiul lui Gri- gore, cavaler" al lui Ludovie, eu o misiune diploinaticincredintatä de rege (in legationibus nostris"). Ammtind lui Benedict Himfy, banul recent creatului banat al Vidinului, hotkirea sa de a trimite aceastit solie in Tara Româneaseä, Ludovic ii recomanda incredinteze solului tot ceea ce intentiona comuniee domnului roman (...corn- mitentes sibi,ut et ea que vos eidem voyvode nunciare volentes per 77)14. ipsurn, referre debeat.. . Faza nourt a conflictulni cu regatul ungar, redeschis in ultimii ani de domnie ai lui Vladislav I si prelungit, cu intreruperi, timp de douil deeenii, a prilejuit o considerabilä extindere a razei de actiune a politicii Tiirii Romanesti si a legatarilor ei diplomatice. Cea mai insemnatil manifestare a acestei noi faze a politicii externe a tärii apartine domniei lui Mircea, anume primilor säi ani de domnie,i priveste relatiile sale en Polonia. Din aceasti vreme de inceput a domniei lui Mircea sint cunoscute repetatele sale initiative diplomatice in directia regatului polonsi misiunile diplornatice prin care s-a manifestat aceasti directie a politicii sale externe. Primul tratat de aliantä dateazä din 17 martie 1390 si a fost perfectat de boierii Roman Herescui Radu Gatcul in calitate de ambasadori si soli speciali" ai domnului Tärii Românesti, impreuni ou imputernicitii7/ regelui polon, nominalizatii ei in document. Cele &mg, pirti au schimbat la Suceava instrumentele de consacrare a noii aliante15. In vara anului urmitor alti doi emisari ai domnului, boierii Maneasi Voicu, atirnau" la Lwow pecetea domneasei pe actul seris care confirma alianta 16. *i in Moldova actiunea diplomatici a insotit indeaproape procesul constituirii statului, ea expresie a efortului de a-1 apira si de a-i asigura recunoastere internationalä. Despre emisarii lui Latcu in contactele stabilite cu curia papali, nu stim decit ci eran franciscani poloni. Mult mai cuprinzitoare Oat in schimb informatiile referitoare la negocierile tirii en Bizantul. Initiate, foarte probabil, in cursul procesului de destrimare a hegemoniei ungare in Europa central-räskiteani, in anii 1386 - 1387, negocierile lui Petru I cu forurile condueätoare ale Imperiului bizantin s-au perfectat la Lwów in 1387. Acum i aici, domnul s-a intilnit si a negociat personal cu inaltul emisar al impiratului loan V Paleologul si al Patriarhiei ecumeniee, punind bazele unor raporturi de hingä duratä dar in acelasi timp foarte complicate. " Ibidem, p. 86-87. 14 Ibidem, p. 88-89. .Hurmuzaki, I, 2, p. 323-324. 18 Ibidem, P. 334-335. www.dacoromanica.ro 188 Serb an Papacostea 18 Conflictul dintre Moldova si Patriarhia ecumenieä generat de re- f uzul domniei de a accepta munirea mitropolitului tärii de cätre biserica ecumeni&l, conflict care nu a fost aplanat decit In 1401, a prilejuit numeroase initiative si contacte diplomatice in cadrul chora diplornatia incipientä a celui de al doilea stat romänesc s-a manifestat din plum .indeosebi din 1395, din initialiva lui Stefan I (1395-1399), s-au re- innodat contactele eu Patriarhia. Domnul Moldovei a trimis, in primele luni ale acestui an, un emisar la Constantinopol, anume pe preacucerni- cul protopop chin Petru", pentru a redeschide dialogul cu conducerea bisericii constantinopolitane. Continuind actiunea luitefan I, care nu se soldase cleat cu un succes partial, Alexandru I (1400 - 1432) rein . firul negocierilor itri- mite la Constantinopol o insemnatä delegatie : de curind insä - scrie patriarhul - ni s-au adresat atit zisul mare ,voievod cit si toti oamenii suui de vazà, impreunä cu clericii, ieromonahiii rnonahii, prin serisori 14 pinsolii.. ."17. In actul patriarhal citat,solii domnului sint de- v.emnati pnin termenul bizantin deapocrisiari. . ,Apocrisiarii" lui Alexandru cel Bun s-au infätisat patriarhuluigi sinodlui ecumenic sustinind pozitia tärii fa,tii, de aceastä instantäsu- premä a bisericii räskitene :,. .. i au spus vorbele domniei tale - li scrie patriarhul domnului Moldovei - atit pe cale oral5, citi arätin- du-i scrisorile tale, care au fost filcute cunoscutei ascultate in sinod". Solii domniei au dat explicatii la intrebärile puse de patriarhi de membrii sinodului. In cele din urmil ambasada moldoveanil a avut cistio. de cauza.Patriarhuli sinodul au trimis la rindul lor apocrisiari" in Mol- dova. In urma unor prelungite si dificile negocieri, pacea" a fost resta- bilitOintre Moldova si biserica constantinopolitanä. In citeva decenii de la intemeiere, cel de al doilea stat românese isi perfectase si el instrumentul diplomatic de care avea nevoie pentru a se afirma in cimpul relatiilor internationale. Actiunea externä a celor douil state si confruntarea ei cu principalele realitä(i internationale ale vremii se reflectä in primele conventii pe care le-a incheiat. Clauzele acestor conventii ne sint partial cunoscute fie din insesi textele lor, cite s-au pästrat, fie din märturii indirecte. Textul insusi al acordului incheiat in 1343 - 1344 de Nicola& Alexandru cu Ludovic de Anjou nu s-a pästrat, desi o märturie ulterioa- r5, atestä existenta unui astfel de aet-scris. Cîncl, douäzeci de ani mai tirziu, regele Ungariei lansa proclamatia sa de räzboi impotriva Tärii Românesti uncle se inscäunase de curind Vladislav I, el B. actza atit pe noul domn citi pe pärintelei predecesorul säu de incälcare a fideli- tätii" si a scrisorilor", adicii, a textelor emise de o parte si de cealaltä cu prilejul reconcilierü survenite intre cele douil state 18. Acordul dintre Tara Româneasc5,i regatul ungar a insemnat in primul rind recunoasterea -a doua dupii cea de cätre Carol Robert - a existentei primului stat ronaänesc ca stat de sine stätätor in limitele teritoriale In care se constituise in deceniile anterioare. Din nou regatul

nFHDR, IV, p. 270-271. DRFI, D, I, p. 78-79.

www.dacoromanica.ro 19.. Emanciparea pained a Tarn Romäne5ti .5i, a Moldovei .989 in 1343 - 1344 a renuntat la pretentiile sale de dominatie directil asupra unor teritorii pe care incercase incti din secolul XIII sit le incorporeze in st5piniri1e sale. in schimbul acestei recunoasteri, care venea in intimpinarea prin- cipalei preocupäri de politic5, externä a pixii si domniei, in eonditiile date, Nicolae Alexandru a recunoscut la rimlul sIlu suzeranitatea regatului, aceeptat plata tributului, s-a cäsaorit cu o catolicA din Ungaria, doam- na Clara, admitind in acelasi timp incadrarea litirii in ierarhia ecleziasticiti catolicismului. Prin legititura restabilitä en regatul ungar, INicolae Alexandru a asociat Tara Româneasciti cu coalitia puterilor ostile Hoar- der de Aur, a cäror ofensivä realizcazä acum cele mai insemnate succese impotriva puterii mongole. .Acordul celor douit state a acoperit insäi o divergent a fundamental:I cu privire la esenta relatiilor lor ; in Treme co pentru Tara Romil- neasciti, leg:aura stabilitä cu Ungaria era o aliantiti inväluitä in formula feudo-vasalicil, pentru regalitatea ungarä ca Insemna o dependentä efec- tivä si strictä. Divergenta de interpretare avea sä se manifeste deschis in ultirnii ani de domnie a lui Nicolae Alexandru, chid domnul asumiti formula autocratiei,inscrisilin titulatura sa, contestind ipso facto dependenta fata, de regat. Eaporturile de cooperare au fost restaurate sub Vladislav I a cärui doinnie s-a desfäsurat fundamental sub senmul confruntärii cu regatul ungar. Nus-a pästrat textul nici unuia din acordurile generale incheiate de Vladislav cu Ludovic de Anjou. Continutul acestora se poate Irish reconstitui din informatiile disparate care ne-au parvenit asupra legitituri- lor Tärii Românesti cu regatul ungar in acesti ani. Fundamental aceste noi acorduri au consacrat in acelasi timp autocratia donmeascrt, exprimatä prin formula din mila lui Dumnezeu" asumalä de domn,i suzeranitatea regelui, situatie care si-a gäsit expresia in adausul si a majestätii regale" 19, cele douiti surse ale puterii domnesti astfel cmn apar mentionate In unele acte emise de cancelaria lui Vladislav. Raportul de cooperare restabilit intre cele dou5, state a adus Tärii Românestiiinsemnate cistiguri teritoriale. Cu titlufeudal, regatul ungar i-a acordat lui Vladislav banatul Severinuluii ducatul" Fägä- rasului. Stäpinirea acestei din urm5, äri românesti a introdus sau, poate, reintrodus autoritatea domniei Tärii Românesti inläuntrul arcului carpatic, intr-o arie compact româneasc5, in care puterea regalä nu reusise &Hsi creeze o baziti proprie de stäpinire de pämint nobiliara. 0 componentä teritorialä a avuti ceI de al doilea element insemnat al conventiilor dintre Tara Româneascäi Ungaria in vremea lui Vladislav I, statutul drumului comercial care lega Brasovul cu Bräila prin trecätoarea Bran. Thcercarea lui Ludovic din 1358 de a crea c zon5, de control teritorial direct al regatului ungar spre gurile Dunärii in teritorii apartinind Tänii Românesti si de a asigura astfel libertatea comercial5, total& negustorilor brasoveni spre Marea Neagrä s-a lovit de rezistenta tärii si a " Ibidem, p. 86-87. www.dacoromanica.ro 490 $erban Papacostea 20 declansat un nou conflict armat intre cele dou& state. Pacea restabilit& in primii ani de domnie a lui Vladislav a rezolvat prin compromis problema leg&turii comerciale a Brasovului cu regiunea gurilorDunarii. In virtutea acestui compromis, incorporat in privilegiul comereial acordat de domnul Tarii Romanesti brasovenilor ilocuitorilor din Tara Birsei la, 20 ianuarie 1368, teritoriul disputat rgminea in stilpinirea Tärii Ro- manesti ; in schimb, negastorii brasoveni beneficiau de un statut vamal foarte favorabil in drmnul lor spre Br5ilai indärgt. In schimbul unoi taxe vamale avantajoase, brasovenilor le era asiguratit libera circulatie pe drumul Brilei, evitind asadar aplicarea dreptului de depozit in favoarea negustorilor din Tara Romaneasc5,. Retinind teritoriulcontes- tat de la rlarit de iiul lalomita, Tara Romaneascl îi impunea asadar punctul de vedere in chestitmea teritorialä controversat& rewindsa,-0 rezervei o parte din beneficiul exploatkii drumului comercial care H str&bätea teritoriul. Compromisul diutre Ludovic I si Vladislav in problema teritorial-cornercial6 care opusese cele dou& state a rämas o component& permanent& a raporturilor dintre statele lor pin& in vremea modifickii substantiale a acestora ca urmare a progresului puterii (Ito- mane in regiunea Dunitrii de Jos in zilele lui Mehmet II si ale succe- sorilor sgi imediati. Sistemul vamal propriu a cgrui existent5, e revelatä de privilegiul lui Vladislav pentm brasoveni, cel dintii semnalat de izvoare, nu ins&i cel dintii ca vechime, e un indiciu insemnat al statutului international al T-arii Romanesti. Tratatul incheiat de Mircea in primii ani de domnie eu Polonia a fost expresia imei aliante intre doi parteneri independent'', asociati de o pri- inejdie comun6. Adversarul comun era Ungaria regelui Sigismund de Luxemburg impotriva c&ruia - cai impotriva supusilor säi - Mircea se angaja s5,4 ajute pe regele Vladislav I cu cea mai mare statornicie si din toate puterile noastre". La rindul säu, regele Poloniei era indatorat s5,-1ajute pe Mircea din toate puterile", impotriva lui si a supusilor sgi". Impotriva altor adversari cei doi aliati se angajau 85,-0 presteze ajutor dupl bun5, voiai chibzuinta" proprie 20 Textul final al acordului prevede obligatia pe care urma s5, o asu- me regele Poloniei - neindoielnic pe baz6 de reciprocitate - de a-1 preveni pe Mircea cu privire la eventuale initiative de ritzboi impotriva regatului ungari dreptul pe care9i-1rezerva domnul roman de a in- cheia armistitiu sau pace cu Sigismund, eu includerea Poloniei. Acordul dintre Tara Romaneascgi instantele dominante la Con- stantinopol, Patriarhia ecumenic&i puterea imperia16, acord inscris in actele emise in 1359 de sinodul ecumenic, s-a incheiat in cadrul unui compromis care in esent6 recunostearii dreptul de a avea un scaun mitropolitan, asadar o Burs& proprie, internä, de legitimare a puterii a- utocrate, de sine st6t1toare, iar sinodului dreptul de a-i deserana in viitor pe titularii noului scaun. In cadru feudo-vasalic au fost incheiate tratatele Moldovei cu Po- Ionia Inc/ de la institutionalizarea leg&turii dintre cele doll& state in 1387. Textele omagiilor prestate de priraii domni ai Moldovei cuprind doar inregistrarea scris5, a angajaraentului de fidelitate al titularilor pu-

20 Hurmuzaki, I, 2, p. 322. www.dacoromanica.ro 21 Emanciparea politica a Tat'ILL RornaneOii a Moidovei AM terii supreme a tärii fatg, de regii póloniiunele din elauzele acordurilir care s-au aflat la baza coopergrii celor dour'. state. Detaliile inchingrilor primilor domni ai Moldovei, ceremonialutac- tului, nu ne slut direct eunoscute ;ele pot fi reconstituite prin analo- gic, din datele referitoare la omagiile ulterioare; indeosebiceie dinvremea lui ,5tefan cel Mare. Potrivit textului Care a ntregistrat actul inchingrii lUi Petru I, domnul Moldovei a prestat jurgmintul pe o cruce din lem- nul vietii", tinutä in rniini de Ciprian, mitropolitul Kievului", potrivit rituluii obiceiului bisericii rgsgritene", cruce pc care domnul a sit- tutat-o cu propria gurv 21. Cit priveste continutul insusi al raportului feudo-vasalic instituit la Lwów, din textul arnintit ca si din jurimintul paralel alboierilor moldoveni se deduce eg inchinarea avea caracter nelimitat in timp si extensiune. Petru I declarg eä omagiul prestat îl lega de Vladislay I, de sotia sa Hedviga si de succesorii säi legitimi", preeum si de coroana regatului in toate timpurile" (perpetuis temporibus du- raturis"). Domnul Moldovei se angaja sg-i slujeasci pe partenerii sgi en toti oarnenii nostri", in ofice necesitate s-ar afla" (necesitate qualicumque inaruente"), pizind astfel credintil desgvirsitg" (fideli- tatem omnimodám") in toate (, in omnibus"). Acest angajament total de supuneretiajutorare domnuf 1-a luat in numele säu ;el angaja insi in acelasi timpsipoporilli tara noastrg a Valahiei, cetgtile ;;i eelelalte stipiniri. .." ( .. .subjacentes nos gentem atque terrain nostram Valahie, castra ceteraque dominia") 22. Óbligatiile de ajutor asumate de Petru la Lwów fatg de regii Poloniei si de coroana polong erau totale tti valabile in raport cu toti adversarii recratului. Reoulitatea poloni nu s-a multimiit msi numai cu omagiul de fidelitate al domnului, ci a considerat necesar si-1 obtiniti pe eel al tgrii", adici al boierimii ei. Adeziunea acestora la inchinare a fost nu numai explicit amintitginomagiul domnului (ex communicato consilio, ymmo specialiter accedente..."), dari cuprinsi intr-un act special, emis de boierii Jula, Bîrli, Stanciuli Stinislav, sfetnicii de frunte ai domnului Petru voievodul Moldovei". Numitii boieri s-au angajat in nurnele lor, al urmasilor si al tuturor locuitorilor tirii Valahiei",care ne-au imputernicit spre aceasta cu toatg autoritatea",stprtzeasc:ir intact:1 fidelitatea fatg de reoli Polonieisifatä de urmasii lor, in termeni identici cu cei ai jurgmintaui voievodal 23. Indatorirea de ajutor" nelimitat asumati de Petru I era, evident, foarte apgsgtoare. Ea asocia Moldova la toate initiativele si conflictele externe ale regatului polon, impunindu-i sarcini mari pentru implinirea unor teluri care nu erau ale ei. E lesne asadar de inteles de ce chiar succesorul imediat al lui Petru I, fratele säu Roman, a incercat sii defineascg si si delimiteze strict obligatiile militare ale Moldovei fatg de coroana poloni, in actul scris emis la Suceava la inceputul lunii ianuarie 1393, act preliminar omagiului personal despre care nu f}tim dad a avut loe dati fiind evolutia spre antagonism a relatiilor moldo-polo- neincurs111 aceluiasian. E drept ci noul domn se angaja si-1 ajute pe

at M. Costachescu, Documentele moldovenefti inaittle de ,5le fan cel Mare, II, p. 599-600. 22 Ibidem, p. 599-600. 23 lbidem, p. 601-602. www.dacoromanica.ro 402 Serban Papacostea 22 suzeranul situ impotriva oricrtrui dusman, neexceptind pe nici wrul", formulindi obligatia de a nu-si ciluta alt domnitor", dar el preciza imediati exceptiile pe care le considera necesare de la indatorirea de ajutor militar :afar5, de tara Prusieii Litvanieii eu thmturile de dincolo de Cracovia, care din cauza depiirtrtrii nu sunt plkute poporului nostril" 24 Limitare considerabilrt, care, efectiv aplicat5, ar fi redus legltura militar5 moldo-polonit la o aliantrt antiungar5 sau antitiltaea, asadar restrins5 la ariile in care cei doi aliati erau confruntati de ad- versitrtti comune. Evident, o asemenea limitare, care reducea mult din punct de vedere polon interesul aliantei eu Moldova, nu putea fi pe pla- cul conducerii regatului. Incercraii domniei Moldovei de a limita cit mai multobligatidc sale fatrt de coroana polonrt, aceasta i-a riispuns impunindu-i o for- mul5 de angajament total si explicit.Inliamarea din domnie a lui Roman si instaurarea lui $1,efan, care recunostea, la ineeputul anului 1395, crt a intrat in stitpinirea voievodatului Moldovei cu ajutorul lui Dumnezeu si al marelui (Jai, Vladislav al Poloniei, Litvaniei si Rusiei si al multor altor titri", a constituit prilej de redefinire a obligatiflor ttIrii, de data aceasta marcat in sensul dorit de Tuterea suzeranrt.tefan se angajeaz:1 in numele sau, al copiilor si al urmasilor Brijsit slujeascil regeluii reginei, urmasilor lori coroanei regatului polon, cu toatkl puterea noastri cu toti boierii nostrii cu toti p5ininteniii cusin- gile si tot poporulnii Moldovei impotriva regelui Ungariei, impotriva voievoduluiBasarabiei,impotrivaturcilor,impotrivatatarilor,inn- potriva prusilor". Pentru a inl5tura orice echivoc, domnul Moldoveia fost silit sii repete, in cuprinsul aceluiasi act, angajamentul de a da ajutor regelui in tinuturile mai indepärtate, dincolo de Cracovia,i dincolo de Polonia, contra nenatilor cruciati..., cu toateputerile noastre impotriva tuturor dusmanilor, neexceptind pe niciunul" 26. Angajamentul domnului a fost repetat textual de boierii sii car e au asumat la rindul lor obligatia de ajutor militar impotriva tuturor adversarilor coroanei polone explicit indicati. Pe Magi ajutor militar, domnirl se obliga si furnizeze suzeranihn sii ajutor sub forma de informatii : asemenea Rigiduim instiint5an de toate", adiugind obligatia de a nu-si ciuta alti domnitori", asadar de a nu recurge la omagiul plural 26. 0 inovatie deosebit de grav5, care apare odati cu omagiul luitefan, e angajamentul impus boierilor de a-1 inapiedica pe clomp sau pe urmasii s5i s5-0 incalce angajamentul fati de rege 0 de coroana poloni si in caz de nesupunere de a-1 prtrisi : iar daci cumva domnitbrul nostru de acum sau cel viitor n-ar vrea si fie ascultitor, noi vom riiminea ling5 domnitor, pe Magi craii pe lingi coroana crAiei Polonieii BA stirn cu dinsii in contra acestor donanitori, voievozi, pe cinste, pe eredinti, fin1nselkiune, fAr5, viclenie... "27. Prin aceasti clauzi, boierii moldoveni îi recunosteau o indatorire vasalici prioritari fata de rege,ciireia Ii era subordonati credinta fati de propriul voievod ;inovatia in-

24 Ibidem, p. 607-608. 22 Ibidem, p. 611-615. 26 Ibidem. 27 Ibidem.

www.dacoromanica.ro 23 Ernancipirea pollticg. a Tali& ilocananeSta si a Moldovei 493 grädea considerabil autonomia täriil puterea damniei, redusil la rolul de dregatorie a regatului poloni diminuatä pe plan intern In raporturile eu boierimea. Aeordul final incheiat de Moldova eu Patriarhia constantinopoli- tanä la inceputul clomniei lui Alexandru eel Bun, dupit un deeeniu de . nehrtelegerii confruntäri, a fixat canonic tara in sistemul de state re- eanoscute de Bizanti inzestrate cu o sursä bisericeascä proprie de eon-. tiaerare a puterii domniei. Scrisoarea din iulie 1401. a patriarhului Matei e.ätre donmal Moldovei ne oferä unul din elementele acestui acord - re- eunoasterea ea mitropolit a lui losif, candidatul domnici inert din vremea lui Petru I, respins pinit la aceasti datii eu tenacitate de Patriarhia eeu- menieä. Cu aceastä recunoastere a luat cap51 conflietul dintre domnia Moldovei si biserica constantinopolitanä, conflict general de controver- . sa in jurul dreptului de a-1 desemna pe mitropolitul Moldovei. Cistig de cauzit a avut in aceastit etapit domnia care si-a hnpus punctul de vedere ; dar actul patriarhal nu contine indicatdi asupra solatiilor adoptate pentru viitor.

BIBLIOGRAFIli

Gh. I. Briaianu, Les rois de Hong:4e el les PrincipauMs Roumalues an XIV-e sicie, In Bulle- tin de la Section historique de PAcadémie llournaine", XXVIII, 1947. St. S. Gorovel, Indreptdri cronologice la istaria Moldavel In invent al XI V-lea, Anuarul Insti- tutului de istoriei Arheologie", 14, X, 1973. M. J lolhan, Din cronica retaltilor románo-ungare in seeolul XI V, Bueuresti, 1981. N.lorga, Condifille de politica generatá in care s-au intenteiatf&ileronuinesti In veatatrite XIV- X V, In Studii asupra emit& mediu romdnese, Bucuresti, 1984. Idem, Lupta pentru stapinirea Vidinutui in 1363- 1360 vi politica tut Vladislav Vodel fella de unguri, ibidem. L. L.Azarescu, Nieodim de la Tismana $i rolul salt fit cultura veche romaneaoca, I, "Romano- slavica", XI, 1965. D. Onciul, Paul lui Mircea cel Bairin si posesiunile tut, Scrieri istorice, 11, Bucuresti, 1968. S.Papacostea, Genera staintui in evut Inediu romanesc. Studli critiee, Bucuresti,198, 1. P. Panaiteseu, Mircea cel Ratrin, Bucuresti, 1944. . Racovitií, inceputurile sureranitafti polone asupret Moldovel (1387-1132), itevistainto- ridi romünä", X, 1940.

POLITIQUE f.ITEANGRItE ET DIPLOMATIE DE LA VALACHIE ET DE LA MOLDAVIE (1330 - 1392) RéSilmé Le present article est un chapitre d'un ouvrage collectif en cours de preparation consacréAl'histoire de la diplomatic roumaine. Son objet est revolution de la politique etrang6re et do la diplomatie des deux Principautés roumaines fondées au XIV-erne sieele, hi Valachie et la Moldavie, depuis leurconstitution en tant qu'états indépendants jusqu'h la fin du siéele et it l'installation de hi puissance ottomane le long du Bas Danube, fait qui a change les donées de lear situation interim- tionale. www.dacoromanica.ro 4.9/1 .Serban. Papacostea .24

Après avoir consolidé son indépendance en 1330 lorsque les armées du voivode Bassarab eurent défait Parmée du roi Charles Robert, la Vat- lachle a oscillé entre l'alliance avec la Hongrie de Louis le Grand. et .la résistanee contre l'hégémonie hongroise, en coopération avec les puis- sauces orthodoxes de la Póninsu le Balquanique menacées elles aussi par l'héséinonisme hongras et son prosélytisme catholique. Ce n'est que Yanee des Tures jusqu'au Bas-Dahube qui a durablement solidarivé les deux puissanees, également menacées par l'Empire des sultans, it parti.r de la dernière décenie du XIV-e siècle. , LaMoldavie s'est alignée sur la Pologne aprés la eréation deVU- niu polono-lithuanienne. Pendantit,peu près jjsècle, aprés 1387, date dn. iiremierhommage fait par un volvode moldaveâun roi de Pologne, l'alliancepolonaise a été la principal alignement international du ay,s. La folietion principale de eette alliance a été de protéger le pays Pontre les.tendanees d'expansion du royaume hongrois 5l'est des Carpates. ....La Valachie a paraehevé son indépendance en 1359 quand son vo- iv011e, .Mu jusqu'à eette date par ses pairs, a été consacré par un métro- polite nommé en accord a vec le Patriarcat de Constantinople et a pris le titre de dominvs (domn) par la grike de Dieu". La Moldavie a connu une évolution similaire un quart de siéele plus tard. De cette faon, les deux pays furent intégrés dans le Commonwealth byzantin, dans la fa- mille des Etats qui tiraient leur légitimité spirituelle de leur dépendance del'Eglise byzantine. L'étude trace les grandes lignes suivies par la politique etrangère deg deux Etats rournains, la technique des relations diplornatique, le fond et la forme des rapports qu'ils ont établi avec les puissances étran- géres-.

www.dacoromanica.ro ZORII UNEI ACTIVITATI MODERNE DF POLITICA EXTERNX (1821- 1828)

DAN BERINDEI

SITUATIA 1ATEBNATIONALAIL

Invingätorii lui Napoleon ineercaseril sí supunä din nou Europa fot telor couservatoaré. In septembrie 1815fusese organizatä Sfinta Aliantä - initiatä de tarul Alexandru I -, pact al marilor monarhi indreptat impotriva natimfflor ! 2 In locul atotputernicei Frante napoleo- Inoue, continentul se vazuse dominat, in primii ani duptl infringerea a- ce4eia, pe primul plan, de Rusia 0 do Anglia. Daeil Prusia era inert des- tinaiii, eiteva decenii, a rämine o mare putere de rangul al doilea, in schitub Austria avea reci*tige grabnic poziiilo, datoritä nu in micä nSiourä abi1itlii lui Metternich, care a tiut sä foloseascil Sfinta Aliantä nu numai pentru a combate mice tentativä revolutionarä, dari pentru a iedobindi Imperiului habsburgic locul situ de prim plan. Aceastä no- TAM0 mare fraternit ate a suveranilor - scria el lui Nesselrode, in august 1817, referindu-se la Sfinta Aliantä îii cadrul ciireia 1i va desf0na jocul - valoreazil mai mult ca toate tratatele" 3. Manta, la findul ei, de altfel, n-a putut fi mentinutä multä vreme in afara cercului marilor pu- tot i. Congresul do la Viena realizase pe continentul european un relativ eebilibru. Nici unul dintre partenerii invingAtori nu putuse sä cis.tige, in retioada mmätoare Incheierii sale, pozit1d. singulard pe care Napoleon fusese silit s-o päräseasciti. Nici restauratia" nu putuse fi perfectii, ei ea se realizase cu evidente limite, inclusiv in Franta, uncle Ludovie XVIII ti ebuise sä accepte Charta ! In realitate, roata istoried nu putuse fi niei o- pritä, nici data', inapoi. Revolutia din 1789i cuceririle ei n-au putut fi eliminate din memoria vie a popoarelori a oamenilor. De altfel, lupta dintre fortele revolutionarei progresistei cele conservatoarei reae- tionare, aparent deplin biruitoare, nu incetase. Revolutia" continua sä ameninte autocratia ;;i ordinea" ei ! In aceastä situatie marii mo-

1 A. Debidour, Hisloire diplomalique de l'Europe dcpuis l'ouveriure du Congrés de Vien- ne..., Paris, f.a., tomul I; Emile Bourgeois, Manuel historique de politique ilrangerre, Paris, 191J, tomul 11; Pierre Renouvin, Histoire des relations internationale-s, Paris, 1954, tomul V; Istoria diploma/lei, sub rcdactia lui V. A. Zorin, V. S. Semionov, S. D. Skazkin, V. M. Hvos- tov, edilia II-a, Bucuresti, 1962, vol. I; J. B. Duroselle, L'Europe de 1815 â nos jours. Vie po liqué el relations internationales, Paris, 1964; Nicolae Ciachiri Ghcorghe Bercan Diplo- mal'a europeand in epoca modern& Bucuresti, 1984. 2Vezi M. Bourquin, Hisloire de la Sainte Alliance, Geneva, 1954. 3 Emile Bourgeois, op. cil., tomul II, p. 612.

,,Revista istoricir, torn II, nr. 9-10, p. 495 -523, 1991 www.dacoromanica.ro 496 Dan Berinloi 2 narbi recurseseril la Sfinta Aliantil. Au incelwt sa, fie convocate congie,ze ale acesteia, menite a Falvgarda imuabilitatea monarhicA, la care au partieipat totdeauna in persoana, cei trei mari suveiani absoluti -im- pruatiiRusiei 5i Austrieii regele Prusiei - dar au fost reprezentatesr celelalte doW.ji puteri, Anglia 5i Franta. Cea dintii dintre aceste reuniuni avut loc la Aachen, in toamra anului 1818, Franta dobindind atunei evaguarea armatelor de ocupatiei totodatA dreptul de reprezentare în eongres !4 Intr-o Europil dominatA de biruitorii din 1815, dari in co- loniile spaniole din America 5i in Brazilia portughezA, fortele innoitoare se Oseau in plindesfkmare i eoalitia monarhic6 - seindata, de altfel, de contladietii interne -h-a Mistconfruntatil nu rareori eu situalii de wait criz. In America procesul de eliberare a coloniilor spaniole aBiaziliei a fog, neintrempti, bueurindw.se de sprijinul direct al Sta- telor Unite 5i al Angliei, fostele eolonii se vor eonstitui in state inde- peudente. In 1823 Monroe, presediute al Statelor Unite, declara ca. A- mmicile nu mai puteau fi considerate ea object de viitoare colonizare din partea nici nnei puteri europene" 5i el anunta cii guvernul sau avea siVriposteze la oriee tentativ5 europeanA indreptatil impotriva unei foste eolonii din zona amelicamI5. Rind pe rind, s-au eonstituit statele din Arderica latinii, po care Analia a intentionat a le recunoaste inert din 1822sile-arecunoscut efeetiv in 1825 O. Incercarea Sfintei Aliante, la initiativa tarului Alexandiu I, de a interveni dincolo de Ocean a esuat din eauza depirtArii, dar si a opozitiei Angliei ;;i Statelor Unite. In Europa, in sebimb, Stinia Alianta, 5-a putut confiunla cu re- voVia. In ianuarie 1820 a imbucnit insurectia militar5 din Spania, in iulie una similari iu regatul Ncapolelui, in august 1820 era rindul For- tugaliei. In arnindouA regatele iberice, cai in sudul peninsulei italiee, procesele revolutionare au fost ineununate de succes Si au fost instituite regimuri constilutionale. La sfirsitul lunii iannarie 1821, Tudor Yladimi- reset. ridica steagul s5,u de lupi i. formind 5i el o ostire revolutiouara - .,adirnarEa norodului" - iar o hulai cova mai tirziu Eteria i5i deelan- Sa ea actiunea pe teritoriul Principatelor Romane. In lunar martie, procesul revolutionartot sub forma unei insurectiimilitare,izbucnea 5i in .regatulPiemontului' ! Daci avem in vedete cii diplomalultarist Kcitzebne fusese ueis in luna martie 1819 de un student geiman si ea, in hma februarie 1820 dueele de Berry eazuse vietirna unui atentat, dae:11 luiim hi considerarei activitatea societlItilor secrete, ea 5i, in Germania, aasociatillor de lineret, Tara, a mai vorbi de o stare de agilatie fitiii san eel putiu latenti a natiunilor, intelegem ci marii monarbi ;;;iprinci- pal!!lor slujitori nu se simteau in sigurant5. Ei au recurs, de cite ori au pulut, la represiime, (End totodati acesteia un caraeterdeaparent:1 legalitate inteinationahl". La Congresele de la Troppaui Laybach ale Sfintei Aliante. Metternich a obtinut imputernicirea de a interveni eu fOrtaf in Italia. _Wept urmare regimmile constitutionale instituite in regatele Neapolelui 5i Piemoutului s-au prilbu5it sub loviturile baionelelor . f. 4 Ibidem, p. 612 5i urm.; A, Debidour, or. cif., tomul,p. 119-124; Nieolae Ciaehir si Gheorghe Bercan, op. cit., p. '269-270. 6 Doenments of American History, sub lngriiirea lid Henry Steele Commager, editia VI-a, New York, 1962, p. 236. ° A. Debidour, op. cit., p. 184, 206.

www.dacoromanica.ro 3 Politica externa (1821-1828) 97 austriece. Tarul, desi favorizase initial pregOtirile o luptil de eliberare in Europa de Sud-Est, a acceptat ca Poarta otoman sreprimemis- carileizbucnite. La Laybach apelurile lui Tudor Vladimirescu si ale ui Alexandru Ipsilanti s-au viizut nu numai ignorate, cii respinse

tele colonii r Osculate,.ina doua jumiltate a aceluiasi deeeniu atentia corenrilor politicoi diplomatice s-a deplasat spre problemaorientalit

7 Ibidem, p. 253. www.dacoromanica.ro 498 Dan Berindei 4

Dacä initial Rusia acceptase ca Imperiul otoman sä, reprime miseArile revolutionare din Principate, curind, chiar in vsra 1821, Imperiul tarist isi modificase pozitia, constrins la aceasta si de caracterul deosebit de singeros al represiunit exercitate de Poartä. Principatele au fost snpuse ocupatiei otomane, prelungitä, sub diferite forme pinä in preajma izbuc- niriiräzboiului rnso - turc din 1828 - 1829; cirma lor a fost totusi incredintatä, in vara 1822, nnor domni $inînteni. Revolutia de eliberare greacä a continuat pe teritoriul Eladei, in ianuarie 1822 adunarea patio- nalä, greadi adoptind o Constitutie democratici votInd independenta noului stat. Au urmat insä pentru natiunea greacä ani grei de luptä, mai ales dupg, ce sultanul a fäcut apel la Mehmet Ali, viceregele Egip- tului, ale dirui trupe au debarcat In Peloponez in februarie 1825. Cu toatä fritarea tarului Impotriva Portii, el s-a arätat profund nemnitu- miti de felul in care evolua situatia politicä in Grecia. Eliberarea" Buropei de Sud-Est Alexandru I o intelegea numai pnin prisma asigu- rärii intereselor de dominatie ruse in zonä. Cava mai maleabilä, fatii de cauza greacit s-a arätat 1nsä, Anglia, mai ales din cauza lui George Can- ning, care Weil din primilvara 1823 a recunoscut pe greci ca parte be- ligerantäi aceasta doar dupä ateva luni dupá ce congresul de la Ve- rona condamnase lupta de eliberare a Greciei ! 8 In ianuarie 1824, o notá rusä preconiza crearea a trei principate grecesti vasale Portii 9, pro- punete care ajungind a fi cunoscutá, a iritat in aceeasi másurá pe sul- tan, ca si pe greci. Doi aui mai tirziu, s-a ajuns la un non acord anglo-rus in problema greacä. Trimis la Petersburg, ducele de Wellington a incheiat un aranjament, la 4 aprilie 1826, prin care RtIffia accepta medierea britanicá in conflictul turco - eleni in temeiul cäruia cele don& ',uteri preconizau constituirea 111111i stat autonom grec. Intro timp, Rusia a dresase Imperiului otoman un ultimatum, Romindu-1 sä se declare de acord cu revendicirile ei in problema Prin- cipatelor si a Serbiei, MrS. insä a mentiona. Grecia. La 12 mai 1826, ma- role vizir a acceptat cerintele tariste. 10 Deputatilor sirbi, retinuti de multi ani la Constantinopol, Ji s-a ingáduit sä se reintoarcii, in patrie si in chestiunea evacuárii Principatelor a fost Meut un pas mai departe. Doi ple- nipotentiari otomani au fost trimisi la Akkerman pentru a intocmi actul final de intelegere cu reprezentantii rusi, until dintre acestia fiind Ribeaupierre, care, in ultimo, parte a aceluiasi an, îi va Ina in primire postal kin la Constantinopol, uncle de o jumätate de deceniu Rusia rin fusese reprezentatä printr-un ministru sau ambasador, ci doar, de la 4irsitu1 anului 1824, printr-un insärcinat ou afaceri. Conventia de la Akkerman din 25 septembrie/7 octombrie 1826 obtinutá tot ulti- mativ" !11 a reconfirmat stipulaiiie tratatului de la Bucure0i din 1812 ksio a mai cuprins in anexe un act" referitor la Principatele Ro-

Ibidem,p. 186-187, 191. 9Ibidem,p. 217. 19 ibidem, p. 235- 11Potrivit miirturiei lui Gents, reis-efendi-ul ar fí declarat: ,,On nous a invites a une negociation; aprés trois conferences insignifiantes,on nous propose un ultimatum a la pointe de Pei:keel" (Gents,Dépeches (nédiles du chevalier de... aux haspadars de Valarlde...1 Paris, 1877, Nol. III, p. 170). www.dacoromanica.ro 5 Politicd externa (1821-1828) '4E9 lianai un altul privind Serbia12. In eel dintii eta hotaritA alegerea ea donm de c5tre divanul fiec5reiiiri, cu acordul ostesc al loeuitorilor", a cite unui boier din cei mai vechii mai capabili"; domnia urma dureze kapte ani, putind fi prelungit5 pe inc5 un exercitiu septenal ; foktilon domni li se interzicea a mai face parte din divan; uzurpArile de eritoriu din preajma raielelor dunArene mmau sifie restituite Trii RomAnesti; numilrul beliilor turci nu putea depAsi pe eel existent ina- into de 1821; Principatele trebuiau s5 fie scutite de tribut timp de dsi ani; se avea in vederei elabotarea a cite unui regulamenl general" jn fiecare tarA in vederea .ameliorArii lor interne. In privinta Sorbieise; prevedea obligatia Portii de a-i asigula autonomia, alegerea in interior condueAtorilor ei, libertatea cultului, interdictia pentru musulmani de a se stabili pe teritoriul sirb etc. noblema greac5 rAminea mai departs in suspensie, dar acordul angle rus din 1826 deschisese drum pentru ineheierea la 7 iulie 1827 a tiatatului de la Londra dintre Anglia, Busiai Fianta. Unnarea pme- ticA a acestuia a fost.distrugerea flotei turco egiptene la .Navarin. Rofazul Portii do a. accepta exigentele color nei pulen a dus apoi la o reinnoire a tratatului de la Londia, la 12 decembrie 1827. Profitind de cireumstante, inc5 de la 6 ianuarie 1828 tarul avea sA-si anunts intentia de a .ocupa Principatele ea mijloc de presiune a.upra guvernului otomati.

(Iteminni mai eiteva annatele ruse as. trecut Prutul si a izbucnit eel dera..1. .doilea r5zboi ruso-turc al seeolului al XIX-lea.

ACT11.XI DE POLITIC.' EXTERNA IN TIIIPUL 1IEVOLLTIEI DIN 1821 OCUPATIaOTOMANA

La., 18/30 iannarie 18211 Tudor Vladimirescu a plecat spreOltenia. Revolutia eta declansatd 13. Timp de aTroape o jumAtate de an, evenimentele din t5rile romAne s-au desfkurat sub semnul ei. Revolutia din 1821 s-a ineadrat unui proces general, putind fi evident corelat5miscd- rilorsimilare din alts pirld ale lumii; relatii au fiintat intre ea 8i Elena greceascA, amindou5 actionind in aceeasi zon5. .Revolutia romAneascA a avut do infruntat o situatie internatio- nali nefavorabilA desfkuririi ei, mai ales in ceea ce a privit imperilie invecinate. De la, inceput, problema n-a ninms circumsmis5 in interiorul ci a devenit obiect Je atentie a marilor puteri, care, direct on indirect, a' eau s-o opreasci din desfkurarea ei fireasc. Confruntati cri faetorii extend au fost Tudor Vladimileseu,condue5torul tevolutiei, Mihail Sutu, domnul Moldoveii desigur boietimca din Ta ra 1omâneaie5

"Ve7.1 textul convenlieii al actelor anese In: D. A. Slardza s.a., Acle si dornmenit relalioc laIsIol iorenascereiRonulniei, Bucure5d, 1900, vol. 1, p. 310-318. OVeri: C. I). Ariceseu, Isloria reaoluliunii rot:trine de la 1821, Craiova, 1874; A. Ott- tea,Tudor Vladimirescusireoolufiadin 1821,Bucure.3ti, 1971;DanBerindel, L'amalc Hooln(ionnaire 1821 dans les Pays Roumains; Bueuresti, 1973: Itadu Mireea. 1s.21. Tudor Vladimirescn si reoolulia din Tara Promdneascd, Craiova, 1978; G. I).lscru,licLe- lufia din 1891 ronclusd de Tndor Vladimirescu, Bucuret,O, 1982. www.dacoromanica.ro 500 Den Berindel si Moldova, elasa stapinitoare considerati de Poarta otomanA ea o ga- rornt a 1ini0ii"i ordinei" 14. Revolutia iz-vorita din profunde realitati interne, a Meeput interne- iata pe dona intelegeri, una interna dintre slugerul Tudor si trei mari boieri- Grigore Brancoveanu, Grigore Ghica si Barba Vacareseu si Alta externa" oonventia dintre Vladimire.seul doi fruntasi eteristi, lordache Olixnpiotuli Than Farmache, prin care cei trei si-au flgaduit sprijin reciproc in badeplinirea planului lor ccl spre obstescul folos... ea prin puterea armelor ...sa ne eliberarn de sub jugul apasator al barbarilor" 1°. Prin acest acord, Tudor Yladimirescu incadra revolutia romna unni proces revolutionar sud-est european antiotoman. Dar eon- ventia ofereai fermi pentru o actiune paralela internA, permitind sem- natarilor sa se prefaca a provoca dezordini, a stirni complicatii interne"17. Treeind dincolo de planurile celor trei mari boieri, eu care se intelesese i care îi dadusera mandatul de a ridica norodul en arme", ei figradu- ind a jutorul Ion cu mijloace folositoarei cuviincioase" 18, ea si de ace- lea ale aliatilor eteristi, Tudor Vladimireseu a declansat o revolutie ro- mitneaseii de eliberare socialil.i nationala de ample dimensiuni, forta adunarii norodului" ingriduindu-i sa se afirme ea factor de sine statatör, MA de tei ett care se intelesese, stergind mice urnia de subordonare. Ilevolutia a avut loc pe fundalul problemelor Europei de Sud-Est si in contruntare- eu cele trei imperii ale zonei, coca ce s-a refleetat, evident, in actiunile de politica externa ale factorilor amintiti, care, totodata, au oglindit complexitateai contradietiile relatiilor Ion. Conducerea Hteriei aereditase teza unui sprijin militar rus ea argument eonvingator oz atragerea aliatilor din Prineipate - de la Vladimireseu la parte din boieri. Dind dovada unei clarviziuni politice deosebite, slugerul Tudor a actionat cu deosebita prudenta, nedezvaluindu-si telurile antiotomane inainte de afi avut eertitudinea unui sprijin militar din partea Rusiei. Or, nici dupa sosirea lui Alexandra Ipsilanti la Iasi si declansarea actiunii eteriste,teza interventiei militare ruse nu s-a confirmat. Aetrio- !rind eu prudenta, nevrind si strice planurile unei mari puteri - cum marturisea lui Udrizki, cancelarul ageutiei eonsulare austriece, drip/ so- 5irea sa la Bueuresti 19 - Tudor Vladimirescu s-a straduit, mai ales dupa

liBoiernnea reflecta un ghem de contradielii, ccea ce s-a viidit si In actiunile el de polilicá esternd din timpul revolutiei. Grupiíri ale ei se orientatt spre nnul sau spre celalalt din Me trei imperil ale zonei; de asemenea, o parte dintre bojen se Incadrau, en halite si reserve, iliiscárii nationale, iar o altá parte, boierimea fanariotfl, reeentit si de adoptiune, din apropierea domni/or, s-a arátat sensibil fatA de miscarea de eliberare greacii. Dar consec- yenta nu esista In Imirile de pozilie si In atitudinile acestei boierimi plinft de contradictii, agi- tate si totodatit indolente, inteligente dar sicinice,oportuniste dar si, uneori, actionInd pa- triotic. Grupurile ori parti?ile ei se fficeau si se desfceau, ca si aliantele, dupil ImprejurAri si situatii, uneori de la o Ai /a alta, ori sub presiunea unora sou &Lora dintre factorii externi. lie altfd si imprejurrile constrIngeau la maleabilitate, chiar si Tudor Vladimireseu, asprnsi drept, a fost silits5-5iasetmd jocul, s nu-5i dezvaluie pe deplin plantailei intentiile. " Doti:mealy privind isloria Romdnici. Rästoala din 1821(se eitea7aDoc. tdsy. 1821) ekrresti, 1959, Ncl. 1, p. 1O(3. 1"Haden:, p.191-191. 17Aldan, p. 192, 193. " Ibldem,p. 196. leDocumenly Harmu:aki,seria noua, fincuresti, 1967, vol. If, p. 649. www.dacoromanica.ro Politica externa (1821-182i,) 501 ce intrevederea sa cu Ipsilanti n-a facut decitsä..iintareascil convingerea nearnestecului militar rus 2Osä, realizeze o intelegere cu Poarta, sä-i !Minaacceptul la ceea ce era in curs de a infaptui. Denuntind pe boierii uniti cu cei de pe vremi trimisi domni" - tauariotii - Vladimirestu a cerut Inca de la pornirea revolutiei, in ar- zul silu din 23 ianuarie inaintat Portii, imparateasca mila"i trimite- ea la Bucuresti a unui orn imparatesc" pentru a constata jalnica stare a %aril" Credincios Portii s-a declarat fatil de Pini la 28 ianuarie/ 9 februarie, pe un dregator l-a amenintat tot in acele zile cn sabia im- parateascii", iar divanului de la 13ucuresti i-a scris sententios la 4/16 februarie : noi stim cS, avern impitrat"22Sosit la Bucuresti, a repetat lui Udrizki, stiind ca. acesta avea sraporteze informatia, ca nu se ri- dicase irnpotriva puterii suzerane. Dar limbajul lui Tudor Vladimire,scu era cu totul altul decit cel u-

.mil al domnilori boierilor. El nu contesta suzeranitatea sultanului, dar pretiudea Porlii sag sprijine in restatornicirea dreptätilor" Varii si acest lueru ji facea cu armele in 'Mini, ocupind cu ostirea sa revolutionara capitala si asteptind acolo omul impitrtesc" mouit a constata de visu realitateai... de asemenea prezenta rniilor deosteni ! Cu serhaturile dunarene a purtat necontenit corespondenta, incii de la declansarea revolutiei, ingrijindu-se de functionarea postei spre Silistra iBraila si t rimitind scrisorii emisari spre Silistra, Brilila, Giurgivasi Vidin. Cind- la 3/15 aprilie - caimacamii Negri si Stefan Vogoridi au pretius mitropolitului Dionisie Lupu evacuarea imediatil a rilseulatilor din Bucuresti, replica slugerului a fost categoricit. Mitropolitului i-a scris ca se simtea dator a se jertfi pentru patria noastra", fiind veuit dimpreunä cu norodul", iar vistierului Alexandru Filipescu-Vulpe cS, era mai bucuros" a pieri cu cinste" in casa sa decit sS umble prin pduri dupa pohtele planurile fanariutilor" 2 3. A doua zi, tot acestuia i-a cerut masuri pentru intensificarea recrutärilor, caci filede arme nu o sit ne putem izbitvi tara din mlinile celor ce au Mincat-o atitia ani"24.Era limpede cii, Vladimirescu, chiar sub presiunile diplomatice" ale caimacamilor lui Scarlat Calimachi, sprijinite si de pasalele dunarene, refuza sii. renunte la planurile sale. A ramas pe loci s-a multumit sa-si continue si chiar sa-si intensifice, in zilele urmatoare, corespondenta cu serhaturile, rea- firmind necontenit Portii supunerea" sa - asa cum se mentiona, intro altele, intr-un raport al unui diplomat din Constantinopol la 28 aprilie /10 mai25 -dar n-a cedat nimic din ceea ce voia sit infaptuiasca. Pru- dent, a ordonat ostasilor siti sa evite ciocnirile cu turcii ori le-a cerutsii-i

2° N. lorga, Irvoarele contemporane asupra miscarii lui Tudor Vladimirescu, Bucuresti, 1921, p. 267 (M. Cioranu), 362-363 (C. Isvoranu); C. D. Aricescu, op. cit., p. 212 (P. Poe- tiara); Al. Vianu si S. lancovici, 0 lucrare incelita dcspremigarra revoluflonará de la 1821 din Virile románe, In Studii", XI (1958), nr. 1, p. 84 (Liprandi); Din scrierile inedite ale JaInica cintare a tut Zilot..., In Revlsta pentru Istorie, Arhcologiei Filologle", VI (1891), p. 91 (Zilot Romilnul). 21 Doc. rase. 1821, vol.I, p. 208 - 210. 22 Revolujia din 1821 condusa de Tudor Vladimirescu. Documente exierne (secitcazEl Rev. 1821. Doc. ext.), Bucuresti, 1980, pi 71 ; Doc. rase. 1821, vol. I, p. 212, 230. 22 Doe. rase. 1821, vol. II, p. 21-22, 28. 24 1bidem, p. 34. 27' Rev. 1821. Doc. ext., p. 285.

3 0. 3190 www.dacoromanica.ro 503 Dan Berindei 8 elibereze restituindu-le allude lor si de asemenea, la un moment dat, dispus sa fie retrase satele din prea marea apropiere a fluviului.Ne- gocierile au fost insa purtate mai departei totodata Tudor Yladimirewu acautat simpiedice, prin purtarea lor neintreruptit, ca turcii sit intre in Ora. Cind, pina la urmit, operatiile otomane au fost declansate, slugerul s-a retras cu adunarea norodului", prevenindu-s,d ostenii cvenise vremea luptei eu otomanii. N-a avut insa nici acum o atitudine ofensiva, ceea ce ar fi fost imprudent si nepolitic, ci s-a indreptat spre Oltenia, uncle, tot cu armele in 'Mini, intentiona sa reziste in manastirile intarite si sa impuna, ping la urma, Portii satisfacerea cererilor norodultii". Drumul sin avea insa sa se sfirseasca tragic, prin tridarei prin marl i- riul sau. Dar nu uumai relatiile cu Imperiul otoman au intrat in sfera de preocupare a lui Tudor Yladimireseu, ci in actiunile sale externe el a tinut in seami existenta_celorlalte &MI mafi puteri din zona : Rusiasi Austria. bainte de a treee Oltul si a se indrepta spre Bucuresti, a declarat ostasilor sai, atunci chid inca credea in viabilitatea tezei eteriste privind sprijinul rus : ... noua ne vorajuta rusii ea sa luam cetatile de pe pamintul tarii noastrei apoi ne vor lisa liberi si cu legue noastre" 26. Dar la 23 februarie/7 martie dezavuarea tarului era trimisa din Laybach spre Bueuresti ; de altfel, niei imparatul Austriei nu s-a aratat sensibil falli do cerefile revolutionarilor munteni, Francise I fiMd chiar dispus sii acorde ajutor cu armament si munitii turcilor peutrua-siexer- cita represiunea! Nici Ipsilanti n-a avut sprijinul tarului de el trimbitat, ei doar o categorica dezavuare ! Cu totul derut at, dupa ce se aruncase in luptit convins ci Alexandru I avea8.1-1ajute, el nu ,si-a mai realizat ui opicul proiect de fortare a Dunarii, ci a ramas pe Me, in Principate, pina la zdrobirea ostirii sale de eatre corpurile de oaste otomane. Rusia a fost constrinsi, in situatia data, sa accepte interventia otomana, cautind doar sit obtina, fira succes, prin glasulreprezentantului ei Stroganof, ea Poarta si foloseasca caile pacificarii si ale amnistiei" 27. Tensiunea ruso - turca avea sa cream*" abia la inceputul verii, atunci cind slugerul Tudor fusese ucis, iar represiunea otomanii in Principate se realizase. Tudor Vladimirescu a intretilrut legaturi in timpul revolutiei - direct ori indirect prin intermediul boierilor cu care s-a aliat in temeiul schimbului de jurilininte din 23 martie / 4 aprilie 1821 - nu nmnai eu Poartai eu cei doi imparati erestini, dar, de asemenea, cu conducerea Eteriei. Dialogul acesta însii, odati cu agravarea situatiei generale, s-a dovedit a fi ineficient. Diplomatii strilini au evidentiat necontenit cii Vladimirescui Ipsilanti aveau vederi diferite", ea nu erau intelesi", ca aveau scopuri diferite" si ca intre ei urma sa izbueneaSca un conflict ! 28 Inaprilie1821chiar. Reis-efendi-uldeclaraambasadorul Austriei ca cei doi protagonisti s-au retras fiecare in alta parte" 28 ! 26 Me Fotino, Tudor Vladindrescu 4 Alexandra Ipsilanii in repolulin din mud 2521 supranumild %awn, Bucure01, 1871, p. 57. 27 Era. 1821. Doc.eail., 0. 238. r'lbidem, p. 170, 196, 197 0 217. 21 IbIdem, p. 270.

www.dacoromanica.ro 9 Politica externä (1821-1828) 503 La 11/23 mai Ipsilanti scria iritat lui Iordache Olimpiotul ea slugerul se poarta foarterau".Sfirsitul lui Vladimirescu avea sa fie concluzia tragica acestor relatii ! Conducatorul revolutiei a intretinut relaiii ea sirbii, un raport francez din Viena semnalind de la 7 martie legaturile secrete" romano-sirbesti, ruarturisite clteva saptatnini mai tirziu de insusi Vladimirescu lui Udrizki 30 in sfirF,tit, Tudor Vladimirescui grul pul de boieri cu care a conlucrat s-au aratat firesc si evident interesati de o apropiere de Moldova. Slugerul a schitat la 5/17 aprilie in aceasta privintA un intreg program de actiune ...urmeaza stim cele ce se fac acoloi sa le vestim ceste de aici ea, flind la un gind si intr-un glas eu Moldova, sa putem cistiga deopotriva dreptatile acestor printi- paturi ajutorindu-ne unii pe altii" 31. Un sinior Sion" era folosit pentru a fi trimis mitropolitului Veniamin Costache, la sfirsitul lunii aprilie si doar doua zile inaintea retragerii din Bucuresti a adunarii norodului", slugerul Nicolae Greceanu era desemnat ispravnic de Slam Rim- nic cu sarcina de a eulege stiri privind Moldova 32. In cererile norodului" se arata cä Tudot Vladimirescu urma sa aiba grija de bindle intern si extern". Cu armele in miini el a desri,- sarat indraznete actiuni de politica externa. Telul inlMurarii regimului fanariot si al abuzurilor, cai schitarea unui program de reforme le-a dezvaluit fatis ; dar evident, obiectivele sale mergeau cu inult mai departe. Le-a sintetizat ostasilor si arani la trecerea Oltului, dar ele aveau s aibäi un ecou international". Contele de Gabriac raporta astfel la 23 aprilie/5 mai 1821 din Petersburg ministrului de externe al Frantei ca. Vladimirescu lupta in interesul particular al independentei Vala- hieii Moldovei" 33, informatie pretioasa, intrucit indica telurile externe ale slugerului in dimensiunile lor complete. Dwumentele emise in cancelaria sa - pe care si-o organizase cu secretani scriitori minuind mai multe limbi, inclusiv limba turcii, pentru care ceruse a-i fi trimis in preaj- miiarmeanulMartinac Bohor cu stiinta de carte si vrednie de loghi" 34, care ji era prieten - ea si cele serise de boierii cu care a conlucrat re- flectä siguranta de sine, o conceptie clara, demnitate dar si tact diplomatic. Trebuie evidentiati faptul ea a stiut sa-si asocieze in actiunile sale de politica externa un grup de boieri, ceea ce atit in fata puterii suzerane citi a celorlalte puteri trebuia sa eonfere aeestor aetiuni, in imprejuririle internationale existente, un earacter legitim. 0 serie de memoriii arzmagzaruri intoemitei inaintate de boieri in timpul evenimentelor revolutionare completeaza imaginea poli- tied externe romanesti in epoeä. Daca la slugerul Tudor, in afara necesitatii in care s-a gasit de a nu-si putea dezvilui pe de-a intregul planurile actiunii, se poate urmari o linie de comportament continua, nesoväitoa- re, nu acelasi lncru poate fi constatat la boieri, nu nurnai din pricina impartirii lor in tabere diferite - si ele fluctuante ! - eii deoareee ec:1portamentul lor s-a dovedit a fi oportunisti schimbator, chiarfi la aceia integrati micärii nationale. Nu intimplator, in preziva izbue-

30 Ibldern, p. 136; Docurnenle Hurmuzaki, seria noud, Bucuretiti, 1967, vol. IL .p. 648. 31 Doc. rdsc. 1821, vol. 11, p. 33. lbedem, vol. II, p. 109, 165-166. 23 Rev. 1821. Doc. exl., p. 281. 34 Doc. nisc. 1821, vol. 11, p. 46. www.dacoromanica.ro 504 Dan Berindei 10 nirii revolutiei, toemai acestia par a fi eei care au cautat sa se acopere scriind lui Pini cas-ar putea sit aiba loc o izbucnire neasteptata" sa-si declare semnatu7ile falsificate i neadevarate" in cazul cind ele avean saapara pe vreun document ! Portii i-au anuntat apostasia slugeni- lui Theodor", pentru a se aeoperi 36, desi dourt zile mai tirziu, ocinnu- irea" (in rindurile careia puteau fi regasiti tocmai marii boieri implicati in evenimentele revolutionare !) linistea agentia consulara a Austriei, aratindu-i cä rasculatii nici o suparare sau vreo paguba n-au feut aeeia nimanui" ! 37 In aceiasi zi, la 2/14 februarie, cA'Aitind iarasi aeope- rire, au scris domnului Moldovei cerindu-i... prudentele indemnuri"!-8 In ziva urmatoare, Pavel Macedonschi era delegat de boieri pe linga Tudor cu care erau incepute lungi negocieri. Teama de raspundere i-a facut ea la 4/16 februarie sa se gindeascit a cere interventia armataa pasalelor dunarene, dar faia de rezerva manifestata de Pini, au renunlat. Este posibil insa ca ei sfi doHt doar ca Pini sa-si exprime rezei-va, dindu-le astfel o noua acoperire ! Oricum, erau depasiti de evenimente ; nu cunosteau pozitia exacta a Rusieisissidadeau seama ea eel pe care unii dintre ei il considerasera un mandatar se eomporta ea im conduea- tor revolutionar de sine statator. Boierii se gasese ...intr-o astfel de stupoare - scria consulul francez Page la 20 februarie/4 martie 1821 - Melt nu stiu pe ce pozitie sa se situeze, temindu-se de a se compromite fie fata de Poarta fie fava, de Rusia" ". Un numar din ee in ce mai mare de boieri, lor avind sii li se ala- turei cei trei mari boieri care se intelesesera cu slugerul Tudor, au luat ealea Brasovului ori a Sibiului, uncle aveau sii plecei cei doi cower' generali ai Rusiei si Austriei. Citeva zeci de boieri au rinias totusi pe loc, in timp ce adimarea norodului" se apropia de eapitali. Negocierile dintre reprezentantii aeestorai sluger au continuat. Cind Vladimireseu a sosit la Bucuresti, ele s-au precipitat, ajungindu-se la aeordul din 23 martie/4 apHlie, tocmai in zilele in care dezavuarea tarului a devexdt de notorietate publica. Boierii din tara au adresat o jalba lui Alexandru I, la 18/30 martie, deci cu cinci zile inaintea schimbului de juraminte eu Vladimirescu, in care i-au cerut intrarea puternicelor ...otothor., justificind insa evenimentele revolutionare (...nenoroeitiieontri- buabili din Romania mica furisiliia se revolta, nemaiputind suferi nedreptelei neomenoasele eereri si plati")i indemnind totodati pe eei de Brasov a li se alitura".Nolazile mai tirziu, de data aceasta in eonsens eu slugerul, s-au adresat Portii, tarului si lui Metternich, arum- eind vina pe fanariotii inffi4isindu-1 be Tudor - chiar dupa ee dezavuarea rusa constituia o eertitudine - drept un patriot (animé par im zèle patriotique") 91 Dar boierii refugiali in Transilvania se adresau tot in acele zile imparatului Austrieii eelui al Rusiei, ea si Portii, denuntind atit pe Vladimirescu eiti pe Ipsilanti ; printre semnatari erau si preaspat a-

35 Ibidem, vol. 1, p. 201. " Ibidetn, p. 214-215, 216. Ibldem, p. 218. " Ibidem, p. 221-222. 39 Rev. 1821. Doc. ext., p. 97. " Doe. rase. 1821, vol./, p.378381. " Ibidem, p. 409-919.

www.dacoromanica.ro 11 Politica externa (1821-1828) 505 junsii la Brasov : Grigore Braireoveanu si Grigore Ghica, care, probabil, tineau iarasi a se acoperi ! La 10/22 aprilie, Grigore Billeanu aflat la Cimpulung, (in casa diruia fuseser1 intocmite documentele sehimbului de juraminte dintre boieri si slugerul Tudor) 42 cerea insit avizul lui Ip- silanti privind un memoriu destinat tarului in care Brtleanu se situa, in multe privinte, re pozitiile lui Vladimireseu, seriind despre rlsculati cuí strigrttul lor nu tinteste la alta cleat srt scape de tiranie", deoareee luertitoriiiirii Rormluesti ajunsseril robi ai robilor Portii otomane". Brtleanu preconiza ca pe p6mintul dacie, cu hotarele sale naturale" sii se constituie natiunea routing ,.ea popor eu totul liber, suveran, autonom", legat doar de protectia" tarului ;el mai cerea domn de acelasi neam", oaste pilminteanri."i reeuperarea cetrttilor de la Dunitre 4 3. Un grup de boieri refugiati la Brasov au adresat o influí mai tirziu un arz Portii, in care o provoeau sii intervinit cu puternicul si neobositul ei brar, atit impotriva slugerului Tudor cit si a principelui Ipsilanti 44. Peste elteva zile, pentru ultima oara intelesi cu Vladimireseu inainte de a treee hotarele transilvane, boierii din preajma sa s-au adresat lui Met- ternieh,miirturisindu-si din non consensul eu slugerul, condamnind pe Ipsilanti pe care-1 ealificau, ehiar exagerind, cripetenie unei aduniiri neeunoseute nort si de tot streinrt", exprimind temerea fatrt de o ocupatie otomaniíi solicitînd sprijinul imperiilor erestine pe luiigii PoartA, in vederea reeistigarii veehilor privilegii ale trtrii 48. Citeva siiptiirnîni mai tirziu, un grup de boieri refugiati la Brasov scriau tarului Alexandru 1, denuntind de data aceasta vehement ocupatia turceasert a tri,rii consi- deratit a fi o nenoroeire ... denedescris" ". In Moldova, oseilatlile lui Mihai i5utu, care la 2-1 februarief8 martie indemna pe boieri a serie tarului si srt-i cearrt interventia ostirii sale, pentru ca o lunit mai tirziu, inainte de a treee in refugiu dincolo de Prot, tot el sit indemne divanul la supunere fatil, de otomani 47, au (Teat destula confuzie. Inii boierii moldoveni, de indatii ce s-a viidit mai ales cii eteristii erau singuri si cii armata rusit de sprijin nu se aratase, nu au 'fast deloe inclinati sii li se alrtture. Ei au cenit repetat ajut ond Austriei si Rusiei, au solicitat desemnarea unui nou domn inlocallui *trtui au trimis la Braila reprezentanti ai Ion, dindu-le si instructiunea de a afla adevitratele lucruri din rfarigrad" 48. Ca siboieriimrinteni, eare-I infruntaserrt - neindoielnic la indemnul slugeruluiTudor pe Ipsilanti, intrebindu-1 Ce este cornun Mire daci si greci ?" si-i cerusera sii nu mai dea proelamatii românilor 48, boierii moldoveni arittau, in in- nie 1821, eteristului Gh. Cantacuzino di, nu voiau srt adopte pasul gre- cese", riscind a ertdea intr-o critiea osinditoare" si-1 somau srt ineeteze eu invitaturi farrt folos" 50

Documenle Burrnu:uki, seria nou5, liovureli, 1967, N01. 1I, p. 653-654. " Doe. rdse. 1621, vol. II, p. 54-50. " Ibidem, p. 154-157. 45 fbidern, p. 157-100. " Ibidem, p. 191-192. Ibidem, vol.1, p. 332, 422-424; Rev. 1521. Doe. ext., p. 140. Doe. rim. 1821, vol. 11, p. 75-76. " Ibidem, p. 73, 74. "ibidem,p. 212214. www.dacoromanica.ro 506 Dan Berindei 12

OCUPATIA OTOLIANA A PRINCIPATELOR ROMAINE INAINTEA RESTATORNICIIII1 DOMNIILOR Incepind de la 13/25 mai ostirile otomane au pgtruns in Principate.

