Stindard Nr. 9

Stindard Revistã semestrialã a Filialei judeþene „ZIRIDAVA“ Arad Asociaþiei Naþionale a Cadrelor Militare în Rezervã ºi în Retragere „Alexandru Ioan Cuza“ Bucureºti, editatã sub egida A.N.C.M.R.R. ºi a Filialei judeþene „IOAN SLAVICI“ a Ligii Scriitorilor din România Anul V, Nr. 9, Mai 2017 CUPRINS

DIRECTOR FONDATOR ªEDINÞA CONSILIULUI DIRECTOR AL A.N.C.M.R.R...... 2 ÎNTÂLNIREA CONDUCERII A.N.C.M.R.R. CU COMISIA General Maior (r) Vasile-Ionel HEREDEA DE APÃRARE DIN CAMERA DEPUTAÞILOR...... 2 ÎNTÂLNIREA CONDUCERII A.N.C.M.R.R. CU CONDUCEREA MINISTERULUI APÃRÃRII NAÞIONALE...... 3 ÎNTÂLNIREA CONDUCERII A.N.C.M.R.R. REDACÞIA CU SECRETARUL DE STAT DIN M.Ap.N...... 4 Redactor ºef: Prof. Emil ªIMÃNDAN Redactor ºef COMUNICAT Nr. 11 din 9 mai 2017...... 4 SCRISOAREA PREªEDINTELUI A.N.C.M.R.R. adjunct: Mr.(r) Dorin OCNERIU Redactori colabora- CÃTRE MINISTERUL MUNCII ªI JUSTIÞIEI SOCIALE...... 5 AM SÃRBÃTORIT UNIREABASARABIEI CU ROMÂNIA...... 6 tori: Col.(r) Constantin BUTUNOI, Col.(r) Constantin REZERVIªTII MILITARI ARÃDENI AU VOTAT PENTRU COMPETENÞÃ, CONTINUITATE ªI DEVOTAMENT...... 6 BURSA, Lt.col.(r) Alexandru CHIª, Col.(r) Sandu PROBLEMELE PENSIONARILOR MILITARI ªI ALE VETERANILOR DE RÃZBOI - CRIªAN, Col.(r) Valeriu ILICA, ÎN ATENÞIA ARMATEI ACTIVE...... 8 Art director: FILIALA ARAD A ANCMRR A PARTICIPAT LA BILANÞUL Viorel SIMULOV CLUBULUI REZERVIªTILOR DIN BEKESCSABA...... 9 Fotoreporteri: Col.(r) Gheorghe VLAD, Sg.maj.(r) FILIALAANCMRR ARAD, ÎN VIZITÃ LA SZEGED...... 10 ZIUA PORÞILOR DESCHISE LA REGIMENTUL 37 Adrian Ostafi GENIU „RAKOCZI FERENC” DIN SZENTES, UNGARIA...... 10 VIZITA CAMARAZILOR MAGHIARI LA ARAD...... 12 PROTOCOL DE COLABORARE ÎNTRE REZERVIªTII ARÃDENI ªI ADMINISTRAÞIA LOCALÃ...... 13 COLEGIUL DE REDACÞIE NEPOÞI CU CARE NE MÂNDRIM!...... 16 CONTINUITATE LA CONDUCEREA Gl.bg.(r) Vasile BÃEÞAN, Prof. Lucia BIBARÞ, Col.(r) SUBFILIALEI LIPOVAA A.N.C.M.R.R...... 17 AMINTIRILE TANCHIªTILOR LIPOVANI...... 18 Vasile ALEXA, Col.(r)dr. Emil ARBONIE, Col.(r) Eugen COMANDANT MILITAR ªI PÃSTOR DE SUFLETE...... 19 LUNA PÃDURII LA SUBFILIALA LIPOVA...... 19 BURGHELEA, Col.(r) Gheorghe CIREAP, Prof. TV. ARAD – ÎN VIZITÃ LA SUBFILIALA LIPOVA...... 20 Eugeniu CRISTE, Publ. Lucilia DINESCU, Col.(r) Horea CONDUCERE NOUÃ LA SUBFILIALA INEU...... 20 PORTRET DE CAMARAD...... 22 GANA, Col.(r) Ioan GLIGA, Mr.(r) Gheorghe GREC, ISTORICUL BRIGÃZII 37 ARTILERIE INEU...... 22 ANIVERSAREA VETERANILOR DE RÃZBOI...... 25 Preot dr. Gheorghe HODREA, Lt.col.(r) Dorin ZIUA VETERANILOR – SÃRBÃTORITÃ LAARAD...... 26 MESAJUL PREªEDINTELUI ROMÂNIEI HANCEA, Prof. Voichiþa MACOVEI, Col.(r) Mihail- CU OCAZIA ZILEI VETERANILOR DE RÃZBOI...... 27 BISERICA MARTIRILOR DE LA UTA...... 28 Adam MAFTEI, Ist.prof. Horia MEDELEANU, Preot mi- ARÃDENII I-AU COMEMORAT PE EROII REVOLUÞIEI...... 28 9 MAI – TRIPLÃ SEMNIFICAÞIE: litar Adrian DAVID, MMP(r) Nistor NASTASÃ, Col.(r) INDEPENDENÞÃ, VICTORIE, UNIUNE...... 29 Ion NEDELCEA, Col.(r) Iulian PATCA, Prof. Florica SCHIMBÃRI MAJORE LA MINISTERUL APÃRÃRII NAÞIONALE ªI LAALTE ÎNALTE EªALOANE...... 30 RANTA CÂNDEA, Prof.dr. Doru SINACI, Col.(r) Ion PENTRU UN AN, PARTENERII MAGHIARI AU PRELUAT COMANDA BATALIONULUI STÃNCIOIU, Prof. Ioan TULEU, Prof. Horia TRUÞÃ, MIXT ROMÂNO-MAGHIAR DE MENÞINERE A PÃCII...... 32 STAGIU DE INSTRUIRE ÎN COMUN A MILITARILOR ARÃDENI ªI BRITANICI...... 33 PARTENERIAT ÎNTRE UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU” CORESPONDENÞI DIN STRÃINÃTATE ARAD ªI CENTRUL NATO DE EDUCAÞIE ªI INFORMARE...... 34 EMBLEMA DE MERIT „PARTENER PENTRU APÃRARE” Publ. Gervasio CURNIS - Italia, Prof.dr. Teodor CONFERITÃ PREFECTULUI ARADULUI...... 34 FILIALA JUDEÞEANÃ „ZIRIDAVA“ ARAD – GROZA DELACODRU - Serbia, Prof. Sifora SAVA - PARTENER GUVERNAMENTAL LA SÃRBÃTORIREA CENTENARULUI MARII UNIRI...... 35 Austria COMISIA DE APÃRARE DIN CAMERA DEPUTAÞILOR A VIZITAT ARADUL...... 36 LOCUL ªI ROLUL DESIGNULUI OPERAÞIONAL ...... 37 BATALIOANE ARÃDENE LA TIMIªOARA...... 39 ROMÂNIA ÎN PRIMUL RÃZBOI MONDIAL (II)...... 42 Stindard (Arad) ISSN-L 2344 - 4185 UN SECOL DE LA INTRAREA STATELOR UNITE ALE AMERICII ÎN PRIMUL RÃZBOI MONDIAL...... 43 MAREA RÃSCOALÃ ÞÃRÃNEASCÃ DE LA 1907...... 44 PATIMILE BASARABIEI...... 45 ADRESA REDACÞIEI: ELEMENTE ALE PUTERII ARMATE ªI ARTEI MILITARE ROMÂNEªTI ÎN SECOLELE XIV-XVI (II)...... 46 Filiala A.N.C..M.R.R. „ZIRIDAVA“ Arad, FIGURI DE PREOÞI ÎN ÎNCHISORILE COMUNISTE PREOT MILITAR DIMITRIE BEJAN...... 47 B-dul Decebal, Nr. 19, IN MEMORIAM - COL(r). DR. CHIª AUREL...... 49 CÃPITANUL MARIN ORIÞA, Cod poºtal 310133, UN MARE INVENTATOR MILITAR ROMAN...... 50 Tel.: 0257/282209, 0744/775121, GENERALUL GEORGE POMUÞ ªI ALASKA...... 50 GHEORGHE POPA DE TEIUª (1824-1867)...... 51 [email protected] IOSIP BROZ TITO - 125 DE ANI DE LA NAªTERE...... 52 SVEN HASSEL - 100 DE ANI DE LA NAªTERE...... 53 [email protected], LEGENDA UNUI ZBOR FRÂNT...... 53 MEMORIA STRÃZILOR : STRADA „HENRI COANDÃ“...... 54 LA MACEA AU BÃTUT CLOPOTELE REÎNTREGIRII...... 55 ZÂUA LU’ BACI GHIURI A LU’ HÃMFÃU’ ªI NU NUMA’...... 55 Tipãrit la CONVORBIRI CU ACAD. CORNELIA BODEA...... 56 PE DRUMUL DAMASCULUI...... 57 EVADAREA DIN TRECUT...... 58 UN ALBUM BISERICESC CÂT UN TEZAUR...... 60 CÂND ÎÞI ADUCI AMINTE...... 61 ,,GAROAFA ALBA DE SUB LINIA DE OCHIRE”...... 62 POEZIE...... 63 BACE TOGHIERE, MITRU ªI FANE BONCAªU’...... 71 1 Stindard

COMUNICATE ALE CONDUCERII CENTRALE A A.N.C.M.R.R. ªEDINÞA CONSILIULUI DIRECTOR AL A.N.C.M.R.R.

În ziua de 15 decembrie 2016 a avut loc, la Sala de -Raportul Comisiei de Cenzori referitor la Conferinþe a Complexului Militar de Protocol gestiunea financiar – contabilã a A.N.C.M.R.R. – ”Haiducului”, ºedinþa Consiliului Director al aparat central, prezentat de col.(r) Dan Ciocârlan A.N.C.M.R.R. la care au participat membrii -Prezentarea Proiectului de Hotãrâre a Consiliului Consiliului Director, membrii Comisiei de analizã a Director de cãtre col.(r) ing. Ion Joldea respectãrii Statutului ºi ai Comisiei de cenzori. Au fost În cadrul ºedinþei au prezentat mesaje: invitaþi ºi au participat personalitãþi din structurile -ªeful Direcþiei Calitatea Vieþii Personalului din M.Ap.N., reprezentanþi ai instituþiilor centrale/struc- M.Ap.N. – colonel dr. Iulia Tãnase turi asociative, preºedinþii structurilor cu protocol de -ªeful Direcþiei Management Resurse Umane din colaborare, membri ai Grupului de Consilieri Seniori, M.Ap.N. – general de flotilã aerianã Liviu Lungulescu membri Aparatului Central de Lucru ai Biroului -Consilierul ªefului Statului Major General – Permanent Central. general maior Nicolae Lupulescu ªedinþa a avut urmãtoarea ordine de zi: Au prezentat informãri ºi au rãspuns unor întrebãri -Raportul activitãþii Biroului Permanent Central ºi puse de membrii A.N.C.M.R.R.: a organelor de conducere, pentru perioada 25 noiem- -ªeful Direcþiei Medicale – colonel doctor Marius brie 2015 – 15 decembrie 2016, prezentat de preºedin- Oprea tele ANCMRR, gl.(r) prof.univ.dr. Mihai Iliescu -ªeful Casei de Pensii Sectorialã – colonel -Rapoartele activitãþilor filialelor judeþene Arad, Constantin Luca Braºov, Mehedinþi ºi filiala Sector 5 Bucureºti, Materialele prezentate în cadrul ºedinþei au fost prezentate de preºedinþii filialelor respective aprobate de membrii Consiliului Director ºi vor fi -Informare privind respectarea prevederilor publicate în Buletinul Informativ ºi în revista “Oºtirii Statutului A.N.C.M.R.R. ºi propuneri pentru amenda- Române”, ce vor fi transmise tuturor filialelor. mente la prevederile acestuia prezentatã de gl.bg.(r)ing. Gheorghe Gârlea BIROUL PERMANENT CENTRAL COMUNICAT NR. 5 din 14 martie 2017 ÎNTÂLNIREA CONDUCERII A.N.C.M.R.R. CU COMISIA DE APÃRARE DIN CAMERA DEPUTAÞILOR Din iniþiativa preºedintelui Asociaþiei Naþionale a Cadrelor Militare în Rezervã ºi în Retragere “Alexandru Ioan Cuza”(ANCMRR), la 13.03.2017 a avut loc o întâlnire de lucru la Comisia de Apãrare, Ordine Publicã ºi Siguranþã Naþionalã din Camera Deputaþilor. Delegaþia ANCMRR a reiterat susþinerea propunerilor care au fost trimise Comisiei pentru proiectul de lege privind aprobarea OUG 57/2015 (documentul cu propunerile ANCMRR se aflã postat pe site-ul asociaþiei) În timpul discuþiilor au mai fost abordate unele aspect ale legislaþiei din domeniul militar referitoare la: necesitatea ca noua lege a salarizãrii unitare sã prevadã expres modalitãþile de actualizare a pensiilor militare de stat cu soldele militarilor activi, reluarea dezbaterilor pe proiectul de lege privind structurile asociative ale cadrelor militare în rezervã ºi în retragere, susþinerea amendamentului la Legea 80 privind statutul cadrelor militare de eliminare a sintagmei “cadre militare în retragere” ºi inlocuirea acesteia cu “militar în rezervã mobilizabil ºi/sau nemobilizabil ”, menþionarea în proiectul de lege privind organizarea Ministerului Apãrãrii Naþionale a faptului cã ANCMRR intrã în sfera de competenþã a acestui minister.BIROUL PERMANENT CENTRAL

2 Stindard COMUNICAT nr. 6 din 16 martie 2017 ÎNTÂLNIREA CONDUCERII A.N.C.M.R.R. CU CONDUCEREA MINISTERULUI APÃRÃRII NAÞIONALE În ziua de 15 martie a.c., la solic- itarea conducerii A.N.C.M.R.R. „Alexandru Ioan Cuza”, ministrul Apãrãrii Naþionale, domnul Gabriel-Beniamin LEª însoþit de domnii: gl.bg.(r) prof.unv.dr.ing. Cristian BARBU - consilier, col. Aurel DRAGU- ºef Serviciu Relaþia cu Parlamentul, Legislaþie ºi Avize ºi col. Ioan CHIFU - locþiitor al ºefului Direcþiei Calitatea Personalului, a primit o delegaþie a A.N.C.M.R.R. formatã din: gl.(r) tive ale cadrelor militare în rez- cate cu aceastã ocazie sã fie trimise prof.univ.dr. Mihai ILIESCU - ervã ºi în retragere. Totodatã a fost în scris la minister în vederea con- preºedintele Asociaþiei, gl.mr.(r) reiteratã necesitatea încheierii sultãrii acestora de cãtre toate struc- ing.av. Vasile DOMNU, gl.mr.(r)dr. unui Protocol de Colaborare între turile de la acest nivel pentru a fi Virgiliu Marian BUCIUMAN, M.Ap.N. ºi A.N.C.M.R.R.. soluþionate în acord cu legile în gl.mr.(r) dr. Constantin S-a pus în evidenþã decalajul vigoare. MIHÃLCIOIU, gl.bg.(r) dr. existent între veniturile diferitelor Domnul Gabriel-Beniamin LEª Gheorghe CREÞU ºi col.(r) ing. Ion categorii de cadre militare, în mod a acceptat cu mare bucurie de a fi JOLDEA - vicepreºedinþi. deosebit ale celor în rezervã ºi în Preºedinte de Onoare al Gl.(r) prof.univ.dr. Mihai Iliescu retragere, datoritã mai ales unor A.N.C.M.R.R., în conformitate cu a prezentat locul ºi rolul vicii de formã a Legii Pensiilor prevederile Statutului Asociaþiei. A.N.C.M.R.R., „structurã de utili- Militare de Stat. Domnul gl.(r)prof.univ.dr. tate publicã” cu o poziþie bine A fost adusã în prim plan prob- Mihai ILIESCU a înmânat domnu- definitã în sistemul asociativ al lematica decontãrii greoaie a lui Gabriel- Beniam LEª, cadrelor militare în rezervã ºi în medicamentelor ºi a necesitãþii „Atestatul de Preºedinte de retragere ºi având un potenþial uman gãsirii unui sistem mai eficient în Onoare” al Asociaþiei. Totodatã, cu deosebit. Totodatã a fost scos în evi- aceastã direcþie. Tot în domeniul acelaº prilej, domniei sale i-a fost denþã faptul cã A.N.C.M.R.R. medical s-a accentuat necesitatea conferitã „Emblema de Onoare ” funcþioneazã pe tot teritoriul naþion- urgentãrii legiferãrii acordãrii de a Asociaþiei ºi i-au fost înmânate al având filiale în toate judeþele þãrii bilete pentru recuperare ºi trata- Statutul A.N.C.M.R.R. ºi ultimul ºi în sectoarele capitalei. ment în staþiuni ºi sanatorii din numãr al revistei „Rezerva Oºtirii S-a solicitat sprijinul M.Ap.N. structura Ministerului Muncii ºi Române”, publicaþie de informare, privind încorporarea în proiectul Justiþiei Sociale. opinie ºi culturã. de lege privind aprobarea S-a evidenþiat insuficienþa fon- Apreciind receptivitatea ºi oper- Ordonanþei de Urgenþã nr.57/2015 durilor A.N.C.M.R.R. ºi necesitatea ativitatea primirii delegaþiei a propunerilor fãcute de cãtre sprijinirii acestei structuri în cali- A.N.C.M.R.R. de cãtre ministrul A.N.C.M.R.R. ºi s-a reiterat nece- tatea sa de „utilitate publicã”. Apãrãrii Naþionale, preºedintele sitatea urmãririi cu mare atenþie a Un loc aparte l-a constituit ºi Asociaþiei i-a mulþumit pentru tim- pãrþii care se referã la armatã din problema participãrii pul acordat, precum ºi pentru Proiectul Legii Salarizãrii Unice. A.N.C.M.R.R. la programe cu promisiunile fãcute, dând asigu- Au fost evidenþiate propunerile finanþare europeanã. rarea cã aceastã structurã asociativã fãcute de A.N.C.M.R.R. pentru S-a solicitat sprijinul M.Ap.N. nu se va abate niciodatã de la Legea de Organizare ºi ºi în alte probleme de interes pentru sarcinile pe care ºi le-a asumat, mai Funcþionare a M.Ap.N. , precum A.N.C.M.R.R., inclusiv pe linia ales pe linia apãrãrii drepturilor ºi pentru Legea Statutului tipãririi revistei „Rezerva Oºtirii cadrelor militare în rezervã ºi în Cadrelor Militare, Soldaþilor ºi Române”. retragere. Gradaþilor, subliniindu-se ºi nece- Ministrul Apãrãrii Naþionale a sitatea unei legi privind remarcat utilitatea acestei întâlniri BIROUL funcþionarea structurilor asocia- ºi a cerut ca toate problemele ridi- PERMANENT CENTRAL 3 Stindard COMUNICAT nr. 9 din 04 mai 2017 ÎNTÂLNIREA CONDUCERII A.N.C.M.R.R. CU SECRETARUL DE STAT DIN M.Ap.N. În ziua de 04.05.2017 , Secretarul de stat pentru relaþia cu parlamentul ºi calitatea vieþii personalului din M.Ap.N., domnul Nicolae NASTA, a primit o de- legaþie a Conducerii centrale a A.N.C.M.R.R. din care au fãcut parte: gl.(r) prof.univ.dr. Mihai ILIESCU, gl.lt.(r) Victor DUMITRESCU, gl.mr.(r) dr. Constantin MIHÃLCIOIU, gl.mr. (r) Vasile DOMNU ºi col.(r) Ion JOLDEA. Cu aceastã ocazie au fost prezentate principalele probleme de interes care preocupã cadrele militare în rezervã ºi în retragere astfel: - Intervenþie urgentã la Parlamentul României pentru modificarea art. 40 din Proiectul Legii Salarizãrii înaintate de Asociaþia noastrã au fost însuºite. Acestea Unitare în sensul ca, din conþinutul articolului sã fie se referã la : eliminatã prevederea referitoare la pensiile militare ºi (3) Ministerul Apãrãrii Naþionale poate pune la respectarea prevederilor art.60 din Legea 223/2015. dispoziþie sau, dupã caz, poate asigura asociaþii1or ºi Domnul Secretar de Stat a invitat o delegaþie a fundaþiilor de utilitate publicã cu reprezentare la A.N.C.M.R.R. ca, alãturi de domnia sa, sã susþinã în nivel naþional, care iºi desfãºoarã activitatea în Comisiile Parlamentare aceastã prevedere în ziua de domeniile de responsabilitate ale Ministerului marþi 09.05.a.c.; Apãrãrii Naþionale, potrivit unor criterii stabilite prin - Acceptarea amendamentelor A.N.C.M.R.R. înain- ordin de ministru: tate la Comisia de Apãrare a Camerei Deputaþilor a) fonduri repartizate de la bugetul de stat pentru referitoare la art.40 din O.U.G. nr. 57/2017 privind plata cheltuielilor curente ºi de capital, necesare salarizarea personalului plãtit din fonduri publice în desfãºurãrii activitãþilor acestora, a celor determinate anul 2016; de relaþiile cu organizaþiile naþionale ºi inter- - Susþinerea ºi rezolvarea celorlalte probleme de naþionale de profil, precum ºi pentru plata cotizaþiilor interes pentru cadrele militare în rezervã ºi în retragere internaþionale anuale în valutã cãtre organismele care au fost înaintate anterior conducerii M.Ap.N. internaþionale la care asociaþiile ºi fundaþiile în (decontarea costului medicamentelor ºi asistenþa med- cauzã sunt afiliate; icalã, recuperarea medicalã, înaintarea în grad, acor- b) spaþii necesare pentru consfãtuiri ºi activitãþi de darea de bilete de tratament la staþiunile aflate în promovare a imaginii, tradiþiilor ºi valorilor istorice administrarea Ministerului Muncii ºi Justiþiei Sociale, ale Armatei României, cu titlu gratuit; etc.). c) suportarea costurilor pentru utilitãþile aferente Cu ocazia acestei întrevederi s-a înmânat delegaþiei imobilelor proptietate publicã puse la dispoziþie în A.N.C.M.R.R. Proiectul Legii de Organizare ºi conformitate cu art.41/ lit.a) din Ordonanþa Funcþionarea a M.Ap.N., act normativ adoptat de Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociaþii ºi fun- Parlamentul României ºi aflat în procedura de daþii, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; finalizare ºi promulgare. Din analiza acestui act nor- d) mijloace de transport auto in þarã. mativ rezultã cã principalele propuneri ce au fost BIROUL PRMANENT CENTRAL COMUNICAT Nr. 11 din 9 mai 2017 Informaþii de actualitate pe tema amendamentelor la proiectul de LEGE - CADRU privind salarizarea personalului plãtit din fonduri publice, elabo- rate de înstituþiile din sistemul de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, inclusiv de Asociaþia Naþionalã a Cadrelor Militare în Rezervã ºi în Retragere (cu referire la art.40). Proiectul de Lege – cadru privind salarizarea person- naþionalã ºi reprezentanþii conducerii Asociaþiei alului plãtit din fonduri publice a fost discutat, marþi 9 Naþionale a Cadrelor Militare în Rezervã ºi în Retragere, mai 2017, la Comisia de apãrare, ordine publicã ºi sigu- structurã asociativã reprezentativã la nivel naþional, din ranþã naþionalã din Senatul României. sfera de competenþã a Ministerului Apãrãrii Naþionale. La discuþii au participat reprezentanþii instituþiilor Reprezentanþii A.N.C.M.R., prin doi vicepreºedinþi, din sistemul de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã Calitatea vieþii ºi Organizare, au prezentat, înmânat ºi 4 Stindard susþinut în format centralizat, propunerile Asociaþiei ºi a lamentare ºi la comisiile de avizare, ulterior în plenul structurilor afiliate, cu motivaþii pertinente, pentru elim- Camerelor Parlamentului. inarea prevederilor art.40, din proiectul de Lege-cadru, Acþiunea A.N.C.M.R.R. se înscrie în paleta demer- referitoare la suspendarea temporarã a actualizãrii pen- surilor anterioare ºi de viitor pentru rezolvarea favo- siilor militare de stat, în funcþie de majorarea soldelor de rabilã a propunerilor primite de la membrii acesteia, funcþii ºi grad acordate cadrelor militare active. de la structurile afiliate ºi de la alte stucturi reprezen- Propunerea A.N.C.M.R.R. a fost susþinutã de tative cu care are Protocol de colaborare/parteneriat. reprezentanþii instituþiilor din Ministerul de Interne, Demersurile ºi rezultatul acestora se vor comunica în timp real la filialele ºi la structurile afiliate, pentru Ministerul Apãrãrii Naþionale, Preºedintele ºedinþei a se cunoaºte situaþia rezolvãrii problemelor de interes Comisiei etc, care au precizat, prin cuvântul lor, comun pentru cadrele militare în rezervã ºi în susþinerea pentru eliminarea prevederilor art.40, asi- retragere-pensionari militari. gurându-ne de promovarea propunerii în grupurile par- BIROUL PERMANENT CENTRAL SCRISOAREA PREªEDINTELUI A.N.C.M.R.R. CÃTRE MINISTERUL MUNCII ªI JUSTIÞIEI SOCIALE Excelenþei Sale Misiunea sa implicã dificultãþi, riscuri ºi privaþiuni Doamna Lia-Olguþa VASILESCU care nu au termen de comparaþie în alte domenii de Stimatã Doamnã Ministru, Conducerea Asociaþiei activitate. Rugãm, cu insistenþã, ca în Proiectul Legii Naþionale a Cadrelor Militare în Rezervã ºi în Salarizãrii Unitare al Ministerului Muncii ºi Justiþiei Retragere „Alexandru Ioan Cuza” (A.N.C.M.R.R.)/ Sociale care urmeazã sã fie dat publicitãþii pentru dez- pensionari militari, provenite din activitate în batere publicã, ºi care are ca obiect de referinþã în M.Ap.N., convinºi de spiritul de solicitudine ce-l principal raporturile dintre angajat ºi angajator din manifestaþi faþã de Militarii Armatei Române în acti- domeniul public de stat, sã se facã precizãri ºi la pen- vitate ºi faþã de segmentul socio-profesional ce-l sionarii militari din întreg Sistemul de Apãrare, reprezintã rezervistul – pensionarul militar, ne Ordine Publicã ºi Siguranþã Naþionalã. Susþinem ca adresãm Domniei Voastre convinºi cã vom gãsi procesul de recalculare ºi actualizare a pensiilor mil- înþelegerea ºi sprijinul necesare pentru soluþionarea itare sã aibã baza de calcul actualizatã la nivelul val- problemelor noastre. Pentru o sumarã identificare pre- orii soldei de funcþie ºi soldei de grad actuale 3 ºi sã cizãm: - A.N.C.M.R.R. este reprezentativã, indepen- beneficieze de toate veniturile cuvenite ºi corespunzã- dentã, democraticã, non profit ºi de utilitate publicã toare funcþiilor echivalente la nivelul datei de având 35.000 membrii în 47 filiale judeþene ºi de sec- 01.01.2016. Stimatã Doamnã Ministru, Convinºi de tor, colaborând cu toate structurile similare din înalta probitate moralã ºi profesionalã a Sistemul de Ordine Publicã ºi Siguranþã Naþionalã ºi Dumneavoastrã ºi bunele intenþii ce vã coordoneazã cu 8 similare din þãri NATO ºi Republica Moldova, întreaga activitate, având ca temei afirmarea spiritului fiind reprezentatã ºi în Consiliul Naþional al Legii, cu nãdejde ºi speranþe îndreptãþite în acceptarea Persoanelor Vârstnice; - Este atestatã istoric din 1925 ºi soluþionarea celor prezentate, ne exprimãm întreaga ºi juridic din 1990, funcþionând sub înaltul patronaj al noastrã gratitudine ºi profundã recunoºtinþã ºi vã Preºedintelui Românie în calitatea de Comandant al rugãm sã acceptaþi primirea în audienþã a delegaþiei Forþelor Armate ºi patronajul M.Ap.N., ministru fiind A.N.C.M.R.R. Aºteptãm aceastã onorantã întâlnire în preºedinte de onoare al Asociaþiei; - Avem parteneriat ziua ºi ora când programul de lucru vã va permite. Cu de colaborare cu PSD din 01.12.2012, actualizat la profund respect ºi aleasã preþuire vã rugãm sã primiþi 25.11.2016, precum ºi cu Primãria Generalã a Onorul nostru Ostãºesc. Capitalei, - Menirea asumatã este de a apãra drepturile PREªEDINTELE ASOCIAÞIEI NAÞIONALE ºi interesele cadrelor militare în rezervã ºi în retragere/ A CADRELOR MILITARE ÎN REZERVÃ ªI ÎN pensionari militari ºi ale familiilor acestora în scopul RETRAGERE „ALEXANDRU IOAN CUZA” protecþiei sociale, al unui nivel de trai decent. Cu tot General (r) prof.univ.dr.Mihai ILIESCU respectul pe care îl avem pentru fiecare categorie socio-profesionalã în parte, nu putem ignora faptul cã a fi militar nu este o meserie ca oricare alta, pentru un militar, apãrarea interesului naþional, a valorilor democratice ºi statului de drept este mai presus decât propria viaþã. Militarul, fiind supus sub jurãmânt de credinþã, este la datorie zi ºi noapte, în slujba ÞÃRII. 5 Stindard

DIN VIAÞA FILIALEI „ZIRIDAVA“ ARAD A A.N.C.M.R.R. AM SÃRBÃTORIT UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA Cu ocazia zilei de 27 martie - ziua Unirii a deschis calea spre unificarea deplinã a românilor Basarabiei cu România, în urmã cu 99 de ani - din þinuturile înstrãinate, cu cei din Regatul Primãria municipiului Arad ºi Consiliul Judeþean României. Fie de veºnicã aducere-aminte aceastã zi Arad, în colaborare cu alte instituþii publice, au orga- mãreaþã de 27 martie, care pare a fi o zi astralã a nizat un simpozion dedicat acestui moment de mare moldovenilor, întrucât cu 70 de ani mai devreme, tot însemnãtate în istoria neamului românesc. Printre pro- tagoniºtii evenimentului au fost ºi membrii Filialei „ZIRIDAVA” Arad a A.N.C.M.R.R., reprezentaþi de col.(r) Constantin Butunoi, cpt.(r) ing. Ioan Gorici, cpt.(r).prof.dr. Ioan Tuleu ºi alþii. Din expuneri am reþinut importanþa actului de la 27 martie 1918, prin care Sfatul ?ãrii Republicii Moldoveneºti a semnat unirea cu România. Gestul basarabenilor a fost primul din seria de fapte mãreþe prin care s-a fãurit România Mare, urmãtoarele fiind 29 noiembrie 1918 - unirea Bucovinei ºi 1 decembrie 1918 - unirea Transilvaniei, Banatului Criºanei ºi Maramureºului. la 27 martie, anul 1848, a avut loc la Iaºi miºcarea „Visul de veacuri al poporului român de a trãi revoluþionarilor moldoveni în frunte cu Alexandru într-un singur stat a fost împlinit prin voinþa popu- Ioan Cuza, patronul asociaþiei noastre militare” a larã, prin înþelepciunea ºi patriotismul elitelor inte- declarat preºedintele Filialei “ZIRIDAVA” Arad a lectuale, în anul 1918. Deºi era în plin rãzboi, deºi A.N.C.M.R.R, gl.mr.(r) Vasile-Ionel Heredea. România era parþial ocupatã de forþele duºmane, basarabenii n-au ezitat sã revinã la sânul patriei Col.(r) Constantin Butunoi mamã. Este cu atât mai meritorie fapta lor, cu cât ea Cpt.(r)ing. Ion Gorici REZERVIªTII MILITARI ARÃDENI AU VOTAT PENTRU COMPETENÞÃ, CONTINUITATE ªI DEVOTAMENT Adunarea generalã de dare de seamã ºi alegeri a Prefectului Emerich Molnar, comandantul Filialei Judeþene „ZIRIDAVA” Arad a A.N.C.M.R.R., Batalionului 191 Infanterie lt.col. Claudiu Topor ºi desfãºuratã în data de 19 aprilie 2017, a reiterat trendul reprezentantul CMJ lt.col. Georgicã Sandu au adresat ascendent al acestei merituoase filiale, care în câþiva ani cuvinte de apreciere faþã de activitatea Filialei ºi a ajuns printre cele mai bune din þarã. foarte buna colaborare dintre aceasta, armata activã ºi Desfãºuratã în prezenþa marii majoritãþi a membrilor, instituþiile administraþiei publice locale. adunarea generalã a început cu intonarea Imnului de Au luat cuvântul apoi mai mulþi membri ai filialei Stat al României, o rugãciune oficiatã de preotul militar ºi ai subfilialelor Lipova ºi Ineu, cu referire la diverse Adrian David ºi un moment de reculegere pentru cama- aspecte ale vieþii de asociaþie: procesul de recalculare razii trecuþi la cele veºnice pe câmpurile de luptã, în a pensiilor militare ºi modul în care conducerea cen- teatrele de operaþii sau la vârsta venerabilei senectuþi. tralã trebuie sã apere intereselor pensionarilor militari În continuare, preºedintele Filialei, gl.mr.(r) (col.r. Mihail Maftei, col.r. Pavel Tãtar), o mai mare Vasile-Ionel Heredea, a prezentat distinºii invitaþi, a implicare a administraþiei locale în buna gospodãrire a anunþat ordinea de zi a adunãrii ºi a dat citire municipiului ºi judeþului (col.r. Ioan Jula), apel la Raportului de activitate, urmat de col.(r) Vasile Arion, patriotism ºi la dragoste de þarã (plt.adj.pr.r. Ilie care a expus situaþia bãneascã a Filialei în Raportul Cristea), aspecte din viaþa subfilialei Lipova (MMP.r. Comisiei de Cenzori. Nastasa Nistor). Primarul Gheorghe Falcã, vicepreºedintele CJA Gl.mr. (r) Marian Buciuman, vicepreºedinte al Sergiu Bâlcea, directorul cancelariei Instituþiei Biroului Permanent Central al A.N.C.M.R.R. a 6 Stindard

declarat în cuvântul sãu: „Conducerea centralã a 24. Lt.col.(rtg) Tãtar Pavel A.N.C.M.R.R. apreciazã Filiala Arad ca fiind o fili- 25. Lt.col.(r) Stroe Marin alã puternicã, fruntaºã între filialele judeþene, cu o 26. Col.(rtg) Tarcea Ioan activitate laborioasã pe diverse domenii, a cãrei con- 27. Col.(rtg) Popescu Atanasie ducere – preºedinte, comitet, birou – a fãcut proba 28. Col.(rtg) Demian Viorel competenþei, dãruirii ºi devotamentului faþã de mem- 29. Lt.col.(rtg) Popa Gheorghe brii filialei ºi faþã de obiectivele, principiile ºi deviza 30. Col.(rtg) Vlad Gheorghe A.N.C.M.R.R. Cu aceastã adunare, vechea conduc- SUPLEANÞI ere ºi-a încheiat mandatul, o felicitãm cu toþii ºi 31. Col.(rtg) Solomon Nicolae urmeazã ca dvs. sã alegeþi noile organe de conducere 32. Col.(rtg) Nicolaescu Arcadie pentru urmãtorii 4 ani”. 33. Col.(rtg) Gânþã Paul A urmat alegerea preºedintelui Filialei, pentru care 34. Col.(rtg) Stãncioiu Ion s-a depus o singurã candidaturã, în persoana gl.mr.(r) 35. Lt.col.(rtg) Tãnãsescu Romulus Heredea Vasile-Ionel, care a fost reales pentru un nou Concluzionând lucrãrile ºi hotãrârile adunãrii mandat cu unanimitate de voturi. Apoi s-au fãcut generale, noul ºi în acelaºi timp vechiul preºedinte al propuneri pentru alegerea Comitetului Executiv, lista Filialei, gl.mr.(r) Vasile-Ionel Heredea, a declarat: candidaþilor fiind supusã votului ºi aprobatã în una- „Mulþumesc celor care mi-au fost alãturi în toþi nimitate, de asemenea ºi Biroul. aceºti ani grei, dar fructuoºi. Am preluat Filiala Iatã noua echipa de conducere a Filialei Judeþene într-o situaþie dificilã, reuºind sã o aducem astãzi în ZIRIDAVAArad: prim-planul activitãþilor A.N.C.M.R.R. Avem o 1.Gl.mr.(r) Heredea Vasile-Ionel - Preºedinte Filialã anvergurã naþionalã ºi internaþionalã, avem 2. Col.(r) Criºan Sandu - primvicepreºedinte parteneriate interne ºi externe, avem reuºite în 3. Col.(r) Alexa Vasile - vicepreºedinte apãrarea drepturilor rezerviºtilor militari. Sigur cã 4. Lt.col.(rtg) Aniculãesei Mihai - vicepreºedinte mai sunt lucruri de pus la punct, sigur cã viaþa 5. Mr.(r) Grec Gheorghe - vicepreºedinte internã de asociaþie poate fi îmbunãtãþitã, sigur cã 6. Col.(r) Nedelcea Ion - preº. Subfiliala Lipova cooperarea instituþionalã - la nivel de municipiu ºi 7. Mr.(rez) Dãmoc Octavian - preº. Subfiliala Ineu judeþ - poate fi mai amplã ºi mai eficientã. Eu ºi 8. Col.(r) Jula Ioan echipa pe care o am alãturi vom depune toate efor- 9. Col.(rtg) Gana Horea turile pentru a ne conforma statutului 10. .(rtg) Nicodim Manole - ºef comp. logistic A.N.C.M.R.R., pentru a oferi pensionarilor militari 11. Col.(rtg) Arion Vasile - preº. comisie cenzori ºi familiilor lor, veteranilor ºi vãduvelor de rãzboi, 12. Plt.adj.(r) Sebeºan Vasile - secretariat sprijin permanent, condiþii decente de viaþã, activitãþi 13. Mr.(rez) Ocneriu Dorin - purtãtor de cuvânt frumoase ºi o bãtrâneþe liniºtitã. În numele 14. .(rtg) Pruteanu Laurenþiu Comitetului ºi Biroului Filialei, vã mulþumesc tutu- 15. Lt.col.(rtg) Chiº Alexandru ror ºi vã aºteptãm cu drag la toate acþiunile pe care 16. Col.(rtg) Gliga Ioan - preº. Fil. ANVR Arad le vom organiza”. 17. Col.(r) Bursa Constantin - preº. Fil. Cultul Eroilor Col.(r) Sandu Criºan 18. Col.(rtg) Isac ªtefanache Lt.col.(r) Mihai Aniculãesei 19. Plt.adj.(r) Togan Pavel Mr.(r) Grec Gheorghe 20. MMP(rtg) Haiduc Alexandru Mr.(r) Dorin Ocneriu 21. Lt.col.(r) Dumitrescu Mircea Foto: MMP(r) Alexandru Haiduc, 22. MM.(r) Duniov Nicolae Sg.maj.(r) Adrian Ostafi 23. Cpt.(r) Gorici Ioan 7 Stindard PROBLEMELE PENSIONARILOR MILITARI ªI ALE VETERANILOR DE RÃZBOI - ÎN ATENÞIA ARMATEI ACTIVE

