ROMÂNIEI (SECOLELE XV-XX) Dr
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb

Load more
Recommended publications
-
ART REVIEW AS REFLECTED by the ROMANIAN PRESS (1900-1914) - Abstract
ART REVIEW AS REFLECTED BY THE ROMANIAN PRESS (1900-1914) - Abstract - The doctoral thesis is structured according to five major units: Introduction, the six central chapters, Conclusions, References and Appendices. The paper has a total of 260 pages, of which 216 pages are the text itself, with 891 footnotes. In the Introduction I presented the reasons for choosing the subject of the paper, reminding the most important studies and research previously developed in the relevant historiography. Also, I mentioned the methods used and I listed the main cultural magazines analysed for the period between 1900 and 1914. The analysed Romanian press included both cultural magazines from the former kingdom (“Convorbiri literare”, “Noua Revistă Română”, “Sămănătorul”, “Viața Românească”, “Furnica”, “Flacăra”, etc.), as well as magazines from Transylvania (“Luceafărul”, “Transilvania”, “Țara Noastră”, “Telegraful Român”, etc.). On the other hand, I attempted a comparative analysis of the Romanian press and the western press in terms of art reviews. For this purpose I chose prestigious foreign art magazines of the time, consulted on the occasion of the mobility period spent in Italy, such as “Emporium”, “Vita d’arte”, “Il Giornale d’Italia”, “Il Marzocco”, “La Stampa”, etc. Also, I studied the funds of the International Exhibition in Rome in 1911, in which our country participated as well, the delegation of which was conducted by Al. Tzigara-Samurcaș, found in the central state archives in Rome. The second part of the thesis includes the actual research, where Chapters 1-6 are the original contribution of the author. In I. Social and Cultural Context in the Early Twentieth Century for the Romanian Elite I presented briefly the cultural and social framework in which the Romanian artists lived, were educated and created, as reflected in the press. -
Braţul Ridicat Întru Apărarea Ţării Niciodată Nu Tremură. Acest Număr a Apărut Cu Sprijinul
Fondată în 1996; Serie nouă Anul IV Nr. 3 (12), Sept. 2012 Braţul ridicat întru apărarea ţării niciodată nu tremură. Acest număr a apărut cu sprijinul: CONSILIUL JUDEŢEAN BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ SATU MARE SATU MARE S.C. SAMGEC SRL CEPROM SA S.C. ADALIN SRL Satu Mare Satu Mare Satu Mare EURO INSOLV SPRL S.C. EXPEDIENT SRL S.C. UNICARM SRL Satu Mare Satu Mare Satu Mare “EROII NEAMULUI” este o revistă de cultură şi educaţie patriotică, apolitică şi neguvernamentală editată trimestrial de Asociaţia Civică “Tempora” Satu Mare şi Asociaţia Naţională “Cultul Eroilor” - Filiala Satu Mare, în colaborare cu Muzeul Judeţean Satu Mare. REDACŢIA Redactor coordonator: col. (r) Voicu ŞICHET Redactori: prof. dr. Ioan VIMAN, dr. Lucian CUCUIET, dr. Viorel CIUBOTĂ, col. (r) Mircea BLIDERAN, drd. Viorel CÂMPEAN Colaboratori (pentru acest număr): pr. Alexandru TINCU, prof. Ioan CIARNĂU, pr. dr. Cristian BOLOŞ, ing. ec. Cristian MAREŞ, prof. Nicolae POP, maior (r) Ioan BĂLĂNESCU, col. (r) Petru PRODAN, pr. prof. Gheorghe-Radu SĂLĂGIAN, ing. Mircea PÎRLEA, dr. Gheorghe TODUŢ, prof. Marius HORŞIA, dr. Daniela BĂLU, Ileana SANDU, general de brigadă (r) prof. Gheorghe SĂVEANU, dr. Robert GINDELE, Paula Andreea TEODORU, lt. col. (r) Emil OLTEANU Fotografii: col. (r) Voicu ŞICHET Tehnoredactare computerizată: Vili Alina Marinela PFA ISSN 2067 - 5801 Contact: Adresa: Satu Mare, B-dul Vasile Lucaciu nr. 17/8, jud. Satu Mare Telefon: 0261-706492, 0740-084131 E-mail: [email protected] Răspunderea pentru opiniile exprimate în paginile revistei revine în exclusivitate autorilor. Tiparul executat la Tipografia Surorilor Lauretane Baia Mare Pag. 2 Col. (r) Voicu ŞICHET - Jurnalul cimitirelor şi monumentelor eroilor (XI) Pag. -
