1 Starea Iniţială a Judeţului Harghita

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

1 Starea Iniţială a Judeţului Harghita PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU JUDEŢUL HARGHITA 2007-2013 2006 CUPRINS CUVÂNT DE INTRODUCERE REZUMAT EXECUTIV CAPITOLUL 1. - INTRODUCERE 1.1. Ce este un plan de acţiune pentru mediu (PLAM) şi care este rolul său în judeţul Harghita 1.2. Structura şi metodologia utilizată pentru elaborarea PLAM 1.1.1 Consideraţii generale 1.1.2 Identificarea şi clasificarea problemelor / aspectelor de mediu 1.1.3 Transformarea problemelor / aspectelor de mediu într-un plan de acţiune CAPITOLUL 2. – STAREA INIŢIALĂ A JUDEŢULUI HARGHITA 2.1 Informaţii generale asupra judeţului 2.1.1 Valori istorice şi culturale 2.1.2 Descrierea judeţului Harghita 2.2 Starea mediului în judeţul Harghita 2.2.1 Starea calităţii atmosferei 2.2.2 Starea apelor de suprafaţă şi subterane 2.2.3 Starea solurilor 2.2.4 Starea pădurilor 2.2.5 Starea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice 2.2.6 Starea ariilor protejate 2.2.7 Starea radioactivităţii mediului 2.2.8 Starea aşezărilor umane 2.2.9 Poluări accidentale 2.2.10 Zone critice privind deteriorarea calităţii mediului de pe teritoriul judeţului CAPITOLUL 3. – PROBLEME / ASPECTE DE MEDIU PRIORITARE DIN JUDEŢUL HARGHITA 3.1 Descrierea metodologiei de identificare, evaluare şi selectare a problemelor / aspectelor de mediu 3.2 Descrierea, analizarea şi evaluarea problemelor / aspectelor de mediu 3.3 Selectarea problemelor prioritare şi sinteza problemelor / aspectelor de mediu prioritare selectate CAPITOLUL 4. - PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU AL JUDEŢULUI HARGHITA 4.1 Acţiuni strategice pentru protecţia mediului în judeţul Harghita 4.1.1 Introducere 4.1.2 Stabilirea obiectivelor, ţintelor şi indicatorilor 4.1.3 Recomandări cadru pentru protejarea componentelor de mediu 4.1.4 Identificarea priorităţilor pentru acţiune 4.1.5 Identificarea criteriilor de selectare a acţiunilor 4.1.6 Identificarea, analizarea şi selectarea acţiunilor 4.1.7 Adoptarea şi instituţionalizarea Planului Local de Acţiune pentru Mediu 4.2 Matricile-plan pentru probleme 4.2.1 Matricea-plan pentru problema Degradarea mediului natural 4.2.2 Matricea-plan pentru problema Poluarea apelor de suprafaţă 4.2.3 Matricea-plan pentru problema Calitatea şi cantitatea apei potabile 4.2.4 Matricea-plan pentru problema Poluarea atmosferei 4.2.5 Matricea-plan pentru problema Poluarea solului şi apei subterane 4.2.6 Matricea-plan pentru problema Gestionarea deşeurilor 4.2.7 Matricea-plan pentru problema Ameninţări date de accidente majore, fenomene naturale şi antropice 4.2.8 Matricea-plan pentru problema Turism şi agrement 4.2.9 Matricea-plan pentru problema Urbanism – mediu 4.2.10 Matricea-plan pentru problema Afectarea sănătăţii populaţiei 4.2.11 Matricea-plan pentru problema Educaţia ecologică 4.2.12 Matricea-plan pentru problema Fonduri insuficiente de adresare a problemelor de mediu 4.2.13 Matricea-plan pentru problema Capacitatea instituţională şi administrativă nesatisfăcătoare a autorităţilor descentralizate şi autorităţilor publice locale în adresarea problemelor de mediu şi impunerea legislaţiei de mediu CAPITOLUL 5. – PLANUL DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR 5.1 Elaborarea planului de implementare 5.2 Matricile-plan de implementare a acţiunilor pentru soluţionarea problemelor de mediu prioritare 5.2.1 Matricea-plan de implementare a acţiunilor pentru problema Degradarea mediului natural 5.2.2 Matricea-plan de implementare a acţiunilor pentru problema Poluarea apelor de suprafaţă 5.2.3 Matricea-plan de implementare a acţiunilor pentru problema Calitatea şi cantitatea apei potabile 5.2.4 Matricea plan de implementare a acţiunilor pentru problema Poluarea atmosferei 5.2.5 Matricea-plan de implementare a