Planului De Analiză Şi Acoperire a Riscurilor Al Judeţului Prahova”

ROMÂNIA JUDEŢUL PRAHOVA CONSILIUL JUDEŢEAN

HOTĂRÂRE privind aprobarea “PLANULUI DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA”

Având în vedere expunerea de motive prezentata de domnul TOADER BOGDAN ANDREI, Preşedintele Consiliului Judeţean Prahova , Raportul Nr. 15474 / 17 aug. 2016 al Direcţiei Proiecte cu Finanţare Externă şi Referatul Inspectoratului Pentru Situaţii de Urgenţă ”Serban Cantacuzino” al Judeţului Prahova; - Prevederile art. 4 alin. (1) şi art. 15 lit. a) din Legea nr. 307/2006, privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările şi completările ulterioare; - Prevederile art. 6 alin. (1) din Metodologia de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor, aprobată prin Ordinul nr. 132/2007 al ministrului afacerilor interne; În temeiul prevederilor art. 97 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

Consiliul Judeţean Prahova adoptă prezenta hotărâre:

Art.1. - Se aprobă Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Prahova, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art.2. - Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Prahova, aprobat la art. 1, va fi înaintat Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă ,, Şerban Cantacuzino” al judeţului Prahova”, care va transmite extrase din document, instituţiilor cu atribuţii în prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă.

Art.3. - Direcţia Juridic Contencios şi Administraţie Publică va comunica prezenta hotărâre persoanelor interesate.

PREŞEDINTE, Bogdan Andrei Toader

CONTRASEMNEAZĂ: SECRETAR, Ploiesti, 31 aug 2016 Mihail Pavel Nr.120 ROMÂNIA JUDEŢUL PRAHOVA CONSILIUL JUDEŢEAN EXPUNERE DE MOTIVE la proiectul de hotărâre privind aprobarea “ PLANULUI DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA”

In conformitate cu prevederile Legii nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apararea impotriva incendiilor, cu modificările si completările ulterioare, art. 15 Consiliul Judeţean are următoarele obligaţii principale: a) aprobă Planul de analiză si acoperire a riscurilor aferent judeţului şi stabileste resursele necesare pentru aplicarea acestuia; b) instituie reguli şi dispoziţii de aparare impotriva incendiilor pentru domeniul public şi privat al unităţii administrativ-teritoriale; c) analizează anual capacitatea de apărare impotriva incendiilor şi hotărăste măsuri de optimizare a acesteia; d) asigură, pe baza programelor de dezvoltare, cuprinderea in planurile de amenajare a teritoriului a sistemelor de alimentare cu apă, precum şi a cailor de acces pentru intervenţie in caz de incendiu; e) prevede şi aprobă in bugetul propriu fondurile necesare pentru realizarea acţiunilor şi masurilor de aparare impotriva incendiilor; f) hotărăste, in conditiile legii, infiinţarea unor centre de formare şi evaluare a personalului din serviciile voluntare de urgenţă, cu acordul Inspectoratului General; g) sprijină organizatoric, material si financiar organizarea şi desfăşurarea concursurilor serviciilor de urgentă şi cercurilor de elevi Prietenii pompierilor; h) indeplineste orice ale obligatii prevazute de lege. „Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Prahova” este un document complex, ce cuprinde date şi informaţii amănunţite referitoare la riscurile potenţiale identificate la nivelul judeţului, la măsurile şi modul de acţiune pentru minimizarea şi înlăturarea efectelor acestora asupra comunităţii, precum şi resursele necesare pentru managementul acestora. Scopul său este de a veni în sprijinul comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, al tuturor instituţiilor şi organismelor implicate în prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, pentru asigurarea protecţiei populaţiei, mediului şi a bunurilor materiale din localităţile judeţului. Obiectivele planului sunt următoarele: - asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă ce pot afecta judeţul Prahova, prin evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor lor, în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc; - amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative şi a celorlalte forţe destinate asigurării funcţiilor de sprijin privind prevenirea situaţiilor de urgenţă; - stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţie de urgenţă şi elaborarea planurilor operative; - alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă. Având în vedere cele expuse, consider că proiectul de hotărâre este oportun şi întocmit cu respectarea prevederilor legale, drept pentru care propun aprobarea lui în forma prezentată.

PREŞEDINTE, Toader Bogdan Andrei ROMÂNIA JUDEŢUL PRAHOVA CONSILIUL JUDEŢEAN

Direcţia Absorbţie Fonduri Europene Nr. 15474 / 17 aug. 2016

RAPORT la proiectul de hotărâre privind aprobarea “ PLANULUI DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA”

Prin proiectul de hotărâre prezentat se propune aprobarea “ PLANULUI DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA”

Potrivit art. 91, alin. 1, lit. f) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art.10 lit. b) din Legea nr.481/2004 privind protecţia civilă, republicată, consiliul judeţean, îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege şi asigură, potrivit competenţelor sale şi în condiţiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor privind situaţiile de urgenţă. Temeiul legal la întocmirea proiectului de hotărâre supus spre dezbatere şi aprobare este constituit de: - prevederile art. 10, lit. d) din Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, republicată, potrivit cărora „Organizarea protecţiei civile la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, al instituţiilor publice, al operatorilor economici şi al organizaţiilor neguvernamentale se realizează în raport cu clasificarea acestora din punct de vedere al protecţiei civile şi constă în întocmirea planurilor de analiză şi de acoperire a tipurilor de riscuri în teritoriul de competenţă sau în domeniul de activitate”; - prevederile art. 15, lit. a din Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora: „Consiliul judeţean / Consiliul General al Municipiului Bucureşti are următoarele obligaţii principale: a) aprobă planul de analiză şi acoperire a riscurilor aferent judeţului sau municipiului Bucureşti, după caz, şi stabileşte resursele necesare pentru aplicarea acestuia”; - prevederile art. 6 din Metodologia de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor, aprobată prin Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor, nr.132/2007, potrivit cărora planul de analiză şi acoperire a riscurilor se întocmeşte de comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă şi se aprobă de consiliul judeţean şi se actualizează la fiecare început de an sau de câte ori apar alte riscuri decât cele analizate sau modificări în organizarea structurilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial. Planul se actualizează prin grija Secretariatului Tehnic Permanent al Comitetului Judetean pentru Situaţii de Urgenta al judeţului Prahova, astfel:  La modificări apărute in componenta comitetelor locale pt. situaţii de urgenta;  Schimbarea datelor de contact cuprinse in plan;  Modificări in situaţiile cu necesarul de resurse umane si materiale;  Modificări in concepţia aplicării planului;  Modificări in realizarea cooperării;  Modificări in programul de instruire-pregătire;  Modificari survenite in legislaţia cu incidenţă asupra managementului situaţiilor de urgenţă ( O.U.G. nr. 1/29.01.2014, O.U.G. nr. 89/23.12.2014, hot. Nr.1)  Apariţia altor surse de risc;  Modificări in structura aşezărilor umane din zonele de risc.

Prin cunoaşterea şi aplicarea prezentului „Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Prahova” se creează premisele unei intervenţii operative şi eficiente, folosirea judicioasă a forţelor şi mijloacelor, toate subsumate creşterii nivelului de siguranţă al comunităţii judeţului Prahova. Faţă de aceste motive, apreciem că proiectul de hotărâre este oportun şi întocmit cu respectarea prevederilor legale în vigoare, drept pentru care avizăm favorabil proiectul de hotărâre.

DIRECTOR EXECUTIV, Nicolae Marius Constantin

R O M Â N I A

COMITETUL JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ PRAHOVA

APROB PREŞEDINTELE CONSILIULUI JUDEŢEAN PRAHOVA

Bogdan TOADER

EDIŢIA A VII-A

PLOIEŞTI, IUNIE 2016

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VII-a

C U P R I N S

CAPITOLUL I - Dispoziţii generale pag. 7 Secţiunea I. Definiţie, scop, obiective pag. 7 Secţiunea a 2-a. Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor pag. 8 2.1. Acte normative de referinţă pag. 8 2.2. Structuri organizatorice implicate pag. 9 2.3. Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu pag.10 CAPITOLUL II - Caracteristicile unităţii administrativ-teritoriale pag.11 Secţiunea 1. Amplasare geografică şi relief pag.12 Secţiunea a 2-a. Caracteristici climatice pag.15 Secţiunea a 3-a. Reţea hidrografică pag.16 Secţiunea a 4-a. Populaţie pag.22 Secţiunea a 5-a. Căi de transport pag.23 Secţiunea a 6-a. Dezvoltare economică pag.27 Secţiunea a 7-a. Infrastructuri locale pag.36 Secţiunea a 8-a. Specific regional/local pag.54 Capitolul III - Analiza riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă pag.56 Secţiunea 1. Analiza riscurilor naturale pag.56 Secţiunea a 2-a. Analiza riscurilor tehnologice pag.82 Secţiunea a 3-a. Analiza riscurilor biologice pag.100 Secţiunea a 4-a. Analiza riscurilor de incendiu pag.106 Secţiunea a 5-a. Analiza riscurilor sociale pag.111 Secţiunea a 6-a. Analiza altor tipuri de riscuri pag.112 Secţiunea a 7-a. Zone de risc crescut pag.119 Capitolul IV - Acoperirea riscurilor pag.124 Secţiunea 1. Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţie pag.124 Secţiunea a 2-a. Etapele de realizare a acţiunilor pag.126 Secţiunea a 3-a. Faze de urgenţă a acţiunilor pag.130 Secţiunea a 4-a. Acţiunile de protecţie-intervenţie pag.131 Secţiunea a 5-a. Instruirea pag.134 Secţiunea a 6-a. Realizarea circuitului informaţional-decizional şi de cooperare pag.136 Secţiunea a 7-a. Conducerea şi coordonarea pag.139 Capitolul V - Resurse umane, materiale şi financiare pag.144 Capitolul VI - Logistica acţiunilor pag.152

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VII-a

TABELUL ACTUALIZĂRILOR ŞI REVIZIILOR

Data Nr. Capitolul, pagina actualizate Persoana autorizată care Ediţia nr. Actualizării Descrierea modificării crt. /revizuite a efectuat operaţia /revizuirii Actualizarea actelor 1. Cap. I, Secţiunea a II-a normative Inspector şef ISUJ Noiembrie Cap. III, Secţiunea I, II, IV şi VII Completare/Actualizare II Colonel Nicolae Popescu 2009 Cap. IV, Secţiunea I analizei riscurilor Prahova Anexele 1-5 Actualizarea concepţiei de acţiune Actualizarea actelor Cap. I, Secţiunea a II-a normative Inspector şef ISUJ 2. Cap. III, Secţiunea I, II, IV şi VII Completare/Actualizare III Martie 2010 Prahova Cap. IV, Secţiunea I analizei riscurilor Colonel Nicolae Popescu Anexele 5 şi 10 Actualizarea concepţiei de acţiune Actualizarea actelor Cap. I, Secţiunea a II-a normative Inspector şef ISUJ 3. Cap. III, Secţiunea I, II, IV şi VII Completare/Actualizare IV Mai 2011 Prahova Cap. IV, Secţiunea I şi VI analizei riscurilor Colonel Nicolae Popescu Anexele 1-5, 7,9, 10 Actualizarea concepţiei de acţiune Actualizarea actelor Cap. I, Secţiunea a II-a 4. normative Cap. III, Secţiunea I, II, III, IV, V, Inspector şef ISUJ octombrie Completare/Actualizare V VI şi VII Prahova 2012 analizei riscurilor Cap. IV, Secţiunea I şi VI Colonel Nicolae Popescu Actualizarea concepţiei de Anexele 1-5, 7,9, 10,11 şi 12 acţiune Actualizarea actelor Cap. I, Secţiunea a II-a 5. normative Cap. III, Secţiunea I, II, III, IV, V, Inspector şef ISUJ Octombrie Completare/Actualizare VI VI şi VII Prahova 2013 analizei riscurilor Cap. IV, Secţiunea I şi VI Colonel Nicolae Popescu Actualizarea concepţiei de Anexele 1-5, 7,9, 10,11 şi 12 acţiune (î.) Inspector şef ISUJ Actualizarea actelor Cap. I, Secţiunea a II-a 6. Prahova normative Cap. III, Secţiunea I, II, III, IV, V, Lt.col. Mihai Drăgan Completare/Actualizare VII iulie 2016 VI şi VII Şef Centru Operaţional analizei riscurilor Cap. IV, Secţiunea I şi VI maior Mihai Divoiu Actualizarea concepţiei de Anexele 1-5, 7,9, 10,11, 12 acţiune

Propunerile de actualizare a PAAR judeţean se vor transmite de către fiecare instituţie cu atribuţii sau care asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă la nivelul judeţului la Secretariatul Tehnic Permanent al C.J.S.U., la începutul fiecărui an calendaristic.

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VII-a

GLOSAR DE TERMENI

plan de analiză şi documentul care cuprinde riscurile potenţiale dintr-o unitate administrativ-teritorială, măsurile, acoperire a riscurilor acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective schemă cu riscurile documentul întocmit de inspectoratul pentru situaţii de urgenţă judeţean sau al municipiului teritoriale Bucureşti, care cuprinde tipurile de riscuri specifice, precum şi resursele estimate pentru gestionare factor de risc fenomen, proces sau complex de împrejurări congruente, în acelaşi timp şi spaţiu, care pot determina sau favoriza producerea unor tipuri de risc tipuri de risc incendii, cutremure, inundaţii, accidente, explozii, avarii, alunecări sau prăbuşiri de teren, îmbolnăviri în masă, prăbuşiri ale unor construcţii, instalaţii ori amenajări, eşuarea sau scufundarea unor nave, căderi de obiecte din atmosferă ori din cosmos, tornade, avalanşe, eşecul serviciilor de utilităţi publice şi alte calamităţi naturale, sinistre grave sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate de factorii de risc specifici incendiu ardere autoîntreţinută, care se desfăşoară fără control în timp şi spaţiu, care produce pierderi de vieţi omeneşti şi/sau pagube materiale şi care necesită o intervenţie organizată în scopul întreruperii procesului de ardere dezastru evenimentul datorat declanşării unor tipuri de riscuri, din cauze naturale sau provocate de om, generator de pierderi umane, materiale sau modificări ale mediului şi care, prin amploare, intensitate şi consecinţe, atinge ori depăşeşte nivelurile specifice de gravitate stabilite prin regulamentel e privind gestionarea situaţiilor de urgenţă, elaborate şi aprobate potrivit legii cutremur mişcare vibratoare a scoarţei terestre, generată de o ruptură brutală în aceasta, ce poate duce la victime umane şi distrugeri materiale. alunecarea reprezintă o deplasare a rocilor şi/sau a masivelor de pământ care formează versanţii unor munţi de teren sau dealuri, a pantelor unor lucrări de hidroamelioraţii sau a unor lucrări funciare, ce poate produce victime umane şi pagube materiale.

Inundaţie ploi torenţiale, topiri bruşte de zăpadă, accidente produse la lucrările existente pe cursurile râurilor - rupturi de baraje, diguri, canale, deteriorarea regularizării cursurilor de apă şi/sau erori umane legate de exploatarea construcţiilor hidrotehnice şi de obturarea albiei râurilor prin depozitarea de diverse materiale vulnerabilitate gradul de pierderi, de la 0% la 100%, rezultat dintr-un fenomen susceptibil de a produce pierderi umane şi materiale plan de urgenţă se elaborează în scopul planificării într-o concepţie unitară a măsurilor necesare pentru protecţia externă vieţii, proprietăţii şi a calităţii factorilor de mediu din afara amplasamentelor obiectivelor, în caz de accident major, în care sunt implicate substanţe periculoase plan de urgenţă se elaborează în scopul planificării măsurilor specifice pentru reducerea riscului asupra sănătăţii internă angajaţilor, calităţii factorilor de mediu şi integrităţii bunurilor materiale, în caz de evenimente în care sunt implicate substanţe periculoase, produse pe amplasamentul unor obiective - sursă de risc chimic, incendiu, explozii şi poluări accident major producerea unei emisii importante de substanţă, a unui incendiu sau a unei explozii, care rezultă dintr-un proces necontrolat în cursul exploatării oricărui amplasament, care intră sub incidenţa prezentei hotărâri şi care conduce la apariţia imediată sau întârziată a unor pericole grave asupra sănătăţii populaţiei şi/sau asupra mediului, în interiorul sau în exteriorul amplasamentului, şi în care sunt implicate una sau mai multe substanţe periculoase amplasament zona aflată sub controlul aceluiaşi operator în care, în una sau mai multe instalaţii, inclusiv în activităţile şi infrastructurile comune, sunt prezente substanţe periculoase avarie/incident eveniment care nu generează consecinţe majore asupra sănătăţii populaţiei şi/sau asupra mediului, dar care are potenţial să producă un accident major depozit prezenţa unei cantităţi de substanţe periculoase în scop de înmagazinare, păstrare în condiţii de siguranţă sau de menţinere în stoc

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VII-a efectul Domino rezultatul unei serii de evenimente în care consecinţele unui accident ce are loc la o instalaţie sau un amplasament de tip Seveso sunt amplificate de următorul accident la o/un altă/alt instalaţie/amplasament, ca urmare a distanţelor şi proprietăţilor substanţelor prezente, şi care conduce în final la un accident major instalaţie unitate tehnică din cadrul unui amplasament, unde sunt produse, utilizate, manipulate şi/sau depozitate substanţe periculoase. Instalaţia cuprinde toate echipamentele, structurile, sistemul de conducte, utilajele, dispozitivele, căile ferate interne, docurile, cheiurile de descărcare care deservesc instalaţia, debarcaderele, depozitele sau structurile similare, plutitoare ori de altă natură, necesare pentru exploatarea instalaţiei hazard/pericol proprietatea intrinsecă a unei substanţe periculoase sau a unei situaţii fizice, cu potenţial de a induce efecte negative asupra sănătăţii populaţiei şi/sau mediului înştiinţare activitatea de transmitere a informaţiilor autorizate despre iminenţa producerii sau producerea dezastrelor şi/sau a conflictelor armate către autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, după caz, în scopul evitării surprinderii şi al realizării măsurilor de protecţie; avertizare aducerea la cunoştinţă populaţiei a informaţiilor necesare despre iminenţa producerii sau producerea unor dezastre; gestionarea identificarea, înregistrarea şi evaluarea tipurilor de risc şi a factorilor determinanţi ai acestora, situaţiilor de urgenţă înştiinţarea factorilor interesaţi, avertizarea populaţiei, limitarea, înlăturarea sau contracararea factorilor de risc, precum şi a efectelor negative şi a impactului produs de evenimentele excepţionale respective; intervenţia operativă acţiunile desfăşurate, în timp oportun, de către structurile specializate în scopul prevenirii agravării situaţiei de urgenţă, limitării sau înlăturării, după caz, a consecinţelor acesteia; evacuarea măsură de protecţie luată în cazul ameninţării iminente, stării de alertă ori producerii unei situaţii de urgenţă şi care constă în scoaterea din zonele afectate sau potenţial a fi afectate, în mod organizat, a unor instituţii publice, agenţi economici, categorii sau grupuri de populaţie ori bunuri şi dispunerea acestora în zone şi localităţi care asigură condiţii de protecţie a persoanelor, bunurilor şi valorilor, de funcţionare a instituţiilor publice şi agenţilor economici.

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VII-a

A B R E V I E R I

C.J.S.U. Comitet Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă P.A.A.R. Plan de Analiză şi Acoperire a Riscurilor P.U.E. Plan de Urgenţă Externă

S.V.S.U. Serviciu Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă

C.L.S.U. Comitet Local pentru Situaţii de Urgenţă

C.J.C.C.I. Centru Judeţean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei

I.G.S.U. Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă

I.S.U.J. Inspectorat pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean

I.P.J. Inspectorat de Poliţie Judeţean

I.J.J. Inspectorat Judeţean de Jandarmi

G.M.J. Gruparea Mobilă de Jandarmi

G.N.M. Garda Naţională de Mediu

A.P.M. Agenţia de Protecţie a Mediului

S.Th.P. Secretariat Tehnic Permanent al CJSU

D.S.P. Direcţia de Sănătate Publică

S.A.J. Serviciul de Ambulanţă Judeţean

U.P.U. Unitatea de Primiri Urgenţe

C.O.S. Comandantul Operaţiunilor de Salvare

D.S.M. Directorul Operaţiunilor de Salvare Medicală

P.M.A. Post Medical Avansat

S.M.U.R.D. Serviciu Mobil de Urgenţă Reanimare şi Descarcerare

C.O.N. Centrul Operaţional Naţional

C.O.J. Centrul Operaţional Judeţean

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VII-a

CAPITOLUL I DISPOZIŢII GENERALE

SECTIUNEA 1 Definiţie, scopuri, obiective

Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor al judeţului Prahova reprezintă documentul care cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivelul judeţului, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul acestora.

Scopul Planului de Analiză şi Acoperire a Riscurilor este de a asigura cunoaşterea de către toţi factorii implicaţi a sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă, de a crea un cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă şi de a asigura un răspuns optim în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc identificat la nivelul judeţului Prahova.

Obiectivele Planului de Analiză şi Acoperire a Riscurilor sunt:  crearea unui cadru unitar de acţiune pentru prevenirea şi managementul riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă;  realizarea în timp scurt, în mod organizat şi într-o concepţie unitară măsurile pentru pregătirea şi protecţia populaţiei şi a teritoriului, a salariaţilor, a bunurilor materiale şi a colectivităţilor de animale în situaţii de urgenţă;  realizarea unei concepţii unitare privind acoperirea riscurilor atât din punct de vedere financiar cât şi logistic;  dimensionarea forţelor umane şi materiale în funcţie de tipul de riscuri cât şi de amploarea acestora.

Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor la nivelul judeţului Prahova revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă.

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VII-a

SECŢIUNEA a 2-a Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor

2.1. Acte normative de referinţă.  OUG nr.21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă cu modificările şi completările ulterioare;  OUG nr.1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă;  OUG nr.89/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă şi al apărării împotriva incendiilor;  Legea nr.15/2005 pentru aprobarea O.U.G. Nr. 21/2004;  Legea nr.481/2004 privind protecţia civilă, cu modificările şi completările ulterioare;  Legea nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor;  O.U.G. nr.88/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice, comunitare pentru situaţii de urgenţă;  HGR nr. 94/2014 privind organizarea, funcţionarea şi componenţa Comitetului naţional pentru situaţii speciale de urgenţă  H.G.R. nr.1490/2004 pentru aprobarea organigramei şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare a I.G.S.U.;  H.G.R. nr.1491/2004 pentru aprobarea Regulamentului – cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă;  H.G.R. nr.1492/2004 privind principiile de organizare, funcţionare şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste;  H.G.R. nr.2288/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă;  H.G.R. nr.1040/2006 pentru aprobarea Planului naţional de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă;  H.G.R. nr.762/2008 privind Strategia naţională de prevenire a situaţiilor de urgenţă.  O.M.A.I. Nr. 360/2004 pentru aprobarea criteriilor de performanţă, privind structura organizatorică şi dotarea serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă;  OMAI nr. 96/2016 pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind constituirea, încadrarea şi dotarea serviciilor private pentru situaţii de urgenţă;  O.M.A.I. nr.736/2005 privind instituirea serviciului de permanenţă la toate primăriile din zona de risc, în caz de iminenţă a producerii unor situaţii de urgenţă;  O.MA.I. nr.886/2005 privind aprobarea Normelor tehnice privind Sistemul naţional de înştiinţare, avertizare şi alarmare a populaţiei;  O.M.A.I. nr.1134/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind planificarea, pregătirea, organizarea, desfăşurarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie ale serviciilor de urgenţă profesioniste;  O.M.A.I. nr.1184/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă;  O.M.A.I. nr.1259/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de înştiinţare, avertizare, prealarmare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă;  O.M.A.I. nr.1494/2006 pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea şi funcţionarea taberelor pentru sinistraţi în situaţii de urgenţă;  O.M.A.I. nr.132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare şi a structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor;  O.I.G. Nr. 1144 /I.G./2008 pentru aprobarea Normelor tehnice de aplicare a Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr.1134 din 13.01.2006 pentru aprobarea Regulamentului privind planificarea, pregătirea, organizarea, desfăşurarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie ale serviciilor de urgenţă profesioniste;  O.I.G. Nr.1146/I.G./2008pentru aprobarea Dispoziţiilor tehnice de elaborare a documentelor de pregătire, organizare, conducere, desfăşurare, evidenţă, analiză, evaluare şi raportare a acţiunilor de intervenţie ale serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă;  Ordinul nr.551/1475 din 08 august 2006 pentru aprobarea Regulamentului privind monitorizarea şi gestionarea riscurilor cauzate de căderi de grindină şi secetă severă, a Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă în domeniul fitosanitar – invazii ale agenţilor de dăunare şi contaminare a culturilor agricole şi a Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă ca urmare a incendiilor de pădure;  H.G.R. nr.182/2006 privind abrogarea H.G. nr.1075/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind apărarea împotriva efectelor dezastrelor produse de seisme şi/sau alunecări de teren;  OMAI/MMP Nr. 1422/192 din 16 mai 2012pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră*) 8

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VII-a  O.M.A.I şi O.M.T.C.T. nr.708/923/2005, privind comunicarea principalelor caracteristici ale cutremurelor produse pe teritoriul României şi convocarea, după caz, a structurilor privind gestionarea riscului la cutremure;  OMAI 1160/2006 şi OMTCT 1995/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgentă specifice riscului la cutremure si/sau alunecări de teren;  Ordin comun al M.A.I. şi M.C.T.I. nr.1149/470/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind managementul situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de riscuri din domeniul de competenţă al M.C.T.I.;  O.U. nr.244/2000 *** Republicată privind siguranţa barajelor. Formatted: Font: 10 pt  Ordin nr.116/289/2002 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a Formatted: Indent: Left: 0,63 cm, barajelor şi lacurilor de acumulare - NTLH-022 şi a Metodologiei privind evaluarea stării de siguranţă în Hanging: 0,63 cm, Bulleted + Level: 1 exploatare a barajelor şi digurilor care realizează depozite de deşeuri industriale - NTLH-023; + Aligned at: 0,63 cm + Tab after:  Ordin nr.114 /2002 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi certificarea corpului de experţi pentru 1,27 cm + Indent at: 1,27 cm evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor încadrate în categoriile de importanţă A şi B - NTLH-014 şi Formatted: Font: 10 pt, Not Italic a Procedurii de avizare a specialiştilor pentru evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor încadrate în categoriile de importanţă C şi D - NTLH-015; Formatted: Font: 10 pt  Ordin nr.661/2006 privind aprobarea Normativului de conţinut al documentaţiilor tehnice de fundamentare necesare obţinerii avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor;  Legea nr. 92/2003 pentru aderarea României la Convenţia privind efectele transfrontiere ale accidentelor industriale, adoptată la Helsinki la 17 martie 1992 (M.O. 220/02.04.2003);  Directiva 105/2003/EC (Seveso III) pentru amendarea Directivei 96/82/EC privind Controlul hazardelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase;  Lege Nr. 59/2016 din 11 aprilie 2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase.  Ordinul M.M.D.D. nr. 142/2004 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a raportului de securitate privind activităţile care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase (M.O. 191/04.03.2004);  Ordinul M.A.P.A.M. nr.1084/2003 privind aprobarea Procedurilor de notificare a activităţilor care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase şi, respectiv, a accidentelor majore produse (M.O. 118/10.02.2004);  Ordinul M.M.D.D. nr.251/2005 pentru Organizarea şi funcţionarea secretariatelor de risc privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase (M.O. 298/11.04.2005);  Ordinul comun M.A.I.-M.M.D.D. nr.520/2006 privind aprobarea Procedurii de investigare a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase (M.O. 522/16.06.2006);

2.2. Structuri organizatorice implicate La elaborarea planului, precum şi pentru punerea acestuia în practică sunt implicate următoarele instituţii cu atribuţii în managementul tipurilor de risc identificate la nivelul judeţului Prahova : Instituţia Prefectului - Judeţul Prahova; Consiliul Judeţean Prahova; Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului Prahova; Inspectoratul Judeţean de Poliţie Prahova; Structura teritorială pentru probleme speciale Prahova Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Prahova; Gruparea de Jandarmi Mobilă „Matei Basarab” Ploieşti; Direcţia de Sănătate Publică Prahova; Direcţia Regională în Construcţii Sud Muntenia; Inspectoratul Teritorial de Muncă Prahova; Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Regional Argeş – Comisariatul Judeţean Prahova; Agenţia de Protecţie a Mediului; Secţia de Drumuri Naţionale Ploieşti; Regulatorul de trafic CFR Ploieşti; Direcţia pentru Agricultură Prahova; R.N. Pădurilor Romsilva – Direcţia Silvică Prahova; Garda Forestieră Ploieşti; A.N. Apele Române, Direcţia Apelor Ialomiţa Buzău, SGA Prahova; Inspectoratul Şcolar Judeţean Prahova; Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Prahova; Serviciul de Telecomunicaţii Speciale Prahova U.M. 0823 Ploieşti;

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VII-a Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială; Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, filiala de Îmbunătăţiri Funciare Prahova; Direcţia Generală a Finanţelor Publice Prahova; S.C. ELECTRICA S.D.E.E. Ploieşti; S.C. DISTRIGAZ SUD – SUCURSALA PRAHOVA; Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorului; Crucea Rosie Română – Filiala Prahova; Operatorii SEVESO; C.L.S.U. de la unităţile administrativ-teritoriale.

2.3. Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţiuni în domeniu. Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor membrilor Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Prahova care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă. Prefectul judeţului Prahova şi primarii unităţilor administrativ-teritoriale răspund de asigurarea condiţiilor necesare elaborării planurilor de analiză şi acoperire a riscurilor. După elaborare şi aprobare, PAAR ale localităţilor şi cel judeţean se pun la dispoziţia secretariatului tehnic permanent ale CJSU Prahova, iar extrase din documentele respective se transmit celorlalte instituţii şi organisme cu atribuţii în prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, acestea având obligaţia să cunoască, în părţile care le privesc, conţinutul planurilor şi să le aplice corespunzător situaţiilor de urgenţă specifice. Inspectoratul judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Prahova, prin Centrul Operaţional Judeţean, asigură pregătirea, organizarea şi coordonarea acţiunilor de răspuns, precum şi elaborarea procedurilor specifice de intervenţie, corespunzătoare tipurilor de riscuri generatoare de situaţii de urgenţă. Operatorii economici, instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale şi alte structuri din judeţul Prahova au obligaţia de a pune la dispoziţia C.J.S.U. Prahova toate documentele, datele şi informaţiile solicitate în vederea întocmirii Planului de Analiză şi Acoperire a Riscurilor judeţean. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Prahova, prin Centrul Operaţional Judeţean, asigură pregătirea, organizarea şi coordonarea acţiunilor de răspuns, precum şi elaborarea procedurilor specifice de intervenţie, corespunzătoare tipurilor de riscuri generatoare de situaţii de urgenţă.

10 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VII-a

CAPITOLUL II

CARACTERISTICILE JUDEŢULUI PRAHOVA

Structura administrativă a judeţului Prahova cuprinde 104 localităţi din care 2 municipii, 12 oraşe şi 90 comune cu 405 sate aparţinătoare. Tipologia localităţilor, potrivit criteriilor specifice Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean Prahova: Localităţi urbane :  municipii de importanţă interjudeţeană – municipiul Ploieşti (234.969/2015 locuitori), reşedinţă de judeţ – principal centru economico-social cu funcţiuni complexe industriale şi terţiare (administrative, politice, cercetare-dezvoltare, învăţământ superior). El constituie un important nod de comunicaţii având şi o mare concentrare de dotări publice (ocrotirea sănătăţii, învăţământ, cultură, sport, comerţ, financiar-bancare). Pentru aceste considerente şi având în vedere că municipiul Ploieşti este comunitatea urbană cea mai importantă a Regiunii Sud Muntenia, acesta a fost desemnat polul de creştere, urmând a beneficia de un program special de dezvoltare şi echipare urbană prin alocări de fonduri structurale cu această destinaţie;  municipiile de interes judeţean – municipiul Câmpina (37.896 locuitori) – centru economico-social cu profil dominant industrial-terţiar şi dotări cu rol teritorial;  oraşe cu profil dominant industrial-agrar dotate cu unităţi de servire teritorială: Băicoi, Boldeşti-Scăieni, Comarnic, Mizil, Vălenii de Munte;  oraşe staţiuni turistice, cu activităţi industriale şi dotări de servicii de importanţă locală: Azuga, Breaza, Buşteni, Sinaia, Slănic, Vălenii de Munte;  oraş cu activităţi agro-industriale şi dotări de servicii de importanţă locală: Urlaţi;  oraş cu activităţi dominant industriale şi dotări de servicii de importanţă locală: Plopeni. Localităţi rurale:  comune cu activităţi predominant agricole;  comune cu activităţi predominant industriale: Brazi, Bucov, Filipeştii de Pădure, Floreşti, Păuleşti, Poiana Câmpina;  comune cu activităţi predominant turistice: Valea Doftanei, Telega, Măneciu;  comune cu activităţi mixte agricole-terţiare;  comune cu activităţi agricole–industriale–terţiare: Ariceştii Rahtivani, Bălţeşti, Berceni, Blejoi, Călugăreni, Drajna, Filipeştii de Pădure, Gura Vadului, Izvoarele, Măgureni, Măneciu, Tinosu, Valea Călugărească. Judeţul Prahova face parte din Regiunea Sud Muntenia alături de judeţele Argeş, Călăraşi, Dîmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa şi Teleorman. La nivelul judeţului Prahova sunt constituite, potrivit legislaţiei specifice în vigoare Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă, care monitorizează şi gestionează permanent situaţiile de urgenţă determinate de tipurile de risc identificate.

11 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VII-a

SECTIUNEA 1 Amplasare geografică şi relief

Judeţul Prahova este situat în partea de sud-est a României, în mijlocul Munteniei, ocupând o parte din pantele de sud ale carpaţilor şi se întinde până în zona de câmpie. Situat între judeţele Braşov la nord, Dâmboviţa la vest, Ilfov şi Ialomiţa la sud şi Buzău la est, judeţul Prahova corespunde în cea mai mare parte bazinului hidrografic al râului Prahova, de la care de fapt, îşi trage numele, având o suprafaţă de 4.716 Km2, ceea ce reprezintă 2% din suprafaţa întregii ţări şi o populaţie de 813.759 locuitori reprezentând aproximativ 3,5% din populaţia României, cu o densitate de 173,8 locuitori pe Km2. Pe globul pământesc, judeţul Prahova este aşezat exact la jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul nord, adică pe paralela de 45o, care trece la sud de oraşul Băicoi şi meridianul 26o care trece prin municipiul Ploieşti şi comuna Măneciu Ungureni. Judeţul Prahova are următoarele limite: limita nordică a judeţului – spre Brasov – urmează, cu mici excepţii, linia celor mai mari înălţimi ale munţilor Carpaţi. Ea porneşte din vârful Omu (2507 m) şi trece prin vârful Diham (1582 m), traversează râul Prahova pe la nord de localitatea Azuga, lasă spre sud vârfurile Clăbucetul Azugii şi Neamţu şi coboară la obârşia Doftanei în pasul Predeluş. De aici, trece prin munţii Grohotişu, coboară în pasul Bratocea, vârful Ciucaş, coboară în pasul Băncuţa, ca apoi să treacă prin vârfurile Tătaru Mare şi Tătăruţi;

12 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VII-a

limita de est – spre Buzău - străbate pe rând munţii, dealurile şi câmpia. Din vârful Tătăruţi, ea urmează valea Siriului Mare, merge paralel cu Bâsca Chiojdului, Vârful Salcia, la est de localităţile Gura Vadului şi Mizil. Cu un contur sinuos, limita continuă până la Valea Sărată; limita vestică - spre Dâmboviţa - străbate toate unităţile de relief. Din vârful Omu merge pe podul Bucegilor şi coboară în vârful Gurguiatu, apoi urmăreşte cumpăna apelor dintre Proviţa şi Cricovul Dulce până în zona de şes, apoi trece dealul Măgura Mărgineni până la localitatea Tătărăi. limita sudică - spre judeţele Ilfov şi Ialomiţa - urmăreşte în general râul Ialomiţa până la localitatea Bâra, apoi o linie sinuoasă spre Boldeşti Grădiştea. Între cel mai inalt, Varful Omu (2507 m) – şi cel mai coborât, în zona de vărsare a râului Prahova (70 m), este o diferenţă de nivel de 2437 m. Din punct de vedere altimetric, relieful se prezintă astfel: cu înălţimi de peste 1000 m, aproximativ 17,2% din suprafaţa judetului Prahova; cel cuprins între 200 şi 1000 m, acoperă 50,2% din aceiaşi suprafaţă; cel sub 200 m, reprezintă 32,6%. La nord, punctele care marchează limita administrativă a judeţului Prahova se găsesc pe culmile celor mai înalte masive muntoase carpatice şi anume Bucegi şi Ciucaş. Cutele din dealurile şi munţii judeţului se dispun în general pe altimetrul SV-NE. Spre deosebire de Bucegi, unde deasupra abrupturilor se întinde un platou cu numeroase platforme structurale, Ciucaşul este alcătuit din două culmi înalte de peste 1700 m: în partea de vest culmea Bratocea, iar la est culmea Zăganu. Văile mari, împreună cu văile lor afluente, înrămurate la rândul lor, fragmentează relieful, desfăcându-l în culmi, pe alocuri paralele, pe alocuri adunându-se în vârfuri sau masive proeminente, Văile Prahovei şi Teleajenului străbătând întreg judeţul, de la munte până la câmpie, schimbându-şi înfăţişarea când trec dintr-o unitate de relief intr-alta. Înguste şi adânci în zona muntoasă, ele se lărgesc în ţinutul dealurilor, pentru ca în zona de câmpie să-şi păstreze maluri de câţiva metri înălţime. Altitudinea oraşelor: Ploieşti – 165 m; Câmpina – 435 m; Azuga - 930 m, Sinaia - 880 m, Buşteni – 875 m, Breaza – 600 m, Comarnic – 555 m, Slănic – 450 m, Vălenii de Munte - 350 m, Băicoi – 310 m, Boldeşti- Scăeni – 205 m, Urlaţi – 142 m, Mizil – 125 m.

Forme de relief Relief complex, dispus în trepte proporţional repartizate, ce scad în altitudine de la nord la sud : Munţi: 1.228 km2 (26,0%); Dealuri subcarpatice: 1.744 km2 (37,0%); Câmpii: 1.744 km2 (37,0%).

Varietatea formelor de relief şi complexitatea geologică a acestora fac ca resursele naturale ale judeţului să fie diversificate: petrol, gaze naturale, sare, cărbune, alte minerale ţi materii prime utile. Formaţiunile geologice oferă numeroase substanţe minerale utile: calcare masive, marne calcaroase, gresie de kliwa, tufuri vulcanice, gips. Vegetaţia este variată, cu specific corespunzător reliefului, respectiv păduri de foioase, păduri în amestec, păduri de conifere, arbuşti şi pajişti subalpine. Din punct de vedere al terenurilor acoperite de pădure, judeţul Prahova deţine 23% din suprafaţa totală a fondului forestier regional. Fauna este, de asemenea, bogată, incluzând peste 3.500 de specii printre care: urs, cerb carpatin, jder, căprioară, lup, mistreţ, o mare varietate de păsări (cocoşul de munte, mierla, cinteza, acvila de munte, uliul, vulturul), reptile (vipera comună şi şopârla de munte), insecte, fauna acvatică (păstrăvi, mrene, ştiuci, bibani şi crapi). Arii protejate: Parcul Natural Bucegi în suprafaţă de 8.322 ha - care include Abruptul Prahovean din Sinaia şi Buşteni în suprafaţă de 3.478 ha, Locul fosilifer Plaiul Hoţilor din Sinaia în suprafaţă de 6 ha, Munţii Colţii lui Barbeş din Sinaia în suprafaţă de 1.513 ha, - Arinişul de la Sinaia în suprafaţă de 1.037 ha, Tigăile din Ciucaş (comuna Măneciu) în suprafaţă de 3 ha şi Muntele de Sare din Slănic în suprafaţă de 2 ha. 13 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VII-a

Caracteristici pedologice ale solului. Diversitatea unităţilor morfologice determină şi o mare varietate a solurilor în judeţul Prahova. Zona montană se caracterizează prin soluri podzolice şi soluri brune podzolite pe care se dezvoltă în bune condiţii vegetaţia de pajişti alpine, pădurile de conifere şi cele în amestec cu fag. În dealurile subcarpatice se constată un mozaic de soluri, în care sunt prezente solurile brune, brune podzolite, brune acide, pseudorendzine, favorabile culturilor furajere, pajiştilor naturale şi livezilor de pomi fructiferi. În zona de câmpie au o largă răspândire cernoziomurile cambice, cernoziomurile argiloaluvionale, brun-roşcate podzolit şi soluri argiloaluvionale. Toate sunt favorabile culturilor de cereale şi porumb. În luncile care străbat câmpia şi în zona de dragare apar suprafeţe întinse cu aluviuni şi soluri aluvionale, lacovişti, cernoziomuri freatic-umede sunt propice pentru cereale şi legume.

Zonarea pedologică - calitatea solurilor. Relieful variat al judeţului determină tipul caracteristic de sol. Prezenţa unităţilor montane şi de podiş are drept consecinţă o diferenţiere altitudinală a condiţiilor climatice, etajarea vegetaţiei şi un înveliş de sol variat şi complex. În zona montană domină solurile brune, brune-podzolite, brune acide, podzoluri şi soluri humicosilicatice; în zona dealurilor subcarpatice domină solurile brune, brune-podzolite, brune acide; pe versanţi – soluri negre de fâneaţă, diferite soluri erodate şi regosoluri; în zonele de luncă se găsesc aluviuni şi soluri argiloiluviale freatic umede; în zonele de câmpie domină cernoziomurile cambice freatic umede. Categoriile de degradări care afectează solurile acestei zone sunt: soluri erodate – 78.000 ha, din care 22.000 ha afectate de alunecări; soluri cu pericol de eroziune - 188.000 ha; soluri aluviale – 47.000 ha; soluri sărăturate – 5.500 ha (bazinul râului Sărata). Gruparea terenurilor după pretabilitatea la folosinţă arabilă s-a realizat avându-se în vedere caracteristicile şi deficienţele principale de sol şi drenaj, în funcţie de intensitatea de manifestare şi natura proceselor de degradare. Pe teritoriul studiat s-au identificat terenuri din clasele I - V de pretabilitate la utilizarea ca teren arabil: Clasa I - ponderea terenurilor agricole cu soluri de calitate foarte bună fără limitări în cazul utilizării ca arabil este redusă - cca.3,87% din totalul suprafeţei agricole; Clasa II - este constituită din terenuri cu pretabilitate bună şi limitări reduse pentru culturile de câmp – 21,14% din totalul suprafeţei agricole. Factorii restrictivi care au condus la încadrarea terenurilor în această clasă sunt: textura lutoargiloasă la suprafaţa solurilor, panta slabă a terenului, eroziunea slabă a solurilor, neuniformitatea foarte slabă a terenului în special pe luncile râurilor, adâncimea apei freatice la 2-3 m. adâncime, excesul slab de umiditate de suprafaţă (stagnant) pe solurile pseudogleizate; Clasa III - cu pretabilitate mijlocie cu limitări moderate - ocupă 30,5% din totalul suprafeţei agricole. Factorii restrictivi care au condus la încadrarea terenurilor în această clasă sunt: panta moderat înclinată asociată frecvent cu eroziunea solurilor, iar nivelul ridicat al apei freatice (1-2 m) asociat cu textura argiloasă a solurilor. Clasa IV - terenuri cu pretabilitate slabă cu limitări severe în cazul utilizării ca arabil ocupă 29,06 % din totalul suprafeţei agricole. Factorii restrictivi care au condus la încadrarea terenurilor în această clasă sunt: panta (20-25%), eroziunea moderată a solurilor, textura luto-argiloasă a solurilor. Clasa V - terenuri cu limitări foarte şi extrem de severe ocupă 15,45% din terenul agricol. Factorii restrictivi care au condus la încadrarea terenurilor în aceste clase sunt: alunecări de teren active pe versanţi, eroziune în adâncime (ravene, ogaşe) prăbuşiri. Eroziunea de suprafaţă de diferite grade afectează teritoriul judeţului, pe următoarele suprafeţe: slab erodat - 11.481 ha; moderat erodat - 14.429 ha; 14 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VII-a

puternic erodat - 17.354 ha; foarte puternic erodat - 28.830 ha.

SECTIUNEA a 2-a Caracteristici climatice

Judeţul Prahova are o poziţie intermediară între zona de curbură şi meridională a Carpaţilor şi Subcarpaţilor, marile unităţi de relief (munte, deal, câmpie) succedându-se de la N la S, de la altitudini de peste 2500 m în Munţii Bucegi, la altitudini de 50-100m în Câmpia Gherghiţei. Climatul temperat continental specific ţării noastre, se distinge în judeţul Prahova prin cele trei tipuri de climate: de munte, de deal şi de câmpie. Climatul de munte: se caracterizează prin temperaturi medii anuale cuprinse între 2 şi 40C până la 1500 m altitudine, şi de – 2oC la peste 1500 m altitudine. Temperaturile medii au valori de – 8oC iarna şi 11oC vara. La Staţia Meteorologică Vârfu Omu (la 2504 m altitudine) se înregistrează cele mai scăzute valori medii anuale de temperatură din întregul arc carpatic, şi anume – 2,60C. Regimul precipitaţiilor este însemnat, înregistrându-se cantităţi medii de 800-1000 mm anual până la 1500 m altitudine, şi de 1000-1200 mm anual, la peste 1500 m altitudine. Regimul eolian este dominat de vânturile din N, NE şi NV. La Staţia Meteorologică Vârfu Omu vânturile puternice deţin în medie 40%, cele moderate 54%, iar cele slabe 6%, viteza medie a vântului fiind de 8 m/s. În Munţii Bucegi, Baiului sau Ciucaş, în zonele expuse viteza vântului depăşeşte 60 m/s la trecerea fronturilor atmosferice. Pe văile adăpostite, se înregistrează viteze medii de 2 m/s, iar pe culoarul văii Prahova, 3 m/s. Climatul de deal: temperaturile medii anuale se încadrează între 8oC (spre zona de contact cu muntele) şi 10oC. Temperaturile mai ridicate din zona subcarpatică se datorează vânturilor de tip föehn (îndeosebi primăvara) şi a ciclonilor retrograzi, mai ales toamna. Precipitaţiile medii anuale au valori de 800 mm în partea de nord şi până la 600 mm în partea sudică a zonei deluroase. Climatul de câmpie: se caracterizează printr-o repartiţie relativ uniformă a elementelor climatice. Temperaturile medii anuale sunt de 10,2oC până la 10,6oC, iar cantităţile medii anuale de precipitaţii sunt de 500-600 mm. Vânturile dominante sunt cele de NE. În regiunea montană şi de deal se pot sesiza diferenţieri climatice între zonele depresionare şi culmile înalte. Inversiunile locale de temperatură apar în zonele depresionare subcarpatice (Câmpina, Vălenii de Munte, Slănic, Vâlcăneşti) şi pe văile largi, cu brume timpurii toamna şi târzii primăvara. Regiunile de câmpie şi de deal înregistrează timp de 10 luni pe an valori medii de peste 0oC, în timp ce în zona montană, numai 8 luni pe an sau chiar 5 luni pe an, la Vf. Omu. Temperaturile cele mai scăzute se înregistrează în luna ianuarie (medii multianuale:– 2,5oC la Ploieşti, – 2,1oC la Câmpina, – 5,4oC la Sinaia, - 10,5oC la Vârfu Omu). Valorile de temperaturi medii multianuale cele mai ridicate se înregistrează în luna iulie: 21,2oC la Ploieşti, 19,0oC la Câmpina, 12,3oC la Sinaia (cota 1500) şi, în luna august, 5,3oC la Vf. Omu. Fenomenul de secetă se manifestă în luna iulie şi se accentuează în luna august. Acest fenomen se produce datorită stagnării aerului uscat, tropical, o perioadă mai îndelungată în zona Bărăganului şi a zonei deluroase. Perioada cea mai ploioasă a anului este aprilie-iunie, în luna iunie înregistrându-se maximul multianual de precipitaţii: Ploieşti - 87,8 mm, Câmpina - 112,4 mm, Sinaia (cota 1500) - 142,7 mm, şi în luna iulie la Vârfu Omu - 143,7 mm.

Fenomene meteorologice deosebite  crivăţul – iarna, în zona de câmpie şi în zonele joase deluroase, apar invazii de aer rece şi foarte rece, însoţite de vânt, provenite din aria anticiclonului siberian.  foehnul - vânt local ce bate mai ales primăvara, în zona subcarpatică, datorită revărsărilor de aer din Transilvania peste arcul montan carpatic şi a încălzirii acestuia la coborâre peste pantele munţilor. Vânturile de tip foehn duc la înseninări, topirea mai repede a stratului de zăpadă şi creşterea temperaturii cu 3, până la 5oC. 15 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VII-a

 ceaţa - fenomen frecvent în zona de munte: 290 zile pe an la Vf. Omu, 77 zile la Sinaia - cota 1500, şi mai puţin frecventă la deal – 15 zile pe an la Câmpina şi 20 zile pe an la Ploieşti.  chiciura - fenomen periculos pentru toate tipurile de transport pe cablu (energie electrică, teleferic, telecabină). În zona de munte se înregistrează între 15 şi 25 zile pe an, iar în zona de deal şi câmpie, între 2 şi 5 zile pe an, în medie.  grindina - fenomen periculos înregistrat în perioada aprilie-octombrie. Numărul mediu de zile pe an cu grindină este de 2 - 4 zile în zona de munte, şi de 2 cazuri pe an în medie în zonele de deal şi câmpie. Numărul de zile cu precipitaţii solide (ninsoare, măzăriche) variază în medie între 107 zile pe an la Vf. Omu şi 65 de zile la Sinaia - cota 1500, 29 zile la Câmpina şi 28 zile la Ploieşti. Numărul de zile cu precipitaţii lichide (ploaie, burniţă) este în medie de 115 zile pe an la Ploieşti, 109 zile pe an la Câmpina, 99 zile pe an la Sinaia - cota 1500 şi 69 zile pe an la Vf. Omu.

SECTIUNEA a 3-a Reţea hidrografică

Dependentă de toţi ceilalţi factori fizico-geografici şi ai mediului natural, reţeaua hidrografică a judeţului Prahova însumează o lungime de peste 1786 km cursuri de apă, cu o suprafaţă totală a bazinului hidrografic de 4425 kmp. Principalul colector al râurilor este Prahova, cu o lungime de 176 km (din care primii 6 km sunt pe teritoriul judeţului Braşov, iar ultimii pe teritoriul judeţului Ilfov), cu o serie de afluenţi din zona carpatică şi subcarpatică, având la ieşirea din judeţ un debit mediu multianual de 23 m3/s. Afluenţii mai importanţi ai Prahovei în cadrul judeţului sunt, din amonte in aval: Doftana, Teleajenul şi Cricovul. Reţeaua hidrografică traversează judeţul în direcţia nord-sud prezentând şi o înclinare sud- estică spre zona de divagare din subcarpaţii de curbură. De asemenea, o caracteristică principală o constituie regimul hidric torenţial, cu amplitudini extreme între apele mici şi mari (râul Teleajen la ape mici în zona de câmpie prezintă debit de 8-9 m3 /s, iar la debite mari poate să ajungă la 8-900 m3 /s). Din această cauză partea de sud a judeţului este expusă la inundaţii. Un tablou al principalelor cursuri de apă este prezentat în tabelul de mai jos: Nr. Cursul de apã Lungime Lungime Altitudine (m) Suprafata Altitudinea crt. totalã pe teritoriul k/mp medie (m) km judetului amonte aval

1. Cricovul Dulce 80 30 700 115 570 387 2. Proviţa 48 48 720 183 204 433 3. Târse 8 8 720 470 10 602 4. Iazul Morilor Prahova 25 25 300 156 28 248 5. Prahova 193 171 1100 56 3738 541 6. Azuga 23 23 1600 938 88 1360 7. Doftana 51 51 1400 361 410 1038 8. Păltinoasa 8 8 1030 612 19 938 9. Secăria 8 8 9950 605 15 923 10. Teleajen 122 122 1760 81 1656 493 11. Telejenel 22 22 1760 600 74 1180 12. Drajna 25 25 1020 352 106 647 13. Ogretineanca 11 11 760 398 30 581 14. Bughea 18 18 560 273 27 444 15. Vărbilău 37 37 1260 238 217 626 16. Aluniş 10 10 700 378 53 632 17. Bertea 14 14 900 380 35 707 18. Slãnic 18 18 860 312 44 517 19. Telega (Mislea) 30 30 700 208 182 388 16 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VII-a

20. Iazul Morilor Teleajen 26 26 300 131 174 231 21. Dâmbu 39 39 340 101 190 238 22. Cosmina 24 24 610 221 67 401 23. Ghighiu 10 10 125 97 23 120 24. Leaotul 47 47 260 80 176 179 25. Cricovul Sărat 94 94 600 63 809 287 26. Tohăneanca 20 20 450 59 563 161 27. Bălana 39 39 400 59 190 151 28. Stâmnic 12 12 810 365 59 677 29. Bătrâneanca 13 13 900 420 35 738 30. Zeletin 19 19 740 345 40 559 31. Crasna 22 20 500 247 47 360 32. Erniereasa 6 6 1100 700 11 1059 33. Viroaga 15 15 145 110 37 133 34. Matiţa 24 24 640 149 234 344 35. Tulburea 7 7 500 237 14 36. Lopatna 23 23 640 192 85 374

În judeţul Prahova sunt două baraje hidrotehnice: Paltinu şi Măneciu. Barajul Paltinu este amplasat pe râul Doftana, la 17 km amonte de vărsarea în râul Prahova (măsuraţi pe talveg), pe teritoriul comunei Şotrile, sat Seciuri. A intrat în exploatare în anul 1971. Barajul Măneciu este amplasat pe râul Teleajen, la confluenţa râului Teleajen cu râul Telejenel, în afara suprafeţei construibile a localităţii Măneciu-Ungureni. Începând cu luna aprilie 1995 s-a trecut la punerea sub sarcină a acumulării Măneciu, la cota 585,0 mdM.

Lac de Localizare Suprafaţă lac la Volum total Volum util acumulare NNR mil.mc mil.mc Paltinu Râul Doftana, afluent al 197,5 ha 63,00 53,67 Prahovei Măneciu Râul Teleajen, afluent al 192,0 ha 60,00 55,00 Prahovei

Barajul MĂNECIU este amplasat pe pârâul Teleajen, la cca. 500 m aval de fosta confluenţă cu pârâul Telejenel, pe domeniul public al statului şi se află în administrarea Administratiei Nationale „Apele Romane”- Administratia Bazinala de Apa Buzău- Ialomita - Sistemul de Gospodărire a Apelor Prahova, cu sediul în Ploieşti, Strada Gh. Gr. Cantacuzino, nr. 308. Coordonate geografice: 45°23′42″N, 25°57′51″E (45,3167 N, 25,9833 E). Funcţiile acumulării sunt următoarele:  alimentarea cu apă a zonei Ploieşti-Brazi-Teleajen (prin staţiile de tratare Măneciu şi Vălenii de Munte), cu funcţionarea interconectată cu acumularea Paltinu;  producerea de energie electrică prin C.H.E. Măneciu (Pi=10 MW) şi C.H.E. Izvoarele (Pi=16 MW);  atenuarea viiturilor şi apărarea împotriva inundaţiilor (volum de atenuare 5 hm3, volum protecţie 2 hm3);  asigurarea unui volum de apă pentru alte folosinţe în aval: nevoi gospodăreşti, irigaţii etc.

Lucrarea a fost încadrată în clasa I-a de importanţă. În conformitate cu NTLH 021-2000, barajul Măneciu este încadrat în categoria „B” de importanţă „deosebită”, pentru care este necesară o „urmărire specială” a comportării.

Barajul Paltinu este amplasat pe pârâul Doftana, afluent de stânga al râului Prahova, din judeţul Prahova, pe domeniul public al statului şi se află în administrarea Administratiei Nationale „Apele Romane”- Administratia Bazinala de Apa Buzău- Ialomita - Sistemul de Gospodarire a Apelor Prahova, cu sediul in Ploieşti, Strada Gh. Gr. Cantacizino, nr. 308. 17 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VII-a

Coordonate geografice: Latitudine = 45 15' N Longitudine = 25 44' E Principalele folosinţe ale acumulării Paltinu (conform proiect şi folosinţelor asigurate în prezent) sunt:  Alimentarea cu apă cu apă potabilă a centrelor populate din judeţul Prahova;  Alimentarea cu apă a industriilor din zonă;  Producerea de energie electrică, prin CHE situate în aval de acumulare;  Apărarea împotriva inundaţiilor şi atenuarea undelor de viitură; Agrement. Imaginea hidrografică a judeţului este completată şi cu prezenţa unor lacuri, care, deşi puţine şi cu suprafeţe mici, se înscriu totuşi în peisajul hidrografic local. De remarcat este că cele mai multe sunt în zona de câmpie şi cea de deal şi fac parte din sectorul piscicol al judeţului.

CENTRALIZATOR LACURI ŞI SUPRAFEŢE DE APĂ

Suprafata Nr. Acumulare Administrator Curs de apa lac/amenajare crt. (ha) 1. A.N.ApeleRomane-A- VOILA Doftana 1,90 E.S.Z.Prahova 2. A.N.ApeleRomane-A- BAC LUNCA MARE Doftana 2.20 E.S.Z.Prahova 3. A.N.ApeleRomane-A- Teleajen VALENII DE MUNTE 0.70 E.S.Z.Prahova 4. PAREPA SC PISCICOLA BALANA 33,51 PRAHOVA SRL (FERMA 5. BALANA Com.Fulga PAREPA) BALANA 73,48 6. VALEA RAZBOIULUI (FERMA FULGA) 81,62 7. FULGA - baraj I0 16,26 8. FULGA-baraj I1 64,58 9. FULGA-baraj I2 26,44 10. FULGA -baraj I3 74,03

11. BOLDESTI GRADISTEA - SC PISCICOLA PRAHOVA 166,83 GHIGHIU baraj I2 SRL Com.Fulga 12. BOLDESTI GRADISTEA - SC FISHPLAN SRL GHIGHIU 110,02 baraj I1 13. SC TONI ECO FISHING SRL Valea Rahova MEHEDINŢA 6,50 Com.Podenii Noi Afl. Matita 14. SC RADU HANUL PIRATILOR Calmatui MAGULA SNC Com. Tomsani Afl. Necadastrat `6,50 Sat Magula 15. PRIMARIA com.Tomsani Valea TOMŞANI II 12,00 Razboiului 16. PAREPA- RUŞANI - I SC Claudiu şi Lucian SRL Valea 13,00 Razboiului 17. SĂLCIILE 1 ( La vaci) PF Negoita Ion Toti 3,54 Com Salciile

18 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VII-a

18. SĂLCIILE 2 (Bun Noroc) SC ALIGEO COMPANY SRL Toti 6,61 Com. Salciile 19. SĂLCIILE 3 ( Dintre sate) SC KADONIA GROUP IMPEX Toti SRL 10,34 Com Brazi, sat Batesti 20. SĂLCIILE 4 ( La Moara) SC VALEA TOLII SRL Toti 17,75 Com Salciile 21. SĂLCIILE 5 ( Balta Enache) PF Gheorghe Cristian Toti 13,84 22. SC CTENO FAR SRL PĂULEŞTI Dambu 21,00 Com Paulesti

Acumulări piscicole şi iazuri: Denumire Localizare Bazin H H S V Administrator acumulare hidrografic/ baraj dig ( ha ) (mii mc) subbazin (m) (m) Păuleşti 1 Păuleşti Ialomiţa/Dâmbu - 4-4,5 5,71 74 Păuleşti 2 Păuleşti Ialomiţa/Dâmbu 9,32 130 Păuleşti 3 Păuleşti Ialomiţa/Dâmbu 6,58 99 Boldeşti- Boldeşti Ialomiţa/Ghighiu 7 3,5-4 97,5 1463 Grădiştea 1 Grădiştea S.C. Piscicola Boldeşti Boldeşti Ialomiţa/Ghighiu 7 123,4 2221 Prahova S.A. Grădiştea 2 Grădiştea Fulga Parepa Fulga Ialomiţa/V.Răzb. 4,5 33,51 436 Valea Fulga Ialomiţa/Bălana 5 3-3,5 81,62 1224 Războiului Bălana Fulga Ialomiţa/Bălana 4,5 73,48 1111 Fulga 0 Fulga Ialomiţa/Bălana 3,5 16,26 519 Fulga 1 Fulga Ialomiţa/Bălana 3,5 64,58 969 Fulga 2 Fulga Ialomiţa/Bălana 3 2 26,44 200 Fulga 3 Fulga Ialomiţa/Bălana 3 2 74,03 540 Tinosu 1 Tinosu Ialomiţa/Viişoara - 1,5-3,5 0,8 8,4 P.F. Stancu Tinosu 2 Tinosu Ialomiţa/Viişoara - 1,1 11,7 Gh.Anca Pleaşa 1 Bucov Ialomiţa/Iazul - 4-4,5 4,1 41 S.C. Morilor Teleajen Recunoştinţa Pleaşa 2 Bucov Ialomiţa/Iazul - 5,1 40,8 S.R.L. Morilor Teleajen Pleaşa 3 Bucov Ialomiţa/Iazul - 8,45 67,6 Morilor Teleajen Pleaşa 4 Bucov Ialomiţa/Iazul - 1,5 12 Morilor Teleajen Bucov 1 Bucov Ialomiţa/Iazul 1-1,5 0,26 3,24 S.C. Diesel Morilor Teleajen Impex S.R.L. Bucov 2 Bucov Ialomiţa/Iazul 0,44 6,22 Morilor Teleajen Bucov 3 Bucov Ialomiţa/Iazul 0,84 12,7 Morilor Teleajen Bucov 4 Bucov Ialomiţa/Iazul - 1,54 20,07 Morilor Teleajen Bucov 5 Bucov Ialomiţa/Iazul 2,02 27,12 Morilor Teleajen Bucov 6 Bucov Ialomiţa/Iazul 3,52 52,9 Morilor Teleajen Bucov 7 Bucov Ialomiţa/Iazul 2,04 30,69 Morilor Teleajen S.C. Radu Tomşani 1 Tomşani Ialomiţa/V. Răzb. 5,5 3,5 4,04 150 Hanul Piraţilor sat Măgula

19 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VII-a

Tomşani 2 Tomşani Ialomiţa/V.Răzb. 8 - 11,68 150 Primăria sat Măgula Tomşani S.C. Lufăr Fânari Gorgota Ialomiţa/Prahova 1,5 - 21,64 433 Trade S.R.L. Sat Fânari Bucureşti Plumpeş 1 Târgşoru Ialomiţa/Viişoara - 1,16 16,2 S.C. Plumpes Vechi 2,5-3 S.R.L. Plumpeş 2 Târgşoru Ialomiţa/Viişoara - 0,3 4,8 Vechi Brăteşti 1 Şirna, sat Ialomiţa/Viroaga 2,5 1,5- 3,3 36,6 P.F. Ghiţă Vasile Brăteşti 2 “Pribeagul” Brăteşti 2 Şirna, sat Ialomiţa/Viroaga 2,5 1,5-2 3,6 39,6 Brăteşti Sălciile 1 Sălciile Ialomiţa/Toţi 5 - 3,54 49,5 Primăria Sălciile (La Vaci) Sălciile 2 Sălciile Ialomiţa/Toţi 5 - 6,33 88,62 P.F. Răducanu (Bun Noroc) Săndel S.C. Kadonia Sălciile 3 Sălciile Ialomiţa/Toţi 5 - 10,34 155 Group Impex (Dintre Sate) S.R.L. S.C. Valea Ţolii Sălciile 4 Sălciile Ialomiţa/Toţi 7 - 17,75 284 S.R.L. (La Moară) P.F. Gheorghe Sălciile 5 Sălciile Ialomiţa/Toţi 8 - 13,84 235 Cristian (Balta Enache) S.C. MadecCom Sărături Sălciile Ialomiţa/Toţi 5 - 14,53 189 S.R.L. Berceni Petromservice Vărbila Iordăcheanu Ialomiţa/Vărbila - 4-5 2,2 140 Ploieşti Mărginenii Filipeştii de Ialomiţa/Proviţa 4 - 11 82 Primăria de Jos Târg Filipeştii de Târg

Mehedinţa 1 Podenii Noi Ialomiţa/Sărăţel 5 - 3,5 105 S.C. Corona Mehedinţa 2 Podenii Noi Ialomiţa/Sărăţel - 2,5 0,46 2,3 Verde SRL Ploieşti Gornet Com. Gornet Ialomiţa/Sărăţel 4 - 1 35 Primăria Gornet Cricov Cricov Cricov

Lucrările de îndiguire sunt calculate la probabilitatea de depăşire proiectată reală în procent de 5%, la fiecare indiguire este asigurată permanenţa de personal specializat care monitorizează evoluţia debitelor şi a nivelurilor de apă din râuri. Lucrările hidrotehnice de îndiguire sunt verificate de specialişti care constată gradul de rezistenţă şi uzură. Avarierea acestor lucrări hidrotehnice poate duce la inundaţii importante cum ar fi locuinţe, anexe gospodăreşti, terenuri arabile sau agenţi economici aflaţi în zonă.

Nr. Denumire lucrare Localizare hidrografică Puncte critice existente

Crt.

undei

Obiective Obiective

de viitura

ropagare alropagare

Timpul deTimpul

inundabile P

ÎNDIGUIRE RÂU COMUNA MĂNEŞTI Lucrări de traversare 10 ha 1 - CRICOVUL Cod GIS: Nu este cazul pasune; 20

20 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VII-a

DULCE- Bazin: Ialomiţa ha teren Zone endemice de producere a MĂNESTI + Curs de apă: Cricovul Sărat arabil grifoanelor Nu este cazul BALTIŢA Eroziuni de mal Nu este cazul Zone sub cota proiectată Nu este cazul Lucrări de traversare Complex Nu este cazul porcine COMUNA GHERGHIŢA (SC Atlas ÎNDIGUIRE Zone endemice de producere a Cod GIS: Invest 2 COMPLEX grifoanelor Nu este cazul 90min Bazin: Ialomiţa SRL) Soc. GHERGHIŢA Eroziuni de mal Curs de apă: Prahova Comerciala Nu este cazul . 30 Zone sub cota proiectată gospodarii Nu este cazul Lucrări de traversare Nu este cazul 3 gospodarii; COMUNA BRĂTEŞTI Zone endemice de producere a ÎNDIGUIRE sediul Cod GIS: - grifoanelor Nu este cazul 3 ŞIRNA - 1 h Caitong Bazin: Ialomiţa Eroziuni de mal BRĂTEŞTI Internation Curs de apă: Cricovul Sărat Nu este cazul al; 1 km Zone sub cota proiectată DC 106 Nu este cazul Lucrări de traversare Baraj priza Nu este cazul Nedelea, COMUNA ARICEŞTII aparare de ÎNDIGUIRE RÂU RAHTIVANI Zone endemice de producere a mal L=700 PRAHOVA - Cod GIS: grifoanelor Nu este cazul m, 4 2 h ARICEŞTII Bazin: Ialomiţa Eroziuni de mal L=3700 m RAHTIVANI Curs de apă: Prahova Nu este cazul dig dalat L=1600 m Zone sub cota proiectată epiuri L= Nu este cazul 700 m Lucrări de traversare Nu este cazul COMUNA DRAGĂNEŞTI ÎNDIGUIRE RÂU Cod GIS: Zone endemice de producere a 2 h 253 5 PRAHOVA - Bazin: Ialomiţa grifoanelor Nu este cazul 30 min gospodarii TUFANI Curs de apă: Prahova Eroziuni de mal Nu este cazul Zone sub cota proiectată Nu este cazul

Lucrări de traversare 146 Nu este cazul gospodarii; ÎNDIGUIRE RÂU COMUNA RÂFOV Zone endemice de producere a teren arabil TELEAJEN Cod GIS: 10 ha; teren 6 grifoanelor Nu este cazul - RÂFOV - MOARA Bazin: Ialomiţa intravilan Eroziuni de mal DOMNEASCĂ Curs de apă: Teleajen 22ha; Nu este cazul padure 50 Zone sub cota proiectată ha. Nu este cazul Lucrări de traversare Nu este cazul ÎNDIGUIRE RÂU COMUNA DUMBRAVA Zone endemice de producere a TELEAJEN Bazin: Ialomiţa 87 7 grifoanelor Nu este cazul - DUMBRAVA - Curs de apă: Teleajen gospodarii Eroziuni de mal ZĂNOAGA Nu este cazul Zone sub cota proiectată Nu este cazul COMUNA BOLDEŞTI- Lucrări de traversare Statie DIGURI GRĂDIŞTEA Nu este cazul pompare 8 LONGITUDINAL 45 min Cod GIS: - ANIF E RÂIOSU Zone endemice de producere a Bazin: Ialomiţa grifoanelor Nu este cazul 10 ha teren

21 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VII-a

Curs de apă: RÂIOSUL Eroziuni de mal agricol Nu este cazul Zone sub cota proiectată Nu este cazul

SECŢIUNEA a 4-a Populaţie

EVOLUŢIA POPULAŢIEI ŞI POTENŢIALUL DEMOGRAFIC Populaţia judeţului Prahova dupa domiciliula 1 ianuarie 2015 a fost de 813.759 locuitori, avand o pondere de 3,65% in populatia Romaniei şi 24,8% in populatia Regiunii de Dezvoltare Sud Muntenia. Raportată la suprafaţa judeţului, rezultă o densitate a populaţiei, la 1 ianuarie 2015, de 172,5 locuitori / km 2. În mediul urban sunt inregistrati416.859 locuitori, iar în mediul rural 396.900 locuitori, gradul de urbanizare fiind de 51,22%. Populaţia municipiului Ploieşti a fost de 234.969 locuitori, reprezentând aproximativ 28,9% din populaţia judeţului iar a mun. Campina 37896 locuitori. Din punct de vedere al structurii pe sexe, populaţia se caracterizează printr-o uşoarã predominare a populaţiei feminine (51,52%), raportul între sexe pe total judeţ fiind de 94 persoane de sex masculin la 100 persoane de sex feminin. Începând din anul 1990 populaţia judeţului a înregistrat o continuă scădere, într-un ritm mediu anual de -0,3%. Tabelul 1. Distribuţia populaţiei stabile pe principalele localităţi ale judeţului PRAHOVA.

POPULAŢIA STABILĂ TOTAL JUDEŢ 813759 din care, în localitatea: MUNICIPIUL PLOIEŞTI 234969 MUNICIPIUL CAMPINA 37896 ORAS BAICOI 19236 ORAS BREAZA 16845 ORAS MIZIL 16627 ORAS VALENII DE MUNTE 13628 ORAS BOLDESTI SCAENI 11610 ORAS PLOPENI 9168 ORAS SLANIC 6029 ORAS AZUGA 4891 ORAS BUSTENI 9997 ORAS SINAIA 11749 COMUNA VALEA 10910 CALUGAREASCA COMUNA MANECIU 10761 ORAS URLATI 11654 COMUNA FILIPESTII DE PADURE 10528 COMUNA BUCOV 11174 Analiza distribuţiei populaţiei stabile în cadrul reţelei de localităţi indică o mare concentrare a populaţiei urbane în cele două municipii din judeţ, cu un total de 272.865 locuitori, reprezentând 33,53% din populaţia totală a judeţului.

Structura etnică a populaţiei stabile a judeţului PRAHOVA. La recensământul din octombrie 2011, înregistrarea etniei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate, respectându-se, astfel, dreptul fundamental al fiecărui individ de a-şi declara în

22 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VII-a deplină libertate şi fără niciun fel de constrângere apartenenţa etnică. Rezultatele provizorii ale recensământului populaţiei relevă faptul că, din totalul populaţiei stabile a judeţului, 716,0 mii. Numărul persoanelor pentru care nu a fost înregistrată etnia (nu au dorit să o declare sau nu erau prezente) a fost de 0,7 mii persoane, reprezentând 0,1% din populaţia stabilă a judeţuluI.

Structura etnică a populaţiei stabile a judeţului PRAHOVA

-PERSOANE- ETNIE Total judeţ Prahova 735903 Român 716047

Maghiar 448 Rom 17798 German 150 Ucrainean 16 Turc 166 Tătar 6 Rus-lipovean 54 Alte etnii* 453 Etnie nedeclarată 765

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA, EDIŢIA a V-a

Populaţia stabilă după etnie, categorii de localităţi, în judeţul PRAHOVA Medii de rezidenţă Populaţie Din care, după etnie: stabilă Română Maghiară Romă Germană Ucraineană Turcă Tătară Rusă- Alte etnii1) Etnie nedeclarată TOTAL lipoveană A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 PRAHOVA 735903 716047 448 17798 150 16 166 6 54 453 765 MUNICIPII şi ORASE 356169 345434 354 9069 123 10 93 6 43 346 691 MUNICIPIUL PLOIEŞTI 197542 191238 172 5061 90 6 78 4 39 255 599 MUNICIPIUL CAMPINA 31770 30996 34 641 14 * * * * 46 34 ORAS AZUGA 4289 4233 11 40 4 - - - - * - ORAS BAICOI 17358 17286 20 38 - - * - * 6 6 ORAS BOLDESTI- 10811 10221 3 568 - * - - - 5 13 SCAENI ORAS BREAZA 15558 15530 8 7 3 - - * * 4 4 ORAS BUSTENI 8553 8445 23 73 3 - * - - 5 * ORAS COMARNIC 11732 11711 7 * * - - - - * 9 ORAS MIZIL 13367 11191 * 2170 - - 4 - - - - ORAS PLOPENI 7509 7398 7 81 - * * - - 4 17 ORAS SINAIA 9975 9770 58 129 4 - 3 - * 7 3 ORAS SLANIC 5934 5917 * 12 * - * - - - - ORAS URLATI 10064 9919 4 136 * - * - - 3 - ORAS VALENII DE 11707 11579 3 112 - * - - - 8 4 MUNTE COMUNE 379734 370613 94 8729 27 6 73 - 11 107 74 ADUNATI 2097 2096 * ------ALBESTI-PALEOLOGU 5573 5558 - 10 - - * - * * - ALUNIS 3628 3531 - 97 ------APOSTOLACHE 2105 2054 - 51 ------ARICESTII RAHTIVANI 8493 8206 19 242 - - 7 - * 11 7 ARICESTII ZELETIN 1206 1204 - * ------BABA ANA 3799 3798 ------* - - BALTA DOAMNEI 2577 2577 ------BALTESTI 3335 2953 - 381 ------* BANESTI 5163 5142 * 8 * - - - * 5 3 BARCANESTI 9037 8725 * 301 - - - - - 8 * BATRANI 2128 2126 * - - - - - * - - BERCENI 6027 6016 3 6 - - * - - * - BERTEA 3194 3192 ------* - BLEJOI 8320 8153 3 146 6 - 3 - - 3 6 BOLDESTI-GRADISTEA 1770 1764 * 5 ------

24 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VII-a BRAZI 7946 7927 - 9 3 - * - - 6 - BREBU 7019 7015 * - * - - - - * - BUCOV 10011 9466 7 531 * * * - - * - CALUGARENI 1260 1259 ------* - CARBUNESTI 1638 1638 ------CEPTURA 4653 4646 * - - - * - - - 5 CERASU 4595 4595 ------CHIOJDEANCA 1719 1718 - - - - * - - - - CIORANI 6579 6545 - 28 - - - - - 6 - COCORASTII COLT 2760 2690 - 70 ------COCORASTII MISLII 3167 3160 - 4 ------3 COLCEAG 4976 4959 - 16 - - - - - * - CORNU 4472 4458 * - 3 - * - * 3 4 COSMINELE 1054 1054 ------DRAGANESTI 4810 4613 - 194 - - - - * * - DRAJNA 5062 5058 * ------3 - DUMBRAVA 4370 3621 - 746 - - - - - 3 - DUMBRAVESTI 3478 3172 * 305 ------FANTANELE 1915 1909 - 6 ------FILIPESTII DE PADURE 10029 9551 - 446 - * 30 - - * - FILIPESTII DE TARG 7418 6185 * 1229 - - * - * * - FLORESTI 6657 6462 4 188 * - * - - * - FULGA 3392 3266 - 126 ------GHERGHITA 1934 1933 - - * ------GORGOTA 5114 5093 - 16 - - 4 - - * - GORNET 2894 2894 ------GORNET-CRICOV 2255 2255 ------GURA VADULUI 2233 2226 3 * * - - - - * - GURA VITIOAREI 5858 5856 - - * - * - - - - IORDACHEANU 5016 5006 - 8 * - * - - - - IZVOARELE 6459 6353 * 105 ------JUGURENI 606 603 - 3 ------LAPOS 1200 1200 ------LIPANESTI 5220 5153 - 64 - - - - - 3 - MAGURELE 4664 4639 - 25 ------MAGURENI 5693 5691 * * ------MANECIU 10143 10090 3 25 * * * - - 3 18 MANESTI 3854 3838 - 13 - - - - - 3 - OLARI 2116 2115 - - - - * - - - - PACURETI 2097 2092 3 * ------* PAULESTI 5752 5699 3 24 * - 3 - - 11 11 PLOPU 2331 2330 ------* -

25 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VII-a PODENII NOI 4740 4410 - 327 - - - - - 3 - POIANA CAMPINA 4654 4628 5 16 - - * - - 4 - POIENARII BURCHII 5059 5036 * 20 - - - - - * - POSESTI 3885 3825 3 55 * - * - - - - PREDEAL-SARARI 2304 2304 ------PROVITA DE JOS 2233 2004 - 227 - * - - - * - PROVITA DE SUS 2016 2016 ------PUCHENII MARI 8595 8591 - - - * * - - - * RAFOV 5166 5099 * 65 ------SALCIA 1160 1160 ------SALCIILE 1908 1906 * - - - * - - - - SANGERU 5230 4329 - 901 ------SCORTENI 5557 5554 * ------* - SECARIA 1231 1231 ------SIRNA 4853 4789 - 63 - - - - - * - SOIMARI 2962 2958 - - * - * - - * - SOTRILE 3247 2711 * 533 - - - - - * - STARCHIOJD 3699 3658 * 37 - - - - - * - STEFESTI 2114 2109 * 4 ------SURANI 1630 1630 ------TALEA 1069 1069 ------TARGSORU VECHI 8879 8865 - 7 - - * - * - 4 TATARU 959 959 ------TEISANI 3504 3504 ------TELEGA 5448 5434 - 13 - - - - - * - TINOSU 2410 2402 - 7 - - * - - - - TOMSANI 4412 4398 - 14 ------VADU SAPAT 1612 1612 ------VALCANESTI 3404 3185 - 219 ------VALEA 10337 10281 9 34 * - * - - * 9 CALUGAREASCA VALEA DOFTANEI 6100 6086 * 11 - - - - - * - VARBILAU 6486 5742 - 743 - * - - - - -

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA

SECTIUNEA a 5- a Căi de transport

Reţeaua de drumuri cuprinde: o autostradă : Bucureşti – Ploieşti; 6 trasee de drumuri naţionale, din care: - 1 traseu de drum european, E 60; - 5 trasee de drumuri naţionale principale; 71 trasee de drumuri judeţene; 214 trasee de drumuri comunale.

Lungimea drumurilor publice din judeţul Prahova este de 2.236 km, din care: – Ploieşti;

Densitatea drumurilor publice în judeţul Prahova este de 47,4 km/100 km2. Autostrăzi şi drumuri naţionale Autostrada Bucureşti – Ploieşti A3 km 14+300-68+790: Pe raza judeţului Prahova Autostrada este cuprinsă între km 38+275 - 68+790, având o lungime de aprox. 31 km, traversând terenul administrativ al următoarelor localităţi: Gherghiţa, Drăgăneşti, Dumbrava, Râfov, Berceni, Bărcăneşti. La km 66+925 se intersectează cu drumul naţional DN 1 pe care îl traversează denivelat. La km 68+790 este racordată la DN 1 printr-un sens giratoriu. Lungimea reţelei de drumuri naţionale aflate pe teritoriul administrativ al judeţului Prahova este de 293 km15, din care: 205 km aferenţi drumurilor cu 2 benzi de circulaţie, 6 km aferenţi drumurilor cu 3 benzi de circulaţie şi 82 km aferenţi drumurilor cu 4 benzi de circulaţie. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A. - Secţia de Drumuri Naţionale Ploieşti, cu menţiunea că în totalul reţelei de drumuri naţionale nu sunt incluşi şi km de drum aferenţi Autostrăzii

Drumuri Naţionale Europene: - DN 1- 100 km; - DN 1B - 43 km.

Drumuri Naţionale Principale: - 104 km; - 27 km; - 12 km; - 7 km.

Administrarea autostrăzii şi a drumurilor naţionale este asigurată de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A., Secţia de Drumuri Naţionale Ploieşti. Aceasta este organizată cu şapte districte şi o pepinieră, astfel: 1. District Bărcăneşti - situat pe DN 1 km 54+550 stânga, în localitatea Bărcăneşti; 2. District Blejoi - situat pe DN 1A km 88+800 stânga, în localitatea Blejoi; 3. District Câmpina - situat în Câmpina, cu ieşire în DN 1 la km 94+650 dreapta; 4. District Sinaia - situat în localitatea Sinaia, cu ieşire la DN 1 km 120+200 stânga; 5. District Albeşti - situat pe DN 1B km 24+865 dreapta; 6. District Valea Popii- situat pe DN 1A km 138+388 stânga; 7. District Cheia - situat pe DN 1A km 148+797 stânga, în localitatea Cheia.

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA

Pepiniera Brătăşanca - situată pe DN 72 km 66+117 dreapta. Secţia de Drumuri Naţionale Ploieşti are în administrare un număr de 83 de poduri în lungime totală de aprox. 4,6 km din care: 1 - 37 poduri în lungime de aprox. 2,2 km; - 33 poduri în lungime de aprox. 1,3 km; - 11 poduri în lungime de aprox. 0,8 km; - 1 pod în lungime de aprox. 0,1 km; - 1 pod în lungime de aprox. 0,2 km.

Drumurile judeţene Administrarea drumurilor judeţene este asigurată de către Consiliul Judeţean Prahova, excepţie făcând sectoarele de drum judeţean situate în intravilanul localităţilor urbane, inclusiv lucrările de artă, amenajările şi accesoriile aferente care sunt administrate de către consiliile locale.

Lungimea totală a drumurilor judeţene, prezentată în tabelul de mai jos este de aproximativ 1.147 km, din care:  191,5 km drumuri de asfalt tip beton;  11,2 km drumuri de beton de ciment;  0,1 km drumuri cu pavaj;  861,7 km drumuri cu îmbrăcăminţi asfaltice;  50,7 km drumuri pietruite;  31,8 km drumuri de pământ.