The ION JALEA Museum
Învăţâmânt, Cercetare, Creaţie Vol. 3 No. 1 - 2017 One artist on the seashore – The ION JALEA Museum Lelia RUS PÎRVAN1 Abstract: Located on the seashore, near the Casino boardwalk of Constanta, the ION JALEA MUSEUM is one of the few cultural edifices in our country, exclusively dedicated to sculpture. Ion Jalea was born on May 19, 1887 in Casimcea, Tulcea; his bond with the Dobrudjan lands is proven not only by his cultural legacy, but also by a series of small portraits or sculptures, in which the people’s features, traditional dress or trades materialize in genuine anthropological studies. Carved from all sorts of materials like: plaster, bronze, stone or marble, his theme cycles include allegorical, religious or mythological, war or work scenes, nudes, portraits, peasant characters, culminating with his monumental works, all of them involving his own trademark that rambles anything simple or hazardous favouring a clear, classicized shape. Key-words: Sculpture, museum, artist, war, nude, portrait, human body, mythology Located on the seashore, near the Casino boardwalk of Constanta, the ION JALEA MUSEUM is one of the few cultural edifices in our country, exclusively dedicated to sculpture. The house belonged to Constantin Pariano, Prefect of Constanta and was designed in national (Neo-Romanian) style by the architect Victor Stephanescu, after the Great War. The building became a museum in 1968, when the sculptor initially donated the house to the city of Constanta. Subsequently, in 1984, when the collection was completed with several other sculptures donated by the family of the artist, it reached a total of 227 works. -
Fondată În 1996; Serie Nouă Anul VIII, Nr. 1 (26), Mar. 2016 Acest Număr a Apărut Cu Sprijinul: JUDEŢUL SATU MARE PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CONSILIUL JUDEŢEAN SATU MARE
Fondată în 1996; Serie nouă Anul VIII, Nr. 1 (26), Mar. 2016 Acest număr a apărut cu sprijinul: JUDEŢUL SATU MARE PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CONSILIUL JUDEŢEAN SATU MARE S.C. SAMGEC SRL CEPROM SA Satu Mare SC RHC RAL CRIS SRL Satu Mare Satu Mare EURO INSOLV SPRL Prim ăria orașului S.C. EXPEDIENT SRL Satu Mare A rdud Satu Mare S.C. MANITOU MED SRL Satu Mare Coperta față: Monumentul lui Tudor Vladimirescu, Târgu Jiu Coperta spate: Bustul lui Dariu Pop, Satu Mare “EROII NEAMULUI” este o revistă de cultură şi educaţie patriotică, apolitică şi neguvernamentală editată trimestrial de Asociaţia Civică “Tempora” Satu Mare şi Asociaţia Naţională Cultul Eroilor „Regina Maria” - filiala Satu Mare, în colaborare cu Muzeul Judeţean Satu Mare. REDACŢIA Redactor coordonator: col. (r) Voicu ŞICHET Redactori: prof. dr. Ioan VIMAN, dr. Lucian CUCUIET, dr. Viorel CIUBOTĂ, col. (r) Mircea BLIDERAN, dr. Viorel CÂMPEAN Colaboratori (pentru acest număr): pr. dr. Cristian BOLOŞ, lt. col. (r) Ioan BĂLĂNESCU, col. (r) Petru PRODAN, ing. Mircea PÎRLEA, prof. Carol C. KOKA, ing. ec. Cristian MAREȘ, dr. Daniela BĂLU, drd. Marta CORDEA, prof. dr. Ioan CORNEANU, Irina OBERLÄNDER- TÂRNOVEANU, prof. univ. dr. gl. bg. (r) Florian TUCĂ, comandor (r) Marius POPESCU- CĂLĂRAŞI, prof. Emilia BELEAN, Ştefan BERCI, prof. Nicolae POP, prof. dr. Ovidiu T. POP, prof. Carmen BRATOSIN, prof. Dumitru OBȘITOȘ, prof. Crina DĂRĂBAN, col. (r) Mihai BIG, pr. Vasile BURA, dr. ing. Luminiţa Cornelia ZUGRAVU, col. (r) Ştefan RUS, ing. Andrei GORŞCOVOZ, pr. prof. Gheorghe-Radu SĂLĂGIAN Fotografii: col. (r) Voicu ŞICHET Tehnoredactare computerizată: Vili Alina Marinela PFA ISSN 2067 - 5801 Contact: Satu Mare, B-dul Vasile Lucaciu nr. -
