DOCSLIB.ORG

"Elanul", Nr.101 Iulie 2010

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Nr. 101 IULIE Fondatã: 1998 Anul XII 2010 REVIST| DE CULTURE| EDITALT| DE AASOCIA}IAN CULTURAUL| „ACADLEMIA RURAL| ELANUL“ {I {COALA „MIHAI IOAN BOTEZ“ DIN GIURCANI, COM. G|GE{TI, JUD. VASLUI „Perseverenþa face pârtie în jurnalisticã, cãci revista fondatã în Elan/Ialan/Ilan (Alces alces) 1998 dureazã de ceva timp, cu folos culturii zonale ºi nu numai. Etimologii Orientarea revistei este de naturã istorico-geograficã.” Prof. Lina Codreanu – Huºi, revista „Lohanul”, nr.11, Mircea COLOªENCO februarie 2010, p.133 Pârâul Elan ºerpuieºte molcom de-a lungul meridianului * 280, în estul Moldovei României, între paralelele 470-460, „Arheologia, precum ºi documentele istorice – laice ºi bisericeºti strãbãtând, în drumul sãu de 68 km, de la izvoare, în N (coasta – constituie pariul ferm al acestei interesante publicaþii moldave. Lohanului, j. Vaslui) pânã la contopirea cu apele râului Prut, în S Fiecare centimetru tipografic este folosit în mod judicios, spre (satul Vãdeni, com. Cavadineºti, j. Galaþi), câteva localitãþi încântarea celui care are curiozitatea s-o parcurgã.” rurale: Hurdugi/Urlaþi/D. Cantemir, Guºeþei, Gãgeºti. Valeriu Valegvi, „Dunãrea de Jos”, nr.90, august 2009, p.27. continuare în pagina 2 Simpozionul de literaturã ºi istorie „Între Nistru ºi Carpaþi” Pe Prut la Vetriºoaia Gheorghe CLAPA Manifestarea de suflet de la Vetriºoaia s-a desfãºurat în Oameni de culturã ºi artã: Theodor Codreanu, Lina cadrul Clubului Artelor „Arca Poesis”, duminicã, 27 iunie 2010, Codreanu, Dumitru Passima, Ion Gheorghe Pricop, Laurenþiu începând cu ora 1000. ªi-au adus contribuþia: Consiliul Judeþean Chiriac, Ion Toderaºcu, Dorel Ichim, Mihai Cornea, Maria Vaslui, Centrul Judeþean pentru Conservarea ºi Promovarea Cornea, Lucian Iacob, Anca Iacob, Ioan Paul Munteanu, Culturii Tradiþionale Vaslui, Direcþia Judeþeanã pentru Culturã, Gheorghe Clapa, Cristian Onel, arh. Alexandra Chiliman Culte ºi Patrimoniu Cultural Naþional Vaslui, Muzeul Judeþean Juvara, Ion Nechifor, Costicã Tiron, Ion Chirvãsuþã, Dumitru „ªtefan cel Mare” Vaslui, Academia Ruralã „Elanul” Giurcani, Purice, Jan Dobrea, Mihaela Manu, Aurel Brumã, Ion Manole, Cenaclul literar „Ion Iancu Lefter” Vaslui, preºedinte, scriitorul Ioan ÞIbulcã, Dumitru V. Marin, Vasile Cozma, Vasile Gaþu, Dan Ioan Mîcnea Vetriºanu, organizatorul ºi gazda manifestãrii, Bârsan etc. 30 Clubul Artelor „Arca Poesis” Vetriºoaia, Cenaclul Literar „Poesis Ora 12 Lansãri de carte ºi publicaþii Moldaviae” Vaslui. „Ioan Mîcnea – 75” – a prezentat Dan Ravaru. Ora 1000 – Primirea invitaþilor „Uºa cerului” – volum de poezii de Ioan Mîcnea, a Ora 1030 – Alocuþiuni ale autoritãþilor judeþene ºi locale: prezentat Marius Chelaru. Vasile Mihalache – preºedinte al Consiliului Judeþean Vaslui, „Pãrãsiþi de înger” – roman de Ioan Mîcnea, a prezentat Dumitru Buzatu ºi Corneliu Bichineþ – vicepreºedinþi ai Liviu Apetroaie. Consiliului Judeþean Vaslui, Vasile Pavãl – primar al Primãriei „Repere etnofolclorice ºi de istorie localã” de Dan Ravaru, Valsui, Vasile Puiu – primar al comunei Vetriºoaia, Lucian Onciu a prezentat autorul. – director al C.J.C.P.C.T. Vaslui, Gelu Voicu Bichineþ – director al „Ursine sabia tãcerii” – volum de poezii de Simion Bibliotecii Judeþene Vaslui, Ioan Mancaº – director al Muzeului Bogdãnescu, a prezentat Mihai Apostu. Judeþean Vaslui, Mihai