Geopolitica Şi Geostrategia În Analiza Relaţiilor Internaţionale Contemporane
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
CONSTANTIN HLIHOR GEOPOLITICA ŞI GEOSTRATEGIA ÎN ANALIZA RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE CONTEMPORANE – CONSIDERAŢII TEORETICE ŞI METODOLOGICE – EDITURA UNIVERSITĂŢII NATIONALE DE APĂRARE “CAROL I” BUCUREŞTI, 2005 UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE „CAROL I” CENTRUL DE STUDII EURO-ATLANTICE UNIVERSITATEA BUCUREŞTI Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României HLIHOR, CONSTANTIN Geopolitica şi geostrategia în analiza relaţiilor internaţionale contemporane : consideraţii teoretice şi metodologice / Constantin Hlihor. – Bucureşti : Editura Universităţii Naţionale de Apărare “Carol I”, 2005 ISBN 973-663-304-7 32.01:913:327(100)+355(100)(091)(075.8) © Toate drepturile asupra prezentei ediţii sunt rezervate Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”. • Responsabilitatea privind conţinutul lucrării revine în totalitate autorului. ISBN 973-663-304-7 CUPRINS O carte necesară .................................................................. 5 Geopolitica, instrument de cunoaştere a relaţiilor internaţionale sau parte a fenomenului politic internaţional contemporan? .... 9 Prefaţă ................................................................................ 13 Capitolul I MANIFESTĂRI GEOPOLITICE ŞI GEOSTRATEGICE ÎN MEDIUL INTERNAŢIONAL DIN ANTICHITATE PÂNĂ ÎN PREZENT.................................................................. 19 1.1. Atitudini şi acţiuni geopolitice şi geostrategice în antichitatea greco-romană .................................. 20 1.2. Geopolitică şi geostrategie în evul mediu şi epoca modernă.................................................... 27 Capitolul II GEOPOLITICA ŞI GEOSTRATEGIA ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI XX ...................................................................40 2.1. Dezbateri teoretice şi scheme geopolitice de interpretare a evoluţiilor în relaţiile internaţionale ...............................40 2.2. Utilizarea geopoliticii în propaganda politică şi apariţia „mitului” geopolitic .................................. 59 Capitolul III TEORII GEOPOLITICE ŞI SCENARII GEOSTRATEGICE ÎN A DOUA PARTE A SECOLULUI XX ......................... 69 3.1. Acţiuni geopolitice şi scenarii ale marilor puteri în timpul războiului rece .......................................... 69 3.2. Evoluţii geopolitice în lume după încheierea războiului rece .............................. 89 3.3. Dezbateri şi dispute în definirea locului şi rolului geopoliticii şi geostrategiei în analiza relaţiilor internaţionale în a doua parte a secolului XX........ 105 3 Capitolul IV GEOPOLITICA ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE CONTEMPORANE ............................................................. 127 4.1. Geopolitica în analiza mediului internaţional contemporan ......................................................... 127 4.2. Comportamentul actorilor în câmpul geopolitic contemporan ........................................................ 151 Capitolul V PARADIGMELE ANALIZEI GEOPOLITICE ŞI GEOSTRATEGICE ....................................................... 196 5.1. Puterea şi rolul ei în geopolitica postmodernă ........ 201 5.2. Interesul şi comportamentul actorilor în câmpul geopolitic............................................................................ 216 5.3. Percepţia în teoria şi fenomenul geopolitic contemporan ...................................................................228 Capitolul VI GEOSTRATEGIA ÎNTRE TEORIE ŞI PRACTICĂ ÎN CÂMPUL GEOPOLITIC CONTEMPORAN ............. 246 6.1. Geostrategia şi disputa de paradigme.................. .246 6.2. Metode şi tehnici de analiză geopolitică. Elaborarea scenariilor geostrategice.................... .289 ÎNCHEIERE ...................................................................... 325 4 O CARTE NECESARĂ iaţa internaţională a intrat, în acest început de secol şi Vmileniu, într-o perioadă extrem de complexă şi contradictorie ca urmare a mutaţiilor intervenite în lume, în ultimele decenii. Lumea bipolară apărută în Europa după 1945 a dispărut, dar nu urmând calea clasică, prin război sau revoluţie, ci prin uzură şi implozia unui sistem hipercentralizat şi de factură colectivistă. Schimbările produse după 11 septembrie 2001 s-au accelerat şi în acest context a sporit preocuparea pentru a controla "agenţii" care pot provoca, la nivel regional sau global, mari crize în plan politic, economic sau social-spiritual. Manifestarea lor asimetrică în planul relaţiilor internaţionale a condus la creşterea gradului de dificultate în ceea ce priveşte înţelegerea actualului mediu de securitate. Tradiţional, problemele de insecuritate – crize, conflicte, dar şi de securitate – cooperare şi stabilitate, erau indisolubil legate de actorul clasic – statul