Revista De Stiinte Politice Nr.47
UNIVERSITY OF CRAIOVA FACULTY OF LAW AND SOCIAL SCIENCES POLITICAL SCIENCES SPECIALIZATION & CENTER OF POST- COMMUNIST POLITICAL STUDIES (CESPO - CEPOS) REVISTA DE ŞTIINȚE POLITICE. REVUE DES SCIENCES POLITIQUES NO. 47 • 2015 1 UNIVERSITY OF CRAIOVA FACULTY OF LAW AND SOCIAL SCIENCES POLITICAL SCIENCES SPECIALIZATION & CENTER OF POST - COMMUNIST POLITICAL STUDIES (CESPO - CEPOS) Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques No. 47 • 2015 - EDITORIAL BOARD - Editor in chief: ANCA PARMENA OLIMID Deputy editor in chief: CĂTĂLINA MARIA GEORGESCU Managing editor: COSMIN LUCIAN GHERGHE Regular members: IONUȚ ȘERBAN, GEORGE GÎRLEȘTEANU, DANIEL GHIȚĂ, AUREL PIŢURCĂ, CEZAR AVRAM, VLADIMIR OSIAC, MIRON ROMAN, DAN VALERIU VOINEA, MIHAI COSTESCU, MIHAI GHIȚULESCU, MIHAELA BĂRBIERU, MIHAELA CAMELIA ILIE Technical and online assistance: SPERANȚA PREDOI - INTERNATIONAL ADVISO R Y B O A R D - DAN CLAUDIU DĂNIŞOR JONUZ ABDULLAI Professor, University of Craiova, Faculty of Law and Professor , South East European Social Sciences, Romania University, Tetovo, Macedonia (Chairman of the International Advisory Board) SONJA BUNČIČ MIHAI CIMPOI Professor ,University Union, Faculty of President of the Academy of the Republic of Law, Belgrade, Serbia Moldavia, Moldova HARUN ARIKAN YOHANAN MANOR Professor , Cukurova University, Professor, University of Jerusalem, Israel , Adana,Turkey President , Center for Monitoring the Impact of ALI PAJAZITI Peace (CMIP) Professor , South East European JOZE PIRJEVEC University, Tetovo, Macedonia Professor, University -
MONUMENTUL ELOCINŢEI: VASILE L.UCACIU, DE CORNEL MEDREA
MONUMENTUL ELOCINŢEI : VASILE l.UCACIU, DE CORNEL MEDREA NEGOIŢA LAPTOIU Treptat, treptat, tributul de recunoştinţă ce-l datrrăm înainta• şilor iau forme mai concrete, materializindu-se adesea în memorabile monumente. Asemenea restituiri înseamnă nu numai cinstirea unor fap te şi eroi mereu prezenţi în amintirea noastrli, ci mult mai mult, actua lizarea şi definirea prin intermediul limbajului univf>rsal al artelor. a ceea ce alcătuieşte chintesenţa fiinţei noastre naţionale. Localizarea prin monumente a istoriei trecute duce in c.:cle din urmă la configurarea geo grafiei noastre spirituale, bogat rep1·ezentată pe întregul teritoriu. Pentru părţile nord-vestice ale României, istoria frămintată a s!îrşitului de veac trecut şi începutul veacului nostru se confundă şi se identifică îndeaproape cu biografia zburiumati:i a marelui tribun - lup tător pentru cauza libertăţii şi demnităţii naţi onale - Vasile Lucaciu. Eforturile şi sacrificiile sale mtru implinirea năzuinţelor legitim e ale populaţiei româneşti - majorita1·e şi în aceac:;tă parte de ţară - l-au ridicat tn conştiinţa contemporanilor pî r.ă la dimensiuni legendare, nu mele său devinind sinonim cu acela de libertate. Aici, numai haiducul Pintea-Viteazul mai fusese ascultat, urmat şi cîntat cu atita înflăcărare. Născut în 29 ianuarie 1852 în localitatea Apa-Seini, judeţul Satu Mare, urmează liceul Ia Baia Mare, după care timp de şase ani frec ventează Institutul „Propaganda Fide" din Roma, primind diplom1 de <loctor în teologie şi filozofie. Intors in ţară, prr,ieseai'.ă mai intîi «a preot în comuna Sincrai, d1n judeţul Sălaj. După c-iţiva ani este numit profe sor de limba română în Sătmar, intrînd în 1881 în viitoarea luptelor pentru a restabili dreptatea şi libertatea, istoric argumentate. -
