Strategia De Dezvoltare Locală a Comunei Corbu Pentru Perioada 2021 – 2027

Anexă la HCL nr. 9 /28.01.2021

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI CORBU PENTRU PERIOADA 2021 – 2027

CUPRINS

INTRODUCERE 1 Agricultură 12 2 Analiza cadrului demografic 14 3 Mișcarea natural a populației 17 4 Mișcarea migratorie a populației 18 5 Forța de muncă 19 6 Nivel de trai 22 7 Educație și învățământ 27 8 Cultură 32 9 Economie 36 10 Sistemul de sănătate și asistență socială 40 11 Urbanism 46 12 ANALIZA SWOT 56 13 Portofoliul de proiecte 67 14 Implementarea și monitorizarea strategiei 77 15 Indicatori de evaluare a implementării strategiei 82

INTRODUCERE

Delimitări conceptuale

Strategia reprezintă cadrul care orientează alegerile ce determină natura și direcția unei comunități. Aceasta ajută la stabilirea unei direcții unitare pentru comunitate în termenii obiectivelor sale operaționale și furnizează baza alocării resurselor necesare pentru orientarea acesteia spre atingerea scopului principal și a obiectivelor stabilite. Strategia de Dezvoltare Locală reprezintă instrumentul participativ care implică întreaga comunitate și care are drept scop asigurarea dezvoltării economice și sociale. De cele mai multe ori, o asemenea Strategie de Dezvoltare Locală este un demers pe termen scurt, mediu și lung, aceasta reprezentând o modalitate de protecție pentru viitorul comunității. De asemenea, trebuie menționat faptul că Strategia de Dezvoltare Locală este instrumentul principal pentru luarea unor decizii care are la bază evaluări anterioare cu caracter justificativ. Construirea acesteia se realizează cu ajutorul datelor colectate în teren și a analizei documentelor oficiale întemeiate de specialiștii din domenii diferite. Planificarea strategică reprezintă procesul sistematic prin care comunitatea, (în cazul acesta, comuna Corbu) agreează anumite priorități esențiale pentru îndeplinirea misiunii ei și se află în concordanță cu evoluția mediului înconjurător. Realizarea planificării este constituită din proiectarea și trasarea obiectivelor care vor fi menționate în Strategia de Dezvoltare Locală. Planificarea reprezintă un proces continuu care nu are finalitate decât după ce strategia a fost implementată cu succes cu ajutorul organizării, coordonării și controlului. Controlul furnizează informații în legătură cu eficiența planurilor de acțiune și asigură date de intrare în noul proces de planificare. Ciclicitatea procesului de planificare este reprezentat de stabilirea obiectivelor, planificarea propriu-zisă pentru atingerea acestora, un proces de autocontrol și un sistem periodic de revizuire, ultimii pași fiind evaluarea rezultatelor și decizia de a reîncepe exercițiul de programare.

Planificarea Strategiei de Dezvoltare Locală a comunei Corbu se focalizează pe următoarele caracteristici: Vizează dezvoltarea, sprijinindu-se atât pe practicile existente, cât și pe introducerea de noi oportunități de acțiune; Operează într-un teritoriu bine defini spațial și administrativ; Abordează problemele la nivel macro și nu se concentrează pe cazurile izolate; Aduce elemente noi în domeniul tehnic, managerial și financiar, adaptând experiențe care s-au dovedit de succes; Generează resurse, stabilind o legătură directă între planificare și implementare.

Pentru o bună analiză a situației socio- economice din comuna Corbu, s-a apelat la constituirea unui comitet consultativ și a unui comitet de coordonare. Comitetul Consultativ este reprezentat de cetățenii comunei Corbu iar comitetul de coordonare este însăși Administrația Publică Locală, respectiv Primăria comunei Corbu.

Etapele Planificării Strategice:

Identificarea actorilor locali care se pot implica în realizarea strategiei (Societatea civilă, Mediul de afaceri, Administrația Publică Locală); Constituirea Grupului de Lucru și stabilirea calendarului în funcție de activitățile stabilite; Analiza documentelor realizate la nivelul comunei Corbu (monografie, Plan Urbanistic General, strategie elaborată în trecut, ale planuri și proiecte); Analiza documentelor cu caracter strategic realizate la nivele ierarhice superioare (nivel județean, nivel regional, nivel național și nivel european); Culegerea informațiilor despre comunitate (studiu de opinie asupra populației, studiu asupra mediului de afaceri, studiu asupra capacității administrative și date oficiale furnizate de Institutul Național de Statistică); Analiza SWOT; Identificarea scopului/ obiectivului general și a obiectivelor specifice; Stabilirea direcțiilor strategice; Identificarea domeniilor prioritare de intervenție și a proiectelor prioritare; Stabilirea planului de acțiune; Implementarea acțiunilor cu ajutorul resurselor proprii sau a celor din parteneriate; Redactarea documentului final.

Actorii care participă la procesul de planificare

Dezvoltarea documentului de planificare strategică este un proces consultativ de mare anvergură, implicând o mare varietate de grupuri, pe care le putem exprima sub forma a trei concepte dominante: I.Societatea locală, adică totalitatea oamenilor care trăiesc în comuna Corbu, împreună cu Societatea Civilă formată din cetățeni, asociați sub diferite forme, care au aceleași interese și care își dedică timpul, cunoștințele și experiența pentru a-și promova și apăra aceste drepturi și interese. II. Mediul de Afaceri, reprezentat de totalitatea întreprinderilor active care își desfășoară activitatea pe raza comunei Corbu (Societăți cu Răspundere Limitată, Societăți pe Acțiuni, Persoane Fizice Autorizate, Asociații Familiale, Întreprinderi Individuale, Organizații non-guvernamentale, etc.) III.Statul, reprezentat la nivelul comunității prin Administrația Publică Locală. Administrația Publică Locală din comuna Corbu este formată din Consiliul Local, ca autoritate deliberativă, și Primarul, ca autoritate executivă Consiliul Local este compus dintr-un număr de consilieri pe care legea îi determină în funcție de numărul populației unității administrativ-teritoriale. Consilierii sunt aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber în condițiile stabilite de Legea privind alegerile locale. Consiliul Local are inițiativă și hotărăște, cu respectarea legii, problemele de interes local cu excepția celor care sunt date prin lege în competența altor autorități publice locale sau centrale.

Primarul este autoritatea executivă a colectivității locale care îndeplinește, în același timp, și rolul de reprezentant al statului în unitatea administrativ-teritorială în care este ales. În esență, primarul fiind definit ca autoritate executivă, are drept principale atribuții organizarea executării și executarea în concret a legilor, hotărârilor de guvern, precum și a hotărârilor Consiliului Local. În exercitarea atribuțiilor sale, primarul emite dispoziții cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai dacă sunt aduse la cunoștință publică sau după ce au fost comunicate persoanelor interesate, după caz. Primarul, viceprimarul, secretarul comunei, împreună cu aparatul propriu de specialitate al Consiliului Local, constituie o structură funcțională cu activitate permanentă, denumită Primăria comunei, care aduce la îndeplinire hotărârile Consiliului Local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale.

Reglementări asupra Strategiei de Dezvoltare Locală 5

Legislaţie naţională

Prezentăm lista de legi și alte reglementări juridico-economice la care se raportează documentele de planificare strategică în general și în particular strategiile de dezvoltare locală, în sensul obţinerii beneficiilor enunţate anterior: Codul administrativ aprobat prin Ordonanța de Urgență nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare; Legea nr. 500/2002, actualizată; Legea nr. 273 din 29 iunie 2006 privind finanţele publice locale, actualizată; O.G. nr. 119 din 31 august 1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv, republicată și actualizată; Legea nr. 672/2002, republicată; Hotărârea de Guvern nr. 398/ 2015, actualizată; Hotărârea de Guvern nr. 957/2005 privind organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Statistică, republicată; Hotărârea de Guvern nr. 1115/2004; Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 63/1999, actualizată; Ordonanţă de Urgenţă nr. 66/2011, actualizată; Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, actualizată; Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 Planul Naţional de Dezvoltare 2014-2020; Strategia Naţională în domeniul Eficienţei Energetice (SNEE); Strategia Naţională pentru Transport Durabil (SNTD) 2007-2030; Strategia Naţională de Gestiune a Siturilor Contaminate; Strategia Naţională de Management a riscului la inundaţii; Strategia Naţională de Management al Deşeurilor; Documentul Cadru de Implementare a Programului Operaţional Sectorial Mediu 2014-2020; Master Planul pentru Turismul Naţional al României 2007-2026; Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă (SNDD) Orizonturi 2013-2020-2030; Conceptul Strategic de DezvoltareTeritorială a României 2030 (CSDTR 2030); Planurile Integrate de Dezvoltare Urbană ale Polilor de Creştere şi dezvoltare din România; Planurile de acţiune regionale ale regiunilor de dezvoltare din România; Planul de Amenajare a Teritoriului Regional.

Motivaţia, importanţa şi metodologia de realizare a Strategiei de Dezvoltare Locală a comunei Corbu 2021 - 2027

Tema de cercetare Analiza de prefezabilitate privind promovarea proiectelor de dezvoltare durabilă pentru perioada 2021 - 2027 converge către viziunea de dezvoltare locală în contextul economic mai larg al comunităţii din Corbu prin elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală a comunei Corbu din Judeţul Harghita.

Motivaţia studiului

Prezentul document, constând în Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Corbu din Judeţul Harghita pentru perioada 2021 - 2027, reprezintă rezultatul demersului de analiză al informaţiilor obiective obţinute și primite din surse oficiale (statisticile existente) și al informaţiilor subiective obţinute în urma anchetelor realizate la nivelul populaţiei și la nivelul mediului de afaceri. Necesitatea realizării acestui document rezidă din faptul că este un instrument tehnic de utilitate publică, o paletă largă de actori fiind interesată de existenţa, eficacitatea și beneficitatea acestuia.

teritoriale; Pentru mediul de afaceri - reprezintă un instrument pragmatic, prin care investitorii își pot construi strategia de dezvoltare la nivelul arealului geografic utilizând resursele de care dispune UAT; Pentru APL - reprezintă un ghid de lucru permanent, care conţine direcţiile de urmat; Pentru factorii de decizie locali - reprezintă un îndrumător, care conţine acţiunile clare ce pot fi întreprinse pentru atingerea obiectivelor strategice.

Motivaţia, importanţa şi metodologia de realizare a Strategiei de Dezvoltare Locală a comunei Corbu 2021 - 2027 Tema de cercetare Analiza de prefezabilitate privind promovarea proiectelor de dezvoltare durabilă pentru perioada 2021 - 2030 converge către viziunea de dezvoltare locală în contextul economic mai larg al comunităţii din Corbu prin elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală a comunei Corbu din Judeţul Harghita. Motivaţia studiului Prezentul document, constând în Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Corbu din Judeţul Harghita pentru perioada 2021 - 2030, reprezintă rezultatul demersului de analiză al informaţiilor obiective obţinute și primite din surse oficiale (statisticile existente) și al informaţiilor subiective obţinute în urma anchetelor realizate la nivelul populaţiei și la nivelul mediului de afaceri, trecute prin filtrul catalizator al Grupului de lucru.

Necesitatea realizării acestui document rezidă din faptul că este un instrument tehnic de utilitate publică, o paletă largă de actori fiind interesată de existenţa, eficacitatea și beneficitatea acestuia.

Aceasta poate fi utilizată în corespondență cu mediul căruia se adresează, astfel: Pentru Comunitate și Societatea civilă - SDL reprezintă un document care furnizează informaţii cu privire la dezvoltarea unităţii administrativ- teritoriale; Pentru mediul de afaceri - reprezintă un instrument pragmatic, prin care investitorii își pot construi strategia de dezvoltare la nivelul arealului geografic utilizând resursele de care dispune UAT; Pentru APL - reprezintă un ghid de lucru permanent, care conţine direcţiile de urmat; Pentru factorii de decizie locali - reprezintă un îndrumător, care conţine acţiunile clare ce pot fi întreprinse pentru atingerea obiectivelor strategice. Importanţa studiului Importanţa studiului pentru comunitatea de la nivelul unităţii administrativ-teritoriale rezidă în măsura în care dimensiunea practică a dezvoltării strategice a fost transpusă în documentele programatice de la nivelul unităţii administrativ-teritoriale în general și în particular în Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Corbu din Judeţul Harghita pentru perioada 2021 - 2030, inclusiv în portofoliul de proiecte prioritare aferent, în concordanţă cu politicile europene şi naţionale.

Obiectivele Strategiei de Dezvoltare Locală sunt: 1. Coordonarea Strategiei de Dezvoltare Locală a Comunei Corbu pentru perioada 2021 - 2027 cu documentele de planificare pentru perioada 2021 - 2027, care urmează să fie finalizate la nivel european, naţional, regional și județean; 2. Evaluarea impactului proiectelor de investiţie realizate până în acest moment și propunerea altor proiecte necesare ţinând cont de potenţialul existent; 3. Atragerea resurselor financiare necesare implementării portofoliului de proiecte identificate, atât din programe europene cu finanţare nerambursabilă, cât şi din surse complementare (parteneriate public- private, credite externe, resurse proprii, etc.); 4. Stimularea cooperării inter- instituţionale în vederea creării condiţiilor optime pentru accesarea și implementarea proiectelor finanţate în perioada 2021 - 2027; 5. Identificarea unei viziuni de dezvoltare propice pentru dezvoltarea optimă a comunităţii din Comuna Corbu, în funcţie de posibilele scenarii de dezvoltare cu probabilitate mare de realizare, consolidată pe valorificarea 7

resurselor și a potenţialului existent, a oportunităţilor pieţei, structurate pe patru piloni de dezvoltare, satisfăcând nevoile identificate și ținând cont de ameninţările ce ar putea avea impact asupra comunității.

Metodologia cercetării

La nivel metodologic, în etapa de cercetare, pentru a asigura validitatea datelor obţinute, am optat să utilizăm o metodologie mixtă, care cuprinde atât metode calitative (în cazul nostru: sinteza, analiza de conţinut, comparaţia și interviul individual de profunzime), cât și cantitative (anchete pe bază de chestionar).

Metodele şi tehnicile de cercetare utilizate pentru elaborarea studiului au fost: recenzia lucrărilor (cărţi, monografii, studii, articole, etc.) publicate în Europa şi România pe temele planificării strategice, a caracterizării comunităţii, a judeţului, ș.a.m.d; consultarea documentelor programatice de la nivelul Uniunii Europene, României, Regiunii Centru, dar și a Judeţului Harghita aferente perioadei de programare curentă, dar și a celor pregătitoare pentru următoarea perioadă de programare; consultarea surselor de informaţie online; organizarea de interviuri cu reprezentanţi ai aparatului de specialitate al primarului; organizarea de anchete la nivelul populaţiei, al mediului de afaceri și la nivelul aparatului instituţiei primarului.

Primul pas în procesul cercetării l-a constituit identificarea celor mai relevante surse bibliografice. Am optat pentru o logică ierarhică a cercetării, o abordare de tip „up-to- bottom”, plecând de la sursele existente la nivel european, naţional, până la cele de la nivel regional, judeţean şi local.

Pentru consultarea legislaţiei şi a documentelor programatice, care nu au fost disponibile în format tipărit, am apelat la sursele electronice, respectiv paginile web ale diferitelor instituţii (Comisia Europeană, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ministerul Administraţiei și Internelor, Agenţia pentru Dezvoltare Regională, Consiliul Judeţean Harghita, Agenţia pentru Protecţia Mediului, etc.). Deoarece disponibilitatea informaţiilor de la nivel local este limitată, am optat pentru completarea surselor de informaţii cu cele provenite din interviuri și sondaj.

În elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală a comunei Corbu pentru perioada 2021 - 2027 s-a urmărit ca rezultatele analizelor să fie puse în evidenţă prin evaluarea comparativă a documentelor programatice, respectiv a celor de la nivel european, naţional, regional și județean, cu cele de la nivel local, în vederea creării condiţiilor optime pentru accesarea și implementarea proiectelor finanţate în perioada 2021 – 2027.

Beneficii obţinute în urma realizării Strategiei de Dezvoltare Locală

Pornind de la înţelegerea pragmatică a ceea ce înseamnă SDL, putem desprinde o serie de beneficii ce sunt de vizat și de obţinut în urma dezvoltării SDL.

Beneficii corelate la nivel macro Alinierea politicilor și programelor locale cu politicile naţionale și internaţionale, inclusiv cu Strategia Europa 2020; Corelarea SDL cu celelalte documente de planificare strategică și urbanistică de la nivel local, judeţean, regional, naţional și european;

Beneficii corelate la nivel micro Pregătirea organizată și clară/ pragmatică a intervenţiilor locale pentru perioada de timp 2021 - 2027; 8

Accesarea de fonduri rambursabile și nerambursabile pe baza unui plan de acţiune bine delimitat în timp și pragmatic caracterizat în sume de bani alocaţi, pe tipuri de surse de finanţare existente sau viitoare;

Nu în ultimul rând, SDL își propune promovarea către investitori a avantajelor competitive pe care le are Comuna Corbu faţă de celelalte localități învecinate. 1. Priorități și scenarii de dezvoltare În urma analizei situaţiei existente, s-au evidenţiat patru domenii de intervenţii privite ca “umbrele” acoperitoare asupra domeniilor sectoriale importante de la nivel local și care constituie nucleul/ spaţiul unde se încadrează priorităţile de dezvoltare ale comunei Corbu. Astfel, putem vorbi despre patru priorităţi de dezvoltare, fiecare dintre ele cu vectori de mobilitate diferiţi, dar sinergici între ei și toate împreună constituind părţi rotoare ale aceluiași angrenaj identificat prin viziunea de dezvoltare a comunei Corbu. Prioritățile de dezvoltare

1. Dezvoltarea unui habitat construit durabil care să valorifice eficient resursele, accesibilitatea și conectivitatea în vederea creșterii atractivităţii comunei Corbu..

Deviza de reprezentare: “Un habitat construit durabil prin resurse eficiente!”.

Domeniul major de intervenţie: Habitat și dezvoltare locală.

2. Dezvoltarea economiei locale durabilă și favorabilă incluziunii cu impact judeţean și transfrontalier în vederea asigurării competitivităţii comunei Corbu la nivel judeţean și transfrontalier.

Deviza de reprezentare: “O economie fără frontiere durabilă și favorabilă incluziunii!”.

Domeniul major de intervenţie: Dezvoltare economică. 3. Susţinerea dezvoltării pe tot parcursul vieţii, a protecţiei și integrării sociale a cetăţeanului comunei Corbu pentru creșterea nivelului de trai local într-un mediu concurenţial.

Deviza de reprezentare: “Oameni competitivi și integraţi social optim!”.

Domeniul major de intervenţie: Dezvoltarea și protecţia resurselor umane.

4. Susţinerea dezvoltării capacităţii administraţiei locale prin coordonare, eficienţă și transparenţă pentru generarea de efecte multiplicatoare cu valoare adăugată la nivelurile superioare.

Deviza de reprezentare: “O administraţie coordonată, eficientă și transparentă!”.

Domeniul major de intervenţie: Dezvoltarea capacităţii administrative.