acţiunilor pentru problema Poluarea solului şi apei subterane 5.2.6 Matricea-plan de implementare a acţiunilor pentru problema Gestionarea deşeurilor 5.2.7 Matricea-plan de implementare a acţiunilor pentru problema Ameninţări date de accidente majore, fenomene naturale şi antropice 5.2.8 Matricea-plan de implementare a acţiunilor pentru problema Turism şi agrement 5.2.9 Matricea-plan de implementare a acţiunilor pentru problema Urbanism – mediu 5.2.10 Matricea-plan de implementare a acţiunilor pentru problema Afectarea sănătăţii populaţiei 5.2.11 Matricea-plan de implementare a acţiunilor pentru problema Educaţia ecologică 5.2.12 Matricea-plan de implementare a acţiunilor pentru problema Fonduri insuficiente de adresare a problemelor de mediu 5.2.13 Matricea-plan de implementare a acţiunilor pentru problema Capacitatea instituţională şi administrativă nesatisfăcătoare a autorităţilor descentralizate şi autorităţilor publice locale în adresarea problemelor de mediu şi impunerea legislaţiei de mediu CAPITOLUL 6. – MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA REZULTATELOR 6.1. Elaborarea planului de monitorizare şi de evaluare 6.2. Matricea-plan de monitorizare şi de evaluare a PLAM 6.3 Raportul de evaluare a rezultatelor implementării Planului Local de Acţiune pentru Mediu al Judeţului Harghita 6.4 Termen pentru revizuirea Planului Local de Acţiune pentru Mediu al Judeţului Harghita CUVÂNT DE INTRODUCERE Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) pentru judeţul Harghita reprezintă strategia pe termen scurt, mediu şi lung pentru soluţionarea problemelor de mediu din judeţ prin abordarea pe principiile dezvoltării durabile şi este în deplină concordanţă cu Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului. Ţinând cont de resursele limitate disponibile pentru soluţionarea tuturor problemelor de mediu, comunităţile trebuie să-şi definească priorităţile şi să-şi planifice implementarea acestora în mod eficient pentru următorii ani. Documentul PLAM are o importanţă deosebită în ceea ce priveşte rezolvarea celor mai urgente probleme de mediu existente în judeţ, cu implicarea eficientă a autorităţilor locale, a cetăţenilor, organizaţiilor neguvernamentale, mediului de afaceri şi industriei, instituţiilor de învăţământ şi mass-media. Este un document strategic oficial, fiind complementar celorlalte activităţi de planificare ale autorităţilor administraţiei publice locale. Planul Local de Acţiune stabileşte scopuri, obiective şi ţinte clare pentru soluţionarea fiecărei probleme individuale de mediu şi prezintă seturi cuprinzătoare de acţiuni convergente pentru atingerea acestora. Totodată se stabileşte responsabilizarea autorităţilor locale, mediului de afaceri, societăţii civile pentru a rezolva problemele de mediu din judeţ în vederea asigurării unui mediu adecvat, a unor condiţii de viaţă mai bune şi, nu în ultimul rând, al unei dezvoltări durabile pentru generaţiile actuale şi viitoare. PLAM-ul poate servi ca argument adiţional în obţinerea de resurse financiare, în special a celor oferite de Uniunea Europeană. Obţinerea unei finanţări externe pentru implementarea oricărui proiect este condiţionată de evidenţierea faptului că acel proiect este cuprins într-o strategie locală de dezvoltare, strategie elaborată printr-o largă consultare publică. REZUMAT EXECUTIV Prima versiune a Planului Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) pentru judeţul Harghita a fost iniţiat şi implementat prin programul PHARE « implementarea Aquis-ului de Mediu » in cadrul proiectului PHARE RO 0006.14.03. şi a fost adoptată prin Hotărârea nr.1/2005 a Comisiei Judeţene Consultative a Judeţului Harghita. În contextul aderării României la Uniunea Europeană şi a schimbărilor legislative care au fost impuse de armonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia europeană s-a hotărât