Istoria Romanieor

Gc=4,4' =3cm...c "---7,c=x:=>rc c=srx=a<= c=7.=4=.2c cec=u=74,...=3 c=eoc.-.-Atc= or,=n pi.= cep x0 ii 0 0 o N. IORGA w 0 N i .0, - 1

ISTORIA ROMANIEOR

VOL. IX

1INIFICATORII

11.0

t BUCURE TI RA

- 1938 -r

1=e.c.--,==.7,,,==.=014=0 cre=;=-:p=3=-2,,-..c=4r.c.. cs.c=

N. IORGA .:"

ISTORIA ROMANILOR

VOL. IX UNIFICATORII

BUCURE$T1 1938

UNIFICATORII

CARTEA Ia PREGAT1REA UNIR1I PRINC1PATELOR (1- VI) CARTEA a Ila. UNIR E A (vII - XII)

CAPITOLUL I. Spiritul nou in luptã cu protectoratul rusesc Contra generatiei care pe basa Regulamentulni Organic incercase a duce mai deparle desvollarea poporului romanesc se va ridica, Incetul pe Ince tut,$iprin scolile de curand intemeiate, dar mai ales prin stadiile neindreptatei ncsu- praveghiate pe care le facuse in strainatate, o alta. Fara a excepta pe fiiilui Dumilrachi Ribescu, dintre cari cel mai in vrfisla era la Paris, fa-And sludii de drepl pc care na le-a ispravit, la 1819 1,erriu oameni formati mntain un tara, si la Moldoveni sila Munteni, Imo ori supl grija parintilor, exemplard la aceia, alte ori lasati In sama pre- ceptorilor straini, cari, In general, aveau pe aceastä vreme ideile, mai potolar, ale epocii liii Ludovic-Filip. La Munteni, cu toata harnic iactivitat,e a lai Vaillant, d-veaLl bulali profesor publicsidirector de Colegiu, pand cc alitudinea lui politica II facu silIiprivil, ea saw film dreptale, ea revolutionar, suPus prigonirii, nu era MO pensionul pentru nobilime, pe care. de sigur cu mijloace mull inferioare, .11 crease, la Iasi, un Cu6nim, cu asociatiibd. A gasi inceputurile acestci gencratii,a-i urmari actiunea pan g.Inmomentul cand ea incearca a da inäi directia vieii publiee, e cea d'intAiu sarcina a cui urmareste dcsvoltarea societatii romanesti. Fald de starea de lueruri createi de Ilegulamelful Organic elemental de prefaeere, lie0prin conspiralii fi ate metode revolulionare, nu putea veni insa1111117 ri din mi jlocul SOCie- ttii boierefti mai tinere,ci ea selas Iincainj ,w quiI ;,1

Iorga. Docamenteil,bei-Vodd,11,p.611,n-let 11,

8 Pregatirea tJnirii Principatelor de agitatoristraini,cart,orivoiau sd introducl in pile noastre an regim ca acela care fusese inaugurat in Fran(a de revolu(ia de la 1830, creatoare a regatild(ii Francesilor" pentru ducele de Orleans, devenitLadoeic-Filip,ori sd rds- bune asupra Rusilor, stdpdni in Bucuresti fi fn la.i, infrdn- gerea revolu(iei polone. Agentul austriac, restabilit in 1832, nu putea saibt nicio influenta in Muntenia, fiind dat si confliclul permanent in ce priveste situatia in Tara-Romancasa a pastorilor ardeleni, cari intrau in dusmanie cu mosierii ingrijiti de noile lor recolte. Amintirile ernigratici in Ardcal nu erau ale mai bane, pe and Moldovenii pastrau legaturile cu Bucovina. Dar si acestia regretau lipsa de energic a politicei lui Metternich, prea mull preocupal de politia sa centra liberalismului apusean, In aoestelalte rcgiuni. Un Roznovanu prevedea vremca and unellirile rusesti, dup a. cc vor fi subminal Lorena]. in Austria, vor rascula populatiile slavesiromfinesticare se afl a.la granila rLisariteana 1. Oprit numal la Bucuresti 2, Englesul Blutte, considerat ca un original, avuse o ciocnire cu Chiselev ftrsa poata capata o satisfactie. El n'avca legatturi deat cu persoane razlete pand prin anii, and anume interese europene creara frontul diplomatic nou al Puterilor maritime" 3. Cu totul allfel a fost and, la 1835, locul luia font luat de rdnaruliactivul Colquhoun 4,In acelasi tinip ap.dreau In presa englesd articole despre posibilitatea independenfri romdnesti 5. Si supt ocupatia ruseasca consulii francesi, un Lagan, intaiu. la Iasi, un Mimaut, urmasul acestuia in Moldova, avu- serä influenta asupra afacerilor publice 6.Interesandu-se de starea spiritelor de la noi, primal constata, la 1828, a boierii munteni, supusi unui aspru regim, si-au pierdut simpatiile 1 N. Hodos, in IIurmuzaki, XVII, p. 332. 2 Totu§i o alAtorie la Iasi In 1828; Iorga, in Hurmuzaki, X, p. 56, no. LxI; p. 57, no. LALL. 3 Interventie a lui pentru comcrtul englcs; N. Hodus, Hurmuzaki, XVII, p. 316, no. CDXCIV. 4 Ibid., p. 465, no. DIN. 5Ibid., p.492. 6 Ibid., p. 333. Si alti agenti francesi, ca Hugot din Bucuresti§i Viullier deaIa§i, apar incurstil razboiului.

.. !'"nsf..--11,7::-- _, ---.. _ ,---. . , '"!,...... -.i...11...-.64,--

.. , Adunarea muntean5. in1831. . -.."- V'' :..-7,-..".-.... 2t,k7-- ,'';',

Adunarea munteara in 1831. .. .. ;.;1:. I --- . 7 -' 14-, .....- ,!------P r, Spiritul nou In luptl cu protectoratul rusesc 9 pentru Rusi, si el declara, Inca de la Inoeputul aeestui regim, cit unii din el spent ca. se va face din Moldova, Tara-Rornd- neaslea, Serbia si Bosnia o contederatie a Dunarii, suptga- rantia Marilor Pu leri"1. La Iasiel observd cit5ifemeile, a caror influenta e mare", sant Impotriva unei cirmuiri brutale 2. Gand Wittgen- stein aruncl in cursul aceluiai an cuvantul de independenta", consulul frances semnala ca unii Moldoveni se tern calegit- tura cu Turcii sd nu fie inlocuita cu o protectie mult mai impovaratoare3. Toate abusurile generalilor rusi in. epoca mai rea a acestei stapâniri strtine sant notate si supuse unci critic3 indignate, 'Ana la organisarea pe pthniInt rornânesc a bandelor de aven- turieri balcanici de care Liprandi4 itrimeterea de tdrani de-ai noslri pentru. a cosi In Bulgaria5. Prin Lagan cunoaslem proclamatia din 1829 in care, Intr'un stil umflat, se chiama Romani supt arme ca sit sprijine o1ile rusesli.5. Dupa isprd- virea razboiului, acelasi agent arata ce ar putea gasi comertul frances In aceste tari bogate, reservand insemnatatea noilor porturi dunarene7. La 1833 consulul credea cit ambitia egipteanit, cu Lot ce ea putea produce In Orient, va I 'tali apiraIii1e române51i, si el urma a5a: Valahii sper1, in adevar, ca situatia lor geo- grafiea, Ipsemnttalea lor politicit,intesnirile pretioase co se pot trage de la toate elementele de prosperiLale inchise In aceste tkri intinse, In sfar5il mijloacele uria5e pe care au trebuit A, le dea totdeauna din biel5rug Ru5ilor ca sit-i pule in stare sg.-si Inckapt campaniile si, acum In urma, streact Balcanii, vor atrage asupra loralentia Europe! siiivor ciistiga deoi o existenta asigurata, dupa care suspina mail mult decal. oriand". Sprijinindu.-se ipe o Austrie rechemala la simtul intereselor ei, se asteapLI ajutorul frances pentru dorinta de neatiirnare, in nee mbenita cresLerc" 8. 1 Ibid., p.67, no. ',XXVIII. 2 Ibid., p. 78, no. cm. 8Ibid., p.123, no. cLxxxvur. 4 Ibid., pp. 152-3, no. ccxxxv. 5 Ibid., p. 157. Biciairea lurnii pe stradil la Bucuresti, de Cazaci; ibid., p. 214, no. cccxxxvi. 6 Ibid., p. 172. 7Ibid., p. 263 si urm. 8Ibid., p. 286, no. CDXXV/I.

10 PregAtireaIlnirii Prireipatelor

Ciind amiralul Row:sin luera Ia Constantinopol contra im- punerii rucesti care diklu tratalul de la Hunchiar-Schelesi cu Sultanul Mahmud, atacat de Egipteni, unii boieri cerurd sfat lai Lagan, arAtAnd ca Austriecii nu se misch pentru ei 1,si din nou vdrean cererile de iiidependentd, cu rdscumpdrarea Lribubdui..Ei ar figala sit ceard pentru aceasta sprijinul franco-engles la Conslantinopol 3. La 1834, când crisa ori,entald nu mai eira a3a de violent:a, dupd ce se Incheiaseintaiul capitol al problemei egiplene, acelasi baron de Bois-le-Comte, care avuse o misiune pe lângd Mehemed-A114, fu InsAreinatsitraporteze asupra st.driide lucruri n Principate" si aslipra folosului ce 1-ar pulea trage de aeolo Franta.I se comunicard, de toatit lumea bogaleleIiri sigure din care s'a hranit raportal luiIntra altele se vor- boste de o agricultura crescuta de curand cu o cincime, in care productia e de 70Ce la donitsprewoc ori sämanta, aduand un castig de 25 h sutd 6 Tdrile au cu o jumatate mai multe vile decdt Franca, de si ultimul rdzboiu a consumat 500.000 do capete" 7. In dohieniul militar i se vorbise, ihii, de vilejia din vremea lui Mihai Vileazul8. La Iasi, care-i pare mai vioiu decal Bucurestii, trimesul special grise5te o mare teamd de Rusi, earl se gandesc la anexiunea unor teritorii iii clre ar putea pregiu 100.000 de oameni pentru un nou razboiu contra Thrcilor9. Tara ar fi sd aiba deci soarta Poloni.ii a Talarilor, asa 'hick Milyti Sturdza or fi un fel de riliim-Ghirai10. In ce priveste scopurile Rusiei dupd asezarJa Domnilor, acelasi aduce inainte euvintele co le-ar fi spus Chiselev lui Alexandru Ghica: Crezi cd te-am pus aici ca sd domnesti in numele d-lale?",,. Culare boier moldovean asigurd ca, daca

1Ibid., p. 292, no. CDXLVII. Cf. ibid., p. 300, no. cuucnc. 2Ibid., p. 303, no. CDLXXIV. 3Ibid., p. 306, no. CDLXXX. 4Iorga, Gesclz. des osm. Reiclies, V, p. 372. 5 N. Hodos, Hunnuzaki, XVII. p.328 si unn. 6 Ibid., p.339. Ibid., p.310. 8 Ibid., p.350. 9 Ibid., pp. 370-1. 10 Ibid., p 370 I 11 id

Spiritul nou In lupta cu nrotectoratul rusesc 11 ar fi biruit revolutia polona, cu ajutorul Franciei, toata tara s'ar fi ridicat contra Rusilor 1.Si se puma In perspectiva marele rol ce ar putea ju.ca Franta u aoest Sud-Est european, in sfarsit liberat.2. Unirea celor cloud (dri inFr'o Dacie, ca Hare Ducat, se impune, spune acest agent, prin tot cei acuma le leagei. Atatea asatorii 0 pregAtesc. Moldoveniti au inceput a se considera numai ca Romani, de origine romano-daca". Dom1n.ul asiezat la Bucuresti, mai departe de hotarul rusesc, ar sta o bucala de vreme si In Iasi; s'ar putea alege insa o noua Capitala la Folcsani. Propunerea facutA isupt Rusi de Catargiu, sustinuta de Minciaky si de Chiselov, ar fi cazul nmnai pentru nils'a adaus ideia printului strain care sa nu vie din cele trei tari maxi vecine. Raspinsä momentan, ideia nu murise 3. Un Coslachi Ghica, fiu de Domn, un Iordachi Filipescu o sustineau4. Nicolae Roznovanu, fiulluiIlordachi,arata cc ar putea fi regalul Dadei" sau Confederatia Dunareana"5, cu cei 200.000 de osta5i, utili 5i Rusied. Dupa plecarea consulului Cochelet, de la Bucuret,li, Inca in 1836, Duclos, de la Iasi, incepu sa laude simpatiile lui Sturdza fata de Franta6. Tot odata, la Bucure5li, noul represintant al Franciei, de Chateaugiron, asculta prietene51e de adiutantul domnesc Grammont: amintindu-si ca fost ofiter in serviciul Franciei, acesta se temea ca Tana sa nu revh3 asupra Ira- tatului de la Adrianopol"7. Era ace1a5i moment. in care, la Iasi, Besack, un tot a5a de sacItitor pedagog pentru Domnul Moldovei ca iBachmann, inlocuia pe Vawcnco 8. Cum o

1Ibid., p. 392. Pentru rAscumpararea de tribut (s'ar jertfisi 50 de milioane de piastri; se doriai neutralisareaibi 1., p :393. aa Inreii si-ar cAstiga o statornica pridenie contra dusmanilor rust. Cererca de independenta, si in memorial do la 1826 al lui N;colae llozno- vanu; ibid., p. 401. 2 Ibid. 3Ibid., p.394. Ibid., pp. 391-5. Ei parerea lai Pent Opran, in trdmintat ca agent al lui Milos al Serbiei; ibid., p. 398. 5Ibid., p.401. 6 V., de ex.,ibid., p. 663, no. oci.vm. 7 Ibid., p. 667. Alla conversatie, ibid., pp. 701-2. 8 0 comisiune de trei generali, intre can iChiselev, ar fi fost sa decidA la Petersburg asupra schimbarii licgulamentuha; ibid., p. 695.Cf. ibid., p700, uo. ociAxNvi.

12 PregAtirea Uniril Principatelor afacere de cetittenie a d-rului Marsille se Int Atisase, mergAnd OA la ambasada din Constantinopol, noul consul avea cu Ghica o conversatie ca Intrt doi arnici" certati pentru mo- ment1. Acum, in Moldova, ideia Unirii si a Regatului reapArea, dar nu cu Sturdza, ci contra lui 2

AlAturi, lucrau Francesi cari n'avea'u o situatieoficia1A, dar cari prin legAturile lor puleau sA exercite o puternicl influenta, asupra spiritului public. Un Conlin, chema,t de Ior- dachi Filipescu pentru cresterea copiilor säi 3, redacta la Bra- sov memoriile boierilor pribegi cAtre Rusia; el fu InsArcinait apoi sA traducä Regulamentul 4.Vaillani, adus si el In Tara- Rornâneasca, intrA in InvArdinânt, conducAndi Internatul Co- legiului bucuresiean, iar sotia sa deschidea un pensionat, un pansion" de fete. La Colegiul din Bucuresti figureaza ca profesori Languyon si Gros 5. Era si,la 1836, an ziar trances, Le courtier de Bucarest, al lui Alfred Poisonnier. La Iasi, Cu6nim avea, cum am spus, institutia cca mai oercetata de familiile boieresti. Indatun Repey incepe lectille sale la Iai Inainte de a puhlica pentrt scolarii sAi rorntffl, o ,,Isto- ncuniversalA"in limba francesa. Acolo1113A5iconducerea Academiei lui Miliai Sturdza,si cu. cursuri de filosofie", se incredinteaza unui Frances, Mai- sonnabe, hing6 care gAsirn pa un St.-Andre; un Malgouverne, Am spus cA instt*i adiutantul lui Alexandru Ghica era co10- nelul Grammont 6,venit din serviciul Rusiei. Un parkid trances" ajunsc astfel a se forma 7. In Moldova, consululFrancieiconsidera casefalluipe Alexandru Mavrocordat, care se linea de o parte, cu toate ofertele Dom- nului 8, si el era pentru deplina inclependentl a titrilor roma-

1 Ibid., p. 686. Pentru afacere,i n-le urrn5toare: 2 Ibid., p. 699. 3 Iorga, Contribu(ii la istoria invaldnidatulai, p.21. Cf. memoriul lui In N. Hodos, Hurmuzaki, XVII, pp. 991 si twin.,1014, no. CMLIII. 4 V. §iibid., pp. 385, 397, 533. 5 V. lorga, 1st. inviitämântalui, acest capitol. 6 N. Hodos, In Hurmuzaki, XVII, pp. 397-8. Etratat aspru de Cochelet; ibid., p. 469. 7 V. §iibid., p. 432. 8Ibid., P.13:3 6,no. DVMS.

§piritui non hi lupIrt cu protectoratul rusesc IS hesti 1. Alexandru Ghica el Insusi se plangea lui Mimaut ca din causa Rusi e impiedocat de a faoe binele pe eare-1 doreste, Stirbei iBibescu fiind considerati ca nedeSpartit legati de Franta 2.Si Mihai Sturdza lasa acum A. se It-are- Vada aceleasi sentimente pentru tara unde-si trimelea, dar nu in agitatul Paris,ciin linistita veche resedinta lorena de la Lunbville, cei doi fii din prima casatorie, DimiLrie si Grigore, stipt ingrijirea abatelui Lhornme si a lui Lincourt3. Dar dupa scenele din lithe 1835 el ii scoase de acolo, tri- metându-i la Berlin, si consqlului frances 11 explica aoeasta prin temerea ca nu cumva Franta srtcadit In anarhie. Gaud, la 1835, cautându-se si cresterea oomertului cu aceste tari 4, se numi consul acel inteligent si vioiu consul Cochelet, de la care avem si o descriere a ta,rilor noastre, el est, la Bucuresti o lume Ingrijorala panit la tristetd5, dar iaple- carea spre independenta6. La Iasi, el crezu ea trebuie sa stanga entusiasmul pentru libertate al lui Mavrocordat,ant- tându-i cadavrul Poloniei"7, De la inceput, el fu, In rapoartele sale, inspirandu-se de la fratii Stirbei iBibescit, aspru cu piersoana si regimul lui Ghica 8, de si acesta-i arata greutatile situatiei sale9.Inca de atunci el prevedea ea Rusia tine in reserva fata de orice gest de indépendenta al Domnu- lui masura de destituire prevazuta In Reghlament19. Nici Dom- rrul Moldovei, lacom, infeud-t!. unui ministru impopular, Canta, nu. i se parea la Inaltimea misiunii lui consulul legase relatii cu partidul iui Alexandru Mavrocordat, care era si socrul itil Bibescu,2, partid in care socotia si pe celalt Mavrocordat,

1Ibid., p. 449, no. nlimx. 2 Ibid., p. 442, no. mum. Ibid., p. 449, no. DxLI/CIcf.ibid., p.410. 4 Ibid., p. 506 si urm. 8Ibid., p.447. 6Ibid., p. 471. El recunoste ca Poarta ced1sfilrä drept Ilueovina ;iBasarabia; ibid., pp. 473-4. 7Ibid., p. 449, no. DXLIX. gIbid., p. 465 si urm. Chiselev l-ar II ales pentru ca avea legAturi cu cumnata lui;ibid., p. 528. 9 Ibid., pp. 492, 551-2, no. DXCII. " Ibid., pp. 469-70. 11 Ibid., p. 527 si urm. Ibid., p.561,

14 PregatireaUnirii Principatelor

Constantin, care ved-a in Domn, ruda sa, un guvernator rusesc"1, pe Constantin. Bal5, pe Alexandra Roset, pe Nicolae Di-, machi, dar, pe alaturi, si pc popularul candidat la Domnie Alecu Ghica, apoi pe Constantin Cautacuzino, pc Conachi si Iordachi Catargiu, ramas partisan al independentei" 51Unirii, supt protectia Rmo-Turcilor sia Austriecilor, du- si a Puterilor maritime, plan oprit de Chiselev, care s'ar fivisat un nou Bernadotte 2. Era vremea când Mihai Sturdza trebuia sd ceara un finnan pentru a influenta opositia, exilfind pe Constan- tinsi Alexandru Sturdza sipe Gheorghe Ghica 8,apoi si pe tânarul Roznovanu, la. Secu. Urmä samavoluica excludere din Adunare a color save semnatari ai pringerilor care Rusi4. Era vorba si de o emigrare In Basarabia sau Bucovina 5. Tot pe atunci Alexandru Ghica mustra Adunarea sa pentru chestii pur personale si lipsd de respect 6. Dar, acuma, la consula.M Francici era o vedere mai netedd si mai Indrazneata a posibilitatilor de viitor. Cochelet vorbia nu numai de cei 3.000.000 dlocuitori din tarile liberc, dar si de popularille romanesti", el intrebuinfrazd qi cuudntul de rumanes ', stabilite in Basarabia,fa Buco&ina, In Trail- siluani 1, in Ungaria, fn Bulgaria, care se socot a fi 2.400.000 de locuitori", in care s'ar putea gusi un sprijin7. De altfel bled de atunci ise spunea In Moldova cä intimii lui Millai Sturdza mid in el un posibil ,.r3ge al Dacilor"8, 1 Impacare cu el;ibid.,p. 605, no. ncxxIx. Ci'ibid., pp. C23-1, 110. DCXXXV. 2 Ibid., pp. 531-2. El se tame de anexare si se plânge c4 Rusii decid toale judecatilc. De ecalaltd parte: Tcodor si Lupu Bats si Conta, apoi Mitropolitul nou, 51 Iordachi Roznovanu, Rdducanu Ro- sa; ibid., p. 563. Partidul de opositie ruscasch"- se acluna la d-na Bogdan; ibid., p 533. 0 plangere a lor; ibid., p. 538 si urm., n-le mAx).1).-xc; pp. 554-6, no. nxctn; pagina si n-1 urrnAlor; ca si. pp. 558-60, no. nxcv; pp. 569-79, n-le DCIII-IV; p. 580 si urm., no. ncv; pp. 590-1, no. DCXVI; pp. 599-600, no. ncxxvn; pp. 603, 605-9,110. DCXXX; p. 631si urm. 3 Ibid., pp. 557-8, no. DXCIV; P. 563. La Muntcni se exilase Gri- gore Ghica; ibid., p. 564. D-na Bals e opriI.6 de a reveni de la Mun- tcni; ibid., p. 581. 1Ibid., pp. 391-2, no. ncxvn; p.593, no. DCXIX. 5 Ibid., pp. 603-4. 6 Ibid., pp. 595-6, no. DCXXII. 7 Ibid., p. 474. s Ar fi märturisit-o; ibid., p. 56$

gpiritul nou n lupth cu protectoratut rusesc

Si acelasi consul, dupa ce arata slabiciunite unei &uNern.ari atat de impledecate, adaugia: Sant acolo, Iii accst vast si bogat basin, Intre muntii Carpati, Duniirei Marea Neagra, trei milioane de oameni can t.asteaplA ce se va voi a se face cu eii pentru ei", si se sohiteaza, In. linii generale, un Intreg program de viitor 1 In vederea aoestui viitor, Sturdza credea cá oposifia moldoueneascd 11 imetea corespondente in Franfa, si el facea sa se publice rectificari 2 Rapoartele lui Cachelet aveau rasunet la Paris, si Thiers, vorbind la budget, deelara ea nu vrea ca Grecia sä ajungi si lea ca. Moldova sau Valahia" 3. Atitudinea Ru,sici era astfel fata do ncnorocitii Domni, Incal Nesselrode putea s,scrie in Iuni" 1836 lui Buteniev, ambasadorul Tarului la Constantinopol: Binevoiestc sä faci pe d. Vogoridi a Intelege cä numai din consideratie pentrucIiic- z.ia data de d. de Rückmann in ce priveste supunerea ca care printul Sturdza s'a declarat gata sa-si repare greselile, Imparatul a suspendal astazi once hotarire riguraasii fata de Hospodar, dar trebuiei accia ca accsta sa 5tic biir c simple cuvinte si fagaduieli zadarnice n'ajung Augustului nostru stapan. Atentia Maiestatii Sale ramane serios apasala asupra purtarii printului Sturdza. Daed merge drept, protectia legala a Imparatului Ii e asigurata, dar, la cea mai mica fndepdrtare de kt linia datoriei lui, la cel d'intd u raport prin care con- sulut ndstru ni va semnala noi vexa(ii, noi calcdri ale Ite- gulamentului din partea Ifospodarului, holdrirea Imparatului e luald de mai nainte. Maiestatea Sa va urma alunci mer- sal tras expres prin tratatele cu Sublima Poarta, Va supime actele prin(ului unei cercetdri aspreftua prouoca destituirea lui, tn cas de delict verificat 4". 1Ii sfetnici, greulati bancsti, fals amor-propriu", raceall iraspingere" fall de sfa- Write cele mai binevoitoare" ale consulului ills II duo de a dreptul la peire": Aristarchisiti-ospuie.Si pe acesta 11 asteapta destituirea6. I Ibid., p. 583. 2 In Le Temps din 25 Decembre 1835; ibid.) p. 589, no. nowt. 3 Ibid., p. 628. 4 lbid., pp. 626-7, no. noomn. 6 bid

16 ilregillircaUnirii ilrincipa leior

Calea era deschisd protectoratului rusesc pentru orice in- calcare de drept. Tulburat si Impiedcoat de necontenitele intrigiale mei boierimi care sconta putinta unei derniteri a Domnului de catre cele douta Puteri In 1836, Alexandru Ghica se adresase Guvernu- lui rusesc, aratând ce grea mostenire a prima, el care n'avea autoritatea regimului de ocupatie.S'a gasit ca un simplu functionar" cu manile legate de Regulament, spectator al unor actiuni pe care nu le putea conduce. A Incercat A. ocroteasca populatia 0 sa Infraneze zelul pentru reforme. N'a putut nici rasplati, nici pedepsi, n'a putut schimba oamenii. Daca, a facut ceva, e prin influenta de fost boier. M'am lasat adapat cu prisos de amaraciune si desgust." Intreg mecanismul, judecthoresc, administrativ, parlamentar nu tune- tiontaza. Departe de dânsul gAndul de a-1 schimba, dar nu poate sit nu semnaleze ce superioara era siluatia Domnului fata de vechile Adunäri. Cu acestei de azi, a menajat, si n'a guvernat de loc". Acuma problema se pune a5a: OA Domnul ori Adunarea trebuie sa aiba putinta de a carmui 1. j1,n acelagi timp Alexandru-Voda venia seara la Consulatul trances ca sa ceara, In desperarea sa, o parere care nu fu o aprobare. I se recomanda, Intr'o conversatie de patrn ceasuri, sa se adreseze tineretului care a Invatat la Paris 2 La 23 Mart 1835-se Incheii prooesul-verbal, iscalit de acesti membri ai comisiunii muntene,tetan Bälaceanu, Emanuil 13a- leanu, Alexandru Ghica, dar 0 loan Campineanu si lancu Roset, prin care se argta ca Incheiata discutia articolelor revisuite din Regulament. Se admitea (art. 54) ca Adunarea sa aduca la Inalta cunostintg," plangerile contra Domnului. Se recunostea articolul final, tree it In Regulamentul cel prescris", cu observatia: dupg. o "Intr'adins deslegare a Inaltei Porti", In acest euprins: toate dispositiile de amthmnturi sau schimbgri ce se vor fi Med inlr'acest chip In curgerea ocupatiet provinciei de catre ogtirile Curtii Rusieivor avea putere de pravild 0 se vor privi ca o parte din Regulamentul Organic de mai sus. In viitorime oric3 modificatil ce ar voi O. faca mai In urma Domnul In Regulamentul Organic mi se vor putea Inflinta 0 a se pune In rucrare dotht dupg. o Inteadins 1 Ibid., pp. 611-6. 2Ibid., p.619.

7.7 fet. Hrt 0.. rR

- t I I s!

id - dri

614. "A.-V..1 Adunarea munteana. a Regulamentului Organic (1837), dupa. Raffet.

Spiritut nou In lupta cu protectoratul rusesc 17 deslegare a Inaltei Portiicu primirea Curtii Rusiei"1. Se cerea doar ca modificatia care se va aduoe inainteainstam- telor straine sa fie numai aceia priiviboare la basuri", la base. La 21 Iu lie se va pune la vot raspunsul la ofisul" (mesagiul) domnesc, si el va fi primit cu douazecii patru de voturi contra a trei, abtinându-se Iordachi si Costachi Fili- pescu,tefan Ralaceanu, Joan Coeorescu, un Dadttlescu 2 Adunarea protesta de curatia contiii4ii, dar repeta ar- gumentul a. nu sepoate admite,fiechiar puntrucA ar veni de laChiselev, articOlul contrar privilegiilor Orli. Se aditu0au dovezi trasesi din regulamenhil militar si se invocau insesiasigurlrile date In 1828 prin manifestullui Wittgenstein. Deci nu va putea fi vorba, contra unei AdUnari nevinovate", de nicio calcare de drept, de nicio ilegalitale. Jignita e Insa ea In iubirea pentru drepturile tarn, de care tnebuie sa fie insulletiti Domnul, fml ei eel mai mare". El e liber scomunice aceasta eui crede 3. Lupta contra generatiei Regulamentului Organic, care primise, In locul Constitutiei dorite, una Irmilata la Petersburg, discutaLl supt o influtinta ruseasca si intärita. de Rusia si, formal, de Turd, gata, 19. Intelegere ea Donmii cari von fi numiti, s'o calce, cum s'a si facut, se incepuse de cineva care nu faicuse studii in strainatate, ci era legat de boierimea de tara a trecutului, avand f,n Sangele sat" A oeVa din al Can- temirestilor, prin femei: Ioan Campineam14. Fiul IW Constantin Campineanu, fost Caimacam al Craio- vei si apoi Spätar, el se Inscrisese In noua miliie, ajungAnd pana la aceasta data colonel sau, cum se zicea atunci, .,pol- covnic", OA. a Se fi distins prin ceva. Nu se cunosc legaturi ale lui Cu Eliad, care, Znsarcinat cu functiuni redoctionale la Adunare,i shntia tot mai mult aspiratii politic; cu ca,re se potrivia temperamentul sau popular agesiv. Pornindu-si actiunea de Impotrivire contra intentiilor rusesti de calcare a autonomiei, actiune ai carii !WE partisani 1 Hurmuzaki, Supl. I4, pp. 471-3, no. cccxxn. 2Ibid., pp.476-7, no. cccxxvni.Cf. An. Pori.,VII, pp. 41-3. 3 In limba francesä, §i In Iorga,Hurmuzaki, X, pp. 483-5, no. oxcv. *Alt loan Campineanu la 1792; Iorga, Sludii fi doc., VIII, p. 25, no. 122; p.161, no. 191. 2

18 PregAtirea tlnirii Principatelor nu sant cunoscuti, el Intra Insa In intelegere cu scriitorul cI mare faima care era Eliad. Aceasta Inc3puse marea serie de traduceri, care de la Homer mergea, peste Moliere siVoltaire, la Alfieri si la Chateaubriand si Lamartine, concentrand la dansul si vanzarea cgrtilor din Moldova, $i adausesc la Curie- rul Romdnesc acea revistk, Curierul de ambe sexe, care se adresa femeilor, al caror rol social era tot mai mare'. Cum fusese schimbat cu Dimitrie Ralet in 1824, $i ramaseso In opositie, Campineanu avu not legaturi cu acelasi Eliad. Acesta arAta foeosului tanar boier ck, In editia scoask do dansul, i, In loc a fie numai oficiala, ciii (Leto un larg caracter popular , din Regulament, nu se afla clausa inter- zioeiriidreptuluiexclusiv de legislatieal Milor romanesti sitrimeterea oricgrii schimbari In aceasta conslitutie Inaintea forurilor rusessi otornan. El la dovedi daceash clausk a fast introdusa prin fraluda in locua alb &slat Inadins Inaintea Puse deci chestiunei pe o basa care cuprindea o adanca jignire pentru onestitatea represintantilor Puterii protectoare, mult serbatoritul Chiseaev el Insusi trebuind sä fie astfel atins. De fapt, dacg nu pentru Eliad, care vedea mai totdeaun,a numai coltul Ingust, anectdotic, al lucrurilor, pentru Campi- neanui pentru oei cari ajunsera a-1 unlink erq votha fnsd de altceva deed" constatarea unui fals. Se punea In chestiune, nu procedanea preskrpusa necinstitk, ci Insug principiul dacd drilc noastre, Moldova n'a zis nimic In aoeastä privinta, de qi constiinta nationala nu-i era, de sigur, mai putin desvoltata, si-au tratrclinat autonomia, dack un grup de baleri castigati prin folosuri personale sau iniluentati de puterea rirseasca, ori si färä constiinta actului lor, au dn ptul s'o faca fata de o traditie tscculara, care a $i fost invocata, $i Insusi tratatul din Adrianopol 5i ultimele declaratii turcesti, ca aceia din firmanul de numire a Domnilor, an recunoscut aceasta schimbare esentiala. Se Incepuse astfel, in sedinta de la 10 Iulie st. v., prin. plangerea luiCampineanu ca el si alti opt, noua membri aiAdUrarii sau numai cinci, au lost chemati deosbblt de mitropolitul.

I V. 0 Iorga, C i d'intaiu ani ai Brdilei, p. 63. 113. 71

Spiritu1 nou in lupta cu protectoratul rusesc 19

Neofit, fire cu totul sovailoare, ca sN, li spuie di secretarul Sfatului, acuma Gantacuzino, s'a plans de dpositia lorla unele adaogiri si schimbari ce se oere a sfe faoe la unele Orli ale Regulamentului". El considera aceasta ca o nein- gaduitg presiune oficiala. De aceia se si retrage din sedinia. Dupg. care Cantacuzino aduse explicatia ca, In realitate, el a dorit numai pacea si ca n'a fost vorba, cum o va confirma Neofit, de convocarea unor anume persoane. Se trecu la ordinea de zi, adeca, in terminii de atunci, Adunarea a ramas odih- nitä" 1. La 15 ale lunii se raspingea ins1 acest articol, ca fiind contra sensului insusi al Regulamentului (art.32sial hat- serifului din 1834, care prevedea o deplina autonomic. Se releva si faptul ca articolul n.a se afla adaus In tiparitura Regulamentalui 2. La 17, Rackmann, recunoscand doar ca sant schimbari numai de forma, hotärite Intre Curtea Imperialä si Poarta Oto- rnana si care nu schimba nici intfu;o chip disposMvul textu- lu1",se plangea, nu de o hotdrIre in sens contrar, cicle caracterul idiscutici, care ar fi alentator la drepturile Curtilor suzerana si protectoare", mergand pitna la asigurarea ca aceste drepturi vor fi mentinute in toatt lntregimea lor". Domnul era invitat sa. ,rpreasca orice discatie, el, consulul, reservan- Idu-si Isl. aclucä aceastä neplacula Imprejurare" la cunostinta Curtii Imperiale si la a misiunii din Constantinopol 8. Alexandru-Voda, care ar fi vorbit si oral deputatilor despre obligatiile tarii fata de Rusia4, nu iesi din cuvlintul aceluia care-1 stapania, necrutandu-i nicio jignire. El hotari deci scoaterea de la ordinea zilei a discutiei &supra articclului incriminat: Poruncim Domnia Mea ea sä se traga Inapoi si, orice lucrare 'halm aceasta desfiintandu-se; O. se Inceteze Indata"5. El va merge pana la a clisolva Adunarea rebela, si peste putin Riickmann se duse la Constantinopol ca sii Med a se impune de acolo denegarea autonomiei Orli. Peste putin uncle schimbNri se produc in alcaluirea Adu- 1 An. Purl., VII, pp. 32-3. r Hurmuzaki, Supl. I4, pp. 471-.5,113. CCiaVi. 8 Ibid., p. 407 si urm.; Iorga, Hurmuzaki, X, pp. 482-3, no. oxcv, itibid., pp. 485-6, no. DXCNIT, b Ilurmuzaki, Suple Po pp. 4754, no, cccxxv1

20 Pregatirea Unirii Principateior arii, ale arii desbateri anuale nu le putem, din nenorocire, unari, pentru ea nu ni s'a pastrat decat ordinea de zi si hotarlrile, flrA macar a se spune, afarI de casul exceptional din 1837, eine a luat cuvântul, ea atat mai putin a se da macar un resumat din cuvântarea vorbitorului. Ctunpineanul venia de la oaste, si, la1839, tot un ofiter superior, de origine modesth, Insa, maiorul Popescn, era membru al Adu.ngrii, al6- turi de vechiul Melina., C. BrAtianu si de un Clucer ZI- treanu 2. Un observator frances Inth.tiseaza acest for politic, compus In mare parte din boieri In vesnantul larg al trecutului, ca In general linistit, deputatii, earl vorbiau asezati, parti- ciptind la o conversatie de salon", fthl declamatie si em- fail" si ministrii gata s5 primeasc S. fara supgrare observa- !file ce li se fac3. Când Insk In noua Adunare muntean6, in Maiu 1838, Nico- lae Mavros, care nu era membru al ei, ceti firmanul Sultanului In chestia Regulamentului si dojana lid Rackmann ealtre boierii protivnici, printr'o scrisoare catre Domn 4,boierii nationali" venir §. sI se plaugä formal lad Chateaugiron. Ei amintian cu durere de starea lor Inainte de negulamenhil pe care ei, de fapt, vreau s6-1 observe5. Rackmann el Insusi, care se gatia de cäsatorie ea amanta sa româncI, vorbi adversarilor, argland c4 trebuie neap6rat ai se suptlie, fiindel asa vrea Impäratul: regreta numai 6. anume indivizi" produseser4 o tulburare supt administratia sa" 6.In fata Domnului, Aristarchi ceti deci firmanul, apoi se tinu o sedintä publicä a noii sesiuni, cu un mestagiu fAra amenintgrile din firman. 0 noapte In- treaga, opositia, supt influenta congulllor Franciei si Angliei, discuth. asupra atitudinii oe va avea. Unii voiau sä demisioneze. La urmA, se hot/rI ea supunerea Ad vie din asculiarea fard de firman fi nimeni sa nu ise4leasc4 'dee& birouI7 Se adthigia pentru Inalzirea spiritelor si presenta In acel an 1 An. Part, IX. In 1840 el nu mai e secretar al Aduntirii; p. 81. 2 Ibid., pp. 4-5. 2 N. Hodos, In Hurmuzuld, XVII, p. 358. Cf. si Iorga, 1st. Roma- nilor prin ccildtori, III. 4 N. Hodos, 1.0., p. 708, no. DCXCII. 5 Ibid., pp. 703-4,no. DCLXXXVIII. 6 Ibid., PP. 704-5, n-le ncLxxxXx-xc. 7 Ibid., pp. 705-8.

Spiritul nou In luptl cu protectoratul rusesc 21 la Bucuresti a unid agent al printidui Adam Czartoryski, se. ful nobiimii polone In exil,Woronicz1. El se grAbise a Intra In legaturi, dacA nu cu consulul Lances, mAcar cu Colson,siColquhoun crezuc§.-1poate primi. De la cel d'intaiu afll el ideatulopositiei m'untene e Unirea româ- neascA g de la consulatul frances ajunse O. capete sugges- tia a aceastA unire s'arpubea intinde a mai departe, la alti RomAni2. Ar fi o greseall ski se atnibuie untei suggestii shline, In vedgrea scopurilor altei natiuni, ceia ice pleca de la o lungii desvoltare ideologica. a Romani lor Insii: atata numai cal nationalii" munteni vedeau In Po Ionia restabilitA eel mai aiggr sprijin 3. Profesorii ardeleni, ca Florian Aaron, trebuiau sA. represinte cu convingere adanc6 aoest nou ideal de unire româneascl 4. Ou muatk paza in ma4festArile lot., ei Tau puteau sA aibA. alt suflet deeat al generatiei care daduse pe LazAr. Numai In stApanita si atAt de potolita Moldova nu se simtia, asteptAndu-se alt Invietor, actiunea unui Petra Câmpeanu, format la Pesta, care preda filosofia, st apOi si drepitul, In scoala lui Mihai Sturdza. PAJIA si atat de vioiul BojineA, devenit pAhar- Ric al lui Mihai Sturdza, nu se inanifestA prin nimic. Va fi altfel, =mai cu acel BanAtean Eftimie Miro', care, amestecat In comploturi dup6 1840, va fi urmArit si. de politia austriaegi. Acesta formA elevi ca frail Scrihan, nume Mut, Neofit si Filareti dArji predipatori die crez national, putintel si volt- tairieni la Inceplut, nu.ul gustand O. surgunul la mAnasiirea 1 Colson, De Petal present et de ravenir des principautés de Mol- davie et de Valachie, Paris 1839; Coup d'oeil sur rétat des popu- lations chretiennes de la Turquie d'Europe, Paris 1839; De la Po- logne et des Slaves, Paris 1839; Iorga, Generatiile de la 1840 0 1848fatd de concep(iauniteifiinationale,In Neamul Romdnesc, XVII, 28 Maiu si 3 Lillie 1922; P. P. Pannitcscu, Planurile lui loan Cdznpineanu pentru unitatea nationald a Romdnilor, Legalurile lui cu emigratia polond, In Aztuarul Inslitutului de Istorie Najionald, 1924; Handelsman, Czartoryski, Nicolas l-er et la question du Proche Proche Orient, Paris 1934. 2 Panaitescu, o.c., pp. 27-8. 3 Ibid. Un Intreg plan de actiune comunA; ibid. Observatiile lui Woronicz; ibid., p.30. El mutt a de doul luni colaboreazA cu Colson. Recunopte ideia ca romaneascd; ibid., pp. 33, 35. 4V. Woronicz, la Panaitescu, o. c., pp. 8-9. Influenta lor e recu- noscutA de agentul polon; ibid., pp. 33 4

22 Pregatirea Unirii Principatelor Neamtului, pe cand fratele lor Vasile era Indrumat, ca Filanet de altfel, spre r3ala strict orlodoxk de la Chiev 1. Dar gAsim aceiasi stare de spirit si la aceia dintre Ardeleni can Intraserk la Seminariile din Buzau, Chesarie Insusi, Skee- lean, si Gavril Munteaau, vkrul lui Florian Aaron, la 1838, publick Meditafiile Religioase ale lui, apoi revista Vestilorul biserioesc: va traduce si pc Tacit. , ori, ca Radu Tern- pea, la Ramnicul Valcii2. Un sineer sentiment national se pronunta, dar boierii munteni cari erau influentati de clausal nu se rupserk dintr'odalk de Domn. Inct In Februar 1837 Adunarea se ridicase spre diinsul, In numele opinieiobstii",pentru a nu se lasa venilarile rnänästirilor Inchinate sk fie irosite, a5a twat sk fie de mulle ori rksturnate, sfäramatei azvarlite In locurile eele mai aitate, amestecandu-se tkrana lor ca pulberea ce le Impresoarr B. Pentru moment lima na putea fi vorba, ea acfiune, decal de lapta din Bucurefti pentru autonomie. La 1-iu Novembre 1838, programul, cerut si de agentul p0- lon4, cuteza Sa declare, pe basa drepturilor tärii", in fata lu.mii" cä Poartai Rusia aii atacat... si mica Inca zilnic cele mai scumpe libertäti". Pe basa tratatelor st a legilor, oposantii vreau sk salvete suveranitatea valahk"i sa lack patria liberk. De aILfel, un pas mai departe Regula- mentul a fost impus supt ocupatie, de o Adunare ilegald, el cuprinde clause contra drepturilor tkrii. De Un an Adu- narea nu existk de fapt" din causa firmanului, si o Putere strkink." usurpk. Un ucaz al ei a impUs o contributie. Nu mai e dreptate. Domnul trebuia ales, deci Ghica nu e Iegitim si national". SI fie chemat, astfel, pe tron un Roman brcurandu-se de Increderea publiek.` si sä fie schimbate institutiile vici- oase", care i-au fkeut pe Romani tributari". Trebuie chiar un teritoriu mai larg, deci Unirea. Folosindu-se de dreptul de a lucra dincolo de legi Inteo vreme de apasare straink 1 lorga, 1st.lit. rpm. In sec. al Xa-lea, I, pp. 177-8. g$i un Ioan Procopie §i apoi viitorul episcop de Buzau, Dionisie Romano, din Sacele. Un Fagara§ean.trebuie sa fie profesorul Zaharia Boerescu (Boeru). V. Iorga, 1st. lit. rout tn sec. al X1X-lea, I, p, 2811 qi urm.; Isl. Invd(dmtintului. s .4n. Part, XIVL, pp. 1137-9. 4 Panaitcscu, o,c., pp. 48-7.

Spiritul nou In luptä cu protectoratul rusesc 23 sianarhie", revolutionarii declara chiar rupta legatura cu Poarta, careka I se va oferi ritscumparar.ea tributului". Ei cer un alt corp de legi politioe 5i eivile", volat de natiune. Noul ales va fi primit odaba c.t jurarnântulsau.1. 0 altd formei, care a fost prefdcutd In ceia ce se tnfdfiseazd mai sus, cuprindea chiar ideia na(ionald intreagei: era vorba, Intr'un Stat independent", de toti nzembrii fmprdstia(i epars ai natiei noastre" si se specifica speran(a cii Romd-di din Moldova (les Valaques de la Moldavie, iei supusi tiraniei celor doud Imperii mai despotice si mai barbare", sd ditch, pentru a nu mai face,cu noi, dealt an singar poparo cOrmuit dc acelasi fel si (wand aceleasi legi". Se va comunica aceasta. declaratie principalilor Romani din toate (a- rile, mat ales din Moldova". Se pare ca, In alta parte adaush, se prevede juramantul de ascultare fail de Domnul ales, in fata unui episcop" care nu poabe fi decat Chesarie al Bu- zaului. Nu e nicio dovaclä ea, mai tarziu niAlear, s'ar fi pus isar liturileasteptate Pe aclul care e astfe/ numai un proiect, redus apoi, pentru a putea s. afle mai multi aderenti. In acest moment, se cunostea intentia lui Colson, amicul opositiei munbene, de a merge In Apus ca informator. Pal- merston ar fi fest informat ca se va propunz In Apus Unirea, cu caderea lui Ghica. Atu.aci aparei cartea lui David Urqu- hart, care predica, si dupinformatii de la noi, o adevkratUt confederatie dunbeana, cu S5rbii i chiar cu Bulgarii 2 Intr'o scrisoare catre Czartoryski, care , cum se vede, propnsese un tratat" Intre cele doua popoare,naii1e apa.- sate Incepean sa se caute si O. se sprijine, Câmpineanu, Iii redactiunea lui Colson, de sigur, resuma, In Decembre, programul care ajunsese a fi in aclevar al OA: scaparea Taxii- Românesti de jugul Rusilor, capatalea de la Turcia a Hs- eumpär6rii tributului omit de la Principate, asigurarea pn- terii supreme contra Intreprinderilor ambitiosilor, introducerea principiului de ereditale, liberarea administratiei interne 1 N. Hodos, Hurmuzaki, XVII, pp. 727-8, no. DCCXIIIanexA la memoriul din 20 Ianuar 1839). Forma mai larga, la Panaitescu, o. c, pp. 25-6. 2 Ibid., pp. 724-5. Cf. Urquhart, The spirit of the East illustrated in a journal of travels trough Roumelia during an eventful period, London 1838

24 PregAtirea Unirii Princlpatelor de influentele straine, truda pentru adunarea tuturor Romd- nilor supt acelasi sceptru, asigurarea bunei stdri tuturor claselor flrA osebire, a fi ma:n(1ra de a fi Roman sau a muri"1. El declarA cg. aceste proiecte de libertabe si regenerare nu le hrania numai el, ci oameni curatii incercati le Imp ArlAsiau cu dansul". In sfarsit, el pun?, In perspeclivd, deplangaud pierderea Basarabiei, regatul Daciei" 2.In Milos al Serbiei vede un aliat sigur, lui revenindu-i rolul de a Invia pte $lefan Dusan 8. IncA din Decembre, Domnul fiind In strkinAtabe, Campi- neanu pregAtia o cAlAtorie care, prin Gonstantinopol, trebuia sA,-1 duel la Paris si Londra sau, cum scrie el, la Londra si Paris". De fapt legAturile conspiratorilor erau In randul IntAiu cu Englesii,iWoronicz considera pe Chateaugiron ca pe un infirm ridicul4. Colquhoun dAda sefului nemul- tAmitilor munteni scrisori cAtre ambasadorul engles la Cons- tantinopol5.Campineanu avea, de anfel, legAturii cu George Bell, care, cum am vAzut, voise, ImpreanA cu un Anderson, sA Intemeieze o societate engles6 de navigatie cu aburi pe DunAre: acesta introdusese chiar pe Woronicz, ideia fiind Pnainte de toate englesci 6 La Paris, Câmpineanu putea gAsi ca introducAtori, pe langA Polonii asociati, pe Rada, fiul hti Dinu Golescu, care Intrase In legAturi cu regele" polon, presin- tandu-i un memoriu7,0. pe studentul In medicinA Nicolae Cre- tulescu 8, cai pe loan, fiul iii Tactic Ghica, ale clrui studii erau de inginerie9. De altfel, el va aveai legAturi tcu acel Mihai Czaykowski care va deveni Sadac-Pasa. Colson Insusi alergase acolog. Consulul frances de la Iasi, Huber, putea sa. afirme Inainte 1 Panaitescu, o.c.,pp. 27-8. 2Ibid. CA Insusi CAmpineanu,*1. nu totdeauna Colson, Ingrijia corespondenta cu Czartoryski o dovedesc romAnisme" ca le prince actuel de (sic) Valachie, qui tient pour les Russes" (tine cu Ru*ii"). s Ibid., p.29. Pentru legAturile lui Milo* cu Ghica, v. Hurmu- zaki, XVII, pp. 390, 497, 550,17, no. DCI. 4 Panaitescu, o.c., p. 35. 5 Ibid., p. 39, no.8. 6 v. ibid., no.9. 7 Ibid., pp. 24-5, n-le 2-3. 8 Iiid., p. 40, no. 10. 9 Ibidp. 41, n. 13; pp. 43 4. iuIbid., pp. 41-2,

Spiritul nou In lupta cu proteetoratul rusew 25 de plecarea lui Campineanu a el n'a luat niciun angaja- ment" precis fata de Polonil, si In adevar scrisoarea lui catre Czartoryski nu cuprincli decat unele consideratii. de viitor. De altfel, ag-ntul frances stia el Mihai Sturdza fdsese intrebat de Colson, nu se poate b4nui In numele cui, daca, neizbutind Campineanu, ar primi Domnia muntean.a,siel credea a acesta nu numai cä a acceptat, dar a Inceput sa lucrebe la Constantinopol prin Vogoridi. De fapt, primind si pe consnl §i pe Colson, Stavdz ise aratä adanc jignit si de amestecul rusesc Si de anarhia boiereasca; trimetand pe Nicolae Sulu la Bucuresti, el Isi dase sama ea nu se poate pastra Alexandru Ghica; pentru nirment, deci, este pentru Campi- neanu si e gata, In ipotesa, pe care o admite, a Unirii, sa faca toate sacrificiile cu puting, dar rdspinge ca aventurcase plandrile de cuprindere in noul Slat a Romdnilor de peste lzotare fi mai ales a celor din Basarabia, fi nu e dispus sci incheie, ceva ca Polonii 2.Din contra, Sturdza trebuia recomandat Rusilor ca rusofil. Domnul Moldovei se sprijinia pe pretin- sul act de inchinare calm Turci Si pe tratatul lui Dimitrie Cantemir cu Tara' 3. Pentru moment el se grindia si la Dom- nia ereditara In Moldova4. Cu tat secretul re3omandat5, ceva se raspandi In lamea boiereasca, si iata a ea ridica din nou ideia Domnului strain, vorbindu-se de ducele de Nemours, fiul regelui Francesilor, si de ducele de Leuchtenberg, print rus, dar un Beauharnais 6. Pe cand Milos al Serbiei era isilit de Senatul sail sa abdice, refugiindu-se In Tara-RomaneaSca unde avea mo5ii7, Ghica, intors prin Viena din Milano, urmaria Calaloria lui Campi-

1 Hodos, Hurmuzalii, XVII, p.729. 2 Ibid., pp. 732-4, no. occxvn. Prevedea candidaturile muntene ale rusofililor Iordachi Filipescu, Stirbeisi Bibescu. 3 Ibid., p. 733. 4 Ibid., p. 738. 5 V. si ibid., p. 739, no. DCCXX. 6 Ibid. Consulul din Iasi avea de la Colson Insusi textul progra- mului lui Cimpineanu din scrisoarea catre Czartoryski; ibid. Tre- cerea prin Iasi a lui Rtickmann, castigat blneste de Sturdza; ibid., pp. 740, 742-3, n-le nccxxIII-tv; p.744, no. DCCXXV. La Iasi era consul fiul vestitului Kotzebue. 7 Ibid., p. 743 si win.

26 Pregatirea Unirii Principatelor neanu. Nimic nu s'a paslrat despre actiunea luila Cons- tantinopol. Lucruri de oea mai mare importania. se petre- curb. Ina tn aoel moment: Egiptenii, In a doua campanie sirianä, castigasera batalia do la Nissib 5i demoralisatul Sultan reformator Mahmud Inchisese ochii (Iu lie)1. Cand Campineanu aparu la Paris, unde ac,um nu mai era razboinicul Thiers, ci manesalul Sou lt,problema egipteanii se pusesei,pe cand Franta se simlia datoaresta.sprijine pe vechiul ei client Mehemed-All, Anglia lui Palmerston era gata sà meargai pang la ra,zboiu ca sä distruga na- valitoarea ambitie a vice-regelui Invingator, care trebuiasA-si piarda flotai sà capiluleze Inaintea dreptului tantirului stu suzeran, Abdul-Megid. Noul consul rug Titov cunostea toatä actiunea lui Ca.mpineanu si el mustra pentru aceasta pe Sturdza2 In momentul cand, la Paris, Campineanu, presin tat de Poloni, nu ga.sia nicio ascultare pentru proiectele sale 8,Colson arnanea sa vadeasca toata. oombinatia prin carti, ica Précis des droits moldo-oalaques 4 care prin publicitatea lor areitaserd fn de ajuns cd total revenise fn domeniul ideologiei 5. In acelasi timp, Chateaugiron, greu bolnav, plecaiIn. local lui aparea un bizar diplomat improvisat, Billecocq,ale carui capricii vor compromite adesea marea influenta. castigata. pe Inoetul de predecesorii sai Intors de la Paris far a. niciun resullat, Câmpineanu, care 1 Iorga, Gesch. des osm. Reiches, V, p. 388 5i urm. 2 N. Hodo5, In Hurmuzaki, XVII, p. 730, no. nccxxxIII. 8 Panaitescu, o.c., pp. 40-1, n-le 11-2. 4 V. 0 Iorga, Hist. des relations entre la France et les Roumains. Inca din 1838, Colson, Precis des droits et devoirs mutuels des Vala- ques, des Turas et des Russes, fonde sur le droll des gens et les traités. In acel timp, Grammont publics nedibaciul omagiu catre Chiselev din De l'administration provisoire russe en Valachie et de ses résultats (Paris 1840). Cf. N. Hodo5, Hurmuzaki, XVII, p. 770. Cf. 0 ibid., pp. 785-6, despre Gustave OeLner, Quelques mots sur l'opportunité de l'accroissement des relations commerciales de la France avec les Principautés de Valachie et de Moldavie (Paris 1840). 5 Indignarea lui Ghica ci supararea pe Sturdza; N. Hodoc, Hurmu- zaki, XVII, p. 753. Cf. ibid., p. 769. 6 Un Conty venia din Rusia la Bucurecti ca sa publice un ziar, 1:ncho du Danube; ibli,, ip. 735, no. nccxxxvh.

Spiritul nou In lupta cu protectoratul rwsc 27 se plangea, la Londra, a entiusiasmul lui Colson Ii Intrece 5i-1impiedocal, va fi eidlat in basa unui firman la Filipopol, si, cu toale ca o aflase la Viena, el avuse curajul sa revie in tara 2, unde fuInchisla Margineni. Sturdza se grabises reia relatiile cu vecinul sau 3, cu atat mai mull, cit cat el stie ca Tarul Ii amenintase ca-1 va ridica din Iasi cu Cazacii si-1 va lrimete In exil 4. Intors dupa ealatoria In strainatate pentru Ingrijireasit- nalittiisale5, Ghica obsorva Adunarii cit nedurneriri au mij- locit Intru aceaslä Adunare iobladuirea noastra asupra a catorva pricini, In cele din uret doua sesii", si adauge cit alen'au putfitrarnanea necunosculeamâncluroraCurti- lor":deci easimainainteelse recunostea supus,Si de-opotriva,aceMora Intoaterosturileinterneale nci talicaretotmai multvoia.alteeva.El seInfatiseaza chiar ca ocrotit al lor fata de Indraznetele faliri ale unui putin numar de Gamer)" cfitrit rusine In strainatate s'an numit pe sinesi organe Valahiei" si au facut destul sunet, pentru nenorocirea lor"; dc, Curtile", au trebuit sa ia ma- sari de a nu se mai intAmpla nista asemenea nedomirir1". Aceasta e basa Statului, tratatele, nu desvoltarra istoricd de-a lungvl veacurilor, tele mijlocite Intre amandoua Inal- tele Curti"; acesla e dreptul public" altdriiunit cu cel european. Folosurile ibuna.Latile netagaduile" ce au iesit de aicti trebuie pastrate 6, In alt mesagiu, el vorbeste de vinovata intreprinde,re oe a cercat Impotriva linistii obstesti un numar de oameni din felul calor ce buna oranduialil si re- gulalela vremi nu-i pot multumi", dar nu, obstea Romani- lor"e vinovata, ei nista straini intriganti", cari au plAul. ,,otravi" pe acel priea putin numar de oameni prosli de socotintili rau naraviti", cari sant supusi Ünei cercetari cri- min al e. 1 Ibid., pp. 762-3. 2FilitLi, M4cdri, pp. 4-3. 3 N. Hodo§, liurmuzaki, XVII, pp. 739-60, n-lenecxo-u. 4 ibid., pp. 778-9, no. nccvm. 5 Penlru cea din 1838 in Stiria;ibid.,pp. 716-7, no. Dun. Se credea Inleo asAtorie cu conlesa de Suchielen; ibid., p.721, no, mon. Ghica merse apoi la 1839 In Italia; ibid., p. 725, no. Loco's. V. §1 mai sus. 6 An. Purl., IX, pp. 87-8; XL,P. 70

28 PregAtirea Uniril Principatelor

Rgspunsul, la unison, al Adungrii, In Iamiar 1841, nu cuprindea garantii pentru viitor1. De altfel,In vara anului 1840 pornirea de rgzboiua Adungrii, In marea ei majoritate, se Indreaptg si contra lui Arisitarchi, acusat de nectmostinta asupra legiuirilor tarii",, asa Inca multe din cheltuielile cu. el s'ar fi urmat In tre- buinti folositoare 5i neaparate ale printipatului 5i, el stgruind In nereguli", se cere I,,nlocuirea lui prin altul, dintre Ru- mani"2, Apoi, Ghica Intrând In -,,nflict cu Colquhoun 3, din toate oele ce se Intamplaserg rgmaserg. doar Intre boieri cugetgri melancolice asupra a ceia ce s'ar fi petreeut dna armatele lui Napoleon ar fi Intrat candva pe teritariul lor4. Dar anul 1840 nu se isprgvise färg ca Ghica sä descopere un convict contra lui, In care crezu cg recunoaste 5i amestecul lui Vaillant, de 5i acesta era ocupat atunci cti tipgrirea In romaneste a Gramaticeii aVocabulariului s6u, §i. eunoscutul profesor, fgrä a-si recunoaste vre-o ving, trecu In MoldoVa, uncle era foarhe pretuit, in Novembre. Cei implicati In aceastä actiune erau. boierinasi necunoscuti, ca un Telegescu, fast In caste, Serghiescu, Rgdosanu, Sotir, Baronescu, Molojescu, Cgmgrlsescu, Panevschi, si unii boieri tineri abia Intorsi din Franta, ca Miticg. Filipescu, ca Relu,care fuseseopritIn monlentul chnd reveniadin Apus odatg cu CAmpineanuInsusi, care seafla acum la Plumbuita, dar si represintanti de-ai noii intelectualititti formate In targ 6 Asupra acestei inhelectualitki va trebui sg. se Intoarcg. Indatä, privirea. Procesul contracomplotistilorseterming cu condam- ngri la mai multi ant de ocM ale acelora caH cei mai multi perirg sau rgmaserg bolnavi pe viatä, sau la o poprire mai scurtg, la Snagov sau Mgrgineni, unde merse Nicolae Bglcescu, 0 exilare, ca pentru Boliac, In mgngstirea pai- slang de la Poiana MgruluP.

1Ibid., p. 72. 2 An. Parl., IX, p. 1047. 3 N. Hodo§, Hurmuzaki, XVII, pp.787-8, no. DCCXLVIIT. 4 Ibid., p. 785. 5 Ibid., pp. 787-8, no. ncciant; p.790. 6 Filitti, o.c.,p. 124 0 urm. 1 Ibid., pp.128-30; N.Hodoq, Hurmuzaki, XVII,p.807, no, DCCLXXXI.

§pirituf nou In hIptcii proteetoratul rdsesc i9

Lupta constitutionall urma Insa. Alegerea ca secretari ai Adunkrii, la Inceputul anului 1841, a colonelului Constantin Filigesou si a lui Manole Baleanu aduse protestaH ale Domnului, cane exilä, apoi rechema pe oel de-al doileal. Dar, acuma, opositia forma un bloc, la care participau: rusofilul nou mitropolit Neofit, In numele carnia se trimeteau la Petersburg neoontenite memorii de Invinuire a regimului, Argeseanul Ilarion, ramas omul de la 1821, si chiar Chesarie de Buzan, pe lânga Filipeti, Iordachiifiul, O. loan Slätineanu. Se Intrebuintäi lauda lui Chiselev, prosla- vit de Grammont 2, pentru a pune In umbr.1 meritele, reale, ale lui, Ghica 3. Din ura fata de acesta, se trecea de la lupta contra Incaldrilor Rusiei la servilismul fata de dânsa. Din parte-i, Bibescu auta la Carlsbad p fostul presedinte plenipotentiar. In sohimb se libera CAmpineanu, care recursese la gratia acelui pe care cautase a-1 inlocui 4. Prin Indraznelala de euvAnt a Mitropolitului, opositia cr pata un caractersimai putin respectuosfata de Dom- nul, care, subminat de Rusiaiparasit de Turd, 11 putea sta Impotriv a. cu tot mai putina energie. Inteo adresa de la sfarsitul anului acestuia Neofit vorbeste, In legltura cu Ultima alegere a deputatilor, de cei vinovati stnsalei sä ama- geasca cugetul Inn,ltimii Voastre", de nerusinareai putina patrundere" a unora din cei Insarcinati cu supraveghiarea operatiei 3. Iar Domnul, caruia nu i se daditsera numele pre- supusilor viniovati, fapea sa. se observe prin Secretarul Sta- Lului Constantin Cantacuzino caskfel de cuvinte dullov- nicesti" pe care le invoca hartägosul prelat, niciodata nur0

1Ibid., pp. 792 iurm.; Hurmuzaki, Supt.II,la aceste date; Filitti,1.c.,p.121iurm. 2 El merge sä IntAlneasca Ia Odesa pe Chiselev; N. Hodoq, Hur- muzaki, XVII, p. 826, no. DCMCWII. 8 Ibid., p. 803, no. DCCIALXv11; p. 805; Filitti, o.c., p. 117. 4 Ibid., p. 804, no. nccLxxvm. Se credea In planul de a face din Chiselev Domnul Unirii; ibid., p. 891, no. Dcwocrx. Dupg o cores- pondentä In Augsburger Zeitung,elaroferitronul ducelui de Leuchtenberg; ibid p. 896, no. DCCI,XXX. Se vorbia, iari,i de Sturdza; ibid., pp. 809-10. " An. Parl., XI, pp. 83-5. t

845 Preggirea tfnirii i'rincipatelor pot avea locul lor In Imprejurare 'uncle se vallmä o lucrare publich. 1 Adunarea, eea din urma pe care era saofadune Ghica, nu cuprindea apoi decat mentiunea afaccrii de la Braila, In legatura cu razvrairea din Bulgaria", cu turburarile de care au fost bantuita Bulgaria", laudfindu-se energia cu care a lucrat garnisoana brai1eana,2. Aeeasta miscare trebuie sä fie acum infatisatil. In programul politica Iui Nicolae alII-lea, de si p4ea Iindreptat pe altä Ellie decAt aceia a ortodoxiei si a slavis- mului, nu lipsia, macar In ce privd3te unele cercuri, traditia Ecaterinei a II-a. In curs(ul campaniei din 1828-9 se stabilira astfel legaluri cu Bulgarii, cari, cum am vazut, se aratasera gata siea parte la miscarea lui Ipsilantii colaborastrii, prin Hagi-Prodani Machedonschi, en Tudor. La plecarea de pe teritdriul restituit Sultanului, armatele Tarului laarri cu ele un mare numar de Bulgari oompro,misi, pe cari-i cola- nisara, dupa sistemul urmat candva cu Sarbii, In Basarabia- de-jos, cu Intinse privilegii. Cum Incepuse represiimea din partea temutului Pasa de Scutari, Mohammed, multi dintre acesli crestini amenintati cautara apoi, In 1830, un adapost pe malul slang al Dnnarii,i Turcii Inoercara In zadar sit oprasca aceastä emigratie In masa, Intrebuintand si pe Patriarhul ecumenic, care hiebuia sa asigurei pe Grecis, Chiselev favoris& aceasta sporire a populatiei slave in Tara- Romaneasca. Am vatut cum unii dintre ora.seni se asezara In Braila; aoelasi lucru s'a petrecut, de sigur, la Giurgiu la Turnu, preoum la noiul Severin. se stabilira. familii sar- besti. Un ndu oras fu.facut, pe numele Domnului, la Alexan- dria. Hrisovul de privilegii era menit sa alraga locuitori din multe parti: se adunara saleni liberi sau liberati de pe mo- sale vecine, dar iiioiaici nu lipsira elementele bulgarest,i. In sfarsit de la Silistra, cu toata paza sporita a Turcilor In acest punct de o asa de mare important& militart, relevala I,n ultimul razboiu, un numar dfruntasi, BUlgari, Grecisi eke un Roman, ca Ardeleanul Trak', se rugau de Ghica, 1 Ibid., pp. 83-6. 2 Ibid., p. 85. P Iorga, Ade fi lragm.,II,pp.729-31,

Spiritut nou in lupil cu protectoratui rdsesc 31 la 6 Tunic st.v.1836, sta, se odihneasch cu totul In tnij- locul fratilor lor crestini", dar nesuphrati si liberi de mice venit ce s'ar cuveni mosneanului (sic) sau domnUlui mosiei".FAgldniau a face din orhselul abia injghcbat mhcar un centru de comert ca BrAila. Dar si pentru aceasta Glidea socoti eh trebuie sh cearA Invoirea lui Riickmann, tinAnd samh ch. Tureil ar putea sa proteste pentru aceastä pierdere de supusi 1 Dei autorisatia trebui sa fie iefusail, e de crezut ch totusi unii din acesti orNseni sphimAntati se vor fi mutat pe phniAntol rdmAnese. Baste cinci ani,la1841, o pornire mistileä se priodusc intre Bulgari 2.Se va vorbi din nou de un Tar" allor care s'ar putea ridiea pentru a-ilibera,sichipul luisic AspAndia intre dAnsti. Plamil era sh se treach Dungrea prin mai multe pinicte. Trebuirh sh. se iea mhsuri la Zimnicea, dupä ce pornise o expeditie de pedeapsA turceaseadAndu-se foc satelor. Dar vatra mischrii fu la Bii1i, d t sigur1 Cu ajutorul noilor orhseni de aceiasi natie. Ca sef sic pomeneste un Macedonean ce fusese profesor bulgar" acolo, apoi Albanesul Spiriti un neasteptat profesor de la Malta". Se Incerca o nlvälire In Dobrogea gupt steagul hd liristos. In zAdar Incerch sh-i o- preasa Inlocuitorul atAt de popularului Slhtineanu, Rusescu, prewdintele maghistratului",i politaiul. Pe cAnd Turcii din Macin. stäteau gata sa-si astepte cu "armele dusmanii, militia, supt ordinele lui Odobesett, sosi, cu ordinul de a se impiedeca revolt a. cu orice pret. Trebui a se tragN asupra celor earl se Imbidziau sh se dulie pe vast Dar si In zilele tirmAtoare, cu loath presenta trupol de vre-o 300 de oameni, era Intre ne- gustdrii speriati teaFka cl. rudele, indArjite, ale mortibor rAnitilor vor da foe orasului 8, Cum se va vedea, tulburarile se repetarA In 1843, supt alt Domn. Unul dintre participantii laaceasith actium pretinde ca Ghica-Vodh, care se afla la Breaza, s'ar fi grabit srt alerge aprins de mArde contra crlietuhti", a vagabonzilor strItini" 1 Studii si doc., XI, pp. 39-41. 2 Vechile raporturi cu Chiselev; N. Hodos, Hurmuzaki, XVII, p. 228, no. =am. 8Papazoglu, Istoria Bucure;tilor, pp. 149-57; Iorga, In Rev, fund. reg.,II, pp.14-5.

Pregatirea Unirll Principateioi si a Lilharilor ea cutitele In maul", asa cf trebui sä fie potoliti oprit In. cale de intelepciunea episcopului de Buzau Chesarie, de care atania Braila& De fapt, 1ndatit oe afla, la 14 lune sL v., de ivirea unei cete ce ar voi sa treaca peste Dunare spre ajutonil celor ce bg, aflä In rasvratire Impotriva stapanirii locale", el, dandu-si sama die datoria stapanirii acestui printipat", porunci lui Odo- bescu sa, nu piarda vreme a Ii supune": la asemenea hwru", scrie el,,,ft un menut este scumpu, did zdbaua rdtdcefte duhurile, pdrand skibiciune sau voe vegheatO". De aceia cu tonos cere sa sa predeai,la al treilea chemare, nevazand supunere, arunca focuri asupra-lii princle-i morti sa.P. vii". De fapt, Domnul inaintth1 pank spoe Buzau, primind In cale raportul makrulai Manu, car- comandase represiunea.FA,- ggdui recompense ofiterilorisoldatilor, dar nu-si uita de datoriileomenieic. Asteptami tiinIA de starea ranitilor soldati, pe langO care yeti bineuoi a Ingriji cu toed docto- riceasca cautare §t pe Bulgarit rani(i". Se va face, de Oda- beseu,i oemetarea pricinilor, ca sa dovedeasea ee 1ncli- nare au avut In aoest complot, atât aid, cat si la Serviasi Bulgaria". Gei cercetati vor putea vorbi liber, cad nu nu- maistapaniriitareesti nu va fi predata taina, nepri;imit fiin- du-ne si dm sdbiei fi robiei pe cei de cindea creftini, ci *Ica, lamurind en stlinta, ce iis.. oere pentru a obladuirii noastre regula siEpistle; vor scapaiInsusi de strasnicia sub car(e rurmeaza O. fie supthsi", daca asicund lucrul. Altfel vor fi, tratati ea niste vrasmasi ai linistii obstesti Intr'acest pacific pamânt, uncle Rind fost umbriti similuiti, sa fac mai nevreclniei de milositivirea omeneascä pentru nemultu,- mirea lor". Peale eAteva zile el arata ea are oonstiinfa de a fi Meat oe se cuvine, cad meseria noastri este guuernul",i astf el putin ti pasta de prootii de miutte" earl vor sa fie viteji sirAvniteri crestinil,or de dupla usile kr", Bind si lacuitori sau dregatori sau negulatori pacinical,i Intreprinzatori sau sprijinitori de comploturi". Don Mul nu.assOmpiedeca nici de vioe-cons'ulul rus, Simion Andreevici, la care se refugiasera unii

1 Ibid.

Spiritut nou fri luptä cu protectoratul rust:se 33 dintre conspiratori: sIä le scoatä din eapul lorc5.,la asemenea imprejurare, si fiind tovar6.ii lor prinsi cu armele in milna, nu 1i poate apN.ra nicicum". E ridicul si prolestul vice-eonsulului austriac pentru un soklat ranit1. 0 proclamatie domneaseri amintia Bulgarilor cä se did de ojuma- tale de yew pe pämântul primitor aliiriii se cuvine sA n'o tulbure 2. Intrigile continuar, Impiedecând orice actiune de guvern spor- nicit In cursul acestui an 1841. Când Domnul aduse Inaintea Adu- närii un proiect pentru a Impiedeca abusurite fatI de tarani ale marii proprielati, represintate prin masicri si arendasi, Ada- narea sie puse iaräsi in stare de apa,rare. Anita a si ntembrii ei ,au aceleasi sentimente si Caii intervenit prin mAsuri in aoelasi sens, cum 111Slisi stapiinitorul a recunoscut-o. Reci tine sa constale cg. nu au ramas neingrijire, si cu neprege- tare s'au Indeletnicit In chibzuirea ma'surilor ce au judecat el,puindu-se n lucrare, vor Xi folositoare cläcasilor". Dar, dupa socotinta ei, urmeazlt a se osebi obrazele, ea sä nu fie supusi hulei proprictarii din pridna vre unor vremelnici Inchirietori,sträini despre adevairalul folosal propricUltii".. Proprietarii insii ar trebui sä fie ehernati la o cercetare se- rioasä a masurilor. Iar, in oe priveste critica aceluia care reline pe snean, palna la o Intelogere cu sapanul, pc locul mundi sale, se afirnig egt adevärabele Invoiri nu se pot eu- noaste mijloc de Impilare pentru etheasii,prim urmare, nici ei strâmtorati, ca O. se supuie la vre o n6pAstuire" 3. La aceasta Ghica-Vocth. rgspunse ca ise pare necesar a selidlocui libera Invoiaima, in care, firete, järanul era partea mai slabN. prin nedcareva temeiuri obstesti". El aräta ca interventia Aduarii s'a mk.genit la eererea ca slbenii A. fie obligati la tadeplinirea datoriilor atre proprietari, ca sä nu rilmaie niciodata clIcasul nimie dator dinteun an Iialtul". Se adauge ea unele din mg.Surile propuse n'au 1 Iorga, Sludii $i doc., XI, pp. 248-51. Cf. Sloian Romanschi, in Sbornicul Academiei din Sofia,III(1915 §i(despre Gh.S. Ra- covschi sau Gheorghe Machedon ,ibid., XIV, 1920. Cf. studiul aceluia§idin 1921 despre Gheorghe Mamarciov §i comanda luide voluntari In 1828-9". Cf. Filitti, Turburdri revolutionare, p. 27 §i. urnt 2Ibid., pp.. 28-32, 87-8. Cf. 11=14, Domniile romdne, pp. 143-4, a An. Parl X, pp. 384-7. 3

g4 Pregatirea i.nrii Principatelm' primit aprobarea domneaseä. S'aMurat doar numai abn- sul ce faceau arendasii Incheind ei Inii Invoielile, dar aceslia lucreazäInnumele proprietarilor. Data sprevede ct sateanul poate aduce oricate vite in island capalat. mi e decat d consecinta a dreptului pe care 1-a castigat acesta. Data nu se cunosc näpastuirile, e vina Adunarii Insesi, care trebuie sa fie informatg, iar Domnia, care, ea singurg, primeste ofitiale plangerile norodului", are dreptul de a fi crezuta. Daca e vorba de cercetarea propusi, ea se adinite, dar nu numai de lamurire, ci si de despligubirea napastuitilor"; Insa si aici c de observat ca nu se poabe face deosebiréa lntre legal, pravilnic", si nelegal, pe basa faptului dacit se presinta proprietarul sau arendaSu11. Revenind, Adunarea se presinta ca observaloare stricta a Regulamentului, admitand abusurile numai din partea catorva arendasi lacomi". Se raspinge, inteo forma respectuos ipocrita,si asigurarea Domnului ca obladuirea nu mai poale sta de atum In nelucrare d'inaintea necontenitelor plangeri ce priimeste de la satenii clacasti" 2. Din nou Ghica opune acestor observatii cit abusurile constatate le comunica Adunarii, ca sa vada cum s'au facat Im- pilari" de unii functionari,si41 se va proceda si de acurn Inainte,iar, datit astfel de lucruri se pot petrece, apoi trebuie sa se cunoasca aceasta o neaparata conseeventa a mo ralitatii claselor de unde sant iesiti acesti slujbasi", adaugind ca apredaza totusi moralitalea" unora din eLi iarasi se releva neputinta tgranului de a refusa cererile proprietarului, oriel- ruia s'ar numi Indurabor proprietar".Intent). cuvant, eine va un sfarsit, voiestei mijloacele prin care 1-ar putea dobandi". Nu vom mai astepta de la Obsteasca Aclunare des- lusirea oe am ()emit", ci prin functionari vom porunci despa- aubirea cuvenita clacasilor napastuiti Indata ce vom mai primi jalbi" 3 Din parte-i Adunarea Incheie, la 19 lunie 1841, de-

1 Ibid., pp. 387-9. 2Ibid., pp. 389-91. $Ibid., pp. 391-3. 1.1rmeaza lista abusurilor constatate. Intre nu- mete vinovatilor: Gheorghe Stirbei, Prejbeanu, Otetelisanu, dari unul cu semnificativul nume de Ciupelniteanu. Chiari parucicul In stafca Costache Roset, politaiul orasului Pitetii, pentru neorânduielii sfe-

gpiritui nou in luptA cu proiecioratul rusesc 36 clarând ca. nu poabe a mai Sutra In nicio dezbatere", dar cons- taLa riMearea o1ebirii puterilor, apoi ca nu poate fi Orin- teased Ingrijire cand nu va fisi de o potriva inpartitä", cii se Nate ajungela rezultaturi necuvenitesivatAnatoare bunei thdatariri",i ecre a sc trimete administratia la res- pactul legii consfintite de ,..amandoua Curtile1. Nirnic nu arata mai bine cat de jos se cobori,se aceasLa viata politica robiLd consulatului rusesc deal acest mesagiu al Domnului, cu totul demoralisat de intrigi: Preaosfintia Sa parintele Mitropolitul si dumnealui Banul Gheorghie Fili- pescu, aductInd rugaciune catre domnul Daseov, gheneral-consul al Rosiei in Moldavia si Valahia, de a mijloci pentru cer- tarea Logofatului Manolache Baleanu, fagaduind indreptarea numitului, Noi, 1ntru prilejul unei asemenea generoase aplecare din partea dumnealui Dascov, dorind a marturisi osebita consideratie ce avem cake persaana dornbiei sale, iertam pé Logofatul Manoil Baleanu din marginirea sa si tot de odata Ii dam voie a se Intoarce in Capitall si a-si lua iarasi insusirile sale in Obsteasca Adunare"2. Iar, pe cand se faceau alegerile pentru Adunarea din 1842, Bibeseu cuteza sa vorbeasca Domnului de lipsa de iubire si de Vicredere in el, semnalandu-i zvonul ea Rusia vrea sa-i substituie pe Mihai Sturdza a. Noua Adunare cuprindea boieri man imici, In mare parte dusmani hotariti ai lui Ghica4. Mitropolitul insa demisiona de la Inceput 5. Aceasta nu impiedeca votarea, cu 38 de glasUri contra 2,a unei adrese ofensatoare 6. Se infatiseaza guvernarea lui de sapte ani ca o gerie de terisire de bani din lnplinirile trecute de la feluri de locuri, Inda- lorindu-se a-i Intoarce pagubasilor", iCostachi Filipescu, pentru Insuire de bani ai polcului 1-iu ce au comandat", i rea comAnduire a escadronului", apoi Manolache BAleanu, pentru neorAnduealA In Obsteasca Adunare". 1 Ibid., p. 397. 2 Ibid., p. 233. 8 N. Hodos, In Hurmuzaki, XVII, p. 827, no. DCCXCIX. Cf,ibid., n-1 urmAtor (apArarea lui Ghica, In Augsburger Zeifung). 4 Ibid., pp. 830-1, no. DCCCI. 5 Ibid., p. 837. C Ibid., p. 838, no. DCCCXIII. Indreptatirea Domnului; ibid., p. 870 si urm.

M PregAtirea 4.1nirii Principaieiml abusuri In crestere, apdthndu-se asupra arbitrariului In sate, supt toate raporturile. Se insista, cu un scop demagogic, asupra 2liespolerii tdranului, dar plangdndu-se si de jignirile a- duse, In numele tdranilor insisi, proprietarilor 0 läudfind o nobilime pe care strdinul." Chiselev stia s'o Indemne spre bine. Nu se crula nici judecata, nici finanLele, Consulul rus Dascov Indemna 0 pe bolnavul Arsachi sd adauguofen- sele luil. ( In aoest moment se produse a doua rdscoald bulgareased. la Braila, menitä sd ardle lipsa de ordine in tard 2. Un das- al" bulgar, sprijinit de consulul Rusiei, provocä miscarea rdsbunatoare in care full nci0 si militari români. Trebui sa se iea casa cu asalt 3. In noua sesiune din 1842, luandu-se In cercetare exodul sAtenilor nemulLamiti de pe mosiile lor se reineepea lupla cu Domnul, Adunarea apärându-se a actiunea ei,deosebild de a lui, ar veni din vre un dull inpotrivitor slobozeniei lacuitorilor sateni, ppeciwn sd consfinteste prin instituliile si pravilele tarii, cdei una din cele mai ajduroase dorinti a Adundrii au folgt. 0 este de a sd tnvrednici sa, vazd acea slobozenie eu mult mai Intinsla deal nu o iart.1( a fi acele pravili si cea de aeum Stare a locurilor". Dar ea se lupLa contra neorânduie- lilor care, a vre-o atäva vreme, s'au Introdus supt prici- nuirea aoei globownii,ridicandu-sd cu cdrdul bicuitorii dupd unile mcqii, cu felurimi did amdgitoare mijloace 0 str4muldn- du-sd pei allele, nu pentru ure-un folos al lor, dar mai totdeauna cu a lor ddrapdnare si numai pentru folosul unor proprielari, cari intru aceastd uneltire gdsesc mifloc a dobdndi fi ajatorul amploia(ilor administra(iei".i, 14 urmd: Nu se poate socoti cd. Adunarea au pasit peste ale ei alribuLii IncunostiintAnd Innältimii Sale alcarea uneia din pravilele fondamentale, atht mai vârtos, and ea au cunoscut cd, de nu sd va aduce Infranare, sa amerintä spIrgAluirea satelor, smdcinarea lacuitorilor sdteni O. ddräpanarea unor proprietari numai In interesul altora"4.

1 Ibid., pp. 848-9, no. Dcmcn, 2Ibid., p. 838 §i urm. 3 V. §i Papazoglu, o,c.; Iorga, In Rev. fund. regale,1.c. 4 An. Parl., XI, pp. 410-2. Cf. ibid., p. 393 §i urm.

Spiritul nou In 1uptK cu pro tectoratul rusesc 37

In Mart din acest an se credca et dcpuncrea lui Atexandru Ghica nu mai poate zabovi. La Iasi se vedcau ca succesori posi- hill Mihai Sturdza sau... naturalisatul Chiselev1, cgruia i se id- mesese tocmai atunci aclul de indigenat 2 In ultimul cas, consulul Franciei la Iasi asigura a Sturdza, care izbutise a-si face o Adunare supusä, cu cele mai marl mime3,asteptandu-se ca si Moldova sg. cheme pe vechiul binellator, ar trees In Bucovina 4. Un brutal ceroetAtor rus, generalul Duhamel, apN.rea In Iunie la Bucuresti si se punea in legg,tur N. cu opositia. El impuse Domnului ca ministri pe $tirbei, pe Fanariotul Costachi Sutu si pe Câmpineanu 5, despre care, acum, Czartoryski scria In batjocurg, observând a. 1-a Inselat si la Paris sila Viena, ca despre M4ria Sa Hospodarul Câmpineanu" 6.Indat.l. Tur- cia tanzimatului,care se simcia acum asigurat.A. de Anglia sialiatii ei In chestia Orientului, delega, la rânctul ei, pe un fast ambasador la Londra, *echib-Efendi T.Indoita interventie Mc:ea pe boierii frondei rusofile sg-si dea sam5. de Iptinderea greselii lor8. Dar Sechib aducea lui Ghica laude publioe pentru atitudinea lui 1oaia1 4 In afacerea Rulgarilor 9. Domnul, Ingrozit de presenta controlului rusesc, ceru sA nu se dea cetire actului, care-i f 1 numai Inmânat cu solemni- tate10. De altfel, un conflict Intre Duhamel si Titov adg.uga la haos. Se ajunse totusi la cetirea scrisorii imperiale otomanelt. Amestecul nitis al lui Billecocq, intrebuintal de Ghica pentru legAturile cu Sechib, nu f6cea decat sg. Incurce si mai mult12, Cu toate acestea, In August Alexandru-Vod6 putea crede cl a cAstigat partida.echib, care mergea spre Moldova, li aproba 1 N. Hodos, In Hurmuzaki, XVII, p. 853. 2Ibid., p. 857, no. ncccxvii. 3Ibid., pp. 808-9, no. DCCCCXXVII. El se gandia a merge In Ger- mania, unde era Doamna. 4 Ibid., p. 858. 5 Ibid., p. 877. 6 Panailescu, o.c.,p.42, no.16. 7 N. Hodos, In Hurmuzaki, XVII, p. 878 si urtn. 3 Ibid., p. 881, no. ncccxxxIsr. 9 Ibid., p. 883, no. ncccxxvn, 10 Ibid., n-1 urmätor. " Ibid., pp. 885-7. 12 Ibid., p. 888 si win,

38 Pregatirea Unirii Principatclor purtarea0-1asigura cL va putea sä facl o altI Adunare, exilfind pe vechii dusmani, Vellarà siFilipesc'uiVulpe, sipe cei noi, Ioan Filipescu, Baleanu iBibescu:ise dädea indemuul de a se impotrivi hothrit poruncilor rusesti 1. Duhamel pleca, in Octombre, pentru a face raportul oel mai defavorabil Dom- nului 2. Dar, de la Constantinopol, Billectocci primia Instiintareaa, totusi, soarta lui Alexandru Ghica e p3cetluitä5. Rusia biruise acolo fnainte de a sosi ,Fechib: interpretul Divanului, Savfet- Efendi, venia cu firmanul maziliei conform tratatelor" 4. Da-- coy 1u5 Insl asuprä-si sarcina de a preveni pe aduditorul actului de incheiere a unei Domnii incepute cu atAl de bune in- tenth si care rAm5sese In adev5r pop'u1ar5. Ghica mimi pc cei trei Caimacamii, fru* a voi s5 se supuie unci umilitoare oeremonii, ludrumul Brasovului 5. Firmanul, care se ceti inaintea boierimii rusinate de trista ei tsprava, arata ca basg. a m5surii luate, tocmai rapoartele lui Sechib: Domnul mazil era acusat si de rea credintV si malversatie" In plata tributului. Era vorba In acest document, supt o formä barbar grosolan5, de ,,färädelegi"(,,Inefaits") 5i de eutezanta"(audace), ca 5i de judecata"ce s'ar fi cuvenit, dar pc care evidenta faptelor o face inuti15.Se constata. perfectul acord" cu Curtea Rusiei 6. Pentru locul vacapt erau candidaturi de Fanarioti, ca fratii Sulu (si Nicolae), de veterani ai boierimii, ca Iordachi Fill- pescu, de intelectuali, ca V5c5rescu, rcfusat de Rusi, de boieri 1 Ibid., p. 893, no. DCCCXLV. De recuno§tinll ar fi slrutat niâna lui Sechib;ibid., p.894. Se destiluia consulul rus de laBraila; ibid., p. 897. 2 Ibid., p.900. 3 Ibid., p. 901, n-le bcccuv-v. 4 Ibid.,p. 902 iurrn. Ghica ar fi declarat lui13utenicy ae gatasà abdice;raportaustriacdinBueiire§ti,FilitLi,o.c.,p. 171. Cf. Croze d'Alain, De la situation de la Valachie sous taclmi- nistration d'Alexandre Ghica, Bruxeles, 1842. V. Une pve d'histoire pour répondre au libelle d'un prétendant au trdne de Valaquie§i PPisode de la question d'Orient, Russie, Valachie, Moldavie, Paris 1832. Cf. Filitti,o.c.,p. 268. 5 N. Hodo§, Hurmuzaki, XVII, pp.903-5, n-le occconi-yin. Cf, Filitti,o.c.,p.171. 6 N. Hoclo§, Hurmuzald, XVII, pp, 937-10, TO. DCCCLUI.

Spiritul nou In luptd cu protectoratul rusesc 39 mai tincri, loan Filipescu, Stefan Bälkeanu, fratii Bibescu Stirbei,ca si Manole Meanu, fin de BrancoveancIl, pe rang fratii Domnului depus 2, - Campineanu, pus la control, fiind socotit cd nu e totusi ministru, pentru a putea candida3, pe cand in Moldova se credeacI In posibilitatea alegerii lui ChiseleV 4. Din cei cinci candidati cari rainseserä, Bibescu avu, In noaptea anulu,i nou 1843, o slut g. treizecii unul de voturi, NI de noiazecii uniil ale fratelui, candidatin oficial, rusesc, ceilalti având simtitor mai putin 5.El -'declara Sfa- tului adrninistrativ extraordinar, la 30 ale lunii, c.ä datoreste alegerea saglasoluipatriotsi bunVointiilnaltelor Curti" 6,

1 Ibid., pp. 913,921, no. DCCCLXX. 2 Ibid., p. 918, no. occcmonn. 3 Ibid., p. 922, no. occcmoc. 4Ibid., p. 915, no. DCCCLXV. 6 Ibid., p. 922, no. occcmai. 11 In frauluzeste; ibid,, pp. 929-30, no. necurtr.s

CAPITOLUL H. Spiritul vremii in literatura noua. La Inceputul Domnici lui Alexandru Ghica lileratura In- sasi,iln aceasta attnosfera de optimism care era O. fie curand Inabusitä de fumul inecacios al intrigilor politice, paruse ca iea un nou avant. Eliad incepea-81tipäri revista literard. Curierul de anthe sexe, de si farä multi colabaratori. Pe cand la Teatrul bucurestean se porniaui represi it will de opera, la care apgrea si Domnul, in cocheta-i uniforma cle tgietura ruseasca, o Ga- zeta a Teatrului National, de la1836,se ocupa serios de primele piese romanesti, traduceri facute de tineri boieri,81 un ofiter, Voinescu II", era In stare sa infatiseze discutii de idei originate, iar foarte tanarul pe atunci Barbu Catargiu, care numai foarte tarziu isi va arata Insusirlle mari de vorbitor, recomanda tragediile, care, ca ale lui Alfieri, formeaza si Inalta 0 natiunel. Inca la1837, in plink crisg.politica, Eliad dadea Tea- trului refacut asa Incat spoatk primii lrupp straine, in Scirbiltoarea romaneascd, scene de tail oltene, cu mentiunea sia noii Istorii a Tarii-Romanesti, de Florian Aarontrei volume tiparite, cinci anuntate ,care publicaiun. Manual de acelasi materie pentrucoll, läudand pe Ghica-Vodd cel nou, intemeietor de seoli satc§11 2si prieten al satenilor, pe cari nu numai ca-i apära, dar sta de varba cu el, Inca de card era Caimacam la Craiova.

1 Lucreirile sotieteitii filarmonice, 1835. V. Iorga,1st.lit.in sec. al RIX-lea,I,p.150. 2 V. Urechia, 1st. scoalelor,0Iarga, 1st. invdtamantullii.

, k

#1# .1e, Tz ,

; VASILE CARLOVA . . _ / 809---_I 831 Vasile Cirlova.

Spiritul vremii In literatura noua 4

In curand Ins a. patima politicA patrunde, cu alusiile $i cu banuielile,cu opreli$tile ei. Se interzise astfel Saul al lui Alfieri, Lradus de Aristia, fiindca se presinta rasturnarea unui rege de pastorul lui lehovah (1838), $i cu. atat mai mult republicand Brutus al aceluiasi. Apoi, din causa relatiilor traducatorului cu Ruii, ca $i pentru tenthntilct pareau revolutionare con- stiintilor tematoare, Britannicas a lui Racine, In. versiunea lui Vaamscu. Un Ahasuerusallui Schubart, tradus de Cons- tantin Filipescu, nu ajunse pe scena unui teatru rediis la spectacole straine. Poesia Erica insa putea vorbi mai liber. La 1836, Eliad dItluse o alta culegere de versUri, fail a dovedi o Inaintare In ce prive$te nobleta fondului sau is- cusinta formei. El publica numai In 1839 ceva din ce lasase, =rind la Cra- iova cu opt ani inainte, abia In vrasta de douazeci $i dot de ani, Carlova: frumosul mars al noii ostiri, In care, insernnandu-se cu durere adanca umilinta a natiei: Inaintea fiescarui Indeslul Vati umilit, dar Vitejiai rabdarea aid Insa mostenesc $i, urand tinerctului sa lapede lenevirea rusi-nata", sa fie Indrazneata, maAdra, falnica, mareatr, invoca pe stratum:a caH vor sari In ajutor: ... Walla in mormanturi s'a miscat Si-umbrele In veci tacute. Stau cat colo, nevazute, Privind corbul Inaltat1. Eliad insusi adauga, In culegerea sa, duioase amintiri ale parintilor,pierdutide curand,lasiindu-1In sama cuLarui unchiu, preot la Mitropplic, si a boiorilor milostivi, ocrotilori splrijinitori ai orfanului, Intr.3 caH Viacarescu $i chiar Cam- pineanu. Dar versul In care se Imbraca idei de tinereta si sentimente die pietate $i de respect e unul de un lang zbor,

1 V.I.Ratiu, V.Cflrlova, Blaj 1905: Gh. Bogdan-Duia, InSii- mcIndtorul, 1905. Operele lui CArlova au fost retipärite In eoleciia Minerva".

42 Pregatirea Unirii Prineipatelor mergAnd pang. la cele mai IndrAznete comparatii sidesfa- surându-se, cu un ritm nou, de perfect a. arrnonle, cu mijloaoale unei limbi curate, care nu se Invrasteaza cu elemente straine si nu se Impledeca de nicio nesigurant4 Aläturi, el eanta m alt Dumnezeu dec,at al 1ilfaitiilorrc- citate musinal In biserica de lanal iimilul sau adapost de la Inceput: Fiinta far' de nume, Ce pasarii dai zbor, Ce marilor dai spume, Ce omului dai lume Si apelor izvor, Dar, un an dupt ce se stansese Car lova, rasaria un alt poet al Ondurilor noisial sperantelor de viitor, hranit, nu de Roma, care, dincoace de munti, se dadea putintel in. urma, ci de atitudinea timpurilor eroice care vim- aduce pe urmasul lui Ghica-Voda, lmbracat si el In uniforma ruseasca, sa se faca sfintit In dulama lui Mihai Viteazul. TArgovistean, Grigore Alexandrescu, fiul unui modest boierinas, Mihail, creslea In umbra lui Eliad eel ivil In. =cies'. TArgoviste cântatA side Car lova sipastrilnd Inmultele-i biserici, In. mare parte goale,i In viata unei boierimi saracite, stingandu-se In largile curti, caracterul de odinioara. In Bucu- resti e Kolar al lui Vaillant, care creste si pe un lacearm, pe un Ion Ghica, pe un Gradisteanu, pe un Scarlat Filipescu, pe un Costachi, fiul lui Anton Rosetti. Invata acolo disciplina clasicismului strict.Intra. si el In acea caste care 1ncalzise atata inima lui CArlova. La 1832 tiparia la Eliad un rifle volum de traduceri din Voltaire (Alzire, Mérope) si din Florian, care era aici si mai departe un modelalvisaorilordepastorale.Dar Inca de atunci spiritul romantic 11 ca.stiga., nu numai prin Lamar- tine, dari prin aruncatorul de trksnete retorice, negatorul sirevolutionarul Byron, a carui aproplatä faima, de marlir al causei grecesti era Inca. in toate spiritele. Si el Canta., cu melancolia Imprumutata de Ia Vo!ney, farmecul cuceritor al ruinelor", cu zidurile sale rargovistene In amintire, Insä 5i cu aparitia eroicelor chipuri:

Spirant vremii In literatura noul 43

Dar eine se aude si ce este Arst sunet? Ce oameni sau ce armii si ce rApede pas? PAmântul 11 clateste rdzboinicescul tuna: Ce oameni sau ce armii si ce rapede pas? Cu acela care, ca un André Chénier, pe care-1 va fi cunoscut, se vede murind ca lebada icoanelor clasice: La moarte mA voiu duce ca lebAda, cantând, se netstea in adeudr o poesie romAneascd, /And la care nit fuseserd decal bune intentii si stangace sforprl. Avem a face InsA si aici cu fenomenul nou al midi boierimi prouinciale care se ridicci, in cadrul Regulamentului Organic, de si nu se preudzuse aceasta, Boierimea cea mare nu putea sti deie decat sporadieele zvacniri obosite ale unui VacArescu, luptAtor contra Rusilor, dar rapede potolit, imitator al Gre- eilor, Italienilor si Francesilor In acelasi timp, Para a se adaugi niAear vlaga casei de tail strAmosesti, de la care nu s'a smuls niciodata. Nu se aflä unul singur din purtatorii neamurilor ilustre care sa Ineerce a scrie istoria, asa de pasio- nail, a unei vremi de prefacere totala. A Incetal si verva satiricA, necrutALoare, a vechilor Gole$ti, rApede coborlti In mormântul lor. ToatA energia rAmasa se cheltuieste acum In nelneetate $i zadarnice intrigi, care, cum vom vedea, se mântuie prin resultate care sperie, desgustA si umplu de mus- tali pe pornitii fapta$i inconstienti. Urmasil vechilor lup- Mori Isi duc nemernicul rAzboiu prin caneelariile consulatelor, si cine se smulge de supt adormitoarea vraja ruseasca mantuie, ca Ioan Câmpineanu, arzand ce a adorat si adorand ce a ars". Trebuie ca fabula acestui mic offer de miitie, adu- când in literatura ointarea gurii 11.- Tilrgoviste", pp care, dar filrA directie, o avea, ba inteun grad asa de limit, 5i Eliad, sA loveasca, energic $i cinstit, In neajunsurile vremii. La el se vede acea conruptie contra cAreia, mai mull din spirit de Impotrivire, caci ei n'ar fi putut s'o opreascA, se ridicau boierii din opositie,ca bunul predicator contra hrApirii In dauna slabei nevinovalii",care,laCurte,rAepingând slujbk rang sau bani", cere totusi printului", zilnic defAimat si de dânsul, In loc de plata cativa curcani". La el se In- tfilnesc In linguOre magarul rAsfatal" si catelul de iatac". La el rasare bastardul, nobilitat" prin decretele lui Vodit-

44 Pregatirea tTnirii Prineipatelor

Ghica, al evghenistului, amestecat cu sangele plebeu, care incepe a-si cere dreptul: domaul catar", care, 1audandu-si mama, uitä de magarul mare" din care descinde, ca In casul fratilor Bibescu-Stirbei, cu mama Vacareascit, iartalal, Du.- mitrachi Bibescu, mic boierinas de Gorj, pentru care dusmanii vorbiau de herghelegiul", de vanzatorul de cai, de la obarsie. Nu lipseste nici alusia la judeatorul de cantari, "Annul, domn In acel loc", care eritica urala micut.ä privighetoare, dar trebuie srecunoastaa. tacerea sa de frumoasa pasare, cai papagalul care, razand prea bine de altii", marturisesle ca. de loc cantaret na este". Sigur de sine, poetul editat acuma luxos de Carcalechi, care se mutase In Bucuresti, Imbogatesbe la 1838 prima sa inspiratie. In garnisana la Braila, el se inspira din luptele recente pur- tate acolo de veteranii razboinici" ai altei ostiri; paza la Mil- cov II Indreapta, pe acest Ovkliu intre Scitii Geti, spre de- plorarea osebirii neamului liber In data tan desbinate, Frail a carer neunire a avut sMrsit amar, adaugindu-se gluma asupra vietii de provincie, cu mosieri sco- land pe draci din casa prin. moli.tfe si cu nimfe desolate" si In cojoace; amintirile de la Mitropolie II fac s. se Indreple, In umbra tristetei care, adese ori, In prima tineretä, precede luptele vietii, spre religioasa a candelei lumina, Aprinsa de credinta, igalbenä, silink, si un non imn se ridicä atunci spre dumnezeire: A totului parinte, tu a caruivointa, La lumi neinfiintateai. daruit In bolnitile manastirilor el se Infioara de misterul mortii, po apele lacului care poate fi Snagovul el se lass cuceril deo blarkla pace, o anecdota traita.Ii face sa. se Induioseze de credinciosul cane mart pe groapa soldatuhli, dar e atras si de farmecul, marigaietar o elipia, al iubitei sale, care-I smulge de la deanoralisanbele medilatii" asupra zadarniciilor oricarii sfortari, la care totusi so va Intoarce. Epistolele" 11 aralS recunoscator lui VacIrescu, glorificat ca poet, silui Urn- pineanu. Dar §i mai departei, la privigheloarea despretuitä de ma- gar, la represintantal clasei nemultilmite, care vrea pentru

gptriiui vremit In literatura nod 45

inteligentai encrgia ci ce-i refusa prolipendada side acolo §i ultimul refugiu al desgustului §i al resemairii, satira- fabula loveste. Si aid apar cele doua mari pacate morale ale vremii: impertinenta arogantai tarilloarea lingusire. Estq ciocoiul, Imbracat In blana de cane, la care, eand e In favoare, toate neamurile de dobitoace se inchina pentru ca apoi sa se Intoareä asUpra.-i cand e disgratiat, este parvenitul In chip de bou, care poruneeste a se da pe scare nepotml, al doamnei vaci flu". Dar Insasi situatia tarii, care nu putea fiInfatisata. allfel, vafiredatit In toatä tragedia ei, alunci, dupd crisa au- lonomiei din 1837,si in ajunu l.calalorieilui Campineanu pentru Unire.Chir Pisieovici spune prin sufixul numelui sau crii natiiIiapartine mind vnea sa Inghitape, soa- recele de neam", Raton, dar In toate formeile unei caluglarii pravoslavnice. Puii de corb nezburatori" cari se Indreapa spre departata lebäda alba." a ultimelor sperante, au In fall teribila valpe cu ochii luciosi" d3 lacomie. Privighetoa- rea care nu mai poate zbura, de mult cc a fost In cusdi, si 0 Osaried ce poate face Deeat la soarta-i supus'a fi? vorbeste mai elocvent deck °rice discursuri Indraznete, re- traclate rusinois de a dou,a zi, intr'o Adunare de vesnici unel- titori pentru vanitatei intenest. Si articolele din programul de opositie al lui Campineanit se Intalnese In forma poetica la Alexandrescu, atunci cand ataca hotiile tribunalelor", despoiarea de piele a Imprici- nalilor2. Iar In anul 1840", care, cum se va vedea, aparu 1:nfoaia tinerilor din Moldova, el aruna träsnete asupra despotilor"i, ea saint-simonicnii de la Paris, aptiramalU- mile obijduite, biata turma... In veci nenorocita". Aceiasi clasä da. Insa in acelasi limpialti tineri ramasi In Ora, cari, neavand la indemana Parlament, Intrunirisi ziare, Intrebuinteaza ea mijloc de luptA, In deosebire de Im- paciuiliii adormitii Moldoveni, poesia lor. $i acestia avusfera a face cu npua militie, In care ofiterii 1 Editii si in. 186t3, 1893i, la editura Minerva", de Em. GArleanu. Cf. Gh. Bogdan DuicA, in Cony, Lit., 1900. 2 V. qi Filitti, Domniile romdne, pp. 258-60.

46 i'regatirea tSnirii i)rinelpateloe rusi mai tineri introdusesera spiritul liberal, revolutionar, de care, In partea intaiu a domniei Tarului Nicolae, erauinsu- fletitieiInii, mergand si pän'i la conspiratii. Astfel Cesar Boliac,fFulunui medic de lndoielnica reputatie, venit din Italia sau din Levant, Bogliaccol, si, se pare, ul unei Romance. Inainte de treizeci de ani, si acesta publica, la1835, supt prelentiosul tillu de Opere, caleva poesii de byroniana inspiratie. Nu e Insa aici aceiasi demnilabe $i sia- caritate, E lauda lui Campineanu, dar sia Regulamenlu- lui Organic, a lui Ghica Domnul si a lid Mihai Ghica, Inehi- nandu-se o bucaba si lui Grigore-Voda, mort de curand, si bisc- ricii de la Colentina a familiei, apoi lauda Societatii Filarmonice, dar si a celei agricole, a lui VAcarascu, $i mai ales a lui Eliad, pentru tot ce a dat,litera-si cultural, tarn, Inaltan- da-i-se opera poetiel, asa de nesigurä. Bo liac se apärä de orice gand de a scrie satire", uriicioasa ramurä de scris",si declar4 cä n'u se gandesbe nici O. moralisezc, nici, cu atilt mai pultin, sschimbe lumea 2.Pert atunci el, care celebra In versuri plutirea primului vas romanesc, se gandia sd publice un ziar al tinerilor in fata aceluia, oficios, al lui Aaron Florian, Museul national (1836-8),sia publicatiei profeso- ruluidegeografie IosifGenilie (1835, Universal 3.Peste cativa aniknsJi el va lua aparea Tiganilor robi, se va rzboi cu mitropalitid cel non al Moldovei, care 1-ar fi exco- municat pentru nu stim ce scrbere a lui,$i vaaIciii, oat timp Câmpineariu se afla la MiOrgineni, o Marsiliesä a Ro- m.aniloe, pentru ca multimea sl cautea-1libcra4,$i de aceia gustl si el surgunul la mAnastire5. Eliad se simtia depasit.Ataci, pe Grigore Aldxandreseu, In care vede un ingraft,si se porneste eu toall verva lui satirica, 1mpotriva acelui tinoret care e pentru dansul, o colectie de Sarsaili" si de Rodini" revolutionari, al clror merit e numai In haine6.

1V. Odobescu si Tocilescu, III, tabla. 2 Iorga, 1st.lit. rom., la sec. al RIX-lea, I, pp. 228-30. 3 V.iFilitti, Domniile romdne, p. 253 (dupl inedit). * V.iibid., pp.124-5,230. 5 Ibid., p.130. 6 Iorga, Ist.lit. rom. In sec. al XIX-lea, II, pp. 50-1.

8piritul vrendi In literahira mita et

tl insusi Insä fu acusat de medicul aventurier $iintri- gant Alcibiade Tavernier1, cu care era legat prin adesiunea la franemasoni, cg.i-arfi propus sä parlicipe la o mare miscare de re-voila, In care ar fi fost amestecati si Bulgarii. Oricum, la profesiorul,seriitorul iziaristul popular itnea do alunci se manifesla o mare ambilie poli.ticä, Tn curand devenita fara margeni. In deoscbire de ceilalti scriilori, pasivi dincolo de tagaduirea literand si de aptarea retorico-poetic5, el va visa de un Tudor Inviat, fau In vesrnant de dascal, ci In toga alba a unei Rome tnoite. Fara atingere oa politica e In&I activitatea lilerara din Mol- dova. Acolo se pregatcsc noile manuale, lipsite dc orice tendinta, ca Istoria universalli" a lui Saulescu. din1837,Hro- neloghia" lui, inchinatai Mitropolilului Veniamin. Bunul parinte e tot mai departat de lume ln ultimii ani, mai credincios unei Dommii care, trecandu-i o parte din atribulii la noul Ministerin pentru ceie biserioesti, II va face sa piece In ultimul adapost de la, manistirea Slatina; i s'a atribuit, fara dreptate,i gandul de a lega aceasta Biserica a sa, ca pc vremea intrusului de pang. la1812,de Sinodul rusesc. Cartca de istorie de care e vorba se fereste d vremile noi revolutionare, aeoperindu-se chiar cu hartie cutare cuvfint supArator, si de Rusia nu se pomeneqte deal cu multa socoteala, emu- tandu-se chiar legaturi cu Ruii vechilului Sviatoslav, la pe- riodisare. Dar In cutare sludiu, din acelasi an, despre o descoperire arheologica langa Gai4i, Saulescu proclamaori- ginea romana si Inlatuala iddi. unei coborlri din Slavi. Volumul de poesie alliii Asachi din1836cuprinde tra- ducerisiimitatii din toate capitoleleliteraturii universale, de la Homer si Horatiu, prin Petrarca, pang. la Grey. Elc- mentul politic, In legaturA cu falsul Ossian si cu noua fasai din desvoltarea acelora pe cari-i numeste Moldo-RomAni", se allt doar In ,,Privegherea ostasului moldovean" din1837,In care soldatul militiei Incepatoare e Infatisat ca tfinarul puiu de vullur"care-sideprinde zborul de la exemplul maret al su- metei sale maice", Roma, $ial. erailor oe statue( In al strit-

1 N. Hodos, Hurmuzaki, XVII, tabla,1 a nest mime,

48 t'regatircaCtnirii i)rincipateioi rnosilor päin'int",sinu, lipseste critica tinerelului boieriu" care vorbeste dialect str5in". Aceasta pe langI Ioviri cu cotul si In alto domenii de sträin5tate, ca atunci cand vorbeste de Jidovull de Podul-Vechi, Irnbräcat ca irou grec, sau face haz pe socoteala celor doi mazili cari Se stAdiau pe la movilä, si-idespoaie advocatul" Inaintea presidentului". Opera lui dc predicalie se Micea InsI mai ales prin tablourile care, do la Ovidiu si baba Dochia, nlergeau Ong la luptcle lui Alexandru-cel-Buni Stefan-eel-Mare. E i autor al pieselor Serbarea pAstorilor moldoveni" si Dra- ys", Int Eul Intemeietor al Moldovei, drept ceI de-al doilea având a se lute lege Mihai-Vodä ceI nou1 , la care se adauge, pentru o serbare la tar5, a hii Nicolae Canta, mult timp ministru al noului regim, In Horodnicenii Suoevei,u biserica lui MAties Vistiernicul, Pia, lra Teiului", cu un subject de le- gendl. Ajutat de Stefan Cotargi ii chiar do unul dintre boierii Regulamcntului, Mtn:Intl Vasile Alecsandri, el inteniciazil apoi Conservatoriul filarmonic-dramatic", chemeind profesori italieni, pe langt earl veni peste r.4in antreprenorul italian Cas- tiglio. Teatrul adus la acest no.1 asezdmânt trecu apoi, supt direcliatineretului format in strAinAtate,la altcevadeclit traducerilc din Kotzebue de acest nelipsit furnisor de lite- ratur5 poetia, Asachi,sialealtora,sidin Goldoni, din Franeesul Duval, din Voltaire (Akira), dar Asachi insusi, tra- ducAtor iscusit si al libretului Normei, amestec?1 si bucgi de alt5 origine si tendintl: un .tefan-ce1-111are, un Petra Raref. Se putu da aici e saul al lui Alfieri, care displ5cea accluiasi Asachi, ca nefiind Indestul de clasic 2 Din tineretul moldovean se ridia numai acel Costachi Ne- grut (Negruzzi), care, la Inceput, se Indeletnicise doar cu traduceri In versuri si prosä din literatura clasicd frances5. Cu primul s5u rang de Cäminar, el prelucrase Treizeci de ani sail viata unui jucAtoriu de cIrti" la1835, traducere dupä o piesk francesä represintat5 de actorii francesi la Iasi. 0 fileea din dorinta de a ajuta prin repertoriul românesc la Inoirca vir-

LIorga, 1st.lit. ram. fn sec. al XIX-lea, I, pp. 190-1, 1 Ibid.. pp. 193-6.

A0. 40rir

C. Negruzzi.

Spiritul vremii hi literatura noua 40 tuttlori micestilor fapte a Stefanilor sia' Alexandrilor". Pentru teatrul muntean dada el, introduand pe epicul Victor Hugo, räscolitor de energii, In lumea româneasa, versiunea Mariei Tudor a marelui romantic, si aceastä mica.revolutie literara capAidlauldele,totusisocolite, aleluiEnact, ceia ce face ca tânärul Moldoveansal.-iPehine traducerea altei drame a lui Hugo, acel Angelo, care, fiind In titlu chiar tiranul Padovei", pulea trezi unele supärari. Spiritul de epopeie, tinzând. spre mohstruos, al poetului frames' care-1 slit- prtneste, 11 face SN. trezeasca e,xageratul chip al unui adevarat Sfarma.-piatra, care e Uriasul Daciei", aruia IstrulIi vine pana la beaui Tyrasul päug la gonunchi. Inspirtin- du-se, cum se va veclea, din Istoria Românilor, aparuta In frantuzeste la Berlin, a lui Mihail Kagalniceanu, el, care celise In manuscript pe Ureche, asa bleat nu se tinea la ce aduse Asachi In domoniul unei istoriipoetisiate, izbuteste a da, ca fragment dintr'o epopeie a lui 5tefan-cel-Mare, splen- dida intrupare din Aprodul Purice, in care cu imitarea izbu- MI a comparatiilor clasice se ukieste energia presbarilor pitarestiale ostasilor 1.Acelasi interes pentru vremile trecute face pe scriitorul cu atilt de limpedea formA stapanitl, asemenea cu a unui Mórimée in Franta, s. presinte Intalni- rea dintre Stanislav beszczynski, regele Poloniei, si Nicolae Mavrocordat, oH sa mediteze asupra bolnitei manastirii Neam- tului, prelkurä in niste catacombe" ea acelea de la Palermo. Nu lipsia din acest romanlism nici dorinta de a Infätisa Si privelisti de cAlgtorie mgear prin tara2. Indath pe and Negruzzi are curajul de a Incerea redarea In rom.fineste a Odelori baladelor, interesul pentru poesia lima", In care nu ma,i traiau amintirile blandelor elagii ale secolului al XVIII-lea,i pentru un teat.ru de violente si de stridente, cu asprei crunte figuri de trecut, trace la Eliad, care, la Inceput, avuqe reserve, de si, entusiasmat de Byron, traduce Marino Faliero al acestuia,ila Boliac, la care o astfel de inspiratie se potrivia temperamentului de ravolu- 1 $tefan Indemand pe ai sAi sä mearga dupä gugiumana" lui, e o copie a lui Henric al IV-lea la Ivry; Iorga, let.lit. rom. in sec. al XIX-lea, I,P. 237i urm. 2 Album pe 1837, foileton, 4

80 PregAtirea Ltnirli Principateldz' tionar nascut. Astfel prin el se traduc In romaneste, fara a se tipari, Inca odata Angeloi, In acelasi timp, 5i Lucretia Borgia, anuntilndu-so versinnea integrall 0 a dramelori cbiar a romanelor de istorie vehementia si de nemasurata imaginatie1 Dar poetul tanfar al Moldovei, a carui viata de Caminar al Regulamentuluii deputat ales al Adunärii, foarte guver- n,amental, rin se pottivia cu avantul literar, cunoscuse prim: legaturile cu Ba.sarabia si un alt romantism, cautându-si subiec- tiilsila Tiganii nostri de acalo, apoi In sangeroasele amiutiri ale anului 1821, cai Ii legendele rusesti: pe acela al lui Paschin, asa de mult amestecat pe atunci, In trecatorul exil al pornirilor sale revolfutionare, Intreboierii,Greciisici- novnicii Chiinuiui,dar mai ales Intr'o lume de frumoase femei tinere. In aceastä Baxarabie desfamta din ticnita ei viata oriental iIndepArtata di cultura pur bisericeasca a Inceputurilor, lncepea o interesanta via% noua, din care nu lipsiau dramele legate de subitele schimbari de spirit. Dupa ce traduse poemul, de inspirat.i romaneasca, al marelui romantic rus,alul Negru, cu fatah iubire a Grecoaicei si sabia pedepsitoare sclipind In umbra, Neguzzi gasi aoelasi interes, legat de propriile sale amintiri, In prefacerea pe româneste a legendarei istorii a quasi-haiducului Carjaliu 2. Dar el va povestI, In Zoe,i iibiri ca focuri de pistol, Ip aceiasi Invalmasita lume basarabeana, prinsa,5ica moravuri, In vartejul imitatalor viotii apusene: Chisinaul de la 1837, anul marii rtoduclii a neobisnuitUlui debutant, apare acolo viu, cu amestecul mondirului rusew intre largile hainerasa,- ritene, Inca pastrate de boierime, en tot solemnul rasfat al mândriei fanariote si, In fall, capriciile unei lumi femeiesti doritoare, ca 5i la Iasii Bucure5ti, de soarele" 5i baluri" siscapata delinitiv din retragerea ietacurilororientale. Parechea eroineilai Negruzzi segaseste, péntru lume,a ieseana,in cutare poem al unui poet deacéiasivrAst,a, Gheorghe Crupenschi, a and inspiratie e mai veche. Dar tot asa de prins In pornirile romantice ale vremii, presintand sinucigasi conbemporanii eroi antici ea Hannibal, e alt poet 1 Curierul pe 1837, p. 84i urm. 2 Cu prilejul comemorgrii secul.tee a liii Puschin s'au fAcut studii de d-na Dvoicencoid. Gh. Bezveconi.

Spiritul vremii In literatura noul 51

at acerstel generatii, format in sträinatate si cunoscator al lui Wieland,dar 0 al lui Schiller 0 Goethe si dand numelor proprii forme germane (Gartago"), MihailGuciureanu, frate al celui pe care 1-am gasit la Pesta ajutand la Biblioteca romAneasca, a lui Carcalechi 1. Pe atunci un Constantin Pogor, si ell din neamurile noi care se ridieau, pe cand umbra se läsa asupra obositei boierimi istfuriee, se trudia sä, traduca Henriada, din care, cum ,am vazut, se inspirage Negruzzi inainte de a trece cu totul la romantismul lui Hugo si Puschin;ofiteritl Alexandru Hri- soverghicorespunde, ca soartik, murind foarte tanar, deo chinuitoare boalä,i ca iubitor al idilelor 5i suspinator pe ruine, care aici stint ale Cetatii Neamtului, Munteanului Car- lova, dar la acest fin de Grec Intrat In rangurile mo1dovenest1 nu e nimic din spiritul revolutionar, ci, din potriva, cu. compli- mente °Aire un Ba1, catre Sturdzestp., ei lauda devotata a sefului armatei de curand alcktuite, Donniul trii, incepatchr de era noua.2. Inaintea noii literaturi clasicul Asachi, fostul membnu de

1)Academie" italiana, iubitorul Biancei Milesi, Alviro" pentru confratii academici de la Roma, sonetistul si autorul de ode, ramanea neschimbat In seninatatea unei atitudini literare care avea urmkri favorabile situatiei sale In lumea politic.. Insa folletonul Albinei" se deschise nu odatä pentru Intaile lucrari, ale lui Negruzzi, cii care batranul scriitor n'a rupt niciodattä. Dar noilor scriitori din Moldova li se parea, si din causa legaturilor lui Mihai Sturdza, candidat la, tronul inunteansi trimetandu-si la Bucuresti informatorii Si spionii, contra lui Alexandru Ghica, dari pentru impingerea fireaso4 a tuturora claire ideiaUni,rii, c. e mai potrivit sä colaboreze la Curierul de ambe-s'exe al lui Eliad. Totusi el n'avea nimic simpatic Inatitudinea-ifatade ideilenationaleale timpului.Acela care era foarte Ra- man" 0 se simtia stramt Inchis In aceasta Tana-Romaneapca

1 Poetice cercdri, Iasi 1839 2Iorga, 1st.lit. rem. in sec. al XIX-lea,I, pp. 232-4. Totusi el traduce drama romanticd a Int Alexandrti Dumas, Antony.

51 13regatirea Uniri Principatelor

In care el, care fuslese cândva, prin Ardeal, mai legat, cum observ a. un agent polo; de Munteni decilt Moldova, nu. s'a gAndit niciodata streaca Milcovul, la care s'a oprit icu- riositatea lui Alexandrescu ofiter: rAmasese acelasi francmason pentra care era un paicat al soartei ca omenirea e ImpartitA In. natii, caci, mai la urma oarneni s'antem toll: eu nu vad nicio deosebire", fiind,astfel, nu Homan In noul sens al cuvântului, nu Moldovalah", ci cosmopolit sau crestin intru toaLl desavAmirea". Chiar patriotism-11" de care se vorbia acum pretutindcniIie strain caul care vede inaintea sa lumea, In imensele ei propoztii, idoreste ca In ea sa, fie odatg o natie", o limbA, o religie, o lege": ce sant aceste doua, Printipate pe langa. Europa Iintreagä icelelalte ktonti- nente: un puma, o nrana. de pAmAnt1 I". $1, tonrsi, el afirdase In RApedea aruncltur a. de ochiu asupra limbiii inoepu- LuiuiRiumanilor"c. Rumilnul este Ugreg Roman 0 Wale partile trupului san,i chiar sangele, Ii sant romane", caci teshtura graiului, care se curgt adum, e latina.iastfel, Rum An" e oricine vorbeste aceastA limba, Intrand si In legatura sociaIi politicA a bAstinasilor 2 D i laudä guvernele teocratice, Eliad nu admite, de altfel, In fund pentru religia In- sasi decat pretuirea valorii ei sociale,si,cum Un cetitor Inaintat" gasia ca n'are rost publicarea de dAnsul a vechilor predice ale lui Ilie Miniat, el Ii striga, Intr'una din iesirile vulgare care corespundeau temperamentului sau: Gine face pe cla- casul d-tale sta.-ti mai dea dijmai claca In pamanlul liii Dam- nezeu deedt religia?"3. A ramas, de fapt,aceIasi scriitor de mare instinct popular, care izbuteste numai cand se trezesc In el, pe Maga. amintiri ca acelea, miscate, despre Grigore Ghica4, impresiile copilariei, ale primului media, cu. acel simt pentru concret, pitoreslc, hazliui caricatural care-i domina tot spiritul, Ca atunci cand, vorbind de critica, pe care la el unii o credeau prea aspral, si era de fapt tetdeauna persona.14si partenitoare, el vorbeste de ploaia care pricste holdalor, dar

1 Idei din 1837-9, In Curierul de ambe-sexe, la N Iorga. Ist.lit. rom. tn sec. al RIX-lea, I,p. 257, noIta1. 2 V. ibid., pp. 159-61. 8 Curierul de ambe-sexe pe 1839, P. 273. Iorga, 1st.lit. rom. tn sec. al RIX-lea, I, pp. 158 9,

Spiritul vremii in literatura noua 53 stricà adesea cuculetul $i ibricelul de fluierat al olarului": e o adevarata comoara de folklore rasIpandita astfel in mijlocul unor idei generale nedeplin Intelese iplerzandu-se. cu vremea intrun misticism fatidic, pe care istoricii literari 41pot descurca, dar farä un mare halos pentru istoria ideo- logiilor stramutate la Thaii Ina mai putin pentru faima unui scrlitor totusi atat de mandru de cugetarea sal. Am vorbit de conflictul lui, determinat $i de nu stirn ce seductie savarsit.1 de tanarul poet, cu un talent mult mai mare, In casa primitoare,cu Alexandrescu, care devine, In mania de parecle a acestui prigonitor, Ghita Ariciulescul- denuntat $i ca ateu". MAscarati" i,,obraznici" sant scriitorii nesupusi, prem.= cei cu alle idei, de nationalism lup- tabor,deliberalismrevolutionar,santaiciSarsaili"si Rodini". Totusi la Eliad, care, stricandu-se cu noua generatie mun- Waal '(darel da ceva de un C.A.Rosetti, care incepe atunci cu versuri plangatoare, si de un Stefan Stoica), era bucuros safle colaboratori aiurea, tipareste cea mai mare parte din procluctia sa päni la 1840 Negruzzi, care cern chiar sa fieInscris la Societatea filarmonica", careia, de la Inceput, In legatura cu introducerea la Aprodul Purice, Iistriga: Canta, CAW, ciocarlie !". Daa nu se 1nvoiesbe cu scriitorul muntean, acuma matur, In ce priveste o limba carela acesta-1 dAdea continuu norme Intelepte ce vor fi ur- mate, recomandand formele participiale, &Mud la neologis- mele francese sufixul slay Ingreuttor -nic (moralnic"), care a dispärut aproape total, aceasta da prilej la prima discutie despre formele noi ale graiului care sa. se ficleschis intre Romfinii din provincii deosebite. Negruzzi atacase glumind unele propu'neri ale lui Eliad, care in adevar n'au biruit, si cense Ica entdiul tesaur de unde e a se face 'ttnipruniutal set fie cel latini apoi c-1 italian 2 Dar Eliad, care nu putea opine aceglei Inseilari spirituale decat glume groase iidei rapede duse departe de punctul lui de plecare, se gandi si mai departe la procesul deschis, 1 V. Scraba, Eliad Rddulescu, sl D. Popovici, Ideologia literard a lui I. Heliade Reidulescu (ed. Institutului de istorie literarl qi folclor). gCurierul ram, pe 1838, no. 8

54 PregAtirea Unirii Principatelor

§1 el plänula chiar o noua. editie, cu litere latine, tinuta ti curent1, a gramalibei", prin care s'ar izgoni cu totul chiri- licele In discutle, pe care numti ticalosii" ar pntea s.a. mai voiasca a le mentinea, cu incercari de a pune in loc forme latine, din care se desfac cateva care au si fost impuse mai mult sau mai putin trecator de dansul, ca un qu in rare (de la quails) sau un t cu cedilä pentru 1`, un di pentru z, pe langa duplificarea, ca In latineste, a unor congoane. Voia $i un dictionar franco-italo-higpano-roman 3.In ultima instania, el ajunse a propune, pentru unificarea' limbi.i, nu Academia de odi.nioara, ci, cu ajutorul bursierilor trimesi in linnea romanica, o Intelegere lntreeoli1e Inane din Mile libere 3. De fapt, la Bucuresti se alcatuise, pentru aoeasta, in 1836, o adevarata Academie, 1àA a-ipurta numele, avand imembri corespondent,i,siIn ea se Intalniau Poienaru, Aaron, Mar- covici en profesorii loan Pop si Gheorghe Ioanid, care va redacta Dictionariul grecesc 4.Discutiile, rapede degenerate In trivialitai, si cu unii Ardeleni, nu duseira la preciAri mai depline $i mai statornice 5. Dar Elild avea dreptate chid, puind basa in cartile bisericesti iadmitand, cai Mumuleanu, ce trecuse din Imprumuturi In graiul ob5itesc, nu In al lui mos popa" sau tareovnicul slavonisat", spunea, cu un avant in adevar de o superioarä poecie, pe care n'o pultea Rune si In versuri, clzotdrirea praviler se via afla condici ce ski in palatele timpului, unde fiecars foaie este o genera(ie" 6. Ceia ce nu-1 Impledeca. de a urnikari formarea uneilimbi 1ntregi a runAnimii", a unui dialect Inteles de fiecare", cuprinzand ce este bun, frumos, sonor, regulat, norocit", la Care apoi sa se adauge Implinirea din latineste: pAna si g;ralul Românilor din Macedonia ar fiIntrebuintat pentru aceasta. Se pare deci cii, Eliad va fi avul cunostintä de pla-

tCony.Lit., XV, p.349. 2 Ibid. 3Locurile din Curierul dc ambe-sexe sant alese InIorga,1st. lit. rom. in sec. al XIX-lea, I, pp. 261-4. 4 Museul National, 1836, no. 34, de unde In Foaia penfrq minte, inimdeiinvilliiturd,I. 5Iorga,I.c.,p.263, nota 1. n Curierul de cunhe-sexe, 1840, p.7Q.

Spiritul vremii in literatura noul 55 nul asamanAtor, *i tot asa de fantastic al Grecilor moderni de a crea dialectul comun"1. Si acestei 1irnbi s'ar impune una iaoeiasi ortografie2: deocamdata aparea acel vesmAnt latinisaut din care, de la 1833, el dadea o proba, sistemul fiind destinat din nenorocire, O. se generaliseze in Ardeal, si priu autoritatea lui3. Colaborarea moldovieneasca, asa de death si de semnifi- cativtd,tocmai pe vrentea °cupola politic de lupta contra articolului adi(ional", de program& de unire romdneasca al lui CAmpineanu si al Franco-Englesilar, colaborarle care, contra cosmopolitismului francmasonic si a prejudecatilor muntenesti ale lui Eliad, trebuia sclued la program& de afire 'In noul stil si tn noua ortogralie, neapidrat latind4,pentru toga ru- mAnimea"5,mAngdia pe sicriitoril bucurestean, prigonit si de eensur i ataa-sivinde Statulli tipogrdia6,de concurenta puternica pe care i-o fgceau, in chiar mosia lui culturalA si literara, profesorii de la gimnasiui un tineret care avea, in asiteptarea sosirii celor de la Paris mai multe legaturi cu invIatatorii lor derAt cu ucenicli lui Lazar.

Acesta se maniifesta prin none publicatii periodice. De la inceput, Negruzzi cautast legatura cu Aristia cum s'a Spus, aratAndu-i ca vreas'ttraduca Gerusalemmeliberata a lui Tasso, fiind vorba si de o colaboratie cu' adesta, la care, s'ar adaugi Eliad,i cu scriitorii oei mai tineri. E/ s'eria astfel silui Boliac1. Acesta, mAnat de marea sa ambitie, dar si

IV. Xenopol, in Cony.Lit., XV, p. 348 si urm. 2Curierul de ambe-sexe,I,p.246. 3Ibid., p. 343 si urm. Pentru Intreaga corespondenp, publicatA de A. D. Xenopol, Cony.Lit., XII, pp. 305-14; XIII.pp. 76-8: XIV, pp. 155-7; XV, pp. 348-52, observatiile lui Xenopol; ibid., VI, pp. 177-83. Eliad propunea sl se publice scrisorile In Gazeta Teatrului 0-0oferia tipografia pentru operele lui Negruzzi. Era natural sä sä Intre In conflict cu Säulescu, care avea pretentii de filolog cu scoalä; v.si Conn. Lit., XIV, p. 156. 4Eliad se interesa pe lângNegruzzi, In 1837, si de opositia contra lui Mihai Sturdza; ibid.,XIII, p.78. 5Plan de IntAlnire la Focrni; Cony.lit., XV, p.351., 6Ibid., XIV, p.157. 1Ibid., XIII, p.77,

56 PregAtirea Unirii Principatelor de convingerea c5.tineretul e preocupat de liberaturg.,(IA fncA de la 1837 Curierul, In numele unei societAti literare": Eliad putu sol.vadl, el care nu participa la miscarea lui Câmpineanu, a fostul lui colaborator are sprijinul sefului miscArii nationale, al colonelului Constantin Filipescu, al lui lancu Roset, al lui Grigore Gritdisteanu si Voinescu II.Se Incera si castigarea lui Negruzzi 1 Era o publicatie cu in- lentil politioe: In scrisoarea cAtre scriitorul moldovean se asigura cd, acum, printre uscatele desnervate gltiare ale nnei bdIrdne tiranii creste carnea cea strivitd a unei na(ii" 2.In legAtur5. cu Campineanu, un Grigore Negrea traduce, si pu- bliel la Buzau, Guillaume Tellal lui Florian, nu fAr 5. sub- titlulcare, dat fund patronagiulpulblicatiei, represinta un exemplu si indemn: Elvetia slobod5."3. Foaia tinerilor mi tinu deeat putine luni, dar In 1839 Boliac apAru cu o oontinuare a ei, mai sgraca. In colaboratori, Reiman- teanul. Grigore Alexandrescl, din parte-i, era la ziarul, frumos tipa,rit (din 1837), al profesarilor, care purta mândru un titlu ce putea fi al principatului singur cAruia ajunse tot mai mult a i se zite Romania, dar $ ial Intregii comunitg.ti nationale, legatcl, prin ortograffiarpa numelui din titlu, de romanitatea oriiginilor. Era mremea când inginerul Alexandru Popovici, care lucra la xidinea Severinuluj, anunta o revista, Dacia veche fi noudd, pie and Trifu Maiorescu, ajuns profesor la Craiova, se unia cu vekhiul colaborator Leca si d5dea In capitala olleana um. Destaiitor, devenit Mosaic, care se Linea de traditiiIe Biblietecii Romilne§ti, la care amilndoi colabo- raserä 5.

Fa ta. de amte legäliuri care-1 pgigubiau, Asachi se ridica, fn prosa lui tot mai ImpiedecatI, ca sA, proleste contra discutiilor zgdarnice asupra limbii si ortografiei; el se tine la

1 Ibid., XV, pp. 74-5. Era vorba de opere de teatru, de o culegere de clasici, de o bibliotecl vanduta pe pretul de cost. 2 Ibid., p. 76. 3 Alte traduceri muntene; Iorga, 1st. lit. rom. ln sec. al XIX-lea, I, pp. 273-5. 4 V. Albina pe 1839, no. 31. 5 V. qi Iorga, lst.lit, rom. in sec, nl XIX-len, 1, pp. 268-73.