Cimpoi – preºedintele Uniunii Scriitorilor „Vacanþa lui Boaþã” – vol. I, „Sirena bunicului” – poveste în din Republica Moldova, Cassian Maria versuri ilustratã pentru copii de Constantin Spiridon – preºedintele Filialei Iaºi a Uniunii Þintea, a prezentat Ioan Parfeni. Scriitorilor din România. „Poemele auguste” – volum de poezii de Ora 1100 – Simpozionul omagial „Ioan Mihai Apostu, a prezentat Simion Bogdãnescu. Mîcnea – 75” Revista „Elanul” nr. 100 – revista Moderator: Dan Ravaru. Academiei Rurale „Elanul” – Giurcani, au Au luat cuvântul scriitorii: Lucian prezentat Marin Rotaru ºi prof. dr. Cristian Vasiliu, Liviu Apetroaie, Valentin Talpalaru, Onel, care au înmânat sãrbãtoritului Ioan Daniel Corbu, Horia Zilieru, Dumitru Mîcnea Vetriºanu, cu prilejul împlinirii Hatmanu, Aurelian Chivu, Daniel Grosu, frumoasei vârste de 75 de ani, o „Diplomã de Luminiþa Scotnotis, Val Andreescu, Adina excelenþã”, din partea sus-menþionatei Huiban, Ioan Baban, Cristian Simionescu, Academii. Ion Codiþã, Mihai Andon. - continuare în pagina 18 - Nr. 101 - iulie 2010 ELANUL Elan/Ialan/Ilan (Alces alces) Etimologii - urmare din pagina 1 - Valea, dealul, cele douã ºesuri (dintre Vutcani/Valea despre alani (strãmoºii de astãzi ai osetinilor din Rediului ºi Urlaþi/Hurdugi/D.Cantemir) îi poartã numele. Caucaz/Cuban), una dintre ramurile sarmaþilor (alãturi de iazigi Întreaga depresiune geograficã Elan este locuitã din ºi roxolani) a cãror existenþã, între sec.I-IV d.Hr., în Depresiunea vremuri imemoriale. Stau mãrturie contribuþii/lucrãri ºtiinþifice de Elanului, este mereu evidenþiatã de arheologi (apud Marin sintezã ori descriptive, în cãrþi, în publicaþii periodice ºi Rotaru. Antichitãþile Elanului, vol. 2, Editura Sfera, Bârlad, 2009, comunicãri la simpozioane de specialitate, printre care se 318 p.). La prima vedere, apropierea alan – elan rimeazã... numãrã revista „Elanul”, editatã de Asociaþia Culturalã Nu vrem sã ne hazardãm. „Academia Ruralã Elanul” ºi ªcoala „Mihai Botez” din Giurcani, Asemenea, au procedat doi mari lingviºti/istorici ai limbii com. Gãgeºti, j. Vaslui, pe lângã cele consacrate de instituþii române, independent unul de celãlalt: superioare ºi strãine. - N.A. Constantinescu. Dicþionar onomastic românesc. Totuºi, documentar, numele Elan este atestat relativ Editura Academiei Române, 1963, 470 p., membru în Comisia recent, respectiv în actul oficial întocmit/pecetluit, în ziua de 5 pentru studiul formãrii limbii ºi poporului român de sub egida iunie 1464 e.n. (6972), la Curtea Domneascã din Vaslui, a Academiei Române; voievodului ªtefan cel Mare (14 aprilie 1457 – 2 iulie 1504), scris - Iorgu Iordan. Toponimia româneascã. Editura Academiei în slavona de cancelarie cu litere chirilice: Ialan, constituind Române, 1963, 582 p., prof. univ. dr., academician. actul de vânzare-cumpãrare a satului Gãgeºti/Gãgeni. Trei Nici unul dintre cei doi autori de prestigiu nu menþioneazã decenii mai târziu, în aceeaºi grafie ºi limbã, cuvântul Ialan cuvintele Elan/Ialan/Ilan, dar nici Fãlciu, de parcã nu ar fiinþa în apare menþionat într-un alt act oficial de vânzare-cumpãrare a scrisul ori vorbirea româneascã între frontierele politice ale aceluiaºi sat – denumit, însã, Gãjoane –, întocmit/pecetluit la statului! Curtea Domneascã din Iaºi, la 4 februarie 1495 e.n. (7003), a Mai intreprizi, francezii au depistat prezenþa, în limba lor, a voievodului ªtefan cel Mare. (*** Documenta