2.Privire de ansamblu asupra comunei Corbu

Comuna Corbu este situată în nordul județului Harghita, de-a lungul graniței de nord-est, pe Valea Bistricioarei, afluent al Bistriței, în “creierul” Carpaților Orientali, pe D.N.15 ce leagă Moldova de Transilvania. 9

Vatra localității este de tip răsfirat, așezată pe cursul mijlociu al râului Bistricioara, întinzându-se la confluența afluenților acesteia (Pârâul Vinului, Valea Corbului, Pârâul Barasău), încadrată la nord de culmea Budacu (Munții Bistriției), culmea Comarnicului (1519 m) și Piatra Arsă (1348 m), iar la sud Munții Giurgeului cu culmile Tulgheș, Preluca (1178 m), Corhana (1168 m). Comuna Corbu cuprinde și satul Capu Corbului. Altitudinea medie a localității este în jur de 750 m., altitudinea minimă de 674 m. la confluența pârâului Barasău cu Bistricioara, înălțimea maximă fiind Vârful Țibleș (1765 m). Vecinii sunt localitatea Tulgheș în sud-est, comuna Ditrău în sud, localitatea Borsec în nord-vest și nord, județul Suceava în nord și comuna Grințieș în est. Suprafața localității este de 17.049 ha. Localitatea fiind situată pe D.N.15 ce leagă Moldova de Transilvania, se leagă direct de principalele orașe ale țării, iar prin Gara Toplița (35 km.) de căile ferate române. Prin DJ 174B se face legătura cu localitatea Bilbor, iar pe DJ 127 prin localitatea Tulgheș de bazinul Gheorgheni, ca variantă mai directă. Față de reședința de județ – Miercurea Ciuc suntem la 130 km. Teritoriul localității se dezvoltă în cele două bazine depresionare aflate la confluența pâraielor Valea Corbului și Barasău cu Bistricioara – Corbu și la confluența cu Pârâul Vinului – Capu Corbului, separate de o porțiune de vale mai îngustă, cu aspect de defileu, denumită local Strâmtură, între Pârâul Savului și Pârâul Lăbonțenilor. Lunca relativ largă, terasele și umerii de terasă, conurile terasate, versanții domoli, piscurile și vârfurile semețe au constituit treptele de relief prielnice pentru dezvoltarea unei localități permanente, vechi și continue. Climatic localitatea se încadrează tipului de climă temperat-continental de tranziție, specific arealelor depresionare intramontane ce se caracterizează prin umezeală mai mare a aerului, depuneri de rouă frecvent, calm atmosferic, contraste termice evidente între zi și noapte, între iarnă (temperatură medie – 4°C) și vară (temperatură medie – iulie 16°C), precipitații mai scăzute decât a munților înconjurători, precum și inversiuni de temperatură. Comuna Corbu prezintă o rețea hidrografică densă, cu numeroase izvoare, din care unele minerale (Izvorul Comarnic, Izvorul Branea, Izvorul Laurențiu), ape subterane și râul Bistricioara cu afluenții lui (Valea Seacă, Pârâul Vinului, Valea Corbului, Barasău, Asod etc.) cu debitele variabile, ape repezi cu numeroase praguri, repezișuri și chei. Pădurile de molid, pădurile de rășinoase și fag, cu o faună variată (cerb, căprioară, urs, mistreț, lup, râs, etc.), vegetația de luncă, pajiștile și fânețele cu valoare nutritivă, ocupă suprafețele cele mai mari. Relieful variat, cu lunca largă, climatul de adăpost, bogăția pădurilor, a pajiștilor și fânețelor, a apelor curgătoare, cu o faună acvatică bogată, au constituit condiții prielnice pentru dezvoltarea unei localități permanente, vechi, cu o istorie zbuciumată dar continuă, cu oameni harnici a căror îndeletnicire o constituie creșterea animalelor, exploatările forestiere, pescuitul, unde femeile torc lână și cânepă cu fusele străbunelor iar flăcăii cresc animale (Alecu Russo). Activitățile economice se leagă strict de resursele naturale – minerale, păduri și fânețe. Exploatările de argint, toponimele de argintăria – pârâul Argintăria și toponimul La Baie, dovedesc, că pe vremuri au existat mine de argint. Exploatările forestiere au constituit activitatea de bază a bărbaților încă din cele mai vechi timpuri, populația cunoștea tehnici de exploatare, transport și prelucrare. Drumurile argelite cu material lemnos, ulucuri pentru transport, carele și săniile, jugul pentru împerecheatul animalelor de transport (bovine), hamul și căpăstrul pentru cai au constituit unelte în activitățile bărbaților. S-au dezvoltat fierăriile pe bază de cărbune obținut din lemn (mangal). S-a dezvoltat plutăritul pe Bistricioara și fabrici de prelucrare a lemnului. Pe Valea Bistricioara erau “ haituri” (toponimul La Hait) unde se formau plute și numeroase fabrici, joagăre, etc. Creșterea animalelor este o activitate tradițională zonei carpatice. Corbenii creșteau oi și vaci. Pășunatul se realiza într-o transhumanță locală, sezonieră. Produsele din lapte de amestec oaie – bovină au fost și sunt specifice văii Bistricioarei, de bună calitate, apreciate. Femeile, gospodine de bună credință, ajutau la creșterea animalelor și se ocupau cu torsul, cusutul, împletitul, țesutul. Se valorificau produsele proprii - lâna și cânepa. Se apreciază că dezvoltarea satului românesc a avut trei piloni importanți: -creșterea animalelor (oaia) care a asigurat hrana, iar produsele secundare – lâna și pieile pentru îmbrăcăminte în perioada iernii; -cânepa, cultura cânepei și prelucrarea ei (toponimul La topcilă) asigura îmbrăcămintea pentru perioada caldă (ițari de cânepă…); -albina, care oferea diversitatea alimentară (resurse de glucide, de energie). Carpații au oferit dintotdeauna condiții naturale prielnice dezvoltării unor nuclee de populație din cele mai vechi timpuri. Dovezile istorice descoperite la Borsec, Pasul Creanga, Valea Corbului, Tulgheş, Bistricioara, Ceahlău, Grinţieş, cetăţile dacice din judeţul Harghita, sunt mărturii că Bazinul Bistricioara a fost leagănul unei vechi populaţii de daci liberi şi prezenţa populaţiei a fost continuă. 10

Istoria localităţii Corbu este strâns legată de poziția sa, la graniţa dintre cele două provincii istorice, de evenimentele istorice şi activităţile economice. La începutul secolului al XIII-lea, când secuii au fost colonizaţi în estul Transilvaniei, au găsit aici o populaţie sedentară românească care practica agricultura. Cronica maghiară a lui Simon de Keza (1282 – 1285), arată că și secuii veniți din Câmpia Panonică, au găsit aici în Carpați o populație românească de la care au învățat scrierea acestora și care se ocupau de creșterea animalelor, cultivarea pământului și unele meșteșuguri. Începe perioada conviețuirii româno-secuiești. Prima atestare documentară a apărut în anul 1790 sub numele de Poiana Corbului (Tezaurul toponimic al României). În “Dicţionarul istoric al localităţilor din Transilvania” apar următoarele atestări: CORBU, u.HOLLÓ (1808); 1854 HOLLÓ; 1913 (GYERGYŐHOLLÓ). În REPERTORIUM LOCORUM, JOAN LIPSKY semnalează existența localității în anul 1770 cu numele de VALEA CORBULUI. Într-un document din 1864 semnat de preotul Grigorie Cojocariu, de Ioan Cojocariu - judele satului, de Teodor Cojocariu și de N.Blană - notar, se spune că această comună “ au apărut numire de la valea care românește se zice Valea Corbului, iar frații secui au numit-o Holló, de la Hollópataka”. Sunt mai multe legende care se referă la denumirea localității. Tradiția locală amintește de Petru Rareș care, trecând pe Valea Bistricioarei spre Castelul de la Lăzarea, văzând pădurile de brad, “negre precum pana corbului”, ar fi lăsat această denumire pentru localitate. Numele localității ar putea proveni de la nume de persoană : Corbu. Acest lucru se reflectă și în sintagma Valea Corbului, unde articolul genitival lui este post-pus, așa cum era în limba română veche. În acest sens apare o legendă care se referă la un comandant de oști transilvănean CORBU, căzut în luptă pe un deal, iar de la acest deal derivă și denumirile locale: Corbu, Capu Corbului. Într-o scriere a lui Alecu Russo, stânca Corbului, apare postum în traducerea lui Vasile Alecsandri, în “Foaia societății pentru literatură și cultură română în Bucovina”, numărul 6-7 din 1868, se prezintă o legendă care are legătură cu localitatea harghiteană Corbu. Pe când “se făceau adesea năvăliri de tătari în țară “, păgânii auziseră de frumusețea unei fete Corbița și vroiau să o ducă hanului din Buceag. În lupta care se dă, tatăl și logodnicul ei mor iar ea “scapă și o apucă la fugă spre munte, s-a urcat pe o stâncă și s-a aruncat în prăpastie“. Stânca a rămas cu numele de STÂNCA CORBULUI. Cert este că Vasile Alecsandri, în schița intitulată “Borsec“ din anul 1854, amintește de Corbu, localitate ce ar păstra numele dat de Petru Rareș. Recensământul din 1850 înregistrează 148 de case și 160 de familii. Pe naționalități, existau 533 de români, 75 de maghiari, 41 de secui, 13 germani, 2 armeni și 38 de alte naționalități. Între 1850 – 1864 obștea din Corbu avea un sigiliu românesc, reprezentând un corb cu aripile desfăcute, care ține în cioc un trifoi. În jur scrie “SIGILIUL COMUNEI CORBU”. În 1835 s-a înființat parohia greco-catolică, o biserică de lemn cu hramul “Sf.Simeon Stâlpnicul” s-a înălțat în 1839. În anul 1925, s-a înălțat o nouă biserică cu hramul “Pogorârea Duhului Sfânt”. În biblioteca parohiei Corbu s-a aflat lucrarea lui Samuil Micu Klein Propovedania la îngropăciunea oamenilor morți , Blaj 1784, cumpărată de “Simeon Cojocariu la biserica în Corbu și au scris eu, Cojocariu Grigore, paroh în Corbu și administrator în Bilbor, în anul 1847, iulie, 10 zile”. În anul 1910 se ridică biserica de lemn cu hramul “ Nașterii Maicii Domnului” la Barasău. În privința învățământului, o școală românească confesională ființează între 1780 – 1790. În 1922, funcționau școli la Barasău, Centru și Capu Corbului. Localitatea a cunoscut o dezvoltare generală în secolele următoare reflectând un evident progres socio-economic. SITUAȚIA ADMINISTRATIVĂ Încă de la apariția sa în documentele istorice, CORBU a fost și a rămas una dintre localitățile rurale de pe valea Bistricioarei. După rectificarea graniței dintre Moldova și Transilvania în 1792 CORBU a fost inclus din punct de vedere administrativ la fost comitat Ciuc, plasa Gheorgheni. Între 1894 – 1928, comuna este inclusă în județul Ciuc, plasa Gheorgheni; între 1928 (octombrie) – 1930 aparține de județul Neamț; între 1930 (octombrie) – 1938, localitatea aparține de județul Mureș, plasa Toplița; între 1939 – 1949, comună în județul Ciuc, plasa Gheorgheni; între 1950 – 1956, comuna aparține de regiunea Bacău, raionul Ceahlău; între 1957 – 1968, comuna aparține de Regiunea Mureș Autonomă Maghiară, Raionul Toplița. De la împărțirea administrativ-teritorială din 1968, comuna Corbu aparține județului Harghita. Factorii care influenteaza raspandirea vegetatiei in zona comunei Corbu sunt determinati de conditiile climaterice, alcatuirea geologica, altitudinea si orientarea reliefului precum si de activitatea omului. In aceasta zona se intalnesc asociatii vegetale din zona cea mai joasa, lunca, pana la formatiunile etajelor subalpine. 11

Astfel, dupa ce paraiele parasesc bolovanisurile si pietrisurile, in luncile de varsare se dezvolta o vegetatie caracteristica zonelor umede formata din iarba vantului, podbalul, rogozul, limbarnita, iarba campului, insotite de arbori de arin, rachita alba si salcie. Mai sus, pajistile ofera un amestec de iarba vantului, paius, pieptanarita, trifoi alb, trifoi rosu, ciubotica cucului, intrerupte din loc in loc de arbusti de alun si mesteacan. La altitudini superioare, cuprinse intre 600- 1100 m, vegetatia naturala cuprinde subetajul pădurilor de amestec mijlociu de fag, fag si brad, iar pe langa acestea se mai intalneste paltinul si artarul. Etajul padurilor de conifere de extinde in altitudini de peste 1200 la 1500 m, si cuprinde padurile boreale de molid, brad si pin silvestru. Printre coniferele obisnuite se intalneste si o specie rara, tisa, cu un lemn foarte pretios. O alta specie rara de arbori este laricea, cunoscuta sub numele popular „zada”. Vegetatia etajului subalpin, la altitudini de peste 1700 m, incepe sa se contureze odata cu aparitia moldisurilor si este formata din jnepeni, ienupar, tufis de afin si merisor. Bogatia si varietatea formelor de vegetatie naturala, conditiile climaterice si de mediu, corelate si cu factorul uman, au condus la dezvoltarea unei faune bogate. In unitatea geobotanica destul de complexa a padurilor amestecate de fag, brad, molid, pin si pajistile intinse se intalneste fauna cea mai bogata reprezentata de urs, cerb, caprioara, mistret, lup, vulpe, ras, jder, veverita. Clasa pasarilor are o pondere importanta in fauna regiunii, acoperind arealurile de lafundurile vailor pana la culmile cele mai inalte. In pasuni, fanete si pe vai sunt prezente vrabia de camp, codobatura alba, pupaza, lastarul si randunica. Mai sus, intalnim cinteza, forfecuta, gaita, mierla, iar in padurile de fag si molid intalnim pitigoiul de bradet, ciocanitoarea, cucul si porumbelul de scorbur iar dintre pasarile protejate, cocosul de munte, cososul de mesteacan si iernuca. De asemenea apar rapitoarele de zi si de noapte, cum ar fi uliul porumbar, sorecarul comun, huhurezul sau bufnita.

1. Agricultură

1.1. Suprafața fondului funciar

La nivelul anului 2019, suprafața fondului funciar al comunei CORBU era de 17073 ha, dintre care 6940 ha reprezintă suprafața agricolă, iar 10133 ha suprafața neagricolă.

Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, se observă că suprafața acoperită de pășuni reprezintă 70,17% din totalul suprafeței agricole. Cea mai mare parte din suprafața neagricolă de pe raza comunei Corbu este ocupată de păduri - 98.7%, următoarea pondere înregistrându-se pentru suprafața ocupată de construcții - 0,39%.

Apele, bălțile, respectiv terenurile degradate și neproductive înregistrează procente egale, și anume 0.78% din totalul suprafeței neagricole de pe teritoriul comunei.

O pondere scăzută se întâlnește și în rândul suprafețelor ocupate cu căi de comunicații și căi ferate 1,76%.

Suprafața fondului funciar în hectare din comuna Corbu la nivelul anului 2019 Suprafața agricolă % din fondul Suprafața neagricolă % din fondul funciar funciar Pășuni 4870 70,17% Păduri 9837 97,07% Fânețe 1949 28,09% Construcții 39 0,39% Arabilă 121 1,74% Ape și bălți 67 0,66% Vii și pepinieree - Terenuri degradate și neproductive 0,12% viticole - 12 Livezi și pepiniere -- - Căi de comunicații și căi ferate 1,76% 12

178 Total 6940 100,00% Total 17130 100,00%

1.2. Suprafața de teren agricol deținută de populația comunei

Conform datelor obținute în urma studiului asupra opiniei populației din comuna Cor bu, se observă că cei mai mulţi dintre respondenţi (46.2%) deţin suprafeţe mici de teren agricol, cuprinse între 0 și 0.5 ha. Există și localnici care dețin suprafețe agricole de peste 1 ha. Ponderea acestora reprezintă 37.0% din total.

1.3. Suprafața de teren agricol cultivată de populația comunei

Mai mult de jumătate dintre respondenți au afirmat că suprafața de teren cultivată este cuprinsă între 0 și 0.5 ha (54.6%).

Ponderea persoanelor care cultivă peste un hectar este de 23.7%. Se poate observa că nu există diferențe între suprafața de teren deținută și cea cultivată, localnicii comunei Corbu cultivând terenul deținut.

1.4. Principalele culturi Agricole

Conform rezultatelor obținute în urma studiului realizat asupra opiniei populației din comuna Corbu, cei mai mulți localnici cultivă cartofi pe suprafețele de teren proprii (50.8%). Localnicii comunei preferă culturile care nu au nevoie de multă căldură și tolerează umiditatea, cartofii încadrându-se în această categorie de legume.

În procent de 20.5% se regăsesc culturile de fâneţe, zona de munte fiind propice acestui tip de cultură. Fânul este utilizat ca nutreţ pentru animale, mai ales bovine, cabaline, caprine şi ovine. Restul culturilor, cum ar fi cele de porumb (7.7%), zarzavat (4.9%), legume (4.2%), ceapă (3.5%), fasole (1.4%) și sfeclă (1.4%) sunt cultivate de locuitori pentru consumul propriu.

1.5. Asociații Agricole pe raza comunei Corbu

Potrivit rezultatelor obținute în urma studiului realizat asupra opiniei populației comunei Corbu, mai mult de jumătate dintre cei chestionați susțin că au auzit de existența Asociațiilor Agricole din teritoriu (68.8%). Există și respondenți care au afirmat că pe teritoriul comunei nu există astfel de asociații, ponderea acestora fiind de 31.2%.

1.6. Apartenența locuitorilor comunei Corbu la una dintre Asociațiile Agricole de pe teritoriul comunei

Rezultatele studiului realizat în comuna Corbu, evidențiază faptul că doar 18.5% din totalul respondenților fac parte dintr-o Asociație Agricolă din teritoriu. 13

Diferența până la 100.0% este reprezentată de cei care nu aparțin unei astfel de asociații. 14

1.7. Importanța sectorului agricol pentru populația comunei

Rezultatele obținute în urma studiului asupra opiniei populației din comuna Corbu evidențiază faptul că agricultura este considerată un sector cu prioritate medie de 35.6% dintre respondenți.

Doar 29.8% din totalul celor chestionați consideră prioritar sectorul agricol pentru dezvoltarea nivelului de trai din comună.

1.8. Importanța sectorului agricol pentru agenții economici

Opinia agenților economici de pe raza comunei Corbu nu diferă de opinia populației. Jumătate dintre aceștia consideră sectorul agricol cu prioritate medie pentru dezvoltarea nivelului de trai din comună. 5.6% din totalul agenților economici consideră agricultura un sector cu prioritate mică pentru dezvoltarea nivelului de trai.

2. Analiza cadrului demografic

2.1. Evoluția populației din comuna Corbu

Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, la nivelul comunei Corbu, populația prezintă un trend descendent atât pentru perioada 2014 - 2019, cât și pentru perioada previzionată.

În anul 2014, în comuna Corbu, numărul femeilor a fost mai mare față de cel al bărbaților.

Raportat la anul 2014 populația comunei Corbu a scăzut.

La nivelul anului 2019 comuna înregistrează cea mai scăzută valoare din ultimii 7 ani (1446 persoane).

Evoluția populației din comuna Corbu Anul 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Bărbați 748 751 743 745 738 731 726 Femei 756 759 741 733 730 724 720 Total 1504 1510 1484 1478 1468 1455 1446

La nivelul comunei Corbu, Se poate evidenția faptul că diferența dintre femei și bărbați ca număr nu este semnificativă, potrivit datelor furnizate de INS.

2.2. Structura populației după religie

Potrivit datelor de la Recesământul Populației din anul 2011, se observă că la nivelul comunei Corbu predomină populația de religie ortodoxă (90,8 %). Populația de religie romano-catolică reprezintă 8,0 % din totalul populației comunei Corbu. 0.59 % dintre localnicii comunei Corbu au declarat că aparțin religiei adventiste de ziua a șaptea.

Populația pe religii din comuna Corbu anul 2011

Nr. % persoane

Ortodoxă 1373 90,80%

Romano - catolică 121 8,00% Adventistă de ziua a 9 0,59% șaptea Reformată 1 0.06% Greco - catolică 1 0.06% Alte religii 7 0.46%

TOT AL 1512 100.0%

2.3. Populația după domiciliu la 1 iulie 2019 pe grupe de vârstă și sexe

Grupe de vârste Sexe Anul 2019 UM:Număr persoane Total Total 1446 Masculin 726 Feminin 720 0 – 4 ani Total 61 Masculin 30 Feminim 31 5 – 9 ani Total 73 Masculin 35 Feminim 38 10 – 14 ani Total 93 Masculin 45 Feminim 48 15 – 19 ani Total 99 Masculin 45 Feminim 54 20 – 24 ani Total 84 Masculin 45 Feminim 39 25 – 29 ani Total 89 Masculin 50 Feminim 39 30 – 34 ani Total 94 Masculin 60 Feminim 34 35 – 39 ani Total 111 Masculin 63 Feminim 48 40 – 44 ani Total 128 Masculin 64 Feminim 64 45 – 49 ani Total 107 Masculin 59 Feminim 48 50 – 54 ani Total 85 Masculin 49 Feminim 36 55 – 59 ani Total 67 Masculin 33 Feminim 34 60 – 64 ani Total 83 Masculin 42

Feminim 41 65 - 69 ani Total 87 Masculin 43 Feminim 44 70 – 74 ani Total 63 Masculin 27 Feminim 36 75 – 79 ani Total 48 Masculin 19 Feminim 29 80 – 84 ani Total 32 Masculin 6 Feminim 26 85 și peste Total 42 Masculin 11 Feminim 31

2.4. Repartizarea populației pe grupe de vârstă

Datele de la pct.4.3., obținute de la INS, evidențiază faptul că, în comună, predomină populația cu vârsta peste 65 ani (18.8%) urmată de populația între 45 și 54 de ani (13,3%) . O pondere de 12.8% au vârsta cuprinsă între 25 - 34 ani. O pondere de 10.37% au vârsta cuprinsă între 55 - 64 ani. Populația cu vârsta între 18 - 24 ani se regăsește în proporție de 8,30%. De asemenea, în urma repartizării respondenților pe categorii de vârstă, se evidențiază faptul că cel mai mic procent îi revine populației cu vârsta cuprinsă între 18 -24 ani (8,30%). Cele de mai sus denotă faptul că populația din comună este în curs de îmbătrânire.

3. Mișcarea naturală a populației

3.1. Evoluția sporului natural

În perioada 2015 - 2018, în comuna Corbu s-a înregistrat un spor natural negativ, numărul persoanelor decedate fiind mai mare decât cel al născuților vii. La nivelul anului 2017, în comuna Corbu, s-a înregistrat cea mai mică valoare a născuților vii (8 persoane).

Evoluția sporului natural din comuna Corbu Anul Născuți vii Decedați 2015 9 26 2016 18 25 2017 8 24 2018 18 22

3.2. Evoluția nupțialității și divorțialității

În comuna Corbu, în anul 2018, se înregistrează 6 căsătorii și 2 divorțuri potrivit datelor oficiale. În comuna Corbu, cea mai ridicată valoare a numărului de căsătorii (perioada analizată fiind 2015 – 2018) se înregistrează în anul 2017 (10 căsătorii). Divorțurile sunt în număr nesemnificativ.

Numărul căsătoriilor/ divorțurilor din comuna Corbu Anul 2015 2016 2017 2018 Numărul de căsătorii 3 8 10 6

Numărul de divorțuri 1 1 2 2

4. Mișcarea migratorie a populației

4.1. Evoluția plecărilor și stabilirilor cu domiciliul (inclusiv migrația externă)

În comuna Corbu , la nivelul anului 2018, au fost înregistrate 25 de plecări cu domiciliul și18 de stabiliri cu domiciliul, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică.

În perioada 2015 - 2018, în comună, numărul stabilirilor cu domiciliul față de numărul plecărilor cu domiciliul a fost nesemnificativ. Cele mai multe plecări cu domiciliul din comună au fost înregistrate în anul 2017 (28 plecări), iar cele mai puține stabiliri cu domiciliul au fost înregistrate în anul 2015 (15 stabiliri).