Tabelul nr. 1- Situatia privind structura drumurilor judetene la 31.12.2014

Drum judeţean Lungime Asfalt tip Beton de Pavaj Îmbrăcăminţi Împietruite Pământ beton ciment asfaltice Total 1146,868 191,474 11,191 0 862,235 50,219 31,749 DJ 100 B 36,647 - - - 36,647 - - DJ 100 C 18,670 - - - 18,670 - - DJ 100 D 20,675 - - - 20,675 - - DJ 100 E 34,900 0,345 - - 34,555 - - DJ 100 F 10,000 10,000 - - - - - DJ 100 G 5,204 5,204 - - - - - DJ 100 H 19,840 1,410 - - 18,430 - - DJ 100 L 22,870 6,770 - - 16,100 - - DJ 100 M 21,763 0,500 - - 21,263 - - DJ 100 N 13,104 1,000 7,307 - 4,797 - - DJ 101 A 26,870 - - - 26,870 - - DJ 101 D 28,050 6,300 - - 21,750 - - DJ 101 E 11,450 - - - 11,450 - - DJ 101 F 21,650 - - - 21,650 - - DJ 101 G 24,020 2,511 - - 21,509 - - DJ 101 I 23,680 12,890 - - 10,790 - - DJ 101 P 28,335 1,085 - - 27,250 - - DJ 101 R 17,835 15,685 - - 2,150 - - DJ 101 S 14,892 4,150 - - 10,742 - - DJ 101 T 28,354 - - - 15,900 4,054 8,400 DJ 102 51,647 25,219 2,760 - 21,843 - 1.825 DJ 102 B 23,200 0,330 - - 22,870 - - DJ 102 C 33,832 17,895 - - 15,937 - - DJ 102 D 31,960 - - - 31,960 - - DJ 102 E 21,400 3,100 - - 18,300 - - DJ 102 H 10,800 - - - 10,800 - - DJ 102 I 49,910 32,800 - - 2,234 14,876 - DJ 102 K 22,012 - - - 22,012 - - DJ 102 L 9,904 - - - 9,904 - - DJ 102 M 13,265 1,240 - - 12,025 - - 24

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA

DJ 102 N 26,200 - - - 26,200 - - DJ 102 R 21,069 - - - 21,069 - - DJ 103 S 5,500 - - - - 1,500 4,000 DJ 104 N 2,500 - - - 1,300 1,200 - DJ 104 P 3,463 - - - 3,463 - - DJ 129 17,061 4,100 - - 6,561 4,239 2,161 DJ 130 A 6,734 - - - 6,734 - - DJ 139 24,091 5,500 - - 18,591 - - DJ 140 24,258 0,300 - - 21,554 2,404 - DJ 144 12,774 - - - 12,774 - - DJ 145 5,870 - - - 5,870 - - DJ 146 6,200 - - - 6,200 - - DJ 147 10,128 - - - 10,128 - - DJ 148 6,700 - - - 6,700 - - DJ 149 8,000 - - - 8,000 - - DJ 155 4,000 - - - 4,000 - - DJ 156 6,400 4,400 - - 2,000 - - DJ 201 A 4,500 - - - 1,300 2,200 1,000 DJ 205 G 3,000 - - - 3,000 - - DJ 206 9,000 - - - 7,740 1,260 - DJ 207 15,400 0,245 - - 15,155 - - DJ 214 20,200 - - - 20,200 - - DJ 215 16,000 - - - 16,000 - - DJ 216 A 10,730 - - - 3,980 3,227 3,523 DJ 217 3,410 - - - 3,410 - - DJ 218 17,000 - - - 17,000 - - DJ 219 24,750 - 0,864 - 17,436 1,750 4,700 DJ 230 11,536 - - - 11,536 - - DJ 231 17,000 - - - 14,031 2,969 - DJ 232 13,200 6,050 - - 7,150 - - DJ 233 8,000 - - - 5,000 3,000 - DJ 234 14,470 - - - 11,635 1,995 0,840 DJ 235 6,100 - - - 5,850 0,250 - DJ 236 2,175 1,915 0,260 - - - - DJ 238 18,100 - - - 8,505 4,295 5,300 DJ 250 8,230 - - - 8,230 - - DJ 710 10,900 - - - 10,900 - - DJ 713 6,030 6,030 - - - - - DJ 713 B 1,000 - - - - 1,000 - DJ 720 14,500 14,500 - - - - - DJ 720 D 3,950 - - - 3,950 - -

Drumurile comunale Lungimea drumurilor comunale este de apoximativ 764, 7 km, din care:

km drumuri de beton de ciment; ,1 km drumuri cu pavaj; 81,5 km drumuri cu îmbrăcăminţi asfaltice; 46,3 km drumuri împietruite; 85,3 km drumuri de pământ.

În ceea ce priveşte starea de viabilitate a drumurilor comunale, în lungime totală de 764,7 km, conform tabelului prezentat în anexa nr. 3 , situaţia se prezintă astfel: - stare foarte bună/bună de viabilitate: 40,2% - drumuri comunale în lungime de aproximativ 307 km; - stare mediocră de viabilitate: 17,5% - drumuri comunale în lungime de aproximativ 133,9 km ; - stare rea de viabilitate: 36,1% - drumuri comunale în lungime totală de aproximativ 276,4 km; 25

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA

- stare impracticabilă: 6,2% - drumuri comunale în lungime totală de 47,4 km. Străzi orăşeneşti Lungimea totală a străzilor orăşeneşti din judeţ este de 1.341 km, din care 993 km sunt modernizate.

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Lungimea totală a 1.324 1.321 1.344 1.346 1.322 1.322 1341 străzilor orăşeneşti din care: PLOIEŞTI 326 326 326 326 326 326 326 CÂMPINA 114 114 114 119 119 119 120 AZUGA 25 25 25 25 25 25 25 BĂICOI 100 100 121 121 121 121 139 BOLDEŞTI-SCĂENI 71 71 71 71 71 71 71 BREAZA 123 123 123 126 126 126 126 BUŞTENI 70 70 70 60 60 60 60 COMARNIC 115 115 115 115 115 115 115 MIZIL 35 35 35 38 38 38 38 PLOPENI 17 13 13 13 13 13 13 SINAIA 103 104 104 104 80 80 80 SLĂNIC 62 62 62 62 62 62 62 URLAŢI 98 98 99 99 99 99 99 VĂLENII DE MUNTE 65 65 66 67 67 67 67 Transport alternativ În municipiul Ploieşti este asigurată infrastructura necesară deplasării în condiţii de siguranţă a locuitorilor oraşului, atât: - cu bicicleta: pista de bicicletă B-dul Independenţei – B-dul Bucureşti, pe o lungime de aproximativ 3 km; o pe jos, în special în zona cu acces controlat din centrul oraşului - Zona pietonală centrală.

Transportul urban de călători cu autobuze, troleibuze şi tramvaie

2008 2009 2010 2011 2012 2013 Nr. oraşelor cu autobuze 2 1 1 1 1 1

Lungimea totală simplă a liniilor de tramvai - km 24 24 24 24 24 24

Lungimea totală simplă a liniilor de troleibuz -km 26,0 25,0 25,0 25,3 25,3 25,3

Nr. vehiculelor în inventar - autobuzeşi microbuze 257 241 195 194 194 199 - tramvaie (vagoane) 35 33 33 33 33 33 - troleibuze 25 25 49 49 42 42

Călători transportaţi - mil călători - autobuze şi microbuze 51,6 53,0 53,8 54,0 54,5 45,8 - tramvaie 19,1 20,1 19,8 19,8 20,0 19,4 - troleibuze 8,2 8,3 9,2 9,2 9,3 17,0 26

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA

Poduri şi pasaje În zonele de impact cu râuri, pârâuri şi căi ferate funcţionalitatea drumurilor este asigurată de o reţea cuprinzând pe drumurile judeţene: 178 de poduri cu o lungime totală de 6,9 km şi 15 pasaje, însumând peste 2,2 km, pe drumurile comunale: 95 de poduri cu o lungime totală de peste 3,2 km şi 5 pasaje, insumand cca 0,35 km. Reţeaua de căi ferate

LUNGIMEA CĂILOR FERATE ÎN EXPLOATARE, PE CATEGORII DE LINII DE CALE FERATĂ DIN PRAHOVA

Prahova 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Total -km- 162 162 162 162 162 162 Electrificata -km- 112 112 112 112 112 112 Linii normale -km- 162 162 162 162 162 162 Linii normale cu o cale -km- 11 11 11 11 11 11 Linii normale cu 2 cai -km- 151 151 151 151 151 151 Densitatea liniilor de cale ferată pe 1000 kmp teritoriu 34,4 34,4 34,4 34,4 34,4 34,4

Reţeaua de căi ferate din judeţ este bine dezvoltată, liniile aflate în exploatare însumând, la sfârşitul anului 2013, o lungime de 162 km, (11 km linie simplă şi 151 km linie dublă), reprezentând din acest punct de vedere, 12,95 % din totalul reţelei de căi ferate a Regiunii, iar ponderea liniilor de cale ferată electrificate fiind de 69,14% din totalul liniilor de cale ferată de pe teritoriul prahovean. În raport cu suprafaţa judeţului, liniile de cale ferată aveau o densitate de 34,4 km/1000 km2teritoriu, fiind inferioară mediei pe regiune care a fost de 36,3 km/1000 km2teritoriu. Lungimea liniilor de cale ferată de folosinţă publică în electificat cu o cale, cu două căi exploatare, din care: e din care: electrificate din care: electrificate 0=2+4 1=3+5 2 3 4 5 162 112 11 11 151 101

Reţeaua de căi aeriene La 5 km distanţă faţă de muncipiul Ploieşti, în comuna Târgşoru Vechi, satul Strejnicu, funcţionează Aerodromul şi aeroclubul Gheorghe Bănciulescu, destinat atât zborurilor cu aparate uşoare cât şi programelor specifice de instruire şi antrenament. Investiţiile realizate la acest obiectiv (pista de decolare-aterizare, simulator de zbor, pavilioane de pregătire, etc.) au condus la modernizarea şi îmbunătăţirea funcţionalităţii aerodromului.

SECŢIUNEA a 6-a Dezvoltare economică

În judeţul Prahova erau operaţionali 16.418 agenţi economici la finele anului 2013, reprezentând circa 31% din numărul unităţilor active ale Regiunii Sud Muntenia şi cca. 3,3% din totalul unităţilor din România. Distribuţia întreprinderilor pe clase de mărime evidenţiază pentru microîntreprinderi (0-9 salariaţi) o pondere numerică de 85,25%, întreprinderile mici (10-49 salariaţi) deţin 11,82%, firmele mici şi mijlocii 2,48%, iar firmele mari (peste 250 de salariaţi) 0,45%. Pe domenii de activitate, numărul unităţilor locale active, la finele anului 2013 (ultimele informaţii statistice disponibile) se prezintă astfel:

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA

Industria Caracteristica structurii economice a judeţului o reprezintă industria, cu tradiţia sa binecunoscută şi cu evoluţiile din ultima perioadă, care au condus la diversificarea unor activităţi impuse de piaţă globalizată şi la declinul unor subramuri. Principalele ramuri industriale şi exponenţii acestora: - prelucrarea petrolului:S.C. PETROBRAZI S.A., componentă a PETROM-OMV - cel mai mare producător şi distribuitor de produse petroliere din România, S.C. PETROTEL-LUKOIL S.A., ROMPETROL VEGA S.A. din Ploieşti şi STEAUA ROMÂNĂ S.A. din Câmpina. - maşini şi echipamente: TIMKEN Ploieşti, PCC STEROM,UPETROM, YAZAKI, JOHNSON CONTROLS, CALSONIC KANSEI, CAMERON, LUFKIN, etc.. - industria chimiei: UNILEVER, MICHELLIN, VICTORIA FLOREŞTI, DETERGENTI S.A., PLASTIPAK. - industria alimentară: unităţi de prelucrare a cărnii, laptelui şi de vinificaţie S.C Recunoştinţa Prodcom Impex S.R.L. – Filipeştii de Pădure, S.C. Principal Construct S.R.L. – Filipeştii de Pădure, S.C. SALSI S.A - Sinaia, S.C. Agrisol Internaţional Ro S.R.L. - Boldeşti Scăieni, S.C. Ladrisi Group S.R.L. – Ceptura, S.C. Cramele Prahova S.A. – Ploieşti, S.C. Domeniile Viticole S.R.L. - Gura Vadului, S.C. Moldvin Trading S.R.L. – Ceptura, S.C. Unicom Production S.R.L. filiala Urlaţi - Ceptura. Producţia de băuturi şi tutun este realizată în principal de către societăţile cu participare importantă de capital străin: COCA COLA, CRAMELE PRAHOVA HALEWOOD, INTERBREWEFES BREWERY, LA FESTA INTERNATIONAL ROMÂNIA, BRITISH AMERICAN TOBACCO. - industria textilă, confecţii, ambalaje, a materialelor de construcţii.

Potenţialul material şi uman, stabilitatea economică a judeţului şi deschiderea autorităţilor locale către sprijinirea mediului de afaceri s-a materializat în funcţionarea unui număr de 8 parcuri industriale, cu infrastructura şi utilităţile necesare pentru atragerea investiţiilor autohtone şi străine, crearea de locuri de muncă şi promovarea dezvoltării economice durabile.

Exporturi – importuri În perioada 1.I.-31.XII.2014, conform Buletinului statistic lunar al judetului Prahova, exporturile de bunuri (FOB) din judeţul Prahova au însumat 1962,7 mil euro. Comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2013, exporturile au crescut cu 32,60%. Structura exporturilor in anul 2014: - exporturile de „Maşini, aparate şi echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile”, reprezintă 35,9% din totalul exporturilor perioadei 1.I.-31.XII.2014, acestea înregistrând o creştere cu 14,1% la valori exprimate în euro comparativ cu perioada corespunzătoare a anului 2013; - exporturile de „Produse minerale” au situat această secţiune pe locul doi ca pondere în total exporturi (31,1%), înregistrând o creştere cu 34,6% la valori exprimate în euro faţă de perioada anul 2013; - exporturile de Produse alimentare, bauturi, tutun, situate pe locul trei cu 7,7% in total exporturi, au inregistrat o crestere cu 27% la valori exprimate in curs comparativ cu anul 2013; - exporturile de „Materii textile şi articole din acestea” situate pe locul patru cu 7,6% în total exporturi, au înregistrat o creştere cu 7,2% la valori exprimate în euro comparativ cu perioada corespunzătoare a anului 2013; Ţările partenere situate pe primele 5 locuri în derularea exporturilor din perioada 1.I.- 31.XII.2014 (reprezentând 40,7% din total exporturi) au fost: 1. Italia (10,70%); 2. Moldova (9,4%); 3. Germania (7,8%); 28

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA

4. Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (6,5%); 5. Ungaria (6,3%). În anul 2014 importurile de bunuri (CIF) din judeţul Prahova au însumat 3.062 milioane euro. Comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2013, importurile au crescut cu 26,5%. Structura importurilor din anul 2014: - importurile de Produse minerale reprezintă 38,6% din totalul importurilor perioadei 1.I.- 31.XII.2014, acestea înregistrând o creştere cu 20,1% la valori exprimate în euro comparativ cu perioada corespunzătoare a anului 2013; - importurile de Maşini, aparate şi echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile au situat această secţiune pe locul doi ca pondere în total importuri (13,6%), înregistrând o scădere cu 3,9% la valori exprimate în euro faţă de anul 2013; - importurile de Produse alimentare, băuturi, tutun care deţin 10,1% în total importuri, au înregistrat o creştere cu 13% la valori exprimate în euro comparativ cu perioada corespunzătoare a anului 2013; - importurile de Metale comune şi articole din acestea cu o pondere de 8,5% în total importuri, au înregistrat o creştere cu 33,9% la valori exprimate în euro comparativ cu importurile de produse similare din anul 2013. Ţările partenere situate pe primele 5 locuri în derularea importurilor din perioada 1.I.- 31.XII.2014 (reprezentând 69,15% din total importuri) au fost: 1. Federaţia Rusă (34,6%); 2. Germania (15,9%); 3. Italia (7,1%); 4. Polonia (4,8%); 5. Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (4,7%).

Deficitul comercial în anul 2014 a fost de 1099,3 mil euro, mai mare cu 96,7 mil euro (+9,6%) decât în anul2013. Numarul personalului pe activitati reflecta la randul sau structura activitatilor economice. Efectivul salariaţilor din judeţul Prahova, la sfârşitul lunii decembrie 2014 a fost de 169.398 persoane, cu 737 persoane mai mic faţă de luna noiembrie 2014. Câştigul salarial mediu brut în luna decembrie 2014 a fost de 2372 lei/salariat. Câştigul salarial mediu net a fost de 1722 lei/salariat, mai mare cu 4,6% faţă de câştigul salarial mediu net înregistrat în noiembrie 2014. Câştiguri salariale peste media judeţului s-au înregistrat în industrie şi construcţii (1826 lei/ salariat). Câştiguri salariale sub media judeţului s-au înregistrat în ramurile servicii şi comerţ (1641lei/salariat) şi respectiv, agricultură, silvicultură şi piscicultură (1624 lei/salariat). Comparativ cu luna decembrie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 3,6%. Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a înregistrat o creştere de 2,8%.

Agricultura şi dezvoltarea rurală Situarea geografică a judeţului Prahova în nordul Câmpiei Române, fiind prezente pe teritoriul său cele trei forme principale de relief, nivelul ridicat de urbanizare (judeţul Prahova este singurul din Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia cu grad de urbanizare de peste 50%) şi densitatea mare a localităţilor, cu alocarea unor suprafeţe importante construcţiilor şi activităţilor neagricole, au contribuit la limitarea terenurilor cu destinaţie agricolă şi la profilarea acestora pe legumicultură, pomicultură, viticultură şi zootehnie, deşi culturile de cereale pentru boabe deţin încă 71,2% din terenul arabil al judeţului, ocupând zonele de sud şi sud-est ale judeţului.

Suprafaţa totală după modul de folosinţă la sfârşitul anului hectare 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Suprafaţa - total 471.587 471.587 471.587 471.587 471.587 471.587 471.587 471.540 Suprafaţa agricolă 275.020 274.678 274.525 272.834 272.499 271.504 270.651 269.429 29

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA

-arabilă 145.652 144.964 145.550 144.267 144.007 144.114 143.156 143.225 -păşuni 70.084 69.279 68.852 71.677 69.606 68.824 68.978 69.824 -fâneţe 38.921 40.127 40.754 38.641 40.658 40.628 40.581 38.571 -vii şi pepiniere viticole 8.559 8.572 8.422 8.134 8.100 8.095 8.043 8.235 -livezi şi pepiniere 11.804 11.736 10.947 10.115 10.128 9.843 9.893 9.574 pomicole Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră 150.249 150.314 150.468 151.332 150.846 150.933 150.388 150.287 Ape şi bălţi 8.789 8.624 8.427 8.167 8.388 8.607 8.760 8.179 Alte suprafeţe 37.529 37.971 38.167 39.254 39.854 40.543 41.788 43.645

Structura suprafetelor utilizate, pe categorii de exploatatii, a fost, conform ultimului Recensamant agricol, urmatoarea: -ha- din care: Exploatatii Persoane fizice Exploatatii cu Judet Prahova Total suprafata agricole autorizate; personalitate individuale intreprinderi familiale juridice Suprafete utlizate 250.309 145.833 6.546 97.930 % din total 100% 58,26 % 2,62 % 39,12 %

Din totalul suprafetelor utilizate, peste 58% sunt exploatate in regim individual, in timp ce mai putin de 40% se lucreaza in exploatatii agricole cu personalitate juridica, aceste ponderi explicand nivelul relativ redus al productivitatii muncii in agricultura judetului. Analiza numarului de exploatatii agricole releva pregnant gradul de disipare: 165.391 exploatatii individuale din totalul de 166.439, ceea ce denota caracterul de subzistenta al agriculturii la aceasta data. Suprafaţa agricolă a judeţului s-a diminuat în perioada 2007-2014 cu 5591 ha, din care 2427 ha teren arabil, 324 ha vii, 2230 ha livezi, crescând în schimb suprafeţele neagricole cu 5544 ha.

Suprafaţa cultivată cu principalele culturi hectare 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 CEREALE PENTRU 98263 100778 103257 97688 100224 102631 98806 97755 BOABE - TOTAL din care: - Exploataţii agricole 66141 63860 64484 57041 52369 47337 45802 44530 individuale GRÂU ŞI SECARĂ- 25637 34569 36935 34930 36120 37134 36024 37989 TOTAL din care: - Exploataţii agricole 7627 12359 12577 10768 10950 11295 10583 11121 individuale ORZ ŞI ORZOAICĂ - 3050 3467 5372 5171 4464 3633 3557 7315 TOTAL din care: - Exploataţii agricole 1188 874 1755 2055 1454 891 760 1448 individuale PORUMB BOABE - 69183 61805 60018 56459 58442 59594 55063 51232 TOTAL din care: - Exploataţii agricole 57024 50166 49680 43572 39409 34266 33548 31585 individuale PLANTE ULEIOASE - 13137 13329 15083 17183 19409 14012 18998 21025 TOTAL 30

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA

din care: - Exploataţii agricole 1116 2609 2681 3832 2248 1727 1690 1805 individuale FLOAREA 7762 8202 9153 10688 13703 12775 13666 11912 SOARELUI-TOTAL din care: - Exploataţii agricole 1113 2368 2430 3563 2143 1727 1667 1602 individuale RAPIŢĂ -TOTAL 4697 5054 5918 6355 5706 1110 5294 8962 CARTOFI - TOTAL 5715 3500 4056 3933 3361 3026 2929 2783 LEGUME – TOTAL (de câmp, în solarii şi 4518 4706 4858 4486 4362 4705 4651 4630 sere ) FURAJE VERZI ÎN TEREN ARABIL TOTAL 12700 13514 11191 12135 13055 12088 12850 12571 din care: - Exploataţii cu 9541 9416 8085 8886 9337 8261 8125 7692 personalitate juridica

CREŞTEREA ANIMALELOR Evoluţia efectivelor de animale a înregistrat fluctuaţii anuale cu tendinţă de scădere in perioada 2008-2011 şi crestere în ultimii ani la bovine şi scădere pronunţată la porcine, creştere la ovine, caprine şi familii de albine, reflectate în produsele de origine animală obţinute.

Efectivele de animale pe total agricultură

UM 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 BOVINE TOTAL cap 50788 48085 45985 35901 35500 40825 43379 45340 PORCINE TOTAL cap 150979 164202 165593 112363 109539 89934 51139 80367 OVINE TOTAL cap 116053 143446 177649 151439 162585 247354 248304 225733 CAPRINE TOTAL cap 24150 23702 24267 31907 31231 50090 49804 50478 CABALINE 10487 9735 cap 15793 15830 15431 10780 8523 11120 TOTAL PĂSĂRI TOTAL cap 2516981 3423278 3367202 3225292 3325641 3358560 3549465 3829929 ALBINE fam 18860 21557 26703 28236 28860 31249 32708 35732

Producţia agricolă animală

UM 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 TOTAL AGRICULTURĂ Producţia de carne 43,3 53,5 55,2 42,6 44,6 84,2 73,0 67,0 mii to viu sacrificată/ din care: - de porcine mii to viu 16,6 18,8 19,5 12,6 12,5 14,1 27,6 21,1 Lapte de vacă şi bivoliţă mii hl 1133 1148 1056 834 793 710 867 712 Lapte de oaie şi capră mii hl 126 136 142 154 125 143 149,2 154 Lână tone 182 332 264 434 443 638 673 603 Ouă mil.buc 160 178 159 189 210 120 133,7 121,7 Miere extrasă tone 292 380 368 683 569 613 809 495 Referitor la piscicultura, judeţul Prahova are un potenţial bun în special în zona sudică, dar şi în zona montană, dispunând de un număr total de 31 amenajări piscicole, precum şi de o importantă unitate de procesare în comuna Bărcăneşti.

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA

Silvicultura Relieful montan din partea de nord a judeţului, parţial zona colinară şi cea de câmpie sunt propice vegetaţiei forestiere, conţinând speciile caracteristice pe trepte de altitudine. Rolul vegetaţiei forestiere, complexitatea funcţiilor sale ecologice şi importanţa economică a exploatărilor forestiere raţionale nu mai trebuie demonstrate, astfel încât orice intervenţii în sensul afectării suprafeţelor sau calităţii fondului forestier conduc la dezechilibre cu efecte negative majore. Judeţul Prahova deţine 146,5 mii ha, respectiv 22,3% din suprafaţa forestieră de 658,7 mii ha existentă la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud Muntenia.

SUPRAFAŢA FONDULUI FORESTIER PE CATEGORII DE TERENURI ŞI SPECII DE PĂDURI DIN JUDEŢUL PRAHOVA mii hectare Prahova 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Total 146,7 146,5 147,3 147,3 146,5 146,5 Suprafaţa pădurilor 144,4 144,1 144,9 144,9 144,1 144,1 Răşinoase 32,1 32,1 32,2 32,2 32,2 32,2 Foioase 112,2 112,0 112,7 112,7 111,9 111,9 Alte terenuri 2,3 2,4 2,4 2,4 2,4 2,4 De remarcat ca in perioada 2008-2013 suprafata fondului forestier a ramas relativ constanta.

- Corectarea torenţilor din bazinele hidrografice: Păltinoasa (zona Valea Doftanei şi Brebu), Zgărbura (pe raza oraşului Sinaia), Valea Floreiului (pe raza oraşului Comarnic), Valea Vlădişor (Valea Doftanei), Valea Izvorului (Sinaia), Valea lui Piele Rea-Negraşu (comunaValea Doftanei), Valea Albă (comuna Ştefeşti), Ermeneasa (comunaValea Doftanei). Lucrările au vizat punerea în siguranţă împotriva viiturilor torenţiale care grăbesc colmatarea Barajului Paltinu, a DN1, DN1A, DN 71, DJ 102I, a drumurilor forestiere, străzilor şi proprietăţilor din zonele riverane.

SECTORUL SERVICIILOR Telecomunicaţii Componentă a infrastructurii naţionale, sectorul telecomunicaţiilor a avut un trend pozitiv susţinut, răspunzând cerinţelor pieţii concurenţiale foarte dinamice din ultimii ani. În judeţul Prahova numărul abonaţilor la telefonia fixă este de cca. 176.000, deserviţi de centrale telefonice digitale. Judeţul este racordat prin magistrale de fibre optică la reţeaua interurbană şi internaţională.

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA

În telefonia fixă, televiziunea prin cablu, internet şi date operează Romtelecom, UPC şi RDS- RCS, iar în telefonia mobilă, internet şi date operează ORANGE, VODAFONE, COSMOTE ŞI 2K TELECOM.

Activitatea poştală Se desfăşoară într-o structură care permite funcţionarea la standarde optime de eficienţă pe întreg teritoriul judeţului, prin cele 175 oficii poştale informatizate din care: 54 oficii poştale, 4 oficii poştale rurale mecanizate, 32 ghişee, 84 agenţii şi 1 Punct Judeţean Prelucrare Curierat Rapid, oferind servicii tradiţionale (corespondenţă şi mesagerie internă şi externă), servicii financiare, servicii de curierat rapid intern, curier electronic, filatelie, încasări şi plăţi, servicii bancare şi asigurări şi alte servicii suplimentare pentru clienţi.

Sistemul bancar şi de asigurări În judeţ sunt reprezentate cca. 40 de instituţii bancare cu peste 130 sucursale/agenţii existând o ofertă diversificată de produse şi servicii de operaţiuni curente şi de credit. De asemenea, sistemul de asigurări este prezent în tot judeţul, preponderent în mediul urban.

Turism Cadrul natural foarte generos, varietatea reliefului şi a resurselor, valorile istorice şi culturale, complexitatea economiei sunt elemente componente ale unui potenţial turistic remarcabil al judeţului Prahova, plasându-l ca destinaţie turistică importantă pentru români şi străini. Există deja o bună tradiţie a activităţilor turistice în Prahova, iar dinamica perioadei actuale relevă preocuparea autorităţilor locale şi a mediului de afaceri de a investi în infrastructura şi serviciile turistice, în pofida unor inconsecvenţe determinate mai ales de posibilităţile financiare. Câteva menţiuni cu privire la zone/puncte de mare atracţie turistică naturală: - Parcul Natural Bucegi în suprafaţă de 32.498 ha deţine în judeţul Prahova 8.322 ha; - Muntele de Sare din Slănic – rezervaţie naturală şi monument al naturii; - Abruptul Prahovean, Locul fosilifer Plaiul Hoţilor, Munţii Colţii lui Barbeş Arinişul de la Sinaia. Reţeaua turistică pusă la dispoziţia turiştilor în anul 2014, în judeţul Prahova, a cuprins 286 structuri de primire turistică (unităţi cu cel puţin 5 locuri-pat), din care: 76 hoteluri, 7 hosteluri, 16 moteluri, 40 vile turistice, 12 cabane turistice, 3 tabere pentru elevi şi prescolari, 130 pensiuni, un bungalou şi un camping. În profil regional, conform datelor statistice disponibile, la finele anului 2013, judeţul Prahova deţinea 43,2% din capacitatile de cazare turistică. Potrivit datelor statistice disponibile, turistii cazati în hoteluri au detinut în anul 2013 ponderea cea mai mare de 71,9% din totalul sosirilor în structurile de primire turistica cu functiuni de cazare, fiind urmati de cei cazati în pensiuni 12,5%, moteluri 4,5%, vile 6,1%, etc.. Pe ţări de provenienţă 5.718 turişti (11,77%) au venit din Israel, 5.494 turişti (11,31%) din Bulgaria, 4.447 turişti (9,15%) din Italia, 3634 turişti (7,48%) din Regatul Unit al Marii Britanii, 3.165 turişti (6,51%) din Germania, 2.519 turişti (5,18%) din SUA, 2.392 turişti (4,92%) din Franţa, 1.792 turişti (3,69%) din Spania, 1,483 turişti (3,05%) din Japonia, 1.312 turişti (2,7%) din Rusia, 1098 turişti (2,26%) din Grecia, 1088 turişti (2,24%) din Austria s.a. Din cei 48.583 turisti straini care au venit în judetul Prahova în anul 2013, 30.113 turisti straini (61,98%) s-au deplasat în Sinaia, 14.133 turişti străini (29,09%) în Ploieşti, 1251 turişti străini (2,57%) în Buşteni, etc.. Numărul total de înnoptări ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică din anul 2013 a fost de 876.902 înnoptari din care 747.857 înnoptari ale turiştilor români şi 145.934 înnoptări ale turiştilor străini. În anul 2013, durata medie a şederii turiştilor în diferite locaţii a fost de 2,39 zile (2,35 zile la turistii români şi 3 zile la cei straini) cu 0,01 zile mai mica decât în anul precedent.

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA

Indicele de utilizare neta a capacitatilor de cazare turistica în functiune a fost în anul 2013 de 21%, cu 2,2 puncte procentuale mai mic decât în anul 2012. Forme de turism  Turism montan: pentru - practicarea sporturilor de iarnă (coborâri de agrement, schi fond, schi alpin, schi extrem şi snowboard, snowkiting) pe 24 de pârtii de schi în staţiunile Sinaia, Buşteni şi Azuga, deservite de 13 instalații pe cablu şi o parte dotate cu tunuri de zăpadă artificială, astfel:  15 Pârtii de schi în Sinaia: Valea Dorului Sub telescaun 1, Valea Dorului Sub telescaun 2, Valea Dorului – Variantă, Valea Soarelui 1, Scândurari - Drumul de vară, Târle, Papagal, Carp, Începători, Pârtia nouă (Cota 1400-telecabină), Valea Soarelui 2, Valea Lăptici 1, Valea Lăptici 2, Gondolă, Valea cu Brazi. Aceste pârtii sunt deservite de 7 instalaţii de transport pe cablu: Telegondolă - Cota 1400, Telecabină - Sinaia – Cota 1400, Telecabină - Cota 1400 – Cota 2000, Telescaun - Cota 1400 – Cota 2000, Telescaun - Valea Dorului, Telescaun - Valea Soarelui, Teleschi – Scândurar.  2 Pârtii de schi în Buşteni: Pârtia Kalinderu I, Pârtia Kalinderu II. Pârtiile sunt deservite de un telescaun debreiabil cu 4 locuri tip Leitner.  7 Pârtii de schi în Azuga: Sorica, Cazacu, La Stâna, Azuga Sud, Variantă Cazacu, Şcoală (130 m lungine, 60 m lăţime, grad dificultate uşoară), Breteaua Cazacu. Aceste pârtii sunt deservite de 5 instalaţii de transport pe cablu: Telegondola Sorica, Teleschi Sorica Sud, Teleschi Varianta Cazacu, Baby schi Şcoală, Teleschi Sorica. În Buşteni există de asemenea, pârtia de sanie din partea superioară a pârtiei Kalinderu, cu o lungime de 200 m şi o lăţime medie de 20 m. şi în Sinaia există Pârtie de bob şi sanie, cu 13 viraje. În fiecare staţiune există şcolile de schi locale care vă pot asigura tot echipamentul necesar precum şi profesori bine pregătiţi. - drumeţii; - mountainbike, alpinism şi escalada, enduro şi off-road, dar şi pentru vizită în Parcul Natural Bucegi. Mountainbike şi ciclism - se practică în zona munţilor Bucegi, Ciucaş şi Baiului. Off road-ul se poate practica în multe zone ale judeţului. Spectaculoase sunt traseele care duc spre platoul Bucegi, vârful Ciucaş şi muntele Baiului. Enduro - trasee: Bertea – Pasul Bratocea, pe Valea Doftanei; Vălenii de Munte – Cascada Schinda – Drajna – Slon sau Vălenii de Munte – Tabla Buţii, pe Valea Teleajenului. Motocros se poate practica pe cea mai mare pistă de motocros din România (1-500 m) la Câmpina, omologată de Federaţia Naţională de Motociclism. Escaladă şi alpinism - Munţii Bucegi oferă multiple trasee pentru escaladă şi alpinism în Sinaia, Buşteni, Azuga. Expediţii în rezervaţia Bucegi În parteneriat cu administraţia Parcului Natural Bucegi, se organizează la cerere tour-uri ghidate de rangeri ai parcului, în diverse zone sau areale protejate din parc, cu scopul observării naturii, a florei şi faunei precum şi a endemismelor masivului Bucegi.  Turism de odihnă şi recreere: practicat în tot judeţul, sub diverse forme: o Turismul de sejur o Turismul de week-end o Turismul balnear (Slănic şi Telega) 34

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA

o Turismul de sănătate o Turismul ecvestru (Ploieşti, Câmpina, Breaza, Comarnic, Găgeni, Păuleşti, Potigrafu) o Turismul oenologic, degustări de vin (Boldeşti-Scăeni, Valea Călugărească, Albeşti Paleologu, Urlaţi, Ceptura, Tohani-Gura Vadului, Azuga) o Turism rural practicat în special în zona subcarpatică (Valea Doftanei, Valea Teleajenului, Valea Slănicului, prima parte a Văii Prahova). o Turism cultural (în întreg judeţul)  Turismul de afaceri, presupunând participarea la diverse întâlniri în interes de serviciu, târguri şi conferinţe se polarizează în zonele mai dezvoltate din punct de vedere economic sau zonele unde există centre de conferinţe, respectiv Ploieşti, Câmpina, Blejoi şi Boldeşti-Scăieni, pentru turismul de afaceri şi Valea Prahovei (în special Sinaia) pentru turismul de conferinţe.  Turismul activ care presupune practicarea sporturilor de iarnă, drumeţiilor, mountainbike-ului, alpinismului şi escaladei, enduro-ului şi off-road-ului, cicloturismului, echitaţiei, golfului, înotului, sporturilor aeronautice, vânătorii şi pescuitului, jocurilor de echipă în cluburi sau fun park-uri. Acest tip de turism se parctică pe tot teritoriul judeţului, cu zone mai ofertante şi zone specializate doar pe anumite tipuri de activităţi.  Turism itinerant ca cicloturismul (pe Drumul Vinului), drumeţiile (atât în zona montană dar şi în zona dealurilor subcarpatice), turism oenologic.  Turismul de tranzit este un tip de turism practicat mai ales în unităţile de cazare de pe DN1, având în vedere că Prahova este o zonă de tranzit către partea sudică, centrală sau sud-estică a ţării şi având artere importante care străbat judeţul.  Turism de nişă: alpinism, escaladă, heli schi, enduro, off-road, cicloturism, sporturi aeronautice, expediţii în Parcul Natural Bucegi, golf, echitaţie, centre SPA, pescuit, vânătoare, degustări de vin, participare la evenimente.  Turismul tematic: Drumul Vinului, Drumul Voievozilor, Drumul Fructelor, turismul de eveniment, vizite la mănăstiri (perelinaje, în Prahova existând 20 de mănăstiri), turism cultural. . Drumul Vinului - reeditează un segment mai vechi dintr-un drum al vinului folosit de romani, care străbatea Europa. Acesta străbate podgoriile renumite ale judeţului şi include popasuri la conace, curţi domneşti şi mănăstiri. Drumul trece prin localităţile Filipeştii de Pădure, Băicoi, Boldeşti, Bucov, Pleaşa, Valea Călugărească, Iordăcheanu, Urlaţi, Ceptura, Fântânele, Tohani, Gura Vadului, iar pentru a exploata în totalitate ,,aurul lichid”, s-au introdus în circuitul turistic vitivinicol cramele de la Urlaţi şi Azuga unde sunt oferite spre degustare vinuri şi spumante excepţionale, însoţite de meniuri câmpeneşti tradiţionale. Cramele unde se pot face degustări de vin sunt: Crama Seciu de pe dealul Seciu (Boldeşti), IC-DVV Valea Călugărească, Conacul Urlăţeanu (Urlaţi), Crama Rotenberg, Crama SERVE (Ceptura), Domeniile Tohani, Crama Oenoterra Dealul Mare (Tohani). În afara cramelor din podgorii se pot degusta vinuri la Conacul dintre Vii (Urlaţi), Feteasca Neagră (Albeşti Paleologu) şi la Pivniţele Rhein (Azuga). . Drumul Voievozilor - promovează valorile culturale, monumentele istorice, de arhitectură, deschizând şansa tuturor de a afla direct de la sursă acolo unde istoria dăinuie prin siturile arheologice sau monumente arhitecturale, trecutul impresionant al tărâmurilor prahovene. Drumul străbate localităţile Ciorani, Drăgăneşti, Gherghiţa, Balta Doamnei, Gorgota, Tinosu, Brazi, Târgşoru Vechi, Ariceştii Rahtivani, Filipeştii de Târg, ieşind spre Târgovişte, în judeţul Dâmboviţa, şi urmând cele mai importante zone în care au fost făcute descoperiri arheologice şi există monumente arhitecturale de interes naţional. . Drumul Fructelor - Aflat în nordul judeţului, drumul leagă între ele optsprezece localităţi prahovene: Adunaţi, Breaza, Poiana Câmpina, Cornu, Câmpina, Telega, Scorţeni, Brebu, Dumbrăveşti, Vărbilău, Aluniş, Slănic, Teişani, Vălenii de Munte, Drajna, Poseşti, Bătrâni, Starchiojd şi punctează 28 de popasuri turistice.

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA

SECTIUNEA a 7- a Infrastructuri locale

RETELE DE UTILITĂŢI. Alimentarea cu apă Judeţul Prahova deţine un bazin hidrografic important cu surse de apă de suprafaţă şi de adâncime, precum şi cu sisteme de captare, stocare, tratare, transport şi distribuţie care asigură apa necesară pentru consumul populaţiei şi pentru activităţile economice.

1. Sursele de apă pentru sistemele zonale şi microzonale: 1′. În administrarea S.G.A. Prahova: a. Barajul şi acumularea Paltinu; b. Barajul şi acumularea Măneciu; c. Barajul de prize Nedelea; 1″. În administrarea S.C. ESZ Prahova S.A: d. Statiile de tratare Voila, Maneciu, Valenii de Munte e. Conductele de transport intre baraje şi statiile de tratare 1 ′′′ În administrarea Consiliului Judeţean Prahova f. Captarea Azuga; g.Front captare puţuri forate Bălţeşti; h. Captare şi transport din sursa Vulpea; i. Captare şi transport din sursa Crasna; j. Conducte de transport: - Staţie tratare Azuga - Buşteni - Sinaia; - Staţia Bălţeşti – Urlaţi - Mizil; - Staţia Bălţeşti - Podenii Vechi - Gornet.

2. Sistemele zonale şi microzonale existente şi dezvoltate pentru alimentarea cu apă a localităţilor prahovene:  Sisteme existente: a. Sistemul deservit de sursa Paltinu; b. Sistemul deservit de sursa Măneciu; c. Sistemul microzonal Azuga; d. Sistemul microzonal Bălţeşti;  Sisteme realizate in perioada 2007-2014: e. Sistem microzonal de alimentare cu apă potabilă Brebu, Aluniş, Vărbilău, Slănic din sursa Paltinu; f. Sistem microzonal de alimentare cu apă zona Valenii de Munte, Predeal-Sărari, Varful Stanii, Surani, Şoimari, din sursa Valenii de Munte;  Sistem in curs de realizare: Sistem microzonal de alimentare cu apă a comunelor Cerasu, Drajna, Batrani, Starchiojd şi Posesti din sursa Maneciu.

3. Surse locale subterane de apă, care completează sistemele publice şi care sunt gestionate individual Captari importante pentru municipiul Ploieşti: a) Frontul de captare Crangul lui Bot - 9 foraje, capacitatea circa 170/l/s; volum inmagazinare 10.000 mc; b) Frontul de captare Ploieşti Nord-Vest - 12 foraje, capacitatea circa 130/l/s; volum inmagazinare 45.000 mc; c) Frontul de captare Ploieşti Nord-Est - 20 foraje, capacitatea circa 365/l/s; volum inmagazinare 10.000 mc; Începând cu anul 2011, la nivelul judeţului Prahova, se aflăîn implementare proiectul „Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de apăşi canalizare în judeţul Prahova”, cofinanţat din 36

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA

Fondul de Coeziune, prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu 2007-2013, care vizează următoarele lucrări în domeniul distribuţiei şi calităţii apei potabile:  în aglomerarea Breaza (localităţile Comarnic şi Breaza) . 1 captare nouă şi 3 staţii de tratare a apei potabile; . aducţiuni şi extindere reţele de distribuţie apă potabilă;  Aglomerarea Băicoi . construire a 3 staţii de clorinare; S-au realizat sisteme noi si/sau extinderi de retele la: Balta Doamnei, Bucov, Calugareni, Cosminele, Gherghita, Gorgota, Scorteni, Talea. Sunt in derulare lucrari in comunele: Alunis, Baltesti, Barcanesti, Batrani, Brebu, Cerasu, Colceag, Fantanele, Filipestii de Targ, Gherghita, Gorgota, Olari, Secaria, Soimari, Stefesti. Parcurg etapele pregatitoare inceperii executiei pentru retele de distributie localitatile: Lapos, Manesti, Posesti, Sangeru, Starchiojd, Varbilau. La comunele Provita de Jos, Provita de Sus, Salcia, Tataru se identifica solutii fezabile din punct de vedere tehnic pentru a asigura apa potabila locuitorilor acestora, prin retea de distributie.

Canalizare şi epurarea apelor reziduale

Situaţia localităţilor care dispun de reţea de canalizare şi sisteme de epurare a apelor uzate: . 41 localităţi cu reţea de canalizare, din care: - 2 municipii; - 12 oraşe; - 27 comune (Albeşti-Paleologu, Aricestii-Rahtivani, Baba Ana, Bărcăneşti, Blejoi, Boldesti-Gradistea, Brazi, Brebu, Bucov, Ceptura, Ciorani, Cornu, Drajna, Fântânele, Filipeştii de Pădure, Floreşti, Fulga, Gorgota, Gura Vadului, Măneciu, Păuleşti, Poiana Câmpina, Puchenii Mari, Salciile, Valea Călugărească, Valea Doftanei, Vâlcăneşti). Alimentarea cu gaze naturale Sistemele de alimentare cu gaze naturale asigură distribuţia (total sau parţial) în 56 localităţi ale judeţului Prahova, din care în 13 oraşe şi 43 de comune, ocupând din acest punct de vedere primul loc în cadrul Regiunii de Dezvoltare Sud Muntenia.

Proiectele au vizat următoarele zone: 1. Comunele Valea Călugărească şi Albeşti Paleologu - Înfiinţare distribuţie gaze naturale în comuna Valea Călugărească (satele Valea Popii, Valea Poienii, Valea Nicovani, Valea Largă şi Rachieri); - Înfiinţare distribuţie gaze naturale în comuna Albeşti Paleologu (satele Albeşti Paleologu, Albeşti Muru şi Vadu Părului). Lucrările au fost finalizate.

2. Dezvoltarea distribuţiei de gaze naturale în zona de sud a judeţului Prahova (în localităţile Balta Doamnei, Dumbrava, Drăgăneşti, Gherghiţa, Gorgota, Poienarii Burchii, Olari, Puchenii Mari, Şirna şi Tinosu, pe o lungime totală de aprox. 60 km): - populaţia deservită: aproximativ 45.000 de locuitori; - s-a realizat reţeaua de distribuţie în comunele: Gorgota, Poenarii Burchii, Şirna, Tinosu, Balta Doamnei şi Puchenii Mari; - pentru celelalte comune (Olari, Draganesti, Gherghita şi Dumbrava) se efectuează fazele de proiectare şi documentaţiile necesare autorizaţiilor de construire.

3. Înfiinţări şi extinderi distribuţie gaze naturale în zona Plopeni-Slănic (în localităţile Aluniş, Bertea, Cocorăştii Mislii, Cosminele, Dumbrăveşti, Stefeşti, Vărbilău, Vîlcăneşti şi oraşul Slănic) - s-a asigurat proiectarea pentru conducta de înaltă presiune Transgaz Buda-Varbilău, urmând proiectarea distributiilor; 37

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA

- populaţia deservită: aproximativ 35.000 de locuitori; - sistemul poate fi interconectat cu sistemele adiacente permiţând amplificarea lui pe Valea superioară a Teleajenului; pentru oraşul Urlaţi (cartierul Jercălăi), comunele Iordăcheanu, Gornet Cricov şi comuna Bălţeşti (satul Podenii Vechi) sunt demarate procedurile tehnice şi instituţionale în vederea realizării investiţiilor de înfiinţare şi extindere a reţelor de gaze naturale.

Alimentarea cu energie termică Singurul sistem centralizat de furnizare a energiei termice pentru populaţie funcţionează în municipiul Ploieşti. Acesta este gestionat de către S.C. Veolia Energie Prahova (fost S.C. Dalkia Termo Prahova S.R.L.), care asigură alimentarea cu energie termică (apă caldă şi căldură) a circa 58.000 apartamente din Ploieşti, a instituţiilor publice şi a unui număr important de agenţi economici, însumând aproximativ 150.000 persoane. Dalkia Termo Prahova este rezultatul unui parteneriat între Dalkia România, Consiliul Local al Municipiului Ploieşti şi Consiliul Judeţean Prahova, realizat pentru delegarea prin concesiune a gestiunii serviciului public al judeţului Prahova de alimentare cu energie termică produsă în mod centralizat în sistem de producţie - transport - distribuţie. S.C. Veolia Energie Prahova exploatează întregul lanţ de producere, transport, distribuţie şi furnizare energie termică precum şi producerea de energie electrică. Transportul energiei termice se realizează printr-un circuit primar bitubular în lungime de 65,1 km realizat eşalonat îm perioada 1968-1993, urmat în anul 2002 de joncţiunea cu magistrala V Mihai Bravu. La sistemul de transport sunt racordate 116 puncte de distribuţie şi 49 puncte termice din care sunt alimentaţi consumatorii de tip industrial şi urban. În anul 2010, Veolia Energie Prahova a inaugurat la Centrala Electrică de Termoficare CET Brazi o turbină cu gaz în cogenerare, investiţie de cca. 15 milioane de euro. Aceasta produce în cogenerare energie termică şi electricitate pe aproape tot parcursul anului, insa cu precadere in timpul verii şi in intersezon, atunci când cererea de căldură este mai mică. Valoarea investiţiilor realizate de către Veolia Energie Prahova de la începutul contractului de concesiune (anul 2004) până la finele anului 2014 se cifrează la 27,4 milioane de euro faţă de obligaţia contractuală de 19,8 milioane de euro. Investiţiile au vizat îmbunătăţirea funcţionalităţii sistemului, modernizări-automatizări-optimizări de trasee, creşterea siguranţei în exploatare, etc., atat pe retelele primare cat şi pe cele secundare de transport şi distributie.

Alimentarea cu energie electrică Energia electrică pentru toate categoriile de consumatori publici şi privaţi este asigurată prin Sucursala de Distribuţie Ploieşti aparţinând S.C. Electrica Distribuţie Muntenia Nord S.A. Reţeaua de distribuţie şi exploatare la nivelul judeţului Prahova cuprinde:

Posturi de Staţii de transfer Linii electrice aeriene (LEA) Linii electrice subterane (LES) transformare 110 (km) (km) MT (nr.) KV • 110 KV –830,34  110 KV –4,5 Medie Tensiune (MT)– 2.291,9 Medie Tensiune (MT)- 1.105,2 2.088 31 16 Joasă Tensiune (JT) – 9.234,7 Joasă Tensiune (JT) – 1.349,1

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA

În perioada 2007-2013 Electrica S.A. a realizat un numar de 40 de lucrări pentru îmbunătăţirea condiţiilor tehnice de alimentare cu energie electrică a consumatorilor în 25 de localităţi din judeţ; 47 lucrari pentru imbunatatirea nivelului de tensiune in 31 localitati , 2 staţii de transformare 100/20KV. Cu fonduri europene a fost implementat un sistem automat de distribuţie pentru municipiul Ploieşti.

EDUCAŢIE Dinamica principalilor indicatori ce caracterizează activitatea din domeniul educaţiei şcolare este reflectată într-un număr de indicatori specifici după cum urmează:

Numărul unităţilor şcolare, la începutul anului şcolar - număr 2006/ 2007/ 2008/ 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

UNITĂŢI ŞCOLARE - TOTAL 344 297 296 291 278 239 244 217 211 din care: - grădiniţe 62 55 54 46 40 41 41 31 26 - şcoliprimareşigimn 223 180 178 178 172 133 134 133 132 aziale - licee 47 47 47 47 47 47 47 47 47 - şcoliprofesionale (de arteşi meserii) 2 4 3 2 2 2 2 0 0 - şcoli postliceale şi 1 1 1 1 1 0 0 0 0 de maiştri - şcoli pentru copii 6 6 6 6 6 6 6 6 6 cu deficienţe

Numărul populaţiei şcolare, la începutul anului şcolar - persoane- 2006/ 2007/ 2008/ 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 POPULAŢIA ŞCOLARĂ TOTAL 126.377 124.968 122.356 122.149 121.155 119.416 117.830 116.310 112.615 din care: - învăţământ 17.906 20.919 21.342 21.621 22.766 23.354 23.527 19.781 18.660 preşcolar - învăţământ 65.041 63.359 61.996 60.799 59.836 58.048 63.090 63.544 primar şi gimnazial 63.787 - învăţământ 28.704 28.855 27.392 29.728 31.358 33.257 31.478 30.610 liceal 25.797 - învăţământ profesional (de arte 9.793 9.051 8.441 5.635 3.068 755 530 834 1668 şi meserii) - învăţământpostl 1.503 1.878 2.424 2.676 3.017 3.299 2.194 1.875 2631 icealşi de maiştri - învăţământpent 417 483 482 545 522 530 757 787 826 rucopiicudeficienţe

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA

Numărul populaţiei şcolare şi al cadrelor didactice pe medii, la începutul anului şcolar - persoane - 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

POPULAŢIA 134.575 130.618 130.718 129.401 127.068 126.581 113.601 112.615 ŞCOLARĂ-TOTAL

68.195 - municipii şi oraşe 85.909 82.923 83.182 82.192 81.012 80.581 68.309

- comune 48.666 47.695 47.536 47.209 46.056 46.000 45.292 44.420

COPII ÎN 17.906 GRĂDINIŢE- 21.342 21.621 22.766 23.354 23.527 19.476 18.660

TOTAL

- municipii şi oraşe 9.822 10.168 10.881 11.246 11.438 9.646 9.188 8719 - comune 11.520 11.453 11.885 12.108 12.089 9.830 9.472 9187 ELEVI - TOTAL 103.626 100.735 99.383 97.801 95.889 99.980 94.154 94.709 59.476 - municipii şi oraşe 66.480 64.493 63.732 62.700 61.922 63.810 58.517

- comune 37.146 36.242 35.651 35101 33.967 36.170 35.637 35.233 CADRE 7210 8.334 8.295 8.130 7.907 7.509 7.581 6.945 DIDACTICE-TOTAL 4320 - municipii şi oraşe 5.090 5.005 4.893 4.780 4.630 4.612 4.014 2890 - comune 3.244 3.290 3.237 3.127 2.879 2.969 2.931

Numărul cadrelor didactice, la începutul anului şcolar - persoane - 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 PERS. DIDACTIC- 7.970 7.937 7.764 7.556 7.184 7.492 7.216 TOTAL 6.682 971 - învăţământ 1.025 1.042 1.060 1.055 1.054 1.025 986 preşcolar 3579 - învăţământ primar 4.220 4.222 4.144 3.980 3.650 3.969 3.962 şi gimnazial 1745 - învăţământ liceal 2.409 2367 2.290 2.259 2.194 2.076 1.929 131 - învăţământ profesional (de arte şi 82 65 15 3 2 43 68 meserii)

- învăţământ postliceal 34 48 57 56 90 110 ~ şi de maiştri

256 - învăţământ pentru 200 193 198 203 194 269 271 copii cu deficienţe

Structura Universităţii Petrol – Gaze din Ploieşti Număr cadre Facultăţi Numărstudenţi didactice Facultatea de Ingineria Petrolului şi Gazelor 33 1.223 Facultatea de Inginerie Mecanică şi Electrică 71 1.640 Facultatea de Tehnologia Petrolului şi 41 885 40

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA

Petrochimie Facultatea de Litere şi Ştiinţe 96 1.655 Facultatea de Ştiinţe Economice 73 2.617 Total 314 8.020

Număr facultăţi 5 Număr departamente 13 Număr programe de licenţă 34 Număr programe de masterat 28 Număr cadre didactice 314 - Profesori universitari 38 - Conferenţiari universitari 66 - Şefilucrări/lectori 148 - Asistenţi universitari 46 - Preparatori 16 Număr studenţi 8.020 Număr doctoranzi 124 Număr domenii de doctorat 6

CULTURĂ Activitatea de cultură şi artă se realizează în cadrul unei reţele de instituţii specializate care funcţionează sub autoritatea Consiliului Judeţean Prahova sau a consiliilor locale, precum şi în unităţi de nivel naţional. Coordonarea metodologică revine Ministerului Culturii prin Direcţia Judeţeană pentru Cultură Prahova.

. Instituţii culturale de importanţă naţională: Muzeul Naţional al Petrolului din Ploieşti, Muzeul Naţional Peleş din Sinaia şi Muzeul Cinegetic Posada.

. Instituţii culturale aflate sub autoritatea Consiliului Judeţean Prahova:

 Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova prin secţile muzeale/rezervaţiile arheologice:

 Secţii muzeale: 1. Muzeul de Istorie şi Arheologie – Ploieşti; 2. Muzeul „Casa de târgoveţ din secolul al XVIII-lea – al XIX-lea” – Ploieşti; 3. Muzeul „I. L. Caragiale”- Ploieşti; 4. Muzeul Memorial „Paul Constantinescu”- Ploieşti; 5. Muzeul Memorial „Nichita Stănescu”- Ploieşti; 6. Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” – Ploieşti; 7. Muzeul „Casa Domnească”- comuna Brebu; 8. Muzeul „Conacul Bellu”- Urlaţi; 9. Muzeul „Foisorul Bellu”- Urlaţi; 10. Muzeul Memorial „Cezar Petrescu” – Buşteni; 11. Muzeul Memorial „Nicolae Iorga”- Vălenii de Munte; 12. Muzeul de Enografie al Văii Teleajenului - Valenii de Munte; 13. Muzeul de Artă Religioasă - Valenii de Munte; 14. Muzeul Memorial „Constantin şi Ion Stere”- Bucov; 15. Muzeul „Crama 1777” – comuna Valea Calugareasca; 16. Muzeul Sătesc Sângeru – comuna Sângeru;

 Rezervaţii arheologice: 1. Rezervaţia arheologică Budureasca; 41

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA

2. Rezervaţia arheologică Târgşoru Vechi; 3. Castrul roman „Drajna de Sus” – comuna Drajna;

 Participarea la derularea proiectelor culturale iniţiate de către autorităţile locale şi judeţene: 1. Drumul Voievozilor; 2. Drumul Vinului; 3. Drumul Fructelor; 4. Drumul Sării; 5. Euro Prahova; 6. Programul „Romania 100” – Marea Unire; 7. Ziua Culturii Nationale; 8. Unirea Principatelor Române; 9. Ziua Drapelului National; 10. Tripla semnificaţie a zilei de 9 mai; 11. Ziua Imnului National; 12. Ziua Eroilor; 13. Ziua Limbii Române; 14. Ziua Naţionala a României; 15. Festivalul Internaţional de poezie „Nichita Stănescu”; 16. Universitatea Populară de Vară „Nicolae Iorga”.

 Programe de valorificare stiinţifică la nivel naţional/internaţional - sesiuni de comunicări ştiinţifice, concursuri, simpozioane: 1. Concursul interjudetean de interpretare a personajelor caragialiene –Muzeul „Ion Luca Caragiale” – Ploieşti; 2. Sesiunea de comunicări ştiinţifice „Ev mediu romanesc” – Muzeul „Casa Domneasca” – comuna Brebu; 3. Sesiunea de comunicari stiintifice „Rolul caselor şi muzeelor memoriale in muzeografia romaneasca” Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” – Valenii de Munte; 4. Sesiunea de comunicari stiintifice „Spiritualitate, traditii şi obiceiuri romanesti” – Muzeul „Crama 1777” – comuna Valea Calugareasca; 5. Sesiunea de comunicari stiintifice „Arheologia mileniului I p. Chr” – Muzeul de Istorie şi Arheologie – Birou Arheologie; 6. Concurs de epigrame şi caricaturi „Ridendo dicere verum” – Muzeul Memorial „Cezar Petrescu” – Busteni; 7. Simpozionul „timpul şi omul” – Muzeul ceasului „Nicolae Simache” – Ploieşti; 8. Concursul de interpretare şi creaţie muzicală „Paul Constantinescu” – Muzeul Memorial „Paul Constantinescu” – Ploieşti; 9. Programul „Romania 100” – simpozioane, expozitii: Basarabia pamant romanesc, Zilele Constantin Stere, Banatul în primul război mondial, Marea Unire -1918.

 Programe de valorificare cultural-educativa: 1. Zilele porţilor deschise pe şantierele arheologice sistematice: Budureasca, Targsorul Vechi, Mălăieşti, Drajna; 2. Programe estivale de vacanta pentru prescolari şi elevi; 3. Parteneriate educationale pentru anii scolari in curs, cu unitatile de invatamant din Ploieşti şi din judet; scoala altfel „Sa stii mai multe, sa fii mai bun”; 4. Circuite muzeale pentru elevi şi adulti; 5. Programul „Agora –trecutul conjugat la viitor” –mese rotunde, workshopuri; 6. Programul etnografic „Interferente culturale la Dunarea de jos”; 7. Programele „Educatie, prin cultura”; „Memoria istoriei”; „Univers literar”; „Univers muzical”; „Universul cunoasterii”; „Universul arheologiei”. 42

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA

 Programe de valorificare expozitionala temporara –„Restituiri expozitionale”  Programe nationale şi internationale de valorificare muzeala;  Programe de valorificare editoriala a cercetarii stiintifice;  Programul de cercetare arheologica şi istorica fundamentala: - rapoarte de cercetare arheologica sistematica/preventiva - lucrari /comunicari stiintifice de istorie, etnografie, stiinta şi tehnica sutinute de specialisti la sesiuni/simpozioane in tara şi strainatate.  Programele „Dezvoltarea şi Administrarea colectiilor”;  Programul „Trecut pentru viitor” –restaurare, depozitare.

 Muzeul Judeţean de Ştiinţele Naturii Prahova reuneşte următoarele structuri:  12 Secţii muzeale: - Muzeul Omului – Cetate a Ştiinţei – Ploieşti - Acvariul – Ploieşti - Muzeul Flori de mină – Cheia - Muzeul de Antropologie „Francisc Rainer” – Cheia - Muzeul „Rezervaţiei Naturale Bucegi” – Sinaia - Muzeul Sării – Slănic - Muzeul „Natura Văii Teleajenului” – Vălenii de Munte - Muzeul Ţinutului – Plopeni - Grădina Botanică – Bucov - Centrul Cercetare, Antropologie, Comunicare - Secţia Evidenţă Restaurare – Conservare-Depozitare-Biopreparare - Secţia „Proiecte Europene”  Laborator Patrimoniu Naţional Cultural:fizica, biologie, chimie,mineralogie

 15 Depozite patrimoniale - în care sunt depozitate 138.511 piese muzeale.

 Activitatea Muzeului Judeţean de Artă Prahova „Ion Ionescu Quintus”, prin cele 2 secţii: Muzeul de Artă Ploieşti şi Muzeul Memorial „Nicolae Grigorescu” Câmpina, s-a concretizat, în perioada 2007-2014, intr-un numar mare de expozitii tematice şi evenimente organizate de muzeu sau cu participarea muzeului.  Biblioteca Judeţeană Nicolae Iorga Ploieşti, instituţie culturală organizată în subordinea Consiliului Judeţean Prahova, asigură egalitatea accesului la informaţii şi la documentele necesare informării, educaţiei permanente, petrecerii timpului liber şi dezvoltării personalităţii utilizatorilor şi coordonează metodologic cele 101 de biblioteci publice din judeţ, din care 75 de bibiloteci publice active. Instituţii culturale de importanţă locală: - Teatrul Municipal „Toma Caragiu” Ploieşti; - Teatrul pentru copii Ciufulici, Ploieşti; - Filarmonica „Paul Constantinescu” Ploieşti; - Muzeul Memorial „B.P. Haşdeu” Câmpina; - 5 case de cultură municipale: Ploieşti şi Câmpina; - 12 case de cultură orăşeneşti: Băicoi, Boldeşti–Scăeni (2), Breaza, Buşteni, Comarnic, Mizil, Plopeni, Sinaia, Slănic, Urlaţi, Vălenii de Munte; - 92 cămine culturale.

LOCUINŢE Numărul gospodăriilor populaţiei. Din totalul populaţiei stabile a judeţului, 99,4% (805,2 mii persoane), se regăseşte în cele 263,7 mii gospodării ale populaţiei. Restul de 4,7 mii persoane au fost înregistrate în spaţii colective de locuit inclusiv persoanele fără adăpost. 43

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA

Gospodăriile populaţiei pe categorii de localităţi în judeţul PRAHOVA Numărul Persoane din mediu de Numărul gospodăriilor populaţiei % gospodăriile % persoane pe o populaţiei gospodărie a populaţiei TOTAL JUDEŢ 263702 100,0 731186 100,0 2,77 Municipii şi oraşe 135505 51,4 353164 48,3 2,61 Comune 128197 48,6 378022 51,7 2,95

Numărul locuinţelor convenţionale, a camerelor de locuit şi suprafaţa acestora pe categorii de localităţi, în judeţul PRAHOVA Total Municipii şi oraşe Comune Numărul locuinţelor convenţionale 315498 160096 155402 Numărul camerelor de locuit 920050 429477 490573 Suprafaţa camerelor de locuit (mii m.p.) 15134,6 7920,4 7214,2 Numărul mediu de camere pe o locuinţă 2,9 2,7 3,2 Suprafaţa medie a locuinţă 48,0 49,5 46,4 camerelor de locuit (m.p.) cameră de pe o: 16,4 18,4 14,7 locuit

Numărul clădirilor, locuinţelor şi gospodăriilor, pe categorii de localităţi, în judeţul PRAHOVA

Număr clădiri Număr locuinţe Numărul Medii de rezidenţă din care: din care: gospodăriilor TOTAL TOTAL clădiri în care locuinţe populaţiei

se află locuinţe convenţionale 0 1 2 3 4 5 Prahova 213061 212395 315664 315498 263702 Municipii şi orase 64678 64191 160216 160096 135505 Municipiul Ploiesti 21978 21914 87844 87778 77915 Municipiul Campina 5462 5428 14824 14796 12670 Oras Azuga 1041 1005 2443 2440 1564 Oras Baicoi 5316 5308 6730 6727 5945 Oras Boldesti-Scaeni 2735 2725 4001 4001 3483 Oras Breaza 6762 6730 7914 7911 5407 Oras Busteni 3425 3314 5472 5470 3316 Oras Comarnic 4089 4085 4285 4285 3777 Oras Mizil 2946 2944 4961 4960 4624 Oras Plopeni 294 292 3439 3434 3069 Oras Sinaia 2138 1996 6908 6904 4132 Oras Slanic 2454 2445 2889 2889 2191 Oras Urlati 2771 2753 3790 3786 3334 Oras Valenii de Munte 3267 3252 4716 4715 4078 Comune 148383 148204 155448 155402 128197 Adunati 988 988 1052 1052 791 Albesti-Paleologu 2063 2062 2073 2073 1889 Alunis 1739 1737 1769 1769 1358 Apostolache 934 934 951 951 756 Aricestii Rahtivani 2811 2808 2937 2937 2666 Aricestii Zeletin 687 687 732 732 476 Baba Ana 1402 1402 1410 1410 1219 Balta Doamnei 1218 1218 1218 1218 944 Baltesti 1243 1243 1431 1431 1217 Banesti 1979 1975 2007 2007 1751 44

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA

Barcanesti 2627 2617 2823 2821 2644 Batrani 863 863 863 863 724 Berceni 1809 1808 1833 1832 1736 Bertea 1334 1334 1341 1341 1149 Blejoi 2798 2794 3098 3097 2683 Boldesti-Gradistea 797 797 808 808 678 Brazi 2696 2695 2915 2915 2660 Brebu 2871 2868 2883 2883 2314 Bucov 3168 3167 3635 3634 3039 Calugareni 732 732 732 732 494 Carbunesti 807 807 807 807 602 Ceptura 1968 1968 1986 1986 1674 Cerasu 2022 2021 2175 2175 1622 Chiojdeanca 818 818 818 818 570 Ciorani 2566 2565 2586 2586 2311 Cocorastii Colt 1046 1046 1094 1092 921 Cocorastii Mislii 1566 1566 1631 1631 1322 Colceag 2113 2112 2112 2112 1796 Cornu 1984 1979 2421 2421 1598 Cosminele 706 706 706 706 467 Draganesti 1966 1966 2014 2010 1696 Drajna 2565 2563 2568 2566 1813 Dumbrava 1519 1519 1524 1524 1331 Dumbravesti 1282 1281 1439 1439 1248 Fantanele 853 853 893 893 712 Filipestii de Padure 2677 2676 3681 3681 3339 Filipestii de Targ 2398 2396 2447 2447 2295 Floresti 1510 1504 2331 2330 2055 Fulga 1381 1381 1381 1380 1202 Gherghita 795 795 795 795 702 Gorgota 1735 1735 1806 1806 1609 Gornet 1018 1018 1031 1031 924 Gornet-Cricov 1109 1109 1109 1108 813 Gura Vadului 1018 1017 1054 1051 832 Gura Vitioarei 1851 1851 2061 2061 1873 Iordacheanu 1642 1642 1655 1654 1481 Izvoarele 2636 2631 2640 2640 2199 Jugureni 558 558 558 558 301 Lapos 607 607 607 607 434 Lipanesti 1771 1771 1783 1783 1613 Magurele 1574 1574 1609 1609 1453 Magureni 2269 2269 2279 2279 2090 Maneciu 4146 4080 4422 4421 3442 Manesti 1486 1486 1490 1490 1307 Olari 880 880 880 880 797 Pacureti 1007 1007 1008 1008 826 Paulesti 2360 2357 2432 2432 2003 Plopu 1173 1171 1171 1171 809 Podenii Noi 1816 1816 1891 1891 1538 Poiana Campina 1711 1709 2008 2004 1649 Poienarii Burchii 2320 2314 2347 2344 1770 Posesti 2033 2017 2021 2021 1404 Predeal-Sarari 1125 1125 1125 1125 807 Provita de Jos 1316 1316 1328 1325 823 Provita de Sus 1215 1214 1221 1220 722 Puchenii Mari 2890 2888 3035 3035 2582 Rafov 1868 1868 1870 1868 1681 Salcia 586 586 588 588 408 Salciile 928 928 937 937 759 Sangeru 1936 1936 1936 1936 1444 45

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA

Scorteni 2385 2380 2415 2415 2030 Secaria 579 578 578 578 465 Sirna 2041 2041 2047 2047 1680 Soimari 1328 1325 1333 1330 1077 Sotrile 1335 1334 1392 1392 1078 Starchiojd 1528 1528 1539 1539 1293 Stefesti 964 963 973 973 778 Surani 800 800 813 813 589 Talea 427 427 428 427 336 Targsoru Vechi 2829 2828 2977 2976 2669 Tataru 697 697 697 697 400 Teisani 1716 1716 1717 1716 1207 Telega 2727 2727 2798 2798 2058 Tinosu 891 891 916 916 804 Tomsani 1617 1617 1617 1617 1441 Vadu Sapat 738 738 738 738 568 Valcanesti 1527 1527 1527 1527 1387 Valea Calugareasca 3052 3048 3678 3672 3195 Valea Doftanei 2596 2587 2718 2718 2122 Varbilau 2721 2721 2725 2725 2163

SĂNĂTATE În judeţul Prahova reţeaua sanitară existentă este alcătuită din spitale, policlinici, cabinete medicale individuale, sanatorii, farmacii, laboratoare pentru investigaţii paraclinice şi imagistice. Direcţia de Sănătate Publică Prahova coordonează şi răspunde de întreaga activitate de sănătate publică în judeţ în scopul implementării politicilor şi programelor naţionale de sănătate publică, a activităţii de medicină preventivă şi a inspecţiei sanitare de stat, a monitorizării stării de sănătate, precum şi a planificării şi derulării investiţiilor finanţate de la bugetul de stat pentru sectorul de sănătate. De asemenea, evaluează starea de sănătate a populaţiei din judeţ, identifică principalele probleme de sănătate publică şi alocă prioritar resursele, elaborează strategia de dezvoltare a serviciilor de sănătate locale şi stabileşte, pe baza evaluării, reorganizarea structurilor sanitare din teritoriu. Serviciile de sănătate furnizate în judeţul Prahova sunt destinate promovării sănătăţii şi asigurării asistenţei medicale a populaţiei, inclusiv prin recuperare şi îngrijiri paleative.

Asistenţa medicală a populaţiei se asigură în principalele unităţi sanitare:

Spitale publice Unităţi sanitare 16 - Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti - Spitalul Municipal Ploieşti - Spitalul de Obstetrică - Ginecologie Ploieşti - Spitalul de Pediatrie Ploieşti - Spitalul de Ortopedie şi Traumatologie Azuga - Spitalul Orăşenesc Băicoi - Spitalul de Boli Pulmonare Breaza - Spitalul Municipal Câmpina - Spitalul Orăşenesc Sinaia - Spitalul Orăşenesc Mizil - Spitalul Orăşenesc Vălenii de Munte - Spitalul Urlaţi - Spitalul CFR Ploieşti - Spitalul de Psihiatrie Voila Câmpina - Spitalul de Pneumoftiziologie Floreşti - Spitalul de Pneumoftiziologie Drajna Spitale particulare 6 46

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA

> S.C. Dentirad Hospital S.R.L. Plopeni - 34 paturi (20 medicina internă + 14 recuperare medicală)+ 26 paturi spitalizare de zi > S.C. Bestmed S.R.L - 38 paturi (8 îngrijiri paliative + 30 recuperare neuromotorie) > S.C. Darius Medical Center S.R.L - 50 paturi (24 îngrijiri paliative + 16 recuperare neuromotorie + 10 recuperare medicina fizică şi balneologie) > S.C. Spital Lotus S.R.L Ploieşti - 22 paturi (11 OG + 9 neonatologie + 2 ATI) + 10 paturi spitalizare de zi) > SC Centrul Medical Mediug SRL – 39 paturi (recuperare, medicina fizica şi balneologie) > S.C. Wia Kineto-Dent S.R.L. Slănic - 12 paturi (îngrijiri paliative) Centre de nefrologie şi dializă (inclusiv Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti) 4 > Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti –14 posturi hemoliză > S.C. Nefroclinic - 40posturi hemoliză > Centrul IHS Buşteni -8posturi hemoliză > S.C. Premium S.R.L. Ploiesti – 20 posturi hemoliza Ambulatorii de spital şi de specialitate 15 Sanatorii balneare (Sanatoriul Balneoclimateric de copii Busteni) 1 Dispensare medicale TBC 4 Cabinete medicale - medicină de familie 361 Cabinete medicale - altă specialitate 352 Cabinete stomatologice 379 Farmacii şi puncte farmaceutice 289 Laboratoare medicale 49 Laboratoare de tehnică dentară 161

Personalul medical din sistemul public şi din sistemul privat (norme de baza) este alcatuit din :  medici = 1026 (848+178)  stomatologi = 464 (6+458)  farmacisti = 474 (23+451)  personal sanitar mediu = 4202 (2744+1458)  personal sanitar auxiliar = 1739 (1705+34)

Numărul paturilor în spital este de 4.091 locuri repartizat astfel:

Nr. Nr. paturi Nr. crt. Unitatea sanitară paturi funcţionale 1. Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti 1.160 1.160 2. Spitalul de Obstetrică – Ginecologie Ploieşti 300 300 3. Spitalul Municipal Ploieşti 267 242 4. Spitalul de Pediatrie Ploieşti 135 135 5. Spitalul de Ortopedie şi Traumatologie Azuga 95 95 6. Spitalul Orăşenesc Băicoi 130 123 7. Spitalul de Boli Pulmonare Breaza 85 85 8. Spitalul Municipal Câmpina 302 302 9. Spitalul Orăşenesc Mizil 102 102 10. Spitalul Orăşenesc Sinaia 94 94 11. Spitalul Orăşenesc Vălenii de Munte 120 120 47

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA

12. Spitalul de Psihiatrie Voila Câmpina 510 510 13. Spitalul de Pneumoftiziologie Floreşti 144 144 14. Spitalul de Pneumoftiziologie Drajna 126 126 15. Spitalul Orăşenesc Urlaţi 67 67 16. Spitalul C.F.R Ploieşti (M.S) 155 155 17. Sanatoriu Balneoclim. de copii Buşteni (M.S) 104 104 18. S.C. Dentirad Hospital S.R.L. Plopeni 34 34 19. S.C. Bestmed S.R.L. 38 38 20. S.C. Darius Medical Center S.R.L. 50 50 21. S.C. Spital Lotus S.R.L. 22 22 22. S.C. Wia Kineto-Dent S.R.L. Slănic 12 12 23. S.C. Centrul Medical Mediurg SRL 39 39 TOTAL UNITATI SANITARE PUBLICE 3.896 3.864 TOTAL JUDEŢ 4.091 4.059 Situaţia unităţilor sanitare cu paturi, a medicilor, a personalului mediu sanitar, a cabinetelor medicale individuale medicina de familie (CMI-MF), farmacii, cabinete stomatologice, prezentată pe localitati în anexă, este următoarea:

Nr. medici Unităţi Nr. pers. mediu Nr. din unităţi Nr. Nr. cab. An sanitare sanitar din unităţi CMI sanitare farmacii stomatologice publice sanitare publice MF publice Total urban 519 2332 185 140 269 Total rural 11 82 170 76 52 2011 Total 530 2414 355 216 321 localităţi Total urban 542 2263 187 152 268 Total rural 11 63 169 72 59 2012 Total 553 2326 356 224 327 localităţi Total urban 576 2338 185 152 282 Total rural 14 62 171 86 60 2013 Total 590 2400 356 238 342 localităţi Total urban 570 2332 187 152 312 Total rural 14 61 174 75 67 2014 Total 584 2393 361 227 379 localităţi La unităţile sanitare care funcţionează sub autoritatea Consiliului Judeţean Prahova, respectiv, Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti, Spitalul de Obstetrică Ginecologie Ploieşti şi Spitalul de Pediatrie Ploieşti s-au realizat pentru toate locaţiile investiţii, reparaţii capitale, reabilitări, modernizări ale clădirilor, blocurilor operatorii, instalaţiilor tehnico-sanitare, utilităţilor precum şi achiziţii de echipamente şi aparatura medicală, în principal cu fonduri alocate de către Consiliul Judeţean Prahova. Cu finanţare de la Banca Mondială s-a amenajat Centrul de Sănătate Mintală pentru Copii, în clădirea din Strada Tudor Vladimirescu, nr. 127, din Ploieşti şi s-a realizat Modernizarea secţiilor de Obstetrică şi Neonatologie, iar prin Administraţia Fondului pentru Mediu a fost finanţat proiectul „Utilizarea energiei solare în vederea producerii apei calde la unităţi sanitare de interes judeţean, aflate în domeniul public al judeţului Prahova, care a vizat montarea a 2 sisteme solare la secţia Boldescu, aparţinând Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti. De asemenea, Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti (lider) în parteneriat cu Spitalul de Pediatrie Ploieşti şi cu Spitalul Orăşenesc Băicoi au implementat prin Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice" 2007-2013, Axa III „Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi public" 48

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA proiectul „Dezvoltarea sistemului informatic medical prin servicii de e-sănătate în beneficiul locuitorilor judeţului Prahova", având ca scop creşterea competitivităţii economice şi promovarea interacţiunilor dintre spitale şi cetăţeni/mediu extern, precum şi îmbunătăţirea şi exploatarea pe deplin a potenţialului TIC şi a aplicaţiilor din cadrul spitalelor, prin implementarea de sisteme, servicii şi aplicaţii de e-sănătate. Totodată, consiliile locale care au în administrare unităţi sanitare au alocat sume importante în bugetele anuale, în scopul îmbunătăţirii funcţionalităţii serviciilor medicale.

INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „ŞERBAN CANTACUZINO” AL JUDEŢULUI PRAHOVA. Managementul situaţiilor de urgenţă pe tipurile de risc din competenţă se asigură de către Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă „Şerban Cantacuzino”, constituit ca serviciu public deconcentrat. Intervenţiile se realizează pe raza judeţului Prahova, în localităţi, la operatori economici, în instituţii publice, la persoane fizice şi juridice, indiferent de forma de proprietate din zona de competenţă şi raioanele de intervenţie, iar serviciul face parte din forţele de protecţie ale sistemului de securitate şi apărare naţională şi din subsistemul local de management al situaţiilor de urgenţă.

SERVICIUL MOBIL DE URGENŢĂ REANIMARE ŞI DESCARCERARE PRAHOVA. Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare Prahova este constituit în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Şerban Cantacuzino” prin cele două componente, medicală şi de descarcerare. Componenta medicală S.M.U.R.D. îşi desfăşoară activitatea potrivit prevederilor „Ordinului nr. 1092/1500 din 7 septembrie 2006 privind stabilirea competenţelor şi atribuţiilor echipajelor publice de intervenţie de diferite niveluri în faza prespitalicească şi a Ordinului nr. 2.021 din 12 decembrie 2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare ale titlului IV "Sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat "din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii” şi este operaţională în locaţiile Ploieşti (3 ambulanţe tip B2 + 1 TIP C la U.P.U. Ploieşti), Câmpina (o ambulanţă tip B2), Sinaia (o ambulanţă tip B2 + una tip C rezervă operativă), Mizil (o ambulanţă tip B2), Măneciu (o ambulanţă tip B2), Băicoi (o ambulanţă tip B2), Lipăneşti (o ambulanţă tip B2), Urlaţi (o ambulanţă tip B2) şi Cheia (o ambulanţă tip B2). Activitatea de salvare montană din judeţ este asigurată de către Serviciul Public Judeţean Salvamont Prahova şi serviciile locale, care acţionează cu formaţii proprii în Azuga, Buşteni, Sinaia şi Cheia. O componentă importantă în sfera asigurării sănătăţii populaţiei o reprezintă Asistenţa sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor. Prin structura teritorială specializată, care dispune de personal calificat şi o dotare corespunzătoare, în baza cunoaşterii efectivelor de animale pe specii şi tipuri de exploataţii se procedează la recoltări de probe pentru depistarea eventualelor boli infecto-contagioase/parazitare precum trichineloza, rabia, tuberculoza bovina, ş.a. Sunt monitorizate toate exporturile şi importurile de animale vii, a produselor de origine animală şi nonanimală, verificându-se în acelaşI timp unităţile de fabricare şi depozitare a acestora. Pentru produsele şi unităţile neconforme sunt aplicate măsurile şi sancţiunile prevătute de lege, îm funcţie de gravitatea abaterii, respective de incidenţa asupra sănătăţii populaţiei.

SERVICIUL JUDEŢEAN DE AMBULANŢĂ PRAHOVA. Asistenţa medicală de urgenţă prespitalicească în judeţul Prahova este asigurată de către Serviciul de Ambulanţă Judeţean, instituţie care colaborează cu echipajele de prim ajutor ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Şerban Cantacuzino” al judeţului Prahova, precum şi cu toate unităţile cu paturi ale reţelei sanitare publice şi private din Prahova. În cadrul Serviciului de Ambulanţă Judeţean funcţionează următoarele staţii/substaţii:  staţia centrală - Ploieşti;  substaţia Bălţeşti;  substaţia Băicoi;  substaţia Ciorani;  substaţia Câmpina;  substaţia Mizil;  substaţia Sinaia;  substaţia Slănic;  substaţia Vălenii de Munte; 49

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA

 substaţia Urlaţi.

ASISTENŢĂ SOCIALĂ La nivel judeţean, aplicarea politicilor şi strategiilor de asistenţă socială în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum şi a oricăror persoane aflate în nevoie se realizează de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Prahova, instituţie publică cu personalitate juridică, înfiinţată în subordinea Consiliului Judeţean Prahova. Structura organizatorică a acesteia cuprinde pe lângă serviciile/birourile/compartimentele de specialitate unităţi de asistenţă socială, care au ca obiect de activitate asigurarea protecţiei în regim rezidenţial a copilului aflat în dificultate şi a persoanelor adulte încadrate în grad de handicap, precum şi servicii alternative de protecţie. Soluţionarea problematicii copilului aflat în dificultate şi a persoanelor adulte cu nevoi speciale presupune un sistem complex de management de caz, evaluare şi prestaţii aferente, având ca ţinte recuperarea şi reintegrarea socială a persoanei. Structura unităţilor şi evoluţia activităţilor specifice: - Unităţi de protecţie pentru copii: Unitatea de asistenţă socială Capacitate Nr. beneficiari la data de 31.12.2014 1. COMPLEXUL DE SERVICII COMUNITARE „SF. ANDREI” PLOIEŞTI centru de plasament pentru copilul cu handicap 75 81 centru de zi pentru copii cu dizabilităţi 132 68 serviciu de consiliere şi sprijin pentru părinţi şi copii 143 centru maternal 2 cupluri 3 mamă - copil 2. COMPLEXUL DE SERVICII COMUNITARE „RAZĂ DE SOARE” BĂICOI centru de plasament 28 25 cabinet de consiliere şi asistenţă socială 56 3.CENTRUL DE PLASAMENT SINAIA 66 62 4. COMPLEXUL DE SERVICII COMUNITARE „SF. MARIA” VĂLENII DE MUNTE centru de plasament 90 86 centru de îngrijire de zi; 20 18 centru de resurse şi asistenţă socială 139 centru de zi pentru copii cu dizabilităţi 70 98 serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă 20 14 centru rezidenţial de tip familial Izvoarele 14 15 5. COMPLEXUL DE SERVICII COMUNITARE „SF. FILOFTEIA” CÂMPINA centru de plasament 33 32 centru de zi pentru copii cu dizabilităţi 45 serviciu de consiliere şi sprijin integrare / reintegrare familială a copiilor 90 cu handicap aflaţi în dificultate; centru de resurse şi asistenţă socială 100 centru rezidenţial de tip familial Brebu 28 28 6. CENTRUL DE PLASAMENT CÂMPINA 48 45 centrul rezidenţial de tip familial Secăria 14 15 7. CENTRUL DE PLASAMENT FILIPEŞTII DE TÂRG 50 40 8. CENTRUL DE PLASAMENT PLOPENI 60 56 9. CENTRUL DE PRIMIRE ÎN REGIM DE URGENŢĂ „CIREŞARII” 50 24 PLOIEŞTI Serviciul pentru protecţia victimelor violenţei în familie şi trafic persoane adulte 4 3

- Unităţi de protecţie pentru adulţi: Unitatea de asistenţă socială Capacitate Nr. beneficiari la data de 31.12.2014 1. Centrul de Îngrijire şi Asistenţă pentru Persoane Adulte cu 161 138 50

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA

Handicap Mislea 2. Centrul de Îngrijire şi Asistenţa pentru Persoane Adulte cu 103 69 Handicap Lilieşti Baicoi 3. Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică pentru 235 210 Persoane Adulte cu Handicap Călineşti 4. Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică pentru 175 172 Persoane Adulte cu Handicap Urlaţi 5. Centrul Pilot de Recuperare şi Reabilitare a Persoanelor Adulte 50 50 cu Handicap „Casa Rozei” Urlaţi 6. Centrul de Integrare prin Terapie Ocupaţională pentru Persoane 172 150 Adulte cu Handicap Urlaţi 7. Centrul de Recuperare şi Reabilitare a Persoanelor Adulte cu 91 53 Handicap Breaza 8. Centrul de Integrare prin Terapie Ocupaţională pentru Persoane 46 43 Adulte cu Handicap Tătărăi 9. Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică pentru 135 120 Persoane cu Handicap Nedelea 10. Centrul de Îngrijire şi Asistenţă pentru Persoane Adulte cu 50 48 Handicap Puchenii Mari 11. Centrul de Îngrijire şi Asistenţă pentru Persoane Adulte cu 50 0 Handicap Urlaţi TOTAL 1268 1053

Managementul deşeurilor Componentă importantă a programului judeţean de protecţie a calităţii mediului, gestionarea controlată a deşeurilor s-a înscris într-o evoluţie pozitivă în judeţul Prahova, urmărindu-se încadrarea în preverile Directivelor europene şi a reglemetărilor interne în materie. Astfel, la 1 iunie 2013, din cele 104 localităţi ale judeţului Prahova, 101 au serviciile de salubrizare contractate, din care cu operatori specializaţi 97 localităţi, iar 4 localităţi au servicii publice organizate de către Consiliile locale. Nu au contractat încă acest serviciu comunele Călugăreni, Salcia şi Tătaru, urmând sa încheie contracte după organizarea licitaţiilor publice de către Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Parteneriatul pentru Managementul Deşeurilor Prahova.