demararea procedurii de revizuire a Planului Local de Acţiune pentru Mediu pentru judeţul Harghita. Concomitent cu revizuirea planurilor locale de acţiune pentru mediu s-a realizat şi revizuirea Planului Regional de Acţiune pentru Mediu pentru Regiunea 7 Centru în perspectiva identificării necesităţilor de finanţare din fondurile europene post aderare şi mai ales în perspectiva prioritizării acestor finanţări. Procesul de revizuire a Planului Local de Acţiune pentru Mediu pentru judeţul Harghita a început în iunie 2006 şi s-a finalizat în noiembrie 2006. Revizuirea Planului Local de Acţiune pentru Mediu la nivelul judeţului Harghita presupune, în principal, planificarea măsurilor în domeniul mediului aplicate la nivel judeţean, pe baza ciclului planificării strategice. Întrucât Planul Local de Acţiune pentru Mediu trebuie să fie în concordanţă cu Planul Naţional de Acţiune pentru Mediu, cu Planurile de Dezvoltare Regionale, cu alte planuri/programe ale autorităţilor locale care includ componenta de mediu, cu standardele şi reglementările în vigoare, precum şi cu programul de implementare a directivelor Uniunii Europene, este necesară implicarea in acest proces a factorilor de decizie şi a comunităţii. Într-o primă etapă s-a realizat monitorizarea şi evaluarea implementării acţiunilor din PLAM şi s-a constatat că din totalul de 188 de măsuri care au fost cuprinse în prima versiune a Planului Local de Acţiune pentru Mediu, 38 de măsuri au fost realizate, 32 realizate parţial, 68 nerealizate şi 50 de acţiuni sunt în curs de realizare la nivelul anului 2006. Următorul pas in revizuirea PLAM a fost evaluarea stării actuale a judeţului, luându-se în considerare nu numai calitatea factorilor de mediu şi acţiunile care îi influenţeaza pe aceştia, dar şi starea socială actuală a populaţiei si a localităţilor. În urma analizei realizate de Grupul de lucru s-au păstrat categoriile de probleme de mediu identificate în prima versiune a PLAM, iar în etapa următoare s-a realizat ierarhizarea si prioritizarea problemelor şi aspectelor de mediu, o dată cu revizuirea planului de acţiune. In vederea elaborării Planului Local de Acţiune pentru
Recommended publications
  • The History of Borsec Mineral Water Bottling
    STUDIA UBB GEOGRAPHIA, LIX, 1, 2014, pp. 165-176 (RECOMMENDED CITATION) THE HISTORY OF BORSEC MINERAL WATER BOTTLING G. B. TOFAN1 ABSTRACT. – The History of Borsec Mineral Water Bottling. The mineral water springs of Borsec have been known to exist since ancient times. It started as a legend, presented by Orbán Balász, who mentions an author named Salzer. In his „Voyage Diaries in Transylvania”, Salzer recounts the discovery of healing springs in the area, and attributes it, like many other authors, to a Romanian shepherd called Gheorghe, who, suffering from ulcer, returning home one day, drank from one of the Borsec springs. Drinking the sour water, he felt better. Consequently, he remained there for a couple of days, drinking water from the same spot and curing his ailment. Written documents date back from the 16th century, when Bethlen Farkas, in the historical novel „Historia”, recounts that, in 1594, Sigismund Bathory, who resided in Alba Iulia, suffered from nervous exhaustion. His Italian doctor, Bucello, who knew about the curing effects of the Borsec mineral waters, prescribed a treatment using the water from the „Lobogó” spring. The water, transported to the princely estate in large covered barrels, eventually healed Sigismund Bathory. It is easy to see why, at the end of the 16th century, the mineral water of Borsec, with its miracle properties, was well known in Transylvania and at the imperial court of Vienna. The above mentioned spring, used from the 19th century onwards, for spas and for bottling, earned great renown, especially due to the high concentration of CO2 (over 2.5 g/l).