Numărul plecărilor/ stabilirilor cu domiciliul (inclusiv migrația externă)

Anul 2015 2016 2017 2018 Plecări 13 17 ș 28 25 Stacubiliri 15 19 24 18 cu 4.2. Evoluția plecărilor și stabilirilor cu reședința

Stabilirile/ plecările cu reședința reprezintă persoanele sosite/ plecate într-o altă localitate decât cea de domiciliu, care la data de 1 ianuarie sau 1 iulie aveau înscrisă în actul de identitate și în fișele de evidență a populației mențiunea de stabilire a reşedinței.

Potrivit datelor oficiale, la nivelul anului 2018, în comuna Corbu s-au înregistrat 26 de plecări cu reședința și 12 stabiliri cu reședința.

Pe toată perioada 2015 – 2018 numărul plecărilor cu reședința din comuna c orbu este superior numărului stabilirilor cu reședința.

4.3. Persoane plecate la muncă în străinătate din comună

Conform studiului realizat, în comuna Corbu, numărul persoanelor plecate la muncă în străinătate este redus. Predomină gospodăriile cu un singur membru plecat la muncă în străinătate. Cel mai mare număr de plecări s-a înregistrat în anul 2020.

Au rămas în grija celuilalt părinte sau bunici de la 1 la 4 copii minori.

Locuitorii comunei Corbu au ales să plece la muncă în țări precum: Germania, Italia, Spania, Ungaria, Grecia sau Irlanda.

5. Forța de muncă

Salariatul este persoana care își exercită activitatea pe baza unui contract de muncă într-o unitate economică sau socială, indiferent de forma ei de proprietate sau la persoane particulare, în schimbul unei remunerații sub formă de salariu, plătit în bani.

Numărul mediu al salariaților reprezintă numărul de salariați angajați cu contracte individuale de muncă, plătiți de întreprindere pentru o durată medie normală a timpului de lucru, pe perioada de referință.

5.1. Numărul de salariați

Potrivit INS, în comuna Corbu numărul mediu al salariaților în perioada 2015 – 2018 are o valoare constantă, diferențele fiind nesemnificative.

5.2. Gradul de informare al agenților economici cu privire la oferta forței de muncă de la nivel local

Potrivit studiului realizat în ianuarie 2020, 63.2% dintre agenții economici care își desfășoară activitatea pe teritoriul comunei Corbu nu sunt informați cu privire la gradul de pregătire al forței de muncă de la nivel local.

Gradul de informare al agenților economici cu privire la oferta forței de muncă de la nivel local

NU 63.2% DA 36.8%

5.3. Caracteristicile forței de muncă de la nivel local

Conform rezultatelor obținute în urma studiului realizat asupra mediului de afaceri din comuna Corbu, procente egale de 16.7% dintre agenții economici care își desfășoară activitatea pe teritoriul comunei consideră că forța de muncă de la nivel local este suficientă, respectiv pregătită. 94.4% dintre agenții economici intervievați susțin că forța de muncă din comuna Corbu nu este calificată, diferența de 5.6% fiind reprezentată de cei care consideră că aceasta este calificată.

5.4. Capacitatea populației de a-și găsi un loc de muncă pe termen scurt, mediu și lung

Potrivit datelor obținute în urma studiului realizat în comuna Corbu, 84.7% dintre respondenți consideră că oferta locurilor de muncă existentă este foarte redusă.

Ponderea personelor care consideră că își vor găsi un loc de muncă într-o perioadă scurtă de timp este foarte redusă (2.9%).

12.4% dintre respondenți consideră că își vor găsi un loc de muncă într-o perioadă lungă de timp (4-6 luni).

5.5. Capacitatea populației de a-și găsi un loc de muncă pe termen scurt, mediu și lung în funcție de zonă

Potrivit studiului realizat în comuna Corbu în ianuarie 2020, o pondere ridicată dintre locuitorii satelor componente ale comunei consideră că oferta locurilor de muncă din teritoriu este foarte redusă.

Cel mai ridicat procent se înregistrează în satul de reşedinţă (Corbu), 85.4% din totalul populaţiei acestuia considerând că oferta locurilor de muncă este foarte redusă.

5.6. Distanța la care populația ar fi dispusă să lucreze pentru asigurarea nevoilor zilnice

Cei mai mulți dintre localnicii comunei Corbu au afirmat că oferta locurilor de muncă existentă este foarte redusă. Conform datelor obținute se remarcă faptul că cele mai multe persoane ar fi dispuse să facă naveta pe o

21 distanță cuprinsă între 0 și 5 km pentru asigurarea nevoilor zilnice (36.9%).

Există însă și persoane care ar fi dispuse să parcurgă între 6 și 10 km (21.6%), respectiv între 11 și 20 km (21.6%) și chiar peste 20 km (19.9%) pentru asigurarea unui trai decent.

Distanța la care populația ar fi dispusă să lucreze pentru asigurarea nevoilor zilnice

Între 0 - 5 km 36.9% Între 6 - 10 km 21.6% Între 11 - 20 km 21.6% Peste 20 km 19,9 %

5.7. Gradul de mulțumire al populației privind locurile de muncă

Potrivit datelor obținute în teren, cei mai mulți respondenți au afirmat faptul că numărul locurilor de muncă este insuficient. De asemenea, aceștia se declară foarte nemulțumiți și de nivelul salariilor (75.9%). Din datele analizate, lipsa locurilor de muncă este o problemă menţionată de majoritatea cetăţenilor. Doar 0.6% dintre respondenți, acordă acestei probleme o gravitate foarte redusă.

Locurile de muncă în comuna Corbu Gravitate 75.9% foarte ridicată Gravitate 13.5% ridicată Gravitate 7.6% medie Gravitate 2,4% redusă Gravitate 0,6% foarte redusă

5.8. Numărul de șomeri

Șomerii sunt persoanele care în cursul perioadei de referință îndeplinesc cumulativ următoarele condiții: a) este în căutarea unui loc de muncă de la vârsta de minimum 16 ani şi până la îndeplinirea condiţiilor de pensionare; b) starea de sănătate şi capacităţile fizice şi psihice o fac aptă pentru prestarea unei munci; c) nu are loc de muncă, nu realizează venituri sau realizează, din activităţi autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referinţă al asigurărilor pentru şomaj şi stimulării ocupării forţei de muncă, în vigoare; d)este disponibilă să înceapă lucrul în perioada imediat următoare, dacă s-ar găsi un loc de muncă.

Şomajul este un fenomen contemporan, complex, cuprinzător, care include în sfera sa aspecte economice, sociale, politice, psihologice şi morale. Acesta apare ca rezultat exclusiv al ofertei de muncă sau al forţei de muncă, cererea nefiind luată în considerare. De cele mai multe ori, şomajul este analizat ca suma agregată a tuturor acelor persoane care au statut (oficial) de şomer. În acest caz, se are în vedere persoana - şomer.

Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, în comuna Corbu ponderea șomerilor se prezintă astfel: Anul 2015 = 3,3% Anul 2016 = 3,3% Anul 2017 = 2,6% Anul 2018 = 2,7% Anul 2019 = 1,6%

Se poate observa că numărul șomerilor a scăzut comparativ cu anii 2015 – 2016.

6. Nivel de trai

6.1. Numărul de persoane aflate în gospodăriile comunei

Potrivit studiului realizat în decembrie 2019, cele mai multe gospodării de pe teritoriul comunei Corbu sunt compuse din 3 persoane (90 %).

Se observă că în 6% din gospodăriile de pe raza comunei locuiesc 2 persoane, în timp ce în restul gospodăriilor întâlnim 1 persoană, procentul acestora nedepășind 5.0%.

Distribuția populației în funcție de numărul de persoane aflate în gospodărie 3 persoane 90% 2 persoane 6% 1 persoană 4%

6.2. Numărul mediu de camere din care este compusă locuința

Referitor la numărul de camere din care sunt compuse gospodăriile localnicilor din comuna Corbu , se observă că, 35,5 % dintre locuitori beneficiază de 3 camere în locuință. Următoarele ponderi mai ridicate se înregistrează în rândul gospodăriilor cu 2 camere (39,5 %).

De asemenea, în comuna Corbu întâlnim și gospodării ce dispun de 4 camere ( 10,8%), 5 camere (4,5%), 6 camere (1,5%) respectiv 8 camere (1,2%).

Numărul de camere din care este compusă locuința 3 camere 35,5% 2 camere 39,5% 4 camere 10,8% 1 cameră 6,4% 5 camere 4,5% 6 camere 1,5% 8 camere 1,2% 7 camere 0,6%

6.3. Repartizarea populației după nivelul venitului

Conform datelor obținute în urma studiului realizat în comuna Corbu , în anul 2020, cei mai mulți respondenți au afirmat că au venituri cuprinse între 704 - 1300 lei (40.2%).

Repartizarea populației după nivelul venitului Între 704- 40,3% 13oo lei Între 1301 – 2000 18,5% lei Între 2001 – 3000 15,2% lei Mai mare de 6,92% 3000 lei Între 0 – 704 lei 19,1%

Cea mai mică pondere o înregistrează persoanele cu un venit lunar mai mare de 3000 lei.

6.4. Aprecieri asupra veniturilor din gospodărie

Conform studiului realizat, aproximativ jumătate dintre respondenți susțin că veniturile gospodăriei ajung numai pentru strictul necesar, iar 31.2% declară că acestea nu ajung nici măcar pentru strictul necesar. Doar 0.6% dintre respondenți au declarat că venitul ajunge pentru tot ce le trebuie fără restricții.

Aprecieri asupra veniturilor din gospodărie

Veniturile gospodăriei ne ajung numai 42,4% pentru strictul necesar Veniturile gospodăriei nu ne ajung nici 35.7% pentru strictul necesar Veniturile gospodăriei ne ajung pentru 16.1% un trai decent Veniturile gospodăriei ne ajung și pentru bunuri mai 5.2% scumpe, dar cu efortul de a reduce alte cheltuieli Veniturile gospodăriei ne ajung pentru 0,6% tot ce ne trebuie fară restricții

6.5. Evaluarea comunei ca loc unde să trăiești

Potrivit datelor culese în teren, comuna Corbu este evaluată de către cei mai mulți dintre respondenți ca fiind un loc bun în care să trăiești (70.0%).

O pondere de 10.7% din totalul participanților la studiu apreciază comuna ca fiind un loc excelent în care să trăiești.

18.4% dintre respondenți apreciază comuna Corbu ca fiind un loc satisfăcător în care să locuiești. O altă pondere de 0.9% dintre respondenţi consideră locul unde trăiesc nemulţumitor.

Evaluarea comunei ca loc unde să trăiești Bună 70.0% Excelentă 10,7% Satisfăcătoare 18.4%

Nemulțumitoare 0,9%

6.6. Gradul de mulțumire al populației privind modalitățile de petrecere a timpului liber

Modalitățile de petrecere a timpului liber reprezintă acel segment de timp în care fiecare individ are anumite preocupări cărora se consacră benevol, după ce s-a eliberat de obligaţiile profesionale, familiale şi sociale. Aceste preocupări au trei funcţii: odihnă, distracţie şi dezvoltarea personalităţii.

Modalitățile de petrecere a timpului liber în comuna Corbu

Gravitate foarte redusă 60,6% Gravitate redusă 15,8% Gravitate medie 15,0%

Gravitate ridicată 8,2%

Cei mai mulți localnici din comuna Corbu se declară mulțumiți de modalitățile de petrecere a timpului liber din terioriu, considerând că este o problemă cu gravitate foarte redusă (60.0%).

6.7. Gradul de mulțumire al populației privind activitățile sportive și de recreere

Activitatea sportiv-recreativă constituie o necesitate care condiţionează randamentul solicitat cetăţeanului indiferent de vârstă şi profesie. Prin rolul atribuit de societate, activităţile sportive recreative depăşesc dimensiunile unor activităţi de agrement, înscriindu-se în vastul program de pregătire şi formare a cetăţeanului.

64.1% dintre respondenții participanți la studiul realizat în decembrie 2019 au menționat că sunt foarte mulțumiți de activitățile sportive și de recreere care se realizează în comuna Corbu.

Activitățile sportive și de recreere în comuna Corbu Gravitate foarte redusă 64,1% Gravitate redusă 10,4% Gravitate medie 15,3%

Gravitate ridicată 10,2%

6.8. Gradul de mulțumire al populației privind siguranța publică

Siguranţa publică din comuna Corbu este foarte apreciată de 76.4% dintre locuitori, aceştia simţindu-se în siguranţă atunci când circulă pe stradă. O pondere de 17.4% dintre cetățeni declară că sunt mulţumiți de serviciile privind siguranța publică.

Gradul de mulțumire al populației privind siguranța publică Acord total 76,4% Acord 17,4% Dezacord 6,2%

La nivelul comunei Corbu, în anul 2019, doar 6.2% din populaţie se declară nemulţumită de serviciile de siguranță publică din teritoriu. 6.9. Gradul de mulțumire al populației privind siguranța copiilor și tinerilor în spațiile publice

77.0% dintre localnicii comunei Corbu afirmă că sunt foarte mulțumiți de măsurile luate de autorități pentru siguranța tinerilor în spaţiile publice, iar 18.0% se declară mulțumiți.

În comună copiii şi tinerii sunt în siguranţă în spaţiile publice din aer liber

Acord total 77,0% Acord 18,0% Dezacord 5,0%

Doar 5.0% dintre respondenți se declară nemulțumiți de măsurile luate de autorități pentru siguranța tinerilor în spaţiile publice. Se poate astfel afirma că siguranţa cetăţeanului se află în atenţia organelor specializate.

6.10. Viziunea asupra nivelului de trai pe termen scurt, mediu și lung

Potrivit studiului realizat în comuna Corbu în decembrie 2019, 39,5% din totalul respondenţilor consideră că vor trăi aproximativ la fel peste 1 an. Doar 3.2% dintre aceștia susțin că vor trăi mult mai rău pe termen scurt.

30,5% dintre localnicii comunei Corbu consideră că vor trăi mai bine peste 10 ani, iar 32.6% peste 20 ani.

De asemenea, 10.0%, respectiv 14.4% dintre respondenți consideră că vor trăi mult mai bine peste 10 ani, respectiv

27 peste 20 ani.

Viziunea asupra nivelului de trai pe termen scurt, mediu i lung ș Mult mai bine Mai bine Aproximativ la fel Mai rău Mult mai rău 1 3.4% 24.7% 39.5% 29.2% 3.2% 10an 10.0% 30.5% 37.7% 17.6% 6.6% 20an 14.4% 32.6% 20.4% 22.8% 9.8% an

7. Educ i ânt ație ș învățăm

7.1. Populația școlară

Potrivit datelor furnizate de Liceul Tehnologic Corbu, la nivelul anului școlar 2019/2020, în comuna Corbu populația școlară era de 427 copii. Dintre aceștia, 41 de copii au fost înscriși la grădiniță, 77 copii în învățământul primar, 75 copii în învățământul gimnazial, 172 copii în învățământul liceal, 37 copii în învățămțntul postliceal și 25 copii în învățământul profesional.

Populația școlară a comunei Corbu a scăzut comparativ cu anul 2013/2014. În comuna Corbu cea mai ridicată valoare a populației școlare a fost înregistrată în anul școlar 2013/2014 (602 copii).

Pentru perioada previzionată, populația școlară din comună prezintă un trend descendent. În anul 2 0 1 9 / 2020 numărul acesteia nu depășește 427 de copii înscriși în cele 6 forme de învățământ.

POPULAȚIA ȘCOLARĂ PE NIVELURI DE EDUCAȚIE DIN COMUNA CORBU Anul 2013/2014 2014/2015 2015/2016 2016/2017 2017/2018 2018/2019 2019/2020 Copii înscriși în grădinițe 39 39 38 39 41 37 41 Elevi în învățământul 95 83 84 83 82 78 77 primar Elevi în învățământul 87 87 88 86 94 78 75 gimnazial Elevi în învățământul 306 250 225 199 206 201 172 liceal Elevi în învățământul 75 64 62 42 43 43 37 postliceal Elevi în învățământul ------25 profesional

7.2. Infrastructura de învățământ

Conform datelor transmise de Liceul Tehnologic Corbu, la nivelul comunei Corbu, în anul școlar 2019/2020, avem o singură unitate de învățământ cu personalitate juridică ce are 6 niveluri de instruire, și 4 corpuri A – D.

Infrastructura școlară a comunei, în anul 2020, este formată din: 22 săli de clasă și cabinete școlare, 1 sală de sport și 101 calculatoare.

Se poate observa că în instituțiile de învățământ din comună nu există nici un atelier școlar.

Raportând numărul populației școlare la numărul sălilor de clasă ( nu am calculat copiii din grădiniță) se observă că în anul 2019/2020, în comuna Corbu, într-o sală de clasă învățau, în medie, 19 elevi.

În ceea ce privește numărul de calculatoare ce revin populației școlare, 3-4 elevi folosesc același calculator din unitatea de învățământ a comunei.

INFRASTRUCTURA ȘCOLARĂ/2020 Unitatea Săli de Laboratoare Săli de Ateliere Terenuri Numărul de clasă și școlare gimnastică/ școlare de sport calcula- învățământ cabinete sport toarelor școlare CORPUL 11 - 1 - - 89 A CORPUL 4 - - - - 5 B CORPUL 2 - - - - 1 C CORPUL 5 - - - - 6 D

Potrivit datelor furnizate de Liceul Tehnologic Corbu dar și datelor furnizate de Primăria comunei Corbu la nivelul comunei structura unităților de învățământ se prezintă astf e l Unitate cu LICEUL TEHNOLOGIC personalitate juridică CORBU Denumire AR Liceul Tehnologic, Corbu Denumirea nivelului Nivelul liceal/postliceal/școala de școlarizare profesională Adresa Comuna Corbu, sat Corbu, str.Principală, nr. 122, jud. Harghita

Unitate cu LICEUL TEHNOLOGIC personalitate juridică CORBU

Denumire AR Liceul Tehnologic Corbu – Școala gimnazială Denumirea nivelului Nivelul gimnazial de școlarizare Adresa Comuna Corbu, sat Corbu, str.Principală, nr. 183, jud. Harghita

Unitate cu LICEUL TEHNOLOGIC personalitate juridică CORBU Denumire AR Liceul Tehnologic Corbu – Școala primară Denumirea nivelului Nivelul primar de școlarizare Adresa Comuna Corbu, sat Capu Corbului, str.Școlii, nr. 5, jud. Harghita

Unitate cu LICEUL TEHNOLOGIC personalitate juridică CORBU Denumire AR Liceul Tehnologic Corbu – Grădiniță Denumirea nivelului Nivelul preșcolar de școlarizare Adresa Comuna Corbu, sat Corbu, str.Principală, nr. 40, jud.Harghita

Infrascructura școlară a comunei Corbu

Denumirea unității Starea Calitatea materialelor didactice generală a imobilului Liceul Tehnologic Corbu Nivel liceal/postliceal/școală Foarte bună Foarte bună profesională Școala gimnazială Foarte bună Satisfăcătoare Școala primară Bună Satisfăcătoare

Grădinița Bună Satisfăcătoare

7.3. Personalul didactic pe niveluri de educație

Pregătirea școlară presupune un anumit nivel de dezvoltare fizică, intelectuală şi morală a copilului, capacităţi, abilităţi, priceperi şi deprinderi absolut necesare şcolarităţii.

Profesorul ocupă un loc important în activitatea educaţională deoarece contribuie la formarea personalităţii elevilor, la conduita lor în societate, la formarea lor ca indivizi şi cetăţeni. Acesta rămâne principalul modelator al personalităţii elevilor, începând de la imprimarea unei conduite externe, până la formularea aspiraţiilor şi idealurilor lor de viaţă.

PERSONALUL PE NIVELURI DE EDUCAȚIE DIN COMUNA CORBU Anul 2013/2014 2014/2015 2015/2016 2016/2017 2017/2018 2018/2019 2019/2020 Învățământ 2 2 2 2 2 2 2 preșcolar Învățământ 5 5 5 5 5 5 5 primar Învățământ 0 0 0 0 0 0 0 gimnazial Învățământ 25 25 26 20 21 20 19 liceal Învățământ 0 0 0 0 0 0 0 profesional Personal 15 15 14 15 14 14 14 auxiliar/TESA etc.

Potrivit datelor furnizate de Liceul Tehnologic, la nivelul comunei Corbu, în anul 2019/2020, existau 40 cadre didactice. Dintre acestea, 2 cadre au fost alocate învățământului preșcolar, 5 cadre învățământului primar și 19 cadre învățământului liceal + gimnazial.

Cele mai multe cadre didactice au fost înregistrate în anii școlari 2013/2014 și 2014/2015, numărul acestora fiind de 47. Trebuie avut în vedere faptul că numărul cadrelor didactice este stabilit în funcție de numărul elevilor.

7.4. Importanța educației pentru populația comunei

Un rol deosebit de important pentru reuşita în viaţă îl are educaţia. Este necesară o creștere a nivelului de educație pentru a face față schimbărilor cerințelor de pe piața muncii. O educație favorabilă duce la reducerea ratei șomajului și a riscului de sărăcie, precum și la îmbunătățirea nivelului de trai și a speranței de viață.

Importanța educației pentru populația comunei

Prioritate mică 57,0 %

Prioritate mare 25,0% Prioritate medie 18,0%

7.5. Importanța educației pentru agenții economici

Rezultatele obținute în urma studiului realizat în comuna Corbu în anul 2019 evidențiază faptul că opinia agenților economici diferă considerabil de cea a populației. 43.6% dintre aceștia consideră sectorul educațional prioritar pentru îmbunătățirea nivelului de trai din comună.