Situaţia contractelor de salubrizare pe localităţi conform zonării stabilite prin proiectul „Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Prahova” este următoarea:

ZONA 1 CLAUZĂ CONTRACT Nr. crt. LOCALITATE OPERATOR OPERARE SERVICIU 1 AZUGA ROMPREST SERVICE S.A. Selectiv 2 BUŞTENI COMPREST S.A. BRAŞOV Selectiv 3 SINAIA GRUP SALUBRIZARE URBANĂ S.A. Selectiv

ZONA 2 CLAUZĂ CONTRACT Nr. crt. LOCALITATE OPERATOR OPERARE SERVICIU 1 PLOIEŞTI ROSAL Selectiv 2 BĂICOI S.C. FLORICON SALUB S.R.L. Selectiv 3 BOLDEŞTI SCĂENI VITALIA Neselectiv 4 PLOPENI SERV. PUBLIC Neselectiv 5 SLĂNIC ROMPREST SERVICE S.A. Selectiv 6 ALUNIŞ ROMPREST SERVICE S.A. Selectiv 7 ARICEŞTII RAHTIVANI ROMPREST SERVICE S.A. Selectiv 8 BĂRCĂNEŞTI S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Neselectiv 9 BERCENI S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Neselectiv 10 BERTEA ROMPREST SERVICE S.A. Selectiv 11 BLEJOI VITALIA Neselectiv 51

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA

12 BRAZI SERV. PUBLIC Neselectiv 13 BUCOV S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Neselectiv 14 COCORĂŞTII COLŢ S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Neselectiv 15 COCORĂŞTII MISLI S.C GL BĂICOI Neselectiv 16 COSMINELE ROMPREST SERVICE S.A. Selectiv 17 DUMBRĂVEŞTI TERMOELECTRICA Selectiv 18 FILIPEŞTII DE PĂDURE SERV. PUBLIC Neselectiv 19 FILIPEŞTII DE TÂRG S.C. G.L. BĂICOI Neselectiv 20 FLOREŞTI SERV. PUBLIC Neselectiv 21 GORGOTA S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Selectiv 22 LIPĂNEŞTI VITALIA Neselectiv 23 MĂGURENI JOVILA Neselectiv 24 MĂNEŞTI S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Neselectiv 25 OLARI TERMOELECTRICA Neselectiv 26 PĂULEŞTI S.C G.L. BĂICOI Neselectiv 27 POIENARII BURCHII S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Neselectiv 28 PUCHENII MARI TERMOELECTRICA Neselectiv 29 SCORŢENI S.C G.L. BĂICOI Neselectiv 30 ŞIRNA SERV PUBLIC BRAZI/AQUASAL Neselectiv UTILSERV 31 ŞTEFEŞTI ROMPREST SERVICE S.A. Selectiv 32 TÂRGŞORU VECHI SERV PUBLIC Neselectiv 33 TINOSU S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Selectiv 34 VÂLCĂNEŞTI TERMOELECTRICA Neselectiv 35 VĂRBILĂU ROMPREST SERVICE S.A. Selectiv

ZONA 3 CLAUZĂ CONTRACT Nr. crt. LOCALITATE OPERATOR OPERARE SERVICIU 1. BALTA DOAMNEI TERMOELECTRICA Neselectiv 2. BODEŞTI GRĂDIŞTEA VODNA ECOSAL Selectiv 3. CIORANI S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Selectiv 4. DRĂGĂNEŞTI VODNA ECOSAL Neselectiv 5. DUMBRAVA VODNA ECOSAL Neselectiv 6. FULGA TERMOELECTRICA Selectiv 7. GHERGHIŢA VODNA ECOSAL Neselectiv 8. RÂFOV ROMPREST SERVICE S.A. Neselectiv 9. SĂLCIILE VODNA ECOSAL Neselectiv

ZONA 4 CLAUZĂ CONTRACT Nr. crt. LOCALITATE OPERATOR OPERARE SERVICIU 1 URLAŢI S.C. FLORICON SALUB S.R.L. Neselectiv 2 ALBEŞTI PALEOLOGU SALUB Neselectiv 3 BABA ANA SALUB INTERSEV Neselectiv 4 CĂLUGĂRENI NU ARE CONTR. - 5 CEPTURA S.C. FLORICON SALUB S.R.L. Neselectiv 6 COLCEAG TERMOELECTRICA Neselectiv 7 FÂNTÂNELE TERMOELECTRICA Neselectiv 8 GORNET CRICOV TERMOELECTRICA Neselectiv 9 GURA VADULUI ROMPREST SERVICE S.A. Selectiv 10 IORDĂCHEANU TERMOELECTRICA Selectiv 11 JUGURENI SALUB INTERSEV Neselectiv 12 LAPOŞ TERMOELECTRICA Neselectiv 13 PLOPU S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Neselectiv 14 SÂNGERU TERMOELECTRICA Neselectiv 15 TĂTARU NU ARE CONTR - 16 TOMŞANI S.C. FLORICON SALUB S.R.L. Selectiv 17 VADU SĂPAT TERMOELECTRICA Neselectiv 18 VALEA SALUB Neselectiv CĂLUGĂREASCĂ

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA

ZONA 5 CLAUZĂ CONTRACT Nr. crt. LOCALITATE OPERATOR OPERARE SERVICIU 1. VĂLENII DE MUNTE SALUB Neselectiv 2. APOSTOLACHE VALEA LOPATNEI Selectiv 3. ARICEŞTII ZELETIN VALEA LOPATNEI Neselectiv 4. BĂLŢEŞTI TERMOELECTRICA Selectiv 5. BĂTRÂNI TERMOELECTRICA Neselectiv 6. CĂRBUNEŞTI VALEA LOPATNEI Neselectiv 7. CERAŞU TERMOELECTRICA Neselectiv 8. CHIOJDEANCA TERMOELECTRICA Neselectiv 9. DRAJNA TERMOELECTRICA Neselectiv 10 GORNET S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Neselectiv 11 GURA VITIOAREI ROMPREST SERVICE S.A. Neselectiv 12 IZVOARELE ROMPREST SERVICE S.A. Selectiv 13 MĂGURELE TERMOELECTRICA Neselectiv 14 MĂNECIU URBAN Neselectiv 15 PACUREŢI TERMOELECTRICA Neselectiv 16 PODENII NOI TERMOELECTRICA Selectiv 17 POSEŞTI TERMOELECTRICA Neselectiv 18 PREDEAL SĂRARI TERMOELECTRICA Neselectiv 19 SALCIA NU ARE CONTR - 20 ŞOIMARI VALEA LOPATNEI Neselectiv 21 STARCHIOJD TERMOELECTRICA Neselectiv 22 SURANI VALEA LOPATNEI Neselectiv 23 TEIŞANI ROMPREST Neselectiv

ZONA 6 CLAUZĂ CONTRACT Nr. crt. LOCALITATE OPERATOR OPERARE SERVICIU 1. VALEA DOFTANEI SSB SERVICII SALUBRITATE Selectiv BUCUREŞTI S.A

ZONA 7 CLAUZĂ CONTRACT Nr. crt. LOCALITATE OPERATOR OPERARE SERVICIU 1 CÂMPINA S.C. FLORICON SALUB S.R.L. Selectiv 2 BREAZA S.C. FLORICON SALUB S.R.L. Neselectiv 3 COMARNIC SALUB Neselectiv 4 ADUNAȚI S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Neselectiv 5 BĂNEȘTI S.C. FLORICON SALUB S.R.L. Neselectiv 6 BREBU S.C. FLORICON SALUB S.R.L. Selectiv 7 CORNU S.C. FLORICON SALUB S.R.L. Selectiv 8 POIANA CÂMPINA S.C. FLORICON SALUB S.R.L. Neselectiv 9 PROVIȚA DE JOS S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Selectiv 10 PROVIȚA DE SUS S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Neselectiv 11 SECĂRIA URBAN Neselectiv 12 ȘOTRILE S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Neselectiv 13 TALEA URBAN S.A. Neselectiv 14 TELEGA S.C. FLORICON SALUB S.R.L. Selectiv

În scopul respectării acquis-ului comunitar de mediu, Consiliul Judeţean Prahova a iniţiat constituirea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Parteneriatul pentru Managementul Deşeurilor Prahova, la care au aderat toate localităţile din judeţ. Această organizare instituţională permite abordarea problematicii privind gestiunea deşeurilor în sistem integrat la nivelul întregului judeţ.

LOCURI DE ADUNARE ŞI CAZARE A POPULAŢIEI ÎN SITUAŢII DE URGENŢĂ - TABERE DE SINISTRAŢI. În judeţ există o bogată reţea de cămine culturale, terenuri de fotbal, case de cultură şi săli de sport care pot fi folosite la nevoie ca puncte de îmbarcare, debarcare sau ca spaţii de cazare pentru sinistraţii afectaţi de diverse situaţii de urgenţă. Aceste aşezăminte sunt luate în evidenţă şi pot fi

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA folosite şi pentru evacuarea unor instituţii sau documente de importanţă deosebită, în caz de conflict armat. Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă gestionează aceste spaţii şi se ocupă de asigurarea logisticii necesare punerii în funcţiune a acestora, în conformitate cu cerinţele impuse privind funcţionarea pe timpul situaţiilor de urgenţă.

SPECIFIC REGIONAL Judeţul Prahova face parte din Regiunea Sud-Muntenia, cu o suprafaţă de 34.453 km2, reprezentând 14,45% din suprafaţa României, este situat în partea de Sud-Sud Est a ţării, învecinându- se la Nord cu Regiunea Centru, la Est cu Regiunea Sud-Est, la Sud cu Bulgaria, limita fiind dată de graniţa naturală - fluviul Dunărea, iar la Vest cu Regiunea Sud-Vest. Nefiind o structură administrativă, Regiunea Sud-Muntenia este formată din: 7 judeţe (Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Ialomiţa, Giurgiu, Prahova şi Teleorman), 16 municipii, 32 oraşe şi 509 comune cu 2.018 sate. Relieful Regiunii, caracterizat prin varietate şi dispunere în amfiteatru, cuprinde trei forme majore de relief: munte-9,5%, deal-19,8%, câmpie şi luncă-70,7%. Dacă pentru cele 4 judeţe din Sud (Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman) forma caracteristică de relief este câmpia, celelalte 3 judeţe din Nord (Argeş, Dâmboviţa, Prahova) cuprind atât câmpie cât şi dealuri şi munţi, în această zonă existând cele mai mari altitudini muntoase ale ţării - Vârfurile Moldoveanu (2.544 m) şi Negoiu (2.535 m)-din Masivul Făgăraş şi Vârful Omu (2.505m)-din Masivul Bucegi. Reţeaua hidrografică destul de bogată este dominată de fluviul Dunărea, în care se varsă principalele râuri ale regiunii (Olt, Argeş, Dâmboviţa, Ialomiţa şi Prahova). Aceasta este completată de o serie de lacuri naturale şi antropice cu folosinţă complexă. Varietatea formelor de relief şi complexitatea geologică a acestora fac ca resursele naturale ale regiunii să fie destul de diversificate. Zona montană şi de deal concentrează resurse naturale ale subsolului (petrol, gaze naturale, cărbune, minereuri radioactive şi metalifere, sare, marne calcaroase, sulf, acumulări de gips şi izvoare minerale) importante pentru industria energetică, chimică şi a materialelor de construcţii. Alături de resursele subsolului, de o importanţă deosebită şi cu influenţe directe în dezvoltarea anumitor sectoare economice sunt şi resursele solului. Regiunea dispune de resurse bogate şi importante de apă (3,4% din suprafaţa regiunii), care prin utilizarea în diferite domenii, au un rol deosebit în dezvoltarea economică a acesteia. Străbătută de 4 căi rutiere internaţionale şi de viitoarea autostradă Constanţa-Bucureşti-Oradea- parte a reţelei pan-europene de transport, regiunea beneficiază de o bună deschidere internă şi internaţională. Reţeaua de drumuri naţionale (21,9% din 11.999 km lungime totală drumuri), în mare parte modernizate, asigură o bună comunicare în special între centrele urbane din regiune, facilitând totodată accesul din şi înspre diverse centre importante, cum ar fi: Bucureşti-capitala ţării, portul maritim Constanţa etc. Comunicarea cu teritoriul ţării aflat în interiorul arcului carpatin este asigurată de 4 culoare şi anume:  Valea Prahovei (rutier şi feroviar);  Valea Oltului (rutier şi feroviar);  Rucăr-Bran (rutier);  Transfăgărăşan (rutier-accesibil numai pe perioada verii). În comparaţie cu starea tehnică în general satisfăcătoare a drumurilor naţionale, drumurile judeţene şi comunale a căror pondere este de 77,1% sunt în marea lor majoritate necorespunzătoare, fapt ce împiedică sau îngreunează traficul rutier, acest aspect având un impact negativ major în special în zonele rurale. Transportul rutier este susţinut de transportul feroviar, din reţeaua de căi ferate a regiunii făcând parte 4 magistrale care asigură legătura cu toate regiunile istorice: Moldova, Dobrogea, Transilvania şi Banat. 54

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA

În cadrul regiunii nu funcţionează nici un aeroport civil pentru transport aerian de călători şi marfă, dar beneficiază de serviciile celui mai mare aeroport din România-Bucureşti Otopeni, amplasat la distanţe între 60 km şi 120 km de capitalele judeţelor regiunii. Din punct de vedere a riscurilor transfrontaliere judeţul nu este expus decât la pericolul unei urgenţe radiologige generate de un accident major la o centrală termoelectrică dintr-o ţară vecină.

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

CAPITOLUL III

ANALIZA RISCURILOR

SECŢIUNEA 1 ANALIZA RISCURILOR NATURALE

Condiţiile geoclimaterice ale judeţului Prahova, precum şi explozia tehnologică a ultimelor decenii au creat premisele existenţei unor surse de risc majore, pe teritoriul judeţului.

1.1. FENOMENE METEOROLOGICE PERICULOASE Fenomenele meteorologice periculoase sunt deja de notorietate pentru ultimii ani, caracteristicile principale situându-se între intensitatea deosebită a lor şi modul atipic de manifestare faţă de caracteristicile geo-climatice ale zonei geografice în care se află judeţul Prahova, fără a neglija efectele secundare pe care acestea le-au avut (inundaţii, recolte distruse, distrugeri ale căilor de comunicaţii rutiere şi feroviare etc.). Din punct de vedere cartografic, nu se pot evidenţia zone cu vulnerabilitate crescută; din acest punct de vedere practic tot teritoriul este afectat de astfel de fenomene. Trebuie totuşi să evidenţiem apariţia unor fenomene meteo extreme în zona muntoasă, unde adeseori s-au manifestat furtuni de o violenţă rar întâlnită şi cu precipitaţii abundente, uneori nespecifice sezonului (zăpadă, lapoviţă şi ninsoare în luni de vară, furtuni de zăpadă, ploi abundente şi avalanşe - iarna).

1.1.1. INUNDAŢII În anul 2005 s-au înregistrat, chiar din luna februarie ( 24.02.05), debite deosebite pe râul Teleajen la staţia hidrometricã Moara Domneasca ( H = 565 cm, cu 65 cm peste cota de pericol şi un debit de 442 mc/s), anul continuându-se cu perioade cu precipitatii deosebite şi in lunile mai, iunie, iulie, august culminând cu precipitatiile din luna septembrie pe toate râurile din teritoriul judeţului Prahova. În zilele de 7-8 mai 2005 s-au înregistrat precipitatii abundente cu caracter torential, Busteni – 66.2 l/mp, Câmpina – 86, 2 l/mp, Azuga -61.5 l/mp, Prahova - 42.6 l/mp, Teşila -125.1 l/mp, Alunis- 104. l/mp, Secãria – 98.5 l/mp, Soimari- 106.5 l/mp, Starchiojd-97.0 l/mp, Bustenari -83.4 l/mp, Paltinu-78.3 l/mp, Ciorani -73.0 l/mp, producându-se creşteri de debite pe cursurile de apã şi depãsiri ale cotelor de apãrare pe râurile Cricovul Dulce ( CP +90 cm, Q = 413 mc/s), Doftana ( CP+5 cm, Q = 211 mc/s), Prahova (CP+150 cm, Q= 660 mc/s), Teleajen (CP +110 cm, Q = 585 mc/s) şi Azuga ( CI +5 cm, Q = 34.0 mc/s). Datoritã acestor fenomene s-au produs efecte in localitãtile: Valea Doftanei, Sotrile, Brebu (r. Doftana), Drãgãnesti, Breaza, Aricestii Rahtivani, (r. Prahova), Câmpina şi Cornu (r. Prahova, pr. Câmpea), Adunati, Provita de Jos (r. Provita), Dumbrãvesti (r. Teleajen şi pr. Vãrbilãu), Dumbrava şi Râfov (r. Teleajen) Sângeru (r. Cricovul Sãrat). Pe afluientii unde nu sunt statii hidrometrice s-au înregistrat deasemenea debite foarte mari ducând la afectarea localitãtilor Scorteni şi Telega (pr. Mislea ), Starchiojd (pr. Stâmnic şi Bãtrâneanca), Alunis (pr. Alunis şi Bertea), Cosminele (pr. Cosmina), Bãicoi (pr. Dâmbu), Stefesti (pr. Vãrbilãu), Cãlugãreni (pr. Tohãneanca), Cocorãstii Mislii (pr. Cosmina şi Mislea), Bertea (pr. Vãrbilãu şi Bertea), Vâlcãnesti (pr. Cosmina), Salcia (pr. Salcia) şi Fântânele pr. Tohãneanca).

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

În perioada 10-14 iulie 2005 s-au înregistrat precipitatii cu caracter torential la Teşila -127.7 l/mp, Secãria -117 l/mp, Paltinu -107.9 l/mp, Starchiojd- 100.4 l/mp, Talea -98.9 l/mp, Mâneciu -94.8 l/mp, Cheia -91.4 l/mp, Azuga -90.8 l/mp, Provita -89.5 l/mp, Busteni -86.0 l/mp, Câmpina -85 l/mp, Bustenari -82.5 l/mp M. Domneascã -66.2 l/mp, producând creşteri de debite şi depãsiri ale cotelor de apãrare pe râurile Doftana ( CA +32 cm, Q = 188 mc/s), Prahova ( CP+140 cm , Q = 640 mc/s), Telejen ( CP +26 cm , Q = 340 mc/s) Azuga ( CA +20 cm, Q = 37mc/s) şi Cricovul Dulce ( CP+74 cm, Q= 378 mc/s). Datoritã acestor fenomene s-au produs efecte in localitaãtile: Drajna ( pr. Drajna), Cerasu (pr. Drajna), Scorteni ( pr. Mislea), Alunis ( pr. Alunis), Starchiojd ( pr. Stâmnic), Telega ( pr. Mislea), Vãrbilãu şi Stefesti ( pr. Vãrbilãu), Valea Dotanei ( r. Doftana), Sirna (r. Cricovul Dulce), Gherghita ( r. Prahova).

În perioadele 7 - 11 august, 14 - 19 august şi 23 - 27 august 2005, s-au înregistrat ploi abundente cu caracter torential in localitãtile Vãlenii de Munte -346 l/mp, Vãrbilãu – 334.8 l/mp, Starchiojd -300.2 l/mp, Ceptura -167.4 l/mp, Câmpina – 210.2 l.mp, Brãtãsanca – 144.8 l/mp, Teisani – 289.2 l/mp, Bustenari – 236.8 l/mp Paltinu - 210.9 l/mp, Comarnic - 225.5 l/mp, Adunati -259.7 l/mp, Cheia-189.2 l/mp, Provita de Sus -267.1 l/mp, producând creşteri de debite şi depãsiri ale cotelor de apãrare pe râurile Telejen ( CP +64 cm, Q = 439 mc/s), Slãnic ( CP +40 cm, Q = 159 mc/s) şi Cricovul Dulce ( CP+74 cm, Q =378 mc/s). Datoritã acestor fenomene s-au produs efecte in localitaãtile: Drajna (pr. Drajna), Cosminele (pr. Cosmina), Starchiojd (pr. Stâmnic), Râfov (r. Teleajen), Cerasu (pr. Drajna).

În perioada 19 - 25 septembrie 2005, s-au înregistrat precipitatii abuindente cu caracter torential in localitãtile Alunis -282.7 l/mp, Scorteni -263.3 l/mp, Adunati -257.8 l/mp, Vãrbilãu -241.9 l/mp, Movila vulpii -232.3 l/mp, Talea -228.6 l/mp, Teşila -225.8 l/mp, Comarnic -224.1 l/mp, Secãria -221 l/mp, Cocorãstii Mislii -218.1 l/mp Vãlenii de Munte -217.6 l/mp, Nedelea -214.5 l/mp, Teisani - 210.3 l/mp, Brãtãsanca -205.3 l/mp, Ploieşti -202 l/mp, Ceptura -199.9 l/mp, Busteni -194.2 l/mp, Ciorani -194 l/mp, Gura Vitioarei -193.9 l/mp, Lipãnesti -190.5 l/mp, Provita de Sus -190 l/mp, Starchiojd -197.5 l/mp, Dârvari -187.2 l/mp, Cheia -182.4 l/mp, Corlãtesti -173.2 l/mp. S-au produs creşteri de debite pe cursurile de apã cu depãsiri ale cotelor de apãrare pe râurile Teleajen ( CP +115 cm, Q = 602 mc/s), Prahova ( CP+110 cm, Q = 912 mc/s) , Cricovul Dulce( CP= 320 cm, Q = 257 mc/s), Doftana( CI+40 cm, Q = 148 mc/s), Slãnic (CI =200 cm, Q = 56.6 mc/s) şi Istau (CP =400 cm, Q =37 mc/s) şi au fost afectate localitãtile: Drajna (pr. Drajna), Ceraşu (pr.Drajna), Scorţeni (pr. Mislea), Alunis (pr. Alunis), Starchiojd (pr. Stâmnic), Telega (pr. Mislea), Stefesti (pr. Vãrbilãu), Mãnesti şi Sirna (r. Cricovul Dulce, pr. Pribeagul), Gherghita (r. Prahova), Râfov (r. Teleajen).

În perioada 10 -12 august 2006 pe teritoriul judeţului Prahova s-au înregistrat precipitatii abundente cu caracter torential in localitatile, Provita de Sus - 46.5 l/mp, Bãltita - 27.4 l/mp, Azuga – 49.0 l/mp, Busteni - 56.6 l/mp, Comarnic - 45.0 l/mp, Secãria - 57.0 l/mp, Teşila – 56.9 l/mp, Paltinu- 41.2 l/mp, Câmpina -28.1 l/mp, Ariceşti Rahtivani - 43.2 l/mp, Cheia – 79.8 l/mp, Măneciu - 62.8 l/mp, Starchiojd -77.0 l/mp, Teişani -41.0 l/mp, Şoimari -50.0 l/mp, Apostolache – 58.0 l/mp, Gornet Cricov -59.0 l/mp, Urlaţi -33.0 l/mp, producându-se creşteri de debite pe cursurile de apã, cu depăşiri ale cotelor de apărare pe râurile Telejen, ( CA +60 cm, H = 410 cm, Q = 141 mc/s) Prahova (CA +26 cm, H = 276 cm, Q = 199 mc/s) şi Cricovul Sărat (CA +70 cm, H = 300 cm, Q = 113 mc/s). Precipitaţiile căzute în perioada analizatã au dus la crearea de viituri mai ales pe pârâurile mici cum sunt Alunis, Vărbilău, Bertea, Stâmnic, Bătrâneanca, Bughea, Lupa etc. S-au produs efecte in localităţile: Aluniş, Brebu, Bătrâni, Bertea, Ceptura, Cerasu, Drajna, Dumbrãvesti, Mâneciu, Posesti, Podenii Noi, Starchiojd, Stefesti şi Teisani.

În perioada 22.-24.03.2007 pe teritoriul judeţului Prahova s-au înregistrat precipitaţii abundente cu caracter torenţial înregistrându-se localităţile, Băltiţa -64.1 l/mp, Azuga – 138.0 l/mp, Buşteni - 172.7 l/mp, Comarnic – 146.0 l/mp, Secăria – 156.0 l/mp, Valea Doftanei -155.5 l/mp, Teşila – 151.5 l/mp, Paltinu - 156.9 l/mp, Câmpina – 44.7 l/mp, Ariceşti Rahtivani -67.6 l/mp, Cheia – 175.5 l/mp,

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

Măneciu – 95.0 l/mp, Starchiojd -122.5.0 l/mp, Vâlcănesti – 99.0 l/mp, Teişani – 133.6 l/mp, Talea - 124.2 l/mp, Proviţa de Sus – 135.0 l/mp, Brătăşanca – 90.0 l/mp, Şoimari – 82.8 l/mp, Apostolache – 88.0 l/mp, Gornet Cricov -70.0 l/mp, Aluniş -112.5 l/mp, Vărbilău – 104.1 l/mp. Urmare acestor precipitaţii Teleajen s-au atins şi depăşit în perioada 23-24.03.2007 cotele de apărare pe râuri, astfel: Teleajen la staţiile hidrometrice Cheia (CA + 45 cm, H = 145 cm, Q = 31.2 mc/s), Gura Vitioarei ( CI +20 cm, H = 320 cm, Q = 260 mc/s) şi Moara Domnească (CP + 40 cm, H = 540 cm, Q = 511 mc/s), pe râul Prahova la staţia hidrometrică Buşteni (CI +5 cm, H = 155 cm, Q = 94.4 mc/s), la staţia Prahova (CP +76 cm, H = 476 cm, Q = 484 mc/s ), pe râul Doftana la staţia hidrometricã Teşila (CP +50 cm, H = 220 cm, Q = 249 mc/s), pe râul Cricovul Sărat (CA +10 cm, H = 240 cm, Q = 60 mc/s) la staţia hidrometricã Ciorani şi pârâul Azuga la staţia hidrometrică Azuga (CI +15 cm, H = 145 cm, Q = 38.2 mc/s). S-au produs efecte in localităţile: Azuga, Buşteni, Sinaia, Comarnic, Breaza, Cornu, Măneciu, Dumbrãvesti, Teisani, Gura Vitioarei, Vâlcãnesti, Cerasu, Drajna, Râfov, Drãgãnesti, Valea Doftanei, Provita de Sus, Provita de Jos, Soimari, Apostolache, Mânesti, Bertea, Alunis,Ceptura.

În perioada 6- 9 martie 2009 pe teritoriul judeţului Prahova s-au înregistrat precipitatii abundente producându-se creşteri de debite pe cursurile de apã, cu depãsiri ale cotelor de apãrare pe râurile Prahova, Doftana şi Cricovul Dulce. Precipitatiile cãzute in perioada analizatã au dus la crearea de viituri mai ales pe pârâurile mici cum sunt Vãrbilãu, Bertea, Telega, Provita, Zeletin etc. S-au atins şi depãsit in data de 07.03.2009 cotele de apãrare pe râuri, astfel:  Doftana, la staţia hidrometrica Teşila ( CA +30 cm, H = 100 cm, Q = 34.1 mc/s);  Prahova la staţia hidrometrica Prahova ( CA +30 cm, H = 280cm, Q = 189 mc/s)  Cricovu Dulce la staţia hidrometricã Bãltita ( CA +10 cm, H = 210 cm, Q = 140 mc/s). S-au produs efecte in localitãtile: Breaza, Comarnic, Bertea, Telega, Posesti, Aricestii Zeletin, Cornu, Provita de Sus, Brebu, Mãgureni, Mãgurele, Pãcureti şi Stefesti.

În anul 2010 cele mai multe inundaţii s-au înregistrat în lunile februarie şi iulie, datorită încălzirii bruşte a temperaturii care a condus la topirea rapidă a zăpezii, precum şi a căderilor masive de precipitaţii. Localităţile în care s-au produs cele mai multe inundaţii în anul 2010 sunt:

 Ploieşti 46  Mizil 36  Sinaia 33  Câmpina 19  Băicoi 17  Filipeştii de Târg 14  Vălenii de Munte 13  Bărcăneşti 13  Măneciu 11 Din punct de vedere meteorologic, anul 2010 a fost un an ploios şi mai cãlduros decât in mod normal. Dupã cantitãtile de precipitatii cãzute, acestea au fost mai bogate cantitativ in zona montanã a judeţului in bazinele râurilor Prahova şi Teleajen, insã nu s-au semnalat creşteri importante ale debitelor . Cele mai mari cantitãti de precipitatii din cursul anului s-au înregistrat in luna iulie, la statiile hidrometrice: Azuga (239.6 l/mp), Busteni (205.5 l/mp), Cheia (157.0 l/mp) şi in luna iunie la Teşila (230 l/mp). Cantitatea cea mai micã de precipitatii, la nivelul intregului judeţ, s-a înregistrat in luna noiembrie, iar valorile cele mai mici s-au semnalat la staţia hidrometricã Baba Ana (10.1 l/mp) .

Evolutia fenomenelor hidrometeorologice in raport cu mãrimile caracteristice de apãrare:

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

În lunile iunie - iulie 2010 pe teritoriul judeţului Prahova s-au înregistrat precipitatii abundente, producându-se creşteri de debite pe cursurile de apã, cu depãsiri ale cotelor de apãrare pe râurile Prahova şi Doftana. Precipitatii insemnate cantitativ s-au înregistrat in perioadele: Postul Precipitatii Precipitatii Precipitatii Precipitatii Precipitatii pluviometric (l/mp) ( l/mp) (l/mp) (l/mp) (l/mp) 19- 21- 22- 23- 03- 20.06.2010 22.06.2010 23.06.2010 24.06.2010 08.07.2010 Bãltita 18.5 - 7.5 5.4 5.2 Busteni 21.6 30.0 3.9 6.8 50.8 Câmpina 35.0 26.5 1.0 8.8 30.0 Prahova 17.0 4.5 7.0 29.8 2.5 Azuga 9.2 8.5 6.4 18.0 51.3 Teşila 95.7 45.2 20.5 1.2 70.3 V. de Munte 21.8 1.7 15.7 7.8 11.8 M. Domneascã 16.8 2.2 9.0 10.0 7.0 Cheia 21.5 1.5 8.0 6.5 21.7 Corlãtesti 13.8 2.3 4.6 14.1 28.1 Ciorani 0.5 - 13.0 7.0 4.9 Baraj Paltinu 96.9 36.2 18.0 12.1 69.3 Baraj Mãneciu 16.8 4.9 8.2 2.2 44.9 Baraj Nedelea 18.5 5.8 6.7 6.2 22.3 Alunis 26.0 11.0 24.0 12.0 78.0 Voila 64.0 42.6 6.5 13.8 65.5 Lunca Mare 81.0 36.0 2.5 12.0 61.9 Teisani 26.0 2.5 25.5 16.0 10.2 Movila Vulpii 25.0 17.0 2.0 11.0 58.5 Bãicoi 17.0 12.0 3.0 8.5 23.3 Cocorãstii Mislii 23.6 13.4 6.5 8.7 32.5 Bratasanca 25.0 1.0 2.0 4.0 20.5 Starchiojd 22.0 9.0 35.0 15.0 19.0 Apostolache 4.5 - 1.5 6.5 39.1 Provita de Sus 25.0 21.0 28.0 - 45.5 Soimari 42.5 - 19.2 - 23.0 Pãulesti - - - 75.6

Ca urmare a acestor precipitatii, cotele de apãrare pe unele râuri, s-au atins şi depãsit in perioada 20.06.2010 - 22.06.2010, astfel:

Curs de apã Post Cota Debit Depãsiri ale hidrometric max. max. cotelor de Ora/Data (cm) (mc/s) apãrare Doftana Teşila 180 128 CP+ 10 cm 0.00/ 20.06.2010 Prahova Prahova 340 212 CA+ 90 cm 8.30/ 22.06.2010

Din analiza inundaţiilor produse în zona administrativ-teritorială a judeţului Prahova putem evidenţia câteva situaţii care au necesitat concentrarea unui număr semnificativ de forţe şi mjloace din cadrul structurilor de intervenţie ale ISUj Prahova pentru limitarea şi înlăturarea efectelor negative ale acestora, astfel: o în perioada 11 – 25.02.2010, datorită topirii rapide a zăpezii s-a intervenit în 115 situaţii pentru evacuarea apei din spaţii şi/sau zone inundate, cu 82 autospeciale de lucru cu apă şi spumă, 31 autocamioane de intervenţie şi 71 motopompe remorcabile şi transportabile, în 32 de localităţi din judeţul Prahova;

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a o în data de 03.07.2010, ca urmare a ploilor cu caracter de averse structurile de intervenţie din subordinea inspectoratului au fost solicitate să intervină în: . comuna Telega pentru evacuarea apei din 5 locuinţe, 14 beciuri şi anexe gospodăreşti; . oraşul Băicoi pentru evacuarea apei din subsolul unui bloc; . comuna Scorţeni, satel Bordeni şi Mislea pentru evacuarea apei din 2 gospodării. De asemenea în localitate au mai fost afectate : - 4 podeţe construite peste pârâul Mislea; - 4 punţi pietonale în satul Mislea; - 2 branşamente de gaze naturale; - 1 dig de apărare construit pe râul Telega, în satul Mislea pe o lungime de 100 m.l.; - 1 drum comunal a fost inundat şi acoperit cu noroi pe o suprafaţă de aproximativ 100 m.p.; - 1 dig de apărare în satul Bordenii Mari, în punctul strada Compozitorilor pe aprox. 100 m.l.; - 3 anexe gospodăreşti inundate; . comuna Blejoi pentru evacuarea apei dintr-o locuinţă; . municipiul Ploieşti pentru evacuarea apei dintr-o gospodărie; . comuna Bucov, sat Pleaşa pentru evacuarea apei din 2 gospodării; . oraşul Boldeşti Scăeni pentru evacuarea apei dintr-o locuinţă; . comuna Cosminele unde au fost afectate: - drumul comunal 11 a fost acoperit de aluviuni pe o lungime de aproximativ 1 k.m.; - drumul local care face legătura dintre DC 11 şi satul Poiana Trestieni pe o lungime de aproximativ 1 km. unde a fost întreruptă circulaţia rutieră; - 4 punţi pietonale; - 30 de grădini, curţi şi anexe gospodăreşti; o în data de 04.07.2010, ca urmare a ploilor cu caracter de averse structurile de intervenţie din subordinea inspectoratului au fost solicitate să intervină în: . comuna Telega pentru evacuarea apei din 4 gospodării şi asanarea a 2 fântâni; . municipiul Ploieşti pentru evacuarea apei din 9 gospodării; . comuna Bucov, sat Pleaşa pentru evacuarea apei din 2 gospodării; . oraşul Băicoi pentru evacuarea apei din 5 gospodării; o în data de 25.07.2010, ca urmare a precipitaţiilor abundente structurile de intervenţie din subordinea inspectoratului au fost solicitate să intervină în oraşul Comarnic pentru evacuarea apei din 7 gospodării; o în data de 07.08.2010, în intervalul 04:00 – 04:30 ca urmare a ploilor cu caracter de averse care local au depăşit 20 – 25l/mp, structurile de intervenţie din subordinea inspectoratului au fost solicitate să intervină în oraşul Sinaia pentru evacuarea apei din locuinţe şi anexe gospodăreşti, precum şi pentru îndepărtarea aluviunilor şi materialului lemnos care au îngreunat traficul rutier. Comportarea lucrãrilor de gospodãrire a apelor cu rol de apãrare impotriva inundatiilor:  Debitele crescute de pe râurile Doftana şi Teleajen au fost retinute in lacurile de acumulare Paltinu şi Mãneciu din administrarea ANAR, Administratia Bazinala de apa Buzãu Ialomita – Sistemul de Gospodãrire al Apelor Prahova, astfel incât sã nu se suprapunã cu cele de pe afluentii din aval .  La nivelul SGA Prahova pe lângã serviciul de permanentã de la dispecerat şi baraje, s-a organizat şi la nivelul formatiilor de lucru serviciu de permanenta, asigurându-se fluxul informational privind comportarea lucrãrilor cu rol de apãrare.  Anul 2011 s-a caracterizat prin scăderea precipitaţiilor sub mediile climatologice generale caracteristice zonei geografice a judeţului Prahova. Repartitia precipitaţiilor desi deficitara in cursul anului sub raport cantitativ a fost uniforma, cu mici perioade in care acestea au fost mai bogate, nefiind insotite de viituri pe raurile monitorizate.

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

 Anul 2012 s-a incadrat in mediile hidro-climatologice generale, caracteristice zonei geografice a judeţului Prahova. Repartitia precipitaţiilor in cursul anului a fost uniforma, dar s-au înregistrat şi perioade in care acestea au fost mai insemnate cantitativ, fiind insotite şi de viituri pe principalele rauri monitorizate, care s-au situat intre cotele de atenţie şi cotele de inundaţie.

 In perioada 15.04.2012 – 17.04.2012 s-au înregistrat creşteri de debite, cu atingeri sau depăşiri ale cotelor de apărare urmatoarele statii hidrometrice: Ciorani (C.A.+90cm, Q=129mc/s); Azuga (atingere C.A. Q=9.0mc/s).

 In perioada 19.05.2012 – 2.06.2012 s-au înregistrat creşteri de debite pe majoritatea râurilor din judeţ, cu atingeri sau depăşiri ale cotelor de statii hidrometrice: Valenii de Munte (C.A.+10cm, Q=106mc/s); Moara Domneasca (C.P.+42cm, Q=371mc/s); Ciorani (C.P.+20cm, Q=304mc/s); Adancata (C.A.+54cm, Q=253mc/s); Baba Ana (C.I.+40cm, Q=37.8mc/s); Varbilau (C.I.+52cm, Q=109mc/s); Teşila (C.P.+4cm, Q=72.6mc/s); Azuga (C.A.+cm, Q=10.1mc/s).

Anul 2013  04.04.2013: Adâncata: C.A. + 8 cm - 258 cm Ø = 265 m³/s, Azuga: C.A. + 30 cm - 120 cm Ø = 27,3 m³/s, Teşila C.A. + 33 cm - 103 cm Ø = 57,6 m³/s, Moara Domnească C.A. + 71 cm - 421 cm Ø = 190 m³/s, Ciorani C.A. + 230 cm Ø = 54,5 m³/s;  05.04.2013: Adâncata: C.A. + 25 cm - 275 cm Ø = 291 m³/s;  25.06.2013: Teşila: C.I. + 130 cm Ø = 73,6 m³/s;  02.10.2013: Ciorani C.A. + 20 cm - 250 cm Ø = 67 m³/s.

Anul 2014  25.04.2014: Moara Domnească C.A. + 80 cm - 430 cm Ø = 212 m³/s;  15.05.2014: Adâncata: C.A. + 35 cm - 285 cm Ø = 306 m³/s, Moara Domnească C.A. + 85 cm - 435 cm Ø = 224 m³/s, Ciorani C.I. + 15 cm - 345 cm Ø = 159 m³/s, Baba Ana: C.A. + 20 cm - 220 cm Ø = 11,8 m³/s;  08.06.2014: Teşila: C.I. + 48 cm – 198 cm Ø = 73,6 m³/s;  11.07.2014: Băltiţa: C.A. + 54 cm - 254 cm Ø = 202 m³/s, Moara Domnească C.A. + 46 cm - 396 cm Ø = 143 m³/s;  23.07.2014: Vălenii de Munte C.A. + 20 cm - 250 cm Ø = 117 m³/s;  29.07.2014: Băltiţa: C.I. + 4 cm - 274 cm Ø = 232 m³/s, Halta Prahova: C.A. + 30 cm - 280 cm Ø = 156 m³/s;  24.08.2014: Ciorani C.A. + 90 cm - 320 cm Ø = 129 m³/s;  09.12.2014: Moara Domnească C.A. + 60 cm - 410 cm Ø = 168 m³/s;

Anul 2015  28.03.2015: Moara Domnească C.I. + 15 cm - 465 cm Ø = 301 m³/s;  29.03.2015: Ciorani: C.A. + 90 cm - 320 cm Ø = 129 m³/s, Adâncata: C.A. + 13 cm - 263 cm Ø = 272 m³/s;  08.5.2015: Azuga: C.A. + 1 cm - 101 cm Ø = 16,6 m³/s;  28.11.2015: Băltiţa: C.A. + 20 cm - 220 cm Ø = 154 m³/s, Halta Prahova: C.A. + 30 cm - 280 cm Ø = 161 m³/s, Azuga: C.A. + 25 cm - 125 cm Ø = 31,5 m³/s, Valea Popii: C.A. + 10 cm - 110 cm Ø = 29,9 m³/s, Teşila: C.A. + 30 cm – 130 cm Ø = 58,8 m³/s, Vălenii de Munte C.A. + 20 cm - 250 cm Ø = 117 m³/s, Moara Domnească

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

C.P. + 32 cm - 532 cm Ø = 475 m³/s, Vărbilău C.A. + 8 cm - 148 cm Ø = 27,6 m³/s, Ciorani C.I. + 10 cm - 340 cm Ø = 153 m³/s, Adâncata: C.A. + 35 cm - 285 cm Ø = 302 m³/s.

JUDEŢUL PRAHOVA Media lunară 2012 – 61,4 l/m²; Media anuală 2012 – 737 l/m².

Media lunară 2013 – 60,8 l/m²; Media anuală 2013 – 717 l/m².

Media lunară 2014 – 76,6 l/m²; Media anuală 2014 – 867 l/m².

Media lunară 2015 – 61,1 l/m²; Media anuală 2015 – 734 l/m².

Media lunară 2012 - 2015 = 65 l/m²; Media anuală 2012 - 2015 = 764 l/m².

Situaţia intervenţiilor la inundaţii înregistrate în perioada 2005 – 2015 : 568 600 500 315 400 321 300 129 109 200 52 57 65 59 113 70 100 0

Din analiza efectuată în perioada 2005 – 2015 cu privire la inundaţiile produse se observă că cele mai multe s-au înregistrat în anul 2005, 2010 şi 2014, datorită căderilor masive de precipitaţii precum şi a topirii rapide a zăpezii. Din această analiză s-au desprins două posibilităţi de risc la inundaţii:  producerea de inundaţii prin scurgerea pe versanţi în zonele de deal şi de munte, în situaţii de ploi în cantităţi semnificative (>de 25 l/mp), în timp relativ redus (până la 3h);  producerea de inundaţii prin băltire în zona de câmpie, cauzate de ploi cu caracter torenţial (>de 25 l/m2 în mai puţin de 3 h), sau de ploi însemnate cantitativ (80-100 l/m2 în 24 h). Se poate concluziona că fenomenele generate de inundaţii au căpătat o amploare foarte mare la nivel global şi este de aşteptat ca inundaţiile să se producă şi în viitor. De aceea, este necesar să se întocmească din timp planuri viabile, care să răspundă riscurilor la inundaţii, şi în care să se prevadă fonduri şi utilaje necesare intervenţiei. Fiecare CLSU trebuie să acţioneze în realizarea îmbunătăţirii bazei materiale şi a pregătirii serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă, în vederea unei bune gestionări a situaţiilor de urgenţă

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a generate de inundaţii. De asemenea, fiecare localitate trebuie să-şi dimensioneze bugetele proprii pentru a achiziţiona materialele şi tehnica necesare intervenţiei în caz de dezastre. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului Prahova a acţionat cu forţa umană şi materiale pentru scoaterea apei din locuinţe şi pentru asistarea sinistraţilor. Din punct de vedere al frecvenţei şi al consecinţelor distructive, în ultimii ani un loc aparte l-au ocupat inundaţiile, atât pe torenţi cât şi pe cursurile inferioare ale râurilor din judeţ.

1.2. Furtuni,grindină, secetă, îngheţ, căderi masive de zăpadă

Furtunile sunt perturbări severe ale atmosferei. Din punct de vedere ştiinţific, meteorologii consideră furtunile drept sisteme meteorologice având viteze ale vântului de intensitate 10 până la 12 pe scara Beaufort. Vânturile de intensitate 10 ating viteze de 88 – 101 km/h, iar cele de intensitate 11 ating 102 – 117 km/h, cauzând furtuni violente. Se produc cu preponderenţă în perioada caldă a anului, pe spaţii destul de restrânse şi se manifestă prin cer înnorat, ploi torenţiale, descărcări electrice şi intensificarea accentuată a vântului. Pagubele constau, în general, în acoperişuri afectate parţial sau total, crengi ale copacilor rupte, rareori copaci smulşi din rădăcină sau rupţi. În funcţie de locul de producere, pot fi afectate reţelele de alimentare cu energie electrică sau de telecomunicaţii. Datorită precipitaţiilor abundente se pot produce inundaţii cauzate de torenţi sau prin blocarea albiilor, ce afectează activitatea economico-socială, dar pe termen relativ scurt. Aceste fenomene meteorologice extreme se manifestă cu precădere în zona de munte şi de câmpie. Din păcate, unele fenomene (furtuni, tornade) debutează brusc şi se manifestă cu o violenţă extremă. Există foarte puţine posibilităţi de a fi prognozate. În zona de sud a judeţului, s-au manifestat cu precădere furtuni şi ploi abundente, urmate de distrugeri de culturi şi inundaţii de scurtă durată. În ultimii ani, au fost semnalate furtuni violente în municipiile Ploieşti şi Câmpina, oraşele Băicoi, Mizil şi Urlaţi şi multe din comunele situate în partea de sud a judeţului.. Datorită modificărilor climatice din ultimii ani, sunt tot mai frecvente furtunile cu aspect de vijelie, însoţite deseori şi de grindină. Pentru atenuarea efectului de grindină, în judeţul Prahova funcţionează sistemul integrat de luptă antigrindină, care dispune de logistica necesară şi rachete antigridină. Acest sistem acoperă partea de sud a judeţului.

2. INCENDII DE PĂDURE

Relieful montan din partea de nord a judeţului, parţial zona colinară şi cea de câmpie sunt propice vegetaţiei forestiere, conţinând speciile caracteristice pe trepte de altitudine. Rolul vegetaţiei forestiere, complexitatea funcţiilor sale ecologice şi importanţa economică a exploatărilor forestiere raţionale nu mai trebuie demonstrate, astfel încât orice intervenţii în sensul afectării suprafeţelor sau calităţii fondului forestier conduc la dezechilibre cu efecte negative majore. Judeţul Prahova deţine 146,5 mii ha, respectiv 22,3% din suprafaţa forestieră de 658,7 mii ha existentă la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud Muntenia.

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

VOLUMUL DE LEMN RECOLTAT PE SPECII DIN JUDEŢUL PRAHOVA -mii metri cubi- Total % 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2008- Prahova 2013 Total 305,7 325,5 373,7 439,6 469,2 439,3 2353 100% Răşinoase 83,9 84,2 105,6 138,2 122,9 141,7 676,5 28,7% Fag 131,6 160,5 167,5 204,8 245 191,3 1100,7 46,8% Stejar 30,4 23,0 30,7 33 29,7 31,6 178,4 7,6% Diverse specii tari 32,4 34,6 35,4 33,2 36,5 39,7 211,8 9% Diverse specii moi 27,4 23,2 34,5 30,4 35,1 35,0 185,6 7,9%

De remarcat ca in perioada 2008-2013 suprafata fondului forestier a ramas relativ constanta.

SUPRAFAŢA TERENURILOR PE CARE S-AU EXECUTAT REGENERĂRI ARTIFICIALE, PE CATEGORII DE SPECII, IN JUDEŢUL PRAHOVA -ha- Prahova 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Regenerari artificiale - total 123 111 123 79 132 52 Răşinoase 46 32 38 37 37 25 Foioase 77 79 85 42 95 27

Ponderea judeţelor în suprafaţa fondului forestier la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud Muntenia în anul 2012

4,4% Arges Calarasi 22,3% 42,0% Dambovita Giurgiu

4,0% 18,1% Ialomita 5,9% Prahova 3,3% Teleroman

Menţinerea şi îmbunătăţirea parametrilor fondului forestier al judeţului depind de echilibrul dintre lemnul recoltat şi toate componentele privind regenerarea vegetaţiei forestiere cu valoare ecologică şi economică. În cadrul Direcţiei Silvice Prahova, în perioda 2007-2014 au fost desfăşurate proiecte privind: - Construirea şi reabilitarea (repararea) drumurilor forestiere şi corectarea torenţilor din bazinele hidrografice situate în fondul forestier: Bradet (Cheia), Obarsia (Valenii de Munte), Paltinet şi Paraie (Valea Doftanei), Maluroasa (Brebu), Valea Rea şi Zgarbura (Sinaia). - Corectarea torenţilor din bazinele hidrografice: Păltinoasa (zona Valea Doftanei şi Brebu), Zgărbura (pe raza oraşului Sinaia), Valea Floreiului (pe raza oraşului Comarnic), Valea Vlădişor (Valea Doftanei), Valea Izvorului (Sinaia), Valea lui Piele Rea-Negraşu (comuna Valea Doftanei), Valea Albă (comuna Ştefeşti), Ermeneasa (comuna Valea Doftanei). Lucrările au vizat punerea în siguranţă împotriva viiturilor torenţiale care grăbesc colmatarea Barajului Paltinu, a DN1, DN1A, DN 71, DJ 102I, a drumurilor forestiere, străzilor şi proprietăţilor din zonele riverane.

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

- Reabilitarea drumurilor forestiere: Valea Rea (Sinaia), Belia Gurguiata (Sinaia), Orjogoaia (Valea Doftanei), Clăbucet (Ştefeşti), Vărbilău (Ştefeşti), Olga Bancic (comuna Talea), Păltineţ (comuna Valea Doftanei), Valea Pietrii (comuna Ştefeşti), Magdalena (Cheia), Ardelea (Cheia) Finanţate din fonduri bugetare şi credite acordate de către Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE), investiţiile contribuie la îmbunătăţirea accesibilizării fondului forestier, aplicarea tratamentelor silviculturale şi intervenţiilor în cazul producerii unor calamităţi. În literatura de specialitate, incendiile de pădure se împart în cinci categorii:  Incendiul pe sol sau de litieră, numit şi „focul alergător” – se caracterizează prin aceea că arde pădurea vie şi moartă de pe suprafaţa solului: muşchi, iarbă vie, uscături, frunze căzute, cetină, resturi de material lemnos, etc.  Incendiul de coronament – se caracterizează prin aceea că arde coroana copacilor(cetina, ramurile) extinzându-se şi la tulpina acestora. Viteza de ardere este cuprinsă între 8 şi 25 km/oră.  Incendiul subteran – se mai numeşte şi incendiul de pământ întrucât provoacă arderea materialelor aflate imediat sub suprafaţa solului, cum ar fi: turba, cărbuni şi rădăcinile superficiale ale arborilor. Acest incendiu se extinde încet, progresând numai cu 10-20 m/oră.  Incendiul combinat (de litieră şi coronament) – apare mai des în pădurile de răşinoase, unde nu s-au luat măsuri de curăţire a vegetaţiei, crengilor şi a altor resturi lemnoase aflate la partea inferioară a copacilor. Acest incendiu ia naştere, de la incendiul de litieră şi se propagă la coroanele arborilor.  Incendiul de doborâturi – ia naştere în porţiunile de pădure unde copacii au fost doborâţi de furtuni puternice sau alunecări de teren sau în zone în curs de exploatare în care operaţiunea de doborâre a copacilor nu a fost urmată imediat de curăţirea şi scoaterea masei lemnoase din zonă.

Fondul forestier al judeţului Prahova este de peste 142.000 ha din care aflate în proprietate particulară 37.000 ha, suprafaţa împădurită fiind de 124.107 ha împărţită în păduri de răşinoase, foioase şi amestec de răşinoase cu foioase astfel :  păduri de răşinoase – 32.197 ha;  păduri de foioase şi amestec – 89.708 ha;  pepiniere, plantaţii, poieni şi alte terenuri aflate în administrarea Direcţiei Silvice Ploieşti – 2.302 ha. Direcţia Silvică Ploieşti este o unitate a Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva şi care administrează o suprafaţă de fond forestier proprietate publică a statului de 105.000 ha din care acoperite efectiv cu vegetaţie forestieră 102.761 ha, cu o mare varietate în ceea ce priveşte distribuirea spaţială a vegetaţiei forestiere, respectiv de la golul alpin şi până la câmpia forestieră. De asemenea, unitatea administrează pe bază de contracte de administrare o suprafaţă de 16.000 ha pădure particulară a persoanelor fizice sau juridice de pe raza judeţului Prahova. Distribuţia pe specii este de 23% (23.504 ha) acoperite cu răşinoase (brad, molid, pin, larice şi altele) iar diferenţa de 77% (79.257 ha) este acoperită cu foioase. Specia preponderentă este fagul care ocupă un procent din suprafaţa de 42%, urmat de răşinoase şi stejari (stejar pedunculat şi gorun predominant) cu un procent din suprafaţă de 14%. Alte specii întâlnite sunt paltinul de munte, frasinul, salcâmul, cireşul sălbatic, carpenul, diferite specii de plopi şi salcie. Direcţia Silvică Ploieşti este administrată prin centrala unităţii situată în Ploieşti şi 9 ocoale silvice la care se adaugă Pepiniera Centralizată Beizadele şi Fazaneria Gherghiţa. Zonele împădurite se întâlnesc de la cota 100 m (păduri de fag, anin, frasin, stejar), trecând prin zona de deal cotele 500 m – 800 m (păduri de stejar, carpen, mesteacăn, fag), până la cota 2000 (păduri de brad, molid). Vârsta pădurilor este variată, de la plantaţii de puieţi până la pădurile de stejar pedunculat (>140 ani) aflate în gospodăria Ocolului Silvic Slănic.

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

Accesul forţelor de intervenţie în zonele împădurite se face pe drumurile forestiere folosite pentru exploatarea masei lemnoase. Zone greu accesibile sunt cele muntoase : munţii Jepii mici – păduri amestec de răşinoase până la cota 2070, munţii Cumpătu, munţii Baiului, vârful Clăbucet (1.459,8 m) – pădure amestec de răşinoase cu foioase, muntele Furnica, vârful Peştera, Podişul Pietricica, vârful Ţiganului (1.080 m) – pădure de fag. Zonele cultivate cu cereale păioase limitrofe fondului forestier în preajma şi pe timpul campaniei de recoltare constituie de asemenea zone cu risc ridicat de incendiu, din următoarele motive: - cantitate mare de combustibil solid cu grad ridicat de uscăciune; - probabilitate relativ mare de producere a incendiilor datorită activităţii umane din zonă: recoltare, transport pe căi de comunicaţii din zonă- şosele, căi ferate; - lipsa unor surse de apă care să poată fi utilizate în caz de incendiu; - combustibilitatea materialelor şi suprafeţele mari ce pot fi afectate. a. Viteza de dezvoltarea a incendiilor poate fi exprimată în următoarele mărimi: - unitatea de drum străbătută de foc în unitate de timp (m/min, km/oră); - în unitate de creştere a perimetrului într-o unitate de timp (km/oră); - în unitate de creştere a suprafeţei într-o unitate de timp (hectare/oră); b. Viteza de propagare: - viteza iniţială = 0,1 – 0,7 m/min; - viteza ulterioară: creşte la 10 – 15 m/min sau la mai mult. c. Viteza de propagarea a incendiilor de pădure depinde de: - viteza vântului; - tipul incendiului; - natura şi vechimea pădurii; - gradul de umiditate; - densitatea pădurii; - obstacole din teren.

Viteza de răspândire a incendiilor de pădure: Incendiile de pădure nu se dezvoltă numai liniar pe direcţia vântului, ciîşi lărgesc continuu frontul de atac, suprafaţa aprinsă creşte progresiv odată cuviteza de înaintare. Viteza cu care creşte suprafaţa incendiată în unitatea de timp estedefinită ca viteză de răspândire a incendiului. Viteza de răspândirea a incendiului depinde de: - ora de izbucnire; - temperatura exterioară; - gradul de umiditate; - intensitatea şi direcţia vântului

Cauze de incendiu la fondul forestier : Din studierea incendiilor produse la fondul forestier rezultă un segmentlarg de cauze de incendiu cuprinzând: - folosirea iresponsabilă a focului deschis; - aruncarea la întâmplare a resturilor de ţigări aprinse; - jocul copiilor cu focul; - arderea resturilor de exploatare; - arderea vegetaţiei erbacee şi arbuştive rezultate din curăţirea unor - suprafeţe de teren; - trăsnetul;

Fondul forestier din zona de competenţă a judeţului Prahova este gestionată de 9 ocoale silvice, şi anume:

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

 Ocolul Silvic Ploieşti ;  Ocolul Silvic Vălenii de Munte ;  Ocolul Silvic Slănic ;  Ocolul Silvic Măneciu ;  Ocolul Silvic Verbila ;  Ocolul Silvic Câmpina ;  Ocolul Silvic Sinaia ;  Ocolul Silvic Azuga ;  Ocolul Silvic Doftana.

OCOLUL SILVIC PLOIEŞTI. Ocolul Silvic Ploieşti este situat în Câmpia Română şi se întinde până la contactul cu dealurile subcarpatice. În partea de nord s-a dezvoltat un sistem de câmpii piemontane, formate din terase, înclinate spre sud şi sud-est. În zona câmpiilor înalte (piemontane) depozitele de terasă formează roca de bază. Cu o permeabilitate slabă pentru aer şi apă şi textură grea, ele au determinat formarea unor soluri grele (soluri argiloiluviale), cu puternice fenomene de pseudogleizare. În zona câmpiilor medii (tabulare) loessul şi depozitele loesseide formează roca mamă. Materialul loesseid, cu permeabilitate bună pentru apă şi aer, cu textură mai uşoară, bogat în carbonat de calciu, a determinat formarea solurilor cu aciditate slabă şi complex absortiv saturat în baze (soluri luvice). Materialul din câmpia joasă şi luncă este format din aluviuni depuse de râurile Ialomiţa, Prahova şi Teleajen. La baza aluviunilor se află un strat de pietriş sau de nisip, urmat de aluviuni stratificate nisipoase şi nisipo-lutoase, solurile formate fiind diversificate, dar cele mai reprezentative sunt solurile brune şi solurile aluviale. Reţeaua hidrografică este relativ bogată, ea aparţinând bazinului râului Ialomiţa, care curge spre sud-est şi colectează direct sau prin intermediul afluenţilor râurilor şi pâraiele din acest teritoriu. Râurile mai importante care străbat teritoriul analizat sunt: Prahova, Teleajen, Cricovul Dulce şi Cricovul Sărat. Evident că mai sunt o serie de pâraie cu debit mai mult sau mai puţin constant, care au fost menţionate la nivel de studiu întocmit pe unităţi de producţie. În general procesul de aluvionare este destul de slab, aluviunile fiind relativ grosiere, constituite din nisipuri carbonatice. Adâncimea pe care se află pânza freatică variază între 2-5 m pe traseul râului Ialomiţa şi între 1-4 m pe traseul celorlalte râuri menţionate. Trebuie amintit faptul că apa freatică pe râul Teleajen ajunge în nordul teritoriului (în dreptul localităţii Scăieni) la 5-7 m, iar la confluenţa cu râul Prahova la 1 m adâncime. În ultimul deceniu s-a constatat o scădere a nivelului apei freatice pe parcursul râului Prahova (cu precădere în U.P.IV), fiind probabil unul din motivele care a contribuit la diminuarea ponderii aninului negru (de la 53,2 ha la 16,1 ha). Sunt parcele (de exemplu 14) unde aninul era în proporţie de 20-30 % în urmă cu 10-15 ani, iar la data descrierii parcelare din 2001 mai erau în proporţie de 10%. Mai mult de atât, exemplarele existente erau afectate de uscare. Pădurile din Ocolul Silvic Ploieşti au o întindere redusă, fiind păduri de foioase (stejar şi fag) având o înălţime de aproximativ 20 m, diametrul trunchiului de 0,25 m şi distanţa din arbori aproximativ 5 m. In vestul pădurii Crângul lui Bot există tufişuri, accesul în această zonă fiind mai dificilă. În estul comunei Plopu există o pădure de stejar cu înălţimea de 14 m şi distanţa dintre trunchiuri de 2 m, iar la limita din nord-est a raionului este o altă pădure de stejar cu înălţimea de 16 m, grosimea trunchiului de 0,3 m şi distanţa dintre trunchiuri de 3 m. Aceste două păduri aparţin de Ocolul Silvic Verbila. La nord-est de Păuleşti este o plantaţie tânără ce se continuă cu o pădure de stejar cu înălţimea de 12 m, diametrul trunchiului de 0,15 m şi distanţa dintre trunchiuri de 3 m.

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

Reţele şi sursele proprii de alimentare cu apă şi alte substanţe stingătoare, râuri, pâraie cu debit relativ constant tot timpul anului; Reţeaua hidrografică este relativ bogată, ea aparţinând bazinului râului Ialomiţa, care curge spre sud-est şi colectează direct sau prin intermediul afluenţilor râurilor şi pâraiele din acest teritoriu. Râurile mai importante care străbat teritoriul analizat sunt: Prahova, Teleajen, Cricovul Dulce şi Cricovul Sărat. Evident că mai sunt o serie de pâraie cu debit mai mult sau mai puţin constant, care au fost menţionate la nivel de studiu întocmit pe unităţi de producţie. În general procesul de aluvionare este destul de slab, aluviunile fiind relativ grosiere, constituite din nisipuri carbonatice. Adâncimea pe care se află pânza freatică variază între 2-5 m pe traseul râului Ialomiţa şi între 1-4 m pe traseul celorlalte râuri menţionate. Trebuie amintit faptul că apa freatică pe râul Teleajen ajunge în nordul teritoriului (în dreptul localităţii Scăieni) la 5-7 m, iar la confluenţa cu râul Prahova la 1 m adâncime. Lungimea totală a drumurilor din O.S. Ploieşti este de 113,6 km, din care drumurile forestiere 17,1 km. Starea drumurilor forestiere este bună şi contribuie la asigurarea accesibilităţii fondului forestier. Densitatea instalaţiilor de transport publice este de 9,1 m/ha, iar densitatea instalaţiilor de transport forestiere este de 1,8 m/ha. Distanţa medie faţă de drumurile forestiere, publice şi existente este de 0,73 km. Datorită dispersiei trupurilor de pădure şi existenţei unei reţele dese de drumuri de pământ, care fac legătura cu drumurile publice, nu este necesară construirea de drumuri forestiere.

OCOLUL SILVIC AZUGA. Ocolul Silvic Azuga este situat în partea de nord a judeţului Prahova şi gospodăreşte o suprafaţă de 12137,7 ha din care 8158 ha păduri de răşinoase şi 3979,7 ha păduri de foioase. Vârsta pădurilor este variată, de la plantaţii tinere până la arborete ce depăşesc 170 ani. Accesul forţelor de intervenţie în zonele împădurite se face pe drumurile forestiere existente care se utilizează la transportul masei lemnoase exploatate şi pe drumurile publice. Drumurile forestiere sunt incluse, cu toată lungimea lor, în fond forestier administrat de ocol. Lungimea lor este de 116,5 km. Reţeaua de drumuri publice care deserveşte pădurea este de 19,5 km. Totalul lungimii drumurilor existente este de 136,0 km. Densitatea reţelei instalaţiilor de transport este de 10,5 m/ha, din care 9,0 m/ha pentru drumurile forestiere şi 1,5 m/ha pentru drumurile publice. Pe suprafaţa gospodărită de Ocolul Silvic Azuga se află şi zone greu accesibile cum ar fi în U.P.I. Caraiman, U.P.II Valea Cerbului (abruptul Munţilor Bucegi), U.P.VI Valea Azugii (Unghia Mare şi Unghia Mică) care sunt acoperite cu păduri de răşinoase foarte vulnerabile la incendii, datorită afluxului mare de turişti atât vara cât şi iarna. În cadrul ocolului există mai multe zone de risc expuse incendiilor, datorită afluxului mare de turişti, atât vara cât şi iarna. În unitatea de producţie IX există o suprafaţă de 1 ha. care aparţine Primăriei oraşului Buşteni şi care este folosită drept rampă de gunoi. Primăria practică în această rampă focul deschis pentru arderea deşeurilor menajere. De asemenea zone cu grad mare de risc privind producerea incendiilor sunt bazinul Văii Azugii şi Văii Limbăşelului unde sunt arborete pure de molid precum şi zona Văii Cerbului în jurul Cabanei turistice Gura Diham, deoarece mulţi turişti amplasează vara corturi pe terenul primăriei oraşului Buşteni, care se învecinează cu pădurea. Traseele turistice cele mai expuse incendiilor sunt : - Buşteni-Gura Diham-Poiana Izvoarelor; - Căminul Alpin-Poiana Coştilei-Poiana Izvoarelor-Vânători; - Azuga-Cabana Gârbova-Cabana Clăbucet plecare-Cabana Susai; - Azuga-Valea Limbăşel-Cabana Susai; - Azuga-Valea Azugii-Pietricica; - Cabana Susai-Valea Roşie-Poienile Ritivoiu-Lacul Găvan-Cabana Rentea

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

Zone/Puncte vulnerabile:  în nord-vestul raionului, la vest de Azuga este o pădure de brad şi fag, cu înălţimea de 28m, diametrul trunchiului de 0,50 m şi distanţa dintre trunchiuri de 5 m, care se continuă spre vest cu molid, cu înălţimea de 30 m, diametrul trunchiului de 0,60 m şi distanţa dintre trunchiuri de 4 m;  la limita nord-est, între Clăbucetul,Azuga şi Munţii Neamţului este o pădure de brad, cu înălţimea de 16 m, diametrul trunchiului de 0,20 m şi distanţa dintre trunchiuri de 2 m, iar la sud de aceasta este o pădure de brad şi fag, cu înălţimea de 26 m, diametrul trunchiului de 0,40 m şi distanţa dintre trunchiuri de 4 m;  la vest de Buşteni este o pădure de brad şi fag, cu înălţimea de 28 m, diametrul trunchiului de 0,50 m şi distanţa dintre trunchiuri de 4 m, iar la est de Buşteni este o pădure de brad, cu înălţimea de 28 m, diametrul trunchiului de 0,50 m şi distanţa dintre trunchiuri de 4 m. Trasee turistice: NR. CRT. TRASEUL TURISTIC U.P./u.a. 1 Hotel Silva- Cascada Urlătoarea U.P. I/u.a. 12-2 2 Hotel Silva- Cabana Caraiman U.P. I/u.a. 13 şi 24 3 Căminul Alpin – Poiana Costilei- Cabana Poiana U.P. II/u.a. 11-35-47 Izvoarelor 4 Cabana Gura Diham- Cabana Poiana Izvoarelor U.P. II/u.a. 52-47 5 Cabana Gura Diham- Cabana Dihamul Militar U.P. II/u.a. 53-58 6 Azuga- Cabana Gârbova U.P. IV/u.a. 55-49 7 Cabana Gârbova- Clăbucet Plecare- Cabana Susai U.P. V/u.a. 7-16 8 Cabana Susai- Poienile Ritivoiului- Lacul Găvan U.P. VI/u.a. 15, 47, 46-60 9 Cabana Susai- Cabana Piatra Mare U.P. VI/u.a. 15-20

Traseele turistice cele mai expuse incendiilor sunt: - Buşteni – Gura Diham – Poiana Izvoarelor; - Căminul Alpin – Poiana Căştilei – Poiana Izvoarelor – Vânători; - Azuga – Cabana Gârbova – Cabana Clăbucet plecare – Cabana Susai; - Azuga – Valea Limbăşel – Cabana Susai; - Aguga – Valea Azugii – Pietricica; - Cabana Susai – Valea Roşie – Poienile Ritivoiu – Lacul Găvan – Cabana Rentea.

OCOLUL SILVIC CÂMPINA. Suprafaţa fondului forestier administrată de O.S. Câmpina este de 14011 ha, din care, 82% sunt păduri de foioase şi 18% păduri de răşinoase. Zonele împădurite se întâlnesc de la cota 100 m până la cota 1700 m , vârsta arboretelor variind de la 1 an (plantaţii + regenerări naturale) până la 180 ani (arborete de fag). Suprafaţa fondului forestier administrat de O.S. Câmpina este cuprinsă în 7 unităţi de producţie: UP I Câmpina, UP II Cheile Brebului, UP III Florei, UP IV Prislop, UP V Orjogoaia, UP VI Musita şi UP XII Măgureni. Administrativ suprafaţa O.S. Câmpina este amplasată pe teritoriul judeţului Prahova – 99% şi a judeţului Dâmboviţa (loc. Moreni) – 1%, în raza teritorială a următoarelor localităţi: Filipeşti de Pădure, Măgureni, Proviţa de Jos, Poiana- Câmpina, Câmpina, Cornu, Şotrile, Secăria, valea Doftanei şi Moreni. Ocolul Silvic Câmpina face parte din D.S.Ploieşti fiind situat în partea de vest a Subcarpaţilor Prahovei şi în vestul Munţilor Teleajenului fiind împărţit în 4 districte silvice şi 24 cantoane silvice. Limita sudică a ocolului este drumul judeţean Băicoi- Moreni, iar cea nordică ajunge până la golul de munte Musita (1700 m). Hidrografic, suprafaţa O.S.Câmpina aparţine cursului mijlociu al râului Prahova şi a principalilor lui afluenţi: râul Doftana şi râul Proviţa.

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

Principalele ape care străbat O.S. Câmpina sunt râul Prahova cu afluienţii săi Doftana şi Proviţa. În bazinul râului Prahova sunt cuprinse unităţile de producţie U.P.I Câmpina şi partea vestică a U.P. II Ch. Brebului ; în bazinul Proviţei se găseşte U.P.XII Măgureni, iar în bazinul Doftanei sunt situate U.P.III Florei, U.P. IV Prislop, U.P. V Orjogoaia şi U.P. VI Musita. Râul Doftana, în bazinul căruia se află majoritatea pădurilor din O.S.Câmpina, are mai mulţi afluienţi cei mai importanţi fiind: Secăria, Florei, Prislop, Orjogoaia şi Musita. Accesul forţelor de intervenţie în zonele împădurite se face pe drumurile forestiere folosite pentru exploatarea masei lemnoase. Acestea sunt în număr de 16 şi au o lungime totală de 65,8 km: DAF Tisa Mare, Valea Câmpiniţa, Florei, Zănoaga, Mierlele, Prislop, Purcareata, Baiul Mare, Cotofana, Valea Seacă, Orjogoaia, Glodeasa, Paraie Caleasa, Calda şi Musita. Trasee turistice/zone vulnerabile la incendiu: Nr. Denumire Traseu UP U.A. crt. Turistic 1. Ruda XII Măgureni 111-130 2. Podul cu Tei II Ch. Brebului 6-10 3. Orjogoaia V Orjogoaia 55-68 4. Podul Musitei VI Musita 59-62

OCOLUL SILVIC VERBILA. Suprafaţa actuală a fondului forestier proprietate publică a statului este de 10679 ha, din care 10517 păduri şi 162 ha alte terenuri. Calea de acces (DC 71A şi DJ 100H) este practicabilă tot timpul anului, asigurându-se accesul autospecialelor în zona suprafeţelor împădurite. Pantele abrupte existente în imediata vecinătate a drumului de acces fac imposibilă acoperirea întregii zone cu dispozitive de stingere realizate de la autospecialele de intervenţie. Alimentarea autospecialelor cu apă se poate realiza doar din surse naturale, în urma amenajărilor de captări pe cursurile de apă existente în zonă – pârâul Niscov. În această situaţie, prima intervenţie pentru stingerea unui eventual incendiu se poate realiza doar cu mijloace iniţiale de stingere. În cazul unui eveniment de amploare care nu poate fi controlat de forţele de intervenţie locale, se preconizează întinderea pe o durată mare de timp o a operaţiunilor de localizare şi lichidare a incendiului, datorită distanţelor mari faţă de sediile de dispunere a forţelor specializate, a drumului de acces accidentat şi greu accesibil precum şi a timpului estimat pentru amenajarea captărilor pe sursele de apă, în vederea alimentării autospecialelor.

OCOLUL SILVIC MĂNECIU. Suprafaţa fondului forestier administrată de O.S. Măneciu este de 23986,4 ha şi este organizată în 9 unităţi de producţie, astfel: U.P.I Crasna – 4219,2 ha; U.P.II Orăţii – 3620,8 ha U.P.III Grohotiş – 2128,5 ha U.P.IV Suzana – 3269,3 ha U.P.V Cheia – 1008,2 ha U.P.VI Bratocea – 1333,0 ha U.P. VII Zăganu – 1116,1 ha U.P. VIII Clăbucet – 4019,0 ha U.P. IX valea Stânii – 3272,3 ha Suprafaţa Ocolului Silvic Măneciu este situată în întregime pe teritoriul judeţului Prahova. Pădurile din acest ocol ocupă 99% din suprafaţa totală a fondului forestier şi 78% din întreg teritoriul ocolului silvic, procent considerat ca fiind foarte bun faţă de necesităţile de reglare a factorilor climatici, de menţinere a echilibrului hidrologic şi de reglare a altor funcţii social-economice.

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

Pădurile sunt răspândite în mod uniform pe teritoriul ocolului, fiind formate, în cea, mai mare parte, din bazine şi bazinete compacte. Sub raportul claselor de vârstă şi al compoziţiei, structura actuală a arboretelor este diferită de cea normală. Din punct de vedere geografic, teritoriul O.S. Măneciu este situat în Carpaţii de Curbură, respectiv Munţii Grohotişu şi Munţii Ciucaş din Masivul Teleajenului şi în partea de nord a Vărbilăului din Subcarpaţii Teleajenului (% din U.P.VIII şi U.P.II). Din totalul suprafeţei cu păduri şi terenuri destinate împăduririi, 20100,5 ha (84%) sunt ocupate cu staţiuni de productivitate mijlocie, 2547,1 ha (11%) sunt ocupate de staţiuni de productivitate inferioară şi 1089,7 ha (5%) cu staţiuni de productivitate superioară. În cadrul O.S. Măneciu au fost identificate 24 de tipuri naturale de pădure, dintre care cele mai răspândite sunt:  Făget montan pe soluri schelete cu floră mull (m) – 10467,2 ha (44%);  Brădeto-făget cu floră de mull de productivitate mijlocie (m) – 5398,3 ha (23%);  Făget sudic de altitudine mare cu floră de mull (m) – 2653,3 ha (11). Arboretele actuale sunt natural fundamentale de productivitate superioară (3%), de productivitate mijlocie (57%) şi de productivitate inferioară (10%), artificiale de productivitate superioară şi mijlocie (28%), subproductive (1%) şi parţial derivate (1%). Reţele şi sursele proprii de alimentare cu apă şi alte substanţe stingătoare, râuri, pâraie cu debit relativ constant tot timpul anului; Sursele de alimentare cu apă în caz de incendiu.  reţelele de alimentare: Râul Teleajen, Telejenel şi reţeaua hidrografică care alimentează aceste râuri, Barajul de acumulare Măneciu;  reţeaua de apă a comunei Măneciu;  puncte de alimentare: - centru de fructe la 500 m de unitate, pepiniera Oraţii la 6 km de unitate, Brigada silvică Cheia la 18 km de unitate, Garda de Intervenţie Măneciu la 300 m de unitate, platforma amenajată pentru alimentare, realimentare auto pompieri cu apă în zona Valea Popii;

OCOLUL SILVIC SLĂNIC. Ocolul Silvic Slanic este situat in bazinul mijlociu al raului Teleajen (bazinetele Varbilau, Cosmina, Mislea), regiunea Carpatilor Meridionali, Carpatii de Curbura, Muntii Cicas (Muntii Grohotis din Masivul Teleajen) şi Subcarpatii de Curbura, Subcarpatii Teleajenului. Padurile ocupa o parte din versantii sud vestici ai Muntilor Grohotis (versantii sudici ai Muntelui Radila şi versantii vestici ai Muntelui Moasa) şi din Subcarpatii Teleajenului (Dealurile Varbilau, Dealurile Cosminele, Depresiunea Magurele, Depresiunea Bertea, Depresiunea Mislea – Podenii Noi), pana spre Campia Piemontana a Ploieştilor. Suprafata fondului forestier national proprietate publica a statului administrat de ocolul silvic Slanic este de 10003.41 ha. In cadrul ocolului silvic sunt constituite patru unitati de productie: I Cosminele, II Varbilau, III Plopeni, IV Doftanet. Suprafata fondului forestier administrat de Ocolul Silvic Slanic este arondata pe patru districte silvice conduse de un sef de district. In cadrul districtelor silvice sunt un numar de 22 de cantoane silvice conduse de un padurar. Ocolul Silvic Slanic se invecineaza la: N şi V cu Ocolul Silvic Doftana, pe culmea Clabucet, plaiul Radila, culmea Macinului, Plaiul Hotilor, Plaiul Nemernicului, Culmea Pietriceaua, Culmea Clabucet, DJ Baicoi – Bordenii Mici; N – E cu Ocolul Silvic Maneciu, pe plaiul Moasa, plaiul Trifoiului, plaiul Serban Voda; E cu Ocolul Silvic Valenii de Munte, pe plaiul Muscelului, plaiul Comorilor paraul Varbilau, raul Teleajen, DJ Plopeni – Magurele, DN 1A Ploieşti - Brasov S cu Ocolul Silvic Ploieşti pe DJ Gageni – Baicoi – Floresti, linii parcelare. Ocolul Silvic este delimitat de limite naturale formate din culmi inalte numai cu O.S. Ploieşti limita este prin linia somiera deschisa. Arborii de limita sunt insemnati cu vopsea rosie cu litera H. Caracteristicile de ansamblu ale arboretelor din cadrul O.S.Slanic sunt date de dispunerea lor teritoriala pornind de la campie inalta (Plopeni) şi pana in zona subalpina (loc. Stefesti) precum şi de compozitia şi structura lor.

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

Intalnim arborete valorose de stejar pedunculat cu varsta de peste 140 ani, amestecuri de gorun şi fag cu diverse specii valoroase, amestecuri de fag cu rasinoase, fagete precum şi molidisuri. Datorita faptului ca O.S.Slanic este dispersat pe raza a 15 localitati (Alunis, Baicoi, Bertea, Cocorastii Mislii, Cosminele, Dumbravesti, Lipanesti, Paulesti, Plopeni, Scorteni, Slanic, Stefesti, Telega, Varbilau, Valcanesti), cu retea de drumuri relativ deasa (publice, forestiere, industriale şi de colectare a masei lemnoase), alternanta suprafetelor impadurite cu fanete şi pasuni, fragmentarea padurii in trupuri ale diversilor proprietari, cu gospodarii care in marea majortiate se intind pana la marginea padurii şi existenta in zona Baicoi şi Doftanet a sondelor de extractie pertoliera riscul de producere a incendiilor este accentuat. De asemenea arboretele de rasinoase din bazinul Varbilaului prezinta un risc ridicat pentru incendii. Padurile mai frecventate de turisti sunt in jurul Plopeniului şi pe valea Varbilaului de la Stefesti in sus cand turistii amplaseaza corturi in poenile ce apartin cetatenilor. Sursele de apa pentru stingerea incendiilor sunt cele naturale din raurile Varbilau, Bertea, Cosmina, Slanic, Doftanet, Teleajan, cat şi doua lacuri naturale de pe Valea Doftanetului. Pentru anul 2011 s-a avut in vedere dotarea-completarea pichetelor de prevenire şi stingere a incendiilor conform Normelor de Prevenire şi Stingere a Incendiilor in Fond Forestier (8), precum şi respectarea şi efectuarea cu strictete a traseelor de patrulare in zonele de risc. Alimentarea cu curent electric a cantoanelor şi constructiilor ce apartin Ocolului Silvic Slanic se fac din reteaua electrica a S.C. ELECTRICA S.A.

OCOLUL SILVIC SINAIA. Fondul forestier administrat de Ocolul Silvic Sinaia este situat pe ambii versanţi din bazinul mediu şi superior al râului Prahova în regiunea de munte şi o mică parte în regiunea deluroasă. Suprafaţa fondului forestier proprietate publică a statului administrată de Ocolul Silvic Sinaia este de 10804 ha, reprezenta 0,30% din suprafaţa fondului forestier al ţării, fiind ocupată, în principal, de arborete cu un deosebit rol social şi economic. În cadrul Ocolului Silvic Sinaia, răşinoasele ocupă aproape jumătate din suprafaţa acestuia, 44% ponderea deţinând-o fagul cu 48%, urmează apoi gorunul cu 1%, restul de 9% fiind specii mai puţin valoroase. Suprafaţa fondului forestier administrat de Ocolul Silvic Sinaia este de 13817,0 ha şi este împărţită în 11 unităţi de producţie după cum urmează:

Nr. Denumirea Suprafaţa crt. 1 U.P.I. Comarnic 2999,3 ha 2 U.P.II Posada 851,0 ha 3 U.P.III Valea Largă 1093,1 ha 4 U.P.IV Valea Izvorului 1633,0 ha 5 U.P.V Sinaia 879,7 ha 6 U.P.VI Piatra Arsă 738,2 ha 7 U.P. IX Valea Sipei 887,5 ha 8 U.P.X Valea Rea 1168,1 ha 9 U.P.XI Valea lui Bogdan 1345,3 ha 10 U.P.XII Floreiu 925,8 ha 11 U.P.XIII Proviţa 1296,0 ha Total 13817,0

Suprafaţa arboretelor, pe formaţii forestiere, se prezintă astfel:  Brădeto – făgete 32%;  Făgete pure montane 32%;  Brădete pure 3%;  Amestec Mo, Br, Fa 10%;  Făgete de dealuri 8%;  Rest formaţii 15%.

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

Rezultă că cele mai reprezentative sunt bradeto – făgetele, brădetele şi făgetele pure care ocupă 71% din suprafaţa păduroasă a ocolului. Majoritatea acestor arborete sunt cuprinse în clase de producţie superioare I – 8%; II – 27%; III – 47%. Reţele şi sursele proprii de alimentare cu apă şi alte substanţe stingătoare, râuri, pâraie cu debit relativ constant tot timpul anului; Zone de risc deosebit de mare : toate zonele cu pădurile din vecinătatea complexelor turistice, a traseelor turistice pietonale şi auto din zona localităţilor Sinaia, Buşteni, astfel:  Urlătoarea – Poiana Ţapului – Piatra Arsă;  Valea Babei – Poiana Stânii – Piatra Arsă;  Peleş – Furnica – Poiana Stânii – Piatra Arsă;  Peleş – Furnica - Poiana Stânii – Cota 1400 – Cota 1500;  Calea Codrului – Furnica – Drumul Cotei;  Calea Moroieni – Vânturişa;  Păduchiosu – Cota 1000 – Dichiu;  Platoul Izvor – Olga Bangic – Valea Largă;  Valea Şipa – Tufa – Cumpătu;  Valea Rece – Piscul Câinelui;  Izvorul Rece – Valea Gagului;  Izvorul Rece – Valea lui Bogdan Zone de risc mediu: traseul C.F.R., Valea Largă – Posada; D.N.1 – Sinaia – Comarnic; Zone de risc scăzut: toate lizierele din preajma localităţilor, pajiştilor, islazurilor.