Spiritul vremii In literatura noun 5.7 admiratia operelor mari ale spiritului urnan, care singure pot conduce, atunici and rnediocritatea" umblä prin cot- loanele georiilor. Dar ii la dansul se Va.qeste ideia unei Adu- nari culturale normative, in care sa figureze gramaticii ro- mâni ai Transilvaniei,ai Tarii-Romanesti iaiMoldovei". Saulescu fu Intrebuintat pentru a lovi nu numai Iii Eliad si In Aristia, dari In Negruzzi, care nu pregetä sIt raspundA: atacurile iesene contra Curierului ermafrodit" urmara, nu spre folosUl operrei de apropiere care se Incepusie.Aleiuta romlineased, noul suplement alfoilluiAsachi, Incerca sa concureze Curierul", dar consulatul rusesc crezu cIt deSco- pere Intr'un nevinovat articol despre wiest,jocul de carti la moda, o alusie la Puterea protectoare, iaslfel revista fu rape& opritA. Treeand In foiletonul Albinei materialul literar,Asachi stiusalcaqtigepeNegruzzi, adaugindu-se sicate un fruntas al noii generatii. Icoana limii, fortie de stiinta, opusA lui Osiris a medieului ceb. Cihak, se adause la programul cel nou al initiatorulni literar, care Incepu si publicarea unei EnciclopediiromAneytil. Iasul se Inchidea astfel moldoveneste. El n'avea nici macar legaturile Muntenilor cArdealul, cari, acestia, de altfel, In- trebuintau pentrb. propaganda In stAinAlate a luptelor lor politice foaia germania a provinciei. Din partea ler, ArdelenE, dupa ce dadusera primul rand de profesori, dintre cari lipseste, de si chemat un moment la Bueuresti, acel Moise NicoarA sau Nicorescu, care apoi merse la Constantinopoli, insusindu-si extraordinar de multe cunostinti, a lasat un Intius sludiu original, dar confu, In limba francesA, despre foloaseleIslamului,siacel Nicolae apoi Nifon Balasescu, din lIasag, care Incerca un Dictionariu latini unul frames, extraordinar de apusean facule, nu rrai contribuie la acea cultura comma pregAtitoare a unirii politice Inca de acum Inscrise, Indraznet, in program 3 Când M.

1 Ibid., pp. 279-82. 2 Cornelia Bodea, Les reflexions d'un Roumain sur l'epoque du tanzimat en Turquie, In Revuehist.du Sud-Est européen, XIV (1937), pp. 150-163, 307-333. Manuscriptele lui sant la Bibl. Ac. Rom. 3 Un latinist, David Almascanu, la Valcnii-de -Munte.

tg PregAtirea tJniril Principatelor

Ma ller, lacum Campeanu, trecu In Moldova, pentru a ;nos- teni pe Alm*, el,traclucator al runei Gramatici unguresti, n'avu decal grija catedrei sale. Dimitrie Stoicai Gheorghe- Gherasim Vida, Maramurasean, nu se amestecara nici In ideologia, nici In lupta politic a. a timpului. Ardelenii stramutati se deprind greu cu atmosfera unei tari care li se pare, mai ales In Muntenia, frantuzeste frivolA. ASa vor judeca, pe rand, Vasile Pop, Aaroni, la urma, cu vioIen i fätis, expunându-se prigonirilor, aril a judecall, primejdiei de a i se zdrobi cariera, Joan Maiorescu. Supusii unei Indoite operatii de desnationalisare, acesti boieri Were- zuti desgustä durele suflete de eredinta pe care nu le far- meca formele sociale stralucite iluxul, ca pe interesalul Carcalechi, si nu le multameste o literatura de suprafata, mai mult a tinerilor cat sant Inca tineri. Descultii din bordeie, hranitiu mAinkliga, trezesc In acesti fii de tarani o nesfarsitä compatimire; aceasta de si nicio revolutie nu se poate ineerea de teama de a se pierde si umbra de neatarnare". Lui Maio- rescui deslalace si nivelul scazut al vietii de famine, cu multele divorturi si lipsa acelei insusiri pe cari-i place a o numi roman: dignitas luzmana,si-1doare Inainte de toale de neajunsurile uneiootli hrä basa national l. pe care a ajuns s'o cunoasca adanci. Numai Moldovenii, dintre cari Florian Aaron, cunoaste pe Kogalniceanu ica istorle,Inainteaza taresisigur" 2.Si Maiorescu are si el, la capatul aprinselor sale recriminatii, ajnnse, din neriorooire pentru danSul, In tipar peste munti, aceiasi parere: Moldovenii ne Intrec si ne-a,u Intrecut. Sant mai statornici, sant mai seriosi. Simtul national nu este asa tocit ca la not N'au, cu adevarat, ataten titule zgomotoase, dar au mint sanatioasei asemenea porniri. Tiuerii lor, cari Zavata In Germania, nu se Intone eu atatea fumuri, eu atabea idei sublime despre sine, ca ai nostrl de la Paris, unde toate le-au Invatat, nurnai ce iitr3buie, ca unor Romani, nU" 3. In

1 Iorga, ht. lit. rom. in sec. al XIX-lea, I, pp. 293-5; §i N. Bäneseu, §i V. MihMleseu, loan Maiorescu, Scriere comemorativd, Bueure§ti 1912. 2 Durd corespondenta inedità a lui G. Barit, Iorga, Isl.lit. rom, in sec. al XIX-lea, I, pp. 291-3. 3Ibid.

Spiritul vremii tn literatura nona 59 prolestärile contra acestor pareri in prirnul rand apare, langa Marcovici, care avea alta seriositate de spirit, Eliad1. Pentru profesorii si spriitorii, noiearl se formeazd In Ar- deal, rzu e inset unul sfngur care sd nu aibi interes, pests aceste pdreri, pufintel exagerats,i din causa oposi(iei dintre spiritul germani sublerarmic icel frances din uremea regelui Ludouic-Filip, pentru oe se petrece, déocamdatd in domerziul cultural, dincoace de mun(i. Aceasta fjz deosebire de ueclzii Ardeleni, cari preferd viata inchisd din Blajul lui Bob, protopopii sdnace,rdliCiripe laOracle, unde, Yu De- cernbre 1839, se sten-19'e foarte bdtreinul cpiscop Vulcan, ori o func(ie de miseriei umilinfl la tipografia din Pesta,unelcdli- toni la Ronulnii liberi, de al cdror mai-Kira trecut trebuiau totusi In scrisele lor szi se simbi lega(i, inuoceInd chiar, contra strdinilor, formele ridicate ale culturii iuie(ii de societate trz Bucuresti si 10. Timoteiu Cipariu, pomenit si in Biblioteca Romeineasoci, avuse, de la inceput legaturi cu Eliad: el cere aoestuia cartile de curind apaxute in Tara-Romaneasca. si In Moldova si se furni- seazd de la Bucuresti cu slovele tnebuitoare tipografiei care se reinfiinta la Blaj. La 1836 el vede la Bueuresti o revista a Thilifici noi inaintea lui Mexandru-Voda. Ghica i cauta. sa Intalneascanii numai pe vechlul sau corespondent, Eliad, dari pe Ctimpineanu, care tncepsa sd apard ca marea spe- ranrd a uiitoralui. Pe Reel thnp, el se incerca in poesie Si dadea o frumoasa rugabiune athtiiri cu pastorale de sat: Atatia feciori frumosi au venit sä te peteasca, Sa-ti faca curie domneasca, k5itu, numai tacii cosi, inteo nota laraneascä pe care, dincoace, o stia prinde, pe cand la 1832 si scolarii din Blaj (Mean spectacole, numai Eliad. Pang taniu it* preotul, profesorul de filosofie, care incepe 91o iserie noul de carti bisericesti, in fata celor ingrijite la Buzau, intr'o asa de larga masura, de Chesarie, nu da nimic la tipar, de si ecloga lui, represintata la Blaj, arata deosebite insusiri literare, 1 Iorga, 1st.lit. rom. in sec. al RIX-lea,I, pp. 335-6. 2 V. I. Ratiu, Timotei Cipariu; Unirea din Blaj, n-I jubilar; Tri- buna din Arad, 1903, no.1; Daianu, In foiletonul ziarului Farul, 1937.

60 PregItirea Unirii Pringipatelor Inøhis In gandurile sale de profet revolutionar al unor vremi de Inoepeau a miji, Simkm Baiinut, fiu de tarani din Boesa Montan4 seolar la Unguri, In Simian si Carei, de unde si la Blaj, Intrebuintat apoi de noul episcop Lemeni In ros- luri de cancelazie, ca sa aju.nigä profesor de filosofie In romaneste la liceul" reorganisat, Cipariu preda In limba lating, nu cad pamantul liber, unde venise, la 1839, ca sadune material pentru manu,alul sau de geografie, Icoazza pamehltului, un coleg, Ioan Russu, a earui arnintire a lost scrbatde curAnd, dar se eere si el abonat la Curie,rul lui Eliadi vrea saibl, in acel an chiar, si uncle tiparituri de la Bucurestil.Si pe acesta-1 inchide in vechiul sau calms Blajul. Din aceiasi lume a unitilor, fiul de preot Gheorghe Pop, din Jucua-de-jos (Cojocna)(n.1812), aruiais'aspus Ja scoala, de profiesbrii sai din acelasi Blaj, Baritiu2, avea si ani de Universitate la Cluj, pentru ea sajunga profesor de fisica.In oraselul studiilor sale rornanesti. De aieiintovii- rasesbe pc Cipariu I.n calatoria, de nesterse amintiri, la Bueu- resti, tocmai In ajunal marii lupte3. Deocamdata, amesteeat putin si In poesia de oeasie, de ton popular, bine eunoseut silui, el primi, cu toata deosebirea confesionala, de la Bra- soveni, carora li se adresase printr'un lumincs memoriu,chemarea ea profesor la noua lor scoall 4. In bogatul oras de granitä, uncle stalusera atata timp pribegii munteni, Wand amintiri si mai bune si mai rele, neguslo- rimea romaneasca se osebise de a Grecilor, a earor Companie de corned era de mult In plinä decadere,i,recunoscand public ca scopurile ce urmeaza pe aceleasi cal eednomice sant deosebite, Ii organisase un gremiu" al ei, cerfind, err argumente Initernice in sprijin, nit privilegiu al guvernului 5.

1 V. Gh. Bogdan-Duia, Violasiideile lui Simion Bdrnuliu, ed. Ac. Rom., Studii sicercetdri,VIII, Bucuresti 1924, 2 Enciclopedia lui Diaconovici. la acest nume. 3 V. mai sus si N. Banzeu, Scoalele din Blaj. 4 Andrei Bfirseanu,IstoriaScoalelorcentrale romane gr.or. din Brasov, Brasov 1912. 5 D. Z. Furnia, Din trecutal romdnesc al Brasovului. Documente cornerciale, 1741-1860, Bucuresti 1937; cf. Iorga, Contribufiuni lais- toriaInuti(dmantului,p.17 si urm

-4- ."=, T

-rf

Gheorghe Barit.

Spiritul vremii in literatura noug. si Acolo, unde s'a organisat # o caling." de lecturd, sosiau publicatiile muntene, dacd. nu cele din Moldova. Dorinta de a se creste # copiii In romaneste era fireascd dar omul nu se afla la indemand; neputandu-se avea un ortodox, se cdula macar tot un Ardelean, si unul cu. studii butte. Gei cart iscii- lirä contractul cu tandrul Bldjean erau un Roman de sange, loan Jipa, # fostul companist, amestecat In multele Aalcevi cu care se manta Indelungata si infloritoarea asociatie, Geanli (Dsanly). Ce voia Barit, o spune In tuvantarea tinutä la examenul din 1837 al scorn sale. Ace la care se recunoaste ucenic sufletesc al lui Petra Maior, nu face, ca Inaintasii sai, o predicd romand",va rade de sange de Romani", strätnosii nostri", si el nu se Inching, puterii snot aripi:...) cdreia erau stran.si atatia Romani. Si politica de amintiri si cea de Infleodare Ja Im- pilrätie crede el cd trebuie parasite, cu atat mai mult aceia care atarna de confesiune In sengul ingustal cuvantului. Românii sant un neam, siei trebuie O. se sprijine pe damii singuri, dar pentru moment problema e margenita la acei din Monarhie, de la Guvernul cdreia trebuie sd se ceard doar libertatea culturii proprii. Li lipseste Invdtätiura pentru ca marele lor numdr sa se poata valorifica 0 mud pedagogic In serviciul interesului national cu ajutorul pgrintilor Insisi ar putea resolvi problema viitorului cc se asteapta. $i se gandia, de si,ca pentru Brasov, vorbeste si de o Koala de comert, cu studii mai Inalte, # la scoala Intdielor invdtäturi. Sasii cari stdpaniau orasulIsiaveau Insa pentru legdturile lor culturale Intre sine si cu congenerii lor o mai veche foaie. Germanul Gött, venit din Frankfurt ca O. Intcmcieze a nouil tipop-afie dupla aceia pe care o cunoastem si care luerase si pentru Romani, se ardla gata, dacd ise acordd un patronagiu ca al bogatulai Radu-Rtidolf Orghidan, in- tron alcgrtiiInteleptepentru poporul sgu, sl lucreze $i o publicatie periodica In romaneael. Pentru lucrul de redactie,Barit, cape se dovedi un oetitor harnic $1 un bun traducdtor, se putea rdzima pe bätranul translator,foarte

1 V. N. Iorga, Scrisul si ualoarea Gazetci Transiluaniei", In Mem ,te.Rom.1938.

62 PregItirea Unirii Principatelor popular, Barac1, pe Vasile Pop, tânär cu atata interes pentru intreaga literaturN.iistorie a Romanilor, pe care le cunostea asa de bine,si pe autorul Antropologhiei, Pavel Vasiciu-Ungm4an, acum medic la contumata" Timisului. Se vor adaugi Andrei Murgsanu, Bistritean (n.1816), cu studii hi Blaj, de unde vine ca profesor la Brasov, si fratele mai mare, Iacob (n. 1810), din care se va face un redactor per- manent2. Aleituindu-se, dupl räspanditul obiceiu german, in sotietate de invätati", ei Mean. st aparä, In momentul marelui conflict politic de la Munteni, Foaia Duminecii", dar numai cu caracter de InvatAmant popular. Spiritul, anecdotic atcadut moralisator, farN. ideii frä poesie, era Instt al lui Barac 3. Inca din 1838, child Incepi represintatii de teatru romanese, Barit rNsare ca redactor al Foii Therare, devenitA IndaLN Foaia plentru minte, inimd §i literaturd, la care se adauge una politicd, purtand titlul, provincial, nit national, dar el aruncA strigaitul de DesteaptI-tei tu Române", care, cules de Andrei MurNsanu, pentru strig6tul de sperantl din imnul de libertate care a fost DesteapitA-te Romane", a ajuns apoi o lozincl de revolutie, de Gazeta Transilvaniei. Nu e exclus cd vor fi venit, mai tdrziu, pentru noua publica(ie fi Indemnuri de la Rom/Ina de peste granig cdroraIitre- buia un astfel de organ In (arid strdind pentru a se publica lucruri care kr acasd trebuiau sd li fie interzise.i, cum Austria, In fata falimentului amenintätor al politica rusesti In Prin- cipate, Incepea sN hraneasei noi sperante de anexare, putea fi nepläcutg. tiparirea unor anume saril'nGazeta" lui Barit, In acelasi timp când Foaia", publicând si Orti can scrisul românesc de pestle inunti,uu numai oN. le transmitea Ardelenilor ei, dar se Indrepta, nu Mil constiint4, &pre rolul unei publica(ii central fi general romane§ti, fiind ea o anto- logiei crestomatie periodicN. a natiei. 1 GIL Bogdan Duiek loan Barac, In Mem. Ac. Rom., ed. Ac. Rom., In Studli icerceldri, XXII. 2 V. §i I. Ratiu, Via(ai operele lui A.ndrei Murc4eanu, Blaj 1900. Pentru un plan de biblioteca româneascl al lui Gavra din Banat, v. Iorga, 1st.lit. rom. In sec. al XIX-lea, I, p. 314, nota 1. 3V.iscrisori din corespondenta lui Baritiu, publicate de Gb- l3ogclan-Duica, in Tribuna din Arad, 1903, n-12.

Spirant vremii in literatuea ndta 63

In vara anului 1838, camrania contra lui Alexandru Ghica se poarta In acelasi timp in Siebenbiirger Wochenblait .5i In Foaiel: comisiunea de cercetare gaseste cä anume legaturi ale complotului din 1840 mergeau pana In Ardealul lui Barit2. Interesul lui Barit, rapede pis la curent cu viata culturala a Romanilor de pretutindeni, merge sipang. in Basarabia,, unde un urmas al boierului moldovean Hajdau, cu mosie la Cristinesti 3, Alexandru(n.1811,spirit vioiu, arata interes pentra istorie, pentru cantecul popular, legat de scoala Inca romaneasca a Hotinului, caruia-i face siclaruri de carti 4.El ajunge a cunoa* si a pretUi pe fiecare din scriitorii tim- pUlui. Incepand prin a reproduce, Ardcleanul ajunge rapede sa alba colaboratia direeta a unora dintre tineri, mai ales din Moldova, ca Pagor, Vasile Scriban, care vorbeste despre viata profesorului sau de la Seminariu, Fabian-Bob, un loan Poni, pe care-1 intereseazä istoria luitefan-cel-Mare, si Insusi conducatorul care rasare la orizont al aoesbei Moldome tinere, Mihail Kogalniceanu. Cel care nu tine sama da hotare lu viata suflebeascaa anui singur neam, trace hoLatit peste Ardealul sat; tji care cauta, el oel urme de trecut propriu romanesc la Hateg, la Ransil's, la Iniedoara iiIncepe 'a face A, se adune comorile poporului In Wale ramarile, peste deosebirea con- fesionalä. Spirit filosbfic" si laic, liberal, Barit nu se va läsa oprit de hotarul pe care 1-au tras popii din Tarigrad", orice ar zice negustorii lui din Brasov, si din Roma", oricat ar protesta, de departe, profesorii si canonicii din Blaj pentru aoeia Romanii tot ar pubea sa traiasca unul cu allul fratesbe, caultand numai atata: ca sant Romani". Cultura practicai atmosfera moralk, iata ce-i trebuie; li- liecii" sa fie izgonitii ratiunea sa stapaneasca, sfanta cuge-

1Filitti, Dornniile (dup4 corespondenta austriac6). Domnul cere interventia Agentului austriac. Cf. si Göllner, In Rev. 1st., 1934, pp. 111-3. 2 LegAturi cu Eliad, colaborator ocasional; Iorga,1st.lit.roar. tn sec. al XIX-lea, II, pp. 250-1. 3 V. Eufrosina Dvoicenco, Alexandra Hasdeu; v. Rev. 1st,,1934, pp. 9-11; 1936, pp. 23-37. 4 Ca masivul catalog al manuscriselor Museului Rumientov, azi In Bibl.Institutului de Istorie Univer§all.

64 i'regatirea enirii Principate1m1 tare dreapta, Imbraratil in grain]. Inte les de oricine, cu hotiii- rita raspingere a tuturor modeler: francesa ea 0 germana, aceasta ea 0 ungureasca; si nu mai fie ingaduiti la Rornanii liberi preoeptorii de familii, veneticii misei". Politiceste, primejdia cea mai miare e tn rusomanie, care e mai uricioasi f i netrebnicd decal eelelalte"1. Originalitatea In materie de Erni:4, problema zilei, o aduce insa Cipariu, planuitorul, la Blaj,al unci foi de Sambatii. 1)Nunciul" 2,aoela ale ciarui vederi lncep Inca de alunci a se preeisa, si Maiorescu se va adaugi la dansul. Toate basele diseutiilor de pand atunci sant distruse. Nu e o chestiune a limbii romanesti, care ar trebui curatila, adau- gita, unificata Inteun dialect" comun, de caracter artificial. Profesoral blajean, care cetise Gramatica limbilor romanice a lui Diez, luerare epocall, harnict.,1 aduna,tor de carti vechi rare si de manuscripte pretioase, pana la Cazania bra,soveana de la skirsitul secolului al XVI-lea3, cugetatorul care, recurgand la oomparatii, si-a dat sarnA de fe,lurile in care, ca in Anglia cuceritä de Normanzi, se formeaza o limba, precum 51 de greselile de francomanie care au oprit in. loc desvoltarea literaturii germane In vremea lui Frederic alII-lea., afirma tare ca. limba este, grainatiea avand sa-i studieze dear formele, ea: nu e o latina vitiatd, ci un produs natural, ea, e um tot organic, ca inteinsa nu se afla dialect care sä nu-si aibä dreptul die a fi si de a influenta, ca. ea-si urmeaza cline de fireasca desvoltare, ea nu. vrea 0 nu poate sai jertfeasca nimic din ce a cercetat, a ales qi a primit, cA, a-i Alai o parte din vistierul ei e a o saraei si a face prea multe risipuri", ca a-i impune Imprumuturi e a gramadi zdrente", care astfel vor si ramanea, ca orioe alfabet, fiesi chiriica, desvoltata din vechea scriere elenica o poate servi, merita O. fie pastrat, ca mice Academie, oricum alcaluitk, nu poate face decal un joc copilarese fata de covarsitearele porunci ale graiului In- susi, o alergare ca a copiilor ea palaria dupa fluturi. In zadar se vor impotrivi latinisantii din Ardeal si va glumi Negruzzi, 1 V, pe larg, Iorga, 1st.lit. rom. la sec. al RIX-lea, 1, pp. 303-20. 2 Ibid., p.320. 3 Originalul s'a gäsit de curand Inteun manuscript de la Athos de ate d. V. Grecu; v. Mem. Ae, Rom., 1938.

gpiratil vremii hi literaitira nouil A ai anti scris nu era, de altfel, dealt punerea In practiol a acestei noi .sisgailtoase teorii, asupra buchilor carligate si lapose". Rdmdnea un lucru: ca aceia# teorie, a autonomiei na0o- nate pe temeiut vitalitatii organice, sa se aptioe f i fn domeniul unei politice care pad aitunci, fi Irma' destuld vreme dupd aceasta, se sprifinia alternatio plepiroptele strdine cu apa- ren(a mai mull sau mai putin solidd. Va fi opera uoestei genera(ii care infra in arend dupil 1840.

tAPITOLULIli. 0 incercare de romantism politic Dar 0116 atunci generatia lui Carnpineanu va face o lungä sidureroasä sfortare spre resolvirea prin sträini a marii pro- bleme a rorn'anismului integral, care se impusese h.otkrit In aceastä form6. Noul Domn, iesit dintr'o alegere frImiintatk de intrigi personale si care nu represinta decal o asa de mica parte a natiei, cei mai multi plstand cea mai bunl antintire celui ce cazuse apArând in ultimul timp dreptul la o mai bunil soarta a aranilor, era un om Iucfoarte tanlr 'n6scut la 1804,de o mare cultural clasiel si aducand din frumoase studiila Paris conceptii juridioesidc Stat eu totul ocri- dentale; romantismul la mod6 in acele locuri ale Invatturii sale mai Inalte Ii facea sensibil la amintirile de vechi lupte ale poporuluisau,siel avu dorinta de a vkil macar in costumul ce-I purta la o mirnin3 din care ar fi voit s6 facit o adevarat6 lncoronare cit se indreaplif dup6 eroul lot mai viu In sufletul românesc. Dacl tatal situ,Intrat in marea boierie, n'aVea nioio legatur/ cu mandrele el traditii, mama, Catbica, era n6scut6 VIcanescu. In acest mcdiu de famine, crescut si de preceptori straini, Gheorghe Bibescu fusese indemnat, supt cea mai statornicit si mai iubitoare supraveghere a p/rintilor, pentru o viat6 d constiinta, de munc6 si de demnitate. Mosteniri importante Ii veniau din mai multe parti, intre allele de la sora tatllui, Balasa Jianu, care-I numia: fiul el, si un Insemnat spor de avere se adause prin c6sltoria cu Moldoveanca Zoita Mavr000rdat, nepoatä a ultimului din neamul lui Constantin-Vod6 Brâncoveanu., care puse la cak, In 1842, aceast6. 0626torfe a aceleia pe care el si sotia lui, din Moldova, o priviaa ca pe o flifoit a lot, cu timrAvul Licit supt

6 facercare de romantisin politic 61 douazeci de ani, in aoelasi Limp cand se pregatia s5. Infieze pe alt fiu al lui Duinitrachi si al CatincJ. l3ibeseu, botezat Grigore1. S'.a pAstrat scrisoarea, In oel mai pur stil clenic, prin care marele boier, care era si an InvAtat de samN, ura tot binele unei familii formate supt auspicii atAt de fericite, nepre- vIzAnd Intuncearea oe era A. se coboare asupra rnintiiatlit de tinereiifrumoasei sotii.Era vorha ca aoela -care era privit ea un ,,ginere" sä fie cuprins In chiar casa Briinock- veanului 2. Aceasta In vremea cand Banul se aria Ina, In pribegie la Brasov 3. Era vli,dit ct puterniculi bogatul boier, al cArui nume trezia atAtea amiutiri, intelegea sl continue prin aceastä famine asa do strums Inruditg, pe a lui insusi, care trebuia In putin timp sA se stinA. Indemmd spre Domnie care se InLaIneste de atu.nei In casa mai modesta, a Bibesti- lor trebuie pus Strn loAturk eu aceas% conceptie pe careo ImpArtAsia soeictatca timpului. Bibeslcuavea,afardo energia deosebiLA care se cerea pentru a stApani o aristocratie desbinatä si a ajuta Ira ridicarea lui straLul oe se Asia supt dAnsa, din ce In ce mai doritor de a se manifesta, toate mijloacele prin care se poate impune Un omi exordia 0 influent5. asupra societ5tiiIn- credintate Jui ea saf de Stat. PuLea SA so sprijine oarecum pe Rusi, cari preferaserLA InsA petirbei, mai putin pe Turd., cu cari, Intr'o carierl administrativi parlamentarA asa de scurtA, avuse pu.Vn a faele si Infra cari nu aflase el prilejul de a cunoaste pe nimeni4, Dar, de la Ince') fat, el fu considerat ca suspect, dacA nu chiar dusman, de consulul Francici, tara de care era legat prin Loa ta. edugatia, loate lecturile si simpatiile sale, care-1 vor face sI prefere Parisul ca addpost al retragerii sale silite$ isä däruiase5. poporului frames, ca ofiteri,pe fiiisIll,Gheorgne i,cii numele Tarului ocrotitor, Nicolae.

1 $i nunta lui Iorgu" Bibescu cu Zoita" se face de Sf.Gri- gore; Iorga, Studii idoc., XI, p.236. 2 Ibid., pp. 235-6. 3 Ibid., pp. 236-7. 4 V. observatiile lui Billecocq, N. Hodos, Hurmuzaki, XVII, p. 931, siadresa Adunärii calre Sultan, cu prilejul venirii lui Sechib; ibid., pp. 944-5, 110. DCCCXCV.

6§ i3regAtirea tjnirii Principatelot`

El nu incerca, din timiditate,sacastige din primul moment sentimentele unei lumi romanesti in care romantismul crease dorinta de lucrurinou.5., deInt' Atisari stalucitoare. Foarte reservat, stätu la diinsul acas5. OM la sadrea firmanului care singur 11fgcea In adavtir Damn: In acea easti uncle fikuste un asa d3 mare gol boala iremediabil5. a aceleia care era acuma, TArI a p iteasa-pideie sanO, Doamna tiirii, Proclamatia lui Gheorghe Dimitrie Bibescu, prin mila lui Dumnezeu Domnistäpanitor a toatg. Tara-Romilneasa.", dupä vechea titulaturä, vorbia de restituirea dreptului de alegere cu ajutorul celor douCurti, puse pe acelasi plan, dar nu uita sasigure mai ales pe sAteni el de acuma Inainte ol var fi administrati de functionari cin.stii, canii vor alina suferintile, el InsusLi fiind gata siiasculte plangerile, dacil vor past.ra ardinea si cuvenita asOultare. Primirea firmanutuil nu se, fäcu, in Februar 1812, cu vre-o solemnitate deosebitä 2.Savfet-Efendi, interesat In pregnirea la Constantinopol a tanzimatilui, se grIbi st piece cu convingerea cscrisoarea cancelaruluiNesselrode cAtrenoul Domn Inseamra InreOmentarea acestuia Intre uneltel.politicii de penetratie In Orient a Rusiel 8. In schimb, de la Petersburg, unde noul Domn Meuse protesari de devotament, veniau asigurl.ri de sprijin, mAcar in aparentA alduroase 4. Dup4 oe cunoscuse abia atunci, In casa liii Stirbei5, pe consulul Fran- ciei, Bibescu crezu a trebtriestrgspundI audientei acestuia printr'o visitä la consulat. El pXstrase ea adjutant pe Gram- mont, dar Billecocq, acoperind de injurii pe acest ofiter,II considera ca pe un dusmanG. Se odulai o bath in legiturei cu Moldova, sotia noului Ghe- orghe Voevod fiind din aceastklaltä targ., si trimesulni moldovean cu felicitArile, Beldiman, un cumnat, primit n audientA

1Siibid., pp. 938-9, no. ncccimanc. 2 Ibid., p. 932, no. ncccmccu. 3Ibid., p.935, no. IDCCCLXXxv. 4 Si ibid., pp.. 933-4, no. Deccumm. 6 Ibid., p. 928. 6Ibid.,p.935, no. BCCCLXXXV; p.936, no. ncccumvt; pp.937, ?56.

1.4

-s 4.1

Doamna Zoe Bibescu.

0 Incercare de romantism politic 69 solemng.,ise vorbi de sperantele ce se leagitde bundle raporturi, atat de necesare, cu acest frate al nostru"1. BA.- trAnulVel lark merse In schimb laIasi cu aceleasiasi- gurgri de frAtie, dar In discursul solemn al acestuia nu e vorba decat de vecinkatea" celor doug tali.In schimb, Sturdza, care se presintä ca vechiu cunoscut al vecinului", fgra a se uita si colaborarea Domnalui Moldovei la alcgtuirea Regulamentutui, vorbesbe de cele doug popoare cu acelasi lege, cu aceleasi legi si Indreptate fireste unul cgtre celalt2. Cu prilejul unei inspectii la Brkila, Bibescu merse sa intfil- neascg, la Galati, a ckrui prosperitate, cu. 25.000 de locuitori, intrecuse pe a Brgi lei, cu 11.000 3, pe Sturdza 4,si se restitui pe pgmântul pirii-Românesti visita, si Dascov, pedagogul rus al celor doi Donini, fiind de fata5. In aceasta targ, unde abia demisionase initropolitul Veniamin, boieri bgtrâni, ca Lupu Bals, Mihai Pascanu si Conachi, Inoercau o loviturk contra Domnului 6. Dar, ca situatie interloarg, Nesselrode i-ar fi recomandat luiBibescusit supravegheze de aproape pe studentiidin Apus, aduckori de periculoase idei liberale7 , si noul stapanitor muntean arabg hotgrirea de a se desparti detoti aceia, chiarsidin randurile ofiterilorsuperiori, cariser- viserg peGhica 8.In cuvântareasolemndtinuta cupri lejulInvestilurii,Intrutoateasemenea cuapredeceso- rului3, dar cu &llama lui Mihai peste mondirul rusesc si cu accentele de glorificare ale lui Aristia In Prirqul roman, imi- tând pc Lamartine pentru sfintirea lui Carol al X-lea, el ruse iubirea" Românilor Inaintea Increderii aoelorasi doug Curti. Dar se argta un suflet plin de Indoieli Inaintea greutkii,pe care

1Ibid.,p. 936, no. DCCCLXXXVI. 2Ibid.,p.960.Critica lui Vellark In raportuluringtor allui Billecocq;ibid., pp. 961-2, no. CBMII. 3Ibid., p.967. Se zvonia de o cAsAtorie Intretinfiu al Dom- nului Moldovei cu o Ma a celui muntoan. V.siibid., p. 969. 'tIbid., pp. 950-1, no. DCCCXCVIII. 5 El plecA de acolo ca sä ieie, ca un inspectorfinanciar,socotelile lui Stnrdza; ibid., pp. 971-2. 6 Ibid.,P.942,no.occrAIII. 7Ibid., p. 937. 8 Rapoartele francesecitate. 9 Ibid.. pp. 941, 917 si urm,

70 PregItirea Unirii Principatelor

nusi-oascundea, a sarcinii sale, i WA de Nesselrode va vorbi de aceleasi piedeci, declardnd cd. nu poate aduce decilt ce arel si nu uita sä critioe pc Inaintas, ardtand ce jos coborise acesta situatia t.itrii, acum asa de mutt Imbiinätätitil, si cat de ddundtoare erau uncle traditii rele. Cu fdgIduielile ce se puteau astepta, el Indemna la o unite a tuturora, pentru care nu ddduse si nu era sq. det-, Intr'o guvernare de partid, Insufletitä de un temperament pasionat, Insusi exemplul, dar declara cacesta e ultimul Indenm si ea de acum Inainte va fisilit sit lucreze contra color cu necurate cugete 2. Ale- xandru-Vodd nu-si Incepuse Domnia cu un suflet Inacrit de amintiri ale dusmdniilor trecute. Iar ostirii, scusandu-se cit nu i-a putut apartinea, cumi-arfi fast voia, Ii vorbia ca .,un nou frate de arme", din dorinta de a-i desface de fostul Spdtar, pe care ei, ()stash, nu-1 vor putea uita pentru a trece la eine I'mbrdca acum Intdia oard uniformaicduta sd se initieze la un fel de viata pc care nu-1 cunoscuse 3. i Inaintea Adundrii obisnuite, in Mart, Domnul crezu bine sii aminteascd actiunea sa de opositie contra celor cari nenoro- ciau tara sis'o felicite pentri un an de cumplibe lupte, a cdror biruinta era simbolisatd de Insdsi presenta sa ca Domn In mijlocul vechilor asociati politici pe vrernea de situatie desastruoasd. El Intdria credinta sa ca trecutuliilasd cea mai rea mostenire si nu lipsia sit asigure can'apdasit nimic din vechiul sdu crez4. Urma liberarea condamnatilor complotului din 18405 pentru a castiga si mai malt favoarea ruseascil, pe care si-o credea cdstigald, Indemnul citre Adunare de a vota monu- mental lth Chiselev; iar acesta,ogruia-iscrisese Ghica, nu

I G Bibescu,a.c 2N. Hodos, Hurmuzaki, XVII, pp.939-10, no. occmcc. 3 Si ibid., p. 910, no. nccmcct. 4 Si ibid., pp. 945-6, no. nccmccvl. Consulul Franciei declara ca i-ar fi spus cum ca, daca Ghica ar fi resistat, Bibescu ar fi mers cu amicii sai" si 600 de ,.devotati" pentru a-i impune abdicarea sau a-I da pe fereastrU; ibid., p.958. Consulul Rusiei ar fi fpst de fata; ibid. Noul Domn.ar fi Intrat si In conflict cii $tirbej, pentru nurnirile de ministri;ibid.,p.959. 6Ibid., P.911, no. DCCCXCIV, 6Ibid.,P.955, no. cun.

0 1ncercare de romantismpanne 71 lipsiasa-iaräte acestu,ia c, %rä a-i aproba administratia, nu InipArlAseste Invinuirile adversarilor lui Iii ce priveste Vede- rile si intentiile lor pexsonale"; oricat ar fi lost de Ma servit de oameni pe cari totusi i-a pastrat, vechiul ocrotit rAmAne pentru loaialul general ru.-3 Un om de onoare 1.

Dar o nouA oposilie se organisa. Bibescu avu Inaintea lui, laproiectul contra inalienabililtAtiizestrii,coalitiaGhicu- Wilor cu Fi1ipetii,i nu izbuti a-1 face sA treacq, impu- nand acefora cari schimbaseei escntial punctul sAu de ye- dere strict juridic. InclartA Billecocq, hotArIt sI urmeze actiunea sa de acusator, InstiintA la Paris ca Domnul a amenintat in discursul de Inchidere a sesiunii pe aceia dintre deputati cari erau ifunctionari2. Inainte de plecarea la Constantinopol, care, cum era invi- latsiMihaiStfurdza,se presinta, nu ca Indeplinirea din partea noului Domn muntean a uneii ceremonii obligalorii, ci ca un act de omagiu fatA de tAnArul Suzeran turc, o schimbare a Ministeriului cuprinse doi membri aifamiliei Filipescu: Iordachi, ca presedinte,sialt butrân, Alexandru Vulpe, devenit Mare Ban, pe laug h.un al treila membru al aceleiasi generatii, pe care deci Bib%cu Intelegea O. se sprijine; Stirbei se aseza 1Ll.ng, fratele säu, si pc lAngA. dânii se insira un altreilea Filipescu, Ioan, Manolachi BAleanu Manole Florescu., alti doi (Entre boierii de oarecare vrAst5.2. Dintre tineri, doar Barbu Catargh capalA, un directoral4. Se I;ncercA,prin cuvinte de laudd, sà secdstigesisprijinul moral al atlita timp netinutului In samA Ellad5. CAlAtoria la Poarta, amAnatä din causa ImprejurArilor din Serbia, care ridicarA pe Alexandru Caragheorghevici, se Mat, si primirea nu fu mai bunA, decat a lui Ghica 6 Ea se prelungi,

1Ibid..p.957, no. ciav.5i Nesselrode i-arfiscris In acelasi Sens;ibid.,p.956. 2 G. Bibescu, o.c., II, p. 79 si urm.; N. Hodos, Hurinuzald, XVII, p.958. 3 Ibid., pp. 963-4, no. mix. Polilia din Bucuresti Pra IneredintatA lui loan Manu, fost functionar al lui Ghica; ibid., p. 965, no. mu, 4 Filitti,Domniile romdne, p.296. 5 N. Hodos, In Hurmuzaki, XVII, p. 965, no. cmxi. 5arutarca papucului; ibid., p. 980, no. ovum

72 PregAtirea Unirii Principatelor

In speranta c, prin actiunea sa directa, Domnul va ajunge sA dncà la capat chestia, de atilta timp in suferintd, a mandstirior Inchinate. Ea trebuia sä fie hotaritd prin Rusia, ramasa pa- troana ortodoxici1, averile avAnd a fi administrate de un exarli grec si numai de la 1852 putandu-se arenda vcniturile, In presenta unrui represintant al consulatului 2. El putuse afla acuma ce se petrecuse la Braila, unde din nou izbucnise o miware a Bulgarilor, care a fost pus.ä apoi in legatura, printr'un anume Desu, de aceasta natie, si printr'un Vfilcov, supus rusesc, care a Mat memorii, publicate In ro- mâneste, nu numai cu unii Sdrbi, partisani ai Obrenovicilor rasturnati, dar si eu Grecii,.cari rdsturnaserli pc regele Othon, sichiar cu ambitiosul ineastâmpAratul Fanariot Costachi Sutu 3 tirbeistiu sd staptineasca miscarea, fard ca, data aceasta, 6ä fie nevoie a se recurge la arm. Dar Desui Valeov merser.l. la ocna, de si consulul engles Cunningham sustinea cä e o tnseenare a administratiei, Incercarea de a implica pe un mare boier cu nume domnesc, ea Sutu 5, neizbutind 6.

Intors,Domnul, care nu putitseispravi, cum sperase, cucalugariigreci,aducca,eadaralSaltanului,cinci tunuri pentru mi1iia sa7.Se. grabia sa visiteze pe Billecoeq, care, in imensa-i vanitate, scria Ministeriului sau cä a bine-

1 Ibid., pp. 973-5, n-le caxvt-vn. 2 V G.Bibescu,o.c.,I.Guizot insu§iseinteresa de ches- (lune, vilzand o nouä Impietare a politicei rusqti; ibiL, pp. 976-7, no. coca. RAspunsul; ibid., p. 989 §i urm., no. cavcar. Se zvonia la Bucure0i ca Bibescu negociazA la Constantinopol independenta Orli In schimb pentru o despAgubire; ibid., p. 975, no. CMXVIII. 8Filitti,o.c.,pp. 298-302. CfN. Hodo§, in Hurmuzaki, XVII, p.973.Consulul frances dinIasiputea scrie cà otreime din populatia Brailei e bulgäreascA; ibid., p.970, 4 Ibid., pp. 997-8, no. cuxxxvI; Filitti,1.0 5 Un magistrat strigase public ca e opera Tarului Nicolae; ibid., p. 993, no. cidsxm. V. siibid., pp. 1024-5, no. cAlLan; pp. 1026-7, no. cmouv; pp. 1028-9, no. cmLxv1; p. 1030i urm., no. curocinn. Deco- rarea lui Sutu de regele Greciei;ibid.,p. 1050, no, onccv, 6 Ibid.,p.984. 7 /bid.. pp. 986-7,

0 ineereare de romantism politic 73 voit s. acorde Domnului Tarii-RomAnesti audienta pc care i-o oeruse acesta. Iar boierimea, chemata. sä numeasth un numar de sasc depultati, alegea pe Sutu, cel compromis In afaccrea de la Br Alla,si,pe langä loan Balaccanusi un Cretulescu, ici dusmani personali ai lui Bibescu, doi Ghi- culesti, din tabara Invinsa In anultrecut, ca ipe Cons- tantin Cantacuzino eel Inlaturat de Duhamel; FiI.ipetii vo- tasera iei In accst sens 1. Atunci, cand se raspinse si un project de lege pentru cres- terca militiei, i Domnul arat" cat e dc necesar acest spor fata de Imprejurarile de peste Dunäre, fata. de trimultirea holilor, Incercarile de comploturi inemultamirile satenilar, cari emigreaza In Turcia 2, sproduse propurterea, ac- oeptata de Guvern, far-A a fi surusA AdunArii 3, a unui Tran- dafilov, Rus mai mult In oe priveste sufixul, de a face eer- cetari geologic*, pentru ca apoi sä alba a lua In arendit mine In toat a. tara, prevazandu-se cä, doca In optsprezece luni" nu se realiseazä Intelegerea cu proprietarul, se va acorda din oficiu, conform Regulamentului, o concesie pe doisprezeoe ani, cu o zecime din venit pentru proprietar ialta pentru. Stat4. Indatä porni opositia parlamentara, la care se adausc talentul de pamfletar all'uiEliad, care trecu Indatit In fabula. afacerea maciesului" care simpinge tepos. La intrebarea facutä ministrilor, ci declarar a. linipedc ca nu. c vorba de un monopol, el de o serie de contracte partieulare, la voia fiethruia. Sase deputati, Intre cari trei G1iicu1eti sitoti cei de eurand alesi de boierime, eerurä totusi sa se retraga. ,autorisatia, ceia ce ar fi trebuit sa duel la ruperea bunelor relatii Klintre Dornn si atot puternicul Dascov, de si ocupat penhu moment in Moldova,

1Ibid., pp. 986,993-4, no.cnixxxn. Nesselrode Iitrimetea lui Bibescu, In acel moment, Ordinul Sf. Ana cu briliante;ibid.,p. 985, no. chnocV. 2 An. PaH., XII; N. Hodo§, Hurmuzaki, XVII, p. 1001, no. C3Ixf.. Rilspunsul Adunarii; ibid., p. 1012. Cfsiibid., n-I urindtor. 3V. ibid., pp. 1002.0 urm., 1036-61, no. cuxcw. 4 In Moldova un Spatar Iorgu Harlulari, propunca, la 1838, ca, In nädejdea agiuloriului ceresc", sh deschidA bale In pAmântul acesta"i metaluri pentru asemine &IN/L-0re nu se pot gäsi decAt prinmuntiiceacopgr proprietatilemanästiresti";ibid.,IX2,p. 639. $c siadmile pe doisprezece ani;ibid., pp. 639 41.

74 Pregatirea Huta'. Prineipatelor unde se credea cä Mihai Sturdza sta scalla.. Se fixau doua Principii:ca nimicSitnu se faca. IAA la acel soroe care se intelegea, cum insa nn era de fapt ca obligatoriu de la data autorisatiei, si ea o astfel de masurai sä fie luatit de Adunare, ceia ce nu era cashol, cici regimul minier fusese stabilit prin. articolul respectiv din Regulament 1. Ca totdeauna gata s.a. se supuie temperamentului sau tau- dru si nervos, si hothrit sa nu lase a se usa autorilatea sa, ca a predecesorului, Bibescu ra,spunse manios la aceste obser- vatil, care .nu Imbracasera o forma jignitoare. El nu intelegea sit se desfiinteze un jurnal al Consiliului de ministri purtand semnatura sa. Invinuia Adunarea, care votase observatiile, cit si-a Inlrecut atributiile si ca forma actului e nepotrivita cu datorita cuviintai cu cerintile respectului fat4 de presligiul domnesc. Avand toata dreptatea in fond fata de aceastaipo- critaalarma patriotiel si legan el se slabia prin chiar escesul gestului sau de raspingere. Exprimand dreapta sa mahnire", el punea in vedere Adunarii ea viitorul ei este legat de ajutorul ce cu buna credinta sl cu. inima curatl va aduoe unei obladuiri care, din momentul ce a luat cArrna, n'a dat do- vacAdealtde cele mai curate cugetari si de cea mai neobosita stradanie pentru. binele obstesc" (26 Februar st.n. 1844)2. Era o amenintare cu disoltarea.Siise retraigeau Adunarii proiectele de legi, Ca pedeapsa. Fireste curmara sedinte zgomotoase, ale caror amanuate nu le cunoastem. In fata expliicatiilor date de Stirbei, sustinut de Barbu Catargiu, rusofilii, de la episcopul de Arges,Ilarion, panit la poctul convertit Vacarescu, propusera trecerea la ordinea de zi, dar propkincrea contrara, a Ghiculestilor, a lui Constantin Cantacuzino, Impreuna cu alti doi asociati, izbuli sit capete voturile: data aceasta, Adunarea era aceia care-si arata rnahnirea", pentru felul cum fusese tratata 3. La urma, i be anunta cit nimic nu va putea face ea Aclimarea sa renitnte la drepturile ei de a sprijini le& ide a da glas plan- gerilor, adaugindu-se ca mai este o instanta la care, In cas

1 Ibid., XIII,p.394§iurni.;N.Hodo§, Hurmuzaki, XVII? pp. 995-6, no. cuxxxiv. Cf. G. Bibescu, o.c.,IL 2 Ace1e4 Irci izvoare. 4An. Parl.,XIII',p. 21si urm,

0 Incercare de romantism politic 75 de nevoie, se va mcarge, caci fiintailocul ce infatiseaza stau supt suzeranitateaiocrotirea amAndurora facatoarelor de bine Ina Ile Puteri"1. Si, din parte-i, Domnul, atingAnd, printr'o ciudatiii de- plorabilA scapare din vedere, posibilitatea unei anexari, cerea, nu ambelor Puteri, ci Rusiei singure, o schimbare a Regu- lamentului care sa.-1 pute 1.a adapost de aqfel de impiediecari stofense. Autoritabea lui Chiselev fu invocata,sisfaturile acestuia nu lipsira sa vie, repetAndu-se, cu. observatia, dublä, ea loviturile de Stat" nu sAnt nieiodata bune ica trebuie sit ise lase unuia ca Alexandra Ghica punerea supt ocro- Urea lui Dumnezeu prin titlül de suveranitate ce ar putea sa-si aroge Domnia2. Izbutind sa cAstige acest sprijinipropuind si amenin- tatului Sturdza sa nu se lase nici el luat in picioare de o opositie asemenea cu aceia care la Bucuresti ar fi fost acum zdrobia, Bibescu prefera sa tasa prin holarlre de la Petersburg, in Maiu 1844, de supt controlul AclunAril, ca sa Mire In colaboratie cu consulul imparatesc, nft insa fail a fi cerut tin firman de aprobare al Portii, care, sosit In Iu lie, nifu cetit public decal mai tarziu, in Novembre 3. Dupd acest ad, care sus- penda Adunareaiautorisa luarea unor trasitri de pedep- sire, Domnul, mulbamit in mindria sa ranita, se crezu desttiL de tare pentru a oferi o pace sprijinila pe respectul drop- turilor sale 4. Dar pana la sfarsitull anului 1846 nu se mai dadu prilej boierimii mansit lupte contra tiranului". Ghiculesti,Fili- 1Ibid., p.28. 2Filitti, Domniile romdne, pp. 315-7. 3Ibid.,pp.317-20. Pentru actiunea, din nou intriganta, a ini- tropolitului Neofit, Hurmuzaki, Supl.14,p. 535 si urm. Un articol In ziarul frances de la Constar] tinopol, Infierand opositia kdunarii, area rolul de atatare pe care 1-a avut, iesind de sigur din atribu- tiilesale,rusofilul vewic agitatcareera Mitropolitul;N. Ho- dos, Hurmuzaki, XVII, pp.1010-1,no.cmxr.ix.Elfusese liudat public de Nesselrodc In anul precedent; ibid.,p. 1018, no.crithan. Cf.ibid.,p.1019. 4Pentru publicarca, in tomana, a firmanului cu privire la accasta afacere,ibid., pp. 1029-30, no. cm.xvn; p.1031, no.cm.xIx; pp. 1032-3, n-le cmLxx-I; pp, I034 5no.cIII,XXII(disoUrsta Domnului catre Adunare).

76 PregAtirea Unirii Principatelor pesti, Cantacuzini, Sutesti, ne mai fiind ascultati de acela pe care-I sprijinia Insusi Chiselev 1,trebuirk sä aocepte un regim de decrele-legi, pe caret nu IndrIznisea-Icere Sturdza, rkmas si mai departe In lapti ct oligarhia lui 2. Pe aceastk. cale, MIA sa se atace, cum In aoeste Imprejurkri nici nu. s'ar fi putut pune, problcme mari, se luark o sutra de mAsuri potrivite pentru Inzestrarea tkrii ca noi asezkminte sau pentru Intregirea celor vechi 3. Astfel se a.lezl In Muntenia 5i,Inteo oarecare masurk, si In Moldova, de fapt un regim de dualitate In carman, Domnul fiMd alkturi de Dascov, 5i mai eurând supt dansuL La Bucuresti acest regimIisuportat, dar la Iasi 4 bolerimea tânkräi o parte din cealaltd se -murk pentru ca s.A aräte consulului, venit din nou In ceroetare, c, abtinându-se de a-I vedea, nu Inteleg sk i se supuie 5. La alegerea Mitropoli- tului trecu Meletie, pc careg sprijinia Domnid, dar Veniamin Roset, fin de boier mare, ucenic al oelui retras la Slatina, birui, la Roman, pe un candidat rusofil de la mankstirea Neamtului 6. Motivele mai adânci vor trebui antate In marea miscare a spiriteior, darp pentru moment, trebuie urmäritk desfäsurarea ultimelor zvacniri ale regimului consular pänk la pritbusirea lui Bibescu. El ajunsese la desphrthva de solia sa bolnaväi, luptiind cu Mitropolitul, care, mai mult din spirit de opositie, ml voi sä admitä desfacerea cksMoriei iubitei lui Vodk, Maria \ark- rescu, de sotul ei, Constant:n Ghica, destituise pe acesta din sar- dna de comandant al ostirii gksise In vecinul sku din Moldova, el Insusi Inctircat cu altk casktorie sentimental:I.: a 1 Hurmuzaki, Supl. 14, pp. 540-1. 2$i pe chestialiberdrii Tiganilor mAndstire§ti, dupd ceunii boieri liberaserd pe ai lor; ibid., p. 1007. Adunarea ajunse a In Linde mäsura asupra acelor ai Stalului. Din impositul ce vor plait trcbuia sä se formen fondul pentru rdscumpararea robilor boierimii. 3 Filitti, Domniiie romdne, p. 322 §i urm. 4 Noud Intilnire, la Focpni, lntre Domni, In Novembre 1814; N. Hodo§, Hurmuzaki, XVII, pp.1033-6,no.c3u.xxut;p.1037,no, m.xxv4; p. 1040, no. cuLmux. 5 Ibid., P. 1008. (1 Ibid.

0incercare de romantism politic 77 fiului mai mare, Grigore, cu o Francesit divortata care iscalia in literatura: contesa Dash 1 , nasal pentru o casatorie, care fu celebrata la Focsani,cu scusa fata de Bucuresteni ca i-ar fi greu" lui Sturdza sa vie pana la Bucuresti; Domnul scapa astfel de piedecile pusede Neofit. AceastA a doua casAtorie a unui om avand sapte copli cu o femeie care daduse trel fete primului ei sot ar fi pu.tut sa fie lucheiatAl lin cea mai, stricta inthnitate, data fiindialmosferaIra- gicit a victii de familie pe care de ani de zileo dusese Domnul, dar firea romantica a lui Bibescu 11 fact', din po- trivA, sa tlea cea mai mare stralucire actului care in sfarset consfintia sentimentele de mult hrAnite, 5i astfel mireasa fu intlimpinatA la Braila de boierii Alexandru Filipescu lpc, cu al carui fiu adoptat Bibescu casltorise, fard voia ei, pe fiica sa mai mare, Elise, dupa ce ea se prinsese de o ciudata pasiune pentri omul. In vrasta care era consulul Colquhoun, si de Cons- tantin Cornescu, precum si de d-ncle Florescu, tanarul Flo- rescu Mud de curAnd sotul altei domnite,i Herescu; loan Bibescu 51 sopa 1.1 furl si ei asociati la aceasta solemnitate 2. Vasul care o ducea pe Doamna la Braila trebuia sa se opreasci la theta porturie pentru o primire solemna 3. In cale, episcopul Chesarie fusese luat, pentru ca sa fie si o binecuvantarc a Bisericii tarii Insesi4. In aoeste Imprejurari, In vara anului 1846, cei doi Domni furl primiti la Rusciuc de Sultanul Abdul-Megid, venit si in cm-- cetarea hotarelor, siIn Dobrogca un nou targ va lua numele de Megidie,dupa vechiul ceremonial, trebuind sA poarte fesul noului regim otoman5. Venirea la Vizirat a lui Re5id, 1 Ibid., pp. 1049 5i urm., 1037 5i urm. V. mai ales Hortensia Ham- bA5anu, in Bulletin de la section historique de l'Académie Ron- maine, XIX, 1935, p. 139 5i urm. 2 V. mai ales N. Hodo5, Hurmuzaki, XVII, pp. 10455iurm., 1070i urm. Ca era necesarl cea mai mare discretie o observä51 Billecocq; ibid., p. 1069, no. ma. Viitoarea Doamna venia din sträi- nätate, prin Or5ova. 8Ibid., p. 1070 51 urm. Pentru primirea anterioarà a Dom- nului singur(August1845),Iorga,Braila,pp.92-3,n-le129-30. Primirea Doamnei; ibid., pp. 94-5, no. 131. 4 N. Hodos, Hurnurzaki, XVII, p. 1072, no. MvIII. Consulul Rusiei siAristarchi Incearca Impacarea luiNeofit cu Domnul; ibid.,p. 1073, no. um 5 Ibid., p. 1096.

7i1 PregatireattniriiPrincipatclof bicepatorul tanzirnatului occidentalisant, xiu schimbase nimic la vechea etichetd. S'a observat ca Inaintea lor trecusora Pa$ii siministrii mai vechi"1. $i toLusi, and, dupa lichidarca unui incident cu consulatul frances, datilnd din vremea lui Bil le- cocci, In momentul rechemarii accstuia, noul represintant al lui Ludovic-Filip, Nion, voi sa vorbeasca In discursul sau de prirnire la Pa lat despre relatiile Intre Franta si Imperial Otoman, el fu rugat s. inlature aceastä formula, care ar jigni sentimental national 2. Domnul protesta contra concep- tiei care consista In a-1 privi ca pr am fel de Pasa guvernand, In numele Sultanului un grupid,raiale, atunci cand cu Im- perial nu e and lega,tura' decal a tributului, cum s'a hotarit pe vrernuri, cu plastrawa unci dcpline aulonomii. Cerea sä inceteze negarea din partea Francici a dreptului la un tarif vamal deoscbit si la inlaturarea jurisdictiei consulare. Si el prevedea rolul C3 1-ar putca avea du numai Rornânii, dar cres- Una duntrcni cu toVi la cea.1.1, pc care cuteza sa-1 prevada, al desfacerii Statului Sultanitor 3.Si. aducca inainte exemplul Serbiei, care Uncle spre independartit printeun sistem In care se vorbeste putin", dar se lucreaza mult4. Fericit In noua sa cäsnicie, multamit de progresele materiate pe care le reali- sase supt rcgimul de autocratic tara sa, el putea sit strige, in Octombre din aces!. an 1846, la capatul unei inspectii prin judete, ca, diva Inca mece ani de pace si de maned, Tara-Romaneascii iiva putea hotarI insasi soarta"5. In tot acest timp opositia cea mai staruitoare $i mai In- veninata era a rnitropolitului Neofit. Cata deosebire Intre atitudinca de vesnica opositie a aces- tuiasiIntre demnitatea cu care Veniarnin Costachi Ii parasise local in 1842! Un adftno si sincer examen de constiintli, cunoscând ca sa apropie 5i cciasul sfarsitului Au", il face pe Veniamin sit iea aceeasta hotarire, puind la IndoialA $i conditiile alegerii sale de catre oameni". De la anul 1806, viermele

1 Ibid. 2 Ibid., p. 1100. 8 Ibid., p. 1107. 4 Ibid., p. 1108, no. liorm. 5Ibid.,p.1109. Decorarea Doartmei cu nisam-iftiharul turcesc; lipid.,p.1116, no. Bravd.

8 incereare de romantism politi 70 aoesta,adicla icugetarea ju,deatii, ma roade." Dar ascutisill celui adanc desgustat nu lipse.ste, de ,si vorbeste de epoha infloririi natiei noastre supt Inteleapta Voastra obladuire" (a Domnului,La agerimea onuenilor de astäzi ar trebui, nu un prost Veniamin, ci un IIrisostom, nu Grigorie Teo logu1, un Mare le Vasile, ca si cu euvinbe de Duhut Sfant Insatiate 6-4.-iinviete si eu. fapiele lor cele lui Du.mnezeu placate sa-i Induplece ca a vieze dupre durnnezeiasca plecare". El sävarseste Insa enorma greseala de a paretisi" catre ))Prea-sfântul Patriarh si Sfintitul Sinod" t. Nici Domnul insa, nici Adunarea nu stiura sa arale, di aoest trist prilej, ce mare figura pierdea astfel Biserica Moldovci.

In dispositia de spirit, pe car... am conslatat-o, Bibescu chema, dupa. Indemnurile staruiloare ale Curtilor", Adunarca obisnuill pentru sfarsitul aceluiasi an 1816 2 Aceasta, de si vechii deputati pretindeau a, neavând cele cinci sedin[e corespun76toare celor cinci ani prevIzuti de Regulament, leipot fi considerati ca Bind Inca In functiune. Se Inoerca, data aceasta, impiedecarea unui dublu vot, la Bucuresti si In judete,al unei oligarhii pe care Dommil o uria din toati inima, prin aoeia cli alegerea odor doua Colegii se va face Inlr'una si aceiasi zi 1. El avu totusi ,si la Colegiul boieresc o oarecare majrzitale. Boierimea narunt5. dädu Insg, un resultat eorespunzalor dorintilor Dom- nului §i noii alesi represintard necontonila crestere a conftiin(-i ceestei close. Mesagiul cuprindea ode mai bune sperante ea se va putea lucra 1.n buna Intelegere 0 se relevau cu mandrie resultatele capatate, la' Rusi ea si la Turd, pentru regimul vanaal, fixat IRA. la 500 In local vechiului 30o, ramas Ina In discutie, si se adaugia itniunea vamald ea Moldova 5, precum s'ar fidorit §i o singura vanzare a sarii pentru amandoua %rile. Si se apasa, In ce prive,sle situatia in.terioara, asupra seriei de maSuri luate ca sa se asigure o mai bung situatie taranilor. Treeand apei la teal tgrija eheltuita pentru

1 An. Part., XI, pp. 877-8. 2 Ibid., XIII; N. Hodos, Hurmuzaki, XVII, pp. 1110-1, no. ADMIT. 3Ibid., p. 1113, no. isnuArr. 4 Ibid., p.1114. 5 V. §i ibid., XVIII, pp. 40-2, no. xvot; P. 45-6, na, xxvv,

r.o Pregnirea tiniriifirineipatelai4 armatä, se voirbia, In oe priveste concursul dat de Rusig, numai de ImpAratul" Mr1 altä designare. De altfel, la In- eeput se pomenise o protectie" dublA de care se bucura tara, In101urAndi notiunea suzeranithitii" otomanc1. RAspunsul fu nu se putea mai mIgulilor,si se sublinia sinceritatea 1egturi1or cu Moldova2. Apoi, Inda16, ambele Adundri votará regimul vamal comun. Bibascu aulei §i in legislatie un paridelism cu Moldova. Astfel In oe priveste liberarea Tiganilor si ImpArtirea veniturilor cleruhii, de siultimul proiect tntalni Impotrivirea Indärätniciei ireconciliabilului Neofit, care se si retrase din sedinlä farl ca geshil lui s. poatfa. avea efectul 'moral al plecarii lui Veniamin Costachi la Slatina S. Totusi Mitropolitul botezase abia pe fiica näscutg, din ullima casätorie a Domnului. Pe alIturi se Incercl. o Imbunatatine a unei justitii ramase conrapte si se introduse In organisarea InvAtämAntului inovalia, jignitoare pentru sentimental national, tot mai puternic si pe dreptaie mai bAnuitor, a franci- äriilectiilor Colegiului pentru o mai bunä pregItire, fie si pentru Inloouirea, doritI da Rusi, a stadiilor ce se fAceau in strgnAtate: era, de altfel, momentul cand In Moldova formarea tineretului,iliiacelasi seas frames, era Incredintata lui Malgouverné, care fusese in legatura, la Litnéville cu fiii Dom- nului, si era vorba de aducerea de noi profesori, recoman- dati de Guvernul franoes4. La Bitcaresti se prevedea programul chiar al Universit6tii din Paris si profesori ehemati din Franta. Se avea In vederei un pensionat corespunzAtor pentru fete. Pentru lioeul" de bdieti din nou Interaeiat era vorba de a se oNpäta acel tângr profesor Perrol, care trebuia sà devie un ilustru archeolog, pästrand si In situatiile Inalte atinse In tara sa un cald interes pentru tara noastrd 5.

1Cf. ibid., XVII, pp. 1115-8. 2 An. Parl., XIII; N. Hodo§, Hurmuzaki, XVII, pp. 111E02. Cf. ibid., pp. 1124-8, no. Mut. V. ibid., n-le urmAtoare. 8Ibid., XVIII, p. 7 si urm. 4 V. 0 ibid., p. 26, no. xxi. Cf. ibid., p. 28i urm. Apoi Iorga, 1st.tnveitämtintului. 5 N. Hodog, Hurmuzaki, XVIII, p.35, no. :mut: pp. 48-9, no xxxvI.

sr u

ut'

'! g . r ,` Doamna Maria Bibescu.

tiincercare tie romantism politic 81

E, de altfel, pc langa chemarea de profesori francesil, vramea cand pentru luer'ari de inginerie se aducea din Rusia Francesul Barberot2,pentru fântrini un Marsillon 3.Stanislas Bcllangcr, care va publica supt titlul Le (sicKéroill:a o vorbareta, dar piloresca descriere atarii, venia in mishme oficiala pentru scoli 4. In Moldova, Mihai Sturdza apara contra doetorilor in- digeni pe Rattier, acusat ca otraveste lumea cu beladona §i opiu 5. In Februar 1848, Adunarea munteana multamia calduros Domnului pentru opera Mena impreuna 6 Dar In Moldova pornia Inca de atunci o miscare de tineret, pe care Sturdza o stiu stapani, pe eitnd Invingatorul Bibescu Ii va läsa In sama tara. Deosebirea vine si din faptul ca, In. ac'st Limp, Moldova e preocupata in primul rand de problemele de invatamânt de cultura. Se trimeseserd In Apus prirnii bursieri, AlexandraCos- tinescu, Constantin Zefirescu (la Schemnitz), Teodor Stamati si Anton Velini, apoi Anastase Fatu si Leon Filipesen (la Hohenheim). Dar, In deosebire de tinerii Munteni din epoea anterioarä, ei erau Indreptiti, pc Hinga filosofie si filologie, pe lânga matematicile pure sifisica, pe langa drept, spre economia politicai economia rurala, spre mecaniel, spre inginerie, spre hidraulica. Cu o mare sete de Invatatura ei se aruncara si asupra specialitätilor vecine. Bine inteles, se recomanda celor dati in sama marelui bancher vienes, fiu 1 Si un Machizot, un Théot; An. Parl., XI, P. 279. La pensio- nalul de fete", Decomblou si Bonnet; ibid., p. 280. Un Grobalot", repetitor dit limba frantozascr; ibid.,p.310. Se pomenesc ins- trumentele lui Gavur"; ibid., P. 292. Profesorul Dufour; ibid., XIII, P. 227. Inch din 1840 fuscse vorba de a se aduce, prin Casa Hagi Constantin Pop din Sibiiu, o tipografie de la Paris, de la Insu§i Didot; ibid., IX, p. 808; XI, p. 288. Hill era inspectorul tipografici"; ibid.,p. 290. In Moldova, Saint-Andrd si Jordan; ibid.,p. 857. $i un Dimitrie Popovici e trimes la Lunéville; ibid., p. 863. 2 Ibid., XVII, p. 1124, no. mm; XVIII, P. 25. 3 Ibid., p. 1043, no. cuLxxxm. 4 Ibid., p. 1052, no. mcxxvm. 5 Ibid., pp. 1069, 1075-6. 6 Pe IMO An, Parl.,ibid., XVIII, pp, 49-50, no, xxxvn. 6

Pregitirea Unliji Prineipateldr de negustor roman asezat In Ardeal, Zenobic Pop, sa. se fe- reasca de orice molipsire a noului spirit revolutionar, aduck- tor de nenorocirii In viata privata 1.Elevi se trimet si la cofflemilitare prusiene 2. Se canta, cum se va arkta Indat a.a nou a. directie, care ar corecta si spiritul public, oa se pkrea prea mult aplecat spre ideile revolutionare. Prusia tncepea sd se intereseze de acest Sud-Est european, incercdnd sd se substitute Altsitriei tn ce priueste marea ex- pansiune economiad a poporului german. De aceia e trimes in aceste parti, dar nu la Buounesti, ci la Iasi, un consul de valoarea inbelectualla a unui Neigebauer, care a lasat una din cele mai serloase scrieri despre tkrila noastre3 .De aki se vor lu.a pentru. sooli alte normie decal cella francese. Protectia acordata In Moldova invatamantului românesc re- format sevadeste cu deosebireIncercetarea din18434, Asachi fiind Insärcinat cu facerea unui raport asupra desvoltarii scolior de la introducerea limbii romttnesti In preclarea studiilor supeaioare. Incepand de departe, se arkta cum Domnii straini 46:cuserki ca Invatarea graiuluirii sa. se adaposteasca supt um- brirea Bisericii". In schimb la Trei Ierarhi scoala Inalta era re- dusk la un clas Incepiktorin in limba greceascr, fondurile Titer- gand la institubele din Gracia", oni la scoala numita domneasca de aloe, in care se paradosea un curs de literatura elena". Romaneasca ajunse deci un dialect vulgar": Moldovenii se im- partiau In doua natii; acei ce osbeniau, vorbiau limba patriei, oei oe se folosiau, vorbiau greceste". Se recunoaste maritul oe-si câstigase mitropolitul Veniamin cu Seminariul, caruia Insa

1An.Parl., XHI2, p.427;Iorga,In Mem Ac. Rom., XXXIX, pp. 38 si urm., 52, 115, 277-8; Studii si doc., V, pp.111-3, n-le 154-6. 2 An. Parl., 18462, p. 356. 3 Cf., §i asupra lIIcrAril lui, Beschreibung der Moldau und Walachei, Lipsca 1848; Die Donaufiirstenthiimer, Breslau 1854; Die Moldau- Walachen oder Romanen und der russische Schutz (In Die Donau- fiirstenthumer, tradus din Alburnul moldo-valah" allui Billecocq; Die staatlichen Verhdltnisse der Moldau und Walachei (ibid.), Iorga, Hurmuzaki, X, p. max si arm., si1st. Rom. prin cdleitori. 4An. Parl., XIII2, p. 422i urm. Cf. Al. Lapedatu, In Corm Lit., XLIII (1909), pp. 990-1000 §i In Rey. gen. a tnvdtdmdntuini, V (1909), pp. 493-504, 674-80, 758-61,

411W'

rt3

1,;140.481A_. Joan Heliade Radulescu.

ti incerctire de roniaafisni politic 83 i-a lipsit o directie stiintifica, si n'a putul folosi". La 1813 se Intemeiaza cursul mi Asachi, care da ingineri, ca Petru Asachi, Banul Mavrodin, Fotachi Tetu, Pastia. Se adauga la Seminariu profesorii din Ardeal. Anul 1821 abia aduce hoLarl- toarea schimbare politica, si se descopar actele de la Vasile Lupu pentru Inzestrarea scolilor. Opera va fi desavarsitä prin Re- gulamentul Organic. Incepe atunci trimeterea bursierilor In strai- nlatate. Scoala de fete se deschide In Novembre, 1834. Peste cateva luni, si Intr'o cladire nou.a, Sabicepe (16 Iu lie 1835) A- cademia Mihaileana", cu Facultatile de filosofie, drept si teologie, profesorii hind Bojinca, Mu.rgui Câmpeanu, cei trei Ardeleni, 0 Se Inseamna cu mandrie recunoasterea diplomelor moldovenesti la Paris, Berlin, München, Viena, Dorpat si Atena. Cu bursierii intorsi se pornesc apoi, la 1838-9, carsarile de fisica, inginerie si arhitectura, cai cel de drept care, fiind pe patru ani, era o adevarata. Facilitate, Zulgravii pamanteni pentru podoaba lacaselor dumnezeiestii iconirea faptelor istorice a patriei" apar In acetasi an, iarclashilindustrios", pentru a opri ca toga industriai manufactura, spre vätämarea economiei politica a tii, sa se afle la mi. In mani straine" de deschide ca Scoala de artr In 1841. Dar neplacerea Moldovenilor pentru. Indelotnicirea In manurfactu ra. a foist, mai ales la Inceput, o mare pieaeca pentru adunarea tinzrilor la aceacoalsi malt au costisit pai g. cand s'au Induplecat Moldoveanul a prinde in mana ciocanul, ,co i se pare a fi numai mostenirea Tiga- nilor".Urmeaziä mentiunea scolilor de la Vasluiu,Piatra, Bacau, Folticeni, Tecuciu si Targul-Frumos. Se mentioneaz i literatura iesita din ra.vna profesorilor. Dar la 1843-4 se Incerca o reforma totald, de un realism crud 0 de o nemiloasa nimicire, daramandu-se nu numai cursurile de geometrie practica, arhitectur idesemn, dar totul Oa. la clasole dejos,celelalte avand a fi reluate numai dupa ce doukzecii palm tineri trimesi In strainatate s'ar Intoarce capabili dc A le reface. Atunci, Asachi, Inaarcinatciraportul, observa Intreruperea pe un deceniu a studiilpr, ce ar resulta din aceasta masura. Unii bursieri ar face ca Zefiresru, llamas In Moravia, la o 'mina metalurgica. El crede ca., pctrivit eu Regulamentul, ar fi de preferat la numirea In slujbA a celor cU gtudiile isprIvite. Apol

84 Preatirea Unirli Principatelor se cere Incetarea schimblrilor de sistem. S'ar pltha face scoli reale" la Iasi, Botosani si Galati, gimnasiul devenind o scoalà de sase clase. Iar, In locul burselor,IFIN. se mai aduca sase profesori strAini, predând in limbile franees1si german,I, limp de saseani:candidatii" formati de ei vor avea a li traduce cursUrile in romilnestal. Dar hoarirea se amAnk, Domnul adlugind la comisiune si pe fiul salt Grigorei. Si in 1817 Adunarea Moldovei revine la neajunsurile In- vpmântului si ea fixeaz5. principiul el niciun asezamftnt nu e folositor si-trainie decAt numai atunci crind se potri- veste cu starea de fatI a so1iet4ii tsi când tinteste a Indes- tula trebuinta pe cat este vederatä", pe cilnd sistemul do pana atunci nu a Aspuns la trebuintele sociale ale Orli". Se cer scoli centrale In anumite locuri pentru. a progIti oamenii, cn caracter practic, de cari simtb nevoie tara. In ele sN. se Invete limbile straine", aducându-se profesorii trebuitori pentru aceasta. Un Intreg sisitem nou se desfäsurg. apoi pe aceast5. bag. Se prevg.d sooli de fete cu un curs de trei ani, §)coli de meserii. Peste scolile elementare, &int cele care se numesc in proiect de gradil al doilea", in care se va preda latina, greaca, franoesa, germana isi ruseasca. Normele ar avea a fie ode din Prusia. Iscklesc: Constantin. Mavrocordat, Ior- dachi Bals, Gheorghe Sutu, Vasile Beldiman, Hatmannl Aslan §i Costachi Negruzzi 5. Ansurile acestea arata o grijä deoscbitl. nu nurnai de soarta Invätäturilor, cis'rde Intreaga directie a tineretului, care ar fi de Indrumat pe alte Oi. Dar el Isi gasia acuma In scriitorii oei noi sialtfel de sfktuitori.

1Ibid., pp. 423-37. 2 Ibid., pp. 437-41. 8 Ibid., XIV2, pp. 35 2 3.

CAPITOLUL 7V. Spiritul nou de la 1840 In acesti ani de intrigi continue- intre batranii cu practice fanariote, o noua generatie se pregatise pentru a duce pc alte chi lupta Inceputa de inaintasii ei. Intre Moldoveniisi Muntenli cari fac parte din aceastt generatie a anilor 1840 trebuie O. se recunoasca insa o deosebire esentiald. Fill boierimii bucurcstene erau obisnuiti de mult sti. iea drumul Parisului. Aco lo se duceau de obicein singuri, fara nicio tutelä, si Weau in mijlocul acelor tineri Francesi cari erau O. aduc a. rasturnarea, pentru motive de ideologic revolutionara, a tronulni lui Ludovic-Filip. De acasà veniau doar Cu lectii primite de la dascali privati si de la preceptori francesi alesi la IntAmplare. Nu trebuie facuta o esceptie nici pentru. fiiilui Durnitrachi Bibe&cu, dintre cari eel mai mare era, cum s'a spus, student Inca din anfil 1819. La Iasi exista insä ye lipseste Bucurestilor, cu toate silintile lui Vaillant, ajuns, Indata dupa sosirea sa, profesor de Stat, director de Colegiu, Nal ce veni vremea agitatiilor politice, In care fu amestecat, ceia ce-i ad.use o lung prigonire si sfaramarea situatiei lui la nol. Se Infiiintase In Capita la Mol- dovei, unde pregatirea tineretulni era alta, pensionatul, pansio- nul, lui Lincourt, Chefneu si Bagarre, avand ca urmas pe un Cuénim I:,la care a Invalat acela care trebuia sä fie ma- relespirit creator siformator, Mihail KogIlniceanu (n.6

I La ei a urmat, la Inceput,§iGrigore, fiul cel mai mare al lui Mihai Sturdza, cand acesta nu era Inca Domn. E probabil qi pensionatul la care a nrmat Manolachi DrAghici,istoricul,

86 Pregatirea Unirii Principatelor

Septembre 1817) 1, care a povestit In pagini pline de pitoresc si de poesie viata sa de copili copilandru In pensionul dascAlului sAu 1rances2. Trimeterea la Paris ajunsese a fi la Munteni, undeAZexan- dru Ghica mai IndrAznia si treacd peste indicatiile atot puternicului consul al Rusiei, un obicehi, pe egad. Mihai Sturdza, ascultAnd de directille ce-i trin:etea vArul de la Petersburg, Alexandru, feria pe copiii boierimii moldovene de atingerea cu elementele, rämase pe basa revolutionarä de la 1830, din Paris. N'avem, ea pentra epoca de'naintea Regulamentului Organic, mgrturisiri sufletesti de la acesti tineri destgrati, dar putem bgnui care li-au fost cetirile si relaii1e In acest media strgm, unde eraa lgsati ea totul de capul kr. Cu totul alifel pentu, Moldoveni. La acestia, parintii se Ingrijesc ca odrasla lor sg. fie cAlguzitA si de aproape supra- veghiatg de cAte un dm de casA sigur iicredincios, cum a fost pentru beizadaele lui Mihai SturdzaLincourt sau bunul abate loren Lhomm.4, care formase pe Insusi viitorul Domn, iar pentru fin], menit unei atAt de marl cariere literare, al lui Vasile Alecsandri, nobil de cea mai nouA creattune, probabil dintre catolidil rgsbotezati, de uncle, in familqe, la In- ceput numele de Botezatu, ei hind dintre lingarii de pe la Targul Ocnei, iar mama, o Cozoni, purta un nume care se Sintalneste si la Greet, dar poate fi apropiat de vecinul Scaun sLIcuiesc Kaszon, un Furnarachi, nume care se pare a fi fost cunoscut, In vremea marelui prestigiu fiologic al lid Corai, venit din Smirna,i In cercurik literatior apuseni. Scrisorile lui Kogglniceanu tangrul, la care se adaugg, de aitfel,siale tataul, asa de cuminte siasa de patriarcal simplu, de o boierie provincialg, din Botosani, pe care am mai /ntglnit-o In istorla tarii, lamuresc aSupra uimirii ini- tiale, dari asupra rApezii obisnuiri a unui tAnar extracirdinar de Inzestrat, Inainbea lumii strline. Ii vedem urmand rgbator ca sA, se ridice la nivel, dupi studii incepute de sigur asa de slab, asisthm la copilgreasca 1W initiarei Inteo viatg. poli-

1V.. märturisirea lui In discursul de la Academia Rominä, Des- robirea Tiganilor, ,5tergerea privilegiilorboieresti, emanciparea (4- ranilor, 1891. ; Ilusii pierdute, cel tntdiu amor, Iasi 1841.

Spiritul nou de la 1340 87 tIcg. atAt de deosebitg de a lui de-acasg., recunoastem progresele pe care le-a realisat. Adolescentul plistreazg In aceastg depfir- tare l oele mai bune sentimente de familit; adAnc respectuos fatg de un tatà depriins a-1 tinea din scurt en banii, el aratA cele mai frumoase sentimente fatä de eleganbele duduci", suro- rile sale, pe care le-a lgsat acasä si care de sigur cu athita bucurie 1-arfiIntovgrgsit. DepArtatul zgomot al Parisului, care se pregAtia de alte revolutii,11 seduce, si ce bucuros ar merge acolo acel care aved, die la inceput fibrapolitick pentru a se arnestec; fie $i In societatile studentesti In care pAtrundea noul spirit de mistic socialismal saint-simonis- mului, la aoeasta largg viatg. Infriguratg! Dar, VodA-Sturdza Isiluä,dupla Indemnurile stgruitoarealeatot puternicului consul, fiii pentru a-i. trimete la Berlinul, Unde mai fusese un Iancu Canangu, asezat la pastorul Hauchecorne2, supt supraveghereavestituhiiHufeland,cu care Domnul Mol- dovei era, prin viirul din Rusia, iIurudit,$i Intovgrbi- tonil celor doi tineri printi merse pentru a-siIntregicu- notinile In orasul,in maresirapede crestere,al cgrui spirit era dominat deaoe,leidei,doefacute din metalissiica hadrAzneatg a lui Hegel, care, tocmai atunci, vor fi mani- festate cu o asa de mare strAlucire de formgi cu atata avant al gandului, de istoricul Ranke. Aceasta influentg va rAmAnea statornicä asupra tângrului Moldovean, hotArlt a nu se lgsa sedus de viata de Carte, pie care, cum era si ofiter al militiei tgrii sale si purta pe umAr ,,acsilbanturile" (Achsel- band, epoletA) de adiutant princiar, o ImpArtAsia fireste cu princiarii säi colegi. LegAturile cu tara eraV ins,g. si In alt domeiniu decat aceila al Inrudirilor. Pe o vreme cAnd tr. Germania, care incepea publicarea Monumentelor Istorice" ale trecutului ei, si al celui mai departat medieval, prin generatia, lnoitoare, a lui Pert; 1 Acolo. dupa scrisorile lui Kogälniceanu (ed. P. V. Hanes, erasi un fiu al lui Lupu Bals, cu un Vogoridii cu Munteanul Plagink pe lângä cativa a1ii, mai märunti. V. Iorga, Isl. lit. rom. fn sec. al XIX-lea,II,p.12si urm. 2Iorga,_tete .gifragm.,II,pp.374-s.Kogälniceanu.elInsusI etot la un pastor,sitot la unul de origine francesà, Souchet, apoi la un pastor german, Jonas, cq care, onasprq, d4r4ul juue Mokloyean avu si de lucrq.

88 Pregnirea Unirii Principatelor

Waitzi Dahlmann, cand spiritul universal al lui Alexandru de Humboldt Insusi carea stiri despre Moldova, In orasul de Ande Iivenise tin astfel die Indernn si lui Cantemir, tararul student, care cunostea totusi Istoria, greceasc. si, ca spirit, atat de inferioara, a lui Dionisie Fotin6i pe cea, asa de sigura, a lui Engel, nu InsI si expunerea, de o atat de Ina HI valoare ideologicS, a lui FJJ.ipide, ceru de acasä oeia 03 i-ar trebai ca sA scrie, atunci, intne 1834 si 1837, istania neamului san. Cap Stand pe Petra Maior pentri vremea veche, preCum si Descrierea Moldovei" a lui Cantemir, condicile vechii noi, Regulamentul Organic, acte privitoarelasituatia Wanilor, proelamatii din 1821, date statistice si cronicile, Inca mantis- cripte, pe care el Insusi era sl te deie apoi hi tipar, apai intrebuintand tocmai modelele date de Germani, se si puse la lucru, cu atata spor, Incat, peste eke/a Puni, lucrarea, re- dactatg, Intr'o foarte banS formS francesS.1, putea sa §1 aparl, In prima parte, mergand Ong, la 1792, cii saerificii banesti importante,intr'ofamilie care pretaia banul asa de mult, acolo, la Berlin. Basa operei era cmc.eptia pe care n'o avea Incl., la Baca- resti, un Aaron Florian i, la Iasi, mai putin Invatatul Albinet: a unildtii romdnesii. Toti Romanii laolalta,In.silintileipa- timirilebon Ceia co,i supt influente straine, cum am vazut, era sa afirme politic Campineanu, putin dupS aceia, se gasia pe bass istoricit la ocrotitul lui Mihai Sturdza, care avu mari tndoielii temeri In ce priveste spiritul acestei neprevNzute si -uimitoare hicrari si-siluit toate m6sitrile pentra a evita Inca unul din acele scandaluri la atot puternicul consulat, de care se temea asa de mult. Oricum, se pare cit opera n'a avut vre-o largA raspândire In Moldova §i In general la Ro- mani: Mena pentru strainState, ca un atestat de noble(11 si o proclarna(ie de drepturi, ea ramase mai mutt acolo, farS1 ca Aspandirea ei, fie ci tn adeste atat de largi oereuri inte- lectuale, sit fi fost ajutolit altfel decal prin legaturile edito- rului. Era de sigur o fapta, dar farS sit poatS Inrauri deo- camdat6 pie ai nostri 2. De altfel se InPitin-ast, cu gandul la süpravegherea de a- 1 Histoire de la Valachie, de la Moldauie et des Valaques trans- danubiens, Berlin 1837. 9Cf. Iorga,Isl.lit.rom. in sec. al XIX-lea, II,p.18si urm.

Spiritul nou de la 1840 89 proape a Domnului, al ca.rui numII purta autoruli supt a carui protectie traia, orice element de romantism sentimental, dar e vorba de Romani" pentru Romani, dupä obiceiul ardele- nese, si, nu nurnai c1 se subliniaza absoluta unitate a neamului, dar, Inlaturându-se, tot pentru ctitirii straini, posibilitatea unei conftmddri In Austria, se arata. Orerea de ran Ica. nu s'a putut face candva o Dacia", cum, asigura el, probabil dupA comunicalii verbale, voise cândy. s'o faca ministrul Frances al lui Carol al X-lea, Martignac1. Si,tot pentru aceastA lume In care se gasia Inca, asa de titiOrul major, KogAlniceanu dadea ialtestudii de tinereta, despre Tiganii pe carinoile reforme moldovenesti1i pusesera la ordinea zilei 2, cai despre miscarea cultu(ralg de la nois. Cu aceastä zestre de munrä se intorcea la Iasi In momentul and Mihai Sturdza, Impacat oarecum cu boierii sai, se putea crede asigurat pe via, dar cand bictul tron de duhla vasa- litate al lui Alexandru Gb.icastate',sa 6 rastoarne, fiul, occi- dentalisat In sensul eel mai deplin si mai nobil, al Vornicuhii Die Kogalniceanu.

Dar caracterul Insusi al aoestei occidentalisari trebuie fixat. Tanarul revenit la plrinti, la surori, la priettenii copilariei, nu aducea formele ciuilisafiei apus,,ne p" care fi-oasi- milase 4. Ii Imboaise numai sufletul la aceste civi1isii at'at de superioare. 11 scapase de Instrainare, de mairnutdrire lnii acesti strarnosi In mijl .cul carora prin stucliile sale istorice el traise.

1P.185. 2 Cartea cuprindei o pledoarie pentru tolala emancipare a robilor. 3 Lucrarea despre limbai literatura RomAnilor e primitii, prin legaturi pe care nu le cunoastem, In Mary2:in für die Literatur des Auslandes(retiparire ded.V. M. Kog61niccanu .Se vorbesteei de o culegere juridica a boierului Costachi Sturdza, altfel necunoseuta. Kogalniceanu nu cunoasle insa numele macar al lui Sincai, despre care stie doar cii stA sii fie tiparil de Gheorghe-Gherasim Vida,cii- luggrul maramurasean de la eare a Invatat Alecsandri. Se Intro- buinteazai calatorul german, Inca necercetal, Schneidewind, din 1832 4 Ii inleresa In strainatate toati literatura timpului,i pani la naivele produse versificate ale poctilor din Ardeal; v.forgo.,1. c., p. 15.

90 Pregatirea Unirii Principatelor

Fiindi dupa lungii ani de studii tot asa un dreptMol- dovean, capabil sa se simta si UR adevarat si deplin Roman, Kogallioeanu era, de altfel, pe linia acelor Moldoveni ai vremii sale pe cari i-am vazut preocupati de adaptanea la nevoile sila mijloaoele lor sufletesti a tuturor Imprtmuturilor din strainatate irefusdnd cu o curagioasa hotärlre tot oe nu putea sä fie un element de sintesä. Se gandia, de altfel, ea, tutors acasa, sä renunte la o cariena. ostäseasca sau politica si, pe vremea cand Gostinescu practica ingineriaiZefirescu, dupla studii de tehnica, Intra intr'o usinä germana, sa se ocupe cu agricultura si ramurile ei, pianq la ere0erea oilor merinos, färä sa uite, cai, cu ani Inainte, Petrache Poenaru, aph- catiile aburilor. Fatä de cei Alma* acasa, ca si fata de altii destarati pe cativa ani, cari nu avuserridmijloarcere de cultivare, nici puterea lui de inbeligenta, el trebuia "sä fie im calauz. Si Intre acestia cel ceva mai tanar decat danslulcare, trimes de-a dreptul la Paris sd numai aoolo, unde trebuia sä faca studii de medicina, dupla dorinta parintelui 1, dar trecand Ia drept, selasa furat de farmecul, prins drept de la izvor, al ritmn- rilor lui Victor Hugo, si se alese numai, Inca de la primele sale Inoercari, foarte izlyutite, in limba francesa, ca Zounarilla si La Cosaque ori räspunsul, tradns de Asachi, In Spicuitorn1 lui, la oda lui Lamartine catre o tandra. Moldoveanca", bucati, care ar trebui reprodusaichiar traduse incolectia operelor lui complecte: un adevarat sinobil poet,Vasile Alecsandri. Cei doi prieteni de copilariee intainira deocamdata, nu sicu Negruzzi, vechiu. deputat al Adunlariii om cu treoere, In domeniul unor agitatii politioe de care Kogalniceanu era tinut la o parte prin uniforma chiar ce o purta, iar Alec- sandri prin lipsa de chernare pentru o astfel de activitate, ci pe un teren foarte modest 5i de ordin oarecum practic: reform; teatrului din Moldova, ajuns a da In ultimul timp numai 'ware spectacole francese, cu pribejill carora se In- tamplaui unele scandaluri, ca atungi cand trupa stnaina fu luatä la bataie, pentru nu stim ce motive, de cativa ofiteri 1 V. descrierea In caietul sail de chimie din 1837, la N. Iorga, In Mem. Ac. Rom., 1938.

= yx. r=tr..2 :rrriarro,. airAzza , IP0 M T UI JE A C 4)04IE

iPETPOCHEKTIEMnu TRIMECTPIA,V13,

C8BT PEAAKIITA

M.Koydlnicean. Torn I.

''S I A ELIf.

Ft .A.aivropaAutiei AiTT Crape,: I 8 4 0. t. r '

«Arhiva Româneasci i a lui M. Kogalniceanu.

Spiritul nou de la 1840 91 tineri, sau Injghebrari de-ale Munteanului actor, altfel om vi- olu sispiritual, Costachi Caragiale1. Cu gandul la o mare refoz-ma 2, Icogalniceanu 3, care traduce siprelucreaza bucati pe care fireste nu Inteiegea sA le vada cuprinse In operele sale complecte, iacelasi lucru 11 faci ceilali doi asociati4, dei un acesbe tra- vestiri" moldovenesti de pies1 straine din repertoriul ...narent este multa coloare 1ocali, eventual, si destul h,az de oameni tineri, mai ales la cel doi abia intorsi de la studii, suprima cu totul pe Caragiale, läsand in loc trupa francesg a lui Foureaux, pe care avuse prilejul de a overt,si In peregi- natiile ei prin Franta, dar eiIit sa accepte pe mai vechiul furnisor de bucati românesti, ba chiar s. coulucreze cu dansul In noile programe. Pang la o mai mare desgvfirsire a artei scenice lumea din Iasi tinea In adevar, adgugindu-se probabiI, intr'o sccietate care asista si la discutiile din Adu- nare,i uncle element(ei din burghesia mai modestA, care nu cunostea limbi strgine, sa aibg, represintatii moldovenesti". In curfind Cfirmuirea dadu teatrul ielsean In sama unei simple antreprenoare, d-na Frisch, supt care nu mai luereaza vechii contraccii" literari, a cgror activitate, in afarg,,Ide o viatA socialg bogatä, se indreaptki spre alte terenuri 5.Rae- rniasese din planurile, ilusiile iinteresele celor din 1810-1 numai farsa sabrinä a luiAlecsandri, ca, pe unschelet Imprumutat de la teatrul trainees curent, Farma zonal de la HilrkAu 6.Marede talent al fiului de boier evadat In teatru Matei Millo era Inca In formatie7. De acum inainte, pang foarte tarziu, rolul national al teatrului din Iasi , ca si al mini din Bucuresti, de altfel inceteazg. Colaboratia unor boieri, cari-si pun numele, ca un Dimitrie Miclescu, saupigascund, nu izbuteste a-i da acel sens romfinesc, pe care, de altfel,trebuie s'o recunoastem, 1 Cf si scrisoarea lui Negruzzi atm Asachi. In Codrescu, o.c., VIII, pp. 218-25; Burada, o.c.,I, pp. 201-4. 2 Ibid.,p. 214 si urm. 3 Guvernul adAugise ipe profesorul Câmpeanu. 4 V. titlurile acestor lucrlri de ocasie, In Iorga, I.c., p. 63 si urm. 5V.si Burada,o.c. 0 Cf.si Drouhet, In Viola Romlineascd, 1913-14. 7 $i Luchian se pregAteste pe atunci.

92 PregAtirea Unirii PrInclintelor nu se gandisera a i-1 atribui nici tinerii de la 1810-1. Astfel acest instrument de educatiea, urmi popor In plink lupta e cu mull In nrm a. rata de ceia ceseMeuse prin Liner 11 boieri din anii 1830 si prin entusiastul visator Aristia,laj l3ueuresti. Kogalniceanu, care e, necontenit, marele initiator si care, potrivit Cu acele planuri de creatie economicit, industriala pe care le adusese din Prusia, 14 Intemeiase o tipografie,do ooncurenta cu a lui Asachi, al carui colaborator, supt pseu- donim, fusese, cu scene din viata vremii sale, introctucand, alaturi de Alecsandri, din Paris tipul provincialului" (a se vedea iseria de Cucoane Chirite", destul de grosollan ri- dicule, ale poetului) cauta. aiurea, In literatura si in presintarea trecutului, inijloace de a tnrauri asupra societatii tn care se intorsese cu hotarlrea de a o face sä Inaintezedar nu pe alte drumuri decal aletraditiei necontenitrasOcaitede dânsul. De aid, Ina din acei ani 1840-1, cand el era ocupat si de contractul teatrului, publicatia, In aceasta. ingrijita tipografie, a unei reviste, si pentru studii, dar mai ales pentru materialul istori% Potrivit ea ideile de la Berlin, el o intituieaz, dacic", Archiva Romaneasca"1. Criticand vremile de scadere si neln- credere In viitor, el Indreapta pe contemporani, cari-i pareau molesiti, catre suvenirurile", catre slava" trecutului, pe care nu numai ca-1 cunoqtea si-1 intelegea, dar 11 Incunjura si de o caldd iubire fiasca. Pastrand credinta In folosul noii civi- lisatii europene, sprijinita pe ratiune, dreapta cugetare", el arata ca sprijin de capetenie, nu eine qtie ce marunta istorie a Moldovei, ci acea istorie romaneasca",neapiaratnu: rumâneasca", a.,a cum contiimau s. scrie ai hit Eliad, dad, nu si Aaron Florian, la Bucuresti, pe care o cuprinsese larg cu privirea In opera sa francesa. Incepand aoeste fascicule In care se Oa, cules, din doo- sebite parti, un pretios material, foarte variat, care6redat cu cea mai mare Ingrijire, editorul lor anunta, dealtfel, Inca de atunci editia complecta a cronicilor: a celor moldovenesti, cu care era deprins, dar si a color din Tara-Roma- neasca, pc care prefera. s'o nurneascl: Valahia". Pe langa

1V. Iorga, 1. c.,p. 24 si urm.

Spiritul nou de la 1810 93 aceasta, el are in vedere pentru mai arziu sd aducd la lu- mind. ce ascund movilelc 5i ce se poartd In canteoe idAi- nuieste Intraditie, ce cuprind ca arid cladirile Domnilor de odinioard, la care se gandia.i Mihai Sturdza, eilnd, pre- Vicand Frumoasa Ghiculestilor In necropold sturdzeascd,Ii dadea o noud Imbrd.cdminte de picturd care e cea mai bogatd si mai potrivitä cu dalina din ceInfaliseazd. o epocl de aditned decddere In acest domeniu. Nu lipsiau nici tendinte In 1egittm-5. cu. crezul de o viatd Intreagd al lui Kogrdniceanu. De aceia, pe 1ân traducerea din Istoria francesd a capito1-n-1. despre lupta de la Rdz- boieni, actele privitoare la desrobirea In ambele td.ri a clasei ruraleipanegiricul lui Stefan-eel-Mare Se cdutasecolaboratiisiIncealaltäRomânie.Astfel, in Bucovina, si a unuia din fratii Hurmuzachi, Inruditi cu Sturdzestiiioaspeti obisnuitisiiubiti la Elisa Sturdza de la Dulcesti, In tinutul Romanului: Costachi, care se va muta mai tdrziu, ca jurist,la,Ia$i iva juca un rol In ()Rua Unirii moldovenesti, si Eudoxiu, Doxachi, care, format In Aus- triasa, introdus In cercurile Curtii vienese, prinziind din astfel de relatii gustul pentra istorie, va ajunge apci sstrfingd in Archive le vienese cea d'intdiu mare colectie de actesi stiri privitoare la toate riInoastre, 1snd o eclectic de o a$a de mare bogdtie,icare avu ambilia de a redacta In limba germand pentru Invätätura strdinilor, cai, odinioard, In limba francesä, Kogalniceanu, istoria amlnuntitd, an de an si document de document, a Romanilor din toate pdrtile 1. Cu Barit sau Cipariu Kogdlniceanu n'avea nicio legaturd. atunci, si din partea lor nu se semnalä cea d'intdiu din marile intreprinderi iesene pentru toti Românii. Dar cu Ardealul acesta invatatml Mcldovean ajunge a se InOe lege prin August Treboniu Lanrimi, Transilva4ur de aspra, structurI dacick de un latinism intransigent, Insd, dupd publicarea In latineste a unui Tentamen criticum despre limba româneascd, Inteleglitor, ca si Cipariu, pentru rostul organic al unei limbi pe rare n'o poate sili nimeni, cum Incereau bietii nostri de gramatici" sa o prefacI dup N. ideilei planurile lor 2 1 V. Fragmentele, tiparite In mai multe volume germane (se Ince- pusei o traducere romaneascd, de I. Slavici), de Academia RomAnd, 9 Archiva, I,p. 226.

Pregatirea Unirii Priricipateioe

Laurian, influentat poate de coprovincialul sau Aaron F1O- rian, se hotari sdea, din parte-i, cu. N. Bälcescu, corpul de cronici coresponzator celui pregatit pentru Moldova deKo- gàliiiiciean u.. Colectia lui, care va Incepe numai supt nou.1 Domn Bi- bescu, In legatura cu o mai puternica trezire a sir:L.011d pentru trecut, care s'a Invederat§i.prin faptul, cu timbrlu istoric, al Incoronare de la mänastirea Dealulni, lâng mor- m.antul martirului erou, In biserica reparat a. cu o Ingrijire, din nenorocire cu totul neintelegatoare, nu e Itisa dee& o imitare a giestului Invietor pe care-1 feacuse Moldoveanul de aceiasi vrAsta, care suflase oel d'intaiu praful gros de pe letopisitile" necontinuate si de pe hrisoavele de la care.. nu se mai inspira vremea cea nouä, Indreptata altfel. Cele sapte peceta de pe mormantpl vechii glorii fusesera, rupte intaira de inânilc nerabdatoare ale urmasului smerittlor boierinasi botosaneni. SI-1 urmarim Intaiu pe dânsul In ctitoriile lui necontenit adause Ana In momentul cand A va raspunde acel glas de dincolo de Milcov care nu va fi numai al Ardeleanului de mAndra siguranta, ciscial untri fiat al acelor plaiuri care( auzise In prima lui tinereta accentelc vibrante ale luti Car lova siAlexandrescu, cartaretii glorioaselor morminte si trezitorii de sfinte 'timbre. Odata en acea Archivia" care era, cum a spline titbil, pentru toti Romanii, turmand appi tendintele de Viitor ale imei Dacii din nou unite, Kogalniceanu, care avea langa dânsul ca profesor, dar de matematica, pe unul (Entre cei mai caracteris- tici represintanti, dar cu totul far a. romantism, ai noii gene- neratii muntene, Ion Ghica, fost 1 student la Paris pe vremea calatoriei lui Câmpineanu, dai revista Dacia literard. Felul cum se anunta revista puteast-icreew Irma due- mani. Caci, In avintul tineretei sale, Kogalnioeanu nu pre- getsäpuie ce neajunsriri Impiedeca alte orgarte literarte in a Indeplini acest rest pan-românesc. Astfel Albina, de care el se rupe deci pentru catava vrem.e, are un caracter ))moldovenesc" prea pronuntat, Curierzzl nu da. destula atentie la cela ce se face In Moldova,ceii ce putea fi adevIrat numai pentru ultimul limp, dupla stransa legitturä cu Negruzzi 1 iar

Spirital noti de la 1840 Poaia din Brasov nu are r utintadie a se infornia asugra celor ce se luereazä in grile liherie. Afara d- faptul, hota- rItor, oX ele an sialte rosturi, care n'au a face cu literatura. Noua publicatie nu va avea alte soopuri: ea se va ocupa pana. si de Banneni, pe cari Kogalniceanuri putuse cunoaste la Iasi prin Bojinca. si Murgu. Natural ca. se vor esclude luptele, mai ales cele personale, si nu se va cauta nici impunerea unei formate, niei triumful unei regiuni. Se vor admite itraduceri, dar nu liberatura de insPiratiesi facturX straina. Fiindca acela care venia dintr'o tara de ener- gicAafirmare national. pp basa averilor ei sufletesti, Intelege ca o raspicatta originalbtate snn piece decal de la natura, viata actualdiamintirile de tot felul ale poporuluiromâ- nesc Insusi, a c5rui literaturä,ajansa. printre ale Europei,, cum o recomandase el 1nsusi, se poate hräni acuma, dupa atatea traduceri si imitatii, din propriul et fond. Numai cat In socotelile sale adiutantul domnesc nu soco- tisei cu paza carmuirii f&o.dr.oriee putea satin ga. te- meiurile, socotite ea imatiabile,ale unei societlti de privi- 14ati. Se putea tip&i de sigur oHce lucru cu folosi ins- tructiv, dar, daol la Munteni, marar supt VodarGhica, se pu- tuselovi cu toata puterea icruzimea chiaraceaclasa dominanta In plinä deoadere, contra careia se ridicase primul Domn al Regulamentalui Organici va trebui sX continue lupta acela care-1 rasturnase, nu era aoelasi lucru In Mol- dova, uncle Mihal Sturdza, Intrebuintand intereselesiambi- tiile divergente ale boierilor tarii sale, nu Intelegea ca ei, cari-i faceau numai individual sau pe grupe nacazuri, sä fie atinsi In clasA lor, chiar de biciul satirei,si nu putea si-i placa a fi eonsiderat ca tui nou Atexandru Lapwea- nul pornitpre distrugerea unei oligarltii ajunse nesuferite. Sfaturi date discret Impiedecara. pe Kogalnieeanu de a-si continua actiunea die un asa de frumos program. Ea se opri astfel dupa trei numere bogate,n acelasian, fara s. fi Intampinat aiurea decat de laAs will, cu care se Incepuse o necrugtoare lupta, pornit a. de bXtranul scriltor1, Impotrivirea acelora pe cariri concura sau era dispusa sa-i atace. Se criticase curagiosi o viag sociala fara intelectualitatesi 1 Iorga,o.c.,pp. 37-8.

06 Pregatirea TJnirii Principatelor ingenunchiarea fa1 a. de straini, Kogalniceanu alingand, ca si Ma* iorescu, moda francesa, coplesitoare, si el mergea, supt influenta Berlinuluii In ciuda amintirilor de la Lundville, pana la injosirea literaturii francese ca atare. In anume productii con- temporane ale ei vede un mijtoc de conruptiei de rata.- cire politica a spiritelor, in vremea and bulreptarea sp,ne Germania, sprijinita de Domn, era tot mai puternica. Aceasta atunci and la Bucuresti, dar, cum s'a vazut,silaIasi, era aplecarea de a se condamna in.suficienta Invatamdintului In romAneste, caruia ar fi sa i se substituie, dupa socotinta tot mai cosmopolitului Eliad, care sprijinia astfel planurile luiBibescu, un altui, cu profesori straini predand fiecare an limba s; ha. chiar arnime materii do sliintisidrept, aviind sa intrebuinteze permanent limbi straine,siitaliana, ba chiar greaca, pentru literatura ci, ca inijloe de cornunicarel. Din publicatia pentru toti Rom'anii a lui Kogalniceanu ieia Intarit sentimentul de unitalealnatieisiin acelasi Limp se afirmau tendintile catre o noua viata interna la care ar lua parte si elementele care Rana atunci n'avusera nicio Im- partäsire la viata de la suprafata a natiei, acea taranime In- chisa pe teritoriul fixat de Regulamentul Organic ea o sim- plä concesie facutä atre ansdin parnfint strain,iin- gaduita O. se mil* numai dupa Implinirea unor forme pe care ea Ins n'avea caderea si putinta de a lie supraveghia. De si C. Negruzzi era Mira indoiala un membra Impaeat si supus al aoesbei oligarhii, el rasa, In presintarea sfingeroasei lupte a lui Alexandru Lapusneanu cu boierii, sa. se Intrevadtt aceste tendinte, poate chiar In credinta ca, astrel, ar maguli pe Mihai Stur4a, prins continuu In lupte cu boierii carora, cum am spus, nu li putea aplica acelasi sistem ca al &Inge- rosului Voevod. De acum Inainte nu va fi nicio manifestare a grupului ce s'a format in jurul lui Kogalniceanu Para sä poarte aceasta peoete politicasisocialä. Astfel In Moldova este o luptd, una alcarii caracter c inoomparabil mai Ina ltf wand resultate nesfarsit mai importante deat atacurile pAtimase, determinate la Munteni numai de motive pensionale san de grup familiar, ea in Um- 1 Curierul de ambe sexe, III, la Ineeput; mai larg. In Iorga, 1st. iit,in sec. a/ XIX-lea, II, pp. 35-7,

DACIA ILIVVJ23,L...1 SUBT REDACT(

g- lu Michail Kogalnicean.

WW1 114 (IantiarieIunie 1840.)

, iermr7mmornmertmornrnrmirerra Iamb. La .Cantora Journalului. 1840. oBL

4'avANE,..)

Dacia Literal-à» a lui M. Kogalniceanu.

Spiritut non de la 1810 97 purile fanariote. Acolo, Insg0 verva satirica a lui Grigpre Alexandrescu. slabe§te, a aceluia care pe vremea lui Campi- neanu sustinuse prinfichiuiri1e fabulei sale aceasld actiune nationalg, nu. fdra sä adaug3 nota personala a despretului ci chiar a revoltei, dacd nu contra 1111Pi vechi boierimi, in care n'a lovit niciodatk contra parvenitilor cari se ridicau. acum prm micile rangurii amtnintau sta traga puterea la dansii. In noua culegere a scriltorului care fuscse Intr'un moment un poet asa de mare uu se mai atacg, decal neaju.nsurile omtnesti comunel, asa cum o face, Intr'un domeniu mutt inferior, un Gonstantin BAlacescu, de altfel In punt popular al lui Eliad, Inainte Ca acesta sä se riditel.asferele solemnei imitatii sti?aine, cii falsificari de 1imbg.2, ori cum, ca sil facd haz pe socoteala doamnelor cu spoiald francesd, o Incercase, In Fran- fuzitele, boierul Fach 3. La lupta moldoveneasod se adauge, intru catva, de la un timp, dar cu multd ferealk un Basarabean, ca Stamati, unujl de veche origine moldoveneasca, Mem Donici, foarte legat personal de Negruzzi. Imitand p3 fabulistul rus, eu tendinte liberate, Cralov, el cid un num* de apologuri, de un stil curgdtor, in tea mai buna limbä de la dansul de acask in cane, icii colo, sant alusii la scaderilei ridiculele vremii. Dar acest om de o culturd mediocrk tare n'a iesit niciodatd din provincia sa on i.din addpostu.1 ievean, In care n'a lost vre-odata. (chemat sjoace un rol, n'are orizout, precum n'are puterea ce vine dintr'o adevdrati. 0 tare convingere. E, cu mai multa demnitate, un Bllgceseu al acesteitaltetlri. Peste o literaturd de traducatori, care continud sä fie bogata, folosind 0 la formarea limbii,iIn care se Ineeara femei, fgcand alegeri fericite, ca Elena, fiica lui Iordachi Draghici, care s'a oprit la Adolphe al lui Benjamin Cons- tant, lasandialte trathiceri, care s'au pierdut, peste Inj- ghebgri pentru teatrn, In care Alecsandri, trecand pesteIn- täi)uJ spirit, francisant, al poesiei sale, ridiculiseaza, in lorgil de la Sadagura, pe studentul Intors de la Part§ cu o suptire poleiala de formN si care cadu Intriun miediu de seriositate 1 Torga,o.c. 2Ibid. 3 Ibid. 7

48 PregiIiirettnirii Prindpatelor patriarceall pe care nu-1 bite lege pi care, el, il raspinge, se trace la realisari mai Inane, du,n caracter in. adevAr european, in care, pe langa frumugeta formei,e cautàa, se servi aceleasi tenctinte de hioire, dar, potrivitu spiritul moldovenesc, nu In chiar nepotrivitele forme de imprumut. Inainte de a canta In Ateva dintre dansele aceasta nal a vremii, tot mai sigurA * mai Indraznea tat,trebuie sawe Infatiseze a doua Incereare ds, a generalisa, cu puteri unite, asupra Intregului neam sfortarile de Inteleaptä Inoire. Ion Ghica (n.1816) adusese Moldovei tocrnai ce se cerea inacest moment de aplicatiipractice, de transpunere In realitati. Inginerul de la Paris, care, supt pseudonimul unui ))de M. 0.*, agent diplomatic" (1838), caulase, Inca fiind la shidii,sat arate de ere folos pot fi in noile imprejurari din Sucl-Estul european t1ri1.e românesti, privite in totalitatealor, canta s. Indrepte acum pe saimoldoveni spre ocu- patine remuneratoare In care aveau sit InlocuiascA pe straini1. Apel care se dorise inginer la minele de pucioasa din Sici- lia, hotarit deci sa se expatrieze, preda acum tinerilor Mol- doveni matematicile, dari geologia, in vederea acelor exploa- tali de mine care erau In programul 'de Indepliniri al vremii sale. Printr'un impuls, care era sial sau, dar pornia de la o Intreaeja societate din care facea-i parte, cu viitorii revolutionari, Mavrocordati, Moruzesti, un Alexandru Bals, zis Lun- gul, dari boieri mai in vraSta chiar, precum erau bltranul Iorgu Ghicai Nicolae Sutu, si anume tineri abia Intorsi de la Paris, ca Nicolae Docan, ea si femei pe gat de inteligente, pe cat de entusiaste pentru ideile noi, se ajunse la planul unei noi pUblicatii de grup, dar cd rin caracter enciclopedic, cuprinzand i tiinta, cum n'o putuse realisa,in. tovarasie cu un Frances, Gal lice, Asachi, In. al sau Spieuitor, publicat si frantimeste, ca Le glaneur moldo-valaque, pentru Int Ca (Nara la Asachi acest caracter general romanesc. Fusese vorba, la Inceput, de im Album phintificiliterar", care se va tiparialaturi de continuarea Archivei", dar de la aceasta. ideie se trecu la a foii. mai ambitioase, care trebnia sa trateze

1Ibid., pp. 99-10.

.Spiritul nou de la 1840 99

$isubiecte in legarlurl cu interesele materiale Ia ordinea zilel. Si,pentru aceasta, erau posibilitiati de colaborare, ca aceia a unui Ioan Ionescu, fiii de preot din tinutul Romanului, care se pregatise, cu o bursa de guvern, fiind condus de Mai- sonnabe, dupa plecarea lui, la scoala de agricultura moderna de la Rovi Ile, condusla de un DombasIe; intors In Ord, fusese intrebuintat de Mihai Sturdza pe moii10 lui 5i tiparise cu ajutorul lui Koganiceanu excelenta carte do economie ru- raLa care e Calendarul pentr tbluml goSpodar", aparuta intaiu in Foaia sateascV, si aceasta o dovada a grijii ce o avea acest guvern al creatorului de poduri ide sosele, pentru buna stare generaka. Si in actiunea do scriitor tehni- cian a acestuia erau aceleasi intontii do adânc a. prefaoere a nnei societati Inca asa de Inapoiate In. ce priveste clasa fun- damentala; in adevar se deplaAge soarta clacasului asa- inanata, fireste, cu a taranului loren, pe care-1 ctinoscuse Io- nescu, a celui supt in acelasi timp de exploatarea evreiasca, ajutata de bautunal, si, in, nona ptiblicatie periodica, un strain asezat mai de curand in tara, Vincler, va presinta, ea si mai multa asprime si indignare, aceleasi critice, desvaluind tragedia cametei la satele incapa bile de a se apara; el denunta sipacostea arendasilor, a posesorilor", cum li se zicea in Moldova, unde nu era macar, pentru a-i conduoei informa, acele instructii obligatorii la orice arenda de mosie män'as- tireasca In Muntenia. Era vremea când, si in Moldova, dupa exemplul mai vechinlui doctor Pischpeseu, care-si cerea acuma, ca medic de coloare, dari ca scriitor, drepturile la pensie, un Constantin Varnav, abia intors de la Paris, si-i vorn arata riolul in secietatea studentilor de acolo dacea d'intaiu carte de medicina populara, Povatuitorul sänätatii si al eco- nomier 2. In PropciOrsa 3, al carii taki fu amputat de censura, poate taxa §tiinta Domnului, ggsindu-se ca Insäsi ideia unui progres sprijinit pe nAmclilibertabe, pe educatie publica poate 1 Ibid., pp. 108-10. 2 Pentru alte lucrAri privitoare la domeniul agriculturii ivietii practice, v.ibid., p. 112. 8 Pentru colaborarea sia MtrAnului VAcArescu, care-5i publicA atunci o alegere de poesii, v. Iorga, 1.c., pp. 168-9,

too PregAtirea Unirii Principatekle trezi iIntretinea nernultamirile, Kogalnioeann insui, intr'd foarte bogatd, rieinbrerupta, colaboratie, va da cele mai frumoase pagini, din nenorocire nereproduse pe urma, din tot scrisul sau detspre treOut: e acolo o deplinä cunostinta a lucrurilor la acela care pregatia editia cronicilor si un talent de povestire, am zice chiar de nuvela, care nu. e inferior ca putere de evocatie aceluia al 1-i Negruzzi, care mergea rapede spre o potolire, indala compd.octia, a marelui sau avant de la inceput. Dar In alegerea subiectelor se vede oricand urmarirea soopului politic si social: astiTel cand se presintra. jertfa, In mare pa,rte inchipuia, pentru tara a lui Grigore- Veda Ghica # mai ales caderea supt ba.rda caläului a cape- telorluilVfanolachi Bogdan iCuza, cu pomenirea acelei represintari permanente a Orli prin Divanul domnesc, adaugindu-se cInaintea ei insi#1:),mnii se supuneau", care era Divanul de odinioara. Dar ofensiva oamenilor pregatirii viitorului nu se opria la asemenea schite inbr'o revis...a carp, 'Indata, fu. oprila de carmuirea ingrijorata, camia nu-i trebuiau nici astfel de amin-- tiri, nici astfel de indemnuri: ea incercä si mai mult, supt influenta lucrnrilor care se faceau la Paris, pe vremea cursu- rilor publice, frecventate de mii de ozmeni din cea mai aleasa soCetate si din tineretul cel mai entusiast, ale purtatorilor de cuvant ai crezului mistic pentrit vremile noi. Aproape In acelasi timp, In Novembre. 1813, trecutiofi- cial ca profesori ai inceputuini de Universitate care se des- voltase din scoala luiMihail. Sturdza,si nu ca Incep,atori tolerati ai nnui simplu curs public, tineaui KogAlniceanu siGhica lectiile lor la aoeastInaltäcoala. Incepand cu profesorul muntean, care, nefiind mentinut, va parasi Moldova #, urmand vechea sa linie neted revolutionara., care scobea pe Eliad la lupta contra Sarsaililor", se va deda, in societatea secretä Unire i fratie", la agitatii, Gnica vorbia, nu numai de formidabilul avant al noii tehnice, ajtin- Wand si la realisarile ceie mai cutezatoare, dar, In izbanda aostor descoperitoriifericiti realisatori, din legiunea acelora cari vor cla talerea Istmiului de Suez si vor Incercasa cOdeascl noua Franta, a inginerilor reformatori de Institut!i fi creator! ai altei sc4ri a meritelior, un triumf al libertgii

t.t

or4

Mihail Kogälniceanu tânär.

Spiritul nou de la 1840 101 allfel Intelese &cat de viatorii de la 1789. Ge n'a putut face razboiuli barbaria" vor face acesti eladitori ai fabricilor. Si, trecand cu dibAcie la presentuli viitorul t6,rilor noastre, al oarar rost economic, afirmä el,li-aasigurat, Intre atatea perioole, si dclinuirea, el le vede, ca siviitoarea Germanie, unite asa cum trebuie sig, fie un neam de oamleni cari vorbesc aceiasi limbg. 5i au aceiasi origine". Aoeleasi idei, Intr'o form3, retoric6 foarte avantaa, In care s'an desooperiti unele imprumuturi din marele istoric ras Caramzin, cuncxscut, caialti scriitari rusi 1, In aceastA Mol- dova a protectoratului uncle se si Incerca o Indreptare In aoest sens, se Intaluesc si In marele discurs al aceluia care avu atunci Intiai data, cand Inca nu se dovedise ca un avocat mare prin logica argumentelor iputerea de a zgudui 5i de a emotiona, prilejul de a-si dovedi puternicul talent oratoric. Kogalniceanu era lin credincios, un om cu cre; dor nu un fanatic. Firea lui moldoveneasoa, de veche obarsie, ori- Onea iuiprovinciald, cresterea Intr'o casä de mare socoteala, mastenirea Insusirilor Vaal bath. asa d cumpnit, edu- catia la Luneville, in pasnifM ora$ mat do bunul rege Sta- nislas, sederea In Berlinul spirituluicriticaplicat la istorie 11 Impiodecau de a se deth practicei aelelor frase pe care, cu seopori comerciale bine ehibzuite,le viantura un Carcalechi. Humorul de care d4clu3e dovadI In schitele sale estei aici cand Ii rade de Romanul pur sang care-si striggi ndbula obarsie si nu face nimic pentru a o Indrepati. El atacg. Mtis acest vocabulariu ajuns obositor. Si din Ginghiz-Han dacA ne-am trage,i isprava pe care am face-a ne-ar mântui. 6i,ca 5i Alecsandri in schita caricaturala a lui lorgu de la Sadapura, el se declarä pentru un treeut din care nu lipsiau Insusiri prea twr ignorate. Pentru. a putea sä Inaintäm In adevr e oere, dupd dansul, ounostinta vietii generale a neamului In toate locurile si in toate timpurile. Din trecut se vor culegei probe de eel mai autentic eroism, care poate relmprospata sufletele unor noi generatii. Acolo se vor gäsi iexemple de Indeplinire care se pot reface, ca acela al chipului mgret, ea al lui Ahil, allui, Mihai Viteazul, singurul Voevod oe ajunge a uni partile Da- 1 A sad-1i a tradus §i o mediocrilWilea Misiej, de Caidanoy,

102 PregAtirea Unirii Principatelor ciei vechii a se putea intitula: Mihail, cu mila uJ ,Dumne- zeu Domn. Valahiei, Moldavieii Transilvaniei". Se va face atunci la loc, prin buna intelegere, prin duhul de /mire mai de aproape Intre toate ramurite neamului romanesic", altceva decat ce este astazi, cad Romanii formeaza o 'sin- gun iaceiasi natie". Toti, chiar acei pe cari vremea i-a adus sä nu mai faca parte din Statul national. Privesc" spune el, ca patria mea toata acea intindere de loc unde se vorbeste romaneste sici. istorie nationala istoria Molda- viei intregi tinainte de stelqiereai, a Valahiei 0 a frarilor din Traneilvania": nu se pute9 vorbi mai limpede si mai curagios decat atata. Si totusi vorbitorul I.i luase masurile. El laddase pe Petru- o el-Marei in presintarea aceluia care purta numele lui Mihai Damn peste toti Romeinii era ceva ogre, oil oandil Ia ceI se oferise de curand lui Mihai Sturdza, putea fi raportat Ca o met,gulire qi o prevestire pentru acesta. Cursul nu fu oprit imediat: 1-am gasit in budget dupa aceasta data, dar, pornit astfel, el nu se putea continua pe vremea cand poruncia la Iasi consulul rusek si,a dona zi dupa. ce se v4zuse ce usor, cu Invoirea Thrciei supuse, a putat fi rasturnat Alexandru-Vodd Ghica. El fu inlätürat si se pare cä tot oda-ai cursul lui Ion. Ghica. Dar Rogalniceanu Ind nu se dadu batut. El Ii publica lectia de deschidere In Prope4irea, adaugind si o notii stra- vezie aSupra deosebitelor impreidrari care 1-au silit sari in- trerupa": Domnul1ie cAnd eleruz vor mai fi, pentru ca stelpoatiel arma o materte (Eat de imprortantal, mkai ales in vremile de fata". Indata dup la. aceastai revista trebuli sa inceteze. Desgustat, Kogalniceanu, lipsit prin plecarea lui Jon Ghica de un pretios sprijin, se hotarl sä paraseasca pentru. o bucata de vreme tara in care un suflet liber putea trai asa de greu ca odinioara un Alfieri in Piemontul sIu de miriti inkuste si de mince& prejudecti. East/11nd dear tipografia, p loci& sau in ostire, si, cu ingejul intovarasiriiuncisurori bolnave, pled. In Apus, tintind la Parisul interzis Iineretelor lui. Fu ins6 oprit Ia Viena 5i Intors inapoi. Nu fu lAsat In pace nici acas4, ci,Inlocinai ca boierii batAiniuneltitori contra lui

Spiritul nou de la 1840 103

Voda,fu.Incredintat spre pat/ egumemilui de la Neta,mt. Era acolo In toamna adestai ian 1844 1. CAnd scapa, Negruzzi el ns* fu silt sa ramaie la mosia lui pentru tin pleat literar mult map. usor , el nu se opri de la o lupta care peintru dansul era uinia, eu viata. AceIa care sima,i inainte intrebuintase forma Calendarelckr sale bine alcatuitesi public* pentru raspândirea ideilør la care tinea prOclamA, inteo gotta tiparitura de west caracter credinta sa in iztAndirea dritfurilqr omului ea ea/- Wan"iglaruie ca aceste driburi" sä se Intinda.4;1- de mult asupra celor pana atunci lipsiti de dânsele, ba chiar ca toti oamenii sa vie sti iede lcy; in marea obstime sociale, pe bas,a de egalitate. Ce nu se pubea rosti lnä prin lectiii prin reviste era sa-$i gaseasca expresia in noua poesie, ca al carii maestru in Moldova, pe vremea cinci scadea puterea creatoare, ca $iidealul de viat .a. ilupta, a lui Grigore Alexandrescu, se impuse Indata Vasile Alecsandri. El incepuse a da In Calendarele si In revista lui KogE- niceanu cântece de-ale poporul.ii, culese prin partile de spre munte pe care avuse prilejul sle cerceteze Na i se poate atribuiluio initiativa Inacest sens. Hranit cu literatura francesa contemporana, el nu putuse gi acolo, pe o vreme and admiratia mergea catre sunetele dtrilmbita ale lui Victor Hugo, Indemnul Care adu,narea wester produse, de o naturaleta asa de fermecitoare, aigeniultui popular. Nimic nu se gaseste asamanator In poesia de caracter exclusiv pa- risian, fara vre-o inspiratie provinciala, a anilor 1840. Insa In Germania aparuse Des Knaben Wzinderhora, ,,Cornul mi- nunat al copilului" de Arnim $i Brentano, tot acolo fratii Grimm adunasera povestile deosebilelor tinuturi.si se stria- geaui obiceiurile de drept pastrate de-a lu.ngul vedcurilor, cantlind a se face pe aceste base sinbesa national/ a rasel. Dar Alecsandri n'avea ideie de cc se gasia $i se publica inteo lume care, supt toate raporturile, i-a ramas, pan/ la capat, cu desavarsire straina, $i chiar antipatiea. Trebuie, sa se admita, deci iaici, oriat peetul s'ar fi ferit.s'o recunoasca, 1 V.i N. Canlojan, in Conv. Lit. pe 1907; Gb. Ungurcanu, Avo- catara in Moldova, Iasi 1938,la nurnele lui(cu mulle detalii;§i rugannoti ale batranului tata;i opriri de a pleda).

104 Pregatirea Untrii Principatelor atAt de puternica Inraurire a 11'.1Kogalniceanu, cucerit su- fleteste de aceastä Germanie In plina rodire. 0 Intreaga lume femeiasca, In saloanele luminate cu sper- mantetk din stralucitoatele policandre, se lasa rapede fer- mecata de aceastä viata ruralI pe care Alecsandri o va presinta si In nuvele de o sentimentalitate naiva, ca Toader §i Marindo, faila putea prinde ceia ce forma Insa$i vlaga acesteivieti, care se cerea numai desmortita. Era vremM Cand desemnatorii francesi, ca Raffeti Doussault,In caln- toria pe la noi a printului rus francisat Demidov si in Al- bum moldo-valaque, dar $ialtii 1, se läsau cticeriti In pasia- nea br pentru frumosul romantic de aoease1 noun fornid a pitoresculuii, Cand, poate si supt impresia unor astfel de schite, Doamna lui Bibescu cJ InfLsurat de hiamida lui Mihai Viteazul se fäcea zugravid In portal, Impodobit cu bogad salba, al femeilor din Arges si Mused. Dar tocmai pentru cetitoateicetitori din aceasd lunie Alecsandri crezu cd trebuie sil lusitruiasck sa itaie une ori, alte ori sa adauge, poemul, prins de buna gamh: nu de-a dreptul de la satenii sätence, cari nu Pie 1as.adu$i sksi sfruie taina dorului lor sau al altora 'la eel&inhale Indemn al boierului" doritor s'o descopere; culegerea$eva fi Mut deci mai adese ori din gura lautarilor, pentru ca, Indata, aceasta opera de $lifuire, stricand de obieeiu nu numai energia, dar pidelicateta poestei autentke, sit iInceapA. Supt aceasta influentii, crezand ca poate prinde o asa de fluida inspiratie, poetul se apuci. apoi sit imite" poporal, M- aud doine" de-ale sale, care se bu.curara curand de cea mai largai alduroasa popularitate, dar, dupa cat se pare, mai ales In lumea, osebita de cea dii1 Bucuresti, agitata de pasiuni politice, a saloanelor moldbvene. Aplecat spre diminutive care-i dadeau o rimA gata Mead, Incantat de floricelele usor tesute en matasia pe inul cel mai suptire Care inlocuiau groasa ur- zeala solida a cantecului adevarat, el I$i alintiti razgaie an- su$irile de la Ineeput. In scrisul lui Alecsandri tanar sant, vadit, mai multe influente: una e aceia a literaturii grecesti, ascultatii sau cetita In copilarie, alta a vechii literaturi francese din secolul al XVIH-lea, pe care nu i-o putuse Inlatura din minte influenta,

1V.G.Oprescu, Tdrile romdne vdzule dear(isti francesi(s. XVIII ;i XIX), Bucuresti 1926.

Spiritul nou de la 1840 105 aga de puternica la inceput, a lui Hugo: de acolo tendinta spre acele diminutive, spre acele podoabe superftue care strica asa de mull puberea de suggestie a acestei poesii in care flu e convingeneaipaternieul dar de expresie, In forme cu adevarat noi, a lui Alexandrescu din. vremile bane. Dar noul mechu creat de Kogaljniceanu ajunge a se imPune acestei firi asa de receptive, gata sa. se supuie influentei, hotarltoare, a unei inteligente care-I intrece. Atunci se indreapta el, si din west motiv, sive subiec'ele talnaneisti, prim, a caror iubitoare urmarire el pare a Intelege sa ajube aceiqi cansa a multilor frati mici neindreptatiti inedreptatiti, pentru cari, supt conducerea marelui lui prieten, pornise In lupto In- treaga. generatie. Grija aceasta lipsesite cu totul lui Alexan- drescu, pentru care taranul, cu apasarea si Injosirea lui, e neexistent, iaoeasta inteo vreme and, de doul oriIn. sir, de la Domnia Inssi, care-si trezia astfel o neimpacatagi neiertatoare ura, pornia sinoera dorinta de a veni In. ajutor clasei fundamentale. Decii cautarea subiectelor unui trecut pe care Alecsandri nu 1-a cunoscut prin el insusi niciodata, Despot-Vodd al lui, opera de maturitate, vine Intreg de la Upu§neanul lui Costachi Negruzzi. Dar In curând pasiunea pentru sora prietenuluis.au Costachi Negri,siel un poet, siIn acelasi Sens al luptei pentru libertate, va indepArta pe scriitorul prea mull Inzestrat, ca forma, de la fire ca Sa se osteneasca eauta alt fond de ideii noi rnijloace de expresie si va s1-1 aduca a se cufunda In bucariile itthirii Impàr- täitesiIn suferintile aceleia care va fi pierduta In neagra vesnicie". El nu se va mai tinea de aceia cc, antând liberarea Tiganilor, socotise rsiel.ca o datorie a poesiei sate. Un timp, de pe urma prigonirii sistematiice a unui guvern mai mult inflnentat de consnlul Rusiei decdt In adevan In- grijorat, activitatea aoeasta literarI, care e condusa §i de un alt s'piriL deal aoela al dorhitii de a realisa In alta forma frumosul, se nmtä In principatul vecin, care nu mai era insa In mintea acestor luptatori cleat o a1t, forma, Cu totul Ire- catoare, a aceleiasi unice vietia neamului. Supt influenta a tot puternicelor idei inevoi ale epocei si urmând eXemplul, atat de Indembätor, al lui Kogalniceanu, se Incepe acolo, supt binevoitoarea omtire a romanticului Ribescu, acca publicare sia cronicilor muntene.

106 Pregätirea Unirii Principatelor Era vorba Ins4, lucre. care trebuie sl se Insemne pentru a lade& ferieita stane de spitrik a acelor oameni caH bike() astfel de epocA nu se put...mu gandi a f*.e stiinta pur4", nu de singurele cronici ale unei tiri romanesti, ci de darea la luminri a tutuwor celor, si din Nroldova, care li Wean In mani. Editorii nu stäheau astfel in calea lui Kogalniceanu, cane, oprit de la altemanifestari, se putea consacra unei opere inspirate de marea colectidie izvoare germanl, ci se folosiau de dreptul oricarui Roman de a tipäri orice izvoare care privese trecutul neamUlui Intreg. De altfel se si spune aceasta In titlul acestailalt tesaur" de trecut pe care-I dadeau doi asociati a cfraror legRurä, data fiind deosebirea lor de pregAtire, de chemare si'de temperament s'ar fi p'utut prevedea asa de grew Munteanul de rasa bole- reaseä, dar tot din midi boieri de provincie, a aror asoen- siune, asa de grnita, am vdz-it-o, Nicolae Balcescu, si Arde- leanu, abia asezat ca profesor in tara, Laurian. Unul, tin om de asprd disciplinit, deprins a se supune, afarä doar de o mare elip1111 revolu[ionard, la orice ordine de Stat, fie ea si gtrAina, ideiel a evitat sI-si consaere cunostintile, asa de frumoase, telor neliberi do acas5., i,de cealaU parte, tine- relul conspirator cane se amestecase In actiunea, nelAmurita pe deplin, a ini Telegescu contra lui Alexandru-Vodit Gbica si, trimes la Inchisoare, si Inci pa viatq, Meuse cunostintd, In ciuda crutarrii unui fiu de boier, cu asprimile regimului pe- nitenciar de atunci, sapand nurnai arziu,i adanc zguduit In trupul Am, prin miloase interventii. Acest titlu e Magazin istoric pentru Dacia, precum pentru. Dacia viitorului, care se cerea infliptuitii,fusese si publicatia iesean a. a lui Kogälniceanu. Cuvintele de introducere stint farN. Indoia% ale 1u. Balcescu, cki el avea rnantricriptele de publicat, intro allelei istoria desprei pentru toti Romanii a Stolnicului Cantacuzino. Pe un ton potolit, evitand mice ar puteatOparo criticA a regimului celui non, care era Inca la ineeputurile sale pline do greutäti, se Inscamnd ce folos s'ar putea trage pentru Indern- narea natiei, pe care o Indusmthieste Inca duhul de partida si de ambitie marsavg,", din cunoasterea de-a dreptul si nu prin prelucHiri ca a lin Florian Aaron, la care nu recurse Laurian, ca la un all om al aceluiasi Ardeal , a trecutului.

;

N. Balcescii. V !Y 92 -

N. Balcescu. Spiritul nou de la 1840 107 asa cum a fo3t.Si, fiinc10. e vorba de Aaron Florian, probabil cii pe dansul Ii privesc randurile, de o asa de frumoas6. expresie literara, in care, facandu-se eisebirea intre simpla prelacrare rece, amorfA,iintre adevarata istorie, trailla de acela care o presWta ca si de aceia de earl se vorbeste, se declara, Intr'un cadru tot asa de larg ca al lui Kogalni- ceanu odinioara, cL istoria nu trebnie sa fie numai ea un sir de oarecare Intamplari politice sau militare uscale, Fara nicio coloare, fAra niciun ad3var local; nu trebuie sal se ocupe numai de oarecare persoan.tprivitegiate, dar sa liiarate poparul roman", Insa nu al Romaniei" inguste, cum prin- deau sii nurneasca, la Bucuresti, fanca lumea aficiala moldoveneasoa sa consimta a primi aceasta noua denominatie, prineipatul lui Voda-Bibescu cu instih4iile, iddile, sen- timentelei obioeiurile lui In deosebit3 veacuri". Pu Lea O. fie, nu numai o lectie de patriotism, tin mijloc dc inmandrire, am zice, In vremile de apasare a pulernicului calcaiu rusesc, dari o lectie de limba., pe vrernea caud Eliad, care totursi canta, i,pe alocuri, cand Ii uita teoria de italianisare a limbii, In accente vrednice de eroul a earui umbra tot mai mult se amesteca In toate, trarstratoarei plind de un magic Indemn. pe insusi Mihai Viteazul,abia invocat, In asa de calde cuvinte, Ia Iasi, de Kogalniceanu. Se va redurge, cum o recomanda, cu un veac ijuma- tateInainte,Stolnicul,la poernele populare, la traditii,la datine, ca si la condicile oficiale, la inscriptiii monumente", la 114arturii1e despre viata privata. Se insista, Inteun spirit cu totul modern, data aceasta Insä, nu supt influenta germana, ci supt a noii scoli de istorie francesa, de si e vorba si de fratii Greceanualituri de profetul nou al libertatii mistice, Michelet, asupra fiecareia din aceste categorii. Era fiaceastao faptd politic& Cu dibacie seatingea istoria contemporana. Astfel, and se alege, din Miron Costin, hOaltceva, ci .soena trirneterii Inapoi la Constantinopol a lui Alexandru-Vodil Ilias din Moldova, cu Inireaga r^producere a scenelor de apriga rascoala populara. De alminterea, In ee priveste orientarea, e de uimit ce larga si sigura orientare dovedeste loosen in ce priveste izvoarele, unel2 astazi pierdule, ale istoriei Romani lor.