Importanța educației pentru agenții economici

Prioritate mică 43,6 %

Prioritate mare 42,4% Prioritate medie 14,0%

Analiza cantitativă a datelor evidențiază faptul că 57.0% dintre respondenți consideră sectorul educațional neprioritar pentru dezvoltarea nivelului de trai al comunei Corbu.

7.6. Gradul de mulțumire al populației privind învățământul și educația

Rezultatele obținute în urma studiului asupra opiniei populației, realizat în decembrie 2019, evidențiază faptul că numărul grădiniţelor și şcolilor din comuna Corbu este suficient. De asemenea, localnicii consideră că unitățile de învățământ sunt dotate corespunzător, 63,5% dintre aceștia menționând faptul că educația este o problemă cu gravitate foarte redusă Învățământul și educația în comuna Corbu

Gravitate foarte redusă 63,5 %

Gravitate redusă 22,9%

Gravitate medie 10,7% Gravitate ridicată 2,9%

Doar o pondere de 2.9% dintre cei chestionați susțin că sunt foarte nemulțumiți de numărul și aspectul grădiniţelor și şcolilor din comuna Corbu.

7.7. Opinia populaţiei asupra comunei Corbu ca loc de creștere și educare a copiilor

72.3% reprezintă ponderea persoanelor care au caracterizat comuna Tulgheș ca fiind un loc bun pentru creşterea şi educarea copiilor. 23.8% dintre locuitorii comunei Corbu consideră că aceasta este un loc satisfăcător pentru creșterea și educarea copiilor. Doar 3.9% dintre respondenți se declară nemulțumiți de condițiile existente la nivel local.

Opinia asupra comunei Corbu ca loc de creștere și educare a copiilor

Bun 72,3%

Satisfăcător 16,3% Excelent 7,5% Nesatisfăcător 3,9%

La nivelul populației regăsim un procent de 7.5% care apreciază comuna ca fiind un loc excelent pentru creșterea și educarea copiilor.

8. Cultură

8.1. Infrastructura culturii

Biblioteca este instituția, compartimentul sau structura specializată al cărei scop principal este de a constitui, a organiza, a prelucra, a dezvolta și a conserva colecții de cărți, publicații periodice, alte documente specifice și baze de date pentru a facilita utilizarea acestora de către persoane fizice (utilizatori) în scop de informare, cercetare, educație sau recreere.

Tipurile de biblioteci sunt:

naționale; universitare; publice (județene, municipale, orășenești și comunale);  școlare; specializate (ale instituțiilor academice și de cercetare, instituțiilor publice centrale și locale, instituțiilor de cultură și culte, ale operatorilor economici, sindicatelor, ale altor organizații asociative). Comuna Corbu dispune de o bibliotecă publică și o bibliotecă școlară în cadrul Liceului Tehnologic Corbu.

Numărul volumelor existente în biblioteca comunală Corbu, la nivelul anului 2019, este de 8455, în valoare de 15892,03 lei.

Numărul volumelor existente în biblioteca școlară, la nivelul anului 2019, este de 10843, în valoare de 42681,51 lei.

8.2. Numărul cititorilor activi

Cititorul activ (utilizatorul) este persoana fizică care a împrumutat pentru acasă (sau a consultat în sediul bibliotecii) cel puţin o dată într-un an calendaristic o carte, broşură sau o altă publicaţie aparţinând unei biblioteci. Cititori activi comuna Corbu

2017 2018 2019 Județul 49089 48876 Harghita Biblioteca 476 376 358 Corbu % din județ 0,76% 0,77%

Astfel, conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, în anul 2018, la nivelul comunei Corbu existau 376 de cititori activi. Numărul acestora este în scădere (datele din 2019 au fost furnizate de Biblioteca Corbu).

8.3. Personal angajat în biblioteci

La nivelul anului 2019, în comuna Corbu a fost înregistrată o singură persoană angajată cu ½ normă în cadrul bibliotecii publice comunale și 1 persoană în cadrul bibliotecii școlare.

8.4. Evenimente culturale

Evenimente locale:

 Ziua comunei Corbu (Ziua de Rusalii)

 Festivalul “Balmoșul la el acasă”

 „Joia Mare” - obicei tradițional în Joia Mare a Paștelor (participare cu program de pricesne la ducerea Sf. Daruri la Biserica din centru);

 Balul Bobotezei

 Balul Unirii – 24 ianuarie

 „Înălţarea - Ziua eroilor” - eveniment anual la Biserica (Serbare tradiţională, Tedeum, depunere de coroane);

 8 MARTIE - ZIUA FEMEII

 1 IUNIE – ZIUA COPILULUI

 ZIUA DRAPELULUI

 ”1 Decembrie” - eveniment organizat în centrul comunei (Tedeum, depunere de coroane, paradă militară, luări de cuvânt, spectacol literar- artistic-patriotic)

 14 decembrie – 31 decembrie ( primirea colindătorilor, împărțirea darurilor pentru copii, eveniment caritabil – daruri pentru persoanele nevoiașe, marcarea trecerii în noul an)

8.5. Importanța sectorului cultural pentru populația comunei

Rezultatele obținute în urma studiului asupra Corbu evidențiază faptul că sectorul cultural este considerat un sector cu prioritate medie de 43.7% dintre respondenți.

Importanța sectorului cultural pentru populația comunei

Prioritate medie 43,7% Prioritate mare 34,4% Proritate mică 21,9%

34.4% din totalul celor chestionați consideră prioritar sectorul cultural pentru dezvoltarea nivelului de trai din comună.

8.6. Importan a sectorului cultural pentru a economici ț genții

Opinia agenților economici de pe raza comunei Corbu nu diferă considerabil de cea a populației. Aceștia consideră sectorul cultural cu o prioritate medie pentru dezvoltarea nivelului de trai din comună, în proporție de 61,6%.

Importanța sectorului cultural pentru agenții economici

Prioritate medie 61,6% Prioritate mare 38,4%

38.4% din totalul agenților economici consideră cultura un sector cu prioritate mare pentru dezvoltarea nivelului de trai.

8.7. Gradul de mulțumire al populației privind cultura și divertismentul

Rezultatele obținute în urma studiului asupra opiniei populației din comuna Corbu, realizat în decembrie 2019, scot în evidență faptul că activitățile culturale și de divertisment reprezintă o problemă cu gravitate foarte redusă pentru cei mai mulți dintre locuitori (74.3%).

Cultura și divertismentul din comuna Corbu

Gravitate foarte redusă 74,3% Gravitate redusă 13,6% Gravitate medie 9,8% Gravitate ridicată 2,3%

Doar o pondere de 2.3% dintre cei chestionați susțin că acest tip de activități reprezintă o problemă cu gravitate foarte ridicată pentru comuna Corbu.

8.8. Gradul de acces al populației la manifestări culturale

Conform studiului realizat în decembrie 2019, cei mai mulți dintre localnicii comunei Corbu sunt de părere că populația comunei are acces la manifestări culturale (51.6%).

De asemenea, 34.3% dintre aceștia se declară mulțumiți de manifestările culturale organizate în comună.

Gradul de acces al populației las manifestările culturale

Acord total 51,6% Acord 34,3% Dezacord 12,2% Dezacord total 1,9%

Doar 1.9% dintre respondenți susțin că sunt foarte nemulțumiți de manifestările culturale organizate pe teritoriul comunei Corbu.

9. Economie

9.1. Agenți economici

La nivelul anului 2019 existau 26 de firme/societăți comerciale cu sediul social pe teritoriul comunei. În anul 2017 erau 24 firme iar în anul 2018 23.

9.2. Domeniile de activitate ale agenților economici la nivelul anului 2019 Activităţi juridice și de contabilitate; Agricultură, vânătoare și servicii anexe; Alte activităţi de servicii; Comerţ cu amănuntul cu excepția autovehiculelor și motocicletelor;

Prelucrarea lemnului, Restaurante și alte activități de servicii de alimentație; Silvicultură și exploatare forestieră

Cei mai mulți agenți economici care își desfășoară activitatea pe teritoriul comunei Corbu se ocupă cu agricultura,

37 serviciile ș i comerţul cu amănuntul.

9.3. Numărul de angajați ai agenților economici

Numărul Mediu de angajați /firmă este de 5 persoane.

9.4. Cifra de afaceri a agenților Economici

În Anul 2019 cea mai mare cifră de afaceri a fost înregistrată la o societate comercială cu răspundere limitată – unitate de producție, 2.727.405 RON/27 angajați.

9.5. Forma de organizare juridică a agenților economici

Rezultatele obținute în urma studiului realizat asupra agenților economici de pe teritoriul comunei Corbu evidențiază faptul că, în comună, toate societățile comerciale sunt înregistrate ca și Societăți cu Răspundere Limitată (100.0%).

Forma de organizare juridică a agenților economici

SRL 100.0%

Societatea cu răspundere limitată este societatea ale cărei obligații sociale sunt garantate cu patromoniul social; asociații răspund numai în limita aportului lor. Constituirea societății se bazează pe încrederea și calitățile asociaților.

9.6. Gradul de mulțumire privind implicarea Primăriei în dezvoltarea mediului de afaceri

Potrivit studiului realizat în decembrie 2019, 80.3% dintre agenții economici de pe teritoriul comunei Corbu se declară mulțumiți de implicarea Primăriei în dezvoltarea mediului de afaceri.

Gradul de mulțumire privind implicarea Primăriei în dezvoltarea mediului de afaceri

Mulțumit 80,3% Nemulțumit 14% Foarte mulțumit 5,7%

Doar 14% dintre reprezentanții mediului de afaceri susțin că sunt nemulțumiți de acest aspect.

9.7. Proiecte pe care ar trebui să le implementeze Primăria pentru dezvoltarea activității agenților economici

Cei mai mulți dintre agenții economici cu sediul social în comuna Corbu își doresc ca Primăria să implementeze proiecte cu privire la dezvoltarea infrastructurii rutiere (30.7%), potrivit studiului realizat în decembrie 2019.

20.0% din totalul agenților economici chestionați doresc să fie spijiniți mai mult de către Primăria comunei C orbu.

Proiecte pe care ar trebui să le implementeze Primăria pentru dezvoltarea activității agenților economici

Dezvoltarea infrastucturii rutiere 30.7% Susținearea agenților economici locali 20.0% Finalizarea proiectelor aflate în desfășurare 10.7% Dezvoltarea/definitivarea infrastructurii utilitare 18.7% (apa, canalizare) 15.6% Încurajarea producătorilor locali de produse bio

Promovarea turismului 4.3%

9.8. Sprijinul oferit din partea angajaților Primăriei în rezolvarea problemelor zilnice a agenților economici

Potrivit studiului realizat în decembrie 2019, 89.6% dintre agenții economici de pe teritoriul comunei Corbu se declară mulțumiți de sprijinul oferit de angajații Primăriei în rezolvarea problemelor zilnice.

Sprijinul oferit din partea angajaților Primăriei în rezolvarea problemelor zilnice În mare măsură 89,6% În foarte mare măsură 5,1% În mică măsură 5,3%

Procente de 5.1% dintre reprezentații mediului de afaceri susțin că sunt foarte mulțumiți, respectiv 5,3% sunt nemulțumiți de acest aspect.

9.9. Implicarea Primarului în rezolvarea problemelor zilnice a agenților economici

Cea mai mare parte dintre agenții economici cu sediul social pe teritoriul comunei Corbu consideră că Primarul se implică în mare măsură în rezolvarea problemelor zilnice cu care se confruntă aceștia (76.5%).

Implicarea Primarului înn rezolvarea problemelor zilnice a agenților economici În mare măsură 76,5% În foarte mare măsură 17,9% În mică măsură 5,6%

Doar 5.6% dintre respondenți se declară nemulțumiți de implicarea Primarului în rezolvarea problemelor zilnice.

9.10. Tipuri de servicii necesare în dezvoltarea activității în următorii 5 ani

Potrivit studiului realizat, cei mai mulți dintre agenții economici din comuna C orbu consideră că au nevoie de studii de piață cu privire la produse și servicii (87.2%), identificarea de parteneri interni (75.2%), de informare cu privire la oportunitățile de finanțare (53.2%), consultanță pentru rezolvarea anumitor probleme (72.6%), de sprijin pentru pregătirea de aplicații de finanțare (74.6%), educație și formare profesională continuă (12.8%).

De asemenea, 58.3% dintre cei intervievați susțin că ar fi necesară consultanța pentru dezvoltarea strategică a afacerilor, iar 2.9% dintre aceștia susțin că au nevoie de ajutor cu privire la planificarea producției.

9.11. Modalități de promovare a produselor și/ sau a serviciilor agenților economici

Potrivit studiului realizat asupra mediului de afaceri din comuna Corbu, cei mai mulți agenți economici din teritoriu își promovează produsele și/ sau serviciile prin intermediul clienților sau a persoanelor din zonă (80.0%).

Există și agenți economici care susțin că principala modalitate de promovare a produselor și serviciilor este realizată prin intermediul website-urilor, Ponderea acestora fiind de 10.2%.

Nici un agent economic de pe teritoriul comunei nu utilizează ca modalități de promovare publicitatea audio și video.

9.12. Principalele surse de finanțare ale agenților economici

Conform rezultatelor obținute în urma studiului realizat asupra mediului de afaceri din comuna Corbu, cei mai mulți agenți economici din teritoriu folosesc fondurile proprii ca principală sursă de finanțare (89.7%).

Doar 10.3% dintre cei chestionați susțin că nu utilizează fondurile proprii pentru dezvoltarea companiei pe care o administrează. De asemenea, o pondere de 25.9% dintre agenții economici care își desfășoară activitatea pe teritoriul comunei susțin că au apelat la credite bancare în vederea finanțării.

Fondurile europene au fost accesate doar de 8.7% dintre întreprinzătorii comunei Corbu.

Potrivit studiului realizat în decembrie 2019, nici un agent economic de pe raza comunei Corbu nu a utilizat

40 fondurile publice ca principală sursă de finanțare în vederea dezvoltării afacerii.

9.13. Gradul de informare al agenților economici cu privire la proiectele pe care le realizează Primăria

Potrivit studiului realizat în decembrie 2019, mai mult de jumătate dintre agenții economici care își desfășoară activitatea pe teritoriul comunei Corbu sunt informați cu privire la proiectele pe care le realizează în prezent Primăria comunei Corbu (77.9%). Gradul de informare al agenților economici cu privire la proiectele pe care le realizează Primăria

DA 77,9% NU 22,1%

9.14. Proiecte considerate necesare pentru dezvoltarea comunei de către agenții economici

Potrivit studiului realizat în decembrie 2019 - 35,3% dintre agenții economici care își desfășoară activitatea pe teritoriul comunei Corbu consideră dezvoltarea infrastructurii rutiere (drumuri comunale, străzi, drumul județean) un proiect prioritar pentru dezvoltarea comunei. De asemenea agenții economici menționează ca soluții importante pentru dezvoltarea comunei promovarea produselor locale (18,3%) și dezvoltarea agroturismului în zonă (8,3%).

Proiect considerate necesare pentru dezvoltarea comunei de către agenții economici Dezvoltarea infrastructurii rutiere 35,3% Promovarea produselor locale 18,3% Dezvoltarea agroturismului 8,3% Dezvoltarea infrastructurii utilitare (apă, canalizare) 18,7% Promovarea tradițiilor culturale 4,2% Valorificarea resurselor proprii ale zonei 15,2%

10. Sistemul de sănătate și asistență socială Unitățile sanitare reprezintă unitățile care asigură populației asistență medicală curativă și profilactică printr-o serie de unități sanitare din sectorul public și privat, printre care: spitale, policlinici, sanatorii, centre de diagnostic și tratament, cabinete medicale de familie, cabinete stomatologice, laboratoare medicale, cabinete medicale de specialitate, creșe, farmacii, etc.

10.1. Infrastructura sanitară

Calitatea serviciilor de sănătate publică care sunt accesibile pentru locuitorii unei localităţi sau regiuni are o influenţă desăvârșită asupra calităţii vieţii locale și asupra bunăstării locuitorilor.

În anul 2019, în comuna Corbu existau: 1 cabinet medical de familie 1 cabinet stomatologic; 1 punct farmaceutic

10.2. Personal medico-sanitar

Personalul medico-sanitar reprezintă totalitatea personalului medical de specialitate care activează în unități de ocrotire a sănătății, de învățământ medico- farmaceutic și în unități de cercetare științifică în domeniul medical, atât în sectorul public, cât și în cel privat. Personalul sanitar este format din: personal sanitar cu pregătire medicală superioară, personal sanitar mediu și personal sanitar auxiliar. În anul 2019, la nivelul comunei Corbu, existau 1 medic de familie, 1 medic stomatolog și 1 farmacist. De asemenea, numărul personalului sanitar mediu din comună era de 2 persoane (1 asistetn medical la cxabinet medic de familie+ asistent medical comunitar angajat în cadrul Compartimentului de asistență socială al Primăriei).

10.3. Persoane înregistrate în cadrul cabinetului medical individual din comuna Corbu

Conform Ordonanței nr. 124/ 1998 art.1, cabinetul medical este unitatea cu sau fără personalitate juridică, furnizoare de servicii publice, de stat sau private, de asistenţă medicală umană preventivă, curativă, de recuperare şi de urgenţă. Cabinetele medicale pot prezenta următoarele forme: Cabinete medical individuale Cabinete medicale grupate Cabinete medicale associate Societate civilă medicală Astfel, conform Ordonanței nr. 124/ 1998 art.2 în cadrul cabinetului medical individual își exercită profesia medicul titular, care poate avea ca salariaţi ori colaboratori medici sau orice altă categorie de personal.

Astfel conform datelor primite de la primăria comunei Corbu, la nivelul anului 2019 întâlnim un singur cabinet medical individual (Cabinet medical Individual Dr.Kovacs-Krausz Ecaterina) În cadrul acestui cabinet medical individual, la nivelul anului 2019 au fost înregistrate 1236 persoane.

Numărul persoanelor înregistrate în cadrul cabinetului medical individual 2017 899

2018 1143 2019 1236

10.4. Persoane bolnave înregistrate în cadrul cabinetului medical individual din comuna Corbu Prevenirea îmbolnăvirii populației este realizată prin introducerea unor măsuri medico-sanitare și stabilirea unei strategii pentru intervenția rapidă și eficientă în cazuri de urgență de către personalul desemnat în aceste situații. Astfel, la nivelul anului 2019, în comuna Corbu s-au înregistrat 3915 cazuri de persoane bolnave, conform datelor furnizate de Cabinetul Medical Individual Dr. Kovacs-Krausz.

Numărul cazurilor de îmbolnăviri înregistrate în cadrul cabinetelui medical individual

Anul Nr. persoane 2017 3833 2018 3957 2019 3915

10.5. Copii beneficiari de lapte praf înregistrați în cadrul cabinetulor medicale individuale

Lege nr. 321/2001 din 26/06/2001 stipulează că se acordă gratuit de lapte praf pentru copii cu vârste cuprinse între 0 - 12 luni. Astfel, la nivelul anului 2019, în cadrul cabinetului medical individual s-au înregistrat 6 copii beneficiari de lapte praf.

Numărul copiilor beneficiari de lapte praf înregistrați în cadrul cabinetulor medical individuale

Anul Nr. persoane 2017 3 2018 4 2019 6

10.6. Numărul de trimiteri către alte unități sanitare înregistrate în cadrul cabinetelor medicale individuale ce deservesc comuna Corbu Conform Legii 95/2006, în ceea ce privește asigurarea de sănătate a cetățenilor români, medicul de familie are responsabilitatea de a elibera bilete de trimitere persoanelor bolnave care necesită consultație de către un medic specialist. Potrivit datelor furnizate de Cabinetul Medical Individual, în anul 2019 au fost eliberate 651 de bilete de trimitere.

Numărul de trimiteri către alte unități sanitare înregistrate în cadrul cabinetulor medical e individuale

Anul Nr. persoane 2017 615 2018 674 2019 651

Conform datelor înregistrate de Compartimentul de Asistență Socială, în anul 2019, numărul copiilor ai căror părinți erau plecați la muncă în străinătate era de 5 copii.

Având în vedere numărul mic de asemea situații considerăm că nu necesită o analiză detaliată în acest sens.

10.7. Persoane cu handicap

Cadrul legislativ internaţional privind rezoluţia nr. 97/1996 a Consiliului Europei şi a reprezentanţilor guvernelor ţărilor membre în cadrul Consiliului susține Egalizarea Şanselor pentru Persoanele cu Handicap.

Potrivit datelor furnizate de Compartimnentul de asistență socială, în comună, la nivelul anului 2019, existau 11 cazuri de persoane cu handicap, dintre care 3 copii și 8 adulți.

10.8. Familii cu risc social

Riscul social este cel provocat de evenimente sociale majore, cu impact puternic asupra vieţii oamenilor. Acest tip de risc este cu atât mai agresiv cu cât nivelul general de dezvoltare economico-socială a ţării este mai scăzut.

Familii cu risc social din comuna Corbu Anul Nr. familii 2018 5 2019 17

10.9. Persoane cărora li se acordă venitul minim garantat În ceea ce priveşte incluziunea socială şi reducerea sărăciei, se vizează reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială.

O măsură importantă este revizuirea şi implementarea programului de acordare a ajutorului social astfel încât să fie garantat un venit minim oricărui cetăţean.

Conform datelor înregistrate de Compartimentul de Asistență Socială, în comuna Corbu, la nivelul anului 2019, existau 14 familii/ 22 de persoane cărora li s-a acordat venitul minim garantat.