romaniae cuvântului élan (hellent) ºi cã dateazã din anul 1414, semnalat historica. A. Moldova, vol. II, Bucureºti, 1976, act. 120/p.171- în secolele urmãtoare cu sensul de „cerb din regiunile nordice” 172; vol. III, Bucureºti, 1980, act 236/p.419-422). (lat. Alces alces), mamifer rumegãtor trãitor în nordul Eurasiei ºi La fel, îl reproduce cronicarul Miron Costin (1633-1691), în al Americii de Nord, cuvânt existent în germana Evului Mediu Letopiseþul sãu, douã veacuri mai târziu: „...Vasluiul, Ialanul, (elend), de origine balto-slavã. (apud Albert Dauzat, Jean Cohurluiul, râuleþe mici, izvorãsc din diferiþi codri de fagi; unele Dubois, Henri Mitterand. Nouveau dictionnaire étymologique et se varsã în Prut, altele în Bârlad”. Limba textului costinesc este historique. Librairie Larousse, Paris VI, 1971, p.256.) româna, iar grafia – chirilicã. (Miron Costin. Opere. Ediþie criticã În limba germanã, familia cuvântului Elen/Elch (Alces de P.P. Panaitescu. Bucureºti, 1958, p.216.) alces), – s.m., „elan, cerb din regiunile nordice”, este destul de În schimb, Dimitrie Cantemir (1673-1723), fiul lui vodã bogatã: Elenhaut, f. „piele de elan”; Elenjagd, f. „vânãtoare de Constantin Cantemir (1685-1693), nãscut în satul rãzeºesc elani”; Elenleder, n. „piele (tãbãcitã) de elan”; Elentier, n. v. Siliºteni, dispãrut astãzi, aflat atunci pe Elan, va grafia cuvântul Elen/Elch. (*** Dicþionar german-român, Bucureºti, Editura Ilan, atât în lucrarea de interes european Descriptio Moldaviae Academiei Române, 1966, p.284-285.) (cca. 1716), cât ºi în Vita Constantini Cantemyrii (cca. 1716- Concluzia este fireascã. Popoarele migratoare de gintã 1718), scrise în limba ºi cu grafia latinã (apud ediþia A. Papiu germanã, care au traversat spaþiile daco-române, în sec. I-V Ilarian ºi Hodosiu, 1875; ed. Academiei Române, 1883), d.Hr., cum au fost goþii, vandalii, taifalii, herulii º.a., întrucât, în limba turcã, cuvântul yalan are douã forme verbale, crescãtori/vânãtori, urmaþi mai târziu de coloniºtii saºi (anul care înseamnã: I. subst. „Minciunã, ficþiune”; II. Adj. „fals, 1145 d.Hr.) ori ºvabi (1716), care s-au stabilit în Transilvania, neadevãr”, iar elan, adv. „încã” (Agiemin Baubec, Miticã Grecu. Banat, au adus cu ei ºi obiceiuri ºi limbaj. Nu era nevoie sã Dicþionar turc-român. Editura ªtiinþificã ºi Enciclopedicã, aºteptãm împrumut lexical din Franþa. Bucureºti, 1979, p.109, 359), lucru pe care eruditul prinþ român îl Slavii din vecinãtãþile fruntariilor noastre au cuvântul losi cunoºtea prea bine. De aceea, a preferat, pentru a evita orice pentru „elan”, mamiferul nordic din încrengãtura cervideelor. confuzie, sã grafieze în ambele cãrþi cuvântul Ilan, iar pe Tabula Articolul Corn de elan descoperit în Râpa Hreasca din geographica Modauia, harta alcãtuitã de el, sã înscrie cursul satul Movileni, comuna Coroieºti, judeþul
Load more

Recommended publications
  • The Life of the Romanian Theologian Antonie Plamadeala As a Runaway from the Secret Police and As a Political Prisoner in Communist Romania