108 Preghtirea EJnNi Prineipatelor

Insernratatea publicatiei, care se continua, tn cinci volume, pana la 1847, sta In aceastd tendinta a fostului intemnitat politic, care visa Inca de atunci, In plunmaturitate de Spirit, die o Ilona viata mu-Lai-leased,siatiume peste forrnulele, despretuite ale Regulamentului Organic, 6 viata sprijinita pe tnsäi puterea, organisata militar, ca p, vremea lui Mihai-Voda insusi, a poporului romanesc. Ce pot fi alaturi de acesthe ganduri ones- tele Insemniari savanthe alelui Laurian despre Inceputurile romane ale neamului, pe care crezull eel nou, asa cum 11 definise, zimbind ironic, Kogalniceanu, In discursul san, le lasa, fat4 de imperioasa navoie a unei actiuni pe basa neted contemporana, putin In umbra! Bh.lceseu atinge Insä, in. al doilea an din Magazin,i acea chestie rurala care, de o bucat.", de vreme, fusese din nou pusä In discutie. In acelasi [imp cand Ii manifesta parerile despre necesitatea unei forte militare, singura care poate sprijini viitorul, considerând-o, thocamdata, in Moldoval, el trateaza chestia taranilor, nu In inargenile Inguste ale Domniei mun- [enc.cila toti Romanii liberi, prin studiul despre starea sotiala a muncitorilor plaa;ari In principatele române in deosebite timpuri", lucrare care un putea decal sA serveasca. scopurile urmarite cu stalornicie de noul Domn 2. $1 aceasta este o lucrare revolutionara, firea Insäli a tATII- rului istoric fiind Indreptati spre revohitie, precum o aratd siprintr'un motto din Mirabeau: privilegiile se vor sfarsi, dar poporul ramane vesnic". Pe o larga basa de istorie uni- versalA, trecând side margenile Europeisiintrebuintand tinsistem de raportare la media care se va lntâlni apoi la un Buckle, canna i-a facut faima,sila un Draper 3, Balcescu aratä pe vechii Romani adapostiti In muipti pentru libertate §i cobordndu-se de acolo tot ca oameni fundamen- tal fi deplin liberi. El se ridicd impotriva pdrerii a Dom- nide au lost intemeiate prin cucerire, asa 'hick ar fi dintru Inceput o rash de domni i o rassi de supu$i, precurn o afirmase, tot pentru a sprijini criticsi lupte politice, pentru Franta, un Augustin Thierr.), influentat, de altfel, el Insusi de

1 If.p. 86i urm. 2Ibid.,p.229 iurm. 3 Se citeazii Gibbon in englezesle,

§pirItul aou de la 1840 109 exemplul englcs studiat in amknunte do diinsul. Deci Statul n'a fosi la inceput stäpftnitorul de brazde pe care le-a Im- pärtit apoi din mila sasi-siva fi pastrat astfel si dreptul de a lucra si mai departe in acest sens. Prin rnentiunea documentelor unguiresti se arata e falsa ideia tkrii pustii care ar fi sk se fack din nou.. ii convin lui Balcescu si stirile de la Cantemir despre asa-zisele vechi republici si c bucuros ca a gäsit teoria vechii loquiri inainte de Domnie si in aclul din 1817 al Adunitrii rnoldovenesti. Aceasta Onii ce se va scrie o istorie compleetd, In pregItire, un tratat cronologic ce lucam asupra Dornniilor". Nici vorbk, clod, de o feudali- tate" ca aiurea. Mosnenii se pa'streazk si acurna mai ales In partea munbelui, urmasi ai vechii proprietäti, perfect libere. La campie nurnai, era un agar publicus de impkrtit, dar aici rkmasese asa de putin loc gol, Inca Domnii, pentru a mai face danii, au trebuit s, cumperi ei de la mosnenii din jos.Urmfa. o colonisare, la Munteni, icu fugarii de peste Dunäre. Mai tärziu numai, släbiciunea taranului se cobori sipank la injosinea clIcii. Nici partea glorioask a täranilor in apKrareatirii,indatk amenintata, nu li-aputul scapa libertatea; stile se adause la o vanzare care nici aoeia nu. era de bunk vole. Asa se ajungea Ia acea monstruositate socialk ca o tank intreag.1 sk robeasa la vr'o eativa partiqulari". se cred, nu o adevdratd nobilime, pe care Bdlcescu o con- tesid, de sigur spre marele scandal al aceIoracari, päasind vechea numire de boierime", Incepeau sk intrebuinteze terminul, non, de nobletk", ci n-rmai o aristocratic de bani sau de Stare", adeck de rang, ea a cinovnicilor Regulamentului Organic. Robia gloatelor" li era. basa economick. Istoricul, plin de admiratia, al lui Mihai Viteazul nu lipseste sk arkte ca putinta stramutkrilor Warn:dui, rkmas fart pAmant a fost optritk de marele luptktor printr'un act care e calificat de barbar", dar boierimeaaaceja care 1-a silit, ceia ce e adevarat si pentru at era boier" in Mihai Resultatele se arata ea o hotkrIre impresionantk, pe care regimul lui Bibescu-VodA o ingadui numai pentru cit acestea eraui vederile noului Domn: Tara se tmppirti in cloud la- bere valimafe, audnd interese impolrioite. De caurzoi pogo- rul se fdcu nesim(itor la glasnl Domnithii al boierilorj nit

110 Preghtirea Unirii Principatelor mai 'Ira a se jertfi pentru o patrie uncle nu is'attleAsat drepluri §i pentru o libertate de care el nu se paw bucura, §i (am, in loc de a se realta" , se ved3 influenta jargonului nou al lui Eliad merse cu grdbire spre scddenie"1. Act td de eliberare din 1746, care sesireproduce, nu e aici al lui Constantin Mavrocordat, cum a fost in adevth-, ci misticul romantic vede in elrk.,, Dumnezeu care vorbi in inimile eclor puternici aitarii.". Daca nu s'a mai mers pe aceasta cal; e cd de acolo inainte Divanurile n'au mai fost adevarate Adunari ale Astfel nu se fact; ea in Ungairia actualac, o räscumparare de pamânt sau un regim de embalic, ei 'Un regularnient de munca a pamantului, prin ponturile" ce eunoastern. Se semnalea.za aici, si numai aici, indoitul fapt ea nu i se mai dadurd taranului macar uneltele de lucru ica, acesta, deprins cu o supunere desAvarsita la orice porunca, urnia si mai departe cu aceasta desnadajduiti ascultare, adaugindu-se acum povara birului personal. Niciodata ei nu erau siguri de munca kr, niciodata ei niltiati de vor mAnca pânea ce au slamianat." Daici inertia economiea sau fuga peste hotare; de aiei haiducia in mass& Imprejurari fatale" impiedecara räscoala rArandor supt Tudor de a-si atingle scopul, care ar fi lost numai social. Ce se castiga atunei llolqsi numai claselor Ina lte". Se trece discret asupra muceniciei taranilor supt ocupatia ruseascl, in vremea ullimuhii razboiu. Declarand ea are la indemilnä corespondenta dintre Guvernul trecuti Obsteasca Adunare", Balcescu Ii interzice deocamdata s'o publice, dar va veni vremea sa se judece fiecare dupa faptelesale. El doreste ca apasatorii 1110i sa se convinga. Wei oai de acele natii unde zuz uric num& de cekileni f,i tiztemeiazd puterqa$i fericirea lor pe robirea gloatelor!" Exemplul vechiu sicc/ recent al Poloniei pot da, in aceasta privinta, o invatatura 2. Pand la 1847, cAnd inceta frumoasa publicatie, acuma intrebuintand literele latine, Intr'o ortografie moderata, pe care o sta- Laurian, Bialceseu nu revine asupra acestei chestiuni, cum fagaduise: tovarasul ardelean poarta aproape singur, cu

1P.238.

11 P. 246. Se adauge un 1ntreg dosar de documente.

1V.,7,4,1;%* 3;

9 I."

; NACIAMINU ISTORIIIKU

I1ENTPE t . , , ACIA STAT Putxji 7.

0P.A.CULDEU1'' I A 3 if \ f , A.'FMB. AA2SPIANN L. de (DiAbscupie tu lioi,o,n-tc.t Naujona.k ,

NIKOA.IThALIESKti.

To in 1cI.

BtiRUPEIZI.

ap1-3A.lionetpaseaTNittstiona&. -2843.

'1; - E N s'21 ,,eFiti:Z§AL444th « Magazinul Istoric » al lui Lauriani Bakes..

Spixitd1 nou de la 1849 ill preocupatlile sale roman.e sitransilvanc, sarcina redactarii1, Trebuie s5. se observe 01 in =est. limp Bibescu, introducand Intiu regimul decretelor, iar pe urmA impacilndu-se euboierii, nu mai avea nevoie s5, fie ajutat In opera de mai mare libertate a claselor MrAnesti pe care o inoercase, 15.sa.nd-o neis- privitä la cap.:'1111 acelor putini ani In can l. se resurna Dom- nia-i pe viat5.. Aici, in Muntenia, dup5, inoetarea, din motive pe care nu le cunoastem, a Ma,gazinulni", care nu clutà niciodatA sI cu- prind5. m'ai m.utt deal Ing5ditiafitlysä0, Asocia(ialite- rarg, format5 Inc5. din 1845, cu WicArescu, Constantin Fili- peseu al lui Iordachi, an,Ir en studii in Paris, eu Stefan Golescu, format la Geneva lui Rodolphe TOpffer, cu loan Voinescu II qi cu Alexandrescu chiar, care-si regasiseavan- tul, ca s, ante, In 1846, revista militar6 In cinstea lui Mihai Sturdza, apArut la Bucuresti, si care eidu. noii publicatii ha- lucinanta vrájine de crimai fata411. din Ucigasul f5.r5. voie", Intrecãnd ea singur a.toat 5. productia lui Alecsandri de pitnI atunci ajunse a realisa de mutt tIgiiduitul Album ftiinfilic silitenar, din care ap5xurä doar dou 5. numere, eu colaboratia si a lui Alecsandri 1Ang5. a lui Ion Ghica, dar Guyer- nul, care se arA,Lase asa de larg fatti de Billcescu, interveni, In acest an de bunA pace cu boierimca r.zvrtit, pentrua opri noua publicatie dacicV din care nu se slia cc poatA s.iasii 2. Aceast5. interzicere era provocatde tonul neted si violent revolutionar al revistei, care poatefisocotitä ca un pro, drom de revolntie, tineralul despirfindu-se acum hoiiirit de agiunea, ajunsci la o amogire de oportunism, a lui Bil Nehotarittil, netormatul Boliac de Ong atunci apare In PropeOirea ea un vehement poet social. El reiea In versurile sale de imprecatie contra celor de sus lupta pe care o in-. cepuse, In studiul sau despre sitnatia 15ranilor, B5.1ceseu. Dup5 ce, In culegerea sa din 1843-4, prin doul brosuri, atacate de

1 Ca idei politice, et indreapta pe Romanii de peste munti doar la mita Impäratului; v.si lorga,I.c., p,133. 2Ibid., p. 159. Pentru bogata, dar inofensiva opera de editura a SocietAtii", ibid., p.160. Pentru noile traduceri, ibid., pp, 167-8,

112 PregAtirea UnirtiPrineipateloe

Eliad,totusisiel, cândva, un conspirator, el laudase leO Domnul pe care generatia ce vine" 11 va serba", acuma, silii volumul nou, pe care-1 va da dupla, 1850, el vorbeste in numele tilranilor cariauatata:bratul,(tar 11 pet si refusa: Noi nu putem sA-1 spargem in veci In lucrul vostru: Sä mai scadeti ceval Poetul revolutionar ar vrea s. vada pe acest satean hotarin.- du-si soarta intr'o altfel de Adunare decAt aceia a privilegiatilor. Opiincile de muncitor" ii par mai vrednice ne stima decal ti- Ilurile mostenite de la Fanar, decat cele nottä ale parvenitilor, catre care Intind mantle Si profesorii ce virtutea talcuiesc", decat cordonurile"i cradle pLantate 'n piept", care sant fireste ale Rusilor, bucata n'a putut sapara decat in 1848, dupa rasturnarea momentana a regimului Regulamentului Organic, decal acei ciocoi", ce, pentru un. rang, cat de mic, ar fi gata a-sipune muma 'n streang-`, si el se ridicA, in condamnarea sa,si pana la eine e gata a vinde de mii de ori pe-un tron" Patria. Pe acest Oran, din care Alecsandri facea pe l'homme des champs" allui De lille, cu moravuri simple sipure, traind fericitIn raijlocul minunii care enatura lui Dumnezeu, Boliac, care avea In sang,ele sau apriga pornire a altei rase, 11 vede, e.ze e drept, In mijlocul patriarca- lelor datini, cu femeile care tore din caiere stufoase", cu copiii de pe prisepe ...dii plebe aurite Cu grasle picioruse, cu ochii scanteind, cii fthcii fete cari, la ceasul Cand soarele apune pivaii pe colnice, Cand satul tot se 1mple de vaci si de junice, Cand sane viteluseuliugerul e plin, se 1ntalnesc In cale §:i Ii rad cu dinti de lapte, 8; trag die mani In cale, Ii spun Cate o gluma, Ii ieau un mar din sin. o Intreaga lume din care el Intebege fiecare semn pana, la falfaitul In vechinl stejar al mierlei care trece. Apare la el voinicul gaspodar care Abla'nvartiaprin carte ci carul luicel antral

d 7

.1/471

_ Dimitrie Bolintineanu.

gpirttul nou de la 1840 113 elare in prada logefatului boierese, care mascara pogoa- nele" clacaSului fara, aparare, a implinitorului nemilosal birului, a judecatorului stramb, e una din marile plãngeri ale vremii, intre Domni Adunare capabil de a hi- mete un nevinoval. in ocna unde munoesc Locuitorii noplii cu fetele 0.1de, Clipind la lumilnare imesteclind tutunul. Fost ostas, Boliac gaseste in amintirile sale icoana unui pric- ten moil; calätor pe Dunare, cu trei dintre Golesti si cii d-rul Nicolae Cretulescu, abia intors de lastudii,el culege CU luare aminte stiri despre Românii din Bulgaria. E lin spirit serios, un suflet caldi anunta o viata de curagioasa lupta, care de la o bucata de vreme nu si-a Unlit fagaduiehle. Up poet de mijloace mult (miaipatine, aducand stramosesti reminiscente fanariote, Ca In poemele lui Anastase Cris- pol, Inca viui ramas in mijlocul societätii romane.51i, care-1 Imbitatisase,11 eaMnise si-1admirase, Rosati, Rosetachi", cum i se zioea familiar, un viitor om politic de hotaritoare insemnatate si de nobilia conduita, se aluneca une ori la declaratii de iubire pentru poporul, cornoara de poesie, dar pa$iobiect de rapplatire socialal. In Fociia lui Barit Insa, el se plangea o, pentru invinuirea a licirfeste", politaiul bucurestean, capitanul Costache, II pusese candva la racoare 2. Aceasta pe o vreme oând, tot la Proptiqirea, Dimitrie Bo- lintineanu, fiu do arendas macedonean, format in tara, din cateva oetiri intamplatoarei,de la inceput, cuoerit de cunostintile de trecut, de trecut romanest fara deosebire de tari, nu facea, si In volurnul pcare-1 publiea la 1847, 1n- cerand a da Romanilor balada, decat o defilare, in soene artificiale, de figuri palide. Poesie ramasa totdeauna a unui adolescent, dar pe care, mai milt decat pe oricare alta, a pasplindit-o In toate cercurile farmecul unei alintatoare me- lopei ca a lui Lamartine din Máditationg". Astfel, farat sa se oontribuie 61110 do putin la opera de desrobire, gata sit iea armelei sa se coboare, hotarita la orice, din cercu-

1Ibid., pp. 194-8. 2 An. 1843, pp. 281-2. Contra robiei Tiganilor, Boliac, In aceiasi Foaie"; 1843, pp. 119-20. Cf.,ibid., pe 1842, p. 313 siurm. 8

114 PregItirea tTnirii Principatelor riile noilor conspiratori, in strada, cl familiarisii inuUä lumc uoarä cu aceastä istorie a Românilor de care nu se des- päri,dupI multl vrerne, decat ca sa canle, castigat, acurna, de Hugo, privelisWe exotice ale lumii orientalc de care Bo- lintineanu se simtia legal prin insesi originile sale1. Curentul politic, manand spre o revolurie pe care Bibescu n'o presimti si nu putu., ca vecinul san din Moldova s'o opreaso4, era Irish' asa de puternic incat influenra si pe atAt de precautul Mtran Asachi, care, inteo visiune a intregului neam romanesc, canta pc acesttimlp,intr'una din odele sale intamplAtoare, pc ...Romanul de pc Istru5i-alCarpatilor muntean, Gel ce bea '11 Siratin, in Nistru si 'n a Murlistilni unde 2. Dar, supt influenta tanguirilor lüi Lamennais, ün Ieremia" moldovean se destainuia, ea, apoi, in cadenta admirabilei prose din Cdrdarea Romdniei, publicatit mai titrzia de Alec- sandri, in Suspinele unci matroanre", eu tin subject JIAtru toate analog si Intr'o armonie pa care nu putea s'o deie alt seriitor: Strig dintru, adaneul inimii ea zimhrul niangaiat de fierul vanätorului, ca serbul supt biciul domnului san, ca dreptul supt sabia inipilätorului, ea poporul coborit de des- potism si tirarge, ca martirii pe roata caznelor" bucatI de mare avant pe care o d. Foaia" din Brasov la 1847 3. Lan- dandu-se Dornnul Moldovei, pArinle" altdrii, se loveste In Rusia, iazma inferna1 iafurisitä", In Tar, procletul epi- trop care a Mout mai multe targuieli cu pretenclentii 16rii pentru a o ruble. Avem a face de sigur siaieieu. acel Alecu Doniei, care, dirpA studii in Elvetia, 15izice , de alifel, ea si n5.cajitul tat1, ducandu-si agonia prin s1rAini4- 1 Cf. Iorga, I. c., pp. 186-94. Pentru mecliocrii poeti lineri, Constantin Aricescu, loan Catina, Gheorghe Creteanu, cu cari trebuie sd se multh- measca Eliad in foaia sa, ibid., pp. 203-6. Cei de la Universul" lui Genilie; ibid., pp. 207-8. Eliad Insusi (làsi mai departe schite, de sigur hazlii; v.ibid.,p.209. Foaia, intreruptd in 1846, fu reluatä, cu schimbAri de forma. Pentru micii poeti moldoveni, ibid., pp. 216 5iurm., 252si urm. 2Albina pe 1845, pp. 189-90.$i o Archiud a Albinei, cuSu- lescu Impreung. 3 P. 261 si urm. 4 Ungureanu, o.c.,la acest nume (si despre scriilor).

Spirittd non de la 1840 115

Russo, in legatura cu vechiul boier Rusul, ivorn intalni si aiurea in. desvoltar3a idUor timpului pe acest spirit vioiu si pitoresc, dar si drept, care descrisese, fara a tipari, Iasul de la 1810 1. Pc cand, cum am vg.zut, Laurian nu iesia cu gandul, de sitraind Intro Rom âiiii liberi, din conceptia Monarhici austricce, milenara, binefacatoare fata de Romani, in Brasovul sari Barit, cgruia atâjia dintre scriitori moldoveni, dar mai ales munteni, ii (Mclean bucuros o colaborare, de altfel nesemnificativd, a- jungea si el pe incetul la aoelasi nivel al schimbarii de conditii, de fapt revolutionara, pentru Romanirnea intreaga, careia ajunsese a-i da singurul organ central bine intemciat si condus cu straduintlii siguranta. Fatg de o Mita decadere, si In Banat, In organismele scolare mai vechi, Blajul singur suferind o deplina schimbare in spirit, si fa(a de noile legi inteo Transilvanie pe care Viena o Msa, dupd 1830, tot mai mult in saina Maghiarilor, ajungandu-se pang' la impunerea limbii ungure0i in regis- trete de stare civila ale birnicilor,el, recunoscand progresele acclor oompatrioti in domeniul culturii,intelege casi Romanilor sä li se ingaduie o deplina libertate si putinta de manifestare, cgoi natiile sant fisionomiile mai mutt din launtru ale omenirii, impartite dupg. climai dupa alte imprejurgri", dar fiecare din ele unitara in alcatuirea eiintiniat Un popor de opt milioane" trebuie sa-si cladeasca, nu pe osebiri confesionale, pe forme invechite, ci prinscoala, in legatura insä cu clerul, pe unitatca sa culturala, viitorul osebit, cum o cere un drept mai luminos cleat soarele ci mai sfant decat taria cerului". Acest nearn, care inoepe a fi prigonit de o ideie nationall straina ajungand a vorbi de un panva- lahism", neamul pe care Barit, sprijinit pe imprumuturi fra- testi", hind in comunicatie stransa, geneticg, sfanta, pecet- luitai Intarita prin puterea multor sate de ani", nu intelege a-1 repudia, e un membru al familiei mari europene", in- temeiat pe legea naturii", dari pe rnarturia neamurilor Sipe documente istorice"; in Ardeal, el a fost gasit de Unguri la sosirea br. Acu.ma, pang. la ridicarea nivelului politic pe care 1 Editie definitivg In P. V. Hanes, Al. Russo,p. 55 si urm, Cf, Columna lui Traian, V, oo, 1; Floarea clarurilor, II.

116 PregAtirea Unirii Principatelor

o pol aslepta, Romanii ardcleni se sprijina sigur pa partea natiei cc traiestc si slapancsta In pamanlul moklo-romanesc", pa cci cari sant randuiti prin. sfatul puterilor d- sus a forma o puterc deslul de tare pantru ca sa apara sloboda comunicatie a Europei, pc Du Tara, cu Asia"; dar pentru ac?asla se care mai mulla mandric nationata, prträsindu-se o franluzomanie devenita periculoasa, iise va rrispundc, din tara, ca Bibescu-Vodii oetestbe tot cc se publica in limba sa de linter-a. In aoest timp, la Blaj, Cipariu, facand sà apara 0 Ilona publicatie periodica, intitulata, Organul luini,urii, gazeld be- sereceascd, poiiliocliliterart &sena hied odata asupra Ca- racterului organic, manifestatiprinteo intreaga literatura mai vechc, rabdator studiala de amid, dar, in acklasi Limp, transmitecetitorilor si paginilelui Lamartine despre re.- volu(ia francesd: daca le-ar fi vazut, Bobb s'arfitutors in mormant !. Dar misiunca lui Barit insusi mergea mai departe. Inaintc ca valurile revolutionare A rastoarne tronuri sist ingtria vechi regimuri care nu vor putea reveni cum fusescra, ci facea sa apara In foaia sa aceasta prevestire: Acum sant nun-Orate toate minutele anticalid blestern; el trage de moarte: iata-1 ed. moare". Ceasul suna cu adevarat in cola mai inalte din clopotnitilc lumii.

1 Trimeterile la Foaie, in forga,I.c.,p. 230 si urm. In acelasi timp, Foaia &Idea de la Bälcescu o dare de samit in care se inttil- ne§te aceaslii sentintä: ,,Regii nu vor mai putea sä faca pe popoare a se intoarce In calea lor;ei nu vor putea opri istoria de a se implini"; an. 1816, p. 30 §i urm.

CAPITOLUL V. incercarea revolutionari din 1848 In Februar 1848 se termina la Paris, din nedibacia doctri- nara a ministruluiGuizot,inselat de ispititoareasiimanari istorice, regimul de prosp071 activitale economica si de respect al drepturilor cetätenesti, In margenile unui sistem ramas burghes, censitar,alluiLudovic-Fihp,regele France- silor, care parasia tam sa in conditii mai umilitoare decal predecesorul. Carol alX-lea. Din confusia anarhiei care se lasase asupra Parisuluisi din obisnuinta provinciei, adevarata Franta, de a se supune la hotaririle revolutionare ale Capita leia icsit o republiel pe care numai marele talent oratoric si curajul civic al lui Lamartine au impiedecat-o de a fi, de la inceput, robita pasiunilor populare. In entusiasmul ilusionistal succesului se proelama Inlin- derea acestui sistem de libertate asupra tuturor natiunilor, dintre care Uncle ar trebui scoase de supt jugulstrain, iar allele de supt o stapanire nationalä cu caracter absolutist. 1.7111intrieg tineret se arata gata prelutindeni sI urmew semnalul care se (Muse la Paris. Dintre Romani, eei d'intaiu cari crezurd ca pot porni la lupta. pentru o altä viata po1iLic i sociald fura. Moldovenii, carora Domnia lui Mimi Sturdza li daduse sosele largi, mijloace de schimb comercial, o organisare scolara superioara, dar cari nu vedeau In aceste realisari materiale nimic din acea Malta ideologic, care se desfäcea de la sine din crezul ce se Imbracase in forme literare asa de suggestive. Ar fi o greseall sa se puie in legalura evenimentele iesene din Mart, cu care vom incepe presintarea revolutionara In toate provinciile romanesli, cu zgomotoasele nemultamirisi

118 Pregatirea Unirii Principatelor demonstratiile de strada ale breslelor ialtei lumi, care impiedecara o simpla oranduire fiscala, In Ianuar 18461. De si s'a vorbit de elei In presa Straina, 'nu e niciun raport Intre acest vulgar fenomen popular si ce trebuia sä vie dupa doi ani din mijlocul represintantilor celei mai alese intelectua- litati, care, fara st urmareasca revolutia pentru ea insasi, cu elementele infcrioare, dar rapede dominante, cum era sa se intample la Paris in Iunie, elemente necesare pentru lupta, presintan numai, In forme potrivite cu inteligentai cultura loricu acel instinct al ordinii care e In fundul tempera- mentulni moldovenesc, un program de reforme radicale unui Domu pe care nu cautau, dându-si sama si de veeinatatea Ru- siei,sa-1 Inlature. E adevamt c iubirea de bani, pc care intelegea s'o sa- tisifacia. per faset nefas,abui Mihai-Vodd trezise de mull nemultilmirea oposantilor din sistem, pe cari nimic nu-i pu- teasatisface, dar ea se prefacuse Intr'o stare pormanenta de spirit mai a tuturoca contra lui, uitandu-i atat de marile calitati si opera vnednica de admiratie pe care, intre atatea greutatii urmarit de banniala, lovit chiar de insulta ruseasca, o putuse indeplini. Unele parnflete, de alminterea grosolan redactate2, dadeau expresie acestei indreptatite revolte morale. Dar, afara de proiectul, absurd, al -unui Leonte Radu, om frira nicio Insemnaitate, cum, nici conspiratia" lui n'avea nimic serios, era vorba de o totald prefacere politica administrativa 3, nu se mai observl., ca planuri, nimic in aceastä Moldova a tinerilor, cari voiau aliceva dacat asemenea potri- viri mecanice: un alt spirit si o anti atmusfera In cc priveste moravurile. La 12 Mart st. v. 1848 ..ofisUl" domnesc catre o Adunare care se deprinsesie a asculta, putea sInsire multe Indepliniri de folosisä anunte cateva reforme de amanunte Cu privir la adevaratele" nevoi ale tarii. Nu lipsia din aceasta expunere-program nici meutiunea legaturilor economioe tot mai 1 Anal 1848, I, pp. 13-6. $i tarani din 13acaui Putna ar fi venit cu plângeri la Domn. Nu era insà decAt vechiul ohiceiu. Cf. Colescu- Vartic, Zil, reuolulionare, Bucuresti 1,898.. 2 Anal 1848, I, pp. 142-5.. Se ardta credinta cl militia nu se va Impotrivi la o miscare de caracter revolutionar. 3 V. Iorga, Hurmuzaki, X, pp. Lxx1571..xxxr: Domn ales, Consiliq de Slat, Senat, Seim al nobilimii, unire federalgi cu Serbia,

Neerearea revo1utionar6 din 1818 119

Mu-Anse cu tara %wind, slobodele relatii Intre am5ndou4 Prin- tipatele, care, in existenta lor politica, sânt unite de aproape cu aoeleasi legaturi"1. Din parte-i, Adunarea asigura pc Domn ea este stapânitd, in momentul and Tarul arunca proelam)a- tia sa contra-revolutionara, de duhul de rânduiala, de liniste si de bung armonie" 2. Dar revolutia izbucnisei la Viena. Se vedea ca programul ei international se aduce rapede la Indeplinire. In Unga- ria ca siInItalia, in Berlin chiar, unde regele trebui sa salute sicriele celor cazutiisit poarbe noile colori imperiale, se vor produce miscatile de r?isturnare. Consulul Francici, simplu functionar, care nu avu niciun amestec In fierberea spiritelor Intr'un tineret cuprinzilnd, pc lfinga Kogalniceanu, pe luigä un Candr boier abia intors de la studii parisiene, facute cu nonsalanta", Aleco Cfiza, pe represintantii marilor familii domnitoare, Mavrocordatii, ai ciiror inaintasi fuseserd at'at de hotarit francofilila Inccputul acestor Domiiii, un Moruzi, care va fi apoi sotul atilt de Inzestratei fiioe a lui Asachi, Hermiona, accst consul prieten putea sa anunte ca e vorba de a se presinta Domnului, din mijlocul unui grup nerepresintat intr'o Adunare compusil In parte si de cinovnicii Guvernului, o altfel de adresa" deck aceia,atat de plecat credincioasa, a Rogulamentului Organics. Ce se petreoea In Bucovina Insasi, unde caderea subita, fdra cea mai mica incercare de imipotrivire, a lui Metternich adusese libertatea deplina a scrisului ifratii Hurmuzachi incepura imediat tiparireaaceleifoi,Bucovina, care trebuiaslafie un organ al Intregii revolutii românesti, trebuia sIncurajeze si mai mult pe aceia cari credeau co tornieinia scbimbare e cu putinta filra a se aduce vre-o atingere formelor constitutionale. Cum un sentiment de neliniste cuprinsese pretutindeui pe oei cari aveau Inca raspunderile, multi demnitarii membri ai Adundrii grdbindu-se a dernisiona4, intre altii Alecu Sturdza

1Anul 18M, I,p. 116si17on, 2Ibid.,p.162 i urm. 3 Ibid., p 167. 4 Ibid.,p.221.

120 Pregnirea Unirii Principatelor

5iNicolae Sutti, cari trecur 1.la reformisti1,consulul Gué- roult facu pe langa Dornn, fa ll. de care acestiageritiIsi puteau permite, cu toata firea mandril a luiSturdza, ase- tmenca geSturi, o interventie In sensul unor concesii refor- miste, si la ansul, ha si In numele eolegului austriac, bolnav, se adaugi urmasul lui Neugebaur la consnlatul prusian. Ras- punsul Dorunului, adanc jignit, th 1111 refus absolut:mai bine-si paraseste Inaltul loc 2. De fata fusese si consulul Ru- siei, dar acestuia ise scrisesc cl; la Petersburg ca. Tarul e hotarit sä1i exercibe In chip eficace" dreptul de protee- torat, ceia oe Insemna amenintarea cu interventia militara, de care, de alminterea, se st vorbise 3. Indreptându-se catre Adunarea sa, Sturdza vorbi deci, In termini iritati, de cei ce n'au ochi" sii. vada isprävile pi- Oite", de ispitele" ce umblii, de interesuri personale" si zadarnicii" i,Inteo frurnoasI formula a acesluioralde unputernic Suflet, se fiicea comparatie Intre ponrul bine sadit ce sloboade in vreme frunza, floareai doritul rod" si pomul a caruia Inflorire acea pripita, lovindu-se de agerimea brumelor, s'ar vesteji si, picrind, s'ar preface In netreb- nicie" 4. Peste ciltevazile, pc crind umblau zvonurisidespre o revolutie la Petersburg,tinarii boicri erau la rnosie pentru inceputul luerului agricol, si consulul Francici, cam pripit, regreta ca nu s'a Intrebuintat mornentul, pentru ca, in ciuda RU5i- lor,sd se proclarne independenN fuluror (drilor rornilne§ii"5. Doar dacii se mai raspandiau in Mina obisnuitele pamflete G. Dar, de si se credea pe daplin asigurat, Domnul facu sa se Intrebe, dupii sfatul consulului Rusiei 7, prim noul ministru de

1Ibid., p. 354. 0 corespondentii a Gazetei din Brasov numilrg Intre demisionati pe ministrul de Justitie, pc cel de Externe, pe presedintele Divanului domnesc, pc al Divanului apelativ, precum multi judeatorii dcputati", lucru de mare InsemnAtate; ibid., P.387. 2 Ibid., pp. 166-8. 2Cf.ibid., pp.168-9. 4Ibid.,p.170, no. 39. 6Ibid.. p. 171. Ofisul" pentru Inchiderea AdunArii C sec si gol; ibid.,p. 172, no. 41. 6 Ibid., pp. 171-2. 7 Afirmare a lui Guéroull; ibid., pp. 184;-5.

Ineercarel revolutionarä 121

Interne,lefan Catargiu, care ar fi dorintile reformistilor.Ace, lia,Intre cari Alecsandri, C. Rolla, Lascar Rosetti, Manolachi Costachi, Panaite Casimir si Nicolae Ghical, a1ergar5.ind11q, printr'o miscaredibacc, vdit ad2varatelelorintentii,Ia ideia, fatis revolutionana, de a aduna, la 28 Mart st. v., nu numai o numeroasti. obste, aldituitt de toate strtrile din taracc, dar isträini de toatena(lilece locuiesc In Moldova", cela ce putea fipractic, dat fiind caracterul, In cea mai marta parte strilin,alburghesiei iestene, dar nu se potrivia ciiea- racterul national pc caresi-1airibuia aceasth opositie, de un caracter cu totul non. Incepu dccilaPetersburschi Tractir, Otelul de Peters- burg", o serie de tumultoase adunari popularc, de zijde noapte, la care avoa voie s'a: vie si vorb2asc.ä, despre ce vbia, oricine: si Ictroscarii" evrei si ar6torii de am; sacagiii Elsa' trilsurile in u1it si se sula' in salonul Concor_ diei ca s. facI parte in Adunarca NationalAisdeicvo- burl,aplaudand pe oratorii boieri ce,In lipsh de 1ribu4X, se suia' pe o masit in mijlocul odaii si spumca' cuvinte entfu- siastiee norodului". Intre vorbitori era siacel Wader ale eiruiparcri despre reformele necesare lc-am vazut2: Aga sipolitia lui, trimcasit ea sq ImprtisLie acest Parlapient improvisat al unor elemente flr6 directie si ftr. raspundere sisä aresteze pe agitatori,se dovedi Rir5. putere. Numai numerosii Evrei se Llsarä intimidati de presenta ofiterului politienesc. Dar ceia cc de la o vreme ineetd la otel fu reluat la case parliculare, ca a lui Costachi Sturdza3. Un Rac1e, nn Alecu Cuza strigau cd sant gala a muri pentru libertate4. Astfel se ajunse, supt iscalitura lui Iorgu Sturdza, prietenul de odinioar5. a lui Ion Ghica, acuma pregAtitor, cum se va vedea, la Paris, In Lre sludenti, al revolutiei bucurestene, supt accia a cneazului basarabean Constantin Glicorghe Cantacuzino, urmas, si ca directie politicd, al acelui din 1821, a lui Alexandru Mavrozordat, a lui Alocsandri, a rudei vechiului organ al aspiratiilor cioconnii" rasvratite, Iorgu Sion,

1Ibid., pp. 388, 417. 2Ibid., p. 334. Cf.si deserierea liiiC. Sion, In Gt. Ungurcann, Familia Sion; resumat in Rey. 1st., 1936, p. 311 si urm. V.i G611- ner, ibid.,p.105 si urm. (du0 ziare silsesti). 0 deserieresiIn V. Aleesandri, Prosd. 3Dr4rhici,o.c.,pp. 208-10. 4 Anal 1848,I,p. 225.

122 PregAtirea [Midi Principatelor a unui Manolachi Costachi, om nou,si a doctorului Cons- tantin Varnav, fost membru al societltii nationaliste a tinerilor din Paris si redactor, timp de doi ani, alPoutlfuito- rului sdrhatd(ii, la un In.treg decalog radical, isellit la intamplare de 600 de oameni1, decalog care fu presintat nu minis- Lrului, ci fratilor", cuprinzfind urmAtoarele Runde: De sigur observarea Regularnentului, dar fIrq nicio rls- ailmacire", Inliiturarea prin mlsuri de lege a conruptiei, siguranta personalA, excluziind exilurile la mosie sau la Ira- nAstiri, ajutarea sltenilor, dar Mal a se atinge dreptul de proprietate doar prin suprimarea beiicurilor", ern- tare-a bresielor fiseale, o revisie a catagrafiei pentru. aceiasi, uncle preeislri dupa Rep lament pentru numirea functionarilor, apropiereacolilor, ramase nationale", contra noului plan de reforme,de popor. i,mail departc, in acest haos fara nicio randuiall, fiecare .venind cu punctul sau, responsabilitatea ministerial langfi suprimarea poslinei", noi mAsuri pentru Galati, ca si cum 1-ar iubi cineva mai mult decAt creatorulacK,stuiport , Iângut ridicarea morall si rational a clerului", banci de scanti o mai bunl aprovi- sipnano a pietei, o reformlt a politiei lângä amnisLie, asigurarea si mai marea Wall a functionarilor, acum si ci respon- sabili Insä, cari trebuiau cilstigati, ea si pensionarii, In des- faoerea voilit a vechiului Stat. Era yorba si de o BancA de Stat, de schimbarea codurilor, de Inoetarea censurii, de publicitatea desbaterilor judecatoresli, ca 5i, mai ales a aoelor ale Athindrii, atributiile acesbeia avãnd sl fie largite, dar flea a se schhnba ceva In ce priveste compunerea ei, si se adlugia, ca in Franta de la 1789, dreptul cetatenilor de a presinita petitii acestui ' Parlament din care nu mai puteau face parte cinovnicii, In care nu se vor mai face asplatiri si care ar avea dreptul de propuneri cltre Domn. Astfel de cereri nu puteau fi sustinute decal eu desfLintarea unei garzi de Arnauti, un fel de Sv4eri, cum se vor dori, adusi chiar din Elvetia, in. Muntenia de dupA 1818 , pe care garda se pare ea in adeviir o alerdtuise Sturdza, dapà sfatul aoelui fin al stin, Grigore, ciirnia, nu de mull, Adunarea-i adusese cele mai mari laude pentru eapacitatea in organisarea 1 Dupa Gheorghe Sion, intr'o scrisoare conternporanii, 2.000; ibid.. p. 229. Intre ei, Milropolitul; ibid.,p. 228.

Incercarea revolutionara din 1M8 123 militiei 1,j acela al aotualului gheneral-inspector", fralele lui, Dimitrie 2. Pentru a castiga acuma pc soldati, se prevedea pentru dânii Inlaturarea bt.ii, pedepselor trupesti injositoare caracterului de militie nationala", Imbunatatirea branei, Ina- intarea dupa merit, scutirea de sarcini fiscale a color carili vor ficastigat merite. Dar, dupa modelul celor trei revolutii francese, se preuedea crrarea unèi geirri nationale, la care ar participai stthinii, daed au o proprietate, deci si Evrell, pc cari se contase si la Iasi : Inlbrmarea grabnica a unei garde cetatenesli prin Wale targurile Orli, alcatuitä atilt de Ro- mani", nu Moldoveni, cat si de straini proprietaria 3. Patru boieri, din comitetul de redactare, compus din saisprezece rnembri 4, aduserasiDomnului aceste dorinti si, atep- tândr5.spunsu1cu ceasornicul in rnana 5,ii s'ar ti raspunscd unele din die intrec, dupa situatiatrii, indrcplatirea lui 6, mai ales clisolvarea Aclunarii si formarea gardei nationale7. Era natural ca de aicisa, iasq rniscari populare, care in Iasul fara orasenime romaneasei nu puleau fi decat tumul- turi. De sigur ca si aid, ca sila Berlin, crau amestecati agentistraini, mai ales din Polonia vecina 8.In zadar din casa de la Copou a lui Alexandra, fiul lui Costachi Mavrocordat, se tinura discursuri inflacarate unei multimi care nu intelegea sin'avea curaj. Nu cu Evreii vorbind dialectul lor icu ceva Nemti se puteau silvarsi proiedele r3volutiei,dupli cc Domnul, care se Meuse a negocia, opase cal mai darz refus la propunerea ca Statul sa se prefaca, fie dintr'un salon boieresc,fiedin vuietul surd oridin urletele neartioulate ale sträzii.

1An. Parl. pe 1848 2 Grigore Sturdza discuta, totusi. cu consulul Franciei un proiect de reforme pentru complecta emancipare a tärii; Maul 1848, I, p. 185. 3Ibid., pp. 176-9. 4 Ibid., p. 334. C. Sion numeste pc Grigore Cuza, Rola si Kogalni- ceanu;1. c.,p.53. bAnul 1848, I, p. 228. 6 Drgghici, o.c.,p. 210. 7 Anul 184-8,I,p. 224. C. Sion pretinde ea' s'ar fi primit treizeci si douA de punctei nurnai trei nu; 1.c., p. 53. 8 Unul e »urnit in dosarul oficial al iniscarii, publicat de noi in Nem. Ac. Rom., 1938.

124 PregAtirea Unlrii Principatelor

Era vorba de pornirea la Curte, cu Mitropolitul In frunte1. Se trecu la baricade, rasturnandu-se drostele", In momentul obisnuitei primblari la Copou, In fata casei Mavrocordat

(28 Mart st.v.. Unii aruncau cu pietre. Anuntandu-se cii Domnul, care, insa, de fapt, mersese la casiirml, ardonand represiunea, fuge, se Inchisera pray:Mille 2 Acum, sila, condusa de seful princiar al militiei, In care uneltirile ideologilor nu avuserd niciun rasa-net, avu cuvantul, si el fu scurt si aspru, brutal, potrivit cu moravurile timpului, rand crutare nici fatlt de numele mari, nici fata de valoarea intelectuala. Se ceroeta casa lui Costachi Sturdza si se forta intrarea aceleia a lui Mavrocordat, aparata cu pieptul de batranul ei stilpan, de unde uneltitorii, dupa ce incercara a se apara cu pisloalele, la care sraspulnse cu salve In vfmt, scapaserd3. Si, cand Domnul invingator se adresa. el, nu fratilor", ci iubitilor nostri oraseni de toate treptele din Ca- pliant",hotaritul Voevod vorbi d- nelinistea" trecuta, de autorii ei,cativa netnebnici cu cugdari tulbure, dintre boieri, de falimentul masurilor de blandetil" ea care crezuse cii trebuie sii Inceapa, dar a Intalnit obraznicire"i neca- zurile Ingrozirii". Astfel, armata intervenind, s'a ispravit, trecandu-se la inlaturareafdplasilor,prin sfirfimarea cu total a complotului urzit cu viclenc inchipuiri si ademeniri-4. Prin ofilerul rus, comandant de Galati, calonelul Miwenco, furlitrimesi,astfel,aianuluide la Mkin: AlecuMoruzi, Alecu Cuza, Nicu Catargiu, Vasile Cantacuzino, Grigore Ro- malb si un Dimitrie Filipescu, zissi Alhaz"5. Li se adause apoi Manolachi Costachi, Joan Cuza, Sandu Mielescu, dintr'o familie castigatil cu totul ideilor noi, i in Zaharia Moldo- vanu, cu totul necunoscut6. In tainii erau adausi. frill a se comunica aceasla lui Cozoni, rudd a lui Alecsandri, care trebuia sa aduca la Indeplinire trecerea in Tureia, fratii Rosetti Ra- Anal 1S4-S,I, pp 189-91 2 Draghici,o.c.,p.211; C. Sioa,I.c. Pentru o Elena IIarnav care poarla.,%teagullibertatilor Moldovei"; HodoroabAVoiwgraflo paroldei Sf. Ahnave $i Chiril din la$i, Iai 1931, p. 111. 3 Drghici, o.c., p 212. 4 Anal MS, I,pp.180-1. 5 Ibid., p. 181, no. 50. Cf. memoriul cilat. Altfel, la C. Sion, /,g 6 Anal 1SiS,I,p.183, no.5.1.

incerearea revolutionard din 1818 125 ducanu, Raducanestii": Raducanii insusi, Lascar siMitica 1 Se vorbia si de arestarea unor membri ai familiilor Bals, Ca- simir, Docan 2. Erau, apoi, opriti de a veni in ara Scar latVar- nay,sprijinitorul cultural, Teodor Rascann, ruda celui de la 1821, si ace]. Malinovschi, devcnil Millinescu, ale carui sentimente veniau de la tatal, cred, alit de simtilor la surerintile tdranilor 3, in sfarsil si Costachi Negri, un Ncgrui AlecuDiatilriu, nepotul ba chiar Dimitrie,fiullui Asachi. Se pronuntau destituiri in provincie, ca a lui Alexandru Sih- leant]. la Foc.sani5. Scapaseril doar unVasile Ghica, oarit ca s.a baricadat In casd mu' slugile 6,si fratele sau, Nicu7. Si, cum era teama ea nu cumva Costachi Moruzi, de la Pechea lanad Galati, sa incerce, cu Grecii ali vagabonzi", liberarea fratelui, Miseenco avea ordinsd-11prindd viu sau mort 8.Se luaserd in cercetare i eativa din lumea nrui (miodesta, ca un loan Porn, actor, probabil aoel Poni Zimbesteanu care se Intalneste intre märuntii scriitori ai timpului9, i un Polon, Visinetchi, care denuni pc alti Polonisipc urn Rus, cari-1 chemaserd sit sprijine pe boieri, eu fdgIduiala ca, daca reusesie miscarea, rdmânem slobozi, facem I)radIn Jidani, pc carele castig, s5.-1 ImpArtim frktesle". Se incercd o resistentd, cu pldie s! inarmati, numai la Balla- testi si Hang', din partea cnejilor" Cantacuzini, intre cari. Leon, uniti cu membri ai familiilor Moruzi si Calargiu 10. Un I3als Meuse a se suna clopotele la Bozienin. Se zvonise, allituri, de o miscare organisatd in Tulova de temutii Costachi Moruzi si Va- sile Ghica, la cari s'ar fi adaus Teodor Sion siacel forgu Radu, care grgise c.andva Constitutia liberala noua-noutd a

1 Ibid. Laurin6, Cozoni, flind socolil ea legal de Raducane§ti" §iMoruzesti,fu Inlgturat; ibid., pp. 186-7, no. 58. 2Ibid.,p.227, no. 87. 3Ibid.,p.182, no. 51. 4 Ibid., p.247. 5 Ibid., p.186, no. 57; p. 231, na. 63; p. 219, no. 78. 6Ibid.,p.184, no. 55. 7 Ibid., p.187, no. 59; P.188, no. 60; pp. 200-1. 8Ibid.,pp.189-91,237. 9 Ibid., pp. 191-2. 10Ibid., pp. 202-3, 235. itIbid.,p.233, no.92.

196 Pregaiirea thdrii Principatetor

Inriisale . Dar interveutia iiului consulului Kotzebue, care merse anume acolo, Melt sä dispard si aceastu1tima impo- trivire2. Se trimeserd la mosiile lor tândrul Alexandra Mavro- cordat iIordachi Ghica 11-leanu 3.Si Costachi Sturdza cu. fiii fu retinut la mosie4. Mitropolitul trcbuisa-siretragd iscd- litura 5. Dar fratii Casimir fard lasati sit treacd pentru studii la Berlin. 6. De fapt, Cu tonicmitsurile luate,fartuna, ipoale nu numai ea, mlind bdrcile spre Brdila, scdpand imediat de supt paza Moruzi, Cuza, Manolachi Costachi, Canta, Lascar Rosetti piacel ajutAtor al lor, Zaharia Moldovanu7. Ei furit primiti la consulul engles, care, fireste, dupd ce Ilicercas3 pc Dundre o liberare cu sila, refusdsa-ipredea, si colonelal pazilor nu gasi niciun sprijin la prefectut judetulai, Iacobson, supt cu- \rant cd rnici la (Mashnu-iliniste". In zadar interveni pentru predare si ministrul de Interne al lui Bibescu h.Siconsulul austriac se doclara pentruexilaUsi el drtdu. pasapoarte pentru Viena 9. Sapte aIii dintre prisonieri furd insa from* la Md- cin. Indata, Costachi Moruzi, prins in sfArsit, putu sit fie ,expulsat, cu sotia, in Basarabia to: el ar fi declarat cd Mitropolitul a fostsilit, cd Nicolae Roznovanu voia Dornmia ica total plecase de la tinerii abia sositi din Paris, Mire cariacesti Casimiresti arora II Sc dIdea acum cale liberd in Apus insisifiiiministrului de Interne, elms incd In functie, Ste- fan Calargia 11. Grigore BalssiSion se puluserd oplosi In Focsanii munteni 12.Se Ward mdsuri pentru ca sa nit poata

1 Ibid.,p.237, no. 98; pp. 238-9, 304-5, 316-7. Pentru Zaharia Moldovanu, ibid., p. 325, no. 199. 2 Ibid., p. 216, no. 74; pp. 219-20, no. 79. 8 Ibid., pp. 231-2. 4Ibid.,p.242, no. 102. 5Ibid., p. 211, no. 105. Cf.ibid., p. 266 6Ibid.,pp.233-4, n-le 93-1.Cf.C.Sion,/.C.(cu unelc sari divergenteialteliste de arestati), iIorga, Mernoriulcilat. 7 Anal 1848, I, p. 240: raporl al lui Miscenco, mush-at de Dornn. lorga, Memoriul citat. Ordin catre el; Anal 1847, I, pp. 258-9. V. si n-1 urmätor si pp. 268-70. 8Ibid., p. 257, no. 122. Cf.ibid., pp. 261-2. 9Ibid., p.244, no. 106. 10 Ibid., pp. 248, 250, 253-5, 260, no. 127; pp. 265-6. 11 Ibid., p.266. " Ibid., p. 272, no. 139; pp. 273-4, 310, no. 177.

incercarea revoiutionara 127

Intra in(arg. studemlul Nicolae Ionescu, fratele agronomului care era sa joace indara un rol la Bucure5ti 1. Nu fara sur- prindere se gase5te intre cei Nriorisiti" la masiile lor, alaturi de acel Iancu Poni, id'unnealui Lascar Catargiu", din care va iei un neelintit aparator al ordinii, ca sel al partidului conservator 2. Totiksi potolirea desavarsita a miscarii revolutionarc se a5- tepta In zadar, cu toata stra5nica intarire a pazei pretuAin- deni in provincie.Se raspandiau 5i mai dcpartc pamflete cuprinzand punctele constitutiei" din Mart, cu aceasta loire- bare finala: Cine sant prietenii ob5Lii? Cine este dusmanity lärii? -Judece lumea!" Protopopul de Barlad, care fu arestat, tinuse o predica. indreptall de fapl contra Dommilui4. DinBucovina,uncle erau SiAlecusiCostachi Moruzi, Alecsandri chema lumea in numele Moldovei, al ommirii 5i al lui Dumnezeu", restabilind faptele din Marl si explicand punctele propuse5. Si Sturdza putu sa aflecu.temere ca Sadic-Paqa chema la Constantinopol pentru a-5i presinta plan- geHle pc boierii de la Macin Kogalniceanu nu avuse aproape nicio parte in mi5earea moldoveneasca ispravitä prin exiluri 5i prigoniri. Se yedea hi marele creator cultural, la eel mai cult 5i mai in stare de initiative din tineretul romancsc incapaeitatea 5i a dMsiuniihi a organisarii. De aici caraclerul naiv, impra5tiat 5i menit unei rapezi caderi a lui 1818" in Moldova. Atte imprejurarid vor trebui sa ridice din nou la suprafata pc accla care gandia asa de mult pentru intreaga sa generatie. FarA Kogalniceanu deci , de 5i s'ar recunoaste felul sau, isLoric iliteral-, de a se exprima, In cumpAnitai plina de duprins brosura, de un mare avant retoric: intdmplarile din Moldova in luna lui Martie 18487, 1;r1 care cauta a se dovedi

1 Ibid., pp. 350-1. Cf.si forga, Memoriul citat. 2 Ibid. 3 Anal 1848,1,p. 332, 4 Ibid.,p.409si urm. 5 Ibid.,p.414siurm. Urmeaza'ttnalt rechisitoriu contra lui Mihail-cel-BAtrân". Cf.si C. Sion,/.c. 6Ibid. Acolo merserà, ca delegati, RAducanu iDimitrie Roset, loan Cuza, Miclescu, Romal6; C. Sion, /. c. Cf. Anal 1848, 1, pp. 392-3. 7 Ibid., p. 467 5i urm. (12 pagini). A se compara bro5ura in care

123 Pregalirca Untrii Principateim' deosebirca intre miscarilc apusene contra formci de Stat5i aoeia, care ar fi de caracter strict legal, din Iasi% se alcà- tuieste proclamalia, si calm salcni, dar nu si catre boierii cari au parte laLolebuilatatile"si carora li se canta. In urechi din trainbita revolutiei generale, llcaparat3, iscalind exi- latiide la Wein si delaBraila, pc lânga carise mai adauga câiva, inlre cari acel student Nicolac Ionescu, orn cu insusiri oratorice, si prolesorul Curius, singurul din toatrt dascalimea vremii care se Elsa prins de curent Dar, in momentul ciind se pulea conslala apeasta deficienta dc conducere icand, la Bucuresti, cu toalc silintile consulului Kotzebue, care veni in ancheta si la Iasi. si ale unui trimes extraordinar rusese, generalul Duhamel, aparul pe rand In ambele Capitate, nu se pArecca Inca ramie, un nou fenomen revolutionar romftnesc se producea la Ardeleni. Intelectualii Ardealului, cad numai de ei poale fi vorba la inceput, urrnând ea masele sa se ridice pe urma pentru durerile lor adanci, straine de orice ideologie, care n'ar fi putut sa fie inteleasa. nic.i ma{..,aru principiut ei, se Impar- tiau in trei c.ategorii foarte neted osebite. In ce priveste, intäiu, pc cei trecuti ea profesori inarile libere, ei nu aralara in. Moldova, Uncle Asachi privi nepäsator la soenele din Mart si le condamna, in foaia sa, niciun intercs pentru revendica(ii care,rri trebuies,c1dIpatdin vedere,cii participarea unui Vincler, a agentilor poloni pe id i-a des- coperitpolifialui Mihai Sturdzaficu Imbulzirea Evreilor, aveau caracter liberal, fi nu na(ional. Cel putin n'avem nicio dovada scrisa ea aoci cativa daseni de pesle munti s'arfi amestecat, in orice calitatesi in orice masurd. La Bucuresti, Florian Aaron, care nu aduse un caracler dacic" operci sale istorioe, era tot asa de strain rata de orice se Incearca a se face din bietul meseria5" moldovean un tiers Hat care nu e Inca nimici trebuie sä fie", ca in pamflelul lui Siéyes, tot"; ibid., p. 460 si urm, 1 Revolutionara ar fi fost mi5carea atunci and ar fi fost pentru sau impotriva Printului sau impotriva institutiilor Lucrul de apetenie ce se cerea a fost pazirea Reglementului". Intre actele de represiune ei acela, pomenit 5i mai sus, do la SabAuani, Io Ilnutul Romanului, 2 Ibid., pp. 457-0.

Incercailea revolutionara din 1848 129 manifestare politica. Mai tarziu numai, un larg orizont istoric i se va deschideitrecutul neamului sau i se va presinta In toatla Intinderea iIn toata adancimea lui1. De la Laurian avem un sir de scrisori in care el aratai ea si im alt Ardelean, anoniin, sentimente de neincredere fata de un regim capabil do toate nedreptatile 2.El s.ocoate fard rost. Adunar2a buca- resleana. care a ajuns doar un contoar--, adeca un birou de Inregistrare pentru Domn3. Pomenind zvonuri1. cà Rusii sant gata sa intervie pen.tru. a opri orice pornire revolutionara, el resuma situatia in aoeste teribile cuvinte de amaritt despret: patriotism ca Iii palm., inteligenta bornata" cu- rivasä influenta franoesk la amicul lui loan Maiorescul inima pulredd" 4. Un alt centru de &Wire reforrnista, daca nu revolutionara, era la Brasov, in ju.rul Gazetei Transiluaniei sial lui Barit. Pe acesta-1 vedem in legatura ci insusi Telegescu, pe rare Voda-Bibesiou-1 soosese de la ocna uncle era pentru veohlul säu pacat revolutionar: redactorul brasovean a läudat pe acest nepocait pentru ca a avut curagiul de a luat biciul in mana, cu care biciuieqte pe robii intunerecului siai patimilor de tot felul", si i se sernnaleaza de el crirna unui nedreptatit: can- telaria departamentului Dreptatii astazi este vapsitä de san- (tele nedreptatii ce o locuia", spune acest om enigmatic, care dovedeste o deosebita. putere de a se exprima5. Atent sila ce fabeau studentii rnoldo-valahi" la Paris 6, Barit se intereseaza mai ales de imprejurarile din Moldova, necontenit urmarite cu simpatie pentru revolutionari. Rau- tatea zilelor vine ea de sine", profetifi el in Apus 7.tirile ce se dau despre scenele din Iasi sant Insa cu socoteala 8, dar se ingaduie o rectificare in dauna potolitorilor prin violenta 1 V. felul cum expune istoria tuturor Romanilor, in cursul situ; Rev. 1st., XIII, p. 265 si urin. 2 Anal 1848, I, pp. 171-2; p135, no. 21. 8Ibid.,p.181, no. 49. 4 Ibid. 6 Ibid., p. 323, no. 195. 6Ibid., pp.135-6.Statea laTelega,la Campina, la Bucuresti. 7 Ibid., pp.140-1. 8Ibid.,p.258, no.123. Cf.ce spun folio sasesti,Inarticolul, chat, al d-lui Miner; Rey. 1st., 1936, pp. 105-11. 9

130 Pregati yea Unirii hrincipa t el or

aimiscArii,sise adauge In dânsa aceastä observatie: Nu numai tinerirnea, ci introaga Moldova a dorit si doreste a-si scApa patria de sistemul despolisnuthii, care la noi ca si la dumneavoastrd", revolutia din Statele imparatesti dilduse aici, ea si in Bucovina, libertalca (lc tipar prinsese rpm- cini adânci, si a-i prepara un viitor de care sI se bucure urmasii nostri". Asa, spune corespondentul, s'a Mcut batjo- cura cu floarea Moldovei"1. Plarg, din adapostul sau man- lean, proscrisul Sion povesleste cum s'au intamplat lucrurile 2. Un alt corespondent, bucurestean, dephInge caderea, de pe urma intrigilor ruse.sli, a Marclui Vizir Resid, omenosul Turc", care voia rascumpararea tarilor rorMinesti, devenite astfelin- dependente, ccia ec Rusii arfiprima, dar cu un. ajutor banesc al lor, care li-ar permite o nouk ocupatie ea sechestru. Noi trtlim aid", spune el, o viata foarte ticIloasa in Mol- davo-România." Plangerea ca de la primele manifestatii ro- mânesti peste nrunti, salutate cu entusiasm, &Int prigoniti, la Bu- curesti, Ardelenii, ea si unele cuvinte, arata care e originea scrii- torului 3. Si poate acelasi, aratând ce zvonuri umblä la Bum- resti,incheie astfel: Românimea uu se Mai sperie de nimeni si de nimic, pentru aceasta cutez5m a chezliui"4. Si, cu cat trece vremea, linii de program tot mai indräznete se schiteaa Moldavo-România" ar fislit se constituie, macar ca o confederatie danubiawa", in afara de orice influentl ruseasca, multamindu-se protectorilor pentru ce ajutor s'a dat in trecut. Nona tars, neutra, ar avea paza Dunarii i chiar a termu- lui Marii Negre. I s'ar restit.ui de Rusi, cari si-ar retrage consulul, Basarabia, care s'au luat de la noi cu caloarea dreptului neamurilor", lamurindu-se aceastä chestie asa cum o Meuse Colson in cartea sa de proiecte panromânesti. Numai avand parte formald nationaM din cor5.bierie pe Marea Nea- grA", Românii ar putea fitan isanätosi". Pe cand viiterul era privit astfel In sensul general româ- nese modern, eel de-al treilea centru. ard3lean, Blajulmai noilor profesori, pdstra crer.d roman aural, asa cum il mos- teniserd de la Petru Maior. Biserica unita, revenind la tra- 1 Anal 1848, I, pp. 386-9. V. §iibid., pp. 401-2 2Ibid.,p. 223si urm. 3Ibid., pp. 377-8. 4 Ibid., pp. 413-4.

Ineereaeea revolutiimaril din 18 N 131

(Mille lui Inochentie Mica, lua asupra-si misiunea de a afirma, in fata iimpotriva Ungurikr, cari, ineurajati de intinderea revolutiilor, oereau. cu zgomot la Cluj unirea (eu Ungaria revolutionara sau moartea", si a Sasilor, intre eari don mintea superioard a pastondui, format in Elvetia lui Pestalozzi, $tefan Ludovic Roth1 intelegea eä a ineeput sa vie vremea neamului, mind atunci asa de athine despretuit, al Români- lor, dreptul, reclamat in zadar de un ueacgijumdtate, de a constitui o narie. Dar acest drept nu era s 1fieacordat de puterea impdre4toascd, doueclitd, peste pu(in, ca neputin- cioasd IMpotriva reuolu(iei maghiare a lui Kossuth, eiafir- mat 0 impus, ln Adu.narea lui Na(ionaba, de poporul romOnesc insusi. Supt conducerea unui Joan Bran de Lemeny, in fruntea unei deputatii de puternici negustori, uniti ill gremiul" lor, Brasovenii, altfel de loc dispusi la o manifestare in adevar revolutionara, pornira, in Mart, ceid'inthiu.Ei cereau egala Indreptatire pentru preoti la portia canonica" a lor, pentru meseriasi la exercitiul profesiunii lor, oeia ce II se interzisese in eetate, cu cea mai mare Indaratnicie, in. secolul al XVIII-lea2, si, apoi, pentru intelcctualii eaH se forrnau la scoala de drept din Sibiiu, de caracter austriac, dar 5i la liceul" din Cluj, dreptul la magistraturi, cum, de altfel, aiurea, ea in Seenime, unii dintre dansii 5i intrasera In ordinea judecatoreasea 3. Misearea s'ar fi oprit Ia revendicari legale de caracter ma- leHal ipractic, daca, pc lane. un der, de ambele -onfe- siuni, la Blaj timidul Joan Lemeni, la Sibiiu, ea vicariu, arhirnandritul, de origine macedoneana, legat de familia Gra- bovschi, dar format la Koala teologiel sarbeasca In Banat Andrei $aguna (Siaguna), n'ar fifost,prin. acele studii facute In seoliie mai inaltesasesti5i unguresti,laSibiiu si la Cluj, un tineret de studenti care prinsese contagiunea revolutionara ce era pretutindeni In aier. La Academia de drepturi" sibiianA, Barnut, cane el Insusi abia-siispravia studiile, avea Honga dànsul pe loan Puscariu, 1 Operele lui s'au tipdrit, la ultimii ani, de d. Folberlh. DAri de sam5 5i In Rey. 1st.,1928, pp. 85, 357; 1931, P.62;1933, p.204. 2 Hermann, Das alle und neue Kronstadt, Sibiiu 1883-4. B Papiu Ilarian, Istoria Romeinilor din Dada superioard, ed.a 2-a, Viena 1852, II, pp. 113-4, 272-4.

IJ2 Preghiirea tJniri Principaklor pe Un Gheorghe Roman si un Nichifor sail, dupa modatim- pului, Nicefor", din Cacova. In momentul cand fierbeau Un- gurii pentru unirea" bri unii Romani, stiind ea n'o pot impiedeca, asteptau de la dansa posibilitalca de a fi impreund Ardeleni, Bauateni, Criseni, Marainurg.5eni, Mir nut se intelese cu Pawariu pentru redactarca unei proclamahi cape punea o chestiune de drept: pentru a a)ta si iUnirea, Ro- rnôniifrelyuiauscl fie o natiane constituitei5ir3cunoscatd, acca veche dorinbg de la care, cum am mai spas, pornirg toate actiunile urmgloare. Se cerea deocamdabd sa se adune protopopii, doi preohsi doi delegati mireni de fiecare cerc bisericeso 1, Asa ceva nu se putea lipgri. Ca siin Moldova se W.ä calea coplilor manuserise pentru a face ca indemnul care congresul" romanese, fireste frirg deosebire (12 confesiune, sä paru.ndg.iOng. In fundulSecuimii,uncle,la Vasarheiu, foarte tangrul cancelist Pop, ca.re-si va zice PapiuBarman, partisan al Unirii Ungurilor, ca until care era 1ncunjurat de colegi din acest neam, avu. acelasi punct de vedere: cg ire- buie plecat de la vointa poporidui, a poporului targuesc, cdci, afarl de popi, profesorii cativa negustori, atata avea, ca element de lupba, natia. Supt adeastä forma convocarea adunajrii pe ziva de Dumineca Tomei fu inberzis5.2.Guvernul, Incaaustriac,avea nevoie, fgrä Indoialk de ceva care sä se plata' opune ungnrimii, pretutindeni In cea mai mare fierbere, si el recomanda chiar acor- clarea egalitgtiipoliticepentru. Romani 3,dar, cum mm se ultaserg, soenele Sangeroaseale rgscoalei din Muntii Apuseni, unclei acuma sbarea de spirit, infhientatä de suferinta socialg, era tot rea, trebuia o garantie. Pe aceasta o dadurg, dupI exemplul, care nici acesta nu se stersese, din 1791, ambele Biserici, care se tutelesea pentra a trace*n.fruntea marifestgiii nationale ce se derea. feel lumii Care se adunase la data arXtatigl de tineri ise argta ea poate, cg. trebuie sg. se Intoarcg. la 3'15 Main, cand administratia permite manifcstatia popularg.. 1 V.ibid.,p. 275 si urm. 2Ibid., p. 274 si urm. 3Ibid., p.277, no. vii.

- '1117.1ne7 nitroqozz eafc 4skytiv Ineerearea revo1ntionar6 din 1848 133

Se cerea de la Blaj sä vie numai protopopii §i etawalla barbati priceputi, adeea: cari au zel spre natia sai cunostinta tarii ia drepturilor omenesti sipolitice din protopo- piatul uncle s'ar afla"1. Pana atunci, atmosfera politica era cu totul aIta. Doua elemente se adausera care trebuiau sä Incurajeze masele t611}- nestisi sä contribuie la orientarea studentilor, In cea mai mare parte peste masura de tineriilipsiti de orice experientd. De o parte se Neu o concentrare ardeleand,i anurne la Sibiiu, unde, cum observa Puscariu, cu clirmuirea saseasca autonorma, se putea lucra In mare libertate. In. mijlocul anului Kolar, In conditii care nu se vad bine, parasira catedrele de la Bucuresti ca sa vie la sfat si Florian Aaron si Laurian, iar, pe langa dansii, in Petru Suciu care fu profesorul de drept roman de la Iasi In epoca urmatoare 2,si acel Axente Sever care fusese la Bacuresti, uneltind Intre partisanii reformelor, si la care s'a facut si una din reuniunile care pornira miscarea revo1uionar iacolo. De alta,revolu(ionarii mokloveni, plecati din Braila cu ixrsapoarte austriece pentru Viena, erau acuma tot la Sibiin: Alecsandri, Negri, Lascar Rosetti, Gheorghe Sion, Joan Io- nescu, A. Russo, Curius, Cuza. Ei erau insa pentru libertate", fie si supt steagul Ungariei revolutionare 3 Aparitia lui Saguna, impunatoare figura princiark, din a earth Intreaga fiinta se desfIcea autoritatea, dar pastrand totusi prietenia glumeata a unui spirit larg si 1ibcx, cladu prilej la mari rnanifestatii, inainte ca un Intreg convoiu de pelerini al libertlatii supt scutul Imparatului respectat, deci fara nicio intentie de a se crea o aItordine de lucruri, sA se indrepte spe Blaj.Aici, cei doi capi de Biseria, Sn riuda atAborhicruri,sociale i culturaleehiar,care-idespar- tiau, fraternisara, ca inainta5ii din vremea vechii cereri de drepturi, Inaintea catodralei unite.Apoi InCrimpulLi- 1 V. circulara lui Lemeni calm protopopi; ibid., pp. 277-8. Althuri a lui Saguna, Vara accasta" rcstrictie. 2 El Inlovreii familia Ghica din Comilue§ti intr'o calthoric pentru studii In Germania. V. Iona§cu, Material docurnentar privitor la istoria Seminariului din Buzdu, 1836-1936, Buzein 1937,siReu, 1st, April- Iunie 1938. 3 V. P.ipiuVarian,j.c.,p.97.

134 PregAtirea Unirii Principalelor bertlatii" se aduna o imensa multimle de tNrani, incredin(ala cd 1. se va aduce ovest. aatospobirii malt asteptate. Se desfa5urase un steag albastru, alb, ro5u, ca al Franciei revolutionare, pe care statea scrisa lozinca de la 1789: libertate, egalitatei frätietate". De la Boma strabunilor se aluneca astfel la Parisul marii RevoNii. Adunarea de pregatire, la 2 Main, a fost de fapt cea hotaritoare. Toatla. lumea WA parte la (lama, hotarInd prin. strigatele ei, de altfel nu fall cuviinta Indatinatä a neamului, directille. Acolo Vladicii se rostira cu paza, Saguna apasand asupra devotarneutuluiclitre bunul tata Ferdinand"1. Un singur discurs fu Ineriminat, arestandu-se vorbitorul, Avram Miche5, 2. Dar, In cuvântarea pe care o rosti Rarnut, caruia i se daduse aeeastä sarcind, ca fiind cel cu studii constilutionale Indeplinite, ideia roma.na Invinse, Intr'o larga. exspunere teo- retica, din care acele mii t1rane5ti prinsera numai atata:Ca ei aa un drept la pamântul 'pa care-I lucrau pentru domnii de strain", urgisiti,i atunci se ridica acolo, pe malullonesei Tarnave, un formidabil strigat de aprobare, cuprinzand In el asigurarea ct pentru aicea brazda eliberata in sfar5at se va merge 51 pAna la moarte, contra oricui 3. Protocolul Achmarii grata ei zing a Inceput ca un servicilt religios la care luara parte rnembrii amanduror confesiunilor. Deschiderea se facu oficial, in fata odor doi comisari ai Gu.- vernului, Unguri arnandoi, Ludovic Szabói Nicolae Báriffy, cetindu-se de Saguna conditiile de credinta dinastida -0 ordine care fusesera puse de la inceput. Pe langli episcopi, pre5edinti pe aceia5itreaptiA,se alesora ca vice-pre5edinti.: Barnut, incepatorul,i raliatul care era Barit, intre secretari fiind Cipariu, protopopul Popazu, cumnatul lui Ioan Maio- rescu, care lipsi, Laurian, Ioan Bran de la Brasov si apoi tineri Inca necunoseuti: un Dumilru Boeru, un Iacob Bolega, un Pavel Duca, un Gheorghe Anghel, 11111 Iaceb Bob, un Petru Maniu, cu totii represintantii in general recunoseati ai popo-

1Cf. Iorga, 1st Romelnilor din Ardeal si Ungarin, If, pp.155-6. 2 Papiu Ilarian, 1. c.,p.294. 3 Inainte de toate, I. Puscarb, Nolife despre InMmplàrile content- porane, Sibiiu 1913,p.14 sinem.; Papiu Ibrian,o.c.,p.91si urm. (aetele oficiale unguresli, p. 279 siarm.).

CelipliftrlirrWaltINFSMFMC Mr1I-Uhraj VO , .7

Simion Barnutiu.

Incercarea revolutionarg din 1848 136 rului de arntIndong confesiunile. Fu invitat sasiste 0 generalul Schuster la jurginfintul pentru Impgratul, salutat cu salve de tun, si el fu rugat smgrturiseascg la Viena despre spiritul de care era insufletitl Adunarea. Se incept cu declaratia, presintatä tot de juristul Adu- ngrii,Bärnut, ci liberkdea si egalitatea na(ionala romdneascel shant intemeiate si de aceia se vai numi dupg libertate" locul unde se Indeplinise vointa nestramutat g. a natiei. $i anume acea lihertate" e in cadrele Monarhiei habsburgice, ale Impgratiei ca atare,cgreia-i e supus Mare le Principat alArdealului. Aceastä ludic" de sine stWitoare" face jurgmtlntul de cre- ding cg.tre Impitratul, eitre Patric 0 catre Natiunea Ro- manA". In acest jurarnânt se cuprindi cererile de capetenie, pe care Saguna, cu o delegatie, trebuia st le duel lui Ferdi- nand I-iu, care Insà va fugi la Innsbruck 0 va 16Sa pe Români In sama Miriisieriului. unguresc al lid Batthyanyi: desfiintarea iobiei, etnanciparea industriei 0 a comertului", west punct venia fiirIndoiaM de la Brasov. Ele furg complectate In ziva urrnAtoare, clind Lemeni arätä qd poporul nu voieste uniunea Transilvaniei cu Ungaria", asa heat se interzise orice discutie In aceast g.privintti, ca Rind reservatg deputatilor romtlni oe ar fi sa se primeascg. In theta ardeleang., potrivit cu numgrul locuitorilor. Se ceru egala In- dreptatire in toale rosturileoficiale.Se admise Inlgturarea oriegrui alt nume decat acela d3 Români". Biscrica sit revie la vechea organigatie metropolitang, absolut liberg, 0 la si- noadele de pc vremuri, in ambele jun/anti ale ei, cu dreptul de a se alege episcopli, cart vor fi represintanti In dietg ca sioeilalti capi reliigiosi ai firii. lobagia sl se clesfiin(eze NHL despagubire,i tot asa si difma. Când Ba'rnut adause cg. pentru moment datoriiile impuse de lege trebuie observate, poporul, care,pAng. la caplt,Intelegea,içnconstiinta strgve- chilor sale drep1uri,sitaibiiicuvântul, observa: Cd bine, numai szi fie cat mai eurand!". Pentru mestesugari, earl nu lipsiau, se prevede, potrivit cu cer:.trile de la Brasov, primite de Universitatea saseascg, deplina lihertate de inuncri, cerrtn- du-se, cu amintirea Intelegeriidintre Moldova si Muntenia, oleggturg. cutrtrilevecine"sidesfiintarea vamilorla granitti".Scutindu-se piistoriicaritreeinuntii(letaxa(10

136 Pregiltirea Ltnirii Principatelor

curfind introdusa, sa se observe, cu datina din aceste taxi, sitratabele cu Turcia. SA aloha voie a hicra minele lor proprietarii romftni. In domeniul agriculturii, sä se faca o revisic atuturor pricinilor pendinte, iaieiseInfatiseazil deplin $i curagios vechiul proces de usurpare a mosiilor românesti din pAmAntul regesc", cerandu-se restituirea terenurilor luate abusiv $i o Impartire dupa numarul famiiilor a color alocate bisericilor sase$ti. Clerul românesort sa fie utilisat d3 o potriva cu al celorlalte confesiuni. 0 largA creatiune de scoli, in toate satela si orasele", va merge, cu gimnasii, institute militare si tehnicepiseminarii preotesti",si pana la o Universitate Romana dotata din casa Stitului in proportiunea poporului contribuent". In materie de finante,natiae gata aplati, dar desfiintandu-seprivilegiile. Alaturi cu aceasta adevarata encielopedie de cereri, care corespund, In mai bogati In mai orAnduit, la cee presintase cu data luni In urina lui Mihai Sturdza, ccia ce arata seriositatea oamenilor, In mare parte protopopi, preoti, negustori, cum vom vedea, cari,incunjurati demiile taranesti, scosesera dupa o Inteleapta chibzuire acest program , sant, fireste,i punctele de purd ideologie lib2rtatea tipa- rului, fara cautiune, libertatea personalA $i a Intrunirilor, jurati cu deliberare verbala, armata cu ofiterisi romanisi garda nationala romtineasca, in care sitintre igranicerii, c.ate unul de familie, si ale ciiror mosii sa fie revisuite. In sfarsit se arata Inca odata, la caOtul acestui lung sir de revendicatii iInoiri, cit nicio hotarire maga' de o adunare In care natia n'ar fi represintat1 nu poate sit aiba valoare pentru dansa. Tot potrivit Cu obiceiurile Iiberalisrnului revolutionar se prevedea formarea unui comitet permanent, resi- and la Sibiiu, care sa astepte resultatul interventiei hotarike pe Mug dieta din Cluj si pc langa Imprtratul, c'druia ise trimesese, ca mai obisnuit In aceasta lumi a eon( elariilor, tftnarul loetiitor de episcop Saguna. Pentru a se face Ion tuturor valorilor, care apar uhnitor de bogate cu acest prilej, se decide ca numarul deputatilor pentru Viena va fi de macar treizeci,al celor cari sAnt sa fie primiti In dieta de o suta, al membrilor comitetului permanent de mkar doisprezece,Printr'un sentiment de (Inv-

Incercarea revolutionarA din 1848 137

IIat ifr.ffie nationall, de intelegere pentru rolul pranilor i de iubire adevdratei fatd de ddnsii, frt loc de a retinea ac- fiunea, ca la Iasi, numai in rândurile intelectualilor, se lzoteireiste ci membrii aeestor represintanti vor fi Mali din loate cla- sae: preo(i, literati,nobili,militari, negiajdlorisiteirani". Barit voise mai multInsA:Intrebuintarea limbii romanesti In comitatele en majoritate de Romani, introducerea ei in ro- lile de sat, ca si In cele mai inalte, oea maghiarA fiind numai ajutatoarei, ca pe vremea veehilor Imp6rati, publicarea In romaneste a legilor si ordonantklor 1 Tath acum persionalitätile cgrora lise incredinteazA acest ml: dintr'o lume de inalti functionari, si de origine Vasile Negnea, fost span de Iniedoara, apoi canonicii Vasile Ratiu, Cipariu, Alexandru Sterca Sulutiu, care va fi apoi episcop simitropolit al Bisericii unite, protopopi, dintre cart cei mai cunoseuti sant MoiSe Fulea si Popazu, apoi,In altreilea rand, ca represintan.ti ai intelectualilor: Laurian, Bait, Vasile Maiorescu, unir de avocati, Intre rani anel Joan Bran de la Brasov, Joan Bardosi, Constantin Secareanu si doi alti juristi. La Iasi, armata nu se amestecase pentru a sprijini miscarea, de si s'a observat In corespondente cä ofiterii au fost tinuti la o parte, nefiind siOri in opera de represiune, condus{ei numai de liii Domnului; aici, Intr'o Fume amestecatd, paste deosebirile de clast sidie ocupatie, prin fenomenul revolutionar, se Intalneste o intreag list g. de canducltori ai armateiImpä- ràteti: un major, capitani, locotenenti. Negustorii brasoveni sant larg represintati: Iuga, Orghidan, Dima, Botea, Jipa, langA protopopid Verzea iilang5. Vasile Pop. Acestia In deputatia la Impäratul, pentru dieth. hind. ati o sum g.dealti oameni, v6dit fruntasi cu experienti si cu valoare soeialä: protopopi, profesori, ca pomenitul Petru Suciu, avocati, ea Petru Dobra, precti hillrânii tineri, ca acel Neagoe Popia (Popea), car.3 va fi ajutgtorul lui Saguna iapoi episcopul Nicolae al Caranse- besului, scriitor istoric din garda marelui Mitropolit. Nu lipsesc personagii carora, ea lui Dominic Jordan,lise ziee: prea- nobil", membri aifamfiliei Leineni, nepstori din Brasov, ca Rada Leca, Barbu Cepeseu, adunrttor si de documente istoriee,

rPapiu Ilarian,I.c., p. 169. Inierprelarea din Organ& Luminarii a dorintilor de la Blaj, 0 ibid.,p.173.

138 Pregatirea Unirii Principatelor

5i viitori conduatori spirituali, atunci Inca foarte tineri, ca Iosif Sulutiu. In sfarsit, un senator Balomir, langa Iosif Miehes, cel arestat pentru moment de pe urma indraznelii diseursului sau de la 2 Maiu. Dintre functionari, cancelistul Vasile Bu- teanu, al eArui frate Ioan, Intors din Croatia, unde asistase la osebirea nationala pain energia Banului Jellacich, va fi amestecat tragic In luptele sangeroase care vor urma, ca si alt cancelist, Vasile bragas. Ei vor trebui SA cearA edietei, imperios, ea situatia de acuma inainte a Rom'anilor sa.fie cercetata in primul rand. In comitetul permanent din Sibiiu, care trebuia sa. fie presidat de seful Bisericii ortodoxe, Intra protopopi si contipisti, alti cancelisti, ca acela care va scrie istoria acestei mari manifestari romfinesti, Papiu Ilarian, ea Aron sau, cum Isi zicea Inca de atunci, pe temeiul greselii de a 'wade c,sehimbarile Ione- tice pot supravietui vremiilor, Arune", Pumnul, care va trezi iorganisa, cu bolerimea, dar si dincolo de margenile ei,pe Bucovfneni, juristul" Ioan Puseasu, care-si va zice Puscariu, profesorul Nicolae Balasescu, Banatean, la ineeput de cultura maghiaral, treeut apoi In Muntenia, unde va fi autorul unui admirabil dietionariu latin i al unuia frances, din care s'au tiparit numai eilteva fascicule, profesorul Cons- tantin Roman2 si,alaturi, neprevazand de ce cruntil faima ii va fi Incunjurat numele, and va fi vorba de alte metode, acesti doi: avecalul Ioan Ba1eau...1, avocatul Avramfano, Dup a.o a treia sedinta, presidata de episcopii Lemeny, care iscaleste, modest, numai episcop Fagarasului", iar, dupa dansul Saguna: episcop", se redacta o proclamatie atre Ro- mani", in care se subliniau resultatele antis; .,acea lucrare de treiori sfanta, celebratà supt flamura imp4rateascasi romana". De and e Ardealul", spuneau membrii comitetului permanent, nu s'a pus juramant mai slant deaf acesta", adaugindu-se, cu privire hi un trecut care trebuia sti moara gisa fie uitat cu totul: jur.uuCintul celor trei natiuni nu poate sta fatX cu acest jueimfinlromem...Jurtinantul celor trei natiuni e jurAmilntul nesukrintei (intolerantei), al Romanilor

1 V. Rev. 1st., April Iunie 1938 No lite. 2Cf. Sihin Dragornir, in Mem. Ar. Ram., 1936.

Incercarea revolutionard din 1848 139 jurämantul tolerantei cei mai deptnite, jurAmant de dreptate, de fratietate". Inca din acest moment Insä se strecurau unele Indoieli pentru viitor. Se va putea 'Astra aceasta hotarlre, de cdtre (op Va merge Biserica si mai departe pe dru.mul pe care nu-1 alesese ea Insasi, In cele cloud forme ale ei,ci care, vadit, iifusese impus? Indoieli se strecoard in chiar proclamatia, raspanditasi ea de la om la om, pe care am analisat-o mai sus. Intr'un Intreg pasagiu, in care c vorba side o Inarrnare", se face uu nou apel cable cler, cdtre acel cfrr care pdnd atunci repre- sintase el napa, cu toate separa(iile confesionale aduse de oreme, fiin fata cdruia se ridiea acwn pentru ?Wahl nard o putere mireandi care nu mai cunostea aceste hotare icare aduna oameni din took clasele. Pe sufletele protopopilor si a tot clerul zace o raspundere grea, ca sä nu se lapede de poporul roman" unul singur, de fried au pentru interes", s'i se aduc Inainte casurile trecute cand el s'a lasat atras sau tarlt de puternicii confesiunilor rivale: cum s'aulapadat multi pe timpul prolestantismUlui, child au tinut cu Ungurii calvinii eu unitarii. Cala jale si surihrare au trebuit sa fie atunci In popoarele romane parasite de parintii lor a spus va spune istoria totdeauna". Rolul preotimii In aceste ceasuri de mare prefacere i primejdie eallot:Preotii au datoria sa-i mangaie, sa-i inimeze pe cei ce scad en iiiima,i pe ei sit nu-i abata nicio intamplare ma de la aparareai Inva- tatura popoarelor lor"1. Fericita mana care a sells =este randuri, dari profetica aprehensiunea fatit de un viitor apropiat! In adevar Saguna avea, si data aceasta, o Incredere oarba In binefacatorul Im- parat: asigura pe pastoritii sai ca vor avea tot cc asteapta In domeniul national, politic si social de I.a tali mai infarii lori domnii pamante5ti", plini de sentimente pal-int-51i pentru taranii casipentru clerul slapanit de marl sperante, care nu erau sa se adevereasca; saracimea" va fi neaparat ajutata, spune el, de diregatorii ci mirenesti", daed numai vor asculta si mai departe de dfinsii, caci aecia vreau binele lor"... Din parte-i, Lemeni, vazand ea iobagii Incep a se misca revo-

Toate prolocoalele, in Papin Harlan,I.c.,p.291§iarm.

140 PregAtirea Unirii Prineipatelor lutionar, ca la Mihalt, regreLl, pe la mijlocal lui Iunie chiar, ceia ce Meuse, declarând c WOO adunarea s'a Mout nu dui:4 cum a 'Indult, precum a scris" credinciosilor sai. El nu nag sä observe a Biserica sa n'a inteles sa se amestece cu cealaltä: ca de acii inainte In treaba religiei tot una sa fie"; e numai unirea ca natie, fiind fratii Impartasirea de aceleasi drepturi". Numai cat, daca neunitii vor sa ramble tot asa, atunci liberi O. fie: nu va fi fata de dartsii nicio neprietenie". Dar, odatri ce la Cluj s'ahotetrit unirea Ardealului CllUn- guriai Impriratul a consac rat acest act constitutional, care via aducei egalitatea juridica fatei de Maglaiari, deueniti de faptst!cipcinii cu voie deplin4 aidri1,natia nu e nlmai suferitif"i ,,slujbele domneei" s'au trildturat, asa Molt frii- tia" trebuie set se intindci, cu peistrarea legii §i limbii",pi In aceastd parte. Tot asa judecardsiB4natenii, crezaud caacea.sta fratie",In noua Ungarie liberalit,Ii va scoate de supt apasa- toarea hegemonie sarbeascd,iaceiasi erasiparerea Ori- senilor1. Un mic comitet, care se aduna la Pesta, lua deci, chiar In Maki, o hotarire In acest sens, fall a se fi cautat nicio atingere cu Ardelcnii. Nevoile i nacazurile locale bi- ruisera. Dupa a sfatuire la Lugoj, In ziva de 3 Maiu, ajungandu-se la refusul de a merge Românii la Adunareasâr- beascde la Carlovat, ca strAin l. fiind de dansii 2, la 3 Iunie se redacta In acest &ens adresa catre Imparatul gala O. sacrifice, In interesul situatiei sale periclitate, natiile supuse celor orgolioasei cn mana pe arml. Se cerea crearea unui vicariu mitropolitan roman,i cu un ajutor laic pe langa cel bisericesc, si mai ales cedarea catre Romani a unei parti din vechile bogatele rnanastiri. Dar loate Cu dragoste" fata de fratii unguri"i catre Inldiul neatarnator Ministeriu unguresc sim- patiei increzamant" 3. In sehimb, Murgu, intors din a doua Pentru almosfera de acolo bogalele sari noi din G. Bogdan-Duic5, EllimieNurgu. Ac.Born., Stadiisicerceldri, XXI, 1938. 2 Papiu Ilarian,1.c., pp. 111-2. Pentra a doua Adunare, la 27 hi- nie; v. si ibid., p. 150 si urm. Manifestari si la Timisoara; ibid., pp 166-7. 0 pctiao comund, la 21 Main; ibid., pp. 167-9. Si Români din Moldova, pribegi, so abiaeati pc,1.1 Adunarea din Iulie, In Lugoj; pp.173-4. 3 I3catianu, Carlea de our,I.

Incercal'ea revolutionara din MS 141 temni(A, unde stasetreiani pentru agitatii impotriva clasei stapanitoarel-, ca aceiasi nestapanita pornire calm melodele revolutionare, oriunde-1 ducea neaslampärul sau, chema, In aceste tinuturi, acum desfacute de Ardeal, la lupta contra Sarbi- lor cmsiderati ea rebeli. Numind vicari cpiscopali la Timisoara si la Varset, adunarea din Lugoj, supt influenta aoesteiporno- nalitiitide comunicativ entusiasm, lua, dupä cca din Arad si Orade, la 27 Tunic, o hotiarire In aoeastä directic. In ce pi iuote p Unguri, ei declaraserd incd de la 10 ale lunii, inainte de a se aduna, in Julie, dieta Ungariei unite, al cdrii membru a lost si Murgu 2, cd, dupd schimbarea intdmplatd, Bomdnii nu mai au nimic de cern!. Imparatul primise in ziva de 30 Maiu la Inihbruck &lo- ggia Ardelenilor, compusa din Laurian, Cipariu, protopopul Popazu, cumnatul lui loan Maiorescu,siBran din Brasov. Ei aduoeau un memoriu. in care, si supt iscalitura episcopului unit si a lui Barit,e cuprindeau oele mai th.draznete oereri nationale: pe langA unirea inteo Mitropolie, una singura, cu sinoade anuale in care ar fi intrati mirenii, si cu episcopi recunoastenea natiei, ci adunareai comitetul ei dirigui- tor, i,fireste, idesfiintarea tuturor vechilor legaturiin viata satelor,a breslelor,in organisanea invatarnantuluisi a clerului; asupra unirii Cu Ungaria sa nu se iea o hotarire cat timp aceastä natie nu se va fi oonstituit. Ral.spunsul catre aoesti supusi de origine romana" fu aprobarea actului dietei ardclene. I se arätä Curtii, doar, printr'un act eloovent, presintat, pe urma, de Saguna, cä nimic din nedreptatile suferite de Romani nu fusese inlaturat prin actul de Unine 3. Numai o alta dicta pe noile base, nu pe oele medieval; ar putea sliieie o ho- Mere pe care ei ar primi-o4. Si din nou se declara acestor supusi romani din Ardealul unit Ion Ungaria" ca se vor lua pentru a-i satisfacei une1 mAsuri de amanunte, in Scoall, 1 Papiu Ilarian,o.c.,p. 123 si urm. 2 G. Bogdan-Duia, o.c., pp. 177-8. La Orade, episcopul care era Vasile Erdélyi binecuvAntase fratia cu Ungurii; Teodor Nes, Oameni din Bihor, 1848-1918, Oradea 1937, p. 22. Pentru Adunarile aradan6 oradana, ibid., pp. 20-1. 3 Popea, ArhiepiscopulhiMitropolitul Andreiu Raron de $aguna, Sibliu 1879, p. 133 0 urm. 4 Ibid., p.136 si urm.

142 PregAtirea Unicli Principateldr in Biseried, lu functii 1 La Posta,.agrtina, care zAbovi prea mult pentru nerabdarea alor sdi, nu primi, in Julie, nimic din partea unei diete in care nu r5.suna eeva din credintile lii2.Se alesera insd in comisia pentru sdvarsirea lucrdrii Cipariu, Bran si caitva altii, cad nu puturd smulge mai Inuit. Din nou fra resultat se presintart cererile privitoare la Mi- tropolit, la congresul bisericesc, Ia respectarea limbii, si in oaste. Un alt capitol din miscarea Românilor de peste munti se va deschide odaLA cu. contra-revolutia pentru Impdral. Acuma insd centrul hiptei ron:ilnesti pentru. o altA situatie poIitic i nationald se muttase la Bucuresti. S'a crezut cif originea acestor agilatii revolutionare, care izbucnir'a in Iunie, trebuie cAutald aiirea, si s'au adus inainte observatiile respectuoase pe care ile aducea lui Alexandru.- Voda Ghica tanaral Alexandra Golescu, fiul meritosului lor- dachi 3.S'a vazut un alt prodrom al unei miscdri pripite si rAu organisate, impartitd in. do id, in trei, Inca de la Ince- put, in manifestatii culturale ca accia a asociatiei, cuprinand Lang poetii Orli, de la Vdcdrescu la Alexandrescu, la Boliac, la Rosetti, la Ion Ghica, pe Mug istoricii Aaron Florian si Lau- dan, boieri de toate vrastele, doritori std. se publice cdrti, in a cdror alegere n'au fast cu desdivarsire fericiti, introducilndu-se siinterese personale. In ea gdsirn, la 1846, supt patronagiul Domnului Ins*, la care se adause sial Moldovei, pe Petru Poenarui pe BrAiloiu, cu colegul sail de la drept Ferechkli,pe doi Fiipeti tineri,fiulluiIordachi sifiul lui Vulpe, pe alti doi membri ai familiei, pe cei doi militari intelectuali Voinestii, pe un al treilea cater, Joan Emanuel Flo- rescu, pe un Negulici, traducAtorul lui Aimé Martin si el 1nsusi plAnuitorul unei biblioteciliterare, pe tândrul E. Predescd, pe Constantin, fratele istoricului Bdloescu 5. Din Moldova se asociau Negruzzi, Alecsandri si Negri, din Ardeal Barit, Cipariu 51Vasici. In schimb, Socielatea de la Paris a studentilor roil-IA[1i, in- temeiatd. la 1816, a fo3t privita de la Inceput, nu MA. drep- 1 Ibid., pp. 138-9. 2 Lupa§, Mitropolitul Andreiu .5aguna, Sibiiu 1909, p.00. 8 Anal 1848, I,la aceastd dat5 Trirneterile la Foaie, In Iorga,1.c.,p. 230 si urm. V., pentru astfel de intreprinderi, siibid., p. 225 si urm.

ineerearea revolutionara din 1848 143

late, cu neincredele. Consulul Franriei din Bucureski se =4)a de scopurile ei, pe care le socolia supuse hanuielilor. Ea trio- buia s. cuprinda, nu numai pe acesti tineri destarati pen.- tru moment, ci ipersoane din tara, invitate sa se inscrie pentru urmarirea unor foloase eulturale si mai alas aducerea, sustinerea, de bursieri. Intr'o forma Inflifearata, dar lipsila de gust literar, se ara,ta ce mare rot are sa Indeplineasca Ro- mania", care se scula, scutura de pe dansa pulberea rnorman- tului", asa Inca panterele-i binecuvantate de ecruri vor In- cepe iar a rodi fii de gloriei de lumina". Nu se uitä Insa. nici femeile mume", mentionandu-se anume ca patroane Doamna MariasiDoamna Smaranda. Cu sprijinitoriinaldoilea rand se aleg de acesti tineri, de Sigur fara ganduri rel; la Mum- leni sotia moldoveanc a. a lui Barb$tirbod iboierii Loan Bi- beseu, fratele Domnului, iJoan Balaceanu, iar la Moldo- veni- Ruxanda, sotia lui. NicAae Roznovanu, Alexandra Sturza Miclauseaiml si Nicolae Ghica din Comancsli, tanar format in Germania. Nu seitä nici Barit, pentru. strangerea de sub- scriptii in Ardeal. Initiatorii spuneau 1nsa prin numele itrecutul lor ce nu se cuprinde in statute, cu carartermodestadministrativ. Presedintele era Ion Ghica, trecut acuma, dupä venirea in Franta, la metoda revolutionara.Secretarul,C.A.Rose Ili, avea o credinta mistica in folosul wad organisari democra- Lice a poporului romanesc. Se ceruse, pantru tnarea liii faimla literal*dari pentru steagul revolutionar pe care-1 represinta Tata de monarhia burghesa a lui Ludovic-Filip, protectia lui Lamartine. Dar, de la inceput, se putu vedea o deosebire de tendinte si mai ales de metode Intre Munteni, tineriliberali cu. totii, i1ntre Moldoveni, cari represintau mai mult un nationalism cultural. Casierul era Scarlat Varnav, a carui actiune In acest dameniu a mai fost pomenita,i care-si facea o mandrie O. se aseze in rand cn taranii, intitulandu-se bir- nic". $i el, procedand la aleatuirea unei biblioteci, fixa anume principii care 1111 erau politice. Era vlorba de a se 'Astra legaturile cu lumea de acasa, cu mediul traditional,de a 1mpiedeca acea uimire" de care erau cuprinsi. In general cei Intorsi Intro aibor.Uitarea limbii 1nsesi se Intampina, spune el, une ori. Se recomanda cultivarea literaturii roma.

144 IiregAtirea llnii1iFirincipateloe nesti, cerAndu-se si daruri din partea scriitorilori tipografilor 1. 0 tendinta politic/ inaint.á se vddi Mdatäi prin orna- giul adus, la Inoeputul anului urmdtor, lui Edgar Quinet, al ckrui curs de la Coage de France fusese tocmai intrerupt de Guvernul Guizot. In numele societ/tii vorbi Dimitrie Bra- Liana, al ckrui frate mai mic, Ion, fusese reprimit de curand in mi1iie, undo avea gradul de prapercic" 2 Se vorbia marelui propagandist al dreptului neamurilor, pe care era apoi sag apropie de Romani cilsatoria cu Hermiona Asachi, vdduva unui Mo- ruzi, despre lungai du.reroasa istorie a unui popor al ukrui mune nu-1 rostise Quinet pkna atunci In cursurile-i asa de aplau- date. Se amintia glorioasa origine si se puma in leg/tura acvila imperialit cu oarbul immtean devenit tinvultur.In frase imprumutate lui Lanrennais se cerea pentru Romani dreptul de a trki. $i i se rdspundea tandrului vorbitor prin asigurarea ca, fiecare om public din Frank avand datoria de a merge Inaintea popoarelor care vreau sa, renascA", dar Quinet nu cunostea ino,d, de sigur, adevArata situatic de drept a tdrilor românesti , el se va glndi si la Invierea popufatiilor" si nu natiunii moldo-valahe". In. foarte frurnoase cuvinte marele publicist Isiarata credinta ca, de siIncunjurati de pofte strAine, sufletul lor Insusi va tinea in viatd pc Romani. Ba chiar el mergea pAnd acolo, Inca vorbia de alianta Fran- cesilor si a Moldo-Valahilor Indeplinitd in spirite". Vestea acestei ceremonii fu cornimicatd publicului frances prin acel Paul Bataillard care era sA urmdireasol. In toata viata sa desvoltarea poporului de care iso prinsese inirna.3. Intre cele dou/ soda/0 se stabitira Indatd legAturi. In adevdr, oea de la Bucuresti cuprindea, dintre studentiipari- sieni,pe Ion Ghica, pe D. Bratianui pe Rosetti, pe Nicolae BAlcescu, care putuse pleca cL el la Parisi, pc Alexandra Golescu, vechiul nemultkinit cu starea de lueruri din tara sa. Ba chiar, nu nurnai BIleescu singur, destul de stramtorat ba- neste, dar cu el si KogAlthoeanu Instsi 4 se Indatoria sit colabo-

1 Anul 1848,I,p.16 i urm. V. Iorga, scrisorile lui Alexandru Kogglniceanu, In revista Floarea darurilor,I. 2 Anul 180, I,pp.12-3. 8 Ibid., p. 37 si urm. 0 all/ euvintare, de o retorica Inn/carat/ a lui Bratianu, ibid.,p. 62 11 urm, 4 Ibid., p.53,

incercarea revo1u(ionarti din 1818 146 teze la compilatiile avute in vedere, &Ind pentru suma de 400 de galbeni, in doug lomuri, un dictionariubiografic en biografia celor mai Insemnati Romani din toate partite si din toate veacurile", o Istorie universald fiind 1ncredintata lui Voinescu II.Rosetti, care cumpara de la mi German o tipografie, in asociatie cu prietenul san, ipolitic, Winter- balder, o punea la dispositia Societatii de editurai. Un mare =mar de femei din aristocratia ainbelor taxi sprijinia aceasta pasnicii Intreprindere, ceia ce n'ar fi facut daca is'arfi atribuit acesteiai tinte politice. Ad&ugita In oe priveste rnembrii comitetului de conducere, Societatea continua, fitrà mari ispravi In domeniul creatiunii liter are 2. l'and la sfarsitul acestui linistil an 1848 era cea mai de- plinä intelegere, in aoest domeniu, intre Românii, maibalrani si mai tineri, din tail si din strainatate, pang, intr'atata hick Dimitrie Brätianu, scriind fratelu,i, care Insä era sa fie In curand scos din oaste pentru lipsa din tang.' 3, Ii arata bucuria ca in sfarsit s'a aruneat si Bibescu In tabara nebunilor"4. Inaoestspirit,cu lozinca: o limbaliteral-a esteo natie", se fgeu, la sfarsitul anului, darea de sama a societatii din Paris. Varnav constata c, prin oei intorsi In Lark se inlaturaserä banuijelile pentru scopurile politioe. In lista spri- jinitorilor, cari nu sant, deci, numai de la Paris, se Intal- nese persoanele cele mai de vaza din societatea románeascg, intre elei pictorii Lapati si Aman, dinfre cari eel d'intgiu Infatisa irn furtutos Mihai Viteazul plecat la asalt5. Dar nu e frä semnificatie pentru sentimentele aoestui tineret ca el se adresaicatre poetul revolutionar Béranger, care raspunde asigurAnd og. le brave peuple rouman"1$ tva relua un loc mai ridicat In lume" 6 E adeVarat c si un istorici un spirit potolit ca Montalembert, autorul studiului asupra ca- lugarilor din Apus", se invrednicia de aceiasi cinste7, 1 Ibid. 2V. Iorga,/.c. 3 Anul 1848,1,p.341, no.209. 4Ibid., p.61, no.13. bIbid., p. 73iurtn. 6Ibid., pp. 132-3. IIbid., pp. 136-7,

i46 Pregalirea Uii irliPrincipateloe Se adlugia in acest avant cultural, care nu putea fact A. se prevadI tulbuAri apropiate, care, cum am vdzu.t, nu. furl provocate declit de evenitnentele din. Paris,i un indemn dare Dimitrie Ghica, fiul lui Grigore Ghica, pentru a primi sl fie patronul" Teatrului National, care ar fi luaL o alla directie. Is- e-Mese Ion Ghicai vechiul säu prieten Grigore Alexandrescu, loan Voinescu II, Rosetti, care, deci,i pentru rosturile tipografiei si librlriei sale, se Intorsese in tarI, si chiar acel ofiter superior, Nicolac Golesou, pa, care-1 astepta un rol de prima lithe In schimblrilc cc stAteau sä sc indeplineascil.1. Dar incl. din Mart 1818 considul Franciei semnala aparitia de placarde rod.amand inlaturarea privilegiilor boierimii, formarea unei glrzi civioei libertatea preset", ca si presintarea U.tre Bibescu a unor petitii i oererea Unor audiente pentru a reoomanda schimbiri oe pareau neaplrate. Dombul ar fi declarat Insl cl nu vede in acesti sflituitori improvisati pe man- datariilegaliai poporului". Apoi lucrurile parurl ell se potolesrc. Neizbidnda din Moldova pkilea fi socotig ea olectie. Isprava, fie si numai formalatfimiomentarbet, din Ardeal ire- buia sã fie lusec Meal din Maiu, un Indemn. - La sfarsitul liii Mart, Nesse trade instiintase si la Bucuresti cä irevocabila" hotlirire a Ta 111.41.11 e s nm inglduie nicio schimbare dthinatoare protectiei" in Wile romanesti3. Dar, pe la mijlocul lui April, consulal Franciei credea si el cl intarn- plgrile din Ardeal ar putea sI Incurajeze elemente nemultilmite din principatul muntean4. Din parte-i, Bibescu admitea c. situatia e destul de amenintata, in ajunul vcnirii lui Duhamel, trimesul special al protectorului", asa incat trebuie sa cheme peboierii de infdiul rang fi alte persoane de deosebite clasuri"5, mlsura revolutionarä ea insäsi, cum nu se mai luase vre-odatl. ca sa ii aräte ea e sigur de a pubea pnesinta visitatorului, pe care-1 astepta cu nepläcere, o situatie de liniste, bulnl pe- trecerej unine intne obIlduire si titre toate claselesocie- titiinoastre". El Stia insl si. de vremelnica fierbere a unor duhuri", dar a lkat-o streacl, flcand partea si a lipsei 1 Ibid., p. 88, no. 15. Dimitrie Ghica se cern oliOr rus §i va lua o Po lonii din Rusia; inedit in Bibl. Ac. Born. 2 Anul 1848,I,p.161. 3Ibid., pp. 193-4. 3 Ibid., pp. 319-20. Ibid., pp. 311-2, no. 210,

incercat'ea revolutionaradin 1818 141 de experientd si avrasteiia patimilor", dar e hot'arit sä nu dea impresia ca indulgenta" luii e slaoiciune". Cu inirn1 de Roman", pi el se simtia astfel, cu adand sinceritate, elpoftcste pc Loi membrii acestei ncobisnuite Adunari Ca, In numele patriei", sa se fereasd de oriee tulburq,ri 1 Pe atunci Chiselev Ii scria, arItand d. se teme si de revolutionarii unguri si de comunistii" din Bulgaria, ca se impun unele masuri de nsurare pentru sAteni, dar si asigurarca de spre militie, m4rturisindu-$iIncrederea in. loialitatea unui colonel Solomon; totusi nasuri, ea arestarea si exilul demon- telor de agitatie, care ar Nati numai o atitudine de supuncre, sant de recomandat2.l'ot odatA,sosirea iinui trimeslure, ca sa afirme, fatit de misionarul rusese, drepturile Sultanului, trebuiasiideie adversarilor protectoratulni impresia citei vor avea sa se sprijine, nu numai pe o actiune a Parisului Ind dominat de Lamartine,daz- 1 pe o intelegeriebine- voitoare din parlica Portii3. Indatg so produse deci o intelegere Wire toate elemen- telecare voiau rästurnarea, nu atata a Domnnlui, cata regimului proconsular. Astfel Eliad, °Orillaise suprimase Curierul"1, se uni ea Sarsailii" comb5tuti pk'nit atlinci de dansul, si in tovAräsie cu capeteniile reformistilor, caGolestii; Nieolae, Radu, Stefan pi Alexandru, Cu cei doi B41cesti, reve- niti de curand In tark, cu amandoi Brltlienii, carii ei vor fiavut o misiune de la comitetele republicii parisiene, In acest moment Nion. era rechenrat, apa ea de la consulatul Franciei nu mai putea veni niciun sfati functiona vre-un fran5 ,cu Boliaci en Rosetti se intalnestesi vechiul conducgtor Campineanu siacel Dimitrie Ghica, format prin dl6torit in strEnAtate, in care timpani, aeesta credea cit ar putea sd vadd pe unul din condudtorii bogati si de nume mare ai micitrii. Sprijinindu-se pe rivalitabea care trebuia sit se produd Intre imbulzirea ruseascai 1ntre noul spirit de independenta si demnitate al oamenilor tanzimatului, se trimese

1 Ibid. 2Ibid., pp. 344-6, no. 214. 3Ibid., pp. 395-6. 4Ibid., p.405. sN. Hodol,1. ei

148 Pregiitirea Unirii Principaleior

In secret Ion Ghiea la Constantinopel ea sa atirinec. sirn- patine Romani lor,in ee arfisi se inlample, merg spre Puterea suzerana, nu spre ccalalla. Credinciosii" 5i bunii.- Valahi treziau amintirca asa-zisclorcapitulatii,dincolo de care nu mai vAd si nu mai vor nimiie, reservandu-si, firestc, NT- chea autonomic, care nu va ajunge Iii conflict cu prerogativele si suprcmatia Sublimei Porti". Orige amestec consular rusesc e neclrept iprotivnic intereselor comune ale Snhlimei Por(i si ale (drii", do Moldova nu. sc vorbia nimie, parAsindu-se de acesti Jiberali basa unionista' de odinioarA a lui Campi- neanu (29 Main 1 In aCelasi limp se arunca, precum am vrizid, lozinca me- seriasului-tiersdlat, care nu e nimic si poale fitotul, idcie in care se simt3 preocupatia interesclor materiale, ce deosebeste pe Ion Ghica 2 Se adiugia, p3 langAi schimbarea Minis- teriului,pe lang5. revisuirea Rcgulamentului, un intreg program ea acela din Moldova, cu desfiintarea rangurilorpi privileghiurilor", qu impositul proportional, cu alegerea unei Adunth-i mai largi, de o suLl de deputati dc la douazeei si cinci de ani in sus, avand dreptul de a votaimpositul, siea desbateri publice, Adunare iesita prin votul proprietarilor de averi imo- bile, al patentarilor si al profcsiunilor libere, intro eari si literati si artisti". Se cerea emanciparea tAranilor, dar numai cu atribuirea unui term vandut pe bani, macar de cinci pogoane, InlAturandu-se legarca de pArniint a muncitorilor, pentru cä omul. este o fiinM md presus decat plantel3 si el nu are talpile picioarelorinfip..2in pamant", dreptul de peti- tionare qide tipar, reSponsabilitatea ministeriaft,desfiintarea mânii moarte, neatarnarea maghistratilor", adea. a Con- siliilor comunale, juriul, inamovibilitatea judecAtorilor, rgspun- zatori pentru hotth-lrile lor, si suprimarea taxelor de judecatN, apoi masuri economice, sprijinitei pe cadastru, pe banca nationala. iaid eraui punotele generale din mice decalog liberal: inviolabilitalea domiciliuluii garda nationala, si, pentru a se ca.stiga militia, se prevedea tragerea la sorti, in locul recru- tAriisilnice, iasigurarea soartei soldatului la intoarcerea in sat", ceia ce aratg, cetirea revendicatillor de la Iasi 3. 1 Arad 1848, I, pp. 398-400. 2 Ibid., p. 460 §i urm. 8Ibid., p. 460 si urm.

Ineerearea revolutionara din 1818 149

De odatA, la1 13 Iunie, un ofis" domnesc Instiinta cA, Doamna trebuind sii, mearga la Campuhrng pentru schimbarea aierului, Domnul thsusi o va intovArasi, ramlind acolo pand la 6 ale lunii 1. Se pArea, astfel, cA Bibescu. se retrage lnaintea unei miscari pe care-si dadea sama, si din repetabele convorbiri cu tineri 2, ca n'o poate stapani. In adevar, militia la care-1 Indrepta Chiselev era alcatuita din elemente otteresti apartinand de sigur si marilor familii (ca. un Grigore Mavrocordat) si Rusilor (Engel, Strelicovschi, Banov, Garbaschi), dar In cea mai mare parte claseimijcilorMerit, mai ales a celor cari ,abia so ridicasera de prin provincii. Solomon 0 Odobescu, Intre coloneli, puteau fi priviti ca siguri, Intru cat amandoi erau formati In oastea ruseasca3. Dar Bibescu nu era, ca Alexandru Ghica, un fost comandant de oaste, cu toata frumoasa uniforma de taietura muscaleaseA pe care o purta.El nu se va gandi, ca Mihai Sturdza, O. caute In mijlocul soldatilor un sprijin contra conspiratiei care, In conditii care ni vor rAmânea totdeauna putin sigure, se organisa, facAnd totusi, ea si la Iasi, intalul pas catre dansul ct Domn nationalsi apetenie fireased a poporului. Un 1ndemn frames care deslantuirea actiunii, intr'un moment cand Inca guvernul revolirtionar din Paris n'avea sa In- frunte mania populara suitA pe baricade 0 care trebui zdro- bita en tunurile armatei din Africa, straina de orice de- mocratie", nu poate fitagAduit: el Inlocui 1ntetirea complo- tistA a Polonilor in zilelc moldovenesti din Mart. Un doctor Louis Mandl era Inca de la sfarsitul lui Maiu la Birchresti, de unde am spus ca de Nion, rechemat, plecase, si el trebuiasa faca o dare de sama exacta a situatiei politice In Muntenia". In, legAturd cu Uneriii aliatii lor, el era In stare su raporteze despre misiunea lui Ion Ghica, In locul caruia el stia cä fuseso vorba intaiu sa mearga Stefan Golescu, iagentul dadea o recomandatie cAtre ambasadorul frances la Constantinopol, generalul Aupick, tatil vitreg al poetului Baudelaire4. 1 Ibid., p. 467, no. 277. 2I.Ghica, Amintiri din pribegie, pp. 835-6. 3 Pentru ofiteri de atunci v. Buletinul Oficial pe 18 t8, p. 83. In April se inainteazil. colonelii Nicolae Bihescu §i loan Florescu; ibid Si ibid..p.84. Anul 1848,I, pp. 479-80.

150 Pregatirea Unirii Mincipatelor

In acelasi Limp Bari!, primia din Bucureti §tirea c.i Du.- hamel a oonvins pc Domn s. deschida In sedinta extraorcli- narAdunarile,care ar avea sa ppegateasca ocupiatia ruseasck proceAlând la raseumpararea vasalitatii dire Turci cu ajutorul unei sume imprumutate de la Rusi 1 Si, ca dovadg cg nu lipsia intetirea Ardealului liberat, foaia din Brasov asigura ea, In casul aparitiei Rusilor la Bucuresti, armatele austriece ar trecei ele hotarul si ca, la orice incercare de ocupatie a principatelor romline din partea orieui, nu numai regimentele granifei romdne, ci §i toald natiunea romeini de dincoace va alerga peste munri spre a se infrunta cu moartea, oriunde ar sise Insemnau care erau regimentele, de o incereata vitejie in razboaiele napoleoniene, care, de si ere- diucioase monarhului tipatriei,Insasinatiunii", nu s'ar o§ti cu foc mai mare ca tocmai spre sciparea Prin- cipatelor": cel din Caransebes, eel din Orlat, tang Sibiiu, cel din Nasaud, toate de graniceri, iapoi doua regimente de liniei husarii. Chiar fnit un razboiu european, voim in- dependenp perfectii,i o vom avea". Acei Romani ai Impa- ratului ar lupta aploi alaturi ea militia munteana si pandurii despre cari se spune ca vrea sa-iinvie Bibescu, Cu garda nationalit ce s'ar Infiinta. Asculta, domnule Duhamel: independenta moldavo-româna, Dunare libera sau moarte" este devisa tuturor Romdnilor". Lasatii In pac2 pe Romani! 2." La 7Iunie, Inca, Bibescu stia doar cii piste oameni pierduti" umbla prin sate cu ispitei eredea cii ajunge, pentru a-i Impie- deca, un Indemn cdtre tarMiime 3.i ministrul de Interne specifica de oe e vorba: Telegescu aparuse in Praliova sa, cu vestea cti Guvernul vrea sit supuie din nou pe haranii mo§,- neni, el Insusi fiind dintr?, dânii, mtinAstirii Mtirginenil.

Miwarea porni din dou4 locuri, allele, rau pregatite, nedând ce se astepta de la ansele 5. Conservatorul" cu mistioe por-

1Ibid., pp. 480-2. 2Ibid., pp. 481-2. 3Ibid., p. 485, no. 283; pp. 503-4. 4Ibid., pp. 486-7. 5 Mai tarziu, Eliad a pretins ca, Inteles cu Tell,el, care aflase ca s'a Meta ci comisiune de trei, en Ghica in frunte, peutru mi§cAri

Incercarea revolutionara din 1848 151

niri francmasonice Eliad mergand allturi cu maiorul Cris- tian Tell, et Stefan Golesca, cu Nicolae Plesoianu, ruda profesorului din Craiova,i asociindu-si pentru a intluenta satele pe preotulapc. Steagul seridi^1la Islaz, /n rata Dualrii, dincolo de care Eliad, pe basa vechior sale leglturi, credea poate el s'ar g.si ajuta,tori, Intr. comunistii" bulgari de cari vorbise Chiselev. Proclamatia, foarte IntinsA iintr'o limbl care nu pute.a fi Inte1eas4 de Varani, clrora U se flig/duia Insl de la Inceput, prin graiul preotului, 1noetarea cläciii a ioblgiei", necunos- cutl stnlmosilor, a fost atribuitx, lui Nicolae Blleescu, Eliad primind-o numai, ceiä ce nu stltea In obiceiurile lui de mandra initiativä. Invocarea credintii la fiecare pas s'ar potrivi mai mult cu ideologia bätranului dascAli seriitor. Sprijinindu-se ca pe o dogmlt pe buna Intelegero, frIteascl Intreclase, care merge ODA Ia Domnul Insui, c.ruia i se adnesa o chemare de poesie patetidi, nu farl a-I Instiinta pe cel cu gayer- narea probIematicu" de clausa cpopolul" face pe Domni, anume pe cinci ani, ca sI se poall 1mprtti cat mai multi pe rand 1,se cereau punctele cuprinse in brosura premer- gRoare pe care am analisat-o mai sus. Se asigurl 1nsl, mai cäiranii, deveniti liberi pe plrticica rlscumparata de atatea veacuri cu sudoanea lor", vorraltipentru (Musa proprietarului, ca sl se adauge apoi, cu marinimie, ca Vis- tieria va despAgubi pe toti". Un preot itrei Ilrani vor veni din fiecare sat cu plangelrile lerPotrivit cu statornicele idei

teroriste", In legAturä si cu Telegescu, In vederea liberarii Intemni- tatilor de la Telega si de la Ocnele Mari,i, la Islaz, Stefan Golescu siTell trebuind sa desliintuiasa oactiune violenta, pe and la Bucuresti s'ar omori Bibescu(si cu contribuirea luiRosetti),s'a asigurat Int 5iu de starostii de bresle, intre cari Mosoiu, si de tabaci; de aceia merse In Oltenia pentru a pune miscarea pe altä linie; Eliad, Seri- sori din exit, Bucuresti 1891, p. 273 si urm. El acus5 pe Tell sicd a vrut sà spargä lada cu bani a administratiei sis5.lege, cu Ple- soianu, pe Magheru. E sustinut de Hariton Raco15,si ellegalist, si de Zadic; ibid., p. 275. Tot elat-fifost Impotriva unui docret contra cl5cii i1-arfioprit;ibid.,p.276. IIse adauge argurnentul ca nu trebuie cafiiilui,trimesi la Paris, sA se rusineze In sinul Frantei de tatAl lor". Partea privitoare latitiurile domnesti §ihoieresti viideVe peElia(1.

152 Pregatirea Unirii Prineipatelor tot ale lui Eliad se deciarct InvätkmantAl, cu total gratuit, va rämtmea pe de-a 'ntregal national, alcatuiudu-se Univer- sitAti nu numai In Bucure§ti, cisi In Craiova, cu o Scoalii PolitehniCA, precum o putea dori Ian Ghica, apoi cfite un liceui un pensiconat de fiecare judet, ba chiar o scoall, nor- mald de plasasi una incep'lleare de fiecaresat, introdu- cându-se in Loate rarnurile literel* latine, cu. care scria acuma Intreg tineretul tnvätat In sträinatate. Preeum nu se poale basa niciun creslin a senastesia muri nebotezat,asemenea tnicãun fiu de cetatean din eati se afla mi. In yr-Asti de doisprezoce aniicati se vo :. nage de acum Inainte sa nu ramaie neImpartaLsit de invalatura."Siglasul luiBal- cescu, care proclamai libertatea Tiganilor, se simte in formula: tot RomarM1 e liber,tot RoauLAnkfl e nail,tot Ro- mrinul e un Domn". La Insiruire't punctelor se prevede apoi emancipatia mAnastirilor mwhinate", fagarthrind orictlt unt- dielemn, tamale, Nalliinsusi bani spre tinerea de scoale de preoti, spre lauda lui Drunnezeu" la Locurile Sfinte, eman- cipatiaIsraelitilor", din crezul liii Eliad,si se cerea sä se inarmeze pentru sprijinirea noii ordini de luorurii strainii, Greei, Sarbi, Bulgari, Germani, Armeni, Israeliti", tot dupla umanitatea" luiEliad:aceleasi drepturi vom avea toti" Imbuniatatirea criminalilor, ca suprimlarea,i legalä, a pedep- sei cu moarteta, de mult farefect, si Inlaturarea bataii din arruatia, In care soldatul va putea ajunge ofiter. Adunanta generala extraordinara", chemata imediat, va avea sa deie apoi Constitutia pe basele odata proclarnate de popol", dar cuo revisie la fiecare cinsprezece ani, adaugindu-se naiva explicatie ca astfel nu va mai fi nevoie de Inca o revoldtie. Se asigura cia este o inteleger- cu Turcii pe basal respectului vechilor tratate, de si Talaat schimba la Iasi cu Mihai Sturdza cuvantäri de condanmare a revolutiei 1 iar, daca ar invada Ruii, li se vor opune preotii nostri, hAtranii nos,- tri, mumele noastre, pruucii uostri, earl, insotiti dc ingerul Domnului, ce p5zeqte pe cei ce se scoal6 in numele lui, vor tipa si se va auzi pthA. In margenile prunttntului" dreptill Si apoi se vor presinta indreptatirile miscarii, nu numai la 1 Anti! 1848, I, pp. 515-6. Memoriul presintat de atitropolilut Me- tette contra lui; ibid., p. 325i urm.

t. 17,-, 91, :i ''';r4(''' 1 a ...... r.k. IL . . I

. , .' N Fratii Gok*i. =4,....ri, 0,01, _ r- L , d - - ...-.,..,...,1i1".'17 \,-.r.-:. .. A. - .,_...... p..- ...... - , ; 1....,-' . ., : . , 11 4 '.I , Fratii Goleti. Ineerearea revolutionaca din 1818 153

Poartg, ci si la Franta, Gerinania si Englilera". Despre idea- lul romanesc integral, asa cum 11 prorlamasera Ardelenii prin Gazeta" de la Brasov, nu se vorbeste deck acolo unde se arata cä orice atac va gasi inaintea lui o natie de opt milioane 1.In acelasi timp Bib?scu era instiintat, supt aceleasi iscalituri, cä puteri1e i-au 1ncetat, ramaind a-ifirestituite clup .a.ce,cu participarea luise va vota Constitutia si el va Tura pc &Ansa. Deocamdatg. insä trei tincri trasera la Sosea asupra Dom- nului care se primbla in trasurd, si Un glonte de pistol i se inrips3 In epoletil. Proclamatia, de altfel, ca Insäi, stabdiald un guvern provisoriu" al initiatorilor, de la maior si profesor pang la student si la banul preot de sat, anunta Ince- tarea puterilor domnesti 2. Bibeslcu nu cedg, dinteo data, prin una din acele subite slabirisufletiesti care se potrivesc cu un temperament romantic ca al 'WI. Se ordona, in aceiasi zi cu atentatul, arestarea, In aceasta. ordine, a celor presintati car fi voit sa Lreaca granita in Ardeal: Nicolae, StefaniAlexandru. Go- lescu, frati, Eliad, Grigore Gradisteanu, Alecu Paleologu, Gri- gore Peret, cel cu glontele, Mitica Cretulescu, aratandu-se la cci In functii sau cu titluri onorifice iirangul lor 3.Se arestasera cativa dintre sefii bucuresteni si Aaron, aproband, creldea ca c vorba deGole:3ti,de Voinescu If, de Grigore Gradisteanu side tiineriiFlorasti 4.Alecu Paleologu iMi- ticaCrelulescu erau onciti In munte 5. Imitând fapta lui Tudor Vladimirescu, care plecase Insä din alte adanchni ale DeamulutiiIn alta atmosfera,1esi nu era la el aceast a. precisiune ideologicaiacest prestigiu cultural, o mica oasle, (-11 ofiteri inferiori, ca im Zadic, ruda cu. Eliad prin femei, un Racota, mergea spire Bucuresti prin

1Si ibid., pp. 490-501. 2 DIVA 'Unwires ale lui Eliad, ibid., pp. 501-2. Aftntatorii arfi fost Peret, Cretulescu§iTeologu;I.Ghica, Aminliri din pribegic, p.791. Domnul denunta la 10122 atentatul printr'o foaie volantti; Eliad.o.c.,pp.50-3. 3 Anul 1848,I,pp. 504-5. 4Ibid., pp. 506-7. 5 Ibid.,p. 540, no. 317.

154 PregAtirea Unird Prindpatelor Caraal, ai Orui oetteni" eral mgu1ii cu originea impc- riart a orasului 101'1, In drum ei primira. 1nsi4 stirea c,ä Domnul, In fata unei multimi confuse, din care se parr, ca n'au lipsit Omni anume adusi, nici negustori din Lipscani, si a doclaratiei soldatilor la cari recursese In ultimul moment, ca nu vor trage,ridicân- du-se si un steag tricolor2,primise, in subetul clopotelor, basele constitutionale3.In acea zi de 11/23 I-tune tânitrul Nicolae Bal- cescu devenia astfel dinteo data Secretar al Statului, cea mai plina de raspundere dintre demnitati4.Noul Ministeriu era format din Nicolae Golescu la Interne, Gheolrghe Magheru, raliatlamiscare,caVistier,EliadlaCulte,Stefan Go- lescu laJustitic,Constantin Cretulescu. hind presedinteal Sfatului administrativ, Politia o luase Rosettii, spre uimirea tuturora, de pe urma cane stic caror influente francmasonice, sau cu gandul, suggerat poate si de Domn, qta."astfel se pAst- treaza macar o garantie de ordine, Odobeu lua conducerea ostirii 5.Od*cu vestirea faptuhii, putin plrtcut pentru int- tiatorii, cu atata risc, de la Islaz, k-3t revohrtia a reusit, mi/ prin. armata" lor,ci supt presiunea populatiei bucurestene,se dfrulea, In numele lui Odobeseu, lui Tell, ordinul de a se opri In loc Inaintareao. De la fnceput se fixAni astfel (fowl tabere. 135E6 la sosirea lui Eliad, care se privia ca sef, cu allui, emu pusi la' deparlamenteleatribuiteacelora Alexandra Golcscu sistir- dentul, fostul praporcic" Ioan Bratianu7. Constantin Cretu- lescu va primi presidentia ConsiEului cornunal din Bacuresli. Billeescu, care va anunta consulatelor schimbarea, isclind ministru al Afaceritor StrMne, primia siadesiunea marelui

1Ibid., pp.505-6. 2Ibid., p.542. 3 CAoilanul Mavrocordat adusehârtia deacceulare;ibid.,p. 645, no. 420. Agitaserä cativa tineri si iunarul Magheru. 4Ibid., pp. 512-3, no. 301. El dildea ordine In acest sells;ibid., pp.521-5.Cf.Iorga,IstoriuDucnresliloramanunte idupä1st. I3nc. alui Papazoghl. 5 Anul 1848,I, pp. 513-4. 6 Ibid.,p. 514, no. 301. 7Ibid., pp. 556-7.

.7"Nr p

rig

r(. ":, 1

. rr" / 11:4 7/4, f-1/7 A7r

- L

Capii tineri ai micrii revolutionare bucure§tene din 1848.

Incercarea revolutionarA din 1848 155 boier Constantin Cantacuzino, candidat de Domn1, si In nu- mete fiilor liii, Ioan si Grigore, putilndu-si plati astiel vechi socoteli cu Bibescu2. Dimitrie Ghica se faaea a ri cu. nebunii, dar fratele sliu Grigore 11 instiinta de apropiata venire a Rusi- lor, si amandoi erau furiosi de abdicarea lui Bibescu 3. Dintre daseali, intàiu Florian Aaron va treoe entusiasmat 1a noul regim 4. Ca organ revolutionar, o nouN. foaie ouicia1, Pruncul _Roman alliiiRusetti, se va substitui Curierului lui Eliad, Inca absent. La 13 25 Iunie Kotzebue deelara c, fatit de calcarea Re- gulamentului Organic, consulatul RusieiIsiInceteazaf one- tiunile. Duharnel va treoe Prutul In Basarabia, iar, a (loam zi chiar, Bibescu deelara cit nu-1 ajuta puterile sa domine o astfel de situatiesi,nevrândsatprimejduiasc6 insthsi tam, se Intoarce In viata privata. Erl. pleca la Brasov cu pasaport sicocarda tricolora pe piept 5. Se forma atunci, cu arnbitiosul dar putin sigurul Mitropolit, un Gavern Provisoriit. Se ordona, in acelasi limp, arestarea ministrilor celor mai impopulari, Vellark, Iancu Manu si Mihail Cornescu 6. Inca Inainte de aoest act decisiv, se cerea prin presa libera, daea nu altfel, ea si Moldovenii sa-si rästoarne tiranul 7. Dar noul regim nu se putea organisa. Daca Ploestenii salutan noun era, la Giurgiu or5.51enii atacqu si 'armata, and Incerca sa-i impiedece de a se artmca asupra fostilor ministri urgisiti 8. Daca se gasira prefecti de judet in stare sa asigure onlinea, graba celor usor ajunsi la o biruint.a, totusi asa de putin asiguratd, era asa de mare, Meat se uita prolnisiunea de la Islaz a Consti- tutiei, co va fi, si se ehemase, la15, lumea, ea In. Paristil de la 1790 in Champ de Mars, ea la Blajji Climpia LibertAtii,

0. !bid,p.573, no. 362. 2 Ibid., pp. 523-4. 3 Ibid., pp. 622-3. 4 ibid.. p. 540 §i urm. 5 Ibid., p 511, no. 319,p. 556. no. 331;p.611, no. 381; VI, p. 67 si urm.; N. Hodo§, 1. c.,p.61, no. xLli. Anul 1848, I, pp. 532-3.51 oprire de aveni la Bucuresli pentru colonelul Cretulescu, care,cum am vdzut,fusese numit comandant al garzii nationale; ibidP.562,110.315, Ei puturA pleca.V.si ibid., pp.612-3. 7 Anul 1848, I,pp. 547-8 8 Ibid., pp. 554-5.

156 Pregatirea Unirit Principatelor

In Crunpul bucurcstcan nurnit dupA fântAna mitropolitului Fi- laret, pentru ceia ce ministrul de Interne numia pranirea Constitutiei"1. Si Voinescutrexplica multimii cg. totusi Consti- tuanta se va aduna2... Inte,rventia celor de laIslaz,acurnla Craiova, care se intitulase tabrtra renasterii Romeiniei" 5,schimbä, dupacâ- tevazile,situatia.Guvernul Provisoriucrlde-al doilease alcAtui deci din Mitropolit Eliad, Stefan Golescu, Tell, un negustor,Scurti, i,pentru cg. fleea parte din grupol ol- tean, Magheru. Ca secretari", dar nuinai cu glas delibrrativ, se afezau tineri cari pind atunci avuserci toatA situatia: Ro- setti, N. Balcescu, Alexandra Gh. Golescu si I. Braianu. Nico- lae Golescu rämânea la Interne, Eliad la Cultei Odobescu la Räzboiu, dar Eliad impuse la Justitie pe Câmpineanu §i Inlocui la Externe pc Bacescu cu Voinescu II 5.Acesta se adresa care consulul Pranciei, araandu-i Ca, dacä intervin Ru§ii, cum acest Guvern nu are cu ce sä se apere,s'ar pane, astfel, In primejdie Iusi existeinta Irnperiului Otoman, ba chiar sia Monarhiei austriece6! In lipsa de alteforte deca a unei militii iiiclt blnuite, colonelul Scarlat Cretulescu fusese Inshrcinat s6 organisne o gar,1-1. nationala7. Cu toate apelurile care Turci, pe langa cari era acreditat oficial Ion Ghica, uimit de graba izbuenirii unei rniril,ri la a 'aril pregatire, In alte condilii, lucrasei c18, acestia nu a.- dean nician dispuns2. Tot asa de putin generalul Aupicko, cu toath prirnirea prdeteneasca a lui Ion Ghiea, complect nein-

1Ibid., pp. 557-8. Se imparte traducerea .,Cuvintelor unui credincios", de Lamennais; Ac. Rom., Crcsterea colecfiilor, 1915, XXVI, facsimile. 2Ibid., pp. 590-1. 3Ibid.,II,p.80. 4Cf. miserabila lui Indreptatire ca a fost silit;ibid., V, p. 733 8iurm. 5 Ibid.,I,p. 565, na. 351. 6Ibid., p. 566. 7Ibid.,p.568, no. 356. Colonelul Vladoianu din Craiova vorbia Inca la 14 26 Iunie de rebeli"; ibid., pp. 571-2. El Isi tinea In luring ofiterii,Intre cari MacedonscU fiulcelui de la1821. 8Ibid.,II,p.44. 9N. Hodos.1. c., pp. 61-2. inV. Amid 1S48,I,pp. 593-4, 667. Sosirea filoromfinului Ubicini, bun cunoscator al lucrurilor din Turcia; ibid., p. 539, no. 367. Cf. povestirea luiIn Univers pilloresque, Provinces danubiennes. Ple- carca profesorului Théol; Anal 184.8,I,p.598, no. 378.