La 15/27 mai Tudor Vladimirescu a evacuat Bucurestii, unde avea. sa be instaleze Ahmed Bei, chehaia pasei de Silistra. Ping in Oltenia, A- dunarea norodului" -din mijlocul egreia a fost ridicat prin inseläciune sitrgdare slugerul Tudor - nu a avut cioeniri cu otomanii, desi slugerul o preggtise de luptg in aceastg privintg. El a cäutat îns, totodatg, ping la sfirsitul Eau tragic, ca, pgstrind armele in miini, sg obtinit prin negocieri recunoasterea din partea puterii suzerane a cerintelor sale. La 29 si 30 mai/10 si 11 iunie, la Driiggsani, intr-o primg .1uptg cu otomanii pandurii ii infrinserg, dar la 7/19 iunie ostirea eteristg, cgreia 4 se MA- turase o micg parte dintre panduri, a fost zdrobitg tot la Drägasani. Lupte de rezistentg au continuat, dar in fapt, intr-un rilstimp xelativ seurt, ocupatia otomang, cu urmári deosebit de grele, a fost statormicitg. Ina, in luna mai, chiar inainte ea actiunea sg aibá loc, Stroganof protestase pe lingg Poartä impotriva ocupatiei Principatelor 51. Era astfel initiatg o lungg disputg diplomaticg ruso- turcg, complicatg prin cruzimeai caracterul anarhic al reprimgrii miscgrii de eliberare greeesti. La 6/18 iulie 1821, Stroganof a prezentat Portii o notä asprá 52. Rusia -cgreia i se vor alátura in aceastä, privintg, Austria 0 Prusia 58 a cerut evacuarea imediatil a Principatelor. Poarta a replicat punind eón- ditia extrádkii rIsculatilor refugiati pe teritoriul rus ii apoi aceea a garantiei" celorlalte puteri referitoare la nepgtrunderea armatei inse in Principate ". La 15/27 august, dupg ce, intro timp, reprezentantul Rusiei rupsese relatiilei plecase din Constantinopol, un dreggtor otoman declara ambasadorului britanic Strangford eg pacificarea provinciilor ...räsculate" constituia o problemg in solutionarea egreia Poarta nu era dispusg sg accepte interventia unor puteri strgine" 55. In acelasi timp, Poarta a luat mgsuri de rezistentit impotriva unei eventualepii- trundeni a armatei ruse in Principatei chiar pentru prgdarea prealabilg aacestora in cazul evacugrii lor fortate 56Timp de mai bine de un an, Moldovai Tara Ronagneaseg aveau WA, se ggseascg sub ocupatia direetg a paplelor dunärene, lipsite de domnitori si de asemenea de cei mai de seamit boieri, care refuzau sg se intoarcil din refugiul lor de peste granite. Cele doug tki au fost conduse de caimacamii Constantin Negri si *tefan Vogoridi, care, lipsiti cu totul de initiative, nu au Mont decit sä, execute ordinele Portii si ale comandantilor militari otomani. La 25 decembrie 1821/6 ianuarie 1822, consulul prusian Kreuchely raporta, cg la Bucuresti atit caimacamul Negri efti divanul boeresc ce fusese injghebat, segti, seau sub influenta pasalei" 57, adicg a chehaiei Ahmed Bei. Cele mai

51 N. lorga, AcIc si fragmenle cu priolre la islotia romfmilor, Bucure§ti, 1896, vol. II, p. 581. 62 Rey. 1821. Doc. exl., p. 363-368. " N. Iorga, Acle ?( fragmenle..., vol.II, p. 588, 595. 54 lbldem, p. 598, 599, 600, 600-603 etc. "Gentz, op. cit., vol. II, p. 143. " Rev. 1821. Doc. ext., p. 390. 57 Documente Hurmuzakl, vol. X, p. 136. www.dacoromanica.ro 13 Politica externli (1821-1828) 507 frumoase ease boieresti din Bucuresti si Iasi au fost ocupate de ostenii otomani, unele fiind chiar transformate in grajduri ! 58 In lipsa domnilor, in situatie care se crease, asupra boierilor a rgmas sarcina de a asuma exercitarea unor actiuni de politicg externg, care, au reflectat neimi oielnic, in primul rind, propriile lor interese, dar care, totodatg, au oglinditi uncle interese nationale. In repetaterinduri, Poartai dreggtorii ei s-au sträduit sg determine pe boierii fugari sä, se reintoarcl in cele doug capitale, pentru ca astfel ocupatia sg eapete un oarecare caracter de legalitate". Parte dintre boieri au dat curs acestor indemnmi, in Tara Româneascrt in frunte cu banii Barbu Viicgrescu (in august 1821) f$i Grigore Ghica (in noiembrie 1821)69; ceilalti au refuzat insg sg dea curs indemnului, unii rgminind in exil ping dupg incheierea conventiei de la Akkerman ! Din Brasov, Sibiu, Cernituti si Chi- singu boierii destärati au inaintat diferite memorii Portiii impgratilor Busiei ori Austriei. Pozitiile lor erau divergente in privinta orientitrilor externe, o grupare sau alta cgutind sprijin la unul sau altul dintre marile imperil ale zonei ; au inceput sä aparg mai accentuati divergentele intre marii boierii cei de treapta a doua. In luna iulie 1821, au fost inaintate din Brasov un memoriu pasei de Silistra, win care se aduceau multumiri pentru interventia otomang la nord de Dun:Are si altul tarului win care era criticatg ocupatia otomang, mitropolitul Dionisie Lupu sernnindu-le pe amindoug ! 60 Este MBA', semnificativ faptul cä doleantele boierilor - unele re- petind pe cele exprimate FA de Vladirnirescu - se intilneau in general in memorii incliferent de orientarea lor spre o putere ori altatrevenirea la domnia pgminteang, ingsuri irnpotriva strilinilor si mai ales a balca- nicilor (a grecilor in primul rind), rmisuri privind mängstirile inchinate, recuperarea teritoriului raielelor dungrene de pe malul sting, organizarea unei osthi nationale, libertatea negotului (exercitati cu vase purtind insemnele tärii, cum o solicita Alexandru Vilara) 61 etc. Preggtin- du-se dobindirea independentei intr-o altiti etapg in unele memorii se cerea, pentru a se släbi leggturiuni- sau bilaterale, ca protectia" asupra Principatelor sä nu se mai exercite nmnai de Rusia, ci si de A- ustria ori chiar de ansamblul puterilor europene ! 62 'tetras la Sibiu, consulul general rus Pinisi-acontinuat uneltirile, exercitind presiuni necontenite asupra boierimii (inclusiv asupra celei reintoarse in Tara Romäneascii) 63 si invocind o neintirziatg izbucnire a unui nou räzboi ruso-ture(ceeaceboierii îi vor si reprosa în vara anului 1822) ". Caimaeamii nu au indrgznit sii impiedice ca jalbele boierilor adresate

58 Ibidem, p. 129, 140 etc. 69 Rey. 1821. Doc. ext., p. 383; Documente Hurmuzahi, seria Domi, vol. II, p. 773. 60 I. C. Filitti, Frtimintárile politice si sociale in Principatele rornane de la 1821 la 1928, Bueuresti, 1932. 61 Pentru memorii vezi:y.Georgeseu, Mémoires el projels de réforme dans les- Princi- paulis Roumaines, 1;50-1830,Bucure:7ti, 1970 si Emil Virtosu, 1821. Dalei rapte noi, nueuresti, 1932. 62 Documente Hurmuzaki, Nol. XVI, p. 10:i1; Doc. Me.. 1821, vol. II, p. 320. 62 Documénte Hurmuzaki, vol. X, p. 160. .81 Ibidem, vol. XVI, p. 1051. www.dacoromanica.ro 508 Dan Berindei 14

Portij sajungit la destinatie, Vogoridi înlesnind chiar vornicului Teodor Bals, venit la Iaf,4i de la Chisingu, ajungerea la Silistra, In toamna anului 1821, desi el a avut abilitatea de a transmite concomitent si un memoriu al boierilor de treapta a doua pe care _Bals a trebuit sg-1 semneze la Si- listrai prin care, MlgturIndu-se doleanta marilor boieri, care arfldor it o etapit intermediarg In care Moldova sfi fost guvernatg numai do divan, se cerea neIntlrziaia numire a unui nou domn 65

REINSTAIIIAREA DOMNIILOR PAMINTENE. ACTIVITATEA NOILOR DOMNIL1DOIIENIUL REIATRLOR EXTERNE (1822 - 1828) La inceputul primäverii anului 1822, Poarta a chemat la Silistra doug grupuri de boieri, unul de la Bucurestii altul de la Iasi, reeo- mandind a li se da toatg einstirea 66 De la Silistra cei 13 boieri au plecat mai departe la Constantinopol uncle au sosit la 17/29 aprilie 67 Prin- tre reprezentantii munteni eraui banii Grigore Ghicai Barbu Vitcil- rescu, In timp ce In fruntea moldovenilor era logofittulJonitii.Sandu Sturdza, in compozitia delegatiei moldovene nefiind Insg cuprins nici un boier din protipendadg, desi emigrantii moldoveni speraserg a fi chemati si ei 68. Cglittorind impreung, immtenii moldoveni, primiii de-a lungul calgtoriei cu multg teremonie" 68, au avut prima Intrevedere cu reis efendi-ul la 20 aprilie/2 mai, oferindu-li-sei acolo cafele si ciubuce 7°. La 21 - 22 aprilie/2 -4 mai si-au definitivat ponturile- muntenii aducindu-le gata redactate lntr-o primg versiune 71- pe care apoi le-au discutati indreptat cu Ali Bei, dreggtor delegat de Poartg a-i sfittui". Dar nici noua variantg din 24 aprilie/6 mai n-a fost acceptatil, desi la 25 - 26 aprilie/7 -8 mai recopiaseril ponturile, cg'ci le-au intors de iznoavg sä le mai prefacg, mai adgugîndu-le si alte ponturi din porunca sa" 72Versiunile definitive au fost predate si acceptate abia la 27 aprilie/9 mai 1822 73. La 9/12 mai 1822, Ali Bei a confirmat celor doug deputittii eg aveau sit fie numiti päminteni 74. Izolatii supravegheati, boierii nu puteau primi din targ cleat scrisori deschise si ei n-au indriznit sit se plimbe prin oral nici atunci cînd acest lucru li s-a lngiduit !Intre 23 iunie/5 iulie si 29 iunie/11 iulie Grigore Ghicai Ioniti Sandu Sturdza, eitrora le-a fost adiugat §i Filip Lens, deoarece stia turcete, au fost

66I. C. Filitti,op. cll.,p. 78-79. 64 Documente Hurmuzakt,vol. X, p. 142. 01 I. C. Filitti,op. cit.,p. 94. 68 lbidem,p. 108. 69Manolache DrAghici,Istoriea Moldopei pc limp de 500 ant, 1al,1857, tomul II, p. 140. " lbidem,p. 146; mai vezi M. Kogalniceanu,Cronicele Romântei...,Bucure§ti, 1874, tomul III, p. 440-441. 71 Vezi Emil VIrtosu,op.cit.,p. 155-158. 72 Manolache Drsghici,op. cit.,tomul II, p. 147; Mihail Koaniceanu,op. ca.,tomul p. 441. 73Ibidem,p. 441-442; Manolache Driighici,op. cit.,tomul JI, p. 148. 74Ibletem,p. 150. " N. lorga,Acte i fragmente...,vol. II, p. 641, 649; Documenle Hurmuzalci, vol. XII p. 1055. www.dacoromanica.ro 15 Politico externii (1821-1828) 5oa primiti de Ali Bei si de reis efendi. Dupä ce, la 29 iunie/11 iulie, a fost comunicatä oficial desemnarea lui Ghiea ca domn al T5rii Românesti si a lui Sturdza ea domn al Moldovei, la 1/13 iulie cele douil deputätii au fost duse la Poartä in sase caicei apoi pe armäsari imp'grätesti impodobiti cu framoase podoabe" 76 Poporul constantinopolitan nu ita primit räu, deoarece, cum nota Miltitz, reprezentantul Prusiel, gindea at slat crestini ...dar cel put'n nu sint greci" ! 77 Au fostintimpi- naticu totii de dragomanul eel mare al Portii, care i-a condus la marele vizir, uncle au fäcut trei temenele pinä la päminti ingenunchind au särutat crosurile macatului pre care sedea". Le-au dat eafele, dar i-a tinut in picioare". Cind s-au infätisat la reis efendi, cei doi domni au fost asezati pe saltele jos unul lîngä altul"i boierii au fost poftiti, de asemenea sS, stea jos 78 Tärägäneala a continuat in perioada urmätoare. Abia la 13/25 tulle li s-au adus domnilor caftanele domnesti (pe care trebuiau sä le tinä trei zile pe pernä dupe obiceiu") 79. La 1/13 august l-au vizitat pe patiiarh,i doar la 11/23 august au plecat din Constantinopol, unul pe uscat, altul pe mare, reintilnindu-se la Silistra, uncle seraschierul i-a investit la 9/21 septembrie, dindu-le eabanita, tuiurile si cuca, trimise de vizir pinä acolo in läzi inchise ". Spre tarä au pornit doar cind spre Con- stantinopol s-au dus beizadelele lor, trimise aparent ea capuchehäi-sefisi in realitate ca ostateci ! Dup5, scurte opriri la Mänästirile Trilegresti Frunioasa, cei doi domni au intrat in orasele lor de scam 81. Ineä cu citeva zile Inainte de numirea oficiala a celor doi domni, ambasadorul britanic la Constantinopol declara pe boieri incapabili" de domnie si tot atunei ambasadorul Frantei amintea de eventualitatea instaurärii unui sistem mixt in Principate(un pämintean intr-o tarä ginnfanariot in cealaltä ! 82 Sarcina celor doi domni era departe de a fi usoarä ; trebuiau sreinnoade firul rupt cu peste un veac inainte si tot- odatä sinceapä a pregäli cele doug täri pentru noile vremuri ale secolului al XIX-lea. Paradoxal, tocmai Strangford, reticentul ambasador britanic, aveasä-idefineascä ca oameni cu avere i caracter", el elogiind chiar lungai interesanta conversatie" pe care o purtaserä cu drago- mamil säu 83. La Constantinopol a reiesit cGrigore Ghica avea cunostin- te de italianä 84; in fapt, domnul se descurca foarte bine si in francezä sineindoielnic, ca si Sturdza, de data aceasta, in greceste ;consulul prusian Kreuchely afirma cGrigore Ghica Vorbea mai bine sau mai

"Mihail Koglniceanu,op. cit., tomul III, p. 444; Manolache Draghici, op.cit., tomul H, p. 152 §i urm., " N. Iorga, Acteilfragmente..., vol. II, P. 652. 78Mihail Kogblniceanu, op. cit., tomul III, p. 444-446; Manolache DrAghici, op. cit., tomul II, p. 153-154. " Mihail Kogálniceanu, op. cit., tomul III, P. 446. 82Ibidem, p. 447-448; Manolache DrAghici, op. cit., tomul II, p. 159-160. 131 Mihail Kogillniceanu, op. cit., tomul III, p. 448-449; N. Iorga, Acte pi fragmente.., vol. H, p. 656. 82Rev. 1821. Doc. ext., p. 426, 427, 428 §i 429. "lbidem, p. 435, 438, 440-441, 442. 84Manolache Draghici, op. cit., tomul II, p. 155; Mihail Kogalniceanu, op. cit., tomul III, p. 445.

www.dacoromanica.ro 510 Dan Berindei 16 rgu"i limba turcim85.Lui Ghica i s-a imputat - pe nedrept - linia sa, prudentg de comportament (...j'évite scrupuleusement, scria el in 1824, tout ce qui pourrait compromettre mon honneur et la tranquilli- té de monpays") 86,zgirceniai faptul el n-ar fi posedat cärti87(In timp ce contemporanul, uneori prietenul alteori adversand sgu, Grigore Brincoveanu a avut una din cele mai frumoase biblioteci ale vrernii) ; Minciaki 11 socotea oportunist in privinta relatiilor externe 99, nitind. insá grelele irnprejurgri cärora trebuia sl le facg faim. Ioniim Sandu Stur- dza, apropiat de cgrvunari, adversar al magnatilor"89,era un orn mai simplu, cu inv`átáturA ca a tuturor boierilor de virsta sa", fiind puternic in dialectul grecesc" 9°. Nu cunostea decit cîteva cuvinte in limbo, francezit, scotindu-si calpacul si ridicindu-se in picioare pentru a transmite un mesaj consulului lireuchely de la Bucuresti, dar manifestind sidemnitate la nevoie, cum a fgcut-o cind, la capgtul domniei, a refuzat straja ruseascä pe care i-o oferea colonehil Liprandi, dupä ce-1 scosese din scaun ( ... n-amtrebuintg de straj.1 ruseasca, spuse el, fiindcg% nr1 pazeste D-zeu !")91. Provinciile turcesti de dincolo de Dungre", asa erau definite in 1822 Principatele de un ministru de externe al Frantei92 ...mal- gré les titres pompeux qu'on nous donne - scria Grigore Ghica lui Gentz in 1826 - nous ne sommes que des personnes subalternes dans l'Empire ottoman" 93. Cu toate acestea, cei doi domnii mai ales Ghica au fgcut fatä problemelor externe cu care erau confruntati. Interesul pentru problemele politice nu era, de altfel mic. ...im Bucarest tout est politique, comenta consulul general Kreuchely in 1822, tout parle diplomatie". Referindu-se la congresul de la Verona, tot el remarca el ce nom retentit si souvent que môme la lie du peuple le connaît"95. Dar domnii pgmInteni erau departe de a avea o situatie de invi- diat. Conflictul dintre cei doi domnii o parte a boierimii a continuat in cursul celor sase ani ai domniei lor. 0 parte dintre boierii dintre cei mai insemnati nu s-au intors in patrie cleat foarte tirziu, uneltind necontenit pe IMO imperiile crestine limtrofe ori pe lîngim Poartä. Inc& de la numirea celor doi domni, reis efendi-ul le spusese noilor principi membrilor celor doug deput1tii ...sI iubiti pe domnii vostri, precumi ei pe boieri ca cu boierii dimpreund sg ocirmueascl tara bine cudreptate"96.Atit Sturdza citi Ghica s-au sträduit ins1skidim-

88Documente Hurmuzaki, vol. X, p. 186. 96V. Georgescu, Din corespondenja diplomaticd a Teirli Romane6ti (1823-1828), Bu- curesti, 1962 (se citeazá: Din corespondenja...), p. 125. 89Documente Hurmuzaki, vol. XVI, p. 1100. 89Din corespondenja..., p. 40, nota 4. 89Manolache Dräghici, op.cit., tomul II, p. 166. " Ibidem, p. 165. " Documente Hurmuzakt, vol. X, p. 180-181, 201; Manolache DrAghici, op. cit., tomul II, p. 173. " Documente Hurmuzaki, vol. XVI, p. 1077. 98Din corespondenja..., p. 202. 84Documente Hurmuzaki, vol. X, p. 198. "Ibidem. 96Mihall Kogálniceanu, op. cit., tomul III, p. 445; Manolache Draghici, op. ca., tomul II, p. 154.

www.dacoromanica.ro 17 Politica externa (1821-1828) 511 punk punctele de vedere, desii boierii opozanti, ícînd uz de dreptul traditional al boierimii de a se adresa Portii, nu si-au incetat activitatea. Pe acest ultim drept îl evocau in 1824 lui Ionitk Sandu Sturdza opo- zantii, declarindu-iPentru a nu fi rkspunzktori, pentru a selpa ca- petele noastre, trebuie sä trimitern deputatii nostri la Constantinopol, pentru a spune adevkrul faptelor". Ei i-au cerut pasapoartei cai de postá ! Chid au fost opriti la trecerea Siretului, a avut loc la Iasi, la curtea domneasck, o manifestatie de protest condusk, de mitropolit. A- junsi pink la urmk la Silistra, seraschierul a refuzat, inainte de a primi o porunck a Portii, dind curs cererii lui Sturdza sk-i opreasck pe trimiii opozitiei. Acesti boieri, spusese el, nu se due la rusi, nu se due la englezi, nu se due la franceziinici la alti stráini ;ei se due la stk- pinul nostru al tuturor. Nu Indráznesc opresc" ! 97

ACTIVITÄTILE CONSULARE IN PRINCIPATE La inceputul domniilor pilmintene, Poarta a cerut restringerea ac- tivitätilor consulare in Principate, pretinzind chiar, initial, ca acestea Wá nu se desfksoare cleat la Bucuresti si ea greci sk nu fie cuprinsi in personalul consulatelor stráine 98. Relatiile cu Rusia nu s-au statornicit In mod regalat declt spre sfirsaul celor douä domnii, deosebit de prezen- tá A fost insk Austria, mai ales in Tara Româneasek, uncle legáturile dintre Grigore Ghicai consulul general Fleischhackl von Hakenau au fost strinsei unde cavalerul de Gentz, apropiat al lui Metternich, îl sfktuia prin corespondenta sa pe domn ; in Moldova, in schimb, relatiile lui Ionitk Sandu Sturdza cu Lippa, bancher brasovean, numit consul al Austriei la Iasi, au fost proaste. Relatiile cu Prusia - importantá achizitoare de cai in Moldova 99 - i cu Franta nu au avut in epock o insemnátate prea mare. Austria - cu un consulat general la Bucuresti, cu un consulat la Iasi, cu numeroase starostiii eu 2400 de supusii protejati in 1822 (inclusiv supusii rusi aflati atunci temporar sub protectia habsburgick in lipsa functionárii consulatelor ruse) nu), prusia cu un consul la Bucu- restii un viceconsul la Iasii cu 100 de supusi ori protejati, Franta - err ina consul la Bucurestii un cu viceconsul la Iasi si 40 de supusi si protejati, in 1822101, Anglia - cu un consul la Bucuresti incepind. din 1826, cind Blutte a avut audienta solemná de prezentarem - i Rusia cu un consulat general la Bucurestii un consulat la Iasi, care nu si-au reluat insk activitatea cleat din 1826, au fost puterile cu care au existat relatii la nivel consular in timpul domniilor pkmintene. Consulatele ar- borau pavilioane, ea i armoariile statelor respective. Localurile lor fu- seserá achizitionate - la Iai - de bresle1", iar autoritátile le aveau in

97 Documente Hurmuzaki, vol. X, p. 269. 98 Din corespondenta..., p. 84; Reo. 1821. Doc. ext., p. 444. 99 In octombrie 1824 a fost autorizat exportul a 1200 cai spre Prusia (Documente Hur- muzaki, vol. XVI, p. 1170). loo lbidem, p. 1079. 101 lbidem. 192 Documente Hurmuzaki, vol. X, p. 355. 103 Documente Hurmuzaki, vol. XVI, p. 1157.

www.dacoromanica.ro 512 Dan Berindei 18 grijä, la Bucuresti localul consulatului general al Rusiei fiind reparat pe cheltuiala Tkii Românesti164. Tot autoritätile asigurau aprovizionarea lor106 si acordau personalului consular armmite tainuri ori privilegii, consulul general al Austriei beneficiind astfel de um numb-4' important de scutelnici106. Leg 'aura consulatelor cu guvernele lor era asiguratä, printr-un sistem de cuneni prin scrisori (o scrisoare fAcea de la Paris intre 22 si 25 de zile, in schimb un curier a sträbätut distanta dintre Londraii Bucuresti in 15 zile)107. Uneori curierii eran retinuti ori intirziati (in carantinä, de austrieci, care, profitind de aceasta, incercau sä cunoascä continutul mesajelor), prin retinere uneori de &Are turci ori prin intirzierea eliberärii de &Are ei a tescherelelor de drum 108. Relaiileautoritätilor muntenei moldovene cu consulatele erau diverse. Unele erau legate de supusiii protejatii fiecitrei täriprocese in care erau implicati sträinii, care intrau in atributiile logofetiei de stet- ini - in Tara Româneascä - sau departamentului de pricini sträine- in Moldova ;activitatea negustoreascäi mestesugäreascg, a sträinilor ; arendkiile de cätre supusii protejati sträini ; chestiunea supunerii a- celorasi la obligatii fiscale, ceea ce consulii respingeau in general, etc. Dupä, revolutia din 1821, Poarta a impus mäsuri de expulzare ori de control a sträinilor, räspunzind pentru aceastai unor reclamatii venite din Principate ; aceste mäsuri vizau in special pe balcanici, dar in fapt ele erau extinse si la ceilalti sträini. Ind, in februarie 1826, Ionitä Safidu Sturdza reclama Portii activitatea nocivä a unor sträini in Moldova (camätä, bancrute, falimentei chiari cäsätorii interesate cu pämin- tence)109. Comisia care s-a format in Moldova, a functionat In anii 1824 - 1825 pentru a examina situatia sträinilor, caz dupä caz. Lucrkile ei s-au tärägänat, in parte si datoritä lipsei de buizavointä a reprezentantilor consulatelor, dari lipsei de interes a comandantului corpului de ocupatie otoman, care cämta a-i prelungi activitätile pentru a avea un pretext sä nu evacueze Moldova110. Dacä, Ionitä Sandu Sturdza s-a a- rätat, in general, dur fatä de sträini, viceconsulul prusian Margotti raporta din Iai, la 20 februarie/3 martie 1826 : L'esprit diplomatique de ceux qui gouvernent la principauté est constamment dirigé contre les étrangers" in, el invinuind astfel de xenofobiei pe dregAtori. Grigore Ghica a cäutat sä eludeze expulzärile de balcanici, lucru pe care l-a si mkturisit lui Gentz in 1824112. Oricum, stind multi ani in Principate, deci avind o lungä experientä, consulul prusian Sreuchely raporta la 14/26 mantic 1826 lui von Miltitz, reprezentantul Prusiei la Constantinopol ...Si l'on veut ôtre juste cependant, il faut convenir que les étran- gers aussi, oubliant Phospitalité dont ils jouissent et les égards et la re- connaissance qu'elle devrait leur inspirer, et la majeure partie d'eux

124 Documente Hurmuzaki, vol. X, p. 352. 122 Ibidem, p. 139. 122 Ibidem, p. 272. 107 Documente Hurmuzaki, vol. XVI, p. 1092, 1111. 122 Ibidem, p. 1125; Documente Hurmuzaki, seria nouil, vol. II, p. 746,809. 122 Documente Hurmuzaki, vol. X, p. 342. no Documente Hurmuzaki, vol. XVI, p. 1160. 111 Documente Hurmuzaki, vol. X, p. 343. 112 Din corespondenla..., p. 117-118. www.dacoromanica.ro 19 Politica externd (1821-1828) 513 enchérissant, sur les vices qu'ils bläment et critiquent, ne negligent au- cune occasion où ils espérent de pouvoir piquer le prince ou les indi- Ones" 113 Era o opinie care dezvgluia anumite realitAti. Dar relatiile autoritgtilor cu reprezentantii consulari ImbrIcaui one aspecte. Reprezentantii puterilor fIceau vizite mini domn sau ce- luilalt 0 aveau intrevederi cu boierii ; audientele de prezentare ocazionau adevkate solemnitäti, agentilor sträini organizindu-li-se totodatg ala- juni 114 Reprezentantii consulari erau invitati la solemnitäti 0 la baluri, erau ragati sg participe la iluminatiile publice cu ocazii festive, erau invitati la nunti ale rudelor domne§ti ori marilor boierin6; la rindul lor, ofereau mese cu prilejul zilelor nationale ale tgrilor lor 116 ori chiar la zilele lor onomastice 117 ; de Pa§ti Eiceau 0 primeau vizite lls Cu Gri- gore Ghica relatiile au fost mai cordiale, Ionitg Sandu Sturdza argtin- du-se insg mai reticent (spre sfir0tul anului 1825 el nu primea in audiente pe reprezentantii strgini fgrg ca acestea sg fi fost solicitate din timp) 119 Eelatiile consulilor intre ei ridicau 0 ele probleme. Dacg Fleischhackl vizita pe comandantul corpului de ocupatie otoman, Hugot, consulul Frantei, refuza s-o facg, considerindu-se acreditat doar pe lingg domn ; tot el n-a ie0t inaintea lui Minciaki, eind consulul general al Rusiei ti-a luat postul in primire la Bucure§ti, in 1826, cum a fti,cut-o tot Fleisch- hackl 1".

PRINCIPATELE SI MARILE LMPERH LIMITROFE. VIZITE ALE LJNOR PERSONALITATI STRAINE

Relatiile erau purtate cu toti reprezentantii strgini, dar neindoielnic imperiile zonei beneficiau de un interes mai accentuat, de situatii privilegiate. Atit comandantii corpurilor de ocupatie otomane, cit 0 divan-efendisii - cite unul in fiecare capitalg, in preajma domnului respect./ - exercitau un adevgrat control §i repetate imixtitmi. Nu intim- plitor s-a ajuns insä intr-o targ sau alta la conflicte fit* intre domni 0 ace0i dregkori otomani. Intr-un pamflet din epocä erau definite le- giturile dintre puterea suzerani §i cele doug state autonome romäne0i astfel : ...neamul românilor 0 moldovenilor 0 de se vede sub stg- pinirea Portii ...dar acesti stipinire este cerutä 0 primitg de in00 ei numai cu chip de protecfie tocmitä pi amatei prin contracturi"121 (subli- niere D.B.). Daruri costisitoare §i bani erau trimi0 la Constantinopol ori

113Documente Hurmuzaki, vol. X, p. 345. n4 Documente Hurmuzaki, seria noud, vol.II, p. 856-857; Documente Hurmuzaki vol. X, p. 203; Ibidem, vol. XVI, p. 1089-1090. 112 lbidem, vol. X, p. 213-214, 227; vol. XVII, p. 33. 118Ibidem, vol. X, p. 242; Ibidem, vol. XVI, p. 1086-1087. 117Ibidem, vol. X, p. 258. 118Ibidem, p. 227. InIbidem, p. 334. 1" lbeclem, vol. XVI, p. 1105-1106, 1129. 121 1.C. Filitti, O. M., p. 113. www.dacoromanica.ro 514 Dan Berindei 20 paplelor dungrene, dupg cum retributiile asigurate divan-efendisi-ilor erau menite a-i face mai maleabili122, mai ales cg sfaturile acestora 7)trebuiau" urmate ! 123 Cele doug tgri au fost mentinute practic sub ocupatie ping la mijlocul anului 1826, iar relatiile Cu puterea suzerang au reflectat ping la conventia de la Akkerman o accentuare a dependentei, atitfatg de Poartg, citi fatg de pasa de Silistra. Acestuia din urna, in vizitg la Giurgiui Brgi la, in toamna anului 1823, i s-au trimis daruri, atit de Ghica cit si de Sturdza, prin cite o deputatie 124 Scriind despre urmärile evacugrii Priucipatelor, Gentz considera in acelasi an cg ea nu putea fi consideratg completg tant que les pachas de Giurgevo, de Silistrie et de Widdin seront plus puissants que les hospodars" 123. Inexistenta unor forte anuate nationale a folosit ca pretext pentru prelungirea ocupatiei !Amestec in administratia publicg, - mergind ping la destituirea ori numirea unor dregatori - ori ping la interventii in problema aproviziongrii cu piine a Bucurestilor, uriase cheltuieli (in primele 15 luni ale domniei lui (Mica fatä de un total de cheltuieli de 5 576 019 piastri, 3 558 650 piastri au reprezentat cele turcesti" si dintre acestea 1 651 590 piastri cheltuielile ocazionate de corpul de ocupatie ; chiari in 1827 doar o treime din bugetul Tgrii Românesti mergea la aco- perirea trebuintelor interne ale tgrii, restul Lind folosit de domn si de Poartg)126, executii capitale, ocuparea caselor celor mai frumoase, pre- tentii bgnesti ale comandantilor otomani (mai ales cind s-a apropiat momentul evacugrii !), tensiuni intre acestia, deoparte, domnii boieri de altg parte, toate acestea au fost urmgrile ocupatiei. Autonomia tgrilor a fost, in consecintg gray lezatg 127 Dar se constatg, totodatäE,d strgduinta domnilor de a limita imixtiunile comandantilor otomani de a-i subordona autoritätii lor si de asemenea de a se ajunge la retragerea corpurilor de ocupatie. Desigur aceste lugri de pozitie, se combinan, in circumstantele date, cu manifestgri uneori servile : un comandant turc a pgräsit IaF,di condus de beizadelele domnesti 128, primind pe comandant fA pe divan-efendisi domnul muntean a aminat audienta unui consul, daruri färg numgr etc. Oricum, in toamna 1824 autoritatea comandantilor corpurilor de ocupatie - limitatei ele la 1000, respectiv 500 de beslii -a suferit o scgdere, cind functia a trebuit sg fie incredintatg unor ofiteri de grad mai mic, numiti de domni, dar la recomandarea pasei de Silistra 123; in primgyara 1826 domnii au fost autorizati sä nu- meascg direct pe acesti basbesli-agale, recrutindu-idintre apropiatii lor 13°. Abia atunci, practic, ocupatia a luat sfirsit.

122 Documente Hurmuzaki, seria nou5, vol. II, p. 923 - 924. 123 Poarta, potrivit unui raport al lui Kreuchely din 2/14 august 1824, avait intimé au prince de la Moldavie de se conformer aux conseils du nouveau Divan Effendi (Documente Hurmuzaki, vol. X, p. 290). 124 Documente Hurmuzaki, seria nouä, vol. II, p. 942, 943. 126 Gentz, op. cit., vol. IL p. 209. 128 Documente Hurmuzaki, vol. XVII, p. 29-30; I. C. Filitti, op. cit., p. 147. 12? Vezi pentru problema autonomieii Anastasie Iordache §i Stan Apostol, Aptirarea autonomiei Principatelor române, 1821-1859, Bucurqti, 1987, p. 30- 40. 128 Documente Hurmuzaki, vol. XVII, p. 32. 129 Din corespondenfa..., p. 194. 18° Ibidem, p, 209-210; Documente Hurmuzaki, vol. X, p. 353. www.dacoromanica.ro 21 Politica externA (1821-1828) 515

Dar §i dupg aceea, ca §i dupg, incheierea conventiei de la Akkermau dependenta fatg de. Poartg a continuat sg, fie evidentg. In ianuarie 1827, Grigore Ghica ii primea in audientá solemng cu alai pe mehmendarul otoman trimis s1-1 insoteaseg, pe Ribeaupierre, noul reprezentant rus la Con- stantinopol, dindu-i §i.el dreggtorului otoman un mehmendar (meh- mendarbce mehmendar" remarca ironic Kreuchely !)1 31 jin primávara anului 1828, tot Ghica a refuzat sg inggduie repararea drumului spre Ciineni spre a nu se compromite fatg de puterea suzerang prin aceastá actiune de ameliorare a leggturilor eu Imperiul habsburgic132 §iciteva zile inainte Ioniá Sandu Sturdza trimitea la Constantinopol un dar de 150 de cai !133In urma rgzboiului ruso - turc din 1828 - 1829 si a tratatului de la Adrianopol gradul de dependentg, se va atenua ! Leggturile cu Rusia fiind practic intrerupte multi ani, cele cu Austria au fost, in schirnb, intensificate, in timpul domniilor pgmintene, dad, nu atit de &are Moldova, unde conflictul personal dintre domngi consulul habsburgic a grevat asupra acestora,de§i. Sturdza s-a sträduit sa-sipästreze bungvointa Vienei, eit mai ales de cgtre Tara RomAneaseg. Pentru Grigore Ghica, Fleischhackl de Hakenau era un satuitor pe care-1 consulta provocind chiar iritarea comandantului corpului de ocupatie otoman 134 ii corespondenta sa eu Gentz a avut un rol esential in orientarea sa politicg. Un reviriment in favoarea Austrieii in dauna Rusiei s-a petrecuti in rindurile boierimii1 38.In toamna anului 1825, consulul Frantei remarca cä domnul muntean compte entièrement stir la protection de l'Autriche" 136 Invidios pe situatia pe care §i-o crease colegul sgu, consulul prusian Kreuchely considera, in toamna anului 1824, &A nici eel putin un ispravnic nu putea fi numit fárá ca Fleisch- hackl sg fie consultat ; el mai insinua cg internuntiul Austriei la Constan- tinopol ar fi fost subventionat de Ghica !1 87Oricurn, in primgvara a- nului 1826, domnul Tgrii Romgne§ti 11 definea pe Metternich drept le garant tutélaire de sa tranquillité"1 38.Strinsele raporturi au continuat §i dupg ce Rusia §i-a redobindit pozitia predominantg. In privinta lui Ionitg Sandu Sturdza, acesta tinea sg-1 salute pe un arhiduce austriac in primgvara 1823139,iar, in toamna aceluia§i an, cind Ghica n-a indrgznit s-o facg, a trimis o delegatie pentru a complimenta pe impgratul Francisc I, cai pe tarul Alexandru I, eu prilejul intilnirii celor doi monarhi la Cernguti140. Cea dintii reluare de contact oficialg en Rusia a avut loc in toamna anului 1823, in Tara Româneascg, eind consilierul Minciaki a trecut prin Bucure§ti in drum spre Constantinopol. Ping atunci Pinii apoi el, sta- biliti la Sibiu, frinaserg, procesul de normalizare"i totodatá §i eel al oricgrui progres. ...orice propu.nere de inovatii sau orice proiect de

mDocumente Hurmuzaki, vol.X, p. 398. 188Ibidem,p. 443. 128Ibidem,p. 444. 186Ibidem,p. 317. 188Documente Hurmuzakt, serianouA, vol. II, p. 929. 286Documente Hurmuzaki, vol.XVII, p. 34. I"lbidem, vol. X,p. 302. 189Din corespondenja...,p. 208. 289Docnmente Hurmuzaki,seria nouA, vol. II, p. 939. 140Ibidem,p. 939, 944-945.

www.dacoromanica.ro 516 Dan Berindei 22 schimbare in vechile institutii ale tgrii au fost totdeauna reprobate de impgrat", scria la 12/24 mai 1823 Minciaki lui Mihail Sturdza 141 Acesta din urmil s-a aflat in rindurile opozitiei magnatilor" impotriva rudei sale de pe tronul Moldovei, aatindu-se totodatá, asiduu corespondent al demnatarilor tari§ti, un plecat slujitor al Rusiei. Atit Minciaki, Woe pind din ultimele luni ale anului 1823, citi gerantul consulatului Kotov din vara anului 1826 pira la sosirea lui Minciaki de la Constantinopol la Bucure§ti, ori noul reprezentant al Rusiei pe ling6, Poart5, Ribeaupierre au desf4urat activitatea lor de control 0 de imixtiune treptat accentuat'á, mai ales in ultimii ani ai domniilor pämintene. Dar 0 pin5,atunci, Ghica îi manifesta ingrijorarea fatsá de amenintgtorul vecin, atunci cind. scria lui Gentz, in septembrie 1823, rugindu-1 a face s'5, parviná la Petersburg quelques mots en ma faveur", deoarece, remarca el, il est toujours bon pour un prince régnant de Valachie, quand il est bien va de la Russie" 142. Un an mai tirziu, tot el nádájduia cá va fi evitatá re- venirea la timpurile cind Rusia se mélait ouvertement et donnait pour ainsi dire la loi dans les affaires du gouvernement" 143 N-a fost ins& decit o iluzie, deoarece Indatá dupá normalizarea relatiilor ruso-turce, Principatele au resimtit prezenta apásátoare a Rusiei tariste. Bilantul 1lva face, in februarie 1828, Kreuchely lui von Miltitz, scriind : Le consul général de Russie continue de conduire les affaires de la principauté" ; el adaugà" cá principatele acceptase la tutelle moscovite" 144. Sub presiunea interventiilor consulare ruse aveau loc schimbári in rindul dregl- torilor. Tot Kreuchely remarca ceva mai inainte el Grigore Ghica tre- mura" in fata lui Minciakii ca in urma conventiei de la Akkerman, ca prin inriurirea unei baghete magice", Rusia a devenit le grand pivot autour duquel tournent les boyards" 148. In realitate, fatá de presiunile consulare tariste o parte din boieri îi dezváluiau reticentele. Noul consul rus sosit la Iai in aprilie 1827 a sfir0t prin a irita jusqu'á des boyards du parti russe" 1461 iar Constantin BAláceanu exclama :

42Quel honneur y a-t-il encore d'être prince, lorsqu'un Domnando vient 6, la Cour y gronder et commander le hospodar" 147. Nous savons que la Russie ne nous protége, declara lui Kreuchely un grup de boieri munteni, que pour nous dominer, qu'elle ne garantit nos priviléges que pour en dépouiller 6, la première occasion" 148. De0 bogat dáruiti, reprezentantii tarului Nicoale I s-au argtat duri fao de cei doi domni (pe care multi ani nici nu i-au recunoscut !)i mai ales fatä de Ionitg Sandu Sturdza, care, la rindul slu, a refuzat E,' se incline totdeauna. In prim5,vara 1828, cind armatele ruse au intrat in Principate, domnul Moldovei a fost sortit unui exit fortat, in timp ce, mai abil, Ghica a obtinut reilitrarea sa in viata privatá in capitala principatului unde domnise. Prin Principate au trecut, in timpul domniilor pä'mintene, un ir de personalit4i, in primul rind reprezentantii marilor puteri acreditati

141Documente Hurmuzaki, supliment I, vol. IV, p. 17; I. C. Filittl, op. cit., p. 153. 142Din corespondenja..., p. 86-87. 145Ibtdem, p. 154. 149Documente Hurmuzaki, vol. X, p. 441. 145Ibidem, p. 430. 146Ibidem, vol. XVII, p. 48. 147lbidem, vol. X, p. 415. 148 Ibidem, p. 4167 www.dacoromanica.ro 23 Politica externa (1821-1828) 617 pe lîngPoartä, in drum spre sau venhad de la Constantinopol. Rind pe rind, s-a-a perindat printr-una sau prin amindou5, capitalele, Latzow Ottenfels, interrmnti ai Austriei, lordul Strangford, ambasador britanic, reprezentantii francezi La Tour MaubourgiGuillemont,celspa- niol Zéa, cel rus Ribeaupierre, dar i un bun cunoscätor al destinelor Prin- cipatelor ca fostul consul englez Wilkinson ori Hudson Lowe, temnicie- rul" lui Napoleon I in insula sf. Elena ! Toti acestia s-au bucurat de intreaga atentie, mai ales cind domnii primeaui recomandatii ale Portii, trimitindu-li-seatunci, ca i consulilor nou veniti in post, nu numai meh- mendari insotitori, cii bucätarii chiar cofetari ! Aceste vizite, desi in general scurte, au contribuit la treptata receptarei integrare a statelor românesti in circuitul politico-diplomatic european.

RELATIILE DINTRE CEI DOI DOMNL REPREZENTAREA LOB PESTE HOTARE. RECEPTAREAI TRANSMITEREA INFORMATHLOR INTERNATIONALE Raportmdle dintre cei doi domni päminteni n-au fost din cele mai bune, desi timpul petrecut impreunä de ei in primävarai vara anului 1822 ar fi trebuit scontribuie la apropierea bor. Ghica vorbea de purtarea nerezonabilV a lui Sturdza, in primävara 1824, de0 tot atunci informa pe Gentz c5, domnul Moldovei -tinuse seama de sfatul säu in relaiile cu opozitia boiereascä 142 Ceva peste o jumätate de an mai Ur- ziu, in februarie 1825, Ghica reprosa colegului säu de la Iasi nerusina- rea" de a-1 fi acuzat la Poartä de a se fi apropiat prea tare de celelalte puteri !15° Peste un an se zvonea cä Sturdza avea sä obtinä domnia, mai importantä, a Tgrii Romänesti 151. Exista, neindoielnici o deosebire de comportament intre cei doi domni, Ghica arätindu-se mai european" si el deschizind aatf el drum, desi incä timid, diplomatiei moderne romfinesti. Amindoi domnii au avut reprezentanti peste hotare. LaCon- stantinopol ei au trebuit sä-si trimitä cite un fiu, care n-au fost doar ostateci, cii bas-capuchehäi. Constantin Ghica a stat pinä in 1827 in capitala imperiului, iar Nicolae Sturdza pinä la capätul domniei tatälui säu, el si insurindu-se la Constantinopol, in 1824, cu o boieroaicä ve- nitä din Moldova, in prezenta mamei, fratilori surorii sale, slujba ofi- ciind-o patriarhul 152. Adjunctii beizadelelor, capuchehaiele efective, n-au fost personalitäti importante, exceptie fkind - din 1826 - pe planul insusirilor sale, doar Iordcä Täutu, trimis sä slujeasc5, la agentia Mol- dovei de la Constantinopol, dupä ce fusese secretar al domnului153. Ceilali: armasul Bosie (care stia turceste), Costache Jora, Milo pentru Moldova, ori stolnicul Mavrodi, clucerul Ionitä, Ivancea ori Grigore Cä- linescu pentru Tara RomäneascI 154 nu corespundeau trebuintelor reale

145Din corespondenfa..., p. 130-131, 137. 115° Ibidem, p. 168-169. 151Documente Hurmuzaki, vol. X, p. 345. 152N. Iorga, Actei fragmente..., vol. II, p. 708-709. 152Vezi Emil VIrtosu, loniciiTdutut, 1795-1830, BucureFti, 1974. 154 Manolache DrAghici, op. cit., tomul II, p. 161, 171-172; Documente Hurmuzakt, vol. X,:p. 286: Ibidem, vol. XVI, p. 1116; Din corespondenia..., p. 33; Mihail Guboglu, Catalogal documentelor turcgti, Bucure§ti, 1960, vol.I, p. 331. 4 -c . 3190 www.dacoromanica.ro 518 Dan Berindei 24 de reprezentarei informare ale celor dou5 ; o exceptie a reprezentat-o Litscgrache Sturdza, rudi apropiat al domnului Moldovei, cu multe inarcin5ri secrete" 155, care a murit Ina la Constantinopol indata dup5 sosirea sa 156, Despre ceilalti, consulii strilini se arltau nein- duriltori in aprecieri, desi nu totdeauna drepti. Les nouvelles que ses agents lui donnent de Constantinople, scria dispretuitor consulul francez Hugot, la 28 aprilie/10 mai 1823, font rire de pitié" 157, iar consulul Kieuchely remarca ltd. el, la 15/27 mai 1824, c5, reprezentantii domnului muntean erau des individus inactifs, ineptes et nullement faits pour le poste qu'ils occupent", ei lsînd pe domn dans une parfaite ignorance des relations politiques" 155 Cei doi domni au avut fiecare cite un reprezentant la Viena, Alexandru Belu pentru Tara Romäneasc5,i Gheor- ghe Asaki pentru Moldova ;prin cel dintii Ghica a aflat importante tiri politice pe care le-a putut transmite cu prioritate Portii 156, iar cel de-al doilea il ajuta pe Sturdza s'a", pareze uneltirile opozitiei magnatilor"16°. Din toamna 1825, Grigore Ghica a devenit mai circumspect fat5, de agentul au de la Viena, dup5 ce fusese nevoit sä adopte mäsuri represive impotriva tat5lui acestuiatefan Belu 161. La centru" cei doi domni aveau in preajm5, in ceea ce privea purtarea politicii din afarl, pe Ionità, T5utu1162 FA pe vornicul Dr5"ghici la Iasi 163ipe doctorul Apostol Arsache la Bucurestii neindoielnic pe postelnici, in general rude ale domnilor. Arsache, un monsieur en habit 5, la franque", intitulat se- crétaire des relations étrangères" 164, bine pl5tit pentru rosturile sale medico-diplomatice (4000 de piastri pe lung !) 165, uneori criticat prin pamflete 165, a jucat un rol important in europenizarea" activitätii diplomatice romänesti, el fiind, de altfel, preferat contelui" de Belleval care, in 1824, a incercat s5-0 recapete postul de secretar pe care-I de- tinuse cu doug decenii inaintei venise pentru aceasta si la Bucuresti 167 Pentru a completa imaginea aparatului diplomatic " al Tärii Românesti in epocl mai trebuie amintitä functionarea unor capuchehäi In cet54ile otomane de la Dunäre ori in preajma lor : la BrAila, la Rusciuci Giur- giu, la Calafat (respectiv Vidin) si la Silistra, posturi ocupate uneoriii de stráini (armeanul Bedros Hanimoglu la Calafat, apoi tot el la Giur- gini Rusciuc) 165 Spre deosebire de Sturdza, mai pasivi mai putin priceput, Gri- gore Ghica a, dat curs indicatiei, pe care o primise la desemnarea sa la domnie, de a tine la curent Poarta, cai predecesorii säi, cu evenimen-

155Manolache Drághici, op.cit., tomul II, p. 171-172. 155Documente Hurmuzald, vol. XVII, p. 1. 157lbidem, vol. XVI, p.1100. 158Ibidem, vol. X, p. 278. 156Ibidem, vol. XVI, p. 1148. 160 Documente Hurmuzaki, seria nouil, vol. II, p. 919-921. 161Documente Hurmuzaki, vol. XVII, p. 27; Din corespondenfa..., p. 230-231. ieo Manolache DrrIghici, op. cit., tornul II, p. 168. 168Acestuia i s-au signet hIrtiile la aderea lui Sturdza, (vol. XXI, p. 14)- 164 ibidem, vol. X, p. 216. lbidem, p. 431. 166I.C.Filitti, op. cit., p. 133. 167Documenle Hurmuzaki, vol. XVI, p. 1100, 1145; Din corespondenfa..., p.- 144-145. 166Mihail Guboglu, op. cit., vol.I, p. 300-301, 302, 312, 314, 317, 329, 331, 350, 356, 359-360 etc. www.dacoromanica.ro 25 Politica externd (1821-1828) 519 tele din lume. Pozitia delicatä pe care o ocupa in aceastä privintä era dezväluitä chiar de damn lui Gentz, in 1826 : Mais si la Porte regarde comme un crime les relations des princes avec les (Strangers, lorsqu'elles lui paraissent trop intimes, elle vent, elle exige mélne, ii scria el, comme un devoir attaché e& leur poste, qu'ils lui fassent connaître les nouvelles de l'Europe et qu'ils entretiennent pour cet effet une correspondance dans l'étranger" 169. Domnul trebuia sit taimitä rapoarte marelui vizir- obligatie stabilitä prin firmanul de numire170 dar el mai informasi pe seraschierul de Siistrai uneorii pe pasa de Brill la 171. Informatia sa trebuia sit fie la zi"i nu de putine ori ea reprezenta o noutate" pentru dregätorii otomani172. Sursa principalit de documentare pe care si-a ales-o Ghica a fost schimbul de scrisori cu Gentz, care fusesegi corespondentul predecesorului situ Alexandru Sutu 172. Neindoielnic cit acest prilej a fost folosit si de austrieci pentru a transmite stirile ce le conveneau, prin intermediul domnului muntean, Portii otomane. Tre- buie insä remarcatit arta" lui Ghica in transmiterea informatiilor rezultate din acest dialog indirect al Austriei cu Poarta al cärui interme- diar era el. Ca un fel de arbitru", el selectionai prelucra, transmitind ceea ce i se piirea nedittmittor". Ironizat pe nedrept de consulul Hu- got 174, care probabil cä nici nu stia cä inert de la sfirsitul anului 1822 Ghica intrase In corespondentä cu Gentz, domnul muntean reprezenta o importantä sursä de informatie a Constantinopolului. Totodatä, marele vizir 11 mai folosea, cind era cazul, pentru transmiterea unor scrisori &are barbati de stat europeni, cum acest lucru s-a intimplat in 1828, cind a avut de comunicat scrisori ministrilor de externe britanici francez 175 In intocmirea rapoartelor sale Ghica lucra probabil numai eu Ar- sache176, analizind cu multä bägare de seamit informatiilei comenta- ride transmise lui Gentz sau citite in organele de presit pe care domnul le primea la Bucuresti. El evita sit irite"i läsa, in consecintä, deoparte pasagii supärätoare" sau ceea ce ar fi putut sit incurajeze Poarta dans ses erreurs"177. Corespondenta sa cu Gentz este interesantit prin uncle aprecieri pe care le fitcea domnul, dezvitluindu-se ca un con- servator, in general situat pe pozitii apropiate Austriei 175. Dar oare nu era si aceasta o tacticI I Mai trebuie remarcat cä, extrem de prudent, Ghica a evitat sä se angajezeintr-unschimb de corespondentä cu Let,-

162 Din corespondenfa..., p. 203. 110 N. Iorga, Acte §i fragmente..., vol. II, p. 648. 171 Mihail Guboglu, op. cit., vol. I, p. 304, 313, 323, 345-346, 387 etc. 172 Vezi, de exemplu, scrisoarea de confirmarel multumire a marelui vizir din 1823 (Ibidem, p. 309). 1" Vezi vol. II §i III din Gentz, Déptches inédites aux hospodars de Valachie du chevalier de... 174 Documente Hurmuzaki, Vol. XVI, p. 1107, 1119-1120. 175 Mihail Guboglu, op. cit., vol.1, p. 480. 176 In noiembrie 1823 scria lui Gentz: ...exception faite de moi et de mon secré- taire l'ceil d'un tiers n'atteint jamais les pieces qui me parviennent de vous", iar altädaté: ces sortes de communications ne seront jamais vues ni connues que de moi exclusivement" (Din corespondenfa..., p. 100, 102). 277 Ibidem, p. 188 -189. 178 La un moment dat scria In legéturé cu lupta de eliberare a grecilor: rnaudite insurrection", ori' and datd cerea a nu se da satisfactie strbilor deoarece erau rdsculati I (Ibidem, p. 187, 207). www.dacoromanica.ro 520 Dan Berindei 26 tzeltern, ambasadorul austriac in Rusiai chiar a evitat sä räspundä, unor scrisori ale lui Strangford ! 179 . .. monprincipe, scria chiar el lui Gentz, la 22 ianuarie/3 februarie 1824,... est den'avoir de correspondance avec aucun ministre étranger pour ne point paraître A, ma cour que je me prAteâune influence étrangre"19°. Dar activitatea aceasta a lui Ghica este relevantä si din punctul de vedere al orizontului säu politic international. El se aratä interesat de evolutia evenimentelor din Franta, din Spania ori din America de Sud. Motivatia interesului siíu pe care o evocä el lui Gentz, in februarie 1825, este relevantä ! Soarta fostelor colonii spaniole din America i se pare a ofeni tärii sale les mômes chances", ajungindu-se si in privinta ei la o solutie si- milarä!

AFIRMAIII ALE AUTONOM1EI $1 TENDINTA DE NEATIRNARE Cu toatä situatia delicatä in care s-au aflat, domnii päminteni s-au sträduitsäafirme autonomia tärilor lor. Sturdza a avut mai multe conflicte cu consulii acreditati la Iasi, in prinml rind cu. Lippa, consulul habsburgic ;In ultimele luni din 1825 se solidarizaserä insä cu acesta ksi reprezentantii prusiani francez, iar hi 1826 au apärut divergente la Iasi intro consulatul francezi aga in legäturä cu tinerea unui bal in timp de epidemie 192. Mai important si mai principal a fostconflictul lui Ghica cu Hugot, consulul Frantei, pricinuit de incercArile acestuia de a sprijini pe un berar sträin, Krebs, care nu voia sä -tinä in seamä dreptul de monopol ce fusese acordat altuia. In situatia conflictualä ce se crease, Grigore Ghica a adresat o scrisoare contelui de Guillemont, ambasadorul Frantei la Constantinopol, In toamna anului 1826, prin care a adoptat o atitudine fermä fatä de incälcarea drepturilor sale si ale tärii ...ilest inconcevable, scrisese el demn, comment M. le chevalier de Hugot puisse contester au prince de la Valachie un droit que les trait& ne contestent pas...". M. le consul, mai adilugase el cu fermitatei ironie totodatä, parait avoir regardé au-dessous de sa di- gnité d'examiner et de connaitre im peu la constitution et les usages du pays où son gouvernement lui confia un poste honorable" 193. 0 atare luare de pozitie preluda politica de demnitate nationalä a Romaniei moderne. Aparent, supunerea domnilor päminteni fatä de Poartä a fost de- plinä, ajungindu-se chiar la atitudini de umilintä (in 1823, Ionitä Sandu Sturdza se aräta dispus sä accepte Constitutia" cärvunarilor doar dacsa Poarta îi dädea acordul !)194, dar dincolo de aparentä exista o altä realitate ascunsä. Grigore Ghica a cäutat 85, obtinä rectificarea incälcärilor de frontierit spre Transilvania (fiind si personal interesat ca detinätor

179 ibidem, p.40, nota 3; N. Iorga, Acte qi fragmente..., vol. II, p. 695. 188 Dincorespondenfa..., p. 115. 181 ibidem,p. 169. In Documente Hurmuzaki, vol. X, p. 334-335; vol. XVI, p. 1143, 1151, 1155, 1156, 1182; vol. XVII, p. 34-36, 42. 288Din corespondenfa...) p. 133. 184Documente Hurmuzaki, seria nouii, vol. II, p. 897.

www.dacoromanica.ro 27 Politica externa" (1821-1828) F21

al unor 11100i de granitg)185, dar s-a sträduit sg obtinä acela§i lucrupi la frontiera dungreanä 188, combinind in aceastit privintg fermitatea cu o amabilitate uneori chiar servilä fatg de pa§alele dundrene 187 El scria, de altfel, Ring soviie lui Gentz, la 8/20 noiembrie 1823 : II est remarquer que dans tous ces firmans la Valachie est représenté formel- lement comme un pays séparé de reste de l'empire ottoman ayant ses propres usages et son gouvernement g part" 188. Situatia statelor românesti autonome nu era din cele mai bune, datiti fiMd situarea lor la confluenta celor trei imperil ale zonei. Dar, a;a, cum remarca un consul sträin, otomanii îi fgceau iluzii crezind Cil romänii gindean altfel cleat grecii In ceea ce privea viitorul lor statut international188. Stgruinta repetatg pentru organizarea unei incipiente otiri natinale1-8° reflecta dorinta de afirmare de sine stgtgtoare. In mai 1825, consulul Hugot remarca Cil in pofida a ceea ce el definea a fi l'aversion générale des habitants de ces provinces contre le joug ottoman", acetia preferau rester sur un tel pied, tributaires de la Porte" decit A, devenir la proie d'une des deux grandes puissances qui les en- vironnent" 191. Era limpede Cil politica pe care o vor urnaa pasopti*tii incepea sä, se profileze : ostilitate fatg de toate cele trei imperii ale zonei, oda.05, cu constatarea lucidg a primejdiei mai miei pentru viitorul poporului român pe care o reprezenta pentru români dominatia otomang. Chiari lui Gentz, Ghica i-a dezväluit, la 1/13 februarie 1827, a, nu era clispus pour tout au monde" WA, deving le jouet...d'une prépotence étrangre" si le simulacre d'im prince" 182. In 1824, intr-o adunare con- vocatg, de Ionitg Sandu Sturdza, se exprima dorinta care reflecta evident tendinteledeneatirnare : . ..sä ne alcgtuim un stat care sä, inceapg afigurarisi printre altele, un stat stäpinitor cum am fost, dupg privile- guile cele vechi ale tgrii, adia, atirnat cu adevärati birnic, dar de sine stätgtor, cu pravilii cu puterea sa" 183. In primgvara 1826, Ghica informa pe Gentz cä boierii moldoveni ceruserg Rusiei Pindépendance de lour patrie ou au moins de nouveaux privilges tenant de l'indépendan- ce" 194. Asertiunea lui Ghica este confirmatä §i de alte izvoare. Consulul Lagan raporta astfel din Ia0, la 26 martie/7 aprilie 1827, cg boierii moldoveni, atit cei Marini", ehi partida rusofilä, doreau une indépen- dance totale, garantie par toutes les puissances" 185. Nicolae Rossetti - Rosnovanu, conducätoral rusofililor, aveaiel sä confirme, peste citiva ani, informatia. El declara, in 1834, diplomatului francez Bois-le- Comte cä, in 1826 Ricuse un memoriu prin care ceruse Pindépendance

10 Din corespondenfa..., p. 221, 227, 233, 237, 240, 244-245. 186Ibidem, p. 160, 227. 187Vezi corespondenta respectivg - rgspunsurile otomane - la Mihail Guboglu, op. cit., vol. I, p. 286 si urm. 188Din corespondenfa..., p. 97. 159 Documente Hurmuzaki, vol. XVI, p. 1094. 199 Manolache DrAghici, op. cit., tomul II, p. 149; Din corespondenfa..., p. 189; N. Iorga, Acte ;1 fragmente..., vol. II, p. 699-700; Documente Hurmuzaki, seria noug, vol. II, p. 948; I. C. Filitti, op. cit., p. 83-87, 159. 1" Documente Hurmuzaki, vol. XVII, p. 17. 192Din corespondenfa..., p. 235. 192I. C. Filitti, op. cit., p. 159-160. 194Din corespondenfa..., p. 206. 195 Documente Hurmuzakt, vol. XVII, p. 48. www.dacoromanica.ro 522 Dan Berindei 28 de notre patrie", hand pozitie totodata fata de eventualele tendinte de anexiuni ale Imperiului tarist. Si la Russie, scrisese el, a pour but de s'agrandir par Pad jonction des principautés du Danube, elle sort de sa véritable politique" 19°. * Zorii unei noi perioade incepeau sit se profileze, in ciuda complica- tei situatii in care se &eau Inca statele romanesti (ea si natiunea rorna- ng in intregimea ei) supuse imixtiunilor abuzive otomane, jar apoi, din 1826, unui protectorat reinnoit si accentuat al Imperiului tarist. Din ce in ce mai evident, ill profida complicatillor existente, independenta devenea un obiectiv neaparat. Garantia colectivei a puterilor - ea treapta intermediara de la dominarea exclusiva de catre una sau doug puteri spre libertatea deplinä -, ipoteza unei reiscumpeireiri a triinthatti in vederea dobindirii neatirnarii -, chemarea unui print strain (dar nu apartinind unui imperiu crestin limitrof !) au fost idei care au aparut si s-au afirmat in gindirea politica a vremii 197. In masura in care lucrul fusese posibil si activitatea diplomatica a acestei perioade grele, dar totusi da- tatoare de sperante, contribuie la deschiderea unor porti spre Romania viitoare.

LES DnEUTS D'UNE ACTIV1T MODERNE DE POLITIQUE EXTERIEURE (1821 - 1828)

R6svmd

L'étude présente dans un contexte international les débuts d'une activité moderne de politique extérieure dans les principautés de Mol- davie et de Valachie. Le premier sous-chapitre est consacré aux actions de politique extérieure de Tudor Vladimirescu, le dirigeant de la révo- lution valaque de 1821, visant tant l'Hétairie que les trois empires de la zone et en premier lieu la Porte ottomane. On accorde aussi toute l'attention aux actions similaires des boyards valaques et moldaves. Le second sous-chapitre s'occupe des problèmes suscités par l'occupa- tion ottomane dans les années 1821-1822, pour étudier, dans le troisi- kale,l'activitédepolitiqueextérieuredes nouveaux princes de Valachieet de Moldavie. On présente amplement les circonstances de leur nomination, ainsi que divers aspects de leurs actions dans le domaine de politique extérieure ou de celles des boyards se trouvant en opposition. Un sous-chapitre est consacré aux activités consulaires dans les Principautés des représentants de diverses puissances et aux rapports de ceux-ei avec les autorités locales. Ensuite sont examinées les relations des deux Etats autonomes roumains avec la Porte ottomane, la Russie

198 Ibidem, p. 401. 10 I.C. Filitti, op. cit., p. 177-178.

www.dacoromanica.ro 29 Politica externá (1821-1828) 523

etl'Autriche.Lesrapportsqueles deuxprincesontentretenu leur représentation au-den, des frontires ainsi que le problme de la réception et la transmission des informations de l'extérieur constitu- ent des aspects abordés dans un autre sous-chapitre. La d éfense de l'autonomie, ainsi que les tendances vers l'indépendance, font l'object d'un dernier sous-chapitre, dans lequel on relve aussi la présence, pendant l'étape étudiée, des idées de la garantie collective des puissances, ou de celle du prince étranger.

www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro STATUTUL EUROPEAN, GARANT AL EXISTENTEI ROMANIEI (1856- 1878)

MARIN BUCUR

EUROPA E CU Milli pE NOI"

Disputa electorala dintre Farfuridii Catavencu pe tema noi si Europa'', trecuta in rizibilul irnaginarului literar, nu era o fantezie momentana personajelor caragealeiene, ci o prelungire a unoi vechi anoujari politico incepind cu anul 1848. Pledoaria primului personaj aducin% ca argument faptul cRomania trilia sub o stare de veghe a Europei (Dac Europa... sa fie atintiti asupia noastra'"...), respinsa de adversarul su politic, Catavencu (Nu voi stimabile,sastiu de Europa d-tale, eu voi sit stiu de Romania mea... 'In zadar, yeniti cu ougorite, cu inventiuni anti-patriotice, cu Europa, ca sii arnagiti opiniapublica..."),era continuarea unei dispute politice, de poste trei generatii, dintre partizanii europe- nizilrii tarii-revolutionarii de la 1848, metamorfozati dupä actul Unirii de la 1859, in partidul liberal,i adeptii conseryatorismului feudal, putini la numär, recrutati din rindurile marilor familii latifundiare. Revelatia Europei fain perspectiva occidentului se petrecuse mcii din primele decenii ale secolului al XVIII-lea. Un rol aparte îl avusese pledoaria savantilor filologii istorici ai Bisericii Unite din Transilvania pentru latinitatea poporului romandeci pentru apartenenta saluvalo- rile occidentului latinsicresAin. Socul' european, insä, a fost declamat la Bucurestii, paradoxal, la Paris, inaintea reyolutiei de la 1848, in mediae intelectuale tinere. Revolutia a trezit pe Romani, dar a trezitsi Europa pentru noi, plasindu-ne dintr-o data in centrul interesului politic mare al destinului european. In limbajul politic aparea un nou cuvint obsesiv : Europa ! Tot ce se va intreprinde inaiii, dupa 1848, va fi coro- borat, conexati implicat in fenomenul general european. Românii se pre- zentau Europei, se aritau aa cum erau, iar revolutia de la 1848, fusese primul i autenticul examen al romanilor ea parte a unei entitäti europene.