ANALIZA ARDERILOR NECONTROLATE ÎNREGISTRATE ÎN 2015 În anul 2015 la nivelul unităţii administrativ-teritoriale a judeţului Prahova s-au înregistrat 541 arderi necontrolate, în general la vegetaţia uscată pe terenurile aflate în administrarea consiliilor locale, o creştere de 42,36% faţă de anul 2014, respectiv 161 evenimente..  Funingine coş de fum – 57;  Gunoi menajer/animal – 71;  Vegetaţie uscată – 413. Din numărul total de arderi necontrolate la care forţele de intervenţie din cadrul subunităţilor au acţionat pentru localizarea, lichidarea şi limitarea efectelor acestora 68 de evenimente au fost în cooperare cu serviciile voluntare/private pentru situaţii de urgenţă şi 4 la care au acţionat doar SVSU. Pentru localizarea, lichidarea şi limitarea efectelor negative ale arderilor necontrolate inspectoratul a utilizat 588 autospeciale de lucru cu apă şi spumă, 1 motopompă şi 2 autocamioane de intervenţie, 27 ofiţeri, 2683 subofiţeri, personal SVSU/SPSU 297, poliţie 520, jandarmi 41. Arderile necontrolate de vegetaţie uscată produse în anul 2015 au afectat o suprafaţă de 789,53 hectare de teren. Localităţile în care s-au înregistrat cele mai multe intervenţii pentru localizarea, lichidarea şi limitarea efectelor arderilor de vegetaţie uscată sunt : 1. Gornet 50,00 ha – 2 intervenţii 2. Ceptura 37,53 ha – 7 intervenţii 3. Boldesti Scăieni 52,42 ha – 34 intervenţii 4. Gornet Cricov 14 ha – 6 intervenţii 5. Gura Vadului 26,64 ha – 8 intervenţii 6. Iordacheanu 7,45 ha – 4 intervenţii 7. Jugureni 84 ha – 10 intervenţii 8. Ploieşti 6,67 ha – 40 intervenţii 9. Apostolache 34,63 ha – 9 intervenţii 10. Gura Vadului 9,31 ha – 11 intervenţii 11. Ariceştii Rahtivani 20,19 ha – 11 intervenţii

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

12. Bucov 53,66 ha – 24 intervenţii 13. Chiojdeanca 8 ha – 4 intervenţii 14. Gura Vitioarei 21,97 ha – 6 intervenţii 15. Podenii Noi 6 ha- 2 intervenţii 16. Predeal Sărari 7 ha- 3 intervenţii 17. Salcia 7 ha- 2 intervenţii 18. Slănic 26,08 ha – 4 intervenţii 19. Urlaţi 53,36 ha – 25 intervenţii 20. Vadu Săpat 31,03 ha – 6 intervenţii 21. Valea Călugărească 43,61 ha – 22 intervenţii 22. Sângeru 16,65 ha – 5 intervenţii 23. Măgurele 11,52 ha – 4 interventii 24. Măgureni 28 ha – 5 intervenţii

În funcţie de lunile în care s-au produs arderile de vegetaţie uscată, situaţia se prezintă astfel : INCENDII VEGETATIE USCATA PE LUNI - 2015

120 110

100 91

80 50 60 50 38 30 40 18 20 3 3 9 2 9 0

Din situaţia prezentată mai sus se observă că cele mai multe arderi de vegetaţie uscată s-au produs în lunile martie – 110 şi august 91, cauzate în general de igienizarea terenurilor şi gospodăriilor cetăţeneşti fără respectarea măsurilor specifice de apărare împotriva incendiilor.

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

791

697 800

700

600

500 413

400 248 216 233 300

200

100

0 VEGETATIE USCATA

2015 2014 2013 2012 2011 2010

3. AVALANŞE Avalanşele sunt definite ca fiind o cantitate mare de zăpadă care se deplasează cu viteză în zona abruptului muntos, fiind provocate de cauze naturale, de natură umană sau animală şi de cauze artificiale. Au o mare forţă distructivă şi provoacă daune materiale complexelor industriale şi hidrotehnice, căilor ferate şi drumurilor, reţelelor electrice şi de comunicaţii, localităţilor şi nu rareori produc victime omeneşti. Se produc de regulă în munţii cu versanţi abrupţi şi se formează din zăpada ce se strânge pe pantele din apropierea vârfurilor, formând nămeţi uriaşi care în anumite condiţii îşi pierd stabilitatea şi se prăbuşesc, antrenând totul în calea lor.

Cauzele producerii : Naturale :  mişcările seismice care pot antrena concomitent mai multe avalanşe;  suprapunerea straturilor de zăpadă ;  suprapunerea mai multor tipuri de straturi de zăpadă: primul strat granulat şi crustă îngheţată, restul straturilor putând fi de orice altă natură (pulver, compactă etc) ;  cornişele care prin mărire devin instabile, rupându-se şi antrenând restul masei de zăpadă. Umane şi animale :  vibraţiile – pot apărea în urma deplasării unui schior, om sau animal, pe creastă ;  fisurarea straturilor de zăpadă în urma deplasării unui schior în zona firului văii. Tipuri de avalanşă :  avalanşa pulver care are o forţă distructivă mai mică, de cele mai multe ori decesul persoanelor surprinse sub avalanşe este cauzat de asfixiere ;  avalanşa în plăci are cea mai mare forţă distructivă, fiind antrenate mai multe straturi compacte şi delimitate de cruste îngheţate. Decesul intervine prin zdrobire şi asfixiere ;  avalanşa mixtă are o forţă distructivă medie. În Munţii Bucegi cele mai multe avalanşe se produc în zona localităţii Buşteni. Caracteristica principală a acestor avalanşe este că nu afectează locuinţele populaţiei, nu blochează căile rutiere sau feroviare. Avalanşele produse afectează traseele turistice şi ceea ce este şi mai grav, îngreunează intervenţia echipelor SALVAMONT. Zonele cele mai expuse avalanşelor şi cu flux mare de turişti sunt : - telecabina Buşteni – Cantonul SCHILL Piatra Arsă;

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

- Buşteni – Pichetul Roşu – Bucşoiu – Vf. Omu; - Buşteni – Pichetul Roşu – Mălăieşti ; - Buşteni – Pichetul Roşu – Cabana Caraiman şi Cabana Babele; - Buşteni – Poiana Coştilei – Valea Cerbului – Cabana Omu. Datorită condiţiilor meteo (viteza vântului peste 15 m/s şi producerii avalanşelor, rămân izolate următoarele cabane : Cabana Omu, Staţia Meteorologică Omu, Releul Coştila, Cantonul Baba Mare, Cabana Babele, Cabana Caraiman, Cabana Piatra Arsă, Cabana Vârful cu Dor şi Cabana Mioriţa.

4. FENOMENE DISTRUCTIVE DE ORIGINE GEOLOGICĂ 4.1. Cutremure În ceea ce priveşte fenomenul seismic, este de notat faptul că majoritatea cutremurelor sunt de natură tectonică, cele mai puternice putând afecta tot teritoriul judeţului. Caracteristica generală a cutremurelor din România este aceea că, în general, sunt cutremure de adâncime medie, cel mai adesea cu epicentrul în zona de curbură a Carpaţilor, la confluenţa plăcii geologice Est-europene şi respectiv a stratului sub-geologic Moesian şi Inter-Alpin. Profunzimea medie a epicentrelor se situează la 100-150 km adâncime, cu magnitudini de până la M=7 pe scala Richter, intensităţi de până la VII-IX pe scala MSK (Medvedev-Spoheuer-Karnik). Zona Vrancea coincide cu locul de contact dintre trei plăci tectonice şi cu un fenomen de subducţie asociat cu fracturi ale plăcilor la diferite adâncimi prin procese de rupere, lunecare, etc. Seismele din zona Vrancea sunt denumite normale (h<60 km) sau intermediare (h=60 la 150...220 km), în funcţie de adâncimea focarului. Zona în care se produc cutremurele intermediare este bine identificată şi prezintă un mare interes datorită particularităţilor sale specifice: izolare, concentrare şi regularităţi în modul de producere (câmp macroseismic, mecanism focal, activitate seismică după şocul principal, ciclicitate etc.). Zonele afectate de cutremure de mică adâncime (mai puţin de 10km) sunt: Azuga-Sinaia. Datele statistice arată că periodicitatea cutremurelor de mare amploare în Vrancea este de circa 100 de ani, cu circa 3 perioade de activitate seismică intensă. Printre cutremurele importante ale ultimului secol, cu epicentrul în Vrancea, sunt de notat cele din 1940, 1977, 1986. Din punct de vedere seismic, judeţul Prahova este împărţit în trei zone: zona A, partea de sud-est (Vălenii de Munte-Mizil- Urlati); zona B, partea de sud şi centrală (Ploieşti-Câmpina-Băicoi-Slănic); zona C, restul judeţului. Analiza câmpurilor macroseismice ale cutremurelor istorice evidenţiază următoarele aspecte:  cutremurul din 26.10.1802,s-a caracterizat printr-o intensitate epicentrală I0 = IX-X, urmată de o zonă extinsă de intensităţi I = VIII MSK (în care a fost cuprins şi judeţul Prahova), o zonă importantă de grad I = VII MSK, acestea însumând cca. 50% din teritoriul României de azi. Restul ţării a fost afectat de intensităţi I=VI MSK (cca. 30 %) şi I=V MSK (cca. 20 %);  cutremurul din 10.11.1940s-a caracterizat printr-o zonă de intensităţi I=IX MSK (relativ restrânsă), o zonă importantă de grad I=VIII MSK la care trebuie adăugată o amplificare de I=VIII în zona Ploieşti, o zonă importantă de intensitate I=VII şi similar I=VI MSK. Zonele de intensitate I=VI-IX MSK acoperă 50-60% din teritoriu; o pondere de cca. 10% a fost apreciată cu efecte I=V MSK;  cutremurul din 4.03.1977s-a caracterizat printr-o zonă de intensităţi I=VIII de o extindere moderată la curbura Carpaţilor, la care trebuie adăugate amplificările cu I=VIII de la Bucureşti, Zimnicea şi Iaşi într-un cuantum total de 5-10% din teritoriu. Aproape 45% din teritoriu a fost afectat de intensităţi I=VII MSK. Dincolo de Subcarpaţi se remarcă o amplificare locală de grad I=VII în zona de munte a judeţului. În urma acestui dezastru, în judeţul Prahova au rezultat următoarele pierderi şi distrugeri: 39 de morţi, 335 răniţi, 4846 sinistraţi, 26 instituţii cu clădiri distruse, 228 instituţii cu clădiri avariate, 416 locuinţe distruse şi 5648 lociunţe avariate. Cele mai mari distrugeri s-au produs în municipiile Ploieşti şi Câmpina şi în oraşele Plopeni, Boldeşti-Scaeni, Mizil şi Vălenii de Munte.

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

Pierderi cauzate de cutremure puternice în România : Nr. Data Timp M Pierderi de vieti şi Avarii şi pierderi economice crt. (UT) Richter raniti Zona Vrancea - Cutremure intermediare 1 1940 Noie 10 01:39 7.4 500 morti - Avarii grave la cladiri joase in multi raniti special in zona epicentrala; - cladirile moderne inalte avariate şi una prabusita in Bucuresti; - 10 milioane US$ pagube 2 1977 Mar 3 19:21 7.2 1570 morti - 32900 cladiri prabusite şi grav 11300 raniti avariate; - 28 clădiri pre-1940 prabuşite şi 3 clădiri post-1940 parţial prabuşite alte avarii ample; 2 miliarde US$ pagube 3 1986 Aug 30 21:28 7.0 2 morti - 55000 cladiri au suferit diferite 558 raniti grade de avariere 4 1990 Mai 30 10:40 6.7 7 morti - Avarii puternice in zona epicentrala; 100 raniti -avariile nestructurale sunt majoritare 5 1990 Mai 31 00:17 6.1 Avarii moderate cumulate cu cele precedente

Izoseistele cutremurelor din 30/31.08.1986 şi respectiv 30/31.05.1990 arată că la seismele de magnitudine apropiată de 7, zonele de intensitate I=VIII rămân concentrate în jurul sursei Vrancea, zona de grad VII este importantă, iar zona de grad VI este extinsă către S-V. În Moldova, Transilvania şi Dobrogea zonele de grad V sunt importante, dar comparabile cu cele de grad IV, III şi II MSK.

În privinţa cutremurelor puternice, intermediare, (I0VII MSK, M6,7), pe baza experienţei evenimentelor istorice, se pot remarca următoarele caracteristici:  izoseistele sunt puternic alungite în direcţia NE-SV pentru unele cutremure (1802, 1940, 1977) dar există şi date privind elipse izoseistice orientate pe o direcţie perpendiculară faţă de aceasta (de. ex în 1990 - date instrumentale, 1471 - date istorice); seismele sunt resimţite la mari distanţe (Moscova, St. Petersburg, Istanbul);  uneori apar amplificări locale ale intensităţilor la distanţe considerabile: 200-300 km;  procesul de rupere este un eveniment multiplu (de exemplu în 1977 au fost 3 şocuri principale) planul de rupere (falie inversă) fiind orientat N 40oE şi scufundat 70o către NV, sub Munţii Carpaţi;  şocurile principale sunt urmate de post şocuri pentru care diferenţa M0 - M11,9; cele mai mari post-şocuri nu sunt asociate cu o activitate post-şoc importantă;  ciclicitatea este de cca. 100 ani, cu trei intervale de timp în care activitatea seismică este mai intensă (pe ansamblu anii 5 ; 35 ; 80  din fiecare secol); conform mai multor autori, următorul cutremur puternic (M>7,0) este prognozat pentru începutul secolului XXI;  ca urmare a studiului acestor caracteristici, rezultă că teritoriul României este afectat, în cazul cutremurelor de Vrancea cu magnitudine M7,0 şi intensităţi IVII MSK, pe mai mult de 50% din suprafaţă: cutremurele de adâncime intermediară de Vrancea în sud-estul ţării (cca.50% din teritoriu) ;  pe bază instrumentală, la cutremurele din 4 martie 1977, 30 august 1986 şi 30 mai 1990 au fost remarcate mai multe situaţii în care acceleraţia de vârf a terenului a fost între 0,2 g şi 0,3 g. În aceeaşi zonă s-au mai produs cutremure puternice în 30 august 1986 (M=7,0), 30 mai 1990 (M=6,7) şi 31 mai 1990 (M=6,1). Dupa anul 1977, în urma studiilor întreprinse şi ţinând cont de ciclicitatea cutremurelor din zona Vrancea, s-au întreprins măsuri privind disciplina în constructii, de la proiectare şi până la execuţie, după normative care au luat în considerare microzonarea seismică şi izoseistele.

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

În conformitate cu Legea Nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural, prin cutremur, se înţelege mişcarea vibratoare a scoarţei terestre, generată de o ruptură brutală în aceasta, ce poate duce la victime umane şi distrugeri materiale.

ZONAREA SEISMICĂ A ROMÂNIEI

Toate localităţile urbane din judeţ sunt expuse la o intensitate seismică cuprinsă între VII şi IX grade pe scara MSK, situaţia fiind prezentată în tabelul următor: Unitatea administrativ- Intensitatea seismică exprimată teritorială în grade MSK Municipiul Ploieşti VIII Municipiul Câmpina VIII Oraşul Azuga VII Oraşul Băicoi VIII Oraşul Boldeşti-Scăeni VIII Oraşul Breaza VIII Oraşul Buşteni VII Oraşul Comarnic VIII Oraşul Mizil IX Oraşul Plopeni VIII Oraşul Sinaia VII Oraşul Slănic VIII Oraşul Urlaţi IX SITUAŢIA CENTRALIZATOARE REFERITOARE LA CONSTRUCŢIILE EXPERTIZATE TEHNIC ŞI ÎNCADRATE ÎN CLASELE 1, 2 ŞI 3 DE RISC SEISMIC DIN JUDEŢUL PRAHOVA Nr. Localitatea Adresa Tipul de Destinaţia Clasa de Locuitori Observaţii crt imobil imobilului risc 1 PLOIEŞTI Str. Democratiei Bloc 108 – Bloc P + 4 locuinţe II - II ~120 pers. / Expertizat în 110D 40 ap. anul 1995 2 PLOIEŞTI Str. Democratiei Bloc 96 – Bloc P + 4 locuinţe II - II ~360 pers. / Expertizat în 106E 120 ap. anul 1995 3 PLOIEŞTI Str. Democratiei Bloc 92 – Bloc P + 4 locuinţe II - II ~120 pers. / Expertizat în 94F 40 ap. anul 1995 4 PLOIEŞTI Str. Crizantemei Bloc S+P + 9 locuinţe I ~228 pers. / Expertizat în Bloc 8 76 ap. anul 1995 5 PLOIEŞTI Str. Cameliei Bloc 112 Bloc S+P +9 Locuinţe II ~120 pers. / Expertizat în 40 ap. anul 1995 6 PLOIEŞTI Ploieşti Nord Bloc 29 Bloc S+P +9 Locuinţe II ~120 pers. / Expertizat în 40 ap. anul 1995 7 PLOIEŞTI Str. Jianu Bloc A Bloc S+P +9 locuinţe II ~219 pers. / Expertizat în 73 ap. anul 1995

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

8 PLOIEŞTI Str. Jianu Bloc B Bloc S+P +9 locuinţe II ~219 pers. / Expertizat în 73 ap. anul 1995 9 PLOIEŞTI Str. Jianu Bloc C Bloc S+P +9 locuinţe I ~219 pers. / Expertizat în 73 ap. anul 1995 10 PLOIEŞTI Str. Cameliei Bloc 42 Bloc S+P +9 locuinţe I ~120 pers. / Expertizat în 40 ap. anul 1996 11 PLOIEŞTI Str. Cameliei Bloc 43 Bloc S+P +9 locuinţe I ~228 pers. / Expertizat în 76 ap. anul 1996 12 PLOIEŞTI Str. Cameliei Bloc 45 Bloc S+P +9 locuinţe I ~228 pers. / Expertizat în 76 ap. anul 1996 13 PLOIEŞTI Str. Scorusului Bloc 13 Bloc S+P +9 locuinţe I ~228 pers. / Expertizat în 76 ap. anul 1996 14 PLOIEŞTI Str. Scorusului Bloc 15 Bloc S+P +9 locuinţe I ~228 pers. / Expertizat în 76 ap. anul 1996 15 PLOIEŞTI Str. Scorusului Bloc 13 Bloc S+P +9 locuinţe I ~228 pers. / Expertizat în 76 ap. anul 1996 16 PLOIEŞTI Str. Cameliei Bloc 39 Bloc S+P +9 locuinţe II ~120 pers. / Expertizat în 40 ap. anul 1996 17 PLOIEŞTI Str. Alunului Bloc 1 Bloc S+P +9 locuinţe I ~228 pers. / Expertizat în 76 ap. anul 1996 18 PLOIEŞTI Str. Cameliei Bloc 113 S + P+ 9 locuinţe II ~120 pers. / Expertizat în 40 ap. anul 1996 19 PLOIEŞTI Str. Cameliei Bloc 24 S + P+ 9 locuinţe I ~120 pers. / Expertizat în 40 ap. anul 1996 20 PLOIEŞTI Str. Cameliei Bloc 53 S + P+ 9 locuinţe II ~120 pers. / Expertizat în 40 ap. anul 1996 21 PLOIEŞTI Str. Cameliei Bloc 59 S + P+ 9 locuinţe II ~120 pers. / Expertizat în 40 ap. anul 1996 22 PLOIEŞTI Centru Civic Vest S + P+ 4 locuinţe I ~396 pers. / Expertizat în Tronson I,II,III,IV 132 ap. anul 1996 23 PLOIEŞTI Str. Teatrului nr.7, 9, 11 S + P + 3 Locuinţe II – II - II ~60 pers. / Expertizat în 20 ap. anul 1997 24 PLOIEŞTI Str. E.C.Catalin nr.3 –5 S + P + 5 Locuinţe I – I ~210 pers. / Expertizat în 70 ap. anul 1997 25 PLOIEŞTI Str. M Bravu nr.1 S + P + 3 Locuinţe II ~18 pers. / Expertizat în 6 ap. anul 1997 26 PLOIEŞTI Str. Paris nr.1 S + P + 3 Locuinţe II ~18 pers. / Expertizat în 6 ap. anul 1997 27 PLOIEŞTI Str. M.Eminescu nr.2, 4 S + P + 4 Locuinţe I - I ~252pers. / 84 Expertizat în ap. anul 1997 28 PLOIEŞTI Str. Unirii nr.8 S + P + 3 Locuinţe II ~21 pers. / Expertizat în 7 ap. anul 1997 29 PLOIEŞTI Bdul Republicii Bloc 201, P + 9 Locuinţe II – II ~240 pers. / Expertizat în 207 80 ap. anul 1998 30 PLOIEŞTI Ploieşti Nord Bloc 2 S + P + 4 Locuinţe I ~90 pers. / Expertizat în 30 ap. anul 1998 31 PLOIEŞTI Ploieşti Nord Bloc 5, 9, 10 S + P + 4 Locuinţe II ~270 pers. / Expertizat în 90 ap. anul 1998 32 PLOIEŞTI Str. M.Eminescu D + P + 3 Locuinţe II ~96 pers. / Expertizat în Bloc 3 32 ap. anul 1998 33 PLOIEŞTI Str. M.Eminescu D + P + 4 Locuinţe I ~108 pers. / Expertizat în Bloc 1 36 ap. anul 1999 34 PLOIEŞTI Soseaua Nordului S + P + 4 Locuinţe I ~180 pers. / Expertizat în Bloc 4 60 ap. anul 1999 35 PLOIEŞTI Soseaua Nordului S + P + 4 Locuinţe I ~180 pers. / Expertizat în Bloc 11 60 ap. anul 1999 36 PLOIEŞTI Soseaua Nordului S + P + 4 Locuinţe I ~180 pers. / Expertizat în Bloc 12 60 ap. anul 1999 37 PLOIEŞTI Bdul Republicii P + 9 Locuinţe II ~120 pers. / Expertizat în Bloc 209 – 210 40 ap. anul 1999 38 PLOIEŞTI Bdul Republicii P + 9 Locuinţe II ~120 pers. / Expertizat în Bloc 210 40 ap. anul 1999 39 PLOIEŞTI Str. Tarnavei nr.3 S + P + 4 Locuinţe I ~180 pers. / Expertizat în Bloc A2 60 ap. anul 2000 40 PLOIEŞTI Str. Cibinului nr.2 S + P + 4 Locuinţe I ~180 pers. / Expertizat în Bloc A7 60 ap. anul 2000 41 CÂMPINA Str. M.Eminescu nr. 6 P + 3 Locuinţe I ~72 pers. / Expertizat în 24 ap. anul1995 42 CÂMPINA Str. M.Eminescu nr. 8 P + 3 Locuinţe I ~72pers. / Expertizat în 24 ap. anul 1995 43 CÂMPINA Str. M.Eminescu nr.10 P + 3 Locuinţe I ~96 pers. / Expertizat în 32 ap. anul 1995 44 CÂMPINA Str. Orizontului P + 9 Locuinţe I ~600 pers. / Expertizat în Bloc 38,39,40,41,43 200 ap. anul 1997

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

45 URLAŢI Str. 1 Mai Bloc 1 P + 1 III ~96 pers. / Expertizat în 32 ap. anul 1998 46 MIZIL Str.N.Balcescu S + P + 4 III ~24 pers. / Expertizat în Bloc 15 8 ap. anul 1995 47 MIZIL Str.N.Balcescu S + P + 4 III ~24 pers. / Expertizat în Bloc 16 8 ap. anul 1995 48 MIZIL Str.N.Balcescu S + P + 4 III ~24 pers. / Expertizat în Bloc 17 8 ap. anul 1995 49 MIZIL Str. Unirii S + P + 4 III ~36 pers. / Expertizat în Bloc 43B 12 ap. anul 1995 50 MIZIL Str. Unirii S + P + 4 III ~24 pers. / Expertizat în Bloc 43C 8 ap. anul 1995 51 MIZIL Str. Unirii S + P + 4 III ~24 pers. / Expertizat în Bloc 43A 8 ap. anul 1995 52 VĂLENII DE Str. B.Delavrancea nr. 1 P + 3 II ~36 pers. / Expertizat în MUNTE 12 ap. anul 1995 53 VĂLENII DE Aleea Alunilor Bloc 5 P + 4 II ~60 pers. / Expertizat în MUNTE 20 ap. anul 1995 54 VĂLENII DE Aleea Alunilor P + 4 II ~60pers. / Expertizat în MUNTE Bloc 6 20 ap. anul 1995 55 BOLDEŞTI- Str. Fagului nr.19 P + 4 III ~57 pers. / Expertizat în SCĂIENI Bloc 2B 19 ap. anul 1994 56 BOLDEŞTI- Str. Fagului nr.17 P + 4 III ~75 pers. / Expertizat în SCĂIENI Bloc 3A 25 ap. anul 1994 57 BOLDEŞTI- Str. Podgoriei nr.9 P + 2 II ~54 pers. / Expertizat în SCĂIENI Bloc 2 18 ap. anul 1994 58 BOLDEŞTI- Str. Podgoriei nr.5 P + 2 I ~54 pers. / Expertizat în SCĂIENI 18 ap. anul 2001 59 BOLDEŞTI- Str. Fagului nr.21 P + 4 II ~60 pers. / Expertizat în SCĂIENI 20 ap. anul 2001 60 BOLDEŞTI- Str. Intr.Pietii nr.3 P + 3 I ~96 pers. / Expertizat în SCĂIENI Bloc 12 32 ap. anul 2002

4.2. Alunecări de teren Alunecarea de teren reprezintă o deplasare a rocilor şi/sau a masivelor de pământ care formează versanţii unor munţi sau dealuri, a pantelor unor lucrări de hidroamelioraţii sau a unor lucrări funciare, ce poate produce victime umane şi pagube materiale. Alunecările de teren sunt provocate de precipitaţiile abundente care generează eroziunea la baza versantului, cu declanşarea accelerării şi extinderii deformaţiei acestuia şi avansării masei de alunecare pe rampa astfel creată şi denumită suprafaţă de alunecare. În acelaşi timp, alunecarea terenurilor este provocată şi de existenţa unor râuri subterane care, negăsindu-şi un spaţiu de deversare, se infiltrează în masa de pământ, îi slăbeşte coeziunea, şi sub greutatea proprie, în zonele slăbite, de regulă cele formate de straturile de argilă prăfoasă, alunecă atâta timp cât nu întâmpină un blocaj pentru sprijinire. Sunt de menţionat o serie de caracteristici, specifice alunecărilor de teren, de care se ţine seama în analizarea mecanismului de producere a evenimentului, şi în mod deosebit a efectelor post dezastru, în cazul în care nu se întreprind măsuri adecvate, corespunzătoare. Alunecările de teren sunt procese ce se desfăşoară în timp, acestea accelerându-se în perioadele cu precipitaţii abundente sau intervenţii asupra zonelor caracteristice, care modifică structura geologică naturală a terenului, în scopul construirii unor obiective industriale sau sociale, după necesităţile economice ale unei perioade determinate. Fenomenele de tip alunecare de teren care se întâlnesc în aproape 60% din localităţile judeţului reprezintă un motiv în plus de îngrijorare pentru autorităţile locale, dar fiecare zonă trebuie tratată individual, dat fiind faptul că o abordare globală pentru eliminarea cauzelor care le provoacă este imposibilă. Posibilităţile legate de efectele dezastruoase asupra comunităţilor umane sunt cele care primează în luarea deciziilor pentru apărare la dezastru. În urma precipitaţiilor căzute, pe teritoriul judeţului Prahova, au fost reactivate/activate alunecările de teren din următoarele localităţi:

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

Nr. Nr. Localitati Localitati crt. crt. 1. Municipiul Câmpina 32. Comuna GuraVadului 2. Oraşul Azuga 33. Comuna GuraVitioarei 3. Oraşul Băicoi 34. Comuna Izvoarele 4. Oraşul Boldeşti - Scăieni 35. Comuna Jugureni 5. Oraşul Breaza 36. Comuna Lapoş 6. Oraşul Comarnic 37. Comuna Măgurele 7. Oraşul Mizil 38. Comuna Măgureni 8. Oraşul Sinaia 39. Comuna Măneciu 9. Oraşul Slănic 40. Comuna Păcureţi 10. Oraşul Urlaţi 41. Comuna Plopu 11. Oraşul Vălenii de Munte 42. Comuna PodeniiNoi 12. Comuna Adunaţi 43. Comuna PoianaCâmpina 13. Comuna Aluniş 44. Comuna Poseşti 14. Comuna Apostolache 45. Comuna PredealSărari 15. Comuna AriceştiiZeletin 46. Comuna Proviţa de Jos 16. Comuna Baba Ana 47. Comuna Proviţa de Sus 17. Comuna Bătrâni 48. Comuna Salcia 18. Comuna Bălţeşti 49. Comuna Sîngeru 19. Comuna Bertea 50. Comuna Scorţeni 20. Comuna Brebu 51. Comuna Secăria 21. Comuna Călugăreni 52. Comuna Starchiojd 22. Comuna Cărbuneşti 53. Comuna Surani 23. Comuna Ceptura 54. Comuna Şoimari 24. Comuna Ceraşu 55. Comuna Şotriile 25. Comuna Chiojdeanca 56. Comuna Ştefeşti 26. Comuna CocorăştiiColţ 57. Comuna Talea 27. Comuna Cornu 58. Comuna Tătaru 28. Comuna Cosminele 59. Comuna Teişani 29. Comuna Drajna 60. Comuna Telega 30. Comuna Dumbrava 61. Comuna ValeaDoftanei 31. Comuna Gornet 62. Comuna Vărbilău

Cauzele principale ale reactivării alunecărilor de teren au fost, pe de o parte, intensificarea alimentării alunecării din fronturile freatice care acced din platoul înalt prin izvoarele de la creasta versantului, ce apar la contactul cu marnele vinete reprezentând patul impermeabil al apei subterane cantonată în nisipuri şi calcare, iar pe de altă parte ploile abundente căzute în cuprinsul alunecării. O altă cauză care a dus la producerea de alunecări de teren a constituit-o defrişările masive ce au avut ca efect slăbirea rezistenţei solului şi implicit producerea de astfel de fenomene.

Efectele alunecărilor de teren au constat în:  distrugerea sau avarierea gospodăriilor cetăţenilor;  distrugerea drumurilor pe diferite lungimi şi lăţimi;  blocarea drumurilor de masa de pământ căzută de pe versanţi;  apariţia de denivelări, tasări şi crăpături în carosabilul drumurilor;  avarierea podurilor (desprinderea sau apariţia de crăpături în culeele podurilor);  distrugerea sau deplasarea lucrărilor de apărare;  distrugerea stâlpilor de înaltă şi joasă tensiune şi întreruperea alimentării cu energie electrică a locuinţelor cetăţenilor;  blocarea accesului hipo şi auto ca urmare a apariţiei făgaşelor cu adâncimi mari şi frământării drumurilor, ducând la izolarea colectivităţilor de cetăţeni;  avarierea conductelor de gaze şi apă;

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

 prăbuşirea livezilor de pomi fructiferi şi înclinarea copacilor cu scoaterea rădăcinilor din pământ. În judeţ nu s-au produs în ultimul timp alunecări de teren masive în zonele locuite. Există localităţi în care un număr limitat de case sunt ameninţate şi pentru care au fost luate măsurile necesare privind prevenirea populaţiei şi au fost identificate locaţii pentru eventualii sinistraţi în locuri mai sigure.

SECTIUNEA a 2 a ANALIZA RISCURILOR TEHNOLOGICE

1. RISCURI INDUSTRIALE La nivelul judeţului Prahova există un număr de 10 operatori economici cu risc de producere de accidente majore, în care sunt implicate substanţe periculoase. Pentru prevenirea şi înlăturarea posibilelor categorii de accidente şi a limitării consecinţelor lor asupra securităţii şi sănătăţii populaţiei, precum şi asupra calităţii mediului, ISUJ Prahova împreună cu Agenţia judeţeană de Protecţie a Mediului Prahova, monitorizează îndeplinirea prevederilor legislaţiei în vigoare, respectiv Legea96/2016 :

SE30/60 2146 N-metilanilina 589

SE65/80,75/115 1526 Aditiv ADD8 202

Light Nafta type 2 11654 HITEC 3062 28 aditiv Normal Hexan 7324 White Spirit rafinat 722 white Spirit 103 combustibil tip P 352 Rompetrol calor 1271 extra 1 Rompetrol calor 966 economic 3 CLU tip 3 (amestec) 187

păcură 40/45 8282 Rompetrol - rafinării Punct de lucru Ploieşti petrochimice/petro şlops (component pt. Rafinaria Vega liere 2936 păcură)

fracţia C5-C6 1470

Hidrogen 0.4

păcură 16427 slurry 421 JET A 1 1794 rafinat 4794

white-spirit sfabricat 377

Distilat de vid 305 aditiv ADD8 202 Citom 143

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

Hexan nesolventat 554 hexan solventat 0 Light nafta tip A 660 benzină grea Hexan 381

benzina semifabricat 108

benzina comerciabilă 90650 ţiţei 179600 benzină semifabricat 48020 benzen 5910 petrol comercial 17680 toluen 1830 petrol semifabricat 8440 xileni 2290 motorină finită 54250 pentan 250 motorină 43100 5598 semifabricat MTBE/ETBE propan 840 stadis-aditiv 0,8 propilena 1005 amoniac soluţie 2 combustibil lichid 9720 ETANOL 6506 usor produse component termic 2070 depozitate în 236 lichid depozitul chimic fracţii uşoare 16668 izohexan 1200 fractie grea de CC 3060 alchilat 2270 GPL auto 405 biostable 22 Aragaz 6563 OMV GPP08 12,4 OMV rafinării oxigen 61 mc dodiflow 568 PETROM - comuna Brazi petrochimice/petro rafinăria percloretilena 1,12 liere butan-butene 4239 Petrobrazi izohexan 1200

chimec 25 păcură 42000

fracţie C5 C6 12000 distilat de vid 45900 metanol 2549 etilmercaptan 850 hidrogen 54 mc 2-etilhexilnitrat 110 produse stationate in 6840 OMV PP08 110 triaj - GPL gazolina 900 keropur 14 rafinat 4700 aditiv Afton 14

concentrat aromatic 5400 Holse fuel green 19

fracţie grea 1540 GTL 2300 izomerizare extract aromatic 250 izopentan 1014 benzina 56 titei 13992 leunasol 50 SC Rafinăria rafinării Steaua Câmpina petrochimice/petro păcură 1609 liere Română SA combustibili diesel 2931 SC Petrotel - Ploieşti rafinării metanol 1620 Titei 121800

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

Activitate Substanţe nominalizate Substanţe nominalizate Denumire Adresă principală amplasament amplasament (conform listei de Capacitate de Denumire Capacitate de activităţi SPIRS) Denumire substanţă stocare (t) substanţă stocare (t) Lukoil SA petrochimice/pet gaze lichefiate ro liere extrem de 7280 MTBE 2950 inflamabile şi gaz natural

Hidrogen 2 aditivi carburanti 500

benzina semifabricat 21000 etanol 2100

benzina finita 53000 FAME 6500 fractia C5-C6 1970 păcură 70 motorina 25900 semifabricat motorina finita 9500 SC Bulrom amestec propan, Gas Impex Ploieşti depozitare GPL butan, propilena, 990 SRL GPL percarbonat de motorină 60 195 sodiu alte activităţi alcooli (cod CAEN 61 SC Unilever polietoxilaţi Ploieşti 2014 - România SA amoniac gaz 2,2 producerea detergenţilor) compoziţii pentru 63 parfumare

propan 278 SC GASPECO L&D SA - producerea, autogaz 84 punct de lucru depozitarea şi Brazi Aragaz 340 staţia de distribuţia în motorină 4 îmbuteliere vrac a GPL Negoieşti metanol 3.35

produse militare finite continand > 200 subst. periculoase

hexogen, AIX2 şi

PbAl Pulbere nitroceluloza,

pulbere nitroglicerina pulbere neagră TO 34 azotat de CN Romarm producerea, potasiu sulf SA - Filiala SC distrugerea şi cărbune de lemn Uzina Plopeni Mecanica depozitarea Plopeni SA explozivilor DRP - pulbere >50 neagra azotat de potasiu sulf cărbune de lemn

ST 1 MGS 54 SB 160 MS-2 V-11 PK-5

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

pulbere cu triplă

bază M 30

TNT păcură 25237 furnizare de abur SC Veolia şi aer condiţionat, hidrogen 0.0897 Energie Brazi Prahova SRL producţie de soluţie amoniacală 0.91 energie electrică motorină 2.4

lacuri, vopsele depozitarea şi protecţii metalice SC Dachser Ariceştii GPL 10 8783 România SRL Rahtivani distribuţia en gros şi en detail substanţe pentru protecţia plantelor

În conformitate cu prevederile Ordinului M.A.I. 647 din 16.05.2005 în planurile de urgenţă internă şi externă, există prevăzut pentru fiecare operator economic, măsuri de protecţie şi intervenţie pe tip de eveniment şi scenariu posibil să se producă la un moment dat, cu efecte atât în interiorul amplasamentului, cât şi în exteriorul acestuia. Planul de urgenţă externă cuprinde informaţii despre obiectiv şi despre teritoriul din jurul obiectivului, zone locuite, condiţii meteorologice, centre vulnerabile, dispunerea forţelor de intervenţie şi a autorităţilor publice locale, căi de comunicaţii, organizarea centrului de coordonare a intervenţiei, atribuţiile autorităţilor administraţiei publice şi forţelor de intervenţie, cât şi proceduri clare şi specifice fiecărui tip de scenariu pentru forţele de intervenţie care trebuie să intervină împreună cu celelalte autorităţi pentru limitarea şi înlăturarea efectelor produse. Trebuie avut în vedere faptul că există posibilitatea producerii efectului de domino, datorită poziţionării relativ apropiate a operatorilor economici, sursă de risc, deoarece razele de acţiune se întrepătrund, fiind necesare măsuri suplimentare de prevenire şi intervenţie. În cadrul fiecărui plan de urgenţă externă există trei scenarii posibile, de tip C, cu implicarea exteriorului respectiv: Având în vedere posibilitatea producerii unui accident chimic major cu implicarea zonelor limitrofe şi că aproape toţi operatorii economici sunt înconjuraţi de zone locuite, au fost întocmite planuri de înştiinţare-alarmare-evacuare a populaţiei din zonă, precum şi măsurile de protecţie ce trebuiesc luate pentru oameni şi animale, imediat după producerea accidentului, pentru înlăturarea contaminării. Un risc tehnologic îl reprezintă depozitele de produse petroliere şi derivate ale S.C. PETROMSERVICE S.A. – Sucursala Ploieşti, punct de lucru Boldeşti. Aceste produse sunt depozitate în rezervoare (subterane şi supraterane), tancuri sau habe. Ele sunt marcate cu denumirea produsului depozitat pentru identificarea rapidă, Amplasarea rezervoarelor şi habelor în judeţul Prahova este prezentată în tabelul de mai jos: În conformitate cu prevederile Ordinului M.A.I. 647 din 16.05.2005 în planurile de urgenţă internă şi externă, sunt prevăzute pentru fiecare operator economic, măsurile de protecţie şi intervenţie pe tip de eveniment şi scenariu posibil să se producă la un moment dat, cu efecte atât în interiorul amplasamentului, cât şi în exteriorul acestuia. Planul de urgenţă externă cuprinde informaţii despre obiectiv şi despre teritoriul din jurul obiectivului, zone locuite, condiţii meteorologice, centre vulnerabile, dispunerea forţelor de intervenţie şi a autorităţilor publice locale, căi de comunicaţii, organizarea centrului de coordonare a intervenţiei,

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a atribuţiile autorităţilor administraţiei publice şi forţelor de intervenţie, cât şi proceduri clare şi specifice fiecărui tip de scenariu pentru forţele de intervenţie care trebuie să intervină împreună cu celelalte autorităţi pentru limitarea şi înlăturarea efectelor produse. Trebuie avut în vedere faptul că există posibilitatea producerii efectului de domino, datorită poziţionării relativ apropiate a operatorilor economici, sursă de risc, deoarece razele de acţiune se întrepătrund, fiind necesare măsuri suplimentare de prevenire şi intervenţie. În cadrul fiecărui plan de urgenţă externă sunt dimensionate capacităţile de răspuns şi măsurile de protecţie civilă adecvate pentru fiecare tip de scenariu identificat şi evaluat, cu efecte în exteriorul amplasamentelor (scenarii de tip C). Având în vedere posibilitatea producerii unui accident major cu implicarea zonelor limitrofe şi că aproape toţi operatorii economici sunt înconjuraţi de zone locuite, au fost întocmite planuri de înştiinţare-alarmare-evacuare a populaţiei din zonă, precum şi măsurile de protecţie ce trebuiesc luate pentru oameni şi animale, imediat după producerea accidentului, pentru înlăturarea contaminării. Riscul tehnologic reprezintă activitatea de extracţie şi tratare a ţiţeiului (operator economic OMV Petrom, zona de producţie Asset VII Muntenia Est), cele mai importante zone unde sunt amplasate sonde, parcuri, staţii de tratare şi distribuţie sunt situate în zonele Boldeşti Scăieni, Urlaţi,Cărbuneşti, Băicoi. Depozitarea şi vehicularea produselor periculoase (solvenţi, gaze lichefiate,produse toxice şi corozive) induc riscuri antropice şi pe amplasamentele altor operatori economici situaţi în parcurile industriale (Ploieşti, DIBO Negoeşti, Plopeni, Mizil, Urlaţi) şi staţiile de tratarea apei în vederea potabilizării (prin depozitele de clor) situate în localităţile: Câmpina, Vălenii de Munte, Măneciu, Păuleşti, Şirna. Un alt risc tehnologic prezent în activitatea S.C. PETROMSERVICE S.A. – Sucursala Ploieşti, Punct de lucru Boldeşti îl reprezintă fabrica de oxigen amplasată în intravilanul localităţii Boldeşti- Scăieni. Ca risc tehnologic se mai poate enumera fabrica de oxigen, aparţinând de S.C. UPETROM S.A. Ploieşti, sau cea a S.C. LINDE GAZ S.R.L.

2. RISCURI DE TRANSPORT ŞI DEPOZITARE DE PRODUSE PERICULOASE. Judeţul Prahova se caracterizează printr-o reţea densă de şosele şi căi ferate, pe care circulă o mare diversitate de vehicule. Un rol aparte îl au vehiculele de mare tonaj care transportă substanţe sau deşeuri periculoase, destinate proceselor de producţie, stocării sau distrugerii în instalaţii speciale. De regulă, substanţele periculoase destinate operatorilor economici din judeţ sau care tranzitează judeţul sunt produse petroliere sub presiune (GPL, metan, propan, etc.), produse exploziv-incendiare ca oxigen, hidrogen, acetilenă, sau alte produse exterem de toxice cum ar fi clorul, cianurile, amoniacul, ş.a. Riscul cel mai mare îl reprezintă implicarea acestor vehicule în accidente rutiere, în urma cărora pot să apară scurgeri de produs periculos, ceea ce impune măsuri foarte stricte din punct de vedere al intervenţiei. În situaţia în care aceste vehicule sunt răsturnate pe şosea, este necesară o intervenţie complexă, cu utilaje speciale care să înlăture vehiculul de pe şosea sau de pe calea ferată. De asemenea, se iau măsuri speciale de asigurare a siguranţei intervenţiei pentru a nu se produce efecte colaterale. Zonele cu risc ridicat în producerea accidentelor cu autovehicule ce transportă substanţe periculoase, sunt DN1 în zona de munte, Comarnic-Azuga, zona Ploieşti-Mizil şi DN1B, în zona Vălenii de Munte- Cheia.  Ploieşti-Câmpina-Sinaia-Azuga;  Ploieşti-Boldeşti Scăieni-Vălenii de Munte-Cheia  Ploieşti-Albeşti Paleologu-Ciorani  Ploieşti-Cocorăştii Colţ  Ploieşti-Filipeşti de Pădure  Ploieşti-Pucheni-Potigrafu Marii operatori economici - rafinăriile Petrobrazi, Petrotel Lukoil, Vega, parcurile industriale, deţin parcuri proprii de mijloace de transport auto autorizate ADR destinate mărfurilor proprii sau celor achiziţionate.În acelaşi scop sunt încheiate contracte operatori specializaţi: Romstyl Târgovişte, Oil Depol Constanţa, Envirotech Constanţa, Consal Trade.

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

2.1 TRANSPORTURI. A. TRANSPORT RUTIER. Reţeaua de drumuri cuprinde: o autostradă : Bucureşti – Ploieşti; 6 trasee de drumuri naţionale, din care: - 1 traseu de drum european, E 60; - 5 trasee de drumuri naţionale principale; 71 trasee de drumuri judeţene; 214 trasee de drumuri comunale.

Situaţia transporturilor speciale monitorizate de ISUJ Prahova în perioada 2010 – 2015 Transporturi speciale Anul deşeuri Total materiale explozive bunuri şi valori periculoase 2010 674 302 1733 2709 2011 902 302 3380 4610 2012 1220 2536 3756 2013 1165 2463 3628 2014 1291 2888 4179 2015 1366 3397 4763

În funcţie de locaţia în care s-au produs cele mai multe accidente se evidenţiază pe arterele rutiere naţionale, pe raza localităţilor municipiul Ploieşti, Băicoi, Bucov, Bărcănesti, Puchenii Mari, Valea Călugărească, Boldesti Scăieni, Comarnic.

Situaţia accidentelor rutiere 2005 - 2015 684 647 700 646 616 600 496 464 500 400 334 65.1 % 300 206 200 26 14 19 100 0 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

2.1. Transport feroviar. Reţeaua de cale ferată are o lungime de 348 km din care 163 km este electrificată, densitatea fiind de 73,8 km/1.000km2 teritoriu situând judeţul pe locul 3 în ţară. Municipiul Ploieşti, reşedinţa judeţului, este un important nod de cale ferată, asigurând tranzitul atât spre capitala ţării cât şi spre Transilvania şi Moldova. În judeţul Prahova, sunt identificate cinci staţii C.F.R. cu risc ridicat de producere a situaţiilor de urgenţă, acestea fiind poziţionate în apropierea localităţilor sau a agenţilor economici identificaţi ca sursă de risc.

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

Astfel, în apropierea municipiului Ploieşti sunt amplasate staţiile C.F.R. Ploieşti Sud şi Ploieşti Est, staţii tranzitate frecvent de garnituri ce transportă produse petroliere şi gaze petroliere lichefiate. O eventuală situaţie de urgenţă produsă în aceste locaţii impune o concentrare masivă de forţe pentru punerea în aplicare a măsurilor de protecţie civilă, respectiv evacuarea populaţiei din zona periculoasă. În zone relativ izolate faţă de centrele urbane, se află staţiile C.F.R. Ploieşti Ghighiu şi Ploieşti Triaj, staţii în care permanent se află mari cantităţi de produse petroliere sau g.p.l. O altă staţie C.F.R. identificată cu risc ridicat de producere a situaţiilor de urgenţă generate de incendii (datorită cantităţilor mari de produse petroliere care o tranzitează), este staţia C.F.R. Brazi. Astfel, cantităţile mari de substanţe combustibile care tranzitează sau staţionează în respectivele staţii, duc la o creştere a riscului de incendiu iar natura acestora duce la apariţia riscului de explozie, cu implicaţii majore asupra procedurilor de limitare şi lichidare a efectelor negative (prin realizarea intervenţiei de specialitate) dar şi pentru protejarea populaţiei aflate în zonele de risc (prin evacuare sau adăpostire). Programul de modernizare a căii ferate Bucureşti-Ploieşti-Braşov, componentă a Culoarului IV Paneuropean de transport feroviar, reprezentând o investiţie de aproximativ 240 milioane USD din surse guvernamentale şi externe, a transformat acest sector în cale ferată de mare viteză. În cadrul aceluiaşi program a fost inclusă şi modernizarea Gării de Sud a municipiului Ploieşti, aceasta devenind Eurostaţie la standarde europene, ceea ce a implicat nu numai reabilitarea staţiei şi a spaţiului adiacent, dar şi modernizarea infrastructurii de comunicaţii CF pentru culoarul IX Paneuropean. Reţeaua de cale ferată poate fi afectată de înzăpeziri şi căderi de stănci, inundatii, cutremure în special, dar şi de accidente majore în dreptul localităţilor unde sunt amplasate obiective deţinătoare clasificate din punct de vedere a directivei SEVESO II. Înzăpeziri se pot produce pe rutele Ploieşti – Mizil, Ploieşti – Urziceni, Ploieşti Vest – Buda – Găgeni, Buda – Câmpina, Ploieşti Est – Vălenii de Munte şi Ploieşti Triaj – Brazi – Crivina. Circulaţia poate fi blocată din cauza căderilor de stânci pe traseul dintre staţiile Câmpina şi Azuga. În dreptul staţiilor de cale ferată Ploieşti Triaj şi Brazi acţionează pericolul accidentului chimic de la operatorul economic Petrobrazi, în staţia Ploieşti Sud de la operatorul economic Astra Română iar în staţiile Ploieşti Est şi Corlăteşti de la operatorul economic Petrotel Lukoil.

2.2. Transport aerian. În judeţul Prahova nu funcţionează nici un aeroport civil pentru transport aerian de călători şi marfă, dar beneficiază de serviciile celui mai mare aeroport din România-Bucureşti Otopeni, amplasat la distanţe între 60 km şi 120 km de capitalele judeţelor regiunii.

2.3. Transport prin reţele magistrale. Magistralele de transport ţiţei, cu punct terminus agenţii economici prelucrători din municipiul Ploieşti, sunt:  Ţicleni – Ploieşti;  Cartojani – Ploieşti;  Călăreţi – Ploieşti;  Bărăganu – Ploieşti  Moreni – Ploieşti; Urziceni – Ploieşti. Magistralele de transport produse finite sunt:  Ticleni – Ploieşti  Moreni – Ploieşti;  Ploieşti – Constanţa  Ploieşti – Bucureşti; Ploieşti – Braşov. Capacităţile de transport anuale sunt de aproximativ 20 mil. tone. Pericolul pe aceste trasee este poluarea cu produse petroliere a terenurilor agricole pe care le tranzitează din cauza furturilor din aceste

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a conducte, din cauza alunecărilor de teren şi din cauza ruperii sau fisurării conductelor la traversările peste cursuri de apă din cauza creşterii nivelurilor acestora. La nivelul judeţului PRAHOVA, există 4 sectoare de gestionare a conductelor magistrale de transport gaze naturale, conducte ce aparţin de SNGN TRANSGAZ S.A. – Sucursala de transport gaze naturale Mediaş – Regionala Bucureşti respectiv Regionala Braşov. Cele 4 sectoare sunt: Ploieşti, Măneşti, Câmpina şi Azuga, diametrele conductelor de transport variind de la 10 la 28 cu presiuni între 25 şi 40 de bari. Situaţia concretă a sectoarelor este următoarea : Sector Ploieşti:  ø 12 având traseul Nedelea-Buda-Ploieşti (km 65) Blejoi-Boldeşti-Scăieni;  ø 16 având traseul Nedelea-Buda-Ploieşti (km 65);  ø 10 cu traseul Filipeştii de Tărg-Ariceştii Rahtivani – Ploieşti (km 65) – Berceni;  ø 16 ce străbate extravilanul localităţilor Brătăşanca-Stoieneşti-Crângul lui Bod-Târgşorul Vechi;  ø 20 (cu firele F1 şi F2) prin Măneşti-Stănceşti-Negoieşti;  ø 14 de la Ploieşti (km 65)-Blejoi-Pleaşa;  ø 20 pe traseul Brazi-Ploieşti-Berceni;  ø 12 Valea Călugărească-Berceni- s.c. Petrotel Lukoil S.A;  ø 8 prin Blejoi-Pleaşa. Câteva conducte trec pe la marginea unor localităţi, circa 100-200 m, care în caz de avarie deosebită, ar putea afecta comunitatea, spre exemplu: Buda, Blejoi, Boldeşti-Scăieni, Târgşorul Vechi, Stoieneşti, Măneşti, Berceni. În acest sector, având în vedere traseul unor conducte de transport, au existat probleme create de viiturile din 2005, în zone cum sunt Nedelea, Ariceştii-Rahtivani şi Berceni, dar acestea au fost remediate şi totodată au fost realizate protecţii de maluri, monitorizarea acestora făcându-se cu liniori proprii pentru verificarea integrităţii şi continuităţii conductelor, eventualele defecţiuni remediindu-se cu personal propriu. Punctele sensibile din acest sector o reprezintă SRM- urile în sine.

Sector Măneşti:  ø 16 (cu firele F1 şi F2) având traseul Filipeştii de Pădure-Brătăşanca-Măneşti-Băltiţa- Păstârnac;  ø 12 având traseul Schela Vădeni (DB)-Coada Izvorului-Măneşti;  ø 16 (cu firele F1 şi F2) pe traseul Măneşti-Stănceşti-Zalhana-Brazi;  ø 14 ce străbate extravilanul localităţilor Brătăşanca-Stoieneşti-Crângul lui Bot; Ca şi în sectorul precedent, există localităţi pe lângă care trec aceste magistrale, cum ar fi: Filipeştii de Pădure, Măneşti şi Coada Izvorului. În caz de avarie deosebită, emanaţiile de gaze sau posibilitatea apariţiei unor explozii ar putea afecta comunitatea pe lângă care trec. Monitorizarea conductelor se face şi aici cu liniori proprii pentru verificarea integrităţii şi continuităţii conductelor, eventualele defecţiuni remediindu-se cu personal propriu. La fel, punctul sensibil din acest sector îl reprezintă SRM-ul Măneşti.

Sector Câmpina  ø 28 având traseul în extravilanul localităţilor Sinaia-Posada-Comarnic-Ghioşeşti, restul traseului situându-se în apropierea localităţilor Breaza (Valea Tîrsei)-Proviţa de Sus şi Proviţa de Jos-Măgureni-Filipeştii de Tărg pe firul pâraielor Târşa şi Proviţa;  ø 20 având traseul Sinaia-Posada(zona muntoasă)-Comarnic-Breaza-Poiana Câmpina-Floreşti- Filipeştii de Târg (în albia pârâului Prahova);  ø 16 ce străbate Sinaia-Posada-Comarnic (zona muntoasă), mai departe prin Breaza (Valea Onei)-Nistoreşti-Poiana Câmpina-Bobolia (albia râului Prahova)-Băneşti-Floreşti-Nedelea (extravilan);

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

 ø 8 - de pe malul drept al râului Prahova, subtraversare DN1 Km 97+500 prin extravilan la SRM Cornu;  ø 20 pe traseul malul drept al râului Prahova, -subtraversare DN 1 km 91-SRM Câmpina;  ø 10 prin Breaza la distanţă de siguranţă spre SRM Breaza;  ø 8 prin malul drept al râului Prahova, subtraversare rîu-SRM Brebu (extravilan). La acest sector, din analiza zonei rezultă că pot exista pericole potenţiale mai mari şi cu riscuri ridicate datorită catastrofelor naturale (alunecări de teren, ruperi de maluri, viituri etc.) pe raza localităţilor Breaza, Proviţa de Sus şi de Jos, Comarnic, Bobolia şi Posada. Monitorizarea în acest sector se face tot cu liniori proprii pentru verificarea integrităţii şi continuităţii conductelor, eventualele defecţiuni remediindu-se cu personal propriu. Punctele sensibile din acest sector o reprezintă SRM- urile, porţiunile de traseu în zonele greu accesibile.

Sector Azuga:  ø 12 având traseul Râşnov (BV)-mal drept râu Prahova-Azuga (între Azuga şi Buşteni este scoasă din funcţiune);  trei conducte în paralel cu ø 16, ø 20 , respectiv ø 28, având traseul Ghimbav (BV)-Azuga- Buşteni-Sinaia-Nedelea (la distanţe variind între zeci de metri şi kilometri faţă de localităţi);  ø 20 prin Sinaia-Fieni (DB); Identic, monitorizarea acestora se face cu liniori proprii pentru verificarea integrităţii şi continuităţii conductelor, eventualele defecţiuni remediindu-se cu personal propriu. Punctele sensibile din acest sector o reprezintă SRM-urile în sine.

3. RISCURI NUCLEARE Accidentele nucleare sunt evenimente nucleare care afectează instalaţia şi provoacă iradierea sau contaminarea populaţiei ori a mediului, peste nivelurile permise de reglementările în vigoare. Riscurile constau în executarea transporturilor cu material nuclear pe căile de comunicaţii (feroviar şi rutier) cât şi prin contribuirea factorilor climatici care ajută la deplasarea norului radioactiv în urma accidentului produs la CNE Kozlodui – Bulgaria. CNE – PROD CERNAVODĂ este construită pe malul stâng al canalului Dunăre - Marea Neagră, la proximativ 2 km est de oraşul Cernavodă şi la 3 km est de fluviul Dunărea, fiind proprietăţii Societăţii Nuclear – Electrica. CNE – PROD CERNAVODĂ este proiectată să cuprindă 5 grupuri de tip PHWR – CANDU anvelopate, cu o putere de 2180 Mwt şi 700 Mwe fiecare. În caz de accident nuclear cu depăşirea barierei de protecţie a anvelopei se pot elibera şi dispersa în mediu produşi radioactivi sub formă gazoasă, lichidă sau aerosoli, care se pot răspândi pe o suprafaţă mare, astfel încât, în czul unui accident nuclear major se pot depăşi nivelurile de intervenţie asociate măsurilor de protecţie. Radioactivitatea poate depăşi normele admise atât din punct de vedere al expunerii externe la radiaţiile γ emise de radionuclizi prezenţi în nor sau depuşi pe sol, cât şi din punct de vedere al expunerii interne prin inhalare, consumul apei şi alimentelor contaminate, prezentând un pericol deosebit izotopii radioactivi ai iodului, stronţiului, cesiului precum şi ai gazelor nobili. Aceste evenimente pot provoaca iradierea sau contaminarea populaţiei şi a mediului înconjurător peste limitele permise de normele în vigoare. Urgenţele radiologice pot fi generate de:  instituţii medicale cu aparatură folosită în radiografiere sau radioterapie;  dispozitive industriale folosite în defectoscopie, indicatori de nivel, carotaj şi perforare in industria petroliera;  instituţii de cercetare şi învăţământ din municipiile Ploieşti şi Câmpina (Universitatea de Petrol şi Gaze Ploieşti şi Institutul de Cercetare şi Proiectare în domeniul petrolului şi gazelor Câmpina);  orice tip de rută de transport (rutier, pe calea ferată) pe teren neted sau accidentat;

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

 aplicaţii de teren cu radiografie gama;  altă locaţie:  pe câmp (surse de radiografie gama);  activităţi teroriste sau criminale;  trafic ilicit;

Principalele riscuri ce pot apărea la anumite obiective sau practici desfăşurate sunt: Nr. Obiectivul Descrierea riscului Obs. Crt. sau practica 1. Prelucrare Off-site: fara potentiale efecte deterministice. O mica eliberare radioactiva in exteriorul radio- amplasamentului. Eliberarea poate fi marita de un incendiu şi este functie de cantitate şi farmaceutica volatilitate. Exploziile, furtunile scurgerile şi rupturile prezinta un risc scazut. On-site: efectele deterministice asupra sanatatii sunt putin probabile, dar este posibila depasirea limitei dozei operationale. 2. Spitale Off-site: fara potentiale depăşiri ale dozelor permise legal On-site: posibile efecte deterministice pentru personal, daca sunt utilizate surse etanse. 3. Laboratoare Off-site: deoarece cantitatile de materiale radioactive depozitate şi utilizate nu sunt mari, de cercetare nu exista o potentiala eliberare radioactiva care sa depaseasca nivelele de urgenta. On-site: pot aparea efecte deterministe pentru personalul implicat prin expunere externa. 4. Aparate de Off-site: dozele localizate sunt suficiente pentru a duce la efecte deterministe şi la realizare a depasirea nivelului de urgenta şi la contaminarea localizata de la surse pierdute sau furate. radiografiilor On-site: posibile efecte deterministe de la o sursa externa prin pierderea ecranarii sau printr-un control al accesului neadecvat. 5. Pachete Off-site: acestea contin numai cantitati minore de materiale radioactive. Nu exista nici un exceptate risc pentru consecinte radiologice, care sa necesite actiuni protective speciale. On-site: fara aplicabilitate. 6. Pachete Off-site: acestea contin numai cantitati minore de materiale radioactive. Nu exista nici un industriale risc pentru consecinte radiologice, care sa necesite actiuni protective speciale. On-site: fara aplicabilitate. 7. Pachete de tip Off-site: Activitatea prescrisa pentru pachetele de tip A limiteaza pericolul radiologic. A Depasirea dozelor peste limitele de urgenta nu prezinta nici un pericol in vecinatatea pachetului. In cel mai rau caz limita poate fi depăşită prin inhalarea fumului rezultat in urma unui incendiu la locul accidentului. Insa persoana contaminata poate pleca de la locul accidentului fara a i se face monitorizarea. Este posibil sa fie necesara decontaminarea locului unde a avut loc accidentul. On-site: fara aplicabilitate. 8. Pachete de tip Off-site: pachetele de tip B pot contine o cantitate mare de material radioactiv. Aceste B pachete au fost proiectate sa reziste la orice accident posibil; de aceea dozele care sa depaseasca limitele nu pot fi luate in considerare. Insa, daca pachetul este fisurat şi are loc un incendiu la locul accidentului, dozele pot depasi limita de urgenta in imediata apropiere. On-site: fara aplicabilitate. 9. Accident cu Off-site: Daca are loc un incendiu sau explozie in urma utilizarii unei arme nucleare, pot arma nucleara- aparea efecte deterministice prin inhalare sau resuspensia materialelor depozitate. Zona eliberare de Pt contaminata semnificativ poate fi de cativa kilometri patrati. On-site: fara aplicabilitate.

10. Sursa Off-site: Sunt posibile doze letale pentru cei care utilizeaza o sursa neecranata. Dintr-o pierduta/furata sursa fisurata pot rezulta doze letale şi semnificative contaminari. Poate fi contaminata o /necontrolata arie considerabila din cauza activitatilor desfasurate de personal. On-site: fara aplicabilitate.

11. Contaminare Off-site: Sunt posibile depuneri semnificative la mari distante de la un obiectiv foarte din cauza unei indepartat. eliberari On-site: fara aplicabilitate. transfrontiera 12. Caderea unui Off-site: Riscul este foarte scazut şi va fi imposibil sa se limiteze zona in care trebuie satelit nuclear luate actiuni de protectie rezonabile. Parti din satelit sau manevrarea unor piese din acesta pot duce la efecte deterministe.

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

On-site: fara aplicabilitate. 13. Importul de Off-site: utilizarea necontrolata a otelului contaminat sau a altor materiale de acest fel materiale sau poate conduce la depasirea dozelor peste nivelul de urgenta. alimente On-site: riscul poate aparea din aducerea in interior materiale sau surse necunoscute. contaminate Obiectivul poate fi primul care sa identifice pericolul.

În categoria accidentelor nucleare intră:  accidente nucleare majore survenite la o centrala termonucleara din tara sau strainatate;  caderea unor obiecte cosmice care ar putea produce contaminare radioactiva in zona de impact. In ambele cazuri efectul este producerea unei urgente radiologice In situatia urgentelor radiologice pot sa apara urmatoarele efecte:  contaminarea solului,vegetatiei şi a animalelor cu elemente radioactive;  contaminarea radioactiva a apelor de suprafata şi a lacurilor de acumulare de la Paltinu şi Maneciu precum şi lacurile din domeniul piscicol;  contaminarea furajelor,alimentelor şi produselor agroalimentare cu radionuclizi;  transferul radionuclizilor din lanturile alimentare in organismul uman. La nivelul compartimentului de specialitate din cadrul ISUJ Prahova se ţine în permanenţă evidenţa surselor radioactive de la operatorii economici care lucraza in mod curent cu acestea. Situatia surselor este intocmita dupa datele furnizate de reprezentantul CNCAN şi Laboratorul de Igiena Radiaţiilor din cadrul DSP Prahova, astfel:  S.C. PETROTEL LUKOIL S.A. – municipiul Ploieşti, str. Mihai Bravu, nr.235;  S.C. TEHNICAL DIAGNOSTICS S.R.L. – municipiul Ploieşti, str. Mihai Bravu, nr.235;  S.C. WEATHERFORD EASTERN EUROPE S.R.L. – BOSS CÂMPINA – municipiul Câmpina, str. Orizontului, nr.2A;  S.C. ATLAS GIP S.A. – Laborator de carotaj radioactiv situat în municipiul Ploieşti, str. Clopoţei, nr.2A;  S.C. 24 IANUARIE S.A. – municipiul Ploieşti, str. General Dragalina, nr. 18;  S.C. INSPET S.A. – municipiul Ploieşti, str. Crâşmăriţelor, nr.4;  S.C. UPETROM – 1 MAI S.A. – municipiul Ploieşti, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr.1;  S.C. DYOMEDICA CND S.R.L. – municipiul Ploieşti, str. Intrarea Cibinului, nr.3;  SPITALUL MUNICIPAL PLOIEŞTI (Schuler) – str. Ana Ipătescu, nr.59;  SPITALUL JUDEŢEAN DE URGENŢĂ (Buna Vestire)– municipiul Ploieşti, str. Buna Vestire, nr.3;  SPITALUL JUDEŢEAN DE URGENŢĂ (Pneumologie) – municipiul Ploieşti, str. Oborului, nr.2;  SPITALUL JUDEŢEAN DE URGENŢĂ (Boldescu) – municipiul Ploieşti, str. Romană, nr. 116;  SPITALUL JUDEŢEAN DE URGENŢĂ (Nord) – municipiul Ploieşti, str. Găgeni, nr.100;  S.C. CONFIND S.R.L. – municipiul Câmpina, str. Progresului, nr.2;  S.C. CONFIND S.R.L., Punct de lucru Floreşti – comuna Floreşti, str. Gării, nr.1;  S.C. LUKOIL ENERGY & GAS ROMANIA S.R.L. – municipiul Ploieşti, str. Mihai Bravu, nr.235;  S.C. UZUC S.A. – municipiul Ploieşti, str. Depoului, nr.16; S.C. MONTICOR INDUSTRIES S.A. – municipiul Ploieşti, str. Rudului, nr.7.

4. RISCURI DE POLUARE A APELOR. Poluările accidentale reprezintă un fenomen în judeţ datorită în primul rând consecinţelor. Fie ele cu produse petroliere sau cu alte categorii de poluanţi, poluările accidentale prezintă acelaşi grad de risc pentru flora şi fauna acvatică. Se cunoaşte faptul că în zona municipiului Ploieşti, apa din subteran este poluată cu produse petroliere. Dintre posibilele cauze ale poluării subteranului enumerăm :

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

 pierderile de produse petroliere din rezervoare, separatoare, bazine de decantare, batale, rampe de încărcare, conducte subterane, reţele de canalizare ;  calamităţile naturale (cutremure) ;  bombardamentele din al doilea război mondial ;  incendii, explozii. Rafinăriile, fac eforturi de depoluare a subteranului, cel puţin în incinte, dar datorită curgerii pe direcţie NV-SE, „pata” s-a extins. Nu există studii recente referitoare la acest subiect, însă se fac eforturi pentru depoluarea subteranului în zona de sud-est a municipiului Ploieşti. De luat în seamă este şi poluarea difuză. Fără sursă precisă, poluarea difuză se încadrează în acea categorie de poluare extrem de periculoasă, neputând fi nici prevenită, nici anticipată. Se cunoaşte faptul că topirea zăpezilor, precipitaţiile peste gunoaiele depozitate necontrolat pe malurile cursurilor de apă sau pe suprafeţe agricole tratate cu substanţe nutritive şi/sau antidăunători, trecerea apei peste roci conţinând săruri solubile sunt potenţiale surse de poluare. Analizând doar principalele cursuri de apă (râu, curs de apă cu evacuări ale potenţialilor poluatori), este posibil ca un afluent de mică importanţă care străbate aşezări umane, fără sistem de canalizare, să fie cauza creşterii concentraţiei poluantului în apa de suprafaţă. Sistemul de monitoring al Administraţiei Naţionale “Apele Române” (recoltarea periodică a probelor de apă de suprafaţă) nu permite caracterizarea acestor fenomene, el are drept scop caracterizarea şi aprecierea evoluţiei calităţii apelor de suprafaţă de-a lungul timpului, de-a lungul unui râu. Doar întâmplarea şi/sau analizarea apei brute la intrarea în staţiile de tratare (unde este absolut necesar) pot conduce la depistarea poluărilor difuze, încercându-se explicarea apariţiei şi evitarea opririi staţiei de tratare, în caz că apa nu poate fi tratată. Prezentăm câteva obiective cu problemele specifice, puncte critice, poluări accidentale şi măsurile necesare pentru evitarea şi/sau limitarea efectelor acestor tipuri de poluări :

S.C. Rafinăria ASTRA ROMÂNĂ S.A. Ploieşti Poziţionată în partea sudică a municipiului Ploieşti, rafinăria şi-a întrerupt activitatea la finele anului 2004. Cu toate acestea sunt monitorizate în continuare punctele critice din incinta acestei unităţi. Staţia de epurare a rafinăriei este în funcţiune pentru epurarea apelor uzate provenite de la Rafinăria Vega, S.C. SSVAC Ghighiu, etc. Datorită faptului că în staţia de epurare apa la intrare şi pe diferitele trepte de epurare este analizată cu o frecvenţă de 4 ore, se poate semnala orice creştere a valorilor concentraţiilor indicatorilor de calitate şi pot fi semnalate poluările accidentale. În staţia de epurare, măsurile ce pot fi luate sunt limitate şi depind de poluantul din apă (by-pass treaptă biologică), dar pe traseu se pot lua măsuri de limitare a efectelor poluării şi anume stoparea sursei, stocarea apei uzate, izolarea zonei şi recuperarea produsului petrolier (dacă poluarea a fost produsă de acest poluant), evitarea contactului cu sursa pentru personalul necalificat, evitarea şocurilor puternice şi contactului cu focul. Batalul de reziduuri industriale al unităţii este amplasat în afara perimetrului unităţii şi are o capacitate proiectată de 115.000 mc, suprafaţa fiind de 2,6 ha. Amplasamentul (departe de resursa de apă), existenţa şi monitorizarea forajelor de observaţie, fac ca batalul să nu fie o potenţială sursă de poluare.

Rompetrol Rafinare – punct de lucru Rafinăria VEGA S.A. Unitatea a creat de-a lungul timpului probleme în ceea ce priveşte poluările accidentale. Având două evacuări, din care una în pârâul Dâmbu, iar cealaltă spre staţia de epurare a rafinăriei Astra la Corlăteşti, cu posibilitate de trecere din una în alta, au fost semnalate situaţii de depăşiri ale valorilor indicatorilor chimici ai apelor uzate evacuate în special datorită poluării cu produse petroliere şi alte reziduuri din procesul de prelucrare. Poluarea din primăvara anului 1997 cu n-hexan şi alte produse petroliere a condus la producerea unui incendiu la gura de evacuare a apelor în pârâul Dâmbu. În urma acestui eveniment nedorit, unitatea a fost obligată să suprime evacuarea apelor uzate în pârâul Dâmbu şi să canalizeze toate apele

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a uzate spre staţia de epurare a rafinăriilor Corlăteşti. Acest lucru a condus la investiţii pentru repararea, înlocuirea, testarea şi mărirea capacităţii tronsonului de canalizare din municipiul Ploieşti spre Corlăteşti. În vederea preluării debitului suplimentar de ape provenit din precipitaţii şi evitarea inundării zonei s-a construit un bazin de retenţie cu un volum util de 2500 mc. În incinta unităţii există :  13 bataluri de gudroane acide, în care se depozitează şlamurile rezultate din curăţarea rezervoarelor, a canalelor tehnologice, precum şi a unor componente ale instalaţiilor ;  3 batale de şlam de alumină cu o suprafaţă de 1100 mp, capacitate totală depozitată de circa 600 tone (instalaţia de catalizatori este în conservare). Începând cu anul 2002, conţinutul lichid al batalurilor acide este preluat şi procesat în instalaţia de prelucrare gudroane acide, exploatată de către S.C.Ecomaster Servicii Ecologice S.A. După golirea acestora, se va trece la ecologizarea solului şi a apelor subterane, conform studiului de fezabilitate întocmit de firma CDM din S.U.A. Cele 3 batale de alumină urmează să intre într-un proces de lichidare. Unitatea dispune de o reţea de monitorizare a pânzei freatice constituită din 14 foraje de observaţie. Pe lângă calamităţile naturale (seisme puternice, ploi extrem de abundente), printre cauzele provocatoare de poluări accidentale pot fi erori de operare, distrugeri sau defecţiuni apărute accidental la instalaţiile şi utilajele din dotare, incendii, acţiuni răuvoitoare. Pentru evitarea poluărilor accidentale, unitatea are un program permanent de instructaj al personalului care lucrează în punctele critice.

S.C. Steaua Română S.A. Câmpina În ceea ce priveşte alimentarea cu apă a unităţii, există probabilitatea de a avea probleme datorate poluării pârâului Voila şi a râului Doftana în amonte de captările unităţii. Unitatea nu a avut în general probleme la alimentarea cu apă, datorită faptului că apa captată din sursa râu Doftana este utilizată în scop industrial, rareori acesta fiind poluat. Influenţă a avut doar accidentul (spargerea conductei aparţinând S.C. Petrotrans S.A.) din luna ianuarie 1996, atât pentru râul Doftana, cât şi pentru alimentarea cu apă potabilă a S.C. Steaua Română S.A. (din sursa S.C. C.P.G.C. S.A. Câmpina). Evacuarea apelor uzate provenind din rafinărie se realizează prin lacul Peştelui. Apele uzate intră în lac, considerat ca lac de aerare naturală, printr-o conductă de Ø 800 mm şi este evacuată după aproximativ 5-7 zile printr-un canal deschis din beton, cu deversare în trepte. Dimensiunile lacului sunt 800x40/90x2 m, capacitate de aproximativ 92.000 mc. Lacul are rol benefic în ceea ce priveşte calitatea apei uzate evacuate de către unitate, deoarece prin staţionare o parte din emulsii se desfac formând peliculă recuperabilă, suspensiile se depun şi, parte din fenoli se degradează. Perioada de staţionare a apei în lac permite luarea de măsuri în caz de poluări accidentale şi permite recuperarea produselor petroliere flotante pe suprafaţa apei, unitatea preconizând a face acest lucru în mod permanent. Pentru evitarea poluărilor şi pentru limitarea efectelor acestora, s-au prevăzut amenajarea de baraje pe colector (doar în caz de poluare accidentală) în vederea recuperării produselor petroliere evacuate, înălţarea şi consolidarea malului de la coada lacului Peştelui, recuperarea permanentă a şlopsului din lac. Unitatea are 10 bataluri (3,9 ha active), amplasate pe malul drept al râului Doftana. Batalele conţin gudroane acide şi au capacitate de depozitare redusă circa 10 % din capacitatea totală. Pentru evitarea poluărilor accidentale au fost consolidate şi înălţate malurile batalelor. În prezent gudroanele acide nu sunt recuperate de către unitate. Pentru evitarea poluărilor accidentale, unitatea monitorizează permanent zona. Începând cu anul 2009 activitatea de prelucrare a ţiţeiului a fost întruptă pe amplasament desfăşurându-se activităţi de colectare uleiuri uzate şi fabricare combustibil de focare ( păcură , combustibil uşor etc.)

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

S.C. PETROM S.A. – Punct de lucru PETROBRAZI Interconectările sistemelor de canalizare de pe plarformă, lipsa din inventarul unităţii a canalelor de evacuare ca mijloace fixe, necunoaşterea traseelor de canalizare a condus la apariţia substanţelor poluante (în special produse petroliere). Evacuarea apelor uzate, într-un receptor constituit dintr-un canal aparţinând S.G.A. Prahova, prin mai multe puncte şi faptul că acest canal este parţial subteran (posibil spart şi în legătură cu pânza freatică infestată cu produs petrolier din aval de perimetrul unităţilor), conduc la considerarea apei uzate evacuate ca sursă permanentă de poluare. Totuşi, s-au înregistrat şi poluări accidentale, cu produse petroliere în special, datorate imposibilităţii epurării apei din cauza concentraţiilor prea mari din apă la intrarea în instalaţiile de epurare, sau din cauza unor erori de operare la rampa de descărcare a staţiei de epurare Ploieşti, fără ca emisarul să fie afectat grav, produsele petroliere nedizolvate fiind reţinute la instalaţiile de recuperare montate pe canal. Se consideră întreaga incintă a Sucursalei Petrobrazi ca punct critic în ceea ce priveşte poluările accidentale, acordându-se atenţie în special, instalaţiilor de epurare, dar şi canalizărilor. Având în vedere poluările frecvente apărute înainte de anul 2000, canalizările industriale şi meteorice au fost redirecţionate către staţiile de epurare ECBTAR II şi III, (ECBTAR I fiind actualmente folosită ca bazin de stocare). Există două conducte de avarie care sunt sigilate şi deversarea în caz de forţă majoră pe aceste conducte se face numai cu acceptul şi înştiinţarea S.G.A.Prahova.

S.C. PETROTEL – LUKOIL S.A. PLOIEŞTI Faţă de anii precedenţi, după finalizarea modernizării staţiei de epurare a societăţii la sfârşitul anului 2004, s-a diminuat pericolul apariţiei unor poluări accidentale la această unitate. În prezent, activitatea de epurare şi alimentare cu apă industrială este externalizată către S.C. PRO-WATER ECOSISTEM S.R.L. care asigură prin instalaţiile proprii, o diminuare a pericolului de poluare. Se consideră puncte critice : instalaţiile tehnologice, rezervoarele de produse petroliere, rampele de încărcare, batalele de şlamuri, nămoluri şi reziduuri de produse petroliere. Pe lângă calamităţile naturale, printre cauzele provocatoare de poluări accidentale, enumerăm avarii la instalaţiile tehnologice, fisuri apărute în digurile batalelor, accidente tehnice, erori de operare. Ca măsură de prevenire a poluărilor accidentale, instalaţiile tehnologice sunt dotate cu bazine de avarie care pot prelua zestrea tehnologică în situaţie de accident tehnic. În situaţia depăşirii valorilor admise ale impurificatorilor la intrarea în staţia de epurare, apele uzate sunt dirijate şi stocate în bazinul de egalizare care trebuie menţinut permanent 7 trepte gol (3.000 mc disponibil). Unitatea are 3 batale de depozitare gudroane acide, amplasate pe malul drept al râului Teleajen. Dat fiind faptul că în acea secţiune debitul râului Teleajen este în medie de aproximativ 7,5 mc/s, iar gradul de periculozitate al amestecului apei acide – produse petroliere este mare, se poate aprecia că poluarea va afecta flora şi fauna pe tot tronsonul din aval de batal până la vărsarea în râul Prahova. În scopul evitării poluărilor accidentale, unitatea monitorizează permanent zona. Se impune impermeabilizarea batalului şi neutralizarea in situ a apelor acide conţinute de batal. S.C. CONPET S.A. şi S.C. PETROM S.A. - Sucursala Ploieşti – Schelele petroliere Boldeşti şi Băicoi Deşi nu au evacuări de ape uzate în resursele de apă, care să creeze probleme de poluare, aceste unităţi pot fi considerate unităţi potenţial poluatoare datorită profilului de activitate. Desele spargeri ale conductelor de transport în scopul sustragerii de produse petroliere au condus la poluări accidentale, în special ale solului. În ceea ce priveşte Schelele petroliere, ele pot fi oricând surse de poluare accidentală. S-a constatat că batalurile de pământ aferente forajelor sondelor au fost şi sunt în continuare surse de poluare. În prezent li se acordă o atenţie deosebită pentru eliminerea lor ca surse de poluare, folosindu- se rezervoare şi renunţându-se la batalele de pământ.

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

Este în curs de ecologizare batalurile existente prin firme specializate, existând o monitorizare permanenta a factorilor de mediu , apă şi sol.

S.C. APANOVA S.R.L.PLOIEŞTI Această unitate necesită investiţii masive pentru realizarea Programului de Etapizare, staţia de epurare a municipiului Ploieşti având doar treaptă mecanică, ea nu face altceva decât „să tranziteze” apa uzată. Aceste ape uzate nu provin doar din gospodării, ci şi de la unităţile industriale de pe teritoriul municipiului Ploieşti. Nu putem considera că apa uzată evacuată de S.C. ApaNova S.R.L. Ploieşti poluează accidental, poluarea fiind continuă. Eforturile de a întreţine în bună stare de funcţionare decantoarele sunt insuficiente pentru ca apa uzată evacuată să nu reprezinte o sursă permanentă de poluare. Ca principiu, orice unitate industrială sau de gospodărire comunală poate fi considerată potenţial poluatoare în caz de calamitate naturală, accident, avarii sau din cauza unor erori de operare. Considerăm că doar măsurile de prevedere pe care unităţile le iau, creşterea gradului de implicare şi de interes pentru problemele de protecţia mediului, cointeresarea acestor unităţi, atât prin măsuri coercitive cât şi punitive, ar conduce la scăderea numărului şi a gravităţii poluărilor accidentale. Poluările accidentale ale cursului de apă pot afecta alimentarea cu apă a unor unităţi, întrerupând continuitatea acesteia şi, dacă nu se acţionează corespunzător, pot fi înregistrate efecte importante asupra populaţiei sau proceselor industriale şi pagube materiale importante.

Unităţile ce pot fi afectate de o deteriorare a calităţii apei la captare sunt: S.C. CIVITAS BREAZA Este unitatea care se ocupă de alimentarea cu apă a oraşului Breaza, una din surse fiind captarea din râul Prahova, în zona Nistoreşti. Apa este trecută prin bazine de infiltraţie şi apoi pompată în rezervor de stocare înainte de alimentarea gravitaţională a consumatorilor. Atenţionarea în timp util şi o acţiune eficientă a operatorilor staţiei de tratare pot avea ca rezultat evitarea situaţiei neplăcute în care poluantul ajunge în reţea.

Sursele de apă din râul Doftana, respectiv Teleajen, aparţinând A.N. APELE ROMÂNE Aceste surse de apă pot fi afectate de poluările accidentale ce se pot produce în amonte de lacurile de acumulare, Paltinu, respectiv Măneciu, direct în acestea, sau pe cursul de apă până la staţiile de tratare, de unde apa pleacă prin conductă către utilizatori. Nu există unităţi economice posibile surse de poluări accidentale în zonă, dar prezenţa conductelor de combustibil, posibilele accidente rutiere pe şoselele din apropierea obiectivelor, poluarea difuză produsă de aşezările umane pot afecta calitatea apei. Având în vedere importanţa acestor obiective, este bine stabilit modul de acţiune în cazul acestor evenimente, pentru a evita pătrunderea poluantului în acumulări sau în cursul de apă, în staţiile de tratare sau chiar, în cazul grav, în apa furnizată consumatorilor.

ZONE CRITICE. Siturile contaminate cu fosfogips, cenuşi piritice, gudroane – reziduri petroliere şi alte deşeuri , în judeţul Prahova, au însumat cca.132 ha la finele anului 2012, în diminuare cu 6 ha. faţă de anul 2011, prin încheierea lucrărilor de decontaminare la trei situri poluate care aparţin S.C. Petrotel – Lukoil şi la două situri aparţinând Rafinăriei Petrobrazi. Cele 132 ha. terenuri contaminate reprezintă un pericol real pentru apele şi terenurile agricole şi se localizează în:  Batal fosfogips Valea Călugărească – 56,0 ha.  Depozit de cenuşă pirită Valea Călugărească – 6,5 ha.  Batal gudron Vega – Ploieşti – 10 ha.  Batal reziduri petrol Rafinăria Astra Ploieşti – 2,6 ha  Batale gudron Rafinăria Astra Câmpina – 16,0 ha.

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

 Batal reziduri Petrotel – Lukoil – 4,5 ha.  18 Batale industria extractivă - Petrom S.A. – 2,7 ha.  Batal zona Vega – Direcţia Silvică Prahova – 1,9 ha.  Rampa deşeuri menajere Teleajen – Primăria Ploieşti – 31,0 ha.  Batal reziduri petrol Câmpina – Primăria Câmpina – 0,8 ha.

Pentru decontaminarea acestora este pus în aplicare un program riguros de eliminare a poluării istorice şi recente prin participarea operatorilor economici poluatori şi a autorităţilor locale. De asemenea, calitatea aerului, solului şi vegetaţiei sunt afectate de poluarea cu metale grele (plumb, zinc), datorită traficului auto foarte intens, specific traseului DN 1 şi aglomerărilor urbane. Pentru zona industrială dezafectată Romfosfochim Valea Călugărească, considerată „pata neagră nr. 1” a judeţului Prahova, datorită cantităţilor uriaşe de cenuşă piritică şi fosfogips, cu impact asupra atmosferei, solului şi subsolului, a început implementarea unui program amplu de ecologizare având două componente principale:  evacuarea întregii cantităţi de cenuşă piritică şi reconstrucţia ecologică a terenului; asanarea, reconfigurarea, tratarea fizico-chimică şi biologică a batalelor de fosfogips şi înfiinţarea pe terenul astfel rezultat a unui parc fotovoltaic cu o putere instalată de 5 MW.

