Rezerva Oştirii Române 1

S U M A R REZERVA • Prezentare şi sumar; OŞTIRII ROMÂNE • Editorial: A.N.C.M.R.R., O şansă benefică Revistă semestrială pentru cadrele militare în rezervă şi în retragere. ANUL XVIII, nr. 1 (34) - MAI 2016 • Ziua Rezervistului Militar din România şi Ziua A.N.C.M.R.R., sărbători cu încărcătură DIRECTORUL REVISTEI General (r) emoţională dosebită pentru cadrele militare în Prof. univ. dr. MIHAI ILIESCU rezervă şi în retragere. • Reuniune de informare organizată de B.P.C. COLEGIUL DE REDACŢIE al A.N.C.M.R.R. Redactor şef • Şeful S.M.G. dl.gl. Nicolae Ciucă a primit General de brigadă (r) delegaţia A.N.C.M.R.R. dr. GHEORGHE CREŢU • Adunările Generale ale filialelor în stop-cadrul autoevaluării. Redactori • Propuneri privind eficientizarea activităţii General de brigadă (r) ing. GHEORGHE GÂRLEA C.A.R.P.S. şi modalitatea alegerii acesteia. Col. (r) ing. MIRCEA CORNELIU ALEXE • Comunicat Ziua Veteranilor de război. (şi secretar de redacţie) • Întâlnirea zonală de la Arad. Aprecieri unanime Col. (r) dr. GHEORGHE ENEA şi binemeritate pentru Filiala Judeţeană Arad a Gl.bg. (r) VASILE ILIEŞ A.N.C.M.R.R. • Filialele municipale şi orăşeneşti active şi implicate. AU COLABORAT: General-maior (r) dr. ION GANEA • Nostalgia revederii locurilor cândva bătătorite; • Un bilanţ de nota 10. General lt. (r) VICTOR DUMITRESCU General mr. (r) VASILE DOMNU • Colaborarea A.N.C.M.R.R. cu Asociaţiile Colonel (r) ing. ION JOLDEA similare din S.N.A.O.P.S.N Maior (r) DORIN OCNERIU • Planul de relaţii internaţionale al A.N.C.M.R.R. Colonel (r) GHEORGHE CIREAP pe anul 2016 Colonel (r) SERGIU PICIORUŞ • Posibilităţile de utilizare de către Colonel (r) VICTOR NEGHINĂ A.N.C.M.R.R. şi structurile sale a potenţialului Colonel (r) ing. IOAN-MIRCEA BALABAN oferit de Programele de finanţare ale UE. pentru General bg. (r) VIRGILIU-MARIAN BUCIUMAN perioada 2014-2020. Comandor (r) CONSTANTIN IFRIM • Curier Colonel (r) ION GH. TOMA • A venit aseară mama. Colonel (r) LIVIU VIŞAN • Pagina lirică. Discreţia poetului.E. Burghelea Colonel (r) dr. CRISTACHE GHEORGHE • Gheorghe Lazăr şi şcoala românească. General-maior (r) VASILE MOROIANU • Semnal. Adresa redacţiei: • Un secol de la intrarea României în Primul PALATUL CERCULUI MILITAR NAŢIONAL Război Mondial Str. Constantin Mille nr. 1, etaj 4, Sector 1, • Noul mediu de securitate şi consecinţele sale. Bucureşti Războiul hibrid ca fenomen actual. • Securitatea naţională, determinantă pentru Tel. 021.313.31.01Fax 021.313.05.50 prezervarea intereselor naţionale ale României SITE: www.ancmrr.ro • Remember: General-maior dr. Maricel Popa; General-maior dr. Ion Ganea. E-mail: [email protected] • In memoriam. Un erou al Războiului de Tiparul executat la FED PRINT, Bucureşti Reîntregire, Generalul EREMIA GRIGORESCU ISSN 1582-2222 • Tematica revistei R.O.R. nr. 2 (35)/2016. • Summary 2 Rezerva Oştirii Române

EDITORIAL A.N.C.M.R.R. O ŞANSĂ BENEFICĂ PENTRU CADRELE MILITARE ÎN REZERVĂ ŞI ÎN RETRAGERE

sociaţia Naţională a Cadrelor Mili ta re sine, ci de a deveni utili societăţii. în Rezervă şi în Retragere ,,Alexan - Prin intermediul A.N.C.M.R.R. se reali- Adru Ioan Cuza” dispune de reale po- zează prelungirea activismului social prin sibilităţi de afirmare, pe de o parte ca urmare integrarea într-o anumită măsură a cadrelor a bogăţiei spirituale de care dispune, iar pe militare în rezervă şi în retragere, evitându- de altă parte datorită modului în care se se astfel ,,izolarea” şi poziţia ,,marginală” a raportează la valorile care au stat şi stau la acestora. baza fiinţării şi activităţii sale. Potrivit Statutului, A.N.C.M.R.R. ,,repre­- Valorificarea resurselor de care dispun zintă­şi­apără­drepturile­şi­interesele­cadrelor cadrele militare în rezervă şi în retragere ne- militare­ în­ rezervă­ şi­ în­ retragere,­ ale­ fami­- cesită anumite eforturi, care în final pot fi liilor­acestora,­în­relaţiile­cu­M.Ap.N.,­cu­cele­- convertite în avantaje, atât pentru societate lalte­instituţii,­­precum­şi­cu­organizaţii­simi­- cât şi pentru persoanele în cauză. Când lare­din­ţară­şi­din­străinătate”.­­În spiritul de- afirmăm acest lucru avem în vedere că vârsta vizei ,,PATRIE, ONOARE, DEMNITATE” Aso- a treia nu anulează posibilitatea de a ciaţia realizează cerinţele cultivării pa- desfăşura activităţi utile societăţii şi propriei triotismului, înfăptuirii aspiraţiilor mem- persoane sau de a realiza lucrări valoroase . brilor săi în domeniile militar şi de protec ţie Faptele au demonstrat că trecerea, după socială. În cadrul activităţii sale A.N.C.M.R.R. un număr apreciabil de ani de slujire a Patriei acordă o importanţă deosebită cultivării sub Drapel în poziţia de cadru militar în ,,sentimentelor de corp şi de camaraderie”, rezervă/retragere, care corespunde în ceea ce conduce la crearea unor relaţii pro- majoritatea cazurilor cu cea de pensionar fund umane, care ajută pe membrii acestei militar, nu înseamnă şi nu trebuie să însemne structuri asociative să depăşească mai uşor şi abandonarea oricărei activităţi, ceea ce greutăţile inerente vârstei. reprezintă o condiţie indispensabilă pentru Facilităţile de manifestare a posibilităţilor păstrarea echilibrului lăuntric al persoanei în creatoare ale cadrelor militare în rezervă / cauză, dar şi pentru menţinerea echilibrului retragere asigurate de A.N.C.M.R.R., care în relaţional cu mediul social. Cel care s-a identificat cu cariera militară prezent are peste 35.000 de membri, cu activă un număr însemnat de ani îşi păs- filiale în toate judeţele ţării, s-au manifestat trează, cu siguranţă, interesul faţă de această prin modalităţi dintre cele mai diferite, dar şi activitate şi pentru instituţia Armatei şi după prin nenumărate creaţii literare, artistice, pensionare. tehnice şi de altă natură, realizate de membrii Măsura în care acest interes se poate săi, în ciuda tuturor dificultăţilor cu care se materializa depinde de posibilitatea de a oferi confruntă uneori. acestor persoane facilităţi instituţionale A.N.C.M.R.R. oferă membrilor săi toate sau de altă natură. şansele de a nu întrerupe brusc activităţile, de A.N.C.M.R.R. este o astfel de instituţie continuare a unor preocupări anterioare, de care, prin filialele şi subfilialele sale, poate a împărtăşi experienţa altor persoane, de a-şi oferi aceste facilităţi, deoarece această face noi prieteni, de a-şi păstra spiritul tânăr structură asociativă, legitimată istoric, ocu- şi a trece cu bine peste greutăţile apărute. pă un loc bine definit în societatea româneas - Stimaţi camarazi care staţi încă în că de azi, prin reprezentativitate, utilita te expectativă, treceţi-ne cu încredere pragul ! şi notorietate publice, dar şi prin modul în Suntem siguri că nu veţi regreta! (G.C.) care manifestă în permanenţă un interes deosebit faţă de semeni, oferindu-le şansa de Redacţia a nu se izola de lume, de a nu se închide în Rezerva Oştirii Române 3

DIN VIAŢA A.N.C.M.R.R. ZIUA REZERVISTULUI MILITAR DIN ROMÂNIA ŞI ZIUA A.N.C.M.R.R. SĂRBĂTORI CU ÎNCĂRCĂTURĂ EMOŢIONALĂ DEOSEBITĂ PENTRU CADRELE MILITARE ÎN REZERVẶ ŞI ÎN RETRAGERE General (r) prof. univ. dr. MIHAI ILIESCU Preşedintele A.N.C.M.R.R.

nul dintre succesele conducerii Aso- ciaţiei, aleasă la Conferinţa Naţională UExtraordinară din mai 2007, constă în înscrierea de către Serviciul Istoric al Armatei a zilei de 31 mai în Calendarul tradiţiilor militare, editat de Statul Major General. La această dată, concomitent cu Ziua A.N.C.M.R.R., zi care marchează momentul reluării, în anul 1990, a tradiţiei asociative a cadrelor militare în rezervă şi în retragere provenite din activitate în Armata României, cu acceptul tuturor structurilor asociative reprezentative din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, se sărbătoreşte şi Ziua Rezervistului Militar din România. Instituirea zilei de 31 mai ca zi a Rezer- vistului Militar din România s-a făcut din iniţiativa şi la propunerea Biroului Perma- nent Central, prin H.G. nr. 467 din 12 mai Avem în vedere faptul că în plan aso- 2010, în care la art. 3 se menţionează: ciativ, ca şi în cel oficial, Hotărârea semnată ,,prin rezervist militar se înţelege orice de primul ministru şi contrasemnată de persoană care deţine un grad militar în miniştrii apărării naţionale şi de interne, rezervă sau în retragere”. Hotărârea Gu- precum şi de cei patru directori ai struc- vernului stabileşte, în Art. 1, că Ziua Rezer- turilor din Sistemul de Apărare, Ordine Pu- vistului Militar ,,se sărbătoreşte în fiecare blică şi Siguranţă Naţională, stabileşte că an la data de 31 mai”. Această Hotărâre de A.N.C.M.R.R., constituită împreună cu Guvern face ca ziua de 31 mai să devină un A.N.V.R.R. la numai câteva luni de la moment de referinţă pentru mediul evenimentele din decembrie 1989, cu dez- asociativ al cadrelor militare în rezervă şi voltare în plan teritorial-naţional, repre- în retragere provenite din activitate, zintă structura asociativă definitorie pentru rezerva armatei române. pentru rezerva armatei române. 4 Rezerva Oştirii Române

Să recunoaştem, a fost un moment militar activ permanent şi sistemul favorabil pentru că, după două decenii de militar de rezervă, ale căror trăsături fărâmiţare organizatorică, de absenţă a fundamentale au fost dintotdeauna unităţii şi coeziunii cadrelor militare în unitatea de ţel şi de acţiune. rezervă şi în retragere, situaţie determinată, Istoria militară modernă a poporului în mare măsură, de orgolii şi frustrări român atestă, cu date şi fapte, că nu de neîntemeiate, să demarăm acţiunea pentru puţine ori, mai cu seamă în vremuri de realizarea unităţii în jurul A.N.C.M.R.R., să restrişte, eforturile celor două sisteme, activ transformăm structura asociativă cu cea mai şi de rezervă, s-au îngemănat, uneori până îndelungată legitimitate istorică şi reală re- la contopire, securitatea şi apărarea militară prezentativitate, în ,,port drapel” al inte- a ţării fiind încredinţată conceptual însăşi reselor şi apărător al drepturilor legal cuve- naţiunii române armate. Şi în aceste situaţii, nite ale tuturor cadrelor militare în rezervă şi cele două sisteme şi-au păstrat anumite în retragere provenite din activitate în trăsături specifice, definitorii, îndeosebi cele Armata României. de existenţă şi funcţionare. Din păcate nu a fost să fie aşa, Mo- Ca urmare, cele două sisteme ale mentul a fost pierdut. Speranţa noastră organismului militar naţional, în dezvoltarea este ca aceasta să nu fie pentru mult timp, lor istorică, au determinat apariţia, dezvol- deşi de la acea dată pretinse ,,structuri tarea şi consolidarea a două corpuri de cadre asociative” s-au înmulţit ca ciupercile militare – corpul cadrelor militare din după ploaie, numărul acestora apropiin- activitate şi corpul cadrelor militare în du-se de optzeci (în evidenţa M.Ap.N.). rezervă şi în retragere, ambele ca părţi Se pare că orgoliile şi frustrările nu constitutive ale aceluiaşi organism, Armata iau în seamă că foarte multe dintre ele României. sunt ,,familiale”, ,,de apartament”, , Consacrând posibilitatea trecerii, la cuprinzând câteva persoane, fără nici o nevoie, dintr-un corp în altul, unul din legătură şi activitate care să le dea dreptul obiectivele prioritare ale existenţei lor l-a de a se numi structuri asociative din constituit cultivarea, consolidarea şi domeniul apărării, aşa cum, din păcate, menţinerea unităţii de corp şi a spiritului de se pare că le consideră unii factori din camaraderie, a legăturii dintre cadrele M.Ap.N. militare active, de rezervă sau în retragere. A trecut mai bine de un secol şi Tema rândurilor de faţă obligându-ne jumătate de când statul român, ca şi să facem referire în special la cadrele mili- organismul său militar, au pornit pe calea tare în rezervă şi în retragere, vom reitera modernizării. În acest timp armata română totuşi faptul indubitabil că profesiunea s-a manifestat constant ca o mare familie. ca militară, având o specificitate aparte, a instituţie de temelie a statului naţional. determinat şi determină ca alcătuirea şi Ca organism viu, temeinic articulat la funcţionarea corpului cadrelor militare să nevoile societăţii, destinat unor obiective constituie chiar de la începuturile sale strategice vitale, complexe şi de anvergură, moderne, fiind încă în actualitate, obiectul cum este cel al securităţii şi apărării militare unui neîntrerupt proces legislativ- a ţării, susţinerii independenţei, unităţii şi normativ. integrităţii teritoriale, organismul militar Înaltul Ordin de zi nr.271 din 1863 al românesc a fost structurat chiar de la înce- primului domnitor al Principatelor Române puturile modernizării sale, concomitent cu Unite, Alexandru Ioan Cuza, referindu-se la aceasta, pe două sisteme de bază – sistemul situaţiile în care se puteau găsi cadrele Rezerva Oştirii Române 5

militare, precum şi Legea pentru orga- timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, fapt nizarea armatei nr.1727 din 1864, care le care subliniază şi mai mult legătura preciza ca: activitate, disponibilitate, Asociaţiei noastre cu denumirea sa onorifică neactivitate (pentru infirmităţi temporare, O dovadă peremptorie potrivit căreia pentru reglementarea pensiei şi fără soldă), fostele cadre militare active constituiau deja reformă sau retragere, au semnificaţia sau începuseră să fie percepute ca segment primelor elemente care prefigurează în plan socio-profesional aparte al societăţii legislativ statutul cadrelor militare. româneşti, meritând atenţie deosebită şi Procesul de legiferare a statutului după ieşirea din sistemul militar activ, acesta corpului cadrelor militare început de Ale- rămânând chiar cu anumite responsabilităţi xandru Ioan Cuza (1859-1866) a continuat în domeniu, sunt facilităţile acordate în noua prin adoptarea unor noi acte normative în poziţie, facilităţi care nu se regăsesc în domeniu, pe timpul domniei principelui şi legislaţia românească pentru un alt segment apoi regelui Carol I (1866-1913). Între socio-profesional, acestea s-au numărat legile privind poziţia Lipsa unei legislaţii în domeniul aso- ofiţerilor – 1878, 1887, 1897 şi 1913; legile ciaţiilor şi fundaţiilor, precum şi inexistenţa privind pensiile militare – 1889, 1902; legile unor structuri asociative viabile determina pentru ofiţerii de rezervă – 1889, 1902. ca fostele cadre militare active să se con- Legislaţia militară în acest domeniu a frunte totuşi cu unele greutăţi de netrecut. continuat să se îmbogăţească pe timpul Ca urmare, sporirea considerabilă a regelui Ferdinand I (1913-1927), prin numărului cadrelor militare în rezervă şi în adopta rea legilor din 1931 privind poziţia retragere după Războiul de Independenţă ofiţerilor, 1925 şi 1936 privind pensiile 1877-1878 şi Războiul Sfânt de Reîntregire militare. a Neamului 1916-1919, pune la ordinea zilei Dintotdeauna, inclusiv în perioada problema alcătuirii unor structuri asociative anilor 1945-1990, armata, ca instituţie de specifice acestui segment socio-profesional temelie a statului, cadrele ei, s-au distins în distinct. societatea românească printr-un statut Afirmarea tot mai puternică a cadrelor propriu, special, care le definea rolul, me- militare în rezervă şi în retragere ca grup nirea, misiunile, îndatoririle şi drepturile socio-profesional distinct, cu specificitate aferente. În plan legislativ-normativ acest pronunţată a dat naştere tendinţei de statut special a fost consacrat prin impor- asociere, pentru reprezentarea intereselor tante prevederi constituţionale, precum şi de şi apărarea drepturilor legal cuvenite. legi cu caracter organic, fiind concretizat în Drumul către această structură asociativă a acte normative specifice, în regulamente cadrelor militare în rezervă şi în retragere militare. nu a fost uşor. În procesul de reglementare a statutului Prima organizaţie atestată juridic a militarilor, de la primele sale începuturi, aşa fost Societatea Veteranilor Independen- cum consemnam anterior, un loc important ţei, înfiinţată după şapte ani de la încheierea l-au ocupat, alături de cele din activitate, războiului, în anul 1885. Societatea a cadrele militare neactive, componentă im- funcţionat până în anul 1902, s-a reînfiinţat portantă a ,,armatei de rezervă”. Începu- în anul 1908, fuzionând apoi cu organiza- turile alcătuirii, în plan legislativ, a corpului ţiile veteranilor de război înfiinţate în cadrelor militare neactive, ca segment perioada care a urmat. deosebit, aparte, al societăţii româneşti, le În anul 1880 a fost înfiinţat Clubul remarcăm încă din anii 1863-1864, pe Ofiţerilor de Rezervă din Bucureşti, având 6 Rezerva Oştirii Române

ca scop ,,a­procura­ofiţerilor­de­rezervă,­celor şi camaraderie; păstrarea şi întărirea demisionaţi­şi­asimilaţilor,­un­loc­de­întrunire bunelor raporturi cu cadrele militare care,­ strângând­ şi­ mai­ mult­ legăturile­ de active; lupta pentru îmbunătăţirea situa- camaraderie­ între­ dânşii,­ să­ le­ procure­ în ţiei materiale a membrilor săi, precum şi acelaşi­timp­şi­un­izvor­de­cunoştinţe­militare a invalizilor, orfanilor şi văduvelor de prin­ conferinţe­ şi­ publicaţii­ şi­ a-i­ ţine­ la război. curent­ cu­ toate­ progresele­ ce­ se­ introduc­ în Uniunea se considera, alături de armata armată”. Şi-a încetat activitatea în anul activă ,,o forţă naţională”, în afară de ,,orice 1916. preocupare politică”. Având însă o Războiul Sfânt de Reîntregire a compunere eterogenă, sub aspectul prove- Neamului a scos în evidenţă rolul deosebit nienţei cadrelor militare în rezervă şi în pe care l-au avut cadrele militare în rezervă retragere – foste cadre militare active, ofiţeri şi în retragere, a căror pondere ajunsese la şi subofiţeri în rezervă sau retragere care aproape 80 % din cadrele armatei. Unirea obţinuseră gradele pe baza studiilor sau provinciilor istorice româneşti Basarabia, unor reglementări speciale, în care cei pro- Bucovina şi Transilvania cu patria mamă a veniţi din activitate constituiau o entitate determinat creşterea numărului cadrelor aparte, a făcut ca în rândurile acestora să militare active şi în rezervă. În rândurile apară şi să se dezvolte tendinţe de sepa- acestora au fost încadraţi 11.246 ofiţeri, din rare, tendinţe materializate prin ieşirea din care 9.804 în rezervă şi în retragere, toţi Uniune a unei părţi considerabile. români, proveniţi din armatele rusă, bulgară Aceştia, împreună cu alţi ofiţeri în şi austro-ungară. rezervă şi în retragere din afara Uniunii, în Existenţa unui număr mare de cadre anul 1925, în baza prevederilor Constituţiei militare în rezervă şi în retragere, difi- din 1923 privind dreptul de asociere şi ale cultăţile cu care continua să se confrunte Legii nr. 21 din 1924, au pus bazele Socie- ţara după război şi accentuarea acestora tăţii Ofiţerilor în Rezervă şi în Retragere spre sfârşitul deceniului al treilea, precum şi Proveniţi din Activitate (SORPA). Între dorinţa majorităţii foştilor combatanţi de a preşedinţii acestei structuri asociative s-au nu rupe legăturile sufleteşti cimentate în aflat generalii Ion Culcer, Constantin Coandă vâltoarea războiului, au determinat ca în şi Nicolae Samsonovici. perioada postbelică 1919-1939 să ia fiinţă Statutul şi organizarea noii structuri nu mai puţin de 45 structuri asociative ale asociative, precum şi scopurile asumate cadrelor militare în rezervă şi în retragere pe erau, în linii generale, asemănătoare cu cele tot cuprinsul României Mari. Trebuie ale UORR. Una dintre deosebiri consta în observat însă că, pe lângă aspectele sale aceea că SORPA punea la baza întregii pozitive, procesul de asociere a fost însoţit, sale activităţi legătura strânsă şi patro- ca şi în prezent, de unele contradicţii, najul Ministerului de Război. În anul 1925 rivalităţi, lipsă de coeziune, frustrări şi a dobândit şi statutul de persoană juridică. tendinţe hegemoniste. Ambele structuri asociative, UORR şi În aceste condiţii, în anul 1923 a fost SORPA şi-au desfăşurat activitatea în paralel, înfiinţată Uniunea Ofiţerilor in Rezervă şi militând fiecare în felul său pentru în Retragere (UORR), bazele ei fiind puse afirmarea intereselor şi apărarea drepturilor de un comitet de iniţiativă în frunte cu cadrelor militare în rezervă şi în retragere, generalii Rusescu şi Cantacuzino. Între fuziunea dintre ele rămânând la stadiul de obiectivele asumate de aceasta s-au aflat: discuţii sterile. Ambele însă au suportat dezvoltarea simţămintelor de solidaritate marginalizarea şi restrângerea activităţii Rezerva Oştirii Române 7

impuse de regimul antonescian. ministrului de război au fost dizolvate opt Instaurarea statului naţional legionar, la asociaţii ale foştilor combatanţi găsite 6 septembrie 1940, a debutat cu desfiin- neviabile; a fost interzisă înfiinţarea de noi ţarea partidelor politice, măsură care s-a organizaţii ale cadrelor militare în rezervă şi extins şi asupra organizaţiilor care nu în retragere, precum şi restrângerea conveneau regimului de dictatură. Unele activităţii celor existente. asociaţii de foşti combatanţi, inclusiv cadre În final s-a propus ca organizarea militare în rezervă sau în retragere, puteau cadrelor militare în rezervă şi în retragere, a să funcţioneze, însă sub controlul unui foştilor combatanţi să cuprindă: SORPA; minister civil, cel al muncii, acesta putând UORR, ; două asociaţii de subofiţeri; patru dispune fie fuzionarea cu alte asociaţii, fie asociaţii cu grade inferioare; cinci asociaţii chiar dizolvarea, anulându-se astfel dreptul ale cadrelor militare cu caracter special, în cadrelor militare în rezervă şi în retragere, însuşi dreptul constituţional de asociere. total 13 asociaţii care, la rândul lor, urmau să După înlăturarea Gărzii de Fier de la constituie Asociaţia Foştilor Luptători Valizi conducere, Ion Antonescu rămânând ,,unicul (AFLV), condusă de un Comandament conducător al statului” şi-a propus să facă General depinzând de Ministerul de Război. ,,ordine” şi în ceea ce priveşte organizaţiile Înlăturarea regimului antonescian la 23 cadrelor militare în rezervă şi în retragere. august 1944 a pus capăt unui asemenea Astfel, prin Ordinul General nr.81 din august proiect. Nu a urmat însă o perioadă mai fa- 1942 s-a constituit pe lângă Ministerul de cilă pentru asociaţiile cadrelor militare în Război un comitet de control a activităţii şi rezervă şi în retragere, ale foştilor comba- situaţiei patrimoniale a tuturor asociaţiilor tanţi. Au urmat 42 de ani de interzicere cadrelor militare în rezervă şi în retragere, abuzivă, de negare totală a dreptului având ca preşedinte numit pe generalul (r) constituţional al cadrelor militare în rezervă Nicolae Ciupercă. şi în retragere de a se asocia. La 9 februarie 1943, după constatările Prima victimă a fost Societatea Ofi- comitetului Ciupercă, în ţară existau 41 ţerilor în Rezervă şi în Retragere Proveniţi organizaţii ale ofiţerilor în rezervă şi în din Activitate –SORPA, dizolvată prin retragere, marea lor majoritate fiind Jurnalul Consiliului de Miniştri nr.182 din 20 înfiinţate în perioada 1924-1938. Din 31 februarie 1948. În ceea ce priveşte UORR, organizaţii controlate a rezultat că acestea prezenţa ei este menţionată pentru ultima însumau, în total, 119.892 membri. Din cele 31 numai 24 erau viabile. În aceste condiţii dată în februarie 1944. Nu apare nici un se propunea ca organizarea cadrelor militare document că ar fi fost dizolvată, dar nici că a în rezervă şi în retragere şi a foştilor desfăşurat activităţi, de unde se poate deduce combatanţi grade inferioare să se facă prin că s-a autodizolvat. ordin, într-un comandament cu patru La 21 septembrie 1948, prin Decizia subdiviziuni: o grupare de ofiţeri în rezervă Consiliului de Miniştri nr. 1342 au fost şi în retragere; o grupare de subofiţeri în desfiinţate ultimele organizaţii ale cadrelor rezervă şi în retragere; o grupare de grade militare în rezervă şi în retragere şi ale inferioare şi o grupare de asociaţii cu foştilor combatanţi, punându-se astfel capăt caracter special (cadre militare în rezervă şi unei activităţi de 63 de ani a acestor în retragere provenite din medici, ingineri organizaţii (1885-1948). ş.a.). La numai câteva luni de la evenimentele O primă consecinţă: prin decizia 8 Rezerva Oştirii Române

din decembrie 1989, la 31 mai 1990, din acceptat preşedenţia de onoare a acesteia. iniţiativa unor generali şi ofiţeri în rezervă şi Fiecare Conferinţă Naţională : 1991, în retragere, în frunte cu generalul (r) Stelică 1994, 1997, 2001, 2005, 2007 (extraordi- Popescu, fostul comandant al Armatei a 4-a nară), 2009 şi 2013 a marcat noi trepte în Transilvania, pe eşichierul societăţii româ- procesul de creştere numerică, de conso- neşti postdecembriste a apărut, fiind reluată lidare organizatorică, şi de implicare tot mai tradiţia asociativă şi reînfiinţând structura profundă în rezolvarea problemelor cu care asociativă constituită în anul 1925, sub se confruntă cadrele militare în rezervă şi în denumirea Asociaţia Naţională a Cadrelor retragere provenite din activitate în Armata Militare în Rezervă şi în Retragere, iniţial României. sub denumirea Liga Naţională a Ofiţerilor ỉn Reprezentativitatea A.N.C.N.R.R. este Rezervă şi în Retragere, apoi Uniunea astăzi atestată de un număr mare de dovezi, între care: peste 35.000 membri organizaţi în 47 filiale judeţene şi de sector; Insemn heraldic, Steag de identificare şi Insignă proprii, precum şi dreptul de a conferi Emblemă de Onoare proprie; deţinerea unor înalte distincţii militare, precum: Emblemele de onoare ale Armatei României, Statului Major General, Statelor Majore ale Cate- goriilor de Forţe Armate –Terestre, Aeriene şi Navale, Comunicaţiilor şi Informaticii, Direcţiei Generale a Înzestrării şi Emblema Naţională a Cadrelor Militare în Rezervă şi în de merit ,,Rezerva Armatei Române clasa I-a Retragere. ş.a., ca semn de recunoaştere a reprezen- În cei 26 de ani de la reînfiinţare, miile tativităţii acesteia în apărarea intereselor de cadre militare au acţionat cu sârg la cadrelor militare în rezervă şi în retragere alcătuirea edificiului asociaţiei actuale: provenite din activitate. Asociaţia Naţională a Cadrelor Militare în O dovadă concludentă a creşterii noto- Rezervă şi în Retragere ,,Alexandru Ioan rietăţii A.N.C.M.R.R. în societatea româ- Cuza”, care se afirmă în societatea româ- nească este şi faptul că aceasta face parte, nească ca o structură asociativă viabilă, cu o din anul 2000, din Consiliul Naţional al Per- îndelungată legitimitate istorică şi juridică, soanelor Vârstnice, în perioada 2012-2014 cu o reprezentativitate, utilitate şi deţinând funcţia de vicepreşedinte. Ca o notorietate publice pe deplin confirmate. recunoaştere a contribuţiei la rezolvarea În arcul de timp 1990-2016 problemelor cu care se confruntă persoa- A.N.C.M.R.R. a cunoscut izbânzi indubitabile. nele vârstnice, în anul 2014 preşedintele Astfel, toţi preşedinţii României, în calitate A.N.C.M.R.R. a fost ales preşedinte al de comandanţi ai Forţelor Armate au Consiliului Naţional al Persoanelor Vârst- recunoscut şi acceptat ca Asociaţia să nice. De asemenea, în teritoriu mai mulţi funcţioneze sub Înaltul Patronaj al preşedinţi ai filialelor judeţene ale Instituţiei Prezidenţiale. De asemenea, toţi A.N.C.M.R.R. au fost aleşi ca preşedinţi ai miniştri apărării naţionale, cu o excepţie, au Consiliilor Judeţene ale C.N.P.V. Rezerva Oştirii Române 9

REUNIUNEA DE INFORMARE ORGANIZATĂ DE BIROUL PERMANENT CENTRAL AL A.N.C.M.R.R. General lt. (r) VICTOR DUMITRESCU Prim-vicepreşedinte al A.N.C.M.R.R.

n ziua de 3 martie 2016 a avut loc Reu- 223/2015 cu modificările şi completările niunea de informare organizată de ulterioare, preve derile Ordinului mi- ÎBiroul Permanent Central, care s-a nistrului Apărării Naţionale M 123 / desfăşurat la Palatul Cercului Militar 23.12.2015 pentru aproba rea Normelor Naţional - Sala de spectacole. Au metodologice privind încadrarea în participat membrii ai Consiliului Director condiţiile de muncă, condiţii speciale şi al A.N.C.M.R.R., Aparatul de lucru al B.P.C. alte condiţii specifice personalului militar, şi reprezentanţi ai asociaţiilor afiliate. precum şi stadiul elaborării Ordinului Au fost invitate să ia parte la această comun pentru aprobarea procedurilor de activitate persoane cu funcţii de recalculare şi actualizare a pensiilor răspundere din M.Ap.N., reprezentanţi ai militare de stat. Academiei Oamenilor de Ştiinţă din Referitor la aceste probleme, domnul România şi preşedinţii Asociaţiilor colonel dr. Luca Constantin, directorul similare din Sistemul Naţional de Apă- Casei Sectoriale de Pensii a M.Ap.N. a rare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţio- răspuns la peste 40 de întrebări care i-au nală. fost adresate de membrii filialelor În deschiderea reuniunii, domnul A.N.C.M.R.R. şi a menţionat faptul că în general (r) prof. univ. dr. Mihai Iliescu, urma recalculării se va emite decizia de preşedintele A.N.C.M.R.R. a subliniat pensie care va cuprinde detaliat baza de scopul reuniunii şi faptul că este bine ca calcul şi modul de calculare a acesteia, din când în când, atunci când apar conform noilor prevederi adoptate; probleme deosebite, acestea să fie aduse la 2. Modul de aplicare a prevederilor cunoştinţa tuturor membrilor A.N.C.M.R.R. noului Cod Fiscal privind dreptul acordat şi ai celorlalte Asociaţii ale cadrelor pensionarului de a dispune asupra re- militare în rezervă/retragere prin direcţionării unei sume de până la 2 % din organizarea unor astfel de reuniuni. impozitul pe venitul din pensia anuală, Ordinea de zi a acestei Reuniuni de precum şi probleme privind completarea informare a fost următoarea: formularelor, centralizarea, la nivel de 1. Precizări privind aplicarea filială şi transmterea acestora, calcularea, procedurilor de recalculare şi de actua- reţinerea şi plata sumei prevăzute în lizare a pensiilor militare de stat. S-au art.102 alin. (1) din Legea nr.227 / 2015 avut în vedere prevederile Legii nr. privind Codul fiscal cu modificările 10 Rezerva Oştirii Române

ulterioare. Suma va fi destinată susţinerii prezentat modul de acţiune şi financiare a activităţilor stabilite prin disponibilităţile existente în acest programul anual al A.N.C.M.R.R. (pentru domeniu*. aparatul central şi pentru filialele din 4. Prezentarea de carte. A fost structură), având în vedere că Asociaţia prezentată cartea ,,Viaţa­mareşaluli­Prezan este persoană juridică, nonprofit şi de –­ profesia­ de­ a­ fi­ român”,­autori: general utilitate publică. Grigore Stamate şi colonel (r) Mihai Domnul colonel Dragoş Lucan, Hodorogea. Cartea a fost prezentată de locţiitor al Direcţiei Financiar-Contabile a prof. univ.dr.Teodor Repciuc, şi de cei doi M.Ap.N. a subliniat faptul că declaraţiile autori, care au scos în evidenţă aspecte fiscale se vor face în 2017 şi că până atunci inedite din viaţa mareşalului Constantin filialele vor primi informaţiile necesare; Prezan, a cărui probitate profesională şi 3. Posibilităţile de participare a morală a călăuzit activitatea multor filialelor A.N.C.M.R.R. la accesarea generaţii de ofiţeri ai Armatei Române. fondurilor europene. S-au avut în vedere * posibilităţile de care dispune A.N.C.M.R.R., Participanţii la această activitate au prin utilzarea potenţialului oferit de apreciat că astfel de iniţiative sunt bine Programele de finanţare ale Uniunii venite şi că ele limpezesc, cu ajutorul Europene pentru perioada 2014-2020. specialiştilor, problemele care frământă În acest domeniu de activitate domnul co- cadrele militare în rezervă şi în retragere la mandor Constantin Ifrim, şeful Departa- un moment dat, aşa cum a fost şi cu ocazia mentului de profil din A.N.C.M.R.R. a acestei reuniuni de informare.