Joi, 30 martie 2017, a avut loc la Cercul Militar locale în desfãºurarea activitãþilor filialelor/subfi- Arad întâlnirea semestrialã a reprezentanþilor armatei lialelor ºi în organizarea diferitelor acþiuni ºi ceremo- active cu cei ai asociaþiilor rezerviºtilor militari ºi ve- nialuri publice. teranilor de rãzboi din municipiul ºi judeþul Arad. La toate problemele ridicate de rezerviºti, Din partea Centrului Militar Judeþean Arad au fost reprezentanþii CMJ ºi UM au rãspuns competent, la prezenþi la întâlnire lt.col. Sandu Gigel ºi referentele obiect ºi edificator, însã concluzia generalã a fost cã Diana Berzovan ºi Cristina Cuveºdean, iar din partea guvernanþii decid prin lege aºa cum le dicteazã lor Batalionului 191 Infanterie „Col. Radu Golescu” Arad interesele, iar armata activã ºi de rezervã sunt nevoite mr. Octavian Crenicean. sã se supunã acestor decizii. Gazde ºi parteneri de discuþii le-au fost gl.mr.(r) „Sunt foarte utile aceste întâlniri ºi ne bucurãm Vasile-Ionel Heredea -preºedintele Filialei „Ziridava” cã reprezentanþii armatei active rãspund pozitiv la Arad a A.N.C.M.R.R., col.(r) Sandu Criºan - prim toate interpelãrile noastre. Chiar dacã guvernanþii vicepreºedinte Filialã ºi membru în conducerea iau deciziile, A.N.C.M.R.R. ºi filialele sale din terito- Filialei „Zãrandul” Arad a A.N.V.R., col.(r) riu au un dialog permanent cu factorul politico- Constantin Bursa - preºedintele Filialei „Avram administrativ central ºi local, astfel încât glasul nos- Iancu” Arad a A.N. „Cultul Eroilor-Regina Maria” tru, al rezerviºtilor militari ºi al veteranilor de rãzboi, precum ºi mulþi membri ai Filialei. se face auzit ºi problemele noastre sunt cunoscute la Din partea subfiliale Ineu a A.N.C.M.R.R. au par- toate nivele. În acest demers, avem sprijinul armatei ticipat gl.bg.(r) Vasile Bãeþan-preºedinte onorific, active, comandanþii de la diferite eºaloane, care se mr.(r) Octavian Dãmoc-preºedinte executiv ºi mr.(r) gândesc cã la un moment dat vor beneficia ºi ei de Cnab Virgil-secretar, iar din partea subfilialei Lipova rezultatele luptei noastre civice. Mulþumim tuturor MMP(r) Nastasa Nistor-vicepreºedinte ºi lt.col.(r) pentru sprijin ºi îi asigurãm de cele mai bune Dorin Hancea-secretar. intenþii. Aºteptãm ca pensionarii militari încã neîn- Problemele discutate au vizat analiza diferitelor scriºi în A.N.C.M.R.R. sã vinã în rândurile noastre situaþii încã neclare provocate de recalcularea pensi- cât mai curând, pentru a ne uni cu toþii eforturile în ilor militare, achiziþionarea de uniforme de cãtre apãrarea drepturilor pe care orice stat din lume le rezerviºti, avansãrile în gradul urmãtor a militarilor în acordã rezerviºtilor militari ºi veteranilor de rãzboi” rezervã ºi în retragere, asistenþa medicalã acordatã a declarat la sfârºitul întâlnirii gl.mr.(r) Vasile-Ionel pensionarilor militari ºi veteranilor, clasa de tren la Heredea, preºedintele Filialei „Ziridava” Arad a care cãlãtoresc militarii cu foile de cãlãtorie gratuite, A.N.C.M.R.R. accesul pensionarilor militari ºi a veteranilor în cãminele ºi staþiunile din reþeaua M.Ap.N., modifi- Col.(r) Sandu Criºan carea ceremonialurile de înmormântare a decedaþilor Col.(r) Vasile Alexa militari, buna colaborarea activi-rezerviºti-autoritãþi Plt.adj.pr. Nicodim Manole 8 Stindard FILIALA ARAD A ANCMRR A PARTICIPAT LA BILANÞUL CLUBULUI REZERVIªTILOR MILITARI DIN BEKESCSABA Sâmbãtã, 25.02.2017, o delegaþie a Filialei Ungaria) ºi pe gl.dr. Polyák Zsolt-ºeful Poliþiei judeþu- Judeþene “ZIRIDAVA” Arad a A.N.C.M.R.R. s-a lui Bekes, care a înmânat diplome ºi medalii celor evi- deplasat la Bekescsaba, reºedinþa judeþului Bekes din denþiaþi ºi a oferit 1500 de motokilometri din fondul Ungaria, onorând invitaþia camarazilor unguri de a Inspectoratului de Poliþie Bekes pentru deplasãrile participa la evenimentul membrilor CRMB. “A 52-a aniversare a Clubului Rezerviºtilor Col.(r) Sandu Criºan a transmis salutul preºedin- Militari din Bekescsaba”. telui Filialei Arad a ANCMRR - gl.mr.(r) Heredea Delegaþia românã a fost formatã din col.(r) Sandu Vasile Ionel - ºi al membrilor Filialei ºi a înmânat Criºan-prim vicepereºedinte al Filialei, col.(r) Programul de acþiune comunã pentru anul 2017, care Constantin Bursa, preºedintele Filialei Judeþene cuprinde activitãþile la care vor participa împreunã „Avram Iancu” Arad a A.N. Cultul Eroilor - Regina rezerviºtii militari din Arad ºi Bekescsaba. Maria, col.(r) Kászoni Zoltán-translator ºi mr.(r) Dupã masa festivã, delegaþia arãdeanã a fost invi- Dorin Ocneriu-redactor ºef al publicaþiei militare tatã de gazde la o plimbare prin frumosul oraº STINDARD. Bekescsaba, care anul viitor va împlini 300 de ani de Col. (r) Záhorán Gyorgy, preºedintele Clubului la prima aºezare. Au fost vizitate Primãria, catedralele Rezerviºtilor Militari din Bekescsaba ºi col.(r) Nagy catolicã ºi evanghelicã, centrul oraºului, muzeul Zoltán, vicepreºedinte, au primit delegaþia românã la Cãilor Ferate, sediul Autoguvernãrii Românilor din sediul CRM din centrul oraºului Bekescsaba, unde au Bekescsaba, monumentul Kossuth Lájos, alte obiec- avut loc discuþii cu privire la parteneriatul dintre aso- tive turistice ºi culturale din Bekescsaba. Ghid ºi ciaþiile de rezerviºti militari din judeþele Arad ºi translator competent a fost prof. Iuhasz Tivadar, Bekes. Apoi a urmat adunarea generalã de bilanþ, preºedintele ARB. desfãºuratã în sala de festivitãþi a CRMB. „Suntem foarte mulþumiþi de primirea fãcutã de Din raportul Biroului Clubului am aflat cã asoci- prietenii unguri ºi apreciem cã relaþiile dintre noi aþia din Bekes cuprinde 103 membri, proveniþi din sunt pe un trend ascendent. Am venit a doua oarã la Ministerul Apãrãrii ºi Ministerul de Interne. Dintre Bekescsaba, urmeazã ca în aprilie ºi în iulie 2017 sã aceºtia, peste jumãtate sunt femei: cadre în rezervã, vinã ei la Arad, unde le pregãtim un program intere- soþii sau vãduve de militari sau poliþiºti ºi foste anga- sant ºi distractiv, axat pe obiective din municipiu ºi

jate civile din structurile militarizate maghiare. de pe Valea Mureºului. Prietenia militarilor români CRMB are o activitate intensã, ocazionatã de sãrbã- ºi unguri este o punte de comunicare, de apropiere ºi tori, excursii, protecþie socialã ºi alte acþiuni specifice. de cunoaºtere între judeþele Arad ºi Bekes, între Un rol important îl ocupã parteneriatele cu camarazii þãrile ºi popoarele noastre” a declarat col.(r) Sandu din terþe þãri, printre care cel cu Aradul are un loc pri- Criºan, prim vicepreºedinte al Filialei Judeþene „ZIRI- oritar. DAVA” Arad a ANCMRR. Au rostit cuvântãri de salut diverse persoane, din- Col.(r) Constantin Bursa tre care amintim pe col.(r) Kovács Gyorgy-din partea Col.(r) Kaszoni Zoltan BEOSZ (forul conducãtor al rezerviºtilor militari din Mr.(r) Dorin Ocneriu 9 Stindard FILIALA ANCMRR ARAD, ÎN VIZITÃ LA SZEGED Consecventã parteneriatelor de prietenie ºi colabo- militari ºi poliþiºti – au o activitate intensã, axatã pe rare încheiate cu prietenii maghiari, în zilele de 24 ºi ceremonii de sãrbãtorire ºi comemorare a eveni- 25 februarie 2017 Filiala Judeþeanã „ZIRIDAVA” mentelor istorice, cinstirea înaintaºilor ºi petrecerea Arad a ANCMRR a onorat invitaþia Clubului timpului liber în mod util ºi plãcut. Parteneriatul cu Rezerviºtilor Militari din Szeged de a participa la rezerviºtii militari arãdeni are un loc privilegiat în adunarea generalã de bilanþ a asociaþiei militarilor în activitatea clubului, date fiind apropierea geograficã ºi rezervã din judeþul Csongrad, Ungaria. afinitãþile camaradereºti dintre militarii români ºi Delegaþia arãdeanã a fost compusã din lt.col.(r) unguri, activi ºi în rezervã. Aceste aspecte au fost evi- Aniculãesei Mihai, vicepreºedinte al Filialei arãdene denþiate ºi de reprezentantul modulului maghiar din ºi coordonator al Departamentului Logistic, mr.(r) cadrul Batalionului Mixt de Menþinere a Pãcii, dar ºi Grec Gheorghe, vicepereºedinte Filialã, col. (r) de col. (r) Kovács Gyorgy, coordonatorul regiunii mil- Nedelcea Ion, preºedinte al Subfilialei Lipova ºi itare de SE în cadrul BEOSZ, forul conducãtor al rez- col.(r) Czernák Fráncisc, translator. erviºtilor militari din Ungaria. Foarte aplaudat a fost cuvântul rostit de col. (r) Czernák Fráncisc care, pe lângã aprecierile la adresa prieteniei româno-ungare, a recitat o poezie în limba maghiarã. Dupã bilanþ, toatã asistenþa s-a distrat la balul rezerviºtilor militari din Szeged. În ziua urmãtoare oaspeþilor români li s-a propus o vizitã la cele mai frumoase ºi mai reprezentative mo- numente, locuri de importanþã istoricã ºi culturalã, obiective edilitare ºi comerciale din Szeged. “Am petrecut douã zile foarte frumoase ºi reuºite la prietenii din Szeged, cu care avem o relaþie insti- La sediul Clubului Rezerviºtilor Militari din tuþionalã beneficã ambelor pãrþi. Îi aºteptãm la Szeged, delegaþia românã a fost întâmpinatã de cama- Arad, conform programului comun de activitãþi pe razii maghiari în frunte cu preºedintele mr.(r) Csepy anul 2017, unde vom face totul pentru a le oferi un Lászlo ºi preºedintele de onoare col.(r) Sinyi Imre. În sejur plãcut ºi interesant, aºa cum s-au comportat ºi acest cadru a fost transmis salutul preºedintelui ei cu noi în aceastã vizitã” aflãm de la conducãtorul Filialei arãdene, gl.mr. Vasile-Ionel Heredea ºi s-a delegaþiei arãdene, lt.col. (r) Aniculãesei Mihai. înmânat programul de acþiuni comune pentru anul Col.(r) Mihai Aniculãesei 2017. Mr.(r) Grec Gheorghe A urmat bilanþul activitãþii CRM din Szeged pe Col.(r) Czernák Fráncisc anul 2016, din care reiese cã cei 164 de membri – ZIUA PORÞILOR DESCHISE LA REGIMENTUL 37 GENIU „RAKOCZI FERENC” DIN SZENTES, UNGARIA O delegaþie a Filialei Judeþene „ZIRIDAVA” Arad legãtura dintre militarii români ºi unguri, prietenia a A.N.C.M.R.R. formatã din 44 de membri ºi condusã dintre þãrile ºi popoarele noastre. de preºedintele Filialei, gl.mr.(r) Vasile-Ionel La Szentes, arãdenii au fost întâmpinaþi de Heredea, s-a deplasat în data de 21 aprilie a.c. în preºedintele CRM Szeged, mr.(r) Csepy Lászlo ºi de oraºul maghiar Szentes, pentru a participa la un eveni- alþi camarazi maghiari. Dupã o rundã de discuþii pro- ment important din viaþa ºi activitatea militarilor tocolare, am fost conduºi în incinta regimentului, alã- activi ºi de rezervã din judeþul Csongrád, Ungaria: turi de alte numeroase grupuri de localnici veniþi în Ziua Porþilor Deschise la Regimentul 37 Geniu vizitã, printre care mulþi copii ºi tineri. „Rakoczi Ferenc”. Standurile cu tehnicã militarã generalã ºi cu speci- Acþiunea se înscrie în planul de colaborare ºi pri- fic de geniu îºi aºteptau oaspeþii în soarele strãlucitor, etenie încheiat între Filiala arãdeanã a A.N.C.M.R.R. ce câºtigase în sfârºit lupta cu iarna care pãrea cã nu ºi Clubul Rezerviºtilor din Szeged, reºedinþa judeþului se mai terminã. Csongrád, prietenie care presupune vizite reciproce ºi Ceremonialul militar, deºi cunoscut din atâtea participarea la evenimente comune, care sã întãreascã ocazii, a fost impresionant: afluirea subunitãþilor pe 10 Stindard platou, sosirea invitaþilor la tribuna oficialã, primirea ºi de dislocarea modulului maghiar al Batalionului Drapelului de luptã, raportul dat comandantului, tre- Româno-Ungar de Menþinere a Pãcii din Arad tot în cerea în revistã a trupelor ºi salutul, intonarea Imnului judeþul Csongrád, la Hódmezövásárhely, fapt care de stat al Ungariei, discursurile oficiale, premierea apropie ºi mai mult militarii ºi armatele noastre”.

militarilor care s-au evidenþiat în pregãtire ºi în misi- Col.(r) Kovács Gyorgy, reprezentant BEOSZ: uni, defilarea de încheiere. Ineditã ºi emoþionantã a „În numele conducerii structurii naþionale a re- fost cererea în cãsãtorie pe care un militar din regi- zerviºtilor militari din Ungaria – BEOSZ – felicit ment a adresat-o iubitei sale, în aplauzele întregii asis- cele douã pãrþi ale protocolului de colaborare tenþe. româno-maghiarã, respectiv Filiala Arad a A urmat vizita la Sala Tradiþiilor regimentului, la A.N.C.M.R.R. ºi Clubul Rezerviºtilor din Szeged, Centrul de pregãtire a scafandrilor militari ºi la stan- pentru iniþierea ºi derularea acestei prietenii. Este durile cu tehnicã de luptã. un prilej minunat de socializare, de comuniune În acest timp, pe baza de instruire aveau loc con- camaradereascã ºi interpersonalã între rezerviºtii cursuri sportiv-aplicativ militare, iar pe platou militari din Ungaria ºi România”. demonstraþii de cãlãrie, arte marþiale, dresaj de câini ºi Gl.mr.(r) Vasile-Ionel Heredea, preºedintele concert de fanfarã. Filialei Judeþene “ZIRIDAVA” Arad a A.N.C.M.R.R.: La prânz, militari ºi civili deopotrivã, s-au aºezat „Suntem în al treilea an de parteneriat între aso- frumos la coadã la cantina regimentului, pentru a servi ciaþiile de rezerviºti militari din România ºi Ungaria, tradiþionala mâncare ostãºeascã fasole cu ciolan ºi parteneriat pe care vrem sã-l extindem ºi sã-l aplicãm ºuncã. A fost o zi reuºitã, plinã de evenimente notabile, în cât mai multe domenii de interes comun. Vizita încheiatã cu un tur al oraºului Szentes, urbe cu 28.000 noastrã de astãzi este un prolog la cea a camarazilor de locuitori, care oferã vizitatorilor obiective intere- maghiari din data de 16 mai, când vor veni ei la sante precum bisericile catolicã ºi reformatã, parcul Arad, conform planului de colaborare stabilit. Aceste eroilor, ºtrandul termal, primãria, muzeul orãºenesc ºi vizite ne apropie ºi ne oferã prilejul cunoaºterii reci- altele. proce, identificãrii modurilor comune de acþiune în Impresii de la eveniment: scopul protejãrii drepturilor militarilor în rezervã din Col. Antál Lászlo, comandant Regimentul 37 cele douã þãri ºi judeþe, petrecerii plãcute a timpului Geniu „Rakoczi Ferenc”: liber ºi cinstirii personalitãþilor ºi evenimentelor „Prietenia militarã româno-maghiarã are rãdã- cini adânci, din Evul Mediu ºi pânã în zilele noastre. istorice marcante din istoria popoarelor noastre”. Ca parteneri NATO, suntem interesaþi de o cât mai Col.(r) Vasile Alexa bunã pregãtire a unitãþilor ºi subunitãþilor – separat Mr.(r) Kerestes Gyorgy ºi împreunã – pentru a fi la înãlþimea aºteptãrilor în Mr.(r) Dorin Ocneriu cadrul misiunilor Alianþei. Acest aspect este facilitat Foto: Sg.maj.(r) Adrian Ostafi 11 Stindard VIZITA CAMARAZILOR MAGHIARI LA ARAD Marþi, 16 mai 2017, Filiala Judeþeanã „ZIRIDAVA” Arad a A.N.C.M.R.R. a primit vizita a douã delegaþii din Ungaria, formate din conducerile Cluburilor Rezerviºtilor Militari din Bekescsaba ºi din Szeged. CRM Bekescsaba a fost reprezentat de col.(r) Záhorán Gyorgy-preºedinte, mr.(r) Nágy Zoltán-vicepreºedinte, col.(r) Dekány István-secretar ºi prof. Ugrai Gábor-membru, iar CRM Szeged de mr.(r) Csepi Lászlo-preºedinte, col.(r) Siniy Szentes ºi s-au discutat detaliile aceastã frumoasã zi de mai, în Imre-preºedinte de onoare, mr.(r) viitoarelor întâlniri din anul 2017, care ne-am strãduit sã le oferim Kispál Jenö-vicepreºedinte, proxima fiind în data de 11 iulie un program atractiv ºi variat. lt.col.(r) Nagy Zoltán-secretar ºi a.c. la Arad, când un grup numeros Prietenia noastrã se bazeazã pe lt.col.(r) Salamon Bela-membru. de prieteni maghiari vor vizita douã valori: militãria ºi creºtinis- Oaspeþii maghiari au fost pri- municipiul ºi judeþul Arad. mul. Ambele exced cadrul strict miþi la sediul Filialei Arad a A urmat vizita la Batalionul 191 naþionalist, ambele sunt valori A.N.C.M.R.R. de la Cercul Militar Infanterie „Col. Radu Golescu” din europene ºi general umane care Arad, unde, dupã intonarea Cetatea Aradului, care formeazã au parcurs secolele ºi care ne Imnurilor de Stat ale celor douã modulul românesc al Batalionului apropie. Suntem fericiþi dacã v- þãri, au purtat discuþii amiabile ºi Mixt RO-HU de Menþinere a Pãcii aþi simþit bine la Arad ºi vã aºtep- constructive, cu partenerii români: din cadrul NATO. Aici, sub îndru- tãm cu drag ºi la celelalte întâl- gl.mr.(r) Vasile-Ionel Heredea- marea discretã ºi competentã a cpt. niri” a declarat la final preºedintele preºedintele filialei, col.(r) Sandu Paul Crãciun, vizitatorii au aflat Filialei Arad a ANCMRR, gl.mr.(r) Criºan-primvicepreºedinte, lt.col. lucruri noi despre istoricul Cetãþii Vasile-Ionel Heredea. Mihai Aniculãesei ºi mr.(r) Aradului, au trecut pe la standurile „Ne-a plãcut foarte mult prim- Gheorghe Grec-vicepreºedinþi, cu tehnicã de luptã ºi pe la Sala irea ºi apreciem deschiderea pe lt.col.(r) Alexandru Chiº-ºef Tradiþiilor. care o aveþi la autoritãþile publice Departament Relaþii Externe, Prânzul a fost pregãtit pe malul locale. Pãstrãm o amintire plã- mr.(r) Dorin Ocneriu-ºef Mureºului în frumosul local Ratio cutã acestei minunate zile ºi vã Departament Imagine Publicã ºi Beach de pe ?trandul Neptun, cu mulþumim pentru tot ce ne-aþi Relaþii cu Mass-Media, plt.adj.pr. toþii fiind încântaþi de ospitalitatea oferit. Între noi s-au format legã- Manole Nicodim-ºef Departament personalului ºi de rafinamentul turi puternice, atât la nivel de aso- Logistic, plt.adj.pr. Pavel Togan- produselor servite. ciaþie cât ºi personale, pe care le membru în Biroul Director. La Ultima activitate i-a adus pe vom pãstra în continuare” sunt întâlnire au mai participat col.(r) gazde ºi oaspeþi la Palatul cuvintele spuse de mr.(r) Csepy Ioan Gliga-preºedintele Filialei Administrativ Arad, unde au fost Lászlo, preºedintele CRM Szeged. Judeþene „ZÃRANDUL” Arad a primiþi de viceprimarul municipiu- “Dacã v-aþi propus sã ne A.N.V.R., col.(r) Constantin lui, ing. Cãlin Bibarþ, cu aceastã binedispuneþi, atunci sã ºtiþi cã aþi Bursa-preºedintele Filialei „Avram ocazie fiind scoase în evidenþã fãcut-o cu prisosinþã. Dorim sã Iancu” Arad a A.N. “Cultul foarte buna colaborare dintre continuãm ºi sã dezvoltãm Eroilor-Regina Maria”, col.(r) administraþia localã ºi armata parteneriatul nostru, cu deplina Kaszoni Zoltan-translator, col.(r) activã ºi de rezervã, precum ºi încredere cã va fi în beneficiul Mircea Cosor-din partea subfilialei buna convieþuire dintre majoritatea camarazilor din asociaþiile noas- româneascã ºi minoritãþile con- Lipova, lt.col. Dan Mãrgãrint- tre. Vã mulþumesc pentru ospital- locuitoare din Arad, cea mai locþiitorul comandantului CMJ itate ºi sunt convins cã ºi în 11 Arad, d-na Daniela Lupu-ºef numeroasã dintre acestea fiind iulie vom fi primiþi la fel de bine. Cercul Militar Arad ºi sg.maj.(r) comunitatea maghiarã. Adrian Ostafi-fotoreporter. “A fost o zi plinã de activitãþi Rãmâne sã ne revanºãm când veþi În discuþiile purtate s-a fãcut un interesante ºi un prilej excelent de veni dvs. în Ungaria” a încheiat bilanþa al primului an de parteneri- socializare, de cooperare ºi de pri- col.(r) Záhorán Gyorgy, preºedin- at dintre cele trei asociaþii de rez- etenie între militarii în rezervã tele CRM Bekescsaba. erviºti militari, s-au depãnat români ºi unguri. Ne bucurãm Col.(r) Sandu Criºan amintiri de la întâlnirile comune foarte mult cã prietenii din Mr.(r) Dorin Ocneriu din Arad, Bekescsaba, Szeged ºi Ungaria s-au simþit bine în 12 Stindard PROTOCOL DE COLABORARE ÎNTRE REZERVIªTII MILITARI ARÃDENI ªI ADMINISTRAÞIA LOCALÃ În data de 30 martie 2017 a avut loc un eveniment foarte important în viaþa rezerviºtilor militari ºi a veteranilor de rãzboi arãdeni: semnarea unui protocol de colaborare pe anul 2017 cu autoritãþile publice ale municipiului ºi judeþului Arad.

Pãrþile semnatare ale protocolului sunt: -Consiliul Judeþean Arad, prin vicepreºedinte ec. Sergiu Bâlcea -Primãria municipiului Arad, prin viceprimar ing. Cãlin Bibarþ -Centrul Judeþean de Culturã Arad, prin director prof.dr. Doru Sinaci sprijinul pe care organele administraþiei locale din municipiu -Centrul Cultural Municipal Arad, prin director executiv ºi judeþ îl acordã acþiunilor ºi activitãþilor asociaþiilor prof. Diana Pãdurean Andreica rezerviºtilor militari ºi veteranilor de rãzboi din municipiu ºi judeþ, folosirea eficientã a capacitãþilor rezerviºtilor militari în diferite activitãþi edilitare, consiliere în domeniul accesãrii fondurilor europene ºi reprezentãrii cu cinste a Aradului în parteneriatele internaþionale. De asemenea, este prevãzut modul în care administraþia localã se implicã în crearea de condiþii decente de protecþie socialã persoanelor vârstnice, cadre militare în rezerva ºi în retragere ºi membriilor familiilor acestora, veteranii de rãzboi, vãduvele de veterani de rãzboi, cu domiciliul în municipiul ºi judeþul Arad. IMPRESII CULESE DE LA PARTICIPANÞI „Acest protocol reprezintã un prim demers în cadrul proiectelor aniversare prin care dorim sã aducem un -Asociaþia Naþionalã a Cadrelor Militare în Rezervã ºi în omagiu eroilor care au luptat pentru reîntregirea neamu- Retragere “Alexandru Ioan Cuza” - Filiala Judeþeanã lui. Va urma o perioadã în care atenþia noastrã se va con- “Ziridava” Arad, prin preºedinte gl.mr.(r) Vasile-Ionel centra pe organizarea în bune condiþii a manifestãrilor Heredea dedicate Centenarului Marii Uniri ºi suntem deschiºi la -Asociaþi a Naþionalã a Veteranilor de Rãzboi - Filiala orice propunere în acest sens” (Sergiu Bîlcea, Judeþeanã “Zãrandul” Arad, prin preºedinte col.(r) Ioan Gliga vicepreºedinte CJ Arad) -Asociaþia Naþionalã “Cultul Eroilor - Regina Maria” - „Astãzi concretizãm oficial un parteneriat care Filiala Judeþeanã “Avram Iancu” Arad, prin preºedinte col.(r) funcþioneazã foarte bine de mulþi ani, între administraþia Constantin Bursa arãdeanã ºi tot ceea ce înseamnã armata românã - arma- Scopul ºi obiectivele protocolului, ca ºi activitãþile din ta activã, pensionarii militari ºi veteranii de rãzboi. Sunteþi documentul anexã prevãzute a se desfãºura în comun în anul partenerii noºtri cei mai fideli în acþiunile municipalitãþii de 2017, se referã la organizarea ºi desfãºurarea diverselor fes- cinstire a trecutului glorios al patriei ºi în educarea patri- tivitãþi de aniversare ºi de comemorare a datelor importante, oticã a tinerei generaþii” (Cãlin Bibarþ, viceprimar Arad) a simbolurilor naþionale ºi a personalitãþilor marcante din „Protocolul semnat astãzi cuprinde principii pe care noi le istoria patriei, armatei române ºi judeþului Arad, cu accent pe cultivãm cu precãdere ºi activitãþi pe care le-am desfãºurat sãrbãtorirea Centenarului Marii Uniri de la 1918. împreunã de multã vreme, membrii asociaþiilor semnatare Protocolul mai precizeazã modul în care administraþia pub- participând în numãr mare la toate iniþiativele Primãriei ºi licã localã ºi asociaþiile semnatare vor colabora pentru îngri- Consiliului Judeþean. Dorim o mai mare implicare a jirea cimitirelor ºi parcelelor eroilor, a monumentelor, organismelor administraþiei locale în ceea ce priveºte pro- troiþelor ºi altor însemne ce pãstreazã amintirea glorioasã a tecþia socialã a pensionarilor militari ºi a veteranilor de jertfei militarilor ºi civililor români sau de alte naþionalitãþi, rãzboi ºi sprijinirea asociaþiilor noastre în diferitele acti-

13 Stindard vitãþi interne ºi internaþionale pe care le desfãºurãm. La vãduvele de rãzboi, în general toþi cetãþenii din municipiu rândul nostru, punem la dispoziþia municipiului ºi judeþu- ºi judeþ, sã aibã o viaþã cât mai bunã ºi mai frumoasã” lui toatã capacitatea noastrã fizicã ºi intelectualã, tot patri- (Gl.mr.r. Vasile-Ionel Heredea, preºedinte Filiala Judeþeanã otismul nostru ardent, care pot fi folosite în diverse situaþii ZIRIDAVAArad a A.N.C.M.R.R. punctuale. Mulþumesc pe aceastã cale organelor adminis- Col.(r) Sandu Criºan traþiei locale, centrelor de culturã ºi tuturor celor care îºi Mr.(r) Dorin Ocneriu dau concursul pentru ca militarii arãdeni, veteranii ºi

ROMÂNIA ROMÂNIA PRIMÃRIA MUNICIPIULUI A.N.C.M.R.R - FILIALA JUDEÞEANA “ZIRIDAVA” ARAD ARAD Arad Bd.Decebal nr.19;CIF 27072653 email [email protected] Banca Transilvania Cont RO75BTRL00201205335267

PROTOCOL DE COLABORARE ªI PARTENERIAT ÎNTRE PRIMÃRIA MUNICIPIULUI ARAD, CONSILIUL JUDEÞEAN ARAD, CENTRUL MUNICIPAL DE CULTURÃ ARAD, CENTRUL CULTURAL JUDEÞEAN ARAD ªI -ASOCIAÞIA NAÞIONALÃ A CADRELOR MILITARE ÎN REZERVÃ ªI ÎN RETRAGERE ”ALEXANDRU IOAN CUZA”, FIL- IALA JUDEÞEANÃ ”ZIRIDAVA” ARAD; - ASOCIAÞIA NAÞIONALÃ A VETERANILOR DE RÃZBOI, FILIALA JUDEÞEANA ”ZÃRANDUL” ARAD; -ASOCIAÞIA NAÞIONALÃ ”CULTUL EROILOR - REGINA MARIA”, FILIALA JUDEÞEANÃ “AVRAM IANCU” ARAD. PE ANUL 2017 Art.1 PREMISE

Cu dorinþa sincerã de a contribui la îmbunãtaþirea condiþiilor sociale, de informare ºi consiliere destinate cadrelor militare în rezervã ºi în retragere, veteranilor de rãzboi ºi vãduvelor de veterani de rãzboi, membrilor asociaþiei “Cultul Eroilor” ºi pentru o cât mai bunã colaborare a acestor organizaþii de interes public cu administraþia publicã localã din municipiul ºi judeþul Arad, semnatarii prezentului acord de colaborare urmãresc diversificarea ofertei de servicii ºi programe pentru cadrele militare în rezervã ºi în retragere ºi veteranii de rãzboi, implicarea pertinentã ºi eficientã a acestora în activitatea de administrare treburilor publice, cinstirea memoriei eroilor Neamului Românesc ºi pãstrarea în bune condiþii a locurilor de reculegere ºi comemorare.

Art.2 PÃRÞILE SEMNATARE

- Primãria Municipiului Arad, cu sediul în Bulevardul Revoluþiei nr.75, Arad, reprezentatã legal prin domnul ing. Gheorghe Falcã în calitate de primar; - Consiliul Judeþean Arad, cu sediul în Str. Corneliu Coposu nr. 22 reprezentat legal prin domnul jurist dr. Cionca-Arghir Iustin- Marinel în calitate de preºedinte; - Centrul Municipal de Culturã Arad, cu sediul în Bulevardul Revoluþiei nr.97, ap.4 Arad, reprezentat legal prin doamna prof. Daniela Pãdurean – Andreica în calitate de director executiv; - Centrul Cultural Judeþean Arad, cu sediul în Strada George Bariþiu nr.16 Arad, reprezentat legal prin domnul prof.dr. Doru Sinaci în calitate de director; - Asociaþia Naþionalã a Cadrelor Militare în Rezervã ºi în Retragere “Alexandru Ioan Cuza“ (ANCMRR) Bucureºti, Filiala judeþeanã ”Ziridava” Arad cu sediul în Arad, Bulevardul Decebal nr. 19, reprezentatã legal prin domnul general maior (r) Vasile-Ionel Heredea în calitate de preºedinte; - Asociaþia Naþionalã a Veteranilor de Rãzboi, Filiala judeþeanã “Zãrandul” Arad cu sediul în Arad, Bulevardul Decebal nr. 19, reprezentatã legal prin domnul colonel (r) Ioan Gliga în calitate de preºedinte; - Asociaþia Naþionalã ”Cultul Eroilor - Regina Maria”, Filiala Judeþeanã “Avram Iancu” Arad cu sediul în Arad, Bulevardul Decebal nr. 19, reprezentatã legal prin domnul colonel (r) Constantin Bursa, în calitate de preºedinte.

Art.3 SCOP

3.1 Crearea de condiþii decente de protecþie socialã a persoanelor vârstnice – cadre militare în rezerva ºi în retragere ºi membrii famili- 14 Stindard ilor acestora, veteranii de rãzboi, vãduvele de veterani de rãzboi, cu domiciliul în municipiul ºi judeþul Arad. 3.2 Atragerea unui numãr mai mare de cadre militare în rezervã ºi în retragere la acþuni ºi mãsuri administrative, gospodãreºti ºi edilitare, folosirea eficientã a capacitãþilor fizice ºi intelectuale ale membrilor asociaþiilor semnatare, a patriotismului ºi dorinþei lor de a ajuta, în folosul cetãþenilor municipiului ºi judeþului Arad, bunei gospodãriri a patrimoniului public, educãrii patriotice ºi cetãþeneºti a tineretului ºi colaborarea între locuitorii arãdeni. 3.3 Facilitarea accesului la informare ºi consiliere a cadrelor militare în rezervã ºi în retragere ºi a veteranilor de rãzboi ºi a vãduvelor acestora, printr-o mai largã ºi diversificatã comunicare între instituþiile administrative publice locale din municipiul ºi judeþul Arad ºi membrii asociaþiaþiilor de la art.2 din prezentul protocol.

Art.4 OBIECTIVE

4.1 Promovarea drepturilor omului, respectarea libertaþilor fundamentale ºi a demnitãþii cadrelor militare în rezervã ºi în retragere, a veteranilor de rãzboi ºi a vãduvelor acestora din municipiu ºi judeþ prin asigurarea unui climat de viaþã corespunzãtor standardelor europene; 4.2 Susþinerea de politici coerente în domeniul calitaþii vieþii membrilor asociaþiilor semnatare, precum ºi în cel logistic pentru locaþii/spaþii, dotãri tehnico-materiale, utilitãþi, necesare organelor de conducere din municipiu ºi judeþ; 4.3 Educarea tineretului în spiritul dragostei faþã de patrie, faþã de trecutul glorios al poporului român ºi armatei române, consideraþie, pioºenie ºi respect faþã de eroii neamului; 4.4 Promovarea valorilor fundamentale ale democraþiei statului de drept, intereselor ºi simbolurilor naþionale ale Romaniei; 4.5 Colaborarea pentru realizarea unor obiective de interes comun în domeniul protejãrii mormintelor ºi operelor comemorative de rãzboi - româneºti sau strãine - de pe teritoriul judeþului Arad respectând prevederile legii nr.379/2003; 4.6 Colaborarea permanentã între Pãrþile semnatare ale prezentului protocol, în scopul realizãrii - în limitele conferite de statute ºi de atribuþiile legale ale fiecãrei Pãrþi - documentelor ce le reglementeazã activitatea ºi a calendarului de acþiuni comune.

Art.5 RESPONSABILITÃÞILE PARTENERILOR

5.1 Primãria Municipiului Arad, Consiliul Judeþean Arad, Centrul Municipal de Culturã Arad ºi Centrul Cultural Judeþean Arad se obligã la (îºi asumã) urmãtoarele responsabilitãþi: -organizarea de acþiuni aniversare, comemorative, cultural-educative, cetãþenesti, artistice ºi de agrement, destinate cadrelor militare în rezervã ºi în retragere ºi membrii familiilor acestora, veteranilor de rãzboi, vãduvelor de veterani de rãzboi, special organizate sau acþiuni comune cu cetãþeni din municipiul ºi judeþul Arad ; -sprijinirea îndeplinirii obiectivelor ºi activitãþilor prevazute la art.4 ºi în planurile cu tematicã specialã anexate ; -facilitarea cooperãrii asociaþiilor semnatare ale prezentului Protocol cu Poliþia Localã, cu structurile de intervenþii în situaþii de urgenþã, precum ºi cu cele de ordine ºi siguranþã publicã, pentru prevenirea infracþiunilor, limitarea efectelor catastrofelor de orice fel ºi educarea tinerilor în spiritul legii ºi ordinei publice; -sprijinirea ºi consilierea demersurilor necesare întocmirii formalitãþilor de acordare a ajutoarelor sociale membrilor Filialei Judeþene “Zãrandul” Arad a ANVR care au o situaþie materialã precarã ºi se încadreazã în prevederile legale; -sprijinirea ºi consilierea în materie de acordare, la cerere, a asistenþei sociale persoanelor vârstnice - pensionari militari ºi soþi/soþii ai acestora, veterani de rãzboi, vãduve de veterani de rãzboi - lipsite de ajutor familial ºi cu dizabilitãþi, atât în sistem instituþionalizat cât ºi în sistem rezidenþial; -participare ºi sprijin la activitãþilor desfãºurate de asociaþiile partenere, pentru buna funcþionare a acestora -organizarea de întâlniri între cetãþeni - în special elevi, studenþi - cu rezerviºti militari ºi cu veterani de rãzboi, pentru rememorarea evenimentelor ºi personalitãþilor marcante din istoria Aradului ºi þãrii; -reflectarea în mijloacele media coordonate de administraþia localã a activitãþii asociaþiilor partenere; -acordarea de sprijin financiar ºi logistic pentru editarea publicaþiilor periodice sau ocazionale ale asociaþiilor partenere, a lucrãrilor literare, ºtiinþifice sau de artã realizate de aceºtia, dupã o analizã competentã ºi pertinentã a oportunitãþii ºi valorii lor; -consiliere ºi sprijin în accesarea de fonduri europene prin proiecte comune sau proprii ale asociaþiilor partenere, facilitarea accesului la finanþare comunitarã; -cooptarea reprezentanþilor asociaþiilor partenere în grupurile de lucru ale instituþiilor administraþiei publice locale, cu tematicã diver- sã: dialog social, Centenarul Marii Uniri, localitãþi înfrãþite, organizarea de diverse zile festive ºi evenimente locale, º.a.; -implicarea Primãriei municipiului Arad ºi a primãriilor ºi consiliilor locale din judeþ în sãrbãtorirea veteranilor cu vârstã înaintatã - 100 de ani. 5.2 Filiala Judeþeanã “Ziridava” Arad a ANCMRR, Filiala Judeþeanã “Zãrandul” Arad a ANVR ºi Filiala Judeþeanã “Avram Iancu” Arad a AN “Cultul Eroilor - Regina Maria” se obligã la (îºi asumã) urmãtoarele responsabilitãþi: -sprijinirea structurile administraþiei publice locale în comunicarea acestora cu membrii asociaþiilor partenere din municipiul ºi judeþul Arad; -elaborarea de recomandãri ºi propuneri de soluþionare a problemelor specifice cu care se confruntã cadrele militare în rezervã ºi în retragere, veteranii de rãzboi ºi vãduvele de veterani; -participarea cu sugestii, propuneri ºi mãsuri de îmbunãtãþire a administrãrii ºi gestionãrii treburilor publice locale; -implicarea activã în acþiunile organizate de administraþia publicã localã pentru realizarea obiectivelor propuse la art.4 din prezentul protocol, precum ºi a celor prevazute în planurile anexate; -iniþierea, susþinerea ºi promovarea unor proiecte de acte normative ºi acþiuni pe plan local în domeniul asistenþei socio-medicalã, recu- perãrii medicale ºi recreerii, petrecerii timpului liber, spiritual, sport, turism, promovarea imaginii Aradului, etc.; -organizarea de acþiuni comune pentru cultivarea tradiþiilor poporului ºi armatei române, propagarea imaginii armatei ºi a asociaþiilor parte semnatare ale prezentului protocol în societate, cultivarea trecutului glorios naþional ºi militar al poporului roman, comemorarea unor evenimente ºi personalitãþi istorice ºi militare ale României ºi armatei sale, rolul Aradului de-a lungul istoriei patriei (cu accent pe fãurirea României Mari, Revoluþia din decembrie 1989, alte momente semnificative); -la cererea autoritãþilor publice locale, punerea la dispoziþie a datelor ºi informaþiilor privind numãrul membrilor, inventarul ºi starea de îngrijire a mormintelor ºi operelor comemorative de rãzboi, despre care deþin informaþii; - informarea pãrþile semnatare ale prezentului protocol în cazul în care sunt identificate noi morminte sau opere comemorative de rãzboi amenajate recent, dar ºi distruse, dispãrute sau profanate; -susþinerea amenajãrii, reamenajãrii ºi îngrijirii de morminte, parcele sau cimitire de rãzboi, dezvelirea unor opere comemorative, de cãtre autoritãþile publice, persoane fizice sau juridice (doar în condiþiile existenþei unui proiect legal ºi avizat); 15 Stindard -sprijinirea - la cerere ºi în limitele posibilitãþilor - efectuãrii de studii, misiuni de documentare, inspecþie ºi control la mormintele ºi operele comemorative de rãzboi din municipiul ºi judeþul Arad; -sprijinirea autoritãþilor publice locale în organizarea de activitãþi ºi evenimente, invitarea reprezentanþilor acestora la manifestãrile organizate de cãtre asociaþiile partenere.

Art.6 DISPOZIÞII FINALE

Prezentul protocol de colaborare are caracterul unui document cadru ºi acoperã întreaga activitate de realizare a obiectivelor comune, conform programelor ºi acþiunilor care urmeazã a fi convenite. Protocolul poate fi modificat sau completat cu acordul scris al pãrþilor semnatare, ori de câte ori situaþia impune. Partea care are initi- aþiva modificãrii prezentului protocol va transmite celeilalte pãrþi intenþiile preconizate. Prezentul Protocol de colaborare va intra în vigoare la data semnãrii ºi se încheie pe o perioadã de un an, cu posibilitatea prelungirii ºi îmbunãtãþirii cadrului de colaborare. Eventualele divergenþe dintre pãrþile semnatare, apãrute pe parcursul derulãrii activitãþilor prevãzute în prezentul protocol de colaborare, se vor soluþiona pe cale amiabilã.