Ineerearea revointionara din 1818 it7 format de ce era sa se intample si la Islaz si la Bacurestit. Se conta in zadar pc up. sprifin din Po Ionia, recomandat de Ion Ghica,5 pc putinta unirii supt suzeranitatea turceasca a Romfinilor din Austria 2. 0interventie direatA catre Guvernul din Paris nu putu sa aiba urmäri3. Consulii refusau sa Intro in 1egLiiri cu un astfel de guvern Numai Colqnhoun continua personal leg-- Write cu Ion Ghica5. Kotzebue, asezal la Focsani, sfaluia pc Mitropolit sa nu se Incerce intrebuintarea taranilor si a revolutionarilor unguri, ci sa se recherne Bibeseu ori sa se faca o Cairmacamic conform eu prevederile Regulamentuhe. In ce priveste situatia din launtru, taranii no. aratau nieio intelegere pentru marea veste celise daduse. Prin orase, ea la Braila, armata, ramasa legata de juramântul ei, refusa coearda, §i tobilua visaltor care era Dimitrie Golesen, un mistic care va ramftnea apoi in Belgia, oeupicuidu-se cu luerarireli- gioase,aträgea, ingrijorat, stentia asupra elementului strain care, cum am vazut, dovedise de cloud ori de ce este in stare 7. La Craiova, fratele Domnului, colonelul Bibescu, dupa ordinul altui frate, Iancu, trasese salve in. vânt, pentru ea apoi sa. fie silit a se preda 8. La Pitesti lumea voia sa-si impuie ea carmuitorii. Nu cu efitiv tprofesori, la Bucuresti se immise administrator pasnic.ul si acuma imbatrânitul Florian Aaron, se putea aseza o noua ordine de hicruri. Dintfunele judete, ca Gorjul, nu venia nicio stire9. Guvernul Provisoriu insusi Ii schimba, Indatainfatisa- rea. La 16 28 Innie, iscaliau laolalta Neofit, Scurti,I.Brit- tianu, Rosetti si Alexandra Gh. Golescu1°. Peste o zi, Rosetti si Ibid.,p.601siurm. 2 Ibid., pp. 645-6. 3Ibid.,p. 678i urm. 4Ibid.,p.597. 5Ibid., p.655, no.435. Cf.ibid., pp. 681-3. 6 Ibid., pp. 655-7. 7 Ibid., p. 613, no.388. V. articolul d-lui G. Maxitn-I3urdujanu, in Mélanges ale ScoldRorane din Franla 1930 (cu scrisori inedile) 8 Anal-1848, I, pp.640-1. Pentru BuzAti, ibid., p. 649, no. 425; pp. 654-5; Rev. 1st., XV,p. 344 §i un. Pentru CalArasi, Anul 1848, I, p. 689, no. 469. PentruTurnu-Magurele, ibid.,II, pp. 102-4. 9Ibid.,I,p. 631,no. 411. 10 Ibid.,p.635.

i63 Preggarea tJntrii Prineipateloe

Bratiamt demisionau, cu 0 indreplatine vaga sinesineerit1. Indata insa sesiau. de la Craiova Eliad, Tell si Magheru2. Dar mai ales nu se luera dupg, prograrnul de radicale reforme ce se anuntase. odata cu. stirea despre formarea nonlui Guvern se dgdeau instructii prin judete pentru lucrul la camp altarfundui, atilt la ale sale, cat sila ale pro- prietartilui mosiei, de va fi elaeas", ea sa rillse piarda re- colta 3.Se cerurd irei zile de ingaduin(ii sgtenilor, carora Ii se ierlase, dupa fagaduinla, blend de beilic,podvezde la drumurii ode sase zile de lucru", asteptlind lerminul and va Inceta claca iiobagia" si ei vor fi cu totii mosneni pe un petec de paina,nt, fara. plate. Ba vor fi chemaa la Adunarea cea nouli, unde-si vor putea aduce plangerile, insä, in spirilul conservator al lui Eliad, de altfel, itinerii erau oameniegMofii gonise de la Paris coniunismul sant asigurati c4 YrAjrnasii lor nu erau si nu sant boierii, ci pravilele cele rele igreselile Domnilor". Nu iarta Dum- nezeu sä faceti voi pagube proprielarului iarendasilor." Se fagaduie.ste plata pentru aceasta muneg, patriotica 4. Pe de alai parte,li se spuneq proprietarilor, pqrivit cu aoeiasi doetring. de solidaritate sociala: nimeni n'a putut avea In gaud a va rrtpimosiile:amintindu,-11 ce au lost stra- mosii lor la 1746,li se ce..,ea dear ca, prim hotarirea Cons- tituantei ce se va aduna sa declare pe Wan proprietor pe micd 'Articled de piimdnt trebuincioath pentru branalui" 5. 0 proclamatie deosebita era adresata catre mosneni 6. Armata In continua sa ingrijorem pe aceia cari aveau asa de putine legaturr cu (lama. Vladoianu si Paznanschi 7 veniau de la Mehedinti intro atitudine ciudat5,9, Sc ivi astfel ideia de a se crea trupe neregulate de dorobanti si pan- duri"9, care s'ar uni cu garda nationalk supt conducerea Ibid., p. 616, n-le uringtoare. 2 Ibid., p.659, no. 438. 3 Ibid., p.614, no. 389. 4 Ibid., pp. 615-6. 5Ibid., pp. 619-20.

11 Ibid., pp. 627-9. 7 V.siibid.,II, p.40. 8Ibid.,I,pp. 033-4. u Ibid.,II,p.153 qi item

lnceivarea reitolutioaara din1818 159 lui Maghern; creal ,,cApitan general" al celor d'intaiu si inspector general" al oelei de a dona 1, Tell fiind inaintat colonel 2 Ceia cc nu ImpiedecA alcittuirea, la 13..dutii", a unui corn- plotalmosierilor,eondusi deLapatisi doboieriiCrc- tc,ni,dePeZaOpran,ginerelcluiSolomon,dartobasi Un prieten al tAranilor 33 pentru sehimbarea Guvernului. El fu arestat un moment, cAnd se produ.se visite lor la Palat conflictul poporului", condus de Tell, cu colonelii Solomon si Odobescu, ajutati si dc maiorul Lacusleanu 4,cari, cilutfind a prinde pe Tell si Magheru, fAcurAi si sc traga asupra multimii, un numär de morti si de raniti rzirmilind in strada 5. Dar, de si Solomon se retrAsese cu tunurile, militia se supuse. Urmrt InmormAntarea solemn4 a mortilor, ca in Berlinul din

1 Ibid., I, p. 651, no. 428; pp. 661-2; II, p.13, no.185. 2Ibid.,I,p. 687, no. 464. Inaintarea lui Plesoianu si Ladle, en altiofiteri;ibid.,p.688. 3 Ibid., p. 700. Nu fArA legatur:i cu Câmpineanu; ibid., p. 702. 4 V. notele lui In Rev. Funda(iilor Regale, 1930; lorga,Isl.Du- cure#ilor. 5 Anal InS, I, pp. 659-60, 661-5, 666-7, 668, no. 150; 674 si urm. Comunicalia catre consuli; ibid., pp. 689-91 V. larga descriere din .,Gazetä",ibid.,p.700 si urm., iinterogatoriile din vol.II,pp. 87 iurm., 109 si urm. Odobescu da o intreaga istorie, amanun- tità, dar confusà, a miscarii. V. si ibid., p. 31 si urm. E evident ca era o Intelegere Intre OdobeseuiCampineanu, cei iesiti din Gu- vern;ibid.,p. 87 si urm. Asa bAnuia si A. G. Golescu;ibid.,p. 95. Odobescu se Ingrijeste insa a nu Mai fi areslat, ibid., VI, p.8, no.9.V.siarticolul, de bogatA informatie din Popalul Suveran; ibid., II, p. 96 si urm. Solomon ceruse lui Odobescu Inca inainte de venirea de la Olt a lui Plesoianu arestarea lui Eliad, Tellsi Ma- gheru;el Insusi socotia pe Boliac de om ran";ibid., pp.115-6. Arestarea era cerutd de delegatii proprietarilor. Ea nu parea unitA cu o dusmAnie fatA de Guvernul provisoriu Insui, ci determinatA de .neincrederea sefului otirii Inteo actiune militarA necunoscutA lui (v. mai ales, ibid., p.117). Odobescu recunoaste apoi cd.el Insusi a arestat pc Eliad si Tell;ibid.,p.118. Dar se retrage imediat din complot,iatunci, In zApAceala obsteascA, Eliad anuntA .,poporului" Intrarea In Guvern a colonelului si a lui CAmpineanu; ibid., P. 119. Din parte-i, Solomon dAdea Wel vina pe Odobescu, supe- riorul sätt; ibid., p. 122 si urm. Neinsemnate declaratiile lui LAcus- teanu;ibid.,p.128si urm. V.siibid., p. 150 iurm.

ido PregatireatJnritPi-inmate

prima:yard 1.Ministeriul de Razboiu trecu asupra lui acum general 2. Se prevAzuse, de allfel, posibilitatea ca, din o nenorocire neprevazuta, vrAjmasii ar izbuti a rasturna Guvernul" 3.In- data, pe ca.nd sefiimilitari,arestati,isiasteptau judecala, Scurti, Lipscan preeaut, care iscaleste in limba francesa, arata cä afacerileluiiiImpiedecI de a parlicipa la cãrrnuiret. Trebui O. se asigure din nou proprietarii ca pthia la adunarea Constituantei nu se va lurt hotarirea iii. chestia ruralk 5.

In acest. moment., Laurian, insarcinat cu misiunea. la bietul IrnpäraL austriac, nevolaicifugar, parasit mai de toti, visa de un congres general dintre toti Rornimii" 6. De altfel, profesorul ardelean, ca icolegul salt Vasile Maiorescu, se gatia sa revie in tara 7. Dar la 21 Iunie st. v. Basil erau, acum dincoace de Prut, la Stânca, locul macelului etcristilor in 1821 8. La 28 intrau In Iasi4.000 de soldati de infanterie, cu ceva Cazaci si o baterie 9, dar gcneralul Luders, designat ca sit alba comanda, era Inca In Basarabialo. Atunci, socotindu-se nmnai ca ,,prc- sident nominal al unui guverrl care nu are deal vremea de a face rau", Neofit cern acestor liberatori sit se grabeasca, pen- trnt ca lucrurile sit revie in ordinen. In acest timp revolutionarii, cari fAceau pe lunecosul Mitropolit sa iscaleasca o noua

1 Ibid., I, p. 677. Adoptarea fiilor celor cazuti, pensii sotiilor; ibid., p.686, no.464. Discursul luiEliad,ibid., pp.695-7. Al lui Cre- teanu, care scotea ziarul Poporul Suveran; ibid.,p. 698i urm. 2Ibid., p.687, no. 466. 8Ibid., p.660, no. 439. 4 Ibid.,p.663, n-le 443-4. 5Ibid.,p.673, no. 454. Nou Indernn spre 1inite &Airestiteni; ibid.,II,p.17. 6 Ibid., I, p. 695, no. 472. Se vorbia in Apus de posibilitatea ase- zarii vre unuia dinfiiiTarului, Constantin sau Mihai, ca .,rege" dac, care ar fiavut, pe langA ambele Principate,ai Basarabia si provinciile desupt Austria, ba Inca si Serbia; ibid., II, p. 24, no. 501. 7Ibid., p.16, no. 489. 8Ibid., p.23, no. 500. 9 Ibid., pp.149-50, no. 595. "Ibid., p.150, no. 596, n Ibid., pp.42-3.

tnecrcarea revolutionara din 1818 161

Indreptatire a revolutiei 1, ceedeau ea se pot adresa Tarului ca sarate, fara nimic din formele obisnuite fata de dansul, proleetorul", cIt misearoa s'a facut in. cea mai de0- viirsitil ordine, potrivit cu. vechiul drept d autonomic al tarii, recunoscut solemn prin tralate, ca. este in curs' o reforma cu caracter legal si ca, prin ca s'a indeplinit,sellsa aduee cea mai mica vatknare drepturilor oricareia Puteri"2. Era vorba de o depulatie care sa (Inca m2morint, In ac ela;i limp ctlad Kotzebue, care ramasese tot la Focsani, asteptiind evenimentele, se adresa public c4tre Mitropolit pentru a-i cere concursul in restabilirea vechii ordini de lucruri"3. El anunta inaintarea, de fapt oprita, pentru moment, din causa negocierilor eu Puterea suzerand, a trupelor rusesti, caire granita Orli in revolutie 4.Si, intors de la Focsani, uncle marsese iii misiune oficiala, Nicolae Meescu aducea stirea, menita sa arunce tut- burarea Insufletele asa de putin sigure de sine cutoata Inflatisareaeroic liberala a actinnii lor, ea nu numai Rush vor aparea ca potolitori, dar va fi,In local viSiLei,In. care se puneau asa de mari sperante, a lui Talaat, o interventiemi- Maraturceasca 5. Pentru a opri invasia ruseasca, revolutionarii se gfindira a-sitrimete ministrul de Interne la Constanlinopol, cu.o mi- shine pe lAnga ambasadorii Austrici, Angliei si Prusiei 6: era vorba de a se face recunoscuta, araea Constilutie" de care se vorbia necontenit, cutoate ca n11 se adunase Consti- tuanta, despre care se credea ea va fi compusa, din o sula de boieri, tot atalia tarani, cdte patruzeci de negustorii de breslasi, adaugindu-se douazeci de intelectuali 7. Dar Ion Ghica Insrtiinta cIt trimesul, sau cei doi trimesi, vor desaproba revolutia ivor cere ca o deputatie de dou.azecisIt vie la Constantinopol pentru a cere cloar unele reforme 8. 1 Ibid., pp. 66-8. 2Ibid., pp. 58-9. 3Ibid., pp. 64-5. 4 Ibid. 5Ibid.,p.65, no. 544; pp.92-4.V. i erisoarea 'uiBAlcescu. publicatà de mine In Revista Nowt III. 6 Anul 1848, II, pp, 81-2. V. iibid., p. 83, no. 558. 7Ibid., p. 77. aIbid.,p.100. I I

iti Pregatirea Uniii.i Orincipatefor

In oe privcste atitudinea Pulerilor liberate rata de o miscare ce se adaugia la greutatile lor, raspunsul lui Palmer, Mon era phn de Intelegere pentra cc acme poporul valati", pe care Anglia e gatas.1-Iajute cu tot oe ar pntea sa contribuie la prosperitatea lui", dar nicio mediatic nit s'ar incerca fari invoirca Portii, de care atarna tara 1. Se slia la incepatul hti lunc st. n. Ci, misimica liii Ta primul comisar otoman, fiind considerata ca ajutrA. la sfarsitul ci, un nou (times, Soliman-Pasa, va voni la Bucuresti in cercetare 2 Sc incerca totusi o adresa, nu vechile arzuri!, ea- Ire Sultan, intitulat Sire", in. care se manifesta fericirea de a fitributari, tributul fiind socotit ca o datorie de recunw- tintä pentru binefacerile ce primim de la grija-ti parinteasca", cererea de sprijin era 'kilt',pestle holarul dintre cele doua taxi, din partea a patra milioabe de bre,c liberc 3. Dar primejdia cea mare era Insa In starea de spirit a guver- nantiler Insii. Alexandra Golcscu o spunea limpede, destai- nuindu-se lui Billeescu: Unireo In slim]. GuvernulUi provisoriu este mai mult de necesitate deck In natura caraoterului: prepusul pretulindeni, iar increderea nicairi"4. Indata oe se afla cu siguranta ea irupele Tarului se aflii in Moldova, se tua botarirea de a parasi fara resistenta Bucurestii, rctril- gandu-se la muffle. Magberu anuntase in zadar din balconul Palatului ca Guvernul ramane. Indata disc faceau cunoscuta plecarea, la vreme de noapte, supt escorta5. Se instiinta lumen ca se va execula ce se vestise, de altfel, in proclamatia de la Islaz: nicio Incercare de resistenta armata 6. Daca nàvàlitorii tree peste cruce iEvanghelie", Dumnezeu va apara, ca In trecut, tara7. Totusi s'a cerut ajutorul unor anume Pu- ten,si trupelor trimese de elelise va putea alipi In mUnte, si ce s'ar putea strange ca element militar romd-

1Ibid.,p.91, no. 568. 2Ibid.,p.92, no.569. Apelul htiI.BrAtianu §i Rosati cdtre Edgar Quinet; ibid.,p.131 §i urm. 3Ibid., pp. 116-7. 4 Ibid., pp. 95-6. 5Ibid., p.167, no. 610; pp. 180-1. 6Ibid., pp. 171-2. IIbid., pp.173-1.

ncercarea Iwo! u (ion ara din 1818 16,1 nese. lar Neofit dddea, din parte-i, bana vestire" c., dupN. fuga rebelistilor", Puterea suzerandsi cea protectoareisi trimet ostile, ca izbavitoare"1. Era Insdsi ziva In care se afla de apropiata convocarc a Constituantei 2.Ca loctiitoridomnesti, Caimacami, pesle oe fusese la mijloc, se asezase Banal Teodor Vacareseu sier- cetatoral de odinioara al trecutulai Rom finilor, Manolaebi B a- lreanu 3,PCcand Kotzebue Insarcina, cu de la sine putere, en aceleasi atributii pc Banal Iordaehi Filipescu4. Mitropo- Titul Instiinta pie consuli si pe Talaat. Cei doi coloneli dati In judecatdi condarnnati erau insarrinati de ditns-ul cu paza ordinii 5. Dar, idea de a doua zi, Guvernul fiirI prestigiu care fu- gise 3, se declara reinfiintat dupt vointa poporului"7. Si ne- vrednicul Mitropolit retrata, adattgindu-si pc Campineana, tot ceia cc declarase In proclamatia sa, Caimacamia improvi- satä disparrind astfel fdra urma8. Reprimiti, cei doi coloneli adängiau la caracterul tragi-comic al unui spectacol fdrap:i- reche In istoria lumii 9. Ceia ce nu impiedeca pie adversarul lor, Tell,sa facd stiat din parte-i cii,, numit dc popor, demnitalea nu-ipermite sa-si paraseasca 1oci10,si cei doi autori ai incer- carii contra-revolutionare trebuirä,In faIarn u1imiiatatrate, sa piece. Se pretexta, pentru a da cxplicatia acestui nc mai pomenit imbroglios, rechemapea, care nu Futea scl insemne un sprifin militar, ca acela de care era nevoio , din partea

1 Ibid., pp. 174-5. 2N-Iurmator. 3Ibid., p.175, no. 691. 4 Ibid., p. 232, no. 665. Consulul Franciei adauge la ';aima.-amii lui NeofitI i pe Herescu ;ibid., p. 250, no. 689. 5 Ibid., p.177, no. 623. Pentru anarhia din provincie, ibid., pp. 252-5.Masurile reactionare In Bucuresti;ibid.,pp.324-5. Impo- trivirea lui I. Brdtianu; ibid. 6 Eliad pretinde cA Odohescu ar fi refusat ,.sä concentreze osti- rea" contra Rusilor, pe earl i-a servit, nevroind, In acelasi limp, sä demisioneze; Scrisori din exii, p. 540. 7 Anul 1848)II, pp. 181-5. 8 Ibid., pp. 185-6. 9 Ibid., pp. 189-90. Se cerusei plecarea lui Magheru; ibid., pp. 234-5. " Ibid.,p.242,no.681.

164 riregiltireabnirilPrincipatelor locuitorilorCapita lei,en negustorii in. fruntet, cari ataeaset'a palalul metropolitan 2. In noua alcatuire impttsa. de Imprejuritri, supt presideintia, acum In adevar pur nominalli, a lui Neofit, erau Campinetmu, Constantin Cretuleseu, negustorul Nicolac Mincu iI.Bra- Hann 3. Kotbebue, Intrand toll4iin. raport cu un Guvern nereeu- noscut, ceruse Mitropolitului, dar acestUia singur,N 1ica masuri pentru aprovisionarea armatei rusesti, si el fa indreptat spre Talaat, pe care chestia 11 poate privi 4, ise eredea car ambasadorii Puterilor ap usenau smuts Turcilor rccunoas- terea Constitutiei, doar fa.ra garda nationa1:5.5. Asigurati acum din partea Puterilor opuse itiainUrii rusesli ca ostile Tarului nu vor patrundc pe teritoriul revolutionar, membrii guvernului restabilit parura a InGepe alunci, prin comisari trimesi prin judete, intre cari Ardeleni, ca loan Pus- cariu, o oarecare opera de consolidare. Dar Talaat, care nu consimti a vorbi singur,iicomunica prin clragomanul sau armean ea dubla ocupatie rni1itare in lyregatire, nicio protestare neputând s'o opreasca 6. Turciii debarcasera la Galati. In tot acest timp nu se ailase nicio basci iii Iduntru sazz fn afard pentru noua stare de lucruri. pranii nu lucrau pe alocuri, provocilnd necontcnite indemouri, foarte conservatoare, ale Guvcrnului, dar,in nesiguranta generala mi so puma chestia lor, ea fiind arMinata pentru o Conslituanta pc care

1Ibid.,p.234, no.688. 2 Ibid., p. 243, no. 682. 3Ibid.,p.307, no. 739.Ncol'i I.continua corespondenta luianti- revolutionara cu consululrus;ibid.,pp.335-6.Era desperat de plecarea Rusilor din Ia§i; ibid., pp. 382-4. Legal urile de afaceri cu Turciide peste Dunare ;ibid.,pp.317-8, n'aunicioimportant:I polilica. Raporluri in [re Balcescu, tot In Guvern, si d-rul Mandl, agentul frances ;ibid., pp. 320-2. I Ibid.,p.322, no. 746; corespondenta din Bucuresti a Gazetei Transilvaniei, 6 Iulie st. v.; pp. 328-9, alta catre Allgemeine Zeitung, aceiasi data. Consulul frances nu da crezare; ibid., p. 349, no. 771. Rectificari atre Gazetà ale lui Voinescu II;ibid., pp. 330-2. 6Ibid.,P.241 iurm. 6Ibid., pp. 311-6.

Interearea revolutionarA din 1818 165

nimeni nu se,gandise s'o convoace,Guvernul provisoriu pdrand cd '1se substituie 1. De fapt se petrecuse o singurd schimbare, si ea era foarte importantd, Ingdduind lucrul real, care, pdua atunei, afar-A de serioasele cercetgriale lui Constantin Filipescu, format la Paris, fusese cu totul pArdsit. Talaat anunta cd, fiind liniste, se vor retrage trupele turoesti, iar ale Tarului, supt presiunile ce se ficuserd, consulatul Austriei si al Franciei nu mai functionau la Iai, au revenit pe linia Prutului 2 Kotze- bue, asezat acum la GalaLi, scria lui Bibecu cMaiestatea Sa lasd. Portii sarcina de a rcstabili ordinea In Muntenia 3". Primejdia interventiei militorestri..rineeraa.stfelpentru o bucata dei reale fnlalturatd. Se asteptau cu incralere Talaat siSoliman 4,gdtindu-se arcul de triumf si represintatia fes- tivd.8: Inainte de sfarsitul lui Julie Solirnan era la Ruseiuc 6 primia pe Voinescu, dar Meal esarfd si ca simplu particular. Atunci se chemä o cornisiune mixbd de (Irani qi de proprietari pentru a stabili noul echilibru economic si social7. pe l(ingd accasta, la 12 24 Julie, Guvernul anunta Cons- tituanta8. Dar Soliman vorbia In sfarsit, cu toat g. schimbareaminis- t.erialdin Gonstantinopol, care, inlAturand pe Riraat de la conducerea afacerilor, restabilla pRestid si All. El proclama, polrivit cu principiile tanzirnatului, rä Valahia e parte in- tegrantd. a Imperiului Otoman", cValahii", nerecunosatori pentru binefaceri, si-au permis acuma In urm,6 sd comitdi acte 'legate,care au fost foarterhu vilzute de Sublima Poartd"; ele ar fidatorite unui oarecare nurniir de indivizi cari-si dau numele de Valahi" (alusie latitlul general

1Ibid., pp. 315-6. 2 Ibid., p. 344. 3Ibid., pp. 348-9.In aceasta Mihai Sturdza vedea o pedeapsa; ibid.,p.479. 4 Ibid., pp. 3132-4. D. Golescu din Braila era acum la Gala(i, In legatura cu dansul; ibid., p. 381, no. 890. Cf. Maxim-Burdujann, 0. c., p. 52 si urm. 5 Ann! 1848, II. p. 494. no. 880. 6 Ibid., pp. 516-7. Primul contact al lui Voinescu cu clausal; pp. 575-7; p. 585, no.970. 7Ibid., pp. 359-60. Noi asigurAri proprietarilor;ibid., pp. 40843. 8 Ibi I.,p.435, no. 811; pp.19.) iurin, 599si urm,

166 PregatireaUniritPrincipatelor de: Romani). Conditii inadmisibile" sant punctele proclamatiei de la Islaz. Indivizii",,au. avut Indralneala de a crea o noua administratie ilegala supt numlele de Guvern Pro- visoriu", In locul celui legal, numit de Sultan. E o inovatie care caled drepturile acestuiai un izvor de neoranduiell. interne". Nu s'a asteptat nici resultatul misiunii lui Talaat. Va trebui deci O. se revue la ordine, frira care se va trere la mijloace de represiune. Un Cairnacam se va aseza, cane va desfiinta tot ce s'a hotarit abusiv. Numai dupa aceia se va putea Incepe oeroetarea in tiniste a allusurifor"si luarea In consideratie a Indreptarilor.PAO.atunci, o fortä arinata"-i sta la dispositie,si el e gata a s° folosi de dansal. Se asteapta in scris prealabilul ar:t. de supunere" intreaga si de- savarsitä. Si, din partea ruseascia,, se facea cunosicut Cabinetelor ca Tarul Intelege a nu interveni unde sant 'taxi de sine stata- toare, oricare ar fi regimul( ce 0.-ar fi dat, dar alteeva este cand e vorba de pure i simple provincii, formand parte inte- granta dintr'un Imperin, tributare ale Suveranului acestui Im- periu, guvernate vremelnic de printi a caror alegere trebuie sanctionata sicare, In CR privcste Rusia, n'au politiceste o fiinta cleat In virtutea tratatelor Incheiate Intre Poarta Oto- nian inoi, tratate care de Insele nu au nimic comun cu totalitatea transactiilor pe basa carora e ase4tt dreptul public al Europei". S'a caleat, prin revolta", dreptul de pro- iodic al Rusiei, cai daLoriile fata de Poarta,i s'a facut apel la alte Puteri". Sprijinindu-sepc o neingaduita suveranitatc a poporului", se urmiWefte, de fapt, Ple a basii istoricia care n'a exiskit niciodatal", crearea unui regat daco-rom&n", independent, cuprin:dnd si Bucovina, Ardealul, Basarabia, in- vocandu-se dreptul unei prolinsenu(ionalit-iti,a Orli origine se pierde1/z noaptea timpurilor". Se va ajunge astfel casiBulgaria, RumeliaJoale rasele de lirnb a.deosebitä din care se compune Imperiul Otoman.", sa ceara o situatie analoga. Acesti nebuni, aldiror idei de Guvern nu sant &cat un plagiat Impruanutat propagandei democraticei so- cialiste", nu sant, die altfel, adevaratul popor valah", care,

1 Ibid., pp. 606-8.

Incercarea revolutionard din 1818 167 deci, existä. Un Stat anarhiei prea slab ca s4 se poata mentinea prin proprille sale forte", cautfindu-1n nol leg-A- tari cu strilinalatea, ameninta s15pilnirca ruseasce in Basa- rabia ilegitimeaza interventia", care se anunta astfel. Se va Intra deci din nou In Moldova, In.deplin,a Intelegere cu Guvernul Sultanului, si nu se va iesi de acolo decât IndaL ce buna randuialä se va firestabilit1. In acest timp Alexandra Gh. Golescu, desgustat de Ungurii revolutionari pc cari contase Intah, se gismdia sa Inroleze Ar- deleni iastepta sprijin de la oei 10.000 de ostasi gata ai lui Murgu, cari vor Intra In Oltenia In.data ce Basil vor fi trecut Prutul, cu tunuri ivr'o trei mii calareti armati en sulite,pusti si pisloale"2,i, Magheru, acurna si el general, credea ca poate ridica in picioare vechea patrie mica a lui Tudor 3.Iarla Bucuresti trIsnitoarea declaratie a bunului arhanghel Soliman era doer obiectul unei protetstari roma- nicate si consulabelor, do o potrivia de nepulincioase fala de amenintatoarea trecere armata a comiseralui caruia i se refusase klemiterea Gavernului siaclul de supunere", absolute neconditionata, a tarii. Ce valoare practica pufea sa alba amintirea vechilor privilegii pe care noul regim Lure le placa crede intaturate prin noile base impuse de Ruqiai primite recimosogor de clasa dorninaata a boierimii4! Inteo adunare In Câmpul Libertatii poporul" era pus sa declare ca, daca nu se recunoate Constitutia, legaturile cu Imperial Oto- man sânt rupte si orice s'ar hothri de straini nu poate sa alba nicio valoare legala, iar Romfinii cari ar lucra in acest sens sânt pusi In afara din lege 5. Se cerea desperat imposibila intervenfie francesd6. Pen- tru ca aseinenea nuindre hotdriri sd aibri un inteles, trebuia sau o armaid gata sd lupte sa't devotamentul absoluti general al unei intregi na(ii con.Wente, holdrild sd se sacrifice. una I altalipsiau.Sing,Nicokie Bdlcescu, credincios

1Ibid., p. 609 §i urm. 2 Ibid., pp. 338 §i urm., 611 §ium, 3Ibid.,p.622, no. 995. 4 Ibid., pp. 640-1. 5Ibid., pp. 642-3. 6Ibid.,p.650.

(58 PregMirca Uniril Principatelor conuingerilorsale,propuseresislen(aarmaid,§i Randla cavil 1 DeccamdatA s^cretarul crestin al lui Soliman venia pentra avorbi Mitropolitului, iace&tafusilit a primi ea tovanAls sipc Eliad, intorclindu-se apoi cu asigurArizil,darnIce, In slam a insela o lulu^ adAnc IngrijoratA (20 Lille st.v.) 2 Scrisoarea lui Soliman fu cetia, cu explicatia cA nu mai Out boieri", Inaintea a saizeci de fruntasi din aoesti ci-deuani :9 ao sua de burghesi". Secretarul, Anion Tinghiroglu, prima cu steaguri imUsfie,A, fu fclarbe aplaudat de mlultimea pc care o conducca marelc agitator 03 se dovediSe a fi Batianu, clind cu un gest de ipocrita mttrinimie orientall sAruta cele trei colori ale revolutiei 3. I3A1oescu si Tell aparurA singuri In balcon pentru a pirticipa la naiva bucurie genera11. Nicio- datir, spune un informator, nu fu asa vesel poporul ca acuma4." Era vorba ca zilnic deputatii O. se presinte comisarului pentru a-I Incredinla dsentimentele cu care era IncunjuratA revolutia 5. iseinstiinta lumea ca Turcul se lasa eonvins 6. Totusi Guvernul provisoriu demisionA la 23 Ellie 7.Prin secretarul sau, Soliman punea aeurna un terrnin8. DouAzeci de mii" (sic) de iscalituri mAiturisiau InsA Sultanului si eredinta fatA de revolutiaidevotamentful fatl de tronul imperial din partea credirteiosilor vasali, prosternati umil Ia poarelc acesluia" 9. Se ajunse, atunci, la o transactie.Acelasi Guvern, el, NA Constitufla de baai, fu. rocunoseirt ca locotcnentA dorn- neascil", deci o Cdirn4cdznie, ciinghijirea ideii republicane, ca 0a snueranitei(ii pop Irului. Erau, cu mici schimbAri, aceiasi

1Ibid. 2 Ibid.. pp. 651-2. 3 Ibid., pp.673-1.Cf.ibid.,pp. 675-6. 4Ibid.,p.653. 5Ibid., P.654, no. 1022. 6Ibid., pp. 655-6. Scrisoarea secretarului entre Neofit; ibid.,PP. 662-3. Cf. ibid., p.672, no. 1011. 7Ibid., pp. 670-1. 8Ibid.,p.689. no.1053. 9 Ibid .pp. 691 7, 093 70 ).

Incercarea revolu(ionarn din 1848 169 oameni: Neofit, Eliad, 5tefan Golescu, Tell, care cerea lui Ma- gherusr/-ifac g.o oaste de cavalerie puting.iinfanterie inultA"1,Mincu, inatia increeitoare putea crede cl esti slacelasi regiin 2. De si Soliman prhuia, In nu.mele, nu al boierilor, ci al poporului Intreg, o istorie compleotd a cellar patruzeci de zile"-3 si anta sä i se argte cii nu existg. acea Coulstitutie de care totusi se vorbise In fiecare moment, cerauda-se reeunoastereaei, ci numai unele principii" prernereitoare,el rgspunsecii, a cerut un singlur Caimaeam, cntu poate primi o simplg schimbare de nume" ied. ar pulea aclmite doar o Clitimg,- crunie detrei,alesidintre rninistriiactuali", pe cari,In aceasta calitate, Ii admitca4. Se instalarg astfel numai Nicolae Golescu, Eliad si Tell. Dar, pe cand Dimitrie Ghica manifesta public, printeo serisoare cItre ziare, cg. el e pentru un progres Meetisocotit5,radicalii,tiitiiturati de hi guuernare, inuinuiou pe cei§sas Ca 2U triiklat causa poporului" 6.Se invoca exemplul ostilorlui Mihai Viteazul, apArute In fain Adrianopolului, eroismul Ieinilor care goniser4, nu stim cand, o caste cu cobilitile lori Indemnul lui Boliac de a scoatie In lupt g. uumai trei sute de sate, pe care el le va intovdrt* 7. Pruncul Roman" era pentru rcsisten4 fiesi contra armatei turoesti, a aril. presentil o considera ca un atentat 8. Ro- setti vorbia chiar de posibiliiatea cc ar fi lost de a da In judecaLI peccicari au prtrasil Conslilutia 9,si Ma.(rieru, N. Bglcescu, cilruia ise incredintg propaganda [win Invrifeitorul satelor10, scriau in acelasi sens 11.

1Ibid.,III,p.11. 2 Ibid., II, pp. 704-5. 3Ibid., p. 711 si urm. 4 Ibid.,III,pp'.12-3. 5 Ibid., pp. 13-7.Cf.ibid., pp. 202-3. 6 Ibid., pp. 38-9. 7 Ibid.. pp. 38-42. V. rolul cc s'a alribuit unci d-ne Ipätescu; hey. 1st.,I,pp. 26-31. 8 Anul 1848, III, pp. 50-1, 06 7. Ministrul dc Externe al aceslui nou Guvern scrie, in ce privestc tributul, aceluia al Sultanului; ibid., pp. 57-8. 9 Ibid., pp. 70-1. Cf.si Rev. 1st.,II,pp. 181 6. loAnul 1848, III, pp. 159 60. Florian Aaron era Mines prefect la DoIj, ibid., p. 200. 11 Ibid.,p.227.

176 PregAtirea Unirii Principatelor

Era vorba acum de o misiune, a lui Dimitrie Bratiann si Ni- colae Cretulescu, la Constantinopol 1, eu Ubicini, in limp ce, deo- eamdata,Nicolae Golescu, primit peste Dunare in bubitit de tunuri, negocia en Soliman pentru anume schimbari in nonl statut national, introducandu-se si un comisar permanent al Portii la Bueuresti 2; secretarul hil Soliman, care indrepta o proclarnatie catre taramergea Oita acolo, !neat oferia ajutorul soldatilor turci contra reactionarilor"4. Billceseu se punea sii redacleze o expunere a baselor istorice pentra relatiile tarii cu Imperiul Oloman5, si Sultanului i se scria caumbrei lui Dunmezeu pe pamlint", aratând ee oligarhic e regimUl care se credea pentru totdeauna desfiintati ce rea era supt el situatia taranului, adaugindu-se, f rod post si fari folos, Invinuirile cele mai grele contra administratiei lui Bibescu, care nu era acum macar o primejdie pentru viitor 6 Aceasta pe and Eliad transmitea su- zeranului un proiect de Constitutie, cu Domn si Adunare aleasa de stiutorii de carte, care era in sensul ideologiei lui permanente si al proclamatiei de la Islaz 7. Cum se crAlea cii lucru.- rile se indreapLii spre numirea ea Dornn a lui Nicolae Golescu Eliad avu prilej sut strige la intillittirea cu Pasa: SI traiasca Sultanul Abdul-Megid" 9,§io Intreaga lume, si de copii, ie§i Inaintea oaspetelui care 9e credea ca aduce cu el sigurania, arunandu-i-se de la feresti florii ghirlande de grAu10. Spi- ritul lui Resid si Aali Ii Meuse pe acesta amabil, dar el caulii sa se adreseze numai Mitropolitului De sigur nu pentrn aceasta se faeuse o revolutie.

1Ibid., p.76, no. 1177; pp 92-3, 94-5,186, no. 1258. 2Ibid., p.91. Se cereadeSoliman1tamnistia; ibid., pp. 114-5. 3Ibid.. pp. 220-1. 4- Ibid.,p.167, no.1247. 5Ibid.,p.175si urn. 6Ibid., pp. 217-9. tIbid.,pp.186-92.Felicihirialelui Colquhoun pentru situatia cftsligatil;ibid., pp. 199-200; pp. 223-4, n-le 1290-1. 8 Ibid.,p.217,no.1319.Boieriiconservatori alre Soliman; ibid., pp. 368-70. 9Ibid., p. 282, no. 1351; p. 311 si urm. 10 Ibid., pp. 290-1. 11Ibid.,p.316, no.1381.Cuviinlarealiii,Indemnând la frAtie; ibid., Pp. 318 9. Baspunsul AdunNrii improvisate; ibid., pp. 319-20.

Incercarea revolu(ionarii din 1818 171

Deocamdatä se pulu ineepe laerul la Comisia ProprietAtii, supt presidentia lui Alecu Rarovitä, avand ea secretar pe Mol- doveanul Ioan Ionescu, un cIlduros prieten al Mraniler, ea- pabil de a da o directie reed. prarlicri, desbaterilor care urmau sa se desfristure In cea d'intrdu jumrdate a lui August, inteun 1arg plain, ca 5i cum Locotenenta Domneasai ar fi fost cu totul sigurN. de viitorl. Eliad insusi vorbi, dapit no- setti, care, intors In administratie, era arum directorul Minis- teriului de Interne: acesta aduse inaintea proprietarilor jerl- fele laca facut In Ungaria clasa care corespunde tarmdlor de aici 2. De la inceput se Meu loe unui sateansi unui preot In comisiunea de validare 3. Preolul Neagu si mosneanul Rada Ceausescu stateau,astfel, in fata unui Lens, unui Lahovari. Se vazu Indata cit partea cea mai vie era a color cari su- feriserti5icari voiausa-sirilsrumpere cinstit persoana si drepturile lapruntint.Se vorbifatis,cu un frurnos ruraj, care arrita cat de Mall clasa obijduitit avea constiinta eit a ei este mai ales tara, despre valoarea muncii, rare vine din singurele lor brate, despre hlcoinia Ina cumpira pqmant a unei clase care se bucura Kum de libert.atea deplina a c.omertului, despre aurul ;1argintul" ce se adunain lazi. Oamenii siint gata sit dea mosierilor o 5iatilt. Ei vor ilmfmea, dupit adev4ata dreptate ifritie, numai luerritorii liberiai pamilnlulai": el ne-a fitut, itoatts elite avem, de la el este; Doi slintem ai luisi el este flic6torAl nostru". Nici mkar ap5.rthori ai Orli n'ar tifostboicrii, ei singuri. Dar noi bare mule vom fi fost? Nu vom fi lost eradurnineata? BaMeltmi se paresialta:()are de &Ind 1-ailuat cu sabia, cu sabia ea s,it nu cake pkior straln pe diinsul?". De altfel, taranii, spunea tot acest preol Neagu, de o asa de miserrtoare eloeventl fireascii, nu 1.nsNi si fitrit uncle cuvinte inveninale", sant gata a munri, dar pe bani, aeolo uncle si pmuit atInci s'a chelluit munea lor Plângerile tintiau mai mull exploalareaf1trapatintd de 1 Ibid., pp 213- 2 Ibid., pp. 293-4. 3Ibid., p. 321 iurm. 4 Ibid., pp. 323-5.

172 Preglitirea Mild! Principatelor apel, munca fara rasp14tA, sila, infierata de Boliacl.. E vorba. Inainte de toate, de aceste salbatece impliniri, de arendasii, cu gonacii". lor, de prinderea iInchiderea prin. beciuri cosare pe vreme de iarna, f Ara nieiun foc..., aruncand siapa pe noi, ca sii degerim nesoeotind ca santi aceia omenireizidirea lui Damnezeu"2. Sa se Invie oaia cea rnâncatA. de vulturisi de leisi de ursi-3. Sa ni dea un petec de Pamant" rasuna InsaladiscuLiilor 4.$iseauzi strigatul bucuros: SA traiased Dumnezeu pe cei ce au jurat pe Sfanta Gonstitutie"5. Incolo, se oferia rasplatirea in bani 6observand zittoat4 boglitiattiriivine de la bratele taranesti, izvor de afurside argint"7. Dar, cand Ioneseu cauta sa fixeze c6 e vorba de zece pogoane dc om side dijma din cinci una, se ivira. protestari 8. 0 parte dintre prolprietari se tinura insa in reserva: sa se observe legile care sant, panA ce Constitutia, singura in drept, ar vota allele! In unele judete, ca In Valeea, clasa stiipanitoare nici nu voise sa-Si aleaga reprasintaintul 9. Lens stäruia In parerca, combatuta cia Baloescu, cii Negru-Voda" impartise boierikr situ locari pustii". Iar Lahovari nu slatea pe gandari sit afirme ca ping. la Nioolae Mavrocordat-si reforma memcrabila a acestui Domn taranii, de la Mircea- Voda", au lost chiar robi 1t.Si, in schimb, wins de o mistica pornire, un mic proprietar din Ialomita striga: Si eu v'am robit, fratilor, v'am batut, v'am desbrkat! De treizeciiase de ani de and mi1blesteinati.tert4i-nili, va rog, fratilor

1 Ibid., pp. 344, 364-5 si urm. 2Ibid., p. 392. 3Ibid., p. 515. 4 Ibid.,p.392. Ibid.V.siC. D. Aricescu, Chestiuneaproprietdtii,desbiituld de proprietari si plugari la 1848. Bucuresti 1862. 6 Anul 1848, III,p.137 siuriu. 7Ibid., p. 494. 8Ibid., pp. 495-6. Si plata pelltru Wiscutul vitclor. 9Ibid., p.342. " Ibid., pp. 343-4. 11 Ibi(1.,1).396.

f ncercarea revolutionara dinIs is ii siiteni! Luali-va inapoi ccia cc v'am rapit!lata-niava dau padicica de piimanl!". lonescu puse limpede chestia drepturilor muncii, care fiind calcate prin Regulamentul Organic, acesta se si InIrdura pen- Lru a asemenca nedreptate. Dar nicio palmit de Oinant sa nu se dea fArA plata, pentru a nu crea o altà categoric de saraci". Dar si un Lens reeunostea indoita sfintenite: si a proprietatii, ca sia muncii, pe cand Lahovari se plangea de posibilitatea exproprierii, lucru, poeiu zioe, nepomenit in istoria neamurilor civilisale 2". Din nenorocire conduenorul moldovean rat putu sa deie si linia Infaptuiril reformelor necesare. El avea increderea cI revolutia va durasi-si va produce efectele, dar era lAsat singur, Ora nicio Indrumare, pe propria sa rdspundere. l'eniru aceastd hofdritoare chestiune Gitternul nici niexista. Ceia ce insemna ca, in lipsa de orice basa, noul regim avand a fi sla- bilit cu Constantinopoluli nimic nefiind previind, necum pre- gala,pentru nicio categoric, rImanea numai forfotirea until. entusiasm ieften pentru formulei cocarde, fitrit macar, penlru multimile la care se fAcea nccontenit apel, dandu-li-so vesnic tot acelasi lucru, sa fie devotamentul fata de un om in adevAr capabil sa stapaneascA vremile. De fapt, revolutia era moarta de clind Ingenunchiase ina- inftea omului trimes de umbra lui Dumnezeu pc plimAnl". Plutia numai nesigura o ilusie, pe care oca d'intaiu suflare brutalA ajungea s'o sufle In neant3. Astfel,pie cand, de multe ori cu uimitor de frunioase izbucniri dc dm-ere din partea celor aphati, se trecea do la voturi prin ridicarea In picioare la discutii asUpta dij- mei, pe cand se perindau Inaintea liii Soliman delegatittni, si de tarani, pentru a se aduce Sultanului o Inchinare cum nu mai avuse nici9dak Ora atunci vre-un stapAnitoral

1 Ibid., P. 391. El adaugia insa: iertati-tni numaicheltuielile venitul 1";p. 398. $i cauta sa fixeze cat da de fapt;ibid.,p.468. Ullimele discu,tii, care nu mi§cau de loc; ibid., pp. 491siurm., 511 §i urm. Cf.ibid., IV, p. 249 §i urm. 2 Ibid.,III,p. 362. A§a credea §iN. Bälcescu, care aratA pe Eliadsperiat lpe Golesli dispusi la orice concesii; ibid.,VI, pp. 23-4.

114 PregiitireaIJJI I ru Prtlleipateior nijIraiciturcesti,pe rand seIncorcaprin Oltenia ast, injgheba o putcre armatii, dar zilnic se urma ( u mangaie- yea proclamatiilor din partea unui Guvern de rare se des- flicuser6 definitiv adevaratii revolutionari, diplomatia ruseasca pregAtia acea Intelegereu Vizirul Rcsid pentru a face sti inceteze ()eta ce la Petersburg se privia ea o insolentasi ca un scandal. Soliman, castigat prin milgulirile revolutionarel, trebuia sil lie desavuat. In looul lui se numia, pantru a reveni asupra coneesiilor fäcute cu aLata usurRate de clausal, al treilea (Entre conduclitorii tanzimalului, Turcul de modä nouq, vorbind frumos frantuzeste si facand versurèle romantice. Fuad-ETendi, cgrula i se atribuia un mai mare tact in aceste Imprejurari incurcate decal foslului ambasador al Sultanului la Paris 2. Nu se va aju,ngeastfella Intrunirea, fixala pentru 18 Septembre, a Constituantei de 250 d2 membri3. La Constan- tinopol, deputalia nu pu,tu. s. capete o audient5.4. Ion Ghica nici nu fusese Insttiintat de numirea liii. Fuad, pe care o afIfi numai prin Journql de Constantinople 5. Pe (And Guvernul, foarte putin preocupat de ce fAcea loan lonescu In Comisla Propriet4i, vota o statuie liii Gheorghe Lazqr 6sicomisarii pentru propagand5 trimeteau cele mai optimiste stiri din tar5., unde lucrul la camp, in aceste con-

1 V. §i raportul consulului frances IIory; ibid., III. p.122 §iurm. 2 V.ibid.,p. 376. 8Ibid., p. 383, no. 1133. 4 Ibid., p. 410. Totusi o Intrevedere, putia multAmitoare, en Aall- Pasa, ibid., p. 522, no..1526. Cf.ibid., p.531. 5Ibid., pp.425-6. 6 Ibid., pp. 450-1.Se prelungia bursa la Berlin a lui Joan Zalo- mit(=de peste Lom; ca origine Bulgar grecisat); ibid., pp. 489-90. $i se trimeteau la studii Grigore Peret, atentatorul contra lui Bibescu. siGheorghe Creteanu;ibid.,p.564,no.1554. La Bucuresti,I. BrAtianu opria fumalul pe stradd din causa uscdciunii"; ibid., p. 574, no. 1567. 0 proclamatie a lui, ardtând a nu existä oarnent cu stilete" reactionare; ibid., pp. 633-4. Se credea cd va fi o interventic a unor Arnduti pldtiti; v. si ibid., p. 661. Se dddea drumul din oaste ofiterilor aristocrati": Grigore Brftncoveanu, Alexandru Macedonschi, Gheorghe Bibescui Gheorghe Stirbei, cu cfttiva altii suspeeti; ibid., p. 671, no. 1637. Dar si I. Bratianu apata o misiune in Franta, pen-

Inceecarca revolutionarA din 1848 ditii, de asa de nesigurà legalitato, Sc urma, din fericirel. Poarta rAspundea, la 19 August st.v., ambasadorului rusese c. s'a dat ordin lui Soliman-Pa,yz sd se anuleze toute mdsu- rile luate de un Guvern ilegal, ruintoarcerea, fiird nicio schimbarc, la hgea fundarrrntald, care c Regulamentul Or- rnic. Aceasta se ua Proqtama, lard Pncun fur, in miflocul trupelor turcefti,laGiurgio. Dace nu se intdmpini supunerea desduarsitd, se va pi la represiune, de §i seva face tot ce se poate pentru a evita udrisarea de sdnge. Se vor reehema apoi exilaLiii se va oareeta gestiunea financiarA. Nu se va cere selitor Gnvernului sa Wiras ascafitnetiile) Mr, ci ei vor fi demisi", si s. va aseza un singur Caimararn, om moral si disUns, care nu va fi avut nieitta amestec In ultimele evenimcnbe. Delegatii la Poartg vor fitrimesiaeasfi, pentru ca,' Sub lima Poartii nu agreia7A ce sant InArcinati eisni expuie"2. Va fi opritrt oricc foaie afaril de Monitoriu, se va inberzioe (ripe discurs, vor fipedepsiti purtgtorii de arme. Doar dad' se crutd, neconsiderându-i ca rebeli si eau fAcgori", revolutionarii si se frigLiduieste o oarecare revisuire, impreuna" cu Rusia, a Regulamentului, A comunica areste lueruri lui Soliman, care nu va fi desaprobat, era misiunea lui Fund, si ambit comisari vor trebui slucreze ImpreuM en Duhamel 3. Se produsese deci catastrofa care de malt putea sI. se pre- vadä de oameni mai deprinsi cu afacerile publice. Rusii, cari reveniscr,In Moldova, I5i preOtiau actiunea militard4,pe cand Magheru arätaui Tell c5. a putut in- tatisa ofiterilor t.ancesi trimesi pentru informatii, Dessaint siSabatier, doar un numär de voinicioetreceau poste tru a stabili relatii diplomatice intre cele douä tari"; ibid.,IV, p, 148, no. 1748; pp. 311-2. Actiunea lui Al. Golescu, ajutat de Bataillard. Desprez ipoetulieseanCorradini(carea publicat Chants(lu Danube); ibid., p. 197i urm. 1 Nou indemn at Guvernului, ibid.,III, pp. 476-7. Dar maiorul Via- doianu, cu profesorii francesi Dufour si Duvry, se pregAtia de o visitäIn numele reactionarilor",la Soliman-Pasa;ibid.,p.521, no.1523. 2 Protestarea Mr; ibid.,p. 556i urm. 3 Ibid., pp. 547-51. 4Ibid., pp. 351-2.

1.78 Vre,gairea Unirti Principalefoll mie"1, si Tel, din parte i, cliema re voluntarii lineretului supt arme. In zAdar observatii turoesti Incercara sa opreascain- vasia, care trebuia sa fie num definitiva9. Guvernul facuse sa se inchida Cornisia Proprielatii 3,singurul Went viu inal:I:wt.:1 revolutie do discursuri, procla- matii, deputatiii necontenibe sfa5ieri interne. Incit din ultima zi a lui August st.v., Dimitrie Golescu, administratorul Brailei, protesta inaintea lui Rifaat-Pasa pentru presenta unor elcmente militaretune/esti venind de la Galati4. La 1 13 Septembre Guvernul observaliui Fuad ca tara este in deplina 1initc, c.it n 'au alias drepturileSul- tanului, cand s'a Neut us de Q autonomic istorica9, 5i se intrebuinta din nou, pentriu a intari manifestarea, procedarea iscaliturilor populare. Se .incercase si o indreptatire t5rzie fata de nota liiiNessetrode: se r.Ttau aceleasi argumente, adaugindu-se 435se va repudia protectoratul rusesc numai Intru cat acest protectoral e contrar drepturilor sau intereselor Tarii-Romanesti"6. Dar singur Magheru, cu e.elemcnte avea la indemana, era de parerea hotarita ca, munai farand o impolrivire des- perata, am pulea scapa onoarea revolutiei noastrei viitorul poporului roman" 7. In cluburile din I3ucuresti se fkea insa de tineret un awl la popor" 8; o mare demonstratie pasnick rugatoare, aoelasi sistem de lnjosire avea sa intampine la Dunare pe Fuad9; era vorba de un grup impunItor de 4.000" de oameni 1°.Se va arde, comemorând Revolutia, in forme ea ale Bisericii, Regulamentul Organic,i nedemnul Mi- tropolit, care astepta, de fapt. eu nerabdare pe Rusi, consim-

1 Ibid., pp. 586-7, no. 1573; IV, p.35, no. 1742. Cf.§i.ibid., p, 152, no.1756. 2 Ibid.,III, pp. 613-4. Raport, ibid., pp. 678-9. 8Cf.§iibid., pp. 703-4. Indemn a face samgnAturile de toamna; ibid., IV, p. 172, no. 1769; cf.ibid., pp. 216-7. Ibid., pp. 1, 185, no. 1780; pp. 194-6. Mai ales Maxim-Bur- dujanu,1. c.,p. 65 si urm. 5 Anul 1848, IV, pp. 153-4. 6Ibid.,p.158§i urm. 7Ibid., p. 174, no. 1772. 8Ibid., pp. 187-8. 9Ibid.,p. 194 si urm. 10 Ibid., p.265.

incercarea reeolutionara diu 1848 ii tin sa iscaleasca proclamatia In care se arata cä Regularnentul, si In forma manuscripta, cai Arhondologhie, au, fost date, eu blästam, fläcgrilor 1; se distrugea e monumentul lui Chi- selev 2. La 10 ale lunii 1110, Fuad instiinta ea a sosit teasul c5.Bucunestii, inainbea caruia soseste, e pus supt paza ostilor Sultanului, ca, tulburatorii ordinii publice" vor ripedepsiti. El se adresa nurnai °atm Mitropolit, ignorand ()rice alt g.autoritate derat a politiei, care era facuta respon- sabila pentru orice desordin3.Soliman fusese rechemat la Constantinopol4. Santeti asteptat cu nergbdare" fu raspen- sul arhiereulul care atata vreme jucase cu nernsinare un rol de tradatoare uneltire contra acelora earora Ii (Muse fara nicio reserva sernngtura sa5. Iar Locotenentei bolnavul In pat"Ii comuniea adresa lui Fuad, ca unui gtivern legitim si recunoscut In numele Mariei Sale Sultanului de catre1.6- misul silu, Su1eiman-Pasa"4. Si ministxul de Externe Voinescu deelarase, la randul sau, eä numai la aceasta Locotenenta este autoritatea de Stat 7. Fuad refusä s. primeasea o delegatie, eu Mitropolitul scos din Casa, In numele a 60.000" de oameni 8.El chema la dânsul, In ziva de 13, pe Neofit, cu. prineipalii boieri, nota- bilitatile orasulni, capii breslelori eelela!te persoane pe care rangul sau situatia lor le desemneaa. ca sa asiste la comu- nicatia" ce stiäaN. face. Si el arata locUitorilor Vala- hiei"olt orice urmia a celor petreeute trebule sitdispark Constantin Cantacuzino, recunoscut ca ministru al Dreptatii supt Bibescu, e asezat ea loctiitor domnesc, Caimacam", si el primeste, cu toata opunerea fiului, loan. Ministeriul, ce

1 Ibid., pp. 220-1. 2Ibid., pp. 239-40. V.iibid., p. 245 si urm. 3Ibid., pp. 285-6. 4 Ibid., pp. 288-9. Pentru acusatiile aduse de Bibescu, care se afla In Ardeal, v.ibid., p.298. 5 Ibid., pp. 290-1. Semna: al Escelentei Voastre prea-urnilulsi ascultätorul servitor". 6Ibid., p. 291, no. 1864. 7Ibid., p. 292, no. 1865. gIbid., pp. 317-8.

14 Ibid., p.319, no. 1892. 12

178 i'regglirea UniriL Principatefot' va nuini acesta se va indica de Fuad si de Dultainel Guvel'- nator ostäsesc al orasului Bucuresti" se va aseza fostul silb- ofi;er croat trecut la Islam iajuns la o mare vaza, Omer- Pap, care-si va lua o sotie sasoaica din Ardeal. Lui i se vor supune imilitiaarii si polilica. Boieri, preoti,negu- Mori, meseriasi $i säteni" erau chemati sa revie la indeletni- cirile lor obisnuitel. Bruscand grupele de tarani Mei arme carelise opu- neau, trupele turoesti intrau in. oras 2.Delegatia Guvernului era retinutä in lagari ramase astfel pan g. la interventia con- sulilor3. 0 inalnire intAmplaboare cu o militie care, de si amestecata in Loate ceremoniile unei revolutii, pastrase cons- tiintadthnInitatiisalesi cu corpul pompierilor provoca o invälmaseaia, care se ispravi cu o .batalie in toatä form; militarii romarli, dintre cari, alaturea de cativa Turci rapusi, cazura cativa, rapezindu-se latunurile protivnicilor4. At:Ma sânge curse, nimeni dintre conducatorii politici negrabindu.-se a se pune in primeidie. Ei asteptau, resemnati, de la Fuad hotarirea asupra soartei lor. 0 proclamatie a lui Magheru ran-lase fara resultat 5. Contra luitrebuiau. spiece Turci de-ai lui Omer-Pasa side la Vidin 6. Dar la 28 Septembre st. V. el declara lui Fuad ca se lapada de puterea ce i-a Incredintat-o natia, ca sa nu traga asupra ei immarile cele rebe ale unui razboiu nepotrivit", sperând c,ä Poarta, careia Românii ii ofera isprijinul ar- melor lor, va tinea smug, de drepturile aoestei natii7. Cu 1 Ibid., pp. 319-21. Proclamatia lui Omer; ibid.,n-I urmAtor. A Caimacamului; ibid., pp, 321-2. Protestarea guvernului; ibid., pp. 323-5. 2Ibid., p. 322, no. 1896. 3Ibid., p.411. Era vorba de a-i trece in Ardeal; ibid.,p.421, mo. 1995.Omer-Pasa garanta pentru nevätAmarealor;ibid., p 425, no.1973. 4 Ibid., p. 328i urm. Turcii arestaserl la poarta casgrmii pe colonelul Radu Golescui pe unitofiteri, temându-se de o .resis- tent.ä;ibid.,p.342.CApitanul Deivos, care continuase si resiste, annul ca §i Golescui Papazoglu au fugit; ibid., p. 376. Se recu, noaste tnsd detotimarturii frumoasa purtare a cdpitanului Zd- gdnescu. 6Ibid., p. 354qi urm. 6Ibid., pp. 574-5. 7 Ibid.

incercaiea revoluPonara din 1818 119 ofiterii sE, el trecu In Ardeal 1. Colquhoun intervenise pentru aceasta solutie2. De altfel, Ismail-Pasa, venind din Bucuresti, era acurn la Slatina 3. Razboiul de guerillas pe care-1 anuntase seful revolutionar nu se produse deci. Voluntarii lui se vor Im- prastia fara a sefitras macar un foe de pwa. De la west nou conducator pang, la cazutii de la Drägasani pentru o causä straina era un drum, dari el nu mersese tot mai sus. Deeftt acest resultat ar fi fost ploate mai bine o intelegere cu Bibescu, in favoarea earuia lucra fratele san Iancu pentru Intoarcerea lui.... In acelasi limp eu ocupatia turceasca, generalul [Alders anunta pe aceia a armatelor Tarlrlui contra acestui guvern Ineni- puit" 5. Cu tinerii revolutionari in frunte, mai multe mii de Români crezttra c5. se mai pot sprijini pe autorilateaSul- tanului ca sa proteste Impotriva acestcinavaliri,caiimpo- triva feluhri cum intraserla insesi trupele otomane. Fuad Insusi, fana a protesta formal, privia cu nemullamire aceastaLo- varasie militara cu. soldatii Tarului6. Se (Muse drumul lui Dimitrie Ghica, staternie &Liman al mliscarii, care totusi va presinta un proiet de reforme 7. Dintre pastratorii de pana atunci aiputerii,se Ingdui luiEliadsilui Te1,1satrei,q1 in Ardeal, lui Nicolae Golescu sImearg6 la Constantinopol 8, dar $1 ceid'intaiuvor fi siliti a lua acest drum, avand a fi internati la Brusa. 0 Intreaga multime de toate treptele fusese retinuta la Co- troceni. Ramasera pentru a fi Itrimesi pe Dunare, In ghimii")

IIbid., n-1 precedent. V.sin-le urnAtoare §i p. 592 §i urm. 2Ibid., p. 583. 8Ibid., p. 596, no. 2134.Cf. raportul lui,ibid., p. 598, no. 2136. Magheru catre Fuad; ibid.,p. 599, no. 2137. Pentru trecerea Turci- lor de la Vidin,ibid., V,pp.1-2. 0 adres6 de multAmire cAtre Ismail-Pa§a;ibid., pp. 24-7 4Ibid., IV, p. 360. 5Ibid., p. 369. Adresa luiDuhamel &Ore Caimacam; ibid., pp. 392-3. 6Ibid., pp. 400-1. Cf. ibid., pp. 427-8. 7 Ibid., p. 659 si urm. 8Ibid., p. 448. Urmeaz1 cererea pe care fostul comandant oIn- dreptä catre Sultan §i cele catre Omer-Pap §i eltre consuli, atm Fuad; ibid., pp. 425-7. V. scrisoarea lui din Campul lui Traian" cllre Calmacami; ibid., p. 381turm. Omer II someaza sit tread granita; ibi 1.,p. 411.

180 Preeitirca UnirIPrincipatrloi luntri Inchise, ceilalti trei Golesti, Rosetti siI. Bratianu, Ni- colae Balcescu ifratele Barbir, Cesar Boliac, Grigore Gra- di7teanu, Bolintineanu,Aristia, negustorul Margarit Mosoiu, Ardelean, Ioan Ionescu, mai tincrii Peret, Zane, Vernescuci alti ciltival. Li se dadu drurnul nurnai pe leritoriul austriae., la Orsova. Un Ministeriu de boieri btrini, dari cu Ciimpineanu, despartit Inca odata de causa nationala, In im pus Caimaca- mului, care, de alifel, cauta sa-si aleagit oarnenii sai. Gent- ralul Lfiders fu primit in hiserica arindarului ca un monarh de eatre aceia cari pc aoeasla cale, a unei indoile siluiri si umilinti, ajunsesera a fi invingabori 2. Se crea o comisiune de ancheta 3. 0 adresa din Craiova saluta pe generalul rus Has- ford 4. Dar pe alocurea, ea In Teleorman, satenii mi intelegeau O. se Intoarca la situatia Regulamentului Organic, qi vedem Injosirea Guvernului nou, care semnaleaza faptul lui Fuad, fireste cu gAndul de a provoca o interventie a soldatilor lui Orner-Pasa5. Indata Mohammed-Pasa din Craiova era Insar- cinal sa prooedeze cu cavaleria sa la Implinirca tAranilor nesurittli: sflositul aoestei expeditii va fi de a siipunelo- cuitoril(Arani la munea prunantului". Un ofiter roman era pus sit Intoilreascil pe eel turcesc. Sute de oameni iesi- seira eu eiomege in ealea celor d'intgiu plutoane rom'anWi trimese pentru a-i supune G.Casul se repeta la Margineni, In Prahava7. In Teleorman aparusera si Cazaci ai Implinirii silnice, dar taranii din mai mune sate declarau vitejeste ca f)ei au jurat§tisant dation sl saruiaSa. Ong la cea din urmit piedturil de sdnge 8"

1 Ibid., p.448. 2 Ibid., pp. 560-1. 3 Ibid., p. 658i urm. 4 Ibid., V, p. 48, no. 2257. $i allele, de aiurea ;n-leurmAtoare. 5Ibid., p.55, no. 2264. 6 Ibid., p. 58, no. 2268. Pentru aceste coloane mobile", siibid., p.86,no.2299.Soldati romflnifuscserddesarmatilaCraiova ibid., p.87, no. 2301. 1Ibid.,p.96. $ Ibid., pp. 97-8.

Incercarea revolutionaril din 1848 181

In Do lj sAtenii strigau chiar cI nu recunosc altt stäpdniee dechl pe Guvern si Magheru"1. Din ferieire, nu se merse, mai departe decat pilduirea cu blaitaia" 2.Trebui InsN ca Ministeriul de Interne a. observe Caimacamilor c o asemenea urmare de a imipune locuitorilor tarii Indatoriri prin execulie de ostasi otomani dupd d'a dreptul vointN, a arendasilor si mai nainte de a fi reclamatiile kr cercetatp de dre- gltoriile locale, si constatate, educe o inlesnire I,nsemnatoare la savArsirea de abusuri", impiedeclind pacificatia 3. Impotrivire se Intâlnii In satul mehedintean Vânju, unde o parte a acelorasi sKteni va pithcu. viata un nou striga spre libertate 4. La Craiova, Pasa proceda si la arestarea ele- mentelor care mai resistan InciI.9. Unii proprietari, ca Emla- null Florescu, arrItan cu numele pe sItenii earl. Indrftniser4 a li sta In fatI si cereau pedepsirea lor 6. Radu Ceausescu, devenit politaiu la Calarasi, era oprit si el 7, caipreotul Sapa.8. Se cantau si prin muntiLehii", epeve ale revolutiei polone cari eiutasera un adIpost la noi9. Sapte din ei ctzurt la Vintila,-Mod6 10. Fireste c6 fiul lui Magheru, rede- venit, din general cornandant de armatit revolutionarit, ceia ce fusese, dar la Sibiiu fusese primit de comandantirigit- 1Ibid., pp. 127-8. In Gorj; ibid., pp. 172-3. 2 Ibid., p. 98, no. 2314. Cf. ibid., pp. 128-30i, mai ales, pentru desordini, pp.188-9, 297 (cincizeci de toiege. 3Ibid., pp.131-2.Iscaleste Iancu Filipescu. Se interveni 81 contra arendasului de la VAnju, care cu de la sine putere chemase Turci; ibid., pp. 157-8, 211, no. 2170, pp. 370-1. 4 Ibid., pp.131-2;ibid.,pp.155-6. Pentru Argq, ibid.,pp. 205-6, 227-8. 5Ibid., p.63, no. 2273. 6 Ibid..p.64. 7Ibid., pp. 65-6,126, no. 2345. $i oprirea fralilor Melic, dinlre cad unul va publica o interesant6 carte francesA asupra situatiel In Sud-Estul european. V.ibid.,pp.66-7,siIorga, In Rev.1st., V, p. 232 si urm.; VIII,p.92si urm. Multgmiri, Anal 1848, V, p.331, no. 2568. 8 Ibid., p. 211, no. 2133; p. 257, no. 3187; pp.103-105, no. 2612; P. 406, no. 2611. Cf. ibid., pp. 515-6. 9Ibid.. p.66, no. 2279. Angljarea mini ()filer polon recomandat de Czartoryski; ibid., VI, p.13.Cf.ibid., p.71. " Ibid p. 84. Cf. pentru acesti Poloni Iorga, in Revue llislurique, 1935. Comandantul lor era Carol Todlicb. EiscapitinMoldova; Anul iSm, XI, pp. 104-5.

181 PregAtirea Unirii Principatelor duindu-i uniforma 1 , era scos din oastea ce se cauta a fi reorganisata §i, Impreuna cu dânsul, ctitiva alp comandanti fara Insemnätate 2 Se rupea contractul cu Monty sicciIaii profesori francesi5,sifireste fura.loviti Ardelenii I. Maio- rescu. ifratele, Almasanu, Piso, Fortunatu, Urzescu, Codra Drägusianu, Puianu, Filirnon, Grozescu, Aaron, Laarian, adau- gandu-li-se C. Leca4. Se rechemau bursierii Zalomit, C. Cor- nescu, Gh. Costaforu, Alexe Marin, C. Bozianu, Gh. Creteanu5. Dar boierimea veohe nu se credlea Inca asigurata prin toate aceste masuri. Basbuierul" Iordachi Filipescu se presinta la Fuad, care-i recunoscu acest titlu, oerâncl sa se dea o imai mare cheza,sie6,ceia ce fu desaprobat de Cai- m acam 7. Numai atunci se Intoarsera din Brasov Scarlat Ghica 8, anal clintreceimaiIndaratniciluptatoricontranoiistaride llucruri, un loan Golescu, tin Slatineanu, un Obedeanu, doc- toral militar Mayer si chiar Moldoveanul Nicolae Sutu, care se stricase definitiv cu Mihai Sturza: Manolachi Baleanu Ii precedase 9. pupa interventia anglo-francesa din Novembre se Incepu Insä a se lucra la o largire a baslei Regulamentului, si se vorbi Indata de restrângerea la ,sapte ani a terminului de Domnie numita 10. Dartirbei, socotit ca viitor Domn, vorbia despre Unire, ise vântura candidatura ducelui de Leach- tenberg11. De fapt se ajunse la conventia ruso-turca de la

1Ibid.,p.90, no. 2304. 2Ibid.,p.74, no. 2289, biografia lui. Era unom de patruzeci trei-patruzecii palm de ani, fost cdpitan depanduri, insurat cu copii; ibid., pp. 177-8. Ajulase pc Rusi la 1828. 8 Ibid., p.133, no. 2354; p.410. 4 Ibid., pp. 158-9. La Buzau, Suciu, Murrtsanu;ibid., p. 170, no. 2395. Se InIgturä chiar Pctre Poenaru; ibid.,p.264. CS, siibid., p.14. Profesorul C. Roman, ibid., p.79, no. 52. 5Ibid., p. 221, no. 2116. 6 Ibid., pp. 92-3. 7 Ibid., pp. 98-9. 8Asupra lui, ibid.,V, p. 510. 9Ibid., pp. 111-2. 10 Ibid., p. 604. 11 Ibid., pp. 696 8. Consultdfrances vorbiaci tteBasarabia.

;

k:Ctir-746"-S.:"" .

r Barbu Dimitrie .5tirbei.

Incercarea revolutionard din 1848 183

Balta-Liman,careva pune capat i DomnieiluiMihai Sturdza: Domnia pe Ward era desfiinratd prin acest act iesit dinfro naivà reuolutie. Cele cloud. Puteri numird In Tara-Romaneasca, In ciuda sperantelor Caimacamului 1, pe Stirbei si In Moldova pe fiul, de mult In conflict cu pärintele sdu, al lui Alecu Ghica, frumosul, romanticul Grigore, care filsese Insurat Intdiu cu. tot asa de frumoasa Elena, flic't a lui Ioan Sandi; Sturdza. Un Divan legiuitor", Cu doudzeci de membri,i functionari, Inlocuia Adundrile, socotite ea periculoase2 (1-iu Maiu 1849). Ocupatia indoitä rdinklea, cu toate protestarile englesei asi- gurdrile date de Palmerston In Pnrlament3. In acest timp, Mihai Sturdza, care, atacat de Kogälniceanu prin noua sa publicatie Dorin(ile partidei nationale tn Mol- dova, cu explicarea desideratelor din Mart, si prin caricatura- rea, care se putea socoti ea impie, a formelor acatistului Intr'o brosurd de bldstäm4, supurien. Adundrii sale o contra- Constitutie, care nu era deck adunarea unui numär oarecare de precisdri, nici mdcar Intregiri, ale cuprinsului acelui Regu- lament, care nu fusese atacat esential nici de adversarii sdi, si pe care el se crede.a Indatorit sd.-1 apere5. Se aumitea$i Intoaroerea cke unuia din exilati, ca Miticd Filipescu. Moar- tea, bdnuitd ca provocatä de otravd, a Mitropolitului devenit popular, 11 servi. El InMturdi pe episcopul Veniamin Roset5. Scdpase de bled un dusman. 0 pazd strictä impiedeca pdtrun- derea elernentelor unguresti revolutionare 6.In legkurile cu Rusii,pe cari de sigur eä nu-i dorise, si el fu bucuros cd ei Isi mutard la Bueurestii, Inct bdnuiti, centrul de actiune, Mihai-Vodd observd oarecare demnitate, pe eand boierimea bucuresteand Isi serba prin strdlucite baluri biruinta7. 1 Scrisoarea altui candidat; ibid., VI, p. 285. 2 v imemoriul, ibid., p. 287 si urm. 3 V. conventia, In D. A. si D. C. Sturdza, o. c.,I, la aceastl datA. 4 Si Anul 1848, IV, p. 89i urm. 5 V. 0 ibid., IV, p. 313, no. 1886. 6 Ibid., V, pp. 113-4, 360, n-le 2597-8, P. 611. Nesselrode nu Incuraja pe Bibescu; ibid., pp. 657-8. Servilismul In Muntenia mergea asa de departe, Ineat cei din Alexandria declarau ccrawl lor a fost numit dupl Marele Duce A1e4andru iibid.,p. 414, no. 2653. Arrnateiiso yorbia, ga §efi, do

184 Pregnirea Uniril Principatelor

Contra Domnului Moldovei lucrau InsA In. Bucovina, prin fimia Hurmutarchestilor, befkgiatii earl,- cornbAlAnd false brosuri ca aceia iscAlitä de Kogälnioeanu si luminatul tandr Ni- comae Istrati, refusau orice InIelcgere cu tiranul"KoOlni- ceanu, Negri, Joan, fratele lui Vasile Alccsandri, P. Casimir, Vasile Canta, Sion si Alexandru Cuza 1 De alminterea bei- nIdeana Hahn an Dimitrie Intindea, In Novembre, lista com- pIectA a proscrisilor, mani mici, pe cari ii cunoastcm 2.

Omer si Duhamel; ibid., pp. 516-7.In biserici se pomeniaImp5- ratul Nicolae; ibid., VI, p.141, no. 84. IIbid., V. pp. 356-8, 389, no. 2528. 2 Ibid., p. 406, no. 2043.

CAPITOLUL VI Revolutia romineasci in Ardeal.

In zbuciumul ce urnaa, in m,ijlocul divergentelor adâncisi definitive, ale luptei Intre tineriibatrani, intre cei de la Brusai cei de la Paris, cu neputinta de a se face acela$i front, cuprinzandpipe Moldovcni, cariinsa-siavura. In curand, supt Grigore-Voda Ghica, intimul prietenallui Re- galniceanu, putinta nu numai de a se intoarce In Iar, dar qi de a colabora cu Domnul, In Ardeal se petreoeau adele lucruri pe care ideologia international-revolutionark a lui Ni- colae Baloescu le-ar fi vrut au totul altfel, dar care, 160 a fi fost ptretaite dupd cuutinp de emigrati, aratara la aceasta parte de atata timp exclusa. de ra viata politica a natiei un mlnunat curaj taranesc, gata sa steie fat4 In lupta, cu adevarat OM la moarte, contra oricui. 0 revolutie iesita din adan- cul unor lungi suferintei pe care intelectualii, nu mai hotariti, In genere, decat cei din Moldova, §i. Tara-Romaneasca, nu izbutina s'o Incurce cu teoriile iactiunile diplomatic° ale lor. De mai mult tmp, ganioeril, caninsn'aveau numai ofiteri români, crau In agitatie. Sfatuiti sa conlucreze cu Un- gurii supt comanda arhiducelui Stefan, ei, considerandu-se ca acelasi vechiu corp militar, mice s'ar hotarl In eiricediell, oereau administratia averior br, o organisatiebiscrieleasca, §colaräi chiar politica. Cand atitudinea de du5manie a Un- gurilor, de §i. legati Inca de dinastia Itabsburgilor, se pronunta si Laurian, socotit ca tradator" fatti de noua Ungarie, fu arestat, ceia ce produse oarecare emotie, macar In uncle cercuri revolutionare din Bucarc§ti, granicerii din Orlat alearga sa-1 libcreze; populatia saseasea din Sibiiu e speriata de aceastN. intervenhie;;istart&siea In arcst sens.

IR6 PregAtirea Unirii Principatelor

Inca din Ianuar 1819, guvernul din Ardeal se plangea Mi- nisteriului din Viena de actiunea violenta a satelor românesti, de sfortarile Ungurilor de a sn apara singing, de proclamatia care chema pe Secui la o adunare doosebita a lor. Se semnala arderea Albei-Iulii, nimicirea minelor de la Zlatna , se dadu foci Aiudului 1, pe cand Imperialii Intrau eu forta, in Novembre, la Cluj. 0 lupta formala Incepea Intre admi- nistralia civilli comandanha militar, Pachner, In calitate de oomisar, nerecunoseut, al Imparatului, oea d'intaiu fiind amenintatä a fi privita ca rebela,. Dregatorii clujeni presintau pe vicariul Simion Crainic, asezat In locul lui Lemenyi, sus- pendat, ca pe un instrument al razboiului civil. Se trimetea de-a dreptul la Imparat oontele Mik62. Se va constata In curand citadrninistratia nu mai exista3. Incercarea de imr paciuire a lui Kossuth, prin Joan Dragos, nu plitea izbuti. Noul regim unguresc in Ardeal, s000tindu->se asigurat, proceda, cum era sifirese fata de noua doctrina de Stat,la reerutarii Intre Romani. Unii dintre aoestia se impotrivira, siatunci se trase asupra lor, hind omoriti douazeci dintre dansii. Se tinuserd, fata de primejdia ce se degemna, doua noi adunari In Blaj, considerat, tn amintirea scenelor din Main, ca o adevarata Capitala a Romanimii eliberate, sti aceasta eu toata atitudinea episoopuhii, care intelegea sa uneatsca devotamentul Tata de patrie", de noua patrie, cu credinta, datorita Impiiralului, Inca mentinut. In acest timP i se dadea Bisericii ortodoxe, de catre rebelii unguri, un vicariu al lor, in contra lui Saguna, care cautai sprijinul episcopului bucovinean, Eugenin Hacman, ea sa sdesfaca de Sarbi 4,5i, daca Hacinan era pentru acceptarea hegernoniei Patriarhului din Carlovat, Romanul episoop de Arad Gherasirn Rat se opunea cu toata hotarirea5. Atunci, la 13 si 21 Septembre, se rosti Indemnul la Inar- 1V. Trei rapoarte ale acelor prefectl de legiunt rornanesti cart ln anul 1848-1849 au sustinut luptele cu insurgentii unguri, Sibiiu 1884. 2Mihail Popescu, Documente inedite priuitoarelaistoria Tran- silvaniei tntre 1848-1859, Bucuresti 1929, p.6si urm. 3 Ilarion Puscariu, Metropolia Ronidnilor ortodocsi din Ungaria si Transilvania, Sibiiu 1900, p. 37. 4 Ibid.,p.40si urm. 5Ibid.,p.18si urm. (aceasta cu prilejul proclamatiei noului Imp4rat).

Revolutka románeasca In Ardeal 187

mare, poatei dupg InvatAtura miserabilului sfarsit al revolutiei bucurestene, pornitig cu planuri atAt de Indrgznete, dar care, cu toate silintile catorva spirite realiste, nu se stiuse pnegati militar. 0 garda nationala trebuia sä se injghebe; unii puneau in vedere, tot dui:4 exemplal din Bucuresti,i alegerea unui Guvern provisoriu" al natiei, pang. ce monarhul Ii va face datoria fata de Romanii. Ceia ce grgbi lucrurile, puind In 'liana minor de tgrani romani ce armA ggsira la IndemânI i, Cu organisarea din vremea austriaca, a satelor, nu era asa de greu sä se ggseascA o pusca , au fast Increzutele greseli ale revolutionarilor unguri, cari, In orbirea lor, nu-si vedeau nicia pie- decg. Inainte, atunci cand, pe de o parte, Slavii din Monarhie, lreziti la constiinta chemarii lor, se organisau si, in Croatia, potrivit cu privilegiile ei, Banul Jellacich, un militar cu totul devotat Irnparatuhl,i, avea un adevgrat rost de print, dfspu- nand de o armata nationall,iar,dealtg.parte, Rusii lui Liiders, instalati In Principate, mi asteptau decat un semn ca. sa trea d. muntii pentru a restabili ceia oe era pentrur Tar ordinealegata",oriunde. Ideile de cuminte organisare economicA, de siguna propk-ire culturall ale mai batranului SzecstSnyi fuseserg. InlAturate rgpede de apriga pornire roman- tial a avocatului Ludovic Kossuth, de starea de spirit, devotatg revolutiei ca atare, care se Intrupg. In pootul PetOffy, lucru eiudat: amândoi având sdngele slay 2 Cu sau fgra motiv, cu str.glucitorul ideal al independentei nationale, al vechii situalii istorioe, cu neaprata oonfundare a celorlallenatii In cea maghiarA, toata lumea, dupI volul dietei din Cluj, fiind acuma de o potriva Unguri Rudapesta se ridic g. pe baricadei ministrul de rgzboiu Lambcrg, un Austriac,In. care revolatia- narii nostri, nau primiti de dansul, vedeau doar un Odo- bescu" reactionar, fa ornorit de multime. Dictator al republicii unguresti, Kossiuth ajunse idolul urrhi popor care se visa tutors la timpurile gloriei de odinioara.

1 Ibid., pp. 64-9. V. explicatia mai &parte. Cum data e Dohritin, 26 April, atunci and negociatiile cu N. Balcescu sant din tunic, trebuie sa se admita aici oantedatare. 2 Pelöffy e Petrovici, Sarb. Pentru Kossuth a se compara nu- inelc rom4nesc Corth (cf.Balolä, Calotil,etc,).

188 Preggtirea Unirii Prineipatelor

RAspunsul Imperialilor, Kaiscrlichii" luiI36.1cescu, nu se fulcu asteptat. Cum republica era represintata In Ardeal de acel comisariu al Guvernului budapestan, Vay, care trata cu cea mai mare salbAtacie elementul valah", socotit a priori ca trAdater, trebuia ca, in ciuda intelectualior din Sibiiu, cari recomandau prudenta, qi a luiaguna Insusi, care, ca ortodox, format la Slavi, vedea in Rusi ogrotitorii firesti ai Bisericii sale, ceia ce-I facea sa-i considerei ca pe mkntui- torii obligati ai credinciosilor säi calcati in picioare,:tAra- nimea, care trecuse asa de rapcde de la sperantele din Main la noi si cumplite suferinti, sa se ridiee pentru a sprijini In nevoia lui pe Imp5ratul, inchipuit ca represintantul tuturor dreptatilor. Accasta a fost deci hotarirea care s'a comunicat generalului comandant in Ardeal, Puchner. In fata, avAnd Ca singur scop, dar frä paräsirea programu- lui ideologic, impacarea, arturarii se organisau deosebit intr'un comitet a carui metoda de lucra se vede din insusi titlul ce si-a dat: Comitet de pacificare". In el se Intalnesc tot oameni, de ambele confesiuni, cari se Infratiser4 in entusiasmul initial din Câmpul Libertatii. Deci, In lipsa lui Laurian §i loan Maiorescu, plecati In misiunea lor pentru o allA revolutie, care tocmai atunci Ii daduse sfâritu1, Barnut, devenit un simbol, Cipariu, Ni- comae Balasescn, mai thrziu siBarit,iar ca elemente arid potrivite pentru actiune Bran si Miches. Tetranii,porniti pe lupt5i rAsbunare a mortilor lor, a bisericilor profanate, a insultelor primite, nu puteau sa Caute macar o Intelfegere cu aoeste spirite, indraznete numai In margenile teoriilor. Un alt §ef li se impuse, unul singur, de langa el se intianesc si alto valori tinere. ca Buteanu.si Axente Sever: avocatul Avrarn Iancu, Mot din Muntii Apu- seni, uncle starulia crunta amintire a1 lui Horea. Inca de la Ineeputul luiOctombrc, nu siblt uncle legnuri cu a- guna, lupta deschisa cii cetele revolutionare unguresti incepe, in forme nobile romane, cu prefcctii tribuni, printeo reginne putin canoscuLa dusmartului creditar. Un program fixat pang In arnanunte nu putea sa se injghebe, repetându-se lipsa de adevarata cohesiune de pe vreinea revolutionarilor de la 1781. Ceia cc sliibiaIiicltanscicui iz- biludapolitich'la capalul nenumIratelor mici succesc mili-

.1 14T1 .,.; . DO" .....-,:f . . itt-7%-P,f,. :0° : f i:i!..f."-',...-:- -,,t-,,,.*,..' ig.rii

e 2. Andreiaguna.

Ilevolutia romneagcttiArdeal 1119 taro.,lreculeinfrumoasa legendo. care dainuiesteSipm,a acum, era faptul ca din partea Imperialilor nu vcnise Akio ofcrtii cu privirc la viitorul romAnesc. Nimenca n'a avut curajul de a trata cu acesti Valahi". Puchner instalase doar, mai ales ca organ de conlu.crare ca Raii, o comisiune militard", In care luptdtorii români n'aveau niciun delegat.Si totui cativo. (Entre intelcctualii cariinsaparurInlfigItrulnatiei lor alcaluira, In mijlocul razboiului civil, un nou nwinoriu care noul Imparat, adolescentul carat isimpatic care into- tuise Inteun noroc pc bolnavul Ferdinand. Ei Voiau ca, din natiile necompromisc" deci siSasii, din mijlocul cdrora se desfacu un deplin inteIegator al rosturilor romdriesti, care plati cu viala manifestarea unei porniri de inimoasd lupta, parohul Ludwig Stephan Roth1 sa se aleagil doar, pentru ca sajute administrativ pe dictatorialul Puchner, un Consiliu international. Saguna lua parte, in Del:sombre, la desbaterile din. Sibiiu in jurulacesbei formulle 2 Erau defabti,aducând vechile cereri, Barit, protopopii Arbanas si Hanea, Iacob Bologa si Pavel Dunca 3.VIddica nu era Insa in cuvAntärile sale, din care nu lipsesteosebireaIntreliberalismsinationalism, pe care Balccscu urma incd sle confundc, represintantul ideii, neccsare, a osebirii Romdnilor, de a cdror hegemonit In acele imprejurari n'ar fi pura sA fie vorba, ci numai al unei reorganisgri,supt absolutismuI habsburgic restaurat, a unor natitmi transilvane", menite si colaboreze frateste dincolo de scopurile strict nationale. Dar acest Ardeal sii redavic ce a lost: tard de sine siiildtoare, supt stapdnirea impdrd1easca14. Pentru a sc ajunge la stabilirea definitivd a lucrurilor, dar si dupa aceia, urmand exemplul Croatilor, Rornânii, reclama

1 V. operele sale tiparite mai de curand, In mai mulle volume, de d. Folberth. 2 V. Mihail Popescu, o.c.,p. 214 si urm. 8Ibid. 4 Ibid., p. 31i urm. RAspunsul imperial, din Februar; ibid., p. 38 i urm. A doua petitie, din 1849, a lui $aguna; ibid., p. 43 si urm. A treia, din acelasi an; ibid., pp. 46-7. Cea din 25 Februar, cu iscaliturile lui Laurian, a protopopului, a celor trei Mocioni, a lui loan Dobran si a citorva altora; ibid., pp. 83-9. V. si raportul lui Bach In numele obstii ortodoxe; ibid., pp. 107-11. V. hotdrirea

190 Pr Witirea Unirii Principatolor dreplul unei Adunäri representative si vorsa-siaibri un Aceasta in ajunul cAlaitoriei la Bucuresli, unde nu mai era nici urnisa a revolutiei, care nu interesase de loc pc Saguna, a acestuia5ia represintantuluiSa5i1or,call,in nurnelclui Puchner, cereau imediat interventia Cazacilor. Dar In acest moment ceva se petrecu In sufletul aceluia care se simtia chernat a fi,i supt vesnitIntul silu de cleric, un domnesc conducAtor de oameni. In mullul ee s'a scris cu privire la acest adevArat Andrei-Vodr al celei mai mari pari din romAnimea Ardealuluii celorlalte pArti de acolo1, nu se gilit nimic cu privire la legAturile personale care au putut influenta un spirit, puternie, cu autorilabei prestigm, dar Ineet ca desvoltare ideologid. El vAzuse insA acuma, in Capita la supusA a Munteniei, unclei un $tirbei ajungea sA viseze de unirea oelor dolia Domnii, e curiosc.A.5i. Joan Maiorescu vorbeste de posibilitatea de a se face din duoele de Leuchtenberg san dinteun fiu al Tarului regeleRom& niei"2 o viatA romAneascA oricum tota5i1ibert,sitre- buia srAvneasod o astfel de libertate si pentru oei de supt oblAduirea lui pastorall. De aici surprinder2a unui nou program in numele Romelnilor din bode provinciile habisburgice, cari, prin Cern4u(ul Hurmuthcheqtilor, refugiui al emigra- fiet moldovencfli, si ceroetat de arhiereul ardelean, ajunsesera, in astfel de vremi, la o legdturd cu acesta. Cad $n greul drum de iarna la Olmiltz, uncle resida, In restristea sa momentanA, tanArul Francisc-Iosif I-iu, Saguna aducea o in- irnperialà;ibid,, pp. 125-6. Cererea din Viena a lui $aguna; ibid., pp. 136-41. Si n-1 urmator. Aici isalesc si Constantin Pomuti Lana- rul jurist Vicentiu Babes. Rornânii cerândi un semn al lor In sterna noului Ardeal; n-I urm. 1 Pe IMO ce se cuprinde In Popea, o.c., in marea colectie a lui Ilarion Puscariu, Metropolia Romdnitor ortodoc$i din Ungaria siTransilvania,Sibiiu1900, iinI.Lupas, Mitropolitul Andrei $aguna, ed.a2-a,Sibiiu1911,$t.Metes, In Patria din Cluj, V, 1923(raporturi cutärilelibere).Cf.Sagunaifemorii dinanti 1846-1871,Sibiiu1923;Iosif StercaSulutiu, 0 lacrimd fierbinte, Brasov 1877-80. Acum In urmA iGh. Tulbure, Mitropolitul $a- guna, Sibiiu 1938. 2 Transilvania pe 1877, pp. ;73-4.

iievolutia roinaneascriiiiArdeal igt treagd manifestare dronidnism ortodox, dar numai ortodox, in care Intrau. Banateni din altiitabrtra decal a lui Murgu, ramas neinduplecat In. legatura sa, fortata, cu Ungurii revolutionari:nobili de acciasi origine macedonean5CU clausal, roan si Lucian Mocioni, cne.scutitoLusi ungureste siscriin- dmainumele ou ortografie maghiara, functionari ca Mace- donfi,dintr'un vechin ncarn dc nemesi, de Macedorga" altiaristocra(i valahi", din partite Crisurilor, loan, care-si zicea de Stoica",i Vasile Ciupe, dar si,alAturi de un Mi- hail Botnar (de unde Bodnaretii, de fapt butnari"), de la dieta provincialä din Cernauti,i viitorul istoric In nernteste al neamului intreg, Eudoxiu de Hurmuzaki, alt nobil, mandru de originea sa, cane ins, prin bunul baler de modii veche, foarte Moldovean", Doxachi, era coboritorul unei rnlädite, corn- picoti adânc rornanisate prin boierie, a Fanarului mavro- cordatesc. Din toti acesti Romani, poate si din cei de peste munti, oeilalti cautau sä se faca an singur organism sur.t Mare le Duce al Romanilor", Cesarul, din Austria restauratd,i pentru aceastd restaurare a Austriei. Pentru ei, acelasi sef, aoeiasi re- presintantk un Sen,at", potrivit Cu ideia rornana in miscare, un singur Mitropolit, un adevarat ambasador" in aclminis- tratia Impar4tiei. Nu f4rd o afingere iea exila(iicausei moldovenqti, progranful bucovinean biruise timidele tncercciri ale Ardelenilor singuri, cari Insä, in aneasta noua conceptie, Mud totusi considerati ca un singur grup, n'aveau legatura, fi.reasc i neaparka, intre cele doua confesiuni odaltliIn- frati be. Se ftigadui de Imparatul recunoscatior", caruia vechea prudenta a cancelariilor Ij pusese pe buze aoeste cuvinte, ca, pentru jertfele gnele", pe tare le adusesera Insa aceia cari nu dolduserd lui ,Fagurba nician mandat, Avram Iancu era un credincios al Bisericii unite, o chibzuire amanuntitA"i farA

1v. Mihail Popescu, o.c.,pp. 29-30. Iscalesc petitia cAtre Im- pArat egumenul Patrichie Popeseu, administrator atdiecesei de \Target", protopopul DrAghiciu, judele comitatului Timi, Vasile Stroia, trei Mocionesti:: Andrei, Petru si Lucian. Cereau o deputatie la Imparatul. Romanii din Caransebes pentru desfacerea de Voevodina Sarbilor, aceasta cu celelalte doul fronturi create prin noua Imp5rtire cu Ardealul propriu-zis (inulte isalituri);ibid., pp. 123-5.

Y2- PregAtirea ttnriPrincipateloi' zahava, evitiindu-se sinurnele acelor protivnici unguri cu cart regele muntilor` era inclestat in lupta pc viatà si pe moarte. La 4 Mart se crea,printr'o proclanialle irnperialA,Sta- tul austriac al natiunilor egal Indreptlitite, iFrancisc-Iosif Intra in conceptia politicA, pe care o pastreaza. In toate mani- festatiile ulterioare, a popoarelor sale". Nemultrimiti, Romilnii nu lucrark niei atunci solidqr. Ce- rerile yin, fiecare coloratk altfel,din toatepärtile. Mocio- nestii, cu cativa ooboritoriaivechilor chinezi" din Banat, presintk un memoriu, care tindea mai ales sk se capete asigurare Mk de Sarbi, cari, mai bine condusi 51 eu sacrificii care-si stiau core asplktirile, capdtaserA o Voivodink", dupà dorinta lor mai veche, alkturi de Banatul autonom al fratilorlor catolici,Croatii.Se ajunsesila o Intelegere, Inca In April, Intre RornrAni si,clack, nu Skrbii mnii, Intro ceilalti membri ai Slavilor In Monarhie, CroatiitiSlovacii, pentru a se care ea nu curnva sk se revie la ideia,pri- rnejdioask pentru toti, a acelei Unglarii care taxa pe JAVA- torii din Muntii Apusetni de udgasi, hoti, aventuriericari-tsi zic tribuni,. prefecti sau centurioni"ti pe Romanit In genera de nenorociti Valabi", fosti robi ai Romanilor, pe cari numai Ungurii s'au milnit a-i face oameni 1.In. attar se strkluin Nicolae Bkloescu sA ajung/ la o Intelegere cu Batthydnyi si cu Kossuth; acestia puturA MgAdni o Inältare spre situatia de drept a acestui popor despretnit 2, dar aceasta era In Julie, si,In August, Giirgey, unul din comandantii arrnatei revolutionare maghiare, era sk depuie armele Inaintea lui Liiders, la Siria, pc Murks. Incercarea lu,iBeni, comandantul polon acceptat de revolfuttie (de fapt un German boom: Beam), de a rAscula Moldova, sprijinindu-se pe Ceangkii de pe valea Trotuplui, nu izbutise; ba Ine.k, de pe la sfdrsitul anului precedent, Românii din Secuime se ridicau Imipotriva privilegiilor secuiesti si Guvernul moldovenesc tramise s, ieie masuri In wide parti de catre munte ale tinutului Bacau. Pe eland Saguna, in sfarsit convins de isprava fAcutk de Iancu, intitulatconducktor distins",Intelegea saseincredinteze acestuia un rot in. supun.erea totad a rebelilor, dar supt con- 1 PAcittianu, Cartea de aur, II. 2 Ion Ghica, Amintiri din pribegie, passim. V. si aid, mai departe,

Revolutia romAneas-A in Ardeal 193 dUcerea Unui otpitan de oaste irnpartteascd regulatg,Iinpt- ratulrostia Ina. dinIuniehottrIreasa dcfinitiv In ce priveste soarta viitoare a RomAnilor: "constituriani organice potrivite ea trebuinfile acleparate aleaeestui popor,9iIn consonanfri ciiunitatea Monarhiei". Pentru. esenta propune- rilor fAcute prin Saguna era un hot*itrerus1.Desgustat, irnboln6vit, fncunjurat de negurile raitäcirii ruintilor, Avram Iancu, umbra räfacitoare a jertfei fllrä izbandt, a credinlii fax% rasplatd, nu se va mai ingtisa rnlcar, suprernal -nani- festatie a unei mandril pe care n'o aveau rugAtorii despre- tuiti pentru a striga tare dmptatea neanfului squ 2 Acesta pornia acuma pe alteclii,trecând pe alAturi de cumplita tragedie care se incheiase, färä sl producti mIcar cele mai modeste din recompense decAt shntitor mai tarziu. Toatit speranta de viitor era in propaganda ce o vor face Invlflilmisc.:1th revorutionare din Principate". Inainte de a o urmlri si mai depa,rte In silinlile si ispra- vile ei trebruie observati un alt prilej de intalnire si de conlucrare intre Romilnii de o parte si de alta a muntilor. In Mart 1849, când primejdia din partea Ungurior revolutionari era mai mare, Selma arzAnd HArmJanul stsesc si Bern facandu-si intrarea in Ardeal, oei compromisi cu Im- päratul trecurt granita In Muntenia.Intre eiiSasi, eu accl Schuller care cAptt1 la Bucuresti Intelegere si gust pentru literatura româneasct, pe lângit interesul pentru cante- cele poporalui sidatinile lui, cu care se farniliarisase Inca din Ardealul s5:11 3.Dintre RomAnii cari lucrasera in Inva- tArnantul muntean, reveniau astfel, fart a lisefi acordat amnistia, AhnAsanu, Codru Dr6gusanu si cativa altii, cari si furt arestati, pe langt loan Puseariu, care-si schimba numele. Oaspetii germani mai ales furl bine primiti de boicrime,ltsân- du-li-sei uniformele de gardt cettteneasei. Mai putin favori- sati, pentru bAnuiala cit au legtturi wcrete eu faith revaliitio- nari,i.uiii dintre Ardeleni, ca fOrnut si Boer, trecurl pe la 1 Alte cereri, Puscariu, o. c., pp. 24-5. 2V. pretuirea lui de Imperiali, Intr'un nr. din August 1938,al foii sibiene Siid-Ost; resumat In ziarul Porunca Vremii, la 28. 3 V. bibliografia lucrArilor sale despre noi, In Rev.1st.,1938, Ianuar Mart. 13

194 Pregatirea Unirii Principatelor

Giurgiu spre Consitantinopol si de acolo, stäpaniti tot de ideia romana, se Imbarcara pentru Trieste ca sinceapa apoi studii noun de drept la Padova, wide se intalnira. cu Papiu Ea- riani cu unul din conducatorii luptei in munti, Iosif Hodosi. Si, In acest timp, Hurmuzachestii continua actiunea lor pan- romaneasca, si nu numai prin ziarul lor, Bucovina, care va trebui apoi O. fie oprit de carmuirea absolutista. Astfel vedem pe Constantin Hurmuzachi stäruind pe langa harnicul egumen de Neamt, Noonil, patron cultural, O. trimeata in Ardeal, din bogata lui manästire, cartisi odajdii nefericitilor frati din Ardeal". Hurmuzachi, care fusese insusi la manästire, cauta si la partieulari ce trebuie pentru noua 1nzestrare a lacasurilor pradate din aceastä tara 2. Pentru urmasul lui Paisie, Ardelenii ortodocsi erau niste frati", ca si pentru boierul bucovinean, si el vorbia lui Saguna, drept slavitorul episcop al Sibiiului si al Marelui Printipat al Ardealului", de rauvoitoriii nelnduratorii rebeli", cari i-au j1uii3. Multamilnd calduros la intoaroerea din inisiunea vienesa, la Prea-Innaltatul iPrea-induratul nostru Monarh", cu baci-batii neamului, lucrand pentru inna- intarea binelui national si bisericesc" celd'intaiu pomenit in frunte episcopal °ere un InLreg sir de carti LipOrite In Moldova, pe care nu le avuse pana, attoci, si el se simte 1ndemnat a-si face insusi o tipografie ca acea nanteana, si pentru folosul sooli1or4.Si,interesant amanunt, vedem pe Saguna trimetand prin. staretul de la Neaniliii Gheorghies Sturdza,cumnatulltdHurmuzachi,portretulprefecttilai lancu" 5.$i, continuand corespondenta, ierarhul sibiian arata arhimandritului ca, In decursul odor doi ani sAngerosi din urma, ni s'au ars patruzeoi de bislerici, trei sute cincisprezoce s'au Wait si una s'au därilmat pana la pamânt."6. $i intro 1 V. Al. Marcu, Simion Bdrnuliu, Al. Papiu-Ilarian si Iosif Hodo$ la studii in Italia, Ac. Rom., Memorii literare, seria III,t.XIII cf. Puscariu, o.c.,p. 23. 2N. Banescu, Un capitol din istoria mdndstirii Neamtului, Sta- retul Neonil. Corespondenta sa cu C. Hurmuzaclzi si Andrei ,$aguna, Valenii-Ide-Munte 1920, p. 61 si urm. $i Liiders fusese la manAstire. 8Ibid., p. 67, no. V. 4 Ibid., pp. 69-72. El iscáleste drept-credinciosul episcop al Ardea- lului". Un sir Intreg de ell* e trimes apoi; ibid., p. 75 si urm. Se oferiau idouitteascuride lernn,tipografiaavfind acumaltele de _flu"; ibid. 6 Ibid.,p.83. 6 Ibid., p.85.

Revolutia româneascl in Ardeal Ig5

binefäcatorii aoestei Bisericiatat de incercate se inseamna oei patru barbati cii simteminte nobile, cari si-au adus a- minte de noi, oei de toata lumeauitati:Prea Cuviosia Sa parintele episcop al Romanului, Logoflit Grigori Sturza" (de fapt Gheorghe) si d. Constantin Hurmuzaki"1. El putea scrie cu dreptate, in 1850: de si santem departati unii de altii, totusi Prea Cuviosia Ta cu fapta te-ai at-Rat a fi mai aproape de noi decat chiar acelaCu,cari ne-au randuit soartea sa lacuim Inteo patrie" 2 Era vorba chiar ca acela care pc. Incetul devenia conducatorul intregului neam de acolo in urmarirea tintelor luipolitice sa vie la milnästirea binefkica- I oare 3. Siaceasta legatva Intredeosebiteletariromanesti,iw caredecin'oputeau rupenicipiedecilestrainilor,nici planurile de organisare locala ale cdpeteniilor neamului, se Invederaiprin aoeia cla, la 1852, fostul profesor Nicolae Balasescu, invatatrul latinist, cunoscatorul aanc al limbii francese, revolutionarulimisionarul politic,era acuma acolo, la Neamt, supt rasa de saiac moldovenesc, pärintele Nifon Balasescu, monahul Soborului acesLuiasitotodata sipro- fesorul nostru", circulând inspana la Sibiiu, inainte ca altele din multele schimbari ale vietia sale sä-1 faca din nou, trecand prin seminariul din Husi, profesor la Bucuresti si autorul unor luerari soolare de cea mai inalta importanta, icoana 111010 a interdependentel firesti Intre ostenelile Roruct- nilor de pretutindeni4. Neonil (t1853),InsusifostduhovnicalluiIoan-Vodit Sturdza si candidat la Mitropolia Moldovei, dupa Veniamin, venisela Neamt dinglorioasa,odinioarti,Sticeavd3.Joan Maiorescu fusese,de alminterea, iprofesor la Seminariul dinIasi,dupa oe sevazusesilit,la1842,s piecedin Muntenia,§iise oferise, cu stitruinta, catedra de istorie universald, a patriei si a literaturii elene si latine la Facul-

1 Ibid. Se cercau islove de la Lopilorla nemleana Mc se luarii, insä din Buda. 2Ibid., pp. 92-3. 3Ibid., p. 93 si urm. 4Ibid.,P.96. 5Ibid.,p.13.

196 PregAlirea Unirii Principalelor tatea filosofica" a Academiei, pe care oi ocupa el ciltva timpl. Si, Intors din Viena, la 1849, el strabate tinuttul cum- plitelor lupte ale Matilor pentlra lucrarea sa Die Rainaenen der oesterreichischen Monarchic, inainte de a trece In serviciul Austriei pentru lucrari d3 jurist la Ministeriu 2. Si el avea stranse legaturi cu Hurmuzachi, ba chiar cu Stirbei, acuma Domn In Bucure§ta 3.

1 N. 135nescu§i V. Mih511es,m, loan Maioresen, pp.19-54. 2Ibid., pp. 67-8, 279 §i urm. 3 Ibid., p. 71 §i nola 2.

CAPITOLUL VII. Propaganda romineasca prin emigrati Cei siliti a pardsi Bucureslii devenird, ceia ce nu prevdzu- serd prigonitorii lor, elementele ce1 :-. mai convinse si mai pa- sionate, iar, prin trecutul si rolul lor,si cele mai pline de antoritate pentru causa, oricat de rdu servia, peutru care luptaserg.. Procesul care pand atunci se purtase prin neva- lutie se strAmuta acuma pe calca Lulea ncIncetale si din ce in ce mai ascultate protestari cdtre opinia publica a popoarelor libere. Intdiu, grupul conservator, care se osebisc lndata de rosii" cu can fusese oonstrans a colabora o bucatä de vrerne, oamenii de la Islaz, incepdtorii ;31iaceia In manile cgrora In- oetul pc incetul ajunsese miscarea, dgiduid semnalul plan- gerilor prin adresa Cdtre Sultan a lui Eliad siTell, aoesta din urind fiind cu totul la Indemana celui d'intdiu. Ei ridicau glasul ca mernbri ai unui Guvern legitim, In numele M. Tale Imperiale si a poporului roman". Ei cereau sg. fie In- locuit Fuad cu un adevdrat Musulman", care sg. cenceteze suferintile, de sigur reale si adânci, care se abdtuser g. asupra unei tari ce nu se impotrivise; se va vedea cg. polit*a bu.n.it fusese a lui So1iman-P4a. Gel doi semnatari, aflgtori acuma In Apus, neputand transmibe actul Ia Constantinopol,1.1 pu- blicau, In calitate de capi ai natiei", in presa francesa. Eliad mai vorbia de cei optsprezece ani" In cari se strdduise a lega viitorul poppru,lui au de interesele Insesi ale Imperiului Otoman1. Acest grup represintg. un prim succes prin votarea, de catre cloud sute de emigrati aflglori la Brasov, altii erau

1Anil!181V,V,pp. 326 31

193 Pregátirea Unirii Principatelor la Sibiiu , a unui cornitet de conduoere, de Munteni §i Moldoueni laolallld, avand, pe lAng5. grija Intretinerii materiale a InvIn$ilor, misiunea de a trimete Puterilor presupuse favorabile delegat1"1. La inceput, se crezuse cA alegerea s'.ar face mai liber la Trieste sau la Viena2. Tell se arAta neural.- Omit cA-1 WO. oei cu cart$i-a mancat amarul trei luni de zile", In momenlul cand acum sosiserä Bo Lac, Zane, Dei- vos, IpAtescu 3. Din parbea lui, Maioresca, Inclintat de cate ori putea face pe vre unul dintre deputatii, un Fiirsber, un Schulz, ai dietei revolutionare germane, de fapt discreditatA prin. anarhia ei, apoi iizgonitA din Frankfurtul vechilor ImpAratiIn Ger- mania-de-Sud, unde o asteptau, Ong la disolvare, ciocniri si chiar varsari de sange cn o muncitorime cAutanduli o altA cale, s. ridice glasul, iIn numele intereselor eoonomice germlane la Dunitre, pentru causa Romani lor oprimati de Ru,i,Incolo, el era informal tArziu irAu de ce se pelrecea in Bucu- resti, se rfresintl, ca imputernicitalnariei salei punea arnandoud principatele romdne, Moldavia ft Romania, sari protectiunea Germaniei" 4. El visa, in oonverbirile cu Germanii cari n'aveau simpatii pentru Maghiari, de un Imperiu romanic", cu Bucovina $i Basarabia, aluneeandu-se sila ideia uneiDacii mai mari5.Setrudia,inlungi memoriifitrit efiect, sä fach pe Germani a intelege el nu e nimic pansla- vist6 In. rniscarea ardeleanA din luna lui Maiu7. Pentru a se da un rAspuns, se consultara de arhiducele Ioan, administrator revolutionar al Imperiului,i fostul consul de la Iasi, Richthofen, si chiar istoricul Trapezuntului si al Greciei medievale, Fallmerayer, foarte bine vAzut de Turci 2. Intru acestea, Maiorescu astepta cu incredere actiun.ea acelei ambasade a dietei la Constantinopol, de care cu atata opti-

1 Ibid.,p.157. 2I.Ghica, Aminliri din pribegie, p,156. Anul 1818, V, p. 415, no. 2656.

I 1.Ghica, o.c.,pp. 331-2. 5 Ibid., p. 217. 6 Pentru zvonul, ieit din Fafnir, al planului dStal româno slay; ibid., p. 30. 7 Auld 1813, V, p. 361 §i orm. 8 Ibid.,p.162,.

Propaganda romAneasca prin ernigrati 199 mism, se vorbia. Germania ca arbitra" ar mijloci Unireo Principatelor inteun. Stat singar, neatftrnal, supt protectiunea Germathei (fireste$i Cu celelaltePateri"),iar,In cas de razboiu, ea ar deveni protectoare". Langa el, Alexandra Gh. Golescucapatase pentru cerca- rile englese scrisori de recomandatie asa de pretioase ca a ministrului de Externe german von Schmerling 5i a fratelui pre$edintelui dietei, von Gagern2. Urma, si mai departe actiunea lui Golescu 2, care-si pierduseteal,pc meritosul Vornic Iordachi4, $i, In Novembre, Edgar Quinct Ii cerea sa se adreseze noii Adunari Nationale franoese. care, dupa zdrobirea revoltei muncitoresti din Iunie, avea un caracter neted conservator 5. Michelet va publica mult mai tarziu (dupa moartea lui N. Baloescu) framoasa Infatisare a presentuluisi trecutului Romanilor, glorificand eroismul sotiei englese a lin Roselli G. Neajungand acolo la nimic, $i Golescu si Dimitrie Bratiana,abia sosit, se hotarIrd sInoetroe la Londra, ramasa continua favo- rabila7. Ei puteau fi incurajati In aoeastit direc(ie prin declaratia facuta la 23 Novembre de Stratford Canning ambasadorului rus Titov contra ocupatiei militare, a sarcinilor aduse asupra Orli,a Impiedecarii administratiei,a tratamentului aplicat indivizilor cari au introdus sau sustinut ultirnul Gu- vern provisoriu-; el yorbia si in numele Franciei, de o potriva de Ingrijorata, cerând schimbari la Regulament 8.Incepeau

1Ibid., pp. 380-1. Cf. ibid., p. 613 si urm.; VI, p. 85 iurrn. 2 Ibid., p. 663, no. 2897. V. 5i scrisoarca, urmatoare, a lui Stefan Golescu. Neincrederea lui Voda-BibescuInplanul Statului romil nese unit (Iulie 1848); N. 131nesca 5i V. Mihailescu, o. c., pp. 301-3. Inalta ideie a lui Maiorescu despre dânsuli despre Stir-1)cl;ibid., p.327. 3 Delegatia lui; Anal 1848, VI, pp. 7-8. $i ibid , p. 763 si urin., Trei luni In Valahia"aleluiUbicini;ibid.,p.787 si urm.,e de pe vremea Divanului ad-hoc. LegAtura cu Drouyn; ibid., VI, p. 76, no. 49 4Ibid., p.27, no. 27. 0 Ibid., V, p. 344, no. 2580. 6 v. §i ibid., p. 533 si urm. Mernoriul lui, impreuna cu Maiorescu, critre Guvernul trances; ibid., p. 540 si urm. Relalii cu agentul polon Voronicz; ibid., p. 547, no. 2790. V. si11-1 urrn.sip. 551 siurrn. (cAtre Adunare . 7Ibi I..p37S ) 2 il1 bIbid.,pi)3S6 S.

200 PregAtirea Unirii Principatelor astfel sa aearasiprimele arlicule Lu presa englesa,1. Golescu, retras la Fontenay-aux-Roses, ajunse s. regrete cI Romdrili nu dau probe de vitalitate, care ar ski in lupta din Ardeol, aleituri de lancu. De ce n'au rdmas inAfunfiiApuseni cei ce emu acolo2? Din parte-i, Dimitrie Golescu vorbia, In August 1848 inck, el singur Intre revolutionari, despr ce frumoas g. tarit s'ar face dacä Moldovenii ar vrea Unirea is'ar acaugi toate celelalte titriromâne,sti,siel adthrgiaprofetic: daruorfilupte yrozaue pcM,d ce acest primipiu sd se poatd preface in fapt in todki Egropa"3. In Paris, se Inta1nir4, pe lângbatrânii cu clan.ul lox, Go- lestii,Voinescu II, Rosati, BrAtienii, C. BNIcescu, Cretulescu, aflAndu-se lAngq. Vasile Alecsandri, care-si astepta fratele, alp expulsati 4.Toti sefii emigratiei se Intelegeau in aceastii luna Decembre pentru o proteslare, trimeas6. si In Anglia, Austria si Prusia 5. Din Constantinopol, Ion Ghica, acusal cA lucreaM pentru a face din atat de compromisul Câmpineanu tin Domn6, recornanda lui Nicolae Golescu unitatea de conducere, sup! Ale- xandra Glzica, sau supt gencralul rcvolutionar 7. In acest timp tn Decembre, din Belgrad, Bälcescu, plin de urii contra vechiului regim si in forma Schwarzgelbilor" austrieci, rätnânea in Ardea18, ds uncle fu expulsat, unob- servator simpatic al actiunii unguresti, dei,la 16 Deceni- bre, el putea spline c6, atat in Banat, at si In Transilvania, Românii In gloata s'au scu,lat asupra Ungurilori i-au stins cu totuli pentru totdeauna din acelet6ri",ei fiind cioctoii"

1Ibid., P. 565 si urm. Cf.si ibid., p. 710 si urm. 2I.Ghica, Amintiri din pribegie, p. 270 siurin. 3Capitala ar fi Iai sau Roman, apoi ar urma Infratirea popoarelor". Anul 1848, V, p. 658 si urm. 5Ibid., p. 761 si urm. Ion Ghica,o.c.,p.221. 7 Ibid.. pp. 51-2.Rosetti-i scrie cA, mai bine organisati, am fi putut räpi Ungurilor gloria de a salva Viena revolutionar6; ibid., p. 63. Era vorba si de viitorul Domn al Moldovei, Grigore Ghica; ibid., p.340. Corespondenia Iti caI,Cultica,(lc acolo; ibid.,p. 238 siurrn,

Propaganda romilneasca prin emigrati 201 populatiei romanesti, asa Inca ajunserà a sprijini reactiu- nca imparäteasca", care InsA. li-ar fi fagaduit (In Ianuar 1849) un Voevod"1, ceia ce-1 facea pe acest liberal si revolutionar sa adauge: Penfru mine chestia na(ionalitri(ii 0 pain mai presus de libertate. Pond cOnd on popor nu va exisla ca nafte, n'are cefacie ou libertatea.Libertatea se poale lesne redob4indi, cOnd s octpierde, iar na(ionalitalea, nu" 2 iiinoepea sa, se teaina ca prietenii de la Paris sAl nu On- deasca altfel. Tottisi el oferia un batalion roman" lui Bem, care, neavand autorisatie de la guvernul unguresc, soviaia3,apol lui Bat- thyttny14.Kossuth era mai larg,siBalcescu se si gandia sdcheme pe Tell si pe Magheru. pentru legiunc, regretand Insa el Iancu lupta de cealalta parte5. Se fix io basa de intelegere, admitandu-se drepturile limbii romanesli, dar nu calimbadiplomatic6.- G.Istoricul roman ajungea, in or- bibeasa momentana, a da, asigurarea ca, in. loc de a des- päripeTransilvania de Ungaria, noi am vrat Inca mai malt a o uni,i incd a face mai mull pentru Ungarla", cci ideia de regatul Dactiei este naseocia de Rusi spre a baga neu- nireai vrajba inlre noi si Unguri"7. Aceasta, cand Un- guruspanzurau prin tradare pe Buteanu, ceia cc nu-i era ascuns ideologului roman. El Incerca tot* o mediatie si se bucura ca de la acesti admirabili luptatori venia un memoriu care admilea inlegri- tatea regatuluisi limba ungureasca de diplomatic" 8..5iel credea cd la Pesta prin majorilatea slavo-rornang se vacas- liga mai mult. Ba socotia ca Unguriiiailui Iancu ar 1 Ibid., p. 246. 2 Ibid. Acolo, In scrisoarea din Belgrad,i legaturile Sirbilor cu emisari rusi; ibid., p. 247. Acela care avea inleresi pentru Mace- doneni,ibid.,p.417, se intereseaza, fiind pe la Negotin, de de- mentul rornânesc de pe valea Timocului. Cu elera iItalianul Monti. Bulgaria proprie este oarä româneasca", scrieel;ibid., pp. 356-7. 3Ibid., pp. 267 si urm. 4 Ibid., P. 291. 5 Ibid., pp. 272-3. 6 Ibid., pp. 273-1. 7 Ibid., pp. 274 5. 8Ibid.,p27i.

202 PregAtirea Unirii Principatelor putea sa can asupra Rusilor in Moldoval. Visa, pe alaturi, safaca o oaste de 30.000 In Ardeal. Un larg project al lui prevedea recunoasterea Tit utraliatii", intrebuintarea numelui de Roman, crearea de scoli bilingve, dar icu 5tiinti1e In românesbe, catedre de romaneste la Universitäti, limba romaneasca Indiscutiile comitatelor, cu protocolromftno-maghiar,petitiiinromaneste,tiparirea legiloriordinelor In romaneste,incare limba vorlu- cra ijuratii,administratia româneasca unde sant Romani in majoritate, proportia la fanctionari, liberarea Banatenilor de supt Biserica srbeasc isinod anual, despkrtire romaneasca la Ministerial de Culte, desfacerea Bisericii unite de Strigoniu 2 *i Batthyányi opunea: unitatea si integritatea Sta- tul,ui supt hegemonia Ungurilor, in calitate de cuceritori cu armele In mane, limba maghiark In legislatie, In administratie,justitie, Inva.tamântul superior, chiar In matricule,§i inspectia suprema a Statului" si In Biserica Insäsi3.Balcescu, din parte-i, credea c. asa nu se Nate 4,si un contra-memoriu repeta oererile prime, cu. drepturi pentru cler, cu un Patriarh in fruntei amnistia 5. Dar Batthydnyi vorbia In schimb de o amalgamare"6.Concesiile smuls3 guvernului unguresc In a- gonie nu mai aveau, astfel, nicio valoare 7. Totusi ele cuprindeau limba romaneasca, in comune si, fa- cultativ, In comitatele cu majoritate romaneasca, dar corespunzand unguraste ea guvernul, limba romaneasca In scoli,in judecata, In petitii, In garda nationala, prevederi pentru cler 1 Ibid., p. 278. A ramânea langa Unguri, chiar intr'o positie putin mai jos"; ibid., p. 287. 2Ibid., pp. 293-5. 3 Ibid., pp. 295-8. 4Ibid., p. 317. 5 Ibid., pp. 319-21. 6 Ibid.,p.323. Bdlcescu reproduce admirabila scrisnare alui Buteanu cdtre Unguri, ibid., p. 25, cdrora Li aruncá in fatA uciderile siprofanArile: Ne vom bate pang la moarte, ca sd nu cadd pe noi blAstAmul nepotilor no§tri". El §tie cà planul unguresc e sä topiti celelalte neamuri in elementul maghiar". Libertatea voastrd e linguOturd, aingitur i vorbA seacd". $i Murguii pierduse ilusiile; ibid., pp. 345-6. BAlcescu recomauda totu0 in extremis Iui Iancu, regele codrilor", neutralitatea; ibid., pp. 349-56. , Mid.. pp362 §i urm :171 iurm.

Propaganda romineasca prin emigrati 203 si Invàtämant, amnistie, jurând pe independenta Ungariei", liberarea tärantilui. Se admitel $i legiunea romanä La urrnä, crezand cI Bern a biruit In Ardeal, la Bistrita, Baloescu avea un naiv ayant de bucurie, si el se vedea adu- nand 8.000 de Romani spre liberarea tNrii sale, descälecand dintru Ungaria" 2. Actum, el ar fi dorit ca, In loc sä urmeze pe Austriecisi säastepte pe Ru$i, Romanii sä se fi neunit Intr'o nou5Adunare pentrfa a separa eausa lori credea cg. asa s'ar fi urinal daci de la comanda impeniald nu s'ar fi admis cloud congrese, dupil confesiune; el sfAtuia pe Bänateni sa vie in Ardeal. Dar desaproba caracterul barbar" al luptei iajungea, ca liberal, s5 esclame: O, cate nenorociri sirntimantul de nationalitate a adus Inteacestelocuri!".CredeaInsa cd ambele prouincii astfel liberate s'au apropiat malt de unire cu noi". In acest timp, cum se vedea acusat de rusofilie din partea vestitilor locotenenti", el1$i radea de invinuire: ar fi mers, In loc de Paris, la Constantinopol pentru a gäsi pe Ghica, rätnas acolo 3. Era uremea clandi se cerea liii Fuad sri ingddaie ca militia romilneascd th alerge in ajutorul fratilor ardeleni4. De attic!, iNioolae Cretulescu, care se Intalnise la Pesta cu Murgu, era de pIrere cs'ar puitea face cu Ungurii o intelegere, mergand p5nä la confederatie chiar5. Nicolae Golescu, care, indreptat inthiu spre Brasov, se In- voise a merge la Constantinopol, fusese considerat la trecerea Duntirii ca arestat6, $i tot asa Voinescu II, care $i-a descris aceastà alatonie silitä 7.Ei furä suiti insä pe ghimia care ducea pe ceilalti prisonieri polilici. Dintre Moldoveni, Kogdlniceanu n'auoa nicio aqiune; de-

1 Ion Ghica se intelegea cu Czayka pentru a se cAsligasiofi- teri poloni; ibid., p. 403. Odiseia ulterioard a lui 1361cescu, ca Mot vfinzglor de doniti; ibid., p. 407 si urm. Cu Rusii era 1361Asescuti un Popescu"; ibid., p. 409. 2 Ibid., p. 366. 3 Anul 1848, V, pp. 652-3. 4 Ibid..P.694. Cf.siibid., pp. 699-701: Transilvania se face cu WW1 tara rorna.neascl". Voia sa scrie in iarnä o luerare, Ideile reuolutiei romdne. Cf.iibid., VI, pp. 74-6. 5 Ibid., pp. 24-5. 6 Ibid., pp. 44-5. ' Ibid.,inacclasi olam

204 Pregalirea Unirii Principalelor clarandu-so fara mijloace, el refusa sä ajutc cu banul sau cAlAtoriile diplomatice ale lui Eliad1. 0 presä romaneasca revolutionara se organisq in strainatate. Ea lncepu odatd, in Mart 1849, In Ardeal prin trear toarea publicatie Espatriatu12, a lui l3oliac, legat de Bern 3, caruia BA1oescu-1 suggera cI s'ar potea promite dc formh a-1 face doinn sau rege al Rornanilor"4. Foaie general re- volutionarlt, care trebuia sa castige simpatii arcangeluluiliber- late,bittranului general polon In serviciul Ungu.rilor, astep- Land sa poala Invia patria romaneasca I,usái. Eroii frail maghiari", generosi.i frati maghiari", creatori de adev4ratäii- hertaLe" in Ardeal, sant astM aeoperiti dc toale lande1e5. Deosebil de spornigii, se arai la Paris actiunea tut Dumi- tru Bratianu, care, cum am spas, Inca din 1840 filsese in capitala. Francieii legase relatii folositoare, acolo, avand, ca si fratele sail Ion si ca sialt student in drept, Glieorghe Cre- teanu, prietenli thine francmasoni, carora li era afiliat 6. Staluse si In raport cu eercurile polone la Dijon7. De si atilt de tanar, trezise interesullui Michelet8. Fgpand parte din socielatea studentilor din Paris, el, care era foarte aproape de Ion Ghica, ajunse a cm-waste si pe Mihail Kogalniceanu 9. Printr'insul vier- titul Montalembert capritä cartea lui Vaillant, cele trei volume, pline de istorie Inchipuita, dar si dc frumoase descrieri si de legende, /a Romante10. mvedem vorbind inaintea lui Lamarline

1 I.Ghica,o.c.,pp. 226, 301. 3Articole,side arhimandritul Ioasaf Snagoveanu,siin Anal 1846, VI. 3I. Ghica, o.c., pp. 281-2. Balcescu incerea o forrie, Democratia; ibid., pp. 301-2, 358, 419. 4Ibid., p. 343. 5 Iese doar douasprezece nurnere Wand la catastrofa maghiara. V. Iorga, 1st.lit.rom. fn sec.al XIX-lea,III, pp.62-3.Cf.siI. Ghica, o.c., p. 629 (se publica in 1.530 de exemplare . Pentru o publicalieeliadistä,cenligrafratti, dupa eatsepare,Carul-iute,1. Ghica, o.c., pp. 640-1, 719-20. 6 AI.Cretzianu, Din Arhiva lui litanitruBriitianu,1,Bueuresli 1933, p. 45, nota 3. Intre eii Balaillard. 7 Ibid., pp. 116-7. 8 Ibid., pp. 118-22, 122 si urrn. 9ibid., p. 123. " Ibid., pp. 126 8.

Propaganda romlineasai prin emigrati 205 si castigand -simpatale rnarelui poet sislralucitului agitator, pentru causa româneasca. In Decembre 1848, e prirnit de Pahnerston, canna sill- ceritateai vioicimea lui ii fac impresiel. Vorbindu-1 si de avantagiile unui trartat de comert cu tgrile romilnesti libere, el cerea ca Anglia sg. sprijine unirea lor, intr'o conferinta care ar fi chemata de ea anurne pentru aceasta. Memoriul pe care-1 redacteaza singur e cea mai inserdnata manifestare nationala din aceasta tabara a emigratilor:In- treaga politica a Rusiei e aenuntata, amintindu-sei incercarea de a pune In legatura Bisericile romanesti cu Sfantul Sinod rusesc. I se pune In sada, ceia ee e nedrept,i incercarea de a Inlatura limba romitneasea din Invatarantul superior. Dimitrie Bratianu pretinde cä prin influenta lui Duhamel au fost opite adunarile cuprInzand mai mult de cinci persoane si Ca IrimesulTarului ar fi provocat Inca inainle de izbucnirea revoltei cererea unor boiari pentru trimiterea de trupe rusesti. Se atacai inditferenta Turcilor fata, de aceste Incalcari, oda ce a fosi privit de oupul din jurul lui Eliad ca o greseala, data fiind sentimentele Englesilor fata de Imperiul Otoman. Dar el observa ca dreptate ca schimbari a§a de adanci intervidnise,ra In Turcia Insgli prin actal de la Ghiul- hanè, Inc At Romanii se puteau crede autorisatii ei a-si revisui statutul politic. Se pratesta contra invIninrii de comu- nismfichiar contra celei de a fi voilt s4 se introduo4 repu- blka. Se face o osebire, totasi necrutAnd nici pe Turd, Intre purtarea trapelor lori aceia a trwielor rusesti. Nu St gilisesc Indestulatoare nijci protestarile 1u. Colquhoun. Se adaugiaea, In starea aetuala, puterea ru.seasca e o ilusie. In sfarsit, se punea In vedere, potrivit cu. trecutul engles mai recent, posibilitatea de a crea din cele doe' tari unite, ajuuse independente, o Belgie de la Dunare, ca mijlocitoare Mire Apzu si Rds.drit 2, Se ca*tiga pentru causa româneascä si lord Dudley Stuart, care cunoscuse pe Campineanu 8 Se provoaca astfel o des- batere vie In Parlamentul engles, prin interpelarea din Mart 1 IbId., p. 35, no. xxi. 2Ibid., p. 136 §i urm. Ibid., p. 37 j arm.

206 Pregalirea Unirii Priwzipatelor a acestuia. Dar Disraeli, viitorul lord Beaconsfield sipre- mier engles, iea apamrea Rusiei, pe care si Palmerston se fereste a o jigni 1. In schimb, In Franta, care si-a dat In noul presedinte al u- nei subrede Republici un stapan, nu se capätä decAt posibilitatea de a se presinta Adunarii, prin Edgar Quinet, o protestare contra conventiei de la Balta-Liman: Ledru-Rollin, pe care se conta pentru o interpelare rasunatoare, refusa 2. Dar memoriul mai DimitrilBratianu nu e numai de cea mai mare Inseannatate prin Insusi cuprinsul sau si prin influenta ce a avut in Anglia, ci si prin lämurirea ce a produs-o In randurile chiarale emigratilor. Eliad era inteo stare de spirit care se explica numai prin catastrofa unei situatii politice In care el ajunsese a se considera ea un adevarat sef de Stat, si in curind acela care era, de fapt, fiul unui Ilie, deci Iliescu", dupa moda timpului, Isi va adaugi, cu gandul la Radu Negru, Intemeietorul Domniei, numele de RAdulescu. Pe lângd ce fusese, pe langa ce va cauta, prin toate mijloacele, sa fie din nou, pe langa calitatea de represintant legal, Impreuna. cu Tell singur, apoi tsi fara dansul,al Romaniei revolutionare, de putea sa. Insemne aoest tineret, ca si, de alminterea, oricari altii de vrasta si de cute- goria lui, si cum Isi putea el Ingadui sa intervie flra niciun mandat, fara nidio Indrumare si färk niciun control, oricare i-ar fi netamurita misiune ce i s'ar fi dat, fara multa chibzuire, Intr'un anume moment? Cu morga despretuitoare pe care-o va pastra de acum Inainte fat.1 de alti Romani, considerati ca intriganti si chiar ca tradatori, Indata ce erau dincolo de Indrumarile lui,el califiek un nobil act politic numai de necuviintA copilareasea."!. In schimb, C. A. Rosetti s: ridica Intru apararea lui Di- mitrie Brgtianu, cu care, ca si cu. fratele Ion, era asa de strfins legat §i de multa vreme, de and, In tara, el se forma romantic si sentimental, mergand si pana la un misticism bolnavicios,

1 Ibid., p.39. 2 Ibid., p.40. 3I.Eliade. Ebistole$i acte ale oamenilor miveirii romane din 1848, Paris, p.22.

Propaganda romfineascii prin entigrati 207 asa cum apare In Jurnalul s5.0 intim 1, fiind adânc influentat de Paroles d'un croyant a lui Lamennais si de Manfred al lui Byron, de Faust al lui Goethe 2 Acela care, crescut In boierime, dup g. ce fusese In legituri, la 1846, cu un Mihail Ghica un Iancu Bibescu, cu rnIancu Filipescu, In. acelasi limp când cerceta pe Murgu In temnita din Pesta, ba chiar cu Voa.- Bibescu, pe care-I credea in stare de lucruri mari dac5.I s'ar lingusi ambitiile", avuse apoi rolul pe care 1-a arltat In revolutie, pentru care avem aceleasi note zilnice3. Prin Dimitrie BrAtianu, sp-ine el, Românil au ajuns O. fie cunoscuti Inteo Ora, unde chiar existenta lor era proble- maticr4. De fapt, cu Dudley Stuart se Incepu, dealtfel, o corespondentit care dunk clitava vreme5, ise adAugi cunostinta lordului Beaumont, a lui Harry Verney, membru al Parlamentului6. In Februar Eliad si Tell se presinlau Inaintea unei adunari a emigratilor, in cantatad-trimesi plenipotenti din partea emigratilor din Transilvanlai recunoscuti locotenenti spre a lucra In causa român g.d'impreulnA. cu colegul ct-lor, d. N. Golescu", care era absent 7. Se anal' acolo aproape numai tinerhtrei dintre Golesti, Voinescu II, Grigore GrAdisteanu,, Nicolae Cretulescu, Rosetti, Cretea.nu, tânIrul Magheru, tana-

1 Vintila C. A. Rosetti, Pagini din trecut, Note intime, 1844-1859, scrise zilnic de C. A. Rosetti, Bucuresti 1903.11 vedem, la 1811-6, in stranse relatii cu Câmpineanu. E legat si de Nicolae Balcescu; ibid., pp. 13,16, 21,34. Avuse un frate, care suferia de o boala morale; ibid., p. 18. La saisprezece ani in oaste; ibid., pp. 59, 135. Se credea un mare poet"; ibid.,P.65. 2Intrarea in loja masonic6; ibid.,p.52. Era bolnav de piept. Cunoaste iadmira pc lIeriniona Asachi; ibid., pp. 106 7,123. Cr ibid.,pp.153,162.RclatiicuVacarcscu i Fercchide;ibid.,p. 154. Cu Ilerescu;ibid.,p.156. Cu femei din boiel ime;ibid.,p 158. Cf. si pp. 142; 144-5, 147. $i chiar cu familia lui Dascov; ibid., P.146.Dar: bärbati cesimtiti, nuvg.Insuraticu o cocoanA rominAl"; ibid., p. 149. 3Cf.si volumul IIsicel de Coresponden(d, Bucuresti 1902. 4C. A. Rosetti, Scrieri din junime si exit, II, Bucuresti 1885, p. 45. 5Cretzianu,/.c.,p. 172 siurin. 6Ibid., pp, 173-4,181, no. xxxiv. 7 Ibid., pp. 178-9. Interventie pe langA Palmerston pentru arestatii din Bueuresti; ibid., pp. 175-6.