    The Life of the Romanian Theologian Antonie Plamadeala as a Runaway from the Secret Police and as a Political Prisoner in Communist Romania Cristina Plamadeala A Thesis in The Department of Theological Studies Presented in Partial Fulfillment of the Requirements for the Degree of Master of Arts (Theological Studies) at Concordia University Montreal, Quebec, Canada September 2015 © Cristina Plamadeala, 2015 CONCORDIA UNIVERSITY School of Graduate Studies This is to certify that the thesis prepared By: Cristina Plamadeala Entitled: The Life of the Romanian Theologian Antonie Plamadeala as a Runaway from the Secret Police and as a Political Prisoner in Communist Romania and submitted in partial fulfillment of the requirements for the degree of Master of Arts (Theological Studies) complies with the regulations of the University and meets the accepted standards with respect to originality and quality. Signed by the final Examining Committee: __________________________________Chair Chair’s name __________________________________Examiner Examiner’s name __________________________________Examiner Examiner’s name __________________________________Supervisor Supervisor’s name Approved by_______________________________________________________ Chair of Department or Graduate Program Director _______2015 _______________________________________________________ Dean of Faculty ii ABSTRACT The Life of the Romanian Theologian Antonie Plamadeala as a Runaway from the Secret Police and as a Political Prisoner in Communist Romania Cristina Plamadeala The present work discusses the life of the Romanian theologian Antonie Plamadeala (1926-2005) in the1940s-1950s. More specifically, it tells the story of his refuge from Bessarabia to Romania, of his run from Romania’s secret police (Securitate) and of his years of incarceration as a political prisoner for alleged ties to the Legionary Movement, known for its Fascist, paramilitary and anti-Semitic activity and rhetoric.
    [Show full text]
  • Romanian Neo-Protestants in the Interwar Struggle for Religious and National Identity
    Pieties of the Nation: Romanian neo-protestants in the interwar struggle for religious and national identity by Iemima Daniela Ploscariu Submitted to Central European University Department of History In partial fulfillment of the requirements for the degree of Master of Arts Supervisor: Constantin Iordachi Second Reader: Vlad Naumescu CEU eTD Collection Budapest, Hungary 2015 “Copyright in the text of this thesis rests with the Author. Copies by any process, either in full or part, may be made only in accordance with the instructions given by the Author and lodged in the Central European Library. Details may be obtained from the librarian. This page must form a part of any such copies made. Further copies made in accordance with such instructions may not be made without the written permission of the Author.” CEU eTD Collection i Abstract Neo-protestants (Seventh-Day Adventists, Baptists, Brethren, and Pentecostals) were the fastest growing among the religious minorities in interwar Romania. The American, Hungarian, German, and other European influences on these groups and their increasing success led government officials and the Romanian Orthodox Church to look on them with suspicion and to challenge them with accusations of being socially deviant sects or foreign pawns. Neo- protestants presented themselves as loyal Romanians while still maintaining close relationships with ethnic minorities of the same faith within the country and abroad. The debates on the identity of these groups and the “competition for souls” that occurred in society demonstrate neo- protestants' vision of Romanian national identity challenging the accepted interwar arguments for what it meant to be Romanian.