    [Show full text]
  • Revista De Geomorfologie
    ASOCIAŢIA GEOMORFOLOGILOR DIN ROMÂNIA REVISTA DE GEOMORFOLOGIE 13 2 0 1 1 REVISTA DE GEOMORFOLOGIE / REVIEW OF GEOMORPHOLOGIE Editori/Editors: Prof. univ. dr. Virgil SURDEANU – Preşedintele A.G.R., Universitatea „Babeş -Bolyai ”, Cluj Napoca Prof. univ. dr. Florina GRECU, Universitatea din Bucureşti Colegiul de redacţie /Editorial boards: Dr. Lucian BADEA , Institutul de Geografie, Bucureşti Prof. dr. Yvonne BATHIAU-QUENNEY , Universitatea din Lille, Franţa Prof. dr. Dan BĂLTEANU , Universitatea din Bucureşti Prof. dr. Costică BRÂNDUŞ, Universitatea „Ştefan ce! Mare”, Suceava Prof. dr. Doriano CASTALDINI, Universitatea din Modena, Italia Prof. dr. Adrian CIOACĂ, Universitatea „Spiru Haret”, Bucureşti Prof. dr. Morgan de DAPPER, Universitatea din Gand, Belgia Prof. dr. Mihaela DINU , Universitatea Româno -Americană, Bucureşti Prof. dr. Francesco DRAMIS, Universitatea Roma 3, Roma, Italia Prof. dr. Eric FOUACHE , Universitatea Paris 12, Franţa Prof. dr. Paolo Roberto FEDERICI, Universitatea din Pisa, Italia Prof. dr. Mihai GRIGORE , Universitatea din Bucureşti Prof. dr. Mihai IELENICZ , Universitatea din Bucureşti Prof. dr. Ion IONIŢĂ, Universitatea „Al.I. Cuza”, Iaşi Prof. dr. Aurel IRIMUŞ, Universitatea „Babeş -Bolyai”, CIuj -Napoca Prof. dr. Nicolae JOSAN, Universitatea din Oradea Prof. dr. Ion MAC , Universitatea „Babeş -Bolyai”, Cluj -Napoca Prof. dr. André OZER , Universitatea din Liège, Belgia Prof. dr. Kosmas PAVLOPOULOS, Universitatea din Atena, Grecia Prof. dr. Dan PETREA, Universitatea „Babeş -Bolyai”, Cluj -Napoca Prof. dr. docent Grigore POSEA , Universitatea „Spiru Haret”, Bucureşti Prof. dr. Ioan POVARĂ, Institutul de Speologie, Bucureşti Prof. dr. Maria RĂDOANE, Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava Prof. dr. Nicolae RĂDOANE , Universi tatea „Ştefan cel Mare”, Suceava Prof. dr. Contantin RUSU , Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi Dr. Maria SANDU , Institutul de Geografie, Bucureşti Prof.
    [Show full text]
  • Borsecul Studiu Istorico-Documentar
    BORSECUL STUDIU ISTORICO-DOCUMENTAR Raluca Iosipescu, Sergiu Iosipescu Abstract Descoperirea izvoarelor de la Borsec, punerea lor în valoare face obiectul cercetării de faţă, menită totodată The study presents a synthetic view of the history să lămurească momentele formării peisajului istoric, a of the discovery of the renowned mineral waters springs umanizării, populării cadrului natural. of Borsec (county of Harghita, Transylvania, Romania). Cercetarea istorică s-a întemeiat în primul rând pe By a critical approach the authors denied the romantic izvoarele diplomatice, documente interne şi externe, edite story of the utilisation of Borsec waters from curative şi inedite depistate în primul rând la Biblioteca Academiei purposes during the reign of Prince Sigismund Bathory of Române, Arhivele Naţionale din Bucureşti, în fondurile Transylvania (1585-1597, 1598-1599, and 1601-1602). cartografice ale Institutului Naţional al Monumentelor The study established that the utilisationMinero-logia of the BorsecMagni Istorice, Muzeului Militar Naţional, în alte biblioteci Principatuswaters begun, Transilvaniae after the researches of de Hutter and Ján publice şi particulare. Fridwaldszky, published in the last Situată la răsărit de Munţii Vulcanici şi de depresi- (1767), at the middle of the unea Gheorghieni (Giurgeului, Gherghiului), depresiunea 18th century. Anton Zimmethhausen promoted the first Borsecului (altitudine 880 m) reprezintă un bazin tecto- industrial exploitation in bottles of the mineral waters nic, cu numeroase falii datorate unor scufundări post-pli- from Borsec in 1806. During the 19th century the mineral ocene. Dislocările sunt la originea izvoarelor de ape mi- waters of Borsec was awarded in Trieste, Vienna, Paris and nerale. Fundul depresiunii a fost ocupat îndelung de un Budapest exhibitions and received in 1873, coupled with lac ale cărui ultime vestigii se află în turbăriile unor zone the golden medal, the title „The Queen of Mineral Waters”.