7,Poporul nostru al capitalei, scria N. Thalcescu in legätura cu rezistenta eroicä infataadyersarilorcontrarevolutionari : generalii Odobescusi Solomon - fari flaterie,... a intrecut pe toate popoarele Europei, chiari pe parizieni" 1

IScrisoare cAtre Ion Ghica.Bucuresti, 16 Wile 1818. N. Billeeseu, Opera /V. Ed. G. Zane, Bucurelti, 1964, p. 97.

Revista istoriett", tom IT, nr. 9-10, p. 525-529, 1901 www.dacoromanica.ro 520 Marin Bucur 2 Revolutia pecetluia pactul dintre destinul României moderne cu Europa. Ea ne-a adus direct in Europa si ne-a ifieut sane simtimeuropeni : Vous n'êtes plus des &rangers, vous (Res des citoyens pour tous les peuples policés. Vos voeux, vos besoins, vos droits font désormais partie des voeux, des besoins, des droits de.la société européenne" 2. AceastA convingere apartinuse mai inaintei lui Dumitru Brâtianu, in Apel elitre locuitorii din Prineipate; Acum Europa v5,cunoaste ; aeum cunoaste puterea voastri ;stie cii zee() mihoane de români avelJi tot o limbii, tot. o traditie, tot o Patric". Acum Europa cunoaste misia siimportanta voastrâ" 3. Recunoasterea statutului european al României renâscute deriva din corelarea propriilor noastre idealuri cu principiile Deelaraliei Prep- turilar Omului : Demnitatea omului, siinlitâi respectatit in altul eu atita vigoare eu eit o simtimi o respectilm in noi îrine, este fundamen- tul justitiei, al libertAtii, al legalitAtii si al frâtiei moderne. Acest principiu atit de general formulat ill artieol de leffe in declaratiunea dreptului otnului, dete revolutiunii franeeze un earaear de universalitate, de cos- mopolitism. Cel putin acest efect fAcu asupra Europei" 4. De uncle su- prapunerea, modelului european eu modelul francez, deoarece Parisul oferise speetacolul" unie tu luine, spectacul democratiei si al emanei- priaii" 8. haintea sintagmei Noi p*, Europa, care semnifica simultani iden- titate, dari identificare, a existat un stadiu al all ei realitiil,i : cea justi- ficativi a dreptului nostru ca parte a Europei : Noi inaintea Europei. Noi cu drepturile noastre istorice, eu dosarul nostru european (le Dossier Roumain al lui Miehelet !). Uri demers al nostru inaintea areopagului constiintei europene, Maintea Europei care ne priveste" 8. Noi nu mai cram ai nimânuia : Votre question est devenue une question d'intt'ffét et d'honneur pour l'EuropeNoi mi ne luptam peutru a ni se aeorda o favoare istoriei, ei pentru a ni se recunoaste un unie drept :dreptul de a fi, dupit ce dovedisem cu fiinta noastrâ ert apârasem dreptul Europei in fata pericolelor imperiilor de Nord si de RäsArit. 0 spunea Michelet. Romania fusese rune des barriéres de l'Europe", placées aux frontières de l'Eu- rope" pentru a o apâra de le déluge tartare, des armées des Tures el des liusses" 8. Per total : Imo nation sacrifiée" a Europei, pentru ca Europa si se salveze pe sine ! In strategia occidentului, tot aiei se deeidea destinul viitor al hirnii europene. România este eel mai de câpetenie punet strategic intro Oriintei Oceidinte. Dunirea este locul de eâpe- tenie uncle se va pune pirghia care va schimba charta Europei" 9. '

,2 Edgar Quinet, Les Roumains, Paris, 1856 (Préface). 3 Din arhioa Rralianu,I.Bueuresti, 1933, p. 299. 4 1. C. Bratianu, Bilanlul anului 1839, in Din serierile si euvinfdrile lui..., 13ueuresti, 1921, p. 370- 6 Ce ant mil$iee ooim, Meru, p. 463. Apelul emigralilor de la Brussa ealre elnigrafil de la Paris. Brussa, 5117deeenibrie 1849. In] BoieriiGolesli,11. Bueuresti, 1939, p. 401. 7 Edgar Quinet, op. cit.' s Jules Miehelet, Prineipaulfs- Danubiennes, in Oettorts* edmplites, XN1. Parie, 1980, Ed. Paul Viallaneix, p. 251. C. A. Rosetti, Bucuresli, 181,10liapciune,Romanul, au. VII, 19 septembrie 1863. p. 827. www.dacoromanica.ro 3 Statutul european al României 1856-1878 527

De unclei intorpretarea datit Conventiei de la Paris din 1858, ea un pact european" asupra prilor Românesti, eäruia ronahnii ii vor ráspunde cu Unirea din 1859, act de vointá europeaná a tárii"10. rara §i Europa apar de atunci ca dou5, unitäti complementare. Prima îi manifesta aspi- ratia la un ideal, a doua Isi protejeazá spatiul in care se recunoaste, cci poporul roman nu trebuia rebotezat in apele Tibrului sau ale Senei, Noi 1.1ram. recunosculi, deci nu asteptam la portile Europei ca sträini, ci ca fii reveniti din exodul in afara lumii noastre istorice. Noi apárusem,. deci inaintea Europei", dinlauntrul memoriei si a fiintei noastre autentiee : Chad toate puterile cele mari recunoscurá si constatará naintea Europei, prin Tratatul de la Paris, drepturile noasta e ea natiuneautonomái ne asigurará independenta actiunii noastre..., Romanii dovedirá indatá lumii/.../ puterea vitalitátii lor ca natiunei aptitudinea lor ca corp social, ca stat euro- Pean" li De la N. Bálceseu pipit la Al. loan Cuza, sintagma Europa repro- zintá reperul absolut al efortului politic national. Ni place a crede, de- clata Guza, 'in Mesajul gill de la 12 octombrie 1859, di si in viitor veti fi viednici de admirarea ce ati insutlat Europei prin actul glorios de la 24 ianuar" 12. Duprt succesul cálátoriei diplomatice la Constantinopol, acelasi afirma in cadrul unei receptii la Iasi, ca ne putem fáli cä avem simpatiile Eutopoi, cä va atirna numai de noi, de patriotismul, de prudenta si de concordia noastrit, pentru ca in curind aspiratiile noastre cele mai fierbinti sä se realizeze,i patria noastrá sá redobindeascit in Europa locul ce i se -CIIVille" 13. Noi devenise un plural co-asociativ european subinteles. Brain cu loti la communauté d'idées et de sentiments, qui existait déjá entre lui le peuple roumain et les autres peuples militants, ... devenue dójä une eommunauté d'action, qui dósoimais de communs efforts leurs préparent A tons de communs destins" ". Rnfiintarea, in 1851, la Londra, a Comitetului Democratic European, afinalizat unul din primele acte ale marelui consens european; prima entativä a intelegerii europcn.e. Printre initiatorii proiectuluii activiza- lorii Comitetului, se afla si Dumitru Brátianu, alilturi de Mazzini, Ledru Rollin si Arnold Ruge. In viziunea acestui organism, Romilniei ii revenea rolul de garantit europeaná in Orient : citadela Democratiei in Orient" 15. C. A. Rosetti va excela in acest apel la convergenta enropeanä. tair-un singur text gazetäresc, iatä variatiile posibile ale sintagmei-pivot Noi ?i, Europa, o adeváratä fixatie : venirämi ziseriim Europei" ; ' A.voit sil zicit Europei" ; Ati strigat Europei" ; in fata Europei" ; inochii Europei" ; iubitäiadmiratä de Europa" 1°, românii vor

15 Ion C. Bratianu, op. ell. * 11 Amendament la Protectul de Adresd, spre ráspuns la discunul Tronului Romdrall, au. VII, 23 ianuarie 1863, p. 69. 12 In Alesagli, proclamalli, rtispunsuri scrisort oficiale ale lui Cum Vod, 141.enii de Niunte, 1910, p. 6. "Idem, p. 40. . 14 Dumitru Bratianu caltre Comitetul Democratic Europead, I.ondres, le 10 mat 1851, 4n bin arhiva... pp. 265-266. 15 Dumitru BrAtianu, Apeleafre...ldem, p. 300. 16 C. A.. Rosetti, Monitoral oastei, in Romdnul,,an. VII, 25 august 1863, p.'751-753. www.dacoromanica.ro 528 Marin Bucur 4 arata Europei intregic'5"ei meriti mai mult cleat ceea ce abia astitzi ea se hotaxi a face pentru dinsii" 17 Dealtminteri, o pledoarie a lui A. Ubicini in favoarea Vtrilor Române, in 1854, se intitula La Ques- tion &Orient devant l'Europe. Sa, nu credem basil c5 C. A. Rosetti era im maniac verbal inhibat de europenism si de paneuropenism. Un publicist celebru ii un eseist de mare culturA cum era Radu lonescu, scria sub ace- laiiblocajconceptualist : protestam inaintea opiniunii Europei" ; toa- t6 Europa" ; Europa va intelege" ; Europa intreagâ" 12 etc. *i toate intr-un singur text ! Misionarismul european al României DR era o formâ de grandiloeventA si de exacerbAri ambitioa se hegemonice in zonit. Nu, ei o forrnA de exprimare a angajamentului nostru european ea popor apilrátor al domniei dreptului la libertate al nostru si al popoarelor invecinate. In Apelul &Ore locuitorii din Principate, adresat de acela,4 Comitet Demomatic European, in 1851, se insufla poporului nostru acebt rol de onoare: aveti o misie in Europa, a eárei constiintil instinctivä nici- odatä nu s-a sters din inima voastril ; voi sunteti meniti a reproduce in sinul Europei orientale cugetarea libertatii individuale, a progresului coleetiv care ne-a sacrat pe noi europenii apostoliiumanitatii;sunteti avangarda gintei latinei trebuie sä fiti una din yerigele de unire de a lega activitatea ei eu aceea a gintilor slave 0 maghiare 19 De fapt nu era vorba de un misionarism special al romanilor, ei de gujirea unei misiuni a Europei pentru a se reconstitui Intr-o confede- ratie de state libere si independente: dacil, dorim serios independenta Europei, - reconstruirea Orientului pe bazele nation.alitätilor, este singura solutie a acestei chestiuni, care vine periodic, si totdeauna cu mai inulta gravitate, sa, se pupa. inaintea Occidentului"20. Europa cAreia voia sâ apartinii noul stat roman era Europa popoarelor despovOrate de tirania imperiilor, nu o Europa a redistribuirii hegemoniei In lume:Reorganizarea Europei ea nationalit5ti, iar nu intr-o grOmAdire silnicA, astfel Inca din constituirea fiecArei nationalitati in intregimea ei,sil iasil o solidaritate intre toate popoarele Europei,ki asa s5 se infiinteze acea Imitate a republicei universale" 21. . Dar ceea ce se cerea Europei, pentru a-i apartine, se pretindeafl Romaniei pentru a onora aceasta cerere, anume cii guvernele sale s-aplice eu.sinceritate acele principe salutare de la 1789", sO caute târiai drii- nuirea lor in domnia libertOtii s-in sîrnil nai,iunii" 2'2 Ou temei, deci, se scria in ziarul Dimbovila, in 7864 : Toata, Europa are astazi ochii la noi sii vazA &tea organiziim tara" ". Era in aceastO constatare o gravit rispundere. Românii intrasera, in dialog si pentru a se salva, dar ii pentru a salva. Cota de investitie din afari se eehilibra cu cota de participare interna. Unite cele douO taxi

17 G. A. liosetti, Bueure.gi, 16128 august, Idem, nr. 3, 2/16 august 1857, p. 1. 38Iladu lonescu, Lupla en polonii, Idem, 12 Who 1863, p. 610. 39 in Din arhiga lui Dumilru Brdlianu, I, p. 299. " Ion C. Bratianu, Alemoriu asupra imperiuluiAnslriei...,Idem, p. 177. Nallonalilatea, Idem, p. 127. 22. Badu loneseu, Guvernele inehinale la Rusia, Romônul, an. VII, 8, 9 iulie1863, p. 598. loRevista. Dimbovilo, an. VI, nr. 35, 1/13 august 1664, p. 137. www.dacoromanica.ro 5 Statutul european al Romimiei 1856-1878 s29 romaneti, elles puissent sauvegarder leurs intórôts et ceux de l'Europe sur le Danube et accomplir leur mission providentielle en Orient" 24 Europa cea rivnitil de romani in secolul al XIX-lea era una singurA : aceea care va garanta liberul exereitiu al entitatilor nationale : In timpurile de aeum, cestiunea nationalitatilor *i a gintelor este una din cele mai controversate. T.Tnii le tagaduiese, }Ana a voi sa le desfiintezei altii le afirma pina a le jertfi totul. Spre stabilirea noii ordini de lueruri in Europa este do neaparat a lamuri aceasta dezbatere" 25. Europa, in perspectiva romaneasea a secolului al XIX-lea, era Puterea salvatoare a tuturor popoarelor oprimate,-o Europii a arei armatil de aparare vor fi annatele comunei mintuiri, armata Revolutiei europene"26. Deci o Europa a earei eunstitutie era Deelaratia Drepturilor Omului a Revolutiei de la 1798. Raminea, insu, in continuare un amendament special al istoriei Europei. Romania era nu numai o parte a ei, dari un hotar. Existenta noastra eapata o altii dimensiune în proieetarea moderna a eontinentului. Edgar Quinet îi ineepea cartea sa Les Roumatins, eu o constatare eategorica privind relatia de miine Romania-Europa : Ily aura une Roumanie, ou il n'y aura plus ni honneur, ni liberté, ni garanties, ni foi d'aneune sorte en Europe". Ulterior,istoria a validat en un pet scump aceasta categorica avertizatoare pi ezumtie.

t4 Paul Ba Willard,La Moldo-Valaellie dans la manifeslaliondeses erfarls el dese s vaeux,Paris, 1856, p. 24. " Ion C.larfitianu,Al,e1 alegOlorilor. Din serierile...,p. 321. " 1.1tunitru BrIianu,Apel Mire laeullorii din Principate,In¡Dinarltioa...,p. 295, N. Bgeeseu eatre A. G. Goleseu, 23 februarie 1850, N. 1351ceseuOpere,IV, ed. eft., p. 274. www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro ACTIVITATEA REVOLUTIONARA A LUI AL. PAPIU MARIAN !NITRE MARTIEI SEPTEMBRIE 1849

NICOLAE MARINICÁ

. Cariera revolutionarri a lui Al. Papiu Ilarian a faseinat mai multe generatii de eereetritori. Yiatai activitatea lui Papin Barium se desf:10)a- rA de o conseeventri programatiert impecabi1í. Toti eei care au scris despre Papiullarian au seos in evidenta rosturile altruiste ale tuturor intreprinderilor de politicA revolutionara sau de politicà' eulturalri ale lui Papiu. Iosif Vulcan 1, Ioan Ratiu 2, V. Etrvan 3, N. lorga 4, Ioan C1opote15, t.Pascu 6, Corneliu Albu 7, Vasile Netea 8, Ioan Chindri9 ete. au sur- wins In studiile lor aproape toate aspectolei etapele esentiale ale evo- hitiei politicoi Aiialifice a lui Papin Ilarian. Receptat ea personalitate proeminentri, a primei faze a revolutiei rom:lne din Transilvania anului 1848, ea istoric si autor al primei istorii a acestei revolutii, ea ministrui consilier al lui Al. I. Cuza, Papiu Ilarian poanti amprenta unui ciudati inexplicabil absenteism intr-o perioadA acutrt a revolutiei ardelene. Despre ce este vorba :toti biografiisíd sint do aeord cdupil Adunarea Mvrtiala de la Blaj (25 septembrie 1848) Papiu dispare in eiremnstante nelmurite de pe scena revolutionarrt.

1 losif Vulcan, Pa:rim:tut roman. Porlretele si biografitle celebrildhlor romrine, Pasta. 1869, g. 125-128; idem, Alesandru Papiu Ilarian, In Scz5toarea", 1879, nr. 10, p. 73-74, 2. loan Rátiu, Viala si actinitalea lut Ales. Papiu Ilarian, in Unirea", Blaj, 1902, nr. 43-62, 1903, nr. I, 3. 5, 6, 38-52: idem, Alesandru Papiu hanau si decoraflunile de la 1850., In Luceafraul", II, 1903, nr. 1, p. 4-6 tA nr. 2, p. 24-26. 3 Vasile Parvan, Din viola lui Al. Papiu Ilarian, In Convorbiri literare, XXX' 11, 1903, nr. 1, p. 49-57; idem, Activilatea Tanned a lui Al. Papiu Ilarian, invol.Prinos lui D. A. Sturdza Bucuresli, 1903, p. 373-416. 4 Nicolae. lorga, Despre adunarea si lipdrirea izvoarelor relative la istoria romdnilor. Rolul si misinnea Academiei Romdne, In vol. Prinos lui11. A. Sturdza, nueuresti, 1903, pp. :0=60, 66-70. . 6 Ion Clopotel, Al. Papiu Varian, In Societatea de militia",1II, 1930, nr. 7, p. 128; idem,,Al. Papiu Ilarlan in faja problemelor romdnesti rontemporane, Alba Julia, 1939. °64.Pascu, Influenja tut Gh. Sincai asnpra lui Al. Papiu Varian, in Socielatea de truline,:XVII, 1940, nr. 1, p. 10-12; idem, Introdmere la Al. Papiu Marian, Istoriarornci- flUor din Dacia Superioard. Schila tomului III,Sibiu,19,13, p.IIIXVIII; islem, A /ex. Papia Ilarian, In Tribuna, Cluj,1,nr. 45, 14 &cambric 1957. 7 Corneliu Albu, Alexandra Papiu Ilarian, Bucure0i, 1945; idem, Alexandra Papia Ilarian. Viola si adivitatea sa, Bucuresti, 1977. 0.4%wileNetea, Alexandra Papiu Variani local sdu in dezvoltarea istorlograiei romne, In Studii. licvistit de istorie", XVII, 1964, nr.6, p. 1371-,-1389. - laan Chindr4, Alexandra Pohl Pariah si Academia Itoradná, Zalau, 1973; Wm. Ideologirrrevolufionard a tat Alexandra Papiu Ilarian, Bucuresti, 1983.

Rcvisia istórica", ',Om 11, ni. 9-10, p. 531.-539, 1991 www.dacoromanica.ro 532 N'icolae MarinicA 2 Cea mai drasticil formulare o gAsim la cel mai recent biograf al lui Papiu, Corneliu Albu, care a furnizat o monografie in general bine informatä, chiar dacä, pe alocuri lipsitä de organizarem. C. Albu aerie : In viata lui Al. Papiu Ilarian existä o perioadä (octombrie 1848 - august 1849) in care nimeni, pinä acum, nu i-a putut da de urmit. Nu-1 gäsim nici acasä, nici la Blaj, la Sibiu sau in oastea lui Iancu unde i-ar fi fost locul. De la scriiitorul.Petre Paulescu din Bucure*ti detinem o pretioasä informatie ce ni se pare veridicá. In timpul rázboiului antihitlorist acesta fiind cantonat cu unitatea in comuna Mihai Viteazu, de lâng5 Campia Turzii la preotul loan Bahia, acesta i-a povestit cá, in toanma anului 1848, bunicul säu, Alexandru Balint, preoti el, 1-a gAz- duit pe Al. Papiu Ilarian, care era gray boluav, aácunzAndu-1 intr-o in- cápere izolatá de unde nu ie*ea decát noaptea, imbrácat in strait) cio- bänekiti. Tribunul de la I3udiu a stat în comuna Mihai Viteazu trei luni. Ca sä, nu fie descoperit *i-a schimbat de trei ori locuinta gäsind ocrotire la prieteni de ai preotului Alexandru Balint din Iara, Bái*oarai Giláu." 11 Atestarea bolii lui Papiu in toamna anului 1848 ne-o furnizeaz5, el insusi Intr-o scrisoare dare T. Cipariu din 20 decembrie 184912. Ma incia informatia propusil de C. Albu este confirmatii, eel putin partial, do Papininsusi. Sii reveniin la cronologia evenimentelor vietii lui Papiu Dalian in timpul revolutiei române de la 1848 a*a cum foarte plauzibil apre- zentat-o cel mai avizat cercetätor al personalitätiii activitätii lui Papiu Ilarian, Ioan Chindri* 13. Data 1nceputului revolutiei române din Transil- vania este 25 martie 1848. Simion Brtrautiu lanseazii, din Sibiu o procla- matie cätre românii din Transilvania, prin care indeamnii la o revolutie specific romaneascii, izvorätä, din imperativele nationalei sociale ro- mänesti. In aceeasi zi, conferinta separatá a canceli*tilor romitni din Titrgu Mure*, condusil de A. Iancui Papiu Ilarian, ajunge la concluzille din manifestul lui Bilrnutiu. Papiu Ilarian, lanseazá ideea congresului national. Intelectualii români din Blaj se Intrunescincasa lui T. Cipariu *i il deleagg pe studentul Nicolae Bärlea sii piece la 'Carpi Mure* pentru a lua legatura cu cance1i0ii români de aici. 20 martie - Bärnutiu trimite a doua proclamalyie &Are romAni. N. ThIrlea se intilne*te la Tarp] Mure* cu cancolistii romäni (intre care *i l'apiu) in casa lui A. Iancu. Se hotärä*te convocarea adunárii de la Dumi- Idea Tornii la Blaj. 27 martie - Papiu Ilarian pleacit din Targu. Mure* impreunä, cu frunta*ii canceli*tilor români. Guvernatorul Transilvardei cere in aceeasi zi numele celor care au päräsit orasul. 28 martie - Papiu participa la consfatnirea tinerilor rornâni din Cluj, aläturi de Ion Buteanu, Florian Mica*, Ioan Suciu, Iosif Hodoz?, Oprea Moroianu etc.

1° C. Allm, Alexandru Paplu Ilarian. Yiafa 1 activilalea sa, Bneuresti, 1977. n C. Albu, Inlroducere la Alexandra Papiu Ilarian, Anlologie, Editie IngrijitA, pretatil, note siconientarii de..., Bucuresti, 1981, p. 22-23. oScrisoarea nr. LXXVII din Iosif Pervain, Ioan Chindris, Corespondenfa lui Alexandru Papin Ilarian, Cluj, 1972, vol. I, p. 150-152; Cornelia Bodea, Lzzpla ramdnilor pentra uni- Mk no/tonal& 1834-1849, Bucuresti, 1967, p. 159-160. Is loan Chindris, ldeologia revolullonard a la( Alexandra Papizz llaiaj., Buenresti, 1983, p. 185-189. www.dacoromanica.ro 3 Activitatea revolutionarä a lui Al. Papiu Ilarian 533 29 martie - Papiu publica Adresele din Mures-Osorhei" in. Foaie pentru minte, ininai literaturit". 1 aprilie - Impreura cu A. Iancu, F. Micas si S. Porutiu vine de la Cluj la Blaj, uncle se IntIlnesc cu profesorii de aici. Se hotiiraste de- finitivconvocareaaduniirii de la. Duminica Thrall. Elevii din Blaji can- celistii slut Insárcinati cu mobilizarea poporului. Papiu devine condueä- torul propagandistilor pentru adunare. 10 aprilie - Papiu si Aron Pumnu fac propapna pentru adunarea de la Duminica Tomii. 16 aprilie - Guvernatorul Transilvaniei Teleki interzice convo- careai tinerea adunarii de la Blaj. Ultima decadá din aprilie- Papiu Ilarian tine cuvântilri táranilor din comitatul Cetatea de Baltà, indemnând ca, dup5, adunarea de la Du- ininiea Tömii, sa nu mai pláteascil durii s5, nu mai facd robote la nobili. PArtiu, Iancu íi Buteanu hotaráse tinerea adunárii, in ciuda interdictiei, 5icOntinua convocarea. 30 aprilie - Papiu Ilarian este prezent la Blaj, la Duminica Tornii, nul dintre factorii de râspundere ai organietrii adunárii. 1 mai - Guvernatorul Teleki semneazA un mandat de arestare alui Papiui Buteanu pentru instigarea românilor din Apuseni Impotriva a u Writ Atilor. 2 mai - Episeoptil unit Lemeni trimite guvernatorului o delatiune impotriva lui Papiu si Bârnutiu, pe care îi invinuieste de instigatie. 7 mai - Guvernatorul trimite o triplá ordonantil câtre primarul Sibiului, Daniel Ziegler, contele Béldi Ferenczi contele Tholdolagi Fe- renc pentru arestarea lui Papiu, Buteanui Bärnuttiu si trimiterea br ub escortá la Tftrgu Mures. 8 mai - Guvernatorul ordoná comitelui suprem al Turzii arestarea lui Papiu, care s-ar afla in satul Atintis.

. 10 mai - Episcopul Lemeni informeazâ pc gnvernator eá Papiu, 13.5.rnu1ini alti fruntaF,d români se aflu la Sibiu. . 11/12 mai, noaptea - Papiu, Bárnutiui Buteanu pleacii de la Sibiu spre Blaj. 13 mai - Papiu. Impreunii cu Avrain Iancu, aflati In fru.ntea unui convoi ce se indrepta spre Blaj, Indeamnil pe sâteuti din Cisteiul Românese 45, vina la adunare. 15-17 mai - Participant la ConoTesul National de Ito Campul Libortiltii, Papiu Ilarian este ales membru al Comitetului Permanent National Român, cu sediul la Sibiu. 29 mai - Dieta din Cluj voteazâ unirea Transilvaniei ou Ungaria. 14 iunie-Papiu in fruntea unui grup de studenti militeazâ in comitatul TArnavelor pentru unirea cu Tara Româneascili Moldova. . 17iulic - Papiu primeste invitatia guvernului provizoriu revolu- Vonar din Tara, Româneascâ de a activa in ritadurile revolutionarilor dc acolo. sfirsitul lunii iulie - Papiu Ilarian, Aron Pumnu, Al. Batrâneanu, Elisei Armatu, Toan Puscariu, Nicolae Gaetan etc. tree In Tara Romil- nease54,.Papiu devine comisar de propagandii In Jud. Dâmbovita. sMrsitul lunii august - Papiu se intoarce bolnav in Transilvania.

5 - a. 3100 www.dacoromanica.ro 534 Nicolae Marinitä 4 15-25 septembrie - Are loc la Blaj a treia adunare nationalg a romanilor, numita de contemporani Adunarea Martialg. 25 septembrie - Papiu Ilarian vine la Blaj. Aläturi de S. Biirnutiu si A. T. Iiaurian, Papiu imprimi directiai defineste programul adungrii. El este reales membru al Comitetului National Roman de Pacificatie. 20 octombrie -Se declanseazg rilzboialcivilinTransilvania. Comitetul National Roman devine for legal de conducere itrece la organizarea administratiei romanesti a Transilvaniei. 21 noiembrie - Papiu Ilarian este ales inspector al cercului Blaj. 4 martie 1849 - Impgratul Austriei decreteazg Constitutia ()Oro- atg, menitä sit impung imperiului o legiuire unitargi centralizatgia ofere o satisfactie relativiii neprecizatil aspiratiilor diverselor nationa- litäti. 11 martie-Generalul revolutionar Iosif Bem ocupà Siiul, unde rezida Comitetul National Roman de Pacificatie. Papiu Ilarian, Bgnm- tiui alti membri ai Comitetului se refugiazg in Tara Romfineaseg pe valea Oltului. martie - septembrie - In stadiul actual al cercetgrilor nu setie nimic despre viata lui Papiu. Ilarian in aceste luui. (sie !).14. 13 august - Armatele revolutionare maghiare eapituleaztl la *ilia. 26 septembrie - Papiu Ilarian este din nou la Blaj, de uncle îi scrie lui Dimitrie Moldovan despre intentia de a reocupa functia de inspector al cercului Blaj.15 18 octombrie - Papiu demisioneazg din functia de inspector al cercului Blaj, motivând cä vrea sit îi continue studiile. . 20 noiembrie Papiu este la Viena, dupg o calgtorie cu vaporul, care naufragiaa, intre Budapesta si Bratislava. Dacä, informatia preluatg de C Albu de la Petre Paulescu esteve- ridicA, atunci prezenta lui Papiu hanau in satele Iara, Bilisoarai Gina, in toamna anului 1848, poate ii pusg mai curand in leggtura cu activitatea acestuia de organizare a unei administratiii annate românesti in Trap- silvania In octombrie-noiembrie 1848, cleat eu boala lui Papiu. Aceastä versiune este foarte plauzibilä avänd in vedere talentuli aväntul orga- nizatoric dovedite de Papiu Ilarian in intreaga sa activitate revolutionarg. Ce a flcut totusi Papiu Ilarian in perioada martie-septembrie 1849? Rgspunsul îl da Papiu însuii in amintita scrisoare catre Timotei Cipariu, din 20 decembrie 1849, expediatg din Viena :Dupg ce s-au inceput miscgrile europene, am fost expus cu deosebire gonirilor nemicilor natiunei mele. De aici ascunderi, ingrigigri, fricg, spaimg, vegheare, fugä, amenintgri, lipsa erau la ordinea zilei. Apoi fuga din patrie, reintoarcerea de acolo peste munti, boala, apoi direggtoria de stat, farg leafg,i iara lipsa, apoi iara fuga din Wei, reiteleire, feirei bani, prin tári straine pelmet la Viena, lot cu lipsa. De aiei iarei aeasei, acasg nu mai aflu pe tatä-meu, singura mea sprigioang in viata, darä, aflu pre muma mea cu surorile intr-o mi- zergtate nespusg. In urma met determin set vin Zuni la Viena, nu ea sit perz timpul aici, ci ca sa-mi castig atata cuno0intg, ineat sä, fin in stare

14 Midern, p. 188. vslosit Pervain, loan Chindrlq, Corespondenla lut Alexandru Papiu Varian, Cluj, 1972, vol.I,p. 200-201.

www.dacoromanica.ro 5 Activitatea revolutionarä a lui AL Papiu Ilarian 535 a putea fi intr-adevgr folositor patrieii natiunei, cdrora singure is con- sacrate toate momentele vieii mele." (subl. noastrg) ". Anticipdnd vom consemna cg a doua fugg din Tranailvania, rgaci- lea prin tdri strdine Nag la Viena si a doua reintoarcere acas5, amintite in scrisoare se referg exact la perioada martie-septembrie 1849. In sprijinul acestei asertiuni vin mai multe documente, publicate, unele chiar din secolul trecut. In primul rind avem la indemâng un jurnal al lui A. T. Lanrian din anul 184917. A. T. Laurian noteazg la 10 mai (stil non) 1849 : Au sosit (la Viena -n. n.) Pantazi, Christianu, Alexandru i Crisianu" le. Alexandru nu este altul decat Papiu Ilarian, cáci Laurian il aminteste tot in compa- nia lui Pantazii Crisianu in acelasi jurnal, la 25 august 1849 : Au plecat Papiu, Crisianu, Pantazi." 18 Faptul Cit Papiu Ilarian a fost permanent in apropierea lui A. T. Lanrian la Viena intre mai si august 1849 este confirmat si de alte documente contemporane. Intr-o importantá scrisoare a lui Ioan Maiorescu adresatg lui Geor- ge Baritiu la 7/19 mai 1849 de la Viena citim : Astázi am incheiat al 3-lea memorial°, ;in 8 coale, la care, fiMd i pátirnai márginit in casg, lucrez de 5 zile. Petitiunear dup5, ce am conceput-o, dupg venirea ion, singur, a mai schimbat-o Laurian in formg, nu in esintg, dupd ggsirea cu cale a lui Pop. De aici incolo, fiindcg bietul Laurian e tot bolngvos, am lucrat ale deputiciunei toate singur Am filcut un menaorial in care am bdgat acele idei politico ce, dupg vointa lui Pop, au rims din petitinne. Me- morialul. sprijinitoriu petitiunei s-a dat ministerulnii s-a tipgrit Impre- uniicupetitiunea." 21 In mod cu totul just editorii acesteiscrisori au identificat pe Pop cu Al. Papiu Ilarian. 2 2 in incheierea unei alte scrisori adresati la 14/24 august 1849, de la Viena tot lui G. Baritiu, Joan Maiorescu scrie : De la venirea rnsilor tot strig ca toti cei ce n-au nici o treabg aici si meargg acasg ; nn-i poci urni. Precum in toamng, pAng la Crgciun, picatul era ci nu e nimeni aici, alta acum este cg nu e nimeni In Transilvania. Bgrnutiu zice cd nu va merge find Lauriani etc. Peste putine zile pleci eu. Spre revedere. Eu trimit, prin Pantazi $ cilalf i,(sb.ns.) giamantanul men, un giamantan mai mic cu unele haine, ea si mg uprez." 2 3 Printre ceilalti"

14 Ibidem, p. 151. /7 Ilia Popescu Teiusan, Vasile Netea, August Trebontu Lautian. Violai actiattatea sa, Bucuresti, 1970, p. 283-286, textul publicat aici reprezintä insemnärile lui A. T. Laurian, care fuseserb descoperite printre hfirtiile lui Simion Bilrnutiu de cdtre Gh. Bogdan DuicAsi publicate dc acesta In Anuarul Institutului de istoric nationala, Cluj, 1923, II, p. 205-209; vezi st N. Netea, Insemndrile de la Viena ale lui A. T. Laurtan (14 ianuarte 1848-17 aprilie 1812), in Studii", 1970, nr. 3. Is I. Popeseu Teiusan, V. Netea, August Treboniu Laotian. Viafalactiollatea sa, Bucurcsti, 1970, p. 284. 10 lbidem, p. 285. Mernorialul" a fost publicat In Die Romdnen der asterteichischen Monarehte, drittcs Heft, Wien,. Carl Gerold und Sohn, 1851, p. 28-36. " George Barlf fl eontemporanit säi. Studii si documente, vol. I, Corespondenfaprim. de la Aron Florian, August Treboniu Laurian si loan Malorescu, EdItie de St. Paseu, losif l'er vain, loan ChIndj i Titu Maiorescu, Coordonatori:t. Pilsen si Iosif Pervain, p. 313- 314. Ibident, p. 315. 23 Ibidem, p. 318. www.dacoromanica.ro 53B Nicolae MarinicA 6 se afla i Papiu Ilarian, cici la 2 septembrie (stil nou) Ioan Maiorescu scrie din nou de la Viena lui G. Baritiu : Scrisoare alaturatä ori inchisä aici zace de la 24 august pe masä, pentru cd, din planul de a merge Bärnut sicu ceilalti prin Bucovina nu s-a ales nimic. Pantazi cu Alesandru Papiu sicu tribunul Crisan au plecat ieri slptdmänd pe la Agram (Zagreb-n. n.). Astäzi plec en cu Brnui Laurian tot pe acolo... 7724 Joan Maiorescu confirmä cu precizinne cele scrise de A. T. Laurian in jurnalul sau - anume eh' Papiu Ilarian impreunit cu Pantazi si Crisan au plecat spre Transilvania via Zagreb in ziva de 25 august 1849. Itineraral parcurs de Papiu, Crisani Pantazi in drum spre Tran- silvania poate fi reconstituit prin analogie cu cadtoria lui Laurian spre Transilvania, trecând tot prin Zagreb. Laurian, conform insemnärilor sale de jurnal, a plecat din Viena la 2 septembrie. La 4 septembrie gruppl lui Laurian ajungea la Zagreb ; la 9 septembrie la Ruma ; la 12 septembrie la Timisoara ; la 16 septembrie la Fdget ;a 17 la Deva ; la 18 la Miercurea Sibiuluf ; la 19 septembrie la Sibiu. Cälätoria a durat asadar 16-17 zile. De aeeea putem presupune cd, grupul lui Papiu a parcurs acelasi itinerar, in acelasi interval de timp. Asa incât Papiu, dacd, s-a indreptat direct spre Blaj, ar fi putut . ajunge acolo in jurul datei de 11 septembrie 1849. Po sibil va fi fost ca Papiu sä rämä,nä câteva zile la Sibiu, unde conform jurnalului lui Laurian, la 22 septembrie au sosit Axente Sever si D. BPier, iar la 23 septembrie Avram Iancu însui. Considerdm insä mult mai plauzibil ca Papiu sä se fi indreptat de la Miercurea Sibiului direct spre casd, la Budiul de Câmpie, made a aflat dureroasa veste a asasinärii tatälui sdu de cdtre trapele revolutionare maghiare, dupd; cum reiese din aminfil a scrisoare cätre T. Cipariu. Astfel, dupä o f3edere de dou5, sAptämäni aca,sä, Papiu vine la Blaj si se adreseazd la 26 septembrie printr-o scrisoare )ui Dimitrie Moldovan, exprhnindu-si intentia de a reocupa functia de inspector al cercului Blaj. Interesant de reconstituit este §i calea pe care a urmat-o Papiu Jia- rian refugiindu-se de la Sibiu spre Viena.i aici räspunsul ne stä la inde- mänä. S. Bdrnutiu, fugind de la Sibiu pe lunga rutd, Turnu Severin - Galati - Constantinopol - Triest, ajungea la Viena abia la 23 iunie 1849. Papiu Ilarian ajungea la Viena ine A, de la 10 mai, impreunä cu. Pant azi. Profesor la seminarul teologic ortodox de la Sibiu si secretar al lui Andrei Sagana, Grigore Pantazi (1824-1854) indeplinea misiunea unui curier intre G. Baritiu, aflat la Câmpina (intre 12 martie si 3 iunie 1849) si deputatiunea" romând, din Viena, cälätorind periodic pe ruta Tara Roma- neascä, - Cernäuti - Lemberg (Lw env)- Viena. 2P De aceea ni -se pare foarte firesc ca Papiu Ilaxian, venind de la Sibiu, sä fi luat contaclul eu Baritiui prin intermediul acestuia cu Pantazi, pe care l-a insotit la Viena, parcurgind drumul prin Bucovina. Pseudoproblema petei albe din biografie, adicit disparitia lui Papm Ilarian de pe scena revolutiei intre martiei septembrie 1849, hind astfel solutionatä, se cu-vine a pune intrebarea ce activitate a desfäsural Papm la Viena in acea perioadä.

" Ibidem, p. 949.. 25 vezi nuta lui G. Bariliu la aminlita scrisoare a lui I. Maiorescu, din 7/19 ma) 1849, in ibidem, p. 314315. www.dacoromanica.ro 7 Activitatea revolutionara a lui Al. Papiu Ilarian 537

Ajuns la Viena Papiu Ilarian se aturil delegatiei românilor ardeleni: A. T. Laurian, Joan Maiorescu, Andreiaguna, S. Bamutiu, Nicolae B514e.scu, I. Popasu, I. Stoica etc., ce 'colabora strIns cu reprezentantii Banatului : P. Mocioni, L. Mocioni, I. Dobran, al Crisanei :C. Pomutiu si ai Bucovinei : E. Hurmuzaki si M. Botnariu. Papiu Ilarian a contribuit direct alaturi de A. T. Laurian i Ioan Maiorescu 26 la discutareai redactarea numeroaselor petiiii memorii explicative c6tre impgratul Franz Josefi ministrii säi. 27 Papiu Ilarian a participat desigur la adunarile fleputatiunii" române la Viena, care s-a prezentat in corpore ministrilor. A. T. Laurian consemneaz5 in amintitul jurnal : 19 mai - Am tinut sedinta cu bänittenii, la Dobranu" ; 30 mai, 2 si 6 iunie - adunare la Mocioni ; 27 iunie si 2 iulle - Am tinut adunare la noi" ; 6 iulie - Am determinat smearga toatil deputaliunea la ministri ; pentru resolutiune; 9 ialie - Am fost cu totii la Bach ; ne-a promis resolutiune". Participant ardent la revolutia romdra de la 1848, Papiu Ilarian ardevenit de la inceput un conduc5tor i organizator revolutionar de talie. In timp ce Avram Iancu s-a impus in fruntea luptei amiate pentru apit- rarea revolutiei romitine, Papiu Dalian a luptat cu tenacitate pentru impunerea revendidirilor nationalei sociale ale românilor din monarhia habsburgia prin puterea cuvAmtului sellsi rostit. In conceptia revolutionarilor romani, succeselor militare ale oastei lui Avram Iancu trebuia s5, le iumeze suecesul politic reelamat de deputatiunea" romanti de la Vieng. Aceasta primá sedere a lui Papiu Ilarian la Viena, 'nitre 10 maiai 25 august 1849, pste evident mareat5, de avântul si optimismul intacte ale revolutionarilor români a eiror deputatiune" pe Mrieu Curteaim- perialAreprezenta un pandant foarte necesar al luptelor crunte purtate de liincierii români condusi de Avram Ianeu pentru apârarea revolutiei române pe prtmiintul Transilvaniei, in reduta Muntilor Apuseni. .Activitatea desMsuratá de Papiu Ilarian la Viena,aliituri de A. T. Laurian, Than Maiorescu, S. Wirmitiu etc., apárea in conceptia revolutionarilor romAni la acea datil conform5 cu politics oficiala a iMperiului bababurgic, desi in ConsIitulia octroat5, din 4 martie 1849 românii nici nu sint amintiti cu uumele, spre deosebire de croati, sârbii sasii transilvani. Aceasta dovedeste cá cercurile conduciitoare ale imperiului habsburgic au receptionat foarte exact intreg complexul actiunilor românesti drepi o revolutie la fel de périculoas'A pentru imperiu cai cea maghiarii. Curteaiivienez5, suportase revolutia românilor numai constransil, de impre- jur5riipentru a ridica un obstacol in ealea secesiunii revolutionare maghiare.,Increderea in promismnile destul de pareimonioasei evazive ale impAratnluii camarilei sale au mareat totusi perioada primei sederi la Viena a lui Papii JialiaTii a compatriotilor silt. De bine de rau restabi- litádominatiahabsburgic5, in imperiu prin interventia trupelor tariste ruse0iicapitulareaarmateirevolutionare maghiare(1 13 august 1849 -.Shia), monarbia austriacil gâsi cu cale a ignora cu premeditare ,2e. 1 bi dent, p. 313315. ,57PeitiileTotuanilor adresate Curtil vieneze au fost publicale fn Die Rorniinen der sierreicikinhen ilivnoraie, Ill, 1851, fradusei publicate partial in Magnin istoric pentru Dacia", VI, 1850, N. II, 1851; un inventor incomplet se wiseste In Lista petiliunilor naliunii romdne. subyternute de la a. 1848 Incoace, publicatil In, Foaie pentril minie, inimo0litera- turii", XIV, 1851,- nr. ,13, p. 103104: www.dacoromanica.ro 531 Nicolae Marinicd 8

sicomplet toate sacrificiile romanilor, respingänd sistematie toate reven- dicarile acestora, excluzandu-i chiar de la cele mai mitime beneficii. 28 Calitatea de martor ocular si participant nemijlocit la deMarajul si la desfäsurarea revolutiei ofera lui Papiu Tiarian posibilitatea de a furniza, aduni evalua informatiile, de a intelegei defini cu patrundere rostuli insemnatatea revolutiei, a carei prima istorie a scris-o in timpul celei de a doua Federi la Viena (20 noiembrie 1849 -1 noiembrie 1852) 28. Se poate afirma cideeai programul acestei Istorii a romanilor 'din Dacia Superioara" s-au nascut chiar in perioada de activitate petitionara vieneza (mai-august 1849) a lui Papiu Baran, alaturi de A. T. Laurian, I. Maiorescu etc. Istoria..." lui Papiu continua si institutionalizeaza in spirit pozitivist programul intregii revolutii romane transilvane de la 1848. Pentru Papiu Ilarian programul revolutionar romanesc ramanea, ba chiar devenea cu atât mai valabil. Aceasta pentru el natiunea roinana putea aduce acum In sprijinul revendic5rilor sale, pe langâ mai vechile argumente ale dreptului istoric si natural, pe lâng5, cele mai noi ale spiritului liberal si national, argumentul inediti irefutabil al revolutieiinsesi, prin care romanii si-au luat soarta in propriile maini, organizandi apà- rand tara lor. Papiu Ilarian devine astfel prirnul istoric roman care vede in revolutia de la 1848 nu numai un fapt istorie de proportii, ci mai ales o categorie structurala istoricä care nu mai poate fi extirpatii,i 'care va genera evolutiile viitoare. Evenimentul editorial cel mai insemnat al epocii, Istoria..." lui Papiu Ilarian propaga cu acuratetei fidelitate, focalizeaza substratul social si national al programului revolutionar romanesc, exact in perioada de presiune maxima a reactiunii absolutiste habsburgice. Intreaga Istorie..." a lui Papiu Ilarian se prezinta ca o argumen- tare coerentai pozitiv intemeiata a platformei de actiune a natiunii romane la 1848-49, caci romanii : au formulat un program revolutionar organic, specific romanesci nascut din realitatile social-politice transilvane ; au avut de luptat impotriva reactiunii aristocratiei maghiaresi armatei revolutionare maghiare, receptata de romani drept o armata streina de ocupatie i aservitä intereselor aceleiasi aristocratii ; au actionat consecvent pentru propagarea programului revolutionar romanese,care a gasit un aliat circumstantial In Curtea imperiala austriaca. " Toate acestea au fost intelese ca atare de administratia represiva habsburgica, fapt pentru care Istoria..." lui Papiu Ilarian a fost interzisa in intreg imperiul austriac, dupa aparitia volumului II. n Acesta era in fond echi- valentul ideologic si propagandistic al asimilarii romanilor eu ceilalti revolutionari rebeli" din imperiul habsburgic.

28 I. Chindris, Ideologia revolutionard a lui Alexandra Papiu Harlan, Bucuresti, 1983, p. 179. 29 A. Papiu lianen, Isloria romdnilor din Dacia Superioard, tom I, Viena, 1851, tom II, Viena, 1852, Schila tomului UI publicatii cu introducere si note de St. Pascu, Sibiu, 1943. 38 I. Chindris, Ideologia revolulionard a lui Alexandra Papiu Ilarian, Bucuresti; 1983, p. 172. 31 I bidem, p. 157-155; V. Pdrvan, I nterzicerea Istoriel romdnilor (de Al. Pepin lia- )in bate slatele austriace,tri Luceafdrul, II, 1903, nr. 9, p. 139-.165. www.dacoromanica.ro 9 Activitatea revolutionarä a lui Al. Papiu Ilarian 539 Papiu Ilarian insusi se simte nevoit a parilsi Viena in noiembrie 1852 pentru a-si continua studiile In Italia, la Padua, unde, in ianuarie 1854, devine doctor in drept 32 /n perioada, postrevolutionarA Papiu Ilarian îi va continua lupta pentru impunerea drepturilor socialei nationale românesti activAnd fructuos in domeniile stiintific si politic.

L'ACTIVITR RÉVOLUTIONNAIRE DE AL. PAPIU ILARIAN (MAR S - SEPTEMBRE 1849) Resume Personnalité de premier plan de la première étape de la révolution de 1848 en Transylvanie, historien, auteur de la première histoire de la Révolution et conseiller du prince Al. I. Cuza, Al. Papiu Ilarian a fait l'objet de nombreuses études de la part des historiens. Son activité de révolutionnaire en 1848 a attiré tout spécialement l'attention des spécialistes qui ont constaté une curieuse absence de Papiu llarian dans l'intervalle octohre 1848 - aofit 1849, étape extrèmement intense du mouvement révolutionnaire. Dressant la chronologie de Pac- tivité de Papiu Ilarian clans cette étape, l'auteur constate le manque de fondement de l'assertion selon laquelle l'historien aurait ahandonné la Ré- volution. PreuvesIPappui, il constate que Papiu Ilarian a été trés actif dans Pintervalle mars-septembre 1849 aussi bien en Transylvanie qu'à Vienne et qu'il a servi avec dévouement la cause de la Révolution roumaine.

32 Alexandru Marcu, Simian Ilärnufin, Papin Harlan si losif Hodos la sludil in Baba, Buenresii, 1935; V. Parvau, Papin Ilarian bursier al Blajului, In LuceafArul, II, 1903, nr.8, p. 149-152; liadu C. Dernetrescu, Al. Papiu Ilarian, In Revista rornan de drept, XXIII, 1967, nr. 7, p. 79-91; losif Pervain, Joan Chindris, Corespondenfa lui Alexandra Papiu Ila- rian, Cluj, 1972, vol. 1, p. 243, vol. II, p. 363-420; Cornelia Albu, Alexandra Papiu Harkin. Viola si aeUoilale sa, Bucuresti, 1977, p. 95-111.

www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro ION I. C. BRATIANU SI REFORMELE SOCIAL-ECONOMICE LIBERALE (1909- 1914)

MIRCEA IOSA

In decembrie 1908, eaurmare a retragerii lui D.A. Sturdza de la sefia, guvernulai si a Partidului national-liberal, Consiliul de ministri recomanda regelui pe Ion I.C. Brgtianu cae f al guvernului. Numirea in noua calitate era urmatg, la seurtg vreme, si de desemnarea sa ca sef al Partidului national-liberal, care s-a hotgrit acasti la Mihail Pherekyde, unde Eugeniu Carada intilnindu-se cu P.S. Aurelian si cu interimarul Presedinte al Consiliului de Ministri au convenit sa-1 aleagg, pe Ion I.C. Brgtianu 1. De altfel, Eugeniu Carada, prieten apropiat al familiei Briltianu, lucra de mult timp in aceastil directie, el socotind cit nici unul dintre membrii de bazg ai partidului national liberal nu intrunea ca Ion I.C. Brtitianu conditiile pentru a detine iefia partidului. Alegerea noului ,,ef era consacratii in eadrul Congresului Partidului national-liberal, din 11 ianuarie 1909, prezidat de presedintele Senatului, P.S. Aurelian, care a cent delegatilor sti proclame pe Ion I.C. Briltianu ca sef al partidului, propunere sustinutg cu tot atita insistentg de Mihail Pherekyde,. presedintele Canierei, generalul Budisteanu, vice-presedintele Senatului, Emil Costinescu, ministrul Finantelor, Const. Stere, N. Gane (acesta din urmä in munele Iasului) si Ilarie Izvoranu 2. Personalitatea lui,Ion I.C. Brgtianu, fiul cel mai mare al lui Ion C. Brgtianu, a intrat in viata politicg sub auspiciile lui D.A. Sturdza, a-pirul concursul lui M. Pherekyde, Eugeniu Stgtescu si a ascunsului din umbrg, dar eu atit mai influentului, Eugeniu Carada. Dupg absolvireacoli de poduri i sosele din Paris, unde obtine titlul de inginer, Ion I.C. Bratianu inträ in ceirpu1 tehnic romanese ca inginer clasa III, participind la construe- tia marelui pod de peste Dungre (podul Saligny) ; conduce apoi, lucirll liniei ferate Bacgu-Piatra Neamt, ulterior executind i alte lucrgri tehnice. Ion I.C. Brgtianu era inzestrat cu o bogatg culturg istoricgi sociorl logicgi cu un deosebit shut de prevedere si tact. Desi n-a fost un doct01- nar, el a infriptuit acte care au rämas in constiinta contemporanilor. Vigoarea caracterului stiu, insusirile personale de ordin politic, tenacitatea deciziilon:sale l-au impus de timpuriu in rindurile personalitgtilor marcante3, ale vietii politice, in general, si ale partidului sgu, in special. Ales deputatr

1 Sena lui Ion I. C. Bratianu nu convenea multor politicienii in primul rind lui Take Ionescu, care ar fi preferat pe Emil Costinescu, insá atit acesta citsiMihail Pherekyde, ca cei mai virstnici dintre fruntasii Partidului, au refuzat recomandind pe Ion T. C. BrAtianu (C. Bacalbasa, Bueureftii de and dal, vol. III, p. 203). a M. Theodorian-Carada, Eugenia Carada (1836-1910), Bucuresti, 1910, p. 99. 3 Gh. P. Bascopol, Graiul Neamului. lone) I. C. Bratianu $i I. G. Pucog, Bucuresti, 1937, p. 5.

Revista istoricá", tom II, nr. 9-10,www.dacoromanica.ro p. 541-555, 1991 542 Mircea lose 9 pentru prima oarä in 1895, Ion I.C. Brätianu era desemnat ministru al Lucritrilor Pub lice in eel de al doilea guvern constituit de D.A. Sturdza,. in 1897, functie pe care avea sä. o deini in urmätorul guvern D.A. Sturdza, din februarie 1901 ; in 1902 era ales ministru al Afacerilor Strilitte, iar mai apdi, in guvernul din martie 1907, ministru de Interne. Orizontul lui politic depäsea cu mult, pe acela al predecesorului situ la conducerea Partidului Tenacitateai stäpinirea de sine de care dä dovadä il uimeau pe contemporani. Un observator al vielii publice românesti din primele decenii ale secolului al XX-lea, fâeind o comparatie intre el si un alt sef (I.G. Duca), apreeia cI dadii la alti sefi de partide se va gäsi nualtä ingeniozitate, mai mult elan, nu se va gäsi la nici unul o alit de completä stäpinire de sine, tenacitatei armonie intre inteligentäi caracter ca la Ionel Brittiauu" 3a La rindul situ, I.G. Duca, caracterizindu-1, afirma c5,, desi nu se hotitra niciodatä repede, iar elaborarea hotäririlor sale era mai intotdeauna inceatit, uneori chiar greoaie, Ion I. C. Brätianu era Inzestrat in eel mai inalt grad cu simn1 contingen- telor. Din primul moment - spunea I.G. Duca - apäreau in mintea lui toate repercusiunile probabilei posibile ale unui act, asa Welt, inainte de a se hotäri sä fac5, acel act, examina, reexamina, contra-examina toate urmärile lui si nu trecea de la intentie la tapt, cleat dupä ce, cintärind bine toate argumentele favorabile si nefavorabile, foloasele ii apäreau mai puternice, mai determinante decit neajunsurile. Odat5, hotitrirea luatä, nu am intilnit in toatil viata i in toatä cariera mea politicä orn mai neclintit in ducerea pinä la capät a hotäririlor luate" 4. Avind aceste calitätiti merite personale, Ion I.C. Brätianu s-a impus ca o personalitate marcantä, ajungind de timpuriu la conducerea Partidului national-liberal. Acuzat de N. Fleva, un fost fruntas de seamä al partidului national-liberal, el nu se gräbeste niciodatä in actiunile lui, Ion I.C. Brätia- nu nu ezita sä-i räspundä : Partidul pe care-1 conduc nu este o improviza- tiune. El are un lung trecuti un mare viitor. d-voasträ, formatii recente,inesigure, fiindeä ziva de mline vä apare indoiel- nic5 - eu n-am de ce ra5, gräbi. Eu inaintez cu pasi linititi pe un drum bine trasspre un tel bine definit" 3. Mai mult cleat oricare alt sef de partid, Ion I. C. Bratianu considera eä adeväratele puteri creatoare iz- vomu din constiinta poporului, cä traditia constituia comoara care pregXteste viitorul", iar munca si prevederea erau conditii esentiale pentru realizarea actiunii politice. Increderea in destinele tärii i-a asigurat acea autoritate care 1-a impus in fruntea Partidului national-liberal. De fapt, el era socotit sef real al liberalilor din chiar momentul constituirii guvernului din martie 1907 6, In care detinea portofoliulministeruluide Interne.

166 Ibidem. * I. G. Duca, Portrele pi amintirt, ed. a II-a, Cartea Romaneascii, Bucurepti, 19329 p. 26-27. 6 Ibidem, p. 25. e Hyperion, Ion I. C. Brtilianu. Un stadia politic, ed. II-a, Bucurepti, 1918,p. 18; vezi pi St. Antlm, Alle studlii portrele, Bucurepti, 1939, p. 31. www.dacoromanica.ro 3 I. I.C. BrAtianusileforme1e liberale 1909-1914 543

In discursmile sale nu vorn ggsi fraze ruestesugite, ci, mai en seamg, idei de o mare convingere. Ideea care l-a cglguzit in activitatea sa a fost aceea cä datoria omului de stat era nu nnmai de a mentine eeea ce a dobindit, dar f3i de a dezvolta, sub toate aspectele, ceea ce a mos- tenit. Iii viata politicl el a continuat, initial, linia trasaa de taal säu ,si aplicatä intoemai 0 de predecesorul säu, D.A Sturdza, in central preocupärilor aflindu-se grija pentru incurajarea muncii si a fortelor nationale". Tinta Partifuhri National-Liberal - spunea el eu prilejul investirii ca sef al partidului - incg," de la intemeiere a fost dezvoltarea fortelor nationale de mice fel 0 pe orice tgrirn. Fortele morale, in- teleetuale, militarei economice, toate fortele nationale, dezvoltate astfel, blab WA, putem zice la fiecare moment cí sintem constienti de deviza trecutului nostru, formulatä astfel de unul din conduatorii Partidului national-libaralprin mintile, prin inimai bratele noastre" 7. Ca ata-- re, Ion I. C. Brätianu a actionat cu perseverena pentru promovareasi dezvoltarea fortelor nationale" : Marea operä ce avem de indeplinit - argta el intr-una din euvintäri - este dezvoltarea fortelor nationale"8. El a fgcut tot ce i-a stat in putina pentru a contribui la intgrirea, burgheziei nationale romfinesti, päturg, soeialg, eu pondere mare in actiunile. politice, urmärind pe toate planurile dezvoltarea ei printr-o participare activg, la viata politici economicg, a -phi. Invinuit, la un moment dat de Take Ioneseu cgi prin mäsurile ee la preconiza in problema aräneascg, - ineontestabil, problema cea mai arzätoare in primul deceniu al secolului nostril - se aduceau daune" burgheziei, Ion I. C. Brätianu räs- prmdea Cred el nu se poate concepe o burghezie sängtoasg, si in plinul ei intr-o targ, in care tärgnimea ar fi särgcia simizerabilä" 9. El lega, in mod nemijlocit, crestereai intärirea burgheziei de mäsurile adoprate in problema argneasca. Pentru prosperitatea burgheziei românesti, fie ea constituitä din comercianti, din functionari, sau din profesiuni libere - argta el -nu putem face nimie mai eficace, nu pntem prin nimie asigura mai bine dezvoltarea bunei sale sari materiale 0 morale cleat prin imbunätätirea sarei täranilor, clei in acest raport cu aceasa im- bunätätire erestem sfera de activitate a burgheziei noastre. De cite ori vom crea la tug, centre de bunästare materialä vom aduce comertulni nostru din intreaga targ, un serviciu pe care nu-1 poate aduce nici o lege artificialg,, nici ira tarif autonom. Noi privim intreaga datorie a pryer- nulni ca o operä de solidarizare a claselor" 10. In general, preocuparea nouhri lider al Partidului National Libe- ral era orientatá eu predilectie in directia dezvolarii burgheziei nationale. De aci incurajarea tuturor ramurilor de activitate, indeosebi incurajarea munciii fortelor nationale" 11. N-a existat sector al econo-

7 N. BAneseu, Ion I. C. Brötianu (1864-1927), Edit. Romuri, Craiova, 1931, p. 95. 8 Din cuvintarea lui la Consfäluirea Comitelului Executio al Partidului National-Ltbe- ral, din 25 ianuarie 1911, In Viitorul", V (1911), nr. 1107, din 26 ianuarie 1911. 9Discursurile lui I. I. G. Brätianu, vol. II, p. 660. 10 B.C.S., Msse., fond Saint Georges, XLV/4, f. 55; vezil Partidul national-liberal, Ma- nifestul program al Partidulut, Bueuresti, 1911. n Ion I. C. Brätionu, Discurs prioitor la situajia politicd generald &tut la Tirgooi§ie, la 26 mai 1909, In 'Viitorul", III (1909), nr. 549, din 26 mai18 iunie.

www.dacoromanica.ro 544 Mircea Ioc,a 4 ani&nationale pe care el s5.-1 fi neglijat ; dimpotrivä, a sprijinit toate ramurile economice, contribuind, astfel, la intärirea fortelor nationale ale statului", respectiv a burgheziei. Coneeptia lui economic:1 era kceea ca statul ssprijine prin toate mijloacele de care dispunea organizarea economiei nationale, fie directincurajind munca icapitalul romä- nesc", fie indirect, nefäc'nd apel la capitalul si la munca sträinä decit numai in situatii in care capitaluli munca nationalä n-ar fi fostsufi- ciente sau cind ar fi avut neaparatä trebuinlä de specialisti sträini12. De pildä, in industria petrolierä, spre deosebire de conservatori, care vedeau in aceasta o simplä problemä financiarä menitä sii acopere unele gohiri in bugetul tärii, cu consecinte primejdioase pentru viitorul ei, citci in cele din urmä ducea la acaparareai monopolizarea de cittre capita- listii sträini a unei insemnate pärti a avutiei natiouale, Ion I. C. Bri- tianui liberalii, in general, vedeau in. dezvoltarea acestei importante ramuri a economiei nu numai o actiune de sprijinire a capitaluluisi fortelor nationale, inclusiv a statului, dar si o mare chestiune natio- nalä" 13. De acii politica de incurajare a ramurilor industriale ;care, implicit, contribuiau la consolidarea elementelor din interior, a burgheziei nationale, in mod special. De altfel, cu prilejul dezbaterilor proiec- tului de lege pentru organizarea intreprinderilor petroliere, din 1909, Ion I. C. Brätianu propunea un_ punct de vedere nou, diferit de eeea ce intreprinsese partidul säu pinä atunci in domeniul terenuyilor petrolifere. El pästra o anumitä parte a acestor terenuri pentru stat, o i,rezer- vi nationalä" - cum o denumea el -, pe care sä se infiinteze numai societiti românesti 14, cealaltä jumittate, apartinind fie chiar societäti- lor sträine, primind, de asemenea, avantagii din partea statului. In Manifestul-program, elaborati expus la 25 ianuarie 1911, Ion I. C. Brätianu releva necesitatea dezvoltärii tuturor ramurilor indus- triei nationale Un stat nu pdate prospera in mod. real decit dacii po- porui säu participi de fapt la toate aceste ramuri de activitate"".Ari- tînd ci politica prin noi insine" corespundea unui deziderat Manifestul- -program, el aprecia cii Partidul national-liberal a fost in mod constant sprijinitor al intereselor natinoale prin participarea activä a elementului autohton, atit in industrie, citi in comert. Capitaluli initiativa roma- neasci trebuiau incurajate, in scopul asiguririi unei participiri legitime in muncäiin conducerea elementelor nationale. Manifestul-program contineai prevederi referitoare la imbunititirea situatiei muncitorilor si la rezolvarea conflictelor de muncä, in care scop sei elaborase un anteproiect de contract al muncii, supus imbunätätirilor prin dezbateri. In repetate rinduri, liderul Partidului national-liberal vorbea de necesitatea armonizärii" intereselor economice eu interesele internationale, - asa cum arätai in Manifestul-program din 1911, accentuind asupra faptului ci in aceastä conlucrare se impunea incurajarea capita- luluii a initiativei românesti, in asa fel incit si se asigure ,,elementului national" o parte legitimi cit mai largi la muncä si la conducere. 12 Discursurile lui I.I. C. Brólianu, vol. III, p. 499. 18Ibidem. 14 D.A.D., Mon. Of., nr. 70, din 25 inartie 1909, p. 1164. 15 B.C.S., Msse., fond Saint Georges, XLV/4, f. 57; Mani fesful-Program al Parfidului Nalional-liberal din ianuarie 1911.

www.dacoromanica.ro 5 I. I.G. Brätianit 5i reformele liberale 1909-1914 545

De nurnele lui Ion I. C.Brätianu se leagit feiurirea staMuiizaio- irnl unitar roman, deseivirsirea unitä,tiinalionaie a României. Prin aceste importante acte, el a intrat in viziunea contemporanilorca orn al marilor decizii, ca autor al actelori operelor, trainice. Deviza lui politicä' era ea in orice imprejurare sä nu se meargä nici prea mult la, dreapta, dar niei prea mult la stinga. Referitor la aceasta,intr-o caracterizare asupra peraonalitätii sale se spunea: Titcea cu täcerea inteleptilor pentru care cuyintul nu insernna nimic cindnu este urmat de faptä.i lucra cu pri- cepere de nimeni ega1ati eu räbdarea de nimeni intrecutä la fAurirea sortii natiei. Trata cu iscusitele cancelarii sträine; urmärea jocul de sur- prize al incäierkii mondiale; se informa de toti de toatei avea mai pre- sus de price prevgzutä in mintei in inimä nevoile supreme ale Patriei sale. Idealul nationl care i-a legänat copiläriai tineretea se inchega a- UM intr-o formä cäreia genul poetic al exceptionalului Värbat de stat ii.pätrundea toate tainele ; mai inainte de orice, faima supremil a infäp- tu irii . A sfirsit prin a merge incotro bäteau inimile tuturor romänilor -inspre marii aliati -in acelasi timp frati de singe cu noi. Dar a luat in prealabil toate asigurárile respectärii dreptelor, secularelor noastre revendicäri" 16. Reformele social-economice (1907- 1914). Necesitateastringentä a unei noi reforme agrarei electorale s-a impus conducerii partidului national-liberal imediat dupa 1907, ca singurul mijloc pentru apropierea maselor largi. Pentru aceasta era insä nevoie de o perioadä de pregátire si refacere, partidul national-liberal hind släbit dup5, o guvernare de aproape trei ani, in care trap fusese nevoit sä fac5, fatä atit atacurilor opozitiei, citi dimensiunilor din interior. Spre sfirsftul anului 1910, Ion I. C. Brätianu intrunea majoritä- tile parlamentare si le comunicá hotärirea de a se retrage de la condueerea tárii, in scopul de a se pregáti pentru o nouä i fecundä guvernare. FaIrt cu aceasta hotärire, unii parlamentari au intervenit cerind ca'partidul sä nu se retragä, ci sä prezideze alegerile generale de la inceputul anului urmätor, dar Brátianu a ráspuns : Atunci cind partidul liberal a decis sá se retragä de la guvern a fácut-o pentru csá nu vedea lipsuri in rindurile acelora cu care intrase In foc. Dupil ce ne-am consfätuit, am socotit, ca o chestiune de inaltä politicá, conditiunea ca retragerea noastril sä se facä in asa fel 'inch insui adversarii partidului nostru sä asiste la aceasta retragere nu numai cu un simtämint de respect, dar chiar cu Meg. Guvernul îl vor lua altii, dar puterea ne rárnine nouit 1 613 Is. Ideea reformelor agrarái electoraliä a fost relevatä de Ion I. C. Brätianu ilia, in manifestul-program expus la 25 ianuarie 1911. Arätind cä'solutiile ce s-au dat prin legea invoielilor agricole si a islazurilor co- munale, prin legea arendárii mosiilor statului si a asezämintelor publice, au permis trecerea in posesiunea tgranilor a aproximativ 900 000 ha 17,

16 I.I. C. BrAtianu, Album comemoratta, Edit. Scrlitori romani, Tiparul Olteniei. labia B. Bacalbasa, Bucureftii de altd datd, vol. III, p. 253. 11 Cifra este indicatA pentru prima datA lntr-un articol apartinInd lui I. G. Duca 0. publicat In Vointa Nationahl", XXVII (1910), nr. 763, din 27 noiembrie.

www.dacoromanica.ro 546 Mircea Iosa ceea ce a cliezAstiit mica proprietate", i-a asigurat o dezvoltare sign- rit Liderul partidului reafirma solicitudinea Partidului national liberal pentru tiirgnime : Vora Inlesni si in viitor sporirea micii pro- prietgti de sine stgatoarei indivizibilitatea ei sub o anumita limita, erearea proprietgtü mijlocii pe cale naturalg si nu prin In vederea evitkii opozitiei marilor proprietari la mäsurile ce preconiza. seful national-liberalilor mentiona cpartidul va ciluta Intotdeauna prin solu Vile date 0, desrgdiicineze ideea gresitgi primejdioasä, pe care unele legislatii agrarei unele fäggduieli interesate, au sädit-o in sufletul tgränimei cä statul poatei trebuie sl fie distribuitorul direct si etern al pgmintului" 19. Referitor la trecerea päminturilor de minä moartg in proprietatea täräneascii, propusg anterior de Partidul national-liberal si cgreia ise dgduse un inceput de realizare prin cumpkgrile intreprinse grin Casa ruralg, Ion L C. Brätianu preciza ci aceastg preocupare va continua in viitor dupg aceleasi norme. El aprecia cä pentru dezvoltarea armoni- oasä a raporturilor dintre tgranii proprietari legile agrare trebuian a- plicate, aceasta constituind una din preocupgrile de cApetenie ale partidului iguvernului säu. In acelasi timp, Ion I. C. Brgtianu aräta cg se va dezvolta biroul muncii, prevgzut de legea invoielilor agricole, si se va infiinta bursa muncii, dindu-se proprietarilor putinta de a avca la indeminä bratele de care aveau trebuintg, iar tgranilor putinta de a gäsi de lucru in conditiuni lesnicioase ii multumitoare" In general, seful partidului national-liberal, Ion I. C. Brgtianu. aprecia cg aplicind cu strictete legea impotriva trusturilor, dezvoltind obstiile de arendare, intkind creditul täränesc prin bäncile populare ri sporindu-i forta de actiune, inmultind f}i reorganizindcolile elementare de agriculturg, Imbungtatind cultura agricolg prin Casa ruralg, prin obstiile tärgnestii prin dezvoltarea tuturor ramurilor de activitate ale ministerului de Domenii se va ajunge sä se dea culturii mici insemnätate care, odatg cu mkirea puterii de productiune a -Wei, sä contribuie la ridicarea at/1'h morale si materiale a majoritgtii populatiei tärii. Princi- pala invgtäturg pe care Partidul national-liberal a tras-o dupg rgscoala din 1907 era legatg tocmai de necesitatea preintirapingrii in viitor a noi furtuni.. ..Pentru inlgturarea repetitiei rgului de care am suferit ping la 1907 - aräta Vintilá Brgtianu - trebuie o actiune hotgritä, pentru aplicarea reformelor, completarea operei socialei economice Wee- pute, operg Mkt de necesarg consolidkii statului nostru. Nu trebuie sii asteptäm ca o primejdie din afarg, unitg cu o främintare interioarg, sii prindg statul nostru intr-o situatie mai grea ca aceea din 1907" 21. In decembrie 1911 Partidul national-liberal a tinut o intrun ire la Clubul partidului, la care au participat delegati din intreaga targ. In cadrul acesteia s-a vorbit malti despre necesitatea unei noi reforme electorale, printre cei care s-au pronuntat in acest Bens numgrindu-se : Ion I. C. Brátianu, Mihail Pherekyde, Al. Djuvara, V. G. Mortun, Vintili

19 B.C.S., Msse., fond Saint Georges, XLV/4, f. 52; vezii Isloricul Parlidului nafional- liberal de la 1848 pind asidzi, Bueure§ti, 1923, p. 197. 29 Ibidem. 29 Ibidern. 21 VintilA BrAtianu, Crize de slat. 1901-1913, Bucuresti, 1913, p. 18.

www.dacoromanica.ro 7 I. I.C. Bratianui reformele liberale 1909-1914 547 Brätianu si Geoarge Mirzescu ; se punea problema contopirii color trei colegii electoralei realizarea unui singur colegiu electoral. Includerea ideii expropierii partiale a mosiilor in programul partidului se datora nu numai necesitatii claselor conducätoare de a adap- ta repartitia proprietatii funciare lasituatia creatä de afirmarea cres- cilia', a rolului maselor muncitoare de la orase si sate in viata social-po- Mica a tarii, necesitatii de a preveni in viitor noi zguduiri sociale, dar si de perspectiva infäptuirii dezideratului unitatii statale. Inca cu un deceniu in urnaa, in timpul unei calatorii ce intreprinsese peste Carpati, Ion I.' C. Bratianu afirmaseeal: nu ne &dim sa desavirsim opera unitatii nationale inainte ca opera de dreptate, prin improprietarireei votul obstesc, sa fie indeplinita la noi acasa" Preocupat de innoiri in societatea româneasca, Ion I. C. BrAtianu arata, la 3 iunie 1913, la inaugurarea Clubului national-liberal din Ba- eautrebuie si cream o atmosfera morali in mijlocul cireia sii aducem la indeplinire acest mare ideal. In prinaul loc, revizuirea Constitutiei s'é impunei aceasta nu trebuie considerata ca o figaduiali 'raga, ci cg ceva foarte real ; ea nu ne mai apartine : ea e a tärii" 28 Problema reformelor era concretizata indata dupä campaniamili- targ din Bulgaria din vara anului 1913, la care taränimea raspunsese cu insufletire, legind de aceasta speranta de a dobindi piminti drepturi mai mari. De aci si hotarirea lui Ion I. C. Bratianu de a promite legiferarea unei noi reforme agrare, constind in expropierea partiala a mosiilor si a unei reforme electorale, prin introducerea colegiului unic al stiuto- rilor de carte. La hotärirea conducerii privind necesitatea noilor reforme contribuise, in fapt, intreaga niiscare ideologicii politici intretinuta intre 1907 - 1913 de unii lideri national-liberali 24. Campania militara din vara anului 1913, realitatile din Bulgaria, uncle nu exista o mare proprietate, a intarit in mintea täranilor, imbra- cati in haina militari, ideea cii trebuie särsi eucereasci drepturile. Nu intimplator Vintili Bratianu, participant si el la campanie, alituri de fratele siiu mai mare, Ion I. C. Britianu, scria:Soldatiii, deci, ti- ranii nostri...yid in un sitean intr-o stare economicäei dociala in general mai buna ca la noi, cu islazuri intinse, cu vite multe, terenuri de cultura mai intinsei mai toate la dispozitia exclusivi a bor. Nu -yid pe tarani muncind pentru proprietari sau arendasi, ci exclusiv in folosul lor" 25. Mai mult chiar, el arata ca in toate discutiile purtate cu soldatii din baterie se vedea ca ei se asteapta la ceva nou la inapoierea lor de peste Dunare 28. Ion I. C. Britianu îi didea searna ci viitorul statului roman, evolutia lui pe calea progresului, era conditionat de bunästarea diniuntru.