Primãria Municipiului Arad A.N.C.M.R.R.Fil.jud.”Ziridava” Arad PRIMAR PREªEDINTE Ing. Gheorghe Falcã General maior (r )Vasile-Ionel Heredea Consiliul Judeþean Arad A.N.V.R Fil.jud.”Zãrandul” Arad PREªEDINTE PREªEDINTE Ec.dr. Cionca-Arghir Iustin-Marinel Colonel (r) Ioan Gliga Centrul Municipal de Culturã Arad AN “Cultul Eroilor - Regina Maria” Fil.jud.Arad DIRECTOR EXECUTIV PREªEDINTE Prof. Dana Pãdurean - Andreica Colonel (r) Constantin Bursa Centrul Cultural Judeþean Arad DIRECTOR Prof.dr. Doru Sinaci Nepoþi cu care ne mândrim! La vârsta senectuþii, dupã ce þi-ai vãzut copiii realizaþi în profesie, aºezaþi la casa lor ºi eºti mulþumit cã i-ai ajutat sã devinã oameni adevãraþi, satisfacþia cea mai mare îþi vine de la nepoþi. I-ai vãzut venind pe lume, mici bulgãraºi de aur ºi de bucurie, i-ai plimbat de mânã prin casã ºi prin parc, le-ai spus poveºti frumoase cu Feþi-Frumoºi imaginari ºi cu eroi adevãraþi, ai lãcrimat la ser- bãrile în care spuneau poezii... Aºa cum spune poezia patri- Iatã cã vine vremea sã fii mân- naþional la skandenberg, categoria oticã „Din vultur, vultur naºte, dru de a doua generaþie care te 90 de kg, mâna dreaptã. Este al din stejar, stejar rãsare”, era de urmeazã. doilea titlu naþional obþinut de aºteptat ca din bãrbaþi vrednici, Succesele nepoþilor par acum sportivul lipovan la acest sport al devotaþi patriei ºi poporului, sã se parcã mai importante decât ale braþelor puternice, adãugându-ºi nascã fii ºi nepoþi mândri, puter- copiilor, deoarece sunt poate la asta alte medalii de argint ºi nici, care sã întãreascã versurile ultimele bucurii pe care viaþa, în bronz obþinute la diverse con- lui Dimitrie Bolintineanu: „Viitor mersul ei de neoprit spre eterni- cursuri naþionale ºi internaþionale. de aur þara noastrã are, ºi prevãd tate, ni le mai oferã, înainte de Al doilea nepot cu performanþe prin secoli a ei înãlþare”. marea plecare. deosebite este Mihãiþã Aniculã- Cinste tinerilor, cinste Vã prezentãm doi nepoþi de esei, nepotul vicepreºedintelui pãrinþilor ºi cinste bunicilor care militari care fac cinste bunicilor, Filialei Arad a ANCMRR, lt.col. au zãmislit, au crescut, au educat prin performanþele sportive pe Mihai Aniculãesei. El se remarcã ºi au pregãtit pentru viaþã ºi pentru care le-au obþinut. în sportul rege-fotbalul, fiind þarã asemenea oameni de falã! Paul Avram, nepotul plu- declarat “Cel mai bun portar” la tonierului adjutant Avram Ioan din multe dintre competiþiile la care a Lt.col.(r) Alexandru Chiº Lipova, a cucerit titlul de campion participat împreunã cu echipa sa. Mr.(r) Dorin Ocneriu 16 Stindard

SUBFILIALA LIPOVA

CONTINUITATE LA CONDUCEREA SUBFILIALEI LIPOVA A A.N.C.M.R.R. Sâmbãtã, 18 martie 2017, în sala de fetivitãþi a Din Darea de seamã prezentatã de preºedintele Centrului Recreativ (fosta casã a Armatei) din Lipova subfilialei a reieºit cã Subfiliala Lipova a a avut loc adunarea generalã de dare de seamã ºi A.N.C.M.R.R. a avut o activitate bogatã în anul 2016, alegeri a Subfilialei Lipova a Asociaþiei Naþionale a axatã pe îndeplinirea obiectivelor statutare, protecþia Cadrelor Militare în Rezervã ºi în Retragere. socialã a pensionarilor militari, participarea la cins- Din partea Filialei Judeþene „ZIRIDAVA” Arad a tirea sãrbãtorilor naþionale, a aniversãrilor ºi come- participat o delegaþie formatã din gl.mr.(r) Vasile- morãrilor organizate de autoritãþile locale, de Filiala Ionel Heredea - preºedinte, col.(r) Sandu Criºan - prim Judeþeanã ºi de subfilialã pe plan local. Existã o realã vicepreºedinte, lt.col.(r) Aniculãesei Mihai ºi mr.(r) solidaritate între membri, cotizaþia se strânge lunar în Grec Gheorghe - vicepreºedinþi, col.(r) Alexa Vasile - totalitate, ajutoarele de înmormântare se plãtesc trezorier, col. (r) Tãnãsescu Romulus, col.(r) Isac familiilor camarazilor decedaþi iar activitatea internã ?tefanache, plt.adj.ºef(r) Manole Nicodim ºi MMP(r) se desfãºoarã într-un sediu modern ºi funcþional. Alexandru Haiduc - membri în Comitetul Director al Membrii subfilialei participã în numãr mare la acti- Filialei, col.(r) Ioan Gliga - preºedinte Filiala vitãþi, subfiliala are o imagine foarte bunã pe plan Judeþeanã „Zãrandul” Arad a A.N.V.R., col. (r) local ºi judeþean ºi protecþia socialã este asiguratã în Constantin Bursa - preºedinte Filiala Judeþeanã limitele legale, fapt care a dus la înscrierea de noi „Avram Iancu” Arad a A.N. „Cultul Eroilor-Regina membri din rândul militarilor trecuþi recent în rezervã, Maria”. dar ºi al unor foste cadre MI din oraº. Dupã intonarea Imnului de Stat al României, Raportul cenzorului a reflectat buna chivernisire a preºedintele subfilialei, col. (r) Ion Nedelcea a prezen- banilor asociaþiei, cheltuielile fiind justificate prin tat invitaþii, a comunicat Ordinea de zi ºi a anunþat documente, existând permanent un excedent în buge- prezenþa membrilor subfilialei la adunarea generalã, tul subfilialei. în numãr de 52 din 64, aceasta fiind statutar consti- În discuþiile care au urmat s-a reafirmat dorinþa tuitã. membrilor de a continua activitatea pe aceleaºi coor-

17 Stindard donate favorabile (MMP.r. Lazãr Lucian), apreciere ºi anterioare meritã sã continue activitatea pusã în slujba susþinere pentru conducerea subfilialei (MMP.r. rezerviºtilor militari din Lipova. Neavând contracan- Verdeº Mihai), apel la tineri sã se implice în viaþa sub- didat, col.(r) Ion Nedelcea a fost reales cu unanimitate filialei (col.r. Pop Ioan), sprijin ºi sponsorizare pentru de voturi ca preºedinte al subfilialei, la fel ºi ceilalþi activitãþile subfilialei (mr.r. Rotaru Gicu), pensionarii membri ai biroului: vicepreºedinte MMP(r) Nastasa militari lipovani au un cadru foarte potrivit pentru Nistor, secretar lt.col.(r) Hancea Dorin, cenzor col.(r) informare ºi petrecerea timpului liber (col.r. Gheorghe Lucaci Alexandru, casier MMP(r) Beligeanu Gligor), existã o emulaþie de idei ºi o realã dezbatere Constantin, membri mr.(r) Duþã Nicolae, plt.adj.pr. în subfilialã (col.r. Cosor Mircea). Burlacu ªtefan, plt.adj.pr. Radu Marin, plt.adj.pr. Concluzionând, gl.mr.(r) Heredea Vasile-Ionel a Drãghici Marcel. apreciat cã la Lipova funcþioneazã o subfilialã maturã, De notat cã subfiliala a apreciat la superlativ ideea solidã, apreciatã de comunitatea localã, care a devenit ºi indicaþia conducerii centrale a A.N.C.M.R.R. de a un partener important al Filialei Judeþene în alege un Preºedinte de Onoare dintre membrii în îndeplinirea scopurilor din Statutul A.N.C.M.R.R., vârstã, care s-au distins de-a lungul anilor în cariera fapt evidenþiat ºi de conducerea centralã, dupã vizita activã ºi în rezervã prin conduitã de onoare ºi demni- din mai 2016. Recomandã o mai mare diversitate în tate, beneficã asociaþiei. Singura propunere în acest organizarea activitãþilor recreative (exemplu fiind sens a fost în persoana col.(r) Gheorghe Gligor, fost organizarea de excursii), atragerea de simpatizanþi ºi comandant al ªcolii Militare de Ofiþeri de Rezervã obþinerea de venituri bãneºti prin cota de 2% din “Detaºamentul Pãuliº”, camarad care a dovedit per- impozitul pe venit prevãzutã de Codul Fiscal. manent competenþã, verticalitate, probitate profesio- Mulþumeºte biroului pentru modul în care a condus nalã ºi umanã, fiind votat în unanimitate de adunarea subfiliala ºi evidenþiazã doi membri ai subfilialei, generalã ca Preºedinte de Onoare al subfilialei. col.(r) Czernak Francisc ºi col.(r) Kaszoni Zoltan, Întâlnirea de la Lipova s-a încheiat cu o masã fes- care ºi-au adus un aport consistent, ca translatori, la tivã la care, gazde ºi oaspeþi deopotrivã, au depãnat parteneriatul de prietenie ºi colaborare dintre Filiala amintiri din cariera activã ºi au pus la cale diverse Judeþeanã ZIRIDAVA Arad ºi asociaþiile rezerviºtilor activitãþi la nivel de subfilialã ºi de filialã. militari din Bekescsaba ºi Szeged, Ungaria. Alegerea preºedintelui ºi biroului subfilialei au Mr.(r) Dorin Ocneriu consfinþit pãrerea unanimã cã organele conducãtoare Plt.adj.pr. Burlacu ªtefan

IN MEMORIAM AMINTIRILE TANCHIªTILOR LIPOVANI Rãsfoind colecþia vechiului ziar militar Apãrarea patriei, gã- sesc un reportaj scris în urmã cu 55 de ani, la unitatea militarã din Lipova. Din poza ce însoþeºte articolul îmi zâmbesc doi foºti bravi tanchiºti, coloneii Neagu Constantin ºi Mihai Bãlan. Pe vremea aceea, erau locotenenþi majori, comandanþi de subunitãþi ce pregãteau mecanici conductori ºi comandanþi de tanc. Rezultatele foarte bune obþinute în pregãtirea de luptã (ºi politicã, cum se spunea atunci) au adus la ºcoala pe obraz ºi gândul nostalgic mã Dumnezeu sã vã odihneascã în de la Lipova ziariºtii organului de poartã spre cei care nu mai sunt, pace, dragi camarazi, a cãror presã central al armatei, pentru a oameni de omenie ºi militari emi- amintire binecuvântatã o vom pãs- scrie despre modul exemplar în nenþi, de la care am învãþat mese- tra mereu vie! care se instruiau militarii de aici. ria armelor ºi noi, tinerii ofiþeri Un bob de lacrimã îmi curge abia ieºiþi din ºcoala militarã. Lt.col. Dorin Hancea

18 Stindard COMANDANT MILITAR ªI PÃSTOR DE SUFLETE Subfiliala Lipova a A.N.C.M.R.R. se mândreºte a Evoluþia profesionalã a camaradului nostru este avea în rândurile sale un membru de excepþie: maiorul una foarte interesantã. Absolvent al ªcolii de Ofiþeri (r) preot Lazãr Ioan. de Artilerie Antiaerianã ºi al Academiei Militare de Comandã, a îndeplinit funcþii de conducere în diferite garnizoane, ultima fiind aceea de comandant al UM 01191 Lipova în perioada 2002-2004. Între timp a urmat ºi a absolvit Facultatea de Teologie Pastoralã, astfel încât, de la trecerea în rezervã, activeazã ca profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxã a Universitãþii „Aurel Vlaicu” din Arad ºi din anul 2014 este sfinþit ca preot paroh la Biserica Ortodoxã Lipova. Pãrintele Lazãr, colegul nostru, participã activ la viaþa de asociaþie, este prezent la toate evenimentele aniversare ºi comemorative pe care le organizãm ºi ne bucurãm foarte mult cã, dupã misiunea de comandant, acum are de îndeplinit o altã misiune, aceea de pãstor al sufletelor enoriaºilor din garnizoana în care a lucrat ca militar. Col.(r) Ion Nedelcea Preºedinte Subfiliala Lipova MMP(r) Nastasa Nistor Vicepreºedinte

LUNA PÃDURII LA SUBFILIALA LIPOVA Revervi?tii militari din Lipova se implicã în diferite acþiuni organizate de comunitatea localã. Cea mai recentã dintre ele a avut loc în cadrul campaniei naþionale eco- logice “LUNA PÃDURII - 15 martie - 15 aprilie”. În colaborare cu Primãria oraºului Lipova, cu Ocolul Silvic ºi cu Liceul “SEVER BOCU” din al doilea oraº al judeþului Arad, membrii subfilialei au plantat pe malul râului Mureº peste 1000 de puieþi de arbori de diferite specii. La acþiune au participat col.(r) Ion Nedelcea – preºedinte subfilialã, lt.col.(r) Dorin Hancea - secretar, mr.(r) Nicolae Duþã ºi plt.adj.pr. civili ºi militari deopotrivã cãreia trãim, iar miºcarea în aer Marcel Drãghici - membri în bucurându-se de razele calde ale liber ne ajutã sã ne menþinem Biroul subfilialei, MMP(r) Lazãr soarelui de primãvarã. viguroºi cât mai mult timp, sã Lucian, plt.adj.(r) Ularu “Participãm cu placere la prelungim viaþa activã” ne spune Constantin, asist.med. Neculai aceste activitãþi benefice pentru col.(r) Ion Nedelcea, preºedintele Achiþei ºi mulþi alþii. oraº, benefice ºi pentru sãnãtatea subfilialei Lipova a A.N.C.M.R.R. Ziua dedicatã naturii s-a noastrã. Socializãm astfel cu Mr.(r) Duþã Nicolae încheiat cu un picnic în aer liber, comunitatea localã în mijlocul MMP(r) Lazãr Lucian 19 Stindard TELEVIZIUNEA ARAD – ÎN VIZITÃ LA SUBFILIALA LIPOVA De curând, redactorii postului judeþean de televiz- tea reflectând întrutotul protecþia socialã ºi grija faþã iune TV Arad au fãcut o vizitã la Centrul Recreativ de rezerva armatei. Sunt dezideratele pentru care s-a Lipova (fosta Casã a Armatei din a doua garnizoanã a înfiinþat asociaþia rezerviºtilor militari la centru, în judeþului Arad). Aici au realizat un reportaj amplu filiale ºi în subfiliale” MMP(r) Nastasa Nistor, vicepreºedinte subfil- ialã: „Fosta Casã a Armatei din Lipova a fost prelu- atã de administraþia localã ºi reabilitatã la standarde moderne. Am primit ºi noi un spaþiu adecvat, douã încãperi care rãspund pe deplin nevoilor subfilialei. Aici avem posibilitatea de a ne informa ºi de a petrece în mod util ºi plãcut timpul liber. Camarazii vin în numãr mare, semn cã ne facem datoria aºa cum trebuie”

despre activitatea Subfilialei A.N.C.M.R.R., au filmat la sediul Subfilialei, unde rezerviºtii militari lipovani desfãºurau diverse activitãþi organizatorice ºi distrac- tive ºi au intervievat câþiva membri ai Subfilialei. A doua zi s-a transmis pe post reportajul realizat la Lipova, întreg judeþul luînd la cunoºtinþã despre activitatea noastrã. Vã relatãm câteva impresii de la acest eveniment important pentru Subfilialã. Col.(r) Ion Nedelcea, preºedinte subfilialã: „Principala noastrã preocupare este sã aplicãm cât Col.(r) Lucaci Alexandru mai corect prevederile Statutului A.N.C.M.R.R., aces- Plt.adj.(r) Radu Marin

SUBFILIALA INEU CONDUCERE NOUÃ LA SUBFILIALA INEU Conform indicaþiilor conducerii centrale a A.N.C.M.R.R., la filialele ºi subfilialele din teritoriu au loc în aceastã perioadã adunãri generale de dare de seamã ºi alegeri. Marþi, 14 martie, a avut loc adunarea Subfilialei Ineu, jud. Arad. Au participat membrii subfilialei ºi ca invitat viceprimarul oraºului Ineu, ec. Ionel Alb. Din partea Filialei Judeþene ZIRIDA- VA Arad a participat o delegaþie compusã din col.(r) Sandu Criºan- prim vicepreºedinte Filialã, col.(r) 20 Stindard Constantin Bursa, lt.col.(r) Aniculãesei Mihai, mr.(r) Alegerea preºedintelui de onoare a fost unanim Dorin Ocneriu, plt.adj.(r) Vasile Sebeºan. acceptatã în persoana generalului de brigadã Vasile Dupã intonarea Imnului de Stat al României, Bãeþan, fost comandant de unitate ºi al garnizoanei preºedintele subfilialei, col.(r) Victor Uiorean, a salu- Ineu. Pentru funcþia de preºedinte executiv au candi- tat asistenþa, a prezentat invitaþii ºi a fãcut cunoscutã dat col.(r) Victor Uiorean, col.(r) Ion Marinescu, ordinea de zi a adunãrii: lt.col.(r) Mircea Diaconu ºi mr.(r) Octavian Dãmoc. 1. Dare de seamã cu privire la activitatea Biroului Fiecare ºi-a prezentat intenþiile pentru activitatea de subfilialei viitor a subfilialei, apoi s-a trecut la vot. A câºtigat cu 2. Raportul cenzorului cu privire la situaþia finan- majoritate de voturi mr.(r) Octavian Dãmoc, care va fi ciarã a subfilialei preºedintele Subfilialei Ineu a A.N.C.M.R.R. pentru 3. Discuþii pe marginea materialelor prezentate urmãtorii patru ani. În continuare au fost aleºi mem- 4. Alegerea preºedintelui de onoare, a preºedintelui brii Biroului, care s-a întrunit apoi în prima ºedinþã, executiv, a biroului ºi a delegaþilor la adunarea gener- desemnându-se urmãtoarea configuraþie pe funcþii: alã a Filialei Judeþene vicepreºedinte mr.(r) Virgil Cnab, secretar mr.(r) În Darea de seamã au fost punctate pe scurt princi- Racoviþã Mihalache, casier col.(r) Ismana Paul, cen- palele activitãþi din subfilialã, cu accent pe partici- zori lt.col.(r) Pârv Petru ºi plt.adj.ºef(r) Banc parea la fetivitãþile de cinstire a sãrbãtorilor naþionale Alexandru, purtãtor de cuvânt col.(r) Maftei Mihail, ºi a tradiþiilor eroice ale armatei române, ilustrându-se membri col.(r) Marinescu Ion, lt.col.(r) Diaconu faptul cã, din cauza lipsei unui sediu, membrii subfi- Mircea, mr.(r) Duma Simion, MMP(r) Mureºan Ioan. lialei pot participa doar la acþiuni organizate de Ultimul vot s-a dat pentru delegaþii care vor reprezen- autoritãþile locale ºi mai puþin pot organiza activitãþi ta subfiliala la adunarea generalã a Filialei Judeþene proprii. S-a menþionat în raport ºi o anume stare de Arad, în persoana mr.(r) Dãmoc Octavian, col.(r) tensiune existentã între unele grupuri ºi persoane din Maftei Mihail, col.(r) Marinescu Ion, lt.col.(r) subfilialã, lucru care nu trebuie sã mai persiste în Diaconu Mircea. viitor. Fostul preºedinte col.(r) Victor Uiorean a mulþumit Raportul cenzorului, prezentat de col.(r) Ismana camarazilor care i-au fost alãturi timp de 21 de ani ºi Paul, reflectã buna gestionare a banilor subfilialei. Un a urat succes noii conduceri a subfilialei, iar preºedin- punct aparte s-a referit la ajutorul de înmomrmântare, tele nou ales mr.(r) Octavian Dãmoc a promis oferit de subfilialã familiilor camarazilor decedaþi. creºterea nivelului de implicare a Biroului subfilialei La Discuþii au fost puse în luminã problemele legate în viaþa rezerviºtilor militari din Ineu ºi atenþie egalã de nerecuperarea banilor pierduþi prin diminuarea tuturor membrilor - ofiþeri, maiºtri militari, subofiþeri, pensiilor (col.r. Ion Marinescu), lipsa unui sediu ºi simpatizanþi, femei sau bãrbaþi. modul în care acest lucru influenþeazã activitatea sub- Col.(r) Sandu Criºan, prim vicepreºedinte al Filialei filialei, dar ºi nevoia de participare ºi de unitate în Judeþene ZIRIDAVA Arad a A.N.C.M.R.R. a con- cadrul subfilialei (lt.col.r Mircea Diaconu), o mai cluzionat la finalul adunãrii: „Aþi demonstrat astãzi cã mare implicare a conducerii A.N.C.M.R.R. în dialogul sunteþi un corp de rezerviºti militari unit, omogen, în cu guvernanþii pentru apãrarea drepturilor pensionar- care experienþa vârstnicilor se împleteºte armonios ilor militari (col.r. Mihail Maftei), apel la unitate ºi la cu elanul celor mai tineri. S-a produs o predare de implicarea tinerilor în activitãþile subfilialei (col.r. ºtafetã, iar cei care au preluat-o au datoria de a duce Ioan Martin), la ceremonialurile comemorative sã nu subfiliala spre realizãri cât mai benefice pentru pen- se neglijeze niciun monument din oraº (mr.r. Octavian sionarii militari din Ineu, atrãgându-i ºi pe cei neîn- Dãmoc), la alegerile pentru conducerea subfilialei sã scriºi. Aveþi sprijinul conducerii centrale a nu fie propuºi membri ai partidelor politice (col.r. Jan A.N.C.M.R.R., al conducerii Filialei Judeþene ºi al Munteanu). autoritãþilor locale din oraº ºi din judeþ. De dvs. Rãspunzând apelanþilor, viceprimarul oraºului depinde modul în care, de-acum înainte, veþi organi- Ineu, ec. Ionel Alb, a punctat buna colaborare dintre za ºi desfãºura activitãþile aniversare, comemorative ºi de recreere pe care vi le propuneþi. În numele subfilialã ºi autoritãþile administraþiei publice locale ºi preºedintelui Filialei, gl.mr.(r) Heredea Vasile-Ionel a promis sprijin pentru repartizarea unui sediu pentru ºi al Comitetului Filialei, vã mulþumesc pentru modul subfilialã, cel mai probabil la vechea judecãtorie. în care aþi desfãºurat aceastã adunare generalã ºi vã Col.(r) Sandu Criºan a adus lãmuriri cu privire la pen- doresc mult succes în tot ce veþi face”. siile militare ºi la activitatea Filialei Judeþene, iar col.(r) Constantin Bursa a fãcut precizãri despre Col.(r) Mihail Maftei modul de desfãºurare a înmormântãrii cadrelor mi- Mr.(r) Octavian Dãmoc litare decedate. Mr.(r) Dorin Ocneriu 21 Stindard PORTRET DE CAMARAD Punem pe hârtie câteva rânduri Militare de Subofiþeri de Tancuri despre pasiunile camaradului nos- la Piteºti, fiind repartizat în garni- tru plt.adj. VLAD NICOLAE. zoana Ineu, la Brigada 37 Rachete Nãscut la izvoarele Criºului Operativ Tactice, unde a îndeplin- Alb, în satul Dupãpiatrã, comuna it mai multe funcþii. A îmbinat Buceº, judeþul Hunedoara, acolo munca în armatã cu pasiunea pen- unde moþii lui Avram Iancu au tru sculptatul lemnului, fiind apre- scris file de istorie. ciat ºi mulþumit cu ce i-a oferit De mic copil a iubit arta popu- viaþa. Incearcã sã insufle ºi celor larã, cioplitul în lemn, poezia ºi doi copii pasiunea lui ºi iubeºte cu cântecele populare ºi a fost apreci- sfinþenie tot ceea ce bunii ºi at pentru sculpturile sale în lemn. strãbunii au clãdit în aceastã þarã. Dupã terminarea ºcolii gim- Iubeºte cântecele lui Drãgan naziale, urmeazã ºcoala profe- Munteanu, le ascultã cu plãcere sionalã la Zlatna, devenind lãcãtuº cântate de Bogdan Toma. mecanic. Urmeazã stagiul militar, Participã permanent la „Întâlnirea la tancuri, în garnizoana Roman, moþilor cu istoria” la Cheia unde s-a pregãtit la „ªcoala regi- Dupãpiatrã, acolo unde la 1848 Îi dorim camaradului nostru sã mentalã”. De aceastã perioadã îºi moþii au învins trupele maghiare continuie cu pasiunea lui, sã aibã aminteºte cu nostalgie de coman- comandate de maiorul Hatvany. în continuare putere de creaþie ºi dantul sãu, colonel Sverginski, cu Plt.adj. Vlad Nicolae este un sã ne innobileze cu lucrãrile lui. care s-a întâlnit acum 2 ani ºi au bun creºtin, crede cã Dumnezeu depãnat aminitiri din armatã. lasã omul pe pãmânt, îl Mr.(r) Octavian Dãmoc, Dupã terminarea stagiului mi- înzestreazã cu de toate, omul sã le Preºedinte subfiliala litar urmeazã cursurile ªcolii foloseascã. Ineu ISTORICUL BRIGÃZII 37 ARTILERIE INEU Este foarte greu sã cuprinzi doar într-un articol Cazarma fusese eliberatã în ultima perioadã a lunii istoria unei brigãzi de artilerie speciale care ºi-a iunie 1962 de cãtre R. 69 A.T.A.(Tunuri Armatã), desfãºurat activitatea timp de 43 de ani. Dar acest redislocat în garnizoana ªimleu-Silvaniei. lucru meritã sã-l faci pentru a arãta locuitorilor În cazarmã mai rãmãsese grupa de la serviciul oraºului Ineu ºi a militarilor din Armata României Cazarmare, iar paza era asiguratã de cãtre militari ai efortul pe care l-a depus întregul personal al acestei R. 26 Art. Perioada iulie-septembrie a fost o perioadã mari unitãþi pe toatã durata existenþei sale. de acalmie totalã. Cadrele care fuseserã selecþionate În acest scop am apelat la bunãvoinþa domnului pentru brigadã din diferite garnizoane, îºi predau col.(r.) BÂRLUÞIU LIVIU, fost ºef de stat major al funcþiile, efectuau concediul, apoi se prezentau la brigãzii în perioada 1990-1993 ºi a domnului col.(r.) U.M. 01499 Ineu, unitate complet necunoscutã chiar DÃMÃCUª GHEORGHE, fost comandant al de cãtre cadrele R. 69 A.T.A. Centrului 37 Depozitare în perioada 2002-2005. La 25.09.1962, cu excepþia comandantului Pentru a înþelege mai bine istoria brigãzii, am con- brigãzii, toate cadrele militare erau prezente în unitate. siderat cã estre necesar sã împãrþim perioada de 43 de ani în trei etape distincte: La aceastã datã, fiecare ofiþer, subofiþer (corpul maiºtrilor militari apare dupã trei ani) a aflat funcþia ETAPA I din istoria Bg. 37 R.O.T. pe care este încadrat ºi în acelaºi timp s-au stabilit (Rachete operativ tactice) ofiþerii ºi subofiþerii ce urmau sã se prezinte la cursul 01.06.1962-01.07.1995 de calificare pentru noua tehnicã la Centrul de Instrucþie al Artileriei Ploieºti, începând cu data de Prin Decret al Consiliului de Stat al Republicii 01.10.1962 pe o perioadã de opt luni. Populare Române, începând cu data de 01.07.1962 se înfi- Începând cu 01.10.1962, în cazarmã au mai rãmas inþeazã Brigada 37 R.O.T. cu denumirea uzualã Brigada cadre militare care au absolvit cursul de calificare 37 Artilerie. R.O.T. în U.R.S.S., cadrele care au încadrat subunitãþi Dislocarea Bg.37 Art. - comuna Ineu, raionul Arad, de asigurare (bateria comandã, C.I.C., Cp. Ge., Bt. As. regiunea Criºana, în cazarma ”de peste Criº” sau ”la greu”. Mat.). 22 Stindard Pentru întreg personalul brigãzii a fost o perioadã foarte grea sub toate aspectele. Cea mai grea problemã la acea vreme a fost problema locuinþelor. S-au depus eforturi foarte mari pentru rezolvarea acestei chestiuni, dovadã faptul cã la 10.10.1963 s-au dat în folosinþã primele cinci blocuri de pe actuala strada Dunãrii. În perioada 01.10.1962-01.10.1963 cadrele care încadrau bateriile de lansare, bateria tehnicã, plu- toanele de asigurare tehnicã ºi bateriile meteorologice s-au pregãtit în tainele noii tehnici, teoretic ºi practic. Teoretic, prin cursuri ºi studiu individual, iar practic sub îndrumarea cadrelor de la Bg. 32 R.O.T. Tecuci unde au fost detaºaþi toþi specialiºtii. În aceastã perioadã, tehnica pentru Ineu s-a primit din U.R.S.S. la Tecuci. Câteva probleme legate de tehnicã: Tipul de rachete – 8 K.11 – bãtaie maximã – 170 Km.; Instalaþiile de lansare – I.S.U. cu ºenile; În vara anului 1964 Brigada a fost controlatã de Tehnica de calcul – maºina de calcul cu manivelã cãtre o comisie a Ministerului Apãrãrii Naþionale, (greu de gãsit un exemplar pentru curioºi); fiind apreciatã cu calificativul BINE ºi cu specificaþia Punctele de comandã de la Bt., Dn., Bg. erau insta- ”poate îndeplini în siguranþã o misiune de luptã”. late pe maºini ZIS, echipate la uzina de la Mîrºa; Urmare a acestor rezultate, brigãzii i-a fost înmânat Tehnica bateriei tehnice era de ultimã orã, perfor- Drapelul de Luptã. Din acest moment, vorbim de o mantã, care cerea multã precizie în mânuirea ei. unitate bine consolidatã, cu mari perspective de viitor. În cursul lunii octombrie 1963, personalul ºi tehni- Pregãtirea brigãzii pentru noi activitãþi în poligonul ca de rachete au fost aduse pe calea feratã de la Tecuci din strãinãtate s-a fãcut cu ºi mai mare exigenþã, iar la la Ineu. Pentru toate eºaloanele de la mic la mare, aplicaþia efectuatã în luna mai 1965 toate echipajele, transportul pe C.F. a fost o problemã de mare încer- subunitãþile, comenzile de divizioane ºi brigadã au care, având în vedere caracteristicile noii tehnici fost apreciate cu calificativul FB, cu elogii înscrise în (gabarit, tonaj, specificul vagoanelor etc.). Pentru Registrul de Onoare al Poligonului. modul cum s-a desfãºurat acel transport întregul per- În anii urmãtori aplicaþiile tactice s-au efectut în sonal al Brigãzii a fost citat pe Ordinul de Zi al þarã, urmând ca tragerile propriu-zise sã se efectueze comandamentului Artileriei Forþelor Armate. în poligon. În 01.11.1963 începe noul an de instrucþie în În 1967 douã baterii de lansare au participat la cazarma modernizatã, cu marile ºi micile probleme ale trageri, încheind procesul de atestare practicã a familiilor, militarilor în termen, rezolvate în linii mari. pregãtirii de specialitate a brigãzii. În noul an de instrucþie, obiectivul principal era În urmãtorii ani, pânã în 1989, participarea la pregãtirea întregului personal la specialitate, în ved- trageri reale (lansarea) se fãcea din 2 în 2 ani, cu erea admiterii Brigãzii la aplicaþia cu trageri de luptã excepþia anului 1971, când din motive necunoscute, dintr-un poligon special de pe teritoriul U.R.S.S. poligonul nu a primit personal strãin. Pregãtirea practicã se fãcea în cazarmã (A1, A2) ºi la În urma evenimentelor internaþionale care au avut terenul de instrucþie din pãdurea Balta. S-au depus loc în august 1968, brigada a primit ordin sã se eforturi foarte mari din partea întregului personal ºi în pregãteascã permanent în cea de-a doua specialitate, luna martie 1964 toate subunitãþile de lansare, tehnicã, brigadã de artilerie antitanc. În perioada 23.08.1968 – asigurare tehnicã ºi meteo au fost apreciate ca fiind în 26.08.1968 s-a asigurat tehnica auto (autocamioane de mãsurã sã participe la aplicaþia cu trageri de luptã de tracþiune ºi de transport) direct de pe platforma uzinei pe teritoriul U.R.S.S. de autocamioane ”Steagul Roºu” Braºov. Aducerea În final s-au stabilit ca participante la aceste trageri acestor camioane în cazarmã s-a fãcut prin deplasare sã fie urmãtoarele subunitãþi: Bateria 1 ºi Bateria 4 pe ºosea a coloanelor de 10 maºini, la interval de o Lansare, Plutonul 1 ºi Plutonul 2 Asigurare tehnicã, orã (în scopul menþinerii secretului dislocãrii acestor Bateria tehnicã, subunitãþi de transmisiuni, elemente camioane). de asigurare tehnicã ºi materialã. Tunurile ºi muniþia aferente au fost transportate pe Rezultatele obþinute la aplicaþia tacticã cu trageri C.F.R. prin grija unitãþilor depozitare. de luptã au fost apreciate cu calificativul FB. La 01.09.1968 Brigada 37 Artilerie Antitanc era în mãsurã sã îndeplineascã o misiune de luptã. 23 Stindard Din acest moment vorbim de 2 brigãzi în una, atât buia sã întreþinã în stare de operativitate ºi vechea în viaþa cotidianã, cât ºi la mobilizare. instalaþie (ºenilatã) de la 8K11. Remarc exigenþa care a fost acordatã pregãtirii Remarc cu mândrie cã începând cu anul 1968, dar celei de-a doua specialitãþi. ºi înainte, indiferent de varianta în care a fost verifi- Planul de alarmã ºi de mobilizare era întocmit în 2 catã, brigada a obþinut numai calificative maxime. variante: Bg R.O.T.; În urma rezultatelor obþinute, Drapelul de Luptã al Bg. A.T brigãzii a fost decorat de 2 ori cu Ordinul ”TUDOR Am sã insist în continuare asupra evenimentelor VLADIMIRESCU” cls. III ºi cl.I (1969, 1971). din 1969 din poligonul din U.R.S.S. Mã opresc asupra unor probleme care la prima Conducerea armatelor Tratatului de la Varºovia au vedere nu ar avea importanþã. Pânã în toamna anului hotãrât efectuarea realã a lansãrii de rachete în cadrul 1964 brigada s-a subordonat nemijlocit „PRIMEI SALVE NUCLEARE”. Comandantului Artileriei Forþelor Armate (C.A.F.A). În acest scop au participat subunitãþi de lansare din Dupã ce a fost acreditatã sã îndeplineascã misiuni armatele României, Bulgariei, Ungariei, specifice, aceasta a trecut în subordinea Armatei a 3-a Cehoslovaciei, ºi, bineînþeles, U.R.S.S. (Cluj-Napoca) pânã în 1980 când trece în subordinea Subunitãþile Bg 37 R.O.T. au obþinut calificativul Armatei a 3-a (Craiova). Dupã evenimentele din 1989, maxim la absolut toate sectoarele de activitate, brigada trece din nou în subordinea C.A.F.A. depãºind recordul poligonului la baremele stabilite Prezenþa armatei în garnizoana Ineu a determinat o pentru apreciere. dezvoltare accentuatã în toate sectoarele: extinderea Brigada 37 R.O.T. a executat trageri reale (lansare) cartierului, noi corpuri de clãdiri ale liceului din în anii 1964, 1965, 1969, 1973, 1975, 1979 cu rachete localitate, centrala termicã, noi locuri de muncã pen- 8K.11, iar din 1981, 1983, 1985, 1987, 1989 cu tru femei (Tricoul Roºu), extinderea gãrii C.F.R. rachete 8K.14 (bãtaia maximã 300 km). asfaltarea ºoselei Arad-Ineu, ulterior, în continuare În toþi aceºti ani, subunitãþile participante în pânã la Brad, secþie nouã „STRUNGU”,º.a. Ca Poligonul din Stepa Kalmucã (U.R.S.S.) au obþinut urmare a avântului economic, cultural, spiritual, în numai calificative maxime cu multe elogii din partea anul 1967 Ineul a fost declarat oraº. reprezentanþilor din poligon. Menþionez ºi faptul cã mulþi copii ai cadrelor mil- Perioada 1979-1982 a fost iar o perioadã destul de itare din Bg. 37 R.O.T. au adus faimã oraºului Ineu grea, având în vedere cã brigada trecea de la dotarea prin rezultatele obþinute la diferite concursuri, în ºcoli tehnicã cu rachete 8K11 la dotarea cu tehnicã 8K14. ºi mai ales, în facultãþi. Este o mândrie pentru militarii Paralel cu pregãtirea la noua tehnicã era nevoie ºi ineuani, ca ºi pentru locuitorii întregului oraº. de întreþinerea tehnicii vechi. Nu a fost uºor. De exem- (Urmarea în numãrul viitor) plu, un mecanic de pe instalaþia de lansare 8K14 tre- Gl.bg.(r.) Vasile BÃEÞAN

24 Stindard FILIALA JUDEÞEANÃ „ZARANDUL” ARAD A ASOCIAÞIEI NAÞIONALE A VETERANILOR DE RÃZBOI ANIVERSAREA VETERANILOR DE RÃZBOI

Anul acesta, Ziua Veteranilor de Rãzboi din mulþumim preºedintelui gl.mr.(r) Heredea Vasile- România - 29 aprilie - o sãrbãtorim sub semnul unei Ionel ºi vicepreºedintelui col.(r) Sandu Criºan, cei mai duble aniversãri: activi colaboratori ai conducerii asociaþiei de veterani. -Se împlinesc 115 ani de la data de 29 aprilie 1902, Mulþumim ºi preºedintelui de la „Cultul Eroilor”, când Regele Carol I a instituit titlul onorific de col.(r) Constantin Bursa, precum ºi tuturor celor care Veteran de Rãzboi ºi anumite drepturi materiale pen- ne acordã ajutor pentru ca Filiala Judeþeanã tru supravieþuitorii Rãzboiului de Independenþã „ZÃRANDUL” Arad a A.N.V.R. sã aibã spor în tot ce (1877-1878); face, spre binele veteranilor ºi vãduvelor de rãzboi din -Se împlinesc 10 ani de când Guvernul României a municipiul ºi judeþul Arad. hotãrât ca la data de 29 aprilie sã fie sãrbãtoritã Ziua Joi, 27 aprilie 2017 am participat la Bucureºti la Veteranilor de Rãzboi din România. întâlnirea dintre preºedintele României, dl. Klaus Aceastã dublã aniversare gãseºte Filiala Judeþeanã Iohannis ºi conducerea centralã a A.N.V.R., împreunã ‚ZÃRANDUL” Arad a A.N.V.R. într-o situaþie bunã, cu preºedinþii de filiale judeþene. A fost un moment de dacã avem în vedere activitãþile de asociaþie, colabo- mare gratitudine faþã de noi, cei mai vârstnici ostaºi ai rarea cu partenerii sociali ºi apãrarea drepturilor ve- patriei. Preºedintele þãrii a adresat un Mesaj pentru teranilor ºi vãduvelor de rãzboi. Din pãcate, numãrul veterani, în care îºi exprimã recunoºtinþa, preþuirea ºi nostru scade de la an la an, din cauze naturale, datã respectul faþã de lupta ºi suferinþele noastre, ca ºi a fiind vârsta înaintatã a membrilor ºi starea de sãnãtate celor mai tineri veterani, luptãtorii din teatrele de a acestora. Primim însã un sprijin substanþial de la operaþii unde armata României participã la misiuni Filiala Judeþeanã „ZIRIDAVA” Arad a A.N.C.M.R.R. împreunã cu aliaþii din NATO. ºi de la Filiala Judeþeanã „AVRAM IANCU” Arad a Fie ca jertfa luptãtorilor români sã nu fie zadarnicã A.N. „Cultul Eroilor-Regina Maria”. Împreunã am ºi urmaºii noºtri sã trãiascã într-o lume mai bunã, fãrã sãrbãtorit Ziua Veteranilor de Rãzboi ºi alte date rãzboaie, fãrã urã, doar cu pace ºi înþelegere între importante din istoria naþionalã, împreunã am fost alã- oameni! turi de familiile celor decedaþi, împreunã am semnat Col.(r) Ioan Gliga, protocolul de colaborare cu Primãria Arad ºi Consiliul Preºedinte Filiala Judeþeanã Judeþean, împreunã am organizat ºi desfãºurat toate „ZÃRANDUL” Arad a A.N.V.R. acþiunile ºi activitãþile din filialã. Pe aceastã cale 25 Stindard ZIUA VETERANILOR DE RÃZBOI – SÃRBÃTORITÃ LA ARAD Ceremonia de sãrbãtorire a avut loc vineri, în „Veteranii de rãzboi sunt oameni care, cu voia ajunul Zilei Veteranilor de Rãzboi din România – 29 sau fãrã voia lor, au participat la evenimente impor- aprilie, la Monumentul Ostaºilor Români din Piaþa tante ale omenirii. Ei au luptat ºi au învins toate Avram Iancu. Dintre distinºii participanþi amintim pe greutãþile ºi opreliºtile, ajungând la vârsta la care sã prefectul Cosmin Pribac, vicepreºedintele Consiliului poatã povesti urmaºilor cum s-a plãmãdit lumea în Judeþean Sergiu Bâlcea, viceprimarul municipiului care trãiesc ei astãzi. Am participat zilele trecute la Arad Cãlin Bibarþ, comandantul Batalionului 191 întâlnirea ºi dineul oficial oferit de preºedintele Infanterie lt.col. Claudiu Topor, reprezentantul CMJ Klaus Iohannis conducerii centrale a ANVR ºi lt.col. Georgicã Sandu, conducerile ºi mulþi membri ai preºedinþilor de filiale judeþene, fiind foarte impre- filialelor judeþene ale ANVR ºi ANCMRR, reprezen- sionat de cinstirea care se acordã veteranilor de tanþi ai inspectoratelor MAI, ai universitãþilor, asoci- rãzboi”. aþiilor civice ºi partidelor politice arãdene. Gl.mr.(r) Vasile-Ionel Heredea, preºedinte Filiala Dupã intonarea Imnului de stat al României, un sobor Judeþeanã Arad a ANCMRR: de preoþi în frunte cu ÎPS Timotei, arhiepiscopul „Ne înclinãm în faþa dvs, veterani de rãzboi, ºi vã Aradului, a oficiat slujba religioasã de pomenire a apreciem eforturile ºi sacrificiul. Colaborarea dintre celor cãzuþi pe câmpurile de luptã, în lagãre ºi filialele noastre este un deosebitã, vã stãm alãturi în închisori, apoi s-au depus coroane de flori spre orice situaþie ºi veþi fi bineveniþi oricând la sediul veºnica lor amintire. nostru de la Cercul Militar Arad. Sã trãiþi încã mulþi