    [Show full text]
  • Circumscriptii / Oferta Educationala – Sectia Romana
    Oferta educațională clasa pregătitoare 2019-2020 Tip Limba Mod Nr. Nr. Unitatea de invatamant Localitate Strazile arondate predare predare predare Clase Locuri Locația: Str. 1 Decembrie 1918 nr. 17 Străzile: Vulturului, Izvorului, Rândunelei, Pârâului, Izlazului, Livezii, Ciocârliei, L.Blaga,Teilor,1 Mai, Axente Sever,Tudor Vladimirescu, Fundătura Tudor Vladimirescu Școlii, N. Grigorescu, Ariesului, Dorobanților, Fundătura Dorobanților, Șoferilor, Petru Rareș, Eroilor, Ardealului, Păcii, Cuza-Vodă, L.Rebreanu, P- ța M.Viteazul (numere pare), Laminoriștilor-case, Liliacului, Oituz, Gh.Barițiu (stânga - până la cimitir, dreapta până la Bl. L4), Parcului, Constructorilor Bl. M, 1 Decembrie1918 (partea dreaptă), 1 Decembrie1918 (blocuri), 1 Decembrie 1918(partea stânga), Republicii Bl. N 2, 9 Mai, George Enescu, Băii Bl.N, N1, N2, V1, Limba V2, U1, Băii Bl.L1, L2, L3. Liceul Teoretic "Pavel Dan" Câmpia Turzii Câmpia Turzii Normal Tradițional 2 50 română Locația Str. Gh. Lazăr nr 16 (Cartier Șarât) Străzile: Traian, Fundătura Traian, Simion Bărnuțiu, Samuel Micu, Nichita Stănescu, Moților, Petru Maior, Zaharia Stancu, Marin Sorescu, Vasile Goldiș, Emil Racoviță, Gh. Lazăr, Nicolae Titulescu, Baba Novac, B. Șt. Delavrancea, Călărașilor, C.D. Gherea, George Bacovia, I.L.Caragiale, Moților, Târnavelor, Pavel Dan, Porumbelului, Bacovia, Tudor Arghezii, Potârnichii, Erou Martir Matiș Petru Dorin, Rapsodiei, Cărăbușilor, Ioan Budai Deleanu, Ionel Floașiu, Marin Preda, Negoiului, Petofi Șandor, Fundătura Petru Maior, Fundătura Simion Bărnuțiu, Siretului,
    [Show full text]
  • The Passion of Christ in the Orthodox Ecclesiastical Art of Transylvania (Eighteenth-Nineteenth Centuries)
    IMT School for Advanced Studies, Lucca Lucca, Italy Images as Sites of Subversion: the Passion of Christ in the Orthodox ecclesiastical art of Transylvania (eighteenth-nineteenth centuries) PhD Program in Management and Development of Cultural Heritage XXIX Cycle By Andreea Andrei 2019 The dissertation of Andreea Andrei is approved. Programme Coordinator: Prof. Emanuele Pellegrini, IMT School for Advanced Studies Lucca Advisor: Prof. Emanuele Pellegrini, IMT School for Advanced Studies Lucca Co-advisor: Prof. Linda Bertelli, IMT School for Advanced Studies Lucca The dissertation of Andreea Andrei has been reviewed by: Prof. Elena Ene D-Vasilescu, University of Oxford Prof. Stefania Gerevini, Università Bocconi IMT School for Advanced Studies, Lucca 2019 To Iulia Contents List of Figures ................................................................................................. vi Acknowledgements ........................................................................................ ix Curriculum Vitae ............................................................................................. x Abstract ........................................................................................................... xii 1 Introduction ................................................................................................... 1 2 Representation, alterity, and identity in Transylvanian church art in the eighteenth-nineteenth centuries ............................................................ 3 3 Artistic milieus and interferences
    [Show full text]
  • Ii Mitropoliţii Blajului De La 1850 La 1918
    II MITROPOLIŢII BLAJULUI DE LA 1850 LA 1918 Prin Bula Ecclesiam Christi ex omni lingua, la jumătatea veacului trecut, Papa Pius al IX-lea ridică Episcopia română unită la rangul de Arhiepiscopie şi Mitropolie. Primul Mitropolit pe scaunul Blajului a fost Alexandru Şterca Şuluţiu. MITROPOLITUL ALEXANDRU ŞTERCA ŞULUŢIU (1850-1867) Înfrângerea orgoliului unguresc pe câmpiile româneşti ale Şiriei (1848) nu a dus la soluţionarea definitivă a conflictelor politice în Transilvania. Pentru a restabili echilibrul între ungurii care afirmau că luptă pentru libertate, şi românii care doreau de secole să se emancipeze din legăturile aşa-zisei libertăţi ungureşti, Curtea de la Viena a introdus în Transilvania regimul militar al generalului guvernator Wohlgemuth, revenind la politica “absolutistică” pentru alţi 10 ani (1850-1860). Înfrângerile Austriei la Magenta şi Solferino au dus la răsturnarea acestui regim şi la înlocuirea lui prin “Regimul Constituţional” (1860-1867). În acest timp, ungurii, profitând de greutăţile prin care trecea imperiul, au propus Austriei sistemul de guvernare “dualist”, care a putut prelungi cu alţi 51 de ani agonia imperiului austriac. Mitropolitul Şuluţiu a murit înainte de a vedea consolidarea acestui sistem, care a fost pentru românii din Transilvania o perioadă de mari încercări şi sacrificii. Viaţa şi studiile. Alexandru Şterca Şuluţiu s-a născut la 15 februarie 1794 în Abrud, [85] vechi centru naţionalist minier. După terminarea şcolii în comuna natală, s-a dus la Blaj, unde a terminat teologia. Căsătorindu-se, a fost numit capelan şi pe urmă protopop la Bistra. De acolo a trecut ca vicar foraneu la Şimleul Silvaniei, unde a rămas şi după moartea soţiei, până la alegerea episcopală.