22 Mon. of. partea III-a, Dezbaterl parlamentare, nr. 13 din 3 ianuarie 1926, P. 234; vezii Relatif agrare;Imirdri fdráne?ti 1908-1921, Bucuresti, 1967, p. 234. Discursurile lui I. I. C. Brátianu, vol. IV, p. 45. 24 C. Stere, de pildá, exponent al poporanismului, sustinea si el necesitatea de a pune viata nationalrl pe o temelie mai sanaltoasá, propunlnd: 1) lirgirea dreptului de vot pe baza colegiului unic pentru toti stiutorii de carte si 2) Intregirea reformelor agrare..." (vezi C. Stere, Inonfilminte din rázboiul balcanic, In Viata romilneascá:", VIII (1913), nr. 1, p. 106-107. 28 Vlntilá Briltianu, Note din expedilia in Bulgaria, In &Hell f teuointärt,vol. III, p. 274. Ibidem, p. 275. www.dacoromanica.ro 548 Mircea Iosa 8 Problema kneascii apkea ea atare, drept cea mai esentialà in le- gáturä cu celelaltei dominindu-le pe toate. In conceptia lui, problema täräneascg, cuprindea chestiimi de ordin economic, de ordin educativsi politic. Noi credem - spunea el - eg, este nevoie ea actuala repartiti- une a proprietätii sä fie schimbatä in folosul micei proprietäti". Consi- derind in 1913 momentul exceptional in dezvoltarea acestei chestiuni, Ion I. C. Brätianu, relevind insemnätatea pentru viitorul tärii a imbunä- tirii soartei materilei spirituale a tkänimii, arka : prima solicitudine o meritä täranul, el care mai mult suferä de räul actual 0 ale eärui puteri mai mult depinde viitorul national, c/ci viitorul unui stat democratic nu e pe deplin asigurat cleat eind in fiecare suflet existä coNtiintao- lidaritäiisociale,and in fiecare timp este vigoare destulä pentru realizarea aspiratiilor ob0e§ti" 27 La 7/20 septembrie 1913 oficiosul Partidului national-liberal Vi- itorul", publica scrisoarea lui Ion I. C. Brätianu privind legiferarea unei reforme agrarei electorale.*ihotkirea räzboiuluii purtarea lui, se spunea in scrisoare -au adus astfel in strälucita luming covir0toarea Inriurire a maselor asupra destinelor statuluii, punind In valoare insu- Orile poporului nostru, au fileut proba indubitabilei datorii de a proee- da eu bärbätiei färä intirziere la tot ce e menit sä dea puteri nouä tkänimii noastrei sä intäreascä coNtiinta solidaritätii elaselormuncí- toare cu statuli cu dezvoltarea lui. Desävir0rea reformelor agrare printr-o interventie a statulni eu dreptul de expropiere unde e nevoie, pentru cre§terea proprietätii tIIrä- ne§ti, stabilirea colegiului unie, grabnica inmultire a tuturor mijloacelor de instruetiune 0 de educatiune, indreptareai dezvoltarea a tot ce trebuie sä inriureascä buna stare moralä, fizicäi economicä a claselor 11111D- citoare, se impun tot atit de imperios cai intkirea organizkii militare; de a eärei grabnieä necesitate nu se poate nimeni indoi" 28. Conducdto- rul Partidului national-liberal era convins csá atita vreme eit starea cla- sei täräne§ti nu era prosperäi nici pregätitä potrivit imprejurkilor din interior 0 din exterior, ea putea constitui um pricol permanent pentru existenta statului. De aceea era nevoie ea toate fortele natinii sä fie unite, sä lucreze pentru infäptuirea operei de salvare nationalä". Doug sIptämini mai tirziu avea loc Congresul partidului, in cadrul ckuia Ion I. C. Brätianu explica pe larg cele arätate in scrisoare : toti ne-am intors din acest räzboi (campania militarä din eel de al doilea',Noi räzboi balcanic - n.n.) cu hotkirea vie de a ridica cit mai grabnic tä- ränimeai poporul nostru de a solidarizacitmai adine toate clasele sociale cu statulsiregattil nostru. Deaceea s-a inscris in programul partidului reforraa agrarl dind statului dreptul de expropiere" 28. Propunind noua reformä agrarä, Ion I. C. Brätianu - isä no- täm eä Partidul National-Liberal, pe cre-1 conducea, era primul care, inaintea primului räzboi mondial, propunea, intr-un stat organizat, expropierea marii proprietäti - avea in vedere necesitäti de care depindea sigurantai progresul statului român. Ca atare, el s-a sträduit sä, prezinte reforma ea fiindi in interesul mo0erimii, lini§tind-o, de altfel, cäprin

27 N. B5neseu, Ion I. C. .13r(Wanu. (1865-1927), Edit. Ramuri, Craiova, 1931, p. 14. 29 Viitorul", VI (1913), nr. 2005, din 7/20 septembrie. 29 N. Báneseu, op. cU., p. 17. www.dacoromanica.ro 9 I. I.G. Br5tianu 5i reformele liberale 1909-1914 549 aceasta nu urmkea un act de spoliatiune", asigurind-o, totodatO,et se va face cu dreapta despOgnbire", cnu va fi un act de zdruncinare temeliilor societii, dimpotrivä..., noi credem cprin mOsura pro- pusä se va scOdea intrucitva din suprafata unor proprietäti se va spori insä siguranta proprietarilor, prin sporirea sigurantei sociále. ..". El prezenta deci, principiul exproprierii ca fiind o necesitate socialiä, de care depindea sigurantaidezvoltarea statului roman ". Nu intimplätor, spunea el : Noi trebuie sit constatána cu singe rece realítäif e, pentru elactiunea politieä Inseamnä, prevederei realizare. Este nevoie mai mult ca oricind sä, fim stOpini pe noi înine, pentru a putea fi stOpini pe destinele noastre" 31. In toate ocaziile - i nu au fost putine acestea - Ion I. C. Brätianu releva faptul c reforma agrará pe care o precomiza avea in vedere trei conditiuniointeres general, dreaptá despägubire, legalitate perfectI". In aceste conditiuni, aprecia el - noi admitem sá se discute j sä, se facá expropierea pe care am impus-o, pentru cá, cu aceste trei conditiuni, nu este 0 nu poate sä, fie nici o atingere, nici o slábire a principiului proprietátii 32 Noi nu cerem desfiintarea marii proprietáti-spunea, el, mai tirziu ; cind Ii cerem sä, contribuie in momentul de as-Uzi in mod mai activ, in mod exceptional, la mkirea pro- prietAti täräne§ti, noi nu intelegem intru nimic sá scádem averea celor care detin astazi pämintul pe care voimBOAexpropriem. Din contrO : noi prin opera noastril vom indniraa aceste capitaluri spre alte operatii eeonomice, tot atit de fecunde, tot atit de necesare cai munca pámintu- lui intr-un stat bine constituit" 3. In cadrul aceluia0 congres, Ion I. C. BrOtianu s-a referiti la reforma electoralá, arátind clä a sosit momentul ca in locul colegiilor res- trinse sä, se pung colegiul unic. Noua sane,* in orientul Europei - spu- "tea el -- toate mOsurile spre a desOviryi reforma electorall". In conceptia lui aceasta trebuia flicutá intr-o mamerá care sä impunä, o modificare a Constitutiei, spre a se ajunge la votul universal numai printr-o cre0ere de lumina, de instructie la sate. Ca atare nu mai era permisá tárágána- rea, reforma electoralä, hind de o mare actualitate. Fusese stopatä 'ALA, atunci, deoarece nu -putuserá fi invin0 numero0 adversari ai ve- chiului sistem cenzitar. Devenise clar cá aceasta nu mai putea constitui instrumentul prielnic de muncä", deoarece sta impotriva acestei opere de educatiune" 34. Acazat adeseori de conservatori cprin reforma electoralá îi asigura pentru el 0 partidul pc care-I conducea unele avantagii Ion I. C. Brátianu ráspundea : N-am conceput reforma electoralä, diner-un punct de vedere strimt, sau din vreun interes de partid. ..Am crezut cá e necesará o viatá noug care sá solidarizeze masele mari cu viata statului 0 care sA dea, totodatä, posibilitatea ca o lucrare continuI de educatie

" Daca principiul se poate admite pentru crearea unui parc, a unei sträzi, pentru exploatarea unei mine, cum nu poate fi admis pentru necesitäti sociale de care pot depinde sigurantai progresul statului"? se intreba Ion I. C. BrAtianu (Discursurile lut 1. I. C. Brig- tianu...,, vol. IV, p. 56). " Ion I. C. Brätianu, Cuointele until mare romdn. Fragmente din discursuri 1914- 1927, Ed. Ramuri, Craiova, f. a., p. 24. 82 'Viitorul", VI (1913), nr. 2099, din 11 decembrie. 22Ibidem. " Ibidem. www.dacoromanica.ro 6- c. 3190 550 Mircea losa 10

p,dministratie sä, nu mai fie distrusit prin nevolniciai nemernicia acelora pe care nu-i controleazO nici o opinie publicg, hotrîti bine organi- zatl. Am väzut cit de aci inainte trebuie lOrgite temeliile vietii politice, ea, trebuie deschise ferestrele, pentru ca un aer mai sänátos sit, intre in sala obsteascO unde se determinä interesele statului" 36. La congres au vorbit in spiritul reformelor : Emil Costinescu, Torna Stelian, Mihail Pherekyde, Neron Lupascu, C. Krupenski, Al. Filipescu, Alex. Iliescu, Marin Ionescu, I. Plessia, L. Merejeriu, N. P. Rornanescu, D. Iuca, C. Alexiu, Ion Nilstase, Iulian Vritbiescui altii, toi mari proprietari, care si-au dat adeziunea la reformele anuntate, fitaduind tot concursul 36. Motiunea cititi cu acel prilej, de Mihail Phe- rek,yde proclama, ca o conditie neapitratO a propäsirii RomOniei, intäri- reaiírinimiii solidarizarea tuturor claselor natiunii in viata statului. Prin atingerea acestor doua teluri - se aräta in motiune congresul declara cá se impune continuarea reformelor agrare incepute in 1907 si completarea lor prin dreptul statului de a intrebuinta expropierea in anumite conditiunf cu o dreaptil, despAgubire, inlesnindu-se, astfel, o repartitie a proprietOtii funciare mai conformä cu interesul general. Con- gresul mai declara cä, se impunea neapärat schimbarea sistemului elec- total azi, trebuie modificatä organizatie corpurilor legiuitoarei intocmit pentru Adunarea Deputatilor colegiul unie al tuturor ftiutorilor de carte, eu reprezentarea minoriteitilor (subl. ns. - M. I.), nestiutorii de carte votind indirect, in acelasi colegiu". Congresul, privind aceste irmoiri ca datorii imperioasei urgente, cere revizuirea Constitutiei, care nu poate fi aminatá fOril, a se vittáma situatia actualä a Regatuluii MIA a-istinjeni dezvoltarea viitoare". Reformele erau, astfel, pentru liderul liberal o necesitate imperi- oasá pentru consolidarea statului. Colegiul unic ii apiirea ca mijlocul necesar pentru a stabili un contact mai strins intro toate interesele claselor sociale, un simbol al unitätii sociale, väzind, pe de o altä, parte, otrîn- sálegtturtintre problema agraräi cea nationalit. Imbunátátirea si- tuatieiäiánimii, atit din punct de vedere economic citi politic, se impunea ca o necesitate in vederea desávirsirii unitOtii nationale. Perseve- rind in atingerea acestui din urmá obiectiv, el aräta -cu prilejul dezbaterilor asupra reformelor agrarái elctoralä - cä dupl campania din 1913 cea mai de seamá preocupare a guvernului a fost dubla pregitire moral:Ai materialá in vederea unui conflict european, a cárui datá nu 'Area insä, asa de apropiatá". Deoarece cea mai importantä pregOtire moralii" consta in realizarea reformelor, Ion I. C. Brátianu fOcusp detnersuri speciale pe linga regele Carol I, convingindu-se de necesitatea acestora. Erau tocmai mäsurile preliminare de intreprins, in conditille in care se prefigura un rázboi mondial care ar fi putut sá rezolve pentru Romänia marea ei problemä, national& 37. Regele Carol I, s-a l'Osat greu convins de necesitatea reformelor. Se temea cá dacá se va trece ceva din pämintul apartinind marilor proprietari - considerati stilpul institutiei monarhice -in folosul titritint-

Ibidem, nr. 2105, dih 17 decembrie; vezii Discursurile lut I. I. C. Brdlianu..., vol. IV, p. 155. " Viitorul", VI (1913), nr. 2049, din 22 octombrie. D.A.D., 1916-1917, www.dacoromanica.ronr. 28, rd. de la 21 iunie 1917, p. 284. 11 L I.0 Bratianu si ref ormele liberale 1909-1914 351 mii, prin aceasta i se vor subrezi pozitiile. Ion I. C. BrAtianu i-a arltat insä categoric cä, fr cele douä mari reforme preconizate, nu va consimli atia puterea, nu mai concepea altfel dreptul de a mai guverna Romania. Regele a consimtit, in fine, la ideea reformelor, dar a cerut ca ele sä se facä cu moderatiune, sa, se tempereze avintul prea democratic al unei pärti a partidului 0, in orice caz, ele sä se inscrie in Constitutie printr-un fel de intelegere cu conservatorii. Carol I era vesnic preocupat de &dui ca aceste reforme sä nu stirneascä lupte violentei sa, nu zdruncine prea adinc intocmirile politice. Dupä relatárile lui I. G. Duca, dintre toate argumentele care i s-au prezentat regelui in privinta reformei electorale singurul care l-a inapresionat a fost acesta : Nu e bine, Sire, sä, läsati o problemä asa grea nerezolvatá succesorului vostru ; aveti datoriast-i transmiteti Coroana färä greutátile unei asemenea chestiuni nedezlegate". De indatá ce reforma electoralä i s-a prezntat sub forma unei necesitäti dinastice, a consimtit la infäptuirea ei" 38. Pentru a pregati opinia publicä in vederea expropierii si a reformei eletorale, Partidul national-liberal a tinut, in cursul lunilor octombrie-decembrie 1913, mai multe întruriiri Cea dintii s-a tinut la Bucuresti, in sala Liedertafel. Originalitatea ei consta in faptul cá, exceptindu-1 pe Ion I. C. Brátianu, au vorbit mai toti marii proprietari ai partidului, unii, neavind talentul oratoriei, 0-au prezentat in scris declaratiile in favoarea exproprierii 89. Urmátoarele intruniri aveau loc la Focsani, Cra- iova, Iai, Constafitia, Ploiesti etc. De pretutindeni - nota I. G. Duca - ne veneau adeziuni noi. Oameni care piná mai ieri nu faeuserá politicá veneau sá se inscrie atrasi de reforme" 4°. La intrunirea de la Ploiesti, Ion I. C. Brátianu, referindu-se la cele douä reforme arata : un into- res general, cere, in momentul de fatä mai cu putere decit oricind, sá ri- dicám cit mai repede clasele muncitoresti de la tará si din orase ; de aceea am intreprins indoita noastrá reformä : reforma. electoraläi completarea reformelor agrare. Noi credem7c6, prin reformele agrare, vom da un non avint tuturor puterilor acestui popor. Reformele noastre au rásunet puternic in constiinta generalá, nu numai a partidului nostru, dari a oamenilor care nu sint inregimentati in nici un partid" 41. Reformele au fost larg popularizate 0 de alti lideri ai partidului national-liberal.Vintilá Brátianu, de pildá, intr-un discurs tinut in sedinta Adunárii Deputatilor din 23 decembre 1913 releva faptul cá exproprierea pe care o preconiza partidul national-liberal se fäcea nu numai de stat, dar 0 de proprietari. Mai cu seamä in regimul actual - spunea el -in care reprezentanta nationalä este in mare parte a proprietarilor, 0, &ma täranului simttímintul cä indreptarea situatiei lui a fost flcutá de stat de acord cu proprietarii mari. Ii va spori astfel increderea in stati simtul de solidaritate cu el 0 se va spulbera credinta cl existä o páturá stápinitoare, strain/ lui" 42 Convingerea lui era *ca, intárirea

" I. G. Duca, Amintiri politice, vol. I, Colectia Memoriil riArturii", Ion Dumitru Verlag, Miinchen, 1981, p. 103. " I. G. Duca, Amintiri politice..., vol. I, p. 181. " Ibidem. 41 Viitorul", VI (1913), nr. 2099, din 11 decembrie; vezii Discursurile lui Ion I. C. Brdlianu.. ., vol. IV, p. 140. 42 V. Brátiamr, Inväldminte. Politica externdsireformele liberate, Bucure§ti, 1914. p. 89.

www.dacoromanica.ro r 52 Mircea Ioa 12 statului nu putea fi asiguratä decit prin cele doul principii Mari : al expropierii si al colegiului unie 43. In vederea realizärii acestora era nece- sara conlucrarea intregii täri, pentru creforma - motiva el -nu era numai a partidului liberal, pentru satisfacerea unui punct din progranaul lui, ci avea in vedere consolidarea edificiului nostru national in situati- unile grele si importante care se vestesc pentru viitorul nostru" ". Intr-o serie de articole publicate in Viitorul", Vintilä Brätianu a sustinut ideea necesitätii reformei agrare, sträduindu-se sarate c, pe de o parte, ea permitea mosierilor sä treacä la o agriculturä intensivä, iar pe de altä parte, eä era menitä scontribuie la formarea unei patri de färanibiota- riti, in scopul Fargirii pietii interne 45. G. C. Dragu, un alt reprezentant de seamä al partiduluinational-liberal,considera eä schimbarea pozitiei intre marea si mica proprietate, cumpärarea prin expropiere a unei parti din marea proprietate ruralä revinderea ei la tärani, apärea ea o necesitatei economicäi politica Msocialä. Trebuie dar, ea chestiune de prevedere socialä, sräscumpä- rrun o parte din marea proprietate, pentru a o trece prin vinzare la micii cultivatori de pämint. Ca chestiune de dreptate istoricä nu facem decit, cu sacrificii din partea lor, s ream sätenilor o parte din drpturi- le lor de odinioarä la pämint. Cred eä prin aceastä trecere inlesnim la noi in tarä un proces ecomomic" 46 Tot el aräta eä prin expropiere se va inrnultii intäri proprietatea ruraläidealul este dezvoltarea la sate cit se poate mai mult de gospodärii proprii, in care sgteanul stäpin pe o bucatä de pämint si intoväräsit cu alti säteni, sä se bucure de tot rodul inuncii spre folosul luii spre linistea socialä" 47. .Asupra reformelor agraräi electorali initiate de I. C. Brätianu sè pronunta si Paul Bujor, el socotindu-le ea un act de justetei pe care täranul le-a cerut de atitea ori in mod legal, cu jilbi. Amintirea räs- coalelor din 1907 e luci proaspiti in mintea noastri", recunostea el, fruntasi liberali fiind constienti ci spectrul acestor räscoale nu se mai poate indrepta cleat prin reforme grabnicei serioase" 48. In general, liberalii recunosteau ci tiränimea se afla intr-o astfel de situatie, Welt reformele economicei politice li se pireau de absolutä necesitate. La inceputul anului 1914 Ion I. C. Brätianu si Partidul national-liberal a revenit la conducerea tärii. Pe baza platformei agrarei electorale, el si-a asigurat o majoritate zdrobitoare in Parlament. La 24 februarie 1914, din initiativi parlamentari, se ficea propunerea de revizuire a Constitutiei, prilej pentru deputatul M. G. Orleanu de a expune motivele pentru care Partidul national-liberal inclusese in program

43 Ibidem, p. 94. " Ibidem, p. 95. 45 Exproprierea - spunea el - va Imburuitäll starea materiala a täránimii. Prin exproprierea a 1 200 000 ha s-a socotit cá se putea complete pentru aproape 500 000 de fa- o lntindere de 5-10 ha. YmbunAtätirea traiului a 500 000 de familii este Imbunatátirea pentru 2 500 000 de suflete; avind pämint acestia vor avea putinta de a avea vite. Trei vite mari numai de cap de familie Inseamna pentru el un spor de avere de 700 lei, adic tn total, pentru cele 500 000 de familii, un spor de 350 milioane" (Vintilá Brátianu, Care oor ft foloasele exproprterii? in Scrieri st cuotntárt, vol. III, p. 304). 46 G. C. Dragu, Reforma agrará, discurs pronuntat in sedinta Camerei Depuotatilor de la 20 martie 1914, Bucuresti, 1914, p. 19. Ibidem, p. 21. 45 Paul Bujor, Reforma electorald1 agrard, Iasi, 1913, p. 13-14.

www.dacoromanica.ro 13 I. LG. Brätianui reformele liberale 1909-1914 553 ealizarea acelor reforme. El releva repartitia anormalä, dezechilibrul adinc creat intre proprietatea mica si mare, insistind asupra necesitätii corijärii disproportiei dintre ele prin expropiere. Mijloacele intrebuin- tate pentru a indrepta räul - aräta el - n-au putut räpi chestiunii caracterul ei de intensä, gravitate si periodic ea s-a manifestat cu violente, care, uneori, au zdruncinat temellile statului" 49. Remediul îl vedea numai in, 'inmultirea nmnitrului proprietarilor mici", dindu-le acestor a putin la ä micA proprietate economicri de sine stätätoare, in felul acesta inläturindu-se primejdia sub a crirei glijä träini" 5°.Intrucit multi Ieprezentanti ai mosierilor intentionau ca nevoia de constituire a unui fond funciar sit fie satisfäcutä exclusiv prin utilizarea mosiilor qatului si ale asezámintelor publice, M. G. Orleanu aräta cit nu erau in- destulätoare. Drept urmare, statul trebuia autorizat ca, in anumite con- diii in schimbul unei dreptei prealabile despágubiri, sit se recurgä la expropierea chiar a marilor mosii particulare. C. Bann, raportul legii de revizuire, fäcea un larg expozeu asupra chestiunii täranesti, conchizind cit extensiunea proprietkii täränesti va înhiîiidreptul de proprietate, va pune garant proprietatea mare de con- vulsiunii, in fine, va crea o clasä socialä, legatit de interesele statului 51. Tiei zile mai tirziu, C. Stere, la Camerti N. N. Säveanu, IaSe- natprezentau raportul Comitetului de delegati ai sectiilor pentru revizuirea Constitutiei, argumentindu-se astfel o asemenea necesitate. Dupa cele trei citiri din Cameräi Senat privind propunerea de modificare a Constitutiei, corpurile legiuitoare erau dizolvate spre a face loc Adunkii suprem e Constituante. In camerele d revizuire, reformele au intrunit o majoritate covir- sitoare, in ciuda opozitiei conservatoare, mai ales la Senat uncle prezenta marilor proprietari le dAdea sperante. La 5 iunie 1914 s-a deschis sesiunea extraordinarä a noului Parla- ment, a cárui menire era - dupä, cum se arka in Mesajul tronului" - dezbaterea numai a lucrkilor pentru aducerea la indeplinire. a acestei legiferki constitutionale in sesiunea din toamnä" 52. Asasdar, discutia asupra revizuirii Constitutiei, care trebuia sit constituie prima etapit a reformelelor, era aminatä "Ana la sesiunea din toamnä. kainte de inchi- derea sesiunii parlamentare-extraordinare, M. G.Orleanu, impreunä cu alti deputati liberali 53, a propus aleferea unei comisii care in timpul vacant ei parlamentare sä studiezei sit prezinte lucrkile necesare revizuirii Constitutiei pentru sesiunea din toamnit. N. Fleva, revenit pentru a treia oarä in rindurile Partidului national-liberal, fitcea propunerea privind necesitatea unor lucräri prealabile in chestiunea agrarä, arätind 6, nu era vorba numai de lipsa de pämint, care, färit indoialt constituia principala cauzä a suferintelor täranilor, dar si de altele.

5°D.A.D., 1913-1914, nr. 4, sed. de la 24 februarie 1914, p. 24. 6° Ibidem. 51 D.A.D., 1914, nr. 6, pd. de la 26 februarie 1914, P. 50. 52 D.A.D., Sesiunca extraordinará 1914, nr. 1, pd. de la 5 iunie 1914, p. 1. 68 In afará de M. G. Orleanu, propunerea era semnatá si de urmátorii: C. AllmAnis- leanu, Al. Bellu, D. I. Nicolaescu, Em. Dan, Dr. Pánescu, D. R. Ralea, Const. Georgescu, Gr. L. Trancu-Iasi, Dinu ArtAreanu, Stefan C. Ioan, Grigore Iunian, S. Eraclide, Dr. Lupu, Tina Ioanide, I.I. Sfánciuleanu, D. D. Pátritscanu Vintili Briltianu.

www.dacoromanica.ro 554 Mircea losa 14

Initial, Ion I. C. Brätianu intentiona sinscrie expropierea nurnai ca principiu in Constitutie, subordonind aplicarea ei de cadastrarea pro- prietAtii, operatie care necesita un timp mai indelungat. Nu este mai putin adevarat c5, prin desemnarea comisiei pentru studierea antepro- iectelor de reform6, ea si prin aminarea lor, se manäreai obtinerea a,- cordului conservatorilor, acord care, dé altfel, a sifost realizat in vara anului 1914. In legiiturA cu aminarea discutiei reformelor In toamnä, I. G. Duca aräta c5, toti cei cu räspuudere in Partidului national-liberal, inclusiv elementele cele mai inaintate din partid, au fost de acord cä votarea reformelor trebnia amînatil. Ne temeam - märturisea el - cí reformele votate In acele momente sub imperiul preocupärilor obstesti de bate le- gore Intre partide sä nu fie reforma prea raoderatä, cu prea multe concesii fatá de reactionarismul opozitiei. Mai tîrziu nädäjduiam cA vom putea, da un caracter mai democratic, mai inaintat reformelor noastre" 54. Izbucnirea, primului räzboi, la 15/28 iulie 1914, avea scontribuie la aminarea dezbaterilor programului de reforme, desi in toamna lui 1914, senatorul Paul Bujor considera - date fiind pregätirile pentru viitorul tärii -di era momentul pentru infäptuirea reformelor. R5.spim- zind senatorului de Iasi, Ion I. C. Brätianu aräta, dimpotrivä, c nu era momentul oportun. C5ci pentru a se ajunge la un asemenea climat nu trebuia sä survinä nici o mahifestatie care sä scindeze societatea - fie numai In idei sau päreri - oricit de caldä ar fi convingerea noasträ, oriclt de adînci ar fi certitudinile noastre asupra solutiilor definitive ale reformelor pentra care am fost trImii aci. In momentul de fatä un sen- timent de patriotism si de elementar5, intelepciune politicA ne impune sä amingm tot ce ne poate dezbina. Acestea ant motivele pentru care nu cred eh' este momentul de a räspunde afirmativ la Intrebarea d-lui Senator al Universitätii din Iasi" (Paul Bujor) 55. Räzboiul, cu consecintele lui, inclusiv radicalizarea maselor tärä- nesti, a readus In prim plan acuitatea problemei agrare, fapt pentru care guvernul Ion I. C. Batianu avea srepunä In dezbaterea corpurilor legiuitoare reformele propuse in 1913.

ION I. O. BRÄTIANU ET LES ESFORMES SOCIO-ECONOMIQUES LIBRRALES (1909 - 1914)

1?esuind L'étude présente succintement, d'un part, la personalité de Ion I. C. BrAtianu, les circonstances dans lesquelles il a accedé 5, la tôte du gouvernement (décembre 1908) et, par la suite,A,la direction du Parti National Libéral (janvier 1909); d'autre part, son activité politique, " I. G. Duca, Amintirt politice, vol.I, p. 148. 55 D.S., 1914-1915, nr. 19, sed. de la 19 deeembrie 1914, p. 127; vezi si I. G. Duca, Amtntirt polittce, vol. I, p. 148-149.

www.dacoromanica.ro 15 I. I.C. Brätianu d reformele liberale 1909-1914 555 orientée avec priorit é vers la promotion et le développement des forces nationales de la nation", tout en rehaussant l'importance des réformes agraire et électorale, initiées par le nouveau dirigeant dans l'intérk du progrs de la Boumanie du début du -X-N-énie siècle. En môme temps, Pétude fait ressortir le fait que Ion I. C. Br5tianu et le parti dont il était dirigeant ont été les premiers à proposer, dans un Etat organisé et avant la première guerre mondiale, l'expropriation de la grande propriété, tout en considérant Papplication des réformes comme un instrument aidant au progrés et au développement de PEtat roumain.

www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro SURSE DOCUMENTARE

MI-RC/EA IONNITIU, 23 AUGUST 1944. AMINTIRII REFLECTIUNI *

23 AUGUST 1944 Inainte de a Incepe sa" descriu cele ce stiu despre evenimentele cc au dus laactul dc la 23 August 1944, trebpie sil fac anumite precizArlin ciuda celor ce s-au scris, .partidul cornu- IRS romän nu a initiat si nu a condus actiunea care (a) cauzat iesirea Romilnici din räzboi. Do asemenea in toate publicatiile apärute sub control comunist se vorbeste de insurectia an natii romänd". Nu a existat o insurectie, arrnatä sau dezarinatá. A existat un ardin regal transmis prin organelc militarc competente de ciltre seful noului guvern, generalul Constantin Sandtescu. Demiterea maresalului Antonescu s-a fäcut la cererea regelui Mihai, cind acesta a constatal ea milsurile pe care Ion Antonescu intentiona sii le ia, nu corespundeau cu situatia gravä In care se afla lam Pot s declar fr nici o sovire cg: . Sent partidelor politice majoritare au sprijinit fära rezerve pc regcle Mihai, iar ordinele sale au fost urmate fárii ezitare sau defectiuni dc toti comandantii de mari unitti militare de pe front si din interior. Deci nu poate fi vorba de o insurectic armatä" fârâ a schimba Intelesul euvintului nsurectie" asa cum este definit In dictionar. Numirca generalului Sániiteseu a Yost filcut pein decret regal, intocmai cum fusese nuinit si Ion Antonescu prin ministru de cdtre Carol II cu citiva ani Inainte. Aceiasi procedura legalä e folositä In cele dotal ocazii pentru numirea iului guvernului romän. . Armata románii nu a fast insurectionistii" crici nu s-a räzvrtit Impotriva unei auto- ritäti,ci dimpotrivil a executat ordinul regal si cele ale cpeteniilor militare. Deci cuvintul insurectie" este folosit intentionat In mod gresit pentru a falsifica adevärul istoric. Acted de la 23 August a fost sprijinit si aprobat de poporul romän, armata si reprezentantii politici sustinind färä sovire accasta actiune. Deci nu poate fi vorba de insurectic". Dupii aceste rinduri, propun sä exarninätn evenimentele de atunci cu oblecti;iitatea pc care trecerea de peste 45 de ani ar trebui sa ne-o dea.

Ant ciiutat sä retin cu cit mai mare fidelitatc amintirile de la 23 August si de fapt al intregii sdplamini (20-26 August) dindu-mi seama cá aveam de-a face cu momenta ce vor intra in istorie. Mi-am dat ostencala sa inregistrcz cit mai multe detalii care sii ajule mai tir- zit' la rcconstructia eVenimentelor. Nu credeam insä c vor trece atitia ant. " Am citit cu mare räbdare cele scrise de unii care Intr-un fel sau Intr-altul aft asistaL la uncle aspecte din acea zi. In general, relatärile lor contin cite unul sau mat multe gräunle cie adevilr, dar fiind scrisc urmilrind fie interesul personal salt eel al unui grup, pierd din autenticitatc. Uncle au fost scrise la indeninul unui agent al regirnului comunist (Seeuritatea,

* Mircea Ionnitiu a fast secretarul particular al regelui Mil-lilt I al Romänici. In a- ct astfi calitate s-a aflat intr-o pozitie privilegiat de observator al viet.it politice roinfinesti. re%tul de fatä este o mfirturie de cel mai mare interes pentru cunoasterea Imprejudirilor In care s-a produs actul de la 23 august 1944. Smuts din viat inainté ca textul.sä fi fast definitivat pentru tipar, autorul nu a putut sä-1 revadä si sä inliiture uncle inadVertente. tin respect pios ne-a impiedicat sä intervenim In text. Intruclt amintirile lui Mitcea.lonnitiu vor fi publicate de Editura Enciclopedicä, integral, Indreptärile de rigoarei confruntarea matte marturii vor fi fficute cu acest prilej. Reinnoim Edituril Enciclopedice si dieCtorului ei dl. Marcel Papa multumirilc noastre pentru bunävointa de a ne li aeürd«b prioritatea In tipilrirea accstui fragment. (N. Red.)

Plevisia istoricit", tom II, nr. 9 -10, p. 557 -575, 1991

www.dacoromanica.ro 558 Surse documentare 2 istoridi parLidului) de cdtre persoane In stare de arest, aRele pentru a satisface dorinte ale personaginor simandicoase aleregimuhii sau pentru a scoate In evidentii merite personate ndscocite pentruejustifica privilegii. Sunt putini cei care nu au cOutat recompense pentru participarea lor la actiunea care a dus la icsirea tdrii din alianta cu Germania. Mä pot nu- mAra si eu printre ei fiind multumit a am fosti cu acolo". Intr-adevdr, cea mai mare multumire a fost sa 'lid in seara de 23 august 1944 pe regele Mibai in balconul central al palatului regal din Ca lea Vietorici In lumina reflectoarelor care nu fuseserd aprinsc de la Inceputul räzboiului. Dupa ce s-a anuntat la Radio Bum- resti ineetarea ostiiitilor cu Puterilc Aliate, o multime s-a adunat in piatä cintInd imnul regalsicerindstt apar suveranul. Tipic, el a dovedit din nou curajul personal apárInd singur in baled In lumina orbiloare a reflectoarclor si a fost aclamat lndelungat de multi- inea entuziast. Nu multi conduatori, In situatii tulburi cu inamici inarmati In libertate, iau riscul de a se pune In mijlocul tintei. Nu am dorit sa scriu despre acele zile, convins Bind cá nu-mi apartinea aceastd sar- eina. Dar cum au trecut atitia ani si am intrat In amurgul victii, si constatind cd exist attla eonfuzic cu privire la evenimente, am socotit cä a sosit rnomentul de a consenina impre- siile i eflexiile din acele zile pcntru ca cei care, nudin vina lor, nu au avut prilejul, s a cunoased o parte a istorici neamului. Asadar, fära a fi specialist In afacerile militare, dar discutind cu ofiterii superiori din Casa MiIitard a Regclui si din Comandamentul Militar al Capitalei in vara anului 1944 ajun- sesem la concluzia Impärtasitá de majoritate cii situatia era catastrofahl. In august 1944 situalla In Bonidnia era urmiitoarea: Armata era demoralizatái manila uniti militarc dupii front fuseser decimate In luptde date In timpul retragerii continue de la Stalingrad la Iasi. Evacuarea Crimeii in L ai 1944 cu pierderi grele in oameni si material a dus la o deteriorare in moral atit pc front eft si in lard. Trupele duceau lipsä de armament grcu,de tunuri anti-tanc, de blindate si de munitii. Frontul se stabilizase oarecum pc o linie care Incepea la nord lingá Vicovul de Sus si se prelungea cittre sud-est pc lingii Malini, TIrgu Neamt, Roman, urmtnd o parte a vâii Tutovei pind aproape de Birlad unde o cotea care nord fäcind o pungä uriasd care cuprindea centrul Basarabieli ChisinAul, cohorind &Ore Sud pind aproape de Bolgrad tii apoi c.1- tre rdsdrit spre Cetatea Alba. Aceastii linie era greu de apárat intruclt nu era ancoratil pe formatii naturale care sa constituie obstacole in calea ofensivei sovietice. Din punct de ve- dcre al tacticei militare era mai logic ca frontul sA fie scurtati restul Moldovei sa fie abandonat. Noua linie ar fi trebuit sa urmeze de la granitä, Carpatii pinil in regiunea Vraricea, iar de acolo de la Focsani la Nämoloasa si Galati pind la Duntire. Dar o asemenea decizie, ar fi dat o gravd loviturá moralului natiunii. Fortificatille pe linia Focsani-NdmoloasaGalati care constituiau prima linie de apdrare pe o lnagime de circa 100 de kilometri, nu erau terminate si o mare parte a cazematelor nu aveau garnizoane sau armamentul necesar. La 15 iunic 1944, comandaritul suprem al grupului de armate Ucraina de Sud" ordona retragerea itransferarea unitiitilor motorizate de apArare anti-tanc td a diviziilor bliudate SS Tottenkopf"i Grossdeutschland" din Moldova. Nici o unitate motorizatii San blin- data nu mai era disponibila pcntru a interveni In cazul cind ofensiva sovielicO ay fi streipuns frontul. Protestele comandantilor romäni cit si ale Statului Major nu au putut sä clinteaseä decizia germand, care fusese luatä de care Hitler. ' Trebuie nl rearnintesc clyn duda relatiilor strinse Mire cancelarul german si conducatorul Bemdnici, Ion Antonescu nu era intoLdeauna consultat cu privire la deciziile militare taste de Hitler chiar daed afectau frontul român. lima din toanma anului 1911, dupii terminarea campaniei pcntru cucerireaOdessei sub conducerea lui Antonescu, Ilitlerluta- lurase pe acesta si Statul Major romAn din circuitul ierarhic de control si indrumare ale operatiilor militare. UnitAtile române crau inglobale in grupurile de armate germane si sub comanda germanfi. Maresalul Antonescu a vizitat carticrul general al lui Hitler din Prusia Orientalä In zilele de 4-6 august. Din lipssa unci stenograme oficiale a conversaiiilor Intre Ion Antoneseu si Adolf lliller, singura sursit veridicii am gäsit-o Ini aniintirile dr. Paul Schimidt, interpretul Führer-alui 1 In cursul intrevederii, conducätorul romAn a ridicat problema retragerii din Moldova a singurelor unitAti bliudate, operatic ce sldbea capacitatea defensivä a frontului. El a acceplat epJicaiile lui Hitler ca aces0disiaisvor fi inlocuite IeurInd cu alteunititi.

I Citat In volumul Die Kalusirophe in Rumiinien 19i4 de Hans Kissel, Beitragezur Wehrforschung, Band V/VI, Darmstadt, p. 182-187.

www.dacoromanica.ro 3 Surse documentare 559

Existil Insä contradictli Intre amintirile d-lui Schmidt si notele dictate de Antonescu dim/a zile dupd relntoarcerea de la Rastenburg. Maresalul ii aduce aminte cd ar fi propus lui Hitler retragelea frontului pe CarpatH Orientali, pc linia Focsani-NAmoloasa-Galati si apoi de-a lungul Dun Aril Maritime. CA Hitler a aprobat aceastil Inds:irk Insd doar ca o ul- tuna alternativii. Deocamdatii linla existentA va fi mentinutä. De asemenea Hitler a cerut sdaIledacii Romania va continua lupta pia: la sfIrsit. Aci cele (loud dAri de seatnd diferä. Antonescu noteazii cá s-a eschivat de la un räspuns categoric, invocind o aerie de Intrebdri adttionale cu privire la intentiile Germaniei. Dr. Schmidt in schimb, aerie cd Antonescu nu s-a indoit niciodatA de intentlile Führer-ului, si ea pc deasupra nici unul din aliatil Ger- maniei nu este atit de loial curn este Romania. Ea va fi ultima taril care va paritsi Germania Intrucit el, stic ca sflrsitul Germaniei este si sfirsitul Romanici. Duna declaratia Licata de ministrul de externe sovietic la 2 aprilie 1944 care promitca lespactarea regimului social si politic existent in Romania citi integritatea teritoriald, cu exceptia Basarabiei si a Bucovinei de Nord, a inceput o noud fazd a acttunii militare anglo- americane. Rind acum singura activitate milliará a dus la internarea echipajelor de pe vasele comerciale romanesti aflate in Atlantic si in Mediterana. La 1 august 1943,aviatia americana a executat un raid indrAznet la joasa altitudine asupra instalatiilor petrolifere de la Ploiestii Chnpina. PI Mind un pret neingilduit de mare pentru un rezultat nesatisMcAtor, aviatia americana nu a mai repetat incursiuni de accst fel pe teritorinl roman. Acura insa, Marea Britanie si State le Unite, pentru a sublinia identitatea de vederi a color trei mart aliati, pentru a confirma unitatea efortului de razboi impotriva tarilor aliniate cu Germania si pcntru a reduce livrArile de petrol necesarc economiei si armatei germane, au ordonat inceperea de raiduri masive asupra oraselor romanesti. Ele au demonstrat, spre surprinderea romanilor determinarea puterilor aliVe de a trata Romania ea aceiasi severitate ca si Germania nazistd. Incepind de la 4 aprilie 1944, Romania a fost supusA la atacuri aeriene executate de fortele aeriene americanei britanice bazate pe noile aeroporturi amenajate In sudul Ita ltd. Rai- durile erau duse de bombardiere grele de tip B-172 2 si B-243 3 ca patru motoare atacind Capitalai centrele feroviare cai rafinAriil instalatii petrolifere 4. Cu timpul formatiunile atacatoare au devenit mai marl, pina chid In luna august numdrul aparatelor aflate in spatial aerian al tarn intr-o singurii zi depasea 1000. Tot In aceiasi perioadd, formatiunile do bombar- d:ere erau lnsotite de avioane de vinatoare pentru protectiei pentru a ataca acropoartele s' mijloacele de transport. Mai mult de 40 de raiduri au avut lac pind la 23 august care au cauzat pierderi grele In rIndul populatiei civile, distrugind multe din obieetivele industrialc, paralizind transporturile, Impledicind aprovizionarea oraselor s,i zedueInd eomplet produclia industriald, pricinuind incetarea aproape totala a distributiei de gaze naturale, apel potabile s: a electricitätii in sectoarele industriale si urbane. Noua actiune strategic/1 anglo-americanä rucnita si de a ajuta ofensiva sovieticA, a surprins atit guvernul si opozitia si a spulberat mi- tut ca Romania ocupa o situatie privilegiatd in planurileabate. Administratia de slat fusese dispersatii pierduse controlul asupra treburilor obstcsti. Oraselc mai importante, centrele industrialei liniile decornunicatii suferiserd mutt di.: pricina atacurilor aeriene In special cartierele muncitoresti din preajma fabricilor p a gá- rilor. Aprovizionarea cu alimente, cu apd, gaz si electricitate era deficientai sporadica. Re- rervele crau diminuate sau lipseau cu totul. Pe scurt, situatia era disperatii! Pe plan international, Romania facca parte din Axa Roma-Berlin si urma, en patina ezitare, politica Germaniei. Ion Antonescu a semnat aderarea Romania la Pactsul Tripartit (Germania, Italia, Japonia) pe ziva de 23 noiembrie 1940. Romania era In stare de rdzboi eat Uniunea Sovieticd, cu Marea Britanieaica Statele Unite, pentru a mentiona doar marilc putcri ce luptau impotriva Axci. In 1940, Romania pierduse Basarabia, Bucovina de Nord, teritoriul Hertel, jainAtata din Transilvania iIntreg Cadrilaterul. in zorii zilci de 22 iunie 1941, dln ordinal lui Ion Antonescu, unitati ale armatei romane s-au alAturat-fortelor germane care au treout frontiera existenti eu Uniunea Sovietica. Actin:lea de eliberare a teritoriilor ocupate de Armata Rosic In vara anului 194D a fast ter- minati odata eu ocuparea Basarabiei In august 1941.

°Fabricate la uzinele Boeing si poreclite Fortiirete Sburatoare". 3 Fabricate la uzincle Consolidated-Vulteei denumite Liberator". 4 In primal raid asupra Bucurestiului, s-a evaluat cd au lost circa 3 000 de victime. www.dacoromanica.ro 560 Surse documentare 4 La 2 aprilie 1944, sub imboldul Marei Britanii si al Statelor Unite, Uniunea Sovieticä anunta c, invadind Romania, nu are intentia de a modifica regimul social sau politic si nici de a anexa parti din teritoriu. Opozitia reprezentatä de hiliu Maniu era in kgatura cu puterile aliate mai Intii prin radio si apoi prin Alexandru Cretzianu, ministrul României la Ankara, si mai tirziu prin emisari trimisi la Cairo, Barbu Stirbey si Constantin Visoianu. Mihai Antonescu facea sondaje diplomatice prin trimisii romni in capitalele neutre, Berna, Madrid, Stockholm si Ankara. Cit de serioase erau aceste contacte! Cit de hotarit era maresalul Antonescu sä inceteze ostilitatile? Astazi slim Ca in aprilie 1944, Uniunea Sovieticä a decis sa transfere contactele initiat cu reprezentantii romalli de la Stockholm la Cairo. Pentru a restaura adevrind cu privire la textul carect al conditiunilor sovietice inminate la Stockholm si ulterior comunicate celorlalte puteri aliate, voi reproduce In traducere parte din telegrama trimisului american Lincoln Mac Veagh adresata secretarului de stat Cordell Ilu 11 la 8 aprilie 1941, cind acesLea au fast comunicate si emisarilor ronlani, ;;Lirbey si Visoianu 5: 1. Trupete române care lupta impreuna cu nemtii impotrha Armatei Rosii sunt corn- puse din sapth divizii in Crimeia, din trei sau mai multe divizii in reginnea Odessa si dinire: sau mai multe disizii in regiunea Chisinau. Aceste divizii romanesti trebue sa se predea Ar- mate!. Basil ori trebue sa atace pe nemli din spate si sa inceaprioperatii in coinun cu Ar- mata Rosie Irnpotrh a nemtilor. In acest caz, guvernul sin ietic este dispus sri cornplecteze armamentul si sa le puna la dispoyitla maresalului Antonescu $ i a d-lui Maniu. 2. Conditiile minime soVietice pentru armistitiu sunt urmatoarele: a) Buptura cu Germanii si operutii In comun cu fortele abate, inelusiv Armata Rosie impotriva nemtilor cu scopul de a restabili independentai suveranitatea Rominiel. b) Restabilirea frontierei romino-sovietice in conformitate cu acordul din 1910. c) Desprtgubiri pentru pierderile suferite de Uniunea Sovieticri din pricina ostilitatilor si a ocupatici teritoriului (le catre români. d) repatrierea tuturor prizonierilor de razhoi sovietici si aliati citi acelor internal. Aceste conditii pot fi modificate in defavoarea României daca nu sint acceptate fira intlrziere. 3. Guvernül sovietie nu va cere ea teritoriul Romaniei sa fie ocupat de trupe sox ie- lice pe intreaga durata a armistitiblui, dar cind situatia militara o va cere, trupele sovietice clt st Cole aliate, trebuie si aibe libera trecere si guvernul roman va trebui sa faciliteze aceatta cu toate mijloacele de transport terestre, aeriene si navale disponibile. 4. Gnvernul sovieticcensiderrt nedreptedeciziuniledictatuluide la Viena si este gala sa execute operatii comune impotriva Ungurilori NernOlor eu scopul de a reintoarce Romfiniei,toata sau cea mai mare parte a Transilvaniei. 5. Daca Romania doreste sa intro .in legatura cu Uniunea Sovietica cu un reprezentat politic 'pentru chestiunile militare, guvernul sovielic nu are obiectii 6. Regele siefli partidelor politice majoritare, ca si Ion An Loneseu fusesera incunostlin- tali de conditiile Unionii Sovietice. Mesagiile oficiale primite de la Cairo din partea comisiunii consultative europene 7 erau adresate in comnp rnaresalului Antonescu si lui luliuManiu. Atit luliu Maniu, In numele partidului nationalgäränese,citi Dinu Bratianu, n cel al partidulni national-liberal au trimis periodic lui Ion Antonescu prolestei memorii cu privire la opozilia lor fat de politica dusi de el. Comunictirile lor au devenit mai peremp- torii cind trupele române au depasit fronticra naturala a României, Nistrul.l'oliticieniiró- mini scoteau in evidenta atentia ea lam trebuia sä-si rctinä fortele intacte plinä la sfirsitul räzboiului..pentru a putea sa sustinä revendicirile asupra Transilvaniei de Nord si a sprijini anularea dictatului de la Viena. De fapt cind regele Carol II a abdicat in Septembrie 1940 a eapatat prornisiunea lui Antonescu ca va mentine intaetri capacitatea de lupti a armatei. In primivara anului 1914, maresalul Antonescu permisese plecarea din tara a emisarilor oporitie4 pentru a Ina legatura cu reprezentantii autorizati ai guvernelor aliate. Pen- tru a nn pune. . pc Maniu in situatia gravi de a fi acuzat cii pactizeaza cu.. inamicul Generalul Maitland Wilson, comandantul suprem al regiunii Orientului Mijlociu (Apropiat) a Omit s:i adreseze . loate comunicarile pe care le trimitea sefului partidului national-tiranist si condu-

5 Foreign Relations of. the United States, 1944, vol. IV, pp. 169-170. ° F.R.1-.S. 1944, val. ", .pag. 170. 7 Comisiunea era farmata diri reprezentantii celor trei' Mari puteri, Lincoln MacVeal,h, Statel.t.nfte,'Lordirl Moyne, Marea Britanie si Nicolae Vasilevici NeviCON Uniunea Sovietici. www.dacoromanica.ro 5 Surse documentare 561

cdtoralui". Prin acest subterfugiu, se deschidea cake maresalului sS initicze negocieri directe cu aliatii. Dar Antonescu nu s-a prevalat de aceastd cale, nici dupä ce frontal din Moklok a a fast strapuns. Pe de altd parte, indemnurile abate de Incetare a ostilitdthor ajungeau in mina lui Antonescu, A1iaii fiind convinsi at el, care avea frincle puterii in mind, era capabil sá aibe mai mult succes In a face o rupturd cu Germania. Inprimdvara anului 1944, Maniu si decii Antonescu fuseseril informati cd singura cale prin care se transmite punctul de vedere oficial al Aliatilor este comisiunca aliatd din Cairo. Orice sondaje in alte centre sau pe alte ci nu aveau sanctiunea oficiali. Aceastdm- surd a fost luatä pentru a nientine un singur canal de comunicatii eliminind mice alte im- tiative care cauzaserd suficiente Incurcilturi si confuzii. 'Si regele fusese prevenit de Niculescu-Buzesti ca sil se fereascd de personagii care pre- tind ed 'au legdturi cu Aliatii ofcrinclu-se ca intermediari. Ca unul care am fost pdrtas la sedintele secrete de la I'alat, am fast la cureni cumt- sagiile primite de la aliati si de la emisarii români. Contrar celor ce s-au scris, asa risele ,.nc- gocieri" de la Stockholm nu au oferit condilli mai favorabile decit cele citate mai SUS. De fapt erau aceleasi conditii cäci In aprilie 1944 se transferaserd disculiile din capitala suedez la Cairo ca rezultat al mentinerii unui singur canal de comunicatii. Variatiile aparente Mtn texte sint minore si sint rezultatul traducerilor succesive din diferitele limbi. Acest lucru este verificat de Viaceslav Molotov care la 26 august, la ora 1: 30 dim,- neata, 'ora Moscovei, a -Meat urmdloarea declaratie ambasadorilor englez si american: Pentiu a sustine presligiul noului guvern roman si tinind seama de circumstantele prezenfe, guvernul sokietic nu este de pdrerc ca sä se introduc noi conditii de armistitiu. Un aeard va trebui sd fi Incheiat cu guvernul roman cu privire la semnarea armistitiului bazat pe eonclitiile propuse in aprilie cu trei adausuri cerutc de reprezentantii români la Cairo 1. Alocarea unei zone libere românilor pentru sediul guvernului. 2. acordarea linei perioade de 15 zile pentru ca trupele germane sit prdseascdRo- mllia. 3. propuncrea pentru reducerea indemnizatiei. Noile conditii propuse de guvernul britanic vor putea fi discutale la Moscova curi- 'prezent.anhii celor trei guverne aliate. Guvernul sovietic considera eft negocierile sä aibe loc la Moscova" a. Se poate deduce din aceast declaratie clt si din schimbul de telegrarne ce a urmat, ca intentia guvernului sovietic sit ia in discutte modifiedrile propuse de reprezentantii regelui siai opozitiei. BAnuiese cit dadi Wilit la urmil nu au fost incluse se datoreste faptului co , fost trezitii suspiciunea traditionald sovieticd in momentul cind guvernul britanic a stipus: o serie de amendamente. Miami rush au decis sit rdminä cu proiectul original l'Ard a mat face schimbdri.. Nici .astilzi nu pot sd afirm cd Maresalul Antonescu era la curent cn contactele de. la Stockholm duse tri numele sfiu de Mihai Antonescu. Din conversatia pe care 'I at ul-o cu regele. in prezenta generalului Siindtescu, nu, a reisit un asemenea lucru. Mihai Antonescu daduse .instructiuni diplomatilor romni din capitalele neutre sfi in contact discret cu reprezentanlii englezi si americani. La Stockholm, Frederic Nanu si Georgt Duca, la Madrid, George Demetrescu, la Berna, Vespasian Pella, la Lisabona, Brutus Costt si Ion Pangal. LegAtura cu Turcia era fâcutd. la Bucuresti prin ministrul turc Suphi Tanrioer. Se bdnuia cd areste contacte erau Matte cu consimtdmintul Maresalului, dar cunoscin firma si metodele utilixate dc Mihai (Ica') Antonescu, bdituiesc al Ion Antonescu nu era la cintnt. Probabil ed singurele ddti eind tnaresalul afla de isprdmile lui Ica era cind era supus periodic la tiradele furioase ale lui Hibbentrop si ale ciracilor siti, protestind de existenla acestor so 1- daje ee submivau prietenia germano-romând. 1mi amintese de unul dinultiinele incidente in care Mihat Antone.scu comunicase primului ministru turc Sukru Saracioglu rugindu-1 sd .fie intermediartil Itomânici pc lingd Aliai in august 1944, afirmind cit accastd solicitare are can- simtärnIntul Yegelui, al opozitiet si al marcsalului 9. Nu stiu dacd vreunul din sefii particle lor de opozitie fusese consultat, dar stiu sigur cd regele nu fusese introbati nici nu i dduse consimtiimitilul la un asemenea pas. Na pot sii trecniai departe Mill a releva rolul jucat de V. C. Gcorgescu(Hied)inme; - ¡Mena legturilor clandestine Intre luliu Maniu si guvernul englez. Hied Georgescu, care in calitate,du.director al societdtii petrolifere Standard Oil, a fost acuzat de sabotaj iincercart de a Intreinpe: exporttll romún de petrol. ET se afla Inchis si, eu toate acestea, avind un regi :Vezi FRI S, 19,4 vol.IV, pag. 106-197. 9 VeziFI3rS,1944;,.vol. IV, pag. 190. www.dacoromanica.ro 563 Surse documentare 6 special, a putut sia legAtura cu oameni de incredere care au facilitat comunicAri speciale tu Comandamentul Aliat din Oriental Apropiat. Acesta, fiind constient do inmortanta Roma- mei, a trimis o echipA de ofiteri (un maior englez si un ofiter de origine romanA) In Ingot- lavia ImpreunA cu un transmitAtor de radio. Maiorul englez a cAzut In luptit tn Iugoslavia, sdear ofiterul l'opescu (Turcanu era numele sáu adevArat) a putut ajunge In Romania. Cu matte peripetii, ingeniozitatea lui Rica Georgescu a putut sA mentina functionarea aparatului de radio In Bucuresti, cu toate a era cautat cu furle organele de contra-spionaj germane. kvMd mai bine de 16 localitAti de transmitere, l'opescu a lucrat mai multi ani sub nasul nemtilor. Una din locurile sale favorite de transmIsiune era un apartament Ulna Pasta Ctn- tralA unde emisiunile sale erau amestecate cu cele ale postei. Prin acest aparat, care era la disPozitia rnesagillor lui Manju, Rica Georgescu a mentinut deschisA linia de comunieatii. Cind Alexandre Cretzianu a fost numit ambasador la Ankara, Victor HAdulescu-Pogoneanu, director adjunct al Cifrulul din ministerul de Externe trimitca aceleasi rnesagii verificlnd transmisiunile radiofonice.