______În numărul de faţă al revistei noastre publicăm la pagina 36 un material intitulat: “Posibilităţi de utilizare de către A.N.C.M.R.R. şi structurile sale a potenţialului oferit de programul de finanţare ale Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020”. Sperăm ca cei interesaţi să întreprindă măsurile ce se impun pe linia accesării de fonduri europene.

v Rezerva Oştirii Române 11 ŞEFUL STATULUI MAJOR GENERAL DOMNUL GENERAL NICOLAE CIUCĂ, A PRIMIT DELEGAŢIA A.N.C.M.R.R. ,,ALEXANDRU IOAN CUZA” General-maior (r) av. ing. VASILE DOMNU Vicepreşedinte al A.N.C.M.R.R. General. În continuare domnia sa a n ziua de 24 martie a.c., la solicitarea subliniat în mod expres următoarele: conducerii Asociaţiei Naţionale a • Necesitatea consolidării şi dezvol - ÎCadrelor Militare în Rezervă şi în tării parteneriatului dintre Asociaţie şi Retragere, ,,Alexandru Ioan Cuza”, dom- M.Ap.N., precum şi solicitarea spijinului nul general Nicolae Ciucă, Şeful Statului S.M.G. pentru semnarea unui Protocol de Major General, însoţit de domnii: general Colaborare între acestea pentru crearea de brigadă Marius Harabagiu , con- unei baze legale necesară susţinerii fi- traamiral de flotilă Tiberiu Frăţilă şi nanciare prin buget, în vederea desfăşu- colonel.just. Sorin Chiper, a primit o rării unor activităţi comune. delegaţie a A.N.C.M.R.R., formată din • Informare cu privire la prevederile domnii: general (r) prof.univ.dr. Mihai Statutului Asociaţiei referitoare la func- Iliescu, preşedintele Asociaţiei, gl.lt.(r) ţionarea acesteia sub înaltul patronaj al Victor Dumitrescu, prim-vicepreşe- preşedintelui României, în calitatea sa de dinte şi gl.mr.av.(r) ing.Vasile Domnu, comandant al Forţelor Armate, la care s-a gl.mr.(r) dr. Ion Ganea, gl.mr.(r) dr. primit un răspuns afirmativ şi patronajul Constantin Mihălcioiu, gl.mr.(r) dr. Ministerului Apărării Naţionale, minis- Marian Buciuman, vicepreşedinţi, trul fiind Preşedinte de Onoare, funcţie După salutul de bun venit adresat pentru care şi-a dat acceptul. delegaţiei şi prezentarea persoanele care • Au fost solicitate unele precizări cu îl însoţesc, domnul general Nicolae Ciucă privire la Legea 223/2015 a pensilor a apreciat ca fiind bine venită această militare de stat şi s-a subliniat necesitatea activitate, în special pentru strângerea reluării proiectelor de lege privind relaţiilor dintre Statul Major General şi organizarea şi funcţionarea structurilor A.N.C.M.R.R., printr-o informare reciprocă, şi găsirea unor soluţii pentru asociative ale cadrelor militare în rezer- rezolvarea problemelor specifice celor vă/retragere ; la elaborarea noului Statut două structuri. al cadrelor militare, soldaţilor şi gradaţilor Cu această ocazie domnul general (r) şi a noii Legi de organizare şi funcţionare prof. univ. dr. Mihai Iliescu a prezentat a M.Ap.N., aflate în programul legislativ al locul şi rolul Asociaţiei Naţionale a Ministerului, să se ţină cont şi de Cadrelor Militare în Rezervă şi în amendamentele Asociaţiei; Retragere ,,Alexandru Ioan Cuza”, în • S-a scos în evidenţă tendinţa de di- domeniul militar, precum şi principalele minuare sau anulare a unor drepturi ale probleme cu care se confruntă membrii cadrelor militare în rezervă/retragere, săi şi care necesită a fi cunoscute şi prezente în lege dar nu şi în instrucţiunile rezolvate cu sprijinul Statului Major de aplicare; 12 Rezerva Oştirii Române

• S-a subliniat problema decontării a Asociaţiei, Strategia privind opti- foarte greoaie a costurilor medica- mizarea şi eficientizarea activităţii mentelor, precum şi problemele privind A.N.C.M.R.R. în perioada 2013-2017 şi promovarea propunerilor de înaintare în ultimul număr al revistei Rezerva Oştirii gradul următor a cadrelor militare în Române, publicaţie semestrială, care rezervă şi în retragere ş.a. apare sub egida Asociaţiei Naţionale a Şeful S.M.G. a apreciat ca remar - Cadrelor Militare în Rezervă şi în cabilă pezentarea făcută de preşedintele Retragere. Asociaţiei şi a menţionat că va între- Apreciind operativitatea manifestată prinde toate demersurile necesare pen- de Şeful S.M.G., domnul general Nicolae tru soluţionarea problemelor ridicate, Ciucă, pentru organizarea acestei fiind disponibil pentru o comuni care şi întâlniri, preşedintele A.N.C.M.R.R., consultare permanentă cu A.N.C.M.R.R., domnul general (r) prof. univ. dr. Mihai care are în structura sa un departament Iliescu i-a mulţumit pentru timpul afectat militar pentru relaţiile cu M.Ap.N. delegaţiei şi l-a asigurat că şi în Cu această ocazie, preşedintele continuare această structură asociativă A.N.C.M.R.R., general (r) prof.univ.dr. de utilitate publică este permanent la Mihai Iliescu i-a înmânat şefului Statului datorie, ca o componentă de bază a Major General, domnul general Nicolae pilonului de rezervă a Armatei Române. Ciucă, Statutul şi Pliantul de prezentare

Solicitarea perseverentă şi realizarea de întâlniri periodice ale Biroului Permanent Central cu: preşedintele României, comandant suprem al Forţelor Armate; ministrul Apărării Naţionale, şeful Statului Major General; membri ai Parlamentului României; cu conducerile Direcţiilor management resurse umane şi calitatea vieţii, financiar-contabile, Legislaţie şi asistenţă juridică, medicală şi sănătate, Casei de asigurări pentru sănătate, pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comandamentului logistic întrunit, Statelor Mahore ale categoriilor de forţe armate ş.a., pentru a prezenta problemele care preocupă cadrele militare în rezervă şi în retragere provenite din activitate în Ministerul Apărării Naţionale şi a le solicita sprijin în soluţionarea acestora; asemenea Întâlniri se vor promova şi la nivelul filialelor cu organele locale, civile şi militare. Strategia pentru optimizarea şi eficientizarea activităţii A.N.C.M.R.R., capitolul III, punctul 3 v Rezerva Oştirii Române 13 ADUNĂRILE GENERALE ANUALE ALE FILIALELOR, ÎN STOP-CADRUL AUTOEVALUĂRII Colonel (r) ing. ION JOLDEA Membru al Consiliului Director şi al Biroului Permanent Central, Şeful Departamentului Organizare-Coordonare

ornind de la faptul că la baza structurii filialelor a stat voinţa persoanelor care Ps-au asociat, reunind aporturile aces- tora în vederea realizării obiectivelor şi ac- ţiunilor propuse, se poate spune că expri­- marea­liberă a membrilor în cadrul adunării generale are ca rezultat aplicarea­principiului majorităţii, principiu care permite luarea unor hotărâri pentru membrii asociaţi. Conform prevederilor legale, Adunarea Generală­a­filialelor­este­organul­de­conducere teritorial şi se convoacă anual şi ori de câte ori este nevoie. Adunarea generală are caracter­obligatoriu, în sensul că ea trebuie să se întrunească cel puţin odată pe an, într- un timp de maximum 5 luni de la momentul în care s-a încheiat exerciţiul financiar al anului precedent. Caracterul obligatoriu al adunărilor generale se manifestă şi cu privire la problemele care urmează să se discute în venituri si cheltuieli pe anul 2015; bilanţul cadrul acestora. Practic, adunării generale îi contabil; proiectul bugetului­ de­ venituri­ şi revine sarcina discutării tuturor probleme - cheltuieli­pe­anul­2016; raportul­comisiei­de lor care interesează şi afectează existenţa şi cenzori; proiectul programelor­ filialei; mă­- funcţionarea filialei. suri­ pentru îmbunătăţirea­ activităţii şi Adunările Generale anuale, s-au desfă- proiectul de hotărâre­al­adunării­generale. şurat, o parte, la sediile fililelor judeţene, iar În urma analizării documentelor altă parte în spaţiile oferite pe plan local, prezentate de filiale se poate afirma că toate asigurându-se un ambient deosebit pentru adunările generale s-au desfășurat în participanţi. conformitate cu prevederile Statutului La adunările generale anuale, legal A.N.C.M.R.R., Hotărârii Conferinței Națio- constituite, a fost asigurat­ ­ cvorumul­ pre­- nale, din 6 noiembrie 2013, și Hotărîrii văzut­ de­ Statut.­ În cadrul acestora, preşe - nr.2 a Consiliului Director, din octombrie dinţii filialelor, care sunt şi preşedinţi ai 2015, iar obiectivele din Strategie au stat la Comitetului şi ai Biroului Permanent, au baza întregii activități. prezentat documente referitoare la: raportul Filialele au înţeles rolul şi locul în raport de­autoevaluare­a­activităţii­Comitetului şi a cu armata activă şi societatea românească, în Biroului Prmanent. executarea­ bugetului de 14 Rezerva Oştirii Române

vederea recunoaşterii de către acestea a relaţionări cu instituţiile centrale şi locale ale reprezentativităţii şi prestigiului Asociaţiei şi statului, cu forţele politice şi parlamentare, a segmentului socio-profesional pe care îl respectându-se principiile apartenenţei reprezintă cadrele militare în rezervă şi în politice, conform prevedeilor statutare. Se are retragere. în vedere promovarea intereselor cadrelor Urmare a participării la adunările militare în rezervă şi în retragere prin filialelor a unui număr mare de membri şi amendamente aduse proiectelor de acte invitaţi, factori de decizie de la nivelul central normative şi instrucţiunilor referitoare la şi al administraţiei locale, se poate afirma că statutul pensionarului militar, asigurărilor de adunările generale reprezintă o puternică sănătate şi participarea reprezentanţilor platformă de dialog, comunicare şi conducerii centrale la susţinerea unor interacţiune între membrii filialelor şi proiecte de lege sau programe care privesc factorii de decizie, menită să analizeze cele calitatea vieţii militarilor în rezervă şi în mai importante aspecte şi orientări privind retragere. obiectivele pe termen mediu şi lung, oferind Organizarea şi desfăşurarea adu- în acelaşi timp recomandări pertinente nărilor generale ale filialelelor A.N.C.M.R.R., la decidenţilor, pentru un viitor sustenabil al nivelul judeţelor şi al sectoarelor Municipiului A.N.C,M.R.R., asociaţie de mare anvergură, cu Bucureşti, a fost unanim apreciată de către reprezentare la nivel naţional. participanţi drept un eveniment de mare Şi cu această ocazie, s-a constatat că reuşită pentru acestea. A.N.C.M.R.R. are o largă diversitate de Participanţii la Adunările Generale şi membri şi o bogată tradiţie în valorificarea membrii filialelor au făcut numeroase referiri potenţialului acestora. Membrii săi, formaţi constructive la activitatea şi demersurile din cadre militare în rezervă şi în retragere conducerii acestora. Acestea vor constitui un provenite din Ministerul Apărării Naţionale, ghid de acţiune imediată şi în viitor, pentru reprezintă­ o­ importantă­ resursă umană fiecare structură, astfel: pentru constituirea pilonului­ doi al armatei, - creşterea­ numărului­ membrilor la numit pe drept armata de rezervă, care a nivelul fiecărei filiale/subfiliale să fie însoţită asigurat şi asigură un suport de siguranţă de soluţii eficiente în favoarea lor, pentru pentru apărarea României. limitarea disipării energiei acestora; În cadrul adunărilor generale s-a - dezvoltarea­ coordonată­ a­ reţelelor­ de evidenţiat necesitatea identificării şi dez- comunicare­intrafiliale,­transfrontaliere­şi­cu voltării unor noi soluţii de atragere­ în organele­ publice­ locale pentru interco- structură şi a altor structuri asociative exis- nectarea şi cuplarea filialelor la activităţi de tente, în vederea coagulării acestora, având interes comun, cum ar fi istorie militară, scop comun, respectiv utilizarea­ eficientă­ a cultură, evenimente cultural - istorice şi potenţialului­ uman­ la­ realizarea­ obiectivelor aniversări (Ziua Culturii Naţionale - 15 şi­ a­ activităţilor­ propuse­ a­ fi­ realizate­ în ianuarie; Ziua Unirii Principatelor Române - folosul­ membrilor­ asociaţiei­ şi­ al­ familiilor 24 ianuarie; Ziua Independenţei de Stat şi a acestora. Unităţii şi Păcii în Europa- 9 mai; Ziua Având în vedere paleta largă a Rezervistului şi a A.N.C.M.R.R. - 31 mai; Ziua problemelor specifice acestui segment de Drapelului Naţional – 26 iunie; Ziua Imnului resurse umane, cu o înaltă pregătire în Naţional – 29 iulie; Ziua Forţelor Armate domeniul militar, cât şi diversitatea căilor de Române – 25 octombrie; Ziua Naţională a Ro- rezolvare favorabilă, în scopul identificării şi mâniei - 1 decembrie) etc. Cu ocazia acestor aplicării variantelor optime se impun noi zile filialele au organizat/organizează diferite Rezerva Oştirii Române 15

simpozioane, întâlniri cu oameni de cultură minându-se circuitul clasic şi costisitor prin şi artă, au desfăşurat activităţi dedicate aces- poştă; tora, participând şi la acţiuni de socializare, - angajarea­ unor­ discuţii între con- ocazie pentru opinii, prietenii şi relaţionare, ducerea centrală a Asociaţiei şi alte asociaţii, inclusiv între membrii famililor partici- care nu sunt încă afililate la A.N.C.M.R.R. în pante. vederea­realizării­solidarităţii­şi­consolidării - eficientizarea­ activităţilor la nivelul structurii,­ inclusiv­ prin­ aderarea­ la filialei/subfilialei, ca mijloc important pentru A.N.C.M.R.R., în calitate de membri activi sau dezvoltarea sustenabilă; prin aceasta se simpatizanţi/susţinători. consolidează structura filialei şi implicit a Cheltuielie bugetare la nivelul filialelor Asociaţiei naţionale, se reduce neîncrederea au fost efectuate în spirit de economie, astfel unor structuri asociative, se îmbunătăţeşte încât acestea să se încadreze în limita viaţa pensionarilor prin implicarea aces- veniturilor obţinute. Majoritatea filialelor tora în realizarea unor activităţi pe plan A.N.C.M.R.R. au repartizat la fondul local, funcţie de competenţa şi pregătirea centralizat al Asociaţiei, cota de 20% din militară; încasări şi cotizaţii lunare ale membrilor. De - promovarea­ strategiei­ fiecărei­ filiale asemenea multe filiale s-au conformat prin realizarea echilibrului între efortu l prevederii Hotărârii nr. 2 a Consiliului pentru realizarea activităţilor programate, Director, de a cotiza, în anul 2016, la nivelul stabilirea priorităţilor, respectiv alegerea de 3 lei/lună, iar din anul 2017, suma de 5 direcţiilor­de­acţiune specifice; lei/ lună. În cadrul discuţilor care au avut loc - atragerea­şi­valorificarea­potenţialului în Adunările Generale ale filialelor s-a administraţiei­ locale pentru rezolvarea în subliniat că mulţi membri ai acestora nu şi- comun a problemelor membrilor şi a celor au achitat cotizaţiile, evidenţiind necesitatea comunitare; ca acei membri care au înregistrat restanţe - evidenţierea­ căilor de creştere a la plata cotizaţiilor să le achite în cel mai eficienţei leadership-ului filialei prin colabo- scurt timp. rarea directă şi necondiţionată cu organele Concluzia care se dsprinde în urma administraţiei locale; Adunărilor Generale este aceea că - colaborarea­filialelor­cu­alte­structuri A.N.C.M.R.R,, prin filialele sale, are o bună asociative, în scopul eficientizării realizării structură teritorială, experienţă şi tra- unor programe cu finanţare din fonduri diţie, care îi permit să gestioneze, la nivel europene, folosind centrele de putere locale a naţional, problemele de interes major ale căror organigramă permte accesarea cadrelor militare în rezervă şi în retragere acestora; provenite din Ministerul Apărării Naţionale, - susţinerea­ de către A.N.C.M.R.R. a precum şi activităţile comune cu Ministerul demersurilor­ ­ legislative­ şi­ promovare aces- Apărării Naţionale şi cu alte structuri tora în interesul membrilor asociaţiei; asociative din Ministerul Afacerilor Interne, - continuarea­ diseminării, în rândul Seviciul Romîn de Informaţii, Serviciul de membrilor A.N.C.M.R.R. a­ principalelor Protecţie şi Pază, Serviciul de Teleco- activităţi­ din competenţa conducerii cen- municaţii Speciale etc . trale, prin­postarea­acestora a pachetului­de Diversitatea­ problemelor pe care, în ştiri­şi­a­documentelor­de­interes­comun, pe prezent şi în viitor, A.N.C.M.R.R. le gestio- site-ul www.ancmrr.ro nează, cu referire la pensile militare, acte Acestea pot fi accesate cu ajutorul normative cu tematică militară, asistenţa unor link -uri de către cei interesaţi, eli- medicală gratuită, compensare totală a 16 Rezerva Oştirii Române

medicamentelor, asigurarea recuperării ocuparea unor posturi de execuţie sau medicale în staţiuni balneoclimaterice şi de consilieri pe diferite probleme, aspect tratament, la munte şi la mare, relaţiile evidenţiat de majoritatea filialelor Asociaţiei. internaţionale cu structurile asociative ale Finanţarea activităţilor din programul ţărilor membre NATO şi UE, o legitimează propriu al filialelor cât şi a celor din ca singura asociaţie reprezentativă, la programul de activităţi la nivel central, care nivel naţional, cu un număr de peste 35.000 membri. au perioade lungi de realizare a proiectelor Pornind de la realitatea că sunt mari propuse, se poate face folosind ca surse diferenţe între numărul militarilor sponsorizări la nivel local; fonduri europene; pensionaţi, existenţi în evidenţa Centrelor fondul de cotizaţii al membrilor, constituit la militare, peste 75.000 cadre militare în un nivel lunar acceptabil; redirecţionarea a rezervă şi în retragere, şi numărul 2% din impozitul pe venit către A.N.C.M.R.R. membrilor înscrişi la filialele din structura - organizaţie tip ONG, non-profit, fond ce va Asociaţiei naţionale, se desprinde, ca un fi repartizat pentru acţiuni de interes comun postulat, faptul că atragerea­ de­ noi­ membri membrilor săi. este­ încă­ a­ problemă­ importantă­ la­ nivelul În acest context, trebuie acordată mare asociaţiei, problemă care trebuie rezolvată înclusiv prin practicarea unui leadership atenţie luării deciziilor, care reprezintă în eficace la nivelul filialelor şi la nivelul fapt viitorul fiecărei filiale şi al Asociaţiei conducerii centrale, prin vicepreşedinţii naţionale din care fac parte. coordonatori zonali, cât şi printr-o Desigur că drumul transformărilor campanie­de­comunicare,­amplă­şi­continuă, radicale ale activităţilor unor filiale nu este în rândul cadrelor militare, începând din singurul. Se impune un leadership eficace, perioada în care aceştia sunt cadre active, iar care să-l înlocuiască pe cel practicat la unele ulterior, prin centrele militare judeţene, filiale; se impun principii noi, performante, sectoriale, de la care se pot lua datele privind compatibile cu un management modern. numărul cadrelor mlitare trecute în rezervă sau la pensie. Fără a nominaliza filiale teritoriale sau Această campanie se poate face prin din Municipiul Bucureşti, conducerea explicarea şi informarea corectă, la nivelul A.N.C.M.R.R. adresează mulţumiri în filialelor, referitoare la importanţa integrării primul rând preşedinţilor de filiale, care acestora ca membri în structurile Asociaţiei au organizat şi desfăşurat cu profe- naţionale, atât din punct de vedere al sionalism Adunările Generale anuale, fără condiţiilor de participare la activităţile post- care, acest STOP CADRU nu ar fi putut pensionare, oferite membrilor săi, cât şi, în avea loc. Sincere mulţumiri se cuvin special, asigurarea condiţilor optime pentru fiecărui membru al Asociaţiei şi invi- recuperarea în centre special amenajate taţilor participanţi la acest eveniment pentru tratament şi odihnă, atât pentru pensionarii militari cât şi pentru membrii anual. Adunarea Generală anuală a familiilor acestora, în condiţiile respectării filialelor este un eveniment în viaţa Aso- legislaţiei şi a reglementărilor în domeniu. ciaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în S-a constatat că, în plan local, o parte a Rezervă şi în Retragere, iar fără prezenţa membrilor Asociaţiei au un rol important în invitaţiilor evenimentul nu ar fi avut domeniul socio-economic şi educativ, prin aceeaşi strălucire. Rezerva Oştirii Române 17 PROPUNERI PRIVIND EFICIENTIZAREA ACTIVITĂŢII C.A.R.P.S. ŞI MODALITATEA ALEGERII ACESTEIA General de brigadă (r) ing. GHEORGHE GÂRLEA Preşedinte C.A.R.P.S.

onsider că ar fi de prisos să justific Prevederea din Statut ca la existenţa în Asociaţia noastră a Conferinţa Naţională să se aleagă odată Cunui compartiment care să se ocupe cu preşedintele cu Consiliul Director şi de întocmirea, legalizarea şi ulterior comisia de cenzori şi C.A.R.P.S. consider monitori zarea şi actualizarea în per- că a fost făcută numai în scopul ridicării manenţă a prevederilor Statutului. Mă importanţei acestei comisii, la începu- refer la Comisia de Analiză a Respec- turile existenţei Asociaţiei, când existau tării Prevederilor Statutului (C.A.R.P.S.). multe probleme divergente. Cred că în Despre necesitatea şi evoluţia momentul actual nu mai este cazul, acestei comisii, în scurta sa istorie, se pot având în vedere gradul de stabilitate afla mai multe din capitolul cuprins în organi zatorică şi de înţelegere a ,,Monografia A.N.C.M.R.R. 1925-1990- atribuţiilor care revin fiecărui 2015, la pag. 116-118. membru sau structuri, la care s-a Ca membru al acestei comisii din ajuns, De ce ar fi mai importantă decembrie 2007 şi preşedinte din aprilie alegerea C.A.R.P.S. decât, de exemplu, ale- 2008, cunosc destul de bine modul şi gerea Biroului Permanent Central, care condiţiile în care activează C.A.R.P.S. este ales de Consiliul Director? pentru îndeplinirea atribuţiilor sale, dar A doua: De ce membrii C.A.R.P.S. nu şi greutăţile întâmpinate precum şi pot fi şi membri ai Consiliului Director ? neajunsurile care se manifestă uneori. Cred că această cerinţă a fost introdusă În cele ce urmează doresc să propun pentru a demonstra independenţa şi câteva modificări ale prevederilor neutralitatea membrilor comisiei, mai statutare cu privire la C.A.R.P.S., în scopul ales în situaţia analizării unor abateri sau eficientizării activităţii acesteia. a nerespectării prevederilor statutare. În acest sens consider necesar să fie Nu s-a ţinit seamă însă de faptul că, date răspunsuri la două întrebări: pentru a-şi îndeplini mai bine sarcinile, Prima: Este necesar ca membrii membrii C.A.R.P.S. trebuie să aibă po- C.A.R.P.S. să fie aleşi direct de Conferinţa sibilitatea să cunoască, să trăiască şi să Naţională, organul suprem de conducere muncească alături de membrii Asociaţiei, al Asociaţiei ? în diferite organe şi structuri ale acesteia, Ordonanţa Guvernamentală O.G. nu să fie observatori întâmplători, din 26/2000 privind asociaţiile şi fundaţiile, afară, Cred de asemenea, că ,,inde- precum şi Legea 246/2005, nu conţin pendenţa” membrilor Comisiei nu de- prevederi decât privind comisia de pinde, în principal, de poziţia lor în cenzori a Asociaţiei, comisie care este Asociaţie sau de locul unde lucrează, aleasă de adunarea generală, în cazul Cunoaştem cazuri, la alte structuri nostru de Conferinţa Naţională. (O.N.G.-uri sau partide), care au 18 Rezerva Oştirii Române

Consiliul Director). Având în vedere cele de mai sus, propun următoarele: a) Atribuţiunile şi obiectivele C.A.R.P.S. să rămână, în principal, cele prevăzute în art. 58-62 din Statut; b) C.A.R.P.S. să fie formată din 3 sau 5 membri ai Consiliului Director şi să fie aleasă, separat, în aceleaşi condiţii ca şi Biroul Permanent Central (art. 23). Unii dintre membrii C.A.R.P.S. pot avea sarcini şi în alte compartimente de lucru ale A.N.C.M.R.R. c) Întrucât prin prevederile Statutului A.N.C.M.R.R. ed. 2013 Consiliul Director a primit noi prerogative legate de Statut (poate adopta amendamente la prevederile Statutului şi este ultimul organ care analizează şi rezolvă contestaţiile privind hotărârile de sancţionare) este necesar ca această C.A.R.P.S. să lucreze nemijlocit pe lângă asemenea comisii, (de statut, de litigii sau Consiliul Director şi la şedinţele sale să de etică), din care fac parte membri cu prezinte rapoarte (nu informări) . funcţii, chiar preşedinţii structurilor Consider că prin aceste mici mo- respective. dificări activitatea C.A.R.P.S. va fi mult În situaţiile de analiză a neres- mai eficientă şi comisia va deveni un pectării îndatoririlor statutare hotărârile element mai activ al Consiliului Di- de sancţionare nu se se iau de membrii rector, implicit al Asociaţiei. C.A.R.P.S. ci de alte organe (B.P.C. sau

v Rezerva Oştirii Române 19 COMUNICAT

În data de 26.04. în Sala de Marmurặ a Palatului Cercului Militar Naţional, în prezenţa ministrului apărării naţionale, Domnul Mihnea Motoc, a Şefului Statului Major General, domnul General Ion Nicolae Ciucă şi a altor personalităţi militare şi civile reprezentând Administraţia Prezidenţială şi Guvernul României, mai vârstnicii noştri camarazi, veteranii de război, au aniversat Ziua Veteranilor de Război, 29 aprilie. Conducerea Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere ,,Alexandru Ioan Cuza”, în condiţiile unor obligaţii pe linia Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice, a cărei preşedenţie este înde - plinită de Domnul general (r) prof.univ.dr. Mihai Iliescu, a fost reprezentată de vicepreşedintele Asociaţiei, general-maior (r) dr. Ion Ganea, prilej cu care tuturor veteranilor de război din România, personal preşe - dintelui A.N.V.R., Domnul general (ret) Marin Badea Dragnea şi invitaţilor, le-a fost transmis un Mesaj de suflet cuprinzând salutul ostăşesc al celei mai numeroase şi viabile structuri asociative a cadrelor militare ỉn rezervă şi în retragere provenite din activitate în Armata României, precum şi expresia bucuriei de a aniversa împreună 100 de ani de la intrarea României în Războiul Sfânt de Întregire Naţională. În continuare, din respect pentru sacrificiile mai vârstnicilor noştri camarazi, reiterăm conţinutul Mesajului:

MESAJUL Conducerii A.N.C.M.R.R. ,,Alexandru Ioan Cuza” cu ocazia ZILEI VETERANILOR DE RĂZBOI – 20 aprilie 2016 şi a 26 de ani de la constituirea A.N.V.R.

unt deosebit de onorat ca în numele A.N.C.M.R.R. ,,Alexandru Ioan Cuza” să transmit participanţilor la reuniunea ocazionată de Ziua Veteranilor de SRăzboi, tuturor celor care fac parte din această categorie, un cald salut ostăşesc şi urări de viaţặ îndelungată, în deplină sănătate. Vă asigur cu această ocazie că 29 aprilie – Ziua Veteranilor de Război este şi aniversarea de suflet a cadrelor militare în rezervă şi în retragere provenite din activitate în Armata României. Acestea nu vor uita nicicând că mai vârstnicii lor camarazi au avut un rol important – profesori, comandanţi, şefi - în construirea carierei lor militare, că sacrificiul înaintaşilor merită respect deosebit. Cei 26 de ani care au trecut de la constituirea, în 1990 a A.N.V.R. şi A.N.C.M.R.R. au fost ani de strânsă şi fructuoasă conlucrare, permiţând afirmarea fără precedent 20 Rezerva Oştirii Române

a utilităţii şi notorietăţii, a rolului şi În încheiere urăm succes reuniunii menirii celor două structuri asociative în din această zi, consacrată analizei unor viaţa Oştirii Române. Astăzi ne simţim probleme foarte serioase cu care se deosebit de onoraţi că aniversăm confruntă veteranii de război, analiză împreună Ziua Veteranilor de Război, sub agravată şi de faptul că, aflându-se la o semnul împlinirii a 100 de ani de la vârstă foarte înaintată, cu fiecare zi mai intrarea României în Războiul de puţini, aceştia nu mai au timpul şi Reîntregire a Neamului. puterea să lupte cu problemele care Este prilejul să reiterăm şi de această marchează ultimii lor ani de viaţă. dată convingerea mai tinerilor camarazi ai Vă urăm, stimaţi camarazi, glasul să veteranilor de război că a fost o mare vă rămână mereu demn, clar, dar şi cu şansă ca timp de peste un sfert de secol ỉn încărcătura drumului eroic parcurs, cu fruntea A.N.V.R. să se afle un ostaş de arma în mână, pentru apărarea ţării sub excepţie, Domnul general de armată (ret) drapelul tricolor. Marin Badea Dragnea, care şi la venerabila vârstă de 93 de ani nu încetază PREŞEDINTELE A.N.C.M.R.R. ofensiva permanentă pe care o duce General (r) prof.univ. pentru facilităţile legal cuvenite dr. Mihai Iliescu veteranilor, invlizilor, văduvelor de război şi urmaşilor veteranilor de război

Domnul general (r) Marin Badea Dragnea, preşedintele A.N.V.R. a împlinit în ziua de 30 mai a.c., 93 de ani. Cu această ocazie, preşedintele A.N.C.M.R.R. “Alexandru Ioan Cuza”, domnul general (r) prof. univ. dr. Mihai Iliescu l-a felicitat şi i-a transmis urări de sănătate şi de noi succese în activitatea nobilă pe care o desfăşoară. La multi ani!

v Rezerva Oştirii Române 21

DIN VIAŢA FILIALELOR ŞI SUBFILIALELOR A.N.C.M.R.R. ÎNTÂLNIREA ZONALĂ DE LA ARAD APRECIERI UNANIME ŞI BINEMERITATE PENTRU FILIALA JUDEŢEANĂ ARAD A A.N.C.M.R.R. Maior (r) DORIN OCNERIU Filiala Judeţeană Arad a A.N.C.M.R.R.

iercuri 11 mai 2016, la Cercul Militar Zonal Timiş, col. Relu Burtea - comandantul Arad a avut loc Adunarea Generală garnizoanei Arad şi lt.col. Claudiu Topor - Manuală a Filialei Judeţene Arad comandantul Batalionului „Col.­Radu­Golescu” „Ziridava” a Asociaţiei Naţionale a Cadrelor din Arad. Militare în Rezervă şi Retragere „Alexandru În aceiaşi linie de colaborare strânsă cu Ioan Cuza”, ocazie cu care a fost organizată asociaţiile civice din Arad, au onorat cu şi întâlnirea zonală, care s-a constituit într- prezenţa reprezentanţii filialelor judeţene ale un veritabil schimb de experienţă. asociaţiilor Veteranilor de Război, Cultul Din partea conducerii centrale a Eroilor, cadrelor militare în rezervă şi în participat o delegaţie formată din: general retragere din SRI şi Ministerul de Interne şi (r) prof.univ.dr. Mihai Iliescu - preşedintele Liga pensionarilor arădeni. A.N.C.M.R.R., gl.mr.(r) ing. Vasile Domnu - După intonarea Imnului de Stat al vicepreşedinte şi coordonator al Departa- României şi păstrarea unui moment de mentului Militar, gl.bg.(r) ing. Gheorghe reculegere în memoria camarazilor plecaţi la Gârlea – preşedintele C.A.R.P.S., col.(r) cele veşnice şi a celor căzuţi în teatrele de Traian Negoiţă - şef Serviciu Secretariat, război din afara ţării, preşedintele Filialei col.(r) Nicolae Belgiu - şef Departament Arad a A.N.C.M.R.R., gl.mr.(r) Vasile-Ionel Resurse Umane, col.(r) ing Costache Cristea Heredea a adresat un cuvânt de salut - consilier Departament Calitatea Vieţii. De participanţilor şi a prezentat personalităţile asemenea, au onorat invitaţia preşedinţii de seamă prezente la adunare. filialelor A.N.C.M.R.R. din Bihor - gl.bg.(r) Conform Ordinei de Zi, preşedintele a Vasile Creţ, Caraş-Severin - gl.bg.(r) Vasile prezentat apoi Raportul organelor con- Cocoşilă, Hunedoara - col.(r) Dănilă ducătoare ale Filialei cu privire la acti- Moldovan, Sibiu - col.(r) Ioan Părean şi vitatea Asociaţiei pe parcursul anului 2015, Timiş - gl.bg.(r) Predonescu Nicolae. din care reiese clar că rezerviştii militari din Ca semn de apreciere şi de respect pentru Municipiul Arad şi din subfilialele Lipova şi rezerva armatei trăitoare în comunitatea Ineu reprezintă un segment important al locală arădeană, au participat din partea comunităţii locale şi se manifestă ca atare în autorităţilor locale primarul Aradului, ing. spaţiul public arădean, în lumina obiectivelor Gheorghe Falcă, reprezentanţi ai Prefecturii, specifice stabilite prin Statutul A.N.C.M.R.R.: Consiliului Judeţean, cultelor religioase, cinstirea simbolurilor naţionale, a sărbă- mediului educaţional, presei şi ai altor torilor şi tradiţiilor de luptă ale poporului instituţii publice locale. român şi armatei române, apărarea drep- Armata activă a fost reprezentată de col. turilor şi intereselor rezerviştilor militari, Marcel Lică - şeful de Stat Major al Brigăzii colaborarea cu toţi partenerii sociali din 18 Infanterie „Banat” Timişoara, col. judeţ, exemplu de comportare civică în toate Augustin Pegulescu - şeful Centrului Militar situaţiile. În continuare col.(r) Vasile Alexa a 22 Rezerva Oştirii Române

prezentat bilanţul contabil pe anul 2015. S- nădejde­ pentru­ organizarea­ şi­ desfăşurarea au prezentat, de asemenea, activităţile vii- unor­activităţi­de­suflet,­dedicate­momentelor toare ale filialei. Au urmat discuţii pe mar- şi­ personalităţilor­ importante­ din­ istoria ginea materialelor prezentate şi transmiterea patriei­ şi­ a­ meleagurilor­ arădene.­ Sprijinim unor mesaje din partea invitaţilor. activitatea­ filialei­ prin­ mai­ multe­ forme, Gheorghe Falcă, primarul Aradului: inclusiv­la­editarea­revistei­STINDARD­şi­vom „Filiala­judeţeană­Arad­a­A.N.C.M.R.R.­este­un fi­în­continuare­alături­de­militarii­arădeni­în partener­social­de­cea­mai­mare­importanţă tot­ ce­ fac­ ei­ benefic­ pentru­ comunitatea pentru­ administraţia­ publică­ a­ municipiului. arădeană.­ Ne­ bucurăm­ că­ existaţi­ şi­ că­ ne Prin­tot­ce­fac,­prin­modul­în­care­trăiesc­şi­se sunteţi­mereu­alături”. implică­ în­ viaţa­ comunităţii­ locale,­ militarii Gl.bg.(r) conf.univ. Vasile Creţ, Oradea: sunt­ un­ exemplu­ pentru­ toţi­ cetăţenii. „Aduc­ salutul­ meu­ din­ partea­ camarazilor Primăria­ municipiului­ colaborează­ foarte bihoreni­şi­vă­spun­că­mă­bucur­să­fiu­alături bine­cu­armata,­atât­activă­cât­şi­cu­rezerva, de­ colegii­ cu­ care­ am­ lucrat­ adesea­ în prin­acţiuni­comune­care­ilustrează­faptul­că activitatea­ militară­ anterioară.­ Filiala armata­ este­ parte­ integrantă­ a­ societăţii Judeţeană­ Arăd­ a­ A.N.C.M.R.R.­ este­ una arădene.­În­ceea­ce­­priveşte­Cetatea­Aradului, fruntaşă­ şi­ felicit­ preşedintele,­ Biroul­ şi­ pe se­ştie­că­am­semnat­protocol­de­preluare­a­ei ceilalţi­ colegi­ pentru­ tot­ ce­ fac­ aici­ la­ Arad. pentru­scopuri­cultural-turistice.­Am­alocat­8 Prin­modul­în­care­acţionăm­şi­ne­comportăm milioane­ de­ euro­ pentru­ amenajarea noi,­militarii­–­activi­sau­de­rezervă­–­ne-am cazarmei­ din­ Gai,­ pentru­ ca­ batalionul­ din câştigat­ aprecierea­ cetăţenilor­ şi­ acum Cetate­ să­ se­ poată­ instala­ acolo­ în­ cele­ mai armata­este­pe­primul­loc­la­nivelul­încrederii bune­condiţii.­La­baza­colaborării­noastre,­ca populaţiei”. şi­ la­ baza­ oricărei­ colaborări­ instituţionale Col.(r) Dănilă Moldovan, Deva: „Din sau­personale,­trebuie­să­stea­sentimentul­de partea­c.m.r.r.­hunedorene­vă­transmit­cuvinte respect,­ ­ respectul­ ­ faţă­ de­ tine­ şi­ de­ cei de­laudă­şi­apreciere­pentru­modul­exemplar apropiaţi,­ respectul­ faţă­ de­ comunitatea­ în în­ care­ vă­ desfăşuraţi­ activitatea.­ Aceste care­trăieşti­şi­respectul­faţă­de­ţară,­faţă­de întâlniri­ sunt­ binevenite,­ prin­ ele­ facem simbolurile­ şi­ insemnele­ naţionale.­ În­ relaţia schimb­de­experienţă­şi­ne­aliniem­activităţile cu­rezerviştii­militari­din­Arad­am­avut­parte şi­ strategia­ la­ litera­ şi­ spiritul­ Statutului de­ respect­ reciproc­ şi­ voi­ răspunde­ cu­ toată A.N.C.M.R.R.­Avem­şi­noi­la­Hunedoara­câteva solicitudinea­ la­ toate­ acţiunile­ comune­ pe iniţiative­interesante:­întâlniri­trimestriale­cu care­le­vom­avea”. primarul­ Devei­ pe­ teme­ comune,­ premiem Din Mesajul Prefectului judeţului Arad, anual­5­elevi­merituoşi­de­la­Colegiul­Militar Cosmin Pribac, transmis de directorul din­Alba­Iulia­şi­edităm­albume­de­fotografii Molnar Emeric de la Prefectura Arad, cităm: în­ care­ ilustrăm­ acţiunile­ pe­ care­ le „Felicitări­pentru­tot­ce­faceţi­în­Municipiul­şi desfăşurăm.­Invit­pe­toţi­cei­care­vor­să­vină­la Judeţul­Arad­şi­succes­în­toate­activităţile­dvs. Ţebea­în­10­septembrie,­pentru­a-l­omagia­pe Sunt­fiu­de­militar­şi­apreciez­la­justă­valoare Crăişorul­ Munţilor-Avram­ Iancu.­ Din­ partea acţiunile­ dvs,­ care­ sunt­ absolut­ legale­ şi Filialei­ Hunedoara­ înmânez­ o­ Diplomă­ de justificate­din­punct­de­vedere­al­obiectivelor Onoare­preşedintelui­Filialei­Judeţene­Arad­a statutare­ pe­ care­ le­ urmăriţi.­ Pensionarii A.N.C.M.R.R.şi­ mai­ multe­ albume­ şi­ cărţi militari­ din­ Arad­ sunt­ cetăţeni­ oneşti­ ai istorice­pentru­biblioteca­filialei­dvs”. statului­român,­rezerva­de­nădejde­a­armatei Col.(r) Ioan Părean, Sibiu: „Vă­aduc active,­ iar­ prezenţa­ lor­ impune­ şi­ ­ inspiră salutul­camarazilor­sibieni­şi­ţin­să­vă­felicit patriotism,­ dragoste­ de­ ţară,­ demnitate­ şi pentru­faptul­că­aveţi­o­deschidere­deosebită siguranţă”. la­ autorităţile­ locale,­ lucru­ care­ la­ Sibiu­ este Simona Stan, vicepreşedinte Consiliul încă­în­suferinţă.­Despre­noi­vă­pot­spune­că, Judeţean Arad: „Consiliul­Judeţean­Arad­are­în pe­ lângă­ activităţile­ specifice­ de­ cinstire­ a asociaţia­rezerviştilor­militari­un­partener­de sărbătorilor­ naţionale,­ militare­ şi­ religioase, Rezerva Oştirii Române 23