    [Show full text]
  • Strategia De Dezvoltare Locală a Comunei Corbu Pentru Perioada 2021 – 2027
    1 Anexă la HCL nr. 9 /28.01.2021 STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI CORBU PENTRU PERIOADA 2021 – 2027 2 CUPRINS INTRODUCERE 1 Agricultură 12 2 Analiza cadrului demografic 14 3 Mișcarea natural a populației 17 4 Mișcarea migratorie a populației 18 5 Forța de muncă 19 6 Nivel de trai 22 7 Educație și învățământ 27 8 Cultură 32 9 Economie 36 10 Sistemul de sănătate și asistență socială 40 11 Urbanism 46 12 ANALIZA SWOT 56 13 Portofoliul de proiecte 67 14 Implementarea și monitorizarea strategiei 77 15 Indicatori de evaluare a implementării strategiei 82 3 INTRODUCERE Delimitări conceptuale Strategia reprezintă cadrul care orientează alegerile ce determină natura și direcția unei comunități. Aceasta ajută la stabilirea unei direcții unitare pentru comunitate în termenii obiectivelor sale operaționale și furnizează baza alocării resurselor necesare pentru orientarea acesteia spre atingerea scopului principal și a obiectivelor stabilite. Strategia de Dezvoltare Locală reprezintă instrumentul participativ care implică întreaga comunitate și care are drept scop asigurarea dezvoltării economice și sociale. De cele mai multe ori, o asemenea Strategie de Dezvoltare Locală este un demers pe termen scurt, mediu și lung, aceasta reprezentând o modalitate de protecție pentru viitorul comunității. De asemenea, trebuie menționat faptul că Strategia de Dezvoltare Locală este instrumentul principal pentru luarea unor decizii care are la bază evaluări anterioare cu caracter justificativ. Construirea acesteia se realizează cu ajutorul datelor colectate în teren și a analizei documentelor oficiale întemeiate de specialiștii din domenii diferite. Planificarea strategică reprezintă procesul sistematic prin care comunitatea, (în cazul acesta, comuna Corbu) agreează anumite priorități esențiale pentru îndeplinirea misiunii ei și se află în concordanță cu evoluția mediului înconjurător.
    [Show full text]
  • A Century of Rural Change in Northeastern Transylvania: Corbu
    pzc GEOGRAPHICA ANNONICA No6; p 29-37 gheni) comprised the Tulghes ‘plasa’ (or district) within Ciuc county, while the A Century of Rural Change larger depression to the west was divided between the Gheorgheni and Toplita districts (in Ciuc and Mures-Turda coun- in Northeastern Transylvania: ties respectively). But the Tulghes district was subsequently split between these Corbu and its Region two and this arrangement persisted into the communist period when Toplita district (now labelled a ‘raion’) included Bilbor, Borsec, Corbu, Galautas, Sarmas and Subcetate (Pufulete & Dumitrescu Muica, N.* & Turnock, D.** 1983); while Gheorgheni district included Ditrau, Lazarea, Remetea and Tulghes Abstract This is a study of a rural com- orbu is a Transylvanian village - all within the Hungarian Autonomous mune in the northeast of Transylvania in the Eastern Carpathians, Region based on Targu Mures. These which has attracted geographical on Clocated close to the border with arrangements gave way to the present several occasions during the last century Moldavia at an altitude of some 700m in situation in 1968 when districts were in such a way as to provide in-depth the Bistricioara valley (a tributary of the eliminated and counties restored: now perspectives on the progress of develop- Bistrita). Although it lies on the main the entire district comprises the north- ment in the context of a frontier region at road connecting Cluj-Napoca with Iasi ernmost part of Harghita county, with a the contact of Hungarian and Romanian (via Reghin, Toplita and Targu Neamt), large Hungarian majority, but it also lies settlement. Although private farming has the locality rather isolated by the lack of on the northeasterly limit of the territory persisted without the upheaval of collec- direct links northwards towards Bistrita where the Secui population mingled with tivisation, the area has been marginalised and Vatra Dornei.