10.10. Copii aflați în plasament familial

Plasamentul familial este o încercare de a crea un mediu pozitiv atât pentru copil, cât şi pentru reabilitarea familiei. Dintre categoriile de copiii care pot fi introduși în plasament fac parte: copiii neglijaţi sau expuşi abuzurilor din partea părinţilor; copiii din familiile incapabile de a face faţă problemelor cu care se confruntă

Astfel, persoanele specializate care pot avea în grijă copii din familiile defavorizate sunt atât asistenții sociali, cât și asistenții maternali. În comuna Corbu, în anul 2019, existau 3 copii aflați în plasament familial.

10.11. Persoane vârstnice dependente Persoanele vârstnice dependente sunt acele persoane care ca urmare a pierderii autonomiei funcţionale din cauze fizice, psihice sau mentale, necesită ajutor semnificativ pentru a realiza activităţi.

La nivelul comunei Corbu, în anul 2019 existau 14 persoane vârstnice dependente.

10.12. Ajutorul pentru încălzirea locuinţei cu lemne, cărbune

Ajutorul pentru încălzirea locuinței este măsura de sprijin, suportată din bugetul de stat și/ sau, după caz, din bugetele locale, destinată consumatorilor vulnerabili cu venituri situate până la un prag stabilit de lege și care are drept scop acoperirea integrală sau, după caz, a unei părți din cheltuielile cu încălzirea locuinței. Ajutorul se acordă pentru consumatorii de energie termică în sistem centralizat, energie electrică, gaze naturale și lemne, cărbuni sau combustibili petrolieri.

Ajutorul pentru încălzirea locuinței se acordă numai pentru un singur sistem de încălzire, acesta fiind cel principal utilizat.

În comuna Corbu, la nivelul anului 2019, 12 familii au beneficiat de acest ajutor.

10.13. Familii beneficiare de alocația de susținere a familiei

Prin Legea nr. 277 din 24 decembrie 2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei se instituie alocaţia pentru susţinerea familiei ca formă de sprijin pentru familiile cu venituri reduse care au în creştere şi îngrijire copii în vârstă de până la 18 ani, denumită în continuare alocaţie.

Acordarea alocaţiei are drept scop completarea veniturilor familiilor în vederea asigurării unor condiţii mai bune pentru creşterea, îngrijirea şi educarea copiilor, precum şi stimularea frecventării de către copiii de vârstă şcolară, aflaţi în îngrijirea familiilor cu venituri reduse, a cursurilor unei forme de învăţământ, organizate potrivit legii. La nivelul anului 2019, în comuna Corbu, existau 31 de familii beneficiare de alocația de suținere, în anul 2018 - 29 familii iar în anul 2017- 27 familii.

10.14. Importanța sectorului medical pentru populația comunei

În orice societate modernă, sistemul public de servicii medicale are o importanță vitală. Aceasta decurge din caracterul lui indispensabil, din investițiile mari în capitalul uman, din numărul ridicat al persoanelor deservite şi din implicațiile capitale ale funcționării serviciilor medicale în toate domeniile vieții sociale.

În opinia locuitorilor din comuna Corbu, sectorul medical are prioritate mică (45.0%), mare (33.7%) și medie (21.3%) pentru dezvoltarea nivelului de trai.

10.15. Gradul de mulțumire al populației privind sectorul medical

Localnicii la finele anului 2019 considerau că dispensarul uman este reabilitat și corespunde cerințelor actuale. Dotările lasă de dorit. Stomatologia nu funcționa. 52.6% dintre participanții la studiu au menționat faptul că sectorul medical reprezintă o problemă cu gravitate foarte redusă. Doar 2.7% dintre cei chestionați susțin că sunt foarte nemulțumiți de numărul și dotarea unităților sanitare din comuna Corbu.

10.16. Grupuri defavorizate care ar trebui sprijinite mai mult în viitor În ceea ce priveşte persoanele care ar trebui sprijinite mai mult în viitor, populaţia comunei Corbu consideră

46 că bătrânii (41.3%) sunt cei care trebuie să fie susţinuţi de către Primărie şi de Autorităţile Locale. O atenție deosebită trebuie acordată și persoanelor cu venituri reduse (20.0%).

10.17. Sprijinul acordat de Primărie și Autoritățile Publice Locale grupurilor defavorizate din comună Grupurile defavorizate sunt grupurile lipsite de suport, care se află adesea în stare de sărăcie, fiind în incapacitate de a profita de oportunități sau de a se apăra în fața problemelor care pot să apară.

Grupurile defavorizate reprezintă o categorie care cumulează riscuri pe toate dimensiunile vieții fiind incapabile să facă față dificultăților.

Potrivit opiniei cetățenilor, Primăria și Autoritățile Publice Locale din comuna Corbu sprijină grupurile defavorizate, în special persoanele cu venituri reduse 78,6%) și șomerii înregistrați sau neînregistrați (35,9%).

La aceste două categorii se adaugă bătrânii (83.5%), persoanele cu dizabilități (80,4 dar și copiii instituționalizați (92,9%),.

Majoritatea persoanelor participante la studiu susțin că Autoritățile Locale și Societățile Civile sunt solidare cu persoanele defavorizate din comună.

Sprijinul acordat de Primărie și Autoritățile Publice Locale grupurilor defavorizate din comuna Corbu DA NU Bătrâni 83.5% 16.5% Persoane cu dizabilităţi 80.4% 19.6% Copii instituţionalizaţi 92.9% 7.1% Persoane cu venituri 78.6% 21.4% Șreomeriduse în registraţi/ 35.9% 64,1% neînregistraţi

11. Urbanism

Serviciile publice de gospodărie comunală reprezintă ansamblul activităţilor şi acţiunilor de utilitate şi de interes local, desfăşurate sub autoritatea administraţiei publice locale, având drept scop furnizarea de servicii de utilitate publică, prin care se asigură: alimentarea cu apă, canalizarea, salubrizarea localităţilor, alimentarea cu energie termică produsă centralizat, alimentarea cu gaze naturale, administrarea domeniului public.

11.1 Locuințe convenționale din comuna Corbu

Conform Recensământului Populației realizat în anul 2011, în comuna Corbu s-au înregistrat 280 de locuințe alimentate cu apă. Ponderea acestora reprezintă 40,6% din totalul locuințelor existente pe teritoriul comunei. Conform Recensământului Populației realizat în anul 2011, în comuna Corbu existau 271 de locuințe racordate la rețea de canalizare. Ponderea acestora reprezintă 39,3% din totalul locuințelor existente pe teritoriul comunei.

11.2. Lungimea totală a rețelei de distribuție a apei potabile

Accesul la apa potabilă reprezintă o nevoie elementară a omului, calitatea vieții fiind grav afectată de absența acesteia.

Alimentarea cu apă în locuințele din comuna Corbu este realizată în sistem propriu. În comuna Corbu există în prezent rețea de alimentarea cu apă a locuitorilor - în anul 2020 se vor termina lucrările de racordare a populației. Existenţa unui sistem de canalizare coerent condiţionează calitatea mediului înconjurător şi implicit a vieţii. Comuna Corbu dispune de rețea de canalizare pe 7,6 km., dar populația nu este racordată la rețea. Este nevoie de branșarea locuințelor precum și de reparații la rețea și stația de epurare, investiția fiind comună cu localitatera Tulgheș, unde se află stația de epurare.

11.3. Suprafaţa locuibilă existent

Suprafaţa locuibilă existentă din comuna Corbu la nivelul anului 2019 a fost de 32418 metri pătraţi, toată această suprafață fiind în proprietate privată.

În anul 2019, suprafața locuibilă a crescut comparativ cu anul 2015.

În comuna Corbu, la nivelul anului 2019, unei persoane îi revin 22,41 metri pătraţi de suprafaţă locuibilă.

Suprafața locuibilă existentă din județul Harghita este de 6256838 metri pătrați, fiecărei persoane revenindu-i o suprafață de 20,62 metri pătrați, valoarea fiind inferioară celei de la nivelul comunei Corbu

Suprafața locuibilă existentă (metri pătrați) din comuna Corbu Anul Proprietate privată 2011 31258 m2 2012 31544 m2 2013 31933 m2 2014 31933 m2

2015 32009 m2 2016 32009 m2

2017 32359 m2

2018 32359 m2 2019 32418 m2

11.4. Locuinţe existente

Locuința este construcția formată din una sau mai multe camere de locuit situate la același nivel al clădirii sau la niveluri diferite, prevăzută în general cu dependințe (bucătărie, baie etc.) sau alte spații de deservire, independentă din punct de vedere funcțional, având intrare separată din casa scării, curte sau strada și care a fost construită, transformată sau amenajată în scopul de a fi folosită, în principiu, de o singură gospodărie. La sfârșitul anului 2019, în comuna Corbu existau 709 locuințe. Pe tot parcursul perioadei 2017 – 2019, numărul locuințelor existente la nivelul comunei nu s-a schimbat.

Locuințe existente la sfârșitul anului în comuna Corbu

Anul Proprietate privată 2017 708 2018 708 2019 709

11.5. Locuinţe terminate

Conform datelor furnizate de Compartimentul de urbanism al primăriei în anul 2019, în comuna Corbu s-a finalizat 1 locuință. În anul 2018 s-au finalizat 6 locuințe pe baza fondurilor populației.

Locuințe terminate în cursul anului în comuna Corbu

Anul Din fondurile populației 2017 4 locuințe 2018 6 locuințe 2019 1 locuință

În anul 2017 s-au terminat 4 locuințe ce au fost construite din fondurile populației.

11.6. Autorizații de construire

Autorizația de construire constituie actul de autoritate al administrației locale pe baza căruia se asigură aplicarea măsurilor prevazute de lege referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea și funcționarea construcțiilor.

Autorizația de construire se eliberează beneficiarului lucrării, în temeiul și cu respectarea documentațiilor de urbanism și amenajare a teritoriului, în vederea începerii lucrărilor de construcții. Autorizațiile de construcție din comuna Corbu:

Nr. Indicator 2017 2018 2019 crt. Număr Suprafața Număr Suprafața Număr Suprafața mp. mp mp. 1. AUTORIZAȚII 1 105,00 2 210,00 3 310,00 CONSTRUIRE PENTRU CASE 2. AUTORIZAȚII 1 90,00 1 60.200,00 6 240.000,00 CONSTRUIRE ALTE LUCRĂRI 3. AUTORIZAȚII ------CONSTRUIRE SPAȚII ECONOMICE, PENSIUNI, MAGAZINE, ETC. 4. LOCUINȚE - - 1 105,00 2 208,00 TERMINATE

11.7. Dotarea locuințelor

Potrivit datelor înregistrate la Recesământul Populației din anul 2011, în comuna Corbu 84.6% dintre locuințele existente sunt dotate cu bucătărie.

Locuințe convenționale care au bucătărie/baie în locuință

Bucătărie în Baie în Anul locuință locuință 2011 84.6% 35.7%

Ponderea locuințelor de pe teritoriul comunei Corbu care sunt dotate cu baie reprezintă 35,7% din totalul locuințelor existente în teritoriu.

11.8. Termoficare și echipare energetică

În comuna Corbu alimentarea cu energie electrică se realizează prin intermediul liniilor de transport racordate la sistemul energetic național și prin intermediul stațiilor de transformare a energiei electrice. Energia electrică se asigură de la linia electrică de 20 kV care alimentează posturile de transformare în comună.

Linia de energie electrică alimentează cu energie electrică comuna Corbu prin intermediul a 16 posturi de transformare cu o putere totală instalată de 1808 kVA. Energia electrică este furnizată de SC ELECTRICA SA.

Locuințe convenționale din comuna Corbu

Instalație electrică în locuință Termoficare și central termică proprie Număr Pondere Număr Pondere 571 82,8% 58 8,4%

Doar 58 dintre locuințele de pe teritorul comunei Corbu dispuneu de termoficare și centrală termică proprie, conform recensământului din anul 2011. Ponderea acestora reprezintă 8,4% din totaslul locuințelor de pe teritoriul comunei. Numărul centralelor termice proprii a crescut față de anul 2011, dar primăria nu dispune de date în acest sens., recensământul anului 2021 va furniza asemenea date.

11.9. Gradul de mulțumire al populației privind starea utilităților Rezultatele obâinute în urma studiului asupra opiniei populației din comuna Corbu, realizat în decembrie 2019, scot în evidență faptul că starea utuilitățilore reprezintă o problemă cu gravitate foarte redusă pentru cea mai mare parte dintre locuitori (48,2%).

Starea utilităților din comuna Corbu Gravitate foarte redusă 48,2% Gravitate redusă 24.1% Gravitate medie 15,3%

Gravitate ridicată 8,2% Gravitate foarte ridicată 5,3%

Doar 5,3% dintre cei chestionați sausțin că starea utilităților din comună reprezintă o problemă cu gravitate foarte ridicată.

11.10. Asigurarea încălzirii locuinței în perioadele reci

Conform studiului realizat, principala sursă de încălzire a locuințelor din comuna Corbu este soba pe lemne (76.5%). Principalul motiv pentru care localnicii comunei utilizează acest mijloc de încălzire este existența pădurilor în teritoriu.

23.5% dintre localnici au afirmat că își încălzesc locuințele în perioadele reci cu ajutorul unei centrale proprii.

Asigurarea încălzirii locuințelor în perioadele reci

Sobă cu lemne 76,5% Centrală proprie 23,5%

11.11. Infrastructura rutieră

Comuna Corbu este amplasată într-o zonă avantajoasă din punct de vedere geografic și este străbătută de DN 15 și poate fi accesată dinspre Topliţa pe DN 15.

Strada principală din sat Capu Corbului și strada Principală din sat Corbu se întind pe drumul național DN15 din care se ramifică un număr de 17 străzi înguste, uneori chiar sub 3 m., care deservesc 2-3 gospodării. Strada Valea Seacă din satul Capu Corbului este străbătută de Drumul județean 127B. Starea drumurilor este variabilă, comuna dispuinînd de 2 drumuri comunale la care asfaltarea se termiună în anul 2020 precum și de drumuri neasfaltate care necesită amenajări. Există o preocupare foarte accentuată în privința reabilitării și modernizării strtăzilor, drumurilor de exploatare, respectiv forestiere. Lățimea în profil transversal între garduri a drumului național și a celui județean este 8-16 metri, lățimea părții carosabile fiind de 6-8 metri. Scurgerea apelor pluviale se realizează prin șanțurile de pe marginea drumului național, a drumului județean DJ 174B și a drumurilor comunale.

Localitatea Corbu este legată de alte localități numai prin circulație rutieră, neexistând cale ferată sau alte posibilități de transport.

Lungimea sau suprafaţa reţelei de drumuri:

Drumuri Naționale: DN 15 – 8 750 metri lungime, asfaltat;

Drumuri Județene:

DJ 174B (Strada Biblorului) – 7 600 metri lungime, pietruit/asfaltare 2020 - 2021

Drumuri Comunale: DC 87 Barasău (Strada Barasău) – 8 900 metri lungime, pietruit/asfaltat 2,2 km DC Valea Corbulu i(Strada Valea Corbului) – 14 600 metri lungime, pietruit/asflatat 1,8 km.; DC 81 Pr.Savului ( S t r a d a P r .Savului) – 1179,41 metri lungime, pietruit; Strada Iazului - 100 metri lungime, pietruit; Strada Scurtă - 200 metri lungime, pietruit; Strada Legăturii - 100 metri lungime, pietruit; Strada Argintăria - 900 m lungime, pietruit; Strada Nouă – 200 m lungime, pietruit; Strada Morii – 175 m lungime, pietruit; Strada Dâmbul lui Bălan- 700 metri lungime, pietruit; Strada Sub Coastă - 770 metri lungime, pietruit; Strada Dealului – 90 m lungime, pietruit;

Strada Zlamănu - 250 metri lungime, pietruit; Strada Pr.Lăbonțenilor - 370 metri lungime, pietruit; Strada Plaț - 200 metri lungime, pietruit; Strada Fabricii - 130 metri lungime, Pietruit; Strada Școlii – 145 metri lungime, asfaltat; Strada Pr.Cupaș – 470 metri lungime, pietruit; Strada Uzina de apă – 200 metri lungime, pietruit; Strada Valea Seacă (drum forestier) – 7 000 metri lungime, pietruit.

Drumuri forestiere aflate pe raza comunei Corbu:

Pârâul Alunului - 1 400 metri lungime, pământ; Asod - 5 700 metri lungime, pământ; Rezu Mare - 7 200 metri lungime, pământ; Rezu Mare II - 6 100 metri lungime, pământ; Rezu Mare III - 1 000 metri lungime, pământ; Baratu Mare - 3 000 metri lungime, pământ; Pârâul Tisei - 900 metri lungime, pământ; Vaca Mare - 1 200 metri lungime, pământ; Tisaș - 2 900 metri lungime, pământ; Tătaru - 3 600 metri lungime, pământ; Asod (prelungire) - 500 metri lungime, pământ; Nyerges - 2 300 metri lungime, pământ

Suprafaţa drumurilor însumează 56,17 ha ceea ce reprezintă 7.74% din perimetru. Reţeaua stradală locală este în general satisfăcătoare din punct de vedere al capacităţii însă este insuficient amenajată pentru parcare şi trafic pietonal.

11.12. Gradul de mulțumire al populației privind investițiile în infrastructura rutieră

Infrastructura rutieră este elementul central într-un sistem de transport rutier. Aceasta este alcătuită din facilităţile, serviciile şi instalaţiile de bază necesare pentru funcţionarea transportului pe autostrăzi, şosele şi străzi. Infrastructura rutieră include utilizarea terenului şi planificarea reţelei, (re)construcţia şi proiectarea secţiunilor de drum şi a intersecţiilor.

Investițiile în infrastructura rutieră Gravitate foarte ridicată 35.5% Gravitate medie 26.5% Gravitate redusă 23.7% Gravitate ridicată 10.1% Gravitate foarte redusă 4.2%

Studiul realizat în anul 2019 în comuna Corbu evidențiază faptul că cei mai mulți localnici susțin că investițiile în infrastructura rutieră (drumuri comunale și județene) reprezintă o problemă cu gravitate foarte ridicată (35.5%).

11.13. Accesibilitate și mobilitate

Analiza accesibilității și mobilității este o misiune importantă atât din perspectivă socială, cât și economică. Se vor analiza, pe lângă accesibilitatea și mobilitatea regională, și posibilitățile de mobilitate locală, acordându-se o atenție sporită și problemelor de accesibilitate provenite din posibilitățile reduse de mobilitate.

Înainte de toate, trebuie analizate sistemele de transport în comun relevante din perspectiva comunei, acestea având un rol important în mobilitatea regională și în afara regiunii și astfel în accesarea serviciilor din alte localități.

Comuna Corbu este legată de alte localităţi numai prin circulaţie rutieră, neexistând cale ferată sau alte posibilităţi de transport. În prezent, transportul în comun este asigurat prin autobuze spre Toplița, Târgu Mureș, Miercurea Ciuc, Piatra Neamț, ș.a.

Din punctul de vedere al infrastructurii de circulație, comuna se află într-o situație favorabilă. Drumul național DN15 care trece prin comună asigură condiții favorabile de accesibilitate la nivel regional. Aceasta are o importanță deosebită pentru turiștii și investitorii care sosesc în comună.

11.14. Serviciile de telecomunicații

Un factor important al sistemului de tehnologie informațională și de comunicații cât și al creării competitivității unei localități este accesul la informație. Rețelele bazate pe tehnologii informaționale și de comunicații au o contribuție importantă la intensificarea comunicației locale, la întărirea relațiilor existente sau la crearea unor noi relații, dar cea mai importantă contribuție a acestor rețele o oferă posibilitatea de a intra în legătură cu localitățile mai îndepărtate, cu diferite regiuni din țară dar și cu alte țări de pe mapamond.

Noile tehnologii informaționale reprezintă instrumente puternice care pot fi folosite pentru rezolvarea mai multor probleme economico-sociale, deoarece creează noi oportunități de piață pentru companii și indivizi, eliminând barierele care suprimă în mod tradițional circuitul informației. Aceste tehnologii permit libera circulație a bunurilor, promovând eficiența ca scop final.

Dezvoltarea rețelelor bazate pe tehnologii informaționale și de comunicații este foarte importantă mai ales în cazul localităților rurale izolate. Puterea din ce în ce mai mare a răspândirii computerului ca mod de lucru, prețurile din ce în ce mai scăzute, precum și penetrarea rapidă a telefoniei mobile a determinat necesitatea descrierii sectorului informatic prin intermediul unui sistem statistic de indicatori, care să permită realizarea de analize economice și să servească la fundamentarea deciziilor și politicilor economice.

Astfel, analiza dezvoltării sistemelor tehnologice și informaționale necesită evaluarea următoarelelor domenii:

rețeaua de cablu TV; rețeaua de telefonie fixă; acoperirea rețelelor de telefonie mobilă; serviciile poștale; internetul și calitatea acestuia, cât și punctele de informare din comună.

În prezent în localitatea Corbu există centrală telefonică automată modernă tip GOLDSTAR de capacitatea mare, racordată la centrala telefonică din Topliţa printr-un cablu telefonic interurban subteran cu fibre optice. Abonații sunt racordați la rețeaua de telefonie prin intermediul cablurilor amplasate pe stâlpi de lemn sau beton.

Gradul de acces al populației la serviciile de cablu TV Conform rezutatelor obținute în urma studiului asupra opiniei pupulației din comuna Corbu realizat în decembrie 2019, în prezent doar 5% dintre localnici susțin că mai folosesc serviciile de cablu TV. Numărul gospodăriilor din comuna Corbu care mai folosesc telefonia fixă este redus.

Gradul de acces al populației la serviciile de internet. Conform rezultatelor obținute în urma studiului opiniei populației din comuna Corbu, realizat în decembrie 2019, 83 % dintre localnici susțin că au acces la serviciile de internet.