la­ care­ participarea­ este­ numeroasă, este­în­mâna­autorităţilor­acest­lucru,­dar­noi, organizăm­cel­puţin­odată­pe­lună­excursii­pe asociaţia,­ suntem­ o­ forţă­ pe­ care­ niciun diferite­ trasee­ din­ ţară,­ unde­ ne-am­ făcut partid­nu­o­are.­Să­ne­folosim­forţa­pentru­a cunoscuţi­ şi­ apreciaţi.­ Ca­ element­ inedit, ne­ apăra­ interesele,­ să­ arătăm­ că­ ştim­ să stareţa­unei­mânăstiri­din­Gorj­a­solicitat­să strângem­rândurile,­la­pace­şi­la­război,­să­ne devină­membru­al­filialei­Sibiu­a­A.N.C.M.R.R. facem­vocea­ascultată­şi­respectată”. şi­ ne­ aşteaptă­ cu­ drag­ să­ mergem­ acolo­ în Gl.mr.(r) Vasile-Ionel Heredea, Arad: excursie­cât­mai­des­şi­cât­mai­mulţi.­Este­un Prin­felul­în­care­am­înţeles­să­ţinem­cont­de exemplu­ pentru­ modul­ în­ care­ sunt­ priviţi Statutul­ A.N.M.C.R.R,­ de­ îndrumările, militarii­de­către­populaţia­civilă­şi­trebuie­să observaţiile,­propunerile­şi­recomandările­ce facem­ totul­ pentru­ a­ păstra­ şi­ dezvolta ne-au­fost­făcute­de­preşedintele­A.N.C.M.R.R, această­opinie­pozitivă­faţă­de­armată”. de­ Biroul­ Permanent­ Central,­ am­ reuşit­ să Gl.bg.(r) Vasile Cocoşilă, Reşiţa: „Această dinamizăm­ activitatea­ de­ conducere­ şi­ să activitate­ a­ dvs.­ este­ plină­ de­ învăţăminte îmbunătăţim­ baza­ de­ plecare­ pentru pentru­toţi­preşedinţii­prezenţi­aici,­prin­ea activităţile­noastre,­înţelegându-ne­mai­bine ne­manifestăm­solidaritatea­de­militari­şi­ne rolul­ în­ rândul­ filialelor­ cât­ şi­ în­ societate. îmbogăţim­experienţa­în­activitatea­noastră. Afirm­ cu­ tărie­ că­ am­ reuşit­ să­ întărim Vă­felicit­pentru­tot­ce­faceţi­şi­vă­invit­la­noi unitatea,­coeziunea­şi­autoritatea­Filialei­şi­a în­Caraş-Severin­la­alte­acţiuni­comune.­Ofer subfilialelor,­să­ne­facem­cunoscuţi­în­ţară­şi preşedintelui­ Heredea­ o­ Diplomă­ de­ Merit în­ străinătate,­ să­ apărăm­ cu­ fermitate pentru­ modul­ în­ care­ conduce­ filiala­ dvs.­ şi interesele,­ onoarea­ şi­ demnitatea­ cadrelor prin­ aceasta­ exprim­ aceleaşi­ aprecieri militare­ în­ rezervă­ şi­ în­ retragere,­ să Biroului­şi­tuturor­colegilor­arădeni”. desfăşurăm­ o­ activitate­ diversificată­ şi Gl.lt.(r) Avram Cătănici, Bucureşti: „De eficientă­în­spiritul­devizei­PATRIE,­ONOARE, Arad­mă­leagă­ani­mulţi­de­muncă­şi­sute­de DEMNITATE.­ Vă­ mulţumesc­ tuturor­ pentru prieteni­ şi­ colaboratori.­ Văd­ în­ sală­ oameni bunăvoinţa­ de­ a­ fi­ alături­ de­ noi­ şi­ vă vrednici,­de­ispravă,­care­au­fost­cadre­active aşteptăm­cu­drag­şi­cu­alte­ocazii”. de­nădejde­iar­acum­sunt­rezervişti­la­fel­de General (r) prof.univ.dr. Mihai Iliescu, vrednici.­Dar­mai­sunt­mulţi­care­nu­fac­parte preşedintele A.N.C.M.R.R.: „Trăiesc­ un din­asociaţie.­Să-i­convingem­să­vină­alături moment­de­reală­satisfacţie­şi­felicit­din­toată de­noi,­avem­aceleaşi­interese­de­apărat.­Nu inima­ Filiala­ Judeţeană­ Arad­ a­ A.N.C.M.R.R. m-am­ implicat­ în­ viaţa­ filialei­ din­ principiu pentru­ modul­ cum­ a­ organizat­ această (dacă­ ceva­ merge­ bine,­ nu­ mă­ bag,­ să­ nu adunare­ generală­ şi­ această­ întâlnire­ (care încurc)­ dar­ am­ răspuns­ de­ fiecare­ dată­ cu pentru­ conducerea­ centrală­ a­ A.N.C.M.R.R. plăcere­ invitaţiei­ de­ a­ participa­ la­ diferite are­ şi­ caracter­ de­ întâlnire­ zonală)­ ­ pentru acţiuni­ organizate­ aici.­ M-am­ zbătut­ -­ şi viaţa­internă­de­asociaţie,­pentru­încadrarea continui­şi­azi­-­pentru­amenajarea­unui­ci­- acţiunilor­ în­ prevederile­ statutare­ şi­ pentru mitir­ militar­ la­ Arad.­ Terenul­ a­ fost­ dat­ de modul­ în­ care­ colaborează­ cu­ celelalte Primărie,­ne­mai­trebuie­doar­nişte­aprobări asociaţii­ din­ sistemul­ naţional­ de­ apărare, tehnice.­ Mă­ deranjează­ exprimarea­ «să veterani,­Cultul­Eroilor,­cu­societatea­civilă­şi redăm­ cetatea­ în­ circuitul­ civil».­ Cetatea cu­ autorităţile­ administraţiei­ locale,­ lucru Aradului­nu­a­fost­niciodată­în­circuitul­civil, foarte­important­în­îndeplinirea­obiectivelor ea­a­fost­dintotdeauna­a­armatei.­Este­bine­că asociaţiei­noastre.­În­câţiva­ani,­filiala­dvs.­a se­dă­comunităţii­locale,­aici­se­poate­realiza devenit­una­stabilă,­stimată,­onestă­şi­demnă un­ pol­ turistic­ şi­ cultural­ benefic­ oraşului. de­respect,­chezăşie­a­îndeplinirii­în­teritoriu Dar­trebuie­ca­armata­să­beneficieze­şi­ea­de a­obiectivelor­A.N.C.M.R.R.­Mă­bucur­că­aveţi pe­ urma­ acestui­ schimb,­ de­ avantajele o­mare­deschidere­la­toţi­factorii­locali,­de­la promise:­ amenajarea­ cazarmei­ Gai­ şi autorităţi­ şi­ instituţii­ publice­ la­ ONG-uri­ şi apartamente­pentru­cadrele­militare.­Ştim­că cetăţenii­obişnuiţi,­lucru­benefic­pentru­toată 24 Rezerva Oştirii Române

lumea.­La­nivel­central,­vă­pot­spune­că­avem cuprinse măsurile şi acţiunile propuse a fi întâlniri­permanente­cu­conducerea­M.Ap.N. desfăşurate în perioada care urmează, şi­cu­factorii­politico-administrativi­decidenţi pentru o cât mai bună activitate la nivel de la­nivel­naţional,­întâlniri­la­care­ne­expunem filiala şi în comun cu ceilalţi parteneri. doleanţele­ şi­ căutăm­ să­ obţinem­ cât­ mai Proiectul a fost aprobat în unanimitate. multe­avantaje­şi­facilităţi­legale­pentru­viaţa Gazdele au oferit apoi oaspeţilor un rezerviştilor­militari.­Chiar­dacă­întâmpinăm program diversificat şi interesant, din care greutăţi,­nu­cedăm­în­munca­şi­lupta­noastră n-au lipsit vizite la staţiunile balneocli - instituţională­ pentru­ binele­ armatei­ şi­ a materice Moneasa şi Lipova, la monu- rezervei­ ei,­ prioritatea­ noastră­ nr.­ 1­ fiind mentele şi locurile cu rezonanţă istorică de calitatea­ vieţii­ pensionarilor­ militari.­ De pe Valea Crişului Alb (Ineu, Sebiş, Moara cu aceea,­este­foarte­important­să­ne­coagulăm Noroc) şi Valea Mureşului (Monumentul de forţele,­să­atragem­cu­tact­şi­bunăvoinţă­pe la Păuliş, cimitirul eroilor din Radna, toţi­camarazii­în­asociaţie,­mai­ales­că­SCMD Mânăstirea Maria Radna). este­ o­ grupare­ nereprezentativă­ legal. A.N.C.M.R.R.­este­o­asociaţie­unicat­între­cele Aspecte organizatorice şi de coordonare 48­de­forme­asociative­existente­în­M.Ap.N.­şi În cadrul întâlnirii zonale de la Arad noi­trebuie­şi­putem­fi­pivotul­în­jurul­căruia dintre conducerea centrală a A.N.M.C.R.R. şi preşedinţii filialelor din vestul ţării s-au trebuie­să­se­creeze­polul­de­interese­sociale­şi desprins o serie de idei şi direcţii comune de profesionale­ specific­ ostăşeşti.­ Am­ depus­ la acţiune pentru îndeplinirea obiectivelor Parlament­ un­ proiect­ ce­ vizează­ o­ Lege­ a statutare şi întărirea forţei asociaţiei, la nivel rezervistului­ militar­ şi­ aşteptăm­ să­ intre­ în central şi în teritoriu. În acest sens, toţi dezbateri­şi­să­se­aprobe.­Deşi­suntem­de­cla­- participanţii au apreciat că s-a făcut un rat­ apolitici­ (poate­ mai­ corect­ ar­ fi­ aparti­- schimb important şi pozitiv de experienţă, nici),­ susţinem­ în­ alegeri­ acele­ forţe­ politice fiecare şi-a spus părerea şi a împărtăşit modul de acţiune propriu, funcţie de care­răspund­solicitărilor­noastre.­Dar­odată condiţiile specifice ale fiecărei filiale în parte, aleasă­de­către­cetăţeni­conducerea­centrală în lumina Statutului A.N.C.M.R.R. şi a in- sau­ locală,­ noi­ trebuie­ să­ colaborăm­ cu dicaţiilor conducerii centrale. aceasta,­deoarece­nu­putem­fi­în­opoziţie,­aşa Iată câteva dintre părerile exprimate cum­ nici­ poporul­ nu­ poate­ fi­ în­ opoziţie, de membrii delegaţiei A.N.M.C.R.R. „Al.I. oricine­ ar­ conduce­ politic­ ţara.­ Noi,­ prin Cuza” Bucureşti: jurământul­militar,­suntem­legaţi­pe­viaţă­de Gl.mr.(r) ing. Vasile Domnu, vicepre- şedinte şi coordonator al Departamentului ţară­ şi­ de­ poporul­ pe­ care-l­ servim.­ Este Militar: „Suntem­ consultaţi­ în­ luarea important­ să­ avem­ o­ activitate­ densă,­ cu deciziilor­de­către­conducerea­Armatei,­prin multe­acţiuni­împreună­cu­partenerii­sociali. reprezen­tantul­nostru­în­Comisia­Superioară Pentru­ finanţare­ trebuie­ să­ ne­ folosim­ de pentru­Acte­Normative­Specifice­Apărării­din facilităţile­ fiscale­ oferite­ de­ legislaţie­ şi,­ mai M.Ap.N.,­unde­venim­cu­propuneri­pertinente, ales,­ să­ accesăm­ fonduri­ europene­ -­ singuri în­ favoarea­ pensionarilor­ militari.­ Din sau­în­parteneriat­cu­administraţia­publică­- păcate,­ unele­ decizii­ politico-administrative deoarece­ ca­ ONG­ de­ utilitate­ publică­ avem par­a­ne­fi­tot­mai­defavorabile­şi­nu­putem­să nu­ observăm­ o­ oarecare­ tendinţă­ de­ desoli­- posibilităţi­mari­în­acest­sens.­Cu­fonduri­mai darizare­ a­ cadrelor­ miliare­ active­ faţă­ de mari,­ ne­ putem­ desfăşura­ activităţile­ mai c.m.r.r.­ ­ poate­ la­ influenţa­ politicului,­ poate bine­ şi­ imaginea­ noastră­ va­ fi­ mai­ bună. din­alte­raţiuni.­Nu­vom­ceda­însă,­vom­lupta Felicit­încă­o­dată­camarazii­arădeni­pentru fără­ oprire­ pentru­ drepturile­ rezerviştilor munca­ lor­ plină­ de­ realizări­ şi­ îi­ asigur­ de militari­şi­ale­partenerilor­noştri,­în­general toată­preţuirea­şi­de­tot­sprijnul­pe­care­le­au pentru­drepturile­tuturor­cetăţenilor­ţării”. la­nivel­central”. Gl.bg.(r) ing. Gheorghe Gârlea, şef C.A.R.P.S.: „Filiala­ Arad­ a­ demonstrat,­ nu În final, lt.col.(r) Mihai Aniculăesei a numai­ prin­ adunarea­ generală­ foarte­ bine prezentat Proiectul de Hotărâre în care sunt desfăşurată­de­azi,­ci­prin­toată­activitatea­sa Rezerva Oştirii Române 25

din­ ultimii­ ani,­ perfect­ statutară­ şi­ dedicată de­nici­un­­fel­şi­doar­activitatea­­fiecăruia­îl obiectivelor­noastre,­că­este­una­din­filialele­de evidenţiază­ şi-l­ îndreptăţeşte­ la­ solicitări­ şi frunte­şi­un­exemplu­de­urmat.­Am­constatat avantaje,­oricum,­onorifice”. că­ rezerviştii­ arădeni­ sunt­ foarte­ ataşaţi­ de Col.ing.(r) Costache Cristea, consilier valorile­ perene­ ale­ poporului­ şi­ armatei Departamentul Calitatea Vieţii: „La­Arad­am române,­ aveţi­ plaiuri­ frumoase,­ istorie­ în­- constatat­ că­ sunt­ oameni­ vrednici­ şi­ că,­ în cărcată­ de­ evenimente­ şi­ tradiţii­ bine­ con­- alegerea­ pe­ funcţiile­ de­ responsabilitate­ din servate.­Vă­felicit­pentru­ataşamentul­dvs.­faţă Birou­ şi­ departamente,­ vă­ conduceţi­ după de­ tot­ ce­ este­ românesc,­ pentru­ tot­ ce­ este principiul­ sănătos­ «omul­ potrivit­ la­ locul militar,­ pentru­ colaborarea­ foarte­ bună­ cu potrivit».­ Aveţi­ spaţii­ foarte­ bune­ pentru activităţi,­ amplasate­ în­ clădire­ repre­zen­- instituţiile­ statului­ şi­ cu­ societatea­ civilă­ şi tativă.­Aveţi­o­relaţie­foarte­bună­cu­decidenţii pentru­modul­în­care­transpuneţi­în­practică locali,­fapt­care­vă­ajută­la­soluţionarea­unor aici,­ la­ fruntariile­ ţării,­ deviza­ PATRIE, probleme­ce­ţin­de­aceştia.­Am­mai­văzut­că ONOARE,­DEMNITATE”. aici­la­Arad­relaţia­filială-subfiliale­este­una­de Col.(r) Negoiţă Traian, şef Serviciu tip­părinţi-fii,­adică­este­un­dialog­permanent Secretariat: „A.N.M.C.R.R.­ oferă­ oricărui şi­ o­ întrajutorare­ reciprocă,­ cu­ toţii­ având rezervist­militar,­dar­şi­membrilor­de­familie­şi folos­din­aceasta.­În­lumina­actelor­normative simpatizanţilor,­cadrul­cel­mai­adecvat­de­a-şi actuale­şi­a­propunerilor­în­lucru,­pensiile­nu petrece­timpul­liber,­de­a-şi­valorifica­energia, vor­ scădea­ ci­ vor­ creşte.­ Recomand­ să­ faceţi competenţele­şi­iniţiativa­în­mod­util­şi­plăcut, raport­ la­ CMJ­ pentru­ grupele­ de­ muncă­ şi făcându-se­ folositor­ şieşi­ şi­ camarazilor. recalculare,­ cu­ indicarea­ celor­ şase­ luni­ mai Apreciez­modul­foarte­bun­în­care­filiala­Arad favorabile­ din­ ultimii­ cinci­ ani.­ Altfel,­ se­ vor -­ prin­ preşedintele­ gl.­ Heredea,­ prim- lua­ în­ calcul­ ultimele­ şase­ luni­ şi­ plata­ se­ va vicepreşedintele­ col.­ Sandu­ Crişan­ şi­ ceilalţi face­doar­după­doi­ani,­bineînţeles­retroactiv. colegi­ din­ Birou­ -­ dar­ şi­ celelalte­ filiale­ ju­- În­ce­priveşte­biletele­în­staţiunile­de­odihnă­şi deţene,­împreună­cu­subfilialele­lor,­înţeleg­să tratament,­ căutăm­ să­ satisfacem­ toate transpună­ în­ practică­ prevederile­ statutare, cererile,­dar­este­foarte­greu,­doar­la­Bălţăteşti precum­şi­modul­ingenios­în­care­găsesc­forme putând­ fi­ satisfăcute­ integral.­ O­ ultimă şi­ metode­ interesante­ de­ a­ oferi­ membrilor recomandare:­să­vă­formaţi­–­prin­orice­forme acţiuni­ şi­ activităţi­ atractive,­ la­ care­ aceştia -­un­grup­de­cadre­competente­în­accesarea­de fonduri­ europene,­ care­ sunt­ un­ mijloc­ foarte să­ participe­ cu­ plăcere­ şi­ în­ număr­ cât­ mai bun­de­a­face­rost­de­bani­pentru­îndeplinirea mare.­Să­ne­manifestăm­în­toate­împrejurările obiectivelor­ şi­ creşterea­ calităţii­ vieţii­ de ca­militari­demni,­să­ne­plătim­cotizaţia­(care organizaţie”. oricum­este­mică­şi­nu­este­un­efort­mare­în­a Ca o concluzie, se poate spune că o­plăti)­şi­să­ne­convingem­colegii­neînscrişi­să întâlnirea de la Arad şi-a atins scopul propus vină­alături­de­noi­în­asociaţie”. şi a ilustrat faptul că, la centru şi în teritoriu, Col.(r) Nicolae Belgiu, şef Departament A.N.M.C.R.R. este cel mai numeros, mai cre- Resurse Umane: „Cunosc­ mai­ îndeaproape dibil şi mai autorizat reprezentant al cadrelor filiala­dvs.­din­luna­decembrie­a­anului­trecut, militare în rezervă şi în retragere, acţiunile când­am­participat­împreună­la­întâlnirea­cu sale făcând un real serviciu atât membrilor partenerul­ ungar.­ Mi-am­ dat­ seama­ imediat asociaţiei, cât şi neînscrişi. Ba mai mult, prin că­ sunteţi­ o­ filială­ puternică,­ cu­ deschidere cooperarea activă, competentă şi dezinte - internă­ şi­ internaţională­ şi­ vă­ felicit­ pentru resată cu celelalte structuri asociative din oamenii­valoroşi­care­compun­filiala.­Am­fost M.Ap.N. şi cu cele ale rezerviştilor proveniţi impresionat­de­prezenţa­şi­de­solicitudinea­cu din alte elemente ale sistemului naţional de care­ administraţia­ locală­ şi­ instituţiile­ din apărare ordine publică şi siguranţă na- municipiu­şi­judeţ­vă­tratează­şi­sunt­convins ţională, cu veteranii de război, şi - prin gru- că­este­rodul­muncii­dvs.­a­fiecăruia,­prin­care purile de dialog social - cu pensionarii civili, v-aţi­atras­simpatia­şi­aprecierea­partenerilor cu ONG-urile, cu instituţiile de învăţământ şi sociali.­În­ceea­ce­priveşte­avansările­în­grad, cultură, cu biserica şi cu alte segmente ale noi­ suntem­ deschişi­ oricărei­ propuneri­ prin societăţii, A.N.M.C.R.R. a devenit un vector care­să­fie­răsplătiţi­cei­care­muncesc­pentru principal al apărării intereselor naţionale, asociaţie,­ cei­ care­ se­ remarcă­ prin­ fapte intereselor democraţiei şi intereselor cetăţe - deosebite­în­viaţa­de­organizaţie­şi­în­folosul nilor, care se văd pe zi ce trece tot mai acesteia,­precum­şi­în­îndeplinirea­obiectivelor statutare.­ Trebuie­ să­ înţelegem­ însă­ că­ în dezarmaţi în faţa greutăţilor de tot felul. asociaţie­este­o­egalitate­deplină­între­mem­- Să nu uităm că deviza noastră este bri,­nu­se­pune­problema­vreunei­discriminări PATRIE, ONOARE, DEMNITATE ! 26 Rezerva Oştirii Române

FILIALELE MUNICIPALE ŞI ORĂŞENEŞTI - ACTIVE ŞI IMPLICATE –

Colonel (r) GHEORGHE CIREAP Membru al Comitetului Filialei Judeţene Cluj a A.N.C.M.R.R.

iliala Judeţeană Cluj a A.N.C.M.R.R. pentru cadrele militare în rezervă şi în are în componenţă trei filiale retragere. Aniversările naţionale, militare Fmunicipale, în garnizoanele Dej. sau proprii le marchează prin sim- Turda şi Câmpia Turzii. Preşedinţii pozioane, sesiuni de comunicări, depuneri acestor filiale sunt dumnii Colonel (r) de coroane şi jerbe de flori şi participând Dumitru Bohăţel, Colonel (r) Sandu Ol- la ceremonialuri militare şi religioase, teanu, respectiv Comandor (r) Gheorghe organizate pe plan local. De asemenea, Matei. desfăşoară diferite acţiuni de socializare, Aceste structuri au o bună prestaţie excursii pe plan local ori în ţară, competiţii în ceea ce priveşte susţinerea prestigiului sportive specifice vârstei a treia, spriji- A.N.C.M.R.R. şi sprijinirea efectivă a nirea concretă a familiilor aflate în cadrelor militare în rezervă şi în retragere suferinţă şi altele. în soluţionarea problemelor specifice cu Pentru a facilita organizarea pro- care se confruntă. Activitatea lor este priilor activităţi, filialele respective reu- şesc să aibă o bună co- laborare cu autorităţile locale şi cu conducerile garnizoanelor. Un exemplu concludent este cel oferit de Filiala Municipală Turda, pe care ne propunem să-l aducem în prim plan în continuare. În luna decembrie 2015, biroul de conducere al acestei filiale a iniţiat câteva activităţi de comemorare a Filiala­Turda­a­A.N.C.M.R.R.­ militarilor din garnizoana la­împlinirea­a­25­de­ani­de­la­înfiinţare Turda care au căzut la datorie în timpul eveni- continuă şi diversificată, deseori inge- mentelor din decembrie 1989. S-a pornit nioasă. În afară de activităţile obligatorii, de la premiza că armata a avut un rol stabilite prin Statutul Asociaţiei, ele orga- foarte important în victoria revoluţiei, iar nizează frecvent adunări operative, cu acest lucru nu trebuie uitat, deci se cu- scop de informare, pe teme de interes venea o comemorare distinctă a Rezerva Oştirii Române 27

camarazilor noştri. Au fost depuse coroane de flori la plăcile come- morative, care sunt am- plasate chiar în incinta uni- tăţii militare din Turda, având înscrise pe ele numele a şapte militari eroi,. În continuare preotul militar al garnizoanei, Adrian Samoilă a oficiat o slujbă religioasă. Personalităţi de pe plan local, inclusiv co- Col­(r)­Ion­Traşcă­prezintă­mesajul­preşedintelui­A.N.C.M.R.R. mandantul garnizoanei, domnul­gl­(r)­prof.­univ.­dr.­Mihai­Iliescu domnul Colonel Ion Cos- (r) Mariana Fediuc, purtător de cuvânt. tinel Boboc, au rostit scurte alocuţiuni în Colonelul (r) Ion Traşcă, în calitatea sa de care au fost reliefate contribuţia armatei vicepreşedinte al A.N.C.M.R.R., a repre - în acele evenimente dramatice şi zentat, la acest eveniment jubiliar, con- împrejurările în care şi-au pierdut viaţa cei ducerea centrală a Asociaţiei. şapte eroi militari. A urmat prezentarea S-a început cu intonarea Imnului de onorului militar pentru cei dispăruţi, stat al României şi cu binecuvântarea un moment de reculegere şi defilarea preotului militar al garnizoanei, părintele gărzii de onoare. Au participat aproape o Adrian Samoilă. Apoi, domnul Lt. sută de cadre militare în rezervă şi în Colonel (r) Victor Pavăl, vicepreşedinte retragere, întregul personal al Batalionului al Filialei Municipale TURDA, a prezentat 14 Tancuri, invitaţi din partea auto- un scurt istoric, în care a evocat împre- rităţilor locale şi familiile celor decedaţi. jurările în care, la data de 16.01.1991, un O lună mai târziu, la 26 ianuarie 2016, grup de 32 de cadre militare în rezervă şi Filiala Municipală Turda a A.N.C.M.R.R. a în retragere din garnizoană, coordonat de marcat, într-un mod foarte frumos şi domnul Lt.Colonel.(r) Gheorghe Creţu a consistent, împlinirea a 25 de ani de la iniţiat şi a izbutit organizarea Filialei Turda înfiinţare a cadrelor militare în rezervă şi în Activitatea s-a desfăşurat în Sala mare retragere, inclusă în structura Filialei a Primăriei Municipiului, ca o expresie a Judeţene Cluj şi purtând numele istoric bunelor relaţii între cadrele militare în POTAISSA. De asemenea, au fost pre- rezervă şi în retragere şi autorităţile locale. zentate obiectivele filialei, modul în care ele La această manifestare, iniţiată şi au fost îndeplinite, în evoluţia ascendentă concepută de domnul Colonel (r) Sandu pe durata unui sfert de secol de existenţă. Olteanu a participat şi o delegaţie a Filialei Cuvinte de apreciere au fost adresate Judeţene Cluj a A.N.C.M.R.R., formată din : celor care, în mod succesiv, au fost domnii Colonel (r) Ion Traşcă, pre- preşedinţi ai filialei, respectiv: domnii edintele Filialei, Colonel (r) Constantin Colonel. (r) Gheorghe Creţu, Lt. Colonel Duduială, prim-vicepreşedinte şi Colonel 28 Rezerva Oştirii Române

(r) Iohan Kiesz, Colonel (r) Dumitru filialei. Au fost distinşi cu «Diploma ani- Răducu, Colonel (r) Ion Teodorescu şi versară a A.N.C.M.R.R. » câţiva dintre Colonel (r) Sandu Olteanu. Forţa membrii fondatori, respectiv : Colonel.(r) organizatorică, stilul de lucru şi calita - Dumitru Hagiu, Lt.Colonel (r) Alexandru tea activităţilor s-au dezvoltat şi per- Pop, Lt..Colonel (r) Sigismund Sarca şi Lt.Colonel (r) Toader Părălişte. «Diplo - ma de onoare a A.N.C.M.R.R. » a fost acordată Filialei Municipale POTAISSA Turda, în ansamblul ei, precum şi dom- nului Colonel Ion Costinel Boboc, în semn de preţuire a muncii acestora şi a spri- jinului acordat cadrelor militare în rezervă şi în retragere. «Emblema de onoare a A.N.C.M.R.R.» a fost acordată domnului economist Tudor Ştefănie, primarul Municipiului Turda şi domnului Colonel (r) Sandu Olteanu, în calitatea sa de Col­(r)­Sandu­Olteanu,­preşedintele­ preşedinte în funcţie al acestei filiale Filialei­Municipale­Turda­primeşte­ municipale a A.N.C.M.R.R. Toate aceste Emblema­de­Onoare­a­A.N.C.M.R.R. distincţii au fost înmânate, în numele Preşedintelui A.N.C.M.R.R., General (r) fecţionat în toată această perioadă, iar prof. univ. dr. Mihai Iliescu, de domnul numărul membrilor a crescut de la 32, în Colonel (r) Ion Traşcă. 16 ianuarie 1991, la 142, în prezent, când Apoi a avut loc un util schimb de idei filiala are şi statutul de persoană juridică, şi opinii, care a continuat şi la masa festivă obţinut în anul 2007. şi activitatea de socializare, găzduite tot de După acest recurs la istorie, domnul Primăria municipală, ca o confirmare, în Colonel (r) Ion Traşcă a prezentat plus, a bunelor relaţii dintre cadrele mesajul transmis, cu acest prilej aniversar, militare în rezervă şi în retragere din de către Preşedintele A.N.C.M.R.R., domnul Turda şi autorităţile locale, aşa cum este General (r) prof. univ. dr. Mihai Iliescu. firesc să se manifeste la nivelul întregii Mesaje de salut au transmis domnul ţări. Sperăm că exemplul oferit de turdeni, Lucian Nemeş, viceprimarul Municipiului prezentat în acest scurt material, poate fi Turda şi domnul Colonel Ion Costinel preluat de toate structurile similare, el Boboc, comandantul garnizoanei. reflectând, de fapt, adevărata stare de În continuare au fost acordate dis- normalitate, într-o societate în care se tincţii celor mai merituoşi dintre membrii respectă oamenii şi valorile. v Rezerva Oştirii Române 29 NOSTALGIA REVEDERII LOCURILOR CÂNDVA BĂTĂTORITE

Colonel (r) SERGIU PICIORUŞ Purtător de cuvânt al Filialei Judeţene “Mihai Viteazul” Dolj a A.N.C.M.R.R.

uternicul sentiment izvorât din dorinţa prestigioşii­lor­dascăli.­Şi,­pentru­că­sunteţi­la revederii locurilor cu care s-au înfrăţit ora­de­istorie,­vă­îndemn­să­vă­însuşiţi­foarte Pmulţi ani în cariera lor militară a în- bine­ istoria­ poporului­ român­ şi­ să­ iubiţi treţinut, ca un foc nestins, nesfârşitele des- neamul­şi­ţara­cu­toată­fiinţa­voastră.­Şi­nu tăinuiri de suflet ale membrilor Filialei Jude- uitaţi­că­voi­sunteţi­viitorul”. ţene Dolj „Mihai Viteazul” a A.N.C.M.R.R., Aici s-au plămădit valori şi virtuţi derulate în clubul acesteia. Conducerea militare. Următorul popas, fostul Regiment filialei, animată de aceeaşi năzuinţă, a luat 114 Mecanizat „Rahova”. Suntem aşteptaţi iniţiativa, primită cu bucurie de o mare aici de domnul general de brigadă (r) parte dintre colegi, să întreprindă o vizită Constantin Rogin. Un moldovean oltenizat tematică la unele dintre locurile care stăruie iremediabil pe aceste meleaguri mehe- încă în inimile multora dintre ei. dinţene. Nu mai găsim nimic din freamătul Un mesaj de suflet. O dimineaţă de de altădată, plin de viaţă. Doar ecourile sfârşit de februarie, blândă şi plină de trompetei care marcau scurgerea trepidantă lumină. Din elegantul microbuz coboară a vieţii de ostaş, gata să răspundă într-o clipă două duzini de cadre militare în rezervă şi în sfintei chemări a ţării, mai răzbat parcă retragere. Se îndreaptă spre intrarea peste ani în memoria celor prezenţi. Liceului „Victor Gomoiu” din Vânju Mare. „Am­ lucrat­ aici­ 18­ ani­ şi­ am­ parcurs Directoarea instituţiei de învăţământ, toate­ funcţiile­ posibile­ dintr-un­ regiment, doamna Viorica Papuc ne întâmpină cu sfârşind­ cu­ cea­ de­ comandant­ de­ unitate, se tradiţionalul - Bine aţi venit! - urmat de destăinuise generalul Constantin Rogin. invitaţia de a intra în incinta edificiului pe Privirile sale se opresc asupra clădirii din care îl păstoreşte. De pe culoarul străjuit de apropiere unde era găzduit comandamentul ferestre largi şi luminoase ni se deschide uşa şi continuă; ,,Acolo,­ laolaltă­ cu­ nepreţuitele unei clase în interiorul căreia suntem primiţi mele­ajutoare,­am­trăit­timp­de­opt­ani­clipe de o generaţie de elevi pe ale căror feţe se de­fericite­împliniri,­dar­şi­momente­de­grea pot citi semnele unei puternice emoţii. cumpănă,­de­încercări­inerente­vieţii­cazone. Se aflau la ora de istorie; Tema: Dru- Acum,­ totul­ este­ ferecat...­ Tenta­ dezolantă­ a mul triumfal spre Capitală al pandurilor clădirilor,­ cândva­ strălucitoare,­ vorbeşte lui Tudor Vladimirescu. Le-am întrerupt despre­ lipsa­ gospodarilor­ care,­ cândva, pentru câteva momente firul evenimentului ,,sfinţeau­locul!” istoric pentru a le întipări în memorie, prin Prezent între nostalgicii vizitatori se prezenţa noastră, alura de luptători ai bra- află şi colonelul (r) Grigore Păsărin, vilor panduri gorjeni. preşedintele Filialei „Fraţii Buzeşti” a ANCE, „Aici,­în­această­clasă,­am­fost­şi­eu­elev, realizatorul muzeelor din multe unităţi ale cu­ multe­ decenii­ în­ urmă - rupe tăcerea Diviziei 2 Mecanizată. Locurile de aici i-au clasei comandorul (r) Octavian Cococeanu, lăsat amintiri adânc înrădăcinate în preşedintele filialei. Mulţi­ dintre­ cei­ care­ se memorie. află­ în­ faţa­ voastră­ au­ absolvit­ această „Iată­ clădirea­ ce­ adăpostea­ Muzeul instituţie­ de­ învăţământ,­ ei­ şi­ chiar­ şi­ copiIi Regimentului­ 31­ Mecanizat­ „Rahova” lor.­ Toţi­ s-au­ realizat­ având­ la­ bază înzestrat­cu­un­patrimoniu­deosebit­de­bogat, temeinicele­ noţiuni­ primite­ aici­ de­ la pe­măsura­tradiţiilor­lui­de­luptă, îşi începe 30 Rezerva Oştirii Române

destăinuirea ofiţerul. Numai­eu­ştiu­cu­câtă neobosiţii drumeţi au debarcat la intrarea migală­şi­cu­ce­alergătură­am­obţinut­fiecare fostei unităţi militare care le-a fost multora exponat­până­ce­mi-am­văzut­visul­împlinit: dintre ei marea familie cazonă. Înfioraţi de un­ muzeu­ din­ care­ s-au­ adăpat­ spiritual decorul dezolant, pustiitor de inimi, atâtea­ contingente­ de­ ostaşi,­ şi­ nu­ numai. vizitatorii cu greu se dezmeticesc. Mai Pentru­ că­ porţile­ unităţii,­ ale­ edificiului îmbărbătat se arată colonelul (r) Dumitru muzeal,­ erau­ larg­ deschise­ şi­ tinerilor­ din Dolea prim-vicepreşedintele Filialei „Mihai localităţile­ învecinate.­ Sute­ de­ elevi­ îşi Viteazul”, fiu al comunei Pleniţa şi care mai întregeau­ aici­ cunoştinţele­ de­ istorie bine de un deceniu şi-a desfăşurat activitatea vizionând­ episoadele­ eroice­ ale­ bunilor­ şi în această unitate.. străbunilor.­ Şi­ cât­ de­ mult­ mă­ bucuram­ în „Dorinţa­noastră­fierbinte­de­a­revedea sinea­mea­­văzându-i­cuprinşi­de­entuziasmul aceste­ locuri­ cu­ care­ ne-am­ înfrăţit­ vreme insuflat­ de­ instituţia­ militară”, conchide îndelungată­ nu­ trebuie­ să­ fie­ umbrită­ de ofiţerul. negura­ care­ acum­ le­ întunecă­ trecutul­ lor Revederea mediului în care şi-a început glorios. Este necesar să avem­ puterea­ să cariera fiecare, oricât de îndepărtat ar părea privim­ cu­ luare­ aminte­ şi­ să­ rememorăm momentul debutului, trezeşte întotdeauna trecutul,­ mai­ îndepărtat­ sau­ mai­ apropiat, nostalgii. „Aici,­în­acest­regiment,­în­urmă­cu atât­de­glorios,­al­celui­ce­a­fost­Regimentul exact­50­de­ani,­am­semnat­întâia­oară­statul 31­ Dorobanţi­ şi­ apoi­ Regimentul­ 31 de­ plată­ pentru­ solda­ de­ locotenent, se Mecanizat­ „General­ Dragalina”.­ Să­ ne destăinuie şi colonelul Sever Craioveanu. amintim­cu­pioşenie­de­acele­zile­fierbinţi­ale Reprezenta­ de­ fapt­ onorariul­ pentru lui­ august­ 1944­ de­ pildă­ când,­ constituit­ în instruirea­plutonului­de­aruncătoare­de­mine majoritate­ din­ recruţi,­ Regimentul­ 31 de­81­mm­care­abia­mi­se­încredinţase.­Iată Dorobanţi­„Calafat”,­a­contribuit­la­anihilarea terenul­ de­ instrucţie­ unde­ îi­ învăţam­ pe forţelor­ germane­ din­ zona­ oraşului­ al­ cărui aruncătorişti­ primele­ noţiuni­ ale­ ­ armei nume­îl­purta,­la­capturarea­a­zeci­de­nave­de artilerie,­ cunoaşterea­ materialului,­ punerea război­ şi­ de­ transport­ ale­ adversarului,­ iar pieselor­ în­ poziţia­ de­ tragere,­ pregătirea mai­târziu­aventurându-se­­în­temerarele­ac­- ţiuni­de­eliberare­a­Ungariei,­a­Ce­hoslovaciei... elementelor­ iniţiale­ de­ tragere­ din­ poziţii A­ lăsat­ în­ urmă,­ un­ impre­sionant­tribut­ de acoperite...­Eram­acelaşi­contingent­cu­ostaşii sânge,­ pildă­ pentru­ toţi­ cei­ care­ şi-au­ făcut mei­şi­mă­străduiam­să­sădesc­în­conştinţa­lor apoi­ datoria­ în­ Regimentul­ 31­ Mecanizat frumoasele­ virtuţi­ ostăşeşti­ ­ Şi­ nu­ numai ,,General­Dragalina”. odată­­ne-am­bucurat­împreună­de­frumoase lor­ rezultate­ la­ şedinţele­ de­ tragere­ din ­Starea dezolantă, de paragină, a poligoanele­Botoşeşti-Paia­şi­Cincu...”­ clădirilor din cele două foste unităţi militare Responsabilitate şi respect camara - vizitate i-a nemulţumit pe toţi cei care, cu ani deresc. Mijlocul zilei găseşte grupul de cadre în urmă, au slujit sub faldurile drapelelor de militare în rezervă şi în retragere în am- luptă ale acestora. Oare chiar nu se putea sau bianţa localului de socializare din co- nu se poate face nimic ? munitate. Aici continuă depănarea amin- tirilor, sub impulsul nestăvilit al ecoului • Popas la Subfiliala Pleniţa a îndepărtat al atâtor fapte de arme care A.N.C.M.R.R. Ziua se încheie cu un scurt dezvăluie trăsături de profundă nobleţe popas la Subfiliala Pleniţa a A.N.C.M.R.R., al militară. cărei preşedinte este inimosul elicopterist Vizita în fosta garnizoană Vînju Mare ia slt.(r) Jean Munteanu. Cu această ocazie sfârşit. Gazdelor li se mulţumeşte colegial oaspeţii iau cunoştinţă despre principalele pentru generoasa primire, iar vizitatorii se activităţi pe care filiala şi-a propus să le des- îndreaptă zoriţi spre următorul obiectiv făşoare pe parcursul acestui an, activităţi dorit cu aceeaşi ardoare: fostul Regiment 31 care au la bază prevederile Statutului şi Mecanizat „General Dragalina”. Strategiei A.N.C.M.R.R., dar şi cerinţele Privire pe sub valul trecutului glo- devizei ,,Patrie, Onoare, Demnitate”. rios. Când soarele indica vremea Chindiei, Rezerva Oştirii Române 31 UN BILANŢ DE NOTA 10