În alocuþiunile rostite s-a evidenþiat lupta ºi jertfa ani ºi sã ne întâlnim mereu la astfel de festivitãþi”. celor care, cu arma în mânã, au dus greul rãzboiului Col.(r) Vasile Anchidim, veteran de rãzboi: mondial, dar ºi a celor care s-au opus regimului comu- „Jertfele ºi suferinþele veteranilor de rãzboi pe nist instaurat prin forþã în România. N-au fost uitaþi câmpul de bãtãlie nu au fost zadarnice. Trãim astãzi nici eroii sau veteranii contemporani, militarii români într-o þarã liberã ºi independentã, în care tinerii au cãzuþi sau rãniþi în misiunile pe care armata noastrã le exemplul de luptã al veteranilor. Ei trebuie sã fie îndeplineºte în diverse teatre de operaþii, conform gata oricând sã urmeze pilda noastrã de devotament obligaþiilor asumate în Alianþa Nord-Atlanticã. ºi sacrificiu pentru þarã. Dea Domnul sã nu fie Defilarea Drapelului de luptã ºi gãrzii de onoare ale nevoie sã ia arma în mânã ºi sã lupte pentru Batalionului 191 Infanterie „Col. Radu Golescu” din apãrarea þãrii, dar vremurile se aratã tulburi ºi nu se Cetatea Aradului a încheiat o emoþionantã manifestare ºtie ce evenimente vor urma. Armata românã, împre- dedicatã veteranilor de rãzboi. unã cu aliaþii, este nãdejdea noastrã cã þara va fi În continuarea programului, la Cercul Militar Arad apãratã”. a avut loc un simpozion în care veteranii ºi rezerviºtii Col.(r) Sandu Criºan, primvicepreºedinte Filiala militari arãdeni au depãnat amintiri din rãzboi ºi din Judeþeanã Arad a A.N.C.M.R.R. ºi consilier al anii grei care au urmat, evidenþiindu-se modul remar- preºedintelui Filialei Judeþene Arad a A.N.V.R.: cabil în care veteranii au trecut peste situaþiile cu care „Mai sunt în Arad 114 veterani de rãzboi, iar cu s-au confruntat pe front ºi în noile condiþii ale comu- vãduve cu tot puþin peste 1000. Noi, rezerviºtii mili- nizãrii þãrii. Un aspect mai puþin plãcut este dat de tari, le oferim sprijin ºi consiliere în apãrarea drep- nerecunoºtinþa cu care sunt trataþi în prezent puþinii turilor legale care li se cuvin. Au ajuns la vârsta veterani rãmaºi în viaþã ºi vãduvele acestora, de senectuþii, puterile lor sunt tot mai slabe, dar forþa greutãþile vieþii ºi de lipsa unei susþineri reale din moralã, exemplul de luptã ºi sacrificiul lor pentru partea guvernanþilor. þarã le þin aprinsã conºtiinþa în memoria urmaºilor”. Impresii de la eveniment: Col.(r) Ioan Gliga, preºedinte Filiala Judeþeanã Mr.(r) Dorin Ocneriu „ZÃRANDUL” Arad a ANVR: Plt.adj. (r) Ionel Popa 26 Stindard MESAJUL PREªEDINTELUI ROMÂNIEI CU OCAZIA ZILEI VETERANILOR DE RÃZBOI – 29 APRILIE Preºedintele României, Klaus Iohannis, a susþinut joi, 27 aprilie a.c., la Palatul Cotroceni, o alocuþiune în cadrul dejunului oficial oferit cu prilejul Zilei Veteranilor de Rãzboi, transmite Romanian Global News. Vã prezentãm în continuare textul alocuþiunii: „Domnule Preºedinte al Asociaþiei Naþionale a Veteranilor de Rãzboi, Domnule Preºedinte al Asociaþiei Veteranilor de Rãzboi din Ministerul Afacerilor Interne, Dragi veterani de rãzboi, Stimaþi invitaþi, Sunt onorat sã vã primesc la Palatul Cotroceni ºi mã bucur sã fiu alãturi de dumneavoastrã, apãrãtorii statului nostru modern, martori ai unor momente cruciale ale istoriei naþionale. Bun venit! Sãrbãtorirea, la 29 aprilie, a «Zilei Veteranilor de Rãzboi», eveniment înscris deja în «Calendarul Tradiþiilor Militare», îmi oferã plãcuta ocazie de a vã Doamnelor ºi domnilor, adresa dumneavoastrã, veteranilor de rãzboi, fãuritorii Ceea ce ne defineºte, ca naþiune, sunt, în primul unei pagini din istoria naþionalã, un salut cãlduros ºi rând, valorile la care cu toþii, în mod solidar, aderãm. de a vã transmite multã sãnãtate. Pentru noi, respectarea drepturilor omului, a principi- Acest moment constituie un bun prilej de a reme- ilor democratice este fundamentalã, motiv pentru care mora trecutul ºi de a consolida legãtura generaþiilor de Armata României, modernizatã ºi profesionistã, îºi astãzi cu cele care ne-au precedat. poate asuma misiuni oriunde aceste valori sunt puse în Dumneavoastrã reprezentaþi pentru tineri val- pericol, atât în interiorul frontierelor naþionale, cât ºi oroase modele de abnegaþie, devotament ºi patriotism în afara acestora. autentic. Suntem mândri de curajul ºi profesionalismul de Pentru generaþiile de astãzi, determinarea ºi curajul care dau dovadã militarii români în teatrele de operaþii cu care aþi pus siguranþa ºi bunãstarea întregii naþiuni din Afganistan, Irak ºi Balcanii de Vest. mai presus chiar decât viaþa dumneavoastrã reprezintã Totodatã, le suntem recunoscãtori veteranilor care, o permanentã sursã de inspiraþie. Generaþiile actuale ºi în cele douã decenii ºi jumãtate de viaþã democraticã viitoare au datoria moralã ºi civicã de a pãstra integri- ºi de cooperare în cadrul comunitãþii euro-atlantice, au tatea ºi libertatea României, respectând valorile care participat la operaþiuni în sprijinul pãcii, la cele de sta- ne definesc ca fiinþe ºi ca naþiune. bilizare ºi reconstrucþie post-conflict. Faptele dumneavoastrã, demne de apreciat, îºi Cu emoþie, ca de fiecare datã, le adresez militarilor regãsesc ecoul ºi în activitatea asociaþiilor de veterani, Armatei României felicitãri ºi mulþumiri pentru tot care au contribuit la educarea tinerei generaþii ºi la ceea ce au fãcut pentru þara noastrã. dobândirea unor drepturi ºi facilitãþi binemeritate de Doresc, totodatã, sã aduc un cald omagiu distin- cãtre cei mai în vârstã ostaºi ai României, precum ºi selor vãduve de rãzboi ºi vãduve de veterani de rãzboi, de cãtre vãduvele de veterani. care, în acei ani grei pentru þarã, ani de neliniºte ºi Astãzi, cu doar câteva zile înainte de sãrbãtorirea nesiguranþã faþã de soarta soþilor aflaþi pe front, au Zilei Europei, gândurile noastre se îndreaptã ºi spre ºtiut sã învingã, cu eforturi ºi sacrificii, greutãþile ºi foºtii combatanþi. O naþiune nu este cu adevãrat puter- lipsurile întâmpinate. nicã dacã nu îºi respectã istoria, armata ºi eroii. Pentru În încheiere, vã rog sã primiþi mesajul meu de tot ceea ce aþi fãcut, meritaþi deplinã recunoºtinþã ºi preþuire ºi respect, fie cã sunteþi veterani ai celui de-al sprijinul nostru necondiþionat! Doilea Rãzboi Mondial, fie veterani din teatrele de Acum, este rândul nostru ca, rãmânând solidari cu operaþii în care Armata României a fost prezentã dupã trecutul, sã ne asumãm prezentul ºi, cu încredere în 1990. viitor, sã ne aducem contribuþia la pacea ºi stabilitatea Vã doresc sãnãtate ºi viaþã lungã! La mulþi ani globalã, la lupta împotriva noilor ameninþãri la adresa dumneavoastrã, tuturor!” securitãþii pe continentul european ºi în lume. (SURSA: presidency.ro) 27 Stindard FILIALA JUDEÞEANÃ „AVRAM IANCU” ARAD A ASOCIAÞIEI NAÞIONALE „CULTUL EROILOR – REGINA MARIA” BISERICA MARTIRILOR DE LA UTA Eveniment marcant, duminicã, 2 aprilie 2017, pentru credincioºii ortodocºi arãdeni: sfinþirea Bisericii Martirilor, lãcaº de cult din municipiu a cãrui cons- trucþie a început în anul 1993. Slujba de sfinþire a noii biserici parohiale, aflatã în zona ?ega, parcul UTA, a fost oficiatã de IPS Timotei Seviciu, arhiepiscopul Aradului, împreunã cu un impresionant sobor de preoþi din Arhiepiscopat, în prezenþa unui mare numãr de credincioºi. Biserica Parohiei „Arad ªega II”, cu hramul „Schimbarea la faþã” a fost declaratã lãcaº de cult închinat eroilor martiri arãdeni. Ea dominã arhitectu- ral ºi spiritual latura dinspre Cartierul Aurel Vlaicu a Pieþei UTA. Conducerea Bisericii Arad ªega II este “Este un gest de mare cinste pe care Biserica compusã din preot paroh Andrei Dîrbaº ºi preot sluji- Ortodoxã îl face în memoria eroilor martiri arãdeni, tor Radu Bocºa. cãzuþi în rãzboaie, în prizonierat, în lagãre ºi „Imensitatea bisericii, soluþia tehnicã de cons- închisori, în munþii luptei anticomuniste sau în re- trucþie din beton îmbrãcat cu cãrãmidã, precum ºi voluþia de la 1989. Bunul Dumnezeu va binevoi, în diversele cicluri economice parcurse au fãcut ca marea Lui milostenie, ca la fiecare slujbã, la fiecare lucrarea sã se întindã pe mai mulþi ani. Astfel cã rugãciune ºi la fiecare dangãt de clopot ce va rãsuna acum, când Patriarhia Românã a închinat acest an din acest sfânt lãcaº, sã-ºi întoarcã faþa Sa luminatã martirilor ºi mãrturisitorilor din perioada comu- spre Arad ºi spre urmaºii celor care sunt cinstiþi aici, nistã, pronia Dumnezeiascã a fãcut ca lucrãrile inte- aducându-ne tuturor sprijinul ºi binecuvântarea pe rioare sã fie finalizate ºi sã dea posibilitatea slujirii care le dorim de la El” a declarat preºedintele Filialei atât de cerute, într-un spaþiu adecvat ºi generos, Judeþene „Avram Iancu” Arad a A.N. „Cultul Eroilor încât Eparhia Aradului se poate mândri cu acest – Regina Maria”, col. (r) Bursa Constantin. simbol, cu aceastã mãrturie a neuitãrii sacrificiului acelora de ieri pentru cei de azi ºi de mâine” sunt Lt.col.(r) Mircea Dumitrescu cuvintele preotului Filip Albu cu prilejul acestui Plt.adj.pr. Pavel Togan important eveniment bisericesc din viaþa Aradului. Arãdenii i-au comemorat pe eroii Revoluþiei din 1989 La 27 de ani de la miºcãtoarele evenimente care au fãcut din Arad al doilea municipiu reºedinþã de judeþ ridicat la lupta anticeauºistã ºi anticomunistã în decembrie 1989, dupã Timiºoara, mani- festãrile comemorative au adus la locurile de pioasã amintire sute de cetãþeni, printre ei fiind ºi membrii Filialei Judeþene „Ziridava” Arad a A.N.C.M.R.R. Cuvintele rostite cu aceastã ocazie de Valentin Voicilã - liderul revoluþionarilor arãdeni din acele zile fierbinþi - dar ºi de alþi vorbitori, au readus în amintirea celor prezenþi hotãrârea revoluþionarilor arãdeni de a se pune capãt regimu-

28 Stindard lui ceauºist, aderarea deplinã la Golescu” au defilat prin faþa revoluþiei împotriva elementelor spiritul Timiºoarei ºi, în special, numeroasei asistenþe. diversioniste dupã 22 decembrie lupta fãrã violenþã pentru drepturi Un moment aparte l-a constitu- a fost plãtitã cu sângele a 19 arã- ºi libertãþi democratice. it ceremonia de depunere de deni, morþi în condiþii din pãcate Slujbele de pomenire au fost coroane de flori la monumentul încã neelucidate. Ei sunt eroii sãvârºite de ÎPS Timotei, arhiepis- eroilor Revoluþiei din 1989 situat Aradului – tineri sau maturi, copul Aradului, împreunã cu un în incinta cazãrmii din Cetatea civili sau militari – ºi este de sobor de preoþi militari ºi civili. Aradului, unitatea militarã de aici datoria noastrã sã-i cinstim aºa Administraþia publicã localã, având un rol important – alãturi de cum se cuvine ºi sã-i plângem, instituþiile culturale, asociaþiile de ?coala de Ofiþeri de Rezervã de la alãturi de familiile lor îndoliate” revoluþionari, partidele politice ºi Lipova – în victoria revoluþiei arã- declarã gl.mr. Vasile-Ionel alte entitãþi civice au depus dene. Heredea, preºedintele Filialei coroane de flori la monumentele „Deºi la Arad manifestaþiile „Ziridava” Arad a A.N.C.M.R.R. ºi troiþele dedicate eroilor, iar populaþiei civile, care au con- Glorie eternã eroilor Drapelul ºi Garda de Onoare for- tribuit la cãderea dictaturii Revoluþiei din decembrie 1989! matã din militari ai Batalionului ceauºiste, au fost paºnice ºi nu Col.(r) Constantin Bursa 191 Infanterie „Col. Radu au fãcut victime, apãrarea Cpt.(r)ing. Ioan Gorici 9 MAI – TRIPLÃ SEMNIFICAÞIE: INDEPENDENÞÃ, VICTORIE, UNIUNE Aradul a sãrbãtorit ziua de 9 mai în Piaþa “Avram unitate ºi de acþiune comunã a popoarelor Europei ºi Iancu”, la Monumentul Ostaºilor Români, locul celor ale lumii, pentru a menþine pacea ºi prosperitatea pe mai frecvente ºi mai emoþionante ceremonii militare ºi continent ºi pe întreg pãmântul (Cãlin Bibarþ, vicepri- religioase. marul Aradului). Dupã primirea oficialitãþilor ºi intonarea Imnului Prefectul Cosmin Pribac a dat citire Mesajului de Stat al României ºi a Imnului Europei, ÎPS Timotei primului ministru Sorin Grindeanu dedicat zilei de 9 a oficiat slujba religioasã de pomenire a eroilor patriei, mai, dupã care a urmat depunerea de coroane de flori împreunã cu arhidiaconul Tiberiu Ardelean ºi cu preo- din partea Instituþiei prefectului judeþului Arad ºi a tul militar Adrian David. structurilor MAI ºi Ministerului Justiþiei, din partea În luãrile de cuvânt care au urmat s-a evidenþiat Consiliului Judeþean Arad, din partea armatei active - jertfa ostaºilor participanþi la rãzboiul de independenþã Centrul Militar Judeþean Arad ºi Batalionul 191 a României ºi la cele douã rãzboaie mondiale, precum Infanterie „Col. Radu Golescu”, din partea filialelor ºi ajutorul lui Dumnezeu dat popoarelor spre izbândã, judeþene ale A.N.C.M.R.R., A.N.V.R. ºi A.N. „Cultul pentru a trãi într-o lume liberã (ÎPS Timotei, arhiepis- Eroilor-Regina Maria”, din partea instituþiilor de copul Aradului), tripla semnificaþie a zilei de 9 mai - învãþãmânt superior din Arad - Universitatea de Vest Ziua Independenþei României, Ziua Victoriei asupra „Vasile Goldiº” ºi Universitatea „Aurel Vlaicu”, din fascismului ºi Ziua Europei unite (Bogdan Ivaºcu, partea partidelor politice - PSD, PNL, USR ºi ALDE muzeograf la Complexul Muzeal Arad), nevoia de ºi din partea asociaþiilor de revoluþionari.

29 Stindard Zeci de copii de la ºcolile arãdene au depus pe României la 1877, a fost relevatã asistenþei de col.(r) treptele monumentului florile recunoºtinþei faþã de Constantin Bursa de la Cultul Eroilor: independenþa eroi ºi steguleþe cu cercurile Europei unite. României nu a fost declaratã la 9 mai, ci la 10 mai - La final, Drapelul de luptã ºi Garda de Onoare for- ziua regelui, când Parlamentul României a declarat matã din militari ai Batalionului 191 Infanterie au independenþa, sãrbãtorindu-se aºa pânã la venirea defilat prin faþa monumentului, în aplauzele întregii comuniºtilor. Aceºtia au mutat-o cu o zi mai devreme, asistenþe. la 9 mai, prevalându-se de declaraþia ministrului de Membrii Filialei Judeþene „ZIRIDAVA” Arad a externe de atunci, Mihail Kogãlniceanu, fãcutã în faþa A.N.C.M.R.R. care au participat la aceastã frumoasã diplomaþilor strãini acreditaþi la Bucureºti. ceremonie s-au întâlnit apoi la sediul asociaþiei de la „Astfel de zile memorabile ne readuc în amintire Cercul Militar Arad, unde a avut loc un interesant faptele istorice, dar mai ales ne mobilizeazã la acþiune schimb de pãreri cu privire la ziua de 9 mai ºi unele pentru a apãra moºtenirea inestimabilã pe care o avem fapte mai puþin ºtiute despre aceastã zi. de la înaintaºi. Trãim azi într-o þarã liberã ºi într-o Astfel, col.(r) Ioan Gliga, preºedintele veteranilor de Europã unitã datoritã sacrificiilor ºi iniþiativei celor rãzboi arãdeni, a prezentat faptul inedit conform trãitori înaintea noastrã. Rãmâne ca noi, cei de azi, sã cãruia germanii au capitulat în seara zilei de 8 mai consolidãm construcþia lor ºi sã ridicãm noi piedestale 1945, dar din cauza diferenþei de fus orar, când ºtirea democratice ºi comunitare, care sã ofere urmaºilor o a ajuns la Moscova la Stalin era deja 9 mai, iar ruºii au lume mai bunã, mai apropiatã de idealul dorit al pãcii transmis apoi întregii lumi cã victoria contra ºi dezvoltãrii durabile” a declarat preºedintele Filialei Germaniei a venit pe 9 mai. Judeþene “ZIRIDAVA” Arad a A.N.C.M.R.R., Altã variantã, contrar celei unanim acceptate, gl.mr.(r) Vasile-Ionel Heredea. referitoare la 9 mai ca zi a declarãrii independenþei Mr.(r) Dorin Ocneriu

DIALOG CU PARTENERII SOCIALI SCHIMBÃRI MAJORE LA MINISTERUL APÃRÃRII NAÞIONALE ªI LA ALTE ÎNALTE EªALOANE MINISTERUL APÃRÃRII ARE UN NOU TITULAR Dupã alegerile parlamentare din luna decembrie 2016, configuraþia noului legislativ al României a impus un guvern de coaliþie, astfel încât guvernul tehnocrat, care a condus þara timp de un an, a fost înlocuit de unul politic. Ministerul Apãrãrii Naþionale are un nou ministru, în persoana domnului Beniamin Gabriel Leº, jurist ºi senator. Dânsul a preluat comanda ministerului de la fostul ministru Mihnea Motoc. Ceremonia s-a desfãºurat la sediul ministerului, în prezenþa ºefului Statului Major General, generalul Nicolae Ciucã, a ºefilor categoriilor de forþe ale armatei ºi ºefilor structurilor centrale din M.Ap.N. Ministrul Beniamin Leº i-a mulþumit fostului minstru Mihnea Motoc pentru activitatea depusã la conducerea instituþiei ºi pentru în prezenþa secretarului de stat pentru politica de modul în care au colaborat în timpul mandatului sãu apãrare ºi planificare Mircea Duºa, a locþiitorului de secretar de stat la Departamentul pentru arma- ºefului Statului Major General gl.lt. Adrian Tonea ºi a mente. ºefului Statului Major al Forþelor Terestre gl.lt. Dumitru Scarlat, a avut loc ceremonia de predare - COMANDANT NOU LA primire a comenzii Diviziei 4 Infanterie “Gemina”. DIVIZIA 4 INFANTERIE GEMINA La trecerea în rezervã, gl.mr. dr. Ioan Manci a predat Miercuri, 1 martie 2017, la sediul comandamentu- comanda Diviziei gl. bg. Virgil Ovidiu Pop, care a lui Diviziei 4 Infanterie “Gemina” din Cluj-Napoca, îndeplinit pânã la aceastã datã funcþia de locþiitor al

30 Stindard ºefului Statului Major al Forþelor Terestre ºi coman- înzestrarea, operaþionalizarea structurilor, exerciþiile dant al Componentei Operaþionale Terestre. multinaþionale ºi executarea misiunilor din teatrele de La ceremonia militarã, alãturi de reprezentanþii operaþii au fost obiectivele principale. M.Ap.N. au participat reprezentanþi ai autoritãþilor „Forþele Terestre Române se gãsesc într-un publice locale, foºti comandanþi ai Diviziei 4 amplu proces de transformare ºi modernizare, cu Infanterie “Gemina”, comandanþi ai marilor unitãþi ºi obiective ºi misiuni foarte clare, atât pe termen scurt, unitãþi din subordinea diviziei, personal militar ºi civil dar ºi pe termen mediu ºi lung. 2% din PIB înseam- din comandamentul diviziei, ÎPS Andrei, Mitropolit al nã ºi pentru Statul Major al Forþelor Terestre o alo- Clujului, Maramureºului ºi Sãlajului, prefectul judeþu- care financiarã consistentã, ce impune o abordare lui Cluj, Gheorghe Ioan Vuºcan, primarului pragmaticã a execuþiei bugetare, având rolul de a municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, cu toþii evi- asigura înlocuirea tehnicii vechi de luptã, echiparea denþiind înaltul profesionalism ºi cariera excepþionalã efectivelor cu noua þinutã combat, asigurarea unor a celor doi generali care au procedat la predarea-prim- condiþii de muncã decente în scopul modernizãrii ºi irea comenzii diviziei. asigurãrii Forþelor Terestre cu capabilitãþi ºi capaci- tãþi ce pot rãspunde provocãrilor mediului de securi- ªEF NOU LA COMANDA tate din secolul XXI”, a precizat gl.mr. Marius FORÞELOR TERESTRE ROMÂNE Harabagiu în alocuþiunea sa. În data de 3 aprilie 2017 gl.mr Marius Harabagiu a preluat comanda Statului Major al Forþelor Terestre de la gl.lt. Dumitru Scarlat, în cadrul unei ceremonii desfãºuratã la sediul instituþiei. Fostul comandant al Forþelor Terestre a fost numit reprezentant militar al

Ministrul Gabriel Leº a mulþumit generalului Dumitru Scarlat pentru activitatea depusã ºi a apreciat cã în noua misiune pe care o va îndeplini va reprezenta þara la nivelul cel mai înalt în calitate de Reprezentant Militar al României la NATO ºi UE. României la NATO ºi UE, la Cartierul General NATO ,,Domnule general Marius Harabagiu, aþi demons- de la Bruxelles. trat perseverenþã ºi determinare în exercitarea actu- Activitatea de predare primire a comenzii ºi a lui de comandã, ultima poziþie fiind definitorie pen- Drapelului de Luptã al Forþelor Terestre s-a desfãºurat tru Armata României, ca ºi comandant al în prezenþa ministrului Apãrãrii Naþionale, Gabriel Comandamentului Forþelor Întrunite. Aþi condus ºi Beniamin Leº, a secretarului de stat pentru politica de planificat exerciþiile naþionale ºi misiunile noastre în apãrare ºi planificare, Mircea Duºa, a ºefului Statului teatrele de operaþii ºi aþi adus oamenii acasã în sigu- Major General, general Nicolae Ciucã, a ºefilor ranþã. Vã asigur de sprijinul meu ºi al conducerii statelor majore ale forþelor Aeriene ºi Navale, a ministerului, de deschidere ºi dialog în activitatea pe ataºaþilor militari acreditaþi în România, a personalu- care o desfãºuraþi”, a declarat ministrul Beniamin lui militar ºi civil din Statul Major al Forþelor Terestre. Gabriel Leº. Gl.lt. Dumitru Scarlat a apreciat cã în perioada în care a asigurat comanda categoriei de forþe au fost (SURSA: site-ul M.Ap.N.; forter.ro; pagina foarte multe activitãþi, în care grija pentru oameni, de facebook a Diviziei 4 Infanterie Gemina)

31 Stindard Pentru un an, partenerii maghiari au preluat comanda Batalionului Mixt Româno-Maghiar de Menþinere a Pãcii Cazarma „Cetate” din Arad a gãzduit miercuri, 14 Pãcii s-a format în anul 1999, fiind prima structurã de decembrie 2016, ceremonia anualã de predare-primire acest fel din Alianþa Nord-Atlanticã, având ca misiuni a comenzii Batalionului Mixt Româno-Maghiar de prevenirea declanºãrii ostilitãþilor potenþiale în zona Menþinere a Pãcii, unitate-etalon a NATO, formatã din de operaþiuni prin prezenþa unei forþe militare reale ºi douã module, unul românesc - Batalionul 191 eficace; acþionarea ca forþã combatantã în misiuni de Infanterie “Col. Radu Golescu” din Arad - ºi al doilea menþinere a pãcii ºi în situaþii de gestionare a crizelor; maghiar - Batalionul 3 Infanterie “Bercsényi Miklós” desfãºurarea de operaþiuni în sprijinul pãcii ºi exe- din Hódmezõvásárhely. cutarea misiunilor umanitare de cãutare-salvare; Lt.col. Claudiu Topor, comandantul modulului planificarea ºi executarea operaþiunilor de gestionare a românesc, a predat comanda omologului sãu maghiar, crizelor; planificarea ºi conducerea unor acþiuni mr. Ferenc Schleisz, apoi ambii ofiþeri au raportat comune de pregãtire pentru a menþine un nivel ridicat comandanþilor eºaloanelor superioare predarea-prim- de eficienþã operaþionalã. irea comenzii. Zona de acþiune a Batalionului Mixt Româno- Eºaloanele superioare Batalionului Mixt sunt Ungar de Menþinere a Pãcii include, în principal, Brigada 81 Mecanizatã „Gen. Grigore Bãlan” din regiunile centrale, rãsãritene ºi sud-estice ale Europei, Bistriþa, comandatã de col. Iulian Berdilã ºi Brigada 5 dar ºi alte teritorii europene sau din afara continentu- Infanterie „Bocskai István” din Szolnok, comandatã lui, zone de operaþiuni cu teren mediu frãmântat, cu de gen.bg.dr. Romulusz Ruszin. posibilitãþi reduse sau nesigure de deplasare ºi cu un Au fost prezenþi prefectul judeþului Arad, Cosmin ridicat nivel de risc. Pribac, reprezentanþi ai autoritãþilor locale ºi ai struc- Pânã acum Batalionul a executat numeroase exer-

turilor de siguranþã naþionalã ºi ordine publicã din Arad. ciþii în comun, dar ºi misiuni internaþionale, stabilin- Joi, 15 decembrie, la Hódmezõvásárhely, a avut du-se între militarii români ºi unguri strânse legãturi loc aceiaºi ceremonie, conform protocolului stabilit profesionale ºi interpersonale. între cele douã pãrþi. Cpt. Paul Crãciun Batalionul Mixt Româno-Maghiar de Menþinere a Slt. Ocneriu Ioan Octavian

32 Stindard STAGIU DE INSTRUIRE ÎN COMUN A MILITARILOR ARÃDENI ªI BRITANICI

În perioada 24.01-17.02.2017, în poligonul Dud- forþe inamice. Aceastã fazã de force-on-force pre- Tauþ, un numãr de 30 de cadre militare cu funcþii de supune desfãºurarea tuturor forþelor aparþinând comandã din cadrul structurilor aparþinând detaºamentului BMATT care s-au instruit în teren, Batalionului191 Infanterie ,, Col. Radu Golescu” din prin ocuparea unui FOB (Forward Operational Base) Arad au desfãºurat o etapã deosebit de importantã în ºi executarea diferitelor misiuni specifice de stabilitate cadrul pregrãtirii, bazatã pe dezvoltarea calitãþilor de ºi sprijin în aria de operaþii desemnatã. lideri, dezvoltarea deprinderilor în lucrul cu harta, Stagiul de pregãtire a avut o concepþie foare bine folosirea aparaturii de vedere pe timp de noapte, exer- gânditã, cu toate elementele de la nivel echipã pânã la sarea procedeelor de reacþie la diferite incidente ºi nivel pluton implicate în repetiþii ºi în scenariul tactic, în aºa fel încât acþiunea sã decurgã fluent, fãrã sin- cope, cu integrarea tuturor categoriilor de armament. Facilitãþile de instruire din poligonul Dud-Tauþ au stimulat creativitatea cadrului militar ºi dorinþa comandanþilor de plutone, grupe ºi echipe de a se instrui, oferind totodatã condiþii optime luptãtorilor de a pune în practicã ceea ce au exersat în exerciþiile de rezolvare a unor situaþii tactice. Scenariul pregãtirii a fost unul fictiv, dar complex, adaptat mediului de securitate actual, în conformitate cu legislaþia naþionalã ºi internaþionalã în domeniul apãrãrii ºi securitãþii naþionale. Reale au fost doar stucturile armate implicate, astfel încât, în baza pregãtirii anterioare ºi a celei acumulate prin exercitarea actului de comndã. Toate acestea fiind desfãºurarea exerciþiului, acestea sã fie în mãsurã ca, supervizate ºi mentorizate de cãtre instructorii brita- în situaþii de crizã sau pe timp de rãzboi, sã îºi nici aparþinând echipei BMATT (BRITISH MILI- îndeplineascã misiunile pentru care au fost destinate. TARY ADVISORY TRAINING TEAM) Activitatea s-a finalizat cu acordarea de certificate Dacã în prima fazã a acestui exerciþiu s-au de apreciere, atât pentru participanþi cât ºi pentru desfãºurat zilnic activitãþi de instruire specifice anu- echipa de instructori britanici care a supervizat ºi mitor teme, precum lupta în mediul urban, operaþii mentorizat aceastã activitate. ofensive ºi de apãrare, atât la nivel de grupã cât ºi la nivel de pluton, cea de-a doua fazã, a constat în simu- Lt.col. Claudiu Topor larea unei lupte reale, în contra-partidã, forþe proprii - Comandant Batalion 191 Infanterie 33 Stindard PARTENERIAT ÎNTRE UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU” ARAD ªI CENTRUL NATO DE EDUCAÞIE ªI INFORMARE În data de 17 aprilie 2017 a demarat un parteneriat care onoreazã Aradul. Universitatea arãdeanã „Aurel Vlaicu”, prin rectorul prof.univ.dr. Ramona Lile, ºi Departamentul Regional de Studii pentru Managementul Resurselor de Apãrare (DRESMARA) - Centrul NATO de educaþie ºi informare, prin col.prof.univ.dr Florin Eduard Grosaru, directorul Departamentului, au semnat protocolul de colaborare a celor douã prestigioase instituþii, prin care se susþine cercetarea ºtiinþificã ºi se impulsioneazã realizarea de proiecte. Dedicaþi principiului dezvoltãrii continue, echipa DRESMARA desfãºoarã activitãþi în colaborare cu actori importanþi ai mediului universitar din þarã ºi din strãinãtate. Colaborarea academicã între „Salutãm semnarea acestui acord de colaborare, cele douã instituþii deschide calea unor noi parteneri- care poate fi o oportunitate ºi pentru armata din ate în activitãþi didactice, cercetare ºtiinþificã, precum Arad. Vom lua legãtura cu cela douã instituþii ºi organizarea în comun a unor conferinþe, sesiuni, partenere ºi ne oferim disponibilitatea de a participa, simpozioane, etc. De asemenea, în cadrul discuþiilor cu specialiºtii noºtri, la activitãþile din calendarul dintre reprezentanþii celor doi parteneri a fost parteneriatului recent semnat. Avem multe de spus menþionatã posibilitatea publicãrii în comun a unor despre rolul armatei în formarea statului naþional cãrþi, reviste ºi materiale documentare, precum ºi unitar român, în victoria asupra totalitarismului din accesul reciproc la fondul de carte din bibliotecile uni- România ºi din lume, în stabilitatea ºi apãrarea versitare proprii. democraþiei, în dezvoltarea ºi aplicarea strategiilor „Este un protocol care ne onoreazã ºi sunt con- de combatere a terorismului prin participarea la vinsã cã va deschide noi oportunitãþi pentru corpul misiuni internaþionale în cadrul NATO. Vom evi- academic al UAV. Cooperarea cu Centrul Nato de denþia parteneriatele cu Ungaria la nivel de armatã informare ºi consiliere oferã noi perspective de cer- activ (parcursul Batalionului Mixt Româno- cetare, deschide calea unor schimburi de experienþã Maghiar de Menþinere a Pãcii) ºi de rezerviºti mili- între cadrele didactice ºi cu siguranþã va determina tari (colaborarea recentã cu asociaþiile similare din o creºtere a vizibilitãþii UAV în spaþiul public. Cu Szeged ºi Bekescsaba)” se pronunþã preºedintele siguranþã, manifestãrile generate în urma acestui Filialei Judeþene ZIRIDAVA Arad a A.N.C.M.R.R., acord vor fi nu doar în beneficiul celor doi parteneri, gl.mr.(r) Vasile-Ionel Heredea. ci ºi al comunitãþii locale care va avea ºansa de a participa la dezbateri ºi conferinþe pe diverse teme Col.(r) Sandu Criºan legate de securitatea lumii contemporane”, a declarat Lt.col.(r) Mihai Aniculãesei prof.univ.dr. Ramona Lile, rectorul UAV. Col.(r) Popescu Atanasie Emblema de Merit „Partener pentru Apãrare” conferitã Prefectului Aradului Cu ocazia Zilei Naþionale a susþinerea unor activitãþi speci- col. Relu Burtea, în prezenþa României – 1 decembrie, ?eful fice, precum ºi pentru sprijinul ºefilor structurilor judeþene Statului Major General al Armatei constant acordat structurilor aparþinând Sistemului Naþional de Române, gl. Nicolae Ciucã, a con- Ministerului Apãrãrii Naþionale Apãrare, Ordine Publicã ºi ferit Prefectului judeþului Arad, dislocate pe raza administrativ- Siguranþã Naþionalã, a comandan- jurist Cosmin Pribac, Emblema de teritorialã a Judeþului Arad, cu tului Batalionului 191 Infanterie Merit „Partener pentru Apãrare” prilejul Zilei Naþionale a “Col. Radu Golescu” Arad lt.col. clasa a II a, „în semn de înaltã României”. Claudiu Topor. apreciere a profesionalismului ºi Distincþia a fost înmânatã de „Sunt deosebit de onorat de a contribuþiei deosebite aduse în comandatul Garnizoanei Arad, primirea acestei distincþii. 34 Stindard Ionel Herdea, aflãm: “Prefectul Cosmin Pribac face cinste armatei române, atât prin faptul cã a fost militar la unitatea din Arad, cât ºi prin aceea cã provine din familie de militar, tatãl lui fiind cadru M.Ap.N. Dupã absolvirea Facultãþii de Drept, a dovedit calitãþi administrative deosebite, fiind promovat în funcþii de rãspundere, culminând cu cea de prefect al judeþului Arad. Din aceastã posturã a avut ºi are în permanenþã o atitudine deschisã, cooperantã, apropiatã de armata activã ºi de cea de re- zervã, organizând ºi participând Mulþumesc domnului general care am avut-o cu armata activã cu elan la toate acþiunile comune Nicolae Ciucã, domnului colonel ?i cu rezervi?tii militari arãdeni, în care sunt este implicate arma- Relu Burtea, precum ºi întregu- în cadrul activitãþilor desfãºurate ta ºi Instituþia Prefectului”. lui personal din cadrul struc- împreunã” a declarat Prefectul turilor Ministerului Apãrãrii Judeþului Arad, Cosmin Pribac. Col.(r) Ilie Vlãdoi Naþionale de pe raza administra- De la pre?edintele Filialei Plt.adj.pr.(r) Pruteanu tiv-teritorialã a judeþului Arad Judeþene “Ziridava” Arad a Laurenþiu pentru excelenta colaborare pe A.N.C.M.R.R., gl.mr.(r) Vasile- Filiala Judeþeanã ZIRIDAVA Arad – partener guvernamental la sãrbãtorirea Centenarului Marii Uniri

Departamentul Centenar din Guvernului României a demarat o vastã acþiune de consultare ºi implicare a societãþii civile în organizarea ºi desfãºurarea evenimentelor cultural-educative dedicate împlinirii a o sutã de ani de la fãurirea statului unitar român - 1918- 2018. Anul 2018 a fost declarat Anul Centenarului Marii Uniri ºi se doreºte o cât mai completã implicare ºi reprezentare a tuturor românilor, din þarã ºi din strãinãtate, la manifestãrile ce vor fi desfãºurate anul viitor cu acest prilej. Departamentul Centenar din Guvernul României invitã toþi factorii interesaþi - administraþie publicã centralã ºi localã, instituþii publice sau private, asociaþii ºi fundaþii, persoane fizice sau juridice - sã vinã cu idei, sugestii, proiecte ºi alte iniþiative care sã readucã în memorie acele vremuri de intensã emulaþie patrioticã ºi unanim consens naþional celorlalte culte religioase, comandanþii structurilor în realizarea dezideratului unirii românilor într-un sin- MI, preºedintele UVVG prof.univ.dr. Aurel Ardelean, gur stat. rectorul UVVG prof.univ.dr. Coralia Cotoraci, direc- Joi, 2 martie 2017, caravana Departamentului torul Casei Corpului Didactic prof. Adela Redeº, Centenar în frunte cu secretarul de stat Cristian prof.dr. Doru Sinaci directorul Centrului Cultural Videscu a ajuns la Arad, unde în aula Universitãþii Judeþean, oameni de culturã, ºtiinþã, artã ºi alte entitãþi “Vasile Goldiº” a avut loc întâlnirea cu reprezentanþii care lucreazã pentru binele public, pentru cultura ºi societãþii arãdene. administraþia arãdeanã. Au participat prefectul Cosmin Pribac, primarul Printre invitaþii la întâlnire au fost ºi lt.col. Claudiu Gheorghe Falcã, deputatul Glad Varga, IPS Timotei Topor - comandantul Batalionului 191 Infanterie „Col. arhiepiscopul ortodox al Aradului, reprezentanþi ai Radu Golescu” din Arad, lt.col. Sandu Georgicã din 35 Stindard partea Comenduirii Garnizoanei Arad, mr.(r) Dorin manifestãrilor dedicate Centenarului, comitet care sã Ocneriu din partea Filialei Judeþene Arad a ANCMRR primeascã, sã analizeze ºi sã centralizeze propunerile ºi cpt.ing.(r) Ion Gorici din partea A.N. Cultul Eroilor- de activitãþi comemorative ºi evocatoare. Regina Maria. Din partea Filialei Judeþene ZIRIDAVA Arad a Din discuþiile care s-au purtat reþinem: A.N.C.M.R.R. a participat col.(r) Sandu Criºan, -Evidenþierea faptului cã Aradul a fost centrul în primvicepreºedinte Filialã, care a fost desemnat, care s-a gândit ºi s-a coagulat lupta pentru împreunã cu preºedintele Filialei, gl.mr.(r) Heredea desãvârºirea unitãþii naþionale a românilor, aici fiind Vasile-Ionel ºi cu preºedintele filialei Arad a sediul CNRC ºi aici activând cei mai importanþi A.N.V.R., col.(r) Ioan Gliga, sã facã parte din comite- corifei ai Marii Uniri: Vasile Goldiº, ?tefan Cicio Pop, tul de organizare a manifestãrilor dedicate Ioan Suciu. Centenarului Marii Uniri. -Ceremoniile trebuie sã reflecte dorinþa de unire „Ne raliem cu toatã forþa ºi cu toatã dorinþa de a manifestatã de românii de toate categoriile sociale, din ajuta la efortul de sãrbãtorire a împlinirii unui secol toate provinciile româneºti aflate sub dominaþie de la Marea Unire a tuturor românilor într-un sin- strãinã: Transilvania, Banat, Criºana, Maramureº, gur stat liber, independent ºi democratic. Membrii Basarabia ºi Bucovina. filialei noastre vor propune activitãþi potrivite acestui -Finalizarea demersului de realizare ºi amplasare la moment festiv ºi vor participa în numãr mare la toate Arad a Monumentului Marii Uniri manifestãrile. Ca arãdeni, trebuie sã evidenþiem cu -Pregãtirea încã din anul 2017 a unui calendar de mândrie rolul determinant pe care l-a avut Aradul în activitãþi dedicate aniversãrii a 100 de ani de la Marea pregãtirea programaticã, logisticã ºi acþionalã a Unire: lansare de cãrþi, albume foto, simpozioane, Marii Adunãri Naþionale de la Alba Iulia din data de mese rotunde, comunicãri ºtiinþifice, expoziþii în spaþii 1 decembrie 1918. De asemenea, trebuie sã evi- muzeale sau în alte locuri, memorii de rãzboi, etc. denþiem aportul Armatei Române ºi a Gãrzilor -Manifestãrile sã fie legate atât de anul 1918-anul Naþionale Române din Ardeal la realizarea ºi unirii, cât ºi de anul 1919, când s-a realizat efectiv apãrarea Marii Uniri, în special campaniile militare hotãrârea de la Alba Iulia, cu accent pe instaurarea din anul 1919, când inamici din est ºi din vest încer- administraþiei româneºti ºi pe campaniile militare din cau sã frângã unitatea tânãrului stat român. Pentru est (Basarabia) ºi din vest (Ungaria). toate acestea, le mulþumim cu adâncã pioºenie înaintaºilor ºi le pãstrãm amintirea binecuvântatã” a A doua zi, la Primãria Arad a avut loc întâlnirea de declarat preºedintele Filialei Arad a A.N.C.M.R.R., lucru a primarului Aradului, ing. Gheorghe Falcã, cu gl.mr. (r) Vasile-Ionel Heredea. conducãtorii instituþiilor implicate în sãrbãtorirea Col.(r) Criºan Sandu Centenarului Marii Uniri, stabilindu-se un calendar de Mr.(r) Dorin Ocneriu activitãþi ºi constituirea unui comitet de organizare a Cpt.(r) Ion Gorici COMISIA DE APÃRARE DIN CAMERA DEPUTAÞILOR A VIZITAT ARADUL În data de 16 martie 2017, membrii Comisiei pentru Apãrare, Ordine Publicã ºi Siguranþã Naþionalã din Camera Deputaþilor - comisie condusã de deputatul arãdean Dorel Cãprar - au efectuat o serie de vizite de informare ºi documentare la mai multe obiective de importanþã strategicã din municipiul ºi judeþul Arad. Au participat de asemenea par- lamentarii de Arad Mihai Fifor- senator ºi Adrian Todor-deputat, doi secretari de Stat, Adrian Mlãdinoiu ºi Mihai Dan Chiricã. Prima întâlnire a avut loc la 36 Stindard Cercul Militar Arad, unde comisia Golescu”, sub îndrumarea coman- Naþional din Slovacia, în cadrul s-a familiarizat cu problematica dantului Batalionului, lt.col. cãreia s-au discutat cooperarea în centrelor militare prin intermediul Claudiu Topor. domeniul militar a celor douã col. Relu Burtea - ºeful Centrului Vizita a continuat la state, participarea la misiuni Militar Judeþean Arad ºi col. Inspectoratul Judeþean de Poliþie NATO-UE ºi politicile de înzes- Augustin Pegulescu - ºeful Arad ºi la Inspectoratul pentru trare a forþelor armate ale Centrului Militar Zonal Timiº. A Situaþii de Urgenþã Arad. României ºi Slovaciei, þãri mem- urmat deplasarea în Cetatea A doua zi, la Nãdlac a avut loc bre NATO. Aradului ºi trecerea în revistã a întâlnirea comisiei parlamentare Col.(r) Vasile Arion tehnicii de luptã a Batalionului cu o delegaþie a Comisiei pentru Lt.col.(r) Tãnãsescu 191 Infanterie „Col. Radu Apãrare ºi Securitate a Consiliului Romulus LOCUL ªI ROLUL DESIGNULUI OPERAÞIONAL ÎN PROCESUL DE PLANIFICARE A ACÞIUNILOR ÎNTRUNITE Mediul operaþional complex precum ºi multi- tudinea de actori care evolueazã în gestionarea crizelor determinã ca arta operativã ºi designul ope- raþional sã joace un rol determinant în înþelegerea mediului de confruntare, oferind comandanþilor sprijinul necesar pentru desfãºurarea acþiunilor întrunite ºi pentru integrarea tuturor efectelor în scopul atingerii stãrii finale dorite. În procesul de planificare a operaþiilor se folosesc noþiuni ºi instrumente specifice ale designului oper- aþional pentru vizualizarea repartiþiei capabilitãþilor de care se dispune, în coordonate spaþio-temporale, în scopul îndeplinirii misiunii încredinþate. Dupã primirea misiunii, concomitent cu declanºarea procesului de planificare a operaþiei, încep sã se desfãºoare ºi etapele designului operaþional, care continuã pe toatã durata planificãrii ºi executãrii operaþiei. Designul operaþional contribuie la o exploatare eficientã a metodelor ºi mijloacelor avute la dispoziþie, precum ºi la atingerea cu succes a stãrii finale dorite. Realizarea unui design operaþional presupune în principiu trei componente fundamentale, fãrã de care reuºita planificãrii operaþiei nu poate fi executatã, astfel: -înþelegerea cuprinzãtoare a mediului de conflict -identificarea ºi înþelegerea situaþiei ºi a problemei social, informatii ºi infrastructura) ale adversarului ºi operaþionale ale participanþilor neutri, care sunt decisive pentru -dezvoltarea unei abordãri operaþionale. operaþiile întrunite Conjuncturile ºi factorii care au repercusiuni -mediul electromagnetic. asupra procesului de luare a deciziei precum ºi anga- Însuºirea complexitãþii mediului operaþional obligã jarea capabilitãþilor în cel mai eficient mod, sunt coor- la o fuziune de artã ºi pricepere, precum ºi la un cumul donate definite ºi influenþate de modul în care este de cunoºtinþe, experienþã, intuiþie ºi raþionament critic, înþeles mediul operaþional. ingrediente fundamentale ale designului operaþional, Mediului operaþional, prin structura sa integratã, cu mijloacele de analizã particulare planificãrii. este compus din: Elementele care compun perspectiva iniþialã a - particularitãþile mediilor aerian, terestru, maritim mediului operaþional ºi care constituie un fundament ºi spaþial solid, pot fi urmãtoarele: -mediul informaþional, din care face parte ºi spaþiul -obiective care aratã starea finalã strategicã, care cibernetic orienteazã comandanþii întrebuinþarea metodelor ºi -ansamblele PMESII (politic, militar, economic, mijloacelor de care dispun 37 Stindard -momentul ºi contextul în care factorul politic nu cu reanalizarea aspiraþiilor ºi localizarea tensiunilor mai foloseºte forþa militarã ca instrument elementar în dintre situaþiile existente ºi starea doritã. îndeplinirea obiectivelor naþionale Cu o însuºire superficialã a mediului operaþional se -planul care cuprinde, în formã doctrinarã, misi- pot crea premizele apariþiei unui risc în definirea pre- unea ºi sarcinile grupãrii de forþe maturã a problemei ºi a relaþiilor esenþiale dintre sis- -evaluarea iniþialã de informaþii, fundamentatã pe temele sale, acest fapt determinând emiterea unei sce- analiza întrunitã a informaþiilor mediului operaþional. nariu operaþional care nu corespunde cu sistemul final Comandanþii îºi însuºesc condiþiile curente ale sis- dorit ºi la o rigiditate a planului operaþiei dupã temului ºi condiþiile la care trebuie sã ajungã sistemul punerea lui în practicã. dorit în finalul operaþiei, în urma înþelegerii primare a Împrejurãrile apãrute din conflict sunt mai puþin mediului operaþional. Aºadar, se poate determina un sau mai mult complexe decât altele, conflictele asi- sistem de sarcini, întemeiat pe datele actuale de care metrice fiind în multe situaþii mai complexe ºi cu se dispune, urmând ca aceastã situaþie iniþialã sã fie obiective mai greu de realizat decât cele tradiþionale, folositã de statul major, pentru analiza misiunii. forþã militarã contra forþã militarã. Comandantul ºi Mediul operaþional conþine sisteme statice (infra- statul major þin cont întotdeauna, pe lângã toþi ceilalþi structura) ºi sisteme complexe ºi active, mereu în factori, de limitãrile operaþionale impuse de eºalonul schimbare, caracterizate de instabilitate. Evoluþia superior, constrângerile ºi restricþiile care limiteazã operaþiei militare impune adaptarea forþei întrunite la libertatea de acþiune a acestora. sistemele care sunt mereu în schimbare. Din aceastã Enunþul situaþiei operaþionale este fundamentul cauzã arta operativã constã în imaginaþia creatoare, în dezvoltãrii scenariului operaþional. Acesta se va emite hotãrârea, experienþa ºi aptitudinile comandanþilor ºi dupã înºiruirea factorilor problemei, determinarea statului major. raporturilor dintre condiþiile curente ºi cele finale În mod particular, abordarea sistemicã a mediului dorite cu scopul de ale transforma înaintea adversaru- operaþional, obligã la o strânsã coeziune a mai multor lui. compartimente ale statului major cu structura de infor- Pentru a decide variante de acþiune ºi modalitãþile de maþii precum ºi cu organizaþii externe sistemului mi- realizare a circumstanþelor dorite prin construcþia unei litar. Cele mai multe aspecte ale mediului operaþional forme conceptuale care asociazã ce se doreºte cu ce este pot fi abordat printr-un grup de ºase sisteme care posibil, este nevoie de o abordare operaþionalã care sã ne vizeazã domeniile politic, militar, economic, social, dea posibilitatea concentrãrii eforturilor pe subiectul informaþii ºi infrastructura, foarte bine cunoscute în identificat. limbajul militar sub acronimul PMESII. Starea finalã doritã este definitã de condiþiile deter- Nodurile care interacþioneazã în interiorul sistemu- minate de abordarea operaþionalã, aceasta fiind o schiþã lui sau între sisteme sunt elementele care pot fi obiect a acþiunilor generale. al acþiunilor, cum ar fi resursa umanã ºi mijloacele În acest sens, abordarea operaþionalã este percepþia materialele ºi metodele avute la dispoziþie. Legãturile comandantului asupra modului în care se schimbã funcþionale pot fi ilustrate de relaþiile de comandã ºi condiþiile curente în cele finale ale operaþiei. control, sau de cele de ideologie. Acestea stabilesc Din punctul de vedere al abordãrii cuprinzãtoare, interacþiunea dintre noduri care definesc funcþionarea abordarea operaþionalã reprezintã maniera în care sunt sistemului ºi îndeplinirea sarcinilor specifice. exercitate aparatele puterii naþionale – diplomatic, infor- Sistemul dorit se poate reprezenta, nu doar într-un maþional, economic, militar, în cadrul coeziunii inter- mod grafic de legãturi, ci ºi într-o descriere a unor agenþii pentru prelucrarea sistemul iniþial în sistemul condiþii care îndeplinesc dispoziþiile date de cãtre dorit, în raport cu obiectivele stabilite. Evoluþia abor- comandant. Timpul este primordial pentru evoluþia dãrii operaþionale permite orientarea comandantului unor angajamente operaþionale optime necesare pentru planificarea operaþiei, oferã o schemã de execuþie soluþionãrii situaþiei operaþionale determinate. a operaþiilor ºi permite însuºirea oportunã a mediului ºi Pasul urmãtor care succede prima etapã de însuºire problemei operaþionale. a mediului operaþional, care stã la baza emiterii Pentru construcþia unei abordãri operaþionale opor- designului operaþional, constã în concentrarea efor- tune, ar trebui sã fie luate în considerare patru direcþii turilor pe însuºirea situaþiei operaþionale. Acesta este esenþiale: punctele tari ºi vulnerabilitãþile adversarului, vital pentru continuarea procesului ºi construcþia unui ameninþãrile ºi oportunitãþile determinate, planul de scenariu operaþional coerent. îndeplinit de la condiþiile curente la condiþiile dorite, Însuºirea ºi delimitarea cauzelor acute ale conflic- repercusiuni posibile ale transformãrii mediului opera- tului - care reliefeazã punctul critic al unei probleme þional pentru atingerea stãrii finale. complexe ºi precar structurate duc la determinarea ºi Abordarea operaþionalã foloseºte liniile de operaþii ºi aprofundarea problemei existente. Aceasta se iniþiazã liniile de efort, elemente esenþiale pentru materializarea