    [Show full text]
  • The Exploitation of the Tulgheş-Grinţieş Uranium Deposit. Between Benefits and Controversy
    STUDIA UBB GEOGRAPHIA, LXI, 1, 2016, pp. 1 - 1 (RECOMMENDED CITATION) 05 14 THE EXPLOITATION OF THE TULGHEŞ-GRINŢIEŞ URANIUM DEPOSIT. BETWEEN BENEFITS AND CONTROVERSY G. B. TOFAN1, A. NIŢĂ2, C. NIMARĂ3, B. N. PĂCURAR4 ABSTRACT. – The Exploitation of the Tulgheș-Grințieș Uranium Deposit. Between Benefits and Controversy. Romania is one of the few European states (alongside the Czech Republic, France, Germany, Ukraine) and one of the few in the world with uranium deposits (Canada, Australia, Niger, Namibia are others), mainly used in the energy sector. According to recent studies, the only currently exploited deposit (Crucea-Botușana, Suceava County) is nearly depleted (by 2019) and will be eventually shut down. For this reason, there are plans to open a new uranium mining facility in the Tulgheș-Grințieș area, where geological surveys have proven that the area holds the largest uranium deposit in the country. It will provide the necessary fuel for Cernavodă Nuclear Power Plant, for the two functional reactors, which have a total capacity of 706 MW each (producing roughly 18% of the country's electricity needs), as well as for units 3 and 4, not operational yet. The study at hand intends to emphasize several aspects regarding the exploitation possibilities for the uranium deposit from the two mineralized structures located in the fracture areas of the central Carpathian line, through which the crystalline overflows the Cretaceous Flysch. Furthermore, the environmental impact analysis as well as the long term safety and security of the population inhabiting the area will be of utmost importance. Keywords: uranium, radioactivity, Cernavodă Nuclear Power Plant, Tulgheș, Grințieș.
    [Show full text]
  • The Balneotouristic Potential of the Mineral Waters from the Northern Part of Elongated Basin (Drăgoiasa-Glodu-Bilbor-Borsec- Corbu-Tulgheș) and Their Capitalization
    2nd International Conference - Water resources and wetlands. 11-13 September, 2014 Tulcea (Romania); Available online at http://www.limnology.ro/water2014/proceedings.html Editors: Petre Gâştescu ; Włodzimierz Marszelewski ; Petre Bretcan; ISSN: 2285-7923; Pages: 563-570; Open access under CC BY-NC-ND license ; THE BALNEOTOURISTIC POTENTIAL OF THE MINERAL WATERS FROM THE NORTHERN PART OF ELONGATED BASIN (DRĂGOIASA-GLODU-BILBOR-BORSEC- CORBU-TULGHEȘ) AND THEIR CAPITALIZATION George-Bogdan Tofan, Adrian Niţă „Babeş-Bolyai” University, Faculty of Geography, Cluj-Napoca, 5-7 Clinicilor Street, 400006, Romania, E-mail: [email protected], [email protected] Abstract The Drăgoiasa-Tulgheş Flume represents an entity with a specific geographic-touristic personality, that has an important hydrogeographic potential, poorly capitalized at the present moment, represented by the hydromineral resources from the Căliman-Harghita mofette reservoir, where ever since the 16th century there has been a so called „mineral water civilization”. Therefore, the mineral waters that exist here have lead to the development of a certain type of set up and a certain type of tourism, the spa tourism, seen as a „journey” made for treatment, recovery or preventing ailments, for people with functional problems, for relaxation, recreation and wellbeing, through therapeutic treatment. Keywords: mineral waters, borcut, borviz swamps, the Căliman-Harghita mofette, spa tourism. 1. INTRODUCTION The Drăgoiasa-Tulgheş depressionary alignment is a well defined geographic unit, whose shape is that of a narrow and high depressionary passageway, made up of string of small depressions (Drăgoiasa, Glodu, Bilbor, Secu, Borsec, Corbu and Tulgheş), situated in the Central group of the Eastern Carpathians, where the crystalline-Mesosoic area of the Bistricioarei Mountains (to the east) and the Neogene eruptive of the Căliman Mountains (to the west) meet.