Colonel (r) VICTOR NEGHINĂ

ercul Militar Sibiu a găzduit recent Moldovan din partea Filialei Deva a lucrările Adunării Generale a Filialei A.N.C.M.R.R. colonel prof.univ.dr. Vasile CJudeţene Sibiu ,,General Ilie Şteflea” Căruţaşu - prorector, locţiitor al coman - a Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare dantului Academiei Forţelor Terestre în Rezervă şi în Retragere, context în care „Nicolae Bălcescu”, Sibiu, pentru cercetare preşedintele filialei, colonel (r) Ioan ştiinţifică şi de colonel dr. Mihai Adrian Părean a prezentat Raportul de acti- Zisu, comandantul Centrului Militar vitate pentru anul 2015 şi a trecut în Judeţean Sibiu. Invitat de onoare a fost revistă obiectivele şi proiectele pe care vicepreşedintele A.N.C.M.R.R. general- filiala doreşte să le implementeze în acest maior (r) Victor Constanda. an. A fost de asemenea prezentat şi apro- Invitaţii care au luat cuvântul în bat Raportul comisiei de cenzori şi cadrul adunării generale au elogiat acti- Bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul vitatea filialei şi ataşamentul membrilor 2015. acesteia, urând succes celor prezenţi în Din raport ne-au reţinut atenţia demersurile întreprinse în acest an. De câteva aspecte, cum ar fi: numărul mare de asemenea atât invitaţii cât şi reprezen - excursii organizate în ţară, precum şi una tantul forului superior şi membrii filialei peste hotare, prezentările de carte, ex- au apreciat darea de seamă anuală, pre- poziţiile susţinute de filială, şi dezbaterile zentată de colonel (r) Ioan Părean, la care au fost invitate diferite perso- preşedintele Filialei Sibiu a A.N.C.M.R.R. nalităţi din Sibiu sau din ţară. Nu au fost O menţiune aparte se impune uitate schimburile de experienţă cu făcută şi anume că valoarea dării de sea- omologi din alte garnizoane. mă este rezultatul fructuoasei colaborări Ne-au impresionat de asemenea dintre membrii Consiliului de Conducere activităţile umanitare, menite a ajuta pe cei al filialei şi îndeosebi al eforturilor, pasiunii care sunt în dificultate, ca semn de pre- şi dăruirii cu care îşi îndeplineşte ţuire şi cinstire a celor care şi-au dedicat atribuţiile preşedintele filialei. Astfel de toată viaţa apărării patriei străbune. În aprecieri le-au făcut atât oaspeţii cât şi final, preşedintele filialei a informat pe membrii filialei. Şi în final o remarcă: membrii prezenţi la adunare că în martie Planul pe anul 2016, este deosebit de 2017 vor avea loc alegeri în cadrul bogat în activităţi, care vor fi organizate în acesteia. cadrul filialei. Lucrările au fost onorate de pre- Concluzia: Un bilanţ de nota 10! zenţa domnilor colonel (r). Dănilă 32 Rezerva Oştirii Române

DIN VIAŢA ASOCIAŢIILOR SIMILARE A.N.C.M.R.R. COLABORAREA A.N.C.M.R.R. ,,Alexandru Ioan Cuza” CU STRUCTURI SIMILARE DIN SISTEMUL NAŢIONAL DE APĂRARE, ORDINE PUBLICĂ ŞI SIGURANŢĂ NAŢIONALĂ

Colonel (r) ing. IOAN-MIRCEA BALABAN

olaborarea la care ne referim în ma- Naţională. terialul de faţă îşi are începuturile în Un nou Protocol de colaborare, Canul 2001, când A.N.C.M.R.R. cooperare şi Programul de activităţi ,,Alexandru Ioan Cuza”, în baza Hotărârii comune pe anul 2016 a fost semnat de celei de a IV-a Conferinţe Naţionale care A.N.C.M.R.R. cu următoarele asociaţii prevedea, printre altele, realizarea unui similare acesteia: Asociaţia Naţională a protocol de colaborare cu Structurile Cadrelor Militare în Rezervă şi în Re- asociative similare existente la acea dată, tragere din Ministerul Afacerilor Interne; respectiv din M.A.I., S,R.I., S.I.E., S.P.P. şi Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi S.T.S. , protocol care a fost semnat la în Retragere din Serviciul Român de 03.10.2001. Informaţii; Asociaţia Cadrelor Militare în În acelaşi an, o delegaţie comună a Rezervă şi în Retragere din Serviciul de asociaţiilor similare din Sistemul Informaţii Externe; Asociaţia Cadrelor Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Militare în Rezervă şi în Retragere din Siguranţă Naţională a fost primită de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale; preşedintele României de la acea dată, Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi domnul Ion Iliescu, ocazie cu care au fost în Retragere din Serviciul de Pază şi prezentate cele şase structuri asociative Protocol; Asociaţia Cadrelor Militare în similare existente în acel moment, Rezervă şi în Retragere din Direcţia precum şi aspecte privind pensiile Generală de Informaţii şi Protecţie militare, care la timpul respectiv nu Internă; Asociaţia Cadrelor Militare în răsplăteau nici pe departe eforturile Rezervă şi în Retragere din Autoritatea depuse de cadrele militare în rezervă şi în Naţională a Penitenciarelor. retragere, pensionari militari, care s-au Părţile semnatare s-au obligat ca aflat în Slujba Ţării, sub Tricolor, 40 de ani în relaţiile dintre ele să respecte ur- şi chiar mai mult, mătoarele principii: 1. Păstrarea auto - Aceste structuri asociative pregătesc nomiei, identităţii proprii, structurilor in- în fiecare an, prin rotaţie, un nou terne şi personalităţii juridice ale fiecărei protocol de colaborare care, după ce asociaţii, în conformitate cu prevederile este aprobat de fiecare structură aso- Statutelor şi hotărârilor Conferinţelor ciativă, este semnat în cadrul unui cere- Naţionale (Adunărilor Generale) proprii; monial special, la care se întrunesc toate 2. Egalitatea în drepturi şi obligaţii a structurile similare din Sistemul Naţional fiecărei părţi semnatare în luarea de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă hotărârilor prin consens; 3. Echidistanţa Rezerva Oştirii Române 33

şi voinţa de a nu se implica politic şi a nu Statutului Cadrelor Militare, în sensul desfăşura activităţi favorabile sau aprobării a şase călătorii gratuite, la clasa nefavorabile vreunui partid sau I, pentru generali, amirali, chestori şi formaţiune politică; ofiţeri şi la clasa a II-a pentru maiştrii Toate aceste principii au rolul de a militari şi subofiţeri, pe toate mijloacele duce la îndeplinirea scopului colaborării de transport prevăzute de lege; 3. Con- şi cooperării comune, prin conjugarea tinuarea activităţilor de monitorizare şi a eforturilor asociaţiilor semnatare pentru intervenţiilor la C.A.S.A.O.P.S.N.A.J. în reprezentarea eficientă şi demnă a inte- vederea asigurării, în conformitate cu reselor legale şi legitime ale cadrelor prevederile legale, a asistenţei medicale, militare în rezervă şi în retragere-pen- medicamentelor şi biletelor la staţiunile sionari militari şi a familiilor acestora, în balneoclimaterice pentru cadrele militare relaţile cu ministerele de resort, Guvern, în rezervă şi în retragere din structurile Parlament şi Administraţia Prezidenţială, afiliate; 4. Identificarea posibilităţilor de adoptarea unor poziţii comune în com- valorificare şi participare, în comun, la baterea sau condamnarea unor mani- programe cu finanţare europeană, de festări ostile şi realizarea unei mai bune interes pentru Asociaţiile noastre; 5. apropieri şi cunoaşteri dintre asociaţii. Organizarea unor activităţi comune, În continuare prezentăm, în rezu- prilejuite de aniversările din anul curent. mat, Programul de activităţi comune În concluzie putem afirma faptul că pe anul 2016: în domeniul relaţiilor de colaborare şi 1. Formularea şi transmiterea către cooperare cu structurile asociative si- Administraţia Prezidenţială a unor soli- milare din Sistemul Naţional de Apărare, citări pentru primirea în audienţă la Ordine Publică şi Siguranţă Naţională Consiliul prezidenţial, pentru probleme de A.N.C.M.R.R. a desfăşurat o activitate apărare, ordine publică şi securitate benefică, a acumulat o bogată experienţă, naţională, a preşedinţilor asociaţiilor a iniţiat şi a participat la numeroase semnatare; 2. Efectuarea unor intervenţii activităţi comune, au fost optimizate şi comune către autorităţile competente ale eficientizate o serie de obiective de mare statului, în vederea obţinerii unor drep- interes pentru cadrele militare în rezervă turi care presupun completarea Legii şi în retragere.

Duminică­ 29­ mai­ a.c.,­ la­ Centrul­ de­ pregătire­ şi­ refacere/recuperare­ a capacităţii­de­muncă­“Excelsior”­al­M.A.I.­din Braşov­a­avut­loc­cea­de-a­VII-a Conferinţă­Naţională­a­Asociaţiei­Naţionale­a­Cadrelor­Militare­în­Rezervă­şi­în Retragere­ din­ Ministerul­ Afacerilor­ Interne­ şi­ Sesiunea­ Omagială­ consacrată aniversării­a­25­de­ani­de­la­înfiinţarea­acesteia. La­aceste­activităţi­au­participat­din­partea­A.N.C.M.R.R.­“Alexandru­Ioan Cuza”­ domnii:­ general­ de­ brigadă (r)­ dr.­ Gheorghe­ Creţu­ -­ vicepreşedinte­ şi generalul­ de­ brigadă­ Cornel­ Vaida,­ preşedintele­ Filialei­ Judeţene­ Braşov­ a A.N.C.M.R.R. Cu­ această­ ocazie­ a­ fost­ prezentat­ Mesajul­ preşedintelui­ A.N.C.M.R.R. domnul­general­(r)­prof.­univ.­dr.­Mihai­Iliescu. 34 Rezerva Oştirii Române

RELAŢII INTERNAŢIONALE PLANUL DE RELAŢII INTERNAŢIONALE AL A.N.C.M.R.R. PE ANUL 2016

General-maior (r) VIRGILIU-MARIAN BUCIUMAN Vicepreşedinte al A.N.C.M.R.R.

n şedinţa sa din data de 23.02.2016 subsecvent acestora- a instrumentelor de Biroul Permanent Central a analizat colaborare cu: Germania, Grecia, Marea ÎPlanul de Relaţii Internaţionale al Britanie, Spania, Polonia, Turcia, Ucraina A.N.C.M.R.R. pentru anul 2016 şi a şi SUA; hotặrât ca elementele principale ale • Identificarea şi stabilirea de noi acestuia să fie aduse la cunoştiinţa contacte, schimburi de informaţii şi filialelor, astfel: modalităţi de conlucrare cu structuri Scopul şi obiectivele Planului sunt asociative similare din spaţiul de interes următoarele: strategic al României şi al Armatei sale; • Studierea, identificarea şi stabilirea SCOP: Promovarea imaginii, tra- de oportunităţi şi modalităţi de apro- diţiilor şi valorilor perene ale Armatei piere, contactare şi relaţionare cu struc- Române, menţinerea şi dezvoltarea turile asociative de factură internaţională, relaţiilor de prietenie deja statornicite cu interaliată şi regionalặ, în măsura în care armatele şi structurile asociative din ţările statutele şi obiectivele acestora sunt aliate şi prietene, multiplicarea şi diver- compatibile cu Statutul A.N.C.M.R.R.; sificarea acestor relaţii în conformitate • Cunoaşterea activităţii desfăşurate cu obiectivele politicii externe şi inte- de structurile asociative în domeniile: resele statului român, precum şi creş- social, al condiţiilor de trai, problemelor terea reprezentativităţii şi notorietăţii organizatorice şi de conducere a Filialelor, A.N.C.M.R.R. în plan internaţional. legislaţiei privind drepturile şi obligaţiile cadrelor militare în rezervă şi în OBIECTIVE: retragere, preocupărilor pe linia cultivării • Asigurarea continuităţii, dez- tradiţiilor, a educaţiei patriotice şi altele; voltării şi întăririi relaţiilor de prietenie şi • Sprijinirea şi coordonarea Filia - încredere cu structurile asociative din lelor şi Subfilialelor în iniţierea, derularea ţările NATO şi UE deja statornicite, acor- şi dezvoltarea contactelor internaţionale dând prioritate celor cu ţările vecine, în cu structuri asociative similare, la nivel special cu Republica Moldova; local, din străinătate. • Continuarea demersurilor de Nota de fundamentare privind identificare şi statornicire de relaţii - şi cheltuielile estimative pentru asigurarea Rezerva Oştirii Române 35

financiară a activităţilor prevăzute în înainteze o informare cu datele sem- Planul de Relaţii Internaţionale al nificative din desfaşurarea activităţilor şi A.N.C.M.R.R. pe anul 2016 se constituie concluziile care s-au desprins din ca parte integrantă la acest plan, iar discuţiile purtate. valoarea acestora a fost aprobată de Pentru acţiuni în negociere şi către Biroul Permanent Central. activităţi cu partenerii străini care nu au Pentru anul 2016 este prevazută fost cuprinse în plan, trebuie să desfăşurarea a 29 de activităţi de informeze şi să se solicite aprobarea relaţii internaţionale din care; preşedintelui A.N.C.M.R.R. pentru ca activităţi la nivel central - primiri 2, acestea să devină parte a Planului. deplasări 3, activităţi la nivel local - În cadrul desfăşurării activităţilor cu primiri 12, deplasari 12. Numặrul partenerii străini este imperios necesar activităţilor poate suferi modificări, ỉn să fie respectate toate aspectele privind funcţie de evoluţia unor negocieri normele care guvernează relaţiile in- prevăzute a se desfăşura cu partenerii ternaţionale aşa cum sunt consfinţite de străini în cursul acestui an, în special la statul român, M.Ap.N., tratatele inter- nivelul filialelor. În cadrul şedinţei a fost naţionale şi acordurile bilaterale de apreciat faptul că la planificarea acti- colaborare ale A.N.C.M.R.R. vităţilor s-a ţinut cont de un anume Pentru rezultatele deosebite în echilibru intre primiri şi deplasări. Acest activitatea de relaţii internaţionale ţinem lucru fiind benefic pentru prezervarea să aducem multumirii tuturor filialelor principiului reciprocităţii. implicate şi să evidenţiem iniţiativele Pentru înfăptuirea în bune condiţii a filialelor Mehedinţi şi Dolj care, la Planului de Relaţii Internaţionale, Biroul activităţile festive dedicate Zilei Armatei Permanent Central recomandă ca la au organizat şi participarea unor finele fiecărei activităţi, Filialele să camarazi străini.

v 36 Rezerva Oştirii Române

INFORMARE POSIBILITĂŢILE DE UTILIZARE DE CĂTRE A.N.C.M.R.R. ŞI STRUCTURILE SALE A POTENŢIALULUI OFERIT DE PROGRAMELE DE FINANŢARE ALE UNIUNII EUROPENE PENTRU PERIOADA 2014 - 2020 Comandor (r) CONSTANTIN IFRIM

naliza integrată a prevederilor docu- 7. Sisteme de transport durabile, prevenirea mentelor fundamentale ale Asociaţiei şi blocajelor; 8. Sustenabilitatea şi calitatea lo- Aale documentaţiei UE privind finanţarea curilor de muncă, mobilitatea forţei de muncă; nerambursabilă a programelor în perioada 9. Incluziunea socială, combaterea sărăciei şi 2014-2020 relevă existenţa unui potenţial a discriminării; 10. Educaţia, formarea semnificativ de iniţiere şi fundamentare de pentru competenţe şi învăţarea continuă; 11. către aceasta, în sine sau în asociere cu alte Capacitatea instituţională a autorităţilor structuri guvernamentale şi neguvernamen - publice şi a părţilor interesate şi eficienţa tale, a unor programe specifice în sprijinul administraţiei publice. obiectivelor prevăzute de statutul şi strategia Strategia de programe include 3 ele- proprii. mente obligatorii (cele 11 obiective te- Întrucât documentele menţionate sunt matice, priorităţile de investiţii stabilite prin cunoscute în mare măsură membrilor Regulamentele specifice de fond şi indicatorii asociaţiei, devine de interes prezentarea comuni stabiliţi prin aceleaşi regulamente) şi succintă a unor elemente definitorii ale elementele caracteristice statelor membre documentaţiei UE consacrate acestui tip de (nevoile specifice la nivel teritorial/naţional, finanţări. obiectivele specifice de dezvoltare şi Există patru mari categorii de fonduri indicatorii specifici de program). europene: politica agricolă, politica de Realizarea acestor obiective se face prin coeziune, fondurile structurale şi fondurile intermediul programelor operaţionale – PO la de preaderare. nivel naţional, astfel: Politica­de­coeziune a organizaţiei pentru Competitivitate - POC; 2. Capital Uman - perioada 2014 - 2020 prevede realizarea unor POCU; 3. Infrastructura Mare - POIM; 4. obiective circumscrise unui grup de trei Regional - POR; 5. Capacitate Administrativă - priorităţi generice: creşterea inteligentă , POCA; 6. Asistenţặ tehnicặ - POAT; 7. Dez- creşterea durabilă şi creşterea favorabilă voltare ruralặ - PNDR; 8. Pescuit şi afaceri incluziunii, în cadrul acesteia din urmă un loc marine - POPAM; important fiind ocupat de coeziunea socială. Orice program conţine: 1. Strategia prin Există 11 obiective tematice - OT, sta- care PO contribuie la strategia UE, inclusiv bilite prin Strategia Europa 2020 care justificarea alegerii OT, a prioritizării vizează: 1. Cercetarea, dezvoltarea tehno- investiţiilor şi alocărilor bugetare, etc.; 2. logică şi inovarea; 2. Accesul, utilizarea şi Axele prioritare: creşterea calităţii TIC; 3. Competitivitatea Ex: - la Obiectivul Tematic X se sta- IMM-urilor, a sectorului agricol şi a celui de bilesc Prioritatea de Investiţii A, Prio- pescuit şi acvacultură; 4. Scăderea emisiilor ritatea de Investiţii B ş.a.m.d. – se constituie de carbon în toate domeniile economice; 5. astfel Axa Prioritară nr. 1, căreia i se Adaptarea la schimbările climatice, prevenirea precizează Obiectivele Specifice şi Acţiunile şi gestionarea riscurilor; 6. Protecţia aferente; - la Obiectivul Tematic Y se mediului şi utilizarea raţională a resurselor; stabileşte Prioritatea de Investiţii C - se Rezerva Oştirii Române 37

constituie astfel Axa Prioritară nr. 2, cu În principiu, trebuie reţinut faptul că Obiective Specifice şi Acţiuni asociate; - se orice nevoie reală resimţită la nivelul filialelor, stabileşte Prioritatea de Investiţii D - se care să contribuie la îmbunătăţirea oricărui constituie astfel Axa Prioritară nr. 3, cu aspect al vieţii şi activităţii unei comunităţi, Obiectivele Specifice şi Acţiunile sale; 3. unei categorii sociale sau unui segment al Planul financiar; 4. Sistemul de imple- populaţiei (inclusiv a categoriei din care mentare, condiţionalităţile, lista de proiecte facem noi parte) îşi poate găsi un răspuns majore, ş.a. adecvat şi poate fi încadrată la unul sau chiar mai multe OT, PO, AP, etc. Analiza PO prezentatặ arată, la o primă Până în prezent au fost identificate lectură, câteva oportunităţi semnificative câteva programe eligibile pentru funda- pentru A.N.C.M.R.R. (fără a elimina însă nici o mentarea cererii de finanţare, precum: crea- altă variantă posibilă), astfel: POCU - AP 3 – rea unui centru de recuperare şi tratament Locuri de muncă pentru toţi: 10.3 într-una din locaţiile puse la dispoziţie de Prioritatea de Investiţii nr. 3 - Accesul egal la M.Ap.N. sau de autorităţile locale, instruirea învăţarea pe tot parcursul vieţii, pentru toate responsabililor pe linia finanţărilor europene grupele de vârstă, în cadre formale, non- de la nivelul filialelor, crearea unui program de formale şi informale ş.a.m.d. (prevăzută în contribuţie şi participare la nivel naţional aceeaşi formă şi la AP 6 – Educaţie şi complementar programului naţional de competenţe) AP 4 – Incluziunea socială şi ceremonii pentru aniversarea centenarului combaterea sărăciei: 9.4 prioritatea de Marii Uniri, preluarea unor sarcini pe linia Investiţii nr.4 - Accesul la servicii accesibile, apărării civile la nivel local, educaţie patriotică durabile şi de înaltă calitate, inclusiv asistenţă şi propagandă în slujba intereselor naţionale medicală şi servicii sociale; POC Permite o şi a forţelor armate ş.a. gamă largă de abordări în domeniul TIC- Pentru identificarea tuturor acestor Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor, oportunităţi, prioritizarea şi prezentarea lor îndeosebi (dar nu obligatoriu) în conjuncţie organelor de conducere în vederea aprobării, cu domeniul CDI – Cercetare-Dezvoltare- fundamentarea programelor şi conlucrarea cu Inovare; POAT Se adresează exclusiv struc- toate organismele implicate în procesul de turilor de coordonare a finanţărilor europene avizare şi implementare, a fost creat temporar un departament la nivel central, cu atribuţii în (de la nivel naţional); POAD (ajutorarea acest sens. Departamentul este în curs de persoanelor defavorizate) POR - AP 5 - organizare a activităţii astfel încât să fie în Conservarea, protecţia şi valorificarea măsură să răspundă oricăror solicitări de durabilă a patrimoniului cultural; - AP 7 - sprijin venite din partea filialelor, pentru Diversificarea economiilor locale prin consultanţă, îndrumare şi clarificarea tuturor dezvoltarea durabilă a turismului; - AP 8 - aspectelor care pot apărea. Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi Primul pas este identificarea şi in- sociale; POCA - AP 1 - Structuri eficiente ventarierea, la nivelul fiecărei filiale, a nevoilor la nivelul tuturor palierelor administrative pe această linie, a resurselor umane, mate- şi juridice. riale, de cooperare şi parteneriat pe plan local, În funcţie de resursele disponibile ale centralizarea şi analiza acestora. Această Asociaţiei la nivel naţional, la nivelul judeţelor, etapă ar trebui cumva definitivată cel mai târ- sectoarelor Capitalei, al municipiilor şi gar- ziu în toamnă. În această etapă vor fi necesare nizoanelor, precum şi de specificul activităţilor cele mai multe clarificări şi precizări. propuse, pot fi identificate oportunităţi de Pentru a realiza o conlucrare eficientă, fundamentare a unor programe cu finanţare sugerăm consultarea atentă a documentaţiei europeană nerambursabilă, precum dez- puse la dispoziţie pe această linie pe site-ul voltarea infrastructurii sanitare şi sociale, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Admi nis - promovarea incluziunii sociale şi combaterii traţiei Publice www.mdrap.ro, întocmirea sărăciei, îmbătrânirea activă, activităţi în listei de întrebări şi trimiterea ei pe adresa domeniile educaţiei, promovării tradiţiilor, [email protected] iar pentru lă- muriri mai scurte apel la 0787 826 865. îmbunătăţirea calităţii vieţii membrilor Principala concluzie a acestei succinte asociaţiei şi a familiilor acestora, activităţi în prezentări este că asociaţia are potenţialul, sprijinul apărării, cooperarea cu autorităţile structura şi resursele necesare pentru a centrale şi locale, cooperare internaţională, beneficia sigur de finanţarea din fonduri etc. europene a unor programe adecvate. 38 Rezerva Oştirii Române

CURIER

1. Am primit la redacţie, sub Picioruş, purtătorul de cuvânt al Filialei semnătura domnului Comandor (r) Judeţene Dolj ,,Mihai Viteazul” a Constantin Alexandru un Studiu deo- A.N.C.M.R.R., colaboratorul nostru per- sebit de interesant intitulat: ,,SISTEMUL manent şi neobosit, a trimis redacţiei SOLAR – O NOUĂ FAZĂ”. noastre un material cu privire la săr- Acest studiu este rezultatul con- bătorirea a 25 de ani de la înfiinţarea sultării unei impresionante bibliografii de acestei structuri asociative, întitulat ,,Când specialitate, ceea ce i-a permis autorului, Sfânta Colaborare este mai presus de în baza unei serioase analize, să aducă în toate”, în care sunt prezentate mai ales prim plan aspecte cu privire la unele aspecte de la Adunarea consacrată acestui schimbări ale activităţii soarelui în ultimii eveniment. S-ar fi cuvenit o trecere în 10 – 15 ani, dar şi alte probleme legate de revistă, în mod deosebit, a principalelor sistemul nostru solar care se pare că are realizări ale filialei, şi aveţi destule, în cei încă destule necunoscute. 25 de ani de activitate. Sperăm ca în Într-un număr viitor al revistei numărul viitor al revistei noastre sặ noastre vom rezerva, cu siguranţă, loc şi publicăm şi un asemenea material. acestui studiu. Colegiul de redacţie al revistei ,,Rezerva 2. Cercul Militar din Târgu Mureş a Oştirii Române” urează Filialei Judeţene oferit pentru Clubul Ofiţerilor de Tancuri Dolj ,,Mihai Viteazul” a A.N..C.M.R.R. un din acest municipiu un spaţiu pentru sincer ,,La mulţi ani” ! amenajarea unei Săli a Tradiţiilor de 4. Domnul General-maior (r) Luptă. Gheorghe Popa, în scrisoarea adresată Proiectul prevedea expres, că aceasta redactorului şef al revistei ,,Rezerva Oştirii va înfăţişa, prin mijloace specifice, Române” îşi exprimă nemulţumirea tradiţiile de luptă ale M.U. şi U de ieri şi de pentru faptul că nici una dintre cele 13 azi din Târgu Mureş. cărţi pe care şi-a pus semnătura domnul De curând această Sală a Tradiţiilor General de divizie (r) Victor Negulescu de Luptă a devenit funcţională, iar nu a fost prezentată la rubrica ,,Semnal” a vizitatorii care îi trec pragul iau cunoştinţă acestei publicaţii. de aspecte inedite din istoria M.U. şi U Cu părere de rău trebuie să afirm că care au funcţionat – la loc de cinste D 16 nici la conducerea superioară a Tc.- dar şi a celor care funcţionează astăzi A.N.C.M.R.R. şi nici la Redacţia revistei în această zonă. noastre nu s-a primit vreodată măcar una Aşa cum sublinia domnul Colonel (r) dintre cele 13 cărţi enumerate în Aurel Bochiş, preşedintele Clubului scrisoare. Când acest lucru se va întâmpla, Ofiţerilor de Tancuri Tg. Mureş, realizarea nu vom ezita să-i facem loc prezentării la acestei Săli a Tradiţiilor nu ete numai rubrica respectivă. meritul structurii pe care o conduce ci şi al 5. a) Plecând de la prevederile altor structuri, precum Filiala Judeţeană Statutului A.N.C.M.R.R., art. 7 (11), potrivit Mureş a A.N.C.M.R.R., Filiala Cultul Eroilor, căruia este necesară ,,Identificarea opor- Filiala Mureş a A.N.V.R. ş.a. tunităţilor pentru facilitarea îmbătrânirii 3. Domnul Colonel (r) Sergiu active a pensionarilor militari şi creşterea Rezerva Oştirii Române 39

calităţii vieţii acestora”, domnul General de boratorul nostru permanent din această brigadă (r) Constantin Antohe reco- garnizoană, domnul Colonel (r) Victor mandă studierea cărţii ,,Secretele vârstelor Neghină. Dintre materialele primite de aur” , semnată de Pavel Coruţ. semnalăm următoarele: 24 ianuarie 1859. Colegiul de redacţie face cunoscută Principatele Unite Române omagiate la cititorilor revistei recomandarea dumnea - Sibiu; Cercul Militar Sibiu. Omagiu voastră, domnule general prin rubrica de Eminescu, 166 ani de la naştere; O carte, un faţă, Vă mulţumim. semn distinct de cinstire a unui înaintaş - b) Din articolul ,,Ghid de prevenire general de armată Alexandru Hanzu; 135 de şi lichidare a bolilor trupului şi ani de învăţământ de artilerie sărbătoriţi la sufletului” semnat tot de domnul general Sibiu; de brigadă (r) Constantin Antohe am 7. Cu ocazia Zilei Forţelor Terestre ale desprins faptul că la nivelul Filialei Judeţene Armatei României, ziarul ,,Crai Nou” din Galaţi a A.N.C.M.R.R. a fost întocmit un Suceava, sub semnătura domnului general astfel de ghid în care se prevede acţionarea de brigadă (r) Cojocaru Zaharia, simultană, în acest scop, în cele trei planuri preşedintele Filialei Judeţene Suceava a ale fiinţei omeneşti – trup, suflet, spirit. A.N.C.M.R.R a prezentat pe Generalul de Ghidul cuprinde o sinteză a informaţiilor corp de armată Ion Dumitrache (1889- culese din mai multe lucrări din domeniile 1977), la rubrica ,,In Memoriam”, precum şi medicinii clasice şi naturiste, psihologiei articolul ,,Ziua Forţelor Terestre ale ş.a. a căror cunoaştere şi aplicare au produs României”. rezultate pozitive în prevenirea şi tratarea bolilor. Gl. bg. (r) dr. Gheorghe Creţu 6. Ca de obicei şi în această perioadă Col. (r) ing. Mircea Alexe am primit de la Sibiu veşti prin cola-

Ziua Rezervistului Militar şi Ziua A.N.C.M.R.R. ,,Alexandru Ioan Cuza” au fost săr- bătorite atât de Conducerea Centrală a Asociaţiei cât şi de către filialele şi subfilialele acesteia. La nivel central au fost pregătite şi s-au desfăşiurat un Simpozion dedicat acestor sărbători şi o lansare de carte. Activitatea a avut loc în prezenţa Contraamiralului Cătălin Dumistrăcel, repre zentant al Statului Major General şi a Generalului-maior Mihai Şomordolea, Secretar C.S.A.T. - Admi nis - traţia Prezidenţială. Moderator, preşedintele A.N.C.M.R.R. Domnul General (r) prof. univ. dr. Mihai Iliescu. Comunicări prezentate: Ziua Rezervistului Militar şi Ziua A.N.C.M.R.R. sărbători de suflet pentru cadrele militare în rezervă şi în tetragere. (General de brigadă (r) dr. Gheorghe Creţu); Marea Neagră în contextul geopolitic actual. (General (r) prof. univ. dr. Mihai Iliescu). Cartea lansată: ,,Dosarele revoluţiei”–Adevărul despre minciuni. (general magistrat (r) Ioan Dan). Au participat ca invitaţi: reprezentanţi ai Administraţiei Prezidenţiale, M.Ap.N., S.M.G., Categoriilor de Forţe Armate, Patriarhiei Române, A.N.V.R, A.N.C.E. ,,Regina Maria etc. Au transmis mesaje cu ocazia Zilei Rezervistului Militar: Preşedintele României, Domnul Klaus Werner Iohanis, Şeful Statului Major General, Domnul General dr. Nicolae Ciucă, comandantul Comandamentului Garnizoanei Bucureşti, preşedintele A.N.V.R., preşedintele A.N.C.M.R.R. din M.A.I. preşedinţii A.C.Ch.M.R.R., A.D.M.R ş.a. Au sprijinit organizarea acestei activităţi: M.Ap.N. Comandamentul Logistic Întrunit, Cercul Militar Naţional. 40 Rezerva Oştirii Române

ECOURI A VENIT ASEARĂ MAMA Colonel (r) ION GH. TOMA

unt acasă, la Luciu, acolo unde m-am spectacol. născut, am crescut şi m-am format ca om, ,, A venit aseară mama” nu este numai un Sca patriot, ca român. În nici o altă parte nu cântec, o romanţă mult îndrăgită, el reprezintă o pot regăsi mai bine pe mama decât aici, în manifestarea sufletului românesc faţă de locul unde mi-a dat viaţă. Trăiesc aici cu mamă, de ţară, de România. Ecoul acestui sentimentul că sunt lângă mama, deşi ea nu cântec al marelui consătean al nostru Ştefan mai este acum în casa în care m-am născut, Lăzărescu a rămas mereu în inimile tuturor, ca locul sfânt al inimii mele, ci în mormântul din o moştenire de suflet. Iubim mamele şi prin cimitirul localităţii. cântecele adresate lor. Chiar dacă mama nu mai este, simt totuşi Acest cântec m-a însoţit toată viaţa şi îmi că ea este mereu lângă mine, mă apără ca apărea în gând şi în inimă oricând mă întotdeaune de orice rele, dar nu numai pe gândeam la mama. mine ci şi pe cele patru surori ale mele, despre .... Eram în Scoala militară în anul I. Într-o care mama spunea adesea că nu sunt fete mai zi comandantul şcolii, domnul colonel Ionescu, frumoase ca ele în lumea aceasta. veteran al celui de Al Doilea Război Mondial, Mama m-a copleşit cu sacrificiile pe care ne-a anunţat la raportul de dimineaţă că în le-a făcut toată viaţa pentru mine şi pentru după amiaza acelei zile ne va încânta sufletele surorile mele, sacrificii care nu pot fi cuprinse cu cântecele sale ...Şefan Lăzărescu. în nici o carte, scrisă de cel mai bun scriitor. La începutul recitalului acesta ne-a Mama a părăsit viaţa, s-a dus la ceruri, dar adresat câteva cuvinte care ne-au mers la gândul şi sufletul au rămas aici cu noi, aşa cum inimă, nouă elevilor: a fost în întreaga ei viaţă. -­,,Vă­cânt­vouă,­ostaşilor­care­vă­aflaţi­la ....Îmi amintesc, eram copil în clasa I-a datorie.­ Îmi­ încep­ recitalul­ cu­ piesa­ ,,A­ venit Învăţătorul, care era şi directorul şcolii, un aseară­ mama”,­ în­ cinstea­ bunelor­ voastre dascăl vestit, domnul Dumitraşcu, căpitan în mame.­­Nimic­nu­avem­pe­lumea­aceasta­mai rezervă şi care a rămas pentru totdeauna în scump­decât­mamele.­Ele­sunt­aici­cu­voi,­şi­vă inima mea şi a lucienilor pentru bunătatea şi însoţesc­toată­viaţa.­Ele­fac,­în­gând,­armata­cu calităţile sale de dascăl, ne-a anunţat că în anul voi”.­ 1939 comuna Luciu a avut un oaspete de După ce a rostit aceste cuvinte am avut onoare, pe Ştefan Lăzărescu, marele cântăreţ senzaţia că sala a început să vibreze ca şi român, iubit şi preţuit de toată lumea pentru inimile noastre, fiecare am simţit prezenţa felul în care a încântat o ţară întreagă prin mamelor noastre alături de noi, am simţit cântecele sale şi care s-a născut în Caragele, sat bucuria de a fi ostaş. aparţinător comunei Luciu. Ca la o comandă, cu toţii ne-am ridicat în La puţin timp după sosirea sa în şcoala picioare şi am rămas neclintiţi ca nişte stânci, din comuna Luciu, el şi-a început spectacolul, dând astfel onorul mamelor cu tot ce era mai cu sala şcolii şi curtea acesteia arhipline. bun în gândurile şi sufletele noastre. Am trăit Marele interpret şi-a început concertul cu atunci, noi elevii, momente cu adevărat piesa de aur a cântecului românesc. ,,A venit înălţătoare. aseară mama”. Toată lumea s-a ridicat în .... Cu ani în urmă, când lucram în presa picioare. Regele cântecului românesc a militară, mă aflam în misiune în garnizoana coborât de pe scenă în mijlocul mulţimii şi a Vaslui. În ziua sosirii mele oraşul era în sărutat mâinile şi obrajii mamelor prezente la fierbere deoarece în după amiaza acelei zile, la Rezerva Oştirii Române 41