38 Stindard graficã a schemei de acþiuni necesare pentru îndeplinirea mei operaþionale, caracterizarea abordãrii operaþionale, obiectivelor prin identificarea condiþiilor dorite. O linie limitãri operaþionale, intenþia comandantului. de operaþii reprezintã , de regulã, orientarea în teren a Pentru evoluþia abordãrii operaþionale trebuie forþelor proprii pentru îndeplinirea unui obiectiv, identificate resursele de care se dispune ºi riscurile folosindu-se în planificarea operaþiilor de apãrare ºi calculate pentru atingerea obiectivelor. Riscul calculat ofensivã. Linia de efort încheagã numeroase sarcini ºi va fi la un stadiu acceptabil, iar resursele trebuie sã misiuni, la momentul la care corelarea la coordonatele existe în mãsura asigurãrii îndeplinirii obiectivelor. adversarului mai puþin semnificativã, cu precãdere în Din perspectiva abordãrii cuprinzãtoare, evoluþia cazul operaþiile de stabilitate. designului operaþiei va milita pentru înþelegerea reci- Nu existã o “soluþie ºcoalã” pentru varianta în care ar procã ºi realizarea coeziunii între factorii participanþi trebui dezvoltate liniile de operaþii sau cele de efort, la operaþie, atât în cazul eºaloanelor militare, cât ºi al deoarece elementele care le definesc sunt complexe, ast- conexiunilor inter-agenþii. Succesul operaþiei depinde fel încât nu este posibilã o încadrare conceptualã clarã a în cea mai mare mãsurã de acþiunile de cooperare ºi acestora sau gãsirea unei ecuaþii spaþiu-timp care sã coordonare dintre militari ºi civili, organizaþiile din determine interdependenþa dintre ele. Din punct de diferite state, care sunt fundamentale pentru eforturile vedere doctrinar, pentru identificarea liniilor de operaþii, concentrate ºi construirea unui scenariu de succes al ar trebui sã se þinã cont de urmãtoarele cerinþe: obiec- acesteia. tivele pentru fiecare linie în parte, punctele critice ºi situ- aþiile decisive pentru susþinerea libertãþii de acþiune. Lt.col. ªtefan-Claudiu TOPOR Un alt rol esenþial în construcþia designului operaþiei Comandant Batalionul 191 Infanterie, Arad este centrul de greutate (CoG). Acesta este concept operaþional care determinat prematur afecteazã abor- BIBLIOGRAFIE darea operaþionalã. În Doctrina Armatei României, CoG Carl von Clausewitz. Despre rãzboi, Bucureºti, Editura este definit ca un ansamblu de caracteristici, capabilitãþi Militarã, 1982. sau elemente specifice unui mediu, prin care o naþiune, Dicþionar militar, Editura Militarã, Bucureºti, 1972. Colectiv, Teoria cunoºterii ºtiinþifice, Editura Academiei alianþã, forþã militarã, actor sau grup de actori îºi asigurã României, Bucureºti, 1995. libertatea de acþiune, puterea fizicã sau voinþa de a lupta. Doctrina Armatei României, Bucureºti, 2012. În cadrul abordãrii operaþionale, pentru vizualizarea Doctrina planificãrii operaþiilor în Armata României, mediul operaþional, a problemei operaþionale ºi a modu- Bucureºti, 2013. Planner’s Handbook for Operational Design, Suffolk-Virginia, lui de rezolvare a acesteia, comandantul dispune ºi ela- 2011. boreazã, prin statul major, direcþiile pentru planificare, Field Manual (FM) 5-0, The Operations Process, March 2010. care sunt compuse din urmãtoarele elemente: JP 5-0, Joint Operation Planning, 2011 prezentarea mediului operaþional, materializarea proble-

39 Stindard

ISTORIA MAGISTRA VITAE BATALIOANE ARÃDENE LA TIMIªOARA Mãrturiile colonelului (r.) IOAN MICU EMIL ªIMÃNDAN: Domnule colonel (r.) Ioan dal mare. Militarii au defilat prin oraº cu drapele, Micu vã numãraþi printre ofiþerii care au fãcut parte iar unii dintre civili s-au legat de Drapelul de luptã din cele douã detaºamente (batalioane), echipate de al Unitãþii din Timiºoara. De la acel cetãþean am rãzboi, ale UM.01380 Cetate Arad, care, în 17 aflat pentru prima datã cã în Timiºoara sunt decembrie 1989, au primit ordin de la Ministrul demonstraþii de stradã. Dupã ce m-am despãrþit, Apãrãrii Naþionale, general Vasile Milea, sã se am început sã mai chem cadre în unitate, iar pe la deplaseze la Timiºoara ºi sã intre sub comanda Marii ora 14,00 am primit indicativul: „Alarmã de Unitãþi 18 Mc. Din Timiºoara. Ce grad aveaþi în luptã!”. Totodatã am primit ordinul sã plecãm la decembrie 1989? Timiºoara cu un detaºament de valoarea a douã Col.(r.) IOAN MICU: În decembrie 1989 aveam batalioane. Fiind obligat sã respect ordinul pe care gradul de maior ºi þineam locul ºefului de Stat l-am primit, am luat toate mãsurile ce se iau în Major la UM.01380 din Arad, cunoscutã sub denu- asemenea condiþii. Deci, am plecat cu detaºamentul mirea UM. Cetatea Arad. Spun þineam locul, întocmai ca la o alarmã de luptã. Ceilalþi urmau sã întrucât ºeful de Stat Major era plecat într-o per- vinã ulterior. misie. În data de 16 decembrie 1989 – era într-o zi E.ª.: Ce însemnau „toate mãsurile ce se iau în de sâmbãtã – am primit telefon de la maiorul asemenea condiþii”? Dumitru Marcu, care era atunci comandantul Col.(r.) I.M.: Am ieºit din cazarmã cu absolut UM.01380, ca sã mã prezint pe ora 22 la unitate. tot ceea ce era dotat un asemenea detaºament, cu Unitatea noastrã primise telefon de la Ministrul cincisprezece transportoare blindate, cu toate staþi- Vasile Milea ºi, de asemenea, de la comandantul ile de radio aferente, camioane, cu „salon” de Stat Armatei a 4-a, generalul Iulian Topliceanu, din Major, inclusiv cu muniþie. Cluj-Napoca, ºi de la comandantul Diviziei 11 Mc. E.ª.: Militarii erau îmbarcaþi în autobuze? din Oradea, generalul Nicolae ªchiopu, pentru a Col.(r.) I.M.: Nu, în camioane ºi transportoare îndeplini misiunile ce vor fi ordonate. În acest fel se blindate. La indicativul „Radu cel Frumos” uni- proceda în caz de calamitate, dar ºi în cazul în care tatea mergea înainte pânã ce din urmã ne vor trebuia sã intervenim la vreun obiectiv ce era ata- ajunge detaºamentele formate din rezerviºti ºi aºa cat. Deci, m-am gândit iniþial, nu poate fi vorba mai departe, cum era fixat în cazul în care þara era decât de un lucru obiºnuit. Ordinul a fost sã pregã- atacatã de un agresor din exterior. Când am ieºit tim Unitatea pentru intervenþie, dar fãrã sã din cazarmã, efectiv noi nu ºtiam ce se întâmplã ºi chemãm cadrele prin agenþi de legãturã, sã nu se ce trebuie sã facem. Ni s-a spus cã este atacatã producã panicã ori agitaþie în oraº. Astfel, cadrele Timiºoara, dar nimeni nu ºtia de cãtre cine este care aveau telefon le-m chemat în unitate, iar pe atacatã, doar faptul cã trebuie sã mergem acolo, în celelalte, care nu aveau telefon, nu le-am mai sprijinul Timiºoarei. anunþat, rãmânând pentru moment acasã. La scurt timp dupã ieºirea noastrã din UM E.ª.: Înþeleg cã era în noaptea de 16 spre 17 Cetate, ne-a ajuns din urmã un ARO al unitãþii, în decembrie 1989. care se afla un ofiþer de legãturã ºi care ne-a comu- Col.(r.) I.M.: Exact. În noaptea de 16 spre 17 nicat cã s-a dat ordin de la Divizia 11 Mc. din decembrie am organizat Unitatea din Arad pentru Oradea, de care aparþinea Regimentul din Arad, sã intervenþie, fãrã sã cunosc însã pentru ce inter- încãrcãm armamentul, militarii sã fie cu arma- venþie. În cursul dimineþii s-a prezentat la poarta mentul încãrcat. Eram deja în dreptul campingului unitãþii un cetãþean din Timiºoara care avea bãia- din Subcetate. Am oprit detaºamentul pe locul în tul militar în unitatea noastrã. Îl cunoºteam de mai care ne aflam în acel moment ºi am încercat sã mult timp. La poartã, acesta m-a întrebat: „ªtiþi ce împãrþim muniþia, conform ordinului primit de la se întâmplã în Timiºoara?”. „Nu!”. Atunci tatãl Divizia din Oradea. Întrucât muniþia se afla în lãzi, militarului mi-a relatat cã timiºorenii au ieºit în iar pe de altã parte ni se ordona sã mergem cât mai stradã ºi cã lumea a început sã strige împotriva lui repede la Timiºoara, nu am reuºit sã dãm tuturor Ceauºescu. „Am venit sã vã interesez dacã bãiatul militarilor muniþia ordonatã. Încãrcatul tuturor meu nu este plecat din unitate pe undeva, întrucât benzilor mitralierelor de pe transportoare ar fi la Timiºoara soldaþii au fost scoºi în stradã! E scan- durat prea mult timp. Astfel, din motivele arãtate,

40 Stindard nu am dus la îndeplinire ordinul primit decât împreunã cu o parte a detaºamentului la UM.18 parþial. Am dat la fiecare militar câte un încãrcãtor Mc. Cei doi ofiþeri, intrigaþi, mi-au rãspuns: „Pãi la cu muniþie, dupã care am pornit înainte, sã ieºim noi trebuia sã vinã ºi nu la Divizia 18 Mc.!”. Atunci din Arad cu direcþia Timiºoara. le-am comunicat: „Noi nu am primit ordin la cine E.ª.: Cine comanda detaºamentul? sã ne prezentãm, decât sã venim la Timiºoara! Col.(r.) I.M.: La comanda detaºamentului era Pentru cã ei au fost primii care ne-au întâmpinat – maiorul Dumitru Marcu, care era atunci coman- fiind de ai noºtri, de la infanterie – comandantul s- dantul Regimentului din UM Cetate, iar eu eram a dus la Divizia 18 Mc.!” pe funcþia de ºef de Strat Major. În UM.01380 a În continuare cei doi ofiþeri de la Divizia fost rechemat din permisie cãpitanul Ioan Antiaerianã ne-au ordonat sã mergem cu ei. Memetea, ºeful Statului Major, care a rãmas în Întrucât eu nu cunoºteam Timiºoara, am acceptat. Arad, la comanda Unitãþii. Cãpitanul care ne-a întâmpinat s-a urcat cu mine E.ª.: Pânã la Timiºoara v-aþi mai oprit? în ARO ºi ne-a condus la comandament. Acolo se Col.(r.) I.M.: În momentul în care am ajuns la afla generalul ªtefan Guºe, colonelul Ionescu ºi intersecþia cu ºoseaua care merge spre Bãile încã o mulþime de ofiþeri pe care nu-i cunoºteam. Cãlacea am fost întâmpinaþi de ofiþeri de la coman- E.ª.: Generalul Victor Atanasie Stãnculescu se damentul Diviziei 18 Mc. din Timiºoara, lt.col. afla împreunã cu generalul ªtefan Guºe? Rogin Constantin ºi lt.col. Iancu, care ne-au expli- Col.(r). I.M.: Nu, nu se afla acolo, decât ofiþeri cat în câteva cuvinte ce se întâmplã în Timiºoara, din comandamentul Marii Unitãþi, care mi-au fost respectiv cã a fost „atacatã” unitatea ºi cã se trage. prezentaþi, dupã care mi s-a ordonat sã merg sã-l Divizia din Timiºoara aparþinea de Armata a 3-a caut pe maiorul Dumitru Marcu, care primise de la Craiova, în timp ce noi aparþineam de misiune pe Calea Girocului. Armata a 4-a de la Cluj. Din acest motiv nu prea ne E.ª.: Cât era ceasul? cunoºteam, fiecare participa la aplicaþii (sau la Col.(r.) I.M.: Era în jurul orei 23, dar nu ºtiu întâlnirile militare care se organizau) la Armata de exact minutele. Deoarece nu cunoºteam oraºul am care aparþinea. Mia târziu am aflat cã noi ar fi tre- fost însoþit de acel cãpitan care m-a întâmpinat la buit sã mergem la Marea Unitate de Apãrare intrarea în Timiºoara. Când am ajuns pe Calea Antiaerianã, pe care ar fi urmat sã o apãrãm, dar Girocului era deja fum, ardea un transportor, noi a fost sã fie aºa, cei de la Unitatea Mecanizatã au nici nu am mai reuºit sã intrãm, strada era blocatã, luat-o înainte. În Timiºoara se mai aflau Marea nu ne-am mai întâlnit cu maiorul Dumitru Marcu, Unitate de Jandarmi ºi Marea Unitate de care participase la despresurarea tancurilor blo- Grãniceri – care tocmai trecuse , cu puþin timp în cate. Între timp ni s-a comunicat cã o parte din urmã, în subordinea Ministerului de Interne. detaºamentul de la Arad s-a deplasat în zona E.ª.: Aºadar, maiorul Dumitru Marcu (devenit cãminelor studenþeºti. Astfel, am pornit spre com- mai târziu general) a fost anunþat de cãtre cei doi plexul studenþesc. Ajungând în zonã nu i-am gãsit, ofiþeri care v-au întâmpinat înainte de intrarea în dar, între timp a apãrut un transportor de al nos- Timiºoara cã detaºamentul din Arad va intra în sub- tru cu zece soldaþi. Nu aveau muniþie. Apoi mi s-a ordinea Diviziei 18 Mc. dat ordin ca sã iau un pluton de militari dintre cei Col.(r.9I.M.: Întrucât mai multe autovehicule care se aflau la Spitalul Militar, lângã comanda- din cadrul detaºamentului nostru s-au împotmolit ment. I-am luat într-un camion (nu aveau asupra - nu au mai fost miºcate de foarte mult timp din lor muniþie, aceasta exista doar în ARO, unde îºi lipsã de carburanþi – maiorul Dumitru Marcu a uitase maiorul Dumitru Marcu o puºcã mitralierã hotãrât sã rãmân eu la intrarea în Timiºoara, cu 20 de cartuºe), dupã care am plecat la Divizia lângã „borcanul” unui miliþian care dirija circu- Antiaerianã. Tocmai când am ajuns acolo se trãgea laþia ºi sã aºtept pe cei rãmaºi în urmã. Iar maiorul din sediul acestei Unitãþi. În zonã se aflau foarte Dumitru Marcu, împreunã cu CI-stul unitãþii, mulþi civili, care se ascundeau pe unde puteau, pe lt.col. Urse Virgil, au trecut în transportorul blin- lângã clãdirile din jur. De acolo am fost trimiºi la dat în care mã aflam eu. Pe mine m-au lãsat împre- Întreprinderea Textilã, pe partea stângã de cum unã cu medicul unitãþii, mr.dr. Chiº Aurel, în ARO, intri pe ºoseaua dinspre Arad spre Timiºoara, unde cu ºoferul maºinii, ca sã aºteptãm transportoarele am rãmas practic pânã în 20 decembrie. Între timp rãmase în urmã. Am stat acolo mai bine de douã au venit ºi ceilalþi militari din al doilea batalion de ore. Între timp au apãrut doi ofiþeri, un colonel ºi la Arad. Aveam în subordine 13 cadre. Împreunã un cãpitan de la Divizia Antiaerianã, care m-au cu maiorul Chiº Aurel, medicul unitãþii, am consti- întrebat unde se aflã comandantul detaºamentului, tuit un dispozitiv de pazã pentru apãrarea Între- mr. Dumitru Marcu? Le-am spus cã a plecat deja prinderii Textile din Timiºoara. Apoi, în data de 19

41 Stindard decembrie, la prânz, eu am fost trimis în Piaþa tre cu soldaþi ºi pe transportoarele blindate ºi stri- Maria, cu misiunea de a apãra casa pastorului gau „Armata e cu noi!”, „Armata e cu noi!”, dupã Tokes. În acestã misiune patrulam ºi suprave- care cei din detaºamentul din Arad ne-am retras în gheam zona între Piaþa Maria ºi Piaþa ªtefan cazarma Regimentului Mecanizat (am luat cu noi Furtunã. La Întreprinderea Textilã a rãmas numai ºi militarii de la Întreprinderea Textilã), unde am maiorul Aurel Chiº, iar eu mi-am continuat rãmas pânã în data de 20 decembrie. Seara, la misiunea în Piaþa Maria, pânã în 20 decembrie, orele 21, 50 am primit ordin sã ne reîntoarcem la perioadã în care nu s-.a mai produs în aceastã zonã unitate, în oraºul Arad. Apoi în dimineaþa zilei de nici un incident. 21 decembrie au început ºi manifestaþiile arãde- E.ª.: Pastorul se afla în casã? nilor în sprijinul Timiºoarei, moment în care ni s-a Col.(r.) I.M.: Pastorul Tokes nu se mai afla în ordonat sã ieºim cu militarii ºi transportoarele casã, el fusese evacuat cu o zi sau cu douã zile mai blindate în faþa fostului Comitet judeþean Arad al înainte. În jurul nostru era dezolant, toate maga- PCR. zinele erau sparte, se furaserã o serie de lucruri de E.ª.: Am urmãrit cu atenþie momentele pe care ni prin ele. Pretutindeni pe unde am ajuns era spart. le-aþi relatat, momente la care aþi participat în mod Mai amintesc cã în dupã-amiaza zilei de 18 decem- direct în zilele dramatice de 17 – 20 decembrie, la brie, când mã aflam dincolo de Bega, în zona Timiºoara. Pentru a avea o imagine mai cuprinzã- Palatului Regionalei CFR, am vãzut cum s-a tras în toare asupra modului în care au acþionat sub- zona Catedralei Ortodoxe, se vedeau trasoarele, se unitãþile celor douã batalioane de la UM.01380 din auzea zgomot, urlete, þipete! Cetatea Arad, vã rugãm sã ne precizaþi în ce locuri E.ª.: Cine au fost cei care au tras? s-au aflat militarii arãdeni în perioada 17 – 20 Col.(r.) I.M.: Era o aglomeraþie de forþe, în uni- decembrie 1989? forme ºi în haine civile, oricum era groaznic, lumea Col.(r.) I.M.: Trebuie sã subliniez cã detaºamen- ne privea cu urã, cu suspiciune, cu duºmãnie pen- tul UM Cetate Arad a intrat cu cele douã bata- tru cã eram în uniformã militarã. lioane trimise de Ministrul Apãrãrii Naþionale, E.ª.: La Catedrala Mitropolitanã au murit mulþi generalul Vasile Milea, sub comanda Marii Unitãþi oameni nevinovaþi, chiar ºi copii!... 18 Mecanizate din Timiºoara ºi a primit misiuni în Col.(r.) I.M.: Da, acolo, din pãcate, au fost mulþi urmãtorul perimetru al oraºului: Calea Girocului morþi. Cei mai mulþi au fost împuºcaþi în cursul (mr. Marcu Dumitru), Piaþa Libertãþii (mr. nopþii de 18 decembrie, dar s-a tras ºi în 19 decem- Iercoºan Moise), Spitalul Militar (cpt. Predescu brie, e drept cã nu cât s-a tras în ziua de 18 decem- Florin), Piaþa Mãrãºeºti (cpt. Roºu Ilie), Piaþa 700 brie, dar s-a tras destul ºi în 19 decembrie. (cpt. Savin Tiberiu ºi lt. Paicu Dan), Piaþa Maria, cu E.ª.: Dumneavoastrã ce misiuni aþi mai primit? obiectivul apãrarea casei pastorului Tokes (mr. Col.(r.) I.M.: Eu am rãmas în Piaþa Maria, cum Micu Ioan) ºi Întreprinderea Textilã (mr. dr. Chiº v-am spus deja, pânã în data de 20 decembrie, Aurel). Cele douã anchete senatoriale ºi istoricii când au ieºit în stradã muncitorii. Între timp noi timiºoreni au clarificat deja ce s-a întâmplat în am primit ordin sã ne deplasãm în Piaþa Libertãþii, fiecare din zonele amintite mai sus. în faþa comandamentului Diviziei 18 Mc., unde Convorbire realizatã de populaþia a început sã se urce în camioanele noas- Emil ªIMÃNDAN ROMÂNIA ÎN PRIMUL RÃZBOI MONDIAL (II) Anul 1917

Dupã ocuparea Olteniei ºi înþelepþi (º.a.) ºi cu sprijinul Munteniei de cãtre trupele ger- substanþial al conduse de generalul mane ºi austro-ungare ºi a , armata României a fost reorgani- Dobrogei de bulgari în toamna ºi zatã ºi instruitã pe baze moderne, iarna 1916, frontul se stabilizase adaptate cerinþelor rãzboiului. pe linia fortificatã Focºani- Scopul era de a opri preconiza- Nãmoloasa-Galaþi iar Curtea ta ofensivã germanã din primã- Regalã ºi Guvernul României varã ºi de a crea condiþiile reluãrii funcþionau la Iaºi. În iarna ºi luptelor pentru eliberarea primãvara anului 1917, sub con- teritoriului naþional ocupat de ducerea unor generali patrioþi ºi Puterile Centrale.

42 Stindard În teritoriul ocupat, germanii încercat sã ocupe Moldova. contraatac nimicitor, care a pus pe exploatau intensiv sondele din Datoritã strategiei de apãrare în fugã inamicul. Cotidianul englez câmpurile petrolifere din jurul , de triunghi a Armatei a 4-a, care a “Times” scria: “Apãrarea frontu- unde au extras peste un milion de rãmas neclintitã în apãrarea , lui la Mãrãºeºti a fost cea mai tone de þiþei. De asemenea, au inamicul a fost respins, armata strãlucitã faptã de arme sãvârºitã rechiziþionat douã milioane de românã atacând apoi alãturi de ali- vreodatã de români” tone de cereale de la þãranii aþii ruºi. Dupã ce au reuºit sã rupã A treia bãtãlie eroicã s-a dat la români. Aceste materiale au fost frontul austro-ungar la , avansarea Oituz în 8 - 22 august 1917, între vitale pentru aprovizionarea trupelor ruso-române a trebuit sã forþ?ele române (Corpul 4 Armatã Germaniei pânã la sfârºitul fie opritã datoritã eºecului dezas- comandat de generalul Gheorghe rãzboiului. truos al ofensivei ruseºti în nord, Vãleanu) ºi forþele germano - aus- În diaspora, patrioþii români dar ºi tendinþelor anarhice tot mai tro-ungare, comandate de gene- purtau discuþii aprinse cu toþi fac- pronunþate din armata rusã. În ralul Friedrich von Gerok. torii care puteau ajuta România. În iulie, forþele lui Makensen au ata- Românii repurteazã o nouã victo- baza acþiunii lor, în lunile februa- cat din nou, dar au fost învinse la rie strãlucitã, oprind duºmanul ºi rie ºi martie 1917 la Kiev s-au for- de Armata a II-a românã coman- cauzându-i mari pierderi. A fost mat detaºamente de prizonieri datã de generalul Averescu. În ultima mare bãtãlie a Puterilor români proveniþi din armata aus- zilele de 6-14 august are loc Centrale pe frontul de Est, tro-ungarã care lupta în Galiþia bãtãlia de la Mãrãºeºti. Germanii deoarece Rusia a abandonat lupta, contra ruºilor. Ruºii i-au eliberat, ºi austro-ungarii au plasat în drep- iar România, rãmasã singurã pe i-au dotat cu echipament de rãzboi tul localitãþii Mãrãºeºti o forþã de acest front, a cerut ºi ea armistiþiu, ºi i-au trimis sã lupte alãturi de lovire de 12 divizii cu peste 1100 semnat la data de 9 decembrie armata românã împotriva nemþilor tunuri. Degeaba însã, pentru cã 1917. ºi austriecilor. trupele române (ruºii s-au retras Gl.mr/(r) Luptele de pe frontul fãrã sã mai lupte) conduse de Vasile-Ionel Heredea moldovean au debutat în luna mai generalul Eremia Grigorescu au Mr.(r) Dorin Ocneriu 1917, când trupele germane au rezistat eroic, declanºând apoi un UN SECOL DE LA INTRAREA STATELOR UNITE ALE AMERICII ÎN PRIMUL RÃZBOI MONDIAL În urmã cu 100 de ani, la data de reuºind sã obþinã din partea acestuia 6 aprilie 1917, SUA declarã rãzboi acordul de intrare a SUA în rãzboi. Germaniei ºi Austro-Ungariei. Trupele americane s-au pregãtit de A fost unul dintre cele mai impor- trecerea oceanului, însã de-abia în tante momente ale Primului Rãzboi primãvara lui 1918 ajung în Franþa. Mondial, înclinând decisiv balanþa în Tactica adoptatã de americani a favoarea Antantei. fost lovitura directã, pe care Neutralitatea SUA în acest rãzboi europenii o abandonaserã încã din nu a fost una pasivã, ci una fãþiº par- 1915 din cauza marilor pierderi tizanã Antantei. Americanii au umane. Dar americanii trimiteau tot aprovizionat trupele engleze ºi mai multe unitãþi pe front, aºa cã în franceze cu muniþii ºi cu material de scurt timp i-au copleºit pe germani, putut organiza adunarea de la Alba rãzboi, iar bãncile americane au ofer- aceºtia fiind nevoiþi sã solicite Iulia, aºa a fost recunoscutã unirea it împrumuturi aliaþilor. armistiþiu, care s-a semnat în data de Basarabiei ºi Bucovinei cu România, Un moment greu a fost în anul 11 noiembrie 1918. aºa s-a putut fãuri România Mare. 1915, când nava „Lusitania” a fost Participarea SUA la Primul Dupã rãzboi, SUA a început sã se scufundatã de submarinele germane, Rãzboi Mondial a avut consecinþe impunã tot mai mult ca o mare put- printre cei peste 1000 de morþi fiind însemnate pentru noua configuraþie a ere mondialã, statut pe care l-a dus la ºi mulþi americani. Au urmat alte Europei interbelice. În acest sens, apogeu în timpul celui de-al Doilea atacuri ale submarinelor germane diplomaþia americanã a impus Rãzboi Mondial ºi în epoca urmã- asupra navelor comerciale ameri- Principiul Popoarelor, prin care se toare, astãzi fiind prima putere eco- cane, dar ºi faptul cã Germania a instituia consultarea prin referendum nomicã ºi militarã a lumii. instigat Mexicul la rãzboi contra a dorinþei popoarelor aflate sub SUA. La data de 2 aprilie 1917, stãpânirea celor trei imperii destrã- preºedintele american Woodrow mate: ?arist, Otoman ºi Austro- Gl.mr.(r) Wilson a þinut un discurs fulminant Ungar. Aºa s-au constituit noile state Vasile-Ionel Heredea în faþa Congresului american, independente ale Europei, aºa s-a Mr.(r) Dorin Ocneriu 43 Stindard MAREA RÃSCOALÃ ÞÃRÃNEASCÃ DE LA 1907 În urmã cu 110 ani, în luna februarie 1907, a cu þãranii, eliberându-i din vagoanele cu care erau duºi izbucnit în Regatul României cea mai mare rãscoalã la închisoare. þãrãneascã din epoca modernã, fiind în acelaºi timp ºi Neputând controla situaþia, guvernul conservator a ultima rãscoalã din Europa. Prin intensitatea ei ºi demisionat, fiind înlocuit cu un guvern liberal, care la prin aria de rãspândire, a marcat profund societatea 18 martie a declarat Starea de Urgenþã ºi a mobilizat româneascã ºi a pregãtit terenul pentru reformele fun- armata ca pentru rãzboi. Pentru a preveni fraternizarea ciare de dupã primul Rãzboi Mondial. ostaºilor cu þãranii, unitãþi din Moldova au fost trimise sã reprime rãscoala în ?ara Româneascã ºi invers. S- Cauzele rãscoalei au înregistrat cazuri de mari atrocitãþi, armata coman- Reforma agrarã alui Cuza din anul 1864 a împro- datã de ofiþeri proveniþi din marea boierime ordonând prietãrit cu pãmânt peste un milion de familii peste tot deschiderea focului, intervenþie în forþã, sate þãrãneºti. Dar, deºi aparent aceastã situaþie trebuia sã întregi fiind rase de pe suprafaþa pãmântului cu fie mulþumitoare pentru þãrani, situaþia era cu totul tunurile. Mii de þãrani au fost uciºi, zeci de mii arestaþi alta. Cu timpul, loturile s-au fragmentat prin ºi întemniþaþi. Numãrul exact al victimelor nu este moºteniri, au scãzut prin vânzãri ºi prin încãlcãri de cunoscut, ºi nici mãcar desfãºurarea evenimentelor nu grãniþuire din partea boierilor, astfel cã þãranii nu se este prea clarã, deoarece guvernul a ordonat dis- puteau hrãni din puþinul pãmânt rãmas în proprietatea trugerea tuturor documentelor referitoare la aceste lor, fiind nevoiþi sã lucreze pãmânturile boierilor în evenimente, pentru a ascunde dimensiunile mãcelului. baza unor învoieli scrise. ?i în executarea acestor Istoricii apreciazã cã ar fi fost 11.000 de morþi. învoieli se fãceau mari abuzuri din partea arendaºilor Rãscoala a scãzut treptat din intensitate, în luna ºi a vechililor boiereºti, care administrau moºiile în aprilie mai existând doar focare ºi incidente izolate schimbul unei taxe fixe anuale, cei mai mulþi dintre Ulterior, regele Carol I a dat un Decret regal de boieri preferând sã trãiascã la oraº din aceste venituri amnistiere generalã. Cei întemniþaþi au fost eliberaþi, obþinute fãrã efort. Autoritãþile - primari, notari, jan- dar ºi cei care au ordonat mãcelurile au fost absolviþi darmi, justiþie - þineau partea boierilor ºi arendaºilor, de vinã, pentru pacificarea þãrii. din cauza intereselor corupte, astfel cã þãranii erau exploataþi la sânge, fãrã a gãsi dreptate nicãieri. Consecinþele rãscoalei Miºcãri ale þãrãnimii împotriva acestei stãri de lucruri Regele Carol I ºi elita politicã au fost nevoiþi sã s-au înregistrat în anii 1888, 1890, 1900, ele fiind adopte unele mãsuri pentru ameliorarea situaþiei repede înãbuºite prin forþã de autoritãþi. þãrã?nimii: o lege nouã privind contractele agricole, înfiinþarea unei bãnci pentru creditul rural ºi a Casei Desfãºurarea rãscoalei Rurale, interzicerea trusturilor de arendaºi. Cu acestã Primele incidente violente s-au semnalat la data de ocazie, România ºi-a creat în lume o faimã nefavora- 8 februarie 1907, pe moºia familiei Sturza din satul bilã, din cauza condiþiilor grele în care trãia poporul ºi Flãmânzi, jud. Botoºani, arendatã de Marcu Fischer, din cauza duritãþii represiunii. S-a demolat mitul þãranii maltratând personalul moºiei ºi alungând aren- „þãrãnimii fericite”, docile ºi servile, aºa-numitã daºul. În zilele urmãtoare rãscoala s-a întins în tot nor- „talpã a þãrii”, generatoare de energii naþionale pozi- dul Moldovei. ?ãranii bãteau ºi alungau arendaºii ºi tive. slugile boiereºti, ardeau listele de învoieli ºi luau de la Rãscoala din 1907 a avut un profund ecou în soci- moºii hranã, unelte agricole, animale, alte bunuri. etatea româneascã, ea fiind subiectul multor opere de Erau neorganizaþi formal, dar mânaþi de aceiaºi urã artã, în literaturã, teatru, film, poezie, presã, iar faþã de ciocoii exploatatori. regimul comunist a folosit rãscoala pentru a impune Jandarmii neputând face faþã puhoaielor de þãrani colectivizarea þãrii în ani 1950-1960. rãsculaþi, prefecturile de judeþe au cerut Guvernului Cert este cã, în urmã cu 110 ani, oamenii de la sate intervenþa armatei. Primele escadraone de cãlãraºi au n-au mai suportat împilarea, s-au ridicat la luptã ºi s- intrat în sate în data de 4 martie, urmate apoi de alte au jertfit pentru drepturi democratice. unitãþi, fiind maltrataþi ºi arestaþi sute de þãrani. Cu Fie-le þãrâna uºoarã celor care au murit atunci, iar toate acestea, rãscoala nu se liniºtea, ba mai rãu se conducãtorii de azi ºi dintotdeauna sã ia aminte cã nu înteþea, întinzându-se în toatã Moldova, în Muntenia pot duce poporul la disperare fãrã a fi traºi la rãspun- ºi Oltenia. S-au semnalat numeroase cazuri de impli- dere! care în rãscoalã a învãþãtorilor, preoþilor, studenþilor Col.(r) Ion Stãncioiu sau mincitorilor. La Paºcani, muncitorii au fraternizat Mr.(r) Octavian Dãmoc 44 Stindard