    [Show full text]
  • The Kievian Theological Education – a Model for the Romanian Theological Education
    The Kievian Theological Education – A Model for the Romanian Theological Education Revd. Prof. Aurel PAVEL* Abstract: The present study evokes some of the personalities, moments and aspects of the strong cooperation and coexistence between Russian and Romanian people, among the Orthodox churches of the two countries along the Middle Ages and in the modern era, highlighting how the spiritual heritage of the great hierarch Peter Mogila was transmitted over generations and centuries in defining even the tradition of theological education in Transylvania and Sibiu. Historical times and places more or less famous, historical, political or cultural figures are evoked in a painting showing the close collaboration between the Romanian and Russian Orthodox Churches in past centuries. Keywords: Romanian-Ukrainian relations, Slavic influences, seminary and theological academy in Sibiu. The political agenda of most nations who were under the Ottoman rule be- tween the 16th and 17th century included the establishment of ties with Russia. This is clearly expressed by Nicholas Chief Magistrate of Hotin, who, in 1595, spoke of an anti-Ottoman League which would ideally include “our most holy lord, the Pope in Rome, the powerful Emperor of the Romans, the palatine of Transylvania, the Grand Duke of Moscow and many other princes of the Christian world”1. This * Revd. PhD Aurel Pavel, Professor at the “Andrei Şaguna” Orthodox Faculty of Theology, “Lucian Blaga” University of Sibiu, Romania. 1 N. Iorga, Istoria lui Mihai Viteazul, Bucharest, 1935, I, p. 171, apud Tr. Ionescu-Nișcov, „Din istoria relațiilor moldo-ucrainiene în prima jumătate a secolului al XVII-lea”, in Biserica Or- todoxă Română, no.
    [Show full text]
  • The 450Th Anniversary of the Reformation Through the Pages of Romanian Orthodox Press
    An Almost Forgotten Jubilee – The 450th Anniversary of the Reformation through the Pages of Romanian Orthodox Press Dragoş Boicu* Remembering the events which happened 50 years ago, this paper will attempt to point out the specific way in which the Romanian Orthodox Church reported on the 450th anniversary of the Reformation. By going through the pages of Orthodox ecclesiastical periodicals that reported on this particular moment, a growing focus on the Ecumenical Movement and the dialogue partners of other denominations can be noted, marking a beneficial openness to knowledge and understanding of other Churches. Keywords: Ecumenical Dialogue, Evangelical Church, Reformation, Romanian Orthodox Church Introduction The 500th anniversary of the publication in Wittenberg of Martin Luther’s 95 theses written against fallacies within the Roman Catholic Church is the right moment for both retrospectives and projections for the future. It is clear that the beginning, marked by a relatively short time span, to clear and find a specific direction in European Christianity, the Evangelical Church was marked by an unprecedented openness and by developing a culture of dialogue and an authentic discovery of alterity or otherness. Of course, this dialogue had its important moments, especially with regard to the Orthodox Church, although there were many interruptions, worsened by parallel agendas, which had nothing to do with the recog- nition of the Christian values of one another. In addition, the relations between Lutherans and Orthodox were marked by ethnic and religious tensions and discrimination. However, communication between the two families of Churches remained, even at the formal level, a constant that had dominated the ecclesiastical landscape of Sibiu, since the episcopate of the great Andrei Şaguna.