Casa de Cultură a oraşului urma să aibă loc dragi care acum sunt departe şi dragostea de spectacolul prezentat de renumitul rapsod patrie îi face să reziste şi să lupte. Ịn momentele Ştefan Lăzărescu. Am fost la concert, împreună cele mai grele, atunci când atmosfera era atât cu un consătean, soldat într-o unitate din oraş. de apăsătoare încât se părea că se scufundă Nu puteam lipsi, artistul era din comuna pâmântul şi se întunecă cerul, s-a auzit de noastră. Spectatorii l-au întâmpinat cu multă undeva de aproape, la început în surdină, apoi căldură pe artist, care şi-a început concertul cu din ce în ce mai tare, vocea soldatului Marin, melodia...,,A venit aseară mama”. Cântecul a care cânta melodia ,,A venit aseară mama” . Se părea că dintr-odată ploaia nu mai aprins inimile spectatorilor, care îl urmăreau şi cădea puhoi peste tranşee, lipsa hranei nu se îl ascultau cu emoţie pe artist. Şi acum ne-am mai resimţea, inamicul nu mai trăgea pentru că simţit inimile pline de dragoste şi dor pentru avea şi el mamă. atmosfera era acum cu totul mamele noastre. alta, datorită unei melodii care pătrundea în După interpretarea acestui cântec sala a suflete şi readucea dorul de mamă, de satul izbucnit în aplauze. Artistul a încercat să natal, de ţară, dar şi hotărârea de a rezista şi a continue programul cu alte melodii, dar sala nu lupta. mai înceta cu aplauzele şi ovaţiile. .... În satul meu natal am avut relaţii bune Vă mulţumesc, se adresă artistul cu toţi vecinii, cu toţi consătenii, dar în mod spectatorilor. Eu şi soldatul rămăsesem în deosebit cu vecinul meu din Crivăţ, Moş Mirea picioare, impresionaţi de melodia ascultată. şi cu soţia dânsului, naşa Veta, care la 50 de ani Văzându-ne, artistul ne-a întrebat: s-a îmbolnăvit de cancer. A suferit enorm de Ce-i cu voi, armată ? În acest timp publicul mult, plângea, se văita, dar cancerul nu iartă. ne sfredelea cu privirile. Când toată lumea credea că e pe sfârşite, că îşi Suntem din Luciu, consăteni cu dum- dă duhul, iată că într-o seară mama mea, care neavoastră. avea o voce foarte frumoasă îi spune naşei Veta că îi va cânta o melodie care să-i mai aline Dacă-i aşa, atunci voi cânta încă odată, durerea. pentru mamele voastre ,,A venit aseară mama”! Zi, fină Ioana, zi ! a spus bucuroasă naşa .... În anul 1977 directorul şcolii din Luciu, Veta. Şi mama, cu vocea-i de aur a început să Ilie Bobocea a trimis o scrisoare ministrului cânte ,,A venit aseară mama” . Cântecul mamei apărării naţionale în care solicita ca la i-a impresionat pe toţi, chiar şi pe bolnavă, care sărbătorirea Zilei Independenţei –se împlineau i-a spus mamei: 100 de ani - să aprobe venirea mea în comuna Să şti fină Ioana că din seara asta nu mă Luciu şi să vorbesc lucienilor despre măreţul mai duc eu la mama ci vine ea la mine. eveniment. Directorul a făcut acest lucru Aşa să fie, i-a răspuns mama, după care deoarece ştia că eram preocupat de naşa Veta a întrebat: cunoaşterea zbuciumatei istorii a neamului De ce calul lui Gicu (băiatul cel mare al românesc. naşei Veta, căpitan de artilerie, comandant de Sosit în comuna Luciu l-am revăzut pe baterie aflat în tabăra de instrucţie de la consăteanul meu Ştefan Uşurelu, erou din cel Cilibia), care a fost ieri la mine, a nechezat aşa de Al doilea Război Mondial, care mi-a povestit de tare şi de mult şi bătea cu picioarele în cu acest prilej unele întâmplări din război . M-a pământ.. De ce ? impresionat profund o anume secvenţă din Îi era dor de maică-sa (care se afla în amintirile sale. El a avut un coleg de front pe tabăra de la Cilibia), i-a răspuns mama. nume Marin Nicu, din comuna Pătârlage, Oare aşa să fie, fină Ioana ? împreună cu care au făcut tot războiul, atât în Toată lumea a înţeles însă că nechezatul Est cât şi în Vest. Acest Marin era un talentat calului a avut o altă semnificţie, cea a drumului interpret de muzică populară. fără întoarcere al mamei căpitanului. Ciudat Se ştie că viaţa ostaşului nevoit să se simţ al calului ! adâpostească în tranşeele frontului este o viaţă MAMA. Numele celei mai dragi fiinţe de pe cruntă, zdrobitoare, care macină trupul şi pământ. Este cuvântul pe care îl purtăm mereu sufletul acestuia. Soldaţii suferă şi iar suferă. cu noi în cel mai adânc loc al inimii noastre care Adesea îi plouă, sunt uzi până la piele şi stau bate mereu pentru dânsa, mama cea sfântă, acolo în frig şi de multe ori fără hrană, care care ne-a dat viaţă, hrană, carte, meserie, casă, ajunge cu greu la ei. Soldatul suferă şi rabdă, soţie, copii, care ne-a ajutat să cunoaştem o altă oftează şi rabdă. Poate numai amintirea celor mamă scumpă – armata. Sărut mâna mamă! 42 Rezerva Oştirii Române

PAGINA LIRICĂ DISCREŢIA POETULUI Colonel (r) EUGEN BURGHELEA ersurile domnului colonel (r) şee”(Societatea Scriitorilor Militari, Eugen Burghelea ne Bucureşti, 2004), ,,Privi- Vdezvăluie o sensi - legiul de martor” , la eceeaşi bilitate duioasă, specifică editură, (2009), ỉn care ne poeţilor discreţi. Autorul prezintă Canada, văzută de grupului de versuri publicat un colonel roman, cursant aici, o selecţie de poeme pe acele meleaguri înde- inedite, este cunoscut în- părtate, apoi ,,Umbra gân- deosebi ca ziarist militar. L- durilor”, tot la editura am cunoscut în tinereţe, noastră (2011), ,,Edenul când era în redacţia gazetei efemerului” (Editura Mega, ,,Scutul Patriei” şi nu ştiam 2012), ,,Crâmpeie de eter- că scrie versuri, dar am nitate” , Poeme haiku (Edi- simţit, ỉn verbul lui, mereu, tura Viaţa arădeană, 2015), un zăcământ ascuns de şi mă opresc aici, lista fiind metafore şi lirism. A făcut, ỉn jurnalismul ceva mai lungă. militar o carieră strălucită, ajungând, Pentru ilustrarea talentului său după ce a trecut prin mai multe redacţii, incontestabil rămân mărturie şi versurile şeful oficiosului ,,Observatorul militar”. care urmează. A publicat mai multe volume de eseuri sau memorialistică ori note de că- Colonel (r) LIVIU VIŞAN lătorie, dar şi din domeniul publicistic, Preşedintele Societăţii Scriitorilor cum ar fi ,,Întrebări din tran- Militari

MELANCOLIE

Prieteni, noaptea asta vă aştept în gară, Tot aşteptând un tren ce nu mai vine Când trenurile toate au plecat, Cu îmbrăţişări stângace de soldat. Să ascultăm un murmur de chitară Şi-un cântec trist din suflet de soldat. Prieteni, noaptea asta vă aştept în gară Să retrăim plecarea noastră de altădat Iubito, pe peron vor fi tot mai puţine Când bucurii şi lacrimi ne-mpresoară Şi dorurile noastre abia de le străbat, La prima despărţire de soldat. Rezerva Oştirii Române 43

SOLDAŢI ÎN REVOLUŢII FRĂMÂNTARE

Revoluţiile sunt războaie atipice Prieteni, mai visaţi ? În care soldaţii privesc a mirare Eu am început să mă tem La nişte bătălii fără fronturi. De visele de altădată;. Uneori, soldaţii mor Nopţi de-a rândul Pe altarele revoluţiilor, Nu vreau să mai dorm, Stau treaz şi veghez Să nu mă înfăşoare Nedumeriţi că apărau Visele din copilărie O cauză dreaptă În care zburam spre cer. Cumplit de strâmbă COTIDIANĂ

CAPĂTUL ETERNITĂŢII În fiecare zi aştept poştaşul Iubito, în plic să mi te-aducă, Coboară încet eternitatea peste sat Să părăsesc, citind, oraşul Şi-n fiecare casă aprinde lumânare. Buimac de dorul tău de ducă. Prin arbori goi pustiul foşneşte neîn- durat, Eu, zi de zi, tânjesc la nori, Iar la apus, însângerată plânge zarea. Umbra lor mă înconjoară Tot aşteptând ploi cu scrisori Securea lunii taie ierburi în neştire, Din arşiţa de astă vară. Livezile trosnesc de cari şi putregai, Ca un cavou deschis stă satu-n părăsire, Cu prapurii pe cumpeni ce scârţâie-n GRATITUDINE alai. Iubito, îmi pare rău Că nu am fost Ulise, În cimitir, ţăranii râd în disperare, De satul lor etern, dar fără viaţă, Pe cât mi-ai fost credincioasă, Icnind, în somnul lung, fără dureri şi Ca Penelopa, răbdătoare,. întristare, În singurătatea clipelor, Sătui de stat degeaba în locuri cu Mereu mi-ai vegheat sufletul verdeaţă. Rătăcitor pe mările iluziilor.

v 44 Rezerva Oştirii Române

VALORI ALE CULTURII, CIVILIZAŢIEI ŞI SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI GHEORGHE LAZĂR ŞI ŞCOALA ROMÂNEASCĂ Colonel (r) dr. CRISTACHE GHEORGHE Membru titular al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România

,,Precum Hristos pe Lazăr din morţi a luminat ochii minţii poporului român, înviat, conducându-l pe calea progresului în Aşa tu România din somn ai deşteptat” dezvoltarea simţământului cultural şi Carol Rosetti îndeosebi naţional. Se împlinesc 200 de ani de la sosirea e scurg anii şi gândul ne poartă în tre- în Bucureşti (1816), şi 193 de ani de la cutul îndepărtat, la acei eroi ai culturii trecerea în eternitate a lui Gheorghe Snoastre naţionale, care au aşezat piatra Lazăr, timp în care s-a lămurit destul de bine de temelie a românismului literar. Din activitatea acestui bărbat, pe tărâm şcolar şi negura vremurilor de demult, figurile lor se naţional. Sunt 183 de ani de când, la 5 de- desprind tot mai luminoase şi îmbrăcate în cembrie 1833 profesorii şi elevii Şcolii mantii de mucenici. Sfântul Sava, pentru prima dată după Neamul românesc, moartea sa, au închinat care a avut o viaţă mai fiecare pe rând – profesorii vitregă decât orice popor, – câte o binecuvântare fiind ,,aşezat în calea asupra memoriei lui Lazăr, răutăţilor”, a fost mântuit întemeietorul cu de fiecare dată, la vreme, adevărat al şcolii româ- de eroii trimişi de neşti din Muntenia. Între Providenţă. Când turcul timp, s-a mai amintit de el ameninţa creştinătatea, în 1896, când s-a dezvelit au venit Mircea, Ştefan şi oficial statuia lui Gheorghe Mihai; când grecul Lazăr. De atunci sunt ani şi ameninţa biserica, au omul pare să dispară cu venit Matei şi Cuza, iar vremea în faţa multiplelor când negura fanariotă probleme ale învăţămân - întuneca cultura şi viaţa Gheorghe­Lazăr­1779-1823 tului din zilele noastre. Se românească, Dumnezeu cuvine dar ca, cel puţin în a trimis pe Tudor şi Lazăr. Doi eroi : unul acest an, să privim mai cu luare aminte pe cu sabia, altul cu slova. Gheorghe Lazăr în legătură cu şcoala Lazăr s-a născut într-o epocă de amor- românească şi nu numai. ţire a naţiunii române şi ca o rază din cer, a Avrigului i-a fost dat ca la 5 iunie 1779 Rezerva Oştirii Române 45

să se nască acela care mai târziu l-a făcut nenorocirile”, lucrând mai cu zel la ridicarea cunoscut românilor ca satul natal al lui românilor prin slujitorii bisericii - preoţii. Gheorghe Lazăr şi după 44 ani, în O apropiere între Gheorghe Lazăr şi septembrie să-l primească în sânu-i numai şcoala românească o vedem încă de pe când cu pielea şi oasele, căci sufletul său mare a era teolog la Viena, traducând următoarele rămas în inimile românilor pe care i-a iubit şi scrieri pentru români: I. (Platon) Educatorul pe care i-a mântuit. Tatăl său ştia una şi marelui principe al Rusiei; II. Geografia bună; să-i spună dascălului celui nou – Ion matematică ; III. Istorioara morală a Bărac – că ar vrea să-l vadă împăratului Octavianus şi a popă. Dar până atunci, soţiei sale; IV. Pedagogie . Gheorghe a trebuit să studieze Ca profesor la mult, gustând pâinea cea mai seminarul teologic din Sibiu, amară, ,,lipsa întreţinerii”, atât el este acela care răspunde la Avrig, Sibiu, Cluj şi Viena. părinţilor de copii de şcoală Inteligenţa lui deosebită face că pregătirea şcolarilor să primească ajutor în bani de trebuie mai serioasă, spre a la biserica ortodoxă, spre a-şi nu păşi în lume ca ,,Nişte vite urma cursurile. Tot inteligenţa necuvântătoare”. Zelosul lui face să fie cunoscut de profesor e în conflict împăratul Austriei – Francisc I aproape mereu cu episcopul – care pricepând pe românul V. Moga şi chiar cu unii din cult, a întreprins cu adevărat o elevii săi, care până la urmă corespondenţă cu organizaţiile reuşesc să-l destituie pe bisericeşti greco-orientale din Karlovitz, Lazăr din postul de profesor. De aici începe a Mitropolitul Stratimirovici, amintind de se arăta adevărata valoare a lui Gheorghe Gheorghe Lazăr, de întreţinerea lui la studiile Lazăr. teologice din Viena, Bucovina etc., mărindu-i Ca educator al familiei Bărcănescu din ajutorul anual de la 300 la 400 florini. Braşov, Lazăr trece în Bucureşti. Se crede că În fine, îl vedem pe îndrăz neţul Lazăr, a fost recomandat de fostul său învăţător Ion doctorand în teologie primind ca dar un inel Bărac, acum în Braşov. Aici se cunoaşte cu diamante, din partea împăratului marele suflet al lui Lazăr, atăt pe tărâm şcolar Francisc, care i-a şi făcut propunerea să fie cât şi naţional. Aici, în 1816, el aduce cu sine hirotonit, iar pentru mai târziu făgăduindu-i traduceri din ungureşte, plus fabulele lui D. ajutor. Dacă până atunci – 1811 – Lazăr a Ţichindeal, Arghir şi Elena a scriitorului înfruntat atâtea lipsuri de natură materială, popular Ion Barac. După el a venit Petru de la acea dată încep pentru el cu adevărat Maior, cu lucrările sale bisericeşti şi istorice, marile mâhniri şi nenorociri. Este vorba de dar mai presus de toate Lazăr aduce cu sine lupta lui Lazăr de a ajunge în ierarhia şi idealul naţional făurit în Ardeal. bisericescă, unde poate de ar fi reuşit, eram În Muntenia atunci era în floare lipsiţi de marile avantaje naţionale, ridicând grecismul. Starea culturală a românilor este şcoala şi poporul român, ori poate, ca ierarh lămurită de Ion Eliade Rădulescu astfel: bisericesc ar fi alungat ,,mâhnirile şi ,,Când­ a­ venit­ Lazăr­ tot­ era­ degeneraţie­ şi 46 Rezerva Oştirii Române

amorţeală”. Lazăr a fost cunoscut la început traducă cărţi didactice. Astfel traduce : un ca inginer, după cum se poate constata din curs de matematică după Wolf, un curs de întâmplarea cu C. Bălăceanu, căruia i-a filozofie (logică şi metafizică), după Kant, măsurat o grădină, măsurată de un neamţ apoi scrie o geografie astronomică, o istorie mai înainte, numai spre convingere, se poate universală, o gramatică românescă, o vedea de altfel şi din vorbirea de mai târziu, matematică (geometrie şi trigonometrie). amintind pe Lază ca inginer. Exemplu, La început au venit la cursul său nunai revoluţionarii lui Tudor Vladimirescu, care se copii de familii sărace, prăvăliaşii de prin găseau la Cotroceni, ziceau: ,,Staţi pe loc că oraş, scriitorii de pe la cancelarii şi puţini de vine neamţul, inginerul, să ne arate cum să la şcoala grecască. Din îndemnul lui aşezăm gurile de tun, etc...”. Alexandru Tell, trimiţându-şi el însuşi pe fiul Şcoala românească s-a său Christian Tell (viitorul înfiinţat aici în 1816 prin revoluţionar de la 1848 şi străduinţa lui C. Bălăceanu, ajuns general – n.a), a care a strigat în Divan: ,,Dacă început să mai vină şi alţii. nu se vor face şcoli Cu puţini şcolari şi româneşti, nici preoţii nu vor foarte curioşi de predarea mai da contribuţia lor”. Cu lecţiilor de noul dascăl în multă insistenţă şi mari limba română, Lazăr îşi temeri lua fiinţă şcoala Sf. începe apostolatul descriind Sava. La început cu puţini în culorile cele mai vii pe elevi, dar mai apoi, cu marii voievozi ai românilor: desfiinţarea şcolilor greceşti, Mircea, Ştefan, Vlad şi Mihai s-a populat şi au căpătat cu Viteazul, despre acei ce au toţii o mare dragoste de iubit limba românească şi au şcoală şi mai mult, de lăsat-o înfocatul profesor Lazăr. În urmaşilor în testament februarie 1818 s-a dat lupta s-o mărească şi s-o finală în Divan care i-a Statuia­lui­Gheorghe­Lazăr­ cinstească Văcăreştii, despre câştigat limbii româneşti din­Bucureşti­inaugurată­oficial Petru Maior, Gheorghe Şincai în­iunie­1896 dreptul de încetăţenire în şi alţi apostoli ai regenerării şcolile româneşti superioare. neamului românesc. ,După Acolo, în Divan s-a întâlnit Lazăr cu Veniamin istorie,­ judiciosul­ orator­ trecea­ la­ critica de la Lesbos, din Asia Mică, după cum zice I. moravurilor,­ unde­ găsea­ câmp­ întins­ de­ a-i Eliade Rădulescu: ,,Stătură­acolo­faţă­în­faţă, moraliza;­ acolo­ nu­ cruţa­ nicio­ faptă grecul­ din­ insule­ şi­ copilul­ ţăraniilor­ de­ la neomenească­ din­ barbariile­ privilegiaţilor Avrig”. Învăţătorul apusean apăra şi câştiga vre­mii,­ o­ ataca­ direct­ şi­ o­ încărca­ de cauza limbii naţionale. Acum Lazăr se adresă epigrame,­cu­îndrăzneala­­ce-i­inspira­geniul” prin tipar lumii întregi anunţând deschiderea (Petrache Poenaru). Nu trecea însă cu şcolii sale şi modul de funcţionare, materiile vederea nici pe tinerii care mergeau în de studiat etc. străinătate, zicând despre aceştia, fiindcă Odată deschisă şcoala, Lazăr se apucă să aduceau obiceiuri rele: ,,Mulţi­ dintre Rezerva Oştirii Române 47

domnişorii­ cei­ care­ se­ trimit­ prin­ alte­ părţi într-un suflet sub steagul lui Tudor, iar şcoala pentru­ pricopseală,­ aduc­ acasă­ obiceiuri­ din lui Lazăr a devenit focarul din care scânteia afară,­ modul­ de­ îmbrăcăminte,­ umblătura entuziasmul patriotic. Este de înţeles că strâmbă,­ vorbitura­ multă­ şi­ fără­ socoteală; Lazăr a avut acum, poate singura mulţumire apoi­ totuşi­ unii­ îi­ ţin­ de­ oameni­ luminaţi­ şi din viaţa sa amarnică. slăbiciunile­ stăinilor­ le­ socotesc­ a­ fi­ mai În tot timpul revoluţiei Lazăr nu a rămas preţuite­ decât­ modestia­ sau­ smerenia­ cea pasiv, ci aproape în fiecare zi mergea la ţărănească” (Gh.Lazăr). Tudor în tabăra din Cotroceni şi nu a fost Combinând astfel prelegerile, din zi în zi numai o noapte de odihnă împreună. Se Lazăr devenea mai plăcut şi mai interesant, poate afirma pe bună dreptate despre Lazăr încât încetul cu încetul şcoala se populă, iar el şi Tudor, că au dezmormântat limba răspândea lumina în rândurile românilor, naţională şi au scos la iveală drepturile alungând ceaţa deasă care le întuneca noastre strămoşeşti. La puţin timp după vederea, ridicând la înălţime limba înăbuşirea revoluţiei, Tudor fusese ucis şi românească, care până atunci nu se auzea mai rămăsese Lazăr. O pleiadă de duşmani s- decât în lungul brazdei, în monologul a ridicat din toate părţile, neîngăduind plugarului care mâna boii. marelui român să lase posterităţii decât un Timp de cinci ani (1816-1821) mulţi înflăcărat şi patriotic discurs în 1822, la dintre junii români pătrunseseră studiile, venirea domnitorului pământean Grigore devenind profesori, ingineri, apostoli Ghica, discurs care ne arată, după cel de la vrednici de urmat pe învăţătorul lor mare. 1819, că Lazăr nu ştia ce e teama şi nu Între ei amintim pe T. Paladi, cel care a pierduse îndrăzneala şi sinceritatea ce-i introdus metoda lancasteriană în şcolile umplea fiinţa. În fine, în 1823 într-o zi de româneşti, pe genialul poet şi literat distins I. iulie, aproape la şapte ani după venirea în Eliade Rădulescu, care în vremea lui Lazăr i-a Bucureşti, slăbit, mâhnit şi bolnav, Lazăr fost cel mai harnic elev şi energic secundant, scrie familiei sale să-l readucă în satul iar mai târziu, bărbatul care a ilustrat limba părintesc. naţională prin bogata şi variata sa trudă pe Nu a trecut mult timp şi iată că Lazăr îşi tărâm şcolar, literar, artistic etc. şi pe mulţi ia rămas bun pentru totdeauna de la şcolarii alţii. Dar nu a fost numai atât. În timp ce el săi care cu lacrimi în ochi se despărţeau de luminase ochii multor români care i-au dascălul lor, iar el binecuvântând Ţara urmat cursurile, făcându-i să simtă dragostea Românească, ridică ochii la cer şi face semn de neam, de limbă şi de glie, o voce răsuna cu mâna în cele patru părţi ale orizontului, dIn adâncurile sufletului poporului obidit, lucru care a făcut pe Ion Eliade Rădulescu să care de multă vreme zăcea sub jugul zică doleanţa din scriptură: ,,Între ale sale a nemilosului fanariot, vocea înfocată a vcnit şi ai săi pe dânsul nu l-au primit”. gorjanului, în al cărui piept ardea de mult Apucând drumul Ardealului, lăsa în urmă focul sfânt al dorului de patrie. Tudor avea milioanele de români neadăpaţi la cultura sa pregătit terenul şi astfel îl vedem în mijlocul de părinte al şcolii. ,,La T. Roşu. vameşii au pandurilor, încrezător că a sosit ceasul văzut un om de statură mijlocie, cu părul, liberării naţiei de sub greci şi turci. Elevii lui sprâncenele, barba, ochii braum, adică Lazăr, care acum cunoşteau bine şi oacheşi şi îmbrăcat în haine nemţeşti”... înţelegeau pe deplin glasul patriei, alergară Nu după mult timp familia lui Gheorghe 48 Rezerva Oştirii Române

Lazăr a avut nemărginita durere de a educativ şi naţional este recomandabil ca înmormânta feciorul cel mai mic, pe oraşele mari ale României să aibă cel puţin o Gheorghe, sosit din lume abia de două luni de statuie. zile. Au înmormântat însă numai corpul Amintindu-ne de cuvintele lui Cezar, care neputincios, căci sufletul său de român a fost la vederea statuii lui Alexandru Macedon a împărţit şcolarilor naţiei sale. Au trecut mulţi îngenunchiat şi a exclamat: ,,Tu, la vârsta mea ani. Vremea făcuse să nu se mai poată citi cuceriseşi lumea iar eu n-am făcut nimic inscripţia de pe cruce. Un fost şcolar al său, încă”. De atunci deveni marele general. Tot la Carol Rosetti, comite, într-una din călătoriile fel, Petru cel Mare al Rusiei privind statuia lui sale prin statele Austriei, a simţit impulsul unei sacre datorii de a nu ieşi din satul unde Richelieu, zise: ,,O, mare om de stat ! Ţi-aş da zăceau osemintele profesorului său şi la 41 jumătate din împărăţie, numai dacă m-ai ani de la moartea lui Lazăr, în 1864, în timpul învăţa să conduc cealaltă jumătate ! Până la domniei luminoase a lui Cuza Vodă, a făcut un urmă, Petru cel Mare a fost un bun peregrinagiu la mormântul fostului său organizator. Amintindu-ne aceste lucruri profesor, la biserica română din Avrig. Pe să recunoaştem că bucureştenii au ştiut mormântul lui a aşezat un frumos monument să preţuiască omul de valoare ridicându-i de marmură, în amintirea genialului creator, monumente. pe care a săpat versurile pe care însuşi Lazăr Barbu Ştefănescu Delavrancea po- le dictase pe patul de ultimă durere. vesteşte că odată, trecând cu premierul de Sub aceste versuri, recunoscătorul elev atunci, Ion I.C, Brătianu pe bulevard, în a pus să se sape cuvintele care lămuresc dreptul statuii lui Gh. Lazăr s-a oprit şi a destul de bine viaţa şi opera lui Gheorghe întrebat: ,,Cine­a­făcut­statuia­lui­Lazăr­?­­Eu Lazăr: ,,Precum Hristos pe Lazăr din când­oi­muri­şi­înaintea­lui­Dumnezeu­am­să morţi a înviat, Aşa tu România din somn ai zic:­ Iartă-mă­ Doamne­ căci­ nu­ eu­ am­ făcut deşteptat”. statuia­lui­Gheorghe­Lazăr­!­­E­ca­un­fispan.­eu Milosul comite nu se opreşte aici, ci l-aş­fi­făcut­cu­sarică­şi­cu­căciulă­de­baciu,­cu interesându-se de rudele lui Gh. Lazăr, desagile­ în­ spinare­ pline­ cu­ isvoadele­ de­ pe găseşte potrivit de a trimite la studii în care­avea­să­ne­înveţe,­cu­piciorul­pe­o­stâncă, străinătate, pe socoteala sa, doi nepoţi ai trecând­Carpaţii”.­ marelui dacăl. La împlinirea a 200 ani de la sosirea De atunci au trecut iarăşi ani şi în Bucureşti a lui Gheorghe Lazăr şi 120 mormântul lui Gh. Lazăr e vizitat în fiecare an ani de când s-a dezvelit oficial statuia de bărbaţi de stat şi alte personalităţi din acestui mare român, o datorie sfântă ne România cât şi de turişti străini. Capitala are impune ca odată cu scurgerea vremii câteva statui, Colegiul Gheorghe Lazăr şi un uitarea să nu-şi întindă umbrele sale număr însemnat de instituţii care amintesc asupra amintirii oamenilor mari pe care pe descălecătorul cultural din Ardeal. Şi voinţa supremului creator al lumii ori cunoscându-se marele efect pe care îl are vitregia soartei i-a smuls prea devreme ridicarea de statui, monmente şi alte insemne din mijlocul nostru. memoriale din punct de vedere cultural, Rezerva Oştirii Române 49

SEMNAL

mărturie în acest sens măsurile întreprinse CĂRŢI pe linie militară şi nu numai, în cursul evenimentelor dramatice pentru România în VIAŢA MAREŞALULUI PREZAN perioada 1916-1920. Autorii reuşesc să condenseze între coperţile acestei lucrări biografia unui om n baza datelor desprinse în urma con- normal (cum toţi ar trebui să fie), nevoit să sultării unei vaste bibliografii, a docu- dea piept cu viaţa şi să facă tot ce depinde de Îmentelor, fotografiilor şi amintirilor puse el pentru a reuşi. Totodată, semnatarii lucrării cu generozitate la dispoziţie de doamna Olga au pornit de la necesitatea readucerii in Macarie, nepoata Mareşalului Constantin atenţia cititorului şi, am spune noi, a liderilor Prezan, autorii cărţii, domnii general- şi specialiştilor în domeniu, valoarea de locotenent (r) dr. Grigore Stamate şi colonel simbol a Mareşalului Constantin Prezan, (r) Mihai Hodorogea aduc în prim plan militar şi om de stat care a înţeles necesitatea aspecte inedite din viaţa şi activitatea înfăptuirii idealului unităţii naţionale, alături acestuia. O personalitate militară a României, de toţi cei care au participat la Războiul de care şi-a înscris numele în Panteonul marilor Reîntregire a Neamului Românesc. comandanţi ai oştirii române. Au rămas În afara aspectelor privind copilăria, anii de şcoală, activitatea militară, inclusiv în campanie şi devenirea în timp a viitorului mareşal, în cuprinsul cărţii sunt aduse în prim plan nenumărate aspecte care ţin de intimitatea acestuia, precum mariajele sale, viaţa şi activitatea acestuia la Conacul său de la Schinetea, relaţiile cu oamenii de rând şi cele de familie, legăturile cu personalităţile vremii şi încă multe altele. Suntem convinşi că numai citind această carte veţi descoperi personalitatea Mareşalului Prezan, om de o adevărată probitate morală, şi intelectuală, patriot şi lider militar de excepţie. Prefaţa acestei valoroase lucrări poartă semnătura domnului Colonel (r) prof. univ. dr. Teodor Repciuc. Cartea, însumând 448 pagini a apărut în Editura AXIOMA PRINT – Bucureşti. Felicitări autorilor ! 50 Rezerva Oştirii Române

CARTEA DE AUR evenimentele din decembrie 1989. Această carte care a apărut graţie A EROILOR Şi A VETERANILOR eforturilor Filialei A.N.C.M.R.R. Câmpina, DE RĂZBOI DIN MUNICIPIUL Subfilialei Câmpina a A.N.C.E. ,,Regina CÂMPINA Maria”şi Subfilialei Câmpina a Societăţii de Ştiinţe Istorice, poartă semnătura domnului Colonel (r) Marian Dulă şi a ucrarea de faţă generează, prin con- profesorilor Theodor Marinescu şi ţinutul său, profunde reverberaţii în Gheorghe Modoianu. Lconştinţa locuitorilor Municipiului Pe lângă cele menţionate mai sus, Câmpina, prin elogiul adus eroilor din aceas- autorii lucrării au identificat şi inclus în tă localitate, a căror supremă jertfă pe conţinutul acesteia şi numele militarilor de câmpurile de bătălie ale Războiului de Inde- alte cetăţenii decât cea română, care şi-au pendenţă şi a celor două conflagraţii mon- pierdut viaţa în confruntările din jurul diale a contribuit la îndeplinirea idealurilor de localităţii Câmpina şi care îşi dorm aici libertate şi unitate ale românilor. somnul de veci. Nu sunt uitaţi nici veteranii de război, Mărturiile scrise ale unor militari şi civili ale căror fapte de vitejie îi legitimează ca eroi din Câmpina, incluse de autori în cuprinsul în viaţă, pentru generaţiile de astăzi. Toto- lucrării dau o anumită consistenţă dată, în cuprinsul acestei lucrări găsim infor- conţinutului acesteia. maţii pertinente privind participarea Autorii nu au uitat de monumentele şi militarilor câmpineni şi nu numai, la insemnele memoriale de război din oraşul Câmpina şi de ceremoniile periodice care se desfăşoară la acestea. Toate cele de mai sus, precum şi încă multe altele, se constituie în consistente file de istorie a Municipiului Câmpina. Cuvântul înainte al cărţii este semnat de domnul General-maior (r) prof. univ. dr. Visarion Neagoe, preşedintele Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor ,,Regina Maria”.

MONOGRAFIE DOLJANĂ

ucrarea de faţă, coordonată de domnul comandor (r) Cococeanu Octavian, cu Lun ,,Cuvânt înainte” semnat de domnul general de brigadă (r) Băluţă Dumitru pune în valoare preocupările şi realizările Filialei Judeţene Dolj ,,Mihai Viteazul” a A.N.C.M.R.R. în cei 25 de ani de la înfiinţarea acesteia (29 martie 1991) până în prezent. După sublinierea celor mai importante momente ale constituirii Filialei Judeţene Rezerva Oştirii Române 51

şi activitatea acesteia. La realizarea ,,Monografiei”de faţă şi-au adus contribuţia domnii: colonel (r) Dolea Dumitru, colonel (r) Picioruş Sergiu, colonel (r) Păsărin Grigore, comandor (r) Crăciunescu Ion, comandor (r) Staicu Nicolae, cpt.comandor (r) Popeangă Dumitru, lt.colonel (r) Gheorghe Stelea, maior (r) Pîrvu Nuţa, locotenent (r) Dumitru Gheorghe, sublocotenent (r) Barbu Jean, maistru militar principal (r) Corbu Cristian, maistru militar principal (r) Rădoi Gheorghe, sublocotenent (r) Voiculescu Ion şi maistru militar (r) Ştefan Ilie.