AMINTIRI, MEMORII, RESTITUIRI Patimile Basarabiei La 28 mai s-au împlinit 205 de ruºii renunþã aºa uºor la cererile lor Din nou la ruºi ani de la ruperea Basarabiei din exagerate de pânã atunci, au fost de Viscolul istoriei s-a abãtut trupul Moldovei ºi înglobarea ei acord cu cedarea Basarabiei ºi ast- iarãºi asupra Basarabiei în iunie în Imperiul Þarist. fel aceasta a ajuns gubernie ru- 1940, când sovieticii au transmis Vechi pãmânt românesc, þinu- seascã. În urmãtoarea sutã de ani, Regelui Carol al II-lea ºi tul dintre Prut ºi Nistru a aparþinut autoritãþile þariste au încercat sã Guvernului României un ultima- Moldovei încã de la formarea ei rusifice provincia româneascã, prin tum prin care se cerea evacuarea ca stat independent la mijlocul interzicerea limbii române ºi intro- administraþiei româneºti din sec. XIV. În toatã evoluþia lor ducerea obligatorie a limbii ruse, Basarabia ºi Bucovina de nord ºi social-istoricã, basarabenii s-au prin colonizarea în regiune a unor cedarea acestor þinuturi româneºti identificat ca români moldoveni, popoare slave (ruºi, ucrainieni) ºi spre URSS. În faþa unei iminente iar marii domnitori ai Moldovei prin strãmutarea românilor în alte invazii sovietice, România a cedat Alexandru cel Bun, ªtefan cel zone ale imensului Imperiu Rus. cererilor sovietice ºi astfel Mare, Petru Rareº sau Ioan Vodã Totuºi, fiinþa româneascã nu s-a Basarabia a ajuns din nou la ruºi. cel Cumplit au apãrat aceste stins, poporul basarabean de la În vara anului 1941, prin luptã pãmânturi împotriva tãtarilor, tur- oraºe ºi sate ºi-a pãstrat limba ºi armatã, trupele române împreunã cilor, polonezilor sau altor nea- obiceiurile strãbune, iar mari patri- cu cele germane au eliberat muri care au vrut sã le cucereascã. oþi precum Vasile Stroescu, Basarabia, reinstaurând puterea La Nistru s-a construit o salbã de Alexandru Haºdeu, poetul Alexe româneascã în aceastã provincie. cetãþi ca Soroca, Hotin, sau Mateevici, Ion Inculeþ, în zilele Din pãcate, evoluþia ulterioarã a celui Cetatea Albã, pavãzã de neclintit noastre Grigore Vieru, Nicolae De-al II-lea Rãzboi Mondial a fost în faþa furtunilor istoriei. Dabija, Ilie Ila?cu ºi alþii, prin defavorabilã României. Ofensiva scrierile ºi exemplul lor, au pãstrat sovieticã din vara anului 1944 a Pierderea Basarabiei vie conºtiinþa originii latine a reocupat Basarabia, apoi prin Ruºii au smuls din trupul poporului dintre Prut ºi Nistru ºi tratatele de pace postbelice din anii Moldovei aceastã regiune încrederea în destinul lui comun cu 1945-46, marile puteri europene ºi româneascã în anul 1812. Ca al tuturor românilor. mondiale au abandonat estul Europei urmare a rãzboiului ruso-turc desfãºurat între anii 1806-1812, Unirea cu România în ghearele hrãpãreþe ale Moscovei, turcii au fost înfrânþi ºi Imperiul Spre sfârºitul Primului Rãzboi care a ciuntit þãrile vecine, alipindu- Þarist se pregãtea sã ocupe întrea- Mondial s-a ivit momentul prielnic ºi teritorii în mod samavolnic. ga Moldovã, ba chiar ºi Þara pentru basarabeni de a-ºi hotãrî Basarabia a devenit o republicã a Româneascã, aflate atunci sub singuri soarta. Dupã cãderea þaru- URSS (RSS Moldoveneascã). Acest suzeranitate turceascã. Au inter- lui, Imperiul Rus a devenit un stat statut l-a avut pânã în anul 1991, ceptat însã un emisar al împãratu- în dezagregare. În ianuarie 1918 când URSS s-a dezmembrat, repub- lui Franþei Napoleon Bonaparte, Basarabia ºi-a declarat indepen- licile componente declarându-ºi care mergea la sultan cu misiunea denþa, iar la 27 martie acelaºi an, independenþa, lucru pe care l-a fãcut tainicã de a-i cere acestuia sã nu Sfatul Þãrii a hotãrât unirea cu ºi Basarabia la 27 august 1991. De facã pace cu ruºii, întrucât Franþa patria mamã, România. A fost atunci, pe harta Europei existã douã va porni un mare rãzboi împotriva primul pas spre unirea deplinã a state cu aceiaºi limbã, acelaºi drapel lor. Aflând asta, þarul a hotãrât sã românilor, pentru cã în acelaºi an ºi acelaºi imn naþional: România ºi încheie pace cât mai rapid cu 1918, luând exemplul Basarabiei, Republica Moldova. turcii, pentru a-ºi retrage trupele ºi celelalte provincii româneºti Poate cã a sosit vremea ca factorii în Rusia spre a-i face faþã lui înstrãinate de secole, au fãcut pasul politici din cele douã state suverane Napoleon. Ca urmare, ruºii au spre unire: la 28 noiembrie- sã transpunã în situaþie de jure o acceptat prin tratativele de pace Bucovina, iar la 1 decembrie- realitate care, de sute de ani, existã de desfãºurate la Bucureºti în 16/28 Transilvania, Banatul, Criºana ºi facto în inima ºi în conºtiinþa poporu- mai 1812, sã primeascã doar þinu- Maramureºul. Aºa s-a creat lui român: unitatea tuturor românilor tul moldovenesc dintre Prut ºi România Mare, þara întregitã visatã într-un singur stat naþional. Nistru. Spre marea lor mirare, de toþi românii „de la Nistru pân’la turcii, care nu ºtiau din ce cauzã Tisa”. Mr.(r) Dorin Ocneriu 45 Stindard ELEMENTE ALE PUTERII ARMATE ªI ARTEI MILITARE ROMÂNEªTI ÎN SECOLELE XIV-XVI (II) Politica de alianþe a þãrilor române Au fost ºi cazuri de alianþã fortuitã, mai bine spus de subordonare a oºtilor române intereselor unor mari Aflate singure în faþa vicisitudinilor istoriei, þãrile puteri (Radu cel Frumos ºi Alexandru Lãpuºneanu cu române, prin domnitorii lor, au cãutat sã-ºi facã aliaþi turcii, Ieremia Movilã cu polonezii, º.a.). Însã acestea printre vecinii cu aceleaºi interese ºi aspiraþii. au fost cazuri izolate, de conjuncturã, specifice unor Se ºtie cã Mircea cel Bãtrân a fost aliat cu sârbii ºi domnitori nevrednici, care doreau tronul cu orice preþ, bulgarii, dar ºi cu ungurii, în luptele împotriva turcilor. indiferent de interesele poporului român ºi care au Se ºtie de asemenea cã Alexandru cel Bun i-a sprijinit cerut ajutor ºi s-au aliat cu un partener puternic numai pe polonezi în bãtãliile de la Grünwald ºi Marienburg pentru a obþine puterea în detrimentul unor domnitori împotriva cavalerilor teutoni. Marele ªtefan a trimis o legitimi, iubiþi de popor. circularã cãtre puterile creºtine ale Europei în anul 1475, pentru a crea împreunã un front împotriva Conºtiinþa de neam ºi lupta expansiunii turceºti, el fiind denumit de Papa Sixt pentru unire într-un singur stat „Atlet al creºtinãtãþii”. Vlad Þepeº s-a aliat cu Matei Ne întrebãm, pentru cã din istorie nu aflãm, ce s-ar Corvin, însã interesele acestuia erau altele decât lupta fi întâmplat ºi cum ar fi evoluat istoria Transilvaniei comunã împotriva pericolului turcesc. Un alt caz de dacã voievozii ardeleni de la începutul mileniului II ar colaborare împotriva turcilor a fost alianþa lui Ioan fi fost uniþi sau ar fi fost ajutaþi de un aliat puternic, Vodã cel Cumplit cu cazacii ucrainieni în anii 1572- împotriva cuceririi maghiare? Am fi avut ºi în arcul 1574. Chiar ºi Mihai Viteazul a cãutat o alianþã intracarpatic o Þarã Româneascã independentã, aºa antiotomanã cu împãratul austriac Rudolf al II-lea, cum au fost în afara arcului carpatic Þara Româneascã finalizatã însã cu uciderea domnitorului român. ºi Moldova? Tot aºa ne întrebãm care ar fi fost soarta Aceste mãrturii istorice, ºi multe altele asemenea, þãrilor române dacã ele ar fi rãmas unite dupã anul aratã cã domnitorii români au fost conºtienþi de nevoia 1600, când Mihai Viteazul a realizat prima unificare a unor înþelegeri pe picior de egalitate cu potenþiali românilor? Sunt întrebãri legitime, pe care ºi le pune parteneri de luptã împotriva duºmanilor comuni. Însã orice român ºi orice istoric care cunoaºte realitatea aproape de fiecare datã, încrederea românilor a fost româneascã. Poate cã am fi avut un stat puternic con- înºelatã. Dupã trecerea pericolului, partenerii noºtri solidat în centrul Europei, o stavilã de netrecut în faþa s-au întors împotriva fostului aliat, pretinzând teritorii pericolului turcesc care ameninþa Europa ºi care timp sau doar vasalitate, aºa cum era obiceiul în Evul de încã 200 de ani a dominat jumãtatea esticã a Mediu. Este cunoscutã situaþia lui Vlad Þepeº, care bãtrânului continent continent. era denumit în actele regelui Ungariei „Vasalul nostru Oricum, românii din cele trei mari provincii au avut de la sud de munþi”. Un alt capitol nedemn din întotdeauna conºtiinþa comunitãþii de neam, de limbã ºi povestea alianþelor a fost cel al semnãrii tratatului de de origine daco-romanã. la Colomeea (1489) dintre regele Poloniei Cazimir ºi Continuitatea ºi unitatea românilor se observã foarte ªtefan cel Mare, când regele polon a dat ordin sã fie bine în toate domeniile vieþii sociale, politice, econo- ridicat cortul în care se semna tratatul, pentru ca toatã mice sau militare. asistenþa sã-l vadã pe ªtefan îngenunchiat. Aceste În domeniul militar, identificãm la moldoveni, situaþii, ºi multe altele, denotã cinismul ºi lipsa de munteni ºi ardeleni aceleaºi strategii ºi tactici de luptã, scrupule a potentaþilor vremii, care nu i-au privit pe aceiaºi dotare cu armament, aceiaºi organizare a forþei români ca parteneri egali într-o alianþã, ci doar s-au armate ºi aceleaºi funcþii existente în ierarhia militarã. folosit de forþa braþelor ºi de iscusinþa în luptã a Deºi au mers în paralel pe plan politic, þãrile române ostaºilor români, lucruri care s-au repetat de mai multe s-au confruntat cu acelaºi tip de agresiuni ºi au dus ori ºi în timpurile moderne ºi contemporane. acelaºi tip de rãzboaie, bazate pe apãrare inegalã ºi pe Repetãm cu obstinaþie cã toate alianþele iniþiate sau ripostã în condiþii de teren, de timp ºi de loc favorabile la care au aderat þãrile române au fost alianþe defen- înfrângerii cu forþe puþine a unui inamic mult superior sive, de apãrare împotriva unor duºmani comuni mult din toate punctele de vedere. Aceste aspecte strãbat mai puternici. Niciodatã românii nu au fãcut alianþe de toatã istoria militarã a poporului român ºi rãmân puncte cucerire ºi nu au participat la invadarea pãmântului de referinþã pentru puterea armatã ºi arta militarã la altor popoare. români, din cele mai vechi timpuri ºi pânã astãzi. 46 Stindard Unirea de la 1600 înfãptuitã de Mihai Viteazul vremuri de pace, când munca paºnicã a fost rãsplãtitã rãmâne un apogeu al conºtiinþei de neam a tuturor cu belºug. Din pãcate, de cele mai multe ori în vre- românilor. Ea a fost posibilã prin forþa unei armate murile de pace s-au minimalizat potenþialele pericole condusã de un comandant viteaz ºi vizionar, dar ºi pe ºi nu au fost luate ºi unele mãsuri care sã întãreascã fondul non-combat-ului cu care românii din armata, braþul înarmat al poporului ºi scutul sãu de Transilvania ºi din Moldova l-au întîmpinat pe apãrare. Din trecut ºi pânã în zilele noastre, marile principele valah. Din oastea lui Andrei Bathory, învin- primejdii au gãsit armata românã de cele mai multe ori sã de Mihai la ªelimbãr în 27 octombrie 1599 nu au cu capacitatea de ripostã redusã, cauzatã de modul în fãcut parte trupele juzilor români din Maramureº ºi care guvernanþii au privit dotarea armatei ºi pregãtire din haþeg, nici trupele de secui ale lui Albert Kiraly, ei. Aceasta însã nu a împiedicat ostaºul român sã lupte cel care-l ajutase pe Mihai la Cãlugãreni. Cât despre cu ardoare pentru glia strãbunã ºi eroismul din trecu- oastea Movileºtilor din Moldova, a fost deajuns ca tul mai îndepãrtat sau mai apropiat ne face cinste ca Mihai sã le vorbeascã ostaºilor moldoveni ºi aceºtia a neam ºi ne aduce azi în rândul unui parteneriat ono- lãsat armele în faºa frasþilor lor români. Iatã cum rant cu cele mai puternice þãri ale lumii. Modul în care conºtiinþa de neam a fost atât de puternicã încât a dat strãmoºii noºtri ºi-au apãrat „sãrãcia, ºi nevoile ºi nea- prilejul unui domnitor pãmântean sã se facã iubit ºi mul” împotriva oricãrui duºman care ne-a încãlcat, ascultat de toþi românii din cele trei þãri, unite într-o reprezintã pentru ostaºii de azi un exemplu în clipã de minune a istoriei. Dar aceastã minune a þinut pregãtire ºi în luptã. Mândria de a fi urmaºii unor prea puþin ºi, prin trãdare, aliatul de ieri a devenit bravi eroi ne îndeamnã sã privim pregãtirea de zi cu zi duºmanul de moarte al Domnitorului Unirii, acesta ca pe un efort absolut necesar devenirii noastre ca gãsindu-ºi moartea la Câmpia Turzii din cauza visului foarte buni luptãtori ºi comandanþi, în condiþiile sãu de uniore, care a dat temeri serioase marilor puteri rãzboiului modern de astãzi. Învãþãm din trecutul glo- care ne înconjurau. Abia peste 250 de ani acest vis va rios importanþa curajului ºi a iscusinþei în luptã, dar cãpãta un nou contur prin unirea de la 1859, iar la învãþãm ºi sã ne preþuim partenerii de arme, împreunã 1918 se va finaliza în România Mare. cu care cooperãm în pregãtire ºi în luptã în teatrele de operaþii în care participãm cu trupe. Exemplul înain- CONCLUZII taºilor nu poate decât sã ne îmbãrbãteze ºi sã ne sti- Istoria ne aratã cã orice popor are un parcurs sinu- muleze în viaþa noastrã de ostaºi ai armatei României. os, cu creºteri ºi descreºteri, cu biruinþe ºi cu vremuri de restriºte. Important este ca întotdeauna sã stea cu Gl.mr.(r) Vasile-Ionel Heredea fruntea sus în faþa pericolelor ºi sã nu dispere, iar în Mr.(r) Dorin Ocneriu momente înãlþãtoare sã ºtie sã progreseze împreunã cu BIBLIOGRAFIE celelalte popoare din jurul sãu. Secolele XIV-XVI Nicolae Bãlcescu: Românii supt Mihai-Voevod Viteazul, sunt pentru români ceea ce pentru greci este „secolul Bucureºti 1877 eroic” al bãtãliilor cu perºii din antichitate. Românii Nicolae Bãlcescu: Puterea armatã ºi arta militarã la români de la întemeierea principatului Valahiei ºi pânã acum, Bucureºti 1844 au dat dovadã de echilibru ºi de credinþã în Dumnezeu Nicolae Iorga: Istoria românilor, Bucureºti 1939 ºi în mai bine. „Dupã vreme rea rãsare soarele” spune Florin Constantiniu: O istorie sincerã a poporului român, o vorbã româneascã. Dupã nãvãliri ºi bejenii au venit Bucureºti, 1997 FIGURI DE PREOÞI ÎN ÎNCHISORILE COMUNISTE PREOT MILITAR DIMITRIE BEJAN Structura societãþii omeneºti ºi nivelul celor douã structuri de relaþiile interumane trebuie sã cãpãtâi ale societãþii româneºti s-a asigure ansamblului social efi- materializat prin prezenþa în rân- cienþã, viabilitate, originalitate ºi dul militarilor a preotului, vãzutã continuitate. Referindu-ne la cele ca o normalitate în timp de pace ºi douã planuri observãm ca scut al ca o indispensabilitate în timpul societãþii Armata, iar ca pavãzã a conflagraþiilor. ei Biserica. Crucea ºi scutul ºi-au Trecând într-un plan focusat pe pus amprenta pe dãinuirea acestui o anumitã perioadã ºi încercând sã neam prin vitregiile vremurilor pãtrundem in tema aleasã, perioa- apuse ºi actuale. da ce a urmat celei de-a doua con- Astfel, interoperabilitatea la flagraþii mondiale ne oferã cadrul 47 Stindard prielnic atingerii þintei propuse. Vânãtori de Munte al Diviziei 14 sã-ºi reactualizeze actele de iden- Preoþimea militarã, la fel ca ºi pânã la Stalingrad, unde a fost luat titate, deoarece pe baza rechizito- întreagã armatã, s-a aflat sub prizonier, împreunã cu alþi 17.000 riului întocmit ºi a anchetei penale impactul destrãmãrii militare cât de români. de la Constanþa, Tribunalul ºi sub acela al înlãturãrii struc- Intre anii 1942-1948, preotul Bucureºti l-a condamnat imediat turilor bisericeºti anterioare. Dimitrie a fost slujitorul lagãrelor la detenþie pe viaþã ºi muncã sil- Asistãm astfel, dupã anul 1948, la ºi închisorilor sovietice ateo- nicã, fiind târât în lanþuri bãtute cu trista realitate de oprimare a comuniste. nituri la picioare spre temniþele Bisericii si a preoþilor, începând, În cãrþile pe care le-a scris: comuniste. de exemplu cu o drasticã restrân- „Bucuriile suferinþei”, „Oranki”, A stat în detenþie 25 de ani cu gere a spaþiilor de manifestare a „Statul Blestemat”, „Viforniþa cea tot cu prizonierat, fiind eliberat în acestora - limitat la incinta Mare” º.a. pãrintele prezintã mãr- 1964 printr-un decret de amnistie lãcaºurilor de cult ºi la locuinþele turii cutremurãtoare ale lagãrelor generalã, pentru ca la scurt timp enoriaºilor -, continuând cu perse- ºi închisorilor sovietice, unde calvarul pãrintelui sã continue. cuþii, obstrucþii în mass-media, împreunã cu superiorii sãi mili- I s-a oferit o parohie – etc, sfârºind cu trimiterea în tari, cu camarazii sãi erau folosiþi Ghindãuani, jud. Neamþ - unde închisori ºi lagãre a unui mare ca animale de tracþiune la sãnii, pe comuniºtii au încercat de mai eºantion de slujitor ai altarelor, drumurile siberiene, la minus 450 multe ori sã-l otrãveascã. ortodocºi îndeosebi, dar ºi catolici C. Erau bãtuþi, siliþi la munci Nereuºind,aceºtia i-au simulat un ºi de alte confesiuni. istovitoare, înfometaþi atât de tare proces canonic în faþa unui com- Deºi ºi-au slujit þara cu devota- încât mulþi aprinzând focul, la jar plet constituit ad-hoc, condus de ment, având o misiune grea pe iºi frigeau bucãþi din bocanci. comandantul securitãþii locale ºi front, preoþii militari au fost rãs- Însuºi pãrintele îºi redusese hrana secretarul de partid din jud. plãtiþi cu desfiinþarea Episcopiei la minim, jumãtate din ce primea Neamþ. Pensionarea forþatã care i Militare în1948, dar, cel mai oferind-o soldaþilor. se hotãrâse ascundea de fapt o dureros a fost cã mulþi au fost În perioada de prizonierat îndepãrtare de la slujire, pentru cã arestaþi sau deportaþi. pãrintele Dimitrie a descoperit în nu mai era primit sã slujeascã In cele ce urmeazã ne vom opri aproprierea lagãrului de la Oranki nicãieri, lucru declarat de pãrin- la figura emblematicã a preotului o groapã comunã unde erau tele într-un interviu dat în anul militar DIMITRIE BEJAN, al îngropaþi în frunte cu un episcop, 1993. cãrui calvar a început încã din 11.000 de preoþi ºi cãlugãri ruºi pe Dupã revoluþia din 1989 pãrin- timpul rãzboiului. care, datoritã refuzului de a se lep- tele Dimitrie i-a iertat pe torþionari Pãrintele Dimitrie s-a nãscut în ãda de credinþa ortodoxã, comu- scãpându-l de la linºaj chiar pe anul 1909, în localitatea Hîrlau, niºtii ruºi i-au înpuºcat în cap. securistul care-i supraveghea jud. Iaºi. Dupã absolvirea Acestor martiri pãrintele le-a ofi- casa. Moare în anul 1995, viaþa sa Seminarului Teologic din Iaºi, ciat o slujbã creºtineascã ºi s-a fiind un rug aprins pe altarul continuã studiile universitare la îngrijit de reînhumarea lor. suferinþei indurate cu bãrbãþie ºi Facultatea de Teologie Bucureºti. Sub acuzaþia cã a îndemnat tru- curaj. Noi, cei ce scriem sau citim Dupã absolvirea acesteia, pele la luptã, coroborat cu afir- aceste rânduri, trebuie sã urmeazã cursurile Facultãþii de maþia cã Basarabia este pãmânt rãmânem veºnic recunoscãtori Istorie, având ca profesor pe romanesc, pãrintele a fost con- pentru jerfa acestor ostaºi ai lui savantul Nicolae Iorga. Dupã damnat la moarte de cãtre un tri- Hristos. absolvirea celor douã facultãþi, a bunal din Rusia. funcþionat o perioadã ca profesor Deºi nu se aºtepta ca statul Preot militar asistent la catedra lui Iorga, pânã bolºevic sã-i acorde dreptul la David Adrian când þara noastrã a fost prinsã în recurs în þara de origine, pãrintele mrejele rãzboiului. militar s-a prevalat de oportuni- BIBLIOGRAFIE: Chiar din momentul hirotoniei, tatea în cauzã, reuºind sã se - Referinþe biografice privind elita pãrintele Bejan a fost trimis pe elibereze din lagãrele ºi închiso- clerical militarã – preot militar Traian Chircu – Editura Risoprint, Cluj- Napoca 2015 front, ca preot militar activ în rile din Rusia. Preoþii ºi oºtirea – Comandor (r) dr. Armata României, cu gradul de Revenind în România, nu a Ilie Manole - Fundaþia Hanns Seidel 1998 maior, ajungând cu Regimentul 6 rãmas în libertate decât o lunã, cât 48 Stindard IN MEMORIAM COL(r). DR. CHIª AUREL Revãd ºi azi, cu multã tristeþe, sã-mi încredinþeze pacienþii de la ziua în care, pe un pat de spital, se cabinetul dânsului, cu inima împã- stingea din viaþã în urma cu 4 ani catã, cred eu, cã are un urmaº cel care a fost pentru mine men- devotat ºi demn de încredere, care torul care m-a încurajat ºi mi-a sã-i continue munca de o viaþã în cãlãuzit paºii spre nobila profesie aceastã profesie nobilã care, pe de medic, pornitã de jos ºi cul- lânga cunoºtinþe medicale vaste, minând cu momentul în care am implicã dãruire ºi multã iubire de rostit solemn jurãmântul lui oameni. Hipocrate. În ziua de azi, la capitolul sãnã- beneficiaza de gratuitãþi sau alte Povestea începe în anul 1983, tate suntem într-o situaþie dificilã facilitate, într-un cuvânt, bãtaie de când l-am cunoscut pe dr. Aurel în ce priveºte organizarea ºi joc ºi dispreþ. Chiº, medic-ºef la UM 01380 finanþarea. Cred cã Ministerul E greu, dar trebuie sã rãzbim ºi Arad-Cetate, eu fiind pe atunci Sãnãtãþii a avut cei mai multi în acest sens colaborarea dintre soldat sanitar la infirmeria unitãþii. miniºtri schimbaþi peste noapte, fie pacient ºi medicul de familie este Cu un an în urmã , dupã absolvirea din cauza jocurilor politice, fie din determinantã. De aceea, îmi liceului, am candidat la facultatea cauza nepriceperii sau incompe- doresc din tot sufletul ca relaþia de medicinã militarã din Bucuresti tenþei unora. dintre mine, ca medic de familie, (recunosc - fãrã prea mare entuzi- În susþinerea opiniei mele cã ºi pacienþii mei sã fie o relaþie asm, având alte planuri în cap, ca durabilã, bazatã pe încredere ºi orice adolescent visãtor ºi mai ales respect, þinând cont cã pe marea îndrãgostit). La insistenþele dânsu- lor majoritate îi cunosc de când lui, mi-am depus dosarul pentru a erau tineri ofiþeri, maiºtri sau sub- candida din nou, dosarul fiind însã ofiþeri la început de carierã mili- respins din motive necunoscute. În tarã, iar eu un simplu soldat sani- sfârºit, dupã un an ºi 4 luni, am tar, devenit acum medic, dupã ani fost lãsat la vatrã cu gradul de ser- de muncã ºi studiu neîntrerupt. gent sanitar. Vã aºtept pe toþi - cadre mili- În urma evenimentelor din tare, angajaþi civili sau membri de decembrie 1989, am auzit cã dr. Chiº a fost împuºcat în picior, familie - la Cabinetul MF dr. Papp devenind erou al revoluþiei antico- ªtefan, B-dul Gen. Ion Dragalina muniste. nr. 34, ap. 1 (la Boul Roºu, vis-à- vis de Omniasig). Evenimentele post decembriste situaþia din sãnãtate este foarte Iar pentru cei pe care împre- au produs ºi pentru mine o schim- grea aduc exemplul cardului de jurãrile vieþii i-au lãsat fãrã ajutor bare radicalã, luând decizia de a sãnãtate, conceput sa faciliteze ºi fãrã apropiaþi care sã-i întreþinã, lãsa în urmã trecutul ºi dedicându- desfãºurarea actului medical de la am pus în practicã un proiect ded- mã trup ºi suflet unei noi profesii. A la Z, respectiv consultaþii, elib- icat persoanelor vârstnice: Centrul Astfel am pornit-o pe un drum erarea de reþete, bilete de trimitere medical de îngrijire ºi recuperare destul de anevoios, începând de la la alte specialitãþi, analize de labo- “Izvorul Sãnãtãþii”, situat în infirmier, apoi asistent medical ºi rator, etc., card care s-a dovedit de Micãlaca, Calea Radnei nr. 282, în final ajungând medic, respectiv prea multe ori nefuncþional. Ca unde beneficiaþi de îngrijire atentã ºi medic de familie. În tot acest timp urmare, acum se vehiculeazã ideea de asistenþã medicalã competentã. am pãstrat permanent legatura cu retragerii cardului de sãnãtate. Altã Dumnezeu sã ne ajute ºi sã ne col.dr. Chiº, care de fiecare datã situaþie ºi mai cutremurãtoare este binecuvinteze pe toþi, iar pe dr. mã încuraja sã continui studiile. aceia cã dupã ce o viaþã intreagã Aurel Chiº sã-L odihneascã în Pentru a-mi desãvârºi am contribuit cu toþii la asigurãrile pace! Deasemenea, prin inter- pregãtirea medicalã ºi a mã dedica de sãnãtate - cu speranþa cã la mediul revistei STINDARD aduc plenar îngrijirii pacienþilor, am accesul la medic ºi la medica- un pios omagiu tuturor medicilor renunþat la vechiul servciu în anul mente, atunci când starea de sãnã- ºi subofiþerilor de medicinã mili- 2005, în prezent având calitatea tate o va impune, nu vom avea tarã din garnizoana Arad, trecuþi în militarã de subofiþer MAI în re- probleme - uite cã ne-am înºelat nefiinþã în ultimii ani. zervã. amarnic! Oriunde mergi sau mai Am continuat colaborarea cu bine zis unde eºti îndrumat, nu dr. Chiº iar soarta a fãcut în aºa fel auzi decât cã s-au terminat fon- Dr. PAPP ªTEFAN încât, cu doar câteva zile înainte ca durile, nu avem contract cu CASA Medic specialist Medicinã de el sã pãrãseascã aceastã lume, OPSNAJ, membrii de familie nu Familie 49 Stindard Cãpitanul Marin Oriþa, un mare inventator militar roman 120 de ani de la naºtere Marin Oriþa s-a nãscut la data de mutat la Arsenalul Armatei, fiind 5 ianuarie 1897 în comuna confirmat în Corpul Tehnic Militar. Þigãneºti, plasa Nicoreºti, judeþul La data de 28 februarie 1939 în Tecuci. A fost încorporat la data de baza Înaltului Decret nr. 905 a fost 15 septembrie 1917 în timpul avansat la gradul de cãpitan. Despre Rãzboiului pentru Întregirea activitatea desfãºuratã de acesta, Românei, la Regimentul 6 Recruþi. Directorul Arsenalului Armatei, armatei române, pânã ce a fost În toamna anului 1919 a fost detaºat colonelul D. Antonescu noteazã: înlocuit cu versiunea româneascã a la ªcoala Militarã de Educaþie Fizicã ,, Prin spiritul sãu inventive, a reuºit automatului AK-47. din Bucureºti, pe care o absolvã în sã realizeze lucrãri foarte intere- La data de 10 ianuarie 1944, anul 1921. sante, de real folos pentru armatã”. Marin Oriþa a fost pensionat pentru La data de 1 aprilie 1922 a fost trans- La data de 5 iunie 1940, Marin limitã de vârstã, cu gradul de maior în ferat la ?coala Militarã de Ofiþeri de Oriþa a fost transferat la Comisia rezervã, dar a rãmas concentrat la Rezervã Roman cu gradul de sublo- Militarã de Control ºi Recepþie de la Uzinele Cugir. cotenent, încadrând funcþia de Uzinele Copºa Micã - Cugir, în Pentru meritele sale deosebite în sluj- instructor de educaþie fizicã clasa a scopul de a îndruma confecþia proba Armatei Române, cãpitanul Marin III-a. totipurilor pistolului mitralierã Oriþa a fost decorat cu ,,Insigna Preocuparea sa pentru armament inventat de el ºi aprobat de Direcþia pregãtirii premilitare clasa a II –a”, o gãsim în documentele unitãþii. La Tehnicã a Armatei. Aici, a conceput Medalia ,, Centenarul Regelui Carol data de 31 octombrie 1925, coman- ºi realizat un pistol mitralierã care a I” ºi cu Medalia ,,Coroana României” în grad de cavaler. dantul ªcolii de Ofiþeri de Rezervã fost adoptat de Consiliul Superior al Informaþii privind viaþa ºi activi- Roman, colonelul Ionescu, nota Armatei, sub denumirea de ,, pis- tatea sa dupã rãzboi sunt încã nelã- despre subordonatul sãu: ,A depus o tolul mitralierã Oriþa, calibru 9 mm”. murite. Marin Oriþa mai apare în muncã foarte stãruitoare ºi apreciez Prima versiune, modelul M1941, a unele documente ale administraþiei bine rezultatele obþinute. A conceput fost fabricat în producþie de serie ºi a comuniste ca retras la þarã ºi prac- idea unei mitraliere uºoare care a intrat în dotarea armatei române în ticând agricultura. Nu se ºtie când ºi fost gãsitã bunã de comisia de expe- anul 1943. În anul 1948 a fost real- unde a murit, nici unde este îngropat rienþã, în present se aflã la Reºiþa izatã o versiune îmbunãtãþitã, cu pat sau dacã mai are urmaºi. unde ministerul a aprobat ca sã se de fier sau lemn, armã ce a fost în În cinstea inventatorului militar facã un exemplar pentru expe- serviciul armatei ºi apoi al Gãrzilor român, Depozitului Central de rienþã.” Patriotice pânã în anul 1970. Muniþii de la Sihlea, judeþul Vrancea Dupã o serie de funcþii deþinute în Pistolul mitralierã Oriþa s-a i s-a atribuit denumirea „Cãpitan diferite structuri ale armatei, la data dovedit deosebit de fiabil pe fron- Marin Oriþa”, în semn de de 6 iunie 1928 Marin Oriþa este turile celui de-al Doilea Rãzboi recunoaºtere a meritelor de excepþie avansat la gradul de locotenent ºi Mondial ºi a rãmas astfel în dotarea ale acestui brav ofiþer. Generalul George Pomuþ ºi Alaska La data de 30 martie 2017 s-au În anul 1890 s-a descoperit aur pe împlinit 150 de ani de când SUA vãile unor râuri ºi a pornit o adevãratã au cumpãrat Alaska de la Imperiul goanã dupã aur, mii de oameni de Þarist (Rusia). toate naþiile mergând în Alaska. Peninsula Alaska a fost colo- Actualmente, Alaska este stat nizatã de vânãtori ruºi în secolul american ºi dispune de mari al XVIII-lea, care au înfiinþat mai resurse de petrol, lemn, aur, gaze armata americanã, care a fost prin- multe centre unde se strângeau ºi naturale, pescuit, vânat, materiale cipalul negociator al guvernului se vindeau blãnurile animalelor de construcþii, zootehnie. SUA. Graþie acestor negocieri vânate. Nefiind rentabilã, colonia Interesant este faptul cã, în fructuoase, generalul Pomuþ a fost ruseascã a fost vândutã ameri- vânzarea Alaskãi de acum 150 de numit apoi ambasador al SUA la canilor în anul 1867 la preþul de ani, un rol important l-a avut Sankt Petersburg, capitala de 7,2 milioane de dolari. românul George Pomuþ, general în atunci a Imperiului Þarist. 50 Stindard GHEORGHE POPA DE TEIUª (1824-1867) 150 de ani de la moarte Puþini sunt cei care îºi mai Aradului, Gherasim Raþ, ca notar aduc aminte de marele „bãrbat al consistorial ºi secretar la neamului”, cum îi spuneau pe Episcopia Aradului, fãrã sã drept cuvânt contemporanii, de pretindã un onorar anume. cel dintâi comite suprem român al În luna august 1849 i se oferã Aradului de la 1864 - Gheorghe postul de pretor la ªimand, de Popa de Teiuº. unde în 30 iunie 1852, la 28 de De origine, familia Popa vine ani, este transferat la Cintei (lângã în Podgoria Aradului din comuna Chiºineu-Criº), ca primpretor. Stremþ, de lângã Teiuº-Alba Dupã doi ani de muncã îl Inferioarã de atunci, în jurul anu- întâlnim ca primpretor- lui 1777. judecãtor la Ineu, unde Pãrinþii sãi erau þãrani cu oare- pune bazele spitalului din locali- care stare materialã. Tatãl sãu Ioan tate, înfiinþat pentru ocrotirea Popa îºi pierde viaþa în urma celor bolnavi. De la Ineu este evenimentelor din toamna anului mutat pe acelaºi post în Salonta 1849, fiind împuºcat, pentru vina (Bihor). În anul 1859 Gheorghe de a fi tras în dungã clopotele Popa de Teiuº este referent la bisericii la care slujea ca preot, Tribunalul din Oradea, iar din anunþând primejdia ce se apropia. anul 1861 la Tribunalul din Arad, Aici, în localitatea de lângã înfiinþat la insistenþele sale. tembrie 1864 este numit „referen- ªiria lui Slavici de mai târziu, se În ziua de 5 septembrie 1861 la dar aulic la Viena ”, primind în naºte la 6 februarie 1824 „bãiatul Arad se întrunesc reprezentanþii acelaºi timp ºi distincþia de genial”- cum îl numea învãþãtorul de frunte ai românilor din eparhia „conzilier de curte”,( a fost primul de la ºcoala primarã din sat. Aradului, printre care îl român ajuns pe aceastã treaptã). Urmeazã apoi cursurile de regãsim ºi pe Gh. Popa de În oraºul Arad, aflat în opoziþie ºase clase ale liceului din Arad Teiuº, care hotãrãsc consti- faþã de Viena, primul prefect (1836-1842), absolvindu-le ca tuirea unei societãþi de lecturã, a român Teodor ªerb, din motive elev eminent. Studiazã timp de unei adevãrate asociaþii culturale. politice este schimbat ºi la 8 patru ani Dreptul la Oradea, unde Astfel, la 12 mai 1863, în sãlile noiembrie 1864 în locul sãu este lucreazã apoi ca practicant în can- hotelului “Crucea Albã” instalat consilierul de curte ºi ref- celaria marelui român Emanuil (Ardealul) din Arad, se înfi- erendar la cancelaria aulicã- Gojdu. La vârsta de 22 de ani, în inþeazã “Asociaþiunea naþionalã Gheorghe Popa de Teiuº comite 1846, vine ca avocat în Arad, arãdanã pentru cultura ºi con- suprem al oraºului ºi judeþului devenind în foarte scurt timp versarea poporului Arad. cunoscut ºi apreciat de contempo- român”, unde mai sunt Miron Ca prefect al Aradului, pune ranii sãi, atât în rândul intelectu- Romanul, Atanasie ªandor, ordine în administraþie ºi justiþie, alilor vremii cât ºi al poporului de Vincenþiu Babeº, Anton Mocioni, încât comitat-judeþ, mai bine rând. Un an mai târziu se cãsã- Ioan Popovici Desseanu administrat ca Aradul n-a fost toreºte, cumãtru fiindu-i renumit- º.a. altul. În toamna anului 1865 ul avocat ºi om politic din Arad, Conform Statutelor sale, împãratul Francisc Iosif îl cheamã Ioan Popovici Desseanu. Asociaþiunea “voieºte a înainta în audienþã, pentru a-i preda în „El, Gheorghe Popa, avea o cultura poporului român, prin aju- calitate de prefect “actul de fire blândã ºi ducea o viaþã tor material, prin ajutor spiritual” anexare a pãrþilor banatice la retrasã, nu râvnea deloc dupã Gh. Popa de Teiu? activeazã ºi Dieceza Aradului ,” an în care are mãriri ºi renume, avea însã o în politicã, fiind ales deputat în lor ºi sfinþirea catedralei ortodoxe inimã mare, suflet nobil, care îl Dieta de la Budapesta. din Arad, nou ziditã. punea mai presus de cei ce îl Numit jude suprem la În timpul în care a condus des- înconjurau. Pacea ºi înþelegerea Tabla regeascã din Budapesta, cel tinele oraºului ºi judeþului Arad, o cãuta întotdeauna”. (Text din mai înalt for de justiþie de atunci, Gheorghe Popa de Teiuº a numit revista Familia, nr. 32/1866). atrage atenþia Vienei ºi dupã peste 40 de notari români în Este angajat de cãtre episcopul numai 2 ani de activitate, în sep- localitãþile judeþului, urmãrind 51 Stindard astfel introducerea limbii române George Bariþiu, în lucrarea românesc de pe acea vreme. în administraþie. sa, Pãrþi alese din Istoria Regimul acestui bãrbat de o Înfiinþeazã “fondul de penziu- Transilvaniei pe 200 de ani în înþelepciune rarã a fost un regim ni” al notarilor din Arad. urmã,Vol.III, p.443, scria”: În îndreptat cu nespus de multa Istoriograful maghiar Márki 17/29 martie, 1867 au ajuns mare râvnã îndeosebi spre deºteptarea Sándor scria cã “George Popa are doliu pe confraþii noºtri din Arad tot mai intensã a poporului nostru merite în ceea ce priveºte reorga- ºi din comitat, în urma morþii emi- la conºtiinþa naþionalã. Sub con- nizarea administrativã a comitatu- nentului bãrbat Giorgie Popa de ducerea lui s-a produs pe acest lui Arad ºi cã sub el Aradul a Teiuº, consilier ces. reg. de Curte, teren de muncã naþionalã succese devenit un centru al românilor”. fost comite suprem, proprietar al uimitoare”. Contribuie la înfiinþarea crucii de aur cu coroanã...” Ca semn de preþuire pe lângã Mitropoliei românilor, împreunã La 3 dec. 1938, dr.Ioan Suciu, bustul ridicat în inima oraºului de cu Andrei ªaguna, Emanuil Gojdu cu prilejul dezvelirii celor trei pe Mureº, arãdenii i-au dãruit o ?i alþii, reorganizearã Episcopia busturi din faþa Palatului Cultural stradã care sã îi poarte peste ortodoxã românã a Aradului. din Arad - Gheorghe Popa de veacuri cu cinste numele, În dimineaþa zilei de 17 martie Teiuº, avocatul Mircea V. strada unde îºi are sediul una din- 1867, la numai 43 de ani, Stãnescu ºi Ioan Rusu ªirianu, tre cele mai importanate instituþii Gheorghe Popa de Teiuº se marele patriot dr.Ioan Suciu culturale ale Aradului, Biblioteca stingea din viaþã. La un an dupã spunea: ” Gheorghe Popa, fostul Judeþeanã “A. D. Xenopol” ºi moartea sa, la insistenþele celor prefect al judeþului Arad, deºi nu Secþia de Artã a Complexului apropiaþi osemintele i-au fost este arãdean, s-a dovedit adminis- Muzeal Arad. depuse în cimitirul din Galºa, alã- trator excelent, bãrbat puritan turi de ceilalþi membri ai familiei român înflãcãrat ºi mai ales un Nicoarã Nicolae Horia, sale. fervent sprijinitor al tineretului istoric MAREªALUL IOSIP BROZ TITO 125 DE ANI DE LA NAªTERE face propagandã anti-rãzboi, este Dupã capitularea Germaniei, mobilizat în armata austro-ungarã Tito devine prim-ministru al ºi în 1915 este trimis pe front con- Iugoslaviei (1945-1960) ºi apoi tra ruºilor, unde se distinge prin preºedinte al þãrii. Reuºeºte sã curaj ºi iniþiativã, primind medalii contracareaze influenþa monarhicã ºi fiind avansat la gradul de ser- ºi tendinþele naþionaliste, ducând gent-major. Iugoslavia spre pace, liniºte ºi În 1916 este rãnit grav ºi luat progres. prizonier de ruºi. Dupã 18 luni de Pe plan extern, se delimiteazã spitalizare intrã în miºcarea de influenþa Moscovei, pro- bolºevicã, iar dupã rãzboi se movând un socialism deschis spre întoarce în Iugoslavia, unde occident. Nu aderã la Tratatul de activeazã în Partidul Comunist, la Varºovia (pactul militar al aflat în ilegalitate. Devine secretarul þãrilor comuniste), iniþiind PCI, dar este arestat ºi face 5 ani de Miºcarea de Nealiniere, care închisoare, dupã care trãieºte incog- urmãrea menþinerea echilibrului nito, cu numele conspirativ Tito. În între blocurile militare. 1935 se refugiazã la Moscova, intrã A murit în anul 1980, iar în PCUS ºi NKVD. Iugoslavia s-a spart zece ani mai În aprilie 1941 Germania atacã târziu. Preºedinte al fostei Iugoslavii, Iugoslavia, Tito formeazã o armatã Iosip Broz Tito rãmâne o fi- mareºal ºi conducãtor al armatei de partizani, care rezista în munþi gurã importantã a istoriei de partizani, Iosip Broz Tito s-a împotriva ocupantului german. A europene, un lider carismatic ºi nãscut la data de 7 mai 1892 la fost recunoscut oficial de Stalin, apreciat. Kumrovec, Croaþia. Churchill ºi Roosevelt drept con- Col.(r) Ioan Tarcea Ucenic mecanic, în anul 1910 ducãtor al luptei popoarelor Mmp.(r) Nicolae Duniov aderã la miºcarea comunistã. Deºi iugoslave ºi numit Mareºal. 52 Stindard SVEN HASSEL 100 de ani de la naºtere În urmã cu 100 de ani, la data disciplinar, unde a trãit toate de 19 aprilie 1917 se nãºtea la ororile cruzimii naziste. Frederiksborg, Danemarca, scri- Experienþa amarã a rãzboiului itorul SVEN HASSEL. a descris-o în paisprezece Dupã cucerirea þãrii sale de romane, cele mai cunoscute cãtre germani în anul 1940, este fiind „Gestapo“, „Blindatele silit sã se înroleze în armata hit- morþii“, „Legiunea bleste- leristã. Încercând de mai multe ori maþilor“, „Monte Cassino“. sã dezerteze, a ajuns la un batalion A murit în anul 2012. LEGENDA UNUI ZBOR FRÂNT Se împlinesc acum, când aºternem acest rânduri, minunat de înãlþimea aparatului, cam cinci metri ºi 105 ani de la Legenda mutã care nu ne dã pace despre anvergura aripilor, la fel. doi temerari din Macea ºi Zborul lor pe terenul numit Apoi, a urmat anul 1913 când cei doi au participat Siti. Aºa se face cã, locuind la Hodaia-Topilã, cu ºi la alte concursuri aviatice, însã durata desprinderii pãrinþii, David ºi Irina, ºi regãsindu-se, scurt timp, de la sol nu a putut fi precizatã de martorii oculari. acasã, avocatul Gheorgh Ranta îi spune fratelui David Macheta hidroavionului, s-ar afla la Budapesta, la Ranta, care se pricepea la furcã, fus, meºterit la rãzboi Muzeul Aeronauticii, unde, în 1974, când o delegaþie ºi suveicã sã încerce sã facã ºi o maºinã de zburat. s-a prezntat acolo, li s-a rãspuns „-Aveþi destul un -D-apu numa sã vãd, ºi-oi face... a rãspuns David! inventator, pe Vlaicu!“ La scurt timp, au plecat la Oradea ºi Budapesta sã ªi totuºi, au fost ecouri ºi-n presa vremii, astfel cã procure matriale ºi apoi s-au apucat de lucru. revista „Cosânzeana“ din Orãºtie, nr.29/1914, pag.427 La început, David a lucrat un aeroplan, la scarã consmneazã dspre Isteþul flãcãu din Macea, acesta, redusã, propulsat cu gumilastic, ºi efectuînd zboruri adicã David, fiind confundat cu George, fratele care de probã, acestea l-au mulþumit. l-a sfãtuit sã... zboare! Din paginile revistei se poate Fratele Gheorghe, vãzânde lanul fratelui, n-a desprinde nu numai ideea de zbor, ci ºi utilizarea aces- pregetat a-l încuraja. tuia, care putea fi folosit ºi ca automobil ºi ca luntre ºi A plecat, din nou la Budapesta, ºi a adus un motor ca aeroplan, centrul de greutate fiind sub aripi. pentru o maºinã de zburat, astfel cã, în primãvara lui Legenda primului hidroavion de la Macea nu 1912 cei doi fraþi au participat la primele experienþe înseamnã doar un zbor frânt, ci ºi o preacuratã adu- aviatice, aparatul de zbor desprinzându-se de la sol, cere-aminte. între Macea-Sânmartin pe locul de pãºunat denumit Florica RANTA CÂNDEA Siti. La zbor au participat localnicii curioºi, care s-au