    [Show full text]
  • Making Religion Acceptable in Communist Romania and the Soviet Union, 1943-1989
    University of Kentucky UKnowledge Theses and Dissertations--History History 2017 MAKING RELIGION ACCEPTABLE IN COMMUNIST ROMANIA AND THE SOVIET UNION, 1943-1989 Ryan J. Voogt University of Kentucky, [email protected] Digital Object Identifier: https://doi.org/10.13023/ETD.2017.238 Right click to open a feedback form in a new tab to let us know how this document benefits ou.y Recommended Citation Voogt, Ryan J., "MAKING RELIGION ACCEPTABLE IN COMMUNIST ROMANIA AND THE SOVIET UNION, 1943-1989" (2017). Theses and Dissertations--History. 46. https://uknowledge.uky.edu/history_etds/46 This Doctoral Dissertation is brought to you for free and open access by the History at UKnowledge. It has been accepted for inclusion in Theses and Dissertations--History by an authorized administrator of UKnowledge. For more information, please contact [email protected]. STUDENT AGREEMENT: I represent that my thesis or dissertation and abstract are my original work. Proper attribution has been given to all outside sources. I understand that I am solely responsible for obtaining any needed copyright permissions. I have obtained needed written permission statement(s) from the owner(s) of each third-party copyrighted matter to be included in my work, allowing electronic distribution (if such use is not permitted by the fair use doctrine) which will be submitted to UKnowledge as Additional File. I hereby grant to The University of Kentucky and its agents the irrevocable, non-exclusive, and royalty-free license to archive and make accessible my work in whole or in part in all forms of media, now or hereafter known. I agree that the document mentioned above may be made available immediately for worldwide access unless an embargo applies.
    [Show full text]
  • Centrul Ecleziastic De Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” Cronica Activităţii Pe Anii 2007-2009
    ANGVSTIA 13, 2009, pag. 305-334 Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” Cronica activităţii pe anii 2007-2009 Anul 2007 I. Manifestări culturale şi ştiinţifice organizate Simpozionul „Crearea Statului Român Modern”, 24 ianuarie 2007, organizat în colaborate cu Fundaţia Naţională „Neamul Românesc”, Filiala Covasna; comunicarea Secuii şi Principatele Române Unite (Dr. Ioan Lăcătuşu). Masa rotundă „Basarabia în contextul actual european”, 24 martie 2007, organizat împreună cu Fundaţia Naţională „Neamul Românesc”, Filiala Covasna; comunicarea Problematica Basarabiei în mass-media de pe ambele maluri ale Prutului. (Dr. Ioan Lăcătuşu). Evocarea „550 de ani de la urcarea pe tron a domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt”, 2 iulie 2007, Catedrala Ortodoxă din Sf. Gheorghe(Dr. Ioan Lăcătuşu). Universitatea de Vară Izvorul Mureşului „România europeană şi românii de pretutindeni”, 15-19 august 2007, împreună cu Centrul European de Studii Covasna-Harghita şi Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni Sesiunea naţională de comunicări ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie, cultură, civilizaţie”, ediţia a XII-a, Miercurea-Ciuc, 24-25 septembrie 2007; organizată împreună cu Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni şi Direcţiile Judeţene Covasna şi Harghita ale Arhivelor Naţionale. Lucrări în plen Moderatori: I.P.S. Ioan Selejan, Prof. univ. dr. Petre Ţurlea Sfântul ierarh Varlaam mitropolitul Moldovei, „întâiul mare scriitor în limba românească” (Ioan Alexandru) şi precursorii săi braşoveni, Prof. dr. Dan Zamfirescu, Bucureşti Românitate etnică şi românitate lingvistică, Prof. univ. dr. Ioan Coja, Bucureşti Patriarhul Teoctist şi credincioşii români din judeţul Harghita, Prof. Ioan Oancea, Institutul Român pentru Drepturile Omului, Bucureşti Limba română în „Secuime” după Marea Unire, Prof. univ. dr. Petre Ţurlea, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”, Bucureşti Metode, mijloace şi acţiuni subversive care au vizat destrămarea României (1919-1944), Drd.
    [Show full text]
  • Mission and People with Disabilities: a Few Thoughts and Facts from an Orthodox Perspective
    Mission and People with Disabilities: A Few Thoughts and Facts from an Orthodox Perspective Daniel Buda Daniel Buda is professor at the Orthodox Theological Faculty, “Lucian Blaga” University, Sibiu, Romania, and the Faculty of Theolog y and Religion, Pretoria University, South Africa. Abstract This article begins with a few thoughts and some historical and canonical encounters about how lay and ordained people with disabilities have been involved in Orthodox mission work in the past. It then presents two concrete contemporary situations in which people with disabilities are involved in Orthodox ordained ministry work despite the persisting tradition that disabled people not be ordained. The first example is taken from the Eritrean Orthodox Tewahedo Church, where the involvement of people with disabilities in both ordained and lay ministry provides significant support for a church that lives in a delicate situation. The second example is taken from the Romanian Orthodox Church and presents the case of Father Theophilus Părăian, one of the most prominent contemporary Romanian Orthodox monastic figures, who served as an ordained priest despite his disability. This article pleads for a deeper involvement of disabled people in both ordained and lay ministry in Orthodox churches. Keywords People with disability and Orthodox mission, Orthodox canon/law on ordination of men with disabilities, Didymus the Blind, Eritrean Orthodox Tewahedo Church, Father Theophilus Părăian When the managing editor of International Review of Mission informed me that the first issue of this periodical for 2019 would be dedicated to the theme of mission and people with disabilities, I committed myself to write a study on it from an Orthodox perspective.