DUMINICA 20 AUGUST

0 dimineatA care nu parea deosebita de zilele trecute. Am editnianalizat buletinele tie sari ale posturilor de radio strAine si ziarele sosite de la Bucuresti. La prInz, masa la I outer ca de obicei la ora 1. DupA masA, regele este informat cA au Inceput Hupte crincene pe frontal din Moldova si cA trupele noastre se repliazA pe noi pozitii in urma presinnii Ma- mice. Mai tirziu, elan' ca In unele zone, replierea s-a transformat in derutil uncle unitati fiind complect nimicite de blindatele sovietice. Prin tclefon de la Rueuresti generalal &Ina- leheu confirma cA situatia devine din ce In ce mai gravd. Cu toate et nu cram un amator de ccai. Insotesc pc rege In salonul reginei Elena care dupli obiceiul englezesc bea o ceasea do ceal in ficeare dupA masA. Begele dorea sii se sfAtuiascA cu dInsa in legAturA eutirile de pe front. El era de Were cii ofensiva sovictica urmArea st distrugA acurn apArarea pc frontal Moldovei. Oare a sosit momentul de a scoate Romania din rilzboi? se lntreba regele. Informatiile sositc tint IncA incomplete si nesigure. Suveranul decide sit place indatil la Bu- curesti untie va putea sA afle mai multe detalii asupra situatiei si lu acelasi timp sA se consuite In secret cu sfAtuitorii sii si expertil militari inainte de a lua vreo mAsura. /I chain la Leiden pc lonel Starceasi-ispun al vom veni la Bucuresti pentru o zi, sub motivul ea regele dorestesiiincerce unul din avioanele cc se aflau la acroportul de la Strati Ii dau de Inteles ca In cursul serii trebuie sA avem o Intrunire la paint. Noi vom educe pe generate] Mihail care se afla la vila sa din Simla. In rnasina decapotabild a regelui se afla Emilian loneseu si en mine, si In citeva clipe maitlrziu dupil ce am pArdsit castelul se urclii generalul Mihail. Regele conduce en rnasina en ustuintA si dibicie, dar In mare vitezd. Trecem prin Clmpina si in seurtA vreme ajungern la Plolesti. Vedent In partea de nord-est a orasului coloane de furn indicInd cti nu toate in- cendiiie deela rafiniria Romano-Americana' att fost stinse. Attt vineri clti simbita In raiduri succesive, bombardierele americane si-au concentrat atacul asupra instalattilor societatii arne- mane. Nu Incape Indoiali ca si-au atIns obiectivul. Dupd I Ioieti,In satele prin care trecem, observ oanfenii la bona en tarafele cIntind de zor. ArJ tare a fost scutital de bornbardament,- si :Wend se bucuri de linistea acestei Duminici. Pc inserat ajungem la Palatal din Catea ictoriei si ne oprim In fata Casei Noi undo ne Intimpini SfinAteseui Starcea. Mai tirziu apar cite unul si Gheorghe Niculesai-13uzesti, generalul Aurcl Aldea si co- lontial Dumitru DiimAccanu, SAmItescu face o scurf! expunere asupra situatiei din Moldova.. Parcrea lui ea si a colegilor de la Statul Major este cii ofensiva sovieticA este realii si nu o diversiune. Exista sperante ca unele unititi dislocate din poritiile lor vor putea s4 se regru- pesoi sfi ocupe pozitii noi, dar altele au dispArut cu total. Unii din jurul mesci impirtitsesc noi informatii sau impresii culese astAzi. Regele Intrebil pc DAmiiceanu cum stfi cu pregitirEe si clnd crede cii va putea fi gate pentru ea sfi ocupe punctele strategice din Capitala tinind seama de node circumstante. Inainte de a rispunde, el enamel-A dificultAtile pe care Ic-a ln- timpinat cAutInd sa afle nutnirul trupelor germane in Capitali si in restul tarii. Nici Co- mandamentul Milder al Capitalei, si nici Statul Major nu avean informatii precise. Dap! calcitic [Acute s-a ajuns la o cifrá aproximativi de circa 5 mii de soldati. Pe IMO aeestia, se adauga nutuarul unititilor romanesti din Bucurcsti care crattsub controlul comandan- War complect devotati maresalului. Era vorba de jandarmi side regimental de gardA al mare?altilui. Altai problemA o constituia deplasarea unititilor din lmprejurimi dar care din prima situatiei critice de pe front, emu trimise In Moldova. fnlocuirea lor cu alto trupe orma sii aibe loe in elleva site. Damaccanu ne atrage atentia cii aceste noi unitAti, ea si de altfel volepe care le inloculau, erau formate din recruti cu foarte putinfi instruetie. www.dacoromanica.ro 7 Su rse document-are 563

Chiar cu indulgenta si name, Darnäceanu nu crede eâ poate Incepe operatiile Inainte de cinci aile. Deci la 26 august, spune regele, stmbata. Toti cei prezenti retin aceasta data. Gu- yer/nil spune celor prezenti a hotarlrea lui este ca Slmbata va sla de vorba cu mareralu si tiva cere stri spund clar si precis care este pozitia adoptata fata de iesireain razbd al Romaniel. Decizia regelui va fi supusa discutiilor consillului politic convocat pentru seara urtrnItoare de 21 August. Planul modificat prevedea ca maresalul sa fie invitat la mesa Impreunil cu Mihai An- tonesen. Dupa dejun la palatul din calea Victoriei, regele va discuta cu ei alternativdc im- puse de situatia militard. Deed niaresalul refuza sa Inceapa negocieri imediate, regeletlva dcmit i va numi un nou guvern pc baza listei alcatuita de partidele politice. Noul guvern va cere evacuarea armatelor germane de pc teritoriul roman, va proclama Ineetarea ostili- tâUor siva trirnite imputerniciti sa semneze armigtitiul la Cairo. Daca reprczentantii partidelor sint eu totii de acord, se va comunica aceasta emisarilor români, la Cairo. De asernenea s-a pregatit o comunicare catre Comandamentul Aliat anunthid cele de mai sus si In acelasi limp cerind sprijin efectiv din partea aliatilor sub forma unui bombardament aerian efectuat de unitatile flotei aeriene asupra unor obiective militare din preajma Bucurestiului si a unui numar de centre feroviare la granite eu Ungariai lugoslaNia. Ora 1 dupa arniaza In zina de 26 august este ora 0 si pentru ca sansele de succes sa fie mai mari, este necesar ea ocii- parea punctelor importante ale orasului sa se faca In timpul unei alarme pricinuite de ale- cul aerian asupra bardeilor germane la nord de aeroportul Baneasa 1. Nu s-au cola trupe aeropurtate anglo-americane, nici debarcari In regiunea Constanta. Cam toti cei de fata au fast satisfacuti ea cererile minime au fost incorporate In comunicare, sedinta s-a ridicat. Cu iota am relnoit speranta ea serviciile secrete german si roman nu stiu de sedintele ce se tin la Pa lat. Era tread acum de iniezul noptii, dar Rege le eu avizul lui Starceai a lui Buzesti, mi-a spus cü a doua zi eu voi calatori la Sinaia pentru ca Regina sa fie incunostiintata de cde hotarite In aceasta seara. Cert este ca in cazul und diferente de pdrere Intre Rege si maresal, aceSta va fi arestati toata confruntarea va avea loc la Bucuresti. Este probabil ea' armata germand va interveni. Deoarece grosul trupelor germane se afld la Ploiesti,cornu- nicatiileIntre Sinaial Bucuresti Var fi intrerupte. Este posibil cá Regele sá fie snit RA pd- räsearica Palatulsidestinatia cea mai logica va fi Oltenita. Prudcnta ii Indeanniä sa Odin- iasca po regind ianturajul ei sá feed pregátirile necesare pcntru o eventuala plecare din Sinaia care se alla In calea pe care nemtii o vor folosi pentru a educe Intariri, sari In fa/. de Infringere, pentru a se retrage. In cazul dud Regele nu va mai putea comunica direct, regina Impreund cu suita vor cauta sil capete detalii asupra locului unde se afla regele de la generalul Marin Manafu, cornandantul Corpului 1 Teritorial cu sediul la Craiova. Colonelul Raoul Bo:my, adjutant regal aflat la Sinaia,yaavea comanda convoiului. Dupa ce au plecat ceilalti, regeie mi-a spus sd dorm in biroul su, pentru ea sd pot pleca dimincala la Sinaia fárd a mai pierde vremea eireulind prin Bucuresti. Aun dormit tun.

LUNI 21 AUGUST In dada bunelor mele intentli, am plecat ttrziu din Bucuresti. L-arn luat cu mine pc capitanul Dan Cep leann un bun prieten cari venit In concediu de pc front si doreasii ajunga la Sinaia unde se afla vara logodnica sa. Pe drum am ajuns la concluzia ca In zilele cc armeazd vom avea nevoie de eft mai multi oamcni devotati, cu iniliativai curaj, iar Dan era unul din ci, Intruelt ca ofiter de cavalerie care fusese ranit In luptesidecorat co ordinal Mihai Viteazul". Tot lu acest M, din ordinul regelui am recrutat In ziva de 23 Au- gust pe locotenentul Vania Negropontei pe cdpitanul Jacques Vergotti. Nu mai Imi adue aminte chid am sosit la Sinaia, dar era In jurul prinzului. Dupa mesui am comunidat reginei Elena planurile regclui si sfaturile pc care le-a dat. Ea a hitch% ce era .de Mart imi-a destainuit cd incepuse pregdtiri In aceasta directie. (And am plecat din Sinaia era mai tirain decit planuisern si cum nu circulam cu aceiasi vileza si Indeminare cu care .conducca regele, am ajuns la Bucuresti scare, dupd cc. Incepuse sesiunea secreta en sefii partiddor. Pe lingä suveran, mai erau prczenti luliu Maniu, Constantin Brdlianu,Lu- creiu Pdtrdscanu, C. Titel Petrescu din partea partidelor, Nteuleseu Buzesti, Constantin SA- nateseu, land Starcea sicii mine. Discutiile au avut ea subject asigurarea data de partidele politice care semnaserii declaratia Blocului Partidelor Deniocrate ca aunt de acord cu planul prezen tat de rege,y aural:A .telegrama care Comandamentul Aliat cerInd sprijin In actiunea contra Nemtilm- Cd prer.zenti ail fast de acord'eu data'aleasa i apois-aajuns la subiectul asupra edruia eran päreri Imparlite: compozitia hoului guvern. Maniul cu Bratianu doreau ca acesta gra fie

www.dacoromanica.ro 514 Surse documentare 8

aleStuit din tehnicieni. Ei socotcau cacestia pot sá execute cue mai mare foles mfisurile detaliate pe care trebnia sA le elaboreze noul guvern. BAnula la mea era atrinci,.ca si acum, a Mania era convins cd schimbarea directiei pnlitice externe fusese aprobatil de :particle prin declaratia semnatA la 20 Iunie cá restul chestiunilor ca Incetarea ostilitAtilor hi semnarea arknistitiului erau de competenta militarilor si a tehnicienilor. Lucretia PAtrAscauu hi Titel Petrescu erau amlndol de acord cd Insemnitatea viltoarelor actiuni era asa de. mare Melt partidele politice nu numai cd trebulau sA si leInsuseascd, dar trebuiau sil arate tArii si lumil sprijinul lor neconditionat. Se ajunsese la un impas pe care regele nu dorca sA-I rezolve, considerind cd era de atributia reprezentantilor partidelor politice sá resolvedilerna. Pentru a nu se pierde mai multA vreme In discutii sterile, regele a decis ca reprezentantii pirtidelor politice sa continue conversatille In afara sesiunilor secrete de la paint. ,

Deci hotiiririle ajunsc in aceasta seard erau: - 1. Confruntarca Intre rege1 maresal va avea loc In ziva de 20 August, ora 1 dupii amiazA. 2. S-a aprobat textuli trimitcrea telegramei adresate Comandamentului Aliat la Cairo, cerind bombardarea instalatiilor militare germane la nord de Bucuresti (Otopeui .cit sia liniilor de comunicatii din Ungaria hi Jugoslavia care ar facilita intrarea intrArllor germane pe teritoriul romdnesc). Aceasta era prima comunicare trimisil In numele regelui. 3. Cel mai tirziu la 23 august, ora prinzului se va comunica regain compozitia noului guvern aprobattl de cele patru particle ale Blocului National Democrat. 4. Regele ajutat de militari se va ocupa de luarea mAsurilor necesare pentru a asigura controlul armatei asupra capitalci si a restuluiaril. 5. Reprezentantii partidelor politice vor ciluta sii se izoleze pentru a nu atragc aten- iaautorittlileasi a serviciilor secrete prin activitate sporit, avind In vederc iminenta netiune. Dupd ce Intrunirea s-a terminat, hi textul comunicárii dare Comandamentul Aliat la Cairo a fost finisat, lonel Strircea a fost desemnat sA-1 ducil la Snagov pentru a fi transmis prin radio direct hi prin telegrama cifratA lui Alexandra Cretzianu la Ankara. Da asemenea am raportat suveranului convorbirea mea cu regIna Elena si asigurarea eil totail.a fost In- teles. Am continuat sA. dorm In biroul regelui. Casa pArinteased din strada Paris era goald, doar fratele meu o folosea periodic. PArintii mei cpAttiseril addpost /a Sinala in ineinta castelelor invitati de suveran, unde erau protejati de bombardamente. In dimineata urrnitoare, conform planului dinainte stabilit, regele programase clteva ore de sbor cu comandorul Udriski.

MARTI 22 AUGUST

.. - In cursul diminetii, se prezintA Ionel Stdrcea la iege, cn informalii relative la o si- vatic care incurca planurile pentru iehirea din rilzboi a Romdniel Asearil dupil ce s-a ridicat hedinta la Palat, lonel a luat textul autorizat al telegrarnei eütre Comandamentul Aliat de la Cairo ca s-i expedieze de grahd la destinatie. Pentru a ivea aceastil sigurant.A, transmisia se fAcea pc douii cal: prin aparatul de radio la dispozitia lul Iuliu Maniai prin telegramele eifrate ale Ministerului de Exterue adresatc lui Alexandra Cretzianu la Ankara. Directia Cifrului fusese instalatAIntovild la Snagov unde activitatea ei irti era in- treruptA In timpul raidurilor acriene anglo-americane. Tot acolo se fficea, snb conduCtrea lui *-Pikl RAdulescu Pogoreanu, ciirarea mesaglilor transmise prin. radio. Cum a ajuns tirziu la Snagov, Starcea a stat pcste noapte acolo cu fohtii sai colegi, urmind sfi se Inipardi a doua zi. Dimineata, s-a sculat devrerne hi cum mai avea timp, s-a dus s Innoate In. lac. Po cind se rAcorea in apA, a vAzut o bared cu un pescar, care s-a intimplat till fie colonelul Radii Davidescu, heful cabinetului militar al maresalului. Cum se canosteau hi In cinda straniei si- tuatil, - unql In bared, celdialt In apá -au discutat evenimentele zilei. Stfircea aila ell ma- resaluf urina s piece a doua zi pe front. DIndu-hi searna cil abseil% lui AntoneSca din Ca-

. pitalava complica imens planurile aprobate de rege si de opoiitle, Stircea a term ihatime- dial, discutia si s-a grAbit sA se reintoardl la Bucuresti ca sii raporteze regclui. Ce este de Cleat? Mai tirziu, impreund cu bond Stfircea, generalul SAMitescu hi Buzehli, ne aflim. In biroul regelai din Casa Noui, incereinil sA determindm dacil se pot modifica planurile, avInd iii vedere di uncle faze fuseserd deja puse in miscare. ' In primal rind situatia critied do pe front cerea 9 solutie imediatd. Genera/91 &And- testa a ilustrat in citeva cuvinte dramatice, cOnfuzia si lipsa de informatii dace .$ i. consis- tente de pe front. Nu mat era. timp pentru a lad legatura cu reprezentaritii politicii partidelor pentru o nond hedintA de analizii si de adaptare á planuilör la neile-eireumstante.

www.dacoromanica.ro 9 Surse do cum entare 56â

Cred ea' pind acum nu s-a dat suficient credit regelui pentru curajul deciziilor luate Infata unui dezastru In dezlAntuire. El nu a sovdit sd. preia singur rdspundérea, inteleglnd eil momentul discutiilor era depdsit si ed trebuie trecut la actiune pentru a salve ce mai era de salvat. Desigur cd regele sd fi putut sä se intoared la Sinaia Mil a face nimic pe motiv ed. nispunderea pentru afacerile statului o poartd Antonescu. Putea sA justifice atitudinea sa cu argumenttle maresalului cA regele este un copil, deci prea tIndr si nu se pri- cope deloc In problemele de stat. Era, fArd indoiald, calca cea mai sirnpld. Dar regele Mihai nu a inteles sä execute In acest fel datoria sa asumatd In fata natiunii prin jurdmintul depus la 6 Septembrie 1940. In conversatil cu sfAtuitorii sdi, regele a pus o serie de intrebAri. SA Militia intact planul original de a initia negocieri imediate la Cairo In numele regelui si al opozitiei unice, chiar daed Antonescu pleca pe front Inainte de data hotdritd (26 August)? Stiind cd. pregAtirile militare pentru ocuparea capitalci nu stilt terminate si cd maresalul vine lrr audientd Mainte de data hotAritd, care este decizia: i se oferd optiunea de a duce negocien neIntirziate cu Aliatii sau se asteaptd o altA ocazie cind se pot asigura suficiente forte pentru ocuparea de puncte strategice in oras? Dacd se pierde acest prilej, oare vor mai existai altele? Dar dacA in audientd inainte de data hotAritil maresalul respinge optiunea si refuzd negocierile pc conditiile existente, care este pasul urmAtor? Deoarece nu ant Inca* suficiente unitAti in dispozitivi Antonescu refuel negocierile, va trebui sA fie demis pe loe sau sd se astepte un alt prilej? Pind la urmd cea mai build solutie pare a fi ca maresalul sA vind in audientA la palat Inainte de a pleca pe front. Buzel sugereazd cA fie Maniu sau Briitianu pot trim ite unul din emisarii lor la maresal pentru a-i sugera sA-1 vadd pe suveran inainte de a se angaja In operatiile de redresare a frontului. El va Incercasa-1vadd pe Maniu pentru a cerel pAre- rea lui. Chid se elntoarce aildm cd Maniu a fost de acordi cd va trimite eft mai de grabä pe Ion Mihalache sd sugereze lui Antonescu intre altelei ca sd cear.á o audientA la rege Inainte de a se Inapoia pe front. Dacd interventia lui Mihalache va avea succes1imaresalul va eere audienta, data operatiilor va trebui schimbatd de la 26 la 23 August. Este posibil? §ansele de succes descresc abrupt si amenintAtor cu cit ne depArtdm de acea datd intrucit Comandamentul Militar al Capita lei nu va avea trupele necesare si cd bombardamentul aerian cerut de la americani, va avea loc trei zile prea tlrziu, dacd va veni. Ce alte optiuni existA? Petrec a treia noapte In aceiasi sofa din biroul regelui si gindurile md frAmintd. Dar tincretea oboseala invingi adorm tun ca si in noaptea dinainte.

MIERCURI 23 AUGUST Dimineata, cred cd pe la noml, am fost trezit de telefonul care suna In biroul regelui. Telefonistul Imi spune cd Mihai Antonescu este pe fir. Uitindu-md pe fereastrd, cer legAtura cu vice-prcsedintele. Regele Inca dormea. Cerul era senin anuntind o altA zi cAlduroasd de yard. Afard, lucrurile se desfAsurau dupd. rutina obisnuitd. GrAdinarii erau ocupati cu stropi- tut 0i greblatul printre copacii verzi ce aruncau umbre intunecate pe rozele din rdsadun. StAtusem tirziu In seara dinainte ea sd discutdm alternativele planului original. Regele Impreund cu sfdtuitorii sdi erau de acord cd iesirea RomAniei din rdzboi nu putea sA aibe loc fArd ca Antonescu sA nu fie consultat. Din pricina situatiei grave pe front, maresalul trebnia sA aibe prilejul sfi facd acest pas WA Intirziere. Doar asa se' clarifica pozitia lui Anto- nescu fatd de conditiile enuntate la Cairo, care de fapt nu erau diferite de cele de la Stock- holm. Intrevederea era necesarä pentru a determina dacd. Antonescu refuza sd Incheie armis- titiul. Un refuz acum Ii asigura retinerea la palat, Impiedicindu4 sA ia legatura cu autoritd- tilegermane [pentru a le informa]de pasul opozitiei unite. De asemenea persoana sa nu mai putea fi folositd ca un focar In jund cdruia sd se stringd elementele pro-germane, semd- nind confuzie In rindul populatiei civile si mai ales In armatd. Noul guvern numit de rege va decide mai tlrziu soarta lui Antonescu In acord cu legile in vigoare. Dar lipsa maresalului din Bucuresti punea iesirea din rdzboi intr-o altd lumina In care sansele de reusitd erau a- proape anulate. - Nu era vorba de a-1 atrage In cursA, cum au indicat unii apologeti al lui Antonescu. Era o chestiune de rdspundere. Chid maresalul Antonescu s-a instalat la putere In calitate de conducdtor", el 0-a asumat rdspunderea continudril existentei statului. Acum din pricina campaniei din Rusia, natiunea se and pe marginea abisului. Regele avea obligatia sA discute impreunA cu primul sAu ministru mAsurile pe care le va lua pentru a minimaliza si cir- cumscrie efectele dezástrului. DacA nu era convins de eficacitatea lor si le considera nesatis- f AcAtoare, era datoria lui sA gAseascA o altA solutie. Discutiile duse in seara din ajun, chiar

7 - c. 3190 www.dacoromanica.ro 668 Surse documentare 10

jidupd ce aflasem cd Ion Mibalache, vice-prescdintele partidului national-tdränesc, se va duce la Snagov pentru a vedea pe maresal cu intentia de a-1 convinge sd Intirzie plecarea pe front pentru a se prezenta la palat, au continuat pentru mai multe ore. S-au examinat mai multe alternative. Dar acum Imi vorbeste Mihai Antonescu in aparat. El imi spune a ar dori sd vind la Palat In audienti cd maresalul va veni ma tiriits. îi asigur cd voi transmite mesagiul su regeluii cA va avea un rdspuns neintirziat. Daca Imi amintesc bine, este una din rarcle ocazii chid m-am dus sd trezesc pe rege. Odatä trezit, regele este de acord ca ambii Antonesti sä vinA in audientA dupd masd la ora trei. Ii comunie comandorului Arpad Gherghel, adjutantul de serviciu ordinul Km era- nului, si el ia legAtura cu presidentia consiliului de ministri. Regele 4i urmeazil programul stabilit inainte, adicä va pilota imul din avioanele la. dispozitie la aeroportul militar de la Sträulesti. Din aceastii cauzd, speram ca spionii din palat, sd nu raporteze Mimic anormal. Clnd se reIntoarce, regele doreste sd se consulte cu sfAtuitorli sal. Asa cpe rind apar generalii Aldeai SdnAtescu, Buzel si cu StArcea. Ta Jziroul regelui din Casa Noud, slut im- pArtAsite ultimele informatii primite de pe front si 'din lard. Situatia nu s-aImbundtAtit. Pe front, nu se putuse organiza o linie de apärare coherentä, ci doar puncte de rezistentä izolate care erau expuse la Inväluiri din partea blindatelor sovietice.n regiunea Chisindu, un snare nunnr de unitAti romfinei germane fuseserä ineercuite, iar vIrfurile unitátilor de taneuri rusesti se aflau amiss In apropiere de Cimpulungul Moldovenesc in Nord. 0 brew Mare deschisd in regiunea Bacdu si alta In regiunea Birlad permiteau pätrunderea Armatei Rosii In cimpia Moldovei de sud si amenintau restul 01E. Auzind lnsiruirea de insuccese, micii mari, mi se strInge inima. $tiam eh' fiecare din ele insemna un nou dohs' pentru o familie din Ord. Raidurile aeriene masive continuau cu intensitate. Ploiestiul, instalaiile petroliferafi feroviare din Imprejurimi fuseserd atacate fárá intrerupere in zilelei noptile de 17, 18, 19 August cu pierderi in rindul populatieii distrugeri serioase ale instalatiilor industriale. La sunetul sirenelor inceta orice activitate, si cei care nu fuseserd dispersati. cu serviciilelor, se refugiau In satele din vecinAtate. Raidurile de noapte erau executate de aviatia englezäei Insemnau terminarea abruptA a sedintelor secrete cu factorii politici care trebuiau dusi In Una lacasele lor. Ei nu puteau sä apard In adApostul de la Palat MA a dezvAlui prezenta lor spionilor care ne inconjurau. Tn dimineata zilei de 23 august, clupii ce regele hotärise ca actiunea de scoaterea Ro- mania din räzboi sä aibe loc chiar In acea zi, nu mai exista posibilitatea de a primi avirul senior partidelor politice. Cei de la Palat nu stiau unde s-au dispersat conduatorii partidelor, intruelt nu ne gindisem cA va fi nevoie de a lua legAtura cu dinsii inainte de 26 august. Prin urmare, regele de unul singur li ia rAspunderea actiunii. Dupd ce a ascultat pe fiecare din cci prezenti, el decide sA ridice problema armistitiului In timpul audientei cu Antoneseu, . iar daed acesta refuzA deschiderea imediatd a negocierilor, sä-1 demitdisii-1 retina la Pa lat. Dupä ce a aflat cA Antonestii vor veni la Palat,i in urma hotATirii de a-i confrunta cu chestiune urtestitialui,s-a decis ca reprezentantii partidelor sä fie avizati de noile circumstante si de .avansarea actiunii militare cu trei zile. Buzestii Stfircea vor incerca sd ia leatura cu Manhi jiPätrdscanu, respectiv, pentru a-i informa de cele. Eu am primit Insircinarea de a comunica colonelului DAmAceanu decizia regelui si ordinul de a initia imediat faza finald a operatiilor militare In Capita ld si nu la 26 august, cum fusese plAnnit. Imi amintesc cd am avut mari dificultäti de a-I gAsi la telefon si tot atit de greu a fost sA-1 conving sA vind la Palat, ziva In amiaza mare. Dämdeeanu stia clt de bine era supravegheat Palatul de &Ore agentii Sigurantei si de organele de spionaj germane. Chid In fine a sosit, reactia lui la actiunea regelui a fost surprinzAtoare. Intr-un moment colonelul DAmdceanu a devenit alb ca varul. Dupä o clipA s-a recules si si-a recIstigat graiul. Nu era de mirare, avind In vedere lipsa de unitdti militare, dar totusi mä asteptam la o and atitudine din partea unui ofiter &eft In lupte. Este drept cä primise rdspunderea de a asigura controlul militar al Capita lei In primele ore dupd realizarea politicii romfinesti. Mi-a explicat din mou cd din pricind cd uncle unitáti de sub controlul comandamentului erau in curs de a fi transferate pe front din cauzä cA Inlocuirile lor nu sosiserä nu avea la dispozitie efectivele necesare pentru a executa mdsurile plänuite. Eu i-am spus cd In acest moment nu mai existA altd optiunei planurile trebuie indeplinite cu trimele pe care le avea sub control. M-a rugat sd pästrAm secretul eft mai multä vreme pentru a da trupelor posibilitatea de a ocupa pozitiile lor In liniste. L-am asigurat cä vom face tot posibilul, cA Il voi chema la telefon -Inclipa cind Antonescu este demis si Inlocuit la conducerea guvernului. De asemenea I-am Incurajat pe eh am putut cu entuziasmul rnai tinerese si cu optimismul meu naiv cA situatia nu era chiar asa de neagrd. Am fost totusi surprins mai tirziu chid am aflat cA ordinele de actiune nu au fosttransmise launitätile din Bucuresti declit la ora sase jumdtate seara. www.dacoromanica.ro il Surse documentare 567

.Astept1nd sosirea colonehilui Dmdceanu, am putut observa de la ferestrele Palatului ea' forfota pietonilor pc CaleaVictoriei era neschimbatii In ciuda evenimentelor de pc front, desigur cä rnult lume pard,ise orasul pentru a nu se expune raidurilor aeriene, dar afluenta pedestrilor pe Calea Victoriein /Area sd fie influentatd de situatie. Era obiceiul atunci, ca Inzilele de dinainte de rdzboi ca ordsenit de toate virstele sd se plimbe pe acest Corso bticurestean. Acolo se intllneau tinerii, artist% scriitorii, jurnalistiii politicienii ca sA fie vä- zuti, sd afle ultimele zvonuri si sd audd ultimele bancuri. Circulatia era mai activä In timpul prinzuluii seara Inainte de chid, nitre Ateneu si Capp. Reveniti din oras, Buzestii StArcea raporteazA suveranului rezultatul misiunilor lor. Buzesti nu izbutise sä-1 vadd pe Maniu, dar i se promisese cd 11 va putea Intilni mai trziu. Stärcea gdsise pe omul de legAturd a lui PdtrAscanu, care li Mgaduise ch. Pdtrdscanui Titel Petrescu vor veni la Palat, Insd nu lnainte ea sd se Intunece. Deci in momentele hotdritoare, elementele reprezentative politice nu se aflau In preajma suveranului. Absenta lor, justificatä sau nu, a lAsat Intreaga povard a deciziilor ce trebuiau sd fie luate in ceasurile urmAtoare, pc umerii regelui. ' In asteptare, revizulam din nou toate detaliile planului pentru a ne convinge cdam anticipat problemele dificileicrt au fost luate contra-mAsurile necesare. Regele pune la curent pe colonelul Emilian Ionescu si pe maiorul Anton Dumitrescu, comandantul adjunct al Batalionului de Garda, pen tru a face preparatine de aparare suplimentare ale Palatului cu mina de soldati ce erau la Inderulnd. Mai tirzin am aflat c nu aveau la dispozitie dectt 80 Ostast din batalion, restul fiind la Sinaia, unde fuseserd transportati ca sä formeze apArarea In conformitate cu planul original. Colonelul Serban Negulescu este trimis la Sinaia ca sd punä la curent pe regina Elena eu ultima decizie a regeiuiica sA preadteascd un convoi de ma- sint cu care dinsa Impreund cu anturajul de la Sinaia sA cälAtoreascd la Craiova, pentrua evita sá devie ostatecd In mina nenrtilor. Regele vorbeste cu regina Elena dindu-i de inteles, pe Ocolite, de cele hotArite. Pe la ora unu ne reunim In jurul mesei din sufrageria de la Casa noud. Afará aldura crescuse si nc aflam in rnijlocul unei adevArate zi de yard bucurestene. In timpul mesei de prInz, eram cu totii preocupati, cdutind sd gäsim un detalince fusese neglijat In planurile ce urmau sd fie puse In aplicare In viitoarele ore. Dacd maresalul va trebul retinut, escorta care-1 insotise, trebuia sd fie si ea arestatd, iar masintle duse din Calea Victoriei, uncle erau In vázul treatorilor, la garajul Palatului. Eu urmam sd intru In legAturd cu un prieten ce lucra la societatea de telefoane, inginerul Andrei (Dodo) Chris- soghelos, sä-i comunic cA a sosit momentul ca sá taie legAturile telefonice ale comandamen- telor si centralelor germane, care In mare parte treceau prin centrala din Calea Victoriei. El Impreund cu inginerul Dan Brátianu, identificaserä circuitele acum clteNa sAptámlni, si promisese cA le va face inoperante, executind ordinul suveranului, fiird a cere o altd autorizare. Momentul se apropiase. Pentru a micsora efectele unei reactiuni militare se decisese cd vor trebui sd fie neu- tralizati icitiva din colaboratorii apropiati ai maresalului. Acestia erau generalii Constan- tin Pantazi, ministrul de räzboi, Constantin (Piky) Vasiliu, subsecretar de stat la ministerul de interne, Gheorghe Tobescu, comandantul jandarmeriei, colonelul Mircea Elefterescu, prefectul capitaleit1seful Sigurantei, 'Eugen Cristescu. In functille pe care le lndeplineau, fiecare dintre ei putea sA creeze incidente In rindul unitAtilor românesti, reduchad si mai mult sansele de succes, care erau deja sedzute considerabil.

. Timpul trecea Incet, dar ora audientei, o clipd in care soarta trail va depinde de con- vingerilei cuvintele a doi oameni, nu Intirzia. Uitindu-md la cei prezenti, mi-am dat searna cd regele purta aceleasi haine sport cu care plecase din Simla. Desigur cd nu se preväzuse o sedere alit de Indelungatd In Capitald. Ciudat este cd In momente de tensiune, detalii neim- portante stilt retinute In memorie. Regele era Imbrdeat cu o bluzA de sport si pantaloni de flaneld gris. Biroul regelui din Casa Nona', care noaptea devenea camera mea improvizatd de dormit In timpul acestei vizite la Bucuresti, era acum plind de fumul tigaretelor, care indicd serio- zitatea consfAtuirii. Sosise ora trei, dar nu vizitatorii. Avusese loc o nouä schlinbare de pla- nuri? Dar dupd citeva momente de asteptare, iatä cd apare pe aleea ce lega clAdirea Pala- tului cu Casa Noud, mica viM In care locuia regele, Miami Antonescu Insotit de colonelul Emi- lian Ionescu. Regele Il primeste In salon, impreund cu generalul SAndtescu. Acesta era unbdr- bat firav, cu fata uscatd, dar cu taliai portul unui tinAr ofiter. Vorbea cu glas molcom de moldovean, färd sA-1 fi auzit sd ridice glasul In prezenta mea. Era devotat regelui bi pribci- piilor democratice. Cu Ioate cA fusese camarad cu maresalul Antonescu, amIndoi fiind ofiteri de cavalerie (se tutuiau - lone] b Matache), el nu ImpärtAsea vederile acestuia. Fusese deco- at pentr u eroism In timpul rdzbo mIni si purta cu mindrie ordinul Mihai Viteazul". S-a www.dacoromanica.ro 568 Surse documentare 5 12 dovedit a fi un element Impilciuitor in timpul discutiilor ce aveau kc la Palat, care citeodatä dcveneau cam Incinse. Iiiaudienta cu Mihai Antonescu, regele discuta evenimentcle de pc front si se intere- seaz de cauza intirzierii maresalului. Dupä vreo jumatate de orä de conversatio, regele se intoarce In biroul situ, iar Mihai Antonescu impreunii cu Siimitescu se intorc In Palat pentru ea sä asteptc pe maresal. In jurul orei patru apar din nou, de data asta intoviirsili de Ion Antonescu in uniforma de ofiter de cavalerie, Mihai Antonescu In tinuta protocolará ca haind neap%i pantaloni vArgati. Mai tirziu, colonelul lonescumi-aspus cA marcsalul intrind In Palat s-a Impiedicat pe trepte si era gata sa cadä. El era de pärere di este un semn bun. Cu exceptia lui Emilian lonescu, ceilaIl intra in salonul galben" din Casa Nona, unde dupti clteva clMe aparei regele. Cum n-am fost prezent k audientii, nu pot decit sä repet ce am aflat mai tlrziu de la rege si de la Säniite.scu. Am asteptat impreunä cu Aldea,Stâr- ceai Buzesti In biroul regelui. Discutia se pare câ a fost destul de aprinsil, regele fiind iritat de intirzierea maresalului. Ion Antonescu nu a ascuns suveranului gravitatea situatiei de pe front. Chid regele intreabil daca nu ar fi prudent sá inceapä negocieri de pace, maresalul declarä cä s-au luat anumite contacte. Dar el nu poate intra in discutii pentru incheierca armistitiului filrä a avertiza pe nemtisiMA a primi asigurari c .ara nu va fi ocupat, iar c granitele statului vor fl stabilite doar In cadrul discutiilor pentru tratatul de pace. Regelel Siinteseu mentioneaza urgenta inceperli negocierilor, Ins Antonescu declin sil urmeze accastit alter- Jiativádacánu primcste In prealabil asentirnentul german. Regelei generalul Sändtescu stiau cii el era la curent cu conditiile transmise de la Cairo lui Maniu, cci mesagiile erau adresate si lui. Suveranul a ajuns la conchizia cä Antonescu nu dorea sau nu socotea e era mornentul de a Incepe negocieri, cu toate cä frontal fusese sträpunsi cä o parte din taril era sub controlul armatei sovieticc. Antonescu inentioneazil cá va continua ostilitiltile pe linia Focsani-Nmoloasa- Galati si dacá va fi nevoie chiar pe crestele Carpatilor. Si apoi anunt eft frä agrementul german nu va Incepe nici o negociere. In aceste conditii, regele cu cahnul sgm obisnuit, cu vocea domoalii declarii al maresalul nu se mai bucurá de increderea sa1cii Antonescu trebuie sä se considere demis. Ma- resalul este surprins de vorbelc regelui care spune in continuare c maresalul adoptind aceastä atitudine, nu-i mai lasá nimic de discutati pärgiseste salonul. La un semn al regelui, maiorul Dumitrescu intr,1 In odaie insotit de trei subofiteri, alesi mai dinainte. Colonelul Ionescu se opreste In prag. Existá un moment de ezitare Intrucit nici unul din personagiile dramci In desfilsurare nu-si cunosteau rolul. Maresalul se uitil la Säntescu, care ridica din umeri. Subofiterii stiind c trebuie s escorteze pe cci doi Antonesti la etaj, in camera destinatä retinerii lor, au rárnas totusi lnlemnli. Existá astázt diferite variante cu privire la cuvintele lui Antonescu In aceste clipe. Nu pot sii vcrific niciuna din ele. Am auzit Insá pe colonelul Ionescu strigInd: Executarea"i dinsul mi-a explicat mai tirziu cá vazInd ezitarca sub- ofiterilor, a reinnolt ordinul de executie a arestärii. In incordarea momentului, Iminuiesc cä maresalul a Inteles cá este vorba de .executia lui si se adreseazä lui Sämltescu spunind cä maresalul Antonescu nu poate fi tratat ca un bandit. Apoi urmeazä pe ostasi. 0 clipit mai tirziu, li vd indreptIndu-se care scri urmat de Mihai Antonescu, livid la fatá. Maresalul privind inapoi stria: Milne yeti fl spinzurati cu totii In piaja Palatului". Gindul meu imediat a fost cá aveam atitea alte lucrriri programate pentru zilele urnultoare cu urmari mai atractivei cil spinzuratoarea nu era una din ele, oricit de Ináltátoare" ar fi fost operatia. Ne aflám din nou In biroul regelui, Aldea, Sänätescu, Stärcea, Buzestiicu mine, asteptind pe suveran, care bea un pahar de apá. El d dispozitii lui Emilian Ionescu si lui Anton Dumitrescu s aresteze in mod discret escorta maresaluluii s gareze masinile In incinta palatului, unde nu pot fi observate de trecAtori. Nu era nevoie ca sä fie alarMati nici ei, nici autoritAtile germane de ce se petrece la Palat. Apoi recapitulm alte msuri ce trebuiesc luate fárá Intirziere. Reprezentantii parti- dolor politice fiind absenti, urmau s fie avizati de noua situatie. Trebuie numit noul guvern- Unii din colaboratorii apropiati ai maresalului trebuie arestati. Trupele sub controlul Coman- damentului Militar al Capitalei, trebuie s Inceapa ocuparea pozitiilor predeterminate In oras. Marele Stat Major trebuie s ordone unitátilor românesti, de pe front s se replieze. Trebuiau Instiintati de cele petrecute emisarii de la Cairo si Alexandru Cretzianu la Ankara. Dar In primul rind trebuia numit un prim ministru. In absenta factorilor politici" rcgele cu avizul celor prezenti se hotráste s incredinteze conducerea noului guvern, generalului SAnAtescu. In timpul chid dezbatem aceste chestiuni se aude un zgomot surd deasupra noastrái ne därn seama cd usa de otel a camera in care Carol II Isi tinea colectia de timbre fusese zvorttá. Deci Maresalulti Mihai Antonescu erau inchii. MA uit la ceassivad a era ora cinci dupáamiazd.

www.dacoromanica.ro 13. Surse documentare 569

Diseutiile eontinuä. Snateseu dedarä cd Itrebuie sse ia primele misuri pe front pentru ea marile unitáli s rup contactul cu fonek sovietice. El propunc sfi mearga la Marde Stat Major, Insa avea nevoie de imputernicirea legald. Regele spune cd nu se poate altepta pind chid politicienii vor veni la Pa lati fiird ezitare imi spune sd bat la masind primal decret, mimirea ca prim ministru a generaluhti Siindtesca. Originalull copia pe care am flent-o nu ered ed a supravietuit evenimentelor ce au urmat, dar ulterior, s-au fdcut noi decrete pc formularek oficiak. Cum am tertninat de batut la masinii decretulfidui:a ce regele 1-a semnat, StInfiteseu ia originalul pe care 11 impdtureste cu grijä, 11 pune In buzunar si cere un automobil care sd-) clued la chldirea Marelui Stat Major, aflat atunci pe strada Stirbei-Vodd. Clteva luni mai tirziu Sáratescu mi-a descris momentele prin care a trecut clad s-a prezentat la Statul Major. Puteau sd nu1 aresteze pe toe, mdi bdiete", imi spune el ad erarn fArd escortä si Imbrdeat civil, cum sti". Eu nu i-am spus ci noi la Pa let eram Ingrijorati de cum va fi primit, edel singura lui protectie era o bucatil de hIrtie. Pentru o vreme nc Intrebam deed' mai aveam un prim ministru In libertate. Deoarece generalul lijeteflea, seful M. St. M. se afla pe front, Sändtescu intrd la subset genemlul Soerate Mardare, scoate din buzunar decretul regal, 11 despAturesteu atentic nilprezintd. Acesta, dupd ce-1 citeste, se ridied de pe scaun, 11 salutd si se pune irnediat la dispozita lui. Pestc vreo ord, clupd ce uncle din ordinele indicate au fost transmise comandantilor de mari uniati de pe front, Constantin Samitescu se 1ntoarce la Pa lat nevdtilmat. .Aci atmosfera se schimbase. De uncle lsase cinci oameni In rnodestul !Aron din Casa Nour) discutind, acurn giiseste ed central de activitate se mutase In birourile din Palatal eel mare uncle un grup de mill-WAi functionari civili lucrau de zor. !titre limp, vorbisem la telefon ca Ddindeeanui prin cod i-am amintit de Intrevederea ce am avut-o la prinz, eon- Berlandil maresalul fusese demis si insistind sa urgenteze mlisurile plänuite. Ddmceanu a cerut sii mentinem secret)! arestirii pentru clt mai multd vreme pentru a da timp unitAtilor din Bucuresti sd intre In dispozitivul predetermine. Am ehemat la telefon pc inginerul Chris soghelos si-i spun ed a sosit momentul chid trebuiese tdiate circuitele telefonice germane Nu pot sä nu amintesc Inainte de a trece mai departe de singele rece si tactul maio- rului Anton Dumitrescu si al dipitanului Gheorghe Teodorescu din Batalionul de Garda Regald In limpul operatei prin care a fost neutralizatd numeroasa escort') a maresalului. Färd a trage un foe de armdifard a alarma treatorii de pe Ca lea Victoriei, un mic grup de sol- dal.' a sornat In mod discret pe cei din masinile parcate In afara incinteiPalatului, In fala Fundatel Carol I (astäzi Biblioteca Centre la Universitar) sd-i urmeze in Palat. Unii din ofiterii agenti fuseseral poftili Inainte sd bra o cafea In cazarma batalionului. Acum eu toti sint informati de cele petrecutei sint retinut pentru ctteva ore pinil clad situatia din Ca- pitald se clarified. Vine la rindi ehestiunea arestirii colaboratorilor maresalului, In speta generalul Cons- tantin Pantazi, generalul Piky Vasiliu, generalul Tobescui Eugen Cristescu. Primii doi slot chemati la Pa lat de Emilian lonescui sosesc In scurti vreme la interval de un sfert de ord. Pantaai cind aflii de soarta maresalului, este resemnat si acceptii noua situate cu demnitate. Vasilin se pune imedial la dispozita suveranului si cind afld ed Tobescu si Cristescu exitd si villa, se okra sd le dea ordine discrete prin telefon. Eugen Cristescu prin spionii sdi,a aflat eft ceva neobisnuit se petrece si a refuzat sd vind. In schimb s-a dus la ministrul Ger- manic!, baronul Manfred von Kil linger sd-1 infornteze de ccea ce bánuia. In scurld vreme a fost' sacitat sft vinäi colonelul Elefterescu, prefectul Capita lei, s? sovirile sale slut calmale de telefonal lui Vasiliu. In birourile Casei Mi Mare un numiir de ofiteri de stat major fticeau legiitura cu cei din Stirbey Vodd gi cu unitAtile din Bucuresti. Genera lul JoshTeodorescu, comandantul militar al Capita lei, se prezintä regclui si capdta ordine directe pentru izolarea comandarnen- telor germane. Regele Impreund cu Sndtescu decid ca Grigore Niculescu-Buzestisd Indepli- neascd functa de rninistru de externe. Sinatescu sugercazd pe gbneralul Mihai Racovitä, seful Biroului Operatii din M.St.M. ca ministm al Ap Ardrii Nationale. Regele aprob.Gene- ralul Gheorghe Mihail, fiind Inca In Bucuresti, intrind la Palat este zdrit deSändteseu si regele 11 propune imediat ca si fie numit sent M.St.M. Drept titular al Ministernlui de In- terne este nuntit generalul Aurel Aldea, care la rindul siu desemneazä pe generalul Constan-, tin Anton ca sef al lnspectoratului Jandarmeriei. In consultdri cu Aldeasi altiofiteri superiori afiall din clad in clad sdlile Palatului, Sntescu compune un grabi lista de noi demni- tarl; Inn arnintese vátindutrásfoind Anuarul Arrnatei verificlnd 'callera diferitelor name yin- turate.pentru posturi In, guvern. Pinä la umid au fost numiti o serie de generali care Intr-un tel sau Intr-altul au ajutat la pregAtirile actunii militare: Jon Boiteanu la Educatia Nato- nald, dr. Nicolac Marinescu la Manedi SAndtate, Gheorghe Potopeanu la Economia Nato- www.dacoromanica.ro 570 Surse documentare pi

nahl si Mimi*, Constantin Eftimiu la Luerari Pub lice, Ermil Gheorghlu subsccretar la Avia- tie,Gheorghe Liteanu la Inzestrarca Armateii colonelul Damaceanu, Subsecretar'la fitterne. liege le aproba. hare timp sung la telefon Dumitru Negel; administratorul Domcniilor Coro'an'ei,.eare fusese trimis In Moldova cu citeva zile pentrti a lnspecta ferma de la Brosteni. MIsiunea.lui era de fapt sä ia contact cu oficia1ittile civile t,d militare din regiunc pentru a raPortá regclui asupra moralului populatiei si al armatei. Acum sosise la Pcris si natural nu era la curent cu cele cc avuseserd MC la Pa lat. Este sfätuit s se intoarca de graba la Bucuresti. Cind soseste, se poment,ste numit ministrul Agriculturli. lin alt general care apare la Palat ta lied limp i se Incredinteazd functia de prefect al Capita lei. Este vorba de generalul Victor Porn- brovscli, cunoscut pentru acthitatea pozitivä pc care o avusese pe timpurile lui Carol II ea primar al Capita lei. Trebuie sd marturisesc ca cititorul paragrafelor precedente va /*nine cu impresiaci in dupil masa de 23 August oricine dorea sd intre in Palatal din Ca Ica Victoriei, putea s o facd. Ar fi incoreet sd las aceastä impresic. La poarta dInspre biserica Cretzulescu, singura care era deschisa, era un ofiter Impreunii cu citha soldati, inarmati cu o mitralierd-i o ladä de grenade care interogau pe cei ce doreau sd intrc in clädire. Ofiterul, identifica 'persoana si motivul viLlteii hotitra dac sä permita intrarea sau nu. Mai incolo, se facea o afta Veri- ficare. Unul din cei çare a sosit spre seara a fost'Attá Constantinescu, rninistrul CoMitnica- tiller in regimul Antonescu. El nu era mare simpatizant al rnaresalului si se tragea dintr-o famine cu traditii politice liberate (era fiul unui fruntas liberal si ministru de la inceputul secolului cu porecla de Constantinescu-Porcul). El a mArturisit a se simtea mai in sigUrantil la Paint decit In oras. Trebuic sa scot in evidentri ca nu toll care au pátruns in PaIat, an fost numiti ministri. Pc de and parte, compozitia primului guvern Sänätescu nu a fost plänuitá de ditiapte, cum s-a scris in alto publicatii. Este drept di in sedintele secrete eu Regele, s-au diScutat diferite posibilltiiti. A existat chiari o variantd Gigurtu, dar toate acestea nu erau decit' sugestii aruncate in discutiei niciodata nu fuseserä considerate attic). Am citit cd alti auteiri au deserts In arnanunt toate versiunile puse pe masä in consfatuirile regelui cu factorli pc- litici. Dupä cunt am mentionat mai sus s-a fäcut prea multi vilva de aceste discutli n core se viriturau tot felul de nume. Adevárul este ea in dupa amiaza zilei de 23' august, nici regele, nici Sanatescu nu aveau o IIsta a guvernuluii nici nidcar o Jistá de personalitAi considerate ca fiind acceptabile pentru posturi de ministri. Nu pot spune cu preciziune cine a avut Ideca de a numi pc cei patru scrunatari, ai declaratici Blocului National Democrat ca ministri de stat fart' portofoliu. hni amintese cii dupä cc generalul Sanatescu s-a intors de la M.St.M. si generalul Milmil a fost insarcinat sd prcia comanda pcntru a da ordincle necesare pc front, sfátuitorii regelui au discutat compoiitia guvernului. La acea ora Buzesti confirmase ca nu avusese contact direct cu Maniu sau cu Britianu, iar Stärcea no spuscse ca Patrascanu li comunicase ca rdspuus cii va yen! la Pálat dupii çe se va intuneca afara. Am fost foarte dezamagit de atitudinea factorilor politicrsi mi-am zis Halal de politicieni". Poate ea sint nedrept in aprecierea mea, deoarece fieeare din ci ar fi avut o justificare valabild carc l-a impiedicat sil apard linga rep in momentele atit de grave pentru viitorul tarii. Ill discupile duse s-a rclevat cá nalluneai guvernele straine (In special Marii Allati) trebuiau sd fie Incredintatt cd lam este unitili actiunea regelui este sprijinitá de pärtldele majoritare. Tinind searna ed Maniui Bratianu erau in favoarea unui guvern de telmicieni aiPiardscanu st Titel Petrescu cercau formarea unui guvern format din membrii partidelor, regele a autat un compromis care sa impacei capraii varza. Un compromis, cum a fost numirca celor patru ca ministrii filná portofoliu, satisfitcea ambele punctc de vedcrej de- monstra unitatea de actiune Intro rege, armatä si partide. Cred ca formula acestui comwtnnis trebuie sii fi venit din mintea fertild a lui Buzesti si adoptatd de, rege, de Sanatescu st de ceilalti participanti la gat. Pe scurt hotärlrea de a include pe cci patru reprezentanti ea ministri Ord portofollu 3-a ficut Mainte de venirea lul Patrascanu la Paint, si &el pela ora sapte-opt (pared hut aduc aminte cä atunci se intuneca). Odatii adoptata accasta formula, s-a trecut la alcgerea de ministri. Ne mutasem to Pa' latul Mare din Calea Victoriei in biroul lui Säntescu undo se discutau numele ofiterlhir stt- periori capabili sti ocupc diferite posturi din cabinet. Sanateseu, carc-i tunostea pe tnti,Is/ cliidea avlzuli In cele mai multe cazuri facca chiar propunerea. Regele avea cuvintulPrat, El sugerase pe Gheorghe Mihail ca sef al Statului Major, pe Aldea ea* ministru de interne' pe Buzesti la Afacerile Straine, pe Negel la Justitie, pc Dombrovselli la prefectura Cvttalei- Cind a venit Patrascanu si a prezentat textul decretelor de legi pentru .deshintarea:Jtag- relor si pcntru eliberarea prizonicrilor politici, aprobate in sedintcle precedente de ciltro fac- www.dacoromanica.ro 15 Stine documentare 571 torii politici", reprezentantul partidului comunist a cerut siii se Incredinteze ministerul de justitie.. Filnd In acest post, el devenea raportorul guvernului al acestor msuri si urrria sd contrasemneze decretul. Cred ea aveam de-a face cu o trasatura de. amor-propriu. Regele s-a induplecat $ i a acceptat ea numirea sii fie temporard, adicd ad-interim. Decizia regclui a fost aceeptatd. In schimb Negel a preluat portofoliul Agriculturii. 1mi amintesc ed la un moment dat ne-am Intrebat ce s-ar Intimpla dacd reprezentantii partldelor nu vor primi sd intre in guvern ca minitrii Lira portofoliu. Dupd o scurtd discutie 4,-ftconehis ed dacd actiunea regelui va esua, dezaprobarea politicienilor nu va mai conta In- trueit nu vom supravietui. Dar dacA Va reui, niciunuf din ei nu va contesta hotArlrea regelui. Si asa a fost. Dupd cum am spas mai sus, -numirile s-au facut frá participarea semnatarilortote- Ierii B.N.D. Singura exceptie s-a Mid In cazul lui PAtrascanui amen temporara. Pdtras- canu dupa ce a venit la Palat nu a mai avut prilejul si nici timpul sa consuite cu conducirea P.C.R..si a acceptat situatia asa cum o gasise. Desigur cA nu pot sti ce Intimplat In dupd- nasa de 23 august in shun conducerii P.C.R., dar nu era posibil ca membii ei sá fie lacu.:- rent cu desfsurarea asa de rapida a evenimentelori ei au fost pusi, cai Pâtrdscanu,_ lu fata unui fapt implinit. Sint convins cd In general, versiunile cu privire la formarea gayer- nulut puse in circulatie, fie prin presa sau in publicatii apdrute in lard $ i In strainAtate, au dc scop sa apere interese personale. De asemenea ele au Post menite sa consolideze prin .repeJ tilie In mintea cititorului drept adevAr neclintit, fictiunea conducerli si a participArii masive si constiente a unei grupdri politice la lndeplinirea Unui act Ural precedent In istoriatarn: Pentru a mentine controlul asupra comunicatiilor este chemat generalul sef al transmi- siunilor (imi amintesc vag cA era generalul Constantin Eftimiu). Cum Insd era plecat Inin- specfle In tará, apare seful sau adjunctul, colonelul Octav RdutA. Cu ajutorul säu, generalul Sandtescu poate fi In legAturd cu unitatile militare si cn M.St.M. chiar de la Palat. In acelasi timp s-au Matl legáturile -telefonice cu strainatatea.

- Era acum dupd ora opt seara chid se anuntA cd ministrul Germaniei doreste o audientd urgentA cu suveranul. Baronul von Killinger, fost comandant de submarin In timpul priraului rtaboii acum un nazist de tristA amintire pentru cei ce au avut de-a /ace cu el, era Insotit de consilierul de legatie dr. Gerhard Stelzer. Regele i-a primit imcdiat In picioare in biroul maresalului prezent fiind generalul SAnAteseu si Niculescu Buzesti, reprezentlnd noul govern. N-am participat la aceastd Intrevederei deci nu insemn declt cele auzite mai fir- ..zhi de la partieipanti. Killinger a Inceput discutia cerind informatii cu privire la zvonurile legato de inlocuirea regimului Antonescu si la soarta maresalului. Regele Ii dedard cd a nu- nutun nou guvern sub conducerea lui Siinilteseu sprijinit de partidele politice din tail, iar ea maresalul Antonescu este sanAtosi nevdtamat. Misiunea noului guvern este sa scoatd Romania din razboi si cá negocieri skit in curs pentru a realiza acest lucru. Noul guvern se considerd dezlegat de prevederile Pactului Tripartit si are libertatea de actiune avind In vedere.:ca Germania nu a respbetat garantiile formale date cu privire la apiirarea integritAtii frontierelor. Niculescu-Buzesti declard câ In ciuda acestor deficiente, noul guvern doreste sd mentina relatii pasnice ea -Germania. Generalul Sanatesou confirma cd noua conducere uti va lua masuri ostile impotriva trupelor germane aflate pe teritoriul roman atlta vreme cit nu se dedau la provocAri si se primesc asigurdri eS evacuarea lor va fi fAcutd In timpul eel mai scurt posibil. El sugereazA ea lärS intirziere, reprezentanti autorizati aicomandamen- -Mini german sd ia contact cu M.St.M. pentru a face aranjamentele necesare. Killinger este furiòs. El amenintd pe regeipe cei dinprejurul sdu cii vor regreta acest pas si pleacd bufnind. 3n oras, nilduful zilei a inceput sd se disipeze, dar in Pale temperatura ramdsese Inca .ridieatd din pricina activitAtii intense. Stiarn acum cd parte din eomandamentele germane din Bucuresti erau la curent cu noua pozitie a Românieii ed fard nici un fel de Indoiald vorlua contramAsuri. Comandamentul Militar al Capitalei este avertizat cd de-acum Inainte ne putcm astepta la cdocniri cu trupele germane care trebuie SS fie considerate ca inamice. So'dau stricte ordine ea unitAtile romanesti sa nu provoace pc nemti. Nu doream sd lncepem astilinnile,insä stiam cá una din conditiile armistitiului continea daunt ed Romania va trebui 'sd ia parte In campania contra Germaniei. Cu cit intirzia semnarea armistitiului, cu atit mai Brain vom fi siliti sa Incepem o luptá nedoritA.

* Semi A vreme dupd plecarea lui Killinger, primul dintre factorii politici" apare la Palat. Este Lucretiu Piltrascanu. El adusese textul proclamatici regale, revizuitd In prealabil de Buzesti si de Starcea. Regele o stadia acurn cu atentie. Patrascanu adusesei textul, celor (feud deerete de amnistie politicd si de desfiintare a lagdrelor de concentrare. Acestea fuseserá ado#tate eu eiteva zile Inainte, la sedinta din 17 August dacd nu ma. hip!, de eAtre toti re- prezemitantii partidela majoritare si de sfAtuitorii regelui.Tat atunci se prepare textul pen care be reintroduce constitutia din 1923, abrogata eu wise ani. inainte de cAtre Carol-IL Legva

www.dacoromanica.ro 572 Surse documentare 16

fundamentald urma sA rattling in vigoare ping eind o noug adunarc constituantg, alegsg democratici tn libertate, va elabora o noug constitutie. Pe clnd aceste documente sInt prelucrate, bAtute din nou la masingi semnate, se anuntA sosirea la poarta Palatului a generalilor germani Ericb Hansen, said misiund minter& si Alfred Gerstenberg, seful apArgrii antiaeriene a teritoriului, BAnuind ca este yorba de misuri privltoare la evacuarea trupelor, regele 11 deleagg pe SAngtescul Buzestia5-i vadg. In esentg s-a repetat ee s-a spus ministrului german. Cum generalul Sim:Hewn fusese informat de concentrAri de trupe la slid de Ploiesti cu indicaii cg se pregAtesc de atae asupra Bucurestiului, el cere ea ele sA fie dispersate imediat. Gerstenberg intervine atunci spu- nInd ea s-a pierdut legAtura ea trupele germane din afara Capitaleik erestabillrea ca- municatiilor nu rnai depindea de eomandamentul german. El se oferg BA meargi la Ploiesti pentrn a preveni incidente cu ostasii romanii pentru a lua mgsurile ecrute cu privire la evacuare. Mai adaugg a unitäti ale armatci romine au barat soseaua Bucuresti-Ploiesti la BAneasai cA daed j se acordg un permis de liberg trecere, va putea sg impiediceinci- dentele,. Ceea ce spunea generalul Gerstenberg era In parte adevArat. Din eele comunicate ie colonelul DAmAceanu in ultimele ore Otani eg majoritatea centrelor de control si a &man- damentelor germane din Capitalg fuseserg izolate de formatii romfinesti. *tiara de asemenea cg cele mai multe nu avean leggturi telefonice. Acolo unde nemtii adoptaserg o atitndirre ostilg, ei au fost dezarmati. De asemenea un mic numgr de detasamente rotnánesti (din care f Acea parte si o unitate din regimentul de Gardg CAlare sub comanda colonelului Marcel 0)- teanu) luaserg pozitii defensive la podul de la BAneasa si controlau eirculatia care Ploiesti. Generalul SAngtescu se MBA eonvins$ iaceeptg cuvintul de onoare de general si alter alni Gerstenberg eg nu va initia actiuni ostile ei-i da permisul de liberg trecere. Pentru a-1 nsi- gura treeerea nestingheritti prin liniile romAnesti, colonelul Valeriuelescui inalorul B, Flo- rescu au lost Insgreinati cu escorta. OdatA ce masina cu ofiterii romgni mi germani au ajmis Virg Incident la Otopeni, la pozitiile nemtesti, Gerstenberg ordong arestarea ofiterilor romgai si el se pune In fruntea operatiilor Impotriva armatei romine ". Aflind de inlocuirea primului ministru, generalul Hans Friessner, comandantul grupului de armate Ucraina de sud", a considerat cg Mad In atributiile lui sg ia mgsurile neeesare pentru apgrarea spatelui frontului de sub comanda sa. El a ordonat formarea unni puterm- detasament din unitAtile aflate la Ploiesti care sA ocupe Capitalai sg instaleze un guvern pro-german. Ordinele sale au fost confirmate In timpul noptii de care Hitler. Nu stiam fusil la Palat cg generalul Gerstenberg fusese informat prin radio de ordinele lui Friessner si cA el fusese InsArcinat eu Indeplinirea acestei misiuni. Pentru aceasta, el mil-a cAleat ,euvintul ,de oneare dat unui general romgn. In cursul dupg amiezii comunicatiile telefonice germane cc treceau prin centrals din Calm Victoriei fuseserg Intrerupte, iar acum colonelul Riluil Inetiintase- pe Slingtesen kai echipele sale de transmisinni lucrau pe strgzile orasului tgind firele de telefon ce legau direct centrele de eomandamentele germane. Generalul Iosif Teodorescu comunieg cA a ordonst ca nnitAti din regimentul de gardA al conduetorului" sg fie Inglobate In detasamentul CO plizea podul de la BAneasai cä aceastg operalie fusese terminatg fArg ineidente sau defectium. Acest fapt era foarte important dcoarece ping atunci regimentul de gardg al conduegtorului ea si Intreaga jandarmerie fuseserg considerate ca unitAti ce nu vor da urmare ordinelor noului guvern. . Venirea la Palat a lui PAtrAscanu fusese urmatA in scurtg vreme de sosirea lui Titel Petrescu, care chiar in aceste momente era agitat, dar jovial, minglindu-si lavaliera traditio- -nalti. Mai tIrziu, cred cg era zece seara apare si -inginerul Ceausu" eare a fost prezentat re- gehti sub acest nume ca sef al ggrzilor patriotice a egrui existentg nu o bgnuiam ping atunci. tAcestea urmau sg sprijinc actiunea armatei In Bucuresti. Au mai trecut multe saptAmtni plAg .clnd am aflat cg inginerul Ceausu" nu era altul decit Emil Bodngras, un oilier de artilterie eare ett citiva ani inainte dczertasei fugise In Uniunea Sovietical. Para trecuse o vesnicie de cind fusese arestat maresalul si nici ping acum nu pri- misem o veste directg de la -bettrinti" men de partide, adicA Maniu si BrAtianu. Regele ter- ininase Inregistrarea proclamatiei egtre larg si se Unmet' aranjamente ea aceasta stl fie trans- portatg fáril incidente la studiourile din strada Berthelot. Regele semneazii decretul de numire al nonlui guvera cu ultimele modificAri. Singurii civili stilt Niculeseu-Buzesti, Dimilrie Negeli acum, Lueretiu Pträscanu, ad-interim la departamentul Justitiet. Copii ale acestor documente Impreung cu decretele ce fuseserg semnate mai devreme, desfiintind laggrele si eliberind prizonierii politici urmau sa ajungg la studio Mainte de ora zece seara pentru a fi radioclifuzate tri cadrul obisnuitei emisiuni de §-Uri. Pefitru a asigura ... "Indemnat de o aprigg determinare, colonelul $elescu izbuteste sil scape dinmiriazzent-_.. liloriurmgreste pe generalul Gerstenberg capturindu-1 doug zile mai Urdu. www.dacoromanica.ro 17 Surse documentare 673 difitzarea proclamatiel a fast convocat la Pa lat Vasile lonescu, directorul societatii de radio, care avea autoritatea de a schimba programul si de a trece prin santinele ce pazeau cladirea. El a fost trimis cu o masina a Palatului, escortat de un ofiter al batahonului de garda fra- preun en materialul et urrna sit fie difuzat. Din pricina acestor precautiuni, emisiunea stirilor a fost Intlrziatil cu circa 15 minute si s-a creat o pauza dramatica care a desteptat o mare curioxitate In rIndul ascultatorilor. Noi a Pa lat, am ascultat cu mare emotie emisiunea care aaturta hunil Intregi schlmbarea de guverni acceptarea conditiilor de armistitiu. ' La aceasta ora se banula cmesagiul trimis la Ankara Indata dupa arestarea lui Ante- neseu prin hlinisterul de Externe nu ajunsese la destinatiet cum emisiunile aparatului de radio sub controlullui Rica Georgescu nu erau receptionate declt la anumite ore dinaintt stabilitys-a pus chestiunea trimiterii unui mesagcr la Ankara. La comandamentul Jandar- 111er/el aflat pe soseaua Stefan eel Mare erau ineartimiti trei ofiteri englezi ce fusesera para- sutati ta preajma Craciunului din anul trecut. Ei crau eolonelul A. G. C. de Chaste lain, ma- ieral Ivor Porter si eapitanul Silvia Metzianu. Ei fusesera prinsi Indata ce au atins pamintul futrocit pilotul avionului nu gasise zone aleasa pentru parasutare. Ivor Porter in cartea Operation Autonomous" a deserts In &Witt misiunea ce a fost Incredintata acestui gimp, misivae ce a spent suspiciunea Uniunit Sovietice fala de intentlile Maril Britanii In Romania. lata ea amnia de Chaste lain, care fusese eliberat Impreuna eu colegii sai la ordinal regeruil adus la Pa lat, llama mesagerul eel mai nimerit de a duce la Cairo nu numai :Keep- tarea conditiilor de armistiltu, dari primele stiri directe de la Bucuresti. La sugestia re- eclat,ae dau ordinele necesare pentru a pregati pentru a doua zi dimineala, pletmrea anui avian civil In Turcia. Comandorul Traian Udrisehi, until din adjutantii regeluii pilotal su personal confirmit ea nu existtl probleme tehnice, dar sugercaza ca aterizarea sit aibe loc la Istanbul care este mai aproape. El atrage atentia ea exista un element de rise din pricinä ea avicaul era expus la tiral bateriilor antiaeriene instalate pe coasta Mani Negre si se afla In aura de actiune a a.% leanelor de "Inatoare germane. Sanatescu alege din Tindal ofiterilor de slat major 014i Iii birou, pe eolonclul Stefan Nicaleseu sa Intovaraseaseg pc de Chas- telain. /titre limp regele 11 pane la curent pe inesagerul englez eu cele luttinp late si cu pla- aurae militare preparate pentru a contracara inevitabilul atac german. Luasem eu totil canes- Until de arestarea colonelulal Seleseu la Otopeni si de concentrarile de forte germane la Ploimpth ,. ..Clare miezul noptii aflam ea Ion Antonescu ceruse hIrtie peutru ea sa serietestamental *LadMihat Antonescu dorea sa vorbcasca eu suveranal pentru a-i comunica detalii importante fn legâtura cu tratativele pe care le ducea eu ministrul Afacerilor Straine al Tumid, Menemenclogla. Ica scrisese un lung memoriu, dar pe care reeitindu-1 l-a distrus. Testamentul 4naresa1ulni a lost pastrat si este reprodus In anexa. Documental se refera doar la avatia niareaultduilstabileste Indatoririle mostenitorilor. . Dupa ce regele parasise Capita la, a avut loe transferal pazei maresalului si a luiMaud Antonescu de sub raspunderea batalionului de Garda In grija echipei civile organizate de par- tidal comunist sub supravegberea ingincrului Ceausu". S-a pus de multe ori intrebarea de ,ce s-a Witt acest pas. Unit au folosit acest incident. ea o notal dovada de tradare. Ei vedeat In aerasta intentia de a vatama integritateai moralul armatei romane de calm o conspiralie internationala eau pentru a desehide boardelor bolsevice zagazul cu scopul de a distrate natiunaa romana. .. Adevarul este ca botarirea cu privire la paza lui Ion Antoneseu de va trebui sâ fie aresiat, a lost luata cu clteva inni Inainte de sefii partidelor politiee impreuna cu regek la una din sedintele linute la Pa lat. La niciun moment nu s-a propus executarea lui. Top par- tidppntil au lost de acord soarta lui sá fie decisa de noul guvern pc baza legilor cxistente. Cu toote cS ernisittnile posturilor de radio aliatese vorbea fáril Incetare de eei In posturi de raipttfidgre care erau pe lista criminalilor de razboi, niciodata In discutitle de la Cairo nu s-a mentiónat daci cei cc erau raspunzatori de operatille militare din Rusia, se aflau pe accasta listd, Se poate ca aceasta se datora englezilor care nu uitasera ea Ion Antonescu fusese alayat militar la Londra si care banuiau ci ea odata ee "a Intelege ea razboiiiI este pierdut, se va detaaa.CFe Hitler. Li se pan% logic ea realinierea politicii Romaniei alituri de alia tii traditionali este Mai nsor de Infilptnit ea Anloneseu la postal de comanda intrucit avea sub controlal sáu 'iímata ii Intreg aparatul de stat. " ttnd s-a ridicat problema arestarii lui Ian Antonescu s-a discutati chestiunea delinerii sale Pentrn o vreme mat Indelungata pina chid "a putea fi judecat de catre instantele rom:1- nestlidupa legile In "igoare. In nici an, caz, el nu trebuia sil ajungi In rindurile unitatilor germane, unde ar fi putut sa organizeze un gavern rebel eretnd disensiune In rindurile po- pulatiel sl ale armatel, Comandantii de man unitati pc care regele ti sondasc In accasta pri- "MP an fast unanimi In e deelara ca misiunea armatei iste de a lupta pentru apirarea tarii slnu pentiu n pazi prizonieri politiei. Regele era de acord cu aceasta pozitiea annatei. www.dacoromanica.ro 574 Surse documeactare 18