208 l'regAlireat. iiii1tPrincipalelot rul Joan, fiullui Joan Filipescu, Plesoian,usialtietitiva. Stefan Golescu propuse sa nu se recunoasca triumvirii drept sefi carmuitori al emigratiei si ai causei ronrane", pe eand pentru mai moderatul Golescu ei puteau fi admisi ca atari nurnal pentru ca represintau o mai largit parte dintreemi- grati, mandatul ramaind a fiInsa numai provisoriu, pana la intelegerea cu cei din Ardeal. I se parea mai preferabil ea un singur conducator :sitfie alutat doar de un Sfat de palru, cinci alte persoane. Propumerea fu votata, dar autoritatea conferita lui Eliadi asoeiatilor sal era, cum se vede, cu totul margenita 1.Totusi, cerand socoteala emisarului din Anglia, delegatii Isi fixau programdle pc aceasta linie, pe care Eliad o va mentinea OA la capat contra eleMentului radical: a relnoi vechile noastre legaturi cu Inalta Poarta §i a o convinge, In toate lucrarile ce vorn face, despre a noastra sinceritatei credinta" 2. Primind de la ei instructii care sunau ca un ordin, Dirnitrie Bratianu observa: De m'ati fi cunoscut mai bine, negresit ati fi socotit de prisos sa-rni aduceti aminte ca sant raspunzator de actele mele Inaintela Romanilor"3. Urma apoi asa de frurnosnl lui apel catre Parlamentul engles, adresat acuma ca represintantul oficial al Locotenentei Prin- dare din Valahia"4 idiseutia de care a fost vorba mai susi 6. Dar tonul celei de-a doua slcrisori de mustrare din partea lui Eliad, iscalita si de Nicolae Goleseu, era si mai asPru po- runcitor. Iar el se credea In drept sa observe ca are drept la manifestatii carora, daca e do nevoie, n'are decat sit h se opuie critica. Desavuatilnlocuit chiar, elIsi va continua opera 6. Plecand la Constantinopol dupa o aparitie la Londra, Eliad crezu ca trebuio sa sc rosteasca altfel, admitand cit

IIbid.. pd. 178-9. 2 Ibid., pd. 179-83. 3 Ibid., pp. 181-2. 4Ibid.,p.182si urm.Si o desaprobare din partealiiiCretu- lescu pentru ca a jiguit paTurci; ibid., pp. 18 r-5. Bralianu revenia prinlr'oscrisoarela"MorningHerald",aratiindea nu i-afoql. aceasla inlenlia;ibid., Pp.185 G. 5 Ibid., pp. 201-2. 6Ibid., pp. 203-4.

Prdpaganda romkneascA prin dmigrati 209 si el Insusi poate gresi: la Paris lasia,sin aceiasi calitate de delegat, pc Stefan Golescu, Un moderat 1. In eurAnd Dimitrie BrAtianu, Inainte Inca de a veni la Paris, incerca o alta forma a propagancliei fata de extrema stdpga trancesa2.0 cerere de audien.ta fu facuta la 28 Februar 1849 presedintelui Republieii pentru a presinta un mernoriu contra oeupatiei: ea poartä nurnai isc.lih1rile lui Nicolac, Stefan. si A. G. Golescu, a Bratienilor si a lui Rosetti 3. Dar aici, afarä de räsunete In presa, situatia, dominata de reactiunea burghesd, era Socotita mai pu;in prielnica 4. Inainte die a parasi Londra, eel d'intaiu luptator in Anglia pentru drepturite Romilnilor era recomandat cakluros de Dudley Stuart si lui lord Nor- manby 5. Oricum, D. Bratianu considera asigurarile, de si strict cum- panite, ale lui Palmlarston ca un folo3 mare pentru. causa ro- mâneasea si-i arata In numele mandatarilor sal recunostinta. Adaugind frumosul Album moldo-valaque, tiparit In l'Illustra- lion de prietenii francesi, elIsi arata dorinta ca interventia lui Stratford Canning O. Impiedece impunerea in tall a unei legislatii Sociale injositoare pektru tarani 6, Dar In acelasi timp se ventilai ideia, venind de la Ion Ghica, a unUi dictator revolutionar care ar fi frumosul Mol- dove,an Costachi Negri, amicul lui Aleesandri 7.Se vorbia side o legiune româneasea" In A.rdeal, cuMagheru.

1 Ibid., p. 205. 2 Ibid., p. 193 §i urm. Catre Ledru-Rollin, ibid., pp. 212-3. Pentru Thiers,I.Ghica, o.c.,p. 102. 8Hod0§, 1.o., pp. 124-5. V.§iibid., pp. 123-4. 4 Scrisoare din April a lui Stefan Golescu; Crelzianu,1.c.,pp. 207-9. 5 Ibid., pp. 209-10. 6 Ibid., pp. 206-7. 7 Scrisoarea lui Rosetti, din 20 April, vorbeVe *i de o formatie Ion Ghica, Nicolae BAlcescu si Negri; se infAtiseaa A. G. Golescu ca sluga lui Eliad",;I.Ghica,o.c., pp. 67-8. El admiteaialti Moldoveni, IntrecariI.Ionescu, MAlinescu;ibid.,p.74si urm. Negri-ipArea hisa cA n'are la foi du révolutionnaire; ibid., p. 70 siurm. Ar fi vre unul din BrAtieni; ibid., p. 72. Nicolac Golescu se lnjosia sA cearl ca o milA" bani de Intretinere lui Soliman-Pasa ibid., pp. 203-4. Se gAndia §i la Alexandru-Vodà Ghica; ibid., pp.205-7. 8Ibid., p. 207 si urm. 14

iö PregatireaBairdPrincipatclo

Atrnosfera Intre emigrall era in general favorabila unci 11413- legeri in extremis cu miwarea ungureasca in agonie; ea si Balcescu judoca siGolescu, iar Ion Bralianu, supt nurnele de I. Mariosse Boghos", cerea de la Dudley Stuart o reed- mandatie ca sa poata lupta in Ardeal supt Bern contra Austro- Rusilor Sigray bolnavul Rosetti, care aparu in vara la Plymouth, era gatasitalergeIn Ungaria" pcntru ca SA ajutc pe ostasii democratiei Era vorba de un congres al ernigratiei, dar el nu se aduna3. Numai atre toamnil uncle lucruri noi erau sa se potreaca In aceasta lume a pribegilor. Acum, Dimitrie Bratianu-si isprkvise rostul, pe and la Brusa se afla Ion Ghica, putin amestecat in discutiile de pada atunci: se credea ca el ar fi candidatul de tron al Englesilor. LangN dilnsul se aflau Aleca Golescu Albul, Radu Goleseit colonehil,Zane, Alecu Manu, Serghiad,fratiiCostachi si Dimitrie Florescu, Joranu,Nit4. Magheru, Negulici,Scarlat Filipescu, Zosima si iln Pdeanu4. Intre cele doua tabere vor 1ncepe apoi, la capatul aceluiasi an,tristelediscutii asupra intrebuintariifonclurilor.

Irnpartita mare mai multe tabere, care ajunsesera, astfel, a se ur15, nascocindu-se in jurul lui Eliad cele mai urite calom- nii, acesti izgoniti pe meleagurile straine pacatuiau si prin aceiia ca ramâneau Inchii, fitrit legatura, pe care do puteau avea, cu tara, inchisi in singurul lor cerc, neavând, dupa plecarea lui Balcescu, nicio legatura macar cu Ardealul in lupta de moarte

1 Cretzianu, o.c.,I,pp. 211-3, 215-6. 2 Ibid., pp. 213-4. Din Bucuresti, Grant, secretartilluiCoIquhoun, stArnia desperat pentru Unguri. 3 Ibid., pp. 218-9. I.Ghica, o.c., pp.192-3. 5 V.§iCretzianu,1. c.,p. 219si urm. Acolo, p.223si urm., incercarea de a se uni emigratii din Brusa ou noua Asociatie" din Paris. Cei d'intaiu delegau pe $tefaniDirnitrie Golescu, pe D. Bratianu sau Bolintineaau; ibid., p. 226 si urm. Se refusA ideia unui cap. D. Bratianu scrie o admirabilA scrisoare lui Michelet; ibid., p. 234 si urm. E cea mai frumoasa presintare a poporului romitnesc. Bratianu se gindia sa reviela Londra; ibid.,p.261, no, ram.

Propaganda romAnoasca prin emigrati 211 cu aoeia chiar pe cari ar fi volt vada Invingatori emigratii, nici cu opera de refaccre, Octal, Inoeata, dar solida, pe care o Incepu, neadmitand pe revolutionarii de ieri,rarnas1 cu Intregimca unor credinte, Indata exaltate, Stirbei, si, cu concursul oricaruia se ofcria dintro reformistii din Mart 1848, Grigore Ghica.

OricAt dc interesanta ar fi ideologia Instrkinatilor, oricate succese dc opinie ar fi repurtat, in Germania, si chiar iii Austria , la Franta siAnglia, neintrerupta propaganda a lorsi a liberalilor apuseni, pe cari au stint sa-i cdstige si sa-i relic, ceia ce se savarsian teribilelc conditii ale unei Indoite ocupatii acasä merit s opreasca atentia Inca de la cele d'intAiu masuri ale unei atal de neoesare refaceri. *inu e vorba nurnai de savarsiirile, oricAt de 1nsernnate si de rodnioe, ale unei birocratii de stil rusesc, ci si de o conceptie care era In fond aceiasi ca si a oamenilor de la '48. Am vazut pe Stirbei gan.dindu-se la unirea Tarii-Romd- rLesti cu Moldova supt un stapanitor de origine strAina, oferind mai multe garanlii de durata ibucurandu-se de un mai mare prestigiu. Dar panai comandantul tare al armatei de ocupatie, Omer-Pasa, era de IpArere ca si pentru. Turd ar fi mai bine dacA s'ar crea, In anume conctitii, o Belgie dunäreand, aliatä fireasca a Imperiului Otornan in apararea lui contra obraznioei imbulziri a Rusiei lui Nicolae I-iu. Greutatea cea mare pp care o Intalniau sfortarile de In- dreptare ale celor doi Domni, dintre cari, Ghica fiind mai mutt un visator romantic, influentat si de o stare de nervi care-1 Oen, un tinp, sa se retraga la tara, Barbu Stirbei era un administrator de talia lui Mihai Sturdza, färä brutalala- comic a aoestuia, era presenta celor doua ostiri straine. Par- tarea Turcilor fa, cu toate neajunsurile de educatie ale lui Mehmed-Pasa, comandant al Bucurestilor, de aproape supra- veghiatasi de Omer, care, personal,isiIngaduia une ori gesturi insolente,si de manieratul Fuad, pe când Rusii. tui Lilders, lui Hasford, lui Dannenberg si lui Komar, tot Germani de origine, de si cal d'intaiu se lau.da ca nu, mai cunoaste limba Inaintasilor saii, se dedau la nesfArsite abusuri. Vistieria fu srcith, Intretinerea ostasilor Tarului cerând, de si Tesait- rul imperial platia lefile ea In timp de garnisoa acasit, In

212 l'regiftireatJiiirii Principaicior curs de un an cu sacrificiul aapte rnilioane, adaugindu-se daruri benevole i branirea trupelor care fura chemate sä Iucreze in Ardeal. Din fericire Du.harnel plena Inainte de sfarsitul primuhd an de Domnie, si Polonul Halcinschil, care inlocui la Consulat pe agitatul Kotzebue, ingaduia Math mai suportabile; Fuad nu rnai era la Bucuresti in April 1850 2. Nu era vorba insa nurnai de cheltuielile asa de mafi pentru ambele tari. Domnii erau tratati insä, In ciuda onorurilor, mai ales de la instalarea aceluia al Moldavoi 3, ca niste functionari turci subordonati celor doi cornandanti, cari nu lipsiau sa-ifacia a simti neputinta lor de a se apara, de a raspunde la jignirile atrat dd dese. Aceasta se siluti mai ales de Stirbei, privit ea un delegat civil al Sultanului, ca un sub-prefect, cum o spunea, cu mojicie, unul din generalii rusi. La 25 Iunie, cand se cern firrnanul de numine a noului Damn, asistara fireste oei doi comisari, consulal rus si chiar Omer- Pasa, dar nu si generalii rii4. Totusi nu se Inlatura nimic din solemnitatea vechilor sfintiri, a alaiurilor de pe vremuri, daca Lfiders, gata a trecc la biserica Inaintea Domnului, nu aparu acolo 5, el si Fuad participara la ceremonia cetifii discursului domnesc. Barbu Dimitrie-Voda. mergand la Constantinopol pentru investitura, aceastä cerernonie pane a nu fi avut niciun prestigiu; la intors ginerele domnesc, Vellark, care se coborise din vas, se Ineca. 6.In aceste conditli nici sosirea la Bucuresti nu se

1Iorga, Documentele $tirbei-V odd, 1, pp. 381-2. 2 Ibid., p. 471, no. ru. 8 Draghici, o.c.,H, p. 222 si urm. Fuad nu aniâna Cercrnonia pAnä la venirealui Duhamel; ibid.,p.224.Cei4.000 de Turci sositidui:4 asezarea Domnului defilará inaintealui. 4 Iorga, o.c., II, pp. 4-5 = Hodos, I. c., p. 167, no. =VII. Con- sulul Franciei constata. receala Românilor de fgA, cari ar fi preferat pe Constantin Cantacuzino. 6 lorga, o.c., II, p. 5 no. Iv, = Hodos, I.c., p. 169, no. crocvm. Asa credei noul consul Poujade; Iorga, o.c.,II, p. 7 = Hodos, I.c., p.174. Iorga, o.c.,II, p. 39 = Hodos,I.c., p. 206, no. cam 6 Iorga, o.c., H, p. 6, no. vur si n-1 urm.= Hodos, I.c.,p. 184, no. cLxxxv sin-1 urm.

Propaganda româneasca prin emigrati 213

fAcu dup 6. dating, nefiind nicio pregtire,i Mavros, ginerele, lui Constantin Cantacuzinot, impuind carantina. Dreptul de a se mirui nu fu recunoscat niciunuia din Domni2. Lipsit de ee era mai ales tntra intelectualii Tioii generatii, Stirbei trebuli,i supt inflnenta ruso-turceasca,A-1ifact tu- thiulMinisteriudin elemente inferioare sau compromise, mai mult boieri bätrani, cunoscuti11. Constantinopol. Constantin Cantacuzino, fastul Cairnacam, figura In el alaluri dacel Costachi Sulu, zis Sutachi, care, Impreung. cu Vellarh.i Ar- sachi, poate fiprivit ca una din ultimele icoane ale Fana- rului disparut, de Iaucu Filipesou, de un membrii al familiei Ghiculestilor si de rudele Domnului: fratele, Iancit Bibtf.scu, ginerele, Plaginb. In Comisiunea Proprietätii, care inlocui pe cea de supt Cgimdcg.mie, gsi.n pe acelasifost Caimacam, pe Filipescu Vulpe, pe ace1id A1exandru Ghica, pe Arsachi, 1âng6 un Otetelesanu, si pe Constantin Ghica. Noul Ministeriu din 1850 adusc pe Iancu Manu, pe Grecul neimpamAntenitsi refusibid cetAtenia romaneascl Arghiropulo, pe reactionarul Manolachi B6.1eann, pe Iordachi Filipescu, pe Constantin He- nsell, al cärui Irate va juca nn rot In aknuirea militiei celei noi,i, iardsi, de nevoiei pentra a avea un sprijin efectiv, in mice imprejurri, pc Iancu Bibescu si pe Plagin6 2.

1 Iorga, o.c.,II, p. 54 §i urm. = Hodo0 1.c., p. 234 qi urm.; cf. ibid., p. 252 0 urm. Ceremonia se fäcu la Bucure0i in Decembre abia. 2Aten(ii turce0i pentru acesta,fäcut bag-boier irAsplAtit cu bani din Vistierie; Iorga, o.c.,II, p. 47, no. xxxi = Hodo0 1.c., p. 213, no. CCM Bibescu revenia de la Constantinopol, unde fusese coy:II-01 de favoruri, daruinclu-i-se8i un palatacolo; Iorga,o.c., II, p.68. = Hodo§, 1.c.,p. 239. El revenise In tall. V.§i Iorga, o.c.,II,p. 99, no. un = Hodo§, I.c., p. 260, no. cccur. Ru0i Ii refusa" o pensie; Iorga, o.c.,II, p. 136, no. wan = Hodo0 I.c., pp. 288-9. Invitat a se a§eza la Odesa, alege Parisul. Trebui sA fie invitat a pleca la Viena; Iorga, o. c., II, p. 161, no. waxvrn= Hodo§,I.c.,p.312,no.cccmaxr. Pentru o datorie alui, Iorga, o.c.,II. p. 170 = Hodo0 I.c., p. 318, no. ccr.xxxv. Cf.I. Ghica,o.c.,p.340. 3 Stirbei facu din ba§boierul Iordachi Filipescu pre§edintele Diva- nului. El relua in serviciu pe colonelul Grarnont, adiulantul luiAle- xandru Ghica; lorga, o,c.,II, pp. 19-20 = Hodo0 I.c., pp. 191 2.

214 Pregatirca Unirii PrincIpatelor

Cu totul altfei se presinta, In oe priveste pe ajutatori, noua Domnie moldoveneasca. Dintre vechii boieri Ghica alese numai pe Alexandru Sturdza, ca ministru d. Interne. Intre noii numiti era Petrachi Roset-Balaneseu, Teodor Bal cel Vann., Iorgu Sutu, Alecu, fiul lui Clostachi Sturdza, Nicu Ghica din Gomanesti siviitorul rânduitor al Finantelor tarii unite, Petrachi Ma- vroghenil. Vrând sa arate cä nu aduce nicio clusmanie fata de nimeni, Ghica-Voda ceru Mitropolitului Ca In rugaciunile ce se rostirA la numirea lui sA nu sc vorbeasca de biruinta isu- pra protivnicilor pe care ar avea sa i-o acorde Dumnezeu" 2, Din fericire era la Bucuresti, pentru a inlocui toate aceste insuficiente, actiunea de fiecare clipa a unui om de mare harnicie, de pricepere superioara si de o initiativa biruitoare. Acusat ea e omul Rusilor, Barbu Stirbei va trimete In Rusia, pentru a grabi evacuarea, la 1850, pe fiul sau Gheorghe, tanär precoce, de o deosebitA intieligenta,doctor ln drept de la Paris, unde fusese undprezece ani 2. El trebuia sa cerceteze Imprejurarile de la Petersburg, uncle statu opt luni. $i tana- rului ise va marturisi siu.pararea a tatal san s'a Indatorit, Intr'o scrisoare entre Re0d-Pasa, a Inlatura orice ingerin[a straina". 0 legatura strânsa fu stabait l.de la Inoeput, nu numni cu Dornnul Moldovei, s000tit ci un bun prieten personal, cu care mai tarziu se vor schimbq consideratii asupra unei situatii Inraite 0 de dusmanii interne, Stirbci represintând fata de melanoolieul Ghica lncrederea barbateasca In misiunea de indeplinit, dará cu printul silrb Alexandru Caragheorghe-

Printr'o mdsurd iscdlitàinacelasi limp de Fuad sidc Caima- cam, trimesul MIT in prima linie, se anulase liberarea Tiganilor de proprietate particulard; Hodos, F. c.,p.92. no. Lxxx; cf.ibid.,p. 347, no. cccx = Iorga,o.c.,II, pp. 207-8. Rusii se plAnseserd alFuad ,.dä decrete" Mrä a consulta pe Dullamel; ibid., p. 99, no. xc. 1Dra'ghici,o.c.,II, p. 225. 2Iorga, o.c.,II,p.6, no. vir = Hodos, 1.c.,p.173, no. cmv. Moldovenii puturá s6 asiste la lupta provocatá de invasia lui Bern pe la Poiana Shrat5. si Grozesti; Hodos,F. c.,pp. 196-7. V.si n-I urrnAlorsino.cLxxxr. Un Filipescu, Muntean, servia In armata austriaca; ibid., p. 180, no. cLxxxII; p. 182, no. =XXII/. 3 G. B.Stirhei,Peuilles d'automne etfeuilles d'hiver,I,Paris 1916, pp. 265-74.

Propaga,,da romAneascä prin emigrati 215 vici 1.Dar elniärturisia, la August 1849, vecinului romAn greutdtile resUltind din deficitul de 14.000.000 si din covAr- sitoru1 budget extraordinar" 2.tirbei avea, de la inceput, ne- pldcerea de a recurge la mijlocrd axi1ului pentru a sfarama o opositie imediat rasaritä In calea sa 3,inainte chiar de instalatia" i mdsluirea" din Bucuresti, care ava loc numai 1a 4 Decembre st. v.4. Orice Inoercare de a apropia In Muntenia cele doud ta- here, aceia a ordinii" restabilite iaceia a revolutiei convinse c. Indeplineste o functiune nationald, nu putea sa fie decAt zadarnicii 5.Tollusi In 1849-50 nu se IntA1neste In corespondenta asa de larg pastratd a emigratiloraicio pornire de urd contra lui Stirbei, pe care cei mai multi dintre aeestia 11 cunosteau, de malt, si chiar supt un raport favorabil, ca unul care in limpid miscarii se ferise de a juca vre-un rol, dari tde a inteti contra bor. El Tnsd, vorbia cu mAnie, In Iunie 1850, de indivizii incorigibili, incremeniti (endurcis), a caror hotartre nestrarnutatd, caiinteresul personal, e de asufla asuprairii focul discordiei si al patimilor rele pentru a distruge ordinea stabilitii,,si el cita pe B11cescu, socotit ca afidtor la Londra, pe Eliad i pe Tell, au Go1estii siRosetti, la Paris, pe Al. Gh. Golescu, care ar mai fi Inca la Viema, pe Constantin Filipescu, plecat din Turcia la Trieste,

1Iorga, Documente $lirbei-Vodd,I,p.17siurm., 36 si urm. Un plan dea-7ida fata dupl Mihail, fiul detronatului Milos; Iorga, o.c.,II,p.141 = Hodos,I.c.,p.293.. 2Iorga,I.c.,p.21. 3 Ibid., pp. 22-3. 4 Ibid., p. 23, no. vli;p.105, no.HI. 5 V. mai ales veninoasa adresa a lui Eliad si Tell, cari-si adaugä pe N. Plesoianu, contra luiN. BMcescu, InvinuitcA7i-aInsusit banii Incredintati;I.Ghica, o.c., pp. 661-6. V. si alte elucubratii; ibid., p. 674 si urm. (Decembre 1849). Totusi Eliad iscIlise, cu ai sal, In Mart, actul prin care se dädea un singur sef indoiteicmi- graii, muntenei moldovenesti; ibid., p. 709 si urm. Acoloi un Teodor RAscauli, un Catargiu, un D. GherghelsiI.Ionescu. Pc aceastä bask dui:a plecarea luiEnact,se alese Negri;ibid.,pp. 710-3. Insemnale iseälituri. V. si ibid., p. 722 si urm. Rosati acusa pc lAtrAnul tribun ca n'a fost pentru unirea eu MoldoN a, propusa de genera Oa lui ;ibid., p. 838.

216 PregAtirea Unirii Principatelor unde va venii Magheru.1-, p.Ghica ai aiSti",ramasi la Constantinopol atla Brusa. Se plangea cit Magheru a fost tolerat, la Sibiiui Nicolae Golescu, Impreuna cu acelasi Fili- pescu, la Mehadia2. Se diklea lista oelor caH n'ar trebui rabdati la hotare3. [Alders oerea masfuri ai contra grupului, fara Insemnatate, In care ai profesorul Boerescu, de la Giur- gini Rusciuc4. Duhamel tnsusi anunta aparitia la Braila a lui Zalic 5.Se urmärise cu aftentiesitrecerea pe terito- rOilturcesc a Invinailor revolutiel ungureati, Dembinski, Me- száros, Perczel, Kossuth Insusi.6.Ru5ii se temeau nu camva sti apart In Principate iscriitorul$i ornul politic italian, Niccolb Tommaseo, amestecat In revolutia venetiant 7. Vom vedea ca, la sfaraitul anului 1851, Domnul parea aplecat la rechemarea pribegilor. Paul la sfaraitul anului 1850, lucrandu-se la o eVacdare, dorititsi de Turci, dar refusatli pentru mai mult timp dfq ofiterii Tarului, se lucrase series oi In chestia ruralt. Boierii vechi mentinurd principiul lor de proprietate deplinkt asupra moii1or, dar $trbei interveni personal,ai cu energie, pentru mai multa marithmie in ceprivcate pamanlul de lucru idijma, mai ales locul de ptaune, care fu Indoit, dandu-se putinta de stramutare la care tineau sttenii aao de mult, dar numai la cinci ani; se cauta ca proprietaril sa lea asupra lor jumatate din dataria fata de Stat pentru p0-

1 Iorga, o.c.,I, pp. 109-11. Cf. ibid., pp. 251-2. V. si Ion Ghica, Amintiri din pribegie, p. 151 iurm. In Ardeal fusese §iArislia; ibid.,p.151. 2 Iorga, o.c.,I, pp. 103-8. 3 Ibid., p.- 52. 4 Ibid., pp. 370-1. Domnul Ii aparA, aratAnd ca Boliac nu e acolo. Acesta fusese In armata lui Beni §i director al imprirneriei"; Hodos, I.c., p. 176. Cu el un Balaceanu, un Costescu, un Caraca§. Boliac e trimes la Brusa; Iorga, o.c.,II, p. 51, no. xxxiv = Hodo§, I.c., p.221, no. ccxvin. 5 Iorga, Documente $firbei-Vodd, I, p. 389, no. xxii. Turcii refusa Intoarcerea lui Marin Serghiescu; ibid., p. 477, no. xr. Stirbei observA ca acesta fusese§ilaocna, pentru arnestecul in conspiratia lui Mitica Filipescu; ibid., pp. 478-9. Mai tArziu revine chestiunea; ibid., p. 482, no. xvi. 6Ibid.,I,pp. 18-9. 7Ibid., p. 369, no. Iv.

Propaganda rornAneascA prin ernigrati 217 dun iosele1. In aoelasi mernorin eitre ambasadorul rus pe langA PoartA, Titov, se arata cA InueileimOntul va retie- veld national §i se ua adapta la adevi*.atele neuoi ale socie- td(ii, aprogiindu-se mai malt de clasele sdrace; se recunoaste organisatorul priceput de la inceputurile erei regulamentare. InCologii se va face un larg Ice limbii latine, francesiasi greaca rAm'aind margenite la cei din. urnia trei ani. De acolo se va pleca la semin.arii, la scoala mihtara, care &Ida indata absolventi cari vor Di apoi leneralii lui Cuza-Vod iai lui Carol I-in, la seoala de agronomic si economie agricola", Ea cea de artei mescrii", la scoala de stiinti exaebe", ou sectii pentru, topogra4e, inginerie de poduri i De1ei arhitectura, In sftirsitsila scoala de drept" 2. Un internat superior, ca 14 Paris,Perlin, Odesa, 'arsuplini costalperi- culoasei trimeteri In strainatate3. EIputea spline a a indeplinit ceva din frumoasele fägr duiell fAcute la mirgirea lui, cand amintise iii noble cuvinte do Thomnia frabell sau, asa de rapede intrerupta,i trecuse cu discrietie asnpra regimului revo1utionar4. Dar mai semnifieative stint observatiile fAcute de Domlnul Tarii-Rornanesti la plecarea lii Duhamel. Pornind de la evenimentele din 1848, el cercetieaza care pot fi clasele stabile ale societAtiisi nu le gaSeste. Raspinge igarantia dublei ocupatii, care poate saraci idcmoralisa" tara5. Aminteste

1 Ibid., pp. 378, 382-3. V. memoriul unui tAnAr Wier conservator, cu studii de drept la Paris, In Iorga,o.c., 11, p. 58 si urrn, = Hodos, I, c., p. 233 si urm. Raportul din 1850 al comisiunii; Iorga, o.c.,II,p.125 si urm. Flodos,1.c.,p. 281 si urm. Se pre- vAd dou'azeci de zile de lucru pe an sise defineste ce Inseamna ziva de lucru. Se adliugiai un Consiliu comunal pen tru sate. $i se presintà iprogramul pentru alte reforme, Mire allelesi pentru constituirea corpuluielectoral pentru Divanul Administrativ.Pro- prietarii capatarä i numirea agentilor administrativi; Iorga,o.c., II, pp. 206-7. = Hodos,I.c.,p.315, no. cccvnt 2 Ibid., p.378, 384-5. 3 Ibid., p. 380. Planul amanuntit, In Iorga, o. c., II, p. 74 si urrn.= Hodos,I.c.,p. 244 si urm. Cf.Iorga,I.c ,pp. 81-5 Hodos, I.c.,p.251, no. ccxxxiv. 4 Iorga, o.c.,JI, p. 92 si urrn. Hodos, I.c., p. 255 si urm. 5 Aceiasi parere de la inceput; Iorga, o.c.,If, p. 21, no, xvir Hodos, 1. c.,p.1.92.

218 PregAtirea Unirii Principatelor calegaturile CU Poarta consist= odinioara doar in numirea Domnului si chcmarea lui pentru investitura la Constantinopol; se adauP-eiInsemnarea, stearsä apoi, cMihai Sturdza, Ghicai Bibescu n'aU adresat zece depesi Portii In cei saisprezece ani ai adminstratiei lor", pe and acum `d. e kin antes- tec si in amanunte, nepotrivite, de altfel, cu spiritul tanzirnatului: un singur Imperiu iprovineii, uncle dintre dansele fiind doar privilegiate. Se Incercase dp consulate a se introduce regimul capitulatiilor. Si impunerea principiului schim- bArii Domnu lid e o scadere pentru autoritate. Stirbei rnarturi- seste 6, de si a creat o miliUc, supt Spatarul Constantin Ghica, Voinescu. IsiRusul Paznanschi 1,pe care n'o mai dli pentru serviciul carantinclor, Incredintat satelor de mar- gene, s'a gandit a tocrni, pc doi, trei ani, 500 de militari straini,fie chiar Sviteri,earl ar fi r`amas in garnisona la 13ucures1i 2. Grigore Ghica nu se crezu dator sa prestinte si el Rusilor o lista a realisarilor din primii doi ani de Domnie. Atitudinea lui si a stocietatii moldovenesti fall de 04i era sirntitor deosebita. Pe cand In Muntenia se putea vorbi de o comisiune de ofiteri imperiali pentru. a pregati casätorii ruso-romanesti cu mostenitoare bogate iastfel de legaturi se si Iacur13, Moldovenii se tineau la o parte de acpasta lume militaria a ocupatiei. Consulul Franciei in Principate, Poujade, care el instoi ha tn cAsNttorie a Ghica, puteasiiscrie,In Maiu 1850: La Iasi. Rusii sant abia primiti in societabe. Nicitm ofiteir rus n'a putut sit se In Soare In Moldova si, chiar pe vremea cand era acolo generalul Moller, guvernul n'a suferit niciodata arnestecul Rusilor In afaceri". Ghica lupta cu Du- hamel; care ocrotia Latis pe Mihai Sturdza si opria cercotarea gestiurni acestula, si el ar fr mers panli la denuntarea unui sprijin pe care-1 credea cumparat cu bani 4. Aoeasta, pe cand la Bucuresti g3ncralul IlasFord impunea militiei coiful rusesc

1 Si ibid.,I,p.469. 2 Ibid., pp. 399-403. Tunuri de la Turd; ibid., pp. 470-1 i urm. Pentru muni1ii, Tarul trimetea tot laei;ibid.,p.397, no. xxxiv. 3 Hod0§, I.c., p. 307. V. §i n-1 urmätor§iIorga, o.c., II, p. 309 §i urm. Cf. Hodo§, I.c., p. 331, no. CC,CMII. 4 Ibid., p. 310.

Propaganda romaneasea prin endgrati 219 si ameninta cu Siberia pe redactorul ziarului frances, Kean, supus imperial, pentru cit n'a pus in. coloanele lui descrierea unei serbari dinastice rusesti1. $tirbei n'avea macar putinta sa aleaga liber, dupa moartea Spatarului Constantin Ghica, pe noul sef almilitiei2. Oa se putea face altfelo dovedia Domnul Moldovei, pe care noul comisar turc, Ahmed-Efendi, care se Intelegea greu cu Domnul muntean, 11critica pentru legaturile lui en Ni- colae Sutu si familia lui,priviti ea rusofili, adaugAnd in- solent ca Poarta nu poate primi pe niciun Sulu ca lune- tionar otoman"3. Totusi cu prilejulvisiteila Iasis putu convinge ea Turcii erau preferati Rusilor4, Hasford. si Da- nenberg fiind, cu ciltva timp Inamte, foarte rau primiti aeolo, consulul trances credea cd e iaminfirea rdpirii atsa- rabiei. Dar si Ghica si Slirbei trebuird sd renunte la ideia unel Banci .ciu capital german, propusa de consulul Prusiei 5. Duha- mel credea cit poate sa capete In Muntenia garantia averilor manastirilor Inchinate, pentru un imprumul de 14.000.000 de lei 6.Plana si alegerea noului Mitropolit Nifon se fiicu prin lupta Intre Duhamel si Ahmed7. Din vara anului 1850 relatiile lui Stirbei cu Poujade, influentat de profesorii francesi, acum fara catedre, si de familia Ghica, se stricara 8. Consulul Franciei lua oarecum ocrotirea pribegilor, acuma prin Ardeal, la Mehadia, Brasov, Sighi- soara, si chiar la Bacuresti, ca Filipescn9. El cradea ca. Rusii pregatesc caderea aceluia care totusi se aralase destid. de plecat In fata vointii lor i, enervat, Slirbei lua masuri de aparare contra unorintrigicu caracter revolutionar10; astfel se forma 1Iorga,o.c.,II,pp.163-1 Hodo§, p. 312,no. CCCLXXXI. 2Ibid.,p.151 Hodoq,I.c.,p.103.Cf.Iorga,0.c.,II,1). 199 §i urm IIodn I.c.,p. 310 §i urm. 3 Iorga, o.c., II, pp. 162-3 = Ifodo§, 1.c.,p. 313, no. ccr.xxxu. 4 Hodo, I.c.,p. 332iurm. 5Iorga, o.c.,II, pp. 198-9 Hodo§, I.c., pp. 339-10, 6forga,o.c.,If,p.265, no. xc. Hodo§,I.c.,pp.314-5. 7Iorga, o.c.,II, pp. 188-9 Hodi31 1.c., pp. 330-1. 8Iorga, o.c.,II,p. 369 §i urm. Hodo§, /.c., p. 318Si1.11111. C/Isatoria cuo Ghica, InIulie. 9 Iorga, o.c., II, p. 172, no. xmv §i urm. = Hodo5, I.c., p. 320, no. CCLXXXvIliurm. to Iorga, o.c.,II, p. 183 = Hodo§, I.c.,p. 326, nu. ccxun.

220 Pregä area Unirti Principatelor noul Ministeriu de care a fost vorba mai sus, inlocuindu-se fostul Caimacam, Alexandru Ghica siI.Filipesco, iar Sutu chiar prin decret de destituirel. Cu ajutorut lui Poujade se capätau la Paris lucrari prin car.3 era atacat regimul de la Balta-Liman, ca un memoriu allui Ion Ghica2. Anii Intre 1851, data evacuarii, si pt presiunea anglo-fran- oesä, a Principatelor, si 1853, Inceputul crisei orientale, care ridica Franta si Anglia Impotriva tendintilor rusesti de tiranica hegemonie In Orient, sant putin bogati In ce priveste propaganda pentru causa romaneasd In Alms Neintelegerile dintre capetenii ajunsescra Chiar a o anula. Nimic nil iesi din lacrurile care fusesera pregatite si anuntate. Tolusi Balcescu lucra acumii cu Polonii si trimetea un memortu contra: ocupatiei si contra lui Stirbei, care filcea tot posibilul pentru a o Inlatura prin emigratia polona condusa de Zamovski 3: se cerea tot odata amnistiasi o mare Adunare nationala", cu represintarea tuturor claselor, pentru elaborarea noului statut constitutional. 0 scurta visita la Londra, unde, cthitand pe Palmerston, gasi ajiutorul lui Dudley Stuart, n'avuse resultate; WilceScu nu izbuti scastigei pe popularul Cobden, care facu ideologie genialä" in jurul pro- blemei4. El stia ea fiul de Domn roman care era ambasadorul Turciei la Paris, Callimachi, Intrebat de Aall-Pasa asupra chestiei romanesti, era si dansul de parere a se face la DurAre o noua Belgie independenta.5. 0 convorbire a lui Balcescu, rapede bine informat asupra partidelor si curein- telor din Anglia, putea sa deie si ea unele sperante 6. IstoriCul roman credea cd va dainui comiletul international, ce alcatui acolo cu. vechiii sai amici, Ungurii, fiind prieten cu. generalul Klapka, care se arata gala a prirni o ,,dietä federala" cu discutie In limbile germanai francesa(! Billcescu propu-

1Iorga, o.c.,II, p. 185 si urm. Hodos, 1.c.,p. 328 si urm. 2 Iorga, o.c.,I,p. 292 si urm.=Hodos, 1.c.,p. 312 si urm. $i n-le urm. 3I.Ghica,o.c.,p. 438 silirrn. 4Ibid., pp.451-3.Relatii cu ambasadortil Turciei i cu Louis Blanc, cu unscriitor Henigsen"-; ibid., pp. 451-5,458. 5 Ibid., pp.419, 461. 6Ibid., pp.456-8. Un articolallui Daily News; ibid.,p.158.

Prtipaganda romaneasca prid eniigrati 21 nea latinal, apoi cu eei noi, Polonii, pc cari Eliad ii acusa cd recunosc fatiq inbentia de a-$i aniexa Principatele la tara lor Inviatd, In fine cu Slavii-de-Sudi chiar cii Cehii, Turcii $i Rush (!) 2. Un mai Malt comitet ar cuprinde, dupli el, pe Mazzini, care nit odatd s'a exprimat cantra egoisrnultti unguresc 3, $i pe fostul dictator venetian, Maniu4. iel visa, cai un Carlini, mai 1.5rziu, Venetian revolutionar 5, de Statele-Unile ale Dundrii", in care ar Intra Ungaria, pastrand prile romanesti, Basa- rabia, ca $i Serbia 6 Pardsind ideia tmei reViste, el se gandia acuma din nou la marea lui opera de cdpetenie: voiu sa sfarqesc o scriere asupra lui Mihai Viteazul si sa puiu piatra de temelie a unitatii nationale" 7. Se mangaia cu ideia ca Rornanii din Austria" sdnf data sg,ceard unirea tuturor Romanilor9. El pardsise, acum, Lon- dra, Inaintea altor doua interpelari fart resultat9. Pregdtia, pe langt revista sa, si frumosul stucliu frances asupra chestiei propriebatii la Romani", care se ceruse de la Petersburg".

1 Li recomandil sA." primeascl a fi vasalii Turcilor; ibid., pp. 163-1. 2 Ibid., pp. 459-61. 3 Billcescu se gAndia sse aseze in Spania; ibid., pp. 511-2, sau in Turcia; ibid., p. 534; in Dobrogea, unde Ion Ionescu lucra pentru Turci; ibid., pp. 347, 537. In Bulgaria; ibid., p. 538. Ibid., pp. 491-2. 5 Marc' Antonio, Dix années d'exil,§i lorga, in Bulelinul frances al Academiei Române, 1938. 6 Pentru aceasta i negociatii cu Zamoysld, ca mediator, in numele printului Czartoryski, fata de Unguri; ibid., p. 515 si urm. Pentru neintelegerileluiKossuth,v.Kossuth, Schrif ten.Thilcescusing nr Iaratdo perf ectdcunoastere atrecutului Romdnilor ardeleniin una din cele mai f rumoase scrieri ale lui.Cf. Eliad, Souvenirs el impressions d'un proscrit ; Le protectorat du Czar ou la Roumanie etlaRussie(1856); Mémoires surl'histoire'delarégénération roumaine et la Russie.Eistorh evenimentelor Intre 1828 $i 18 18 9, 7I.Ghica,o.c.,pp. 463, 466. 8 Ibid., pp. 470-1. 9Ibid., p. 466. 0 Cf.I.Ghica, o.c., pp. 498-9, 506-7. E vorba si de un arlicol al lui I. Ghica, In La Concorde ;ibid., pp. 502-3, 508, 510-1, Un articol,iscalitCarpentier, In T ribune des peuples,ibid.,pp. 513-1 Atuncii studiul lul Desprez, In Revue des deux morales. 41 Ibid.,p. 5 10. Plan de a se trimete In tarä; ibid., p. 5 11

222 i'regatirea lJniri Principateia

In acest limp Eliad Iti publica In deosebite brosuri Memo- rii lein limba francesa1, denuntand petort reformistii ca simpli agenti ai dorintii R4lor de a tulbura apele, ca pe- t:1,06.1DH acurn, prin cafenelcioarciumi, ca agitatori 2 El ea-apornit, In duelul cu Tarul, In visarile lui mistice, pe olinic caretrebuiasä-1faca nefolositor causei nationale. In aceastä atitudine a un.ui om de mull talent, de o neobositä munca si de un glorcios trecut er1 fara indoiala efeclul, fatal, al provenientei lid sociale. Si Balceseu avea deptina dreptate tând scria in Mart 1850: Revolutia noastra nu e sfiirslita ea sa fie judecatd... Gea mai mare parte din aclori nu s'au nett ciinoseuti destul. N'au zis ultimul lor cuviint. Prin co- municarea intinia a parerilor se poate doar pregatiacea:stil. istorie`-. Deci e mai bunä o abtinerdin lipsa .inei eunos- tinti depline, decat a scrie o istorie ipotetica si falsä 3. $igilnditoruleelmai serioslaMunteni,iar,fata de Kogalniceanu, superior prin continua preocupatie de principiile sale pe care le intaria activitalea sa de cercetator al trecutului, cauta sa explice lui Al.C. Golescu ea revolutia n'a fost inventata, nici fabricala" de nimeni, ci iese dintr'o lunga inlantuireal carui ultim inel e an.ul1821. Ni mai ramâneau doua alte revolutii de facut: o revolutie de imitate na(ionalei §i, mai tarziu deci mai tarzia, independen(a nafionalei, pentru a face sa reintre astfcl natia in plenitu- dinea drepturilor ei naturale".

Lucrurile nu se opririt insaaici. Aparu In 1850 revista pe careoanunta Balcescu,Romaniaviitoare 4.Nu mai

1 V. ibid., p. 530: Ungaria nu poate sä Inure ca Stat maghiar In ligä fArl sä sufere o prefacere interioarA". 2 Ibid., p. 473. 3 Ibid., p. 474 si urm. Cu acest prilejeldit istoria participarii sale la revolutie si presintA pe gliad ca dustpan al Improprietaririi tArAnesti; ibid., pp. 484-5. Acesta ar fi vrut ca in Constituanta sa fie cate o sutA din cele trei clase: boieri, negustori idrani.Biil- cescu apme ca sprijiniLorulfoii Poponil Suveran.Is'apropus sA Intre in Locotenenti; ibid., p. 486. El vede bine cl prin cedarea fall de Soliman-Pasa revolutia isprIvise; ibid., p.487. Rceornanda resistenta arinatai pe Magheru ca dictator; ibid., pp. 487-8. t Ibid., p. 551.

Propaganda ronvinedsca prin entigrati 223

hi/cmafacenicienIncerearitinercsticaaceleadin Bucure.sti in virernea revolutid, tin singur spirit original for- miindu-se, al hit Vasile Boerescu, p3 carc-1om intfanilu- crandscrios la Paris, iar, planga dânsul, Barbu Giineseu, care va juca apoi un rol In politica francesa. Nu mai e senti- mentalitalea unui Gheorghe Vernescu, care va fi apoi until dint* ministrii lui Caroll-in,unui poet. Ioan Catinal, tolusi nu lipsit de Insthsiriliterare. PrrinculTiorniin, radical, Po- porul SaMeran, Intretinut de fratii lui D. Bolintineanu, moderatul, nu fttrà partitiparca lui Balcescu iBoliac, ha chiar aliiiGrigore Alexandrescu, conservaborul, tonslitufionalul, care, cu. Propaganda, trcbuia sa deie un nou ziar, Roindnia, wide se manifesta I,ntliiu poetul Gh. Baronzi, din Braila, scriitor romantic de forma noui, rb.'mAn mult n urm5, cu prosa lor nesigura si versurilc inferioare. Dar si in revista din 1850, publicata in numele intregului grup de la Paris, chiar allui Magheru, al Moldoveanului Mrdinescu, nota declama.- toar..1 e represintata de Rokietti, cad numai luiise poale atribui articolul de dime*: (1.3 la Alacsandri e doiar o bucatil contra cloodului". Studiul liii IlMeescü se ridica foarte sus peste acesbe strigate de p.asiane obosita'. El tnece peste luptele de persoane contra lui$tirbei sau lui Mihai Sturdza, peste antagonismul de clase 51 campania contra boierului", pc eare-1 desface neted de ci000iu"; cl raspinge ideia moderata" a until nou Sfat n.egustoresc sau oräsenesc", custrlinii, sipune ea singura mare problema reStifuireaIalibeirtatg a Pronului pentrlu a Intinerii ImpUternici Statul". Prin unirea nationala slinguna se vor da eonditiilb pentru accasta. Dar ea nu va iesi din mila Puterilor, ci din jertfa proprie) spre ea lnebuie sä Indemne earfurariii In scuferintilece au de Indurat. 0 Casa, de credit, un imprumut ar da fondurile marii reforme 3. Dar el Insusi se gandia, In local luptei In Ardeal, dorita odinioarä, ori a misinnilor In Aptts, la vezarea in vre-un

)) dobrogean alaturi de bunul gospodar moldovean Ioan

1 poesiile lui apthuseil la 1813 2 V. §i Iorga, 1st.lit. rm. in see.al X1X-lea, III, pp. ,03-4. B Ibid., pp. 81-4,

I'reOtirca tfuirii Principaldicir Ionescul. Ajunse sa nu mai a0epte inantuirea de la cabi- nate, ci de la ,,revolutia generala"; nu Intelegea nici actinnea comuna cu comitetul international de la Londra, necau- hind a cunoaste pe Mazzini2. Numai Ion Bratianu morse in Ardeal, unde ise Lisa Ii- bera propaganda, incercand, in acest timp de viata greasi de pierdere a sperantelor, a actiune positiva. 4upra 1eg5,- turilor lui Intre Romanii intrebuintali si'nfunctii de Aus- tria dictaturii n'avem insa nicio informatie. Intors la Paris, el va colabora, in 1851-2, en C. A. Ro- setti la foita, in form,a de brosura, pentru o mai usoara ras- pandire, care, aäutand sfixeze catn. .nota Romania nu poate fi verba de o forma a monarhiei, se chiama Repu- blica Romani. Aparurii, nu In Franta, acum reaetionariisi cu. o politie vigilentä, ci la Bruxelles, clonal singure numere. Boliac era unul din aalaboralori, cu un stndiu de istoria dreptului roman, iar poesia o da Creteann, iscalind L. F. Fabian". Contributia luji Rosetti au un larg studiu, bine informat6i socotit, despre Rusia Tarilar, e,dat.g. aceasta, In adevar re- m arcabila E vremea cand Dimitrie Bratianu, prins inteo polemica, de altfel piing, de curtenie, cu Ungunil Daniel Iranyi, bi care vede un posibil tovaracs al lupbei pentru liberta% facesia apara frumoasa brosura Lettres hongro-roumaines: basa idea- logica e Intomeiarea unei Rornanii unite. El adma lui Michelet un imn altarii,care, IA acestuia, poate fi pus alaturi de Cantarea Romaniei" Insasi 6, marele scriiitor frames) pentra. totdeauna castigat, rem. mancla lui Ledru-Rollin pe acela care, la sfarOtul anului 1850, se gandia sa reieie opera sa de propaganda la Londra 7.

1 Ibid. 2I.Ghica, o.c., pp. 556-7. 8Ibid., p. 559. 4'V. Iorga,1st.lit.rom. in sec. al XIX-lea, III,pp.64-5; D. Simonescu, Din istoria presei ronvInesti, Republica romdnd', Bucu- resti 1931. 5 Iorga, o.c., pp. 75-6. 6 Cretzianu, o.c.,I, pp. 234-60. 7Ibid., pp. 261-2. Ledru-Rollin scrie: Votre nom ne vous ser- vait-il pas de passeportTh ibid., p. 263, no. Lxx4.

f'ropaganda româ icascit prin emigr4 228

Prin Quinet D. Bratianu cauta sa eunoasca pe Mazzini, gata a-Iprimi, acolo, la Londra, In April dip anal urmalor 1. In Intelegere cu Dumitru Florescu, acelasi cauta sä raspau- deasca un non ziar al emigratilor din. Paris, Junimea Ro- mánd, pe care-1 oomunica ilui Mazzini ca prima lactic de romaneste. Se taliase1.a Comiteld Democratic Euro- pean"irelatille cu grupul mazzinian rämasera ode mai stranse 2,ajungAndu-se la frumoasa adresa calm Romani a Comitetului3. Se capataio Intelegere cu UngUrii, chestia Romanilor din Ungaria avand a fi hotarlta In legatura cu o martifestare de sufragiu, universal si cu alca.'kuirea Con.go- suirui democratic europeap". Se credea cA s'ar putea capata de la Turd independenta.4. In Italia lnsasi lucra, la Turin, cu Constantin Racovitä, nepot al Golestilor, si un Alexandra Manu, si era vorba ca cisti unelteasca in regimegtiele roma,nesti de aoolo5. Germania era strabatutd, in acelasian, de Stefan. Golesca. In Viena era acum, pe langa Maiorescu tri Laurian, Papiu Ilariafl, un 0- pran si Magheru 6. Dintre strAini, vechiul prielien Valliant d o culegerc dc traduceri din toat a.literatura poetica mai noua In ambelc tiiri libere, In Poésies de la langue d'or (1851) 7. Miscarea se Oa acum pe linia complotului democratic contra tuturor dinastiilor. Afara de dansa era numai asteptarea prudentä a lui Ion Ghica si politica, acum total falimentara, a conservatorilor din Turcia, Eliad fund, pee lin an de zile, la Chios, altii la Constantinopol, Brusai Spirna, iar Ion Io- nesieu, eum s'a *Azut, In Dobroglea, ingrijindu-se de pamanturile Marelui Vizir si puind pecete romaneasca. pe Intäile realisari stiintifice In agricultura; N. Golescu stRea, In 1852, la Atena 2. 1 Ibid., P. 262, no. Lxx. 2 Ibid., P. 266 si urm. aAl. Marcu, Conspiratori si conspira(ii, p.44. 4 Cretzianu, o.c.,I, pp. 268-9. 5Ibid., p.270, nota 2. 6Ibid. Lucraui ei cu soldati. Proclamatia catre ei, pp. 283-9. 7 Ibid.,pp.79-80. 0 parte In propaganda o are credinciosul Armand Levy. 8 Ibid., pp. 277-8. 15

226 PregAtirea Unirit Principatelor

In acesl timp insa, Brdoescu, covarsit de truda alcatnirii opopeii lui Mihai Viteazul, agonisa. Trecuse pentru sandtate la Marsilia, In Ins'ulele Hyeres, si de acolo la Palermo, un.de-1. va prinde moartea, in Novembre 1852, pierzandu-se eu el unul din celenai frumoase sidlebesi mai ales din celei mai man l. inteligente ale unei nobil .-. generatii dvisatofi 1. Si In aceasta fasa a. propagandei nu mai era nicio putintrt de intelegere cli acela pe care cei din Paris Il nUtniau dour Monsieur Stirbey" §i cu celalt, care era pentru Eliad un Ghiga". Baloescu paruse aplecat sit se intoarcd, Eliad de altfel, tanguindu-se de o exceptic de la amnistie, exceptie care 1-ar privi doar PC d'ansUl. Na odala istoricul lui Mihai Viteazul s'a gandit sa gaseasca mijlocul dc a-si revedea 'taxa iubita. Ar fi cautat uli.adapost In Moldova mai libera, si odatit el a venit cu un vas pc Dunaré fara a i se Ingadul sd se coboare. Dar nici publicatii ca Republica RoauInd, Pki proclamatia din Londra, Septembre 1852 2, 'nu m'ai Ingaduiau apropierea. Inaceastadin urma,cel mai bun produsalmintii lui Dimilrie Briitianu, se scria astfel despre oamenii de is- pravd, canIncereau sa scape cat de putin tara lor din In- doita strangere a unei ocupatii provocate, de sigur, prin neex- Perienta guvernului irnprovisat- al unei reyolutii ctottil ne- pregatite: De Domnul Tarii-Romanesti si de Domnul Mol- dovei nu va vorbhn, cacd eiii sant decat niste unelteIm- pitrittie$i, ca si eeilalt.i calli de guvernatori austriaci §i mus- cali in Banat, Transilvania, Bucovina siBasarabia". Masu- rile luate pentru ocrotirea ;aranului, fiei, pentru. Muntenia, pe basa unui principiu gresit, nedrept, erau Infatisate ca o Inraire a situatiti clacasului 3. De altfel, pe langa tonul romantic declamator, aceast A. pmclamatie are §ineajungull cit deslipeste causa roraaneasca din Insusi tararnul mlosiei sale si 0 preface Inteun simplu capitol al unei revolutii generale, care iseanunta ea apropiatd .§icare, cu toate luptele si 1 cf. ibid., p. 277, no. mom (v. plângerea lui D. Bratianu, ibid., pp. 316-7),si lorga, In Mem. Ac. Rom., seria a III-a, VII (1927), p. 353si urm. 2 Cretzianu,I.c.,p. 361, B V. Iorga,I.c.,p.361.

Propaganda roman easca prin emigrati 227 convalsiile sale, n'a putut ajunge la capa niCäiri. Lovit Ura de Stat a lui Ludovic-Napoleon, care aducea mkar un nume un program, contra anarhici demoexalice parlamentare, care cu greu ar fiputut resista maselor minicitoresti mitraliate in Iunie 1848, e l'nfieratg. ca Vn act thilarese", cum, din punctul de vederc constitutional si legal, a fast de sigur, si presedintele Invineator prin vointa ostirii c Infglisat ca un print" care, In calitatca sa de print, nu paten sa fac6 altfel. Intre aliatii luptei care trcbuie conlinu,ata, cu vitejia pompierilor roman' cari, la 1848, In numär de 260, au spurt o armaid de 12.000 de Turci", se enumer 5.atatea popoare,dar, din prudentà, se 1as15, la o parte, din aoest Indemn, adresat sic5.tre Ardeleni, Ungurii, de si apelul, tag, al Comitetului din Londra Mem din Romani una din verigile de unire menite a lega activitatea ei (a gintei latine) cu. accia a gintelor slave simaghiare". Rosetti era asigurat prin cumnatul sku Grant a Stirbei e pkasit si de Rusi 1. Pentru 0. In Serbia era tot un print", Stefan Golescu nu era dispus sä se InteleagI en ministrul sarb Garasanin, care, alMorind spre Turin, uncle alt print", Victor-Ema- nuel, nu putea fi luat In consideratie din causa aceslui caracter al sN.u, fuses° pus In leglturI cu Dimitrie Brätiatni 2 Nu e de mirare Ca Eliad, ajuns la o asa de InaltI constiint.N. de sine, adresa lui Stirbei o 1u.ngscrisoare, 11ii care-si satisfkeai pasiunea contra acclora dintre revolutionari cari aveau alte conceptiisi alegrmu alte melode &cat ale lui 3.

1Cretzianu,1.c., pp. 311-2. Grant va fi, cu Stefan Golescu, la Dresda ;ibid.,p.313. Retras Intr'unsat,RoseLti arat5 resemnat ; ibid.,p. 317 si urm. 2 Ibid., pp. 301-2, 360-2. Golescu iea In rfts pe amicul säu care si-acastigat un rost In miscarea italianA. 8 v Ion Heliade RAdulescu, Scrisori dinexil, cu note deI. B. Locusteanu, Bucuresti 1891, P. 114 si urm. Cf. G. Oprescu, In Daco-Romania, buletinul Museului limbii rorndne", III (1922-23), Cluj, p. 1i urm., si ibid., IV (1924-23), p.1 i urm. B51cescu indignat de titlul de malfaiteurs" dat revolutionarilor de Stirbei, Inteun ofis"; I. Ghica, o.c., p. 592. Pentru tntdlnirea la Paris, tn uremea Expositiei, cu a/1i Romdni, din cealalta tabärä :lancu Bibescu, loan Florescu, Doamna lui Stirbei-Vodä, Constantin Canta- euzino, care, de nkaz fata de Domn, se. face frate cu revolutionarii, Ibid.,p.594. Cf.ibid.,p.595: Parisul e plin de reactionarl romani; dar loft spun cã sant reuolutionart" (vorbestc tot BlIcescu),

28 Preginirea Unirii Principatcloi

Lipsia deci, afara de uncle visite de reactionari" la Paris, contactul cu cei din lark Alecsandri, care-si pierdu, in ratä- circa prin lume, care-1 duse In Maroc, la Venetia, la Cons- tantinopol, iubita, sora despartith. a luiC.Negri, nu juca niciun rol in miscare, Kogälniceanu era in lard, Negri fact" o sporadia visita parisianl, pentru distractie 1. Afara de Ma- lineseu, Moldovenii lipsese in propaganda.

Apoi, eu toata initialiva lui I. Bratianu in rosiurile Ardele nilor, acestia lucrau de sine. DUO lUngul sir (13 potitii, cii aa de putine resnitate, la Viena, Ii vedem merolnd din nou, si eu Avram Iancu, indata. arestat, cu Balint, cu I. Maiorescu, Florian siBabes, en Ull Mocioni, cU Cipariu,la aceleasi prea-inalte praguri", pentru a cere, in sensul lui Saguna, darfroa"dânsul,unitateaadministrativiianatiei credin- cioase ijertfitoare,acuminsangeratäsisarkitä,care e(latape mAna minoritatiisasestisichiarunguresti, cuatat mai mult a Sarbilor:poatefitratataastfelna- tia cea mai numeroasit si mai veche, fall a se uita impunerea, pana jos,a limbiigermane, pe cand, supt Duch- ner,isiaveau $i limba si dregatorii? Iar Saguna siSulut, noul episcop unit, se plang2au in 1852 ca.in Senatul pe natiuni partea Romanilor e prea mica, c6 une ori numele lor chiar e trecut supt tdcere; isc4iau iLaurian, Bärnut, Cipariu si chiar Avram Iancu 2.Totul fara folos. Niciilci nu e o ac(iune solidard, antagonismul conlesional, in erg- tore, addpgind ladificultd(ile lupteis. In ca priveste disixi- siiileaustriece,guvernatorul Wohlgemuth trAgda la rkspun- dere pe Saguna dieee-siziee episcop roman alBisericii .rasaritene In Ardeal.'4. Asupra omulni die atata autoritatei credintl se exercita de

rIbid., p. 595. 2 Scrisoare din 31 Decembre 1832. Ciocnirile intre uniti i neu- niti, erau In spor. 3Actele sant date, romaneste, incolectia arhimandritului Pus- cariu. V. si Silviu Dragomir, 'tyrant lancu, 1924. Puscariu, o.c.,p. 55 si urm. Mspunsul generalului e un Mac la dreptul national.

Propaganda romaneaseit prin emigrati 229

Guvern o continua supraveghere banuitoare. Pe child el caula sd adurnafia fn jurul sdui chema un mare sinod diocesans se cerc4 si se impluie ca mirenii, pe cari el ti voia alaturi de cleric!, sa, fie numiti de dansul, 0.11 a1ei,i ca orice discutie sa se tie in singurtd domeniu religios gi scalar 1. I ge triMese tin comisar al Adunarii In persoana Armeanului maghiaMat apoi austrificat Johann von Karabetz, care tinu, garnisoana Si-. biiului snpt arme 2. Aratand ca, In vederea adurnarii de episcopi ortodocsi la Viena, un astfel de sinod era o necesitate, Saguna, a earth cuvantare a Lost ua Strigat de indignare, o expunere de drepturi ale suferintii unui Intreg popor, cerea cu WAN. hotarlrea recunoastcrea caracterului romanesc al Bisericii sale, In legatura cu petitia din Februar 1849 pentru recnnoasterea natiei 1nsesi, refacerea Mitropoliei 3, cu un Sinod si de mireni picu o organisare scolarä; celelalte dorinti, de ordine mate- rialä, veniau numai pe urma4. Fusese de fatä si Avram Iancu. $i punctul national-rcligios apare siIn memoriul, asa do amanuntit, privitor la congregul episcopal'. Totusi de la Viola i se dadea episcopului, orig.:and gata de sfaturi neascultate, titlul de baron si apoi acela de congilier intim (1850-1). La urmasul lui Wohlgemuth, Carol Schwar- zenberg, se va gsi cu totul alti atitudine fata de Romani a. Cum, la Gazeta din Brasov fusese inlaturat Barit in 1852, Saguna lncepea foaia sa bigericeasca, pe cam o intitula Tele- graful Roman. Dar .Ludovic-Napoleon nu fu rasturnat cum speraumi- grata romani, si pana la atentatul lui Orsini, care peri pe esafod, pentru a ispask monrtea sainanata dc fanatica sa ideo-

1 Ibid., p. 58i urm. 2Ibid., pp. 64-5. 3V.ibid., p. 88 si urm. 4 Ibid., pp. 65-8. Actele sinodului s'au publicat. 5 Ibid., p. 73 si urm. El merge la CarloOt, pentru alcgerea, dupä moartea liii Rat, a episcopilor banateni; p. 166 si urin., dar Patriarhul,sprijinit pe privilcgiileBiscriciisarbcsli.nu-1 admite; ibid., p. 102 si urm. Pentru politica lui Wolhgernuth, Lupas, $aguna, p.90, nota 6.Cf.siibid.,p.91si urm., iConv.lit.,1899,p. 703 si urm. 6Joseph Grimm,Carl Furst zit Schwarzenbera, Goauernfur Pan Siebetthargen,Viena 4861,

230 PregatireaUiiirUPrincipatelor logie, si In curand antagonismul, asa de vechiu, si In necon- temitg crestere,al Angliei liberate, interesatg la soarta Im- periului Otoman, Se uni cu dorinta noului Impgrat Napoleon al III-lea, care se afirmase ca protector al catolicismului In acest Orient turcesc, cu iubirea sa de gloriei tendinta de a räsplgti lovitura suferita in 1812 de gloriosul sga unchiu, ca sg. aducg. la p actiune militarI contra planurilor, din te In oe mai Indräznete,alelui Nicolae I-iu. Deci mi revolutia mondialg, care nu se proclucea, putea sajute pe Romani In realisarea progiamulni br, ci acea diplomatie, socotita neIntelegAtoareiInceatA, acei printi" de la cari se spunea cIt. nimic nu. e de a$eptat. Si astfel intregi edificiul ridicat de radiculii emignafiei -addeia la peirniint itrebuia sg. se cladeasca prin schimbgri de sistem un altul cu total nou, prin aceiasi oameni, ajunsi la vislimea realitWor, sau prin altii cari nu rglIciserg. Ar fl Insit cu total nedrept s1 se 'Lille tot ceia cc acesti oameni, In dureroasele tor sforOri, castigaSferg pentru causa romaneascg, ajunsa acum aproape tot asa de cunoscut g. ca acea ungureascg sau polong, In cercurile cele mai Inalte ca intelectualitate si talent din sociertatea europeang a timpului, farg a mai socoti, lucrii, iaoesta, de cea mai mare impor- tantg, tot ce castigasera ei Insisi, ca informatie, orizont, discipling de cugetare, obisnuintä de muneg itinutä, prin contactul cu oameni cp. acestia. Punctul de Intoarcere In politica emigratlei se produse tocmai In momentul cand pentru netggitduitele, dar nu, cum s'a crezut,i criminalele sale leauri cu conspiratorii repu- blicani din Paris, Ion Brgtianu, Intors la Paris din Ardeal 1, era Intemnitat pe mull timp, asteptand gratia Impgrahtlui urgisit2. Dimitrie, mai muncitorul si mai bine orientatal lui fa-ate mai mare, 1i asociase acum. pe N. Golescu, alergat din Orient, si urma In Anglia, mergand din oras In oras, exem,

1 Era vorba ca si Al. G. Golescu srnearga acolo;I.Ghica, o. c., p. 559. Cf. si ibid., pp. 503, 577. Balcescu credea ca numai prin Ardeleni ar putea fi reluata misearea; ibid.,p. 568. Lui Bratianu UnguriiIiziceau In deradere dacicul ambasador"; ibid., p.634. 2 Smochina, In Mélanges ale $colii Romane in Franta. XI (1933), p.155 si urm.

Propaganda romAneasea prin emigrati 231 plul lui Kos Stith, pentru o folositoare propaganda, asteptand ca Magheru sa Incinga sabia"1. Rana la crisa europeand din 1853 cei doi Domni romA4 sea- pati de presenta trupelor ruso-turcesti, putura hicra mai liber pentru scopurile br, cape, cu alt°, miebode si In cu totul alte IhIpreSurari, erau aceleasi ca siale altor grupari In care soarta sfarfimase avântul de Inaintare al unui popor In plina manifestare a unei vitalitati prea multa vreme comprimate. Agitatiile boierimii contra Domnilor cari puteau fi lo- puitii1 caror termin de sPapilnire era margenit prin Con- vmtiecontlinuara si In anil 1851-3. Ele bura mai vioaie In Moldova, cu toabe atat de bunele intentil ale sufletulfri sentimental 01 fratesc" eare :ra frumosul Domn al Moldovel, cu tot ocmcursul unei mari parti din tirileretirt odaba revolutionar", en tot farmecul unei Curti de caracter apiislean In care strAlucia frumuseta do -mitei Aglaia si a doaninelor din generatia ei iintelectualitatea franoesä era reprdsintatä de arnicul lui Alecsandri, In sfarsit Intorg acasI, romanticul poet Eiouard Grenicr, retinut la Iasi, si de sentimentele salt, si nu numai fata. de Domn, dar si de Incantaboarea lui facia; lfpsia numai Doamna, in1ocuit,6 cu o favorita francesä, de origine modesta, de care va vorbi cu o brutala cruzime Vaillant, Inteun poem satiric de mai tarzh, dupla ce dina Leroy devenise sotia fostului stapânitor, acumIjii.exil 2;alti Francesi, doetorul Bassereau, consulul Tastu, cancelarid liii, erau In cele mai stranse leigaturi cu oercul din jurul Dornnului, capl tandrul Ioan Cantacuzino, format, cu Golestii, In Geneva lui TOpffer. Dar nu lipsiau aspiratiile la Iron ale unui Teodor Bals si, din tabara, rarnasa strans unita, a oamenilor de la 1848, a lui Costachi Negri'. Insurat cu fiica bogatului Co- nachi, Nicolae Vogonkli, 'care-0 va adAugi si numele acestuia, figurai el printre acesti doritori de Domnie si, pentru a se 1 Cretzeanu, o.c., pp. 348-9. Cf. si ibid., p. 351 si urin. Legdtura cu Mazzini continuil;ibid., p. 358, no. cxxii. 0 scrisoare cdtre Omni; ibid., p. 361. 2 V. Barbu Slusansehi, In Mémoires ale Swill Rornâne In Frank. XI (1933), P. 49 si urm.; Iorga, in Mem. Ac. Rom., seria a III-a, XVI (1934-5), p. 331 0 urm. 3 Iorga, Doc. $tirbei,I,p. 7 t.

232 Pregalirca Unirii Principatelor semnala Turci1or, purta fesul de care nu s'a despArtit nic.i- odatA 1. Ina din 1852 itrebui sA se recu.rg la mAsura cre a se trimete la mosie doi dintre boierli mai recalcitranti, isotia unuia din ei mergea prin. 'Bucuresti la Constantinopol ca sA pârasa. pe Domnul prigonitor 2. De pe urma acestor nep11- ceri Grigore-Vodl se fmbolnAviitrebuisA.se retraga Ia tarn, lAsAnd grija afacerilor pe sama Sfatului Administrativ3; siIndatA se Incera la Constantinopol Inlocuirea lui, pe care o ImpiedecarAi observatiile rusesli. De la HAmIsesti, locul de retragerei Intremare, el adresa vecinului muntean randuri de adancA melancolie, arALAnd el suferintari mania din ostenelile peste mAsurii, amestozate cu amf`are pNreri de au a silinti si jertfe Rio mai auzite nu izbutesc sA unreAsea\ toate spiritele spre un scop comun, bunl-starea tarii, si nu afung sa sting patimile care, In vesnicA agitatie, cautd &1 paraliseze vederilei aclinnea Guvernului... Unii din compatriotii midi se IndarAtnicesc sflu voiasa a recunoaste abnegalia ce o dovedesc ci vederile pArintestii ImpAciultcare care mA con- dnc". Refacut, in Mart 1853, el se deelara gataa-*relua, In ciuda nerecunostinlii, sarcina care, un moment, II pusese la pamânt 4. Intr'un admirabil rAspums, iesit din cresterea adanc mo- ralA si din cetirile alese de care se ImpartAsise, Stirbei sfAtuia pe acela care i se spovedise cu atfita Incredere sA priveasa tot ce XntAmpinA ml,nteleg.tori dusmanos ea lucruril inhe- rente situatiei noastreinedesp5rtite de misiunea de a guverna pe oameni en toate patimile care-i zbucium,A... Alteta VoastrA va gsi ,in curAtenia cionsliintli Sale iIn stAruinta ce cheltuiesbe ca sA ating. nobilul scop ce-si propune motive potrivite ca O. se Ina lte peste aceste miserii, care din nanoro- cire nu se pot InlAtura." SfAtuieste ple eel adand ranit sA, nu dea la ivealA amArAciunea ce trebuie sA resimfl, si se rnArgeneascä a se folosi de ccia ce ImprejurArile i-au desvAluit

1Ibid., p. 75. 2Ibid.,p.70, no.IN.Candidatii munteni, InIorga,Via(aci Domnia lui B. $tirbei, p. 136 §i urm. 3 Iorga, Doc. $1irbei, I,p. 77 §i urm, 4DrAghici, I.c,

Propaganda romAneasa prin emigrati 233 iisitaiba parenea sa hotariil asupra oamenilor pentru a sti sä se 'n.drepte cu. Incetinealä si prudenta."1. Inca din 1851 se Incepuse de Domnul muntean gratiarea lunora din emigrati, si Constantin Filipescu, socotit cA s'a po- cait, se si Intorsese In tara.2. Dar prilejul de a lua astfel de masuri nu se mai oferi. Emigratia Intreaga statea contra hospodarullui" care inlocuise republica In care se speraIne1 3. tirbei regreta ca evenimentele din Franta n'au. convins pe emigrati de zaditmicia sperantelor 1or, iel se plangea, prin consulatul engles se poarta corespondenta eu ei4.Cunositea perfect actInnea celor din Parissi-icazusera Iii mani bro- surile lor pe hartie suptire, ba char scrisoarea prin cave Eliad anunta, In 1832, ca. In patra luni rervine Ineunjurat de glorie si mai puternic dealt oricand"5. Se arala, inteo serisoare greeeasca a Domnului calm capuchehaiana Aristarchi, beama ca. la Tuloea se aduna revolutionari din Conslanlinopol Brusa, I,n agelasi Limp and se permitea tntoarcezea hii Nicolae Ipa,tescu si a sotiei, din care se facuse o eroinI a revoluliei,sise semnala aparitia la Sibiiu a lui Maglieru8. Se .redacta o lista de suslpecti,si cu un Ferechide si cu Orascu arhitectu17. Se primiau stiridin Paris despre Eii- geniu" si Dimitrie Bratianii, intrigantul niediocru", despre Boliac, desipre Varnav situn Paladi8. Se afla astfel Oa Al. Golescu era sigur, In 1851, ca ajunge revolutia la Bucuresti9. In schimb, Ghica Ikea sa vie la Iarsi insusi revolutionarul Laurian, care, biruind tendintile moldoveneSti" ale lui N. Sutu, ap4rItor sial limbii grecesti si al vechiului stil, era.

1Ibid., pp. 79-80. Multämirile lui Ghica (April); ibid., pp. 80-1. Pentru boala de ochi a lui Stirbei (1851), pp. 132-3. 2Ibid., p. 131. 3Cererea lui Marin Serghiescu; ibid., pp. 477-9, 481-2. 4Ibid., p. 479, no. xm. 5Ibid., pp. 480-1. 6Ibid.. II, pp. 323-4. Prietena lui 1341cescu, Alexandrina Florescu, era In Bucure0ii corespundea cu emigratii; ibid., p. 334, no. x. 7Ibid., pp. 322-3. 8Ibid., pp.325-7. Scrisori prinse alelui Rosetti;ibid.,p. 327 siurm. 9 Ibid., pp. 334-5. El gAzduieqte pc Alexandru-Vodri; ibid.,p. 137.

234 PreAtirea Uriirii Principatelor un Invatamânt roman" si Iatin". Se Incearca primele scoli de fete si In provincie, se desparte gimnas,ful de sapLe clase, cu internat, de dursurile universitare In pregatire si se anima ideia scolilor reale1. In ciuda frumoaselor sentimente ale Doamnei muntene Eli- sabeta, o Cantacuzind din Moldova, care se ingrijia si de Invii- tamantul fetelor 2, nu se putea forma 5i Ia Bucuresti, ajublud la aceastai discretia red& a lui Stirbei, un cerc de tinereasca prieteniei Incredere ca la Iasi. Legat de familii strain& si can- tandi noi legaturi de acest fel, Domnul asupra caruia exercita influenta ruda sa, d-na de Uxküll. maritata cu un Suedes. Isi dadea, in 1851, ma din fiice dupa contele austriac Leon de Larisch 3, pe cand fetele lui Ghica erau soiiIe unui Mavro- cordat, unui Rosetti, unui Bals 4. El cauta, In. chida atititdinhi putin pretentioase a consulului von Lahrin, ode mai bane legaturi cu Austria sti cern de Ia Turd, earl binevoird, pe basa precedentelor, sg. 1-0 lngaduie, voia de a saluta 1n numele Divanului Administrativ pc Francisc-Iosif, vemt In Ar- deal, uiide Avram Iancu. a refitcat si se infatiseze; ba chiar Sultanul, prin Marele Vizir Aali,Iiacea marea favoare de a-1 Insarcina sa transmita celuilalt Imparat felicitarile sale: in aceasta scrisoare Domnui era intittulat: unul din primii printre personagiile eminente ale Irnperiului nostru". Fu deci primit, dupa recomandatiile luiSchwarzenberg, amicul lui $aguna, la Sibidu de puternicul vecin eeti o ciivântare cuprinthnd numai mentiunea Sultannlui, raspansül tiindu-se firesteIn acelasiton, ca la granita celor doua fara nicio mentiune a vre unei tari intermediare5. I se permitea purtatorului de scrisoare sa poarte decoratia austriaca primita 6.Era In momentul cana eel privit en o deosebita increidere de Aall-Pasa trimdea la Constantinopol pc inteli-

1 Iorga, 1st.fnudIdIndntului; Lapedatu, in Cony.lit.,I.c. 2 Iorga,1st.Invdtcinkintului;Viala iDornnialuiB.$lirbei, p.69. Cercetitri pentru Maiorescu iLaurian ;ibid., pp. 258-9. 3 Iorga, Doc. $tirbei, I, P. 134 51 urm.; II, P. 697, no. f. 4 S1u5anschi, o.c., pp. 61-2. 5 Iorga, Doc. $lirbei,I,p. 136 qi urm. 6Ibid., pp. 139-41.

Propaganda româneasca prin emigrali 2E5 gentul sau fiu Gheorghe, viitor sef al militiei, care era primit In audienta de Sultan1. Dartirbei trebuia O. constate peste cateva luni ca In conflictul pentru Locurile Sfinte, si pentru dreptul ce-si atribuia Rusia de a ocroti pe totl ortodocsii din Imperial Otoman, Im- paratul Austriei, de si declarase atunci, la Sib lin, et, 1,n. ziLele lui grele, numai Sultanul i-a lost um Sprijiin., se da de parbea adversarilor acestuia. Era vremea când, pentru rascoala din Bosnia, de care Austriecii nu era- straini, printul de Leiningen mergea la Constantinopol ca sä ceara imperios neaparatele reforme 2. 0 supraveghere de aproape n'a lipsit Domniei muntene, seful Statului el 1nsu3i mergand din lac in. lc .r!cu. pedepse si räsplatiri, ingrozind u.neioriprin hotarirea masurilor sale pe calcatorii legilor 0 ai moralei. Nu mai adinite, spunea eI, a se imparti tam In do1.1.: In apasatori si apasati". In tot acest timp literatura romfineasdl din tail cuprinde mai mult carti de scoala, lucrate, mai ales la Munteni, cu o deosebia rftvna.4.. Se numi la Bucuresti o comisiune pehtril alcatuinea lor, In Care intra profesorii cunoscuti, plus filo- soful Zalomit si0rascu8. Grarnaticisidictionare binefa.- cute vad lumina, Facultatile" functionau, 5i, la Drept, Gheor- ghe Costaforu In locula pe Moroiu 6.Dupa. Shnion Marcovici, si alaturi de Poenaru, mai tiinarul Constantin Bozianu ajungea in fruntea Invatannintului. Doctorul Polizu Incepea la Spi- talul Filantropia cu absolventi ai scoalelar primare un curs de chirurgie 7,Si un. foarte tariar strain, Carol Davila, prima ca medic militar, era sa deie viata aoestei moclesbe scoli de felceri", necesari ca medici de plasl, noua creatiune care nu se intalne5te in Moldova8.

1Ibid., pp. 141-2. 2Jorge,PoliticaAustrlei Ma de Unire,In Mem. Ac.1?om., seria a II-a, XXXIV. 3 Bukarester deutsche Zeitung, 1850, no.44, 5i5tirile din aceastA foaie 5i din Vestitorul romdnesc, In Iorga,Via(a si Domnia lui B. .$tirbei, pp. 133-5. 4 Ibid.,I).79 5i urm. 5 Ibid., p. 80. 6 Ibid., p. 85. 7 Ibid., p. 88. 8Ibid., pp. 88-9.Cf. Gomoiu,1st.medicinei,§i Elena Perticari- Davila, Dr. Daoila, Bucure5ti 1936.

236 Pregatirea Unirii Principatelor

Aldturi, In deosebire de mitropolitul Moldovei, Sofronie noul sef al Bisericii muntene, Nifon, Intemeia, Inca din 1851, Seminartul care-d poartä numelei o tipografie Menitgisii rivaliseze cu cea din mandstirea Neamruluip1cu noua fun- datie a lui Saguna la Sibilul. Incepu a se tipdri foaia Ecoul eclestastic.

In ajumul theeperii marii lupte din Orient, atata vreme zAbovitg, nu numai pribegii, In opositie cu canoelariile, afarll de raporturile ce avuserk un mombnt cu conducdtorii politici englesi, dar nici cei mai amestecati In afacerile politioe dintre boierii cari Incunjurau pe Domn nu puteau s.tie cd se pregateste ceva care va sfIrma toate maruntele socoleli de pänd atunci. Informatia curentd pe care o dddeau ziarele de la MI- curesti,Vestitorul romtinesc al lui Carcalechi, un Culegdlor nomtin sporadic, cele doud. foi In limbi strdine. Journal de Buoarest, al lui Auguste Gruson,i Bukarcsler deutsche Zeitung, de tun caracter cultural mai limn, erau nule pentru luau- rile din strdinglate 2 Ceva mai vioiu se ardta, la Iasi, lângg. publicatia lui Asachi, Zimbrul lui Teoclor Codrescu, fost seolar al Academiei, acum din nou vasiliene", apoi profesor de francesd. acolo iautor al unui Diotionariu franoesei-romiln pentruco1arii sdit,p1aeolo ieiau1 une ori informatii care fitoeau sfmge rdu la Bucurest.

1 Iorga, Viafa ;i Domnia lai B. $tirbei, p.102. 2 Ibid., pp. 146-8.

e A P LUL W it. Problema româneasci adusi inaintea guropei. Dar Domnii, mai alesStirbei, care-si avea la Viena un agent initiat in tainele Cabinctului de acolo, Philippsborn, au trebuit s. afle de negociAldila ineepige in primavara acestui an 1853 pentru ca s[a. impiedeoe ciocnirea amenintatoare intre Rusi siTurci. Mislualea generalului Gyulay, trims la Pe- tersburg supt forma unei participari la manevrcle armatei ruse§ti1, n'a putnit sscape atentiei Domnului ninnbean. I se va fi comunicati ce sfortiari se Mean acola I,a Viena pentru a se aduce la indeplinire planul ambasadorului Fran- ciei, Bourqueney, plan care ingadmia dupa plecarea din. Cons- tantinopol a insolentului trimes al Tarului, printul Mencicov, reluarea relatiilor Rus;ilor cu Potarta printr'un trimes special al Sultanului la Petersburg ca inaintea conventici de la Acherman 2. Dar Nicokne I-iu credea cei-qi poate permite, tntr'o Europa cu tatul sclzimbaki, gestil pedepsitor pe ca.re-I Mouse, la 1828, si ac(iunea neconcertat4canimenidirr18M. Nu contra unor tulburatori de la mi., cari arfipus in primejuie pacea Europei, ci contra resistentei Sultanului la cereri pe care el le credea perfect indreptgite, Tarul ordona sá se tele, ca garantie ca. se va reveni la sentimente mai lame, Prineipatele abia evacuate si pe care declarase, in Ianuar 1853, ambasado- 1 Forcade, Histoire des causes de la guerre d'Orient d'apres des documents frangais et anglais; Bamberg, Geschichte der orientalischen Angelegenheit im Zeitraume des pariser und berliner Friedens, Ber- lin 1892; Adolf Beer, Die orientalische Politik Oesterreichs seit 1774, Praga-Lipsca,1883.Cf.Iorga,in Mem. Ac.Rom., seriaa2-a, XXXIV, p. 4i urm. 2 Ibid.

238 PregAtirea Unirii Principatelor rului engles et lepriveste ca urz Skit independent sup! protegia sa", cum fi trebuie sd reirndiel, Grigore Ghica, informat oficial despre accasta2, Incerca sit lntrebe ce are de astcptat. 0 depulatie de boicri marse la Scu- leni, dar fu oprita acolo 3, tirbei ineerSa in zAdar o legtturA cu vecinul din Moldova, prin rnisiunca colonelului Nicolae Bi- bescu la Iasi; consulul Halcinschi, care merse in Basarabia sit pregtteasea invasia, se opwse4. Proclamatia din Iunic a genera- luFulGorceacov,care trimetea Inainte pe Dannenberg, o mai veche cunostintt, ignora pe Domnii functionari otomani si se adresa de-a dreptul locuitorilor" celor cloud ttri. Li dadea asigurarea et nu e vorba de o eueerire, de schimbarea statutruliii politic al patriei lor, de initturarea asleztmintelor de care ei se hueura, ci numai, in aceasta ocupatie provisorie", de kin act de ocrotire In situatia pa care a creat,o refusul de la Constantinopol. Se asteaptt doar o schimbare de atitudine,si trupele intrabe se vor Intoarce Inapoi. Locuitorii" sari cattle de lucrul lor; nimic nu se va lua fart plat's. Comandantul generalinstiintaosebit,la29Iunie,din Chisintru pe ambii Domni, ctrora lise vorbise si de consulii Rusiei, despre motivele" acestei noi Inctictri, en aceleasi asigurtri de respect al instilutiilor si de crutare a popUlatiei 8 La junittatea lui lulie Nicolae I-iu declara et prime* planul frances de la Viena7, si in adevar din Constantinopol venia o alta forma a notei cu privire la Locurile Sfinte. Si ministrul de ckpebenie al lui Franeisc-Iosif, care izbutise a face din. Viena load de adunare a unei conferinti de ambasadori, oer- cand a o influenta In sens:il ru.sesc, ctptitai o serisoare a Imparatului sau ct,tre Sultan (August) 8.Starnintile puterni- 1 D. A. si D. C. Sturdza,o.c.,II, p.33. 2 Ibid., pp. 146-7; p. 155, no. 148. 8 DrAghici, o.c.,II, pp. 235-6. 4 D. A. si D. C. Sturdza, o. c., II, p. 684; Iorga,Doc. Stirbei, II, p. 304. Pentru aceastä misiunei tot ce a premersocupatia, v. raportul din 1855 al anchetei turcesti; ibid., p. 681 siurm. S'ar fi Inselat lumea printr'o primblare calare a Domnului5prin musicile militare In piete; ibid., p. 684. 6 Franluzeste, ibid.,I, p. 417. 6 Ibid., pp. 445-6. 7 Beer, o.c.,p. 442iurin. 8Cf. Memoiren des Baron Bruck, Lipsca 1877.

1-'roblema româneas,1 adusä fuahttea Europei 239 cului arnbasador engles la Constantinopol, Stratford Rude liffe, erau sil.anuleze intentiile irnpaciuitoare ale Franciei insesi. Domnii romlni, earl gurernaserA doi ani sUpt indoita ocupatie straina, crezura el pot sr,. rämlie In noua stare de lueruri produlsa prin ocupatie. Ghica, foarte real MO do Turci sigata sA aseulte de alte ordine care potfiin opositie eu aoelea"1, merse chiar panI acolo, Meat primi oficial pie Gorceacov, venit indatif la Iasi. El trimese, pentrua-IIn- tampina, pe seful militici sale, Nieolae Mavrocordal, cu membri de-ai Sfatului adrninistrativi cu un delegat civil din partea sa2. De la inceput, consulul rus Haleinschi transrnitea,lxi numele lui Nesselrode, cehri pe care-1 considera ea pe un. funetionar instnic(iile oele mai precise asUpra purtarii ce treinhie sid urmeze, din eausa ocupatiei Principatelor de tilt- pele imparalesti, fatl de Poarta Otomand", oprind eeia ce nu se potrivia cu sensul animtat al ocupatiei, tributul fata de Poart1.3. Pe cand regimentele rusesti urmau sa treael Prutul,Iii- dreptându-se spre Dun Are, asprul general, care nu se arlta dispus sl tie samä de Domn, Ii lua resedinta Lemporard in Capita la Moldovei ca intee tarl. cuoeritA, pentru. ea apoi st pregateascit aceiasi situatiei principatului vecin. Domniiro- maui aveau sarcina de a pune la IndemAna Rusilor toatc cele trebuitoare. In curAnd 80.000 de ostasi ai Taruhri didean din nou asupra nenorocitelor OH care abia sclpaserl de stoar- cerea ostilor ruso-turce. Ghica-si ingIdui dear sa comunice Portii instructiile" rusesti 4. La Bucuresti, Rusif. intrau in ziu.a. de 15lie st. v., bine- euvAntati de mitropolitul Nifon 5. Austriecii faceati intre acestea cele mai mari sfort/ri.Nieolae I-iu fu invitat pentru sfarsitul lui Septembre la manevre1e diii OlmüLzi,In pre-

1 D. A.§i D. C. Sturdza, a.c.,It4 p.156, no.148. 2 Draghici, o.c.,II,p. 236. 3Ibid., p. 160, no. 150. 4 D. A.i D. C. Sturdza, o.c., pp. 160-1. 6 V. qi raportul anchetei turce§ti; ibid., I, p. 685. Stirbei e acusat cl a chemat pe Rust. la Braila ca sa nu intre Turcii; ibid., p. 684. El ar fi doclarat consulului frances c va face ce-i dicteaza mina- rea"; ibid.

246 Pregatirea Unfril Principateloi' senta lui Buol qi a Ili Nesselrode, se la. Indatorinea de a nu se trece DanOreal. Viena merse pnit acolo, hien InoercO sa. amestecei Puterile apusene in atilt de dibacelei prin aoeasta chiar inutilele IncercAri de a schimba interprelarea tutor adte diplontatioe, dc vOdit antagonism, care nu se mai puteau retrage. UrmA. Intalnirea la Varsovia, In. cele d'intäiu zile ale lui Octombre, intre cei doi Suverani Inca strâns legati prin amin- Urea anulni. 1848,pila.r i cu participarea regelui Pritsiei, a cgrui politicd, si ea indrepfata spre Dun Ore, pentru sustinerea intereselor economice germane, se deosebise tot ntai mull de a Austriei 2. Toate aoeste silii4ialetimiditätii san ale calculului nu duserä Insa decat la o oarecare intdrziere aoeia Ce neaparat tnektia sä se producO du.pcâtä stofä Cie dusmOnie se IngrO- mAdise de atatia ani de zile. DupA Indelungate tergiversäri se ajunsese si In Anglia la o oanecane Imitate a punctblui de Ivedere si, pe de altl parte, o hotthine francea arunse a se forma supt apalsarea, indoitg, a intereselor catolicismului si a revansei napoleoniene. Turcii tanzimatului nu mai erau, diisfanSit, aceia canora orice brutalitate IndarOtnica pulea sg. Ii impuie orioe oancesii. Mentin'andu-si punctill de vedere Ine priveste punctele in discutie, et declarara, la 26 Septem- bre, razboiu acelor canli inalcasera teritoriul, dar, In ace- lai ca sä impiedece treoerea la sAngeroase Indepliniri, se punea in vedere laiGorceacovsa-siretragIin termin de o lun A. trupele din Principate. In acest timp, lodatä ce Fuad fu inlocuit prin Resid, Domnii ronzdni printira ordinul" de a ie0 din Wile in- vadate, unde nu pufeau fi uneltele usilrpatorilor (25 Iu lie). Motivarea era el Rthsii au oerul sO. nu se trimeaa tributul Puterii proprietary". Altfel, Sub lima PoartA, liberä din partea eiva lna masnrile ce le va cnede potriyitp cu Inse§i afacerile iinterescle ei" 9.Guvernul trebuia s. treaea In sama Divanurilor Administrative.

1 Jasmund, Aktenstücke, la aceaslä data, 3 V memoriul mieu citat din Nem. Ac. Rom. 8 D. A,si D. C. Sturdza, o.c.,II, p.181, no. 161,

i,robiema romineascA adusA Inaintea turopei 24i

bar, data aceasta, o vointä a Orli se manifestd pentru aceia cari de patru ani Ii jerlfiau ostenelile bor. Ea se Int Atheste si la Iasi si la Bucuresti. La 6/18 August Ghica scria veci- ruului säu cd din toate pdrtile i-au venit adrese calduroase, cerând intervenirea la Poartä pent,ru ca sd i se ingAduie a rdmilnea 1.El stia cd Stirbei-Vodi, care se gandise a trece la bailie de la Borscc2, chemAnd Sfatul, Ii adusese la cunostinid dorintile, in aeelasi sens, de prelungire a ciirmuirii sale, pe care i le aratas2ra un nurar de notabili" si cd, in toate formele, dupd o intreitd cetire, ele fuseserd adoptate de membrii acestui quasi-Parlament al conventiei de la Balta-Liman 3. Se puse la rale deci o In(elegere permcrnenia infre cei doi Domni, ifiul mai mare al lui Ghica merse in misiune la Bucuresti 4. Inainte de sfarsituilacesteibano mud telegramd a lui Reid-Pasa, prin pare se denega Divanurilor, In a caror cd- dere este numai expeditia afacerilor eurente4 ordinare ale provinciei", dreplul de a se amesteca In afaceri politice, In- gaduia totusi Voevozilor" rechemati sArsi pAstreze functiunile, dacd Ru5ii nu-i irnpiedecal de a se tinea in legdturd cu Poarta si de a-si indeplini datoriile5. Dar ce permiteau aeuma Turcii nu mlai corespimdea intentiilor rusesti. La 28 Septembre st.v., aplrea la Iasi generalul Urusov ca sitiea In primire administratia Moldovei, si Ghica se retrdgea imediat In Austria (14 Octombre) 6. Stir- bei 7, care se Indreptdti prin neprutinta de a trimete tributul, luX aoeiasi hotArh,e, taratand cit va merge pe Dungre sit ga-

1 Iorga, Doc. Stirbei,I, pp. 82-3. 2 Ibid., p.152, no. xLm. Cf. Eliad, Scrisorile din exil, p. 236. 3 Iorga, Doc. $tirbei, I, pp. 152-3, 154 si nota 2. 4 Ibid.,p.83, no. max. Stirbei se declara gata de o bunAsi loaialA Intelegere asupra tuturor chestiunilor de un interes comun"; ibid., p. 84, no. mu. 5 D. A. si D. C. Sturdza, o.c.,II, pp. 213-4; Iorga, Doc. $tirbei, I,p. 83, no. loca; II, pp. 304-5. 6DrAghici,o.c.,II,pp. 237-8; D. A.i D.C.Sturdza,o.c., H, pp. 252-3, 271-2. o Pentru ultimelerelatiialeluiSlirbei cu Ru5ii,v,raportul ancheteiturce5ti,ibid.,pp.686-7. Se laucht mAsurile detot ielul pe care le-a luat acest orn eu bune intentil, it'

142 PregittireaI5riirl Principatelde

seasci pe Doamna la Paris1. AnAndoi trebuirt sa fact declaratii publice pentru ptrisirea puterilor 2. Se prevenise astfel cu cAteva zile ordinul lui Resid ca acesti functionari numiti de Poarta" st nu mai riimaie pe tenitoriul ocupat de partea adverst" 3. Pint la sfarsilul anului, un nou Navarino" se producea: flota tureeasca era distrust in golful de Sinope. Dar Vienali urma sfortirile de pace, de si i se oferia de la Peteraburg drum deschis prin Serbia In Bosnia. Se propuneau, pe basa protocolului din 5 Decembr. 1853 1,o nout scrie de negoi- cieri, incepand cu un schimb de vederi la Bucuresti 5, pentru a se ajunge la conferinta vienest, doritt de Buol, care ar Indupleca pe Tar Ali retragd armatele. Dar Nicolae I-iu ceru, pe lângt pretentiile da pin4 atunci, retragerea vaselor anglo-francese care apiruseri in Bosfor, i,in schimb, de la Paris si Londra venia Indoita somatie, de la sfarsitul lui Februar si din Mart 1854, pentru evacuarea pint in April a Principatelor.$ila aceastt somatic se addugirt in cursul aceluiasi anlastaruintile Anglo-Francesilor adesiUnea, nu numai a Austriei, ci si a Prusiei, totusi atãt de strâns legatä de Romanovi 6. La Inceput, Rusii intrebuintau in armuirea tirilor roma.- nestiSfatul Administrativ, fart a-i adtugi elemente de ale lor, ba, mai mull Ina, se folosial in Moldova si de ofiterii militiei locale7. Dar incA din Februar 1854, dup i. ce se Ineep la Duman, uncle Tamil ocupasert Calafatul ca si alte puncte pe malul gang, ca Oltenita, uncle se didu o luptt In dailna Rusilor, pe care o pune pe panzt noul pictor muntean Teo- dor Aman, expunând la Paris tabloul,si nu putusert fi

1 Ibid., p. 264, no. 202. Declaratia Sfatului cä preia puterile; ibid., pp. 268-70. 2 Divanul muntean reunia pe batranii Iordachi Filipescusi Re- rescu, pe lanai Filipescu, pe Ioan Manui Ioan Bibescu, pe Joan Otetelisanu iIoanid. 3 Ibid.p. 272, no. 207 (31 Octombre). Plecarea lui Stirbei la 28; ibid., p. 689. Renunta la listacivilk. 4 Iorga, Gesch. des osrn. Reiches, V. 6 Beer,o.c.,p.459. 6 Memoriul mieu citat, pp. 9-10. 7 Cf.siAlfons von Wimpffen, Erinnerungen a:is der Walachei

I'robiemd romAneascl adusa inainten Europei 241 scosi de acolo apanea noul Chiselev", generalul Budberg, inviindbistitutia presedinteluipleni,potelitiar al Divanului"1. El se asezg. la Iasi cu o cuvantare care, Inteo atmosfera vadit defavorabila protectorilor", interzioea Ro- mânilor, daca voiesc sa fie cruSati, orioe amestec intr'opoll- ticapeste puterile bor. Un Osten-Sacken, un Giers stapanira deci Moldova, si acelasi amestec se prodnse si in Tara-Roma- neasca. Budberg primia demisiile rnem.brilor Sfatului si facea el nurniri 2. Supt acesti guvernatori, Teodor Bals, batranul $tP- £ an Catargiu, Petru Mavrogheni, Costachi Sturdza, N. Sutu, cu titlurile obisnuite de ministri, indepliniau functiunile administrative In Moldova si primiau decoratiile, pe cand la 13ucu- resti favoarea ruseasca se revarsa asupra aoestor boieri 3. Carmuinea mi1itar6 ruscasca Intrebuinta militia rnunteana ai.indrepta spre Bri1a artileria valahä" pentru ca gasia cii e acolo mai bine deal la Bueuresti4, cu explicatia cn'o poate tinea la cartierul sau general, Uncle n'are destule trupe pentru a o supraveghia. Dar, pe ea-11d Rusii, si cu Goroeaoov, apoi cu Lftders, cu 1nsusi batrAnul Paschevici, faceau silinti desperate ca sä iea wdhrend der Besetzung durch die österreichischen Truppen in den Jahren 1854-1856, Viena 1878 (din Oesterreichische Revue, 1864-7), resumat In Iorga, Mem. Ac. Rorn., seria a 3-a, XIX, p. 250 si urm.. fD. A. si D. C. Sturdza, o. c., II, p. 286, no. 216; pp. 301, 305-6. Halcinschi devenia vice-president al Sfatului administrativ muntean. Motivarea numirii lui Budherg e aceasta: asupra comunicatiei cä Hospodarii $tirbeiiGhica arätaserg, dupà manifestul de rhboiu al Turciei atre Rusiai deschiderea ostilitgilor de Turci pe Du- are, dorinta de a se retrage de la guvernarea principatelor Moldova si Muntenia,i nevoind sii ne opunem la aceastä dorintA, am crezut de cuviintà, printr'o deosebita ingrijire pentru pästrarea ordiniisi a bunei stari a tArilor incredintate protectiei noastre, potrivit cu precedentele",etc.;ibid., pp.305-6. Budberg vorbia Sfaturilor dc demisia oferitä de Hospodari"; ibid.,p.307. Pentru purtarea lui Urusov; ibid., p.306., no. 231. 2 Ibid., p. 332, no. 252. El dii rang de Ban lui Manolachi 136leanu lui C. Cantacuzino; ibid., p. 465, no. 317; p. 466, no. 318. 8 Draghici, o. 4.,II, p. 238 i urm. 4 D. A. si D. C. Sturdza, o.c.,II, p. 306, no. 232; p. 321, no. 245. Pentru serbarea, cu participarea militiei moldovenesti, a zilei Tarului la Ia§i; ibid., p. 318i urm. Bal la care asista 700 de boicri, supt patronagiul cnejilor Grigore qi Leon Cantacuzino.

244 Pregatirea Unrti PrincIpatelor

Silistra, care, caL A 1828, Ii Indeplinia rostul de aparare fiind acurna supt conducerea tehnie a ofiterilor aliatilorPortii, Austria Isi preg.atia lovitura pentru a se interpunc tare cele dotra Puteri in luptii, eu speranta de a putea sa pastrezeth- rileasupra carora de un veaci jumatate se intindea laco- mia ei, ascunsa numai, din limp In timp, din causa lmpre- jurarilor. Ea, care tinea la Viena pc Mihai Obrenovici, vazuse cum consulul rus Tumanschi, apoi urmasul 11, Fonton, cauta sä deschida si In aoeste Orli de Apus drurnul in Balcani 1, cum se creiaza, o Uniune slavA, care, de altfel, intrIn legar tura si cu. pribegii unguri si poloni. Pe child, In Ia,nuar 1854, Liprandi, veche cunostinta a tart- lor noastre, nu reusia inteun atac la Getate, se conoentrau In Banat puternice elemente militare austriece, a caror destinatie nu se deslusi de la Inceput. Printul sarb, Alexandru Cara- gbeorgbevici, crezu ctrebuie sä visiteze pe comandantul lor, Italianul Coronini. Turaii, Ingrijorati, se gräbiau a faoe concesii acelor cari s'ar fi putut, supt o presiune sau alta, sä se aseze lane dusmanii lor sau langa falsii lor prieteni; nu se stia cPoarta e hotarlta sa se opuie cu arrnele unei strababeri austriece In Serbia asemenea cu a RusilorIn.Principatele romanesti. Printul I.nsiii, chemandisfatuitori tehnici din Apus,i un Frances, se arata gata de Impotrivire 2, alatuindu-si, dupla o tralitie pe care, din nenorocire, Moldovenii si Mun- tenii, nu Indr nier s o tirmeze, o puternica armata$i vorbind cu. mandrie in numele natiei"3. Din partea 1114 Gor- ceacov, intarindu-se In Oltenia, parea gata sa iasä Inaintea Austriecilor, dincolo de Dunare, la Sarbi.Si, legand relatii nu numai cu Muntenegrul, dar sicu bandele grecesti din Tesalia, unind Greci si Slavi inteo notth ,,cruciath" de stauro- fori, atitând, mai aproape, pe Bulgari, diplomatia secreth a Rusilor, mai de iisprava decal armatele br, pregatia desfacerea Imperiului Otoman4.

1 Dupli Itrimpffen, Iorga, In Mem. Ac. Rom.,1.c.,p.2. 2 Plcingerea lui catre Poarlä; D. A. §i D. C. Sturdza, o, c., I, pp. 425-6. 3 Ibid., II, p. 225 si num. TotuO el trebui sa ceara sense, IaScullin, arhiducelui Albrecht. 4 Wimpffen, resumat In Mem. Ac. Rom.,1.c., pp. 3-4.

Problema romanease4 adusii Inolutea Europei 245

Grecii furl Insa opriti de interventia flotei anglo-francese, iar Austriecii se aratau gata sg. Intre ei In Muntenegru si Al- bania, pe Mare, tintind la Cattaro 1. Deocamdatil, cum Turcii, nizami si basbuzuci, nn puteau Inainta mai departe deck banda de,a lungul Dunarii,Ruaii, dându-si sama de lipsa de folos a bnor sfortari care Impiede- casera doar Intrarea Turcijori prin Dobrogea, un.de trecura unele detasarnente cdntra lor, luara, dup g. visita lui Paschie- vici, hotarirea de a se retrage. Plecarä trupele din Oltenia, desarmand militia organisata de Stirbei, desfiintând carantina, 'Mind podurile, luand cu ei administratia din Craiova (April), ai Ora locuitori se Impräs- tiara In cea.rnai mare parte. Lumea ramitnea parasitä, nepu- tându-se pune la loc In. grab a.o alta adrninistratie. Ha lim- Ahmed 5i Ismail-Pasa Intran peste ckeva saptamilni In capitala olleana. Din. nou, ca pe vremea Cârjaliilor, Pasa de Vidin, Sarni, Egiptean, cerea pentru dansul, potrivit cu noua conceptie cg. Imperiul e nu numai o unitate politica, dar poate ajunge si una administrativa, administratia judetelor oltene. Pentru aceasta el credea c>1 se poate sprijini si pe elementele românesti ale emigratiei, precum Poloni, unii trecuti la Islam, si Unguri erau, In. acest punct, contra Rusiei si contra Austriei, In jurul cornandantilor turci 2.

In tot anul 1853 Eliad fusese la Chios, neavând nicio informatie, macar in ce priveste pe Tell si pe Magheru.N.ra la sfarsitul anului prirnia insä stiri exacte din ziarul grecesc guverna- mental de la Smirna, Amalthea 3. $i el avea, printeuna din sur- prinzatoarele invieri ale inteligentei sale, o visiune perfecta a lucrurilor; iesind din obisnuibele reverii4, el scria: Frumos plan mi se pare sa stea In defensiva ostirile de la Dunbe, caci, dupg. Intaririle ce s'au faeut pe toata linia Dunarii, Rusii nu pot trece fara sä piarz a.intreitä ostire; al doilea, cplanul rusesc de a scu,la popoarele din Rumelia se dejoacI, cäci

1 Ibid. 2Ibid., pp. 4-5. 3 Eliad, Scrisorile din exil, pp. 237-8. 4 Dar 11 pasioneaa. 51 aeolo ideileje Wauster" ale lui Fourier; ibid., P. 239§i urtn.

246 PregAtirea tnirii Principatelor presenta armatelor lui Omer poate tihea ordinea si pacea. Armata ruseasca din Principate ramane mai cu gura cascata, iara *Turcii, in Asia, aflandu-se intre popoare simpa,tice, ca Armenii, Circasienii,etc.,In clima for,in proviantele lor, pot face multä treaba... Nicipdata Turcii n'au aratat nici atata energie, nici atata curaj, nici dorinta de razboiu, nici atata strategie, nidi atata putere reunita. de haionete disci- plinatel". Dar, pe lângi vestea cutarui ernisar polon de la Bratieni catre Ion Ghica, el ar fi fost sparizurat ca spion rus Eliad putea sä afle de sosirea la Constantinopol, uncle veni, din Chios, si Tell, a lui Nicolae si Alecu Golescu (Negru), pe cand Magheru s'ar afla la Dunare, avand a Indeplini in rol In cunoscutelei iubitele sale parti oltene2..eful conservatorilor se temea Insa iarasi de nu sti-f ce isprävi ale nebunilor" 3 Se gandia sa nu fie flu v2nit the i s'ar da drumul si socotia ca Turcii ar fugi de oricare din oamenii de la 1848 4. Chemat In sfarsit la Constantinopol, atunci strabätut de clericii si studentii cari cercau neaparat razboitd, el nu gasia niciun grup romfinese solidar. Ar fi vrut ca Magheru insu5i sInlocuiasca pe Deivos ln frunIca uoluntarilor roindni, cari itrecuseird Dundrea cu Turcii5. Inca din Decembre fostul $ef al Guyer- nului revolutionar, internatul de la Chios, era trimes, ofidial, la armata lui Omer-Pasa, si el lua Intre putinii sai credinciosii pe asociatul de la Islaz, popa Sapca. Omer ceru Insia lui Eliad Impacarea cu Tell, care liana afunci !nu va fi lasiat a trgoe In Oltenia 6. Dar si acuma batranul fost dictator nu suferia tovIrasie; el pretindea ca generalul sa rupa, nu numai cu Go1estii, fara osebire, dar si cu Ion Ghica, ar de bine privit la Turci. De o parte si de alta se manifesta f4io uA care trebuila si Impiedeee orice actiune. Anume scene dc ipocrisie ca st Imiptiedece temuta alma- camie" alui Ghica nu puteau sa Inlocuinsca o intelegere 1 Ibid., p. 238. 2 Ibid., p. 245. 3Ibid., p.246. 4 Ibid., p. 249. 5Ibid.,p.251.Aceleasi bAnuieli Ince prive§te, nu numai pe Unguri, dar qi pe voluntarii greci din oastea tureease6;ibid.. 6Ibid., pp. 252-7.

Problerna românease5 adustt inaintea Europei 247 francia, onesta si durabilä; se mai vorbia intre cei doi si de sansele de Domnie ale unuia si altuia. Tell ramase, astfel, la Sumla, unde Intl In conflict cu Del- vos si cu Cretutescu, care era in legaturg cuf Po lonli lid Sadie- Rasa (Czayka) 1,pe arid Eliad chema In laggrul coman- dantului suprem turc pe Grigore Grgdisteanu si pe Magheru 2 El se temea Inca de atuncicflinterventia austriaca va resta- bill pe Stirbei Credea since,r ca Principatele au fost ofe- rite In scris lui Francisc-Iosif, nu numai de Domnul nuAntean, care prin Trieste stnea sä vie la Constantinopol, dar g de Bibescu, de Alexandru Ghica, de Mihai Sturdza*. Si el auzise de existenta cru.ciatilor", pe cari-i socotia la 2.000, si credea ca poate sti si numele tuturor persoanelor, de a'ltfel de mica insemnatate, care-i finanteazg. 5. De fapt, la Vidin veniserg Filipescui chiar Magherusi Tell, In vethrea unei legiuni romfinesti luptand pentrii Turci 6. Un izvor austriac semnaleazgi presenta Golestilor §i a lui Ple§oiann7. Dar si acuma erau treitabere: cei rgmasi la Paris, sperand totul de la o marA schimbare europeana, cei de la Sumla, cu Omer-Pasa, cei de la Dungrea olteana, cu sefii trupelor tarcesti de acolo. Fusese uorba de un firman al autonomiei, cdruiais'ar fidat drama! In acelasi momernt cu actul care, cum am udzut, se aoordase Serbiei pentru a o retinea credincioasd 8, dar nimic nu interuenise pentru a inlocui o stare de lucruri care, dupd desclziderea rdzboizzliti, nu mai putea sd fie aceia a Conuen(iei de la Balkt-Liman. Iar, pe de altàparte, cum o observacu.dreptate Eliad, In mijlocul amintirilar sale inacrite de miserie si. nenoracire, Austria, pe care Turciifi-osocotiau fried folositoarefi de care, In oiice cas, nu se puteau rape, privia cii destuld temere presenta in oastea turceasc4 de la Apus a reuolutio- narilor unguri fi a celor pokini, asodatii celor d'intdiu In 1 Ibid., p. 259 §i urm. 2 Ibid., p. 261 §i urm. 3 Ibid., pp. 264-5. 4 Ibid., pp. 266-7. 5IbkL,p.269. 6 Ibid., pp. 268-9. 7 Wimpflen, o.c.,p. 65 §i 8 Eliado.c., pp. 279-80.

248 PregAtirea Unirii Principatelor

1848, pentru ca sd poatd admite fird protestarc o intoarcere a oamenilor revolutiei din Bucure?til. Pentrn capetenia conservatorilor, de altfel, pretuit`i numai de micul grup de oameni cu totul nelnsemnati earlse aflau in jurullui,la Bucure,stf nu mai erau deed uoar patru farisei de episcopi, cu Mitropolitul lor, ivre-o zece familii de Româno-Fana- rioti" 2.Ii scapa din vedere si tot ce se formase In spirite la mi. din Paris, In atingere de sigur cu ce era mai exaltat In cerourile revolutionare nazzinieneiradicale, dar sicu o civilisatie disciplinatd, si tot ce daduse ca alt tineret Invatai- mantul national. Desptre ce era In Moldova si influenta care Incepea sl. porneasca de acolo, ca si despre starea de lucruri din Ardeal, acest desta,ratsi desradacinat n'avea nici cea mai mica ideie. Austriecii, concentrati In Banat, pAreau cpregatesc despagubirea pentru usurpatia ruseasel In Principate printeo ocii- patie In partea aptiseana, a Balcanilor. Dar In curând frontul kir se Intinse In Rasaritul Ardealului, metgand pand In Bu- covina. CUM se Invedera ca. Rusii nu pot face ispravä si cà vor trebui sa renunte la ideia de la Inceput a razboiului la Dunäre, cei din Viena se gandian acum la prada, mai usoara, a celor cloua 4ri românesti. Incl. din Maiu se luase hotarirea ocupatiei lor, dar se astepta, evacuarea ruseasca, asa d. numai in Iunie se puteau lua masurile pentru, luarea In stapanire a Olteniei si a partilor de peste Olt. Pana atunci o ultima cioenire Intre ostasii Taruluiiai SuRtanului avtise loe la BrfincoVeni 3. Dar, ca ssle ajunga, la ocupatia austriaca, cliplomatia cea mai precauta din Europa viola anume asigurari din toate partile. Ca sa nu se rupa. dii Rusii,li se puse In veuere; ce pagube sufar interesele austrieoe,0In oe privest e.navigatia pe Dunare, de pe urma prelungiriti unei stari de razboiu fthà resultat In perspectiva. Se arata. ca Austria a trebuit O. se alature Puterilor apusene, aciima In rdzboiu cu Tana, si se recomanda mutarea aiurea a eampului de lupta. pentru

1 Ibid., p. 280. 2 Ibid., p. 282. 8 Wimpffen,o.C., pp. 64-7.

Problema româneasc5 adusl Inaintea Europa 249 a se evita o eiocaire cu acesti prieteni cari fuseserä adusi a Infra In cealalta tabarl. Altfel, se afirma eg. Imparatul Austriei are datoria imperioaA de a avisa el Insusi la mijloacele pa- trivite pentru a aphra interesele. pe care situatia actual le compromite asa de greu"1. Si se adangiau amenintarile, tot asa de netede, ale Prusiei, care se credea ehematä O. apere si ea interesele Dunarii germane 2, CU tot ceia ce se putea face, deocamdata economic si cultural, pentru sporul german, In aceste regiuni. 0 asemenea asigurane trebuia luata si de la Turci, de si comandantii dundreni fremälau de manic la ideia ca o altä armed va veni sa de aseze pe teritoriul Imparatului" lor. Cum Austriecii tineau eu orice pret ca razboitil pe care-I aveau gata Anglo-Francesii, razbeiul liberalilor, al prietenilor revolutiei, sa nu Inceapa la Dunare In mijlocul unor societäti nationale abia iesite din tulburari revolutiOnare, cum ei prevedeau cu groaza aparitia In mijlocul trupelor lid Napoleon. al III-lea si ale reginei Victoria a emigraplor de la Paris si do la Londra, ei grAbira Incheiarea cu. Sultanul a conventiei de la Boiagi-chioku3. Prinaceastig.Intelegere se prevedea mentinerea presentei unei armate straine" dincoack de Carpati. Aceasta se va face, la nevoie, si cu sila. Se va lucra pentru aceasta impreund cu Omer-Pasa, dar fiecare din cde cloud armate va functiona deosebit, eu totul independent, fdr a. coordonare, fdrd subordo- nate, nicciiri fi in nimic. Se va intrebuinfa, prentru administra(ia eivild. aceia care, in numele Sultanului, fusese /And atund. administratia cgreia, ea sä nu i se zieä: româneasca, moldoveneasca, valaha", se Intrebuinta terminul de: locala, intoc- mai cum mai tarziu limba sarbeasca In Bosnia si Hertego- vina ocupatä se va nuini, exclusiv si permanent, limba. tarii", Landessprache. Se va deschide astfel o perioda, peste masura de grea, a rivalitalii de fiecare clipa intre doua armate, din care eea olomana, mândra de biruintile ei 5i pritrunsA die eel mai bun spirit, se simtia continuu jignita ca pie Insusi teritoriul stapthrului ei se afla o alta, al earii rost nu se putea

1 D. A. §i D. C. Sturdza, o.c.,II, pp. 452-3. 2Ibid., pp. 456-7; Iorga, memoriut citat, pp. 11-2. 3 D. A, §i D . C. Sturdza, o.o.,II, p. 459 §i urm.

250 PregAtirea Uninii Principateler

Indneptati de vreme ce trupele lui Omer-Pasa erau capabile, cii prisos, sit Intronezei O. conserve acea ordine legalV de care se vorbia In Conventie. Aceasta fArN, a mai tinea I,ri samA c,c1 marele comandant at Tuncilor era un fost subofiter al arm atei austriece, desertor renegat, care nu putea a nu aduca toate amintirile itoate dusmaniile sale, avand sA In- tampine la comandantli din cealalta parte sentimente ca acelea care se cuvin unei asemen.ea cariere.In sfarsit, cum tnimic tn u. lega pe Romani de aceasta armata ausftriaca, venita ICU prOmisijUil, dar izbutind prin protectiileei sA se faca de la Inceput inipopulara, se evitase orice contact Intre Romanii din trupele imparatesti si oei din tara ocupata, chiar daca ocupatia s'a inceput cu elemente militare valahe" Omer-Pasa se putea sprijini pe simpatiile populatiei, dar, iarasi, In masura pe care li-o Ingaduia asteptarea Infrigurata a aparitiei steagului frances, de care, de atata vreme, erau legate speranivle unei natiunivii ipline de Incredere In viitorul ei. Deocamdata Austriecii scoaser't Inainte, pentru a grabi Inain- tarea lor,privita de Turd cu atata dusmanie, Incat Pasa de Vidin ameninta cit bateriile sale. din Ada-Calei Cladova vor trage asupra vaselor de transport1, starea de absoluta nesiguranta pe care o crea retragerea Rusilor din Olterna. Un Grec at lui Sami-Pasa tua mAsuri samavolnice pe ter-- toriul evacuat, si o militie romaneasca, pe care o recomandau sefiirusi, nu se putu organiSa spontaneu. Bande de hoti Ineepeau sa tie drumurile. Dintre oamenii de la 1848, apa- reau Romanescu, Marghiloman pentru a Incerca o miscare nationalia 2 Astfel fntrarea Imperialilor ar fi deuenit pentru (ara frzsdsi singurul mifioe apcirare3 In acest timp planul legiunii romOnesti pc care s'o orgar niseze emigratii i RosettialergIde la Paris 4, apoi D. Bra-

1 Wimpffen, o.c.,p.73. 2Ibid., p.68si urm. 3 V. acum si tot ce a scos nou I. Nistor din Corespondenta lui Coronini, Bucuresti 1938. 4 V. scrisoarea lui din Belgrad, 30 Ianuar 1854, in C. A. Rosetli (1816-1916), lao mid de ani de lana.,ferealui, Bucuresti1916, pp. 409-10. V. si no. vi n-le urmatoare. El trece la Constantinopol; acoloj,no. m, scrisoarea luiAl. Gh. Golescu, despre buna pri-

Problema româneasci adusa Inaintea Europei 251 tianu, gata sInarmeze pe Olteni, fie $1. cu ciomege"1, nu pilau sä fie realisat, de $1, supt alte forme, el va mai aparea In cursul räzbaiula Nicio organisatie a radicalilor nu fu cu putintä, curn qi nicio Intelegere a celor cateva elemente militare. La Sum la, purtand fesul pe cap ca orice Vogoridi,Eliad se lAsa recomandat ea Heliad-beiu, Roman trimis de Ina lta Poarth. l.angl Omer-Paa ca represintantalnatiei rornane aiconsilier al maresalului In ce se atinge despre Romani" 2 Pe la jurnAtatea lui Iulie, comandantul austriac Coranini, Italian de nastere, arunca proclamatia sa catre locuitori". Se pun", scria Eliad, tepeni si tantosi ca Inge conchistatori $i suverani ai Orli." Ocupatia austriaea. se fleea Insl greui prin mari Incura- turi, f àrspoat6 da o randu.ialA solidä tArilor, din fericire ramase supt ingrijirea Divanului singur, dupä retragerea din Bucuresti, la 31 Inn; a lui Gorceacov, care trecu puterile asupra fostului Caimaeam Gonstantin Cautacuzino3. Divisia Paar, Intrand pe la Varciarova, ffu Indatä rechemat6 In Ardeal, In momentul cand Budberg mai asigura pe mitropolitul Nifon si pe boierictarmata Tarului nu va pleca $i se opria evacuarea Giurgiu1lui. Stavroforii" aparean, gata de lupa, la PAWL Totusi niNsuri se luau pentrit ca si militia munteanA, amestecattii p4nI acum cu cea ruseascä, sä fie atrasä In miscarea de retragere 4. Cum oea din Moldova, de participase la sertdrile ruse$ti, nu se arata dispusl a trece Prutul, ea fu Incunjurat4 de Ru$1 $i desarmag, imul din $efii recalcitranti, cpitanul Filipescu,fiind dus ca prisonier In

mire, de Omer-Pasa la Sumla(sidespre rolulluiTellsiEliad acolo). Si Stefan Golescu apärtise In lagär (scrisoarea lui atre Omer; ibid., no. iv); asprul rAspuns al acestuia; ibid., no. v. Despre fratele lui Omer, care fuse dourtzeci de ani In Moldova; ibid., p. 430. In Oltenia 400 de graniceri se oferA Turcilor, caH nu-i primesc. 1 Ibid., no. x. Scrisoare de la Severin, 6 Maiu. Era la Vidin, In Maiu; ibid.,no.)(it.Era un plan de actiune comung cu Polonii; ibid.,p.452. 2 Eliad, o.c., pp. 30-1. 3 D. A.si D. C. Sturdza, o.c.,II, pp. 479-80. Se prevedea Insä cä o parte din teritorin va rAmAnea supt comandamentul rusesc. 4 Wimpffen, o.c.,p. 68siurrn.Cf. Nistor, a.C.

252 PregAtirea Unirli PrIncipatelor

Rusia, iar Hatmanul N. Mavrocordat inlocuit cu Ba1$1. Co- misarul pentru aprovisionare, Manole Florescu, fu $i el retinut, pentru. Intovarlsire. Dar acum masurile austriece fusesera luate pentru ca, la oevoie, Rusii O. fie Inclunjurati din toatepartile,$i pe la Tulghe$, $i pe la Bicaz, $i pe la Carlibaba. Divanul muinbean, avand saleaga Intre Turd $i Austrieci, paru a se orienteaza cdtre aoe$tia din urma, un trimes al pana atunci ata.t de rusofilului Constantin Cantacuzino mergand pana la Bistrita ardeleanä ou o scrisoare catre arhidu- oele Albrecht, In care se cerea a se primi o dcputatie a tarii care e gata sa. se Inchine aoestuilalt Imparat crestin2. Dar, acum, Omer-Paso alerga sä se Substihtie noilor usur- patori. Inca de la Inceputul lui Iu lie Turcii erau in Giurgiu, si la 8 August st.n. Halim-Pasi intra in Bucuresti cu o avan- garda otomana, condusa de Sadac-Pasa. Polonul, $iinstill:4a pe locutbori cä a luat In stapânire orasul in numele atot puternicului Suveran", caruia trebuie sa-i arate cuvenita sit- punere" 3. Indatd, emigatii alergard la Omer-Paso. Acesta primi la Giurgiu pe doi Filipesti, pe Vagarescu. 0 amnistie fuscse proclamata pentru amicii Rusilor 4, dar fdra a se spune,i una tata de altii: oea d'intaiu, supt $tirbei intors, va trebui apol retrasä. In Capitala munteand, unde se agepta si Eliad, care veni mai tarziii nu.mai, pentru afaceri, si pie foarte scurt timp, fdra a Inceirca vre-o manifestatie politica, se vedeau Nioolae Goliescu,langa. Maid. Cretulescu, de care alost vorba$i mai Inainte, $i se pomeneste si trecerea lui C. A. Rosetti,5. Am vazut ca., de un an. si mai bine, la Palermo, unde agonisa In miserie, N. Bidoesou Inchisese ochii arsi de lungul dor al Orli, lasandu-i cornoara sufletului situ Inchisd in Istoria lui Mihai Viteazul", Indemn si vIurt pentru viitor. Dar spirilele erau ncconienit urmdrite de fantoma revolu-

1 Pe larg, In Nistor,o.c. 2 Wimpffen, o.c., p. 91.Cf. DrAghici,o.c.,II, pp. 244-5, 3 Wimpffen, o. c., pp. 93-1. 4 D. A. si D. C. Sturdza, 0.c.,p. 488. Wimpffen, o.c.,p.91.

i'robiema romaneas-ii aIusiinain lea Europei tici. Dupinformaitii inai tlirzii, nepolul" lui Magheru ar ft fost dus, in sunetul clopotelor, de preoti, de tarani dinlr'un sat aproape de Ca lafat la bisericl, uncle parohul sooase de supt piatra altarului proclarnatia dria 1818 $ii t'ar fispus ol Gheorghc Magheru e asteptat si, dacSc va ivi,si femeile si copiii vor lupta pentru Cons litutie 1. Erau numai iiu$ii, ca $i in oe prive$te posibilitatea unui alt regim, Ha lirn se grabise sit IllStiintcze cti nu e vorba de nicio schinibare in guvernul care este. P5n6 etind (Suvera- nului nostalu)", spunea el Bucurestenilor, ii 'va plkea s4 preschimbe soaria voastrN, nimeni sa nu indrfineasc5 a lua initiativa$ia cere cu zgomot vn--o prefaoere, caci aifte asemenea turburdfori vor fi pedepsi(i de cdfre noi en asprime" 2. Dar numai la 15 August, Omer, okuia generalail Pdpo- viei It anuntase rApadea inaintare austriaca, Intra in Bucure$11 cu nizamii trupe de cavalerie, ferindu-se a lua cu dânsul si basbuzuci, numerosi Inteo armata cu eleirneute populare fanatice, si cu Egipteni. Sc faceau lagNne $i la Cotrocenii la Colintina, pe eand Englesul Lakeman, devenit Mazar-Pasa, Paine se va apeza apoi staternic aid, alerga cu oeva clthrati sN intalneasca spre Buzdu coada Rusilor cari se retrNgeau 3. Dervi$-Pa$a hia locul de comisar pe cane-1 avusera, pe randl Fuadi Ahmed-Vefac. Fire$te a nu mai putea fi vorba de aoea Inchinare cdtre AUstriecii la care, cat ataa u$urkate de spirit, se gluidisenl. aceia earl primiseiN bine pe Ra$ji, de ai nu ata dé mutt ca In Moldova, unde se uitaserN, orice traditii de lupta $i se pArN- sase chiar oea mai elcmcintarN, bunA cuviinfl nationalk Dele- gatia care tnebuia sit meargl in Ardeal ng mai fu deci aleasl. Dar $i flrI aoesit interesant oniagiu Imperidlii trecura, $i pe la Turargl Ro$u $f pe la Predeal, Inaintand prin locuri care

1 Iorga, Cor. $tirbei,I,p.190. Un fiu ageneralului, Inan, era la Constantinopol; ibid. 2 D. A. si D. C. Sturdza, o.c.,II, pp. 480-1. Se punea In perspectiva, fund vorba de Ingrijirea ce se va da ranitilor rust, cit, poate, cele doul Imparatii ce astazi se razboiesc, mane se pot Impaciui"; ibid. 3Iorga, Cor. $tirbei,I,p. 108 qi urm,

54 PregatirdaUniritPrincipateloi'

prin miserie Si boalg, prin pushire aratau patrunderea redentg a Rusi lor; colotrelnlVoinescu. I,cane fusese prefectul de politie al liii Stirbei, indeplini pe langa acestialalti navAlitori, Intre can jIta lterh, functinuile care fuseserA Incredintate pentru ventrea lor lui Flonescu; apti se trimese, in alta parte, pentru acelasi scop,5i batranul rusofil Solomon1. Intrarea Imperialilor in Bucuresti se facu, la 6 Septembrc. Dar, când fu vorba de o proclamatie caktre aceiasi locuitori", anonimi pentru toatg, aceasta lume strAinä si stapAng., Omer, care se intitula guvernator general al provin.ciilor reocupate", $i Dervinu voiau s'o ingaduie, $i Solomon, care trecu peste acesteinstructii, fu, un moment, arestat. Proclamatia, raspandita liber la Iasi, care nu primise Inca pe Turci In ceia ce batranul istoric Manolachi Draghici nu,meste: pamAntul fagaduintii, din care acum izvoriau numai lacrimi de durere", de noul comandant alpieta, venit din Buco- vina, generalul Blumenkron, cuprindea mentiunea conventiei Incheiate cu. Turcii $i asigurarea a nu e vorba deeât de o 11YU i sigura cheza$Ie a pacii printr'o armata de o per- fectA discipling., farg nicio atingere a privilegiilor ce sânt asigurate de Sub lima Poarta". Nu lipsia Visa, cu gandul la revolutionarii de mai multe nap, cari se strecurasera odatg. cu soldatii turci, adausul c»s' ua pidzi cU toad asprirnea legii cdtre (sic) orisice Incercar3 de rdscuktre sau de amenin(are a ordiniipu1lice2. Turcii nu lipsira A page in fata, supt iscalitura JUl Dervi*- Pa.,5a, ale eArui nStc,ii erau si fie prietemog cu Austniec, o altä proclamatie, care, aceasta, nu se Indrepta dire simplii

51locuitori" ai celor dola tari, ci cAtre Valahi", cgftre Bombe. a odror oatiarte" era deci recunoscutd. Comisarul imperial, care-uidestfainuia aceasta calitate, vestia cäi vor veni trupe austrieoe, a cAror' presentA nil tram.* sg, nelinisteascgpef nimeni, ele apartialand ,uneia din Pnberile amicestialiate ale Sublimei florid".El asigura C(Ai doptg, plecarea RuOlor otarea de rriai thainbe a *di trebuie sSrfie restabilitV. Se spu- pea limpede, dupg. InvAtItura de la Con-stoutinopolsitn conoordanta eu doriutile ernlgatilor, ea si clupl presiuni anglo-

1Nistor,o.c. D. A.qi D. C. Sturdza,o.c.,II, pp. 492-3,

-p; a 7.","-le, c gik

,rtfi.:4

.. %

-cc-4r 11..

Grigore Alexandru Ghica.

i3roblema romineasea adusa inainten Eilropei 258 france6e. c, pastrandu-se vechilc privilegii i inrunitati", yeti vedea Inc a.prin aceasta ca pristrarea acestor priuilegii rtue datorita de loc tnatatelor care acurn stint anulate, ci grijh bincVoitoareiparintesti a Maiestattii Sale Imperia.le Sultanul". Era deci ruperea cu era Regulamentalui Orga- nic, imprenna cu negarea cRusia ar fi irnpu,s schimbarile tn sittuatia mai veche a tarilor romanesti. O mai fericita desvoltare" a acestor asczaminte era pusA in iegitura ou Irnprejurarile ce se pot prozlucel. Ca singurul in drept, Impreund cu Omer-Pasa, a da oran.- duiri in tara Sultadului, Dervis numia un Consiliu Administra- tiv, avand însIt in frunte tot pe Constantin Cantaeuzbio,si ca membri tot pe aceia cari functionasera supt Rasi, dear cu adausul, ea provisoriu, la Justitie, a tanaruhd Ioan Canta- euzino. Pentru orice ar fi sa se schimbe, sa se astepte ordinul" Portii 2. De altfel rechemarea lui Stirbei era de mult hotarita. Dar ea Intampina greutati, Orner-Pasa fiind contra aceluia pe care-1 socotia prea mult legat de Austria. Colquhoun, care se pare cä in adevar prefe.ra numirea lui Ion Ghica, Ikea tot ce putea ca s'o impliedecei, cai dansul, Poujade, legat, prin casatoria sa, cu familia Ghica3. Pentru a prevent Pe Anstrieci, cunoseuti ca ocrotitoriai luliStirbei, ad4postit eatva timp la ansii, acelasi comislar, Inlaturand oriceinitiativapoliticä a lui Coronini, instiinta Sfatul cd, potrivit unei hotarhl. a Saltanuluisifall a trece cu vederea conventia de la Boiagi-chioin cu Austriecii, o sa readuca pe represintantii stärii legale in Principate, Domnii Indepartati In 1853 4.Ei1,auprimbt porunce srevie la loeurile ler. Dar nici Coronini nu se läsa. La aceeiasi data de 13 Sep- bembre el fAcea sal se afiseze proclamatta sial care se rosbis. astfel: atat Curtea imperiall a Aastriei, cati Inalta Poarta au. sooatit de trebuirita..., Srecheme peprintii legitimial numitelor taxij sä dea din nou in mianile lor canna adminis-

1 Ibid., pp. 498-9. 2Ibid., pp. 500-1. 3 Wimpffen, o.c., p. 128. 4Iorga, Cor. $tirbei,I,p,505, no. 34

256 Pregatirea Unfril Principa[eloe tratiei"1. Deci si el, ea si Dervis, dtipä ordinele primite si de unul si de altul, au invitat pe Donmii restatorniciti sa lea asupra lor misiunea din. nou ineredintat .prieeperii lor. Nu se uita a se spune in proelamatia pentru Munteni 43.4. Stirbei se afIA. la Viena 2.

lintrAnd la Bueuresti 1,n ziva d3 6 Septembne, col,12.000 de Austnieei, Intre cani si Croati, Unguri, Poloni, furI primiti de Co`nstantin. Cantaeuzino sld. nn grup de boieri potrivit cu situatia lor, darnItrnartu,r frances asigura cnicAiri n'a vazut cel mai mic semn. de entusiasm, macar de bunk- vointäreala"'. Intrarea Austriecilor In Moldova se fleu, supt conducema supremä a generalului Hess, care cornuniea deschis lui Buol ca hicrurile nu se vior Indrepta In. Prineipate pank nu va fiizgonit din ele, pentru totdeauna, iultimul Titre", represintant al barbarelor horde" sial asiaticei guvernilri stor- catoare", puindu-se In loc, deci formal, in numele Europei4, o protectie" austriac.a asemzsTeacrao durabila ocupatie,spri- jthitpe hinefaceri economioz, culturale,i chiar sociale, contra egoismuluibolieresc5.Imperialiipatrundeau Inacelasi timp prin mai mulbe trecatori...Inceputa la 18 Septembre st.n., Inaintarea a tinut douazeci de zile, Iasul primind o garnisona de 10.000 de oameni 6.Primirea din partea populatiei fuiaici ca si la Aucaresti, unde adaugim ca o deputatie alcatuita din episcopal de Arges, din Tamil Fili- pescu sidin Scarlat,fiullui Grigore-Voda Ghica, mersese

1Si in Nistor,o. c. 2Iorga, Cor. $tirbei,I,pp. 506-7. 3 Jouve, Voyage a la suite des armées alliées en Turquie, en Va- lachieet en Crimée,II,Paris 1855, pp.194-7.* El apasA asupra caracterului strivitor al rechisitiilor;ibid.,p.184. 1. Die Austibung des Protectorates dieser Lander von dein gc- sammten Europa Oesterreich allein fibertragen." Se pastrau Insä, ca ocrotiti, Hospodarii". 5 Dupa Beer, o.c., p. 823 si urm., lorga, In Mern. Ac. Rom., 1.c., p. 851i urm. Se arata ce puncte ar trebui Intarite, la Galati, Fang Focsanii pe Prut, apoi ce ar trebui facut la DunAre (dari linie ferata CernavocIA-Chiustenge)i pe Marea Neagra. Turcii sant ail- tati ca sprijinitori In acesle parti ai spiritului rcvolutionar. e Wirnpffen, o.c.,p. 149 siurrn.; DrIghici,o.c.,II, pp. 216-7,

C. A. Rosetti ca ofiter.

ilrobiema ronâiicascii adusti inainlea Europei 257 sa Intampine pc Coronini 1, relativ buna. Feldmaresalul loco- tenent Path-, care fa col d'inlaiu in capitala Moldovei, venind de la Onesti,&Iasiacolo o administratie In fruntea careia Gorceacov, plecat numai la16 ale lunii, pusese pe Cons- tantin Sturdza.2. Dervis-Pasa crezu Inst. nccesar O. apart si el la Iasi, ca sa explio3" ocupatia 3. Incepu din acest moment c lupta surcia, trccand hist line orisila acte fatise, intre sefii celor cloud armate care, nefiind margeniete dintru inceput la o anume misiune pe un teritcriu determinat, cautau fireste sa-si Intinda fiecare cat mai mult cercul de activitate. Austriecii ar fi vrut sa ocupe Galatii iBraila, de uncle Rusii luaserd cele sapte canoniere supt steag muntean, dar, de si se asezasera in acest din urmil port, ei trebuira, dupd ordine de la Viena, sa-1 cedeze Turcilor4. Aceasta atitudine fu urmatasimai departe. Cum trupe turcesti nu erau in Moldova, Omer va propune o actiune peste Prut care ar fi adus si aici amestecul sau3.