Timisoara-Monumente-De-Arta-Plastica
DIRECŢIA PENTRU CULTURĂ, CULTE ŞI PATRIMONIUL CULTURAL NAŢIONAL A JUDEŢULUI TIMIŞ CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA TIMISOARA , MONUMENTE DE ARTA PLASTICĂ TIMIŞOARA • ROMÂNIA 2002 APOSTROF Orice oraş care se respectă are o bogată zestre de artă monumentală. Prin ea, şi cu ajutorul ei, se defineşte personalitatea respectivei aşezări. Timişoara nu face excepţie de la această regulă, cu toate că cea mai veche statuie ce a supravieţuit timpului, datează abia din prima jumătate a secolului al XVIII-lea. Căzută sub stăpânire otomană pe o lungă perioadă de 164 de ani, Timişoara devine nu doar reşedinţă a paşalâcului, ci şi un punct militar şi strategic al Imperiului Otoman, autorităţile nefiind preocupate decât de multele evenimente sângeroase care zguduie Banatul şi zonele învecinate. Strânsă în chingile unei administraţii orientale, preocupată în exclusivitate de necesităţile de ordin militar, cetatea Timişoarei pierde pasul cu dezvoltarea civilizaţiei europene, rămânând un oraş medieval prăbuşit într-o dezordine şi crasă nepăsare. După recucerirea ei de către trupele imperiale austriece conduse de prinţul Eugeniu de Savoia (18 octombrie 1716) altele au trebuit să fie priorităţile; începând cu refacerea din temelii a oraşului, continuând cu reforma administrativă, etc. Nici anii care au urmat nu au fost mai prielnici artelor confirmând un cunoscut dicton: când armele vorbesc, muzele tac. Războaiele franca-austriece, care au urmat, epidemiile devastatoare de ciumă i-au îndepărtat pe cei ce conduceau bătrâna cetate de preocupările artistice iar pe artişti i-au alungat spre zone mai liniştite. Şi astfel se explică faptul că primul monument care a supravieţuit timpului este statuia Sf.Nepomuk, realizată în stil baroc la 1722 (aflată astăzi într-o condamnabilă stare de degradare). -
Multicultural and Intercultural Common Heritage in Transylvania
International Journal of Education, Culture and Society 2017; 2(5): 147-157 http://www.sciencepublishinggroup.com/j/ijecs doi: 10.11648/j.ijecs.20170205.12 ISSN: 2575-3460 (Print); ISSN: 2575-3363 (Online) Multicultural and Intercultural Common Heritage in Transylvania Ildikó-Csilla Takács Business Administration Doctoral School, Bucharest University of Economic Studies, Bucharest, Romania Email address: [email protected], csillatakacs12gmail.com To cite this article: Ildikó-Csilla Takács. Multicultural and Intercultural Common Heritage in Transylvania. International Journal of Education, Culture and Society. Vol. 2, No. 5, 2017, pp. 147-157. doi: 10.11648/j.ijecs.20170205.12 Received: February 18, 2017; Accepted: February 27, 2017; Published: October 31, 2017 Abstract: The focus of this paper is the examination of multicultural and intercultural values along with the description of cultural heritage in order to support the hypothesis that these principles have an impact on educational cooperation practices and semantic features of cultural entities. The study presented in this paper will show that intercultural awareness is crucial, since a nation passes on its culture to its youth so as to preserve its national character for the future. My purpose is to develop consciousness of the Transylvanian people belonging to the Romanian, Hungarian and the Saxon cultures, as they became the melting pot of all these forces, merging the Transylvanian character in a truly national culture. Therefore, teaching and learning about intercultural communicative competence is a challenge to raise students’ awareness of their own culture, as well as to help them interpret and understand other cultures. It is not just a body of knowledge, but a set of practices requiring information, skills, attitudes which make what culture is: language that maintains discourse relations by providing, in a concise way, an ocean of information about how people conceptualize the world around them. -