Gradul de acces al populației la serviciile de internet Acord total 83,0% Acord 14,7% Dezacord total 1,5% Dezacord 0,8%

Doar 0,8% dintre persoanele intervievate susțin că populația din comuna Corbu nu are acces la serviciile de internet. Nemulțumirea cetățenilor este de natura faptului că semnalul la internet foarte des pică, ceea ce face ca nici telefoanele mobile să nu aibă semnal. Rezultatele studiului evidențiază faptul că, din punct de vedere al dotării cu mijloace informaționale, comuna Corbu se află într- o situație favorabilă, populația având acces la informație.

12. ANALIZA SWOT

LOCALIZARE TERITORIALĂ PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 Acces la un drum național DN15 ce  Clima este caracterizată de condiții traversează localitatea; termice aspre, cu veri scurte și ierni  Legături rutiere rapide cu localitățile din lungi; jur, precum și cu principalele orașe,  Înghețurile târzii de primăvară și Toplița, Miercurea Ciuc; înghețurile târzii de toamnă au  Relief format din lunci însoțite de terase efecte negative asupra dezvoltării joase și fâșii de câmpii piemontane, vegetației; creând condiții favorabile pentru  Precipitațiile medii anuale ating 600 așezările omenești și pentru – 1200 mm, care cumulate cu dezvoltarea activităților economice; topirea zăpezilor pot pune în pericol  Vegetația comunei este variată și suprafețele agricole; bogată, dporind atractivitatea  În cadrul comunei se identifică zone peisagistică a zonei; care pot fi inundate de apele  Faună variată, cele mai întâlnite curgătoare; animale fiind lupul, cerbul carpatin,  Infrastructură de transort slab mistrețul, ursul carpatin, vulpea, dezvoltată poate avea ca efect veverița, bursucul, dihorul, iepurele; ocolirea zonei turistice a comunei;  Păsări specific zonelor montane printre  Insufiuciența resurselor financiare care cocoșul de munte, cucul, corbul; pentru contribuția proprie la  Fond cinegetic bogat și variat ca proiectele finanțate prin Fonduri structură care sporește activitatea Structurale din mediul rural. peisagistică a zonei;  Posibilitatea accesării fondurilor structural în vederea valorificării resurselor zonei și dezvoltării turismului;  Existența programelor autorităților județene și naționale destinate dezvoltării zonelor rurale;  Posibilitatea încadării ariilor geografice ale comunelor în ariile de eligibilitate a programului de finanțarer prin fonduri structural ale Uniunii Europene.

AGRICULTURĂ PUNCTE SLABE PUNCTE TARI  Cei mai mulți dintre localnici comunei dețin suprafețe agricole

 Zonă cu potential forestier ridicat, mici (sub 0,5 ha); 98,7% din totalul suprafeței neagricole  Sectorul agricol este considerat este ocupată de păduri; neprioritar;  Conform hărții naționale de zonare a  Lipsa resurselor financiare în rândul producției agricole în funcție de micilor fermieri din comună pentru favorabilitatea condițiilor realizarea studiilor pedologice și agropedoclimatice, coordonatele agrochimice; comunei Corbu sunt propice pentru  Lipsa abilităților antreprenoriale și zootehnie; asociative;  Mai mult de jumătate din culturile  Neaplicarea de către populația agricole de pe raza comnunei sunt comunei a metodologiilor agricole ocupate de cartofi, condițiile zonei fiind moderne, existând încă mentalitatea favorabile pentru cultivarea acestei unei agriculturi tradiționale slab categorii de legume; competitive economic;  Intenția micilor fermieri de a-și extinde  Temerile micilor producători în cee afacerea și de a dezvolta sectorul ace privește piața de desfacere a agricol. produseloe agricole realizate în gospodărie;  Suprafață agricolă mică

AMENINȚĂRI  Construcția de noi locuințe ce OPORTUNITĂȚI conduce la scăderea suprafeței  Dezvoltarea mediului non- agricole; guvernamental ce acționează în  Eroziunea și degradarea calității domeniul agriculturii ecologice; solurilor ce conduce la scăderea  Tendință de creștere a sectorului de randamentului; produse econologice  Concurența acerbă de pe  Creșterea numărului de alimente produselor agroalimentare; tradiționale de calitate înregistrate la  Cunoștințe insuficiente de nivel national; antreprenoriat a întreprinzătorilor din  Existența unui cadru legislative domeniul agricol la nivel national favorabil pentru înființarea și comparative cu media Uniunii dezvoltarea exploatațiilor agrticole; Europene;  Facilități legislative pentru arendarea  Cadru legislative instabil și suprafețelor Agricole; insuficiența cunoașterii acestuia în  Existența programului Rabla pentru rândul populației din mediul rural; utilaje Agricole;  Reducerea subvențiilor pentru  Existența Grupurilor de Acțiune Locală agricultură. care sprijină micii fermieri;

DEMOGRAFIE

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE  Densitatea populației din comună  Populație în curs de îmbătrânire; prezintă o valoare scăzută, fiind  Spor natural negativ, numărul inferioară celei de la nivel regional și născuților vii fiind mai scăzut județean; comparative cu cel al decedaților (de  Diferența dintre populația feminină și văzut pct.5.1.); cea masculină nu este semnificativă, cea mai scăzută diferență prezintă anul 2018 – 731 bărbați și 724 femei;  Ponderea persoanelor căsătorite din comună reprezintă mai mult de jumătate din totalul populației;  Numărul decedaților din comuna Corbu a scăzut față de anul 1990 (1990=28; 2017=26; 2018=23; 2019=16); Aici trebuie precizat faptul că numărul populației totale a comunei a scăzut – motiv care a influențat și nr.mai mic al deceselor!

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

 Preocuparea permanentă a Autorității  Ritmul de scădere a populației Publice Locale cu privire la rezolvarea crește de la an la an, iar generațiile problemelor cu care se confruntă tinere sunt din ce în ce mai puțin populația; numeroase comparative cu cele  Promovarea de către Administrrația adulte și vârstnice; Publică Locală a unui program de  Redresarea natalității nu mai informare cu privier la depopularea poate împiedica scăderea și satelor componente și luarea de măsuri îmbătrânirea populației active până în acest sens (de exemplu, premierea în anul 2025; familiei la nașterea unui copil);  Promovarea agresivă la nivel  Elaborarea de politici de sănătate national a metodelor contraceptive; publică mai eficiente care vizează  Menținerea ratelor actuale de scăderea ratelor de mortalitate fertilitate (1,3 copii la o femeie) va generală și infantilă; conduce la un derapaj demografic în  Menținerea tendinței de creștere a anii 2025 – 2030; speranței de viață la naștere la nivel  Tendința de îmbătrânire mai national; accentuate a populației din cauza  Implicarea medicilor și a asistenților migrării forței de muncă tinere în sociali în activități de conștientizare cu străinătate; privire la necesitatea întineririi  Adaptarea mai lentă a populației

populației; vârstnice la schimbările și  Facilitățile oferite de programele provocările lumii actuale. naționale și europene pentru menținerea tinerilor în mediul rural;

MIGRAȚIE

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

  În anul 2017 numărul stabilirilor cu  Pondere ridicată a persoanelor domiciliul în comună a fost mai ridicat plecate din localitate; dață de anul 2015;  Pondere ridicată a persoanelor plecare la muncă în afara țării.

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

 Majoritatea măsurilor din PNDR  Depopularea zonei; favorizează investițiile realizate de către  Dispariția forței de muncă din tinerii din mediul rural, oferind mediul rural cu consecințe majore posibilitatea reducerii migrației forței de asupra economiei locale, dezvoltării muncă; sociale și a viitorului noilor generații;  Încurajarea tinerilor să rămână în  Discrepanțele dintrre mediul mediul rural prin posibilitatea accesării urban și cel rural determină fondurilor europene în vederea migrarea în afara teritorului a dezvoltării unei afaceri; populației tinere;  Mobilitatea populației este generatoare  Posibilitatea creșterii ratei de de aport de capital în zonă, de odei noi, migrare a populației datorită tehnologii noi, respective initiative de absolvirii cursurilor de formare afaceri noi; profesională necorelate cu domeniile  Promovarea zonei de către populația de interes de pe plan local plecată în afara ei;  Potențiale noi influențe positive în zonă legate de cultură, civilizație, obiceiuri, etc.

FORȚĂ DE MUNCĂ

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE  Populația comunei este dispusă să facă naveta pentru asigurarea nevoilor  Numărul salariaților din comună este zilnice chiar și pe distanțe mai mari de foarte mic de avut în vedere lipsa 20 km.; agenților economici mari;  Comparativ cu anii 2015 – 2016  63,2% dintre agenții economici nu numărul șomerilor a scăzut ( 1,6% în sunt informați cu privire la oferta 2019); forței de muncă la nivel local;  94.4% dintre agenții economici susțin că forța de muncă din comuna Corbu nu este calificată;  84,7% dintre locuiutori consideră că oferta locurilor de muncă din comună este foarte redusă;

AMENINȚĂRI OPORTUNITĂȚI  Reducerea drastică a populației  Posibilitarea de creare a noi locuri de școlare, care pe termen lung are ca muncă prin facilitatea accesului la efect forța de muncă necalificată; finanțare a microintreprinderilor;  Scăderea capacității economiei și  Stimularea revenirii în țară a societății de a genera oportunități de persoanelor plecare să muncească în muncă; străinătate;  Lipsa de structurare a învățământului secundar și universitar față de cerințele pieței de muncă determină creșterea numărului de șomeri în rândul populației calificate.

NIVEL DE TRAI

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 Comuna Corbu este evaluată de 70%  Nivelul mediu al venitului pe dintre localnici ca fiind un loc bun în gospodărie este de doar 1150 lei; care să trăiești;  Cele mai multe personae de pe  Cei mai mulți localnici se declară foarte teritoriul comunei susțin că veniturile mulțumiți de modalitățile de petrecere a din gospodărie ajung numai pentru timpului liber (60,6%); strictul necesar (42,4%);  64,1% dintre persoanele care locuiesc  39,5% dintre localnicii comunei

în comuna Corbu susțin că sunt foarte consideră că vor trăi aproximativ mulțimiți de activcitățile sportive și de la fel peste 1 an; recreere care se realizează la nivel local;  Serviciile privind siguranța publică sunt foarte appreciate de localnicii comunei, 76,4% dintre aceștia declarând că se simt în siguranță atunci când circulă pe stradă;  77,0% dintre localnici comunei afirmă că sunt foarte mulțimiți de măsurile luate de autorități pentru siguranța tinerilor și a copiilor în spațiile publice din aer liber;

AMENINȚĂRI OPORTUNITĂȚI  Criza economică care afectează  Menținerea tendinței de creștere a nivelul de trai, veniturile populației și duratei medii de viață; rata șomajului;  Exisatența programelor comunitare și  Migrarea populației calificate; naționale pentru asigurarea accesului  Lipsa unor măsuri și programme la educație a populației; adecvate care să conducă la  Multiple programme de finanțare pentru creșterea numărului de locuri de dezvoltarea rurală; muncă;  Existența unor programme de formare  Depopularea zonei, risc datorat profesională cu implicații în creșterea condițiilor de trai, economieri slab gradului de calificare al populației; dezvoltate, locurilor de muncă  Implicarea Autorităților Publice Locale insuficiente, veniturilor mici. în problemele comunității.

EDUCAȚIE ȘI ÎNVĂȚĂMÂNT PUNCTE SLABE PUNCTE TARI  Populația școlară a comunei a  Raportând numărtul populației școlare scăzut; la numărul sălilor de clasă, în comuna  3-4 elevi folosesc același calculator Corbu în anul 2019/2020, într-o sală de din unitatea de învățământ; clasă învață, în medie 19 elevi;  Cea mai mare parte din populația  43,6% dintre întreprinzătorii de pe comunei consideră dezvoltarea teritoriul comunei consideră prioritară sectorului educațional neproritară dezvoltarea secvtyorului educational; pentru îmbunătățirea nivelului de  72,3% din locuitorii comunei Corbu trai. susțin că aceasta este un loc bun pentru creșterea și educarea copiilor.

 Autoritatea Publică Loc ală cu eforturi financiare propria a dotat elevii cu tablete și cartele internet;

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

 Posibilitatea preluării și adaptării  Scăderea populației școlarizate în metodelor de bunî practică din țările învățământul primar și gimnazial Uniunii Europene cu privier la datorată scăderii populației; activitățile didactice;  Buget insufficient alocat  Posibilitatea preluării modelului de învățământului; bună practică “After school”;  Politica de salarizare existent în  Existența programelor educaționale domeniul educational, cu influențe pilot; negative asupra calității actului  Existența politicilor de stimulare a didactic; ocupării posturilor vacante pentru  Lipsa condițiilor attractive pentru c cadrele didactice din mediul rural și adrele didactice tinere; menținerea cadrelor didactice calificate;  Lipsa unei baze materiale modern și  Existanța programelor guvernamentale adaptată noilor tendințe și locale ce sprijină copiii din mediul educaționale. rural cu rezultate deosebite la învățătură.

CULTURĂ PUNCTE SLABE PUNCTE TARI  Scăderea considerabilă a numărului  Organizarea evenimentelor culturale de cititori din biblioteca comunală; (Ziua comunei, Festivalul “Balmoșul la  Dotarea cu cărți noi a celor două el acasă”, Balul de 24 ianuarie etc.); biblioteci lasă de droit;  Organizarea de evenimente de către  Lipsa unor instrumentiști locali de Liceul Tehnologic Corbu. unde și lipsa unui ansamblu de dansuri etc.  Cămine culturale nemodernizate care nu corespund cerințelor și pretențiilor anului 2020;

AMENINȚĂRI OPORTUNITĂȚI  Discrepanțe între domeniul cultural  PosibIlitatea accesării fondurilor și nevoile, respective interesele europene nerambrusabile pentru comunității, pierderea relevanței

dezvoltarea sectorului cultural; actului cultural pentru comunitate;  Existența programelor de finanțare  Lipsa interesului privind domeniul naționale și județene; cultural, nerecunonscându-se  Existența Fondurilor Structurale; aportul la dezvoltarea locală și  Informatizarea bibliotecilor și a creșterea calității vieții; serviciilor oferite de acestea.  Lipsa posibilității afirmării artiștilor locali pe plan national;  Fonduri insuficiente alocate sectorului cultural.

ECONOMIE

PUNCTE SLABE PUNCTE TARI  Număr de angajați foarte mici;  89,6% dintre întreprinzători sunt mulțumiți  Principalele probleme cvu care se de sprijinul oferit din partea angajaților confruntă agenții economici locali Primăriei în rezolvarea problemelor sunt birocrația la nivel local; zilnice;  Aproximativ jumătate dintre  80,3% dintre întrreprinzători sunt mulțumiți privitor întreprinzătorii locali nu colaborează la implicarea Primăriei în dezvoltarea mediului deloc cu Consiliul Județean și de afaceri; Prefectura Județului Harghita;  Cei mai mulți agenți economici își  Mai mult de jumătate dintre agenții vând produsele și/sau serviciile doar economici care își desfășoară la nivel local;  Doar 8,7% din totalul activitatea pe teritoriul comunei întreprinzătorilor locali au accesat Corbu sunt informați cu privire la fonduri europene în vederea proiectele pe care le realizează în dezvoltării afacerii;

prezent Primăria comunei Corbu

(77.9%). AMENINȚĂRI

OPORTUNITĂȚI  Fiscalitatea și birocrația existent la  Fonduri europene ce sprijină nivel local; dezvoltarea antreprenoriatului;  Forță de muncă necalificată și  Dezvoltarea pachetelor de instrumente insuficientă în mediul rural; financiare pentru sprijinirea micilor  Mediu politic instabil și dese afaceri; schimbări în legislație (inclusiv cele  Accesul populației la tehnologia de domeniu fiscal); informației și serviciile de comunicații  Politică nefavorabilă dezvoltării pentru a conecta societatera rurală la afacerilor (taxe și impozite progresele globale, facilitând o mai numeroase); bună participare la dezvoltarea  Disparități între zonele rurale și

economică; urbane datorate slabei capacități în  Creșterea permanentă a cererii de asigurarea infrastructurii și a alimente de calitate pe piețele naționale serviciilor de bază; și internaționale, inclusive a cererii de  Blocarea creditării din cauza crizei alimente econologice certificate; economice și a blocajelor financiare;  Dezvoltarea lanțurilor de aprovizionare  Migrația forței de muncă specializată care să conecteze producătorii și și calificată spre mediul urban sau consumatorii, inclusiv să asigure o spre alte țări; legătură mai bună între mediul rural și  Adaptabilitate scăzută la schimbare urban; a agenților econmomici și a forței de  Existența programelor guvernamentale muncă; care susțin Întreprinderile Mici și Mijlocii  Creșterea ratei inflației și ratei (IMM-urile); școmajului conduce la scăderea puterii de cumpărare a produselor și serviciilor în rândul populației.

PUNCTE SLABE SISTEMUL DE SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ  Dintre persoanele cu dizabilități din comună cei mai mulți sunt adulți; PUNCTE TARI  Lipsa centrelor pentru bătrâni în zonă și prețurile neaccesibile pentru  Existeța unui medic de familie, a unui majoritatea populației; medic stomatolog și a unui punct farmaceutic;  Spirit de solidartitate al localnicilor față de persoanele vârstnice;  Sprijin acordat de Primăria Corbu grupuruilor defavorizate din comună, în AMENINȚĂRI special persoanelor cu venituri reduse;  Reacția neadecvată a cadrelor medicale la sistemul de norme OPORTUNITĂȚI sanitare impuse;  Migrația personalului medico-sanitar  Posibilitatea utilizării unor fonduri spre mediul urban sau spre alte țări; europene disponibile în vederea  Lipsa capacităților și abilităților sprijinirii dezvoltării infrastructurii de manageriale la nivelul sistemului de sănătate; sănătate;  Existența unui sitem de monitorizare a  Deteriorarea spațiilor, aparaturii și asistenței sociale; serviciilor medic ale din mediul rural  Existențsa posibilității dotării cu din cauza fondurilor insuficiente și a aparatură performantă a cabinetelor managementului defectuos; medicale din mediul rural;  Probleme financiare majore ale

 Existența fondurilor bugetare destinate sistemului public de sănătate; asistenței sociale;  Cadru legislative deficitar în  Promovarea conceptului de familie; domeniul violenței domestice și al  Politici sociale cu susținere din partea abuzurilor sexuale; Uniunii Europene;  Creșterea numărului de cazuri de  Posibilitatea preluării modelelor de violență în familie și a altor conflicte bună practică din țările dezvoltate ale în comunitate. Uniunii Europene cu privire la metodologia de abordare a problemei domeniului social;  Existența la nivel nbațional a legislației care reglementează serviciile sociale și PUNCTE SLABE standardele de calitate.  Starea necorespunzătoare a drumurilor și trotuarelor din comună;  Lipsa căii ferate în comună; URBANISM  Existența drumurilor neasfaltate care necesită amenințări; PUNCTE TARI  Doar 8,4% dintre locuințele comunei dispun de central termică proprie.  Comparativ cu anul 2011, suprafața locuibilă existent la nivel de comună a crescut în anul 2019;  Peste 80% din totalul locuințelor comunei Corbu dispun de bucătărie în interiorul locuinței;  35,7% dintre gospodăriile comunei sunt dotate cu baie în interior;  Peste 80% dintre locuințele din teritoriu sunt racordate la rețeua de energie AMENINȚĂRI electrică;  Cea mai mare parte din populația  Instabilitate legislativă și monetară; comunei consider că starea utilităților  Instabilitate politică; de la nivel local reprezintă o problemă  Criza economică și financiară la cu gravitate foarte redusă; nivel national și international;  Surse financiare insuficiente pentru OPORTUNITĂȚI susținerea proiectelor de modernizare a infrastructurii;  Existența unor progreame europene  Lipsa investgițiilor în infrastructura orientate direct spre dezvoltare rureală; locală are efecte negative asupra  Posibilitatea accesării fondurilor activității zonei și a uzurii premature europene nerambursabile pentru a autovehiculelor populației; asfaltarea drumurilor;  Tendința de creștere a prețuirilor  Existența surselor de apă potabilă ce resurselor energetice sub influența pot sta la baza extinderii rețelelor de instabilității monedelor alimentare cu apă potabilă; internaționale.

 Existența unor programme cu finanțare europeană orientate spre creșterea randamentului și eficienței energetice;  Existența Planului de Amenajare Teritorială Națională;  Existența Asociațiilor de Dezvoltare PUNCTE SLABE Intercomunitare.  Colectarea selectivă a deșeurilor nu este încă rezolvată; MEDIU

PUNCTE TARI

 Majoritatea populației din ncomuna Corbu este mulțumită de calitatea apei potabile;  Cei mai mulți localnici susțin că poluarea nu reprezintă o problemă AMENINȚĂRI pentru comunitate;  Locuitorii comunei sunt foarte mulțumiți  Deteriorarea calității apei pe termen de modul de colectare a deșeurilor; lung, în cazul în care evacuările de ape uzate și menajere vor continua să se facă necontrolat; OPORTUNITĂȚI  Nivel scăzut de educare al populației cu privire la colectarea selectivă a  Posibilitatea accesării fondurilor deșeurilor; europene destinate reabilitării condițiilor  Menținerea mentalității de indiferență de mediu din zona rurală; față de protecția mediului, în special  Disponibilitatea finanțărilor prin Fondul la nivelul populației vârstnice; de Mediu pentru realizarea proiectelor  Insuficiența preocupării agenților cuprinse în Planul Național de Acțiune economici privind refolosirea pentru protecția Mediului; ambalajelor.  Existența programelor LIFE Mediu și Natura ale UE;  Receptivitatea populației la campaniile pentru promovarea colectării selective a deșeurilor.