Inainte dc intoarcerea Domnilor6,la incepulul lui Octom- bre se cauta, dupd staruinta necontenitil a Anistriccilor, cari nu pierdeau din ochi elcmentele revolutionare, curatirea dc ernigrati a celor cloud Capitale românesti. Cluburile" bucurestene, cu atitudinea bar turcofilt, cnervau pc Coronini, ai arid ofiteri nu. gasiau prietenia asteptatt la aceia earora iiga- rantau ordinea". Poldni, ea Zamoyski, e puteau vedea pretutindeni atunei cand Sadae-Pasa juca un rol important in armata de ocupatie7. Se etpatt doci Inca din primele zile ale lui Septembre o prima purificare, odata cu plecarea lui Ismail-Pasa,trimes In Asia. Eliad nu fu crutat In aceste ba- 1 Wimpffen, o.c., p. 108. 2Ibid., p.148. 3 DrAghici, 1.c. 4 Wimpffen, o.c., pp, 133-4,136. Cf.ibid., p.115. 5Ibid., pp. 151-7. 6 Stirbeistatuse,bolnav, laBaden, langt Viena;Iorga,Cot% $tirbei, II, p. 245, no. yr. De acolo anunta Sfatului apropiata reve- nire; D. A.si D. C. Sturdza, o.c.,I, pp. 513-4. 7Pentru rolul lui mai tärziu;ibid., pp. 506-7, 522-3, 533-5. La plecareeladresase o proclamalie atre MoldoveniiValahi"; ibid., pp. 562-3. Cf. Eliad, o,c.,p. 333. 17

58 I'regatirea tlnirii Principaielor nuicli1. Mazar-Pasa fir, in sfilrsit inlaturat,i &lilac insusi trebui sit pardseasca Bueurestii 2 Instalarea Domnilor, voiLA. d3 Austrieci,fitprivilä tocmai de aceia cu dusindnie it Turci. Cei cari, in loc sä se duet la Conslanlinopol, prefcraserd o sedare la Viena sau oriunde aiurea In Apus, nil puteau finiste credinciosi functionari- ai Sultanului, care in aeel timp spera de la alianta sa cu Anglo-Francesii cele mai marl resultate, pand la reanexarea Crimeii, spre care, campania din Dobrogca neizbulind din causa conditiilor de sanatate, se indreplau impundtoarele flote ale Apusului 3. Omer plea la Coirasi ca sa nu fie de fatd; ofiterilor austrieci li se eeru sd se abtie de la solernnitate; Mazar-Pasa indemna In afie tipdritei populatia sä nu iasä inaintea unui Dornn care fusese totusi bun, drept si harnic; miliieiise porunci" sa nu primeasca solemn pe acela care o refactuse. Steagurile la feresti furd oprite4. Dar la Giurgiu, in ziva de 4 Octombre st. n., cel reenemat in Scaunul sau prirnia onofuri rnilitare tUrcesti de musir", pe când un delegat al lui Coronini adirgea salutarile aeestuia, siae&ill boieri cari, impreuna cu episedpuldie Buzau, sd-i ureze bunk venire. In. Bucuresti lumea se ardtd miscatii si,cu toad interventia lui Omer-Pasa, soldatii lui Francisc-

1Raportulluicu Dervis-Pasa,care-iimpulrtrevolutiadela 1848, izvoralrelelor;ibid.,pp.301-7. De cc an proclamat Ro- mania Mare?;ibid.,p.302.Eliar pune ideiain sarcinaradi- calilorsi mai ales a lui Ion Ghica;ibid., pp. 303,305. Dar, In cursulconvorbirii,aruncl,laintrebareaTurcului: ia spune-mi cine a iesit cu Romania Mare", aceastà miindrà sentin(ii: Ea nu e iesità; ea exi.vld pdnd untie se vorbeste limbu roman& cum exista si Germania si Italia, si asta nu e nici virtutea, nici crima nimului"; ibid., pp.304-5. Voià un ducat vasal TurciloN ibid.,p.338. Dar vedea i perspectiva regatnluicomplect,cuprintstrain;ibid.; cf. p.378. Dusmania lui cu Czartoryski, Zamoyski si Sanc-Pasa; ibid.,pp.308-10. Furà retrimesi la Sumla iStefan Golescu, arestat la Vidin, care rAmanea legat de Românlia Mare", si Tell; ibid., p. 313 si urm. Eliad ii aminteste si de primirea lui la Bra- sov; ibid., p. 323. 2 Wimpffen, o.c.,pp. 117-9, 125 3V.§iscrisoarea prin care Stirbei anunta primirea invitatiei prin Dervis-Pasa; lorga, Doc. Stirbei,I,p.167. 4 Wimpffen, o.c., pp. 139-40.

13roblema romtmeasa adusa inaintea Europe!

Iosif, Insiruiti plc strazi, dadura onorurile.La Palal erau, langa Mitropolil si functionarii romani, Coroninii ofiterii statului- major al ski (5 Octombre)1. Domnul se adresa in mythic. iubitoare catre supusli sal 2. Grigore Ghica, dupd a carui rechemare Dervis-Pasa se crezuse Indreptätit a numi el ministrii3, veni mai tarzin (la 14) pe Dunare la Galati,si, pentru a-1 instala, mersera la Jasi si Coronini Si Dervis-Pasa4. Intre sfatuitorii Domni lor restabiliti nu se facura schim- bariInsemnate.Rarnaserä,laBucuresti,ceidoi Filipescu siOtctelisanu, dar,Inlaturiindu-seSlätineanu si tânarul loan Cantaeuzino, se pusera in Inc Nicolae Baleanu 5i ruda domneasca Alexandru Plaginb. Ba chiar Campincanu intra In Sfatul administrativ. Stirbei trebui sexplice noului Mart Vizir Aall ca a cautat sai-si sacrifice radele, care se retra- sesera totui supt Rusi, loan Manui Iancu Bibescu5. Ghica aduce langa dfinsul pe fiuli ginerele sau, chiama pe Stefan Catargiu pentru experienta lui,si introduce ca elemente noi pc Boldur-LAtescu.i pe provesistul" Ralet, om cult si de spirit, prieten al revvlutiongrilor de la 1818, tinuti Inca de-o parte 6. Cum amlestecul turcesc era pestc masurä de suparator, Sadac oerând Inscrierea amicilor Rusiei pe o adevarata, si nu nemeritata, lista de proscriptie in Muntenia, Emanoil Florescu, care fusese totusi delegat oficial pe langa Rusi7, Solomon, care se grabi sa treaci In Ardeal 8, iar, in Moldova,

1 Ibid.; Iorga, Doc. $tirbei,I,p.155. 2 Buletinul, Septembre 1854. 3C. iA. Sturdza, St. Catargiu,Teodor Bats si P. Mavrogheni; D. A. si D. C. Sturdza, o.c.,I,p.519-20. Tot acolo primele acte ale lui Grigore-Voda. 4 V. Slusanschi,1. c pp. 78-9. 5 D. A.siD.C.Sturdza,o.c.,I,pp.512-3. LAmuriri pentru Baleanu, Campineanui Plaginb, Otetelesanu, I. Filipescu, VlAdoianu, N. Cretulescu; ibid., pp. 513-4. 6 Wimpffen, o.c., pp. 142, 150-1; Iorga,1.ult.c., pp. 156-7. 7 Ibid., pp. 496-7. Stirbei inlocui pe colonelul Paznanschi cu VIA- doianu; ibid., p. 497, no. xxxvi. 8Energicul protest alluiCoronini;ibid.,pp.492-3. El cerea imediata rechemare a lui Solomon; ibid.,p.500, no. xxxix. Ise dadu explicatia ea el devastase1 InseIngerase, pana la aruncarea tn

Mc) Pregatirea Unirii Prineipateior fratii Moruzi, Constantin si Panaioti, colonelul Singurov 1 , ajungAndu-se laarestkrisisilind pe Moruzeslisg.treaeg. Prutul, cum militia,jandarmii munteni erauintrebuintati dupiburialplacturcesc,ointelegercIntre Domni era mai necesar5. decal oricand. Lasear Rosati, trimes dc Ghiea la Bucuresti pentru a trata schimbgri In ce priveste va fi avut si alte Inskrcinkri (Decembrc) 2. Se räspunse prin misiunea la Iasi a lui Plagin63.Indalli se c5u.lii si legatura liniilor telegrafice instalatc dAustrieci. Era vorba, In prima- varg., si de o Inalnire Intre cei doi vecini,sipentru. a vorbi asupra chestiunilor politice" comunicate si hii Coronini4.Se ajunse la fixarea pentru aceasta a zilei de 11 April, darati- tudinea presei moldovenesti MIA de Stirbeisilipe aceasta sä se plang g. fktis de nedreptatea ce i se fade en inggduinta Guvernului moldoveaesc, mai ales tinand sam6 de solidari- tatea positillor noasltreii da identitatea de interese 5".

Dar Turcii trebuiserk si evacueze Muntenia. Omer se duse in Crimela pe Mare, lgsg.nd comanda trupelor de la Dungre hii Ismail-Pasa si lui Mahmud-Pasa, cari si ei plecar g. dup5. egderea lui Resid in Decembre6,rgmaind numai, pentru scurtä vreme, trupe de paz5. fatg. daparitia sporadick a Rusilor in Dobrogea7. In aceastk stare a lucrurilor, Stirbei trebui scaute tot mai mult singurul sprijin probabil, al Austriecilor. El li se plange lor de purtkrilc lui Colquhoun, acelasi vechiu dusman, foc a copiilor, si cu Cazaci, audnd cloud tunuri, satele oltene Sal- cea, PristotsiCusmir, amenintemd siMaglauitul, ca aflätoare In stare de turburare; ibid., pp. 500-1. Cf. si o acusatie din partea lui Dervis; ibid., pp. 503-4. V. si Eliad, o.c., p. 321, confirmitnd faptele(proprietari treierfind desculti pe märacini,ibid.,p.321). 1 Lista celor numiti de Rusi, D. A. si D. C. Sturdza, o.c.,I, p. 791, 2 Iorga, Doc. $tirbei, I, pp. 84-6. 3Ibid., pp. 85-7, 87-9. 4 Ibid., pp. 88-9. 5 Ibid., pp. 90-2. Räspunsul (12 Maiu st.v.),ibid., pp. 92-3. 6 LegIturi aleluiStirbei cuei;ibid.,pp.521-2, 537,542. 7Ibid., p.167. Stirbei Intreba ce sä se facä fat6 de numirile datorite Rusilor; ibid., pp. 491-2.

Problema romAneasla adusä Inaintea Europe! 261 care publica in Zimbrul din Iasi, foaia cu atacurile contra lui, cutare scrigoare a lui lord Clarendon, care, favorigand pe progresisti pentru o demonstratie anglofflä, Ii dadea dreptate consulului contra Domnului muntean,siel acusa fatis pe Ghica pentru ocrotirea acestei campanil 1 Domnul muntean se arata adanc jignit de purtarea lui Stratford Redcliffe, pe and Thouvenel, ambasadorul frances, II parea a 1-ar putea sprijini, mai ales daca vine la Constantinopol noul trimesl al Austriei, Prokesch-Osten 2. Primise in tara pe Maiorescu, pe care Ghica-1 privia cu bänuiala, 5i trimetea prin el Imparatesei Austriei un costum oriental" 3. Dar Austriecii nu crau multarniti cu administratiadin Oltenia, unde sutede oameni acusauIn.strada.pesol- datii lorpentru um omor 4,detoleranta MO deagita- torii maghiari, poloni si italieni, cari ar lucra Intre trupe, aga cg. trebui un ordin de zi, In April, contra lori starea de asediu5. Cum Stirbei voia sa mreascniilitia tarii, Coro- nini-1anunta cä, nea5teptându-se la o astfel de mägura, va anunta guvernul sau 8. Dar el intrebuinta pe Domn ca sUn- piedece plângerile provocale de Turci contra purtgrii soldatului austriac7. Si el lu A. apärarea odor prigionitiiarestati de Turcii in retragere, conform cu hotärirea unei conferinte anume chemalfai pentru aceasta de Buol 8.In acelagi timP se legau detirbei relatii cu Schwarzenberg si se presintau omagii, In Ardeal, arhiducelui Albrecht 8. Numai pUrtarea noului consul Mihanovich putu sa tulbure aceste raporturi". Odatg ce armata austriaca singura raingsesesi$tirbei, dar nu gi vecinul sAu din Moldova, privit cu dusmgnie de ocupantin, era silit sa-si caute in ei basa politica,la Cons- 1 Ibid., pp. 169-70 (clitre Coronini). 2 Ibid. 3 Ibid., pp. 91-2, 159-60. 4 V.ilorga,/.c.,p.185, no. xiv. 6 Wimpffen, o.c., pp. 175-6, 179-81. 6 Iorga, Doc. Stirbei, 1, pp. 170-2. 7 Ibid., p.172. 8 Ibid., pp. 175-6. 9 Ibid., pp. 177-8. 10 Ibid., p. 194 5i urm. In Iulie el fu Inlocuit cq Weclibecker; ibid., p.196, no. xxv. 12 Wirnpffen, o,c., pp, 172-3.

262 Pregatirea Unirii Principatelor tantinopol intrigile contra lui rausind , nu mai putea fi vorba de o realisaresti.In folosul oamenilor de la 1818 a amnistiei anuntate, de la Sum la, de Omer-Pasa. Cum loan BA lackanui Ple$Gianu revenisera In Oltenia, Domnul mun- Lean, care adrnisese intoarcerea preotului Sapcd. 2,1111 voi cu niciun pret sa adrnita pe oel de-al doilea, ofiter care se ali- pise la Islaz steagului revolutionar $i condusese la BUcuresti pe Eliad, pdstrAndi acuma titlul de colonel, dat de revo- lutie5.Se luau masiiri contra unei brosuri anti-austriece a lui Aricaccu4. Stirbei afla de la Coronini ca s'a trimosl de Kossuth un emisar sarb cui o proclamatie a lui catre Romanii din Muntenia, avand a merge apoi In Moldova $i In Basarabia; Eliad iCantactivinii de la Hangu arfiindicati ea aceia la cari, pe 1AngI un numAr de Unguri iGermaniliberali din Bucuresti, s'ar putea adresa5. Nu lipsira Insa, prin fiul Gheorghe, care fäcea studii militare in Franta, si prirni apoi conducerea militiei muntene6, legaturi ale Dormmlui cu Guvernul Trances, de la care se oereau ofiteri pentru militia munteand si cdruia i so oferia aprovisionarea. Stirbei se plangea de activitatea dusmanoasa a consulului Poujade, legat de familia Ghica7, $i se bucura cit un alt represintant al Irnparatului Franoesilor so aseaza la Bucuresti 8. Dar Domnul care era adus a prigoni,$icontra caruia continua sa se Indrepte o ura pe care n'o merita, se ocupa si de situatia Anternationala a tarii sath, eulegea argumente pentru calitatea ei de Stat suveran", recunosculit si de un Mar-

1Iorga, con lui $tirbei,I,p.188. 2Ibid., p.495, no. XXXIII. 3Ibid., pp. 183-5, 525-6, 530, no. Lxxvi; p. 513. no. xciv; p. 549. Dar si masuri contra luiC. A. Sutu; ibid., pp. 526-7;II,p. 238, no. n; pp. 239-40. 4 Ibid., p.203. 5 Ibid., pp. 189-90. E vorba si de un Iordachi Carnarasul, care din Silistra spunea ea ar trebui sa se taie cateva capete de boieri; ibid. 6Ibid., pp. 531-2. Coronini-i dit o masa; ibid., p. 216, no.vit. 7Cf. ibid.,II, pp. 238-9, 240-2. Pentru timpul cat Pouiade, Ora- sind, supt Rusi, functiunile sale, fusese acreditat pe langa armata lui Omer-Pasa; ibid.,I,pp.494-5.Conflict eu consulul prusitm Meusebach; ibid., p. 357 sturn, 8Jbi,, p. 337 §i urn

Problem roniAne'iseadusit inainlea Europel 263 tens,elpleda, contra boierilorconrupti, umbland numai dupa61ujbe,pentru Domnia ereditara1, potrivitä si cu interesul PortU, pentru scutirea de costisitoareavisitaa Investiturii la Constantinopol, pentru. admiterea la functii a oamenilor de merit, si dad nu sant boieri, pentru un imposit care sä nu apese numai asupra saracilor, ciset atingd piimantul, 1n orice manii ar fi, ceia ce ar crea venituri man t.apoi, pentru o schimbare a Adu.nariiObstesti, desinu in sensul Mcatorilor de Constitutii", pentru liberarea tuturor Tigani- Ion, pentru introducerea, In favoarea si a taranilor, a unui sistem de colonisatie mai intinsa" si. pentru. Inlaturarea capi- talistilor 2.Si, in planurile de viitor, omul de geindire si de experienta plead., nu de la principii abstracte si de la consideratii generale, ci de la constatarea claselor care se ridica pe care de acum inainte Statul s'ar putea sprijini. Astfel numai sc va ajunge la formuleje prin care s'ar lmpdca ideile epocii cu situa(iaOrli si C7nevoile practice ale pa- porului" 3. Progresul", afirmä Stirbei cu dreptate, nu e ideia, ci numai irnpaearea ideii cu nevoile veii intelectualesi materiale a nattei, cu traditille,obiociurile, convihgerite credintaluireligioasa".E o sarcingobositoare'Nanala moarte (martelle) aceira de a traduce teariile de scoaldi In realitati politice, de a preface fantasii, patimi ale unei caste intFo institutie de ordine si de securitate" 4.$i o Intreaggi Constitutie se schiteaza., cu Domnia ereditara, cu un Con- siliu de Stat permanent", de cinsprezece membri numiti de Domn pe treiant, din toate clasele, dupa meritele tar, cu 1 Candidati contra lui Stirbei se credeau a fi Alexandru Ghica, Ion Ghica, C. Sutu, Billeanu, Vistierul Alexandru Ghica; ibid.,II, pp.210-1.Fostul Domn eraInvinuitcd apldlitmi§carea din 1848, Imprumutând 15-20,000 de galbeni, din vânzarea cdtre Milo§ a mo§iilor sale Berca81Negoiu, lui N. Golescu; ibid., p. 212no. ni.Dervis ar fifitcut o ancheld pentru gestiunea liii Stirbei; ibid., p. 241 si urrn. Arestarea lui Alccu Manu pentru intrigi contra Dom- lui;ibid., pp.244-5. Raportul anchetei turce§ti contra lui,acusat formal de Inaltd trddare", neascultare fatd de Suzeran, favorisare a Ru§ilor. D. A. 0 D. C. Sturdza. o.c.,I,p. 681 §iurn]. 2 Iorga, o.c.,II. p. 286i urm. Cf. ibid., pp. 297 0 urm., 303 §i urm. Supt forma de articol In presa strdina;ibid.,p, 235 0 urtn, 3Ibid., p. 304. 4Ibid.

264 Pregatirea Uniril Principatelor

treisectii:legislatie, administratie, contencios, initiativa lcgIlor fiind insä a gurernului si presidentia a stapanului Insusi 1. Cum se va vedea, o alt a. forma, cu Consiliu de Stat sit Adu- flare Obsteasca, se va elabora In 18572, de eand e, de sigur, si memoriul despre unirea, car-, atunci, ajunsese a fi socotita. necesara, a celor doat taxi S.

Dar, in Mart 1855, Nicolae I-iu inchisese ochii, lasand Iiului sau, Alexandru alII-lea, sarcina de a pregati prin ultime dovezi de eroism saraina unA paci onorabile, care ar permite Imperiului sä reviie, cu toate ingustarile rnomentane, destul de iute, la situatia pe care o pierduse In Orient. Si la Viena se deschideau conferintile care, Intre Rusi 5i aliati, in randul carora Intrase, ca sä afirme ideia nationall. italiana, si Pie- montul, incepeau discutiile cu privire la mut stalut al En- ropci Orientate, scoasa de surt tiranica hegemonie a Rusiei.

1Ibid., p. 306 §*1 urm. 2 Ibid. 0 urm. 3 Ibid., pp. 321-3. Cf. §i Iorga, Barba $tirbei ca educator, In Meat. Ac. liomseria a 2-a, XXXV, P. 175 §i nun.

CAPITOLUL IX. Chestia ronaneasthi Puterile europene.

In acea lung.' a lui Mart Inca 185, la acele conferinti pe care rnândria austriaca le stiuse reserva In Capita la lui Francisc- Iosif, nu fAra speranta ct s'ar putea pastra macar o rama- sitA din marele plan de Intindere, Inteo forma sau In alta, peste Carpati, dibacia ruseasca, represintata prin Gorceacov, devenit acuma conducator al diplornatiei intperiale, in ce priveste, poireisirea protectiei exclusive", prinzandu-se de ideile pc care le emisese In nurnele Cabinetului sau Prokesch-Osten, initiat In rosturile rasaritenel, se aseza pe basa imbungla- tirilor" (ameliorations) situatiA acestoriri romAnesti, a In- täririiprivilegiiloractualei adaugirii lor In margenik posi- bilitatii,spre a creste buna stare" (bien-Ctre) a lor". Si se specifica de ce c vorba: totala libertate a comertului, cu In la- turarea oricaror piedecisiabusuri, Domni, Hospodari", a- lesi de Divanuri, tribut unic, carintina si militie pentru paza ei, Inlaturarea sapanirii otomane pe malul stAng al Dunarii sti. a oricgrui amestec turcesc, cu p revisuire a Regulamen- tului, dar cu vremeaiprudent, toate ca puncte introduse In dreptul public europeart-; se poiate admite pentru acea schimbare a orAnduirii launtrice In cele dougi principate consultarea dorintilortarn"Insesi2. Vorbindu-se, in explicatii, de o administratie independent't si nationald", kusia trecea deci pentru Intdia oarei, contra doctrinei lui Nesselrode, pe plarzul na(iunii romeinecti, cum faccasipentru SArbi, a caror situatie

1 V.§iT. W. Riker, The making of Roumania, Oxford 1931, p. 29§i urm. D. A.§iD. C. Sturdza,o.c.,I,pp.623-1.

266 Pregatirea Unirii Principatelor

politica Ultra sti ea In discutie.1.7n. hatiserif constitutiv" era saconsfinteasea peatru oele trei Principate" noua situalie de drept1. Turcii raspunsera cä au eiInsii In lucru un proiect eu privire la aceste tari, pe care, cu invoirea aliatilor lor, de altfel,le privian ca niste provincii alelor, dar li se ras- puuse caceasta nu poate s1 Impiedece discutia asupra celor presintate. Pentru intdia card Bourqueney, represintantid Fran- ciei tnvingdtoare, supt anume slovstii venite de la Impd- rata! 11470, stercara o propunere care ar fi Ingtkhdt a se introduce tn discutie §1 cliestia Unirii 2, revenind asupra acestui proiect si la 26 3.Rialspunsul engles fu imediat: initiativa In tot ee prive$e aceste tkari trebuie sa fie a Turciei, si, cum sirepresintantul otoman interveni In aeest sens, sesocoti incidentul ca vidat". Faptul ca. In expunerea lui Bourqueney era vorba de printul strAin face a Se crecte ca Napoleon mien o pdrere asupra acestuia4. De si ministrul de Externe al Angliei, Clarendon, arata, Inca de pe atunci, si cu toga hotarirea, ca, preoeupat mai ales de viitorul Turciei, el nu admite nici Wear un Dornn indigen ereditar pentru ambeletifri 5,§ilaConstantinopol Franca fdcuse intervenCii fn aces1t send 6. Cum lucrul de capetenie era Insa altul: statutul dunarean, nu se mai vorbi pana In Maiu de a:pestle schirnbari, fata de care Rusia §:time a se arata, incontestabil, pe atal. de late- leapta In fond, pe eat de generoasa in forma. Dar fusese vorba de a se trimeibe, eu Invoirea, fireasea, a Portii, informatori romani la Viena. Cum apoi, eonferintile furl suspendate, Marele-Vizir Insliinta, In aceiasi limit, pe Stirbei ca nu mai e casul a se trimete asernenea delegati, cari ifuseserade- semnaiPen.tru Muntenia erau sitpiece chiar trei aseme-

1Ibid., pp. 625-8. 2Ibid., p. 626; Riker, o.c.,p. 30. Suggestii ale lui Titov si In ce privesle Intocmirea militiei; Riker,I.c. Asupra unor initiative englese pentru Unire v. mai departe. 3 D. A. si D. C. Sturdza, o.c.,II, pp. 638-9. Riker, o.c., p 36, 4Ibid.,p.31. 5Ibid. Anglia era si contra garantiei colective, a Puterilor; ibid. p.30, nola 7. 6Ibid., pp. 30-1. 7jorga, Cor. lui$71rbei,I,p. 545, no. xLvu.

Chest la rom4neasc4 sl Niter Ile curopene 261 nea Informatori", /rare cari un Fdlcoianul, iar din Moklova, al carii Domn se Intalnise cu vecinul la Focsani, In April, Costachi Negri 2, Totusi, Moil din toamna lui 1854, Colquhoun era pus de guvernul sdu soeroeteze ce formd do carmluire ar voi Romanii, iar, in cas de o vor represontativd, cum sd se alcdtuiascd. Adu- narile,ce oaste nationalfd. ar fi sa se formeze si mai ales, MA a se uita chestia, secundarit, a mAndstirilor Inchinate. Locurilor Sfinte, ,,dacpopiila4hlaoestor cloud Principate pot prospera mai bine prin unirea celor cloud täri supt aoelasI guverni supt aceleasi institutii". Aceasta era situatia(=land,In legdturile cu planurile la cane nu remmtase Austria, Francisc-Iosif apart' la Cernduti (Iunie), uncle merse sd-1 salute Ghica, s000tit ca fiind legat mai mull de Francesi, cuni ii era Curtea,i,din partea lul Stirbei, care n'aviuse vneme sd intrebe pe Turd, Gheorghe, fiul mai mare al Domini.' lui muntean 4. Ca o urmare a visitei limpArdtesti, se scant numdrul ostasilor ocupatiei 5. tirbei era in relatiirele Insd si cu Coronini, care, In urma deselor conflicte cu locuitorii a soldatilor sdi,ciom5- gitiprin mahalale pentru excesele ce-si permiteau, supunca legii martiale pe oricine le-ar ataca, si mai ales cu Turcii, cari-i imputau ca mdsura s'a luat cu voia lui. Cum fusese o sesiune a Adunarii muntene 6, se sprijiniau de la Cons- tantinopol oposantii; Domnul trebuia sa se Indreptilteasca pentru cd, In grija de 'a acoperi datoria, care, din causa Intreitei ocupatii, se ridicase pand la 26.000.000 de piastri, se adresase sila veniturile mAnastirilor inchinate. Cum Fuad-Pasa era acurna la carmid, aoesta aducea cu dansul sim1patLile ianti- patiile din mrul 1818 1.El era prutru reprimirea in tart a 1 Ibid., p. 160, no. LII. Winipffen, p. 189, descrie pe cei designati la Inceput. 2 Ibid. Dar Vislicrul Bals merge el la Viena, spârascA pc Damn; ibid. 3Eliad,o.c., pp. 310-1. 4 Iorga, Cor. 5tirbei, I, p. 552, no. mini; p. 562, no. cxx. (5 D. A.siD. C. Sturdza,o.c.,II,p. 899si urm. 6 Wimpffen, o.c.,p.194. 7Ibid., pp. 553 siurrn., 562, no. cxrx. Ordine ale IM; ibid., p. 575, no. cxxxtx.

268 PregAtIrea Unirii Principatelor lui Marin Serghiescu, zis Nationalul", lui Grigore Peret,banuit a a tras cu pistolul asupra lui VodA-Bibesca, 5i lui Bo- Itntineanu, care dAdea la Paris o editie francesa a Orienta- lilor" lui: tustrei se adresasea direct Turcilor 1. Dommil, arA- Mud cä primul a fostila ocnA, Mud amestecat In actiunea iLu Miticl Filipescu, si a al doilea era Invinuit de atentat contra persoanei stApAnitoruluisteatunci, dAdea asupra poettildi usoarelor, armonioaselor, dar netrainicelor Flori ale Bosfo- rului"i Caicoelaneelor" aceste lAmuriri: d. Bolintineanu e dintre putinii caH s'au distins prin parerile demagogice cele mai Inaintatei prin activitatea ce a cheltuit-o ca sA, le rAs- pAndeasa In timpul misarii de la 1848" 2. Era atunci, obosit, In retragerea din mAnAstirea Bistrita 3.Se ingAduia totusi In cercurile turcesti ca o campanie contra lui sfie dusA prin oficiosul frances La Pre.,se d' Orient 4.

Dar Sevastopolul, care ceruse ottliea jertfe de &Inge, cddeu tn sfdr§it tn toamnd,i pentru Domnii romAni, dintre cari Stirbei orAndui manifestatii de trei zile spre a celebra mult asteptata biruinui, aceasta Insemn-i o nou schimbare a situatiei, de care atArna soarta tArilor lor. La Bucuresti, tineretul entusiast pentru biruinta aliatilor demonstra pe strazi, de siise refusase musica militara 5. Incercarea de a scoate Patria, jurnal politic, literar si indus- trial" (sic), cu Cretenii, cu Baronzi, cu studiosul de istorie P. Teulescu, cu Nenovici,cel asa de iirAt presintat ca tadator al camel" rositor" de Eliad In scrisorile lui, din nou In- veninate, de pe acea vreme, colaborAnd Boliac si Adrian, nu reusi prea multdar foaia nu se deosebeste de Timpul lui Bossueceanu (sic), ferindu-se de tot ce ar putea sl fie politica zilei. Albumul Litterariu al acestuia, In 1855 7, cu colaboratorii

1Ibid., p.561, no. cxvia. Colonelul Joan Gigartu, care plecase cu Ruii, Intrebuinta calea Vienei pentru a fi primit; ibid., pp. 567-8 2Ibid., pp. 565-6, 569, ,C_7$,91 3 Ibid., pp. 566-7. 4Ibid., p. 567, no. cxxvii. 5Ibid., I; Wimpffen, o.c., pp. 195-6. 6 Cretzianu, o.c.,II,p.3. 7V. Iorga, 1st.lit. rom. frzsec. al X1X-lea, III, pp.249-50

dhesiia romaneaseN si Puterite eltropend kb marunti, Secolul, care urrneazI Patrici, nu indeplinesc rostul unei prese de lupta 1. Dar nicio actiune nu putea sa piece, in vederea °ear cc erau sa se desfasure, de la acest grup de liberali banuiti. Prietenii dela Paris, complect descurajati dupa nereusita legiunii, care ar fi fost cel mai potrivit mijloc de manifestare a aderentilor causei nationale, si dupa masurile luate de Turci contra celor cart ras6risera, ca sa-si c3rce norocul la Dunarea olteana, nu mai putea:u urma pe linia revolutiet generale a nepublicanilor mazzinieni. Am vazut ca.,aupa descoperirea unei prese clandestine in odaia lui Ion Bratianu, el ftt arestat, achitat, apoi totusi condamnat ca täinuitor si statu oprit Rana ce gratia noului Imparat 11 restitui cercului de luptgtori ten- tru tara cea now12. Fratele lui, Dumitru, ascuns In tall, trecu apoi la Londra si ramase acolo. Il vedem 4n legatura cu tanarul Peel, caruia-i aminteste intentia acestaia de a crea un Stat independent la Dunarea-de-jos, cu 5-6.000.000 de oameni" 3. Starea de lucruri din tart era comunicata lordului Ellenborough, care anuntase o interpelare in Parlament'.Austriecti, spunea el,sant mai nai si decat Rusii, pe cari, de almintierea, li servesc de fapt mai mull decal pe aliati; de ce n'ar fi ei inlocuLti printr'un cOrp de armata romanesc", cane ar lupta bucuros contra. tiranilor de ieri. Singura solulie buna, fatt de neajunsul celei clte la Viena, ar fi intemoiarea Statultli neutra dupa exempinl Belgiei, supt garantia dreptului public european, cu tribut afro Turci sau cu o rascumpamane a lui; i s'ar pittea adaugi si Basarabia5. Cum Layard, marele explorator al monumentelor asiriene, aratase viel,inteun meeting din Main,si intr'un artiool din Quarterly Reuleu, sentimente Nine fat6. de Romani, i se presinta, amintindu-i-se atitudinea avuta cu doi ani in urma, aceiasi formula. Lordului Clarendon6 i se 1 Totusi scrisori ale lui Mazzini catre D. BrAtianu; Cretzianu, o. c.,II, pp. 21-2,23-4. 2 Smoching,1.c.,passim. 3Cretzianu, o.c.,II, pp. 5-7. 4 Ibid., p.8. 6Ibid. 0V. siibid., pp. 42-4.

2770 Pregthirea tjniril 1rincipa1etth4 araLa ca protectia in patru a Principatelor se va reduce la vechiul control ruso-turc, cum w vette si din elausa care prevede paza contra agitatiilor periculoase pentru linistea Orli; macar de s'ar fi chemat un singur represintant al naticiCU privire la care se luau hotaririle!" De la Romdnii tnsii trebuie sipiece impuisul pentru schimbarea sitnariei lor1. Orice actiunc serioasa a aripiistangi extreme Incetase:banuila, supraveghiata, ea nu pu tea sa mai aiba vre-o legatura folo- sitoare2. Se ajunse asa de departe, Inca! Palmerston,(tin nou interesat In chestia romaneasca, ceru u.n memoriu sii se vorbia series de co! 100.000 de Romani gata sa se ridice pentru a forma oastea liberarii lor: rechemandu-se pribegii, s'ar avea ea sefiTell, Magherutiali ofiteri.S'ar pu.tea pastra si Domnii, iar, daca nu, un singur locfiitor s'ar numi pentru ambele (dri, pregdtind Unirea; se propunea N. Go- leseu, acum la Paris.S'ar putea capala astfel tot Balcanul contra Rusilor 3. In cercurile oficiale franoese patrundeau acuma arlicole contra Rusiei, dar ele se credeau inspirate de Ghiculesti4. Primej- dia cea mare venia In.sa de spre partea Austriei. Pentru a lupta contra ei, Ioan Bratianu publica, in west an 1855, Inteleapta sa expuncre asupra Imperiului Austriei In chestia Orientului" (Mémoire sur l'Empire d'Autriche dans la question d'Orient)5, Aratand cum Austriecii Unguri se Impacasera peste amin- lirile din 1818, el ridica in fata pornirilor de anexare ale unora, de desnationalisare a celorlalti, pe Romani, In numar egal cu. Maghiarii" In Ungaria ,,5i cari, cu celelatte sase milioane ale Principatelor si ale malului drept al Dundrii, fac o masa de mai mult de zece milioane, In, stransa fratie de rasa, de sange, de spirit si de traditie cu toga rasa latina, care se afla In capul civilisatiei". Ei s&nt neces'ari pentru a opri o strababere economica a germanismului, care se co- 1 Ibid., pp. 15-9. Cf. §i ibid., pp. 25-6. Se incerca §i publicarea de articole In Daily News; ibid., p. 20, no. cxxxtv. 2 Voinescu II, bolnav de piept, §iel va muri in curand mergea sä se caute; ibid., p.23, no. cxxxvna. LegAturi cu Otway; ibid., p. 27, no. cxut. 3Ibid.,pp.27-37.Sicatre Colquhoun; ibid.,pp, 37-42. 4 Ibid., p. 22, no. cxxxvn. 5 Reprodusa In D. A.§i D. C. Sturdza, o.c.,II, p. 856 qi urn

thestid rot ?tneac i Vuterile europene 271 boara pe hula Dunarii si se amtnta propunerea, facuta la Bucuresti, do a se da Omani. la 00 000 de mamilii germane. Afirmatii care se Inraresc prin observatii ca ale martorului austriac al ocupatioi, ofiterul Wimpffen. Iii stralueibe pagini de istorie se semnaleaza o politica de dibkie care tinteste la hegemonia In Orient, chiari cu concursul Rusiei rivale. 0 Romanic nationala unitrt ar fio pieded opusa periculoasei germanisAri lente, dar sigure.

In acelafi limp trisid Moldova luiGrit-tore Ghica Ultra1:n actiune prin oamenii de la MS. Kogalniceanu era In fruntealor.Incepu prin tiparirea ziarului unionist, primit cu bucuri3 la Paris1, Steaua Dundrii, la care lucra si o parte a tineretului, care, Willa atunci, cu un Dasdlescu de la Focsani, cu un Dimitrie Gush, cu un Sion, cu un Gheorgbe Tautu si Ghoorghe Melidon, scriitor de schite de drum ca si de istorie, de pedagogic, se Intalneste In noun publicatie Foiletonul Zimbrului. Dar Alecsandri Insusi so aduna, In acest an 1855, ctt prietenul C. Negri, cu loan Ionescu si Ralct, Inlors din Orient, cu Alecu Russo, care da duieasa Crintare a României", cu Alecu Cantacuzino, care incearca un roman din viata covurluinnI, Inteo revista care se intituleaza Romania literard", procla- inland astfel idekt Unirii, pe lftnga unii dintre batrani, ca Negruzzi, cduittindu-se5i scormonirea literaturiiistorice. Foaia avea si colaboratia lui Slamati si loan Sarbu din Basa- rabia, lui C. Hurmuzachi, scriind despre emanciparea taranului, apoi a Muntenilor, ca Grigore Alexandrescu2, ichiar a expatriatilor, privii cu atata dustnanie la Bucuresti, Bolinti- neanu, Creteanu 3. Tendinta e hotarlt anti-ruseasca, dar ideile politice apar numai foarte prudent, censura intervenind pentru a chema la ordine, cum a fkut and a oprit din scrisul lui Kogalniceanu asupra boiercscullui, asUpra robiei, pe care Gri- gore-Voda Ghica o desfiinta totusi4. Domnul Insusi nu Impiedeei prea mlult, de si Kogalniceanu

1 De Rosetti, de Dimitrie Brätianu; Cretzianu, o. c., II, p. 45 si urm. 2 Se (IA si din Istoria lui Mihai Viteazul de Menem 8 Iorgi 1st.lit. ront tn sec. al X1X-lea, III, pp. 187-8. Ibid., pp. 171-207.

272 15regii1irea Lnirii Principateldr s'a crerut dusmanit de ditnsul, aoeste manifestäri, care inkre-, ceau cu mull ce putea face in situatia sa acela cdruia Bratianu cel mare lidoria sa. proclame nevoia Unirii supt un rege, strain care ar putea sA fie indicat, fie si numai do forma, in persoana duoelui de Cambridgel. El se ajuta tot cu oameni vechi, ca Stefan Catargiu, ministrul din 1818 contra revolutiei, Iordachi Costachi, loan Cantacuzino, pe lâiigii Petru Ma- Vroghenii Anastase Panu, singurul care putea fi privit ca fiind castigat de miscarea nationala 2 Dar, in acest cerc chiar, Mavrogheni, un Boldur Costachi sifiul francofilului Cons- tantin Mavr000rdat, Alexandru, unlit din oamenii de la 1818, declarau ca nu numai Moldovenii, ci natia moldo-romand" s'a electrisat" k vestea luarii Sevastopolului, cd lumea din Iasi s'a unit pentru. a o serbatori cu colonia francesä si se facea o Insemnata subscriptie pentru ränitii franco-englesi 3.

In (west timpinsdrzegocierile pentru pace Inaintau, farii a se cere lamuriri de la delegatii tarilor noastre, carl totusi fusesera trimesi: Arsachi pentru Muntenia, si, cum am spus, pentru Moldova Negri4. Austria-si spunea si ea cuvântul. Voia Inlaturarea protectoratului Ruslei; Poarta singura, dar cu sfatul aliatilor ei, va da o organisatie interioara uniforma cu nevoile si dorintile populatiilor", armata lor va trece supt firma de sistem defensiv permanent, reclamat de situatia geografica"(!), In vederea raspingerii oricarii agresiutni straine", ceia ce era totusi ceva. Dar, la 1854, urmAnd un vechin plan, aprobat si in oercurile oficiale franoese5, care ar fi mutat &Are Nistru. cin- gatoarea de aparare a Austriei Ins*, se cerea noului 'far Invins oedarea, dar nu dire Moldova, ci catre Turcia euro- peanP, a u,nui teritoriu plccand din Imprejurirnile Hotinului §,i urmand linia de munti care se Intinde In directia Sud-Est 1 Cretzianu, o.c., H, p. 49. 2 V. si D. A.si D. C. Sturdza, o.c.,II,p.839. 8 Ibid., p. 849, no. 459. EtAspunsul; Oid., pp. 959-60. 4 W. G. East, The union of Moldavia and Walachia, Cambridge 1929; Riker, o.c.,p. 26i urm. 5 V. La revision de la carte d'Europe, Paris 1854 (si In D. A. 0 D. C. Sturdza, o.c.,II, p. 852 si urm.).facilerometnesti alipite Austriei ar pldti liberarea Build (vorn mai regni ideia). Brosura a fost atribuit5 ImpAratului Francesilor,

liesRaromhneaseapi.Puterhe europene 23

ajunge la local Sabsic"; teritoriul concedat s'ar inloarce la Principate supt suzeranitalea Portii", ceia ce insemna, cu amintirea rpirii, adaugirea nu la singura Moldova, cila teritoriul romancsc concep iiacuma ca3unitate de aecia chiar cari erau mai hotdriti contra aricdriiidei de unire politicd1. Din partea e, prin de Thouvenel, ambasadorul Im- paratului la Constanlinepol, diplomatia francesa nu, ridica in calea solutiilor In mcrs din partea cealallii dealt intrebari, intre care cra iaceia a Unirii si a printului strain, dar, fireste, data fiind legatura ea Poarta, nu si a independentq. Se primei problema daca reformele ce ar fi sä se introduca se vor face de o cornisiune moldo-valaha" lucrilnd la Cons- tantinopol sau, mai tarziu, de insusi noul regim 2 0 revelatie recent:a arata cI asa-zisa ideic francesd" nu era numai a lui Napoleon. Inca din Februar 1855, inainte de moar- Lea Tarului, Palmerston era de pärere ca, de oare oe protectiei rusesti irn i ie Nate substitui, cum se propusese, aceia a celor cinci Puteri, ar krebui o Conslitutie, arrobata de Puteri, cu unul ori doi Domni, fie si Fanarioti, chiari fara stapfinire peviata. si donA. Adunari. In Octombne insä, in przajma conferintilor, ministrul de Externe, Clarendon, evident de pe zirma rein- treruptei propagande a lui D. Brdtianu, gandia altfel si scria asa: Independenta Principatelor Unite iun rege strlin ar fi cea mai potrivifld ordnduire pentru an popor care arde de dorinta sd fie scdpat de ocupafia unuia sau celailalt dintre puterniciicibrutalii lor vecini qi nu s'ar supune u§or la mai patine privilegii fag de cdrmuirea turceasca decdt se bucurd acum". Cum Insa e si chestia interesului pentru ele al Puteri- lor si aceia a Dunarii, poate cel mai bun plan ar fi o unite a amdndurora supt un print strain ereditar, dar privind totusi pe Sultan ca suzeran", ca in Egipt. Fata de aceasta ideie, ministrul de Externe franoes Walewski spunea lui Cowley, ambasadorul engles la Paris, ca nu aprobd ideiaUnirii Principatelor supt un print strain". Fu cdstigat insd Impd- ratul (30 Octombre), care, legand ideia d3 planurile sale ita- Ilene,ar fi awzat la DunAre pe ducele de Parma ori pe 1 D. A. si D. C. Sturdza, o.c., pp. 844-5, Cf. textul Nesselrode in fata textului Buo1Ibid., p,888, gIbid., p.892. 18

274 13regiitirea Unirii Principateldi col do Modena. Clarendon mergea Sipinici la indcpendenP, cu capitalisarea tributului, dsi-i vedea piedecile. In calea acestei propuneri se va ridica Insa atot puternicul Stratford Redcliffe. Din parte-i, Claren.don va declara apoi c,1.,e ig- norant ca oricare altul In cc privesle starea de lucruri In Prineipate" 1. Dar, cu o opinie publio4 Med nepregitild la Paris, cu una care abia incepea sa se forrneze la Londra 2,u nde se trezia interesul lui Gladstone, li fu usor Austriei sintroducd spiritul ei in hotáririle de la 1-iu Februar 1856 ale conferinfii deschise la Paris. Textul lui Buol, peste propunerea lui Nes- selrode-Gorceacou, era acceplat pe de-a'rztregul3. Se sacrifica- sera doar Indräznetele pretentii ale unei Turcii pe care o biruinp care-i fuse.se ca.stigata dealtii o faceau sä treadi dincolo de margenile orieäror posibiliti, pretentii ea: márirea tributului, reocuparea cetatilor de pe malul sting, numirea Dom- nilor, si nu numai dintre indigent, si decretarea la Constanti- nopol, dupa consuRarea unor delegati rom,ani, a noii asezari a Principatelor. Stratford recurbostea el Românii, cugetând national, vreau Unirea, dar adaugia ca aceasta ar atrage co- rolarul independenteii ar deschide Poarta amestecului austro- rus 4. Din parte-4 Anglia, tot asa de eau informata si neavand niciun adevarat interes pentru chestia româneasca In ea In- sasi, nu mai scotea macar inainteideia unuiproteetorat austro-rus'. Se ajunse, in sfdrsit, pe basa cererii turcesti, sprif.inite de An- glia, la ideia unei conferin(i la Constaritinopol, ceia ce insemna readurerea inaintea Portii suzerane, considerat4 chiar ca pro- prietariii Suuerami, a acelei ch, stii romduesqi, pe care represintantii nostri, pe base priucipiilor Marii Reuolutii, o uoiau hotdritii de Ron-qdnii lnii, pukind incredintatid cel mull unui arbitragiu al Paterilor apusene, pe care si le socotiau femora- 1 Temperly, in Rev. hist. du S.-E. eur., 1837, n-le 7-9. 2In instructiile date lui lord John Russell, trimes la Viena, se 1.6gdduia nevoia reformelor, dar se admitea cre0.erea tributuluisi dreplul Sultanului de a tinea garnisone ca In Serbia (I); East, o.c., pp. 30-1.Cf. Riker, o.c.,p. 26qi. urm. 3 D. A. iD. C. Sturdza, o.c., pp. 908-9. 4 Riker, 0,c.,p. 33. 5 Ibid., p. 32.

diestia romeineasca iPuterile europene 275 bile. Anglia, banuind pe Austrieci, cari, de altfel, se landau cu aceasta, cvoiesc sdespoai3 Imperiul Otoman, avuse de grand sSnu-iinvite pe accstia, ceia ce na pu,tu sa fie evitat, Impitra- tul Francesikkr al/and in vedere, inainhe de oHce, acel concert al Puterilor" pe care spera sd-1 poat a.presida permanent, asigurând dorita pace unei Europe de sistem frances1. Deci acolo la Coinstantiinapal era sci se diseate, intr'o atmos- ferciturceascii, soarta poporului ramdnesc. Se putea crede ca Domnii afllatori In Scaun vur fi ingaduiti sa-si arate parerile,sidin Moldova veniserd Negri si chiar Vogoridi. Parerea lui Grigore-Vodd Ghica, influentat de incunjurimea sa tinereasca Si francesa, era hotarit pentru Unire, renuntfind deci la orice viitor al lui personal. Dar, child Alison, poateisto- ricul,secretar al lui Stratford, fu Insarcinat 2 sa cerceleze starlea de spirite.la Bucuresti, Stirbei se arata de aceiasi pärere, de si nu si pentru printul strain 3.Lisa nici noul conduchtor al politicii francese, Walewski, nu mai tinea, ca sa nu se In- curce lucrurile, la Unirea cu print strain ca punct de hotarit atuncea 4. Dar, pe cand Nicolae Roznovanu mergea la Viena In numele boierilor5, partidul national din Moldova, care se poate socoti ca fund acum constituit, mergea mai departe decât Domnul 1nsusi, care Intelegea sa serveasca aceiasi causa, dar In formele constitutimale existente, imprenna du Divanul sau 6. I se parea acestui partid ca Domnia si-a facut timpul si ca mântuirea Principatului est; a veni de la allä forma de guvern", care aceasta ar fi sa faca Unirea, altfel nerealisabila. Aceasta pe vremea &And se arata lui Rosetti, In aceasta hotäri:- toare lunit Ianuar 1856, ea, Inca din. Decembre, s'a Mout de catre boieri" o adresai catra Poarta si catre ambastadorii reuniti la Constantinopol 7. 1 Ibid., p. 34. 9 vi Cretzianu, o.e., II, p. 65,1O. ow; Eliad, o. c., pp, 450-1, 459, 463. 3 Riker, o.c., p. 34. Ibid., nota 7. 5 Wimpifen, o.c., pp. 218-9. El V. Ili.Cretzianu, o.C. II, pp. 61-2. $i la Bucuresti se desehisese sesiunea ordinara a Divanului; Iorga, Con.5tirbei,II,p.596, no. coml. Cretzianu, o.c.,p. 51, no. cxi.VItt.

216 Pregatirea Uniril Principatelm4

Acuma, inaintea Domnului Moldovei Insiii, carJ-si chemasc ministrii pentru. a redaeta un apel la coupes, se presinla o delegatie compusa din boierii loan Cantacurino, Aleca Catargitt siLase, fr Catargiu, din tineriiKogalniccanu, Rola, Nicolae Istrati, Dimitrie Cornea si Nicolac Mil lo, ea sa ceara, atirmand nevoia Unirii, o desbisirel, care se mântui cu asigurarea lui Ghica-Vodaca-$iva faoe datoria de Roman". Actul care resultäsi fu adus Inaintea unei mari Adimari din toate clasele", adevaratä Adunare Nationala, fu hotarit 5i curagios 2. Se analisa punct cu punct decisiile care atingeau dreptul de autonomic al unei Oh care s'ar pnteai desface din vechea legaturd feudala sise atingeasi primejdia invasiei evreiesti. Se adause acestuiact,trimes la 9 Februar, o petitie cu trei sute de iscalituri, refusand doar a iscali candidatii la Domnie, Teodor Bals si Costin Catargiu. 0 delegatie de trei trebuia splece la PariS3. Aceasta aduse insa un violent raspuns al Domnului vre-o catorvu turburAtori cunosouti prin anteoedentele lor pni Guvernultn" si desaprobarea Porti 4. In fata, la straini, proieclul lui Prokesch-Osti2n arala un actinic cunoscator al lucrurilor din aceste parti. Sant cercetate originile regimului actual. Se asigura respectUl" de catre Pourtd, care va impune si altora respect", pentru noul statut, corespunzand cu actul din 1802, si se enumera ca datorii pentru viitor un non sistem proportional de impcsit asupra pamantului, fara ea- pitatiei fardutiri, o usurare a taranilor". Se opria for- tificarea liniei Dunarii. Ace tsta pe Yang privilegiile in vi-

1 D. A.si D. C. Sturdza, o.c.,III, p. 427 si urm. 2Ibid.,p. 965 si urm. Wimpffen IIcredo redactal de Kogalni- ceanu si Alecsandri; pp.218-9. V.siSlusanschi.o.c.,p.109 piurm. (dar Grenier se declard autorul: el ceteste actul in Adunare). RAvunsul lui Thouvenel la prolestele Domnilor; D. A.siD.C. Sturdza, o.c.,II, pp. 1102-4; III, P. 106i urm.; V, p. 888 si urm. V.siibid.,II,p. 994;III,p. 427; V, p.892.Cf. observatiile lui Eliad, o. c., p. 503 si urm. El amesteca pe Alecsandri, Negri, Ralet, I. Ghica, cart 1-ar fi pregAtik la Constantinopol. 8 Cretzianu, o.c.,II, pp. 61-5; D. A. si D. C. Sturdza, o.c.II, p. 966 si urm.; Eliad,o.c.,p. 472 si urm. 1D. A.si D. C. Sturdza, o.C.,I, pp. 954-6

Cbestia româneasc iPuterile europene 277 goare. Se suprimil, cii indreptatiri In sprijin, boieria oelor caH mi sant functionari imostenirea acesteicalitati.Se refusa tarilor twice drept de a negocia In afara. Domnii pot fi depusi pentru felonie constatata de suzerani recunoscuta de Puterile garante". Va fi, cu optsWzoce si doispremee membri, alesi de Senat, un principal Consiliui, si legislativ, cu alti membri, pe viata, dintre marii demnitari, nurniti de Sultan. Se pastreaza. si Divanul Administrativ. Vor fi comitete judetene alese. Se supune °rice maSurä legislativA primirii de sitzeran1. Proiectul turcesc reunia Insä t.rile romanesti si Serbia In acelasi tipar, cu Domni pevIa,putand fi depusi, cu. Divan administrativ si DMA general2. Din parte-1, Stratford, con- siderand pe eeled'intaiuca parbe inbegrantV, a Imperiului, adaugia libertatea de cult, despagubirea pentru exproprieri, liberarea taranilor prin raseumparare, independenta puterii unitatea administrativa 3.El se sprijinia pe proiectul lui Thouvenel, care mai prevedea disparitia Bisericii titu- larei dadea alta, formatie Senatului 4. Din parte-i ambasadorul franees refusase cererea englesa de amnislie pentru revolutionari 5. In sfarsit, conferinta Incheie protocolul, redaetat de Thouve- nel si de Prokesch, prin care se hotara cä Regularnentud Orga- nic, ea si tot ce resulta din tratatele dintre Rust si Turd, se va desfiinta, urmand ca asupra alegerii Domnuhii si con,stituirii unui Senat in locul Adunarii Obstesti, ideia era francesa, O. se diseute cu comisia moldo-valaha." la Constantinopol, apoi cä Poarta va numi Domni separati pe o lista de trei des- eendenti ai marilor farni.lii6,ca, va fi uni nou regim fis$cal, ca strainii vor putea eurnpara Läsandu-se la o parte

1Ibid., pp. 925-38. 2 Ibid., pp. 942-5. 3 Ibid., pp. 945-8. 4Ibid., pp. 939-42. 5 Ibid., p. 919; ibid., pp. 950-1. El vorbiai de refusul Portii cu privire la ideia Unirii. Ar fi fost pentru prelungir,m pc un an a Domnilor, pe cari-i apärd. 6 V.$iibid.,III, P. 994; IV, p. 423; V, pp. 892, 888 §i urm. 7 Eliad credea cA putea fi intentia de a alege Fanarioti: un Cal- limachi,tinVogorldI; o.c.,p,470.

278 Pregatirea Unirii Principatelor si garantia Pluterilor, se punea In vedere instituirea unei Cal- mäcdmii pentru vremea and se va proceda la o consultare, fie si In aceasta formk a tarilor, masura care, deci, nu fusese Inla,turatA, fiind admisä si de Clarendon: un comisar otoman va rämânea In tall pana la desävzirsiirea nonlui regim. Inalcarea mergea asa de departe, Mat orice tratat de Cornell, orice conve.ntie du Poartu vor fiobligatorii pentfriu prouinciile Moklova si Muntenia, care fac parte integrantei din Imperial Otoman", din care nici Franta nu Intelegea sA le desfack sa le clatine mkar din legAtura lor. $tirbei insusi protestA, observând a, prin confundarea Principatelor in Turcia si strângerea legaturilar cu ea se fate jocul Rasici1. Cu accastal prefiag pu(in incurajdloare, seoa deschide Congresul pe care, fieicand toate concesiile §i in ce priveste pe Romani- §ii gala a niai face f i allele pentru succesul lui, Napoleon §tiuse sii-1 atraga la Parisal sau, Capita la preuazutd a noului sistem european (25 Febraar). Inaintea acestuiresultat,nationalii moldoveni, indignati 2, oerurä interventia directà a lui Grigore Ghica In munele unei autonomii traditionale, consacrata Intru atva si prin felul re- dActArii Regulamentului Organic Insusi.Actul de protestare se Mai, dar, firesbe, fara. nicio isprava 3.Astfel de chestiuni nu erau doar de un interes european... Iar Stirbei, care vA- zuse InlAturata ideia milirii, preocapanda-se de propria soartit a sa, Isi trimetea fiuI Gheorghe si la Viena si la Paris Inteo mishme al arii scop, neexprimat, se Intelege usor4. Dar, pe and Domnul mimtean, se lupta acas'A ea noile pari ale familiei Ghiculestilar, sprijinite de Turci, cari-1 socoliau ca un instrument austriac, pqnd Inteallta, inat oficiosul La Presse d'Orient tipiiri o pail fdtisä a beizadelei Costachi Ghica Impotriva administratiei usarpatorului in dauna familiei sale, faptul cä decisiunea definitiva asupra viitorului românesc era sb. se Me N Paris punea din nou chestiunea frz sarna celor de acolo, a emigrafilor manteni, carora nu li se Ingaduise Intoarcerea In tall si prin aceasta putinta unei

1D. A.§i. D.C.Sturdza, o.c., H, pp. 963-4. 2 Crelzianu, o.c.,pp.60-1. 3 Riker, o.c.,p.36. 4 Iorga, Cor. $tirbei, I, pp. 598 §i urni., 606 §i urtn.

Chest la rornaneasa IPuterile europene 279 colaborari cu un Domn avAnd In fond, cu alt fel de a cugeta, acelasi Whin scop. Ei Incepura ms g. cu pâra, privindi pe Ghica insusi, ca singura adevarata represintanta romaneascä e a lor, cu Nicolae Golescu In frunte, ea mandatar general, pe clad Domnii continua a fi doar niste instrumente rusesti1. Ei se cereau acask prin Ingaduirea Portii, care numai silitar fi admis desta- rarea lor s.Si,osebit, Dimitrie Bratianu revenia pe langa Clarendon, a arui atitu.dine de pferfecta indiferentA, a doua zi dupa deplina victorie asupra Rusilor, fata de dorintile ro- mânesti, cane, In alte Irnprejurari, II iirteresasera totusi odata, Cu cererea, atat de IndePArtata de interesele rninistrului de Externe engles, a unui regat independent ca al Belgiei, sau macar uninea cclor cloudtäri,pentru a servi Europei in apararea granitei ei rasaritene. Pe basa, nu a tratatelor dintre RusiasiTurcia,cia pretinselor vechi capitulatii, sa se stabileasca raporturile cu Puterea suzerana, margenita la triba sila Investitura numai, frä acele firmanei hati- serifuri" care au deschis pofta de amestec si Rusilor. Drep- tul de perfeeba autonornie sa fie Inlarit Ronaniei unites. Ro- setti, initiat in aceasta interventie, aslepta o cerere analoaga din partea Moldovenilor, canIn&t zaboviau, fiind In lupta cu Ghica-Vocla. Era in pregatire si o petitie care Napoleon, ca si atre Victor Emanuel Si chiar care regina Sardiniei, o visita la Bruxelles*, unde Nicolae Ionescu va tipari forma francesd, foarbe bine redactata, a Stelei Dunarii". Dar Mun- tenii consimtiau, Intr'oastfel de vreme, sä serveasca siIn Daily News pasiunile nationalilor din Moldova contra Dorn- nului lor, care ar fi trebuit sa li. fie un prieteni un asociat 5. De fapt Dimitrie Bratianu pulu fi prima, In Mart, de Cla- rendon si de Walewski 6. Era Ina., de sigtur, prea tarziu. Si mai ales cra, In. toate 1 Cretzianu, o.c.,II, p. 51 0 urm.; Corivan, Din activilutca emi- gran(ilor rorndni din Apus (1853-1857), Bucure0i.1931,pp. 89-91 (2 Februar). 2Ibid. 3 Cretzianu, o.c., pp. 55-7. 4 Ibid., pp. 59-60. 5 Ibid., p.60. 6Ibid., p. 65 §i urm.

280 P.-cgatIrea Unirii Principatelor

aoeste sfortgri, prea puin. Imitate. Se luera nu numai separat, daridusnidneste, Intro Munteni si Moldoveni, Intre ea din Bucuresti, cei din Paris si cei din Constantinopol, earl erau contra Unirii si pentru none eetdti turcesti1,Intre Ghica KogAlniceanu, care trimetea ne3ontenit lui Rosetti material pentru a dovedi pe Domn cd a dorit pe Rusii In 1853 sied s'a furat supt dânsul'. Brosuri ea a lui N. Russo, apdrutg. la Bruxelles,In sensulluiEliad, ca accia,foarte Insemnatit din punctul de vedere al dreptului public, a lui Vasile Boe- reseu 5, nu puteau fioetite Inteun moment cfmd Napoleon era asa de Obit Inca tratatul se va incheia, evitând chestii gingase ea a Italiei, pentru. care se agita Cavour, el Intre- buinta chestia nationald roil-IL-teased drept mijloc pentru a trezi pe a unitdtii italiene , la 30 Mart, lasand pentra diseutii care tinur g. pdnd la sfarsitul lui April o surnd de chestiuni pendinte. Articolele prin ziare nu se legau Intre ele, ba une ori represintau oiocnirea Intre interese inconciliabile. Astfel, ln teribila grabd 4 la care mana. Walewski, Inhtu- rand protocolul din Constantinopol, oausa româneasc d. se bucurd numai de o singurd mare sedintd, accia din 8 Mart, In care se desfgsurd o ipocrild paradd de discursuri: de o parte, unionistii, la cari se farcea a se ralià Rusia 5 si nu se ardta acum protivnie nici Clarendon, influentat de ambasadorul britanic la Paris, Cowley, si ambii atarnau de Palmerston, iar acesta, cu ureehea la opinia publied,aproba, dar ca sdi se des- zdcal Indata eel se va lesi din aoeastt atmosferd internalionaldi, si el va fi fatd in fald cu. o Franld gala de orice pentru pdstra- rea legdturii englese, dar si desehisd pentru o noui; prietenie eu vielean-Imbietoarea Rusie. De alta, Austria, dusmand päng. la ,,epilepsie", si ea amenintdrile de apoplexic ale lui Buol, care eredea Inci in putinta de a ramanea peste Carpati, iar Prokesch-Osben marturisia ca. se teme pentru supusii romdni ai Austriei, cart s'ar lcisa .sedusi de ideia Statului indopen-

1 Eliad,o.c., pp. 469-70. 2 Cretzianu, o.c.,II,68§ilirm. 5 V. §i Eliad, o.c., P. 477 * Opinia publicA In Angliaera pentru continuarea ritzboiului; East, o.c.,p.61, nota 6 (dupäKingsley Martin, The triumph of lord Palmerston). 5 Eliad credeacà Tarul s'arfiInteles cu Napoleon pentru alegerea ducelui deLeuebtenberg;a.C.,p.470.

Chestia romkteasca si Puler Ile europene 281 dent, cuprinzand Bucovina, Ardealul, Banatul siaveind nevoie de lan(ul Balcanilor ca hotar 1,si Turcia, care stia cIt nimic nu se va hobari, prin vointa de fier englesa, contra ei. Astfel hotaririle ce se luara In sensul discutiilor anierioare nu cladiau nimic sigur si atnamlntit pe ruinele protectoratului rusesc; se reservau pentru. mai tarziu toate chestiile gingase. Tar, cand se reluara discutiilc, in April, ele se Invfwtira cu tot asa de putin resultat definit in jurul chestiunilor de evacuare, Austria facand sa i se acorde, pentru retragenea ttnor trupe pe care &luta sa, le mentie In vedorea si a conflictului iminent cu Franta pentru r3solvirea chestiei italiene, un termin de sase luni de zile" 2. La 8 April se dadeau instruc(iilc peniru comisiunea spe- ciald chematd si adune elementelesi sd prepare baseiesill- toarei organisa(ii a prouinciilor ddnubiene", titlu care ar fi cuprins si Serbia, daca pentru (lama ar fifost vorba de o asemenea opera de reforme. Dup't dorinti care se gacesc usor, numele national, sau mIcar c31 politic, al tarilor noastre fusese evital. Trimesii Puterilor vor merge la Constantinopol dupit ce va fi Inaintat evacuarea; ei vor trece pe la Bucuresti fara prejudecati si Mira a lasa sa li se Aizeasca, sentimentele. Se vor cerceta toabe domeniilevie0ipublioe, fara a parasi basa tratatului Insusi. Când se Vor alcatui apoi Divanurile ad hoc, se Vor primi si cere parerile acesboral. Dar oamenii cari cunosteau bine lmprejurarile, ca Thoit- venel, caruia i se promises !si sprijinul prusian, prevedeau In acest moment si opositia, d.! nezgmluit, a Turcilor, cu toata pardrea, din 1854, a lui Resid-Pasa ca s'ar putea facie un Stat rorniin pana la Marea Neagra, chiar cu independenta rascumparata4 siopositia (Farzit a lull Stratford siobiectiile lui Prokesch-Oslen contra Elvetiei" Romanilor", fineste de a doua zi iredentisti, si ei socoliau cit, oricum, chestia Unirii nu e pregatita diplomatic5.

1 D. A. si D. C. Sturdza, o. c., II, pp. 1101-2. 2 Actele ibid.; analisa lor, nu totdeauna cu total dart, In East si Riker,oo.cc. 3 D. A.si D. G. Sturdza, o.c., pp. 1097-70. 4 Thouvenel, Trois années delaquestion d'Orient, 1856-1859, Paris 1897. 5 Ibid., pp. 1i urm., 4, nota 1. Walewski credea ca la Curlea englest se vrea, ca si de care Napoleon, Unirea; ibid., p.8.

CAPITOLUL X. Unirea thrilor libere prin Romani. Coronini anuinta lui *tirbei Inca din April 1856 ca a primit ordinul de evactiare succesiva."1, aproape Inacelasi tiny and I se oomunica de la Constantinopol ca masuri se vor lua contra sfortarilor neputincioase" ale unor spirite ratacite"2. Era vorba de miscarea Ghiculestilor, totusi sprijinita de Turci, candidatura la tron a lui Alexandru-Vocla impunfindu-se tot mai mult la Constantinopol. Dar actele cornandantllor austrieci, cari atatau pe tarani, 1ntrebandu-i de ce se pastreaza iobagia desfintata, la ei, de Imparatul lor 3, nu se potriviau de loc cu pregatirile de plecaresise ajungea la ciocnire Intre soldatii Imparätesti $i militia miunteana4. E vremea cand, dupa ce Divanul Administrativ admisese negocieri pentru o eale ferata, de la Viena venia propunerea unui traseu de la Predeal prin Ploesti In legating si cu. minele de la Slanic, si se credea chiar cä lifnias'ar pulea prelungisi pana la Braila,intentia Tiind de a merge apoi pana la termul Marii 5. Domnul se declara pentru acest proiect, cerând Turcilor sag primeasca; si Camera de comert din Brasov se amesteca, $i un inginer austriac veni pentru Muddle preparatoare. Concesia cu o firma din Viena si en Maximilian von Huber din Cads- ruhe, conceputa Intaiu prin Orsova $i Craiova, cu drept de

1 Iorga, Cor. 51irbei, I, p. 609, no. cimmI. Arndminte pentru evacuarea icresterea militiei indigene, in Wimpffen, o.c.,pp. 222-5. Acolo ordinul de zi imperial pentru aceasta (20 Main); p. 225. Cf. Nistor,o. c. 2 lorga, Cor. lui .5tirbei,I,p.610, no. cLmocitt; pp. 611-2. Noi asigurari turcesti; p.613, no. ctxxxvm. 3 Cretzianu, o.c.,II,p.83. 4 Iorga, Cor. mi .5tirbei,I, pp. 616-7. 5 Ibid., pp. 614-5; Wimpffen, o.c.

Unirea tärilor Iibere prin Romani 283 folosire a minder ce s'ar 061, se acora pentru directiile Braila iGiurgiu, cu participarearii printeo garantie de 50/o (2 Februar, 24 Mart) 1, dar sabovi hotarlrea pAng. In Septembre. In acelasi timp, In Moldova se presintase o Banea de Stat, Banca Nationa1N. din Dessqu; concesia se si dadu acestor Grerrnani, eari, in rivalitatea, tot mai ascutitl, cu Austriecii,1,i. baturA (Maiu) 2. De altfel, 5i Stirbei negocia cu acesti capitalisti, pe aceiasi basa a intelegerii cu marea proprietate, ga- rantAnd cu moii1e ei: avem statutele Mncii Nationale muntene", care, nu s'a infaptuit din causa plecarii Domnului. Ghica, ocupat cu noi reforme, privitoare la pres5., la In- chisori, la jurati, prirnise aceiasi instiintare de evacuare, cu 1ndemnul de a-si cresle militia 3, ceia ce s'ar ajuta de Coronini. Dar legnura dintre cei doi Domni se rupse pentru totdeauna; Stirbei se plAngea c. tara-i e nN.padita de ziare moldovenesti care atat6 contra lui, cu voia lui Ghica Insu5i4. Pe atunei Dimitrie Brnianu era primit si mai depart ?. de rninistrii englesi, caH, ca legalisti constitutionali, nu admiteau sa se voteze de cetAtenii unei Orr supt ocupatie strainäsi eereau evacuarea 5,iar Palmerston 11asigura a Adunarile, arora li se d6du.se numele de Divanuri ad hoc", vor fi abase de tara 6.Bratianu cerea deci sa i se trimeatä din ambele Capitate romthresti acte de multitmire" pentru Clarendon 7. oWimpffen. o.c. 2Ibid.Cf., pentru conditiile unei concesii de banca, avand participarea tuturor marilor boieri, la 1817, D. A.si D.C. Sturdza, o.c.,III,pp. 477-8; fors, Doc. 5lirbei,II, pp. 361si urm., 401 si urm. $lirbeisi Casa din Dessau; ibid.,p. 363 si urm. Capital de 3.000.000 defloriniin20.000 de actiuni.Se prevede patronagiul consulului Prusiei. Scutire de mice imprumut de Slat. Adu- narea generala pe rand la Bocuresti sila Lipsca, pe vremea bah ciului.Planul de contract cu Dommil; ibid.,p.396si urm.Cf. siprotestulaustriac contra proiectului Magnan; D.A.siD.C. Sturdza, o.c.,III, pp. 681-5, 747 si urm., 779, no. 653; pp. 780 1, 787, 816 si822,837-8, 841siurm., 879.V.siCrelzianu,o.c., II, p. 96 si urrn.: scrisoare a lui Kogalniceanu. 3 Grazianu, o.c., pp. 69-70. 4 Iorga, Cot. lui $tirbei,I,pp. 239 si urm., 618-9. 5 Cretzianu, o.c.,II, p. 80. 6Ibid., p. 79. 7Ibid.

284 pregatirea Unirli Pr Incipatelor

$i Nicolae Golescu, din parte-i, era primit de Imparatul Francesilor, care se Intliti$a, precum o Muse fatä de Claren- don 1, ca prieten alUnirii, din care putea face un precedent pentru. a Italid 2, cu care se simtia dater, si el 1ndemna la activitate pe Moldo-Români", ca a caror ideie se deprinsese; oerea s4 i se arUe care gilt intentiile emigratilor, pe cari-i iertase pentru pacabele lor revolutionare, in ce prive$te acea -Im- proprielärire a tiliranilor", do care vorbise N. Miloescu3 si Voinescu II, diSparut $i el acurna dintre cei vii,$i care interesa pe un Suveran sacial cum lera Napoleon; dar el era de pärere crechemarea pribegilor nu se poate face din afara 4. In sfArsit Kogalniceanu credea, in starea sa de spirit depri- mata, cä nu va veni comisit de organisatie" sau, cum ajunse a li se spune curent, comisarii"5. Grija oea mare la totiunio- nistil,si cei din tara $i acestialalti din strainatate, era felul cum ei vor trebui g fie informati in oe prive$te cererile Roma- nilor6. Câbe funul dintre cei cari ajunsesera a se strecura la Bucure$ti, $i pentru a Intemeia un nou jurnal, se ocupa mai mult de lupta contra IW Stirbei, a ctirni atitucline unionista,i prin declara(ii kL congres, n'o puteau leiqddui 7. In Septembre membrii comisiunii, a Orli sarcina Insernna recunoasterea indirecta a existentei unei natiuni, de si An- glia, se Invoise la dânsa $i pe basa propriilor ei principii constitu(ionale, se aflau la Constantinopol. Faceau parte din ea pentru Franta baronul de Talleyrand-Perigord, cu care emigratii avuserd legaturi, pentru Anglia Sir Henry Bulwer, apoi de Basily, pentru Risia, un ,,mustegr" al Marelui Vizir pentru Turcia, Koller, Liehmann de Palmerode pentru Austria, von Richthofen, caretralas:s,la1847, afacerea de Barna a 1 East, o.c.,p. 47. 2 Argumentele d-lui East contra acestei conceptii, o.c.,p. 54 si urm., nu conving. 3 Prin Elias Régnault, autorul unei lucrari despre isloria Princi- patelor (Histoire politique et sociale des Principautés Danubiennes, Paris 1855), lucrarca lui Balcescu (Despre starea so(iald a muncitorilor plugari In Principatele Rumdne In deosebite timpuri,in Magazin istoric pentru Dacia, MI (1846), pp. 229-46), cunoscutd si de Karl Marx, cum a ardtat-o d. Zane (Economia de schimb in Principatele romane, Bucuresli 1930 . 4 Ibid., p.80. 5Ibid., p.78. 6 Ibid., pp. 80-1. 7 Ibid., p. 81 si urm.

mrea prilor libere prin nomtini 283

Moldovei cu capital prusian. pentru Prusia, il3enzi. pen- Era Sardinia. PAO la aparitia lor in cele dou6 Capitalc, unde erau a-- teptan cu. cele mai nerdbcfAtoore sperante, trebuia ca Domnii s`a OraseaseA puterea, al cArii termin septenal sosisei ca Austriecii sA-si retragA mAcar cea mai mare parte din trupei a$a cum se hotArise la Paris. Inca de la inoepulul lui Iunie, supt cuvant el pornesto intr'o mud inspeetie, Sicirbei pArasise Bucure$Lii1.Inoatä se produse dcmisia" Dornnului Moldovei, de mult hotAritla aceasta2, care fa primitl de Poarlit la 26 Iunie, numindu-se Caimacam vechiul adversari candidat la Domnic ToderitA Bals 3. Ghica plecase Intr'o calatorie prin provincie, mergand la Targul Ocnei $i la Galati 5i fiind prinlit pretntindeni ca solul Unirii4. Intors la Iasi, el aflA plocarea luitirbei (mpg invitatia Marelui Vizir°. Inteo frumoasa proclamane, duO oe lasase puterea, Ong. la venirea Caimacamilor, Consiliului de ministri, cu. experientul Stefan Catargiu In frunte, el se des-- Oita de tara pe care o iubia adanc si o servise, in dauna sänäthtii sale, acum plerdute, cu un devotament fArd margeni (15-23 Iulie) 6 Pleca prin Galati spre Paris, de uncle nu era sa se intoarcä niciodatA, isprävind, supt miserabil2 calornnii, prin sinuciderea din castelul de langa Melun7. La 25 Iunie, din parte-i,tirbei anuntase din Pite$11 cA i s'a mantuit o trudA de sapte ani care n'a foist decat o singurd lung crisr 9 Peste cateva zile sosia firmanul, redactat in termini onorabili pentru cel desArcinat, prin care el era invitat a trece puterile lui Alexandru Ghica 3. Redactand ceia ce privia 1 Wimpffen, o.c. 2 Slusanschi, o.c., pp.108-9. Demisia 3n Maiu; ibid., p.118si urm. Grenier e trimes la Constantinopol ca sä cerceleze terenul; ibid. Cf. Cretzianu, o.c.,II,p. 111i urm.: scrisoare a lui Kogill- niceanu. 3 Draghici, o.c. 4 D. A. $i D. C. Sturdza, o.c.,III, pp. 565, 597. 6 Ibid., pp. 928-9. 6 Ibid., pp. 654, 656, 672. 7 Ibid., IX, p. 401. Iorga, Viata $i Domnia lai B. $tirbei, p. 187. 9 Dupa ziarele muntene, ibid., pp. 187-8. Cf. $i Wimpffen, o.c.Iii Maiu, refus al Portii; D. A.qi D. C. Sturdza, o.c.,III, p.489.

286 l'regaLirea Unirii Principatelor ea un act de abdicarc, el pleca de acolo ca sa-si caute primul adapost, ea simplu particular, in manastirea Bistrita,refrt- etutit de dânsul 1 Prin aceasta inlaturare a oamenilor, ecruta, pentru Stirbei, de Englesi, cari-1 priviau ca legal de Austria2, cari tinusera piept attilor greutati, Vara a se injosi pe sine si a prirnejdui tara care li era incredintata, Poarta uoise s4 (Orme dreptul ei suueran" de a face in ele tot ce nu-i fusese interzis absolut si formal prin conuen(iile care o inglobaun noua Eu- ropa, de care de fapt TUrcii se sim(iau legafi asa de pu(in. De altfelsi vcchile moravuri rimasescra.:s'a pasLrat actul prin care Panalle Bals recu.noaste ea, a dat Grecului Adosides, secretar intim al lui Aall-Pasa", pentru varul sau Toderita, 18.000 de galbeni, suma. care nu se va reclama de la aceasta rudd, &cat dacit varul mieu va finurnit Domn al Ma- dovei prin grija d-lui Adosides" 3. Oricum, eliestia rometneascei era mutald aslfel acasd. Emi- gratii nu mai aveau glas: nici cei din Paris, niei cei din Turcia, intre earl Eliad mergea in ura sa contra radicalilor asa de departe, Inca", in aceste momenta, lauda pe Mihai Sturdza pentru ea a avut si curajul si mijloacelesit dea in cap celor ce au iesit cu steagul din consulatul rusese(!)" 4; el hiera eu Inviersimare pentru dardmarea lui Stirbei, urit de Turci ca om al Austrieeilor 5. Acum, printeo serie de depese din Paris, Walewski comunica lui Thouvenel la Constantinopol ea in sistemul european al lai Napoleon inirei unirea celor cloud (dri,si, foarte bine informat, pana la intrebuintarea de euvinte romanesti, ca /7/0f- neni, fostul ministru la Atena, viitorul autor de publicatii privitoare la misiunile sale, presinta tot felul de planuri asupra compunerii DiVanurilar inenite sa-si dea parerea asupra viitorului românese,sidvedem propuind un singur Domn re- 1 Wimpffen, 1.c. 2D. A.siD.C.Sturdza,III,pp. 491-2(interpelare In Par- lament, alui Lord Lyndhurst). 3 Ibid., II, p. 1104, no. 501. 4 Eliad,o.c.,p.494. 5 Ibid., p. 495 si urm, (convorbire cu Moharnmed-Chibrizll, care tinea locul lui Aali, plecat la Paris). 6 D. A.si D. C. Sturdza,o.C.jIII, p. 43 6$iurm,

Uiilrca tArilor libere prin Rom Ant 781

presintatlaIasi printr'un Caimacam 1 Aceasta pe vremea cand o brosurd oficioasa francesa vorbia de Principale ea de ,5partile aoeluiasi corp, natia romana", de o Rdumanie, cu un singur sef, de nevoia la Danilre a unui popor organisat", atacand si cenlralismul, neadmisibil fata de rnlitati, al Turci- lori sistemul de evitare a greutatilor al lui Fuad iInda- ratnicia Austriecilor de a mentinea ocupatia2. Dar Clarendon, menlindnd aprobarea sa principald, declara cd e totaqi legal de resisten(a tarceascd3. Papa' la venirea comisarilor se produsese in Moldova cioc- rirea Mire spiritul austrofil al lui Bals, alat de iaudat, cu twiä cornplecia-i lipsa de valoare personala, de infaare si de prestigiu,iintiv puternicul grup, care va strange mai Intreaga tara In Turul sau, al nationalilor". Caimacamul cauta sa distruga tot ce facuse Ghica pentru a castiga imaguli pe Franoesi, dispaithnd astfel, odata cu libertatea presei,dl- ruitä de Domnul demisionat, planurile de navigatie peSi- retiz, pe Prut, al mi Magnan4, dar si ruperea planului de band. acordat Germanilor anti-austrieci5. Din cealatta parte se serbatorise maiorulFitipescI,pe care Rusii fusesera siliti sà-1libeireze;banchetulsedada,siprimul carevorbi fu HatmanulInsu.si,Boldur-Latescu;seauziglasullui Kogalniceanu, care-si ridica paharul pentru realisarea u- nei dorinticare esteastaziIn inima tuturor Romanilor, gaj de glorie,de Were sidr intemeierea exislenteipo- litica a Patriei, Unirea Principabelor",sicelalt macre orator al Moldovei, Anastasa Paniu, Indemna, ca si un Vasile Sturdza printeun act scris6, la cea mai stransa unire pentru atingerea aoestui soop suprem, Dimatrie Ralet, care va spri- jinicausasi printr'un poem publitat romaneste la Britxelles 1, 1 Ibid., p. 459. 2Affairesd'Orient,Réorganisation des provinces danubiennes, Paris 1856. In D. A.si D.C. Sturdza, o.c.,III,p.114 siurni, Citati un articol de la 1837 In Revue des deux mondes. 3 Ibid., pp. 524-5. 4 V. 0 ibid., p. 445, no. 523. 6 V., ibid., pp. 528-30i Wimpffen, o.C. 6 D. A. si D. C. Sturdza,I.c.,p. 439 si urm. 7 Romdnia dupd tratat. Si In D. A.i D. C. Sturdza, III, p. 273 urm

813 Pregthirea Unirii Principateioi vorbia icl, Glrica fiind incd in Scaun, ca ministru de Ins- tructie 1. Panu nu uitit nici pe Romanii cari lipsesc in striti- ndtate" si cari au suspinal improuna cu. noi la toate nenoro- cirile noastre, au suferit Impreund cu noli, neobositi apostoli ai binelui patriei, au pledati aapdrat pretutindenea drop- turile Rornanici", ca apostoli ainationalitatii noastre" 2.Si Kogalniceanu se pleca, induiosat, Inaintca arnintiriilui Ni- colae 1361cescu, marele istoriz na[ional"3. Aceasta ca prefatid a constituirii, la 6 Lurie st. n, a comitetului pentru unirea supt print strain, din dinastie curopeand, dar nu din tdrile uecine. El se declara pentru locotenenta domneascd a Regulamentului Organic si contra Cdimdcdmiei care se astepta. 0 comisiune compusd din C. Hurmuzachi, Kogdlnioeanu, Ralet, Rolla siN. Sutu trebuia sitse ocupe de redactan3a unui rnemoriu asupra conditiilor in care au a se alege Divanele. Muntenilor li se trimqea cel d'intdiu sol pentru Unificarea silintilor,In persoanaliii Alecsandri. Cei d'intaiu inscrisi sant, pc: langd oei de ma,i sus', biltranul Stefan Catargiu, a qdrui vaar merita o cercetare pentru cat a fost amestecat in afacerile publice, Petru Mavrogheni, apoi, dintre Ghiculesti, mai vechi si mai noi: Leon, Constantin, Iancu si Alecu, Alecu Catargiu, Negri, Pisoschi 5i, prin serisoare, Gheorghe Sturd.za 4. Ei erau incurajati si de ornul de mare merit pe care Imbdratul frances 11 trimesese consul la Iasi, cerceatorul antichitatilor asiri2ne Victor Plac-, care declarase de la 1noeput, Ord reserve, cd e pentru Unire5. Indatd, din toate oolturile ii.r1ialergard adesiunite, cuprinzand 15iboietri din marile familii: Cantacuzini, Mavrocordati, Rosetesti, si intelectuali ca Inteleptul ganditor Stefan DdScalescu din Foc- 5ani, Gusti, A. Papadopol, fiu al unui ofiter grec si al unei nice a lui Scarlat-Voclä Callimachi, poetul Sion, I. V. Adrian; dr.Apostoleanu, ofiteriIn functiune, ea Scheleti, Casimir, 1 Mälinescu Inchinä pentru aliati. Nu se ilia Saint-Marc Girardinpi Quinet. 2 D. A. si D. C. Sturdza, I.c., p. 500. Ibid. Scrisoarea catre ei a lui D. BrAlianu;ibid.,pp.514-6.V.5ipaginile urmätoare. $i o poesie a lui Sion; p. 524, no. 542. 3 Ibid., P. 520 5i urm. 4Ibid., P. 527. 5 Ibid..Pp.525-6.Consulul angles represinta punctul de v.e dere opus.

4 'L.

°.°

:to

Vasile Al ecsandri, dupà portretul, mai thrziu, de la Academia Românit

Unirca Wilor lihere pria Romani 2 I)

Bojinctl, d-rul Fltu 1.Incercarea d; a infatisa Portii intreaga miscare ca o intriga intercsalI nu reusi2. Dar oa doua adunare, la Mihai Canlacuzino Pascarm, nu putt.' sfie tilluth. nmnai in rnargenile singurului program care sc impunea pentru momient 3.Ceitt ce e inkresantlii toate aces& manifesta(ii e aparifia, dacd nu a unei burghesii deafaceri, care nu se putuse forma, a unei Ouse de nzodesti intelectuali, produs al noilor qcoli ale Regulamentului Orga- nic. Ei, acestifii de pdrin(i mai mull seiraci, de cele mai matte ori fdr,d ranguri, uor fi, supt conducerea cdtoraa oameni cu spirit puternic, fditritoriiUnirii, pe generoasa fettled a Moldovei lor. Cu ei se unegej mai toatd boierim!ca din pro- uincie. Ba vedem ca se adauga, supt conclucerea invatalului %lumen DiOnisie,i cdlugdrii de IA Nearnt, cu profesoriicolii lor 4.Afard de cd(ivacrestiniimpdindnlenifisidevechii oaspe(i ai Moldouei cari erau, oa la Focsani, Armenti 5, nu e niciun singur apel la acei strdini de cari wise a se serui reuolu(ia de la 1818. Se Incepeaui publicatiile. In numele clerului vorbia ren- tru Unire arhimandritul Neofit ScribanG.si-irtispundoa, in- vocand trecutul moldovenesc, va propun3 Si 0 statute care ar face din Stefan-cel-Mare insusi adversand Unirii 7-, unNi- come Istrati.

1Ibid.. pp. 531-2; pp. 512-3, 515 si unn. 2Ibid.. p. 511, no. 552. 3Ibid., pp. 543-4. 4 Ibid., p. 550. Cf. Banescu, SI iretul Neonil, Valenii-de-Munle, 1910. piNistor, o.c., pp. 652, 741-2, 113. 531. 0 predied a arhimandritului Melhisedec Stefdnescu, rectoralseminariului dela Husi; D.A. si D. C. Sturdza, I.c., p. 623 i urm. Mitropolitul Sofronie Miclescu c al-Mat ca Inca indoielnic;ibid.,pp. 555-7. El se temea sa nu fiesupus sefuluiBiscriciivecine iIntreba dacd prin(ulstrain nu amenintd ortodoxia. 5Ibid., pp. 580-2. 6 LTnirea si neunirea Principatelor romdne, Iasi1856. In D. A. si D. C. Sturdza, o.c.,I,p. 1 si urm. El arilla cii numai Romdnii uniti ar impiedeca pc Slavii din Nord de a veni cdtreccidiit Sud ica pentru Austria primejdia panslavisli Inlrece an mult pc cca romAneascd. 7 Despre cvestia zilei in Moldova, Iasi 1856; reprodusa in D. A. si 1). C. Sturdza, o.c.,I, p. 126i urm. Iasul ar ajunge unHarlan. Apoi despre puterea legislatiud1ipriuilegille Principatelor moldo- com(ble; in D. A.si D. C. Sturd7q, oc, TT, p 117 iurm, IQ

2bo Pregatirea L niiiiirincipa kidi

Inca inainte de plecarea lui Ghica se schimbark prefect.ii cari nu erau sigari,i Domnul care pleca fu calduros si curagios serbatorit, cu ()rice risc, de pfircalabul" tie acolo, Ale- xandru, fiul lui loan Cuza sial Grecei Sultana, dintre fotele aduse delaConstantinop0 deadotba soticalui Minai Sturdza 1. Steam Duni ;di lua asupra-si propaganda, si poesia duidea oda Unit-Li a lid Alecsandri: Hai O. dam nifilla cu manA Cei cu inima rorndna, Sli jucam horafrAtiei PC pant:tutu! Romatliei 2. Dar nici In west indemn, niedI.n dialogul glumet deSpre Unire, in care amesteca_ fara rost si fitrit gust figurile populare ale lui Pacala 5i randalä3, nu e nimic nici din spiritul ales al saloanelor care-1 admirau pe poet, nici din saltaretul humor al poporului. Rcsistenta grupului ntoldovenesc"era sprijinita de consulul austriac Goedel de Lannoy si de atitudinea Guvernului otoman, mai ales dupa tntoarcerea din Apu.s a lui Aall-Pasa, care aflase ca nu va fi o presiune pentru Uaire din partea luiClarendonsi .mai ales din partea Austriecilor, cum o spusese deschis Francisc-Iosif, oorbind si de primejclig Unirii plentru pcistrarea Ardealului si. a Banaturui, sicit reistenta va fi chiar tolerata, cum IIasigurase Gorceacov, de Rusl 5. Un articol, e drept, desavuat die Fuad, in Journal de Constantinople,faCand din Bogdan, fiulluiSbefan-oel- Mare un Pasa de a doua clasa, adeca beglerbeg (sic), pentru servicii aduse Suvcranului in campania contra Poloniei", de- 1 Slu$anschi, 1.c. (dupl Insemarile lui ('irenier). C. D. A. $i D. C. Sturdza, o.c.,III,p.559, no. 564. 2 V. ibid., p. 560, no. 564; p. 574. 3 Ibid., pp. 574-80. Alte versuri, de Donici.'I un Teodor Porfi- riu; ibid., p. 613 i urm. 4 Un Iancu Negura ii rAspunde lui Istrati;ibid., pp. 634-9. Alt rAspuns e al lui Manolachi Cantacuzino; ibid., pp. 657-60. Vehement, ea renegat", Istrati e atacat de C. Hurmuzaki; ibid., pp. 663-7. 5 Ibid., pp. 589, 604 si urm. Rusii fac sa apart In ziarul le Nord lucrarea, plint de ascunsuriicotituri, iscalitKk. Sancjouand, Les Principautés roumaines devant l'Europe; reprodusa In D. A.$'1 D. C. Sturdza, o.c.,Iii,p. 352 si urm.

Unirea thrilor libere piin Itom'ani 291 clara tArile romanesti prorvincii indubitabil anexate"; recu- noseandn-se asa-zisele acte de Inehinare, ele erau presintate ca simple hatihumaiumuri1. Daca e vorba de Unire, nurnai Poarta ar avea dreptul de a o hotart, din suveranitatea-i deplina. Nu se poate insa un Stat intr'un Stat". A dada' se intreabq acefti Romdrzi, de cc nu qi cele patru milionne sup use altor Pliteri? E vorba Insa oare si de desmembrarea altor Imperii? $i, In Europa, unde s'ar opri astfel de consultatii2? Dar, si mai departe, manifestatii personale pentru Unire au loe pe langa acelea de grup. Vedem astfel pe Constantin Rosetti Tetcanu, care se va rosti mai tarziu cu aceiasi critica asupra starii de lucruri, declarand ca se uneste mtmai pentru ea, prin declaratiile ce se strangeau, pretutindeni, se véde ca nu mai era vorba numai de un act al boierior pe cari In mari Imprejurari nationale pune eel mai mic temeiu" 3. In sfarsit glasuri straine se adaugiau: al vechiului prielen Vaillant, care-si amintia crezul4, al tanärului l3ataillard, arhi- vist-paloograf, care cunoscuse pe Baloescu si pe fruntasii emigratiei si care presinta o solida opera de argumentatie islu- rica5, si, adaugia si o nota th adancä simpatie si de puternica. incredere In poporul romanesc insusi6. In drumul spre Bucuresti comisarul franees eeroetase care e atmosfera la Vieua, pe care o gasi hotarita la orice ca sd hnpiedece Unirea7. Inainte de aparitia luisia tovarasilor lui, eu prilejul instalarii Caimacamului la Iasi, Austriecii cautand O. dea ceremonici un cat mai mare prestigiu mill- tar , se adaugisera la eelelalte forme ale iluminatieisi embleme unioniste, si se danta pe strada hora Unirii8. i Ihid., pp. 566-7. 2 $i... deosebirile Intre Moldoveni 0 Munteni; ibid., p. 570 si urm. 3 Ibid., p. 592. 4 Premier point delaquestiond'Orient, Les principautés de Walachie et Moldavie devantleCongres;§iIn D.A.siD.C. Sturdza, o. c.,III, p. 373 O. urm. 5 V. §i Le firman turc puor la convocation des Divans Ad hoc dans les Principautés du Danube, Paris 1857; in culegerea citath, p. 341 si urm. 6 Ibid., p.618-20. 7Ibid., p. 689 siurrn. Pear lasase pe generatul Gablenz, ames tecat si In afacerea bancii. 8Ibid., pp. 672-4.

22 I3regatirea Unirli 1rincipateio0

Daca alcatuirea noului Ministeriu, cu Cos lin Calargin, Scar- lat Rosetti, Teodor Bals si Alexandra C. Sturdza, arata limpede ca se va face tot oe se poate pentru a pune pledeci Intre dinectori gasim, Mug Asachii Negruni, pe D. Corne2 si chiar pe Alecu Russo 3,i Mitropolitul era clstigat de adversarii Unirii4. Se capatA restabilirea censurii, si Ko- gillniceanu opri deci foaia sa5. De allfel,trimesul turc Chiamil.-bei avuse ordin sà thni- teze rostul schimbalrilor ce au a se tnfteiptui la 0 revisie pur exclusia administratio4: Regkmentul Organicare a se revisui spre a Imbunalati administratia d'Iniluntru a tarii a asigura Indemnarea ifericirea populatiilor" 6,adaugind cx.7 nici uorbei 1111 poate fi de o ac(turde autononiti: imbuna- latirile din Mantra care se vor desbate", nu sd hotgrI se vor Incuviinta si se vor pane In lucrare de Inalta Poarta" 7. Tolusi Caimacarnul Bals avu bun& simt sa nu iea prin cuvintele sale de raspuns nicio indatorire politica'3 si in ofisul" sau elasigura cA se va feri de mice inovatie pripite2. Unionistii observara insa ci macar In tradueerea româneascti firmanul primise pentru Sultan titulatura de ,..Suzeran",liii- pusit de noua Europa". La Bucuresli, discursul lurcesc fu acelasi, dar Caimacarnul Alexandri Ghica vorbi, nu de Regula- ment, ci de institutiile acestei pri, consecrate de cdtre ai scii glorio# stramo#".i nu uita sa pomeneasca simpatia ce,

1 Ibid., p. 674. 2 Corespondenta lui cu N. Istrati; ibid., p. 755, no. 644. B Ibid., p. 700, no. 623. 4Ibid.,pp.745-6. Un Milo, unionist,la Constantinopol; ibid., pp. 788-9. KogtIniceanu dà portretele noilor ministri; Cretzianu, o. c.,II,p.123 si urm.: vcclii prieteni ai Rusilor, luptätori contra Aliatidor. dusmani ai pranitor. 5Ibid., p. 839, no. 691. 6 Asa si In circulara lui Fuad care agentii otornani; ibid., pp. 729-33. Ion Ghica era pentru numirea de Turd a Domnului; ibid., p.736. 7 Ibid., p.691. 8Ibid. Generalii austrieci trecurA inrevistäSitrupele moldovenesti;ibid.,no.695. MAsuri pentru iernarea Austriecilor;ibid., pp. 805-6. 9 Ibid., p.699. Ibid.

Unirea tad lor libere prin Romani 293 ca Domn, i-o angtaserg locuitorii".. El vorbia de Augugii 44"pe cari i uitase Ba Is. In sfftrsit el Indritznia sit spuie cg._pulerile sale le razimit In protee4a M. S. Imperialeii in d ragosl ea c mccla(ani(or scii", ale cgrur drepiuri se (gimlet.

Inacesle ImprejurgriintrainBneuresti, unde eraUsi Goronini2 si comisarul turc Soliman-Pasa, la 17 Julie, Tal- leyrand-Perigord, salutat supt Caimgcgmia, care s'e va dovedi rapede favorabila Unirli 3, a lui Alexandru Ghica, grgbit sit declare ca Unirea e consacratg" de tratat, de dire ziarul oficios frances din Capitala munteang. La o mare distantg de oras, spune foaia, comisarul fu asteptat de sute de represintanti ai celor mai bune familii. Se Inggdui celui primit cii flori sg, pH- meascg o deputatie a numereasei adungri, chematil Inteo grit- ding, care-i arittg sentimentele de recunostinta pentru Imparatul Francesilor, In numele, nu al locuitorilor acestei tgri singure, ci al patru. milioane de Romani. $i trimesul, ciilcand Invoiala internalionAlg, se argta foarte bucuros cit e chemat sa ajute la Iniplinirea niarelui act cara trebuie sg fixeze viitorul Prin- cipatelor isgiias,igure fericinea", nu Ming a sublinia cit Turcia trebuie sa rgmaie suzerana isg recom'ande cea mai desavarsitg. liniste4Plecand la Constantinopol dupg aceastil

1 Ibid.,pp.720-1. Nemultilmirea luiChiamil;p.756. 2 Plecarea lui; ibid., p. 737, no. 635. Marziani lull comanda generala. 3 Dar ca ministri batranul Constantin Cantacuzino si beizadeana Costachi Ghica, apoi Costachi Baldceanu lângll ultimul Fanariot. Su- tachi, Cretulescu (v.si memoriul pentru unirea netedtipdeplina, lasat la Constantinopol d6 un Cretuleseu, care se pave a fi acesta; ibid.. p. 725 si nrm. , CU un necunoscut Meer Dumilrescu ca Secretar de Slal. Dimitvie Ghica era Agg. Gheorghe Hagi-Tudorachi c Mire- buintat in calitate de controlor,i oameni noi, din birocratie, figureaza. ca directori; ibid., p. 701. Caracterisarea lui Alexandru Ghica, dc

Al.Palcologu;Cretzianu,o.c.,II,pp.179-80.Plaginb 6i Gh. Stirbei trebuiriisllpiece; ibid., pp. 713-4. Se scoas-ra din armata toti membrii familiei Bibescu si prietenii ci;ibid.,pp. 818 9.Fatil de trimesul frances, Ghica se declara impartial; ibid.,p. 713. 4 Mai PCurrnll va declara visitalm ca nu poale promile niciel. nici chiar Impgratul, Unirea;ibid.,p.714. Musa si un banchet siopelitie;ibid.,p.715. Dar primi de laneguslario adresii cu 200 de iscalituri;ibid.,pp. 715-6. Goa 4 Mitr)polilulaj, din Buzzw; ibid pp. 710 7.

294 PregAtirea Unirii Principatelor prima visita, el trebuia .sa revie cu ceilalti nalenibriai comisiunii 1. Pana atunci se discuLau In. tara, mai ales In Moldova, conditiile In care erau sa se Mel alegerile pentru Divanuri2, pe dud JE). Bratianu, la Paris, se va ocupa, Inteo pubaicatie anume 5, de circulara de la 31 Iulie a Portii. Sosit la Cons- tantinopol, Richthofen, care va juca un rol important in politica germana, stia ca regele Prusiei e pe.ntru Unirea supt un print strain, dar el credea ca pentru moment lupta trebuie data numai pentru principiul Unirii4. Grecul care represinta Rusia se arata nesigur siGuvernul. luiInsusinu Intelegea decat sa se foloseasca. de Imprejurarile care se In- curcau tot mai mult, pentru. a reveni pe dat se poate la o mai buna situatie internationala. Se tinea fireste la scoaterea cat mai iute a intrusilor austrieci 5.i Franta fnsd§i cent aceasta 6. Pentru a se ajunge la venirea formalia a comisarilor, cari eran. acum cu totii la Constantinopol, Poarta crezu cA trebuie sa, afirme din nou drepturile Sullanului prin redactarea fir- tnamilui pentru alegeri 7. In prima redactie, acest act fixa cA exista numai privilegii specialeacordate oh antiquo de Poarta Otomana fiecdreia

1Ibid., pp. 678-9. Raportul lui Insusi; ibid., p. 682 si urrn. Fusese asezat In casa Ghiculestilor, Dimitrie iScarlat. dusmanii oamenilor de la 1848. 2 Proiecte; ibid., p. 738 si urm. 3Lettre sur la circulaire de la Porte du 31 juillet 1816, relative a la reorganisation des Principautés; ibid., p. 758 si urm. 4Ibid., pp. 773-4. V., pentru hotarirea Turcilor mai ales contra prinfului strain, ibid., p. 775 si urm. Ei ar fi vrut, In casul cel mai rAu, un Domn numit de dansii; ibid., p. 783. Campania din Journal de Constantinople o purta Ahmed-Vefic, fostul comisar in Principate, trecut apoi In Persia si care era socotit ca un viitor ministru de Externe; ibid., p. 784. Aall se apArA cA ar fi Indemnat de Austrieci, cari prin opositia lor servesc de fapt Unirea; ibid., p. 785 si urm. Se s'lla cd Anglia se clatind; ibid., pp. 790-1. La nota turceascA se rAspundea de Cavour cA IntAin trebuie sA se cunoascA dorintile populatiei; ibid.,pp. 794 5.In acelasi timp sa se arAte Por[ii ce foloase pot iesidin crearea Statului Iii.,via(a realitatii romane". 5Ibid.. pp.829-30. Dar v.ibid., P. 831. 6 Ibid., pp..832-3, 810-1. 7 Ibid., pp.855-6 si urm.

Unirea tarilor libere prin Români 295 din proviinciile Valahia si Moldova, care fac parte integranla din Imperiul nostru". Se repeta cä e vorba doar de a se revisui acele regolamente organiceinterioarealefieclireia dintre zisele prouincii", fail a se indica prin nimic participarea Rusiei la acordarea ialcatuirea kr. Reformele sant acelea de care fiecare provincie are nevoie separat", deed se inlaturI iunitatea de legislatie a Regulamentului din 1834. Tratatul din Paris era presintat, apoi, ca Incheiat Intre Gu- vernul mieu si lnaltele Puteri europene" si se apasa ca el a confirmat si consolidat" drepturile sacre si surerane (sau suverane) ale Portii". Se va aduna deci un Divan special" In fiecare din cele dona provincii", In car. till exista dealt clase de populatie". 0 colnisiune va fi compusa dintr'un delegat numit de noi si din delegati trimesi de Inaltele Puteri contractanle". Apoi va fi discutia lntre Poartasiaceste Puteri. In fine noul regulament organic" va fi dat fiecareia din cele doua provincii printeun hati-humaium". Pentru a se avea o adunare nesupusa igpitelor se prevedecä aceastä represintare pe cIasa svi. alcalui din alesi ai acelora cari au panuint (500 de Mei In districtsau proprietate In orase, ori platesc patenta de prima clasa, adauglind.u-se mai tarziu numai, supt anume presiuni, un numar de membri ai Invatamiintului si de birocrati. In ce priveste pe alesi, la boierii mari eligibili nu vor putea fi decal aoeia al caror bunic cel putin a lost tot boier. La alesii Omni se prevede conditia de a fi mosneni i,daca se poate, de a avea o proprietate cu venit de 350 de lei.Se cere de la toti membrii vrasta de treizecidie ani. Se va discula Intaiu pe clasesi apoi se va comunilca regultatul Adunarii generale,al carii president, si chiar secretarii ei, va fi numil ae Cal- macam. Se va lucra supt controlul comisarului turc, care sa avea dreptul de a lua masuri daca se depaseste competenta Adunarilor (1-10 Seplernbr3)1. 1 Ibid., pp. 862-71; forma presintall comisarilor; ibid., pp. 887-8. Observatii lui Thouvenel; ibid., p. 912 si arm. V. si ibid., n-le urmatoare.Indata Walewski presintAobservatii Cuprivirelaaceast6 limitare de compelentä; ibid., pp. 874-5. Thouvenel despre firman; ibid., p. 876i arm. Audienta lui la Sultan, care Lionise a-1 vedea; ibid., pp. 889-90.

2(.6 PregAtirea Unirii Principat2lor

Aceasta forma fu supusä amb.sadorilor1, sial Rusiei oh- serva a nu se spune nimie de acea garantie a Putieirilor, pentru care, spnnea el, 'rand lsi retraseNe asa-zisul" protectorat. De allfel nu sr. facura decat schimbiri de stil. Dar In Novembre Throwenel se pauni eaLobunou Ca si intrebe formal Poarta daca au on flu voi 3 Divanarile sa trateze despre runirea teriloriala si administrativa a calor douri Principate, daca aceastä unire e In dorintile kcuitorilor"i daa, avand a se propune Congresului, ea s'ar Impotrivi 2. Austriecii nu plecasea Ina,. 0 Bulwer era de parere cä s'ar plaea merge iasa pcintrlu a face cercetareai, dupä discutarea de Puteri, a resultatului, sa se dea de cornisari un program precis Divanunilor3. Rana atunci Bals subscria oficial la statuia lui Stefan-eel- Mare, Inceptind prin a swim., In ofisul" säu, ca e Indemnat de gLindul pdstriirii Statulai Moldavpi, cu religia parintilor nostri, cu ale ei drepturi natimale si autonome 4" Noul Mare VizirResid era,acum,peste opinia,asa de favorabila, din 1854, de aceiasi parere In chestia Prin- cipatelor casiireductibilulAall.In zadarise denunta de un numar de boieri activitatel anti-unionista a lui Bals, de si se credea ca noul regim ar ii dispus sa-1 Inlature 5. Se vorbia totusi de posibilitatea ca locul dc Caimacam moldovean sa. fie dat tanandui Vogoridi, sustbiut de tata vide cumnat, Mihai Sturdza, care ar fi urmdrit situa(ia, la care fusese invitat candua, de Domn al Prilor unite 6. Ceia ce nu Impiedeca pc Ba4 de a jigni Divanul sau, presidat de Vasilc

1Ibid., p.916si urm. 2 Ibid., p. 924. V. §i ibid,n-I urmAtor, §i pp. 944-5. Ohservatiile lui Talleyrand;ibid.,p.928. 3 Ibid., p.877. In0iintarea turceasa adi'csatlui Ghica pentru numirea comisarului turc;ibid.,p.916, no. 729. 4 Ibid., pp. 891-2.Cf. Thouvenel, o.c.,p. 58 §i urm. 5 V., pentru schimbare, Riker, o.c., pp. 77-8. Cf., pentru actiunea Caimacamilor, Thouvencl, o. c, p. 71 0 urm. 6 D. A. §i D. C. Sturdza, /.c., pp. 947-8, 969 0 urm. Thouvenel ar fi fost pentru Stefan Catargiu; ibid., p. 971. Pe hasa prevederii Regulamentului, el propunea un al treilea Caimacam pe lângä Vasile Sturdza, presidentalDivanului domnesc, unionist, pe Milo,ori Latescu §i Negri (ce dernier u'est pas fort, mais il est honnête"). Asupra venirii unui cillittor" engles la Bucure0i 0 la Constantinopol, condus de I.Filipescu, ibid., pp. 972-3.

Unirca lor liberc prh Romani. 297

Sturdzaside a-iprovocademisia 1Mustrat de Place,el ajunse a primi observatii serioase de la Poarta2,dar aceasta nu-1 Impiedeei de a face din Nicolae Istrati, cel mai in yoga dintrecarnpionii, spPijinili de Austria, raulra tni ru,utinb4- Una Lucr:irilor Publiee Tinerctul moldovean era intreg pentru. Unire, si din el se recrutau cei mai harnici propagandisti. El trebuia lovit. Se suprimarA clasele universitare", de Mosaic si de drept, apoi, la cea d'intaiu neinsemnala tulburare de ordine, profesorii trebuir .a.sa piecesi Academia fa Inchisa4.Aoeiasi soarta o avuiscoala de preoli de la mthastirea Neamtului. Se adause Inchiderca, prin tinuturi, a dowazeci si dout de scoli elementare5. Asachi publica Istoria Moldjuei, in care e cri- ticathadministratia lui Grigare Ghica, porneuindu-se si Adele Oficiale, tiparite de N. Istrati , a Postelnicului Manolachi Draghici, care, ca si traducalorul, din alta. familic, Vasile Drä- ghici, fusese trimes pentru. actiunea anti-unionista prin tard 6. Anul 1856 se isprävia in aceste Imprejurari. Discutiile la Constantinopol mire ambasadori, Indath dominate de inteli- gentuli activul Thouvenel, ajunsesera in sfitrsit la slabilirea formei definitive a firm(anului pentru Divanurile ad hoc. Se In1titurase din preambul presintarea masurilor de luat ca venind de la singura vorinta a Portii, puindu-se, din potrivA, ea factor decisiv Puterile, cu carTurcia se Invoia numai, adrm- gind comisarul eilacei numih dc dansele. Nu mai era vorba de o discutie Intre Poarti.iInaltele Puteri", nici de hatihumaiumul" care singur putea sa deie statulul unor pro- vince, termin aliituri de care se puma acela dc Princi- pate", dc si fara alLä designatie. Se tale si subliniarea care

1 Ibid., pp. 975-6. 2 Ibid., pp. 977-8. E inlocuit prin omul de rea faimä N. Cantacuzino; ibid., p. 983, no. 76; p. 1098 si urm. 3Ibid.,p.984, no.771.Comitetul, presidat de Asachi, pentru statuia lui Stefan-eel-Mare; ibid., p. 935 si urm. 4 ibid., p.1009. 5 IbW., p.1010. 6 V.Driighici,0.C.,II,pp.318-9. iU. A.siD.C.Sturdza, o.c.,iii,p. 1025. Cu ei4 un Mihai Gherglwl, tin Mihai Strajescu.

298 Preg5tirea Unirli Principatelor

osebia noile regulamente dupä fiecare din ziseleprovinciP. Se preMceau multi conditiile corpuluielectoral, adkigindu-se amAnuntite precisiuni In spirit frances. Sedenii hi genere vor alegoe prin comunele rurale, compuse din (drani cldcasi, ()H- oare ar fi clasa cdreia-i aparfin propetetarii peandatului, ii ei vor trimete doi delegati, in formele ca pentru Sfaturile lor comunale, 5i dintre ei se var osebi delegatii la Divan. La re- presintanfii oraselor se alipesc profesorii de Slat, menibrii Acaderniilor sau societdilor literarefistiintificeorganisate, ca rnedicii fi oamenii de lege,audnd diplorne regulate, ingi- nerii chillii mdsurdlorii", cu conditie s. aib.1 In rostut tor o vechirne de trei ani. Se opreste orice amestec al Administra- tiei, afarä de paza bunei râriduieli, si se aratä clrninistrii, directarii de departarnente Si ispravnicii" nu pot candida. Pre- sidarea va fia MiCropolitului, vice-presedinllisisecretarii având a fialesi,siprincipiul de alegere e introdus 5iIn sinul comisillor (1 anuar 1857)1. Dar, In asteptarea comisarilor, cani, chemati de Reid-Paa sdasculte un act 11 care ar fi darit, mai ales Bulwer, sa fi colaborat2,puteau acurna sa-si indeplineascg misiunea, de 5i oei mai multi credeau cd, din causaultimtuluitermin. al our; patiei austriece 3, 30 Mart, pot face Inca un drum la Viena, presenta lor la noi fEnd ceruta doar In April 1, prigoana contra unionistilor continua, pdtimasii. Se opria oricemanifestatie, OnIt si a portului romeinesc, se InlAturau din armata ofiterii bänuiti, un colonel Frun4 un major Diamandescu, se arastau trimesii comitetului de Unire, agentii puterii In uniforma rner- geau sil sloara iscalituri p3 actPle contra dorinUi nationale 5. Dar tab5ra uuionista se forma ca mi comilet electoral al Unirii,cuprinzandi pe lAtranul Gheorghe Sturdza, pe Stefan 1 Ibid., p. 1023 5i urm. 2 Ibid.. pp. 1057 5i urm., 1060 5i urni. Bulwer avu o cearai cu irascibilul Stratford Redcliffe. Farina In care e expediat firmanul; ibid.,p.10495iurm. Apreciarea acesteilucrAri de Talleyrand; ibid.,p.1039, no.1013. 3In care servia acum Brancoveanu Bibescu;ibid.,p.1097. 0 scrisoare a lui,In Nistor,o.c.,pp.323-6, no. 254. 4 Ibid.,p. 1089 si urrn. 5 Fapiele scint semnalate In editia francesil, de In Bruxelles, scoa3ii de N. Ionescu, a Stelei DunArii"; ibid., p. 1034 si urrn.

Unirea prilor libere prin Români 299

Catargiu si, Inco lo, numai reformisti tineri: Petru Mavrogheni, Dimitrie Ralet, Dimitrie Cozadini, Constantin Hurmuzachi, Va- sile MAlinescu, Rolla, Anastase Pain si Kogglniceanul. Re- latii se si legaserA cu Muntenii, de la cari venisei un delegat,de si erau deosebiri esentialc Intre eisi Moldoveni pe multe chestiuni si, apoi, A. Gh. Golescu nu vedea bucuros pe tArani In Divan, ca unii cari n'ar fi In stare sA latelealsrp rostul Unirii2;se credea cg fratii de peste Milcov, lucrati de Austrieci, earl, In Moldova, voiau sA Intrebuintezei pe Invgigtori3, ar avea rele sentimente fata de boieri4. La Bu- curesti influenta luiStirbei era Meit paternicg,sichiar a lui Bibescu, care, declarAndu-se siel, ca si fratele On, pentru Unire, ar fi voit sit instaleze dinastid familici sale, seotând Inainte pe tâniirul Briincoveanu, care, °filerIn. armata Im- pgrateascg, ar fisprijiniti d3 Austrieci5. Tinerii munteni, ca siatfitiaaltii din primele riinduri ale aristocratiei moldovenesti, cereau indatg, ca o garantie cg alegerile vor fi libere, Iniaturarea Caimacamlului pgrtenitor6 Dar Bals se IrnbolnAvi greu Inainte de sffirsitul lunii Fe- bruar si el trecea puterile sal; Sfatului Administrativ Extra- ordinar, In care la Culte era Panaite Bals, iar cond.uoerea armatei fusese incredintata colonelnlui P.Scheletti 7.Peste ateva zile else stiingea8. Disparea astlel cea mai supus6 unealtg. a Austriel, da la care astepta tronul celeiiu.iiumile vasalitAti9.Cel care-1 Inlocui, In ciuda petitiilor unioniste de a se reveni la CaimActimia Intrci, dupl Regulament 14,fu,

1Ibid., pp.1107-8. 2Cretzianu,o.c.,II,p.142. 8Riker, o.c.,p.72. Cretzianu,o.c.,II,p.113. 5Ibid. 6D. A. si D. C. Sturdza, o.c., II,,n. 1139-42. V. §i n-1 armillor; p. 1145 (sprijinirea cererii de ciltre Place . 7Ibid., p. 1161, no. 850. Dernisia ltd Istrati; ibid., pp. 1132-3. 8 Ibid., p. 1161 si urtn. Cumnatul vaduvei era Alexandru Moruzi; ibid., p. 1175. In comisia funerartitor, si C. Negruzzi; ibid., p. 1176, no. 861. 9V. portrelul lui de liog5Iniceanu; Cretzianu, o.c.,II, pp. 111-5. I'Stefan Catargiu era cat pe-aici sA fie numit; D.A. si D. C. Sturdza, o.c.,IV, p.32.

300 Preghtirea Untrit Principatelor cu toatit nulitatea saridiculA1,Vogoridi, un dugnan cilpit- tAnos$1cinic,ciutoate asiguritrilefalse date In scris 1W Place a e pentru Unire cu prudenri", dae:i are san.seht. Cougres 2.Turcii. 0,6 aeesla era al lor, nu al Austriecilor, credeau poatzdrobi prin brutalitatea acestui otti de pu- VIZ inteligehta.$1 cu totulstrilin de tura, de ibUscut la Iai $i botezat la Sf. Sava3, partidulUnirii 4. Intreaga chestiune a viitorului RomtInilor, stransit in jarul acestui singur punct, era si se decidefi fn Moklova anului 1857. De .$1.Clarendon se plângea ca sehulbura Europa din. causa unei mici provincii barbare in caAtul ei"5, opinia publiod europeand nu mai trebuia solicitatd decat dupd ce se vor cunoaqle dorin(ile Moldo-Valahilar"i ua trebui deci ca Puterile ocrotitoare scI iea o hoteirtre cu privire la ele. Astfel in activitatea pribegilor,cu babe memoriile care tre- ceau supt iseg.litura lui Magheru, fu, cava timp, o oprire. Aceasta, de $i Dimitrie Brillianu continua A. fie primit amabil de aeelasi Clarendon, care radea cn dânsul de planul ambasadorului oternan la Londra, Musuras-Paw, care vrea sepa- rarea Românilori pe Mihai Sturdza Domn In Moldova 6,si el legase relatiii cii Bulwer7, ea Crowe8, cu Gladstone chiar, care se seusa di nu e deplin informal 9, an mare meeting 1 Portret de Crenier, In VI.I.Ghica, Snicuiri istorice,I,1936, pp. 103-4. 2 Riker, o.c., p. 90; Thouvenel, o.c., p. 84 $1urni.; D. A.§i D. C. Sturdza, o. c, IV, p. 8, no. 371; pp. 36-7, 48, no. 497. 3 Ibid., pp. 55-6. 4Ibid., p. 18 §i urtn. Canuchehaiaua tàrii, Fotiadi, li era cumnat. p. 24. Place propusese pe Stefln Catargiu, Mavrogheni Vogoridi; ibid. Unit Turci vorbiserä §i de Costin Calargiu si de Cuza, ibid. Candidali fuseserä Vasile Ghica, Al. Moruzi §i chiar N. Istrati; ibid., p. 6 si urm. 5 Riker, o.c.,p. 118. C. ibid., p.128. 6 Cretzianu, o. c., II, p. 87. Corespondenta la Morning Post; ibid. pp. 92, 187, nota 1. Incerari la Examiner, 'la Star; ibid , pp. 116-8; pentru The Post, p.137, no. crAcoctx. Matti cu Olway; ibid., pp. 117-8. Cf.$1 memorial; ibid.,p. 120 $i urm. Pentru Daily News, ibid., p.167. 7 Ibid., P.102, no.CLXXIII. 8Ibid., pp 116-7. 9Ibid., p12,8. V. $i n-le urnirttoareip. 131 §itirm.

70-3

cur- 1

I tP1 tf4 itit 2 R "

;.. IF 1.4 icA*4, ti,413,211! giNg N, . V'h A r

I N P'

_frFa

Divanul ad-hoc muntean.

Unirea tarilor libere prm Aoingni oi so(inu in Oclombre la Brighton'', fiind in.vitatiGrigore Ghica2 iar Al. Golescu Negru vazuse la Turin pc Ca- your 3.Boerescu-si tiparise, cu o preratä a doctrinarului Ro- yer-Collard, foarte favorabilg. Românilor, studiul de o largg informatie si de o strlinsa argurnentare cu privire lii suvcrani- tatea, continun pgstrata,a Romanilor, dar Intr'o scrisoare care Eliad, caruia-i trimetea lucrarca, ci Isi arata parerea ca nu trebuic a se mai vorbi, ca odinioarg, si de Ba,sarabia si Bucovina 4. Actiunea In Paris, odalii cc Napoleon mentinea, mortis, punctul.sau de veclere: neaparata Unir ea Principalelor 3, nu mai era, de altfel, necesark publicatiile care vor aparea la 1857 fiind mai mult In legriturd cu. node irnprejurari cc se vor crea in acest an, care pgrea hotaritor. La Londra Insa se pronunta tot mai mult, alaturi cii grija, esentialk de a nu se slabi Turcia, In sfarsit pusa pe ricioarei introdusii in Europa- ca membru egal, gelosia fati de Franfa napoleonkznd. Until din corespondentiiluiDirnitrieBratianu, Crowe, o spunc limpede, Inteo scrisoare din Constantinopol, Inca de la8 Septembre: .Lord de Redcliffe se tune de un Principal frances pe Dunetre ca Egiplul supt Ibrahim sau Said" 6, accl Egipt pentru care, cu. vre-o dou.azeci do ani In urmg, antagonismul Intre Franta protectoaresiAnglia dusmand era O. aducg razboiul european. Ace lasi observaciivisita lui Talleyrand singur 7 la Bucuresti si triumfala lui prirnire fusese unq din 1 Ibid., pp. 170i urm., 201-2. Mispunzind unei interpclari a lui Otway, Pahnerslon mentiona cu laude pc D. Briitianu;ibid., pp. 205-6. 2 Ibid., p. 174, no. cm. Pentru succes, ibid., pp. 175-6, §i East, a. C. 3 Ibid., p.119. 4Cii ar fi renuntat la aulonomie" nu e de crezut; Eliad, o.c., pp. 548-9.Cf. ibid., pp. 553-4. 5 V. Thouvenel, o.c.,p.63. 6 Crclzianu,o.c.,II,p.144. El lucercasii .convhvgg pc Stratford c6 emigratii nu sant nisteli,zeri,ci oameni mai maturi decal represintantii din Iasi si Bucuresti ai aceleiasi cause; ibid.. p 145. El observa a la Constantinopol se lucra contra Unirii si de corespondentul ziarului Times, un Maghiar; ibid.,p.117. Cf.Insg ibid., p. 167. 7 0 scrisoare pentru Unirc a lui, dare D. 13ratianu;ibid.,pp. 188-9

id2 Ilredltarda untrn. . causele acestei stari de spirit'. Sprijinul dat de Francesi Rusiei In chestia hotarului basarabean, Incurcat prin existenta unui dublu termin geografic (Bolg:ad) sit a Insulei Serpilor adangi la temerile de viitor 2. Inca In Septembre Colquhoun, Nachiu adversar al Unirii, fu.sese instiintatelaceasta c politica oficiala englesa3. Cand Napoleon facu sa se dea prin Moniielr asign- rarea ea se va face totu.si Unirea, la Londra, neconSultata, fu un strigat de indignare contra trufiei fostului alial4. iA. Gh. Golescu, recomandand nn apel la opinia publica, avea un gest de indignare fatà de guvernpl unei taxi asa de puternice care nu stl la ganduri sIntindä o cursä unui bict popor mic ca al nostru numai dintr'o miscare de ciuda, poate, con,- tra guvernului trances" 5. Un alt Engles, Hartman, care, din Constantinopol, venise la Bucuresta, scrie lui Dimitrie Bra- lianu cä Guvernul engles tr:buie adus printeo actiune asupra opiniei publice, sa-si modifice punctul de vedere6. Iar un N. Browne, care nu credea In posibilitatea mome.ntana. a Unirii, recomanda sa se preOteasca, prin mai bune institutii, o stare a sulletelor care, In cativa ani, s. poatit wince si unirea cu conationalii din Austria 7. La acest fatal antagonism, care va face sa se verse ata,ta cer- neala diplomatica si va clinti apoi pe Napoleon din prima lui positie, care i se pramea cä nu mai peate fi sustinuta, contri- buia esential continua rivalitate, la Constantinopol, Intre ambitiosul Thouvenel, care izbutia O. se impuie In primul. loc, si Intre vesnic Iracritul Stratford8. Zabava, Incurajaloa.re pcntrn dusmanii schimbarii cousti- tutionale, durase asa de mult, InCat in tart se crease o stare de spirit deosebit die nervioasa. Fat't de sovairile care se cons- r Ibid., p. 189. Cf. §i ibid., pp. 162, 166-7, 172-3. 2 Ibid., pp. 162-3. 8 Riker, o. c P. 73. 4 Cretzianu,o.c.,II,pp. 189-90; Riker,o.c.,p.85. 6 Cretzianu, o. c., p. 164. Rosetti contra ki; ibid., p. 170, no. clu,nc. 6 Ibid., pp. 183-4. 7 Ibid., p. 186. 8Ibid., p.151. V. qi observatiile d-lui Riker, o.c., pp. 54-5, 60 §i urm. Din aceastA causl A. Gh. Golescu, care se afla la Constanti- nopol, considera, In aceastA lunA Septembre, situatia ca pierduttt: Cretzianu, o.c.,p.157.

linirea tarildr libereprinitoinani Jo3

tatau din toate pArtile, trebuia sa. se ajungli. la convingerea, care s'a dovedit mantuitoare, cä solu(ia cli eslici romanesti era In mdnile poporului romdnesc el tnsufi, Impolriva vechii si nenorocitei traditiidie a se astepte ceva de la hunavointile, prieteniilesi interesele altora1. Dimitrie Brätianu, al carui avant dupd atatea sfort,driidesilusii nu sldhise, scria lui Kogdiniceanu: Geia ce ni lipseste mai cu saind estetoc- mai ce ni se core mlai malt astdzi: piept. S. firn dar mai tantosi, mai cu piept": la visita 1-11 Crowe in Iasi nu s'a ridicat rndcar un Ohm- pentru Unire2.Siel stdruia, nu Mrit succes, pentru. cdpdtarea dreptului de Intoarcere al emigratilor, care ar fi permis concentrarea la fata loculid a fortelor na- tionale3.Dar, cand, In primavard, Dirnitrie Brätianu, Nicolae si Stefan Golescu, Rosetli aparurI pe Dundre, ei furd opriti la Rusciuc multe sdiptdmetni, viin.d In &tar si la Galati 4. Deci find d1nii, numai de cei din (and era sd se poarte greaua luptd. Prirnit rdu de la Inceput5, Vogoridi, sfltuit de rudele sale, un frate era secretar al ambasadei otornane la Londra , se desvalui Indatd, fIr d. acele metode de dibAcie care-i intreceau inteligenta. El 'Astra Minisleriul lui GOdel", consulul austriac, cu nescrupulosul Gostin Catargiu In frante, care declara cii sit ise radd mustata" dact iese vre-un singur unionist. Istrati-i fu sfetnic de la inceput6,I se ordonase de la Poorta sa se tie strict de prescriptiile, une ori calcate de predecesorul sau, ale Regulamentului7 si de litera firmanului, iar, In secret, sa nu se desparta de acesti oameni8. De si la Bueuresti Se dIduse Incit de la 10 Mart st. li. oft- Sul" pentru chemarea Divanului9, alegerile erau jsitfie Inca 1 Dar D. Bratianu, seriindlui Kogalniceanu, era Ingrijoratca §efii miscarii moldovenesti merg la mosie sau la bai; ibid., p.181, no. ccv. 2Ibid., p. 193. El cerea la Bucuresti o cancelarie moldoveneasca" si la Iasi una munteana; ibid., p. 194. Cf. ibid., pp. 203, 559. 3 Ibid., p. 196i urm. Cf.siibid., pp. 177-81. 4 Ibid., p. 206 si urm. 5D. A.si D. C. Sturdza, o.c., IV, p.18, no. 878. 6 Ibid., p.27, no. 884. Instructii; ibid., p. 76 si urm. 7Ibid., p.19. Ibid., p. 131 si urm. Demisionase numai Alecu Sturdza, 9Ibid., pp. 28-9, 34-5. Instructii;ibid., p, 76 si urm,

go4 Pregatirea thiirii PrincipaLetoe

multa vreme zabovite, pernatfind unci diplornatii la care prea adese ori ignoranta se unia cu spiritul de intriga, biala EuropP a lui Napoleon!, sä sc Incuroe si mai mult in firele pe care le tesea neobosita. Anume nelamuriri in instructiile de la Constantinopol si patina intelegere in a le in- terpreta aduse aceastä intrtrziere, care ingächti c'31or dotal partide sa se gäteasca de lupta. Inca de and era la Iasi Cabull-Etendi, aducatorul noului firman, i se presintase un memoriu pentru Unire, aratand-o ca prielnicasiintereselorturcesti 1Si,de laBucuresti, dupa o Adunare Ingaduita de Ghica, prin Corniletele unite" se raspundea cu proclamarea (27 Mart) cclor patru puncte: drepturile din capitulatii, Unirea deplina, print strain ereditar, din dinastie europeand, farI restrictii, mostenitorii aviind a II ereseuti In tara2. Comisarii sosisera Insa, In timp ce plecau ultimii Aus- trieci.Pe totparcursul,si,mai tarziu, pana laIasi,vi- sitat Intaia cora, Talleyrand fu prima in aclarnatii pentru Franta si Napoleon3. Primirea oficiala fu ca a unui Suveran4. Raspunzilnd adresei care i se Infatisa, comisarsul frances declara ca tine usa deschisa pentrrt oricine; el se feri sa vorbeasca de chestia In Might°, Accasta pentru forma numai, eaci,la 2 April, Napoleon scria pe margenea unui raport al lui Thouvenel: A apasa puternic pentru a obtinca concursul lui Resid-Pasa pentru unire. A nit menaja nimic pentru a capata aoest resultat" 6. Cuvinte calde f!uraadresate Benzi, represin- taut al unui guvern care ne-a invatat cum o n.atie die cinci

1 Ibid., p. 37 gi urm. V. si apelul care tart din n-le urnittoare. 2 Ibid., p. 50 §i urm. 8 V. §i Riker, o.c. Cf. Thouvenel, o.c.,p. 92 si urin. 4 D. A.i D. C. Sturdza o.c., IV, p. 64 si urm. 5 Ibid., pp. 73-4. Cf. §i ibid., p. 123 (descrierea de dansul a et- lAtoriei). Alexandru Ghica mersese savisitezeeleeld'intgiu pe oaspete; ibid., p. 127. 6 Appuyer fortement pour obtenir le concours do Reschid-Nclui al'union. Ne rien menager pour obtenir ce résultat; ibid., p. 211, no. 977. Dar In scrisoarea lui Walewski care Talleyrand (18 April): Nous ne voulons d'une opinion factice, pas plus en faveur pie centre l'union"; ibid., p. 360.

hula I. - N57. , A? 2. Lunt AugnstA.

11Yet P.

, Vs sti Lonis#Clara A. Onus. a. he. lama. 1. rr-1717111.'1.,..41.11,11Ln6 'putt WARIt POLHILL El IIT FRU' , d mbl Salaam di Alt ot test. ..1d dttptul 1.staniitn.I.A Ketrul. alpotrals Om (AMC.... 1111111,1 Ol.14,611.2.1171SI'5011 0414.. t.rani .14464 # leO Iti!.