Institutul De Studii Istorice Si Social
NR. INVENTAR: 3229 ARHIVELE NAŢIONALE SERVICIUL ARHIVE NAŢIONALE ISTORICE CENTRALE BIROUL ARHIVE CONTEMPORANE FOND INSTITUTUL DE STUDII ISTORICE ŞI SOCIAL-POLITICE FOTOTECA – Portrete INVENTAR 3414 u.a. Arhivele Nationale ale Romaniei PREFAŢĂ 1. Istoricul creatorului fondului - Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice (I.S.I.S.P.) a devenit funcţional la 26 martie 1951, sub denumirea de Institut de Istorie a Partidului, având ca principal scop cercetarea şi (re)scrierea istoriei mişcării muncitoreşti, socialiste (social-democrate) şi comuniste din România şi din lume în conformitate cu propaganda oficială şi linia politico-ideologică a P.M.R./P.C.R. Relaţia Institutului cu Partidul Comunist este demonstrată prin directa tutelare a acestuia de către Comitetul Central al Partidului. Problema înfiinţării unui asemenea institut s-a discutat încă din anul 1950, când prin Hotărârea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. nr.2/1950 s-a decis organizarea Institutului de Istorie a Partidului, însă noua instituţie şi-a început oficial activitatea un an mai târziu, la data de 8 mai 1951. Comitetul Politic Executiv al P.C.R. a hotărât la 22 martie 1966 transformarea Institutului de Istorie a Partidului în Institutul de Studii Istorice şi Social- Politice de pe lângă C.C. al P.C.R. Institutul era condus de un consiliu ştiinţific din care iniţial făceau parte şi unii dintre principalii lideri comunişti români: Gheorghe Gheorghiu- Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu, Lothar Rădăceanu, Iosif Chişinevschi, Alexandru Moghioroş, Gheorghe Apostol, Constantin Pârvulescu, Ion Niculi, Leonte Răutu, Mihail Roller, Gheorghe Stoica, Sorin Toma, A. -
Cornel T. Durgheu Sculptura Monumentală Din Bihor
Cornel T. Durgheu Sculptura monumentală din Bihor CAP. V. SCULPTURA MONUMENTALĂ DIN ROMÂNIA ÎN SECOLUL AL XX-LEA „Libertatea şi independenţa ţării este consecinţa, rodul, încununarea luptelor seculare ale strămoşilor”1. Momente de mare însemnătate din istoria patriei au inspirat într-o suită impresionantă de lucrări artiştii plastici. Plasticienii artişti ai tuturor generaţiilor şi-au făcut ”o datorie de onoare din a omagia evenimentele, faptele de arme şi marile personalităţi ale trecutului”2. Astăzi, poate mai mult ca oricând, e nevoie a da un rol important sculpturii şi în mod special celei de for public „ca un mijlocitor între viaţa socială şi liniile mai abstracte ale clădirilor moderne”3, căutând o strânsă unitate compoziţională, de integrare şi asimilare reciprocă în ambientul estetic cotidian. Larga cultivare a sculpturii monumentale în toată diversitatea sa, pentru spaţiile citadine are meritul de a produce o spectaculoasă şi necesară revigorare spirituală a ambientului cotidian. Tradiţional, el pune în valoare prin conţinutul lucrării de for public nu numai estetica ambientală, ci mult mai mult urmărirea mesajului expresiv al operei, prin spiritul ei pur, mult patos al trăirilor lăuntrice, a formelor, o fineţe a aluziilor şi a nuanţelor sau soluţiilor de mare complexitate şi ingenuitate expresivă. Monumente şi statuare de for public ridicate în diverse localităţi, oraşe sau sate în secolul al XX-lea, au cu precădere acelaşi scop de a cinsti memoria înaintaşilor lor. Tematicile sunt diverse. Omagiază eroii neamului de pe câmpul de luptă, ori mari conducători ai neamului în decursul istoriei sau marile personalităţi istorice, culturale sau politice, ori scene compoziţionale cu figuri de anonimi populari reprezentaţi în lucrări sculpturale impresionante de înaltă valoare artistică dar şi simbolică; cu virtuţi compoziţionale şi de monumentalitate remarcabile. -