“DOSARUL REVOLUŢIEI” ADEVĂRUL DESPRE MINCIUNI

eşi a trecut mai bine de un sfert de Dolj, lucrarea se referă la principalele secol de la istoricele evenimente din preocupări ale acesteia şi la calitatea DDecembrie ‚89 ,,dosarul” acesteia este oamenilor care o compun. Din acest punct de departe de a se fi încheiat. De ce ? Pentru că vedere analiza are în atenţie perioadele sunt încă destule întrebări care îşi aşteaptă următoare: 1991-1997 – preşedinte general răspunsul şi pentru că este imperios necesar de brigadă (r) Todescu Marin; 1997-2005 – ca adevărul să triumfe. preşedinte colonel (r) Rotaru Marin; 2005- Pornind de la aceste motivaţii, domnul 2013 – preşedinte general de grigadă (r) general magistrat (r) Ioan Dan, fost şef al Grecu Gheorghe; 2013-prezent – pre- Parchetelor Militare, prin această nouă carte şedinte comandor (r) Cococeanu Octavian. pe care îşi pune semnătura, o continuare a Un loc bine meritat îl ocupă în conţinutul celei intitulate ,,Teroriştii din ’89”, apărută lucrării Subfiliala Pleniţa, al cărei preşedinte- cu câţiva ani în urmă, încearcă şi în cea mal fondator este domnul colonel (r) Bedelici mare parte reuşeşte, să aşeze adevărul la Mihai.. În prezent, preşedintele acestei locul care i se cuvine, prin clarificările pe care structuri este domnul slt.(r) Munteanu Jean. le aduce despre multiplele aspecte pe care le Sunt prezentate în prim plan în abordează, legate de evenimentele la care ne- monografie aspecte interesante cu privire la am referit. colaborările interne şi externe ale filialei Numeroasele exemple la care autorul doljene, fiind subliniate, pentru fiecare în apelează nu fac altceva decât să demonstreze parte, locul şi rolul.. că adevărul a umblat nu odată cu capul spart. Lucrarea este completată cu un Album ceea ce a făcut ca problematica Revoluţiei să foto al filialei, care cuprinde aspecte din viaţa fie de cele mai multe ori trunchiat înţeleasă. Nu puţine sunt aspectele nefaste ale 52 Rezerva Oştirii Române

ECOURI

carte mozaic, purtând semnătura eruditului scriitor ieşean Ion N. OOprea, între coperţile căreia domnia sa adună studii, eseuri, însemnări, evocări, articole etc.- parte dintre ele publicate în ,,Luceafărul” şi în alte reviste - cu subiecte dintre cele mai diferite, dar care au acelaşi numitor comun: promovează valorile perene ale poporului român. O carte care adaugă la zestrea literară impresionantă a domnului Ion N. Oprea noi nestemate. Şi cum altfel ar fi putut începe autorul cartea ,,Ecouri” dacă nu cu aspecte inedite din viaţa şi opera poetului nepereche Mihai Eminescu precum şi cu prezentarea unor instituţii de cultură care îi cinstesc memoria. În filele acestui volum descoperim şi alţi creatori de literatură, mai vechi sau mai noi. care prin opera lor au contribuit şi

manipulării exercitată prin mass-media, din cauza neseparării, în adevăratul sens al cuvântului, a adevărului de minciună. Implicarea politicului în actul de justiţie, ştergerea urmelor şi protejarea vinovaţilor, acuzele adresate Armatei în repetate rânduri, ca fiind vinovată de crimele Revoluţiei şi încă multe altele, constituie pentru autor subiecte predilecte privind scoaterea la lumină a adevărului şi separarea acestuia de minciună. Aspectele din punctele fierbinţi ale Revoluţiei şi nu mai puţin cele care privesc pe ,,vinovaţii” condamnaţi pentru ,,crimele” acesteia, au fost de asemenea minuţios analizate prin prisma respectului pentru adevăr, pe care autorul l-a separat cu grijă de minciuuă, pe baza documentelor şi a unor minuţioase cercetări. Cartea a apărut în Editura BLASSCO Bucureşti. Felicitări autorului! Rezerva Oştirii Române 53

contribuie la consolidarea culturii naţionale. De asemenea, cartea cuprinde o serie de materiale care au ca subiect holocaustul din România împtriva evreilor, în contextul în care aceştia au fost ocrotiţi cu multă grijă de majoritatea românilor. O bună parte dintre materialele reunite sub genericul ,,Ecouri” privesc viaţa politică şi civică din România, cu luminile şi umbrele ei, precum şi cu nenumăratele dezamăgiri ale prezentului, în varii domenii. În acest context nu este uitat nici evenimentul tragic de la Clubul Colectiv, care ţine de o anumită stare de lucruri dată de ceea ce auzim nu odată: ,,merge şi aşa”. Bun cunoscător al vieţii internaţionale, autorul face o radiografie a fenomenului migraţiei şi al pericolului acestuia pentru Europa şi nu mai puţin pentru România. Înainte de a încheia această prezentare facem cunoscut cititorilor noştri faptul că domnul Ion N.Oprea şi-a început activitatea Gl.bg.(r) prof. univ.dr.ing. Constantin Niţu şi de publicist în perioada 1951- 1954 în Lt.col.dr.ing. Tiberius Tomoiagă, cercetător ziarele militare Glasul Armatei, Scutul patriei ştiinţific II, porneşte de la ideea că Sistemele şi Apărarea patriei. Informatice Geografice (S.I.G.) au o im- Îi mulţumim domnului Ion N. Oprea portanţă deosebită în noua etapă de dez- pentru această carte, dar şi celor care l-au voltare a societăţii informatice. Şi dacă ţinem sprijinit în editarea şi publicarea ei, respectiv seamă de faptul că nu există domeniu de doamnei profesoare Ana Dumitrescu şi activitate în care datele geografice să nu fie domnului Constantin Huşanu. utilizate, vom putea înţelege mai bine Cartea a apărut la începutul acestui an în strădania celor doi autori de a descifra Editura PIM-Iaşi. problematica proiectării şi implementării Felicitări maestre! Sistemelor Informatice Geografice, pe baza multitudinii de date disipate, nu de puţine ori, în baze de date diferite, fişiere cu docu- PROIECTAREA ŞI mentaţii, documente publice sau private IMPLEMENTAREA etc., situaţie care poate să creeze probleme. Cartea, cu un puternic caracter didac- SISTE MELOR INFORMATICE ticist, îşi propune în primul rând înţelegerea GEOGRAFICE noţiunilor cu care se operează, ceea ce i-a făcut pe autori să aleagă o anumită cro- părută în colecţia ,,Pământul casa nologie de expunere a problemelor şi în ace- noastră”, la Editura Universitară Bu- laşi timp a conceptelor care sunt avute în Acureşti, cartea de faţă purtând sem- vedere. Astfel sunt tratate în ordine, urmă- năturile a doi specialişti în domeniu, domnii toarele probleme: Sistemul Informatic Geografic; Managementul proiectelor S.I.G.; 54 Rezerva Oştirii Române

Evaluarea şi analiza cerinţelor; schema proiectării bazelor de date ale S.I.G.; Proiectarea datelor spaţiale; Proiectarea structurii datelor tematice sau atributelor; Achiziţionarea ş i conversia datelor, fază a implementării; Selectarea hardware-ului şi software-ului la implementare; Aspecte organizaţionale avute în vedere la pro- iectarea unui S.I.G.; Probleme ulterioare de management şi interacţionare cu sustemul. Cartea este deosebit de valoroasă, mai ales prin faptul că reprezintă un adevărat ghid pentru toţi cei implicaţi în lucrul cu S.I.G. Felicitări autorilor !

CRISTACHE GHEORGHE, DEMN CONTINUATOR AL ISTORICILOR ŞI PUBLICIŞTILOR MILITARI

olumul cu titlul de mai sus apărut de curând în Editura CONTRAST Bu- Cunoştinele în acest domeniu acumulate în Vcureşti şi purtând semnătura domnului liceu, ln Şcoala Militară de Artilerie A.A. şi general de brigadă (r) dr. Constantin Facultatea de Istorie, i-au dat posibilitatea să Ucrain, aduce în prim plan viaţa şi opera urmeze doctoratul în istorie, sub conducerea domnului colonel (r) dr. Cristche Gheor- academicianului Constantin C. Giurescu. A ghe, istoric şi publicist militar, membru obţinut titlul de doctor, cu calificativul Foarte titular al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din Bine, după susţinerea tezei cu tema România. ,,Pandurul Colonel Ioan Solomon”. S-a născut la data de 11 octombrie 1928, Continua documentare în probleme de pe frumoasele meleaguri ale Judeţului Argeş, istorie şi excelenta sa memorie l-au ajutat să în comuna Mihăeşti, într-o familie cu opt desfăşoare o rodnică activitate în unităţile copii, ai căror părinţi, Constantin şi Maria s- militare cât şi în instituţiile militare de au străduit şi au reuşit, cu toate greutăţile învăţământ în care a lucrat pe parcursul a 40 întâmpinate, să le asigure un trai decent dar de ani. şi o educaţie deosebită. O dovadă în acest Cartea aduce în prim plan bogata sens o constituie comportamentul ireproşa - activitate ştiinţifică a istoricului colonel dr. bil al omului şi ofiţerului Cristache Gheorghe Cristache Gheorghe, materializată prin în întreaga sa viaţă, în familia pe care şi-a elaborarea şi publicarea a peste 50 de lucrări, întemeiat-o la vârsta de 28 de ani şi pe care o precum şi circa 4500 articole şi studii cu o susţine şi în prezent, precum şi în rodnica sa tematică deosebit de variată. activitate, pe care o continuă şi în aceste zile, Legătura permanentă cu Academia la respectabila vârstă de 88 de ani, cu Română, activitatea sa în cadrul Academiei rezultate remarcabile. Oamenilor de Ştiinţă din România, căutările A fost atras încă din şcoală de istorie. neobosite din domeniul numismaticii, pentru Rezerva Oştirii Române 55

care nutreşte o devărată pasiune de (General de brigadặ prof. univ.dr. Adrian cercetător, au scos în evidenţă tenacitatea şi Stroea ), Valenţe ale unei sintagme ,,Absolvent puterea de a se autodepăşi a acestui adevărat al Şcolii de Artilerie (Colonel prof.univ.dr. om de ştiinţă. Alexandru Rizescu), Ịnvăţământul de artilerie Nu putem trece cu vederea peste – trecut, prezent şi perspective (Colonel dr. colaborările sale cu factorii de conducere din Georgel Oprean), Generalul de divizie Eracle Judeţul Argeş, cu Parlamentul României, Arion – primul comandant al Şcolii Speciale Muzeul Militar Naţional, Muzeul Unirii din de Artilerie şi Geniu (Colonel (r) Marin Iaşi, Cercul Militar Naţional, Biblioteca Ghinoiu), Repere în dezvoltarea şi Militară, Patriarhia Română, T.V.R. şi modernizarea ỉnvăţământului militar de Radiodifuziunea Română, precum şi cu un rachete şi artilerie antiaeriană (Maior Doricặ număr deosebit de mare de personalităţi Chetreanu), Efort şi satisfacţie pentru viitor ştiinţfice. În cuprinsul acestei lucrări cititorii (Locotenent-colonel dr. Valentin Glod). vor găsi şi alte aspecte din viaţa şi activitatea Revista cuprinde şi alte materiale legate istoricului militar Colonel (r) dr. Cristrache de folosirea artileriei terestre şi antiaeriene ỉn Gheorghe, precum şi ale altor personalităţi condiţiile rặzboiului modern, semnate de: importante. General de brigadă Dorin Ioniţă, colonel dr. Georgel Oprean, Locotenent-colonel Cristian Drăgulin, Maior Vasile Alexandrescu, Căpitan Daniel David, Căpitan Radu Negru ş.a. Deoarece ỉn anul 2016 sărbătorim 100 de ani de la intrarea României ỉn Primul ...ŞI REVISTE

ARTILERIA MODERNẶ Ă ROMÂNIEI Nr. 31/2016

ditatặ de Centrul de Instruire pentru Artileria Terestră şi Artileria Antiae- Eriană ,,Ioan Vodặ “ Sibiu, prezentul număr al revistei este consacrat ỉmplinirii a 135 de ani de la ỉnfiinţarea Şcolii Speciale de Artilerie şi Geniu. Cu această ocazie a fost emis Ordinul Şefului Statului Major al Forţelor Terestre, domnul general-maior dr. Dumitru Scarlat, inclus ỉn cuprinsul acesteia. Dintre materialele prezentate ỉn acest numặr al revistei, cu adresă directặ la sặrbătoarea la care ne-am referit, remarcăm: Scurt istoric al Centrului de Instruire pentru Artilerie Terestră şi Artilerie Antiaerianặ ,,Ioan Vodặ” şi La ceas de sărbătoare 56 Rezerva Oştirii Române

Război Mondial, revista de faţặ inserează şi două importante materiale cu acest subiect: Artileria română la începutul Primului Război Mondial (Maior Daniel Ghiondea) şi Parti- ciparea la Primul Război Mondial Kilometrul zero al Artileriei Antiaeriene Române (Lo- cotenent - colonel Cristian Drăgulin). PULSUL GEOSTRATEGIC Nr. 211 An IX/19-5 Aprilie 2016

uletinul bilunar-bilingv editat de INGEPO Consulting – Braşov, fondat de BCorneliu Pivariu în anul 2007, cu titlul de mai sus, se află la Nr.211, număr în cu- prinsul căruia găsim, pe rubrici, următoarele materiale: I. Editorial: Alo, Bruxelles! Acum se aude? (Corneliu Pivariu); II. Actualitatea geostrategică mondială: Surpriza din surpriză se naşte sau sfârşitul războiului oriental al lui Putin (Dumitru Chican); UE trebuie să promoveze o politică externă mai realistă după revizuirea PEV (ENP Revieww), (Simion Costea); Berliul şi Parisul sunt de partea Moscovei şi împotriva Kievului la reuniunea Grupului Normandia informaţii în secolul XXI şi problemele de (Vladimir Socor); Calmul dinaintea furtunii? securitate: Tendinţe în transferurile (Y.Radkovets); UE şi Turcia au ajuns la un internaţionale de arme, 2015 (Aude Fleurant, acord lipsit de substanţă privind migraţia Sam Perlo-Freeman, Pieter D.Wezeman and (Analizặ Stratfor); III. Principalele ele- Siemon T. Wezeman); VI. Tehnologii şi mente ale situaţiei din Orientul Mijlociu: echipamente cu întrebuinţare militară, ,,Retragerea” Rusiei din Siria - o noi sisteme de arme: Racheta 3M-14T frumoasă lovitură de imagine a Kremlinului Kalibr-NK (Cod NATO SS-N-27 ,,Sizzler” (Corneliu Pivariu); Conflicte globale, actori (Corneliu Vaida); VII. Apariţii editoriale, locali (Dinu Costescu); Turcia-Rusia-Israel: studii, materiale noi: Cleptocraţia Putin: a de la ,,realpolitik” la ,,realjuridic”(Dumitru cui este Rusia ? (Karen Davisha). Chican); Scindarea Siriei: între intenţie şi Subliniem faptul că publicaţia Pulsul realitate (Dumitru Chican); Dincolo de Geostrategic a fost accesatặ în aproape 100 Benguerdan: jihadismul din Maghrebul de ţặri şi în întreaga Românie, ceea ce islamic (Abdel Latif Mansouri); IV. Orizont confirmặ interesul cititorilor pentru ma- economic: Interconectorul Turcia-Grecia- terialele prezentate. Italia: ultima metamorfoză a South Stream ? Orice detalii privind acest Buletin se pot (Vladimir Socor); Previziuni privind evoluţia economiei chineze în anul 2016 (Adrian obţine la telefon: 0268470076 sau e-mail: Constantinescu); Atacurile teroriste de la [email protected]. Bruxelles; potenţiale efecte economice General de brigadă (r) (Adrian Constantinescu); V. Serviciile de dr. Gheorghe Creţu

Am mai primit la redacţie, la închiderea ediţiei, ziarul “REZERVISTUL”, publicaţie de informare militară, educaţie patriotică, spiritualitate creştină, cultură, artă şi atitudine civică a Filialei Judeţene Iaşi a A.N.C.M.R.R. “Henri Coandă”. Mulţumim pe această cale redactorului şef colonel (r) Grigore Radoslovescu şi preşedintelui Colegiului de redacţie, domnul colonel (r) Gheorghe Pancu. Rezerva Oştirii Române 57

FILE DE ISTORIE UN SECOL DE LA INTRAREA ROMÂNIEI ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL (I) Colonel (r) dr. CRISTACHE GHEORGHE Membru titular al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România

-au scurs 100 de ani de la intrarea României în prima conflagraţie Smondială, izbucnită la 28 iulie 1914, aruncând omenirea timp de 52 de luni în cea mai dramatică şi sângeroasă încleştare militară cunoscută până atunci. Această primă conflagraţie mondială îşi are originea, în mare măsură, în politica lui Bismark de la 1870. Umilirea Franţei în mod groaznic şi luându-i Alsacia şi Lorena – întreaga Europă s-a resimţit de duşmănia franco-germană. Astfel, anii 1870/1871 schimbă raportul de forţe în Europa. Germania lui Bismark înfrânge Franţa în războiul franco-prusian, care se încheie cu pacea de la Frankfurt pe Main. Revoluţia din Parisul umilit, proclamă Republica a III-a Franceză; se deschide epoca istorică a prelungitului conflict franco-german, care va sta la baza celor două războaie mondiale din prima jumătate a secolului al XX-lea. Noua situaţie politico-militară dintre cele două Regele­Ferdinand­I puteri europene va constitui piatra de Primul­Rege­al­României­Întregite încercare a politicii externe a tânărului stat un membru al unei organizaţii naţionaliste România, atât în preajma Primului Război sârbe, pretext şi nu cauză pentru Tripla Mondial cât şi în deceniile interbelice, înţelegere de dezlănţuire a războiului impunând imperativ opţiunea: ori cu Franţa, împotriva Serbiei şi, prin sistemul de alianţe, ori cu Germania ! al Primului Război Mondial. În 28 iulie 1914, La 28 iunie 1914 a fost asasinat după un ultimatum, Austro-Ungaria declară arhiducele Franz Ferdinand, moştenitorul război Serbiei; 30 iulie, mobilizare generală tronului Austro-Ungar, la Sarajevo, de către în Rusia; 1 august 1914, mobilizare generală 58 Rezerva Oştirii Române

în Franţa, iar Germania declară război Rusiei; Neutralitatea ,,cu arma la picior” a fost 3 august, Germania declară război Franţei aprobată de toate grupurile politice, inclusiv etc. de socialişti. Cu toate acestea ea a fost Dezlănţuirea luptelor în imediata considerată, de marea majoritate a lor, doar o apropiere a frontierelor ţării noastre a şocat soluţie de moment. refuzul punerii în puternic cercurile politice conducătoare, practică a Tratatului din 1883 reprezenta, în întreaga opinie publică din România, aceasta opinia publică, exprimarea oficială a venea la un an de la încheierea celui de al detaşării politice de Puterile Centrale, doilea război Balcanic, la care ţara noastră incluzând totodată opţiunea care viza luase parte. eliberarea teritoriilor româneşti anexate de La 3 august 1914 Consiliul de Coroană, Austro-Ungaria. întrunit la Sinaia, formă inedită de consultare Hotărârea României a fost primită cu a forţelor politice ale ţării într-un moment satisfacţie de românii din Transilvania şi atât de complex şi exploziv, hotăra păstrarea Bucovina, care nu ar fi putut înţelege temporară a neutralităţii, cu asigurarea se- niciodată o alianţă a patriei-mamă cu curităţii graniţelor, sub forma ,,espectativei stăpânitorii lor vremelnici. De altfel, ceea ce a armate”. Aceasta în pofida insistenţelor re- caracterizat întreaga atmosferă a anilor de gelui Carol I, susţinut de liderul conservator neutralitate a fost tocmai masiva mişcare Petre P. Carp care, convins de invincibilitatea pentru realizarea idealului naţional. Imperiului german, solicitase alăturarea ţării Această atitudine de neutralitate care, la acţiunile Puterilor Centrale, în virtutea sub impactul a numeroşi şi diverşi factori Tratatului secret de alianţă din 1883. interni şi externi, se va prelungi vreme de doi Poziţia de neutralitate a reprezentat, în ani, nu a însemnat decât un răgaz necesar condiţiile existenţei unor presiuni externe pregătirii ţării, armatei şi populaţiei, o etapă deosebite, o orientare politică corectă. Ea a de considerabile eforturi diplomatice pentru ţinut seamă de situaţia reală şi de interesele obţinerea recunoaşterii oficiale a drepturilor fundamentale ale ţării, de conjunctura României. internaţională, fiind conformă cu aspiraţiile Deşi erau menţinute relaţiile naţionale. ,,Noi­cerem­ca­România­să­rămână diplomatice şi economice cu Germania şi neutră – sublinia cu acel prilej premierul Austro-Ungaria, guvernul şi mai ales Ion I. C. Brătianu…­ .Sentimentul­ public,­ aproape­ în Brătianu şi-au manifestat curând opţiunea unanimitate,­ este­ împotriva­ războiului. pentru cooperarea politică şi militară cu Chestia­românilor­din­Ardeal­domină­întregul Franţa, Marea Britanie şi Rusia, prin sentiment­ public.­ Ea­ a­ fost­ pururi­ punctul semnarea mai multor documente oficiale, negru­al­alianţei­(cu Austro-Ungaria – n.a.). evident secrete în această conjunctură: 1. Soarta­ românilor­ de­ peste­ munţi,­ idealul Convenţia cu Rusia din 18 septembrie naţional,­ sunt­ chestiuni­ pe­ care­ un­ guvern 1914, prin care, pentru prima dată, o mare român­ nu­ le­ poate­ nesocoti.­ Dacă­ în putere recunoştea deptul României de a chestiunile­ mici­ se­ poate­ trece­ peste reuni „.părţi din Austro-Ungaria, locuite de simţământul­public,­în­ceasurile­mari,­nu:­să români”, atunci când ,,va considera oportun”, rămânem­deci­neutri.­Războiul­va­fi­probabil ceea ce însemna că statul român avea deplina lung,­vom­mai­avea­prilejul­să­ne­mai­spunem libertate de decizie şi acţiune. În privinţa cuvântul”. Bucovinei se prevedea ca delimitarea Rezerva Oştirii Române 59

teritoriilor să fie făcută potrivit principiului existenţa statului român. naţionalităţilor, o primă concesie făcută În paralel, Viena şi mai ales Berlinul, au Rusiei, carc nu stăpânise niciodată această întreprins eforturi pentru a păstra cel puţin provincie. Guvernul român se obliga să neutralitatea României, avansând în acest păstreze o neutralitate binevoitoare faţă de scop, pentru prima dată, cu toată opoziţia Rusia până la intrarea armatei sale în Budapestei, propuneri de recunoaştere a războiul de eliberare. drepturilor asupra Bucovinei şi de asemenea Avizat asupra negocierilor, guvernele de îmbunătăţire a situaţiei românilor francez şi britanic aveau să ia cunoştinţă de transilvăneni; în plus revenirea Basarabiei. textul acordului abia în primăvara anului Ele nu au putut abate linia politică a următor (deşi Rusia se angajase în acest guvernului român. sens), ceea ce, alături de o anumită Evoluţia situaţiei militare în primii doi neîncredere manifestată faţă de poziţia ani ai războiului, în general favorabilă domnului Brătianu, a produs unele dificultăţi Puterilor Centrale şi noilor lor aliaţi în recunoaşterea directă a drepturilor (Imperiul Otoman - noiembrie 1914 şi României asupra Transilvaniei şi Bucovinei; Bulgaria - octombrie 1915), înfrângerea 2. Convenţia militară româno-franceză rezistenţei sârbeşti la sfârşitul anului 1915 şi din 23 februarie 1915, prin care guvernul mai ales puternica ofensivă germană francez se obliga să livreze României 40 de declanşată pe frontul de vest, la Verdun, (21 avioane, 50.000 kg de pulbere de artilerie, 50 februarie 1916) au intensificat tratativele milioane de cartuşe de infanterie, 20.000 privind realizarea cooperării militare cu proiectile de artilerie, precum şi unele România; îndeosebi guvernul şi Marele materii prime strategice; 3 . Convenţia Cartier General francez au insistat la militară româno-franceză din 7 ianuarie Petrograd şi Londra pentru recunoaşterea 1916, prin care s-a prevăzut furnizarea a condiţiior propuse de guvernul român încă 40.000 lovituri de artilerie pentru tunurile din 1915. În vara anului 1916 presiunile româneşti de 70 mm; 4. Convenţia militară Antantei au fost amplificate la maximum, din 10 iulie 1916 de la Paris, cunoscută luând forma ultimatumului: ,,Situaţia sub numele de ,,Convenţia Rudeanu”, după porunceşte­românilor­de­a­se­alătura­nouă­– numele reprerzentantului personal al pre- acum­ ori­ niciodată”, faimoasa telegramă mierului Brătianu, colonelul Vasile Rudeanu, transmisă de generalul M. V. Alekseev, şeful directorul superior al Armamentului, Marelui Cartier General Rus la Bucureşti, la semnată „ad referendum” împreună cu 18 iunie, avea să fie urmată, sub aceeaşi ceilalţi reprezentanţi ai armatelor franceză, formulare împerativă, de nota franceză din britanică, rusă şi italiană, primul act oficial ziua următoare şi susţinută de demersurile de intrare a României în război alături de britanice şi italiene. Negocierile au continuat Antantă. mai bine de o lună, timp în care statele Politica promovată de premierul Antantei au acceptat în mare măsură Brătianu era expresia unei atitudini de înaltă punctele de vedere formulate de guvernul responsabilitate faţă de destinele ţării şi român, după intense consultări între Franţa neamului. Fără a se dispune de garanţii şi Rusia pentru armonizarea punctelor de ferme din partea Antantei, orice intervenţie vedere asupra cererilor guvernului român, armată putea periclita independenţa şi chiar care a solicitat viitorilor aliaţi ajutoare în 60 Rezerva Oştirii Române

armament şi muniţie, clarificări privind unguri. La insistenţele Franţei, Anglia a deschiderea frontului în zona Mării Negre acceptat, în final, toate prevederile etc. Documentul atestă că România a cerut proiectului de tratat, care cuprindeau clarificări în detaliu ale tuturor prevederilor cererile României. tratatului de intrare în război. La 8 august 1916, premierul român comunică la Petersburg guvernelor rus şi francez că ,,România­ nu­ va­ intra­ în­ război dacă­realizarea­idealului­ei­naţional­nu-i­este garantată­în­termenii­pe­care­­i-a­cerut” şi propune ca în textul tratatului să se opereze reformulări precise, care să înlăture posibile înterpretări. După îndeplinirea solicitării are loc la Bucureşti semnarea documentului, care reprezintă în dreptul înternaţional, actul prin care România a participat la Primul Război Mondial 1916-1918, după care, în virtutea contribuţiei sale la înfrângerea Puterilor Centrale, s-a înfăptuit Marea Unire - România modernă, recunoscută internaţional în graniţele sale istorice. În continuare publicăm, pentru prima dată în întregime, textul Tratatului de alianţă dintre România, Rusia, Franţa, Anglia şi Italia, încheiat la 4/17 august 1916, la Bucureşti: „1.­ S.­ Stanislav­ Poklovski-Koziel,­ trimis Ion­I.C.­Brătianu extrordinar­ şi­ plenipotenţiar­ al­ M.S. Preşedintele­Consiliului­de­Miniştri­care­a Împăratul­ tuturor­ ruşilor­ pe­ lângă­ M.S. declarat­război­Austro-Ungariei­în­1916. Regele­României. 2.­ Contele­ de­ Saint­ Aulaire,­ trimis Premierul Brătianu comunică în iulie extraordinar­ şi­ ministru­ plenipotenţiar­ al 1916 reprezentanţilor Antantei la Bucureşti Republicii­ Franceze­ pe­ lângă­ M.S.­ Regele că România este gata să semneze o României,­ convenţie militară de intrare în război 3.­ Sir­ George­ Barclay,­ trimis­ extra­- contra Puterilor Centrale. La 17 iulie 1916, ordinar­ şi­ ministru­ plenipotenţiar­ al­ M.S guvernul rus înaintează guvernului român Regelui­ Regatului­ Unit­ ­ al­ Marii­ Britanii­ şi proiectul Convenţiei politice care urma să Irlandei­şi­al­pământurilor­britanice­de­peste fie discutată şi apoi încheiată cu România. La mări,­Împărat­al­Indiilor­pe­lângă­M.S.­Regele discuţiile pe marginea proiectului propus, României, Anglia a formulat unele rezerve privind 4.­ Baronul­ Frasciotti,­ trimis­ extra­- ,,pretenţiile” teritoriale ale guvernului ordinar­ şi­ ministru­ plenipotenţiar­ al­ MS. român, rezerve preluate din mediile politice Regele­ Italiei­ pe­ lângă­ M.S.Regele­ României, britanice în relaţiile cu politicienii şi grofii anume­însărcinaţi­de­guvernele­lor­respective, Rezerva Oştirii Române 61

de­ o­ parte,­ şi­ Dl.­ Ioan­ I.­ C.­ Brătianu,­ preşe­- România­ se­ obligă­ să­ nu­ ridice dintele­ Consiliului­ de­ Miniştri­ al­ Regatului fortificaţii­în­faţa­Belgradului,­pe­o­zonă­ce­va României,­ în­ numele­ guvernului­ român,­ s-a fi­ stabilită­ ulterior­ şi­ să­ nu­ ţină­ în­ această stabilit­ceea­ce­urmează:­ zonă­ decât­ forţele­ necesare­ serviciului­ de I.­Rusia,­Franţa,­Anglia­şi­Italia­­garan­- poliţie.­ Guvernul­ regal­ român­ se­ obligă­ să tează­ integritatea­ teritorială­ a­ Regatului despăgubească­ pe­ sârbii­ regiunii­ Banatului României­în­toată­întinderea­fruntariilor­sale care,­ părăsindu-şi­ proprietăţile,­ vor­ voi­ să actuale. emigreze­ într-un­ termen­ de­ doi­ ani­ după II.­România­se­obligă­să­declare­război­şi încheierea­păcii.­ să­atace­Austro-Ungaria­în­condiţiile­stabilite V.­ ­ Rusia,­ Franţa,­ Anglia­ şi­ Italia,­ de­ o prin­convenţia­militară;­România­se­obligă­de parte­ şi­ România,­ de­ alta,­ se­ obligă­ să­ nu asemenea­ să­ înceteze,­ de­ la­ declararea încheie­ pace­ separată­ sau­ pace­ generală războiului­ orice­ legături­ economice­ şi­ orice decât­în­unire­­şi­în­acelaşi­timp.­Rusia,­Anglia, schimb­comercial­cu­toţi­duşmanii­aliaţilor. Franţa­şi­Italia­se­obligă­de­asemenea,­ca­în III­ ­ Rusia.­ Franţa,­ Anglia­ şi­ Italia­ ­ re­- tratatul­de­pace,­teritoriile­monarhiei­Austro- cunosc­României­dreptul­de­a­anexa­teritoriile Ungariei­ prevăzute­ în­ art.­ III­ să­ fie­ anexate monarhiei­ Austro-Ungare­ prevăzute­ şi Coroanei­României. hotărnicite­la­art.­IV. VI.­ ­ România­ se­ va­ bucura­ de­ aceleaşi IV.­ Marginile­ teritoriilor­ despre­ care­ e drepturi­ ca­ şi­ aliaţii­ săi­ în­ tot­ ce­ priveşte vorba­în­art.­trecut­sânt­hotărâte­după­cum preliminariile,­ tratativele­ de­ pace,­ ca­ şi urmează­: discutarea­ chestiunilor­ ce­ vor­ fi­ supuse Linia­de­hotar­va­începe­de­la­Prut,­de­la hotărârii­conferinţei­de­pace. un­punct­al­frontierelor­actuale­între­Rusia­şi VII.­ ­ Puterile­ contractante­ se­ obligă­ să România,­ aproape­ de­ Novoseliţa­ şi­ va­ urca păstreze­în­secret­prezenta­convenţie,­până­la râul­ până­ la­ graniţa­ Galiţiei,­ la­ întâlnirea încheierea­unei­păci­generale.­ Prutului­ cu­ Ceremuşul.­ De­ aici­ va­ urma Făcută­în­cinci­exemplare,­la­Bucureşti, frontiera­ dintre­ Galiţia­ şi­ Ungaria­ până­ la în­4/17­august­­1916”. punctul­Steag,­cota­1655.­Mai­deprte­va­urma Tratatul de alianţă politică era însoţit de linia­ de­ despărţire­ dintre­ apele­ Tisei­ şi o convenţie militară, tot secretă, care Vuzului­ ca­ să­ ajungă­ la­ Tisa,­ la­ satul cuprindea numeroase prevederi referitoare Treebuza,­mai­sus­de­locul­unde­se­uneşte­cu la aprovizionarea armatei române cu Vizu.­ De­ la­ acest­ punct­ ea­ va­ coborâ­ malul armament şi muniţie; întărirea poziţiei Tisei­ până­ la­ 4­ km.­ mai­ jos­ de­ unde­ se trupelor ruseşti din Galiţia şi Bucovina, în întâlneşte­­cu­Someşul,­lăsând­­satul­Vesares- vederea declanşării ofensivei în Bucovina, Nameni­ României.­ Va­ continua­ apoi,­ în odată cu intrarea României în război, pentru direcţia­sud-sud-est­până­la­un­punct­la­6­km evitarea unui atac austro-ungar dinspre la­est­de­oraşul­Debreţin.­­De­la­punctul­acesta, nord, asupra României; dislocarea de trupe va­atinge­Crişul­la­3­km.­mai­­jos­de­locul­de ruseşti în Dobrogea, pentru evitarea atacului întâlnire­a­celor­doi­afluenţi­ai­săi,­se­va­uni germano-bulgaro-turc; declanşarea ofen- apoi­cu­Tisa,­la­înălţimea­satului­­Algyõ,­linia sivei aliaţilor anglo-francezi la Salonic; ar- va­coborâ­malul­Tisei­până­la­vărsarea­sa­în mata ţaristă putea intra pe teritoriul Ro- Dunăre­şi,­în­sfârşit,­va­urma­malul­Dunării mâniei numai cu aprobaraea guvernului până­la­frontiera­actuală­a­României.­ român, în baza unei înţelegeri politice cu 62 Rezerva Oştirii Române

guvernul rus; forţe româneşti, militare sau România să declare război exclusiv Austro- civile, puteau intra pe teritoriul de la est de Ungariei, cu care avea litigii teritoriale Prut numai cu aprobarea prealabilă a importante, admiţând ca noul aliat să nu guvernului rus; Rusia s-a obligat să aprobe declare război Germaniei.,Bulgariei şi constituirea unor unităţi militare, pe Turciei, state cu care nu avea dispute teritoriul său, formate din voluntari români teritoriale. Guvernul Ion I. C. Brătianu a proveniţi din rândul prizonierilor de război dovedit, prin această poziţie, maximă de pe frontul din Polonia, foşti combatanţi în înţelepciune politică şi diplomatică, armata austro-ungară. Formate şi instruite ferindu-se de potenţiale situaţii care ar fi în Rusia, aceste unităţi au depus jurământ putut afecta în viitor, relaţiile cu aceste state. României şi au luptat împotriva Austro- Cu o zi înainte de a declara război Ungariei pentru eliberarea provinciilor Austro-Ungariei, regele Ferdinand convoacă româneşti. (Asemenea prevedere cuprinsă Consiliul de Coroană (14 august 1916) şi într-un tratat /convenţie militară a constituit prezintă hotărârea guvernului, pe care o o premieră care se va repeta în cel de Al împărtăşea, privind Tratatul de alianţă cu Doilea Război Mondial). Puterile Antantei şi declaraţia de război Convenţia militară secretă conţinea o Austro-Ungariei. Premierul Brătianu expune clauză extrem de importantă cerută insistent prevederile de ordin politic, teritorial şi de guvernul de la Bucureşti, care este trecută militar convenite şi semnate de Puterile cu vederea de unii istorici români şi străini: Aliate şi de România. Din nou, în Consiliul de România urma să declare război şi să Coroană s-au exprimat pregnant cele două atace numai Austro-Ungaria, în ziua de 28 orientări opuse, ca la 3 august 1914. august 1916, la opt zile după declanşarea În virtutea Tratatului cu cele patru state ofensivei trupelor aliate de la Salonic din Antantă, România denunţă vechiul tratat împotriva Turciei şi Bulgariei. de alianţă cu Austo-Ungaria (1883-1916) şi Tratatul de Alianţă din 4 /17 august la 27 august 1916 declară război Austro- 1916. conţine prevederi de importanţă Ungariei, în vederea asigurării înfăptuirii majoră pentru statutul şi existenţa viitoare ,,idealului naţional al românilor”. a României, precum şi anumite condiţii care Aliaţii Austro-Ungariei au reacţionat: la trebuiau strict respectate: România se 28 august 1916 Germania rupe relaţile obligă să nu încheie pace cu Puterile diplomatice cu România, iar Turcia declară Centrale; Rusia, Franţa, Marea Britanie şi război României, la 30 august 1916, urmată Italia se angajează ferm ca la încheierea la 1 septembrie acelaşi an de Germania şi păcii, revendicările teritoriale ale României, Bulgaria. înregistrate în Tratat, să fie satisfăcute După ce trupele române trec Carpaţii, integral; României i se garantează aceleaşi Statul Major General al Armatei Române drepturi de cobeligeranţă, la masa obţine angajamentul Rusiei de a deplasa în tratativelor de pace, ca şi aliaţilor săi, Dobrogea mai multe divizii, ca măsură de cosemnatari ai Tratatului (Ca atare, România contracarare a unui atac germano-bulgar, nu va mai fi exclusă de la tratative, ca în care în zilele următoare s-a produs, sub deceniile ulterioare, fiind recunoscută ca stat comanda generalului Mackensen. Spre suveran, aliat cu drepturi egale în raport cu sfârşirul anului 1916 situaţia militară a statele din Antantă); Aliaţii au acceptat ca României se înrăutăţeşte, trupele române Rezerva Oştirii Române 63

părăsesc în 4/5 decembrie Bucureştiul, iar Rusiei despre colaborarea militară şi autorităţile centrale se retrag din capitală în economică. Moldova, stabilindu-se la Iaşi. Împlinirea unui secol de la intrarea La 27 decembrie 1916 se semnează la României în Primul Război Mondial, război Iaşi Protocolul între guvernele României şi care a însângerat omenirea vreme de peste Rusiei privind evacuarea tezaurului Băncii patru ani, constituie prilej de comemorare Naţionale, în valoare totală de 321.580.456, a milioanelor de jertfe umane de pe 84 lei aur, la Moscova. La începutul lui câmpurile de luptă, a faptelor de arme de februarie 1917 guvernul rus confirmă un eroism legendar al soldaţilor şi sosirea transportului şi depozitarea lui la ofiţerilor din toate provinciile româneşti Kremnlin (Palatul Armurilor). şi a milioanelor de camarazi din Franţa. În ianuarie-februarie 1917 are loc la Anglia, Rusia (până în decembrie 1917) Petersburg Conferinţa interaliată, la care şi Italia (începând din vara anului 1915), participă şi premierul Ion I. C. Brătianu, care ale căror morminte şi monumente închinate solicită aliaţilor ajutoare militare. Odată cu sacrificiului lor suprem sunt pe tot cuprinsul schimbarea regimului ţarist din Rusia (mai Europei, locuri de reculegere şi omagiu. 1917), Brătianu însoţit de generalul Prezan poartă convorbiri cu noii conducători ai