! 1314.C1211111 12 2,1916e1, I limy. sille ne sal 41,41.aldone,. 111 An- .51111.1.6.Lori .11 I. errs tnotIltorp...un 47 pc 1.....11/Imose. I I114.l4. 11.1spnoule w fain. din Isnr so ;sap ..n.corks* Atali1spiln date is Asap, Annsnelnp de LoptIsll., . 1, y a"... I *Yam'..oprokWm.,. hoc dd.nulno *nig, Only LULAtIL"1.4.71'n.arin'ttdps7..e.s7st....I. V..""-sii. IIla dope... Ii 111a-LITpebein 1, lama ..oeskanosmIn nstlettl - 66.Z. alEntlitops stst awn tratnin leis IsAy .fin11bnp i. 114.111.Ned odst Ia ass. as- imon, wao. 1, a,....Iso.ro eqpile di. *dray m es. sot,, oetemuln apin lopeecIen-!stdr, r tinPs de imolAn .k.ty'r...... *ark, ne IpensIr1.I04CI Psmusiel itIII.;as int/2.n. dero mikpi paap! n'a no.nit din 4tit seisHil Int c.1 me, .1Ilmil e Ins Wm, toonl"...... s! Coin. now. .n u.,4,,,,,.... nr ; 1..ad .6....letT1, ne'nInIntl°1, d'a M14.' 1.anis, oral...Atant S. oede.einelt. kaielsmen les no, pnposod, maPnIndI. antit 441. d."Ifenr.0 .12.,102 dm 1011j,PIalulil, toopssafer role lop ta-11. 0, Int.,...e!tle,. mopylo Dear., IfeldssisLIpdt1 11.Irseostot1.øMk,ixlontsmIal. a .. I . InIap de epistles, la noir Solt Indcl Ascii hen In yule Aesielmopli dinleCstik, ko nen saris ..mstnstpi :opA "", nnosDisol nil, poll, ..1.1 do AsodilPp,I. atIe pool ' Ia ael napssatIA.O.,.. nsob.fico.Lit relay 64... 014.11[06.6.aaa. .1111 Unapt!. lop, mi rIvavokt-nd O. Is, nt.'s 1, auspon At dokitold usu.. ho npetttlonarIsi lop. Mope' nits EV0111.1Inky:op.tpahloltl de In lisp.,ml 4'- AA slat nermolstd In sloospile Main in I'mno. so I $ins etre. In lot. toot este: sawn loo ple0,ttleil Lsm n1.1 as flAept stoop.sol.t. d 4,44.AMU.* 4111101, kV1.mM' mope srlIcp wsnte tolept ddpingeIt odustpe. Ass, ,11sp se all esle 1111 P Indy+ men MAIOLie a. Intsp.1 IMloi..0.410nn 114. desran.r. 61. 'no se .1..141" nII-I atm sera.soh.% o Ilia,. In si 'not Soo.,11.1 bine nr its ku.12221 Londe,. 11.1.nrotos. 410 ... ogyh0111 Infrha Ito MA; 41411, flA1-a01le- arra.p . 1144 e, IM ma I'''..sl .....1.. I .4 .....e-o,- sobII 1,6 ....y.y. up, y. rL.... py, , h.MI< soin. I.Septslen" mi nom non-c....thond I. se atm, odes Iota.* toreptlop Est.- ptisI. iry...... ap,A ..., .6, ryo b Dept An Olt 4.amount. ne cite kale. 14,04euelenovo nom.. sapsane loslonps oaten Orals ItpluninstnInp nn .Ap-Ann Wt. as, 1,,,lest4. loos na.em Wine,Is MY4:.Ipen'pes din arpt.. Hen.. ie.fepition dm lidps A .134,ape nor. node* 1.5016. tnll lei tm-Ine so I Isdepes de nu semIlrLeary tome.' Nal bine se a AM.. lest.Iskpatdespillsdo 441.11 luteonIIn "'ans... mgt.".6 4.1.4.611Iserkn'ap ustes4.eslenak o. three1 dise1Iell.1.0 Ptli' knot 1.. nnnt 1.1,4 !Infests! 44fl. " .* ""`" 'Is"... 4' .....5 .A.-I asseepo-nel, land 'mil tumble .01 N. Ittedrio so onIrm none no, dolt nlas- ...... 0..... 101, . ..1 ./....1. 1..elmi fa - . p!,,,,,,,,,, 0,..g. v., ,,,...- yy 1.,,,, rue. yell,. Oh. 1s. 11,Sltalle, Its dopitn Ittisno on loll,. nes soless.211. /snips stele newt! in 1,1.1 date op, o UPC Ill slopmsnt. Dentin 410401 Asttul 1111111 pinledIra.. I,, Hm LemennieI.p da. .111 In.onla...Inro epcfmrsnit...pees .Ieleil.l.Inewe pconnan "-I sem', 410,1.1 III'pt,'I.4 Os un ns. st nt ...en. At !state....lno .2.i ono- on nIcon, naIer, nts. In nkil von pool, Advil1 to tpekil Inle 19.Wm.All,to 1. mai Inns de Stow, do Asian...1m de all kradtm;stp. 1.401.111,1 SOO,. se nu upIneak. ma110 IpeAst 11.1Ins operenta, de som neaten. oic1 .11 - .. ." de Malts nano ntnleatupes In surpana, t11 ...a.Born kerb,ts, to.npavIs..1.t.1.1. dr elehinsee ...Iran nth, amino"" mentlInp g. is .I.,ai nms, in . . . Pmts. dttanipilt.ltminspds el din imps. ns ue...... 1., 4. ...pare ape Illt. 11 r..'` ',J. do yelp. "" app,, Ito I"I Cep, 1,4,,, y014.1lysyg. ,. Ipso, 0,0.11.0.w...11s conpoiAs,111eDI ED VIlotalA, 41 !Man de o mope mod.A...din- anignosple PtanInisi, mi nom sinus, anol.ma is deecilein Au "Lapse rin LIIi...lagonto keno se ye.4,Asia. 51.1 .50154uti 1.neutlinnelns- stns.. Isle. nen massos Imp* sapinI amtltaSass 44 rude..slap.;U.noi te..jtni ... 'tOil,' 1,1111011 na nep.1.1 de malt Dm Hint.stoop'. Itts- sae. nsate Iri ally.Mails! -Dept rase nrolps1104 tepoilti onlfikspil litt.I sal. moody in's sal Ls.. "..". . 146... 's la /nal. Inustpe. Nial sal 111o1 Indnenik din nr- 1-.131se-ml luironApe npiotin.al dpHislal ne- n, stout grAs .",hope troll.416Lao ... mapi ..... dm ams..1.1. ...ay mug La ...... 1opt te. 40 IN ajals de r ne nom ajnIs nalIn- ...Haulye 1 op 6 dot In 12.11...n dpentni mi ...... 1... doer. lak, ... I.st, Won 11111 kond slpelthlS.nn 1ci10.t.. sire,. &ass etInpll din !nips,.1 Lao.- se. dts...D, 11l IA In Ind,:'.1.01,4.1111,111 5.44. drag. Hurl. lottlaI skeiAll U 1' de. extepen Her nacinnele. Aura. Long a ml dtmosta 4. oat,Aind Ace, fun II., kw,/ slpeInil PtIt Idols. bine!, ? 11.1 losnd, Stapes ,!. sksio I voodoo um...pa so &tee- °P....1...,...Ana ill Isat6.46.6altio.Oiltit alprielf se ne dos Oben...lei Stpeillil isItpe-Iteteln fuaple mail doarpm,. ripelosmep...... ".' '...'110I.4. I...- " ''s l I'.4..colour epormieleten! Edneirdl loo Ile opc.IiesI-11.4.1.tea.. 4.wt.!.gar stptIvale din 1759. .1. . nanttele! Ston k... se no !Acts I Siprinil 11 at.. adesspal l Ponca sena Hahn WI. din In- 114.6. gra dm gluo a.. Ire. o I S P pi...'1. y. Z ,P,,,,. oe dearer Indsslpie1 SlocinI1senefaits qtr. Ie o minks, Ions ep yapsIts 'Ins. ken- tread L., als sdstApal 4. Cannon!. oeulp LA111 dpsnorpf! OC.*2,1,0.! 5141131111 II atnIpills !eaten notolu emus,.1. or-alpereptan itticeldst le Sau imnlpis1 bumoar..Akan' ml nof nissik. Ns.Ipettilip as/ de who I. ntlepIle tuiye..mode. roans din InIps, Hsi Cs IlI octoO,sttnAnit Inch kim neoant.tokcal-*On de °compel P. praellto tmopetn mile Ina11 tenor mantle, lot IpeAsil.1a1ssoslat optu "'",11*, aalk akt, 1145II-- -- ellele epartlespole 11.I,ll,A i Poll rtalpint tape s'opIn cpsjmnutDop esistings no.Tale on- rM ,Jkolps Wpm In tIto:Opes dpealspilnp nentlpoI °sepal° lope Ipso), mattut let 10.0 1.011.1.s. Tool le Lade Ito ke-Imps ar -tucadelt utplinil. es de!k al doom 'A Credit pin tante 15 NA essl IS- . - . nentrtpst AspOsteuttatt d.61* 1,...lizna to. to- .4*it.0...spinpOstes sonv. nine FOITA n. tt:i!1 &Os ...An emotion paps. in suoleate, Ina train rota.11.411, tteedest, opt friary solo. Imps . luys.1tepal. ANA eine fazes kilts ....malt 11.1.2 apt Sara. pasynktal...Iinmost 115.1H1names.. Alla Itaps IBA!, all malls nt1eti4 ,11. 1.1es &pupa., loos ss. Ma IhilIlOpIba Irma. O. 410.1..... tk, moral 414,nlys dtwolslia bps sllinsleama 1114,1 ..ichas 4.1.1.011 511.4.14 al510it,1,011,on , . '"'gyie..- r (OWLItUNTEL ,t11.".._;.°7.7..:tJ;77t11.7;1;:::,,;,'..'r;.:,',k,:'::,,,5,7.:::::.1..r..;,:,:,:: ::,r0.7,,.1,:1Tr. ,...... ye!. Mara 6. !!'.-4..,.,...., ...... ,... 1 klq.lo WS ishi.S. otstinasp sepimi spin splatte, oplu lpciassa wi s ...... tfINI 2,..ti tan nps stst de 1,,ta.; Stall Idtilop I. on .icepllop °pin toosp11. 3e111.1.. 'F.,..nt.;4I!11. 1..IIIntnIer. ne;cdrons in... .1 no Ion en, sulpil int psIpt npin 1..111 snei fiesomii ta nazi I. .1.,. ...,,,,,. mi oat p.,, .. nlont. les 1I.. I' '''''Ii I V.,!* ao,14.21. 11»,",,,.,,,,,,,..,,,, grfzesai2...... nti !tunes sop..., eaIsIets dn. kfIlips. .1. L.10 mi Pood... rat Is tn., apintO.. mudettls - ' 1611.1 4.m.nataitsta a: . In voi Orem. al el CookA s sees. tai ksp ... noon. 4 se nen. Imintra {i '50.001 .1. 5..,..."",s,p, si,..i11.-....1on.p4o,' !apt lia n facts, sant4111ts. Wort not lpodatio Ism.- £161,111121/14 .44 polar a. n11 ..,oit'As tot AnIt.,.li. lass el foto Apo:My, Iis tt ii d'opKiroptt And tail in Immo imp, eon . 4sat Iron int.,. 11.1 no Ott, Itkatert. din vonwt," ...pule' nosnars. Ism . 0....1 up,Atiodttsso ds al .I. sonle,'test 1, moan. n.....ont tsp. ea nonS ...tont& nt at. romq...... a.. Is asen.1.11. anlie 4,1,,. ' La inlelni essenilip. s A sticlAtop...O.:nap.' nat. A Jost a Ieninits end' ms. 11111511 . Alp*. , iltsts sOn. CatIneI jtt.... 1,... '. i,...,, , . ,. Jingo loo .. . 4.6 . 4' ., .04.,,, iv mil,Wale. tui.dalitcs Insi. *lost, In set ne. I...spent.. istp, losleiste LII !....,' F. L. ,.pm. sip 1 stoke opl 'pinto'. .orla opt. I. fttsa . Ilonsod.: tot re, mon an nOlt11 A. I.A..., 4. h.f1.11,4 ' calsitiont'inainstr.,.1.41. , . _ : .I.1.1.1.. t.,...,, penults., ..... se psalms. - ,..,... '.... i,,,Ap,,,... i ,,,, . .1: 4!...7.....4 0,". l .,°?0,. ,,,,,.4,41,,r,,,,, .11,,,,i 0,, 7:4.7.7 Anp.I.neli de nO,...1.,.,,,..,,,.l,,,,,,,,,,,t.,:...-,...h..,.enejt,. son- ..11 mfrs..in mi n Ls!. 0is 4,1 010..1u dOcePt.PIspitalt stStVala in Anist.e apsolt;th. n'als.11. ler...11: Is sttsn'iallo',7. l...."potl'llos"..!..:11:ifs ...... Cows a 11''''.44::ie . ..e Z..

oiRonnânul » din 1857.

tInirea tart lor tibere prin flomAni 863 milioane de oameni poate prin loialitateasi energia sa sh inspire Inerederesirespecttotasa ca ,simarile Puteri", si Benzi raspundea cd e bucuros cd, iefit din aceiqi rasd, primeste eu memdrie numelt de frate", In romaneste, ce-mi dati"1. Lui Savfet-Efendi, care va mai fi aimestecat, cu aceiasi dusindnie, in viata Romaniei,ise vorbia numai de credinta fatd de Maiestatea Sa Imperiald Sultanul, gloriosul nostru suzeran"2.Lui Bulwer insd. i se amintia, ceia oe momientan nu era plaeut, initiativa englesa macar pentru consultarea libend atarii, si de la el, atat de doritor sd. se manifeste, se prirnia rtispunsul ca se poate avea Incredere in Poarta, cd favoarea ei trebuie rasplatita prin linistesi virtuti care se asteaptd mai putin de la ei", ca inteligenta, visibild, are nevoie de cdlauzirea experientei pentru a deosebi practioa deteorie,posibilul de imposibil". Nu lipsiau laude pentru neamul din care se cobora comisarul, pentru loaialitatea luisi reputatiadie franchetd"3.Lui Lieb- mann de Palmerode, trimesul austriac, i searninti numai datoriadenepartenire;elreruskinsdprimireaadresei, ca unul care na poate Inira In legdttird decat cu Diva- nurile ad hoc4.Se &ill euvinte ealde si pentru Prusianul Richthofen5.Zdbovind pentru a fioel din urmd, comisarul grec Basily fu primit si de supusii lath pe care o represinta, si de Greci, cari-i stiau originea, si de Bulgari 6. I se semnald, Inteo adresa plind de recanoastere pentru binel6 ce s'a neut." Romariilor adesiunea la Unire at.ariilui 7. Campania electoral.d. porni ci apelurile si Indatoririle rds- pandite de comitetul unionist din Moldova. De la Bucuresti li rdspunse adresa pe care o iscaliaa Insä, In lipsa pribegilor, persoane de o mai mica importantt si notorietate: pe langa C. A. Cretulesciu, care va publica apoi si o Istorie a culturii 1 Ibid., p. 57. 2Ibid., p.58, no. 908. 8Ibid., pp. 59-60. 4Ibid., pp. 68-9, 248, no. 998, b Ibid., pp. 145-6. aibid., p.211, no. 276; pp.310-1. Indreptatia inior:iered prin addict cd o parte din Turd erditInca la Duldre; bid., pp. 253-4, t Ibid., pp. 264-5. 20

5o6 Prcgaiirealfiilrll Principalcioe umane 1, Alecu Golescu (Albu , un Filipescu,I.1311.1ceauu2, cu un C. Racovitpe 1âiigi car:, se adauga, dintre tineri, P.Cernatescu, Costaferu, Predesct, Ioranu 3,arhibectul AL Ordscu, cativa negustoni s.a.v. Un apel unionist al proprie- tarilor5 e iscalit de Constantin I.Filipescu, Em. Florescu si fiul Alexandra, Grigore N. Filipescu, un Barcanescu., Barbu Bela si tânärul Barbu Catargiu. De partea cealalta, cum un grup muntean daduse o lectie cornitetului pentru, statuia lui Stefan-eel-Mare, trimettlnd,lii numele comunitatii de limbi, origine si nationalitate", o in- semnalä contributie, N. Istrati Inapoiè suma, pretextand ca nu s'a %cut Inca s000teala cheltuielilor necesareg. Abusurile se produserä pretutindeni, de la talsitictarea listelor electorale pana la arnestecul Pips al administratiei. Era vorba sa se destituie prefectul de Covurluiu, care se declarase partisan al Unirii, i cel de Dorohoiu primi ordinal sa mearga la consulul austriac ca s. i se dea instructii contra Unirii 7. Se Ingadui tiparirea uned foi evreiesti, nu si a ziarelor Zitn- &rut siSteaua Dundrii8. Plângeri fura adresate de la In- ceput comisarilor, cari, strict vorbind, nu puteau interveni, de si Vogoridi, pe care-1 cerceta o comisiune, Ii trimese la aoesti represintanti extraordinari ai Puterilor, intrecari Tal- leyrand mustra pe sefii unionistilor munteni pentru ca intro- duceau in formula low si punctul printului strilin10. Ele nu aduserä niciun resultat, Vogoridi raspunzAnd Candva lui Place a dare de oe sa se amestece In administratia inte-

Un articol al lui, la ziarul Concordia; ibid., p. 130 qi unn. 2 o scrisoare a lui; ibid., pp. 157-8. 3 Un articol al lui pentru Unire,In acelagi ziar; ibid., p. 120 qi urm. 4 Ibid., pp. 104-5. 5 Ibid., p. 162 si urm. 6 Ibid., pp. 102-4. 7Ibid., pp. 183-4. Circulara ipocritä a lui Catargiu pentru lega- litate; ibid., pp. 201-2. 8 Se refusal un raspuns scris. Place observa cä Muntenii au cinci fni; ibid., p. 182. 9 Ibid., p. 165 si urm. 10Ibid., p. 197 §i urm. Talleyrand dadea crczare acusatorilor lui Ghica; ibid. Istoria acestor adunäri, la care participara Barbu Belu, I3ozianu, Costaforu, care avea directia§colilor, D. Ghica; ibid.

Unirea. tlrilor libere priti lománi 861 rioarsa. a Orii1. Costin Catargiu Isi continua, astfel, opera. El mergea asa de departe Incat ataca fnis urmNrile unei particle din acest Principat, care si-a Insusit dreptul de a se constitui formal In comilet, a delibera asupra fiii4ei poitice a aoestui Principat, a iscäli jurnale, a publica probbrne si pro- clamatii, litogafiAndu-le": o astfel. de actiune neautorisat a. trebuie opra. de Administratie (15 April st. n.) 2. Se arest a. un profesori un boicr de a doua c1as1 3. Mai t4rziu casa lui Rosetti Tetcanu fu nWlitä noaptea de o adev6rath. bandk Thouvenel clpAtI de la Resid o declaratie el Poarta n'are nicio parte In ceia ce se face de Caimacam prin miuitrii ce si-a ales fn toag libertateat.Dar comisarul otoman Isi chema colegii pentru a li comunica adeshmea guvernulai slu la mI- sura contra comitebelor siIn Muntenia". Numai Divanurile ad hoc ar avea dder3a sI trateze despre afacerile politice, g se 6.011 o parere pe care el o putea socoti favorabilä 6. Agentul comercial trimes de Franta la Galati, contele de Bros- sard, considera chestica Unirii compromisg. dacä nu se produce o interventie din afarI7. Totusi, prmiti de comisari, Kogälinceanu, Ralet si Alecsandri izbutiser g.a exercita o in- fluentä asupra lor 6. Se luI hotl,rirea carcethrii la fata locului. Talleyrand c616tori In triumf, dupl demonstratiile muntene, din oras moldovenesc In ora§ moldovenesc9. La Bac* ltd.- sura lui fu deshapatä sitrisA de multime, cu streangurile tricolare nationale aleUnirii. Din oealalt1 parte, pe cand

1 Ibid., pp. 233-5, 2Ibid., pp. 215-6. Protestul Comiletului central; ibid., pp. 279-81. V. iibid., pp. 486, 494 §i urm. 3Ibid., pp. 222 qi urm., 245 §.1 urm. $ila Roman; ibid.,pp. 255-6, 262-3. 4 Ibid., pp. 260-1. 5 Ibid., pp. 355-7. 6Ibid., pp. 320-2. 7 Ibid.,p.315, no.1046.Cf. raportul lui Talleyrand; ibid.,p. 330 qi urm. Fratele din Londra al liii Vogoridi Ii recomanda sit nu se Indepärteze de sfaturile lui Giidel; ibid., pp. 343-5: Ce-ti pasä dacd oamenii pe cari ti-i recomandä consulul Austriei au moralitate sau skit vitio,§01". Prokesch-Osten scria de-a dreptulliiiVogoridi, tn- curajdndu-1; ibid., pp. 358-9. 8La,p.331. 9 Ibid., pp. 350 si urm., 333, no. 1057; p. 433 si urin. Cf. Thou- venel,o.c.,p. 89iurrn.

PregAtirea tThirii Principatehni

Benzi era incunjural dc aoe1easi simpalii 1, dalorite fratelui" de cei oe au ptstrat limba strtbunilor, iInlocuitorulai hti Bulwer, bolnav, Stanley, i se arrita recunostintt Richthofen aflAndu-se Mire cunoscuti 3, Liehmann cra primit mai mult de Evrei, iar Arabul" trimcs ca st Intarnpine pc Savfet Impartia de pe capra trtsurii lovituri de sable celor oe acla- Mau pe Sultan 4Cum se arborasert colorile Unirii, Caimaca,mul ordona arestarea cui vamaiIndrtzni st le poarte 5. Fotiade rocomanda, cu aoest praej, lui Costin Catargiu politica actelor lArt zgomot" 6Se urmtria de la Constantinopol visita gu.asi-oficiala a Englesului Dalyell, btnuit cit e pentru Unire 7. Vogoridi era autorisat formal a opri reaparitiaFoilor unioniste 8. Mitropolitul Moldovei, care era oarecum unionist", si de pe urma continuei rivalitati cu episoopul de Husi, fratele lui N. Istrati, primi neindreptAtite observatii, ca 'de la un sef ierarhic, de la Patriarhul constantinopolitan Chiri19. 0 schimpare se produse prin InlAturarea stlbatecului apt- rttor al unei cause pierdute, Costin Catargiu. Nu Mil ca si Savfet st-si fi dat saint ea prin aptlicaturile sale el deserveste causa In servicinl cAreia isi pusese toata pasiunea siTalleyrand st fi amenintat cu plecama10, ministrul sprijinil ptna la capAt de Austrieci trebui st piece de pe urma hotarkii energicei fiice a lui Conachi care, retrast, la tart, Isi amenintase sotul cu un divoq care ar fi insemhat pentru dansul intoaroerea

1 Ibid., pp. 431-2. 2 Ibid., pp. 405-6.Si adresä cltre Mitropolit; ibid p.414, no, 1085; p. 433. 3 Ibid., p. 416, no. 1087. Cf, ibid., p. 1019. 4 Ibid., pp. 388-90, 396-7, 431, no. 1093; pp. 471-2, 484. Dar v. qi darea de saint din gazeta lui Asachi; ibid., p. 405. 5 Ibid. 6 Ibid., pp. 369-70. 7 Ibid., pp. 384-5. 8 Ibid., pp. 384-5. 9 Ibid., pp. 465-6.V. si Mid., pp. 509 si urm., 519, no. 1140; a doua scrisoare, ibid.,p. 542. Se destitui pentru slniciune ministrul de Culte, Beldiman;ibid., pp. 480-1, 506. E Inlocuit cu Al. Sturdza. Costin Catargiuaiministrul de Finante erau iscaliti pe o petitie anti-unionistA cttrecomisari; ibid., p. 481. $i Secretarul de Stat, P. Bats; ibid., p. 502. " Ibid., p. 505.

Unirea tArIlor libere prin Români L109 la skräcia de la Inceput1. Intre factorii cei mai harnici ai opiniei publice unioniste erau femeile din boierimea Moldovei; d-na Cantacuzino-Pascanu din Roman, care gazduia peTal- Ieyraiid, d-na Ruxanda Roznovanu, din Tutova, care inter- venia personal pentru a opri abugurile 2. Dar Vasile Ghica, Inlocuitorul celui In sfiirsit dint, era sccotit ca fiind o5I mai sigurg. unealtg austriacg, 3. Bdtranul Vogoridi deplorapie- carea lui Catargiu, care. ar fi datoritä sp3rantelor de Domnie 4. De altfel comisarii iesiserg cu totul din rolul si din prima loratitudine.Dacg. Talleyrand obsferva reserve, Liehmann, Stanley si, fireste, Savfet se manifestau ca dusmanii hotgrIti ai Unirii5. Deci eel d'intgiu si cu el Benzi si Richthofen. se declarau, In Maiu, gata de pleeare 6. Alegerile fIcute supt un astfel de rzgim", scria el, rpl pot sg. ofere nicio garantie7". Poarta, care-si schimbä mtinistrul de Externe, continua sg cearg. Puterilor dreptul de a trimete In Principatele care ar fi In piing tulburare trupe care sit garanteze alegerile. La trecerea prin Moldo7a ngsgriteang cornisarii favorabili Umrii furl primiti cu aceleasi demonstratii pe care nirneni nu cuteza sit le opreascV. La Bucuresti, lipsa lui Savfet 11

1Ibid., p. 479 si urm. 2 Ibid., p. 452, no. 1106. 3 Ibid., pn. 456-7. Thouvenel protestd contra inten(iei de a ecoate pe Mitropolit; ibid., pp. 552-3, 601 si urm. V. audienta lui la Marele Vizir pentru aceasta; ibid., pp. 578 si urm., 603 si urm., 608 si urm, 617-8. Cu acest prilej presinta encrgicialte cereri In 1egatua cu alegerile. Imediat Fotiadi Instiinteaa pe Vogoridi ;ibid., pp. 591-3. 0 lungl scrie de staruinti e in legAtua cu rechemarea lui Savfet la Bucurestii 1mpiedecarea ingerintilor In Moldova. Neofit Scriban rilspunde dovedind autocefalia Mitropoliei Moldovei; ibid., p. 560 urm. Raportul oficial contra lui Scriban; ibid., p. 588 si urm. Pentru Inlocuirea lui cu Vladimir Sohupan ;ibid., pp. 682-3. V. adresa Mitro- politului; ibid., p. 697i urm. Cf. ibid., p. 701, no. 1234, pp. 718-9, 723-6, 729 si urm., 747-50, 787i urm., 867 si urm.; V, pp. 1-2, 56-7. 4 Ibid., IV, pp. 513-4. Si Fotiadii Prokesch; ibid., p. 517. 5 Ibid., p. 504 si urm. 6Ibid., pp. 505, 544, no. 1151. 7Ibid., p. 538. 8Ibid.,p.545siurm. Savfet amase; Liebmann plea maj tärziu; ibid., p.571, no.1165. Cererea functionarilor anti-unionisti egtre prim]; ibid., pp, 572-4. Raporlql liii Benzi; ibid., p. 674 si urtn.

310 Preghtirea Unirii Principatelor

Impiedeca sluerezel. Actiunea contra lui Vogoridi se mutase la Constantinopol taif a se capata altceVa decAt circu- lari ipocrite2.Acolo se hyt4ri In Iunie adunarea conferintii care trebuia sdecida In sfArsit chernarea Divanurilor3,§j. din nou Puterile interesate zzrmdrird oselyirea Mire oele doud Viri. Si, la Bucuresti, In acelasi scop, Incepeausiadunarili comisarilor4, Thouvenel declarand a nu s'ar putea avea Lre- latii cu Divanul fabricat de Vogoridi, pe care Austria-1 deco- rase de curAnd cu Coroana de tier'. Se adthigiau nemultA- miri si cu Ghica, invitat In zadar de rudeleiamicii pribegilor sa Ingaduie Inboarcerea lor6. Contra listelor electorale din Moldova, facute, dupa planul austriac, Inainte de resolvirea unor Intrebari din Muntenia, pentru a face atmosferd, produs al rafinarii fanariote", fu, de la Inceput (Iunie), un singur strigat7. Acei cari lucraserd Pah atunci, tn perfecld InteleVereMfrs, lzotarele celei mai perfecte legalittili se gdndiau la arma supremd a rdscoalei 8. Din 3.600 de preoti se trecusera 205, din 2.000 de maH proprietari 350; din 20.000 de proprietari mici 2.264; din toti intelectualii se alesesera 11; dintre proprietarii de case sea- pasera doar 598; dintre 1.200 de negustorii mestesugari1.190: dar se turnasera, printr'o manevra, 167.222 Otani. Proportia Intre orase lipsia cu totul2.De toti, abia 171.998 alegatorio. La 20 Lillie o violenta probestatie contra grosolanei mistifi- catii" era trimeasa comisarilor 11. Deci la 30 ale lunii comisarii Franciei, Prusiei, Rusiei , de siGorceaccv,se plAngea de ingerinbe franoese, cat si de oele

1 Sosirea lui Savfet; ibid., p.684. 2Ibid., p. 671 si urm. 3Ibid., p. 709 si urm. 4 Ibid., p. 720 si urm. 5 Ibid., p.743, no. 1252; p. 753 si urm. Memoriul contra lui; ibid.,p. 805 si urm. 6Ibid., pp. 754 si urm., 1000-10. Confliclul lui cu Spencer, ministrul Americei la Constantinopol; ibid., p. 766. 7Ibid., p.857, no. 1298. 8Ibid., p. 881 si urm. 9 Pp. 882-3. 10 Ibid., p.888, no.1307.V.si Ubicini, InEtoile du Danube: ibid., p. 967 si urrn. Excluderea ltdC, litwmuzakt; ibid., pp.987-8. 11 P. 904 si urm.

Unirea tärilor libere prin Romani 311 austriece i Sardiniei declarau cá, emanatie a Congresu- tui", cred supt demnitatea lor a Intra In relafii cu Divanul co s'ar tolege,fi la 7 Julie Thouvenet aranca printr'o nold reispunderea asupra Por(ii1. Fata de aceasta. hotarIre, Austria arata aplecare la uncle concesii: In ce priveste Unirea, admitea o asimilare In administratie ilegislatura",rosistem foomun de apanre", darInIntelegere cu Poarta", si unirea vamala"2. Totusi, In unire cu Stratford, se Impiedecq o anchetä pe care Turcii erau gata s'o trimeata 3. In oe priveste pe acestia, Resid declara ca nu se solidari- seaza cu Vogorldi, darcilpentru a lua vre-o masuraii trebute acea Intelegere Intre Puteri pe care 0tia cu nepu- tinta4. Sustinul puternic, Caimacamul moldovean continua linistit politica sa, numind In comitetele de revisie persoanele care puteau sà Intareasick listele falsificate 5. Dintre toli dregatorii, numai Alexandru Cuza, In care Vogoridi vazuse un prieten si un sprijiflitor, reprimindu-1 In ntilitie ca subl000tenent, pentru a-1 Inainta In cateva luni pana la gradul de major 6 siadjutantalsari.,sidandu-iadministratia Covurluiului, cu amintirea particip6riila evenimentele din1848, demisiona ca protestare contra listelor schimonosite" ischim- barilar litre functionari,ciInsusi fiind trirnes in misiune prin. Basarabia pentru. en In lipsa 1ii sa se poata savarsi toate calearile de lege7.El brainta comisarilor traducerea scrisorii sale8. Nu gacia ca prin acest act face oel d'intaiu pas catre cea mai Inalta situatie In Stat, la care In viata lui de Maar nimic mi. 'Area sa.-1 poata indritui9.

1Ibid., pp. 963-4, 967, no.1348. Aprobarea lui Walewski; ibid., pp. 996-7. 2 Dup g. inedit engles, Riker, oc., p. 109. 3Ibid., p.117. 4 D. A.si D. C. Sturdza, o.c.,V, p.9. Nous ferons quelque chose"; ibId., p.10. 5 Ibid., p. 38 si urm.V. Scrisparea lui Fotiadi calve Vogoridi; Thou- venel. o.c., p. 113 siurm. Pentru atitudinile urrnAtoare ale Caima- camului, ibid.,p. 131si urm. 6 V. si D. A. si D.C. SITurdza, I.c., p. 415, no. 1086. In ordine civilä avea taint de Vornic. 7 Ibid., pp. 47-8. 8Ibid., p. 50, no. 1435. 9 Place II judeca. unul din functionarii cei mai capabili, cci mai

312 PregAtirea Unirii Principatelor

Alegerile din Moldova fard fixate pe zina de 12Julie. Inca de'nainte, taranii fusesera pusi, de forma, O. ivoteze" pe delegatii 100% Un ordin smuls Portii impunea o zabava de cineisprezcce zile 2, dar ambasadorii Puterilor dusmane Uniril cerura o conterinta prealabilä, care neputându-se tinea, pre- lungirea se reduse la o singurl saptämâna; pentru a reveni la primul termin, cu ordin la Iasi SA se revada 1itele 3. 0 interventie a Sultanului Insusi pgrea cI ajutg. causaünioniLi- 4. Dar se Ingaduia vechii cunostinti Sad'ac-Pasa sa vie In Mol- dova-de-jos pentru propaganda anti-unionistäts.SiStratford se prop tia cu toata hotaxIrea cslt apere pe falsificabortul din Iasi. Thouvenel ajlungea sIntrebe la Paris dada n'ar trebuislt oear a.uncondediupa.pltla schimbarea situatiei In Moldova, dela ce ar aduce caderea lui Res1d6, si i se tele- grafiè sa proteste contra alegerilor care trebuie sa fie pri- vilecaatinse de nulitate"7. Dar Ghica se osebia tot mai insult .cfe colegul sau, restrfin- gAndu-se deci numai asupra adestuia Intreaga problema ro- mfineasca. El deschidea, in sfarsit partile pribegilor. Ei Xi erau, de altfel, necesari ca slt resiste agitatillor pe care Bibeseu, de mult Won, le faidea Intre miarii proprietari8. Astfel In- trasera acasa la ei Eliad, Tell, Magheru, Nicolae Golescu, Ste- fan Golescu, C. A. Rosetti, D. Bratianu, Joan Bratianu 9, Bo- liac,Paleologu, Constantin ThIcescu, arhimandritul Iosafat Sna- goveanul 10. Alegerile clerului moldovean icirlt räu pentru Caimacain, care, supt cuvuand ca se gatesc tulburari, scoase armata In cinstiti si mai energici din tail". Vorbe§te de averea, de legaturile de familie ale lui; ibid., pp. 53-4. 1Ibid., p. 69 §i urm. 2 Ibid., pp. 70-1. 3Ibid., p. 71, no. 1449; p. 84. no. 1454; pp. 87-8, 108, no. 1471; p. 111 §i urm. 4 Ibid., pp. 71-2 si urm. 5Ibid., pp.109-10,115i urm. 6Ibid., p.275, no.1593. 7ibid., p.286, no.1599. 8Ibid., IV, pp. 311,317-20, 391. 9Articolullui,in l'Eslafette; ibid., V. 10Ibid.. pp.133-4.

Unirea tärilor libere prin Romani 313 strata 1. La celelalte categorii alegatorii rdspunserä prin ab- tineri In masg. 2. Pe când In Comisiune se lupta cu Liehinam13, Vogoridii, speriat, Ii dadu sama ca. a Ora peste cal. Aturicicd.zulovitura. Conform cu instructiile trimese de Walewski, Thouvenel se presirdd Sultarurlui qi cent anidarea alegerilor. In cuvinte aspre arata ca Mare le Vizir si ministrul de Afaceri Straine au jignit pe Imparatul Franoesilor prin actiunea lor reoenta. de Inselare. Cu aoestia nu mai Intelege silaiba nimic a face si amintesh tot odata datoria de rem- nostinta fata de Napoleonl. Thouvenel prevedea amAnarea Divanuriloriapelul la o noul conferinta oe s'ar linea laParis, dar icaderea lui Resid5, iIn adevar se varbi In acest settsi ambasadorilor Rusiei 5i Sardiniei.6.Se raspundea de la Paris cu autorisatia ruperii legaturilor cu Poarta, care violeaza tratatul de la Paris" 7. Dar ambasadorul Franciei, cu toate ca de la Paris ii venlau nu odat a. instructii contradictorii, care-I puteau des- curaja, era convins ca nu-1 vor lasa sa plece"8. Inaintea aoestei aLitudini Poarta dadu Inapoi, dar fara0 consimti s. primeasca de piano anularea oeruta a alegerilor: se oferia scheme la Constantinopol, pentru lamuriri, pe ambii Caimacami, cari ar fi Inloelliti prin vechili In lipsa lor 9.Mai era vorba de o scrisoare a Sultantdui catre oei patru Suveranilo. Se ajunse a se crede inteun tratat secret, 1 Ibid., pp. 243-4. 2Ibid., p.289, no. 1598; pp.326-9f,395-6. Lista alesilor;ibid., pp. 370-1. 3Ibid., p. 378q't urm. 4 Ibid., pp. 297-8. V. Thouvenel, o.c.,p. 137 si urm.,i amintirile d-nei Durand de Fontmagne (Drummond de Melfort , resumate de N. Iorga, In Rey.hist. du S.-E.eur.,1938. Acolo, continuele ciocniri cu Stratford. 5 D. A.si D. C. Sturdza,I.c.,p. 302, no.1615. In acest timp Rusii se tineau la refusul de contact cu Divanurile; ibid., pp. 302-3, 314-6. 6 Ibid., pp. 320-2; Thouvenel, o.c.,p. 111 si urm. 7D. A.si D.C. Sturdza,I.c.,p. 323, no.1635. 8Ibid., no. 1636. 9Ibid., pp. 383-4. 10 Ibid., p. 388, no. 1658; pp. 389-90. In desacord cu ambasadorul sau, Bulwer evita sä se pronunte (3 August).

814 PregAtirea Unirii Principal 213r

°antra Uniril, cu Austria si Anglia, si ambasadorul Tarului se te.mea serios de o Intoarcere a Austriecilor in Principatel. In sfArsit, la aceste Incercari de a se castiga timpu,1 se raspunse de Thouvenel cu anuntarea oficiall a ruperiirela- thlOr 2, Indata ambasadorul sesipregati sa se suie pe bordul vasului Ajaccio, cand Sultanul In Susi, tutors dintr'o excursie, Iiiesi, adânc miscat, inainte. Aceasta nu aduse totusibulb- rirea. Turcii erau gata sa sacrifice pe Resid, Mare Vizir va fi Mustafa-Pasai Aall La Afacerile Straine daca Franta s'ar Indatori sä aduca Inaintea Divanurilor chestia Unirii 8. Era, de fapt, propunerea care venia de la Londra 4. Un ordin telegrafic de la Paris opri plecarea lui Thouvenel, caci Anglia izbutise sbirnie punctul de vedere frances la In- tainirea de la Osborne (6-9 August) Inutile Napoleon si regina Victoria, adecä, In adevar, sotul ei, printul Albert, care, criticand felul de a se rosti al liii Palmerston, lua asupra-si punctul de veder.au al acastuia. De alifel, ideia, vag, a printului se lovia de nepotrivirea oe era de ast-ptat Mire sisternele de aplicat Principatelor: confederatie", guvurnele separate si Sul- tan, preferind numai Sultanul si, candva, un monarh crestin" 5. In zivadie6In fata Imparatului 51a lui Walewski sta numai Clarendon 6, canna i se adresase D. Bratianu Inca la 27 Main In numele a oelor cinci milioane de Romani"7,si ministrul engles s3 gandia la organul planuitei confederatii", fiind I,nfondpentruasepAstra o situatieveche de 0,zeoe secole" 8; o gne5ealä de invitatie Impiedecase presenta

1 Ibid., p. 390, no. 1661. 2 Ibid., pp. 391, 393. 3Ibid.,p.388, no. 1657; Thouvenel,o.c.,p.141siurm., d-na de Fontmagne, 1.c. 4 D. A.5i D. C. Sturdza, o.c.,p. 415, no.1667.. 5 Harold Temperley, In Cambridge Historical Journal, V, n-1 din 3 Octombre 1937, no.1;traducere in Rey. Ist.,1937, P.333. 6 V. Temperley, ibid., n-le 7-9, Four documents. 7V. iCretzianu, o.c.,la aceasta data de August. 8 Ibid. N'am avult la indemana biografia lui Clarendon de Makwell, Life and letters of George William Frederik, fourth earl of Clarendon. Amanunte asupra IntAlnirli, In East, o.c., care dAduse, inse§iaclele, In English Historical Review, LXIII, pp 409-12. Cf.si Riker, o.e.,

Unirea tArilor libere prin RomAni 815 prernierului engles, care se Inlalni cu Napoleon, deosebit, a doua zi. De fapt, ministrul de Externe engles uoia ftlfifa pcird- sire a ideii Unirii, disolvarea Comisianii interna(ionale §i re- nuntarea la Divanele ad hoc, singur Congreslul de pace audnd sá decidit. In general, dupa mustrari reciproce pentru devierile de la pactul franco-engles care Rusia, de o parte, catre Austria, de alta, se ajunse la ciocnirea Intre ideia Imparatului Francesilor caärile noastre unite supt un print strain ar fi o piedeca In fata planurior rusesti In Orient, orieat de putin simpatica, i-ar fi personal banda" de la Constantinopol, iIndaratnic.1 afirmare englesa ea orrice fararniVare a unei Turcii concepute unitar ar deschide iar Rusiei calea spre Bosfor, cu Wale cä intentia fusese negatä fata de Napoleon de Mare le Duce Constantin. Imparatul Francesilor tinea neaparat sa nu aiba aierul ca a consirntit la o Intelegore cu Anglia, a carii alianta o credea Inca necesara, prin parasirea hotarIrii sale pentru Unire, si aceasta numai ca s1 capQte anularea, datoritä prin el Insusi, a listelor 1. Dar pu.nctatiile stabilite de partea englesa, admitand aceasta anulare si repeland prevederile Con- greguluicarap'oarbelecornisari10 idorintileDivanurilor vor fi supuse unei c-reetari internationale la Parrs, asigurau, dupa dorinta printului-consort, si suzeranitatea Sultanului, ca si ordinea interioara nou5, basata pc privilegiile Principa- telor". Se ajungea pentru aceasta l.atfiechea propunere aus- triacd a institu(iilor organice similare §i la sistemul conpin" rapt cloud guuerne s-parate", mentionandu-se chiar uniunea vamala pe rang unitatea de moneda si de tarif, cu. un corolar judecatoresci militar 2. In realitate, Napoleon, cu toate Indreptarile aduse protocolului discutiilor de Persigny, ambasadorul frances, la Lon- dra, era Invins,si Cowley, represintantul engles la Paris, p. 130 si urm. V. si corespondenta lui Thouvenel, o.c., p. 149 si urm. Cf.siexpunerea, impersonalA, a lui D.A.Sturdza,atuncl bolnav, In Mem. Ac. Rom., seria a 3-a, XXXIV-V. 1 Clarendon credea chiar cA Napoleon, bucuros cA scapA, ar fi foarte culant" In ce priveste revisia listelor. 2 0 formA, In Alice M. Carter, n-1 precedent din revista de la Cambridge; romAneste, In Rev. 1st., 1937, pp. 352-3.

316 Preggirea Uniril Principatelor

spunea lui Clarendon, la 22 August: ,,d-voastra ati cistigat esen- Valid,In timp ce Franta luptd pentru o umbrP1. Aceasta de si Walewski retfusä sdeie, prin senintura sa, o valoare stringentà achilui, si adevIrata biruintA era ea si la 1853, a staruintii dibaciu strecurate de Bual. Nici o parte, mid cealalt g.taoerau sineeri. Anglia, ocupatä eu strasnica rg,sooalä din India, cNuta tot asa de mult st scape din Incurc6turA ca si Napoleon, care vedea c5. nu poate clinti pe Turd. Informat secret ca Franta a p6r6sit punetul eide vedere In ce priveste Unirea, pentru a obtinea in schimb anularea alegerilor si asigurand a se va gsi mijlocul de a astiga si Austria, eel-. ce putea euprinde ideia unei zablvi,Ind6rAtnicul Stratford nu astepta decat atata,siel somnala cd, astfel, clausa despre Unire trebuind Ad fie secretd, se prepara, prin cAstigarea, Ritisä, a anularii alegerilor, friumful lui Thauveael. De la Londra se lAsa %msg. In sama lui calea de urmat. Abia la 16 August i seorbia dc o actiune comunli cu Viena, unde se eunostea acuma, si se dAdea In vileag, elausa secretä. Nurna,i clad un ordin formal nu-i mai tag sa ramfitepe vechoa lui linie, ambasadorul en,gles deslegg. Poarta In chestia anulArii alegerilor moldovenesti. In toath aceasta urIUt afacere de blnuiaa reciproca 2 0 1 Temperley, 1.'c., no. 6.Cf. ibid, n-le 2-5. In schimb, lord Mal- mesbury, care doriai independenta moldo-valahg, era de pArerera Palmerston a fost lnvins, Memoires d'un ancien ministre (1807-1869), par lord Malmesbury, Paris 1885, pp. 247,8;cf.ibid.,p. 277. 2 V. Thouvenel, I.c., §i amintirile d-nei de Fontmagne.La Lon- dra erau multrimiti cä un adaus, imprudent, al ambasadorului Per- signy dA autenticitate unui act pe care, altfel, Walewski 1-ar pulea nega; Temperley,1.c., no. 86. Si Clarendon II declara mincinos"; ibid., no. 96. Si in adevAr acesta tagAduia fall de Cowley cä s'ar Ii renuntat la ceva; ibid., no. 9 a.Oricum, el ar pune-o In legAturA cu discutii anterioare; ibid., no. 10 a. Clarendon invoca ideclaratiilc lui Napoleon fata de reging.i printul Albert;I.e., no. 10 b. Amba- sadorului austriac la Paris, Hfibncr, i se spunea de Walcwski cA dc fapt se va lzotdrt in congres, pe basa raportului comisarilor; ibid., no. 11 a. Iar lui Thouvenel i se telcgrafia, la 8 filed, astfel : Guyer- nul angles sf5tuieste Turcia sa se plece (déférer) cererii noastre"; D. A. Sturdza si D. C. Sturdza, I.c., p. 421, no. 1671. Nina atunci cea mai mare moderatie iburetele peste trecut";ibid.,p.435. no. 1678. Cf.siibid.,p. 464, no. 1694.E un oarecare [cinchIn plângerea lui Clarendon cA. nu se respectO de Walewskii chiar de

Unirea tArildr liberepentliomAni 311 de Incercare de a se lInsela iIntrece intr'o chesliune care interesa viitorul Introg alutv,inatiuni nevinovate, asociatii Franciei nu primisera insliintarea pe care guvernul engles o strecura Indata noilor sai asociatiIn. politica Europei, la Viena, care se ternoa continuu de o actiunc separatli franco, rus5,i doria publicitatea clans& despre Unire. Napoleon observase totusi ca, frira a intreba Rusia, Prusia si Sardinia, el n'are dreptul de a semna o Intelegere ca aceia de la Osborne. Iar In scrisoarea din 9 August Inca, adresath. lui Bourqeney, represintnnlul srtu la Viena, diplomatia frames/ incercase a-si mantinea punctul dc vedere, declarand ca o larei uniune adminisirativd va putea sci fie preferatii unei uniri complecie" sis'ar fi spus Englesilor ca, daei Unirea compiectd,i cu un print strain, combinatie pe care o gasim mai bunil, ar intâlni prea mari greutati, (ImpAratul) ar fi gala a-si modifica vederile, spre a evita un desacord cualiatiisai"1. Astfel se ajunse la declaratia din 22 August a lui Stratford catre Poarta si la consecinta ei, care nu putea fi &eta anularea alegerior din Moldova2. Napoleon o Intelegere de gentilomi". Dar Clarendon insusi romu- nicase lui Musureis, ambasadorul lure la Londra, secretul pe care acesta-1 da tot..,secret, lui Aa 11. Cum s'a thuul de acesta secretul, v.ibid.,p. 474, no.1701. Ministrul Spaniel 11 aducea, de la Aall, lui Thouvenel; ibid., pp. 480-1, cf. ibid., pp. 435-6, 446-7 (noul sistem arfica acela dintre State le germane). Din partea lui, Aall-Pasa se adresa ministrului Spaniei cu propunerea anuIäri, daca o car si Prat*.siAngliasidacä existä o lntelegere prealabilä a Pu- terilor el se va inlatura Unirea; dar sA nu piece Thouvenel; ibid., pp. 434-5, 442 si urm., 475, no. 1704. El nu voia Insa decisitmea ul- timz1 a Congresului.In Parlamentul angles Palmerston rAspundea id Disraeli, tägaduind vre-o Intelegere asupra Unirli; ibid., pp. 447-8; recunostea 1nsä cà erau incoutestabil motive aparente de iregulari- tate nedoveditä", asa el e avantagiosi pentru PoartiA" a revisui, ceia ce ar admite siAustria, asa a armonia" franco-englesa e neatinsä. Tot asa räspunsul la o interpelare In Camera Lorzilor; ibid., pp. 461-2. 1 Temperley,I.c., no. 11 b. 2 Pentru situatia din Constantinopol sAnt noun sifoarte jusle observatiile lui Eliad, In Scrisori din exil, p. 583 si urm. El, care fusese ila Malta, pleca, prin Atena, in Apus, si era la Londra in Octombre; ibid., p. 586 si urm. (si recomandarea, In Times, ca Domn, a ducelui portughes de Oporto; ibid., p. 588), Cf. Thouvenel, o.c.) 13. 156 si urm,

518 PregRirea ttnirii Principateldi Dar cei ce se tnteleseseri la Osborne nu prevekuscrd cd delegatia Congresului ua avea o alta basd pcste care s'ar fi putut trece cum s'a ci fdeut, numai calcond tn picioare prin- ciplul insusi al consultdrii poputitiilor", principiu scthnp Imperiului plebiscikzr al lui Napoleon ca si opiniri englese, deprinsa de veacuri a priui co legal numai ce iese din ma- nifestarca libera a uointii unei natiuni. Caci, din momentul Mild Napoleon sacrificase pc Romani necesitatilor aliantei cu Anglia, resolvireaclzesticinaticaale romanesti revenia Romani lor tnsii. Deocamdatä ziva lui Napoleon fu serbatA la 13ucuresti si la Iasi ca a unui statornic sprijinitor al Unirii, dar Talleyrand fu cu paza, In rAspun.s 1 Aproape Itt acest timp, Walewski declara lui Talleyrandctasisireuisuireav.a trebui fcicM numai de forma, pentru prestigiu, si cu noile Divanuri sa se mantuie cat mai rapede, opinia lor fiind acuma indiferenta. Gomisiunea, tot asa de indiferenla,si-a Intrecut, cLe atributiile, si se stie chic e vinovatul. Diplornatia frau- cesa evikz orice conflict pc chestia intitulata ostenlativ moldo- valahP 8. Walewski sc grabia sg. scrie ca nici plecarea lui Vogo- ridi nu mai e necesarA,3.Thouvenel Insusi ramânea Inmemenit cgnd i se cetia de ministrul Spaniei depesils mi Musurus despré in.voiala de la Osborne, si el primia expresia uimirii ambasadorului rus, In fond poate bncitros pentril cg. se vedea ct plateste patronaOul Franciei imperiale. Bubeniev observa ea nu doua Puteri pot decide, dar Goroeacov era mu1tämit4 el i se dädea prilejul sa declare ca actittnea la care se raliase Rusia un privestie Unirea5. Fat5. de Englesii Austried, amba- saclaral Franciei trebui sä se tie In ce numeste el un rol prisiv"6. El marturiseste cu. parere de. rail-ca. tot Constantimpohilcü-

1 D. A.s'tD.C. Sturdza,I.c, pp. 467-9, 470-3,478-9, 487-90 (raport supArat allui Basily, care aratA cl la zilele Suveranilor celorlalti comisari nu s'a fAcut nilnic).Comisarii, 1ndusmAniti, se certau pentru candidaturile la tronul muntean. Manifestatii la Ploesti si Carnpina; ibid., pp. 548-9. 8 Ibid., pp. 475-6. 8 Ibid., p. 484, no. 1910. V. ibid., pp. 551j urm., 591, no. 1770. 5 Ibid.,p.491, no.1715. Protestarea lui contra atitudiniilui Liehmann; ibid., pp. 494-5 §i urm. 6 Ibid., p. 483.

ttnirea tArilor libere prinIoinui §10 noaste acum o solutie de care oamenii destepti rad-'1. Incu- rajati, TUrcii se gatiau chiars raspunda ca nu se pot anula alegerile decal dupk cererea tuturor Puterilor2. Si In adevar aceasta fu motivarea anularii 3 (21 August,asa Incat Walewski se tanguia Eric da lipsa de initiativk si onestitate a Portii! 4. Se pot inchipui sperantelc anti-unionistior, al ckror eon- ducktor, Nioolae Istrati, provoca printr'o brosurk contra ad- miuistratiei lui Grigore Ghica, din nenorocire crilicata si de Kogk1niceanu5, si el aduse sinuciderea aoestuia, cu o explicatie ultiank care alma pe vinova4 inaintea tribunalului lui Dumnezeu": nobilul fost Domn nu putuSe ajungo macar pank la Napoleon G... Dar, cilnd se aflä, lotusi, de anulare, lumea romaneasck, ne- cunoscand parlea asa-zisa. secreta", fu in culmea bucuriei, cum o spune si Place'. Acosta insusi Inoepea sa-i &eased Insusiri lui Vogoridi, pe care Thouvenel zadarnic Ii tot dorise reehti- mat8, si el se emotiona ck ministrii Caimacamului, intelesi cu GOdel, vreau s1-1 arestez& si sk-I depuie 9. Vogoridi inlatura de la Interne pe Vasile Ghica, Incredintand Ministeriul oolo- nelului P. Scheletti, alt anti-unionist1o. Alegerea delegatilor clerului dadu pe Filaret Scriban si pc nepotul Mitropolitului, Calinic Miclescu, egumen de Slatina, apoi pe Melhisedeci preolul Matcas din Roman11. Celelalte alegeri urmark pe aceiasi linie 12, dar ziarul oficios frances din Constantinopol avea dreptata sk afir ae: Aceasta nu ni si pare eg..ar avea o mare Insemnktate dupa Intelegerea oe s'a 1 Ibid., pp. 483-4. 2 Ibid., p.484, no. 1709. 3 Ibid., p. 504, no. 1722, pp. 538-9. Walewski pretindea ca succesul e deplin (!)i ca In Principate trebuie revenit, acum, la normal"; ibid., pp. 491-2. 4 Ibid., pp. 492-3. 5 V. pasagiul privItor la aceasta din cartea lui Manolacbi Draghici. 6 D. A.5i D. C. Sturdza, o.c.,p. 499 5i urm. 7Ibid., pp. 520 51 urm., 555i urm. 8 Ibid. 9 Ibid., p. 562 si urm. '° Ibid., p. 560, no. 1751; p. 616i urm. 11 Ibid., pp. 571, 609-10. al Ibid., p.583, no. 1764; p. 589, no. 1768.

J26 Pregatirea tinirli Principatelni stabilit la Osborne"-, silind totusi pe Thouvenel sa declare, protestand, ca acordul nu exista" 2 Alegerilc din Bucuresti se anuntasera mai zgomotoase. Se presintase Nicolac Golescu, Rosetti, care f'kcea poesie politick alkturi de viskrile filosofice ale luiI.Brillianu, in. foaia pe care o intitula, ca un. steag de unire: litomdnul, pe Icing Cos- taforu, Orascu si a1tii3. All-Pasa era indignat ca Alexandru Ghica permite o atmosferk -evolutionark4, pe o vreme cand Benzi declara ck el merge la Tdrgoviste ca sà se inchine In numele regelui ostas inaintea moastelor lui Mihai Viteazul, simbol al Un:rii5. Resultatul, dupd cxemplul moldovenesc, fu, astfel, mai ales unionist6,dar se alesera si fostii Domni$i chiar Solomon?. P.Ink atunci comisarii, cari nu-si deideau samd cd pesip clansiis'thi luat hotlerile principale Aall admitea ek se poate discuta si In Congress veniau la Iasi pcntru a-si In- deplini si ei forrna9. Lui Bulwer, Kogalniceanu, neinformat, Ii vorbia de patria lega1itiii a libertAtii", de regina apk- rkteare a drepturilor seculara ale Principatelor" si ale celor cinci milioarre de Romani", si-si auzia, ca mijloc de potolire, cg, tot viitoral unui popor nu se face Inteo singurA zi" $idk nu e bine 2,a merge prea !kite", recurgand si la fabula iepurelui si a broastei tastoase; nu và pot promite CIa yeti ckpilta tot ce doriti"V. Din parte-i, Basily gasia rnomentul sa vorbeasca de vechile Indaloriri venite de la Tani si afirma tare ck nu se poate pune olimn.atribAiilor Divanuluit care va sta gata sk rkspundk la orice Intrebare a Comisarilor n.

Aspectul deschiderii Adunkrii moldovenesti, care, fireste, nu

1 Ibid., pp. 575-6. 2ibid., p. 576, no. 1761. 8 V. ibid., pp. 592-3. 4 Ibid., p. 622. Ibid., pp. 577-8. 6 Ibid., pp. 655-6, 674 siurm. 7V. siibid., pp, 670 si urrn., 723 siurm. 8 Ibid., p.663, no. 1794. 9Ibid., p. 649 siurm. 1° Ibid., pp, 652-4, " Ibid.,pp, 662.3,

Unirea (Ari lor lihcre priaBoman! a21

Stia,nici el, nimic din bitelegerea secret/ de la Osborne, se flcu solemn, cu cele mai bune spegante, Caimacamul f/t/rind cea mai deplin/ intelegere cu aleii cari-i fuseser/impusiBatra- nul Mitropolit lncepu cu formula lgo1do-Rom4niei" si cu rn91- tiunea Rornânike, nu a Moldovenilor Sostrigi §i Trdiascd uutonomia!". Prin dantari, prin panglici, prin iluminatii, prin StrigAte se cerea Unirea, pc care printep non/. cleclaratie Poarta o r/spingea hotkrIt 3, pe cand Imp/ratul Franpesilor admitea, dup/ cerorea austriaca, s/ nu se discute macar In Comisiune votul eventual despre Unirei guvern repre- sentativ" 4. La 19 Octombre dou,d glasuri singure erau contra decla- ratlei de Unire supt Domn strain, dip dinastii ne-yeeine, numit de Congres, respectandu-se legalura cu Poarta. Peste chtevazile dup/ hotArirea acestei Adundri, Iptro atrnosfer/ mlai putin cald6, Incepeau idiscutiile Divanului muntean5.. Intr'o unanimitate care cuprindea .si pe Bibescu si Stirbei, se votau aceleasi palm puncte 6. dorinta imensei maforit4i a Romdnilor gdsia eciu In mai toatd presa europeand, iar, la 16 Octombre, In Parlamentul eu- gles, Gladstone 1a6ea propunerea de,a se arkta Coroanei ,,pater- pica speranpi a Camerel Cornunelor cd, in negociatiile zu.m4- toare privitoare ía aceast4 afacere se va face sit apese, dupa cusdintd,in cumpdrad aceste dorinti pe care ploporal Valahiei fi al Moldouei le-a exprimat conduct prin organul. represintantilor aleqi potriult cu tratatur 7. Propunerea Unirii foese flcutä la Iasi, de KogEriniceanu. Se amintia, pe langa postulatul natiaal, al cArui acterent se argase Napoleon , i o Intreag g. stgruintä romaneascä de ail- tea veacnri, In exercitiul de-a lungul timpurBor al dreptulni de suveranitate, si prin tratatele ea s'au Incheid, cci leAtuxa cu Imperiul Otoman lnsusi vine din dorinta de a /Astra aceast1 1 Ibid., p. 687 si urm. 2 Protocoalele §edintilor; ibid., VI', p. 35. 6Ibid., p. 724 si urm. Noll/ circular/ dupà votul celor patru puncte; ibid., p. 741i urm. 4 Ibid., p. 734 si urm. 6 Ibid., P. 714 si urm, 6 Ibid., p. 736i urm. 7 Ibid., p. 726, no. 1821, 21

522 i'reggiirea Unirii PAncipatelof suveranitate", reservându-se explicit autonomia; siIn ufmg. State europene au Incheiat tratate eu tgrile românesti, iar de la tratatul din Adrianopol Inainte nu e nicio tgigadg' a acestu.i drept, cum s'a adeverit siin ultimele acte ale diplomatiei, pgstrandu-Se doar Portii cela oe prevgd capitulatiile", pe care ea nu. le-a negat. Se Incheia ca constatarea perfectei unitgti a neamului, In nume, 1imb, lege, culturg, asezImintte, istorie si aspiratii1. La Inceput se cgutase chiar leggtura cu Divanul mMtean2. Si acolo, la Iasi, unde, in pecunostinta lucrurilor, se votase omagiul de recunostintg puternicilor Suverani" ai tratatdlui se propuse oprirea lucrgrilor separate pentru ca asupra reformelor de introdus sg. discute Divanurile reunite, ceia ce s'ar fi cerut chiar de la Bucuresti 4. Dar o comisie de noug là aleasg totusi pentru pregglirea separatä a modificgrilor de cerut, pe când Muntenii se opriau dupg. dorinta oamenilor de la 1848, cari dominau Adunarea, la votarea punctelor principale si pro- vocau astfel interventia comisarior, care nu duse la niciun elect 5. Urmarg. lupte Intre radicali, de o parte, Tell si A. Golescu de alta 6, Onä ce, dupä o propunere nepläcutg. a lui Florescu, cei d'intgiu pärgsirg In grup Adunarea7. Se la vacantg pgng. la 1-iu Februar. Stirbei si Bibesca se retrggeau din Adunare 5. Cu. toatg. opunerea liii C. Hurmuzachi, care argta cä, votdnd 1 Protocoalele, pp. 63-8. In sprijin vorbi, pe langl Kogalniceam) Insusi (ibid., p. 75 si urrn.). C. Hurmuzaki (ibid., pp. 68-74). LogofItul Al. Bals, proprietar de 80 mii Midi, In Moldova, iubita sa patrie", obiectase In scris cä prin Unire se pierd privilegii mai man t.cleat ale Invecinatului Printipat" 0 sepregAtesc lupteinterne;ibid., pp. 74-5. Loctiitorul episcopului de Roman se deszise, explicAnd cä adesiunea sa la Unire o fAcuse doar Intre patru ochi"; ibid., p. 75. 2 Protocoalele, p. 62. 3Ibid., p. 742, no. 1831. V. protocoalele, pp. 89-90 (propunere a lui Petru BrAescu). 4 Ibid., pp. 795-6, 807-8. PArerile lui Talleyrand; ibid., pp. 797-8. El denunta teoriile ca ale lui Proudhon", din noile scrieri ale hit Enact; ibid., p. 790. 5 Ibid., pp. 835-6. 6Ibid., pp. 825-7. 7Ibid., pp. 843-4. 8 Un memoriu al primului (1856); ibid., pp. 914-6; cf. lorga, Doe. ,Virbei,I.

Unirea tärilor libere prin Ftomitni 823 ca pentru Moldova, punctele viitoarei organisdri, Adunnrea se lndepdrtenzd de la concepria necesarei wlitiiti politice cu cealalti tarã, pe Iting4 faptid oci se subordoneazd autononda, din care ar iei forrnete viitoare, hoteirtrii Congresuldi1, se votl, deci, acolo, la Iasi, religia de Stat, cu libertatea cillturilor in mArgenirea capitulatiilor", judecaLori inamovibili, un singue sinod.2 pentru arnbele tan, organisarea puterii armate, cti in- terzicerea cetatilor tUrcesti, neutralitatea, egalitatea cetateneasca $i darea proportionala, libertatile personale, responsabilitaiea ministerialä, inlaturarea Senatului separatia Puterilor, desfiintarea capitulatiilor, represintarea la Poarta,, fixarea internationala a hotarului, necontenit crampotit de Austrieci, instrue- tia generald obligatorie $i gratuita, recunoa$terea cu sfintenie a proprietatii, fixarea de Puteri a tributului, reclamarea Deltei: Times" declara ca e un 4 August roman"3. Numai asupra eetateniei de recunoscut la toti pamantenii crestini4i asupra deeptului la pamant al taranilor, $i in aceasta lard, mai gene- roasä, diseutiile fur. lungiiaprinse. Plangerea taranilor vorbia de sarcinile grele cazand numai asupra lor, färä a uita vanzarea" care Jidovul orandariu, ea sä ni suga toata vlaga" prin. bautura scumpa si otravita", sirobia la oqiile straine. Si lotnsi ei tin intreaga tara: toata bogatia, toata Imbielsugarea, bratelei sapele noastre o aduc. Dunarea de mare si de larga, curge raul sudorilor noastre, se duce peste mari si peste hotare, acolo se preface in rauri die aur si de arginti curg iaräi inapoi de se revarswl, in tara noastra". Cele douasprezece zile ale pontului" sant ziva cat luna", fara a se obseeva serbatorile. Regulamentul e aratat ea originearaului:Inainte de Reglement sateanul avea zeoe, cincisprezeee$i pout ,.doulzeci de falci, radicam vite, ni prindeam nevoia si era si tara folositd, ea cirezile cell; mune care ie$iau din tara noi la cre$team. Cu Reglement munca ni s'a ingreunat, iar pamanturile ni eau micsorat. Ni s'au

1Protocoalele, pp.90-2.El admitea doarfixarea unor base". Manolachi Costachi, constatand aceste pared,vorbia de fapt tot de base". 2 V. discursul lui Neofit Scriban; ibid., pp.102-7. Al lui Melhi- sedec; ibid., pp. 155-7. 3 Eliad, Scrisori din exil, p. 599. 4Protocoalele. p. 229 §i urm.

324 PregAtirea tinirii Principateidr dat numai elite patru Mei celor eu doi boi, cam- fang. de boi li eau. (lat. si mai putin". Aceasta pe Lang ce au luat Dom- niile grecesti". Ei cer, cu. legendaruI Loan Roata In frunte, oprirea tdii, supirimarea haucdelelor,capitatiei, api: dregtitori de ecil aAei, rdscumpdrared boicrescului.Vneau drepdul la pilmeint pdnet la doud-treimi din movie1. Marii proprictari vorbirg. de comunism" si, prirnind oelelalte puncte, afirmara puternic dreptul de proprietale asupra mosiei Intregii cerura Invoiala libera 2 Proprietarii mici se tineau h reforma din. 1851, admiteau plata In bani a luernIut, dar opriau noi revendicatii 3. Un amen- dament al clericilor pornia de la existenta la Incepul a proprietatii targnesti libere4. Kogalniceanu nu apard cu prea mult g. putere pe tarani 5, ci, vorbind de viitorul regat 'al Romaniei", ceru amânarea. Apararea o facu Insa, calduros, C. Bosie, de si mare proprietar 6. Divanul muntean, care salutase, provocand un mare entusiasm, pe al Moldovei7,l'uInchis la starsitul anului 1857

1 Ibid., pp. 342-6. 2 Ibid., p. 353 5i .urm. PArerea lui C. Rosati. Tetcanu; pp. 361-2, 388 5i arm. Pentru un pamflet al lui supt Cuza-VodA, v. Iorga, In Mem. Ac. Rom., seria III,t. XIX (1937), p. 227 5i urm.; R. Roscai, ibid., p. 237 5i urm. 3Prolocgalele citate,pp.36376.lirmeazA ob§crvaliilc lui Hur- muzaki. 4 Ibid.,p.369iurm. E remarcabil iamendamentul Negri, pp. 385-7. 5Ibid.. p. 409 51 arm. 6Ibid., p. 419 5i urm. Hurmuzachi e pentru marii proprictari, ca §i Miclescu. Se discutä idreptul electoral pranesc in viitoarele Adunär4 ibid., p. 463 §i urm. V. 5i ibid., pp. 507 5i arm., 517 5i urm. Pentru oprirea invasieievreie§ti,ibid., pp.481-2. Cf.Emeril, Les paysans roumains depuisletraitéd'Andrinople jusqu'dla liberation des terres (1829-1864), Paris1937, pp. 364-94. 7Protocoalele, pp. 312-3. Propunerea era a lui Rosetti; VP, pp, 632-4 (o alta; ibid., pp. 180-1). E constatatA de Al. G. Golescu, care cere revederea formei; ibid., p. 35. El spune: Dacl nu pot protesta contra necuviintelor ce cuprinde adresa, In numele AdunArii intregi, prolestez eel putin In numele unei minoritAti. $i-mi dau demi.sia cu minoritatea, dact Adunarea pAseste pe astA cale §i va trimite o asemenea adresA din parLea AdunArii. (Zgurnot mare In semn de nemultamire din toate pArtile.) Nu mai pot face parte dintr'o asemenea Adunare. (DesaprobAri generale.))". Inlervin Magheru si N. Golescu, apoi I. Bra.

Unirea tArilor libere prin Rom Ant 325 printeun nou firman1. Inchiderea celui moldovenesc nu zabovi: el singur Isi cleclarase misiunea ispravita2. Intre actitmea celor cloud societatipolitice romanesti s'a putut vedea de la Inceput o mar^ deosebire. dea Munteana discuta principii atctracte, In dosul carora Sant adesea interese personale si ea se la-A. tardtia la desläntuirea pasiunilor, care se hraniau din amintirile exilului, din regimal :rpm al lui Stirbei si din contactul continuu cu aceia cari represintau in Apus democratia revolutionara rosie. La Moldoveni avern a face, afara chiar de temperamentul deosebit, cu oameni ramasi In general acasä, fara suggestii straine, deprinsi printeo lung si grea luptd a lucra solidar, cu avocati cari's'au format slupt influenta normelor juridic& si s'au deprins a deseoperi partea vie a realitAilor, eu spirite care In genere au plecat de la dultura pe care o serviserd la activitatea politica In care aduceau Insusirile de masura, claritate si armonie capatate.ain- colo. De aici o netagaduitä superioritate, care se va mentinea. In Kogalniceanu, C. Hurmuzachi, Malinescu, Manolachi Costachi, D. Miclescu sevaidisera,zide zi,dthateri cari puteau sä stele alaturi cu oricari .din oride Parlament european. Eliad, care ramasese la Londra ,,pentru niste afaceri par- ticulare, de interes literar 3",citeaza din conversatia sa cu tianu; Discursul d-lui m'a Innecat In lacrimii ma simt ca nu pot vorbi". Revine Golescu: Imi pare foarte rAu, d-lor, cä m'am lasat sl ml aprinz atata,A-mipuiu demisia Inainte; Insl ,astfel a fost simtirhAntul mieu"; p. 67. Se credea de Bulwer ca aceasta ar putea duce la disolvarea ambelor Divanuri; ibid.,p. 819, no. 1859. V.si ibid., p. 330, no. 1871. 1 D. A. si D. C. Sturdza, o.c., V, p. 853, no. 1389. Protocoalele Divanului In vol. VI2 al colectiei. Intre chestiile diseutate gAsim (p. 27): D. Chr. Tell se scull si zise cA pArerea d-sale este, daclsi Adunarea prirneste, ca In tribuna destinatA pentru privitori sA se reserve un loci pentru doamne". Slirbei cere sA ise ingAduie a pleca: pAtimas fiind, precum e cunoscut de obstei, simtindu-ml de cateva zile mai Intetit de board. slut silit, dupl hotArirea doctorilor, a merge neapArat sA petrec iarna Inteo climA cAlduroasA". Si N. Golescu se declare bolnav tocmai In zilele cele mai pretioase ale vietii sale"; ibid., p. 179. 2 V. si protocoalele comisarilor la capAtul volumului citat. Diva- nul muntean protesta contra disolvArii; ibid.? p. 550. 8 Scrisori din ecil, p. 595, no. cr,xxxvn. Va sta la Paris pe vre-

325 Pregatirea Unirii Principatelor un ambasador la Constantinopol aceste cuvinte, dureros de adevarate: Soarta ta.rilor d-voastr3 este de mult decis a. intre monarhii intelesi;sg. nu vg. faceti ilusiuni. Acesti comisari, aoeste Divanuri, aceste intrebari sau adreAri catre dorintile generale nu sant deal pro formal". Prooegele-verbale ale comisqxilor aratä In adevar o coin- plecta abdicare de la rolul pe care crczusera ca.-1 pot juca. Ei primesc documentele pentru Congres si adauga. observatii critice care nu vor fi tinute In samA, informatii proprii care vor avea aceiasi soartg.2. Transmiserd doar un memorandumi care putea servi de basa la Congresa. In ce priveste propaglanda In strkinatate, nu numaica era acum inutila, dar, cu prefacerea luptatorilor de odinioara, chlar a unui Dimitrie Bratianu, in politiciani rosii", ocupati sa combata in tara pe vechii lor dusmand, nu era eine s'o duck. Eliad, care-si lua aceastä sarcina, avea din nou dreptate cAnd reguma oe se putea face, in. aceste cuvinte, atal de deosebite de gestul, tonulistilul romantic de odinioarg: Sä ni facem dar, cat putem, datoria din umbra, ca oameni obsouri sihecunoscuti; caci, daca din repausul isolarli si m3ditari1or se afla cAte un adeviar, acela, dat afara, pätrunde maselesi isida. mai curand sau mai tarzh fructele sale". Acum nU mai e timpul de polemice, a caror era era pAnä a nu incepe targul; acum e timpul de tgoere si de acoperire." Si el socotia terenul eastigat de la predica lui Lazar pang. In nnomentul cand peste dolma aniilioane de oameni tin fruntea sus mai cu mandrie decat Lazgr cand se numesc Romani" mea Congresului, Weptand sa fie consultat. El trim etea un memorin allui Mocquart, §efulcancelarieilui Napoleon;ibid.,pp.598-9, 600-1,611. Aproband cele patru puncte, vede In raspingerea lor de Imparatul Francesilor o lipsa. de. buria credinta" din partea lui; ibid., p. 603. 1 Ibid., p. 590. 2 V. In colectia Sturdza, partea ultimä a volumului VI2. 5 Benzi II cere de la D. Bratianu, In .Novembre; Cretzianu, o.c., II,p. 217, no. ccxxvi. 4 Elia& o. c., p. 606. V. 0 ibid., p. 607: noi bine facem cand acum vorbim Intre noii nu dam nirnic afara". Era in legatura §i cu Dora d'Istria, fiica, do...mare reputatie literal* a lui Mihail Ghica, printr'o persoana careia-i zicea familiar: Elena"; ibid.,p. 610. Va ajunge numai In1858 sa reviela Bucuresti.

Unirea tahlor libere prin Romani 327

Totusi la 20 Ianuar 1858 membrii radicali din Divan ramasi Inca la Bucuresti faceau din N. Golescu iDimitrie Bra- tianu, unul fost vioe-presedinte, celalt fost secretar, delegati pentru a sustinea drepturile natiunii" oriunde in Apus"1. Dar, la Viena, Btuol declara ca-i primeste numai daca-i introduce ambasadorul Turciei2. Avea dreptate acel colaborator al ziarului Journal des Débuts care Incepea astfel uu articol: Se pare ea a lost, In ultimul razboliu al Orientului, un mare eveniment militar si politic ck care nimeni n'a vorbit...: cu.- cerirea de Turcia a Principateldr române"3. Pentru tot ce s'a mai Incercat pana la redeschiderea sedintilor Congresului, In vara, stirile lipsesc. In preajma hota- rIrii Insä dolegatii vor face, si n-i I ara succes, In opinia public,d,,dack nu la cliplomatiiiministrii, de multIntelesi, o ultimggfortare. In Ianuar 1858, deschizandu-se sesiunea legislativa, Inainte de atentatul Orsini, gest deplorat de toti Romanii, Napoleon, care se Intalnise cu Tarul la Stuttgart (Septembre), jénat de ce pregatia Principatelor, declara ca Franta, in politica ei desinteresatd, a ocrotit totdeauna, cdt o angajau tralnIelé, dorintile populatiilor (sic) care-si Iutorsesera privirile sprei clansa" si el vorbia de spiritul de conciliatie" care va Insu- Heti noile d3sbateri ale Congresului4. Révenirea lui Aali-Pasa, dupa moartea lui Resid restaurat 5, dadea sperante. Piste doul luni, Thouvenel negocia 1:nsa.caFuad, comisarid din 1848, revenit si el la guverni pregatit pentru a represinta Turcia la Con- gres, asupra formei cc s'ar da acestor tari, facand sa se adopte titlul dc Provincii (sic) sau Principate Unite". Se admitea si o Adunare comunia., dar Aall nu voia cuvântul Senat, ci Di- van, care, de altfel, s'ar convoca pe rand In cele dona Capi-- tale, dar cu atributii legislative, na si financiare, acestea privind un Gonsiliu anume, un Consiliu de Stat, cu membri munteni si moldoveni. Ambasadorul Franciei prommeai numirea celor doi Domni de catre Poarta, pe o lista de trei candidati

1 Cretzianu, o.c.,II, pp. 218-9. 2 Ibid., p. 219, no. ccxxix. 3 D. A. §i D. C. Sturdza, o.c., VII, p.11. 4 Ibid., p.41, no. 1993. 3 V. Thouvenel, o.c.,p. 222 §i urm.

328 Pregglirea Unirli PAncipatelor alesi 1.Era momentul cand nefolobitoarea Comisie, primith odata cuatata entusiasm, rileca de la Bucuresti2. Atunci, In asteptarea sedintilor care erau A. se deschida la Paris, Gladstcme,-rugat si de delégatii români, ¶tcea interpelarea sa in Parlament, la 4 Mahr. El propunea o motiune expri- mând 'tarea speranta a Camerei Comuhelor ea In negociatia ulterioar a. a acestei afaceri (a Principatelor Dunarene) se va face a se all-Mari dapd dreptate dbrintile exprimate dindva prin otanuI represintantilor alesi, dupla zieul tratat (de la Paris) 3. E vorba, spunea el, de binele a milioan z.de suflete". Scopal moRzznii e sà constate Ca aceastd Camera e favorabild Unirii Princimatelor Dandrene", cum o doresc ambele tari, aducandu-se ca dolma Insasi mentiunea Regula- mentul Organic. Chiar daca dorinta printului strain nu se primeste, oelelalte pu.ncte pot fi mentinute. Aittlel, va fi In Principate un neseeat izvor de neliniste pentru politica europeana", pe cAnd asa s'ar crea tin Stat tampon Intre Ru- sia si Turcia4. Intre sprijinitori erau, pe langa. Roebuck si Deasy, lord fohn Russel Si lord Robert Cecil 5. Dar, de 5i Palmerston cazuse si,In Cabinetul lui Derby, Externele lavea Malmesbury, cane fusese pentru Unirea Principabelor Inteun Stat indep6ndent, lord Fitzgerald, subsecretarul de Stat la Externe, fu foarte dur, criticanci ca pentru prima oara s! aduce In Parlament o chestiune reservata mud Congres care sta sa se adune. Fatif se spunea ,c1 Unirea Inseamna desmembrarza Imperiului tur- oesc", dar se Intrebuinta cuvântul de populatii romanesti". Deasy observa insca Principatele n'au Mout parte niciodata din,Imperiu,care n'ar fi desmembrat prin masura propusa; pentru Roebuck aceste tari represinta un popor liber,avdnd o ori- gins osebilid:vechial. Imperiu roman". Palmerston interveni insä, obiectand ca, daca Principaifele nu fac parte din Imperiu, de ce Gladstone a votat pentru raxboiu din causa oeuparii lor de eatre Rusi, dici In ele Insele ele n'ar fi meritat o ase- 1 D. A. si D. C. Sturdza, 1. c, p. 86i urm. Dar in afar4 Poarta le va represinta. Cf. 5i ibid., p. 104 si urrn. 2 Ibid., pp. 136-7. 3 Ibid., p. 160 si urm. 4 Ibid. 5Ibid., p. 161si urru,

Unirea tAri for libere prin Rom Atli 329

menea decisiune"?. $1, cu o deosebitA rea eredintd, fdandu-se a crede cd printul strain nu poate fidesfäcut de chestia Unirii, el ved3a Intr'Insul un Rus sau un ocrotit rusese ( I); asa ceva nu trebuie populatiilor moldo-valahe. Pentru Dis- raeli s'ar rupe identitatea" politicä existentä cu Franta. acesta lupta viol3nt cu ideia regatului fantastic" si fantoma de independentd", de care nu vorbise Gladstone. Cu 178 de glasuri pentru, motiunea IntarnpinA resistenta a 292 aliele 1. La aceasta datA din Maiu se cunostea mai de mull sila Iai sentintai Incepeau ambitiile candidatilor 2; C0116111111 Fran- ciei panea In primul loc, acoperindu4 cu laude meritate, Pe Petru Mavrogheni, considerat chiar ca adevdratul $ef al unio- ni$tilor 3. Incepute Inca de la sfdrsitul lui Maiu, Adundrile plenipo- tentiarilor Congresului se zdbovird. Atanosfera de presä, cu articole In Le Siecle, de veehiul prieten Léon Plée, In Reuue des deux mondes, la care se adaugd 5i cate o brosurä4, era bund. Din pasiune contra Turciei, sinfpatiile rusesti pentru Unire faviaiu, gdsindu-Si rostirea ifinJournal de St.-Pe- tersbourg 5. Revenind asupra Indatoririi luate fatd de Anglia, Walewski uorbi, cel d'tnteiiu, liotdrit pentru Unite, cu soln(ia csa mai bund ipotriuitil chiar cu tratatele. Din partea englesa, se ceru pdrenea Turciei $i a Puterilor limitrofe. Dar Fuad raspunse ca punctul de vedere al Guvernului sdu rdmitne neschimbat: doud tdri deosebite. Hamer, Austriacul, ardlä ch, avAnd aceiasi pdrere, nu crede mdcar in sinceritatea dorintilor exprimate.

1 Ibid., §i n-le urmätoare;i P. 202i urrn., 261-3 2 Ibid., p. 171i urm.; Thouvenel, o.c., p. 171: Cf. ibid., p. 250 xiurm. (raport consular din Bucuresti . 3 D. A. 5i D. C. Sturdza, I.c. DupA el Grigore Sturdza, intrebuintat de Turci la fixarea granitei basarabene, fiMd In oastea br Muhlis-Pasa (o petitie pentru el; ibid., pp. 231-2; cf. ibid., P. 261, no. 2061). El se ofera lui Napoleon; ibid., pp. 398-9. Apoi Mihai Sturdza, Lascar Can- tacuzino, Teodor iAlexandru Sturdza (Cod)); In fine Vogoridi§i N. Istrati; ibid. 4 V. L'empereur Napoleon III et les Principautes Roumaines, 1858. V. aceiasi colectie, pp. 263-4.Cf.si L'Autriche et les Principautes Danubiennes, Paris 1858 (mai ales asupraatiludinii Austrieifatii de jurisdictia consulara). 5Ibid., p. 226 iurm.

330 PregatireatJniriiPrincipatelor

Chiselev fu acela care vorbi In numele Rusiei, si el nu lipsi sa-si Inceapa dovedirea de la Regulamentul Organic 1 Atunci Cowley, In Inbelegere cu Clarendon si Palmerston, ahmeca spre formula mijlocie, care ar putea fi primita die toti. Pe cand Hatzfeld, represintand Prusia, doria o expunere istorica a legaturilor dintre Principate si Imperiul Otoman, marchisul de Villamarina, In numele lui Cavour, se läsa atras catre solutia austriaca a aprecierii Intre toate apreciatiile". Si, In sfarsit, Walewski revenia la ideia ca, in loe de a Incerca sä se majoreze, Puberile semnatare ale tratatului s'ar putea intelege. Nu se putea ajunge mai elegant la sucrificarea Unirii. La 5 ruIrdie, Walewski venia deci cu punctele de la Os- borne, subliniinda ele na represinta parerea Franciei, ci vreau sä serveasca numai necesitItii unei Intelegeri. Dar,Turcia abtinandu-se la Inceput, Austrieci si Englesi opuneaui acestui gest de conciliatie conceptia unei simple revisuiri a Regu- lamentului, Hilbner repetând ca dorintile exprimate de Di- vanuri nu represinta vointa populatiilor. El se arata incon- ciliabil,si Cowley adaugia, in ciuda Intelegerii din 1857, ca in propunerea franoesa e uin fel de Unire", de Ia care nu se poate pleca. Nici chiar Fuad nu era asa de dusman propu- nerii de hnpaciuire, ceia ce facea pe Walewski sit adu.ca si punctul printului strain, ca facand parte din cea mai Nina solutie. Se produse o arnana:.:, pentru ca plenipotentiarii An- glieisi Prusiei sa poata oere instructii noua. Se castiga, astfel, pana la 10 ale hmii,data:ca Anglia primia basa franoesa, dar reservandu-si dreptul de a reveni la oealaltI. In fata adesimnii prusiene, Austria-si Inceta oposilia. Rusia singura arnitinea la primul punct de vedere, pe deplin. favorabil Rornanilor. Dar si aourn Rübner, isolat, era contra titlului de Pro- vincii sau Principate-Unite", Anglia nefiind atat de Indarat- nicV. Austriacul era g contra Comitetului central de la Foc- sani. El refusa alipirea eventuala a steagurilor, propunand doar o emblema" comuna, In care unii voiau sa introduca 1 V. scrisorile din Thouvencl, o.c., p. 370 qi urm. 2 Ibid., p. 287: Lord Malmesbury nous a fait savoir qu'il eon- siderait la denomination de Principautés-Unies comme une affaire reglee". Cf.ibid.,p.275.

Unirea tdrilor libere prin Romani 331

semiluna otoman11. Singura. Anglia era pentru Domnia nu viagerl,ciereclitarä.MaideparteFluaddectaräpentru intäia oarä cä Poarta recunoaste autenticitatea actelor aduse inainte de Romani asupra suprirarii capitulatiilorialtor puncte, ca acela privitor la Dunara. Pärerile furl totusi deosabite sidiscutiile lungi. Astfel se ajunse la impunerea prin bite- legere amical.N. a proiectului Thouvenel pe basa punctatiei de la Osborne (19 August) 2. Aceasta nond formd a ildrilor romidne§ti era sd fie dp.cretatid dgTurcii singuri prin hatiferif iera sei se numeascd pentru aplicarea pe teren cei trei Caimacami ai Regulamentalui Organic 3.

Partidul nafional din Moldova auu pruden(a sprirneosed o aserreenea scldiderie a idealului de a cdrui realisare se crezuse sig1ur4. Aceasta In moment-11 and se puneau in miscare actiunile pentru Domnie ale celor doi Sturdza, tatalifiul 5, a lui Vogoridi 6. Puterea trecu deci, pentru Muntenia, in mânile bätranului Manolachi Bäleanu, a lui Joan Mann si a lui loan Filipescu, fiul lui Vulpe 7, iar pentru Moldova Caimacamii furl incercatul Stefan Catargiu, unionistii Vasile Sturdza si Anastase Panu, din doua generatii deosebite. Cu o astfel de Cäimacamie In Moldova nurnirile nu puteau sa fie deal unioniste. Astfel de la Inceput V. Alecsandri Cu

1Ibid., p. 273. 2 ProtocoaleleiIn colectia citatA.V.si circulara lui Walewski, ibid., pp. 336-7. 3Ibid., p. 569 si urm. 4 Ibid., pp. 387-9. Place observa cl nu fall pritnejdie Cei SapteIi bat joc de sperantele unui popor In suferintA; Thouvenel, o. c.,p. 289. Béclard, consulul de la Bucuresti, prevedea resignarea"; ibid., P.291. 5 Apelul lui Mihai-VodA; D. A. si D. C. Sturdza, 1.c., pp. 474-5. Atacul grigoristilor" contra lui Vogoridi; ibid., p. 583 si urm. Ade- siunea hti I.C. BrAtianu; ibid., p. 508 si urrn. 6Ibid., p. 500 si urm. V. si ibid., pp. 517-8. 7Caracterisarea lor In raportul, nu lipsit de ecoul mahalalei politice bucurestene, al lui Béclard; Thouvenel, o.c.,p. 301 si urm. El vede In Alexandru Ghica, fostul Domn, un fiu de Albanes In fustanelà.

332 Pregatirea Unirii Principatelor numit secretar de Stat provisoriu, Joan. Cautacuzino la Fi- nanite, Ouciureanu, fostul student In Apus 1,la Culte, Pa- naite Donici, inginer de formatiune nand, la Lucrki Pub lice, iar Hatman al Militiei era Insusi Alexandra Cuza, Inaintat colonel 2. Cairnacamii Isi continuard 1lunci1ei ca ministri sau ea president al Divamilui, Inlaturându-se fostii lor colegi, dar nu sidipectorii3. D. A. Sturdza, format solid In Germapia, la Iena, uncle, si cu studii teologice, cdpsatase iubire pentru istorie si nurnismatica, fu namit secretar al Climdcdrniei. Fe- tiadi era desikcinat de Punctiunile sale la Constantinopol4. Ma- iorul A. Catargju, adjutant al Ciiimacdmiei, care demisionase intr'o formd ofensdtoare, era dat In judecat69, pentru a fi apoi iertat pe temeiul cd nu cunastea datoria ce-i impuinie disciplina 6. Nu numai cd. se Ingldui reaparitia Zimbrului, cu acelasi Teodor Codrescu, addugindu-i-se tândrul Vasile Alexan- clrescu, nrai tdrziu Urechiä, dar tittul fu prefdcut 'In sensul ca Zimbrali V ulturul,si,In motivare, Alecsandri ardta, lludand rolul Presei, ci prin Conventieäri1e revin. la vechea lor auton.anlie si rnds'ura de libertate a tiparalui Iliad de Grigore Ghica se restabilekste7. Aceiosi pernlisie se &idea doctorului Varnav pentru publicatia lui, Timpul B. Steaua Dundrii reapdrea In Novembre9. In. acelasi timp, se Infra Ms In luptd cu Goedel, care refusa hartiile purtand fronlispiciul Principatele Unita ale Mol- dovieii Valahiei" sau o -e.mbl-md analogan.kgenhil austriac aducea Inainte, Intre allele, el el nu e acreditat nici rnkar fatd de Comisiunea de la Focsani n. Totusi caid.oi

1 El nu prilni; D. A.§i D. C. Sturdza, o.c.,VII, p. 877; VIII. pp.2-3. 2Ibid., VII, p.612. 3Ibid., pp. 629-30. Inca o schilnbare; ibid., pp. 684-5 Pentru moartea lui D. Ralet, ibid., p. 714 si urm. IIbid., p. 761, no. 2171. 5 Ibid.. p. 779. 6Ibid., pp. 843-4. 7Ibid., pp. 620-1. 8Ibid., pp. 622-3. 9Ibid., p. 708i urm. o Ibid,p. 679, no. 2146; pp. 698-9, 735-1. nIbid.,pp.754-5.V.observatiileluiPlace;ibid.,pp.765-7. Pecetea cutitbitunionistal CLiinnic'dmiciinliteralurrt;ibid.,p.

ttnirca tarlior lihere Win flomAal

Caimacami rnerser g.nijaideparte, impuntInd fortnula si tribu- nalclor 1. Dar batrAnul Catargiu In lrg. imediat In conflict cu colegii sgi, refusAnd sä iea parte la luerarile lor 2.El se adresa Marelui Vizir 3:icra bAnuit cvrteia. Domnia 1.Si Inahitela lui Mihai Sturdza labors prin Galati pc un vas austriac ofiteri superiori se Inchinau ca pe vremea DomMei lui5. Pe de allit parte, ambasadorii Pnierilor garante Invinuiau pe cei doi Caimhcami cari continual' O. functioneze a au alcat si prevederile Conventici si ale Regulamcntului Organic, caidatoriile de respect 'fat'l de Poarta 6.Afif-beifu, aducatorul firmianului de numire, care sevesnicia fgrg rost la ceti acest non ordin, int:mail-4R de secretarul sgu grec, Adosidi, un vechiu dusman al unioniskilor; Stefan Catargiu, present, plea. Impreung cu Turcul and colegii sill cerura sit delibereze, ca guvernamant national" asupra a ccia ee el Insusi considera ca o poruncg."7. Sturdza si Panu observau Inteun proces-verbal cit Afif vorbestc de destituirea lor si de o interventie militar5.8. Li se telegrafiè de Fuad cit trimesul are ordine care trebuie utmate9, dar ei trecurg, prin observatii de formg, 5i asupra acestei intrusiuni. ligspunsul lui Sturdza si Panu fu cg, In lipsa "Mei autorisatii special; cc a filed sit ceteasea Mif-boiu nu. e deeat o p4rene personala"10. Incer- carea lui Catargiu de a inlgtura pe directorul sgu, declarand 797. Ea n'a fost lnsä Intrelmintata; ibid., nota. Walewski gAsia ea litlul e legal; ibid., p.1011, no. 2238. 1Ibid., p. 778, no. 2180. 2 Ibid., pp. 680i urm., 722, no. 2158; p. 725 si arm, 3 Ibid..pp.732-3.flaspunsulcelorlaltidoi Caimacami;ibid., pp. 747-9. Alta scrisoare a lui Catargiu;ibid., pp.759-61,$iait raspuns, ibid., pp. 768-70. 4 Ibid., p. 780 si urm. 6 Ibid., p. 754 si urm. Cf.ibid., pp. 805 si urm., 851-2. 6Ibid., p. 774 si urm. 7 Ibid., p. .787si urm, 8Ibid., pp. 826-7. 9 Ibid., p. 854 si urm. Cf.siibid., pp. 1006-7. V.siibid., PP. 1029-30. Place era Indemnat de Walewski sa Impace pe Caimacami; ibid., p. 1009, no. 2236. El desaproba destituirea lui Foliadi; pp. 1010-1. ivIbid., p.790,

334 Pregdtirea linirii Principatetor ca toatelucedrileCdimdedmiei" sant anulate, nu reusi. Sc ORM i gruparea tunctionarilor In jurul grupulni unionist2. Totul se termind totusi prin protestäri de fidelitate ale celor atacatii printr'o telegramd amabild aui Fuad3. Astfel, Guvernul Moldovei ard,tase cd nu se sperie. Ba Cai- macamii cerard chiar rechemaroa mi Aft/ 4.IartefanCa- targiu fu. Inlocuit de ministrul di Finante, Din cealaltd parte se publica ziarul Constitu(ionalul, par_ tidul Mud intitulat conservator-constitutional"6; o altd discutie e In patria . Dar cartdidaturile la Donmia aduceau spdrturi In vechiul front, perfect unitar, din 1857. Cu Grigore Sturdza era -an A.lecu. Mavrocordat, eeldirt1848, un Dimitrie Cornea, un Dimitrie Miclescui, pe lângi multi. 51 mann*, chiar Cos- tachi Hurmluzachi9, iar, din straindtate, Vaillant9. La Bueuresti Cdimdcdmia erg 1nsdhotarit conservatoare. Bäleanui Manu, care afirma cd is'a zvarlit pe feresti un fel de bombä fulminantd, dsticld"113, se pldngea cd anurne tulburdtori" due prea departe propaganda lor 11. In jurul lor se strangeau, pe langd. Brdiloiu eel odatd reformist, boieri tineri: un Constantin Fdicoiamt, un Ioan SlAtineanu, un Barbu VIAdoianu 12, un Barbu Catargiu 13, care-si hmerca deosebitele

1 Ibid.,pp.791-2.RAspunsulcelorlaltidoi Caimacami;ibid.. p.793. 2Ibid., pp. 794-5, 846-7, 1161-2, 1230-1; VIII, pp. 24-5. 3 Ibid., p.1033, no. 2250. Cf.siibid., pp. 1039-40. V.siibid., p.1084 iurm. Adresa cAlreconsuli;ibid.,pp.1172-3.CAtre Walewski; ibid., pp. 1174-9. V. si ibid., pp. 1127-8. 4Ibid.,p.1240 siurm. Cf.siibid., pp. 1295-7, 1339 si nrm. PlAngeri contra lor; ibid., VIII, pp. 2-3 si urm., 131-2. 6 Ibid., pp. 97i urm., 115 si unn. Protest al consulului engles; pp.123-5. 6Ibid.,p.1013,no.2240; pagina sin-1 urmAtor. 7 Ibid.,VIII, p.31si urm. 8Ibid.,VII, pp.1256-8. 9Profesia de credintA a lui Grigore Sturdza; ibid., pp. 1163-4. 10Rosetti recunostea cA era inuntru praf de puscAi pietricele"; ibid.,p. 879.Cf.siibid., pp. 938 iurm., 943. 3 iIbid., pp. 849-50. " Ibid. Cf.ibid., p.859. 13 Scrisoarea luicAtre Napoleon (contraluiAlexandru Ghica); ibid., pp. 1382-9.

ti mrea tArhor libere prin fkomAni 335 insusiri ca ministru de Finante. Din cealaltä tabärd, Nicolae sitefan Golescu, D. Brftianu 1,I. Filipescu se plangeau de abusuri 2. Ca ministru de Interne, Cairn acamul BAleanu po- lemisa cu dansii8pe and ministrul Justitieisi Caimacam loan A. Filipescu se despIrtia de colegii si 4.

1 Scrisoarc a lui crttre Napoleon (contra luiStirbei ;ibid., pit 1380-1. Primirea In audientà; ibid., VIIIp. 130,no. 2394. Cf. ibid., p.183, no. 2412. 2 Ibid., VII, pp. 1233-5. Mäsuri contra presei;ibid., VIII, p. 110 sunn. Ibid., pp. 135-7. Wa'spuns la protestarea lui;ibid., pp. 151-6. 4 Ibid., VII, pp. 1180-91.

CAPfroLUL XI. Alegerea si instalarea Domnului roman. Adunarea menia sä aleag. pc Domnul Moldovei se deschise la 28 Dem Mbre 1858 st.v. Adrefsa e iscalita de Vasile Sturdza si Panu, cu adausul noului coleg I. A. Cantacuzino; o redactase Vasile Alecsandri, care iscaleste ca Secretar de Stat: se spune cu mandrie cä s'a recapatat astfel dreptul de a legifera si cä vor sta represintantii natiei 3n. fata cu persoana Dominului" 1. De la ineeput se presintau nu mlai putin deca.t. treiieci §i opt de candidaturi domnesti. Era 5i nn fost Domn,Mihal-Voda, apoi doi fii de Domn, fiu.1 acestuia2 si beizadeaua Costachi al lui Grigore Ghica, mai multi membri ai familiilor Bals (Teodor, Grigorei Alecu), Catargiu (Stefan, Cos lin, Lascar), Rosetti (Pe- trachi Balanescu, Costachi Tetcanu), Sturdza (Alecu Al. C. si C. D.), Ghica (Vasile, Teodor, R4ducanu, Scar lat.), Cantacu- zino (I. A.), Costachi (Manolachi, Grigore), Mavrocordat(Dimi- trie, Nicu), si oameni ai Kogalnieeanui Alecsan- dri 3. Dar Kogalniceanu, gandindu-se la dorinta de print strain, se netnasese 4.Iar la 16/28 se adause Alexandru Cuza5.

1Ibid., pp. 169-70. 2 Asupra lui Grigore Sturdza va fi o discutie, räspingindu-se. S'a discutat purtarea lui in 1848. Lascar Catargiu n'o uitase; ibid., p. 304 si urm. 3 Ibid., pp. 179-80. 4 Ibid., pp. 286-7 (15 Ianuar). 5 Ibid., p.321. Fusese trecut cu vederea; ibid., p.321. Pentru cariera lui v. si ibid., IV, p. 155 (cadet, 15 Septembre 1837; demisie la 8 Februar 1840); V.p. 479 (president, director la Ministerial de Interne), Pentru presenta in Ardeal, la 1848; Barit, Pddi alese,

Megercaiinstalarea Domnului romitn 3§7

Mitropolitul, In razboiu cu Cairnacamia, se fku bolnav pentru a nu presida Adunarea de a cirii hoLarire era sg alarm asa de mult soarlarii sale1; de allfel el declarase ca. !nu va veni so Ina din causa feluritelor abateri si violatii a principiilor hoLarite prin conventia din 7/19 August 2". In nesiguranta adânca asupra rcsultatului votärii s,Kogdi- nicearui Neu scise (rated in Ad ware o noud of irmare dorin(ii de Unire complectd, supt prin( sirdin, alesal din arest moment avdnd datoria sd ajute aceastd realisare4. Dislcutand lista civilii, el cauLa sil pregateaseä si mai mult terenul, spuind ca e potrivit pentru aceasta spe0 de interimat un cetätean bun Roman, simplu si modest cai tara noastra", ceia ce In- semna excluderea lui Mihai Sturdza si a marilor boieri bogati 5. Se mergea pand acolo, pentru ca sa se afirme caracterul democratic" al viitorului Domn, Incat nu i se acorda, prealabil, cleat o aripa din Palatul Administrativ sieinci ofiteri de suitä 6. II, p. 569. La 15 Mart 1857 Vornic; D. A. si D. C. Sturdza, o.c., IV,p.55;cf.ibid.,VII,la data de 11 Iunie185G.V.siibid., NULp.47. In Basarabia, pe vremea alegerilor; ibid., IV, p.733. In conflict cu unionistii; ibid.,p. 808. Chemal Ia Agentie; ibid., p. 812. Calificat de devoué au Caimacarn"; ibid., V, P. 98. ,,Digne et honne.le";ibid.,p.99.Cf.ibid.,pp.105,163si urm., 382; VP, p.22. La 14 Maiu colonel;ibid.,p.173. Alegerea lui la Galati; ibid.,V, pp.609-11. Ministru supt Vogoridi;ibid.,VII, pp.610, 877; cf.si ibid., P. 1256. Era, si vice-presedinte al AdunArii. Thou- venel scrie cà avuse fn gdnd a-I face Caimacam la moartea lui Bal$, o.c., pp. 334-5. 1 Unii candidati se retraserA, neavand vrAsta de treizecii cinci de ani. Asa I. A. Cantacuzinoi aprigul dusman al Unirii, Grigore Bals; ibid., pp. 309-10. RenuntA si Stefan Catargiu; D. A. si D. C. Sturdza,I.c.,p.321. 2 Ibid., p. 106, no. 2380; pp. 232-3. Cuza propuse ca o deputatie sA meargA sA-1 invite; ibid. Si Alecsandri era de aceastA pArere; ibid., pp. 233-4. Sofronie era pentru admiterea, refusatA de Adunare, a locotenentilor de Scaun, numiti de el; ibid., p. 237. El revine asupra chestiunii.Era vorba de Neclarie Hermeziu,anti-unionist,side Calinic Miclescu; v, protestarea lor; ibid!, p. 238. Cf. atitudinca lui Manolacbi Costachi; ibid.,p, 235. 8 Vaillant, rAmas credincios lui Grigore Sturdza, aratA cä partisanii lui Mihai-VodA se unirA cu nationalii; ibid., IX, p. 293 si um. 4 Ibid., pp. 306-7. 6 Ibid., p. 308. aIbid., pp. 321-2. Un amendment semnat de M. Coal:tali, Rolla, 23

538 Pregâtirea dnirii 13rincipatelor

Pestle doul zile dup5. Inscrierea lui Cuza, Ila tman al Mol- dovei, Nicolae Sutu desainuia Intelegerea pan g. atunci secretg, care resultase dintr'o votare preparatorie" a partidului national 1, arätând a, bolnav, trebuie sa voteze In scris, oda ce nu i se 1ngadui, pentru noul eandidat, care in Adunare Meuse numai cateva interventii, Impaciuitoare $i de bun simt2. Scu- Landn.-se 1n pjcloare Sio aceast4 zi de 11 Iatruar st.n., Mitro- politul, pe care izbutisell, In sfarsit,a-1 aduce, rosti cuvintele: Ziva pentru a se alege Domnul t`driia sosit.",$i el 1nalta o rugaciune pentru alegerea aceluia carele mai mult merith. Incredere obsteasca 41 ale cgruia legaturi cu tara In- chezb.'$luiesc mai mult priincioascle cugetarialesale catre compatrioti", aceste cuvinbe fiind salutate cu o Intreitä aclamatie cAtre dransul. Cu gandul la binele Principatelor Unite si viitorul natiei romitne", se puroese la vot, cu sgru- tarea evlavioas6 a Evangheliei $ia Crucii, zicilnd Jur, si Dumnezeu sti-mi fie Intru rtjutor". Se hotg.rise votarea IOW, $i astfel, la capatul operatiei care era de mult puSit la cale, Mitropolitul ingusi, amintinduli de cuvintele sale din anul trecut: unde este turma va li $i pgstorul", voll si el pentru domnul colonel Alexandru Cuza, Domnul Stitpknitor al Moldovei". Alesul intrunise toate cele patruzeci $i opt de voturi afarit de al sau 3. Simplu, dar adanc miscator alesul, al ciirui nume va fi apropiat, de catre Kog6Iniceanu, de al lui Alexandru-oel-Bun,-- o frumoasa fig)u,r4,rostiaoeste duvinte,iesitedin adâncul unei inimi a aril bogitie nu fuSese Ina. $tiutd: Jur, In numele Preasfintei Tneimi $iIn fata Orli mele,c..6,voiu plzi cu sfintenie drepturilesi.interesele Patriei,cit voiu fi cre-

Alecsandri, Lascar Rosetti, C. Hurmuzaki, Lascar Catargiu, Al. Mo- ruzi, Gh. Cuciureanu, Rosetti, Gh. Iamandi, Pisoschi, C. Miclescu, §i Cuza, adAugia multamiri Puterilor garanle; ibid., pp. 316-7, 340 §i urm. Motiunea insl§i, iscalitä §i de C. AL Ghica, D. Miclescu, un Iacovachi §i un I.Gane; ibid., pp. 314-6. 1 Thouvenel, o.c., pp. 333-4 (raportul lui Place din 25 lanuar 1859). AC.tul din 3/15, prin care, In sala Museului se iea Indatorirea de a vota pe Cuza; D. A. §i D. C. Sturdza, o,c., IX, P. 463, no. 2785. 2 Ibid., pp. 341-2. 8 V. rapoartele lui Place, qi ibid., IX, pp. 230 $i urm., 242 $1 urm,

Alegereat instalarea bomnului roman 339 dincios Constitutiei, In textul si in spiritul ei,ca., In toatA Domnia mea, vaiu priveghia la respectarea legilor pentru totisi In toabe, uitand toata prigonireai toga ura, iubincl de 0 potriva pe cei ce m'au iubit si pe cei ce m'au itrat, neavand Inaintea ochilor miei decat binele si fericirea naliei ronnaue. Asa Dumnezeu si compatriotii miei sa-mi fie Intru ajutor" 1. Deocamdata, alegerea lui Alexandru loan Voevod fu primita de Romdnul lui Rosetti ca, o hotarire rnoldoveneasca potrivitä cu sentimentele alestlui 2. RI fu salutat telegrafic de Colegiul electoral bucurestean si se pregati un banchet pentru el. Acolo, In Bucuresti, alegerile, conduse de oCaimacamie conservatoare, &Aurä multi membri din randurile marii boierimi, care era despartitä printeo prapastie de zgomotosii, fanaticii radicali, pe cand In Moldova cel mai mare proprietar, Alecu Bals, votase pentru Cuza 3.Intors din Apus, unde avuse stranse legaturii cu Benzi, si auclienta la Cavour4 sitrecand pe la Berlin, unde-1 primi printul Carol Anton de Hohenzollern, presedinte al Consiliului prusian, Dimitrie Brcitianu putea si aducd de acolo sfaturi folositoare in momentul decisia5. Deschiderea acesteilalte Adunari fu fixota la 22 Februar

o Ibid., p. 340 si urm. Proclamatia, contrasemnald de Alecsandri, fagaduieste cd, aplicand Conventia Impreuna cu fratcle nostru, Dom- nul din Valahia", Cuza va zidi pe observarea legilor o noug era; ibid., pp. 353-4. Ordinul de zi &dire armata; ibid., pp. 425-6. Primul Mi- nisteriu cuprande pe V. Sturdza, Manolachi Costachi, Lascar Rosetti, Rolla, V. Alecsandri, D. Miclescui Hatmanul, do origine armeneasca, C. Milicescu (Iulie); ibid., pp. 475-6. Panait Donici e director; ibid., p. 483. Se adauge apoi, Lascar Rosetti, bolnav, demisionand, tinärul conservator Grigore Bals, la Finante. Programul Ministeriului; ibid., pp. 506-8. Kogälniceanu, nemultamit de trecerea peste dansul, provoaca Insä demisia din Adunare a ministrilor; v. si ibid., p. 533. El ataca $ipe Alecsandri: In scrisoarea de la 19 Februar catre sotia sa, el vorbeste de situatia rea din causa nehotarkii Guvernului", cu boa- rlri ce se schimba de pe o zi pe altai nemultamirea ce resulta de acolo; Iorga, Mihail Kogdlniceanu, p.171: Nu stiu In adevar ce trebuie facut pentru a guverna aceasia Tara". 2 Ibid., pp. 371-2. a Steaua Dundrii ataca pc Caimacamii din Buouresti;ibid..p. 458 sl urm. Cretzianu, a.C., pp, 228-9. 6 D. A. §i D. C. Slu.'dza,o. c) VIII, p, 469, no. 2168

840 PregAtfrea Untril PrincipaLcioe st.v. Niciunul din candidati, Bibeseu, StirbAli apoi siFiJi- pescu1, ai conservatorilor, N. Golescu, al liberahlor, aici nu se ceru inscrierea si verificarea n'aveau sanse de reusitd In ciocnirea puternicd a pasinn.ilor. Domnul Moldovei se va impune astfel partidelor incapabile de a se intelege asupra unui Munlean. Trebuia oare pentru aceasta o sfiatuire secretd. sau o loviturd de tealru., cum continud a se crede, cdutandu-se acelcdruia ar fi s. i se atri- buie meritul ideii sau acela, atilt de dubios. 5i de un. asa de rdu exemplu, cum se va vedea, pentru viitor: adunarea in. jurul incdperilor de la Mitropolie a unor cete populare, din. Bucuresti sau din impreSurirni, cu amenintarea "oe putea sa vie de la asemenea elemenbe nepregdtite si n61ntelegdtoare29 Credem cd nu. Inca din 16 ale lunii, cum Steam Dundrii denuntase UR presupus oomplot prin care, cu ajutorul fostului sdu adiutant in timpul rdzboiului Crimeii, Wierzbowski devenit In 'turcire Murad-beiu 3,Grigore Sturdza ar filost sä se proclame, In mijlocul unei revolutii tdranesti, Domn Romaniel", oel invinuit de o asemenea actinne, atat de nepo- trivia cu caracteru1 sdu, explica, In nurndrul de la 16 al ziarului, cum ca. este cunoscut cd, fnainte de alegerea Domnului, s'a tratat, de public ;i de o mare parte din deputati, chestia de a se proclama Untrea Principatelor, instituinda-se unGu- vern Provisoriu, care or peoi la Foefani spre a se fntruni cii Guuernfil ce s'ar numi fi din Valalzia pentru asemenea (el". Proiectul e, de fapt, cunoscut si de Place, care vorbeste g die votarea lunei noi legi electorale, pentru Adunarea comund 4. El, Sturdza, declara cd ar fi combdtut ideia, ardtand ce s'a petrecut, la 1846, In Galitia, tard en. acelasi regim de clase ca si Moldova". Si el aangia uceastd indicatie, plink' de inteles: Propunenea mea a lost cdAdanarea... trebuie sd aleagd mai fnfidig pe Damnitor, clapd Corwteptie, Insxcii Indatorire ca acel Doninitor, fmpreund ci Ad7narea,i In fn(elegere cu

1 Riker, o.c., pp. 202-3. 2Ibid., 3 Protestare a unui Polon, care-I taxeazA de renegat; D. A.i D. C. Sturdza, o.c., VIII, pp. 566-7. Vaillant asigurä cd era vorba de vre-o treizeci de Poloni inrolati de unul din ei"; ibid., IX, p. 298. 4 Ibid., pp. 217-9.

17;=;:1:, .t n_ , y'9111:V? i411 , . .", .

' I. C. Bratianu.

Alegerea 51 instalarea Dommului romAn 341

Valahia, stI proclame Unirea Principatelor", deci tdrld a so vorbi de un Domn acolo. De aoeia ami declarat in Adunare al nu vbiu da yotul mica decat acelui Domnitor carele ua face Unirea Principatelar". Mai mult, el se oIerlui Cuza pentru aceasta, Ineredintandu-1 cm'a5 simri fericit sd contribuez, cu orice sacrificiu, la aceastei mare faptd na(ionald, fiind gata a da tot concurs& mieu Domnitorului spre a II ales Maria Sa §i lii Valahia"1. E de observat apoi a solia moldoveneascd pentru a presinta alegerea Sultanului, compusd din C. Negri, N. Catargiu si Mavrichi, era la Bucuresti Inca de la 17 Ianuar, serbato- riti printr'un banchet, la care vorbisibaltranul C. Canta- tacuzino 2. Gheorghe Sion era si dansul acolo. Boliac se nu- man. Intre primii castigati, apoi I.Bra tianu, D. Ghica, Bo- zianu 3. In aceste conditii, In Adunarea, in care se zabovira ea o zi luerarile, nurndrul rosilor" era relativ mic. Intr'o atmosfera de intriglt si de conspiratie, cu totail altfel decat la Iasi, nu rasariau nici programe, nici nume; nu se injghebase nicio discutie. De o parte erau practieele fanariote, de alta acelea ale cluburilor revolutionare din Paris5i Londra. De o parte se produsc, la 23, aducerea trupelor, de alta Intetirea multimii 4. Se ivira conflicte personale pe care protocolul le Inregistreaza farä a voi saledesluseasca. Multi, nevroind sa. se cornpromita, se absentard. Caimacamia lunumai masurile de Impiedecare a unor tulburari oe ar sta sa se pro- duca B. Se zvonia, In adevar, ca zeci de mii de Omni, dupd amintirile de la 1848, stau sa intre in oras, 51 ca. se vor aresta nu numai Rosetti, cii Boerescui chiar N. Golescu 6 Par- tidul Ghica, represintat prin. fostul Dornn 5i prin beizadeaua Dimilrie, hip ta zgomotos, apostrofand5ipe Mitropolit, cu grupul luiSlirbei,al cdrui fiu, Gheorghe, si rüdà, colonelul Florescu, erau in Adunare. Se gasi forma pentru a ell-

1Ibid., pp. 486-7, 490-1. 2Ibid., pp. 495-6. 3Ibid., IX, pp. 464-5. Cf. Ricker, o.c., p. 203, 4D. A.§i D. C. Siurdza,I.c.,p. 569, no. 192, 5Ibid., pp 573-4, 6 Ibid.,p.579,

342 Pregatirea Unirii Principatelor mina pe Alexandru-Ved4, pc Rada Golescu, pe Plesoianu, pe lancu Manu, Cairnacamul, pe Barbu Be lu ipe Lens. Treizeci de radicali,cii darâmarea candidaturiilui Ghica, infruntau acum pie treizeci sitrei de conservatori,Impitrtiti intre cei doi frati Bibe5ti, fo§ti Domni 1 Atunci, cu. &Alia zile Inaintedsalegere, Ion Brii Liana s'ar fi inteles cu seful mi1iiei, colonelul Vladoianu, Inlrebuintând mijlocirea colonelului Mavrocordat, pentru alegerea lui Cuza 2. Oricum, a fost o primg zi urkg, eu strigatele multimii, cu Ingramadirea taranilor, Invatati a cere Domn pe Golescu, 5 CU discursurile, ca la 1848, ale luiI. Bratianu 3.Se In- demnau soldatii a pune armele jos", daca se alege Bibescu, si,In Curtea acestuia de supt dealul Mitropoliei, odinioara locuinta pregatita de Constantin-Voda Brâncoveanu celui mai mare din fiii siti, poporul", adus de agitatori, fremata, pe când rose erau gata. sa aleaga pe Nicolae Golescui sa faca apelul la popor" pe numele lui. Câtiva juni scolari", Inca un ciudat amiestec, de stil hotar1t revolutionar, fac de garda la poarta Adunarii, controland pe cineIntr.a. 0 corespondenta a Stelei Dundrii da aceste amAnunte, a caror autenticitate nu se poate, din nenorocire, contesta 4. In sfarsit, la 24, zi cu totul linitith, ceia ce arata ca se lua- sera hotaririle capabile de a Impiedeca luptele In strada ale co- teriilor,Boerescu ceru o sedintil socreta, In numele stângii, InvitAndu-se iceilalti. Apoi se Melt constiluirea Adunarii. Cand Constantin Cantacuzino cer.1 imecliata alegere a Dom- natal,aaugind el e un camp de alegere mai Intins decal totdeauna, caci Conventia nu mai face nicio osebire hare Moldovienisi Români"6, se Intelege ce se putuse vorbi In sedinta de taina, De altfel, bucuros cit a zdrabit candidaturile adversarilor

1 Ibid., pp. 580-1. 2 I. C Brdtianu, Acte si constabiri, ed. G. MarinescuiC. Gre- cescu, 12,1935, p.102,si confirmarea hii VIAdoianu, In Trompeta Carpafilor din 13 25 Mart 1869. Opunerea liii Rosetii; ibid., p.110. 3 Mid., pp. 584-5. t D. A.si D. C. SLurdza,I.c.,p. 608. 5V. raportul Iui 136cIard;ibid.,p. 273,

Alegerea §i instalarea Domnului roman 343 familiei sale, D. Ghica o anuntase imediat afar4, provocand strigatele: Gaza Domn, Ura, Cuza"1. Atunci numai, In aceleasi conditli de evlavie ea si in Moldova se vota, tot in unanimitate, dir ca bilete", Alexandra loan I-iu,salutat, seara, pe rand de I.Bratianu, Boerescu si D. Ghica, care, presintand apoi ideia ea venind de la el In mijlocul tumultului din strada In ziva precedentadeclarg. cat, atunci cand s'a propus eandidatura printului Alexandra loan I Cuza si cand s'a dovedit ca aeeasta Unire ne asigura de un viitor ferice, IndatUt aceia ce se socotesc majoritate au prima aceasta propunere cu o adevarata abnegarei entasiasm 3". Doritorii de a aseza pe Alexandru-Voda eelalt ca Domn aveau bucaria de a fi tnlaturat pe adversarii statorniei ai farniliei lor, Bi- be.5t.ii. Din partea aceslora nu se rosti un singar cuvant: arnbii candidati erau absenti 4. Dax e dnept ea, a doua zi, Gheorghe Stirbei va cere ca ziva de 24 Ianuar sa fie serbatoare na- tionalä 5.

Ibid., p. 609. 2 Ibid.. p.654. 3Ibid.,p.592 iarm. Pentru bibliografia de presä, Xenopol, Domnia lui Cuza-Vodd, I, Iai 1903, p. 50, nota 1. 4 V.i raportul consulului frances Béclard; D. A. 0 D. C. Sturdza, I.c.,p. 262 §i urm. 5 Ibid., p. 638. Ziarul Nationalul apaza, de altfel, printre vorbi- toHi entusia01 de la 23 0 pe Gheorghe Stirbeisipe fiul lui Brancoveanu (ibid., p. 655), ceia ce nu se invedereaza pPmprocPsul- verbal. Dar a§a spune qi l3éclard; ibid., pp. 274-5.

CAPITOLUL XII. Lupta pentru recunoatiterea Unirii.

Inca din ziva de 24 Ianuar 1859 Mitropolitul muntean Nifon Instiinta telegrafic pe Alexandru loan I-iu. Domn Moldovei 51 prii-Romanesti" de alegerea sa, salutându-1 cu respect amor" 1. Comisiunea ce se va alege pentalu a duce Domnului votul Adungrii cuprindea, pe langa eriscopul de Arges, Climent, pe Nicolae Golescu, candidatul liberal,pe langa. moderatii Scarlat Cretulescu, Alexandra Florescui Barbu Slatineanu la can se adause apoi N. Opran (Inlocraind pe Golescu)si Rosetti 3.In sfarsit Cuza-Vodä trebuic s fiavut legaturile sale la Bucuresti, de vreme ce, de la Inceput, el fke:a din cel d'Intaiu trimes catre dansul presedintele Consiliului, cu loan A. Fiipescu la Interne, adaugindu-se imediat loan, fiul de mare cumintenie, al lui Constantin Cantacuzino, la Culte, apoi C. A. Cretulescu, pricepulul Barbu Catargiu la Finante, Gr. Filipescu la Control si la Externe D. Bral.ianu4, generalul Barbu Vladoianu ramanftnd in fruntea arrnatei. E caracteristic ca, In aceiasizi, o telegrama mkstrit al- catuitä, poate supt influenta consululut Place, devenit, din acel moment, inspiratorul tainic al noului Domn, Instiinta pe Irn- paratul Francesilor, care, In discursul sau la deschiderea Par- lameintului,considera dolutia Convehtiei ca definitiva, de a doua alegere a sa si-i cerea sprijinul In numele natieial

1 Ibid., p. 604, no. 2199. 2Ibid., p.629. 3 Discursul, foarle radical, alacesluia; ibid., pp. 720-2. Primirea In Adunare; ibid., pp. 726-8. El telegrafiaza. cDonmul e gala a se retrage pentru priniul strain;ibid.,p.718, no, 2536, 4 Ibid pp. 687-8:

Lupta pentru recuno*erea Unir Li 345

citrui singur sef ajun.sesel. In ac?iasi zi se &Wu rdsipunsul de acceptare2 cu mAndriei recunostintr, ceia ce excludea orice putint g. a unei lovituri de teatru. In nota Domnului cgtre Puterile garante, el se aseza pe basa celor patru puncte, 1ntre cari $i acela al printuhii strgin si, declarând p6streazI vechiul crez, el adthigia: Lipsit de ambirie personaldi nedorind alta deceit binele árii mele, asa precum ea 11linfeIege si11 cere, rip am trebuin0 de a declara cá uoiu fi toldeauna gala de a mci Intoarce la viafa privati fi cei nu voia oonsidera retragerea mea, az an sacrificiu, dacd Mari le Ppteri, ludnd tn Imiriare de sam4 dorinfile ilegitime ale unei natii ce aspird a se desuolta si care cede fnaintea sa deschizdndu-se calea unui nou1itor, ar consimti, prin a lor hotittrire, o combinafi* ce, pentrcu aoasIcl na(ie, ar lndeplini toate sperantele ei" 3. Portii i se comunied actul printeun arz-mahzar", al cgrui titlu de implorare era asa de putin potrivit $i cu situatia $i cu spiritul ttimpului 3;se Inlatuilsi agentul muntean. la Poart.I, vechiul Aristarchi 4. Foarte loaial, fostul general turc care era Grigore Sturdza propuse imediat convocarea Adundrilor la Facsani 3. Propune- rea, sprijinitg. de Panui d. Kognniccanu, se primi, si, pentru a se pregali 1ntrunirea Adungrilor,acestia din urmii, 1mpreurA cu I. A. Cantacuzino, P. Rosetti $i Al. Mavrocor- dat,se trimet la Bucuresti 6. De acolo, N. Golescu cerea Domnului o patrie tare $i independentg"7. Primind depatatia BucuresteniIor8, Alexandru Joan I-iuti

1Ibid., pp. 604-5. Prima leI3grama, din 11, cu aralarca dorintii de print strain; ibid., XI, pp. 250-1, 261. 2 Ibid., X, p.628. 3Ibid., pp. 639-40. 4 Ibid., p. 714, no. 2528. El refusä sä piece; ibid., p. 851, no. 2556. 5 Ibid., p. 699. Pentru motiv de boall, Barbu Stirbei dcpune mandatul sau; ibid., p. 735. Discutii la Ia§i asupra cheltuielilor; ibid., p. 735. 6Ibid.,p.699.Discutiila Iai asupra eheltuiclilor;ibid.,p. 759 §i urm. 7 Ibid., p.791. 8 Sfaturi ale lui V. Alccsandri pentru legaturile cu Muntenii, Xe- nopol, o.c.,II,pp. 283-5.

346 Pregatirea Unirii Principatelor arata multamirea sa de a putea cunoaste In Capita la celeilalte taH o bunghesie româneasca, pe care InIa$11.1 coplesit de jiidovime" n'o poategasil.Primirea fa stralu.cita. si Incä odata, fata de un entusiasrn care nu gäsia totdeauna cuvantul expresiv, Domnul fu, In scurtimea cuvAntarilor sale, de un tact deg- vArsit, cai cum el ar fi fost descendentul unei lungi dinastii solid Inradacinate 2. Gaud i se mnfatisa Regularnentul Organic pentru a presta juramântul dupt formula lnaintasilor, elII Inlaturai, declarAnd ca gaseste In inima sa cuvintele potrivite, regeta formula rostita la kW. El era la Ducure$1i4, cAnd pleca la Constantinopol, care pastra o amenintatoare Macre, deputati t pearl' anuntarea alégerii, in care, retragAnda-se D. Ghica, eran loan I. Filipescu, N. Ro- sett si colonelul Ieronim 5. Aeolo,la Bucuresti, primi el, prin D. A. Sturdza, un memoriu al lui I. Bratianu, care de faptti cerea sit se liotitrascI inttre sprijinul 1e catre fo.tii emigra(i fi acea boierime pe care memorial secret o presinta ca neimpacald cu actul de la 24. lanuari unellitnd contra Domniei efemere", la Constantinopol fi tntreWard.Ar trebu.i o solutie franca a acestei politick d'inuntru"; grija noastra", se adaugia, nu poate fi alta cleat aceia daca Maria Ta o sgasesti puterile lrebuincioase acolo unde poate le cauti". I se recornanda energic,,aalerga la sorgin(ile tPii alenafiiei,caci numal d?.vota, mental §i entuskamul viitor.Llui poate sdea ostenisi bani tntr'asemenea ocasii".Pentru acela care voiA sInoeapa cu concursul tuturora, cum o aratase alegerea mini$trilorsai, era, In mijlocul serbarilor care Diu puteaa ameti un spirit

1. D. A. iD.C.Sturdza,I.c.,pp. 793-4.Intre deputati, un Penescu, un Disescu, un Nicolae Furca, de sigur Ardelean. 2 Ibid., pp. 881, 888-9. 3 Ibid.. pp. 992-3. 4 Pentru calätoria acolo, cu miile de oameni ie§indu-i Inainte, v. scrisoarealul Marin Serghiescu catre d-na Kogillniceanu,Buzau, 7 Februar st.v.1859; In Rev.1st.,III, pp.142-3. 5 D. A. §i D. C. Sturdza, 1. c, p. 993. Discursul lui Kogalniceanu In Adunarea munleana; ibid., p. 1003§i. urm. Raspunde Boerescu; ibid., p. 1003i urm. In accl moment I.Oteteli§anu condamna §i mi§carea din 1821 §i cea din 1818; ibid., pp. 1028-9. Gh. $tirbei se ridica impotriva spirilului de partid §i cerea mini§trilor sl vie in Adunare pentru a1i Infati§a programul; ibid.,p. 1081 6 Ibid., p. 1130 §i urm.

Lupta pentru recunoasterea Unirii 347 moldovenesc mai curand recesibinesocotit, cea &Juninu chemare la o realitate tristä pe care o ascunseserk cateva zile, discursurile festive siaclamatiile. Napoleon nu raspunsese direct aceluia a carui situatie trebuia Incercata dupa. Conventie; el Tnsamina pe Walewski sa o fact, iacesta-si aratn, alaturi cu satisfactia pentru ce se inlamplase, petrerea de Mu oImpdratul nu putuse da Ro- manilor Insaufii mai conforme cu dorin(ilesale"1. Dar, cand deputatia m`unteana fusese primita solemn la Iasi de Cuza, sthgurii consuli cari crezurt ca trebuie sa asiste pe langa Place, al Flusiei, al Prusit i si al Greciei 2. Gorceacov i-ar fi recomandat Domnului o deoslebitia prudenta. De aceia el se. intoarse de la Bucuresti Mth sd fi dat urmare plamdui aclamat in Adunarea Moldouei: prochmarea la Ba- curesti", cum o spunea Insusi, a unirii complecte, cu tOte urmdrile ei" 2. Ramase deci, cum sfätuia si Walewski 4, si cum ise spuse de Napoleon lnsusi la Paris lui V. Alecsandri5, sä se astepte adunarea, in Mart, a Conferintei 6. HotarIrea era cu atat mai necesarl, cu cat nicio asteptare, i ele fasesera asa de mari! , nu se Indeplinise. Nimeni nu stia cand se vor lua In sfarsit hotadrile cu care alesul din Ianuar nu voise sa risce viitorul san si al titrii care i se Incredintase. Pe chcstia Imprumutului moldovenesc de cinei milioane, care era cea d'inlaiu dintre newsitan, fata d slaba administratie financiara a Caimacamiilor, Adunarea din Iasi ridica obiectia cä dupa Conventie ar trebui Intrebata Comisia Centrala din Focsani pe care Cuza nu Indraznise a o crea, 1 Ibid., IX, p. 283, no. 2704. 2 Ibid., p. 284. 3Ibid., p.288.Cf. Thouvenel, Trois années, pp. 338-40. 4 Thouvenel II considera ca partisan aI Unirii; o.c.,p. 337. 5Ibid., p.292.Cf.V. Alecsandri, Extras din istoriarnisiunilor mete politice (Intaiu In Cony. Lit., XII), p. 41 5i nrm. (5i ed. Al. Marcu, Craiova 1930). V. qi Xenopol, Cuza-Vodd, I, p. 58. Napoleon admisei un agent al Principatelor Unite la Paris; ibid., p. 64, no. 63.Cf., acum, N. Corivan, La politica orientale di Napoleone III, din Cerceldri istorice,X-111,MO 1937, p. 18 5i urm. V. qiace1a5i, Politica secretd napoleoniand,ibid.,VIII-IX; Walewski, Napoleon al III-lea5i A. I.Cuza, In aceia5i revistä, VIII-IX, 1932-3, 5i Din actiuitatea emigrantilor rorndni in Apus; ace1a5i, In Rev. 1st., 1931. 6 D. A.5i D. C. Sturdza.,1. c.,p.289, no. 2709.