In aceastd privintd, regelei factorii politici aveau o problemd diffeild de rezolvat, cauzatd de lipsa de Incredere In politic si in jandarmerie, organele .statulul pentru pdstrarea ordinei. Ele fuseserd transformate in ultirnii ani, In organizatii de persecutie a oponentilor regimului antonescian,l deci Antonescu nu putea fi Incredintat nid poIiiei, nici jandarmeriei. Lucretiu Pdtrdscanu a propus ca sd se organizeze In mod provizoriu un grup de civill, oameni de Incredere din cele patru partide politice care sä preia temporar paza maresalulul pind chid sijandarmeria vor fi reorganizate. El era gata si ofcre voluntari din rindul partidului comunist si sugera cal celelalte particle sd facd acelasi lucru. Atit Maniu sit cu BrAtianu au declarat ed vor studia problemai cd vor da un rdspuns la viitoarca sedintA, Regale a lost de acord ea aceasta, fiind de pärere cd se discutd o problenul ce adea In atributille partidelor. In sedinta urmiltoare la Palat (cred cd era la 17 august), Maniu a fost singurul care a anuntat cd are o echipd de nationalldrdnisti sub ordinele lui llie LazAr disponibild pentru accast-A misiune. Atunci s-a hotdrit cd acesti prizonieri speciali vor fi pdziti de civill, care .nu vor fi intimidati de uniformd, nici de rangul celor In grija lor. Dar dupii. 2:1 august, Mania a comunicat cd Ilia Lazdricu echipa lui era In Transilvania participind la lupte,l deci nu era fiber pentru misiunea de la Bucuresti. In urma acestei declaratii, paza maresalului a rdmas In sarelna partidului comunist, din pricina carentci celorlalte particle. In scdinta mentionati mai sus, imi amintesc cd la cererea regelui si a generalului Sdruitescu si In prezerita iui Maniu si a lui Briitianu, Lucretiu Pdtrdscanu a dat asigurdri formateicategorice In nu- mete still personal si al partidului comunist cu privire la tratamentul arestatilor. El a garantat cá acestia vor fitratati cu demnitatei omenie cd nimeni nu se va atinge de tin fir do Or din capul lor. Din cite stiu, nimeni nu s-a plins de felul cum au fost tratati arcs- tatil pind clnd au fost preluati de cdtre armata sovieticd. - Dupd cum am notat mai Inainte, scurtd vreme dupd ce proclamatia regald &lost transmisd la radio, grupuri de oameni au lnceput sd se aduue in pieta Palatului. incetul cu Thcetul am putut sil distingem, in dosul ferestrelor inchise, cum murinurele multimii se transformau in strigtitul: Trdiased regeler La Indemnul generalulul Sandtescu1 aeelorlalti sfAtuitori, regele Mihai apare singur, In balconul central luminat de reflectoarele instalati in timp de pace si care nu mai fuseserd aprinse de mai bine de patrn ani:Multimea aclama pe rege si in mod spontan Incepe sit cinte imnul national: Trdiascd regele I" Mi-a rdmas drept o iinagine simbolicA a tindrului rege izolat, singur, In balcon, prins de razelc reflectoarelor pe fatada masivd a Palatului. In restul domniei sale, regele Mihal a rdmas tot singurpur- tator al rdspunderiii simbol al rezistentei anticomuniste, sprijinIt de masiva Incredere a po,- porulni romdn. Imi amintesc cu emotie de acest moment si stiu clt de malt ne-a Inibrbdtat atuncl aceastA manifestatie spontand.i dacii avetun tievoic de ceva, aveam nevoie -deIn- curajare. Din informatiile care vcneau la biroul militar de la Paint, era clar cd pericolul intediat venea din partea concentriirilor de trupe germane semnalate In rcgluncr Pboie$i.Urfle primite de M.St.M. confirmau cd se pregAteste o operatie rnajord pentru a strdpunge apdrarea Capitalei, pentru a ocupa orasul, pentru a depresura comandamentele blocate de detasamentele romdnesti si a pentru a instala un guvern pro-german. Odatil cu venirea zorilor se *Ina cil aviatia germand va deveni activAi cd unul din obiectivele princlpale ale atacului fi Palatul Regal. La acea ord, era mare indoiala Intro cei aflati la Palat cd unitätrile roridnesti, adunate in grabdi constituite din recruti vor putea sd reziste confruntdrii cu detasamentele germane. Stirile de pc front continuau sá indice o situatie confuzdi finial. In result tArii era liniste. Gcneralul SAndtescu Impreund cu membrii noulul guveru aflati la Palat aftituiesepe mucran sil pdrAseascd orasul. Militarli nu aveau sutd la sutd lneredere err atacul gennan Va fi rospins si nu vroiau sA pund persoana regelui in pericol. Pe de altd pane, Sal-latent:1 $ i co- legli sdi doreau sA se concentreze asupra problernelor imediate ca Incheicrea neintIrsiatd a armistitiului, pdstrarea intactd a unui numAr eft mai mare de unitAti romdnestisiaprovi- zionarea populatiei. Principala misiunc a regeluiiianunie iesirea Rorudniei din Axd fasese Indeplinitd, iar militarii se vor ocupa de luptele cu ncmtrii, do va fl nevoie. Dupd o perioadd de discutii, regele vdzind unanimitatea cu care acest sfat este prezentat, se Idsii Incto.plecat. Bazat pe informatiile pe care Sinitescu le avea la dispoziti, el recornandii Oltenia ea oregiune care este In afara cdilor de retragere ale fortelor gerrnanc, si care era lips#A de prezenja lor. El sugereazd ca odatd ajuns la Craiova, sd fie cdutat gencralul Marin' Idatafu comandantul corpului de armatd, care va putea Indica, q localitates.Convenabild ea rergnia regald temporard. Ca sd mA aflu In treabA, eu. vorbesc de localitatea Valea SaduluL, anatd La defileril Jiulia, uncle era instalati o fabricd de munitii. Aceasta era wor dit Wart ell www.dacoromanica.ro 19 Surse documentare 575 forte redusc, valea fiind foarte Ingustali Inconjuratil de virfuri Ida Re. Din aceastit caunt, un atac aerian era greu de dus la capAt. Se alegc acest loc ca o destinatic initial& Regele insdrcincazal pc cApitanul Vergotti sa prepare un convoi de naasini redus. Regele studiaz hitrtile 0 decide traseul caravanei. Vom pärasi Bucurestiul pe soseaua Alexandrici, iar de la Alexandria ne vom indrepta sprc Rosiorii de Vede, trecem Oltuli ajungcm la Caracal 5i apoi la Craiova. Distanta de aproximativ 225 km, poate fi acoperitil In circa cMci ore, avind in vedere cal circulfirn noaptea cu lurninile de camuflaj 0 de condillile necunoscute ale drumului, opriri la controale militare, etc. lit acecasi vreme, un mesager este trimis la Sivaia peutru a comunica colonelului Neguleseu destinatia noastrO temporara astfel cd si Regina Llena 1mpreunO cu anturajul el s:1 ajunga acolo In zina urmatoare. Dupú ce regele lsi ia rämas bun de la cei prezenti la Palatal Regal prfisim capitala pe la ora douti noaptea oprindu-ne la nUmeroase puncte de control organizate de uultati romancsti. Pe Splaiul lndependentel, un ostas nefiind multumit de reactiunea Inceataásto- pfirii ma5ini1or, trage o rafalä de somatic in aer. Desigur cil reactia a fost bruscd, dar-fOrii acident, regele fiind multutnit de constiinciozitatea cu care echipele de control 10 Indeplineau misiunea. Dar Insolitorii sii erau mai lngrijorati de siguranta suveranului si din aceastOcauii sa hotirlt trimiterea Inaintea uncia din ma5inile de escortA sa anunte cO este urmata de un mic E'en% oi cu un grup de ofiteri ai M.St.M. Convoiul este compus din einci masini. Una, In frunte, condusú de rege acompaniat de colonelul Emiliatt loncscu 5i de mine. Restul como- iului era format din douA masini cu cite trei subofiteri, o maffind a si_furantei condusi de credinciosul Nae Cismaru Intoviirdsit de doi agenti civili. A cincea masind era condusd de ocotenentul Vcrgotti cu comandorul Gherghel 5imaiorul Dumitrescu. DespOrtirea de cel ritiiasi la Pulat a fost plini de emolie, dar ea speranta ci nemil revedea in scurtilame, Stimati. Inii amintesc c:1 indatil de cc am iesit din Bucuresti, am obscrvat o scenti neobisnuiti Fte care am retinut-o clard pinil 5iin ziva de azi. Am Intilnit un convoi de camioane In- cireate cu soldati germani In drum sprc Capitald, In tirnp ce pe amindouii marglni ale so- selii, pc jos in fir indian, in acecasi directie, avansau unititI rominesti. Cu tristete, admiram uc tinerii osta5i a cilror hotdrire voi si hotarasc soarta Capitalei 0 aürii. Cu tristete scriu cal stiam ci multi nu vor reveni la cilminele lor din confruntarea cdtre care seIndreptau. tiitot atunci mi-au sunat In urechi cuvintele lui Mircea eel Maria din serisoarea a fll: , En? Imi apir siricia 5i nevoilej neamul..." Nu mai existd lndoiala di In zorii zilei, unitAtile se Nor afla In lUptil. Dorcami acest conflict sil fie cit mai scurt, eu victoria pentru tarii cu pierderi minime. Si asa cu'inittia strins de anticipatia conflictului in desfii5urare, cu extenuarea nervoas a mid zilc firil precedent 5i cu legdnatul mainii, atipese.

www.dacoromanica.ro CORESPONDENTA REYOLUTIONARITLITI CHRISTIAN TELL. MAR GINALII (II)

Am relevat deja importanta corespondentei lui Christian Tell (1808-1884). Cu acel pritej comentam succint clteva scrisori inedite expediate ori primite de generalul revolutionar ;pia la 13/25 septembrie 1848 z. In dimineata acelci alle, seful otirii muntene a ineeput o Iungä epistolfi destinata profesorului transilvan loan Maiorescu, reprezentantul regMiului politia mvolutionar din Tara Româneasca pe Mug parlamentul de la Frankfurt 3. Redactarea scrisarii- a fost Intrerupta de fapta cea lasa" a armatelor otornane, care, instigate de autori- ti1etariste,au Inabusit cu brutalitate miscarea regeneratoare din spatiul sud-carpatin. Im- prenna eu un alt locotenent domnese, Nicolao Golescu, In a doua parte a zilei de 13/25 septembrie, Christian Tell a adresat consulllor acreditati la Bueuresti un memoriu prin care interventia militara straina era considerata contrar tuturor regulilor dreptului international" 4. Apoi, alaturi de eel de-al treilea locotenent domnesc, Ioan lIeliade Radulescu, Tell a 041 scapare la Consulatul englez", unde, In alua urmatoare, la ora 14, a continuat Seri- soarea eatre loan Maiorescu, prilej de a condamna larási actlunea contrarevolutionarii otomano-¡aristg5. Ambele documente, publicate Inca de la Inceputul secolului XX, grit co- mentak pe larg In literatura de specialitate °.

°Adrian Pasen, Carespondenla revolujionarului Christian Tell. Marginalii (I ), In Re- vista de istorie", Bucnresti, tom 37 (1984), nr. 11, p. 1127-1139, unde mentionam peste 80 d.e eorespondenti ai cunoscutului fruntas de la 1848. La lista respectiva, realizatá pe basa investigatiei efectuate la Biblioteca Academiei Romane (in continuare, B.A.R.) si la Biblio- teca Centrala de Stat (B.C.S.), achlugam acum numele lui C. D. Aricescu (Arhivele Statului RepUbtlea Socialista Romania, Directia Generala - In continuare, Arh. St. Bucuresti - fondul Chrittian Tell, doe. nr. 1), A. Baligot de Beyne (ibidem, nr. 2-6), J. B. de Bois-Robe t (ibidem, nr. 17), Constantin Cantacuzino (ibidem, nr. 9), Antony Duvivier (ibidem, nr. 19), Nicolae Golescu (ibidem, nr. 23-42), Alexandru Maim (ibidem, nr. 57-38), Vasile Mali- nescu (ibidem, nr. 59), Eduard Miller (ibidem, nr. 61), Petre Orbescu-fiul (ibidem, nr. 65), Constantin Stefanescu (ibidem, nr. 55), Josif Wisoski (ibidem, nr. 18). De asenienea, In acest ultim fond arhivistic, colectionat de dr. Dan Berindeiliinventariat de Silvia Vatafu-Gaitan, se pastreakit si alte scrisori schimbatc de Christian Tell cu Mihail Kogalniceanu (ibidem, nr. 56 si 81) sau primite de la Dumitru Bratianu (ibidem, nr. 7-8), Constantin Duca(ibidem, nr. 10-12), Marcu Duiliu (ibidem, nr. 13-14), Damian Dutulescu (ibidem, nr. 15), Al. G. Golesen-Negru (ibidem, nr. 19-22), Stefan Golescu (ibidem, nr. 43-54), Nicolae Opran (ibidem, nr. 64), Nicolae Plesoianu (ibidem,`nr. 66-73) si loasaf Snagoveanu (ibidcm, nr. 77-bo). Alte scrisori din vremea revolutiei, expediate de Tell adresate lui, au aparut relativ recent In volumul Dorumente privind revolujia de la 1848 in Tarile 'famine. B. Tara Bo- mcineascd, 12 mantle 1848-21 aprilic 1850, Edit. Academiei, Bucuresti, 1983, p. 33, 36, 44, 47, 73, 83-84, 105, 116, 118, 120, 127, 132, 168, 190 (documente pästrate la Arh. St. Bu- curesti, fondul Departamentul Ostasesc - Ministerul de Razboi). 3 Ann! 1848 fn Prinripatele Rorrutne. Acte si documente (In continuare, Anul 1848), tomul IV, Bucuresti, 1903, p. 345-348. * Ibidem, tomul 111, Bucuresti, 1902, p. 322. Ibidem, IV, p. 348-349. Tell raspundea la o scrisoare trimisa din Frankfurt la 27 august (st.v.). Intre limp, la 10/22 septembrie, loan Maiorescu expediase o nou'd corespon, dent&catre generalul revolutionar de la Bucuresti. Original la B.A.R., Corespondenta, fondul Christian Tell, S. 2(1)/Cf. Anastasie lordache si Constantin Vlaclut, Christian Tell. 1808-1883, Edit. Scrim I Romanesc, Craiova, 1976, p. 51-54. CIt priveste ccoul international al episodului tragic din 13/25 septembrie 1848, cameterizat drept baia de singe de la I3ucuresti", v. Karl Marx, Insemnari despre romdni (mauuscrise inedite), publicate de A. Ojetea si A. Schwann, Edit. Academiei, Bucuresti, 1904, p. 156. Revista istorica", tom II, nr. 9-10, p. 576-583, 1901 www.dacoromanica.ro 2 Surse documentare 577

n schimb, mai putin cunoscutii este corespondenta lui Christian Tell cu P. Butkiewicz, alentul diplomatic al revolutionarilor polonezi, de la care se pstreaz douá epistole din toamna anului 1848 7. Prima, datata Brasov, IIotelul « La Coroana de Aur to, 25 septembrie/ 7 octombrie 1848" 8, exprima regretul diplomatului polon pentru faptul cA nu aflase din timp despre cälâtoria efectuat la Brasov de generalul roman 0. L-ar fi informat personal in legfitur cu pregatirea proximei misiuni pe care urma s-o Indeplineascil Impreural eu Cos- tache Bálcescu, potrivit Intelegerii de la Bucuresti din 10/22 septembrie. Litimul nu se prezen- tase insa la locul de Intilnire, redactia Gazetei de Transilvania" 18. In consecintá, P. But- iewicz s-a deplasat laSibiu, uncle se aflau deja Christian Tell si1. Hellade Ráduleseu membrii guvernului valah" 11. Cei doi fosti locotenenti domnesti au discutat cu agentul di, plomatie mentionat, problema unirii Moldoveii Muntenid 12 sipe aceea a colaborfirii fortelor social-politice democratice ale polonilor, românilor si slrbilor, preocupati deopotrivä de constituirea statelor nationale proprii, independente 18. in perspectiva continuárii proccsului

7 B.A.R., Corespondentii, fondul Christian Tell, S.5/C si 7/C; epistolele au fost transcrise qL traduse de Livia Pascu. 8 Ibidem, S. 7/C, f. 1 r. Expeditorul semna Paul Bodmer". Evident, era un nume conspirativ, unul din pseudonimele de negustor alsacian" pe care le adoptase P. Butkie- wicz. Cf. P. P. Panaitescu, Emigrafta polond ql revolutia romdnd de la 1848, Edit. Cartea Ro- máneascä, Bucuresti, 1929, p. 5. Misiunea lui P. Butkiewiez in Tdrile Române Ineepuse In primfivara anului revolutionar european; in vara anului 1848, el a cälâtorit la Cemäuti, Botosani, Galati si Bucuresti, intllnindu-se cu Al. Hurmuzaki, C. Negri, D. Ballet, V. Sturdza si C. A. Rosetti (ibidem, p. 4-73, 103-104). 0 Oficial, din acea zi. Christian Tell nu mai avca gradul de general, nici pe eel de co- lonel, acordat la 9/21 iunie 1848. Revenite la putere, autorittile politice regulamentare", sprijinite de baionete straine", i-au anulat gradele din vremea revoIutiei, recunosetudu-1 numai pe eel de maior, primit Inainte de 9 ianuarie 1834 (Adrian Pascu, op. cit., p. 1134). otodaiii, Tell a fast demis In mod abuziv din Malta demnitate de locotenent domnesc, desi fusese confirmat de masele populare la Filaret, precum si din functia de ministru al armatei nationale (cománduitor" al ostirii romänesti" a fost instalat polcovnicul" - colonelul - Anton Garbatki. Cf. Documente privind anul revolufionar 1818 in Tara Romdneascd, volum Intocmit de Mihail Regleanu, Dir. Gen. Arh. St., Bucuresti, 1962, p. 74-75). Chiar mai mult, Tell a fost lndepärtat definitiv din armatá si din tart. Astfel, el figureazá al doilea, dupii I. Heliade Radulescu, pe o listá In care apar alti 32 revolutionari exilati: N. Golescu, t. Golescu, C. Bolliac, Gr. Grádisteanu, C. A. Rosetti, C. Bilicescu, N. Balcescu, Gr. Ipá- tescu, N. Ipâtescu,I. Voinescu II, D. Bolintineanu, Al. Zane,I.Snagoveanu, L C. Bra.- tianu, D. BrAtianu, I. Ionescu Moldoveanul", I. Deivos, N. Apolonie,C. Aristia, Gh. Ma- gheru, N. Plesoianu, C. Romancscu, Al. G. Golescu, C. Filipescu,I. Ghica, R. G. Golescu, I. BAlâceanu, R. $apc5, P. Nenisor, Al. Paleologu, D. Dutulescu,Gr. Peret (Anal 1818, tomul VI, Bucuresti, 1910, p. 261). Nu cunoastem exact data plecfirii lui Tell din Bucuresti. In orice caz, a plecat dui:a L Heliade Radulescu, care la 18/30 septembrie 1848 era deja la Timis, gázduit de seful ca- rantinii, dr. Pavel Vasici. A doua zi, renumitul profesor scria sotiei: De nu va fi pornit d. Tell, vino cu dinsul..." (v. George Potra, Nicolae Simache si George G. Potra, Ion He- liade Rddulescu. Scrisori si acte, Edit. Minerva, Bucuresti, 1972, p. 209). Tell n-a sosit la Timis nici cu diligenta de Bucuresti din 20 septembrie (st. v.). A venit probabil cu aceea din 22, de vreme ce In seara respectivá era In Brasov (Anul 1818, IV, p. 490-491; G. Ba- ritiu cAtreI. Maiorescu, Brasov, 23 septembrie/5 octombrie 1848). In orasul natal, Tell a rämas insä numai douá zile, plecind apoi la Sibiu, Impreuna cu Heliade. Motivele le-a precizat ultimul intr-o scrisoare cAtre sotie: lipsa fondurilor; reactia politiei habsburgice; nevoia de a fi mai aproape de Gh. Magheru; speranta reintllnirii cu revolutionarli arestati l& Cotro- ceni dar eliberati de otomani la Semlin (George Potra s.a., op. cit., p. 211). 18 B.A.R., Corespondentd, fondul Christian Tell,S. 7/C, f.lr. 11 P. P. Panaitescu, op. cit., p. 73. "Ibidem, p. 21. " Ibidem, p. 23. La Sibiu, Christian Tell s-a reintilnit cu alti doi revolutionari poloni: colonelul Zablocki si apitanul Karminski, distribuiti anterior de el Insusi pe hingá generalul Gheorghe Magheru si, Bespectiv, colonelul Nicolae Plesoianu, bravi comandanti români, retrasi tu Transilvania dupa interventia armatelor otomane si tariste. Colonelul Zablocki a fost pläcut impresionat de profilul etico-politic al fostului locotenent domnesc, despre care scria Intr-un raport ulterior: Generalul Tell fâcea parte din guvern si era ministru de rázboi (...). In vremea principelui Bibescut era maior si era iubit In armatä, pe care o pregittea pentru eliberare (...), Citea opera militare (...), n-a väzut Insa manevre mari [si] nu poate probabil www.dacoromanica.ro 578 Surse documentare 3

revolutionar Continental, menit a asigura triumful deplin al noilor structuri socio-economice, superioare celor feudale, a opri expansiunca rnonarhiilor absolutistei neabsolutiste si a MI5- tura dominatia politicá exercitatö de aceste monarhii, Tell si Butkiewicz au stabilit intensi- f icarea dialogului lor cpistolar. Desprindem aceasta din raportul alatuit de diplomatul polon la 29 septembrie/11 octombric 1848, cu doua zile inaintea plecarii sale in GalitiaTh. A doua scrisoare expediatä de P. Butkiewicz, cunoscutö de noi, a fost primatesde Chistlan Tell la Brasov 15, la 8/20 noiembrie 1848 16. Corespondenta este fiírü datai färii locul expedierii17.In plus, ea poartö o semntetur surprinzatoare, Charles l3arthélerny"bb care, adhugatä redactörii textului In limba francezä, ar indrepta atentia spre un renurnit gin- ditor parisian, prieten sincer al rornânilor din perioada anterioará revolutiei ". Continutulscrl- soril,precurni unele precizari ultcrioare ale lui Christian Tell, privind ziva primirii unei noi corespondente de la Paul Badmer", nc Iömuresc Insä asupra expeditorului, P. Butkiewicz2 , cievidentiazd contributia lui Tell la intensificarea legáturilor dintre revolutionarii români .i cei din alte zone ale Europei. Astfel, continuind discutiile purtate la Sibiu, agentul diplomatic polon comunica dis- tinsului ski prieten roman date privind desfösurarea revolutiei In Croatia, Ungaria, SloNacia, Polonia si Bucovina, pc baza aspectelor cunoscute nemijlocit cu prilejul deplasárii sale la Zagreb, Pesta, Bratislava, Cracovia, Lemberg sit Cernauti. Concomitent, Butkiewicz Il informa pa Tell si despre evolujia evenimentelor revolutionare din statele germane, de accastadata pe temeiul corespondentdor trimise de conationalii primului, aflgti la Berlin, Colonia(Köln) etc.21.In acest context, generalului romön li revenea sarcina reluárii dialogului cu revolutio- narit poloni aflati la Constantinopol. Ginn o apropiatá deplasarc In capitala Imperiului otoman era greu de rializat, Christian Tell i-a scris lui M. Czaykowski, la 10/22 noiembrie 1848, solicitInd acestui militant, ca la rindul lui, sä scrie la Brasov, fie pentru Dem. Petalla"

(pseudonirnul lui Tell), fie pentru N. Gheorghiade" (I. Heliade Rtidulescu)22. , Tot din Brasov, la 12/24 noiembrie 1848, Christian Tell scria lui Ion Ghica, aflat de asemenea la Constantinopol23.Un extract" din aceastá scrisoare, de fapt dintr-o copie rea- lizatá de destinatar, a vözut lumina tiparului24,oferind posibilitatea cunoasterii unor noi aspecte referitoare la activitatea desfásuratá in Transilvania de Heliade, Magheru33 §iceilalli

sa conducä lupte In fella dusmanului [superior numeric. In schimb, Tell] are reputatia until orn einstiti cu bune intentii", nota acelasi ofiter superior polonez (P. P. Panaitescu, op. cit., p. 100). 14Ibidem, p. 73-74. lb Tell a revenit In Brasov dupä 20 octombrie (st.n.). Acolo se stabilise, venind de la Bucuresti,i numeroasa sa famine, in rnijlocul cáreia a fost prezent mai bine de o lun de zile. Era Ineonjurat cu simpatie de George Baritiu, Andrei Iacob Muresanu, Rudolf Orghidan, loan Popasu, Pavel Pastel etc. (B.A.R., Corespondentö, fondul Christian Tell, S 45(6)/Cl, f. 2v.) 16P. P. Panaitescu, op. cit., p. 76. Concomitent cu scrisoarea de la Butkiewicz, Tell a primiti o corespondentii de la scriitorul Mihai Czaykowski (Czaika), emigrat polon de origine cazac, colaborator statornic al principelui Adam Czartoryski, al lui Ion Ghicai Nicolae Bölcescu, totodatá (ibidem). 17B.A.R., Corespondentá, fondul Christian Tell, S.5/C, f. 1r. 12Ibidem. Un pseudonim asemanötor, Constantin Barthelemy, a folositigeneralul Gh. Magheru dupá revolutie. (Arh. St. Bucuresti, Microfilme Austria, r. 109, c. 411; Paul Cernovodeanu si Marian 5tefan, Pe urmele Magherilor, Edit. Sport-Turism, Bucuresti, 1983, p. 258). 12Adrian Pascu, op. cit., p. 1136, n. 110. 22P. P. Panaitescu, op. cit., p. 76. Autorul n-a cunoscut Insá nici aceastö a doua seri- soare trimisá de P. Butkiewicz. 21B.A.R., Corespondentd, fondul Christian Tell, S5/C, f. lr. 22P. P. Panaitescu, op. cit., p. 76-77 (anexa XXII). 23Original la B.A.R., Corespondentä, fondul Ion Ghica, S 24/DCXIII, f. 1-2. 24Anul 1848, tomul V, Bucuresti, p. 415-416. 25 Tell preciza cS a colaborat cu Gheorghe Magheru Ora ce acesta a fost gonit din Sibiu" de autoritätile habsburgice, evident la solicitarea celor tarisp. Noi - scria Tell si in nurnele lui Heliade - asemenea suntem persecutatii credem cS guvernul actual al Tara [Românesti] va face toate mijloacele a ne goni [din Transilvania] si bani de cheltuialä mi avem, nici cu ce pleca, nici cu ce tráiaici cu familiile noastre. Erau niste bani la Bucuresti, destinati a se Imp Anti nitre noi, dar i-au luatörä cei ce s-au dus In stráinState tard SS ne dea nimic" (ibidem, p. 415).Heliade, bur-1'6(mnd, a ajuns la Brasov avind asupra sa numai sapte galbeni (George Potra s.a., op. Cit., p. 211). www.dacoromanica.ro 4 Surse documentare 1;79 revolittionari veniti de la sud de Carpati26,precumi in legatura cu starea de spirit eras- tent In Muntenia, unde, In zona Cimpina, de pilda, masele populare se Impotriveau rein- troducerii Regulamentului organic27Interesante sint Insai pasajele care n-au fost editate., In ampla culegere de documente (ledicatii anului revolutionar 1848 si care a aparut in deceniul intli al veacului XX. Astfel, la Inceputul scrisorii catre Ion Ghica, Till rearnintea catastrofa de la 13 ale trecutului siptembrie", in urma cgreia s-a retras in Transilvania natala. Adoptase aceasta decizie dupg despartirea de N. Golescu, In rnomentul chid nu cunostea situatia revolutionarilor arestati din dispozitia comisarilor putcrilor suzerana si pro- lectoare. Asadar, nu din lasitate se depIasase la nord de nmnti, ci pentru a continua activitatea militantä in numele aceleiasi cauze - apararea dreptului romanilor la existentá politica demng, intr-o etapg clnd revolutia lor unitara se desfasura cu succes in interiorul Ce- tatii Carpatice29.Consecventa revohrtionara, patriotismul fierbintei sentimentele de prie- tenie fata de colaboratori, manifestate statomic de expeditor, Ont ilustrate si de finalul scrisárii respective. Printre altele, Ion Ghica era rugat sa nu-1 uite pe fratele (...) Hr. Tell", caruia, prin consulatul francez din Bucuresti, sa-i transmita stiri privind eventuala dezbatere a statutului international al Principatelor Române29.Din motive pe care nu le pre- eizm aici, I. Ghica a Intrerupt Insg corcspondenta cu Tell, tot asa cum va proccda, curind, Nicolae Balcescu ". .tn continuare, Christian Tell a corespondat cu alti congeneri, dovada a binemerita- tulni prestigiu de care se bucura din partea majoritatii contemporanilor sal. De pilda, la scurt timp dupa sosirea lui la Paris, la inceputul anului 184931,pe adresa fratilor Tell si N. Go-

. 26Tell amintea numele unor colaboratori sositi atunci la Brasov (Cezar Bolliac, Ioasaf Snagoveanu, Alexandru Zane, Grigore Ipatescu, Joan Deivos)i aräta cii, pentru zilele urmgtoare era asteptati Nicolae Bgleescu, aflat la Sibiu (Anal 1848, V, p. 415). Se preconiza organizarea unei intllniri privind continuitatea miscarit de emancipare nationalgi socialg a locuitorilor Tarii Românesti. Intrunirea a avut loc la 13/25 noiembrie, In prezenta lui C. A- lexandrescu, C. Aristia, At. Baronzi, C. Bajescu, I. C. Balâceanu, C. Bolliac, P. Cernatescu, Al. Christofi,I. Deivos, C. Duca, M. N. Duiliu, C. N. Filipescu, Sc. N. Filipescu, D. Flo- rescu, G. Giurescu, R. G. Golescu, Heliade, Gr. Ipatescu, Chr. Marghiloman, I. D. Negulici, P. Nenisor, G. Nitescu, Al. Paleologu, I. Petrescu, N. Plesoianu, Tell, N. Teologu, P. Ten- lescu, G. Vernescu, Gh. Zalic, Al. Zane, Gr. Zossima si a altor rnilitanti sud-carpatici prezenti la Brasov, rnajoritatea fosti ofiteri, administratori judetenii comisari de propaganda In timpul regimului politic revolutionar (Arh. St. Bucuresti, Microfilme, Austria, r. 109, c. 742, G. Fotino, Din vremea rena#erii nationale a .Rometniei. Boierii Golessti, vol. I, Bucuresti, 1939, p. '74; vol. II, p. 205). Toti au hotarit ca ultimul organ al puterii regeneratoare - respectiv Locotenenta domneascg alcatuitg din N. Golescu, Heliade si Tell - sa fie recunoscut drept conducere a emigratiei, avInd misiunea de a reprezenta interesele locuitorilor Tärii Românesti pe linga gavernele statelor moderne din Europa (George Potra s.a., op. cit., p. 213-215). 27Anul 1848, V, p. 416; Anastasio Iordache, Constantin Vliidut, op.cit., p. 60. 29B.A.R., Corespondentg, fondul Ion Ghica, S 24/DCXXIII, f.1r. 29Ibidem, f. 2r. " Adrian Pascu, op.cit.,p. 1128. 81impreunä cu Heliadc, Christofi, Paleologu, PIesoianu, Teulescu, C. Zalic si G. Za- lie, Tell pornise din Brasov la 16/28 noiembrie 1848 (G. Fotino, op. cit., II, p. 205; George Potra s.a., op. cit., p. 213-214). A doua zi, pasaportul lui era vizat la Sibiu de Comitetul National Roman (B.A.R., Msse., Arh. Chr. Tell,I, Acte, nr. 4). De la Sibiu, N. Balcescu s-a aláturat grupului venit din Brasov (N. Balcescu, Opere, IV. Coresponden/d, Edit. Aca- demiei, Bucuresti, 1964, p. 509). Potrivit consenmärilor lui Heliade, grupul sosea la Lugoj, la 22 noiembrie/3 decembrie (George Potra s.a., op. cit., p. 214). Dona' zile mai tirziu, s-a deplasat la Orsova, unde a rgmas ping in 27 noiembrie/8 decembrie (ibidem, p. 215). Cei doi Zalic au pomit spre Constantinopol, purtind un mesaj pentru Ion Ghica (N. Bälcescu, Opere, IV, p. 205). Balcescu, Heliade, Tell si ceilalti s-au lmbarcat pentru Semlin (Zemun), unde - conform vizei de pe pasaportul lui Tell - erau prezenti In 19/31 decembrie 1848 (B.A.R., Msse., Arh. Chr. Tell, I, Acte, nr. 4). La Belgrad insa, In urma unor discutii aprinse privind activitatea fratelui au Constantin, N. Bglcescu a Intrerupt cglgtoria Inceputa im- preunä cu cei doi fosti locotenenti donmesti, pe care a Incetat sä-i considere sefi ai emigratiei revolutionare muntene (N. Ralcescu, Opere, IV, p. 119). Tell si Insolitorit au continuat calgtoria prin Serbia, Slovenia si Croatia, de la Agram (Zagreb) urmind traseul Graz-Inns- bruck-München, In capitals Bavariei pasaportul lui Tell fiind vizat la 11/23 ianuarie 1849 (B.A.R., Msse., Arh. Chr. Tell,1, Acte, nr. 4). Au mrrs apoi la Frankfurt pe Main, In vederea reintilnirii cu loan Maloreseu, dar acesta plecase spre \ iena si Triest, unde-1 astepta www.dacoromanica.ro 580 Surse documentare 5 leseu" sosca o semnificativA corespondentil datatil Brasov, 26 ianuarie 1849", purtind rem- 'Marne revolutionarilor:C. Bo iliac, Al. C. Golescu-Albu,R. C.Golescu, M. Arghlescu, G. Adrian, P. CernAtescu, D. Florescu, Gr. loranu,I. Magheru, Al. Mann, C. Podeanu, C. Serghiad 32. Tell si apreciatul sal colaborator erau solicitati de cei 12 militanti sA intervind pentru incetarea disputei deplorabile" ivite intre lieliade si Ion Ghica, altfel doi oameni scumpi cauzei nationale", fiecare tintind (...) la o patrie liberA (...) astfel curn tot ro- minul bun $ i rational doreste" 38. Orice confruntare privind conducerea emigratiel revolutionare nu e oportunif", considerau autorii demersului menit a contribui la intArirea unitAtii niicárii nationale romfinesti, peste vremclnice deosebiri de vederi privind mijloacele de luptil 84. Care Tell $ i Heliade la Paris" expedia Gheorghe Magheru o lungd scrisoare" din Triest, la 10 februarie 1849. Spirit practic, echilibrat, fostul cdpitan general al trupelor de dorobantii panduri" intervenea decisiv in dezbaterea care a urmat intrunirii desfAsurate In capitala Frantei la 21 ianuarie/5 fevruarie 1849 85. Organizatorul fostei tabere revolutionare de la Troian se declara ferm impotriva ideii de a alege un singur cap al emigratiei, plednd pentru o conducere colectivA, alcdtuitA din munteni si moldoveni reprezentati proportional cu numdrul populatiet fiecArui principat" 86. Gheorghe Magheru combAtea proiectul organi- zArii a cloud' comitete revolutionare, unul apartinind moldovenilorl celdlalt muntenilor, socotind impolitic fl foarte imprudent de a recunoeste (... ) cloud emigrafii care (... ) prin inle- t esurlle lor omogene, prin legáturile lor de singe ar trebui sd se confunde intr-o singurd emi- gre& romend (... ).Cind osá infelegem mai bine cei numal o unire nedestructibildalitmorale: cit si materiala intre deosebitele trunchiuri ale arborelui roman este condifie deviald a gentei noastre?" 37 . Adresindu-se lui Tell si Heliade, Gh. Magheru ti recunostea de fapt ca frantasi ai miscArii nationale, exponenti ai orientdrii tactice adoptate In vremea revolutief, de evi- tare a rAfuielii cu otomanii" 88. Cuvintele dure" la adresa Turciei, formulate anterior de D. Braltiarm 29 cu acordul fratelui sdu, al lui C. A. Rosetti sl I. Voinescu II 0, erau considerate imprudente. N-ar fi fatalA pen tru cauza noastrA aceastA furioasA politicA de a in-

Ch. Magheru (Paul Cernovodeanu, Mariantefan, op. cit., p. 264). In aceste conditii, He- liade, Tell, Christofi, Paleologu, PlesotanustTeulescu s-au deplasat la Bruxelles si de pa pdmintul belgilor", au trecut in Franta (I. Heliade-RAdulescu, Suvenirel impresit ale unui proscris, Edit. Dacia, Cluj-Napoca, 1975, p. 38-39). La Paris au ajuns inainte de 24 ianuarie/5 februarie 1849 (George Potra q.a., op. cit., p. 69 si 215). Detalii privind acest iti- iterar, reconstituit integral pentru prima datd de noi, oferd capitolul trei din lucrarea Pe urmele lui Christian Tell, pe care arn oferit-o spre publicare Editurli Sport-Turism, Bucnresti. 83 B.A.R., Corespondentd, fondul Christian Tell, 89/C, f. 1-2. 38 Ibidem, f. Ir. 34 Ibidem. 83 La acea datA, in prezenta altor 16 revolutionari romAni, Heliade $ i Tell s-aa infA- tisat (...) catrimiiplenipotenti din partea emigrantilor [aflati] in Transilvaniasirecunoscuti locotenenti [domnestil, spre a lucre, in numele romAnilor, dimpreund cu colegul d-lor, d-1 N. Golescu". Doi participanti la adunanta" respectivA, N. Cretulescu si C. A. Rosetti s-au impotrivit: Noi nu recunoastem ca sefi cirmuitori ai emigratieisiai cauzei romAnesti pe eel trei alesi de emigratia din Transilvania, ci voim a face altd alegere". In schimb,t. Golescu $ iI. Voinescu II au declarat cd nu pot proceda altfel decit a recunoaste alegerea fAcutd de un numalr mai mare" de compatrioti. De aceea - spuneau ei - recunoastem per- soanele alese [la Brasov], insd provizoriu, pind ne vorn intelege cu emigrantii din Transilvania, elk! am socotit de cuviintA cd ar fi mai bine sd avem un guvern cornpus dintr-o singurd persoanA (sicl), cu un consiliu de alti patru sau cinci" membri. Pe o pozitie asemAnAtoare s-au situatelAl. G. Golescu-Negru,Gr. GrAdisteanu,N.Plesoianu,Al.Christofi,Al. Peleologu,P. Teulescu, I. Petrovici, G. Creteanu, I.I. Filipescu, N. IonescuplGh. Gh. Magheru. Prin urmare, s-au primit de capi ai emigratiei (...) d-nii N. Golescu, I. Heliade SIChr. Tell, care vor lucre in cauza romAnd" (George Potra s.a., op. cit., p. 69-70). 36 Paul Cernovodeanu, Marian Stefan, op. cit., p. 269-270. 37 lbidem, P. 269 (sublinierea celor doi autori). 88 lbidem, p. 270. 89 Al. Cretzianu, Din arhiva lui D. Brätianu, I, Bucuresti, 1933, p. 136-171 (memo- Hui depus de D. BrAtianu la Foreign Office, la 16 ianuarie 1849); Dumitru Vitcu, Diplomalit Unirii, Edit. Academia, Bucuresti, 1979, p. 163-166. 33 C. A. Rosetti, Jurnalul meu, Edit. Dacia, Cluj-Napoca, 1974, p. 266 (prezentarea intrunirii politice desfAsurate in chldirea Bibliotectt RomAne din Paris la 6/18 februarie 1849).

www.dacoromanica.ro 6 Surse do.cumentare 581 jura pe toatä lumea?", scria Gh. Magheru ", care awe in vedere rcactia oficialilor britanici si constantinopolitani, nemultumiti de- nuanta antiotoinana" imprimata defnersurilor tondo- neze ale lui D. Brktianu ".

. In fondul corespondentci lui Christian Tell, aflat la Bibltoteca Academiei Republicii Sociallste Romania, se pästreaza o alte scrisoare cc ilustreazal simtul politic dezvoltat al revolutionarilor care se pronuntau pentru continultateai unitatea miscarii nationale rome- nesti.. Semnatii de 17 militanti: C. Aristia, D. Bolintineanu, C. N. Filipescu, Gr. Ipatescu, I.Deivos, I. D. Negulici, B. Balcescu, Al. Zane, Gr. Zossima, C. Duce, C. Giuvara, G. VA- leanu. G. Andronic, Chr. Marghiloman, I. Aricescu si P. Nenisor, prezenti la Caransebes, la 17 februarie/1 martie 1849, scrisoarea respective, ajunse la Tell prin intermediul lui Ste- fan Golescu, reprezenta un respuns dat tuturor colaboratorilor aflati la Paris, In legature cu mentincrea fostilor locotenenti domnesti ca sefi ai miscerii de emancipate politica 4°. 0 e- ventuatá schimbare, provocata de resentimente, spirit de grup sau ambitii personale, aratau eel.17, ar ingreuna organizarea acestel misceri in tare, undo poporul, petruns deplin de principiul (...) pe care s-a fundat Constitutia"de la 1848 - liberarea Patriei", a§tepta semnalul noii ridicari la lupte din partea celor trei investiti de mase, In iulie, la Filaret, cu supreme atributil de stet". Alte citeva scrisork, primite de Christian Tell si pestrate in acelasi fond, dateaze. din 'copal misiunii sale diplomatice la Londra Doua dintre ele, trimise de lordul Dudley Coots Stuart.', care sprijinise anterior actiVitatea lut D. Briitianu 47, au fost semnalatel citate fragmentar in monografia dedicate hit 'loll 40. 0 a trcia scrisoare, primite de la publicistul scatian David Urquhart 40, este mentionata intr-un studiu aperut recent 50. Ca urmare ne retin aten tie epistolele semnate de C. Szulczewski, reprezentantul revolutionarilor poloni in capitala Merit Britanii. ; In cea dintli scrisoarc, trimisti D-Ini G-ral Tell" la hotelul Penton, in ziva de 24 februarie/8 martie 1848 51, Szulczcwski oferea spre consultare, in vederea unor vizite protoco-

. 41 G. Fotino, op. cit., II, p. 231 (destinatar fiind considerat !ma Al. G. Golescu-Ne- gru; croare corectate de Paul Cernovodeanu si Marian Stefan, Epistolar inedit Glzeorghe Ma- gieru, in Revista de istorie", tomul 36, 1983, nr. 2, p. 192). 42 Arh. St. Craiova, fond personal Maglieru, LXI bis/3,f. 1v(dinscrisoarealui Gli. Maghcru catre Alexandrine i Nitu Magheru,Paris, 28 februarie/12 martie 1849); Unirea Principatelar sl puterile europene, Edit. Academiei, Bucuresti, 1984, p. 43. " 42 B.A.R., Corespondentä, fondul Christian Tell,S 24(1)/C, f. 1-2. 44 Ibidem, f. 1v. Semnatarii scrisorii intrebau pe band dreptate dace' Cei (...) avin- tali [C: A. Rosettii adeptii lui - n.A.P.] ar avea mai mari merite?" (ibidcm, f. 2v). 45 Tell s-a deplasat la Londra Impreunii cu Heliade. Aveau misiunea de a lamina oamcnilor de stet britanici un noo memoriu, In locul aceluia predat de D. Bratianu. Tex- tul noului memoriu, adresat de altfel si conduciitorilor Austriei, Frantei si Prusici, a fost definitivat, dupe lungi discutii, la intrunirile din 6/18 februarie si 19 februarie/3 martie 1849, ortnizatc tot la Biblioteca Romene din Paris (C. A.Rosetti, op. cit., p. 266-267). Docu- mentul continea o corelare diplomaticti": autonomia Provinciilor"(17)Dunereneiinte- aritatea Imperiului otoman, formulare ce nu poate fi inteleasä decit in contextel european cind reactiunea cistiga teren pe continent. in rest insa, documentul era clar: de-a lungul vea- curilor, prin tratate (dar, adtmgam noi, si prin lupte) cu Sublime Poarte", puterea suzeranii ciireia li pläteau tribut (ca rescumpärare a pecii mahomedane" - n.A.P.), Moldova Si Mun- tenia si-au pastrat independenta administrative si legislative pine. la 1829; instaurarca protectoratului a afectat aceasta independentii, determinind o fireasca miscare antiregulamentara care a culminat cu revolutla pasnice din 1848, cind sultanul a recunoscut Constitutia naliunii valahe"; a urmat ocupatia otomano-taristil, cc reprezenta o violare flagranta a drop- turiler romanilor, o mina pentru Principate, o primejdie pentru siguranta generate a Eu- ropei". in numelc idealului peeti, statele moderne din centrulstapusul continentului erau solieitate sa medieze la Dunerce de Jos, sá determine retragerea trupelor straine de ocupatie din ccle douil teri romane. (Aunt 1848, V, p. 761-762). 46 B.A.R., Gorespondentri, fondal Christian Tell,S 34(1-2)/CT. 47 Dan Berindei, Di-n inceputurite diplomafiei romiinesti moderne, Edit. Politica, Bu- curesti, 1965, p. 84. 4$ Anastasie Iordache, Constantin Vledut, op. cll.,p. 6364.

- B.A.R., Corespondenta, fondul Christian Tell, S 6/CII, f. lr. " Cornelia BodeaDavid Urquhart, Principateleir1miscarea nafionalei romelnd, In cule- gerea de studii Unirea Principatelor si puterile europene, p. 43. " B.A.R., Corespondentd, fondul Christian Tell, S 36(1)/CI, f. 1-2. 8 -c 3190 www.dacoromanica.ro 532 Surse documentare

hire, o lista a membrilor parlamentului britanic, in frunte cu lordul Edward Stanley 52, conte de Derby, expontnt al partidului protectionist" si al claselor respecta bile din nordul Angliei"" Diplornatul polon mentiona, totodata, numele altui parlamentar britanic, W. L. Birkbeek", care publicase o brosura In favoarea Principatelor Boinane dupa duhul si interesele englezilor"". Un exemplar al acestei brosuri ajungea la Christian Tell odata cu a doua scrisoare expediatil de C. Szulczewski, la 26 februarie/10 martie Prin aceasta ultima coresponclen la, generalul Tell era informat despre sprijinul acordat cauzei romanesti de lordul Beaumont si de contele polon Wladislaw Zamojski, aflat atunci la Londra57.*Urea cea mai importanta, 1nsh, era aceea privind audienta de o ora, fixata pentru dimineata urmatoare, la resedinta oficiala a lui H. J. T. Palmerston, ministrul de externe englez care - sfidind dorintele re- ginci Victoria si ale printului Albert" - manifesta simpatie fatä de victimele tiraniei" hobs- burgicelariste, atitudine cc Meuse ca popularitatea sefului diplomatiei britanice sa fie mare in lard, considerabila in parlament, mica In guvern, inexistentli la curie" 58. Cu Wale acesten, prin lordul Palmerston, Anglia trebuia atrasa de partea cauzei romanesti. Cel mai important stat modern, care cunostea atunci o prima decada victoriana de politica liuititi ide prospe- ritAte zgomotoasa"58,un stat animat de un puternic simtlimint liberal" 9°, era solicitat, asadar, a sprijini tare fostilor locotenenti domnesti. S-o sprijine In numele justitici" intirna- tionale, in concordancu tratatele inchciate de voievozii Moldovei si Munteniei err Imperiul otoman, tratate care garantau drepturile (...) frumoase" ale Principatelor Bornane, strA- vechiul" drept de a adopta lcgi folositoare". Practic, pAstrind pentru acea etapa suzeranitatea Portii, se cerea desfiintarea protectoratului jarist, se revendica retragerea trupelor strAine care ocupaser rilc romane dupA cc cabinetul din Petersburg Incriminasemiscareavalaha =revolutia romdna de la 1848] de comunism"61. Corespondenta lui Christian Tell atesta numai data intllnirii err Palmerston. Nu ofera detalii despre aceasta actiune diplomatica desfasurata la 27 februarie/11 martie 1849. Faptul ca, la acea data, ministrul de externe britanic a manifestat viu interes" pentru cauza Toma- nilor este consemnat intr-o scrisoare trimisa de Heliade lui Gh. Maghern, scrisoare redaetata in prezenla lui Tell62.Marturiile lui Ileliade, alte izvoare contemporane si uncle contrihutii istoriografic, ulterioarc evidenliaza, totodata, ecoul audienjei re.spective es.

52Ibidem, f. 1r. 53G. M. Trevelyan, Isloria ilustralti a Angliel, Edit. !,;tiintifica, Bucuresti, 1975, p. 716. " B.A.H., Corespondenta, fondul Christian Tell, S 36(1)/C1, f. lv. 5'5 George Potra s.a., op. cit., p. 71. Brosura publicata de W. L. Birkbeck a lost im- partilli Mire membrii camerelor si prin toate cetatile comerciale" (ibidern). Ea a lost rill- lizata ulterior de intemeictorii socialismului stiintific. Cf. Cornelia Bodea, Karl Marx cicsprc ronnini. Reslituirt si dale noi, In Hevista de istorie", tomul 29, 1976, nr. 1, p. 21 si rum. "B.A.R., Corespondenta, fondul Christian Tell, S 36(2),CI, f.lr. 57Ibidem, f. 1v-2v. Pentru prima data, ant comentat aceastA corespondentA intr-un referat prezentat ca doctorand, in 1975, la Facultatea de lstorie din Bucuresti, sub indru- marea regretatului profesor universitar Vasile Maciu. Era de fapt un prim capitol din leza intitula 11 Migarea socialdi nafionalá ronnineased in anti 1849-1854. 58G. M. Trevelyan, op. cit., p. 722-723. 59 Ibidern, p. 734. 60 Ibidem, p. 735. 61I. Heliade Raduleseu, op. cit., p. 46-47. 62George Potra s.a., op. cil., p. 71, scrisoarea lui ileliade cAtre generalul Maghern, Londra, 3/15 martie 1849, scrisoare la sfirsitul careia se consemna: Amicul Diimitale (nu Dumitrachel] Tell te imbratiseaza si te doreste" (t bidem, p. 72). " Atitudinea manifestata de Palmerston cu prilejul audientei a lost confirtnata In co- loanele gazetei Glob", coordonat de el. Concomitent, articole favorabile principatelor Mol- dova si Muntenia au aparut in ziarul Times", presa englezil publicind totodatil nota prin care D. Bratianu retracta cele scrise intru supararea turcilor" (Ibidem, p. 71). Ca urmare, ambasadorul otoman Mehmet-pasa a considerat pc Heliade si Tell bineveniti" la Londra, unde citiva parlamentari pregateau o dezbatere oficiala privind retragerea trupelor straine din Tarile RomAne. Interpelarea a avut loc la 8/2614 martie 1849, autorul ei fiind lordul Dudley Coots Stuart, care s-a pronuntat pentru evacuarea Principatelor Dunarene de trupe otomane si jariste, dar cu mentinerea integritatii Imperiului otoman. în favoarea acestor propuneri au vorbit: sir Harry Verner, D. Urquhart, I. O'Connel, Austey si I. A. Smith; contra,. numai Disraeli, Cf. Al. Cretziarm, op. cit.,1, p. 174-175; Dan Berindei, op. cit., p. 84; Cornelia Bodea, David Urquhart, Principatelei tnicarea nallonald romdat, in loc, cit., p.43-44.

www.dacoromanica.ro 8 Surse documentare 583

Deocamdata nu cunoastem corespondenta lui Christian Tell referitoaro la actiunile poliiice realizate de el In aceeasi perloada: vizita la ministrul de externe al Frantei, Edmond Drouyn de Lhuys 64 si trimiterea memoriului românesc laresedinta presedintelui parlamentului german ". La fel stau lucrurilel in leg:Rural cu incercarca infructuoasa de a Intregi aces'. dialog diplomatic la Constantinopol, uncle Tell s-a deplasat Irnprouna cu N. Golescusi Ileliade, la recomandarea rninistrului francez sus mentionat ", dar mai ales datoritá Indem- nurilor insistente date de Al. G. Golescu-Negru 67. Se pastreazd, In schimb, o scrisoare dln perioada ulterioara odiseei pe Mediterang si Marea Egee". Este vorba de ráspunsul capitanului parisian J. Robert, In legatura cu vizita pc care generalul roman unna a o face peste cloud zile, In 11/23 mai 1849, dimineata, la titularul Ministerului de itazboi al Frantei 69. Accasta vizita protocolará avea sa fie ultima aclAtne oficiala pe care o Indeplinca Christian Tell; in ziva urmatoare, 12/24 mai, cu prilejul adunril revolutionarilor románi din capitala Frautei, el a demisionat din conducerea rnis-

esDatorita posibilitatilor financiare limitate, Tell si Iteliade au pârasit capitala An- glia la 4/16 martie 1849. Au revenit la Paris, uncle vestea despre primirea (...) la Londra ajunsese, dupa cum se parea, lnaintea sosirii" lor (I. Heliade Radulescu, op. cil., p. 49). Si astfel, dacá anterior, limp de trel saptamlni, Drouyn de Lhuys evitase primirea exponentilor natiunil române, de aceastii data, dui:4 ce cabinetul britanic (lactase un Indemn linistitor", seful diplomatici franceze insusi i-a Invitat pe fostii locotenenti domnesti de la Bucuresti. Abia acum, acestia au Inminat ministrului de externe al Frantei memoriul românesc realizat anterior, la 26 februarie 1849; documentul este scmnat de mal multi revolutionari, mimic lui Tell flind trecut primul. Cf. Documenle priniloare la Isloria Rornânilor culese de Eudoxiin Hurmuzaki, vol. XVIII. Corespondentd diplomallat si rapoorleconsulare franceze (1841-1851). Publicate dupa copille Academiei Române de Nerva Ilodos, Bucuresti, 1916, p. 123. Anul 1848, V, p. 762. " Spre surprinderea lui N. Golescu, Heliade si Tell, Drouyn de Lhuys le-a comunicat, ca noul guvern al Frantet nu poate indeplini angajamentul rninisterului Lamartine", ca a- facerea" Moldovei si Munteniel constitula o afacere de dezblitut Intro Rusia si Turcia" (I?), decl emisarii románi sa se deplaseze la Constantinopol. Ministrul de externe francez s-a gindit" sfr ofere drumul gratuit pina acolo", dar guvernul säu, potrivit cu nona stare de lu- cruel ian mai putea dispune de asemenca rnijloace"(sic!).I. Heliade Radulescu, op. cit., 1). al-32. " Diana Cristev, A. G. Golescu calre Tell fi Ellade, In Manuscriptum", Bucuresti, IV (1973), nr. 2, p. 39-42; Anastasie lordache, Goleslli. Joeuli rolul tor. In isloria Romä- Wei, Edit. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1979, P. 153-154. 66 La 14/26 martie 1849, Tell, Heliade si N. Golescu erau prezenti In Marsilia, venind " de la Paris. Patru zile mai ttrziu, insotiti de zece ciirturari francezi, Intro care si profesorul Dufour, fost director al gimnaziului din Craiova, s-au imbarcat pe vasul Rhamsés". Au tra- versal. Marea Liguria si, cu prilejul escalei pe Insula Corsica, au vizitat Ajaccio, leaganul maretui capitanl secolului", Napoleon Bonaparte. Primul lor periplu mediteranean a fost Intrerupt de scurte opriri la Trapani (Sicilia), in La Valletta (Malta) si Pireu (Grecia). Au navigat apoi printre insulele egcene si au debarcat vremelnic in Asia Mica, la Smyrna, unde un trimis de la ConstantInopol le-a comunicat sa ramln pe loc. Sosirea revolutionarilor romani In capitala Irnperiului otoman era Impiedicatá de prezenta acolo a gencralului P. I I. Grabbe, solul tarului Nicolae I, in vederea aderarii Inaltei Porti la Conventia de la Balla Liman. Fostii locotenenti domnesti s-au lndreptat totusi spre Constantinopol, uncle au ajuns In 2/14 aprilie 1849 (Cf. George Potra sa, op. cit., p. 215-216). La recomandarea generalului Jacques Aupick, ambasadorul Republicii Franceze, Heliade si Tell au ramas la bordul aporului Rhamsès", uncle au fost vizitati de alti 20 revolutionari moldovenisimunteni, mtrasi din Transilvania, si care, datorita acduiasi sol lariat, ce solicitase arogant arestarea tor, so indreptau acum spre lagárul de la Brussa. Pentru a nu avca aceeasi soarta, Tell, Ile- liade si N. Golcscu, singurul care coborise pe tárm pentru o intilnire cu Suleiman pala, s-au relators In Franta cu acelasi vapor. insusi generalul Aupick le-a oferit trecerea gratuita pina la Marsilia", uncle au ajuns nu pe Rbamses", naufragiat hugS Trapani, ci pe fregata bri- tunica Udine", care transporta membrii guvernului revolutionar sicilian, alungati de regele Ferdinand al II-lea de Bourbon. Si astfel, dupa o calätorie lung si neplacuttl, de mai bine de treizeci de zile", pe traseul bipolar Occident-Orient", N. Golescu, Heliade si Tell re- Neneau la Paris, prin Avignon si Lyon, la Inceputul lunii mai 1849 (Detalii la I. Heliade RS- duleseu, op.cll.,p. 53-123). B.A.R., Corespondenta, fondul Christian Tell, S. 25/CI. www.dacoromanica.ro 584 Surse documentare 9 cAril nationale, Iris Ind niai tinerilor sal colaboratori posibilitatea sa se descurce in labirintul diplomatiei europene 70 . Tell rämlnea un orn al actiunii insurectionale, dar momentul declan- sArii unei asemenea acliuni Inttrzia. In plus. generalul revolutionar de odinioará era, in funie - august 1849, preocupat de starea familici sale nunieroase, despre care auzisC, indirect, stiri deloc incurajatoare 71.4 De la 8/20 februarie nu primise scrisorile Tarsitei Ten. AM= aceasta dintr-o epistolä datati Paris, 27 Rue Lepeletier, 2/14 septembric 1840", pe care, militantul o trimitea solid sale la Brasov, acolo unde o läsase cind a plecat din Transilvania", in noiembrie 1848. Ex- peditorul mentiona ca va pleca din Paris dupä ce va primi vesti de la familia sa, Tarsita fiind rugatd sa raspundä neintlrziat, cu antet In limba francezA", la adrcsa precizatä si pentru persoana ce semna cu un cunoscut pseudonirn, D. Peialla 72 Reluarea dialogului epistolar familial este atesta4A si de scrisoarea pe care Christian Tell o tritnitea din Paris, la 10/31 octombrie 1849, várului sau din Bucuresti, Constantin t?te- feinescu, fost ofiter al militiei primintene" si fost cirmuitor al judetului Vlasca 73. Relativa linistesufleteascii resimtit de Christian Telldupti ce a aflat ca sotia si copiii erau tot la Bra}ov, liberi, a foSt perturbatá de tristul episod in urma caruia N. Baleescn, sositi el la Paris, I-a provocat la duel. Militar cu experientii, Tell a avut tiria sa refuze 74. TotodatA a refuzat participarea la noile intruniri organizate de tinerii care-I criticau adCsea pe nedrept. De pildä, n-a rispuns invitatici lui Alexandru Palcologu, din 13/25, noiembrie 1849, privind prezentarea la intrunirea fixatá peste trei 7i1c 75. Asemániltor a procedal in decernbrie 1819 si In primele luni ale anului 1850 76. S-a limitat la corespondenta cu titefan Golcscu 77, Grigore Gradisteanu 78 - ambii aflati tot in Franta - si eu Gheorghe Magherti 7, retras atunci la Viena. Pentru Tell, cei trei rimáseserrt statornici colaboratori revolutionari, personalitAti caracterizate prin integritate morali si realism politic. In mai 1850, Christian Tell incheiase pregatirile necesare pArásirii Frantet Datoriti faptului cA intrarea In Muntenia si Moldova ii era interzisi de autoritAtile tariste 00, iar In Transilvania, dc cele habsburgice 81, a hottirit si se stabileascA .in insula Chios. Deduc(;n1 a- ceasta dintr-o corespondenta primitä de la Man Curie, un rnoldovean foarte eunoscut miti- tantilor munteni si ardeleni din vremea pregátiriisidesfasurárii revolutiei romane unitare Semnatarul anteriorului legAmInt secret intitulat Printipiile noastre pentru reforularea l'a- triei", luptAtorul unionist care semna fratele si amicul sincer" al lui Tell, adresa aCestnia inflicirata urare Vive la Democratic Xiote", simbol al potrivirii de idei" si de sentimente La proxima plccare din Paris se referea insusi Christian Tell intr-o corespondentä catre 13arbu iscovescu, canna li multumea pentru portretul realize; regretind ci nu-1 poate imbratka Inaintea plecrii sprc Orient. Prestigiosul pictor era insti rugat sir' pastreze amicitia cu care I-a onorát pe Tell" 84. Etapele efiliitoriei din Franta pinti In insula Chios, cu opriri la AtenapiSmyrna,' sint cunoscutc din monografia Inchinata lui Tell 85. AdiugArn faptul ca a pornit de la Paris frisc, tit de N. Plesoianu, banii nccesari deplastirii fiind dati de Ilellade din fondurile.primite de

7° C. A. Rosetti, op. cil., p. 275-276. 71 G. Fotino, op. cit., II, p. 249; Anastasia lordache,Constantin VIAdut, op. cit., P O. 72 B.A.R., Corespondentd, fondul Christian Tell,S. 13/CI. .- 78 Arh. St. 13ucuresti, fondul Christian Tell, nr. 55 (scrisoarea de rAspirns a lui C.. Ste- fAnescu, Bucuresti, 12/24 decembrie 1849). 74Anastasic Iordache, Constantin Vlädut, op. cit., p 65-66. 72 13.A.R., Corespondentä, fondul Christian Tell, S. 91C1 (era adrcsattisiluiN. soianu). 76 G. A. Rosetti, op. cit., p. 283, 289. In am perioadä, conducerea misc.:41-H nationale romfinesti a fost atribuitá unui cornitct alcituit dinI. Ghica, G. Magheru, N. Baleesor, C. A. Rosetti si D. Bra-Vann. Primul a refuzat Msa exercitarea mandatului. 77 B.AtR., Corespondentti, fondul Christian Tell, S 24(2)/C, f. 1-2. 7a B.C.S., fondulSt..Georges, CCC/5, nr.7. 79 B.A.R CorespondentA, fondul Christian Tell, S 33(3-4)/C; scrisarile din 16/28 - decembrie 1819 si 7 19 aprilie 1850, prin care Ma gheru raspundea epistolelor trimise de Tell la 26 noiembrie/8 decembrie 1849 si 24 martie/5 aprilie 1850. 80 Anastasie lardache, Constantin VIAdut, op.cit.,p.64. asArh. St Bucuresti, Microfilme, Austria, r. 109, c. 849. 82 Adrian Pascu, op. cit., p. 1136, n. 110. 83 B.A.R., Corespondenta, fondul Christian Tell,S. 39/C(f.1., f.d.). 84 Ibidem. S 41(1)/CI; scrisoare datatä 4/16 mai 1850. 85 Anastasie Iordache, Constantin Vleidul, op. cit., p. 68-69. www.dacoromanica.ro 10 Surse documentare 585

la Drussa 88. De asemenea, din capitala Greciei, Christian Tell a corespondat cu Tarsiia, cu lleliade Rädulescu, Grigore Grildisteanu, Nicolaei tefan Golescu. Majoritatea scrisorilor schimbate aveau semnificatie politicä, ele continind referiri la activitatea lui V. Alcesandri, N. Bálceseu, G. Baritiu, A. G. Golescu, A. T. Laurian, G. Magheru, V. Mlintscu, I. Po- past]; la sprijinul acordat miscarii nationale romänesti de Eugéne Carpentier, Dufour, Dupre, Sébasti Rhéal, Grecca de Thunemberg si alti oameni ai epocii, care apreciaseril lupta pentru infiintarea Dacia Mari" 87. Totodat, una dintre scrisorile lui Heliade catre Ten evidentia posibilitatea colaborarii dintre Ion Ghicai renumitul conducAtor al revoltrirei migare, Kos- suth Lajos, inederea luptei comune pentru progresul si pacea popoarelor din Europa cen- traläi rAsriteanä ". hi alté ordine de idei, corespondenta cu Gr. Gradisteanu relicfa o la WM mai putin cunocuta a activitgii lui Christian Tell - contributia la valorificarea tezaurului istorie national 89, aspect pe care II vorn analiza cu alt prilej. Adrian T. Pascu

88 George Potra s.a., op. cil., p. 255. Tell a primit 300 franci, iar Plesoianu - 200; difertnta pinti la 708 franci a rAmas in posesia lui Heliade. 87 Jbidem, p. 105. 88 Ibidem, p. 91. 89 B.C. S., foil dul St. Georges, CCC/5, nr. 3 - 4. www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro VIA T A 5TIINTIFICA

ANTEO EDENTELE MÁNÄSTIRTI BRANCOVENE5TI DE LA SIMI/11'A DE SUS

ManifesLarea solidari1üii nationale a romanilor sub hailla confesiunii In lunga confruntare care urmArea excluderea lor din viata politiat a Transilvaniei, a investit a*ez5mintele ortodoxe eu fungii majorc in apilrarca si mentinerea fiinei nationale, in intrginerea *i per- manentizarea unor legiduri strinse cu slatele romane*ti extracarpatice. Din perspectiva acestor realitati, Tara Fiigiiraplui se detarazil printr-o pozitie deosebita,conferita Inainte de toale de conditia de punte de legitturil mire teritoriile romdne*ti de la nord *i sud de Carpali 1. Zonei geograficil cu o pregnanta' indkidualitate, CU o populatie romaneascil omogenil, Tara Cdtului a pästrat'de-a lungul intregului ev mediti strugurii institutii sindlare celor din Tara Romaneascii, genetic legate de acestea, situatie generatil desigur de Indelungala s150- nire a slatului muntean la nord de Muntii Fägrasuluia. Nealterarca cadrului socio-politic romilnesc chiar si dupä impunerea unor rcabitiíi noi, cu ineepere din a, doua jumkate a secolului al XV-lea, trebuic facuta riispunzfiloare de dez- vollarea unci vieti monahale de o facturtl *i de o densitate iieIntihiit. Documentele veacului al XVIII-lea Inregistreazti 36 de mänfistiri ortodoxe in Tam Fgra*ului, raportarea lor la celc circa 70 de sate esistente oferind un coeficient foarte ridicat3. Tentativele auloritfitilor imperiale de a impune rometnilor transilvAneni unirea cu Boma au deelan*at o serie de reactii *i mi*cri de rezistentil in cadrul airora mandstirile au juval un rol dceisiv4. Acestea conslituie si motivul care l-a determinat pe generalul Buccow s dispunii distrugerea Luturor manastirilor din Tara FLIgarasului In vara anului 1761 3. Explie Insá aecentuarea confligelor confesionale la inceputul secolului al XVIII-lea imaginca, sur- prinvlloare la o primá impresie, a acestei retele dense de a*ezilminte? Cu Wale cfi faplul lii sine mi trebuie negbjat, exist5, credem, suficiente temeiuri pentru a afirma cá ne aflin In fata unei explozii" a informattei *i nu a numáruluiclitoriilor. Winlistirile din Tara FilgtIrasului, situate in locuri retrase, eraulacasurimodeste ea proporlii *i ca Inzestrare materialfi. Ffind lipsite de domeniile considerabile, caracteristiee in alLe zone, ele au ocolit aproape in intregime interesul documentelor de dinaintea secolului al XVIII-ka rümlnind in conul de umbra creaL de neimplicarea lor In segmentele social- economice ale vigii provinciet ".Informatiile care sil reflecte antecedente ale unor mánüshiri cunosente in veacul amintit sin I deci puline, uneori nesigure *i de reguld langentiale.