Războiul­de­Întregire­a­Neamului­ -­partea­înnegrită­reprezintă­locurile­unde­a luptat­oastea­română­- 64 Rezerva Oştirii Române

PROBLEME DE INTERES NOUL MEDIU DE SECURITATE ŞI CONSECINŢELE SALE, RĂZBOIUL HIBRID CA FENOMEN ACTUAL General-maior dr. ION GANEA

eceniile de debut ale mileniului trei profunde, cu implicaţii majore în toate marchează un interes deosebit al domeniile existenţei sociale. Între acestea, Dcadrelor militare în rezervă şi în mai importante pentru noi sunt cele care se retragere provenite din activitate în Armata referă la apariţia unor situaţii politico- României pentru conţinutul şi evoluţia economice şi strategice de insecuritate în mediului de securitate, a fenomenului militar proximitatea României şi a aliaţilor săi. şi politico-militar contemporan. Dovezi ale Un prim aspect care se impune a fi acestui interes sunt şi numeroasele întrebări reţinut din fizionomia mediului actual de pe această temă adresate revistei noastre, securitate este cel al raportului dintre ,,Rezerva Oştirii Române”. securitate şi apărare. Acesta este Acesta este şi motivul pentru care în determinat tot mai pregnant de percepţia Planul Biroului Permanent Central al cetăţeanului privind modul în care este A.N.C.M.R.R. pe anul 2016, una dintre preve- afectată normalitatea existenţială şi de deri se referă la ,,Informarea­ membrilor conştientizarea unor mijloace şi acţiuni de Asociaţiei­ cu­ conceptele­ care­ definesc­ feno­- protecţie şi apărare. menul­ militar­ şi­ politico-militar­ contem­- Schimbările majore produse în ultimul poran,­naţional­şi­internaţional,­cu­conceptele timp în fizionomia derulării conflictelor generate­ de­ noul­ mediu­ de­ securitate,­ cu demonstrează că menţinerea securităţii accent­ pe­ cele­ cu­ totul­ noi­ –­ ameninţări naţionale depăşeşte atât capacitatea hibride,­război­hibrid­şi­securitate­extinsă”. potenţială cât şi cea de responsabilitate a Rândurile care urmează se înscriu în unei singure ţări, ba chiar şi implicarea această cerinţă, alăturându-se la ceea ce se Alianţei Nord-Atlantice. întreprinde la nivel central şi al filialelor De asemenea, în mediul actual de teritoriale, apelându-se la sursele de securitate este tot mai evident faptul că informare-documentare, cu precădere la există tendinţa de a înlocui dorinţa de revista Statului Major General ,,Gândirea expansiune teritorială cu interesul de a militară românească”, la factorii de decizie influenţa evenimentele dintr-o anumită în domeniul securităţii şi apărării, la analiştii regiune sau chiar la nivel mondial, prin militari. renunţarea la ideea prezenţei fizice într-o Fără pretenţia unei abordări exhaustive zonă de interes strategic, în favoarea a subiectului, în cele ce urmează ne vom exigenţei de a controla acea zonă pentru a o referi la câteva dintre aspectele principale influenţa şi eventual a interveni, dacă este care configurează o temă de mare actualitate cazul. Se doreşte pe cât posibil, evitarea şi interes. confruntărilor armate directe, observându- Chiar şi dintr-o analiză sumară a se o schimbare evidentă a deciziei de a mediului de securitate actual reiese produce adversarului pierderi substanţiale, concluzia că acesta este marcat de modificări cu aceea de a le evita pe cât posibil. Rezerva Oştirii Române 65

În acest sens apare deosebit de precum: ameninţarea hibridă sau de tip semnificativă aprecierea tranşantă a şefului hibrid; mediul operaţional de tip hibrid; Statului Major General al Federaţiei Ruse, războiul hibrid. generalul Valeri Gherasimov care, în articolul Ameninţarea de tip hibrid este ,,Valoarea ştiinţei în predicţie” susţine că definită ca fiind acţiunea unui adversar de tip regulile războiului s-au schimbat. ,,Centrul statal sau nestatal, care întrebuinţează în de­greutate­al­metodelor­aplicate­în­conflict, mod adaptiv şi concentrat mijloace politice, afirmă generalul rus,­s-a­modificat­în­direcţia militare, economice, sociale sau infor- utilizării­pe­scară­largă­a­mijloacelor­politice, maţionale, în cadrul unei combinaţii de economice,­ informaţionale,­ umanitare­ şi­ a metode de acţiune convenţionale şi necon- altor­ ­ măsuri­ non-militare,­ aplicate­ în­ con­- venţionale, în scopul realizării obiectivelor cordanţă­cu­protestul­potenţial­al­populaţiei”. urmărite. În aceeaşi ordine de idei semnalăm Noul tip de ameninţări cu care se faptul că din concluziile analizelor date confruntă tot mai frecvent în ultima publicităţii (şi nu sunt puţine), rezultă că în perioadă securitatea statelor, ameninţările condiţiile actuale securitatea nu mai hibride, constituie o combinaţie sofisticată poate fi garantată doar prin aplicarea de activităţi fără stricteţe, caracterizată prin strictă a puterii militare ci printr-o altă conducerea descentralizată a acţiunilor abordare conceptuală (abordare cuprin- militare şi nemilitare desfăşurate simultan, zătoare) şi o nouă intensitate de ducere a combinarea tradiţionalului, asimetricului, acţiunilor civil-militare, incluzând metode acţiunilor teroriste şi metodelor criminale, a neconvenţionale de utilizare a tehnicilor şi a condiţiilor de mediu operaţional complexe. mijloacelor indirecte pentru atingerea Mediul operaţional de tip hibrid este obiectivelor strategice. constituit, în opinia majorităţii analiştilor La nivelul relaţiilor globale, regionale şi militari, de cadrul de manifestare a ame- naţionale se constată o creştere a ninţărilor de tip hibrid şi presupune confi gu - interdependenţelor, a apărut fenomenul raţia complexă şi combinată a eşichierului de de simultaneitate a situaţiilor de criză, al actori, mijloace, acţiuni care converg în mod diversificării acţiunilor asimetrice, al concentrat şi de cele mai multe ori în ascuns, schimbărilor demografice şi de mediu, spre împlinirea scopurilor urmărite. precum şi cel al sporirii numărului de Preocupările din ultimul timp în ceea ce state guvernate ineficient. priveşte derularea conflictelor au adus în Noile state emergente, care reclamă atenţia opiniei publice şi a strategilor militari monopolul centrelor de putere regionale, şi un alt concept deosebit de important, precum şi numeroase alte state din mai conceptul de război hibrid. multe regiuni ale globului, se dovedesc inca- Înainte de a ne ocupa de definirea pabile sau nu doresc să exercite controlul acestuia reamintim faptul că termenul de asupra teritoriului sau frontierelor lor, război hibrid, utilizat tot mai frecvent în lăsându-le deschise exploatării de către ultima vreme, a fost folosit în mod concret, actori nestatali. pentru prima dată, în definirea Strategiei Devin adesea zone de conflict state Herzbollah, în timpul războiului din Libia, precum cele slabe, falimentare, cu economii din anul 2006. stagnante, cu instituţii politice corupte, cu Deşi nu s-a reuşit încă o definiţie clară, grave probleme de mediu, cu sisteme de războiul de tip hibrid, ca nouă modalitate de sănătate publică slabe, sau cu epidemii, ori agresiune la adresa independenţei şi suve- acelea care sunt angrenate în competiţia ranităţii unui stat, acesta este considerat multinaţională pentru resurse naturale. acea formă a războiului care înglobează În strânsă legătură cu starea de lupta convenţională şi neconvenţională securitate descrisă în rândurile de mai sus, desfăşurată cu forţe regulate, neregulate au cunoscut o dezvoltare noi concepte, sau paramilitare şi civile, prin acţiuni sub 66 Rezerva Oştirii Române

acoperire sau la vedere (deschise), asupra războiului hibrid conţin şi nuanţe purtate în întreg spectrul de elemente ale diferite. Astfel, spre deosebire de abordarea puterii – diplomatic, politic, informa- occidentală, în concepţia rusească, conceptul ţional, cibernetic, economic, financiar, de război hibrid şi ameninţările de tip hibrid militar, juridic etc. cu scopul de a creea au o abordare uşor diferită. Ea a fost deja ambiguitate şi având ca ţintă vulnera- aplicată în războiul din Ucraina. bilitatea statului agresat. Concepţia rusă consideră că în Conceptul de război hibrid a intrat deja conflictele moderne acţiunile asimetrice sunt în limbajul uzual al strategilor militari prezente pe scară largă, făcând posibilă anu- occidentali, fiind promovat ca parte a larea avantajelor unui adversar convenţional, strategiilor militare moderne. Declaraţia într-un conflict armat. Pentru acţiunile cu Summitului din Ţara Galilor (4-5 septembrie caracter asimetric se remarcă între- 2014) aprecia că ,,NATO­ este­ capabilă­ să buinţarea forţelor de operaţii speciale sau a abordeze­ eficient­ provocările­ specifice opoziţiei interne, în scopul generării unei ameninţărilor­războiului­hibrid”. situaţii operaţionale tensionate, cu caracter Ca urmare a sarcinii stabilite de şefii de permanent, pe tot teritoriul statului inamic. stat şi de guvern la Summitul NATO, la Acestora li se alătură mijloacele tehnologice Cartierul General al Alianţei se parcurge un şi informaţionale, aflate într-o continuă proces de elaborare a Strategiei NATO perfecţionare. În războiul de tip hibrid se privind războiul hibrid, considerându-se poate observa o convergenţă a unor ame- necesar ca şi statele aliate să adopte strategii ninţări de tip neregulat, în care adversarii au naţionale de combatere a războiului hibrid, o coordonare cuprinzătoare pentru a-şi preferabil în concordanţă cu procesul de atinge obiectivele. Războiul nu se mai elaborare a Strategiei NATO. declară ci, odată început se duce conform Spre deosebire de confruntarea armată unui model nefamiliar. convenţională, esenţa războiului hibrid o Deşi tipologia viitoarelor conflicte nu constituie cu predilecţie utilizarea unei poate fi anticipată cu precizie, se apreciază anumite părţi a populaţiei, de regulă cea cu faptul că în viitor războaiele se vor desfăşura tendinţe separatiste, care este împotriva în zone de operaţii mult mai largi, forţele autorităţilor statului pe teritoriul căruia se armate urmând să se confrunte simultan cu află şi care doreşte alipirea la statul agresor mai multe tipuri de ameninţări şi cu diferiţi sau crearea unor republici independente sau adversari, cu forţe militare convenţionale, separatiste, cu statut privilegiat şi sub formaţiuni paramilitare, mişcări insurgente, protecţia statului agresor. Printr-o campanie grupuri extremiste, organizaţii teroriste. informaţională bine executată, statul agresor În Anglia, cu toate că au fost elaborate îşi asigură sprijinul populaţiei locale, studii şi analize dedicate conceptelor de utilizează tehnici specifice serviciilor de ameninţare hibridă şi de război hibrid, informaţii pentru atragerea în sfera sa de conservatorismul şi pragmatismul britanice influenţă a decidenţilor politici sau chiar nu se dezmint. O examinare critică a acestor militari, cu scopul destabilizării statului ţintă concepte o realizează Paul Latowski, profe- şi al polarizării societăţii civile. sor la Departamentul de Apărare şi Relaţii Ca război de tip nou, războiul hibrid se Internaţionale al Academiei Militare Regale. caracterizează prin integrarea şi sincro- El consideră că ,,marile­ idei­ la­ modă­ s-ar nizarea operaţiilor militare cu diferite putea­să­nu­fie­cu­totul­noi­în­istoria­militară, acţiuni şi măsuri nemilitare, aplicate gradual, după­ cum­ nici­ impactul­ acestora­ să­ nu­ fie la nivel politic, diplomatic, economic, infor- atât­de­profund­­încât­să­modifice­natura­sau maţional, cultural, umanitar, pe întregul caracterul­ războiului.­ Istoria­ însăşi­ face spectru al conflictului, corespunzător eta- textul­ critic­ al­ realităţii­ care­ permite pelor de desfăşurare. diferenţierea­ jargonului­ gol­ de­ schimbarea Este de remarcat faptul că aprecierile revoluţionară.­ Doctrina­ trebuie­ să­ fie­ un Rezerva Oştirii Române 67

corpus­ intelectual­ viu,­ care­ îşi­ extrage consecinţe grave, afectând securitatea şi perceptele­ din­ experienţa­ trecutului,­ este interesele Regatului Unit. permanent­actualizată­pentru­a­răspunde­la Doctrina Regatului Unit, adoptată în cerinţele­ prezentului,­ evoluează,­ se­ dezvoltă noiembrie 2010, face distincţii între ame- şi,­dacă­este­necesar,­oferă­noi­modalităţi­de ninţările externe (invazia, atacul sau blo- gândire­şi­de­acţiune,­noi­abordări,­relevante cada), ameninţările interne (terorismul, pentru­ condiţiile­ operaţionale,­ actuale­ sau subversiunea, tulburările civile, cauzate de anticipate,­ corespunzătoare­ modificărilor exacerbările tensiunilor politice, ideologice, tehnologiilor­militare”… ..În­realitate, susţine rasiale, etnice sau religioase; corupţia; să- profesorul britanic, nu­este­nimic­nou­în­ceea răcia şi injustiţia; criminalitatea; insur- ce­ priveşte­ natura­ hibridă­ a­ războiului… genţa; sabotajul; spionajul şi altor amenin- toate­ războaiele­ sunt­ hibride­ şi­ ceea­ ce­ se ţări: instabilitatea cauzată de crizele schimbă­ de-a­ lungul­ timpului­ este­ doar financiare; modificările climatice; epidemiile; proporţia­diferitelor­caracteristici­hibride.”.­ atacurile cibernetice sau de alt tip asupra Totuşi, Strategia Naţională de unor infrastructuri naţionale esenţiale). Securitate şi Raportul asupra securităţii Este de observat că Doctrina apărării şi apărării strategice, documente funda- Regatului Unit tratează pe larg tipologia mentale pentru concepţia de apărare a ameninţărilor din mediul de securitate Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de actual şi propune gestionarea acestora prin- tr-o abordare cuprinzătoare, prin utilizarea Nord, adoptate în anul 2010, conţin coordonată a celor trei instrumente ale numeroase referiri la vulnerabilităţile puterii naţionale – diplomatic, economic şi societăţilor deschise şi independente, la militar. riscurile şi ameninţările care afectează Concluzie: având certitudinea că mediul mediul de securitate actual, semnalează complex în care se va desfăşura un nou noi tipuri de riscuri, multiplicarea şi conflict, fie tradiţional sau hibrid, diferă diversificarea gamei de ameninţări la esenţial de ceea ce ştiam până acum, adresa păcii şi securităţii statelor, abordarea noului conflict trebuie să fie una accentuarea instabilităţii şi nesiguranţei integrată, cuprinzătoare, civil-militară, prin în lume. Între acestea: terorismul; folosirea angrenarea tuturor elementelor de bază armelor chimice şi biologice; atacurile ale puterii naţionale-diplomatic, infor- cibernetice; dependenţa de anumite tipuri de maţional, militar şi economic, interin sti - combustibil şi surse de energie; modificări tuţional. climatice şi impactul acestora asupra eco- nomiei, resurselor alimentare şi de apă Bibliografie. potabilă; accidentele grave şi catastrofele ,,Gândirea militară românească” nr. 2, naturale de mare anvergură. Aceste tipuri de aprilie-iunie 2015, pag.24-34 , 43-56, 57-69, ameninţări pot fi generate atât de state cât şi 135-151; de actori nestatali, organizaţii teroriste, ,,Gândirea militară românească” nr. 4, autohtone sau din străinătate, mişcări iulie-august 2014, pag.13-46, 127-139, 160- insurgente sau grupuri infracţionale. 168; Deşi cele două documente asupra ,,Gândirea militară românească” nr. 4, securităţii şi apărării, Strategia Naţională de octombrie-decembrie 2015, pag.11-21, 38- Securitate şi Raportul asupra securităţii şi 42, 43-55, 116-127; apărării strategice, nu menţionează ame- Petre Duţu ,,Ameninţări asimetrice ninţări hibride şi nici război hibrid, docu- sau amenunţări hibride, delimitări mentele britanice menţionează totuşi conceptuale pentru fundamentarea secu- avantajele unei abordări cuprinzătoare la rităţii şi apărării naţionale”. Editura U.N.Ap. nivel naţional, regional şi global, pentru ,Carol I” Bucureşti, 2013. identificarea, prevenirea şi eliminarea ame- ninţărilor înainte ca acestea să aibă 68 Rezerva Oştirii Române SECURITATEA NAŢIONALĂ, DETERMINANTĂ PENTRU PREZERVAREA INTERESELOR ROMÂNIEI General de brigadă (r) dr. GHEORGHE CREŢU Vicepreşedinte al A.N.C.M.R.R.

1. Securitatea naţională un concept unul dintre cele mai uzitate concepte în discursul mereu în actualitate. analitic consacrat stării de sănătate, echilibru şi Securitatea naţională reprezintă concep - confort al mediului naţional, regional dar şi ţia generală a statului român în temeiul căreia internaţional. Numitorul comun al preocupărilor sunt definite, proiectate, promovate şi apărate majore care esenţializează, întru înţelegere şi interesele naţionale, prin intermediul instituţiilor angajare, starea de echilibru şi de stabilitate abilitate constituţional acestui scop, angajând socială, politică, ecnomică, culturală şi de altă vectorial, în modalităţi specifice fiecăreia dintre natură, indispensabilă existenţei şi dezvoltării ele, integritatea resurselor disponibile la un mo- actorilor statali este proiectat către prezervarea ment dat, pentru a asigura prezervarea acestora, valorilor fundamentale şi promovarea pozitivă a în condiţiile înfruntării oricărui tip de agresiune, intereselor proprii, care în final desemnează pericol, ameninţare, risc sau provocare. Mai starea­şi­condiţia­conceptuală­de­securitate.­ simplu exprimat, securitatea reprezintă o stare Dacă într-o perioadă au existat limite în care trebuie realizată pentru o persoană, un definirea conceptului de securitate, acestuia grup de persoane, un stat sau un grup de state, atribuindui-se mai ales conotaţii militare, astăzi care să poată acţiona nestânjenit pentru pro- se relevă faptul că securitartea înseamnă mai movarea intereselor proprii, în condiţiile mult decât întreţinerea stării de pace sau repectării normelor şi intereselor generale prevenirea războiului şi a stării de război, adoptate şi recunoscute pe plan internaţional. deoarece este determinată operaţional de com- În perspectiva europeană, având în ponentele care îi dau sens la nivel naţional; vedere spaţiul Uniunii Europene, se poate politice, economice, militare, ideologice, demo- admite că securitatea reprezintă arhitectura grafice, tehnologice, informaţionale, energetice sistemică specifică organizării şi funcţionării etc. continentale, proiectată şi instituţionalizată astfel In prezent problematica securităţii naţio- încât să excludă posibilitatea oricăror ameninţări nale este circumscrisă conceptual, organizatoric sau agresiuni eficiente, de orice natură, la adresa şi doctrinar construcţiei europene şi euro- unuia, a mai multora sau a tuturor statelor atlantice, dat fiind faptul că România este pe de o europene. parte membră a U.E. iar pe de altă parte în NATO, Termenul de securitate în domeniul cea mai puternică alianţă politico-militară a conceptelor operaţionale ale NATO este definit momentului. O poziţie care îi conferă României de faptul că aceasta este menită ,,să­asigure­unul posibilitatea întăririi securităţii sale naţionale şi, dintre­ fundamentele­ indispensabile­ pentru­ un prin măsuri specifice, consolidarea colaborării în mediu­ de­ securitate­ euroatlantic­ stabil,­bazat­ pe vederea creşterii stabilităţii şi reducerii dezvoltarea­ instituţiilor­ democratice­ ­ şi­ pe­ solu­- posibilităţii izbucnirii unui conflict armat. ţionarea­paşnică­a­disputelor,­în­care­nicio­ţară­să Securitatea naţională este o problemă vitală nu­ poată­ să­ intimideze­ sau­ să­ constrângă­ altă pentru viaţa şi existenţa naţiunii, mai ales în ţară­ prin­ ameninţarea­ cu­ forţa­ sau­ utilizarea condiţiile în care lumea este încă bântuită de forţei”. crize, în care riscurile, provocările şi ameninţările Securitatea, cu extensie determinativă în s-au intensificat şi amplificat şi în care lupta valori sistemice, precum cele de natură politică, pentru putere şi sfere de influenţă se desfăşoară economică, militară, publică, alimentară, la noi dimensiuni. În aceste condiţii numai socială, ecologică, sanitară, demografică, securitatea prezervă înteresele naţionale ale informaţională etc. reprezintă, fără îndoială, României. Rezerva Oştirii Române 69

2. Riscuri la adresa securităţii naţionale. sale fundamentale. În plus, în literatura de Securitatea naţională este determinată de specialitate se abordează de câţiva ani conceptul orice decizie politică, economică, socială, militară de vulnerabilitate. În esenţă acesta defineşte un şi de altă natură. Acestea sunt purtătoare de proces sau o stare a statului, care diminuează riscuri care, în funcţie de evoluţie, pot determina capacitatea acestuia de reacţie la riscuri. într-o măsură mai mare sau mai mică secu - În zona strategică a României principalele ritatea, începând cu cea individuală şi ajungând surse de insecuritate constau în existenţa unor până la cea naţională. La modul general, riscul tensiuni sau conflicte militare care se pot este considerat ca fiind posibilitatea­de­a­ajunge escalada oricând, recrudescenţa unor mişcări într-o­primejdie,­de­a­avea­de­înfruntat­un­necaz extremiste şi a unor tendinţe revizioniste, pre- sau­de­suportat­o­pagubă,un­pericol­posibil.­­Unii cum şi proliferarea conflictelor etnice şi sociologi susţin ideea că riscul deţine o funcţie de religioase, de intensităţi şi naturi diferite. alarmă în raport cu reprezentarea nesiguranţei. Trebuie subliniate totodată importantele Ei semnalează că faţă de pericole se poate face modificări care s-au produs în zonă în ceea ce mai mult: recuperarea unor informaţii mai priveşte echilibrul strategic în plan militar. În complete, mai mulţi bani investiţi, mai multe legi procesul de modernizare şi restructurare a de reglementare. Se poate spune astfel că riscul forţelor armate ale statelor din zona strategică a reprezintă­o­formă­de­relaţionare­a­acţiunilor­şi României au apărut semnificative consecinţe rezultatului­acestora,­în­raport­cu­scopul­prevăzut negative pe termen scurt şi mediu: atitudinea (finalitatea)­al­deciziilor­luate. marilor producători de armament şi tehnică de Starea de normalitate în desfăşurarea feno- luptă de a practica ,,politici discriminatorii” în menului desemnează riscul­ asumat, implicând procesul de furnizare de armament şi tehnică de existenţa pârghiilor de intervenţie şi exercitare luptă. volitivă a controlului. Depăşirea proporţiei cal- La cele de mai sus se mai pot adăuga o serie culate (aşteptate) de risc generează afectarea de riscuri care ţin de decizia politico-militară la relaţiilor funcţionale ale sistemului social, putân- nivel naţional. Avem în vedere riscurile reformei du-se ajunge la o stare critică. Dinamica dez- sistemului militar, insuficient susţinută financiar; voltării riscului calculat, până la limta stării riscurile înnoirilor tehnice şi tehnologice in- critice, se numeşte ameninţare. Altfel spus, suficient fundamentate pe termen lung; riscurile ameninţarea reprezintă stadiul extrem al insuficienţei învăţământului militar şi a pregătirii riscului, ajuns în starea critică. Această relaţie ne de luptă; riscurile insuficienţei pregătirii eco- duce la concluzia că orice risc se poate nomiei, teritoriului şi populaţiei pentru apărare, transforma într-o ameninţare. riscul erorilor în managementul strategic al În domeniul securităţii naţionale riscurile se apărării naţionale şi planificării acesteia, disfunc- constituie din ansamblul factorilor generaţi de ţionalităţile legislaţiei în domeniul apărării şi activitatea umană (decizională), care pot siguranţei naţionale etc. influenţa apariţia unor evenimente nedorite cu În contextul riscurilor generate de decizia caracter perturbator. Aceste evenimente, care politică este nevoie de a sublinia pe cele din pot fi elemente, situaţii sau condiţii, interne sau perspectiva dificultăţilor şi disfuncţiona li tăţilor externe, pot afecta, prin natura lor, securitatea care se pot manifesta în cadrul structurilor de pu- naţională, generând perturbări majore ale tere şi al relaţiilor dintre ele. Printre acestea pu- intereselor fundamentale ale statului român. În tem enumera: lipsa unei concepţii coerente şi documentele oficiale politico-militare adoptate de realiste privind securitatea naţională; diver- România sunt evidenţiate o serie de riscuri la genţele cu privire la stabilirea intereselor fun- adresa securităţii naţionale. damentale ale României; încercările de a atrage în Din punct de vedere al mijloacelor, precum dispute politice a unor structuri care, constitu- şi al efectelor, riscurile pot fi analizate sub două ţional, nu trebuie să fie angajate politic (forţe aspecte: riscuri­militare­şi­riscuri­nemilitare. armate, serviciile de informaţii, organele judecă- În contextul geopolitic actual România este toreşti etc).; incompetenţa şi diletantismul în ferită de presiunea unor stări de insecuritate cu aprecierea tendinţelor de evoluţie a vieţii interne un accentuat caracter militar destabilizator care şi internaţionale. pot avea, în caz de escaladare consecinţe nega- Când ne referim la riscurile­nemilitare avem tive, cu efecte imprevizibile asupra intereselor în vedere faptul că natura acestora este 70 Rezerva Oştirii Române

diversificată, ele provenind din diverse domenii din afara graniţelor; atentatele ecologice de ale activităţii umane: politic, social, economic, proporţii provocate de elemente din afara financiar, informaţional-comunicaţional, cultural, statului român, în strânsă legătură cu elemente psihologic, etnic, religios, ecologic, tehnologic, al din interior etc. gospodăririi resurselor energetic. şi alte domenii Reliefarea succintă a riscurilor şi ame- (crima organizată, terorism etc). ninţărilor la adresa securităţii naţionale scoate Devine interesant în momentul de faţă în evidenţă complexitatea acestor factori, contextul în care riscurile la adresa securităţii multitudinea domeniilor şi a formelor de ma- naţionale în domeniul politico-militar se nifestare, pericolul potenţial al acestora pentru diminuează, în timp ce cele din segmentele eco- stabilitatea şi integritatea statului naţional. nomic, social, ecologic, precum şi cele generate de Alte consecinţe ar putea fi; scoaterea totală crima organizată, terorism, migraţionism, se a ţării din circuitul informaţional regional şi amplifică. Remarcăm priculozitatea deosebită a mondial; eşecul proceselor reformatoare, mai S.I., care reprezintă un nou tip de ameninţare ales din cauza ,,reluării de la capăt”, cu efecte teroristă, inclusiv la adresa Europei şi nu numai. directe asupra stabilităţii României; scăderea Categoria riscurilor nemilitare include, în nivelului de trai al populaţiei sub limita opinia unor analişti, atât fenomene de tip agresiv suportabilă şi diminuarea potenţialului biologic; (spionaj, terorism, crimă orgnizată) cât şi de tip scăderea moralului populaţiei şi a încrederii în neagresiv – calamităţi naturale, accidente factorii de conducere; tulburări interne, cu efect majore, schimbările climaterice etc. direct asupra stabilităţii democratice a Ro- După mediul de provenienţă riscurile la mâniei; diminuarea capacităţii combative a adresa securităţii naţionale pot fi atât din mediul forţelor armate ca urmare a nealocării bugetare intern cât şi din mediul­extern. corespunzătoare şi compromiterea credibilităţii Riscurile din mediul intern se pot cir- armatei ca forţă de prevenire, descurajare şi cumscrie următoarelor aspecte: dificultăţi de zădărnicire a unei eventuale agresiuni etc. natură economică, financiară şi socială, care pot Riscurile şi ameninţările au intensităţi şi afecta vital funcţionalitatea de ansamblu a caracteristici diferite în funcţie de evoluţia sistemului social; dezechilibrul demografic; mediului geopolitic, de interesele în domeniul instabilitatea politică; infracţionalitatea econo- relaţiilor internaţionale. mico-financiară; corupţia şi crima organizată; Orice politică de securitate solidă trebuie să degradarea mediului şi compromiterea echili- înfrunte riscurile şi ameninţările în două moduri: brului ecologic, care pot pune în pericol viitorul să se ocupe de ele pe măsură ce apar, spre exem- naţiunii; acţiunile naţionalist-separatiste, xenofo- plu reducând vulnerabilitatea prin pregătirea bia şi intoleranţa religioasă etc. apărării împotriva agresiunii şi să se ocupe de Dintre riscurile generate de mediul extern cauzele lor, spre exemplu prin reglementarea remarcăm posibile evoluţii negative în plan paşnică a disputei. subregional, care ar putea genera crize acute cu De aici rezultă şi necesitatea Strategiei de efecte destabilizatoare pe o arie extinsă; migraţia Securitate naţională, care stabileşte principiile şi apariţia unor fluxuri masive de refugiaţi, în potrivit cărora se asigură siguranţa rândul cărora se pot afla şi elemente care pot cetăţeanului, securitatea publică şi apărarea perturba pacea socială; activităţile extremiste şi naţională. Este vorba de măsuri de ordin politic, teroriste; crima organizată transnaţională; economic, diplomatic, social, juridic, conflictele şi instabilitatea politică în apropierea administrativ, militar şi de altă natură. graniţelor; apariţia unor dezechilibre în balanţa 3. Strategia de Securitate Naţională, un raporturilor de putere subregionale şi regionale; veritabil program consensual. decalajul economic dintre state; diseminarea Strategia de Securitate Naţională necontrolată a tehnologiilor şi materialelor nu- reprezintă programul politic consensual pentru cleare, chimice, neconvenţionale; realizarea realizarea unei Românii moderne, integrată unor alianţe şi înţelegeri politico-militare fără deplin în comunitatea europeană şi euro- participarea României; acţiunea grupurilor atlantică, angajată ferm în promovarea paramilitare străine; limitarea accesului statului democraţiei şi libertăţii, într-o lume globală, român la resurse vitale pentru economie şi dinamică şi complexă, cu cetăţeni care trăiesc în populaţie; acţiunile revizioniste instrumentate siguranţă. Se urmăreşte astfel accelerarea Rezerva Oştirii Române 71

proceselor interne de modernizare a tuturor mâniei se impune creşterea capacităţii de acţiune sectoarelor de activitate, precum şi participarea la a instituţiilor care au responsabilităţi primordiale eforturile structurilor europene şi euroatlantice în în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii vederea întăririi şi garantării securităţii şi naţionale; consolidarea rolului României în ca- prosperităţii ţării, într-o lume mai sigură şi mai drul Alianţei Nord-Atlantice şi al Uniunii Eu- bună. ropene. Concomitent cu întărirea capacităţii Pentru înfăptuirea dezideratelor de mai sus proprii de a acţiona ca vector dinamic al po- Strategia de Securitate Naţională urmăreşte liticilor care vizează securitatea euroatlantică; identificarea oportună şi contracararea proactivă prevenirea şi contracararea eficientă a tero- a riscurilor şi ameninţărilor; prevenirea con- rismului internaţional; participarea activă la flictelor şi managementul eficient al situaţiilor de operaţiuni în sprijinul păcii şi la alte acţiuni criză; participarea activă la promovarea demo- vizând soluţionarea crizelor; reconfigurarea craţiei şi construcţia securităţii în vecinătatea securităţii energetice a României; măsuri efective României şi în alte zone de interes strategic; pentru stoparea declinului economic, politic, transformarea instituţiilor şi îmbunătăţirea sub social, cultural, demografic, ecologic şi de altă varii aspecte a capacităţilor şi capabilităţilor natură al României etc. naţionale. Strategia de securitate este pe deplin În plan intern se impune stabilitate politică; eficientă dacă defineşte elementele esenţiale cir- participarea activă a societăţii civile; respectarea cumscrise identităţii naţiunii române în dinamica neabătută a drepturilor şi libertăţilor democratice; sa. Totodată o atenţie deosebită este necesar să modernizarea infrastructurii; utilizarea eficientă fie acordată definirii mediului de securitate, a resurselor umane, economice şi tehnologice; intereselor naţionale şi surselor de instabilitate. menţinerea stabilităţi sistemului financiar- Definirea securităţii naţionale în pers- bancar şi a pieţei de capital; eficientizarea sis- pectiva identităţii sale europene şi euroatlantice, temului de apărare, ordine publică şi siguranţă precum şi apartenenţa României la alte orga- naţională; protejarea resurselor naturale şi a nizaţii internaţionale, acţiunile strategice şi mediului ş.a. principiile de bază ale acestora, precum şi valo- În plan extern se au în vedere reconstrucţia rizarea resurselor securităţii naţionale conferă permanentă şi dinamizarea cooperării transat- strategiei de securitate naţională pragmatism şi o lantice şi europene; consolidarea relaţiilor de anumită dinamică. parteneriat strategic; promovarea democraţiei şi Strategia de securitate naţională nu poate asigurarea păcii şi stabilităţii în zonele de interes decât să reflecte intenţii şi acţiuni, etape şi strategic şi nu numai; sprijinirea activă a co- evenimente care vor fi urmărite cu consecvenţă, munităţilor româneşti din străinătate pentru a-şi chiar dacă asistăm la schimbări permanente care putea păstra identitatea lor naţională şi culturală. reclamă cu necesitate reconsiderări periodice în Protejarea, apărarea şi promovarea inte- cuprinsul acesteia. reselor legitime ale României se bazează pe respectarea principiilor şi normelor dreptului Bibliografie selectivă internaţional şi pe dezvoltarea dialogului şi 1. Constituţia României. Monitorul oficial al cooperării cu organizaţiile înternaţionalec şi cu României Partea I Nr. 767 din 31 octombrie statele interesate în realizarea stabilităţii şi 2003; securităţii internaţionale. 2. Studii strategice de securitate şi apărare . În relaţiile internaţionale România îşi Editura U.N.Ap 2005; promovează interesele naţionale prin mijloace 3. Paginile de web cu subiecte privind paşnice, diplomatice, economice, culturale şi de securitatea şi strategia de securitate.; altă natură. În acelaşi timp însă, pentru protecţia 4. România - NATO Parteneriat şi intereselor sale legitime România trebuie să fie colaborare. ISPAIM Bucureşti 1999. pregătită ca, împreună cu aliaţii şi partenerii, să 5. Strategia de securitate naţională a folosească toate mijloacele legale – inclusiv cele României 2006. care privesc întrebuinţarea elementelor de forţă 6. Gl.bg.(r) Gheorghe Creţu: Riscuri la ale capacităţilor naţionale, ca soluţie de ultimă adresa securităţii naţionale, Editura Sylvi instanţă. Bucureşti 2006. În promovarea valorilor şi intereselor Ro- 72 Rezerva Oştirii Române