5. EŞECUL UTILITĂŢILOR PUBLICE Reţeaua de alimentare cu apă. Probabilitatea de eşec la utilităţile publice este direct legată de factorii de mediu şi de ceilalţi factori de risc dar şi de starea tehnică a reţelelor. Pe raza judeţului Prahova s-au produs asemenea evenimente, de mică amploare, la reţelele de apă, electricitate, gaz şi telefonie fixă. Factorii determinanţi sau favorizanţi pentru producerea eşecului utilităţilor publice sunt: - starea necorespunzătoare a infrastructurii tehnice a reţelelor; - exploatarea necorespunzătoare a reţelelor; - eroarea umană şi nerespectarea normelor de securitate; - acţiunea negativă asupra reţelelor a fenomenelor meteorologice periculoase (furtuni, inundaţii, îngheţ, înzăpeziri, temperaturi ridicate), cutremure, alunecări de teren; - avarii, accidente, explozii la obiectivele situate în apropierea reţelelor; - acţiuni cu caracter terorist, 1. Sursele de apă pentru sistemele zonale şi microzonale: a. În administrarea S.G.A. Prahova: a. Barajul Paltinu şi Staţia de tratare a apei Voila; b. Barajul Măneciu şi Staţia de tratare a apei Măneciu; c. Sistem de stocare comuna Movila Vulpii - capacitate 60.000 mc.; d. Barajul de priză Nedelea; e. Conducte de transport: - Paltinu - Movila Vulpii; - Măneciu - Movila Vulpii.

b. În administrarea Consiliului Judeţean Prahova: f. Captarea Azuga; g. Front captare puţuri forate Bălţeşti; h. Captare şi transport din sursa Vulpea; i. Captare şi transport din sursa Crasna; j. Conducte de transport: - Staţie tratare Azuga - Buşteni - Sinaia; - Staţia Bălţeşti – Urlaţi - Mizil; - Staţia Bălţeşti - Podenii Vechi - Bălţeşti - Gornet.

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

2. Sistemele zonale şi microzonale existente şi dezvoltate pentru alimentarea cu apă a localităţilor prahovene: Sisteme existente: a. Sistemul deservit de sursa Paltinu b. Sistemul deservit de sursa Măneciu c. Sistemul microzonal Azuga d. Sistemul microzonal Bălţeşti

Alimentarea cu gaze naturale Sistemele de alimentare cu gaze naturale asigură distribuţia (total sau parţial) în 56 localităţi ale judeţului Prahova,din care în 13 oraşe şi 43 de comune.

Alimentarea cu energie termică Singurul sistem centralizat de furnizare a energiei termice pentru populaţie funcţionează în municipiul Ploieşti.Acesta este gestionat de către S.C. Veolia Energie Prahova (fost S.C. Dalkia Termo Prahova S.R.L.), care asigură alimentarea cu energie termică (apă caldă şi căldură) a circa 58.000 apartamente din Ploieşti, a instituţiilor publice şi a unui număr important de agenţi economici, însumând aproximativ 150.000 persoane. Dalkia Termo Prahova este rezultatul unui parteneriat între Dalkia România, Consiliul Local al Municipiului Ploieşti şi Consiliul Judeţean Prahova, realizat pentru delegarea prin concesiune a gestiunii serviciului public al judeţului Prahova de alimentare cu energie termică produsă în mod centralizat în sistem de producţie - transport - distribuţie. S.C. Veolia Energie Prahova exploatează întregul lanţ de producere, transport, distribuţie şi furnizare energie termică precum şi producerea de energie electrică. Transportul energiei termice se realizează printr-un circuit primar bitubular în lungime de 65,1 km realizat eşalonat îm perioada 1968-1993, urmat în anul 2002 de joncţiunea cu magistrala V Mihai Bravu. La sistemul de transport sunt racordate 116 puncte de distribuţie şi 49 puncte termice din care sunt alimentaţi consumatorii de tip industrial şi urban. În anul 2010, Veolia Energie Prahova a inaugurat la Centrala Electrică de Termoficare CET Brazi o turbină cu gaz în cogenerare, investiţie de cca. 15 milioane de euro. Aceasta produce în cogenerare energie termică şi electricitate pe aproape tot parcursul anului, insa cu precadere in timpul verii şi in intersezon, atunci când cererea de căldură este mai mică. Valoarea investiţiilor realizate de către Veolia Energie Prahova de la începutul contractului de concesiune (anul 2004) până la finele anului 2014 se cifrează la 27,4 milioane de euro faţă de obligaţia contractuală de 19,8 milioane de euro. Investiţiile au vizat îmbunătăţirea funcţionalităţii sistemului, modernizări-automatizări-optimizări de trasee, creşterea siguranţei în exploatare, etc., atat pe retelele primare cat şi pe cele secundare de transport şi distributie. Alimentarea cu energie electrică Energia electrică pentru toate categoriile de consumatori publici şi privaţi este asigurată prin Sucursala de Distribuţie Ploieşti aparţinând S.C. Electrica Distribuţie Muntenia Nord S.A. Reţeaua de distribuţie şi exploatare la nivelul judeţului Prahova cuprinde:

Posturi Staţii de transfer Linii electrice aeriene (LEA) Linii electrice subterane (LES) de (km) (km) transformare 110 KV MT (nr.) • 110 KV –830,34  110 KV –4,5 Medie Tensiune (MT)– 2.291,9 Medie Tensiune (MT)- 1.105,2 2.088 31 16 Joasă Tensiune (JT) – 9.234,7 Joasă Tensiune (JT) – 1.349,1

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

Lungimea reţelei de iluminat public în municipiul Ploieşti este de 221 km (din care 196 km reţea aeriană şi 25 km reţea subterană). În restul localităţilor din judeţul Prahova funcţionează instalaţii comune de distribuţie şi iluminat public. În perioada 2007-2013 Electrica S.A. a realizat un numar de 40 de lucrări pentru îmbunătăţirea condiţiilor tehnice de alimentare cu energie electrică a consumatorilor în 25 de localităţi din judeţ; 47 lucrari pentru imbunatatirea nivelului de tensiune in 31 localitati , 2 staţii de transformare 100/20KV.

6. CĂDERI DE OBIECTE DIN ATMOSFERĂ SAU DIN COSMOS Căderile de obiecte cosmice sunt fenomene relativ rare şi greu de prognozat. Accidentul unui satelit cu alimentare nucleară poate fi prevăzut cu câteva săptămâni sau luni înainte, dar se poate întâmpla ca anumite astfel de accidente, să poată fi prevăzute doar cu câteva ore înainte. Deşi nu se poate determina exact locul impactului, se poate face o determinare a zonei unde se aşteaptă să aibă loc impactul. Zona tipică de impact este de 100.000 km2. Un satelit poate conţine materiale radioactive sub formă de reactor nuclear sau de generator termic. Riscul iradierii dat de aceste materiale poate varia de la foarte mic la foarte mare. Din resturile de sateliţi au fost înregistrate nivele ale radiaţiilor de până la 5000 mSv/h. Conform Convenţiei de Notificare Rapidă în caz de Accident Nuclear, autorităţile naţionale competente vor fi informate prin AIEA despre orice cădere de satelit, după ce s-a primit notificarea din partea statului responsabil pentru satelit. Teritoriul judeţului Prahova este străbătut de rute aeriene, având în vedere existenţa aeropoartelor din Bucureşti. De asemenea peteritoriul judeţului există suprafeţe agricole care sunt tratate aerian. Având în vedere aceste aspecte există posibilitatea prăbuşirii unor aparate de zbor.

7. MUNIŢIE NEEXPLODATĂ Muniţii rămase neexplodate – toate categoriile de muniţii utilizate în scop militar, trecute prin gura de foc, lansate sau iniţiate, care nu au avut efect final prin nefuncţionare sau cele neutilizate şi care nu au fost distruse, descoperite în locuri, altele decât cele permise. Acţiuni ce pot determina existenţa unor muniţii rămase neexplodate:  atacuri aeriene;  operaţiuni şi manevre terestre;  explozii sau incendii la depozitele de muniţii sau materiale explozive;  accidente pe timpul transportului;  trageri de instrucţie cu muniţie de război, în poligoane ce au trecut în circuitul economic. Tipuri de muniţie :  muniţie de infanterie: - cartuşe calibrul 4 – 14 mm; - grenade de mână; - mine antipersonal;  muniţie de artilerie: - bombe (mine) de aruncător calibrul 60 -120 mm; - proiectile de artilerie calibrul 20 – 240 mm explozive,fuzante, brizante, incendiare, fumigene şi reactive;  muniţie de aviaţie: - bombe brizante de calibru 0,5 – 150 Kg.; - bombe exploziv - brizante de calibru 50-10.000 Kg.; - bombe (mină) cu acţiune explozivă de calibru 150-5.000 Kg.; - bombe pentru rupere – pătrundere de calibru 150 – 5.000 Kg.; - bombe de apă destinate distrugerii prin efectul şocului hidraulic; - bombe de aviaţie – ghidate (rachete).

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

Descoperirea muniţiei neexplodate se face, de regulă, pe timpul executării de: lucrări arheologice, lucrări de construcţie, sistematizări şi îmbunătăţiri funciare, lucrări agricole, în alte cazuri speciale.

Asanare/distrugere muniţie 2006 - 2015 2006 120 110 2007 100 2008 78 79 72 80 70 2009 61 56 53 2010 60 50 50 2011 40 2012 2013 20 2014 0 2015

SECTIUNEA a 3-a ANALIZA RISCURILOR BIOLOGICE

Prezentăm principalele surse potenţiale de izbucnire a unor epidemii, pe domenii monitorizate de D.S.P.Prahova – Serviciul Evaluarea factorilor de mediu şi Serviciul Supraveghere şi control al bolilor transmisibile. Epidemii şi epizotii. Epidemie – răspândirea în proporţii de masă şi într-un timp scurt a unei boli transmisibile la oameni, determinând astfel erodarea stării de sănătate a populaţiei şi perturbarea activităţilor economice, sociale şi de altă natură. Declanşarea efectelor vătămătoare se datorează acţiunii specifice provocate de agenţii patogeni asupra oamenilor. Epizotiile – reprezintă răspândirea în proporţii de masă în rândul animalelor a unor boli infecto- contagioase, unele din ele putând fi transmise şi la oameni prin contactul direct cu animalele sau prin consumul de produse de origine animală contaminată. Deţinătorii de animale au obligaţia şi răspunderea aplicării măsurilor stabilite de organele sanitar – veterinare pentru prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile la animale precum şi de asigurarea bazelor materiale şi a condiţiilor organizatorice necesare. Prezentăm principalele surse potenţiale de izbucnire a unor epidemii, pe domenii monitorizate de D.S.P. Prahova – Serviciul Evaluarea factorilor de mediu şi Serviciul Supraveghere şi control al bolilor transmisibile.

1. Sisteme de aprovizionare cu apă potabilă a populaţiei Resursele de apa potentiale şi tehnic utilizabile se afla in Bazinul hidrografic Ialomita, administrat de A.B.A. Buzau –Ialomita, iar pentru judeţul Prahova prin Sistemul de Gospodarire al Apelor (SGA) Prahova. La nivel bazinal, resursele de apa se exprima prin doi indicatori importanti:

- cerinţa de apă, pe surse şi utilizări: Destinaţia 2013 Sursă suprafaţă Sursă subterană (mii mc) (mii mc) populaţie 19035 23567,88

100

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

industrie 46160 17941,86 Pastrăvării/ piscicultură şi 14650 480,7 alte activităţi Total 79845 41990,44

- prelevarea de apă pe surse şi utilizări: Destinaţia 2013 Sursă suprafaţă Sursă subterană (mii mc) (mii mc) populaţie 14440,734 23022,559 industrie 35158,777 13013,579 Pastrăvării/ piscicultură şi 16096,257 316,404 alte activităţi Total 65695,768 36352,542

Apele de suprafaţă şi apele subterane - lungimea cursurilor de apă( km) evaluată din punct de vedere calitativ: 651 km; - ponderea tipului de calitate din lungimea totala evaluata(%): Evaluarea stării ecologice a corpului de apă s-a realizat prin integrarea stării dată de toate elementele de calitate biologice cu starea dată de toate elementele de calitate fizico-chimice generale şi poluantii specifici.In anul 2013 au fost monitorizate 25 corpuri de apa din care 23 corpuri de apa naturale, un corp de apa puternic modificat şi un corp de apa artificial, iar rezultatele încadrării sunt următoarele: . stare ecologică bună la nivelul a 18 corpuri de apă reprezentând un număr de 462 km (70,97%) . stare ecologică moderată la nivelul a 5 corpuri de apă reprezentând un număr de 189 km (29,03%) . potentialul ecologic moderat pentru corpurile de apa puternic modificat şi artificial reprezintă un numar de 39 km (7,7%).

Calitatea apei lacurilor din judeţul Prahova Evaluarea potentialului ecologic al lacurilor de acumulare s-a realizat prin integrarea potenţialului dat de elementele de calitate fizico-chimice generale (oxigen dizolvat, fosfor total) şi poluantii specifici pentru cele două lacuri monitorizate. Acumulările Paltinu şi Măneciu sunt folosinţe complexe cu rol de atenuare unde de viitura, rezerva de apa pentru alimentarea cu apă a zonei urbane Câmpina-Ploieşti şi producerea de energie electrică. Potenţialul ecologic stabilit pentru cele doua lacuri a fost bun.

Apele subterane-calitatea apelor freatice la nivel judeţean In anul 2013, in judeţul Prahova, corpurile de ape subterane au fost monitorizate în 8 izvoare, 32 foraje şi 6 fântâni. Numai 3 din acestea au înregistrat depăşiri la indicatorul azotati, reprezentând un procent de 6,52%.

Apa potabilă - Urmărirea calitătii apei de suprafaţă destinate potabilizării s-a realizat printr-un numar de 17 sectiuni in subbazinul hidrografic Prahova. Secţiunile de potabilizare sunt amplasate imediat în amonte de priza de apa pentru prizele situate pe apele curgatoare de suprafata şi in secţiunea de priză (baraj, mal) in cazul acumularilor. Conform Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare au fost stabilite ca puncte de monitoring, acele corpuri de apa desemnate pentru captarea apei destinate consumului uman, care asigură in medie mai mult de 100 mc apă/zi. Sectiunile de potabilizare s-au incadrat in categoriile de calitate dupa valoarea medie anuala a indicatorilor fizico-chimici şi microbiologici, indeplinind conditiile de potabilizare impuse de reglementari.

101

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

Apa de îmbăiere - La nivelul judeţului Prahova nu s-au identificat ape de suprafaţă utilizate ca ape de imbaiere.

Situatii deosebite(neconformitati la calitatea apei) se inregistreaza la nivelul localitatilor/statiilor :  -Valea Doftanei, Talea,Malu Vanat-Izvoarele, Filipestii de Targ, Puchenii Mari, Busteni-Zamora, Cosminele (neconformitati frecvente la parametrii bacteriologici);  -La statiile de tratare Crasna Schiulesti şi Stefesti sunt înregistrate deficiente in procesul de tratare a apei de suprafata; staţia de tratare Stefesti este depăşită fizic şi moral din punctul de vedere tehnico-sanitar;  Breaza(zona Nistoresti-turbiditate) şi Valea Doftanei (bacteriologic şi turbiditate);  Fantanele,Vadu-Sapat şi Podenii Noi (datorita prezentei nitratilor in sursa de apa);  Scorteni - au fost înregistrate in mod sistematic depăşiri ale concentratiilor maxime admise la parametrul cloruri.  -Cornu de Jos şi Cocorastii Colt (pentru nitriti);  -Poienarii Burchii, Poienarii Rali şi Cocorastii Colt (pentru amoniac);  -Iordacheanu (pentru fier); O alta problema o constituie efectuarea necorespunzatoare a dezinfectiei apei potabile distribuitesau neefectuarea dezinfectiei apei distribuite(Busteni). Sunt zone amplasate pe teritoriul administrativ al orasului Comarnic şi care nu sunt monitorizate din punctul de vedere al calitatii apei. O problema deosebita o reprezinta prezenta poluarii microbiologice masive şi prezenta nitratilor/nitritilor in apa de fantana asa cum reiese şi din monitorizarea fantanilor publice de la nivelul judeţului Prahova in cursul anului 2012. DSPJ Prahova a impus prin notificarile şi controalele efectuate o serie de masuri de remediere dintre care amintim: salubrizarea zonei din jurul surselor locale de apa,asigurarea de perimetre de protectie pentru aceste surse, amplasarea şi amenajarea corespunzatoare a acestora,asanarea şi dezinfectia periodica şi ori de cate ori este nevoie a fantanilor.

PREZENTAREA ZONELOR DE APROVIZIONARE CU APA POTABILA (ZAA) (sisteme centralizate - judeţ Prahova - 2012)  Operatori-numar: 42  Numar de zone de aprovizionare cu apa potabila(ZAA): 178;  Numar statii de tratare a apei: 106  Numar fantani publice: 1085;  Numar fantani individuale: 33663

Impactul asociat.  distribuţia discontinuă crează dificultăţi în funcţionarea unor agenţi economici (ex: unităţi de cazare, de alimentaţie publică), dar şi a unor instituţii publice (unităţi de învăţământ, unităţi sanitare). La toate acestea se adaugă, agravând situaţia, lipsa unor rezervoare de înmagazinare ce sunt obligatorii să asigure o rezervă pentru cel puţin 12 ore la nivelul spitalelor (ex: Spitalul Judeţean Boldescu, Buna Vestire, Dermatologie, TBC, Municipal 1, Spital Sinaia, Spital Azuga, Spital Mizil, Spitalul Vălenii de Munte, Bălţeşti, Câmpina, Băicoi, Poiana Câmpina, Voila, Bălţeşti, Filipeştii de Târg, Sanatoriul TBC Floreşti, Sanatoriul Balneoclimateric Buşteni, Spitalul de Boli Pulmonare Breaza);  distribuţia discontinuă, asociată cu starea reţelelor, determină deteriorarea calităţii apei, provocând disconfort şi reclamaţii din partea populaţiei.

Conţinutul mediu de nitraţi din apa distribuită. Concentraţia nitraţilor în apa distribuită în sistem centralizat este mult sub C.M.A. (50 mg/l).

102

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

Conţinutul de nitraţi variază între 0 mg/l şi 25 mg/l. Concentraţii mai mari chiar peste C.M.A. se înregistrează în fântânile din zona de sud şi est a judeţului (ex: Lapoş, Balta Doamnei, Ciorani, Gherghiţa, Gorgota, Plopu, Vâlcâneşti, etc.). Cele 30 de localităţi rurale, dar şi unele sate din localităţile care dispun parţial de sisteme centralizate sunt aprovizionate din surse locale (fântâni publice). În aceste localităţi se constată:  inexistenţa şi/sau nereactualizarea evidenţelor fântânilor publice;  neimplicarea primăriilor în amenajarea, întreţinerea, asanarea şi dezinfecţia acestora;  existenţa unor instituţii publice fără apă curentă (unităţi de învăţământ, cabinete medicale individuale);  calitatea necorespunzătoare chimică şi bacteriologica a apei acestor fântâni; construcţia, amenajarea şi întreţinerea necorespunzătoare a surselor locale (fântâni publice): fără perimetre sanitare, acoperiş şi capac;

2. Servicii de salubritate. Asigurarea serviciilor de salubritate în cadrul unei comunităţi reprezintă un factor de prevenire şi combatere a apariţiei factorilor de risc potenţial de izbucnire a unor epidemii, fiind cunoscută interrelaţia existentăîntre factorii de mediu (apă, aer,sol, habitat) şi modul de reflectare a poluării unuia dintre ei în ceilalţi factori de mediu.

3. Servicii de canalizare şi epurare a apelor fecaloid menajere. Principala problemă în acest domeniu, din punct de vedere epidemiologic, o reprezintă lipsa canalizării,în special în mediul rural, cu deversara apelor uzate direct pe sol, canalizarea parţială/sau deteriorată a unor localităţi şi neutralizarea necorespunzătoare a apelor uzate datorită lipsei sau existenţei unor staţii de epurare neperformante/exploatate necorespunzător (în special nerezolvarea dezinfecţiei înainte de deversarea în emisar a efluentului (pentru staţiile de epurare orăşeneşti) şi în canalizare (pentru unităţile sanitare).

4. Gestionarea deşeurilor medicale periculoase. Principala problemă în acest domeniu o reprezintă existenţa unor spaţii şi circuite necorespunzătoare de depozitare temporară, respectiv evacuare a deşeurilor medicale periculoase, datorită soluţiilor constructive depăşite moral a tuturor unităţilor sanitare din judeţul Prahova. La aceasta, se adaugăşi posibilitatea nerespectării cu stricteţe a prevederilor existente în actul normativ ce reglează acest domeniu (O.M.S. 219/2002). Riscul epidemiologic este cu atât mai important, cu cât grupele populaţionale expuse prezintă deja o imunitate scăzută (pacienţi).

5. Habitat. Chiar dacă mai dificil de cuantificat, există numeroşi factori de risc cu potenţial epidemiologic în habitat, în afara celor deja amintiţi, care acţionând independent sau sinergic, pot să-şi producă efectul, astfel:  poluarea aerului (industrială, trafic, interioară) cu afectarea grupelor populaţionale la risc (copii, bătrâni, bolnavi, convalescenţi) ducând la deprimarea imunologică a acestora şi creând premizele apariţiei unor epidemii (gripă etc.). Surse: unităţi industriale intens poluatoare (rafinării , uzine chimice, industria materialelor de construcţii, metalurgie, centrale termoelectrice) sisteme locale de încălzire ale populaţiei, traficul intens în marile oraşe, condiţii insalubre de habitaţie (locuinţe necorespunzătoare ca suprafaţă/volum, lipsa de utilităţi).

6. Bazine naturale. Cu toate că în judeţul Prahova nu există declarate bazine naturale amenajate/neamenajate pentru îmbăiere, D.S.P.Prahova a monitorizat calitatea apei din bazinele naturale ale râurilor Prahova şi Teleajen, evidenţiind încărcătura microbiologică a acestor cursuri de apă, precum şi prezenţa

103

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a bacteriofagilor anti-salmonella, ceea ce sugerează prezenţa unuia sau mai multor purtători cronici şi eliminatori de salmonella, creând un risc crescut de izbucnire a unei epidemii de febră tifoidă. Astfel, o atenţie deosebită trebuie acordată exploatării, dezinfecţiei şi monitorizării corespunzătoare a apei tratate în cadrul staţiilor de apă care folosesc ca sursă râul Teleajen (staţiile de tratare Măneciu şi Vălenii de Munte). La aceasta se adaugă şi necesitatea avertizării turiştilor care campează lângă aceste cursuri de apă şi care le folosesc în scop menajer.

7. Unităţi agro-zootehnice. Principala problemă o reprezintă în cazul acestor unităţi depozitarea, evacuarea şi neutralizarea purinului şi a gunoiului de grajd necorespunzătoare, ca şi practicile de folosire a apelor uzate rezultate din activitatea lor, ca şi a gunoiului de grajd neutralizat necorespunzător ca ape de irigare/îngrăşământ,în special pentru culturile agricole care se consumă în stare crudă. De asemenea, deversarea necontrolată a apelor uzate din aceste unităţi influenţează încărcătura microbiologică a surselor de apă subterane şi de suprafaţă folosite ca surse pentru consumul uman.

8. Unităţi sanitare. Dintre unităţatile sanitare care reprezintă surse potenţiale de izbucnire a unor epidemii, datorită specificului afecţiunilor tratate, amintim în special, spitalele de boli transmisibile:  Spitalul de boli infecţioase Movila (Ploieşti, B-dul Republicii, nr.271), spital de referinţă în domeniu la nivelul judeţului Prahova, fiind unitatea desemnată pentru internarea eventualelor cazuri de boli infecţioase ca: SARS, gripa aviară etc.;  Secţia de boli infecţioase a Spitalului orăşenesc Băicoi (Str. Unirii, nr.10);  Secţia de boli infecţioase a Spitalului Municipal Câmpina (Str. Vasile Alecsandri, nr.10);  Sanatoriul TBC Drajna (com. Drajna, sat Drajna de jos, Str. Principală, nr.888);  Spitalul de pneumoftiziologie Floreşti (Str. Gh. Gr. Cantacuzino, nr. 44);  Secţia de pneumoftiziologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti (str. Oborului, nr.5). Toate probele recoltate din focarele epidemiologice sunt lucrate în cadrul laboratoarelor D.S.P. Prahova din Ploieşti, Câmpina, Sinaia şi Vălenii de Munte. În domeniul sănătăţii animalelor, există pericolul îmbolnăvirii animalelor, care poate să ducă la evoluţia unor epizootii sau zoonoze. Pericolul îl reprezintă un element care influenţează direct sau indirect sănătatea animalelor. Pentru animale, cel mai frecvent pericol îl reprezintă agenţii patogeni şi/ sau toxinele acestora. În categoria agenţilor patogeni sunt incluşi: virusuri, bacterii şi paraziţi. În anumite condiţii, aceşti agenţi patogeni pot produce boli la animale, unele dintre ele putând să se transmită şi la oameni (zoonoze). Bolile infecţioase pot avea un caracter sporadic (apar rar) sau pot să apară cazuri frecvente, cu o oarecare permanenţă într-un teritoriu sau regiune şi cu difuzibilitate mare. În acest din urmă caz, boala evoluează epizootic. Se ştie că animalele domestice şi sălbatice bolnave sau convalescente, precum şi produsele provenite de la acestea, cadavrele de la animale pot constitui surse de infecţie. Principalele boli pentru care diferite specii de animale mai importante constituie rezervor şi sursă de infecţie pentru om, sunt:  de la bovine, se pot transmite la om tuberculoza, antraxul, bruceloza, leptospiroza, pasteureloza, febra aftoasă, babesioza, cisticercoza. Pentru cele mai multe din aceste boli, laptele consumat crud constituie mijlocul principal prin care infecţia se transmite la om, pentru altele contactul direct cu animalele bolnave.  de la porcine, se transmite la om bruceloza, leptospiroza, salmoneloza, pasteureloza, rujetul, trichineloza, cisticercoza, boala lui Aujensky.  de la cabaline, se transmite morva, antraxul, bruceloza.  de la oi şi capre, se pot transmite la om: bruceloza, febra Q, fascioloza.  păsările, constituie un rezervor important de boli transmisibile la om cum ar fi tuberculoza, salmoneloza, colibaciloza, pseudopesta aviară şi gripa aviară.  câinii şi pisicile, pot transmite turbarea, toxoplasmoza, echinococoza.

104

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

Principalele căi de transmitere a bolilor infecto-contagioase şi parazitare la om sunt:  contact direct cu animalele domestice sau sălbatice bolnave sau purtătoare de germeni;  manipularea cadavrelor, cărnurilor, pieilor, lânii de la animalele bolnave;  venirea în contact cu obiecte contaminate de animalele bolnave;  consumul alimentelor de origine animală provenite de la animalele bolnave, cum sunt carnea şi preparatele din carne (la om poate să apară trichineloza ca urmare a consumului de carne necontrolată sanitar-veterinar şi insuficient prelucrată termic).  un risc al contaminării rumegătoarelor cu diferite parazitoze îl constituie păşunile care nu sunt tratate corespunzator. În acest sens DSVSA Prahova a înştiinţat Consiliile locale, prin medicii veterinari zonali, cu privire la obligativitatea efectuării acţiunilor fitosanitare pe suprafeţele păşunabile.

Factori care favorizează producerea unor epizootii şi zoonoze: Modificări în mediul social – factori demografici (densitatea populaţiei, urbanism) – neajunsuri ale măsurilor legate de sănătatea publică – statut socio-economic (sărăcia, lipsa resurselor pentru un trai decent) – mobilitate (călătorii în alte ţări, continente) Factori tehnologici – medicali ( vaccinarea) – producţia de hrană (reciclarea) Factori ecologici – contactul cu animale (din sălbăticie, grădina zoologică) – agricultura (defrişările) – poluarea mediului (produce imunosupresie) – încălzirea globală (consecinţe asupra florei şi faunei) Prin aplicarea măsurilor cuprinse în „Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului „ la nivelul judeţului Prahova s-a reuşit menţinerea indemnităţii pentru majoritatea bolilor infecţioase.

La nivelul judeţului Prahova, în ultimii ani au evoluat următoarele boli:  cărbunele emfizematos (Câmpina şi Starchiojd);  rabia (turbarea) în special la animale sălbatice din zone colinare şi mediul silvatic;  pesta porcină clasică, în exploataţii de tip gospodăresc (cele mai multe focare în localitatea Târgşorul Vechi;  pseudopesta aviară a evoluat în gospodăriile populatiei, de cele mai multe ori ca urmare a nevaccinării păsărilor;  trichineloza la porcine, ca urmare a lipsei acţiunilor de deratizare;  în anul 2006, în judeţ au fost notificate 55 de focare de gripă aviară, localizate în special în zona oraşelor Ploieşti şi Câmpina, în localităţi situate de o parte şi cealaltă a DN1 care face legătura între Braşov (au apărut primele cazuri de gripă în ferme de creştere intensivă a păsărilor) şi Bucureşti. Au evoluat focare de gripă şi în localităţi izolate (Proviţa de Sus, Şotriile, Trestioara, Predeal Sărari).

Principalele tipuri de risc, epizootiile şi zoonozele pot să apară frecvent:  în zonele unde se cresc un număr mare de animale, cum sunt fermele de creştere a animalelor;  în localităţile judeţului sau areale definite de mai multe localităţi, dispuse pe principalele căi de comunicaţie sau nu;  în localităţi dispuse pe principalele cursuri de apă. Pentru gripa aviară, la nivelul judeţului Prahova, au fost stabilite 11 localităţi ţintă cu risc, situate în apropierea lacurilor, râurilor unde pot staţiona păsări migratoare (Balta Doamnei, Ciorani, Sălciile, Fulga, Boldeşti Gradişte, Puchenii Mari, Gorgota, Bucov, Valea Doftanei, Măneciu).

105

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

SECŢIUNEA a 4-a ANALIZA RISCURILOR DE INCENDIU

Prin „incendiu” se înţelege acel proces de combustie complexă, cu evoluţie aleatorie, definit de următoarele elemente:  existenţa materialului combustibil şi acţiunea unei surse de aprindere (de iniţiere a incendiului);  iniţierea şi dezvoltarea în spaţiu şi în timp a unei arderi şi scăparea ei de sub control;  producerea de pierderi materiale şi/sau umane în urma arderii;  necesitatea intervenţiei printr-o acţiune de stingere, cu scopul întreruperii şi lichidării procesului de ardere. Apariţia unui incendiu este direct proporţională cu existenţa „riscului de incendiu” care reprezintă acea stare exprimată prin relaţia de interdependenţă între probabilitatea globală de iniţiere a unui incendiu şi gravitatea consecinţelor evenimentului respectiv. De regulă, relaţia este exprimată prin produsul celor doi parametri enunţaţi anterior. Datorită faptului că fiecărei construcţii i se stabileşte un risc de incendiu, conform normativului de siguranţă la foc indicativ P 118-99, s-a determinat ca „risc de incendiu acceptat” acel nivel limită al riscului de incendiu existent, considerat acceptabil din punct de vedere al gravităţii consecinţelor incendiului, corelat cu probabilitatea de iniţiere a evenimentului respectiv. La estimarea riscului de incendiu existent, respectiv a probabilităţii de iniţiere a unui incendiu şi a consecinţelor acestuia, se au în vedere, după caz:  factorii care pot genera, contribui şi/sau favoriza producerea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu (clasele de combustibilitate şi de periculozitate ale materialelor şi elementelor de construcţii, respectiv ale produselor şi substanţelor depozitate sau prelucrate, sursele de aprindere existente, condiţiile preliminate care pot determina sau favoriza aprinderea, măsurile stabilite pentru reducerea sau eliminarea factorilor menţionaţi anterior);  agenţii termici, chimici, electromagnetici şi/sau biologici care pot interveni în caz de incendiu şi efectele negative ale acestora asupra construcţiilor, instalaţiilor şi a utilizatorilor;  nivelurile criteriilor de performanţă ale construcţiilor privind cerinţa de calitate "siguranţă la foc" (comportare, rezistenţă şi stabilitate la foc, preîntâmpinarea propagării incendiilor, căi de acces, evacuare şi intervenţie);  nivelul de echipare şi dotare cu mijloace tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor, starea de funcţionare şi performanţele acestora;  factorul uman (numărul de persoane, vârsta şi starea fizică a acestora, nivelul de instruire);  alte elemente care pot influenţa producerea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu. Sursele de aprindere se clasifică, după natura lor, în următoarele grupe:  surse de aprindere cu flacără (de exemplu: flacără de chibrit, lumânare, aparat de sudură, flacără închisă);  surse de aprindere de natură termică (de exemplu: obiecte incandescente, căldură degajată de aparate termice, efectul termic al curentului electric etc.);  surse de aprindere de natură electrică (de exemplu: arcuri şi scântei electrice, scurtcircuit, electricitate statică);  surse de aprindere de natură mecanică (de exemplu: scântei mecanice, frecare);  surse de aprindere naturale (de exemplu: căldură solară, trăsnet);  surse de autoaprindere (de natură chimică, fizico-chimică şi biologică, reacţii chimice exoterme);  surse de aprindere datorate exploziilor şi materialelor incendiare;  surse de aprindere indirecte (de exemplu: radiaţia unui focar de incendiu).

106

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

Condiţiile (împrejurările) preliminate care pot determina şi/sau favoriza iniţierea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu se clasifică, de regulă, în următoarele grupe:  instalaţii şi echipamente electrice defecte ori improvizate;  receptori electrici lăsaţi sub tensiune, nesupravegheaţi;  sisteme şi mijloace de încălzire defecte, improvizate sau nesupravegheate;  contactul materialelor combustibile cu cenuşa, jarul şi scânteile provenite de la sistemele de încălzire;  jocul copiilor cu focul;  fumatul în locuri cu pericol de incendiu;  sudarea şi alte lucrări cu foc deschis, fără respectarea regulilor şi măsurilor specifice de P.S.I.;  reacţii chimice necontrolate, urmate de incendiu;  folosirea de scule, dispozitive, utilaje şi echipamente de lucru neadecvate, precum şi executarea de operaţiuni mecanice (polizare, rectificare, şlefuire etc.) în medii periculoase;  neexecutarea, conform graficelor stabilite, a operaţiunilor şi lucrărilor de reparaţii şi întreţinere a maşinilor şi aparatelor cu piese în mişcare;  scurgeri (scăpări) de produse inflamabile;  defecţiuni tehnice de construcţii-montaj;  defecţiuni tehnice de exploatare;  nereguli organizatorice;  explozie urmată de incendiu;  trăsnet şi alte fenomene naturale;  acţiune intenţionată ("arson");  alte împrejurări. Măsurile de apărare împotriva incendiilor, avute în vedere la determinarea riscului de incendiu existent, sunt cele destinate reducerii neutralizării şi/sau eliminării factorilor de risc, respectiv pentru limitarea, localizarea şi/sau lichidarea unui incendiu, în cazul în care acesta s-a produs. Măsurile de apărare împotriva incendiilor se analizează şi se stabilesc, după caz, pe baza prevederilor reglementărilor tehnice, normelor şi dispoziţiilor generale de P.S.I. şi a celor specifice fiecărui domeniu de activitate, în corelare cu natura şi cu nivelul riscurilor identificate. La nivelul judeţului Prahova, pe lângă obiectivele identificate SEVESO s-au determinat şi obiective cu un risc mare de incendiu (risc determinat prin documentaţiile tehnice depuse la avizarea din punct de vedere al prevenirii şi stingerii incendiilor). Grupându-se pe diverse categorii, acestea sunt:  fabrici de mobilă, amplasate în intravilanul localităţilor (S.C. DOINA N S.R.L. Ploieşti, S.C. ANTECO S.A Ploieşti, S.C. RELAXA S.A. Mizil) sau în zone izolate, la marginea acestora (S.C. LEMET MOB S.R.L. Brebu);  gatere amplasate în zona montană, principala problemă constituind-o depozitarea necorepunzătoare a deşeurilor combustibile precum şi al accesului greoi al autospecialelor de intervenţie;  fabrici de alcool (S.C. ALEXANDRION GROUP S.R.L. Bucov, S.C. GLOBAL SPIRITS S.R.L. Ploieşti etc.);  fabrici de confecţii (Arlen Textiles, SC Modexim SCM, S.C. Oztasar S.R.L. Păuleşti, SC Ottorese Rom SRL etc.)  hipermarket precum: CARREFOUR, METRO CASH&CARRY, PRAKTIKER, BRICODEPOT, BAUMAX, SELGROS, AUCHAN, KAUFLAND,CORA, DECATHLON,de tip supermarket precum: BILLA, MEGA IMAGE, PROFI, PENNY, LIDL, KLASSE şi de tip mall: WINMARKT,PLOIEŞTI SHOPPING CITY, AFI PALACE PLOIEŞTI şi WEST MALL PLOIEŞTI.  286 structuri de primire turistică (unităţi cu cel puţin 5 locuri-pat), din care: 76 hoteluri, 7 hosteluri, 16 moteluri, 40 vile turistice, 12 cabane turistice, 3 tabere pentru elevi şi prescolari, 130 pensiuni, un bungalou şi un camping.

107

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

 fond forestier;  unităţi pentru educaţie, sănătate, artă, cercetare şi dezvoltare, asistenţă socială (714 unităţi şcolare, 25 unităţi spitaliceşti, Muzeul Naţional Peleş Sinaia, Muzeul Naţional al Petrolului, Muzeul Cinegetic Posada, alte 17 muzee, 594 mănăstiri, biserici, case de rugăciune, etc);  instituţii de cultură : Teatrul Municipal „Toma Caragiu” Ploieşti, Teatrul pentru copii Ciufulici, Ploieşti, Filarmonica „Paul Constantinescu” Ploieşti, Muzeul Memorial „B.P. Haşdeu” Câmpina, 5 case de cultură municipale: Ploieşti şi Câmpina, 12 case de cultură orăşeneşti: Băicoi, Boldeşti–Scăeni (2), Breaza, Buşteni, Comarnic, Mizil, Plopeni, Sinaia, Slănic, Urlaţi, Vălenii de Munte, 92 cămine culturale.

Statistica incendiilor produse în perioada 2005 – 2015:

2005 800 715 2006 700 641 593 583 591 2007 550 515 515 600 493 2008 465 442 500 2009

400 2010 2011 300 2012 200 2013 100 2014 0 2015 Incendii

ANALIZA INCENDIILOR ÎNREGISTRATE ÎN 2015

În perioada analizată echipajele specializate pentru intervenţie din cadrul structurilor de intervenţie au acţionat pentru localizarea, lichidarea şi înlăturarea efectelor negative a 515 incendii, în creştere faţă de anul 2014 cu 14,17%, respectiv 73 evenimente. Din numărul total de intervenţii la care inspectoratul a participat, 66 intervenţii au fost în cooperare cu serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă, 8 în cooperare cu serviciile private pentru situaţii de urgenţă, 2 în cooperare cu serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă şi serviciile private pentru situaţii de urgenţă,iar în 1 situaţie s-a acţionat în cooperare cu forţe aparţinând I.S.U. Buzău.

108

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

Repartiţia incendiilor pe lunile anului 2015 se prezintă astfel:

70 64 59 60 52 50 45 41 37 37 40 36 36 34

30 20 20 20

În funcţie de tipul proprietăţii, situaţia incendiilor se prezintă astfel:

INCENDII

PROPRIETATI INDIVIDUALE 416

DOMENIU PRIVAT MIXT 5

DOMENIU PRIVAT ROMAN 67

DOMENIU PRIVAT AL … 4

DOMENIU PUBLIC AL … 23

0 100 200 300 400 500

Pe timpul acţiunilor de localizare, lichidare şi înlăturare a efectelor negative generate de incendii au fost salvate bunuri materiale în valoare de 276.724.405 lei, respectiv 61.494.312,22 euro. Pentru gestionarea eficientă a incendiilor produse în anul 2015 inspectoratul a acţionat cu 484 autospeciale de lucru cu apă şi spumă, 322 autospeciale de capacitate medie, 6 autospeciale pentru salvare de la înălţime, 1 motopompă, 9 alte tipuri de autospeciale, 115 ofiţeri, 2 maiştrii militari şi 3852 subofiţeri. Alte forţe: 195 SVSU/SPSU, 655 poliţie, 62 jandarmi.

109

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

În funcţie de sursele de aprindere care au condus la izbucnirea incendiilor, situaţia se prezintă după cum urmează :

SURSE DE APRINDERE 139 130 140

120 107

100 82

60 34 40 23

0 EFECT TERMIC SCURTCIRCUIT FLACARA JAR SAU EFECT TERMIC ALTE SURSE AL ELECTRIC SCANTEI CURENTULUI EL.

În funcţie de împrejurările determinante care au condus la izbucnirea incendiilor, situaţia se prezintă după cum urmează:

IMPREJURAREA DETERMINANTA 179 200 144

150 92 100 51 33 41 50 26 22 22

110

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

În urma analizei efectuate la nivelul unităţii administrativ-teritoriale a judeţului Prahova a rezultat că cele mai multe incendii s-au înregistrat în localităţile:

LOCALITAŢI CU CELE MAI MULTE INCENDII

BABA ANA 7 BARCANESTI 10 MANECIU 11 BAICOI 16 BREAZA 9

COMARNIC 11 URLATI 12 MIZIL 16 CAMPINA 18 PLOIESTI 110

0 20 40 60 80 100 120

SECTIUNEA a 5-a ANALIZA RISCURILOR SOCIALE

Riscul social se referă la acea parte a riscului ce poate afecta un număr oarecare de oameni ce participă la diferite manifestări cultural-sportive şi sociale. Mişcările sociale posibile pot fi organizate în timpul sărbătorilor religioase (Ziua Paştelui, Ziua Naşterii Domnului, etc.,), sau în timpul manifestărilor culturale naţionale (Ziua internaţională a muncii – 1 Mai, Ziua Europei – 9 Mai, Ziua Naţională a României – 1 Decembrie, etc.) cât şi în timpul evenimentelor cultural, social – economice (bâlciuri, festivaluri). Pe teritoriul judeţului PRAHOVA, ca manifestări cu caracter permanent/temporar se pot enumera:  Oborul Ploieşti – amplasat în zona sud-estică a municipiului, ce are un caracter permanent sâmbăta şi duminica;  Festivalul “Zilele Toamnei”– în oraşul Urlaţi (centrul oraşului);  Festivalul “Sinaia Forever” – în oraşul Sinaia;  Festivalul Vinului – în localitatea Valea Călugărească;  Festivalul Ţuicii – în localitatea Vălenii de Munte;  Festivalul Caşcavelei – pe terenul de fotbal din localitatea Valea Doftanei, sat Trăisteni;  Şcoala de Vară – în localitatea Vălenii de Munte;  Meciuri de fotbal de pe stadioanele” Ilie Oană” şi „Astra”;  Competiţiile sportive şi concerte din Sala Sporturilor „Olimpia”. De asemenea majoritatea localităţilor din judeţ aniversează anual evenimente cultural-artistice cu specific local cu public numeros de regula aparţinând comunităţilor organizatoare. Toate aceste adunări şi manifestări, pot aduna un număr apreciabil de oameni (de la 1500-2000 la festivaluri şi până la 2500- 3000 la meciuri sportive). Manifestările tip obor sau festivaluri au ca particularitate numărul mare de tarabe, chioşcuri etc. pentru etalarea produselor sau a diferitelor obiecte artizanale. La aceste manifestări se utilizează foc deschis (grătare) ce poate constitui un pericol potenţial în caz de evenimente nedorite sau panică. La nivelul judeţului sunt identificate peste 160 de obiective (excepţie căminele culturale şi casele de cultură) care au în componenţă săli aglomerate (încăpere sau grup de încăperi care comunică direct între ele prin goluri (protejate sau neprotejate), în care suprafaţa cei revine unei persoane este mai mică de 4m2 şi în care se pot întruni simultan cel puţin 150 de persoane (săli de spectacole, săli de întruniri, încăperi pentru expoziţii, muzee,

111

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a cluburi, cinematografe, comerţ, cazinouri, discoteci, cluburi etc). Când sunt situate la parter, se consideră săli aglomerate cele cu mai mult de 200 persoane). Pentru aceste manifestări, ca riscuri potenţiale ce pot afecta un număr mare de persoane se pot enumera:  incendii;  fenomene meteo deosebite ca vijelii, ploi torenţiale sau grindină;  cutremur;  căderi de persoane în şanţuri, fântâni etc. funcţie de configuraţia terenului unde are loc manifestarea;  îmbolnăviri în masă;  act terorist;  artificii sau focuri de artificii neautorizate; panică ce poate determina învălmăşeli, striviri, răsturnări de grătare urmate de arsuri, izbucniri de incendii datorită densităţii mari de obiecte şi îngustarea căilor de intervenţie şi acces/evacuare.

SECTIUNEA a 6-a ANALIZA ALTOR TIPURI DE RISCURI

Se constată o creştere importantă a numărului de autovehicule ce se deplasează pe o infrastructură ce nu asigură un trafic fluent şi în condiţii de securitate. Teribilismul şi nerespectarea regulilor de circulaţie pe drumurile publice au dus la creşterea numărului de accidente de circulaţie, având ca rezultat decesul conducătorilor auto şi a ocupanţilor autovehiculului şi în cel mai fericit caz rănirea şi încarcerarea acestora. I.S.U. Prahova prin echipajele S.M.U.R.D., în colaborare cu Serviciul Judeţean de Ambulanţă Prahova şi echipajele de poliţie, asigură prin proceduri specifice, accesul personalului medical, la persoana încarcerată şi acordarea primului ajutor medical de urgenţă. Procedurile specifice acţiunilor de descarcerare, executate în ordinea lor logică, asigură un timp de acces la încarcerat cât mai scurt, în condiţii de siguranţă maximă.

ANALIZA INTERVENŢIILOR SERVICIULUI MOBIL DE URGENŢĂ, REANIMARE ŞI DESCARCERARE PENTRU ANUL 2015. Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare Prahova este constituit în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Şerban Cantacuzino” prin cele două componente, medicală şi de descarcerare. Componenta medicală S.M.U.R.D. îşi desfăşoară activitatea potrivit prevederilor „Ordinului nr. 1092/1500 din 7 septembrie 2006 privind stabilirea competenţelor şi atribuţiilor echipajelor publice de intervenţie de diferite niveluri în faza prespitalicească şi a Ordinului nr. 2.021 din 12 decembrie 2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare ale titlului IV "Sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat "din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii” şi este operaţională la nivelul a 10 structuri de intervenţie (Detaşamentul de Pompieri Ploieşti 1, 2, Câmpina, Sinaia, Mizil, G.I. Băicoi, Urlaţi şi Măneciu, P.L. Lipăneşti şi Cheia) având în dotare ambulanţe de tip B2 cu capacitate de evacuare a victimei şi două ambulanţe tip C una la U.P.U. Ploieşti iar una rezervă operativă la Det. Sinaia.

112

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

EVOLUŢIA SITUAŢIEI OPERATIVE ÎN RAPORT CU NUMĂRUL DE SOLICITĂRI SMURD.

EVOLUŢIA SITUAŢIEI OPERATIVE FAŢĂ DE ANUL PRECEDENT

11588

11600 11500 11288 11400 11300 11200

11100 2014 2015 În anul 2015 echipajele specializate din cadrul structurilor de intervenţie, încadrate pe autospecialele de descarcerare şi ambulanţele tip B2 au participat la 11 588 acţiuni pentru acordarea primului ajutor medical de urgenţă, descarcerare, asistenţă persoane, salvări de animale şi alte intervenţii, în creştere fată de anul 2014 cu 2,58%, respectiv 300 intervenţii. Din numărul total de intervenţii la care structurile SMURD au participat, 10353 au fost acţiuni pentru acordarea primului ajutor medical calificat de urgenţă, reprezentând 89,34% din numărul total de intervenţii SMURD.

Repartiţia acţiunilor SMURD pe lunile anului 2015 se prezintă astfel:

1090 1109 1200 1050 1013 966 988 1000 906 909 1000 863 851 843

800

600

400

200

Pe timpul acţiunilor de intervenţie echipajele paramedicale încadrate pe ambulanţele tip B2 din dotarea S.M.U.R.D. Prahova au acordat primul ajutor medical de urgenţă unui număr de 11015 persoane (9836 adulţi şi 1179 minori), dintre care 8545 au fost transportaţi la Unitatea de Primiri Urgenţe Ploieşti, Centrele de Primiri Urgenţe Câmpina şi Sinaia sau alte unităţi medicale, 337 au fost predaţi la echipaje ale S.A.J., iar 1876 au rămas la domiciliu din care la 147 în urma consultului s-a constatat decesul (146 adulţi şi 1 minori).

113

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

• PREDATI LA UPU 8545

• PREDATI CATRE ALTE ECHIPAJE DE COMPETENTA 337 SUPERIOARA

• AU REFUZAT TRANSPORTUL (din care la 147 situatii in 1876 urma consultului s-a constat decesul)

Situaţia pe tipuri de intervenţie şi pe lunile anului 2015 se prezintă astfel: TIPUL INTERVENŢIEI IAN. FEB. MAR. APR. MAI IUN. Asistenţă medicală de urgenţă 988 1024 961 853 905 801 Descarcerare 30 20 22 23 22 27 Asistenţă persoane 14 12 15 12 17 21 Alte situaţii de urgenţă(asigurare 58 53 52 78 69 58 zonă, misiuni de asigurare, salvări animale, deplasări fără intervenţie, întoarse din drum, alarme false, participare la incendii)

TOTAL 1090 1109 1050 966 1013 907 TIPUL INTERVENŢIEI IUL. AUG. SEP. OCT. NOI. DEC. Asistenţă medicală de urgenţă 895 918 746 815 731 716 Descarcerare 33 22 40 25 36 34 Asistenţă persoane 13 19 11 10 7 23 Alte situaţii de urgenţă(asigurare 47 41 66 59 77 70 zonă, misiuni de asigurare, salvări animale, deplasări fără intervenţie, întoarse din drum, alarme false, participare la incendii) TOTAL 988 1000 863 909 851 843

Pentru cele 11588 situaţii de urgenţă la care s-a acţionat în anul 2015 echipajele specializate SMURD au înregistrat un timp mediu de răspuns de 11,45 minute şi un timp mediu de intervenţie de 53,39 minute.

114

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

80 76,57 70 60 48,31 54,63 56,1 50 53,39 40 30 20 9,22 10,24 10 10,42 11,46 11,45 0 2011 2012 2013 2014 2015 timp de raspuns timp de interventie

În funcţie de motivul pentru care echipajele SMURD au fost solicitate să intervină pentru acordarea primului ajutor medical de urgenţă în faza prespitalicească, situaţia se prezintă astfel : ▪ persoane inconştiente sau cu stare de conştienţă alterată: 655; ▪ persoane cu dureri precordiale : 570; ▪ persoane cu insuficienţă respiratorie: 724; ▪ persoane intoxicate cu fum, gaze, substanţe sau medicamente: 118; ▪ persoane care prezintă convulsii: 120; ▪ accidente rutiere: 334; ▪ persoane implicate în accidente de muncă: 17; ▪ persoane care au căzut de la acelaşi nivel sau de la înălţime: 2956; ▪ persoane cu arsuri: 55; ▪ persoane agresate, înjunghiate sau împuşcate: 677; ▪ participarea la incendiu/explozie: 106; ▪ alte motive: 4041.

Situaţia operativă S.M.U.R.D. pe intevale orare se prezintă astfel:

20:00-24:00 2272 16:00-20:00 3102 12:00-16:00 2864 08:00-12:00 2325 04:00-08:00 487 00:00-04:00 538

115

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

Situaţia intervenţiilor S.M.U.R.D. în funcţie de zilele săptămânii se prezintă astfel:

1815 1702 1698 1592 1587 1616 1578

Luni Marţi Miercuri Joi Vineri Sâmbătă Duminică

Din analiza intervenţiilor SMURD, în funcţie de momentul în care acestea s-au produs se observă că cele mai multe acţiuni s-au înregistrat în întervalul 12:00 – 20:00, în zilele de luni şi sâmbătă. În anul 2015 echipajele SMURD încadrate pe autospecialele de descarcerare au intervenit pentru permiterea accesului şi degajarea victimelor în cele mai bune condiţii şi cât mai rapid posiblă la 334 accidente rutiere în care au fost implicate 286 persoane (268 adulţi şi 18 minori), dintre care 5 au fost preluate de elicopterul SMURD Bucureşti şi 71 au fost transportate de echipajele paramedicale la Unitatea de Primiri Urgenţe Ploieşti.

Situaţia accidentelor rutiere comparativ cu anii 2011 si 2015

616 684 800 464 600 334 400 206 200 48.83 % 0 32.75 % 2011 2012 2013 2014 2015 În funcţie de locaţia în care s-au produs cele mai multe accidente se evidenţiază pe arterele rutiere naţionale, pe raza localităţilor municipiul Ploieşti – 153, Blejoi – 27, Păuleşti – 17, Comarnic – 15, Târgşorul Vechi, Bărcăneşti – 10, Bucov, Ariceştii Rahtivani - 9. Localităţile în care s-au înregistrat cele mai multe intervenţii SMURD sunt:

Comarnic 224

Baicoi 244

Busteni 263 Lipanesti 291 Urlati 338 Sinaia 356 Boldesti Scaeni 361 Mizil 398 Campina 460 Maneciu 684 Ploiesti 2621

0 500 1000 1500 2000 2500 3000 116

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

ANALIZA INTERVENŢIILOR SMURD LA NIVELUL STRUCTURILOR DE INTERVENŢIE.

INTERVENTII SMURD PE STRUCTURI DE INTERVENTIE

Punct de lucru Cheia 99

Garda de Intervenţie Măneciu 760

Punct de lucru Lipăneşti 953

Garda de Intervenţie Urlaţi 1164 Detaşamentul de Pompieri Mizil 1176 Detaşamentul de Pompieri Sinaia 936 Garda de Intervenţie Băicoi 746 Detaşamentul de Pompieri Câmpina 1201 TIM 497 Detaşamentul 2 de Pompieri Ploieşti 2273 Detaşamentul 1 de Pompieri Ploieşti 1783 0 500 1000 1500 2000 2500 Din analiza repartizării intervenţiilor pe structuri de intervenţie se observă că cele mai multe acţiuni au fost înregistrate la nivelul Detaşamentului de Pompieri Ploieşti 1, datorită faptului că municipiul Ploieşti se găseşte în raionul de intervenţie al structurii.

ANALIZA COMPARATIVĂ A INTERVENŢIILOR PENTRU INTERVALUL 2007 – 2015. Evoluţia intervenţiilor SMURD în intervalul 2007 – 2015 se prezintă astfel :

12000 11588 11288 10340 10000

8000 7476

6000 5039 5463 5657

4000 1109 2000 328

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

117

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

Situaţia intervenţiilor SMURD pe structuri de intervenţie:

ASISTENŢĂ MEDICALĂ

Detaşamentul de Pompieri Văleni 1741

Detaşamentul de Pompieri Mizil 2205 Detaşamentul de Pompieri Sinaia 848 Detaşamentul de Pompieri Câmpina 1734 Detaşamentul 2 de Pompieri Ploieşti 2590 Detaşamentul 1 de Pompieri Ploieşti 1235 0 500 1000 1500 2000 2500 3000

DESCARCERARE

Detaşamentul de Pompieri Văleni 3 Detaşamentul de Pompieri Mizil 11

Detaşamentul de Pompieri Sinaia 23 Detaşamentul de Pompieri Câmpina 28 Detaşamentul 2 de Pompieri Ploieşti 26 Detaşamentul 1 de Pompieri Ploieşti 3

0 5 10 15 20 25 30 ASISTENŢĂ PERSOANE Detaşamentul de Pompieri Văleni 2 Detaşamentul de Pompieri Mizil 6 Detaşamentul de Pompieri Sinaia 20 Detaşamentul de Pompieri Câmpina 24 Detaşamentul 2 de Pompieri Ploieşti 6 Detaşamentul 1 de Pompieri Ploieşti 116 0 20 40 60 80 100 120 140

ALTE SITUAŢII

Detaşamentul de Pompieri Văleni 66 Detaşamentul de Pompieri Mizil 118 Detaşamentul de Pompieri Sinaia 45 Detaşamentul de Pompieri Câmpina 161 Detaşamentul 2 de Pompieri Ploieşti 148 Detaşamentul 1 de Pompieri Ploieşti 189 0 20 40 60 80 100 120 140 160 180 200

118

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

EVOLUŢIA SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ ÎNCEPÂND CU ANUL 2005

16000

14000 13834 14092

12000 12271 2005 10707 2006 10000 2007

8149 2008 8000 7562 2009 6104 6000 2010 2011 4000 2012 1471 2127 2013 2000 10751588 2014

0 2015

Interventii

SECTIUNEA a 7-a ZONE DE RISC CRESCUT

Datorită dezvoltării economice puternice (judeţul Prahova este unul dintre cele mai industrializate din ţară) procesele tehnologice care manipulează, stochează, produc, transportă substanţe periculoase, prezintă un risc potenţial major asupra salariaţilor, populaţiei şi mediului. Managementul accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase, se concretizează prin planuri de protecţie şi intervenţie pe tipuri de accidente. Cele mai periculoase obiective din punct de vedere a riscurilor pe care acestea le incumbă sunt operatori economici SEVESO II şi operatorii care deţin substanţe toxice industriale aflate în rezervoare sub presiune.

Nr. Obiectiv Activitate Materiale Eveniment Consecinţe Zone şi obiective crt. combustibile, afectate inflamabile, Caracteristici de risc toxice sau radiologice 1. S.C. PETROTEL Prelucrare ţiţei GPL, produse Explozie de Distrugeri/avarii 1. Colonia Teleajen; LUKOIL S.A. Ploieşti lichide, cocs, gaze, ,radiaţie termică, 2. Cartierul Mihai bitum. incendiu victime Bravu. 2. OMV Petrom – Prelucrare ţiţei Ţiţei, Explozie de Distrugeri/avarii 1. Com. Brazi, sat rafinăria Petrobrazi carburanţi gaze, ,radiaţie termică, Popeşti; auto, incendiu victime 2. Com. Brazi, sat turboreactor, Negoeşti; combustibili lichizi pentru

119

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

focare, aditivi pentru carburanţi 3. S.C. ROMPETROL Prelucrare ţiţei Benzine, Explozie de Distrugeri/avarii 1. Colonia Vega; RAFINARE – Punct motorină, gaze, ,radiaţie termică, 2. Cartier Boldescu; de lucru Rafinăria bitum. incendiu victime 3. Sat Ţânţăreni; VEGA S.A. Ploieşti 4. Staţia C.F.R. Ploieşti Nord; 4. S.C. Producere de Combustibili Incendiu În literatura de specialitate pentru VEOLIAENERGIE energie lichizi pentru stocarea păcurii în rezervoare subterane electrică, focare sau supraterane protejate de cuve de furnizare abur (păcură) retenţie, incendiul se consideră şi aer improbabil. Un eventual incendiu ar condiţionat provoca poluarea aerului cu gaze de ardere. 5. S.C. GASPECO L&D Fabricare şi GPL Explozie Distrugeri/avarii, 1.sat Negoieşti; îmbuteliere Incendiu radiaţie termică, 2. parcul industrial GPL victime DiBO; 3. Rafinăria Brazi 6. SC BULROM SRL Fabricare şi GPL Explozie Distrugeri/avarii, 1. Colonia Teleajen; îmbuteliere Incendiu radiaţie termică, 2. Cartierul Mihai GPL victime Bravu; 7. SC DACHSER Depozitare substanţe Incendiu Dispersia gazelor 1. sat Buda; ROMÂNIA S.R.L. – substanţe fitosanitare şi arse 2. West Industrial Punct de lucru Depozit fitosanitare şi de protecţia Park Ploieşti; Ariceştii Rahtivani de protecţia plantelor 2. Com. Blejoi; plantelor 3. Com. Păuleşti; 3. Com. Târgşoru Vechi, sat Strejnic. 8. S.C. UNILEVER Fabricare Amoniac, incendiu radiaţie termică, Blocurile de locuinte ROMÂNIA S.A. detergenţi, Percarbonat de dispersie toxică din imediata fabricare sodiu. vecinătate, alimente supermarket Lidl. 9. S.C. STEAUA Prelucrare ţiţei Combustibil radiaţie termică Nu dă efecte în ROMÂNĂ S.A. de focare, Incendiu exteriorul Câmpina parafină, amplasamentului. motorină 10. C.N. ROMARM – Fabricarea Substanţe Explozie Distrugeri, Nu dă efecte în Filiala Uzina Mecanică armamentului explozive Incendiu victime exteriorul Plopeni: sector şi muniţiei amplasamentului. pirotehnic 11. S.N.P. PETROM S.A. Extracţie Tiţei Explozie Radiaţie Cartier Lilieşti; SCHELA Băicoi – Incendiu termică, staţia de dezbenzinare distrugeri. Lilieşti 12. S.N.P. PETROM S.A. Extracţie Tiţei Explozie Radiaţie 1. Cartier Balaca; SCHELA Boldeşti- Incendiu termică, 2. Cartier Scăieni. staţia de dezbenzinare distrugeri. şi depozitul de ţiţei Boldeşti- Scăieni 13. S.C INCAF S.A. - Depoziteaza amoniac Dispersie Contaminare 1.Cartierul Vest; FRIGORIFERUL toxica Victime 2.British Tabacco; 3.Fabrica de Pâine; 4. Depozitele din zona Xenia; 5. Coca cola; 6. Fabrica de bere. 14. S.C. AGRISOL S.A. Producţie, Amoniac şi Dispersie Distrugeri, Boldeşti Scăieni BoldeŞti Scăieni Procesare şi G.P.L. toxica, Contaminare Salariaţi şi locuinţe depozitare Explozie şi Victime învecinate. produse din incendiu

120

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

carne 15. E.S.Z Prahova – Punct Depoziteaza Clor Dispersie Contaminare 1. Salariati; de lucru Staţia de toxica Victime 2. Lunca Mare. tratare apă PALTINU 16. E.S.Z Prahova – Punct Depoziteaza Clor Dispersie Contaminare Vălenii de Munte, de lucru Staţia de toxica Salariati şi locuinţe tratare apă Vălenii de învecinate. Munte 17. E.S.Z Prahova – Punct Depoziteaza Clor Dispersie Contaminare Zone locuite în de lucru Staţia de toxica Victime vecinătate. tratare apă MANECIU 18. E.S.Z Prahova – Punct Depoziteaza Clor Dispersie Contaminare Salariaţi şi DN 1. de lucru Staţia de toxica Victime tratare apă MOVILA VULPII 19. S.C. ATLASGIP S.A. Depoziteaza Surse Contaminar Raniti 1. Cartier Bereasca; radioactive e Contaminare 2. Agenţii economici radioactiva Victime din zonă. 20. S.C. UZUC S.A. Depoziteaza Surse Contaminar Raniti Zona de sud a radioactive e Contaminare municipiului Ploieşti. radioactiva Victime 21. WEATHERFORD Depoziteaza Surse Contaminar Rraniti 1.Zona Autogării CÂMPINA radioactive e Contaminare Câmpina; radioactiva Victime 2. Sterom; 3. IRA.

Staţii C.F.R., tranzitate de garnituri ce transportă produse petroliere şi G.P.L.:  Staţia C.F.R. Ploieşti Sud ;  Staţia C.F.R. Ploieşti Est ;  Staţia C.F.R. Ploieşti Ghighiu ;  Staţia C.F.R. Ploieşti Triaj;  Staţia C.F.R. Ploieşti Brazi. Fond forestier :  Ocoalele silvice Azuga, Sinaia, Măneciu,Verbila, Ploieşti, Slănic, Câmpina, Vălenii de Munte şi Doftana. Zone cu mari întinderi de culturi agricole :  Zona Boldeşti-Grădiştea, Ciorani, Sălciile ;  Zona Puchenii Mari, Poienarii Burchii, Balta Doamnei, Gherghiţa ;  Zona Ariceştii Rahtivani-Filipeştii de Pădure.

Zonele identificate ca posibil a fi afectate la producerea situaţiei de urgenţă, pe tip de risc şi numărul de persoane posibil a fi afectate: A. Incendii, explozii, avarii, accidente chimice 1. S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti: a) municipiul Ploieşti  cartierul Mihai Bravu (50.000 persoane);  cartierul Dâmbu (600 persoane);  cartierul Bereasca (800 persoane): b) comuna Berceni  satul Pantazi (820 persoane); 2. S.C. Petrom S.A. – Grupul O.M.V. – Sucursala Petrobrazi; S.C. GASPECO L&D S.A. Negoieşti; S.C. Veolia Energie Prahova S.R.L.:

121

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

a) municipiul Ploieşti  Bariera Bucureşti – U.P.G. (800 persoane). b) Comuna Bărcăneşti  satul Bărcăneşti (5.500 persoane);  satul Tătărani (1.600 persoane);  satul Ghighiu (800 persoane). c) Comuna Brazi  satul Popeşti (1.700 persoane);  satul Negoieşti (1.850 persoane). 3. S.C. Rompetrol S.A. Ploieşti – Rafinăria VEGA Ploieşti a) municipiul Ploieşti  zona Găgeni (900 persoane);  zona Radu de la Afumaţi (900 persoane). b) Comuna Blejoi  satul Ploieştiori (2.000 persoane);  satul Ţânţăreni (1.800 persoane). c) Comuna Bucov  satul Bucov (6.800 persoane). 4. S.C. Steaua Română S.A. Câmpina a) municipiul Câmpina  zona amplasamentului Rafinăriei (30.000 persoane). 5. D.G.R.S. – U.T. 440 Gura Vitioarei a) Comuna Gura Vitioarei  Satul Gura Vitioarei (150 persoane) 6. Abatorul de pasari AGRISOL Boldesti Scaieni – contaminare cu amoniac prin dispersie (8 tone)  GES Scaieni (500 persoane)  Scaieni (3500 persoane populatie) 7. FRIGORIFERUL Ploieşti contaminare cu amoniac prin dispersie (35 tone)  cartierul de vest al municipiului Ploieşti (20.000 persoane)  zona de nord-vest a municipiului Ploieşti (15.000 persoane) in aceast perimetru sunt cuprinsi şi operatorii economici din zona de planificare la urgenta.

B. Avarii la construcţii hidrotehnice 1. Barajul Paltinu Din observatiile benzii inundabile, conform datelor principale continute in documentatie, rezulta ca afectabile urmatoarele obiective inundabile: - zona construita amplasata pe malul drept al raului Doftana, imediat in aval de barajul Paltinu este inundabila pe cca 250 - 300 m latime, in care se include drumul judetean; - drumul judetean este inundat incepand din imediata apropiere a barajului pana in dreptul localitatii Brebu Megiesesc – pe cca. 10,7 km ; - o serie de constructii amplasate langa drumul judetean, pe malul drept al paraului Doftana in dreptul localitatii Seciuri; - o serie de constructii amplasate langa drumul judetean, pe malul drept al paraului Doftana in dreptul localitatii Sotrile; - zona intravilan Lunca Mare, amplasata chiar langa drumul judetean, pe malul drept al paraului Doftana in dreptul localitatii Seciuri; - zona intravilan Lunca Mare pe cca. 150 – 200 m latime (incepand de la drumul judetean) ,pe malul drept al paraului Doftana ;

122

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

- zona construita de pe malul drept al paraului Doftana, pe o banda de 50 – 75 m de la drumul judetean, in dreptul localitatii Plaiu Campinei ; - zona de intravilan Telega este partial inundabila, fasie intravilan 100-150 m latime, pe malul drept a paraului Doftana ; - zona intravilan localitate Banesti este inundabila pe o banda de cca 150-200 m pe malul stang al paraului Doftana, precum pe cca. 200 – 250 m pe malul drept; - in zona de confluenta Doftana- Prahova, pe malul drept al raului Doftana, o parte de intravilan, care tine de orasul Campina pe o fasie de cca 100-300 m este afectabila, inclusiv benzile de incadrarede la variantele de drum national DN1. - pe raul Prahova in aval de confluenta cu paraul Doftana este afectat si rambleul C.F. Ploiesti - Campina, pe cca 1000 m lungime ; - zona intravilan Bobolia, pe malul drept al raului Prahova, halta C.F. Bobolia si cca 200 m din rambleul C.F. sunt zona inundabila; - anexe si unitati aferente S.C. MICHELIN (uzina de apa Victoria), amplasate pe malul stang al raului Prahova, la Floresti; - zona intravilan Calinesti situata pe malul drept al raului Prahova, intre canalul Iazul Morii (Prahova -Cricov) si drumul Floresti-Calinesti ; - priza cu baraj de la Voila pe paraul Doftana si priza de la Nedelea de pe malul stang al raului Prahova situata in aval de Floresti, sunt afectabile la unda de rupere, care are elemente caracteristice foarte periculoase pentru sectorul de calcul luat in considerare precum si in continuare in aval; - zona intravilan Filipestii de Targ, amplasata pe malul drept al raului Prahova; - zona intravilan Aricestii Rahtivani, amplasata pe malul stang al raului Prahova; - drumul judetean Zalhanaua – Manesti amplasat pe malul stang al raului Prahova este inundat pe 500 m; - zona intravilan Manesti, amplasata pe malul drept al raului Prahova ; - zona intravilan Stancesti, amplasata pe malul stang al raului Prahova ; - zona intravilan Tinosu, amplasata pe malul drept al raului Prahova ; - zonele intravilan Pucheni – Mosneni si Miroslavesti, amplasate pe malul stang al raului Prahova ; - zona intravilan Palanca, amplasata pe malul stang al raului Prahova; - intravilanul localitatii Belciug amplasat pe malul stang al raului Prahova este inundat aproape in intregime ; - zona intravilan Gherghita, amplasata pe malul drept al raului Prahova ; - zona intravilan Ungureni, amplasata pe malul drept al raului Prahova; - intravilanul localitatilor Hatcarau si Tufeni amplasate pe malul stang al raului Prahova este inundat aproape in intregime; - zona intravilan a localitatii Draganesti amplasata pe malul stang a raului Prahova si drumul judetean Draganesti – Gherghita;

2. Barajul Măneciu Din observatiile privind banda inundabilă rezultă ca afectabile in principal urmatoarele obiective:  zona intravilan Valea Bradetului pe cca. 100 m latime,pe malul stang al raului Teleajen, imediat aval baraj;  zona intravilan Drajna de Jos pe cca. 125 – 175 m latime ,pe malul stang al raului Teleajen (amonte confluenta cu pr. Ogretineanca);  zona intravilan Valenii de Munte pe cca. 150 – 250 m latime, pe malul drept al raului Teleajen ;  zona intravilan Gura Vitioarei pe cca. 150 – 450 m latime, pe malul stang al raului Teleajen ;  zona intravilan Fundeni pe cca. 75 - 200 m latime, pe malul drept al raului Teleajen ;  zona intravilan Magurele pe cca. 150 – 600 m latime (precum si zona extravilan), pe malul stang al raului Teleajen ;

123

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

 zona intravilan Lipanesti pe cca. 75 – 600 m latime (precum si zona extravilan), pe malul stang al raului Teleajen ;  zona intravilan Blejoi pe cca. 75 – 100 m latime, pe malul drept al raului Teleajen ;  constructii – anexe de productie aferente localitatii Bucov (aval drum Bucov – Ploiesti) pe cca. 150 – 175 m latime, pe malul stang al raului Teleajen;  zona intravilan Moara Noua pe cca. 100 – 400 m latime (precum si zona extravilan), pe malul drept al raului Teleajen ;  zona intravilan Berceni pe cca. 250 – 450 m latime (precum si zona extravilan), pe malul drept al raului Teleajen ;  intravilan Coslegi aproape integral (precum si zona extravilan), pe malul stang al raului Teleajen;  intravilan Redile integral (precum si zona extravilan)si drumul judetean Coslegi – Valea Parului ,pe malul stang al raului Teleajen ;  zona intravilan Moara Domneasca pe cca. 450 m latime (precum si zona extravilan), pe malul drept al raului Teleajen ;  intravilan Zanoaga si intravilan Dumbrava integral(precum si zona extravilan), pe malul stang al raului Teleajen ;  zona intravilan Buda pe cca. 50% din localitate (precum si zona extravilan), pe malul drept al raului Teleajen ;  intravilane Sicrita, Ciupelnita si Cornu de Jos integral (precum si zona extravilan), pe malul stang al raului Teleajen ;  intravilane Belciug integral, Draganesti (intre malul stang al raului Prahova si CF), Hatcarau si Tufani integral (precum si zona extravilan), pe malul stang al raului Prahova;

C. Zonele de risc urbane Sunt zonele puternic industrializate, pe teritoriul cărora funcţionează operatori economici cu grad ridicat de risc în exploatare şi care în cazul realizării unui complex de parametri nefavorabil, pot duce la accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase, soldându-se cu explozii, incendii sau contaminări cu substanţe toxice industriale. Din acest punct de vedere, cele mai expuse riscurilor sun municipiile Câmpina şi Ploieşti şi oraşele Boldeşti Scăieni şi Vălenii de Munte.

D. Zonele de risc preurbane Sunt zonele delimitate de localităţile aflate în imediata vecinătate sau care au pe teritoriu obiective cu risc în exploatare şi care pot duce la apariţia unor situaţii de urgenţă generate de operatorii economici sau existenţa unor aglomerări umane cum ar fi târguri, oboare, supermagazine. În această categorie intră localităţile: Brazi, Bărcăneşti, Berceni, Blejoi, Bucov, Păuleşti, Floreşti, Gura Vitioarei.

E. Zone de risc rurale În acestă categorie intră toate celelalte localităţi ale judeţului care se aflăîntr-o zonă de influenţă majoră a cutremurelor din zona Vrancea. Practic, toate localităţile sunt cuprinse în intervalul VII-IX, intensitatea seismică exprimată în grade MSK. De asemenea zona colinară este supusă riscului la alunecări de teren ce se produc, de regulă, în urma precipitaţiilor abundente.

124

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

CAPITOLUL IV

ACOPERIREA RISCURILOR

Secţiunea 1 CONCEPŢIA DE DESFĂŞURARE A ACŢIUNILOR DE PROTECŢIE – INTERVENŢIE

Prezenta concepţie reglementează modul de asigurare a acţiunilor de răspuns de către Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului Prahova pe timpul situaţiilor de urgenţă generate de tipurile de risc ce se pot manifesta în zona de competenţă. Obiectivele acţiunilor structurilor ce asigură managementul tipurilor de risc şi gestionarea situaţiilor de urgenţă produse sunt:  menţinerea la niveluri acceptabile sau, după caz, limitarea efectelor manifestării riscurilor identificate;  analizarea promptă şi realistă a situaţiilor operative create, cu luarea în considerare a tuturor elementelor ce pot influenţa evoluţia factorilor de risc cu impact negativ asupra vieţii comunităţilor afectate, ca urmare a hotărârilor adoptate şi a măsurilor dispuse de factorii de decizie abilitaţi conform legii;  menţinerea cooperării permanente cu toate componentele Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă;  asigurarea unui grad ridicat de protecţie a populaţiei şi a personalului propriu;  asigurarea intervenţiei oportune, cu eficienţă maximă, încadrată în timpii de răspuns planificaţi sau ordonaţi;  limitarea pierderilor de vieţi, a pagubelor materiale şi a efectelor negative asupra mediului;  realizarea unei repartiţii judicioase a forţelor şi mijloacelor de intervenţie în plan teritorial;  asigurarea unei conduceri şi coordonări unitare a acţiunilor de intervenţie. Evitarea manifestării riscurilor, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor acestora se realizează prin următoarele acţiuni:  monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici etc. şi transmiterea datelor la autorităţile competente;  activităţi preventive ale autorităţilor, pe domenii de competenţă;  informarea populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;  exerciţii şi aplicaţii. Activităţile preventive planificate, organizate şi desfăşurate în scopul acoperirii riscurilor sunt:  controale şi inspecţii de prevenire;  avizare/autorizare de securitate la incendiu şi protecţie civilă;  acordul;  asistenţa tehnică de specialitate;  informarea preventivă;  pregătirea populaţiei;  constatarea şi sancţionarea încălcărilor prevederilor legale;  alte forme.

124

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a Planificarea, pregătirea, organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de răspuns în situaţii de urgenţă sunt activităţi şi acţiuni care necesită analizarea lor defalcat, atât în planul tipului de răspuns pe care îl furnizează, cât şi în ceea ce priveşte nivelul competenţei teritoriale la care se asigură răspunsul. Astfel, acţiunile de răspuns presupun conlucrarea permanentă între componenta managerială, responsabilă cu analizarea propunerilor, luarea deciziilor şi transmiterea măsurilor ce se impun a fi adoptate, pe de o parte şi structurile tehnic-operative specializate, ale căror atribuţii principale constau în formularea propunerilor privind soluţiile tehnice de rezolvare a acestora, analizarea situaţiilor operative create, precum şi punerea în aplicare a hotărârilor organelor de decizie. Obiectivul de intervenţie este operatorul economic sau instituţia publică pentru care se desemnează o subunitate să asigure intervenţia sau un număr limitat de cadre care să desfăşoare activităţi de prevenire a situaţiilor de urgenţă. Organizarea acţiunilor de intervenţie, presupune ansamblul de activităţi şi măsuri ce se execută de comanda unităţii şi structurile specializate, pentru îndeplinirea misiunilor specifice. Realizarea cooperării în situaţia sau iminenţa producerii unor situaţii de urgenţă, cooperarea cu structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor şi celelalte instituţii ale administraţiei publice locale participante la misiuni se realizează prin dispeceratele şi centrele operative constituite la nivelul acestora sau în cadrul Centrului Judeţean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei, după caz. Organizarea cooperării între structurile proprii cu serviciile voluntare/private pentru situaţii de urgenţă, precum şi cu celelalte forţe care participă la acţiunile de intervenţie şi menţinerea neîntreruptă a acesteia, constituie una din principalele îndatoriri ale comenzii inspectoratului şi şefului Centrului Operaţional. Cooperarea constă în organizarea şi coordonare în timp şi spaţiu, într-o concepţie unitară a efortului şi acţiunilor tuturor forţelor participante la acţiunile de intervenţie în cazul producerii tipurilor de risc, precum şi pentru îndeplinirea altor misiuni ordonate de eşalonul superior. Cooperarea se organizează la toate eşaloanele, în funcţie de scopul, timpul şi locul acţiunilor, detaliat pe misiuni şi pe toată durata îndeplinirii lor, potrivit dispoziţiilor eşalonului superior. Pe timpul intervenţiei pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, comandantul intervenţiei/acţiunii va preciza, în vederea realizării unei cooperări cât mai bune şi eficiente, următoarele date:  forţele şi mijloacele participante;  aliniamentele (sectoarele/obiectivul) pe care se dispun forţele cu care se cooperează, în sprijinul forţelor inspectoratului;  distanţa şi timpul de deplasare;  misiunile necesare a fi executate de către forţele cu care se cooperează, pentru realizarea unei intervenţii operative şi eficiente;  modul de acţiune în cazul evacuării în situaţii de urgenţă, organizată pe urgenţe, fluxuri şi trasee de evacuare, puncte de adunare şi îmbarcare şi itinerarii de deplasare.  modul de asigurare a conducerii şi legăturilor. Cooperarea, ca activitate distinctă, se asigură prin: înţelegerea unitară a scopurilor acţiunilor; cunoaşterea misiunilor şi a modului de îndeplinire a acestora; cunoaşterea permanentă a situaţiei operative din zona de competenţă a inspectoratului; menţinerea neîntreruptă a legăturilor şi informarea reciprocă; stabilirea unui sistem unic de orientare, semnale şi comunicare; conducerea neîntreruptă, precum şi controlul îndeplinirii misiunilor. La organizarea cooperării de va ţine seama de: misiunile pentru care se organizează cooperarea; caracteristicile zonei de competenţă / raionului de intervenţie, obiectivelor şi localităţilor; dispunerea unităţilor, subunităţilor, organelor şi forţelor cu care se cooperează şi posibilităţile de intervenţie ale acestora; timpul de intervenţie al forţelor proprii şi al celor cu care se cooperează. Principalele misiuni pentru care se organizează cooperarea sunt:  intervenţia în situaţii de urgenţă de amploare pentru limitarea efectelor şi înlăturarea consecinţelor acestora;

125

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a  salvarea, protejarea şi/sau evacuarea oamenilor, animalelor şi bunurilor periclitate în situaţii de urgenţă;  stabilirea cauzelor producerii evenimentului (dezastrului) şi a condiţiilor care au favorizat dezvoltarea şi propagarea acestuia;  executarea altor misiuni ordonate de eşaloanele superioare; La organizarea şi realizarea cooperării, vor fi respectate cu stricteţe prevederile planurilor de cooperare inter-instituţionale, regulamentele pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă pe tipuri de risc şi ordinele conducătorilor instituţiilor publice locale reprezentate în Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi vor fi specificate modalităţile concrete de intervenţie, precum şi relaţionarea forţelor participante la gestionarea situaţiilor de urgenţă pentru care se cooperează. La rândul său, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Şerban Cantacuzino” al judeţului Prahova execută misiuni în sprijinul managementului realizat de către celelalte componente ale C.J.S.U. potrivit competenţelor în domeniu conferite de lege, concomitent cu asigurarea coordonării unitare şi permanente a activităţilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă ce pot fi produse ca urmare a manifestării acestora.

Secţiunea 2 ETAPELE DE REALIZARE A ACŢIUNILOR

În urma manifestării unor situaţii de urgenţă, după caz, se creează: raionul (zona) de distrugere; raionul (zona) incendiat (incediată); raionul (zona) contaminat (contaminată) chimic; raionul exploziei nucleare şi/sau zona contaminat/contaminată radioactiv; raionul (focarul) contaminat biologic; zona de inundaţii; zona de înzăpeziri. Situaţiile de urgenţă sunt produse de riscurile identificate la nivelul judeţului, care prin amploare şi intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare şi managementul unitar al forţelor şi mijloacelor implicate. Operaţiunile principale pentru desfăşurarea intervenţiei sunt cele precizate la art.35 din ordinul ministrului nr.1134/2006. Alertarea pentru intervenţie cuprinde recepţionarea şi înregistrarea anunţului, introducerea semnalului acustic, transmiterea acestuia la punctul de comandă al structurii/structurilor de intervenţie, comandantului intervenţiei şi adunarea personalului în vederea deplasării la locul acţiunii. Recepţionarea apelului, în vederea alertării pentru intervenţie se face prin Sistemul naţional unic pentru apeluri de urgenţă 112. Operaţiunea de alertare se efectuează prin declanşarea, de către radiotelefonistul de serviciu a semnalelor acustice din dotarea fiecărei structuri de intervenţie sau la ordinul comandantului intervenţiei. Alertarea se poate executa şi în urma anunţării telefonice directe sau verbale la sediul inspectoratului sau subunităţilor. În cazul anunţării directe la sediul unităţii şi subunităţii a situaţiilor de urgenţă, se procedează la : legitimarea persoanelor şi reţinerea datelor privind identitatea acestora, locul şi natura evenimentului, declanşează semnalul de alertare şi se raportează persoanelor îndreptăţite. În cazul în care solicitarea forţelor pentru intervenţie se face prin ordin transmis de la eşaloanele superioare se trece imediat la declanşarea alertei. În situaţia observării directe a producerii unor situaţii de urgenţă, se declanşează semnalul de alertare şi se raportează despre aceasta persoanelor îndreptăţite. În situaţia creşterii capacităţii operaţionale a inspectoratului se execută activităţile potrivit prevederilor care reglementează acest domeniu. Informarea personalului de conducereasupra situaţiei create se face în cel mai scurt timp de la primirea apelului de urgenţă, de către personalul din serviciul operativ, conform procedurii elaborate în acest sens.