1D. Prodan, Boieri si vecini in Tina Fiiydasului in secolele XII -X171, in Anuarul InstituLului de istorie din Cluj", VI, 1963, p. 161 *i lam.; N. Stoicescu, Unitalea romdnilor in cool mediu, Editura Academiei, Bucure*Li, 1983 cu bibliografia. 2 Prodan, op. cil., p. 170; N. Nistor, Ducalnl Amlasului si Fägára.ului, punfi de leg4- lurei en Tara Romdneased iii eau( mediu, In Alitropolia Ardealului", 1978, nr. 79, p. 468 475. 3 tcIan Mete*, illdnslirile ronidnesli din Transilvania ilingaria,Sibiu, 1936, p. 73101. 4 Stoiceseu, op. ell., p. 121-126 *i bibliografia. z' Pu*cariu, FragmenieisloriredespreboieriidinTara Feigeiramilui, Sibiu, 1907, p. 608: Monasleria ubigue comburrantur Lignea; Lapidea desiruclanlur". uA. Bunea, Episcopii Petra Paul Aron, Dionisiu Novaeovici san isloria romdnilor Iran- silvdneni de la 1731 pind la IHIG, Blab 1902, p. 331-334. .,Revista istoricil", tom Í1, nr. 910, p. 587 -590, 1991

www.dacoromanica.ro 588 Viata stiintificâ 2

In rindul acestora se Inscrie probabil mnfistirea de la Scorci. Intr-un document pro- venind de la Mircea cel Bátrin, pAstrat doar sub forma unci copii in limba latiml din secolul al XIX-lea, satul Scorei este &Arta boierilor Stanciul egumenul si fratelui ski CiIn, fr a se face ins vreo referirt direet la existenta inflústirii. 7 Un boier cu acest until@i mai multi urmasi ai lui apar destul de frecvent in documentele din secolele XVI-XVII, darmil- flástirea este atestatii in mod explicit abia in anul 1748, ce-idrept era acum Una dintre cele mai importante din Tara F5gärasului dupii numilrul cAlugdrilor si al averii detinute. 8 O informatie care ar putca fi pus5 in legAturä cu existenta unei milnästiri si in hotarul satului Arpasul de Sus incii de la inceputul veacului al XVII-lea se gAseste in raportul pri vind reizuirea preotilor români dc pe domeniile Tqlgäras, Comana si Porumbac din anul 1647. In localitatea mentionatil este inregistrat preotul ortodox Aldea despre al carui 135" rinte, preot siel inainte vreine, se precizeazá d s-a cAlugrit fiind acmn foarte bätrin 9. O milnilstire din Arpasul de Sus, construit'S pe proprietatea faroiliei Teleki, apare in documente incepind cu deceniul al 5-lea al secolului al XVIII-lea 19. Ieromonahul schitului, Amfiloche, net( azil, la 9 ianuarie 1799, pc un Minei eS acesta a fost cumpArat de popa Aldea en 20 de zloti 'de la Ion Suma din Cirta. Pe un tcren mai sigur ne afhlut in privinta celei niai importante dintre ninstírilc -f Wiriisene: ctitoria brincoveneasc de la SimbAta de Sus. AsezAmintul s-a bucurat de. nume- rouse aborditri sub Mate aspectele, cultural, religios, artistic"-, permitindu-ne sä ne rezumim la acele citeva observatii care pot arunca o lumnS nouS asupra antecedentelor cunoscutei cMotifdomnesti. Cel mai recent studiu Inchinat istorici män5stirii pxcaul inomentul ridiclrii ci in jucul amain 1700 12 Autorul respinge ea nefondate presupuncrile mai yechi care incercau sS co- ',pare inceputurile ei in perioada dobindirii de calm vornicul Preda Brincoveanu a satului Smibiita de Sus 23. Totusi, existS in documentele vremii uncle informatii care au ocolit pinti In prezent atentia cercetätorilor si care dovedese cu sigurantä ca inceputurile vietii.monahale la Simbilta de Sus se plaseaza cu cel putin un veac inaintea construirii manástirii .de catre domnitorul Constantin Brincoveanu. :- In urbariul satelor Breaza si Simbdta de Sus din 14 august 1632, in legáturtl 'enregi- mulapelor celei din lima localitSli gAsirn urmiltoarea insemnare: Au si o apit curgclioare par& bund care in unguresic se cheamd apa Jllänästlrii din Slink-de 14. Claritatea termeuilor cc formeazA hidronimul nu lash' loc nici unei indoieli in privinta interpretärii informajtei. Avind in vedere intervalul de -limp care a fost necesar pentru formarea. acestuihidronim, se poate presupune ed manistirea fiinta eel puttn din primii ani ai secolului al XVII-lea; dar- nu este exclus ca inceputurile ei s fie si mai vechi. Intr-un hlt urbarin, Intoemit peste 5 ani, stirile privind mniistirea devin si niai con- chtdente. In satul Simbgta-cle Sus, printre preotii români este Inscrls si popa Albul .despre care se specificii: Are casa si boicrilul pe parlect lui Nemes Mamas, despre cari instil nil pro- dual!. el s-a Pica rillugär si se spune cd locuiesie rind alci, cind hr meindstire. abseils. Popo Slaanion.Similiter" 19.

7 D.R.H.,D p. 127-129.

I! Metes, op. cil., p. 96-97. 9Urbari)ile Tdrii Fdgdrasului, I., ed. D. Prodan, L. Ursutiu si M. Ursupu, Ed. Aca- demici, )3ucuresti, 1970, p. 839. 10 Metes, op. cit., p. 76. 12 N. Stoicescu, Miindsiirea Brdncoveanu din Simbdia de Sus. Un simbol al legillarilor religioase si cullurale dinlre Transilvania si Tara lioludneased, Mitropolia Ardealului", XXXI (1986), nr. 1, p. 77-94 si nr. 2, p. 208-226. 17Ibidem, p. 208-209. 18 Bunea, op. cit., p. 335. 14 Urbariile..., I, p. 304: Rollo vizekis igen szep vegion,melljetmagiarul Szonzbatiffalvi Closlrum vizenek hinak". 18 Ibidem, p. 549: .Popa Albul. Az Nemes Mamas reszen vagion baza es Bogersaga, kiröl mind az allal nil produxil. Ez is kaluggerre leöll, Juil iii, Intl a Claslronban mongicrkllogy (aka. absens. Papa Salomon. &minter".

www.dacoromanica.ro 3 Viata stiintifica 589

; Cu:prilejul revizuirii preolilor romani de pe domeniile Fagaras, Comanai Porumbac din 31/Mit 1647, despre acelasi preot Albul informaliile sint similare celor Inregistrate Inainte cu un deeeniu : Popa .A lbul. 1el locuieste pe o sesie iobdgease, el insusi fiind iobag; stet pe partea Doamnet(--=vdduvei ) lui Nemes Thamas (Ind este in sat, aid eel mai adesea sia la mndstire" 16. Docurnentele prezentate certificii deci existenta mid manastiri ortodoxe la Simbrita de Sus, foarte probabil chiar pe locul vlitoarei ctitorii dommrsti, ale card Inceputuri preced cu -eel putin o jumatate de veac chiar si intrarea satului in stapinirea familiei BrIncoN eanil la ineeputul celei de a doua jumatati a secolului al XVII-lea 17 Aceste antecedente constituie un nou suport pentru informatia transmisa de Paul de Alep, suspectata pinil in prezent tocmai datoritri absentei unor confirm:1H interne. Cri ocayia vizitei Mute lui Preda vornicul In vara anului 1657, cunuscutuldilator. nota Et elädeste acutn o manstire in Ungaria, caci craiul Il iubeste mult si ti rnmieste tatii si se crede cú stripineste multe mosii In aceasta tara". singura stapinire aorni cului in Transilvania era cea de la Simbiita de Sus 18. Protejarea romanilor si a ortodoxiei din Tara Fagarasului de critre marele dregator muntean transpare si din raportul asupra vizitatiunii canonice a preotilor romani din 1658. La Simi-Ma ant cercetati doar doi preoti, subliniindu-se cri: Din partea domnului Preda vornicul nu s-au prezentat nici preoti si nici jurati. 19 Nu putern sti cu precizie In ce anume a constat interventia lui Preda BrIncovcanu la mariastirea Simbata si nici dac:1 a reusit s o finalize7e avind In vedere apropiatu-i sfIrstt2°. Nu este exclus s II intentionat ridicarea unei biserici de piatra In loco! celei de lemn care 51fi exiStat. Numai organizarea unor cercitari arbeologice a monumentului ar putca ras- punde la aceste intrebari. Lukaes Antal OOLOCVIU BE ISTORIE ROMANO-UNGAR

YrStitutul Europa" din Budapesta iSocictatea culturala Europa Centrala" au organ)Ut a Budapesta dezbatereatiinlificú intitulata Probleme istorice ale conviefutrit romtino- maghici're (26-27 aprilic 1991). pupa o lunga si nefasta perioada de intrerupere aproape totalS a legaturilor istoriografice romano-unl are si cigar de aprinse polemici, marcate de presiunile politic'e ale fostelor regimuri comuniste din cele douri tari, aceasta a fost prima intilnire rnai amphi; care a reunit o scrie de istorici din Romania si Ungaria. Prof. Glatz Fcrenc, direc- toral .Inqitutului Europa" si director al Institutului de istorie al Academiei Maghiare, a subliniat in cuvintul de deschidere semnificalia intilnirii In noile conditti, de libertate, faptul ea 'rspundérea e mull mai mare in libertale", precum si neeesilatea stringerii legidurilor di ntre istoricii roman! si maghiari, a continudrit unor dezbateri eft mai ample - altar eit mai aseup" - care al Poata contribui la clarificarea si aprofundarea cunoasterii reciproce. ,,ls- toricusi trecutul comun" (Szász Zóltan), Rolul Transilvaniei in Regatul medieval ungar" (Engel Pal) an fost referatele principale ale gazdelor, susti ute de cei doi directori adjuncti ai Instiliitirlui de Istorie. Colegii din tara vecina au mai prezentat comunicarile: Intre miturisi modae ransilvania.in 1848-1849", de Miskolczy Ambrus i Invritäminte din modul In care a fosf .recePtata lucrarea Istoria Transilvaniei s", de Barta Gabor. Din Romania au fost prezenli la aCeasta reuniune 13 istorici - de la Bncuresti, Cluj si Brasov-,cu 11 comunieari; Pro- fesionaliSmi responsabilitate in cercetarea arheologica", (Radu Popa), Despre un manuscris din sec. al XVIII-lea - * De ducibus Valachiae s" (Andrei Pippidi), Noi categorii rcligioase si etnic'e In cercetarea nobilimiidin Transilvania rnedievala" (Adrian Rusu), Sasi din Cluj in sec. al XVII-lea" (Paul Binder), aspecte ale relatiilor româno-maghiare si ale convietuilii populare In sec. al XIX-lea (comunicari de Egyed Akos, Bdthory Lajos, Victor Neumann),

16 Ibidem, p. 832: Papa Albul. Ezts paraszt funduson lakik, magais jobbagybol allo ugyan Nemes Taniasne Aszszonyom reszen lakik, mikor az faluban vagion, mice! gyakorlab az Clastromba lakik". 17 Stoicescu, MdmIstirea Brdncoveanu..., p. 223-224. 19 Cdltilori strdini despre Tdrile Rornane, VI, ed. M. M. Alexandrescu Dersca Bnlgaru, Bucuresti, Ed. St. sit Enc., 1976, p. 216. 29 Urbaritle..., II, p. 200: Praeda Vornik uram resszirdl sem papolc, sem peniglz es- laittek nem comparealtak, quibus inducti respectibus et quo moti spiritum nescitur". 20 Constantin Brdncoveanu, red. P. Cernovodeanu, Fl. Constantiniu, Ed. Academlei, Bucuresti, 1989, p. 76.

www.dacoromanica.ro 590 Viata -stiintifica 4

Tratativele rnaghiaro-române de la Blaj, 1872" (Simion Retegan), Nationalitatile din Ro- mania dupa cel de-al doilea razboi mondial" (Demény Lajos), Rolul de azi al imaginii ina- micului In raportul romäno-maghiar" (GA 11 Erriö), Consideratiuni introductive pentru scrie- rya unei noi isloril a relatiilor romäno-rnaghiare" (Alexandru Porteanu). La discutii au parti- cipal ialli istorici din cele doué täri - prof. Baja L., Dan Berindei, Székely Gy, Csetri Elek precum si au torii sus-mentionati, fiind prezenti ialti specialisti, studenti s.a. Rolul de moderator a revenit doamneVéter Katalin, iar cuvintul de Inchidere a lost rostit de isto- riculI fank Péter, care a insistat asupra importantei istorice majore a aineliorilrii considerabile a relat.iilor reciproce, asupra misiwiii ce revine In acest sens stiintei istorice. . Rolul activi deloc usor al istoricului in directia reconcilierii istorice" romano-maghiare si româno-ungare constituie o componentd cerld a edificdriieuropene In plind elaborare. Com- plexitatea, dificultateai riscurile polemice ale unor terne rezulté din simpla lecturii a tillu- rilor. Discntiile au Invederat caracterul nociv al cultivarii ipocriziei, necesitatea sincerildjii, Imnei credinlei adevärului in relatiile noastre, care nu se pot realiza decit prin exercitiul constant si onest al criticii Winfirice constructive, reciproce. Diversitatea de opinii nu numai ea poatei trebuic acceptatä ça o realitate absolut obiectivä, dar ea constituie chiar o premisä universalé a progresului cunoastcrii si a mai bunei Intclegeri a trecutuluii prezentului nostru comun. Spiritul echilibrat In formularea apreeicrilor acaracterizatIn ansamblu recentul colocvi u. Comunicérile istoricilor din Romania au fost bine apreciate de cci prezenti. Referirile critice la polemicile din trecut au fost frecvente, uneori chiar insistente, subliniindu-se caracterul depésit al polemicilor déuntitoare. Istoricii din Ungaria, desi au avut un numér mai mic de comunicari fat de oaspetii lor, au prezentat oarecum mai structurat citeva aprecieri si poritii de o pondere istoriografica deosebitil - referitoare mai ales la evul media siIncepu- tul epocii moderne dintre care uncle formeazé obiectul unor deosebiri de vederi importante Intre cercetalorii din cele cloud tali. In mod obiectiv, ele nu au putut fi solutionate cu acest prilej, fiind necesar acel climat stiintific in care analiza lor riguroasii, calmé, fara teze preconcepute, sn poatä contribui la apropierca pozitiilor. S-a subliniat de mai multe ori In cursul reuniunii, ca participantii nu constituie doué delegatii oficiale", ci cadrul unor dezbateri libere, animate de dorinta conlucrärii.Deosebiri de vederi au existati Intre unii istoricidin Romania. S-a putut de asemeni percepe o anundté sensibilitate, uneori prea mare, de ambele parti, faté de anumitc mentiuni critice referitoare la uncle probleme istorice, dar trebuie sé admitem cd sintem si in acest domeniu Inca abia la Inceputul unui drum nou, pe care dorim sé ne angajam Impreund si pc care trebuie sd ne asurndm in toate privinfele responsabilthIll comune, reale, tocmai ca o garantie a demnitedit ficaruia. Colegii maghiari si-au dat seama de uncle deficiente organizatorice (istorici români cu preocupari in domeniu care nu au stiut despre aceastä reuniune, altii - inclusiv maghiari - care au absentat s.a.). De- sigur ca din dorinta perfect explicabilä a unor dezbateri libere, tematica propusa de participanti nu a putut acopeH aria extrem de Intinsil a gencricului reuniunii. Prezenta noastré In capitala tarii vecine cu prilejul unei documentäri stiintifice precedente sesiunii mentionate a contribult si la conturarea unor perspective pentru reluarea activitatii Comislei mixie romôno- angare de istorie, cadrul institutional specializat, de la care se pot spera rezultate mai bune In viitor cel mai competenti cuneseiltori ai istoriei sint istoricii si este de Plorit ca istoria sé nu mai fie manipulatä In scopuri politice. Dezbaterile istoriograficel amplificarea le- gilturilor cultural-stlintifice pot contribui la consolidarea fundamentelor noi ale perspectivelor europene care apropie popoarele, intelegereai colaborarea romano-maghiarii reprezentind un act de civilizatie contemporand si de culturé nmanistA In viata celor douä natiuni. Alexandra Po:learnt

www.dacoromanica.ro REC EN Z II

NICOLAE STOICESCU,Cowstantin iFerban,Edit. Militarl, Bucureti, 1990, 135 p. Intr-un an srac in publicarea de lucr5ri de vedere, dar numai aparcnt, pentru c5 stiintificeoriginate,aparitia primei mono- legätura dintre diferitele saltrase" nu e grafii dedicate lui Constantin Serban sub sem-feicutii decit prin intermediul persoanei dom- natura prestigioasii a reputatului cereettor nitorului, autorul pierzind din vedere articu- Nicolae Stoicescu era menitá pareS mai mult1 attile de fond care dau unitatc icoeziune ca oricind s5 constitute un eveniment. A fast vieii sociale. Lipsa acestor articulalii face Insdi un indicator al stadiului actual al ca programul ambitios afisat de autor in pre- istoriografiei rormine. fatii (Analizarea contextului intern si inter- Ca si celelalte lucrfiri ale lui Nicolae Stoi- national de la mijlocul secolului XVII, re- cesen, eca de fatil se bazeaz5 pe o excelent constituirea r5zbotului de apdrare din 1658 cunoastere a fondurifor documentaresia -1660 purtat Impotriva Imperiului toman, izvoarclor narative ale vreinii, mergind pinSintelegerea principalelor demersuri diploma- la exhaustivitate in cazul celor interne. A- licei militare efectuate de Constantin .$erban, ceast5 solid5 bazd documentará nu exclude a conceptillor sale despre stat, societate, ar- ins5 si uncle inexactitAti, ce par totusi s5mat5...", p. 6 ) sfi fie abandonat la primal se datoreze mai Inuit unor sapri de atentienivel, superficial, al demersului analitic. Nu &ell unor erori de fond ale autorului :ast- afl5m astfel nimic din fetal cum se desf51ura fel, marele vizir care 1-a prigonit pe Constan- in mod concret viata de zi cu zi a unui boier tin Serban si 1-a mazilit In 1657-1658 nu a sau a unui domn pribeag, nu aflm nimie fost Ahmed Köpriilii (p. 67), ci tat51 aces- despre comoditAtile vietii de curte, de5i re- uia, Mehmed K ; tefüni Lu punu latarea solului suedez Clas Ralamb este punS a plecat de la Adrianopol sa ocupe tronul de sugestii. interesante in acest sens. Desi ni Moldovei la 12 mai 1659 (p. 116, nola 55), se clan uncle date despre fiscalitate, nu aflAin cind IneS domnea netulburat Ghcorghe Ghi- nimie despre ce insemnau efectiv cei6, 8 ca, ci abia In noiembrie, chid acesta din urrnü sau 10 galbeni pe care ii pl5teau dhersii con- fusese mutat in Tara Romfinease ;stirea tribuabili, ca sA putem evalua másura In despre ciocnirile dintre Constantin tierbanti caredarilepentru domnie reprezentauo StennitA Lupu nu piitea ajunge in Transit-povarli. Cu exceptia pliíii tributului care vania pc 16/26 februarie 1660 (p. 109), ci Poartil (150.000 de taleri), nu ni se spune numai in 1661. In fine, dar nu in cele din aproape nimic despre folosinta pc care o (15- urm5, relatille socialc nu se reduc la exploa- dea domnul celor 600.000-700.000 de taleri tarca fiscalS, asa c5 afirmatia Relatiile so- pe care-i stringca in fiecare an din tar5. Desi ciale se pare di au fost ceva nai putin incor- ni se pomeneste despre povara reprezentatii date decit In vremea domniei lui Matei Ba- de lefurile mercenarilor, nu afl5m decit /Min sarab" (p. 26) ni se pare oarecum hazardatä sicolateraldespre cuantumul lor concret si In contradictie cu cele ce vor urma. (p. 53, nota 31), iar rilscoala seimenilor nu Slábiciunca cea mai grava a hicrrii nu este comparatá cu celelalte rebeliuni soldS- rezidä totusi in aceste neglijente mai degrabg testi ce au avut loc frecvent in spatiul romil- minore, ci In conceptia sa de ansamblu. S true- nesci aiurea In secohil al XVIl-lea. Fär5 o tura artii este asem5ntoare celorlalte mo- asemenea analiz5 este oarecum prematurii nografii dedicate de Nicolae Stoicescu unoraprecierea c5, atunci cind Ii ráspundea lui domnitori ai Tárii Romfinesti, (Vlad Tepes, Gheorghe Rákóczi al II-lea cd nu are destui Matei Basarab) :viata inainte de suirea pe bani pentru a putea angaj a un numár corespun iron (p. 7-21), politica internS (p. 22-60), zAtor de soldati, Constantin Serban era nesin- cu subdiviziuni pentru dezvoltarea economicS cer, dorind sA evite angajarea In aventura sociald, organizarea statului, räscoala dinpolonez5 a acestuia (p. 53, nota 30). Nu a- 1655 si realizArile artisticesiculturale, poli- fläin mai nimic nici despre complexitatca in- tica externA (p. 61-84), incercárile de redo- tereselor diferitelor categorii ale elitei feudale bindire a domniei (p. 85-121), pribegia si românesti, care probabil ar fi explicat de ce moartea (p. 122-129) si posteritatea isto- - in ciuda zgomotoaselor declaratii de ere- riografica a domnitorului (p. 130-133). A- din15 din lanuarie 1658 - Constantin Serban parent, subiectul e tratat din toate punctele a fost pärsit destul de repede dupà mazilire,

,,Revista istoric5", tom II, nr. 9-10, p. 591 -598, 1991

www.dacoromanica.ro 592 Recenzii 9

holerii (51 nu nurnai ei) 5tiind ca sabiaIm- tate In lucrarea pc care o recenzám - intu- pâratuluiiaste lungä" 5i nedorind s-5i pri-legerea simplistä a trecutului, absenta ana- mejduiaseil rosturile iprivilegiilc. Lipsa de lizelorcomplexealearticuldriidiferitelor preocupare pentru dispozitia fortelor socialcfenomenc 5i procese sociale, lipsa preocupd- profunde ale tdrii, cai pentru evaluarea ra-rilor pentru variatele formealecompetitiei portului real de forte pc plan international, sociale si, in general, opacitatea la innoirile II face pe autor sd emite ipoteze contrafac-problematice 5i metodologiçe ale istoriogra- Wale moralizatoare, dar lipsite du suport :fici din sccolul nostru-nu-i apartin numai Dgeil/cei .11.6 domnitori BM/ ar fi luptat autorului, ci sint impärtdsite de o mare parte Impreund asa cum propunca Constantina istoriografiei române5ti actuale. Ele sint erbari soarta lor ar fi fost foarte proba- paredsimai pregnante intr-o lucrare biogra- bilalta" (p.71).Indiferent de activitateatied cc pare a se afla intr-o desavirsitil con- concretd a celor trei domnitori, disproportiatinuitate cu seria Domnitori ivoievozi", de forte era atit de mare $ i Imprejurärile ex- expresie a unei viziuni ce transpunea in tre- terne crau atit de nefavorabile, incit dincut conceptia voluntaristä a conclucerii poli- momentul in care ci au intrat in conflict cu licecontemporane.Contirmitatca fatä de colosul otoman revitalizat de vointa neabd-aceastä serie este atestald 5i de prelucrarea" tutd a bdtrinuluiKöprtilii - in surprinde- portretului de pe copertd, imaginea lui Cons- rel acestui moment lucrarea ar fi avut detantin Serban din fresca de la Hurczi fiind ci5tigatdin utilizareaachizitAilor cognitive stilizatá intr-un medalion (?) ce nu are ni- adusc de Tahsin Gemil, care in Tetrile Ro- mic de-a face cu arta secolului al XVII-lea. mane in contextul politic international (1621- Accastá continuitate este cu atit mai fra- 1672), p. 162-182, aratä modul deosebitpantd cu cit apare in lucrarea unui istoric de acut, poate chiar disproportionat, in carecunoscut pcntru dizidenta sa de ultiniä ord. factorii de decizie otomanii tätari au per-fatä de Vechiul Regim, iar cartca are.bunul ceput pericolul edificárli unui complex poli- de tipar" din 22.06.1990 ! 1, ticpolono-românese sub egida lui Gheorghe Dincolo insd de aceste observatii, mono- Ilithczi al II-lea ci nu mai aveau practic grafia dedicatä de Nicolae Stoicescu lui Cons- nici o sansd. tantin Serban este o lucrare istoricä .onestä, S-ar putea ca opiniile critice de mai sus de meserias con5tiincios, uare stringe.c.0 mi- sd fie excesive. Ele se datoreazä in bundinS- gala' de colectionar o multirne de informatii surá constatárii eä lucrarea dc fatä repre-despre faptele brute", dar care nu. repre- zinta un pas inapOi in demersul 100.4i-fie al zintá o mosträ a istorici sfir5itului de, secol lui Nicolae Stoicescu, mai ales dacd o corn-XX - Fernand Braudel ar fi spus a.marii istorii" - de care speramisperärn sd ne parm cu remarcabileleSTatul domnesc... apropiem dupd Revolutie. si Gurteni sisldjitori...,aphrute acum mai Mac dc douä decenii. Dar lipsurile consta- Bordan Alurgescu

ADOLF ARMBRUSTER, Der Donau-Karpatenraum in den mittel- und westeuropäischen Quellen dcs 10. - 16. Jahrhunderts :Eine historiographische Imagologie (Studia Transylvanica,Bd. 17),Köln, Wien, Böhlau Verlag, 1990, X ± 310 p.

A. Armbruster continuS prin aceastä lu-XVI; Rezumat; Abrevicri; Bibliografie; A- crare activitatca desfäsuratä pänä in 1981 /a nexä; Indice. Institutul de istorie N. Iorga" din Bucu- In sursele anterioare sec. X imaginea spa- resti. tiului românesc apare aproape exclusiv ca Spaliul carpato-danubian corespunde desi- notiune geografica - Dacia -, determinatä gur spatiului românese, adicä României. Car- Meg de istoriciii geografii Antichitätii tärzii. tca incepe cu o prefatil si este structuratOAtestatä arhcologic, populatia daco-romanä In 5 capitole: I. Spatiul carpato-dunärean in aflatä pe o treaptd inferioarä de viatä social- sursele de pfinä la sec. X; II. Spatiul carpato- politicä nu a trezit interesul scriitorilor de danubian in sursele central 5i vest-europene atunci. de la na5terea poporului roman pand la intemeierea principatelor rornâne; III. Imagi- Sursele central si vest-curopenc de sec. XI - nea României de la Intemeierea principatelor XII nu sMt in stare de a schimba esential Tara Romancased si Moldova pand la mij-aceasta imagine. Isvoarele nordice livreazd locul sec. XV; IV. Imaginea României la urna- cea mai valoroasä contributie de epocá la ni5tii italieni; V. Irnaginea României In sec. imagineaspatiuluiromânesc. Blakumen-

www.dacoromanica.ro 3 Recenzii 593 land" si Blakumen" din sursele nordice de-de unguri si poloni, este dc fapt consecinta sennicazil pe romfinii de la nordul Dundrii.unei mentalitti colective privitoare la ro- Colonizarea germanii in Transilvania (in- mani. Imaginea maghiará despre românii din cepind cu mijlocul sec. XII) Imbogäteste harta Tara Romäneaschsicea polonii despre mol- etnied a spatiului romänesc i eclanseazä doveni erau pozitive panel la bAtaliile de la interesul sporit alcronisticii germane fatil Posadasi Codrul Cosrninului (1497). Aceste de aceastti 7ona. Astfel se explich cresterea bätiiliiIrish, in care românii ortodocsi au ad- voiumului de informatii incepänd cu prima min istrat Infrângeri rusinoase puterilor cato- jumilta Le a sec. XII, dar mai ales duph invazialice Ungaria si Polonia, au rinit mandria na- mongolii (1241). Se naste astfel o imagine a tionalá a celor dpi vecini in asa misurii cli spatiului românesc, ce nu mai este inspirath de aici inainte imaginea romanilor e schimbil de traditia antich, ci de faptele istorice in e- fundamental. Ungaria si Polonia se sträduiese votutia lor cronologich. Transilvania avan-sh prezinte apusului5icentrului Europei seaza in centrul referintelor la spatiul româ- maginea unor rotruinitridAtori,viclenisi nese datoritä faptului cal si-a castigat o per- tâlhari. sonalitate de sine stätkoare, receptath chiar In sursele central si vest-europene din a drept regnum Transsilvaniae". Aláturi de doua jumitate a sec. XIII románii ardelcni sint imaginea dinamich, dominatä de actualithtile pre7entati pe picior de egalitate cu secuii, politice, a cranicilor, literatura ritmatä me- sash si nobilii unguri. Documentele de can- dievald germanü propune o imagine stalled,eelarie. vorbesc :Oespre o natio" si univer- conmush din clemente de fictiune. sitas Valachoruni". Evolutia romilnilor chtre Imaginea spatiului carpato-danubian este o a patra onatiune corporativh a Transilvaniei dominath si in primele decenii, ale sec. XIV de este sistatä in'sec. XIV. La aceasta au contri- Transilvania, ai chrei voieVozi sprijineau di- buit: schimbarea de dinastie in Ungaria , In- versi pretendenti la coroana Ungariei.In temeierea Thrli Roinanesti si a Moldovei acest camp de tensiune va 'fi atras din 1324 in special rezistenta necutremuratá a ron4- siBasarabI,.voievodulThrii Roma*ti. nilor ardelcni lisl.credinta lor ortodoxä, iden- ConfliCtul româno-maghiar se inchtde pentru tificatä cu fiiiia lor nationala. o perioadd de timp datoritä victoriei non-lane Incepând cp sec. XIV aparc si un alt gen de la Posada (1330), care deschidea romanilor de surse - dtescrierile de calâtorie -, care o langd audientä in cro.tistica timpului. prezinth din diferite unghiuri de vedere locui- - Moldova .si-a Castigat individuálitatea de torii, caracteristicile geografice si economice, slat tut in urma unei lungi lupte impotrivaaspecte ale politicii interne, obiceiuri si cre- pretentiilor de hegemonie maghiará. dinte are spatiului romanesc. Argumentele La sfarsitul sec. XIV si inceputul sec. XV istoricesitlingvistice demonstreazá originea se consemneazá in primul rand concurenta etniilor din spatiul românesc, reflectä con- dintrc Ungaria, Po Ionia si Imperiul otomantiina originii romane pe care românii Insisi pentru dominarea spatiului românesc. Lupta o emand, precum si constiinta sasilor de apar- norm:union de apárare contra turcilor se insta-tenenth la etnia germanä, aratä pozitia aparte kazú corect pe primul plan in sursele central a secuilor fati de unguri, precum si identi- si ,vest-europene. tatea dintre ungurii din Transilvaniasicei Rezistenta acerbii a romanilor lmpotriva din Ungaria. inaintärii otomane dii un impuls preocupárii 0 imboghtire vivace a imaginis spatiului unianistilor italieni de a studia originea po- roniânesc educe notorietatea lui Vlad Tepes, poruluii limbii române, dar si originea altorcu victoriile sale rhsunatoare impotriva turci- etniidin spatiul românsc: sasilsisecuii. lor, regimul shu autoritarsitensiunea rela- Opiniile umanistilor italieni sint preluate si iilor cu sasii. Scrierile silsesti ce demasch in la nordul Alpilor, uncle vor fi adâncite si exa- apus groaznica" domnie a lui Dracula au gerate (vezi de pildá teoria originii getice a contribuit la formarea unei imagini a spa- sasilor transilvani). tiului romänesc vii inch si astäzi. Ráspindi- Oglindirea In sursele central si vest-eu-rea acestui curent de opinie se datoreazá ropene a luptei cu sorti schimbátori impotriva in chip esential lui Matia Corvin, el Insusi turcilor oferh si cazul unei eclatante manipu- de origine romani. Uri de opinie. Esecurile catolicilor In lupta Sec. XVI oferä o imagine aproape completä contra turcilor sint cel mai adesea puse pe a spatiului românesc. Aspectele politicesi seama românilor ortodocsi. Insä in cazul unormilitare legate de presiunea otomanä predo- victorii strälucitoare românesti contra oto-mini. Tärile si locuitorii se bucurá de un in- manilor vecinii catolici (in frunte cu Unga-tcres necunoscut 'Ana atunci. 0 atentie spe- ria) fac eforturi de a çonvinge Occidentul cá cialä este acordath resurselor economice ale ei sint adeváratii invingâtori si ch lor li se spatiului românesc, receptat ca un fel de cuvine ajutorul apusean. El Dorado" european. Rástälmácirea faptelor istorice legate de Rapoartele de cilitorie desváluie mai milt .combaterea turcilor, asa cum este practicath despre evolutia structurilor sociale din Mol-

www.dacoromanica.ro 594 Recenzii 4

dova si Tara Romtlneascd dect desprc re-Aceasta In primal rAnd prin efortul perma- forma religioasd a sasilorI ungurilor. nent de a da o nou interpretare docurnen- In prim planul iniaginii spatiului romdnesc tatiei istorice, depsind conceptia strict po- din sec. XVI stau romanitatea românilor, per- zitivistd. Armbruster evalueazd documental formantele economice si culturale ale sasilor,istoric prin adevdratai efectiva sa eficitnifi precum Ipozitia specialä a ungurilor si se-cronologic, ci nu doar strict pentru momen- cuilor, a cdror stare nobiliarä de sorginte hu-tul la care a fost scris. nicd exclude orice activitate lucrativd. Prin tema aleasd lucrarea lui Armbruster Cartea lui A. Ambruster este important:1ilustreazd cercetareaitratarea istoriei de prin faptul cadoptil o pozitie corectä asu- lungd duratd". pra cfitorva probleme fundamentale ale isto- Thsemnritatea crtii constá In aceea cd um- riei românesti, pe care automl, In mod salu- ple o lacundi mai ales pentru cil problema- tar, considerII necesar a le prezenta publicu-tizeazd" inedit atat istoria, cdtiistoriogra- lui de limb germand. Astfel A. Armbrusterfia privItoare la spatiul românesc. prezintd in mod exemplar romanizarea Daciei Scriind o imagologie istoricd, Armbruster traiane, retragerea aureliand, formarea po- desvoltdtl un stadia original asupra mentali- porului si limbii románe (care nu are nimic tailor medievale central si vest-europene re- miraculos" iinexplicabil", cum se maiferitoare la spatiul carpato-danubian. scrie inci azi pe alocuri), aparitia in isto- Pornind de la un material documenlar rie a noii etnii - poporul roman - pe teri-foarte consistent, lucrarea este scristi cu acri- toriul vetrei sale de formare (s. X), primele bietiinIific, dari cu cáldura cercetdtoru- state medievale, Intemeierea Pit Românesti lui avizati pasionat de tema sa. eiMoldovei. Cartea lui A. Armbruster reprezintá fAr Eruditicolectionar de raritliti istorio-Indoiald o Imbogátire substantiald a istoriografice, aparent In manicra sec. XVII- XVIII, grafiei europene. Armbruster este unul din cei mai autentici reprezentanti ai scolii de nouvelle histoire". Nicolae Marinicd

Die Protokolle des gemeins amen Ministerrates der österreichisch ungarischen Monarchie,1896 - 1907,vol. V, beaibeitet von Eva Sonao- gyi, Akadémiai Slade', Budapest, 1991, LXXXVIII ± 595 p.

Dui:a un interval de mai bine de cloud 1867 2, a contribuit si la publicarea volumului decenii 1, Editura Academiei din Budapesta mentionat mai sus, dupd cum rezultii din cu- a reinceput publicarea protocoalelor Consi-vintul introductiv semnat de dr. Eva So- liului de Ministri comun al monarhiet aus- mogyi. tro-ungare (1867-1918). De aceast data Faptul ed editarea celei de a doua serii este vorba de o actiune de amploare, a unuide protocoale, anume a celor ale Consiliului comitetspecialconstituitsub presedentia de Ministri comun al monarhiei austro-un- profesorului Gyözö Ember, rcunind pe unii gare 8 (creat odatd eu realizarea cunoscutului dintre cei mai de seamd istorici maghiari. Ausgleich din 1867) a Inceput cu publicarea Publicarea acestei colectii de documente, a-volumului 5, se explicd - dupd cum a tinut tit de necesard viitoarelor cercetdri privindsd sublinieze dr. Eva Somogyi - doar prin istoria monarhiei austro-ungare In ansamblulaceea de a fi fost mai repede Incheiat si pre- ei clt si a pártilor ei componente (inclusiv a dat la tipar. Nu-i mai putin adevdrat, totusi, miscárilor de emancipare a natiunilori na- cd acesta reprezint, poate, cel mai mare tionalitátilor), este totodatá rezultatul cola- interes, din respectiva serie de volume, deoa- bordrii cu un comitet similar de iStorici aus- rece cuprinde documente din perioada cu- triaci condus de prof. Helmut Bumpier. A- noscutei crize a dualismului de lasfirsitul cesta din urm, cdruia i-a revenit responsabi- veacului trecut si Inceputul secolului al XX-lea, litateaeditáriiprotocoalelor Consiliuluide ce a constituit de fapt prologul dezagregárii Ministri al Austriei, din cursul anilor 1848- rnonarhiei austro-ungare, un proces ce a fost

1 Vezi Profokolle des gmeinsamen Minis- 2 Die Profokolle des österreichischen Mi- ferratesderösterreichischen-ungarischen Mo- nisterrates, 1848-1918. narchie, 1914-1918. Einleitung und zusam- 3 Intreaga colectie, In cloud serii, estein- rnengestellt von Miklós Komjáty, Budapesttitulat Die Minisferrals protokolle Osterrechs Akadémiai Kiadó, 1966, XI -1- 724 p. und der Österreichisch- Ungarischen Monarchie.

www.dacoromanica.ro 5 Recenzii 595 doar grabit de eursul primului razboi mon- telor divergente existente Intro Budapesta dial. N iena. In ceca ce priveste politica externA Cele 77 de protocoalei citeva documente (documentele continute In volum acoperfi a- aferente din mentionatul volum sint aranjate proape Intreaga perioadA in care diplomatia cronologic, cu numeroase note explicative si austro-ungerä a fost condusa dc contele A- bibliografice In subsol, fiind urmate de lista genor Gonichowski si doar un an alminis- regestelor si de cloud indexuri, unul de loca- teriatului baronului Alois Aehrenthal),pro- litâitialtul cu nume de persoane. Volumul tocoalele contin informAri ale ministrului de contine de asemenca un amplu si documentatresort, urmate de uncle luari de cuvint ale studiu introductiv, cdruia li este alaturatá o participantilor la sedint, farA a se lua de- lista de izvoarei lucrári din literature decizii, stint fiind cA acestea apartineau titula- spixialitate. rului de la Ballplatz, dupA un prealabil ac- Odata cc prima aparitie din mentionata cept al Imparatului-rege. colectie nu o constituie primul ci al cincelea Ca atare, marile divergente, in domeniul velum, studiul introductiv, care prefateazaeconomic, politic si, mai ales, militar ce au respectivele documente, se referd, .in prima slat la baza crizei dualismului (cu un moment sa parte, la compozitia si competenta Consi- de virf In anii 1905-1907) si care, de fapt, liului de Ministri comun, Bind de abia ulte- n-au dispdrut pinA la dezagregarea monarhiei rior analizate temele care au fäcut obiectul austro-ungare, sint destul de palid oglindite discutiilor purtate in cadrul a 77 sedinte ale In protocoalcle Consiliului de Ministri comun: acestuia si consemnate in protocoalc: poli- Documentele rdmin totusi de primii insemna- tica externii a monarhici habsburgice in cursul tate dcoarece ele reflecta, pc de o parte, Anilor 1896-1907, bugetul statului dualist,f orma pe care au luat-o diverstle compromi- probleme militare(efcctivele iInzestrarea suri intervenite intro Viena si Budapesta feu armatei) tratate si conventii comerciale, ches-scopul mentinerii integritatii teritoriale a trio- tiunea constructiei retelei de ci feratc din narhiei habsburgice, dorita in ultimA inStan Bosnia si Hertegovina (aceste doud provincii de elite politicA austriacA si maghiar, In aflindu-se sub directa administratie a Minis- ciudadivergentelor existente;pe de alta terului de Finante al Austro-Ungariei). parte, documentele oglindesc diversele pozitii Dupd cum rezulta din lectura documen- ale membrilor Consiliului In probleme de po- telor, In cadrul sedintelor Consiliului de Mi- litica externA, chiar daca acestia nu aveau nistri comun, se cautau de fapt formuldrilecalitatea de a lua decizii in acest domeniu. cele mal adccvate care sa exprime diversele compromisuri la care se ajungea in urma unor Din toatC aceste motive initiative publi7 negocieri, in afara respectivului organism (de edrii intregului fond de protocoale este deo- eiltre premicrii guvernelor austriaci maghiar sebit de meritorie incit este asteptatA at in-. sau de care unii ministri de resort ai celor teres aparitia celorlalte volume. cloud cabinete eltsiIntre factorii militari de raspandere), In vederea aplandrii cunoscu- .erban Rduleseu-Zoner

MARC FERRO, Nicolas II,ditions Payot, Paris,1990, 370 p. ± 29il., +anoxe.

Viata activitatea ultimului tar au fost istoria, impactului sAu In arta cinematogra- in general considerate drept un subiect tabu ficA. in istoriografia romaneascil din ultimele patru Istoria ultimului tar al Rusiel, Nicolae al decenii si jumAtate. Erau fAcute uncle referiri II-lea, de fapt un mare timid alAturi de Ca- doar la diplomatist sa si timid si foarte rar rol I Stuart si Ludovic al XVI-lea si domi- la perioada imediat premergAtoare revolutiei nat de sotia se, Alexandra Feodorovna este din februarie 1917. In rest era privit drept dezvAluitA de Ferro extrem de documentat - un tiran si sangvinar, In special fatA de bol-pe baza jurnalului suveranului si a unor lu- sevici. AstAzi ne putem permite sa InfAtisArn crAri memorialistice. DepAsind genul tradi- ltima biografie consacratA lui si pe care o tional al biografiei istorice, Ferro ne infAti- datorAm unei cunoscute personalitAti a scolii seazA dincolo de uncle dispozitii de autori- istorice franceze contemporane, Marc Ferro, tate inerente autocratilor rusi un om nu rAu director la Ecole des Hautes Etudes en intentionat, dar parcA depAsit de istorie si Sciences Sociales din Paris, reputat specia-regretind sIncer In urma nehotAririimulte list In problematica istbriei Rusiei sovietice, din actele sale, chemate parcA sA conduca modulul in care trebuie ginditál predatA direct la prAbusirea Imperlului Romanovilor.

www.dacoromanica.ro 5 96 RecenzH 6

A domnit contra vointei sale hind atrasranite. La Inceputul domniei zemstvele au mai degrabii de calatorii Indepartate si cä-solicitat tarului retrocedarca Tailor lor drep- lärie sau de ceremonille iparäzile oficiale turi7iprivilegii anulate de Alexandra al decit de consiliile de ministri sau analiza 111-lea Insa Nicolae a refuzat, ceea ce a avut situatiei politiee. A intrat pc arena politica drept urmare consolidarea mediilor radicale rusii la un moment important, dnd reformele de hiptá contra tarului. De fapt tarul se ma- initiate de Alexandra al 11-lea In scopul mo-nifesta adeptul Incetiniril ritmulul reformelor dernizarii uriasului stat erau completate demoderne, Mat noile generatii ce au lngrosat unele programe politice, opere literare,ce rIndurile slavofililorlpro-occidentalilor, fa- nrmareau sub conducerea lui Tolstoi, Baku-ceau direct responsabila autocratia de situa- nin, Belinski, Cernisevski, Mihailovski pro- tia grea a tärii si treceau pe pozitil nihiliste. p4irea tärii. Tarul nu a Inte les niciodatIncepea asadar un proces complex prin care aceastä miscare de idei de care s-a rapt Mattarul s-a rupt treptat, dar tot mai mutt de guvernarea sa a devenit un veritabil cosmararistocratie si de mase. Noile grupdri politice completat de revolutie: cea din 1905-1907ale opezitiei - Narodnoie Pravo si Uniunea sicea bolsevic, räzboaie: eel cu JaponiaLibertätii, propuneau uncle formulesiabile din 1904-1905 si prima conflagratig monde guNernare cu concursul noii generatii de dialä, tragedii familiale: snätatea lui Ale-intelectuali. In fata lor si ale certurilor fami- xei. A urmat un comportarnent traditional al nei, in care impäräteasa se refugia in misti- 'ardor si nu a acceptat sa cede= nimic din cisrn si ceremonii, incercind sa-1 convingti pc autoritatea cu care se considera Investit de Nicolae ca desi intelighentia It träda, masele Dumnezeu. De aceea a pastrat un gust deo-ti idolatrizau, Tamil s-a sträduit sa pästreze sebit pentru ordine si ritual, pentru ca-re do-puterea politica la Petersburg, MoscoNa si In rea sa salveze rnonarhia. Ferro ne Infati-Livadia. Desi in bane relatii de familie cmi seaza, dupä pärerea noastra, un personaj enig- Wilhelm alII-lea, Imparatul Germania si matic pinä la moarte, care a Intrevazut si George al V-lea, regele Anglici, tarul era cri- In nihilisti si In teroristi, si In socialisti si inticat deseori la Berlin pentru apropierca de liberali aceiasi dusmani ai absolutisrnului. Franta si la Londra pentru ca Rusia era un Capitolul I se intituleazä l.a Société conireimens ghetar ce cobora spre Indii" (p. 76). l'autocratie. Nicolae II Le Malehanceaux",Aceasta a accentuat izolarea Rusici, mai ales (p. 17-109). La 13 ani a fost martorul ago- cä converrtia din 1896 cu Franta corespundca niei lui Alexandra al III-lea dupa a tentatuldoar unor necesitáti financiare. La Paris a- terorist, cäruia i-a cäzut victimä. Socotit peBanta era vazutil cu ochi buni in condipile burial dreptate un veritabil ,,Don QuichotteIn care Franta putea lupta cu rnai multä al absolutismului" (p. 18), Nicolae a preluateficientá Impotriva sistemului aliantelor lis- Miele conducerii Intr-un stat e carui bazemarckiene. Fiind propriul sari ministru de moderne fuseserä puse de Alexandra al II-lea, extetne, Nicolae a lansatIn 1897 marele dar care coplesit de atentatele nihilistilor seplan in zona Pacificului si Asia pentiu care afirmâ drept primal stat politienesc al hmili, avea nevoie de finantele franceze dar si de In care Ohrana controleazä Intreaga viata sineutralitatea Anglia. In anul urrnator, tarul comite excese. A ramas tributar conmptieilansa un ambitios program de Inarmärl na- lui Alexandra dupa care Ural este singurul vale, evaluat la 90 milioane ruble si afectat atapin al Rusiei; prin puterea pe care Darnne- tuturor acvatorlilor adiacente Rusiei. Dar zeu i-a dezlegat-o si nu datora himic nobi- concomitent pe fondul crizei economice din limii sale. In acelasi tirnp, desi practic prin tará tprul s-a manifestat ca adept al dezar- cereal curtii imperiale tarul s-a rupt de res-märii si a mediat In uncle conilicte locale. tul lurnii si s-a izolat, prin ceremoniileofi- Astfel a contribuit In mare másura la prima dale si paräzile rnilitare a dorit s mentinä conferint internationalä de pace de la Haga, legatura cu familia" sa, adica poporul sila care au luat parte peste 30 state Intre tare armata, cea din urma dominata de nobili S.U.A., China, Mexic,- ce' s-au obligat sä nu pinii In primii ani ai secolului nostru. Fire foloseascá gazele toxice, obuzele toxice, gloan- inconstantä, tarul gasea plictisitoare multetele explozive. Sustinut de un grup de oameni din reuniunile importante ale guvernului, de politici si militari tarul a dorit sa cucereascri pilda ,cea privind Transsiberianul, de a carui utilitate se Indoia. In 1894 s-a casatorit cu Manciuria, Tibaul 1 Coreea. De aceeaa Alex .de ,Hessa-Darmstadt, convertitä la or-venit In Intimpinarea cererilor chineze de a todoxism sub numele de Maria Feodorovna.opri penetratia Japoniei pe continentul asia- Dupä doi ani s-a Incoronat eu sotia la Mos- cova, dar ceremonia a fost umbrita de trage-tic. Räzboiul chino-japonez din 1895 a dus dia de la Sodinka, o ample de lingä capitalá lainfringerea Chinei, dar twirl a intervenit unde in busculada produsa pentru primireaprin intermediul Angliei, Frantei si Germa- çle eadouri cu ocazia festivitätilor au fost nia pentru a obtine peninsula Liao-Tong cu trivite 1-282 persoate, iar Wire 9 000-= 20 000baza Port4irthur. Conform aprecierii tarnlui

www.dacoromanica.ro 7 Recenzii 597

Rusia avea In Orient o misiune sfintd a ci- persoane au fost executate. Açeasta a influen- vilizatieii ortodoxici" (p. 88). Angrenatd In tat Insdsi colutia Rusiei aflate in faza de&i- sistemul aliantelor politico-diplomatice, Flu- lajului economic. Tot mai multi autori abor- sia s-a antrenat In rüzboiul cu Japonia dindeazd calk de rezolvare a problemei agran, 1904-1905, inipotriva sfaturilor lui Witte $ i organizarca administratiei si finantelor pro- Lamsdorf, ceea ce a culrninat cu Infringerea punInd solutii diferite. In tot acest idstimp de la Port-Arthur. Pe de altd parte, In spi- larul Isi petrece viata intre Tarskoe-Selo si ritul incercürii sale de a rnentine o adminis-Livadia, In cercul mistic al larinei asupra cd- tratie centratizat5, land si-a manifestat per-ruia planeard umbra lui Rasputin.Run t inanent. neincrederea In ministrii s5i, sacrifi-pared complet de realitate, tarul este marto- cind de exemplu tdrnimea progreselor in-rul radicalizárii stdrii de spirit In Rusia, dar dustrializrii. Minjtrii erau apreciati la palat si a adincirii contradicliilor pe plan interna- drept simpli slujbasi (cf. p. 90) si erali Into-tional In perioada premergilloare lui 1914, cuitides pe baza uneori a simple capricii. cind Rusia se ataseazd tot mai inult Antan- Intre1900-1914 s-au succedat 11 ministri tei. de interne, 8 ai comertuluii industriel, 6 dc Ultimii ani sint surprin5i de Fcrro in ca- externe si 4 prim-rninistri. Pe un atare fondpitolul al treilea, La Défaite, Le Tsar bris, nemultumirile s-au accentuat In Intreaga Ru- (p. 193-283). Precum lutreaga societate rusk sic, unde sint mentionate numeroase pctiiilarul a salutat cu bucurie izbucnirea in 1914 adresate jarului, tulburdri studerrtesti, agi-a prima conflagratii mondiale, despre care taiii In rindul popoarelor subjugate: in mod a sperat sa fie scurt5 Cci uzinele nu E.-atisfa- patctic tarul fácea lnsü deosebire intre reven- ccau decit o treirne din necesittile militare, dicdrile politice si cele de ansamblu, cele diniar depozitele strategice erau prevazute doar urrna fiind chiar Incurajate. In aceste conditii pentru 12 sdptinini de. lupta. S-a adduga represiunea aparatului tarist a vizat primor-lipsa de munitii si armament adecvat, dial pe lucrdtorii ce-si exprimau virulent do- cuitilhile economice, carentele sistemului de lean-taleIn afara intreprinderii. transport siale corpului ofiteresc, incit in In al doilea capitol, L'Autocratie contre la 1915 Rusia a inregistrat groaznicul bilant de société, Nicolas Le sanglant", (p. 114-190), 2 milioane de morti. In cercurile politice, Ferro se opreste asupra anilor crucialiai chiar siale curtii incepea s5 prind teren domniei ultimultd tar .5i anurne 1905-1917. ideea Inlocuirii tarului itarinei, incapabili Reprimarea singeroas5 din duminica de 9 ia- pichiar periculosi pentru integritateainsti- nuarie 1905 a desdvIrsit ruptura Intre tar tuticiimperiale. Pe acest fond a izbucnit in pimasele populare profilind pe hicriltorica februarie 1917 revolutia la Petersburg. Pa- noi agenti ai istoriei. In cercurile sociale se ralizat de cursul rapid al evenimentelor, in- vorbea tot mai frecvent de monarhisrnul capabil s5 le inteleagd, presat de militari, naiv" (p. 114). Totusi la 18 februarie 1905Nicolae a abdicat la Pskov o lurid mai tir- un manifest al tarului ehema populatia säziu. Dorea sa se retrag5 cu familia pind la se pronunte asupra unor noi revendicinisi sflritul rázboiului In Grimeea. Kerenski Si propuneri, ceea ce a dus la noi tulburdripi 'bferea chiar ocazia sii piece In Anglia, dar agitatii sociale, greve In manila uzine, revolta curtile regale europene Il parsiserd, Stir Co- marineii unor regimente ale armatei - dupä mitetul executiv din Petrograd se opunea. datele lui Ferro 193 cazuri (cf. P. 145), ata-La 31 iulie 1917, arestat impreund cu In- carea marilor proprietiiti agricole. Ace lasi ma- treaga familie, tarul a fost transportat /a nifest din februarie promitea respectarea drep- Tobolsk, iar in mai 1918 la Ekaterinburg, turilor ilibertátilor cetätenestii reunirea unde conform unor noi descoperiri au fost Dumei, ca organ lepislativ adjuvant al mo-masacrati In iulie 1918 din ordinul expres narhiei constitutionale. Perioada anilor 1905- al lui Lenin. 1907 marcheazái regrupüri de forte politice Ultimul capitol, tvénement ou Fait divers, afirmarea unor noi particle: Uniunea popo- Une mort enigmatique, (p. 287-347), ni s-a rului rus, Octombristii, Partidul socialist-re- pärut cel mai interesant prin reluarea In dis- volulionar, bolevicii. Deschisd oficial In pre- cutie de cdtre autor a problemei controversate zenta tarului la 27 aprilie 1906, Duma s-a a sfIrsitului Romanovilor In 1918. Aläturi de aflat Insä mereu In conflict cu guvernul anchetele lui Sokolov, Blkov $ i a bolsevici- nu a putut sd rezolve gravele probleme ale lor, noile ludri de pozitie ale lui Summers, trail.Recrudescenta terorismului dupä 1905 Marigold, Marina Grey aduc substantiale con- a primit drept rüspuns intensificarea micárii tributii la dezváluirea unei mari enigme. Asa- de represiune, giratii partial de Stollpin. In- dar cadavrele nu au fost distruse prin inci- fra 1906-1910 s-au promortat 5 735 sentinte nerare,ciIngropate lingä Ekaternburgsi la condamnare la moarte dintre care 3 741 apoi dezvelite, nimeni nu putea scdpa din

www.dacoromanica.ro 598 Recenzii 8 masacru, cadavrul tarului a lost decapitat. Ferro ne demonstreaza practic cum a fost Conform unor 'noi cercetari In arhivele dinlegata istoria Rusiei de viata unui ma care Viena, Salamanca, Berlin si Vatican Ferro faranoroc, considerat l singeros a apreciaza cä uncle persoane dc sex femininasistat neputincios la lupta intre societateii din familia imperiala au putut scäpa din ma- autocratie,ceea ce a pecetluit practicstir- sacru cu bunavointa" holsevicilor pentru situl statului Romanovilor. Ancheta este cliri- a lmhuna Berlinul dupa atentatul contra jata admirabil de autor, neocolind viata coti- ambasadoruluigermanconteleMirbach cliand si. strilc sufletesti, conceptia politica tocmai pc fondul negocierilor de pace Intre a celui din urma reprezentat al tarilor rusi. Germania si Rusia sovictica. Miblii Manea

www.dacoromanica.ro BUIE TIN BIBLIOGRAFIC

Buletinul bibliografic ini pat de Revista lstoricii" are ca obiectiv semnalarea studiilor, importante sau minorc, publieate de istorici românil strilini In afara hotarelor României. Buletinul vizeazá productia istoricé tipArit - studiu si carte - dupá 1985 (inelusiv), priNind perioada medievalä, moderndi contemporanii a României. Redactia spera ca pe aceastä cale sa contribuie la redeschiderea clialogului en istoriografia universala deoarece primul pas In orice investigalie istoricé 11 constituie informarea. Totodaté buletinul se doreste un instrument pentru sondarea modului In care sursele si inter- pretarea istoriei romilnilor slut receptate si percepute de istoriografia universald. La elaborarea prezentului buletin bibliografic au contribuit: Sever Mircea Catalan, Gabriel Catalan (student an II Fac. Istorie - Bucuresti), Ileana Czan, Antal Lukacs,crban Papacostea, Nagy Pienaru, Florin Constantiniu, Tudor Teoteoi, Adrian Tertecel. Redactor de rubricii: Nagy Pienaru

I. LUCRARI GENERALE, ENC1CLOPEDIL DICT1ONARE * * *, Atlas historique. L'histoire du monde en 317 cartes, sous la direction de Georges Duby, Paris, Larousse, 1989, 315 p. 0 istorie globala prin diversitateal tematica hértilor, Insotite de note explicative. Se pune In evidentä autonomia Transilvaniei In cadrul statului maghiar; caracterul românese al teritoriilor ce-au format statul romän In 1918-1920. * * Biographien run Wellgeschichte Lexikon, Berlin, VEB Deutscher Verlagder Wissenschaften, 1989, 645 p. Biografiile unor mari personalitäti politice si militare ale Lunlii. Sint prezentati printre altii: Ion Antonescu, Nicolae Bälcescu, Ion I. C. Brátianu, Al. L Cuza, Gh. Gheorghiu-Dej, Petru Groza, loan Asan II, Ionitá Raloian Asan, Grigore Gafencu, Gh. Rackozi II, Nicolae Titulescu, T. Vladimirescu. * * , Le dictionnaire de noire temps, Paris, Hachette, 1988, XIII ± 1714 p. -I- 48 pl. Alcátuit sub forma unui dictionar enciclopedic modern, volumul reuneste In paginile sale nu- rneroase articole ce privesc Romfinia si istoria sa, printre care cele mai cunoscute toponime (orase), hidronime, nume de regiuni si nume de persoane - reprezentind personalitäti presti- gioase ale politicii, diplomatiei, stiintei, culturii si artei românesti. * * *, Les outils dans les Balkans du Mogen Age â nos jours. Sous la direction de André Gull lou, Vol. I: Nomenclature et fbrmes yar G. Oustuni, 380 p. Vol. II: Plancha par G. Oustuni. 1032 p. Paris, 1986. Dictionar pe OH (Bulgaria, Iugoslavia, Greciai Ro- mfinia), cuprinzInd uneltele folosite In Peninsula Balcanicá din evul rnediu pina In zilele noastre. (Rec. In Istoriceski Pregled", an XLVI, 1990, nr. 9, p. 97-98). * * *, Velikile sili i Balkanite v novo i nai-novo vreme (Mari le puterii Balcanii In epoca moderndi contemporanä), B.A.N., Sofia, 1985, 298 p. Cuprinde o culegere de comu- nicári stiintifice privind situatia din Balcani si politica rnarilor puteri In aceasta regiune In secolele XVIII-XX. (Rec. In Istoriceski Pregled", an );.LII, 1986, nr. 12, P. 84-86). ANDREEV, IORDAN, Bälgarski hanove i fare. VI -XIV vek. Istoriko-hronologhicen spravorcinik (Haniii tarii bulgari. Secolele VII-XIV. kdreptar istorico-cronologic), D-r. Pe- tärBoron,Sofia, 1988, 215 p. ± 18 il. Cuprinde articole separate pentru toti hanii si tarii bulgari din anii 681-1396. ta rindul acestora stilt prezentatiindividual si tarii din familia Asänestilor. BERSTEIN, SERGE; MILZA, PIERRE, Histoire du 20e siécle, Vol. I. Le premier 20e stécle. 1900-1939 Un monde déstabilisé, 433 p. vol. II. Le second 20e siècle. 1939- 1953. La guerre et la reconstruction 333 p.; vol. III. Le second 20e siécle. De 1953 (ft nos jours. La croissauce et la crise, 501 p., Paris, Haller, 1987. 0 istorie globalä asupra istoriei sec. XX care redä si aspecte romilnesti, alit politice, militarei diplomatice (räzboaiele balcanice; primul rázboi mondial; tratatele de pace; regimul democratic parlamentar românesc; raporturile Carol II-Garda de Fier; tragedia Ronnâniei In 1940; raporturile româno-germane; al doilea rázboi mondial; tratatul de pace din 1947, ocupatia ruseascá; jaful economic si Revista istorica", tomII, nr. 9 - 10, p. 599 -610, 1991

www.dacoromanica.ro 60-1 Buletin bibliografio 9 bolsevizarea postbelica a Rom:Mid; evolutia P.C.R.; epoca marilor ocupari; Kominformul, fractiunea Pauker-Luca; distantarea Romaniei de URSS sub Gheorghe Gheorghiu Dej si Nicolae Ceausescu; formele si limitele acestei independente", specificul nationalismului romanesc) eft si culturale si artistice (stilul lui Constantin Brancusi, dadaismul - Tristan Tzara). BOIA, LUCIAN, editor-in-chief, Great historians from Antiquity to 1809 An international dictionary, New York, Westport, Connecticut, London, 1989, XXIII 417 p.Cuprinde si biografiile unor istorici rornani (Miron Costin, Dimitrie Canternir) si ale unora straini care ne dau informatii despre poporul si teritoriul romanesc. CARBONELL, CHARLES-OLIVIER, Les grandesdales du XXe sieele, 2 &Rion, Paris, Presses Universitaires de France, 1990, 127 p. 0 istorie cronologicil a cpocii contern- porane (1914-1988) In care gäsiin referiri succinte, dar pertinente la istoria românilor (pentru anii 1918, 1921, 1934, 1910, 1941, 1944, 1917, 1968). ' DROZ, BERNARD, ROWLEY, ANTHONY, Histoire genérale du XXe siecle. Vol. L Jusqu'en 1910. Déclins europeens, 370 p.; Vol. II. Jusqu'en 1940. La naissance du monde con- lemporain, 284 p.; Vol. III. Depuis 1050. Expansion et independances (1950-1973), 517 p., Paris, Seuil, 1986-1987. In cadrul prezentarii relatiilor internationale ale sec. XX sint amin- titei aspecte ale situatiei economice, socfalesidemografice ale României, precumi evolutia relat.iilor sale politico-diplomatice externe. Se subliniaza pozitia speciala a Romaniei in cadrul blocului sovietic si respingerea proiectelor de specializare economica zonala stricta a CAER-ului In 1961. FRITSCH-BOURNAZEL, RENATA, L'Allegmare: un enjeu pour l'Europe,Bru- xelles, Édit. Complexe, 1987, 252 p. 0 istorie a destinului postbelic al acestei täri, pinii mai ieri divizatä, in care se subliniaza statutul special pe care Romania si 1-a revendicat in cadrul ratatului de la Varso. ia si interesul sari particular pentru relatii reiaxate" EST-VEST. GILBERT DACRON, La romanite chretienne enOrient. Heritages el mutations, Lon- dra, Variorum Reprints, 1984, 141 -I 330 p. Volumul uneste 14 studii ale profesorului care in 1976 i-a urmat lui P. Lcmerle la catedra de istoric si civilizatie a lurnil bizantine de la Col- legede France. Prin insusi titlu, este pus in lumina rolul romanitlitii orientale in Bizant, cu mostenirile si mutatiile" ei. GIRAULT, RENÉ, FRANK, ROBERT, Turbulente Eurol e el nouveaux mondes. His- toire des relatiors internationales contemporaines, tome 2: 1914- 1941, Paris, Milan, Barcelona, Mexico, Masson, 1988, 279 p. In affsamblul raporturilor diplomaticei militare ale perioadei tratate Romania este prezentä In paginile dedicate primului rázboi mondial si pacii de la Ver- sailles, diploma tiei interbelicei anilor din preajrna si de la inceputul celei de-a doua conflagratii mondiale. IIUNTZINGEB, JACQUES, Introduction aux relations internationales, Seuil, Parts, 1987, 358 p. In lucrare sint abordate probleme de metoda, teorie, sociologici analiza it- toried a relatiilor interstatale cu privire speciala asupra secolului XX. Romania este mentionata alit in contextul international interbelic, cit, mai ales, postbelic, In legatura cu intrarea sa In sfera de interes a sovieticilor, dar si in ce priveste pozitia sa deosebitä in Tratatul de la Varsoviai opozitia sa fat:a de proiectul specializarii economice icliviziunii muncii in cadrul CAER In 1961. HELLER, GEORG, Comitatus Marmarosiensis, comitalus Ugaciensis, München, 1985, 236 p.;I D E M, Comitalus Bihariensis, Munchen, 1986, 395 p. Volume din seria initiata, de Georg Heller si Karl Hehring la inceputul anilor '70, continind indicele de nume al loca- litatilor din Ungaria istorica. Un instrument de lucru util pentru identificarea unor localitati, evolutia toponimelor flind marcata cronologic, de la aparitie pinä In zilele noastre. KIRALY K. BELA, NÄNDOR F. DREISZIGER (editori), East Central European Society in World War I., New York, 1985, 623 p. Culegere de studii in care apar trei cal* tole dedicate participarii Romaniei la prirnul razboi mondial (armata romanil In Primul Raz- boi Mondial, campania din 1916 si participarea Romaniei la campania din Italia).Studiile slut semnate de Ilie Ceausescu, G. E. Torrey si Ion Ardeleanu. POLIAKOV, LÉON, Moscou, troisieme Rome. Les intermillences de la memoire historique, Hachette, Paris, 1989, 182 p. /nUatiseaza evolutia Rusiei de la marele cnezat medieval la imperial multinational de astazi, cuprinzind informatii succinte despre ocuparea Moldovei de armata tarista in 1774, ceea ce a facilitat räscoala lui Emilian Pugaciov,i despre cucerirea moldovenilor" de catre Ecaterina II. PRIGENT, MICHEL, Europe centrale et (ou) orientale?, In Centre' d'étude des civilisations de l'Europe centrale et du sud-est", Cahier no. 1, p. 23-32. Incercare de definire a zonelor de civilizatie In cadrul Europei central-räsaritene, inclusiv spatiul românese. SPIRIDON G. FOCAS, The. Lower Danube River in the Southeastern European Po- litical and Economic Complex from Antiquity to the Conference of Belgrade of 1948, New York,

www.dacoromanica.ro 3. Buletin bibliografk 601

1987, 697 p. Autorul, membru, In perioada interbelictl in Comisia roman a DunäriiI, isi propune si Rica o sintezil a istoriei navigatiei pe Dunáre, timp de 2 000 de ani. STAHL IL PAUL, Household, Village und Village Confederation in Southeast Europe, New York, 1986, 247 p. Lucrare a cunoscutului sociolog, istoric si etnograf roman, stabilit la Paris care prezintá un studiu camparat al organizärii familiei si a gospodäriei tfiránesti In Balcani, luind in discutie pe romani, slavii sudici, albanczii greci. ONEV, VELKO si ZARCEV, JORDAN, Kratka islorita na Dobrudfa (Scurtil istorie a Dobrogei), Gheorghi Bakalov,arna, 1986, 439 p. Cartea prezintii istoria Dobrogei din antichita le si Old in zilele noastre. l'rintre altele, se analizeaz perioada stäpinirii otomane in Dobrogca, precumi rzbolul din 1877-1878, räzboalcle balcanice (1912-1913) si primul räzboi mondial (1914-1918), cu efectele lor asupra situatiei Dobrogei. O atenlie deasebitä se acordii problemei Cadrilaterului (Rec. In Istoriceski Pregled", an XLIV, 1988, nr. 3, p. 98-102).