REMEMBER General-maior dr. MARICEL POPA

n cea de a treia decadă a lunii Cursurile urmate de-a lungul ianuarie a.c. ne-a părăsit pentru carierei şi dorinţa de perfecţionare Îtotdeauna generalul-maior dr. în domeniu l-au condus, firesc, spre MARICEL POPA, ofiţer de o elevată obţinerea în anul 2003, a titlului de ţinută morală şi profesională şi de o doctor în ştiinţe militare. nobleţe sufletească fără egal şi care În anul 2005 a absolvit Colegiul va rămâne în conştiinţa celor care l- Naţional de Apărare. au cunoscut un exemplu de modestie, Recunoaşterea valorii sale pro- cinste şi dragoste pentru oameni. fesionale şi a spiritului de res- Generalul-maior Maricel Popa s- ponsabilitate a fost concretizată prin a născut la 25 decembrie 1955 în numirea sa, la 1 mai 2003, în funcţia localitatea Nămoloasa, Judeţul Galaţi. de locţiitor al şefului Direcţiei După primele 6 clase urmate la Financiar-Contabile. şcoala din localitatea natală, datorită înteresului şi În perioada ianuarie 2008 – septembrie dragostei pentru învăţătură, a fost trimis la 2009 a îndeplinit funcţia de şef al Direcţiei Focşani, unde şi-a continuat studiile la Liceul Medicale. Teoretic ,, Unirea”. Vastele cunoştinţe şi experienţa dobândită Mare iubitor de literatură, a împletit prin au constituit argumente pentru numirea sa, în deosebitul său talent, cu inteligenţă şi umor, perioada 2009-2012, în funcţia de şef al Direcţiei gânduri alese şi sentimente frumoase, pe care le-a Pregătirea Teritoriului pentru Apărare şi publicat în paginile revistei liceului, precum şi ale Rechiziţii, din cadrul Ministerului Afacerilor revistei ,,Cronica” din Iaşi, sub forma aforismelor, Interne. eseurilor şi reportajelor. Rigoarea profesională, intransigenţa şi Între anii 1975-1978 a fost elev al Şcolii puterea de muncă dovedite pe parcursul întregii Militare de Ofiţeri Activi ,,Nicolae Bălcescu” din cariere l-au recomandat pentru funcţia de şef al Sibiu, instituţie în care a dobândit cunoştinţele de Direcţiei Audit Intern, funcţie îndeplinită din iulie specialitate de bază. 2012 până la trecerea în rezervă la 1 decembrie După absolvirea şcolii militare, în august 2013. 1978 şi înaintarea la gradul de locotenent, este Ani de-a rândul, săptămână de săptămână, numit în serviciul financiar al B. 124 am răsfoit cu viu interes paginile Observatorului Transmisiuni, dislocat la Ploieşti. Militar, căutând tâlcul cuvintelor din rubrica ,,Pe În perioada 1983-1990 îşi desfăşoară loc repaus”, semnată de generalul-maior dr. activitatea în cadrul Comandamentului Apărării Maricel Popa, pentru a înţelege faptul că viaţa nu Antiaeriene a Teritoriului, în calitate de ofiţer înseamnă numai muncă, ci şi virtute, caracter, specialist şi şef al biroului financiar al Brigăzii 1 înţelegere, devotament, sacrificiu pentru cei dragi Rachete Antiaeriene . şi pentru prieteni, respect pentru oameni. La Academia de Înalte Studii Militare, în În familie a avut o viaţă frumoasă, trăită cu perioada septembrie 1990 – decembrie 1992, şi- discreţie şi eleganţă, în caldă armonie, chibzuinţă, a desăvârşit studiile la Facultatea de Logistică, inteligenţă şi demnitate, având-o alături pe specialitatea Finanţe. distinsa sa soţie, doamna Gabriela, împreună cu După repartizarea în cadrul Direcţiei care s-au bucurat şi de famila fiului dumnealor, Financiar-Contabile a îndeplinit diferite funcţii de inginer Cristi Popa. execuţie şi de conducere, îndrumând – cu La 21 ianuarie a.c. cel care a fost general- profesionalism şi răbdare, cu dăruire şi pasiune – maior dr. Maricel Popa, a plecat dintre noi pentru personalul cu atribuţii în domeniul financiar- totdeauna. A fost înhumat în Cimitirul Militar contabil. De asemenea a reprezentat cu succes Ghencea la 24 ianuarie. Direcţia Financiar-Contabilă şi Armata României Dumnezeu să-l odihnească în pace ! la exerciţiile şi activităţile specifice desfăşurate în cadrul NATO. Colonel Sorin-Adrian VARZARI Rezerva Oştirii Române 73

General-maior dr. ION GANEA

-a născut în ziua de 23 august din această perioadă a asigurat 1928 ỉn comuna Basarabi, comanda acestei structuri, deoarece SJudeţul Dolj, ỉntr-o familie de nu a existat titular la comandă. condiţie modestă, de oameni Ịn paralel cu activitatea gospodari. Părinţii săi, Petre şi Maria profesională a continuat să-şi şi-au educat copilul ỉn spiritul perfecţioneze pregătirea teoretică şi bunului simţ, cinstei, demnităţii, practică. A urmat cursul post- dreptăţii şi dragostei faţă de semeni academic de comandă şi stat major şi de muncă. din Academia Militară, pe care l-a A urmat cursurile şcolii primare absolvit ỉn anul 1977. în comuna natală, după care, la doar A absolvit Facultatea de Drept, 11 ani, a devenit copil de trupă la din Universitatea Babeş-Bolyai din Regimentul 14 Artilerie din Craiova. Cluj-Napoca, iar ỉn anul 1982 a obţinut titlul de În paralel ỉşi continuă educaţia, 4 ani Şcoala doctor ỉn ştiinţe juridice la Universitatea din profesională de ucenici, până în anul 1946, apoi, Bucureşti, avându-l conducător ştiinţific pe cu sprijinul unor ofiţeri inimoşi, Liceul Comercial regretatul prof. uniiv.dr. Ioan Ceterchi. ,,Gheorghe Chiţu” din Craiova. Ịn aceeaşi Ịn ỉntreaga sa carieră a fost apreciat numai perioadă, după evenimentele din august 1944, a cu calificative maxime. luat parte la acţiunile desfăşurate de subunităţile A fost decorat cu Ordinul ,,Meritul Militar”, Regimentului 14 Artilerie pentru îndeplinirea clasele III, II şi I , cu Ordinul ,,Tudor misiunilor de blocare, anihilare, dezarmare şi Vladimirescu”, ,,Crucea Comemorativă a celui de capturare a forţelor inamice, fapt pentru care a Al Doilea Război Mondial 1941-1945, (ỉn calitate fost declarat veteran de război. de veteran de război) şi ,,Ordinul Naţional Pentru Ịn anul 1949, reuşind la examenul de Merit ỉn grad de cavaler. admitere, devine elev al Şcolii Militare de Ofiţeri La vârsta de 61 de ani a fost trecut în de Artilerie, pe care o absolvă ỉn 1951, cu gradul retragere, după o jumătate de secol de viaţă de locotenent. Îşi începe cariera de ofiţer la ostăşească. Brigada 23 Obuziere Tecuci. Ịn anul 1991 a devenit membru al Asociaţiei Şi-a continuat cu o ascensiune rapidă cariera Naţionale a Veteranilor de Război şi al Asociaţiei de ofiţer, obţinând majoritatea gradelor militare la Naţionale a Cadrelor Militare în, Rezervă şi în excepţional. Retragere ,,Alexandru Ioan Cuza” participând la Perseverenţa şi dorinţa de perfecţionare l-au toate acţiunile acesteia. caracterizat în ỉntreaga sa viaţă. Aşa se face că După scurt timp devine membru în Colegiul după un stagiu de numai doi ani la unităţi a Director, apoi şef al Departamentului Militar, devenit, în urma examenului de admitere, ofiţer membru al Biroului Permanent Central, elev (student) la Academia Militară Generală (Azi vicepreşedinte al A.N.C.M.R.R. şi consilier U.N.Ap.), specialitatea Artilerie. Rezultatele principal al preşedintelui Asociaţiei. Ịn funcţiile excelente obţinute în timpul studiilor au fost ỉndeplinite a muncit cu răspundere şi eficienţă, determinante pentru repartiţia sa la absolvire, având o contribuţie valoroasă la stabilirea şi respectiv cadru didactic la prestigioasa instituţie ỉndeplinirea de calitate a obiectivelor şi sarcinilor de ỉnvăţământ militar superior, Academia Militară specifice Asociaţiei. Generală.. A fost o perioadă şi membru în colegiul de În anul 1965 este mutat la Direcţia redacţie al revistei ,,Rezerva Oştirii Române”, Învăţământului Militar şi mai apoi ỉn apoi un colaborator permanent al acestei Comandamentul Infanteriei şi Tancurilor, ỉn prestigioase publicaţii. ambele având atribuţii pe linia coordonării A coordonat cu mult simţ de răspundere învăţământului social-economic din instituţiile de realizarea ,,Monografiei A.N.C.M.R.R.” şi a învăţământ militar, precum şi încă multe alte prezentat această structură asociativă în sarcini. Enciclopedia Armatei. Tot în această perioadă a În ultimii 10 ani de carieră deţine funcţia de fost înălţat la gradul de general-maior (cu două locţiitor al comandantului Comandamentului stele). Teritorial Drobeta-Turnu Severin. O bună parte În întreaga sa viaţă a fost preocupat de 74 Rezerva Oştirii Române

realizarea unor activităţi utile şi temeinice, atât în diminua. plan profesional cât şi social şi familial. Aceeaşi durere o lasă în sufletele tuturor celor A fost un soţ devotat, şi-a iubit mult soţia, pe cu care a lucrat ỉn funcţiile pe care le-a îndeplinit doamna Ecaterina, împreună cu care au ỉnvins şi ale celor care l-au cunoscut… A fost înhumat la greutăţile inerente ale vieţii, crescându-şi cu Cimitirul Ghencea Militar. multă dragoste şi afecţiune fiica, Elisabeta, Cu profund respect, membrii Biroului căsătorită cu domnul Dan Morar. Printr-o fericită Permanent Central, aparatului de lucru şi ai coincidenţă fiica sa a lucrat tot în domeniul Consiliului Director al A.N.C.M.R.R. aduc omagiul militar.ca şi tatăl ei. lor celui care a fost general-maior dr. Ion Ganea. Prin trecerea la cele veşnice, generalul dr. Ion Dumnezeu să-l aibă în paza Sa şi să-i Ganea a lasă multă durere şi un gol imens ỉn lumineze calea în lumea celor drepţi ! sufletul doamnei Ecaterina, soţia sa, al doamnei Elisaberta, fiica sa, al domnului Dan Morar, General-locotenent (r) ginerele, precum şi al tuturor rudelor sale, durere Vasile MOROIANU fără margini, pe care nici timpul nu o va putea General de brigadă (r) ing. Gheorghe GÂRLEA IN MEMORIAM UN EROU AL RĂZBOIULUI DE REÎNTREGIRE - GENERALUL EREMIA GRIGORESCU -

iitorul general Eremia Grigorescu era cel de A susţinut bacalaureatul cu rezultate al patrulea copil al familiei Grigore şi Maria excepţionale, bucurându-se de aprecierile unor VGrigorescu, (născută Cazacu, descendentă a personalităţi remarcabile: Petru Poni, A.D. Xe- unei vechi familii boiereşti cu bogate tradiţii nopol, Xenefon Ghiorghiu, Coco Dumitrescu, militare). La scurt timp după naşterea lui Eremia, Vârgolici şi alţi membri ai Comisiei de familia Grigorescu, împreună cu cei patru copii s- examinare. a mutat în oraşul Galaţi, unde locuia Interesul pentru cariera mi- şi unchiul său din partea mamei, litară, după ce se înscrisese la Ion. După câteva luni tatăl său a Facultăţile de Medicină şi Ştiinţe, i-a murit. Trecând printr-o serie de fost stârnit de familia Lipan, una greutăţi, mama sa ajutată de fratele dintre familiile remarcabile din Iaşi acesteia, a reuşit să-i crească pe cei care, prin cei trei fraţi ai acesteia, patru copii (Dumitru, Constantin, coloneii Constantin, Gheorghe şi Sevastiţa şi Teofil-Eremia) şi să le Petre Lipan, aureolaţi de succesele asigure o bună educaţie. obţinute în Războiul de Inde- Eremia a urmat cursul primar pendenţă (1877-1878), l-au deter- în oraşul Galaţi, între anii 1870- minat să îmbrăţişeze cariera ar- 1874, având un remarcabil melor. învăţător, despre care viitorul A urmat cursurile Şcolii de general va spune mai târziu: ,,M-a ofiţeri – secţia artilerie, între anii învăţat cum să învăţ şi cum să fiu 1882-1884, la terminarea cărora om”. În cursul unei vizite a (25 septembrie 1884), a fost principelui Carol I, acelaşi dascặl l- avansat sublocotenent în arma a prezentat ca fiind ,,cel mai bun artilerie, clasificat al doilea din 87 elev al său”. Cursurile gimnaziale le-a urmat, absolvenţi. În următorii doi ani şi-a continuat între anii 1874-1878, tot în oraşul Galaţi, apoi în pregătirea în armă, urmând cursurile Şcolii de anul 1878 a reuşit la concursul pentru obţinerea Aplicaţie pentru Ofiţerii de Artilerie şi Geniu, unei burse la Liceul Naţional din Iaşi (Academia având printre dascălii săi şi pe eminentul Mihăileană), uimindu-şi examinatorii mai ales profesor universitar Emmanuel David, unul prin cunoştinţele sale de limba latină şi lecturile dintre ctitorii şcolii matematice româneşti. din operele clasicilor lumii antice: Caesar, Tacit, S-a căsătorit, la 15 noiembrie 1886, cu Elena Horaţiu, Virgiliu. Era un îndrăgostit al operei lui (Eleonora) Arapu, căsătorie din care au rezultat Caesar ,,Commentarii­de­Bello­Gallico”” , care îşi cinci copii: Traian, Romulus, Aurelian, Lucreţia, găsea locul pe masa sa de lucru chiar şi în timpul şi Margareta. campaniilor. Calităţile sale şi nivelul de pregătire l-au Rezerva Oştirii Române 75

impus în scurt timp pe linie de specialitate, fiind ajuns la concluzia că una din însuşirile esenţiale, trimis ca ataşat la Consiliul Artileriei Franceze de bază, ale pulberii trebuia să fie stabilitatea ,,St. Thomas dˆ Aquin” de la Paris, (Centrul de calităţilor acesteia, fapt care ar permite instrucţie al artileriei franceze – n.n.). În paralel păstrarea pulberii timp îndelungat prin de- cu misiunea îndeplinită la acest centru, tânărul pozitare corespunzătozare, ceea ce ar asigura sublocotenent, avid de cunoştinţe, a urmat funcţionarea optimă a gurilor de foc, fără cursurile de matematică de la Sorbona, unde producerea de suprapresiuni în ţevile gurilor de datorită cunoştinţelor sale în domeniu a intrat în foc pe timpul executării tragerilor. cercul de apropiaţi ai academicianului Charles În cursul anului 1888 a îndeplinit o nouă Hermite, bucurându-se de aprecierile marelui misiune, fiind trimis la Dűrer pentru supra- savant. vegherea fabricării unor explozivi care urmau să În timp ce se afla la Paris, a fost înaintat la fie cumpăraţi de România, precum şi ca membru gradul de locotenent, la 1 noiembrie 1887. Întors al delegaţiei trimisă la uzinele Krupp, pentru în ţară a fost încadrat la o unitate de artilerie din recepţionarea noilor obuziere destinate dotării Bucureşti (la cazarma Malmaison din Calea armatei române, luând o atitudine fermă privind Plevnei). Concomitent a predat cursul de algebră preţurile pretinse de uzină, dar mai ales veghind superioară la Şcoala de Artilerie, Geniu şi Marină, la calitatea pieselor contractate. având preocupări serioase în domeniul Recunoscut ca o somitate în domeniu şi în cercetării. Ca urmare, a elaborat în anul 1888 calitatea sa de director al Pulberăriei, în anul lucrarea ,,Calculul­probabilităţilor­cu­aplicaţie­la 1901 a fost trimis la Viena pentru a se ocupa de gurile­ de­ foc”. Era un pas curajos în domeniul achiziţionarea unei importante cantităţi de studiului traiectoriilor şi probabilităţilor făcut de fulmicoton de la firma austriacă Blumau. un ofiţer român care, pe baza cunoştinţelor sale Schimbarea furnizorului german de fulmicoton matematice, aborda o problemă importantă s-a datorat mai ales faptului că autorităţile pentru arma artilerie. austro-ungare ridicau o serie de obstacole în Bucurându-se de o incontestabilă reputaţie legătură cu transportul acestuia pe teritoriul ca specialist în domeniul artileriei, a fost con- Austro-Ungariei spre România. După vizitarea sultant pentru verificarea calculelor privind instalaţiilor de fabricaţie şi a procesului întrebuinţarea artileriei în grandioasa acţiune tehnologic de producere a fulmicotonului care pentru fortificarea Bucureştilor. A fost inclus în urma să fie livrat României, s-a convins că comisia de specialişti militari pentru studierea produsul realizat nu îndeplinea condiţiile cerute caracteristicilor şi achiziţionarea puştii de partea română. A explicat deschis aceste ,,Mannlicher”, produsă de firma austriacă ,,Steyr. probleme reprezentanţilor fabricii şi s-a înapoiat Dovedind o înaltă responsabilitate, locotenentul la Bucureşti, unde atituduinea sa a stârnit o Grigorescu a examinat şi experimentat cu multă adevărată furtună de nemulţumiri în rândul atenţie noul tip de armă şi ca specialist în oficialităţilor române, în frunte cu primul probleme de balistică a executat personal ministru Dimitrie Sturza. numeroase trageri şi alte probe care se Sub presiunea factorilor de răspundere din impuneau, la fabrica ,,Steyr”, la Arsenalul armatei România a fost trimis înapoi la Viena, cu o şi în poligonul Cotroceni. În urma acestor studii întreagă comisie de ,,experţi”, pentru a găsi şi experimentări minuţioase a solicitat, graţie posibilităţi de achiziţionare a materiei prime probităţii sale profesionale, modificarea unor respective de la …aceeaşi firmă. prevederi din caietul de sarcini întocmit de şeful Toate eforturile conducerii firmei pentru a-l său, colonelul Dragomirescu, directorul determina să accepte oferta făcută, toate Arsenalului armatei. strădaniile celor din comisia care îl însoţea, nu l- La 10 august 1992 a fost avansat căpitan. În au clintit din convingerile sale, Exasperate, anul 1994 a fost trimis la Kõln pentru recep- autorităţile l-au rechemat din nou la Bucureşti, ţionarea pulberii fără fum, de la fabrica unde personal primul ministru Dimitrie Sturza l- Troisdorf . A folosit această misiune pentru a pă- a apostrofat: ,,Nu­ se­ poate­ maiorule,­ trebuie­ să trunde tainele procesului tehnologic de fabricaţie, primeşti­ fulmicotonul,­ nu­ înţelegi­ dumneata­ că ţinut de producător în mare secret. Întors în ţară este­ în­ joc­ şi­ o­ chestiune­ diplomatică ?”. La care a participat efectiv la construirea primei unităţi maiorul Grigorescu a răspuns: ,,Mă­ iertaţi pentru producerea pulberii fără fum de la domnule­ ministru,­ nu­ cunosc­ diplomaţia,­ eu­ am Dudeşti, unitate în care a funcţionat ca învăţat­ matematicile­ şi­ nu­ cunosc­ decât­ calea subdirector. Pentru rezultatele obţinute a fost cifrelor”. La un asemenea răspuns, primul decorat cu Ordinul ,,Steaua României”, fapt ministru a reacţionat dur: ,,Am­să­te­desărcinez­de oarecum neobişnuit de acordare a unei ase- această­misiune.”… menea distincţii unui ofiţer inferior, mai ales în Prin introducerea în procesul de fabricaţie a timp de pace. fulmicotonului achiziţionat din ,,raţiuni diplo- A fost avansat la gradul de maior la 24 matice” s-au produs pagube uriaşe, mai ales din aprilie 1899 şi numit director al pulberăriei de la cauza calităţii pulberii fără fum necesară pentru Dudeşti. În urma unor experienţe personale a fabricarea cartuşelor, care a devenit foarte 76 Rezerva Oştirii Române

periculoasă din cauza folosirii acesteia. S-a remarcat prin viziunea sa privind În aceste condiţii, ministrul de război, gene- necesitatea pregătirii temeinice a armatei, sub ralul Manu, l-a chemat pe maiorul Grigorescu, toate aspectele, luând atitudine critică faţă de ordonându-i să desfăşoare o anchetă privind asigurarea materială a trupelor, considerând că cauzele care produc incidente atunci când sunt problemele care se pun în faţa statului român sunt vitale pentru viitorul său şi că ,,România­nu folosite aceste pulberi, urmând a-i prezenta va­putea­sta­la­nesfârşit­în­poziţia­de­neutralitate”. direct concluziile. Aflând de aceasta, inspectorul Avansat la gradul de general de brigadă, la artileriei, autorul achiziţionării fulmicotonului 28 noiembrie 1915, pe când se afla la comanda Blumau, încearcă să stopeze amcheta, Diviziei 14 Infanterie, dislocată în partea de sud a pedepsindu-l pe maiorul Grigorescu. Generalul Bucovinei, la frontiara cu Austro-Ungaria şi Manu a anulat executarea pedepsei, l-a avasat în Rusia, a sesizat iminenţa intrării în război, grad şi l-a promovat în funcţie. susţinând cu ardoare alierea cu statele Antantei, Presa nu a rămas indiferentă la o asemenea în scopul ,,eliberării cel puţin a fraţilor ar- stare de lucruri şi a luat atitudine hotărâtă, deleni’. Cu puţin timp înaintea intrării României apărând cauza susţinută de ofiţerul român. în război a fost mutat la comanda Coman- În amul 1904 a iniţiat la Craiova, la Şcoala de damentului 5 Teritorial care, la decretarea Trageri a Infanteriei şi Cavaleriei (Poligonul Balta mobilizării a devenit Divizia 15 Infanterie, dislocată la Constanţa, unde a început un febril Verde), un ciclu de lecţii teoretice, dar şi exerciţii program de instruire, oganizare şi înzestrare a practice privind caracteristicile balistice ale puştii unităţilor formate prin completări cu militari Mannlicher model 1893. aduşi din rezervă. A fost avansat locotenent-colonel la 1 Odată cu intrarea României în război, la 15 decembrie 1906 şi numit director al Şcolii de august 1916, divizia 15 Infanterie a fost Artilerie, Geniu şi Marină, predând în acelaşi timp introdusă în luptă, în mare grabă, succesiv, în şi cursul de algebră. La scurt timp a fost înaintat capul de pod de la Turtucaia, prea târziu însă la gradul de colonel (1910) şi numit comandant al pentru a mai putea salva ceva. De remarcat că Brigăzii 3 Artilerie din garnizoana Bucureşti. dintre cei trei fii ai generalului Eremia Gri- Apoi a fost numit ,,director al personaluli gorescu mobilizaţi pe front, cel mai mare, Traian, armatei” calitate în care a inspectat în timpul căzuse prizonier la bulgari, odată cu căderea capului de pod de la Turtucaia. Divizia a fost apoi celui de al doilea făzboi balcanic (1913), trupele transferată pe frontul din sudul Dobrogei, în aflate în campanie la sud de Dunăre. sectorul Arabai, Mulciova, unde începe să se A îndeplinit o serie de misiuni pe linie ,,contureze comandantul care se va afirma în vara militară în Austria, Anglia, Rusia, Germania şi în lui 1917 pe frontul din sudul Moldovei”. În timpul alte ţări. A reprezentat armata română la luptelor de apărare a acordat o mare atenţie manevrele armatelor altor state, aducând în ţară cunoaşterii şi folosirii terenului. ,,Terenul­ te experienţa acestora, cu observaţii critice învaţă­ cum­ să­ ataci,­ cum­ să­ te­ aperi,­ cum­ să­ te pertinente şi cu măsuri care considera că pot să- camuflezi.­Totul­este­să-l­înţelegi,­să-l­foloseşti­cu şi găsească locul şi în practica militară româ- justeţe,­atât­atunci­când­adopţi­un­dispozitiv,­cât­şi nescă. când­ instalezi­ aliniamente­ de­ infanterie­ şi Concomitent a continuat activitatea artilerie”. Pentru faptele sale de arme în luptele din ştiinţifică şi în anul 1902 a publicat a doua sa Dobrogea, comandantul Diviziei 15 Infanterie a lucrare reoretică ,,Studiul­ balistic­ al­ armei fost primul general decorat cu Ordinul ,,Mihai Mannlicher­model­1893”, Cartea a stârnit un mare Viteazul” clasa a III-a, distincţie acordată, interes în rândul corpului ofiţerilor, cu precădere conform aprecierilor din brevet ,,pentru­acte­de din armele infanterie şi cavalerie. deoarece punea bravură­ în­ faţa­ inamicului”. Calităţile sale de la dispoziţia acestora o serie de date, carac - comandant au fost remarcate şi de ,,zgârcitul în teristici şi exemple privind însuşirile balistice ale aprecieri elogioase”, generalul Averescu în armei respective, aflată în dotarea multor unităţi. ,,Notiţe­ zilnice­ din­ războiu”, în care scrie: În calitate de director al Şcolii de Artilerie, ,,Generalul­Eremia­Grigorescu­mi-a­făcut­impresia Geniu şi Marină s-a remarcat prin preocupările unui­ adevărat­ general­ de­ câmp­ (este vorba de sale privind modernzarea învăţământului în câmpul de luptă – n.n.)­ perfect­ orientat­ asupra situaţiei­tactice,­liniştit­şi­încrezător­în­propria­lui scopul perfecţionării pregătirii corpului situaţie”. ofiţerilor. Transferat cu divizia sa la Oituz, unde A rămas mulţi ani în memoria celor care au inamicul ameninţa să ,,spargă frontul”, primind luat parte, în calitate de executanţi sau de simpli misiunea de la comandantul Armatei de Nord, observatori, la exerciţiile practic-demonstrative generalul Constantin Prezan, care îi reţine atenţia din poligonul de la Dadilov (Mihai Bravu), modul asupra consecinţelor unei pătrunderi a de organizare a cooperării în luptă între artilerie, inamicului în lungul Văii Oituzului pentru infanterie şi cavalerie. întregul dispozitiv al armatei, generalul Eremia Exerciţiile respective au fost de mare folos Grigorescu a răspuns ferm: ,,cunosc situaţia, participanţilor, celor care nu peste mult timp domnule general. Pe­aici­nu­va­trece. aveau să ia parte la prima mare conflagraţie a Începând cu 1 octombrie 1916, Divizia 15 a secolului XX. făcut faţă ofensivei inamicului. La 5 octombrie Rezerva Oştirii Române 77

Grupul Achmettov (diviziile 1 şi 71 austro-ungare Faptele de armă ale generalului Eremia şi 3 şi 8 germane), la a cărei punct de comandă Grigorescu au fost elogiate de marile personalităţi sosiseră arhiducele Carol (viitorul împărat al ale vremii: A.D. Xenopol, N. Iorga, P. Poni, C, Imperiului austro-ungar – coman dantul Grupului Climescu, Xenofon Ghiorghiu, C.Thiron şi alţii, de Armate al Puterilor Centrale pe frontul care i-au dat, în semn de omagiu, o sabie pe care românesc) şi primul ministru ungar Tisza, a erau scrise elogii la adresa activităţii sale. A fost trecut la ofensivă pentru a rupe frontul şi a înaintat, în anul 1918, la gradul de general de pătrunde în sudul Moldovei prin Valea Oituzului. corp de armată şi distins cu numeroase ordine de Trupele române au rezistat tuturor presiunilor şi către autorităţile române, dar şi de cele ale statelor prin numeroase contraatacuri au izbutit să membre ale Antantei, în care România, angajată împiedice realizarea planului forţelor agresoare. în complexele probleme europene a deţinut un aruncându-le dincolo de frontiera care despărţea rol însemnat. Dintre noile distincţii menţionăm România de Austro-Ungaria. În acele zile, Ordinul ,,Mihai Viteazul’ clasa I-a, acordat generalul Falkenhaym nota în jurnalul său: ,,Pentru­ vitejia­ şi­ destoinicia­ cu­ care­ a­ reuşit­ să ,,Domnii­ de­ la­ Plees­(unde se afla Marele Cartier stăvilească­ ofensiva­ germană­ de­ la­ Mărăşeşti,­ în General german – n.a.). trebuie­ făcuţi­ atenţi­ că vara­anului­1917…”­­ În momentul în care îi în- speranţa­ de­ a­ deschide­ drumul­ prin­ Pasul­ Oituz mâna ,,Legiunea de Onoare”, generalul Berthelot …este­complet­nefondată”.­­­­­­­­­­­­­­­ preciza că i-a fost acordată ..pentru­ câştigarea Grupui­Oituz-Vrancea­­(format din trei divizii victoriei­de­la­Mărăşeşti­şi­a­celei­mai­mari­victorii de infanterie, din carc una rusă, o brigadă de a­ aliaţilor­ de­ pe­ frontul­ oriental”. Emoţionant şi cavalerie şi o brigadă mixtă), a respins­ toate plin de semnificaţii a fost gestul omagial al unor încercările inamicului de a deschide ,,culoarul înalte personalităţi din îndepărtata Japonie, care Oituzului”. i-au trimis o spledidă sabie de onoare, pe lama În zadar s-au perindat. rând pe rând, la căreia erau încrustate cuvintele: ,,Voi­ sunteţi­ cei comanda trupelor inamice destinate deschiderii care­scrieţi­istoria­ţării”. Văii Oituzului, generalii Kuhne, Stein şi Gerock, După încheierea Campaniei din 1917 a ofensiva s-a împotmolit în faţa rezistenţei rămas în continuare în funcţii de conducere în trupelor comandate de generalul Eremia Gri- cadrul oştirii, fiind în guvernul prezidat de gorescu care, la 4 ianuarie 1917 a predat generalul Constantin Coandă. titularul Minis- comanda trupelor din această zonă, primind terului de Război (24 octombrie-29 noiembrie comanda Corpului 4 Armată. Aceasta este data la 1918), cât şi ad-interim la Ministerul Industriei şi care misiunea sa în zona Oituz s-a încheiat, iar comerţului (24-29 octombrie acelaşi an). Apoi a Divizia 15 Infanterie şi-a consolidat supra- îndeplinit funcţia de inspector de armată până la numele: ,,Divizia de Fier”. sfârşitul vieţii sale, survenit atât de timpuriu şi Avansat la gradul de general de divizie în neaşteptat. anul 1917, a participat, în iarna şi primăvara A încetat din viaţă în plină glorie şi putere de acestui an, la reorganizarea, reinstruirea şi muncă, la 21 iulie 1919, când nu împlinise vârsta refacerea armatei române. La 16 iunie 1917 i s-a de 56 de ani. Ultimele sale gânduri s-au îndreptat încredinţat comanda Corpului 6 Armată, din tot spre ostaşii săi, pe carec îi condusese cu atâta Armata 1 română, în fruntea căreia urma să pricepere pe diferite câmpuri de bătălie, cerând treacă, la 28 iulie, la proiectata ofensivă de la ,,să­ fie­ înmormântat­ la­ Mărăşeşti,­ acolo­ între Mărăşeşti. Evoluţia situaţiei pe front, a produs ostaşii­pe­care­eu­i-am­trimis­în­apărarea­a­ceea­ce schimbrea planului comandamentului româno- orice­român­are­mai­scump­–­Patria”. rus, mai ales ca urmare a declanşării ofensivei Plâns de întreaga suflare militară, i-au fost Grupului General Mackhensen, la 24 iulie 1917 făcute funerarii naţionale, iar pentru militarii pe frontul de la Mărăşeşti. A contribuit, în calitate Armatei 1 şi unităţile pe care le comandase s- de comandant al Corpului 6 Armată, la oprirea a decretat trei zile de doliu.. ofensivei trupelor germane în fâşia Diviziei 34 Cortegiul funerar a fost petrecut pe întregul Infanterie ruse, prin introducerea în luptă a traseu din Gara de Nord până la Mârăşeşti, cu Diviziei 5 Infanterie română. onoruri militare. În trenul special destinat În urma unor dificultăţi intervenite între procesiuii au luat loc generalul Arthur Văltoianu, comandantul Armatei 1 române, generalul generali şi ofiţeri din fosta Armata 1, membrii Constantin Christescu şi comandantul Armatei 4 familiei şi unii dintre cavalerii Ordinului ,,Mihai ruse, când se preconiza retragerea de pe Viteazul”. La Mărăşeşti sicriul a fost depus într-o aliniamentul de apărare din Lunca Siretului, criptă a oraşului-erou. După construirea generalului Eremia Grigorescu i s-a încredinţat Mausoleului de la Mărăşeşti, sicriul cu osemintele comanda Armatei 1, începând cu data de 30 iulie sale a fost depus în sarcofagul din hemiciclul 1917, ora 8. Refuză să retragă de pe front Divizia mausoleului, unde se află şi astăzi, veghind 13 Infanterie, la ordinul generalului Ragoza, împreună cu ostaşii săi la liniştea noastră. comandantul Grupului de armate, format din Viaţa şi activitatea generalului erou Eremia Armata 4 rusă şi Armata 1 română, rezistând pe Grigorescu constituie o pildă de neuitat a ceea ce poziţie. înseamnă Onoare, Cinste, Demnitate militară şi, Vieţile jertfite şi sângele vărsat pe frontul de mai presus de toate, Dragostea de Ţară. la Mărăşeşti de trupele Armatei 1 române şi Armatei 4 ruse, alături de cele ale celorlalte unităţi şi mari unităţi române şi ruse, în operaţiile de la General de brigadă (r) Mărăşeşti şi Oituz, au stăvilit ofensiva Puterilor dr. Gheorghe Creţu Centrale pe frontul românesc. 78 Rezerva Oştirii Române

TEMATICA REVISTEI „REZERVA OŞTIRII ROMÂNE“ Nr. 2 (35)/2016

1. EDITORIAL: Respectul pentru propria Decembrie 1918, moment de referinţă în activitate şi a celorlalţi. conştiinţa neamului românesc. PARTEA INTÂI 2. PROBLEME DE INTERES: Aspecte 2. DIN VIAŢA A.N.C.M.R.R.: Şedinţa privind acţiunile nefaste ale Statului Islamic Consiliului Director/1916, activitate de vârf la asupra securităţii statelor europene ; Riscurile nivelul A.N.C.M.R.R.; Demersuri pe linia creşterii pregătirii insuficiente a populaţiei pentru calităţii vieţii cadrelor militare în rezervă şi în apărare. retragere; Coordonatele majore ale relaţiilor A.N.C.M.R.R. cu Ministerul Apărării Naţionale, Statul Major General, marile unităţi, precum şi cu PRECIZĂRI unităţile şi subunităţile militare; • Numărul 2 (35) al revistei ,,Rezerva Oştirii 3. DIN VIAŢA FILIALELOR ŞI Române” va apare în luna decembrie 2016; SUBFILIALELOR A.N.C.M.R.R.: Participarea • Articolele, eseurile, însemnările, ştirile etc. cadrelor militare în rezervă/retragere la viaţa se primesc la redacţie până la 30.10 2016. Este cetăţii; Implicarea membrilor A.N.C.M.R.R. la viaţa necesar ca acestea să fie scrise pe baza unei culturală a unor localităţi; Realizări ale filialelor, cu serioase documentări, iar ilustraţia să fie aleasă sprijinul organelor locale; Modul în care reuşesc cu grijă şi să corespundă conţinutului mate- filialele A.N.C.M.R.R. să coalizeze în jurul lor rialului; celelalte structuri ale cadrelor militare în • Tematica materialelor să fie aleasă astfel rezervă/retragere din judeţ; încât să stârnească interesul cititorilor; 4. DIN VIAŢA ASOCIAŢIILOR AFILIATE: • Materialele pot fi trimise la redacţie prin fax Implementarea Hotărârilor Consiliului Director al (0213130550), prin poştă, înregistrate pe C,D. A.N.C.M.R.R. în viaţa şi activitatea asociaţiilor sau prin e-mail la adresa A.N.C.M.R.R.: afiliate; Realizări specifice acestor asociaţii; [email protected] ; 5. DIN VIAŢA ASOCIAŢIILOR SIMILARE • Abonamentele pentru Nr. 2 (35) / 2016 se DIN SISTEMUL DE APĂRARE ORDINE PUBLICĂ fac centralizat pănă la 01.12.2016; ŞI SIGURANŢĂ NAŢIONALĂ: Schimb de • Banii pentru abonamente sau pentru plata experienţă realizat prin participarea împreună la revistelor primite se virează în contul activităţi organizate de acestea, Realizări mai A.N.C.M.R.R.: importante din cadrul protocolului de colaborare Cod IBAN şi a programului de activităţi comune; RO68RNCB0082006738970001 6. RUBRICI PERMANENTE: Relaţii BCR Sucursala Unirii CF4532353 internaţionale; Din activitatea juridică; Valori ale • Abonamentele pentru filialele din Bucureşti culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti; şi din zonele apropiate pot fi plătite direct la Pagina lirică; Curier; Semnal; Remember; În Serviciul Financiar al A.N.C.M.R.R. pe bază de Memoriam ş.a. factură sau chitanţă; • Opiniile, observaţiile şi propunerile PARTEA A DOUA dumneavoastră, dragi cititori, pot fi trimise pe 1. FILE DE ISTORIE: Evenimente istorice adresa revistei sau prin e-mail-ul A.N.C.M.R.R.; sărbătorite în a doua parte a anului 2016;

Norme de colaborare: - Materialele şi materialul ilustrativ trimise redacţiei nu se înapoiază. - Răspunderea juridică pentru conţinutul materialelor aparţine în exclusivitate autorilor, conform art. 2006 C.P. Copyright ©: Este autorizată orice reproducere cu condiţia specificării sursei. Rezerva Oştirii Române 79 SUMMARY

Presentation and summary Editorial The day of Military Reservist from Romania and the day of A.N.C.M.R.R., event with special emotional feelings for reserve an retired military personel Briefing reunion oganized by B.P.C. General Nicolae Ciucă Chief of General Staff received the A.N.C.M.R.R. delegation Annual General Meetings of the A.N.C.M.R.R. branches as a moment of selfevaluatios Proposals to make CARPS more efficient Comunique Zonal meeting in Arad. Acclaim and County Branch deserved to Arad A.N.C.M.R.R. Local A.N.C.M.R.R. branches active and implicated. The nostalgie of reviewing the places sometime walked. A ten grade critic. A.N.C.M.R.R. colaboration with similare structures în the national sistem of defence. Public order and national security. A.N.C.M.R.R. Plan of international relations the year 2016. Breefing. How can use A.N.C.M.R.R. and its structures the potential offered by the EU financing programs in the 2014-2020 period. Courier. Mom came yesterday evening. Page lyric. Gheorghe Lazăr and the Romanian school. Signal. One century since the Romania’s entrance în the first world war. The new security environment and its consequences fhe hybrid war as an actual phenomen. National security-decisive for preserving Romanias interests Remember. Major-general phd Maricel Popa. Major-general phd Ion Ganea In memoriam. General Eremia Grigorescu a hero of first World War. R.O.R. Nr.2 (35)/2016 agenda. Summary 80 Rezerva Oştirii Române

Coperte: VICTOR ILIE

Tehnoredactare­computerizată: MARINA GRUIA Corectură: GHEORGHE CREŢU Culegere­computerizată: Col. (r) ing. MIRCEA ALEXE ISSN 1582-2222