126

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a Deplasarea la locul intervenţiei este precedată de adunarea efectivelor, ca urmare a declanşării semnalului de alertare. Adunarea în vederea deplasării pentru intervenţie se execută la semnalul acustic transmis de la punctul de comandă, precum şi la ordinul comandantului de subunitate sau al şefului gărzii de intervenţie. La recepţionarea semnalului sau ordinului, personalul din compunerea gărzii de intervenţie execută următoarele: întrerupe activităţile la care este angrenat; se deplasează la locul de păstrare a echipamentului de protecţie; ridică echipamentul de protecţie, se deplasează pe locul stabilit şi se echipează; şoferul scoate autospeciala în faţa garajului; comandantul de echipaj adună echipajul în faţa autospecialei, verifică prezenţa şi modul de echipare; la ordinul comandantului de echipaj se trece în formaţia de marş. Timpul de adunare pentru intervenţie se consideră din momentul declanşării semnalului de alertare şi până la adunarea personalului în locul stabilit. La nivelul inspectoratului, se stabilesc pentru toate structurile de intervenţie ale inspectoratului următorii timp de alertare: pe timp de zi iarnă/vară – 2 minute, iar pe timp de noapte iarnă/vară – 3 minute. Deplasarea la locul intervenţiei se execută în baza ordinului de deplasare al comandantului intervenţiei (şefului gărzii de intervenţie/comandant echipaj), în care se vor preciza: locaţia unde se intervine; itinerarul de deplasare; forţele şi mijloacele ce se deplasează; ordinea acestora în coloană. Pe timpul deplasării, în funcţie de prevederile documentelor de organizare a intervenţiei şi datele cunoscute privind situaţia existentă, comandantul intervenţiei, transmite prin radio dispoziţii preliminare pentru intrarea în acţiune a forţelor concentrate. Pe timpul deplasării, radiotelefonistul de serviciu raportează prin radio forţele şi mijloacele care se deplasează la eveniment în punctul de comandă al inspectoratului. Raportarea despre forţele şi mijloacele deplasate la eveniment este obligatorie. Deplasarea la locul acţiunii se face în coloană, pe itinerarul ordonat, folosind obligatoriu mijloacele de avertizare optice şi acustice, astfel încât să se ajungă la locul intervenţiei în timpul cel mai scurt, în condiţii de siguranţă şi cu capacitatea de intervenţie completă. Intrarea în acţiune a forţelor, amplasarea mijloacelor şi realizarea dispozitivului preliminar de intervenţie se realizează astfel: Dispozitivul preliminar de intervenţie pentru stingerea incendiilor se realizează după sosirea la locul acţiunii, concomitent cu executarea recunoaşterii şi trebuie să asigure desfăşurarea rapidă a forţelor şi mijloacelor în dispozitivul de intervenţie, executarea unor manevre în timp scurt, precum şi scoaterea de sub pericol a personalului şi tehnicii. Acesta se realizează la ordinul comandantului intervenţiei, care cuprinde: locul de amplasare a tehnicii de intervenţie; numărul şi tipul ţevilor de însoţire pe timpul recunoaşterilor; modul de alimentare cu apă şi alte substanţe de stingere; numărul, tipul şi direcţiile de realizare a dispozitivului; aliniamentul până la care se realizează dispozitivul. Ordinul pentru realizarea dispozitivului preliminar de intervenţie poate fi dat odată cu ordinul de deplasare, pe timpul deplasării sau după sosirea la locul intervenţiei. În cazul în care acţiunea urmează să se execute pe baza unor situaţii prevăzute în planurile operative , se trece direct la realizarea dispozitivului de intervenţie. Recunoaşterea, analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului de intervenţie sunt activităţi care încep imediat, după sosirea la locul acţiunii, se continuă pe toată durata intervenţiei şi constau într-un ansamblu de acţiuni întreprinse în scopul cunoaşterii situaţiei, analiza riscurilor pentru personalul de intervenţie şi populaţie, obţinerii şi transmiterii datelor necesare pentru luarea deciziei.

127

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a Recunoaşterea se realizează de o echipă formată din specialişti ai obiectivul afectat, personalul grupei operative, comandanţii de subunităţi, înlocuitorii legali, şefii gărzilor de intervenţie şi comandanţii de echipaj, condusă de comandantul intervenţiei şi se execută pe mai multe direcţii, prin observare şi cercetare. La recunoaştere se stabilesc: riscurile la care se expune personalul de intervenţie, populaţia, precum şi căile, mijloacele şi procedeele de salvare-evacuare; locul, natura, proporţiile, posibilităţile şi direcţiile de propagare ale tipului de risc produs; dispunerea obstacolelor împotriva incendiilor, a instalaţiilor fixe de stingere, starea acestora şi eficienţa lor pentru limitarea propagării; existenţa golurilor, instalaţiilor de ventilaţie sau de altă natură, ce pot favoriza propagarea incendiului; existenţa bunurilor materiale, necesitatea evacuării lor sau a protejării împotriva efectelor tipului de risc produs; necesitatea desfacerii, dislocării sau demolării elementelor de construcţie, ce pot contribui la propagarea efectelor tipului de risc produs; dispunerea, capacitatea şi posibilităţile de folosire a surselor de apă pentru alimentarea autospecialelor şi utilajelor; balizarea zonei în vederea protejării şi conservării datelor, informaţiilor şi urmelor de orice natură şi evitarea pătrunderii persoanelor neautorizate. Pe timpul executării recunoaşterii comandantul intervenţiei va transmite în Dispeceratul ISU date şi informaţii preliminare necesare adoptării de către comanda inspectoratului a unor măsuri/acţiuni compensatorii suplimentare. Analiza situaţiei este activitatea desfăşurată în baza datelor şi informaţiilor obţinute în urma recunoaşterii, se concretizează în luarea deciziei şi darea ordinului de intervenţie de către comandantul intervenţiei în toate situaţiile, în scopul identificării şi evaluării riscului, coordonării acţiunii şi întrebuinţării forţelor şi mijloacelor la dispoziţie într-o concepţie unitară, potrivit situaţiei concrete evaluată în urma executării recunoaşterilor. Ordinul de intervenţie va cuprinde : amploarea şi complexitatea situaţiei găsite la faţa locului misiunile structurilor de intervenţie proprii şi a celor cu care se cooperează; măsurile de protecţie şi securitate; măsuri suplimentare de protecţie a mediului; locul de dispunere a punctului de comandă mobil. Succesiunea ordinelor (dispoziţiilor) date în cursul desfăşurării acţiunilor de intervenţie va fi strict legată de evoluţia, în timp şi spaţiu, a situaţiei de la locul intervenţiei. Evacuarea, salvarea şi/sau protejarea persoanelor, animalelor, bunurilorşi mediului se execută distinct şi prioritar de către echipele de evacuare/salvare: când situaţia de urgenţă ameninţă direct viaţa persoanelor ori animalelor; când există un pericol iminent de producere a unei situaţii de urgenţă care pune în pericol viaţa; la ordinul instituţiilor abilitate. Evacuarea şi salvarea persoanelor se execută, în toate situaţiile, cu sprijinul personalului din obiectivul afectat, în raport cu pericolul ce le ameninţă, folosind procedeele adecvate situaţiei de la locul acţiunii, specificul obiectivului şi categoria de persoane şi/sau animale ce urmează a fi evacuate (salvate). Evacuarea animalelor se execută cu ajutorul îngrijitorilor, folosind procedee şi metode în raport cu specia acestora şi gradul de dezvoltare a evenimentului, de forţele şi mijloacele la dispoziţie. În cazul bunurilor se evacuează în primă urgenţă cele cu pericol de explozie, precum şi cele de valoare. Bunurile evacuate se depozitează în locuri ferite de efectele incendiului, ale apei şi precipitaţiilor atmosferice etc., asigurând protecţia acestora. Realizarea, adaptarea şi finalizarea dispozitivului de intervenţie la situaţia concretă se execută pe baza ordinului de intervenţie. După realizarea dispozitivului de intervenţie, acesta poate fi

128

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a completat/modificat, la ordinul comandantului intervenţiei, prin introducerea de noi elemente de dispozitiv, în funcţie de evoluţia situaţiei. Pentru asigurarea desfăşurării simultane a acţiunilor pe toate direcţiile şi nivelurile, în mod deosebit la tipurile de riscuri majore produse, dispozitivul de intervenţie se organizează pe sectoare, pentru conducerea fermă şi neîntreruptă a forţelor şi asigurarea libertăţii de acţiune. Conducerea şi coordonarea sectoarelor de intervenţie se va asigura, după caz, cu personalul grupei operative, comenzile structurilor de intervenţie şi şefii gărzilor de intervenţie Comandantul intervenţiei urmăreşte executarea ordinelor date, după care îşi ocupă locul în dispozitivul comunicat subordonaţilor, de unde va acţiona şi conduce intervenţia. Manevra de forţe se realizează prin gruparea de resurse la locul intervenţiei, în scopul concentrării efortului pe direcţiile de intervenţie, concomitent cu asigurarea scoaterii efectivelor, tehnicii şi materialelor pentru intervenţie din zonele cu pericol iminent. Manevra trebuie să fie simplă în concepţie, să corespundă misiunii, să se execute în timp scurt şi să asigure continuitatea intervenţiei. Localizarea/limitarea efectelor situaţiei de urgenţăconstă în izolarea ariei de manifestare a acesteia faţă de mediul înconjurător şi stoparea agravării efectelor produse, protecţia construcţiilor, instalaţiilor şi amenajărilor periclitate, concomitent cu crearea condiţiilor pentru înlăturarea urmărilor evenimentului cu forţele şi mijloacele concentrate la locul intervenţiei, acestea realizându-se prin: acţiunea neîntreruptă asupra principalelor direcţii de propagare, utilizând materiale, substanţe şi procedee de intervenţie în funcţie de natura şi dezvoltarea evenimentului; protecţia elementelor de construcţie, a golurilor, instalaţiilor, căilor de acces şi vecinătăţilor, pe direcţiile şi în locurile cele mai afectate şi asigurarea condiţiilor pentru salvarea persoanelor aflate în zone greu accesibile; îndepărtarea substanţelor şi materialelor combustibile sau protejarea lor; desfacerea sau demolarea elementelor de construcţie sau a unor părţi a instalaţiilor, când situaţia impune, pentru crearea de culoare sau spaţii între obiectivul afectat şi vecinătăţi. Evenimentul se consideră localizat atunci când propagarea şi dezvoltarea acestuia este întreruptă, protecţia vecinătăţilor este sigură şi sunt create condiţii pentru lichidarea acestuia cu forţele şi mijloacele la dispoziţie. Înlăturarea efectelor negative ale evenimentului este faza în care se execută un complex de măsuri în scopul reducerii pagubelor materiale şi preîntâmpinarii apariţiei altor tipuri de risc la locul intervenţiei, conform atribuţiilor din competenţă. Regruparea forţelor şi mijloacelor constă în reorganizarea parţială sau totală a dispozitivului de intervenţie şi se execută atunci când apar schimbări importante în evoluţia evenimentului, la ordinul comandantului intervenţiei Stabilirea cauzelor producerii evenimentului şi condiţiilor care au favorizat evoluţia acestuia constituie acţiunile şi activităţile desfăşurate în scopul procurării, analizării şi exploatării datelor şi informaţiilor şi problemelor de orice natură, aprecierii corecte a condiţiilor care au favorizat evoluţia evenimentului şi identificarea celor care au determinat dezvoltarea şi propagarea acestuia. Stabilirea cauzelor producerii evenimentului se face de către comandantul intervenţiei, potrivit reglementărilor aprobate de ministru şi/sau inspectorul general, referitoare la cercetarea la faţa locului. Stabilirea cauzelor se asigură, la cerere, şi în cazul intervenţiilor la care au acţionat alte forţe de intervenţie sau cetăţeni. Comandantul este obligat să asigure stabilirea împrejurărilor şi cauzelor la toate intervenţiile din zona de competenţă sau raionul de intervenţie la care au acţionat ori s-au deplasat forţe şi mijloace proprii. Întocmirea procesului verbal de intervenţie şi a raportului de intervenţiese realizează în conformitate cu prevederile Dispoziţiilor tehnice. Retragerea forţelor şi mijloacelor de la locul acţiunii este operaţiunea ce se execută la ordinul comandantului intervenţiei şi cuprinde:  încetarea lucrului tuturor mijloacelor de intervenţie;  strângerea dispozitivului de intervenţie;  curăţarea sumară şi verificarea accesoriilor şi utilajelor;

129

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a  verificarea existenţei şi aşezarea accesoriilor pe autospeciale şi utilaje;  realizarea plinurilor cu apă a autospecialelor, dacă sunt posibilităţi de alimentare;  verificarea prezenţei personalului participant la acţiune;  îmbarcarea personalului pe autospeciale;  încolonarea autovehiculelor;  deplasarea forţelor şi mijloacelor la unitate/subunitate. În funcţie de stadiul şi efectele operaţiunilor de intervenţie, retragerea forţelor şi mijloacelor se poate face eşalonat. În cazul în care situaţia impune, la locul intervenţiei pot rămâne temporar forţe şi mijloace în supraveghere sau se pot deplasa la altă misiune. Deplasarea forţelor şi mijloacelor la unitate/subunitate se execută cu respectarea regulilor de circulaţie pe drumurile publice, în ordinea stabilită de comandant, prin folosirea mijloacelor de semnalizare optică. Restabilirea capacităţii de intervenţie se execută după înapoierea forţelor şi mijloacelor la unitate/subunitate şi constă în: realizarea plinurilor cu substanţe de stingere, carburanţi şi lubrifianţi; întreţinerea şi verificarea accesoriilor şi tehnicii de intervenţie, remedierea defecţiunilor, dacă este posibil; echipamentului de protecţie ce nu mai poate fi folosit; reorganizarea gărzii de intervenţie şi înlocuirea personalului, după caz; asigurarea asistenţei medicale.

Secţiunea a 3-a FAZE DE URGENŢĂ A ACŢIUNILOR

În funcţie de locul, natura, amploarea şi evoluţia evenimentului, intervenţiile ISU Prahova sunt organizate astfel:  urgenţa I - asigurată de garda/gărzile de intervenţie a/ale subunităţii în raionul (obiectivul) afectat;  urgenţa a II-a - asigurată de către subunităţile inspectoratului;  urgenţa a III-a - asigurată de către două sau mai multe inspectorate limitrofe;  urgenţa a IV-a - asigurată prin grupări operative, dislocate la ordinul inspectorului general, al Inspectoratului General, în cazul unor intervenţii de amploare şi de lungă durată.

Operaţiunile de intervenţie sunt executate în succesiune, pe urgenţe, astfel: În urgenţa I, de regulă, sunt cuprinse misiunile care trebuie executate de către structurile specializate, în scopul prevenirii agravării situaţiei de urgenţă, limitării sau înlăturării, după caz, a consecinţelor acestora, şi se referă la: deblocarea căilor de acces şi a adăposturilor; limitarea efectelor negative în cazul riscului iminent de prăbuşire a unor construcţii; salvarea victimelor; acordarea asistenţei medicale de urgenţă; descoperirea, identificarea şi paza elementelor de muniţie nefuncţionale sau neexplodate; limitarea şi înlăturarea avariilor la reţelele de gospodărie comunală; evacuarea şi asigurarea măsurilor de adăpostire a populaţiei şi a sinistraţilor aflaţi în zonele supuse riscurilor; stingerea incendiilor; decontaminarea personalului, terenului, clădirilor şi tehnicii; asigurarea mijloacelor de subzistenţă. În urgenţa a II-a se continuă acţiunile din urgenţa I, concentrându-se la locul evenimentului forţe şi mijloace de intervenţie, şi se îndeplinesc toate celelalte misiuni specifice, până la terminarea acţiunilor de intervenţie. Acestea se referă la: dispersarea personalului şi bunurilor proprii în afara zonelor supuse riscurilor complementare;

130

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a evacuarea, protejarea şi, după caz, izolarea persoanelor contaminate; asigurarea suportului logistic privind amenajarea şi deservirea taberelor pentru sinistraţi; constituirea rezervei de mijloace de protecţie individuală şi colectivă; decontaminarea personalului, terenului, clădirilor şi tehnicii, dacă situaţia o impune; executarea controlului contaminării radioactive, chimice şi biologice a personalului şi bunurilor proprii; executarea controlului contaminării surselor de apă potabilă; executarea controlului sanitar-epidemic în zonele de acţiune a forţelor şi mijloacelor proprii; asanarea terenului de muniţia neexplodată, rămasă în urma conflictelor militare; refacerea sistemului de alarmare şi a celui de comunicaţii şi informatică; controlul şi stabilirea măsurilor pentru asigurarea viabilităţii unor căi de comunicaţie, pentru transportul şi accesul forţelor şi mijloacelor de intervenţie; asigurarea mijloacelor de subzistenţă; îndeplinirea altor misiuni stabilite prin lege. În cadrul urgenţelor a III-a, asigurată de două sau mai multe unităţi limitrofe, şi a IV-a, asigurată prin grupări operative, dislocate la ordinul inspectorului general, al Inspectoratului General, în cazul unor intervenţii de amploare şi de lungă durată, continuă să se execute acţiunile din primele două urgenţe, în funcţie de momentul în care s-au declarat, cu forţe şi mijloace sporite.

Secţiunea a 4-a ACŢIUNILE DE PROTECŢIE-INTERVENŢIE

Forţele de intervenţie specializate acţionează conform domeniului lor de competenţă, pentru:  salvarea şi/sau protejarea oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale, evacuarea şi transportul victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu alimente, medicamente şi materiale de primă necesitate;  acordarea primului ajutor medical şi psihologic, precum şi participarea la evacuarea populaţiei, instituţiilor publice şi a operatorilor economici afectaţi;  aplicarea măsurilor privind ordinea şi siguranţa publică pe timpul producerii situaţiei de urgenţă specifice;  dirijarea şi îndrumarea circulaţiei pe direcţiile şi în zonele stabilite ca accesibile;  diminuarea şi/sau eliminarea avariilor la reţele şi clădiri cu funcţiuni esenţiale, a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecţia populaţiei: staţiile de pompieri şi sediile poliţiei, spitale şi alte construcţii aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secţii de chirurgie şi de urgenţă, clădirile instituţiilor cu responsabilitate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, în apărarea şi securitatea naţională, staţiile de producere şi distribuţie a energiei şi/sau care asigură servicii esenţiale pentru celelalte categorii de clădiri menţionate, garajele de vehicule ale serviciilor de urgenţă de diferite categorii, rezervoare de apă şi staţii de pompare esenţiale pentru situaţii de urgenţă, clădiri care conţin gaze toxice, explozivi şi alte substanţe periculoase, precum şi pentru căi de transport, clădiri pentru învăţământ;  limitarea proporţiilor situaţiei de urgenţă specifice şi înlăturarea efectelor acesteia cu mijloacele din dotare.

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Prahova, ca structură specializată subordonată Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, asigură managementul următoarelor tipuri de risc generatoare de situaţii de urgenţă:  incendii, cu excepţia celor de la fondul forestier;  accidente nucleare şi/sau urgenţe radiologice;  accidente chimice cu implicaţii în afara amplasamentului;  explozii necontrolate ale muniţiei rămase din timpul conflictelor armate;  căderi de obiecte din atmosferă şi din cosmos.

131

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a Alături de alte instituţii ale administraţiei publice judeţene şi locale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Prahova îi revin responsabilităţi în managementul următoarelor tipuri de risc: a) împreună cu structurile judeţene ale M.A.I.:  avarierea gravă a sistemelor de gospodărie comunală;  evenimente publice de amploare care pot genera situaţii de urgenţă. b) împreună cu structurile teritoriale ale Ministerului Mediului: poluări Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Prahova îndeplineşte funcţii de sprijin pentru asigurarea managementului tipurilor de risc generatoare de situaţii de urgenţă, gestionate de alte instituţii cu atribuţii în managementul situaţiilor de urgenţă , după cum urmează:  cutremure puternice;  alunecări de teren;  accidente majore pe căile de transport;  căderi masive de zăpadă, polei şi blocaje de gheţuri pe râuri;  accidente, avarii, explozii şi incendii în industrie;  accidente chimice cu implicaţii pe amplasament;  avarii grave la magistralele de transport gaze, produse petroliere, energie electrică;  accidente la construcţii hidrotehnice;  alunecări şi prăbuşiri de teren la exploatări miniere, inclusiv la cele cu implicaţii asupra infrastructurii reţelelor de transport a energiei şi gazelor naturale;  incendii la fondul forestier;  secetă;  căderi de grindină;  invazii de dăunători;  contaminări de culturi vegetale;  fenomene meteorologice periculoase;  poluări ale cursurilor de apă interioare;  epidemii;  epizootii;  avarii grave la sistemele de comunicaţii şi informatică;  contaminări de produse vegetale şi animale.

Inspectoratul îndeplineşte independent sau în colaborare/cooperare cu alte structuri ale M.A.I. sau în afara acestora, cu instituţiile care îndeplinesc atribuţii privind protecţia populaţiei, prevenirea şi combaterea dezastrelor, apărarea avutului public şi privat, precum şi în domeniul protecţiei mediului, următoarele misiuni şi funcţii de sprijin: monitorizarea permanentă şi evaluarea tipurilor de risc identificate pe teritoriul judeţelui Prahova; exercitarea coordonării, îndrumării şi controlului tehnic de specialitate al activităţilor de prevenire pe linia apărării împotriva incendiilor şi protecţiei civile, precum şi gestionarea situaţiilor de urgenţă; executarea controalelor de prevenire la instituţiile publice şi operatorii economici sursă de risc, recepţionarea de specialitate a obiectivelor de investiţii; planificarea şi desfăşurarea inspecţiilor, controalelor, verificărilor şi altor acţiuni de prevenire privind modul de aplicare a prevederilor legale şi stabilirea măsurile necesare pentru creşterea nivelului de securitate al cetăţenilor şi bunurilor; planificarea, organizarea si desfăşurarea pregătirii pentru răspuns în situaţiilor de urgenţă, a structurilor de intervenţie din subordine; elaborarea de studii, prognoze şi analize statistice privind natura şi frecvenţa situaţiilor de urgenţă produse şi propunerea de măsuri în baza concluziilor rezultate din acestea; instruirea personalului cu atribuţii în domeniu, acordarea asistenţei tehnice de specialitate, informarea, educarea preventivă şi pregătirea populaţiei privind comportarea în situaţii de urgenţă; urmărirea aplicării regulamentelor privind gestionarea situaţiilor de urgenţă, a planurilor de intervenţie si de cooperare specifice tipurilor de riscuri la nivelul judeţului Prahova;

132

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a asigurarea transmiterii operative a deciziilor, dispoziţiilor şi ordinelor şi urmărirea menţinerii legăturilor de comunicaţii între centrele operaţionale si operative implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, precum si cu dispeceratele integrate pentru apeluri de urgenţă şi cu dispeceratele proprii ale serviciilor si forţelor care intervin în acest scop; gestionarea bazelor de date referitoare la situaţiile de urgenţă din zonele de competenţă; participarea la elaborarea reglementărilor specifice zonei de competenţă şi avizarea dispoziţiile în domeniul prevenirii şi intervenţiei în situaţii de urgenţă, emise de autorităţile publice locale şi cele desconcentrate/ descentralizate; emiterea de avize şi autorizaţii, în condiţiile legii; executarea, cu forţe proprii sau în cooperare, a următoarelor operaţiuni şi activităţi:  înştiinţarea autorităţilor administraţiei publice şi avertizarea populaţiei prin intermediul mijloacelor tehnice specifice despre posibilitatea/ iminenţa producerii unor situaţii de urgenţă;  căutarea, descarcerarea şi salvarea persoanelor şi animalelor aflate în pericol, imobilizate sau captive în medii ostile vieţii, independent, cu forţele şi mijloacele din dotare şi/sau în cooperare cu cele aparţinând altor structuri cu atribuţii în domeniu;  participarea la evacuarea şi transportul, atunci când este posibil, a persoanelor şi a unor categorii de bunuri materiale periclitate de producerea situaţiilor de urgenţă, precum şi la instalarea taberelor de sinistraţi;  acordarea asistenţei medicale de urgenţă prespitalicească prin intermediul Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare Prahova;  asigurarea măsurilor specifice domeniului de competenţă pe timpul desfăşurării unor evenimentele publice de amploare care pot genera situaţii de urgenţă;  distrugeri controlate de zăpoare, diguri şi alte amenajări hidrotehnice sau genistice în scopul prevenirii producerii unor situaţii de urgenţă determinate de alunecări de teren sau fenomene meteo periculoase;  localizarea, limitarea şi înlăturarea efectelor generate de incendii;  neutralizarea materialelor periculoase prin efectuarea acţiunilor de asanare şi distrugere a muniţiilor rămase neexplodate din timpul conflictelor militare;  participarea, cu mijloace proprii, la acţiunile de transport şi distribuire a apei, hranei şi bunurilor de primă necesitate pentru persoanele şi animalele afectate sau evacuate;  participarea cu forţe şi mijloace specializate la executarea cercetării C.B.R.N. şi marcarea zonelor contaminate;  executarea decontaminării personalului propriu şi participarea la decontaminarea populaţiei, cu mijloace specializate din cadrul structurilor dotate cu materiale specifice;  executarea misiunilor de decontaminare a tehnici şi terenului cu mijloace specializate din cadrul structurilor dotate cu materiale specifice;  participarea la activităţile specifice de evaluare a pagubelor, cercetare a cauzelor care au condus la producerea situaţii de urgenţă din domeniul de competenţă şi centralizarea datelor şi informaţiilor în vederea informării Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Prahova şi a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă;  încheierea, după terminarea operaţiunilor de intervenţie, a documentelor stabilite potrivit O.I.G. nr.1146/ 2008 completat şi modificat prin O.I.G. nr. 750/ 2009; controlul şi îndrumarea structurilor subordonate, serviciilor publice şi private pentru situaţii de urgenţă; participarea la identificarea resurselor umane şi materialelor necesare asigurării unei gestionări eficiente a situaţiilor de urgenţă cât şi menţinerea unei evidenţe stricte a acestora; stabilirea concepţiei de intervenţie şi elaborarea documentelor operative de răspuns;

133

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a avizarea planurilor de răspuns ale serviciilor de urgenţă voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă; planificarea şi desfăşurarea de exerciţii tactice şi alte activităţi de pregătire, pentru verificarea viabilităţii documentelor operative; organizarea bazei de date privind acţiunile de răspuns, analiza periodică a evoluţiei situaţiei operative şi valorificarea rezultatelor obţinute; participarea cu grupări operative sau solicitarea acestora, la/ pentru acţiunile de intervenţie din zona de competenţă sau din afara acesteia; constatarea şi sancţionarea, prin personalul desemnat, a încălcărilor dispoziţiilor legale din competenţă; organizarea de concursuri profesionale cu serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă, precum şi acţiuni educative cu cercurile tehnico-aplicative din instituţiile de învăţământ din judeţ; asigurarea informării organelor competente şi raportarea acţiunilor desfăşurate, conform reglementărilor specifice; planificarea, pregătirea şi asigurarea resurselor destinate intervenţiei structurilor proprii şi punerea la dispoziţia altor structuri, potrivit reglementărilor în domeniu, a unor categorii de tehnică, materiale şi echipamente.

În situaţii deosebite, atunci când se asigură sprijin logistic de la alte componente ale Sistemului de Management al Situaţiilor de Urgenţă, inspectoratul, prin structurile subordonate poate îndeplini, pentru o perioadă de timp determinată, fără a afecta capacitatea de intervenţie, misiuni de tipul:  asigurarea unor legături de comunicaţii şi informatică;  asigurarea energiei pentru iluminat pe timpul desfăşurării unor misiuni de intervenţie;  participarea la acţiuni de reabilitare a zonelor afectate, prin angrenarea unor categorii de forţe şi mijloace în degajarea aluviunilor şi altor materiale, scoaterea apei din subsolurile/ incintele inundate, etc. Pentru îndeplinirea misiunilor, efectivele inspectoratului şi structurilor subordonate îşi vor perfecţiona şi dezvolta continuu pregătirea profesională şi calităţile fizice, îşi vor însuşi prezenta concepţie de intervenţie, modul de întreţinere şi folosire a tehnicii din dotare, fiind permanent în măsură să acţioneze în condiţii grele, de efort prelungit, în orice anotimp, ziua şi noaptea, la temperaturi ridicate, în prezenţa efectelor negative generate de tipurile de risc identificate ca probabile la nivelul judeţului.

Secţiunea a 5-a INSTRUIREA

Pregătirea forţelor profesioniste de intervenţie se realizează în cadrul instituţiilor abilitate prin lege, pe baza unor programe adecvate, avizate de eşaloanele superioare şi constau în prezentarea unei tematici specifice cu caracter general şi de specialitate în gestionarea situaţiilor de urgenţă. Forţele profesioniste participă la un program complex de pregătire menit să formeze deprinderile necesare gestionării situaţiilor de urgenţă specifice judeţului Prahova. Pregătirea se realizează prin teme cu caracter teoretic şi practic, antrenamente, exerciţii şi aplicaţii tactice cu forţe, mijloace şi transmisiuni în teren. Prefectul, primarii şi conducerile operatorilor economici şi instituţiilor publice au obligaţia de a asigura cunoaşterea de către forţele destinate intervenţiei, precum şi de către populaţie, a modalităţilor de acţiune conform planurilor de analiză şi acoperire a riscurilor aprobate şi a planurilor proprii de intervenţie. Pregătirea acţiunilor de răspuns în situaţii de urgenţă la nivelul zonei de competenţă a I.S.U.J. Prahova constă în pregătirea structurilor, obiectivelor şi localităţilor pentru intervenţie. Pregătirea inspectoratului şi a structurilor de intervenţie subordonate se realizează prin: pregătirea personalului operativ; pregătirea tehnicii, materialelor şi substanţelor de intervenţie din dotare;

134

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a pregătirea psihologică a efectivelor; analiza situaţiei operative şi a intervenţiilor proprii; completarea/corectarea procedurilor de intervenţie existente. Pregătirea structurilor, obiectivelor şi localităţilor pentru intervenţie presupune adoptarea unui ansamblu de măsuri care constau în asigurarea protecţiei persoanelor, animalelor, bunurilor materiale şi a mediului înconjurător împotriva efectelor negative produse de situaţiile de urgenţă, prin aplicarea prevederilor legale în vigoare.

Pregătirea personalului operativ. Pregătirea personalului operativ cuprinde ansamblul activităţilor teoretice şi practice desfăşurate cu efectivele din subordine, în conformitate cu atribuţiile stabilite de prevederile legale, în scopul însuşirii, cunoaşterii şi îndeplinirii atribuţiilor funcţionale, formării şi perfecţionării deprinderilor necesare îndeplinirii misiunilor şi menţinerii capacităţii de intervenţie. Aceasta se organizează şi se execută în concordanţă cu nevoile operative ale muncii şi conform ordinelor şi dispoziţiilor eşalonului superior.

Formele de bază prin care se realizează pregătirea personalului operativ sunt: desfăşurarea activităţilor de pregătire continuă, în baza atribuţiilor stabilite prin fişa postului; documentare în obiective şi localităţi; executarea de exerciţii şi aplicaţii tactice; prezentări şi studii de caz privind intervenţiile desfăşurate. Pregătirea personalului operativ al ISU Prahova se organizează şi se desfăşoară în temeiul prevederilor art. 14, alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1490/2004 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare şi a organigramei Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 8, literele a), b) şi i), art. 23, alin. (1) şi (2), art. 42, alin. (3) din Instrucţiunile ministrului nr. 363/2002 privind pregătirea continuă a personalului Ministerului Administraţiei şi Internelor precum şi ale art. 3, 8 şi 13 din Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 69/2009 pentru aprobarea Ghidului carierei poliţiştilor şi cadrelor militare din Ministerul Administraţiei şi Internelor. Documentarea în obiective, localităţi, instituţii publice, construcţii cu aglomerări de persoane şi la operatorii economici sursă de risc din zona de competenţăse efectuează prin recunoaşteri în teren şi pe baza datelor şi informaţiilor furnizate de inspecţia de prevenire. Recunoaşterea în teren reprezintă activitatea desfăşurată individual sau de un colectiv, în scopul stabilirii şi/sau actualizării concepţiei de intervenţie la un obiectiv (operator economic, instituţie sau localitate), materializându-se prin elaborarea fişei de recunoaştere. Pregătirea prin exerciţii, se execută în scopul verificării capacităţii organizatorice şi de comandă, menţinerii cooperării cu celelalte forţe participante la intervenţie şi antrenării efectivelor proprii pentru executarea în barem a operaţiunilor de intervenţie în condiţiile specifice obiectivelor din zona de competenţă sau raionul de intervenţie. Studiul de caz al intervenţiilor desfăşurate se execută de către Centrul Operaţional Judeţean şi comenzile subunităţilor pentru pregătirea personalului operativ şi constă în rezolvarea de către participanţi a unei situaţii tactice de la un eveniment produs în zona de competenţă sau în afara acesteia, discutarea soluţiilor adoptate, a modului de acţiune la data intervenţiei, stabilirea concluziilor şi învăţămintelor rezultate din analiza acţiunilor proprii sau a altor structuri similare din ţară sau din străinătate. Activităţile de pregătire trebuie să asigure: însuşirea şi aplicarea prevederilor legale referitoare la organizarea, conducerea şi desfăşurarea intervenţiilor; cunoaşterea proceselor tehnologice, pericolelor, cauzelor şi măsurilor de prevenire, precum şi a concepţiei de acţiune pentru stingerea incendiilor ori desfăşurarea altor tipuri de intervenţii specifice; cunoaşterea documentaţiei tehnice de specialitate, a bazei de date existente şi a conţinutului documentelor de organizare a intervenţiei;

135

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a cunoaşterea caracteristicilor tehnico-tactice ale tehnicii şi mijloacelor din înzestrare şi perfecţionarea deprinderilor de mânuire a acestora; perfecţionarea capacităţii de organizare şi conducere a acţiunilor de intervenţie şi de executare a misiunilor, în condiţii deosebite şi de efort prelungit; cunoaşterea şi aplicarea procedurilor de intervenţie specifice tipurilor de risc identificate în zona de competenţă/ raionul de intervenţie; cunoaşterea şi aplicarea în toate situaţiile a regulilor de securitate pe timpul desfăşurării acţiunilor de intervenţie.

Secţiunea a 6-a REALIZAREA CIRCUITULUI INFORMAŢIONAL - DECIZIŢIONAL ŞI DE COOPERARE

Realizarea cooperării/colaborării în situaţia sau iminenţa producerii unor situaţii de urgenţă cu structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Apărării Naţionale, ale administraţiei publice locale şi a celorlalte instituţii şi societăţi cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă pe teritoriul judeţului Prahova se realizează prin dispeceratul I.S.U.J. Prahova, dispeceratele şi centrele operative constituite la nivelul acestora sau în cadrul Centrului Judeţean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei, după caz. Organizarea cooperării între structurile proprii cu serviciile voluntare/ private pentru situaţii de urgenţă, precum şi cu celelalte forţe care participă la acţiunile de intervenţie şi menţinerea neîntreruptă a acesteia, constituie una din principalele îndatoriri ale comenzii inspectoratului şi şefului Centrului Operaţional. Cooperarea constă în organizarea şi coordonare în timp şi spaţiu, într-o concepţie unitară a efortului şi acţiunilor tuturor forţelor participante la acţiunile de intervenţie în cazul manifestării tipurilor de risc, precum şi pentru îndeplinirea altor misiuni ordonate. Cooperarea se organizează la toate eşaloanele, în funcţie de scopul, timpul şi locul acţiunilor, detaliat pe misiuni şi pe toată durata îndeplinirii lor, potrivit dispoziţiilor eşalonului superior. Pe timpul conducerii acţiunilor de intervenţie, Centrul Operaţional Judeţean Prahova urmăreşte schimbările de situaţie, reorganizează cooperarea şi transmite la structurile de intervenţie şi compartimentele inspectoratului noile misiuni. În cazul dezorganizării cooperării, centrul operaţional şi comanda inspectoratului trebuie să ia măsuri pentru restabilirea ei în timpul cel mai scurt. În cazul în care este afectată ordinea publică sau sunt informaţii despre posibile asemenea situaţii, cooperarea se realizează prin dispeceratele şi centrele operative constituite la nivelul structurilor abilitate (inspectoratul de poliţie/ jandarmi judeţean), după caz. Pe timpul intervenţiei pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, comandantul intervenţiei/ acţiunii va preciza, în vederea realizării unei cooperări cât mai bune şi eficiente, următoarele date: forţele şi mijloacele care vor participa pentru limitarea efectelor situaţiei de urgenţă create; aliniamentele (sectoarele/ obiectivul) pe care se dispun forţele cu care se cooperează, în sprijinul forţelor inspectoratului; distanţa şi timpul de deplasare; misiunile necesare a fi executate de către forţele cu care se cooperează, pentru realizarea unei intervenţii operative şi eficiente; modul de acţiune în cazul evacuării în situaţii de urgenţă, organizată pe urgenţe, fluxuri şi trasee de evacuare, puncte de adunare şi îmbarcare şi itinerarii de deplasare. modul de asigurare a conducerii şi legăturilor.

Cooperarea, ca activitate distinctă, se asigură prin: înţelegerea unitară a scopurilor acţiunilor; cunoaşterea misiunilor şi a modului de îndeplinire a acestora; cunoaşterea permanentă a situaţiei operative din zona de competenţă a inspectoratului; menţinerea neîntreruptă a legăturilor şi informarea reciprocă; stabilirea unui sistem unic de orientare, semnale şi comunicare; conducerea neîntreruptă, precum şi controlul îndeplinirii misiunilor.

136

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a La organizarea cooperării se va ţine seama de: misiunile pentru care se organizează cooperarea; caracteristicile zonei de competenţă/ raionului de intervenţie, obiectivelor şi localităţilor; dispunerea unităţilor, subunităţilor, organelor şi forţelor cu care se cooperează şi posibilităţile de intervenţie ale acestora; timpul de intervenţie al forţelor proprii şi al celor cu care se cooperează. Principalele misiuni pentru care se organizează cooperarea sunt: intervenţia în situaţii de urgenţă de amploare pentru limitarea efectelor şi înlăturarea consecinţelor acestora; salvarea, protejarea şi/ sau evacuarea oamenilor, animalelor şi bunurilor periclitate în situaţii de urgenţă; stabilirea cauzelor producerii evenimentului (dezastrului) şi a condiţiilor care au favorizat dezvoltarea şi propagarea acestuia; executarea altor misiuni ordonate de eşaloanele superioare; La organizarea şi realizarea cooperării, vor fi respectate cu stricteţe prevederile planurilor de cooperare inter - instituţionale, regulamentele pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă pe tipuri de risc şi ordinele conducătorilor instituţiilor publice locale reprezentate în Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi vor fi specificate modalităţile concrete de intervenţie, precum şi relaţionarea forţelor participante la gestionarea situaţiilor de urgenţă pentru care se cooperează. La rândul său, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Şerban Cantacuzino” al judeţului Prahova execută misiuni în sprijinul managementului realizat de către celelalte componente ale C.J.S.U. Prahova potrivit competenţelor în domeniu conferite de lege, concomitent cu asigurarea coordonării unitare şi permanente a activităţilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă ce pot fi produse ca urmare a manifestării acestora. Sistemul de comunicaţii al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Şerban Cantacuzino” al judeţului Prahova, reprezintă totalitatea mijloacelor de comunicaţii fixe, mobile şi portabile, interconectate prin diferite medii de comunicaţii, care asigură nevoile de legături radio, radiotelefonice, telefonice şi fax pentru transmiterea de date şi informaţii cu destinaţii şi roluri diferite, pentru îndeplinirea atribuţiilor stabilite prin lege. Sistemul de comunicaţii trebuie să realizeze transmiterea şi recepţionarea informaţiilor prin toate categoriile de mijloace tehnice de comunicaţii necesare conducerii misiunilor specifice Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Şerban Cantacuzino” al judeţului Prahova, cooperării cu celelalte organe de ordine şi siguranţă publică, transmiterea mesajelor de protecţie civilă despre pericolul atacului din aer, contaminarea radioactivă, chimică, biologică şi al dezastrelor, înştiinţării cu privire la alarma de luptă, şi declararea stării de mobilizare. Organizarea sistemului de comunicaţii şi informatic se realizează în scopul coordonării şi conducerii forţelor şi mijloacelor pe timpul acţiunilor de intervenţie şi constă în asigurarea funcţionării într-un sistem unic a legăturilor radio, fir sau informatice, pe baza planului de comunicaţii al inspectorului şef şi a dispoziţiilor eşalonului superior. Pentru organizarea sistemului informatic şi de comunicaţii se folosesc atât mijloace proprii, conform tabelelor de înzestrare, cele puse la dispoziţia inspectoratului de către alte instituţii ale administraţiei publice locale, precum şi cele ale Sistemului de Management Informaţional pentru Situaţii de Urgenţă (S.M.I.S.U.) Judeţean. Sistemul de Management Informaţional pentru Situaţii de Urgenţă reprezintă un sistem informatic integrat, destinat să asigure suportul informaţional necesar factorilor decizionali prin colectarea şi distribuirea informaţiilor despre urgenţe de la şi între instituţiile implicate în gestionarea, evaluarea situaţiilor de urgenţă şi a efectelor acestora, coordonarea intervenţiei, monitorizarea situaţiilor, precum şi pentru elaborarea, stocarea, punerea în aplicare, coordonarea planurilor şi a procedurilor standard operaţionale prevăzute pentru fiecare tip de situaţie în parte. Arhitectura sistemului se bazează pe legislaţia în vigoare, referitoare la organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă şi are ca scop principal creşterea calităţii şi eficienţei serviciilor destinate gestionării situaţiilor de urgenţă la toate nivelurile,

137

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a de la cel judeţean până la nivel naţional, precum şi asupra sporirii capacităţii Guvernului de a lua rapid deciziileoportune în astfel de situaţii. Asigurarea comunicaţiilor se realizează prin mijloace de legătură radio şi fir în reţelele proprii şi de cooperare în conformitate cu Planul de comunicaţii, elaborat de către compartimentul de specialitate din cadrul inspectoratului. Legăturile de comunicaţii şi cele informatice asigură schimbul de date pe verticală, între inspectorat şi structurile subordonate, până la nivelul echipelor şi echipajelor din organica subunităţilor, precum şi în plan orizontal, cu comitetele şi centrele operative constituite în cadrul instituţiilor publice locale cu atribuţii în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă. În sistem sunt integrate toate structurile componente ale Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, potrivit prevederilor legislaţiei specifice în domeniu. Legăturile asigură, de asemenea, comunicarea cu punctele de comandă avansate,comandantul acţiunii şi şefii de dispozitive. Ca o sinteză a celor prezentate, pentru realizarea legăturilor se utilizează: Sistemul informatic al I.S.U.J. Prahova şi al structurilor de intervenţie compus din staţii de lucru conectate în cadrul unor reţele locale de calculatoare (LAN), sau utilizate ca staţii independente. Pentru protecţia sistemului informatic: ■ se folosesc parole pentru software-ul de bază şi pentru accesul pe staţiile de lucru ale fiecărui utilizator; ■ este interzisă conectarea în reţea a staţiilor de lucru pe care se procesează documente clasificate; ■ în reţeaua locală sunt conectate pentru consultarea anumitor baze de date, staţii de lucru pe care sunt procesate şi stocate doar documente cu caracter NESECRET sau cel mult SECRET DE SERVICIU; ■ parolele sunt cunoscute numai de utilizatorii staţiilor de lucru, administratorul reţelei de calculatoare şi administratorul de securitate; ■ parolele sunt schimbate periodic de administratorul de reţea; Sistemul de comunicaţii al inspectoratului se compune din : ■ compartimentul Monitorizare Situaţii de Urgenţă şi Dispecerat; ■ staţii radio (fixe şi portabile) pe unde ultrascurte; ■ centrala telefonică; ■ fax; ■ staţia de lucru pentru transmisiile de date instalată în dispecerat, conectată prin conexiune dial - up la serverul de poştă electronică al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale; ■ staţii radio portabile pe unde ultrascurte pentru grupa operativă; ■ posturi telefonice în reţeaua TELECOM, în cea de cooperare a Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi posturi telefonice de interior; ■ echipamentul destinat preluării apelurilor de urgenţă 112; ■ postul de înştiinţare-alarmare; ■ reţea guvernamentală T.O.; Legături telefonice: ■ reţeaua de cooperare T.O. şi I.C., administrată de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. Reţeaua T.O. la nivelul inspectoratului este compusă din două posturi, utilizate de inspectorul şef şi prim adjunctul inspectorului şef iar reţeaua I.C. este compusă din 13 posturi repartizate astfel : 4 la nivelul inspectoratului şi 9 la nivelul structurilor de intervenţie; ■ reţeaua telefonică (metropolitană) a Ministerului Administraţei şi Internelor; ■ reţeaua telefonică realizată prin infrastructura TELECOM; ■ reţeaua telefonică interioară (de incintă); ■ legături prin fax;

Reţeaua de înştiinţare - alarmare constă în interconectarea echipamentelor F1001 A, la nivelul inspectoratului, cu centrul de comunicaţii de la Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. 138

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a Aceasta asigură legături necesare interconectării echipamentelor de tip F1001 A şi B de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Şerban Cantacuzino al judeţului Prahova la sistemul de înştiinţare al I.G.S.U., din punctul de comandă operativ dispus în Casa Presei Libere şi cu 10 Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă. Această reţea foloseşte ca suport de comunicaţii circuite închiriate din sistemul naţional de telecomunicaţii.

Comunicaţii radio: Asigură realizarea şi menţinerea legăturilor cu personalul de la locul intervenţiei, cu forţele cu care se cooperează, cu punctul de comandă mobil înaintat, precum şi cu eşalonul superior. Acestea cuprind: ■ legături radiotelefonice pe unde ultrascurte, zonal la nivelul fiecărei unităţi, pentru conducerea forţelor şi asigurarea cooperării cu alte unităţi şi formaţiuni din organica inspectoratului; ■ legăturile simplex pe canalele proprii se organizează într-o singură reţea, de la dispeceratul unităţii cu toate subunităţile, unele autovehicule aflate în misiune şi Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă din judeţul Prahova; ■ legături radiotelefonice mobile în sistemul de radiocomunicaţii digitale mobile integrat PHOENIX, realizat prin intermediul terminalelor MATRA şi sistemul TETRA; ■ legături radio pe unde scurte, destinate să asigure fluxul de informaţii cu inspectoratele şi structurile subordonate acestora, în situaţii de urgenţă organizate în reţele radio de conducere şi cooperare; de recepţionare a mesajelor de protecţie civilă; Comunicaţiile radio pe unde scurte se organizează in reţelele si direcţiile radio folosindu-se ca moduri de lucru telegrafia auditiva (M.A. si M.F.) si fonia. ■ legături radio de cooperare pe unde ultrascurte organizate de eşaloanele care coordonează misiuni în care sunt implicate şi forţe aparţinând inspectoratului; ■ reţele mobile G.S.M. utilizate ca rezervă la celelalte legături prin mijloacele de comunicaţii convenţionale;

Secţiunea a 7-a COORDONAREA ŞI CONDUCEREA

În cadrul CJSU Prahova , inspectorul-şef al inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean este vicepreşedintele cu atribuţii de coordonare unitară a tuturor componentelor cu responsabilităţi în realizarea intervenţiei. În situaţii de urgenţă, coordonarea unitară a acţiunii tuturor forţelor implicate în intervenţie se realizează de către comandantul acţiunii, care este desemnat la nivel judeţean în funcţie de natura şi gravitatea evenimentului şi de mărimea categoriilor de forţe concentrate. Comandantul acţiunii este ajutat în îndeplinirea sarcinilor de unul sau mai mulţi comandanţi ai intervenţiei aflaţi la locul producerii evenimentului excepţional, de grupa operativă şi de punctul operativ avansat constituite potrivit reglementărilor în vigoare. În scopul asigurării unei coordonării şi conduceri unitare a acţiunilor de răspuns în situaţii de urgenţă I.S.U.J. Prahova cooperează / colaborează permanent cu toate instituţiile şi structurile judeţene cu atribuţii în acest domeniu. Astfel, pentru îndeplinirea misiunilor specifice în domeniul gestionării situaţiilor de urgenţă, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Şerban Cantacuzino” al judeţului Prahova prin structurile de intervenţie din subordine acţionează, potrivit domeniului de competenţă, la ordinul sau, după caz, la solicitarea: Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă; preşedintelui Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Prahova; preşedinţilor celor 104 Comitete Locale pentru Situaţii de Urgenţă;

139

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a În funcţie de locul producerii situaţiei speciale acţiunile de intervenţie se pot desfăşura în următoarele medii: terestru, împădurit, montan, acvatic (lacuri de acumulare, lacuri de munte, lacuri de câmpie, râuri). Pentru asigurarea unui răspuns oportun şi eficient se constituie sisteme de intervenţie imediată compuse din celule de alarmă. Acţiunile de răspuns în situaţii speciale se planifică şi desfăşoară pe trei paliere: operativ, tactic şi strategic. Pentru alertarea capabilităţilor specializate prevăzute prin planurile de acţiune se stabilesc următoarele coduri: - ALPHA – pentru celule de alarmă organizate la nivel judeţean şi cele cu competenţă regională cu program de lucru 24/24 de ore şi timp de operaţionalizare de la 3 minute până la 60 minute. - BRAVO – pentru celule de alarmă organizate la nivel judeţean şi cele cu competenţă regională cu timp de operaţionalizare mai mare de 60 minute. - CHARLIE – pentru capabilităţile specializate care intervin în sprijinul celulelor de alarmă. Competenţa pentru introducerea codurilor de alertare menţionate anterior se stabileşte, astfel: - Inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă - pentru ALPHA şi BRAVO. - Centrul naţional de conducere integrată al MAI – pentru CHARLIE. Capabilităţile specializate prevăzute prin planurile de intervenţie/acţiune se stabilesc pe coduri de alertare. Registrele de capabilităţi reprezintă documentele care stau la baza dimensionării forţelor şi mijloacelor, sens în care centrele operative ale autorităţii responsabile vor proceda la actualizarea acestora prin notificarea COC şi CNCI al MAI, în termen de maxim 48 de ore de producerea modificărilor. Transmiterea codurilor de alertare se realizează, astfel: - la nivel judeţean prin Centrul Operaţional Judeţean/Inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă la ordinul inspectorului şef/înlocuitorului legal la comandă; - la nivel naţional prin Centrul naţional de conducere integrată al MAI la dispoziţia secretarului de stat, şef al DSU sau la ordinul inspectorului general al IGSU/persoana desemnată de acesta în lipsa şefului DSU. Mesajul de alertare va fi transmis astfel: „ALPHA – denumire tip risc”, respectiv exemplu „ALPHA – chimic /inundaţii” pentru stabilirea concretă a planurilor de acţiune şi capabilităţilor ce vor fi activate. Pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă speciale, de amploare şi complexitate ridicată, potrivit procedurilor în vigoare, la nivelul judeţului Prahova se activează Centrul Judeţean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei. Centrului Judeţean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei Prahova (C.J.C.C.I.) reprezintă structura interinstituţională destinată asistării decizionale a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi coordonării acţiunilor de intervenţie asociate situaţiilor de urgenţă produse ca urmare a manifestării factorilor de risc. C.J.C.C.I are în compunere personal din cadrul inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă, precum şi experţi şi specialişti din cadrul instituţiilor şi operatorilor economici de interes local care asigură funcţii de sprijin. În funcţie de natura situaţiei create, C.J.C.C.I. poate funcţiona parţial sau total încadrat, conform procedurilor de activare pe faze. În acest scop, fazele de activare au fost definite după cum urmează:  verde – rutină (personalul va fi asigurat de I.S.U.J. Prahova; activitatea se va desfăşura în cadrul dispeceratului I.S.U.J. Prahova conform procedurilor);  galben – alertă (personalul va fi asigurat de I.S.U.J. Prahova; activitatea se va desfăşura la sediul I.S.U.J. Prahova conform procedurilor);  portocaliu – activare parţială a C.J.C.C.I. (personalul I.S.U.J. Prahova va fi suplimentat cu reprezentanţi ai instituţiilor deconcentrate şi descentralizate la nivel judeţean, implicate

140

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a conform legislaţiei în vigoare; activitatea se va desfăşura în spaţiile alocate C.J.C.C.I. conform procedurilor);  roşu – activare totală (reprezentanţii instituţiilor deconcentrate ale ministerelor şi ai instituţiilor reprezentative la nivel judeţean asigură fundamentarea hotărârilor care vor fi luate în comitetul judeţean şi asigură, totodată, ducerea la îndeplinire a hotărârilor adoptate de aceste organisme; activitatea se va desfăşura în spaţiile alocate C.J.C.C.I. conform procedurilor). În exercitarea atribuţiilor funcţionale, C.J.C.C.I. Prahova execută următoarele: elaborează concepţia şi planurile de acţiune ale structurilor prevăzute să intervină; elaborează documentele de conducere şi coordonare a acţiunilor de răspuns în situaţii de urgenţă; evaluează necesarul de forţe şi mijloace necesare îndeplinirii misiunilor din competenţa inspectoratului şi coordonează activităţile de planificare a misiunilor ce revin în responsabilitatea acestora; gestionează fluxul informaţional cu structurile de conducere şi coordonare aparţinând componentelor Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă la nivel judeţean şi local; asigură informarea conducerii Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, cu privire la activităţile desfăşurate în cadrul procesului de planificare şi desfăşurare a intervenţiei. Astfel, în funcţie de locul, natura, amploarea şi evoluţia evenimentului, intervenţiile serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă sunt organizate şi conduse pe urgenţe astfel:  Urgenţa I se asigură de garda/ gărzile de intervenţie ale structurilor de intervenţie din subordine, aflate în raionul (obiectivul) afectat. Pentru îndeplinirea acţiunilor de intervenţie detaşamentele organizează garda de intervenţie, compusă din personal şi tehnică din dotare, care acţionează independent sau, când situaţia impune, în cooperare cu forţele şi mijloacele existente în obiectivul sau localitatea afectată, precum şi cu celelalte servicii voluntare/ private din raionul de intervenţie. Forţele şi mijloacele din urgenţa I sunt conduse de şeful gărzii de intervenţie, iar în situaţii complexe de intervenţie, acţiunea va fi condusă de comandantul de detaşament, un ofiţer din subordinea acestuia, un ofiţer de la nivelul inspectoratului sau grupa operativă. Funcţie de natura şi amploarea evenimentului, garda de intervenţie a detaşamentelor acţionează în funcţie de tipul, natura şi amploarea situaţiei de urgenţă, cu forţele şi mijloacele stabilite de către comandantul intervenţie/ acţiunii.  Urgenţa a II-a se asigură de către structurile inspectoratului iar în situaţii complexe se pot solicita forţele şi mijloacele cu care se cooperează, precum şi a serviciilor voluntare/ private din zona de competenţă a inspectoratului. Conducerea acţiunilor în urgenţa a II-a este asigurată de către inspectorul şef fiind sprijinit de grupa operativă, alte persoane stabilite de acesta sau, după caz, specialişti din obiectivul afectat.  Urgenţa a III-a se asigură de către două sau mai multe inspectorate limitrofe. Conducerea forţelor din urgenţa a III-a se asigură de către inspectorul şef în a cărui zonă de competenţă s-a produs evenimentul, în coordonarea nemijlocită a prefectului judeţului cel mai afectat.  Urgenţa a IV-a se asigură în cazul unor intervenţii de amploare şi de lungă durată, de grupări operative dislocate la ordinul inspectorului general în zona afectată, sub comanda unică şi nemijlocită a comandantului acţiunii. Sistemul de conducere organizat pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă la nivelul inspectoratului judeţean este structura decizională cu rol de a asigura continuitate acţiunilor de intervenţie şi cuprinde: 1. Subsistemul decizional, constituit din:  comandantul acţiunii/intervenţiei/ – conducătorul subsistemului decizional. Acesta ia decizii privind desfăşurarea acţiunilor de intervenţie, dă misiuni structurilor subordonate şi asigură controlul îndeplinirii acestora.  Comitetul Judeţean şi Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă;

141

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a  puncte de comandă înaintate (fixe sau mobile), deservite de comandantul acţiunii/intervenţiei/comandantul acţiunii sau grupele operative, după caz. 2. Subsistemul operaţional (structuri tehnic-operaţionale, de suport tehnic şi intervenţie ):  structurile de intervenţie;  sisteme de intervenţie imediată formate din celule de alarmă (organizate la nivelul C.O.J. sau C.J.C.C.I., după caz);  grupurile de suport tehnic;  serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă, precum şi alte structuri cu care se cooperează;  posturi medicale avansate;  rezerva (rezervele) de forţe, mijloace şi substanţe de intervenţie, la dispoziţia subsistemului operaţional;  grupările operative; 3. Subsistemul logistic (structuri logistice şi de mentenanţă):  mijloace tehnice specifice şi materiale din dotarea serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă din sectoarele de asigurare logistică;  bunuri materiale puse la dispoziţie de comitetele locale pentru situaţii de urgenţă, structuri cu care se cooperează, operatori economici şi organizaţii neguvernamentale;  punctul de asistenţă tehnică;  punctul de colectare a ajutoarelor. 4. Alte elemente de dispozitiv:  locul (raionul) de evacuare a victimelor;  locul (raionul) de evacuare a bunurilor materiale;  locul (raionul) de evacuare a animalelor;  locul taberei de sinistraţi. Intervenţia subunităţilor subordonate Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului Prahova se realizează pe două priorităţi (urgenţe) de bază, în funcţie de particularităţile situaţiei de urgenţă, astfel: PRIORITATEA (urgenţa) 1 cuprinde misiunile care trebuie executate de către structurile specializate, în scopul prevenirii agravării situaţiei de urgenţă, salvării oamenilor şi bunurilor de patrimoniu, limitării sau înlăturării, după caz, a consecinţelor acestora şi se referă la:  participarea, cu forţe şi mijloace specializate, la executarea cercetării chimice, biologice şi radioactive în vederea stabilirii măsurilor necesare pentru protecţia personalului şi a populaţiei afectate;  deblocarea căilor de acces şi a adăposturilor;  înlăturarea sau limitarea riscurilor iminente de prăbuşire a unor construcţii;  căutarea şi salvarea victimelor;  acordarea primului ajutor şi a asistenţei medicale de urgenţă;  salvarea/ protejarea, în limita posibilităţilor, în special a bunurilor de patrimoniu;  descoperirea, identificarea şi asanarea muniţiei şi a elementelor de muniţie nefuncţionale sau neexplodate;  limitarea/ înlăturarea avariilor la reţelele de gospodărie comunală;  evacuarea şi adăpostirea populaţiei aflate în zonele expuse riscurilor;  stingerea incendiilor;  decontaminarea personalului, terenului, clădirilor şi tehnicii;  protejarea personalului şi a bunurilor proprii aflate în zonele expuse riscurilor complementare;  asigurarea mijloacelor de subzistenţă populaţiei afectate. PRIORITATEA (urgenţa) numărul 2 în care se continuă acţiunile din prioritatea numărul 1, la care se adaugă:

142

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a  asigurarea suportului logistic privind amenajarea şi deservirea taberelor pentru sinistraţi;  constituirea rezervei de mijloace de protecţie individuală şi colectivă;  executarea controlului contaminării radioactive, chimice şi biologice a personalului şi bunurilor proprii;  executarea controlului contaminării surselor de apă potabilă;  participarea la evacuarea, protejarea şi, după caz, izolarea persoanelor contaminate;  executarea controlului sanitar epidemic în zonele de acţiune a forţelor şi mijloacelor proprii;  transportul şi distrugerea muniţiei menţionate la acţiunile din prioritatea numărul 1;  verificarea şi repunerea în funcţiune a sistemului de alarmare şi a celui de comunicaţii şi informatică;  participarea la misiunile de degajare a căilor de comunicaţii necesare transportului materialelor şi accesului forţelor şi mijloacelor de intervenţie;  îndeplinirea altor misiuni stabilite prin lege.

143

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA. EDIŢIA a VII-a

CAPITOLUL V

Resurse umane, materiale şi financiare

Alocarea resurselor materiale şi financiare necesare desfăşurării activităţii de analiză şi acoperire a riscurilor se realizează, potrivit reglementărilor în vigoare, prin planurile de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, elaborate de comitetele judeţene şi comitetele locale pentru situaţii de urgenţă. Consiliile judeţene şi consiliile locale prevăd anual, în bugetele proprii, fondurile necesare pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare analizei şi acoperirii riscurilor din unităţile administrativ-teritoriale pe care le reprezintă. În funcţie de categoriile de riscuri identificate, mecanismele şi condiţiile de producere/manifestare, de amploarea şi efectele posibile ale acestora, se stabilesc tipurile de forţe şi mijloace necesare de prevenire şi combatere a riscurilor, astfel:  inspecţii de prevenire;  servicii profesioniste/voluntare/private pentru situaţii de urgenţă;  Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare;  formaţiuni de protecţie civilă: echipe de căutare-salvare, NBC şi pirotehnice;  alte formaţiuni de salvare: Crucea Roşie, SALVAMONT, scafandri profesionişti etc.;  grupe de sprijin. Pe lângă tipurile de forţe precizate anterior, mai pot acţiona, conform funcţiilor de sprijin îndeplinite, celelalte instituţii descentralizate şi deconcentrate de la nivelul judeţului.

Forţele auxiliare se stabilesc din rândul populaţiei şi salariaţilor, al formaţiunilor de voluntari, altele decât cele instruite special pentru situaţii de urgenţă, care acţionează conform sarcinilor stabilite pentru formaţiunile de protecţie civilă organizate la operatorii economici şi societăţile comerciale în planurile de apărare specifice, elaborate potrivit legii.

FORŢE ANGRENATE PENTRU EXECUTAREA MISIUNILOR DE INTERVENŢIE LA NIVELUL ZONEI DE COMPETENŢĂ A ISUJ PRAHOVA Pentru îndeplinirea misiunilor specifice din competenţă Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Şerban Cantacuzino” al judeţului Prahova, întrebuinţează următoarele structuri, având în componenţă echipaje specializate pentru intervenţie : a. Detaşamentul 1 de Pompieri Ploieşti: ■ echipaj de primă intervenţie şi comandă – 1; ■ echipaj de intervenţie cu apă şi spumă – 5; ■ echipaj de intervenţie cu pulberi – 1; ■ echipaj de intervenţie pe autocamion şi motopompă – 1; ■ echipaj de intervenţie şi salvare de la înălţime – 1; ■ echipă de căutare – salvare – 1; ■ echipaje S.M.U.R.D. – 3 şi PMA tip I; ■ echipaj de intervenţie pe UTV – 1;

144

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA. EDIŢIA a VII-a

■ echipaje de intervenţie pe apă – 2; ■ echipă de cercetare C.B.R.N. – 1; ■ echipă pirotehnică – 1; ■ motopompa remorcabila – 1; ■ motopompă transportabilă – 3.

b. Detaşamentul 2 de Pompieri Ploieşti : ■ echipaj de primă intervenţie şi comandă – 1; ■ echipaj de intervenţie cu apă şi spumă – 5; ■ echipaj de intervenţie cu pulberi – 1; ■ echipaj de intervenţie pe autocamion şi motopompă – 1; ■ echipaj de intervenţie accidente colective şi calamităţi – 1; ■ echipaj de intervenţie şi salvare de la înălţime – 1; ■ echipaje S.M.U.R.D. – 4; ■ echipaje de intervenţie pe apă – 2; ■ motopompă transportabilă – 3.

c. Detaşamentul de Pompieri Câmpina ■ echipaj de primă intervenţie şi comandă – 1; ■ echipaj de intervenţie cu apă şi spumă – 4; ■ echipaj de intervenţie pe autocamion şi motopompă – 1; ■ echipaje S.M.U.R.D. – 2; ■ echipaje de intervenţie pe apă – 1; ■ motopompă transportabilă – 1. c.1 Garda de Intervenţie Băicoi ■ echipaj de intervenţie cu apă şi spumă – 3; ■ motopompă remorcabilă– 1; ■ echipaj ambulanţă S.M.U.R.D. – 1; ■ motopompă transportabilă – 1. c.2. Punct de lucru Plopeni ■ echipaj de intervenţie cu apă şi spumă – 1; ■ motopompă transportabilă - 1 .

d. Detaşamentul de Pompieri Sinaia ■ echipaj de primă intervenţie şi comandă – 1; ■ echipaj de intervenţie cu apă şi spumă – 3; ■ echipaj de intervenţie pe autocamion şi motopompă – 1; ■ echipaj de intervenţie şi salvare de la înălţime – 1; ■ echipaj de intervenţie pe UTV – 1; ■ echipaje de intervenţie pe apă – 1; ■ echipaje S.M.U.R.D. – 3; ■ motopompă transportabilă – 1. d.1 Garda de Intervenţie Peleş ■ echipaj de intervenţie cu apă şi spumă – 1; ■ motopompe remorcabile -1; ■ motopompă transportabilă – 1. d.2. Punct de lucru Valea Doftanei ■ echipaj de intervenţie cu apă şi spumă – 1; ■ motopompă transportabilă - 1.

145

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA. EDIŢIA a VII-a

e. Detaşamentul de Pompieri Mizil ■ echipaj de primă intervenţie şi comandă – 1; ■ echipaj de intervenţie cu apă şi spumă – 2; ■ echipaj de intervenţie pe autocamion şi motopompă – 1; ■ echipaje S.M.U.R.D. – 2; ■ echipaje de intervenţie pe apă – 2; ■ motopompe remorcabile -1; ■ motopompă transportabilă – 1. e.1 Garda de Intervenţie Urlaţi ■ echipaj de intervenţie cu apă şi spumă – 2; ■ echipaj ambulanţă S.M.U.R.D. – 1; ■ motopompe remorcabile -1; ■ echipaj de intervenţie pe apă – 1. e.2 Punct de lucru Apostolache ■ echipaj de intervenţie cu apă şi spumă – 1.

f. Detaşamentul de Pompieri Vălenii de Munte: ■ echipaj de primă intervenţie şi comandă – 1; ■ echipaj de intervenţie cu apă şi spumă – 2; ■ echipaj de intervenţie pe autocamion şi motopompă – 1; ■ motopompă transportabilă – 1; ■ echipaje de intervenţie pe apă – 1. f.1 Garda de Intervenţie Măneciu ■ echipaj de intervenţie cu apă şi spumă – 2; ■ echipaje ambulanţă S.M.U.R.D. – 1; ■ motopompe remorcabile -1; ■ motopompă transportabilă – 1; ■ echipaje de intervenţie pe apă – 1. f.2. Garda de Intervenţie Slănic ■ echipaj de intervenţie cu apă şi spumă – 1; ■ motopompă remorcabilă – 1; ■ motopompă transportabilă – 1. f.3. Punct de lucru Cheia ■ echipaj de intervenţie cu apă şi spumă – 1; ■ echipaje ambulanţă S.M.U.R.D. – 1; ■ motopompă transportabilă – 1. f.4. Punct de lucru Lipăneşti ■ echipaj de intervenţie cu apă şi spumă – 1; ■ echipaje ambulanţă S.M.U.R.D. – 1; ■ motopompă transportabilă – 1.

146

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA. EDIŢIA a VII-a

Având în vedere faptul că în ultima perioadă de timp, numărul intervenţiilor în situaţii de urgenţă a crescut de la 1471 în anul 2005 la 14092 în anul 2015 şi natura riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă identificate pe teritoriul judeţului Prahova, se impune reamplasarea/reamenajarea unui CENTRU ZONAL DE MONITORIZARE ŞI GESTIONARE A SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ precum şi înfiinţarea unor noi puncte de lucru pentru reducerea timpului de răspuns, astfel:

Nr. Propunere puncte de Structura operativă Autospeciale Spaţii crt. lucru autospecială de lucru cu apă şi spumă de P.L. în mun. Ploieşti mica capacitate prevăzută cu modul de Spaţiu pentru 1. zona de nord descarcerare uşoară şi prim ajutor; garare - 3 locuri o ambulanţă SMURD tip B2 autospecială de lucru cu apă şi spumă de P.L. în mun. Ploieşti Spaţiu pentru 2. mica capacitate prevăzută cu modul de zona centru garare - 2 locuri descarcerare uşoară şi prim ajutor ; Detaşamentul 1 de autospecială de lucru cu apă şi spumă de pompieri Ploieşti mare capacitate prevăzută cu modul de Spaţiu pentru 3. P.L. Dumbrava descarcerare uşoară şi prim ajutor ; garare -2 locuri o ambulanţă SMURD tip B2 autospecială de lucru cu apă şi spumă de Spaţiu pentru 4. PL. Crângul lui Bot mare capacitate prevăzută cu modul de garare -2 locuri descarcerare uşoară şi prim ajutor ; autospecială de lucru cu apă şi spumă de Spaţiu pentru 5. PL Maneşti mare capacitate prevăzută cu modul de garare -2 locuri descarcerare uşoară şi prim ajutor ; autospecială de lucru cu apă şi spumă de mare capacitate prevăzută cu modul de Spaţiu pentru 6. P.L. Puchenii Mari descarcerare uşoară şi prim ajutor ; garare -3 locuri Detaşamentul 2 de o ambulanţă SMURD tip B2 pompieri Ploieşti autospecială de lucru cu apă şi spumă de mare capacitate prevăzută cu modul de Spaţiu pentru 7. P.L. Balta Domnei descarcerare uşoară şi prim ajutor ; garare -3 locuri o ambulanţă SMURD tip B2 autospecială de lucru cu apă şi spumă de Detaşamentul de mică capacitate prevăzută cu modul de Spaţiu pentru 8. P.L. Breaza pompieri Câmpina descarcerare uşoară şi prim ajutor ; garare -3 locuri o ambulanţă SMURD tip B2 autospecială de lucru cu apă şi spumă de Detaşamentul de mică capacitate prevăzută cu modul de Spaţiu pentru 9. P.L. Comarnic pompieri Sinaia descarcerare uşoară şi prim ajutor ; garare -3 locuri o ambulanţă SMURD tip B2 autospecială de lucru cu apă şi spumă de Detaşamentul de mare capacitate prevăzută cu modul de Spaţiu pentru 10. P.L. Ciorani pompieri Mizil descarcerare uşoară şi prim ajutor ; garare -3 locuri o ambulanţă SMURD tip B2 autospecială de lucru cu apă şi spumă de Detaşamentul de mare capacitate prevăzută cu modul de Spaţiu pentru 11. pompieri Vălenii de P.L. Poseşti descarcerare uşoară şi prim ajutor ; garare -3 locuri Munte o ambulanţă SMURD tip B2 8 ambulanţe SMURD tip B2 7 autospeciale de lucru cu apă şi spumă de 11 spaţii de mare capacitate prevăzute cu modul de garare dotate descarcerare uşoară şi prim ajutor ; TOTAL 11 puncte de lucru confom 4 autospeciale de lucru cu apă şi spumă de prevederilor mică capacitate prevăzute cu modul de legale în vigoare descarcerare uşoară şi prim ajutor ;

147

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA. EDIŢIA a VII-a

Realizarea CENTRULUI ZONAL DE MONITORIZARE ŞI GESTIONARE A SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ care să deservească atât populaţia judeţului, cât şi populaţia din zonele vecine, este necesară în contextul dezvoltării socio-economice şi a infrastructurii, prin apariţia autostrăzii A3. Deasemenea, este necesară dotarea cu noi autospeciale şi utilaje după cum urmează:  8 ambulanţe S.M.U.R.D. tip „B”;  6 autospeciale de capacitate 9000 l apă şi 1000 l spumogen;  31 autospeciale de capacitate 7000 l apă şi 1000 l spumogen şi accesorii pentru descarcerare;  3 autospeciale de intervenţie şi salvare la înălţimi (autoscări mecanice);  2 autofreze pentru deszăpeziri;  2 buldoescavatoare;  2 automacarale de minim 125 tone forţă;  6 autospeciale de primă intervenţie şi comandă;  2 microbuze transport personal de intervenţie de minim 20 locuri;  1 autobuz/autocar;  10 UTV – uri;  10 ATV-uri cu echipamente şi instalaţii pentru stingere incendii;  10 autobasculante;  2 autospeciale de stins incendii cu pulbere;  1 autospecială pirotehnică;  2 autospeciale echipate cu generatoare electrice şi echipamente specifice intervenţiei în teren;  1 autospecială transport câini;  4 autospeciale pentru munca operativă;  1 autospecială pentru transportul autovehiculelor avariate;  7 autocamioane pentru transportul efectivelor şi materialelor la intervenţie;  1 autospecială punct de comandă mobil;  6 spaţii pentru garare/amplasare puncte de lucru ( preluate de la C.L.S.U./Consiliul Judeţean ), a câte 3 locuri fiecare.

În tabelul de mai jos a fost a fost identificastă tehnica de intervenţie aflată în dotarea ISUJ Prahova care necesită înlocuire precum şi tehnica de intervenţie necesară gestionării situaţiilor de urgenţă determinate de tipurile de risc.

Structura Existent Necesar Argument pentru înlocuire/ dotare A1800 A2003 autospeciala are o vechime mai mare de 20 ani şi (Dennis) (autosp. de stingere cu apă este dotată doar cu accesorii şi echipamente de 2000 l, cu modul desc şi prim intervenţie pentru stingerea incendiilor, viteză ajutor ) medie de deplasare foarte mică. AT9000 AT5003 autospeciala are o vechime mai mare de 20 ani şi Detaşamentul (APCAT) (autosp. de stingere cu 5000 l este dotată doar cu accesorii şi echipamente de 1 de pompieri apă şi 500 l spumă, cu modul intervenţie pentru stingerea incendiilor, viteză Ploieşti desc şi prim ajutor) medie de deplasare foarte mică. A9000 AT10000 autospeciala are o vechime mai mare de 20 ani şi (APCA) (autosp. de stingere cu 8000 l este dotată doar cu accesorii şi echipamente de apă şi 2000 l spumă) intervenţie pentru stingerea incendiilor, viteză medie de deplasare foarte mică.

148

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA. EDIŢIA a VII-a

P5000 autospeciala are o vechime mai mare de 20 ani, P5000 viteză medie de deplasare foarte mică. SARC autospecială de primă cercetare şi evaluare CBRN 1 S30 autospecial are o vechime mai mare de 20 ani, B70 viteză medie de deplasare foarte mică. pernă salvare pernă salvare de la înălţimi 1 linie de număr mare de intervenţii al structurii de întreţinere a intervenţie 1 echipamenrtul ui individual microbuz transport personal la intervenţie 1 Detaşamentul TSS 1 autocisternă transport spumogen 10 000 l. 2 de pompieri ACI autocamin transport efective şi autospeciala are o vechime mai mare de 20 ani, Ploieşti materiale viteză medie de deplasare foarte mică. A2400 A2003 autospeciala are o vechime mai mare de 20 ani şi (autosp. de stingere cu apă este dotată doar cu accesorii şi echipamente de 2000 l, cu modul desc şi prim intervenţie pentru stingerea incendiilor, viteză ajutor ) medie de deplasare foarte mică. AT9000 AT5003 autospeciala are o vechime mai mare de 20 ani şi (APCAT) (autosp. de stingere cu 5000 l este dotată doar cu accesorii şi echipamente de apă şi 500 l spumă, cu modul intervenţie pentru stingerea incendiilor, viteză desc şi prim ajutor) medie de deplasare foarte mică. A9000 autospeciala are o vechime mai mare de 20 ani şi AT10000 (APCA) este dotată doar cu accesorii şi echipamente de (autosp. de stingere cu 8000 l intervenţie pentru stingerea incendiilor, viteză apă şi 2000 l spumă) medie de deplasare foarte mică. AT1000 (ATI autospeciala are o vechime mai mare de 20 ani şi AT10000 R) este dotată doar cu accesorii şi echipamente de (autosp. de stingere cu 8000 l intervenţie pentru stingerea incendiilor, viteză apă şi 2000 l spumă) medie de deplasare foarte mică. AT4000 autospeciala are o vechime mai mare de 20 ani şi AT10000 este dotată doar cu accesorii şi echipamente de (autosp. de stingere cu 8000 l intervenţie pentru stingerea incendiilor, viteză apă şi 2000 l spumă) medie de deplasare foarte mică. microbuz 1 transport personal la intervenţie P5000 autospeciala are o vechime mai mare de 20 ani, P5000 viteză medie de deplasare foarte mică. Detaşamentul AT4000 A2003 autospeciala are o vechime mai mare de 20 ani şi de pompieri (autosp. de stingere cu apă este dotată doar cu accesorii şi echipamente de Câmpina 2000 l, cu modul desc şi prim intervenţie pentru stingerea incendiilor, viteză ajutor ) medie de deplasare foarte mică. A9000 2 x AT5003 autospecialele au o vechime mai mare de 20 ani şi (APCA) (autosp. de stingere cu 5000 l este dotată doar cu accesorii şi echipamente de apă şi 500 l spumă, cu modul intervenţie pentru stingerea incendiilor, viteză desc şi prim ajutor) medie de deplasare foarte mică.

4 x AT10000 (autosp. de stingere cu 8000 l apă şi 2000 l spumă) ASp4S A2003 autospeciala are o vechime mai mare de 20 ani şi (autosp. de stingere cu apă este dotată doar cu accesorii şi echipamente de 2000 l, cu modul desc şi prim intervenţie pentru stingerea incendiilor, viteză ajutor ) medie de deplasare foarte mică. FGI 1 FGI autospeciala are o vechime mai mare de 20 ani, viteză medie de deplasare foarte mică. ACI autocamin transport efective şi autospeciala are o vechime mai mare de 20 ani, materiale viteză medie de deplasare foarte mică.

149

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA. EDIŢIA a VII-a

DESC Desc autospeciala are o vechime mai mare de 20 ani, viteză medie de deplasare foarte mica S33 1 B38 autoscara mecanica cu brat elevator Detaşamentul A9000 2 x AT5003 autospecialele au o vechime mai mare de 20 ani şi de pompieri (APCA) (autosp. de stingere cu 5000 l sunt dotate doar cu accesorii şi echipamente de Sinaia apă şi 500 l spumă, cu modul intervenţie pentru stingerea incendiilor, viteză desc şi prim ajutor) medie de deplasare foarte mică.

2 x AT10000 (autosp. de stingere cu 8000 l apă şi 2000 l spumă) A1800 A2003 autospeciala are o vechime mai mare de 20 ani şi (Volvo) (autosp. de stingere cu apă este dotată doar cu accesorii şi echipamente de 2000 l, cu modul desc şi prim intervenţie pentru stingerea incendiilor, viteză ajutor ) medie de deplasare foarte mică. S33 1 B38 autoscara mecanica cu brat elevator ACI autocamin transport efective şi autospeciala are o vechime mai mare de 20 ani, materiale viteză medie de deplasare foarte mică. DESC Desc autospeciala are în dotare echipamente de descarcerare prevăzute cu acumulatori electrici care sunt defecţi Autobuz/micr transport personal la intervenţie 1 obuz Detaşamentul A9000 1 x AT5003 autospecialele au o vechime mai mare de 20 ani şi de pompieri (APCA) (autosp. de stingere cu 5000 l sunt dotate doar cu accesorii şi echipamente de Mizil apă şi 500 l spumă, cu modul intervenţie pentru stingerea incendiilor, viteză desc şi prim ajutor) medie de deplasare foarte mică.

2 x AT10000 (autosp. de stingere cu 8000 l apă şi 2000 l spumă) AT9000 AT5003 autospeciala are o vechime mai mare de 20 ani şi (APCAT) (autosp. de stingere cu 5000 l este dotată doar cu accesorii şi echipamente de apă şi 500 l spumă, cu modul intervenţie pentru stingerea incendiilor, viteză desc şi prim ajutor) medie de deplasare foarte mică. ACI autocamion transport efective şi autospeciala are o vechime mai mare de 20 ani, materiale viteză medie de deplasare foarte mică. S33 1 B38 autoscara mecanica cu brat elevator Autobuz/micr transport personal la intervenţie 1 obuz Detaşamentul A9000 2 x AT5003 autospecialele au o vechime mai mare de 20 ani şi de pompieri (APCA) (autosp. de stingere cu 5000 l sunt dotate doar cu accesorii şi echipamente de Vălenii de apă şi 500 l spumă, cu modul intervenţie pentru stingerea incendiilor, viteză Munte desc şi prim ajutor) medie de deplasare foarte mică.

1 x AT10000 (autosp. de stingere cu 8000 l apă şi 2000 l spumă) AT9000 2 x AT5003 autospeciala are o vechime mai mare de 20 ani şi (APCAT) (autosp. de stingere cu 5000 l este dotată doar cu accesorii şi echipamente de apă şi 500 l spumă, cu modul intervenţie pentru stingerea incendiilor, viteză desc şi prim ajutor) medie de deplasare foarte mică.

1 x AT10000 (autosp. de stingere cu 8000 l apă şi 2000 l spumă ACI autocamion transport efective şi autospeciala are o vechime mai mare de 20 ani, materiale viteză medie de deplasare foarte mică. Autobuz/micr transport personal la intervenţie 1 obuz

150

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA. EDIŢIA a VII-a

În îndeplinirea misiunilor specifice din competenţă, structurile de intervenţie din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Şerban Cantacuzino” al judeţului Prahova sunt sprijinite cu tehnică şi efective aparţinând Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării Naţionale şi a celorlalte componente ale Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, precum şi de servicii voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă. Pentru aceasta la nivelul zonei de competenţă au fost întocmite planuri de intervenţie şi cooperare/colaborare cu toate structurile şi instituţiile cu atribuţii în managementul situaţiilor de urgenţă pe teritoriul judeţului Prahova. Constituirea grupărilor operative. Gruparea operativă reprezintă forţa de intervenţie complementară a inspectoratului şi se compune din structuri de intervenţie cu valori variabile, determinate de natura şi amploarea situaţiei de urgenţă care acţionează în sprijinul forţelor existente la locul acţiunii. Aceasta se constituie din timp şi acţionează atunci când forţele existente la locul intervenţiei nu reuşeşsc limitarea/înlăturarea efectelor situaţiei de urgenţă sau sunt insuficiente în raport cu evoluţie evenimentului. Intervenţia grupării operative se execută în toate situaţiile la cererea inspectorului şef care solicită sprijin ierarhic superior, cu aprobarea sau la ordinul inspectorului general al I.G.S.U..

La nivelul judeţului Prahova, în baza datelor ce au fost furnizate de către toate celelalte structuri existente la nivelul judeţului (instituţiile prefectului, poliţie, jandarmi şi operatori economici de stat sau privaţi), a fost elaborat REGISTRUL DE RISCURI ŞI CAPABILITĂŢI.

151

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a

CAPITOLUL VI

Logistica acţiunilor

Logistica acţiunilor de intervenţie cuprinde măsurile şi activităţile organizate, planificate şi desfăşurate în scopul asigurării la timp şi fără întrerupere cu resurse materiale necesare îndeplinirii misiunilor, menţinerii în permanenţă a stării de sănătate a personalului operativ, a stării de funcţionare a tehnicii de luptă şi de comunicaţii. În acest scop, se va avea în vedere elaborarea şi actualizarea, potrivit legislaţiei în domeniu a Planului judeţean de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare. Logistica acţiunilor de intervenţie va asigura şi va avea în vedere:  asigurarea echipamentului de protecţie şi a tuturor accesoriilor şi materialelor necesare pentru efectivul participant la misiune;  dotarea conform normelor şi asigurarea menţinerii în stare de funcţionare a tehnicii de luptă, a mijloacelor şi accesoriilor folosite pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă;  realizarea rezervelor de carburanţi - lubrifianţi, piese de schimb, substanţe speciale de stingere, materiale consumabile, precum şi mijloace de comunicaţii;  asigurarea aprovizionării cu materiale sanitare şi farmaceutice, prevenirea apariţiei îmbolnăvirilor şi acordarea ajutorului medical de urgenţă.

ANEXE :

Numărul Conţinutul anexei Observaţii anexei Lista autorităţilor şi factorilor care au responsabilităţi în analiza şi Anexa nr. 1 acoperirea riscurilor în unitatea administrativ-teritorială. Anexa nr. 2 Atribuţiile autorităţilor şi responsabililor cuprinşi în P.A.A.R. Anexa nr. 3 Hărţi de risc. Riscuri potenţiale în localităţi/judeţe vecine care pot afecta zona de Anexa nr. 4 competenţă a judeţului Prahova. Componenţa nominală a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Anexa nr. 5 Urgenţă Prahova. Măsuri corespunzătoare de evitare a manifestării riscurilor, de reducere Anexa nr. 6 a frecvenţei de producere ori de limitare a consecinţelor acestora, pe tipuri de riscuri Anexa nr. 7 Schema fluxului informaţional-decizional. Anexa nr. 8 Reguli de comportare în cazul producerii unei situaţii de urgenţă. Înştiinţarea, avertizarea, prealarmarea şi alarmarea populaţiei în situaţii Anexa nr. 9 de protecţie civilă. Sisteme existente de preavertizare/avertizare a atingerii unor valori critice şi Anexa nr. 10 de alarmare a populaţiei în cazul evacuării Anexa nr. 11 Locuri/spaţii de evacuare în caz de urgenţă şi dotarea acestora Localităţi, zone şi obiective ce pot fi afectate de obiectivele sursă de Anexa nr. 12 risc

152 Nesecret

Anexa nr.2

ATRIBUŢIILE AUTORITĂŢILOR ŞI RESPONSABILILOR CUPRINŞI ÎN PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR DIN JUDEŢUL PRAHOVA

AUTORITATEA: Comitetul Judeţean Pentru Situaţii De Urgenţă Prahova FIŞA NR.1 I. GESTIONAREA RISCURILOR a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. şi transmiterea datelor la autorităţile - competente; b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de - competenţă; La primirea avertizărilor şi/ sau a informaţiilor privind manifestarea unui risc pe teritoriul judeţului Prahova se asigură c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice informarea preventivă a populaţiei din judeţ, sau din zonele în unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de care este posibilă manifestarea tipului de risc cu privire la adoptat în cazul manifestării unui pericol; intervalul prognozat şi a măsurile specifice ce trebuiesc adoptate în funcţie de pericolul existent. Coordonează toate exerciţiile tactice cu privire la gestionarea situaţiilor de urgenţă care se pot produce în unitatea d. exerciţii şi aplicaţii. administrativ-teritorială a judeţului Prahova în funcţie de tipurile de risc identificate prin documentele operative de intervenţie. II. RESURSE NECESARE a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici etc. şi transmiterea datelor la autorităţile - competente; b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de - competenţă; Informarea preventivă a populaţiei în funcţie de tipurile de risc identificate la nivelul judeţului Prahova, de intervalul în care c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice acestea se pot manifesta, precum şi de zonele care pot fi afectate unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de se face prin emiterea de circulare, mesaje şi /sau pliante în care adoptat în cazul manifestării unui pericol; sunt stipulate tipul de risc, aria de manifestare, intervalul orar şi măsurile specifice de trebuiesc adoptate de populaţie. Coordonează exerciţiile pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă în zona de competenţă a ISUJ Prahova, în care sunt angrenate d. exerciţii şi aplicaţii. toate instituţiile şi structurile locale cu atribuţii în acest domeniu din judeţ. Aceste exerciţii se execută pe baza unei planificării aprobate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. III. INTERVENŢIE a. alarmare; - b. acţiuni de căutare/ salvare/ descarcerare; - c. asistenţă medicală; - Adoptă măsurile specifice care se impun, potrivit legislaţiei în vigoare pentru îndepărtarea manifestării pericolului produs prin d. acţiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs; dispoziţii de evacuare şi transport a oamenilor, animalelor şi bunurilor acestora şi măsuri specifice pentru asigurarea hranei, adăpostului şi a unor condiţii minime de subzistenţă. Adoptă toate măsurile care se impun, împreună cu autorităţile şi e. acţiuni de limitare a consecinţelor unui pericol. instituţiile cu atribuţii în acest domeniu pentru limitarea

Nesecret Pagina 1 din 14 Nesecret

consecinţelor evenimentului produs, în funcţie de tipul de risc manifestat.