COMUNA CORBU JUDEȚUL HARGHITA 13. PORTOFOLIUL DE PROIECTE 2021 - 2030 1. Titlul proiectului: Achiziție teren și construire bloc de locuințe sociale cu 18 apartamente (10 apartamente cu 2 camere și 8 garsoniere) Perioada de implementare: 2023 – 2026 Scop: Asigurare locuințe pentru familiile defavorizate din comuna Corbu Posibili parteneri: Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (MLPDA), Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Grupul de Acțiune Locală G10, Consiliul Județean, DGASPC Harghita Obiective:  Dezvoltarea infrastructurii serviciilor sociale din comuna Corbu;  Construirea unui bloc de locuințe sociale cu 18 apartamente în comuna Corbu;  Crearea unor condiții favorabile pentru dezvoltarea armonioasă a familiei;  Îmbunătățirea relațiilor inter-umane în comuna Corbu;  Creșterea nivelului de trai al localnicilor din comuna Corbu;  Combaterea discriminării față de persoanele cu venituri reduse;  Includerea familiilor cu risc social în comunitate prin acordarea acestor locuințe. Surse de finanțare potențiale: Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), Bugetul local, MADR, MLDPA. Activități principale:  Găsirea și achiziția terenului pentru construirea clădirii;  Întocmirea documentațiilor tehnico- economice;  Achiziția lucrării prin SICAP;  Desfășurarea lucrărilor de construire a locuințelor pentru beneficiarii proiectului;  Racordarea locuințelor la utilități;  Achiziționarea mobilierului;  Predarea locuințelor sociale către benficiari;  Instituirea unor condiții de păstrare a locuințelor primite;  Monitorizarea și evaluarea proiectului. Grup țintă: Familiile defavorizate din comuna Corbu

2. Titlul proiectului: Construire corp clădire la Liceul Tehnologic Corbu Perioada de implementare: 2021 – 2023 Scop: Îmbunătățirera sectorului educațional din comuna Corbu Posibili parteneri: Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (MLPDA), C.N.I.

Obiective:  Îmbunătățirea infrastructurii școlare și preșcolare din comuna Corbu;  Creșterea calității serviciilor educaționale din comună Surse de finanțare potențiale: Bugetul local, MLDPA. Activități principale:

 Întocmirea documentațiilor tehnico- economice;  Achiziția lucrării prin SEAP;  Desfășurarea lucrărilor de construire  Racordarea la utilități;  Achiziționarea mobilierului;  Monitorizarea și evaluarea proiectului. Grup țintă: Elevii din comuna Corbu Valoare estimată: 1.000.000 EURO

3. Titlul proiectului: Reabilitare, modernizare și extindere sistem de canalizare al comunei Corbu Perioada de implementare: 2022 – 2024 Scop: Îmbunătățirea condițiilor de viață a populației din comună. Posibili parteneri: Guvernul României, Grupul de Acțiune Locală G10, Consiliul Județean Obiective:  Creșterea gradului de acoperire cu servicii de colectare a a apei uzate;  Reducerea gradului de poluare din comuna Corbu. Surse de finanțare potențiale: Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), Consiliul Județean, Bugetul local Activități principale:  Expertiză tehnică pentru evaluarea gradului de degradare a rețelei existente  Întocmirea documentației tehnico-economice;  Executarea lucrărilor;  Asigurarea condițiilor tehnice pentru posibilitatea racordării populației la sistemul de canalizare. Grup țintă: Locuitorii comunei Corbu

4. Titlul proiectului: Stabilire destinație și terminare lucrări la clădirea în roșu din comuna Corbu sat Corbu str.Principală nr.113 Perioada de implementare: 2022 – 2024 Scop: Dezvoltarea infrastructurii mici din comuna Corbu Posibili parteneri: Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (MLPDA), Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Grupul de Acțiune Locală G10, Consiliul Județean, Obiective:  Schimbarea aspectului arhitectural al centrului comunei  Găsirea unei destinații adecvate necesităților localității pentru clădirea nefinalizată de mai mulți ani Surse de finanțare potențiale: Consiliul Județean, GAL G10, Bugetul local Activități principale:  Întocmirea documentațiilor tehnico- economice;  Achiziția lucrării prin SEAP;  Desfășurarea lucrărilor de construire  Racordarea la utilități;

 Monitorizarea și evaluarea proiectului. Valoare estimată: 400.000 RON

5. Titlul proiectului: Branșarea locuințelor din satul Corbu la sistemul de alimentare cu apă a comunei Corbu, recepția finală și darea în funcțiune a sistemului de alimentare cu apă; Înființarea serviciului public și darea în exploatare la operator autorizat Perioada de implementare: 2021 – 2022 Scop: Îmbunătățirea condițiilor de viață a populației din comună Posibili parteneri: Consiliul Județean Obiective:  Îmbunătățirea calității apei distribuite  Facilitatea accesului tuturor locuitorilor din comuna Corbu la rețeua de apă potabilă;  Creșterea potențialului economic al comunei Corbu. Surse de finanțare potențiale: Bugetul local, Fonduri Guvernamentale Activități principale:  Asigurarea condițiilor terhnice pentru posibilitarea racordării populației la apă potabilă Grup țintă: Locuitorii din toată comuna Corbu Valoare estimată: 300.000 EURO

6. Titlul proiectului: Construire/Amenajarea bază sportivă în satul capu Corbului Perioada de implementare: 2021 – 2022 Scop: Îmbunătățirea calității vieții localnicilor din satul Capu Corbului Posibili parteneri: Consiliul Județean Obiective:  Îmbunătățirea condițiilor de recreere pentru locuitorii/tinerii/copiii din satul Capu Corbului;  Diversificarea activităților sportive din comuna Corbu;  Creșterea numărului de competiții sportive organizate în comuna Corbu;  Crearea unui punct de atracție pentru locuitorii comunei Surse de finanțare potențiale: Bugetul local, Consiliul Județean Activități principale:  Stabilirea terenului pentru construire/amenajare  Întocmirea documentațiilor tehnico- economice;  Achiziția lucrării prin SICAP;  Desfășurarea lucrărilor de construire;  Amenajare tribune;  Instalarea de stâlpi de iluminat nocturna a terenui de sport;  Instituirea unor condiții de păstrare a investiției;  Monitorizarea și evaluarea proiectului. Valoare estimată: 100.000 EURO

7. Titlul proiectului: Construire piață agroalimentară Perioada de implementare: 2025 – 2026 Scop: Dezvoltarea sectorului comercial din comuna Corbu Posibili parteneri: Guvernul României, Consiliul Județean, UE, Grupul de Acțiune Locală G10 Obiective:  Crearea unui loc special amenajat pentru aprovizionarea populației cu produser agroalimentare;  Organizarea comerțului la nivelul comunei într-un spațiu special amenajat care oferă condiții de protecție optimă a consumatorilor, de concurență loială, de protejare a vieții, sănătății, mediului și intereselor acestora. Surse de finanțare potențiale: Bugetul local, Consiliul Județean, Guvernul României, GAL G10, PNDR Activități principale:  Construire hală piață deschisă;  Construire hală piață închisă;  Dotarea pieței cu echipamente specifice;  Asigurarea utilităților;  Elaborare regulament de organizare și funcționare a pieței. Valoare estimată: 50.000 EURO

8. Titlul proiectului: Reabilitare, modernizare, dotare și extindere cămin cultural, comuna Corbu, județul Harghita Perioada de implementare: 2021 – 2022 Scop: Creșterea calității vieții socio-culturale în comuna Corbu Posibili parteneri: Guvernul României, C.N.I. Obiective:  Crearea unui cadru adecvat pentru realizarea activităților socio-culturale din comună;  Menținerea și promovarera tradițiilor și obiceiurilor din comuna Corbu prin realizarea de evenimente culturale. Surse de finanțare potențiale: C.N.I., Bugetul local Activități principale:  Documentațiile tehnico-economice ( sunt depuse la CNI))  Execuția lucrărilor de reabilitare și modernizare a clădirii căminului cultural;  Dotarea cu mobilier corespunzător a sălilor din incinta căminului cultural;  Dotarea căminului cu echipamente multimedia  Racodarea clădirii la utilități  Împrejmuirea clădirilor Valoare estimată: 4.200.000 RON

9. Titlul proiectului: Informatizarea Primăriei comunei Corbu Perioada de implementare: 2024 – 2025 Scop: Creșterea eficacității primăriei Corbu Posibili parteneri: Guvernul României, Consiliul Județean, Uniunea Europeană, GAL G10 Obiective:  Asigurarea de condiții de lucru moderne, conform standardelor europene, pentru funcționarii publici din cadrul Primăriei Corbu;

 Creșterea capacității administrației publice de a elabora și de a aplica politici moderne de gestionare a activității comunei Corbu Surse de finanțare potențiale: Guvernul României, Consiliul Județean, Bugetul local, PNDR Activități principale:  Achiziție calculatoare  Achiziție echipamente periferice (imprimante, scanere, videproiector, dispozitive multimedia);  Achiziție softuri  Achiziție server stocare/protejare date și care să asigure performanțe excepționale și o capacitate mare de putere de procesare.

10. Titlul proiectului: Parc de aventură Perioada de implementare: 2021 – 2023 Scop: Dezvoltarea sectorului turistic din comuna Corbu Posibili parteneri: Uniunea Europeană, Guvernul României, Consiliul Județean, GAL G10 Obiective:  Oportunitatea cetățenilor de a avea în localitate o structură de agrement pentru cei mari și pentru cei mici  Promovarea turistică a comunei;  Creșterea numărului de turiști din zonă  Crearea de locuri de muncă Surse de finanțare potențiale: Guvernul României, Consiliul Județean, Bugetul local, GAL G10, PNDR Activități principale: FAZA PRELIMINARĂ – Constatare la faţa locului cu verificarea cantităţii minime de copaci, dimensiunea acestora şi toţi ceilalţi factori care intervin pentru reuşita unui parc de aventură – Verificarea lipsei interdicţiilor peisagistico-culturale-arheologice ale zonei – Verificarea suprafeţei minime a terenului pentru realizarea acestei structuri – Deviz preliminar de costuri de realizare – Raportul complet al realizării PREGĂTIREA PROIECTELOR PRELIMINARE – Releveu topografic al zonei şi al speciilor arboricole – Raport forestier de stabilitate a copacilor VTA – Proiectarea tuturor planşelor de proiect necesare – Redactarea raportului peisagistic – Pregătirea cererii pentru eliberarea autorizaţiei FAZA DE CONSTRUIRE

– Obţinerea autorizaţiilor – Dotarea şantierului şi începerea lucrărilor – Sfârşitul lucrării şi predarea manualului de utilizare şi întreţinere 5- FAZA FINALĂ -Recepţia structurii finalizate 6- DESCHIDEREA PARCULUI DE AVENTURĂ Valoare estimată: 500.000 URO

11. Titlul proiectului: Realizare a lucrarilor sistematice de cadastru pe sectoare cadastrale în vederea înscrierii imobilelor în cartea funciară, aparținând UAT Corbu Perioada de implementare: 2021 – 2023 Scop: Înregistrarea gratuită a imobilelor în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară - eliberarea certificatelor pentru înscrierea în cartea funciară a posesorilor ca proprietari şi, după caz, a dezbaterilor succesorale; Aducerea la zi a situației teritoriului comunei Corbu. Posibili parteneri: Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară - autoritatea responsabilă pentru implementarea Programului naţional de cadastru şi carte funciară; OCPI – coordonează activitatea Obiective:  Înregistrarea sistematică a imobilelor situate în mediul urban și rural;  Eficientizare în derularea programelor Administrației Publice Locale;  Realizarea lucrărilor de cadastru, de la măsurare până la intabulare, conform standardelor europene Surse de finanțare potențiale: ANCPI, Bugetul local Activități principale:  Campanii de informare și conștientizare publică a cetățenilor;  identificarea imobilelor și a cetățenilor;  realizarea de măsurători cadastrale;  colectarea actelor juridice de la deținători;  integrarea și prelucrarea datelor și intocmirea documentelor cadastrale;  afișarea publică a documentelor cadastrale ;  înregistrarea și soluționarea cererilor de rectificare formulate de proprietari/posesori;  actualizarea documentelor cadastrale și deschiderea cărților funciare.

12. Titlul proiectului: Dotare cu mobilier a școlilor și grădiniței Perioada de implementare: 2021 – 2023 Scop: Îmbunătățirera sectorului educațional din comuna Corbu Posibili parteneri: Uniunea Europeană, Guvernul României, Consiliul Județean Obiective:  Îmbunătățirea infrastructurii școlare și preșcolare din comuna Corbu;  Creșterea calității serviciilor educaționale din comună;

Surse de finanțare potențiale: Bugetul local, Guvernul României, Uniunea Europeană, Consiliul Județean, GAL G10 Activități principale:  Achiziția de echipamente specifice și mobilier pentru școli și grădinițe;  Achiziționarea auxiliarelor și ghidurilor informative și de sprijin a procesului didactic care să faciliteze asimilarea cunoștințelor și aplicarea deprinderilor și tehnicilor de lucru

13. Titlul proiectului: Îmbunătățirea rețelei de iluminat public și creșterea randamentului energetic la sistemele de iluminat Perioada de implementare: 2024 – 2026 Scop: Satisfacerea cerințelor de vizibilitate pentru drumurile publice conform normelor SR13433/1999 Posibili parteneri: Uniunea Europeană, Guvernul României, Consiliul Județean Obiective:  Adaptarea rețelei de iluminat la standardele europene  Îmbunătățirea climatului de ordine publică și creșterea gradului de siguranță;  Reducerea numărului de accidente rutiere pe drumurile publice din comună;  Prevenirea infracțiunilor;  Economisire fonduri plată curent electric

Surse de finanțare potențiale: Bugetul local, Guvernul României, Uniunea Europeană, Consiliul Județean, PNDR, GAL G10 Activități principale:  Achiziționarea instalațiilor de iluminat public;  Înlocuirea instalațiilor de iluminat existente;  Întreținerea continuă a componentelor sistemului de iluminat public Valoare estimată: 300.000 RON

14. Titlul proiectului: a) Reabilitare și modernizare drumuri comunale (DC87 și DC88 - lucrări în continuare); b) Reabilitare drum Argintăria sat; c) Consolidare maluri Pr.Savului Perioada de implementare: 2021 – 2024 Scop: Reabilitarea infrastructurii rutiere din comuna Corbu Posibili parteneri: Uniunea Europeană, Guvernul României, Consiliul Județean, GAL G10 Obiective:  Îmbunătățirea calității infrastructurii rutiere locale;  Îmbunătățirea condițiilor de accesibilitate pe drumurile publice din comună;  Creșterea potențialului economic al comunei Corbu

Surse de finanțare potențiale: C.N.I., Bugetul local, Guvernul României, Uniunea Europeană, Consiliul Județean, PNDR, GAL G10 Activități principale:  Reabilitare și asfaltare zone neasfaltate în continuare la DC87 și DC88;

 Consolidare maluri, zidurti de sprijin și pietruire drum Argintăria sat;  Realizare zid de sprijin și gabioane pentru protejarea drumului comuna DC81 Pr.Savului;  Amenajarea șanțuri pe lungimea drumurilor;  Montare parapeți de siguranță;  Montare indicatoare rutiere.

15. Titlul proiectului: Reabilitare Școală gimnazială Corbu Perioada de implementare: 2022 – 2024 Scop: Îmbunătățirea condițiilor de desfășurare a procesului instructiv-educativ Posibili parteneri: Uniunea Europeană, Guvernul României, Consiliul Județean Obiective:  Păstrarea stilului arhitectural din perioada construcției clădirii  Crearea condițiilor optime, moderne, pentru desfășurarea activității educaționale în comuna Corbu Surse de finanțare potențiale: Bugetul local, Guvernul României, Uniunea Europeană, Consiliul Județean, PNDR, GAL G10 Activități principale:  Reabilitare interioară și exterioară a clădirii;  Lucrări de refacere a finisajelor;  Reparație acoperiș;  Lucrări de refacere a pardoselii;  Reabilitare grupurilor sanitare;  Împrejmuirea imobilului și refacerea/delimitarea curții  Racordarea la utilități;  Dotare cu echipamente specifice moderne Valoare estimată: 300.000 RON

16. Titlul proiectului: Extindere rețea de distribuție a energiei electrice Perioada de implementare: 2023 – 2024 Scop: Asigurarea rețelei electrice de distribuție pentru locuitorii și imobilele din zonele neacoperite Posibili parteneri: Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (MLPDA), Grupul de Acțiune Locală G10, Consiliul Județean, SC ELECTRICA SA Obiective:  Creșterea nivelului de trai al localnicilor din comuna Corbu;  Asigurarea de condiții egale pentru toți cetățenii comunei plătitori de impozite Surse de finanțare potențiale: Guvernul României, Consiliul județean, Bugetul local Activități principale:  Evaluarea condițiilor de finanțare a lucrărilor de extindere a rețelei electrice de distribuție;  Depunerea cererii de către UAT și a documentației aferente;  Întocmirea documentațiilor necesare, obținerea acordurilor Grup țintă: Familiile din zonele fără acoperire rețea electrică de distribuție

17. Titlul proiectului: Amenajare parc în zona centrală a comunei Corbu

Perioada de implementare: 2021 – 2023 Scop: Posibili parteneri: Consiliul Județean Obiectiv general: Obiectivul general rezultă din lipsa unui loc de joaca funcționabil care să ofere siguranță și condiții optime de joacă pentru copii. Obiective specifice: Proiectul va oferi copiilor un spatiu controlat de joacă; proiectul va oferi părinților un sentiment de siguranță în momentul în care își vor lăsa copiii afara la joaca știindui departe de pericolele stăzii Surse de finanțare potențiale: Fonduri neramursabile, Bugetul local Activități principale:  Delimitarea terenului necesar  Întocmirea documentațiilor tehnico- economice;  Achiziția lucrării prin SEAP  Desfășurarea lucrărilor de construire  Construirea parcării mijloacelor de transport  Dotarea cu mobilier urban  Amenajarea loc de joacă pentru copii  Spații verzi  Coșuri de gunoi menajer  Monitorizarea și evaluarea proiectului. Beneficiari proiect: toate categoriile de persoane de la copiii mici până la vârstnici Valoare estimată: 500.000 RON

18. Titlul proiectului: Realizare și atestare muzeu local Perioada de implementare: 2023 – 2025 Scop: Educarea şi cunoaşterea evoluţiei comunităţii umane şi a mediului înconjurător

Posibili parteneri: Grupul de Acțiune Locală G10, Consiliul Județean, Liceul Tehnologic Corbu, A.D.I. Călimani-Giurgeu Obiective:  Colecţionarea, conservarea, cercetarea, restaurarea, comunicarea şi expunerea mărturiilor materiale şi spirituale ale existenţei şi evoluţiei comunităţii locale, valorificarea patrimoniului cultural administrat prin expoziţii, publicaţii şi orice alte forme de comunicare. Surse de finanțare potențiale: Bugetul local, Consiliul Județean Activități principale:  Lucrări de întreținere a celor două clădiri  Reamenajare interioară  Constituirea, administrarea, conservarea şi restaurarea patrimoniului muzeal;  Evidenţa, documentarea, protejarea şi dezvoltarea patrimoniului muzeal;  Achiziționarea de bunuri muzeale, în condițiile legii;  Punerea în valoare a patrimoniului muzeal în scopul cunoaşterii, educării şi recreerii, prin expoziții permanente și temporare, inclusiv prin împrumutul intermuzeal, în condițiile legii;  Asigurarea evidenței bunurilor muzeale, inventarierea lor periodică, în condițiile legii,asigurarea protecției acestora;  Întocmirea documentației pentru obținerea titulaturii de MUZEU

Beneficiari țintă:  Elevii, studenții, în general generația tânără;  Vizitatori străini Valoare estimată: 50.000 RON

19. Titlul proiectului: Informatizare școli Perioada de implementare: 2022 – 2024 Scop: Educație permanentă cu intervenția posibilităților oferite de tehnologiice informațiilor și comunicării Posibili parteneri: Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (MLPDA), Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Consiliul Județean Obiective:  Dotarea unităților de învățământ preuniversitar cu laboratoare informatizate;  Implementarea sistemului alternativ de educație asistată pe calculator realizîndu-se astfel un modul intergrat format din calculatoare, sofwtare educațional și programe de formare resurse umane Surse de finanțare potențiale: Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), Consiliul județean, Bugetul local Activități principale:  Completarea numărului de calculatoare existent;  Asigurarea internetului de mare viteză în toate unitățile de învățământ;  Achiziționarea de tablete la început de an școlar pentru clasa pregătitoare Valoare estimată: 500.000 EURO

20. Titlul proiectului: Dotare cabinet medical de familie și stomatologie Perioada de implementare: 2023 – 2024 Scop: Atragerea și menținerea medicilor în comună Posibili parteneri: Consiliul Județean Obiective:  Dotarea cu aparatură și mobilier specifice cabinetului medic de familie și cabinet medical stomatologic Surse de finanțare potențiale: Consiliul Județean, Bugetul local Activități principale:  Dotarea cu aparatură și mobilier specifice  Instituirea unor condiții de păstrare a bunurilor primite;  Monitorizarea și evaluarea proiectului. Valoare estimată: 50.000 RON

21. Titlul proiectului: Extindere rețea trotuare și reabilitare șanțuri la rețeua existentă Perioada de implementare: 2021 – 2024 Scop: Siguranța circulației pietonale în localitate Posibili parteneri: Consiliul Județean Obiective:  Creșterea siguranței circulației în raport cu situația existentă

 Obiectivul principal al proiectului este realizarea unor căi de cornunicații pietonale modeme care să satisfacă cerințele actuale și de perspectivă ale activităților locale, prioritățile care au stat la baza scenariului propus prin prezenta documentație sunt: - realizarea unor căi pietonale moderne în zonă; - accesibilizarea populației la centrele administrative, economice șit sociale în condiții de siguranță și confort; - diminuarea situațiilor conflictuale între traficul auto și cel pietonal; - creșterea condițiilor pentru dezvoltarea turismului; - creșterea siguranței pietonale și indirect a circulației auto; - reducerea costurilor și a aglomerației în traficul local Surse de finanțare potențiale: Consiliul Județean, Bugetul local Activități principale:  Întocmirea documentației tehnico-economice;  Achiziție publică prin SECAP;  Extinderea rețelei de trotuare pe lângă DN15 pe o lungime de 3 km.;  Betonarea șanțurilor din imediata vecinătate a trotuarelor pentru asigurarea scurgerii apelor pluviale

14. IMPLEMENTAREA ȘI MONITORIZAREA STRATEGIEI

Pre-condiții de implementare a strategiei

Cadrul general

Pentru implementarea cu succes a Strategiei de Dezvoltare Locală din comuna Corbu trebuie îndeplinite o serie de pre- condiții care împreună să conveargă către același cadru optim de materializare a viziunii de dezvoltare locală. Pe baza expertizei acumulate în ultima perioadă de programare de către toți actorii implicați (comunitatea, mediul de afaceri și administrația publică localăî, consultanți, mediul politic la toate nivelurile, inclusiv cel care generează repercursiuni asupra politicilor publice la nivel macro) se poate concluziona că există trei pre-condiții sine qua non de creare a cadrului general al implementării strategiei de dezvoltare. 1. Existența strategiei de Dezvoltare Locală asumată de către toți actorii locali; 2. Existența capacității operaționale și financiare de implementare a Strategiei de Dezvoltare locală; 3. Existența spațiului temporal optim de implementare a Strategiei de Dezvoltare Locală. Alături de cele trei precondiții sine qua non, mai există trei pre-condiții de tip orizontal: 1. Comunicarea demersurilor de întreprins în implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală; 2. Transparența în deciziile coroborate care constituie chiar actul de implementare a Strategiei de Dezvoltare Locală; 3. Susținerea implementării Strategiei de Dezvoltare Locală de către toate mediile beneficiare.