şi de puterea/capacitatea sa de a le gestiona. Astăzi, puterea actorilor nu mai este exprimată în termeni clasici-militari decât parţial, pentru că la dimensiunea militară a potenţialului de putere se adaugă cel puţin alte două dimensiuni: economică şi tehnico-informaţională. Interdependenţa crescândă va impune actorilor mari sau mici din sistemul relaţiilor internaţionale căutarea de soluţii nonclasice, în vederea găsirii unei formule optime pentru securitate şi stabilitate în lume. O evaluare a evoluţiilor de până acum ale protagoniştilor, în planul relaţiilor internaţionale, a împlinirilor şi mai ales a 5 neîmplinirilor, cunoaşterea exactă a surselor generatoare de crize politice, economice sau militare, a cauzelor care determină participanţii să adopte un comportament bazat pe forţă în relaţiile bi sau multilaterale – sunt doar câteva din subiectele de mare interes nu numai pentru analişti, dar şi pentru omul obişnuit, preocupat de "mersul" politicii în lume. Răspunsurile la aceste întrebări/probleme pot fi aflate investigând realitatea cu instrumente ştiinţifice şi metode de analiză performante. Volumul pe care profesorul Constantin Hlihor îl oferă cititorilor, se integrează eforturilor de căutare pe care specialiştii le fac pentru a perfecţiona instrumentele şi metodele de analiză în domeniul relaţiilor internaţionale. În esenţă, autorul ne propune o nouă viziune asupra geopoliticii, care prin paradigme şi metodă de analiză se încadrează în ceea ce reputaţi specialişti ai relaţiilor internaţionale numesc Critical Geopolitics. Ca realitate obiectivă în câmpul relaţiilor internaţionale, geopolitica, afirmă dl. Constantin Hlihor, s-a manifestat în evoluţia umanităţii cel puţin de când un stat/actor a avut forţa şi capacitatea de a-şi impune suveranitatea sau controlul în alte spaţii decât cel pe care s-a constituit ca entitate politică de sine stătătoare. Ca teorie, ea apare în câmpul disciplinelor ştiinţifice din momentul în care analiştii şi cei interesaţi de cunoaşterea sistemului relaţiilor internaţionale au început să observe şi să studieze comportamentul şi interesele actorilor pe anumite spaţii geografice. Atunci când un stat/actor a "mobilizat" geopolitica, alături de alte discipline, pentru a-şi justifica acţiunea politică şi interesul într-un anume spaţiu, ea devine un instrument de propagandă/cartografie de propagandă care n-are nimic comun cu teoria şi analiza ştiinţifică. Convins de eficienţa instrumentelor şi metodelor de analiză geopolitică, autorul propune o metodologie de analiză care, folosită alături de metodele proprii altor discipline socio-umane – istoria, sociologia, psihologia, politologia etc., să conducă la o mai bună cunoaştere şi înţelegere a fenomenului politic contemporan. 6 Conştient de temeritatea investigaţiei şi asumându-şi riscul ca propunerile avansate să nu întrunească asentimentul tuturor cititorilor, autorul ne avertizează că scopul cărţii este "să îndemne la reflecţie şi căutări şi nu să aducă justificări; să urmărească tendinţele şi să atragă atenţia asupra mutaţiilor din viaţa internaţională, să ofere cititorului indicatori şi metode de analiză cu care acesta să poată pătrunde cât mai mult în esenţa realităţii relaţiilor internaţionale şi nu scenarii/modele optime de a fi aplicate oriunde şi oricum". Parcurgând lucrarea, se naşte întrebarea: este mult sau este prea puţin ceea ce şi-a propus autorul? Răspunsul, evident, va fi la îndemâna fiecăruia dintre dumneavoastră după ce veţi fi citit lucrarea de faţă. Este o încercare meritorie de conceptualizare într-o disciplină ştiinţifică pe cale de a se cristaliza şi de a-şi găsi locul în rândul ştiinţelor socio-umane, o invitaţie adresată tuturor celor preocupaţi de relaţiile internaţionale de a reflecta asupra posibilelor evoluţii ale acestora în viitorul apropiat sau mai îndepărtat. Noiembrie, 2005 CONSTANTIN BUŞE Directorul Centrului de Studii Euro-Atlantice al Universităţii din Bucureşti 7 8 GEOPOLITICA, INSTRUMENT DE CUNOAŞTERE A RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE SAU PARTE A FENOMENULUI POLITIC INTERNAŢIONAL CONTEMPORAN ? ltimii ani au adus schimbări şi mutaţii în modul de Ugândire şi tehnicile de analiză a fenomenului politic contemporan, indiferent dacă ne referim la ceea ce se petrece în interiorul unei colectivităţi umane/stat sau la relaţiile dintre acestea. Astăzi sunt la fel de actuale cele observate de Marc Bloch, cu aproape o jumătate de veac în urmă, care constata că, pentru a înţelege complexitatea societăţii contemporane şi relaţiile dintre acestea, "nu există alt remediu decât să substituim multiplicitatea competenţelor unui singur om cu o alianţă de tehnici practicate în studiile unor erudiţi diferiţi care să tindă spre elucidarea aceleiaşi teme". Prezenta lucrare se doreşte a se integra eforturilor de studiere a fenomenului politic contemporan din perspectivă inter şi transdisciplinară. Ea îşi propune să dea răspuns la o