AUTORITATEA: Consiliul Judeţean Prahova FIŞA NR.2 I. GESTIONAREA RISCURILOR a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. şi transmiterea datelor la autorităţile - competente; b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de - competenţă; c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice - unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol; d. exerciţii şi aplicaţii. - II. RESURSE NECESARE a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici etc. şi transmiterea datelor la autorităţile - competente; b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de - competenţă; c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de - adoptat în cazul manifestării unui pericol; d. exerciţii şi aplicaţii. - III. INTERVENŢIE a. alarmare; - b. acţiuni de căutare/ salvare/ descarcerare; - c. asistenţă medicală; - d. acţiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs; - Adoptă toate măsurile care se impun, împreună cu autorităţile şi instituţiile cu atribuţii în acest domeniu pentru limitarea e. acţiuni de limitare a consecinţelor unui pericol. consecinţelor evenimentului produs, în funcţie de tipul de risc manifestat.

AUTORITATEA: Comitetele Locale Pentru Situaţii De Urgenţă FIŞA NR.3 I. GESTIONAREA RISCURILOR a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de Monitorizează şi evaluează permanent tipurile de risc mediu, hidrografici, etc. şi transmiterea datelor la autorităţile identificate la nivelul localităţii. competente; b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de - competenţă; La primirea avertizărilor şi/ sau a informaţiilor privind c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice manifestarea unui tip de risc pe teritoriul localităţii se asigură unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de informarea preventivă a populaţiei cu privire la intervalul adoptat în cazul manifestării unui pericol; prognozat şi a măsurilor specifice ce trebuiesc adoptate în funcţie de pericolul existent. Coordonează exerciţiile executate la nivelul localităţii cu privire la gestionarea situaţiilor de urgenţă care se pot produce în d. exerciţii şi aplicaţii. funcţie de tipurile de risc identificate prin documentele specifice. II. RESURSE NECESARE a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de Se realizază de comitetul local pentru situaţii de urgenţă, mediu, hidrografici etc. şi transmiterea datelor la autorităţile împreună cu celelalte instuţii existente la nivelul localităţii. competente; Nesecret Pagina 2 din 14 Nesecret b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de - competenţă; Informarea preventivă a populaţiei în funcţie de tipurile de risc identificate la nivelul localităţii, de intervalul în care acestea se c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice pot manifesta, se face prin transmiterea mesajelor prin mijloace unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de audio şi mass-media locală, prin comitetul local pentru situaţii adoptat în cazul manifestării unui pericol; de urgenţă cu mijloacele din dotare şi în cooperare cu cele ale celorlalte structuri cu atribuţii în domeniu. Participă în cadrul exerciţilor tactice privind gestionarea d. exerciţii şi aplicaţii. situaţiilor de urgenţă, cu forţele şi mijloacele avute la dispoziţie. III. INTERVENŢIE Execută alarmarea populaţiei privind manifestarea tipului de a. alarmare; risc, prin mijloacele avute la dispoziţie şi/sau împreună cu strcturile locale de poliţie care au în dotare asemenea mijloace. Participă alături de forţele serviciului profesionist pentru situaţii de urgenţă la acţiunile specifice de căutare/ salvare / b. acţiuni de căutare/ salvare/ descarcerare; descarcerare şi/ sau individual până la sosirea acestora, în funcţie de mijloacele tehnice avute la dispoziţie. c. asistenţă medicală; - Adoptă măsurile specifice care se impun, potrivit legislaţiei în vigoare pentru îndepărtarea manifestării pericolului produs prin d. acţiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs; dispoziţii de evacuare şi transport a oamenilor, animalelor şi bunurilor acestora şi măsuri specifice pentru asigurarea hranei, adăpostului şi a unor condiţii minime de subzistenţă. Adoptă toate măsurile care se impun, împreună cu autorităţile şi instituţiile cu atribuţii în acest domeniu pentru limitarea e. acţiuni de limitare a consecinţelor unui pericol. consecinţelor evenimentului produs, în funcţie de tipul de risc manifestat.

AUTORITATEA: Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Prahova FIŞA NR.4 I. GESTIONAREA RISCURILOR a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de Monitorizează şi evaluează permanent tipurile de risc mediu, hidrografici, etc. şi transmiterea datelor la autorităţile identificate la nivelul zonei de competenţă a ISUJ Prahova. competente; Prin intermediul Inspecţiei de Prevenire se controlează agenţii economici şi localităţile pe linia respectării prevederilor şi b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de normelor legale în vigoare, în domeniul situaţiilor de urgenţă. competenţă; Aceste controale se execută pe baza unei planificării, iar concluziile rezultate în urma acestora se prezintă inspectorului şef şi la IGSU, după caz. La primirea avertizărilor şi/ sau a informaţiilor privind manifestarea unui tip de risc pe teritoriul judeţului Prahova se asigură informarea preventivă a populaţiei din judeţ, sau din c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice zonele în care este posibilă manifestarea tipului de risc cu privire unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de la intervalul prognozat şi a măsurilor specifice ce trebuiesc adoptat în cazul manifestării unui pericol; adoptate. Astfel se emit circulare cu mesajele de înştiinţare către comitetele locale pentru situaţii de urgenţă şi către instituţile şi structurile cu atribuţii în domeniu. Organizează, desfăşoară şi asigură conducerea tuturor exerciţiilor tactice cu privire la gestionarea situaţiilor de urgenţă d. exerciţii şi aplicaţii. care se pot produce în unitatea administrativ-teritorială a judeţului Prahova în funcţie de tipurile de risc identificate prin documentele operative de intervenţie. II. RESURSE NECESARE a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de Această activitate se realizează prin Centrul Operaţional mediu, hidrografici etc. şi transmiterea datelor la autorităţile Judeţean, utilizând mijloacele existente la nivelul dispeceratului competente; inspectoratului şi dispeceratelor de la nivelul structurilor de Nesecret Pagina 3 din 14 Nesecret

intervenţie. b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de Aceste activităţi de control se execută cu personalul din cadrul competenţă; Inspecţiei de Prevenire. Informarea preventivă a populaţiei în funcţie de tipurile de risc identificate la nivelul judeţului Prahova, de intervalul în care acestea se pot manifesta, precum şi de zonele care pot fi afectate c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice se realizează prin emiterea de circulare, mesaje şi /sau pliante în unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de care sunt stipulate tipul de risc, aria de manifestare, intervalul adoptat în cazul manifestării unui pericol; orar şi măsurile specifice de trebuiesc adoptate de populaţie. Totodată prin compartimentele specifice din subordine se execută pregătirea populaţiei în domeniul de competenţă. Aceste exerciţii implică forţe şi mijloace din cadrul inspectoratului, precum şi din cadrul instituţiilor/ structurilor cu d. exerciţii şi aplicaţii. atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă, în funcţie de tipul de risc manifestat. III. INTERVENŢIE Execută alarmarea populaţiei privind manifestarea tipului de risc, prin mijloacele avute la dispoziţie şi/sau împreună cu a. alarmare; autorităţile publice locale care au în dotare aceste mijloace de alarmare. Potrivit legislaţiei în vigoare execută activităţile specifice de căutare/ salvare/ descarcerare cu forţele şi mijloacele din dotare, b. acţiuni de căutare/ salvare/ descarcerare; aflate în serviciul de permanenţă, precum şi cu celelalte structuri cu atribuţii în domeniu, în funcţie de situaţia creată. Acordă asistenţă medicală de urgenţă prin intermediul c. asistenţă medicală; Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare, dispus la nivelul structurilor de intervenţie. Execută măsuri specifice pentru îndepărtarea manifestării pericolului produs, în colaborare/ cooperare cu instituţiile/ d. acţiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs; structurile cu atribuţii în domeniu de la nivel local şi central, în funcţie de situaţia produsă. Execută toate măsurile care se impun, împreună cu autorităţile şi instituţiile cu atribuţii în acest domeniu pentru limitarea e. acţiuni de limitare a consecinţelor unui pericol. consecinţelor evenimentului produs, în funcţie de tipul de risc manifestat.

AUTORITATEA: Inspectoratul de Poliţie Judeţean Prahova FIŞA NR.5 I. GESTIONAREA RISCURILOR a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. şi transmiterea datelor la autorităţile - competente; b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de - competenţă; c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice Participă la informarea preventivă a populaţiei, la solicitare, cu unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de forţele şi mijloacele tehnice avute la dispoziţie. adoptat în cazul manifestării unui pericol; Participă, potrivit competenţelor, alături de celelalte instituţii şi structuri cu atribuţii în domeniu, în cadrul exerciţiilor tectice d. exerciţii şi aplicaţii. privind gestionarea situaţiilor de urgenţă care se pot produce pe teritoriul judeţului Prahova II. RESURSE NECESARE a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici etc. şi transmiterea datelor la autorităţile - competente; b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de - competenţă;

Nesecret Pagina 4 din 14 Nesecret c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de Se realizează la solicitare, cu mijloacele tehnice din dotare. adoptat în cazul manifestării unui pericol; Participă cu forţele şi mijloacele solicitate în cadrul acestor d. exerciţii şi aplicaţii. exerciţii. III. INTERVENŢIE Participă, potrivit competenţelor, la alarmarea populaţiei, la a. alarmare; solicitare, cu forţele şi mijloacele tehnice avute la dispoziţie. Participă, potrivit legislaţiei în vigoare alături de echipajele b. acţiuni de căutare/ salvare/ descarcerare; serviciului profesionist pentru situaţii de urgenţă la acţiunile specifice de căutare/ salvare/ descarcerare. c. asistenţă medicală; - Participă la executarea măsurilor specifice pentru îndepărtarea manifestării pericolului produs, în colaborare/ cooperare cu d. acţiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs; instituţiile/ structurile cu atribuţii în domeniu de la nivel local şi central, în funcţie de situaţia produsă. Participă la executarea toate măsurilor care se impun, împreună cu autorităţile şi instituţiile cu atribuţii în acest domeniu pentru e. acţiuni de limitare a consecinţelor unui pericol. limitarea consecinţelor evenimentului produs, în funcţie de tipul de risc manifestat.

AUTORITATEA: Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Prahova FIŞA NR.6 I. GESTIONAREA RISCURILOR a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. şi transmiterea datelor la autorităţile - competente; b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de - competenţă; c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice Participă la informarea preventivă a populaţiei, la solicitare, cu unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de forţele şi mijloacele tehnice avute la dispoziţie. adoptat în cazul manifestării unui pericol; Participă, potrivit competenţelor, alături de celelalte instituţii şi structuri cu atribuţii în domeniu, în cadrul exerciţiilor tactice d. exerciţii şi aplicaţii. privind gestionarea situaţiilor de urgenţă care se pot produce pe teritoriul judeţului Prahova. II. RESURSE NECESARE a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici etc. şi transmiterea datelor la autorităţile - competente; b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de - competenţă; c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de Se realizează, la solicitare, cu mijloacele tehnice din dotare. adoptat în cazul manifestării unui pericol; Participă cu forţele şi mijloacele solicitate în cadrul acestor d. exerciţii şi aplicaţii. exerciţii. III. INTERVENŢIE Participă, potrivit competenţelor, la alarmarea populaţiei, la a. alarmare; solicitare, cu forţele şi mijloacele tehnice avute la dispoziţie. Participă, potrivit legislaţiei în vigoare alături de echipajele b. acţiuni de căutare/ salvare/ descarcerare; serviciului profesionist pentru situaţii de urgenţă la acţiunile specifice de căutare/ salvare/ descarcerare. Participă, potrivit legislaţiei în vigoare alături de echipajele c. asistenţă medicală; serviciului profesionist pentru situaţii de urgenţă la acţiunile specifice de acordare a asistenţei medicale de urgenţă. d. acţiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs; Participă la executarea măsurilor specifice pentru îndepărtarea Nesecret Pagina 5 din 14 Nesecret

manifestării pericolului produs, în colaborare/ cooperare cu instituţiile/ structurile cu atribuţii în domeniu de la nivel local şi central, în funcţie de situaţia produsă. Participă la executarea toate măsurilor care se impun, împreună cu autorităţile şi instituţiile cu atribuţii în acest domeniu pentru e. acţiuni de limitare a consecinţelor unui pericol. limitarea consecinţelor evenimentului produs, în funcţie de tipul de risc manifestat.

AUTORITATEA: Structura Teritorială pentru Probleme Speciale Prahova FIŞA NR.7 I. GESTIONAREA RISCURILOR a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. şi transmiterea datelor la autorităţile - competente; b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de - competenţă; c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de - adoptat în cazul manifestării unui pericol; d. exerciţii şi aplicaţii. - II. RESURSE NECESARE a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici etc. şi transmiterea datelor la autorităţile - competente; b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de - competenţă; c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de - adoptat în cazul manifestării unui pericol; d. exerciţii şi aplicaţii. - III. INTERVENŢIE a. alarmare; - b. acţiuni de căutare/ salvare/ descarcerare; - c. asistenţă medicală; - Participă la executarea măsurilor specifice pentru îndepărtarea manifestării pericolului produs, în colaborare/ cooperare cu d. acţiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs; instituţiile/ structurile cu atribuţii în domeniu de la nivel local şi central, în funcţie de situaţia produsă. Participă la executarea măsurilor care se impun, împreună cu autorităţile şi instituţiile cu atribuţii în acest domeniu pentru e. acţiuni de limitare a consecinţelor unui pericol. limitarea consecinţelor evenimentului produs, în funcţie de tipul de risc manifestat.

AUTORITATEA: Secţia Drumuri Naţionale Ploieşti FIŞA NR.8 I. GESTIONAREA RISCURILOR a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. şi transmiterea datelor la autorităţile - competente; b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de - competenţă; c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de - adoptat în cazul manifestării unui pericol; d. exerciţii şi aplicaţii. Participă, potrivit competenţelor, alături de celelalte instituţii şi

Nesecret Pagina 6 din 14 Nesecret

structuri cu atribuţii în domeniu, în cadrul exerciţiilor tactice privind gestionarea situaţiilor de urgenţă care se pot produce pe teritoriul judeţului Prahova. II. RESURSE NECESARE a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici etc. şi transmiterea datelor la autorităţile - competente; b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de - competenţă; c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de - adoptat în cazul manifestării unui pericol; Participă cu forţele şi mijloacele solicitate în cadrul acestor d. exerciţii şi aplicaţii. exerciţii. III. INTERVENŢIE a. alarmare; - b. acţiuni de căutare/ salvare/ descarcerare; - c. asistenţă medicală; - Participă, la solicitare, la executarea măsurilor specifice pentru îndepărtarea manifestării pericolului produs, în colaborare/ d. acţiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs; cooperare cu instituţiile/ structurile cu atribuţii în domeniu de la nivel local şi central, în funcţie de situaţia produsă. Participă, la solicitare, la executarea măsurilor care se impun, împreună cu autorităţile şi instituţiile cu atribuţii în acest e. acţiuni de limitare a consecinţelor unui pericol. domeniu pentru limitarea consecinţelor evenimentului produs, în funcţie de tipul de risc manifestat.

AUTORITATEA: Regulatorul de Trafic CFR Ploieşti FIŞA NR.9 I. GESTIONAREA RISCURILOR a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. şi transmiterea datelor la autorităţile - competente; b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de - competenţă; c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de - adoptat în cazul manifestării unui pericol; d. exerciţii şi aplicaţii. - II. RESURSE NECESARE a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici etc. şi transmiterea datelor la autorităţile - competente; b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de - competenţă; c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de - adoptat în cazul manifestării unui pericol; d. exerciţii şi aplicaţii. - III. INTERVENŢIE a. alarmare; - b. acţiuni de căutare/ salvare/ descarcerare; - c. asistenţă medicală; - Participă, la solicitare, la executarea măsurilor specifice pentru îndepărtarea manifestării pericolului produs, în colaborare/ d. acţiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs; cooperare cu instituţiile/ structurile cu atribuţii în domeniu de la nivel local şi central, în funcţie de situaţia produsă. Nesecret Pagina 7 din 14 Nesecret

Participă, la solicitare, la executarea măsurilor care se impun, împreună cu autorităţile şi instituţiile cu atribuţii în acest e. acţiuni de limitare a consecinţelor unui pericol. domeniu pentru limitarea consecinţelor evenimentului produs, în funcţie de tipul de risc manifestat.

AUTORITATEA: Direcţia de Sănătate Publică Prahova FIŞA NR.10 I. GESTIONAREA RISCURILOR a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de Monitorizează şi evaluează permanent factorii care pot conduce mediu, hidrografici, etc. şi transmiterea datelor la autorităţile la apariţia unor epidemii/ îmbolnăviri în masă. competente; Execută controale de specialitate, prin compartimentele din b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de subordine cu privire la respectarea normelor igienico-sanitare şi competenţă; profilactice la instituţii şi agenţi economici. Informează operativ populaţia cu privire la pericolul apariţiei c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice unor epidemii/ îmbolnăvirii în masă, sau a oricăror factori care unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de pot conduce la degradarea stării de sănătate şi emit măsurile adoptat în cazul manifestării unui pericol; specifice care se impun pentru protecţia acesteia. Participă, potrivit competenţelor, alături de celelalte instituţii şi structuri cu atribuţii în domeniu, în cadrul exerciţiilor tactice d. exerciţii şi aplicaţii. privind gestionarea situaţiilor de urgenţă care se pot produce pe teritoriul judeţului Prahova. II. RESURSE NECESARE a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici etc. şi transmiterea datelor la autorităţile Se realizează cu personalul şi mijloacele din dotare. competente; b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de Se realizează cu personalul şi mijloacele din dotare, inopinant competenţă; sau planificat. c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice Se realizează prin mesaje prin mass-media locală şi/sau prin unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de emiterea de pliante cu riscurile şi măsurile specifice care se adoptat în cazul manifestării unui pericol; impun. Participă cu forţele şi mijloacele solicitate în cadrul acestor d. exerciţii şi aplicaţii. exerciţii. III. INTERVENŢIE a. alarmare; - b. acţiuni de căutare/ salvare/ descarcerare; - Acordă asistenţă medicală de specialitate, prin unităţile şi c. asistenţă medicală; structurile din subordine atât în prespital cât şi în spital. Participă la executarea măsurilor specifice pentru îndepărtarea manifestării pericolului produs, în colaborare/ cooperare cu d. acţiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs; instituţiile/ structurile cu atribuţii în domeniu de la nivel local şi central, în funcţie de situaţia produsă. Participă la executarea măsurilor care se impun, împreună cu autorităţile şi instituţiile cu atribuţii în acest domeniu pentru e. acţiuni de limitare a consecinţelor unui pericol. limitarea consecinţelor evenimentului produs, în funcţie de tipul de risc manifestat.

AUTORITATEA: Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Prahova FIŞA NR.11 I. GESTIONAREA RISCURILOR a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de Supraveghează gradul de contaminare a culturilor şi păşunilor şi mediu, hidrografici, etc. şi transmiterea datelor la autorităţile evaluează efectele directe şi indirecte asupra oamenilor şi competente; animalelor. b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de - competenţă;

Nesecret Pagina 8 din 14 Nesecret c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice Informează operativ populaţia cu privire la pericolul de unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de contaminare a culturilor şi păşunilor care pot avea efecte directe adoptat în cazul manifestării unui pericol; şi indirecte asupra oamenilor şi animalelor. d. exerciţii şi aplicaţii. - II. RESURSE NECESARE a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici etc. şi transmiterea datelor la autorităţile Se realizează cu personalul şi mijloacele din dotare. competente; b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de - competenţă; c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice Se realizează prin mesaje prin mass-media locală şi/sau prin unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de emiterea de pliante cu riscurile şi măsurile specifice care se adoptat în cazul manifestării unui pericol; impun. d. exerciţii şi aplicaţii. - III. INTERVENŢIE a. alarmare; - b. acţiuni de căutare/ salvare/ descarcerare; - c. asistenţă medicală; - Participă, la solicitare, la executarea măsurilor specifice pentru îndepărtarea manifestării pericolului produs, în colaborare/ d. acţiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs; cooperare cu instituţiile/ structurile cu atribuţii în domeniu de la nivel local şi central, în funcţie de situaţia produsă. Participă, la solicitare, la executarea măsurilor care se impun, împreună cu autorităţile şi instituţiile cu atribuţii în acest e. acţiuni de limitare a consecinţelor unui pericol. domeniu pentru limitarea consecinţelor evenimentului produs, în funcţie de tipul de risc manifestat.

AUTORITATEA: RN a Pădurilor – Direcţia Silvică Prahova FIŞA NR.12 I. GESTIONAREA RISCURILOR a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. şi transmiterea datelor la autorităţile - competente; b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de - competenţă; c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de - adoptat în cazul manifestării unui pericol; Participă, potrivit competenţelor, alături de celelalte instituţii şi structuri cu atribuţii în domeniu, în cadrul exerciţiilor tactice d. exerciţii şi aplicaţii. privind gestionarea situaţiilor de urgenţă care se pot produce pe teritoriul judeţului Prahova. II. RESURSE NECESARE a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici etc. şi transmiterea datelor la autorităţile - competente; b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de - competenţă; c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de - adoptat în cazul manifestării unui pericol; Participă cu forţele şi mijloacele solicitate în cadrul acestor d. exerciţii şi aplicaţii. exerciţii. III. INTERVENŢIE a. alarmare; - b. acţiuni de căutare/ salvare/ descarcerare; - c. asistenţă medicală; - Nesecret Pagina 9 din 14 Nesecret

Participă, la solicitare, la executarea măsurilor specifice pentru îndepărtarea manifestării pericolului produs, în colaborare/ d. acţiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs; cooperare cu instituţiile/ structurile cu atribuţii în domeniu de la nivel local şi central, în funcţie de situaţia produsă. Participă, la solicitare, la executarea măsurilor care se impun, împreună cu autorităţile şi instituţiile cu atribuţii în acest e. acţiuni de limitare a consecinţelor unui pericol. domeniu pentru limitarea consecinţelor evenimentului produs, în funcţie de tipul de risc manifestat.

AUTORITATEA: Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Prahova, Agenţia de Protecţie a FIŞA NR.13 Mediului Prahova şi Serviciul de Gospodărire a Apelor Prahova I. GESTIONAREA RISCURILOR a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de Monitorizează permanent factorii hidrometeorologici, în special mediu, hidrografici, etc. şi transmiterea datelor la autorităţile riscul de contaminare radioactiv şi chimic a solului apei şi competente; aerului, precum şi direcţia şi viteza vântului. Execută control de specilitate la agenţi economici şi instituţii cu b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de privire la respectarea normelor specifice de mediu care se impun competenţă; potrivit legislaţiei în vigoare. c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice Asigură informarea preventivă a populaţiei şi autorităţilor cu unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de privire la evoluţia situaţiei meteorologice şi hidrologice. adoptat în cazul manifestării unui pericol; Participă, potrivit competenţelor, alături de celelalte instituţii şi structuri cu atribuţii în domeniu, în cadrul exerciţiilor tactice d. exerciţii şi aplicaţii. privind gestionarea situaţiilor de urgenţă care se pot produce pe teritoriul judeţului Prahova. II. RESURSE NECESARE a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de Se realizează cu personalul şi tehnica/ echipamentele din dotarea mediu, hidrografici etc. şi transmiterea datelor la autorităţile acestora. competente; b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de Se realizează cu personalul şi mijloacele din dotarea acestora. competenţă; c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice Se realizează prin mesaje, prin mass-media locală şi/sau prin unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de emiterea de pliante cu riscurile şi măsurile specifice care se adoptat în cazul manifestării unui pericol; impun. Participă cu forţele şi mijloacele solicitate în cadrul acestor d. exerciţii şi aplicaţii. exerciţii. III. INTERVENŢIE a. alarmare; - b. acţiuni de căutare/ salvare/ descarcerare; - c. asistenţă medicală; - Participă, la executarea măsurilor specifice pentru îndepărtarea manifestării pericolului produs, în colaborare/ cooperare cu d. acţiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs; instituţiile/ structurile cu atribuţii în domeniu de la nivel local şi central, în funcţie de situaţia produsă. Participă, la executarea măsurilor care se impun, împreună cu autorităţile şi instituţiile cu atribuţii în acest domeniu pentru e. acţiuni de limitare a consecinţelor unui pericol. limitarea consecinţelor evenimentului produs, în funcţie de tipul de risc manifestat.

AUTORITATEA: Inspectoratul Şcolar Judeţean Prahova FIŞA NR.14 I. GESTIONAREA RISCURILOR a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de -

Nesecret Pagina 10 din 14 Nesecret mediu, hidrografici, etc. şi transmiterea datelor la autorităţile competente; b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de - competenţă; c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de - adoptat în cazul manifestării unui pericol; d. exerciţii şi aplicaţii. - II. RESURSE NECESARE a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici etc. şi transmiterea datelor la autorităţile - competente; b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de - competenţă; c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de - adoptat în cazul manifestării unui pericol; d. exerciţii şi aplicaţii. - III. INTERVENŢIE a. alarmare; - b. acţiuni de căutare/ salvare/ descarcerare; - c. asistenţă medicală; - Participă, la solicitare, la executarea măsurilor specifice pentru îndepărtarea manifestării pericolului produs, în colaborare/ d. acţiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs; cooperare cu instituţiile/ structurile cu atribuţii în domeniu de la nivel local şi central, în funcţie de situaţia produsă. Participă, la solicitare, la executarea măsurilor care se impun, împreună cu autorităţile şi instituţiile cu atribuţii în acest e. acţiuni de limitare a consecinţelor unui pericol. domeniu pentru limitarea consecinţelor evenimentului produs, în funcţie de tipul de risc manifestat.

AUTORITATEA: Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Prahova FIŞA NR.15 I. GESTIONAREA RISCURILOR Monitorizează calitatea apei potabile, riscurile privind a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de contaminarea de natură chimică sau radioactivă a aerului, mediu, hidrografici, etc. şi transmiterea datelor la autorităţile solului, şi apei, evaluează riscurile apariţiei unor epidemii/ competente; pandemii sau contaminări de produse vegetale. Execută control de specilitate la agenţi economici şi instituţii cu b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de privire la respectarea normelor specifice care se impun potrivit competenţă; legislaţiei în vigoare. Asigură înştiinţarea populaţiei şi autorităţilor despre stările c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice potenţial generatoare de situaţii de urgenţă ca urmare a unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de contaminării cu substanţe chimice toxice industriale, radioactive adoptat în cazul manifestării unui pericol; sau alţi poluanţi. Participă, potrivit competenţelor, alături de celelalte instituţii şi structuri cu atribuţii în domeniu, în cadrul exerciţiilor tactice d. exerciţii şi aplicaţii. privind gestionarea situaţiilor de urgenţă care se pot produce pe teritoriul judeţului Prahova. II. RESURSE NECESARE a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de Se realizează cu personalul şi tehnica/ echipamentele din dotarea mediu, hidrografici etc. şi transmiterea datelor la autorităţile acestora. competente; b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de Se realizează cu personalul şi mijloacele din dotarea acestora. competenţă; c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice Se realizează prin mesaje, prin mass-media locală şi/sau prin unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de emiterea de pliante cu riscurile şi măsurile specifice care se Nesecret Pagina 11 din 14 Nesecret adoptat în cazul manifestării unui pericol; impun. Participă cu forţele şi mijloacele solicitate în cadrul acestor d. exerciţii şi aplicaţii. exerciţii. III. INTERVENŢIE a. alarmare; - b. acţiuni de căutare/ salvare/ descarcerare; - c. asistenţă medicală; - Participă, la executarea măsurilor specifice pentru îndepărtarea manifestării pericolului produs, în colaborare/ cooperare cu d. acţiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs; instituţiile/ structurile cu atribuţii în domeniu de la nivel local şi central, în funcţie de situaţia produsă. Participă, la executarea măsurilor care se impun, împreună cu autorităţile şi instituţiile cu atribuţii în acest domeniu pentru e. acţiuni de limitare a consecinţelor unui pericol. limitarea consecinţelor evenimentului produs, în funcţie de tipul de risc manifestat.

AUTORITATEA: Serviciul de Telecomunicaţii Speciale Prahova FIŞA NR.16 I. GESTIONAREA RISCURILOR a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. şi transmiterea datelor la autorităţile - competente; b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de - competenţă; c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de - adoptat în cazul manifestării unui pericol; d. exerciţii şi aplicaţii. - II. RESURSE NECESARE a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici etc. şi transmiterea datelor la autorităţile - competente; b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de - competenţă; c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de - adoptat în cazul manifestării unui pericol; d. exerciţii şi aplicaţii. - III. INTERVENŢIE a. alarmare; - b. acţiuni de căutare/ salvare/ descarcerare; - c. asistenţă medicală; - Participă, la solicitare, la executarea măsurilor specifice pentru îndepărtarea manifestării pericolului produs, în colaborare/ d. acţiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs; cooperare cu instituţiile/ structurile cu atribuţii în domeniu de la nivel local şi central, în funcţie de situaţia produsă. Participă, la solicitare, la executarea măsurilor care se impun, împreună cu autorităţile şi instituţiile cu atribuţii în acest e. acţiuni de limitare a consecinţelor unui pericol. domeniu pentru limitarea consecinţelor evenimentului produs, în funcţie de tipul de risc manifestat.

AUTORITATEA: Crucea Roşie – Filiala Prahova FIŞA NR.17 I. GESTIONAREA RISCURILOR a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de -

Nesecret Pagina 12 din 14 Nesecret mediu, hidrografici, etc. şi transmiterea datelor la autorităţile competente; b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de - competenţă; c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de - adoptat în cazul manifestării unui pericol; d. exerciţii şi aplicaţii. - II. RESURSE NECESARE a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici etc. şi transmiterea datelor la autorităţile - competente; b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de - competenţă; c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de - adoptat în cazul manifestării unui pericol; d. exerciţii şi aplicaţii. - III. INTERVENŢIE a. alarmare; - b. acţiuni de căutare/ salvare/ descarcerare; - c. asistenţă medicală; - Participă, la solicitare, la executarea măsurilor specifice pentru îndepărtarea manifestării pericolului produs, în colaborare/ d. acţiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs; cooperare cu instituţiile/ structurile cu atribuţii în domeniu de la nivel local şi central, în funcţie de situaţia produsă. Participă, la solicitare, la executarea măsurilor care se impun, împreună cu autorităţile şi instituţiile cu atribuţii în acest e. acţiuni de limitare a consecinţelor unui pericol. domeniu pentru limitarea consecinţelor evenimentului produs, în funcţie de tipul de risc manifestat.

AUTORITATEA: Unităţi Militare ale Ministerului Apărării Naţionale FIŞA NR.18 I. GESTIONAREA RISCURILOR a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. şi transmiterea datelor la autorităţile - competente; b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de - competenţă; c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de - adoptat în cazul manifestării unui pericol; Participă, potrivit competenţelor, alături de celelalte instituţii şi structuri cu atribuţii în domeniu, în cadrul exerciţiilor tactice d. exerciţii şi aplicaţii. privind gestionarea situaţiilor de urgenţă care se pot produce pe teritoriul judeţului Prahova. II. RESURSE NECESARE a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici etc. şi transmiterea datelor la autorităţile - competente; b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de - competenţă; c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de - adoptat în cazul manifestării unui pericol; Participă cu forţele şi mijloacele solicitate în cadrul acestor d. exerciţii şi aplicaţii. exerciţii.

Nesecret Pagina 13 din 14 Nesecret

III. INTERVENŢIE a. alarmare; - b. acţiuni de căutare/ salvare/ descarcerare; - c. asistenţă medicală; - Participă, la executarea măsurilor specifice pentru îndepărtarea manifestării pericolului produs, în colaborare/ cooperare cu d. acţiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs; instituţiile/ structurile cu atribuţii în domeniu de la nivel local şi central, în funcţie de situaţia produsă. Participă, la executarea măsurilor care se impun, împreună cu autorităţile şi instituţiile cu atribuţii în acest domeniu pentru e. acţiuni de limitare a consecinţelor unui pericol. limitarea consecinţelor evenimentului produs, în funcţie de tipul de risc manifestat.

Nesecret Pagina 14 din 14 Anexa nr. 4

Riscuri potenţiale în localităţi/judeţe vecine care pot afecta zona de competenţă a judeţului Prahova

ZONE DE RISC NUCLEAR

ZONE DE RISC CHIMIC

Nesecret Anexa nr. 6

MĂSURI CORESPUNZĂTOARE DE EVITARE A MANIFESTĂRII RISCURILOR, DE REDUCERE A FRECVENŢEI DE PRODUCERE ORI DE LIMITARE A CONSECINŢELOR ACESTORA, PE TIPURI DE RISCURI

I. Generalităţi. 1. Riscuri naturale Riscurile naturale se referă la evenimente în cadrul cărora parametrii de stare se pot manifesta în limite variabile de la normal către pericol, cauzate de fenomene meteo periculoase, în cauză ploi şi ninsori abundente, variaţii de temperatură - îngheţ, secetă, caniculă - furtuni şi fenomene distructive de origine geologică, respectiv cutremure, alunecări şi prăbuşiri de teren. În ultima perioadă s-a constatat o creştere îngrijorătoare, atât în lume, cât şi în România, a manifestării riscurilor naturale şi, în special, a inundaţiilor, alunecărilor şi prăbuşirilor de teren, fapt ce a condus la pierderi de vieţi omeneşti, precum şi la pagube materiale importante. Deşi apariţia celor mai multe riscuri naturale nu poate fi împiedicată, efectele acestora pot fi reduse printr-o gestionare corectă de către autorităţile competente la nivel local, regional şi central, cu atât mai mult cu cât, în general, zonele de manifestare a acestora pot fi cunoscute. Diminuarea riscului asociat fenomenelor naturale la un nivel acceptabil necesită o sumă de măsuri şi acţiuni, concretizate în politici de prevenire şi în programe de reducere a impactului, care, însă, depinde de posibilităţile economice de aplicare practică. În acest context, activitatea de prevenire a situaţiilor de urgenţă generate de riscurile naturale a fost şi rămâne o necesitate, concretizându-se în iniţiative conjugate de reducere a vulnerabilităţii societăţii la nivel mondial (International Strategy for Disaster Reduction - ISDR), european (Directiva privind inundaţiile), regional (acorduri bilaterale, Pactul de stabilitate pentru Europa de Sud-Est etc.) şi naţional (strategia privind inundaţiile, programul de reducere al riscului seismic etc).

2. Riscuri tehnologice Riscurile tehnologice cuprind totalitatea evenimentelor negative care au drept cauză depăşirea măsurilor de siguranţă impuse prin reglementări, ca urmare a unor acţiuni umane voluntare sau involuntare, defecţiunilor componentelor sistemelor tehnice, eşecului sistemelor de protecţie etc. Riscurile tehnologice sunt asociate activităţilor industriale. În mileniul III ritmul schimbărilor în ceea ce priveşte tehnologiile este în continuă creştere, cu efecte benefice evidente. De regulă, efectele negative ale dezvoltării tehnologice sunt decalate în timp şi spaţiu faţă de momentul şi locul acţiunii cauzei care le-a generat. Conştientizarea problemelor privind pericolul asociat tehnologiei, efectele asupra factorilor de mediu şi implicaţiile sociale au apărut ca urmare a unor accidente grave, care au demonstrat necesitatea abordării integrate a domeniului. În contextul global de îngrijorare privind problematica accidentelor industriale, preocupări şi acţiuni în domeniu au apărut încă din anii 1980, concretizate în iniţiative la nivel mondial, european şi naţional, prin adoptarea unor reglementări specifice privind prevenirea, protecţia şi intervenţia în situaţii de urgenţă generate de riscurile tehnologice. Riscul tehnologic, spre deosebire de cel natural, poate fi controlat şi redus pe mai multe căi, necesitând însă un management mult mai elaborat şi personalizat pe fiecare categorie. Dintre evenimentele generatoare de situaţii de urgenţă pot fi menţionate: a) accidente în industrie; b) accidente de transport; c) accidente nucleare; d) prăbuşirea de construcţii, instalaţii sau amenajări; e) eşecul utilităţilor publice - avarii; f) căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos; g) muniţie rămasă neexplodată.

1 Nesecret

3. Riscuri biologice Riscurile biologice se referă la urmările negative asupra colectivităţilor de oameni, animale şi asupra plantelor, cauzate de îmbolnăviri sau de alte evenimente în relaţie cu sănătatea şi care afectează un număr neobişnuit de mare de indivizi. Evenimentele generatoare de situaţii de urgenţă sunt: a) epidemii; b) epizootii; c) zoonoze.

4. Riscul de incendiu Riscul de incendiu este cel mai frecvent risc care se manifestă pe teritoriul naţional, producerea lui reprezentând o situaţie de urgenţă de tip special, fenomen care afectează domenii importante ale activităţii vieţii economice şi sociale, precum construcţii, instalaţii, amenajări, păduri, mijloace de transport, culturi agricole etc. Ca urmare, securitatea la incendiu a constituit şi va constitui o preocupare majoră pentru fiecare comunitate. Securitatea la incendiu este definită ca managementul riscurilor specifice de incendiu la toate nivelurile, prin prevenirea incendiilor, protejarea populaţiei faţă de efectele lor şi optimizarea intervenţiei. În prezent, reprezintă o cerinţă esenţială de proiectare a construcţiilor, incendiul fiind factorul determinant în dimensionarea construcţiilor de importanţă excepţională şi deosebită. Abordarea tehnică a securităţii la incendiu constă în aplicarea unor principii tehnice şi metode specifice de calcul pentru a evalua nivelul minim de protecţie şi pentru a proiecta şi calcula măsurile de siguranţă necesare, acestea fiind cuprinse în reglementări specifice, stabilite pe plan european prin Directiva referitoare la produse pentru construcţii şi prin documentele subsecvente, în principal deciziile CE referitoare la euroclasele de reacţie la foc şi de rezistenţă la foc, reglementări deja preluate în legislaţia naţională. Incendiul este socotit un risc de gravitate mică, dar frecvenţa manifestării îi conferă un efect cumulat. Din analizele statistice rezultă că în ţara noastră ponderea peste 75% o reprezintă incendiile la gospodării cetăţeneşti. Deşi raportat la populaţie numărul incendiilor este cel mai mic din Europa, în România se înregistrează anual, în medie, peste 200 de persoane decedate în incendii, din cauza neglijenţei acestora. Această realitate dovedeşte cu multă claritate lipsa culturii de securitate la un segment semnificativ de populaţie, mai ales în mediile cu un grad ridicat de sărăcie.

2. Măsuri specifice de evitare a manifestării riscurilor, de reducere a frecvenţei de producere ori de limitare a consecinţelor acestora, pe tipuri de riscuri. 2.1. Riscuri naturale Măsuri specifice : a) identificarea şi delimitarea zonelor expuse riscului; b) întreţinerea lucrărilor şi amenajărilor de apărare şi realizarea unora noi în zonele expuse riscului; c) implementarea sistemelor de prognoză, avertizare şi alarmare; d) întocmirea planurilor de apărare în vederea unei gestionări eficiente a situaţiilor de urgenţă determinate de manifestarea riscului specific:  planuri de intervenţie;  planuri de înştiinţare-alarmare a populaţiei;  planuri de evacuare a populaţiei în cazul situaţiilor de urgenţă;  asigurarea logistică în cazul situaţiilor de urgenţă; e) elaborarea hărţilor de risc pentru localităţile vulnerabile; f) elaborarea politicilor de amenajare a teritoriului în concordanţă cu hărţile de risc; g) implementarea unor sisteme de asigurări obligatorii pentru locuinţele din zonele de risc; h) pregătirea populaţiei şi a autorităţilor privind responsabilităţile şi modul de acţiune în fazele predezastru, dezastru şi postdezastru;

2 Nesecret i) elaborarea unor programe naţionale şi locale care să vizeze strămutarea comunităţilor din zonele de risc major, în care nu se pot aplica alte măsuri de reducere a riscului sau acestea nu sunt viabile din punctul de vedere al costurilor.

2.2. Riscuri tehnologice. 2.2.1. Accidente industriale Măsuri specifice: a) identificarea şi realizarea unui inventar unic cu operatorii economici de tip Seveso; b) elaborarea unor politici eficiente de prevenire a accidentelor majore şi aplicarea practică a acestora; c) reducerea riscului tehnologic prin utilizarea celor mai sigure tehnici disponibile şi retehnologizare; d) reducerea impactului negativ asupra comunităţilor şi mediului prin politici coerente de amenajare şi utilizare a teritoriului; e) implementarea unui sistem de management de siguranţă, la nivelul operatorului economic, care să conducă la o gestionare mai eficientă a accidentelor pe amplasamente; f) elaborarea unor planuri de urgenţă externă viabile şi care să ofere un instrument eficient autorităţilor administraţiei publice locale pentru limitarea şi înlăturarea efectelor accidentelor industriale în exteriorul amplasamentelor; g) dezvoltarea cooperării dintre comunităţile locale şi operatorii economici, pentru asigurarea măsurilor de protecţie a populaţiei în zonele de planificare la urgenţă; h) elaborarea unor programe pentru conştientizarea populaţiei expuse, prin îmbunătăţirea comunicării cu publicul şi implicarea mass-media; i) îmbunătăţirea colaborării în context transfrontalier, în vederea mai bunei gestionări a situaţiilor de urgenţă declanşate de accidente industriale în care sunt implicate substanţe periculoase. 2.2.3. Accidente pe timpul transportului materialelor periculoase Măsuri specifice: a) realizarea hărţilor de risc cu rutele cele mai susceptibile la accidente de transport în care sunt implicate materiale şi deşeuri periculoase; b) realizarea unui sistem de monitorizare a transporturilor de materiale periculoase în vederea asigurării unei intervenţii oportune şi operative în caz de accidente; c) elaborarea unor planuri judeţene de răspuns la accidente de transport în vederea unei gestionări adecvate.

2.3. Prevenirea incendiilor. Măsuri specifice: a) exercitarea autorităţii de stat în domeniul apărării împotriva incendiilor prin activităţi de reglementare, avizare, autorizare, atestare, control, organizarea apărării împotriva incendiilor, supravegherea pieţei, recunoaşterea şi desemnarea organismelor pentru atestarea conformităţii produselor cu rol în satisfacerea cerinţei de securitate la incendiu, auditul de supraveghere a persoanelor fizice şi juridice atestate, stabilirea răspunderii juridice şi sancţionarea persoanelor vinovate de încălcarea prevederilor legii; b) optimizarea activităţii de avizare a proiectelor pentru anumite categorii de construcţii şi autorizarea la punerea în funcţiune a acestora în vederea asigurării cerinţei esenţiale de securitate la incendiu a construcţiilor şi instalaţiilor aferente şi potrivit exigenţelor utilizatorilor; c) implementarea codurilor de proiectare bazate pe performanţă şi a metodelor ingineriei securităţii la incendiu în domeniul proiectării şi realizării investiţiilor. Totodată, se va acţiona pentru cunoaşterea prevederilor reglementărilor privind noua clasificare europeană a produselor pentru construcţii din punctul de vedere al comportării la foc de către producători, patroni, utilizatori şi proiectanţi, pentru a asigura un nivel competitiv pentru produsele şi serviciile de proiectare naţionale;

3 Nesecret d) operaţionalizarea serviciilor publice voluntare pentru situaţii de urgenţă la nivelul comunităţii locale în vederea reducerii numărului mare de victime şi incendii la gospodăriile populaţiei; e) crearea unui cadru legislativ adecvat în vederea înfiinţării, echipării, dotării şi pregătirii serviciilor private pentru situaţii de urgenţă, având în vedere tendinţa dezvoltării aglomerărilor competitive în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii, în consonanţă cu iniţiativele europene de politică industrială; f) planificarea şi desfăşurarea activităţilor de prevenire a incendiilor de către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă preponderent la instituţii publice, operatori economici cu risc mare şi foarte mare de incendiu, ori obiective în care se desfăşoară activităţi socioeconomice şi culturale la care participă un număr mare de persoane; g) crearea unei culturi a prevenirii incendiilor prin informarea publicului asupra riscurilor existente şi educarea populaţiei cu privire la măsurile practice pe care le poate lua pentru reducerea vulnerabilităţii; h) dezvoltarea la nivel naţional a unei concepţii integrate de conştientizare a publicului, precum şi a factorilor de decizie şi a celorlalţi actori implicaţi, pentru cunoaşterea diferitelor tipuri de riscuri specifice, a măsurilor de prevenire a acestora, precum şi a comportamentului de adoptat în cazul producerii lor. O astfel de concepţie este necesară pentru a crea o societate informată şi rapidă în reacţii, capabilă să îşi reducă vulnerabilitatea la dezastre; i) crearea unei mentalităţi adecvate la nivelul comunităţilor locale prin angrenarea în acest efort a celorlalţi factori educaţionali: şcoala, biserica, organizaţiile nonguvernamentale etc.

4 Anexa nr. 7 Nesecret

SCHEMA fluxului informaţional-decizional

______..__..__..__.._| VICEPRIM-MINISTRU PENTRU | : | SECURITATE NAŢIONALĂ | ______v______|______| | COMITETELE | | COMITETUL NAŢIONAL PENTRU | | MINISTERIALE PENTRU|<..__..| SITUAŢII SPECIALE DE URGENŢĂ| | SITUAŢII DE URGENŢĂ| |______| |______| | PLATFORMA DE COORDONARE | ^ | ^ | OPERAŢIONALĂ | | . | |______| | | | # | | . | | CENTRUL OPERAŢIONAL DE | ______| | | COMANDĂ AL GUVERNULUI | | ORGANISME | | . | |______| | INTERNAŢIONALE | | | ^ ^ | ^ | ^ | ^ | DE PROFIL | | . | | | . : | . | |______| | | | | | | | | ^ ____|__v__|______| | . : | . | | | # |- - - - | | | | | | | | |------. : | . | ______| | CENTRE OPERATIVE |<.-.-.-.-.-| | | | | | # | | | |<..__..__..__..: | . | | DEPARTAMENTUL PENTRU | | |______| | | | | | | SITUAŢII DE URGENŢĂ | | . : | . | |______| | | | | | | | # | | . : | . | | INSPECTORATUL GENERAL | | | | | | | | PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ| | . : | . | |______| | | | | | | | # | | . : | . ---| CENTRUL NAŢIONAL DE | | | | | -.-.->| COORDONARE ŞI CONDUCERE |<-- . : |- - - -| A INTERVENŢIEI | ______| | |__..__..>| | | # | | # |<-.-.-. : |______|<-----| CENTRE PENTRU| | CENTRE OPERAŢIONALE | | | ^ | ^ | APELURI UNICE | | (alte decât cele din |- - - -> : | . | | DE URGENŢĂ 112| | cadrul IGSU) |<..__..__ | | | |______| |______| : ______|__v__|______| | | # | | : | INSPECTORATUL | | ______| | JUDEŢEAN PENTRU | | | PREFECTUL | : | SITUAŢII DE URGENŢĂ | | |______| | |______| | | COMITETUL | : | # | | | JUDEŢEAN PENTRU | | | CENTRUL <--- | SITUAŢII DE URGENŢĂ | :__..__..>| JUDEŢEAN DE COORDONARE ŞI | |______| | CONDUCERE A INTERVENŢIEI | ^ | ^ |______| | . | | ^ | ^ | ^ | | . | | . | | . |______| | | | | | |._._._._._._._._._._._._._._._._._._._._._._. | | . | |______| | | ______|__v__|______| PRIMARUL | |______| | COMITETUL LOCAL PENTRU | | SITUAŢII DE URGENŢĂ | |______| | CENTRUL OPERATIV | |______| ^ : : ...... :...... : CELULĂ DE URGENŢĂ : :...... :

LEGENDĂ: __..__..> Subordonare operaţională ------> Informare privind riscurile potenţial generatoare de situaţii de urgenţă -.-.-.-.> Coordonare - - - - > Raportare privind activităţile desfăşurate ...... > Conlucrare ______| # | Structuri cu activitate permanentă |______| ______| | Structuri cu activitate temporară |______| ...... : : Celulă de urgenţă a operatorilor economici :...... :

Nesecret

Pagina 1 din 1 Nesecret Anexa nr. 8

REGULI DE COMPORTARE ÎN CAZUL PRODUCERII UNEI SITUAŢII DE URGENŢĂ

1. CUTREMUR Prezentare Un cutremur este reprezentat de o neasteptata vibratie a pamantului, cauzata de separarea si deplasarea placilor tectonice sub suprafata pamantului. Cutremurele, in functie de intensitate, pot avea ca efect prabusirea cladirilor si a podurilor, intreruperea liniilor de telecomunicatii si de electricitate, producerea incendiilor, exploziilor si alunecarilor de teren. Desi stiinta este preocupata in permanenta de perfectionarea mijloacelor de predictibilitate a seismelor, in prezent, acest fenomen poate fi anuntat, prin intermediul unei aparaturi sofisticate, cu doar cateva zeci de secunde inainte de a se produce. Cativa termeni asociati cutremurelor: . Cutremur – o alunecare sau miscare brusca a unor placi din scoarta pamantului, insotita si urmata de o serie de vibratii. . Replica – un cutremur de intensitate mai mica sau similara, care urmeaza principalului cutremur. . Falie – fisura de-a lungul careia aluneca placile scoartei pamantului – o regiune sensibila unde doua sectiuni ale scoartei sunt separate. In timpul unui cutremur, placile se pot misca de la cativa centimetri pana la un metru. . Epicentru - zona de pe suprafata pamantului aflata deasupra punctului unde a luat nastere cutremurul. . Unde seismice - vibratii care se propaga spre exterior dinspre locul de producere a cutremurelor, cu viteze de cateva mile pe secunda. Aceste vibratii pot zgudui unele cladiri asa de brusc si puternic, incat acestea se pot prabusi. . Magnitudine – indica energia eliberata in urma cutremurului. Aceasta energie poate fi masurata cu ajutorul aparaturii speciale si este redata in mod grafic prin marcaje pe scara Richter. Magnitudinea 7 pe scara Richter indica un cutremur puternic. Fiecare numar intreg de pe scara reprezinta o crestere de 30 de ori a energiei eliberate. Asadar, un cutremur care are o magnitudine 6 este de 30 de ori mai puternic decat unul cu magnitudinea 5.

Ce sa faceti inaintea unui cutremur. Urmatoarele informatii se refera la masurile de pregatire si de siguranta care trebuie luate de catre populatia care traieste in zonele de risc seismic, pentru limitarea consecintelor negative ale unui cutremur. Urmariti si remediati acele lucruri care ar putea deveni periculoase in timpul unui cutremur:  Reparati instalatiile electrice defecte, instalatiile cu gaz care prezinta scurgeri.  Plasati obiectele voluminoase sau grele cat mai aproape de podea, pe rafturi inferioare sau chiar fixate de perete.  Depozitati obiectele din sticla sau alte materiale care se pot sparge usor in dulapuri fixate de perete.  Montati instalatii de iluminat fixate bine de perete.  Verificati si, daca este cazul, reparati sparturile din tencuiala tavanului si a fundatiei. In cazul aparitiei unor probleme legate de structura cladirii, se recomanda sa apelati la experti.  Utilizati garnituri flexibile la tevi, spre a le oferi o anumita flexibilitate pentru a evita astfel eventualele scurgeri de gaze sau de apa. Garniturile flexibile sunt mai rezistente la rupturi.  Aflati de unde si cum se intrerupe curentul electric, gazul sau apa de la principalele intrerupatoare si robinete.  Estimati care sunt punctele slabe ale cladirii si alegeti refugii mai sigure: . Stabiliti care sunt locurile mai sigure in fiecare camera - sub o masa rezistenta sau langa o grinda. . Identificati zonele periculoase din fiecare camera – langa ferestre, care se pot sparge, biblioteci sau piese de mobilier masive, dispuse pe verticala, care pot cadea, sau sub tavane care se pot prabusi.  Verificati actele privitoare la asigurarea cladirii. Unele pagube pot fi acoperite chiar si fara o asigurare speciala pentru cutremure. Protejati actele importante din cladire.  Pregatiti-va pentru a supravietui singur pentru cel putin o perioada de 3 zile. Pastrati un stoc suplimentar de apa si alimente.

Ce sa faceti in timpul unui cutremur :  Stati inauntru pana cand miscarea se opreste si este sigur sa iesiti afara.  Multe raniri din timpul unui cutremur se intampla cand oamenii sunt loviti de obiectele care cad in momentul in care doresc sa intre sau sa iasa din cladiri.  Incetati lucrul, adapostiti-va si asteptati. Limitati-va deplasarile in timpul unui cutremur la cativa pasi, pana la un loc sigur.  Daca va aflati in interiorul unei cladiri, adapostiti-va sub o masa rezistenta sau stati aproape de un perete interior. Stati departe de ferestre, usi sau pereti, orice obiecte care ar putea cadea.  Daca in apropiere nu se afla nici o masa sau un birou, acoperiti-va fata si capul cu mainile incrucisate si asezati-va intr-un colt mai ferit al incaperii.  Daca nu va aflati in vreo cladire, ramaneti afara. Indepartati-va de cladiri, semafoare si de firele electrice.  Daca locuiti intr-un bloc sau in orice alta cladire cu multe nivele luati in considerare urmatoarele: . Deconectati de la curent aparatele electrocasnice, stingeti aragazul. 1 Nesecret . Adapostiti-va sub o masa si stati departe de ferestre si peretii exteriori. . Stati in interiorul cladirii. . Nu folositi lifturile si nici scarile pana nu se potoleste cutremurul.  Daca va aflati intr-o incapere publica aglomerata: . Ramaneti unde va aflati. Nu intrati in panica. Nu va inghesuiti la iesire. . Luati ceva cu care sa va acoperiti capul si fata de posibilele geamuri sparte.  Daca simtiti cutremurul aflandu-va intr-un vehicul in miscare, opriti cat de repede puteti in conditii sigure si ramaneti in interior. Evitati stationarea in apropierea cladirilor, a copacilor, a pasajelor superioare sau a firelor electrice. Apoi, actionati in mod prudent, tinand cont de posibila deteriorare a drumurilor si a podurilor.  Daca ati ajuns blocat sub daramaturi : . Nu aprindeti nici un chibrit sau ceva asemanator. . Nu va miscati dintr-un loc in altul si nu faceti galagie. . Acoperiti-va gura cu o batista sau o haina. . Loviti ritmic o teava pentru a fi localizat de persoanele care participa la operatiunile de salvare; folositi un fluier daca aveti la indemana; strigati numai daca este absolut necesar – in urma strigatului puteti inhala cantitati periculoase de praf.

Ce sa faceti dupa un cutremur  Fiti pregatit pentru eventualele replici ale cutremurului. Aceste cutremure secundare sunt de obicei mai putin violente decat primul, dar pot fi suficient de puternice pentru a produce noi pagube structurilor afectate.  Verificati daca sunteti ranit si acordati-va primul ajutor, daca este posibil, cu mijloacele disponibile. Faceti acelasi lucru pentru persoanele alaturi de care sunteti. Nu incercati sa-i miscati pe cei grav raniti decat daca trebuie scosi dintr-o zona periculoasa in care le este amenintata viata sau starea li se agraveaza rapid. Daca trebuie sa miscati o persoana inconstienta, mai intai imobilizati-i gatul si spatele. Incercati sa comunicati cu salvatorii, prin mijloacele care va stau la dispozitie.  Folositi lanterne cu baterii in cazul intreruperii curentului electric. Nu utilizati in interiorul cladirilor dupa un cutremur lumanari, chibrituri sau alte surse de lumina cu flacara deschisa pentru a evita posibilele explozii si incendii cauzate de scurgerile de gaze sau de raspandirea de vapori ai unor substante inflamabile.  Protejati-va talpile in zonele acoperite de praf, moloz sau geamuri sparte.  Participati (daca vi se solicita si sunteti apti) la actiunile de inlaturare a daramaturilor, sprijinirea constructiilor, salvarea oamenilor.  Evitati, pe cat posibil, circulatia in vederea vizitarii rudelor sau cunostintelor pentru a vedea care este starea lor, pentru a nu aglomera/bloca mijloacele de transport si arterele de circulatie.  Nu contribuiti la transmiterea zvonurilor, stirilor false, a panicii si a dezordinii.

2. INUNDAŢII Prezentare Inundatiile pot fi prevazute, cu exceptia celor instantanee, care se manifesta similar spargerii unui baraj. Astfel, acest tip de dezastru este precedat, de obicei, de intervale mari de prevenire. In functie de amploarea lor, inundatiile pot distruge imobile, poduri si recolte, pot ucide oameni, animale domestice si fauna. Sprijinul oferit populatiei afectate de inundatii de catre serviciile specializate ale autoritatilor si de voluntari ai Crucii Rosii inca din primele ore de la producerea dezastrului are ca obiective principale, intr-o prima faza, salvarea vietii oamenilor aflati in conditii de risc maxim prin actiuni de evacuare din zonele izolate/periculoase, acordarea primului ajutor si a serviciilor de asistenta de baza, si, in masura posibilului, salvarea bunurilor materiale ale acestora. In faza urmatoare, se actioneaza pentru asigurarea asistentei victimelor in ceea ce priveste accesul la apa potabila, alimente de baza, adapost, salubritate, ingrijiri medicale de baza, prevenirea aparitiei si raspandirii epidemiilor. Coordonarea operatiunilor de interventie pentru limitarea consecintelor inundatiilor reprezinta o provocare specifica pentru serviciile de urgenta, deoarece, uneori, sunt acoperite de apa arii vaste de pamant, facand coordonarea foarte dificila. In aceste conditii, organizarea logisticii, transportului si distributiei ajutoarelor este dificila, cu atat mai mult cu cat, adesea, este deteriorata si infrastructura locala. Inundatiile ce se produc instantaneu (ruperea unui baraj/dig sau ploaia torentiala cu cantitate mare de apa pe unitatea de timp si suprafata) sunt provocate de volume extreme de apa ce apar brusc si curg rapid, acoperind mari suprafete. Datorita instalarii lor rapide, inundatiile instantanee sunt dificil de prevazut si le ofera oamenilor putin timp pentru a scapa in locuri mai inalte si a lua cu ei apa potabila, alimente, imbracaminte groasa, mijloace de comunicare si alte articole esentiale pentru asigurarea supravietuirii. De obicei, dupa inundatii urmeaza doua faze. In timpul primei faze oamenii se aglomereaza pe zonele inalte si sigure, impreuna cu animalele domestice. Spre aceste zone se refugiaza insa si animalele salbatice, fapt ce poate pune in pericol sanatatea si viata oamenilor. In aceste locuri, apa de baut este deseori greu de gasit, iar salubritatea mediului nu poate fi asigurata. In timpul celei de-a doua faze, o data cu inceperea retragerii apei, oamenii revin la casele lor. Aceasta faza reprezinta deseori un proces prelungit (anumite zone se usuca mai incet decat altele). Odata ajunsi acasa, oamenii trebuie sa faca fata unor dificultati legate de distrugerea sau afectarea sistemelor de alimentare cu apa, a fantanilor ce necesita reabilitarea, curatarea si dezinfectarea.

2 Nesecret Dupa producerea inundatiei pot aparea riscurile izbucnirii unor epidemii, cele mai probabile fiind bolile infectioase cu transmitere hidrica (holera, hepatita A). Dezastre colaterale ce pot fi cauzate de ploi puternice si inundatii:  Cedari de baraje/diguri - pot fi provocate de o constructie defectuoasa sau de deplasarea fundatiei barajului in urma unui cutremur sau a unor foraje efectuate in apropiere. Barajele/digurile construite din pamant sunt mai predispuse sa cedeze cand ploile excesive umplu rezervorul peste cota de atentie sau pana la refuz. Apa excedentara se revarsa in acest caz peste baraj, erodandu-l treptat si taind canale adanci in el. Acestea slabesc intreaga structura care, prin urmare, poate ceda complet. Rezultatul cedarii unui baraj sau ruperea unui dig este eliberarea brusca a unor cantitati mari de apa care matura totul in cale pe o suprafata intinsa, cauzand multe decese si accidentari.  Alunecari de teren – reprezinta alunecarea unor straturi de pamant aflate la suprafata solului peste cele de dedesubt sau desprinderea unor bucati masive de sol si pietre. Alunecarile de teren sunt provocate si se asociaza de cele mai multe ori cu alte dezastre cum ar fi furtunile locale puternice si inundatiile provocate de rauri, defrisari masive, caderi de ploi abundente, topirea brusca a zapezii, eroziunea solului sau cutremure, putand, de asemenea, sa se produca in zone aflate sub un strat gros de zapada.

Ce sa faceti inainte de inundatie :  Inundatiile pot sa apara oricand si oriunde. Exista multe zone predispuse la inundatii pe tot cuprinsul tarii, avand diferite nivele de risc. Inundatiile pot afecta pe oricine!  Interesati-va la oficialitatile locale daca proprietatea dvs. se afla intr-o zona predispusa la inundatii sau cu risc ridicat. (Tineti minte ca si in afara zonelor cu risc inalt se produc deseori inundatii). Aflati care sunt semnalele oficiale de avertizare pentru inundatii si ce trebuie sa faceti cand le auziti. De asemenea, intrebati cum va puteti proteja casa de inundatii.  Identificati barajele existente in zona in care locuiti si determinati daca ele reprezinta un potential pericol pentru dvs.  Cumparati un aparat de radio alimentat cu baterii si seturi de baterii de rezerva, pentru a putea afla oricand, chiar si dupa intreruperea alimentarii cu energie electrica, toate notificarile legate de inundatii emise de autoritati.  Afisati numerele de telefon ale serviciilor de urgenta langa telefon. Invatati copiii sa sune la 112.  Fiti pregatit pentru evacuare. Familiarizati-va cu rutele de evacuare din comunitatea dvs. si aflati unde puteti gasi zone inalte. Planificati si exersati cu familia dvs. o ruta de evacuare in caz inundatii.  Discutati cu familia despre inundatii. Planificati un loc de intalnire pentru membrii familiei, in eventualitatea in care sunteti separati in cazul unui dezastru si nu va puteti intoarce acasa. Stabiliti o persoana de contact din afara localitatii la care vor suna toti membrii familiei pentru a anunta ca sunt nevatamati. Asigurati-va ca toti membrii familiei cunosc numele, adresa si numarul de telefon al persoanei de contact.  Determinati cum i-ati putea ajuta pe alti membri de familie care locuiesc separat, dar care ar putea avea nevoie de ajutorul dvs. in cazul unei inundatii. Determinati orice nevoie speciala pe care ar putea s-o aiba vecinii dvs.  Pregatiti-va sa supravietuiti pe cont propriu pentru cel putin trei zile. Alcatuiti un set de provizii pentru dezastre. Pastrati si improspatati un stoc de alimente si de apa potabila suplimentara.  Pastrati documentele importante si obiectele personale de neinlocuit (cum ar fi fotografiile) intr-un loc unde nu se vor deteriora. Daca se prefigureaza o inundatie majora, luati in considerare depozitarea acestora intr-un loc mai sigur decat locuinta dvs.  Invatati cum sa intrerupeti utilitatile, cum ar fi alimentarea cu curent electric, gaz si apa, de la intrerupatoarele si supapele principale. Aflati cum functioneaza sistemul de incalzire.  Evitati sa construiti in zone predispuse la inundatii, exceptand cazul in care o faceti pentru a va suprainalta locuinta si a-i intari structura de rezistenta.  Nu construiti fara obtinerea tuturor autorizatiilor legale. Fiecare autorizatie are un temei bine determinat.  Cumparati si instalati pompe de apa, pe care sa le puteti alimenta si de la generatoare de rezerva in cazul intreruperii curentului.  Amplasati centralele, boilerele si panourile electrice la etajele superioare sau in pod daca exista riscul sa fie acoperite de ape. Daca acestea se afla la parter, ar trebui sa se afle cu cel putin 30 cm peste limita de inundatie stabilita in proiectul imobilului, iar peretii sau suportul pe care sunt montate sa fie din beton.  Angajati un electrician autorizat care sa mute componentele retelei electrice a casei (intrerupatoare, prize, doze si cabluri) cu cel putin 30 cm peste limita de inundatie proiectata la locuinta dvs.  Instalati supape de siguranta (anti-retur) pe conductele de canalizare, pentru ca in caz de inundatii apa sa nu poata patrunde prin acestea in locuinta dvs.  Construiti bariere pentru a impiedica apa sa ajunga in cladire.  Izolati peretii fundatiilor cu materiale hidroizolante, pentru a preveni infiltrarea si erodarea de catre apa a structurii de rezistenta a imobilelor.  Contactati agentiile locale insarcinate cu siguranta constructiilor si managementul dezastrelor pentru mai multe informatii.  Intretineti santurile de scurgere din gospodarie si de la drumul de acces in gospodarie. Nu plantati altceva dacat iarba, nu lasati sa se adune resturi vegetale sau gunoaie.

3 Nesecret Ce sa faceti in timpul unei inundatii.  Fiti constient de riscul unei inundatii instantanee. Daca exista o sansa oricat de mica de aparitie a unei inundatii instantanee, gasiti modalitatea de a va muta cat mai repede intr-o zona mai inalta.  Ascultati posturile de radio sau televiziune pentru informatii locale.  In cazul in care sunteti surprins in afara locuintei (pe strazi, in scoli, in parcuri, sali de spectacol, in gari, autogari, magazine, alte locuri), este necesar sa respectati cu strictete comunicarile primite si sa va indreptati spre locurile de refugiu cele mai apropiate.  Memorati cursurile de apa, canalele de scurgere si alte zone despre care se stie ca pot fi inundate brusc. Inundatii instantanee pot aparea in astfel de zone chiar si fara semne prevestitoare tipice, cum ar fi nori de ploaie sau ploi abundente.  Daca autoritatile locale emit o alerta de inundatii, pregatiti-va de evacuare.  Respectati ordinea de evacuare stabilita: copiii, batranii, bolnavii si, in primul rand, cei din zonele cele mai periclitate;  Asigurati-va locuinta. Daca aveti suficient timp, fixati sau mutati inauntru toate bunurile aflate afara. Mutati bunurile esentiale la etajele superioare.  Daca vi se solicita de catre autoritatile locale, intrerupeti utilitatile de la panourile sau valvele principale. Deconectati toate aparatele electrice. Nu atingeti echipamentele electrice daca sunteti ud sau daca stati in apa.  Umpleti cu apa cazile si chiuvetele, alte recipiente, pentru cazul in care apa devine contaminata sau furnizarea ei se va intrerupe. Inainte de a le umple, curatati-le prin spalare cu cloramina.  Scoateti animalele din gospodarie si dirijati-le catre locurile care ofera protectie.  La parasirea locuintei, luati documentele personale, o rezerva de alimente, apa, trusa sanitara, un mijloc de iluminat, un aparat de radio si pe timp friguros, si imbracaminte mai groasa.  Dupa sosirea la locul de refugiu, comportati-va cu calm, pastrati ordinea, ocupati locurile stabilite, protejati si supravegheati copiii, respectati masurile stabilite. Ajutati persoanele care au nevoie de sprijin.  Pastrati in permanenta setul de provizii pentru dezastre la indemana.  Daca vi se spune sa va evacuati locuinta, conformati-va imediat.  Daca apa incepe sa creasca in interiorul locuintei dvs. inainte sa va evacuati, retrageti-va la etaj, in pod, iar daca este necesar chiar pe acoperis.  Apa provenita din inundatii poate fi contaminata cu substante chimice, alte substante toxice sau cu diverse alte deseuri. Daca ati venit in contact cu apa provenita din inundatii, spalati-va pe maini cu sapun si apa dezinfectata.  Nu va deplasati prin apa curgatoare. Apa curgatoare de numai 15 cm adancime va poate dobori de pe picioare. Daca este necesar sa va deplasati prin zone inundate, faceti-o acolo unde apa nu este in miscare. Folositi un bat pentru a verifica daca solul din fata dvs. este stabil, pentru a evita obstacolele.  Nu treceti cu masina prin zone inundate. 15 cm de apa ajung pana la caroseria majoritatii autoturismelor, cauzand pierderea controlului si posibila impotmolire. 30 cm de apa sunt suficienti pentru ca majoritatea autovehiculelor sa pluteasca. 60 cm de apa vor matura aproape orice fel de vehicul. Daca apa creste in jurul masinii dvs., abandonati- o imediat si mutati-va intr-o zona mai inalta, daca puteti s-o faceti in siguranta. Atat dvs. cat si vehiculul riscati sa fiti luati rapid de ape, pe masura ce nivelul inundatiei creste.  Apa conduce curentul electric, deci stati departe de liniile de tensiune cazute si de cablurile electrice!  Fiti atenti la animale - in special la cele periculoase. Si animalele isi abandoneaza adaposturile in inundatii.

Ce sa faceti dupa inundatie:  Evitati apa provenita din inundatie. Aceasta poate fi contaminata cu petrol, benzina sau diverse deseuri din canalizari. De asemenea, apa poate fi incarcata electric datorita unor linii electrice subterane sau cabluri cazute la pamant.  Fiti precaut in zonele in care apele s-au retras. Drumurile pot fi erodate si pot sa se prabuseasca sub greutatea unui autovehicul.  Nu va apropiati de cablurile electrice cazute la pamant si raportati-le imediat companiei de electricitate.  Nu va apropiati de zonele de dezastre stabilite de autoritati, exceptand cazul in care acestea solicita voluntari.  Intoarceti-va acasa doar cand autoritatile considera ca o puteti face in siguranta. Nu intrati in cladiri inconjurate de apa. Fiti extrem de precaut cand intrati in cladiri. Pot exista defecte structurale ascunse, in special la fundatii.  Inainte de a reveni in locuinta dvs., inspectati cladirea si asigurati-va ca nu exista modificari structurale. Nu intrati daca exista posibilitatea ca imobilul sa se prabuseasca.  Cand reveniti in locuinta dvs., nu folositi chibrituri, brichete sau alte obiecte ce produc o flacara deschisa, deoarece exista posibilitatea sa se fi strans gaz in interior. Daca simtiti miros de gaz sau auziti un suierat, deschideti un geam, parasiti locuinta rapid si sunati compania de gaze de la un vecin.  Pentru siguranta dvs., nu reporniti curentul inainte ca reteaua electrica din locuinta sa fie verificata de catre un electrician autorizat.  Luati in consideratie necesitatile de sanatate si siguranta ale familiei dvs.: . Spalati-va frecvent pe maini cu sapun si apa curata, daca veniti in contact cu apa provenita din inundatii. . Aruncati mancarea care a intrat in contact cu apa provenita din inundatii, inclusiv conservele. . Fierbeti apa de baut si cea folosita la prepararea mancarii pana cand autoritatile o declara potabila. Urmariti stirile pentru a afla daca sursa de apa a comunitatii este sau nu contaminata.

4 Nesecret . Urmariti stirile pentru a afla unde va puteti adresa pentru a fi ajutati sa obtineti adapost, imbracaminte si mancare. . In caz de necesitate, apelati la cea mai apropiata institutie medicala pentru a va asigura asistenta de specialiate.  Reparati cat mai curand posibil rezervoarele septice, tevile si conductele de apa si canalizare, fantanile, instalatiile sanitare si de salubritate stricate. Instalatiile sanitare si sistemele de canalizare defecte reprezinta un risc serios pentru sanatate.  Asigurati-va ca respectati standardele si reglementarile locale cand reconstruiti. Folositi materiale si tehnici de constructie care sa asigure rezistenta la apa a locuintei dvs., astfel incat aceasta sa fie protejata in viitoarele inundatii.

3. ALUNECĂRI DE TEREN Prezentare Alunecarile de teren se produc pretutindeni, avand loc cand mase de piatra, pamant sau noroi se deplaseaza in jos, pe o panta. Alunecarile de teren pot antrena mase mici sau mari de pamant si roci si se pot deplasa cu viteze diferite. Sunt declansate de furtuni, ploi abundente, topirea zapezii, defrisari, cutremure, eruptii vulcanice, incendii sau prin modificari ale terenului produse de oameni. Alunecarile de noroi sunt rauri de piatra, pamant si alte materiale saturate cu apa. Ele iau nastere cand apa se acumuleaza rapid in sol, in timpul ploilor masive sau in urma topirii bruste a zapezii, transformand pamantul intr-un torent de noroi si alte materiale. Acestea se pot deplasa rapid in josul pantei sau prin canale si pot lovi la viteze de avalansa, fara avertisment sau cu un preaviz foarte scurt. Pot sa se deplaseze cativa kilometri de la sursa, crescand in marime, antrenand copaci, bucati mari de piatra, masini si alte materiale din cale.

Ce sa faceti inainte de o alunecare de teren  Contactati autoritatile locale si inspectoratul pentru situatii de urgenta pentru informatii asupra riscurilor locale legate de alunecarile de teren.  Faceti o evaluare a terenului pe care intentionati sa construiti sau pe care se afla proprietatea dvs, experti in geologie, urbanistica sau resurse naturale pot avea anumite informatii privind zonele vulnerabile la alunecari de teren. Consultati un expert in domeniu pentru sfaturi si masuri corective pe care le puteti lua pentru a va proteja terenul impotriva alunecarilor de teren.  Minimalizati riscurile casnice instaland garnituri flexibile la conducte pentru a evita scurgerile de apa sau de gaz. Garniturile flexibile sunt mai rezistente la rupere. Garniturile de gaze trebuie instalate exclusiv de lucratorii companiei de gaze sau de profesionistii autorizati.  Familiarizati-va cu imprejurimile: . micile schimbari in peisajul local va pot alerta asupra unei potentiale amenintari viitoare mai mari; . observati modul de drenare a apei de ploaie in pante si in special in locurile in care aceasta se aduna; . observati orice semn de miscare a terenului, precum mici alunecari, curgeri sau copaci aflati pe zonele deluroase din apropierea casei dvs., ale caror trunchiuri se inclina progresiv.  Observati imprejurimile inainte si in timpul furtunilor puternice, care pot mari pericolul unei alunecari de teren.  Invatati sa recunoasteti semnele care anunta iminente alunecari de teren: . usile si ferestrele casei se blocheaza pentru prima data; . apar noi fisuri in tencuiala, tigle, caramizi si fundatii; . peretii exteriori si scarile se departeaza de cladire; . apar fisuri care se maresc lent pe sol sau pe zone pavate, precum strazi si alei; . apar defectiuni la utilitatile subterane; . apar umflaturi de pamant la baza unei pante; . apa tasneste la suprafata in locuri noi; . gardurile, zidurile de sustinere, stalpii sau copacii se inclina sau sunt usor de miscat; . pamantul aluneca in jos intr-o anumita directie si se poate deplasa in acea directie chiar sub picioarele dvs. In timpul alunecarii de teren:  Urmariti la radio sau TV buletinele meteo si avertismentele care anunta precipitatii abundente sau extinse pe perioade de mai multe zile.  Fiti pregatit de evacuare, asigurandu-va din timp un loc de refugiu.  Evacuati locuinta daca autoritatile locale va impun sau daca considerati necesar.  Daca ramaneti acasa, construiti-va un adapost in cea mai sigura parte a gospodariei iar, in timpul alunecarii de teren evitati sa stati in calea acesteia.  Fiti in alerta cand rafale scurte si intense de ploaie urmeaza dupa ploi masive sau vreme umeda, deoarece acestea maresc riscul alunecarii de teren.  Fiti atent la orice sunet neobisnuit care ar putea indica pamant in miscare, precum copaci rupandu-se sau pietre care se ciocnesc. Un mic torent de noroi care curge sau cade poate preceda alunecari de teren mai mari. Noroiul in miscare poate aluneca rapid si uneori fara avertizare. Puteti auzi o bubuitura slaba care creste in volum, pe masura ce se apropie terenul deplasat.

5 Nesecret  Daca sunteti langa un rau sau canal, fiti atent la cresterea sau scaderea subita a debitului apei si la schimbarea aspectului apei din limpede in tulbure. Asemenea modificari bruste pot indica activitati de deplasare a terenului in susul apei. Fiti pregatit sa actionati rapid.  Fiti atent mai ales cand sunteti la volanul unei masini. Movilele de pamant aflate de-a lungul soselelor sunt primele susceptibile alunecarilor de teren. Observati pavajul distrus, noroiul, pietrele cazute si alte indicii ale unor posibile alunecari de teren.

Ce sa faceti in timpul unei alunecari de teren  Plecati rapid din calea alunecarii de teren.  Zonele considerate sigure sunt: . zone in care nu au avut loc deplasari de teren in trecut; . zone relativ plane, la distanta de pante; . zonele din varful sau de-a lungul crestelor.  Daca scaparea nu este posibila, ghemuiti-va si protejati-va capul cu mainile.

Ce sa faceti dupa o alunecare de teren  Stati departe de zona afectata. Poate exista pericolul altor alunecari.  Verificati daca exista persoane ranite sau blocate langa terenul deplasat, dar fara sa patrundeti in zona afectata. Indrumati salvatorii spre aceste locatii.  Ajutati vecinii care ar putea avea nevoie de asistenta speciala – familii numeroase, copii, batrani si persoane cu dizabilitati.  Ascultati la radio si TV ultimele buletine informative.  Alunecarile de teren pot fi insotite de alte pericole precum avarierea retelelor electrice, de apa, gaz sau de canalizare si blocarea unor strazi si cai ferate: . cautati si raportati autoritatilor corespunzatoare daca exista retele de utilitati avariate. Raportand potentialele pericole, utilitatile respective vor fi intrerupte cat de repede posibil, prevenind alte dezastre si stricaciuni; . daca simtiti miros de gaz sau auziti un suierat, nu intrati in cladire sa inchideti utilitatile. Daca puteti inchide gazul din afara cladirii, de la ceas, faceti-o. Oricum, doar angajatii companiei de gaz sau alti profesionisti calificati pot reporni instalatiile de gaz; . verificati daca fundatia cladirii, cosul si terenul inconjurator au suferit pagube. Stricaciunile fundatiilor, cosurilor si ale terenului inconjurator va pot ajuta sa evaluati siguranta zonei; . apelati la expertiza specialistilor in constructii pentru o evaluare completa a starii imobilelor afectate de alunecarile de teren.  Fiti atent la inundatii, care pot aparea dupa alunecari de teren. Inundatiile uneori urmeaza alunecarile de teren, ambele calamitati putand fi provocate de aceleasi cauze.  Replantati pamantul afectat cat de curand posibil, pentru fixarea stratului de pamant, deoarece eroziunea cauzata de alunecarile de teren poate duce la inundatii neasteptate si la noi alunecari de teren in viitorul apropiat.  Cereti sfatul unui expert pentru evaluarea riscului alunecarilor de teren sau aplicarea unor tehnici corective, pentru a reduce riscul alunecarilor de teren. Un profesionist va poate informa asupra celor mai bune metode de a preveni sau reduce riscul alunecarilor de teren, fara a da nastere la pericole viitoare.  Nu construiti nimic fara autorizatiile necesare, mai ales in zonele cunoscute ca fiind predispuse la alunecarile de teren.

4. INCENDII Prezentare Un incendiu poate devasta o cladire in cateva minute. Intelegerea caracteristicilor de baza ale incendiului si invatarea practicilor adecvate de securitate pot fi cheia supravietuirii unui incendiu casnic sau intr-o cladire. Ce sa faceti inaintea unui incendiu  Dispozitivele pentru incalzire precum radiatoarele, sobele cu lemne si semineurile trebuie utilizate cu prudenta. Folositi radiatoare portabile doar in camerele bine ventilate, iar arzatoarele cu petrol doar in aer liber. Curatati anual hornurile si sobele cu lemne. Folositi doar dispozitive pentru incalzire certificate si urmati instructiunile de folosire.  Detectoarele de fum maresc de peste doua ori sansele supravietuirii unui incendiu. Detectoarele de fum sesizeaza cantitatile anormale de fum sau gaze de combustie invizibile din aer. Pot detecta si focul mocnit. Ar trebui instalat cel putin un detector de fum la fiecare nivel al unei cladiri. Testati detectoarele de fum in fiecare luna si inlocuiti bateriile o data pe an.  Concepeti si puneti in practica un plan de evacuare. Asigurati-va ca toti membrii familiei stiu ce sa faca in timpul unui incendiu.  Desenati un plan al nivelului cu cel putin doua locuri de iesire din fiecare camera. Alegeti un loc de intalnire sigur in afara casei.  Exersati alertarea celorlalti locatari ai imobilului. E o idee buna sa aveti, in acest scop, o sonerie si o lanterna in fiecare dormitor.

6 Nesecret  Exersati evacuarea cladirii legat la ochi. Intr-o situatie reala de incendiu, cantitatea de fum generata de foc va face, cel mai probabil, vederea imposibila.  Exersati evacuarea mergand aplecat spre sol.  Pipaiti usa inainte de a o dechide. Daca e fierbinte, alegeti alta iesire.  Invatati sa va opriti, sa cadeti la podea si sa va rostogoliti, in situatia in care hainele v-ar lua foc.  Notati numerele de urgenta langa telefon. Totusi, daca un incendiu va ameninta casa, nu intarziati inauntru ca sa dati telefoanele de urgenta din interiorul casei dvs. E mai bine sa iesiti intai si sa lansati apelul din alta parte.  Achizitionati scari pliante si invatati sa le folositi.  Instalati extinctoare in casa si invatati membrii familiei sa le foloseasca.  Nu depozitati materiale combustibile sau inflamabile in spatii inchise sau langa surse de caldura.  Cand gatiti pastrati zona din jurul masinii de gatit curata si ferita de materiale inflamabile precum pungi de hartie sau de plastic, cutii si alte articole. Daca izbucneste un incendiu, puneti un capac deasupra tigaii in flacari sau folositi un stingator. Atentie, mutarea tigaii poate provoca raspandirea focului. Nu turnati niciodata apa pe foc cu grasimi!  Verificati sistematic integritatea cablurilor electrice. Inlocuiti firele daca sunt fisurate sau rupte. Asigurati-va ca firele nu sunt sub covoare, peste cuie sau in zone cu trafic intens. Evitati presarea sau tensionarea firelor si prizelor. Prizele trebuie sa fie acoperite cu capacele lor speciale. Nu folositi prize improvizate, cu fire iesite sau neizolate.  Achizitionati doar dispozitive electrice certificate din punct de vedere al sigurantei in exploatare.  Contactati unitatea locala de pompieri pentru mai multe informatii legate de securitatea in caz de incendii.

Ce sa faceti in timpul unui incendiu  Iesiti cat de repede si in siguranta posibil din incinta in care a izbucnit incendiul.  Folositi scarile pentru iesire.  In timpul evacuarii, stati aplecat spre pamant.  Daca este posibil, acoperiti-va gura cu un prosop, pentru a evita inhalarea fumului si a gazelor.  Inchideti usile fiecarei camere din care iesiti pentru a intarzia raspandirea flacarilor.  Daca va aflati intr-o camera cu usa inchisa: . Daca intra fum pe sub usa sau daca usa e fierbinte, tineti-o inchisa. . Deschideti o fereastra sa iesiti sau pentru aer proaspat, in timp ce asteptati ajutorul. . Daca nu este fum deasupra sau dedesubtul usii si usa nu e fierbinte, deschideti-o incet. . Daca e prea mult fum sau foc in incapere, inchideti usa.