Pre-condiții sine qua non

Existența Strategiei

Asumarea Strategiei de Dezvoltare Locală începe încă din faza de elaborare a acesteia, de la momentul solicitării primelor informații de la instituțiile furnizoare de date statistice. Tot în faza de elaborare a Strategiei de Dezvoltare Locală au fost consultați specialiștii din fiecare domeniu sectorial și factorii de decizie locali.

Existența capacității operaționale și financiare

Capacitatea Operațională

În faza de debut a implementării Strategiei de Dezvoltare Locală se alocă și se verifică resursele umane și administrative optime pentru acest demers.

Punctual, în cazul comunei Corbu, putem vorbi despre resurse umane și administrative suficiente pentru gestionarea cu succes a unei inițiative atât de complexe.

Astfel, echipa de implementare propusă pentru implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală este constituită din personalul cu experiență al aparatului primarului din fiecare compartiment de specialitate, respectiv echipa expertă în proiecte cu finanțare europeană.

Capacitatea Financiară

În ansamblu capacitatea financiară se referă la faptul că ar putea exista un minim de excedent bugetar. Capacitatea financiară pe termen scurt face referire la un grad redus de îndatorare, ceea ce permite contractarea de credite până în momentul rambursărilor investițiilor din sursele alese optim.

Pre-condiții de tip orizontal

Comunicarea trebuie asigurată în primul rând de către aparatul primarului prin purtătorul de cuvânt al acesteia și în al doilea rând prin implicarea directă a echipei de implementare a Strategiei de Dezvoltare Locală îmn relația directă cu fiecare dintre cele trei medii implicate la nivel local. De asemenea, fiecare demers va fi anunțat oficial, prin publicarea informațiilor de larg interes pe site-ul oficial al Primăriei Corbu.

Transparența rezidă din acțiunile concrete care vor fi realizate ținând cont de faptul că trebuie respectate egalitatea de gen și nediscriminarea de orice natură, inclusiv în procesul de realizare a achizițiilor publice.

Susținerea implementării face referire la perioadele de tranziție în care se vor realiza demersurile și investițiile propuse prin strategie.

Monitorizarea strategiei

Acțiuni de întreprins și indicatorii de monitorizare

Pentru a asigura implementarea cu succes a strategiei, prin realizarea proiectelor prioritare stabilite și susținerea obiectivelor operaționale în vederea atingerii obiectivului general, au fost identificate activități care trebuie întreprinse pe termen scurt, mediu și lung, menționând instituțiile responsabile.

În stabilirea planului de acțiuni au fost avute în vedere următoarele: acțiuni pregătitoare pentru implementarea strategiei; acțiuni derulate pe perioada de dezvoltare și implementare a proiectelor; acțiuni de monitorizare a progresului implementării strategiei; evaluarea imp-lementării strategiei și acțiuni concrete în vederea actualizării acesteia; pregătirea pentru următoarea perioadă de programare.

Susținerea obiectivelor operaționale ale strategiei în vederea atingerii obiectivului general al acesteia, este posibilă doar prin utilizarea unor importante resurse umane, financiare și de timp. Prin intermediul acestor resurse se pot realiza proiectele propuse în portofoliul de proiecte.

Resursele umane necesare implementării cu success a strategiei sunt pregătite prin implementarea diferitelor proiecte, având schimburi de experiență, infuzie și absobție de expertiză și know how datorate interesului comunității de a realiza dezvoltarea capacității tehnice, administrative și instituționale a Aparatului Primarului în vederea asigurării unor intervenții sustenabile.

Resursele de timp au fost calculate astfel încât să se poată asigura continuitatea aceleași direcții de dezvoltare pentru o perioadă sufficient de lungă de timp, astfel încât valoarea adăugată a primelor rezultate să poată constitui premise pentru obținerea celor viitoare.

Resursele financiare vor fi asigurate nu doar de bugetele locale și centrale, ci și de atragerea de surse private, respective atragerea de aisistență financiară din fonduri europene sau lalte surse disponibile.

ACȚIUNI DE ÎNTREPRINS PE TERMEN SCURT (2021 - 2022) ACȚIUNI RESPONSABILI Numirea unei comisii de monitorizare şi actualizare de către Primarul comunei Corbu Primarului comunei Corbu Sortarea proiectelor de către comisie şi stabilirea Comisia de monitorizare responsabil ilor f ei dir din cadrul Prim riei comunei şi ităţ iecăr ecţii ă actualizare Corbu - Compartimentele de Finalizarea proiectelor aflate în implementare în actuala specialitate ale Primăriei perioadă de comunei Corbu numite prin programare Dispoziţie a primarului

Pregătirea documentaţiilor necesare pentru a aduce - Consultanţi externi proiectele din lista de proiecte prioritare a comunei în - Comisia de monitorizare şi stadiul de maturitate pentru a putea fi depuse pentru actualizare finanţare (Pre-SF, SF, PT, plan de afaceri, cerere de - Consultanţi externi Ifindentanţifareicarea etc.) partenerilor publici şi privaţi pentru Comisia de monitorizare dezvoltarea şi şi implementarea proiectelor prioritare actualizare - Comisia de monitorizare şi Realizarea de acorduri de parteneriat între Consiliul Local actualizare şi parteneri din învăţământ şi mediul de afaceri pentru - Mediul de afaceri realizarea proiectelor din portofoliul de proiecte prioritare - Instituţii de învăţământ şi/ sau de cercetare

Planificarea multianuală a bugetului având în vedere resursele necesare pentru implementarea proiectelor - Consiliul Local al comunei prioritare şi stabilirea graficului de derulare/ implementare Corbu a strategiei (includerea în bugetul multianual a investiţiilor - Comisia de monitorizare şi propuse ca fiind prioritare în vederea pregătirii lor) actualizare Pregătirea cadrului instituţional şi a resurselor - Comisia de monitorizare şi umane pentru actualizare implementarea cu succes a proiectelor prioritare - Consultanţi externi Elaborarea de strategii sectoriale de dezvoltare şi - Comisia de monitorizare şi alte studii de planificare strategică actualizare - Consultanţi externi - Comisia de monitorizare şi Evaluarea intermediară a strategiei actualizare - Evaluator independent

ACȚIUNI DE ÎNTREPRINS PE TERMEN MEDIU (PREGĂTITOARE PENTRU URMĂTOAREA PERIOADĂ DE PROGRAMARE ÎN CONCORDANȚĂ CU STRATEGIA 2027

ACȚIUNI RESPONSABILI Continuarea activităţilor pe termen scurt care nu au fost Aceiaşi responsabili ca şi pe finalizate termen scurt (acţiunile noi şi diferite faţă de cele anterioare)

Realizarea de parteneriate public-private pentru dezvoltarea Comisia de monitorizare proiectelor mari de infrastruct de la nivelul comunei şi ură actualizare

Facilitarea implement proiectelor prioritare (concesionare ării terenuri, facilitare construcţii, facilităţi pentru capacităţi de Comisia de monitorizare şi producţie, reducerea/ înlăturarea barierelor administrative, etc.) actualizare Promovarea şi sprijinirea iniţiativelor private în domeniile prioritare şi Comisia de monitorizare şi complementare proiectelor prioritare actualizare - Comisia de monitorizare i Implementarea proiectelor prioritare ş actualizare - Consultanţi externi

Promovarea rezultatelor proiectelor la nivel judeţean, regional, Comisia de monitorizare n transfrontalier şi aţional şi actualizare

- Comisia de monitorizare şi Monitorizarea stadiului implementării proiectelor din actualizare - Structurile parteneriale formate portofoliul de proiecte prioritare şi realizarea unor rapoarte de la nivelul comunei pentru progres planificare strategică (Grupuri de Lucru Sectoriale) Consultanţi externi

Evaluarea intermediară periodică a strategiilor de dezvoltare - Comisia de monitorizare şi sectoriale şi actualizare a altor studii de planificare strategică (la maxim 4 ani) - Evaluator independent

Revizuirea strategiilor de dezvoltare şi ale altor studii de - Comisia de monitorizare i planificare strategică pe baza evaluării, luarea de măsuri ş actualizare corective, dacă este cazul şi actualizarea periodică a acestora - Consultanţi externi (la maxim 4 ani) - Comisia de monitorizare i Evaluarea intermediar periodic a strategiei (la maxim 4 ani) ş ă ă actualizare Revizuirea strategiei pe baza evaluării, luarea de măsuri - EvaluatorComisia indede pe monitorizarendent şi corective, dacă e cazul şi actualizarea periodică a strategiei (la actualizare - Consultanţi externi maxim 4 ani)

15. Indicatori de evaluare a implementării strategiei Agricultură Suprafața fondului funciar; Suprafața de teren agricol deținută de populația comunei; Suprafața de teren agricol cultivate de populația comunei; Principalele culturi agricole; Asociații Agricole pe raza comunei; Apartenența locuitorilor la una dintre Asociațiile Agricole de pe teritoriul comunei; Importanța sectorului agricol pentru populația comunei; Importanța sectorului agricol pentru agenții economici din teritoriu; Agenți economici cu domeniul de activitate agricolă; Proiecte pe care agenții economici cu domeniul de activitate agricol doresc să le implementeze. Analiza cadrului demografic Evoluția populației din comună; Distribuția populației pe sexe; Distribuția agenților economici pe sexe; Densitatea populației; Structura populației după religie; Structura populației pe grupe de vârstă; Rata de îmbătrânire demografică; Vârsta medie; Distribuția populației pe grupe de vârstă și sex; Distribuția agenților economici pe grupe de vârstă. Mișcarea naturală a populației Evoluția sporului natural; Numărul născuților vii în funcție de reședință; Numărul persoanelor decedate în funcție de reședință; Evoluția nupțialității și divorțalității; Distribuția populației în funcție de starea civilă;

Analiza indicatorilor socio-demografici; Rata de natalitate; Rata de mortalitate; Rata de nupțialitate; Rata de divorțalitate; Raportul de masculinitate; Raportul de dependență demografică. Mișcarea migratorie a populației Evoluția plecărilor și stabilirilor cu domiciliu (inclusiv migrația externă); Evoluția plecărilor și stabilirilor cu reședința; Ponderea persoanelor plecate la muncă în străinătate; Țările în care sunt plecate să muncească persoanele din gospodărie. Forță de muncă Numărul de salariați; Gradul de informare al agenților economici cu privire la oferta forței de muncă de la nivel local; Caracteristicile forței de muncă de la nivel local; Capacitatea populației de a-și găsi un loc de muncă pe termen scurt, mediu și lung; Capacitatea populației de a-și găsi un loc de muncă pe termen scurt, mediu și lung în funcție de zonă; Istanța la care populația ar fi dispusă să lucreze pentru asigurarea nevoilor zilnice; Gradul de mulțumire al populației privind locurile de muncă; Numărul de șomeri. Nivelul de trai

Numărul de persoane aflate în gospodăriile populației; Numnărul mediu de camera din care este compusă locuința; Repartizarea populației după nivelul venitului; Aprecieri asupra veniturilor din gospodărie; Evaluarea comunei ca loc unde să trăiești; Gradul de mulțumire al populației privind modalitățile de petrecere a timpului liuber; Gradul de mulțumire al populației privind activitățile sportive și de recreere; Gradul de mulțiumire al populației privind siguranța publică; Gradul de mulțumire al populației privind siguranța copiilor și tinerilor în spațiile publice; Viziunea asupra nivelului de trai pe termen scurt, mediu și lung. Educație și învățământ Populația școlară; Infrastructura de învățământ; Unități școlare; Săli de clasă și cabinete școlare; Laboratoare școlare; Săli de gimnastică; Ateliere școlare; Terenuri de sport; Numărul calculatoarelor; Personalul didactic pe niveluri de educație; Importanța educației pentru populația comunei; Importanța educației pentru agenții economici;

Gradul de mulțumire al populației privind învățământul și educația; Opinia populației asupra comunei ca loc de creștere și educare a copiilor. Cultură Patrimoniul cultural; Tradiții și obiceiuri; Infrastructura culturii; Numărul bibliotecilor; Numărul volumelor din biblioteci; Numărul cititorilor activi; Personal angajat în biblioteci; Evenimente culturale; Importanța sectorului cultural pentru populația comunei; Importanța sectorului cultural pentru agenții economici; Gradul de mulțumire al populației privind cultura și divertismentul; Gradul de acces al populației la manifestările culturale. Economie Numărul agenților economici; Domeniile de activitate ale agenților economici; Numărul de angajați ai agenților economici; Numărul de angajați ai agenților economici pe sexe; Numărul de angajați ai agenților economici pe categorii de vârstă; Intenția agenților economici de a angaja personal; Intenția agenților economici de a concedia personal; Cifra de afaceri a agenților economici; Procentul alocat investițiilor din profitul annual; Profitul agenților economici; Forma de organizare juridică a agenților economici; Gradul de mulțumire al agenților economici cu privier la implicarea Primăriei în dezvoltarea mediului de afaceri; Proiecte propuse de agenții economici pentru dezvoltarea mediului de afaceri; Sprijinul oferit din partea angajaților Primăriei în rezolvarea problemelor zilnice a agenților economici; Implicarea Primarului în rezolvarea problemelor zilnice a agenților economici; Probleme întâmpinate în derularea activității zilnice a agenților economici; Gradul de colaborare dintre agenții economici și Primărie; Gradul de colaborare dintre agenții economici și Consiliul Județean; Gradul de colaborare dintre agenții economici și Prefectura Județului; Gradul de colaborare dintre agenții economici și firmele cu același domeniu de activitate; Gradul de colaborare dintre agenții economici și firmele cu domenii de activitate diferite; Piața de desfacere a produselor și/sau a serviciilor agenților economici; Sursa de proveniență a materiilor prime ale agenților economici; Probleme întâmpinate în dezvoltarea afacerii și gradul de influență al acestora; Lipsa spațiilor de depozitare; Lipsa spațiilor pentru creșterea animalelor; Accesul la diferite surse de finanțare; Nivelul de pregătire al forței de muncă; Infrastructura de transport; Fiscalitatea existentă la nivel local;

Birocrația existent la nivel local; Tipuri de servicii necesare în dezvoltarea activității; Planificarea producției; Identificarea de parteneri interni; Identificarea de parteneri externi; Consultanță în domeniul achizițiilor publice și private; Studii de piață cu privier la produse și servicii; Consultanță pentru rezolvarea anumitor probleme; Educație/formare profesională continuă; Consultanță pentru dezvoltarea strategică a afacerilor; Informare cu privier la oportunitățile de finanțare; Sprijin pentru pregătirea de aplicații de finanțare; Modalități de promovare a produselor și/sau a serviciilor agenților economici; Principalele surse de finanțare ale agenților economici; Fonduri proprii; Fonduri publice; Fonduri europene; Credite bancare; Accesul agenților economici la serviciile de consultanță în vederea obținerii surselor de finanțare; Gradul de cunoaștere al agenților economici priviond fondurile externe nerambursabile accesate prin intermediul GAL; Stadiul de pregătire, accesare și implementare al proiectelor de finanțare; Proiecte pe care mediul privat dorește să le implementeze îm limita a 200.000 E; Suma alocată din fonduri propria pentru dezvoltarea afacerii; Gradul de informare al agenților economici cu privier la prtoiectele pe care le realizează Primăria; Proiecte considerate necesare pentru dezvoltarea comunei de către agenții economici; Numărul unităților economice lichidate/dizolvate și radiate. Sistemul de sănătate și asistență socială Infrastructura sanitară; Medici de familie; Stomatologi; Personal sanitar mediu; Persoane înregistrate în cadrul cabinetului medical individual; Persoane bolnave înregistrate în cadrul cabinetului medical individual; Copii beneficiari de lapte praf înregistrați în cadrul cabinetului medical individual; Numărul de trimiteri înregistrate în cadrul cabinetului medical individual; Asistență socială; Copii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate; Persoane cu dizabilități; Număr copii asistați social; Număr adulți asistați social; Familii cu risc social; Număr copii cu handicap; Număr adulți cu handicap; Persoane cărora li se acordă venitul minim garantat; Copii aflați în plasament familial; Persoane vârstnice dependente,

Ajutor pentru încălzirea locuinței cu lemne; Familii beneficiare de alocația de susținere a familiei; Importanța sectorului medical pentru populația comunei; Importanța sectorului medical pentru agenții economici; Gradul de mulțumire al populației privind sectorul medical; Grupuri defavorizate care ar trebui sprijinite mai mult în viitor; Sprijinul acordat de Primărie și Autoritățile Publice Locale grupurilor defavorizate din comună. Urbanism Gospodăria apelor și canalizare; Accesul la apă potabilă; Alimentarea cu apă în locuință; Instalație de canalizare în locuință; Rețeua de apă; Lungimea rețelei simple de distribuție a apei; Lungimea simplă a conductelor de canalizare; Apă distribuită consumatorilor pentru uz casnic; Apă distribuită consumatorilor pentru diverse activități; Suprafața locuibilă existență; Locuințe existente; Locuințe terminate din fondurile populației; Autorizații de construire; Dotarea locuințelor; Bucătărie în locuință; Baie în locuință; Termoficare și echipare energetică; Instalație electrică în locuință; Termoficare și centrală termică proprie; Gradul de mulțumire al populației privind starea utilităților; Asigurarea încălzirii locuinței în perioadele reci; Accesibilitate și mobilitate; Infrastructura locală de circulație; Serviciile de telecomunicații; Gradul de acces al populației la serviciile de internet; Gradul de acces al populației la serviciile de internet în funcție de mediul de proveniență. Mediu Calitatea apelor din comună; Indicatorii din grupa ”nutrienților”; Indicatorii din grupa de ”salinitate”; Clasificarea calității apei în raport cu indicatorii generali; Calitatea apelor de suprafață; Starea chimică a apelor; Indicatorii fizico-chimici din apă; Temperatura apei; pH-ul apei; Materiile în suspensie din apă; Substanțe prioritare;

Metale și compuși; Calitatea apei potabile; Gradul de mulțumire al populației privind popularea; Gradul de mulțumire al populației privind modul de colectare al deșeurilor; Modul de colectare a deșeurilor menajere; Colectarea selectivă a deșeurilor; Practicarea colecării selective a deșeurilor în gospodărie; Gradul de cunoaștere cu privire la energia verde/regenerabilă; Interesul localnicilor de a investi în energia verde/regenerabilă.

Surse de informații în realizarea Strategiei de Dezvoltare Locală a comunei Corbu Site-uri http:/www.primariacorbu.ro/ https://salt.gov.ro http:/www.fonduri-ue.ro/ http:/www.mae.ro http:/www.fedr.ro/ http:/www.fonduri structurale.ro/ http:/www.infocercetare.ro/ro/ http:/www.apdrp.ro/ http://investitii.hargitamegye.ro/ https://salt.gov.ro/

Bibliografie Institutul Național de Statistică al României Primăria Comunei Corbu; Lista firmelor din România; Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 - 2020; Planul National Strategic PAC post 2020 LEADAR; Strategia Națională de Management a riscului la inundații pe termen mediu și lung; Documentele Cadru de implementare ale Programelor Operaționale2007- 2013 și propuneri Programe Operaționale 2021-2027; Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă (SNDD) Orizonturi 2014 – 2020; Planurile de acțiune regionale ale regiunilor de dezvoltare din România; Strategia a fost întocmită de aparatul de specialitate al primarului comnunei Corbu.

______

PREŞEDINTELE ŞEDINŢEI, CONTRASEMNEAZĂ, CONSILIER LOCAL SECRETARUL GENERAL AL COMUNEI ZBANCA-RĂUCESCU-COZAN ILIE-LOREDAN IOAN-ȘTEFAN CRISTINOI