Operatori Special.Pdf
Nr. Crt. Judet CodFiscal Denumire Adresa Localitate Telefon Fax 1 AB RO14233677 GICU TRANS SRL STR.CORNEL MEDREA,NR16A ALBA IULIA 0258832414 0744778183 2 AB RO11070834 LIVIO DARIO SRL STR.IASILOR, Nr.87 ALBA IULIA 0258819254 0258819254 3 AB RO1771410 MINITRANS SRL STR.ALEEA LAC;NR3;AP.6 SEBES 0744124180 ; 731495 0258735093 4 AB RO1758080 SOCIETATEA DE TRANSPORT PUBLIC S.A. ALBA IULIA B-DUL REPUBLICII,NR27 ALBA IULIA 0258815434 0258815434 5 AG 24691868 ADELYN PROD 2008 SRL STR.VALEA IASULUI NR.30 PARTER CURTEA DE ARGES 0748783681; 0748783681 0248723013 6 AG RO15390211 ALPIN STAR SRL STR.OBOR NR.2 PITESTI 0723654841 0348415190 7 AG 34925699 ASTRA SHUTTLE LOGISTIC SERVICES SRL STR.TARGU DIN VALE NR.54 CAM.4 PITESTI 0744770914; 0724254392 8 AG RO7826132 ASTRA TRANSPORT SRL STR. TARGUL DIN VALE NR.54 ET.1 CAM.8 PITESTI 0248610305;0760270373 0248610305 9 AG 16231761 CONTINENTAL FAST LINE SRL STR.PARASTI NR.52 MIOVENI 0729155155;0732336633 10 AG RO15964276 DIANA TRANS ACHIM 2003 SRL STR. DACIA BL.Z2 SC.A ET.1 AP.7 PITESTI 0721248073 11 AG RO6443910 INTERNATIONAL LAZAR COMPANY SRL STR.SERELOR NR.19 BASCOV 0248270700;0720700057 0733924845 12 AG RO6828267 MATDAN SERVICE SRL SAT GEAMANA BRADU 0722701709;0728248057 13 AG RO9797637 MONDIMPEX NIMBUS SRL STR.NICOLAE BALCESCU BL.L5 SC.D ET.3 AP.10 PITESTI 0740588831 14 AR RO26852570 ADRIANA TOURISTIK COMPANY SRL BV.REVOLUTIEI NR.24 ARAD 0257211525 0257211525 15 AR RO17064726 CONSVEST HOUSE SRL STR.PENES CURCANUL NR.28 EP.P AP.3 ARAD 0257270046 16 AR RO17863308 PITO TRANS SRL STR.ABRUD NR.90 BL.158 SC.A -
Romanian Art Society - a Landmark of the Autochthonous Aesthetics in 1918
I N T E R N A T I O NA L CO N F E R E N C E RCIC’18 Redefining Community in Intercultural Context Bucharest, 17-19 May 2018 ROMANIAN ART SOCIETY - A LANDMARK OF THE AUTOCHTHONOUS AESTHETICS IN 1918 Cristina GELAN Music, Theater and Visual Arts Faculty, “Ovidius” University, Constanţa, Romania Abstract: On March 9, 1918, the Romanian Art Society was founded in Bucharest. This was an organization that appeared as a form of protest at the proposal of an authorized artistic force of the time, the Artistic Youth Society, addressed to the artists who were mobilized by the Great General Headquarters of the Romanian Army in Iasi to participate in the great exhibition that they organized in April 1918. Revolted by the academic-romantic-idyllic spirit, reflected in the works of the representatives of the Artistic Youth Society, out at the issues of daily life, artists such as Ştefan Dimitrescu, Camil Ressu, Nicolae Tonitza, I. Ştefănescu, Ion Theodorescu- Sion, Nicolae Dărăscu, Alexis Macedonski, Ionescu Doru, Oscar Han and Traian Cornescu wanted to create an artistic bastion that would provide them with a framework where their aspirations can be revealed and offer them the legitimacy to seek a line of expansion and deepening of the ways of expression specific to Romanian art. During the period 1918 - 1924, the Romanian Art Society became the main attraction of the ideals of the artists who were mobilized on the front of the First World War and who contributed to the realization of works of art, of a high artistic level, grounded in the surrounding reality.