LI.IZVOARE

* * * Orobojdevielo.1878. Spomeni (Eliberarea,1878.Amintiri), Balgarski pisatel, Sofia, 1989, 883 p. Amintiri despre eliberarea Bulgariei de sub stpinirea otomaná (1877- 1878), aparjinind unor bulgari contemporani ai acelor evenimente. Se evoctii participarea Ilonninici la rilzbotul ruso-romno-turc din 1877-1878. BARNEA, ION, Byzantinisclze Bleisiegel aus Rumiinien, Byzantina", XIII, 1985, 1, p. 295-312. Prezentare a sigiliilor bizantine, de plumb descoperite pe teritoriul României, in functie de loealitätile In are au fost descopedte. BERGER ALBERT, Urkunde-Regesten aus dem Archiv der Sladt Bistritz in Sieben- bürgen 1203-1570, Köln, Wien, 1986, 1035 p. Volum publicat sub ingrijirca lui Ernst Wag- ner, care adunä opera vietii lui Albert Berger (1864-1936), inceputa Inca in 1868. Este pus la dispozitia cercetatorului un bogat material de arhiva, astazi risipit In mai multe fonduri arhivislice din Romania si din strilinätate, material documentar ce deschide o perspectivä profundA asupra vigil politice, sociale, economicc, culturalePbisericesti precumi asupra relatiilor Bistritei cu Moldova lui Petru Rares. BORSA, IVAN, Az Atpcid-házi királyok okieveleinek krilikai jegyzéke (Regesta regum s(irpis Arpadianae crilica diplomatica), tomul II, vol. 4, 1290-1301, Academiai Kiado, Buda- pesta, 1987, 336 p. Volumul constituie ultima parte a monumentalei opere inceputá Inca de E. Szentpétery, care si-a propus publicarca, integralä sau sub forma de regest, a tuturor documentelor emise, de cancelaria regilor arpadieni. Sint publicate 760 de regeste si 133 de documente inedite din timpul domniei ultimului rege arpadian, Andrei III (1290-1301). Dokumente 16 shekujve XV -XVII pdr historine e Shqipërise, vol. II, (1593-1602), ed. Injac Zamputi, Tirana, 1990, 388 p. Informatii documentare edite si inedite cu privire Li istoria Albaniei si a luptelor cu puterea osmanä; stiri privitoare si la tärile române. DUMITRIU-SNAGOV, ION, La Romania nella diplomaziaVattcana, 1939-1944, Editrice Pontificia Universita Gregoriana, Roma, 1987, 170 p. Studiu si documente inedite despre Romania si politica sa externá (1939-1944) väzute din prisma diplomatiei Vaticanului. ESKENASY, VICTOR, Bucarest 1859... Things that were, Things that are". Frag- ments autobiographiques inédits de Moses Gasler, in vol. Eludes el documents balkaniques et méditerranéens, Paris, 1990, p. 27-36. Cuprinde date si amintiri despre Romania In a doua jumätate a secolului XIX. GLENN E. TORREY, General Henri Berthelot and Romania. Mémoires et Correspon- dance 1916-1919, New York, 45 p. Volumul cuprinde corespondenta privatä din care se desprinde atmosferai starea de spirit existente pe frontul românesc In perioada celor 2 misiuni ale generalului Henri Berthélot. Numeroase informatii privind perioada oct. 1916-mai 1919 apar si in mernoriile generalului. HENDRICKX, BENJAMIN, Régestes des empereurs lotins de Constantinople (1204- 126111272), in Byzantina", 14, 1988, P. 7-222. Cuprinde stirii despre statul vlaho-bulgar 5despre vlahi. IGNATIEV, N. P., Zapiski(1875-1878)(nsemnäri:1875-1878), Izd. na Ote- cestveniia Front, Sofia, 1986, 848 p. (alcAtuire si note de Ivan Ilcev). Cuprinde Insemnárile contelui Ignatiev (ambasadorul Rusiei la Constantinopol In anii 1864-1877) privind evenimentele din Balcani si politica Rusiei fatá de aceastä regiune In anii 1875-1878. Intregul material este gpupat In trei pärti: 1) /nsemnari (1875-1878); 2) San Stefano; 3) Dupä San Stefano. (Rec. In Istoriceski Pregled", an XLII, 1986, nr. 12, p. 75-78). OLAJOS, TER$Z, Felhasznedatlan bizdnei forras a roman nég történetéhez (A vlach , negnb mdvodik legrégibb el6forchilása (Izvor bizantin nefolosit referitor la istoria poporului

www.dacoromanica.ro 602 Buletin bibliografic 4 roman). A doua aparitie a etnonimului vlach), In Törtnelmi Szernle", 1987-1988, nr. 4. p. 512-515. Intr-un izvor bizantin din Italia de sud, datind de la mijlocul sec. XI, apare un presbiter Dérnétrios 13Iakos. Izvorul nu este mentionat In Fontes. PÜSPOKI, NAGY, PETER, Az Arpild-kori miseirlartels troll emlékei ès azok kribikajo az ällamazervezèstöl a latárjrsig (lzvoarele scrise referitoare la tirguri de la formarea Lsta- tului la marea invazie Marai critica lor), Ed. Madach, Budapesta, 1989, 206 p. Volumul face parte dintr-o lucrare mai mare care-si propune publicarca tuturor izvoarelor scrise (documente, leg!, izvoare narative) referitoare la dezvoltarea tirgurilorI iarmaroacelor din Un- garia in epoca arpadiana precumi cercetarea problemei In lumina acestor izvoare. Sint publicate fragmente, Insotite de ample comentarii, din 99 de documente, 10 capitole dc legesi 17 fragmente din cronici, descrieri geografice, interne si externe. SCHREINER, PETER, Eine Obituarnoliz fiber eine Frühgeburt, In Jahrbuch der Oster- reichischen Byzantinistik", 39 Band, 1989, p. 209-216. Manuscrisul despre care este vorba (Codex Vaticanus Ottobonianus gr. 15), pe care autorul 11 dateaza In veacul al Xl-lea eau al XII-lea (nu al XIII-lea ori al X1V-lea cum s-a crezut pina in prezent), contine in final tio descrierc a Dunärii, care ar putca interesa si istoria romfineascd. TIUTIUNDJIEV, IVAN, Bälgarshata hronika ot XV v. i hronikata na vlaskiia n:onah Mihall Moxa (1620 g. ) (Cronica bu)gar din secolul al XV-lea si cronica calugärului muntean Mihail Moxa. 1620), in Istoriccski Pregled", XLIII, 1987, nr. 4, P. 68-77. Se face o corn- paratie (pe baza de fragmente asezate paralel pe dona coloane) intre Cronica anonimel bulgar din secolul al XV-lea1iCronica lui Mihail Moxa din anul 1620.

III. ISTORIE MEDIEVALA

ANGIIELOV, PETAR, Bälgarskata srednovekovna diplomafiia (Diplomatiabulgara inedievala), Nauka i izkustvo, Sofia, 1988, 197 p. Lucrarea analizeaz diferitele aspecte ale diplomatiei bulgare din perioada celor doua tarate bulgare medievale (681-1018; 1186- 1396). Se abordeazil si activitatea diplomatica a primilor tart din dinastia Asanestilor. ARMBRUSTER, ADOLF, Der Donau-Karpatenraum in der mittel-und westeuropäischen Quellen des 10- 16. Jahrhunderts. Eine historiographische Imagologie, Köln-Wien, Böhlau Verlag, 1990, X + 309 P. (Studia Transylvanica. Erganzugsbändedes Siebenbürgischen Archivs, 17). Cercetare consacrata rellectarii spatiului carpato-dunarean si a romanilor in sursele apu- senel central-europene In evul mediu timpuriu, In epoca constituirii statelor medievale ro- mânesti, In secolele XV si XVI (rec. In acest numar). BACZKOWSKI, KRZYSZTOF, Paristwa Europg srodkowo-wschodniej wobec antylu- reckich projektów Innocentegi VIII (1484- 1492) (Statele Europei central-rasäritene, fata cu proiectele antiturcesti ale lui Inocentiu VIII, 1484-1492), Nasza Przeslosé. Studia z dziejów Koscio la i kultury Katolickiej w Polsce", 74, 1990, P. 207-235. Implicarea Polo- niei in politica de cruciata dupa cucerirca Chiliei si a Cetatii Albe de catre Baiazit II; situatia cadrul general de politica cultural europeana al proiectelor de cruciatä. BENDA, KALMAN, Gli Ungheresi di Moldavia (Csángók ) nei secoli XVI -XVI1, In Nuova Rivista Storica", LXXIII, 1989, nr. 5-6, p. 657-688. Problema ciangailor in optica unui istoric ungur. BERINDEI, MIHNEA, L'empire ottoman et la route moldave" avant la conquéte de Chilia et Cetatea Alba (1484), in Journal of Turkish Studies", X, 1986 (Essays presented to Halil Inalclk on his seventieth Birthday), P. 47-72. BISKUP, MARIAN, Die Rivalität zwischen Jagiellonen und Habsburgern um die BO- mische und die Ungarische Krone im 15 hnd Aufang des 16 Jahrhunderts, In Osterreichische Osthefte", 32, 1990, nr. 2, p. 65-81. Evolutia relatiilor Internationale In Europa central In functie de rivalitatea polono-habsburgica cu implicatii si In spatiul românesc. BOJILOV, IVAN, Familiata na Asenevli (1186- 1460). Ghenealoghia i prosopografia. (Familia Asánestilor; 1186-1460. Genealogiei prosopografie), B.A.N., Sofia, 1985, 503 p. Cuprinde genealogiai prosopografia familiei Asánestilor. Principalele dona parti ale lucrárii slut: - Asánestii din Bulgaria (1186-1396); - Asnestii din Bizant (1280-1460). (Rec.InIstoriceskiPregled",an.XLII,1986,nr. 6, P. 77-81). CAZACU,MATEI, Les Valaquesdans les Balkans occidentaur(Serbie, Cro- afie, Albanie etc. ). La pax ottomanica (XVI" --XVIIeme siècles), in vol. Centre delude des civilisations de l'Europe centrale et du sud-est, Cahier no. 8, Les Aroumains, Inalco, Paris, 1989, P. 79 - 93. Evolutiai statutul vlahilor din apusul Peninsulei Balcanice.

www.dacoromanica.ro 5 Buletin bibliografic 03

CAZACU, M. si A. DUMITRESCU, Guile dynastique el images motives en Moldavie au XITe siecle. importance des modeles serbes., In Cahicrs balkaniques", 15, 1990, p. 13-102. Efortul lui Stefan ccl Mare de a consolida idcea dinastica in Moldova si rolul rnedelului slrbesc. CIORANESCO, GEORGES, L'activité de Demetre Cantemir pendant la campagne russe en Ruse (1722), in .Cahiers du monde russe et soviétique", XXIX, 1988, nr. 2, p. 257- 271. Activitatea politicaitiintified a fostului domn al Molclovei in thnpul campaniei ruse in Transcaucazia. DELUMEAU, JEAN, Naissance et affirmation de la Réforme, 5e edition, Presses Uni- versitaries de France, Paris, 1988, 415 p. (Nouvelle Clio, 30). Referiri si la Reforma in Tran- silvania. . DIMITROV, BOJIDAR, Rusko-turskalaVoina.1877 - 1878.Hronika(Rzboiul ru.o-ture din 1877-1878. Cronica), Nauka i izkustvo, Sofia, 1988, 156 p. Cuprinde o istorie In date a razboiului ruso-româno-ture din 1877-1878. DOUMERG, BERNARD, Les Venitiens aTana (Azov) au xve siècle, In Cahlers du monde russe et soviétique", XXVIII, 1987, nr. 1, p. 5-19. Referiri si la Moldova si Cetatea Alba. DUMITRIU-SNAGOV, I., La revolle des Roumains de Transylvanie en 1784.Contre- riforme tardive ei resistance nationale, in Revue d'histoirc écciesiastique", LXXXV, 1990, nr. 2, p. 322-333. Consideratii pe rnarginea manifestrilor de mentalitate colectiva in legatura cu niscoala lui IIoria, Closca si Crisan. GIIENOV, T., 540 godini ot bitkata pri Varna (540 de ani de la batalla de laVarna), In Od Wisly do Maricy" (De la Vistula laManta), Krakow, 1985, p. 191-198. Este o analiza a bataliei de la -Varna (1444). Contine si referiri la participarea romanilor la accasta batilie. Semnalare in Bulgarian Historical Review", XI V, 1986, nr. 2, p. 122. GJUZELEV, VASIL, Bulgarien und Byzanz im Streit um die Schwarzmeergeblete 1185- .104, In Jahrbuch der Osterreichisehen Byzantinistik", 36 Band, 1986, p. 207-217. Ca de obicei in istoriografia bulgara, vlahii izvoarclor istorice referitoare la statul Asanestilor smI identificali cu bulgarii. GÜNDISCH, GUSTAV, Die Biicheret des Hermannstddler Raishern Jihannes Bayer, In Zeitschrift für Siebenbtirgische Landeskunde'.', 13, 1990, nr. 1, p. 23-34. Prezentaie a bibliotecii unui demnitar sas din Sibiu cu preocupari carturaresti la sfirsitul secolului XVI. GYÖRFFY, GYORGY, A magyarsag keleti elemei (Elementele orientale in structura ungurilor), Ed. Gondolat, Budapesta, 1990, 326 p. Volumul cuprinde o serie de studii mai vechi si mai noi ale reputatului specialist privind raporturile ungurilor cu populatille rasári- tone (pecenegi, cumani, chazari). Semnalárn studiul deosebit de important, de mari proportii privind istoria pecenegilor. HORVATH, ANDRAS PALOCZI, Pechenegs, Cumans,lasians. Steppe peoplesin medieval Hungary, Corvina, Budapest, 1989, 142 p.+plansa. Rolul celor trei popoare in evolutia istoricai In civilizaia bazinului dunarean, inclusiv in spatiul romanesc. JOVANKA KALIG, La region de Ras â l'époque byzantine, in vol. Geographic histo- pique du monde mediterranien, sous la direction d'Héléne Ahrwciler, Paris, 1988 (= Sena By- zantina Sorbonensia 7), p. 127-140. Studiul prezinta date istoricel arheologice recente err privire la regiuneai Getatea Ras, centrul initial al statului sirbesc medieval, carula multe izvoare li spun Raska. O serie de informatii ale studiului, cal toponimia regiunii, slat importante pentru istoria romanitätil sud-dunarene. JORDANOV, IVAN, TAPKOVA-ZAIMOVA VASILKA: Quelquesnouvellesdonnées sur l'administration byzantine au Bas Danube (fin du Xe-Xle s.) (Date noi privind administratia bizantina la Dunarca de Jos sf. sec. X-sec. XI) In Géographie historique du monde Méditerraneen, sous la direction d'Helene Ahrweiler, Paris, 1988 (= Série Byzantina Sorbo- nensia 7), p. 119-126. Termenul de Paradounavon" de la Anna Comnena ar desemna unitatea administrativä bizantina de la Dunare, reprezentlnd traducerea bulgarulul Podunavia", in vreme ce Paristrion" ar fi doar o denumire adjectivalai arhaizanta, poate chiar de valoare mai generala. Se sustine ci vestarhul Nestor era bulgar din Hlyricum". Attaliates aflrmä cá era originar din Illyricum, ceea ce face ca originca etnica bulgara a personajului stl flo cea mai putin probabila, intruclt autorul respectiv ti cunosteit bine pe bulgari denumindu-i ca atare In Istoria" sa, acolo unde e cazul. KRISTO, GYULA, Az Anjou-kor luiborul (Rázboalele epocii AngevIne), Edit. Zrinyi, Budapesta, 1988, 296 p. Dup5. un volurn aparut In 1986, In care autorul a tratat problemele razboaielor epoch, arpadiene, sInt cercetate acum campaniile intreprinse de Carol Robert si de Ludovic de Anjou( cai aspecte ale organizarli militare, armament, tipurl de campanii etc. Lucrarea constituie un instrument de lucru comodl necesar. www.dacoromanica.ro 604 Buletin biblioqrafic 6

LJUBARSKIJ, JA.N., Der Kaiser als Mime. Zum Y'roblem der Gestalt des byzanti- nischen Kaisers Michael 111, In Jahrbuch der Osterreichischen Byzantinislik", 37, 1987, p. 39-50. Incercind sä explice irnaginea negativd pe care istoriografia bizantind a Idsat-o cif privire la ultimul reprezentant al dinastiei amoriene (in contrast cu imaginea pozitivd a lui Vast le1, intemcietorul dinastiei macedonene), studiul intercseazd Ipentru notiunca pseudo- cpiskopos", care apare si in documentele legate de Inceputurile organizdrii eclesiastice de pa tcritoriul Romäniei. Pentru acest termen, folosit si pentru o situatie din veacul al IX-lea, automl trimite la editia Migne, Patrologia Graeca, vol. 117, col. 144 A. Termenul nu trebuie deci legat de conflictul dintre biserica bizantindi cca apuseand, ci de o situatie de neca- nonicitate a unui episcop. MARCU, P. LIVIU, Formes de redistribution traditionnelles des terres dans les comma- nantes rurales roumaines In Ethnologie francaise", (Paris), XVII, 1987, nr. 2-3, p. 258- 267. Sint prezentate organizarea in obstea sateascd, sistemul proprietfitii agrare si al luerd- rilor agricole, insistindu-se asupra formelor de Impiirtire sau (re-)distribuire a ptirninturilor intre membrii comunitAtilor rurale prin diverse metode aleatoare (v. tragerea la sorti) si per- petuarea acestor practici pind la sfirsitul secolului XIX. MATANOV, H. si MIHNEVA, R., 01 Galipoli do Lepanto. Balkanite,Evropa i Os- manskoto naseslire. 1354-2571 g. (De la Galipoli la Lepanto. Balcanii, Europa si invazib. otomand. 1354-1571), Nauka i izkustvo, Sofia, 1988, 357 p. Cartea trateaz problemele legate de inaintarea otomand In Balcani si Europa centrald In anii 1354-1571. Se abordeazd si evolutia relatiilor romäno-otomane in perioada respectiva. (Rec. in Istoriceski Pregled", an XLV, 1989, nr. 8, p. 88-91). NASTUREL, PETER S. Les Valaques de l'espace bgzantin et bulgare jusqu' la eon- quay ottamane, In vol. Centre d'études des civilisatipns de l'Europe centrale et du sod-es!, Ca- hier no. 8, Les Aroumains, Paris, Maim, 1989, p. 45-78. Schitä de istorie a romanitätii sud-dundrene de la primele meirtiuni /And In vremea dominatiei otomane; date cu privire la civilizatie, biscricd, etc. NIKOLOVA, BISTRA, Svedeniia za otnoseniiata mejdu Bálgaria, Rim, Zapada i La- finskafa imperiia o starobillyarskata Knijnina (1X-XIV.v.) (Märturli privind relatiile dintre Bulgaria, Roma, Occident si Imperiul latin In literatura bulgard veche. Secolele IX-XIV), In Istoriceski Pregled", XLIII, 1987, nr. 4, p. 54-67. Con line informatii cu privire la relatiile Bulgariei cu lumea catolied (Roma, Occident si Irnperiul latin) In secolele IX-XIV. Se fac referiri si la activitatea primilor Asdnesti In aeeastk directie. . PALÖCZI HORVATH, ANDRAS, Besen yaklamok,jászok (Pecenegi, cumani, Edit.;Corvina, Budapesta, (1989), 124 p. Cartea, apärutä In cunoscuta colectie Hereditas,constituie o introducere In istoria popoarelor din ultimul val migrator. Este schitatá istoria lor politicd, limba, originea. Se insistd asupra importantei lor in regatul arpadian ca si asUpra aspectalor culturii materiale, a orgailizarii militare, a procesuhri de sedentarizare etc. . MAJA, Die verbrannte Bibliothek des Marcus Fronius. Ein Baustein zur Kulturgeschichte des siehenbargischslichsischen Bürgesturns im 17 Jahrhundest, in Zeitschift für SiobenbuyischP Landeskunde", 13, 1990, nr. 1, p. 35-38. Catalog de autori ale cdror lucrdri s-au aflat in biblioteca unui cárturar sas brasovean din a doua jurnütate a sec. XVII. . PHILIPPI MAJA, Die Biirrger von Kronstadt im 14und 15 Jahrhundert. Untersuehungen zur Geschichte und Sozialstucher einer Siebenbiirgischen Stadt im Mittelalter, Wien, 1986, 335 p. O analizá detaliatd a structurii sociale a orasului Brasov in evul mediu insotitil de o intere- santii evaluare demograficd. POGHIRC, CICERONE, Rornanisation lingvisfique et culturelle dans les Balkans. Sur- vtvances et evolution, In vol. Centre d'étude des civilisations de l'Europe centrale et du Sud-est, Cahier no. 8, Les Aroumains, Paris, lnalco, 1989, p. 9-46. Consideratil cu privire la limba licaracteruLetnic al romanitätii sud-dundrene. POPESCU EMILIAN, Die Kirchliche Organisation der Provinz Scythia Minor vom vierten.Wis ins sechste Jahrhundert, In Jahrbuch der Osterreichischen Byzantinistik", 38, Band, 1988; 131,75-94. Studiul trateaza diverse aspeete privind episcopatele din regiune In perioada respectiva, rolul important al crestinismului in romanizareai asirnilarea populatiilor migra- toare, dar Mai ales In afirmarea romanitdtii orientate, a viitoarei sale identitSti etnicepi culturale, -POPOV, ATANAS, Les Asenides ef la »Ville neuve" de Tarnovo, In Bulgarian His- torical Review", an XIII, 1985, nr.2, p. 79-83. Sint prezentate vestigiile bisericesti mAndStiresti ldsate de AsneSti licartierul- ,,Noviiat grad" (Orasul nou) din Tirnovo. ORISOS A. The Vlachs of Larissa in the loth Century, in' Byzantinoslivica" 51, 1990, nr..2,.0.202-207. La baza acestui studiu s-a aflat textul unei comunicki prezentate la Al 23-lea Simpozion de primdvard dé la Birmingham (18-21 martie 1989). Anton] constatä de la inceput CS semnificatia vlahilor pentru istoria Thessaliei este evidentd de la sine, in www.dacoromanica.ro 7 Buletin bibliografic e05

uncle sate thessaliote chiari astdzi oamenii vorbesc In primul rind limba vlahd". Aspectul adus in discutie este lnsd, dcosebit de interesant si nu a fost exploatat pind acum de care istoriografia romând: Achillius nu este cunoscutul erou homeric. SAVIDDES, ALEXIS G. K., 01 Komanoi (Kumanoi Kai toBizan lino11 os-I3 os ai., rn.X.) (Cumanii si Bizantul In sec. 11-13 dupd Christos), in Byrantina", 13, 1985, nr. 2, p. 937-955. Cooperarea militard a cumanilor cu viahili bulgarii cclui de al doika larat. SENGA, TORU,Bé lakirálygi bolgár, Izaticsi s osztrdk hadjáratailwz (Despre campanifie lui Bela rexjuniorin Bulgaria Italia si Austria), in Századok", 122, 1988, nr. 1-2, P. 36- 51. Se incearc stabilirea cronologiei campaniilor organizate de Bela rex luntor In Bulgaria (1228), Italiei (1230 si 1232) si Austria (1231), pc baza noilor date oferite de un document al regelui Bela IV din 1235. SENYK, SOPHIA, The Ukrainian Church and Latinization, in Orientalia Christiana I criodica", 56, 1990, nr. 1, p. 165-187. E diseutatl pozitia lui Petru Movilá fatii de curentul latinizant. SOULIS, G., Thessaliki Vlahia (Via hia thesaliotd), in Tbessaliko Imerologio", 15, 1989, p. 13-15. Limitele teritoriale ale unitatil administrative a Vlaliiei thesaliote in sec. 1213. SPIRIDONAKIS, BASILE G., Grecs, occidentaux elTures de 1054 d 1453:qualre siecles d'hisloire de relations iblernationales. Thessaloniki, Institute for Balkan .Studies, 1990, 291 p. Cartea cuprinde referinte si la români si tdrile române. SZEKELY, GYORGY, Egg elfeledell rellegés: A mdsoditc tatárjárás a maggar Wrteneli hagyomcmyokbara es az egyelemes összefüggésekben (0 spairnd uitatd: A doua invazie tâtarâ in traditia istoricá maghiard si In conexiunile universale), in Szazadok", 122, 1988, tit. 1-2, p. 52-88. Sint studiate relatiile lui Ladislau IV cu curnanii si tútarii, conflictele acestuia cu clerul superior si o parte a nobilimii. Rolul curnanilor in Ungaria conflicteie irázvrittirile lor din 1280 si 1282. Rolul lor In chemarea tatarilor In anul 1283. THEODORIDIS, D. Theognostos Melissenis Kalepan von Mesopotamia, 14 .Ilymn- tinishe Zeitschrift" 78, 1985, nr. 2, p. 363-364. Catepanatul Mesopotamiei, de unde provine MOM"descris aici si datat in sec. XI, se afla in partea de rdsilsirt a Imperiulul bizantin, nu la Dundrea de Jos, cum sustinuse N. Oikonomides, Les listes de préséance byzantines des iXe et Xe sicles, Paris, 1972, p. 354. Trebuie precizat cil Oikonomides avusese in vedere o Mesopotarnie a Apusului" (tiis Dysecis) cind sustinuse acest fapt, nu Mesopotamia rásáriteand, detaliu pe care D. Th. 11 trece cu vederca. ASILEVA, ANI DANCEVA, VdzobnoviavaneIukrepvane nabalgarskataddriaoa (11S6-1197). (Restaurarea si consolidarea statului bulgar. 1186-1197), in Istoriceski Preg- led", XLI, 1985, nr. 9-10, p. 37-53. Trateazil istoria Irnperiului romilno-bulgar (celul de-al doilea tarat bulgar) In tirripul domniei primilor doi membri al dinastiel AsilnestIlor (Petru si Asan).

IV. ISTORIE MODERNA * * *. East Central European Society and the Balkans Wars, In colectia War and So- ciety in .East Central Europe, vol. XVIII, New York, 1987, 434 p. Culegere de studli ce Isi propune 55 analizeze operatiunile militare In timpul rdzboaielor balcanice si dezvoltarèa so- cietiAtii central rilsdritene. (Cuprinde un capitol decticat societtii, econortieii diplomatiei Ronidnici in 1912-1913). ** *, Osvobojclenteto na Balgartia. Korespondenfii i materiali na rusktia peceat (1870- 1519). Tons I. (Eliberarea Bulgarici. Corcspondente si materiale din presa rusd. 18761879). Selectie, introducerc si note de E. Bujaski, Vol. I, Nauka i izkustvo, Sofia, 1988. Lucrarea prezintd ecourile produse In presa rusil de evenimeutele din ultimii ani ai luptei 13ulgariei pcntru eliberarea de sub stdpinirea otomand (1876-1879). Primul volum se ocupil dc ccou- rile produse In presa rusil de riiscoala bulgar din aprilic 1876. Se oferd si date privitoare la politica balcanied a Rornâniei in perioada respectivá si la activitatea desfasuratil pe teritoriul tdrii noastre de edtre luptátorii bulgari pentru eliberare nationald. (Rec. In Istoriceski Pregled, XLVI, 1990, nr. 2, p. 100-102). * * *, Mejdunarodnicotnosenlia na Balkanah (19561878.gg ), Nauka, Moskva, 1986, 4t6 p. (Redactor responsabil: y. N. Vinogradov). Lucrarea analizeazd situatia din Balcanili politica 'marilor puteri In accasl regiune. de lasfirsitul Rzboiuluf Crimeei (1853-1856) pipit la incheicrea Rázboiului ruso-ronadno-ture din 1877-1878. (Rec. in Istoriceski Pregled", an XLIII, 1987, nr. 6, P. 87-89). a* *, 110 Jahr'der Wiederrichtung des Bulgarisrben Staales.1877-'1983. (Hrsg. K.-D Grothusen), Sildosteuropa-Studle 44, Sildosteuropa-Gesellsebaft, Munchen, 1980! 188 p. www.dacoromanica.ro 606 Buletin bibliografic 8

Culegere euprinzind 12 studii realizate de Istorid din Bulgaria (6), R.F.G. (5) si Alarm Bri- tank (1). Se refer la razbolul ruso-romano-turc din 1877-1878 (ce a dus la eliberarea Bul- garia' (le sub stapinirea otomana), precum si la restaurareai consolidarea statului bit/gar dupfl acest conflict armat. Se fac referiri si la participarea Romfiniei la razboitil sus-mentional. (Rec. In Istoriceski Pregled", XLVI, 1990, nr. 10, p. 77-78). BARBOLOV, GHEORGHI, 1?usko-lurskala osvobodilalna voina i Rumaniia prez 1877- 1878 g. (Razboiul ruso-turc de ehberare si Romania 1877-1878), Narodna prosveta, Sofia, 1987, 180 p. Luerarea prezinta actiunile politice si militare Intreprinse de Romania In prcajma si in timpul razboiului ruso-romano-turc din 1877-1878. (Recenzic in Istoriceski Pregled", an XLVI, 1990, nr. 4, p. 9193). BARBOLOV, GI IEOR GI I I, Parvala ruska revoliufiia i vastanieto na sclianite y 1lumniia prez 1907 g. (Prima revolutie rasa 5i rascoala taranilor din Romania din anul 1907), In Is- toxiceski Pregled", XLII, 1986, nr. 11, p. 16-31. Articolul analizeaza rscoala taranilor romani din 1907 si asa-zisele influente exercitate de prima revolutie rusa asupra acesteia. DELIVANIS D.J., Maritime War and Trade inSoutheastern Europe, 1740- 1920: The Case 0 France, in vol. War and Society in East Central Europe, vol. XXIII, Southeast European Maritime Commerce and Naval Policies from llw Mid - Eighteesith Century to 1914, Colorado, New .Jersey, 1988, p. 35-45. DIIIAM, M.A., Besarabskile balgari n Parvala ruska revolufiia (Bulgarii din Basarabia in prima revolutic rusa), in Istoriceski Pregled", XLI, 1985, nr. 3, p. 51-59. Trateazil activitatea antitarista desfasurata de o parte a bulgarilor din sudul Basarabiei in limpid priinci revolutii ruse (1905-1907). D.JUVARA, NEAGU, La diaspora aroumaine aux XVIIIime el XIXime siéeles, in 1-o1. Centre d'etude des civilisations de l'Europe centrate el du Sud-est, Cahier no. 8, Les Aroumains, Mateo, Paris, 1984, p. 95-127. Prezentare a eauzelori directiflor dispersarii aromnilor si a rolului lor in Serbia, Austria, l'ngaria, Transilvania, Moldova si Tara Romancasca. KIRANDIN, CATHERINE, Les avatars du roumanisme, in Centre d'etudes des civilisations de l'Europe centrale et du sud-cst", Collier no. 1, Paris, hialco, 1983, p. 43 52. Consideratii asupra afirmarii constiintei nationale romanesti si a receptrii ei in Europa secolului al XIX-lca. DURANDIN, CATHERINE, Révolution a la francaise ouäla russe, Polonais, Rournarns el Russes au X1Xe siécle, Presses Universitaires de France, Paris, 1989, 349 p. Unlit din capitolele luerarii e dedicat romanilor in ajunul si In timpul revolutici din 1848 si influcntel franceze asupra revolutionarilor romani. ENEPEKIDES, POLYCLIONIS K., Josef Strygouski's Ungedruckles Ms. aus dern Jahre 1988 Ober den Heiligen Berg Athos, in Balkan Studies", 27, 1986, nr. 2, p. 105-127. Sint mentionati si vlahii (romanii) de la Athos la data intocinirii memoriului. FABRE, GILBERT, Costache Negruzzi ou l'ecriture impossible de l'histoire, in Centre d'études des civilisations de l'Europe centrale et du Sud-est, Cahier no. 4, Mateo, Paris, 19St, p. 111-120. Trecutul romanesc, indeosebi secolul XVI, ea model al literaturii secolului XIX. FLORESCIT, RR., The Russo-Turkish War of 1877-78. Diplomatic and Military Preparations, In War and Society in East Central Europe, 17, New York, 1985, p. 93-10-1. Este o prezentare a pregatirilor diplomaticei militare din preajma razboiului ruso-romano-ture din 1877-1878. Se fac referiri si la pregatirile Romaniei In vederea aceslui razboi. (Semnalare in Bulgarian Historical Review", XIV, 1986, nr. 4, p. 94). GU IDA, FRANCESCO, La Bulgaria della guerra di liberazione sino al traltalo di Nenilly (18771919). Testimonianze italiane, Roma, 1984, 323 p. Cartea prezintti istoria Bulgarici In anii 1877-1919 pe baza unor izvoare italienc de epoca. Se ofera 51 o scrie de informal ii cu privire la relatiile romano-buigare in perioada respectiva. (Rec. In Istoriceski Pregled', au XLIH, 1987, nr. 8, p. 114-116). IMEV, BORIS, Deislvia i boen pat na celata na 7'anio Sloianov prez 15 76 g. (Actiunile 5i (lemma de luptá al cetei lui Tanio Stoianov in anul 1876), In Istoriceski Pregled", XLII, 1986, nr. 2, p. 52-68. Analizeaza actiunile de luptii armata antiotomana intreprinse de ceata lui Tanio Stolanov. Aceasta a trecut Dunarca pc la Oltenita in mai 1876 si a luptat in regiunea Razgrad, unde a fost clistrusáIn celedin urma de armata otomana. Se subliniaza legtura dintre actiunile acestei cete si cele ale cetei conduse de Ilristo Botev. Ambele au pornit la lupta dé pc teritoriul Rol/311'31cl si au avut sprijinul discret al autoritatilor române. KARPAT, KEMAL II., The Crimean Emigration of 1856- 1862 and the Settlement and Urbate Development of Dobruca, in vol. Passé turco-tatar, présent soviétique. Eludes Walesa Alciandre Bennigsen, publies par Ch. Lemercier-Qualquejay, G. Veinstein, S.E. Wimbush, Louvain-Paris, 1986, p. 275-206. Emigrarea unei parti a populatiei islamice din Crimea In Do- brogea ca urmare a politich gavernului tarist de rusificare a regiimii din considercnte strategice ; conseCinta economiceldemografice In Dobrogea. www.dacoromanica.ro 9 Buletin bibliografic 607

KONDAREV, NIKOLA, Oste za sdstesivuvaneto na I3.R.T.K.vBukurest do mai 1872 q. (N.oi informatii privind existenta Comitetului Revolutionar Central Bulgar de la Bucuresti Inainte de luna mai 1872), in Istoriceski Pregled", an XLIII, 1987, nr. 9, p. 92-91. Cuprinde stiri desprc existentai activitatea acestui organ suprem de conducere al miscaril revolutionare tat !gam de eliberare nationala, cu sediul In capitala Romanic], Inainte de luna mai 1872. MALGORZATA, WILLAUME, Les coruptions dela nation el de la nationalité chezles Roumains el les Polonais avant 1848, in Centre d'elude et de civilisation de l'Europe centrale el du sud-est, Cattier no. 4, Paris, Inalco, 1986, p. 9-21. Evolutia celor doua concepte de natlune, sinationalitate in cilia politic romaneasca In sec. XVIII- XIX. MARKOV, GHEORGHI, Bálgariay Balkanskiiascliuz sreqiu Osmanskaht imperiia. 1912- 1913 (Bulgaria in Alianta bakanic Impotriva Itnperiului otoman. 1912-1913), Nauka i izkustovo, Sofia, 1989, 457 p. Lucrarca prezinta situatia Bulgariei In preajma si In timpul primului razboi balcanic (1912-1913), Ca parte a aliantei statelor balcanice Impotriva Imperiului otoman. Un capitol al lucrárii este dedicat politicii Rornaniei In Balcani in perioada mentionata. (Rec. in Istoriceski Pregled", an XLVI, 1990, nr. 1, p. 90-92). MICIIEL, ANTOINE, Louis XV, Fayard, Paris, 1989, 1019 p. Biografie a regelui Ludo- vic XV ; Prezinta si raporturile Frantci cu celelalte Mari Puteri ; este mentionata ocupatia ru- sensed in Moldova si Valahia in urnia razboiului ruso-turc dintre 1768-1774. MÓCSY, ISTVAN, I.,TheEffects or World War. I. The Uprooted :Hungarian Refugees and theiImpact on Hungary's Domestic Policies, 1918-1921, Columbia University Press, New York, 1983, XIII +252 p. (East European Monographs, CXLVII). Situatia populatiei ref ugiate in Ungaria din teritoriile pierdute de regat In urma primului rizboi mondial si evolutia Politica a tarii dupil pacea de la Versailles. PELYACIL ISTVAN, Egy elmulasztoil várostrom tanulsdgai (Az aradi oar ostroma" I 19 janutirjúbau ), (Invtämintele unui asediu nerealizat. Asediul" cetiltil Aradului in lanuarie 1848), In Acta Historica", Szeged, LXXXVIII, 1989, p. 3-21. Sint studiate cauzele politico-militare care au determinat nerealizarea asediulul cetatii Aradului de catre armata revolutionar maghiara. Sint. publicate o seric de scrisori din corespondenta generalilor cu guvernul revolutionar. PEYFUSS, MAX DEMETER, Les Aroumains â l're des nalionalismes balkaniques, in vol. Centre d'études des civilisations de l'Europe centrale el du sud-est, Cahier nr. 8, Les Arou- n ains, Inalco, Paris, 1984, p. 129-149. Evolutia problemei aromane In secolul XIX, rolul lui Apostol Milrgilrit in consolidarea constiintei de sine a aromiluilori perspectivele acestei ramuri aromanit Atli rasritene. PISAIIEV, 1.A., Velikie derjavt i Balkant nakanune pervoi mirovoi uoini (Marne puterisi Ilakanii in preajma prirnului razboi mondial), Nauka, Moskva, 1985, 285 p. Politica marilor puteri In Balcani in ajunul izbucnirii primului rilzboi mondial. Sc abordeazai raporturile Roma- nic] cu marile puteri in acca perioad. (Semnalare in Bulgarian Historical Review, an XIV, 1986, nr. 4, p. 94). POPOV, JEKO, Tárkovno nalionalnite borbi na balgarile ot Severna Dobrudja (1878- 1912 g.) (Luptele ecleziastico-nationale ale bulgarilor din Dobrogea de nord. 1878-1912), In Istoriceski Pregled", XLV, 1989, nr. 12, p. 19-33. Contine informatii despre sltuatia bulgarilor din Dobrogea de nord (judetele Constanta si Tulcea) In anii 1878-1912. POPOVIC, ALEXANDRE, Quelques renseignements concernani les écoles turco-latares de la Dobroudja roumaine pendant la période post-oitomane, In vol. Passé turco-talar, présent soviéti- qi e. Éludes orreries â Alexandre Bennigsen, publiés par Ch. Lemenier-Quelquejay, G. Veinstein, S.E. Wimbush, Louvain-Paris, 1986, p. 307-316. Date cu privire la invatantIntul In mediul turc yitaar din Dobrogea in intervalul 1878-1944. RADULESCU-ZONER, SERBAN, Die Rationale Bewegung als Faktor der Enturcklung der polilischen Lage in Sadesteuropa, in vol. Europa um 1900. Texte eines Kolloquiums. Ileraus- gegeben von Fritz Klein (Berlin) und Karl Otmar von Aretin (Nlainz), Akademie-Verlag, Berlin, 1989, p. 249-263. Articolul prezintil evolutia complexa si uncori contradictorie a miscürilor nationale ale popoarelor balcanice (greci, bulgari, slrbo-croati, romfini), intr-o perioada cind RusiasiAustro-Ungaria actionau convergent pentru mentinerea statu-quo-ului politic In zona. TRAIKOV, VESELIN si JECEV, NIKOLAI, Bdlgarskata einigratita u Rumilniia. XIV u. 1878 (Emigratia bulgara In Romania. Secolul X1V-1878), Nauka i izkustvo, Sofia, 1987, 387 p. Cartea trateaza problema emigrarii bulgarilor In Romania In perioada susmentionat, lyceum si conlributia adus de cmigrantii bulgari la dezvoltarea economica, culturalfiI &Utica a poporului roman. (Reeenzie In Istoriceski Pregled", an XLIV, 1988, nr. 4, p. 90-92). VINOGRADO V, V.N., Velikobrilania i Balkant :otVenskogo Kongressa do ICrlmskoi Voinl, Moskva, 1985, 336,p. Cartea trateaz politica britanica In Balcani ))i principalcle probleme ale acestei regiuni In perioada 1815-1856. (Rec. In Lstoriceski Pregled", an Xf.II, 1986, nr. 3, p. 85 -88). www.dacoromanica.ro 603 Bulc.tin bibliografic 10

V. ISTORIE CONTEMPORANA * * * ,.,Ilejdunarodni ólnoseniia na Balkanita. 1918- 1939. (Istoriografskiizsledvania ). (Relatii internationale in Balcani. 1918-1939. Cercetri istoriografice), B.A.N., Sofia, 1984, 164 p., (Seria Balkani", nr. 6). Contine 10 articole (scrise de cercettiori bulgari) privind modal cum este tratatá aceastá problemä in istoriografiile lárilordin sud-estul iestul Europel (Rec. in Istoriceski Pregled", an XLI, 1985, nr. 3, p. 76-79). * * Spring in Winter. The 1989 revolutions. Preface by Vaelav Havel, Gnyn Prins, editor, Manchester and New York, Manchester University Press, 1990, 252 p.Capitolul by Romania could not avoid Bloodshed? de Jonathan Eyal analizeaz cazul special al Romaniei In cadrul statelor cu regimuri comuniste din Europa centra1-r5sariteaná particuhirismele îiil tur5 de la putere a comunismului In functie de aceste träststuri distinctive. , , ,The Tragic Plight or a Border Area : Basarabia and Bucovina, editata de MARIA MANOLIP-MANEA, Los Angeles, 1983, 280 p. Culegere de studii care Ii propune s5 fie o pledoarie argumentalü pentru drepturile scculare ale nallunii romfine din teritoriile dintre Prul alNistru". ANCEV, STEFAN, Thilyarskala Komunisliceska Parilia i dobrudjanskiial vöpros (1919 , 192.3 g.) (Partidul Gomunist Bulgari problema Dobrogei. 1919-1923), in lstoriceski l'regled' XLVI, 1990, nr. 6, p. 3447. Se prezinl5 pozitia Partidului Comunist Bulgar fatti de apartenenta statald a Dobro gei in anii 1919-1923. Se subliniazd eforturile depuse de acest partid In perioada respeetivii pentru anexarea la Bulgaria a intregului teriloriu al Dobrogei, sau cel pulin, a part ii sudice a acestcia (Cadrilaterul) ANNEL I UTE GABANYI, Ausreise anspruch gegen völker rechtlicheAnerkennurig Rumiinien und die Bundesrepublik Deutschland in Unpertige Nachbarschaften. Die Staaten Osteuro- pas und die Bundesp republik Deutschland editat de Ottmar Nikola Iloberl, Hans Ilecker, Essen, 1989, (p. 69-90). Studiu care alilluri dc alte 10 isi propune sií analizeze relatiile economiee al R.F.,Germania cu Rösaritul Europei, respectiv eu tarile socialiste, tratate dincolo de diferentele politiee ea parteneri de schimburi economice si culturale. BACOV, MIHAELA, Entre acculturation el assimilation: les Aroumains au XXe sièrk, In vol. Centre d'eludes des civilisations de l'Europe emirate el du sud-est,- Cahier no. 8, Lcs Aronmains, Inalco, Paris, 1989, p. 151-165. Problema raporturilor actuate .dintre aromam si popoarele in mijlocul cardratritiesc. BALOGII, JULIA. A ronuin kormányzatiskola politikája Erdelyben 191,5- 194), (Po/itica scolar5 a guvernArii romanesti in Transilvania, 1918-1940), In Tortènelmi Sztmle", 1987-1988, Pr. 3, p. 267-294. Articolul analizeazásituatiainN ht5mintului minorittilot din Transilvania folosind presa, manualele, date statislice, procese verbale ale scdintelor. parlamentului, legeainviltsiniintului,etc. BERGSCHICKER,. HEINZ, Der zweite Wellkrieg: eine Chronikin Bildern, Milihir- verlag, Berlin, 1987, 517 p. Sint prezentate imagini foto ale marii conflagratii mondiale intrc care si docum ente foto&rafice inedite eu privire la Romania. BRUNNER, GEORG, Determinanten der IV estpolilik der Kommunistisch regierten Staalen Siidesteuropas, in Balkan Studies" 27, 1986, 2, p. 139-156. Obsen a GI en pri» ire la politica exfernii a regimului comunist din Romania. CRAVERI, RAIMONDO, L'invasione sovietica dell'Europa e la Resistenza, Guida Edi- tori 1986, 94 n. Expansiunea sovietici In Europa si formde de rezistent ale Oed- dentUlui.si ale statelor ocupate. .EISENIIOWER, DAVID, Eisenhower at War. 1913-194j, Random House, New-York, XXVIi ± 979 p. Heferini la ofensiva sodeticti in directia Romaniei in 1943 si 1944 la situalia politic5 a Ishii in cadrul negocierilor interaliate si la dictatul lui Visinski, care a impus la conducerca guvernului roman. pe Petru Groza. , . GIBERT, TROND, Romania: Will history repeal itself? In Current history", 89. 1990, nr. 551, p. 409 .412 si 431433. Consideratii asupra evolutiei si perspectivelor Bomanieiost ceausiste. . GIURESCU, DINU, 'The razing of Romania's past, A project of the ríress Foundation European Preservation Program of the World Monuments Found, World Monuments FoUnd, New York, U.S. ICOMOS United States Committee International Council cm Monument., and .Sites, Washington,. D.C., 1989, 68 p. Lu,crarea este o evocare a celor mai aloroase traditii Rshitectonicc rurale si urbane rom5nesti,dari o condamnare a genocidului hltural sa- Nirsit de dictatura corNunisti prin modernizfirile" urbanistice, demolarea bisericilor si ..sis- teastizarea teritoriali", In rapt distrugerca und treind din satcle romanesti. GUNEV, G: *Si ILCEV; J.,1/ in:5ton Churchill i Bolkanile (Winston Churchill si Bal- eanii),1111.63otecestveifia Front, Sofia, 19/39, 275 p. Luctarea lprezinti pozitia lui Winston Chaehill fat de probleniele Balcanilôri politica Maii Britanii In ad astA regime 'in anis 19401945. www.dacoromanica.ro 11 Buletin bibliografic 609

De asemenea, se abordcazJ situatia Romania, pe plan intern s international In timpul celui de-al doilea razboi mondial. (Rec. in Istoricesifi Pregled", XL\ J, 1990, nr. 7, p 8.6-88). - 'GAUTHIER, YVES, Lb arise mondiale. Du chac pétrolier et nos jours, Bruxelles, Edi- tions Complexe, 1989, 400 p. Crizcle petroliere (1973-1988) si consecintele acestora asupra relá'fiflor 'est-vest si nord-suct. GRAFFY, 'JULIAN; HOSKING, GEOFFREY A., Culture and the media in the USSR today, Macmillan in association with the School of Slavonic and East European Studies, University of London, London, 1989, 168 p. Sint relatate cfectele percstroikäii politicil . de glasnost Ipentru presa, literatura, televiziunea, cinematografia, teatrul si muziea din URSS. Este amintita publicarea completa, in serial, a romanului lui G. Orwell, 1984, in ziarul mol- dovenese in limba rasa Codrii" din Chisinau. IIEN, CHRISTIAN si LEONARD, JACQUES, L'Europe, 2e édition, La -Décou.verte, Paris, 1989, 123 p. 0 imagine de ansamblu a Cornunitatii Economice Europene '(organizare, buget, sistem economic, cooperare intre membrii, politica economica comunä).'Reftritor la relatille C.E.E. cu Romania se arata existenta unui acord comercial nonpreferential (ea si China), deel Uil tratament -mal putin favorabi). HRISTOV, IIRISTO A., Bdlgaria, Balkanite i mired. 1919 (Bulgaria, Balcanili pacca. 1919), Nauka i izkustvo, Sofia, 1984, 872 p. Cartea analizeaza situalia internai internationala a Bulgariei la el'irsitul primului razboi mondial, participarea acestei täri la Conferinta de pace de la Paris si hotarlrile tratatului de la Neuilly (1919). Printre altele,.se abordeaza si problema Cadrilaterului.(Rec.in .,Istoriceski PregkC, an XL1, 1985, nr. 12, p. 86-89). 1SAEVA, 0.N;, Balkanskaia politika Bolgarii (1923-1931 godi) (PoliticA balcanicti a Bulgaria. 4923-1931), In Slavianskii Sbornik", Saratov, 1983, nr. 3, p. 15-28. Se arm- lizeaza politica dusa de Bulgaria In Balcani In anii 1923-1931. Sint prezentate si relatille rornano-billgare in perioada respectiva. (Semnalare in Bulgarian Ilistorical Review", an XIV, 1986,nr. 4, p. 94). 'LEWIN, MOSHE, La graride mutalort sovielique, traduit par William Desmond, .dit. La Découverte; Paris, 1089, 204 p. (titlul primci editii: The Gorbahev Phenomen. A historical interpretation, Berkeley, The Regents of the University -0 California, 19881. Autortil ia In disentie cariireristicilc evolutiei economice, sociale,oliticc, morale, culturale, stiintifice ideologice, mentale sf ale opiniei publice din U.R.S.S., contiderind actuala stare de lucruri din stattil sovietic Sipozitia sa internationaM ca fiind o eontecint i a acumularilor si tihnsfor- mrila societätii sovietiee. -LUPAN, N1COLAE, Paclul germano-sovietic din 1.930. Le racte. germano-sovieliquedc 1930, Edit: -Nistru, Brirxelles, 1989, 183 p. Colocviu românesc pc aceasfa problematicä :des- . . fiisurat la 'Paris, simbata; 24 iunie 1989. LUPAN, N1COLAE, La Roumania - victime de l'exl ansionnisme russe. Edit. Nistru, Bruxelles, 1988, 211 p. 0 antologie de studii si fragmarte din lluerilri publicate deja si con- sacratc istoliel raporturilor rornáno-ruse. MAClIE; A. L., The Trirco-Soviet Talks of September-Oelober 1939: a secret Óermon Ramp!, t.ri Balkan Studies", 26,1985, no. 2, p. 431-492. Efortul Germaniei de a subrnina; prin intermediul Turcici garantiile acordate de Fran% si Anglia, Românieii Greciel. Anexa do curnen tare . POLANYI, KARL, La grande transformation. Aux origines politiques de noire /amts. Traduit de l'anglais par Catherine Malamond et Maurice Angeno, Gallimarcl, Paris,1989 (editia printeps 1944), XX -I- 419 p. Prezentind evolutia sistemului capitalist mondial, autorul Iinsereazd eiteva Stiri clespre reforma agraril (1918) din -Romania, considerata ca revolulie" in contrast eu contraievolutia" din 1926: - instaurarea unui regirn autoritar" - afirmatie cc o considerfim neintrinelata, precumi despre finaltiele si stabilizarea monetara (1920-'30) din Romania. FRITZ, PAL, EmlairatairtiirtMdi valösclg. Hovg Andras vissza ernIkerseinek falgabmu (Memoriii adevarul istoric In Iumina menioriilor lui liovy Andras), in Századok", 121, 1987, nr...2-3, p. 255-298.2'La Amdemia ungara se pastreaza memoriile, in 6 vol., ale diplomatului liovy Andras. Este analizatä activilatea lui in anii '20 ai secolului nostru, dud a fost In inishine sl la Bucuresti. Cu aceasta ocazie s-a cteupat in mod special de problemele TransilVaniei.: RUPN1K, JACQUES, The' other Europe, Pantheon Books, New York, 1989, 292 p. Luerarea cuprinde iánalize ale instalarii la putere a comunismului In Romania, inclusiv uncle referinte lmanifestarile ideologice ale regimului in domeniul istoriografid.

- SERVAN-SCHREIBER, JEAN-JACQUES; Le choix des juifs; Bernard Grasset, Paris, 198 , 258 p. 0 istorie contemporana a evralor si a statului lor national, Israel; intr-o anes5 www.dacoromanica.ro 619 Buletin bibliografic 12 a volumului este repretentata riispindirea evreilor In lumea Intreaga (pentru Romania numrul tor este apreciat la 100.000). SMITH, GADDIS, American Diplomacy during the Second World War, second edition, A fred A. Knopf, New York, 1985. Cuprinde referiri $ i la pozitia Romanici la sfIrsitul celui - al dace rilzboi mondial. SPANIER, JOHN, American Foreign Policy since World War II, eleventh edition, Washington I). C., A Division of Congressional Quarterly Inc., 1988, XV -F 410 p. 0 sin- te7.1 a istoriei relatiilor externepostbelice aleS.U.A.;Referiri multiple la Romania - ca aliatii a francezilor, ca tard -satelit a URSS, ca fostd aliatd a Germaniei (tratatulde pace 1917); rnentionarea politicii externe a Romemiei ca independentd de Moscova (1968); THOM, FRANCOISE, Le moment Gorbatchoo, Hachette, Paris, 1989, 282 p. Impor- tan ta politicii perestroikdii glasnosti-ului a URSS i influenta sa asupra politicii internalionale de dupil 1985; impactul acestei politici asupra evolutiei statelor est europene. TISMANEANU, VLADIMIR, Personal Paver and Political Crisis in Romania, In Go-. vernment and Opposition. A Journal of Comparative Politics", 24, spring 1989, nr. 2, p. 177- 198. Prezintii evolutia regimului comunist din Romania de la inceputul anilor '60 pina in 1989 si treptata Intarire a puterii personale a clanului Ceausescu. Evidentiazil generalizarea emultumirii Impotriva politicii lui Ceausescu si discuta posibilitiîilc realizdrii unei reförme In cadrul sistemului, de care o coalitie de activisti de partid, tchnocratiI intelectuali liherali. VEKOV, ANGHEL, Krfislin Rakovski - videnreooliulionar-intertnaflonalist (Cristian Ilakovski - eminent revolutionar internationalist),InIstoriceski Pregled", XLV,. 1989, Ir. 1, p. 5-17. Cuprinde o prezentare a victlii activitätii lui Cristian Rakovski (1873-1941), unal dintre conducatorii rnisciirii socialiste si comuniste romanestii internationale. WOLTON, TIIIERRY, Le K.G.B.enFrance, Editions Grasset Fasquelle, Paris, 1986, 511 p. Trateaza imphearea Securitiitii romane In spionajul K.G.13.-ului in Occident; a )ordeazii aspecte ale politicii externe a Romaniei comuniste. WOLTON, TH1ERRY, Les écuries tie laVe, Bernard Grasset, Paris,1989, .321 p. Insestigatiile asupra unor afaceri scandaloase ale celci de-a V° Republici France= dezva- luiew iscnzationale implicatii roinancsti: un evrcu hasarabean Joseph Joanoviei (1905- 1965) - escroc, colaborationist, agent Cominternist devenit miliardar; si Gustav Pordeh - agent de influentá al servicillor secrete romane, apoi agent clublu, amestecat In cele mai Inalte cercuri politice franceze, ba mai mult, deputat in Parlamentul European (1984). ZACII KRISTA, Agrar sozialer Wandel in Rumanien und Jugoslawienals Beispiel einer Modernisterung in Siidosleuropa (1918-1980), In Jahrbücher für Geschichte Osteuropas", vol. XXXVII, 1989, nr. 1, p. 504-529. Un studiu comparat cc prezintil problema agrard ca pc o component:1 a dezvoltäril si modernizärii societiitiidin Romania si Jugoslavia si ea pe un element de bazd al politicii interne. Se prezintd diferitele lneercarl de reforma agrara, de la Improprietärire pinil la cooperativizare, cu principalele lot aspecte pozttive ;A negative. VI. ISTORIOGRAFIE, .5TIIN1'E AUXILIARE DELETANT, DENNIS, Rewriting the past: trends in contemporary Romanian. historio- ry apha, In Ethnic and racial studies", XIV, 1991, nr. 1,p. 64-86. Reinterpretarea istoriei loinanesti In epoca regimului comunist eu speciald prhire asupra doctrinei fascice si a ro- lutui lui Hie Ceausescu In sustinerea ei. VII. BIOGRAFII BALAN, IOANICHIE, hiersrnoine, Vies des moines en Moldavie, traduites du roumain par le P. Nicolas Steinhardt, Editions de Chevetogne, Belgique, 1986, 134 p. Culegere de texte referitoare la via [a monahald In Romania. LUPAN, NICOLAE, Alexandru Cristescu - eroui martir. La 30 de ant de la motwle, Edit. Nistru, Bruxelles, 1987, 299 p. Amintiri ale celor cc 1-au cunoscut pe acest brav ofiter immin de origine din Cerniluti, rilnit in 1941 pe frontul antisovietic, refugiat din 1948 in I ranta; Milli din romanul sdu Europa In revoltd (Haifa.), publicat in 1946 la Ed. Cartea Romaneascii. PAUL, prince de HOHENZOLLERN-ROUMANIE, Carol II roi-de Roumanic, traduit de anglais par Janine Herisson et Henri Robillot, Deno6l, Paris, 1990, 352 p. 0 biografie a regclui Ronidniei Carol II de Hohenzollern; foloseste documente inedite din arhivele familiei sreple. UIA, OVID lU, Proresorul Ion I. Nistor si epoca sa. Alva dupii Maren Unire din 1918, Edit. Nistru, Bruxelles, 1987, 35 p. 0 biografie a istoriculuil omului politic bneevinean Ioa I. Nislor. www.dacoromanica.ro REVISTA ISTORICA publicd In prima parte studii, note si comunicäri ori- ginale, de nivel stibrtific superior, In domeniul istoriei vechi, medii, modernepi contemporane a RomdMelpiuniversale. In partea a doua a revistei, de informare tiln4ificul, sumarul este completat cu rubricile: Surse inedite, Probleme ale istoriografiei contemporane, Opinii, Viata stihrtifieä, Recenzii, Buletin bibliografic, Revista revistelor In care se publieä materiale privitoare la manifestdri stiintiflee din lardistrdindtate si sint prezentate cele mai recente lucrdripi reviste de speeialitate apdrute in lardpipeste hotare.

NOTA CATRE AUTORI

Autorii shyt rugati sul trimitá studiile, noteleicomuniarile, precum st hiaterialele ce se incadreazd in celelalte rubrici,'dactilografiate la cloud rinduri, trimiterile intrapaginate fiind numerotatc in continuare. De asemenea, documentele vor fi dactilografiate, iar pcntru cele in limbi straine se va anexaIra- ducerea. Ilustratiile vor fi plasate la sfirsitul textului. Rezumatele vor fi tra- dine de autori In limbi de circuiajle internationald. Responsabilitatea asupra continutului rnaterialelor revine In exclusivitate autorilor. Man uscrisele nepublicate nu se restituie. Corespondenta privind manuscrisele, schimbul de publicatii se va trimite pe adresa Redactiei, B-dul Aviatorilor, nr. 1, Bueuresti - 71247.

REVISTE PUBLICATE IN EDITUBA ACADEMIEI ROMANE

REVISTA ISTORICA REVUE ROUMAINE D'HISTOIRE STUDII SI CERCETARI DE 1STORIE VECHEI ARHEOLOGIE DACIA, REVUE D'ARCHEOLOGIE ET D'HISTOIRE ANCIENNE REVUE DES ETUDES SUD-EST EUROPEENNES STUD1I SI CERCETARI DE ISTOR1A ARTEI - SERIA ARTA PLASMA - SERIA TEATRU-MUZICA-CINEMATOGRAFIE REVUE ROUMAINE D'HISTOIRE DE L'ART -S SERIE BEAUX-ARTS - SÉRIE TJ1ÉÂTRE-MUS1QUEC]NÉMA

www.dacoromanica.ro DIN SUMARUL NUMERELOR VIITOARE

Ostatecii in relaiiIe daco-romane. Spaime milenariste.si cruciada in evul mediu

Un voievod al Transilvanieii inrudirile sale. " Vlad Tepet, lupta antiotomana fA Venetia. piffle romane i Marea,Neagra In a doua jumatate a secolului al XVI-lea., Consideratii privind cauzele prOusirii Venetiei. Rivalitatea colonialai maritima anglo-francez(1715 -1783). Productiai comertul de hirtie, la sfir§itul secolului al XVIII-leai !me- putul secolului al XIX-lea. Marturii franceze pri:Iiitoare la romani in epoca de la 1821. Unele aspecte ale 4storiei militare a poporului roman in revolutia de la 1848. Ecoul unor evenimente istorice românesti in presa norvegiana. Oamenii de stiinta §i viata politica a Romaniei. Conventii comerciale ale Romaniei cu statele din sUd-estul european` :; in ultimul sfert al secolului XIX. Aspecte privind comertul exterior al Romaniei in ajunul primului razboi mondial. Tratative de pace in perioada primei conflagratii mondiale. Reformä sau declin. A doua perioada a studiilor sud-est europene in Romania. 0 Cooperatia româneasca interbelica dintre deziderati realitäti. I. C. Filitti : Pagini de jurnal. Ppzitia statelor europene fag de razboiul italo-etippian vazuta de diplo- matiaS.U.A.

Utilizare a. metodelor statistice in analiza asocierii intre fenomeneleis- , torice.

.1 rf

ISSN 1018 -0443

143 3581 fl ! C-da 3190 10S.C. UNIVERSUL S.A. Lei 30-

I t ti f \ f t " 1 ll' g N ..* www.dacoromanica.ro1 ... .o

ktt "