348 Pregatirea Unirii Principatelm E40. nerecunoscut cum eral; D. Bratianu, care capatä de la dânsul desfiintarea provisorie a censurii 2, nu putusä-1facil a iscali disolvarea Adunarii din Buicuresti, care continua sa fie sfasiata. de certe Intre grupari 3. Dar convocarea, ceruta insistent de Turci. a Conferiniei zabovi. La sfarsitullui Mart st.V.$tefan Golescu, caruia printul Napoleon si Morny, pe Mng Talleyrand-Périgord, Pou- jade, Benedetti,liaratasera satisfactia pentru dubla alegere, spunea la Berlin, unde fu bine prima In lumea oficialä, c. alegerea lui Cuza va fi sprijinita la nevoie cu armelel. De fapt, Cuza Insusi declara, la Bucuresti 5, deschis, lui Col- ouhoun, repetand de doua ori, ea, dacd Turcii intrdIrn(ard, el se oa prune in frantea a celor 40.000 die osiqi pe cari-i poate sitainge6. Cu conditia de a nu se merge mai departe, siEnglesii, de si Alecsandri fu. prima numai ca particular de Malmesbury, care mustra pe Rom:111H revolutionari,cd- &ttori ai Conventiei 7, erau. de parerea ea nu. Se poiate reveni asupra alegerli !acute . Ministrul engles asigura Insa caPoarta ar trebui s. fie nebana" ca s'.t refuse dubla alogereOricum,

1 Ibid., LX, la aceastA data. 2 CreiZiantt, o.c.,II, pp. 231-2. 3 D. A. si D. C. Sturdza, o. c., IX, passim; Corivan, o. c., p. 23. 4 Cretzianu, o.c.,II,p. 233 si urm. 5 Aid un complot al unor strAini contra lui; Xenopol, Cuza-Vodd, I, pp. 71-2. 6 Riker, o.c., p. 213. Dupa Alecsandri, In conversatia cu Napo- leon, doar 10.000, rAu organisatii armati, dar, cu corpurile auxi- liare, 25.000 de oameni purtatori de arme"; Cony. lit., XII, p.45. Cf. Xenopol, o.c.,III,p. 239 siurrn.; raportul catre Domn; el vorbia de o situatie ca in Suedo-Norvegia. Napoleon, care vafi shut ce era In Serbia, perfect pregatita pentru razboiu, Intreaba: N'aveti fonduri de tunuri, fabrici de capsule si de praf". N'avem nimic, Sire (I); ibid. Imparatul, aftand ca nu e un singur tun, arAta ca ar darui doua baterii, pe langA 10.009 de pusli; ibid. Cum i se vorbia de un Imprumut de 6.000.000 de franci, se ofcri sä vor- beascit bancherilor pentru o stung Indoita; admise si tineri Romani la scolile de-la Saumur si Metz; ibid., p. 49. Ba chiar recunoscu si decoratia ce ar funda Cuza; ibid., P. 52. Intalnire la Paris cu Chiselev; ibid., pp. 154-5. Atitudinea acestuia, dubioasA; Thouvencl, o. c., p.336, 7 Cony. lit., XII, pp. 81-7. IsprAvi insa inlituland pe Cuza print-. 8 V. Riker, o.c., pp. 215-9. 9East, o.c.,P.167. Alecsandri vede, pc Fang Malmesbury, pe

t-71';or.,

I. C. Bratianu tan5.r.

t up lapen Ertl rectinoa§lereaIlnirli 34§ boinnul cauta, pentru mice cas, si cumpere caleva zecick mii de pusti In Apus 1. El ar fi younct de alunel o misiune francesa care sa-i reorganiscze armata, cerand pe generalul Dieu, cu un grup de ofiteri din Wale specia1it5tile 2 Geia ce intarl siluatia Romnâniei abia si nandestuntor formata erau Irnprejuritrile din. Italia, uncle Napoleon va intra ca liberator In numele ideiinationale care Muse Unirea roniiineascii. El cauta un .sprijin prelulindeni, pana la revolutionarii unguri, dintre earl. generalul Klapka veni In Prin- cipate sa disoute cu Domnul, care cerea concesii de autonomie comunald fi de comitet fi formOuni militare deosebite pentru Romdnii din. Ardeal, chestia Unirii cu Ungaria avdnd a fi resolyitd de o Adunare a provinci z dupd rozhoia, o alianta, garantata de Sardinia, cu conditia codarii Bucovinei pe basa unor conoesii in folosul Romanilor din Ardeal, In schinth pentru admiterea Principatelor ea bask pentru o ofensiva maghiara 3, aj!ungandu-se si la un project de tratat, valabil, fire*, mergdnd fi pdnd la confedera(ia ungaro-serbo-romdnd, numai In casul unei resistente austro-turoesti la alegerea din Ianuar- Februar 4. In astfel de Imprejurari, cam era limpede cä nu se poale prevedea o apropiata adunare a Conferintii, intreruple, noul Domn nu mai statu pe ganduri, dupii ce-si asociase pe Ion Ghica, Munlean, dar fost profesor la Iasi, ocia oe se uita, In Minisleriul din Ianuar, sä Inceapti aloquirea Gomisiunii mixte, a treia Clarendon gi John Russell ;Cony. lit., XII, p.53. Dar cf. Corivan, o.c., pp. 24-9 (Mahnesbury pentru anularea alegerii din 13 . De sigur ca Malmesbury nu era, cum o arata iMemoriile lui, un cap clar. Dar v.§iibid.; pp.36,57, 63. 1 Cretzianu,o.c.,II,pp. 236-7. 2Ibid., pp. 238-9.Cf.§iibid.,p. 246. Cuvantarea luiGrigore Sturdza pentru armatl, In Monitorial pe 5 Maiu. 3 V. ibid.i pp. 313-4; Riker, o. c., p. 265 0 urm.; Marcu, o. c.. p.141 0 urm.; Gh.BrAtianu, Napoleon IIIetlesnationalités, Bucure§ti 19343 Emerit,Victor Placeetla politigue francaise l'époque de l'Union, Bucure0i 1931. 4 V. Kossuth, Schriften aus der Emigration, II, p. 232 (de nude In Codrescu, Uricariul, XIII, p. 33). $i Al. Marcu, V. Alecsandri tit Italia,i mai ales Corivan, o.c., pp. 40i urm., 80 si urm.; v. cu deosebire p. 86, nota 2. Apol ibid., p. 131 qi urin,

350 PregaiIrea Iinirti Principatelor putere publica a Statului", si a Inaltei Curti jUdecatoresti I. In aoelasi timp, pentru. a afirma principiul Unirii, se schim- bau trupe Intre amandoulLadle°. Dar doua case ministerille se produsera, in Moldova, unde atitudinea lui Malinescu si Cozadini, dar si a lui Kogalniceanu Insusi, nu era, Inca In Mart, de loc loaiala fao. de Donn-13, si In Muntenia. Aid, Ministeriul D. Bratianu4, rasturnat de conservatori, fu inlocuit prin al boierului cult,viitor autor al unui Sumariu al istoriei universale a culturii", C. A.. Cretn- lescu, cu tanarul I.Cantacazino, Scar lat Faleoianu, un Ste- riade luand interimatal Finantelor. Ce preocupa mai ales pc Domn era Irma manifestatia militara care, In. cas de strivire a Austriei, ar fi pulutsd.1deschidi intrarea In Ardeal, unde ostasiilui de la Furceni, lane. Ploesti, erau asteptati cu nerabdare 5. Cdci Napoleon fdcuse pe Alecsandri sà ardte pe hartd care stint toate provinciile locuite de Romani, si el nu uitd nici pe cei de peste Dundre, iar poetul visionar Ii vorbi despre ce regat important ar constitui adeudrata Romonie, cu ale sale optsprezece milioane de Romani, davit Providenta ar realisa visul iaspiratiile lor" 6. Adunarea Moldovei fu Inchisa dupä votul celor opt milioane pentru acel lagar care nu se putuse strange fara a sili pe unii din soldatii moldoveni. In mijlocul nemultamirilor si ingrijorarilor Insä, Conferinta de la Paris se aduna la 7 April ca sa auda. plangerile Portii, sustinute puternic de Austria, dar c.elelaltePuteri primird dapitul tndeplinit". Astfel, Poarta, prin doui firmane deosebite, recunostea, fara a parasi opositia de principiu, pe Cuza ca Domn de o parte si de alta a Milcovului,invilandu-1,potrivil

1 Ibid., p. 266i urm., scrisorile lui Docan, värul lui Cuza. 2 Asupra aciunii lui pentru Imprumut, v.Xenopol,o. C. 11, pp. 265-6. 3 Ibid., pp. 311-2. 4 D. A. si D. C. Sturdza, I.c., pp. 304-5 si raportul urmator al lui Place. 5 Si ibid., pp. 314 si urm., 320-2. 6 Cony. lit., XII, P. 47. I se recomandasei lui a nu merge mai departe pe calea Unirii; ibid., p.48.

tupta. pentru rdetinoaqierea Uriirti 3&1 cu prevcderile Conventiei la Constantinopol pcntru laves Laura (31 Main)1. Pant se ajunse acolo, Domoul abia ales avea sa indure de la Adunarea din Focsani, unde, maim Moldoveni, si Kogalni- ceanu si Grigore Sturdza, de si hohariti adversari Intre ei, represintau o continuAl opositie, iar boierii munteni", Incurajati de presedintele Radu Rosetti, ridicand necontenit chestia abdicarii pentru printul strain, zguduiau situatia sefuluipfiterii exe- cutive, presintdnd aceastei Comisie Centrald ca principalul organ al Unirii 2,

Astfel Cuza trebui sA lucreze prin decrete ministeriale pentru. reformele In sens liberal care erau absolut necesare In nona atmosfera 3. Incercarile de a strange pe toti In jurul lui nu izbutisera 5, cu totul strain de ideia sprijinirii vechilor privilegiati, necontenit loviti de mAsurile ce se luau In atalea domenii, el nu Intelegea O. se robeasca unei stangi, cu. care In zilele de la Paris nu lucrase ImpreunA si care nu-i oferia nicio garantie. Purta deci singur greaua sarcina a prirnelor reforme,sit- vârite in oe priveste capitulatiile, lucrul la sosele sau rascumpararea lui, agentia lui Negri la Poarta., etc., In situatia grea a unui sef de Stat Inca nerecunoscut. Incurajat de atitudinea lui Napoleon, el trimese In 4113, pentru a castiga alt sprijin decat recunoasterea Conterintei care nu putea sa se adune din nou, pe D. Bratianuapoi pe Joan Bratianu: ambii trebuiau sI vorbeasca la Paris de neinlaturabila nevoie a pro- clamarii Unirii complete 5. Aceast.1 Uaire, spunea deschis, el, care, dupa. Intaia experien0 coamenii, egoisti,intriganti sinepractici, li se simItia Cu mult superior, In ciuda InfAti- sarii sale ironice1 despretului pentru lucrul disciplinat simi- gitlos, nu. e bine sa se faica prin revolutie si ea dovedit cit nu se poate face pe cane parlamentare. Adresandu-se atm un

1 V. Corivan, o, c., pp. 121-2. 2 Xenopol, Cuza-Vodei, I, p. 102 si urm. Discutia pentru Capihila Bucure§ti, sprijinitä de Kogalniceanu;ibid.,pp.118-20. 3Ibid., p. 120 §i urm. 4 Cretzianu, o.c.,II, pp. 243-5. 5 Riker, o.c.,p. 242.

352 i'regatirea Ufitril Principateibi

ImpArat, Ii vorbia de Romania" ea de un lucru hide- plinit1, cane Incepuse cu o loviturti de Stat, el punea In perspectivA, deci, o curagioasa dictaturA pentru a face lucrul inevitabil, cu discretie si fArA zgusluire" 2 Nu prilni aprobarea la Care spCrai aeest ',erns i se corminia prin cei doi consuliz,. Dar, In aceastA atmosferl, a dona zi dupd marile discursuri festive 5i In acelasi Limp cu. discuilile faira sinceritatei lard folos de la Foesani, viata economicA a Krii Ins55i se para- lisa In acelasi timp cand Statul, cu. sau fAra drept, impunea Imprumuturi In interior si L cersia In afarA4. In sfarsit, la 6 Septembre Conferinta, adunalA la Paris, si nu la Constantinopol, cum ceruserl. Turcii, cari continuau sii ridice noi chestiuni in. C.1 priveste situatia Principatelor, recunostea pe Cuza, dar numai ca hospodar al Moldoveii Va- lahiei 6. Turciei i se promitea Insa pAstranea neatinsA a Con- ventiei, MA cane vor intorveni din nou, panA la mäsuri coerci- tive, Poartai ambasadorii Puterilor, prin delegatii lor 6. Politica Angliei,care se Invoise la aceastä Tormuld, era acum condusA de vechiul prieten Russell. De acuma tnainte cel contra recunoa-- terii cinzia se lucrase ap de malt pdtea uorbi fi pelfialtfe!. El scria lui Napoleon el, astfel, WA:ma formalitate, care retinea Inca avAntul Principatelor, pane a se fi indeplinit" 7. El crezu astfel, cpoate trail rece pe trirnesul turc, interzicand In ambele Capita le orice ceremonie si ref us,and urnilitoarea sdru- tare a firmanului 8. Cuvintele spuse lui Tahir-beiu ca omagiu atre Sultan, scurte si cuprinzAtoare, sant de fapt crtale unui Suveran care se simte obligat numai sA indeplineasa fata de Poart6 conditiile impose de Europa garanai ocrotitoare: Presintati MaiestAt'd Sale Sultanului" , care nu e macar calificat de suzeran",

1Ibid., p. 246. 2 Riker, o. c., p. 212, nota 2. 0 spune si lui Gödel; ibid., p. 255. 3 Ibid., pp. 242-3. 4Ibid., pp. 243-4. 6Ibid., p. 247. Cf. Corivan, I.c.,p.112. 6 Riker, o.c.,p.218. 7Ibid.. p. 249, nota 3. Ibid., p. 230.

Lipta pentru recunoa$terea doh- ii s.5.1

,,omagiul oelui mai adâne al mien respect $i asigurarea In- lregului mieu zel pentru prosperitatea tarli" una singural ; ,,asigurati de o potrivA pe Maiestatea Sa Ca Rom Ann", terminul cel nou ,* stin st fie credincia$i tratatelor", $i nu Sultanuluil. Nu se araa do toe dispns sa faca. anumul la Conspinta- nopol pentru o Investitura de cars nu sirntia nevoie. Dar, in acelasi timp cAnd disolva acel lagar de la Furceni care era de fapti un rgspuns la miwarile de trupe turceai la Du- !Are, de care vorbia zvonul public, impunea ordinea Bulga- rilor din Basarabia, suparati de o recrutare contra privilegiilor oe avasera supt Rusi 2 si reprima o miware la Craiova 3. Lutind personal conducerea armatei, Domnul se acIresa catre Rom Atli", multarnindu-li peutru patriotica Thr purtareIna- inte de actul inuestiturii, atunci pcand ambitiile personale cutezau Inca a hrani oarecare sperari de$erbe", adaugind ca o natie se mareste $ise Intareste atunci numai Cand ca are constiinta Indatoririlor sale catre Patrie, catre Guvernsi catre legi", prin fnleiturarea luptelor de partid. Nu voim a vedea Intre Români nici partide, nici clase Indusmainite, ci numai fiiaiaceleia$i niame $ifrati de aoela$1 strive". Nu uita, In iubirqa sa, pe cei eari, rataciti de patimi violent; se expun a fi Infranati siacadea $upt asprimea legilor". Noi vorn$ti mentinea orclinea legala: Innauntru demnitatea nationald In afar14." In Decembre, In sfarsit, Domnul cleelara ea epoca proviso- riului si a tulburarilor politice s'a Inchis", cu sprijinul" Pu- terilor Intäi i apoi al Curtii macrame", c. trebuie sa dis- para din cateva capete oarecare sperari si visuri personale". Deocamdata el, care schitase in mesagiul acesta de la 18 De- combre, un Intreg plan de reforme,i financiare 3, se gdndia sa-$i faca Adu.nari mai ascultatoaresis Infraneze pe visatorii,

1 Mord (oral Oficial al7'ârli Romdneei, 28 Seplembre 1859;in Iorga, Cuza-Vodei, Mesagii, proclama(ii, retspunsurisiscrisoriofi. ciale, Välenii-de-Munte 1910, p.6, no. Iv. 2 Iorga, o.c., pp. 8-9. 8 Xenopol qi Riker,11.cc. 4 lorga, o.c., pp. 6-7. 6Ibid., pp.7-8. Gontraseanteazd V. Aleesanciri. V. mai departei '48

54 PregItirea Ijuirli Principiatelde

ideologii, oratorii,juristiisiintrigantii de la Focsani, cant proclamau Romania" si puricau in vcdere o Adunare Natio- nalk. In cei mai pondcrati oameni ai tärilor, Ion Ghica pentru Muntenia, Manolachi Costachi pentru Moldova, el gksise sefi de guvern pearl se put2a sprijini. E uremea de lucru, acesta va fi5i small adresei lui dare cele cloud Parlamente., pentru moment Iirà valoare politick, si al aoeleia calre membrii Adunkrii comune, ckrora lise amintia cà fuseserk numiti pentru mäsuri practice, nu p2ntru alcktuirea unei cii- tezlitoare Constitutii, care incepea cu afirmatia, nu fAtä in- tentic strecuratä, a Domnului strain, De fi alogcrile din Februar 1860 dddurd Adand,ri si mai de dreapta, Donmul recurse la oameni de sicinga pentra a conduce noile Ministerii: Kogalnioeanu pentru Moldova 5i N. Goleseu, mai tarziu (abia in Iunie, dupa ce Tell spusese in Adunare ck is'a cerut sa ajute o loviturk de Slat', pentru Muntenia. Fkoeau parte din Cabinclul munlean ambii Bril- tieni si Boerescu, Rosetti chiar, la Culte i Instructie (31 Main st. v.) 1, Vladoianu, I.I. Filipescu. Dar Guvernul ya fi in1ocuit peste putin cu oameni moderati, Intre cari I.Ern. Florescu, ginerele lui Bibedcu2. Nu persoanele care se schimbaserk intereseazä insä, ci acea ac(iune personald a Domnului, care era recomandatk, cu adanc simt patriotic si o depliak corectitudine personala, de chiar D. Bratianu 3,tot mai mult deosebit de acea atmlosferk de club In care ramksese 5i I. BrAtianu, dar mai ales, recoman- dandu-se, mai mull si deck stiinta dreptului, care se poate dobandi cu vremea, probitatea si onorabilitatea persoarber, de C. A. Rosetti 4. In aoel program din Deoembre 1859, se afla, In forme lapidare si planuri de reform6, a Justitiei, a Finantelor, creand o singura Cask, a Ministerin1W, promitand o Curte de Control, o Baneä de circulare, o Rana foncierh, Inlaturand ideia continuelor Imprumuturi, puind aroi In perspectivk o operk p. 353. V.iFilitti, Un proiect inectit de Constitutie al lui Cuza- Vodei; Andrei Radulescu, Organisarea Statului ta limpid Doinniei lui Cura-Vodd, Bueure5ti 1932. 1 Iorga, o.c.,p. 11 5i urai. 2Ibid., pp. 37-8. 8Biker, o.c., pp. 256-7. Cretzianu, o.c.

Lupta pentrtt recurio*ereaJnirii 2.56 de creatiurue tehnicd, asemenea cu a lui Napoleon, Oricum sd fie", spunea el, al cdrui glas Ii simim,i nu al ministrului responsabil, eu prefer zece greseli cu bunid credintd decat o singura prevaricatie". Ne vom ardta fard mild pentru jude- eatorul care $i-ar cdlca sfintenia datoriilor sale." Promitea introducerea procurorului, a judecatorului de pace, a grefie- rului pastrand sentintile. Politiei nu i se va Ingadui a lucra, afard de casuri de flagrant delict, fdrd mandat judecdtoresc, $i se va introduce principiul lui habeas corpus. Nu era ex clusa,de.sizabovita, inamovibilitatea magistratilor. In Ad- ministratie erau sd se croeze circumscriptii mai largi pentru a mari iutoritatea, adaugindu-se silintipentru a crea basa morald a comuneil. Se prevedean. Cousiliile generale" pe judetesi,langd ele, comisiuni agricole", care nu s'au. aledtuit nici phud &SItdzi.In. materie de armath., Domnul preocupat de formarea cadrelorside InzestrareatchnicA nu, era de parere cX Ora poate spriiini o puternicd trupd permanenta. In ce privessle mijloacele de combnicatie, a cdror UNA, In dauna agrilcnlLtMrii, e pretuitd dupd cuviintd, se recornandd o Intelegere cu companii puternic2 de capitalisti Intreprin- zdtdri, gata de a veni la noi peintru a execula, tntr'un timp de einci-sase ani,i au banii lor, toate podurile, canalurile si drumurile ce ni sdnt trebuincioase, fiind platibe cuo dobandaio amortisare regulati a sumelor Intrebuintate"; iar total se va face supt privegherea Statului". Participand la aceste luerdri, se vor forma arhitctii, ingincrii fi cons- trfuctorii", in lac ca tineri sd fie trimesi pentru acaasta In strdindtate. Se va da astfel un impuls si industriei private", $i ea interesala In aceste man lucrari. Se va rdspAndi prin exemplul lor spiritul asocierii", $i In ()rase se vor face opere edilitare$i prin initiativa privatd. Un cadastru trebuiesli fie basa acestei vaste actiuni. Caile Ferate ar veni numai sit hicunusne ce s'arfi Mut pentru drumurile deschise pro- ductiei agricole.i pdnd la putinta Inceperii acestui nou capitol de mulled nationald sd se preeiteasci exploatarea minelor de carbuni si de fier. 1 Cf proiectul de reorganisam comunall alcdtuil de I. Ghlea; (100 publicatia InsLIi, Iorga, IiiReti.lst., XX, p, 209 $1 urm,

§56 bregliiirea ilnirii13rincipa1eicii

In materie de 111%414im:int, e condamnareholarigt,asprä, cade asupra tincretului: Da ctrsuAzeci isaple de ani, de and exisUtcoh1e noastre ele nu au realisat nicicum sperantele natiei". S'au pregfitit doar tineri pentru profesiile liberate", pe clind de altce-a erasieste nevoie. Trebuie 0 instructie la niuelul luturor claselor. Daä o instructie su- perioarg, cuprinzilnd Facultatile de Ina lt inv6tlimânt, ni este folositoare, instructia elemeniar;i si primarA. ni este neaparatä spre a r6spAndi o viata noud in toatd tara." Ga O. sa ajungä la generalisarea cunostintii dtcarte, so prevede participarea elementului sidtesc.coalasecundard nu trelnde sd sein- tincla cu profusie nesocotild". In genere, totul si fie adds la ceirinfile adevdrate ale natiei: ,,Nu mai putin auoi ca sistemul total de froyd(citurd sd fie mai molt ;i mai special apropiat trebuinfitor inaturii Romdnilor, decal imitat feud rzicio chibzuire din cutare sau cutare institufil strdind". Mai presus de Facultatile de Stiinti, de Drept, de MedicinV, starea de astdzi a Romdnieii viitorul ei cer numai decdt oFa- cullate de ;tiinfri economicd", era epoca lui Michel Cheva- lier In Franta, a lui Liszt, en economia nationaa", In, Ger- mania , ,,precum ;io Faclatalte de -§ttinfd agronomk4 industriald;i comerciald". Adminiutratori, finantiari,agri- cultori,industriali, comercianti, iat 6.oamenii de caH avert' mai milltä trebuintà." Un doctor de agronomie sd afungd in lard fri aceiafi cansiderare fi (la aceleagi) avantagii materiale, prccum ar putia (-gunge un doctor In Were.", Cad, deocamdat6), cultura pAmantuhti este, pot zice, singura noastra Industrie si singurul object de comert la noi. Pen- tru aceasta, libertatea legfiturilor organice se impane: Guver- nul sd intenfie cat se poate mai pup' in transac(iile particu- laritor". Altfel, ocetidlenii....se obimuiesc a da toate pe socoteala Statuluii a agapta total de la.el". Pe child In schimbul libcr se desvolta, si iubirea de lucru" si demnitatea personalA, prin simPrea aspunderii". Numai sicuri- tateai moralitatea transactiilor" trebuie puse In sama Sta- tului. Domnul urea un ,,sistem proteguitor", nici industrii artificiale, ce nu pot sd se fie decdt prin puterea unor legi speciale") din care, de fapt, nu folosesc deal dear cAtivaparlizulaer..

Lupta pentru reeuaoasterea Unirii 357

State le care patimesc de aceasta rana. nu stiu cum O. se des- bore de ea,." Nici monopoluri", nici privilege Brevete de inventie", de perfectionare sou de importatie, atilt. Dar Statul va ajuta lucrul mineloriva iniia tnfiintarea de ateliere pentru construirea §i dresul masinilor agricole". Munca ç In legaturä cu situatia muncitorilor. Mai ales In agrieulturA. Oricane arfidesbinarile de aziIntre deosebitele interese, aceasta chestie tretPuie dar sd fie hotdrttd,i va fi". Totul Insa pe bask de dreaptd despdgubire". Nu cu prouisarie", ci chestia sa fie studiata afund, cu toatä finis- tea de care am fost lipsii pana acum din pricina preocu- parilor politiee". Combinarea ce se arla acum", In studiu hied din 18591,va aduze multantire tuturor dorintilor legitime", legand pe toricettileniide pcimAntul patriei prin aceleasi legaluri de iubire §i de interes". Pang. atunci sim- tire parinteasca" la proprietari, Indeplinirea datoriilor"la tärani! ,Si iota In ce cuvinbe Domnul de abia câteva luni ameninta pe exploatatorii problemei sociale. Dad., pang la pro- mnlgarea acestor mhsuri, si In vremea aplicarii lor, ar In- drazni cineva scerce a raspandi prin tarseminte de till- burari si de grijä, clack ar cuteza a atata ura 1ntre proprietari si tarani, voiu privi fapta lui ca o crim,i-1 voiu pedepsi cu toga asprimea legilor. Un asemenea perturbator, 11 voiu considera ca dusman al natiei, si ca pe un (Tasman de untie 11 voiu trata, prin organul Gurvernului". Fata de straini, o alusie la Inlaturarea capitulatiilor, insa trebuie a se pastra vechea ospetie româneasca", dar sfânt dd la stramosi". Ministeriile se vor inchide in statutesigure, cu furzctionari de carierd, mai bineplatiti, observând ierarhiasidisci- ciplina". Trecand la prosä, Domnul constata ca,dandu-i-seliber- tatea pentru a colabora la opera de organisare, ea nu a raspuns la toate asteptarile sale". Nurnai atacuri personale" siporniri violente", hränind ura. Nu se poate ingadui Insa ca presa sa devie, In mânile unor persoane, un instrument de neordine §i dc desbinare tntre catei(eni",

358 PregAtirea Unirii Principatelor

Maretu1 program, cleat care n'a fost rostit altul, cu aceiatsi Indräzneala cumintei curagioasa autoritate, se termina cu un calduros apel la unirea sufleteasca din partea acelui care, ales fail rival, n'are amintiri anterioare suirii sale pe tron. Cu laude pentru cei ce au hite les, crednd pideréa execu- tiod, singura lor misiune, opera legislatiud dpond atunci fiind ardiald ca o intrusiun; de care nu este a se tinea sami, el anunta noile alegeri, din care pot iesiiaceleasi persoane, dar pentru altd misinne: e vorba de treblle si, pot zice, de menagiul tarii noastre"1. Cei Carl iscalese acest mesagiu-program, caruia nu-i sapa nicio chestiune si dincolo de care nici astazi, and, din neno- rOcire, nu toate tintele au fost atinse maear pe vechiul pamant al patriei libere, nu se pot Intrevedea mai Intelepte deslegari, sant Ion Ghica, Alecsandri, A. G. Golescu, I.Flo- rescu, tânarul Gh. Creleanu, Steriad, Domnul aviind curajitl de a face 0 singurd disoluare a ambelar Adv4ndri, cu contra- semnarea fmpreunid a unor ministri moldoueni imulateni, sirfiedun pas thine Unirea depeiM, cei se refusa tiled i pe care era Iio1irII s'o duel la capat, contra oricui. Partea ganditoruhii economic care 'era Ghica s'ar putea recunoaste; el era In stare O. aduc a.si acea neuitata opera pe care o Indeplinise, spre multImirea tuturora, si astrAi- nilor,ca guvernator, In insula Samos. Alecsandri, care nu era numai un poet, si-a putut avea si el partea. Idei de libertaló puteau veni prin Golescu. Dar d.? la un capdt la all& acest manifest national poartd pecetca Domnului. Astfel Cuza nu mai e, cum 1-au presintat, fara dreptate si fr pietate,i cercetatori straini mai noi, jucalorul de cart'',

7)lenesu1".cinicul", ci, In ciuda unor aparente care mascan un suflet onest, nobil si tare, el e In adevar Voeuodul, duS vechea datin g. a luitefan-ce1-Mare. In el se tncorporeaxd nafia, cu nevoile ei cele mai adancii aspirafiile ei cele mai tnalte. In timp ce arunca acest program, el raspundea Consti- tutiei ce i se trimetea de Adunarea de la Focsani, cu o ama- nare pe vremea and ea ar putea servi, pentru moment fiind lorga, iliesagii, elc., pp. 11-33.

Lupta pentru recunoaterea Untrii 359 vorba de altceva cleat de mkrete ideologii: de modesta faptl spornica a organisarii, pe basele, care hila se pot schimba, ale Conventiti. Lin singur om contrasemneaza:alt element de ponderatie, Manolachi Costachi 1.Despartindu-se de mi- nistriiacestia, Domnul U arata recuna5tinta pentru activitatea, experieuta, probitatea si Intelepciunea" lor 2 In cuvintele rostite la Anul Nou, el credea, apoi, cg, poate spune: timpul agitatiilor va trece"3. Dar alegerile nu erau sa-i dea dreptate. Alesilor el li Infatisa, totusi, programul din Deoembre 1859 4.

Pentru a-1 aduce la executare Alexandru loan I-iu nu se putu sprijini nici pe cele cloak Adunari noi, care nu aratara nicio putere de initiativa. Ele aduceau necontenite crise ministeriale 5. Pe chestia arestArii lui Gheorglhe Stirbei, invinuit ea ar fi atacat persoana sefului Statului, Ministeriul Ion Ghica trebuise sa cada supt votul de blam pentru care se unise Intreaga opositie, eateva zile dupa ce,In April, Manolachi Costachi demisionase In Moldova, si, acolo, dupl. o Incercare nereusita cu rnoderatii C. Hurmuzachi, P. Mavrogheni, St. Ca- targiu si Lascar Cantacuzino, puterea fusese data lui Kogillni- ceanu, care veni cu amicul slu Cozadini, cu episcopul Mel- chisedec sijurisbul Bojinea6; el pusese In programill siin odic doug chestii care preocupau pe Domn: cea tiIrgueasc:1 si cea electorala, adaugind pe aceia, veche, a averii manastirilor Inchinate. La Bucuresti se instaleaza, in schimb, un Ministeriu pur radical, cu N. Golescu, Brätienii, Boerescu, Rosetti, I. I. Filipescu. Dar Inca de atunci gandul Domnului fitsa scape de lanturile pe care i le impusese aceastaConventie care nici nu iesise din vointa poporului sau.Un apel contra rebelei Comisii Centrale fu adresat deci, Inca din Mart1860,Sultanului. Se arata eat de greu lucreaza Intr'un oras de provincie, Ma opinie, fail prtesl.,

1Ibid., pp.33-4. 2Ibid., pp. 36-7. 3 Ibid., p.35. 4 Ibid., pp.35-6. 5 Xenopol, o.c.,p. 151. qIbid., pp. 149-30.

360 PregAtirea Unirii Principatelor acest organism hibrid, lang a. care era O. se aseze apoii Curtea de Casatie. Macar de s'ar muta In Bucuresti...Un memoriu plin de bun simt politic tindea sä aratei Puterilor el Aduntiri alese cu un sufragiu a§a de restrdnsi trebnind th discute separat acelea# proiecte sdrzt un lueru absurd ic4 deci Unirea completd se impune dla sinel, Domnul crezu astfel ca drumul la Constantinopol, pe care, pentru preStigiul lor,11 doriau TUrcii noülui regim, gata si aduca si Insemnate sacrificii, numai O. se afirme nexul Prin- cipatelor Unite" cu Imperiul Otoman, 1i poate servi pentru a- oeasta,i prin ce i-ar actaugi ca prestigiu conditiile primirii lui. Inainbe de a pleca, el tinu sFi duel Insa, fara a intreba pe nimeni, mai departe Unirea 2. Incepu prin a face din I. Em. Flo- rescu, care se dovedia un escelent organisator,un ministru de Razboiui pentru Moldova. In acelasi timp el anunta untda din consuli ct va priviBucurestii,uncle concentra conducerea PostH,Vamilor, Serviciului medical, clrept principala sa Ca- pitala si In cale Instiinta Comisia Centrala ca. In scull. Limp nu va mai avea d.e lucru. Cum Golescu se docnise In Adunare cu Barbu Catargiu si nu fusese destul de sprijinit, cum I. Bratianu atacase public si Austria, care ar fiintervenit contra admiterii unui deputat, si chiar Poarta, el demisionase9. Atund lid Mano- lachi Costaclzii se dolga presidientia Ministeriulai nbantean, care 'Astra pe Boierescu siI.I.Filipescu, dar introc4use pie Costaforui pe capabilul general Adrian, care ei scriitor militar. De si totul era pregatit pentru. caltitorie Inca din August, Cuza, care refasa o Intalnire cu Vizirulvenit pelinia Dunarii turcesti4,cent Intaiu garantii. Era bine Inteles ca nit va aduce daruri, c1 va purta uniforma armatei sale, a va fi gazduit potrivit cu situatia sa, ca, de oare ce nu mai era de Inmânat niciun firman, el va face numai visita de oma- gin.liiiAbdul-Aziz, Sultanul Instileuropean, mândru de

1 Riker, o.c.,pp. 295-300. 2Ibid., p. 301§i urm. Cf.ibid., p. 260 iurrn. 3 Xenopol, o.c.,p.152 ;1i urm, 4 Ibid,, pp.157-8.

Lupta pentru recunoasterea Unirli 361 flota sa, de palatele sale fäcute de arhitecti idecoratorif apuseni, care va avea curajul a parasi si el, ca si tatal, Stam- bulul sau, pentru a visita Expositia din Paris. In accastä gtabilire de program Negri fusese ajutat de ambasada Franciei. Declaramilca. merge la Constantinopol pentru interesele românesti", Stapanitorul roman plecä de la Sulina In Octom- bre 1, pe unul din vasele de razboiu care erau mandria Sulta- nului. Ajuns Inaintea cetatii Imparatesti, de care erad legate atâtea amintiri ale neamului su, pana. la vechile umbretute- lare, bizantinei romane, el fu primit In salve de tu.nurisi trecu printre nizamii razboiului Crimeii, cari-i presintara armele. In palatul bogatului Resid, care-1 Muse stapanului sau, la Emirgian, de unde abia plecase Mare le Duce Constantin, trimes de Tar acoloi pentru prestigiul numelui sau, el fu ospatat, eu suita sa de saizeci de pergoane, Intre care si ofiteri, si salutat de amba,sadori, ca si de Fuad, minista-u de Externe. A doua zi, Intre aceiasi garda de soIlati, cl fu condus de Vizir la Sul- tan, care-1 primi In picioare in mijlocul salonului, viind Intru Intampinarea lui, dupa care-1 Intreba de sanatate.I se trimese o sabiedeonoare. Cand visitapeVizir,musica turceasca Invatase cantece romanesti. Se vazu chiaracest lucru rar pentru obicelfurile orientale: Sultanul asistfind din lop sa la o represintatie de teatru oferitä oaspetelui 2. Dupa o conversatie cu Domnul roman, care castigase pana. si pe Ludolf, ambasadorul austriac3, Bulwer, totusi,pcvise-

O Decretul pentru exercitarcaputerii supreme de ininistri,26 Septembre sL n., In Iorga,o.c., pp. 38-9. 2 Bolintineanu, Cdldtoria Domnului Principatelor U nite fn Cons- tontinopole,1860.Cf. Riker,o.c.,pp. 263-4,si Xenopol, o.c.,I, pp.157-60.Fe1icitniIeluiMihailalSerbiei;R.Bossy, Agentia diplomaticii a Romdniei fn Belgradsilegdturilepolitice romdno- sdrbe sup! Cuza-V odd, In Mem. Ac. Rom., seria a 3-a, XV, p. 27, no.ii.. Raspunsul; ibid., n-le in-iv. Doi ofiteri sarbi la manevrele românesti In 1863;ibid.,n-le vm-ix 0 invitatie a lui Mihail la Ruginoasa In 1865; no. xxxv. Scrisoarea, din acelasi an, prin care se trimete In Serbia locotenentul-colonel IIerckt, director al Arse- nalului; ibid., n-le xxxvn-ix. Cf., pentru calatoria la Constantinopol, de acelasi, Agentia diplomaticd a Romdniei f n Parissilegeiturile politice f ranco-romdne sup! Cuza-V odd, Bucuresti 1931. 3 Dar Inca din Mart 1860, prin Prolesch-Oslen, Austria li schimbase complect atitudinea; Paul Henry, L'abdical ion du prince Gaza

362 PregAtirea llnirii Principatelor muri, un aspru critic al lucrurilor romAnesti, scria lui Rus- sell, acurn cu total favorabil, calesul din 1859 e un orn extraordinar (above the common) 5i en o minte care se pare In stare s4 profite prin simt de raspandere si experieng"1, La Intoaroere, Cuza putea spune In salonul Palatului din Iasi, de si vorbise la Bueuresti d- o simplA visig de curtua- sie" 2,de izbanda realisatA: Va atarna nurnai cuenoi, de patriotismul, de prudenta 5i de concordia noastrA pentru ca In curand aspiratiunile noastre ()etc mai fierbinti sA se rea- lisezei patria noastrA sredobAndeasel In Europa locul ce i se cuvine" 3. In situatia pe care i-o (Muse ducerea la un asa de bun capSt al misillniii sale, Cuza atacai problema bisericeasck deschisA, supt anume influente strAine, de mai m'ultA vreme, Intrebuintându-se bAtrAnetele si sliibiciunile Mitropolitului So- fronie, supt care lucra grupul de cAlugAri de la Neamt, cari-si aveau sucursala, cu acelasi nume, In Basarabia. $eful Bise- ricii moldovenesti, aoela care-i anuntase si binecuvAntase Dom- nia, fu declarat, Inaintea tuluror celor de fag, cari tot mai inult ajungeau sA Inteleag g. el au un stApAn, ca rau Incun- jurat, rAu sfAtuit... pe o cale nepotrivitl, nici cu demnitatea Bisericii, nici cu interesele Statului". Revolta" si anarhia", el, Domnul, nu le va tolera nici acolo. Trebuie In viitor capetele cele mai IndArätnice sg. se supuie legii!" E drept c5 Statul se amestecase In ce nu-1 privia la mAnAstiri, de altfel cu cele mai bune intcnii, dar Mitrrpolitul lupta ou cArti de afurisenie" si sunare de clopote la sosirea oercetAtorilor mireni; se refusa slujba pentru Domn 5i chiar prirnirea seri- sorilor lui4. La Bucuresti se vorbi, In Decembre, tot asa de tare, in chestia rniscrtrilor une,llite la Ploesti si la Craiova 5, et l'avenement de la dynastie des Hohenzollern au trdne de Ron- manic, Paris 1930, p.105, no.1. 1 Riker, o.c, p.303. 2 MOnitOnd muntean, 18 Octombre. 3 Iorga, o.c., pp. 40-2. Urtneaza critica Justitiei. 4 Ibid., pp. 40-8. 5 Ibid., pp.19-50 (Turcii Incercarä a cere informa1ii; Riker,0, c.,p.305).

Lupta peutru recuneasterea LTnirii 362 in acelasi timp cand, fatä de intentia lui Klapka de a Incepe revolutia ungureasd dc aifi, Domnul proclama o neutralitate pe care va sti s'o aperel. Se ating3a la Bueuresti, cu prilepul Anului Nou, $i nevoia de a se acupa de chestia tärIneasd, acläugind Ins4 cl se asteaptä propuuerile Adungrii 2. La Iasi, tot atunci, se inaugura, cu pomp'S. mare, Universitatea, In care domina spiritul exclusiv r?rnan al lui Bilrnu4iu3. Dar anul al treilea al acestei Domnii acurn tntemeiate nu putu da isprava asteptatä din partea Adurarilor. Disohrarea Aduarii rebele din Muntenia $i Incercarea until Ministeriu conservator cu Barbu Catargiu nu reu$i (Februar 1861). Ministeriul Manolachi Costachi nu fu mai fericit. I se dutase pricinl. In anume dldri de lege, de dtre un carp politic care nu vnia cu niciun chip sNrl sufere: nu lipsia nici acmatia c. s'ar fi procedat cu brutalitate la potolirca misarilor din Craiova 4. Un nou Ministeriu nmatean amosleca, In Maiu, un singur Moldovean, M61inescu, Cu treioameni de la 1848: Stefan Golescu, Bolintineanu $i Constantin Balcescu, anugindu-se Fanariotul" Grigore Arghiropol5. Tot odatN., In Moldova,KogiliniceanutrehuisesLplace, pentru.cd,ur- mând directia anticlericald, suspendase pe Mitropolit, mer- gaud i pAnä la arestarea lui .Desbateri pItimave, In care se introdused si alte IncMdri, tindeau la o dare In judecal5. Si aceasta Ingh,dui marelui orator sridioe din nou cheslin sAteascl 7. Inlocuitorul lui fà Aaastasie Panb, ajutdtor loaial $i spirit moderat, care se Incunjud de p6nd atunci ncrnultAmitul C. Hurmuzachi, de Mavrogheni, si cl tinut la o parte, de Rolla, de Cuciureanu $i de tilarul D. A. Sturdza, dar, In fata omului ImpAcarii,Lascar Catargiu ridid public chestia ultimci do-

6Iorga,/.c., pp. 51-3. V. mai SUS 2Iorga,I.c., pp. 54-6. 3 V. Siibid.. pp. 55-6. 4 Xenopol, I.c.,pp. 185-8. 5 Iorga,0.e.,pp. 59-60. 6 Pentru greutAtile lui, scrisoarea ciltre sotie; Iorga, Mihail Kogdl- niceanu, pp.172-4. 1 Ibid., pp. 182-4.

364 PregMirea Uniril Principatelor rinti a Divanurilor ad hoc, aded. Inlocuirea Domnului, aproapc de capaul str4duinti1or sale pentru bine, cu awl print straln pe care nimeni nu stia de undl sa.-1ieie, si Ou un strigat de triumf rIspundeau din Bucuresti iI3arbu Catargiuoi Gheorghe Stirbei. Trebui s se declare prin foaia oficia15. cA Puterile nu admit acest punct1. Apoi, prin artificii de proceduil, se Impiedecla Bucuresti ca si la Iasi 2, repetarea unor astfel de iesiri. Dar Adunarea din Iasi se ganctia totusi, sse unleascq, la Focsani cu noua Adunare munteanti pentru a discuta chestia rura15. 3. Intriga, supt masca ideologiei, nu se la.sa biruitA: Domnul insusi era sti resolve tnsd, pe basa- resaltatelor de la Constantinopol, Unirea. Scriind si lui Napoleon dupN. Intorcerea aceasta de la Cons- tantinopol4, el ar fi vrut ca InKturarea ultimelor piedeci In calea Unirii sg. fie luate Intr'o conferintl europeang., dar el mAr- turisia lui Negri cä, de oare cea 4.boveste, tara o va face singurg. 5 Se vorbia si de o nouN. Comisiune europeang. 6. Nu-i lipsiau lui Cuza crisele de constiintA,i Intre aceia cari 1-au sprijinit In mijlocul lor trebuie st se Insemne Inainte de toate Negri, prea putin Intelesipret-iit de contemporani, care, la sfarsitul aoestui an hotaritor, 1861, scria amicului si acarn Dorn- nului sgu: Alteta Voasträ sg. nu se descurajezesi.O. nu vorbeasc g. de abdicare In niciun cas, ckci ar fi din nenoro- Ore a se plme totul In joc si a se parAsi tAri1e noastre I.n Barna a c,inestie ce triste eventualitflti"T.Lucrand altfel",

1 Xenopol,I.c.,p.196si urm. Bolintineanu, prin Dambovita, cerea di o Constituanta sä proclame Domnia ereditara In familia Cuza; ibid., p.199. Se organisau petitii populare penlru aceasloc ibid., pp. 199-200. 2 C. Negruzzi cerea Capitala la ... Galati; ibid., p. 211. 3 Riker, o.c., pp. 309-10. 4 Ibid., pp. 335-7. 5 Henry, o.c.,pp. 105-6. 6Ibid., p.106. 7 Ibid., p.107, no.4. Nici sa se vorbeasca, adauge el, de a§a ceva nimanui; ibid., n-1 urmator. Ziarul engles de la Constantinopol si anuntase aUdicarea. $i Riker, o. c., p. 311, nota 37. Corespon- denta din Constantinopol a lui Negri n'a fost Inca data publicului, cu allehartii de la Domuna Elena, prin Toodor Rosetti, dc d, A. C. Cup,

Lap la pentra reddadasleeea Onir Sdl adgugia el, permiteti-rni sä v'o spun ca amic sincdr, veti avea grele socoteli de dat istoriei-.1.Si represintanlultmrii la Constantinopol se buidura de thcerea Portiila mernoriul domnesc, pentru cd, i se pgrea cg raspunsul ar dace la Con- ferintg, iar Conferinta ar Irnpiedoca solulionarea chestiei ro- mânesti prin vointa InslIsi a Romani lor. Era de pgrere ea, la deschiderea clriar anoii Adunari muntene, Domnul sg faca proclarnatia Unirii pe basa memoriului, lgrnurind-olYnn- t.fun manifest public 2. Dar, rgspunsul turcesc viind In April 1862 3, In Iunie Aall, care se gftndise intgla a retrage lui Cuza una din tgri(!) ori a trimete un comisar 1, era acam pentru ra'spunsul favorabil pe care Cuza-1 astepta de atdta wane. Se admitea cg mecanismul stabilit de Conventie nu poate functiona, cit trebuie un singur Ministeriuio singarg. Adunare, dar se introducea copilk- reasca reserva eitaceasta se admite numai pentru cits'a iertat a fi un singur Domn, iar pe urmit se va Intoarce la vechiul sistem separat 5. Gorceacov va argla ce puting basit poate avea aceasta solutic 6.Pentr.i. Conferintg, care s'arii- nea la Paris, si Negri socotia cg, In west cas, RomAnii n'ar mai avea sprijinul de altg. datg, Rusia fiind pentru printul strgin 7.Dar Franta fu contra Conferintei i,de altfel, Sardinia devenind regatultrial nerecunoscui,alItaliei) lipsia unul dintre membri 8. Pang atunci tar vot al Adungrli moldovenesli Indemna la fusiunea celor doug corpuri legislative, dar Camera noug, rgs- punzând la aceastgdorint.g.,'Asa ceasul la judecata Dom- nului. In tot aoest timp, greutati marl se ridicau la Bucuresti

1 Henry, o.c.,p.108, no.5. 2Ibid., no.6. 8 Riker, o.c.,p.310. 4 Ibid., p.312. 5 Dupä Documents diplomatiques, pe 1861,ale Minisleriului de Externe frances; ibid.,p. 320. 6 Ibid., pp. 321-2. Pentru scopurile balcanicepe care el voia sit le urrnäreascl la Conferintg,iibid.,p.322.$i ideia ruseasca a Unirii provisorii pe trei ani";ibid.,p.321. 7 Henry, o.c., pp. 108-9. 8 Riker, o.c.,p. 321.

Preg5tireatinirllPrincipatela dim partea conservatorilor sau, mai bine zis, a proprietarilor, cari, temladu-se c6 Domn.il urmUreste reforma agrari In seinsradical, Macau O. se decia, in aoest moment chiar, di nu se poate färN. votul Adularilor ca un project electoral s. fiepresintat Puterilor 1.Li se rilspunse prin proieclul Steege, in Comisia Gentralii, care, dupä indemnul Donmnlui, aduse inainte grgirea dreptuluielectora12.Petiliiin masä sosiau sila Bucuresti. Se putea aduce doci, caderea Guyer- nului liberal din Muntenia, dar actiunea lui Cuza contribui la crearea atmosferei de care el avea nevoie pentru desä- vfirsirea Unirii. Noul Ministeriu avea Iiitruntei. sa, dui-A refusul lui C. A. Cretulescu, pe D. Ghica3, impotriva aruia boierimea mi putea sa se ridioe ca impotriva radicalilor pe cari izbutisei a-i InlItura de la clirmtl. Domnul inLiturase pentru moment chestia largirii dreptului electoral 4.

Se afiunse totufi la Conferintd qi aflame, pentru a satisface pe Turci, chiar la Constantinopol (Seplenibre)5. Aici Aall Pica ultimele sale sfortari pentra a preggti o viitoare rupere a Unirii si o interventie militara' in cas de nesupunere a Prin- cipatelor" 6 Se ajiunse,side pe urma somatiei luiNegri, care de-

1 Ibid.,pp.314-5.Austriasustineaaccastilopositie;ibid.,pp. 324-5.Rusia priviachestia electoralàdin puncluleide vedere, fiind contra radicalismului; ibid., p.328. Barbu Catargiu, cazut de la Guvern, cerea sä se cdmunice Adungrii corespondenta Domnului cu Poarta; ibid.,p.315. 2 Ibid., p.316. 3Caracterisarea lui pasionall, de Paint; Xenopol,o.c.,I,pp. 292-4. 4 Adresa cittre agentii in strain:hale; ibid., II,p. 295 si urm. 5 Ibid., p. 293. 6Ibid.,p.327siurm.(entonic am5nuntele). Fusese vorba, din partea Angliei iRusiei, de inslituirea unui Scant; ibid., p. 299 siurm. Domnul observase cä Rominii n'au elementele sociale pe care o a doua Adunare s'ar putea sprijini. Incd de alunci el era pentru Consiliul de Stat, caruia i-ar reveniicontenciosul administrativ".Regulamenteles'arelaboraacolo,uncles'ar judecasi amendamentele legilor elaborate de Consiliu,

Lupta pentru recunoasierea thiirii 367 cJarlul Aall-Pasa cä allfel Domnul va proclama de la sine Unireal, la pastrarea, toLusi, a roservelor turccsti 2 in ce priveste Unirea pe via, cu mentiunea, prin nola separatA si expres6, a trimeterii unui delegat, ImpreunA cii comisari aiPuterilor, pentru alegcrea duNA,, In cas de vaeantA, apoi mentinerea unor Consilii locale, ramilner2a granitii. Dar parietal de cdpetenie: desfiintarea Ministerelor iAdundrilor deosebiteera edstigat. Astfel, In Octombre, la obisnuita reeeptie, Domnul rispundea lui N. Golescu, care aducea dorintiie de Unire deplira ale Co- misiei Centrale, c. aceasta ei dorinta sa, cum a fost de la inceput, 5i cd acum chestiunea e In sama Inaltei Curti suzerane si Marne Puteri garante". Cfind, deci, procesul, care durase atata vreme, trezind atAtea interese, era distigat, proclamatia din 11 23 Decernbre a lui Cuza, care deelarase Portii c. mArgenirea Unirii la oviati.pe are o putea taia un atentat e pregAlirea de pe acum a distrugerli actului 5i, de fapt, Impiedecarea oricarii guveriAri serioase 3, nu mentiona parlea Inaltei Porti si a Puterilor garante" decAt dupä oe amin- tiacli faptal mdriet,dorit de generatiac trecute",a lost ,pclamat de Co,npurile Legiuitoure", chemat eu edIdard de el", pentru a fi apoi recunoscut" de instanta europeanalpi Inserts In datoriile natiilor4" fi el presinta fericitul resultal ca a operd a sa personald: Alesul irostruve4 dci astd,zi o singura Romdnie". Aceasta totusi, MA a tagadui ajutorul" ce a avut de la Comisia CentrallFirmanul Insusi, in care se vedeau margenirile acelea supgratoare, nu fu publicat decAt cu o mare zAbavA, si numai dupI insistenta consulilor 6. Pentru a se arAta ca niclo actiune de partid n'a contri- buit la Unire si c4 de acum Inainte e de lucrat In aoela. buna Intelegere, sprijinn pe ace! grup de liberali moderati,

1 Xenopol, I.c.,p. 221, nota 85. 2 Poarta cerusei oprirea cresterii puterii armate a Principatelor; raport al lui Negri, in Xenopol, I.c., p. 220. 3 Ibid., pp. 221-2. 4 Iorga, o.c., p. 61, no. xxvtn. 5 Ibid., pp.62-3. 6 Riker, o.c., pp. 343-6.

188 i'regati,rearokiiPrincipAteloli pe care-1 doria de muttDomini pulea pune supt aceasla proclamalie iscalitura acestor mernbri ai ultinielor Minislerii separate:pentru Muntenia, conservatorul moderat D. Ghica, Fanariotul Arsachi, A. PlaginO, legat de familia SLirbei, Ion Ghica si n.einsemnatii N. A. Nicolescu $iS.Falcoianu, iar, pentru Moldova: A.C. Moruzi, de la Zvorfl$Lea, um de la 1848, ca presedinte al Consiliului dupt retragerea lui Panu 2, si boierii Cantacu.zini, loan si Alexandru, apoi Ion Ghica5i C. N. Sulu.i, la 24 Ianuar st.v. 1862, a treia aniversare a alegerii sale, el putea sä vorbeasca membrilor intrunitiai ambelor Adunari 3.

In acest discurs e un adevarat program. El Incepe prin a opune Unirii condifionate z temporare, admise la Cons- tantinapol, Unireaiataogibitu1-N-1 ma indoiesc, domnilor, ca nici Ina lta Poara, nici Puterile garanle nu vor cugeta a desfiinta In vlitor Unirea ce au recunoseut-o atilt de nece- sana pentru fericirea Principabelotr", introducandu-se si In dreptul public european". Comuna conluerare", spunea el, e, acum, o datorie pentru toti. Desavarsita securitate interioara" va sti s'o impuie el. Se va purcede la unirea administrativa,cu o desoentralisare, pentru Moldova, mai ales. Din nou apare, Impreung. en organisarea comunelor, cu Curtea de Casatie $1. cea de Conturi, cu mentiunea celui al treilea Corp ponderator" (Consiliul de Stat), cu unificarea legilor, chestia ruraPt. Iscalia Insa ea ministru- presedinte hotarItul conservator Barbu Catargiu, care insa recu- noscuse public a total i se datoreste Domnului4, apoi Bräi- loin, Arsachi, Al. Moruzi, alt conservator, Gr. Bal$,I. Ghica singur represintgnd pe liberali, In forma cea mai cumpanita. Intre oamenii stangii, cari un singur moment se Imparla- sisera de putere si cari erau strAns Twill In cluburile lor, sustinând pe Domn numai pentru calbii" luerau continnu g vehement contra lui, noul Minisberiu, legat de un asa de

1 Xenopol, o.c.,II,p. 297. ?Ibid.,I,p.212. 8 Iorga,o. a, pp. 63-8. Xenopol,1. c., pp. 224-5,

Lupia pCnrU iectinoa§tercaUnir 369 blare moment din viata natiei, fu. considerat ca o ofens 4. de nesuferit. Aceasta cu gat mai mutt, cu cat Catargiu era ho- Ora sà aducN. Inaintea unei Adunth-i de care dispunea absolut proiectul de reformä agrard pe care-1 alcauiserä de mult conservatorii din Comisia Contrail. In sprIjinul acestei conceptii el aducea mijloacele unui om de inaltthi culturd, ale unui ganditor cumpänit, urmArind cu usurinta linia principalli si a celei mai grele argumenari, o deshvarsith onostitate de convingorii un talent. cuceritor. Comparat cu toti cedalti vorbitori munleni, era farg. Indoialä oel mai impresionant prin caracterul strans legatal doc- trineisale,silui Ko0Iniceanu-i putea opune un caracter neInduplecati o viard privatä care nn putea fiatinsä de nicio critic. Un om aruia atata i-a lipsit pentru a face epod. In istoria veaculul sgu: oH o adaptare la cerintile imperioase ale vremii sale ori subordonarea puterilor sale acelui conducaor al tArii care nu putea fi Inlocuit In func- tiunea sa. El predica in fata unei demagogii de cluburi pornita, Ia asalti prin rnijloacele conspiratiei respectul fall de indivi- dualitItile euperioaDe si fata do pulernicul factor economic care e averea, supunerea in fata ierarhiei indispensabile vietii oricltrii socierati. In chestia agrarà, el relua inosbenirea acelora cari sustineau mentinerea proprietMii integrale, de drept roman, oricare 1-ar fi originilesi oricare i-arfi Indatoririle, impuse de conditiile timpului. Contra lui Ise ridicarl, fireste, manifestatii ta,ranesti, ca aceia din Buz 6u, porniri cltre imediab schimbthi in domeniul electoral, atacandu,se regimul actual al celor 5.000 de proprietari mari", cai sperantele unai legi agrare larg favorabile tgranilor. Se raspunse din parte-i, In. mijlocul preocupatiilor legislative mai mdrunte, cu o Ingustare a libertätiipresei, represintatä acmn prin mai multe organe, intre care radi- calul Taranul Roman. La 25 Maiu st.v. In sfarsit legda rurall fu luatä In discut-le, pe basa cea mai Inga sta. stabilitä de boierimea Regala- mentului Organic: proprietarul nu datoreste nimic tg.ranului. De aceiasi pgrere se deelarl D. Ghica, Radu Rosetti, fostul presedinte al Comisiunii Centrale, 51 chiar, dintre Moldovenil 24

57o PregatIrea Untr Principateke pe Ifingii. Grigore Sturdza, a carui alitudine era de asteptalf Al. Moruzi, acel revolutienar de la 1848. In combaterea acestei conoeptii Kogalniocanu intrebuinta, toate mijloacele convingerii unui suflet larg si gencros,ajü- tate de prestigiul obisnuitei aratorii euceriloare. Presedintcle Consiliului le raspinse cu o reoe siguranta. Din partea na- tionahlor moldoveni mai vorbi doar Grigore Cuza. Partea lor fusese acumIndeplinita. Rosh" munteni, traind Inteun oras de populatie saraca, gata oricand sa fie pusä In miscare, aveau vechea lor lac- ilea, de care se folosisera5iIn alegerea din lanuar 1859. Cand i se ceru lui Barbu. Catargiu, de represintantii claburilor, s. Ingäduie celebrarea aniversarei miscarii din 1848 1, care, de altfel, insemnase asa de putin in ce priveste résolvirea chestieiproprietatii, el refusä autorisarea. Nu va Ingadui slabirea linistii", preferand sa se expuie mortii, Ea V. astepta, prin glontele din mani platite, supt gangul Mitropoliei 2. Numele ucigasului, care ar fi fost un Ungur ratacit la noi, nu meritä Insemnat pe paginile istoriei; s'a vorbit si de doi intelectuali romani ardeleni, nedeplin identificati, Dunca 5i Gro- zescu. Nimeni nu a luat flti5 apa,rarea crimei. Incercarea ce s'a facut de a arunca bannieli, care s'au ridicat Ora sus, nu poate fi tinuta In sama nici fata de prefectul de politic, N. Bi- bescu, care Intoräsia, In aceiasi träsura, pe ministru. Cat priveste pe Domnul Inscusi, care, cand se adresase, In dorinta de pacificare, luptätorului conservator, campionului boierimii mun- tent,li cunostea doar intentiileinu-si ascundea cuprinsul unui proiect care nu se alcatuise doar atunci de noul sfetnic, el gasi cuvinte mobile pentru a Incerea sa mangaie pe vaduva,

1$i In August 1861 fusese vorba de o dernonstratie taraneasca Inaintea palatului, cu petitia de la 11 Iunie in protap",i se ieau masuri militare, dar Voda, care radea si el de precantiile boierilor, când a vazut ca-i este palatul mai bine pazit, a iesit ealare, nepazit de nimic,is'a preumblat dupa obiceiul sau"; scrisoare a lui P. Orbescu, In Iorga, Mihail Kogdlniceanu, p. 203. 2Cf.Al. Laiiedatu, In 31cm. Ac. Rom., 1936. P. Orbescu arata ca s'au cercetat serios la Politic procurorul De.1iu, dariI.Glzica ecolonelul Adrian, Inlocuindu-se prefectul de politic cu R. Roselti; Iorga,MihailKogillniceanu, p.204.

Lupta pcniru recudoa§tereaDon't ealificand pe jertfa politick de orn de stat eminent, cc a murit In serviciulrii, martir al convingerilor sale si pentru cip4narea principlutai ordinii1". Se clutk intre ooriservatori un supcesor al lui Catargiu, dar Dimitrie Ghica refusk o sarcinä asa de grea. Doinnul se adresä atunci la d-rul N. Cretulescu: pknä la Int5rziata numire a acestuia, interimatul fir Incredintat experientulai dr. Arsachi, care refusk sä räm'aie, cum refusä sk vie Alecu Ca- targiu, In a ckrui loaialitate putea sk se creadd, si acesta al- cAtui nn Ministeriu a cgrui lipsk de prcstigiu desvelia pe seful Statului. Era format din Teodor Ghica (Finante), Gheor- ghe ,Creteanu lc(Culte),Al.Florescu, D. Come, colonelulI. Ghica (Räzboiu), C. Cantacuzino, Basarabeanul (Externe), apoi siun Catargiu (Control). Contra lui se incepu deci o furioask luptä de rksturnare: aceasta, a doua zi dupä aclamatiile cu care fusese primitk yestea malt asteptatei Unirii dupk interpre- tarea pe care i-o dldirse Cuza, chemand In. jurid sku toate elementele capabile sk consolideze un tron hick asa dé subred. Conservaitorii, cari erau de fapt partidul pretendentilor, cu GheorghetfrbeiiGrigore Brancoveanu In frunte, de si r,idicau necontenit chestia, care s'ar impune neapkrat dupd Unire, a printului strain, erau furiosi cl Domnul refusk sk promulge defectuoasa lege rurall votata In Iunie 2 Nu li rijun- gea participarea lui Cuza la durerea pentru pierderea aeelula care fusese seful lor, cu neputintk tde Inlocuit, i, de alminterea, ei nu arktau niciun zel pentrii lkmurirea crimei; si la Inchiderea sesiunii Domnul Intrebuintase cele mai cAlduroase cuvinte pentru a-si arkta plrerea de Ha: ImpArtäsind de o potrivk cu domnia voastrk sentimentele de o legitima, In- tristare ce ati manifestat pentru pierderea omului de Stat

o Oupez un raport al consulului engles Green, Gaza punea fn causet pe I.Brenianu ca autor moral al atentatalui; Riker, o.c., p. 384. Cf. Hagi-Moscu, In Rev. 1st., XI, p. 228. 2 Dupä P. Orbescu, Voda li-a zis (conservatorilor): Ati fäcut acea lege; poftiti acum de oi executati. Ce? Vreti sA chem Ministeriul dintre liberali sä v'o execute? Nu se va execula decal de dv., caci aceia nu o primesc. Dar vreti armats? Nu ieau o astfel de raspundere pe capul mieu. Dv. trebuia sä faceti legi pe care tara trebuie 81 le primeascd ca o binefacere, iar nu legi pentru care sase hcalde In siinge; Iorga, Mihail Kogdlniceanu, pp. 23-4.

37 l'reghlirea tJnirii Principatelm1 chemat de noiIn capul Guvernului inaugural in zina do 24 Ianuarie, Varerea noasträ de rail este cu atilt mai vie, cu cat descrtul ce el a lh'sat Inca nu este Inlocuit"1. Nicio elitudine Ursa a Dotnnului, nicio concesie nu putea sl bi- ruie hotarirea beizadelelor de a rasturna pe omul de o crestere inferioard pe care-I ridicase pe tron, un moment, o po- trivire unica a Imprejurarilor2, si nirneni nu putea convinge pe un Lased'. Catargiu, pe an Anastase PanuIns1ui,cu Wale demonstratiile credintii sfatuitoare pe care el le daduse, cä noun Romanic trebuie sa devie un apanagiu al farniliei Cuza, do- venita o dinastie. Neputand erea partidul moderat pe care-I dorise, Cuza nu mai gasia la nimeni un sprijin in adevar prie- tenesc, hind silitsa. se Indrepte pe rand la oamcnii earl se ridicasera contralui,jignindu-1 adanc. Ceasul luiIogJni- ocaiiu va trebui sa vie, din causa superioritatii lui intelec- Walei Inaltului ideal de dreptate sociala pe care-I represinta, dar, pentru a intelege starea lui de spirit rata de prietenul de odinioara devenit Domnu.I, glorificat de elInsusi, altarii,ajunge a recetiscrisoarea-i intirnadin Februar al acestui an 1862, In care arata cum el a rasturnat, prin initerpelarea aSupra scolilor si a veniturilor rnanastirilor in- ehinate, Cabinetul vechiului sau colaborator In miscarea de la 1848, Alexandru Moruzi. Aceasta de si-si dadea sama de primejdiile situatiei: Starea Orli e foarte nelinistitoare. Ca- mera e reaclionarai toata tara cata nu e represintata, aproape 1 Iorga, Mesagii, p.71, no. xxxvi. 2 v. cuvintele din 1861 ale lui D. Ghica, raportate de P. Orbescu, director in acelasi an si viitorul ministru in Cabinettil din 1863 al lui Kogalniceanu: Dar pana rand va avea Camera alftLa rndare a suferiastfel Domnului?"; lorga, Mihail Kogillniceanu, p.197. Gu- vernul de alunci impAcase irevolta pranilor Ia BiIeti, mo- sialui Gheorghe $tirbei;ibid.,p.198. E denuntat, ca agental legaturilor cu consulii pentru rasturnarea Domnului, Barbu Belt!, lnsui propunatorul motiunii jignitoare din 1862;ibid., p.199. El ar fi spus: Trebuie sä-1 rAsturnMn; acum e rAndul nostru afi revolutionari. Am pierdut toate ale noastrei nu ma1 e de suferit"; ibid. Orbescu desvAluiei legMurile lui Barbu Catargiu, socrul fostului consul frances la Bucuresti, acum mutat In Egipt, Báclard, cu Liiders; ibid. Raporturile cu consulii; ibid., pp. 200-1. Semnaleaza apoi triumful prin chemarea la Guvern a lui D. Ghica a binisliilor, tombate- relor, pulregaielor"; ibid.,p. 202.

Lupta pentru recunoaslerea Unirti 37$ revolutionarg." Recunostea marele talentailiiiBarbu Ca- targiu, dar era foarte aspra pentrU colaboratoriilui,mail ales cei din Moldova, fiind sigur cMinisterial In Intregime n'are Increderea Don:mutat. Ce Va vent pe urmg, Dumnezeu kiel." In ce prive$te pe I. Brgtianui Rosetti, nimic nii putea O. mai apropie pe ace$ti apgrhori ai vechilor 146 revolutionare de acela care vbrbia la fiecare clipg. de nevoia auto- ritiiaide dreptul lui de a o impune 2 Chematg In Novembre 1862 pentru, Votarea, in $edintg extra- ordinal* a budgetului , se lucra tot cu cel din 18603, verificarea vechilor cheltuieli$i unificarea Iegislativä, Adu. narea, Inkrand In Decembre In sedinte ordinare4, se argtg pornitä la o necrulgtoure luptä, n.1 contra inofensivillui Nh colae Cretulescu, ci contra sefului Insusi al Statului, care ar avea datoria de a face loc printului strg,in, ceia ce se va cere .5t de-a dreptul de la Impgratul Francesilor, ca de la un binefg.- ator si permanent ocrotitor. Apgrarea pe care o va face Koggh niceanu, cu lipsa de respect si de tact care stätea In a. spune tare a alesul din 1859 nu e o personalitate exceptiona1 g. ca sg.i se cearg mai mult deat cediii,dovedeste cat de mult dispgruse Ingltatoarea stare de spirit de la Inceputul Dom. niei alese 6. Aceasta pe o vreme and acum sosaserg. misiunile Iran- cese cerute lui Napoleon pentru reorganisarea armatei $i punerea In ordine a finantelor, pentru crearea de drumuri $i poduri7,Domnut, din parte-i, apäsa tot mai mult &supra

1Ibid., pp. 174-5. 2V. Xenopol, o.c.,I,p. 267 iurm. 3 Iorga, Mesagii, etc., pp. 788-9. 4 Ibid., p. 80, no. xu. 5 Cf.felul cum elIntelegeasituatiacrealä prin uciderealui Catargiu: In urma unui trist eveniment, lutind insumi cdrma guvernului"; ibid., p. 82. 6 Xenopol, o. c., I, p. 260: Domnitorul e otn, nimic mai mult deca.t om; nu are pretentiunea de a fi Un barbat mare. Samanta barbatilor mari s'a pierdut de la $tefan-cel-Marei Mihai Vitcazul: acum se cul- tiva samanta gandacilor de matasä (1 ".Cf. scrisoarea lui Kogalni- ceanu din 20 Ianuar 1863. El arata ca. se cerea printul strain cu siguranta ca el nu va fi primit de Puteri si se va reveni deci la cele dona Domnii osebite. 7 jorga, Mesagii, etc., pp. 82-3. Pentrit unificareu $colilornliIitarc

374 PregAtirea Unirii Principatelor sprijinului armatei, suprusa direct autoritätiisale.Astfel cu prillejul diseursUrilor de la 1-iu Ianuar 1863: M'am convins eä, alaburi cu armata, sant oameni devotati, activi, earl pri- cep caidansa ea Tara noastra are nevoie de ordine Avem convictia cea mai adanca, a fericirea Tarii depinde In mare parte de armata. Numai prin asigurarea ordinii publice se Ira putea asigura desvoltarea institutiilor noastre nationate" Raspungul veni peste cateva saptamani eu prilejul r6s- punsuhti la Mesagiu, In Februar, El samana cu vestita Intam- pinare a liberalilor francesi contri Ministeriuhd Polignac, si de fapt contra lui Carol al In 1830. La Inchinareaca- tre ImpNratul Francesior se adauge critica asprä, brutalä a unui Intreg regim, supt care, ea si cum vina ar fi fost a Domnului nimie nu s'ar fi facitt,i aceasta nUmai pentru ea lipseste sincera functionare a mecanismului constitutional", pe cand concursul oamenilor n'a putut lipsi Mariei Tale", membrii celor sasesprezece Minisbere iesind din guvérn fara folos, doar lasandu-si reputatia liii politica". Se cere Dom- nitorului"sa-siIndrepte ministrii pe elite cele bune. IscAlese, cu Panu In frunte, care alicatuise, dupA cat se pare, acest adane jignitor rechisitoriu, pretendentii, cate un alt vechiu conservator, liberalii cu Stefan Golescu, Ion Ghica, I. Bratianu si Rosetti 2 In acelasi timp umbla prin judete o petitie pentru printul strain, de care vorbisera In desbateri si D. Ghica si Grigore Sturdza 3. La primirea deputatiei municipalithilor, In aceiasi lunä, Cuza fIcea deci alusie la adarnici:a politicei" si a teorlilor constitutionale", pe cand interesele noastre materlale sant ade- vgratele interese ale tdrii". ArAtand Intregul sku program in ibid., pp. 77-8. Pentru grija de invalizi; ibid., pp. 88-9. ARe legAluri cu armata; ibid., pp. 89-94. 1Ibid., pp.82-3. Cuza introduce In Ministeriu, ca element militar de sprijin, pe Tell; Iorga, Milzail Kogdlniceanu, pp. 175-6. 2 Xenopol, 0.c.; Riker,o.c.,p. 405 si urm. 3 Ibid., pp. 406-7. Prokesch-Osten propunea trimeterea unui comisar In Principate;ibid., pp.407-8.$i Negri denunta la Cons- tantinopol pe cei douAzeciiapte de pretendenti; ibid. Se hotAri sA se comunice consulilor cA ambasadorii desaprobA oHce atac asupra Constitutiei", dari oHce jignire a Domnului; ibid p. 409, Consulii se declararA contra politicii acestuia; ibid.

Lupta pentru recunoasterea Unirti 375 aceastl directie, el se scusa cä dificultAtile guvernarnentale" nu-i permit a merge mai rApedei, In Mart KogAlniceanu arAta,Intr'o scrisoare privatl, cd sprijinul din afard a lipsitideci Cuzaa Inchide, când vrea, Adunarea, rAmaind astfel biruitor Impotriva celui mai furios din atacurile Indreptate contra lui 2.Se refusase de Adunare budgetul, dar Domnul era hotArit sa. meargA lnainte, declarand consulului austriac cA. nu-si va pArAsi datoria de a mentinea prestigiul autoritAtii sale: vor vedea ei de ajuns cu eine au a face" 3. Deci, farä zAbavA, la 2/14 Mart, Domnul Inchidea aceastä tul- buratA sesiune, dominatA de ceia oe s'a numit coalitia monstru- oasP, arAtand, cu o extraordinarl rAbdare si cu un superior spirit de iertare a ofensivelor, ce a asteptat de la Adu- narea care-si fixase ca scop daramarea tronului salt: acti- vitateasi silinta domninor voastre s'au pierdut In discutii politice,In lupte de partide sau de persoane", esceptand numai cAteva spiritelinistite. Doar cAteva legi s'au puha streoura, budgetul rämaind nevotat. In schimb s'au Indemnat la neascultare functionarii. Vina o dadea el doar pe neexperienta noastrA, netabdarea noastrA, precipitarea adesea imprudentA a aspiratilmilor noastre cAtre progres". In credinta cä nu se poate ajunge la lull resultat, sesiunea nu mai e prelungita deci, lasAnd pe fiecare sa-si examineze constiinta. Nu se uita sa se adaugei shn- patia din partea Augusbei Curti Suzerane si1naltelor Porti garante" 4. In west timp, dupa ce Gheorghe Stirbei mersese Intr'o misiune la Viena si la Paris, fiind Iurmat de Panu, In toamnä, se credea ci Bibescistii urzesc lucruri 'trate" pentru deschiderea Adunarii, hotarita sA-si continue lupta, icdl se vor

1 Iorga, Mesagii, pp.84-5. Cuza trimese In misiune secrelä la Paris pe V. Alccsandri, care-i dädea sari* In Decembre 1863, de buna primire la Napoleon, cerind voie sä mearga, pentru sanatate, In Egipt; Gh. T. Kirileanu, in Rev. 1st.,III, pp. 119-20. 2 Iorga, Mihail Kogalniceanu, p.177, no. xvu. 3 Riker, o.c., pp. 410-1. 4 Iorga, Mesagii,etc.,pp.85-8.Se incerc4 de oposilierefustd impostlelor; Riker, o,c., p.[12.

376 Pregiltirea Unirii principatelor da In judecat§. Rosettii Aricescu, pentru scrieri incendiare si apologiste revolutiilor". Vara aduseiincidental, In el Instisi putin lnsemnat, al micului grup armat al Polonului Miroslawski, care incerd s6. tread. In Rusia, pentru a inaugura revolutia, si care produse o ciocnire, la Costangalia, cu soldatii români, urmând spol liberarea prisonlarilor 2.Consulului rus, care nu era multl- mil cu atata, Domnul Ii rdspunse, hotg,rit, d. nu e .,jandar- mul Rusier 3. Se Incercase, In Iunie, un nou Ministeriu, cu Cantacuzino din Moldova, dar acesta cerea ca armata, pe care se sprijinia Domnul, sa fie la dispositia Adunärii. Cuprinderea In acest Cabinet al luiI. Braganu fu r5spinsä de consulul Franciei4. Un memoriu adta d nu se poate lucra In actualele forme de Stat8, constitutionale, cerdndu-se un Senati un Consilia de Slat, ca suspendarea pe cinci ani a Adunirii. Na(ia ar fi bucuroasd de o astfel de schinthare,i stdpdnitorut cii pretul uie(ii o va face. Dac4 nu i so tngdduie, e gala sa* abdice. Urmä, ca o necesiitate, chemarea la putere, peste tot ce, fusese Othi g. atunci, a lui Kogglniceanu, care, hotthilsgcurme abusurile administrative 6, aducea Cu dansul pe Bolintineanu, pe Steege, pe N. Rosetti B115nescu, pe P. Orb%cu si pe Ardeleanul, acum InoetAtenit In tara, unde lncepea tipArirea adrnirabilei sale colectii de izvoare apusme, Tesaurul) Papiu Harlan, care, de alminterea, se va retrage, fiind Inlocuit cu P. Orbegcu 7. Noul Ministeriu presinta totusi Adunarii,al drii sincer presedinte era acum Inteleptul advers!ar al birocratiei 5i luptelor de partide, C. A. Cretulescu8, proiectul de lege pentru secularisarea, pe baSa de mull figat.a.,a averilor mAngsti- re5ti, ceia ce Domnul considera ca unul din ,,actele natio-

1Iorga, Mihail ICogiilniceanu, pp. 334-5. 2 Xenopol, o.c.,I; Riker, o.c., p?. 413-5. 3 /b;d, p.415, n313.4. 4Ibid.,pp.116-7. N. Golescu pierdu silludia de adiulanl domnesc;ibid.,p.417.Inaces! limp Domnal inclzeie contracte cu stràinii pentra banal* $i ced fcrate; ibid. 5 Riker, o.c.,p.118gi urm. 6Iorga, Mihail Kneilniceanu, pp. 176 7. 7 Iorga, Mesaqii. p. 106, no. LTV. 8 V. Iouga, in Nem. Ac. Rom, 1937, p. 227 qi urrn.

Lupta pentru recunoasterea Uniril 377 hale" care sAnt chemate a Mari tara si nation.alitatea noastra. Dorind ca aceasta chestie O. fie hotarita In cea mai mare graba, el cerea deputatilor si facit jertfa de a nu lua vacantit pentru serblitorile CrAchinului 1 Data aceasita,el bind pe 'nal-Modell sai pnotivnici: ar fi lost si greu ca o astfel de propunere sä fie raspinsa (13 25 Deocmbre 2 Kogalniceanu capatase unanimitatca. CalugArii trebuiau sa capete In schimb pentru proprietatile lor 51.000.000 de piastri, pe cari nu-i primirl. Refusal Turciei si al Puberilor de a acoepta solutia era un act de simpla formalitate, guvernul engles singar manifestandu-si indignarea pentru aceasta sechestrare. Hota- rlrea "mei conferinti, la 28 Mai-,,Wturmari, fu ca veniturile sä fie depuse la Constantinopol 3. Situatia Domnului era acum complect consolidata, fata de situatia din launtru. ca si fata de neoontenitul amestec al Su- zerannlui si al protectorilor, cari, MI a se putea Intelege vre-odata Intre dânsii, nu pierdeau nicio ocasie de a se Infar tisa drept pedagogii diplomatic' ai unei Domnii care-si ga- sise acuma drumul, asteptând, dupa proiectul franoesdin 1863, de a da Austriei Principatele" In schimb pentru Gali- tia IntrataInStatul polon Inviat ori $i pentru Venetia, atri- buiteItalie'tincianedesiaviirsite, noi idei de IhstrAinare a unei natii ajunse la o nout treapta a liberarii ei 4. Credinta unei armate pe care Londra o socotea ridiculd", era &sit- var$itä, si lagarul de la Cotroceni putuSe fiUn. mijloc de a infrAna ambitiile raisturnatorilor. Pentru secalariSdre i se pre- sibtara lui Cuza felicitari de negustorii bucuresteni constituiti in corp $i de deputatii suburbiilor Capitalci,ilise vorbi de patriotismul si spiritul de ordinc al populatiei Bucarestilor" 6. Când, apoi, la 1-iu Ianuar 1864, se infatisa pentru obisnuitele omagii presedintele Adunarii, Domnul marturisi cä intentia sa 1 Ibid., pp. 100-1. 2Pentru atitudinealttiAall5ia ambasadorilo Biker.o.c., P. 430 5i urm 3 Biker, o.c.,p. 4325i urm. 4 Temperley and Lilian M. Penson. Foundations of British foreign policy from Pitt (1792) to Salisbury, Cambridge 1938,pp.257-8, pentru planurile de schimb teritorialin dauna Principatelor;11. Sutherland Edwards. Sir William While, Londra 1902, p. 133 6 Iorga, Mesagii. pp. 102-3,

378 PregAtirea Unirli Principatelor e de a resolvi Indata toate chestiunile In zabava: Acestefell- eitAri1mi sant scumpe; ele sant de bun augur ca anului In care Inträm Romania Ii va datori organisatiunea sa. Daca aceasta organisatiune, dupä expresia d-voastra, va contribui a-mi face si mie o paging, in Istoria Tarii, ea nu mai putin va contribui Intru a atrage asupra Adimärii binechvântarile Natiunii". Cum nu se ajunsese pang. In Februar la votarea legilor financiare, sesiunea fu prelungita liana la 3/15 Marts, apoi pang. la 1/14 April S. Ma, nu fail a se fi primit 1mprumutul sio concesie de cale ferata,S ajunse la momentul, care trebuia sd fie lwthrItor, al presintdrii noului proiect de lege rurald. Desudluirea proi-ctului ea.e fdcea pe forani proprietari pe pankintul care ii fusese dat p..",!nd atunci in folosinfd, dar ldsa proprietarului restul de cloud treimi lfl stdpanire deplinla, de sdi de tinerefd martur al reformei agrare din Prusia, adu- sal de tinerefd martur al reformei agrare din Prusia,ada- ocrea la indeplinire a unui vechiui mare ideal; pentru Domn, in ciuda legendei create fn jurul mimetui sad, era altceoa sau, mai bine,i altceva: prilejul bine venit pentru realisa potrioit cu simful sail de neaparatd impunere a principiului de autanitate, oechiul &du program de stdpdnire de fapt, sprifinit pe altceoa decdt pe ootul unei oligarhii electoralei pe capriciile unor clanuri boiereftii unor cla- buri de origine revolutionard. Mesagiul din 14 26 Mart 1864 arata ea legea din 1863 n'a putut fi promulgata pentru ca nu coresphndea la conditiile de 1mbunätkire a soartei muncitorilot de pamant", potrivit cu articolul 46 din Conventie, care prevedea formal Imbu- natUirea soartei taranilor". Aducl deci 1nainte noua solutie, iesita din deliberarile Consilialui de rninistrisi presintata de Kogalniceanu 4.Proieetul fu imediat dat pub1icit4ii. Pentru a se avea ragazul trebuitor desbaterilor, sesiunea Adunaril e prelungita pang. la 1/14 Maiu.5. 1 Ibid., p.104. 2 Ibid., p. 105, no. ma. 3 Ibid., pp. 106-7. tIbid., pp. 107-8. 5 Ibid., p. 108, no. Lyn.

Lnpta pentru recunoa§terea Unirii 379

Se Incerca, din partea aparatorilor vechii stari de lueruri, o miscare defensiva prin votul de nelnereclere datMiniste- cu o mare majoritate (83 fata de 36). Kogalniceanu demisiona, dar Domnul raspinse dernisia pe temetul ca votul de neincreder) fusesé dat fail a se fi discutat proiectul de lege, cuprinzand, potrivit cu Conventia, solutia pe care tara Intreaga o asteapta cu o legiuita nerabdare", si adaugind, eeia ce era adevarat, ca aceasta e n 1nsusi hileresul asigurarii proprietatii funciare". Se supune, In ace- Iasitimp, Adunärii oligarhice proiectul de legeelectorald, tat asa prevAzut In Conventie si dorit de tard, ha chiar de Insasi Adunarea. Prin el Romania poate dobandi a Adunare hi care interesele tuturor claselor societdii uor fi mai deplin represintate". Mearga deputatii de serbatorile Invierii Man- tuitorului Omenirii" acasa, vada linistea tarii, se zvonia de rgscoala tkranUor si se cerea interventia strainal, j sa. se Intoarca apoi pentru a discuta asupra reformei electorale 2. La 2 14 Maiu, dupla o calatorie prin tara a Domnului, un noft mesagiu chema Adimarea In sesintne extraordinara pentru acest singur scop S. Prin glasul lui Vasile Boerescu, AdUnarea, reservandu-si parerea asupra proiectelor de lege, refusA sa discute cu un Ministeriu In care nu putea saiba Incredere. Cum era de asteptat, Kogalniceanu avea decretul de disolvare, caruia-i dAdu cetire.I se rUpunse, dupa exemplul frances de la 1789, cA deputatii se declard In permanenta. Dar si Kogalniceanu stia istoria: dupa exemplul lui Cromwell si al lui Bonaparte, el evaca sala cu soldatii 4. Printeo proclamatie catre Romani", Domnul, care nu uita s6 porneneaseä reeunoseateri pe Inalta Poarta, Augusta noasträ Suzerane,i Marile Puteri ale EUropei", augustii subscrii- toriai tratatelor care au ridicat România", In legatura cu institutiileliberalei hineracatoare" ce aU dat ei tarii prin

1Riker, o.c.,p.441, dupl rapoarte consulare francese§ien- glese. 2 Iorga, Mesagii, etc., pp. 109-10. Se numise un nou ministru de Räzboiu, de care Cuza era sigur, generalul Savel Mann; ibid., pp. 108-9. 3 Mid., p. 111, no. Lxt. 4 Recomandarea de cltre N. Cretutescu a dictaturii. In Maiu 1863; Xenopol, o.c.,II,pp. 323-5.Cf.§i scrisoarea din Boto§ani atre I3aligot de Beyne, secretarul lui Cuza, a unui Sachetti; ibid., pp. 327-30.

380 PregAtirea Unirii Principatelor

Conventie, aratä ce statornica dusmanie a intarnpinat el In oei sase ani de Domhie tdaruitar ide vointa poporuhti sau. Crede a a dat nenumarate dovezi deSpre cel mai scrupulosal salt respect pentru privilegiile parlamentare", dei, adaugim, Skit& romada nu era o nioniarhie parlamentarg,r9sul- tiaf dlclintr'o lungd desuoltare constitu(ionald mergInd pang. la necontenite cOnodsii cu sacrificarea propriilor sale drepturi si a unor prerogative suverane". Nu s'au tinut In sama lucrurile mari oe a reusit sa Indeplineasca. Patimile vino- v'ate" au stapanit necurmat Wald viala politica. Ele i-au adus lui,alesul Romani lor", numai Ultragiul si calomnia", por- nite, contra Intelepciunii unui numar de deputati", de la o oligarhie turburatoare", paralisand orice actiune de Stat. Un ultim apel,In. vederea Infaptuirilor, privitoare hi tarani, pe caw, le cer marile principii de egalitate si de draptate ale timpului nostru a adus un vot de blam Ministerialui insarcinat cu aceastä actiune care, printeo lege de dreptate", aduoea realis'area sperantelor legitime ale caor treimiIi oane de tarani". El declard, treciind putin asupra initiativel lui Kogalniceanu, ca acest proiect represinta propria cugetare a Sefului Statului" pe care-1 jigneste acest vot. E adus deci O. se adreseze trtrii,In conflictul pe care nu 1-a voit, dându-i ei putinta de a se martifesta In adevar prin schimbarea legii electorale. Adunarea nu vrea sa se ocupe de dansa. Apelul la natiune se fdce deci prin plebiseit, intlatisancfurse In forma unui project de Statut acea reforma electorala, de care singura pentru un moment este vorba. Peste cilteva zile, Intre 10 si 14 Mak st. v., voturile culese In largul tarn, In numar de 682.621, contra 6.307 1, supt su- praveghierea Mitropolitului Primat, aprobau masitra revolutionara a Domnului. De ziva Doamnei Elena, el se adresa deci celor de fata pentru a-si arata multamirea: cu acest prilej amintia pe membrii vechi ai familiej sale, fpresintati ca ucisi pentru drepturile tare,i fagaduia st itrmeze, cii pretitl vietii, e- xemplul lor. Vorbind celui d'intaiu dintre arhierei, el Ii arata o siguranta, care ramânea sa fie verificata asupra fOptului, cai Puterea Suzerandicele probectoare vor recunoast6 curagiosul act savArsit, aproband crearea noilor institutii, din-

1Consululenglesnotä 52.520sauchiar70.220 dealisentii piker, o.c.,p. 447 inota 3.

LUpla pentru rectinoasterea ilnirli 3g1

Ire care una, Consiliul de Slat, fusese votata, de allfel.,del care Adunarea discklvata.1. Pentru aceasla se facu al doilea drum la Conslantinopoly de uncle venise numai prestarea formata a lui Aali-Pasa 2jig- nit ca nu se ceruse invoirea prealabila: el tot nu se lasä atrasy dupt experienta trecutului, de invitatia lui Russell, reveuit de la vechile sirnpatii pearl). Romani, de a facesa.Intro ostile otomane 3 Acurna, Rush erau contra confiscatorului sa- crileg al averilor mainaslirasti, si din nou Austria se ridica dusmana, Prokesch-Osten fund pentru trimeterea unui comisar al Porta 4. Singur ambasadorul frances, de MousUer, se declar a. pentru actul care imita pa acela prin care Ludovic-Na- poleon devenise al treilea Imparat. Deci, supl influenka lui, ambasadorii se unira ca sa declare ca actele Domnului roman erau admisibile, dar nu si calcanca tralatelor 5. Cuza fu, nu somat, ci invitat, prin consulul frances, din partea lui Mous- tier si, prin represintantul sau la Constantinopol, din partea lui Aali, sa. vie penkrui explicatii 6,atunci cand el Insusi, ca a evite tin act de supunere, presinta farii calatoria sa ca venind din proprie vointa; refusand scrisoarea, ce i se cerea, a a calcat prevederile Conventiel, el se lnvoi doar sä declare cä va zabovi pang. la Intorsul sau aplicarea rnasu- rilor pe care le avea In ved3re pentru, organisarca Statului 7. La 2 Iunie st.n. se fated, plecarea. Ftt prima In conditii extraordinare, fluid gaziduit Inteunul din palatele imperiale, chioscul de la Apele Dulci8:Auclienta la Sultan avu loc la 8, fiind bondus prin poarta care nu se deschidea decal pentru acesta.Stätlu pe canapea aläturi cu suzeranul ski. Aratând motivele faptei sale, i se observ a. numai cd shnt In- datoriri faa de Puteri pe care Imperiul trehuie O. le observe. Se vorbii de progresul armatei otomane 9.Dar, la 1 Iorga, Mesagii, pp. 112-5. 2 Ibid., pp. 116-20. 3 Riker, o.c.,p. 446. 4 Ibid., p. 448. 5 Ibid., p. 449. 6 Ibid., pp. 450-1. 7 Ibid. 3 IIenry, L'abdication du prince CUrd, p. 125, no. 20, 9 Raport al lui M3ustier; Biker, o.c., p. 453,

382 Pregthirea Unirli Principatela banchetul (Merit de ambasadorul trances, cei mai multi dintre colegii lui nu vofra s. asiste, de si Aaliliraparte, casi ambasadorul prusian. Cum hotarirea zabovia, Cuza avu pe ambasadori In fata lui cu staruinte, and ameninta ca plena fail O. mai astepte nimic. El 1.1s5. doar sa i se smulga neinsemnate schimbgri de amänunte In ce priveste conditii1e de alegere, regimul oensitar fiind mentinut1. In schirnb srecunoscu dreptul de a publica, In lipsa Camerclor, decrete. Se dadu Statutului numirea eufemistica de Act aditional la conventie", asa cum, odinioar.4, noua Constitutie liberall a lui Napoleon I-iu la intoarcerea de la insula Elba fusese proclamata ca Act aditional la Constitutiile Imperiului", cu admiterea, de cea mai mare importang a complectei autonomii a (aril, liberdsd-fi schimbe cum va voi legile de adminis1ra0e internd2. Dom- nul se folosi de aceasta explicând tarn cä modificarile irn- puse pot fi schimbate !de dânsa orisicând. La2/14Juliesecomunica prinprociamatialuici male institutii au lost confirmate la Constantinopol, dar se presinta formula ca, ducându-se acolo, spre a 1ntari autonomia Orli prin o noua Intelegere internationall", el a izbutit. Schimbärile le-a adoptat, tmpreund cu Inalta Poarta si cu adesiunea tuturor Puterilor garante", fall a se schimba sensul noilor asezAminte, care, cum ea observat mai sus, fiind provisorii", pot fi revitzute chiar wie uiitoarele Corpuri Le- giuitoare, In prima lor sesiune. Romania numai de asteizi reintrà In autonomia sa din Muntru, chprinsl tnvechile noastre capitulatii, tncheiate cu Malta Pbartiti igarantate prin tratatul de pariss. Indata., pe eand o comishme luera la legea ruraid, din nenorocireNil afipregatitniciun materialsia avea la Indemâna mijloacele de executare pe tiren, cacisi Kogalniceanu era din aceiasi categorie a oamenilor ean l. cred atireformele se Indeplinesc prin ele Insek , se luau, do acela care era si ministru de Interne si de Agricultunä si de Lucrari Publice, o serie de masuri menite st fac5. impresic: 1 Ibid., pp. 454-5. 2 Ibid., pp. 455-6. a Iorga, Mesagii, etc., pp. 120-3.

Lttpta pentru reeunoasterea IiniPi 383 introducerea sistemului metric, crearea primei scoli de co- Inert, instalarea celord'intainCa-mere de agriculturk sia celei de Mine, pnefacerea Iasu lui In oras franc si intrepo- sit comercial", inaugurarea expositiilor pc judetel.Se re- glementau exproprieri1e2. Se va tncepe lucrul la noile Coduri dupä oele napoleoniene. La 14/26 August legea ruri1 k. era gata. Sktcnilor earl a- veau acurna pkmântul cciiscIpase odatbi din mâni trebuia sii sune pestc mksurk de simpatic desfiintarea clkcii: claca (boierescul) estbe desfiintattl pentru dc-a purnrea", spunea proclamatia domneasca3. Proprietarii erau sa fie despd- gubili prin hartii de Stat, a ckror soarta se poate usorIn- e1ege. Cu avAnt oratoric Kogalniceanu, al cärui stil se simte, arkta täranilor ce fericine4 asteapt44, fkrà a se gdndica orice capital lilipsia, cit n'aveau pe nimeni care sa-i con- thi icA de la sine se impuneau. Impritmuturile amktk- resti sau vesnica, Indatorire la boieri,dintre care unii, ca d-nele Riickmann si Bkleann, se. grgbird, nu färk a-si vedea interesul propriu, sit delimiteze partea datk de ccia pe care o pästrau. Se dkdea in sama unor oameni desorientatisi fIrS solidaritate, earora erau sa ii cadk In parte odic mai rele terenuri, toate rApele 5i 4kräturi1e, ark macar ea acest lot sk fie apgrat de fatala Imbucatktine, $i nu folosia pentru moment promisiunea Intemeierii de scolirurale,ciulauda emfatick a unei culturi care era sk consiste din pure teorii, nefolositoare pentru felul lor de viatk. Nu era necesar sa li se recomande sktenilor buna randuialk: ei dovectisera si In cele mai rele Imprejurgri ck au instinctul pgstrkrii ei. 0 calktorie a lui Kogalniceamt rank In ftmdul Olteniei, desfäsurandu-se suptauspiciilefortii publice5, caci tArkni- Inca nu Intelegea totu.si In de ajuns dartil ce i se Meuse si nu fusese deprinsa a-si arata sentimentele, contribui numai la racinea rclatillor primului minigtru cu Domnul, care doria

1 Ibid., p. 121. 2Ibid., p.125. 3 Questiunea proprietdtei din punclul de uedere al dreptului si al situatiunei, de un amic al ordinei, Bucure§ti 1864. 4 Iorga, Mesagii, pp. 126-8. 5 Xenopol, o.c.,I.

g84 fregtirettnirii Principateloi ca recunostinta A. se Indrepte cAtre dlingul personal 1.N. Cretulescu se folosia de aceasta nemultamire pentru a-si pro- gati propriul Ministeriu, si o impdcare intre cei doi factori ai revolutiei nu era O. dureze multA vreme. Noul Parlement, in care nu lipsiau oameni de saml, dintre cei Inaintati: Kogillnicoanu, Tell, C. Hurmuzachi, dintre moderati: I.Strat, Steege, Teodor Bals, dintre conservatorii hotarIti: Catargiii, Stefan si Costin, I.I. Filipcscu, generalul NasturelHerescu, contele Rosetti, Aadu Rosetti, po 16110 o gramadl de represintanti, total necunoscuti, ai noii clase rnijlocii, dar Senatul cuprindea pc cei mai multi membri ai vechii clasp conduatoare2, care se desehise In De- cernbre, nu cuprindea pe vechii dusmani ai lui Cuza. GAnd 1i saluta In mesagiul sags, vorbind de luptele de partid"si de visurilc iunor ambitiosi", de factiunile" care Isi ridica- sent capul panit la tron"4, Domnul nu prevedea ca din noile Adundri Incetul pe incgtul iiuct ngstdri acriafi oposi(ie. El se mândria cu Inflptuirile din ultimele sapte luni: instalarea Consiliior comunale sijudetene, descentralisatoare", decretarea codului penal, cu institutia, care era s6 functioneze asa

1 Acestc relatii ajunsera aqa de rele,bleat. Kogalniccanu trebui sa prim easca aceasta tclegrama a caril ciorna, de mana insa§i a Domnului, s'a pastral: Am judecat totdeauna pc oameni dupti actele lor. Odatä fixat aceasta, fd-ti deductiile in consecinla. Daca arfi parasire §i. sacrificiu, te Ine1i asupra victimei. Scandalul nu folose§te mai niciodall pang la capat decat celor ce-1 fac. Fii mai reflcxiv §i mai putin patima§ §i mai ales mai circumspect in provocatiile d-tale. Sliam cä ai memorie. Iti aminte§li cronologia istorica. De ce uiti unele fapte recente? Intreaba pe Dimitrie Cozadini daca am §Liut sa tac §i dna nu tiam sa-ti tin sama de meritele reale, sa fac parte slabiciunilor §i vicisitudinilor omen e§ti. De la suirea mea pe Iron am ca reguld de purtare rdbdarea si clementa. Am avuL totdeauna ca principiu sa nu stigmatisez pe vinovati decal cand nu puteam sa-i readuc §i sa-i ridic din non inaintea ochilor lor chiar. Crede totdeauna cit nu voiu uita nichmul din serviciile d-talefitritsaai nevoie a mi le aminti"; Gh. T. Kirileamt, in Rey. Ist., III, pp. 118-9. 2 Xenopol, o.c.,II, pp. 6-7. E curios ca el revine la titlul de Principate Unite" alaturi de acela de Romania". Pre§edinte se numise C.. Negri, apoi Al. Em. Florescu; Iorga, Mesagii, etc., pp. 146-7, 4 Ibid., pp. 129-30.

Doamna ElenaCuza.

, '.I Z, ,.' e' ; ie.. e,...,___...__ 4 V ._,..., V_;,...,A .; 4._--ariffll-.", L. ,,, , ..,?.r.' filI- iS I , k..e, ;71-7 . ,Iii.,,,, , ,' -- _.,.. ., r 7:', ...... , LA:.1,1/40,,: , a fri4fe T1, r.:'N ,..,T-- _ 4;7 ,.., :el L Jr: -

-OA '. 0 - A-I . ..24 . , riol t 4 . .":-.1 d . 07,41 0 Doamna Elena Cuza. 0.7 g 0 0 N Lupia peniru reciumalLerea Unirii 385 de Hu, a juratilor, Codul civil, elaborat de Consiliul de Stat, Cu asktoria civilä, organisarea Bisericii, supt un singur Sinod, in care e represintatk inona episoopie de Ismail, favo- rurile aoordate catolicilorsi Evreilor, pregratindu-se emanciparea Romanilor de ritul israelit", odata. aprig combkeuta de Kogalniceanu, se admiteai proprietatea ruralk a still.- nilor introducerea prin noua lege de Invklkmant a scolii de Stat, obligatoareigratuitl", crearea Casei de consem- natie, nouk lege a armatei, asa do credincioasä, Imprumutul de 48 de milicane Incheiat la Londra. Se promiteaudiii- muri, poduri, ci ferate, port la Marea Neagrä (la Jibrieni). Se punea In perspectiva, când va deschide ma= Intreagay libertati mai largi". 0 Intreagä opera se pregklia care lrebuia sk puie pe alta bask finantele. Inundatia din Bucuresti,In Mart, facu pe Domn, care se Intinse Indelung, In scrisoarea care presedintele Consiliului, asupra acestei nenorociri, sa se gAndeascl la regularea cursului Dâmbovitei. In acest act el Intrebuinta fatg. de Kogalniceanu, care nu era, de sigur, administratorul cel mai atent, In acelasi limp cand vorbia de oele aproape patruzeci de proiecte de loge pe care le avea gata, un ton deosebit de asprul. Cgderea aceluia care, din prietenul ce fusese, devOnise Un rival putea sk se prevadä. Urmasul rninistrului ckzut, ca formä, Intr'tin conflict fkrk mare importantk, cu Consiliul de Stat fu jU- risconsultul iomul de cart; Constantin Bozianu, care nu aducea en dânsul tusk un deosebit prestigiu. Tot In Mart se IncheièsesiuneaCorpurilorLegiuitoare 2,darpentrulegi privitoare la justitie,la lucrkri publiod st la stabilirnente de credit" se deschise, In Maiu, o nouk sesiune, cu acelasi prosedinte de Consiliu, având pe 14110 eltrei Moldoveni: Rosetti Bälänescu, Savel Manu si loan Strat, pe lang g. recon- ciliatul muntean Gheorghe Vernescu, odatä un asa de ho- tarn adversar5. Se aduse atunci Codul de justitie militark I. Comisiunea Mixtk" creatä de Statut incepea sk functioneze5. oIbid., pp. 157-63. 2 Ibid., p.165, no. LXXV. 3 Era dintr'o familie de mopeni din judetulBuzilu, 4 Ibid., p.168, no. LXXVIII. 5 Ibid., p.171, no. totxxtit. 25

386 i3regAtirea Unirii rincipatetoil

Acusatia adusa lid Caza c, d-1 tin temperament lasatorst, pe langa aceasta, de mult bolnav de plgmâni, se desinferesa de afacerne publice, retragandu-se in Moldova, la rnosia sa Ruginoasa, pentru sdptgmg.ni Intregi, cadeastfel.Rare ori in asa de putine luni s'art presintat aitâtea masuri tinzAnd la alcatuirea, care nu se putea zabovi, a Statului ccliii nou. Dar nici Minisberiul Bozianu, care nu se putea impune Parlamentului, nu avii dainuire. La 14 Ernie st.v., el era inlocuit prin formatiunea de oameni de Incredere, se vorbia tot 'mai mult de camarila" alcatuitg din chelnerul" belgian Liebrecht, de fapt un om foarte capahil, si de cativa Moldo- veni, pe care o presida doctorul Nicolae Cretulescu: Retra- gandu-se Bozianu, care pgstrase odic trei locuri ale lui Ko- galniceanu, a lui Voinescui lui Strat, Internele, Agricultura 5iLucrgrile Publioe, Ministerele cele mai importante tr6ceau asupra omului ca total sigur, nepretait colaborator In organisarea armatei, care era generahtl loan Em. Florescu. Alt grup de departamente, unind, curios, CultelesiInstructia cu Justitia, fu Incredintat interimar neinsemnatului pang. atunci Dimitrie Cariagdil. Dupa o mai lunga sedere la Ruginoasa a lui Cuza pentru Ingrijirea sanatätii prin iubirea Doamnei,pe care n'o putuserg Indeparta de dansul legaturile, de multa vreme, en vgduva Maria Obrenovici, nascuta Costin Catargiu, care avea ea sotul ei, ofiter In serviciul Romfiniei, un flu, Milan, menit sa domneasca In Serbia2, se lug, hotgrIrea, in credinta ca nu este niciun motiv de neliniste, a anei caiatorii in Apus. Domnul mgrturisia, iapropiatul sfgrsit alvietiilui va dovecli In de ajuns a avea clreptate, cd sapbe ani tie maned. In interesul Orli, sapbe ani de grijii-au zdruncinat Inteatat sanatatea", de trebuie s. cv ite alinarea la tard.. El se Incre- dea In simtul ordinii si al Intelepciunii stramosesti", cerind buna Intelegere" si nu uita sä cearA satenilor, cari trecuserg.

1 Ibid., pp. 169-70. V., pentru Floreseu, generalul Rosetti, In Mem. Ac. Rom., 1936. 2 V. Lucia Bor§, Doamna Elena Cuza,i Iorga, Scrisori de Doamne, passim. Doamna siltuse mai mult timp la Paris, de unde a scris frumoasa scrisoare dtre Hermiona, fiica lui Asachi, ajund sotia lui Edgar Quinet.

Ltipta p^ntru recdnoa,tei:ea Untrii printeun an greu din causa executärii ,defeetwase a legii ware, care ntz pt-evedaa nici dreptul Iaislaz,nici afcWa Ia pddure, ca, fn muncd solidard, sä nu mai piard ii. vremea cea folositoare pentru muncite campului". Civilisatia", spunea aoeasta frumoasI proelamatie din 6/18 Iu lie, vine totdeauna cu spicul In mAnI, ciispicul earele este semnul eel mai doveditor al culturii si al avutiei unui popor1". I se va raspunde prin tulburthile piuse la cales de vechii ritvolutionari,cari, pe o vreme eand boierii se multAmiau eu plangerile .prin scrisori private, ea ale lui Dimitrie Ghica indreptate cktre Panu.s, sau cu pârile la Paris ale unuiAle- xandru MavroeordatiTeodor Ghica4, uneltiau In cluburi continuarea politicei de lovituri cu mestesug pregglite, pe care o inauguraserä scenele din. ajunul alegerii aceluia care, cu mice pretsirorice ar resulta plentru (arc care dupd dis- parifia lui Gaza nu mai avea nimic legal asigurat, trebuia In16.turat, prin asasiinat sou, cum se va fiprPevA.zut Inca de atund, prin apirea persoonei sale. Ioan Bratianu stia cd Domnul, care se sprijinia pe Napoleon al DI-lea, nu putea s6 primeasca vre-odatä ca sfetnic al säu pe acela care fuseseInvi- null ea a participat la o conspiratie contra lui: Cuza Insfisi i-o spfunea lämurit lui Negri in. 1863 Inca 5. Se castigau, la Paris, vechi sprijinitori ai causei românesti, ca Michelet si Colson, ziare importanfe, ca Le Sie.cle6. In acelasi timp se lucra si la Constantinopol: cum era vorba de o decoratie ce s'ar crea de Cuza, se credea la Inceputul acestui an ea acesta se va proclama, de ziva alegcrii duble, Suveran independent 7. Tulburärile din August n'avurd de fapt importanta care se doria de organisatorii aseunsi 8,cari se Ingrijisera si de räspandirea unor veninoase siatatRoare pamflete s. Intgiu eativa Olteni vanzbori de zarzavat, arora lise

1 Iorga, Mesagii, etc., pp. 172-3. 2 V. Xenopol, o.c.,II,p. 35 §i urm. 8 Ibid., p. 364 §i urm. 4 Henry, L'abdication du prince Cuza, p. 127, no. 23. 5 Ibid., p. 110, no 11. 6Ibid., p.123, no. 24. 7 Ibid., no. 25. 8 V. scrisoarea luLI.Brreianu, In Xenopol, 1.c., pp.J.;--1. 9Ibid., pp. 36-7.

388 PregAtirea UnirPrincipateioe impunea sa-si fach gherete, manilestara contra Primariei1. Apoi o multime cu bete si pietr3 porni din Piga Sf. .Anton sidevastä Palatul municipal. Nu sc vedea niciun conducator. Rasping In Piata Mare, rasculatii se Impotrivira,i lupta urma trei ceasuri. Trebuira, pe Ungi. focuri in aier, sarje de cavalerie, si chiar se trase cu tan,ul asupra caselor uncle se ada- postise, resistand $i mai departe, multirnea, care lasä pe tam $apte morti. Totusi generalul Florescu puse O. se aresteze I. Bratianu, care venise tocmai atunci la Bucuresti 1, in legatura cu invinuirile ceise aduceau, si el publicase o ciudata. seri- scare precum $i Rosetti, Golescu-Albu, Caradai obscurui Serurie 2. Dar oricum, Ii trebuia opositiei liberate un rasunator protest pentru a se pune In miscare toata strainatatea, care fu Iticutä sä creada ca o carmuire rea a ridicat contra ei toata lumeai c. Romania e In. pragul unei adevarate revolUlli populare. Astazi, tot materialul diplomatic e cercetat si se poate vedea ce zadarnicie, si. In informatie si in discittii si In masuri, represinta diplomatia europeanä din acel moment, care se grabi sä vorbeasca din nou de necesitatea trimeterii la Bucu- resti a unui comisar otoman. Russia cauta de mull. pricing. Dommului, care se afla In cele mai rele legaturi cu consUlal Offenberg, aplecat sa reieie traditiile unui Rückmann si Das- cov, dar scopul nu era deca.t sa-1 smulga de la Franta, cu carie relatiile nu mai erau aceleasi si, In acest moment chiar, consulul venia pentru sfaturi amicale In numele acelui nou ambasador al Tartilui la Constantinopol, Ignatiev, care era sk joace un asa de mare rol In chestia Orientului, bruscand-o pentru a se ajunge la o silnica lichidare 3, ii se raspundea ca. el, Domnul, nu e nici francofil, nici rusofil, ci Ro- o Pentru Intemni(areaacegtuia,v.Dirtcorespondenfa familiei Ion C. Bralianu,I,Bucuresti 1933, p. 21 0 urm. Fu retinut la Prefectura Poliiei 0 la Casarma Pompierilor. Rosetti era la arestul preventiv sau politic";ibid.,p.35. Full arestatii Radu Rosetti siscriitorul Radu Ionescu. 2 Serisoarealui Florescu cAlre Baligot de Beyne; Xenopol,o. c., P. 419 0 urin. Cf. ibid., II, P. 32i urm.; Riker, o.c, 8Henry, o.c., pp. 134-6.

1 ;:s."' ,4,glikkie: _,.....-!-,.,, 4...... ,,,, err. LL ."1 ' 4:

;.1 If Barbu Catargiu. Ft,, *..4gC.:2' j,C"rt 4 .'" Le.:.0-C4' " crz 0 Z- 1. IX ; c .. 0 ' .g ,4. X%)(1 , Barbu Catargiu. .7; LupTa pentru recunoasterca Unirii 389 mAn 1.Eded, represinland Austria, se socoti,pe dreptatc, ofensat de o proclamatie neroadl a Consiliului de mini$tri, compus din patru persoane, dintra care una ad-interim, care acusa politica austriad. de a fi provocat tulburarea prin trans- miterea unor pamflete revolutionare venite din Elvetia. De mult Anglia lui Russell $i Palmerston privia, cu toate silintile fkmitc une ori de ambasadorul la Constantinopol Bulwer, pe Domnul Romfmilor ca pe un evadat din legalitatea Conventiei2. Na- poleon Insug se arktase neted nemultämit de sittiatiadin România3, $i Drouyn de Lhuys, revenit la putere, 1$i retrkgea vechile simpatii4. WTI lc continuu defavorabile pe care le dkdea bolnkvieiosul consul de la Bueuresti, Til los, g seful misiunii militare franeese5, puteau contribui. laaceasta. Era vorba acum de o 1ntelegere, dealtfelimposibilä, Intre Cabinete pentru a se Indrepta o sitnatie pe care erau total incapabile s'o judece. Domnul, care a putut outage $i personal unele impresii In limpul durei sale la Ems, nu asteptase Indemnul telegraficpie care Aall se crezu In drept si. i-1 adreseze; el sé grni sk se Intoarck la Bucuregi, unde Florescu, despre ale ckrui legk- turi cu nemultkmitii se vorbise 7, putea fi considerat ea suspect'. 0 proclamatie linistitä,la 30 August st.v., vorbia numai de reprobarea Orli", dar se arkta ck nu se va ajunge la capät prin orice Incercare de a rksturna institutiile se aoorda $i deplink amnistie pentru toate delictele politioe. Inch de la sfarsitul lui Septembre, cAnd foaia oficialk Iran- deskIIatAck violent de douslori,el crezuse ck se poate adresa personal lui Napoleon, care nu primi cu pläcere a- ceastk misivl. El nu stätu la 1ndoiaIs atingk acel proiect

1 Consubil recomanda, ca mai bun ministru din vecbile particle, pe un Oteteli§anu. 2 V. raportul din 1863alluiI.Alecsandri, in Henry,o.c., p. 115§i urin 3 Ibid., p. 112, no.15. 4 Ibid.,13.129 qi urm. 5Ibid.,p.140. 6Ibid..pi.500. 7Riker,I.c. @ Nesagii, p.174, no,r..xxvI,

goo PregItirea Uniril Principatelor pe care-I avea in adevar Iinparatul Franoesilor, preocupat de a da Italiei Venetia,: de a darai In schimb Austriei Principa- tele,cums'avazut la. intrevederea lui la Salzburg cu Francisc- Iosif aceastä nenorocita ideie putand sit explice schimbarea de atitiudinea politica francese; prin ce nita cleat Inea- pacitatea de a gaverna a Domnului, aoeia de a Li guVcr- nata a tarii insesi se putea indreptati o aitfel de odioasä propunere, egre trimete la aetele, reprobate do orice constiintii politica, de impartire a Polonici? Na s'ar pulea intampla, spune Cuza, ca existenta nationalitata romanesti independente sa fiejertfitaatata timp cat glasul Imparatului Napoleon va fi preponderent in lume". Cu un gest cavaleresc, unit cu. un limn simt al demnitatii sale, Domnul roman adause c, daca Imparatulai i se pare ca. el, Cuza, n'ar putea stapani situatia, dna socoate ea Romania trebuie safie incredintata,fririt pericol pentru autonomia ei, unor rnani mai, dibaoe decal ale lui, e gala a se cohort de pe Iron". Aceasta fi1frdescura- jare"i f.rä frica". Void reintra bu..airos in vigla privqta, prirdsind un tron pe care nici nu 1-am visaf, nici nu 1-anr cdutaf, pe care nu barn datorit dealt stimei computriotilor miei ;i pe care nu 1-am primit din chiar tnticlia zi decat ca o grea sarcine2. Dar Franta irnperiala, unde I. Bratianu se duse inteonil- siimne de propaganda, ,--- pe cand Domnul trimetea la Napoleon pe Alexandra Cantacuzino 3i continua sa lacurajeze sperantele unui Nicolae Bibescu, fiulfostului Donan, care, ca si fratele su, GhPorghe, luase serviciu In armata francesä si se bueura de favoarea maresalalui Bandon 4. Aceasta cu toate asigurärile ministeriale in celalt sens5. Din parte-i, Fuad, Marele Vizir, ornul de la 1848, crezu.se c5 trebuie sa atraga atentia Donmului, care trebuie sa pedepseascil pe autorii unor tulburdri a caror causa nn e cunosruta"Portii, asupra datoriei ce o are de a impiedeca repetarea unor asemenea fapte. Raspunsul pe care-I primi Vizirul e fara indoiala cel mni frumos act de demnitate al celui care, obositi desgustat,

1 Lamarmora, Un pa pia di lace. 2 Henry, o.c., pp. 132-3; Bossy, o. c 3 Xenopol, o.c.,II,p. 58.7inota 8, Henry, o.c., pp. 143-4. 104d., pp14.5-U,

Lupta pentru recuneasterea Uniyii 391 va repeta si litaintea taxa cd e gata sa pdriseascd o situatie in care fusese atAt de putin rdsplatit pentru ostenelilesi izbanzile sale. J1 Incepea protestand contra comunickriisi tiparirii prealabile a scrisorii care avea aierul unei mustrilci cu totul neacceptabild. El amintia aceluia care fusese amestecat si In toate negociatiile din care iesise noul Stat romanese ck In Conventie nu e nimic care sk. ingiduie o ingeriutd a Portii In administratia tarn, cd. o interventie e prevkzutd doar pentru casul unei adevarate tulburkri a ordinii,si a- tuncea numai dupd o Intelegere cu Puterile garante. Niciun cas de acest fel nu s'a produs, sinici nu. s'a derut west asentiment. S'a inventat, si asa si era, o revolytie care nu existasesis'a vAzut In ea o expresie brutald a unei nemultämiri generale". 0 informatie neIndestulAtoare nu putea sk /ndreptkteasck o desaprobare neingAduitk si nemari- latd.Orland, se Va procedi tot asa de energic. Oriourn, un amestec armat al Turcilor ar du.ce la consecinti In afark de oric.e prevedere omeneasck". Se repetau spusele de la Cons- tanlinoppl cu privire la avantagiile unor legAturi ca acelea ale Domnilor de odinioard cu Sultanicari, departe de a alktura Principabole la alte posesiuni ale lor, departe de a Indbusi o nationalitate care ar fi putut fi la discretia puternicelor lor arme, au vrut, din potrivA, sd-si fack din eh: un zid de apiirare, sk respeeteze a lor independentd interi- car d.si sk intareascA autonemia si privilegiile popondui ro- rade. Si, hotkrit, el deelara a. se va opune la orke interventie cu. forta: ,,Nu voiu avea niciodatd neiertata sIdtdeiune de a ldsa Inaltei Porri grija de a lua, In asem-nea cas, nth- surile concertate ce Conuentia fi impune. Eu Infrlég mai fnalt fi mai cu demnitale datoriile mele." Scrisoarea se termink Ins k. prin cuvinte Impäciuitoare1. Tot odatd se proclama fatk de Patriarhul Ecumenic, care, tocmai atunci, probestase contra noilor legiuiri bisericesti, cd Biserica romaneased e stkplua acask la dansa 2. LuAnd mAsuri, prin statul de serviciu, pentru ea funetilo- narii sk-si Indeplineasck mai bine datoriile, Domnul anunta,

1 Iorga, Mesagii, etc., pp. 179-87, 2ibid., pp. 189-99,

392 Pregatirea Unirii Principatelor

In mesagiul de deschidere a noii sesiuni parlamentare ca a- corn, urmand exemplul lui Napoleon in perioadaImpe- riulsa libOrul,dreptul de interpelare. Programul prevedea olegeatocrneliloragrioole,un codruralsiamintia decretarea coduriloriintemeiarea .,Bancii de scont si de eirculatie. Se mentionau lucrarile de Cale Ferata. Intre Galati siTecueiu si ispravirea studillor pentru traseul Bucuresti- Giurgiu, avand a se Incepe in April eladirea Garii din Bu- curesti; se va face apoi legatara Capita lei cu Dunarea. Po- durile de fier, incredintate Englesilor, sant In lueru. Opera tehnica straina e primal in toata luinea si se aminteste cii In anul vittor se vor aduna popoarele la Expositia din Paris. Cartelul de extrkdare" si conventia tclegrafica cu Austria, cea, In pregktire, cu Rusia, ce ,Incheiata, cu Serbia, casi conventia cu Rusia,i cu participarea Austriei, pentru navigatia Prutului, ca Poarta se v.t negocia pentru Impartirea insu- lelor Dunirii, afirma dreptul României de a lua angaja- mente internationale si Posta romana va Incepe serviciul In- ternational. Nu se uita nici schimbul de scrisori cu Fuad. In sfarsit, in 1tura cu cas-1 din August, Domnul rostia euvintele de Ina lta desinteresare prin care asigura ca nu va cautst domneascà prin forta: Fie In capul tarii, fie alaturea cu d-voastra, eu voiu fi totdeauna cu tara pentru tang, frà alta tinta decat vointa nationala si marile interese ale României. Eu voiesc A. fie bine stiut a niciodatd persoana mea nu va fi o tmpiedecare la price eveniment care ar permite a consolida edificial politic la a cdrui asezare am fosl fericit a contribui. In Alexandra Joan I-iu, Domn al Romanilor, Romanii vor gäsi totdeauna pv. colonelul Cuza, pe acel colonel Cuza care a proclamat In Adunarea ad hoc si Camera electivä din Moldova marile principii ale regeneratiei Romaniei si care, hind Domn al Moldovei, declara oficialmente Inaltelor Pu- teri garante, cand primiai Coroana Valahiei, cä el primeste aceasta Indoita alegere ca expresiunea neindoielnicaista- tornida a vointii nationale pentru Unire, !ma numai ca un deposit sacru"1. Dar la 16 Ianuar 1866 eel ce vorbia astfel trebnia sk constate

1Ibid., pp. 187-97,

Lupta pentru recunoa5terea Unirii 33 ea In Adunarea electiva, al carii prescdinle, Manolachi Coslachi insu$1,parafrasand declaratia domneasca privitoare la abdicare, adausese pa,rerea de ram cä de la conduoere s'au Inlaturat veteranii luptei pentru Unire 1, s'a trecut peste drepturik cc i se cuvin, ridicandu-se chestiuni cu tolul straine de desbaterile de care Adunarea era ocupata.". Facjand alusie Ia fra- sele despre alte posibiIithi in ce priveste persoana cfului Statului, el observa ca. nu se piitea face din exprimarea unor dorinti obiect de diseutiune"2. Consulii vorbesc 3 de rcaua stare a finantelor, dar noua Barra Inaintase 6.000.000 de lei4, de neplata functionarior, si a armatei chiar, de greutatea de a &I irnprumutul sal- vator, si pun aoeste neajunsuri In sama lipsei de simt practic al Domnului. A-1 judeca numai astfel c a ignora Intreaga mare opera pe care aocla care nu era chemat ca O. fie controlorul, contabilul igarantul unei situatiid?mult clefi- citare o Indeplinise. Toate aceste invinuiri, pe qare vechiul rival, lucrand pe supt luring, Ion Ghica,sinepotul Doamnei Elena 5i, mull timp, intimul Domnului, D. A.Sturdza, lc vor ridica, In aspre acte de acusatie, contra ce4 In sfarsit, dup a. o lupta eroica, raPu3, nu ating partea esentiaPt, rosin] dus fericit la capilt,al acesbei Domnii. Din despret, iar nu din constiinta unor greselisavArsitesicare arfi putut sa. se evite, nu li s'a dat niciun raspuns. Parerea cerce- taitorilor straini, cari jud=a. din punctul de veclere constitutional sau financlar, are, fata de sensul acestei epopei nationale care va ajunge o drama si va fi terminata printr'un act de uratä tradare, aceiasi valoare ca si osanda moralisti- tilor cari, In ce priveste legaturile ea d-na Obrerlovicii atitudinea lui Cuza fatä de ccidoi copii nascuti din elesi din cari, când ei furl recunoscuti, nu M.N. invoirea Doamnei tuturor sacrificiilor 5i devotamentelar, lingusitorii faceau mos- tenitori presumptivi ai tronului Fara ereditate, se Infatisau ca niste censori ai moravurilor Intr'o societateale aril preo-

1 Renopol,o.c.,II,p.7.El fu InlAturat ibid ,P.743,Hind inlocuit cu N. Catargiu. 2 Ibid., pps 197-204. 8 V. iHenry. 0.c.,p. 155. 4 Ibid., p.11Q, no, 39.Cf,ibid.,p. 161

394 PregAtirea Unirii Principatelor cupari morale erau tocmai la nivelul acelora care patcaa marea stapanire a lui Napoleon al III-lea. De mult bolnav, foarte obosit, adapat zilnic cu toate amaraciunile, rau servit de oameni manifest interiori, acela care a ramas In amin- Urea rectrnoseatoare a urma$ilor: Cuza-voda." ntt arAta, cu tot geStul lui maret de personart desinteresarey prin nimic ca ar fi avut in vedere, fär. vre-o garantie Inauntru si sigurantil in earl, s,6 lase tronul, pe care-I consolidase cat era ea putinta, In sama valurilor furioase ale patimilor politice si ame- nintarilor,tot asa de grele, din lulburele ccr conIns alni- plonlatiei internaponale. Din potriva, asigurarileciestabilitate pe care le daselit Anal Nou erau Intemeiate prin ultirnele \Testi din afara. Cla- rendon,vcnitdip. non htMinistcriulde Externe engles, trimetea consulului Green instructia de a face pc Doinn sa $tie ca, supt oonditia observarii mai exacte a Indatoririlor inlcrnationale, el,$i el singar, va fi sustil,nut si mai &parte: In vesnica rivalitate cu Franta napoleoniana, era un raspuns la planurile parisiene de restaurare a Bibestilor 1. De altrol $i carlitorul Tinos amintia lui Drouvn.. de Lhuys caceiasi e linia de conduita care i s'a recomandat, bi Inca su.bliniind cä e vorba de o energica" sprijinire $i contra revolutionarilor $i contra pretendcntilor chiar 2 Totui la interventia lui Green Cuza räspunse, plangfindu-se de lipsa unor ajutAtori mai buni, a el e gata sà fad toe oricai ar putea sasigure mai bine situatia 3. Evident ca $i din afara se urmatitfata. de dansui o ac- Orme lipsita de oneititate. Altfel n'ar fi pulut pomeni ambasadorul austriac la Londra d un denr-rs frances cu privire la printul Cuza $ila. Inlocuir3aliii eventuald", de la Viena artitarzda-se chiar disposiria unei Infelegerii cu Napoleonsicu Anglia asupra Infregii chesliuni a Principatelor",1-are se

1 Henry, o.c.,p. 150 si urm.; Riker, o.c. 2 Henry, 1.c. 3 Ibid.,p.152. $i BolinlinPanu, In Viata lui Cuza-Vodci, p. 118; Inseam/11i räulelect Mut prin asemenea declaratii asupra oame- nilorpolitic!,cari nu s'au mai simtit legati de un simplu pro- visorat. Cf. si Xenopol, o.c.,II, pp. 57-.8. V. si declaratia liii Cuza cAtre Petre GrAdisteanu cA in adevär abdicarea era ultimul punct de program; ibid., p. 61, aola 10.

Lupta pen tru recunoasterea Un iri i 395 declarase astfel din nou deschisI 1, iar Clarendon vorbia brutal de brigandul" care la BueurAi urmAreste independenta tärii sale g, adängind Indata ialta calificative care se sprijiniau pe tot felul de anecdote neverificate3.Aceasta ca sA sA ajung6 si de Austrieci la pArerea cA, pentru moment, Cuza trebuie toleralsisfAtuit,cAci prin(al strain n'ar putea fi gasit cu invoirea tuturora. Dar In Mile din. Viena se Ins-mna ea Ion BrAtianu a fost primit de Drouyn de Lhuysi chiar de printul Napoleon, de mult dorit ea Domn roman si care Meuse si o visitA la ,131.1- curesti4, iDomnul ,stiade audienta dusmanuluisitula ministrul de Externe al Franciei5. Fail a cunoaste aceastA actiune de subminare lentit,el aralta dorinta de a se discuta chestia, care ratnelnea deci deschisd fi pentru dans&6,dar, aceastA dorintA nefiind lade- plinitA 7, se aräta in stare sA pastr ze orclinca, ca unul care nu se teme de dusmani pe cari-i dispretuia8. De fapt se lucra pe ascuns pentru detronare, poatei de teama ca din retragerea, frumos, dar imprudent, anuntatA. de Domn, sä nu ias1 candidatura ruseasch. la tron sau succe-ul vre-unui pretendent din familiile ridicate de Regulamentul Organic. Astfel, prin acea declaratie mai mult decat prill greselile de guvernare, Cuza isipericlilase stApanirea. Exploatandu-se desordinea finantelor, care, pentru o opinie publicA' vesnic bAnnielnicA siurlAtoare, era o,,hotie". cum o spuneau placardele ce rAsAriau pe stradA, sepre- gAtia o loviturA pentru chiar aniversarea a saptea a lui 24

1 Henry, o.c., p. 153, no. 34. RAspunsul lui Clarendon cl nu se poate ajunge la o lntelegere europeand; ibid., pp. 158-9. 2Ibid., pp. 165-6. In schimb se 'Astra sprijinut ambasadorului de Moustier; ibid., pp. 166-7. 3Ibid., p.153 si urm. 4 Ibid., p. 160, no. 39. V. si Riker, o.c.,p. 405. 5 Henry, o.c., pp. 169-70. 6 Neincrederea lui Tinos, care nota felicitArile presentate de Anal Noui pentru fiii lui Cuza; ibid., pp. 159-60. 7 Tillos bAnuia a el s'a Inteles cu Rusia pentru a se da succesiunea ducelui de Leuchtenberg, descendent al lui Eugeniu de Beaaharnais ginere al lui Nicolae f-iti;ibid., p.133, no. 31. 0 Ibid p. 154 qiunit,

396 PregAtirea Unirii Principatelor

Ianuar 1. Eden semnala Ministeriului existenta comiletului secret care finantase misiunea lui Ion Bratianu si care, In prevederile sale, ar fi mers si pang. 11. asasinatul care In adevar era aproape O. fie savarsit, si el arata cpoliia lui Alexan- dru Beldiman, de o incapacitate absoluta, crezuse ca descopere in batranul si total inofensivul Eliad pe marele unel- titor 2. De fapt se stia In oercurile interesante ca misiunea lui Ion Bratianu a reusit ictronul Ronfiniei arfidispusa-1 primi fratele negeluiBelgiei, contele Filip dd Flandra, de a aruiandidaturse vorbise serios Inainte de alegerea din .1859 3.Pe langa aceasta actiune monarliica, de mult, Inca din 1864, se aria In Apus, si In insula Gluernesey, a exilului lui Victor ffugo4, redactorul ziarului suprimat alluiRosetti, Romeinul, Eugeniu Carada, care si cu alt prilej Isi va arata marile Insusiri de conspirator, dar el declara ca. nu intelege ca amici de lupta deolt presa sau revolutia"5. Iar, In tara, Inca din Iunie 1865, nitre Rosetli6i Panu, de o parte, D. Ghica, Brailoiu 5i chiar Gheorghetirbei i BrAncoveanu, de alta, se luase Indatorirea de a se tinea mortis la alegerea printului strain 7. Pe cfind Domnul se gandia la un nou Ministeriu, de proprietari, nu fall aplecari catre Rusia, caci se vorbia de

1Ibid., p.168. 2Ibid., ip.160, no. 45. Planul de a ucide pe Cuza la balul din 8/20 Februar; Xenopol,o.c.,II,p.81, dupA Mernoriilelui Papadopol-Calimah. atunci ministru. 3 V. i Henry, o.c.,p. 45 si urm. Am mai vorbit iaiurea de acest plan, cred cA dupl editia francesA, tipAritA in Belgia, de N. Ionescu, a Stelei Dundrii. 4 Xenopol,o.c.,I,P.406, nota 88. Acolo era familia d-noi C. A. Rosati, Grant. 5 Ibid., pp. 381 si urm., 408, no. 92. 6 Scrisori ale lui contra plebiscitului, ibid., II, P. 397 si urm. 7 Ibid.,p.79; D. A. Sturdza, Treizedi de ani de Domnie ai regelui Carol I-iu,I,p. xxv.Cf. La Write sur la Roumanie dc- puis la convention de 1858 jusgu'au coup d'Etat du 2 mai 1864, In fap cu Le panslavisme,le prince Couza, la Roumanie etla Russie. Paris 1866; N. Cretulescu, 11123 Fevruarie 1866;I.G. Va- lentineanu, Alegerea, detronarea99moartea lui Qugq-Vocid, 1898,

wda...,. xl=imarA; ,117SUPW4Me Alte. &Wit, ilManFVj Vinovatii rAsturnarii lui Cuza-Vodà.

Lupia pentru recunoasterea Unirii NI Moruzi ca presedinte,vechea coalitie", care se menti- nuse, adthigindu-i-se tiara boierime tntoarsä de la studii,. care formase Societatea Progresului"1, capita aderenti in armata, printre ofiterii legati de politica liberal,a: colonelii Haralamb, D. Cretulescu, Berindei,I.Calinescu, Gheorghiu; capitanii: Malinescu, Lipoianu, Handoca, Costiescu, Candiano-Popescu apoi capitanul Constantin Pilat, ginerele lui Rosetti, i maiorul Dimitrie Lecca, din Bacau. Se hotari astfel nävälirea, noaptea, In Palatul Domnasc. Amianuntele loviturii, desonoranbe si In. ea Insig de unin- teres numai anecdotic, nu se vor putea fixa niciodata Cu siguranta. 3. Cornandantii gärzii din acea noapte de 11 23 Fe- bruar putura patrunde pana. In odaia Domnuhli, a earth usä fu sparba. Gasind pe d-na Obrehovici, nici conspiratorii, nici el Insusi nu putura, ca oameni apartinând unei societati de moravuri alcse, sä mearga liana unde s'ar fi aruncal a- ceia cari de obiceiu savarsescastfel de fapbe. Fara ame- ninth-4 de si ofiterii erau fireste armati si, In albe Impreju- rari gata la orice, se ajunse, nu la iscalirea unui act adus din afara, ci a aceluia pe care, cu o mAnla sigura, calm si &Ore- tuitor,Ii redactä Cuza Insusi. El fik apoi condus din Palat la Cotroceni, unde va sta ascuns mai multe ceasuri pana la desävarsirea actului de abdicar:: silitaAcest caracter el nu voi, de altfel, sa-1 recunoasca, sprijinindu-se pe repetate1 6 sald declaratii cvrea sa. fack loc printului strain; deosebirea, va spune el cu demnitate ieleganta, Intre el si noiista.- pitniaisituatieista numai In alegerea momentului in metoda, care, aceasta, atarni de inte1igenta5.

1 Cu G. Gr. Cantacuzino, N. Blaramberg, Gr. si Gh. Lahovari, Ent. Cretulescu; Xenopol, o.c.,II,pp. 78-9 2 Ibid., p.80. 3V. Insil märturisirile vânätorilor cum a au crezut ca vin sa aresleze raufacAtori" si cit n'au recunoscuL In omul cu maul& care a iesit din Palat pe Domri; Henry, o.c., p. 280, no. 167. 4 Xenopol, o. c. Stiri noi, la Riker, o. c., dupti declaratia lui Cuza insusi &are ofiterul austriac St. Pierre. Ce se povesteste mai tarziu e potrivit cu noile Imprejurari. Am cunoscut In copilitria mea pc un, Canari care maxturisia a el a condus pe Domn. 5 Nur mit mehr Verstandalsdies gegenwirtig geschieht. Ich habe geglaubt den gilustigen Augeublick abwarten zu sollen; Henry, o.c., p. 178. V. si pretioasele stiri din Kingston, Monarchs I have met, 1887. Cf. Rev. 1st., XVI, p. 219 si urm.

TABLA MATtRIILOR

CARTEA I-a Pregitirea Unirii Principatelor (I VI) Pagina

CAPITOLUL I. Spiritul nou in lupti cu protectoratul ruesc 7 CAPITOLUL II. Spiritul vretnn in itteratura noui 40 CAPITOLULli. 0 incercarc de rumantism politic . 66 CAPITOLUL IV. Spiritul nou de la 1840 . . 85 CAPITOLUL V. Incercarea revolutionari din 1848 117 CAPITOLULv1 Revolutia romineasci in Ardeal 185

CARTEA a II-a Unirea (VII XII) CAPITOLUL VII. Propaganda romineasci prin emigrati 197 CAPITOLUL VIII. Problema romineasci adusi inaintea Europei 237 CAPITOLULix. Chestia romineascii Puterile europene . 265 CAPITOLUL X. Unirea tarilor libere prin Romani . . 282 CAPITOLUL XL Alegereai instalarea Domnului roman . 336 CAPITOLUL XII. Lupta pentru recunoasterez Unirii . . 344

TABLA ILUSTRATULOR Pavia Pig.1. - Adunarea munteana in 1831 ...... 8 . 2. Adunarea munteanA a Regulamentului Organic (1837), dupa Raffet 16 40 n 3. Voile Car lova h 4. Grigore Alexandrescu 44 48 A 5. C. Negruzzi . 6. Gheorghe Barit 60 7. Doamna Zoe Bibescu... 68 , 8. Doamna Maria Bibescu 80 . 82 11 9. loan Heliade Radulescu . . 90 x 10. ,Arhiva Romaneasca" a tut M. Kogalniceanu . 11. Dacia Literara" a lui M. Kogalniceanu . . 96 , 12. Mittaggliogalniceanu Mar.. 100 13. N B51cescu 106 . 14. ,Magazinul Istorica...... al lui Laurian II 1351cescu 110 15. Dimitrie Bolintineanu 112 16. August Treboniu Laurian la 17. Simion Barnutiu 135 18. Fratil Go loll 152 . 19 Capit tineri ai miqcarii revolutionare bucurotene din 1848 154 20. Generalul Cristian Tell 160 21. Barbu Dimitrie Stirbei 182 22. Andrei Saguna 188 ,23 Grigore Aleaandru GhIca 254 24. C. A. Rosettl ca ofiter ...... 256 25. Vasile Alecsandri, dupa portretul, mai tarziu, de la Academia Romana 288 ,26. Divanul ad-hoc muntean 300 ,27. Romanur din 1857 304 28. I. C &alarm 340 29. Aleaandru loan I-iu 344 ,30. I. Cs BrAtianu Mar 348 ,31. Doamna Elena Cuza 384 .32, Barba Catargiu 388 .33 Vinovatti fasturnaril lui Cuza-Voda 396

N. lorga -:' ISTORIA ROMANILOR Vol. IX ÷ UNIFICATORIL