53 Stindard Memoria strãzilor arãdene: strada „Henri Coandã“ nului României (1918 ) ºi diplomat. Eiffel, constructorul vestitului turn Mama sa Aida a fost franþuzoaicã, Eiffel din Paris. era fiicã a medicului francez Gustave În octombrie 1910 prezintã un Danet care a fost medic la curtea regalã avion propulsat de un motor cu reacþie, a împãratului Franþei, Napoleon al III- de concepþie proprie; prezentarea lea. avionului s-a fãcut la Paris, la al II-lea Henri Coandã a urmat cursurile Salon Internaþional de Aeronauticã. liceului „Sf.Sava” din Bucureºti ºi ale Avionul cu reacþie realizat de liceului militar din Iaºi pe care l-a Coandã era o construcþie originalã ºi s- absolvit în anul 1903 ca ºef de pro- a numit „Coandã-1910”. Din punct de moþie. A urmat ºcoala militarã de arti- vedere constructiv era un avion biplan, lerie devenind ofiþer de artilerie (1905) cu o greutate de 420 kgf ( ~ 420 daN). La capãtul strãzii Andrei ªaguna ºi ulterior cursurile ºcolii superioare de Avionul cu reacþie realizat de este situatã o stradã cu numele unui aeronauticã din Paris (Franþa) pe care a Coandã a precedat cu 30 de ani apariþia mare om de ºtiinþã ºi inventator român absolvit-o în anul 1909. primelor avioane cu reacþie. Henri Coandã; a fost un om de o val- Membru al Academiei Române Avionul realizat de Coandã a fost oare deosebitã care ºi-a iubit patria ºi a A fost apreciat de Statul Român încercat ºi pilotat pe o pistã de lângã contribuit foarte mult la ridicarea pres- pentru activitatea ºi realizãrile sale Paris de însuºi creatorul sãu Henri tigiului României în lume. remarcabile în ºtiinþã ºi tehnologie; a Coandã. Henri Coandã este puþin cunoscut fost membru al Academiei Române Marele savant a avut multe alte ºi apreciat în municipiul Arad; singura (1970) ºi preºedinte al Institutului pen- realizãri printre care ºi descoperirea stradã care aminteºte de el este o stradã tru Creaþie ªtiinþificã ºi Tehnicã „efectului Coandã” cu multiple apli- situatã la periferia Aradului; este vina (cunoscut sub sigla I.N.C.R.E.S.T.) din caþii practice în hidrodinamicã ºi aero- aºa ziselor elite ale Aradului, a instituþi- Bucureºti. dinamicã. ilor de culturã ºi de educaþie din Arad. Pentru meritele sale deosebite a Arealizat multe invenþii în domeni- În Bucureºti cel mai mare aeroport fost numit consilier al fostului ul militar, în construcþiile civile, în din Bucureºti ºi din þarã se numeºte preºedinte al României, Nicolae domeniul îngrãºãmintelor pentru agri- „Henri Coandã”. Ceauºescu, cu rang de ministru (1971). culturã. Marele savant Nicolae Iorga A fost recunoscut de comunitatea Invenþiile realizate ºi brevetate de spunea cã acele popoare care nu îºi ºtiinþificã internaþionalã pentru meritele Coandã s-au concretizat în peste 250 apreciazã ºi nu îºi onoreazã personal- sale deosebite în ºtiinþã ºi tehnologie. de brevete cu aplicaþii în diverse itãþile proprii de mare valoare, nu au A fost medaliat cu medalia de aur domenii. viitor. de cãtre Statul Italian (Padova 1930). I Înceteazã din viaþã la Bucureºti în Ne ploconim faþã de alte culturi dar s-a acordat titlul de „Doctor Honoris anul 1972 în vârstã de 86 de ani, dupã ne ignorãm marile personalitãþi cultur- Causa” de cãtre Insitutul Politehnic din o viaþã minunatã plinã de realizãri ale ºi ºtiinþifice ale propriului popor; Bucureºti (1967) ºi de cãtre alte insti- excepþionale. cauzele sunt multiple: lipsa de demni- tuþii de mare prestigiu din Marea Cititorii acestui articol vor fi uimiþi tate, ignoranþa, sistemul de educaþie Britanie (Londra 1971). de valoarea acestui mare savant român, deficitar. Prezenta listã a distincþiilor acor- necunoscut marelui public din Henri Coandã a vãzut lumina zilei date lui Henri Coandã este incompletã. România ºi din Arad. la 7 iunie 1886, în Bucureºti. A inventat avionul cu reacþie Ne ploconim în faþa valorilor Este descendentul unei familii A avut realizãri remarcabile în ºtiinþã, umane strãine, dar nu ne cunoaºtem deosebite, de mare valoare. tehnologie ºi inventicã: este inventatorul propriile valori ale poporului nostru. Tatãl sãu Constantin Coandã era avionului cu reacþie. A început primele Vina o poartã sistemul de român, s-a nãscut la Craiova; a fost cercetãri în anii 1905 – 1906, la Arsenalul învãþãmânt, mass media ºi cei care ne profesor de matematici la ?coala Armatei Române din Bucureºti unde a conduc. Naþionalã de poduri ºi ºosele din realizat un avion-rachetã . Sperãm ca prin cele prezentate mai Bucureºti. A avut gradul de general în Urmeazã diferite cursuri de spe- sus sã contribuim puþin la evidenþierea armata românã. cialitate în diferite universitãþi marilor personalitãþi ale poporului Dupã fãurirea României Mari a europene (Paris, Liège, etc.). român atât de hulit de strãini ºi chiar de deþinut funcþii mari în Statul Român: a A colaborat cu multe personalitãþi cãtre proprii concetãþeni. fost preºedinte al Consiliului de ºtiinþifice de mare valoare printre care Col.(r) Constantin Bursa Miniºtri, ministru de externe al guver- ºi cu vestitul inginer francez Gustave Cpt.(r)ing. Ion Gorici 54 Stindard LA MACEA AU BÃTUT CLOPOTELE REÎNTREGIRII

De Ziua Naþionalã, aleile Parcului Central din Macea, au devenit, vreme de peste un ceas, un Altar viu, ca o Cupolã, mãrturie a douã evenimente ce au îmbrãcat satul în straie de sãrbãtoare. Momentului solemn al Depunerii de coroane, i-a fost urmat, un alt ceremonial, Dezvelirea unui Însemn memorial, un Monument de for public, în formã de carte, din mar- murã albã pe care au fost dãltuite, cu negru, numele a ºapte eroi anonimi mãceni care au plecat ascunºi în cocii cu tulei ºi împunºi la ªofronea cu baionetele de cãtre jandarmii imperiali. Ultimul tren înspre Alba- Iulia, neprecupeþindu-ºi durerile ºi viaþa, cu cre- denþionalele asupra lor, a fost prins ºi visul le-a fost împlinit. Ardelean este un cetãþean al satului Macea, iubitor de În prezenþa reprezentanþilor primãriei, prin dom- vatrã româneascã ºi ataºat valorilor cultural-istorice nul primar Ciprian Otlãcan, a oficialitãþilor locale, ale locului, se trage din familia Ardelean, o familie judeþene, a preºedintelui Consiliului Judeþean, Iustin veche cu rãdãcini adânci în istoria localã. Deºi absol- Cionca ºi a vicepreºedintelui, Claudia Boghicevici, a vent de ªtiinþe economice, scrie poezii, întâmplãri Înaltelor feþe locale bisericeºti, a unor personalitãþi hazlii în graiul mãcean ºi veºnic poartã tricolorul arãdene, profesori universitari, istorici, românesc în piept ºi pe piept, tot el l-a inventat pe documentariºi, arhiviºti, teologi, colecþionari, Baci Ghiuri a lu’ Hãmfãu’, un mãcean bãtrân ºi hâtru. tipografi º.a, localnicii, parcã era o Adunare Ad-hoc, În concluzia fireascã un lucru e cert ºi se impune- au ascultat glasul de jale al clopotelor ºi discursurile Eroii anonimi, de-acum, nu au doar un Pãrinte Ceresc, despre importanþa Marii Uniri dar ºi Povestea Acolo, ci ºi unul Pãmântesc, Acum-Baci Ghiuri! De Monumentului donat de cãtre domnul Ioan Alexandru Macea! Ardelean-Baci Ghiuri ºi familia. Ioan Alexandru Florica RANTA CÂNDEA ZÂUA LU’ BACI GHIURI A LU’ HÃMFÃU’ ªI NU NUMA’

No, astãzi îi zâua me, poatie îs noºti, nu trãbã sã rãbdãm tãtie cam bãtrân, inima me nu zâce aºe. prostiile lu’ unu ºi altu’, sântiem Astãzi îi zâua României, Þara 20 di milioane iestã dinde aleje. noastã, oare, îi bãtrânã? România Io, Ghiuri a lu’ Hãmfãu’ di noastã dragã îi o Þarã tânãrã ºi zâua Þãrii noaºtie, România ºi di mândrã, aºe-mi place sã fiu ºi io. zâua me, rãdic on pãhar di rãchie România o vãzut multie, ºi io di prunã fãcutã la Macea di mine ca ie, pãstã ie or trecut multie, ºi zâc: pãstã mine iarã, da, iacã suntiem Doamnie þânie Þara noastã, aci ºi România ºi io. Mulþ or vrut România în vecii vecilor, întreagã, sã ieie din trupul Þãrii, or ºi luat mare ºi tare, Românii s-o ducã câtie o þârã, noi le-am luat nãpoie bine în Þarã, cei di afarã sã vinã- ºi dupã cum mi sã-n pare mie o fi nlontru la scut, noi sã nie gãsâm iarã mare Þara, aºe vre Domnu’. oamini diºtepþi sã facã o Þarã Astãzi trãbã sã nie veselim, 1 c-afarã, Românii sã capite mintea în chip, m-o chipuit on domn di la Decembrie îi o zî mare pântru di pã urmã mai divreme, Doamnie Arad în gredinã la Castelu’ di la naþia noastã, dupã cum am bãgat ajutã România ºi pã Români! Macea, mulþam fainã. di samã, cei mai mulþ dântrã noi LA MULÞI ANI! No, iertare sã daþi unui iubãsc Þara, m-o uns la inimã boºorog, am zãuitat sã vã spun cã faptu’ iesta, io zâc cã aºe vre Semnat la 1 Decembrie di la noi la Macea avem ºi on Stejar al Domnu’. Di aceea io, mã rog la Macea Unirii botezat di oameni mari, Domnu’ sã nie deie ºi oleacã di Baci Ghiuri a lu’ Hãmfãu’ dacã o fi loc pun douã chipuri cu curaj aºe cum or avut strãmoºii Io, Ghiuri a lu’ Hãmfãu’, mi-s iel. Doamne ajutã! 55 Stindard

CUVINTE PRINSE ÎN CÃTAREA PUªTII - LITERATURÃ MILITARÃ (ªI NU NUMAI) Note de lector CONVORBIRI CU O NEMURITOARE FIICÃ A ARADULUI: ACAD. CORNELIA BODEA La sfârºitul anului 2016 a într-o epocã revolutã, cu mari Unirea de la 1 Decembrie 1918. vãzut lumina tiparului, postum, nedreptãþi istorice, fiind înlãturatã Tatãl, preot, a suferit ani grei în sub egida Fundaþiei „Ioan Slavici” cu brutalitate, în anii totalitaris- închisorile comuniste, motiv pen- din Arad ºi Centrului Municipal mului comunist, din învãþãmântul tru care, în calitate de fiicã, de Culturã Arad o deosebit de universitar de la catedra de Istorie regimul comunist a persecutat-o ºi preþioasã ºi frumoasã carte de Universalã a Facultãþii de Istorie a îndepãrtat-o din învãþãmântul convorbiri cu acad. CORNELIA din Bucureºti. Întrucât era o universitar. Este impresionant BODEA, fiicã nemuritoare a cercetãtoare valoroasã, regimul capitolul în care acad. Cornelia Aradului, semnatã de scriitorul ºi comunist, totuºi nu s-a putut dis- Bodea ne povesteºte cum tatãl ei, publicistul Emil ªimãndan ºi pensa de cercetãrile sale legate de preot în Dezna, în momentul în artistul fotograf ºi omul de tele- Revoluþia de la 1848 în care jandarmii au venit dupã el sã- viziune Virgiliu Jireghie. Principatele Române. A îndepãr- l aresteze, sãtenii l-au apãrat ºi au Cartea, structuratã în opt capi- tat-o doar din Universitate, accep- reuºit sã-l ascundã câteva sãp- tole, se deschide cu un „Cuvânt tând-o ca cercetãtor principal la tãmâni, mutându-l în fiecare înainte”, în care autorii prezintã Institutul de Istporie „Nicolae noapte dintr-un sat în altul, în câteva date generale legate viaþa ºi Iorga”, unde va rãmâne pânã în jurul Deznei, pe poteci numai de prodigioasa activitate ºtiinþificã a anul 1975, când se va pensiona, ei ºtiute, ca sã nu fie gãsit de jan- acestei remarcabile personalitãþi - dupã ce a reuºit sã-ºi termine darmi ºi securitate. istoric ºi om de ºtiinþã - care ºi-a opera capitalã, în 3 volume, dedi- Alte evocãri emoþionante sunt dedicat întreaga sa viaþã cercetãrii cate anului revoluþionar „1848 LA cele legate de magul vieþii sale, Revoluþiei de la 1848 în Þãrile ROMÂNI”! Nicolae Iorga, a cãrui studentã, Române, cercetare finalizatã cu Pretextul celor trei convorbiri apoi asistentã ºi doctorantã a fost impresionanta monografie, în trei pe care le-au realizat cei doi pub- pânã ce acesta a fost asasinat de volume, „1848 la ROMÂNI” liciºti arãdeni cu acad. Cornelia legionari, dupã care ºi-a continuat pentru care a fost aleasã membru Bodea, se leagã de trei vizite ale doctoratul cu Georghe I. Brãtianu, al Academiiei Române în anul nemuritoarei noastre fiice la Arad. fiindu-i ºi acestuia asistentã la cat- 1992. Prima, în anul 1994, când a evo- edra de Istorie Universalã a Cei doi redutabili publiciºti cat, la Televiziunea din Arad, Universitãþii Bucureºti pânã s-a arãdeni, Emil ªimãndan ºi rãdãcinile materne, care ajung declanºat prigoana comuniºtilor Virgiliu Jireghie, în trei interviuri pânã la Moise Nicoarã. A doua a împotriva intelectualilor þãrii, pro- distincte pe care le-au luat într-un fost în anul 1998, când primarul fesorul fiind întemniþat ºi extermi- interval de opt ani, prin întrebãrile de atunci al Aradului, Dumitru nat în închisoarea de la Sighet. Cei pe care i le-au adresat au reuºit sã Branc, i-a acordat titlul de doi publiciºti au reuºit sã obþinã obþinã rãspunsuri pline de vibraþie Cetãþean de Onoare a Aradului, iar de la acad. Cornelia Bodea mãr- ºi de o extraordinarã încãrcãturã cea de a treia, în anul 2002, când i turii încãrcate de forþa trãirii ºi emoþionalã. Povestea vieþii acad. s-a oferit titlul de Doctor Honoris consistenþa reflecþiei istoricului. Cornelia Bodea se împleteºte în Cauza al Universitãþii „Aurel Povestea vieþii ei, prezentatã în mod zguduitor cu povestea pãrin- Vlaicui” din Arad. aceastã carte de convorbiri, se telui ei, a preotului Bodea din Cu prilejul celor trei întreve- împleteºte impresionant cu evo- Dezna ºi a celor doi mari profesori deri acad. Cornelia Bodea îºi carea celor doi mari profesori, care au format-o ca om de ºtiinþã, evocã înaintaºii. Aflãm, cã în care au format-o ca om de ºtiinþã, Nicolae Iorga ºi Gheorghe I. ascensiunea ambilor pãrinþi se Nicolae Iorga ºi Gheorghe I. Brãtianu. numãrã un ºir de preoþi, pro- Brãtianu. Am citit aproape pe nerãsuflate topopi, învãþãtori, avocaþi, medici, Un capitol distinct îl constituie volumul captivant legat de care ºi-au marcat prezenþa activã cel dedicat cercetãrii anului „1848 povestea vieþii acesteui nemuri- în Rãscoala lui Horea, în LA ROMÂNI”, o cercetare mon- toare fiice a Aradului; suferinþele Revoluþia de la 1848 ºi în umentalã, în 3 volume, de peste pe care a fost obligatã sã le îndure miºcarea naþionalã încununatã cu 2000 de pagini, lucrare ce are ºi ea 56 Stindard o poveste aparte, legatã de trava- transferat, dupã asasinarea lui ciar al Primãriei Municipiului liul cercetãrii arhivelor ºi a scrisu- Iorga, de la Universitatea din Iaºi Arad. Dupã opinia noastrã, este lui, dar ºi o „luptã” de 15 ani cu la Universitatea din Bucureºti cea mai valoroasã ºi elegantã carte cenzura comunistã, cu secþia de pentru a-l înlocui. a anului 2016 giratã de Centrul propagandã a CC al PCR, cu edi- Aºadar, putem conchide cã am Municipal de Culturã Arad, cu o tura, obosind pânã ce cartea a citit o carte de excepþie, dedicatã copertã gânditã de artistul plastic vãzut lumina tiparului. A fost însã unei nemuritoare fiice a Aradului, Viorel Simulov, ilustarã cu puternicã, a rezistat sã nu facã nici acad. Cornelia Bodea, pentru fotografii din patrimoniul un compromis, avea un legãmânt care felicitãm pe cei doi autori, Bibliotecii Judeþene „A. D. Xeno- în suflet faþã de înaintaºi, faþã de remarcabilii jurnaliºti, seniori ai pol” Arad ºi din arhiva personalã a tatãl ei - preotul care a îndurat presei arãdene, Emil ªimãndan ºi sculptorului Mihai Pãcurar, închisorile comuniste - ºi faþã de Virgiliu Jireghie, dar ºi instituþi- sculptor care este ºi autorul bustu- mentorii ei Nicolae Iorga ºi ile care au girat acestã apariþie lui nemuritoarei fiice a Aradului, urmaºul acestuia la catedra de editorialã de excepþie, respectiv Cornelia Bodea, amplasat în faþa Istorie Universalã de la Fundaþia Culturalã „Ioan Slavici” Bisericuþei din curtea Spitalului Universitate din Bucureºti, din Arad ºi Centrul Municipal de Clinic Judeþean de Urgenþã Arad. Gheorghe I. Brãtianu, care fusese Culturã Arad, prin sprijinul finan- DANIEL ALBU PE DRUMUL DAMASCULUI Dintotdeauna ºi – vã asigur – peste tot, existã în torului de creaþie al autoarei, dupã cum însãºi prea legea nescrisã a oricãrui cenaclu literar, a societãþilor, cucernicia sa, cu patos ºi aplomb, cu argumente solide saloanelor ºi grupãrilor literare, cel puþin o normã ºi artã oratoricã, ne-a explicat. Au cuvântat ºi alþii. Cu internã care, ca un fãcut, e acceptatã ºi aplicatã de toþi. toþii au fãcut-o entuziast ºi emoþional. Elogios ºi fãrã E un protocol(cã se poartã) pe care nu-l contestã ºi parcimonie. Toþi au plusat pe partea plinã a paharului, nu-l încalcã nimeni. Cel mult, îl desecretizeazã! insistând pe efortul autoarei, sinceritatea scriiturii, Spaþiu de suflet ºi iniþiativã privatã, ca s-o plagiez pe reuºita demersului creator ºi convingerea unanimã cã doamna Florica Ranta Cândea, Salonul Gutenberg din a fãcut un lucru care trebuia fãcut. Concluzia? O carte Arad nu face excepþie. Deºi mozaicat ca structurã, perfectã! ªi asta, în condiþiile în care ºtim foarte bine divers prin componenþã ºi libertin prin libertatea de cã de la Homer ºi Ghilgameº încoace, visãm ºi tindem gândire, ºi-a propus ºi promoveazã necondiþionat spre o perfecþiune pe care nu o vom atinge niciodatã. dragostea de artã, culturã ºi frumos, cultul prieteniei Nu contest cele spuse de distinºii oratori ºi nici nu intelectuale, colegialitatea sincerã ºi dezinteresatã, fac opinie separatã, dar, sincer sã fiu, tare mi-ar fi plã- dreptul la liberã exprimare, informarea reciprocã ºi cut sã aud ºi câteva observaþii...sã le zicem... critice. schimbul de idei. La loc de cinste, îºi gãsesc rostul Biensûr, cu condiþia sã fie constructive, de luat aminte buna dispoziþie, intervenþia potrivitã la momentul ºi cu trimitere la text. De ce? Pentru cã o carte netax- potrivit, vorba de duh, râsul sãnãtos ºi gluma bine atã de criticã este ca un cãlãtor fãrã bilet. Nu ascund spusã. E ºi normal. Pânã ºi-n Junimea severului cã aºteptam ºi mã aºteptam sã ne vorbeascã despre Maiorescu se promulgase ºi funcþiona principiul realizarea artisticã a cãrþii. Despre mesajul ºi meritele potrivit cãruia anecdota, gluma inteligentã ºi vorba de acesteia, pentru cã, sã fim drepþi, Mãrturisirile doam- spirit primeazã. Prin grija lui Creangã ºi a lui Pogor, nei este o carte mai mult decât meritorie. Are meritul se râdea la liber. Zgomotos, pe sãturate. Erau doi hâtri ºi câºtigã în altitudine prin aceea cã pledeazã pentru o cum nu s-a mai pomenit. Asta, aºa, ca sã dau un umanitate care umanizeazã, dar, mai ales, prin faptul exemplu. Cel mai la îndemânã. cã, printre rânduri, ne îndeamnã sã ne aducem aminte Întâlnirea membrilor salonului cu pricina, de la ºi sã ne reîntoarcem la þara pe care am uitat-o. În egalã sfârºitul lunii martie a.c., s-a desfãºurat într-un astfel mãsurã, este o carte curajoasã, paradoxal, tocmai prin de primãvãratic ambient. Poate ºi pentru cã ordinea de lipsa de curaj de a rãspunde concis ºi rece în argumen- zi a ºedinþei a fost sensibil îmbunãtãþitã cu o lansare taþie, categoric ºi fãrã preþiozitate unor provocãri, de carte: DE LA POLITICÃ LA CREDIN?Ã. acuze ºi mici rãutãcisme, care, pe mãsurã ce vremea MÃRTURISIRI – volum apãrut la Editura Tiparniþa, trece, ies din garanþie, sunt tot mai fãrã obiect ºi fãrã sub semnãtura doamnei Voichiþa Tulcan Macovei. acoperire. Mi-ar fi plãcut, de asemenea, sã se spunã cã Prezentarea ºi promovarea cãrþii, atmosfera animatã am fost produsul etapelor istorice prin care am trecut, creatã la un moment dat au fost cireaºa de pe tort. Au cã nu noi am creat epoca, ci ea ne-a creat pe noi – idei, luat cuvântul judecãtorul Mara, istoricul Tuleu, profe- aluzii ºi sugestii pe care cartea le conþine. Cã nu ne-am sorul Truþã ºi primul între vorbitori, pãrintele Roman, ºifonat, n-am pus sare pe coadã ºi n-am plecat aiurea, “duhovnicul literar” ºi un bun cunoscãtor al labora- chipurile, în numele libertãþii ºi cãutând libertatea. 57 Stindard Dimpotrivã, am rãmas locului ºi am trãit cu convin- Animat de o asemenea convingere, aº adãuga cã gerea cã nu existã libertate mai mare decât aceea de a recenta carte a profesoarei Voichiþa Tulcan Macovei vorbi ºi a cultiva limba þãrii în care te-ai nãscut. este un spaþiu al mãrturiei ºi al mãrturisirii. E o Taman cum ne învaþã ºi ne cere Testamentul retragere în Ermitajul sãu lãuntric, cu largi ºi leneºe Vãcãrescului, cel de veºnicã ºi vrednicã amintire. În incursiuni pe claviatura sentimentalo-spiritualã pe douã cuvinte, o carte meritorie care merita mai mult. care a parcurs-o în spaþiu ºi în timp. ªi pe care Dar, sã închid paranteza ºi sã fiu foarte scurt, pentru cã încearcã sã ºi-o asume integral. Este, cu voia autoarei, lungindu-mã nu fac decât sã bag apã în vin. o simþitoare ºi sincerã spovedanie. E tremur ºi Aºadar, deºi literatura noastrã cunoaºte ºi con- cutremur, deopotrivã. Evaluare ºi reevaluare. semneazã multe scrieri cu caracter autobiografic, de Zbucium ºi reverii de lunã plinã. În fine, e un audit memorialisticã sau jurnale intime – unele celebre – autoimpus ºi un conspect al eului interior. Un act de cartea doamnei, dupã pãrerea mea, nu se apropie, nu se stare liturgicã, dacã vreþi. De purificare ºi regãsire de aseamãnã ºi nu imitã pe niciuna. Tematic ºi procedur- sine. De trãire ºi retrãire în singurãtate. E luciditate ºi al, se înscrie într-o modã, e foarte adevãrat, dar nu-ºi ia experienþã, tristeþe ºi elan, poezie ºi pitoresc. Altfel modele ºi nu acceptã modele. Pur ºi simplu, se înregi- spus, e o faþã fãrã mascã ºi fãrã fard; o cetate asediatã, menteazã într-o tradiþie. Aruncã o privire atentã pe iar autoarea, o prizonierã fericitã. Adaug, ºi aº dori sã ecranul amintirii sale. Atât. Apoi, porneºte pe un drum. se reþinã, cã este o scriiturã care pledeazã pentru Bãtãtorit, desigur. E drumul cunoaºterii. Al auto- savoarea clipei. Pentru percepþia epidermicã a cunoaºterii ºi al recunoaºterii. Mai mult, prin modul în veºniciei sale. Aþi ghicit! Desigur, e o percepþie pe rit care insistã memoria ºi persistã evocarea, e un posibil, nou. un potenþial Drum al Damascului. Da, pentru cã toþi, Un cuvânt de bine ºi despre crezul artistic al asemenea lui Saul, mai devreme sau mai târziu, ne autoarei. Sunt sigur cã este mai mult decât convinsã cã încumetãm, pornim ºi parcurgem acest drum. Fiecare meºteºugul de scriitor este o demnitate foarte grea, iar în felul lui. ªi cu revelaþii, de la caz la caz. scrisul, pe persoanã fizicã, un lung, epuizant ºi dureros În evoluþia sa privit, scrisul doamnei Macovei – ºi travaliu. Cert lucru, în artã, cale de mijloc nu existã. cartea de faþã nu face excepþie – este o chinuitoare ºi Cu atât mai puþin, jumãtãþi de literaturã. Aºadar, ori la interminabilã întrebare. Din câte ne lasã sã înþelegem, bal, ori la spital – vorba lui Voltaire. încã nu a primit mult aºteptatele ºi atât de râvnitele Cât despre reuºita de raft sau despre succesul de rãspunsuri. Ca atare, va trebui sã continue. Va trebui, public al cãrþii, e prematur sã mã pronunþ. Important e ºi o va face. Proiectul, perspectiva, dar, mai ales, per- cã meciul a început, cã mingea e jucatã, iar dosarul severenþa ºi tenacitatea cãutãrii întru cunoaºtere mã cauzei, balanþa ºi ciocanul dreptãþii sunt deja pe masa împing sã fac un pronostic, o anticipare. Va reuºi, dar sau în mâna cititorului. E dreptul, e datoria lui sã se va fi o nucã greu de spart. ªi asta, pentru cã doamna pronunþe. Sã ia act, sã cântãreascã, sã decidã. Va fi o nu face supoziþii ºi nu merge pe ipoteze. Pune direct judecatã dreaptã, pentru cã o carte odatã tipãritã e ca o diagnostice. Aici îi dau dreptate. Datul cu presupusul navã lansatã la apã. Dacã are noroc, strãbate mãrile ºi atunci când abordezi o tematicã atât de gravã ºi de înfruntã oceanele lumii. Dacã n-are, pãþeºte ce-a pãþit serioasã ar fi un zgomot de fond, iar dacã s-ar persista, Titanicul. Cu toate acestea, nu se renunþã la trans- ar deveni bruiaj, ceea ce, în cazul doamnei... nu e portul pe apã! cazul. Zic, sper ºi-mi place sã cred. Col.(r) Valeriu Ilica Semnal editorial EVADAREA DIN TRECUT mãrturii dintr-un secol zbuciumat Joi, 27 aprilie 2017, în preajma autor cpt.(r) prof. Ioan Valeriu cumpãnã, când istovitorul conflict Zilei Veteranilor de Rãzboi din Tuleu, cunoscut istoric ºi om de mondial, cu prieteni ºi duºmani România, la Cercul Militar Arad a litere arãdean. (deveniþi apoi duºmani ºi prieteni) avut loc un eveniment de suflet la Conform stilului prodigiosului i-a pus pe militarii, pe þãranii, pe care au participat mulþi membri ai scriitor, cunoscut din alte aseme- meseriaºii ºi pe intelectualii Filialei Judeþene „ZIRIDAVA” nea lucrãri, cartea relateazã nara- români în faþa unor dileme exis- Arad a A.N.C.M.R.R. ºi ai Filialei tiv întâmplãri din Al Doilea tenþiale cruciale. Mulþi au cãzut cu Judeþene „ZÃRANDUL” Arad a Rãzboi Mondial ºi din perioada arma în mânã pe Prut ºi pe Nistru, A.N.V.R.: prezentarea cãrþii comunistã, bazate exclusiv pe în stepa calmâcã sau la Cotul EVADAREA DIN TRECUT mãr- impresiile culese de autor de la cei Donului, apoi la Pãuliº, pe Tisa turii dintr-un secol zbuciumat, care au trãit acele vremuri de sau în Munþii Tatra. Cei care s-au 58 Stindard vieþii personale, n-am acordat atenþia cuvenitã adevãraþilor fãu- ritori ai victoriilor ºi adevãratelor victime ale înfrângerilor. Dar mai ales n-am reuºit sã empa- tizãm cu cei care, în loc sã primeascã de la stat cinstea ºi aprecierea pe care le-ar fi meritat dupã venirea din rãzboi sau din prizonierat, au fost eliminaþi - fizic sau moral, instituþional sau patrimonial - din rândul claselor sociale din care proveneau, fãcându-li-se uitate sacrificiul ºi suferinþele. Cinste camaradului Ioan Tuleu pentru toate aceste dezvãluiri, care altfel s-ar fi pier- întors au crezut cã vor binemerita mort sau întors de pe front. Dar dut odatã cu plecarea lor dintre de la patrie. S-au trezit însã într-o nu ne-a rãmas nimic de la ei, cei vii”. lume cu valorile rãsturnate, în care poate doar o pozã sau o deco- Ioan Matiuþ, poet, director agoniseala le-a fost furatã ºi ei raþie. Efortul autorului de a scrie Editura Mirador: n-au mai avut voie sã vorbeascã aceastã carte este cu atât mai „Editura arãdeanã MIRADOR despre onoare, despre datorie ºi lãudabil, cu cât el a discutat per- a acceptat cu bucurie colabo- despre adevãr. Le-a rãmas doar sonal cu veteranii, a parcurs la rarea cu colegul Ionicã Tuleu, munca ºi înþelepciunea de a se pas judeþul, i-a cunoscut la ei pentru o nouã carte dedicatã adapta noilor cerinþe. Le-au mai acasã ºi le-a cules impresiile eroilor ºi veteranilor de rãzboi. rãmas ºi amintirile, de care nu i-a necenzurate. Ei au trãit ºi au fãu- Nutrim cu toþii un sentiment de întrebat nimeni vreme de aproape rit istoria ºi este meritul autoru- respect pentru aceia care au lup- jumãtate de veac. A venit acum un lui cã a pus în paginã senti- tat ºi s-au sacrificat pentru cei de profesor sã-i întrebe cum le-a fost mentele lor”. azi ºi pentru cei care vor veni. în rãzboi. ªi izvorul de lacrimi ºi Col.(r) Ioan Gliga, preºedinte Gãsim în aceastã carte o altfel de vorbe, de vorbe ºi lacrimi, a prins Filala Judeþeanã “ZÃRANDUL” istorie, ºi asta pentru cã însuºi a curge nestãvilit, nãscând cãrþile Arad a A.N.V.R.: autorul este un altfel de istoric. rãzboiului prin care Ioan Valeriu “Emoþionante ºi pline de El nu stã în birou sau în bib- Tuleu, ca un nou Demiurg, dã învãþãminte sunt amintirile vet- liotecã, sã studieze documente ºi nemurire unor oameni ºi fapte eranilor de rãzboi, luptãtorilor anale, ci merge direct la sursa pentru care timpul n-ar mai fi avut anticomuniºti, ale celor evadaþi evenimentelor descrise, la omul prea multã rãbdare. Este un din lumea comunistã, pe care de 90 sau de 100 de ani din ªiria, demers sacru, care face luminã în profesorul Tuleu le-a salvat din din Berechiu, din ªeitin, din întuneric ºi recupereazã ceva ce negura uitãrii. Sunt în aceastã ?epreuº, din Cintei, de pe Valea s-ar fi pierdut pentru totdeauna. carte pagini de istorie trãitã de Mureºului sau a Criºului, ori- oameni simpli, care au participat unde vreun bãtrân mai poate Impresii de la eveniment: la evenimentele graþie cãrora spune ceva din rãzboi sau de pe Gl.mr.(r) Vasile-Ionel Here- trãitorii de azi se pot bucura de vremea colectivizãrii. Aceste dea, preºedintele Filialei Judeþene pacea obþinutã cu atâta trudã ºi cãrþi-document vor fi fundamen- „ZIRIDAVA” Arad a A.N.C.M.R.R.: suferinþã”. tale atunci când niciun martor „Cei mai mulþi dintre noi Col.(r) Horea Gana, poet, ocular nu va mai fi printre cei facem parte din generaþia de prozator, jurnalist: vii”. dupã rãzboi, pe care l-am cunos- „Am citit aceastã carte în Col.(r) Ion Stãncioiu, scriitor: cut doar din cãrþile de istorie ºi lacrimi, cu un sentiment de „Tradiþia literarã a armatei arã- din povestirile celor bãtrâni. vinovãþie, generat de faptul cã eu dene continuã la modul superla- Gãsim în aceastã carte lucruri ºi generaþia mea nu ne-am tiv, tinerii preluând ºtafeta în noi, dar în acelaºi timp ºi lucruri interesat pânã acum despre soar- mod armonios de la noi, cei mai ºtiute, pentru cã avem sau am ta ºi drama veteranilor de rãzboi. în vârstã. Felicit pe profesorul avut cu toþii în familie pe cineva Mult prea grãbiþi în tumultul Ioan Tuleu pentru modul

59 Stindard exemplar în care se ocupã de mai devreme acest demers, cã nu chiar ale nebuniei conducãtorilor memorialistica de rãzboi ºi de am gãsit încã vii mai mulþi vete- de þãri, care au asmuþit popoarele povestirile emoþionante ale vet- rani care sã-ºi reverse prea-pli- spre distrugere. Acest umanism eranilor. În curând, tot în acest nul sufletului lor îndelung pur i-a fãcut sã treacã senini peste spaþiu cultural al Cercului Militar, ascuns. Am descoperit oameni toate greutãþile din rãzboi ºi din îmi voi lansa ºi eu ultimul volum ºi foarte talentaþi în naraþiune, care vremurile care au urmat. Nu sunt vã invit pe toþi la eveniment”. în alte condiþii ar fi putut deveni la ultima carte, voi lucra în con- Cpt.(r) Ioan Valeriu Tuleu, ei înºiºi scriitori. Povestit de ei, tinuare pentru a aduce la luminã istoric, jurnalist, scriitor: rãzboiul are o altã faþã, proprie oameni ºi trãiri inedite, pentru a „Pe lângã sentimentul dato- fiecãruia. Ce m-a frapat la toþi recupera cât se mai poate din ade- riei împlinite pe care-l am de cei cu care am stat de vorbã este vãrul pãstrat in adâncul acestor fiecare datã când lansez o nouã lipsa duºmãniei sau a urii faþã de fiinþe omeneºti multîncercate de carte dedicatã veteranilor de inamici. Îi priveau pe adversarii vicisitudinile secolului XX”. rãzboi, am ºi un sentiment de lor ca pe niºte victime ale ideolo- Daniela Lupu regret: acela cã nu am început giei, ale fanatismului, poate ªef Cercul Militar Arad UN ALBUM BISERICESC CÂT UN TEZAUR NOTAÞII PE SEAMA UNEI LECTURI-PRIVIRI Într-un timp sau nu al cãrþilor, Tiparniþã, Sfinte le sunt... aparatului foto ºi al autorilor, ne al stãrilor de orice fel, al pre- Dãruirile Autorilor, Protodiacon oferã stãri de un amurg coloristic ocupãrilor de aiurea, al Iov Orãdan ºi Diacon aparte. alunecãrilor în pantã sau al vor- dr.Gheorghe Hodrea, sfinte le Descriptiv liric, Albumul cu belor de duh, sã primeºti, o carte, vor rãmâne numele care sem- titlul Istoricul Protopopiatului în dar, numerotatã - 17, este cât neazã cele ºapte capitole, un Ortodox Român Arad, scris cu un sentiment care te tremurã, Cuvânt înainte, un Cuvânt de un discernãmânt obiectiv, aparte, ºi-þi roteºte ochii peste file.Ca încheiere, Bibliografie, Foto etc. înseamnã o muncã uriaºã, o numãr, peste 270, aranjate Nu vom îndrãzni sã vorbim de documentare asiduã, un itinerar impecabil, veline, color, imago- un parcurs narativ, dimpotrivã! în timp, avizat, dintr-o Liturghie, logic, cronologic, purtând sigla Ferice de Parohii ºi Biserici din care în surdinã, se-aude Protopopiatului Ortodox Arad, însemnate în album! Împlinitã acelaºi ecou-Ritmul simfonic al 2016. fie Misiunea creºtin-spiritualã a Datoriei! Sfinte! De obicei, mi se întâmplã autorilor, binevenitã fie-le Iar din toate, din tipografia adesea, sã mângâi prima coper- prezenþa pe Cãrarea Agorei din notelor consemnate, ne va tele uni cãrþi, de data aceasta, Înãlþimi Valorice! rãmâne, precum Mucenicilor, perdele mi se deschid unei Credincioºi Locurilor sau miezul Sineizãrii! Mulþumirea priviri, parcã de undeva, din Lãcaºelor ca remedii ingenue, Eului de Sine! Cufundarea auto- neguri de ani, deci perdele evidenta cãutare prin investigare, rilor cu Mãrturia mãrturisitã.Prin netrase, îmi mângâie, prin zãbavã neobositã, truda autorilor Carte! Fãrã un anume Cere- farmec, Acum, dintr-un Ieri... pune în luminã o altfel de monios! pentru un Mâine, pentru cunoaºtere, topos, epos ºi ethos, ªi totuºi... ce ne seduce... ce Dintotdeauna, de-acum! Un cu har, cât o fericire. Personalã! ne rãmâne? Album unic pentru Istoriile de Mãrturisiri scoborâte din Odiseea ºtiinþific-motivatã ca orice fel ar fi, arãdene sau Vecernia anilor, paginile ne o Rugã! Într-un Altar! Al Cãrþii! naþionale, care, va îndemna, prin preumblã mintea peste vechi Desigur, ca o concluzie, peste unicitatea scrisului-privit, sã Litanii, iar prin Lira Cântãrilor, aceastã migalã, aºteptãm, nu sã pãtrundem în meandrele Fiii de peste ani, cam de prin 1728, se aºtearnã colb, ci sã se con- Bisericii! Sfinte! Protopopiatul Ortodox Arãdean, tinuie zãbava altor Cronici! Ce Sfânt este ºi gestul Editurii capãtã, de-acum, noi valenþe. va sã vinã! Gutenberg Univers dar ºi al Acurateþa simþitoare a Tipografului cu nume creºtin, datelor consmnate, peisaje cu Florica RANTA din istorii desprins, cât o biserici întipãrite în mintea CÂNDEA