Ce sa faceti dupa un incendiu  Acordati primul ajutor daca este cazul.  Victimele grav ranite sau cu arsuri trebuie transportate de urgenta la un centru medical.  Stati departe de cladirile afectate.  Intoarceti-va acasa doar cand autoritatile spun ca sunteti in siguranta.  Aruncati alimentele care au fost expuse la caldura, fum sau funingine.  In caz ca sunteti asigurat, contactati agentul de asigurari. Nu aruncati bunurile afectate decat dupa ce ati facut un inventar al lor. Pastrati chitantele cu cheltuielile legate de pierderile datorate incendiului.  Apelati la specialisti pentru a afla daca incendiul a provocat pagube structurale cladirii.

5. ACCIDENTE TEHNOLOGICE Prezentare Un accident cu substante periculoase poate avea loc oriunde. Comunitatile aflate langa fabrici chimice sunt expuse la riscuri sporite. Totusi, substantele periculoase sunt transportate pe strazi, cai ferate si rute navale zilnic, astfel ca orice zona este vulnerabila la un asemenea accident. De asemenea, nu exista gospodarie in care substante potential periculoase sa nu fie utilizate si stocate. Ce sa faceti inaintea unui accident cu substante periculoase  Invatati sa detectati prezenta substantelor periculoase.  Multe din substantele periculoase nu au gust sau miros. Unele substante pot fi detectate deoarece provoaca reactii fizice precum lacrimatul ochilor sau greata. Unele substante periculoase ajung pe sol si pot fi recunoscute dupa aspectul uleios sau spumant.  Contactati inspectoratul local pentru situatii de urgenta pentru informatii legate de substantele periculoase si planurile de raspuns ale comunitatii.  Informati-va cu privire la planurile de evacuare ale locului dv. de munca si ale scolii unde invata copiii dv.  Fiti pregatiti pentru evacuare. Planificati cateva rute de evacuare din zona.  Informati-va despre sistemele de avertizare ale platformelor industriale si ale populatiei.  Pregatiti trusa de salvare si provizii pentru cazuri de dezastre.  Intocmiti un plan de comunicare in caz de urgenta.  In caz ca membrii familiei sunt separati in timpul unui accident cu substante periculoase (aceasta fiind o posibilitate reala in timpul zilei, cand adultii sunt la locul de munca, iar copiii la scoala), intocmiti un plan de intalnire dupa dezastru. 7 Nesecret  Rugati o ruda sau un prieten dintr-o alta localitate sa fie “persoana de contact a familiei”. Dupa un dezastru, e deseori mai usor sa telefonati la o distanta mai mare. Asigurati-va ca stiu cu totii numele, adresa si numarul de telefon ale persoanei de contact.

Ce sa faceti in timpul unui accident cu substante periculoase  Daca auziti o sirena sau alt semnal de avertizare, urmariti la radio sau TV ultimele informatii sau mesajele transmise de autoritatile din localitatea dvs.  Daca sunteti martorul unui accident, sunati cat de repede cu putinta la 112 sau la unitatea locala de pompieri pentru a raporta natura si locul accidentului.  Departati-va de locul accidentului si tineti-i pe ceilalti la distanta.  Nu calcati sau nu atingeti substanta varsata. Incercati sa nu inhalati gaze, aburi si fum. Daca este posibil, in timp ce parasiti zona, acoperiti-va gura cu o batista.  Mentineti comunicarea cu victimele accidentului, dar mentineti distanta pana cand substanta periculoasa este identificata.  Incercati sa stati in susul apei, la deal si contra vantului fata de locul accidentului.  Daca vi se cere sa ramaneti in interiorul unei incinte (de exemplu, adaposturi interioare), inchideti ferestrele si usile astfel incat substantele contaminante sa nu poata patrunde.  Astupati spatiile de sub usi si ferestre cu prosoape ude si banda adeziva.  Acoperiti spatiile din jurul ferestrelor, unitatilor de aer conditionat, gurilor de aerisire din baie si bucatarie cu banda adeziva si folie de plastic, hartie cerata sau folie de aluminiu.  Inchideti camerele nelocuite, precum zonele de depozitare, uscatoriile si dormitoarele suplimentare. Inchideti semineurile. Opriti sistemele de ventilatie.  Nu incercati sa ingrijiti victimele unui accident provocat de substante periculoase pana cand substanta nu este identificata si autoritatile nu confirma lipsa pericolului la contactul cu victimele. Indepartati imbracamintea si incaltamintea contaminate si puneti-le intr-o punga de plastic. Spalati victimele care au intrat in contact cu substantele chimice, turnand imediat apa rece pe piele sau ochi timp de cel putin 15 minute, cu exceptia faptului cand autoritatile va sfatuiesc sa nu folositi apa pentru indepartarea unor anumite substante implicate.  Aduceti animalele in interior.  Imediat dupa anuntul de adapostire in interior, umpleti cazile sau recipientele mari cu apa din surse aditionale si opriti alimentarea cu apa a casei.  Daca exista posibilitatea sa fi patruns gaze sau vapori in cladire, respirati scurt printr-o batista sau un prosop.  Evitati sa consumati apa sau alimente care ar putea fi contaminate.  Urmariti buletinul de stiri pentru a afla noutati si ramaneti la adapost pana cand autoritatile dau asigurari ca pericolul a trecut.  Autoritatile decid daca este necesara evacuarea, dupa tipul si cantitatea de substanta chimica raspandita. De asemenea, apreciaza cat timp se asteapta sa fie afectata regiunea.  Ascultati la radio sau TV informatii despre rutele de evacuare, adaposturi temporare, mijloace si proceduri.  Urmati rutele recomandate de autoritati – scurtaturile pot sa nu fie sigure. Plecati imediat.  Daca aveti timp, minimizati contaminarea casei inchizand toate ferestrele si astupand gurile de aerisire.  Luati proviziile facute dinainte.  Amintiti-va sa va ajutati vecinii care ar putea avea nevoie de asistenta speciala – copii, batrani si persoane cu dizabilitati.

Ce sa faceti dupa un accident cu substante periculoase  Intoarceti-va acasa cand autoritatile va spun ca pericolul a trecut.  Urmati instructiunile locale privind siguranta hranei si a apei.  Curatati si scapati de reziduuri, respectand recomandarile specialistilor de la inspectoratul pentru situatii de urgenta, privind metodele de curatare.

8 Nesecret

CETĂŢENI, PREGĂTIŢI-VĂ DIN TIMP PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ: INUNDAŢII, ALUNECĂRI DE TEREN, FENOMENE METEO PERICULOASE. FIECARE FAMILIE POATE FI PUSĂ ÎN SITUAŢIA DE A PĂRĂSI LOCUINŢA. PENTRU ASTFEL DE CAZURI TREBUIE SĂ AVEŢI PREGĂTIT RUCSACUL DE URGENŢĂ. ACESTA TREBUIE SĂ CONŢINĂ:  Apă;  Alimente compacte şi uşoare: cutii de conserve,alimente deshidratate,biscuiţi,sucuri, cafea, ceai, alimente pentru copii;  Îmbrăcăminte şi încălţăminte;  Un sac de dormit sau pături;  trusă de prim ajutor : medicamentele personale,analgezice, antiseptice;  Aparate utile: aparat radio cu baterii de schimb, lanternă, telefon mobil, fluier;  Articole de igienă: hârtie igienică, săpun, pastă de dinţi, periuţă de dinţi;  Acte personale: carţi de identitate, carnete de asigurări medicale,bani.

9 Anexa nr. 9

Înştiinţarea, avertizarea, prealarmarea şi alarmarea populaţiei se realizează în scopul evitării surprinderii şi al luării măsurilor privind adăpostirea populaţiei, protecţia bunurilor materiale, precum şi pentru limitarea efectelor dezastrelor, atacurilor din aer şi ale acţiunilor militare. În cazul producerii unor dezastre, folosirea mijloacelor de alarmare se realizează cu aprobarea prefectului, primarului localităţii ori a conducătorului instituţiei publice sau a operatorului economic implicat, după caz, ori a împuterniciţilor acestora. Sistemul de alarmare al unei localităţi sau operator economic, în general, cuprinde: sirene electrice şi/sau electronice acţionate centralizat sau local, centrale de alarmare, staţii de radioficare şi radioamplificare. Înştiinţarea, avertizarea şi alarmarea în situaţii de urgenţă reprezintă activitatea de transmitere a informaţiilor autorizate, despre iminenţa producerii sau producerea dezastrelor şi/sau a conflictelor armate, şi cuprinde:  Înştiinţarea despre utilizarea mijloacelor chimice, biologice, nucleare, radiologice, convenţionale şi neconvenţionale;  Înştiinţarea despre iminenţa producerii sau producerea unor dezastre;  Înştiinţarea despre pericolul atacului din aer. Alarmarea populaţiei se efectuează după cum urmează:  În situaţia producerii dezastrelor de către Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă;  În situaţia atacului aerian şi a conflictului armat, de către Centrul Operaţional Judeţean prin Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă vizate. Semnalele de alarmare acustice a populaţiei, instituţiilor publice şi operatorilor economici sunt: alarmă aeriană, alarmă la dezastre, prealarmă aeriană şi încetarea alarmei.

PREALARMĂ AERIANĂ (DEZASTRE)

SIRENE ELECTRICE

Pauză Pauză 12 sec 12 sec

32 sec 32 sec 32 sec

SIRENE CU AER COMPRIMAT

Pauză Pauză 5 sec 5 sec

16 sec 16 sec 16 sec

1 Prealarmează populaţiea despre posibilitatea producerii loviturilor aeriene, iminenţa producerii unor dezastre naturale, tehnologice sau biologice.

ALARMĂ AERIANĂ

SIRENE ELECTRICE

Pauză Pauză 4 sec 4 sec

………..15 sunete a 4 secunde fiecare, cu pauză de 4 sec...... 4 sec 4 sec

SIRENE CU AER COMPRIMAT

Pauză Pauză 2 sec 2 sec

………..15 sunete a 2 secunde fiecare, cu pauză de 4 sec...... 2 sec 2 sec

Previne populaţia despre apariţia pericolului imediat de lovire din aer a obiectivului (localităţii).

ALARMA LA DEZASTRE

SIRENE ELECTRICE

Pauză Pauză Pauză Pauză 10 sec 10 sec 10 sec 10 sec

16 sec 16 sec 16 sec 16 sec 16 sec

SIRENE CU AER COMPRIMAT

Pauză Pauză Pauză Pauză 5 sec 5 sec 5 sec 5 sec

8 sec 8 sec 8 sec 8 sec 8 sec

Previne populaţia asupra pericolului despre iminenţa producerii sau producerea unor dezastre naturale, tehnologice sau biologice.

ÎNCETAREA ALARMEI se compune dintr-un sunet continuu, de aceeaşi intensitate, cu durata de 2 minute. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune dintr-un sunet continuu, de aceeaşi intensitate, cu durata de 1 minut. - înştiinţarea populaţiei despre trecerea pericolului şi posibilitatea reluării normale a activităţilor.

SCOPUL MĂSURILOR DE ÎNŞTIINŢARE , AVERTIZARE ŞI ALARMARE Pe timpul dezastrelor alarmarea se execută în scopul : • Protecţiei populaţiei şi bunurilor materiale din zonele ameninţate ; • Luarea măsurilor iniţiale pentru apărare şi limitare a efectelor dezastrelor ; Pe timpul conflictului armat alarmarea se execută în scopul: • protecţiei populaţiei şi bunurilor materiale din zonele în care urmează să se desfăşoare acţiuni militare ; • diminuării impactului asupra utilităţilor (energie electrică , alimentare cu apă , gaz , etc.) ; • reducerii numărului de victime în rândul populaţiei civile . Mesajele de înştiinţare vizează iminenţa declanşării sau declanşarea unor tipuri de risc sau utilizarea mijloacelor chimice, biologice, nucleare , radiologice , convenţionale şi neconvenţionale , pe timpul conflictului armat. Acestea se transmit pe baza datelor şi informaţiilor primite de la centrul Operaţional al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului Prahova şi de către structurile specializate , conform legislaţiei în vigoare . Sistemul de înştiinţare , avertizare şi alarmare local asigură facilitarea înştiinţării prompte a autorităţilor publice, alarmarea în situaţiile de urgenţă , informarea şi pregătirea din timp , a populaţiei cu privire la pericolele la care este expusă , măsurile de autoprotecţie ce trebuie îndeplinite , mijloacele de protecţie puse la dispoziţie , obligaţiile ce îi revin şi modul de acţiune pe timpul situaţiei de urgenţă. Mesajele de avertizare şi alarmare se transmit obligatoriu, cu prioritate şi gratuit prin toate sistemele de telecomunicaţii, posturile şi reţelele de radio şi de televiziune, inclusiv prin satelit şi cablu , care operează pe teritoriul localităţii, la solicitarea preşedintelui Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă (primarul localităţii).

ÎNŞTIINŢAREA , AVERTIZAREA ŞI ALARMAREA SE REALIZEAZĂ ÎN FUNCŢIE DE TIPURILE DE RISC. ÎNŞTIINŢAREA ŞI AVERTIZAREA Se realizează de către Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă al judeţului Prahova, pe baza informaţiilor primite de la populaţie sau de la structurile centrale şi /sau locale care monitorizează sursele de risc şi reprezintă activitatea de transmitere a informaţiilor autorizate despre iminenţa producerii sau producerea dezastrelor şi /sau a conflictelor armate către autorităţile administraţiei publice locale , după caz , în scopul evitării surprinderii şi realizării măsurilor de protecţie. Pentru realizarea înştiinţării se folosesc echipamentele de înştiinţare şi alarmare din localitate , posturi de radiofuziune şi televiziune locale, aparate telefonice fixe şi mobile conectate la sistemul de telecomunicaţii teritorial, căi şi circuite fixe şi mobile conectate la sistemul de telecomunicaţii teritorial , staţii de emisie - recepţie şi receptoare radio , radiotelefoane din înzestrarea Serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă, precum şi ale operatorilor economici sursă de risc. ALARMAREA populaţiei se realizează de către autorităţile administraţiei publice locale prin mijloace acustice speciale (sirene electrice de diferite puteri , motosirene) şi prin mijloace acustice obişnuite (fluiere cu aburi ,sirene de mână , portavoce, megafoane.)

Realizarea înştiinţării – pe timpul conflictului armat

Mesajele pentru introducerea semnalelor de prealarmă aeriană, alarmă aeriană şi încetarea alarmei se primesc de la Centrul operaţional judeţean Prahova şi vor viza :  înştiinţarea şi avertizarea despre pericolul atacului din aer ;  înştiinţarea şi alarmarea despre executarea loviturilor cu arme de nimicire în masă (nucleare, biologice sau chimice);  înştiinţarea şi alarmarea despre executarea loviturilor cu arme convenţionale din aer,apă sau de pe uscat ; Mesajele de înştiinţare despre pericolul atacurilor din aer , se referă la introducerea situaţiilor de “ prealarmă aeriană”,”alarmă aeriană “ şi “ încetarea alarmei “aeriene.

3  PRELARMA AERIANĂ – se transmite când ţintele aeriene se găsesc la o distanţă corespunzătoare de zbor,care să asigure informarea din timp a populaţiei şi operatorilor economici despre pericolul atacului aerian şi să permită acestora luarea măsurilor specifice şi desfăşurarea activităţilor ce se impun.  ALARMA AERIANĂ – se transmite când ţintele aeriene se găsesc la o distanţă corespunzătoare de zbor, care să permită populaţiei realizarea măsurilor de protecţie individuală, împotriva loviturilor din aer prin adăpostire sau alte mijloace specifice.  ÎNCETAREA ALARMEI AERIENE – se transmite când ţintele aeriene s-au depărtat suficient şi existenţa pericolului atacului aerian a încetat. În urma atacului aerian, transmiterea semnalului de “ încetarea alarmei “ revine în responsabilitatea Comitetului local pentru situaţii de urgenţă , în situaţia în care localitatea nu a fost afectată.

Obligaţiile cetăţenilor:  să informeze serviciile de urgenţă profesioniste sau poliţia,după caz, inclusiv telefonic, prin apelarea numărului 112, despre iminenţa producerii sau producerea oricărei situaţii de urgenţă despre care iau cunoştinţă ;  să informeze serviciile de urgenţă profesioniste sau poliţia, după caz , inclusiv telefonic , prin apelarea numărului 112, despre descoperirea de muniţie sau elemente de muniţie rămase neexplodate ;  să participe la întreţinerea adăposturilor din clădirile proprietate personală şi, în caz de necesitate, la amenajarea spaţiilor de adăpostire din teren ;  să-şi asigure mijloacele individuale de protecţie, trusa sanitară, rezerva de alimente şi apă, precum şi alte materiale de primă necesitate pentru protecţia familiilor lor ;  să permită, în situaţii de protecţie civilă, accesul forţelor şi mijloacelor de intervenţie în incinte sau pe terenuri proprietate privată;  să permită instalarea mijloacelor de alarmare pe clădirile proprietate privată sau aparţinând asociaţiilor de locatari sau proprietari, după caz, fără plată, precum şi accesul persoanelor autorizate, în vederea întreţinerii acestora ;  să accepte şi să efectueze evacuarea din zonele afectate sau periclitate de dezastre, potrivit măsurilor dispuse şi aduse la cunoştinţă de către autorităţile abilitate .

4 Anexa nr. 10

SITUAŢIA MIJLOACELOR DE AVERTIZARE ŞI ALARMARE LA NIVELUL JUDEŢULUI PRAHOVA

Proprietar Acţionare Operativitate Nr. Judeţ Localitate Tip Echipament Cantitate Operator Amplasare Loc acţionare Crt. Administraţie Centra- Necen- Ope- Neope- economic publică lizat tralizat rativ rativ sursă risc Ploieşti, Palatul Primărie, Sirena electronică 1 PH Ploieşti 1 Primăria Ploieşti Administrativ, Bd. 0 1 Ploieşti, Bd. 1 0 600W Republicii nr.2 Republicii nr.2 Petrom SA Ploieşti, str. M. Sirena electronică 2 PH Ploieşti 1 Grup Eminescu nr. 42 - 0 1 local 1 0 600W Zăcăminte Club Petrom Total sirene electronice Ploieşti 2 1 1 - 0 2 - 2 0 Ploieşti, Str. Ploieşti, Str. Aurel Aurel Vlaicu nr 1 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 Primăria Ploieşti Vlaicu nr 22 - DGFP 1 0 1 0 22 - PC Ph Municipal Ploieşti, Str. Ploieşti, Piaţa Victoriei Aurel Vlaicu nr 2 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 Primăria Ploieşti 1 0 1 0 nr.4 - Cinema Patria 22 - PC Municipal Ploieşti, Str. Gral. Ploieşti, Str. Vasile Milea 1A - bloc Aurel Vlaicu nr 3 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 Primăria Ploieşti 1 0 1 0 locuinţe 22 - PC "7 etaje" Municipal Ploieşti, Str. Consiliul Ploieşti, Hotel Aurel Vlaicu nr 4 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean Prahova, str 1 0 1 0 22 - PC Prahova M.Kogalniceanu nr.4 Municipal Ploieşti, Str. Consiliul Ploieşti, str. Poştei bl Aurel Vlaicu nr 5 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 1 0 1 0 B2 - bloc locuinţe 22 - PC Prahova Municipal Ploieşti, Str. Consiliul Ploieşti, ISUJ Ph, str. Aurel Vlaicu nr 6 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 1 0 1 0 Rudului nr.96 22 - PC Prahova Municipal Ploieşti, Str. Consiliul Ploieşti, str. Ghe Doja Aurel Vlaicu nr 7 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 1 0 1 0 bl.35 - bloc locuinţe 22 - PC Prahova Municipal Ploieşti, Str. Consiliul Ploieşti, bd. Republicii Aurel Vlaicu nr 8 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 1 0 1 0 bl.12B2 - bloc locuinţe 22 - PC Prahova Municipal Ploieşti, Str. Consiliul Ploieşti, bd. Republicii Aurel Vlaicu nr 9 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 1 0 1 0 bl.18 - bloc locuinţe 22 - PC Prahova Municipal Ploieşti, Str. Consiliul Ploieşti, str. Aurel Vlaicu nr 10 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean Scoruşului bl.15 - bloc 1 0 1 0 22 - PC Prahova locuinţe Municipal Ploieşti, Str. Consiliul Ploieşti, str. Cameliei Aurel Vlaicu nr 11 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 1 0 1 0 bl.29 - bloc locuinţe 22 - PC Prahova Municipal Ploieşti, Str. Consiliul Ploieşti, str. Cameliei Aurel Vlaicu nr 12 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 1 0 0 1 bl.113 - bloc locuinţe 22 - PC Prahova Municipal Ploieşti, Str. Consiliul Ploieşti, str. Deltei bl Aurel Vlaicu nr 13 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 1 0 1 0 55- bloc locuinţe 22 - PC Prahova Municipal Ploieşti, Str. Consiliul Ploieşti, str. Măgurii Aurel Vlaicu nr 14 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 1 0 1 0 bl33 - bloc locuinţe 22 - PC Prahova Municipal Ploieşti, Str. Consiliul Ploieşti, str. Spătar Aurel Vlaicu nr 15 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean Milescu bl.109 - bloc 1 0 1 0 22 - PC Prahova locuinţe Municipal Ploieşti, Str. Consiliul Ploieşti, Şos Vestului Aurel Vlaicu nr 16 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 1 0 1 0 bl.101 - bloc locuinţe 22 - PC Prahova Municipal Ploieşti, Str. Consiliul Ploieşti, str. Ghe. Aurel Vlaicu nr 17 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean Grigore Cantacuzino 1 0 1 0 22 - PC Prahova bl.3 - bloc locuinţe Municipal Ploieşti, Str. Consiliul Ploieşti, E Grigorescu Aurel Vlaicu nr 18 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 1 0 1 0 bl.64 - bloc locuinţe 22 - PC Prahova Municipal Ploieşti, Str. Consiliul Ploieşti, str. Aurel Vlaicu nr 19 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean E.Grigorescu bl.77 - 1 0 1 0 22 - PC Prahova bloc locuinţe Municipal Ploieşti, Str. Consiliul Ploieşti, str. Bahluiului Aurel Vlaicu nr 20 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 1 0 1 0 bl 149 - bloc locuinţe 22 - PC Prahova Municipal Ploieşti, Str. Consiliul Ploieşti, str. Domnişori Aurel Vlaicu nr 21 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 1 0 0 1 bl.59 - bloc locuinţe 22 - PC Prahova Municipal Ploieşti, Str. Consiliul Ploieşti, str. Mărăşeşti Aurel Vlaicu nr 22 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 1 0 1 0 nr.234 - UM 1866 22 - PC Prahova Municipal Ploieşti, Str. Consiliul Ploieşti, str. Mărăşeşti Aurel Vlaicu nr 23 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean nr.102 - Complex 1 0 1 0 22 - PC Prahova Cioceanu Municipal Ploieşti, Str. Consiliul Ploieşti, bd.Bucureşti Aurel Vlaicu nr 24 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 1 0 1 0 bl 5A - bloc locuinţe 22 - PC Prahova Municipal Ploieşti, str. Ploieşti, bd. Petrolului SC Astra Mareşal 25 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 3 nr.59 - SC Astra 2 1 3 0 Română SA Averescu - PC Română SA Judeţean Ploieşti, str. SC Rompetrol Ploieşti, str Văleni Mareşal 26 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 2 Rafinăria Vega 2 0 2 0 nr.146 Averescu - PC SA Judeţean Ploieşti, str. SC Cablul Ploieşti, bd. Republicii Mareşal 27 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 2 1 1 2 0 Românesc SA nr. 293 Averescu - PC Judeţean Ploieşti, str. Mareşal 28 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 SC Uzuc SA Ploieşti, str. Depoului 1 0 1 0 Averescu - PC Judeţean Ploieşti, str. Ploieşti, str. Gral. Mareşal 29 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 SC 24 Ianuarie 1 0 1 0 Dragalina nr.18 Averescu - PC Judeţean SC Electrica Ploieşti, str. Andrei 30 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 0 1 local 1 0 SISE Mureşanu nr.58 Ploieşti, str. SC Dorobanţul Ploieşti, str. Mircea Mareşal 31 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 1 0 1 0 SA cel Bătrân nr.119 Averescu - PC Judeţean Ploieşti, str. Ploieşti, str. Mareşal 32 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 SC Bucegi SA 1 0 1 0 Poligonului nr.5 Averescu - PC Judeţean Ploieşti, str. Ploieşti, str. Mareşal 33 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 CTA Vest 1 0 1 0 Cosminelor nr.3 Averescu - PC Judeţean Ploieşti, str. Ploieşti, str. Ghe. Mareşal 34 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 SC Tromet SA Grigore Cantacuzino 1 0 0 1 Averescu - PC nr.348 Judeţean Ploieşti, str. CONEL Ploieşti, str. Mihai Mareşal 35 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 1 0 1 0 Electrica Bravu nr.19 Averescu - PC Judeţean Ploieşti, str. SC Vodylas Ploieşti, Bd. Petrolului Mareşal 36 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 1 0 1 0 (Comat) nr.1 Averescu - PC Judeţean Ploieşti, str. Ploieşti, Bd. Petrolului Mareşal 37 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 SC Umerva 1 0 0 1 nr.2 Averescu - PC Judeţean Ploieşti, str. Ploieşti, Bd. Republicii Mareşal 38 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 ICERP 1 0 1 0 nr. 291A Averescu - PC Judeţean Ploieşti, str. SC Cramele Ploieşti, str. Găgeni Mareşal 39 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 1 0 1 0 Prahova SA nr.92 Averescu - PC Judeţean Ploieşti, str. Staţia CFR Ploieşti, Piaţa 1 Mareşal 40 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 1 0 1 0 Ploieşti Sud Decembrie1918 Averescu - PC Judeţean Ploieşti, str. Ploieşti, str. Depoului Mareşal 41 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 2 Depoul CFR 1 1 2 0 nr.15 Averescu - PC Judeţean Ploieşti, str. Centrul de Ploieşti, bd.Bucureşti Mareşal 42 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 Calcul 1 0 1 0 nr.28 Averescu - PC Electronic Judeţean Ploieşti, str. Ploieşti, str. Ghe Mareşal 43 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 SC Timken SA 1 0 1 0 Petrescu nr 25 Averescu - PC Judeţean Ploieşti, str. Ploieşti, str. Găgeni Mareşal 44 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 RATP 1 0 1 0 nr.88 Averescu - PC Judeţean Consiliul AGROCOM 45 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean (BALIF) 0 1 local 1 0 Prahova Ploieşti, Şos Vestului Ploieşti, 46 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 3 SC Upetrom SA Pţa.1Decembrie 1918 3 0 PC Upetrom 3 0 nr.1 Ploieşti, 47 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 SC IPCUP SA Pţa.1Decembrie 1918 0 1 local 0 1 nr.1 SC Petrotel - Ploieşti, str. Mihai PC Petrotel - 48 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 11 9 2 11 0 Lukoil SA Bravu nr.235 Lukoil SA SC Isover Saint Ploieşti, str.Mihai 49 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 0 1 local 1 0 Cobain SA Bravu nr.233 Ploieşti, str. Mihai 50 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 SC Uztel SA 0 1 local 1 0 Bravu nr.243 Ploieşti, str.Pompelor 51 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 SC Pecef SA 0 1 local 0 1 nr.4 Ploieşti, Consiliul str.Democraţiei nr.35 - 52 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 0 1 Casa Corpului Prahova Didactic Staţia CFR Ploieşti, 53 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 0 1 local 1 0 Ploieşti Triaj Bd. Petrolului nr.2 Ploieşti, str. Depoului 54 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 SC Inspet SA 0 1 local 1 0 nr.149 Staţia CFR Ploieşti, str. Libertăţii 55 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 0 1 local 1 0 Ploieşti Vest nr.1 SC UBEMAR Ploieşti, str.Pompelor 56 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 0 1 local 1 0 SA nr.3 Consiliul Ploieşti, str. M. 57 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean Eminescu nr. 42 - 0 1 local 0 1 Prahova Club Petrom SC INCAF SA Ploieşti, 58 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 0 1 local 1 0 (Frigoriferul) str.Laboratorului nr.15 Total sirene electrice 5,5 kw Ploieşti 75 27 48 57 18 67 8 Ploieşti, 1 PH Ploieşti Sirenă dinamică 1 0 SC Upetrom SA Pţa.1Decembrie 1918 0 1 PC Upetrom 0 1 nr.1 SC Petrotel - Ploieşti, str. Mihai 2 PH Ploieşti Sirenă dinamică 1 0 0 1 local 0 1 Lukoil SA Bravu nr.235 Ploieşti, str. Mihai 3 PH Ploieşti Sirenă dinamică 1 0 SC Uztel SA 0 1 local 0 1 Bravu nr.243 Total sirene dinamice Ploieşti 3 0 3 0 3 0 3 TOTAL SIRENE Ploieşti 80 28 52 57 23 69 11 Câmpina, bd. Sirenă electronică Primăria Câmpina, bd. Culturii 1 PH Câmpina 1 1 0 Culturii nr.18 1 0 600W Câmpina nr.18 (Primăria) (Primăria) Câmpina, bd. Sirenă electronică Primăria Şcoala Generală nr.3, 2 PH Câmpina 1 1 0 Culturii nr.18 1 0 600W Câmpina str. Voila nr.19 (Primăria) Grup Şcolar Industrial Câmpina, bd. Sirenă electronică Primăria 3 PH Câmpina 1 nr.2, Str. E. Teodoroiu 1 0 Culturii nr.18 1 0 600W Câmpina nr.34 (Primăria) Câmpina, bd. Sirenă electronică Primăria Ateliere sere, str. 4 PH Câmpina 1 1 0 Culturii nr.18 1 0 600W Câmpina Nicolae Bălcescu nr.3 (Primăria) Câmpina, bd. Sirenă electronică Primăria Şcoala Generală nr.8, 5 PH Câmpina 1 1 0 Culturii nr.18 0 1 1200W Câmpina bd.Carol I, nr.104 (Primăria) Câmpina, bd. Sirenă electronică Primăria Sediul Romtelecom, 6 PH Câmpina 1 1 0 Culturii nr.18 1 0 1200W Câmpina bd.Carol I, nr.63 (Primăria) Casa Tineretului, str. Câmpina, bd. Sirenă electronică Primăria 7 PH Câmpina 1 Nicolae Bălcescu nr. 1 0 Culturii nr.18 1 0 1200W Câmpina 50 (Primăria) Total sirene electronice Câmpina 7 7 0 7 0 6 1 Câmpina, str. SC Turnătoria Slt.Erou Câmpina, str. E. 1 PH Câmpina Sirenă electrică 5,5 kw 1 Centrală Orion 1 0 Bogdan Vasile 1 0 Teodoroiu nr.17 SA nr.26 - PC Municipal Câmpina, str. Slt.Erou Câmpina, str. Bobâlna 2 PH Câmpina Sirenă electrică 5,5 kw 1 SC Neptun SA 1 0 Bogdan Vasile 1 0 nr.57 nr.26 - PC Municipal Câmpina, str. Slt.Erou SC Cameron Câmpina, str. 3 PH Câmpina Sirenă electrică 5,5 kw 1 1 0 Bogdan Vasile 1 0 SA B.P.Haşdeu nr.1 nr.26 - PC Municipal Câmpina, str. Slt.Erou Câmpina, str. N. 4 PH Câmpina Sirenă electrică 5,5 kw 1 SC IRA SA 1 0 Bogdan Vasile 0 1 Bălcescu nr. 56 nr.26 - PC Municipal Câmpina, str. SC Rafinăria Slt.Erou Câmpina, Calea 5 PH Câmpina Sirenă electrică 5,5 kw 1 Steaua 1 0 Bogdan Vasile 1 0 Doftanei nr.15 Română SA nr.26 - PC Municipal Câmpina, str. Slt.Erou Câmpina, str. Pictor 6 PH Câmpina Sirenă electrică 5,5 kw 1 SC Elca SA 1 0 Bogdan Vasile 0 1 N. Grigorescu nr.7-12 nr.26 - PC Municipal Câmpina, str. Slt.Erou Câmpina, str. 7 PH Câmpina Sirenă electrică 5,5 kw 1 SC BAPS SA 1 0 Bogdan Vasile 1 0 Progresului nr.2 nr.26 - PC Municipal Câmpina, str. SC Valea Slt.Erou Prahovei Câmpina, str. Sălaj 8 PH Câmpina Sirenă electrică 5,5 kw 1 1 0 Bogdan Vasile 1 0 (Montana nr.1 nr.26 - PC Trans) Municipal Câmpina, str. Slt.Erou Câmpina, bd. Culturii 9 PH Câmpina Sirenă electrică 5,5 kw 1 ICPT 1 0 Bogdan Vasile 1 0 nr.29 nr.26 - PC Municipal Câmpina, str. Slt.Erou SC Câmpina, bd. Culturii 10 PH Câmpina Sirenă electrică 5,5 kw 1 1 0 Bogdan Vasile 1 0 Energopetrol nr. 57 nr.26 - PC Municipal Câmpina, str. Consiliul Slt.Erou Câmpina, str 11 PH Câmpina Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 1 0 Bogdan Vasile 1 0 Schelelor nr.3, bl.A6 Prahova nr.26 - PC Municipal Câmpina, str. Consiliul Câmpina, str. Slt.Erou Slt.Erou 12 PH Câmpina Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean Bogdan Vasile nr.26 - 1 0 Bogdan Vasile 1 0 Prahova PC Municipal nr.26 - PC Municipal Câmpina, str. Slt.Erou Câmpina, str. Bobâlna 13 PH Câmpina Sirenă electrică 5,5 kw 1 SC Electroutilaj 1 0 Bogdan Vasile 1 0 nr.44 - SC Neptun SA nr.26 - PC Municipal Total sirene electrice 5,5 kw Câmpina 13 2 11 13 0 11 2 SC Turnătoria Câmpina, str. E. 1 PH Câmpina Sirenă dinamică 1 0 Centrală Orion 0 1 local 0 1 Teodoroiu nr.17 SA Câmpina, str. Bobâlna 2 PH Câmpina Sirenă dinamică 1 0 SC Neptun SA 0 1 local 0 1 nr.57 Total sirene dinamice Câmpina 2 0 2 0 2 0 2 TOTAL SIRENE Câmpina 22 9 13 20 2 17 5 sediul PSI, 1 PH Azuga Sirenă electronică 1 Primăria Azuga 0 1 local 1 0 str.24 Ianuarie nr.59 Total sirene electronice Azuga 1 1 0 0 1 1 0 Azuga, str. SC Bere Azuga str. Ritivoiu nr.4, SC 1 PH Azuga Sirenă electrică 5,5 kw 1 1 0 Victoriei nr.61 - 1 0 SA Bere Azuga SA Primăria Consiliul Azuga, str. str. Independenţei nr. 2 PH Azuga Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 1 0 Victoriei nr.61 - 1 0 59, SC Sinter-Ref SA Prahova Primăria Total sirene electrice 5,5 kw Azuga 2 1 1 2 0 2 0 TOTAL SIRENE Azuga 3 2 1 2 1 3 0 Consiliul str. Independenţei 1 PH Băicoi Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean nr.253 0 1 str. Unirii nr.21 1 0 Prahova Oficiul Poştal Ţintea Consiliul str. Cloşca nr.3 2 PH Băicoi Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 str. Unirii nr.21 1 0 Oficiul Poştal Centru Prahova Consiliul str. Unirii nr. 21 3 PH Băicoi Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 str. Unirii nr.21 1 0 Primărie Prahova Consiliul Cartier Tufeni 4 PH Băicoi Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 0 str. Unirii nr.21 0 1 Magazin alimentar Prahova SC Camexip str. Republicii nr.15 5 PH Băicoi Sirenă electrică 5,5 kw 1 0 1 str. Unirii nr.21 1 0 SA SC Camexip SA str. Republicii nr. 13 6 PH Băicoi Sirenă electrică 5,5 kw 1 Petrom Service 0 1 str. Unirii nr.21 1 0 Petrom Service SC Lazaridis 7 PH Băicoi Sirenă electrică 5,5 kw 1 str. Înfrăţirii nr.111 0 1 local 1 0 SRL Total sirene electrice 5,5 kw Băicoi 7 4 3 0 6 6 1 Total sirene Băicoi 7 4 3 6 1 6 1 Sirena electronică Primăria Boldeşti- str.Podgoriei nr.12 1 PH Boldeşti- Scăieni 1 0 1 local 1 0 600W Scăieni Şc.Gen.nr.1

Sirena electronică Primăria Boldeşti- str.Bucovului nr.6 2 PH Boldeşti- Scăieni 1 0 1 local 1 0 600W Scăieni Grup Şcolar Total sirene electronice Boldeşti- Scăieni 2 2 0 0 2 2 0 Primăria Boldeşti str. Colinei nr.30 - Şc. 1 PH Boldeşti- Scăieni Sirenă electrică 5,5 kw 1 0 1 local 1 0 Scăieni Gen. nr.2 Consiliul str. Principală nr.159 - 2 PH Boldeşti- Scăieni Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 1 0 Şc.Seciu Prahova Consiliul 3 PH Boldeşti- Scăieni Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean DN1A nr.37 - Cahiro 0 1 local 1 0 Prahova Calea Unirii nr.52 - 4 PH Boldeşti- Scăieni Sirenă electrică 5,5 kw 1 Petrom Serv 0 1 local 1 0 Petrom Serv

5 PH Boldeşti- Scăieni Sirenă electrică 5,5 kw 1 SC. GES Aleea Fabricii nr.1 - local GES 0 1 0 1 str. Gloriei nr.23 - 6 PH Boldeşti- Scăieni Sirenă electrică 5,5 kw 1 SC Foradex 0 1 local 1 0 Foradex str. Morii nr.38 - 7 PH Boldeşti- Scăieni Sirenă electrică 5,5 kw 1 SC Agrisol SA 0 1 local 1 0 Agrisol Total sirene electrice Boldeşti- Scăieni 7 3 4 0 7 6 1 Total sirene Boldeşti- Scăieni 9 5 4 0 9 8 1 Consiliul Sc. Gen. Podu Primărie, str. 1 PH Breaza Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean Vadului, str. 23 1 0 Republicii 0 1 Prahova August nr.125 nr.82B Consiliul Primărie, str. SC. Arta Casnică, str. 2 PH Breaza Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 1 0 Republicii 1 0 Republicii nr.45 Prahova nr.82B Consiliul Colegiul Militar D. Primărie, str. 3 PH Breaza Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean Cantemir - str. 1 0 Republicii 1 0 Prahova Republicii nr.75 nr.82B Primărie, str. SC Hidrojet SA, str. 4 PH Breaza Sirenă electrică 5,5 kw 1 SC Hidrojet SA 1 0 Republicii 1 0 Griviţei nr.18 nr.82B Primărie, str. SC Arpacor SA - str. 5 PH Breaza Sirenă electrică 3,2 kw 0 0 0 Republicii 0 0 Victoriei nr.2 nr.82B Primărie, str. DN1 - Sc Gen. 6 PH Breaza Sirenă electrică 5,5 kw 0 0 0 Republicii 0 0 Nistoreşti nr.82B Primărie, str. Cart. Valea Târsei, 7 PH Breaza Sirenă electrică 5,5 kw 0 0 0 Republicii nr.82 0 0 str. Ocinei nr.251 B Total sirene electrice Breaza 4 3 1 4 0 3 1 Total sirene Breaza 4 3 1 4 0 3 1 Consiliul str. Cezar Petrescu 1 PH Buşteni Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 1 0 nr.9 Prahova Consiliul str. Libertăţii nr.93 - 2 PH Buşteni Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 1 0 sediul Romtelecom Prahova Consiliul Poiana Ţapului 3 PH Buşteni Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean str.Crinului nr.2 0 1 local 0 1 Prahova Şc.Gen. nr.3 Total sirene electrice Buşteni 3 3 0 0 3 2 1 Total sirene Buşteni 3 3 0 0 3 2 1 Consiliul str. Republicii nr.106 str. Republicii 1 PH Comarnic Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean Biblioteca 1 0 nr.104 0 1 Prahova orăşenească Primărie Consiliul str. Republicii 2 PH Comarnic Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean Cartier Poiana nr.183 1 0 nr.104 0 1 Prahova Şcoala Generală Primărie str. Republicii nr. 1 str. Republicii 3 PH Comarnic Sirenă electrică 5,5 kw 1 SC Vulturul SA 1 0 nr.104 0 1 SC Vulturul SA Fabrica 1 Primărie str. Republicii nr. 1 str. Republicii 4 PH Comarnic Sirenă electrică 5,5 kw 1 SC Vulturul SA 1 0 nr.104 0 1 SC Vulturul SA Fabrica 2 Primărie Consiliul str. Republicii 5 PH Comarnic Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean str.Podul lui Neag nr.1 1 0 nr.104 1 0 Prahova SC Gielle Ipa SRL Primărie Total sirene electrice Comarnic 5 3 2 5 0 1 4 Total sirene Comarnic 5 3 2 5 0 1 4 Consiliul str. Mihai Bravu nr.85, str. Mihai Bravu 1 PH Mizil Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 1 0 1 0 Primărie nr.85, Primărie Prahova Consiliul Bd. Gării fn. str. Mihai Bravu 2 PH Mizil Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 1 0 1 0 SC TEXITAL SRL nr.85, Primărie Prahova Consiliul str. Budureasca fn, str. Mihai Bravu 3 PH Mizil Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 1 0 1 0 SC Budureasca SRL nr.85, Primărie Prahova Britanic World str. Tohani nr. 36, str. Mihai Bravu 4 PH Mizil Sirenă electrică 5,5 kw 1 1 0 1 0 SRL Britanic World SRL nr.85, Primărie SC Elvila SRL str. Mihai Bravu nr. str. Mihai Bravu 5 PH Mizil Sirenă electrică 5,5 kw 1 pct lucru 1 0 1 0 189, SC Elvila SRL nr.85, Primărie RELAXA Total sirene electrice Mizil 5 3 2 5 0 5 0 Total sirene Mizil 5 3 2 5 0 5 0 Consiliul Plopeni, str. Punct Comandă 1 PH Plopeni Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean Independenţei nr.12, 0 1 1 0 SC Plopeni SA Prahova Primărie CN Romarm - SC Plopeni SA, str. Punct Comandă 2 PH Plopeni Sirenă electrică 5,5 kw 1 Uzina Mecanică 1 0 1 0 Republicii nr.1 SC Plopeni SA Plopeni

CN Romarm - SC Plopeni SA, str. Punct Comandă 3 PH Plopeni Sirenă electrică 5,5 kw 1 Uzina Mecanică 1 0 1 0 Republicii nr.1 SC Plopeni SA Plopeni

CN Romarm - SC Plopeni SA, str. Punct Comandă 4 PH Plopeni Sirenă electrică 5,5 kw 1 Uzina Mecanică 1 0 1 0 Republicii nr.1 SC Plopeni SA Plopeni CN Romarm - SC Plopeni SA, Punct Comandă 5 PH Plopeni Sirenă electrică 5,5 kw 1 Uzina Mecanică Şantierul 2, com. 1 0 1 0 SC Plopeni SA Plopeni Dumbrăveşti Total sirene electrice Plopeni 5 1 4 4 1 5 0 1 PH Plopeni Sirenă dinamică 1 0 1 0 1 0 1 Total sirene dinamice Plopeni 1 0 1 0 1 0 1 Total sirene Plopeni 6 1 5 4 2 5 1 Consiliul str. Carol I nr. 47, str. Carol I nr. 1 PH Sinaia Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 1 0 0 1 Primărie 47, Primărie Prahova Consiliul str. Stânjeneilor nr.13 str. Carol I nr. 2 PH Sinaia Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean bl.5 sc.A - Platou 1 0 1 0 47, Primărie Prahova Izvor Consiliul str. 1 Mai nr.13 bl.9 str. Carol I nr. 3 PH Sinaia Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 1 0 1 0 sc.C 47, Primărie Prahova str. Mihail Consiliul Kogălniceanu nr. 28, str. Carol I nr. 4 PH Sinaia Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 1 0 1 0 Centrul Cultural 47, Primărie Prahova Carmen Sylva Consiliul str. Cumpătu nr.26, str. Carol I nr. 5 PH Sinaia Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 1 0 1 0 Restaurantul Marmote 47, Primărie Prahova Consiliul Str. Spitalului nr.3, str. Carol I nr. 6 PH Sinaia Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 1 0 1 0 Grădiniţa nr. 2 47, Primărie Prahova Consiliul str. Furnica nr. 45, str. Carol I nr. 7 PH Sinaia Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean Restaurant Furnica 1 0 0 1 47, Primărie Prahova (fost Dunărea) Consiliul str. Piaţa Gării nr 1, str. Carol I nr. 8 PH Sinaia Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 1 0 1 0 Gara Sinaia 47, Primărie Prahova Consiliul str.Tiru cu Porumbei str. Carol I nr. 9 PH Sinaia Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 1 0 1 0 nr.2, Hotel Pinul 47, Primărie Prahova Consiliul str. Republicii nr. 41- str. Carol I nr. 10 PH Sinaia Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 43, SC Mefin Sinaia 1 0 1 0 47, Primărie Prahova SA Total sirene electrice Sinaia 10 10 0 10 0 8 2 Total sirene Sinaia 10 10 0 10 0 9 1 Sirenă electronică 1 1 PH Slănic Primăria Slănic 0 1 1 0 mobilă Total sirene electronice mobile Slănic 1 1 0 0 1 1 0 Consiliul Şcoala Generală PC oraş Slănic, 1 PH Slănic Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean Groşani str. Ştefan cel 0 1 str. V. 1 0 Prahova Mare nr.24 Alecsandri nr.2 Consiliul PC oraş Slănic, Spitalul Orăşenesc, 2 PH Slănic Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 str. V. 1 0 Aleea Spitalului nr. 4 Prahova Alecsandri nr.2 Consiliul PC oraş Slănic, Romtelecom, str. 3 PH Slănic Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 str. V. 1 0 Vasile Alecsandri nr.3 Prahova Alecsandri nr.2 Consiliul PC oraş Slănic, Energoutilaj, Calea 4 PH Slănic Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 str. V. 0 1 Ploieşti nr.86 Prahova Alecsandri nr.2 Consiliul PC oraş Slănic, Şcoala Prăjani, Calea 5 PH Slănic Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 str. V. 1 0 Ploieşti nr.220 Prahova Alecsandri nr.2 PC oraş Slănic, Salina Slănic, str. 6 PH Slănic Sirenă electrică 5,5 kw 1 Salina Slănic 0 1 str. V. 1 0 Cuza Vodă nr.6 Alecsandri nr.2 Total sirene electrice Slănic 6 5 1 0 6 5 1 Total sirene Slănic 7 6 1 0 7 6 1

Sirenă electronică Primărie, str. 23 Primărie, str. 23 1 PH Urlaţi 600W 1 Primăria Urlaţi August nr.9 1 0 August nr.9 1 0

Total sirene electronice Urlaţi 1 1 0 1 0 1 0 Consiliul Primărie, str. 23 Primărie, str. 23 1 PH Urlaţi Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 1 0 1 0 August nr.9 August nr.9 Prahova Consiliul SC Videlmar SA, str Primărie, str. 23 2 PH Urlaţi Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 1 0 1 0 Independenţei nr.53 August nr.9 Prahova Consiliul SC Filatura SA, str. 30 Primărie, str. 23 3 PH Urlaţi Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 1 0 1 0 Decembrie nr.1 August nr.9 Prahova Consiliul Schela Urlaţi, str. Primărie, str. 23 4 PH Urlaţi Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 1 0 1 0 Orzoaia de Jos nr.72 August nr.9 Prahova Total sirene electrice Urlaţi 4 4 0 4 0 4 0 Total sirene Urlaţi 5 5 0 5 0 5 0 Sirenă electronică Primăria Vălenii str. Berevoieşti nr 3 - str. Berevoieşti 1 PH Vălenii de Munte 1 1 0 1 0 600W de Munte Primăria nr 3 - Primăria Sirenă electronică Primăria Vălenii str. N. Iorga nr.189 str. Berevoieşti 2 PH Vălenii de Munte 1 1 0 1 0 600W de Munte (Miuleşti) nr 3 - Primăria Sirenă electronică Primăria Vălenii str. Dr.Istrate nr.1 str. Berevoieşti 3 PH Vălenii de Munte 1 1 0 1 0 600W de Munte (Valea Gardului) nr 3 - Primăria Total sirene electronice Vălenii de Munte 3 3 0 3 0 3 0 Consiliul str. Berevoieşti nr.1 1 PH Vălenii de Munte Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 1 0 sediul Romtelecom Prahova Consiliul str. N. Iorga nr.131 2 PH Vălenii de Munte Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 1 0 sediul Renel Prahova Parc Industrial Parc Industrial 3 PH Vălenii de Munte Sirenă electrică 5,5 kw 1 Vălenii de 0 1 local 1 0 Vălenii de Munte Munte Total sirene electrice Vălenii de Munte 3 2 1 0 3 3 0 Total sirene Vălenii de Munte 6 5 1 3 3 6 0 Consiliul Primărie, 1 PH Adunaţi Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 sat Adunaţi nr.87 Prahova local 1 0 Consiliul Albeşti 2 PH Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean Primărie, 0 1 Paleologu Prahova DN1B nr.451 local 1 0 Consiliul 3 PH Aluniş Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean Şc.Gen.nr.1, 0 1 Prahova str Principală nr.1024 local 1 0 Consiliul 4 PH Apostolache Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean Primărie, 0 1 Prahova str Principală fn local 1 0 Ariceşti UM Primărie, 5 PH Sirenă electrică 5,5 kw 1 0 1 Rahtivani Crângul lui Bot str.Principală nr.75 local 0 1 Consiliul 6 PH Ariceşti Zeletin Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean Primărie, 0 1 Prahova str.Principală nr.137 local 1 0 Consiliul Primărie, 7 PH Baba Ana Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 1 0 str Principală fn Prahova Consiliul Primărie, 8 PH Balta Doamnei Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 0 1 str Principală fn Prahova Consiliul Primărie, 9 PH Bălţeşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 1 0 str Principală fn Prahova Consiliul Primărie, 10 PH Bătrâni Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 0 1 str Principală nr.174 Prahova Consiliul Primărie, 11 PH Băneşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 1 0 str Gherghiceni nr.495 Prahova 12 PH Bărcăneşti Sirenă electrică 5,5 kw 0 0 0 local 0 0 Consiliul Grădiniţa nr.2 13 PH Berceni Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 1 0 Berceni Prahova Consiliul Căminul Cultural, 14 PH Bertea Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 1 0 str Principală fn Prahova Consiliul Grădiniţa Ploieştiori 15 PH Blejoi Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 1 0 str. Teleajen nr.175 Prahova Consiliul Primărie, 16 PH Boldeşti Grădişte Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 1 0 str Principală fn Prahova Consiliul Căminul Cultural- 17 PH Brazi Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean Primărie 0 1 local 1 0 Prahova str Teilor nr.45 Consiliul Primărie, 18 PH Brebu Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 1 0 str Principală fn Prahova Consiliul Primărie, 19 PH Bucov Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 1 0 DN1B nr.100 Prahova Consiliul Primărie, 20 PH Călugăreni Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 1 0 str Principală fn Prahova Consiliul Şc.Gen cls.I-VIII 21 PH Cărbuneşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 1 0 str Principală fn Prahova Consiliul Primărie, 22 PH Ceptura Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean str Ceptura de Jos 0 1 local 1 0 Prahova nr.266 Consiliul Primărie, 23 PH Ceraşu Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 1 0 str Principală fn Prahova Consiliul Primărie, 24 PH Chiojdeanca Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 1 0 str Principală fn Prahova 1.Complex Comercial Consiliul str Principală fn 25 PH Ciorani Sirenă electrică 5,5 kw 2 Judeţean 0 2 local 2 0 2.Grădiniţa nr.4 Prahova Cioranii de Sus Consiliul Şc.Gen cls.I-VIII 26 PH Cocorăştii Colţ Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 1 0 str Principală fn Prahova Consiliul Primărie, 27 PH Cocorăştii Mislii Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 1 0 str Principală fn Prahova Consiliul Primărie, 28 PH Colceag Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 1 0 str Principală fn Prahova 1.Muzeul Satului Consiliul Cornu de Jos, 29 PH Cornu Sirenă electrică 5,5 kw 2 Judeţean bd.Eroilor nr.750 0 2 local 2 0 Prahova 2.Grădiniţa Cornu de Sus Consiliul Primărie, 30 PH Cosminele Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 1 0 str Principală nr.1 Prahova Consiliul Primărie, 31 PH Drajna Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean Drajna de Sus, 0 1 local 1 0 Prahova str. Principală 517 Consiliul Şc.Gen. Cls.I-VIII, sat 32 PH Drăgăneşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean Drăgăneşti, 0 1 local 1 0 Prahova str. Principală fn Consiliul Primărie, 33 PH Dumbrava Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 1 0 str Principală nr.447 Prahova Consiliul Primărie, 34 PH Dumbrăveşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 1 0 str Principală fn Prahova Consiliul Primărie, 35 PH Fântânele Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 1 0 str Principală nr.151 Prahova 1.bl.3D, str.Principală nr.346 local Consiliul 2.Sat Minier Filipeştii de 36 PH Sirenă electrică 5,5 kw 3 Judeţean Gr.Şcolar, str M 0 3 3 0 Pădure Prahova Eminescu fn 3.SC Pasteur, str Principală nr.343 Consiliul Primărie, 37 PH Filipeştii de Târg Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 1 0 str.Cuza Vodă nr.718 Prahova Consiliul bloc locuinţe- 38 PH Floreşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean Primărie, 0 1 local 1 0 Prahova str Principală nr.604 Consiliul bloc locuinţe, 39 PH Fulga Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 1 0 str Principală fn Prahova Consiliul Şc.Gen. Cls.I-VIII, sat 40 PH Gherghiţa Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean Gherghiţa, 0 1 local 1 0 Prahova str. Principală fn Consiliul Primărie, 41 PH Gorgota Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 1 0 str Principală fn Prahova Consiliul Cămin Cultural, str. 42 PH Gornet Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 1 0 Principală nr.428 Prahova Consiliul Primărie, 43 PH Gornet Cricov Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 1 0 str Principală nr.1 Prahova Consiliul str Principală, 44 PH Gura Vadului Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 1 0 bloc 1A Prahova Consiliul Cămin Cultural, DN1A 45 PH Gura Vitioarei Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 1 0 fn Prahova Consiliul Şc. Gen. Iordăchianu 46 PH Iordăchianu Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 1 0 str Principală fn Prahova Consiliul 47 PH Izvoarele Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean Primărie, DN1A, fn 0 1 local 1 0 Prahova Consiliul Primărie, 48 PH Jugureni Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 1 0 str Principală nr.123 Prahova Consiliul Primărie, 49 PH Lapoş Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 1 0 str Principală nr.52 Prahova Consiliul sat Lipăneşti, 50 PH Lipăneşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean Cămin Cultural 0 1 local 1 0 Prahova DN1A nr.480 Consiliul Asociaţia Agricolă 51 PH Măgurele Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 1 0 Dumbrava SA DN1A Prahova 52 PH Măgureni Sirenă electrică 5,5 kw 0 0 0 0 0

1. str. Tabla Buţii Consiliul nr.273, Garda Interv. 53 PH Măneciu Sirenă electrică 5,5 kw 2 Judeţean 0 2 local 2 0 2. sat Cheia, Prahova Sc. Gen. cls. I-IV Consiliul Căminul Cultural, 54 PH Măneşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 1 0 str Principală fn Prahova 55 PH Olari Sirenă electrică 5,5 kw 0 0 0 local 0 0 Consiliul Căminul Cultural, 56 PH Păcureţi Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 1 0 str Principală fn Prahova Consiliul Primărie, sat Păuleşti 57 PH Păuleşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 1 0 nr.650 (DJ 102) Prahova Consiliul Grădiniţă, 58 PH Plopu Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 1 0 DJ 102E nr.223 Prahova Consiliul Şc.cls.I-VIII Podenii 59 PH Podenii Noi Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean Noi 0 1 local 1 0 Prahova str.Principală fn Câmpina, str. 1.SC Petroutilaj - Slt.Erou str.Principală nr.1 60 PH Poiana Câmpina Sirenă electrică 5,5 kw 2 SC Petroutilaj 2 0 Bogdan Vasile 2 0 2.Balastiera nr.26 - PC SC Petroutilaj Municipal Consiliul Cămin Cultural 61 PH Poenarii Burchii Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 1 0 lângă Primărie Prahova Consiliul Federal COOP 62 PH Poseşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean pct. lucru Poseştii 0 1 local 1 0 Prahova Pămînteni - DJ 102B Consiliul Primărie, 63 PH Predeal Sărari Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 1 0 str Principală fn Prahova Consiliul sediul Poliţiei 64 PH Proviţa de Jos Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean Comunitare, 0 1 local 1 0 Prahova str Principală nr.168 vechiul sediu al Consiliul Primăriei (biblioteca 65 PH Proviţa de Sus Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 1 0 comunală), Prahova str Principală nr.248 1.sat Pietroşani nr. 754B - mag. Consiliul cooperaţie 66 PH Puchenii Mari Sirenă electrică 5,5 kw 2 Judeţean 0 2 local 2 0 2.sat Puchenii Prahova Moşneni nr.17 (DN1), Complex comercial Consiliul Primărie, 67 PH Râfov Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 1 0 str Principală fn Prahova Consiliul Primărie, 68 PH Salcia Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 1 0 str Principală nr.194 Prahova Consiliul bloc locuinţe nr.297A 69 PH Sălciile Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 1 0 lângă Primărie Prahova Consiliul Cămin Cultural 70 PH Sângeru Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 1 0 str. Principală fn Prahova Consiliul Primărie, 71 PH Scorţeni Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 1 0 str Principală nr.2 Prahova Consiliul Primărie, 72 PH Secăria Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 1 0 str Principală fn Prahova Consiliul Primărie, 73 PH Şirna Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 1 0 str Principală nr.165 Prahova Consiliul Primărie, 74 PH Şoimari Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 1 0 str Principală fn Prahova Consiliul Primărie, 75 PH Şotrile Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 1 0 str Principală nr.42 Prahova Consiliul Primărie, 76 PH Starchiojd Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 1 0 str Principală nr.1071 Prahova Consiliul Primărie, 77 PH Ştefeşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 1 0 str Principală nr.162B Prahova Consiliul Şc.Gen. Cls.I-VIII, sat 78 PH Surani Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean Surani, 0 1 local 1 0 Prahova str. Principală fn Consiliul Primărie, 79 PH Talea Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 1 0 str Principală nr.248 Prahova 1.Şc.Gen. sat Consiliul Strejnicu 80 PH Târgşorul Vechi Sirenă electrică 5,5 kw 2 Judeţean 0 2 local 1 1 2.Şc.Gen. sat Prahova Târgşorul Vechi Consiliul Şc.Gen. sat Podgoria 81 PH Tătaru Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 1 0 str. Principală nr.95 Prahova Consiliul Şc.Gen. sat Teişani, 82 PH Teişani Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 1 0 str. Principală fn Prahova Telega Consiliul Sediul Romtelecom, 83 PH Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 1 0 str. Principală nr.1437 Prahova Consiliul Şc.Gen. Cls.I-VIII, sat 84 PH Tinosu Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean Tinosu, 0 1 local 0 1 Prahova str. Principală fn Consiliul Primărie, 85 PH Tomşani Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 1 0 str Principală nr.26A Prahova Consiliul Şc. Cls.I-VIII Vadu 86 PH Vadu Săpat Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 1 0 Săpat Prahova 1.ICVV, Consiliul Valea str. Valea Mantei 87 PH Sirenă electrică 5,5 kw 2 Judeţean 0 2 local 2 0 Călugărească 2.Combinatul ROVIT Prahova str.Nicovani DN1B

1.Primărie, sat Teşila Calea Doftanei nr.156 Consiliul 2.sat Trăisteni, 88 PH Valea Doftanei Sirenă electrică 5,5 kw 2 Judeţean str.Nicolae Grigorescu 0 2 local 2 0 Prahova nr.561 (fostul sediu al primăriei)

Consiliul Şc.Gen Vărbilău 89 PH Vărbilău Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean (vis-a-vis de primărie) 0 1 local 1 0 Prahova str Principală fn Consiliul Primărie, 90 PH Vâlcăneşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 Judeţean 0 1 local 1 0 str Principală nr.261 Prahova Total sirene electrice în comune 97 94 3 2 95 92 5 Primărie, sat Ariceştii Ariceştii Sirenă electronică 600w Comuna Ariceştii 1 PH 1 Rahtivani 0 1 local 1 0 Rahtivani - Pavian Rahtivani str.Principală nr.75 Grădiniţa Nedelea, Ariceştii Sirenă electronică 600w Comuna Ariceştii 2 PH 1 sat Nedelea, 0 1 local 1 0 Rahtivani - Pavian Rahtivani str.Principală nr.491 Total sirene electronice comune 2 2 0 0 2 2 0 Total sirene în comune 99 96 3 2 97 94 5 Sirenă electronică 600w 1 PH Şotrile - Paltinu 1 SGA Prahova coronament baraj 0 1 local 1 0 - Pavian Total sirene electronice aval Baraj Paltinu 1 0 1 0 1 1 0 Dispecerat 1 PH Şotrile - Paltinu Sirenă electrică 5,5 kw 1 0 SGA Prahova coronament baraj 1 0 1 0 STA Voila Şotrile - Lunca Dispecerat 2 PH Sirenă electrică 5,5 kw 1 0 SGA Prahova albia Râului Doftana 1 0 1 0 Mare STA Voila Dispecerat 3 PH Câmpina - Voila Sirenă electrică 5,5 kw 1 0 SGA Prahova albia Râului Doftana 1 0 1 0 STA Voila Total sirene electrice aval Baraj Paltinu 3 0 3 3 0 3 0 Total sirene aval Baraj Paltinu 4 0 4 3 1 4 0 Sirenă electronică 1 PH Măneciu 1 0 SGA Prahova coronament baraj 0 1 local 1 0 Pavian 600w Sirenă electronică SGA-Ploieşti 2 PH Măneciu 1 0 SGA Prahova coronament baraj 1 0 str.Ghe.Gr. 1 0 2400w omnidirecţională Cantacuzino, 304

Sirenă electronică SGA-Ploieşti 3 PH Măneciu 1 0 SGA Prahova Şcoala Costeni 1 0 str.Ghe.Gr. 1 0 1800w omnidirecţională Cantacuzino, 304

Sirenă electronică clădire MCH Izvoarele SGA-Ploieşti 4 PH Izvoarele 1 0 SGA Prahova 1 0 str.Ghe.Gr. 1 0 1800w omnidirecţională albia Râului Teleajen Cantacuzino, 304

casă vane evacuare Sirenă electronică 600w SGA-Ploieşti 5 PH Izvoarele 1 0 SGA Prahova polder Izvoarele 1 0 str.Ghe.Gr. 1 0 focalizat 180 grade albia Râului Teleajen Cantacuzino, 304

blocuri şantier Sirenă electronică SGA-Ploieşti 6 PH Izvoarele 1 0 SGA Prahova APASCO 1 0 str.Ghe.Gr. 1 0 1200w omnidirecţională albia Râului Teleajen Cantacuzino, 304 Sirenă electronică castel echilibru SGA-Ploieşti 7 PH Teişani 1 0 SGA Prahova 1 0 str.Ghe.Gr. 1 0 3000w omnidirecţională albia Râului Teleajen Cantacuzino, 304

Sirenă electronică Staţia Tratare a Apei SGA-Ploieşti 8 PH Vălenii de Munte 1 0 SGA Prahova 1 0 str.Ghe.Gr. 1 0 2400w omnidirecţională Vălenii de Munte Cantacuzino, 304 Total sirene electronice aval Baraj Măneciu 8 0 8 7 1 8 0 Total sirene aval Baraj Măneciu 8 0 8 7 1 8 0 OMV-Petrom Sirenă electronică Boldeşti- Scăieni, 1 PH Boldeşti- Scăieni 1 0 zona operare 7 0 1 local 1 0 1200W DN1A - dezbenzinare Muntenia Est OMV-Petrom Sirenă electronică Boldeşti- Scăieni, 2 PH Boldeşti- Scăieni 1 0 zona operare 7 0 1 local 1 0 600W Parc 700 Muntenia Est OMV-Petrom Sirenă electronică Câmpina, DN.1, Parc 3 PH Câmpina 1 0 zona operare 7 0 1 local 1 0 600W Slobozia Muntenia Est OMV-Petrom Sirenă electronică Vălenii de Munte, 4 PH Vălenii de Munte 1 0 zona operare 7 0 1 local 1 0 600W Parc Copăceni Muntenia Est Total sirene electronice OMV-Petrom SA zona 4 0 4 0 4 4 0 operare 7 Muntenia Est

Total sirene OMV-Petrom SA zona operare 7 4 0 4 0 4 4 0 Muntenia Est

Platforma Platforma Industrială Industrială Brazi 1 PH Brazi Sirenă electrică 5,5 kw 6 Petrobrazi SA 6 0 6 0 Brazi - Dispecerat Falck (SPSU) Total sirene electrice Platforma Industrială Brazi 6 0 6 6 0 6 0 Platforma Sirenă electronică Platforma Industrială Industrială Brazi 1 PH Brazi 5 Petrobrazi SA 5 0 5 0 600W Brazi - Dispecerat Falck (SPSU)

Total sirene electronice Platforma Industrială Brazi 5 0 5 5 0 5 0 Total sirene Platforma Industrială Brazi 11 0 11 11 0 11 0 SC Michelin op.economic izolat 1 PH Floreşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 0 1 local 1 0 România SA Floreşti Prahova Total sirene electrice SC Michelin România SA, 1 0 1 0 1 1 0 punct lucru Floreşti Prahova Total sirene SC Michelin România SA, 1 0 1 0 1 1 0 punct lucru Floreşti Prahova Sirenă electronică Petrom LPG op.economic izolat 1 PH LPG Negoieşti 1 0 0 1 local 1 0 1800W Negoieşti Negoieşti Prahova Total sirene electronice PETROM LPG 1 0 1 0 1 1 0 Negoieşti Prahova Total sirene PETROM LPG 1 0 1 0 1 1 0 Negoieşti Prahova

TOTAL SIRENE ELECTRONICE 37 17 20 23 14 36 1 JUDEŢ: TOTAL SIRENE ELECTRONICE MOBILE 1 1 0 0 1 1 0 JUDEŢ: TOTAL SIRENE ELECTRICE 256 165 91 115 140 230 26 JUDEŢ: TOTAL SIRENE DINAMICE 6 0 6 0 6 0 6 JUDEŢ: TOTAL SIRENE JUDEŢ: 300 183 117 144 156 268 32

Anexa nr. 3

ZONA DE PLANIFICARE LA URGENMŢĂ SC OMV PETROM SUCURSALA PETROBRAZI

Anexa nr. 3 Zona de planificare la urgenţă S.C BULROM GAS IMPEX

Anexa nr. 3 Zona de planificare la urgenţă S.C.Petrotel Lukoil S.A

Anexa nr. 11

Extras din Catalogul - cadru cu obiectivele de infrastructură teritorială (adăposturile de protecţie civilă cu capacitate de adăpostire ≥ 100 persoane ) importante pentru sistemul naţional de apărare

Domenii de interes Caracteristici tehnice Factori de risc Nr. pentru apărare Denumirea obiectivului (amplasament) Obs. crt. capacitate - explozii; de dotare şi facilităţi; - incendii; protecţie civilă adăpostire - bombardamente. Municipiul PLOIEŞTI 1,2 CALEA BUCURESTI, BL. 10B 300 I.El. T.M. I.F.V. I.S. " " 2 ad. 3,4 CALEA BUCURESTI, BL. 7B 300 I.El. T.M. I.F.V. I.S. " " 2 ad. 5,6 CALEA BUCURESTI, BL. 5E 300 I.El. T.M. I.F.V. " " 2 ad. 7,8 Bd. REPUBLICII, BL. 3B.1 300 I.El. T.M. I.F.V. " " 2 ad. 10 Bd. REPUBLICII, BL 4A 300 I.El. T.M. I.F.V. " " 2 ad. 12 Bd. REPUBLICII, BL 4A 300 I.El. T.M. I.F.V. " " 2 ad. 14 Bd. REPUBLICII, BL 9B.2 300 I.El. T.M. I.F.V. I.S. " " 2 ad. 16 ALEEA VLASIEI, BL. 7 A 300 I.El. T.M. I.F.V. " " 2 ad. 18 ALEEA VLASIEI, BL. 7 B 300 I.El. T.M. I.F.V. " " 2 ad. 20 Str. GH. DOJA, BL. B2 400 I.El. T.M. I.F.V. I.S. " " 2 ad. 22 Str. PETROCHIMISTILOR, BL. 49A 300 I.El. T.M. I.F.V. I.S. " " 2 ad. 24 Str. PETROCHIMISTILOR, BL. 49B 300 I.El. T.M. I.F.V. " " 2 ad. 26 Str. METALURGISTILOR, BL. 52A 300 I.El. T.M. I.F.V. " " 2 ad. 28 Str. METALURGISTILOR, BL. 52B 300 I.El. T.M. I.F.V. " " 2 ad. 30 Str. CHIMIEI, BL. 57 300 I.El. T.M. I.F.V. " " 2 ad. 32 Str. DELTEI, BL. 14A 300 I.El. T.M. " " 2 ad. 34 Str. DELTEI, BL. 14B 300 I.El. T.M. I.F.V. " " 2 ad. 36 Str. RÎSNOVENILOR, BL. 57A 300 I.El. T.M. I.F.V. " " 2 ad. 38 Str. RÎSNOVENILOR, BL. 57B 300 I.El. T.M. I.F.V. " " 2 ad. 40 Str. MAGURII, BL. 33B 300 I.El. T.M. I.F.V. " " 2 ad. Domenii de interes Caracteristici tehnice Factori de risc Nr. pentru apărare Denumirea obiectivului (amplasament) Obs. crt. capacitate - explozii; de dotare şi facilităţi; - incendii; protecţie civilă adăpostire - bombardamente. 42 Str. DEALUL CU PIATRA, BL. 30A 300 I.El. T.M. I.F.V. " " 2 ad. 44 Str. DEALUL CU PIATRA, BL. 30B 300 I.El. T.M. I.F.V. " " 2 ad. 46 Str. DEALUL CU PIATRA, BL. 30C 300 I.El. T.M. " " 2 ad. 48 Str. DEALUL CU PIATRA, BL. 30D 300 I.El. T.M. I.F.V. " " 2 ad. 50 Str. DEALUL CU PIATRA, BL. 30E 300 I.El. T.M. I.F.V. " " 2 ad. 52 Str. DEALUL CU PIATRA, BL. 30F 300 I.El. T.M. I.F.V. " " 2 ad. 54 Str. COSMINELE, BL. 179A 300 I.El. T.M. I.F.V. " " 2 ad. 56 Str. COSMINELE, BL. 181C 300 I.El. T.M. I.F.V. " " 2 ad. 58 Str. COSMINELE, BL. 181D 300 I.El. T.M. I.F.V. " " 2 ad. 60 Str. SILIŞTEI, BL. 157A 300 I.El. T.M. I.F.V. " " 2 ad. 62 Str. SILIŞTEI, BL. 157B 300 I.El. T.M. I.F.V. " " 2 ad. 64 Str. SILIŞTEI, BL. 158A 300 I.El. T.M. I.F.V. " " 2 ad. 66 Str. SILIŞTEI, BL. 158B 300 I.El. T.M. I.F.V. " " 2 ad. 68 Str. SILIŞTEI, BL. 160A 300 I.El. T.M. I.F.V. " " 2 ad. 70 Str. SILIŞTEI, BL. 160B 300 I.El. T.M. I.F.V. " " 2 ad. 72 Str. BAHLUIULUI, BL. 141A 300 I.El. T.M. " " 2 ad. 74 Str. BAHLUIULUI, BL. 141B 300 I.El. T.M. " " 2 ad. 76 Str. BAHLUIULUI, BL. 149C 300 I.El. T.M. " " 2 ad. 78 Str. BAHLUIULUI, BL. 149D 300 I.El. T.M. " " 2 ad. 80 Str. BAHLUIULUI, BL. 154A 300 I.El. T.M. " " 2 ad. 82 Str. PADINA, BL. 51A 300 I.El. T.M. I.F.V. " " 2 ad. 84 Str. PADINA, BL. 51B 300 I.El. T.M. I.F.V. " " 2 ad. 86 Str. ARNAUTI, BL. 56A 300 I.El. T.M. I.F.V. " " 2 ad. 88 Str. ARNAUTI, BL.56B 300 I.El. T.M. I.F.V. " " 2 ad. 89 Str. INDEPENDENTEI, Nr. 1 50 I.El. T.M. " " 90 Str. PENEŞ CURCANUL, BL. 156A 150 I.El. T.M. I.F.V. " " 91 Str. DOMNISORI, BL. 85 150 I.El. T.M. I.F.V. I.S. " " 92 Str. DOMNISORI, BL. 86 150 I.El. T.M. I.F.V. I.S. " " 93 Str. SABINELOR, NR. 18 80 I.El. T.M. I.F.V. I.S. " " Municipiul CÂMPINA 94 Str. Tudor Vladimirescu nr. 24 150 I.El. T.M. I.F.V. I.S. " " Domenii de interes Caracteristici tehnice Factori de risc Nr. pentru apărare Denumirea obiectivului (amplasament) Obs. crt. capacitate - explozii; de dotare şi facilităţi; - incendii; protecţie civilă adăpostire - bombardamente. 95 Str. Milcovului nr.14 , bl. 18C 120 I.El. T.M. I.F.V. I.S. " " 96 Str. Milcovului nr.6 , bl. 17A 120 I.El. T.M. I.F.V. I.S. " " Bloc ENERGOPETROL 97 100 I.El. T.M. I.F.V. I.S. " " Str. Erupţiei nr. 1 bl. E 4 Oraşul AZUGA 98 Str. INDEPENDENŢEI NR. 14 157 I.El. T.M. " " fără T.M. 99 Str. INDEPENDENŢEI NR. 55 122 I.El. T.M. " " fără T.M. 100 Str. VICTORIEI NR. 50 110 I.El. T.M. " " fără T.M. 101 Str. POSTĂVĂRIEI NR.1 130 I.El. T.M. " " fără T.M. 102 TUNEL C.F.R. 156 I.El. T.M. " " fără T.M. Oraşul BUŞTENI 103 BLOC ANL Str. Urlatorii 150 I.El. T.M. I.F.V. I.S. " " CASA DE CULTURĂ, B- 104 150 I.El. T.M. I.F.V. I.S. " " dul Libertăţii nr 95 Oraşul BOLDEŞTI - SCĂENI 105 Şcoala Generală Boldeşti 300 I.El. T.M. I.F.V. I.S. " " Oraşul VĂLENII DE MUNTE 106 CASA DE CULTURĂ 132 I.El. T.M. I.F.V. " " TOTALGeneral 15777

LEGENDĂ: I.El. = instalaţie electrică; T.M. = tâmplărie metalică; I.F.V.= instalaţie de filtro-ventilaţie; I.S. = instalaţie sanitară Nesecret Anexa nr. 12

LOCALITĂŢI, ZONE ŞI OBIECTIVE CE POT FI AFECTATE DE OBIECTIVELE SURSĂ DE RISC: A. Incendii, explozii, avarii, accidente chimice 1. S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti: a) municipiul Ploieşti  cartierul Mihai Bravu (50.000 persoane);  cartierul Dâmbu (600 persoane);  cartierul Bereasca (800 persoane): b) comuna Berceni  satul Pantazi (820 persoane); 2. S.C. Petrom S.A. – Grupul O.M.V. – Sucursala Petrobrazi; S.C. GASPECO L&D S.A. Negoieşti; S.C. Veolia Energie Prahova S.R.L.: a) municipiul Ploieşti  Bariera Bucureşti – U.P.G. (800 persoane). b) Comuna Bărcăneşti  satul Bărcăneşti (5.500 persoane);  satul Tătărani (1.600 persoane);  satul Ghighiu (800 persoane). c) Comuna Brazi  satul Popeşti (1.700 persoane);  satul Negoieşti (1.850 persoane). 3. S.C. Rompetrol S.A. Ploieşti – Rafinăria VEGA Ploieşti a) municipiul Ploieşti  zona Găgeni (900 persoane);  zona Radu de la Afumaţi (900 persoane). b) Comuna Blejoi  satul Ploieştiori (2.000 persoane);  satul Ţânţăreni (1.800 persoane). c) Comuna Bucov  satul Bucov (6.800 persoane). 4. S.C. Steaua Română S.A. Câmpina a) municipiul Câmpina  zona amplasamentului Rafinăriei (30.000 persoane). 5. D.G.R.S. – U.T. 440 Gura Vitioarei a) Comuna Gura Vitioarei  Satul Gura Vitioarei (150 persoane) 6. Abatorul de pasari AGRISOL Boldesti Scaieni – contaminare cu amoniac prin dispersie (8 tone)  GES Scaieni (500 persoane)  Scaieni (3500 persoane populatie) 7. FRIGORIFERUL Ploiesti contaminare cu amoniac prin dispersie (35 tone)  cartierul de vest al municipiului Ploiesti (20.000 persoane)  zona de nord-vest a municipiului Ploiesti (15.000 persoane) in aceast perimetru sunt cuprinsi si operatorii economici din zona de planificare la urgenta

1 Nesecret - drumul judetean este inundat incepand din imediata apropiere a barajului pana in dreptul localitatii Brebu Megiesesc – pe cca. 10,7 km ; - o serie de constructii amplasate langa drumul judetean, pe malul drept al paraului Doftana in dreptul localitatii Seciuri; - o serie de constructii amplasate langa drumul judetean, pe malul drept al paraului Doftana in dreptul localitatii Sotrile; - zona intravilan Lunca Mare, amplasata chiar langa drumul judetean, pe malul drept al paraului Doftana in dreptul localitatii Seciuri; - zona intravilan Lunca Mare pe cca. 150 – 200 m latime (incepand de la drumul judetean) ,pe malul drept al paraului Doftana ; - zona construita de pe malul drept al paraului Doftana, pe o banda de 50 – 75 m de la drumul judetean, in dreptul localitatii Plaiu Campinei ; - zona de intravilan Telega este partial inundabila, fasie intravilan 100-150 m latime, pe malul drept a paraului Doftana ; - zona intravilan localitate Banesti este inundabila pe o banda de cca 150-200 m pe malul stang al paraului Doftana, precum pe cca. 200 – 250 m pe malul drept; - in zona de confluenta Doftana- Prahova, pe malul drept al raului Doftana, o parte de intravilan, care tine de orasul Campina pe o fasie de cca 100-300 m este afectabila, inclusiv benzile de incadrarede la variantele de drum national DN1. - pe raul Prahova in aval de confluenta cu paraul Doftana este afectat si rambleul C.F. Ploiesti - Campina, pe cca 1000 m lungime ; - zona intravilan Bobolia, pe malul drept al raului Prahova, halta C.F. Bobolia si cca 200 m din rambleul C.F. sunt zona inundabila; - anexe si unitati aferente S.C. MICHELIN (uzina de apa Victoria), amplasate pe malul stang al raului Prahova, la Floresti; - zona intravilan Calinesti situata pe malul drept al raului Prahova, intre canalul Iazul Morii (Prahova -Cricov) si drumul Floresti-Calinesti ; - priza cu baraj de la Voila pe paraul Doftana si priza de la Nedelea de pe malul stang al raului Prahova situata in aval de Floresti, sunt afectabile la unda de rupere, care are elemente caracteristice foarte periculoase pentru sectorul de calcul luat in considerare precum si in continuare in aval; - zona intravilan Filipestii de Targ, amplasata pe malul drept al raului Prahova; - zona intravilan Aricestii Rahtivani, amplasata pe malul stang al raului Prahova; - drumul judetean Zalhanaua – Manesti amplasat pe malul stang al raului Prahova este inundat pe 500 m; - zona intravilan Manesti, amplasata pe malul drept al raului Prahova ; - zona intravilan Stancesti, amplasata pe malul stang al raului Prahova ; - zona intravilan Tinosu, amplasata pe malul drept al raului Prahova ; - zonele intravilan Pucheni – Mosneni si Miroslavesti, amplasate pe malul stang al raului Prahova ; - zona intravilan Palanca, amplasata pe malul stang al raului Prahova; - intravilanul localitatii Belciug amplasat pe malul stang al raului Prahova este inundat aproape in intregime ; - zona intravilan Gherghita, amplasata pe malul drept al raului Prahova ; - zona intravilan Ungureni, amplasata pe malul drept al raului Prahova; - intravilanul localitatilor Hatcarau si Tufeni amplasate pe malul stang al raului Prahova este inundat aproape in intregime; - zona intravilan a localitatii Draganesti amplasata pe malul stang a raului Prahova si drumul judetean Draganesti – Gherghita;

2 Nesecret 2. Barajul Măneciu Din observatiile privind banda inundabilă rezultă ca afectabile in principal urmatoarele obiective:  zona intravilan Valea Bradetului pe cca. 100 m latime,pe malul stang al raului Teleajen, imediat aval baraj;  zona intravilan Drajna de Jos pe cca. 125 – 175 m latime ,pe malul stang al raului Teleajen (amonte confluenta cu pr. Ogretineanca);  zona intravilan Valenii de Munte pe cca. 150 – 250 m latime, pe malul drept al raului Teleajen ;  zona intravilan Gura Vitioarei pe cca. 150 – 450 m latime, pe malul stang al raului Teleajen ;  zona intravilan Fundeni pe cca. 75 - 200 m latime, pe malul drept al raului Teleajen ;  zona intravilan Magurele pe cca. 150 – 600 m latime (precum si zona extravilan), pe malul stang al raului Teleajen ;  zona intravilan Lipanesti pe cca. 75 – 600 m latime (precum si zona extravilan), pe malul stang al raului Teleajen ;  zona intravilan Blejoi pe cca. 75 – 100 m latime, pe malul drept al raului Teleajen ;  constructii – anexe de productie aferente localitatii Bucov (aval drum Bucov – Ploiesti) pe cca. 150 – 175 m latime, pe malul stang al raului Teleajen;  zona intravilan Moara Noua pe cca. 100 – 400 m latime (precum si zona extravilan), pe malul drept al raului Teleajen ;  zona intravilan Berceni pe cca. 250 – 450 m latime (precum si zona extravilan), pe malul drept al raului Teleajen ;  intravilan Coslegi aproape integral (precum si zona extravilan), pe malul stang al raului Teleajen;  intravilan Redile integral (precum si zona extravilan)si drumul judetean Coslegi – Valea Parului ,pe malul stang al raului Teleajen ;  zona intravilan Moara Domneasca pe cca. 450 m latime (precum si zona extravilan), pe malul drept al raului Teleajen ;  intravilan Zanoaga si intravilan Dumbrava integral(precum si zona extravilan), pe malul stang al raului Teleajen ;  zona intravilan Buda pe cca. 50% din localitate (precum si zona extravilan), pe malul drept al raului Teleajen ;  intravilane Sicrita, Ciupelnita si Cornu de Jos integral (precum si zona extravilan), pe malul stang al raului Teleajen ;  intravilane Belciug integral, Draganesti (intre malul stang al raului Prahova si CF), Hatcarau si Tufani integral (precum si zona extravilan), pe malul stang al raului Prahova;

1. Zonele de risc urbane Sunt zonele puternic industrializate, pe teritoriul cărora funcţionează operatori economici cu grad ridicat de risc în exploatare şi care în cazul realizării unui complex de parametri nefavorabil, pot duce la accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase, soldându-se cu explozii, incendii sau contaminări cu substanţe toxice industriale. Din acest punct de vedere, cele mai expuse riscurilor sun municipiile Câmpina şi Ploieşti şi oraşele Boldeşti Scăieni şi Vălenii de Munte.

2. Zonele de risc preurbane Sunt zonele delimitate de localităţile aflate în imediata vecinătate sau care au pe teritoriu obiective cu risc în exploatare şi care pot duce la apariţia unor situaţii de urgenţă generate de operatorii economici sau existenţa unor aglomerări umane cum ar fi târguri, oboare, supermagazine. În această categorie intră localităţile: Brazi, Bărcăneşti, Berceni, Blejoi, Bucov, Păuleşti, Floreşti, Gura Vitioarei.

3. Zone de risc rurale În acestă categorie intră toate celelalte localităţi ale judeţului care se află într-o zonă de influenţă majoră a cutremurelor din zona Vrancea. Practic, toate localităţile sunt cuprinse în intervalul VII-IX, intensitatea seismică exprimată în grade MSK. De asemenea zona colinară este supusă riscului la alunecări de teren ce se produc, de regulă, în urma precipitaţiilor abundente.