    [Show full text]
  • The Villa, Identity Component in the Tourism Infrastructure of Borsec Spa Resort
    STUDIA UBB GEOGRAPHIA, LXII, 2, 2017 (p. 113‐121) (RECOMMENDED CITATION) DOI:10.24193/subbgeogr.2017.2.07 THE VILLA, IDENTITY COMPONENT IN THE TOURISM INFRASTRUCTURE OF BORSEC SPA RESORT G. B. TOFAN1, A. NIŢĂ2 ABSTRACT. – The Villa, Identity Component in the Tourism Infrastructure of Borsec Spa Resort. villa Our study intends to emphasize several trends concerning the dynamic of a classic accommodation component ( ), currently experiencing a revival and rehabilitation in Borsec. In regards to this last aspect, one must point out that most investors are from the Republic of Moldova, Hungary and Israel. In Borsec, this form of accommodation was dominant at the beginning of the tourist pensions1990s, but due to severe wear and tear and gradual closures, the accommodation structure began to change in 2004, villas being slowly replaced by . This situation was further exacerbated by difficult road and “Transylvania” railway connections, traffic requiring transhipment. The closest railway station is in the town of Topliţa, 25 km away, while the Târgu Mureş International Airport is located roughly 140 km away. In the last couple of years, a lot of attention was focused on county road 128 (Borsec‐Jolotca), since it is an investment crucial for the tourists visiting Borsec, by shortening the distance by 30 km to the county capital, Miercurea‐Ciuc. Another noteworthy aspect is that in February 2017, the Government Decree no. 9 restated the town of Borsec as a national Keywords:tourism resort. spa resort, mineral waters, villas, wear and tear, rehabilitation. 1. INTRODUCTION The town of Borsec is located in the Central Group of the Eastern Carpathians, overlapping the homonymous basin, developed along Vinului Stream, a right‐side tributary of Bistricioara River.
    [Show full text]
  • 115 Geo Toponymy in the Northern Part of Drăgoiasa
    LUCRĂRILE SEMINARULUI GEOGRAFIC “DIMITRIE CANTEMIR” NR. 36, 2013 GEO TOPONYMY IN THE NORTHERN PART OF DRĂGOIASA-GLODU-BILBOR-SECU-BORSEC-CORBU-TULGHEȘ DEPRESSION ALIGNMENT George-Bogdan Tofan1, Bogdan-Nicolae Păcurar1 Abstract. This study represents a first approach regarding the geo toponymy of Drăgoiasa- Tulgheş depression alignment, a less known and less visible component of the Eastern Carpathians, that of small depressions, which involved an analysis of the theoretic aspects in regards to toponymy, but also involving my own studies, perceived and intepreted based on the field research. The study of the names of places found in this area was conducted froma geographic perspective, through geographic methods, which allowed me to classify or at least try to classify some toponyms and decipher their original meaning. Key words: small depressions, geo-morphonyms, hydronyms, oiconyms, econonyms 1. Introduction The approach used in this research is mainly based on a series of toponym-geographic categories and subcategories such as: geo-morphonyms, hydronyms (potamonyms, telmatonyms, emergotoponyms), oiconyms, econonyms (hodonyms). All the names of this space reflect a certain functionality, given in certain times and in geographic-historical circumstances. Therefore, toponymy reflects man's connection with the environment, being an expression of the humanized geographic space (R. Creţan, 2000). Within Drăgoiasa-Tulgheş depression alignment, there are some unofficial toponyms that reflect the names of human settlements (Dâmbeni, Săcu, Pintec).
    [Show full text]