    [Show full text]
  • I of MIDDLEMEN and INTERMEDIARIES NEGOTIATING the STATE CHURCH RELATIONSHIP in COMMUNIST ROMANIA the FORMATIVE YEARS Anca Ma
    OF MIDDLEMEN AND INTERMEDIARIES NEGOTIATING THE STATE CHURCH RELATIONSHIP IN COMMUNIST ROMANIA THE FORMATIVE YEARS Anca Maria Şincan A DISSERTATION in History Presented to the Faculties of the Central European University in Partial Fulfilment of the Requirements for the Degree of Doctor of Philosophy Budapest, Hungary 2011 Supervisor of Dissertation ______________________ Professor Nadia Al-Bagdadi CEU eTD Collection i Copyright in the text of this dissertation rests with the Author. Copies by any process, either in full or part, may be made only in accordance with the instructions given by the Author and lodged in the Central European Library. Details may be obtained from the librarian. This page must form a part of any such copies made. Further copies made in accordance with such instructions may not be made without the written permission of the Author. I hereby declare that this dissertation contains no materials accepted for any other degrees in any other institutions and no materials previously written and/or published by another person unless otherwise noted. CEU eTD Collection ii Abstract The Church in Romania was pushed aside by the modern state in its endeavour to modernize the society. The Church was stripped of its social functions and left with ceremonial roles that served to legitimate the state. It was no longer an autonomous body but through economic, legal, cultural and social ties it became a dependant of the state. This put a dent in the much looked after doctrine of caesaro-papism since the Church had no longer a sufficiently strong status to challenge the state and negotiate its position in society.
    [Show full text]
  • NOI CONSIDERATU PRIVIND Relatllle DIPLOMATICE ALE ROMANIEI CU VATICANUL (1939-1940)
    NOI CONSIDERATU PRIVIND RELATllLE DIPLOMATICE Al I ALE ROMANIEI CU VATICANUL (1939-1940) Adela Herban În opera de rupere a echilibrului politic, Axa a provocat şi favorizat dezvoltarea revizionismului în ţările vecine României. Din primăvara anului 1939 până la încheierea Pactului germano-sovietic din 23 august 1939, România s-a aflat sub presiunea crescândă a Germaniei care îi cerea să extindă legăturile economice între cele două ţări şi să evite angrenarea în orice bloc de securitate ostil Germaniei. Asemenea cereri erau incombatibile cu propria politică a lui Carol al ll-lea1• Acesta, prin glasul ministrului său de Externe, Grigore Gafencu, şi-a făcut publice, la 15 aprilie a.a., căile şi metodele pe care România le va adopta pe plan extern. România urma o poziţie neutră între Germania şi Puterile Occidentale, dar căuta garanţii pentru securitatea sa din partea amândurora. Gafencu a recunoscut ameninţarea pe care atât Germania, cât şi Uniunea Sovietică, o reprezentau pentru integritatea teritorială şi independenţa ţării şi a exprimat speranţa să le aţâţe una împotriva alteia. Dar, dacă era de făcut o alegere, el prefera în mod clar Germania Uniunii Sovietice şi recomanda să nu fie întreprinsă nici o acţiune în domeniul relaţiilor internaţionale care ar fi provocat Germania2• O măsură a influenţei crescânde a Germaniei în România şi, în general, în Europa de Sud-Est a fost Tratatul economic încheiat între cele două ţări la 23 martie 1939. Anglia şi Franţa, îngrijorate, încheie şi ele acorduri economice cu România, dar limitate ca valoare şi unele garanţii, în aprilie 1939, privind independenţa ţării, dar "nu şi integritatea teritorială a ţării, garanţii acceptate totuşi de Rege"3.
    [Show full text]