60 Stindard Când îþi aduci aminte

Mi-se întâmplã sã trec cu trenul aproape de locul Surprins comandantul de replicã ezitã o clipã, dupã unde a funcþionat odatã batalionul de radiolocaþie din care izbucni ºi el într-o cascadã de râs. I-a atras care am fãcut ºi eu parte. Atunci aducerile-aminte mã atenþie, printre hohote, sã fie mai serios ºi bineînþeles copleºesc. Dispus în partea de vest a þãrii, aproape de l-a iertat. graniþã, era, prin felul cum arãta – ca o staþiune de odi- De fiecare datã , în pustiul de acum, vãd cu ochii hnã, subunitatea de protocol a brigãzii de radiolocaþie minþii: pomii în floare, havuzul ºi pãrculeþul de lângã ºi nu ratam nici unul dintre controalele eºaloanelor punctul de comandã, biutele(doar ele au mai rãmas) pe superioare ce se abãteau asupra brigãzii ca ciupercile care se înãlþau semeþe cabinele de emisie-recepþie ale dupã ploaie. staþiilor de radiolocaþie ºi aleile asfaltate care Viaþã în dispozitiv este dificilã, subunitatea execu- strãbãteau subunitatea unde îl puteai vedea, mergând ta continuu serviciul de luptã, traficul aerian era în sus ºi jos, fãrã o þintã anume pe plutonierul de com- intens, tehnica trebuia sã fie mereu în stare de panie, gospodarul batalionului, în sarcina cãruia funcþionare, se produceau destule incidente care ne stãteau: alimentele, echipamentul, armamentul ºi puteau pune în situaþii neplãcute, se puteau încheia muniþia ºi gospodãria ajutãtoare. cu pierderea libertãþii, la toate acestea se adãugau ºi Se spunea despre el, cã de mult ar fi zburat pentru desele controale care contribuiau la creºtere stresului. încurcãturile fãcute, dacã nu ar fi fost din aceeaºi Cadrele trãiau într-o continuã încordare. În aseme- localitate cu comandantul la origine. Dacã era între- nea situaþii se pot produce lucruri care þin de insolit, de bat, fiind întâlnit în preumblãrile sale, „ce face” , hazard. Aºa îmi explic întâmplarea ce s-a petrecut rãspundea iritat „cã-i tremurã izmenele pe el de treabã într-o adunare cu cadrele (ofiþeri, maiºtri militari, sub- ce are”. Într-o zi doi locotenenþi puºi pe ºotii, vãzân- ofiþeri ºi personalul civil), la început de lunã, când se du-l umblând anapoda prin subunitate, l-au chemat la prelucrau ordinele primite de la eºaloanele superioare ei, chipurile sã-l atenþioneze cã în batalion a sosit ºi se precizau, pe domenii de activitate, mãsurile pre- ofiþerul CI ºi sã aibã grijã ce face ºi ce vorbeºte. Cu vãzute în planul de activitate al batalionului. un aparat montat în mâna dusã la ureche, stã în parc pe Comandantul batalionului prezenta mãsurile pre- bancã, ascultã tot ce se vorbeºte pe o razã de 500m ºi vãzute în plan iar ºeful de stat major prelucra ordinele apoi noteazã la dosar. Subofiþerul a luat-o de bunã ºi noi primite. Luni, ºtie toatã lume, este o zi dificilã ºi n- nu peste mult timp, spre satisfacþia celor doi, se o sã înºir aici cauzele. Adevãrul e cã pe mulþi îi apuca apropie de banca unde era CI-stul ºi-l întrebã cu somnul, un cãpitan, foarte obosit, dormea de-al binelea nonºalanþã „dacã se aude bine” iar pe deasupra capului i se plimba obraznic o muscã. Vecinul, tot un cãpitan, cu o dexteritate demnã de „Ce se întâmplã, tov. plutonier? Întrebã surprins invidiat, prinde musca ºi mai în glumã, mai în serios, ofiþerul CI. o leagã cu aþã , nu ºtiu de unde a procurat-o, ºi a „Ei, lãsaþi cã ºtim noi, ascultaþi cu aparatul ºi apoi început s-o plimbe prin mustaþa cãpitanului adormit notaþi la dosar”. Ofensat, CI-stul sãri ca ars, se opri care dãdea din cap ºi fãcea grimase stârnind rumoare doar în biroul comandantului. Ce or fi discutat nimeni în salã. nu ºtie, cert e cã nu s-a luat nicio mãsurã, nici coman- Acum la pupitru era ºeful de stat major; când ºi-a dantul nu-l avea la inimã deºi i-a oferit maºina pentru aruncat ochii prin salã vãzând musca plimbatã prin deplasarea în localitatea din apropiere, unde o parte a mustaþa cãpitanului nefericit, a izbucnit în hohote de cadrelor locuiau ºi se spunea cã acolo avea „ºoptitori”. râs isterice ce vizau demenþa ºi toatã sala dupã el. Trenul goneºte în câmpie, tot mai departe, tot mai Imediat comandantul, scos din fire, a ordonat eva- departe dar, pe mine nu mã pãrãsesc amintirile, acolo cuarea sãlii. a rãmas o parte din tinereþea mea, acolo mi-am început Dupã ce, în biroul sãu, au fost chemaþi locþiitorii cariera militarã, acolo a fost rampa mea de lansare în sãi ºi ºefii de echipaje , în urma rapoartelor primite, hãþiºurile încurcate ale vieþii. ªi când mã gândesc la comandantul s-a lãmurit ºi a chemat nãstruºnicul colegii minunaþi pe care i-am avut, mulþi dintre ei nu cãpitan, care prinsese musca din zbor, pentru a-i mai sunt, un imens val de tristeþe pune stãpânire pe comunica pedeapsa. mine ºi nu mã pãrãseºte nici ajuns la destinaþie. „Pentru cã am legat musca, tov. Colonel?”a ri- postat cu un aer nevinovat împricinatul. Col. (r) Constantin Butunoi 61 Stindard SECVENÞÃ DIN ROMANUL AFLAT ÎN LUCRU ,,GAROAFA ALBA DE SUB LINIA DE OCHIRE”

VINERI 22 DECEMBRIE ... Timpul avea o altã mãsurã, în condiþiile noi cre- ate de dezinformarea ajunsã la cote ridicate, ºi teama tuturor de ce ar putea sã urmeze. Astfel, traseul de zbor a curselor fiind pe deasupra unitãþii, în jurul orei 21.00 s-a auzit zgomotul motoarelor unui avion ce sosea la aterizare, fapt ce nu i-ar fi uimit pe teriºtii aflaþi pe podul ,,Decebal”, dacã ora n-ar fi fost total nepotrivitã. Acest lucru remarcat ºi de grupa opera- tivã, îl determinã pe ºeful acesteia sã reacþioneze prompt: -Ioane, ce este cu avionul care a trecut mai înainte? Sã-mi dai date despre el! Se adresã fãrã ezitare Horga lui Bacalu, direcþionalul regimentului, numit pentru aeroport. Acesta din urmã deplasându-se spre pistã, ia legãtura cu Valer, interesându-se de situaþie. Valer tocmai primise de la comandantul aeroportului amãnunte despre acel zbor, inclusiv de a nu se deschide focul. -Avionul era în graficul de zbor la o altã orã, fiind aeronavã nu coboarã, aºteptând plecarea spre capitalã. anunþat pe ruta Bucureºti prin Timiºoara, dar a sosit cu Acest moment de suspans, a creat o derutã în rândul întârziere mare. Îl informã Bacalu pe Horga, care la militarilor, care nu s-au întâlnit pânã atunci cu o rândul sãu, adresându-se celor din grupã, îi asemenea siþuaþie. Astfel Valer, se gândeºte cã dacã nu atenþioneazã: se coboarã din avion ºi timpul trece, tocmai aceastã -Este posibil sã avem musafiri nedoriþi, doar ºtiþi întârziere ar putea da idei, determinând schimbãri în cã s-au suspendat recent toate zborurile civile! planurile cuiva, ºi vrând sã înlãture orice surprizã, îl Rãmâne de vãzut, se gândi Horga, fãrã a mai comenta chemã pe cpt. Rostaº, comandantul Companiei Pazã bãnuiala sa. Aeroport. În urma consultãrii cu acesta, ia mãsurile necesare pentru evitarea unor greºeli cu privire la * regimul obiectelor aflate asupra pasagerilor, în special armamentul ºi muniþia, despre care avea suficiente La câteva minute dupã ora 21.00, pe aeroport a motive sã creadã cã este posibil sã fie asupra unora, aterizat B.A.C.-1-11, cursã regulatã, Bucureºti- chiar dacã încã nu ºtia despre sosirea generalilor, ºi Timiºoara-Arad-Bucureºti. În avion urcaserã din celor din MI, doar bãnuia o asemenea ipotezã. Aceasta Timiºoara, cei doi generali, care au condus acþiunile ºi acþiunile de dezinformare la care erau supuºi per- de acolo, Galezu ºi Guþã, Procurorul general-adjunct manent, constituiau un semnal de alarmã. Astfel Valer, al RSR, Ionescu, care anchetase revoluþionarii aflat pe pistã, la intrarea în aerogarã, îl chemã la ordin timiºoreni, cu o echipã de procurori de la Bucureºti. pe cpt. Bacalu: Alþi pasageri, printre care cpt. Boris, cu trei subalterni, -Tov. cãpitan, vã rog sã veniþi pe pistã dupã ce inginerul Tatoi de la pazã ºi ordine, mr Scurtu, iar pe rezolvaþi acolo la Centrala telefonicã. Veþi asista din linie de judiciar, lt.col. Dalea, care participase la ordinul meu, la debarcare. Deasemenea veþi prelua de evenimentele de la Timiºoara. Cu toate cã generalii se la pilotul secund, dacã va fi cazul, armamentul cunoºteau cu echipa lui Boris, s-au maivãzut, totuºi aparþinând unora dintre pasageri, aþi înþeles? Valer se s-au ignorant pe timpul zborului. Dupã îmbarcare, gândea la armele pilotului ºi însoþitorului din trupele conform uzanþelor, pistolul MAKAROV ºi staþia radio speciale, la aceastã situaþie probabilã, fãrã a avea a generalului Guþã, au fost predate copilotului informaþii. Dãrãban, care trebuia sã le pãstreze la bordul avionu- -Vin în cel mai scurt timp! Spuse Bacalu, intrând lui. Dupã sosirea avionului, pasagerii pentru Arad grãbit în centralã. coboarã, celor pentru Bucureºti nu li se permite sã îmbarce, staþionând în aerogarã, dar nici cei din Col.(r) Alexandru Ioan Chiº 62 Stindard Vis de toamnã Toamnã. Sub paºi, frunze roºii ºi moi, ºi-n plinã luminã, îmbrãþiºaþi, doar noi amândoi. Înfiorat, tocmai îþi simt mângâierea tandrã pe trup când, iatã, pe-aproape Col.(r) Iulian PATCA ne pândesc duºmãnoºi ochi de lup. La cumpãna anilor Vreau sã te apãr Încã un an de fricã ºi frig, e gata sã se ducã ºi srig în veºnicia sã se-audã la Pol, timpului pierdut - dar, iatã, în cor în locul lui iernile din striãgãtul lore... se naºte o nãlucã între noi nu-i nimic, ce-ntinde mâna decât frig - altui început. frigul ce ne dã ocol, frigul gol. Spre tot ce-a fost se-nalþã baricadã Târzie revedere pe care în zadar þi-o mai arãt; Teamã mi-e de tine, revedere, zãpada unui gând ce voi face, ce voi spune, cât? Cum voi izbuti ceva a-þi cere o las sã cadã cu-atâtea vorbe înecate-n gât? întroienind cãrãri spre îndãrãt. Împietrit de-atâta aºteptare, nu voi fi în stare sã te mai sãrut În noaptea asta ºi-n loc sã-þi spun tot ce mã doare plinuri de risipã voi rãmâne de uimire mut. se fac rãsfãþ, extaz ºi feerie Ca atins de neºtiutã boalã, ºi pentru mâine n-o sã pot mãcar sã te ating, zbateri de aripã deºi cu nicio ploaie tropicalã ce se desprind nu pot iubirea mea s-o sting. din ce n-a fost sã fie... Resemnat, accept realitatea cã spre tine nu sunt alte cãi Ce dacã Anul nou tot ce-mi rãmâne-i voluptatea îmi bate-n tâmple de-a mã topi în ochii tãi. când fãrã tine singur mã petrec; În rest, nu mai am nimic în agendã, veni-vor alte stãri peste noi pot sã se surpe ninsori, sã mi se-ntâmple dragostea noastrã rãmâne-o legendã cât am atâtea mai frumoasã decât o mie de sori. feluri sã le trec. Vreau doar sã te vãd, sã-þi cer iertare cã nu sunt cu tine, aºa cum aº vrea La miezul nopþii dar nici iertarea nu-mi va da alinare tai în calendar cân voi pleca plângând în sinea mea. ºi rup din mine zori ce m-au durut Teamã mi-e de tine, revedere, singurãtatea cã nu sunt aºa cum aº fi vrut strânsã-ntr-un pahar cum am fost odatã, cu putere, o sparg în ceafa anului trecut. când eram ºi cleºte þi sãrut.

63 Stindard Cã nopþile zile þi-au fost, O ºtiu ºi ei, o ºtiu ºi eu, În casa noatrã, ca-ntr-un post Planton ai fost, soldatul meu.

Nostalgie

Viaþa-ntreagã ai sperat, Lãcrimând printre strãini, Sã te-ntorci la tine-n sat, Col.(r) Eugen Burghelea Sus la umbra de arini. Fãrã tine De sub glia tot românã, Vei privi doar peste deal, Fãrã tine, Ascultând horea strãbunã, Iancu nu mai urcã sus la munte; Brazii drepþi din drag Ardeal. Fãrã tine, Batalioanele române nu mai vor sã treacã Prieten statornic munþii; Fãrã tine, Neliniºtile soldatului nu mai bate toba pentru bravii români; Sunt tulburãtoare. Fãrã tine, Îngândurãrile soldatului Mureºul nu mai este o apã linã; Sunt copleºitoare. Fãrã tine, Durerile soldatului Morþii nu mai pleacã prin þarã; Sunt necuprinzãtoare. Fãrã tine, Doar prietenia statornicã Nu ne mai cheamã Ardealul; Este mângâietoare. Fãrã tine, Nepoþii lui Horea colindã doar în limbi strãine; Hora Românã Fãrã tine, Toate acestea existã, dar nu mai sunt; Într-o iarnã geroasã, Fãrã tine, În mijlocul oraºului, Tricolorul pare cã-i mai ofilit. De pe malul Mureºului, Soldatul meu credincios Un locotenent ºi o studentã, Îºi încãlzeau sufletele Nu plânge mamã cã-s orfan, ªi mâinile îngemãnate, Aºa a vrut bunul Dumnezeu, Învârtind Hora Unirii. Cum nu plângeai nici când plecam, Într-o iarnã îngheþatã, Prea des, la drum, soldatul meu. Un moldovean ºi-o ardeleancã, Inimã lângã inimã, Prin frig, prin arºiþi ºi prin ploi, Dansau Hora Românã. Strãjerul casei ai fost mereu, În fiecare an, în ianuarie, Singurã, tu ai fost cât noi, Am refãcut mereu, De neclintit, soldatul meu. Dansând, Hora Unirii. Copiilor ce-s azi pãrinþi, Astãzi, ascultând în tãcere, Tu pavãzã le-ai fost la greu, Întind mâna ºi caut ªi doar în somn, ca sã-i alinþi, Mâinile palmelor tale, Îi sãrutai, soldatul meu. Punctul meu de sprijin.

64 Stindard Se cunoaºte ziua bunã.”

Sã uitãm de cafeluþã De þigãri ºi bãuturã Sã muncim din nou pãmântul Asta-i ºansa noastrã durã.

Sã ne deºteptãm odatã Dintre falsele cuvinte Un popor renaºte singur Peste lacrimi ºi morminte. Col.(r.) Ioan Vasile MARCU asemeni unui fruct Tristeþea poetului (IV) cineva Lacul mã privea neliniºtit, oglindind o pasãre nevãzutã tristeþea-mi ce-l cresta asemeni unei bãrci; un cântec demult uitat “...gânditorule, tu, care schimbi lumea dupã ochii ºi sau poate doar þipãtul disperat sufletul tãu, al unui om sãrman supremaþia orizontului e cea mi se aºeazã în suflet care mã chinuie încercând sã-mi cloceascã în zilele mele fãrã de nuferi.” o nouã tristeþe ºi eu (copilul din mine) ªi eu, muritorul de mine, eram doar neºtiind nufãrul lui cel-tânãr, nebãnuind nimic din toate acestea un nufãr ca toþi nuferii îmi vãd liniºtit aºteptând vinovat de-atâta luminã, cãderea brumei... de petecul de cer pe care-l am în pazã ca ºi cum poemul Destinul nostru asemeni unui fruct „Ãsta e destinul nostru s-ar coace de la sine Sã trudim din zori în noapte ca ºi cum lumina La livadã, ºi doar toamna ar curge prin mine purificându-mã Sã culegem poame-coapte. ars Zilnic nu avem hodinã obositã La semãnat ori la coasã ºlefuitã aproape Pânã ne vedem sudoarea de perfecþiune Caldã, aburind pe masã.” piatra de râu se odihneºte în palmele mele Aºa cuvântau bãtrânii visând la Când eram copii la þarã . atelierul lui Brâncuºi ªi acum ne cheamã satul Sã trudim, mãcar o varã. cerul interior noapte de varã pe o gurã de rai Ne-am domnit ºi nu e bine în inima apusenilor Nu mai ºtim cum se munceºte deasupra E uºor sã devii leneº cerul înstelat al lumilor trecute Insã lenea mereu creºte. ºi ce vor fi sã vinã (mijlocul clepsidrei pare Ne trezim de dimineaþã sã fie chiar vârful unui brad) ªi dãm mâna cu minciuna; jos Astfel ne furãm cãciula cerul interior Deºi n-avem decât una. cu un pãmânt de stele trecãtoare luminat de credinþã ºi iubire Rãmânem în miez de iarnã Fãrã apã ºi mâncare, neînsemnatã ªi ne încãlzim cu toþii steaua mea cãzãtoare La un ciot de lumânare. singurã Dacã-ar fi sã ne întoarcem asemeni unei lacrime de tainã Între holde, împreunã, hrãnindu-se cu dangãtul unui clopot Vom ºti cã „de dimineaþã în aºteptarea semnului celest 65 Stindard

Derutã

Ningã, plouã ºi trãzneascã, Cu copii, cu câini în piaþã Lumea s-a trezit la viaþã Dar nu ºtie sã trãiascã.

Mãriei, Sale...

Col.(r.) Horea GANA Mãria Ta, e jale! ªi hoþii-au sãrãcit. Þepigrame Nu-i bine, generale, Sã iasã la cerºit! Sãrãcie Soacrei La o gurã de tãrie Zise unul cãtre-ai sãi: Lumea poate sã tot spunã Azi poþi face o beþie “Soacrã, soacrã, poamã acrã„ Însã nu pe banii tãi! Dar eu ºtiu cã o sã-i placã ªi de-i spun cã-i... poamã bunã! Slãbiciuni Soþului lãudãros În frigiderul minþii lui De mult s-a congelat ideea Se laudã cã-n viaþa lui Cã nici la poarta raiului Nu ar putea sã taie-un pui, Nu laºi þigara ºi femeia. Dar când e vorba de nevastã Cât ai clipi ar face-o... pastã! Perseverenþã Unei “TIR„-iste A înghiþit o farmacie Prin câte þãri a colindat ªi leacurile le tot schimbã O ºtie, azi, întregul sat Crezând cã scapã de chelie ªi-o ºtiu TIR-iºtii din Stanbul Dar s-a trezit cu pãr pe limbã. Care-n parcãri i-au spus: destul! Moralã Unui june

Zicala noastrã cu ulciorul Se uitã lumea dupã el Mai are o moralã, nouã – Cât de pãun strãbate satul – Unii-ºi dau singuri cu piciorul De strigã lelea: - Mãi, Ionel!... Când nu trãiesc pe amândouã. - Sunt Jimmy, îi rãspunde leatul.

Demonstraþie Medicului

Azi strãzile mi le subjugã Drept recunoºtinþã vie ªi rãguºesc strigând slogane, (Pe lângã câte i-a mai dat) Ne fluturã sub nas cartoane Pe crucea lui ar vrea sã-l scrie Cã... alþii vor sã ne distrugã. Pe doctorul ce... l-a tratat!

66 Stindard ÎN MIEZ DE NOAPTE

În miez de noapte sunã cineva la uºã port un dialog prea lung cu o privire de tãciune care pluteºte în casa scãrilor blocului în care m-am mutat de curând: - cine eºti tu voce cu privire de tãciune de ce mã trezeºti în miez de noapte?

Emil ªIMÃNDAN - caut un bãrbat care m-a împuºcat în aripa dreaptã zdrobindu-mi HEGELIAN cãlãtoria spre apus! - nu mai locuieºte în cest bloc Mã interoghez hegelian s-a mutat într-un cavou etajat dacã binele din mine dupã ce a avut un accident cerebral vrea sã ºtie lovit de o pasãre cu ciocul ascuþit! cu adevãrat dar spune-mi a fost cumva vânãtor? ce este lumea mare care creºte în afara mea - da a fost vânãtor cumsecade ori rãmân mereu care mi-a dãruit o colivie de cocor sã contemplu ºi mi-a bandajat – toatã iarna – doar lumea din mine? aripa zdrobitã de alice pânã a venit primãvara ºi rana s-a acoperit tãcerile suferinþei din nou cu pene de zbor se stafidesc precum gesturile suveranilor deºi eram mãritatã cu un alt cocor din istorie a fost de acord sã ne logodim care nu mai voiau sã ºtie - dragoste la prima vedere de existenþa supuºilor cu un agresor! pentru care au ruginit între noi erau deja alese sentimente în turnurile castelului încã din ziua în care m-a împuºcat cernit cu indiferenþã! iar când a venit primãvara am devenit cocorul lui în hainele timpului dupã ce mi-a deschis uºa la colivie mã adâncesc hegelian ºi m-a poftit îndrãgostit în casã întrebându-mã a plecat la muncã grea dacã binele din mine lãsându-mi boabe multe de grâu vrea cu adevãrat sã ºtie în mijlocul curþii ca sã nu flãmânzesc ce este lumea mare care creºte în afara mea? aveam de acum aripa vindecatã cu toate pene crescute la loc opac ºi descãrnat ºi mi-a venit aºa dintr-o datã îmi arunc hlamida un dor blestemat dupã care m-am ridicat cãtre necunoscut însângeratã în oglinda ciobitã a râului revin în aceastã noapte pe furiº care curge singuratic sã-i înapoiez inelul pe care i l-am smuls într-o albie secretã cu ciocul de pe degetul arãtãtor sub castel! în dimineaþa ruginie de toamnã când m-a împuºcat în aripã în hainele timpului ºi s-a apropriat de mine sã mã prindã! mã adâncesc hegelian întrebându-mã ciudat - este tardiv doamnã cocor dacã binele din mine vânãtorul pe care-l cauþi nu mai locuieºte în acest bloc vrea cu adevãrat sã ºtie s-a mutat într-un cavou etajat ce este lumea mare în cimitirul central care creºte în afara mea dupã ce a avut un accident cerebral ori rãmân mereu lovit de o altã pasãre cu ciocul asuþit sã contemplu în ziua în care a împuºcat-o doar lumea din mine? într-o aripã de cer! 67 Stindard

Insinuantã, galeºã, uºoarã, Dã primãvara târgului târcoale. Desculþã, visãtoare, suveranã Încurcã colþul ierbii în cafele.

Zglobie, zâmbitoare ºi vioaie Desprinde de pe umeri toporaºi Din subsiori culege viorele ªi le presarã tainic peste-oraº. Lucia Bibarþ Desface de la ºolduri ghioceii, Cuvintele De pe genunchi, plãpândele zambile, Iar din legatul gleznelor subþire, Cuvintele cãdeau Incendiazã gândul meu cu tine. grele ºi rare între noi. Þi s-a-ntâmplat? Ca bolovanii cãdeau cuvintele. Recompunându-mã, Ne ascundeam de ele în zori, în hãurile adânci din noi, fiori... ca sã nu ne striveascã. Mi s-a -ntâmplat Rare ºi grele cãdeau Sã mã cuprindã imagini Cuvintele. nesigure Uitate ºi neclare. Dezlegare Pe când senzaþiile... Îndurã-te Martie... sã fie atât de vii, Dezleagã-mã pe mine de calde, de prieteneºti cea care de câteva zile sunt, ºi dulci, de mine cea dintotdeauna. Încât sã vreau sã zãbovesc pierdutã, Mã apasã, Martie, greutatea frunþii. dincolo de vis. M-am otrãvit de gustul zilelor tale. Þi s-a-ntâmplat?! Dezleagã-mã, dezleagã-mã în ploaia cu stropii galbeni. Statornicie În ploaia de aur. Întucât tu eºti prea preocupat Femeie... cu propria-þi desãvârºire, mie... nu mi-a mai rãmas binecuvântare ºi blestem. altceva mai bun de fãcut stãpânã ºi sclav. decât sã-mi cumpãr poante, candoare ºi ispitã. sã exersez ºoapta pustiu ºi risipã. ºi sã mã strecor prin gaura cheii poruncã ºi smerenie. la tine. rutinã ºi dor. Din când în când, Femeie a Lui, sã te mai ºterg de praf. mereu. Rar ºi uºor: Mi-a înflorit cafeaua! sã nu - ntrerup procesul!

68 Stindard uºor pe umerii goi ca pe o carafã cu apã vie

nesfârºita mea primãvarã þine-mã strâns în braþele-flori ºi mã leagãnã între minele meu ºi minele tãu pânã ce pecetea buzelor îºi va stinge fiorul… Eugenia PONTA PETE Întâia ºoaptã Vraja In fiecare dimineata Copleºitã ma-nfrupt ºi-mbujoratã din sarutul primaverii luna ºi-apoi ºi-a închis ochii o las sã hoinãreascã orbita peste pajiºti de strãlucirea privirii tale ºi crânguri despuiate sã le-adulmece pe buze suflarea nouã sãrutul apasã frenetic cât o înmugurire cât un descântec mi-e teamã cât o fâlfâire cã n-am sã mã pot lipsi ºi-apoi de vraja nopþii totdeauna sfârºitului de februarie mi se face de noi care nainte vreme Primenire pedestream cãrãrile primaverii altele mi-am învelit într-un gând neºtiutele tale mie lãstarii ce zoreau sã-nvie neºtiutele mele þie mugurii certitudinilor mele strãini de umbrele paºilor în oglindã mi-era familiarã sãrutarea caldului acoperãmânt uitate au rãmas acele cãrãri ca o mult aºteptatã primenire într-o poveste îndepãrtatã ce n-o mai întorci nicicând întâia razã înflorea într-un luminat praznic peste înveliº pare cã sã-l desfacã-n fire uºoare de borangic primãvara asta rãsare din noi sã-ºi creascã aripile ºi gândul a zâmbit ºãgalnic cât sufletul peste toate certitidinile în care nu ne-ncap toate dorurile acum ºtiu cã era gândul tãu în fiecare dimineaþã îþi vãd ochii Noi doi în revãrsarea primelor raze ºi-aºtept ne-am nãscut din acelaºi sãrut întâia soaptã care topeºte lacrimi de luminã ca o înmugurire în clipa de rãsãrit ca un descãntec sã-l purtãm în ochii tuturor dimineþilor ca o fâlfâire. 69 Stindard Ce rãmãseserã undeva – Pe o margine mai albã de noapte, Atunci când luna ronþãia, Plinã de sonoritate, Douã lumini, desprinse Din umbrele noastre...

Rãscrucile nopþii

Virgiliu BRADIN La una din aceste rãscruci E nevoie de mai puþinã umbrã, Naufragiile nopþii De focurile salciei întoarse – Bântuite de noapte, În ochiul meu, Cum printre munþi rãtãcesc Lãsat peste noapte, Izvoare La trecerea apei, Fãrã dinþi ºi zvon de Aºtept cãlãtorii plecaþi ªedere În concedii de nuntã, ªi calul câmpiei – cu picioarele roase Veniþi neîngrijiþi þi fãrã iubite – ªi lãsate spre ziuã, Aºtept ruperea orei în cântec ºi pãsãri, Aºteaptã ºeaua bãtutã-n rânduri de Prezentatã nedrept simfonie de toamnã Fete Sau nãlucirea perfectã a florii de crin... Pentru vremea când Primesc cuvintele, Somnul are nevoie de Furându-le Oameni Fruntea solemnã ªi împrejurãrile se îndoiesc ªi albã De vântul ascuns ªi le desfac salcâmii Când se bea plescãind Din nopþile lungi Întreaga cupã cu prunci – De pãcat, Spovedind duios Închinând pentru prinþul acela mut, Somnul firav Cu ochii lãsaþi dincolo de Al rãniþilor, Trotuarele lungi, Bântuiþi Ale bolnavilor din urmã... De vântul din urmã, ªi le dezleg faþa Peisaj cu interior mort Cu hainele mele – gândurile – Rãnile multe Vom regãsi din nou un loc în noapte, Din clipele adânci... Plimbat ºi plictist de ani – Lãsat acolo, Pe o margine mai albã de noapte... ªerpuind prin colþuri, Prin golul caselor cioplite Mai sus de noi, De umeziþii ochi de molii... Sãlciile pãreau lãncii în soare; Se rod pãianjenii de teamã – ªi fiecare luneca mereu De pãsãri împletite-n frunze Cu gândurile ªi de priviri rostogolite Spre zidul acela vechi – ce încerca uneori sã despartã Adulmecând culori desprinse, Fiecare salt al pisicilor în noapte, Ce umplu camerele goale Arcuind încã o datã stelele coapte, Cu mângâierea apei din acvarii Asemenea miezului de nucã Îmbãtrânite-n naºteri verzi de fluturi Pârjolit de degetele tale lungi, ªi putrezind luciri de carii...

70 Stindard Oaspeþi ai revistei Stindard Bace Toghiere, Mitru ºi Fane boncaºu’

Srg.(r) Toghiere Întrã mulchie alchie daruri pã care li-o primit omu’ îi ºi ve- ghierea. Cum începe ºi vadã omu-i corios dã tãchie cele ºi sã uitã tãt d-a roata. Cu vremia, învaþã ºi vadã, aghicã ºi deose- biascã: albu’ dã niegru, vremia dîpãamniazãz’. Furnicaru’ dî pã -“Sã te cari, cu tot cu haine, bunã dã vremia ria, binile dã þentru’ Aradului ferbia dã lume. beþivuleee!” Omu’, sãracu’, º-o rãu, frumosu’ dã urît, aghivãru’ Care meria înculu, care încoaci. recuperat hanile, li-o scuturat dã dã minciunã, sinceritachia dã Cum meriam noi liniºchiþ’, cu praf, s-o uitat în sus º-o suspinat prefãcãtorie, virtuþîle dã þecãrile-n brînci, pã trotoar, pã afund. Da’binie cã s-o uitat, c-alt- pãcachie, iubiria dã urã, lîngã restaorantu’ Macu Roº, fel dãghia dã bai, c-aºe iuchie o prechienia dã duºmãnie, iertaria num-am auzît on vîjîit pîn aier. vinit o dimijianã cu viºinatã, dã dã rãzbunare ... ªi tãtuºi, în cele Atîta am reuºit ºi strîg cîtã Mitru: sus, cîtã iel, d-am crezut cã-i cri- mai mulchie rînduri, omu’ nu -“Aviaþîie inamicã, Mitrule!” dîpã apã debla. Noroc cã s-o ferit omu’ aleje ce-ar trãbui º-aleagã, asta care, dîn doauã miºcãri, ni-am înt-o parchie, cã dacã n-o fãcia îl pãntru cã sã uitã mai mult în jos, adãpostit su’ on bãlcon ce iera flesnia drept în cap. Dã sus, dîpã cîtã cele materiale, ºi mai puþîn la-ndãmînã. dimijanã, o vinit ameninþaria în sus, cîtã cele spirituale. Mare Mã, oamini buni! Cînd o vinit muierii dî la bãlcon: -“Sã te duci atenþîie, însã! Pria conþentraþi la dã sus, d-inghieva, cu vitezîie, on cu viºinatã cu tot, afemeiatule, cã cele dã jos, trecãtoare, le nãsã- jamantan dîn muºamauã, drept la altfel te fac praf!” Eh, da’rãzbelu’ cochim pã cele dã Sus, nãpchie- on peton în cap, numa’ l-am vãzut nu s-o-ncheiet aºe. C-o urmat ritoare ºi cînd nie dãm sama îi pã ciala c-o picat lat. No, alchie atacuri aierienie. pria tîrzîu. Aºedarã cã, uochii d-acoalia o-nceput nãpasta! Cîci mari! ai zîce obuz, lumia s-o refujiat ªtrimfii zburãtori Florica care-ncãtrãu, la scuchialã. Ca dîn Dîpã dimijana cu viºinatã, ce Într-una dîn zîle, aºe mai cîtã-n pãmînt s-o fãcut vãzut, apoi, on s-o hãbucit dã trotoar, or vinit sarã, ieram tãþ’ dî pã uliþa noastã bãrbat, aºe, întrã doauã vrîste, cîchieva chimeºi fîlfîind pîn aier, înenchia cãºii lu’ Bace Toghiere, º-o pus o palmã straºinã la uochi apoi or început ºi vîjîie tãt pîn pã lãviþ’. Bace Toghiere, dupã ci-o ºi cu voce molcomã o-nceput ºi aier: pãpuci; ºclarfe; doauã pãl- închis ochii vo doauã, tri trimiatã mesaje în sus, cîtã on bãl- toanie; cãciuli ºi ºepci, on picap secunghie, º-o rãghicat clopu’ con dî la ietaju’ tri, bãlcon cu plãci cu tãt … La on moment uºor, cu doauã jejichie, l-o dat cîtã d-inghie vinisã cufãru’. ªi zîcia dat or început º-aparã ºtrimfi ciafã º-o zîs: -“Apãi, drajii mnei cam aºe: -“Florica dragã, nu fã zburãtori. Mã, oamini buni! cei dã buni, una ºi cu una fac asta! Hai dragã descuie uºa, S-adunasã lumia ca la urs. ªi cum doauã, oaminii îs ca vinurile, cu lasã-mã sã intru ºi lãmurim prob- mulþ s-apropiasãrã pria mult dã vremia fie ajung dîn ce în ce mai lemele!” La care, Florica o locu’ fapchiei, aghicã intrasãrã în bunie, fie sã fac oþãt. apãrut pã bãlcon cu tri costume perimetru’ lupchiei, dãºi am strî- Mai an, ieram cu vecinu’Mitru dã hanie dã galã ºi-n timp ce li-o gat ºi io ºi Mitru dã su’ bãlcon la pîn Arad, meriam cîtã Gara dat drumu’ cîtã pãrter, o strîgat ei ºi sã dãpãrteze, cînd or început Ielectricã. Sã fãcusã binie preluuung ºi cumva aºe, piþigãiet: ºi vie niºchie ºtrimfi cu vitezîie 71 Stindard cîtã mulþîme o-nceput panica. în jos, pãstã cele ce le þîpase. Da cu ea atîþia ani, o þii acasã, îi dai de Asta pãntru cã în ºtrimfi, ceia dã d-inghie! Cã n-o fost aºe! Altceva toate ºi pînã la urmã mai ºi schim- sus, dî la bãlcon, bãgasã croampe mai zdrobitor s-o-ntîmplat! Num- bã încuietoarea la uºã, aruncîndu- º-aºe vitezîie pringhiau ºtrimfii, am vãzut-o pã Florica c-o apãrut te-n stradã. Norocul meu cã dã numa’. Cîci ai zîce grenadã, la bãlcon cu on lãdoi sub formã mi-am pus ceva de o parte, c-altfel lumia s-o-mprãºchiet º-o luat dã boancã, zîcînd: -“Þine-o ºi pe ... Oricum vã mulþumesc cã mi-aþi bazã la distanþîie, dã inghie ierau asta, artistuleee, sã te duuuci cu salvat instrumentul, pîinea mea. slobizîchie suduituri cîtã Florica. contrabas cu tot, trãdãtoruleee!” ª-acum, haideþi sã intrãm aci! În vremia asta Florica dispãrusã No, în clipa aceia bghietu’ om Sînteþi invitaþii mei!” ªi iac-aºe, dî la bãlcon. Tãtã lumia o crezut o pãlit º-o-nceput ºi strîje ca dîn Fane cu lãdoiu’ ºi hanile, io cu cã sã adãpostisã, pãntru cã gurã dã ºerpe: -“Floricaaa! Asta þecãrile ºi Mitru cu duna, ni-am niºchie oamini începusãrã ºi deie nuuu!” Ce asta nu, cã ceia dî la bãgat înt-on restorant la Gara cu ºtrimfii ‘nãpoi, dîpã ia. bãlcon i-o ºi dat drumu’ lãdoiului. Ielectricã. Þecãrile le-am lãsat la Eh, da’ n-o fost aºe! Cã numa’ În clipa aceia s-o auzît o strîgã- noi, la masã, duna ºi lãdoiu’le-am am vãzut-o la on moment dat c-o turã jeneralã: -“Oaaaiii!” Cii dãpozitat la ºefu’ restorantului, în apãrut la bãlcon cu o dunã mare, prezenþ’ s-or îngrozît. No, ni-am birou, cã sã cunoºchia cu Fane. strîgînd: -“Du-te cu dunã cu tot, gînghit io cu Mitru, gata-i boanca Ci-o urmat, sã-nþãleje – am mîn- nesimþitule!” Mã, oamini buni! omului. Ce iera dã fãcut? Tãt io cat º-am bãut cu Fane, dã numa’. Numa’ l-am vãzut pã bghietu’ om am sãlvat lãdoiu’ cu boanca. Cînd închinam dã nãcaz, cã-l cã s-o bãgat su’ bãlcon º-o prins Cum? Iaca aºe! fãcusã Florica dã rîsu’ lumii, cînd duna. Binie c-o prins-o, cã altfel Dîn doauã miºcãri am ieºit dã beiam dã bucurie, c-o scãpat dã sã crepa ºi umplia lumia dã penie. su’ bãlcon cu duna-n braþe, am ia. Amu, în tãt rãu’ îi º-on binie, Vãzînd io cum cã omu’ nu ºchi ce cãlculat înt-o clipitã trãiectoria cã dîn zîsa lu’ ciala nu ºchii ce ºi facã cu duna, i-am fãcut sãmn ºi lãdoiului º-apoi am þîpat duna pã pchierz’ cînd cîºchiji ºi ce cîºchiji s-apropie ca ºi ni-o deie mie ºi lu’ trotoar. ªi iac-aºe lãdoiu’ o ateri- cînd pchierz’. C-o ºi zîs bghietu’ Mitru, cã þîniem noi dã ia. Ceia zat pã dunã. Eh, da’ cînd o dupu- Fane, cum cã atunci cînd s-o luat ci-o ºi fãcut bghietu’ om. ªi bini-o chit pã dunã, dîn cauza vitezîiei º- cu Florica, iera tãtã mniere º-amu fãcut, pãntru cã dã sus începusãrã a greutãþîi, or þedat închizãtorile o ajuns acrã ca oþãtu’. ºi sã sloboadã-n jos, cîtã trotoar, ºi i s-o dãºchis uºia iar boanca o Eh, iac-aºe, dîpã mulchie ieji cu zamã dã pãrãdaicã. Apoi, ieºit jumãtachie afarã. Asta ca poveºchi ºi-ntîmplãri dî pî la ºpecta- tri oauã, doauã ieji cu mniere dã asta, da’ ce creghieþ’ cã iera-n cole ºi uspãþuri, spusã dã Fane, prunie º-on vailing cu fãninã lãdoi, su’ boancã? No fiþ’ atenþ’ ce amestecachie-n bãuturi ºi cîntãri d- învãlit în doauã pãturi. Ce iera dã iera! Nici una nici alta dîcît a mele, d-a Mitrului ºi d-a lui, ni-am fãcut? ºomoioaje dã hîrchii vînãchie, cu dãspãrþît unii dã alþîî. Sã fãcusã Bãlcescu-nchipãrichie pã iele. Ce sarã binie. Pã Fane l-am lãsat la Lãdoiu’ mai? Grãmadã dã bani! Bghietu’ restorant, în grija unei domniºoare Întrã doauã serii dã obuze, am om, calm, º-o-nchis lãdoiu’, l-o mniloase, ce nie servisã la masã. Io lãsat pã Mitru cu duna º-am ieºit luat dã mînier ºi cu cele tri cos- am luat-o pã jos cîtã Mocirlaca iar dã su’ bãlcon, am luat dîntrã tume dã hanie dã galã ni-o fãcut Mitru s-o suit înt-on trãmvai ce hanie petonu’ care fusãsã lovit în sãmn mie ºi lu’ Mitru ºi-l urmãm meria cîtã Stachile Unichie ale cap, cu cufãru’, l-am adãpostit su’ ºi ni-am caaam mai dus, cîtã Gara Vlaicului. Trãbuia º-ajunjem la bãlcon cu noi închinzîndu-l p-o Ielectricã. Dîpã noi, în aplauzãle prunci! pãturã ci-o smulsãsãm dîn mulþîmii, s-auzia Florica, strîgînd În încheiere vã mai zîc atîta: fiþ’ perimetru’ lupchiei. Apoi, l-am ca ºi cum ar fi strîns-o careva dã atenþ’cînd mereþ’ pã uliþã, cã nicio- frecat pã vînile dî la grumaz pînã dudã, aghicã dã grumaz: -“Fane! datã nu ºchii ce poachie pica dã º-o revenit. Cã ni-am dat sama cã Iubitule. Nu pleca, mãi! Doar ºtii sus! Aºedarã cã, vijilenþã maxîmã! º-o revenit cînd o-nceput ºi deie cã numai pe tine te iubesc! Pãntru cã viaþa-i frumoasã da-i mînînþãl dîn buze: -“...tuþ’ gea- Faneee! Am glumit, mãããi!” scurtã, aºe cã ascultaþ’ ºi veghieþ’!” mantanul, balconul ºi aruncãtura cui te-a croit, femeie ...” Mã, Încheieria Dicþionar: cufãr – valizã; hãbucit – spart, oamini buni! Tãchie ca tãchie, da’ O fi glumitã ia, da’ Fane n-o fãcut praf; ºclarfe – ºlapi; plãci – discuri; cînd o þîvlit Florica, dî la bãlcon, glumit, nici cu Florica, da’ nici cu croampe – cartofi; dunã – pilotã; ieji cu zamã dã pãrãdaicã – sticle cu bulion; mniere dã cum cã urmiazã lovitura dã noi, c-o ºi zîs cam cîtã cînd am prunie –gem de prune; mînînþãl – mãrunt; graþîie, tãtã lumia adunatã o ajuns la Gara Ielectricã: - highieghie vioarã; boanca – contrabasul; crezut cã zboarã ºi ia dã sus cîtã “Domnilor, aºa-i cu femeia! Stai dupuchit – cãdere cu zgomot mare; ºomoioa- je – fiºicuri; 72